,

-.1
1920, 6nul 1, Po. 2 I

AMPULE
- ..' "' ..' ..
aa RIM - 1
.:- .g.-;..7! ".-- .--'..-.L -
,
RÉVISTA SOCIETATIIGUII TURE
SLDOBROGENE -

SEWING III= ESCHILWA J '

1
Sumarul: :

S. Mehedinti: Observgri'antropogeografice asupra 4:r

- -Dobrogei.
Iv. I. Stoenesru-Daricire : Criza carbunelui 0 ..ec- ' ,
'

trificarea industriilor si sailor Wrote. ' ...

,

' Rozrnarini. Reverie. " , .

/1. Benton : Canteen. de H. t-i0e, - ,

-. -.
-
- C. D. Pariano : Scriscri.
B. ronstanta : Scnet.
M. Pricopie: intoarcerea, , '
-;.- 1...

V. Helgiu : Scoaia primara in Dobrogea in curs ,

,
- 40 ani (1879-1919).
Folklor Dobrogean. .
.¡
I. Dumitresca: Femeile, .poveste tAtareasca..
,- C. Bratescu : Din ,Leo Diaconul : Razboiul bizan-
tino-rus intre i. tzimisces §i Swiatoslav la
Silistra.
- K . H. Zamba&ran : Portul
,, Constania -i Roma- '
nia Mare.
, -
- .

C.. Brätescu: Acte din timpul ocupatiei germane ill

RECENZI1
. Dobrogea. - :
Calicos; C.
G. Coriohln, : 'V: Parvan : Gerusia din Callatis
- . . .

, Br4teRcu: C Litzica : Castele romano-bizantine in Dobro- '

gea Dr. I. f.;herghel Cateva contributioni la cuprinsul
Vlach; G. D. Colorers : D Onciul '; Fa-
notiunii cuvântului Viach .

. zele desvoltSrii istorice a poporului si statului român ;

C. 11, : Un tablou ¡stork bulgäresc ; 1. Bentow. Soveja : .
()amen+ dela munte; R,: Notä.
.
.

.T" I

'...
, '
.
I.
$'
rt: .,...
t
','ONSWANT7A:.,- '
.

TIPOGRAFIA COOPERATIVA. 1.)ACT.A"

Strada General Lahovari, 11
1920
,

aramOrauls Sommonleolomme1M112,11.0=0,7

, www.dacoromanica.ro
1 e"..
,
 Manuscrisele 'se" trimit D-lui C. Brdtesca, profesor
la Scoala normalä din Constanta.

Redactia lasând autorilor toata libertatea,

asupra .Ti raspanderea convingerilor t, xprimate in

www.dacoromanica.ro
 Obseruiri antropogeografice asupra Dohrogei

Dintre tinnturile României de azi. Dobrogea este

cea dintai fásie de pamânt peste care s'a intins lu-
mina istoriei.
Imprejurarea care a atras Indeosebi .atentia a-
supra acestui colt de uscat a fost expeclitia lui Dariu
In contra Scitilor,-un tel de campanie napoleonianä,
tarând dupd sine toate neamurile supuse impäratu-
lui (700.000 de pedestrasi i cäläreti, Insotiti pe lângti
tärm de o flota de Goo de corabii).
Aclevärul e cd nu cu cinci, ci cu sapte veacuri
inainte de Christos, malul de apus al Pontului Eu-
xin era cuprins de lumina civiliptiei. Coloniile gre-
cesti se tineau lant. De aci le venea celor mai multi
dintre Greci panea lor de toate zilele.
Prin urmare Dariu, stäpânul tärmului de mia-
zäzi al acestei mári, al .tdrilor pfinä la Caucas si al
Grecilor din Asia micA, era firesc sa-si arunce ochii
asupra Scitiei clela gurile Dundrei, când s'a-hotardt
sä se räsboiascii cu nomazii stepelor dintre Carpati
si,Urali. Dar dacil istoria pomeneste cu mai multe
amänunte mimai acest mare eveniment, e lesne de
Inteles eä relatiile comerciale si cAlatorille Grecilor
In aceste meleaguri erau ceva foarte obisnuit. Insusi
Pericle a fäcut un drum in pärtile noastre, ca sá a-
sigure transporturi de grau spre Elada.
In al doilea ränd, c vrednic de relevat cá Dobro
gea a fost totdeauna o mare räscruce de* drumuri;
Prin faptura fizicä, ea este un let de peninsula
Intre apele marii si revarsarile Dunärei care mai î
fiecare an umple albia in toatä lärgimea ei. De aceea,
cwe vrea sä treaca din .stepele dela nordul Mari".

www.dacoromanica.ro
 194

Negre spre Bosfor i spre tdrmurile calde ale Me-

diteranei, acela n'are alt drum mai scurt si mai usor
decdt pela raddcina deltei,-vadul ingust dela Isa-
cea-si pe la eapdtul Balcanilor spre valea Ebrului
(Maritz de azi).
Si in adevdr, pe aci s'au si indreptat cele din-
tai ndvdliri barbare, incepancl cu a Gotilor, cari tree
chiar prin vadul dela Isacea. Si de atunci si rand azi,
pe aci-pe drumul Dobrogei, al Isacei si al Bugeacu-
lui-a fost sleaul cel mare al tuturor invaziilor. De
aceea i Turcii, indatd cc au pus mâna pe Bosfor, au
curdtat malul mdrii de populatia crestind si au pre-
sdrat peste tot colonii turcesti, apoi tdtdresti, pen-
tru a-si asigura calea spre Dundrea de jos. Pasa cel
mai Insemnat din aceste párti era cel din Silistra,
insd e semnificativ cá resedinta lui era la Baba-
dag, adicd pe drumul spre vadul dela Isacea.
Dar, dacd forma de punte a peninsulei dobro-
gene impunea un drum in directia meridianului (N-S)
- Dundrea, fluviul cel mai mare al Europei, hotdra
si ea tot in aceastii regiune un drum in curmezis de
la apus la rdsdrit, - deci o rdscruce.
Si acest drum era foarte umblat. De la cordbiile
colonilor greci i pând ai, valurile Dundrei n'au fost
nici odata pustii. Pentru . cei vechi, Istrul era «cel
mai mare râu dintre câte cunoastem» (Iierodot, IV.
48). Pe aci a fost calea de. pätrundere spre sesul da-
cic i panonic, adicd spre inima Europei. Si asa .a
Camas din vremea Romanilor si a Bizantinilor pârta
in epoca Turcilor. Cetäti intdrite, armate si flotile
au priveghiat mereu aceastá mare arterd comerciald,
fiindcd acela care avea Dundrca, avea cheia Europei
centrale, dupd cum cel care stdpânea Bosforul era
stdpânul Mdrii Negre, al Egeii si in genere al Me-
diteranei rdsdritene.
Astfel se explicä de cc. Dobrogea i Dundrea de
jos au cdpdtat cu vremea un fel de itisemndtate con-
tinentald sau, cum i-nm zicc azi, internationald. Si e
In adevdr semnificativ cd aci s'a si Infiripat ces'a din-
tâiu organi,7atie internationald cu caracter de suve-
ranitate. Comisia Dundrei" e cel dintâiu embrion
al Ligei natiunilor. Rdscrucea de drumuri a adus,
deci; dui:A sine legatura intr'un punct a unui ma-
www.dacoromanica.ro
 195

nunchiu de interese economice si politice de o In-

semndtate aproape planetard.
In adevdr, nu numai pentru Rorndnia, dar si
pentru o mare parte din Europa si relatiile ei cu
Asia, desvoltarea comerciald c legatd de gurile Du-
ndrei si collul de pdmant dintre Dundrea de jos $ i
mare. De aci rezultd cd din tot párhantpl romdnesc
acest colt de tard arc o insemndtate preeumpdnitoare.
Privind intr'o singurd ochire desvoltarea de doud
mii de ani a poporului legat .de pdtniantul dacic, pu-
tem zice :
Statul dintre Carpati'si Mare are doi poli antro-
pogeografici: unul e in podisul Inconjurat de munti-
polul continental ; altul e in cotul dintre Dundre si
mare - polul maritim. Fárd hintcrlandul muntos si
lará fatada maritimd, orice forrnatic politicä la Du-
närea de fos e ciungd.
Dovada s'a fdcut de mai multe ori dela Traian
si pând azi. Cuceritorul Daciei Irnplânteazd acvilele
in acelas timp Intre munti si la mare. Sus era Ulpia
Traiana, jos erd Tropaeum Traiani.
Sub cei dintdi voevozi, cdnd principatele se In-
cheagd, Basarabii cari std.pdniau peste munti, stdpâ-
nesc si peste Dundre, afirrndndu-si puterea lor pand
la mare In tara numitd de atunci Basarabia". In
sffirsit, in_ perioada reconstituirii politice (1878-1918)
Intinderea hotarului pand la mare si colonizarea oie-
rilor ardeleni, cari au sdvdrsit tdrd stirea lÖro ade-
vdratd descrilecare, sunt fapte prea caracteristice,
pentru a nu se vedea ldmurit cat dc adâncd erd te-
melia lor antropogeograficd.
De accea, cunoasterea stiintificd a tdsiei de pii.-
mânt din spre mare, prq.cum, si colonizarea stiinti-
fled a acestui tinut c o problemd de o insemndtate
superlativd pentru desvoltarea Latinilor din orientul
Europei.
Dupd cum e cea dintdi regiune intratd In lu-
mina istoriei si cea mai umblatä rdscruce de drumuri,
tot asa Dobrogea e azi porticul de iesire si intrare
In Statul roman Intregit In marginile sale firesti.
S. Mehedintt
.profe9or la Universitatea dirt Bueureqti
Mernbru al Acaderniel It9nrane

www.dacoromanica.ro
 CRIZA CARBUNELUI
5i

ELECTRIFICAREA INDUSTRIILOR g A CidLOR FERATE

StfipAnirea izvoarelor de energie de pe glob a format,

inch de pe la Inceputul secolulni trecut, preocuparea capi-
tali a popoarelor din occident. Aceasth problemA nu a In-
cetat de a deveni din zi In zi mai acuth, ea avAnd ca factor
de reszhm lArgirea activitatil industriale care se desfl§urh
pe tinuturi nona, tinzAnd sh ImbrAti§eze toate tnergiile ac-
tive ale natitmilor.
Mai inainte ma0na cu vapori erA singurul agent gene-
rator Intrebuintat pe snail Intinsä la drumurile de fier, la
indastrii 0 la vapoare. Chiar i in zilele noastre ma0na cu
abnri ocuph un loc de IntAietate In toate aplicatiunile unde .

se cere realizarea unui travaliu util.

Incontestabil cA ma0na cu vapori, push In serviciul o-
menirei, a fost mijlocul esential de transformare, de pe urma
chru a au decurs prefaceri radicale In viata economicii §i sc-
clalh a popoarelor. Upirinta §i repezeciunea transp..rturilor,
precum i efectiva transformare a materiilor prime in pro-
duse felurite §i direct utilizabile, au amplificat pe de-o parte
relatiunile comerciale Intre naluni, iar pe de alta au adus
o cunoapere mai precisii a bogAtiilor rAspAndite pe phmAnt
- mai putem adhoga, ca o a treia fericith consecinth-au
Inlesnit apropierea dela om la om. Faptele sunt universal
recnnoscute, iar foloasele aduse de ma0na cu vapori sunt
gravate In cartea de aur a progreselor
Lucrurile §i-ar fi continuat drumul lor natural, iar ma-
www.dacoromanica.ro
 '117

Ona cu vapori ar fi ramas oblectul util de atentä ingrijire,

dad In stratt le globului zicämintele de carbuni ar fi fost ne-
sfar0te. Din nenorocire in* minele de cirbuni, ca §i bogä-
Pile de petrol sunt limitate ; iar primejdia sleirii lor face o-
biectul celor mai grave preocupári din lumea industriali.
In timpul marelui räzboiu nevoia combustibilului ridi-
case la toate popoarele, in special la cele industriale, ches-
tiuni multiple §i complexe, care-0 avuri räsunet puternic
ai In massele largi ; aci ea atiugea problema existentei in
viitor precum §i stäpanirea independentä a productiunii.
Qat limp invälmä§agul universal îucä dura, grija infri-
guratä de viitor §i marile probleme industriale päreau 114-
buOte in fata tunurilor, care urlan pieire sau viati. Azi
fusä, cand s'au statornicit hotare §i nebunia mficelului a tn-
cetat, cand natiunile se Ondesc- mai in tihnä la ziva de
marine, o 'iota serie de probleme, care mai de care mai
vitale, främantä spiritele. Unele din ele se impun prin gra-
ba cu care 10 reclamä solutionarea §i printre cele care re-
clamfi imperios atentiunea noasträ, este §i adevärul cä a fi
stdpän pe combustibil qi pe isvoarele de energie, 'insemneaza a
fi stjOn pe bogdliile din viitor.
'färile industriale, care au de partea lor avantaglile
experitntei §i prt clicei din trecut, pe langä care se mai ada-
ogä §i greutatea ce le-o clä importanta lor In politica gene-
ralä, - de *Inds tä ce s'au pus bazele pAcii universale, i§i pu-
será In joe toatä influenta de care erau capabile spre a
acapara, in diferite täri, zácfimintele de cArbuni, de petrol
de aramä, fier etc., imbrâcand activitatea lor in sistemul de
generalizare al afacerilor moderne, care incercue0e la olaltä
cI ferate, navlu, constructiuni de porturi, infiintfiri de bAnci
§i comptoare comerciale Etc., in scurt toate mijloacele de
stäpanire ale vietii economice.
Sä consideräm in primul rand Statele-Unite ale Americei
de nord, o tarä cu imense bogátii ale solului §i subsolului
si cu o mare libertate in m4cári, ca0igatá mai ales in anii
din urra - i vom vedea cä insä0 Statele-Unit2 sunt pre-
ocupate in mod serio 3 de problema combustibilului. Din
analiza ce urmeazi rezultä clar cat de amenintate sunt in-
dustriile tärilor din Europa.

www.dacoromanica.ro
 198

Diminuarea producfiei. State le-Unite auferi de lipsa de

mânä-de-lucru In mine si aceasta din cauza cxodului impor-
tant de sträini care au päräsit America spre a se Intoarce
hi tärile lor natale ce se gäsiau in fäzboin. Mai Inuit de
40.000 de minieri au trecut oceanul In Europa. 1) A-I Inlo-
cui este o chestiune grea, cäci pe de oparte ta vechiul con-
tinent au avut loc prefaceri mari in asezarea nationalitätilor,
jar de alta se asteaptä ca legea de restrictiune a imigratiei,
propusä de organizarea minerilor americani, sä fie aplicatä.
In timpul rázboiului Statele-Unite au furnizat tárilor
Europene sute de milioane de: tone de cärbuni i, cum
mAna-de-lucru a scäzut la propucátori, America se gäseste
azi lipsita si de rezervele ce le avea inainte i, In acela
timp, este amenintatä de inferioritatea rendimentului.
Dapä calcule fäcute de experti, produCtiunea probabilá
-a austei tári In anul 1920 va fi de circa 400,000,000 tone
de eärbuni bituminosi, pe cind cererea se urcä, in acelas an,
la circa 550,000,000 tone. So acuzä deci o sitntitoare sddere
a productiunii de aproximativ 150,000,000 tone. Cu privire
la antracit, productiunea este socotitä la 91,000,000 tone, §i
aceastä cantitate trebue sä facä falä unei cereri de 95,000,000
tone, ceea ce dii un deficit de. 4,000,000 tone in acest an.
Numai o productiune intensivä a Statelor-Unite ar fi in
másurä sä amelioreze situatia, care amenintä in mod serios
Intreaga lume industrialä..Insä, pentru n Inplini acest gol,
la ce sforläri titanice vor trebui puse i capitalurile si bra-
lele americane !
Sleirea zeiceimintelor. In urma,studiilor aminuntite ficute
de geologii americani in tot cuprinsul tárii ior, s'a ajuns la
concluzia cä sleirea zäcämintelor de antracit se va produce
la o datä foarte putin indepärtatä. Acest combustibil se apro-
pie din co in ce mai malt de categoria articolelor de lux.
Pini acum s'au consumat aproape trei miliarde de tone de
antracit Zikämintele bogate devin din ce in ce mai rare iar
acum se atacá, pentru exploatare, minele de antracit särac
si foarte profunde. Paralel ling cu aceastá sleire a combus-
tibilului, nevoile crescAnde ale industriei cer inteun an atita
Dupii Reviia industria1 Amolican4 vol. 1V 1920 pag. 89.

www.dacoromanica.ro
 199

cantitate de antracit, cat se ardea in limp de patru ani in-

nainte de razboiu. Prin urmare, pe cand cerintele sunt im-
patrite, productiunea §i rezervele scad uimitor.
Viata industrialá amerigana f§i reazemä viitorul ei Pe
bogatia cärbunilor bituMino§i, cari, dupa afirmárile geolo-
gilor, ar exista in State le-Unite in cantitate de 400 miliarde
de tone. Dar cea mai mare parte din ace§ti cárbuni sunt de
calitate inferioara, säraci in gaze §i vapori. 1ntrebuintarea
lor in industr;e reclamä modificári esentiale in construirea
ma§inilor, focarelor, fuurilor, etc. ; iar pentru infaptuirea
acest r modificari, este nevoie de utilagii ingenioase §i nouä,
care sä orespundä unei arderi pe cat se poate de complete,
a§a in cat s nu se piarda nimic din gaze, fail ca energia
lor caloricä sa nu fie transformatá in energie mecanicá;
. Cu privire la bogatia zacämintelor de cárbuni §i a pro-
ductiunii lor in Europa §i celelalte continente, situatia se
prezintä sub un aspect nu tocmai incurajátor. Din tablout
de mai jos se poate vedea regresul lii productia cárbunitor
in tärile cele mai bogate de pe glob.

Productlunea
Mainte de rdzbdiu Dupd rdzboiu
Statele.Unite . . 580.000.000 tor e 490.000.000 tone
Anglia 287 412.000 . 214,000.000
Germania . . . 160.000.000 , Nu-§i poate satisface
ctrintele interne.
Franta 40 00.000 1) Nu-§i poate satisface
cerintele interne.,
Belgia 22 842.000 77
13.388.000 tone
Japonia . . . ? Abia i§i satisface ce-
rintele interne.

') Franta importa si inamm de räzb nu 20.000.000 tone anual. Datele

asupra product unit carbunehii sunt imprumutate din Revista industriala a-
mericana. 1920, tom. IV pag. 38, 39 gi din Etienne Pacoret : LI Technique
de la houille blanche Tom I pag I.

www.dacoromanica.ro
 '200

Exportul carbunilor '

Inainte de rzboiu ' Dup rázboiu.
Anglia 74.000.000 tone 23.000.000 tcne
Germania 36.000.000 » Nimic
State le-Unite . . . 20.000.000 » 20 30.000.000 tone
Belgia . . . . . 6.000.000 » Nimic .

laponia Nimic
.
Africa de Sud . .
Canada §i Australia
- . . . 4 000.000
2.000.000
2.000.000
»
»

»
--
In fata unui deficit atät de mare in combustibil, éra de
asteptat ca strigätul de alarmä, pe care industriile univer-
sate l-au aruncat spre cunostiuta tuturora, sä§i aibd un
räsunet.
Dupä primele studii asupra situatiunii, s'a a juns la con-
cluzia cä Statele-Unite vor trebui sä exporte anual 81.000.000
tone, pentru a nipple golul de care suferä industriile euro-
pene. Dar, pentru ca sä se exporte In conditiile actuale un
tonaj alit d grandios, ar Insemna ca America sä trimitä In
Europa la fiecare trei luni atAta cantitate de cärbuni, catii
exporta Inainte de räzboiu Intr'un an I O asemenea opera-
tiune este cu totul exclusfi, cAci lipsesc vapoarele suficiente
pentru a asigura transportul unui tonaj atat de ridicat. Se
mai adaogä pe de-asupra si faptul concret cä Statele-Unite
sunt ele înile In deficit cu productiunea cärbunilor ; - apoi
ed, In fata acestei täri indráznete, unde organizatia Intre-
prinderilor mari Injghebeazä intr'un total : gändirea, munca
§i capitalul, - stä descätusat viitorul de mäine. Cresterea
populatiei va merge paralel cu desirciltarea industriilor i, de
aci in 20 de ani, consumatia de cärbuni va atinge un miliard
§i jumgate de tone anual ! Fatä de evolutia p-ogresivä
unei natiuni, o scadentä de 20 de ani reprezintä o politä de
seurtá duratá ; cäci, ce insemneaza p ntru un popor cu vointà
liber-stätätoare 20 de ani ?
Retelele de drum de fier americane, asa cum t xistä a-
cum, vor fi In imposibifitate absolutA de a transporta un a-
semenea tonaj, mai avAnd pe läng acestea sarcina de a asi-
gura si transporturile curente, indispensabile vietii economice
a matiunii.

www.dacoromanica.ro
 ' 201

flezalti deci, In urtna analizei rezumative de mai sus,

cá toate statele industriale IT ari gi mici de pe glob trec prin-
tr'una din cele mai grele crize, aceea a combustibilului., 0
asernenea constrângere, care ar periclita viitorul industriilor,
poate fi socotitä ca un calaclism, ale cärui funeste urmári se
aratä de pe acum neladuplecate. i, flindd insemnatatea a-
cestei probleme vitale este asa de covársitoare, - omenirea
s'a trezit la primul strigät de alarmä si la olaltä savanti,, e-
conomisti, ingineri, diplomati, au pornit pe câmpul vast al
cercetärilor.
Preocupärile acestea sunt de asa naturä, incirt ele au
intrat in sfera de interese generate Ale popoarelor i, dupä
cum arätiim mai sus, marile täri industriale din apus, pre-
cum si America, si-au luat ca devizA a politicei lor viitoare,
captarea terenurilor petrolifere, a zticämintelor de carbuni §i a
izvoarelor de energie.
Pentru solutionarea viitoarelor probleme din lumea in-
dustrial5, s'a ajuns a se concentra toatá activitatea celor in-
tercsati asupra urmätoarelor douä puncte :
Primul consta in a se inlocui pretutindeni imasina cu
vapori, mobilä i stabilá, care Iucreazä cu drbuni, precum
sunt locornotivele dela cbile ferate si cazanele cu vapori de
-
la f ibrici, prin magni electrice. Ciirbunele, odati scos din
mina, nu va mai fi transportat p in diferite gäri, sub forma
depozitelor de alimentare ale locomotivelor, ci va fl trans-
format pe loe, in zona minelor, prin ardere i intrebuintat
. la propubiunea nt-nilor generatoare mo lerne pentru ob-
tinerea curentului electric alternativ. In jurul minelor se vor
stabill uzine electrice productive, cu capacitäli de milioane
de cai putere. Dela aceste urias.e izvoare de energie, curen-
tul el ctric va fi trimis prin eablUri la cäile ferate, la fabri-
cile, at( lierele si orasele ce vor cádea in zona de activitate
respec!ivä a izvoarelor de energie electric5.
Intocmirea unor asernenea centre producáloare de ener-
gie, va solutiona dintr'odatä problema transportului de cär-
buni dc-alungul lärilor, transport al cärui quantum poate
tinge la unele state, dupgi cum am arätat mai sus, peste
un miliard de tone anual. lnläturarea unor asemenea trans-
porturi va reprezenta o economie de sute de milioane de .tone

www.dacoromanica.ro
 202

anual.- Ba sunt vconomisli cari socot cfi electrificareä indus-

triilor si a cállor ferate, prin instaiarea de centre producä-
toare de energie, "a aduce o economie mai mare cleat ju-
innate din totalul cärbunelui consumat pe piimAnt in fit-
care an.
, lntr'adevär, pe de-o parte s'ar pune capät risipei ce se
face de cäile ferate i fabric', iar de alta s'ar ajunge la o
mai rationalä transformare a agentului caloric in agent elec-
trio, cáci e un iapt astigat si stint ca o tond de airbuni,
transformata in curent electric i intrebuintatä sub aceastä forma
la o locomotivä electric& produce .acelq travaliu (lucru efectiv)
cat patru tone din acelq carbune, care ar arde fn focarul uneia
dinfte cele mai moderne locomotive.
Cât priveste tconomia ce s'ar infäptui prin transforma-
rea petrolului in curent electric chiar In regiunea sondelor,
aceastá economie este cu mult superioará acelei a 61.131111e-
lui. Motoarele perfectionate, cu combustiune internä, intre-
buintând derivatele petrolului prin ardere, au rendimente
care variazá Intre 36-42 la sutä ; pe cänd rendimentul celor
mai finite mashii cu vapori supratncälziti, nu atinge 14
la sutä,
In special pentru tara noastra, asa de bogatä in petrol,
problema infiintárii de izvoare de energie in reg unea son-
delor si a minelor de cárbuni este de o valoare superlativa
si ea trebue sä ocupe atentiunea acelora cari sunt chemali
a fduri viitorul täri'. Elect, ificarea oraselor, industriilor si
ciulor ferate române aste o problemá a timpurilor nouä §i
pentru infáptuirea acestei mari opere, speräm cä nu vor
lipsi nici capitalurile, nici munca, nici cugetätorii din tot cu-
prinsul tärii.
Sä trecem act.= la analiza celui de al cloaca punct de
o importanta mult mai mare, de oarece izvorul agentului
propulsor nu are o duratá trecátoare, cum este cazul cu pe-
trolul §i cirbunele - ci e de naturä eternä. Acest al doilea
pullet consta in transformarea energiei caderilor de apä i a
ráurilor in energie electricä §i intrebuintarea acestei energii elec-
trice la industrii, la cäi ferate, la ora§e.
Cäderile de apä i rdurile, in albia cirora se preumblä
neincetat minunatul lichid «apa», nu sunt de naturä a se

www.dacoromanica.ro
 203

epuiza. Cat timp soarele va stráluci pe firmament, vaporii

de apd se vor ridica de pe oceane i mári ; ei vor fi trans-
portati pe inältimea muntilor, se vor condensa in atmosferä,
si de acolo vor porni la vale, formand cascade si ráuri.
Ciclul acesta este perpetuu si putinta captärii energiei
apei In mers isi are origina in activitatea nepretuita a soa-
relui de unde se comandá legile 5i fenomenele care dom.
nese in sfera intregului sistem planetar.
Descoperirile i inventiile, cu tot aparatul lor multiplu
si complex, au fost fäcute - in domeniul stiintei positive -
cu o uimitoare armónie, care a inläntuit in cea mai intimii
fuziune, cercetärile transeedente din laboratoare, cu aplica-
tiunile practice din industrii, unde arta inginereascä a avut
adesea fericite ocaziuni de a deschide orizonturi nouä. Co-
laborarea intre savanti, fizicieni i ingineri, nu a ramas
nici sterilá, nici restrictivä : ea a päsit fárä prejudecäti In
lumea largd si a atras In cercul activitalei ei puterea ca-
pitalurilor 5i potentialul maselor In lucru, räspânclind in
jurul lor cristiguri i foloase care au trecut frontierele,
Ast fel, pe and turbinele hidraulice din vechiul sistem
lonval i Gerard 1) se inlo:.uiau cu turbinele moderne Mac-
Cormic §i Francis - pentru caderile cu inallimi mici si me-
, dii, avánd in schimb debite mari in ape si cu turbinele
Pelton - pentru aderile cu iui1imi mari i debite slabe
in ape -, tot ast-fel in domeniul electricitatii, micile di-
namuri ale lui Paccino(i, Gramme §i Siemens, au sträbI-
tut drumul fericit al perfectionärei progresive ; iar inventa-
torii iransporturilor la distante a energiei prin electricitate
Marcel-Déprez, H. Fontaine, Gaillard, Zipernowski, Dolivo-Do-
- brolsky, Ferraris, Testa, Brown, Thury, A. Blonde!, au ajuns sä
trimita energia prin electricitate la o distantä de 500 km.
de la locul de productiune ; pc and 30 de ani in urmä se
socotca ea un mare progres, distanta de 200 metri pentru
trimilerea acestei energii.
Pe tirnpul expozitiei universale din Paris In 1889, pentru
a =,ilumina cu electricitate o singurä stradä (Avenue de
l'Opéra) a fost necesar sa se inslaleze trei uzine : una pe
1) Urmasii creatorilor turbinei ; Euler, Fontaine, Fourneyron.

www.dacoromanica.ro
 204

;Place de l'Opéra, alta in rue d'Argrnteuil §i a Ireia vecin

cu Opera.
Pentru zilele noastre, cele petrecute acum 30 de ani, râ-
mân ca o pretioasä comoard istoricii, a cárei valoare este ne-
peritoare, ad ea stä legatä de lanlul nesfär0t al cuceririlor
- totu0 crceririle din trecut par o glumä fatä de ca-
pitalul imens strans de atunci incoace.
llz la tensiuni de 50 -100 volti, cum era odinioarä, s'a
ajuns azi la tensiuni de 110,000 volti §i, in America, acest
ridicat voltaj este de intrebuintare curentä, gratie perfectio-
närilor aduse in constructia izolatorilor §i a ma0nilor al-
ternative cu fnaltä tensiune.
Lumea industrialä, a vänd in mnä arme atM de puter-
nice : turbine hidraulice acuplate la alternatoare electrice
cu tensiuni de sute de mii de volli 1), a atacat pe scarä in-
tinsä cáptarea energiei dinamice a aderiior §i eursurilor de
apä, pe care leau clasificat sub numele generic de «Ur-
bunele alb».
In 1891, memorabilele Experiente fäcute intre Lauffen
§i Francfurt, au probat 6' se poate realiza transmiterea
energiei electrice la distanti foarte mari prin mijlocul cu-
. rentilor alternativi de fnaltä tensiune. Transportul a fost
fäcut pe distante de 175 km. cu curent alternativ de 30.000
volti, rendimentul fiind de 74 la sutä. Succesul a fost strä-
lucit 0, de atunci, aplicatiunile transportului energiei elec-
trice prin captarea energiei apel, au devenit obiectul aten-
tiunel Incordate in lumea induslrialii.-Ec lângä inlesnirra
ce o oferá curentii allernativi de a transmite energia elec.
trici la mari distante §i pe länga faptul cä ingenioasele tur-
bine hidraulice sunt invärtite de potentialul purtat de cas-
cade §i räuri, - aceste douä genuri de ma0ni, care lucrea-
zä in cele mai intim acord, Mud acuplate una alteia
mai au §i avantagiul superioritätii rendimentului. Ele par
-
a-si insu0 la oh HA solidltatea puterii si eleganta prod refl.-
unii travaliului. Alternatoarele au rendimente ce ating 94
la sutä, iar turbinele nu se lash' mai Pre jos, a tingänd 85

1) Se anunti ei in America si Evelia se lucreaz ii. la transformatori

si alternattwe cu frequente superioare la 50 si cu tensiuni de 2003000 volii.

www.dacoromanica.ro
 205'

la ilia' Videin Mmurit, cat de mare cste progresül lor falá

de masina de vapori, care nu atinge, cu toate perfectionärile'
moderne ce i s'au adus, nici 14 la sutä din rendiment.
Se mai adaogä, §i faptul cä turbinele hidraulice sunt
simple in eonstrucliunea lor lipsite de ori ce fel de aparate
-
complicate - de§i ingenioase ap cum le gäsim la masina
de vapori.
Si, cum dupä dzboiu criza cärbunelui este un fapt
constatat i inregistrat cu miihnire de toate industriile uni-
versale, «cárbunele alb» revine acum pe primúl plan, ca
salvator al binelui uman. - Energia cc5rbunelui alb» va fi
captatá de turb'nele hidraulice §i de alternatoarele lor ; iar
ace§ti servitori credincioi vor fi condu0 de eonceptia omu-
lui, care este creatorul §i mänuitorul lor.
Inca de pe la 1830 se iliceau lncercäri cu turbinele hi-
draulice ; dar pe a tunci, nici industriile nu se ridic serä la
treapta de desvoltare de azi §i nici ma§inile electrice mr
ajunseserli la perfectiune.-Abia in ultimii 25 de ani s'au re-
alizat lucruri In stil mare prin capt area energiei cascadelor
§i a rAurilor ; iar dacä pentru accasta meritul revine de o
potrivä §i savantilor §i inginerilor din !Arne ocCidentale, un
fapt rämäne totusi in picioare : America (Statele-Unite) t§i
atrage cu drept cuvant meritul primordial de a fi tnteles
In mod practic §i efectiv nesfar§ita bogälie ce o detine cal--
bundle alb". In America au lost clädite pinä In 1917 petite
25 uzine h!droelect. ice de o capacitate totalä de 1.705.000
cai putere 9 printre care cele mai de seami sunt : Niagara
cu 600.000 cai putere ; Kocbuch de 300.000 cai putere ; Mon-
tana Power de 200.000 cai putere ; Ontario Power de 184.000
cai putere ; Mac Call Ferry de 120,000 cai putere ; Hanfort
de 9Q000 cai putere, etc. De la aceste uzine se trimite ener-
-
gia electricA la distante kle 250 450 klm. depärtare de la
punctul de productiune,
Aceastä energie deservete atett ora§e cat i industrii §i
cäi ferate, Ilind mutrebuintatä fie ca luminä, fie ca fortä mo-
trice, fie ca fortä calorificä sau electroliticä, urmând nevoile-
flecArei industrii.

1) EVenne Paeoret kLajechnique'll.Cla Houillé 131aliett.,» TOme II.

www.dacoromanica.ro
 206

Americanii proecteazä intlintarea unor uzind hidranlice

de o capacitate ce ar pärea exagera IA pentru cei ce cred cii
bizareriile ataxiei pot Intluenta mentalitatea unui popor ho-
tarn la lucru §i inzestrat cu persevercntä sänätoasa de a
brava greutatile. Singurä cascada Niagara este detinätoarea
unui travaliu de 15.000.000 cai putere '), pe care Americanii
nu vor intärzia de a-1 tramforma hi energie electrica.
Exemplul dat de activitatea e.lor din noul continent a
influentat §i !ante europcne §i roadele ace.stei intluente au
Inceput sä fie culese ; caci toate statele din occident au luat
ta serioasä consideratie importanta izvoarelor de energie de-
linute de cäderile de apä.
- , Franta dispune de uzine hidroelectrice cu o cap2citate

totalä de 510 350 cai putere i mai are gata studiate, nume-
roase proiecte pentru viitor printre care citam : captarea iz-
voarelor dela Giffe (Haute Savoie) pentru 150.000 cai putere ;
captarea Bhonului ¡Litre frontiera elvetianii §i cea franceza
la Culoz, pentru 80.000 cai putere ; captarea izvoarelor din
Pirinei, din pod4u1 central §i din Alpi, precum §i adaptarea
raurilor prin digan i canaluri de aducere fortatä.
D-1 Profesor A. Blondel (membru al Academiei franceze)
apreciazfi la minimum 10.000,000 cai putere disponibilul «car-
bunelui alb» in Franta.
Pretutindeni ; in Italia, Elvetia, Germania, Peninsula
Scandinavicä, s'au ridicat numeroase statiuni hidroelectrice
Calea pentru viitorul industriilor este azi cunoscutä §i agentul
generator este izvorul lichid pe care-1 detin cascadele i räu-
rile. Independenta economicä, pentru vremurile care vor veni,
pare ca va aparline acelor state, in mna cárora «carbunele
alb» va 11 rezervorul nesleit de energie. -

Sub acest raport Tara Romäneascá ocupä un Ioc de

frunte printre Statele Europei. Tot lantul Carpal ilor este plin
de räuri repezi §i cascade. Din acest imens rezervoriu se
pot cApäta energii pe cari nu. le putem deck bänui si care
nu inceteaza de a se rostogoli ;§i alerga mereu. Ele ageaptä
sti fie prinse de aplicatiunile §tiintei positive, i atunci vor
räspunde cu smerenie la chemarea omului. In Ardeal, in
I Fla, Idaulan <Cows de Mécanlque» pag. 1176.

www.dacoromanica.ro
 4)07

I3anat, se gäsesc cascade §i rand repezi având debite de sate

de mii de cai putere ; toatä Muntenia i Oltenia sunt strâ-
bätute de rtiuri mari §i repezi ; Moldova *0 are basinul Siretu-
lui §i Prutului ; iar spre räsärit, Nistrul define, in sänul säu
energii demne de a II modulate cerinfelor moderne.
Precum o afirma §i D I Profesor A. Blondel, cä in Franfa
nu sunt incä tompledate studiile geologico-mecanice cu pri-
vire la potenfialul cärbunelui alb, tot a§a nici noi nu putem
apreda deeAt cu oarecare aproximalie puterea totalä pe Ore
o define cfirbunele alb" in România. Dupä informaffile riz-
late ce am putut culege piinä acum, socot la 8.000.000 cai pu-
tere energia dinamicá a cascadelor §i cursurilor de apä din
lard. i chiar de ar fl mai micä aceastä energie albA", ea
reprezintä totu§i un puternic rezervoriu de alimentare §i ni-
meni nu poate contesta cä o atdt de insemnatä bogälie, poate
fi trecutä cu vederea §i lasatä in päräsire, pentruca in Lama.
incätwafi lu migärile noastre dln cauza Indolenfei, sfi pri-
vim in jurul nostru cu pasivitatea omului resemnat.
Räzboiul care a bantuit peste omenire, a adus dupä el
prefaceri mari in multe din vechile asezärninte §i o bUni
parte din concepliunile trecutului s'au vázut inlaturate de
avalan prävälitoare a vremurilor nouá. A fi tributar prin
import pentru obiectele fabricate i care totu0 se pot pro-
cura pe solul färei ; a fl inapoi cu timpul care cere lärgirea
§i modernizarea industriilor, intr'o farä unde varietatea pro-
duselor debordä prin marimea quantumului.... este a nu Os-
punde chemärii vremei
Tara lioniâneas:g este stapanä pe terenuri mari petro-
lifere ; ea are pe solul ei cascade de apa i cursnri repezi
de rfturi, care o strflbat in toate direcliile i care ape se a-
runch' toate In bátrana Dunäre, al cärei debit uria5 Inlocu-
ege au uprinfä diferenfele de nivel. Pentru noi chestiunea
comMistibilului rezidä in captarea energiei izvoarelor lichide ;
ti acest capitol, care intereseazá direct viala industrialä
viitorul" economic al f Aril, nu trebuie privit cu uprinfa cu
care sunt privite faptele sporadice de banalä diversiune.
Sä cittim atteva din marile proecte pe care le intocmesc
cu strilduinfä popoarele din occident i ne vom da seama
, .

www.dacoromanica.ro
 208

d'acolo se pun la cale lucräri mari, in sfera cfirora vor fi

nafural atrase toate valorile natiunilor.
In regiunea minelor din Westfalia se vor ridica !Wean
timp apropiat, puternice uzine generatrice, care vor Intrebu-
iota ca combustibil cärbunele de min5 ; iar dela acele uzine
se va deservi energia electricá pe o mare intindere din Ger-
mania de Nord, In Olaada, Belgia i chiar i in o parte a
Frantei.
Dar se prevede cä inteun timp si mai scurt, minele de
ciirbuni din Anglia, vor transiorma arbunele negru pe loc
- In sectorul minelor - intrebuintándu-1 ca combustibil In
uzine electrice de capacitHi considerabile (milioane de cai
putere) i de acolo, prin mijlocul unor sisteme de substa-
tiuni, legate prin retele si cabluri, energia electrid se va
distribui in Anglia si ta Nordul Frantei. Obstacolul ce se
bänula ca neinvins i anume : Intinderea pe sub Canalvl
Mänecei a unor cabluri armate e'ectrice, capabile de tensi-
=If de 200.000 volti, - nu mai formeazä azi nici o piedicä,
C5ci, In adevär, s'a ajuns a se construi cabluri cu izolatie
de Math* preciziune i experienta esle fäcutii de ctiti-va ani
Intre orasele Malmoë i Copenhaga. La Ma1omë (Suedia) se
aflä- instalatä o uzinä hidroelectric5 si de acolo se tiimite e-
nergia electrid prin cabluri submarine la Copenhaga.
Paralel'cu proectele arätate mai sus, se mai studiazA
Inch. si amenajarea Cascadei Victoria (pe fluvial Zambezi)
pentru a se alimenta cu electricitate orasele lohannesburgh
si Pretoria, situate la 1,200 km. de punctul de captare al
fortelor motrice ; iar Intrebuintarea curentilor alternativi se
socoteste la 150 000 volti. Se intrevede cä mai tärzin aceastä
Cascadä -va deveni acel izvor .central de energie electricä,
de la care se vor alimenta toate inclustriile i cäile ferate
din. Statele Sud-Africane.
Din cele arätate In studiul de fatä, reese In mod evi .
dent douä fapte capitale :
a) - Cärbunele negru, petrolul i combushbilul gazos
au ajnns la un asemenea stadia de sleire, In ciit nu mai pot
satisface cerdtile din ce In ce crescinde ale industriilor mon-
diale. Singurul mijlo: de a le economisi. Este transformarea
acestor combustibile In energie electricä, chiar pe loon'

www.dacoromanica.ro
 209

cxtractiunii lor. De la aceste centre de energie curentul

electric se va trimite mai departe i va fi intrebuintat de chi
fente, industrii si orase, fiecare intrebuinfândul sub forma
sub care îl socoate adaptabil.
b) - Viitorul industriilor isi razemä sperante legitim
apátate pe energia dinamicA a lichidului «apa». «Cárbunele
alb» este nepieritor : el se perindä in cicluri neobosite, in
cicluri perpetue, care isi trag izvorul din energia universalä
a soarelui.
Secolul trecut a fost cu adevärat «secolul vaporului» :
Secolul al XX reclamä o schimbare i pretinde a fi denumit
«Secolul eleetricitätii.»
* *
De obiceiu noutátile in conceptiune ca si inventiunile
cu efecte modeste, dar totusi cu efecte de activii repetare,
erau primite cu mari rezérve la aparitia lor. Spiritele do-
tate cu o larga perspicacitate si care intrevid amploarea
aplicatiunilor la care sunt chemate capitalul i munca, pentru
a imbrätisa intreprinderi i situaliuni cu caracter de gene-
ralizare, erau adesea lásate sä se sbatä in apa lor.
Vremurile s'au schimbat i azi, când tot plimantul este
cutreerat de chemarea la muncá a energiilor active, credem
cu totii cä si in Ora noastrá se va ajunge, In scurt timp,
la armonizarea inteun total concretizat, a capitalului, a
muncii si a inteligentii.
JEAN S TOENESCU-DUNARE
Inginer

Constanta 417-1920

www.dacoromanica.ro
 REVERIE
Cad stafi pe geinduri duqi, i totuqi
Nu vei oprifi la nid un geind,
Eu nu .ytiu de-auzifi, ca mine,
In voi pe cineva cânteind.

0 dulce muziceí de papte,

lin ccintec bland, teinguitor,
&Mare dintr'o amintire,
Munnurii lin ca un izvor, -

Si'ncet-incet se'nfiripeaza",
Se limpezeqle 'ncet-ncet:
Cad lini$tit qi melancolic,
Când zgomotos i zväpaiet.

se'nmládie, se supune
Par'cei se lasei cdrmuit :
Act o apci adormitä,
Aci torent deskinfuit;

S'apropie, se deparleazci,
Se Intefeqte alergänd,
Se intrerupe, rencepe,
plánge, rtide, ränd-pe-reind,

www.dacoromanica.ro
 211

Si cântecul cu el aduce
In umbra ochilor inchisi,
Imagini, care defileazd,
Si se strecoarei pe furis:

Un deal, un en:mg, un lac o stradd,

0 intamplare din trecut,
Infeitisarea unui prieten,
Profilul unui cunoscut;

lar siluetele de-o clipd,-

Aleargd, stau pe loc, vorbesc;
Cuvinte gird sir si gesturi,
Mai slab ca'n vis se deslusesc.

Si boate, una dupei alta,

Apar mereu i curg suvoi....
Dar cine-i neasteimparatut
Ce ceintei si vorbeste'n noi?

Rozmarin.

www.dacoromanica.ro
 CANTECE
DE

HEINRICH HEINE

La poarta casei batrânesti

M'asteaptd primdvara;
Ca o gradinil din povesti
De flori e plind tara.
Trasura merge'n trap usor
Pe drumuri fermecatc,
Iubita-rni catd'n ochi cu dor
Si simt cum pieptu-i bate
E soarc, cântec i parfum,
Podoabe sclipitoaré.
Un mic copac isi miscd'n drum
Cdpsorul lui în floare.
Din iarbd florile trimit
Privirea bor miratd
Spre mine, omul fericit,
Si spre frumoasa fatd,
4.

Pe holde coasa va cddea,

Cu zingdtu-i curánd;
S'or duce florile-si ea
ma va ldsa plângând...

www.dacoromanica.ro
 213

2.

Femee dulce si iubitä.

Eu niciodata n'as putea
Sä uit acele vremuri duse,
Când trup i suflet fusi a mea.

Ah. trupul tau gingas si tânár, .

As vrea sa--1 am si-acum mereu ;

Pop punc sufletul In groapá,
Caci suflet am destul si eu.

Din el voesc sá- ti dau o parte

Si' n brate sa te stráng apol-
Asa vom fi de-atunci nainte,
Un trup si-un suflet amandoi...

3.

Visam o gingasä copilä

Cu par frumos läsat pe spate,
Sedeam sub teiul din gradind
Sub bolta noptii instelate.

Vorbiam, cu drag imbratisand-o,

De bucurii si de nevoi;
Din cer ingalbenite stele,
Priveau cu pizmä 'n jos la noi.

Trezit din vis, mä uit-sunt singur,-

E noapte 'n juru-mi si rdcoare;
Pe bond stelele scânteic
Tacutc si nepasätoare...

www.dacoromanica.ro
 . 214

4.
Din pomi cad foi de vant bdtute,,
Frunzisul galben se 'nfioard-
Ah, tot ce-i scump si drag pe lume
E scris asemenea sä. moarä.
Un soare trist pe van de codri
Aruncä razele-i fugare.
Pdrand sdrutul cel din urmd
Al verii gata de plecare.
Un plans nebun din fund de suflet
Incet cuprinde 'ntreaga-mi fire;
Ce vdd acum mi-aduce 'n minte
Trecuta noasträ despärtire.
Porniam departe'n tdri streine
Si moartea ta zoria sa vie-
Eram ca vara care pleacd
5i tu pádurea'n agonie...

5.

In viata mea intunecatd,

Lucca un chip odinioarä
lubitul chip s'a stins acuma
Si noaptea neagrd md'nconjoard.
Cand stau copii la "ntuneric
Se simt cuprinsi de'ngrijorare
Si vrand sä 'nvingd 'n suflet teama
Incep atunci sä ante tare.
Un biet copil pierclut in noapte
Eu cant cu glasul tremurat;
Frumos desi nu-mi este cantul
De teamd totusi m'a scdpat...
www.dacoromanica.ro
 215

6.

De te-a'iwlat cumva femeia,

Mege-ti alta dintr'o mie-
Sau, mult mai bine, ia-ti toiagul
*i. pleacd'n lungd pribegie.

Gaseti curdnd un lac albastru

Cu triste sdlcii plangdtoare,
Sd uzi cu lacrimi suferinta
Din mica rand ce te doare.

De urci pe munte singuratic,

Oftarea .i.mai grea ill este;
Dar cand ajungi in vdrful stanch,
Auzi cum tip& oimi pe creste.

Un oim vei fi atunci tu insuti

Te vei simti din nou näscut
`*i slobod, sus vei intelege,
Micimea lucrului pierdut.
Ion Bentoiu.

www.dacoromanica.ro
 SCR,ISORdI
Çatre cetoifenii Constanfei
Numai trei am mai rAmas : Roman, Gngoresca §i eu, dintre
acei cari o viatä de orn am luptat, ca sä denuntárn arbitrarietA-
ile vechiului regim, pentru a-i tempera rigorile si a gräbi ator-
darea drepturilor politice locuitorilor dobrogeni. Cu acest drept,
eu, unul dintre ei, m Intreb astA : De ce i voi nu v'ali fo-
losit de neatArnarea dobAnditä spre a vä crea o existentA mai
omeneascá ?
Sub regimul exceptional, Comuna, cu micile ei venituri de
atunci, ne da al:IL-nu dela DunAre, nici atát de filtratä i ozo-
nat5,-dar aveam apä ; ne ilumina cu petrol, dar aveam luminä ;
orasul se tinea curat, iar portul, aa turcesc cum era, lucra.
Care e starea de sstAzi ?
Veniturile comunei i imprurnuturile ei de 60-70 de nu-
lioane s'au dus pe lefuri i imitatii de lucrAri. Apa ni se dá cu
lingurita, odatä pe sAptämanä. Casele ni se surpá. Canalurile
miroasä räu. Bajbaim in intuneric. Inotam in noroiu. Scoli des-
tule nu avcm. Biserici numai cloud. Tramvai, nu. G ira ocupii
cea mai frurnoasA parte a oravlui. Port se poate spune c, cel
putin deocamdat1, nu mai avem....
Cum dar s5 nu ni se impute refuzul indeplinirei datoriilor
cetAtenesti ?
Dad cetätenii nu aduc, fiecare, mäcar o eardmid5 la zi-
direa progresului nOonal i comunal ; dacä ei trimit in Par-
lament pe oricine li se poruncete; i dacii cei insArcinati cu a-

www.dacoromanica.ro
 217

plicarea legilor mistificl scopul lor,-dda cine sä se insp're un

guvern, oricare ar fi el, de acleväratele nevoi ale tuturor i prin
eme sä infaptuiascä el masurile luate i legile confectionate ?
La Comuna mai cu seamá, ne-a fost ior sa vedem dela
inceput ca mate intocmirile de lucräri i furniturile de materiale
erau meschine si iluzorii. i, stiind bine Ca reusita oricärei in-
treprinderi atirnä numai de capacitatea i onestitatea celor Cad
o dirijeazä, n'am antarit nici valoarea gospodäreasa a edililor
ce ne-am cht j nici nu ne-am dat osteneala s ä le controlam
acte:e, spre a preveni greselile.
Gine, dar, cleat complezenta ori nepasarea noasträ e vi-
novatá de lipsurile de care suferim si de banii ce s'au aruncat
in vant ?
Am Matt Ind si mai rau : am creat acea priveiiste stra-
nie, in care vedem de o parte cum masa mare a cetatenilor ab-
dica de voe dela drepturile si datoriile lor, pe cind o manä de
räzvrätitori, profitand de aceasta nepasare, pretind cu zgomot si
scandal drepturi pe care nu le au.
Sä fie oare d.n náravul ce am contractat ea' mai permitein
si astazi s fim guvernati sit administrati prin confundarea Des-
pot smului cu Libertatea si a Libertatei cu Demagogia ?I.. Dar a-
tunci de ce ne-am mai värsat sangele pentru unificarea Neamu-
lui, cand uitäm ca dela buna randuialä ce Imbue sä introducem
in menajul Tärei atarnit exister la sau d sparitia acestei Rorn.7.-
nii Mari ?
Nu vedem noi ea: tosi dusmanii din afara stau la panda st
ne sapä ?... Si ce sá mii vorbim de dusmanii din afara, chid
insi o manä de rataciti de a i nostri, bine disciplinati i gata
la to,te, ne disputä panä si a doua camasä ce mai avem.
Daca noi toti vom sta cu bratele i icrucisate, dela cine tot
asteptäm sa ne apere legile, munca i economiile ?
Un guvern, oricare ar fi, nu poate ,sta totdeauna cu baio-
netele întinse ca sä ne päziasca. Noi, cei multi si interesati, tre-
bue sa-1 ajutäm la mentinerea otdinei. In loc de asta, ne sapgm
groapa singuri. Consideram uneltirile si propagandele subversive
ca o distractie ; si de unde societatei ar trebui sa dispretuiasca
fi si goneasc5 dintr'insa pe acesti ciocli ai ei, noi le întindem
mina si le acordam aceiasi atentiune ca si oamenilor de treaba.

www.dacoromanica.ro
 218

Rezultatul este ca cu chipul acesta latim vitiul i arivismul, care

ne otrgvesc moralul i ne consumg munca.
Ei, dar pang unde o sg le intindem ?
Deja lumea muncitoare, despoiatg de rgzboiu si de clansii,
si amenintati cu noile baze pe care tot ei voesc si le aseze
viitoarei organizatiuni sociale, se intreabg, cu drept cuvant, dad
trebue sä mai munceascg i sl stränga, atunci and nici o sign-
rantä nu mai vede in viitor ?
Acestei latitudini a elementelor bune i Indrizneli a para-
zitilor, ce alta stavilg, fireasca §t eficace, se poate pune cleat
morale i solidarizarea cetgtenilor inteligenti ?
De altfel acesta este insusi principiul pe care este bazata
adevgrata Democratie.
Nu guvernul i nici minoritätile impun miscgrile sociale,
ci masa mare a cetätenilor, care numai ea stie i poate si dea
indrumgri intereselor generale. E,4i tot ea este datoare sa luml-
neze pe rgaciti, in chiar folosul lor, si la nevoe sa-i i astim-
pere, fie prin convingere, fie prin forta numärului.
Tot din nechibzuinp am pierdut i intaietatea la despagu-
Wile de ra tboiu. In loc sit ne fi solidarizat cu totii, orase si
sate dobrogene, i sa ne fi adresat presei din Capitalg, ca sg
pue in cunostintä tam intreagg, oficiala si neoficiala, de toate
nenorocirile ce indurgm de trei ani consecutivi de räzboiu si o -
cupatie, ne-am increzut intr'un memoriu, douä interpelAn i cft-
teva figaduinte min'steriale. Apoi cand o provincie cu 6-7 sute
de mii de locuitori, cu tot avutul lor, a fost abandonatä dela
inceput, tArA nici o apärare serioasg la nävalirea dusmanilor ;
and un numar add de insemnat dinteinsii au pierit in lupte cu
manile goale, färä tunuri i comandanti priceputi; cand la jafu-
rile i ruina dobrogenilor, afarg de armatele strgine, au partici-
pat si anumiti concetäteni i chiar functionarii i coloanele ro-
manesti ; cand autoritgtile noastre, dupg rgcboiu, au furat si spe-
culat pang i alimentele i imbricämintea datg de pomang de
americani ; cand o lume intreagä din Dohrogea nu are nici casä,
nici imbräcäminte, nici vite, nici instrumente de lucru ;-nu tre-
buia ca cu totii si cu orice pret sg silim Camerele sa numiasca
o comisiune compusä din reprezentanti ai Luturor grupgrilor po-
Mice, care impreung cu un Ministru clelegat de Consiliu sg vie

www.dacoromanica.ro
 219

la fata locului §i sä vadä cu ochii starea de lipsä §i de suferintä

in care am fost §i suntem ?
Care piatrá nu s'ar fi Induio§at la vederea acestui specta-
col §i cine nu s'ar fi convins c5, In lo sä indoape cu ajutoare
nemeritate localitäti care n'au pierdut nimic, sau mai nimic prin
räzboiu §i jafuri, se cuvenia sä ni se dea nouä, cari am pierdut
totul pentru realizarea idealului românesc ?
N'am fäcut asa §i e regretabil. Astäzi ne-a mai Camas o
singurä poartä, dacit ni se refuzä despagubirile: aceea de a In-
treba guvernul dacei unificarea Neamului numai noi trebue sa o
plätim? i dadi färä restituirea mäcar partialä a mijloacelor de
traiu §i de muncä ce aveam, mai are Statul drept a ne cere
platä de däri ?
Veti gäsi, poate, Indrâzneatá aceastä scrisoare, dar pe mine
nu mä tulburä o astfel de apreciere, dacä am fost drept în ju-
decata mea.
Lingqirea, in lumea onestä, nu este o calitate, ci un viciu,
§i Inca un viciu care, denaturând adevärul, este izvorul tuturor
relelor de care pätimim.
Pânä inainte de räzboiu bogiile acumulate de pärinti, mo§i
§i strämo0, ne permiteau luxul favorurilor i risipei.
Astäzi, cand existenta noastra este fnapovaratä de atdtea
nevoi §i and populatiunea noasträ inträ In ni§te drepturi pen-
tru care nu a fost pregatitä, trebue sä ne credem toti datori a
spune lucrurilor pe numele bor. Numai astfel vom putea face
educatia politica a poporului §i numai asa vom obliga oficiali-
tatea a se considera ca slujitoare a Tarii, iar nu stäpana ei.
015§enii, ca partea cea mai inteligentä a Natiunii, sunt
chemati a da exemplu de cum se poate pästra i inälta Roma-
nia Mare de astäzi.
Hasancea, Joi 24 lunie 1920,
Kw
Zori de zi, ori amurg?
Incet-incet, intriga, ealomnia ispita. la exemplele celor
i

de sus, au fäcut ca §i cei cari pand acum îi vedeau de trean

§i munceau lini§titi, sä se molipseascä de boala c4tigurilor u-
scare ce li s'a spus cä se numeste Politia",
www.dacoromanica.ro
 220

In Dobrogea numai urd de clase n'avea de ce sä fie; pen-

tru cá top au venit alci fiecare cu meseria si capitalul lui, in
scopul de a nationaliza provincia si a se ridica i ei prin in-
trecere la muncd.
Nirneni aici n'a tost iobag. Toti au muncit de capul lor §i
pentru dansii, in p5manturile lor. Comerciantii si-au fdcut nego-
lul cum l- au inteles. Meseriasii erau i sunt destul de cdutati.
lar muncitorii manuali au impus preturile pe care le-au vrut, ca
in orice localitate lipsitä de brate.
Atunci ce noimä au la noi propagandde acelea indärjite §i
afiligiunile la socialism si bolsevism, care. desi, prezentate sub
forme deosebite, ajung la acelas re7ultat : Aservirea deseivärpta
a cetareanului la Stat ?
Ce sä mai fie si framantárile acestea, in care toti cer §i
nimei nu clä nimic, toti vor sä fie marl i nimeni mic, toll dtt-
rim5 i n'meni nu zideste ?
Datinele strdmosesti s'au uitat. Moravurile si portul natio-
nal s'au instrdinat. De limba noastrd ne e rusine. De muncd
avem spaimä. i numai castigulin ne inchinäm.
Cate mama se mai ocupd astazi de casä §i de educatia so-
liclä a copiilor lor ? Ce pot invdta acestia In ni§te scoli cu pro-
grama nefolositoare si dela niste suplinitori cari, in mare parte,
ei siaguri nu .,tiu si nu cred in nimic ? C,:um sd se mai inmul-
tiascä populatia, cand avorturile tree drept iscusintä i boalele
nerngrijite drept fatalitäti ?
Speram intr o indreptare dar nu vdd cine ar putea opri
,

aceste porniri, cand putinela virtuti i valori ce ne au mai I'd

mas, se tin in umbra'.
Tara e Ind bogatd, dar incapabila a se reface prin ea in
sasi, pentru cä dintr'o populatie muncitoare, cinstitit, sobra §i
supusä, s'a fäcut alta, plind de toate poftele. Parte din ea ar
vrea sä munceasc5, dar nu poate lupta contra ingrädirilor ne-
ghioabe ce i se pun. Parte ar vrea sä rärnae cinstitä dar necin-
stitii o ineacä.
Dacd aceasta a fost intentiunea arivisti:or de ieri i de azi,
se pot läuda a au isbutit peste asteptdri. Sarbätoreascd si !au-
rii cat vor, dar s nu arunce vina pe räzboiu. Räzboiu a avut
toatä lumea, dar fiecare a ingrijit sd-i micsoreze urmarile, Nu-
mai la noi ale sporesc i pe timp de pace.

www.dacoromanica.ro
 221

Räzboiul sä ff eerut a se lasa Dobrogea färä aparare si

to:.te averile pradä tuturor ? El sä fi 1ncredintat i organizat co
mandamente la gpnerali de casä ? El sä fi inventat i organizat
exploatarea functiunilor public4 ? i urrnärile lui sä fi impiede
cat chemarea la conducerea tárii a unui guvern national ?
Si apoi Ord de grevä era asta, cand lucriitorii ca4tigd cat
vor ? Bolsevism *i socialism se puteau naste aici, and din solul
§i subsolul, lásate paragine, ar putea sä triliasca fericitä incl
de trei-patru ori atfita populatie ?
Si nu sunt putini acei rätäciti cari ar voi sd distrued sis-
temul pe care ne este asczatä societatea !
Sumä de lume, de toatä profesiunile si de toate stärile, co-
cheteazd cu agentii internationalelor sträine, färä Ali dea seama
de präpastia la care merg. De alte legiuni ascunse sunt plbae
Parlamentele i Administratiunile. Pand i satele n'au scäpat ne
atinse de acea leprä a tdrilor industriale supra-populate.
tiu ci astfel de dogme nu pot priude Inteo arä agricolä,
In care toti sätenii sunt astdzi proprielari ; dar destul este cä
ne turburä mersul, incetinind ori suspencland, pentru cine stie
catä vreme, desvoltarea progresului nostru.
Orice sistem de organizatiune sociala, ca sä poátä fi apli .
cabil cu folos, trebue sä cuprindä Intrinsul trei idei Dreptate,
Utilitate §i Libertate individuald.
Sistemul actual le reuneste el ?
Da, fiindcd el nu este un sistem artificial, conceptiunea u.
nui om sau unei adunäri, ci insusi produsul Naturii i al Isto-
riei, fructul unei experiente de mii de ani, de când omenirea se
conduce de facultä file ei intelectuale fi morale.
Pe mdsura co omenirea s'a inmultit i nevoile ei au cres-
cut, si sistemul acesta economic a fost adaptat trebuintelor el.
Se poate ca el sa cuprinclä astäzi unele lipsuri de detaliu ; dar
pentru asemenea lipsuri, dintre care unele inevitabile, iar altele
menite a dispdrea au Incetul prin Inbundtdtiri succesive, nu se
poate ddrama pand in temelii insusi sistemul sub care lumea a
fäcut cele mai mari progrese i pe care acesti reformatori im-
provizati n'au gäsit Ina pana acum nici cu ce 11 Inlocui.
Toi incepem a vedea în aceste utopii teoretice un pericol
care se märeste, Í, cu toate aceste, societatea actuald, care pre-
simte o criza, neglijeazd sä studieze de aproape räul ce ame-

www.dacoromanica.ro
 2q2

nintä sa o distruga. A rivistul, numeasca-se cum o fi, nu vrea

ca societatea omeneasca sä stea pe un principiu fix. Toate pe
lume, crede el, sunt afacen i nimic nu-1 supara mai mult ca
libertatea.... altora !
Pentru dânii eampul cel mai wr de exploatat este igno-
ranla, care, prin indulgenta si comprornisiunile ei, ramane cea
mai mare priniejclie socialá.
Cu stiinta sau fära §tiintg, acesti oameni ingamfati de in
sasi nestiinta lor i incredintati cä prin acest mijloc ei îi fac
bine, sunt aliatii i pregatitorii socialismului de parada i ai
bolsevismului.
Este dar o datorie a fiec5rui cetatean constient a combate
ispitele i spiritele acestea flotante si seci, care cred sa impace
ziva si noaptea. Lumea civilizatä îi inchipuise ca pi-a castigat
pentru totdeauna libertäile, pe cand iat cä ele sunt amenintate
pe fiecare zi.
Scriitorii socialisti in general s'au aplicat pana astazi nu
mai la critica doctrinelor economice si mai cu seamä la cons
tatarea relelor de care sufere, duna dânii, societatea ; dar n'au
formulat, n'au putut formula un sistem social complect, care sa
poatii substitui pe cel actual. Nici macar nu s'au putut pune de
acord intre (Mush asupra doctrinelor ce fiecare preconizeazä
Ca definitie, socialismul exprima ingerinta Statului in rela-
tiunile dintre producator i consumator ; iar ca procedare, el pro-
Gedeazil cum îi convine, fie prin reglementarea acelor relatiuni,
fie prin concurenta ce face Statul industriilor private. Dar toc-
mai fiindca socialismul, adecä interventia Statului in contractele
particulare, este de o aplicatiune foarte diferit i variata, acest
sistem devine cu totul superficial si el altereaza profund rela-
tiunile sociale in toata organizatiunea lor de productiune si de
distribuire a produselor.
In sistemul acesta, proprietatea privata a tuturor mijloace
lor de productiune, precum : pamant, case, ateliere, maini, unelte,
etc., trece in stapanirea Statului. Dela el va trebui sä ceri de aci
in colo lucru. unelte, pn i chiar acul cu care sa-ti carpesti
rtlfele, impreunä cu tot ce-ti trebue pentru consumaliune. Nu
mai atata n'au spus : daca mancarea ti-o vei putea gati acasa,
ori va trebui s'o iei dela cazanul colectiv,

www.dacoromanica.ro
 223

Spuneau basmele de o tined i un p5stor: Nu cumva noi

vorn fi acea turmA ?
De s'ar introduce oricare din sistemele preconizate, la citi
deddere moralä i materialA nu s'ar supune inteligenta, munca
si prevederea omenirii, mai ales den, In afarA de calapodul in
care ele ar fi märginite, s'ar mai lua individului i putinta de
a-si transforma economiile in capital, care si garanteze existenta
viitoare a familiilor !
De unde pot eti aventurierii ca proprietatea unui om este
InsA§i viala lui ? CA ea ii aminteete tot trecutul si-i leagä toate
speranlele In viitor ? cA prin ochii i manile proprietarului de
casd a trecut fiecare cärämidA ziditA ? cA deodatä cu poinii plan
tati de el in gradinA au crescut §i copiii säi ? ei cä in prävälia
negustorului este Ingrämäditä nu numai munca lui de o viatä
intreag5, dar ei cine etie rate -datorii ?
Numai dupa ce studiezi cu deamänuntul operele maeetiilor
gandirei, vezi catä deosebire este Intre dorinta lor de a construi
ceva folositor omenirii i Intre pornirile destructive ate celor
cari nu etiu deck sA därame. Aceia se inspirA dela experientele
trecutului, pentru a imbunätäti viitorul ; pe cand ace§tia, in or-
birea lor de glorii sau averi, sapA, incontienti, la insgi mor-
mantul neamului lor.
In Ioc ca printr'o InfrAtire sA puni fiecare etiinta i ac-
tivitatea lui in comun, pentru o aezare de interes o4tesc, se
ceartä pe mAriri, atunci cand natiunea n'are de nici unele.
Era vreme, acum, sä incerce a introduce la noi buruienile
r e n'au prins nicäiurea, nici in vechime, nici azi ? N'au v5zut si
nu vAd In Ungaria §i Rusia bunätätile Paradisului ce recomandä?
Dela a netezi unele piedici reale i incompatibile cu nevoile
societätii . de azi, panA la a drama tot edificiul, fArA sA-1 poti
inlocui, este departe.
MA rezum :
Cetele de tovarAei pretind cA tare ar Innota in fericiti, dacA
munca i economia nationalä ar fi conduse de dansele, dupA
programele for, care cer, In esentä, desfiintarea desAvAreitä a
personalitätii de azi a cetäteanului, spre a o trece Statului, ca-e
trebue prefAcut In a-tot-fAcator L.

www.dacoromanica.ro
 224

Ce mai vreti?... Vä plângeati ca nu aveti oameni destoinici

sä vä armuiasca. Iatd-i, au räsärit I Au cap. Au picioare. Unii
Matti. Altii sp5t4. Toti zbiarä Tosi dau §i lip._ Mai oameni,
cum sä fie ?
Const. D, Pariano
Hasancea, 8 lulie 1920

=4emom

N.

SONET
LUI N. I,

Tu arzi tot diamantul sclipitor al min(ii

Sd-i duel in zboruri largi spre armonii stelare ;
,si, ca un preot sfánt lnamorat de-altare,
Cddelni(ezi pe cdi miresmele credin(ii.
Drumet neobosit spre albe idealuri,
Tu.... omenirea toat' ai vrea s o fericeVi !
0, inimd bogatd in lumini eereVi !
Ce greu rdzbati printr'ale räutdlii valuri !
aind ei... ea ochi nepasatori, sau plini de tut .

sterpi de flacara puterii ce invinge,

1(1 suera huliri din venilzoasa gurd...
Ci 'n veci de veci un adevar nu se va stinge
De la Isus atiitea inimi il indurd ! -
-
Via(a-i #sfânt potir de lacrimi §i de sange».
D. Constanta

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA1)
Filip fusese abdtut tot timpul zilei, dar mai ales catre
seara se sin* stapanít de-o nebänuita desnddejde. Sprijinit
de geamul deschis al pridvorului, privea linitda inserare
si gdndurile lui se gramddiau nelinistite i turburi.
La Oliva pasi inainte se ridicau zabrelele scurte ale
unui gard; indardtu1 lor se zdriau cararile albe serpuind
printre pomii gradinii, iar de-asupra cerul nemiscat se
contura usor. Un vant tdn5r isi invedera flinta imprastia :

In vdzduhuri valuri de miresme pdtrunzatoare, de 'ncete

murmurari si de Canturi minunate.
Dar ochii lui se 'ndreptau mereu spre coltul gradi-
nei, In umbra cdreia disparuse Maria.
Cu sapte ani in urma, in pridvorul acesta larg se
ntiscuse si se 'mputernicise iubirea lor. Despartiti de Im-
prejurdri i indepartare, isi scrisera fIga'duindu-si iubirea
cea mai puternica, pand cand parintii Mariei aflard des-
pre dragostea fiicei lor, i nici o scrisoare de-a ei n'a
mai putut iesi din sat.
Nebänuind ce s'a intamplat, fiecare invinovdti pe cela-
lalt de nestatornicie i micime de suflet. Au lost frdman-
tari îmbelsugate pentru el, un puternic necaz sufletesc
pentru ea.... si 'n urma, neclintitul timp îi indeplini opera
lui calmä i statornica : se uitard.
Cu patru ani in urmd s'au revazut in Bucuresti. Era
o dupa amiaza inabusitoare de Iunie, si se plimba pe o
alee singuratica dela sosea, and huruitul unui automobil
ii atrase atentia. Se intoarse si-I privi. Era o trasura rbsie,
1) Din Iolumul gSuleririk; ce va apare hi &Mara Casei §coa!eloi-.

www.dacoromanica.ro
 226

deschisd, i 'n scurta ei trecere, vazu1Amurit chipul Mariei.

Se wza pe-o band., si cu fruntea rezemata in palme as
tepta sd. se 'nto area-. sd. o vadd iardsi... si cine stie ?...
poate far vedea i ea !... Dar nu s'a mai intors.
Toti anii de despartire §i de durere, toate visurile lui
sMramate, toate lacrimile, se ingrämädeau acum cu pute-
rea realitätei träite... ochii i se umezird i un vdjiit pu-
ternic ii Invälui capul.
Cu buzele stränse, cu ochii incruntati inteo hothdre
suprema, se 'napoie in oras.
0 cdutâ pe strazi, prin localuri, pe la spectacole. Dar
fu zadarnic. Cercd pe la hoteluri, 'nemeri. Sfios ca
niciodata deschise usa ce i se aräta, dar o exclamatie de
bucurie generald Ii intdmpina. Incurajat astfel, deveni mai
stapdn pe sine. L'au retinut la mas'a i pentru cä plecau
cu trenul din seara aceia, Ii insoti la gall.
Tdrziu se opri la o berárie. Orchestra canta un vals
melancolic, §i 'n leaganul sublimelor acorduri isi refAcu
visul scump, visul pe care anii cruzi crezura cd-1 pot In-
gropa.
Zilele care urmard trecura cu greutate. i cu fie ce
zi, cauta tot mai mult anii trait" odatä... i amintirile-i
erau din ce in ce tot mai luminoase... Iubirea veche se
trezi cu toatä puterea i tineretea ei.
Inteun timp luä drumul sdtuletului iubit. Hevazându-1,
simtul care-1 stapania, nu era duiosia amintirilor, nici bu-
curia revederii unor locuri iubite... ci simtul plin de tainâ
pe care-I ai in fata necunoscutului apropiat. Casele mici
cu ferestre inflorite i curtile curate îi surddeau. Le stia pe
toate si-i venia sä le raspundä, dar îi ridicd privirea cdtre
casele mari din margine, §i surdsul ii muri pe buze.
Acolo era doar taina cea mare, al carei sens insemna
viata sau moartea lui.
A intrat in curte eu pasul soväitor, dar 1-au primit
cu bucurie. A trecut o jumdtate de ceas pând sd se arate
Maria. Era surdzkoare, parea vddit bucuratd, dar se gd-
tise ca pentru cine §tie ce fapt Insemnat. i se intristä.
De ce se gätise atata ? Doar nu era un strein i doar
nu venise pentru o vizitä de un reas.

www.dacoromanica.ro
 227

Stranse mana care i se intinse, rece, nepasatoare,

streina para. Se aseza pe un scaun departe de el, si
cateva clipe se distil privindu-si degetele. Apoi dispäru
inteo camera, de unde se intoarse cu o tava plina de
cesti F,ii de pahare.
Trebuia sa 'nteleaga dar cä nu mai era vechea prie-
tenie. Trebuia s. plece ! Cu fata 'ntunecata de umbra unei
dureri greu stapanite, se ridica incet, i cateva clipe ra-
mase neclintit in mijlocul casei.
-
Mama Mariei II privi ingrijorata.
Esti obosit?... Vrei sä te odihnesti ?... Mario, ada
ceva de mancare, ca omu-i venit de pe drum !"
Maria se ridica.
- Dar... Doamna..." indrazni Filip, cu glasul ne-
-- Ap
hotarat.
fi vrut... Am asa de putin timp fiber..."
- plu cumva vrei sa pleci ?"
- ;Vedeti... A fi vrut sa ma intorc..."
-
Maria se oprise la un pas in fata lui si-1 privea.
Astazi ? Se poate asa curand ?" intreba. ea.
Filip ii ridica privirile. Ea parea mai galbena la fata,
-
si bluza subtire tromura sub bataile inimii.
Vii odata 'n sapte ani i pleci asa... dup'un ceas ?"
Staruinta aceasta il zapaci. A limas totusi.
k)li de patru zile se simtea stapanit de-o puternica
neliniste.
A 'ncercat sa-i amintiasca trecutui, dar ea se feri :
'Area cä trectutul Ii era neplacut. Cerca sä puna mai multa
intimitate intro ei, dar Maria II invaluia vesnic inteo po-
Meta rece.
Si-acum, privind 1initita inserare, se gandia la cauza
care a putut strecura in suiletul Mariei o instreinare asa
de puternica.
i umplu pieptul cu aerul curat al serfi, ofta pre-
lung si-si tintui privirile in coltul de gradina unde o stia
rT ea. Si iata... ceea ce i se infatisa ochilor, fu însäi
deslegarea tainei celei mari: in geamul inclinat Îi vitzu
iinaginea. Fata-i era slat* putin galbenä, avea urine-a-

www.dacoromanica.ro
 228

ddnci catre coltul gurii si era incadratä de un par care

incepuse sä albeascä pe- alocurea. Fruntea, netedd altd-
datd, era _plind de brazde.
Se privi mult, isi intipäri bine chipul acesta al omu-
lui sortit singuratatii.
$i privind incd odatd coltul grädinei, surâse amärät.
- Särman naiv ce-am fost !"
Se ridicA dela geam, {Am doi pasi, apoi se opri lo
cului si se gândi. Se va resemna. Va munci indoit ca
pän'acup, sS i dacd aceastä muncd II va släbi va scurta
viata, cu-atät mai bine. Avea 'MA nädejdea cd 'n fata
unei munci, putin obisnuitä unei vieti omeneeti, visurile
chinuitoare de pAnd acum se vor sterge.
0 lud 'ncet catre grädind. La zgomotul pasilor, Ma-
ria tresäri, inchise cartea pe care-o citea ,ai-o ascunse sub
faldurile rochiei.
0 se asezd alaturi. Inima ii bätea puternic.
- Te cdutam, domnisoard
Ea-si ridicä ochii intrebätori.
- ,,M'ai vazut intrdnd aici can de multisor 1" vorbi
ea cu o foate ward nuantd de necaz.
Lucrul acesta Il simti Filip si se 'ntrista.
Se asezä pe-aceeas bancd.
- Aveam o vorbd amândoi... o vorbd veche de tot !
Ea-si tintui ochii in pämänt.
- Thaduci aminte ?.- Cu ani 'napoi... vorbeam alt-
fel... chiar pe banca asta..." dar bätäile inimii se 'mpu-
ternicird asa de mult, incât nu mai putu vorbi.
Timpul a trecut foarte greu... i noi n'am rdmas
aceiasi in trecerea lui !" vorbi ea incet i färä sä-si ridice
ochii de jos.
- Da, Mario !... Ne-am schimbat mult... M'am schim-
bat eu, cdci tu ai rämas aceias latä frumoasa. Pe mine
m'au schimbat durerile... i 'ndepärtarea de tine... mi-uu
albit tâmplele la dbuäzeci si ease de ani!... Sub gene nu
mai incdpurä lacrimile si se strecurau de-a binelea pe
obraz. $i-1 cuprinse desnddejdea in fata acestui vis clädit
cu trudd i därâmat de vitrege vremuri.
Maria se 'ntoarse putin, isi rezemä coatele pe ge-

www.dacoromanica.ro
 229

nunchi i fruntea 'n palme i privea nemiscatd cum un

sir ¡Ling de furnici batatoreau in curmezisul cararii o
vesnic nevg,Zutd cararue. i i se pgru un simbol acesta

pe largul, nesfarsitul drum al vietii, iubirea lor scurtd

era o cardruie de furnici ; fiecare furnicd era un gaud
frumos, o sperantä... Ar fi vrut sa-si simtd mijlocul in-
läntuit ar fi vrut sä-i simta särutul cald pe umar... dar
el sta departe, nemiscat i cu 'nfätisarea unui orn care
infrunta durerea. I se pärea c. simte 'n aer ceva sträin,
necunoscut, care se impunea simturilor ei cu O putere
de neinfränt.
- De altfel..." incepu el cu glasul domol ; de alt-
fel iti dau dreptate ! Am fost naiv.., am visat o iubire
care poate n'a existat... care nu putea...
Maria tresdri. 0 manie usoard Ii colord obrajii...
- Care-a fost... si care incd putea sä fie !" Si
gändul ei sträbätu anii inapoi. Il vedea retras, täcut, in-
chis ca 'ntr'o cetate de tainä, mai apoi citind i discutänd
impreunä. $i-atunci era mai vorbitor, ii recita poezii de
o nespusä frumusete... i tocmai tärziu, banca pe care
b Me au acum, i- a simtit stand aläturi i optindu-si ceva
nespus de ificantätor... A urmat o despärtire grea de, ani
de zile, fara semn de viatä mdcar, i vorbe rele ajunserd
la urechile ei.
- Te vei fi intrebat cine-i vinovatul, i poate m'ai
invinuit pe mine... Te rog sä mä ierti. De bund sear*
voiu fi fäcut greseli mari in fata ta... i poate te-am su-
pärat mult... Dar in totdeauna m'am gandit la tine ! Aram
sbuciumat, ti-am scris mereu... i cele mai neinsemnate
fapte ale mele erau supuse unei alegeri aspre, dupii cum
rni'nchipuiam cd-ti plac sau nu, tie.,."
$i cum ea sta inch' Onditoare, el îi ridicd mane.
stängd. Un ceas brätard iesi la ivealä. Era de aur, cu za-
lele fin cizelate, infätisand flori de o gingäsie rarg. In ju-
rul cadranului erau presarate mici diamante incadrate in
rame ce le dädeau infätisarea de stele tremurgtoare.
- L'am cumpärat pentrucd semäna cu cel pe care-I
ai tu... i l'arn purtat vesnic cu mine... Mi 'nchipuiam câ
este un dar scump..." §i se opri i 'ncepu sa-si fad vânt

www.dacoromanica.ro
 236

ca 0 cánd o puternica ztipu§eala l'ar fi cuprins. Dar nu

era zapwala. Se 'ntunecase cuprinsul tot si frunzisul
gradinei tremura in drumul unui vant racoritor.
Ochii Mariei sclipira. Revarsand bucuria care dinteo-
data o cuprinse, privi mica bijuterie. I§i alatura mana ei
de-a lui, si cele cloud obiecte aratau o perfecta potrivire.
i aceasta-i paru un simbol. Dupä ani de uitare, sufletele
for ki recapatau vechea lor haina §i ca cele doua mid
obiecte, aratau la fel.
Isi lasa maim in voia manei lui. El o stranse si o
cOldura pläcuta i se urea in obraz.
- Spune-mi Mario !... MI mai iubesti tu ?'
- Eu te-am iubit in totdeauna, si daca..."
- Atuncia intrerupse Filip, totul a fost un vis Mu".
Sa-1 uitam !"
Maria se lipi de el, isi rezema obrazul de pieptul lui,
-
si repetä Meet, ganditoare :
Un vis ran... si vorbe rele au fost... si staruinti
pe care de-abia acuma le 'nteleg... Dar nu !... Nu se va
intämpla asa cum doresc ei !" si cu mana arata spre casa
care nu se mai vedea prin noapte.
Wilful framanta mereu acelas drum, turburand pacea
miilor de frunze, i silindu-se sa sting nenumaratele stele
care rasarisera sus...
Maria se ridica.
- Sa mergem !" spuse ea hotarata. Du-mä ori-
unde crezi tu... Nu vreau sa ma mai intorc in casa care
era sa fie mormantul fericirii mele ! Sa mergeM".
se pierdura in noapte.
Mihail Pricopic

www.dacoromanica.ro
 $COALA PRIMARA DIN DOBROGEA
" IN CURS DE 40 ANI (1879 - 1919)

La 14 Noembrie 1878, in sunete de clopote, care pentru

intaia oars acum i§i spuneau cântecul cu glas deschis §i fdrá
temere,-in privirile nedumerite sau ingrijorate, vätä§eii tu-
turor satelor din cuprinsul Dobrogei, dela Silistra 'Ana la
Mangalia §i, spre rniazá-noapte, pand in stuhurile bältilor
din delta DunSrei, au dat de veste prin strigäte, in graiul
celor cari i ascultau, la toatá sullarea omeneascd cá Oman-
tul unde träiesc se alipete pentru totdeauna la sânul Ro-
mániei.
In mersul lor lene§ spre bordeie, musulmanii furä cu-
prin§i de ingrijorare ; vestea cea nouS infiorá incAperile mur-
dare i intunecoase, cäci faima dorobantului pätrunsese pânii
departe In adâncurile cele mai pustiite. i atunci neamul prá-
dátor al Cerchezilor nestatornici - cat mai rämäsese In urma
invaziei Cazacilor furioi -, se trezi din zäpácealS i porni
pe calea pribegiei in locuri mai ferite, in spre Constantino-
pol i dincolo, peste Bosfor, in Anatolia arsá de soare.
Dupá dânii, zi duped zi, an dupä an, o parte dintre
Tätarii cu ochii mici si 5ireti §i Turcii gánditori, pärSsirá
§i ei locurile trecutului, in nádejdea unei vieti mai tihnite,
mai linigite §i färä munca istovitoare pe care o vedeau In
lirea ;;i apucáturne Rornânilor.
In urma lor, prin mijlocul Dobrogei i de-alungul márii,
ramase o stepä nearatá, un pustiu de temut, cu iarbá inaltä
§i burueni pAnd la cre§tetul calului, cu ráufäcätori fiorosi §i
vestiti. (Deli-Ali).

www.dacoromanica.ro
 ,232,

Ici colo insá, In fundul unei vái ascunse, unde apa se

gäseste mai cu Inlesnire, tot mai pufdiau din când In când
hornurile unor bbrdeie tätäresti i turcesti, sau se inälta fu-
mul dela câsla unui mocan ori cojan instärit, sosit eu oile
din Basarabia i Ardeal, Inca' din vremea stäpflnirei turcesti.
In preajma pädurilor Deliormanului, dela Ostroval roma-
nese i pänä la Cocargeaua Gägäutilor la sud si dela Garga-
Mc pana la nordul Babadagului, pe laugh lacul Razim, spre
nord, se acivaserä Bulgarii abia veniti, - cei dela sud, prin-
tr'o pätrundere ineeatá din regiunea Rasgradului, cei dela
nord, imigrând dinspre Rusia i Basarabia, de unde obliga-
tiile serviciului militar Ii pusese pe drurnuri.
Insä pe dreapta Dunärei, dela Silistra i Nina la Mali-
madia Tulcei, iar de acolo pe malul lagunelor dela Agighiol,
Sarighiol i Babadag, precum si in masivul päduros al ju-
detului Tulcea, rasullau acum In voie cei de un nearn si de
o lege cu noi. Acolo, In zilele de sárbätoare se präznuiau in
bunä pace mucenicii crestinismului, iar vorba rornâneasca
se Intindea mereu i färä temere. Scäpaserá bietii oameni si
de caraula turceascä si de prädäciunile Cerchejilor
lncetul cu incetul, Dobrogea luä o altä fatä : in locul
pustiului de temut, aráturi i semänäturi cu masina ; iar pe
lânga cismelele i puturile päräsite, pc ruinele satelor, din
care nu mai rämäsese decât numele, sau chiar alaturi de bor-
deiele Turco-TAtarilor, se ridicará sate nouä românesti. Co-
janii din Bräila, Ialornita, Buzäu si Rämnicul-Särat, Vläscenii;
Teleormänenii, Ilfovenii, Doljenii, Moldovenii, etc., durarä
case arátoase ca de oras, hambare si magazii, in sfärsit o
gospodärie care ne dä mäsura instäririi Ronninulai i a man-
driei lui de orn cuprins, asa cum numai In Dobrogea i-a fost
dat cuiva sä vadä pânä la 1916.
Paralel cu aceastä via tä de bunä stare Incepe a se de-
päna firul invätäturii de carte, despre care in anii din urind
s'au spus multe vorbe bune. Patruzeci de ani sunt de atunci I

si acesti patruzeci de ani de scoalä si de viatä romäneascá,

precum si grozävia si pustiul care s'au abatut asupra Do-
brogei Intre 1916-1918, rn'au indernnat sh dau la ivealá in-
semnärile c urnieaza, Ee vor pune la ludemâna oricui cu-

www.dacoromanica.ro
 233

nostinfele .despre viala din trecut a inváfámántului la sate

si a fiecárei scoli in parte din jucl. Coustanfa, precum
munca depusä pentru luminarea poporului de catre cei din-
tâi aposto11 ai Dobrogei. Mai incolo se va alla despre loca-
lurile de scoala, mándre, incápätoare si curate ca un gaud
bun, facute de sateni i numai cu cheltuiala lor ; apoi sporul
si Intinderea invätäturii de carte chiar in cátunele cele mai
raslefite i farä de grija nimänui si, in sfársit, se va arata
si stäpinirea dusmanoasd de doi ani de zile a inamicului,
precum si incercárile de batjocorire a sulletului nostru din
partea unui neam sälbatec In apuciiturile i simfirile :ale. lar
la urtnä, ca incheiere, vom aráta ce s'a putut face dela 1 De-
cembrie 1918 si pana la stársitul anului scolar 1919.
Va fi o injghebare necompletá -o simtirn - cáci i iz-
voarele au fost sal-ace. Çäteva dosare ;kite inteun pod, cá-
teva foi räväsite i adunate de ici si de colo, abia mi-au in-
drumat pasii cum sa cercetez tot trecutul, sä spicuesc i sä
adun lucrurile mai vrednice de !Mat mink si de altä lume.
Povestirea aceasta, mai mull un document al vremuri-
lor de ieri, va cádea, poate, in viitor pe mina altui cerce-
tälor de lucruri vechi, sau pe mina daseälului din sat. t5i
rásfoind foile ingálbenite de vreme, le va fulgera in sullet o
clipä siragul bätrinilor dascali ai Dobrogei - unii robii mun-
cii tacute i ai zilelor de sacrificiu, alfii martirii zilelor de
prefacere i luntii a neamur;lor pamântului - i toi vor ve-
dea ce grele au fost inceputurile invälfiturii in acel pustiu,
care a fost Dobrogea la 1S78.
Pe cei dintâi invälätori veniti ji väd si eu cu lumina
sulletului : unii dintre ei tined, abia iesifi de prin scale
normale din Bucuresti i Iasi, sau din Seminariile llusilor si
Ismailului ; allii incärunfili, vechi scolari dela Academia Mi-
haileanä i din preparandiile Transilvaniei, - tori biijenari
basarabeni - cari in iarna lui 1878 si 79 s'au luptat ell as-
prirnea frigului si nevoile vremii, ca sä ajungh" la Constanta,
sau sii primiascä indreptäri dela Tulcea, pentru a-si incepe
lucrul.
Ii vád pe tofi cum descalecarit Ion Donea (Academia
Milläileanä 1851) dela Satul Nou-Bolgrad, la Bestepe, pe ma-
lul Dunärii, langLi Mahmudia ; Ion C. Bratescu (tatäl geogra-

www.dacoromanica.ro
 234

fului C. Brätescu) - dela Tigheciul Cahulului-la Cás la lânga

Tulcea, dupg un mic popas in Osmancea Constantei ; Nichi-
for Ludovic - dela Muravlevca Bolgradului, - la Niculitel
lAugä Isacea; Carol Vi§inescu, - dela Nerusai in Basarabia,
la Casapchioi - Constanta (si azi e tot a colo si conduce cea
mai buná scoalä) ; apoi Petre Dima, seminarist din Ismail -
dela Caragacl - Bolgrad, la Somova - Tulcea ; Gh. Clusenco,
dela Capaclia Rizesti-Cabul, la Jijila, aproape de malul Du-
närii, in fata Galatilor ; Natalia A. Petru, cea dintdiu däscá-
lit din Basarabia, dela Tomai in jud. Cahul,-la Oltina-Cons-
tanta ; Acelas drum la urmat i sotul ei, Atanase Petru, se-
minarist dela 1863, treand prin Enghezul mare-Constanta ;
Constantin Condrea, dela Furmanca i Chitai in Basarabia
prin Bogdänesti-Tutova, la Dobromir-Constanta ; loan Ne .

grescu, - dela Cismeaua väruitá - Bolgrad, in Coslugea din

pártile Ostrovului ; Gheorghe .tefänescu,- pärintele celor 2
frati invälätori Petre i Traian Stefanescu, morti in luptele
dela Turtucaia din 1916, dela Leova-Cahulului, la Toprai-
sar-Constanta ; Gheorghe Popa Ghibaneanu - teal profesoru-
lui de pedagogie Ghibänescu, - dela noul Caragaci aproape
-
de Reni, la Topal pe Dunäre ; Ion oltescu eu cloud clase
la Academia Mihäileanä, 1873-dela Endec Burnu i Cismeaua
váruitä-Bolgrad, la Osman Facá ; Dumitru Cdrjau, dela Chi-
lia Basarabiei, la Seimenii Micj ; Dumilru Rozoleanu, la Sei-
menii Mari ; Petre Popescu dela Babele in Basarabia, la Bu-
geac-Constanta ; Teodor Mârza, Gheorghe Pangratiu
Nichicescu til altii, despre cari izvoarele gäsite nu dau stiri
mai lämurite pe Uncle si-au inceput apostolatul inainte de a
veni In Dobrogea.
Sositi cu gospodäriile in spinare i copiii de mänä, abia
pe la sfârsitul lui hprilie 1879, când razele cäldicele ale soa-
relui le ingäduirä sä Inceapá invá tätura si färä de foc, aviind
hi loc de bänci scânduri asezate pe patru pari bätuti In pii-
mint, iar drept tablä de scris o cutie mai mare de nisip, ei
au deschis cele dintâiu scoale oficiale rominesti in satele
din lungul Dunärei. Celelalte scoli din satele cu neamuri a-
mestecate, s'au inchis curind ; viata lor, vialä de floare efe-
merä ! Invätätorii de pe acolo rämaserii cAtäva vreme numai
ea notari, cäci invätätorii din Dobrogea la laceput au fost

www.dacoromanica.ro
 &35

numifi si notari. cit:atlele din satele românesti insá, si-au nr-

mat drumul croit, cäci ele s'au sprijinit pe inceputuri mai
vechi de scoalä, potrivite vremii i locurilor.
In adevär, cei dintAi inválätori din Dobrogea, cu muR
inainte de 1878, au fost cantärelli dela bisericile de scan-
duri, absolvenfi ai colii românesti din Silistra, fiind plátifi
pe an cu cdte 5 -W bánifi de bucate i cu alte venituri, dupá
cum era 5i satul de mare 5i dupä cum 5tiuse omul sä rupá
preful. In satele asezate in cine stie ce mijloe de Odure, sau
vale adâncá, cel dintAiu invälätor a fost i ate un mocan,
care, odatä cu oile aducea i inváfátura de carte româneased
pe care o cápätase 5i el prin párlile Sibiului i Bra§ovului.
Inteo largä mäsura ru dat ajutorul lor 5i bätrânii-ca-
tihefi, - fácull preofi numai pentru cá ;tiau sä cânte i sä
citeascá Eangheli3, - bátrânii cu barba albä 5i cu duhul
bläudetii, cu amintirile trecutului, pe cari i-am intálnit i eu
acum 15-16 ani la Ostrov i Oltira, la Aliman 5i Beilic, la
Rasova 5i...Cerna-Voda.
ce§ti bätrâni din lumea curatá a trecutului, cdte un
dascäl mai inimos (dascillul Eftimie, dascalul Mihai)), un mo-
can de cine 5lie unde, au pregátit sulletele pentru sämânfa
cea bunä aruncatä dela 1878 5i 1879 de normali5tii stäpani
pe meserie, oameni noi i invätali cum nu mai apacase lu-
mea din Dobrogea niciodatä. Poate cä la ora5e, la Constanla,
la Tulcea, i chiar la Cerna-Voda vor fi fost 5i inainte oa-
meni mai Inv* II In ale scolii. E drept cd se pornene5te in-
tr'o 'Artie dela 1889 despre Costache Petrescu (autor de cárfi
didactice) cä a funclionat in Coe stall! a ; Constantin Atzdreian
dela 1872 in Tulcea 5i Maria Gizeorghin tot lnainte de i877
la Tulcea. Yenifii dela 1878-79 au muncit cu atita simfire
dragoste de meserie, inct bättlinii de azi din rändul intAiu
de 5colari, le pornenese numele cu un respect aproape sfant
5i numele lor plute5te parcä intr'o aureolä in satele unde
si-au imprá5tiat invälätura 5i sufletul lor.
Cu inceputul anului scolar 1880 capätä vialä i alte
scoli, mai departe, in fundul Dobrogei, in satele bulgäresti.
Despre aceste sate, in treacät, cdteva vorbe : ele sunt stränse
in douá regiuni despärfite cu aproape 100 km. lntâia regiune
cuprinde satele Almaláu, Canlia, Galita, Esechioi, quiugiuc

www.dacoromanica.ro
 236,,

Lipnita, Dobromir i Asarläc, toate tu partea de sud-vest a ,

jud. Constanta, cu populatiune strecurath prin pátrundere din

spre Rasgrad i Balcani in zona româneascä a Ostrovului
Parachioiului. A doua regiune se gäseste tocmai in nord-
estul jud. Constanta si estul jud. Tulcea, cuprinzänd satele
insirate cle-alungul celor trei lacuri mari, cu värstäri de veche
populatiune româneascä dobrogeanä : Gargalâcul, Peletlia,
Inan -Cimé, Duingi, Caranasuf, Casapchioi, Mihai-Viteazul
(Sari-Urt), Potur, flamarngia, Ciamurlia de jos si de sus, Bei-
daut, Caramanchioi, Baschioi, Congaz ; iar spre Dunäre, Cerna.
Intre cei dela sud i acestia din urmä, cari sunt veniti din
spre Basarabia si Rusia, sunt deosebiri In port ;i dialect. Ca
douä ostroave, mai sunt douä sate bulgäresti fn plasa Man-
galia, locuitä inainte aproape numai de Tätari, iar astázi mai
mult de jumdtate de Români.
Si in aceste sate se iniiintarä scoli românesti, inepând
si se clädiascä si localuri asa precum se Mouse in satele ro-
mânesti ind din primävara anului 1879. Dela 1881 si 85 in
cepe o nouä perioadd odatá cu improprietäririle. Populatia
omeneascit sporeste si umple golurile läslte de emigrantii
despre cari am pomenit mai inainte cä si-au luat drumul
spre alte locuri cu viatä mai usoará. De prin aceastä vreme
se infiinteazä In satele din mijlocul judetului Constanta Si
in partea Tulcei, unde asezärile omenesti ciipiitara o lucre-
dere si o tärie mare, scoli de bäeti i chiar de fete, asa ca
dupä zece ant de stápAnit e româneascä - in 1889 - func-
lionau in toatä Dobrogea aproape 1 00 scoli la sate si 18 la
orase. La sate, in plinä viaä erau ;colile din preajma Du-
närii ;i din vechile sate romänesti mai din :mijlocul Do-
brogei ; apoi cele din satele cu Bulgari, Gggäuti si Nemti. In
satele cu populatie amestecatá cu 'Mari sau Turci, din par-
tea sudicá a judetului Constanta, precum erau Caraorner,
Enghez, Gheringec, Osrnanfacä, etc. si-au intrerupt iirul vietii
dupä câteva luni de functionare, cici au fost greutäli peste
inchipuirea omeneascä, asa câ inviitatorii de prin acele pärti
au fost trecuti in alte sate. In partea de nord a udttului
Constanta ;i in centrul Tulcii se gäsesc scoli inliintate Intro
1884 si 1889 la Boascic, Carta!, Carol I, Dulgheru etc,

www.dacoromanica.ro
 237

Acestea rämän si mai departe i prind rädäcini cu viatä

sänätoasá.
Din anul 1889 am gäsit niste insemnäri pe care le dau
la urma acestei povestiri, socotindu-le de mare pre pentru
inceputurile scoalei oficiale dobrogene de 40 ani. Insemnárile
acestea privesc toatä Dobrogea si din ele se vede cá perso-
nalul Invätátoresc era de cea mai bunä stofä : normalisti
seminaristi tineri, pe längä cei veniti din Basarabia. Amin-
tesc aci, dintre cei veniti dupd 89, pe toll cari au muncit
neintrerupt in Dobrogea : loan Atarzasiu la Lipnita, Al. Vasiliu
la Marleanu, Const. Dinu la Ghiolpunar si Bugeac, losif Ca-
reisa la Mangalia, Smaranda Patriciu la Garlita, D. Dimofti la
Caraomer, Gh. Boeru la Caramurat, Gh. Adam la Sarai, Ec.
Petala la Topal, Vasile Paraschiv la Aliman, T. Niculescu la
Gargaldc (intre 1881-89 a functionat la Silistra, la scoala ro-
rnáneascá) Gh, Petrescu la Potur, Tarei Lungei la Vácáreni, T.
Marza la Peei-neaga, C. Cornescu la Fágáras, N. Negacinschi,
la Atmagea, Elena Nour la Canlä-Bugeac R. Topor la mah-
ntudia, i altii, pe cari cetitorul fi va gäsi trecuti in insem-
närile de mai la vale.
Toti acestia n'au venit odatá, ci an dupä an, paralel cu
infiintárile de posturi nouá, sprijinite de munca vrednicului
de amint,t Ion Bänescu, revizorul aprig si de temut al Do-
brogei. In adevär, dupá plecarea lui Gh. Sion-e.latäretul do-
rurilor 5i al dragostei de neam, cel dintâiu revizor scolar
al Dobrogei, functionând abia un an 5i ceva - Banescu îj
inchinä toatä puterea de muncá si de jertrá pe care numai
cel care are sufletul Intocmit ca al sáu o poate simti, colin-
(land inteo lunä de zile dela Ostrovul Silistrei !Ana la Tul-
cea. Nu dascálii, dar cei de altä shijbä tremurau la numele
lui. Energic panä la violentá, nu s'a dat in lfituri de a lovi
tm notar pentru cä nu pusese toatä stäruinta ca sä adu-
cä lemne la scoalii. Bänescu isbutise sä fie tinut in a-
ceasti slujbá-prin vrednicia i faima muncii sale - vreme
de 15 ani schimbat numai de vre-o cloud ori, dar chemat
indärät dupä o lunä douá. Prin stäruinta lui se ridicä loca-
luri bune, de piaträ 5i eärämidä, cu cheltuiala locuitorilor.
Apoi el aduce material pentru scolari, härti, tablouri 5i chiar
ciasornice : o bogälie curn nu se afla in alte pärti. Tot el

www.dacoromanica.ro
 238

atrase numai invätátori buni, cárora li se punea inainte un

salar sporit de 100 lei lunar, la care se adáugau subventii de
la comunä. Mai era pe vremea aceia §i un alt câ§tig : se da
pämânt ; §i fnvätätorul tânär, orn dela tara prin na§tere, le-
gat de piimant, cerea loc in Dobrogea. Mai tarziu a prim
bine §i energia lui Bänescu §i pámántul : cel dintâiu a fácut
dascáli cum numai cine a stat câtäva vreme in Dobrogea
s'a intors apoi in tarä §i a gent o asemánare, o poate
spune ; iar pämântul, dupá ce s'au fäcut §i in DobrogPa sa-
larii ca in tarä, i-a tinut pe invätätori legati de §coala §i de
locuri. De altfel cea dintain legäturá este cea adevärata, cäci
este sufleteascá.
Cu anul 1890 incepe a doua fazä a vietei §coalei pri-
mare din Dobrogea. De aci incolo ne vorn ocupa numai de
judetul Constanta.
De acum incolo acest judet rämäne, cu un singur con-
ducätor ; iar insemnärile gäsite, cât §i cuno§tintele mete de
16 ani sunt in legäturä numai cu aceastá jumätate a Do-
brogei.
Trei ani si mai bine §coalele î§i urmará cursul lor, färä
vreo intâmplare mai de seamá.
La 1893, prin noua lege a invätärniintului (a d-lui T.
Ioneseu), se desflinteazä §coalele de fete, care luaserä flintä
incä din 1879, aláturea cu cele de bäeti, in satele mai mari ;
iar inviitätoarele dela §coalele desliintate trec in postul al
doilea, la clasa I, pe Iângd §coalele de bäeti, care devin mixte.
Pleacá §i Ion Bäneseu din revizorat. Un gand nou-iz-
vordt din nevoia §i grija ca viitorul invätá'tor de sat si ora§
sä fie Iuat cbiar din mijlocul populatiunei dobrogene, gând
arätat de loan Bänescu celor dela conducerea tárei-luä viatä
in 1893. Atunci se infiinteazá cea dintdiu §coalä normald de
bäeti Irr Constanta cu elevi adunati de prin sate chiar de
Bänescu, mai mult prin§i cu arcanul, del §coala erà o groazá
§i o cheltuialä. Astfel incepu §coala normalá sub conducerea
lui Bbnescu §i cu profesorii lagurti, Malcoci Petrescu, Molzor,
Costacea i altii, cu limbile turcä §i bulgará, dând dreptul
celor dintâi absolventi sä fie institutori, iar celorlalti, invä-
lätori. In Dobrogea in ceea§i vreme, la 1894, se tine un exa-
men pentru invätätorii cari doriau sä fie aintati ea institu-
www.dacoromanica.ro
 239

tori, ingsurä luatii alit din cauza lipsei de institutori la ora§e

cflt mai cu seamii pentru a se curma odatä cu neintelege-
rile din acea vrerne, isvorâte din pricina legii colare do-
brogene--lcoala prirnari din Dobrogea avind o anurnitä lege
de conducere.
Prima scoalä ar fi gait minuni,-pentru cii fn fruntea
ei era un orn cu insus;ri neobisnuite de energie, putere de
munci si pricepere fn conducere dacä dupä trei ani de
functiouare n'ar fi fost desfrintatá i elevii trimisi la Câmpu-
lung si in alte pärti. 0 parte din elevi, cei mai nedesprinsi
cu departärile, chiar s'au lipsit de scoalä. Totusi am aistigat
mult de pe urma ei, cid ne-au dat cei mai buni fnvätätori
pe care fi avem azi fa Dobrogea; o bunii parte dintre ei
au ajuns institutori prin examene, fie la Constanta, fie In
alte piirti i toti fäcând cinste corpului däsalesc prin muncä
si pricepere.
Am castigat ianäi, fn miisurä dealtfel nu tocmai
mare, dorinta si stiruinta unor pärinti ca sä-si dea copiii la
scoalele normale i seminariile diu Galati, Bucuresti i alte
pärti, prin insäsi exemplele pe care le avuseri subt ochi
dela cei dintdi absolventi de scoalä normalä. Dar ce tolos
mare ne-ar fi adus aceastä coahâ o simlim noi, cari de 15
ani am vázut perindandu-se pe aici, an cu an, tineri
invitätori niscuti si crescuti In alte pärti, plecând Indärät
dupii ate-va zile de functionare, dupá o lunä douä sau cel
mull un an. In istoricul fie arei scoale pe care-I därn la
urma acestor insernnitri, cetitorul va aphid o dreapti §i
limpede lámurire de trecerea numai meteoricä a multor
fvnlätori tineri prin Dobrogea.
Sä ne fntoarcem iaräsi la viata scoalei primare.
Anii dintre 1895 si 1899, au adus schimbäri vizute §i
pipäite. Sate românesti räsar ca din pitimint ; fri locul bor.
deielor mohordte se ridica acum gospodiirii luminoase cara
te fac sä te opresti ; In loc de lene, o intrecere aprigi la
muna, a§ cum o Intelege Românul and are unde a se
Invärti. In partea Mangaliei se fnfiinteazh din nou scolile
cirora li se curmase viata ; inspre Ostrov, altele; la nordul
-
drurnului de fier Cerna-Voda Constanta, in satele Satischioi,
Saragea, Pantelimon etc, se infiinteaa 14 Foale; peste tot

www.dacoromanica.ro
 240

in judet, 32; iar n ora§u1 Constanta îi ia fiinta Inca o

§coald primarä de bäeti §i una de fete.
Personalul inválatoresc in ace§ti zece ani se completeaza
cu normali§tii eiti din scolile de peste Dunare, fii de invätätori,
preoti §i gospodari dobrogeni* ; iar in tiring cu norma14,ti,
tot fii ai Dobrogei, trecuti prin coala normalii din Constanta
La ace§tia se mai adaogará unii necäjiti, martirii unor
ganduri frumoase, care infierbantaserá multe minti incepiind
cu 1897, mi se pare ; i unii invechiti in ate un päcat, pentru
care locul de ispä§ire era mai dinainte tiut, in Dobrogea.
Te-oi da pe mána dascalului" inspäinninta i inspäimântä
filed mamele nesocotite pe copila§ii zburdalnici §i buni de
joaca doar.
Sh-ti faci bagajul i sh te gâte1i pentru Dobrogea" i
se spunea celuia care avea de isp4it un pacat sau o credinth
dacá rnicutului nu-i ia nimeni pielea la §coalii, precarn
Il amenintä mamä-sa, apoi celui deochiat prin fapte sau vorbe
nepotrivite locurilor i pregatirii suflete§ti a societátii de pe
acea vreme, i se da aici cea mai neciijitä catunä pentru
pocäinlä. i, in adevár ch se pochia. Nu §tiu gralie carei
ImprejurAri, dar in Dobrogea se muncia pe capete de ramfinea
minunat cel ciázut aici ap din senin ; §i dupa ani de zile,
Intorcandu-se Indärät, rämânea cu deprinderea de om, al
datorie, si al dragostei de meserie. Poate cá dela inceput
porniserä colile pe drum bun, iar pe de altä parte buna
stare materialá fAcea pe top cetätenii sä-§i dea copiii la
coalá mai bucuros ca In restul tärii.
Aceastä constatare au fácut-o toti invatatorii, mai ales
cei cari au trecut prin Dobrogea i judech lucrurile cinstit
si drept, cum si cei de aici pe cari greutátile §i nenorocirile
räsboiului i-a fäcut sä tie §coala prin judetele Covurlui,
Tutova Fileiu, Vas'ui i in alte párti, intre 1916 §i 1918.
Tot in acesli 10 ani - 1889 99 - se urmeazä si cut
construirea §colilor in fiecare sat, unde se gäsea cu cafe sä
se infiinteze. N'au prea fost ele asa cum trebnia sá fie ; de
aceia in urrnä s'a simfit nevoia sa se facä altele, ap cum
le-am avut pâná in 1916,
Am ajuns la 1900. Asasinarea lui Mihäileanu de cátre
comitagii Bulgari a trezit un interes mai viu pentru Dobrogea

www.dacoromanica.ro
 241

unde, dupä atälia ani de viatä româneascd, ganduri rele

incepurd si incolliasca in sufletul unei minoritáti nationale.
Ca räspuns la aceasta, un bräu de sate rominegi,
interneiate de veterani §i fiii lor, acoperirä zona de hotar
dela Ostrov pAnd la Mangalia.
Tot mum sosise §i altä vreme : aceia a továrkiilor, a
bncilor populare, a bunelor invátäturi dincolo de pragul
§colii primare, a cercurilor culturale, - epoca lui Haret.
Dragostea de a inväta carte trece ca un fulger peste tot.
Venirea lui Haret in Dobrogea la 1904 i vizitarea colilor
de la Ostrov, Oltina, Asarläc, Adamclisi etc, a umezit multe
priviri, a sg,dit multe nädejdi, a isvodit multe hotärari. Un
ministru sä vie prin infundáturile acelea a fost
stra§nic lucru pentru popor ! El venise ca sá se incredinteze
de opera indeplinitä, despre care auzise ca de un basm ;
cáci Scartat Varnav, prefectul dela orn de e rard hotärä-
1900,
re pentru bine, ajutat de un inimos conducator al §coalelor,
D I Paul Pqa, cunoscând sufletul dornic de carte al sätenilor,
(Muse poruncd sd se Infiinteze in fiecare sat comitete
colare §i sä se strängA bani pentru scoli.
Nu credem in minuni, cAci minunile sunt o poveste si
totusi sub ochii nostri s'au petrecut aici minuni. Un cAtun,
§i dup dAnsul altul si altul, - cad nurnai satele mici
n'aveau scoli pe vremea aceia, - se impodobirá cu cele mai
frumoase si arätoase clädiri de cärämidä arsä, cu fergsti e
mari i luminoase ca ni§te ochiuri lini§tite de apä i cu
grádini imprejur.
Scarlat Värnav, prefectul, a plecat in 1904 odatä cu par-
tidul din care fäcea parte ; dar sämänta aruncat de el a con-
tinuat sii dea rod. Au venit apoi anii de säräcie 1907-1910
si totusi, eititorul 'atent va observa din tabelele de la urm,
cä locuitorii nu §tiau de frica lipsei. Dragostea de progres,
ambitia i Indemnul deoparte, nevoia de invdtrtturä i dra-
gostea de carte de altä parte, dadeau imboldul si se ridice,
an dupá an, §eoale nouä. Ce fel i cum se fácea, am sizut-o
cu ochii nogri intre 1904-1906 in satele Adam-Clisi, Ghiol-
punar, Cherimcuius, Nastradin, Techechioi,» ce nume bar-
bare, cititorule sträin: de Dobrogea §i ce frumoase sate curat
românqti, cu oameni de treabä, muncitori §i de inimä !
4

www.dacoromanica.ro
 "42

Gospodarii din Gh:olpunar i Nastradin au cerut tu

1901 sä li se Inflinteze un post de inväthfor. N'aveti local
li s'a ráspuns. In trei luni de zile I-au dat in pri fire co bani
plätfli numai de locuitori. Patru, cinci mii de lei, at va fi
costat pe vremea aceia o 5coa1ii, nu era o sumä mid pentru
o sutá de familii cat avea un sat. De aici Ins alte ambitiuni :
sâtenii din cätunele vecine nu se hisarä mai pe jos 5' in al
doilea an... minunea gata ; a5a ch pdnfi la sfdr5itul anului
5colar 1909 luarh flintä incä 60 de 5coale rurale cu localuri
not, route. S'au inflintat tot in aceastif vreate i o sumede-
nie de posturi, al doilea, al treilea 5i al patrulea, ca o com-
pletare a nevoilor din fiecare sat 5i numai acolo unde oa-
menii aveau local cti toate sli1e trebuincioase.
Dad am cerceta mai bine, am gäsi încä un factor ho-
tärdtor la Inflintarea 9eolilor därnicia statului. De pe la 1907,
and conduatorii s'au incredintat cri poporului ti ttebue qcoald
elf numai aa neamul nostru va putea iei din fAgrapl greu-
teitilor, statul a intervenit cu mult efect in promovarea fn-
valtimdntului primar. i vor mai 11 ele 5i alte cauze, dar noi
plecäm de la lucruri pipfiite. C.titorul va vedca cä numai
in 1907-1908, s'au infiintat 38 de posturi nouä ; pe and in
trecut, fa afarh de anii 1879 - 80, na se infiintau de cAt 3-4
posturi pe an, 5i, ate odatä, nici until
Dacti paralel cu inflintärile de posturi, am ft avut i o
5coalä normalä in Constanta, am fl intrecut co mult pe cel
dintâl judet pus in fruntea tabelei 5tiutorllor de carte,-ta
belä publicatä in 1909 5i 1913,-chr.i am fi a vat un personal
con5tient i hothat la lucru.
In adevär, privind perioada 1900-1910, vedem foarte
putini invättitori, cari, veniti in judettil Constanta, sh 11 11-
mas aici, afarä de cei legati de pämänt prin na5tere sau
prin chsätorie. Personalul invätätoresc scade simtitor fn a-
ceastä vreme prin infiintarea de postari nouti in tará, prin
ie5irea la pensie a bätrdnilor, sau prin retntoarcerea la ca-
tedra Mr a celor pedepsiti pentru cari, 0135 la 1904, mi se
pare, Dobrogea era inch un loc de exil. Cdte un normalist
coda§ de serie, sau ate un idealist, tnär cu gdnduri curate
plâtiti en 10-60 de
si frumoase pentru 1 urninarea satelor,
lei lunar i abia mai tdrziu cu 80,-5i-au irosit o parte din

www.dacoromanica.ro
 243

tineretea lor, dar si-au hint o parte din sufletul lor prin
meleagurile Dobrogei. Sate le erau frumoase, oamenii de trea
bä, dragoste de carte destulá, numai cä cei veniti se rein-
torceau indärät dupä un an doi, fericiti si prea bucuro5i el
prin ajutorul cine stie cärui puternic al zilei, se pot inapoia tu
skull familiei.
Tot In aces sta perioadá scolarti se petrec si alte lucruri
vrednice de dat la ivealä. De pe la 1903 incepe inflintarea
grädinilor de copii in satele cu populatie amestecatä. Nu-
märul lor a fost mic la inceput ; cu timpul insä an atins
citra de 53. Se inflinteazä apoi band populare, coruri bise-
ricesti, cursuri de adulti, sezátori stitesti, teatra si serbäri
scolare. Era o intrecere spre mai bine si o muncä a5a de
frumoasá, incat ne intrebám cite odatä : cine ne-a schimbat
pänä inteatata sulletul ? i aceastä intrebare ne vine in
minte nu pentru noi tineretul, speranta viitorului, ci pentru
bätranii de la 1879, pe cari i dupá 1909 i-am väzut neclin-
titi la datorie, inväluindu-si In glume säräcia 5i nevoile-
Unii dintre dänsii, osteniti de drum, ne-au päräsit, odihuin-
du-se in umbra crucilor singuratice ; altii, räznindu-se de
ard, in bucuria unei pensioare 5i a nee hectare de pärnant,
incä mai dau indemnuri, povestind din trecutul lor sbuciu
mat, dar duios de pläcut, tineretului stiutor de multe 5i de
toate. Se bucurau 5i ei, bátranii, de jertfa bäneascä a popo-
rului pentru inältarea acelor scoli frumoase i incäpatoare,
privind cum semintele aruncate de dansii, de la sosirea lor
in Dobrogea, dadeau roade peste tot. CAci localuri de scoalà
se ridicau an dupä an, chiar In cátune de ate 30 de familii
precum Derenchioi, lusufpunar s. a., sate curat romernesti.
Bali-Anil nostri dascbli au simtit liorul bucuriei 5i man
driei romane5ti la 1913 : Dobrogea maritä, iar in ceiace pri-
veste invätätura de carte, in al treilea rand pe tabela pu-
blicatä pe judete in acelas an.
Astfel ne-a gäsit rasboiul eel mare la sate: in fiecare
din ele cu ate un cuib luminos, o casa mandrä, albä i cu.
rath ca un gaud buu, unde roiau copii inteo curte mare a-
liituri de o grädinü, in care maim unui dascal inimos si a-
5ezat sadia, inteun 'Amara cam uscäcios i sarac,.zpomi5ori
eel putin pentru verdeatä 5i umbrä, daca bruma- tarzie le

www.dacoromanica.ro
 44

scutura fructele. Cate o bibliotecá formatá 'din cárti adunate,

sau trimise de Casa scoalelor, impodobia fiecare scoald '; did
numai intre 1899-1904 se inflintarä in jud. Constanla 40 de
blblioteci säte§ti, iar de la 19)9 luarä fiin i allele. Adáo-
gati apoi cateva muzee, ca cel de la Casapchioi si mai ales
cel de la Har§ova, a cärui faimä s'a drs panä departe ; ca-
teva säli speciale de teatru cu cortinä, ca cea de la Anadol,
chioi, dar mai presus de ori ce sufletul dornic de cu1tur5,-
§i yeti avea o imagine apropiatä de ceia ce a insemnat scoala
primarit romaneascä in satele Dobrogei.
E de prisos sä mai adäogám el §coli si posturi nouii
s'art tot inftintat panä in ajunul räsboiului In anul 1914
Statul luä pe seama sa de odatä 36 de posturi, inflintand in
acela§ timp §i in ora§e §coale nouä. Vrednic de pomenit este
faptul cä pe cand §i cátunul cel mai umilit si-a fácut kral,
ora§ul Constants, cu 5 §coale de bheli §i 4 de fete, nu are
cleat un singur local propriu si acela construit In 1891.
* * *
Dupil acest mic istoric al scoalelor primare din judetul
Constanta, trecem la starea dureroasä din viata scoalei do-
brogene, la ocupatiunea din 1916- 1918.
Cel dintai gaud pe care 1-au avut Bulgarii la invadarea
Dobrogei a fost sä distrugä opera culturii romane§ti. Cei 37
ani de activitate däscäleasca dáduserä rezultate despre care
Pe§ef, ministrul de instructie al Bulgariei din Martie 1917,
In urma vizitarii Dobrogei, s'a exprimat astfel in fata unor
ziariati: ,Da, Romanii au lucrat pentru scoalá ; mai mull
Inch, ei au pervertit sufletul copila§ilor nostri din Dobrogea
bulgáreascä". Aceasta constatare o Meuse la Enichioi, jud.
Tulcea. Cä s'a lucrat pentru Dobrogea, stá märturie statis-
tica din 1909, in care jud. Constanta e clasificat al treilea,
avand 44% §tiutori de carte -venind dupä Covurlui §i Brill-
la,-iar jud. Tulcea al patrulea, cu 43% Cá s'a lucrat pen-
tru Dobrogea, stau märturie si cele 155 localuri de §coalä
numai In jud. Constanta, cele 174 §coale säte§ti §i -17 de o-
rave ; apoi bibliotecile populare din satele mai mari §i- con-
§tiinta romaneascä pátrunsä adanc in sufletele Romanilor
dobrogeni.

www.dacoromanica.ro
 245

.Cd sä nu-§i desmintd caracterul distructiv al rasei bor.

turanice, Bulgarii, la venirea lor, au ruinat §coalele romá-
ne§ti, au ars arhivele §colare §i bibliotecile, au prädat ma-
terialul didactic ; mobilierul a fost In parte ars, hi parte
transportdt In cele cdte-va sate bu1gtire2ti. In Februarie san
Martie 1917 au intemeiat societatea «Dobrogea» cu scopul
bine .hotärät de a infiinta §coale bulgäre§ti In toati provin-
cia. Insä, cu toatä propaganda lor, cu toatä convingerea ce
cäuiau sä o strecoare In sulletul populatiunii dobrogene, ci
Bulgaria va stäpani pAnd la guile Dundrii, n'au cápätat re-
zulta tele dorAe. In atele bulgäre§ti §colile au mers: cärtl
gratuite, inclopare cu tot soiul de sperante pentru viitor. In
satele românegi lnsä, nici invöltorii improvizati din sol-
dati, nici avoralii ce vo:au sâ scape se serviciul frontului §i
nici celelelte «mari intelighente», n'au putut trii §i rezista
spiritului fin §i batjocoritor al Românulu;.
Bulgarii, odatä stdpâni pe Dobrogea cu ajutorul tunu-
lui german, nu s'au multumit sä infiinteze coli numai in
satele bulgäre§li. Cu binevoitorul concurs al guvernului de
la Sofia, societatea (Dobrogea» deschise cursurile de la Ba-
badag §i dete drumul la 108 coaIe cu 200-210 inväldtori
In toald D3brogea. Pentru ca armonioasn limbd a deseen-
dentilor lui A-paruh sä räsune pe tot cuprinsul !Aril cotro,
pile, au descWs 7 ,coale bulgäregi In regiunea románeascd
a Hâr§ovei §i 9 In regiunea Megidiei, unde nu se aflä nici
urmá de sat bulgäresc.
Metoda lor de cá.igare a sufletului: un bulgar, ce §tia
si românege, imbrácat In uniformä militará, intra in co-
munä insolit de o intelighentä", un inspector, §i dupd ce
explica oamenilor cä de-acum Dobrogea rännâne pentru ve-
cie I3ulgarilor, le oferia gratuit cursuri serale §i din zilele de
särbätoare, pentru a le iniesni invdtarea limbii oficiale. Li
se mai da gratuit §i cárti, precum §i tablouri, adáugänd cä
numai aceia vor primi ajlitoare §i bonuri, cari-§i vor trimite
copii la coala bulgäreascd.
Oarnenii dädeau din cap, ap cum fac ei In semn de
aprobare, dar cu neIncrederea In ochi. CMe-va zile veniau
la cursurile serale, pAnä vedeau ce e cu ele, apoi pe incetul
lásau pe bulgar singur cu peretii, Cât despre copii, pentrn

www.dacoromanica.ro
 24'6

cari trebuie suflet ca sä-i atragi la scoalg, chiar de a doua

21tsi vedeau de alte treburi, sau de joacá. Cä asa a fost,
ne.am putift convinge la reintoarcerea in Dobrogea : nici o
5coa1g bulgäreaseä infiintatá in sale românesti n'a rezistat
mácar un an de zile. Ba chiar in unele comune, ca o contra
balansare a propagandei bulgare, s'au deschis scoale ro-
mânesti, Ca exempla in aceastä privinjä avem Cara-omerul,
sat mare românese in sudul judetului, Murfatlarul, Cerna-
Voda, Cochirleni, Anadolchioi 5. a.
In Cara Omer, in anul 1917-1918, a functionat scoala
româneasca sub conducerea Drei M. Läzärescu, o româncg
vrednicä 5i cu simtire. In Septembrie 1918, Bulgarii aveau
acolo o etapá. Ei infiintarä un comitet condus de un román
nemernic, cu scopul de a intretine i inlesnt scoala bulgáreascá.
Ca räspuns, Românii infiintarg i ei o eforie, in trunte cu
d-nu Clinciu, Tacorean si alii, pentru intretinerea , colii
romänesti.Invätätorii bulgari dacá au vgzut ca nu e rost, au
päräsit localitatea dupg cátva limp.
Existenta scoalelor buIgäresti in satele române a fost
asa de trecätoare, câ la iatreLarea mea prin sate, oamenii
räspundcau : o fi fost, da noi n'am vgzut", sau : s'a plimbat
un bulgar prim sat câte-va zile; spunea câ i si invátátor.
Copiii nu s'au strâns la scoala". Mat de mult it mi5case
prezenta invälätorului bulgur, cä parcä nici n'ar fi existat
pentru ei.
Din cele 108 scoale bulgäresti, despre care eu insumi
am citit câ au functionat in Dobrogea, am gásit in jud. Con-
stanta urnia a 23. tn acest numgr inträ i cele din ora5u1
Constanta, din Megidia, I1dr5ova, Ostrov, Cerna-Vodä unde, in
tele patru d'n urmä, neam de neamul bulgäresc n'au aVut
§coli
Aläturi de cela 23 scoale bulgäresti 5i 9 nemte5ti au
mai functionat si 20 romanesti. Existenta acestora a lest
insotitä de un lan de dureri. Pentru a vedea cele ce'suferiau
dascalii no5tri, repreduc aci räspunsul invätätorului t.
Popescu din Satu Nou la circulara No. 1313 1919.
Satul e locuit numai de Bomâni ; scoala remâneaseh a
functionat in Timpul ocupatiei sub conducerea subsemnatului
de la 10 Martie 1917 pang la 1 Dec. 1917, Atunci invatittorul

www.dacoromanica.ro
 247

román a fost arestat miseleste de Bulgari, bátut ingrozitor si

dus legat la satul Bazarghean, la comandamentul bulgar,
Aci l'a judecat i condamnat la moarte pentru di' a indräznit
sä invete româneste copii din Dobrogea bulgäreascd," -ziceau
ei. Scapat ca prin urechile acului, m'am refugiat pentru a
doua oara in jud. Ialomita".
Invätätoarea loana StWcá de la Calfa-chioi - sat ro-
mânese - a primit douä paturi de arraä, izbite cu url si
sete, de la un barbar bulgar, pentru cä i-a spus cu hotäräre
si verde cá Dobrogea a fost, este i va fi pämänt românesc.
Bulgarul n'a gäsit alt mijloc de a-si sustine läcomia de
cât lovind o biatá NIA färd apârare, care avea si ea dreptul,
sä-si iubiascä neamul.
Nu am o statistica a copiilor cari au urmat in scoli sub
ocupatia streinI. Numlrul lor, la genere, a fost mic, chiar
in satele bulgäresti. In ceea ce priveste cärtile, Românii au
avut de suftrit mull, de oare ce toate cärtile noastre au fost
sau arse, sau cenzurate, rupándu-li-se anumite capitole.
Personalul didactic român se compunea, sub ocupatie,
din patru titulari, intorsi la posturi prin Martie 1917. si din
suplinitori cu putinä stiintä de carte, dar cu multd bunä
vointä i dragoste pentru a servi cauza româneasc§.
Clascle, in afarg de orasul Constar*, au functionat in
case particulare, cum a dat Dumntzeu, de oarece localurile
de seoalä au fost ruinate, sau ocupate. lar cele ce au sdpat
neatinse 'Ana in Noembrie 1918, la retragerea Bulgarilor,
dacá n'a fost cine sá le apere, au plátit si ele tributul, fiind
váciuvit7 de us;, ferestre si chiar de podele. Aceasta numai
in satele roarducsti. Prin cele bulgäresti au trecut f â sä se
atingá de scoald, incurajdad toata populatia i copii ca Do-
brogea tot a Bulgariei va rämänea. Copii fund indernnati, la
plecarea lor, sa nu freguentez3 scoala româneascii etc. Sfat
de prisos I tiau doar táranii de o lege a obligativitätii
lsvatlmllutalui primar, dar mai era ceva : era turnat in
sufletul lor ceva din traditia culturalä româneascá, ceva mai
puternic decal niste indernnuri necugetate.
Din aceastä insirare a faptelor petrecute dela 1916 wind
la reintoarccrea noastrá, se vede cinstit i fárä nici o pärtinire
cä, urmasi poporului care la 620 au trecut prin Dobrogea

www.dacoromanica.ro
 248

spre regiunea Rasgradului si a kumlei, unde -au salisluit,

au dutat pe cal nedrepte i silnice sä schimbe sufletul po-
porului dobrogean, sä distruga tot ce poartä urma culturii
vredniciei românesti, sä stiipaneascá aceastä Dobroge frumoasä,
unde munciserá in ceia ce priveste scoala o sumä de dascali
inimo§i, aceastä Dobroge de al carei dor s'au präpädit in
refugiu i apoi in Moldova o bund parte din cei veniti la
1879, sau din cea dintai fazä a vietei scolare dela 1880-1889.
N'au isbutit sä distruga deck partea materiei : localuri
5i vieti omenesti. Sufletul romanesc a rämas si mai otelit
si va ramânea, pentru cä Intre noi i dan5ii e un hotar dela
eladirea neamurilor
Unul istet, plin de viatä, pricepe lesne lucrurile, iese
lesne din Incurchturi, stie sa-5i facä i sä tie prietenii si
prieteniile si ate altele ; iar celalalt greol la cugetare, räzbu-
nätor 'Ana la crimä; unul ca o zi de Mai, celdlalt..., par'ai
ninge si tot plouä ; unul glurnet, celdialt ursuz ; unul te
priveste in fatä, celalalt se uitä inteo parte.
Ce am Visit in Decembrie 1918 ?
calije sätesti ruinate sau distruse pana la piimant ;
fnvätätorii titulari f mprästiati fn toatä tam iar o parte din
ei jertfiti pentru intregirea neamului ; o särácie i o jale de
lume amäralä i pe drumui, cum numai In Dobrogea, 5i
mai cu scamä in judetul Constanta - aproape curat roma-
nesc - a fost fn iarna anului 1918 spre 1919, panä tarziu
inspre varä.
, Cele 20 de sea românesti apuseserä i ele din Octombrie
tiulgarii, fiind läsati de capul lor, au inceput cu persecutiilc
si tot felul de räutafi, asa eh colile una dupä alta au fosi
Inchise. Au mai rämas cele din Constanta, de care nu- in-
drazniau sa se atingá, cum si cea din Cerna-Voda. -

Dar, dupá debarcarea aliatilor la Constanta, dare sfar-

situl lui Octombrie 1918, o ingrijorare patrunse in suflcte.
Istoria se repetä: la 1878 CerchPjii luau drumul spre necunoscut
algturi de Tätarii gálägiosi i Turcii ganditori ; iar catre
sfArsitul lui Noembrie, cänd incepe retragerea Bulgarilor din

-
Dobrogea, Invatätorii lor au trebuit sä plece asa de repede,
si doar nu mai era räsboi, - eh si-au uitat i bagajele.
Atunci au tresärit §i au rasuflat in voic nu numai Ro-
www.dacoromanica.ro
 249

mânii, cari se rentoarserä la casele lor, dar Par'd intreaga'

fire. In cei doi ani de stápánire asprä si lipsitä de bunul
simt, -intreaga lume suferise numai amaruri. Atunci au tre-
särit, mai mull ca ori care, sufletele dascálilor cari zeci de
ani, unii chiar patruzeci de ani, munciserä In Dobrogea. A-
fund, la 17 Decembrie, la cáteva zile dupá reintoarcerea au-
toritätilor noastre, institutorul director N. Andreescu si-a in-
ceput activitatea adundud copiii In geamia din Cernavoda,
lucrind cu aceiasi stäruintä cum fäcuse in cei 35 de ani. fa
aceiai vreme, toti invalatorii i institutorii judetului, cari
an scapat de crancenul räzboiu, dela Potur Jângä Babadag
si pá'nä la Ostrov Idngá Silistra, dela Caracicula Mangaliei si
páná dincolo de Capugiul lIársovei, toti cei cari si-au format
convingerea cá, scápati din fata mortii si din ploaia de gloantc
au datorii mai mari de Indeplinit ca pfinfi in 1916, n'au
pregetat o clipd de a se reintoarce la cámin in vagoane
neincálzite, pe slepuri in bataia gerului si pe Marea Nea-
grä, mare nesigurii si asa de periculoasä din :cauza mine-
bor. Toti, cu lacrámi de bucurie, inghelati ca vai de clan-
2ii, inotänd prin zdpadá §i noroiu, In cdrute sau pe jos,
s'au reintors acolo unde in trecut fsi sacrificasera anii tine-
retei, sau träiserd frumoasele zile ale copiláriei. Tar unii, cánd
n'au .putut .cäpäta vagoane ca sd-si ia gospodária i ce bruma
adunaserä prin Moldova, au plecat cum au putut, singuri,
farä sotie i copii, numai sá ajungh aici, In DObrogea, cu
toate ca tiau ce-i ateaptä i cä nu vor gasi nid de unele.
Luna lui Ianuaric ne-a apucat încälziti numai cu su-
fletul : la sate le lipsiau scolilor usilc, geamurile, sobele ; nu
erau lemne. La orase, au inceput cursurile numai la Con-
Manta si la Cernavodá In geamie.
Scoala din IIAr,iova Hind arsä, iar in rot or4u1 Hind
greu de gdsit o casá mai spatioasä pentru coald s'a Woe-
put activitatea mai tárziu. La Ostrov, s'a reparat in pripä
scoala de bäeti, pentru ca sa func,ioneze i pentru fete ; la
Megidia, se afla un local mai bun, insd era lipsä de lemne,
de sobe i de elite trebue la o scoalá. In judet mijloacele puse
la indemânä erau restranse si fdrä putere de a face totut. Ici,
colo, au räsärit oameni de ispravä cari s'au pus in serviciul
scoalei, iar rezultatele märturisesc indeajtms mum lor. A§a

www.dacoromanica.ro
 250

amintesc aci ea recunogintä numele administratorului de

plasá dela Adam-Clisi, Ion Dinu, care in timp de 15 zile a
pus in stare de functionare toate scolile din plasa sa, 29 la
numár, insärcinand cut tiaerea cursurilor, In localitätile nude
inválátorii Ii sacrilicaserä viata pf ntru neam, chiar da.scIii
dela bisericá. Abia in urmä s'a prezentat personalul cu mai
multá stiinlä- de carte. Afarä de scolile din plasa Traian s'au
mai deschis cursurile i In alte sate, unde s'a putut infiripa
ate ceva mobIlier, scäunele cu trei picioare, pietre, cárámizi;
ba au stat copiii i pe jos, turceste, ca la 78. Asa au luat fiinlä
peste 100 de scoli din satele judetului Constanta In luntle
-
lanuarie i Februarie cu mobilier de adunäturä, ca coli
cárpite, avand drept geamuri scánduri, sau i lard de acestea,
sau In cáte o casä pärásitii i färä stäpán, copiii stánd pe
scaunele sau tueceste, avänd In loc de tabele de scris u§ile,
iar unde n'au fost u.i, podelele.
In luna Martie pánä ciitre inceputul lui Aprilie, cánd au
dat cäldurile si a inceput sa se havioreze firea, au luat fiina
si celelalte coli, In aer 1 ber, pc camp in zilele cu soare, sau
in scoalá In vremea ploioasa si fárá putinlä de stat garb.
Se cade sä facem aci i o descriere mai amänuntitä a
stárii localurilor de scoalá, acum dupá räzboiu. Pentru o mai
buná intelegere le impiirtim In Irei párti : bum', in satele
bulgäresti, sau buni§oare; stricate sau distruse cu totul In ale
rominesti. Pe aripele gândului le vád trecand prin lumina
sufletului asa cum le-am privit cu jale, incepand dela 2 Ia-
nuarie 1919 si pánä la sfárj.ul anului scolar. In partea de
and-vest a judelnlui si in partea de nord, in satele bulgá-
resti, pe acolo pe unde I-am dus pe editor mai la fuceputul
acestei povestiri, totul era neatins. Localul comp!ef, cu banci
multe, ba mai multe i mai bune ca inainte, luate din sa-
tele românesti vecine, cu ate 3 table (Canlia etc.) cu sobe
Godin" etc. In cele românesti, dela Mangalia spre Lord pauä
la Calea feratä (,:ernavoda-Constanta, iar spre apus pánä la
Duniire, o jale i un amar. Unele din scoli purtau nu nu-
mai urmele obuzelor §i §rapnelelor (Enghez, TaWigeac, etc.)
dar i urmele rázbunärii din 1918 cand cu retragerea arma-
telor bulgaresti, avánd usile, ferestrele si toatii lemnäria arse.
'rot In aceastä parte, eateva §coale au fost distruse IAA in te-

www.dacoromanica.ro
 251

melie, cum e'ste in Hairanchioi, Enigea, Cocargea, coale con-

struite intre 1890 si 1900.
In aceiasi stare am gásit i coalele din partea nordica
a hniei ferate. Ferestrele si usile arse si chiar dusumelele.
De tavane nu mai pomenese, cäci le despuiasera soldatii her-
mani, fiieändu-si Wile de trimis de-ale mâncärii familiilor lor,
acasä. Mai spre miazá toapte-insa, pe unde au fost lupte
grele, incepând dela Seimenii mici i Boascic pe Dunare, si
páná' dincolo de flärsova cea arsä in Intregime, dela Sarai
5i Carta! §i pânii la mare, prin Erchesec, Satischioi, Saragea,
TerzLhioil Pantelimon, Pazarlia, Cavargic, Ghelengic si panä
la Peletlia langä mare, n'a mai rämas nimic din clädirilc
care faceau mandria satelor, fala Dobrogei.
Toate scale din aceastä parte au fost arse, jar cele care
au scApat de valtoarea focului, au fost distruse, hAndu-li-se
lemnäria pentru tran,ee. Iatä dar care era starea localurilor
In lanuarie 1919 : 150/0 din ele bune; 700/e stricate, fara usi
sau geamuri, iar rrstul pästi dui numai zidurile ciuruite, sau
numai urma temeliilor. In aceste din urmä sate, multi vreme
cursurile vor avea loc In case inchiriate, insuficiente peatru
populatiunca scoläreascä, ingrämäditä atat din cauza lipsei de
Invätará limp de doi ani i mai bine, cat si din dragestea
isvorAtá In urma räzboiului, de a se invala carte.
Trecem la personalul didactic - invätätori §1 institutori.
Räzboiul ne-a gásit cu aproape jumälate, din acest personal,
compus din titulari ; restul, suplinitori iärä pregätire, fárá
sigurantä j continuitate de muneä, singura care dä nastere
la curente säMaoase i Indreptári spre mai bine. lläzboiul
cel mare a rärit rándurile luptätorilor din invátamántul
primar al judetului Constanta ; cáci aproape 40, i dintre
cei mai buni, au plätit cu pretul vietii bucuria care salgs-
lue§te In sufletele noastre azi, dupä intregirea pämäntului ro-
manesc.
Amintesc pe cei cari au inchis ochii prea devreme, hi
zilele de jer!fä dela Turtuc.sia : fratii .S'tefänescu Petre i Tra-
Ian din Dobromir si Ghiuyenlia, Papadopol Petre din Anadol-
chioi, Perianu Marin din Pazarlia i Gh. Gheorghe din Ostrov.
Pe frontul Topraisarului au pierit : Butuligä, V. Fäcdianu
din Chioreism6, Oprea Mirada i Stänescu dela Mogidia, iar

www.dacoromanica.ro
 252

tn alte párti, in Çarpai si la Máräsesti au ridicat potirul

jertfei : C. Popescu din Almaläu, T. Aron din Urluia, D. Pro-
toPopescu din Bazargheanu, C. Petrescu din Daulucbioi, Al.
Muntenescu din Casapchioi, N. Isträfoiu din Cocargea, C. Bal-
Imo din Gheringec, Oh'. B. Mihai din Polucci, M. Vioreanu din
Muslubei si altii dintre cei tineri, sullete in cari ab!a 01-
päsiserá fiorii dragostei de meserie-tineri cari au preschim-
bat abecedarul §i duhul däscälesc cu sabia si glasul räzboinic.
Alituri de ei, au trecut in lumea nouä a dreptilor, poate
färä sperantä de a se mai reintoarce la cdmin, bdtrânii vc-
terani In ale däscäliei, cei dela 1879 -- 1. Negrescu, Nat. Ata-
nasiu, Petre Popescu, Dirna Ghizdäroti si cei dela 1881: Atanasiu
Lipnita, Maldärescu Oltina si lonescu Chioseler ; iar In Ianua-
rie 1919, arzand de dorinta reintoarcerei cat mai in grabä,
se stinge, In urma unui tifos exaatematio cdph tat la o ser-
bare coIar în udetul Iasi, Lucrelia Florescu, vrednica §i Ini-
moasa däscälitä dela Caceamac. Cu acela§ sufiet, Olimpia Dinu,
invätätoare la Pantelimon, este cosiiä ca o Iloare primävf
raticä odilmindu-se sub cele mai frumoase giinduri scrise pe
crucea din cimitirul Bärladului.
-Lipsa tuturor acestora este adânc sirntit5. i de multe
ori numai Increderea ce o cäpätam In sullet, cd printr'o
munc pânä la jertfa de sine si ai tái putem Implini golu-
rile, am sperat, aici, In judeful Constanta, in resultate chi
mai bune si pipäibile.
In tot cursul anului scolar, 6 §coale rurale n'au putut
Ina fiinlii de loc, celelalte 168 au ajuns cu b ne pdnä la tu-
lle. Personalul a fost dupd cum se vede : 120 titulari si 136
suplinitori, parte diatre oei vechi, parte noi numiti pentru
intdia oard. La orase au funct;oaat 43 titulari si 20 suplini-
WO. Da rapt au functionat mult mai multi suplinitori de
cat cei arätati ; aci, din pricina säräciei si a greutátilor de
traiu-n'aveau nici pdinea zilnic5,-multi au päräsit scolile
dupä o lunä, douä si au fost numiti altii.
totusi, au muncit cum au putut ; iar dreptatea si a-
devdrul iese din socoteala ficutä in lad si August.
La scoalele dela sate au .fost inscrisi 14200 copii, cam
60 de scolari de invätätor, dintre cari au urmat regulat peste
8000.

www.dacoromanica.ro
 25'3

La scoalele dela orase au fost in: crisi 25'16 copii, 50 de

fie care institutor si au urmat regulat cate 40 scolari de in-
stitutor. *:olile rurale au dat 176 de absolventi, iar cele ur-
bane, unde a mai fost o continuitate de muncä in cei doi
ani, 202 scolari. Numai cu zece ani in urmii au absolvit, atat
in scoalele rurale cat si in cele dela orase, pest e 1200 scolari.
In cele 53 gädini de copii au fost inscrisi 2358 copii adica
45 de fie care conducdtoare si au urmat regulat 1802, sau 36
copii de scoalä. Inspectia scolilor si a lucrurilor dela 2 la-
nuarie i panä in lulie s'a fäcut in 157 de zile, pe un drum
lung de aproape 2000 kilometri.
Aceasta-i viala trecutä a scolilor din judetul Constanta
vreme de 40 de ani. Rázboiul a läsat urme adanci fn suflete,
pe care nici odatä si nimeni nu le va putea sterge. Vor po-
vesti bätranii, copiii de azi, toate suferintele si toate WU-
ticiile räzbomlui, 1i vor aduce aminte si de cei cari i-au In-
vätat carte si n'au avut vreme sä le-o sfarseascä, pentru- câ
räsboiul le-a räpit pe bunul lor invälator. O cruce poate, in
fate colii, va vorbi multä vreme i învatatorilor, cari se vor
perinda pe aici, de cei pomeniti de popor.
Ca si firea dupä o furtunä näprasnica, asa i scoala do-
brogeanä isi urmeazii cursul tot mai linistit, tot spre mai
bine. Ea va implini, an dupa an, lipsurile aduse de räsboi
si in cele din urmii privind inapoi, isi va spune : Incercärile
prin care am trecut au fost o je tfä, dar si o isbandä-pri-
vili-mä.
VASIL.E HELGIU
Revizor qcoIar Constanta

www.dacoromanica.ro
 Ab. 11111 10 L A,. AL

$coalele rurale din Dobrogea, infiinlate pAná la 1889

-I
_
alaiiut

Data infilnl..
'

9 Ntun.:le Lei
lul I
La ce seo'i a mai
Localitatea 7.3 ' Peonmnele Ce studd posedii
constructiei functionat
- 5
-
-
I
ot.t .44
0 invätätorului
TA

11; TIO -xi mu 1r, 717 1110 ILAC: ma Elk

Maleoci-Priclax a 1879,1 par ticulai - lon Popa I Noimalist 18b1 115 '20
ariglrol. Chilia-veche
JijilzL
si
Tincea
Mahumdia propriu äriimidit nearsä Romani Rada Topor Gei 1887 100 15 Sarinasuf Tulcea

Instit itul Fed g. Vil Tigheei .- Calml

Casla I. C. Bratescu
Lupo Iasi 1873 130 - , Enich'oi, Cartal-Bolgrad
Osmancea-Constanta

SomoNa
11

$1. ') N A.m./ ist,-Bu we'll 1874 160 , Jud. Bacan. Domnesti in
1 , jud. Putna
Metal tel se. b4ett N. Ludovic . 1876 130 « -I Mutaylevca- Bolgrad

c. I ete 1881 Ewa Ludovic Normal. El. Deamna 1881 70 301

En'sa'a s Calica din
md. Tulcea

Be'da I 1879 äriímidä nrarsii Bulgari Vas Flutur Not malisi Galati 1881 115 Alibedkioi si Canla Bu-
gea t din jud. Constanta
Luncavita qc. haeti 1 cäiimidi Romani loan D aconu Normalist-Barldd 1881 115 - Lupesti jud. Covurkii
v.. fete ; Siast Diaconu Se see fete Galati 1884 - 70
1

-
1) Autor de cif, ti didact.ce

Satul-Nou proraa pati Coast Mat -'escu Institutal pedagoic-leo-

logic Sibiu 1869
100 - r
- Cataloi jud. Tulcea
Greci C. kieti na 1. C-tant'nescu Not molist-Ga ati 1879 100 10 A,arlaf jud. Constanfa
'7 c. fete 1881 , cat C--.Inescu Reunhnea Iasi 3877 100H 10 Jijila jud. Tuleea
Boascic jud. Constanta
Växlirem c. bAleti 1879 Car "mi Gh. Tal ä LungA Norma Ist-BAr.ad / 881 115 - - Cocarg a j'id. Constant,a
s lete 884 Eufr. 5tenin-scu el. §c secun Ga at 1883 70 lo

Ostrov de jos 1879

/Bäleni-Covurlui
nuele Gh. To II Academia 14i 1844 160 15 Vadul lui Isac-Cahul
Rasoa a- Constanta
Garyän pia trA Matei Neculau Seininat-Isma 1 1878 100 Luncavita-Tolcea
Jijfia bdeti 7 clir Armdri C. Mih ilescu Normalist-Galati
5
Seminar-Ismail 1880 115 1(1 Topalu -Constanta
z jete i1861 Ecat Mihitescu 741 Elena-Doamna '880 Topa'ai- Constani,a

Cerna §(% Weft; 1879 p,atra Jurn. Rom cl e normale

Vasile Popeseu 1881 11; 2'
3/1111. Bulg 4- elase seminar
v. tete 1884 Casandra Con-
stantinescii Sc. secundaiä Galati 18811 70
riTinAtni-Teteorman
Cfulia-Veche K b. 1879 criram nearsi jum.R, m. Popescu
jum. Busi 14 rigureanu ìc. Noun. Bucm esti 188' I 15 901 .jila -Tulced

) ce fete. Elena Popes .113 So pi of din Braila 168 100 20 Calica si ChtliJ Veche-
Tulcea
Hag gh'ol cc. boleti crurimidrs jum Rom,
juin, Bulg C. Carman Norinalist-la0 1884 - . 20

www.dacoromanica.ro
 . . __ . _
-t..
.-. ..., Salariul
.
la

- Fe lul -a 41
...
7,. Numele Lei La ce scoii a mai
Loc litatea -9
cd
0 ,3
construciei
t
.-0 -. ,25
si
, Peonnmele Ce studii pesedh -- ,T. functionat
-,o 4' cF; invältittorului e .g o
7-Itt
c., P.
w ---iu
1887 propriu Anghelina Den-
c. fete Extermt 1887
1 1

7) ,, ., 70 . 20 .
drino

1
Thmhaeni si Micliluseni-
Roman
neni e. IA* 1879 , chramidl nearsh Roma.ni Francisc Enäses- NoinnaBst-lasi 1871 143 . 15 Cobb si -Bolgrad
CU Ed kb oi si- 0,trovul de
1
sus-Con..tanta
. ,c. /etc 1884 ., , .. n Enhsescu vc,. contr. 11 Bucur. 1880 113 - 15 Sarai-Con..tanti
Urumbei 1880 . gard 1) Gh. A lam Seminar 1880 100 .11.1
,
-
: Otacu Anadol si Italia-
p'atrh Romani 1 Basarab.a.
Nalbant ,
7
si Bul,?-ari D. CIT:1.1 1 2 clit,e noimale 1873 130 .
I
15
seimenli midi si Pala-
chioi-Constanta
C0n1A-B igeac -,
.

,
2
zid - Bulgari Eleonosa Nour Sc. c ntr fete Iasi 1881 Z70
1

.
I
I

20
I

-
Zebil 1E80
.
.,
.--03laa nu loc .11
Primaria, local de Romani
pia l A
D. Nitescu Normalist Galati 18P5 70 20 20
i
-
liagiabdula si 8atul non-
I

Bestepe , cdrAmidri nears il If Ion Done Norwalist-Ia$ .1857 160

1
. .
i Bol ,rad '

Sarighiol 1881 :, chi ämi dd

jum. Rom. Vladtm.Popovici Come .cialä-Galati 1880 100 .
CasapcIlioi-Constanta
juni. B ilg. ' Ba2.-chioi -Tulcea
1 .
1 Sarighiol-Cahca cetihmidä. nearshi Rotrani Ecat Ponovici 1 clash gimnaziali '0 - A .

Rom Ital
Catalos 1881 propriu N. Next]
1 1 4 Nemti Normalist-Sibiu 1885 70! 0 Prislava -Tulcea
1, Bulgar

Baschioi 17
p.aträ Bulgari Petru Dina Seminar Ismail 1873 130 Noul Caragaci-Bolgrad
Somova - Tulcea
Cdrjelari J ¡mole Romilm Arist ta Marinov 2 cl. secundare inst-tu- 100 30 Miliiilesti-VIasca
tul Bolintineanu 1882
Tnrcoaia p'atri Capaclia, Hagicurd-.Ba-
Gh. Cla'sencu Normal Ist-Iasi 1876 130 20 sarabia
1 Jdila, Satul Nou-fulcea
Branza-Bolgrad
Pecineaga c bawl. Teodor Marza 1) Norinahst-Bucuresti 1875 130 ..:ostangalia si Baimaclia-
.7 20 Basarabia
,heringic. Marleanu si Co-
ch rleni-Constanta
71 q-C. fete Mara Dobrescu Sc. profes. Briiila 1882 7 30

Germani
Ciucurova 1882 '1 7.1 Rust Die Stefan Preparandia-Arad 3 clase 70
reale-Germane din Vdrset a 1-ipet-Timisoara 1859-82
Comisar scolar In Tran-
Romani i
1857 silvania 1885
Ciamurlia de sus Bulgari Elena Grecu 2 cl. primare Galati 1872 100 Chilia veche, Calico. si Sa-
righiot jud. Tulcea
Caramanchioi 71 11 chs Amnia' ncarsh, Alex A. Zivoianu sc. normard Carol I Bu- 70 2-
77
'curesti 1888
Frächtei 1882 I)
Scoala la un loc cui Bulgari
'Primaria, local de
pinta omani Vasile Popescu Normalist-Bucuresti 1887 60 -
Telii 1883 nuele jum. Rom_
Ijum. RUsi I. Mateeseu Normalist Tg. J.0 1888 6 11 Peletlia-Constanta
C.71

1) Decorat cu tnedalia Serv. credincit

www.dacoromanica.ro
 -

-i
-s. .. Salariul

Data inftint.
_

localului
c..)
-z1.-- Num le Lei
Fvlul La ce scoi a mai
--

Felul
Logalitatea _c .,,. .- ca
-7,4, -z si Pronumele Ce stud i posed5.
1

consiructiei --, . fuoctionat

cu
":"' só invNtätorului .', -z
r r
al.
_--1 Csii ., u

Meidanch oi 1883 propriu

§coala la un loe eu
Prirnaria, local de Români
eärlirrida"
El. Caraanghel 2 cL secundare -1886 70 . 10 -
Sarighiol-Beidaud ., piatr5 Bulgari D. Dimofte Normalist-Bärlad 1880 115 .
Caraomer si Esechioi -
Constanta
Atmagea 71 . Cli.imidä nearsil ,, N. Negacin.Li Sc. comerc. G..lati 1881 100 . 10 Slobozia-Briiila
Enisala ., , piatel Rnnâni Alex. Alecu Normal st Galati 1881 70 . . Tuzla-Constanta
Satu-Noa , - gard ,. Sofia Popovici Sc. secund. fete Iasi 1881 70 20 . -
Topolog 1881 ,, nuele . 'onst. Cornescu 5 cl. liceu Iasi 1886 . 80 2 0 -
Fiiggrasul Nou JI 77
piaträ ., Andrei Artimes- Normalist Galati
C1.1
1884 70 . 20 - -

Morughiol cäiätnidä nears': Rusi El. Bogdan 2 cl. secund. .1882 100 . 1-
,
77 9,
Vila. eni-Tulcea
Ciamurlia de susCa- 1 clasa normal5 " Elena
mena " , piatra Bulgari Ecat. Pop au Doamna" 1880
70 . . Garlita-Constanta

Rachman 1885 , 1
, Romani I.Popescu Costin Normalist-Galati 1885 . 80 20 -
Luncavita-Bachel I 886
I

, c5râmidii . M. Vasiles.0 $c. normalä a soc. 1887 . 80

I
I -
o

Casimcea 77 '1
scoala la un loc cu
Prunlirla, loeal de'
ciliimid5
,, Radi Moroianu Bacal. in Brasov 1880 7 . 4f -
Pisica 1888 71
Oran-lid:I 7
MariaMinculescu Sc. sec, fae Galati 1888 . I . , -

alL7 ID 10 IIJ E. 4111: .11T STIAL. NIT AL

Mangalia sc. bde(i 18781 2'3 Rom.
1879 propriu platrä Iosef Careisa
'I, Turci Normalist .1881 11151 . Isaccea - Tulcea
fete
Bugeac
¢C. 187

)) paiante Români
C-tantaMoisescu Sc. centr. Craiova 1886
Gh. Motarga
. -
Normalist-Tg. Jiu 1885 70 15 Nalbant-Tulcea
Satul-Nou sc. beiefi cäräm'd5. nearsä )7 I. Ion escu Gimnaz:u Galati 1882 7 121 Enigea-Constarita
° qc. fete 188
Ecat. 1onescu 3 cl, secondare 1887 8
Mirleanu 1879 gard si nuie 77 Atan. Vaschu Normalist-Galati 1881 lb . 80
Oltina c. baefi gard si paiante Preparandia 1ai ii Sun--
Atan. Petru 10 Tomai-Cahul
7)

narul din Husi 1863 6

Buiuc-Erighez-Constarita
» qc. fete 77
Nat. Petru Externat Iasi . 1871 45 10 Tomai-Cahul
Cuzgun coala la in loc ea
77 Plimdril, local de Al. Romill Normal-T.-severin 1882
1

Wald-5 115 18 Coslugea-Constanta

Lipnita-Coslugea fiatri Tähäläesti si Covana-Fäl-
.7) 1. Rh. Stefinescu Norma Ist-Iasi 171 45 10 I ciu
Leova -Cahul. Toprais r
, si Satu Nou -Constanta
GATE sc. beíeti 2i d
Ir
Românesti-Iasi
71
D. Gavrilescu Normal ist-Ia si 1878 160 10 Herta-Dorohoi
» sc. fete 1881 Baleni-Bolgrad
piati ä Ana Cinski Scoala greack secundar-
Ismail 15 10 Rasova-Constanta
1881
Ciobanu sc fete 11879 cärilmiclä near,5
.

El. Fltusescu Sc. secund. Iasi 1875 15 . 20

77
I
Topal-Constanta
9 .Decolat cu inedal.a Serv. credincic-.

www.dacoromanica.ro
 ,
.,.. .-, Salariul
G ..0as .

localului
,-. -.o ....,. Numele
1 Fe lul Lei La ce scoli a mai

Felul
Loc litatea Si --. si Pronnmele Ce studii posedi
at 7 '' construcliei
-- ca
4., ao invätätorului F., ¡ functionat
nt
CI Pri .crl
CD
'do
'-r
00

E.
;rc. bet-PO 1879 propriu ., Gh. Eftusescu Norma list 'asi 20 Basarabia

8
-0

7...
7, 1151 .
17 7

!Oilman z' d .7 Mario Armeanu Normalist Bueuresti 188 10d . 20 Saragea-Teleorman

--
77

Toprais,ir - - - - - .

I
Osmanfaca 1879 : z ld
Romani
Tätari - .

Rasova 1878 , Romlni Gh. Voitä normalist

Semenii Mari 1878 ,, i
Gr. Rozoleanu . 1

Seimenii mici 1879 77 . M. Vasiliu . 10

Topal 1879 77 7/ --. vezi anext C. .

Casapchioi ckrämidä new 1,. Bulgari Carol Yisinescu Normalist-Iasi

Nerusai- Balarabia
18 1876 13 ' 20 Chiliti-veche-Tulcea
a Mihai-Viteazu cärämidä , El. Dumitrescu 4 cl. prim. Tulcea 1880 t . 20 -
Bailie ge. Weft ,. piatt ä Romani Nie. Andreescu Normalist-Galati 1882 11- . 15

19 Sc. fete ,, Smarand Andr. §c. profesionalä 1883 115 . . Cochirleni-Constanta

8is-ani--Fälciu
Parach'oi f c. Were ., loan Negrescu Normalist Iasi 1872 130 . 10, 1 Cismele- Bolgrad
71 I Coslugea si Ostrov-C-ta

$c. fete 1885 prop riu 77 limp Negrescu Sc sec. fete Galati 1885 I
8 10 --
Gärlitt sc Met?' 1880 aid BuIgari N. Muzicescu
Normalist Bucuresti 'Ca- 115 10 Rao ea-Constant t
rol I 1879
c fete 1881 Eufr. Muzices:u 4 cl. prim ClImpina 1885 70 . 19

Endecburnu si C'smeaua
Esechioi 1 2 Bulg. varuitä. din Basarabia
1880 partie. '7
1, Turci I Soltes :u 2 el. academ M 115.9. 1863 160 . 10 Osmanfaca
1
Cuzgun -
Cons anta
Dela 1881- 87 a functio-
Gargaläcul mare 1881 propriu piatrl Bulgari Teed. Niculescu Norrnalist 1881 7 15 nat la scoala romaneas-
cI din Silistra
Carantac 1881 r> Romani C. Popes.cu Seminar Husi 1868 145 10 Smulti-Cuvurlui
(Mina si Sqtu nou-C-ta
Lipnita 77 /7 Bulgari Ican Atanasiu Normalist-Galati 1881 115 15.

NoulCaragaci siFurtnan-
Canlia 7 77 1, Gh. Ghibäneanu Normalist Carol 1 1872 145 ca-B .sarabia
Topal-Constanta
Almaliiu c. ()deft Petre Pop scu Normalist-Bucuresti 1877 130 10 Babele-Basarabia
Bugeac Constanta
C. fete 7. 17 t7 Srrar. Copescu Extern, fete lasi 1874 115 10 Garlita-Constanta
Sarai 77 cirimidl nearsä Romani loan Bilneseu Seminar lasi 1884 70 2d

Romani
Caramurat 188, 7 Germani
Turci

www.dacoromanica.ro
 _
Localita lea -
..,
P
.c.74
o
ea
dt
-=
-.0
,c
gr.
...

-,-;
c.,
o
. F e 1 ul

construcliei
--",.. i
--8
4,
.-4

,-.
a.
o
a
Numele
si Pronnmele
Invatatorului
Ce studii posedä' -
Salariul

o
Lei
t; 6,
0
I

La ce scoli a mid
functionat

Ciarnurlia de jos 1682 ,, paie, lut si nuele Bulgari And reiPanaitesc. 70 . 20

.
Dobromirtil dip vale ,, ,, zicl , Const. Condrea Normalist Iasi 1871 145 . 10 Furmanca-Basarabia

Cardnasuf ,. 77 piatrai ,7
Pang rate Miti- Seminar Ismail 1872 10 . 20 Vlahchioi-Constanla
cescu
Potur ' 77 , pa ante 77 Gh. Petrescu Normalist Caro! I 1888 . 60 15 -
Asarlac 1883 77 p ateg , Vas Paraschiv Normalist Bilrlad 1880 . 80 15 Cochirleni $ i.Aliman -
Constanta
Ghiolpunar ., 77 77
112 Rom.
112 Bulgari Const. Din u Normalist Galati 1883 115 . 10 -
Garlita-Galita ., ,, 77
Bulgari Anghel Vldescu Normalist Carol I 1877 7 . 101 -
.Potur-Hamamg'a 1884 -,
"
., Gh. Sorescu Sc. norm Prahova 1886 70 . 151 -
Dulgh-ru ,, Romani Gh. Boeru Liceu Brasov 1881 8 10 Caramurat --Constanta
" ,. Normala D.,va .

Scoala la un loc cu
Tuzta. 188" .77 'Primarla, local de Lulgari Th. Paraschives- Normalist Bucuresti 1880 115 . 21 Isacea-TuIcea
piatra e II
Cartal Si! iu 1881 ,, piaträ Romani M. Lumezeanu Normalist-Tg. Jiu 1884 . . 1 -

www.dacoromanica.ro
 263

AL MT At. 111

Scoalele urbane din Dobrogea infiintate pail la 1889

a ...

Fel ul iocalul
%...
a) 0
o
47. Fclul 5
Localitatea "a; '5 Z°
6 constructiei O a
8 Q. O.

Judetul Con stanta

1 Constanta c. fete 1.87g 3
Români
2 91 qc. bdeti 1878 propr zid Greci 3

3 Cernavoda c. baeti 1879 7/ c6.r.midá Români 2

4 tf c. fete 1879 . 2

5 ilarsova c. baeti 1879 Români 2

Turci
6 1 qc fete 1879 tf 2

7 Ostrov c. baefi 1879 , zici Români 2

8 f §c. fete 1879 ff zici 2

9 Megidia §c. bdefi 1879 Români 2

Turci
10 If qc. fete 1.879 11 91
1

Judetul Tulcea
Bantam -
1 Tulcea c. baeti 1872 part. zid Lipoveni
Bulgari
4
2 PP c. fete 1879 , zid f 3
Romani
3 Babad, g §c. ()deli 1879 prop. cruilmidr, Bulgari 2
Turtn
4 , c fete 1879 part. , f
2
5 Isacea c. bdeti 1879 /7
zid Români 1

6 Pt c . fete 1879 f If

7 Mein .K. baeli 18791 prop. fI It :

N
2

8 11 qc. fete 18791 19 ff

2
Toate na-
9 Sulma c. badi 1879 , 11 ianalit alite 2

10 11 c. fete 1880 part f

2

www.dacoromanica.ro
 FOLKLOR DOBROGEAN

CÂNTECUL RÀZBOILTLITI
Foaie verde s'un dudau Vine rândul IZomäniei.
S'a supärat Dumne7eu Bate toba, sun gornistii,
De-atata pacat si 1111. Sa s'adune rezervistii,
A pus vrajba 'ntre popoare Complectasi la complectare
*i-i lasä ca sa s'omoare CI sunt gata de plecare.
Pe Francezi i pe Germani, Foaie verde de mär dulce
CA ei sunt mai mari dusmani Iesi maicutä 'n deal la cruce
De la Marna la Verdun, Si vozi tara cum ne strange
Numai fum i guri de tun, Si ne 'nsira cate doi
Curge sngele nebun ; ne duce la transei.
Iar mai sus pe-un delusor,
. Cad g'oantele peste noi
Ce mcel i ce ornor ! Par ca-s picaturi de ploi
Curge sängele la vale Si. Germanii vin suvoi
De ia voinicul calare. Curge sangele mroi.
In Galitia de nord Foaie verde matostat
Curge sangele pe glod Pamantule blestemat,
De ia gonitoru 'n not. De câti ani nu te-a plouat,
- Foaie verde iasomie De sugi sange inchegat ?
'N noaptea de Santa Marie
Cates dela, St. Periana din Chioreton-Constanfa, de Pertonts V-le,
no»nalist.

C.ANTEC DIN RAZBOIF

Frunza verde trei migdale
Devale la Turtucaia
Curg gloantele ca si ploaia ;
*i ghiulelele gramada
Vin ca fulgii de zapada.
Foaie verde bob naut
Cat e Oltul de adanc,
Eu in mir cum Fam trecut ;
L'am trecut cu mestesug
Pe dotal, scanduri de nue
St pe doi maldari de stuf. ,
Trecui Oltul jumatate
M'a cuprins Ncamtul din spate
Si Turcul din alta parte :

www.dacoromanica.ro
 265

$i Bulgarul priu stufi Dä poruncl. printr'o carte

Trägea glpante pe furis , Surorilor de prin sate
cum vine-un cositor, SA nu poarte pgrul coc, .

M'a lovit drept in picior, Ca au fratiori in foc ;

De-am rAmas far' de-ajutor SA poarte pArul pe spate
$i-am umplut lunca de dor. CA au fratiori la moarte.
ImpArate Ferdinande
Gulps dela Mihalaelte Manole din Pazarlia-Glielentpc-Constanta
de Stan Mtl,nd. normalist

C.ÁNTEC DIN laZBOIU

Foa;e verde de secarA
Mi-a trimis Regina n tarA
Mi-a trimis Regina carte
Pentru fetitele toate
SA nu mai poarte mArge'e
. Ca tara-i in chinuri grele :
SA nu mai poarte panglici
CA tara-i fAr' de voinici
Sa nu mai poarte cercei
C'au pierdut prea multi flacAi SA. vezi §.rapnele venind,
Numai trupe românesti
Prin transee si prin. mat] ;.
inerei fArA mustatA
Se luptA cu Nemti n fata.
Foaie verde meri domnesti
SA vH, maing, sA privWi
Luptele la Mar4esti ;
SA vezi, mamA, cum luptAm
Si. in stinge. ne scAldAm;
.

Foaie verde trei scântei Obuzele bubuind

Trei leaturi de bobocei SAbiile zAnganind,
UmblA Averescu n ei Baionetele lucind,
SA-i imparta prin tranei. Srapnelele cum fac groapA,
Din Oituz in Mrtr4eF?ti Obuzele cum ne 'ngroapa.
Sa. stai, Doamne, sA privesti
Gales dela Mal in S. i'Vecicqu din Topraisoi -Consta , de (Them glnit
Radn, norinalist.

FOAIE VERDE TREI GRANATE

Foaie verde trei granate
Voi fetitelor din sate,
RAu ati fost, neicA, ursate
Sä n'aveP de flAcAi patte.
TArile luptA de moarte
Pentru sfânta lor dreptate ;
Sa nvrjbit frate cu frate
$'au luat foc tArile toate.
Foaie verde de trei flori
Dar 5t voinicii flacAi
Sunt ursiti mai rau ca v oi
Tara-i tine concentrap
SA mearga peste Carpap
Sä dea. mâna cu-ai lor frati ,
C'avem pe Bulgar in spate,
Pe Ungur la iniazA-noapte.
Dar pe Ungur chid l'ae prinde,
Ca p'un câine as iutinde.
Mi-a strans ofiteri, soldati .
Mi-a luat buni i reformati ;
DispensaPi n'au sA lupte,
: Ci sunt obligati s'ajute,

www.dacoromanica.ro
 266

Nu en pâMe, sau parale, - Da' cine mi te-a scAldat ?

Ci macar cu boi pi care Norii când s'au scuturat
SA. transporte de mAncare roua cAnd a picat.
Pan' aproape de luptare, - Cine ini te-a 'mpodobit ?
CA de-acolo duc tAranii larba când a rAsArit
In spinare ca tiganii. Florile cand a 'nflorit.
In tAri s'au flcut spitale ; SA vii, maicA, s'á IDA cati
Prin case mari i prin scoale In vasrful Carpatilor,
Doctori i cu dommsoare In bätaia gloantelor,
StA ziva, noaptea 'n picloare, C'acolo mi-a fost 61 mor
DA la raniti ajutoare, FArA scAndurd de brad,
Le dA. tigAri i bomboane C'am luat parte la atac.
leagl mereu la rane. Dumnezeu s'o milui
- Mäi, soldat, and ai murit Si din mine-o rasAri
Cine mi te-a jeluit? Viorele i bujor,
- la, pAsArile ciripind C', m fost al tArii fecior.
mäicuta mea plAnga.nd.
Cules de T. Cergän, normalist, dela Parasehtva Minas din Cicrácci-
Constanta.

CÂNTEC
FrunzA verde salbA moale Cu rAnicioara la cap
e la Galati mai la vale Cu pusculita 'narmat
Se aude-un zgomot mare Si tot in transei bägat.
De tunuri i de chesoane : FrunzA verde de-avrAmeasA
Trece-un regiment cAlare, Primii scrisoare de.acasA,
Pe sectii i pe plutoane ; Din teritoriu ocupat ;
Colonelul comandh : Tata, mama-i sAnAtoasA
La stAnga si la dreapta Nevasta o duce bine;
Soldatii executit, Copilasi 'ntreab' de mine :
Din inimA greu ofta. Man* tata cAnd mai vine ?
Colonelu-i intreba : Tat-tu-i, dragg, la rAzbo ,
Ce oftati soldatilor ? Nu stim de stie de noi,
De dragul pArintilor, Ori trAeste, ori e mort,
De jalea fetitelor, Ca de el nu stim de loc.
De mila copiilor ? Foaie verde mArAcine
FrunzA verde salbA moale, De ti-e dragA, dor de mine,
Sä trAiti domn' Generale, SA vii, dragksA mA cati
Mai cAutati la cnntroale, Intre Prut i 'ntre Carpati,
La foaia de liberare. C'acol' sântem adunati,
De child m'a mobilizat De-alungul Siretului
N'am dormit o noapte 'n pat, jii 'n inuntii Oituzului.
Numai pe pAinânt uscat,
Cedes de Vasik Popa. lwrinalist, dela line Gheorghe din satul Ci-
crdeci-Constanta.

www.dacoromanica.ro
 267

CINTEC SOLDITESC
Foaie verde murele Cu sangele siroind.
Pe sub malul Dunarii Foaie verde baraboi
Tree soldati cu crdurile Plângeti voi, plângem i noi
Blestemându-si mumele CA ne-a rAnit la razboiu,
Care i-a facut pe ei La rAzboiu la Turtucaia
Asa nalti i subtirei Vin gloantele ca si ploaia,
De trece glontul prin ei. Si ghiulelele cu droaia '

De erau mai raititei Foaie verde de trifoi

Trecea glontul peste ei. Pia unul, pica doi
Foaie verde bob nAut Pic' o mie de eroi.
Trece trenul bubuind Pica unu 'ntr'o arare
Vagoanele planind i mi-1 vede-o MA mare
RAnitii in el gemand Si-i aprinde-o lumanare.
Cules clela 111. Nific din Frcleqti-Ialometa de Nita Ion, normalist,
Constanta.

CINTEC DIN THANEE

Cucuruz cu frunza 'n sus Neamtule cu ochi sireti,
Neamtu 'n groapa sta. ascuns ; Degeaba te incumeti ;
De indatä ce-o iesi Noi asa am invAtat
Drept in cap l'oiu nemert .i pArintii ne-au lasat
Sa-mi rAzbun dorul de-ai mei Ca de-a pururi la rAzboiu
Ce-au rAmas sub jug la ei. SA nu mergem inapoi ;
El de-acolo 'n mice zi Ci 'nnainte tot mergand
Striga atre noi de-aci, SI pe dusman sfArdmând,
Ca la ei sA ne predam Visul sä ne implinim,
acasa sa pleam ; Tara sa ne-o intregim
lnsl noi nici n'ascultam Cu al Muresului plai,
Nici in seama nu-i bagAm. Cum a stapânit Mihai.
Cules dela cl-oara ,S. Ioneseu-Constanta de Caraman Nicolae, nor-
malist.

CINTEC DE PE GRANITI
Foaie verde grau curat Si ma uit cu jale 'n sat.
Rau, mama, m'ai blestemat Decât viatA 'n graniceri
De-am ajuns acum soldat, Mai bine de mic sa mori,
A cum &And sunt insurat, Cad e viata 'ntunecatA
Stau in arma rezemat Si cu jale-amestecatA.
Intru 'n codru 'ntunecat, De and sunt In granicen
In pustiul cel Inalt Par'a sunt clzut din nori.

www.dacoromanica.ro
 268.

De &and la hotar m'a dat, Ca sA uit dorul de casä.

Eu odihnk" n'am aflat, Cand de ei mi-aduc aminte
SArbAtoare n am serbat. Dor cu jale ruA cuprinde.
Mud e zi de sárbAtoare Foaie verde, foaie la*
Lumea iese la plimbare. . SA mg vAd scApat odatA
Eu cu arma in spinare D n astá pustietate !
Cu treizeci de 'ncArcAtoare Teamä mi-e cá mor ca maine
$i ma due in patrulare §3i n'o sti nimeni de mine
Pan' la pichetul vecin Numai fiarele 'n pAdure.
Am'Arat i plin de chin , Când a sti c'as mai scApa
Tot cu ochi 'n spre hotar $apte zile le-as serba,
SA nu vie vr'un bulgar.: Sapte zile intr'o searA
TOE cu ochii pe dusman, Sa iná vAd la mine n tali&
Doar o: trece 'n acest an ; SA nal vAd la locul meu
Tot cu ochii in spre ei $i apoi... ce-o vrea Dumnezeu!
Dar cu gAnd la pruncii mei ; SA mai vAd ai mei ce fac
Cci Inima nu 'mA lasA $ apoi pot sá mor cu drag.
Cules in satul Geueral-Cernut. jud Constautd, de MauPa victor,
nonualist.

CA.NTEC
Foale verde trei migdale De surupurile toate
Pe poteca dela vale $i de sina de sub roate,
Cant' un-grAnicer a jale. CA prea mA dusesi departe
Mandra-i face o ntrebare : ei nu-i cine sä mA cate.
- De ce canti asa a jale ? Tata-i inert si nu mai poate ;
Ori ti-e grea arma 'n spinare ? Mama-i putredA pe o parte ;
- Nu mi-e grea arma 'n spinare, Surorile-s mititele,
Ci mi-e dor de-acasA tare. Nu stiu cArArile mele,
Foaie verde trei granate, $i mai am doi frati mai mici
Trenule, n'ai avea parte ;Nu stiu sama printre munti.
Comunteat de E Zlotea (ha Caramurat-Constan fa

FOAIE VEBDE MATOSTAT

Foale verde matostat De-acasa cand am plecat
Spune-mi, mamA, adevArat Ziva buná nu mi-am luat
Ce tiam fost eu vinovat Nici o vorba n am läsat.
De-a.sa räu m'ai blestemat Fratii i surori s'au stalls
Muntii, codrii, sA-i strAbat $i s'au pus cu toti pe plans ,
$i Dobrogea 'n lung si .n lat MA plangeau surorile
Pan la oceanu 'nghetat ? Ca privighetorile
z;i iar verde matostat, MA plangea sora cca mare

www.dacoromanica.ro
 269-

Cu coadele pe spinare : Frunza 'n codru se despicA ;

MA plangea a mijlocie Dar când m plângea i mama
Cu pArul pân' la cAlcâe : S'apleca de jale iarba.
MA plangea i cea mai micA
Comunicat de E Zlotea din Cara-Murat Constanta,

CINTECUL LUI IVAN

Mai Ivane, cruce 'n sân Cate stanci in vli adânci !
Si la iniml pAgan, MA Ivane, barba ta...
M'ai chemat s te ajut SA puieze corbi 'n ea !
Si ca luda m'ai vândut ; Puii cand or da sA creascá
Eu mA zbat o ard in foc Ochii sI ti-i ciuguleascA
tQi tu stai c t piatra 'n loc. Si cu ei in cioc sA zboare
BatA-mi-te cu amar Cat e I umea pe sub scare,
Cate pietre-s pe hotar, Ca s'arate cum te bate
Cate pietre sunt in stanci Sfanta noastrá de dreptate
Cules dela Bcih Dumitru din satul Pazarlia-Constanta, de Mi-
haitescu E. Glzeorghe, normalist.

CÂNTECE DIN RAZBOIU

Când o fi, mamA, sa mor De trei ani sdpAm la voi
Sa md plAngi, mama cu dor ; Si v'ati darAimat pe noi !
Cu dor, mama, si cu milä Iar tu, Dunäre, turbata,
C'am rarnas numai c'o mânft ; Ne-ai 'necat ostirea toata.
C'o mAnA i c'un picior
S'am ajuns un cersetor. *
iar verde foi de mica La fabrica la Berlin
Cantä cucul jos in luncA Se lucreaz' un Zepelin,
Si-mi cAnta mie de duca, Zepelin cu bombe mai i
SA ma duc si sft ma 'ntorc, Ce omoarA militari ;
La transei ca sa pun foc Zepelin cu bombe mici
Aoileo ! transei, transei, Ce omoarA tot voinici.
Culese dela demobilizatti din comuna Pantelimon-Constanta, de 0
Martinescu. normalist.

DO IN R
Si-am zis verde foaie latA, Pe lume cum vecuesc :
MaicA, inima de piatrA, 0 zi. buna, cloud rele,
Mai scobori din cer odatä Asa trec zilele mele ;
Sa vezi, maicA cum trAiesc, 0 zi bund, una rea,

www.dacoromanica.ro
 270

A§a-mi petrec viata mea. SA vii, maicA, tot mai tare ;

SA §tiu, maicd, c'ai veni Nisip §i piatrA mAruntA
Drumul ti l'a pardosi SA vii, maicA, tot mai iute.
Cu piatrA, nisip de mare
Cules dela Elena Gheorghe din Seirnenii-Mici Constanta, de Chirild
Dumitra, normalist

CÂNTEC DOBROGEAN
de sub ocupatia strdiud
Foaie verde mArdcine,
Mai bine d'un an de zile
Vial' amarA ce-am trait!
Multe zile-am chinuit I
Cu bulgarul, §arlatanul
Si cu hotul de germanul.
Ne-au mâncat, ne-au Infoelat,
Dar acum Ii s'a 'nfundat.
Cules de normalistul T. Cergdu, de la Ion Moise din scald Cicrâcci
Constant«.

CÂNTEC DE DOR
Sus e luna, jos e noru, De nu poti trece cAlare.
Departe-i mândra cu doru; Dar nu-i vina calului
Departe-i mândra, departe Nici a potcovarului,
DouA vämuri ne desparte Ci e vina mändrei mele
DouA vAmuri s'un deal mare C'a pus casa 'ntre vAlcele.
Cities de normalistul T. Cergclu de la N. Speiteiceanu diii solid Ci-
crdcci-Constanta.

CÂNTEC
Grânelo vara se coc, Câ§legile incA trec
Zis-a badea sä nu joc Si eu tot fatA-mi petrec.
Pa' la storsul vinului, BAditA, sufletul meu,
Când oiu fi mireasa lui. Pedepsite-ar Dumnezeu
Postul iatA c'a trtcut, Nici mai bine, nici mai rAu
Badea 'n ciuda mi-a fäcut ; Numai cum oiu zice eu.!
tules de la Pricopia M. Pricop, din Abdulah-Constanta de $tefan
Andrei, normalist.

www.dacoromanica.ro
 271

CÂNTEC
Foaie verde de mohor
Pasäre de la izvor
N'ai vazut pe-al meu fecior ?
- L'arn vAzut la Bucure0i
Sapa la transei nemtesti
Si mi-a spus sd nu-i duci dor
CA de o fi o pace 'n Ord,
0 veni la primAvard,
lar de-o fi vre-o Mutate
Ti-o trimite numai carte.
Cules de la D-ra Radu din Capuqiu-Constan(a, de Maildru Í. L.
normalist

CANTEC
Foaie verde de mohor CA sunt singurel pe lume,
Dimineata când mä scol Strein ca un pui de cuc,
Intâi plâng §i-apoi md spa! Strein oriunde rnä duc
Si mä rezdrn de usciori Si n'am nici un cunoscut ;
Si ma uit in sat cu dor P'un drum plec, p'un drum md
Cum trec frail la frAtiori, duc
Surorile la nurori. Strein sunt unde mä duc.
Dar la mine n'are cine,
Cules de la St. Periann din Chiorcigmea-Constanta, de Vasile Pe-
rianu, normalist ,

CANTEC DE DOR
Pe unde-mi umbla dorfi Argatul grdia a§a :
Nu poti sä mai ari cu plugu, Haideti, hai, vacile mele,
CA s'agatd plugu 'n dor, Sa ar tot câmpul cu ele,
8i trag boii de s'omor. SA semän grâu §i secard
Unde umbra' dragostile, CA sä scot foamea din tail;
Poti ará cu vacile ; Cd-s de trei ani în rdzboiu
Plugul merge vâjiind, Si-a intrat foamea in noi ;
Vacile trag rumegfind Suntem goi §i färä haine,
Si argatul lor cântând. Mdcar sä scdpAm de foame.
Si din gurd cum cânta,
Cules dela Anica I. Miltu din Cogelac-Constanta, de Caraman C.
N normalist.

www.dacoromanica.ro
 272

CÂNTEC
Foaie verde salbA moale
La putul cu cloud' zale
Duios plânge-o fatd mare
De ursita care-o are.
Si iar verde salbd moale
N'am cui face o rugare
SA-mi taie plopul din vale,
SA-mi fan' un pod pe mare
SA treacd neica cdlare,
Cu cdmasa albA floare,
SpAlatd de-o fatd mare.
(Jules dela Pletea N. din Capngiu-Constanta, de Mândru N. I nw
malist.

GIIITÀ CÄTÂNUTÁ
(Baladet haiduceascet Variantál
Pe cel deal, pe cel colnic
Trece-o mandrd s'un voinic ;
Si voinicu-i frumuioel,
Pared-i tras printr'un inel ;
Si mândruta-i gdlbioard,
Cand o vede neica, moare :
Ghitd-i cu mândruta lui
Cu d'alba draguta lui,
Si doispre'ce armAsari
Doisprezece Idutari.
Din CAP lautari avea,
Nici until nu-I rnultumia,
La mândruta se 'ntorcea
Si din gur' asa-i zicea:
Cantd-ti, mânclro, cantecul,
CA mi-e drag ca sufletul ;
Cântd-ti, mandro, cântecelul,
CA mi-e drag ca sufletelul.
Dard mândra ce zicea ?
Bucuros, Ghit' a cânta,
Dar mi-e glasul femeiesc
5i Codrea mi-1 auzia.
Si cum Codrea-I auzia,
Inainte le iesia :
Daraband de haiduei,
Cin'zecl, mare, färd cinci.
Pan' la patru zeci si cinci.
La luptd mi se lua
De când soare rdsdria
Si 'n chindie ajungea;
Zi de vard pând 'n seard
Ghita i Codrea luptard.
Dard Ghita ce zicea
Braul cand se deslega ?
Spre mandra-i se intorcea
-
Si din gura o 'ndemna :
Lasd, mândro, calu 'n frau
Si-mi leaga pustiul brâu.
- Lupta Ghitä, lupta, dragd,
Si nu-ti pard cä e saga
CAci care oti birui
Tot de-un bärbdtel mi-oli fi I

Si s'aude-a haiducesc ; Ghild cum o auzia,

Si-i puternic la cantat
Si s'aude 'ndepArtat.
Mândra 'n cepe a cânta,
Muntii mi se clatina,
VAile imi clocotia
Tare rdu se näcdjia
La Codrea se repezia
Si-asa bine mi-1 trântia
De pe loc cä i plesnia.
La mandra se inturna

www.dacoromanica.ro
 2'73,

din gur' asa-i zicea : Numai una a ramas

-Hai, mândruto, la Bogdan Sa-i fac vârf in acest ceas;
Uncle-am avut tdrla an. De-o vrea bunul Dumnezeu
Noua clai de fan cosit Sa-i fac vârf cu capol Mu.
La toate várf le-am facut ;
Odes de Ertqcau all,. norm alist. 1elc Necutai farnea din Cara-Mu-
rat-Constan fa,

PE SUB DEAL, PE ST:B PXDURE

Pe sub deal, pe sub padure
Trece o nevasta 'n lume
Fugita de la barbat
Cu pruncut nebotezat,
Pruncusorul tot plângând
nevasta suspinând.
Ea din gura 1mi graia:
Tad, pruncule, nu tipa
Caci pe noi ne-or auzi
Valeo ! hotii padurii.
i*i din
Nici vorba n'a ispravit
hotul a si ieit
gura i-a grait:
Of, nevasta, lumea noasträ !
Tipa-ti pruncul la pamânt
Si hai cu noi la hotit.
Cules de Titus Cergan, normatist, deli% Ion Moise din satul Qicrdeci-
Constan fa.
-Ba eu pruncul n'oiu tipa,
Ca mi-i scump ca viata mea.
Ca pruncul meu e 'nvätat,
In apa calda scäldat
Si in leagän leganat
Si 'n .colo si 'ncoace dat.
Strigä hotu-a doua oara :
-Of, nevasta, lumea noastral
pruncut la pärnant
Si hai Cll noi la hotit,
Cä i-om face leganut
Intr'un vârf de carpenut ;
Vântul când o tragana
Ploile ti I-or sclalda ?
Oare Vita cin' i-o da ?
Da Maicuta Precista

CA NfMG HAIDUCESC
M'a facut mama haiduc Si-rni iesi un boier mare .
Fara bat, fara nimic, -Buna ziva, boier mare !
Para palos si pistoale, -Multurnescu-ti dumitale
Numai cu' pálmele goale. -la da-mi doua, trei parale !
Ma dusei la hälächiga Dar boierul ce zicea ?
S'aleg de-o biata maciuca Hai sic.... in ni... ., 1

Nici mai mare, nici mai mica Aoleu ! maicuta mea !

Numai cat incape 'n gluga.
Ma dusei pe la tufani
Sa omor la i mocani,
Sa iau galbeni §i parale
Drag* la numarare ;
iesii la drumul mare
Ma facui micut in gluga
Sa scot drag* maciuca;
Da' el credea ca-i dau urda.
Si 'ncepui a numara,
Cu maciuc 'a-1 masura.
Dadui una, dadui doua,
6

www.dacoromanica.ro
 274

N'a asteptat On' la noud $i dAdui de sapte ori,

Scoase cin'sute de lei : $i dddui de noud ori,
Nici nu m'am uitat la ei. Scoase mii de abiori.
Cules de Pufea$u Gh normalist, dela 1V. Jornea din Cara-Murat-
,

Constanfa

COLE A. 'N VALE LA. MOLINA.

Colea 'n vale la molina
Este-un put cu apd build
S'o pârlitd de masind.
Se duc fetele de mând.
Aeolo de ajungea,
Logofdtul poruncia :
-Sue land pe magind
Ca dau cu cravasa 'n tine !
-Iacd neicd m'am suit,
Oasele mi le am zdrobit.
Opreste, neicd, vaporu
Cd mi a apucat picioru ;
Opreste, neicd, masina
Cules dela Gh. Coman din Tortoman-Constanfa, de Conslantinescu
N., vormalist
Ca mi-a apucat i mâna ;
Opreste, neicd, valeu!
Sa vie si tatal meu,
Sa-mi a'clune oasele
De pe fusul troambelor ;
S'adune oscioarele
Din ciurul toazelor !
Colea 'n vale la fântând
o pârlitd de masina
Uncle-a pierdut Iana maim,
MAnusita i piciorul
Mai la vale tot trupsorul

CÂNTECUL LUI VLAICU

Frunza verde sdlcioard
Inteo zi de primdvard,
Bund veste intrd'n tard,
C'a venit de peste munti
Din frumosul sat Fierbinti
Fat frumos i tinerel,
Numit Vlaicu Aurel ;
$i-a venit cu tainic dor,
Sa" cuprindd lumea 'n zbor,
Ca un soirn vestit de plai
De pe vremea lui Mibai ;
$i s'asazd 'n Bucuresti
Lângd curtile domnesti,
Fermecând o lume 'ntreagd
Cu-a lui pasere pribeagd,
Ce sboard tot spre Carpati,
Cdtre frati 'nstreinati.
Dar nu trece doi, trei ani,
S'aprinde focu 'n Balcam,
Când Românii au- sdrit
$i pe loc l-au potolit,
In frunte cu Vldicusor
Ce fdcea minuni In zbor.
Frunza verde trei stejari
Vlaicu-mi trece spre Balcani,
Fäcând recunoasteri mari
Cu-a lui pasere mdiastrd,
Drept in Sofia sa-mi iasä ;
Suindu-se tot mai sus,
Ca sd nu fie ajuns
De tunul Bulgarului,
Pe muntii Balcanului
lar Danef cand l-a vazut
N'a mai stiut ce-a mai vrut ;
Tare s'a inspdimântat,
lute pacea a 'nehelat

www.dacoromanica.ro
 275

In oraSul Bucuresti, La groapa and te-au pornit,

Fala Tarii Romanesti
Vlaicule, Vlaicutul marnii,
Asa ti-au voit dusmanii :
Cand ai dat sa treci Carpatii, Rana te-au pus In mormant ;
Sa dai mana cu toti fratii,
Norocul te-a päräsit,
Pasarea te-a präbusit,
Si pe tine te-a zdrobit.
Cu salvarea- te-au luat
Pe la Palat te-au trecut,
Rege, Regina' te-au plans
Cu toti ministrii la rand
Armata ti-a defilat,
Lumea 'ntreaga te-a jelit
Dela mare pan' la mic;
Iar de-asupra pe mormant
Trei fetite plang, la rândi
,

Si'n Campina te-au bagat ; Plange sora mare, trate,

Do'Ctorii t6-a 'nbalsätnat,-
Si in tren te-au asezat,
In Bucuresti te-au adus,
In Sfantul'Gheorghe te-au pus Jeleste i cea mai mica'
Te-au tinut doua, trei zile
Ca sa vie top la tine :
Prietenii si-ai tai frati
De dincolo de Carpati,
Cu flori te-au incununat,
Decoratie ti-iu dat,
C'ai fost brav i dévotat.
Cu par auriu pe spate ; -
Jeleste cea mijlocie
Cu pärul pan' la cäleae ;
Frunza 'n codru se despicá.
Te-au plans flap, te-au plans su-
rori
$i-ai Ardealului feciori ;
Te-a plans mama, te-a plans tata
Te-a plans Rotnánia toata.
.

Cates dela Prieopia M Pricop din satul Abdulah-Constanta; de $te-

f an Andrei» normalist,

www.dacoromanica.ro
 OLKILOR EllhGARESC DI1 DOBROGEA
Cules dm satul Cas.apchioi (Constanta) de N. Crivelescu, normalist

COLIND
Doli sme vii Venit-am la voi
Dobri goste, Oaspeti buni,
Dobri goste, Oaspeti buni,
Coledari. Colindatori.
Do Oi sme vii Venit-am la voi
Vv polunosti, In miezul noptii.
Da vi nosim SI vä aducem
Blaghi vesti : Veti bune :
Bog se rudi Dumnezeu s'a uAscut
Sno§ti vecer, AstA seara,
Sn*i vecer, AstA searA,
Po vecera... Pe 'nserate.
Ot Boga vi De la Dumnezeu
Mnogo zdravi ! Multi% sAnMate!
A ot nazi De la noi
Veselbita ! VeseHe !
Da ste zdravi SA.fiti sAnAtoi
De godina! Pank la anul
Da ste jivi Sg. trii
Do amina ! In veci !
Cules dela lije Mittu, de 19 ani, den Casapchioi

CANTEC DIN POSTUI. PA*TILOR

cand se joaccl hora wincheiatd
Orev, orev, zi'en orev, Nue, nue, verde nue
Clitu ritstesi pu pMnin6, Cand crett3ti pe munte
Pu pLninS. pu r1ivinä, Pe rnunte 3i pe camp.
Padklu 1ut4 Walla Cade bruma aratoare
www.dacoromanica.ro
 27r

CAtu mene mala muma, Ca mine o mica' fad:.

Bra1i muma bujur tveti A adunat fata flori .de bujor
Em gui bralA, em placAll . - Le aduna i plangea
Lulo boje, null boje, Ah, Doamne, milostive Doamne,'
Z1 sto mie bujur tveti De ce mai sunt flori de. bujor
CA tu neamAm pArvu liubi, Daca n'am pe intAiul iubit,
Az dA bira, to dA gledA, Eu sa le culeg, el sA le priviascA,
I az da chice, to dA, zemA ? Eu sä mA gatesc, el sA lo ia ?
Iz pAtiu vArvi iuluvaci, Pe drum trece vAcarul,
Iuluvaci, biluvaci. Vacarul, bivolarul,
To nA. StancI pudumg ; El vorbi StancAi :
Mälci, Stanche, ni dei placA ! Taci, Stanco, nu mai plAnge.
Az se bAde pervu liubi Eu voi fi primul tau iubit.
Ti §e biresi, i az se gledam ; Tu sä culegi, eu sa privesc,
Ti se chicii, i az so zilmam. Tu sa te gatesti, eu s i le iau.
Cules de Lucretta Durnitrescu, bwafaloare. dela o fata mare am,
Casapchioi-Constanta.

RADU SI TUDOR
CAcAvi pomen e stanalo Ce ispravA s'a nt5mplat
Na Beidaut, selu guleamu, In Beidaud., sat mare,
Na Ciulac VAlcuutA svadbA, ? La nunta lui Ciulac Vdlcu ?
Sfirchi i cAvah sfirehl ; Fluiere i cavale cantau ;
Na burba, na pilivanstu, La trantA, la pelivAnie
Radi i Tudur dvamA. Radu si Tudor
i sä 7A1avehA ; S'au a pucat ;
Beli si rAte plescAhh. Mânile albe plesniau.
Radi Tudur zAlavA Radu il prinse pe Tudor
qin' gu nibe izgAnA Si-1 ridicA in cer
F cerna zimea gu putupi. Si 'n pAnAntul negru îl izbi.
Tudur du Bogl isvicA ' Tudor strigl p5n' la Dumnezeu :
Po scoru Dina (.11 dode. Sa vie iute bina.
Ditata Dino dl gledAs - Suí vezi de copii, Dino,
I Dimca dA ga jenis. i s'o mAriti pe Dimca.
Cafes dcla Maria _kaftan dm Ccoapchtut

STOIAN
Stuianedese i piese,
Maicmu u divan stuee,
StacIA cw tea drirjee;
Toi sA put musta pusmiv A.
Stuianuva maicita
I URSUL
Stoian bea si manca,
MainA-sa ' divan sedea,
Pahar de sticlA tinea;
El pe sub mustata radea.
Mama lui Stoian

www.dacoromanica.ro
 278-

Tea na Stuian:- duraase : Vorbi lui- Stoian: .

Stuiene, sinio, Stuiene,
CAW ides i pies,
Sto sa put musta pusmivas ?
Stuian mame dumase :
As si tä, mamo, pupitäm
De da sa., mamo, puscrie ?
Ci ma Tariu vical.
Ci irna mecica pilivan,
$es gudini hranena,
Tri gudini ucena.
- Se si 0, mamo, nameret,
Stuian maica-si pusluse
I si pri Tari utide
1. si na Tariu vical :
Tariu liu, Sulimaniuliu,
Zasto ma vicas, Tariuliu ?
De tii toita mecica,
Mecicata pilivaneata ?
As dodah da se pubore.
I s Stuian fanalo
Sas mecicata da se bore ;
I s puboreha
Tri dena i tri noste.
Netu sä. mecica ustava,
Netu Stuian umuriava,
Catu Stuian rasardiSa,
Ci si mecicata izgana,
I du nibe izganà.
'F cerna zimi agu putupi.
I sartetu i izvale
1 na Tariu gá zanese
-
I na Tariu dumase :
Na ti, Tare, mecicata.
Mecicata, peHvaneata.
Stoiene, fiule, Stmene,
Ca'nd bei si maru!inci,
De ce räzi pe sub mustata ?
Stoian spuse mamei sale :
Eu, mama, o sá te 'ntreb
Uncle sá ma ascund, mama ?
Cad m'a chemat Tarul.
Si are un urs voinic,
;-;ase ani hrrtnit,
Trei ani invittat.
- Maica, tot o sa te gasiasca:
Stoian o asculta pe masa
Si se duse la Tarul
Si Tarului i-a spus :
Tarule, Solimane,
ue ce ma chemi, Tarule ?
Undo ti-i ursul,
Ursul voinicul ?
Am venit sa má trantesc.
Si se apucit Stoian
Cu ursul sa se trantiasca ;
Si se trantirá
Trei zile i trei nopti.
Nici ursul nu se lasa,
Nici Stoian nu obosia
Si cnd mi se supara Stoian,
ti mil insfaca pc urs,
11 ridica pang. 'n cer
izbi in tarna neagra.
Apoi îi scoase iMma
a i-o dete Tarului
Si Tarului fi zicea
Na-ti Tarule, ursul,
Ursul, voinicul.
.

Catu trescrt tá trise, Cand frigurile te-or tremura

Sas nea da sa istireavas. Cu ea sal to lecuesti.
Ca/Ps doct Rie Mitia (/9 ani) d in Cosapch ioi.

CÁNTECUL LUI STOIAN

Povni li, mamo, znais Ji ' Tii minte, mama, stii
Arga besi zla zimrt, Ciiond era iarna grea,
Zla zimrt, gladna gudina, Tama grea foamete mare,
1 lii behme devet drugari, Ne-am intovarasit naua prieteni,

www.dacoromanica.ro
 279

Sn znainahme : cogutu sresnim Ne-am jurat : pe cine-om întMni

Sgs crAftg mu da sg. pricistim. Cu sângele lui sä ne 'mpgrtnsim.
Sresnahmi, mamo, sresnahmi, $i-am Intalnit, mamn, am intnnit,
Sresnahmi bati i bulca Am intAlnit pe nenea i cumnata
Sgs mäscl rojba. Cu un prune bgetas.
Sicichite mirno minaha ; Toti trecura in pace ;
As mirno ni minah ; In pace eu n'am trecut :
DrApAm batii i bulca u gurata, Ana atras pe nenea si cumnata in
pAdure,
Ngtanam deditu na sis Am infipt copilul in frigare,
Turem bulca da pei, i bati Pusei pe cumnata sn dinte ti
pe nenea
DA vArti deditu uf ognnea ; S. 'nvarteascg copilul pe foc ;
Setne ustaeh-ghi tam, Apoi i-am lgsat acolo,
Stignam moita verna drujina ti ajunsei ceata mea credincioasn.
Sresnahmi, mamo, sresnahmi, Am intiilnit, mama, am intalnit,
Sresnahmi inh perdeit ; Am intalnit o tarin, ;
Ot tri stgrni oggn zapaleh Din trei pgrti foc i-am pus
Cugatu oftite bleinea, Mad oile behniau,
Zvezdite ut-nibetu radaha. Stelele din eel. cldeau.
U tam sn sgvArnahmi, De-acolo ne-am intors
Minahne pri ini grozde ; Si-am trecut pe langn niste stru-
guri :
Sicichite, mamo, cusnahn ; Toti, mama*, au gustat ;
Az, cntu puseclnah, Eu, cand am vrut sg. gust,
Moita rgca isghnn. Mana mi s'a uscat.
- Stuiene, mamo, Stuiene, - Stoiene, mamn, Stoiene,
Devet gudini lija-1 si Noun ani ai zncut,
Devet pustelchi izgni, Noun saltele ai putrezit,
Oste devet dg lijiti, Inca noun sn mai zaci,
Pu cunet, nostum, dg mines, Pe atn ca pe pod sd, treci,
Sas iglata dn sg putpirds In ac s te razimi,
Sds stAllod u gärnetu dä slejis Cu scara in oald sd cobori,
Na cidnutu turschi dd sedniF:h In fundul oalei turceste s ezi !
Cures dela Mario Ivanovna. de 18 ani, cija Casapchioi.

www.dacoromanica.ro
 FEMEILE
(Poveste táráreasc5)

Era odatà un orn care aveà o fata aa de build

si de frumoasä, cum rar mai poti gasi,- $i de aceea
era ravnita $i petitd de toti flacaii de prin prejur.
Odatd veni unul $i o cerù. Cum ilacaul era de
neam bun, frumos $i bogat, tatal i-o fagadul. Dupa
aceia veni un altul si väzand cd tatal nu vreâ sd i-o
dea,-fiindca o fagaduise celuilalt,- trirnise vorba ca
dacd nu-1 prime$te de ginere, atunci el va veni cu
tot neamul lui $i-1 va omori, ii va pustii toata averea
si-i va lua lata. Omul n'ava lncotro $i fagadul fata
si acestuia. La urma veni un flu de pa$a,-adus de
faima fetii, - ca s'o ceara $i omul n'ava ce lace $i i
dete $i acestuia raspuns bun.
Acurn, ce era sä facä bietul orn? Se sbätea, clan
du-si cu purnnii in cap si smulgandu-$i pärul, cal
avea nurnai o singurd fata $i o lägaduise la trei HA
cai Intr'o zi, mergancl el amarat pe camp, se rut:Hui
in drumul lui at un pustnic, care strange.' burueni
pentru mancare ; era tare bätran $i avea o barbd alba
revarsata peste piept. Pustnicul,-vazandu-1 pe orn a-
rnarat, - se opri din cules, puse mana strea$ina la
ochi $i-1 intrebd de ce este necäjit. Omul li povesti
-
tot amarul lui, iar batranul cu barba alba li zise :
Nu mai fii necäjit, cdci te scap cu. SA mer-
gem amandoi la casa ta!" i pornira la drum. Pc
cand rnergeau, pustnicul intrebä :
- .,Ai acasa o catea si o pisica?"
- ,. Am, räspunse omul, - dar ce faci cu ele ? 4.
- Vei vedea!" $i pornira inainte.
Cand ajunsera acasa, omul aduse pustnicului cd-
www.dacoromanica.ro
 281

teaua si. pisica. BatrAnul intinse toiagul, spuse incet

cAteva vorbe neintelese si deodatA cAteaua si pisica
se prefAcurA in doua fete, care nu se deosebiau intru
-
nimic de cea a omului.
Uite, - zise pustnicul,-ai acum trei fete, pe
care nici tu nu le poti deosebl una de alta ; clA fie-
crui petitor Cate una $i pace bunA.'
Dupa aceia bätranul îi luA toiagul si plecA.
Omul, rämas singur cu cele trei fete, nu mai
cunoastea nict el care este fata lui cea bunA.
In urrnä, au venit cei trei flacai si au luat fie
care cáte Q fatA, facand nunti mart cu alai.
Vreme de un an dupA aceia, i s'a taut dor o-
mului si s'a dus sa si mai vadA fetele si ginerii. A
mers el mult pe jos i intr'o seara a ajuns la unul
din ei. A gazduit bine, a mAncat bine, ca la fata si
ginerele lui. A doua zi de dimineatA, stand de vorbA
cu ginerele sau, 1-a intrebat cum o duce cu femeia ?
-
Acesta rAspunse :
A$ duce o bine numat atat cA uneori urlA
la mine ca un Caine".
Omul pricepù ca aceasta era fata fAcuta dintr'o
cAtea. Pleca de ad si se duse la cel de al doilea gi
nere. Cand intreba c,um o duce, i se raspunse :
-., As duce-o bine, numai atAt ca uncoii ma zgarie
ca o pisicA". i omul pricepu ea' aceasta era facutA
dintr'o pisicä. Cänd ajunse la cel de al treilea ginere
si 1 intrebA cum o duce cu femeia, acela ti rAspunse :
- Sunt foarte multurnit si n'arn nimic de zis".
Ornul incepù sä planga, cAci acum t$i recunoscù
fica . lui cea buna.
$i de atunci in lume sunt trei feluri de femei
cele nascute din femee, din cAtea si din pisica. SA te
fereasca Dumnezeu sa ai parte de vreuna din cele
doua din urma.
Culeaa de la Zedieria Duva..t. ta La t diu Qatul Pen elia, Cow
T; tliLerte, J od, Conqanla de
I. DUMITRESCU
invätätor-Pervelia

www.dacoromanica.ro
 DIN LEON DIACONUS

Razboiul bizantino-rus intro Ion Tzimisces si Swiatoslav

LA SILISTRA

Cartea IV cap 5. --Pe cand (Imparatul Mcephor) isi

trecea timpul cu acestea 1), iatä ca venirä soli de la
Moesi 2), spunând ca. stapilnitorul lor ki cere obisnuitul
tribut si cä pentru aceasta au fost trimisi la impäratul.
Iar acesta, umplandu-se de manic peste firea lui,-cdei
de altfel era un om mäsurat si nu se !Asa stdpânit din-
tr'odatä de vre-o supärare, - ridicându-si glasul zise : «E
o rusine ca Romeii, victoriosi prin arme asupra ori cä-
rui dusman, sä platiascd tribut ca sclavii unui neam scythic
pacatos i spurcat !ll Apoi, intordindu-se care tatal ski
Bardas-caci din intämplare se alla aldturi, având ran-
gul de Caesar -il intrebä, parcä nedurnerindu-se oare
ce vor Moesii de la mine cu tributul acesta pe care-I
pretind Rorneilor ? Sau poate cä m'arn näscut sä fiu sclav ?
oare voiu pläti tribut Eu, augustul imparat al Romei
lor, unui nearn spurcat i calic ?" . Porunci apoi ca sohi
sä fie pälmuiti peste obraz si le zise : «haide, plecati
vestiti pe stapanul vostru eel imbracat in cojoc di in
curând prea puternicul i prea stralucitul impärat al Ro-
meilor îi va calca tara si-i va plati tributul cu värf i in-
desat : ca sa se invete minte, de trei ori sclavul din strä-
mosi, i sä cunoascd pe Domnii Romeilor ca stäpâni,
1) Cu serbeirile pentru cucerirea cealii Tarsus din Asia Mica.
Moesi=Locuitorii dintre Balcani s Dunare.

www.dacoromanica.ro
 283

jar :nu sa -10 ceara. -tribut ca unor robi». Zicand acestea;

ii trimise spre tara lor ; iar el, stranganduli toata ar-
mata, porni In potriva Moesilor i cate cetatui erau ve-
cine cu Romeji, pe toate le cuceri prin atac. Insa mai
apoi, cunoscánd locurile i vazandu-le sälbatece tare si
pline de päduri,-caci poetic vorbind in Tara Moesilor re-
lele se ingrämädesc pretutindeni peste rele", plinä flind
aceasta tard de codri i präpâ.stii i mlastini si de MTh,
frind apoasd tara i acoperita de pdduri dese i Inchisa
de pretutindeni de munti nestrdbatuti i asezatd lânga
Haemus si Rhodope si brdzdata de rauri foarte mad,-
toate acestea vdzandu-le Nicephor, s'a rdsgandit sa-si mai
dud, armata nealcatuita a Romeilor prin locuri primej-
dioase, ca sa nu cadd ca o turma spre macel In mäinile
Moesilor. Cad se povesteste ca nu o singurd data s'au
rdzboit Rorneii prin clisurile Moesiei i cd au fost nimi-
citi in chip dureros.
cap. 6 : Deci lua hotdrarea sa nu se mai prirnej-
duiascd prin acele locuri grele i sälbatece, ci, adunându-si
armata, se intoarse la Byzan apoi, chemandu-1 pe
i
Calocyres, pe care-1 inzestrase cu demnitatea de patrician,
un om îndräzne i inflacarat, II porni la Tauroscytii pe
cari in graiul comun ii numim Rusi, ca sä e inpartd au-
rul dat de clansul, in greutate de cincisprezece centenarii 1)
§i säl conduca spre tara Moesilor, pe care s'o ocupe.
Astfel Calocyres plecd la Tauro-Scyti ; iar impdratul,
ducándu-se la circ, conducea jocurile equestre.
Cartea V. cap, I. ...Tar Calocyres patricianul, care
fusese trimis la Tauro-Scyti prin poruncd impardteasca,
de inclatä ce ajunse in Scythia, leg prietenie cu Dom-
nul acestei taxi i, cumpärändu-1 cu daruri i fermecandu-1
cu mestesugite vorbe-caci peste masura de lacom de
cAstig este neamut Scythic i aplecat cdtre daruri,-l'a
induplecat sä porniascd in potriva Moesilor cu o armatd
numeroasa ; apoi, invingandu-i, sä le ia tara in stapaniro
si sd se aseze in ea ; iarl lui sa-i inprumute osti inpo-
triva Romeilor, ca sä puie maim pe putere i sa capete
Despre valoai ea acestei stone, vezi Schlof zer la Auatele lui Aestor
V. 130,5 qt. Dtscange Glossar Gr. I 633.

www.dacoromanica.ro
 284

coroana imperiala. Pentru aceasta el ti promise daruri asa de

mari din comorile inparatesti, cum nu se pot insira in vorbe.
cap. 2: Iar Swiatoslav caci asa era numit de
Tauri, cand auzi aceste vorbe, nu-si mai putu stapam
porrnrea sufletului ; ci, cucerit de speranta averilor i vi-
sand stapanirea pamantului Moesiei i, cum era un bar-
bat cu suflet aprins si indraznet si puternic i sarguin-
cios, stami in massä toata tinerimea Taurilor pentru acea
expe ditie.
Äa dar, adunandu-§i o armata de 60.000 de bar-
bati vigurosi, in gall de mereenari, pomi in potriva Moe-
silor inpreuna cu Calocyres patricianul, cu care se legase
pin lantnrile prieteniei, liindu-i ca un Irate. Iar cand a-
junsera la Dunare si se pregatiau sa coboare pe uscat,
le iesira inainte Moesii cari, aflând de aceasta, pregatisera o
armatit de 30.000 oameni. Insâ Taurii, coborând din luntri
cu foarte mare însuf1efirei acoperindu cu scuturile i tra-
gandu si Säbiile, faceau mare macel in Moesi. Iar acestia,
ajunsi la grea cumpana i ne mai putand tine piept, o rupsera
la fuga spre Dorystolum 9), un oras intarit al lor. Se spune
ca in aceeasi vreme Petal, Domnul Moesilor, un barbat
religios i venerabil, zguduit de aceasta infrangere nea§-
teptata, cazu in boala epilepsiei si dupa putin timp a ra-
posat. Dar acestea s'au petrecut in Moesia ceva mai
tarziu Insa Nicephor, imparatul Romeilor, de 'ndata ce
tntelese planurile Taurilor si cum toata viata sa fusese
sârguitor, treaz, prea putin aplecat somnulm i nu cu
totul rob placerilor - caci nimeni n'ar putea spume cä l'a
vazut chiar in tinerete pierzandu-si tirnpul cu petrecerile
-lua dispozitii de tot soiul : instruia pedestrirnea, inarma
cohortele, orandula falanga calaretilor i inbraca In zale
calarimea. De asemenea, fabricând masini aruncatoare,
el le aseza in turnurile cetatilor si legând de turnul de
pe tarmul Bosforului un lant de fier, ce se numeste de
1) Spliendost Irlabus.
2) Dorystolum 5 isbn. BuiosW. Crome«rul rus &b/w' scrie ca
Sugutoslao a curei it Bulgaria la 967. La 968 a fost chemat in patrie ín
ontra Peeenegilor, eari «tacau Clierut Dupd r,''i respinse el se intoarse
din 'mint la ,Silistra la 971 si hdln pe Bulgari mir un al cloaca a'azboiu,
despre care Scrillorei bizan.tini nu spun ninue,

www.dacoromanica.ro
 !t80

obiceiu ,,Centenarium", îl intinse de-acurmezisul strAm-

torii pe niste trunchiuri foarte mari lega de turnul
castelului din partea opusa. Si cum era activ i adânc
in planurile sale, nimenea dintre muritori n'ar fi banuit
din faptele lui in potriva carei natiuni va porni rdzboiul.
lar lui i se parea folositor sa-pi faca prieten pe unul dintre
dusmani, socotind ca astfel va fi superior celuilalt i ca-I
va invinge mai usor,
cap. 3 : Asa dar, fiindca vazu ea nu va putea ajun-
ge la o Intelegere cu Taurii, caci aflase c patricianul
Calocyres, care se abatuse de la drumul cel drept
disputa tronul, având mare trecere la SI\ iatoslav, nu va
lucra nici de cum dupa placul sau, hotard sa trimita
soli mai degraba la Moesii cei de aceeasi lege ca i ddn-
sul. Porni asa dar la ei pe patricianul Nicephor, supra
numit Eroticul i pe Philotheu, episcopul Euchaitilor, ca
sa-i castige facand apel la religia lor comuna-caci Moe-
sii cinstesc legea crestind fära controverse -pi sa ceara
de la ei pe copilele de nearn domnesc ca sa le insotias-
ca cu fii impäratului Romeilor, asa in cat, prin aceasta
inrudire, sa se lege i o pace si o prietenie nestramutata
intre Moesi i Rornei. Moesii primira cu bucurie solia pi
urcand copilele de sange domnesc in nite care caci
femeile Moesilor obisnuesc a calatori in care le trimi
sera la Nicephor imparatul, rugandu-1 sa le vie cat mai
curând inteajutor si sa inlature de la grumajii lor seen-
rea Taurilor.
cap. 6-9: Imparatul Nicephor este ucis in urma
unei conjuratii pi-i urmeazd pe tron Joan Tzimisces ')
Cartea IV cap. 3: Portretul lui loan Tzimisces :

Avea fata alba, de o culoare frurnoasa ; Oral blond si

rar spre frunte ; ochii ageri, alba.stri ; nasul fin i potri-
1) Cu privire la numele de Thimisces, Leo Datconut gem,' in cartea
V cap. 9: era numit T:imisces-tar actastd porerla pe limba armearal
tradusd in grecelte, insemnea:d ,muzarhites" : cart si a cdpdtat-o ji nd
toarte scurt de staturii". In areaca medievald muzachiles insemna pair.
0 etimologie drosebild o dd inveitabd armean Cirbird : in Armenia mare
existd nn oras Cemisgaizag", nume care insemneetzti sandal de purpu
pe care-1 poartd orientalele. In antichitate acest oras se numia Hie-
rapolis. In el s'a ndscut Tintisces, care in arinene.ge se suit .,Cemistilvtg
$iinseamnd sdnddlas de purinwcr . . .

www.dacoromanica.ro
 S>e,

vit; barba roscata i patrata, iar in partea de jos potri-

vita i cam putin5, in ce priveste statura, era lat in
piept §i in spate si avea o forta. de uria i multa agi-
litate in mani i atâta vigoare, in cat cu greu .ai fi stat
inpotriva-i. Asemenea eroilor, era lipsit de fried si tare
in 'nenorociri si de o indrazneala surprinzatoare pentru
corpul sat] cam putintel. Navalia singur, [Ara teama, Irr
oastea inamica i fäcand un mare macel, se intorcea jute
la ai sai, nevatamat. In sarituri, ia jocurile cu mingea,
la aruncatul lancii, la incordatul arcului si la sagetat, in-
trecea pe toti cei de o varsta cu el. Se spunea chiar cg ,
asezand patru cai inseuati until langa altul si avantân-
du-se dinteo parte, intocmai ca o pasere, saria peste cel
din partea ceialaltd. Tragea asa de bine cu sageata la
tinta, in cat o petrecea i printr'un inel i intrecea si pe
faimosul insular cântat de Homer in strapungerea tintei
cu sageata. Asezand o minge de piele in fundul unui vas
do sticla i dând pinteni calului, o izbia din fug cu un
bat asa ea, scotand- o din fundul vasului, o purta prin
aer ; iar vasul rarnanea in acela loc nemiscat i neva-
tamat. Era märinimos i darnic mai presus de toti ori :

cine ar fi cerut de la dânsul ceva, nici o data nu pleca

inselat in sperantele sale Astfel facea bine tuturora cu
bunavointA i veselie, inpartind ca un profet nectarul
binefacerii ; i dacA Basilius, prefectul Cubiculului, n'ar
fi intarziat aceasta pornire nesaturata spre darnicie, in
curand ar fi golit mnsui tesaurul imperiului prin risipa
fata de cei saraci. Acest defect mai ave a imparatul loan,
fiindcd era aplecat prea mult spre bautura i vin t i os-
pete si se arunca cu lacomie in placerile trupesti.
cap. 8 : Imparatul Ioan îi framanta sufletul in multe
griji si sta la cumpand in räspântie, de teama sa nu
gresiasca drumul drept. CAci lipsa de hranä i foametea
bantuia de trei ani imperiul Romeic si mai ameninta äi
primejdia Rusilor, deschizându-i perspective nu tocmai
inveselitoare, precum i incursiunile Cartaginezilor si A-
rabilor in Siria de tang Antiohia, care de curand trecuse
ub stapanirea Romeilor. Ins& foametea, acest rau ne-
irtrit, el o inlatura adunând provizii cu.. sarguinta, i. in-
k)

www.dacoromanica.ro
 287

teala din toate targurile. Infranse atacurile Agarenilor 1)

cu ajutorul trupelor de orient, comandate de patricianul
Nicolae care, fiind eunucul casei imparatesti, prin multe
exercitii cApatase iscusinta razboiului. Cu Swiatoslav, ca-
pul otilor rusesti, botara sa lege pace. Astfel, trimitand
soli la dänsul, îi propuse ca, primind plata promisa lui
de WIT Nicephor pentru invazia in Moesia, sa se intoar-
ca la casa sa i in Bosporul Cimmeric si sa parasiasca
Moesia, care apartine Romeilor si care din vecbime inca
face parte din Macedonia. Caci se spune ea Moesii, des-
facandu-se de Cotragi, Cliazari si Cumani, neamuri hi-
perboreice 2), isi parasira locuintete lor parintesti i, ra-
Wind prin Europa, au ajuns sa se a.eze in Moesia în
vremea cand stapania la Romei Constantin supranumit
Pogonatul 3) si ca de la seful lor Bulgar i tara s'a nu-
mit mai apoi Bulgaria 4).
cap. 10: Iar Swiatoslav, ingantandu-se de biruinta
sa In potriva Moesilor si trufindu-se cu barbara indraz-
neala-caci acum era stapan puternic in tall si prin
cruzimi neobi§nuite tinea in frau pe Moesii fricosi si spai-
mantati, mai ales ca, luand prin lupta Filipopolea, se
zice cg, dupa obiceiul barbar, cu mutt& cruzime a ern-
cificat 20.000 oameni prinsi In cetate, iar pe ceilalti cari
au ramas, predandu-i-se, i-a maltratat - dete solilor Ro-
mei raspunsuri trufase i indraznete ca el nici odata
nu va parasi aceastä arä roditoare, dacâ nu i se vor
plati sume mad de bani, rascumparandu-se in acelas
timp cetatile i robii §i Cate a castigat prin rdzboiu ; ea
daca, Romeii nu vor sa-i platiasca acestea, atunci sa pa-
rasiasca Europa, unde nu an nici un drept si O. se re-
traga in Asia ; ea, in fine, sub alte conditii nu va putea
fi pace intre Tauro-scyti i Romei" Iar imparatul loan,
de indata ce primi asemenea raspuns din partea unui
Scyt, trimise soli cari sa-I instiinteze astfel : ea, pacea,
daruita non& din vremuri vechi i pe care Dumnezeu
1) Agareni=Sarasini, Arabi
2) Neamuri nordice, din spre Volga
3) C-tin Pogonatul 668 -685.
4) Fal% Bulgari, Volgart de la fl. Volga.
_ ,.
www.dacoromanica.ro
 '288

he-a pastrat-o netulburata, nu se cade sa. tie 6'1'1.i de

putin smintitd de noi, fiindcd Provide* este aceea care
conduce totul i hindcal noi ne Conducem de legile cres-
tinilor. Pentru aceia va sfdtuim ca pe niste prieteni fi
vd indemnam sa iesiti pe data din tara care nu vii a-
partine, fitnit intarziere i färd tggada, cunoscand cd, dacti
nu veti da ascultare acestui sfat sändtos, nu noi, ci voi
insiva yeti fi aceia cari yeti tulbura strdvechea pace. *i
acest raspuns noi nu vi-1 darn cu Ingarnfare , caci ne
punem nadejdea in Christos, Dumnezeul cel fall de moarte
asa ca, de nu veti iesi din tara de buna voie, va vorn
scoate si far' de voie. i cred cd nici tu nu ai uitat de
nenorocirea tatalui tau Ingor care, nesocotind tratatele
incheiate cu jurarnant, s'a pornit cu mull& rascoala
cu nenumarata multime de luntri, plutind spre regina o-
raselor t) si in urmrt s'a intors cu mulla durere, cu zece
luntri numai, in Bosporul Cimmeric 2), facandu-se el sin
gur vestitorul nenorocirii sale. Tree cu vederea si moartea
lui grozavd cand, ridicandu-se cu razboiu in contra Ger-
manilor, i fiind prins de acestia, fu legat de trun.chiul
unui arbore i spintecat in cloud. i cred ca nici tu in-
sui nu-ti vei vedea cdminul dacil Nei constrange arrnele,
Romeice sa porniascd inpotrivd- ti, ci pand inteatata vei
fi zdrobit chiar In (am in care te afli inpleuna cu otit
tale, in cat nici o corabie nu va scdpa spre SeN thia ca
sa vestiasca sfarsitul tau grozav'. lar Siatoslav, infu
riindu-se de un astfel de rdspuns i cuprins de manic
si trufie barbard, rdspunse astfel : ,.Nu vdd nimic care
sa siliasca pe irnpdratul Romeilor sit vie la noi ; sa nu
se osteniasca. deci cu drumurile spre tam aceasta, caci
noi insine in curand ne vom insira corturile la portile
Bizantului i vorn incinge orasul cu un val intrtrit i na-
valind inteansul, ji vorn cuceri cu forta, dacd menta a
tata osteneald, i vorn dovedi cu fapta cit noi nu suntem
doar niste mesteri, cart trdesc din munca manilor, ci
barbati de sane, ce se lupta cu armele cuAnsmanii,,
poate ca el judeed forta ruseasca, din nestiinta, dupa
1) Constc,ntirwpole.
2) Sfr. Cherci san Ierti-Cale intre M, Azovu1t.2. i .51:- Aeltgrel:

www.dacoromanica.ro
 _
- -289

vre-o muierusca crescuta la umbra, sau dupa niste copii

cu cas la gura, de incearca a ne spaimanta cu astfel de
amenintari".
Cap. 11: Imparatul, de indata ce primi acest ras-
puns trufas, intelese cá nu mai este timp de taraganat,'
ci s pregateasca totul cu cea mai mdre sarguinta pentru
razboiu, ca sri preintampine invazia aceluia i sa-i inchida
drumul spre regina oraselor. Numai decat el alese o ceata
din tinerirnea viteaza, pe care o numi ozonuritoare" *i
porunci sa fie gata pe Mina dansul. Apoi alese pe Bardas,
Magistrul militiei, supranumit i Sclerus, frateIe Mariei care
a raposat dupa casatoria cu imparatul, un barbat ager
si de o rara virtute ; il alese apoi i pe patricianul Petre,
cel ce fusese numit Prefect Inca din timpul imparatului
Nicephor pentru calitätite si vitejia sa in razboiu, - caci
se povesteste anume ca pe vremea cand Scytii intrasera
In Tracia, Petru, desi eunuc, li-a esit inainte cu legiunea
sa ; iar ducele Scytilor, orn urias la trup si bine inzauat,
'rasucindu-si sulita ehorma, i inaintand calare intre cele
doua osti, se falia cri cine ar indrazni sa se masoare cu
dansul. Iar Petru, adunandu-si puterile i curajul i, im-
potriva asteptarilor tuturor, repezindu-si calul cu pintenii
prinzandu-si lancea cu putere, o infipse cu amandoua
rnttinite in pieptul Scytului ; si a fost asa de grozavA lo-
vitura, incat varful ii sträpunse spinarea, strabatand *i
zalele, iar uriasul se prabusi la pämant fail a scoate nici
un cuvant : la care priveliste noua si de minune Scytii,
'spaimantandu-se, o rupsera la fuga. Pe acesti doi .coman-
danti ii alese Imparatul si le porunci ca, adunandu-si for-
tele, sa porniasca spre partite vecine ale Moesiei si sa-si
,aleaga in acele locuri taberele de iarna ; apoi sä-§i har-
sia'sca ostile bine ; sa supravegheze tinutul, ca nu cumva
sa-i scape pe Rut4i in tall i sa. trirnita in locurile dus-
manilor oameni imbracati in straie scytice i cunoscatori
de mai multe limbi, asa incat sa iscodiasca planurile lor
si apoi sri le cornunice imparatului. Primindu-si aceste in
sarcinari dela imparatul, ei pornira la drum cu ostile in
Europa..
Cap: '12: Rusii, cum aflara de trecerea lor, trimisera
7
www.dacoromanica.ro
 290

inainte o part& din oastea lor, cdreia ii addogara j un

mare puma'. de ITuni si de Bulgari. Iar magistrul mili-
tiei, Bardas, afland de sosirea lor si cum de altfel era
orn ager l intreprinzator, se folosi de acest prilej i cu
mult curaj i insufletire, dupa ce-si adund in jurul su
trupa de elita, porunci sä se ridice steagurile ca st se
masoare cu dusmanul. Il trimise inainte pe Joan Alaca
cu insarcinarea de a iscodi pe Scyti, spre a-si face o
ideie de numärul lor i in ce loc au tabârat i ce anume
fac i apoi, vazând acestea, sä repeadd numai cleat un
sol, care sä-I vesteasca de toate, pntru ca in urma sa-si
poata orândui oastea pentru rdzboiu. Iar loan, luándu-si
tovarasii alei, cäläri färä zdbavd spre Scyti si chiar a
doua zi trimise instiintare la Magistrul militiei cu indem-
nul sd vie cu toed puterea armatei, cdci Scytii nu sunt
departe i cd au tdbärdt in apropiere. Auzind acestea,
Bardas Îi impärti oastea in trei, poruncind ca o parte sä
ie drumul drept, iar celelalte cloud sa mearga pe de IMuri
prin paduri i, de indatd ce vor auzi glasul trambitelor
sunänd atacul, sä navaleascâ din ascunzätori. Dupa ce
porunci acestea cornandantilor, el pomi de-a dreptul in
spre Scy(i i incepu !upta cu sträsnicie. Iar ostile du--
mane II fntreceau in numär, socotindu-se la peste 30.000
oameni, pe când ostasii lui Bardas, impreund cu cei cari
stäteau ascunsi in codri, abia daca erau vre-o 10.000.
Intre acestea cele cloud o§ti lovindu-se de aproape si cd-
zand cei mai puternici dintre luptâtori, se spune câ un
oarecare Scyt, increzându-se in puterile si märimea trupu-
lui sdu i repezindu-se calare dintre ai säi impotriva lui
Bardas, il izbi cu sabia in coif ; insä lovitura cdzu za-
darnica, iar lama, curbându-se in cased, lunecd aldturi,
Iar Constantin patricianul, fratele lui Bardas, un tânär cd-
ruia abia li mijeau tuleie in barbd, insa voinic la trup si
in forte, se arunca cu sabia ndvalnic asupra Scytului ; si
acesta, temându-se de rand, Isi aplecä trupul pe soldul
calului, evitând lovitura pe care insä o primi calul in gal,
care-i fu taiat in curmezis ; iar Scytul prabu§indu-se la
parnânt odatä cu calul, fu ucis de Constantin.
Cap. 13: Deci cumpana biruintei inclinându-se când

www.dacoromanica.ro
 201

intr'o parte, când intealta si iardsi aplecându-se când spre

unii, cand spre altii, Bardas porunci sä se sune trâmbi-
telé puternic si sä cheme ostile in ajutor; iar acestea, la
auzul goarnelor iesind din ascunzätori, cad in spatele Scy-
tilor cari, cuprinsi de fried, soväesc spre fuga. Si inca nu
pornisera bine pe fugd, cand un frunta§ dintre Scyti, deo-
sebindu-se de toti ceilalti prin märimea trupului si Prin
strdlucirea armurei, dând ocol printre cetele vräjmase, in-
dernna pe ai sai spre biruintd. Inpintenándu-si calul cd-
tre acesta, Bardas Sclerus ii despicä teasta i trupul pana
la cingatoarea sabiei ; si nici coiful nici pieptarul nu-i
impiedic& lovitura bratului si täisul palosului, ci, spinte-
cdndu-1 in cloud, il dobori la pdmant. Iar Romeii, scotând
un strigät de bucurie, prinserd curaj, in timp ce Scytii,
spaimântati de aceastä noua si neobisnuitä loviturd, pä-
râsirä lupta si in urlete o rupserä la fuga. Iar Romeii,
urmärindu-i pand in amurgul serii, ii ucideau fdra mild.
Se spune cä in aceasta bâtälie au pierit dintre Romei 55
de osta§i, iar räniti au lost foarte multi si dintre cai de
asemenea multi au fost ucisi. Iar dintre Scyti au pierit
mai mult de 20 000. Astfel s'a terminat lupta intre Romei
§i Scyti. In timpul acesta impäratul Joan isi trecea cu
grab& ostile din Asia peste Hellespont 1) in Europa, cu
-gaud sä le ierneze in pärtile Traciei i Macedoniei. Acolo
ele trebuiau sä se exercite zilnic in arme, ca nu cumva
sä se arate molesite in lupte si sa astepte sosirea pri-
mdverii. Cad imparatul hotärise ca de indatä ce prima-
vara, sosind dupd tristeta iernii, va fi preschimbat fata
cerului, inseninându-1, el insusi sä porniascä cu rdzboiu
in contra Scytilor, ducând cu sine toga taria ostilor.
Cartea VII cap. 9 : In timp ce comandantul Bardas
trece in Asia cu o parte din trupe ca sä potoliascd o
räscoald, Rusii prada i pustiesc pärtile Macedoniei.
Cartea VIII cap 1: Iar and posomorala iernii se
preschimbä in senin de pritnavard., impäratul, ridicând pe
data steagul crucii, porni inpotriva Tauro-Scytilor. i mai
intâi el trecu pragul bisericii Mântuitorului pe care-1 a-

1) Dardanele.

www.dacoromanica.ro
 292

doram in Chalcis, ca s5.-i ceard indurarea ; i vázdnd cd

lacasul de rugaciune este prea mic, Inca abia puteauln-
cpea inauntru cincisprezece oameni, trecfind incovoiati
si cu greu ca printr'un labirint intortochiat, el dete po-
runcii sä. se cladiasca din temelii mai mare si mai fru-
mos Ri el insusi insemnä locul zidurilor pe pdmant. Apoi
se duse la dumnezeiasca i prea strälucita biserica a In-
telepciunii ceresti de unde, dupd ce prin rugliciuni ceru
un inger, care s& meargd in fruntea ostilor i sti le a-
rate drumul, trecu in biserica Maicii Domnului din Bla-
cherne in cántece de imnuri.
Si acolo, dupd ce prin rugaciuni ceru iertarea 'aka-
telor dupd obicei, se urea in palatul ce se afla tot a-
colo, având a inspecta triremele 2) aruncdtoare de foc.
Corabiile stäteau la ränd inteun golf al Bosporului,
unde se intinde linistit si la adäpost portul pentru mar-
furi, incovoindu-se inteo curb& ward pand la mare si
pänd la un rail care s'arunc& acolo in mare. Iar impd-
ratul, dupa ce inspectä plutirea i luptele triremelor, in-
deplinite dupa stiinta i regulele ostäsesti, - i erau acolo
peste 300 corabii, la care se addugau si un numär de
salupe i bArci, care acum se numesc obisnuit galee" ai
,,monere' i dupd ce därui cu argint pe vfislasi i pe
lupt&tori, îi trimise la Dundre ca sä paziascd vadurile,
pentru ea nu cumva Scytii, dacd ar rupe-o la fuga, sâ
poat& pluti spre tara lor si spre Bosporul Cimmeric. Se
spune cd Dundrea este unul din fluville ce isvordsc din
Eden sub numele de Phison i cd, isvorând de la rasa-
rit, inträ sub pämânt prin intelepciunea Creatorului ai
apoi, izvorfind din nou din muntii Celtici, curge prin Eu-
ropa si in urniä se aruncd in Pontul ce se numeste Euxin,
desfdandu-se in cinci guri. Unii Ins& cred câ Phison
strabate India, numindu-se mai de obicei Gangele, pe
unde se gäsesc i pietre de smarald.
cap. 2: In timp ce triremele plutesc catre Dunare,
impäratul Joan, plecând din Bizant, soseste la Adriano-
pol cu toate otile, Se zice cd acest oras a fost zidit de
1) Cordbii cu d r4nguri de vetsle.

www.dacoromanica.ro
 293

Oreste, fiul lui Agamemnon, and, dupd moartea mamei

sale Clitemnestra, ratacindu-se, s'a oprit aci ; de aceea
el se numia mai inainte Orestiada. Mai tarziu impdratul
Adrian, fiind in rdzboiu cu Scytii §i incântat de pozitia
locului, 1-a intarit cu ziduri puternice si 1-a numit A-
drianopole.
Asa dar, dupd ce imparatul ajunse aci, fu instfiritat
de cercetasii cari deschideau drumuri spre Moesia, ca,
pasurile cele grele i inguste ale muntilor, care se nu-
mesc Clisuri, fiindcd sunt ca i inchise, nu sunt aproape
de loc pazite de Scyti. De aceia adunanduli generalii si
taxiarhii, le vorbi astfe1 : Camarazi ! Credeam câ Scytii,
asteptand sosirea noastra, vor fi inchis cu toed grija
trecatorile i stramtorile muntilor i drumurile cu valuri
sapate, asa in cat sa nu putem inainta fârä greutate. A-
cum frisk cand sosirea sfintelor sarbatori ale Pastilor i-a
inselat asa in cat sa nu ne staviliasca, drumurile §i tre-
cerea noastra., crezand cä noi nu vom intra in razboiul
cel cu multe suferinte i chinuri tocmai acum, pardsind
straele cele scumpe i procesiunile i luxul i teatrele,-
mi se pare foarte nemerit sâ ne folosim cu grabd de a-
cest prilej i, apucand armele, sâ trecem numai de cat
stramtorile mai inainte ca Tauro-Scytii, prinzand, de veste
de apropierea noastra, sä puie sta.pdnire pe trecatori.
Cad, daca vom fi stapani pe clisurile acelor locuri si vom
cddea pe negandite asupra lor, cred cä vom cuceri, cu
ajutorul lui Dumnezeu, de la primul atac Preslava ca-
pitala Moesilor ; i apoi inaintand mai departe, vom sfa-
rama i trufia ruseasca.
cap. 3 : Astfel vorbi irnpdratul ; iar generalilor
taxiarhilor bi s'a parut aceasta cuvantare plind de teme-
ritate necugetatd i zadarnica, cad erau indemnati sa,
duel otile Romeilor In arä streind pe niste drumuri
primejdioase grele. Si flindca ramaseserd tacuti o bu-
i
catA de vreme, impdratul maniindu-se, le-a vorbit astfel,
Wand din nou cuvantul : Eu stiu cä razboiul se face nu
chibzuind cate primejdii si rani nevindecate aduce el cu
.1) Praestltlava, la poalele Balcanilor nordici, leingeí rant Ca»tcic,
departe dc $untla,

www.dacoromanica.ro
 294

sine, C Cu Inflacitrare si curaj, ca unul ce sunt din co-

pildrie incercat in lupte §i care, precum §i voi o §titi, am
cdstigat atatea trofee §i biruinte. Iar acum cdnd norocul,
intinzându-ne bratele, nu ne dä pas sä lucräin dupd voie,
cred ed. §i voi nu yeti nega cä trebue sä pdsim indrdz-
net la fapte, voi care ati adunat atâta iscusintd din in-
tdmplärile §ovdelnice §i nestatornice ale razboaielor. De
aceea, dacd aveti incredere in sfaturile mele, sdi prindern
acest prilej card vreme Scytii stau in trânddvie §i n'au
aflat de sosirea noasträ §i biruinta sä incunune trecerea
clisurilor. Cdci de 'ndatd ce vor intelege cä noi voim a
trece §i-§i vor fi ingrämädit ostile dusmanoase la strâm-
tori, ma tem cä vom isbuti cu bine si sä nu ajungern
in incurcaturd si mari greutati. Sus inimile dar Amin-
titi-va ca. sunteti Romeii cari ati invins odinioard pe toti
du§manii cu arma si sä pornim numai de cat, dovedind
prin fapte virtutea noasträ !»
cap. 4: Vorbind acestea, impäratul porni la drum
inibrdcat intr'o armurd strälucitoare, cälärind pe un cal
mândru §i ager i purtând pe umär o lance lung ; iar
inaintea sa mergea falanga numitä. a nemuritorilor" in-
brdcatä numai in zale. In urmä veniau 15.000 dintre lc-
gionarii cei mai viteji §i 13.00) cdläreti. Restul armatei
impreund cu mercenarii, târând cu sine helepolele 1) §i
si tot felul de masini de razboiu, inain(au incet la coadd,
sub comanda lui Basilie, cäruia impäratul Ii incredintase
aceastä sarcinä.
Astfel, dupâ ce trecurti cu bine toate locurile pri-
mejdioase si sälbatece, inpotriva ásteptdrii lor, impdratul
porunci popasul si se odihni cavaleria si pedestrimea pe
un deal intärit de la naturä, fiind inconjurat din doud
pärti de un ran având bel§ug de apä ; iar ziva urrna-
toare el i§i porni taberele din zori de zi §i, orânduindu-si
falangele in coloane addnci, se indreptd. spre Preslava.
Mai porunci ca trâmbitele sä sune necontenit, cimbalele
sd räsune, tobele sä huruie. Ca un frearnat nespus rä-
suna totul. La glasul trâmbitelor se treziau ecourile in
1) kelypole - mcv;ini pentru. asediui cetkilor.

www.dacoromanica.ro
 296

munti, armele zänganiau, caii nechezau, ostenii chiuiau

si se indemnau la luptä diipd obiceiu. Atunci Tauro-Scytii,
cari vazura cum inainteaz1 ostirea in ordine, apucati pe
negandite, full cuprin§i de indoialä si de spaima. i prin-
zandu-si armele cu iutealä si aruncandu-§i scuturile pe
umeri-iar acestea sunt foarte tari §i, ca sâ-i apere mai
bine, sunt fungi pitnä la picioare-se oprirä in cete vi-
guraase, acoperiti de scuturi ca de nite solzi, pe un
camp din fata cetätii, ca sä se opuie Romeilor, urlând
ca ni§te flare si scotând strigäte fioroase. Iar Romeii,
inaintând spre dân§ii, se luptau cu barbatie si sAvarsiau
frumoase lapte de arme. Cum insi multa vreme lupta
râmase nehotarata, imparatul dete porunc6. nemuritori-
lor" sâ dea un iure§ in aripa stanga a Scytilor ; si a-
cestia, dand pinteni cailor, navalirâ asupra dusmanului
cu Iâncile intinse. far Scytii, flind pedestri, nu puturä
tine piept, caci ei nici nu au obiceiul a se räzboi de-a'n-
calare si nici nu se deprind cu acest soiu de luptd. Asa
dar, neputându-se mäsura cu läncile, ei o rupsera la
fug si se inchiserl intre zidurile cetätii ; iar Romeii, ur-
märindu-i, ii ucideau färä de milli. Se spune cä in aceastä
ciocnire au pierit 8500 de Scyti.
cap. 5 : Cei cari au mai ramab, inchizandu-se In
cetate, tinura piept, aruncând sägeti de pe ziduri si din
locuri mai inane. In vremea aceea patricianul Calocyres,
despre care s'a scris mai sus di, a condus odinioara oa-
stea ruseascä in Moesia, afiându-se in Preslava, de 'ndatä,
ce Al de sosirea Impäratului care nu putuse ramânea
neobservat din cauza strälucirii insemnelor imperiale si a
scânteerii fulgerätoare a aurului, -furisandu se In timpul
noptii din cetate, fugi la Swiatoslav, care se afla cu toate
ajutoarele la Dorystolon, numit acum si Drista 1). *ii ast-
fel scapd Calocyres, iar noaptea reeherna pe Romei din
luptd. In ziva urmätoare sosind §i celelalte osti din urmä
impreunä cu masindriile de asediu-si aceasta s'a petre-
cut in Joia mare, and Mäntuitorul nostru, pasind spre
suferintd, a comunicat discipolilor sdi Invätäturne salva-
.1) Siiistra.

www.dacoromanica.ro
 296:

toare dupa cina cea de tainä - imparatul Ioan, iesind din ,

tabard de dirnineatä i oranduindu-si falangele in unghiu,
porunci sä sune trâmbitele i sä, se apropie ostile de zi-
duri, ca sä se ia cetatea cu asalt. Iar Ruii, imbärbätati
de comandantul lor Sfencel 1), care avea locul al treilea
dup. Swiatoslav, asezandu-se la crenelurile zidurilor, in-
cearcd a respinge pe Romei, aruncând de sus asupra lor
sâgeti i pietre. Rorneii la randul lor, apropiindu-se
bi trägand cu arcurile, cu aruncatoarele de bolovani, cu ,

prastiile i cu sulitele, inteatata Ii covawsc pe Scyti,

in cat nimänui nu-i mai era cu putin tä. sä rämaie pe zi-
duri färd primejdie. Insusi impäratul, poruncind cu gla-
u1 multumit sä se puie scärile la ziduri, spori prin in-
demnul säu nu cu putin atacul ; si nu era nimeni care
sit nu se lupte cu vrednicie sub privirile impäratului si
sä nu spere cd va obtine pe datä räsplatä pentru oste-
nelile sale.
cap. 6: In timp ce Romeii se främäntau i apropiau
scArile de ziduri, un oare care tanär din pärtile orientu-
lui, cäruia abia ii rdsärise un puf roscat in barbä, cu
numele Theodosie Mesonyctes, prinzand inteo mana pa-
lop!, iar cu cealaltä tinându-si scutul deasupra capului,
ca nu cumva sa fie lovit de sägetile aruncate de Scyti,
se urcä pe o scara ; si pe când era aproape de crene-
luri, inclreptandu-se Care un Scyt care-1 privia si care
cauta sä-1 doboare cu lancea, îi dete o asemenea lovi-
turd in ceafä, in cat capul retezat al barbarului se ros-
togoli la pämânt dincoace de ziduri impreund cu con!.
Iar Romeii chiuirä la noutatea acestei privelisti si imitand
indräzneala celui ce s'a urcat intai, se aruncil in numar
mare pe scäri. Intre acestea Mesonyctes, urcandu-se pe
zid i punand stäpanire pe creneluri, rostogoleste de sus
loarte multi Rusi ce se luptau imprejurul säu, decapi-
tându-i. Astfel, de oare ce foarte multi Romei se urea-
sera'. cu iutealä pe cetate si din toate puterile doborau
pe inamici, Scytii päräsind crenelurile, se refugiara in chip
rqinos in palatul regal, care era inconjurat de un zid
-
1) Sfegkelos : a Cedreaus : Slaggelos Went in Seglitzee. Lupta dela
Prestava e povPsht4 mult mai pe larg de Cedrenus.

www.dacoromanica.ro
 2977.

puternic i unde se pästrau cornorile Moesilor, läsand-

deschisä, numai o poartd. i pe cand se petreceau aces- ,

tea, ostile Romeilor, ingrämädite inprejurul cet6tii, dupa

ce sfärttmä i därämä tdtânele i drugh portilor, nävälesc
induntru i fac un mare mäcel in Scyti. Se spune cd tot
atunci prinzandu-I pe Boris, regele Moesilor, inpreund cu
sotia i copii,-si el se cunostea dupa barba sa roscatä
sit deasä-il duserä la impäratul ; iar acesta l-a primit cu
onoruri, nurnindul ,stäpdnitorul» Bulgarilor si-i spuse cä
dänsul a sosit numai ca sä räzbune nenorocirile aduse
Moesilor de cdtre Scyti.
cap. 7 Iar Romeii, de 'ndatä, ce pätrunserd in ce-
tate, nävälird pe ulitele inguste, ucizänd pe dusmani si
präddnd averile. Apoi ajunserd si la palatul regesc, unde
fuseserd ingrämädite cetele rusesti. Iar acestea, apdrdn-
du-se inäuntru cu inversunare, mäceldriau pe toti ostenii
cari pätrundeau pe poarta si astfel dobordrä pand la o
sutd i cincizeci de viteji. VA:and acestea impäratul, a-
lergd in goana calului si dete porundi cohortei pretorie-
nilor sä näväliascd cu toatä puterea asupra dusmanului ;
dar cdnd vAzu cd nu foloseste cu nimic,-fiindca toti cei
cari pâtrundeau pe poarta cea ingustä erau prinsi cu
putind osteneald de Scyti i apoi tdiati cu palosele -el
opri atacul nechibzuit al Romeilor i porunci sä se a-
runce de pretutindeni foc cu balistele. i izbucnind o
o mare välvätaie, care mistuia totul din cale, Ruii, pd-
räsind locuintele in numär de pesie .sapte mii, se ingrd-
mddird pe un loc deschis al palatului si se pregdtiau a-
colo de apärare. Inpotriva acestora irnparatul trimise pe
inagistrul Bardas Sclerus cu cohorta sa de viteji. lar
Sclerus, dupd ce inconjurd pe inamic cu falanga celor
mar aprigi luptdtori, inträ si el in luptä.
Si, de si Rusii tineau piept cu sträsnicie, asa cd nici
until din ei nu da dosul, totusi Romeii, covdrsindu-i prin
vitejie si iscusinta rdzboiului, li uciserd pe toti. In aceea§i
luptä pierird i foarte multi dintre Moesii cari au Ara
intr'ajutor Scytilor, ca dusmani ai Romeilor. Iar Sfencel
isi aflä mantuirea fugind cu putini dintre ai säi la
Swiatoslav : dar si el a pierit mai apoi, dupd cum am

www.dacoromanica.ro
 298.

aflat. i astlel cazu Preslava In puterea Romeilor dupa

o luptä de doud zile.
cap. 8: Iar Joan imparatul, rdsplatindu-si armata
.

dupd cuviinta, ii dete repaos i sarbatori acolo dumne-

zeeasca inviere a Mantuitorului. Apoi, alegänd dintre Ta-
uro-Scytii captivi pe cati-va, ii trimise la Swiatoslav, ca
sd-i vestiascd cucerirea cetätii i pierirea a lor sdi si
sa-i mai spund sä nu soväiasca, ci cat mai in graba s.
aleag una din aloud : sau s. depue armele i sa dea
ascultare invingâtorului i, obtinänd iertare pentru indräz-
neala sa, sä paräsiasca tara Moesiei ; sau, dacd nu vo-
este, ci stäruie incä in incdpätänarea sa obisnuitd, atunci
sd se pregätiasca din toate puterile a respinge ()stile Ro-
meilor. AcEstea porunci sä fie vestite lui Swiatoslav. Iar
dansul, mai intärziind eke- va zile in cetatea pe care,
dupd ce zidurile cele därdmate au fost intärite si dupti
-
ce läsä in ea cuvenita straje, -o botezd dupd numele sdu :

foanopolis, porni la drum cu toate ostile sale spre Do-

rystolum. Pe acest oras prea vestitul intre impärati Con-
stantin, l-a zidit din temelie i i-a dat frumusete i in-
tindere in vremea and, arätändu-i-se in cer semnul in-
stelat al crucii, a infränt pe Scytii ce näväliau cu furie
si dusmänie in potriva sa. In drumul sdu impdratul cu-
ceri i Pliscuva 1), ce se mai chiamd i Dinia §i multe
alte orase, care trecurd din mänile Scytilor in puterea
Romeilor. Iar Swiatoslav, dupd ce aflä de infrängerea de
la Preslava, azu la grea supgrare si o socoti de rau
augur : insd cum era infläcdrat de trufie scyticti si in-
gânfat de biruinta asupra Moesilor, socoti cä va infrange
cu usurintd. ostile Romeilor.
cap. 9: i väzand cä Moesii se instyäineazd de clan-
sul i inträ in ascultarea impäratului, främäntänd multe
in mint ea sa i chibzuind Ca, daca Moesii tree la Romei,
nu i se va sf6rsi nici lui cu bine, prinzbnd dintre Moesi
pe cei mai bogati si mai de vitä, in numär pând la 300,
se rdzbund asupra lor in chip nelegiuit i neuman : Cdci

1. Astzi Aboba, iftafid catea feratei Rusciac-Varna, ceva mai spre

N. W de Novi-Pagan

www.dacoromanica.ro
 290

ii ucise taindu-le capetele; iar multimea cealaltá o Ord

la Inchisoare.
Apoi, adun5nclu-si toatd multimea Tauro-S:=ytilor, al
caror numär se urea pAnd la 60.000 de räzboinici, se
pregdti inpotriva Romeilor. Si cum impäratul inainta mai
Meet pe drum, cAti-va Scyti mai inimosi, insufletiti de
o oarbd indräznealä, depärt5ndu-se de oastea ruseascd
si tinAndu-se In ascunzdtori, navälird fail de veste asu-
pra cercetasilor nostri i omor5rä o parte din ei. Iar im-
päratul, vdz5ndu-le cadavrele risipite pe drum, îi infrând
calul din mers i, dep1Ing5nd moartea compatriotilor sai,
porunci sä fie descoperiti ucigasii. Si atunci iscoadele
trimise, scormonind cu härnicie pädurile i tufisurile, a-
duserd in fata impäratului pe vinovatii prinsi i inläntuiti ;
iar impäratul porunci ca sl-i ucidd pe datä ; i isco,adele
ii täiard cu säbiile pe toti pând la unul. Iar c5nd ostile
se apropiarä de câmpul din fata Dorystolului, ce se obis-
nueste a se numi i Dristra, Tauro-Scytii îi desfäsurard
si ei in linie de bätaie falangele lor compacte i tari de
suliti i scuturi, asa incat sä aibd infätisarea unor ziduri
astfel îi asteptau dusmanii. Impäratul, la rândul sdu,
asezd pe Romei in fatd, aa cd la aripi puse pe cäldretii
inzduati, iar in spate pe arcasi i prästiasi, dându-le po-
runcti sá arunce sägeti necontenit t i apoi porni atacul.
Cap. 10: Acum cele cloud o§ti se luptau pe toatd
intinderea piept la piept si cu mare invierstmare i multd
vreme lupta rdmase nehotärätä. Cdci Rusii, pe deoparte
se razboiau cu mare rdvnä, temändu-se ca nu cumva sd-si
piardd faima biruintelor lor totdeauna castigate, faimä ce
infloria la toate neamurile vecine, flind învini acum in
chip rusinos de Rornei ; iar de altd parte pe Romei ii a-
ta teama de rusine i ambitia ca nu cumva ei, cari au
räpus pe toti adversarii cu armele i cu virtutea, luptän-
du-se acum cu un popor de peclestra0, cari nu au deloc
obiceiul cäläritului, sä cadd învini ca niste recr0 ne-
priceputi la rdzboiu si sd-si piardd toatd faima cdstigatd
pand atunci. i astfel, frâmântate de asemenea ganduri,
cele cloud osti se räzboiau vitejeste : Rusii Ins& se arun-
cau indraznet. asupra Romeilor, cu O cruzime i o furie

www.dacoromanica.ro
 360

animalicd, urland ca niste fanatici , In timp ce Romeii le

rdspundeau dupd obiceiul i iscusinta artei militare. Dupd
ce multi azurd de ambele pärti si cum biruinta hied in-
tdrzia sd se hotdrasca pdnd spre seard §i-§i apleca cum-
'Ana cand inteo parte, cänd in cealaltd i cur amurgul
incepea sd se facd noapte, impäratul dete drumul caldri-
mei sd atace cu vigoare i indemnând ostenii sd-si arate
curajul prin fapte ca adevärati Romei, el le indltä cura-
jul. Iar acestia se aruncard la atac cu o rard insufletire
§i trarnbitasii sunau atacul si de pretutindeni Romeii sco-
teau urale. Deci Scytii, nemai putand tine pieptill, luard
fuga i se inchiserd in cetate i multi dintre ei au pierit
atunci. Romeii insä cäntau cântece de biruintd i aduceau
laude imparatului ; iar acesta ii rdspläti irnpärtind onoruri
kzi ospete i prin aceasta li fäcu si mai aprinsi pentru luptd.
Cartea IX, cap. 1: A doua zi de cum se ivird zo-
rile, imparatul isi întäri tabära cu un val puternic astfel :
in fata Dorystolului, la o anumitd depärtare in cAmpie,
se inaltä o movild nu tocmai mare. Asezändu-si tabära
acolo, el porunci sd se sape un sant de jur imprejur, iar
pdmântul scos sd fie asezat pe marginea santului ce in-
conjoard tabdra i sd se infigd suliti pe valul de pamänt
inältat indeajuns, iar peste suliti sa se aseze scuturile la
rand, asa incät i antul i valul de pämänt scos din el
sä fie ca un zid pentru oaste, iar dusmanul sd nu poatä
navali inäuntru, ci sä fie impiedecat de a inainta, daca
cumva ar fi ajuns pänd la sant. Asa isi intäresc Romeii
taberele in tara streinä. Dupd ce locul fu intdrit astfel, in
ziva urmdtoare impäratul isi ionised oattle oränduite sore
cetate. Sc) tii, privind de pe turnuri, trag in falanga Ro-
meilor cu sägeti, cu pietre i cu tot ceeace pot arunca ;
iar acestia ataca de jos pe Scyti cu prästiile i sägetile.
Insd lupta dusd in acest mod nu izbuti la nimic i Ro-
meii se traserd in intäriturile lor si se ingrijira de hrand ;
iar Scytii mai spre amúrg incepurd a iesi cu cdldrimea
dintre ziduri i atunci pentru intdia oar& se infälisarA ei
cäläri. Cäci aveau obiceiul sä meargd in lupte totdeauna
pedestri, fiindca nu erau deprinsi nici a se urca in sea,
nici a se rraboi de-a Mare, Atunci Romeii iute prinsera

www.dacoromanica.ro
 ;t01,

armele i sarind pe cai i srnulgändu-si sulitele cele fungi

de care se folosesc la atac, s'aruncard. cu mare instifle-
tire In lupta. far dusmanii, cum nici nu se pricepeau rnä-
car sIt,-si struneasca cu fräul caii, izhiti de ai nostri, fn-
toarsera spatele si se inchiserd din nou fntre ziduri.
Cap. 2: Tot acum se vazurd cum veniau plutind in
susul Dunarii triremele aruncatoare de fläcari ale Rornei-
for Impreuna cu cordbiile Incarcate cu bucate ; pe care
ai nostri, cand le vdzurd, furl coprinsi Je o mare bucu
rie, In timp ce Scytii se tulburara foarte, thrift& se te-
meau de focul lichid, pe care-1 aducea cu ele. Caci afla-
serd dela batränii din nearnul lor cum flota, nenumaratä
a lui Ingor, tatäl lui Swiatoslav, fusese mistuitä fn Pontul
Euxin 1) de focul medic al Rorneilor. De aceea adunan-
du-si In grabd luntrile lor, le duserd sub zidurile cetatii,
flindca Dunarea uda aci o lature a Dorystolului. Iar co-
räbiile noastre ignifere, fnconjurändu-le, le supraveghiau,
ca nu cumva Scytii, coborându-se in luntri, sa fuga fn
tara lor. hi ziva urmatoare Tauro-Scytii, iqind din cetate,
i§i oranduira liniile de Wale In campie, acoperiti fiind de
scuturi mari pand la picioare si de platose. De asemenea
iesird i Romeii din tabdra lor bine Inplätosati. Si s'au
luptat cu inversunare de ambele parti, iar biruinta nu se
botara, inclinându-se cänd intr'o parte cand in cealalta.
Atunci un ostean din falanga Romeilor, Inaintánd catre
Sfencel, care era cinstit de Tauro-Scyti in al treilea loc
dupa Swiatoslav, dobori pe uria§ul ce se lupta inver*unat
cu o Indrazneala tinereascd, ; dupd care Intämplare Tauro-
Scytii, späimantati, incepura a se retrage din cämpie
a se inchide in cetate. lri aceea0 lupta Teodor, supranu-
mit Lalacus, un orn vrednic de ternut din cauza puterii
trupului säu i nebiruit, a ucis foarte multi du§mani cu
o ghioaga de fier, pe care o invártia cu atâta dibacie in
mânä, In cat strivia cu dânsa i coiful §i teasta duma-
nului Astfel Scytii apucând fuga, se intoarsera in cetate
Iar imparatul adunä pe Romei in tabarii, poruncind sa
se sune retragerea ; i rasplatind cu daruri §i bucate pe
oVeni, ii insufleti §i mai mult la lupta,
1) Marva Neagr4.

www.dacoromanica.ro
 .302

Cap. 5 : Insä Bush, refacandu-se din nou, iesird ia-

rdsi la câmp, silindu-se din toate puterile ca srt dea foc
masinilor de rdzboiu ale Romeilor ; cäci nu puteau su-
porta zgornotul cu care erau aruncate sdgetile si multi
Scyti erau dobordti zilnic, fiind loviti de bolovanii arun -
cati. Paza balistelor 1) o avea Man Curcuas magistrul mi-
litiei i rudd cu imparatul. Acesta, cand väzu dusmanul
inaint6nd cu indrazneald, sari pe cal, asa amortit de vin
si de somn cum era, fiindcal lupta se reincepuse dupa
ospät, i iesi inaintea lui cu trupele sale alese. Dar calul,
(land inteo groapd, Il aruncd din sea. Atunci Scytii, vä-
zându-i armura strälucitoare i podoabele calului lucrate
cu multd frumusete, cdci erau din belsug inflorite cu aur,
socotind eä el este impriratul, nrtvälind gramada asupra-i,
il ciopartird, sälbatic bucatd cu bucatd. cu palosele si se-
curile ; iar capul, infigandu-1 inteo suliä, il asezard pe ce-
tate ; si-si radeau de Romei cä le-au dumicat pe impd-
ratul lor ca pe o victimä Iar aceastä soartä a indurat-o
Magistrul loan pentru nelegiuirile sale faptuite impotriva
bisericilor, cilci se zice el el a pustiit multe biserici in
Moesia, insusindu-si vestmintele i vasele sfinte ca avere
particulard.
Cap. 6: Rusii, incurajati de aceastä izbandd, iesind
din cetate in ziva urmätoare, se ordnduird in linie de bd-
taie ; de asemenea Romeii, inaintarä spre ei in coloane
addnci. Ostirea Scytilor o comanda Icmor, un urias de o
cruzime rard, care venia al doilea in putere dupl. Swia-
toslav. Iar Anemas, un ostean din garda palatului, tiul
satrapului din Creta, vrtzdndu 1 cum alearga inddrjit im-
preund cu garda care-1 insolia si cum doboard multime
de Romei,-imbärbätându-se in sufletul lui i trdgdndu-si
palosul dela coapsa, isi repede calul Infierbantat cu pin-
tenii in spre Icmor si izbindu-si palosul in gatul gol al
Scytului. ii rostogoli la parnant canul impreund cu mdna
dreaptd. La prdbusirea sefului lor Scytii scoaser5, un urlet
amestecat cu vaete, iar Romeii nävälirâ iaräsi la atac, pe
care dusmanii neputandu-1 respinge si ziipaciti de moartea
generalului lor, aruncându-si scuturile pe spate, se retra-
1) Maqini de ritzboiu pentru aruncat bolovani.

www.dacoromanica.ro
 301

sera in cetate, in (imp ce Romeii, urmandu-i, omoara cat

pot mai multi. Se lasase acum noaptea si era luna plind
pe cer ; iar ei risipindu-se pe camp, isi adunara rnortii ;
apoi, ingramadindu-i Yang zid i dand foc la ruguri, Ii
arsera impreund cu foarte multi robi, barbati si femei, in-
junghiindu-i dupa obiceiul tarii lor. De asemenea facand
sacrificii, ei Inecara in Dunare multi copii de taä i pui
de &rid, cufundându-i sub apd. Caci se spune cd ei, in-
spirandu-se din obiceiurile e1ineti, aduc mortilor sacrifi-
cii i libatiuni, (find initiati in aceasta fie de Anacharsis si
ZamoIxe, filosofii lor, fie de dare sotii lui Ahile. Caci si
Arrian in Periplul sau spune cä Ahile, fiul lui Peleu, a
fost Scyt, fiind ndscut in orasul Mirmecium, care se afla
langa marea Maeotidei 1) i ca, alungnt Hind de Scyti pen-
tru cruzimea i trufia sufletului sau, si-a ales locuinta mai
apoi in Thessalia. i dovezi limpezi pentru aceasta sunt
felul togei sale incataramate, lupta pedestra, parul roscat,
ochii albastri, trufia, mania, cruzimea, pentru- care si Aga-
memnon, mustrându-1, ii spunea :
Acestuia Ii sunt dragi doar cearta i razboaiele
lupta."
Iar Tauro-Scytii pana in ziva de azi obisnuesc a sfârsi
certurile cu omor si sange. $i ca sunt un neam indraznet.
si razboinic i viguros, invadand asupra tuturor popoa-
relor vecine, multi o märturisesc i intre altii i dumne-
zeescul Ezechiil, vorbind astfel: Tea eu aduc asupra ta
pe Gog si Magog si pe regele Rhos". Dar destul despre
sacrificiile Taurilor.
Cap, 7: intre acestea Swiatoslav hotari sa-si adune
chiar din zori de zi sfatul fruntasilor, care in limba lor
se numeste comènton". i adunandu-se cu totii in jurul
sau si intrebandu-i ce trebue sa facd, unii erau de parere
sä scape cu fuga in orice chip, urcându-se in luntri noaptea
tarziu, de oarece ei nu mai pot tine piept calaretilor in-
plätosati. mai ales ca si-au pierdut pe toti conducatorii
cei vestiti prin vitejia lor, cari incurajau armata si atatau
pe ostasi la lupta ; altii, dimpotriva, erau de parere sä
intinda dreapta Romeilor i astfel, primind pacea, sa-si
1) liana. Azotrului. 1

www.dacoromanica.ro
 304

crute rdindsitele armatei; cdci a se- strecura pe fUris 'din

cetate nu e lucru usor, deoarece cordbiile ignifere pazesc
in toate pärtile la malul Dundrii, incal ar incendia pe data
totul, dacd ar indräzni sä porneascä pe fluviu. Atunci
Swiatoslav, oftand addnc si cu amäräciune zise : Dacd
ingenunchiem rusinos in fata Romeilor, atunci s'a isprävit
cu gloria armelor rusesti, care au supus fdrd multä greu-
tate neamurile vecine si au tinut sub ascultaro MIA WI.-
sare de sänge atatea tdri; atunci de ce ne mai läuddm
cu bärbritia strämosilor si ne mandrim cd puterea ru-
seasca a räinas pand acum nebiruitd, dacd ne sbatem in
tot felul pentru mântuirea noasträ. Nu noi ne vom in-
toarce in tara noasträ ca niste fugari, ci, sau vom träi
ca invingatori, sau vom muri cu glorie, sävärsind fapte
de bärbati viteji". Si astfel luä sfärsit sfatul lui Swiatoslav.
Cap 8 : Se mai povesteste si aceasta despre Tauro-
Scyti, câ niciodattt pand in ziva de azi nu s'au dat biruiti
vräjmasilor, ci, väzând cd nu mai au scäpare, si-au spin-
tecat cu sabia mdruntaiele si astfel si-au pus sfdrsit vietii.
Ei fae aceasta fiinda au creditna cd aceia care e ucis
de un dusman in rdzboi, dupd moartea sa i dupd des-
facerea sufletului de trup, va sluji pe lumea cealaltä celui
ce l-a omorit. i temându-se de o asemenea sclavie,
Tauro-Scytii mai curând îi gäsesc scaparea inteo moarte
de build voie, decât sd slujeascd omordtorilor. i astfel
de credintä a prins räddcini la ei. $i atunci, dupd ce
ascultard cuvântarea sefului Ion, hotärärd sd incerce pri-
mejdia cu bucurie pentru a se mäntui i sa tie piept
puternic fortei Romeilor. Asa dar in ziva urmdtoare - si
era ziva a seasea a sdptämänii si a cloud zeci i patra
a lunei Iulie - iesind din cetate la asfintitul soarelui cu
toate trupele, ei hotärdsc sit se lupte pe viala i pe
moarte, inaintand in ränduri dese, cu sulitele intinse. La
rändul situ i impdratul îi scoase din tabärd legiunile
Romeilor. Deslantuindu-se lupta, Scytii atacit cu vigoare,
sIrdpungand pe ai nostri cu subtile, ranind caii cu säge-
tile si doborând pe cäläreti. Atunci Anemas, cel care do-
vedise atdta curaj omorându-1 pe Icmor, vaztindu-1 pe
Swiatoslav cum s'aruncd cu indrazneald i furie In Romei,

www.dacoromanica.ro
 305

0 cum 10 indeamnä falangele,- repezinduli calul, zhoara

catre el cu frdul slobod - caci a$a obknuia sä facä ade-
sea si in acest chip $i mai inainte pe multi Scyti ii do-
borase,---i1 love$te cu palo$ul in umär si-1 rastoarna cu
capu'n jos , ins& nu-1 poate omori, caci 1-a aparat tunica
de zale $i scutul pe care le luase, temandu-se /tie sulitele
sägetile Romeilor. Anernas insa, inconjurat de ceata
ScytIlor i cAzandu-i calul sub sulitele lor, dupä ce omora
multi dintre dan0i, cazu $i el acolo ca un viteaz, nein-
trecut de nici unul din semenii sal. in fapte razboinice
Cap. 9: Iar Ruii, prinzând din nou curaj dupi
moartea acestuia, scot urlete tari dupä obiceiul lor si
fugäresc pe Romei. lar ace$tia incep a da 1napoi, ferin-
du-se de atacul sälbatec al Scytilor. Atunci impäratul,
cand vlzu oastea Romeilor $ovaind, temandu-se ca nu
cumva, inspäimântata de nävala oarbä. a Scytilor, sä
sufere vreun dezastru,- imbarbatandu-0 o$tenii din jurul
sau i zmulganduli lancea cu vigoare, s'aruna el in-
su0 in contra durranului. Tobele huruird, trambitele sunara
atacul, iar Romeii, vazand atacul 1mpäratului, îi intoar-
sea caii $i se repezira cu barbätie in Scyti. In acela$
timp se stârni un Yârtej amestecat cu ploaie care, tutu-
necand cerul, s'abatu peste du$mani i pulberea inaltatd,
le orbi ochii. Se spune chiar ca a aparut i un barbat
imbriicat in alb, care conducea pe Romei si-i indemna
sä atace pe Scyti i ca el, stârnind un mace!, a zapacit
foarte tare oastea inamicd. Si se mai spune cä nici in-
nainte nu I-a väzut cineva prin tabärä i nici n'a mai
aparut dupa luptä, de0 impäratul a pus sa-1 caute, ca
sa-1 däruiasa din larg i sa-i aducä multumiri pentru
ostenelile lui. Dar, oricat 1-au citutat, nu 1-au gäsit.
De aci n'a mai ramas indoialä cä acesta a fost marele
intre mucenici Theodor '), pe care impäratul obipuia sa-1
cheme inteajutor sie-§i i arrnatei sale ca tovari-k. Se
mai poveste0e Inca, o intamplare ce s'ar fi petrecut in

1) Credidla aceasta sincerd i naivd despre interventia sfinftlor in

luptele crestinilor apare si n cronicarii nostrt, s. ex. la Grigore Ureche,
care spews c lui Stefan cel Mare i-au venit in ajutor, in retzboiul ce
Itotrvii, 8f, Cheorghe fi 8f, Damitru,
8
www.dacoromanica.ro
 306

seara din ajunul batdliei. In Byzant, unei lecioare inchinate

lui Dumnezeu i s'a pgrut cd vede in vis pe Maica Dom-
nului, Inconjuratä de bdrbati de foc purtand Mnci in
maini i cd ea le-a vorbit astfel: chemati-mi-1 pe mu-
cenicul Theodor" si câ numai decal i s'a infätisat un
tändr voinic i înarmat. Acestuia îl zise Näscatoarea de
Dumnezeu : Doamne Theodore, loan al Cali, luptandu-se
cu Scytii la Dorystolum, se alla in mare cumpdr0. De
aceea aleargd lute i sai in ajutorul lui. Dactt nu te
gräbesti, el va cddea in mare primejdie". lar el ii ras-
punse c e gata sd dea ascultare Maicii Domnului
Dumnezeului sail; dupa care cuvinte el dispdru si in a-
cela* timp sburd §i somnul de pe ochii fecioarei. $i a-
cesta fu sfdrsitul visului ei.
Cap. 10 Romeii insä, urmänd dupd dumnezeescul
barbat ce mergea in fruntea lor, reîncep lupta cu vrdj-
masul i se porneste un groaznic mace!. In cele din urmd
Scytii, ne mai putând opri atacul falangelor noastre de cd-
ldreti, i bovii pe la spate de magistrul Bardas, supra-
numit i Sclerus - cdci ii inconjurase cu trupele sale,-o
rupserd la fuga. Pand, la cetate ei sunt striviti in picioare
§i s'a filcut un mdcel späimäntätor. Putin a lipsit ca in-
susi Swiatoslav sä fie prins, asa rânit i lin de sange
cum era, dacd noaptea ce cdzuse nu 1-ar fi apärat. Se
zice cä in aceastd lupta au .fost tdiati 15 500 ScW; cd
s'au prins pand la 20.000 de scuturi i foarte multe pa-
lose. Dintre Romei au fost ucisi 350, iar rdniti au fost
nu putini. $i astfel au cdstigat biruinta Romeii in acest
rdzboi I). Iar Swiatoslav, chinuit toatä noaptea de pieirea
armatei sale, era sfärsit de durere si mánie. Totusi, In-
telegand cd nu mai poate nimic impotriva armatei birui-
toare si cd datoria unei bune cdpetenii este sift nu se
dea invins sortii in nenorociri, ci astfel sä lucreze, incAt
sä crute viata ostenilor sdi,--hotart sä trimitä de dirni-
neaä soli la finpäratul loan pentru pace qi credintä cu
aceste conditiuni : ca Tauro-Scyfii sei predea Romeilor

1) In total, sub sidurile Sillstrei au avut loc ,Fase lupte intre Romei
qi Siviatoslar.

www.dacoromanica.ro
 307

cetalea Dorystolului, sd inapoieze prinii, sd peirei-

siascd Moesia qi sci se intoarcei î ara lor ; iar Ro-
meit sei le ilzlesniascei plutirea spre pcdrie i sd im- i
atace pe drum cu cordbiile ignifere, - cdci se te»zeau
foarte de focul medic, care poate preface .si pietrele
,in cenuse ; pe deasupra sd-i mai ujute cu bucate si
sd-i socoatd in iuwdrul amicitor, ardnel voie a merge
la Constantinopole pentra negot, aa precum se hotel-
wise dir vechime.
Cap. 11: ImpAratul pr;mind aceste conditii cu build-
vointa - aci el intelegea altfel pacea deck rhboiul .§i
§tia cä una folose§te popoarelor, iar celälalt le pierde -
consfinti invoielile i tratatul §i le dete grâu, masurAn-
du-le cAte douä mäsuri de cap. Se zice cA au primit
atunci grAu 22.000 de osta§i, cAti mai scApaserä de
moarte, din cei 60.000 oameni ai o§tirei ruse§ti; ceilalti
38.000 cAzuserä sub loviturile Romeilor. .Dupd ce se
intäri tratatul, Swiatoslav ceru invoire a se intAlni cu
inwäratul. lar acesta nu-i refuz5 dorinta, ci imbräcat
inteo armäturâ aurit, calAri pânä la malul Dunärii,
insotit de o nenumArata multime de ogeni cAlAri, strä-
lucitori de aur §i de arme. lar Swiatoslav sosi plutind
pe fluviu inteo luntre scyticä, aplecat pe vasle §i tra-
gAnd impreunä cu ceilalti, ca unul de rand. Si era
astfel la infatisare statura potrivitä : nu era nici prea
:

inalt §i nici prea sublire, avea sprincene stufoase, ochii

albagri, nasul earn, barba rarä, afarä de partea de sus,
pAroasä, cu peri desi §i lungi. Avea capul ple§uv; numai
de ambele pärti li atarnau ni§te carlionti, arAtând no-
bletea neamului sau. Grumazul H era tare, pieptul lat,
§l membrele bine legate. In lata lui se citea tristetea
§i sAlbäticia. La una din urechi H atArna un cercel in-
podobit cu dou5 mArgäritare, intre care se afla o piatrA
scumpâ. Haina Ii era albä, fiedeosebindu-se Mtn' nimic
de a celorlalti deck prin curâtenie. Astfel, dupâ ce
vorbi putin cu impAratul asupra pâcii, stand pe banca
luntrii, se intoarse la ai säi. $i asa s'a incheiat räzboiul
dintre Romei i Scyli 1).
1) Stapdwirea Jul Striatoslau la Silisr a a slur" cdfiva ani dela Z7-972

www.dacoromanica.ro
 308

Cap. 12: Tar Swiatoslav, päräsind DOrystolul pi

%and schimbul de prizonieri dupä tratat, se ura in
luntri impreuni cu trupele ce i-au mai limas §i porni
spre tan sa. Si pe and plutia, ii intinsera curse Pe-
cenegii, un neam de ciobani, numeros, nutrindu-se cu
päduchi (I ?) i locuind in care ca nomazii ; §i ei uci-
sea aproape pe toti Ru§ii §i, -impreunk cu ceilalti, il
masacrará §i pe Swiatoslav, Mat putini ajunserti acask
sänkto§i dinteo armatä a§a de mare. Iar impAratul Joan,
dupá ce ddrkrnk numai in patru luni puterea ruseasck,
dupk cum s'a aritat mai sus, §i dupd ce luä in ship-
fire Moesia, botez5 Dorystolum, &RA numele o§teanu-
lui i mucenicului Theodor, Theodoropolis, §i !Wind
aci o straje potrivitk, se intoarse la Byzanl cu trofee
loarte mari, unde Il Inampinä ora§ul intreg in Mark
de ziduri, oferindu-i coroane §i sceptre Mute din aur
pi pietre pretioase. Ei mai aduceau §i un car din aur
curat, inhâmat cu cai albi, rugandu-1 sä se urce in el
§i sk facti obipuita intrare triumfalg. Iar el le primi
coroanele §i sceptrele §i-i rksplkti cu daruri mult mai
mari. Insk nu putu sk se urce in car ; ci a§ezä pe un
scaun de aur al carului icoana Maicii Domnului, imbrk-
liond pe Dumnezeu-cuvAntul i pe care o adusese din
Moesia, a§terand sub ea tunici de purpurä de-ale Moe-
silor i coroane. El insusi, cblare pe un cal scump,
mergea in urrnA, purtand pe cap diademN, iar In maini
coroane i sceptre. P6sind in triumt prin mijlocul o-
rasului ce se acoperise cu stofe de purpur.1 si se gatise
dupá obiceiul nuntilor cu ramuri de laur pi cu haine
tesute cu aur, el se indreptá spre biserica cea mare a
Intelepciunii dumnezeesti. Acolo, ridicandu-se rugäciuni
de multumire i dupa ce consacra lui Dumnezeu
cea mai märeatä coroanä a Moesilor ca cele dintâi
roade ale präzii de rAzboi, se duse in palat i porunci
ca Boris, regele Moesilor, sä depuie insemnele regale.
Ele erau: tiara Inconjuratá cu purpur.1 si sandalii ropii.
Pe rege 11 impodobi cu demnitatea Magistrilor. Astfel
1) In text ftheirofagos=cei ce 88 nutreqte cu poame de pin, en paduchi,

www.dacoromanica.ro
 309

impilratul loan, smulgánd biruintele in scurt timp, in-

potriva a§teptärii tuturor §i infrângand §i doboránd la
pamânt prin priceperea rhboiului, prin ratiune, virtute
§i indráznealg, ind5rätnicia Ru§ilor §i sufletele lor in-
fläcärate, §i supunând Moesia imperiului romeic, i§i
petrecu jarna in Byzant §i ra'spltti poporul cu daruri
dupti obicei, cdsligandu-1 prin sgrbAtori §i ospete.
Traducere din limba greaci dupa editia Bonn
de C. BRATESCU

LEO DlACONUL
S a ndscut la Calo, un orasel in Asia proconsulari, Iângä mun-
tele Tmolus, nu departe de izvorul riului Caystros. Pe atunci regiunea
aceasta depmdea de thema Thraciei. Dupä ce trecu dc vársta copilárien,
pleeä la Constantinopole pentru studii si acolo vAzu pe imparatul ea-
lärind prin oras in zida Inältarii, in anul 966, in timpul unei räscoale
populare. Prin urmare se va fi nascut pe la 950 d. Cr. Pe la 973 eh-
Mori in Asia Mica. La 981, find in colegiul sacerdotilor i impäratul
Vasilie Bulgaroctonul pornind cu rázboiu in contra Bulgarilor, Leo il
inseti la atacul Triaditei (azi Sofia), aducindu-i servicille sale. La in-
toarcere abia scapii dintr'un atac nepreväzut al Bulgarilor. De aceea
de cite ori in istoria sa face mentiune de Moesia (Bulgaria Dunäreanä)
el pare ca-si aminteste cu tearná. Alte date din viata sa de mai tärziu
nu se cunosc. A murit dupä anul 989.
De la Leo Diaconul ne-a rärnas o cromea in care se povestesc
trei razboaie bizantine : 1) cel Cretan, 2) eel Asiatic si 3) eel Rusesc.
Toate faptele povestite stud contemporane cu el si se cuprind intro anii
959 si 975.
Staid operei. In epoca lui Leo Diaconul eloquenta era in floare.
Fiecare scriitor credea ea se va acoperi de laude dach va folosi multe
flori stilistice, vorbe intr'ales si rare si metafore originale. Prin aceas-
ta insä expunerea credincioasá a adevärului cade pe planul al doilea.
Leo Diaconul n'a edzut in aserneuea defecte chiar in masura altor cro-
nicari, precurn stint Theophilactus Simocatta sau Nicetas Choniates,
totusi nici el n'a scapat cu totul de manierismul vremii sale. Se ob-
serva si la dänsul intrebuintarea de termeni mai neobisnuiti, mai rari ;
acumulare de smonime; paradá de sentinte i eKpresii din Homer, A-
gathias N.Irineus si alii ; manierism ; originalitati gramaticale. Dar
opera sa are si calitati. In prirnul rand a seris fapte contemporane cu
sine, si de aceea este folosit ea in, or istoric si de alti scriitori, intre
eari voni cita pe Scylitzes si Zonaras. In special in ce priveste luptele
Bizantinilor ea Swiatoslav la Silistra, Leo Diaconal este anicul cel mai
prefies izvor. De aceea, fiinded faptele povestite de el se leaga si ca istoria
Dobrogei noastre, am dat in traducere romdneascei acele pagini din isto-
ria lid Leo Diaconal, care in special ne privesc. Traducerea s'a fäcut
dupä edilia din Bonn, 1828.

www.dacoromanica.ro
 PORTQL (ON5TANTA .51 ROMANIA MARE')
DE

KR. H. ZAMBACCIAN
Comerciant-Conbtanta

Cresterea teritorrului României, care a devenit acum Ro-

mania Mare, va avea - s'a spus de atâtia In repetite rânduri -
o Inrâurire binefäcätoare asupra desvoltärii portului Constanta.
Progresul realizat de ora§ul i portul nostru, dela anexiu-
nea Dobrogii pána astazi, este mai nimic fatä de perspectivele
ce se deschid In viitor celui mai mare port maritim al tärii.
Facând o comparatie Intre importul §i exportul celor trei
porturi mai insemnate ale României, constatam urmatoarele :
In anul 1885 :
Import Export
Braila 89.310 tone 334.323 tone
Galati 74.949 210.657
Constanta 7.529 39.539
in anul 1894 :
Import Export
Braila 197.903 tone 494.900 tone
Galati 177,826 305.333
Constanta 17.916 87.870
Duo' anul 1895 insa, stabilindu-se legatura cu restul tarii
prin podul dela Cernauoda si, mai tArziu, terminându-se lucra-
1) Publicam ea phicere acest mic arlicol al d-lui hr. .1 I. ZaMboecia n,
mentiumea ea alirmarile d-sale smut apc de adevarate i pd12-unse adanc
constiinta Constantenilor, ?neat i un alt specialist, d-I Inginer Sloe-
uesvu-Dunare s'a oprit la ele intr'un articol pnblicat. sub alta, fw ind. in
Arhiva Dobrogei, - NE.

www.dacoromanica.ro
 B11

rile de mdrire i modernizare ale portului Constanta, orasul nos-

tru a luat locul de frunte in statistica exportului :
In 1912 :
Export Bastimento Inearcate
Constanta 1273.000 tone 757 tone
Bräila 618 000 388
Galati 306.173 , 346
In ceeeace priveste importul, Constanta se afla in stare de
infeeoritate fald de Galati si Brdi la, de oarece orasul nostru nu
posedd antrepozite, clocuri si absolut nid un utilaj necesar, nid
mdcar magazii suficiente, care sd poatd usura transporturile si
sa atraga marde import. Importanta unor antrepozite este de
foti recunoseuta, caci ele ofera nu numai avantajul ca inmaga-
zineaza cantitáti mari de marfuri intr'un loc sigur,-dar inca si
depundtorii, cu recipisele lor (warante), au posibilitatea de a le
lombarda la Banca Nationala, avantaj care numai la Braila si
la Galati se ofera negustorilor.
Cu toate acestea, data fiind marea importanta ce o are
Constanta' in comert, 9i importul s'a desvoltat enorm la noi, asa
cd 'in 1912 diferenta intre cele trei porturi nu e asa mare :
Galati : 203.000 tone
Braila : 176.700
Constan a : 162 000
Aceasta era starea lucrurilor pdna in ajunul razborulur eu-
ropean. Pana la aceastä data Romania se gasia in sfera de in-
fluenta politica i economica a puterilor centrale si, de aceea,
trei pätrimi din transactiunile noastre, fdcandu-se cu Germania
si Austro-Ungaria, scbimbul produselor se realiza mai ales prin
trecatorile Carpatilor.
Astazi lucrurile s'au schimbat. Legaturile politice i finan-
ciare ale Romaniei cu puterile aliate vor determina i legaturi
economice mai insuflelite.
Avand in vedere, pe de o parte, lipsa de materii prime,
lipsa de tonaj, greutatile financiare i alte consideratii, care cad
in desavantajul Germaniei ; iar de alta parte, tinand searna de
faptul ca marfurile cele mai obisnuite, precum i organizarea
productiunii in massa revin, dupd rdzboiu, Arnericei, Angliei pi
japoniei; corn in prezent Romania Mare are un teritoriu §i o

www.dacoromanica.ro
 312

bogatie indoitä i o populatie de 18.000.000 locuitori, dispunánd

de bogate si variate materii prime, de combustibil,- ape curgä-
toare etc., ceeace va inlesni o productiune supraabundentä ; ne
putem Inchipui ce desvoltare va putea lua in viitor portul Con-
stanta, cu atdt mai mult, cu cat el stä deschis navigatiei tot
anul, ceeace nu e in cazul porturilor Dundrene, care ingheata
iarna,
Beneficiile ce vor ramâne in Constanta, numai din rnanipu-
larea marfurilor ce se vor tranzita, vor fi considerabile; popu-
latia orasului se va märi fatä de nevoile crescande de brate si
de personal necesar desvoltärii transactiunilor si de inevitabila
stabilire de noi intreprinderi de comert. Industrializarea regiu-
mi Constantei ecte iaräsi un punct capital, caci pentru multe
märfuri i rnaterii prime, transformarea trebue sa se faca In pune-
tul de export, de unde si se distribuie produsele, gata de con-
sum, in toate partite. De asemenea i çu materiile prime importate.
lnsä, fata de perspectiva ce se prezinta orasului Constanta,
sacrificiile i sfortarile noastre de pdria acum nu insemneazd de
cat prea putin si este de neaparatä nevoe sa ducem o lupta in
interesul portului nostril, studiind nevòile lui i nerisipind ener-
guile noastre in lupte politice inutile si in chestiuni secundare.
Principalele proiecte, in legatura cu desvoltarea portului
Constanta, in afarä de reconstruirea podului de peste Borcta, ar fi :

1) Terminarea liniei ferate Megidia-Tulcea, asa in cat acest

judet nordic al Dobrogei sä fie definitiv legat economiceste eta_
Constanta ;
2) Un pod peste Dunare la Harsova i o cale ferata Har-
§,ova-Constanta, asa incat sa se poata face o legätura directa cu
Transilvania prin regiunea petrolifera a Prahovei ;
3) Inzestrarea portului Consranta cu un utilaj modern, cu
antrepozite, cu diverse instalatiuni, cu o garä in port, cu o mare
centrala electria care sä furnizeze curentul necesar industriilor
mari i mici de transformarea produselor.
4) Selectionarea i incurajarea elementelor pregätite pentru
disvoltarea economicä, carora sa li se incredinteze conducerea
institutiunilor in legatura cu viata economica a portului.
5) In sfarsit, ca un deziderat pentru mai tdrziu, saparea
uaui canal Cernavoda-Constanta, care va oferi pentru noi avan-

www.dacoromanica.ro
 '318

tajul deplinei stäpániri, ceeace nu e cazul cu canalul Sulinei ;

si, pentru a ne asigura un debuseu i fn Basarabia, un pod, care
sä lege aceastä provincie cu Dobrogea pe la Tulcea, iarasi ar
fi de mare folos.
Numai asa orasul nostru, legat prin cai ferate i poduri cu
toate provinciile românesti de peste Dunäre, si apoi inzestrat cu
tot ce caracterizeazä un port modern si un centru industrial, va
putea träi o viala econornicä puternica i va merita deimmirea,
cam pripitä acum, de perla Märii Negre".

www.dacoromanica.ro
 ACTE DIN TIMPUL OCUPATIEI GERMANE IN DOBROGEA

D-1 Vlddoianu fostul secretar al Pronartei din Constanta, ne-a pus

la dispozitie cdteva acte, Maltase in Dobrogea pe urnia administratiei
germane. Multurnind d-lui secretar ientru interesul via ce-1 poartä revistei
noastre, inipeirtdsint cititorilor noltri aceste acte in traducere romdneasca.

Constanta, 14 August 1918

'La desbaterile asupra promoviirii gerrnanismului In
Dobrogea, In §edinta de azi, au participat urratoarele per-
soane :
I. Clipitanul de cavalerie Cuntze dio p.rtea adnuntstraliei
2. Cäpitanul Baron von Ruedt Ç etapelor.
3. Cápitanul Martin
4. Locotenentul Kessler f din part a 0 K. M (Inaltului co
5. Dr. Sadhoff Ç
rnau&ment Markeesen).
6. Sublocot. 13cermann
7. Cäpitanul Schmidt, Constanta
j
S. Parohul Constantin Biella, Constanta
9. Parobul O verb eck, Cara-Mura t
10. Parohul Meyer, Constanta
11. Plugarul Ed. Brenner, Fachria
12. Plugarul W. Klett, Cobadin
13. Plugarul Leyer, Cobadin
14. Peter Menges, C.ra-Murat
15. Negustorul Gottlieb Resner, Constanta
Cápitanul de cavalerie Can tze deschide edinta i saluta
pe cei de fatä,

www.dacoromanica.ro
 S16

Punctul 1: Fandarea Uniunii.

Comitetul, ales In Cogelac, pentru intetteierea Uniunii,
se ocupä actualmente cu proiectul unui statut al Uniunii.
Acest comitet are de gaud sä propuie alegerea unui pre§e-
dinte si a unui comitet general, cornpus din membrii si re-
prezentantii grupelor locale. S'a socotit mai practic ca corni-
tetele locale sá ia Nigel nutnai in cornunele mai mari, in care
se afki scoli germane i ca tinutul sd fie inpártit in circum-
scriptii formate, fiecare, din mai matte sate. S'a mai hotärilt
ea comitetul .sä redacteze cât mai neintârziat stalutul i sä-1
prezinte domnului cäpitan de Cavalerie Cuntze. Acest statut
va fi discutat si definitiv redactat Marti 20 August, la orele
31/2 î iteo sedintá prezidatä de cäpitanul Cuntze. In acelas
timp se vor alege i presedintii grupelor locale. Apoi se vor
trimite statutele aprobate cätre acesti presedinti, cari de
preterit*, vor fi Invätätorii get mani, cu rugämintea de a
degásura o energic5 activitate de propagandä. Dupá aceasta
se vor convoca colonistii germani la o nouà Intrunire, cu
scopul de a lua o hotänire In privinta statutelor §i de a In-
terneia Uniunea.
Se simte nevoia de a se urea cotizallile bänesti ale mem-
brilor. Cotizatiile vor fi deocamdatä de 2 lei. Dupd interneie-
rea Uniunii se vor stabili relatii cu Uniunea pentru germa-
nismul din streindtate" si ca Scqii din Transilvania».
Punctul If : Primirea celateniei germane.
Se atrage atentia asupra fabtului ea primirea cetäte-
niei germane de cátre colonistii germani, e legati de Insem-
nate greutati si mai presus de toate va atrage asupra colo-
nistilor insemnate desavantagii.
Ca cetdteni ai imperially german, ei vor fi privili de
catre gtwernul bulgur ca un corp strein in stat; vor fl págu-
biti in drepturile lor comunale si particalare prin legiferdri
si vor avea sá indure mari sicane din partea guvernului
bulgar.
Consul& german nu le va putea Ji de cdt de putin a-
jutor. De aceea e ma: biae Sti Se requnte la prirnirea ceta-
teniei germane».

www.dacoromanica.ro
 *16

Punctul III: Emigrarea spre-bermania.

Se arata cá ar fl de dorit, hi interesul imperiului ger-
man, ca colonistii germani sä se intoarcá iar in patria ger-
mans In numär cât mai mare. 0 emigrare in teritoriul ger-
man de colonizare nu e de recomandat, din cauza condifiilor
economice i administrative de acolo. Dinpotrivel, teritoriile de
curcind cucerite : Curlanda i Livonia, par a fi foarte potrivite
pentru colonizare. La obiectiunile domnului locotenent Kess-
ler, ca o emigrare partialá a colonistilor germani ar risipi
asezárile actuale si ar desflinta legáturile comunitätilor, se
ráspunde cä pentru imperiul german 100 colonisti germani in
Curlanda au mai mult pref dealt 1000 in Dobrogea.
Aceastä afirmare a fost läcutä de cäpitanul Schmidt si
a gash aprobare ; in special ideia de a se trimite o comisie
din Dobrogea in sus numita fard de colonizare, pentru a stu-
dia condifiunile de acolo, a fost bine orimitd.
Se hotäräste in unanimitate de a nu se face nici un pas
spre emigrare, inaibite de a se stabili In ce conditii se va
putea face emigrarea din Dobrogea i imigrarea in noul te-
ritoriu de colonizare (Curlanda).
Punctul IV : Band, socieali cooperative, etc.
»Se arati eh aproape in fiecare sat mai mare a existat
pân acum o bancä popularä, dependentä de Casa Centralä"
din Bucuresti, i cuprinzänd, ca membri, si persoane ce nu
fac parte din comunitatea germaná In Cara-Murat mai func-
tioneazä Inca o cooperativa de cumpärare i vanzári.
Se exprimä dezideratul de a se infiinfa beinci nouä, cu-
prinzcind numai membri germani qi care sä se federeze intr'o
asociafie, proprie lor, in Dobrogea. Se inläturä, ca imposibili.
ideia dependentii acestei fed( rate de o bancä din Germania .

de asemenea, ca nepracticä, aceea a dependentli de o insti-

tulie de bancä germanä din Sofia, de oarece o asemenea
bancä particularä nu poate avea niciun interes pentru pro-
päsirea unor astfel de societäti si va acorda cu greu credi-
tele cerute.
De aceea ar fi de dorit ca &incite germane sa intre in de-
pendinfa bäncilor acelui stat, caruia ti va aparfine mai tcirziu
Dobrogea,

www.dacoromanica.ro
 817

Se hotarte a se proceda astfel : bäncile existente vor

face mai intiliu o cerere c5tre Casa Centralä" din BucurWi
prin mijlocirea administratiei etapelor, pentru predarea scrip-
telor lor. Dupä aceea i§i vor relua activitatea. D-1 cäpitan
Martin adaose la aceasta cá el va obliga Casa centralä" sä
plätiascä imediat bäncilor germane bunurile ce se vor mai
gäsi §i sá le acorde credit in másura cea mai larg5. Tot o-
data va trimite un controlor de Incredere in Dobogea, care
sh ingrijeasa de reinfiintarea acestor bánci. De indatei ce se
va clarifica soarta Dobrogii, beinclle vor pd,Fi spre lichidare ai
apoi se vor intemeia alte bdnci dupd legile steipdnitoare. Se re-
comandä ca, la tratativele asupra preddrii Dobrogii, sec se a
sigure coloni.ytilor dreptul de a se asocia intr'o federald pro
prie a kr.
Fundarea de bänci nouä nu inträ acum in disculie. D-1
locotenent Kessler va incerca sä oblie din Germania un spe-
cialist in materia societtitilor cooperative pentru Dobrogea,
care sä strAbatä satele nemte§ti din Dobrogea in vre-o trei
luni, sii cerceteze ce cooperative se mai pot intemeia §I
sä ajute pe coloni§ti cu vorba §i fapta. D-1 locotenent Kessler
va face un referat cätre administratia etapelor asupra rezul-
tatului ostenelilor sale, §i in special, asupra pretentillor bä-
ne§ti ale specialistului chemat".
Semnat . Cuntze
Despre reintoarcerea tdranitor germani din Dobrogea in
imperiul german.
Indernnul dat de prea inaltul nostru cornandant, exce-
lenla sa generalul feldmaregd von Hindenburg, ca germanii
cari locuesc jn (dri negermane, ca supt.W ai unor fain strdine,
sci se adune in fdrile dela Baltica, ce se vor organiza in ve-
derea germanizdrii lor,-a fost primit pretutindeni cu bucurie
de chtre Germani i va ft sustinut in realizarea sa de orice
bun german din imperiu.
Proiectul acesta Insä n'a fost Inteles cu claritate i bine
delimitat in totalul säu In aceastä provIncie.
Scopul- shu, care constä mai intdi In repatriarea din
sträinätate a Germanilor, mai mult sau mai putin Instreinat

www.dacoromanica.ro
 318

de germanism, i nuMai duri aceia fu admitel ea lor ca ce-

täteni ai statului german, - s'a confundat cu pretentiile ace-
lora ce vor sa reinzaie pe ogorul kr sub stapanire straina in Do-
brogea, dar cari in acelq limp cer I cetatenia germand precum
§i o protec(ie germana la fel cu vechile Capitulatiuni" ce au exi-
stat mai inainte in 7 urcia. Aceastä din urma chestiune, de si-
gur, va trebui sä fie despartitá de aceea a refntoarcerii ger-
manilor f n Germania .5i ea nu va putea fi regulatá dealt mai
tärziu, printr'un angajament Intre Germania i slatul ce va
stapani In viitor Dobrogea.
Chestiunea repatrierii trebue tratatii cu multa atentie,
caci experientele din and 1905 si cei anteriori cu privire la ree
migrarea Germanilor dobrogeni in coloniile din Prusia de est pre-
cum i emigrarea lor in America, ne-au inva(at ca nu orke ne
multumit din aceasta provincie a ajuns sei fie tnultumit in Ger-
mania sau aiurea qi nici ca s'a acomodat acolo, sau a ajuns un
bun cetiitean al imperiului. Prin urmare e necesara o matura ju-
decata în alegerea fieceiruia dintre cei ce vor sii reemigreze, cer-
eetandu-se valoarea sa pentru germanism i pentru tam germana
din punct de vedere moral, cat si civil i asigurandu-ne de Izota-
rarea sa ; clici ar fi o ingratitudine fatä de patria noastra dacei
Lam trimite acolo, pentru reimprospeitarea populatiei anwstecate,
nige elemente chiar aci dubioase, carora sei fie nevoitei a le su-
porta povaral).
Se va tine prin urmare seamii in prima linie de hotii
rarea libera §i neinfluentá de nimeni a fiecáruia, dacä In-
teadevar voe§te a se refntoarce In Germania, sau a rämä-
nea ad. Este sigur c o deliberare cu totul desinteresata a
celor cunoscätori ar ajuta mult. Suntem noi oare ase-
meaea cunoscalori ai chestiunii, aa fn cat sh putem §i sä
voim a lua asupra noasträ sarcina unei totale schimbäri fn
existenta unui agricultor ? E cineva aci care sä cunoascä
suficient conditiile de viatä ale provinciilor baltice pentru a
le putea cântári cu conditiile de viatä ale taranilor germani
dobrogeni ?
Eu sunt de pärere cif un numar de plugari dintre Ger-
manii demni de incredere de aci ar trebui sa feted o calatorie in

1) Admárabil

www.dacoromanica.ro
 319

provinchle Baltice, uncle s ia informa(ii dela tunctionarii germani

si dela populatie qi, pe lângö aceasta, sei se convingd cu proprii
lor ochi de starea Incrurilor, pentru a-si face o peirere i apoi,
intorcându-_e, sä comunice conseitenilor lor cele vazute i auzite.
Inca un sfat a avea s dau i anume sei nu se priviascii
chestiunea sub laturea confesionalei, ci exclusiv din punctul de ve-
dere national, de a aduce folos pDtriei noastre ca bunt Ger-
mani, fära deosebire de confesiune.
Semnat : Inginer H. Schmidt
Cipitan imperial Wartemberghez
dela 1892 In Dobrogea, iar de la 1902 consul german aci.
Constanta, 12 August 1918.
Cele de mai sus sunt convingerile mele dela conferinta
convocatä de d-1 Westphal, Miercuri 14 August 1918.
Schmidt

STATUTUL
UNIUNII GERMANILOR DIN DOBROGA

I. Scopul Uniunii.
§ 1. Uniunea Germanilor Dobrogeni are de scop sá
sprijine pe colonistii germani din Dobrogea :
a) in mentinerea nationalitatii lor ;
b) In munca pentru propásirea lor economicii ;
cl in reprezentarea intereselor lor fatá de administratie;
Sediul Uniunii este la....,.
§ 2. Uniunea va aduce la indeplinire tinta propusti
sub litera a) :
1) prin fncurajarea scolilor populare germane in Do-
brogea ;
2) prin fnältarea culturii generate la tinerii ce parasesc
scoala si la adulti ;
3) Fin inodarea si mentinerea legäturilor cu (Jniunile
identice din patrie i streinatate ;
4) prin ori ce soiu de activitate de educatie nationalä,
§ 3. Uniunea va aduce la fndeplinire punctul b):
1) prin instructii date asupra Inbunatätirii gospodariei ;
2) prin sprijinirea i fnfiintarea de asociatii agricole.
www.dacoromanica.ro
 PA.)

II. Membrii Uniuniz.

§ 4. Membri votanti pot fi, färä cOnsideratie de cetii-
'tenie, toll germanii ce locuesc in Dobrogea, i cari posedä
drepturi civice §i sunt trecuti de 20 ani.
Inscrierea se face de comitet dupli cerere orala sau
scrisä.
Membri de onoare pot fi, färá consideratie de nationa-
litate, persoanele cari au adus oare care servicii Uniunii.
§ 5. Cotizatia fie cArai membru va fl de 2 lei anual.
Cei ce intdrzie cu plata cotizatiei, vor fi lipsiti de dreptul
de vot. pänä la achitare.
Cel ce nuli va fi plätit cotizatia mai mult de doi ani,
va fi ters din lista membrilor Uniunii.
§ 0, Fie ce membru are numai un vot Dreptul de vot
nu se transmite altei persoane.
III. Administra(ia Uniunh.
§ 7. Afacerile Uniunii vor fi conduse :
a) de comitet ;
b) de o comisiune mai numeroasä a Uniunii,
c) de adunarea generalá;
A Comitetul.
§ 8. Comitetul Uniunii se compune din 5 membri alee
de adunarea membrilor ; din aceeia cinci, unul va fi prep-
ilinte, unul vice predinte i al treilea secretar, iar ceilalti
colaboratori. Durata lnaárcinarii va fl de doi ani. In fie ce
an vor fi Inlocuiti doi, sau trei dintre membri. La inceput
InlocuIrea se va face prin sorti; mai apoi dupä vechimea
serviciului. Realegerea se admite. Membrii din comitet tsi
vor îudeplini insfircinarea lor onorific, färä platä; totue vor
primi, ca spese, o compensatie bäneasa.
§ 9. Pre§edintele va presida sedintele comitetului, ale
comisiunii i adunärii generale. In unire cu secretarul si
casierul va semna scriptele Uniunii.
§ 10. Secretarul va inch* procesele-verbale In ledintele
comitetului, ale comisiunii §i adunärii generale ; va tine Co-
respondenta §i va alcAtui lista membrilor.

www.dacoromanica.ro
 391.
- -

§ 11. Casierul va fi ales de membrii comitetului din

sanul lor. El va conserva hártiile de vaIoare i documentele
mai importante ale Unianii, precum si banii, va face inca-
särile in schimbul unei chitante si plätile, care vor fi apro-
bate de presedinte. El va tine registrele §i va da cont, la
cerere, comitetului, In ori ce moment ; iar la finele anului
va incheia socotelile.
§ 12, Comitetul se va intruni dupd nevoie si va fi con-
vocat de cake presedlnte, dupä chibzulala sa, ori dupá ce-
rerea unui membru. FIotardrile comitetului sunt valabile,
dad sunt de fatä trei diatre membri. La ori ce hotärAre se
cere majoritatea absolutä a voturilor.
In caz de paritate de voturi, votul presectintelui e ho-
tárátor.
§ 13. Comitetul e obligat :
1) a resolva afacerile curente ale Uniunii ;
2), a pregäti si indeplini hotárárile comisiunii t adu-
närii generale ;
3) a administra a verea Uniunii dupä directivele date
de comisiune ;
4) a hotärá in privinta acceptarii de donatiuni si func-
tiuni.
§ 1. Totdeauna se va lua i ineuviintarea comisiunii
in ori ce hotärdre a comitetului asupra cheltuelilor si altor
sarcini ale averii Uniunil, care trec de suma de 200 lei,
§ 15. Ori ce membru votant are drept sá faca propu-
neri comitetului. Dacá propunerea este sprijinitä de zece
membri votanti si se considerá ca urgentä, pre§edintele e o-
bligat sä convoace pe membri inteo sedintä de consfátuire
B. Cornisitmea Uniunii.
§ 16. Comisiunea se compune din cornitet, din repre-
zentantii tuturor grupurilor locale i din cinci membrii ale$i
de adunarea generalä.
§ 17. Comisiunea va fi convocatii de comitet cel putin
odatä la sase luni, sau i In orice caz de nevoie. Se va pro-
cede la chemarea ei, dach cel putin cinci membri din corni"
siune consimt la aceasta. edintele comisiunii se vor tine la
9

www.dacoromanica.ro
 322

Sediul (Inland. 5edin1ele sunt hotárdtoare, dad cel putin o

treime din membri sunt prezenti. Daca dupd prima invitare
nu se poate tine o sedintd in chip legal, atunci, dupd cel
mai de vreme o sAptämänd, se va convoca o nottä sedintä
cu aceeai ordine de zi §i atunci, fárd consideratie de numár,
se vor putea Ina hotiirdri.
§ 18. In toate hotärdrile Nate de comisiune se cere ma-
joritatea absolutd a voturilor. In caz de paritate de voturi,
votul preedintelui e hotärâtor. Nu se admite nici o suplinire.
§ 19. Comisinnea e obligatä :
1. a da instructiuni comitetului cu privire la atingerea
scopurilor Uniuuii i a administratiei bunurilor ;

2. a alege doi controlori cari, dupd incheerea situattei

anuale, sa cerceteze incasärile, cheltuelile i starea cassr.i §i
dupa aceia sa inchee o dare de seamd ;
3. a stabili ordinea de zi pentru adunarea generalä ;
4. a dispune incheierea socotelilor la fine de an.
§ 20. Se va lua incuviintarea adunärii generale ori de
ate ori comisiunea va lua hotärdri asupra unor cumpärri,
amanetári (hipotecdri), insträinri de averi imobiliare, pre-
cum §i asupra cheltuelilor i altor saicini ale averii Uniunii,
ce tree de 2000 lei, sau care au ea urmat e o grevare dura-
bild a Uniunii.
C. Adimai ile gem rale
§ 21. Vembrii votanti ai Uniumi se vor aduua in flece
an in tuna NIfi inteo adunare generalä, ea sä ia cunostintä
de raportul anual al comitetului, sa facd alegerile membri-
lor Comitetului §i asociatiei ?i sä discute asupra ori cäror
propunet i i proiecte, dupa care sa ia hotardri. Invitärile se
vor face de comitet, care va fixa ziva adundrii generale.
§ 22 gidunäri generate Extraordinare vor avea loc dupä
necesitate §1 hi urma comunicärii propunerii de cátre comitet.
a) dacd comisiunea o hotäräste ;
b) daca 50 de membri votanti o cer in scris, aratand
propunerile.
§ 23. ha ori ce adunare generalä ordinarä se va pre-
ciza Iocul adunrii viitoare. Asupra alegerii locului adun Sri
generale extra ordinare holard§te comisiunea

www.dacoromanica.ro
 823

§ 2I. Adunarea generalä poate lua hotiirari indepen-

dent de numárul inembrilor prezenti.
§ 25. Adunarea generalä va lua hotärki numai cu
simpla majoritate a voturilor. In caz de paritate de voturi,
votul presedintelui e hotärator. Hotärkile asupra schimbfirii
statutelor si asupra cumpärärilor, hipotecárilor si insträinä-
rilor bunurilor nemiscätoare au nevoie de 5:4 din voturi.
Alegerile se fac prin predarea buletinelor de vot si cu
majoritate absolutä.
In caz de paritate de voturi, se va holdrá prin sorti.
§ 26. In adunarea generalä se vor lua hotärfiri numai
asupra acelor chestiuni, care sunt la ordinea zilei,
Intemeierea grupurilor locale.
§ 27. Uniunea se compune din grupe locale, care se
N or infanta dupä nevoie. Asupra Infantarii de grupe locale
va hotra adunarea generalä.
§ 28. Membrii grupelor locale vor alfge din sanul lor
un conducAtor si un easier. Conduedtorul este membru al
comisiunii Uniunii si conduce corespondenta Mire comitet
membrii grupelor locale. El tine tabloul membrilor dupä
instructiunile secretarului Uniunii. Casierul fucaseazä contri-
butiile Uniunii dupä Indicaliile casierului Uniunii si le varsi
la termenul indicat de easier.
Disolvar ea Uniunii.
§ 29. Pentru disolvarea Uniunii e ntvoie de hotärärea
adunärii generale, care trebue sä numere eel putin 4.5 din-
tre memarii votanti.
In caz de disolvare a Uniunii, averea ràmasa, dup acope-
rirea tuturor sarcihilor, trece la Uniunea pentm germanismul din
traindtate, care o va putea "intrebuinta, dupei cum va crede de
cuviing pentru scopurile germane din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 1;24

Copie
Administratia civild din 28. 8. 18.
Administratia etapelor germane Constanfa, 25 August 1918
No. 7796
Catre .
Comandantu a etapelor
Constanta
Vi se tr'mite in anexe eke o daie de seama asupra sedintei
tinute la 14 curent pentru promovarea germanismului, precura si
patru exemplare din proectul de statut al Uniumi germanilor
Dobrogeni. Proiectul de statut a fost intocmit de comisiunea
aleasei la 23 Julie in Tariverde, la intrunirea delegafilor 4 a
oblinut aprobarea administrallei.
In § 27 al proectului de statut se prevede Infiintarea de
grupe locale. Ca sediu al grupurilor locale se impun in prima
linie : Constanta, Mangea-Punar, Cogealia, Facria, Cobadin,
Cara-Murat, Mamuzlia, Sarighiol, Tariverde, Cogelac i Colilia.
Celelalle sate locuite de colonigi germani se vor aledura,' dupd
cerere, la una din aceste grupe locale 1). Intemeierea i delimi-
tarea grupurilor locale va avea loc in congresul Uniunii, convocat
in prima jumatate a lunii Septembrie.
Pentru ca congresul sa fie populat i participantii sa fie in-
struiti de mai înainte asupra insemnatatii sale, se recomanda a
se gasi cat mai curand oameni do incredere cari s lamureasca
pe colonistii germani asupra problemelor Uniunii i asupra ho-
tararilor ce urmeaza a se lua si artai indemne a participa in numar
mare. Poate c. pentru aceasta ar fi potriviti inveiNtorii recru-
tati dintre solda!ii germani, de oarece dânsii sunt experimentati
In chestiuni de congrese si de propaganda. E de dorit ca fiece
comunitate sa fi luat hotarari, inainte de a se prezi.nta la congres,
asupra ataserii lor la una din grupe'e locale si asupra alegerii
unui reprezentant.
Pentru ca societatile injghebate sa poatà intra numai decat
In actiune In satele germane, se recomandd nzembrilor Comite-
1) ,S'ar parea, dupa aceste dispozitil, c zuit&u Germaniler Do-
brogeni ar fi cine etie cat de mare. Pentru Mmurirea eitiforului, dupa.
sitei statistica germana dela 15 Februarie 1918, ei u erau mai multi de
5430 in, zona etapelor germane Dupa statistica noastra dela 1 Ian. 1913,
se gasiau in toata Dobrogea tibia 7697 suflete de germani, adica tin procent
de 24°10 din intreaga populatie,

www.dacoromanica.ro
 825
-
telor sd intervie laaCasa Centraldp din Bucure,Fti.spre a li se
inapoia registrele §i a Ii se trimite un controlor pentru reorga-
nizarea bancilor lor. Propunerea se va adresa la administratia e-
tapelor, sectia Z.
Se atrage atenfia asupra faptulut, ca acest prilej sd fie fo-
losit ca cea mai mare grabd, pentru ca membrii &Mellor sd
intre cât mai curánd in posesia banilor lor. Noua organizare a
bancaor trebue de altfel privita cu incredere.
Semnat : Cuntze
Cdpitan de Cavaierse

In sfAx§it un ultim act din aceasta afacere, sung astfel :

Administratia orasului Constanfa, 4 Sept 1918.
.No. 5480
Instlintare
la No. 18033 din 29 August 1918.
Activitatea de propaganda pentru Co ns tan fa i 4nadolçhioi
se incredinteaza, preotului comunitätii germane, parolzului Meyer
stabilit de multi ani în Constanta. In comuna Viile Noi" munca
de propaganda se incredinteaza Invatatoru'ui de acolo, glotasului
Winter.
Cgpitan : Cuntze
Catre Comandatura etapelor 262
Loco.

Adtninistratia oraplui Constanfa, 22 Oct. 1917

No. 1712
Care
Comandantura etapelor
Constapta
Alaiurata dispozitie nu priveste orasul Constanfa, de oarece
scoala bulgara din Constanta nu e decât continuarea scoalei bul-
gare din tiny de pace.
Scoala bulgarg care functioneaza in Anadolchioi, in coala
romana de mai inainte, se va privi ca romneasca, conform dis-
pozitiei. Numarul colarilor se ridica la 50, dintre cari 40 de na-
tionalitate bulgari si 10 Români.
Capitan : (nesemnat).

www.dacoromanica.ro
 326

Administratia orapilui Constanta, 3 Dec. 1917

No. 2166
CN.tre
Comandantura etapefor 262
Loco
Numitele cri didactice vor putea fi folosite hi colile ro-
mânesti. Pasagiile condamnate au si fost hal4turate din cttrti de
catre comandanturá, cu exceptia lectiunii dela pag. 67 si 68 din
manualul de geografie, in care comandantura n'a gásit nimic su-
párátor. Totusi si acest pasaj a fost inlMurat acum. Celelalte cArti
folositoare in scolile romanesti, fie aritmetici, sau gramatici, au
fost i ele supuse examinárii. In ele nu se gásoste nimic care sN.
provoace reclamatii.
Opitan : (nesemnat)

Administratia etapelor germane PoVa wilitard germand 258,18..118

in Dobrogea
No. 404
Dare :
Comandantura etapelor 262
Loco
Din mai multe sate din zona etapelor ne sosesc inntiintári
asupra conduitei inadmisibile a solda(ilor bulgari, trimisi ca in-
vdttitorl. Ei participei pe fald m mare mdsura la propaganda
bulgäreascd, siluind popularia prin ameninrän sz constrageri
semneze declaralii care sti aiba ca urmare alipirea Dobrogii la
s
Bulgaria si ín acel4 timp sá con fie ofense la adresa administra-
tier germane. In unele sate ei participd in mod neadmisibil la
administrafia comunald. Ei si-au procurat stampile cu inscriptte
bulgdreascd, precum si formulare bulgaresti de permisurt pentru
drum. Cu colaborarea cónsilierilor comunali ei au emis pasapoarte
si au incasat pentru ele taxe ; apoi au convocat adundri ale co-
munitafilor i au Inceaat sd obfie plata salarului de invafatori.
E nevoie ca in toate localitiifile in care se afld invätdtori bul-
gari, aceftia sd fie din scurt supraveghiati i mai ales sei fie In-
piedicati dela orke amestec al lor în afacerile comunale ; iar
Oampilele comunale bulgeiresti cu insemnele statului bulgar, sa
www.dacoromanica.ro
 327

fie confiscate si s5, se cerceteze dad, nu cumva in chip fraudulos

acesti invätätori sau consiheri comunah nu emit bilete de liberà
circulatie. In asemenea caz se vor pedepsi toate persoanele civile
ce au participat la emiterea unor asemenea bilete, precum pi aceia
cari s'au folosit de ele, in mAsura in care au depKsit ordonantele
privitoare la circulatie. Se va face deci o annuOtIl cercetare
asupra oricArui caz de conduita neadinisibilrt a invAtAtorilor bul-
gari si se va inainta act.
emnat : von Unger
Lee Geneiel ro, act. si oispector

Sectiunea materillor industrialc Constciefo, 22 ilp)el 1918

din Administratia etapelor germane
din Dobrogea
No. 6789
Cutre :
Administratia oraplui
Loco
Din ordinul sefulm marelui stat major, se va elibera petrol
populariei civile deocamdata numai in schimbul aurului. Pentru
aceea nu se vor mai oere oartele de petrol.
Soblocot $i sef al secfienn
Brabant

Administratia etapeior germane Constanfa, 24 Aprilie 1918

din Dobrogea
Biroul materiiior prime de rSzboi
No, 66-14
CAtre toate comandanturile de etape
Tunsul oiler va incepe la 10-15 Mai si se va termina pán5,
la 5 Iunie, dupl cum urmeaz6 mai jos. Mieii intrA de asemena
in aceste prescriptiuni.
Inainte de inceperea tunsului, proprietarii vor comunica co-
mandanturilor locale cate oi si miei poseca.
Oile, inainte de tunsoare, vor fi spAlate de necuratenii.
Tunsoarea se va face astfel incdt sa se scoata Mua dintr'o
bucatA. Se vor preda atatea lni cate ei i miei existA

www.dacoromanica.ro
 328

Luarea in primire a lanii se va fats n urma lii éfe6tntrib

de cumpAratorii firmei Iosa Michell, cari au asupra lor un permis
(ausweis) eliberat de administratia etapelor. Cumpäratorul va da
pro"prietarului oilor o adeverintrt de cantitatea Iânii predate i de
preturile plätite.
Tunsoarea oilor dintr'o turma bolnava de vArsat si de râie
se va face la urnia deasemenea i tunsoarea oilor bolnave din o
asemenea turmä. Oamenii ocupati cu tunsul oilor bolnave vor de-
sinfecta cu grije hainele, inalta'mintea, mâinile i foarfecile0 in
genere toate lucrurile ce au venit in atingere cu animalele bol-
nave. LAna din aceste turme se va impacheta in saci purtfind in-
dicaii asupra provenientii si a felului molirnei i astfel se va
expedia.
Preturile ce se vor plati de cumpärkori tAranilor sunt
urmätoarele :
Lâna de pol-spangi, finri ca mkasea, 4 lei chilogramul.
Lana de tigaie, turcank länä grisa ti neagra : 3 lei kgr.
Circumscriptiile vor avea o deosebitä grije ca nu cumva
aceastN Mug s5, fie dusä prin contrabanda" in Dobrogea bulga-
reasa sau in zona de operatiun', unde se plkesc preturi iu mult
mai mari.
CumpNrátorilor li se va da tot concursul necesar.
Rebensburg
C4pdan de manna

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
V. Parvan : Gerusia drn Callatrs. An. Acad. Rom. Ser.
H. Tom. XXXIX, 1920.
E un studiu important relativ la viata social5.-reDgioasä tn
sec T. d. Cr. in Callatis i, indirect, in toate orasele de la Pon-
tul-stâng. O stelä de marmurä gäsitä la Mangalia in cloud frag-
mente, cu o lungä inscriptie in onoarea lui Apollonios, un generos
binefäditor al concetätenilor sai, adaugä lumini notiä la cele ce
se stia pänä acum in aceastä chestiune.
0 interesantä schitä istoricá precede studiul propriu zis.
1. Callatis, fica Heracleei Pontice, nepoata strävechei Megare
doriene", a fost la apogeul puterii politice in epoca dintre anii
400-250 a. Cr. Stápänitorul Traciei, regele Lysimach, voind a
supune orasele de la Pontul stâng, - Callatis dete semnalul
rasvrätirii la 313 a. Cr. alungänd din cetate garnizoana dusmanä.
Apoi se alie cu celelate colonii amenintate, cu Tracii i cu Scitii,
precum si cu rivalul lui Lysimach, cu Antigonos, care ii si tri-
mise ajutor pe uscat i pe mare. Dupä o resistentä de câti-va
ani, abia pe la 302 a. Cr. Callatis ajunse din nou sub puterea
lui Lysimach. - Incercarea fäcurä de l:allatiani pe la 260 a. Cr.
de a supune cetatea ionied Torni, nu isbuti ; ba incä îi aduse in
conflict cu Byzantium pentru suprematia ia Pontul stäng.
De acum incepe decäderea politicA i militarä a cetätii ;
insä proOeritatea economicä continuä mai departe. Comertul de
cereale era principalul isvor de cdstig. ,IStatul Callatian aveä o
lege specialä, care fixä raporturile dintre creditpri i debitori».
Bancherii «primiau depozite i deschideau conturi curente». Ne-
contenitele atacuri ale barbarilor pe us3at, plaga piratilor pe mare
concurenta Chersonesului Tauric in comertul cu cereale, aduc

www.dacoromanica.ro
 330

decäderea Callatidei. Avand o puternic5 con5tiin1 ä dorianá4; tinand

la dialectul lor, in care scriu mai toate inscriptiile; cälätori indräzneti
5i comercianti harnici, - Callatianii au avut totdeauna stranse legO-
turi 51 cu centrele ionice de pretutindeni. - Ca cloven de activitate
stiintifia avem pe Demetrios Callatianul, care intre 216 -200 a. Cr.
scrise Despre Asia i Europa" in 20 carp, folosite de geografii 5i is
toricii posteriori. Sub stápAnirea roman5, Callatis p5strA insemnäta
tea enmercial5 ; unsa o viat5 politica proprie nu mai erà cu putint5 .
in schimb, viata sociala 5i culture tau un avant mare.
11. Din inscriptia amintitä mai sus se vede c5, pentru
glorificarea lui Apollonios, pristavul va vesti la sarbatori publice
cA poporul 2ncununeaz5 pe gymnasiarhul i agonothetul i pe
primul -intemeetor al gerusiei §i gerusiarhul dintru inceput al ei,
cinstindu-1 pre dansul cu ináltarea de statui de aramä chiputi
i

pictate". Ca agonothei, oferiä särbatori i jocuri, insotite de jertfe

51 terminate cu ospete. Ca gymnasiarh, supravegheä in deosebi
educatia ephebilor (tinerii in varsta de servictu minter), i aveä
grija jocurilor i intrecerilor din gimnaziul ora5ului.
Cetatenimea din toate ora5ele grece5ti se impartia in 4
colegii, dupä varstä : copiii, ephebii, bat-bath, b5trattii. Fiecare
categoric aveá dreptul de a utiliza gymnaziul pentru exercitiile
sau pettecerile corespunzatoare varstel. Pe langä amide, mentul
;pedal al lui Apollonios este cä a constituit gerusia, adica a-
sociatia batranilor din Callatis, separand-o de celelalte cate-
gorii de cetateni 5i devenind gerusiarhul, pre5edintele ei. Tot
deodata stabili ca g.mnaziul sá nu mai fie folosit laolaltä de
toti, ci hotari timput 5i locul din gimnaziu destinat fiedrut
colegiu de varstä. Pentru ca gerusia, ahia constituita, sá aibá
o existentä realá idurabilá, el it dete un fond cu care s5 se
poatá práznui in mod demn sárbätoarea neocoricä", adicä in
cinstea familiei imperiale pe care el inraia data" o inflintá anume
pentru gerusia din Callatis. Pe lauga aceasta, gerusia din Callatis
aveä toate atributille social- religioase, pe care gerusia le aveä
contemporan in toate cetätile grece§ti", actele ei avand un ca-
racter quasi-oficial in viata publidi a cetatii, intoernai ca i ho
t5rarile colegiului ephebilor 5i bárbatilor.
Inscriptia enumärä sarbätorile la care Apollonius va fi in-
eoronat : la adunarea cea mare, and se alegeau magistratn
anului viitor ; la Caesarea", sarbätoarea in onoarea familiei im

www.dacoromanica.ro
 331

periale; la sarbAtoarea baloiulut celui mare; la Diomvria",

särbätoarea umiditätii roditoare dela sfarsitul toamnei, and se
adora Pämäntul Maniä", si la praznicele publice ale poporului.
Sarbatoarea diomvria" cu numele ei original, necunoscut In
restul lumii grecesti, denotä spiritul creator al Callatianilor in
viata religioasit i importanta agriculturii pentru existenta cetätii.
In sfärsit, amintirea lui Apollonis va fi tternizatä prin
statui de bronz i tablouri cu chipul lui, expuse in gimnaziu,
portice, temple etc., lucräri nepästrate pânä azi, dar a ekor
valoare artistica. autorul studiului o deduce judecând dupa tehnica
obiectelor de teracotA din acea epocä, ajunse pänä la noi.
Ambunte caracteristice si analize luminoase imboatese
acest studiu, dandu ne un tablou sugestiv despre viata socialä,
religioasä, artistica a Callatianilor in secolul I d. Hr,
G. CORIOLAN

C. Litzlca Castele romano-bizantine in Dobrogea.

Sub acest titlu autorul publicä in Convorbiri Literare No.
3-4 din Martie-Aprille 1920, un fragment dintr'o lucrare mai
intins5 Topopralia Balcanied in Evul-Mediu", careva apare in
Analele Academiei Române.
In cartea IV a operei sale De aedificiis", istorieul bizantin
Procopius din Cesarea pomeneste castelele clädite, sau reparate
de Justinian in lungul Dunárii, de la Belgrad pänä la Silistra.
Aitingand la Scvthia minor" (Dobrogea), citeazä urmätoarele
localit5ti intärite Hagios Kyrillos, Oulmiton, Mid() polls, Aegissos
.

gi Halmyris.
In urma s5p5turilor fácute de d -I V. Pâtvan, astäzi stim
pozitiv ca Oulmitôn este Vicus Ulmetum de la Pantelimonul de
de sus , iar Aegissus, pomenit de Hierocles, Itinerariul Antonin,
Notitia Dignitatum etc. se stie de mult cä era la Tulcea.
Rämäne identificarta localitatilor Ibida, Halmyris i Hagios
Kyrillos.
Ibida. In toate editiile lui Procopius stä tip5rit : lbidä.
Tinând seam5 de faptul cä ne gäsim intr'o regiune uncle popula
tiunea, deci i numirile topografice daco-tracice sunt destul de
numeroase, d-I Litzica e dispus a vedea in finala-dd o prescur-
tare sau o eroare de lectura din dava, in ct numele intreg ar
fi sunat Ibidava. In ceea ce priveste partea intâia a numelui,

www.dacoromanica.ro
 332

avand in vedere diferitele confuziuni de litere din scrierea majan-

cul i minusculá gread si alte consideratiuni filologice sì pa-
leografice, - d-sa propune mat multe lecturi Nibida, Albidä,
Dabida, Nikida, Alkida, Dakida etc. Numai desgroparile viitoare
vor arata care din aceste forme e cea adevärat5.
Pentru localizarea orasului d 1 Litzica îl cautá pe drumul
eel mare, care sträbätea Dobrogea de la sud la nord in toatä
lungimea Acest drum pleca dela Marcianopolis (Devnia, la
apus de Varna), trecea pe la Abritus (Abtatcalesi), Tropaeum
Trajani (Adam Clisi), pe la cetatea de la Mircea Vodä; pe la
Dorobantul, prin Ulmetum (Pantelimonul de sus), panä la S'ava
Rusä. drumul se bifurca : o ramuri apuca spre N W prin
Orta-chioi i Niculitel panit la Noviodunum (Isacea); iar alta
spre N E prin Baba-clag si se termina la Aegissus (Tulcea). De
oare ce localitatile citate de Procopius : Ulmetum i Aegissus,
se gäsesc, una la extremitatea nordic5 si cealalti chiar pe
acest mare drum militar, e aproape sigur c5 i lbida trebuie
sä fi lost tot lâng5 acest drum. i, flindc5 punctul strategic cel
mai important la N. de Ulmetum era la S'ava Rus5, unde drumul
se bifurca si unde mai venia si a treia cale secundar5 care, prin
castrul de la Ceamurlia de jos, unia drumul cel mare din mij-
locul Dobrogii cu drrnul cel mare de pe litoralul marin spre
Histria i Tomis, - de buni seamd c lbida s afla la Slava
Rusä (Chizil Hissar-Cetatea Fetei). Aci se aflá ruinele unei cetäti
foarte mari, având o suprafatä de 24 hectare, cea mai insem-
nata cetate din cele cunoscute in Dobrogea. Laturea nordic5 e
de 344 m., avand douä turnuri in colturi i cinci turnuri inter-
mediare ; laturea de est are .W4 m. cu §apte turnuri, dintre
care unul in coltul sud-estic i ase pe parcursul zidului; laturea
sudic5 are 435 ni cu opt turnuri, din care trei pe vale §i cinci
pe un deal de 150 m. inalime, dominand inprejurimile ; iar
iaturea de vest are 591 cu opt turnuri, dintre care unul chiar
pe arful dealului. De la W. la E, cetatea era liiiatä de un pâ-
râu, a cärui intrare si iesira pare a fi fost chiar Lang& portile
de risärit i apus. Intinderea mare a ruinelor, precum si nu-
mele de polis (-ora) ce i-1 dä Procopius, ne aratä c aci avem
de a face cu un adevärat ores intärit, iar nu cu un caste!, sau
castru oarecare (castellon, sau frourion).
1-lag1os Kyrillos, dupa d-1 Litzica, trebueste egutat Pe
www.dacoromanica.ro
drumul Dungrean, intre Sucidava (aproape de Silistra) i Ulme-
turn. Dupd d 1 Weiss, un bun eunoscdtor al Dobroaii, ar fi la
Rasova. Insd d-I Litzieo, bazat pa faptul cd punctul strategic
cel mai important pe drumul intre Durostorum - Ulmetum
era la Axiopolis (-Cernavoda), îl identified cu aceastä localitate,
cu atAt mai mu't, cu eat tot aci se terrnind i intreitul val de
apgrare - valul lui Trajan -- care leagd Dunärea cu Marea
intre Hinog-Cernavoda si Constants. De si Procopius citeazd in
opera sa si orasul ,.Axiopa"-Axiopolis, totusi, având In vedere
cd sunt destul de. frequente cazurile (And Procopius citeazd
aceeasi localitate de dour], sau chiar de trei ori, fie cu aceeasi
formil, fie cu forme mai mult ori mai putin deosebite, - ceea
ce ne duce la concluzia cá autorul s'a servit de mai multe izvoare
la cornpunerea operei sale, - este foarte posibil ca Hagios
Kyriflos sd fie la Axiopole. Argumentul eel mai botarator pentru
aceastá identificare îl aflä d-1 L'tzica in martirologiul Hieronymian
unde se pomeneste de trei ori un sfant, Chiril, care a piitirnit
chiar la Axiopole. Devenind sfânt local, probabil i s'a ridicat
aci o biserieg a cgrei vaza .a dus la inlocuirea numelui vechiu
al orasului cu numele siântului. Aceasta se va fi petrecut prin
sec. V, VI d. Cr., cad numele topice crestine incep sä apard
prin sec. V.
Halmyris era o localitate langd lacul Razim, pe care Plinius
cel Britt-fan il numeste tot Halmyris. (Natur. Hist, IV, 24). Acest
oras e pomenit de scriitorul bisericesc Philostorgios din sec. V.,
care scrie c Halmyris era situat in Moesia Europeand, in regiunea
Dunärii i cä inteo iarnä, inghetând fluviul, barbarii ian treeut
si au cuprins orasul. De altä parte, Itinerariul Antonin citeaza
la 9000 pasi de Salsovia (cetatea de la poalele Bestepei, lángd
Dundre), pe drumul mare spre Histria, loaalitatea Salmorude (din
Salmorus, corespondentul latin al lui Halmyris), care e identic
cu Balmyris. Deci localitatea se alla la N. lacului Razim i a
nume intre el §i Duare.
Dupä d-I C. Moisil, orasul ar fi fost langä satul de azi Moru-
ghiol, unde existd urmele unei vechi asezdri romane, exact la
9000. pasi (-1377 km) de la Salsovia. Insä localizarea la Moru-
ghiol, deci king& apele dulci ale Dundrii, nu explic5 numele de
Halmyris si, de aceea, d-1 V. Parvan îl a§aza la punctul numit

www.dacoromanica.ro
 --
334

azi Cetatea Zaporojenilor, aded aproape de Dunavat si lacul

Razim, unde de asemenea se afla urmele unei cetati mari romane.
Deslegarea definitiva o vor educe .insa numai sapaturile ar-
heologice.
Cei ce se intereseaza de trecutul Dobrogii, nu pot de cat
sa multumeasca d-lui Litzica pentru interesantul d-sale studiu.
Dr. J. Gherghel : Cdteva contribufluni la cuprinsul nofiunli
cuviintului Vlach".
In Nr. 5-6 din Mai-Junie 1920 al Convorbirilor Literare,
d-1 Dr. J. Gherghel îsi continua cercetarile sale mai vechi, de .

un pasionant interes, asupra mult desbatutei chestiuni despre

continuitatea Romanilor in Dacia Traianä. ldeea fundamentalä,
hrul rosu din acest articol este cd numele de Vlach" are o
origine mai curand orientala de cat germanica, de oare ce el
apare fncti de timpul Hunilor la nordul Dundrii ; iar faptul ca
cuvAntul de vlach", cu intelesul de ,,cal" apare la inulte neamufi
inconjuratoare pdria la Germani, Litvani i Normanzi, pare a
reflects, inpreuna cu alte indicii, o conceptiune adânc "inroad-
natá la popoarele cele mai felurite clespre patria nord-danubianii
a poporului nostru, din timpuri ce se pierd fa negura trecutului".
Interesante sunt amanuntele acestui articol.
In isvoarele apusene numele de Vlach" se poate urmari
DMA in epoca lui Carol cel Mare ; de aceea multi comentatori
istorici i au atribuit o origine germanica. In literatura bizantina
insa el apare mult mai de vreme in euvantul Vlacherne",
prin care se desemneaza biserica, palatul imperial, poata de
aur, balle i podul dintr'o parte a Constantinopolei. Numele de
Vlacherne" pare cá pAstreazd in el amintirea cea mai veche
a poporului nostru. Dupa cronicarul Genesios din sec. X,
Vlacherne si-ar trage numele de la un duce scyt Vlachernos",
omordt acolo. Cuvantul Vlachernos insa, insemnead, In bizan-
tina sec. X (vezi dictionarul lui Suidas) Vlastar de Vlach",
adeca de Roman. [Genesws-Basileiai, ed. Bonn. 1834 IV, pug. 86].
Urmarind mai departe chestiunea, d-1 I. Gherghel gaseste
in cronicarul Theophanes un pasagiu in care se povesteste
despre o regina a Hunilor Sabiri, numita Voarex, care a trecut
la Greci cu 100.000 oameni, dupa moartea barbatului ei Valag"
tirea aceasta de la ineeputul seo. IX, se refera la evenimente

www.dacoromanica.ro
 335

din sec. V. (Theophanes-Cronoaraphia ed. Bonn. 1883 reidnier p. 176 ;

1939 I p. 269).
Cu trei secole inainte de Theophanes, un alt cronicar bi-
zantin, Malalas, dd in ,,Chronographia" sa o relatiune de aceeasi
naturd. 1nsd aci regina Hunilor Sabiri se chiarna Voa", iar
bdrbatul ei mort : Vlach". (Malalas Cronographia ed. Bonn 1831 p
430. Scrie coin 'bare 490- 578, ditpit Krumbacher p 325).
De oare ce Vlacherne exista i in sec. V, - cáci impärd-.
teasa Pulcheria (450-457) construi acolo o biserica frumoasd,
inchinatá Sf. Fecioare Maria, - rezultd cd Vlacherne ar fi
fost o colorrie a unei populatiuni romänesti lângd Constantinopole,
- venitá acolo din spre Scyti inainte de mijlocul sec. V."
Traditia despre o populatie románeascä de langd Constan-
tinopole, asemdnându se in datine cu Scytii, ba având i aceeasi
origine, se gäseste si la cronicarul Pachymeres, din sec. XIII
Pachimeres de Andronico Palaeologo ed. Bonn. 1835 p. 106.
Insd stirea cea mai veche despre un duce scit ucis la
Vlacherne, de la care duce îi trage numele i acest loc, se afla
la Dionysios Byzantios care, dupä C. Müller, a trait dupd dart-
marea Bizantiului de cdtre Septimiu Sever (196). Dionysius scrie
Tertius (locus) vocatur Blachernae a quidam rege ibi regnante".
fe Mnile Geographi accieci minores Dinoysii Biz. Anaplus Bospori
Thracii, Paris 1861, II p 2 -1011 Märturia cea mai veche dateazd,
prin urmare, cam din sec. Ill d. Cr.
Toate aceste mdrturii îl indeamnd pe d-1 I. Gherghel a
respinge etimologia cuvântului Vlach din Volcoe" (Tectosages),
admisd de cea mai mare parte din istorici i filologi, dupd reco-
mandatia lui Tomaschek, i a-i admite o origine orientald.
Ca adept al convingerii cä leagänul strävechiu al Romd-
nilor pare a fi fost cu precumpaire tot /Arne nord-Dundrene",
d-1 Gherghel mai aduce in sprijinul acestei convingeri Ina
câte-va argumente, in legAturd cu cuvântul Vlach.
La Cumani cuvântul ulah" (neamurile turce nu pot pro-
nuota pe acest V initial ca V) a ajuns st insemneze cal".
(Kuun codex cumanicus Budapest 1880 p. 119 etc.) Hasdeu a-
ratá cá Románii, mostenind obiceiul vechilor locuitori ai Panomel,
se indeletniciau din timpuri strävechi cu jugänirea armásarilor.
Aceasta se vede si din terminologia ealulni jugánit la diverse
popoare ca : Germani, Poloni, Ruteni, Litvani. (Hasdeu In Orien_

www.dacoromanica.ro
 8436

talisten-Congress zu Wien, Romiinische Revue 1886. p, 648).

La aceste exemple d-1 Gherghel adaugä termenul de ulah" al
Cumanilor, de blakkr" al Normanz,lor si forma ulagh" la
Mongoli. Autorul se intreabä : eine sä fi fost jugänarii interme-
diari, cari sä fi transmis Românilor meseria Sarmatilor ?
Ungurii numesc pe Romani : «olall»; insä Ungurii, dupa toate
probabilitätile, au Imprumutat acest nume dela un neam turco-
tatar ce a venit in atingere cu Romanii, inainte de venirea Un-
gurilor. A cest neam trebuie sa fie, clupä d-1 Gherghel, Clzazarii,
aliatii din sec. VI! ai impâratului Heraclios i cari locuiau pe
la Nordul Crimeii si M. Azovului. In Chazari s'au contopit
Hunii Sabiri, peste cari a stiipanit, dupä cum s'a pomenit mai
sus, si regina, al carei sot se numia Vlachernos. Dela acesti
Chazari, in mare parte mozaici, ne-a rätnas in toponimia rii
noastre nume ca Jidova", Movila Jidovilor", etc,, jidov avand
inteles de urias". Aceastä nomenclatura presupune un contact
lore Romani si Chazari. 0 semintie de Chazari, anume Caharii,
s'au alipit mai târziu de Unguri, ceeace a avut ca rezultat cä,
intre multe alte cuvinte, Ungurii au primit dela et si termenul
de Olah".
Si la Normanzi apare numele Romanilor. Forma «Blau
manaland» - tera Blacorum (et Comanorum, am adauga noi)
se gäseste la cronicarui islandez Snorri Sturlesson (1178-1242).
Acesta povesteste cä impäratul bizantin Alexe I Comnenul (1080
-1118) «Kirialax» (Kyrios Alexios), pornind contra barbarilor
pägitni dela nordul Dunárii, a dus ostile sale in tam Romänilor
,<Blökumanaland», trecând prin câmpiile Pecenegilor «Pezinavöllu»
(Dobrogea? Bugeacul ?) Denumirea de Blökumanaland a cules o
autorul Edei probabil din gura mercenarilor Normanzi deta
curtea bizantinä.
Toate aceste izvoare de mai sus ne aratä o Ora a Roma
nilor in nordul Dundrii in timpuri destul de vechi, asa cä pe
ban lor D-I 1. Gherghel poate urmäri oo conceptiune adeinc
inrildacinaki la popoarele cele mai felarite despre patria nord-
danubiand a poporului Rostra din timpuri ce se pierd In ne-
gura trecutulab.
D-1 1. Gherghel nu-si propune sä deslege problema aceasta
destul de grea ; urmareste insä sä atragä atentia si a altor cer-
cetätori ai evului mediu asupra unor izvoari, eare pdt da In-

www.dacoromanica.ro
 3,37

demnul la o prelucrare mai departe a problemei. Cercetärile

d-lui OhergItel au nevoie Inca de limpezire. Pentru viul interes
ce ni, I-a trezit studiul d-sale, am crezut ci e bine sa staruim
mai mult asupra lui, adaugand insa ca' rezultatele pozitive, la
care ne-au dus pânä acum cercetarile istorice i filologice, tall-
turi conceptia Pxclusivisti a formärii poporului roman numai
In nordul Dunarii. Pe masura ce studiile critice smulg isvoarelor
adevaratul lor inteles, o conceptie mai organica îi face loc.
Poporul Roman nu s'a format numai In nordul Dunarii ci
4I In tot cuprinsul peninsulei Balcanice i cand apare pentru
prima oari in istorie, il gasim risipit din *tile actuale ale
Greciei pana in Carpatii Maramuresului i podisul Podoliel 4i
dela tarmurile M. Negre pânä la coastele M. Adriatice. Sfarticat
de infiltrarile slavo-turanice, el reuseste sä se inchege prin mi-
grad §i radieri dela centru la centru mai ales In Dacia Traiana,
pe cand in restul peninsulei Balcanice ramane in insule izolate
intr'o massa sträini, care cauta a-1 desfiinta pe mäsura ce trece
timpul.
C BRATESCU

D. Onciul: Faze le desvoltdrii istorice a poporului i Sta-

tului român. Discurs rostit in sedinta solemna dela 14 Mai
1919 la Academia Romanii.
Faze le desvoltarii istorice ale poporului i Statului ro-
man, zice d-1 Onciul, privite in perspectiva timpului, se in-
fäliseaza cu o regularitate matematica, desfásurandu-se in
serii simetrice, trick par a fi determinate de o lege sau or-
dine inerentá faptelor istorice. Citind cuvantarea d-lui On-
ciul, ear 'Area cä o provide* hotäräste, in epoce aproape
egale, fazele desvoltdrii istorice ale poporului nostru, in de-
cursul celor 18 secole trecute. D-sa îi imparte discursul In
trei capitole, flecare corespunzand ate unei mari perioade
de sase secole.
I. Prima este epoca de jormatiune a poporului roman.
tand pe Miklosich, sustine ca originea nationalitatii romane
plead din timpul depärtat, dud piciorul Romanului a cal-
cat pentru prima data primantul Illyricului ; dar punctul de
plecare al istoriei romane, desfäsurate pe primantul Daciei
Traiane, nu poate fi altul decal cucerirea romanä ce a pus
temelie poporului romanesc, In tara care este patria lui is-

www.dacoromanica.ro
 338

toricä si unde s'a desvoltat Statul national al Romani lor. Pe

acest teritoriu al Daciei s'au adus Tracoillyri romaniaati
cari, Incrucisati cu fratii Daci, au pus temelia poporului ro-
inkiest% El s'a format in unitate teritoriala i etnicä cu ele-
mentul romanic din provinciile dela sudul Dunarei i In le-
giitura neintreruptä cu lumea latind din Occident. Aceasta
unitate s'a mentinut i dupä ce Daeia a fost pierduta pentru
Imperiu, para la asezarea Slavilor i Bulgarilor la miaza zi
de Dunäre, In secolul al VIl-lea, cand elementul roman din
Dacia Traiana rámane izolat i in gall de orice legatura
directä cu Imperiul i cu lumea latinä. La aceastä datä po-
porul romanesc era format : el 4i avea limba lui, deosebitä
de latina vulgarä si de celelatte limbi romanice. In aceastä
perioadá de formatiune, Romanii au prima si crestinismul,
dupá cum arata terminologia crestiná de origine latinä, for-
matä dupä regulele fonetice ale limbii romanesti.
Il. A doua perioada e caracterizata prin inceputurile de or .
ganizatie politica a poporului romanesc pcinii la formarea Statu-
lui iiational, sub influenta predomnitoare a Statului bulgar in
prima jumatate a acestei epoci, a Regatului ungar in a doua ju-
matate. Bulgarii turanici au format in MOesia un Stat de du-
rata mai lungä (679-1018), care Stat intinzandu-se si la
miazázi de Balcami, a cuprins tot teritoriul locuit de Romani
in peninsula Balcanicä Apoi, slavizati i crettnati,' au e'er-
citat asupra poporului românesc, prin Stat t Bisertea, acea
influentá Maya, ale carei urme au ramas ,Inuparite in orga-
nizatia noastra ulterioara, atat politica cat si bisericeasca.
Dar aceasta influentä s'a exercitat si la nordul Dunarn, a-
supra Romanulor din Dacia lui Traian, In perioada de liniste
ce a durat Intre distrugerea puterli Avaritor de Carol cel
Mare, i panii la a§ezarea Ungurilor tu Panonia, adica intre
790-890. la acest secol de liniste, elementul roman din Da-
cia lui Traian a fost intärit i sparit prin admigratiunea e-
lementului din sud, pus in mi§care pria invaziunea slavo-
bulgarä, in aa mäsura, incat a putut sa absoarba cu totut
pe Slovenii conlocuitori, cari ne-au lasat atátea urme Ii
.umbä i toponimie. Prin urmare, elementul latiu din sudul
Dunarti, atat de numeros la inceput, scade panä la räm4i1a
Macedo-Rornanä de astäzi, pe and elemeutul , Daco.Romau
' .

www.dacoromanica.ro
 3a9
,

era .precumpanitor la venirea Ungurilor. 5i Jot hi, acest. se-

col, dupa risipirea Avarilot sti invaziunea Ungurilor, :s'au
putut forma cele dintäi alcätuiri de organizafie proprie la
Românii din Dacia. Organizafia aceasta pare sh fi fost -pro-
movatá i prin elementul roman venit de peste Dunäre si
care aducea o culturä cetafeneasci mai desvoltatä, forMat
-iudelung In imperin. Aceasta alcatuire politich este organi-
zatia judeceasca sau cnezeasca-voivpdal.
Regatul ungar catolic, intemeiat la .anul 1000 prin cres-
tinarea Ungurilor sub egida bisericii latine, hi vreme ce Sta-
tul bulgar fu desflintat prin B7aÍini, a inlocuit influenfa
bulgara la nordul fluviului, pdnä- atunci suslinutá mai ales
prin Biserica, si a determinat apoi istoria poporului roma-
nesc in vechea Dade.
Voevodatele cuprinse intre Tisa i Carpali au lost su-
puse si anexate la Regatnl ungar, iar cele de dincoace de
Carpafi, au urmat sa fie cuprinse in sftra influenlii ma-
ghiare, mai ales Oltenia, veche fari romäneasci, cunoscuta
ca atare - dupá documente unguresti i papale - sub nu
mele de fara SeverinulUi. Pe la flnele secolului XIII-lea, se
face unirea celor cloud voevodate "in unul singur (1290). Cam
acelas proces de unificare s'a petrecut, ceva mai tirzin, si
cu voevodatele din Moldova pe la jumatatea sec. al XIV-lea
(1359). Ambele principate surori au fost intunecate in lupte
cu Regatul .Ungariei, care ridica pretentiuni de supremafie
asupra finuturilor descalecate de peste munfi. Unirea sub o
singurä domnie' a' voevodatelor mai vechi, ,alchtuite din u-
niuni de cnezate; inteineierea dinastiilor nalionale si cuce-
rirea neatarnärii in .1upte vitejesti contra supremafiei ungu-
resti, aceste fapte au indeplinit intemeerea Statului national
;i In Tara Româneaseä Si in Moldova.
III. -Dupa aceasta epocä intemeietoare, dupá sase secole
de rezistenfa a poporului roman sub stapauire i influenfe
sträine, ce au conditionat desvoltarea organizaliei lui politice
pfinkla formarea Statului national, istoria romänä intra in
a treia fazA a aresfäqUrarii sale, aceea a Statului roman, care
deaswenea dureaza ase ;secole #. se incheie cu "intregirea Sta-
/u/ui national, prin unirea tuturor Romanilor din cuprinsul Daciel
Traiane. Ea prezintä doua perioade d ate trei secole.

www.dacoromanica.ro
 __ 310

a) Prima perioadä e caracterizatä prin domnia dinastillor

nationale in ambele Principate.
Perioada aceasta se inchee cu unirea trecAtoarea a tärilor
surori sub Mihat-Viteazul, ultimul din randul domnilor ce
pnä atunci, in ambele Principate, s'au succedat in coati-
nuitate dinastia in linie bärbäteasci aproape neintreruptä.
Luptele pentru neatarnare, prin care s'a indeplinit intemeerea
Statului in Prinoipatele surori, caracterizeazi intreaga peri-
oadi a dinastiilor nationale. Epocile ei culminante sunt ;

domniile lui Mircea-cel-Mare (t 1418), a lui Stefan-eel-Mare

(t 1504) §i a lui Mihai-Viteazul (-f- 1601). Fiecare din 4ceste
epoci !lichee, la rfindul lor, (lac o subdiv:ziune de aproxi-
mativ un secol de desvoltare caracteristicä. Aceastii perioadá,
pe langä desvoltarea politic§, precumpänitoare sub domniile
dinastice, mai este insemnatä i din puact de vedere cul-
tural. Biserica romani, intretinand unitatea bisericeascá prin
vechi legäturi biserice§ti, a fost i principala sustinátoare a
con§tiintei de unitate nationalä, in perioada dinastiilor.
b) Perioada a doua a fazei, ce cuprinde istoria Statului
roman pant' la unirea politicfi de azi a patriei romane§ti, e
caracterizati prin desvoltarea ideii nationale ce la sfar§itul pe-
rioadei precedente incepu a se manifesta prin formarea Jimbli
literare §i concretizarea id eii de unitate na tionalä. Ea se in-
cheie cu Indeplinirea unita(ii politice a Româniior, ca sinteZ4 is-
torica a desvoltdrii nationale de "kind acum. Pe cand in perioada
precedentii, desvoltarea istorici era predominatii de ideia
religioasä, in perioada aceasta se afirmä ideia nationalá prin
cultura limbii §i scrierii românegi, in legäturä cu ideia la-
tinitälii. Ideia nationalii a latinitätii a fost aceia prin care,
mai ales, s'a desvoltat §i intärit ideia unitálii nationale ; tar
ambele idei invietoare, una fecundand pe cealaltä, au creat
Romania de azi.
In aceastä perioadä deosebim deasemenea trei subdivi.
ziuni earacteristice de cite aproximativ un secol fiecare ;
1) timpul Domnilor pamanteni din di/erite familii (1600-1711116):
2) timpul Fanariofilor 171116-1821) ; 3) Renagerea nationald
sub domniile pamântene dela 1821 fi realizarea aspiratillor nap-
nak sub noua dinastie a Rornâniel. Curentul cultural din epoca
e intlorir.2 a lui Matei Basarab §i Vasile Lupu a fost eo-n

www.dacoromanica.ro
 341

tinuaf, In epoca de deadenla politica' din timpul Fanarioti-

lor, de catre Romanii de peste mnnti : ambele curente cul-
turale, unite, au adus Rena§terea urmatoare, semnalata prill
mi§carea nationahl dela 1821, care a pus capfit domniei u-
milftoare a Fanariotilor §i a inaugurat restaurarea politica
§i culturala sub domniile pamântene. In timpul restauratiunii
sub domniile pitmantene dupa fanarioti, aspiratiunile natio-
nale erau Indreptate mai ales spre trei dorinti de capetenie :
unirea tarilor surori, 1ntemelerea dinastiei §i neatarnarea.
Unirca Princpatelor Intr'un singur stat, Romania, realizatii
sub ultimul Domn ales dintre pfilranteni, Alexandru 1. Cuza,
a fost prima cucerire nationalä hi aceastä directiune. Dinastia
§i neatamarea, Incoronate cu regala coroaufi de ntel, ni le-a
adus binecuvantata domnie a Intemeietorului dinastiei §i a
Regatului Roman, Carol Intetneietorul. Urma§ul sau, Majes-
tatea Sa Ferdinand I. regele glorios al tuturor Romanilor,
a Indeplinit cea mai Malta aspiratiune de pana acum a nea-
mului românesc §i din punct de vedere cultural.
Pe langa desfa§urarea fazelor istorice ale poporului ro-
man In serii simetrice, se mai constatä faptul cfi epoca di-
nastiilor nationale §i cu aceea a dinastiei actuale sunt cele
mai glorioase din istoria neamului nostru. In fata unor ase-
menea constatäri, mai poate fi vorba de un joc al hasardului
sau de o coincidenlä de Imprejuräri norocoase ? D-1 Onciul
spune : «Se vede ca i Jenomenele istorice - de§i determinate,
pe Naga conditiunile fizice §i tmprejuriirile timpului, de
actiunra individualä au colectivii a oamenilor §i In special
a marilor personalitati - urmeazá, in IMit generale, dupa o
lege sau ordine suprem, cu necesitate istoric».
G. D. PETRESCU
Profesor la c. normal& din Constaqa

Un tablou is1 oric bulgäresc. Poarta titlul : Istoricesca

carta na Balgaria ot osnovanieto nä bälgarscoto tarstvo do
dues 679-19154.
Dimenaiunile: 95X62.
Jumätatea de sus a tabloului cuprinde 25 coloane de
marmurii, In varful ciirora se afla bustul cate unui tar bul-
garesc. Ca cat larul a fost mai Insemnat, en atat §i coloana
e mai Inalta.

www.dacoromanica.ro
 342 .

Primal tarat cuprinde 12 coloane cu urmátorii tari :

shsparuh 679-700 : Tervel 700-720 ; Cardam 778-803 ; Crum

S03-814; Ornortag 813-830; Presian 837-852; Boris I -853-889;
Simeon 893-929; 'Petär I 927-969 ; Boris II 969-971 ; Samuil =

971-1014 si Ion Vladislav 1017)=1018. 'In total, primal tarat a

durat 339 ani. Pe coloana. cea Mai inaltä stä Simeon, care
pentru aceea e Mcut cu gura larg deschisä, ca unul care a-
jungAnd eel dintdi in vdrful uhui deal, striga un ura 1" for-
midabil. Accasta a fost intentia artistului. Primii sase tari
au capetele acoperite cu niste 'coifuri rotunde, cu cerc la
bazá in jurul capului i uguiate sPre vdrf. Asparuh si Car-
dam au cdte o panä in cOif; Crum are douä. De la coif se
lasá niste zale ce le acopere urechile si ceafa si se inchee
sub bärbie. Port feudal apusn.-De la Boris in colo tarli
poartä coroand bátutá in pietre scumpe rosii i albastre. ai
eu cruce deasupra, afara de Samuil si Ion 'Vladislav, cari au
tot coif. Coroana ar insemna asa crar independenta recunos-
cutä.
Dupä aceea un spatiu gol inseamnä ,(robia bizantinä»
dintre anii 1018-1186, adieä 168 ani.
Urmeazä al doilea tarat bulgar cu 11 coloane de mar-
mura si ea armátorii tari : Aian I 1186-1193; Caloian (lonitä)
1196-1207; Asan II 1218-1241; Miliail Asan 1216-1257; Cons-
tantin Tih 1258-1277; Smile! 1277-1279; Gheorghe Terter
1280-1291; Teodor Sviatoslav 1296-13112; Mihail Sisman 1323- -

1330; Ion Alexandra 1332-1371 si Ion Sisman 1371-1393.

Dintre: acestia, Asan 1, Caloian Si Mihail Sisman sunt re-
prezentati cu coif, iar ceilalti cu rniträ, sau coroanä ea
pietre scumpe si cruce deasupra, afarä de tarul Smile!. Pe .

coloana cca mai inaltá e pus Asan 11. .

Vine un al doilea spatiu gol, care e notat cu robia

turceasc" dintre 1393 si 1879, adicä 486 ani.
Iirmeazä, in fine, douä coloane de marmord: pc prima
mai mieá,.e pus Alexandra Batemberg '1879-1806; iar ye a
doua Ferdinand. I 1ti77(fiyA data). .

Jamätatea de jos a fabloului cuprinde sub lie care din

cele trei grupe de tari cdte o hartä, cea mai mare
intmdere teritoriald .a statului bulgar. .

ASa, Sub Simeon, in sec, IX, taratul e arätat cä cuprin-

www.dacoromanica.ro
 343

de teritoriuI limitat la nord de o granitá ce merge de la

garile Chiliei la Siret, apoi pe Milcov 'Ana in Carpati; de
aci pe creasta Carpatilor Moldovei 5i Galitiei pariö la gra-
nita Silezici, de unde coboará spre SW la Dunäre, ceva mai
la E de Cornorn; urmeazá apoi cursul Dunärii la vale 'And
la gura Dravei 5i de aci pe Drava in sus pang intr'un punct
de unde eDboarä drept spre S h confluenta raului Vrba cu
Sava; urmarege cursul acestui rdu panä la izvor 5i de aci
la Adriatica, la S de Spalato.-Granita de rniazä zi pornege
de la golful Burgas, trece pe la N de Adrianopole, pe la N
de Seres i Salonic, face un mare ocol spre sud in Tesalia
spre golfal Arta i apoi urcä paralel cu coasta M. lonice, la
o anume distantä de arm, panä la stramtoarea Otranto. Pc
coasta Adriaticei mai rärmine in afarä de tarat o fä5ie in-
gustä, incepind la N de Valona §i terminandu-se la Scutari.
laid visul cel mai märet al megalornaniei bulgare.-ln Mol-
dova *i Basarabia ca 5i peste Nistru se noteazá «Atelcuzu»,
cu explicatia Partile Maghiarilor, sau Turcilor"; iar mai
spre nord se inseamnä pärtile slavonegi". Prin Ungaria a-
puseana se pune Velica Moravia", iar la S lángä M. Egee
5i Mediterana: Imperiul loizantin" sau Rimsca dirjava".
!rare alte cariositáti ale acestei hárti, mentionäm cä
Bucuregi e numit «Perun», intocmai ca unul din zeii slavi-
lor págani; iar ca localitáti mai insemnate in lärile roma-
ne5ti se clan numai cele ca resonantd slavä: Predeal, Brapv,
Sighin (Sib:u1), Toplita, Bistrita, Dobrel (Debretin) ; apoi
Mocren, Vinga, Lipa i Ru5ava in Banat, Severin in Olte-
nia ; iar in Dobrogea Drästär (Silistra) 51 micul Preslav, pe
care, D-zeu 5tie dupä ce izvor, il pune la Cernavoda. lu
Atelcuza noteazá Tecuci i Belgrad (Cetatea Alba).
Deoparte 5i alta a härtii sunt notele explicative, din
care atlám ca primul tarat bulgar a durat 339 ani 5i cá,
intre alte ora5e, avea si Silistra i Tuleea (Dupä ce 1,isvor
va fi constatat existenta Tulcei, cu acest nume, in sec. IX,
iarä5i D-zeu 5tie). Cu multä mândrie se mai afirrnä cä acest
tare cuprindea: tinuturile unguregi, Romania (sic), Bulga-
ria nordica 5i sudicä, Macedonia, Tesalia, Epirul 5i Serbia.
Capitala a fost Velica Preaslava", adecá Marele Peeslav.
Suprafata taratultri lui Simeon atingea 598.000 okb. klrn,»

www.dacoromanica.ro
 344

(sic). Si, In fine, se' mai adaugä cá pe atunci numai douil

state erau mai marl in Europa: imperiul Francilor i tara-
tul Bulgarilor I
Sub al doilea grup de coloane se dä harta Bulgariei din
sec. XIII, de sub larul Asan It. Ea se razimä pe trei märi :
M. Neagrá, M. Albä Egeicä) si M. Vänätä (= Adriatica).
Granita de N. e cursul Dtinärii, dela värsare pnd la .apus
de Belgradul Serbiei ; cea de Apus, dela Sava pänä la Alessio
pe Adriatica ; iar cea de sud, spre Grecia : o linie dela Ter-
mopile pänä la M. lonicä, in dreptul insulei Chefalonia ;
spre Constantinopole : o linie dela sud de Midia pe M. Neagrä,
panh la gura fluviulni Marita. Capitala acestui tarat e la
TArnova. Suprafata e de 290.000 kb. khn." (sic). Taratul a
durat 207 ani, dela 1186 la 1393. Ca orase nordice i se (id :
Silistra si Tulcea I Totusi nici in aceastä vreme Tulcca nui
e pomenitä de vreun isvor istoric.
Pe aceastá hartá Românii sunt notati numai in Carpatil
Olteniei, cu numele de «Vlasi». In chmuia Munteniei autoru
scrie : «Bálgari». i aceastä cámpie, impreunä cu Bugeacul
Basarabiei, e datá ca Bind stäpanitá de Asan Il. In sudul
Moldovei sunt notati «Cumanii»; iar dela o linie ce ar porni
cam dela Oituz spre N-E peste Chisinau si mai departe,
peste Bu,g, - dela aceastä linie cátre nord e scris Rusca
dArjava" = stäpänire ruseasch. La apus de Carpati se pune :
,,Cräia ungureasch".
In fine, a treia hartä, de sub ultima graph de coloane, re-
prezintä Bulgaria asa cum o stim dupä räsboiul din 1913.
1 se dä suprafala de 114.000 kb. khn." (sic).

Autorul tabloului este B. Antonov. Tabloul e tiparit pe

hârtie de cretä si e destinat a fl distribuit In coli si biblio-
teci prin, incuviintarea Ministerului instructiunii publice din
Bulgaria, dupä cum se vede si din indicatia : Cartata e o-
dobrena ot Ministerstvoto na Narodnoto prosveastenie i prea-
porjcena za vsicichi ucilista i bibliotechi". Exemplarul pc
care-1 avem sub ochi, imprumutat nouä de d-1 Costacea, in-
stitutor pensionar din Constar*, poartä i o stampila, pe
care se disting bine vorbele : Narodo... Fond. Dobrodja"; pro-
babil : Fondul pentru educatia poporului din Dobrogea.
Tablouri de acest soiu s'au räspandit, dupä informa-

www.dacoromanica.ro
 366

Vile noastre, §i prin satele bulgäresti din Dobrogea In timpal

ocupatiei inamice. C. It

Soveja. Oameni dela Munte", edItura Socec & 1020

Bucure§ti, pretul lei 7.50.
Activitatea de pánä acum a d-lui S. Mehedinti pe te-
renul §tiintific, didactic, social §i politic a dat la ivialä o
personalitate complexä i minunat fazestratä sub toate pri-
vintele. Acei cari au urmörit aceastä activitate, au putut
vedea destul de limpede, cá In toate productiunile sale, scri-
sul §i vorbirea d-lui Mehedinti se Inflitisazä ea Malte ¡usu.
giri artistice. In «Cosfros», fn «Poporul», fn «Altä creltere»,
in conferintele i prelegerile universitare, fa discursurile po-
litice, ba chiar i in manualele sale de scoalä esti isbit dela
Inceput de bogata culoare a stilului, de plasticitatea ai nou-
tatea imaginilor, de armonia frazei i mai ales de simful
deosebit al valorii. cuvintelor. De aceea volumul din urmd
de care ne ocupim acum si cu care autorul, sub pseudo-
nimul Soveja, f2i face intrarea In literatura beletristioà, nu
a fost pentru noi o surprindere. Din potrivä, avem convin-
gerea cif autorul ne-a fäcut sä asteptám prea molt.
Nuvelele i schitele care aledtuesc volumul «Oameni
dela Munte» ne Infilitiseazá sub toate aspectele ei via ta din
tinutul Vrancei. Prin§i fn linii sigure i Inväluiti de autor
Inteo caldd simpatie, vedem mi§cAndu-se, gandind i simtind
pc urma§ii vechilor pläqi ai lui tefan cel Mare, fie fn ca-
drul märet al muntilor lor, tie rätäcind ca turmele prin
cimpille Bugeacului.
Pe löngä leghturile sufletesti ce autorul pästretzá ca
acest colt de OM, care i-a fost leagInul copildriei, d-sa a
hst fndemnat inobileze cu prestigiul artei nepieritoare
si de faptul cä aici s'au pästrat mai curate, din Imprejarari
lesne de Inteles, Insusirile caracteristice ale rasei noastre.
Gäsim in «Oameni dela Munte» un remarcabil talent
de povestitor. Frazá curge nesilitä, ca firescul limbii noas-
tre popular; färä st-gi piardä cötusi de putin caracterul li-
lerar, far particularitätile de limbä sunt intrebuintate cu
tact si ca mäsurá, contribuind fa chip minunat la redarea
culorii locale. Ici colo Ili amintqti de 1. Slavici (havätätow
www.dacoromanica.ro
 346 -

rul din Pádureni") i mai cu seamä de Ion Creangá, cfici

autorul, dispretnind ciudáteniile cu pretentii de originalitate
riscatä ale scriitorilor din urmä, continuä traditia cea bunä a
prozei românesti.
Soveja e un tip vizual cu un aseutit simt de observatie
si cu o intuitie adâncä a frumusetilor naturii, ceeace dd pär-
' tilor descriptive ale volumului o neobisnuitä putere de evo- '.
care. «Mosnegii», «Fagul», «Ciutacul», trei schite al cAror
subieCt este de o simplitate descurajatoare peatru alti mâ-
nuitori ai condeiului, au dat prilej lui Soveja sá inzestreze
literature noasträ cu trei nestimate. isicasta e o dovadä ho-
tärdtoare de bogatia sufleteasca a autorului 5i de talentul
exceptional, pe care ni4 desvälue volumul «Oameni dela
Munte». '

Nuvelele cu intrigä mai complicatä, cum este de pildä '

43uruianä», unde analiza suflefeasca trebuie adâncitä si re-
data cu adevärul lucrurilor träite, nu se ridicä la valoarea .

bucätilor. de mai sus. Ele se citesc totusi eu interes i cu

pläcere, cäci lipsurile serkinalate stint cu prisos implinite de
celelalte calitäti ale scriitorului.
In aceastä scurta receuzie nu s'a putut stärui asupra
frumusetilor de aintinunt, care se intalnesc pe fiecare paginä
din Oameni de la Munte".
Cine vrea se aibá cdteva ore de curatä emotie artisticA
si in acelas timp niânária ca tot se mai scrie" in tare
noastra, trebuc sa citeascii negre5it volumul.
3 B.

Note, D. Const. D. Pariano, mare proprietar, fost sena-

tor si prefect de Constanta si until din fruntasii vietii publice
dobrogene, .ne trimite pentru numarul de fatä al Analelor"
douä scrisori, cuprinzánd vederile, cugetärile i impresiile
d-sale, prinse si fixate pe bartie in linis'ea - vai I prea mare
acum, dupä devastarea inamicä - a somptuosului d-sale
conac dela Hasancea.
Publicäm cu plácere scrisorile d-lui Pariano, dupä cum
vom publica- succesiv i pe cele c ni se mai promit, pentra
francheta, convingerea si dragostea de bine ce respirä din

www.dacoromanica.ro
 347

ele ; 51 simtim de-abia trebuinta s adiiogam ea' vederile, cu-

getárile i impresiile exprimate in ele sunt cu totul perso-
nale autorului, ca 5i stilul d-sale limpede, curgator i pe
alocurea eaergic, caracteristic §i Printr'un particular 5i sim-
patic arhaism,
R.

www.dacoromanica.ro
 = 11Z .A. 'I' A
La No. 1 pag. 109, strofa ante-penultimil, 'India al 2-lea
BA se cites seA :
Ne-am schimbat in astd oarä.
In No. 2 pag. 285, randul al 3-lea de jos In sus : se va cifi :
cartea VI in loe de IV.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro