...

---
e .SOCIETA TEA DE ASISTENTA

FINANCIARA SI INVESTITII

Sfera

34
PARTENERUL IDEAL DE AFACERI

PENTRU DUMNEAVOASTRA
Politicii

...... .... ...................... ..............

~ ~ ~
RFVIST/\ Ll INARA DE STllNTE POLlTlCT l:l)lTATA m.:
-~
FUNDATIA "SOCIETATEA CIVILA"

Anul Y 64 pagini - 2.000 lei

Plasamente sigure si rentabile prin:

FONDUL MUTUAL SAFI

5
Capitalizarea economiilor si pensii prin:

FONDUL PRIVAT DE ACUMULARE SI

PENSII

Asistenta financiara pentru persoane fizice si

juridice prin diverse produse financiare.

CU NOI VIITORUL ESTE MAl SIGUR!

Bd. Balcescu nr.21 Tel. 312.49.60 , 312.39.37

 Cuprin!)
Editorial Board
Sfera Politicii 2. Edirorial Stelian Tanase Din nou des pre elite (1)
CAUN ANASTASIU eslc dtit5 d~ mcmbrii Parlamcnlului, de cci mai imporlanti
DANIEL CHIROT oameni dc afaccri. inlclectuali, 03mcni politici ~ i studcnli. 4. 1995 Liana Ioneseu Parlamentul Romiiniei
Sfe ra IJolilicii a.iunge :lcolo un de sc i:lU dccizii, .
DANIEL DELLETANT se cre cazii im ag inc, se ci~tiga influcn!a. 7. Sabina Fatj Un an preelecloralla Cotroceni
CHITA IONESCU
I;n :lboJ1:ltncnll:l S fcra Polil ic ii • ~ase luni - 15.000 lei 11. Eugen Cojocariu Sindicalismul- un an slab
GAIL KLIGMAN • un all - 30.000 lei
DAN OPRESCU plus taxele po~I:lle. 16. Dumitru Sandu Regionaliziiri identitare
STELlAN TANASE (editor) Abroad: :lllllua l subscription readers is ~

21. Mircea Raccanu Rel<l\iile romano-amel1cane

VLADIMIR TISMANEAJ\fLJ or its eq ll h 'alent in your country's currcncy.

COllI FlJ NDATI I\ SO C TETATEA CIVIL\'

In fata unei noi etape
G.M. TAMAs
Lci: 402466026422

llSD: 402466028405
24. Andrei Mocearov Incursiune in CSI
BA~K CO OP ROS ETTI

~C!Mh 30. Mihail Dobre Criza iugoslava: incepulul sfiqitului

In atentia dti torilor: 35. interviu Gale Stokes ill dialog Extinderea NATO:

President: DAN ClRIGORE

noua adresa a Flllldatici Societatca Civila este: cu Stelian Tanase un instrument pentru democralizare

Intr. Grigorc Alcxandrescu, nr. 3. ap. L

RcdaCfia: ofidu I po~tal 22/212 Bucure~ti 38. Dezbateri Aurelian Craiutu "Inescapable Liberalism"
Stela Arllire 12-15 luni-.ioi; 11-13 vineri
Mircca Boati Tel : . \ dministratic: 67.~ 6]86 • Tehnorcdactarc: 6140827 41. Adrian Marino Problemele politologiei romi\ne~li
• Fax : 2B ~B89
Romulus Brancoveanu 46. Analomia cOIlJLInismului Document Cazul Vasile Luca
Aurelian Criiiu\lI
Mihail Dobre 51. Actualilalea Virginia Ghi~a Congresul PNTCD
Goga-Mi'u'ie~ Ioana (=etar dcredaqie) Gasiri Sfera Politicii 13: 53. Ralu Filip Ipoteze plivind "cazul Miigureanu"
Liana lonescu
Libraria A\I
Gabriel Ivan BlIClne~li , Bd. Kogalniccanu 95A 55. Car,ti ~i alllori Dan Pavel Vladimir Tismiineanu, .uepetabiluJ trecut;
Bogdan P()pescu-Neqc~ti Blicurq li, Str. ( ienera] Bcnhdot 2-1­ Fantoma lui Gheorghiu-Dej
Victor Neumann Tg. Murq, Bd . I Deccmbrie ]9 18 , 21Ci
Dan Pavel Li lJ ra r ia '95 (Academici): BlIcme~ti , Calea Victoriei 12 58 . Cristian Preda Liviu Antonesei, 1umal din anii
Cristian Preda Libraria 155 (Drept): B1ICurC~li, Bel Koga1niceanu 24 ciumei: 1987-1989. incerciiri de
Cris(ian R. Pirvulescu (redal1or-~fadj.) Lihraria Kritcrion : Bllcure~ti, Calca Vicloriei 46 sociologie spontanii
Valentin Stan Librari:1 Copiilor: 13l1cure~ti, Pia!:! Romana 9
60. Sergiu Tara Eugen Weber, Dreapta romaneasca,
Louis Ull'ich Euromedia: Bucnre~ti, sIr. General BC11belot 41
Hans Roger, Eugen Weber, Dreapta
Graphics: Libraria i57 (ASE): BlIcllrc~li
eLlropeana - profiJ istoric
T omni!a Flores cu Librari:1 ere! ulescu : BlICllfC,~ti
Li br~l ria Bih a ci N:1plo: Oradea
A1allitgt'r:
Libraria Omniscop : Craiova 62. Sebastian Huluhan Alvin Toffler, Al Treilea Val,
!\ Iice Dum itrache
Fumlalia Car!ii: 13ucure~ti, Bd. Ana Jpaiesc li 3 .. Powershifl, Razboi .?i antirazboi
Desktop PLlblisbinp,: Libr.:iri:1 Prosum : Bra~ov, sIr. AngheJ Saligny 15
Q OM EGA PRESS '93 Nord-Est (Monitoru\) : [a ~ i, sIr. Smlrdan 5 64. Semna/e
Lib ra riile Humanit:1s: din Bucure~ti ~ i provincie
Manuela Gheorghiu Revista poate fi procurata ~i direct,
din lnlr. (i rigore Alexandrescu or 3, ap. 1, sector I Cum in 1996 se implinesc 40 de ani de la Raportul secret aJ lui Hru~ciov privind perioada stalinista,
SFERA POLITIC!! es lc inregisl rata in prezentat la Congresul XX al PCUS, ~i de la evenimentele din Ungaria ~i Polonia, revista Sfera Politicii
Cataloglll publica[iilor din Romani a la numa­
va publica, incepind din numarul viitor, 0 serie de documente inedite din arhive interne ~i externc
mI41 6.'i. Tiparul executat la ARARAT
Reprodueerea an icolelor apalUlc io publiea[ia referitoare la perioada respectiva.
Bd. RepubJicii 43, Bucure~ti
no.1slra ~e face. 1l1l01ai eu acordul redaqiei.
 Editorial
Din nOll despre elite (I)
STELIAN TANASE
ompozifia socialii a clasei suprapuse dupii 1989
C ~i-a modificat segmentele din care este alciituita.
Nomenklatura poseda capitalul politic (vezi
Pierre Bourdieu - distinqia capital social/cultural etc.),
ascensiunea socialii fiind condifionatii pfua fu 1989 de
apiU1enen!a la peR; celorlalfi Ie era blocata catiera ~i
accesul la decizii, resurse ~i inJluen!a publica. Alternati­
vele la aceasta regula a contraseleqiei elitelor erau extrem
de restrfuse. Capitalul politic (apartenenfa la PCR) a fost
decisiv pfuii fu 1989; dupii acest moment a devenit un
handicap, fu miisuri'i mai mare sau mai mica, fu flllqie de
vizibilitatea, pozi!ia ierarhicii ~i gradul de fusu~ire a unci a
unei profesiuni distinctii de "ocupa!ia" de apparatcik. De
altfel, au supravie!uit dezintegriirii peR la nivelwile so­
ciale echivalenle celor de!inute fuainte de revolu!ie per­
soanele sall gmpurile cu calificare profesionalii superioa­
ra. Numai aces tea au reu~it convertirea vechiului lor capi­
tal politic ill altul: economic sau managerial. Restul mem­
blilor aparatului de piU1id ~i administrativ (local sau gu­
veroamental) s-au declasat. E i se plaseaza pe pozi!ii infe­
rioare celor de\inute fu regirnul Ceau~escu, uneori piirii­
sind nu nllmai nivc\urile centrale, fualte, dar ~i pe celc me­
dii, populfud zonele pasive, lipsite de influen!a ~i relevan­
!a ale societa!ii romane~ti postcomuniste. Din guvernanli
s-all transforrnat fu guverna!i, din dominatori ei sfut astazi
domina!i de noua elita. Numai 0 cercetare sociologici'i. a­
tenta poate detennina propOf\ia fu care membrii vechii eli­
te (nomenklatura) a reu~it conversia fu noua elita. De­
sigur, fiecare lara din fostul bloc sovietic prezinta situa~ii
diferite, ill funqie de evolu!ia regimului politic intern ~i de
stadiul refoITIleior la data prabu~irii regimului . Ca 0 ipo­
teza, cred ca acolo unde recmtarea elitelor s-a tacut pe cll­
terii mai mult profesionale decIt de c1asa, deci lllde con­
traseleqia a operat mai PU!in, conversia nomenklaturii
spre noua elita a fost mai larga ~i mai facili1n consecin!a,
procesul de schimbare, de reforrne este mai adecvat cu­
prinzfud zone mai largi ale societalii.
Membrii ierarhiei politice - califica!i profesional ­
sfut mai pu!in rigizi daca au a1ternativii convenabila. Daca
SP nr. 34 / ianuarie 1996
I~i pot unbuniitap condi!iile de viatii ~i-~i pot asigura un
grad mai fualt de siguran!a fu afara nomenklallll'ii ~i fu
afara vechiului sistem. Ei i~i pot conserva privilegiile,
standardul ~i illtr-un mediu politic schirnbat. Dacii recm­
tare a elitelor s-a tacut pe criteriul fidelitii!ii fala de lideml
pattidului sau a patronilor locali, pe criterii de c1asii ~i de
fudoctrinare, atunci personalul elitei rczultat astfel risca ­
la orice modificare a sistemului sau fu unna cadelii (schim­
bare a echipei dirigente) vlrflllilor care i-au recmtat - sa-~i
piard!l! pozi!iiic, tarii posibilitatea de a ~i Ie pastra sau recu­
pcra ultelior. Conservatorismul elitei rezultat din contra­
select it: i~i gase~te explicalia fu acest PlllCt. Splljinitorii
din aparatul de prutid ~i guvemamental ai regimului lui
Ceau~escu din anii '80 au fost recrutali din anii '50, cfud
Ceau~escu era secretar CC PMR, fusarcinat cu cadrele. Ii
datorau cariera ~i i-au fost devotap. Cci care futre timp
~i-au diminuat devotamentul sau chiar au renun!at sa-I
sprijine s-au recrutat din patura celor mai instrlli!i. Au a­
p3f\inut primei generalii a intelectualitiitii tehnice ~i W11a­
niste care se impune in anii '60. Ei au fost flllstrati de po­
litica de cadre a lui Ceau~escu, interesat fu siguranla pu­
terti sale ~i nn fu integrarea elitei profesionale ill stmctn­
rile deeizionale. Era 0 linie ill sens invers deeIt cea urmata
de Kadar dupa 1963, san de Gierek fu anii '70, sau de
Gorbaciov dupa 1985. Elita politidi a1catuita din apparat­
ciks semicalifieap, care datorau plivilegiile exclusiv voin­
fei patronului lor, s-a manifestat ea gruparea eea lllai con­
servatoare din blocul sovietic. Ea a recurs la violen!a, ~ti­
ind ca pentm ea nu exista alteroativa ~i caderea lui Ceau­
~eseu duce la declasarea lor sociala.
Elita profesionala a "noii clase" a privit revolta popu­
lapei urbane eu speran!a ca. prabu~irea dictaturii "de fami­
lie" va debloca pozifiile-top din ierat'hie ~i va crea oportu­
nita!i pentm a beneficia de capitalul profesional acumulat.
Interesul acestei "noi c1ase" a fost de a converti fu avanta­
je materiale acest capital ~i de a accede la pozi!ii supe­
rioare cdor delinute pfua atunci, fu pllncipal spre zone
unde cantitatca de resursc distribuite era mai mru'e. De­
fUlim "noua clasa" ill Romania: patura sociala a eelor cu
2
Editorial
instmqie superioarii aparu!i pe piata fortei de munca la
sfin;itlll regimului Gh. Dej. Ea se distinge de "nou clasa"
- a~a cum a definit-o Milovan Djilas fu celebra sa crute Cll
acela~i titlu, din 1957 - printr-un grad de ideologizare
scazut, printr-o instmqie supelioat'a. " ... the major chal­
lenge faced Romanian Pruty dllllng 1955-1965 the inte­
gral ion of the political elite and the new social stratwn
created by its significantly succes[ull breaktrough and
industrialization program", scrie Ken Jowitt (* KJ . 1971,
p. 173). Sa mai citfun ~i un alt eercetator al "democraliilor
populru'e": " ... the patties had been substantially altered by
the influx of new generation of officials and graduates
whose motivation was pragmatic... rather than ideologi­
caL ...The COITUlllUlists parties of the Stalin era were
staffed of the new class composed mainly of workers'
cadres and veterans of the prc-war-pmty (Comillte11l- n.a.
Sn Now they were giving way to the «new new class» of
specialists, managers and scientists. The revisionist idea,
that «modern» socialism can be estabilished only by intel­
lectuals ... penetrated to the topmost patty level". (p.R.
Fejto, 197 1, p. 241 engLv) Regimul de la BuclU'e ~t i a
optat, la mijlocul anilor '70, pentm vatlanla stalinista a
recrutalii elitei, dfud prioritare criteriilor de clasa, crcfud 0
elita patrirnoniala, ideologizatii ~i ineficienta, parazitara ~i
eomptii. Ea a periferizat elitele profcsionale, crcalia regi­
mului comunist de altfel, considerlndu-~i amenintate po­
zi!iile de coneuren!a acestora . Consecin!a a fost ca accesul
accstor elite concurente de alt tip fu stmctUille decizionale
a fost blocat. Care a fost situalia fu celelalte !iiri din blond
sovietic at11 schilat deja. Un singur aspect mai trehuie a­
mimiL Intre "noua c1asa" ~i "noua nouii dasa" s-a realizat
o inlegrare, cle au conclucrat, s-a fucheiat un pact (tacit)
pentllllmpfu1irea puterii. Pactul a gat'antat primilor - pen­
1m 0 vreme - pozi!iile (cat'e de multe ori s-au transferat ill
privilegii echivalente mdelor), iat· noilor venili accesul la
dceizii ~i resnrse. Compromisul istoric facut de Janos Ka­
dat' tocmai a~a ceva a produs fu zona elitelor.
In Romania, accesul elitelor profesionale la decizii
s-a petrecut dupa ciiderea "noii c1ase". "Skilfull elites",
intelectualitatea tehnicii ~i manageriala, era fu patte inte­
grata fu sistem (Ill schirnbul sprijinirii programului de in­
dustrializru'e ~i construqii al dictatomlui), dar nu a avut
acces la deciziile strategice ~i a beneficiat de 0 parte negli­
jabilii din reSllrse (alocate programelor menlionate ~i "noii
clase"). "Noua clasa" a dispamt 0 data cu sistcmuL Melll­
brii ei, fu fllDqie de parrunetrii descri~i mai sus, s-au
3 SP nr. 34 / ianuarie 1996
replasat. Convertirea vechiului capital politic fiind practic
irnposibila, ea mCeat'Ca sa se tra1lsfere fu zone unde are
acces, fu pllncipal economicc. "Noua nOlla c1asa" este be­
neficiara diderii "noii clase". Ea s-a constituit ca un seg­
ment distinct fu anii '60, a ocnpat un spaliu social propriu
(ll dcfinesc tot fu temlenii lui P Bourdicu) din ce fu ce mai
larg, in anii ' 70-80. 0 data cu 1990, ea devine glllpul de
intcrese cu eel mai mat'e acces la decizii ~i i~i aloca cele
mai multe resurse. Ea a reu~it sa se converteasca - fu
absen!a unei contraelite cru'c sa provina din afara sistemu­
lui politic comunist - sii-~i gaseasca radacini ill societatea
civila, fu economia secunda sau societatea paralela. In
Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria, contra-elita constitu­
ita fu rulii '70 a concurat pretenliile "noii noi clase" de a
deveni gmpul hegemon ~i i-a barat ascensiunea spre fu­
su~irea Slllplusului realizat de fOI1ele productive (cel pu~in
futre 1990-94). Acolo, eonflictul politic ~i economic se
desta~oara futre aceste doua gl1lpari. Fortele lor sillt a­
proximativ ega Ie ~i sfut echivalentul penetralii societa\ii ~i
consistenrei capitalului economic (indiferent de sursa lui).
Victoriile stfugii din ultirnii doi ani sfut victoriile "noii noi
c1ase", ale elitei profesionale care, fuainte de anii '90, a
impiirlit puterea cu vechea "nolla c1asa".
In Romania, "noua c1asa" nll a accept at sa unparta
puterea cu nici un alt grllp. Liberalizarea din '61 a lost
concretizarea patnmderii la nivelele decizionale a lInor
elemente ale "noii noi clase" (manageli, funqionati cali­
ficap, ingineri). Ponderea lor a fost suficient de limitata
penu1J a nu rezista contraofcnsivei acelei par\i din aparat,
necalificata ~i dependenta de un patron . Ideologizata, ea
nll avea ~se de cmiera fu cazul unei concuren\e deschise cu
"noua nOlia c1asa". Ei ~i-au gasit ill Nicolae Ceau~escu, fostul
secretaJ' cu cadre Ie, lm pau'on sigur. Sii amintesc ca ~i Stalin
fusese secretar PCUS fusiircinat cu cadrele?1 PriOllta\ile
politicilor de cadre - ca principala sursa a puterii - au fost
identice. Genera!ia Brejnev ~i genera\ia Ceall~escu au fost
ultirnele valuri ale noii c1ase. 0
STELIAN TANASE (1952) - Writer an
political analyst. He graduated from the Faculty
of Philosophy, University of Bucharest. Vice­
President of the Romanian Political Science
Association, He is the author of three novels and
one political essays book, He published three
novels, Fellow Scholar at Wilson Center in
1994. Currently, he is Editor of Sfem Politicii.
 1995
1995

mera eu 165 voturi "pentru" ~i 23 "contra", iar in Senat Pe 27 mru1ie, in semn de solidaritate cu liderului
cu 104 voturi "pcntru" ~i 4 ablineri . Pe acest fond, de­

Parlamentul Romaniei

Sindicatului Liber din TYR, Durnitru Iuga, aflat in greva

cizia ministrului Justi\iei, losif Gavril Chiuzbaian, de a
declan~a procedura de scoatere in afara legii a UDMJ<', a
produs emo!ii puternice la Bucure~ti ~i Budapesta, fiind
nevoie de intelVeo~ia energicii a liderilor PDSR pentru a
LIANA IONESCU stopa inipativa.
The retrospective of the Parliamentary activity in 1995 may be perceived fram the per8pective of the end results Legea Bugetului de Stat pe 1995 a produs dezbateri
which are both positive and nCEativt'. A neEative example would be for instance tbe failiure in clcc/inE the Mana­ aprinse illtre parlamentarii coali!iei majoritare ~i cei ai
gement Board of thc Public TV or the adopting of.c;ome ccntrali.~t type onaws like the Law of Public Finances. OpoziJiei, care cereau Illiirirea bugetelor pcntru Cultura,
On tbe positive side we may mention the voting of/he Education Law or the events hosted by tb e International Siinatate, Invatamint ~i Cc::rcetare. in cele din urma, ei nu
Conference Center. au ob!inut nimic ~ i Bugetul de Stat a fost aprobat pe 22 fe­
The author make.~ and overview oftbe main events which occured during tbe two parliamentary sessions of the bma..rie, rarii modificiiri de esen~a. Parlamentarii Opo­
year 1995. She remarks the legislative turmoil which is carilcterisLic [or tbe end ora sessi()Jl and mainly in December zifiei au suferit 0 alta infringere pe 27 februarie, cind a
1995. when the proximity of/be local eJections speeded up the discussion ill one of the two Chmnbers of some laws fost respinsa prin vot, fu Camera Deputaplor, 0 Illotiune
like those conceminE the Local Elections, the Local Public Admil1istration, and I1Je Political Parties. ini!iata de deputatul PNTCD Sorin Lep~a ~i semnata de
71 de pariamentari. Mo\illnea era indreptata 'impotriva
privire retrospectiva asupra activita~ii parla­ cu Guvernul, in care jllmatate dintre intrebari au ramas
foamei, parlamentarii Opozi\iei au boicotat lucriiri1e ce­
lor doua Carnere. Dumitru Iuga protesta fa~a de refuzul
majorita!ii parlamentare de a-I valida in Consiliul de ad­
minsitratie al TVR pe Gabriel Liiceanu, candidatul sala­
ria!ilor din Televiziune.
o lege impol1anta a ajuns in luna aprilie in dezba­
terea Parlamentului: proiectul de modificare a Codului
Penal ~i a Codului de Procedura Penal a, care a !inut ca­
pul de atl~ luni de zile, rara a fi insa finalizat.
Yn unna insisten~elor premierului Nicolae Yacaroiu
pe linga grupul parlamentar PDSR, Senatul a aprobat pc
4 mai Ordonan\a nr. 1, beneficiind ~i de ajutorul parla­
mentarilor PSM ~i PRM care, cu numai 0 zi inainle, pro­
misesera cii 0 vor respinge.
Pe 11 mai, Comisia "ApartamentuI" a finalizat ra­

O mentare din cele doua sesiuni ale lui 1995

releva insuficien~a raspunsului pe care aceasta
institutie I-a dat necesitapi crdirii unui cadru legislaliv
democratic. Lcgi a~teptate demult nu ~i-au gas it nici fu
1995 loc pe agenda de lucru a Parlamentului; proiecte
fuddung dezbatute, cum ar fi cel referitor la modificarea
Codului Penal, au ramas fiira fmalitate; initiative le­
gislative, indeosebi ale Opozitiei, au fost abandon ate in
sertarele comisiei de specialitate; admiterea doar a unei
mo~iuni, ~i aceea simpla; implicarea parlamentalilor fu
scandaluri cum ar fi "Apartamentul" sall AGA, insufici­
eota lor preocupare pentru lucrurilc serioase, ce fraIl1inta
natiunea, fu favoarea unor disculii sterile pe marginea
unor probleme minore, toate acestca au racut ~i in 1995
ca Parlamentul sa fie cea mai incriminata institutie, circa
70% dintre cetaleni pcrccpfudu-I negativ. La capitolul
neimplinui pot fi incuse ~i blocarea procesului de de­
senmare aF Con ~ iliullli de Administratie a Televiziunii,
ineficienta unor comisii cum ar fi cea de control asupra
SRI, adoptarea unoI' legi in care centralizarea e la ea
acasa, cum e cazul Legii finantelor pubJice sau a unor
legi care dezavantajcaza net unele sectoare, a~a cum face
Legea Bugetului rectificat pe 1995, impotmolirea proce­
sului de ridicare a imunitalii parlamentare a senatorului
PRM Corneliu Vadim Tudor, medierile care s-au lasat
tara raspuns, ~ i interpelarile, de asemenea, ramase fiira
finalitatc.
Un bilan\ pozitiv ar cuprinde cele citeva legi impor­
tante adoptate, intre care Legca invatiimintului, ~i "co­
reqia de imagine" a Pariamentlllui, realizata prin nu­
meroasele mcmifcstiiri organizate de Centrul Internatio ­
nal de Conferin~e . Cu men~iunea cil! in acest scop (lU fost
alocate de la buget importante sume de bani, in timp ce
criza financiara devenea tot mai acuta. Slime impresion­
ante s-au cheltuit ~i cu deplasarile ill strainatate ale parla­
mentarilor - foarte importante ~i in 1995 -, dar Cll foarte
putin rezultate concrete ~i pozitive, ceea ce ne face sa ne
indoim de calificativlli "bun" aeordat de pre~edintele
Cmnerei Deputa!ilor, Adrian Niistase, activita~ii de rela­
Iii interna!ionaie desfa~urata de parlamentari in anlll care
a trecut.
Sesiunea de prirnavara
Sa vedem fusa care au fost principalele momente
ale proeesului legislativ ill 1995. Prima sesiune a debutat
pc fondul unor agitatii na!ionaliste ~i a unor mo!iuni sim­
ple, prima ~i singura adoptata din cele cinci depuse in to­
tal Indreptata impotriva unor declara\ii ale lidemlui
UDMR Marko Bela, privind autodeterrninarea magllia­
rilor din Romania, contestarea caracterului national al
demiterii a 133 de primari ~i consilieri locali, majoritatea
membri ai partidelor de opozi!ie. Aceste demiteri au fost
considerate abuzive de ini!iatorii mo!iunii, intrucit nici una
dintre ele nu se sprijinea pe 0 hotiirrre judeciitoreasca.
Emisa de Guvem pe 3 martie, Ordonanta de urgen~a
or. 1/1995, prin care crc::~terile salariale din societalile
comerciale cu capital majoritar de stat ~i din regiile au­
tonome erau pemlise numai fu raport cu performan~ele
economice, a deschis calea unor dezbateri aprinse in Par­
lament ~i a unor mari manifestari·sindicale. Yn unna gre­
velor initiate de Blocul National Sindical, sprijinit de
toate mari\e confederatii sindicale din lara, liderii parti­
delor din coali!ia majoritara s-au pronuntat penlm modi­
ficarea Ordonan!ei or. I. Cu toate acestea, supusa votu­
lui in Camera Deputa~ilor, Ordonan!a a trecut - ~i ea ­
fiira nici 0 modificare.
La inceputul lunii martie, pre~edintele IIiescu Ie ce­
rea parl<mlentarilor sa renun!e la statui de membri in
Consiliile de administra!ie (CA) ~i Adunarile generale
ale aqionruilor (AGA) din societa!ile comerciale cu ca­
pital majoritar de stat. Inipativa preziden!iala a fost pre­
Illata de Comisia juridica a Senatului, care a fonnulat un
amendament la proiectul de Statut al senatorilor ~i depu­
ta!ilor, prin care parlamentarilor Ie era interzisa prezen!a
in AGA $i CA. Amendamentul nu a fost supus votului in
portul prin care 118 denmitari au fost gasili vinova!i de
abuzuri locative, iar pc 16 mai Senatul a adoptat Ra­
portul de Illediere la Legea ajutorului social, lege in care,
la ru1. 23 , era din nou introdusa taxa de trecere a fron­
tierei ca sursa de fman!are pentm fondul de ajutor social.
La inceputullunii mai, ill arena parlamentara ilji ra­
cea aparitia Rapol1ul de mediere la Legea pentru accele­
rarea privalizarii, prin care erau introduse cupoanele no­
minative de privatizare. Supus la vot in Senat pe 8 mai
~i, apoi, din nou, pe 15 mai , Raportul a intrunit numai 71
de voturi, insuficiente pentru adoptare.
Apropierea vacan!ei parlamentare a precipitat lu­
crurile. Pe 14 iunie, Senatul a adoptat Raportul de m­
ediere la Legea casdor na~ionalizate, pe fondul boicotu­
lui Opozi~iei, care a reruzat sa participe la dezbateri ~i la
vot. Camera Deputa!ilor a respinsa insa, pe 27 iunie,
Raportul , ceca ce a facut necesara 0 ~edin!ii a Camerelor
reunite. Pe 28 iunie, cele doua Camere au adoptat Legea
caseIor na~ion a lizat e , care da cllliria~ilor dreptul la cum­
pariin.:a locuin~elor, in rate, pc lennen lung, in timp ce
fo~tilor proprietari Ii se acorda despagubiri cu muIt sub
valoarea imobilelor. In aceea~i zi, Camerele reunite au a­
doptat Legea inva!iimintului, contestata sever de UD.MR,
pe motiv ca este discriminatorie fa~ii de minorita!i. Pe
24 iulie, Legea inva~amintului va fi insa promulgata de
pre~edintele IIiescu dupa ce, cu numai citeva zile fu

indelung a~teptate, cum a fost cea referitoare la Statutul statulu i roman ~i solicitarea creiirii unei regiuni auto­ plen, dar mul~i parlameotari au inceput sa-~i dea demisia unna, Parlarnentul European adoptase 0 rezolutie pri­
senatorilor ~ i deputa\ilor. Sa mai adaugam aici dialogul nome pe criterii etnice, mOfiunea a fost adoptata in Ca­ din organismele vizate. vind drepturile minorita~ilor, in care era condanmata ~i

SP nr. 34 / ianuarie 1996 4 5 SP nr. 34 / ianuarie 1996

 1995

1995

Un an preelectoralla

Legea inva!amintului din Romania . Cu toata inciireatura
ei de nedreptate, Legea caselor na!ionalizate va fi pro­
mulgatii de prqedintele Iliescu pe 24 noiembrie.
Luna iunie a insemnat ~i respingerea celei de-a treia
rno!iuni simple, depusa de partidele din opozifie, ~i refe­
Fitoare la integrarea euro-atlantica. MOliunea critica ine­
ficienla ~ i inconsistenla politicii Guvernului fala de inte­
chema\i in fa\a Legislativului pentru ada explica!ii. S-au
propus modifieiiri de redresare a balanfei comerciale,
s-au gas it "\api ispa~itori" - easele de schimb valutar ~i
importurile de banane ~i incal\funinte -, s-au luat angaja­
mente ca moneda na!ionala sa fie stabilizata la 2.500
lei/dolar. A doua zi, directorul SRI, Virgil Magureanu, a
prezentat in plenul celor doua Camere Raportul anual al
Cotroceni

grarea Romftniei in structurile occidentale.
De~i vacanla parlamentara, luna august a fost foarte
tensionata. PI. '93 ~i PD au eerut convocarea unei sesi­
uni extraordinare a Parlamentului in care sa fie dezbatuta
criza grlului ~i sa se decida desfiinlarea monopolului re­
giei "Romcercal" asupra achiziliilor. CDR nu a agreat
ideea unei sesiuni parlamentare extraordinare ~i a cemt,
in schimb, Guvernului sa rezolve criza grrului . Dupa cir­
ca doua saptamini de refleqie, Conven!ia Demoeratica a
anun!at illsa ca pregiite~te 0 moliune de cenzura la adresa
politicii agrare a Guvernului. lniliativa nu a fost spriji­
nita de restul OpoziPei ~i mOliunea, devenita din acest
motiv simpla, a fost respinsa in luna sptembrie, odata eu
debutul sesiunii legislative de toamna.
Sesiunea de toamna
Pe 4 octombrie, Comisia de control asupra SRI a­
mm!a concluiile audierilor in cazul "Terasa Anda", po­
tn"vit ciirora ofi!erii implicali in fJlaj erau disculpa!i. A
fost reactivat ~i scandalul "Apartamentul", dar incileiat,
dupa cum se ex prima pre~edintele Camerei Deputa!ilor,
Adrian Nastase, "in coada de pe~te": dupa prelungi ami­
nari ~i reuniuni succesive ale plenului ceior doua Ca­
mere s-a adoptat 0 hotiirire prin care intreaga afacere era
transferata justifiei ~i Parchetului General. Scandalul AGA
a capatat ~i el 0 rezolvare, parlamentarilor interzicin­
du-Ii-se pe viitor prezen\a in consiIiile de administralie
ale societalilor cu capital majoritar de stat.
in unna puternicclor manifestari studenle~ti, prin
care se solicita climinarea din textul Legii inva\iimin­
tului a prevederilor referitoare la taxele de repetenlie, pe
23 octombrie, Biroul Camerei Deputa\ilor a luat in dis­
cu\ie modificarea legii, dar in Senat grupul PDSR s-a
opus oridirei modificiiri.
Prabu~irea monedei nationale a dat na~tere la reaqii
vehemente in Pariament, venite, de data aceasta, din
toate direqiile. Ministrul flllanfeior, Florin Georgescu, ~i
guvernatorul Bancii Nalionale, Mugur Isarescu, au fost
SP 1"11. 34 / ianuarie 1996
institufiei pe care 0 conduce. 0 concluzie a acestui raport
va provoca un scandal politic ~i de presa: economia sub­
terana a Romaniei reprt:zinta un procent substantial din
PIB .
Ulmeaza 0 lovitura de teatl'll: Camera Deputalilor a
respins, pentru a doua oara, proiectul de modifieare a
Codului Penal, care va putea reintra in dezbaterile Parla­
mentului numai ill viitoarea legislatura ~i numai illtr-o
alta ronna. Au votat "Jrnpreuna" PNTCD, PD ~i PRM.
Apropierea alegerilor locale i-a determinat pe par­
lamentarii PDSR sa fOf\eze votarea cltorva legi impor­
tante la acest capitol: Legea partidelor politice, Legea
finanleior pub lice locale, Legea alegerilor locale ~i Le­
gea Administraliei pub lice - toate elaborate ill a~a fel in­
cit sa incurajezc paItidele mari ~i alian\eie po lit ice, In
acela~i timp insa, a fost respinsa moliunea introdusa de
PL '93, referitoare la necesitatea distribuirii ciif!ilor de
aiegator ill scopul asigurarii unui scrutin cit mai corect.
in Camera Deputalilor, mOliunea nici nu a fost supusa la
VOl, iar in Senat a fost respinsa prin majoritate de voturi.
Nici finalul lui 1995 nu a fost cahn pentru Parla­
menL Majoritatea comisiilor de specialitate au respins
proiectul Legii Bugetului de Stat pe 1996, iar, pe ultima
suta de metri, plenul celor doua Camere abia a reu~it sa
voteze prelungirea termenului de subscriere a cupoa­
nelor nominative de privatizare pina la 31 martie 1996.
o mandarea 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului
LIANA IONESCU - Born in Bucharest.
Graduated from the Faculty of Philosophy,
University of Bucharest (1977). Candidate at
Ph.D. in philosophy of science. Political editor
at the daily Romania libed and press corre­
spondent for the Radio Free Europe.
6
SABINA FATI
The situation of the President's image improved maiTleJy regarding it's extemaJ side in the last part of J9 95.
Internal1y the President had to take into accounllhe cOJldilions of the electoral year regarding the President 's visit in
USA and the anti-extremist positions the conflict with th e Big Romania Party and Senator Comeliu Vadim Tudor
a fost cel de-al ~aselea an care
19 9 5 I-a gas it pe Ion Iliescu in fota­
liul prezidenpal. Dar, daca
primii trei ani aqiunile, discursurile ~i inclinaliile dom­
nului Iliescu erau cele ale unui "despot luminal", cum
dOlllnia sa Insu~i s-a autodefmit, iar Romania, vazuta
dinspre Occident, parea 0 lara apropiata Rusiei, In anii
care au unnat, mai cu seama in 1995, retorica pre~edin­
telui de la Bucure~ti a indicat dorinla, cel pu!in oplativa,
peutm structurile euroatlantice.
Astfel, iniliativele politice ale pre~edintelui au fost
pUline ~i nu s-au bucurat de mare succes. lata cel pUlin 0
cauza a degradarii con stante a popularita!ii pre~ecJintelui
Iliescu, care ill 1990 a ob!inut 85% din voturi1e expri­
mate, ill 1992 a primit 61 % din ele, iar ultimul sondaj de
opinie realizat de Cenlrul de Sociologie Urbana ~i Re­
gionala (CURS) ill luna decembrie arata ca abia 37%
dintre cei intervieva!i ar vota pentm domnul Iliescu la
viitoarele alegeri .
Politica externa
Cu toate ca imaginea prqedintelui Iliescu a suferit
o oarecare scad ere pe plan intern, pe plan extern a avut
de cl~tigat, mai cu seama In ultima perioada a anului
1995 ~i indeosebi datorita eforturilor diplomaliei bucu­
re~tene. Pllma parte a anului care a trecut fund marcata
pe de 0 parte de discursul cu nuan\a nationalista al pre­
~edinlelui ~i, pe de alta parte, de e~ ecul semnarii tratatu­
lui cu Ungaria, tratat care era a~teptat in primavara pe
masa Reuniunii Pactului pentru stabilitate in Europa.
" Orice aqiuni de separatism ~i de subminare a uni­
talii ~i integritalii statu lui roman vor fi respinse cu hota­
7 SP nr. 34 / ianuarie 1996
rire", dec1ara pre~edintele Ion Iliescu in discursul linut la
Foqani cu ocazia sarbatoririi Unirii Principatelor (24 ia­
nUaIie 1995). Aceasta declara\ie ar fi putut indica unui
observator strain ca ill Romania se pune la cale cel PU!in
o federalizare . in fapt, afirma!ia pre~edintelui avea drept
pretext 0 ~edinlii de infiin\are a Consiliului Primarilor ~i
Consilierilor UDMR (consilii similare funqioneaza ~i in
cadl'lll altor partide de opozilie). Pozitia Pre~edinriei ill
aceasta chestiune a fost tran~anta. Purtatorul de cuvint al
Palatului Cotroceni a cerut desfiinlarea Consiliului, pre­
cizilld ca fundamentul legal pe care Pre~edin!ia i~i ba­
zeaza pozi\ia est e "neconformitatea cu legea", in spera,
interferen\a cu atribuJiile organelor administraliei locale.
Controlul social insa, se realizeaza ill orice societate de­
mocratica printr-o varietate de mecanisme, atit guverna­
mentale, cit ~i neguvernamentale.
Cilld, pe 20 martie 1995, Ungaria ~ i Siovacia veni­
sera la Paris cu Tratatul politic de bazi! semnat, in vreme
ce negocierile romano-maghiare au fost suspendate pe
motiv ca Bucure~tiul nu voia sa introduca in tratat Reco­
Emopei, pre~edintele Iliescu dec1ara senin ca nu exista
nici 0 dificuitate In procesul de finalizare a Tratatului de
baza romano-ungar, "acest lucru fiind insa posibil numai
pe baze relationale", precizind ca este inacceptabila in­
cluderea intr-un document bilateral cu Ungaria a Reco­
mandiirii 1201 a Consiliului Europei, care conIine pre­
vederi total neeuropene. Mai mult, aflat intr-o vizita de
lucm la Baia Mare (26 aprilie), ~eful statu lui aI'ata ca
"Romania nu este obligala sa respecte Recomandarea
1201 ". ~i, pentru ca lucrurile sa fie c1aI'e in faJa electo­
ralului roman, domnul Iliescu a deplasat subiectul in 0­
 1995
grada vccinilor, aratind ca autolitalile de la BlIdapesta nll
sinl nici macar la nivelul Convenliei-cadru peutru prol e­
jarea drepturilor minoritaliior, document care le-ar lrebui
impus in favoarea minoritalii romane din Ungaria". Cu
toate acestea, la primirea in Consiliul Europei, Romania
se angajase sa respecte Recomandarea 120l. lar in limp
ce Ion lIiescu tacea deciara!iile sus men!ionate, Adu­
narea Parlamentara a Consiliului Europei vota 0 direc­
tiva plin care se cere statelor membre sa-~i respecte an­
gajamentele luate fa~a de Consiliul Europei. Un amenda­
ment la directiva solicita state lor membre sau candidate
"sa onoreze" Recomandarea 1201, modul de respecLare
a acesteia fiind tema procesului de monitorizare, ~eful
diploma!iei de la Bucure~ ti, Teodor Mele~canu trimi!ind
chiar 0 scrisoare prin care ministrul de Exteme preci­
zeaza ca Romania va lua in considera!ie prevederile Re­
comandiirii 1201 la elaborarea Legii invii!iimintului.
Cu 0 lipsa de diplomatie evidenta, ~eful statuilli ro­
man raspunde cii impunerea Recomandiirii 1201 ca doc­
ument jlUidic al Consiliului Europei se datoreaza "pres i­
unilor continue exercitate de diaspora ungara,lobby-ului
permanent pe care Budapesta ~i-I face ill cercurile puterii
europene". lar Legea inva!iimintului, de~i contestata de
reprezentan~ii minorita!ii maghiare ~ i de guvernul de la
Budapesta, a fost promulgata fiira nici 0 ezitare de pre­
~edintele Iliescu (24 iulie), care la momentul respectiv
respingea drept "aberante ~i neintemeiate" criticile aduse
de UDMR textului de lege, adaugilld ca ill Ungaria mi­
norita!ile sillt neglijate. In discursullui Ion Iliescu, trans­
ferarea dincolo de granite a motiva!iilor unui act politic
nu surprinde. Astfel di imediat dupa promulgarea Legii
inva~iimintului domnia-sa spunea: "Ungaria nu a avut al­
ta politica, de-a lungul istoriei, declt asimilarea popu­
laliilor minoritare, argumentilldu-~i spuscIe cu dateie
slalistice care, in 1920, atesLau prezen~ in Ungaria a
250.000 de etnici romani, fala de nivelul actual de numai
10.000 persoane, "care nu indraznesc sa-~i declare nalio­
naliLatea ~i nu pot sa-~i utilizeze limba na!ionala". Deci,
Prqedin~ia declara cii nu inlrevede ra!iunile pentru care
promlligarea Legii inva~amintului ar constitui motiv de
n0i divcrgen!e cu Ungaria, in perspectiva negocierii Tra­
tatului de baza dintre cele doua ~iiri. ~i asta ill ciuda fap­
lului cli, alit premierul Gyula Hom, cit ~ i ministrul ungar
de EXleme, Laszlo Kovacs, ~i-au exprirnal nemul!umirca
fala de forma actuala a Legii inva!arnintului, cerindll-i
pre ~ed intelui sa "ia in considerare opiniile UDMR in
SP nr, 34 / ianuarie 1996
1995
procesul de promulgare". Adoptarea legii este 0 pro­
blema intema asupra ciireia Ungaria nu poate avea pre­
tentia de a pune condilii, a apreciat Ion Iliescu, punind
sub semnul intrebiirii alltoritatea morala a !arii vecine de
a face apeluri in sprijinul cererilor UDMR.
La sfir~ilul lunii augusl insa, relorica pre~edintelui
in chesliunea romano-ungara s-a mai domolit, nu de la
siue, ci pentru di semnaleie din afarii indicau cii Roma­
nia lrebuie sa demonstreze ca dore~le cu adcviirat inte­
grarea euroallanlica ~i, dcci implicil , incheierea traLale­
lor cu ve~inii. ~eful statlllui a propus , aslfel, conducerii
de la Budapesta clasei politice ungare, elaborarea unei
dcclarafii polilice de reconciliere islorica inlre Romania
~i Ungaria, "pornind de la lec!iile lrecutului ~i linind cont
de interesele comune ale celor doua !ari". Aceasta oferta
a fost pomenila public pentru prima data la Seminarul
"Romania in vara anului 1940 sub impactul politicii de
for~a . 55 de ani de la Dictatul de la Viena",
Penlru a fi primit in Biroul Oval de la Casa Alba,
domnul Iliescu ~i-a asumal rolul reforrnatorului prooci­
dental cu multa seriozitate: a avut in 1995 disculii Cll tOli
~efii de stal din zona ~i s-a intilnil cu pre~edin!ii princi­
pale lor state din NATO (Gennania, Italia, Fran!a, SUA,
Turcia, Grecia) care, inlr-un fel sau altlll, I-au asigurat de
• integrarea Romaniei in Slructurile al­
sprijiuullor penlru
ianlei. Dar, de~i declaraliile pre~edinlelui au fost lran~anl
pro NATO, intr-o vizita fulger facuta in iunie la Bucu­
re~ti de Vladimir SlImeiko, pre~edinlele Camerei superi­
oare a Parlameutului rus, acesta a declarat ca alit oficia­
Iitalile romane, cll. ~i cele ruse au cazut de acord asupra
inoportunitatii "unei extinderi spontane a NATO". In a­
ceea~i perioada, ministrul roman al Apariirii, Gheorghe
Tinca, proaspat intors de la Washington, a precizal, la
rindul sau, ca, in chestiunea extinderii Alian!ei, "nu ar fi
bine nici pentru statele din Europa Centrala, nici penlrU
cde membre NATO sa ne grabim",
Impotriva ademrii la structurile atlantice s-au auzit
~i voci din interiorul arcului guvernamental: PSM ~i PRM,
care era inca partido de guverniimint. Dar daca PRM nu
aduce argumente foarte serioase in aeeasta privin!a,
PSM ~i-a construit un discurs coerent cu multe eifre, de­
monstrind Oll 0 data ineficienta economica ~i sociala in
eventualitatea ca Romania ar deveni parte a structurilor
euroatlantice.
Trecind peste toate acestea, Bill Clinton I-a primit
in septembrie, pentru 0 jumalale de ora, pe omologul sau
8 9
TOman, ocazie Cll care pre~edintele Iliescu a illcercat sa-l
convioga pe domnul Clinton ca Romania melita Clallza
na~illnii eelei mai favorizate in regim permanent. Imediat
dupa aceasta intiinire, Ion lliescu s-a amtat incinrat dc
faptul cii ~eful execulivului american nu a filcut niei 0
referire la prezen~a in coali!ia guvemamentala de la
Blicurqti a partidclor considerate extremiste - PRM,
PSM ~i PUNR , ~i totu~i, la scurt timp dupa aceasta,
PRM a fost nevoit sa abandoneze coalilia guvemamell­
lala , eu loale cii la inliinirea dintre ~cful statului roman ~i
congressman-ii Christopher Smith, pre,~edinte al C'omi­
sic i pcntru sccuritale In Ellropa, ~i cu David Funderhunk,
membru al aceslei comisii, pre~ediotele Iliescu a sublini ­
at existen!a unui real cooseos in rindlll partidelor de c.oa­
li~ie privind aderarea Romaniei la NATO. In acesl con ­
texl, Ion lliescu a incercat sa Ie demonslreze parlameota­
rilor americani ca Irebuic disociale luiiriie de pozitie ale
unor lideri extremi~ti de linia politicii a pat1idelor res­
pective, spunind cii DU vede de ce at- trebui sa se dea mai
multa importan\a declara\iilor liderului decit poziliei ofi­
ciak a partidului.
Politica interna sau un pre~edinte
in campanie electorahl
Anul 1995 a fost ~i penll11 pre~edinteie Iliescu un an
pregatitor al campaniei electoraie. Domnia sa a tacut ne­
numarate vizile in teritoriu, unde a [inut discursuri l11ai
degraha des pre viilor ded despre trecutlll apropiat sau
despre prezent. Astfel, intr-o ineursiulle la llzinele 23 Au­
gust, pre~edinlel e a prezentat l11uncitorilor de acolo 0 a­
nalizii a integrarii economice a Romaniei in "cidul de
prosperitale de 25 de ani, care umleaza unui ciclu de
25 de ani de deelin economic", in vreme ce oamenilor
din Sacele Ie-a linut un discurs in care a vorbit despre
importan!a sincroniziirii efol1urilor la redresarea indus ­
triei naponale cu momentul aClual de relansat'e a econo­
miei mondiale. Rcferindu-se la programui dc privalizare
al Guvernului, care pare tot mai sortit qecului, Ion Ilies­
ell a declarat preventiv in fala celor de la Combinatlll
Siderurgic Galati "Nu e corect sa sacrificam acum cele
mai bune 3.000 de intreprind eri pentru privalizarea prin
distribuirea gratuita a aqiunilor la populatie pe baza cu­
poanelor. Pentru 0 intreprindere, e impol1ant sa-~i vinda
aq il'nile, sa Ie transforrne in capital".
Ceea ce se observa cu ll~urin~a, este faptul cit pre­
~edintele lliescu, in ie~iril e sa le puhlice din Ardeal, a­
Cllza UDMR de acliuni care pel;cliteaza stabilitatea stat­
ului, incereind totodata sa-I discrediteze pe Gheorghe
FlInar intr-un mod neeficient, pentm ea se folose~te chiar
de annele acestuia. Pe de alta parte, in viziteie sale de
lucru din restul regiunilor, Ie prezinta "oamenilor 111l111 ­
cii" tablouri despre Romania secolului viitor, atunci cind
nu cliticii retroactiv ce face sau ceea ce nu a tacut guver­
nUl, luindu-~i in acest fel masuri de precau!ie penlru e­
ventualele atacuri ce vor veni in campania sa eleetorala
~ i dcci declinindu-~i orice responsabililate in legalura cu
e~ecurile programului de guvemamint. Ion IliesclI nu
l11enajeaza, din acelca~i motive, nici pal1idul care I-a
suslinut pentru funqia de pre~edinle: in mesajul pe care
I-a adresat Consiliului National al PDSR, din mal1ie, el
a criticat partidul de guvernaminl pentru Iipsa de ini­
\iativa ~i insuficicnla combativiLate "fala de cortegiul fe­
nomenelor negative din societatea romaneascii" . Iliescu
a tacut apel chiar la necesitatea unei "ofensive hotarile
pe linie legislativa ~i in activiLatea practica a organisme­
lor de stat, 1l11potriva aqiunilor antisociale ale grupurilor
mafiote ~i ilnpolriva actelor de l'ilharie ~i violenW',
Mai mult, pre~edint elc a atras alenlia cu insisten!ii
ca intre funqia de parlamentar ~i eea de l11embru in AGA
exista 0 totala incompatibilitate, precizind cii " partea cea
mai murdara a acestei chestiuni reprezinta sistemul de
autoretribuire a membrilor AGA . Pentm fiecare milion
de dividende realizate de 0 societate, membrii AGA pri­
mesc 50.000 de lei. Pentru un miliard de lei dividende,
oblin 50 milioane de lei, acesl lucru fiind inadmisibil".
Tosa, a~a cum s-a dovedit, pariamenLarii PDSR nu au fost
eonvin~i ca inlre cele doua apartenenle, la Parlatnenl ~ i
la AGA, ar exista vreo incompatibilitale. Penlru ca la
Consiliul Na!ional al PDSR din iulie, pre~edintel e spune
in mesajul sau "Am luat cuno~tin!a cu al11araciune de
faptul di unii parlamentari PDSR au volat lrnpotriva a.t1i­
colului 7 din Legea statutului deputatului ~i senatorului,
care interzicea participarea parlamentarilor in AGA ~ i
CA , ceea ce afecteaza vointa reala a unor membri ai sm
de a se sustrage suspiciunilor de coruptie", adaugind cii
in campania electorala scandalurile ~i cazurile de co­
rup!ie vor figura la loc de frunle ~i vor fi exploalale in di­
verse felUli . A ~a dar, pre~edinlele are motive intemeiate
sa creada cii partidul care il va sus!ine ~ i la alegerile din
aeest an va avea de furca, iar nemullumirea este decla­
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
rata ~i m cre~tere, iar la fineie anului trecut a refuzat sa
promulge legea de modificare a legii nr. 53/1991 privind
indemniza~iile ~i celelalte drepturi ale senatorilor, depu­
talilor, precum ~i salarizarea personalului din aparatul
Parlamentului.
Presedintele
, si
, scandalurile anului
Inca nu ~tim daca scandalurile de presa m care a
fost implicat pre~edintele i-au crescut acestuia populari­
tatea sau i-au scazut-o. "Efectul bumerangului", spun so­
ciologii, arata cii electoratul se poate alatma uneori ~i din
compasiune unui candidat "cu necazuri".
Acuzatiile cotidianului Ziua cii Ion Iliescu ar fi fost
racolat m perioada studenfiei sale la Moscova m rm­
durile KGB a dus la un proces interminabil ~i la 0 "dez­
min!ire solemna" din partea pre~edintelui, care, cu oca­
zia dezminfirii, acuza: "Este cunoscut ca cei ce formu­
leaza asemenea aberafii smt tocmai cei care s-au aflat m
solda diferitelor servicii, care s-au obi~nnit sa lucreze la
comanda altora - plati!i pentru aceasta -, cei care nu mai
au demult nici un fel de credit ~i autoritate morala". Dupa
declan~area scandalului de presa, deputatul PD Radu
Berceanu, vicepre~dinte al Camerei Deputatilor, a a­
nunfat cii a initiat procedurile de stimgere a semnaturilor
pentru 0 motiune care cere pre~edintelui Iliescu sa eluci­
deze m fata Parlamentului acuzatiile de spionaj care i-au
fost aduse. Pre~edin!ia a raspuns ca doar dupa finalizarea
procedurilor legale ~i functie de decizia Parlamentului
va lua 0 hotarire m acest sens. Procesul a fost msa inten­
tat de cotidianul acuzator ~i atunci cmd ziari~tii I-au m­
trebat pe prqedinte daca se va prezenta la proces, dom­
nia sa a raspuns ca va ignora "actiunea acestei fituici,
care arata ce grad de impertinen~ au ace~ti oameni". Da­
tele existente pma m acest moment arata ca Ziua nu poa­
te dovedi apartenenta pre~edinte1ui 1a KGB ~i, cum jus­
titia pleaca de la premisa de nevinova!ie, Iliescu nu tre­
buie ~i probabil nid nu are cum sa demonstreze cit nu a
fost racolat de faimosul serviciu sovietic.
Jnsa, acuzatiile aparute m revista Romania Mare (sub
fonna unei scrisori) par sa-i fi adus domnului Iliescu mai
multe necazuri decll cele din Ziua, cu atll mai mult cu cll
la vremea aparitiei lor partidullui C. V. Tudor era aliat la
guveroare, iar PRM pare sa-~i fi consolidat strategia
campaniei electorale, adresmdu-se unui segment electo­
Fal m cre~tere: dezamagi\ii ~i perdanfii tranziliei prelun-
SP nr. 34 / ianuarie 1996 10
gite . Scrisoarea esle semnata de 300 de genera Ii ~i ofiteri
activi ~i m rezerva, "este un mcmoriu care il acuza pe
pre~edintele Ton Biescn de "crima de malta tradare" . Dar
scrisoarea amintita nu este ded un exemplu dintr-o
campanie larga dusa de Vadim Tudor Impotriva lui Ion
Iliescn, campanie care s-a amplificat m momentulm care
Ion Iliescu se afla m vizita oticiala la Washington. Astfel
melt, la venirea sa m lara, despallirea PDSR de PRM a
fost u~oara, iar scorul a fost m favoarea pre~edintelui
Iliescn.
In fine , acuzatiile prc~edinlelui Comisiei Decem­
brie 1989, Valentin Gabriclescu, potrivit caruia ~eful sta­
tului roman este responsabil pentru crimele de dupa 22 de­
cembrie 1989, mtrucll el a facUl apella populatie sa lup­
te cu ni~te terori~ti inexistenti, I-au luat poo surprindere
pe Ion lliescu, care Ie-a catalogat drept "0 nOlla tentativa
de a denigra revolutia romana ~F de a defonna faptele".
Sondajele de opinie arata ca Ion Iliescu a pierdut,
cel putin teoretic, 0 parte din electorat de la alegerile an­
terioare ~i pma acum - teoretic, pentru ca cei care smt
nehotarlli reprezinla aproximativ 23% dintre cetalenii cu
drept de vot, dupa cum indica ultimul sondaj de opinie
CURS, realizat m decembrie. A~a mclt, este de a~teptat
ca 0 parte, poate cea mai mare dintre nehotarili, sa fie
convinsa de discursul actualului pre~edinte, dis curs care
laudii tot ce s-a tacut bun ~i incrimineaza partidul de gu­
vemammt pentru tot ce poate fi considerat e~ec , mtr-un
domeniu sau altuL Prea multe emo\ii nu va avea nici de
data aceasta Ion Iliescu, de vreme ce domnia-sa a refu­
zat, deocamdatii, oferta flicuta de Bironl Executiv al
PDSR (la srlT~itul lui noiembrie) de a candida la pre­
~edinlie din partea acestui partid oIn fond, pre~edintelui i
se pare mull mai elegant sa solicite un ragaz de gmdire
pma dupa alegerile locale, pentru a se pronunla asupra
acestei oferte. ~i, m acest fel, cel putin formal, nu va pu­
tea fi acuzat ca folose~te orice ie~ire m public ca pretext
pentru a-~i face campanie electorala. 0 ~ i ele, sindicatele ... sint ale noastre ~i ca societatea 1'0-
SABINA FATI - Post-Graduate Studies in
Journalism and Political Sciences.
Currently, working as press-corespondent
of Radio Free Europe.
1995
Sindicalismul
- un an slab -
EUGcr~ COJOCARIU
The year 1995 was a very poor one regarding the of the Trade Union's movements. Following the strikes of the
y ear 1994 and especially those from Re~ifa at the begining of 1995 it seemd that the year would be a difficult one
[rom this point of view. But. the spring offensive o[the Trade Unions proved itself to be a failiure . It could not mobi­
lize the union members except on very short periods of time and it obtained only an agreement ofprinciple.
The social agreement between CNSLR-Frii.{ia and Government which was unilateraly denounced by the Trade
Unions Confederation in november 1995 reveals the pattern of the existing relations between Trade Unions and
Government.
Only the student's movement which took place in november 1995 proved itself to be more penetraiting, but it
entered actually in the established political mles of the game between the Parliamentary majority and Opposition.
md splli greve, spni - automat aproape - sindi­ sindicala, pe fondul apatiei generale m care pare sa se fi
C cate. Din pacate, m Romania, cmd spui sindi­
cate ri~ti sa ai sentimentul pe care il au piilin!ii
dnd vorbesc despre copilul mai pUlin reu~it. Pentru ca,
eufundat mtreaga societate romaneasca! Un an m a carui
prima parte marile confederatii sindicale au organizat ac­
liuni de amploare. Din vara mcoace msa, activitatea sin­
dicala a intrat mtr-un con de umbra ~ i . . . acolo a ramas!
m cei ~ase ani de dupa caderea regimului comuni st, sin­
Sa mcercam un film m viziune proprie al plincipa­
dicatele nu au reu ~ it practic sa devinii ceea ce trebniau sa
fie - aparatoare ale drepturilor membrilor lor Pentru ca, lelor greve ~i activitati mai importante ale sindieatelor
in ~ase ani, liderii de sindicat din Romania nu au reu~it din Romania m 1995 . Sa mcerciim apoi clleva conside­
pmctic dedt sa discrediteze idcca de lupta sindicala. ralii asupra tensiunilor sociale care apar la noi in lara:
Pe cie aiLa parte, ar fi chiar interesant de vazut cum cauze de apari\ie, modalitali de dezamorsare, cine ~i unde
8-ar reflecta parerea romanilor despre sindicate mtr-un gre~e~te.
sondaj de opinie Ce ar fi daca am constata ca simpatia Prima mare mi~care grevista a fost cea de la Re~ila .
'
pentru sindicale este chiar mai mare declt "simpatia" La 9 februarie s-a declan~at, la Uzina Construeloare de
pentru Parlament ~i Guvern! Ar fi trist? Asta ar ti! Dar, Ma~ini din ora~, 0 noua greva generala. Muncitorii, domo­
asemenea mdemnului lansat de UNICEF, sa nu uitiim ca li!i cu cllva timp mai mainte, m 1994, eu solu!ii parriale
5i promisiuni, cereau acum demisia directorului general,
mancasca trebuie sa meargii mainte chiar ~i cu une1e ra­ pe care de altfel au ~i obtinut-o, ~i cre~terea cu cel putin
tile blocate, pe care ar fi bine sa Ie schimbe din mers m 35 % a salariului, adica un salariu mediu de 300 mii lei
timp utiL Chiar daca, a~a cum declara pr~edintele CNSLR­ lunar, tara trecerea m ~omaj a vreunuia din cei 7.000 an­
Fralia, Pavel Todoran , 50% din activitatea sindicatelor gajari. Cerere, fie-ne iertata aprecierea, cel pUlin absurda
este joc politic! Toate aceste considera!ii izvorase din dupa clleva luni de inactivitate a uzinei ~ i m condiliile e­
faptul ca sindicatele romanc~ti nu sint ceea ce ar trebui conomiei de pia!a. Greva a continuat ~i dupii ce Judeca­
sa tic. Si atunci, este logic cii ~i anul sindical1995 a fost toria Re ~ i!a 0 declarase ilegaJa. rar faptul ca salariapi au
unul mediocru. spre slab. EI a fost salvat, paradoxal, de ocupat cliidirea Administra!iei, ca au agresat ~ i silit ma­
greva studenplor In rest. .. un an pierdut pcntru lupta nagerii sa demisioneze, aratii ca, probabil, muncitorimea
11 SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
romani'i se considerii fu continuare clasa conduditoarc!
Finalu I? Iara~i solulii partiale, iar la 23 fcbruaric, sindi­
catde au suspendat greva pini'i ce inslanla judecatoreasdi
unua sa ia 0 decizie definitivii privind legalitatea grevei
generale.
Ofens iva sindicala de primavara
La 17 martie, la 0 saptiimina dupa semnarea con­
tractului colectiv de muncii la nivel nalional, sindicatele
au "dezgropat securea razboiului" . Cartelul ALFA a scos
in strada, la Bucure~ti, 15 mii de oameni, pentru a pro­
testa impotriva FPS, acuzat ca a blocat restructurarea ~i
priva!izarea, ~i impotriva Guvernului, care emisese Or­
donanta 1/1995 de moderare a cre~lerii salariilor. S-au
mai Cefilt, printre altele, redllcerea fiscalita\ii ~i cre~lerea
salariului minim pc economie de la 65.000 lei la lOO.CKlO
lei. Concomitent, s-au desfli~ural demonstratii ale trans­
portalorilor auto ~i ~oferilor. S-au ob!inUI promisiuni. La
inccputul celei de-a treia decade a lunii martie, aclivilatc
sindicala intensa: pe 21, pesle 35 de mii de sindicali~ti au
manifestat ill Bucure~ti, in speciallmpotriva Ordonantei
de moderare a crqterii salariilor fu regii aulonome ~i so­
cietali comcrciale de slat. S-a scandat "Stopa!i prcturile,
nu doar salariile! ". (,hiar dadi nici unul dinlre ~ctli mari­
lor centrale sindicale nll a fost prczenl, chiar daca CNSLR­
Frapa a fost acuzala ca a illcercal sa "confi~te" organi/a­
rca dcmonstratiei, a fost pentru prima data cfud patru
dintre cdc mai mari confederalii - Fra!ia, Cartel ALFA,
BloCld National Sindical ~i Convcntia Sinclicatelor Nea­
linialc - participau, prin diferile sindicate afIiiale, la 0
acliune de protest comuna. Moment de virf doua zilc mai
t'irziu BNS a scos pe slrazile capilalei aproape 40.000 de
oameni . Concomitenl, s-au desfli~urat mitinguri de pro­
lest in douazeci de ora~c din lara . Revendicari? Crc~lerea
sal,lriullli minim garanlat pc cconomie, negocicrea libera
a salariilor, proI1lovarea urgent a a legilor specifice sindi­
caleior.
() alta greva care "a !inul afi~ul" - greva de la Me­
trou . lncepula la 27 martie, ea a fost suspendatii de
CUl1ea Suprema de Juslilie ehiar a doua zi pe 0 durata de
40 de zile. Dar salariatii Metroului au continuat protes­
IeIe aproape 0 saptiUulna, printr-o greva "spontanli".
Slrinsa cu up, Adminsitra!ia a majorat cu 67 de mii sa­
i<rrilll mediu brul (adicii un procent pe la jllmalatca ce­
rerii grevi~lilor) ~i a giisit solutii prntru imbuniita!irca
SP nr. 34/ ianuarie 1996
1995
e~alonala ill limp a conditiilor de munca. Greva "a mai
demonstrat un spiril de solidaritale ~i 0 leqie de demo­
cratic", afimla Ion Racioi, liderul Sindicatului din Me­
trou . 0 democra!ie " originala" ~i lare ~ lIbreda, dad. hota­
rirea CSJ (orielt ar fi de conteslalli ~ i, uneori, contesla­
bila aceasta putere din sIal - J uSlitia) de a suspenda gre­
va a fost nesocotila cu non ~alanti\ ~i fara lIlmiiri. Pe de
alta parte, a frapat declaratia lInui alt lider sindieal, ca.
Gnvernnl a economisit zilnic, datorita grevei, 160 mili­
oane lei, bani ee reprezinla sllbventia stallllui la ci'ilato­
riile ell melroul. Extrapolilld absurd a aseqiune , ar Irebui
declarate - eventual prin ordon,Ul!e guvcrnamentale ­
gre.vc conlinue la miile de illtreprinderi nerenlabile, pe
care nimcni nu are curajul sa Ie Inchida.
La 7 aprilie, liderul CNSLR-ha!ia, Pavel TodOl'aD,
declara ziarului ;\zi: "Acuziim Guvemul dc proasta ges­
lionare a economiei". Patru zile mai tirzill, aceasta con­
federa!ie organiza In Blleure~ti cel mai mare miting al
anului : 50.000 pcrsoane, venite din loata lara. Principa­
lele revendicari: renllnlarea la moderarea salariilor, pro­
tcqie social5 pentm eategOliile defavorizale, reducerea
~omajului . Pavel Todoran ~i 0 ecllipil guvernamenlala au
semnat un prolocol eare stipula adoplarea de masuri pen­
tm cre~terea salariului real, includerea FPS inlr-un vii tor
Minisler al Privalizarii, crearea unei comisii tripartite ­
Guvern-Sindicate-Patronal - cu putere de deeizie. De~i
Pavel Todoran s-a grab it sa anun!e partieipan!ilor la mit­
ing ahrogarea Ordonan!ei de moderare a salariilor, acest
lueru nu s-a produs, de fapt. Aceasta, mai ales ill conditi­
ile in care Ordonan!a trecuse prin Camera DeplIla!ilor ~i
sc afla pe rol in Senal.
Tot pe II aplilie, 0 "pata de culoare" la Pa~cani: mii
de muncilori de la Intreprindcrca de Reparat Material
Rulanl all ocupat limp de 24 de ore gara, blocilld circu­
latia trenurilor. Ei revendicau negocierca pc baza legii
ccrcrii ~i a ofcI1ci a pre!urilor In matelial rulant, ca ~i fa­
cilitiiti ~i gratuita!i similare salaria\ilor de la SNCFR. S-a
semnal clasicul Protocol eu Adminislralia, dar manifes­
tan\ii nu ~i-au illcetat aqillnea pina cilld nu au fost dis­
pcrsali eu forta de catre seutieri.
Un moment de mare lensiune sociala I-a constiluil ,
la illcepumllunii iunie, greva Illcralorilor de la centrale Ie
produciitoare de energie clcctrica ~i tennici'i. Nemultu­
mili de salarii, majoritatea lucratorilor din RENEL ~i-au
prezentat demisia, devenita efectiva pe 2 iunie. Dupa ce
12
cerusera cre~lerea reala a salariilor cu 6-6,5% imedial,
i<u' Guvernul oferise 5% relroactiv, de la 1 mai, ~ i 13%
pilla la srl.l'~itul anului, sindicalele au "plusal", eerind
25%. Grevi~tii au <uueninlal ca la 2 iunie Romania nu va
avea energie cleetricii ~i tennica . De altfel, eapaeitalya
sislemului energetic national a fosl mult redusa ~i s-a asi­
gurat doar personalul slriet necesar in schimbUlile de ex­
ploalare. Conducerea RENEL a aplicat proceduri cle ur­
genli'i pentru a preveni 0 pana de curent in loata lara, fa­
dud inclusiv importuri de energie eleetrica la un prel,
culmea!, la jumalale fala de eel din lara. Guvernul i-a
somat pe grevi~li sa se illtoarca la lucru, amenin!lnclu -i
ell coneedierea definiliva . Cei mai afcclap de greva au
fost lucri'itorii diD schimbul de dinaintea declan~iirii a­
eesteia: ci au fost nevoiti sa ramina la posturi pentm eil
nu a venil nimeni sa-i inlocuiasci'i. Praclie, to Ii angajatii
RENEL ~i-au retras demisiile sau au relual luerul slm­
bata, 3 iunie, a~a eum ceruse Guvemul. Pe 6 iunie s-a
semnat un Protocol de illcelare a eonflictului. S-a stabilit
ci'i salariul mediu va ere~ le confonn Ordonantei I, prill
aplicarca indicelui de eflcienla (mai pe romane~le, la
mica tocmeala!) . Sindieali~tii s-au angajat. ill schimb, sa
nu mai puna in pericol Sistemul Energetic Na!ional. In
paralel cu greva RENEL s-a desfli~urat 0 greva generalli
dc 0 zi (de vineri pilla simbala) a minerilor din bazinele
Rovinari ~i MOlru . Eficienli ca inloldeauna. ei all oblinut
lin spor salarial de 15%, adica 90.000 lei.
E~ecul mitingului-maraton
Cele mai mari e~ecllri din 1995 ale vielii sindicale
romane~li au venil in a doua jumalate a lunii iunie. La
15 iunie, Cartel ALFA, BNS ~i CNSLR-Fra\ia all che­
mat 100 de mii de sindicali~ti la un miting-maraton, ill
special impotriva Ordonanrei 1/1995, miting care se pre­
coniza sa !ina 14 zile ~i sa duca la demisia Guvernului.
Aeesta era acuzat cli a blocat, alaluri de partidele din ar­
cui gllvemamental, negoeierile cu sindicalele. Milingul,
desfii.~ural pe 0 ciildura torida, a fost suspendal pe 16 iu­
nie, din lipsa de parlieipanli. Sindicatele all acuzat Pu­
terea ca a demohilizat salariatii cu sprijinul lin or lideri
sindicali obedien!i, ca a dezinfolmat, intimidal ~i fann
promi sinni prin intrepFinderi, ci'i a discreditat ~i calomni­
l\I "virfurile" sindicale, di wmare~te sa divizeze mi~ca­
re:: ,;indicalii. eu un gest nea~teplal, dar superb ~i l1isl,
BNS ,: recunoscut ca mitingul a fost un e~ee. Intr-un co­
13
municat difuzat pe 17 illll ie, liderii BNS declarau: "Ne
asumam responsabilitatea conlribuliei noastre la acest
qec (. .. ). Am consideral cii romanii saracesc continull ~i
dramatic (. .. ). Am considerat cii romanului i-a ajuns cu­
! itlll la os ( ... ). Ne-am ill ~e la\. Ne cerem scuze! ".
Al doilea insucces al sindicatelor: Curtea de Apel
Bucure~ti, Seqia Conlencios administrativ, a respins ac­
!iunea ill justi!ie a CNSLR-Fra!ia, vizilld sa detennine
Guvcrnul sa renunre la Ordonanla 1/1995.
La 24 iulie, eoordonarea eforturilor marilor confe­
dera\ii sindicale prime ~ le 0 lovitura plltcrnica: Guvernul
~ i CNSLR-Fratia semneaza lin pact de neagresiune, con­
Irasemnal de Organiza!ia patronala a lui George Paunes­
cu ~i FPS ~i sprijinit de "patrulalerul gllvemameDtal".
Paclul ofere a, praclic, acelea~i conditii care dusesera la
blocarea negocierilor cu marile sindicate in iunie; illtre
elc - cre~terea salariului minim net ~i neimpozilat pe lara
la 75 mii lei, cre~terea salariului real la 6s cki fa!a de oc­
tombrie 1990, pilla la srl.l'~itlillui 1995. In schimb, Fra\ia
s-a angaJat sa renun\e la mi~eari reveDdicalive pilla la
stir~ilul anului . Acordul a fost violenl contestat de ccle­
lalte mari confederatii, care I-au calificat drept neconsli­
tutional ~i proflUld defavorabil sindicalismului aUlenlie .
Victor Ciorhca ~i Confederaria Sindicalelor Demoeratiee
din Romania au declarat razboi pe fala aeestui pact so­
cial. La 5 octombrie, CNSLR-Fratia aeuza Guvernul de
indlcarea acordului, iar la 16 oClombrie rupe ill fapt ill­
!elegerea sco!ind in strada cinci mii de bugetari. Capete
de aCllzare? Mai mulle: illtirzierea ill fmalizarea proiee­
tului de lege privind imbunala!irea coefieien\ilor de ie­
rarhizare a salariilor de baza, diminuarea sumelor aloca­
te illvalamintlllui, saniitalii ~i culturii, nerespeclarea ce­
rerii de indexare cu 6% a salariilor pe Irimeslrul IV.
Miscarea
, studenteasca
,
Probabil ci'i principala mi~care revendieativa a anu­
lui a fost greva studenlilor, decianpla la jumatatea lui
octombrie. Declan~ata ill principal dc Liga Studen[ilor
din Universitalea Bucurqli, care, impartialii ca lo! ce-i
romanesc, acuzasc cu c1leva zile mai inainte condueerea
Universila!ii, inclusiv pe profesoml Emil Constantines­
cu, de dezinteres pentnl problemele sluden!ilor ~i de
incompcten!ii administrativa . Dupa cum sc ~tie, greva,
care s-a eXlins in loala lara, a avul ca "delonalor" ordi­
nele Ministerului Inva!al11illlullli, prin care se insliluiau
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
retroactiv taxe foalte mari pentru repelenli ~i reslan!ieri.
Dar greva a constituit ~i un semnal de alannii in ce pri­
ve~!e problemele socia Ie, reale ~ i dificile, ale studen~ilor.
Tot clupii cum se ~tie, "Acarul Paun" a fost giisit ~i, fapl
ineclil in socielatea romaneasca postcomunista, Parla­
mentul a modificat oficial - nu sub presiunea striizii ­
proaspal-promulgata ~i conlroversala Lege a inva!iimin­
tului . Ceea ce a atras 0 suspendare a grevei. Faptul cii
studenpi s-au considerat ulterior minliti de parlamentari
~i cii greva generala a mai "pilpiil" pe 28 ~i 29 noiem­
blie, este aWl problemii. In lirnpul grevei, pre~edintele
Senatului, Oliviu Gherman, a cerut elaborarea urgentii a
unlli pact legislativ privind problemele socia Ie ale stu­
den~ilor . Deoeamdatii, a ramas cererea. Ce au ob!inut ~i
ce nu au oblinut studen!ii pina acum? (Sii nu uilam cii
textele de modificare a Legii inviiliimintului sint diferite
in Camere ~i vor trebui mediate.) Cu exceppa admiterii,
a inmatdculiirii ~i reinmatricularii, a repetiirii cxamenu­
lui de licen!.ii, invii!iimintul de stal va fi gratuit, dar nu­
nan!elor, Florin Georgescu, de neseriozilate in dialogul
mai pe perioada slandard de studiu, specificii fiecarui
nat 0 abdicare de la aceasla.
profil. Deci, practic, repetenlii vor pliiti taxe, stabilite
semna nici un prolocol. Sindicatele profesorilor au anun­
insa de Senate Ie universitii!ilor. Sludenpi ~i elevii vor
avea reducere 50% la lransport pe tot tirnpul anllilli. SllI ­
den!ii vor fi reprezentali, in propol1ie de 1/4, in Senalele
~i Consiliile universita!ilor, respectiv facultatilor, ~i nu
in propoqie de 1/3, cum ceruserii. Au pi cat amendamen­
tele privind inviolabililatea spatiului universitar ¥i supli­
mentarea burselor cu 20% pentm carte ~colara. Un co­
mentariu personal: nu plata a ceea ce esle peste durala
standard de studiu este de condamnat, ci faptul cii taxele
au fost stabilite inilial "de la centm" ~i s-a incercat apli­
carea lor retroactivii.
In noiembrie a intrat in grevii personalul TESA din
facultali . Revendidiri? Dublarea sariului ~i sporuri pen­
tm condilii dificile de mundL 10 28 noiemblie, pcste
zcce rnii de profesori, siuden!i, cadre tehnice 9i TESA au
ic~il in strada la Bucure~ti, prolestind irnpotriva situa!iei
grave din invii!iiminl. Intre cele 13 revendiciiri ale accs­
tora se aflau: respingerea proiectului guvemameotal de
imbuniiliipre a coeficien!ilor de ierarhizare a salariilor,
care se considerii cii prevede, de fapt, inghelarea accsto­
ra pentru inviira,mint in '96; alocarea a 6% din PIB pen­
Iru invii!ii.mint ~i marirea salariilor pentm tot personalul
didactic ~i nedidactic. Sindicatele amenin!au chiar cu
greva generalii.
SP nr. 34 / ianuarie 1996 14
Sfir~itul de an
La 15 noiembrie, CNSI.R-Friitia a rupt Acordul so­
cial cu Glivemul ~i Patronallll, declarind ci'i mai respecta
doar prevedcrile privind clcsfii~urarea dialogului social.
Frii!ia, care l~i reZClva dreptul la lupta sindicalii, s-a de­
cia rat dispusii sa ncgocieze pentrll 1996 un nOli acord, pc
maximum 6 luni, semnat de premier ~i garanlat printr-un
document de pre~edintele !iirii. Concret, nu s-a facut ni­
mic In accst domeniu . Pe 17 ooicmbrie, principalele con­
federa~ii sindicale au adresat cooducerii slatului dow! co­
municate In carl: ccrcall conslillari urgenle ale p811eneri­
lor sociali peolru wrectarea indexiirii pe trirnestrul IV ~i
pentm rediscularea proieclllilli Legii pensiilor ~i altor
drcpturi de asigurari sociale.
Sa revenirn 1a lnvaliiminl. Luna decembrie a adus 0
nouii tcnsionare a rcialiilor clasciililor Cll Execulivul. Sin­
dicalClc au acuzat Guvemul, ~r in special pe ministml Fi­
a fost folosit ca 0 fonna de lupla sindicala ~i nll a insem­
cu reprezentanlii profesorilor ~i au anunlat cii nu vor mai
(g) sindicalele sint, praclic, in silualia de a alege
Cauzele tensiunilor sociale par a proveni dinlr-o se­
!al di anul accsta (1996) vor picheta Legislativul ~i vor
ajunge pinii la blocarea anului ~colar ~i universilar. Ace­
la~j avertisment ~ ~i din partea Ligii Studen!ilor din Uni­
versilatea Bucure~ti. Sindicatele din Invafiimint all prote­
stal ll11potliva faptului cii salariile profesorilor nu all fost
platite inll.!gral in decembrie. Anterior, dupii negocieri
intense, Guvemul acceplase uncle dintre cele 13 reven­
diciiIi prezentate la sfir~itul lui noiembrie ~i promisesc.
intre altele, discutarea rapidii a lcgii ierarhiziirii salalii­
lor, cliberarea din funcpilc de administratie ~i cOOlrol a
persoanelor care au lrnplinit vlrsla de pensionare, acor­
darea pinii la 10 ianuarie a celui de-al treisprezece!ea sa­
lariu, recunoa~terea unei recomandiili comllne
UNESCO-Organiza!ia Intemalionala a Muncii privind
slatutul profesolUlui.
In noiembrie-decembric, cei ciirora "Ie-a aj uns
cu\itlllia os" au fosl actorii. Ei i-all acuzal pe guvemanti
ca "ingroapii cllitura". Dupii un miling de protest pe
16 noiernbrie, dupa greve rnai mull sall mai pllfin p81'­
!iale, dllpa 0 disclllie la Cotroceni pe 13 decem brie, ac­
lolii au ob!inut 0 cre~tere a salariului ClI 30% Incepfud cu
I ianuarie 1996. Ei au mai obtinut promisillni ca, dacii
vor fi bani, salariul Ie va mai cre~te pinii spre cei 75%
rnfuire cenl!i inilial. S-a stabilil, de asemenea, ca jwna-
1995
tate din veniturile proprii ale inslitu!iilor artistice sa poa­
la fi acordate ca premii.
( Jltima aqiune sindicala merilind a fi subliniatii clin
1995 a fosl greva de avertisment din 21 decem brie, orele
7-9, de la SNCFR. Greva care a avUI loc dupa 0 grev.a
similara progr81nala la 11 decembrie ~i ralatii clin cal1za
forfilit-uilli de ullim moment aillnor sindicate regionale .
Principalele revendicari : oprirea clisponibilizarilor dc
personal, cre~lerea Cll 233% a bugelului SNCFR pe anul
1996, stoparea degradiirii infrastmcturii feroviare ~ i a
coodi\iilor de mllnca . S-a ob!inul deocamdalii, prio rico-
5cu , reangajarea cdor trei lideri sindicali ai mecanicilor
de locomotiva concediali dupii marea greva din 1993 .
Ce ar mai fi de adaugat? La 21 decembrie, CNSLR­
Friilia ~i-a facul bilao!ul, calificind 1995 drept un an me­
diocm pentm sindicale. Ea a acuzal BNS ~i Cartel ALFA
ca nu au in!e!es exact ce a doril Fratia de la acordul so­
cial Cll Guvemul. tn opinia lui Pavel Todoran, ace! acord
cieole;
intre cre~lerea salariilor ~i cre~lerea ~omajului, indusa de
ric de faclori ce agraveaza 0 stare de fapl ~ i 'irupiedicii un
pal1eneriat intre cei implica!i:
(a) accentuarea lensiunilor sociale vine din lipsa de
viziune ~i coeren!a in spa!iul economic. ASIa atrage, fi­
resc, tensillni in planul politic, mereu prins pe picior gre-
5it de realitate. La toate se adaugii folosirea nemullllmirii
populatiei ca 81'gumenl alluplei polilice. Oricum, in apo­
lilismul afi~at al multor sindicale romane~ti nu mai cred
OlCl COplll;
(b) atiludinea fatalistii, paradoxala aproape, a Gu­
vemului falii de sindicate ijocheazii. Praclic, el ou are de­
cit un singur mod de reaqie: cu intirziere. Prins mereu a
contre-pied in confmotarea cu sindicatele, Guvemlll ara­
ta di de~i a avut numeroase prilejuri, tot nu a inva!at sa
rezolve pe fond confliclele sociale. Execulivul nu inler­
vine la vreme, lasa lucmrile sa se aranjeze de la sine. a­
gruvincl uneori pina la paroxism tensiunile - trillnghiul
Guvem-Palronat-Sindicate nu a funqionat niciodata real
~i eficient ~i, dupa cum merg lucmrile, nici 0-0 s-o facii
vreodala;
(c) faclorii manageriali - organizalorici - slnt inca
"in probe", iar socielatea romaneasca nu este capabila
deocamdata sa rasplateasca ~i sa recunoascii munca in
raport Cll valo81'ea ei;
15
(d) printre cereri nefundamentate ori voit maxi­
male, sindicalele au ~i revendicari jusle, indreptiilite, de
bun simI. Asupra aceslora ar trebui sa se apiece cu ade­
varat Administra!ia. Pinii acum, mai mull s-a taCHt cii se
apleaca;
(e) cind se declan~eazii 0 greva, unica solutie via­
bila esle angajarea de negocieli aUlenlice. Ideal ar fi ca
parteoerii sociali sii gaseasca so lu\ii concrete ~i imediale,
sa concilieze legile economiei liberale cu cerin!ele echi­
!ibm lui social In Romania, s-a lot negociat, dar pal1ea
proastii este cii acesle negocieri au actus doar miiriri de
salarii, UImale de valuri de scumpiri;
(D cam acelea~i categorii profesionale (minerii, ce­
feri~lii, lucratorii de la Metrou ~i din porturi, ~oferii) s-au
aflal in ace~ti ~ase ani In prim-planul grevelor care au
" ingenllocheal" Guvemul. In aceSI timp, marea rnasii a
"incasat" mereu ordonan!e, masuri economice nepopu­
lare ~i dureroase, valuri de scumpiri, indexiiri in sufi­
o maJire al1ificialil a cI~tigurilor, rara 0 indreptil!ire eco­
nomicil .
Remlvarea aceslor probleme ar trebui sa oblige Gu­
veroul ar trebui sa-~i asume cl81' adminislrarea eficieOla
a schimbiirilor din economie, dar rara sa mai fOl1 ez e
lirnita de suportabililate socialii. Parl81nentul ar Irebuie
sa ado pte legile care sa Slea la baza noului sislem econo­
mic, spre care lind romanii, unii fiiril sa vrea sau sa aiba
habar "eu ce se manincii ". Ar trebui promoval dialogul
real inlre partenerii socia Ii. Peste lOale , vOr Irebui pro­
movale ~i protejate capilalul aUlohton ~i ini!iativa partic­
ulara, elemente care pot sa ordoneze ~i sa dea un sens
tranziliei economice din Romania. 0
EUGEN COJOCARIU - (1969) He grad­
uated from the Faculty of Chemistry, Univ­
ersity o f Bucharest.
Currently, he works of Radio Romania In­
ternational and study political sciences at
NSPSPA.
SP nr. 34 / ianuarie 1W6
1
 1995 1995

Tabell.

Regionalizari identitare
Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locala

Rural
~i ocupa!ionala, pe regiuni istoriee

Urban
~i medii reziden\iale

In ce masura sinteti legat sunete~te de ... ? In ce masura sinteti legat sufleteste de ... ?
satuVora~ul regiunea sau profesia sau satul/ora~ul regiunea sau profesia sau
DUMITRU SANDU in care triii\i partea de tara meseria pe In care traip partea de tara meseria pe
unde locuiti care 0 aveti unde loculfl care 0 aveti
cea ce se cheama, cu 0 sintagma deja supralici­ mini! fenOl11 Cllele de identilate grupala. Rcgiunile is­
Moldova 94 92 82 88 93 73

C
tata, "tranzi! ie postcomunista", estc, ill bUlla
masura, ~i ciiutare de defini!ii sociale cu carac­
ter identit ar. Excmplul ctnic este cel mai vizibil, cel mai
toricc, grupurile etnice, religioasc, profesionale, de vlr­

srii ctc. pot funqion1l ca spaliu idcntilar. In seria vari­

abilelor cm·e Ie stmclureazil, vom distingc intre cele con­
Muntenia
Oltenia
Dobrogea
86
94
-
95
97
-
77
88
-
87
83
94
85
89
92
79
70
67
I

dramatic invocat, Cll cea mai fudircata ~i mediatizata is­ slitulive - care au nll numai funcpa dc generare a feno­
Transilvania 87 99 67 89 95 79
toric cvenimenfiala. Nu trebuie uilate fusa nici cele ce au mend~r iticnlilarc, ci ~i de recunoa~lere ~i etichetare a
lor - ~i cele Cll rol slrict cauzal, gcncraloare de fenomene Cri ~ ana-Maramures 93 98 83 96 95 82
ca liucleu de stnlCturare regiunea, re ligia, profesia, fami­
lia, sursde de divertisment etc . idcntitare, Liar neimplicale in recunoa~lerea lor sociala. Banat - - - 94 91 76

Toate reprezinta dlutari de replasare a propriului
grup de apartcnen!a pe coordonatelc uDui spa~iu socio­
cultural care se rcconslituie ill articulatiilc sale naturale,
dupa trauma comuDista.
Temalica identitara a postcol11unismului a Cost mo­
lIopoi:zata in buna masura de politicieni sau, In gencre,
de elite . Identitalile glUpale slnt, fara fudoiala , constmite
ill buna masura de elite. NLI pot fi reduse illsa nurnai la
atil . Interaqiunea sociala difuza fu cadrul grupului care
l~i cauta sau I~ i afmna identitatea ~i futre acesta ~i aILe
glUpuri constituie un al doilea tip fundamental de proccs
constitntiv pentm discursul ~i realitaple identitare. ASLI­
pra ace ~ ~tei llitime cUl11ponente, invcstigafia ~tiin!ificii ~i
mcdiatizarea slnt mult mai sarace. Golul este umpillt ,
adesea, de speculalii ale celor care se considcra a fi dc­
pozitari de ~tiinlii!legitimitalc idcntitara.
Data fiind complexitatea domeniului, multitudinea
de interesc, discursul idenlitar a dcvenit, in buna masura,
spaliu privilegiat al idcologiilor. Distinqia dintrc ccca ce
este realitate sau aspiralie idcntitara ~i ceea ce conslituie
fils ~ i artefact in ace st domeniu impl.icii, In primuJ rind,
l\larea in considerafic a discursului identitar difuz ~i, in
al doilea rind , distinqia dintre fenomeneie ~i spaPile i­
dentitarc. 0 perspectiva grupal-difuzii poate complela
foarte bine pc cca elitara. La rindul ci, perspectiva glU­
pala poate viza fonne verbale sau comportal11entalc de
aqiunc identitara. Poat e fi, deci, centrata pe discursul
identitar difuz sau pe structuri comportamentale rele­
vante.
De~i legate In orLiinc cau/alil, fenomenele ~i spa[iile
idenlitare au lotu~i dinamici difcrite . Rela!ia dinlre cle
(stc complicala In buna masura prin tcndinta discurslllui
public de a elicheta fmomcne sociale noi ca fiind de na­
lura idenlilara prin simplul fapt di se produc la nivelul
uoor spatii c<u·c anterior au aVllt funqie de conferire de
idcntitate.
Care sin I, ill prczcntul fOmiinc.~c, fenomene/c de a­
fimJare a i£lentitiilii de grup .~i spa{ii/e ecologice sau s()­
ciale cale Ie gencreaza? Sint oamenii lUai ata~a\i de comu­
nitatea locala sau de regiunea in care lraiesc? In ee rapor­
lUI; se ana loialitii\iie localiste fata de cele oCllpationale?
$illl rcgionaJizarile efective din via/a social-cullurala a
{iiIii centrate mai mult pe identita{i sau pe probleme lo­
cale? La aSlfel de inlrebari incerc sa raspund ill conti­
nuare, folosind ca baza infonnalii empirice de sondaj .
Traditionalism
, identitar
Specificul regional pentru mulLe fenomenc social­
cuiLurale apare prin ob servarea satlllui. Aici, efectele ni­
veiatoMe ale modcrnizarii sint mai reduse decil la ora~ .
Regularitalile care il structureaza sint mai evidente (ta­
beI1l11).
La nivelul con~tiinlei rurale difilze, fcnomenele de
identificare locala - comunilara sau regionala - sint :
• mai pUlemicc In tcnncni de regiune dccil de co­
munitate Jocala (localilate),
• mai intense decil cele ocupafionale.
Loiahtatile regionak sinl de maxima intensitate ill
Bucure~li - - - 88 83 81
Total 90 96 78 89 90 77
Sursa de date: sondaj COMALP finan\at de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universita\ii Bucure~ti in septem­
brie 1995 pe un e~antion reprezentativ la nivel naponal.
Am notat cu (-) sube~al1tioane foarte mici, sub 30 de persoane. pentru care instabilitatea procentelor este foam mare.
in fiecare celula a tabelului este notat procenlul de persoane care se declara a fi legate suflete~te mult sau foarte mult de
localitate/regiune/ocupafie din total persoane din regiunea respectiva.
Daca satul este locul cel mai potrivit pentru analiza Tendin!a freevent illtilnita in discursul public - jur­
fenomenelor de identificare local a, ora~ul este spa~iul nalistic, politic sau ~tiin~ific - este de a considera feno­
priviiegiat pentru analiza identifidrilor ocupa[ionale. mene de genul celor menfionate anterior ca fiind mard
Ora~enii din Moldova, Oltenia ~i Dobrogea man i­ a unor culturi regionale speeifice. 0 astfel de atitudine,
fe~ta eea mai redusa aderenfii la spapul vielii profesiona­ manifestata explict sau implicit, este, practic, nevalida­
Ie. La polul opus, cu maxima identificare ocupaponala, tao Raspunsul este dificil de dat ill condiliile in care ma­
se situeaza populafia urbana din Bucure~ti, Transilvania sura localismului identitar pe care ne-o pennit datele dis­
~i Muntenia. ponibile este destul de slaba (bazata numai pe doi indi­
Fenomenele de modemizare ~i urbanizare aduc cu catori). Poate fi fonnulata insa ~i ipoteza caracterului
ele 0 restringere a spa[iilor identitare. Bucure ~ tiul, spre predominant social al varialiilor identitare intelTegio­
exemplu, nueleul de maxima concentrare urbana a rarii, nale. Virsta ~i satisfaqia materiala par sa fie mai rele­
este locul ill care se inregistreaza 0 maxima preeminen\a vante decil apartenen~a regionala pentru nivelul de auto­
a loialita!ilor comunitare fala de cele regionale. Cu mai identificare cu localitatea sau zona in care traiese oa­
mica intcnsitate, 0 loialitate comunitara superioara celei menii: dad printr-un procedeu analitic obi~nuit in prelu­
regiona1e se manifesta ~i la populafia urbana din Banal. crarea date lor se inlatura efeetul virstei ~i al satisfaqiei
Daca este evidenla existen!a unor diferen!ieri regio­ materiale, regiunile istorice inceteaza de a mai fi context
I
nale ale legaturilor identitare, nu la fel de clara esle sursa relevant pentru diferen!ierea localismului identitar
lor. Pot fi considerate ca manifestare a unor culttu; loca­ Altfel spus, popuia,cia din Transilvania estc mai legatii
le. a unor structw-i valorice de mare profunzime, consti­ suflete.?te de zona in care traie~te nu atit pentro caexistii
luite prin acumulari istorice? Sau este yorba de fenome­ o cllltura locala specificii acestei zone, cit mai ales da­

Spaliile identitare sint configuraPi de variabile, re­

Transilvania. Aici, cola lor cslc considerabil mai mare ne care numai aparent sinl regionale, dar in fapl provin torita ponderii rnai mari de popuia!ie vfrstnica ~i nive/u­
lativ durabile, cu grad mare de stlUcturare, care deter- decil pentru loialitatile eomunitare. din alte surse decil cele ale culturilor respective? lui mediu ridicat ai satisfaCfiei materiale. Acesta din

SP nr. 34 / ianuarie 1996 16 17 SP nr. 34 / ianuarie 1996

 1995 1995

u rma este el 'insu~i reflex al unei situatii personate ~i Tabel 2 Pentru Tabelul 3,
zonale mai bune declt 'in aile regiuni. Nu esle yorba de a Nivelul medin al tradit ionalismului idenlitar pe regiuni Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995
exclude efecle de lip strict cultural. Constatarea antc­ istoriee ~i medii reziden!iale * nU1l11r mic de cazuri in subqantion, i.nsuficiente pcntru ca media sa fie relevantii

riocu·iJ. susline numai ipol eza rolului prioritar al factorilor 11, 12 ~i 13 sint scoruri fact oria le inmullite cu 100.

Reghme istorica rural urban total Cu cit valoarea indicelui este mai mare, cu at"it problBmeJe din categoria respect iva s"int considerate mai grave.

asociali cu virsla ~i starea malcriala 'in determinarea fe­

MolJova 59 52 55 rI - pre\uri ~i locuri de Illuncii:

nOlllcnclor idenlilarc locale -Ioialitati comunilare ~i rc­ 12 - servicii medicate, ~coli, cre~e, gTadinile , transport In comun, aprovizionare eu alimente,

gionalc. Allfel spus, slruclura soeio-demograficii pare sa Munlenia 59 47 54

I3 - corup!ie, infraqiuni, cura[enie localitate, locuil1!e.

fi..: mai irnportanta oec1t cullura regionala 'in delenni­ Oltenia 59 45 53

narca loialitalilor regionalc. Dohrogea 50 51 Cbiar ~i 'in condi~iile ill care se controleaza , prin COlltrastuJ dinlre ienomeneJe idenlitare .?i ceJe de
o fOima idenlitcu·a eomplexa estc cea a tradi!iona­ Transilvania 63 53 57 pruccdcc analitice, rolul variabilelor de status (V"Lrstii, a­ probJemeJor sociale sugcreaza ipotc7-8
cOll.~tientiL<lre a
Cri~ana- Manmmrel' 67 65 66 vere, educalie, sex, mediu rezidenlial), diferentierile re­ Lwei regionaJizari a ROl11aniei mai mull pe probJcl11e so­
JislJlului comunitar (identitar), reprezentat de JoiilJitii!i
Banat 58 57 gionale 'in percePlia problemelor soeiale se mentin. ciaJe decir pe orientari cuJturaJe (tabel 4).
[.1!8 de grupurilc naturaJe care funC{ioneazii ca agen!i tr,1­
Bucl1fe~ti 47 47
ai!ionaii de sociaJizare: familia. comunitii!iJe JocaJe .~i bi­
Total 60 51 55 Tabel4
scrica Persoanele din Cri~ana-Maramure~ manifestii ni­

\1odele eauzale ale tradi!ionalismului identitar ~i gravita\ii percepute a problemeior soeiale

velnl maxim de traditionalism eonmnitar. Minimul se 'in- Sursa de date: sondaj COM ALP ;

regislreaza la populalia din ora~ele sudice localizate in - subqantion sub 30 persoane

Variabile explicate
Muntcnia, Oltenia ~i 'in Bucurqti (tabel 2).
Varia bile Traditionalism Gravitatea problemelor Gravilat.ea problemelor Gravitatea problemelor
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• explicative identitar asoeiate cu infraqiuni asociate eu serviciile asoc iate eu pre! urile
Regionalizarea problemelor sociale coruplie, locuinle, curii- publice ~i locurile de munca
- eoruppa ~ i infraqionalitalea slnt resimlite ea deo­ tenie a localita! ii
Siaba diferenliere regionala a fenomenelor identi­ scbit de grave 'in ora~ele din Dobrogea ~i 'in Bucurqti. avere 0 0 - -
tare eonlrasteaza puternic eu diferentierea problemelor Situalia cel mai pu!in problematicii din aeesl punet de loeuie~t e 'in ora~ - + - +
svcialc. Exisla 0 acuta segmentare regionala a eon~1iin\ei vedere pare sa fie 'in ora~ele Transilvaniei ~i 'in satele din vlrsta + - 0 0
awpra problemelor soeiale locale (tabel 3): C ri~ana - Maramure~. capital wnan - 0 0 -
- leama de pre\uri ~i ~omaj estc maxima 'in ora~e1e - bneure~tenii aeuza cea mai proasta stare a scrv ici­ barbal - 0 0 0
i
din Muntenia ~i Dobrogea ~i 'in 'intreaga Moldova; ilor publice. I Oltenia 0 0 0 -
Muntenia 0 - + -
Tabel3. Banal + C ri~ana-
(iravitatea problemcior soeiale locale eslimafa de popula!ie, pc regiuni istorice ~i medii rczidcnlialc
Maralllurcs + - + -
In label Slnl notate valorile meoii ale indicdui Moldova 0 - 0 0
Transilvania 0 - 0 -
I.l. preturi
si locuri
Rural
1.2. servicii
publice
13. infractiuni,
coruptie, Jucu­
I. I. preturi
si lo(;uri
Urban
1.2. serv icii
publice
1.3. infraqiuni,
coruptie, locu­
I
I
Gravitatca
obieetiva
de mund in\C, curii!cnie ct'e munca in!e, cura!enie a problcmelor
Moldova 6 17 -58 10 -24 8 sociale 0 - + 0
Mlmlenia -6 24 -57 13 -4 41
Ohenia -23 -29 -8 -6 -15 47 + rela rie semnificativa, de directa proporponalitate mtre cauza de pc linie ~i efectul de pe coloana
- rela!ie semnificativa, de inversil propoI1ionalitate ll1lre cauza de pe linie ~i efectu 1 de pc coloana
Dobrogca * * * 25 -I 67
o relalie nesemnificativii llHre variabila de pe linie ~i eea de pe coloana
Transilvania -26 27 -82 3 -40 14
Cri~ana-Maramures -33 17 -110 7 -10 .J 43
Fieciirei coloane "ii corespunde un model de regresie multipla. Cu - ~i + au fast simbolizap coeficien~ii de rcgresie par[iala
Banat * * * 9 -44 -I 43 ~i, respectiv, pozitiv, semnifieativ diferip de zero. Prin 0 au fost figura!i coeficienlii nesemnificativi. Calculele
rle semn negativ
l3ucW"csti * * '" 7 41 107 au rust t"acute lara ~ube~antionul reprezentlnd populalia Bucure~tilor. Popula!ia din subepntionul Dobrogea func\ioneaza ca ter­
Total -10 15 .53 8 -12 42 men de referinla implicit.

SP nr. 34/ ianuarie 1996 18 19 SP nr. 34/ ianuarie 1996

 1995
Tradilionalismul identitar tinde sa-~i piarda depen­
den!a de regiunea istorica fu masura fu care se contro­
leala efectele virstei, capitalului urnan',capitalului mate­
rial (averii), mediului de rezidenta ~i gravita\ii obiective
a probleme\or sociale 3 0 exceplie de la aceasta regula
este populalia din vestul liirii - Banat ~i Cri~ana-Mara­
murq - pentru care tradi!ionalismul identitar se men!ine
ridicat chiar ~i fu condiliile in care se controleaza efectul
variabilelor de status personal.
Con~tin!a problemelor sociale ramfue puternic dife­
rentiata fu funqie de regiunea istorica chiar ~i atunci cfud,
prin procedee analitice, se fulatura efectul variabilelor de
status: populalia din Muntenia ~i Oltenia este In mod
special nemullumita de calitatea serviciilor pub lice ~i e
mai pUlin fugrijorata de pre!uri ~i ~omaj dec'it cea din Do­
brogea. De remarcat ca aceasta legare a con~tiintei pro­
bleme\or sociaie de regiunea istorica se realizeaza chiar
fu condi!iile in care am egalizat, prin procedee analiticc,
gravitatea obiectiva a problemelor sociale locale.
Pentru fenomene identitare structurate fu funqie de
etnie, experienla de migra\ie, religie etc. vor trebui futre­
prinse analize specifice. Ceea ce am schilat in paginile
anterioare a vml sa fie numai 0 "invitalie" la cons idc­
mrca problemelor identitare nll numai pasional, ideolo­
gic ~i calitativ, ci ~i pomind de la ce spun oamenii.'
Chiar ~i din sllccinta analiza a fenomenelor identi­
tare rezultii necesitatea de a determina spalii de rckrinp.
mai relevante dec'it regiunile istorice. Analize pc care
Ie-am futreprins fu alt context sus\in imaginea reginnilDr
istorice ca "straturi socio-cnllurale de profunzime peste
care s-au suprapus straturi mai noi de mare consisten\ii ~i
vizibilitate", manifeste ca arii culturale care fie "sparg"
5
regiunile istorice, fie incalca granilele 10r. 0 Reexaminarea problemelor sociale ~i a fenomenelor identxtare
NOTE:
I . Pentru detalii teOOice asupra modului de constmire a indicilor
folosi!i in acest material vez.i Dumitru Sandu, Socioiogia
lranzi!iei. VaJori .~i tipuri sociaJe in Romania, Editum Staff,
Bucwe~i, 1996.
Localismul identitar LOCALISM a fost m~surat printr-UII indice
cu varia!ie intre -100 ~i 100, construit cu valorile de raspnns la
intrebiirile referitoare In gradul de legare sulleteasca in raport cu
localitatea ~i regiunea Nivelul satisfaqiei fala de bunwile mate­
riale de care dispune persoana sau la care are aeces SATMAT a
fost deterrninat in baza unui indice cu valori intre -100 )i 100,
compus cu informa!ii despre satisfac!ia fata de locuin\a, bunu­
rile din locuinla, alimenta!ie ~i nivelul veniturilor. Corela!iile
20
SP nr. 34 / ianuarie 1996
par1iale dintre LOCALISM ~i fiecare regiune istoridi, tinmd sub
control vlrsta ~i satisfaqia materiala, smt nesemnificativ diferite
de zero. Singura exccplic se refed la rela!ia dintre LOCALISM
~i faptul de a locui in Bucure~ti In aeest caz, corela!ia parl iala
estc Sclllllificativ riifcrita de zero ~i llt:gativa, indicinri un nivel
deosebit de rcdlls allocalislllullli identitar pcntIll popula!ia din
ora ~ 1I1-capitala .
2 . Capitalul cultural 011 wlei pcrsoane a fost masurat printr-un in­
diet- care include illfomlape despre nivdul de educalie al per­
>(lanei intcrvicvate ~i 011 pfu'iI1lilor respcctiv ei persoane.
3. Gravitarca obicctiva u problcmdor sociale a fost rnasllrata prin·
tr-IUl indice de tip scm factorial III flluqie de rata l110nalita!ii
infantile, den~itatea de loc.uire, ernigrarea la marc distanta ~i rata
~l)rnajului la nivelul jude\ului ill care Il)cuic~te pcrsoana inter­
vievati!.
4. Replica cea mai simplil care ar putea fi dat~ lmei 3stfel de a­
bordari ar putea fi de tipul "identita!ile rill pot fi cunoscllte decIt
prin derners calitativ'· . 0 complementaritate ealitativ-cantitativ
in CU1l0d~tere ered mSJ di poate fi aeceptala ca nOlm ~ fireasca
dC' stlf~-it de seeol XX Op\illne<1 exc1usivista pentn! llna sau alta
dintre cde dona perspcctive se 1c.1ga mai mult de eopiliiria
~tiin!elor sociale
5. TnU1silvania, spre exemplll, este difereFl!iata in arii centrale, eu
nivel redus <11 problellleior sociale (Bra¥lv-Sibiu, Cluj-Mllrq ~i
Covasna-Harghita), arii periferice putemic mareate de probleme
socia1c acute (Bistri!a-Nasaud ~i Salaj) ~i arii seillipcrifcrice sub
aspectul gruvitalll problemelor soeiale (Alba-Hunedoara). Sau,
un alt exemplu, cel al Moldovei, In care se poate distirlge cu u­
~urinla 0 arie periferidi, marcata de grave problemc sociale (Bo­
to~ni- Vaslui) ~i doua arii semi-pcriferice (Galati-Ia~i, Neamt­
Vrancea-Bacau-Suceava) . In seria Incalcarilor de fmntiere re­
gionale as menliona cazul exemplar al ariei fomlate din judeml
bana!e<lJ1 TiIni~ ~i din Arad, aparri.nator de Cri~ana-Maramurq.
Ignorarea Ilnor astfel de segmentiiri intra· Sou interregionale este
de natura sa dueil fie la c~ceuri in planul cunoa~t~rii soeiologice
(\'czi cazul sondajelor hizare c:rre merg pmii acolu incit proce­
dena la seleqii strict a1eatorii sail stliet prag1l1atice de judqe in
cadrul regiunilor istorice S3U la nivcl nalional), fie la e~ecuri de
marketing politic sau cornerciaL
din perspectiva ariilor culturale este 0 abordare care cred d tre­
buie asumatii m procesul de c1lutare a unar noi unit3!i regionale
relevante pentru inteIegerea diferite.lor tipuri de schirrrbare Pen­
tru detalii asupra ariilor eulturalc ale Romaniei vezi D . Sandu,
op. cit, cap. 6.
DUMITRU SANDU (1949) - Ph.D. in
Sociology, University of Bucharest.
He teaches, as senior lecturer, "social data
analysis" and "sociology of the postcol11.lTIunist
transition" at the University of Bucharest.
1995
Relatiile
, romano-americane
in fata unei noi etape
MIRCEA RA.CEANU
In 1995, the Romanian-American relations were the best considering the period after 1990. But, event/hough
President Iliescu's official visit in Washington was an important step in the process of improving the Romanian­
American relations the interest of the American policy and the presence of the American in vestors compared 10 other
countries from the area is much more diminished. These facts are the subject of the analysis made by the fonner
Romanian diplomat Mircea Raceanu, who currently lives in USA
ecent, un prieten m-a intrebat cum apreciez re­
R la!iile dintre Romania ~i Statele Unite ale A­
mericii, avind m vedere evolu!iile care au avut
loc in cursu I anului 1995. I-am riispuns pe scurt ca, fu
opinia mea, relaliile romano-americane se afla futr-un
moment critic! Cu alte cuvinte, ele pot unna ealea unei
relalii stabile ~i sanatoase care, de obicei, caracterizeaza
raporturile dintre doua state prietene sau sa continue,
mai mult sau mai PU!in, in spiritulm care s-au des{a~urat
in ultimii ani. Prietenul m-a privit mirat ~i mi-a spus ca
sc a~tepta din partea mea la 0 apreciere potriv it careia re­
laliile se afla in plina ascensiune, dovada primirea pre­
.~edintclui Ion Iliescu la Casa Alba ~i dialogul la nive!
'lnalt care a avut loc cu acest prilej cu pre~edintele Clin­
ton, dialog eonsiderat de presa romaneascii inspirata de
guvem drept "evenimentul politic al anului pentru Ro­
mania". I-am raspuns ca, la prima vedere, s-ar pUlea sa
aiba dreptatc, dar ca realitatea este mult mai complicata
~i ca nu futotdeauna realizarea unor contacte, ehiar la
nivel fualt, fuseaIlllla automat ~i 0 1mbunatalire radicala
a relaliilor bilaterale dintre doua \ari. Am adaugat ca a­
precierea de mai sus pleaca nu de la declarapile de inten­
(ii , preClll11 "hotiirirea" Romaniei de a dezvolta coope­
rarea cu SUA ~i nici de la aprecierile ~i concluziile eu­
falice ell privire la stadiul actual ~i perspectiva raportu­
rilor cu SUA {acute dupa primirea de la Cas a Alba. A­
precierea respectiva are la baza obiectivele stabilite dupa
1989 de catre Statele Unite fu Europa Centrala, situa!ia
din Romania, precum ~i experienta personala avuta de-a
lungul anilor in relatiile romano-americane ~i in urmiiri­
rea politicii exteme ale SUA.
1. Dupa eveni..mentele din decemblie 1989, relaliile
dintre Romania ~i Statele Unite ale Americii au parcurs
21 SP nr. 34 / ianuarie 1996
un drum lung ~i anevoios. La inceput, ele au fost domi­
nate de anumite speran!e ~i promisiuni, generate inerent
de prabu~irea dictaturii comuniste, apoi ca rezultat direct
al aqiunilor intreprinse in lara de promotorii "democrali­
ei originale" in detrimentul celei autentice, reia!iile au fost
practic inghe(ate pentru 0 perioada de aproximativ trei ani.
Acordarea clauzei naliunii celei mai favorizate, in
noiembrie 1993, a produs un oarecare reviriment in evo­
lu!ia acestor raporturi. Ca urmare, s-au inviorat schimbu­
rile ~i cooperarea economicii, s-au intensificat contactele
in diferite domenii de activitate, inclusiv pe plan politic
~i militar. Astfel di, in toamna anului 1995, s-a ajuns la
realizarea mult a~teptatului dialog oficial la nivel malt
dintre cele doua tm.
In conseCinla, ~e poate afuma ca, din punct de ve­
dere simbolic, primirea la Casa Alba a prc~cdintelui Ro­
maniei a marcat de fapt fuchcierea unei etape (cea fuce­
puta dupa decembrie 1989) in istoria reialiilor romano­
americane, 0 etapii dificila, uneori chiar tensionata.
In mod concret, in aceasta perioada, rela!iile dintre
Romania ~i Statele Unite nu numai ca nu s-au ridicat la
niveiul ~i calitatea celor care au existat la sffir~itul anilor
'60 ~i in timpul anilor '70, dar - spre deosebire de trecut
- s-au situat in Uffila raporturilor pe care alte !iiri din
zona (de exemplu, Republica Cehii, Polonia, Ungaria ~i
unele dintre fostele republici soviet ice, printre care ~i
Republica Moldova) Ie-au avut, pe plan politic ~i econo­
mic, cu Statele Unite ale Americii.
Astfel, persoanele care vor studia cu atentie aceasta
perioada fu relaliile dintre Romania ~i SUA ~i se vor
concentra, in primul rind, asupra elementelor de fond
(dialogul politic ~i componenta economico-fillanciara)
vor eonstata, printre altele, urmatoarele:

1995
- au lrebuit sa treaca cinci ani pentm realizarea dia­
logului la nivel inalt intre Washinglon ~i Bucllre~li, ~i
acesta doar la nivelul unei "vizite de lucru", in condiliik
m care in perioada respectiva liderii celorlalte lari din
zona s-au hucllrat de multiple primiri, unii dintre ei chim­
"ol"iciak" sau "de stat"la Casa Alha (printre care, ~i pre­
~edlnt cle Repllblicii Moldova)_ Aceastil sitllalie ~i-a gas it
refleclarea ~i in cazul celorlalte contacte politice, mai
ales pe linie guvernamentala ~i parlamentara. De altfel,
nivelul ~i frecvenla contactelor au fosl, in general, sca ­
zulc ~i sporadice in ultimii cinci ani (de exemplu, doar 0
~ i ngura vizita a Secrelamlui de Slat al SUA in ROl1lfmia ,
care a avut loc la inceputullunii februarie 1990);
- Romania a fost ultima lara din zona ciireia i s-a a­
cordal clauza naliunii celei mai favorizate (dupa aproape
trei ani ~i jumatate), fiind in acela~i limp singura lara
ciireia, in perioada de tranzilie, Congresul SUA i-a res­
pins-o inilial, in toamna anului 1992. De asemcnea, in
prezent, in timp ce celclalte ~iiri din Europa Centrala Je­
lin clauza pe 0 baza permanenta, Bucure~tiul continua sa
o plimcasca pe haza anuala;
- VOIUlllUI actual al schimburilor comercialc (iintre
Romania ~i SUA se afla mult suh nivelul anilor '80, clnd
a depa~it cifra de un miliard de dolari (in 1984, comcrlul
bilateral a atins cifra de 1.219 miliarde dolari, din care
973 milioane dolari au revenit exportului romanesc in
SU A), iar investipile de capital amelican in Romania
sint mult mai' mici dec1t in alte state din zona. De ascrnc­
nea, in timp ce investiliile de capital strain in Romania
au fost dupa 1989 de aproximativ un miliard ~i jumatatc
de dolari, in ca:wl Republicii Cehe, Poloniei ~i Ungariei
investipile respective s-au ridicat, in aceea~i perioada, la
peste 20 miliarde dolali. In context, nu cred cii cineva a
luat in serios recenta expliearie datii de pre~edintele Ili­
escu, potrivit ciireia atragerea investiliilor straine a fo st
"stinjenitii de imaginea violenta a revoluliei romane, te­
MIRCEA RA..CEANU - Is the coauthor
lcvizata ~i promovata in intreaga Iume";
- existcn!a unei atitudini rezervate din partea Admi­
nistmliilor americane (republil'ana sub Bush ~i cea de­
monata sub Clinton) fala de Bucure~ti . Cu alte cllvinle,
s-au ridicat selioase semne de inlrebare in legatura cu
credibilitatea ~i adevaratele intenlii ale conducerii ro­
manc_ Incepind CUi primiivara anului 1990, aceste semne
de intrebare au contrihuit in mod direct la diminuarea
substanliala a preocuparilor americane falii de Romania,
in raport cu alte state din Europa Centrala ~i la perpetu­
area unei imagini negative a acesteia in Statele Unite.
Regretatul om politic Corneliu Coposu irni spunea, in
timpul intilnirii pe care am avut-o la 5 februarie 1995 la
SP nr. 34 / ianuarie 1996
Washington, cu ocazia ultimei sale vizite in Statele Uni­
te ale Americii, cii a fost "snrprins" sa constate la inter­
locutorii americani "cit de scazul este de fapt interesul a­
merican" [ala de Romania, mai ales in contextul plcdoa­
riei sale in favoarca admiterii Romaniei in NATO _
•
Cauzelc care au (ondus la aceaSla sitlla!ie in rc­
la!iile romano-americane sinl bine cnl10scate atlt la
Washington, cit ~ i la Bucure~li (dqi aces ta din lInna re­
fU7a sa recunoasca public, din motivc lcsne ele inreles).
fn consecinla, illl esle in inlen!ia mea sa mil orresc pc
laJg asnpra lor. Doresc doar sa menlioncl ca lnsumate la
un lac ca uzele respective, in ultima instan!a, se rcduc la
rcfuzul conducerii de la Bucure~ti (contrar declaraliilor
~i asiguJarilor date) de a merge fenn pe linia rcformei
cconomice ~i a democralizarii intregii societali roma­
nqti, abandonarii ~i repudierii vechilor stlUcturi ~i mcn­
talilafi, concomitent cu ignorarea noilor prioritiili ale
Statelor Unite in zona ~i, in context, a preocuparilor spe­
cifice ale p5.rtii americane fala de Romania . In legaturii
cu acest ultim aspect a~ dori sa fac unnatoarele preciziiri:
- pma la prabu~irea sislemului C011lunist in Europa
de Rasaril ~i fosta URSS , Statele Unite ale Americii au
promovat 0 "politica de diferenlicre" fala de statele est­
europene in funqie de pozi!ia lor fala de Moscova (Cll
alte cuvinte, din considercnte strategice) sau de promo­
varca unor rcforme pe plan intern . Se ~tie ca Romfmia, in
acea perioada - dalorita politicii sale exteme, relativ in­
dcpendente - s-a situat intr-o pozifie unicii, beneficiind
de avantaje politice ~i economice care, practic, a singula­
rizal-o fala de cclclaltc ~ari din zona in rapOl1tu-ile ei cu
Statele Unite ale A.1llcricii;
- dupa 1989, guvernul american , renuntind la "poli­
Statele Unile ale Americii.
tica de diferenliere", a stabilit ca In promovarea interese­
lor ~i prioritalilor Statelot Unite in liirile Europei Cen­
trale ~i fostele republici sovielice, sa se pIece in primul
rind de la gradul de democratizare al societalilor respec­
tive. Evident, in noua situalie creata, a dispamt rolul pri­
vilegiat pe care Romania I-a avut anterior in raporturile
cu SUA. De asemenea, in condipile existenlei a doua
state-tampon inlre Romania ~i Rusia, s-a diminuat sub­
stanlial, cel pUlin din punct de vedere al SUA, rolul stra­
tegic pe care Romania I-a jucat anterior in zona. Jude­
cind insa dnpa declaralirle unor oficialitali romane cu
privire la "noua semnificalie geopolitica" a Romaniei
sau "partenerialul slrategic al Romaniei cu SUA" se poa­
te trage concluzia ca factorii care au fommlat sau fomlU­
leaza in prezent politica Romaniei fala de StateJe Unite
sau ignora in mod deliberat schimbiirile intervenite dupa
22
1995
] 989 in prioritalile americane in Europa Centralii san nll
Ie-au inle\cs ineil pe deplin. In orice caz, nu poate fi vor­
ha de un "parteneriat strategic" cu Statele Unite atll limp
cit nu se poate vorbi despre un proces real de democrali­
?are a socielalii romiinqti . De asemenea, nu cred cii a­
vansarea dc catre pre~edintele lliescu a idcii privind io­
,tam-area in Romania a unei "economii sociale de pia\ii"
cs!e de nalurii sa contribuie la realizarea partencriatului
rcspcciiv.
2. Vizita pre~edintelui Iliescu in Statcle Unite a
const illl it, tara indoialii, un pas important in 1l11buniita­
!irea rctapilor romano-americane. fntrevederea de la Casa
Alba, precum ~i cclelalte contacte pe care pfC'geLiintcle
Romilniei Ie-a avut mai ales cu oficialitalile amelicane
dill Administralie ~i Congres au oferit celor doua piUfi
po, ihilitatea de a-~i expune preocuparile ~i dolean!ele le­
g.ate de cvolulia raporturilor bilaterale ~ i de a efectua un
':cllimh de pareri privind problematica interualionala de
inleres comun.
In cadnd acestor contacte, mesajul piUfii americane
a fost extrem de clar: Statele Unite dorcsc 0 relape sta­
bila ~ i apropiata cu Romania. Pentru realizarea aceshli
deziderat, eel PU!in din punctul de vedere al piirtii ame­
ricane, este necesar ca Guvernul Romaniei sa conlinue,
pc de 0 parte, punerea in aplicare a reformelor econo­
mice, inclusiv privatizarea in masa (termen folosit de
prc ~edinlele Clinton), ceea ce va deschide calea spre lar­
girea comeI1ului bilateral ~i a intensificiirii investi!iilor
americane in Romania, iar pe de alta parte, sa aqioneze
fenu in direc\ia instaurarii unei societali cu adevarat de­
lll<JCraticc in Romania. Sint cunoscute in acest sens criti­
cile mcmbrilor Congresului legate de asocierea paltidu ­
lui de guvernamint cu pal1idele extremiste, cO!1lPlie, li­
0
benatea presei etc . Senmificativ in acest sens esle con!i­
!lulul scrisorii adresate pre~edintelui Iliescu, la 27 oc­
tomhrie 199\ de catre co-pre~edin!ii Comisiei Congre­
sului SUA pentm Secwitate ~i Cooperare in Europa, se­
uatorul Alfonse D ' Amato ~i deputatul Cristopher Smith.
In consccinta,, l)rimirea la Cas a Albii si
, disculiile
,
avute cu acest prilej trebuie privite ca punct de plecare,
cxtrem dc Impol1ant, pentm dezvoltarea raporturilor ro­
miino-amcricane. Sper cii se va evita situalia din ultimii
LUli eli regimului comunist, cind paltea romana era mai
mutt preocupatii de realizarea contactului la nivel ina It
ded de conlinutul propriu-zis al mesajului. R epetarea
istoriei ar fi extrem ele diiunatoare pentm viitorul rela!i-
11m romano-americane.
3. lala de ce consider ca raporturile dintre cele doua
!ihi se ana in fala unei noi etape. in ce direetie insa se vor
23
inJrepta aceste relalii va depinde in mare masura de in­
viiliimintele pe care Ie va trage guvernarea de la Bucu­
re ~ ti, atit din trecut, cit ~i ca unnare a convorbirilor la
nivel inalt care au avut loc lu Washington in toamna anu­
lui 1995.
In coneluzie, dad Guvcrnul de la Bucure~ti va
ignora ~i de aceasta datii mesajul pfu1ii americane ~i nu
.'ie va angaja pc linia democrapei ~ i a refolmclor econo­
mic.e, nu cred cii se va produce 0 schirnbare radicala in
actuala desfa~urare a raporturilor bilatcrale romano -a­
mericane ~i, in orice caz, nu se va instaura acel climat de
increelere reciproca, care caractelizeaza relaliile dintre
doua state plietene .
De ascmenea, daca pre~edintele Romaniei ~i Gu­
vernul roman nu vor aqiona in spirihll promisiunilor fa­
cute la Washington, este pUlin probabil Cel speran!e\e Bu­
cl1re~tilllui pe linia consolidfu-ii elialogului la nivel inalt,
pennanenti:tiirii clauzei (exisra mca 0 serioasa opozi!ic
in Congrl's), cre~terii investiliilor americane de capital,
prectun ~i III privinr-a inlegrarii rapide a Romaniei in
structurile euro-atlantice, inclusiv acll'rarea la NATO
(deocamdatii, Romania nu figureaza printre tiirile primu­
lui e~alon, conform Actului de P311icipare in NATO,
care face p311e din proiectul de lege H.R. 1868 relativ la
"Alocarile de fonduri pentnl opera!iunile afacerilor ex­
terne, 1996", aprobat de Congres la 26 octomhrie 1995)
se vor materializa in spiritul ~i in perioada dorita de par­
tea romana.
Dad insa mesajul a fost receplionat corect ~i dacii
exista eu adevarat 0 voinlii politicii de a coopera ~i cola­
bora strins cu pal1ea americana, atunci nu vad ce obsta­
cole ar mai putea exista in calea dezvlotarii ~i consoli­
darii unei rela\ii apropiate ~i stabile intre Romania ~i
of the work Romaniaversus United States_ Dip­
lomacy of the Absurd 1985-1989, St. Martin's
editure, New York, 1990. Before 1989, he
worked as secretary of the Romanian Embas­
ssy from Washington, having also different po­
sition in the system of relations between Rom­
ania and USA and Canada. He was arrest e d in
January 1989 being considered a spy by the re­
gime from Bucharest. Condamned to the capital
punishment he was released in December 1989.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
Incursiune in CSI
ANDREI MOCEAROV
Magia alegerii de ciitre popor a prqedintelui a Cll­
nali~tii spatiului ex-sovietic se concentreaza m
A
special asupra evolu(iilor din Rusia. Alegerea
are, cu siguranta, nu numai 0 motiva(ie
juridica - Rusia fiind mo~tenitorul legal al URSS -, dar
estc legata m primul rmd de earacterul decisiv pc care
jocul politic de la Kremlin il are asupra destinului spa­
tiului gcografic dominat pma nu demult de sovietici.
Procesul debarasiirii de mo~tenirea sovielica depin­
de msa, tara mdoiala, mtr-o masura mai mare sau mai
mica, ~i de dinamica refonne1or din celelalte state foste
componente ale URSS .
Lasmd la 0 parte republicile baltice, care au realizat
o desprindere decisiva ~i, se pare, definitiva de Moscova,
evolu(ia in celelalte douasprezece state rezultate din
destramarea URSS - care fooneazii actualmente CSI ­
este mca contradictorie. Eforturile de mtarire a stalali­
tat ii , a independen!ei na(ionale se intersecteaza cu tcn­
din!ele de reintegrare.
Am ales ca subiecte de analiza trei dintre cele do­
uasprezcce state CSI, ~i anume Belarus, Ucraina ~i Ka­
zahstan. Dincolo de ra(iuni electorale - toate cele trei re­
publici au teoninat anul 1995 prin organizarea unor ale­
vot - Belarus a fost martora unei tragieomedii, ciici Lu­
geri sau completari de alegeri pentru parlamente1e nati o -
nexillne in fond cu problema m cauza, deoarece relatia
nale -, optiunea este motivata m primul rmd de faptul cii
Rusia-FMI este foarte buna.
cvolufia din aceste state - ~i, evident, Rusia - pare a fi
In septembrie, a blocat desla~urarea ~edin(elor pru'­
crucial a pentm conturarea variantei de dezvoltare ~i coo­
lamentare - vechiul parlatnent l~i pastra prerogativek:
perare m spa!iul ex-sovietic. Toate cele trei republici smt
dupa alcgerile nevalidate din mai -, revocmd toate pro­
confruntate cu un proces complex ~i contradictoriu, de­
icctele de lege, precu.m ~i coreqiile la bllget. In felul a­
temlinat, pe de 0 parte, de mcerciirile de regasire/gasire
cesta, pre~edintele belarus ~i-a depa~it clar prerogativele
a unei identitiiti na(ionale, iar pe de alta pru1e, de tend in­ gerea publicarii ziarelor independcnte, ignorarea legilor.
eonstitu\ionale, intrind in conflict ~i cu Curtea Constitu­
(ele, in cre~tere, de integrare postsovietica. Belams ~i
tionala, care a considerat ~ase decrete prezidentiale ca
Ueraina, republici slave, iar Kazahstan - cu 0 importanta
neconstitutionale. Luka~enko a ignorat partidele ca su­
componentii etnica de origine slava, smt, in acela~i timp,
~i prineipalele gazde ale eelor aproximativ 25 milioane
de ru~i rama~i m afara granite10r Federatiei Ruse.
Belarus
o republica re1ativ mica, aflata totu ~ i intr-o pozitie raspuns la invita(ia oficialii din pat1ea sindicatelor polo­
strategica, pe axa Berlin-Moscova, strabiituta de cai fe­
rate ~i drumUl1 importante, precum ~i de 0 conducta de
gaze est-vest, cu 10 milioane de locuilori, dintre care
96% vorbesc rusa ca limb a principal a, a facut pa~i mici
cea din unna pastrmdu-~i denumirea din perioada sovie­
pe calea cosnolidiirii identitii(ii statalc. I';u-a 0 experienr a tica, KGB.
rei, integra rea cit mai profunda cu Rusia, Ucraina ~i alte
SP nr. 34 / ianuarie 1996
blall, pre~edintele belams a admis chiar ca Hitler nu a
istorica de sine statatoare, cu 0 popula!ie care are 0 foar­
pliicere fala de investi!iile straine.
te slaba identitatc nationala - majoritatea se considera
m~i -, Belarus este prima bre~a imp0l1anta, ciici irever­
sibilitatea evolu\ici postsovietice este aici pusa serios
sub semnul intrcharii.
Detronarea lui ~lI~kevici din postul de pre~edinte al
Sovietului Suprem (cea mai mare demnitate din \ara pe
vrcmea aceea), unul dintre seronatarii - alaturi de Ellin
~i Kravciuk, fostul pre~edinte ucrainean - decesului le­
gal al URSS, in decembrie 1991, ~i alegerea ca pre­
~edintc al statu lui a lui Alexandr Luka~enko - in 1994,
prin vot universal, cu 80% din sufragiile expri.mate, popu­
list ~i nostalgic al vremurilor sovietice - a schimhat ra­
dical date Ie problcmei. La un an de la instalare,
Luka~enko a pus tara sub controlul sau ~i al serviciilor ce
ii sint subordonate. "Statui sint eu", ar putea sa declru'e
pre~edintele.
Din mai anul trecut, cind incercarea de alegere a
Parlamentului a e~uat - doar 120 din 260 de locuri all
fost oClipate, insuficient pentru atingerea pragului con­
stitutional de doua treimi, din cauza slabei pal1icipiiri la
lari veni!i de la FMI, delaratie surprinzatoare, fara 0 co­
ka~enko a facut tot ceea ce a putut ca sa submineze de­
mavara, m felul acesta mdeplinindu-se principala con­
mocra(ia . Fostul director de colhoz, cu instincte bol~e­
ditie pusa de Consiliul Europei pentru a dcbloca proce­
vice, considera compromisul 0 fatalitatc; victoria trebuie
sui aderiirii Belarus la organizafia europeana. Astfel,
sa tie totala. Luka~enko nu a ezilat sii-~i manifeste nede­
epopeea alegerilor noului parlarnent belams a ajuns pina
ghizat antipatia fap de OPO:l.it ic .
la ll1111a la epilog. Pe 10 decembrie au fost ale~i 59 de de­
Printre "perfomlantele democrat ice" ale liderului be­
puta:i, care se adaugii celor 19 ce au reu~it pe 29 noiem­
lrulls s-ar putea aminti: suspendarea sindicatelor, restrm­
bt1e ~i eclor 120 ale~i in maio In general, in uona scruti­
nului din mai ~i noiembrie-decembrie, 198 de deputati
In plus, a ridicat imunitatea deputa(ilor, atlt la nivel na­
au primit dreptul sa participe la ~edin\ele organului le­
tional cit ~i local, a anulat pa~apoarte diplomatice, ca m
gislativ supremo
final sa emita un decret confonu caruia mal\ii funqio­
nari ai statului, dar ~i rcdactorii de ziare, trebuie sa ob­
!ina aprobru-ea prc~edintelui daca doresc sa faca 0 cala­
torie in strainatatc. De altfel, lideml sindicatelor libere,
Bikov, a fost oprit la grani~a cu Polonia, unde mergea ca
neze. Luka~enko a organizat aniversarea cu fast a fon­
diirii CEKA - poli(ia secreta bol~evica -, ocazie Cll care
a numit noul ministru de interne ~i noul ~ef al securitatii,
lialiva unei uniuni militaro-politice m cadrul CSI. De alt­
eelui de-al doilea scrutin, mijloacele video ~i audio nici
24
1995
Intr-un interviu acordat ziamlui gennan ]-{tiJ1del­
fost a~a de rau . EI a declarat ca : "La vremea rcspeetivii,
Gennania s-a ridicat din ruine datoritii unei conduceri
putemice ~i nu tot ceca ce a fost legat de Hitler a n:'pry­
zentat ceva negativ".
prins nu numai pe lueratorii din ministerele de f0rta, dar
~i pc simplii cetiiteni, care Ii acorda mca un semnificativ
sprijin. La referendumul organizat in mai 1995, cu oea­
zia primului tur al alegerilor, 80% dintre belam~i au ras­
puns "Da" uonat011llui set de patru mtrebari: introdu­
cere a rusei ea limba de stat; revenirea la vechiul drapel
ro~u cu verde, din epoca sovietica; integrarea economiea
eu Rusia; dreptul pre~edintelui de a dizolva Pru'lamcntul
daca "violeazii ill mod sistematic sau ill mod gray
Constitutia".
Totu~i, la sf'tqitul verii trecute, Luka~enko a sim!it
pentm prima oara 0 rezistenta lmpotriva politicii sale
voluntariste. A avut loc greva lucratorilor de la mctrou
organizatii de sindicatele independente. Cu binecuvill­
tarea pre~edintelui, a unnat 0 serie de aqiuni represive
impotriva organizatorilor ~i pat1icipanfilor la grevii. 0
consecin!a a acestei atitudini a fost aminarea, de catre
FMI, a eliberarii creditului stand-by promis.
Sfidator, Luka~enko a declarat cii el nu negociaza
prietenia eu Rusia pentru ni~te trei sute milioane de do­
pentm completarea celor 120 de locuri atribuite m pri­
nieelc ak: vie!ii politice ~i ca parteneri in deciziile impor­
lantc pentm stat. Rcaqia de raspuns a fost crearea unui
front all solidat1tatii, care cuprinde partide ee se gasesc
pc pozitii politice diatnetral opuse.
Cu 0 putere nelimitatii, dar suferind de disconfortul
dctennlnat de critica politicii sale, atit din partea comu­
nitalii intemafionale, dar ~i a protestelor m cre~tere m
propria lara, Ltlka~enko a mcercat sa mearga pc calea
giisirii unor aliafi externi. EI a sprijit cu entuziasm in i­
didat a primit 0 suma ridicola - circa 50 dolari . In ziua
25
republiei ex-sovietice ramine priorilatea absoluta a pre­
~edinlelui belarus.
Recunoscmd ca pia\a mgusteaza marja de manevra
a statl1lui, LlIka~enko ineearca sa tempercze consecinlele
refonnclor de piata, bloeind pe cit posibil privatizarea ­
sub 10% la ora actuala - ~i nemanifestind 0 deosebita
Luka~enko prive~te intcgrarea cu Rusia ca un substi­
tut pentru refonna. Belams este cea mai ferventa adepta
a integriirii sale m cadrul CSI, fiind membra atlt a uniu­
nii economice, cit ~i a uniunii militare. De asemenea, de
curind a fomlat cu Rusia ~i Kazahstanul unillnea vamalii
~i insista asupra unei uniuni monelare Cll Rl1sia. Aeeasta,
cel putin actuala conducere de la Kremlin, nu pare prea
mcintata de 0 apropiere prea mare cu BelaIlls. Uniunea
monetara a e~uat deocatndata, Rusia motivind faptul ca
vitezele refoonei sint prea diferite m cele doua tari.
In ceea ce prive~te extinderea NATO, Luka~enko
este un adversar inver~unat ~i a propus recent, la Mos­
cova, intr-o expunere la Academia Militara Tehnicii, ca
Belams este gata sa redesra~oare arme nuclcat'e in cazul
deplasiirii aliantei nord-atlantice spre rasiirit. De altfel,
Luka~cnko a blocat, in septembrie anul trecut, trimiterea
ultimelor 18 rachete nucleare (dintr-un total de 81) spre
dcmontare m Rusia.
Fara prea mare incmtare, Luka~enko a acceptat pilla
la uona sa organizeze repetarea alegcrilor, m doua tururi,
Campania electorala s-a desta~urat intr-o atmosfera
extrem de tensionatii. Puterea executiva a ales tactica
sabotarii. Pre~edintele nu numai ca nu a chemat cetiitenii
la vot, dar nu i-a lasat nici pe alfii sa desta~oare campa­
nia electorala. Astfel, lui Meceslav Grib - prqedintele
Sovietului Suprcm - i-a fost blocat accesul la lelevi­
ziunea belarusa, iar cind acesta a ob(inut timp de emisie
la televiziunea rusa, transmisia acesteia a fost oprita, pre­
textmdu-se 0 avarie tehnica. Pentru alegeri, fie care can­
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
nu au pomenit macar de alegeri. lar in plus, televiziunea
bciarusa a transmis ~ase lung-metraje atraclive cu scopul
de a line lumea in case. Cu toale trucurile folosite de
Putere, belaru~ii s-au prezentat la vot, 61 % la 29 noiem­
brie ~ i 53% la 10 dccembrie - penlru fiecare circum­
scriptie este nevoie de 0 prezenta de cel PU!in 50% pen­
tnt validarea alegerilor - contrazicind partial reputa!ia
lor de pasivitate politica. tn felul acesta, s-a obJinut cvo­
rumul necesar pentru ca noul parlament sa poata activa.
Alegerea in sine a pariamentului este 0 victorie a
democraliei, dar cu toate acestea, rezultatele generale ~i
componenla noului Soviet Suprem nu ofera motive de
optimism pentru democra!i. In noul parlament au intrat
42 de comuni~ti, 39 de agrarieni ~i 96 independenJi, din­
tre care multi sint apropiap f0rtelor de stinga. Sistemul
e!ectoral majoritar nu a permis dedi un acces limilat de­
mocra\ilor. Multe partide democrate au obrinut doar
unul-doua mandate, iar faimosul inca din timpul peres­
troikai Front Popular Belarus - principalul adept al iden­
tilalii belaruse ~i respingerii influen!ei ruse - nu a oblinllt
u(ci macar un loco Chiar ~i a~a, se considera simplul fapt
al alegerii pariamentului drept un succes, deoarece exista
acum 0 contrapondere fata de pre ~edintele Luka~enko,
care a facut totul pentm absolutizarea puterii.
Luka~enko, fiira prea mare entuziasm, a chemat to­
tu~i deputatii sa colaboreze, dar a alras aten!ia ca meni­
rea lor este sa faca legi ~ i sa aprobe bugetul, ignorind in
cOlltinaure componenta polilica a parlamentului. Anali~­
tii politici considera ca pasivitatea politica a noului par­
!;un.:nt va fi cumparatii prin stimulente materiale: salarii
mari, automobile de serviciu, ciilatorii in strainatate etc.
Totu~i, cincnirea dintre "ro~ii" pre~edintelui ~i "ro~ii" par­
lamelltulu i este practie inevitabila. C1teva personalitaJi
democ:rate, adunate in special in Partirlul Uniunea Ci­
vila, uU reu~it sa intre in parlament: Slanislav ~u~kevici,
fostul pre ~edinte al Sovietului Suprem; Stanislav Bog­
danovici, fostul guvernator al Bancii Centrale, demis de
Luka~enko; ViklOF Goncear, fost vice-premier; Piotr
Kravcenkv, fusl ministru de externe. Acest grup va for­
ma un prim cheag al opozi\iei dernocrate. Liberalii consi­
dera chiar cil vor putea gasi un fundament comun cu mUI!i
cnmuni~li .~ i agrarieni, declaratia unui important ~ef co­
munisl, Vasile Novikov, fiind promiJaloare: "Principala
sarcina a organului legislativ din Belarus este sa bloclle­
ze iilunccarea tarii catre 0 dictatura personala". In Bela­
n 's . linia principala de sciziune nll este intre comuni~ t i ~i
rlernocrafi sau inlre adeplii suveranita!ii ~i cei ai rest2.U­
riirii URSS, dar intre adep!ii dictaturii de fier ~i cei care
mcearcii sa apere firavii muguri ai unei societa!i civile.
SP nr. 34/ ianuarie 1996
1995
Ucraina
Ucraina a fost una din marile speran\e ale spa\iului
ex-sovietic, dar care, din pacate pentru ea, n-a confumat.
In anul in care s-a prablL5it URSS, Banca Mondiala
publica un raport in care estima ca Ucraina avea po­
ten!ialul de a ocupa un loc intre "cele mai bogate !ari clin
iLune". Cufundatii in crize economice, politice sau et­
nice, Ucraina a ajuns rapid pe listele de risc maxim, iar
un rapoI1"scurs" de la CIA prezicea chiar un razboi civil
in stil iugoslav.
PlInctul de crizil maxima a fost depa~it, ~i faptul se
datoreaza in primul rmd noului pre~dinte ucrainean,
Leonid Kucima, ales in iunie 1994, care, prin pragma­
tismul sau, a oferit 0 varianta - adevarat, diferita sub­
stan!ial in raport cu cea promisa in campania electorala,
clod a reu ~i t sa ajunga la inimile conservatorilor ~i pro­
ru~ilor - care are meritul de a fi atenuat prapastia dintre
vestul nationalist ~i estul nostalgic .
Principala perfOlman\a a lui Kucima (vezi Sfcra
PoJiticii, nr. 27, "Un punct de cotitura") a fost lansarea
decisiva a refom1ei cconomice, care stagnase timp de
trei ani, dupii cucerirea independen!ei, in 1991.
Kucima a fost nevoit sa faeil fala unei cvasi-perma­
nent duel cu un parlament. caracterizat inilial drept con­
servator, dar care - de voie-de nevoie - a mar~at m cele
din um1a la iniliativele pre~edintelui. In momentele difi­
cile, Kucima a ameninlat cu re[erendnmul, bazindu-se
pe 0 popularitate orieum mai mare dec'it parlamentui.
Astfel, a ob\inut prerogative speciale, cu care poate lua
anumite decizii tara aprobarea pariamentului. Totu~i, a­
ceasta imputemicire este temporarii ~i nu are 0 baza con­
stitll!ionala. Noua Constitu\ic ucraineanii se ana in faza
de proiect, claborat de un grnp de lueru de la guvem ~i
trimis pentnl studiu comisiei constitll!ionale.
Proiectul de Constitulie ofera 0 varianta en vogue in
spaliu! CSI - republica prezidenJiala. Definind Ucraina
ca un stat democratic, eu orient arc sociala ~i de drept,
proiectul opteaza pentru un parlament bicameral: Ca­
mera Deputatilor, cu 220 membri, aleasa prin vot direct,
~i Senatul, fonnat prin alegeri indirecte, cuprinzind trei
senatori din fieeare regiune. Fo~tii pre~edinfi au un loc
pe via!a in Seuat. Ambele Camere au un mandat de palru
ani. De~i Camera Deputa!ilor poate exprima un vot de
nemcredere in Guvern, cu 0 majoritate simpla, pre­
~edintele are prerogativele de a 0 clizolva in cazul in care
candidatul propus pentru postul de prim-ministru este
respins . De asemenea, Camer~ Deputalilor poate fi di­
zolvata dacii nu reu~e~te, timp de ~aizec i de zile de !a
prezentare, sa valideze programul Cabinetului de Mi-
26
ni ~tri. Ca ~i In Rusia, procedura de mlaturare a pre~edin­
te/ui larii estc [oal1e complicatii ~i, practic, imposibil de
realizat .
Crimcca, unul dinlre punctele fierbin\i ill IIltimii
ani, are autonomie li.mitata, eilci Constitu!ia Republicii
Autbnome a Crimeei, precum ~i legile ei nu pot fi m coo­
tradiqie cu Constitu!ia ucraineana .
o surpriza placuta a prodlls orientarea extema a pre­
~' edintelui ucraine<ln . Ales datorita sprijinului masiv din
paltea vorbitOlilor de rusa din provinciile industriale din
cst, Kucima, depalte de a merge in bralele Rusiei, a redi­
rcqionat Ucraina spre Occident. De cind a luat in primi­
rc fnnqia, el a calatorit la Washington, Ottawa, Bruxel­
les, Bonn, Roma, Tokio. SUA, debarasindu-se de argu­
mcnnll ca relaliile mai bune cu Ucraina pot insemna re­
lalii mai proaste cu Rusia, a raspuns Cll interes noii orien­
tari ucrainene. Clinton I-a primit cu inalte onomri pe Ku­
cirna la Casa Alba ~ i a mtors vizita la Kiev cu un antmaj
impresionant, de 850 persoane, in mai 1995, cind I-a iau ­
Llat pe Kucima, admirind curajul ~i ciarviziunea acestuia.
De~i anunlala printre prioritaliie de prim rang ale
politicii sale, atitlldinea fala de Rusia este prccauta.
Kucima nll uita ca 0 buna parte din energie sose~te din
Rusia ~i 0 parte insemnata a populaJiei opteaza pentm
reialii strinse cu marele vecin slav . Dar rela!iile cu Rllsia
Slnl depal1e de a Ii cordiale . Cele doua !iiri nu au PlltUt
lnchiea, inca, tratatul de prietenie ~i colaborare, blocat
din cauza faptului ca nu s-a putut ajunge la un acord in
privinla imparJirii flotei Marii Negre. Ultima vizitii a lui
Kucima la Moscova, in ianuarie '96, cu ocazia intilnirii
la vl'rf period ice din cadrul CSI, nu pare sa fi dezlegat
Ilodul flotei maritime militare cu baza la Sevastopol.
Sprijinit de Statele Unite, Kucima I~i pennite 0 politica
dcstlll de independenta fa\a de Rusia. Ucraina a ramas
extrel11 de reticentii la [ormele de integrare in CSI, ac­
ceptmd-o doar pe cea economicii, dar ~i aceasta partial ,
deoarece este doar "asociata" la uniunea economica . De
cea militara nici nu vrea sa auda, refuzmd chiar sa par­
ticipe la f0rtcle de menlinere a pacii in CSI. De aseme­
nea, nu s-a alaturat uniunii vamale, iar la Adunarea Inter­
Guvcrnamentala a CSI, principalul element al unci even­
tuale uniuni poFitice, are doar statutul de observator.
in ultimul timp, confruntat ~ i cu accentuarea rezis­
tentei sociale - in toamna anului 1995, fortele de stinga
all profitat de aniversarea RevoluJiei din Octombrie pen­
tm a organiza un val destul de impresionat de proteste,
contestindu-I puternic pe Kucima - , elanul reformator al
pre~cdintelui ucrainean pare estompat.
Primele semne ale incetinirii refom1ei s-au Iacut
sim\ite inca din vara, clod Kucima s-a simfit obligat sa
27
declare ca va "corecta" politica, punind interesele indus­
rriei de stat deasupra celor ale sectorului privat.
In septembrie, indecizia legata de liberalizarea co­
mel1111ui ~i ~oviiiaia parlamentului asupra bugetului aproa­
pe au fortat FMI sa blocheze a treia lran~a, de 350 mi­
lioane dolari, a unui imprumut stand-by de 1,5 miliarde
dolari. Banii au sosit numai dupa ce pre~edintele C linton
a intervenit personal la FMl . Totu~i, deflcitul bugetar ~i
inflalia au sarit peste limitele stabilite de FMl Planul
ambi!ios de privatizare - peste opt mii intreprinderi de
stat - propus de Kucima mea din decembrie 1994, este
pus cu dificultate in aplicare ~i are mtirzieri mari falii de
oranli stabi!it iniJial. In plu s, parlamentul face incercari
de a mari !ista de mtreprinderi de stat ce nu pot fi priva­
tizate. Pe accasta !ista figureaza deja 6.200 intreprindeli
de stat considerate "Slratcgice", mergmd de la fabrici de
piine, pina la uzine militare ~i telecomunica!ii. De cu­
rind , parlamentul a incercat sa scoata de pe lista de pri­
vatizare toate companiile de gaz ~i petrol. Pma la ullna,
a votat doar interzicerea privatizarii sectorului de tranzit
al gazului, datorita temerii de a nu pierde controlul asu­
pra instalaliilor ill favoarea Rusiei, care a propus sa preia
parti de proprietate in schimbul datoriei Ucrainei pentru
gazul rusesc.
Refonna agriculrUlii bate ~ i ea pasul pe loc . U na
dintre marile ambilii ale lui KlIcima este privatizarea pa­
mintului. Dar, pentru ca acest lucru sa se intimple, el tre­
buie sa invinga nll numai rezisten!a conservatorilor din
parlament (Oleksandr Moroz, speaker-ul parlamentului,
nUl11e~te privatizarea pamintului "0 crima") , dar ~i a rete­
lei monopoliste de procesare .~ i distribu!ie a llranei, sus­
\inuta puteillic de birocralia corupta locala. De~i unii
considera ca Ucraina poate fi poten!ialul "co~ de pline"
al Europei, peisajul rural arata preistOlic. Pe unul dintre
cele mai fertile paminturi din lume, !iiranii ucraineni duc
o existen!a similarii agricultorilor din lumea a treia. Ei
consllffiii majoritatea produselor pe care Ie cultiva sau
fac troc pentru ceea ce nu produc ei in~i~i .
PIB a sciizut cu 23% in 1994 ~i 11-12% m 1995 (esti­
mat) . Economia poarta in spate dinozaurii inrlustriali - 0
cincime din forta de munca lucreazii in complexul milita­
ro-industrial- ~i, lara 0 restructnrare decisiva, mviorarea
are ~anse minime sa se produci'i.. Ucraina nu dispune de
rcsllrsele naturale ale Rusiei ~ i este dependenta energetic.
Cu toate dificultaJile emunerate, diplomaJii occi­
dentali de la ambasadele din Kiev sint optimi~ti . De
exemplu, ambasadorul american la Kiev, William Mil­
ler, considera ca, daea Kucima va ramine ferm, el are
90% ~an se sa dueil refomla la bun sfir~it.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
Unul dintre atunrile puternicc ale lui Kucima ar pu­
lea fi Insu~i caractcml ucrainenilor, rabdalori, chiar SIO­
ici. Pasivitatea lor a fosl dovedita In iarna anului 1994,
cl[)(1 hiperinfia!ia a coincis cu 0 crizii energetica, ccue a
Iiisat apartamentcle Inghe!ate, dar ucrainenii au preferat
mai degraba sa bomhiine acasa declt sa protesteze pe
striizi. Asemenea pasivitate, desigur, poatc las a guverne
proaste sa stea mai mult dedI ar Irebui la conducere, dar
In ace1a~i limp u~ureaza sarcina unui guvern bun de a
inlroduce schimhiiri dureroase.
La 10 decembrie au IIvul loc alegeri penlm celc
45 locuri rfunase libere In Rada Suprema a UcrairH.:i
(care are In total 450 locuri) , Ele au decurs lara surpril.e,
fiind de remarcal doua lucmri: vicloria conciudenta a
primului-minislm Evgheni Marciuk, care a ob!inut a­
proape 84% din sufragii In circumscriplia fu care a con­
curat, ~i prezenfa fu crqtere, printre candida!i, a oamcui­
lor de afaceri. Acqtia din unna au reprezenlat cam 0
cincime din cei 354 de candida\i Inregistra!i fu cele 45 de
circllmscriplii.
Evgheni Marcink, fost direclor KGB, vorhc~te flu­
ent engleza ~i este considerat un reformalor. Adrciiln­
ou-se unei conferin!e a investilorilor, la Londra, Marciuk
s-a deciarat total angajat spre economia de pia!a ~i III
adevarat discipol allui Adam Smith.
Raportul de forte In parlamentul ucrainean nu S-il
schimbat In urma aceslor alegeri.
Pozi!ia fa~a de NATO a Ucrainei nu este foarte clar
defllitii. Oficial, Kucima se aflii apropiat abordarii Ru­
siei in privinla planurilor de extindere a NATO, deda­
rillrl-se Impotriva "trasarii noilor linii de demarca~ie pe
conlinenl". Pozitia nu esle detenninata de 0 simpatie
deosebita pentm Rusia, ci mai degraba de teama ca U­
crain a va ramine 0 zona-Iampon intre NATO cxtins ~i
Rusia. Totu~i, uneori, oficialilati ucrainene au liisat sa
scape aluzii ca ar putca fi interesa!i de extinderea NATO.
Deocamdata, Constitutia ucraineana interzice partici­
parea la blocuri militare, iar noul proiect al Constitu!iei
prevede ca decizia accesului la uniuni interstatale sa fie
dccise exclusiv printr-un referendum national.
Kazahstan
Kazahstanul, 0 republica de dimensiuni mari (de
peste patm ori mai mare decit Franla), dar cu 0 popula!ie
Pu!in numeroasa (6 locuitori/km2) se distinge prin speci­
ficul structurii etnice: kazahi - 46%, m~i - 35%, gemlani
- 3%, ucraineni - 4%.
Kazahstanul este cunoscut In primul rfud datorita
lui Nnrsultan Nazarbaev, etnic kazah, ce poate fi consi-
SP nr. 34 / ianuarie 1996
deral drept una dintre ceh! mai in1lXlrt<Ulte personalita!i
ne-slave din Spa!illl ex-sovidic, dar ~i a imponanlelor
sale resurse ale suhsolului. Nazarbaev, fost oleli\[, con­
duce cu autoritate republica incii din 1989 cfud, pe vre­
mea URSS, devenise prim-secretar al Parlidului comu­
nist al Kazahstanului. Din 1991. este pre~edinle al Re­
Pllblicii Kazahqan, mandat pc care I-a prelungit pina in
anul 2000, in mIDa lllllli referendum organizat ill aprilie
1995. C':ifrele de parlicipare (91(k) ~i de aprobare (95%)
amintesc de pcrioada sovietidl. elar allali~tii considera di
elc nu sint chiar alII de exagcratc. Parliciparea a fosl u­
ria~ii datoritii sim\ului "datoriei civice" promovate in
timpmiic soviet ice, care mai persista, iar vOlul pentnl
Nazarbaev este vazut ca un vot pentru stabilitate, Cu
toale aceslea, SUA ~i Uniunea Europeanii au criticat re­
ferendumul. Dar prclungirea mandatului prin referen­
dum este la modii in Asia Centrala. La fel au procedat ~i
alii doi pre~edin!i - fu Turkmenistan (cea mai fuapoiatii
pc calea refonnclor), dar ~i in Kirghistan (cea mai a­
vansala in procesul de tranzi!ie).
De altfel, praclic, nu exista alternative credihile pen­
tnl lideml kazah, care este popular ~i respectal. Dupa de­
miterea pm'lamenllllui, fu martie 1995, datoritii conSla­
tarii unor nereguli la alegerile din 1994, de caire Curlea
Constitulionala, Nazarbaev a condus prin decrete . De~i
democralia nu este pe un loc fnlllta~ pe listele de priori­
tali ale lui Nazarbaev, el este apreciat de Occident pen­
1m pa~ii importanti pe care i-a pm'curs: renunrarea la pla­
nificm'ea centralizatii, privatizarea pllininlUlui (lcgea a
[osl promulgala la 26 dccemhrie 1995), precum ~i intere­
sui pentm investi\iile straine .
lnvestitorii striiini sfut atra~i In special de resursele
petroliere, dar sc piing de comPlie ~i de diticultii!ile de a
conlucra eu birocra!ia locala . "Chevron" estc prezenta in
cimpul petro!icr Tengiz, de pe coasta kazaha a Miirii
Caspiee (deline 50% din aqitmi) . Filma elveliana "Cam
Finance SA" a c1.5tigat 0 licita!ie de cumparare a 29% din
complexul metalurgic "Balha~mis" ~i va investi 510 mi­
!ioane dolari in unnatorii 5 ani In Intreprindere. Firma el­
ve!iana intenlioneaza sa mai cumpere inca 10% din ac­
{iunile complexullli metalurgic pina III anul 2000. Ka­
zahstanul inten\ioneaza sa at raga 7 miliarde dolari inves­
tilii straine In cele 53 de intreprinderi metalurgice. La
sItr~illll anului, Kazahstanul a vindut uria~a uzina de olel
"Kmmel", care contrihuie cu 10% la PIB, unui concern
cu baza fu Marea Britanie, "Ispat Inlernational" De ase­
menea, Kazahstanul are cele mai mari rezerve din lume
de zinc ~i uraniu, este al doilea la plumb, crom ~i argiDl
~i ocupa locul al treilea la cupm.
28
1995
Dqi produqia industriala - puternic dezvoltata in
norelul \iirii fu perioada sovietica - a scazut la jumatate
de la ob!inerea indcpenden\ei, Nazarbaev este opl imist ~ i
planul guvernamental pe trei ani are ca principale !eluri:
a infla\ie cu 0 singura cifra plna fu 1998 , privatizare
rapida ~i ridicarea standardului de via!a. Deocamdalii,
moneda nationaHi (tanga, introdusa in 1993) este relativ
stabila, infialia este !inuta sub control, iar pieleie flllan­ cial fu uitinml an -, dar ele pot izbucni oricind intr-un
ciare se dezvolta.
Noua ConsliIU!ie, adoptata In august 1995, face
Kazahstanlll 0 republica puternic prezidenliala. Parla­
mentul este bicameral, Senatul (47 locmi) ales indirect ~i
MajiJis (Camera inferioara, 67 locuri) aleasa direc\. Par­
lamentul are puteri foane slabe. EI risca dizolvm'ea daca
voleaza neillcrcderea ill guvern. Nu poate inilia legi ~i nu
poale declan~a procedura de fulaturare a pre~edintclui .
tn decembrie anul trecut au avut loc alegeri parJa­
mentare Candida\ii pentru 40 de locuri senatoriale au
fost selectali de autoritatile locale (vot indirect), iar pre­
~edinlele Nazarbaev a numit 7 senatori. 285 de conClI­
renli (172 numi!i de part ide ~i 113 independen!i) au par­
licipat pentm oCllparea celor 77 de locuri ale Majlisului.
6 panide, dintre cm'e 4 pro-prezidenliale ~i douii de opo­
zi!ie (Panidul COl1lunist ~i Congresul Poporlllui - nascut
din Mi~carea Anlinllciearn Kazaha) au prezentat candi­
dati. Candidapi tlHuror partidelor participante au pauun s
In parlament, lnsa acesta este dominat categoric de
adcPlii pre~edintelui Nazarbaev.
Pc plan extern, Nazarbaev duce 0 politicii cchilihra­
ta. Con~tient de potenlialul exploziv pe care II reprezinta
clniilc slave, fu caZlllunui divort prea dur de Rusia, Na­
I.arhaev a ales 0 cale prudenta. EI participa, In general, la
majoritalea aqiunilor de integrare fu spapul CSI (eco­
nomic, militar ~i vamal) ~i a fost chiar iniliatorul creiirii
unei uniuni euroasiatiee, inipativa care nu s-a bucurat
Insa de succes. Men!infud legaturi strfuse cu Ru sia ~i cu
alte stale ex-sovielice, Nazarbaev face fu acela~i ti.mp
pa~i lenti, dar felmi, pe calea futiiririi statalita!ii kazahe.
Treptat, el a fulocuit cadre de etnie msa din conduccre eu
pcrsoane de etnie kazaha. Strategia lui Nazarbaev constil
ill sprijinirea dezvoltiirii integrarii fu CSI, pe baze n o i , - - - - - - - - - - - - ­
integrare pe care el 0 vede ca principala proteqie tmpo-
Iriva pericoluilli restauriirii vechilor stmcturi sovietice.
Deschis ~i spre Occident, cu care define rela~ii ami-
cale, In ciuda crilicilor - care sosesc, din cfud in cind, In
special legate de conducerea sa autoritm'a - , Nazarbaev
crede di, deocamdala, Rusia riirnfue principalul garant al
stabilitatii in Asia Cenlrala, rentm simplul motiv cii este
29
mull mai aproape decit SUA.
Kazahstanul respecta graficul de denuciearizare tri­
milfud anneie Dllcierare de pe teritorilll sau pentru de­
l1lontare in Rllsia , De asemenea, participa la programul
Parteneriatul pentm Pace.
Tensiunile etnice dintre kazahi ~i m~i s-au diminu­
at sllnlitor dupa plecarea fu masa a ctnieilor ru~i - fu spe­
nou ciciu de confrllntare.
Cu toate diferentele dintre cele trei repllblici ex-so­
vietice ~i a cursu lui diferit al refonnelor - mai suslinute
fu Ucraina ~i Kazahstan ~i, practic, blocate in Belarus - ,
ele sint dominate de disputa dintre adep!ii fudepiirtiirii de
sub tutela Moscovei ~i cei ai unei integriiri in jurul Rusiei .
Dacii pre~edintele belarus, Luka~enko, este un a­
dept convins al integrarii, chim' spre fonne sovietiee, iar
Nazarbaev men!ine un echilibm pentru a profita atlt de
avantajele independen!ei cit ~i de cele ale cooperiirii in­
tr-un spaliu cu 0 filosofie a integriirii deosebita insa de cea
de tip sovietic, pre~edintele ucrainean Kucima pare cel
mai hotarit adversar al integriirii, dfud impresia cii do­
re~te sa facii din Ucraina un pol al rezisten!ei impotriva
eventllalelor presiuni integra!ioniste din partea Moscovei,
care sa atraga ~i alii parleneri (deocamdata, Azerbaidjan
~i Moldova par principalii jucatori ai mizei ucrainene) .
Rusia lui EI!1n a lasat pina acum un respiro, de care
unii au profitat mai mult, al!ii mai pUlin,
Miza alegerilor preziden!iale din Rusia este deose­
hita ~i pentru motivul ca 0 victorie a na!ional-comuni~­
tilor ar stimula cu signran!a pe adeptii integrarii din cele
trei republici ex-sovietice, demoraliza!i in ultimul timp
de pozi!ia indiferenta a Moscovei, innamolita in riizboiul
cecen.
Supravie!uirea acestor repubJici la umbra Moscovei
ramine inca 0 chestiune deschisa, dar - fiira a diminua
contribu!ia noilor state - decisiva ramfue evolulia poli­
tica de la Kremlin. 0
ANDREI MOCEAROV (1954) - He grad-
uated from the Politechnical Institute of Bu-
charest. Currently, he is parliamentary expert
at the Department of International Relations,
Direction of Analysis, Synthesis and Parlia­
mentary Documentation of the Chamber of
Deputies.
SP nr. 34 / ianuarie 1C:Y:;6
 1995
Criza iugoslavii:
inceputul sfir~itului?
MIHAIL DOBRE
This article makes an overview of the specific developments of the Yugoslav crisis in 1995 alld emphasizes the ·
importance of the US peace initiative. After sunllllc1rizillg the way the Agreement came abollf, the fIuthor considers
some of the most important strategic effects of the American led peace process ill Bosnia.
The conclusion is that. as far as the Yugoslav crisis is colJcerned, the Dayton Peace Agreement is likely to be
seen as the beginning of the end.
/\. n condi!iile produse de incheierea Razboiului Rece,
I
evolu!ia negativa a raporturilor dinlre faclorii polili­
ci iugoslavi a general 0 criza complexa, a ciirei
IrasalurJ fundamentala esle dala de confliclul-lransfor­
mal rapid in luple penlm lerilorii - dintre sirbi ~ i croa~i.
Oaca fu Croatia (in 1991) ~i fu Bosnia (din 1992)
criza a alins fomla fufrunlarilor armate deschise, alte
zone nealinse de razboi, precum Fosta Republicii lugos­
lava Macedonia, sau provinciile Kossovo, Sandjak ~i
Voivodina din Serbia, prezinla un pOlential conf1ictual
deosebit de ridical, ceea ce face foarte dificila sarcina
oriciirei inilialive menile sa asigure pacea fu spalilll fos­
lei lugoslavii.
Inceputul anului 1995 gasea principalii aClori ai
dramei iugoslave fulr-un impas 101al, iar reactia comuni­
lalii inlemaponale se fuscria fu mare masllra fu note si­
milare. [sle deja un fapl bine cunosclli ca, fu ciuda eror­
lurilor depuse de-a lungul anului 1994\ nu fusese posi­
bila degajarea unei reglementii.ri care sa ofere raspunsuri
celor trei fulrebari-cheie pc care Ie-a pus deSlramarea
fostei Iugoslavii, anume (a) salisfacerea voin!ei sirbilor
de a dispune de ei fu~i ~ i, (b) asigurarea supravie!uirii e­
conomice, polilice ~i culLurale a musulmanilor bosniaci
~i (c) reorganizarea legalurilor intre popoarele din spa­
liul posl-iugoslav'.
Planul de pace pus la punci de Grupul de Coniaci al
Conferin!ei Inlemalionale asupra Fostei Iugoslavii fu iu­
SP nr. 34 / ianuarie 1996
1995
1994 a reu~il in primele luni sa opreascii luplele, dar pc
lie 1994 e~uase precum celelalte initialive similare ale
comunitii!ii inlemationale, dqi acesla se bllcurase de 0
larga audien!ii in caneelariile diplomalice din spatiul
eHrOatlanlic.
o licarirc de sPCran!a exista totu~i : la 31 decembrie
1994, prin medierea fOSlului pre~edinte american Jimmy
Carter, fusese locheiat un mmistitiu penlru 0 perioada de
palru luni lntre guvemul de la Sm'ajevo ~i slrbii bosniaci,
im' cu ptlfin limp fuainle, la 2 decembrie 1994, aUlorila­
tile croale ~i reprezenlan!ii sirbilor din Krajina fucheiau
un acord plio care incurajau cooperarea economicil. reci­
procii ~i decideau deschiderea unei importanle artere rll­
liere (auloslrada Zagreb - Lipovac).
I. Evolutiile In principalele zone
de conflict
De-a lungul anului 1995, Cliza bosniaca a fosl fuso­
!ila de escaladarea confrunliirilor mililare fu leriloriile
locuile de sirbi in Croatia. Interdependen!a evolutiilor
din cele doua !iiri avea sa fie pusa, in mod semnificativ,
in eviden!a nu nllmai de cooperarea dinlre gllvemele de
la Zagreb ~i Sarajevo, dar ~i de inlrarea in razboi, fu
decembrie 1994, a sirbilor din Croatia alai uri de cei din
Bosnia.
30
1. In Bosnia, armislitiul fucheiat la 31 decembrie
masura ce lllomentul expiriirii lermenului sau se apro')ia
Inrn.:nlfu·ile annate au fast reluale in aproape loale regil1­
nile dispulate.
Dupa ce sirbii au refucepul alacurile asupra ora~llllli
Sm'ajevo, avia!ia NATO a bombardal, fu zilele de 25 si
26 mai 1995, la solicitarea ONU, depozilele de mllni!ii
ale sirbilor bosniaci, care au reaqional caplmfud aproa­
pe 400 soldati din cadml fortei ONU de lllenlinere a
pacii (UNPROFOR).
"Criza oslalecilor" a reprezenlal 0 sfidare majora la
adre:;a forurilor inlernalionale abililale penlru solu~io­
narea confliclului, cu preciidere penlru capacitatea sla­
leior occidentale de a defini 0 polilicii coerenlii ~i efici­
cnla deslinala realizarii unei reglemenliiri polilice dura­
bile . Drepl lIrmare, mini~lrii apiirarii din liirile memhre
ale Uniunii EUfopene ~i din liirile NATO participante la
UNPROFOR au decis, fu cadrul unei conferin!e desla­
~urate la Paris, la 3 iunie 1995, sa puna bazele unei FC)r,le
de R.eac!ie Rapidii, fu scopul sprijinirii activilalii moni­
torilor ONU, prevenirii luarii de oslaleci ~i u~urfu'ii de­
plasiirii libere a convoaielor lImanilare. Confmnla!i ell 0
aSlfei de siluatie, sirbii bosniaci au eliberal, fu c!leva
zik , osl,1lecii luali din UNPROFOR, dar luple\e nu au
in,elat.
In luna i ~tlie 1995, shbii din Bosnia au ocupal "zo­
nele clc sccurilale" Srebrenica ~i Zepa .'), iar in coopcrare
etL conalionalii lor din Krajina au incepul asediul encla­
ve; 13ihaci, a ciirei populalie esle preponderenl musul­
mana.
In acesle condipi, reaqia lumii occidenlale a fosl
prOl1lpla. La Conferin!a desla~urata la Londra, la 22 iulie
1995, s-a decis asigurm'ea proleqiei "zonelor de secu­
rilalc" slabilile de ~NU, iar la cererea organiza!iei mon­
dialc, avialia NATO ~i Fo* de Reaqie Rapidii au ala­
cal, la sfir~ilullunii augusl, obiective mililare ale sirbilor
bosniaci, dupa ce explozia unui obuz facuse pesle 30 de
victime la Sarajevo. Pe de alia parle, ofens iva sirba a
delemlinal regmparea celorlalte piirti in conflicl, fiind
astfe! incheial un acord de eooperare mililara inlre arma­
ta Croaliei, almala Bosniei-Hertegovina ~i "Cons iliul de
Apiirm'e Croal" (organism consliluil de croalii bosniaci) ,
31
2. In Croatia, ritmul evenimenlelor a fOSI acceleral
de inlen!ia aUlorila!ilor de la Zagreb de a nu mai prelun­
gi mandalul fortei ONU de men!inere a pacii. Dupa ClUll
esle eunoscul, aproximativ un sfel1 din leriloriul Croa!iei
se gasea, dupa luplele din 1991, sub conlrolul "Republi­
cii Su:be a Krajinei", im' in aceasla zona a fosl desla­
~Urala UNPROFOR in ianuarie 1992, leriloriile conles­
lale fiind 1l11PiiI1ite in patnt "zone de proleqie ONU":
Krajina de Nord, Krajina de Sud, Siavonia occidenlalii ~i
Siavooia rasariteana ,
Condllcerea croala a acuzat in repetatc rfudllri ine­
ficien!a fortei de proleqie a ~NU, in special incapaci­
lalea acesleia de a asigura conlrolul asupra fronlierclor
inlerna!ionale ale Croa!iei, ~i a cXpri.l1lal considerenlul ca
prezenla UNPROFOR era conlraprodllCliva penlm pro­
cesul de pace.
Sub presiune intemalionala, guvemul croal ~i-a mo­
dera! soliciliirile. ASlfel, prin declara!ia comuoa tacula la
Copenbaga, la 12 martie 1995, de pre~edinlele croat
Franjo Tudjlllan ~i vicepre~cdinlele american Al Gore a
fosl acceplalii men!inerea unei forte ONU, dar cu un nou
nume ~i cu un mandai ~i declive sehimbale, fapl realizal
la 31 martie 1995, cfud lua fiin!a "Opera!iunea ONU de
Restaurare a lncrederii" (UNCRO)4.
Deoarece acordul, deja men!ional, incheial la 2 de­
cembrie 1994 nu a putul fi respeclal, alilorilii!ile croale
au decis sa recurgii la solu!ia de forta, ocupind la 1 ~i 2 mai
1995 aUlostrada Zagreb - Lipovac din Siavonia occiden­
lalii, Aceasta aqiune - "OpcraJiunea Flasb" - a fosl
urmalii de bombardarea de caire sirbi a Zagrebului ~i a
alLor ora~e, dm' zona a ramas sub conlrol111 guvemu!ui
central, fapl care a dus la caplurarea cilorva sule de !up­
lalori slrbi ~i la exodul a mii de civili.
La incepulul Ilinii augusl, armala croata a lansal un
pulemic alac fu Krajina de Nord ~i Krajina de Sud , iar in
e!leva zile aces Ie regiuni au fosl aduse sub conlrolul
guvemului croat, suecesul opera!iunii - denumila "Fur­
luna '95" - fiind evident.
Ofens iva fufapluila de guvernul croat, slimulalii lara
indoiala ~i de perspecliva alegerilor preziden!iale ~i par­
lamenlare care au avul loc in seplembrie 1995, a inlrodus
elemenle noi fu raportul de fOl1e dintre combalanJi, la­
cfud ca zonele delinule de sirhi in Bosnia sa fie fuconju­
rale de Impe croale ~i musu!mane superioare numeric.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 1995
Mai mult inca, schimbarea a creat 0 situa\ie strale­
giea periculoasii, in care Croapa ~i Serbia, posesoare ale
celor mai puternice annate din Balcani, puteau fie sii
convinii impiirtirea Bosniei intre ele, fie sii se infmnte
intr-un riizboi de mari dimensiuni, cu consecin\e inc,].­
culabile.
Nu este insii mai putin adeviirat ca noua situa!ie
militarii a oferit, totodatii, ~i un culoar favorabil pentru 0
reglementare politicii in spa\iul post-iugoslav. Acestii
oportunitate a fost sesizatii de Administra\ia Clinton,
care nu a ezitat sii preia ini~iativa in cadrul eforturilor in­
terna\ionale destinate soluponarii crizei.
II. Initiativa diplomatidi americana
, Astfel, diplomapa americana oferea sirbilor un co­
~i Acordul de pace
La mijlocul lunii august 1995, diplomapa ameri­
cana a devenit deosebit de activii in spapul iugoslav,
echipa de negociatori condusa de Richard Holbrooke, a­
sistentul secretamlui de stat al SUA pentru afaceri euro­
pene ~i canadiene, trecind peste numeroase momente
dificile 5 ) in incercarea de a face acceptat un nou plan de
pace.
De~i a avut un caracter confidential. constituind ast­
fel substan~a int'ilnirilor negociatorilor americani cu au­
torita\ile de la Sarajevo, Zagreb ~i Belgrad, planul cle
pace american a ajuns pe diyer~e ciii la cuno~tinla opiniei
publice. PIIDcipaleie sale elemente componente erau:
a) Confirmarea planului de pace al Grupului de
Contact din 1994, cunoscut ~i sub numele de "planul
51/49", de la raportul procentual propus intre teriloriile
care UITIlaU a fi delinutc de Federa\ia croato-musulmana
~i de sirbii din Bosnia. Se propunea deci inlpfulirea Bos­
niei intre piirtile combatante, dar cu respectarca princi­
piului stabilit de ConfelID\a de la Londra din august 1992,
confo1111 ciiruia orice reglementare trebuia sii sustinii su­
veranitatea ~i integlitatea Bosniei in cadrul frontierelor
sale recunoscute la nivel international.
b) Realizarea unor aranjamente constitu\ionalc in­
tre diferitelc componente ale Bosniei.
c) Recunoa~terea reciprocii intre Bosnia, Croapa ~i
R.F. Iugoslavia (Serbia ~i Muntenegru).
SP nr. 34 / ianuarie 1996
d) Ridicarea sanqiunilor economice impuse de ONU
noii federa\ii iugoslave.
e) Reglementarea negociatii a problcmei Siavoniei
orientale, cea mai importantii regiune depnutii de sirbi in
teritoriul croat.
n Asumarea de angajamente pentm reconstruqia
6
Bosniei
Aceastii inipativii prelua deci planul de pace al Gru­
pului de Contact, dar incerca sii ofere fieciirei piirti moli­
ve de satisfaqie, de~i nici una nu se putea declara pe de­
pUn mul\umitii.
ridor telitorial mai larg deci! cel previizut de planul din
1994, care sa faea legiitura intre Serbia ~i teritoriile de­
[inute de sirbi in Bosnia. In mod deosebit, SUA renun~a
la orice obiectie fala de posibilitatea constituilii unor
"relapi confederale" intre zona sirba a Bosniei ~i Repu­
blica Serbia, dupa exemplul Confederaliei realizate, prin
acordluile de la Washington din martie 1994, intre Re­
publica Croapa ~i Federapa Croato-Musulmana din
Bosnia.
Negociatorul Uniunii Europene, fostul prim-minis­
tm suedel Carl Bildt conftrma, la 20 august 1995, aceas­
ta op!iune americana ~i arata ca, 'in viziunea mai multor
membri ai Gruplllui de Contact, Bosnia urmeazii sa se
organizeze ca 0 "uniune a doua stale", in care fieciirei
pfu1i i se ofera IXJsibilitap egale de a slabili relapi cu re­
publicile invecinate.'
Inipativa diplomaticii americana a fosl acceptatii de
toate piil1ile in conflict, iar prevederile ei au defrnit spi­
ritul in care s-a desta~urat procesul destinat unci regle­
mentari politice a ansamblului crizei iugoslave. Pe a­
ceastii baza, dqi opcraliunile militare au rabufnit in nu­
meroase ocazii, iar tensillnea a riimas la cote ridicate,
drumul catre realizarea llnui acord de pace a UIDlat 0 tra­
iectorie aproape permanent ascendenta.
Astfel, la C'onferin!a eu privire la Bosnia-Henego­
vina, desfii~urata la 8 septembrie 1995, la Geneva, mi­
ni~trii de cxterne ai Bosniei, Croapei ~i R.F. Iugoslavia
au adoptat Principiile de baza pentm negccierile de pace,
care au fost dc/vollatc ulterior prin docllmentele conve­
nite la 14 ~i 26 septembrie 1995.
32
1995
Pe de altii parte, la 5 octombrie 1995 a fost realizat
un Acord de Incetare a [oCL/1L/i in Bosnia-Hertegovina,
iar la aceea~i data, guvernele Bosniei, Croapei ~i Serhiei
conveneau inceperea de negocieri de pace la sfiqitul
acelci luni.
Procesul de negociere pentru realizarea unei regie­
mentiiri de pace in Bosnia s-a desta~mat la baza aeriana
Wright-Patterson din localitatea Dayton, statui Ohio
(SUA), incepind cu data de I noiembrie 1995. Timp de
trei saptamini, delegaliile Bosniei, Croa!iei ~i Serbiei, in
prczenta puternicei ~i persuasivei echipe de negociatori
americani, s-au inscris in camselul pertracliirilor diplo­
mat ice, fiind mai mult deci! stimulate sa ajunga la un
compromis. Daea in ceea ce privqte situatia teritoriilor
controlale de sirbi in Croatia nu au fost realiza!i pa~i
semnificativi - maximum oblinut fiind AcordL/l de baza
'incheiat la 12 noiembrie 1995, in localitatea Erdut din
Siavonia oriental ii, de autoritiiple croate ~i reprezentanpi
sirbilor, in prezenla ambasadorului SUA la Zagreb -,
efortul de reglementare a crizei bosniace a fost 'incununat
de succes.
AcordL/l Caclnt General de Pace In Bosnia-Hertc­
govina a fosl parafat la 21 noiembrie 1995 ~i reprezintii
triumful ideilor care au constiluit fundamentul inipativei
americane. Capito Ie distincte ale Acordului reglemen­
teazii problemele reorganizarii statului bosniac dupii 42
de luni de confruntari singeroase: elaborarea Constitufiei
~i defrnirea slmclurii interne a statuiui, organizarea de
alcgcri lib ere ~i corecte, asigurarea proteqiei drepturilor
omului. Pentm punerea in practicii a Acordului, a fost
prev5.zula crearea unei "Fone internalionale de impie­
mentare a pacii" (IFOR), care sa fie organizala de NATO,
condusa de un general american ~i mandatatii de ONU.
Sarcinile IFOR includ supravegherea respectarii 'ince­
tarii focului ~i separiirii piir!-ilor, ca ~i controlarca spa­
riului aerian, ea fiind abilitata nu numai sa asigure pacea,
ci ~i s;l se apere in orice irnprejurare. Acordul mai con­
line prevederi pentm asigurarea stabilizarii regionale
(elaborarea de miisuri de cre~tere a increderii ~i de con­
trol al armamentelor) ~i stipuleazii obligatia tuturor piir­
!ilor de a colabora cu Tribunalul interna!ional pentru cri­
me de razboi, constituit special pentru fosta Iugoslavie
8
Acordul parafat la Dayton a fost semnat oficial de
~efii de slat din Bosnia, Croatia ~i Serbia cu ocazia Con-
33
ferin\ei de la Paris, din 14 decembrie 1995. ApJicarea
acestui acord sc realizeazii, in prezent, prin concentrarea
ef0I1uriior internalionale cu precadere asupra activilalii
IFOR, ini\ierii aqiunii de rcconstruqie civila ~i asigu­
ralii stabiJitalii ~i bunei vecinatiifi in Europa sud-eslicii.
III. Criza iugoslava
~i securitatea europeana
Incheierea Acordului de pace in Bosnia, dincolo de
senmificalia sa pentm spaliul iugoslav ~i pentm stabili­
tatea continentala, reprezinta un moment important in
procesul de rea~ezare a raporturilor de putere la scara
europeanii.
1. Acordul de pace constituie, lara indoiala, 0 pax
americana. Washington-ul a intervenit in fona, tarii a
line cont nici miicar de aJialii sai vest-europeni, a prelu­
at un plan de pace imaginat de ace~tia ~i printr-o diplo­
ma\ie abila, sprijinita pe argumente de putere, a ~tiut
sa-~i impunii voinla.
Pozi\ia americanilor in solu\ionarea contlictului iu­
goslav are menirea de a tran~a, probabil definitiv, dez­
baterea cu privire la rolul SUA in asigurarea securita\ii ~i
stabilitalii in Europa. Principal a problema care, in mod
legilim, trebuie ridicatii este aceea cii americanii au inter­
venit numai atunci cind au perceput un interes special
pentru ei in reglementarea crizei.
2. Modul in care a fost solulionat dosaml bosniac
reprezinta, in viziunea unor reprezentan\i ai batrinului
continent, "0 infringere penlm Europa''''. Pentm ace~tia,
incapacitatea europenilor de a pune capat conflictului
spune multe in legatm-a cu Jipsa lor de decizic ~i precari­
tatea mijloacelor lor de a asigma singuri apararea conti­
nentului in fala unor eventuale amenintari.
In aceste condi\ii, "Politica Externa ~i de Securitate
Comuna", previizuta de Tratatul de la Maastricht ca un
domeniu esen(ial al procesului de integrare in cadrul UE,
va trebui tratatii cu 0 grijii specialii, cu preciidere la apro­
piata Conferinlii interguvemamentalii a Uniunii. Daea
"Politica Externa ~i de Secm-itate Comuna" va include
sau nu ~i 0 "politicii de apfu'ilfe comuna", aceasta de­
pinde in mod esen\ial de voin\a poJiticii a larilor membre
de a transfonna "identitatea de apfu'are europeana" din­
SP nr. 34/ ianuarie 1996
 1995
Ir-un rieziderat illtr-o realitate . Oricum, 0 eventuala de­
finire a Uniunii Europei Occ identale ca dirnensiune de
apiirare a UE nu ar aduce atingeri viabilitatii legaturii
transatlantice din cadrul NATO.
3. La rillelul ei, Rusia nu a jucat, eel pUlin aparent,
un rol rie plim rang ill reglemeOlarea crizei bosniace .
Trebuie insa remarcat ca proteja!ii Moscovei, sirhii rie
pretulindeni, ~i-au vazut indeplinite revendiciirile esen­
!ialc prin concretizarea planului de pace american.
4. Sarcina primitii de NATO de a organiza ~i con­
duce [FOR - care 0 pune ill postma inedita de a avea sub
comanda ~ i trupe din !ari care nu sillt membre ale aces­
tei organiza!ii, inclu siv din Romania - are reverberapi ~i
asupra procesului de liirgire a Alianrei, care este intim
legat de acela care se realizeaza la nivelul UE. Partici­
parea la IFOR reprezinta, tara indoiala, un test renlru
capacitatea tarilor aspirante la aderare de a-~i asuma sar­
eini spceifice Aliantei
Totu~i, ne pennitem sa remarciim faptul ca deeizia
privind largirea NATO - ~i implicit a UE - va fi una pri­
oritar politica ~i ca, ill acest eaz, participarea la IFOR sau
la Parteneriatul pentru Pace vor putea constitui argu­
mente convenabilepcntru justificarea unei acceptari sau
a unei respingeri .
In contextul aplicarii Acordului de pace ~i a pcr­
spectivei revenirii la 0 viata norrnala in Bosnia, 0 illtrc­
bare nu poate fi reprimata: de ce efortul concertat peutm
dcgajarea unei solu\ii de pace s-a produs atit de tlrziu, in
1995'1 De ce nu in 1992, 1993 sau 1994'1 De fapt, care a
fost cauza perpetuiirii conflicrului iugoslav, care a pro­
dus atitea pierdcri umane ~i materiale, lasind rani care
vor avea nevoie de decenii pentru a se vindeca? Sa Ii fost
oare spa{iul iugoslav un simplu poligon de illcercare ill
actiunea de definire a unui nou echilibm strategic in spa­
tiul euroatlantic?
Acordul de pace in Bosnia marcheaza un moment
deosebit ill evolu{ia crizei iugoslave, pentm prima data
existilld motive justificate sa se spere intr-o revenire la
calm ~i securitate ill Balcani.
De~i foarte criticat de unii anali~ti, mai ales pentru
fic!iunea statala pe care 0 propune, Acordul poate repre­
zenta illceputul sf'lf~itului acestui conflict. EI are melitul
de a Ii abordat, dintr-o anumita perspectiva, probleme
SP nr. 34/ ianuarie 1996
Interviu
esentiale pentnl criza iugoslava, precum autodetelmi­
narea, frontierele, raportul na!iuni-minoritiiti. Timplll va
dovedi daca op\iunea fonnulatii de promotorii Acordului
de pace a fost cea mai inspirata.
o un instrument pentru democratizare
NOTE:
1. Pelltru 0 vedere de nnsamblu, a se vedea aI1 icolul nost ru
" 1995 suh s~rnnul contradictoriului. Cazul Europei" , tn
Sfera poliricii, 11r. 24, ianuarie 1995.
2. Hans Stark, "Bosnie: la guern; sans fill", in Politiquc: effilfl­
p,L'rc, 60, 1, Prilllemps 1995. p. 205 .
3. Prin rezolu[iile g 19 (l99 ~~) )i 824 (1993) ale Consiliului de
Sc:curitate al ONU , anumite ora~e din Bosnia ~i unpreJuri­
III ilc lor emu tratal.:: ca "zone dl: secur itale", cu un r.:gim
special de proteqi<:.
4. Cf. rezolujiei 981 (1995) a Consiliu lui de Securitalc al ONU .
Declaralia Tudjman-Gor.:: este citata in documentul RepoT1
ontiJe siruatioll iII some parts of (ormer Yugoslavia, adoptal
la 25 septembrie 1995 de Adunarea Parlam entara a Consi­
liuJui Ew-o pci.
5. Ar putea fi menlionat. cu prec;1dere, ac:cidenlUl de pc mun­
tele Jgman, III Uffila ciiruia ~ i-au pierdut via!a. In zi ua de
20 august 1995, trei membri ai echipei de negociatori arne­
rican i.
6. Cf. arlicolul "Les grandes ligm;s du plan de pa ix", 111 Lihre
Belgique, 20 Aour 1995, care cileaza agell!ia bosniaca de
presa ONASA
7. A sc vedea articolul "US caters for all tastes with plan for
Bosnia", in FinaJlcial Times, 21 August 1()()5.
8. Cf. Summary of the Dayton Peace I\greuJJlcnt, In Buh:lin
infoI1llaliv. Amba.~adll SlateloJ" Un ite ale Americii. l.lSIS,
22 noiembrie 1995.
9. Jacques Baumel, "Bosnie: une defaite pour 1'Europe", III Le
Figaro, 29 novembre 1995.
MIHAIL DOBRE (1960) - He graduated
from the Faculty of History, University of Buc­
harest and holds a Master of Arts degree in
Diplomatic Studies from Diplomatic Academy
of London.
He currently, works with the Ministry of
Foreign Affairs.
34
Extinderea NATO
GALE STOKES in dialog ell STELIAN TA.NASE
Stelian Tanase: Prima inlrebare esle: v-afi ;/.~lepl1tt
la lin sfir~it atit de ,spectaculos al regimului comunist?
Gale Stokes: Cred ca speciali~tii din SUA ~ i din
Europa Occidentala ~Iiau ca, de exemplu, :in Uniunea
Sovietica ~i In Europa Rasariteana existau 0 serie de sla­
hieiuni ill economie ~i ca exista, de asemenea, un anum it
tip de probleme ale sistemului politic. Si, cu toate c:ii ~ti ­
au aceste lucruri. nici unul dintre ace~ti speciali~li nll a
folosit aceasta cunoa~tere, anticipilld urrnatoml pas logic
- colapsul. A~adar, cred cil. nimeni nu se a~tept a cu ade­
varat la ceea ce s-a illt:inlplat.
Acum. clupii ~ase ani de la caderea cornunismului,
care considera!i cil sint principaleJe motive ale aces lei
caderi?
Mulfi oameni considera Gii, ill principal, colapsul
comunismului in Europa Rasariteana s-a datoral facto­
rilor economici, ca economia centralizata planificata a
fost incapabila sa produca bumID de consllm cerule ill­
Ir-o economie modema, bunuri pe care farile occidentale
sau alte tari ale lumii, precum Coreea, Taiwan ~i a~a mai
departe, erau capabile sa Ie prodllca. Dintr-o asemenea
perspectiva, ill spatele colapsului se afia problemele
(;conomice. Evident, cred ca problemele economiee sillt
importantc dar, dupa parerea mea, mai irnportante au
fost cele pe care le-a~ numi probleme psihologice sau
psihice. Vaclav Havel spunea, in scrisoarea sa din 1975,
aciresata lui Gustav Husak, ca, in ciuda faptului eli oa-
menii nu vorbesc despre acestlucm, ei se simtllmiliti in­
tr-un sistem ill care sillt lipsi!i de autonomie ~i putere ~i
trebuie illtotdeauna sa "dea tircoale" autoritarilor care, in
cazul Cehoslovaciei, erau sus{inute de puteri exte11le -
de Uniunea Sovietid. Havel gindea ca, in viitor, 0 anu­
mita fOl1a politica ar pUlea atinge acest sentiment de
umilinta, aceasta idee launtrica potrivit careia oamenii
trebuie sa aiba illcredere ill ei in~i~i . tn Cehoslovacia, de
35
exemplu, clod oamenii au ie ~i t in strada, nu au strigat
"Vrem Volkswagen-uri''', "Vrem marci! ", "Vrem frigi­
dere!". Au ie~it ill strada ~i au strigat "Democratie!",
"Lihertate! ", "Dreptate!" ~i alte asemenea cuvinte. Prin
U1mare, cred ca astfel de idei au fost cele mai importante
in revoluliile din Europa Rasiiriteana.
Care crede,ti cii este mo.~tenirea comunismului in
pcisajul social, politic, institutional?
La declan~area revolu!iilor s-a manifeslat - eel pu­
lin in Occident - un anumit sentiment de euforie - ~i nu
~ tiu dad acesta era cu adeviirat resimtit ~i in fostele !iiri
comuniste; acest sentiment de euforie era Iegat de faptul
ca se considera ca, brusc, comunismul s-a terminat, cii
fostele state comuniste se vor :intoarce repede catre de­
mocratie ~i vor introduce mecanisme Ie pie!ei libere ~i ca,
ill scurt timp, totul va fi nonnal ill Europa Rasiiriteana .
Nu cred ca societatea se schil11ba atit de rapid ~i s-a do­
vedit a fi mull mai dificil dedI se credea. Acest lucru
este adevarat ill anumite domenii, de pilda ill sfera eco­
nomicil. deoarece unele mati illtreplinderi angajeaza atit
de multi oameni ~i intr-o ramura atit de importanta a eco­
nomiei s-a dovedit foarte dificil, chiar ~i ill !ari care apli­
ca 0 terapie de ~oc, precum Polonia, sa ptivatizeze ~i sa
transforrne structura acelor mari illtreprinderi. Dar, mai
important decit aceasta, una dintre mo~tenirile comunis­
mului - a~ spune chiar mo~tenirea pozitiva a comunis­
mului - eSle sentirnentul pe care il au mUlfi oameni ca
este nevoie de anumite preocupiiri pentm cetateni, ca
este nevoie de ceea ce ill Statele Unite se nume ~ t e "retea
de siguran!a", pentru cei saraci, pentm vaduve, pentm
copii, pentru micii fermieri ~i a~a mai departe. Aceasta
protectie a fost oferita de caIre fostul stat comunist ~i, as­
tazi, 0 parte a ei a dispamt pe masura ce s-au impus me­
canismele pie!ei Iibere. Si cred ca una dintre mo~tenirile
comunismului este sentimentul cii acest lucru este rau, cii
SP nr. 34 / ianuarie 1996
~t'F .,..-~ -
Interviu
ar lrebui sa existe 0 buna "retea de siguran~" sociala,
Astlel inCIt schimbiirile sint mult mai dificile, Sint ca un
tanc petrolier in mijlocul oceanului; care, 0 data pomil
intr-o anunutii direqie, necesita foarte mult timp pentru
a fi intors; ~i cred d acest lucru se intimpla in Europa de
Riisiiril.
Crede!i ca fosteJe far; comuniste vor merge pe uii
diferile pentru a ajunge la democrafie? Vor ajunge 1</
ace1a,~i tip de democrafic:?
In loc de "democrape" imi place sa folosesc cu­
vintul "pluralism", Dad privim catre Europa Oeei­
denlala sau catre statele dezvoltate ale lurnii ~i luam, de
exemplu, Suedia, Italia, Gennania, Portugalia sau chiar
Taiwan, observiim ca ele sint, toate, dezvoltate din punct
de vedere economic, ca au sisteme pluraliste in care in­
teresele din societate sint, intr-lLn fel sau attul, reprezen­
tate In guvern ~i ca exisla anumite procese de seleqie pe
care Ie folosesc penlru a-~i alege Iiderii, rnsa, in ceca ce
prive~te soluliile, in ceea cc prive~te pluralismul ~i de­
mocralia lor sinl diferite, ~i mi se pare absolut evident Cil
in Europa Rasiiriteana sa existe diferenle asemiinaloare
in modul in care fiecare cultura, fiecare lara ~i societate
se manifestii , Existii esenlialmente 0 problema similara
~i aceasta este problema cum sa reprezinti interesele in
sfera politica, oferind in acela~i timp anumite servicii
pcntru cetaleni. Acestea sint problemc similare, insa so­
IUliile exacte unneaza a fi diferitc. De fapt, nici nu exista
o singura solulie. Exista probleroe coroune ~i demersuri
genera1c care sint similare, dar detaliile umleaza a fi di­
[erile; ~i cred ca acesta nu este un lucru rau. De fapt, este
chiar un lucru bun,
Care considera!i cii sint principaleJe cJivaje, COD­
flicte in fosteJe slate comuniste, in Europa Rasariteana,
care, in general. este considerata 0 zona politica insl(l­
bila, fragila, in care abunda vechi probleme nerezolvate
pinii acum?
Cred ca sint in minoritate spunind d conflictele el­
nice sint mai pUlin importante declt alte tipuri de c1ivaje
Desigur, in Romania, diferentelc de opinie dintre ma­
ghiarii care traiesc in Transilvania ~i unii romani repre­
zinta 0 problema importanta. Dar cred ca, in general, in
inlreaga Europa Rasariteana exista mai pupna diversitate
ftnid declt exisla aCLUn 50 sau 60 de ani. Aceasta din
SP nr, 34 / ianuarie 1996
cauza unor evenimenle teribile care nimanui nll-i place
eii s-au petrecut: cel de-al doilea riizboi mondial , Holo­
callslul ~i alte evenimente, Cu toate acestea, Polonia este
aslazi mull mai putin omogena din punct de vedere etnic,
dupa cum este Republica Ceha. A~adar, cu clteva ex­
ceptii, cred di c1ivajc1e elnice sinl mai pUlin importante
declt altele. In al doilea rind, cred ca c1ivajele politice ~i
economice care exislau in anii '20 ~i '30 mtre !iirile est­
europene sint mutt mai putine astazi. Multi Iideri din
Ellfopa de Est recunosc astazi ca cste neccsar un anumit
tip de interaqiune, de cooperare mtre ei, Nu numai prin
aderarea la NATO sau la Uniunea Ellropeana, ci ~i prin
aderarea la Ini!ialiva Central Europeana, la Grupul Eco­
nomic al Miirii Negre, la Asociatia Europcana a Liberu­
lui Schimb. AstfeI inCIt aSlazi, a~a cum Gemlania ~i
Franla au Inva!at sa traiasca imprelLna, inva!a ~i cehii ~i
polonezii care, In anii '20, erau du~mani, Sper ca lin lu­
crll asemiinator se va realiza intre Ungaria ~i vecinii sai,
dar aceasta esle 0 problema pupn mai diticila.
A,li spus ca romanii sint 0 wI!iune moderata. Ce crc­
deli despre accst lucfLl? Va rag sa dezvolla!i aceasta idee.
Romanii all lin pUlernic sentiment ca sint 0 na!iune
1l10derata. A~ putea spune d ~i slrbii simt la fel, ~i croalii
simt la fel , ~i slovacii simt la tel. Cred eli aceasta este 0
problema caracterislica uneori tarilor mici, cred cil este 0
problema central-europeana, nll doar 0 problema rom a­
neasca, DlIpa Clun ~ti!i, 0 buna parte din destinul acestor
!iiri se afla in miinile unor puteri mai mari - Uniunea
Sovietieli, Gennania -, iar acest lucru esle frustrant.
~i se poate interpreta u'lor trecutul cuiva ca 0 serie
de evenimente asupra carora nu ai control, asupra unor
aspecte importante ale dezvoltiirii sOCiCla!ii tale in viitor.
Cred cii acest lucru este foal1e comun. este caracterislic
slalelor mici din Ellropa Rasiiriteana.
ESle po,sibil ca aceste wchi obscsii, clivaje sa fie
astazi depa,'jite?
Da, estc posibil sa se depa~casdi aceste idei. Si,
dupa pan:rea mea, acesl lueru este posibil numai plin
recunoa~terca intcrdepcndenlci cOlUunitalii internati o ­
nale ~i a interdependentei economice intemalionalc.Nu
cred ca este posibil devenind nalionalist, defensiv ~i a~a
mai departe. Acestea nu fac decii sa exagereze problema.
Sollilia consUi nu In vreun anumit tip de ~ovinism, ci
consta exact in dircqia opl1sa, adica in cooperare,
36
Interviu
A vern doua ciii pentm a rezolva problemele mino­
riulfilor elDice: calc ceha ,?i calea iugoslava. Ce credefi
desprc viitor?
Cu siguranla, solu!ia ceha ar fi de preferat. Nu sint
foarte familiarizat cu situalia din Transilvania privirid
plingelile maghiarilor despre legea educaliei. Nu cunosc
dctaliile acestei problcme.
Toate statde au probleme cu minorita!ile .?i CLl gru­
purile etnice, deoarece granifele nu coincid cu populi/­
Iii/e. Reprezintii conflictele singeroase 0 fatalitate?
Dad a~ avea 0 solulie la aceasta problema a~ plimi
Prem.iul Nobel pentm pace ... Dar nu 0 am. Am insa 0
parere dcspre ceea ce este important. Cred ca conflicteIe
etnice exista pretutindeni, exista eu siguranla in SUA. in
Europa Oecidentala, in Canada, dar ele nu au dcvenit
razboaie civile, nici chiar revolte sau cereri de autono­
mie - sau cereri de autonomie incununate de succes, a~a
cum au cerut bascii in Spania - ~i aceasta nu numai din
cauza faptului ca, de-a lungul anilor, in Europa Oc­
cidentala s-a dezvoltat 0 puternid cultura politica, un
pluralism ~i 0 democratie, ci ~i datorita Uniunii Euro­
pene. Cred ca pentru Europa Occidentala, UnitLnea Eu­
ropeana este 0 foarte importanta invenlie postbelieli, care
a avut ca efeet intarirea guvernelor ~i intiirirea capacitalii
de a menline conflictele in interiorul propriilor lor soci­
elali. Franla ~i Gemlania nu sint incurajate sa lupte una
impotriva alleia, a~a cum au facut-o in timpul lui Bis­
mark, in timpul primlilui razboi mondial ~i a celui de-al
do ilea. Si, astfeI, potenlialul pentru lin nationalism ex­
Irem al conducerii unei ~ri impotriva unei minoritali
eslc mai mic. Accste idei exista, aceste tendinle politicc
exisla, insa Uniunea Europeana este un factor major pen­
tru minimalizarea lor.
A,5 dori sa vii intreb, mai intii, ce credefi despre c:vo­
JlIlia foslei UnizlDi Sovictice, apoi ce credefi desprc evo­
lu!ia acestei in raport cu Europa Rasariteanii.
Cred di aceasta este 0 problema foarte importanta
aeum, dnd fosta Uniune Sovietid s-a destramat. Rusia
csle principala lara care a ramas, dar este mult mai slabi:i
- atlt militar, cit ~i politic.
Din punct de vedere politic, Rusia este intr-o situa­
\it: aproape haotica, pre~edintele ei este acum bolnav,
eslc in spital, in curind unneaza alegeli. Astazi, Rusia
37
este mult mai slaba din punct de vedere politic, econom­
ic ~i militar. Din punct de vcdcre al sccurita!ii, Rusia,
Ucraina nu mai reprezinta 0 ameninlare militara pentru
Europa Rasariteana sau Europa Occidentala, a~a cum era
acum 10 ani,
Insa, Rusia este 0 lara mare ~i are muIte resurse. ~i,
intr-un fel sau altul, Rusia va cauta, a~a cum cauta ~i
astiizi, sa fie din nou 0 mare putere. Ce se va intimpla cu
NATO? Se va extinde? NATO se afla intr-un proces de
extindere, caruia Rusia i se opune foarte puternic, Ra­
mine de vazut cum se va realiza acest proces, Personal
sint in favoarea acestei expansillni a NATO in Europa
Rasiiriteana, catre Romania ~i alte state rasaritene, dar nu
ca mecanism militar ci, mai curind, ca instrument de de­
mocratizarc, Deoarece beneficiile politice sint mai im­
portante declt celc militare. Evident, beneficiul militar
este semnitkativ ~i reprezinta 0 parte a celui politic.
Cred ca mult mai important pentm securitatea Romaniei
~i a altor state est-europene ar fi admilerea lor in Uniu­
nea Europeana. 0
Trad ucere de
Catalina ULRICH
GALE STOKES, Professor at Rice Uni­
versity, from Houston, Texas, is a specialist for
Balkan History, especially the history of Serbia
on which he wrote extensively.
But, lately, he has developed a special
interest for the problems of Eastern Europe
after the Communist failiure.
He authored a few dozen of articles and six
books, among which we mention: Politics and
Development, From Stalinism to Pluralism or
Legitimity to Liberalism.
1l1e dialogue presented below approaches
a variety of problems of Easlern Europe rang­
ing from the web of problems concerning the
changes to the opportunities of integrating in
Ihe European and Euro-Atlantic structures.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 Dezbateri
"Inescapable liberalism":
How can one not be a liberal today?
AURELIAN CRAIUTU
, drawing;} picture of liberalism. Some of us ~'nthusi'l~tical­
uppose A is an East European young scholar inter­
S
ested in political theory, particularly in liberalism.
Having lived in a countly where the official ideolo­
gy was anything but liberal, his knowledge of Westem lib­
eralism is limited. Hence his desire to familiarize himself
and his fellows with the Westem liberal tradition and its
major texts which had not be taught before in his universi­
ty. To this end he invites us to organize a one-week semi­
nar on liberalism in an East European university and asks us
to draw a minimal picture of the liberal tradition in as few
session as possible. We cheerfully accept this invitation,
stimulated as we are by the fall of communism and the
unique range of opportunities to freely discuss the " most
suitable" democratic regime and institutions for the fOImer
commurust countries. Some of us may even sincerely
believe with Fukuyama that the fall of communism marked
the "end of history" and has inaugurated the much awaited
liberal millennium . Sooner or later, however, we shall real­
ize that organizing this seminar is a much more difficult
task than we believed simply because there is no unique or
univers::tlly accepted view of liberalism that mighL be
securely "exported" abroad. Nonetheless the invitation has
already been accepted and we must contrive a reasonably
decent and marketable way of presenting (selling) liberal­
ism to our new audience. What is then to be done ?
Perhaps the central idea of this seminar should be tJlat
liberalism could not exist without a taste for paradox : lim­
ited powers yields more - safer - power, freedom is not
possible in the absence of authority, individuals rights do
need the protection of the State , liberal State is not an oxy­
moron, extreme democracy may undermine freedom equal­
ity and the like. But this is a highly controversial - and
non-marketable - message that could fuel various antiliber­
basis of rational and universal civilization. The liberalism ?t
al critiques we want to shun.
la Rawls is animat.ed by the same ethos and therefore it can­
Then it occurs to us to initiate our seminar might be to
not satisfactorily deal with the challenging claims of mod­
point out that there are a many liberalisms as there are lib­
erals. But this is quite strong - and controversial - state­
ment which commit us to a palticular stance and opens a
few oLher equally problematic questlons. By asserting that
there are as many liberal isms as there are liberals we do in
fact espouse a non-esentialist approach: we assume that
there is no "essence" of liberalism, there are only various
SP nr. 34 / ianuarie 1996
outlines and we aren't quite cenain which one is better
types of liberalisms th:11 belong to the same "family". Yet it
is doubtful whether or not this view would help us answer
some impOitant related question such as:should we insist on
the alleged differences between classical and revisionary
liberalism or should we rather ignore this distinction? Is lib­
eralism tout coun only a political and economic doctrine, a
philosophy of freedom an essential part. of a philosophy or
life? Then our East European friends might also want to
know how impoltant are the differences between EUl'opean
and American liberalisms and if it makes sense to speak of
different version of European liberalism (say British,
French, Gelman and Italian)
Given the puzzle we are facing - for all above-men­
tioned questions are highly controversial - it occurs to us
that the best why to define liberalism and its values might
be to first present its enemies.Apparently this seems to be a
suitable way to proceed but soon we come to realize that
liberalism has been contested by to o many rivals: theocra­
cy, organized religi on, Marxism, totalitarianism, popular
democracy, socialism (in all its form), communism, conser­
vatism, nationalism . Pointing out the objections raised by
each of these rival doctrines would Lake time and would
definitely shift. the emphasis of discussions to other issues
we consider less worthy of attention. It might also suggest
that the liberalism is a defensive doctrine devoid of any
" positive" content. Moreover it would be difficult to
explain to our audience that there have always been people
who considered themselves "liberal conselv atives" or "lib­
eral nationalists"; they accommodated libera l principles to
their conservative or nationalist Weltanschauungen
Thus it seems that we have many option~ for organiz­
ing our seminar but all have major inconveniences. T hen a
sudden inspiration moves one of us to propose concentrat­
form the core of a comprehensive liberal doctrine? T he
ing on the cun'ent debates between liberals and communi­
answer Sl!ems to be, for two phiLosophers close to Rawls ­
tariaIlS. Mosl' of us agree thattbis would nicely overlap with
I refer here to Charles Larmore and Ronald Dworkin ­
our previously abandoned projects. A consensus is likely to
be reached but - surprise - we discover among us a few dis­
Sel11"ers claiming that too much ink has flo'WJ1 on this topic
and that. we should better ask another, more silent, ques­
tion:how is it possible not to be a liberal at the end of the
twentieth centw'Y? We are puzzled and anxious to set the
agenda for the seminar but realize that the prospective for
38
Dezbateri
consensus is dim : the two camps are proposing different
given our goals and constraints.
Thus we stall comparing the two proposals by focus­
ing on the liberal-communitarian debate (I shall call it the
first proposal). Initially it seems that t.he distinctio'ns
between the two camps arc prominent enough to allow us
Iy propose to present Rawls's liberalism as exposed in his
tWll major works: Theory ofjustice (1971) and Poliricullib­
cJCllism (1993). This seems, indeed, a reasonable proposal
im~ofar as Rawls deal, inter alia, with the political conse­
quences of major liberal principles such as pluralism and
tolerance. We all agree that Rawls's cenu'al question is
how C~U1 a stable and just society of free and equal citizen
live in concord when deeply divided by reasonable though
in(.;ompatibles doctrines. FUlthermore we point out other
Ibwlsian con(.;epts such as overlapping consensus, justice
as fairness, and well-ordered society that would nicely
round up our picture of liberalism. But we come soon to
realize that this is a highly particular version of liberalism
tfk,t might be suitable only for the American society. I't pre­
sents an idealized picture of its real meaning since the pic­
ture it offers is sanitary version of political life.
Those of us who opposed the first proposal refer to
John Gray's harsh critique of the "new liberalism": they
point out the cultural singularity of the new liberalism "as a
peculiarly (if not parochially) American phenomenon" and
its "political marginality" (Gray, 1994: 728) . Furthermore
they claim that this (American) version of liberalism has an
"academic and impoverished" (Gray, 1994: 720) concep­
tion of pluralism and cultural diversity insofar as Rawlsian
liberalism aims at preserving a "trivial and banalised"
(Gray, 1994:728) fOlm of value pluralism and alt.emative
lifestyles. They insist t.hat t.he new, liberalism, with its cat­
egory of a histor,ical and unsituated person (unencumbered
self), is nothing more than the most recent reformulation of
the Enlightenment project of the context of the American
society . Indeed, the core project of the Enlightenment was
the displacement of tradition and local identities by a new
fOJ111 of national morality which was supposed to he the
em mult.iculturalism, nationalism, and fundamentalism.
Cu.ltural identities, our friends claim, are not as voluntarsti­
caBy constituted as Rawls and his disciples are inclined to
believe: "they are fates rather than choices" (Gray, 1994:
726).
Thus we are led to conclude that Rawlsian liberalism
might not be best fonn of liberalism to be "expolied" [0
39
Eastem EW'ope simply because it is a pal1icubr version of
liberalism that applies only to the American society and
political culture. There are, however, quite a few dissenters
to this view who claim that Rawls offers a safe - though,
perhaps, an ideal - pictme of liberalism. Some controver­
sial points nonewithstanding, Rawls's political liberalism,
they argue, might, still be a valuable means of creat ing an
overlapping consemus - a kind of, though not identical
with, Habel111asian Verfassung.spalrioti.smus - to accommo­
date different outlooks and identities within a liberal frame­
work.
Yet this creates an aditional prohlem that has divided
Westem libtTals over lime : what kind of liberalism hold we
accept? Is a deontologicalliberalism the only possible form
or do we need something more than that, let's say a cenain
form of perfectionist liberalism? This is, indeed, a crucial
question that not only fOlms the thrust of communitarian
critiques but also divides liberals between themst:1ves. Our
friend A seems to be more and more puzzled for this point
opens a wide range of options and controversial issues. Can
we espouse a view of freedom that is perfecI illnist, theo­
logical, and cOllSequentialist (as J.S. Mill did in his e~say
On Liberty) or should we repeat with Rawls i-hat liberals
must not try to impose a "comprehemive moral doctrine"
on their fellow citizen? It makes, indeed, a big difference
whether we accept Mill's liberal perfectionist assumpt.ions
or Rawl 's deontologicalliberalism. Those who follow Mill
in this respect will claim that liberalism has a meliorist.
character since it is inseparable from a doctrine of human
perfectibility. Its alleged neutrality on the good life should
not conceal its four main characteristic. It is individualist
(in that asserts the moral primacy of the person against the
claims of any collectivity), egalitarian. Llnivcrsali.~t, anc\ ­
more importantly - meliorist in its affinnation [I]' the
improvability oJ all social institutions and politic:tl 'llT:mge­
ments. Therefore, it can be argued, it is not nt,;utraly that
distinguishes liberalism from other doctrines (in order not
to bring our friend from exclusions of ideals). Liheralism is
not nihilistic for it implies a minim moralia '""hich consist
of some distinctive liberal values. Equal respect, rational
dialogue, and tolerance are but three of them: could they
argue that these are liberal values that support deontologi­
cal and not teleological liberalism.
Then it occw'S to us that autonomy might make the
necessary difference in this respect. some of us recall that
[n the Morality of Freedom Joseph Raz demonstrcd that is
possible to constlUCt. a theory of political freedom and
morality based on a "perfectionism", that re~pe c l. for per­
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 Dezbateri
sonal autonomy does not imply Rawlsian anti-perfection­
ism . Autonomy, Raz claims contra Rawls, is visible only if
exercised in pursuit of the good lifc. Moreover, becausc we
do have what Raz calls autonomy-based duties towards our
fellows (1986: 407), the whole classical debate betwecn
proponent.s of negative and positive liberty seems to be in
need of a restatement based on the notion of personal auton­
omy. Last but not least Raz insist (1986: 417) that the
autonomy principle thus defined permits and even requires
governments to create morally valuable oppOltunities and
to eliminate repugnant ones.
Unfortunately this last point immensely complicates
the picture we would like to draw for it raises a highly con­
troversial issue as to who is entitled to ascertain what is
morally valuable and repugnant. Moreover the "problem"
with Raz, some of us argue, is that he is a (soft) communi­
t,uian and that by endorsing his perfectionist theory of
autonomy we aTe not impartial any more. Others insist that
Raz is less communitarian than, say, MacIntyre or Sandel ,
so we should not reluctant to disdose our preference for his
carefully elaborated liberalism which is a kind of middle
way between Rawls's deontological views and MacIntyre's
strong critique of modem liberalism. We also bclieved that
we could use the classical distinction between negative and
positive libcrty to present a simplified image of liberalism:
it now seems that this is a less useful dichotomy than we
thought for plays a crucial role in this respect.
Om friend A is obviously unsatisfied with this tum et
pour la cause. He would have expected from us a clear-cut
picture of liberalism to move the audience and give the par­
ticipants to our seminar a fmn sense of what is liberalism
all about. Now that the famous debate between liberals and
com unitarians seems to be blured, all we can offer is a
murky picture that would hardly persuade an audience con­
sisting of people who have had little, or viltually no experi­
ence with liberal policies. All what remains is to ask second
question: how can not be a Iibcral?
This sounds, indeed, unconventional and stimulating
and stimulating. Yet to answer it we still have to figure out
a minimal definition of liberalism: finally we agree with
Stephen Holmes that liberalism is "a philosophy of limits
which is simultaneously a philosophy of freedom"
(Holmes, 1994: 605). This is a minimal and elegant defini­
tion that serves om purpose for at least three reasons. First,
it points to the relationship between liberalism and consti­
tutionalism: checking arbitrary power has been central to all
liberals, regardless of the various nuances that create the
diversity within the liberal camp. Second, it buttress our
intuition that liberalism is "the art of separation", i.e. a par­
ticular way of drawing the map of the economic, social, and
political world. Liberalism erected "walls" between church
40
SP nr. 34 / ianuarie 1996
and state, between public and private sphere, between civil
society and political community. Limited government and
constitutionalism have been perhaps the greatest successes
of this art of separation that are still relevant to us today.
Third our definition of liberalism suggest that most ­
if not all- communitarians are themselves liberals, for they
cannot fail to express their allegiance to the two above­
mentioned principles (freedom by the 31t of separation).
Charles Taylor himself acknowledged this point when argu­
ing that "for many of us in the Aristotelian c31np, some
faccts at last of the ideal of modem freedom have great
appeal" (Taylor, 1994:21). This amounts to saying that
argwllents for liberalism can be drawn out of communitar­
ianism or put it diffcrcntly, that the "communitari311 cri­
tique of liberalism is a consistently intem1itlent feature of
libcral politics". These last words belong to Michael
Walzer (1990: 6) who argucs that communitarian criticism
is "doomed" to etemal recurrence. Civic republicans would
also accept our definition despite their initial reluctance.
Should we thcn conclude tbat liberalism is - to a great
extent - inescapable today and that thj~ would have to be
the message for our East European audil::n.:e?
Confronted with this conclusioll our friend A scc!ns ­
for a moment - a little bit clisappoinll!Li. l-lc fears that the
pal1icipants to our seminar would believe that this is a high­
ly ideological view which is not immune to other ideologi­
cal counterarguments. Yet hI:! eventually comes to realize
that this is much more th31l an ideological point. Ours is a
liberalism of fear which stl:!11lllS from thc awareness that
the main aim should not be to achieve summWll bonum, but
to avoid summum nwlum. In a region still dominated by
religious and ethnic cleavages such as Eastem Europe today
this might be a valuablc recipe. Yt.:t it must also have a Ila­
vor of "perfectionism": what we bave in mind herc is the
cultivation of autonomy as a core value. We start from the
assumption,; that individuals should be capable of conceiv­
ing and acting on projects 311li values and they should be
able to subject. their values and projects to constant clitical
appraisal and reevaluation. Om friend A is now even more
puzzled: he wanted a clear-cut picture of liberalism :U1d
what. he got was a sophisticated version that combines
dcuntological and theological liberalism. Yet this is only
one of thc many paradoxes of liberalism .. .
AURELIAN CRA..ll.rrU - Is a fellow­
researcher at the Institute of National Economy
and Lecturer, International Faculty of Human
Sciences. Bucharest.
. lIe published In Praise of Liberty. Essays
in Political Philosophy is forthcoming.
Dezhateri
Problemele
politoiogiei romane~ti
ADRIAN MARINO
u mai incape nici indoialil: cea mai originala
N
0
si creatoare contributie a clllturii romane de
I ' ,
dupa 1989 este incipient a politologie rOlna­
ncascii. Sub regimul totalilar allterior, 0 astfel de preo­
cupare era, teoretic ~i practic, imposibila.
Dogmatismul stalinist -na!ional-ceau~ist distrugea,
ill gClmene, oricc incercare de reflcxie politologicii ro­
mancasca, mai lllull sau mai pupn "originalil". Din care
cauza (dar sint ~i altele), nu ne numilriim printre cei care
sllstina ca, in Romania postdecembrista, nu s-a scilimbat
L'iliar nimic. Nu insearnna Insil ca totul este in ordine.
Ca ohiectivcle ~i modele noului discurs ideologico­
politic, in cazul de [ala, sint inca foarte limpezi . Deprute
Insa de noi glndul de a da "indica\ii pretioase". Epoca lor
a trecut, speram cu toata cOllvingerea, in mod definitiv.
Ceea ce nu ne lmpiedic5. sa oferim, sub bene fic ill de in­
ventar, cneva sllgestii ~i SOlll!ii, de supus unei dezbateri
cll mai largi posibil. Sintcm inca intr-o faza de inceput,
de "pionierat", pc lllai toate planurile. Iar crorile, din
loatc direqiile, nll sint excluse. Am spune ciliar ca ele
SUII, vrlnd-nevrind, inevitabilc.
CIIl:!va observafii preliminare - despre care am lIl­
draznil sa afumrun ca sint esenliale - se eer formulatc Cll
toatil claritatea:
I. Lipsa totala de tradi!ie a politologiei romanqti
origin ale ni se pare, in primul rind , 0 mare ~i mai ales 0
trista eviden\a. I.ucrarile de tip neoliberal (~tefan Zele­
tin, Eugen Lovincscu) sall rnarxist-refoffilist (~erban
Voinea, la extrema linlita: Lucretiu Patra~canll) se nu­
0 mara pe degete. ~i ceea ce este ~i mai gray (~i nu lot­
ckauna neapi'u'at din cauza condipilor iSlorice), elc n-au
avllt niciodata un m31'e ecou. Evident, a existat ~ i 0 "poli­
tologie" de dreapta, de mare succes. Dar nici ea nu avea
un caracter propriu-zis sistematico ~i nici nu putea avea,
de rapt. Stilul silu era fragmentarist-rapsodic, iIlSpirat,
mcsianic, polemic-publicistic, nu 0 data de manifest.
D031' cii "politologia" inse31nna "altceva". Cllm preeizea­
41
za ~i Vladimir Tismaneanu, cel mai remarcabil politulng
roman actual (despre care yom vorhi mai jos): "Nu ma
consider istoric, ci polito log. Prin Ul1l1are, intercsulmeu
se centreaza pe concepte precum putere ~i inOuen!ii, au­
torilate ~i legitimitate, ideologie ~i valori" (FanUilla llli
Gbeorgbiu-Dej, Bucure~ti, Editura Un ivers, 1995, p. 146)
Adicii exact eeea ce n-a [acut ~i nu face (ineii) nici
reflexia, sa-i spunem "democraticil", anterioara hli J 948,
nici "opozilia" posterioara lui 1989. Este un aspect abso­
lut capital, de unde "ni se trag" - popular vorbind -l11ul­
te. Pe plan ideologic, in primul rind, dar nu numai .
2. Raportlll ell tonll disproporlionat, zdrobitor ehi:u'
- eel putin deocamdata - dintre traducerile ~i lucriirile
originale romiine~ti. Se traduce - ~i este absolut necesar,
exec lent chia.r - foarte multa politologie strainil, in spe­
cial franceza ~i anglo-saxona. ) ~ a umple un golmai mulL
decil evident. Fixea:t.ii repede. Precizeazii ~i anaJi~eaza
conceptele de baza. Ofera perspective ideologico­
istorice intcmationale fara de care retlexia noastra poli­
tologica nu este posibila. Dar, cum spunea inca de la
1840 Miilail Kogalniceanu (~i incii foalte bine), In
, de la Dacia literMJ: "Traductiile
IJrelata , nu fac 0 Iiter­
atma". Cil se traduce Karl Popper, Fr. Furet ~i multi,
multi al!ii, este admirabil. Sllbscriem integralla acca,ta
aqiune editoriala. Ceea ce nu ne scute~te, nu ne dispen­
seaza - am spune: ne obliga cbiar, intr-lln anumit seIlS ­
sa tindem ~i spre proplia noastra rel1exie politologica.
"Romiineascii" doar in sensul cil se fOlmeaza ~i este for­
mulata in cadr1.l1 cultrii ~i a tradiliilor sale ~i este e xpli­
mata in limba romana. Fara nici 0 unna de conotatie na­
!ionalista. Deci ~i lucrali roma.ne~ri despre clrepturiie 0­
l1lului, integrare europeana ~i multe, m1.Ilte aile probleme
esenpale ~i de cea mai stricta ~i acuta act ualitatc.
3. Nu mai pupn capitala este, in sfu'~it, nccesitatea
sintezei reale, organice, dintn: conceptele ~i schemele
politologice, sa Ie spuncm "intema!ionale", ~i realita\ile
romiine~ti. AltfeI spus, abandonarea decisiva a still!lui
SP nr. 34 / ianuarie '1996
T

Dczbateri
(c) Apari!ia, In sfir~it , a primdor reviste spe:-i ali­
compilati v . mimetic, atlt de frecveot - trebuie subliniata zate nlmane~ti de politologie: lunarul Sfera Politic; ; (ecl.
~i repetata pe fa\a aceasta silua\ie oegativfl - fu favoaJea Stelian Tanase) ~i Polis (ed. CHin Anaslasiu), public\\ii
analizei ~i sintezei creatoare originale. Ielei, metode, rc­ de foarte bun nive!, am spune chi,lr inlema!ion:tl :::i
feria!c cll de moderne ~i "americaoe" posibil. Integral de fiindca facem ast rcl de afinHa!ii Intl--O rev i~ti\ dcst' ,\;t [ fl
mai ales "cxilu\ui" (no\iune si.l1lbolicfl) nn credelO dt
acord. De 0 mie de ori.
Dczbateri
aulorul oostru. Este obiecl iv-:.escnptiv, ofera doeulllcnte
de bazii, accesibile In[e1egerii publicului american In
primul rlnd, dar $i celui inlclectual romilnesc peotru care
scrie. Fsle cooceptual, rece, coocis, abstract fara a fi pe­
daol, precis ~i limpede, "popularizator" fara a fi superfi­
ciaL Are rilm, voluptate ~i evidentii suple\e ~i cadeo\i\
Conc\uzia fioala, esen\iala, ar fi, dupa Vladimir
Tismiineanu, ca marxism-Ieoioismul fOmanesc a fost cel
mai diu dio Est (In acest seos, am aminti de 0 alta lucrare
a sa, Condanwa,ti la fericire, Sibiu, Bra~ov, 1991, pp 5-8).
Dar di aces! comuoism se af1a, in acela~i timp, lotr-o
situa!ie istoriea paradoxala, de a fi "irepelabil" ('in defi­

Dar ada 11tate ~i aplicate pe material romanesc. fu cslC exagcral sa solicitfun alentia "diasporci" CI :i I:pr:\
Jurnalismul superior este ras dio zbor, la cel mai l11alt oiliv, am adauga ooi, toate eveoimeDlele istorice slot "i­
vederea clarili6lrii ~i explicarii uoor situa\ii istorico-ide­ unt)!' astrel de publica\ii Ele u'ehuic sprijinitc. Luclll:" \
oiveL In fonlleazii, analizeazii ~i siotetizeaza In acela~i repetabile", fapte de "succcsiuoe", cum SpUOeR ~i " ba­
ologice romane~ti speciflce. N-are seos sa fierbem \1lC­ material. ~i ar mai trehui sa conving cIll pe COJ1)p[llrio\i~
limp. Esle UD ameslec persooal ~i eomuoicativ In acela~i trlnul" A.D. Xenopol) ~i de a "supravie!ui" sub diferitc
reu eeaiul a dona oara. A~a cum s-a lntimplal, de pilda, no~tIi. ca actuala cultura romana nu este nUn1ai HnCl dc
limp, de perspeeliva iSloricii ~i polilologica, analiza coo­ fOlme . Altfel spus, marxismul a "e~uat" (lrepcfabill1J. .. ,
In teoria literaa, fu structuralislUul ~i semiotica - verbi pocli, eventual romCUlcicri, ~i mai ales de pnblici~1i "cl rl­

ceptuala, amiotiri personale, reaqii subieclive, judecali pp 36-42), reu~ind, totu~i, sa se camuf1eze, sa se meta­
subieclive, judecii!i precise ~i caleidoscopic-docul11COlar
e
gratia _ romaoeasca din nlLimel deceoii. io [ata ooa:itr:t co-romaui". Ea este n1llit mai bog<:tii . Arc chiar ~i ... po'
morfozeze, sa se regenereze chiar (toate fonnulele au 0
lihllog , criliei, tcorelicicoi, cOlllparati~ti etc. Sigur. si'",ra

Alitorul are 0 mare deziovolLura ~i 0 remarcabila lipsii de

exista uo tereo cOOIm de defri~at, lnceplnd eu ultima ju­ i
parte oarecan: dde adevar) sub forma "nalional-comu­
iohibi!ie. Si nici uo fel de compelxe. Un spirit liber, trep­ oismului". Dcspiir1irea de trecut ~i cootinuitatca sa po­
matate de veac: perioada totalitar-comuoista. Foa11c pu­ lor de aqiuoe esle, iocvitabil, mai n:strinsa. \)ar () CLlI­

idant ~i de uo suf1u, parca, ioepnizabiL Cineva I-a llumit

\ioi au sludiat-o, de fapt, la uo oivel ioternatiooal ~i de
reala ~inteza. Doua oume ~i titluri se cer oeaparat citate:
Ghi\a Iones eu (ComunismuJ fn Romania) ~i C. DlImi-
lrescU (Cetafca cotalif).
De nnde importan\a fundameotala a aces!ui tip oou
de aoaliza: modern, perfect sincrooizat, dar en "adrt:sii" 1ar forll1ularea lor cere un cu totul alt slil de expresi de­
romaoeasca. precisa.
De aici ~i semniGcalia a lrei ooi sectoare puhlicis-
tice romanqti, de oeimagillat lnaiole de 1989:
(a) Apari~ia categoriei, Cll totul inedita, de comcota-
tori politici, de malt oivel, care lncep sa-~i strmg{l art i­
colelc in volume. Din prima scrie (dam deocamdala doar
iodica\ii Cll totul sumare): Nicolae Maool escu ~i Ste\i~u
Tarrasc, urmali de (iabriel Aodreescu, Varujao Vosga­
niall, Bcdro s Horasangian, Andrei Cornea ~i alIi c1\iva gx,un de stlldill. Caqile alltorului nostru slot de prim or­
(dar uu lnea foartt: mul\i). Octaviao Paler cll\Liva no stil
disl inct, confesiv-mililaOl. 10 cxceleota reecnta Clllt:gert:
Vremeii fntrebarilor (Cronicii morala a unui timp plicti.,it
de m ora Iif) (Bucure~li, EditUTa Albatros-Universal Dalsi,
\(95), el ou se declara "uo analist cu preteo\ii ~tiin\ificc.
Slnt doar till afectiv, care glnde~te eu inima". Numai ca
"inima"lui O .P. are totdeauoa drep!ate.
(b) Comeotatori care sa-~i sislematizez ideile 10
e invcnlaricrca problemelor de baza ~i, bioeln!c1e" ')')<ltc
luerari de sinteza sau de semi-sinteza. Din aceasta cate­
gorie, alte trei oume se distiog In mod deosebit: Sorin
Antohi (Civitas imaginalis. Istorie ~i utopie ill cu/tura
ramana, 1994); Dao Pavel- discipol declarat ~i deocaJll­
data cel mai persooal ~i productiv al pootifulni politol -
lura c,ue s-ar reduce dom la placheLC de poC/ii (~i csle
litica formeaza, in orice caz, un fir ro~u In demoostraiiile
inimaginabil cit de numel'Oasc Slnl astfe! de apariti i IU
politologului oostru. 10 acest PUDCt intervine obiectivi­
perioada actuala) dimlne 0 "ClulLlra minora". 0 "CUltur{1
lalca, ~i chiar obieclivismul, de tip american . VT vede
mCljoril" l~i puoe fusa limbajul sau fu toate prohlcmelc
uoiversale ale omului ~i ale momentuilli istoric speciti
c
e umplc uo gol coosidcrabiL Este, lara Iodoiala, meritul
cit cel metaforic ~i simbolic, uo alt aparat cooceptllal ~i,
S-a SUS!inut adesea - ~i cu inteo\ii vadit partizaoe ~i
bineln\c\es, 0 alt.5. baza de documcolare.
Un alt "set" de probleme centrale, disculale Cll lu­
Clocl se va lnlelege binc acest IUCfU, ffua a "dcni­
gra" In nici un fel "poezia" - cu\tura romaofl in ,wsa!1l­
bllli sau va fl lilcut 1I0 eno\ln pas lnaiotc.
Opera politologu1ui Vladimir Tisl11aoeanu, cu dublii
idclltilate cu\turala, americaoa ~i romaoa, ilustn:azu nn
Dlllnai tenctio\c1e amiotite, dar iodica ~i nn adevflfat pro­
clio, cu multc tipmi americaoe ~i romaoe~ti . Dinlre celc
dio unna vom amioti, deocamdata, doar nlLime!e c\t'luii
apari!ii: FiwtoJ1la lui Gheorghiu-Dej (men\ioo ) ~i lre­
ata
pCfabiJlIl treellt (Bucure~ti, Edilura Alhatros, 1994). fie
~;lnt cu totul reprezeotative peotru ceea ce Iocepe sa de­
vina, cketiv, polilologia romaneasdi. Nc preocupa sl i­
lui, mctodcle, direqiilc de cereelare, sfera de pn:oCl!:,i'lri.
chiar priorilar, rezulLatcle. Despre toate acesl!:: aspcctc,
dilar citeva cllvintc despre flecare, peotrll a avea deo­
cam data 0 privire de ansmnblu stricl introductivfL Citi_ncl
~i studiind pc Vladimir Tismaocanu, iotram Intr-un oou
tcriloriu ~i respiram mai ales 0 Cll lotul alta atmo~ferii
"un marxist aOlicomunist". Sii zicem di ar fi sau ca a fost
mai ales alia. eu atit mai remarcabila eSle, Oll spuoem
"recic1area ", Clllibertatea sa de spirit, luciditatell ~i acui­
talt:a sa critiea aCluala. Si mai ales faptul di opera sa
sau eseo[iaL
apologetice - ea In limp ce ideologia de extrema dreapta
dintre cclc doua riizboaie ~i care revine ioteos la su­
prafala este supusa uoor aoalize critice foarte scvere
(7. . Ornea, diotre compatrio!i; L. Volovici, K . Verctery,
dinlre cercetatorii slraini, lntre al[ii), de marxism-c01l1u­
nism ou se ocupii, cu aceea~i lenacitate ~i pasiuoe crilidi,
nimeni .
lata lnsa di Vladimir Tismaoeanu mUla discu!ia ~i,
cu toatii eoergia, chiar In acest domeoiu. Reechilibreaza
o ~itl!afie analitica, dar ~i ideologidi . Nu sfut deci de­
uuu!all oumai "legiooarii", ci ~i "comuoi~lii". Cu preci­
zarea ca, 10 cazul celei de-a doua extreme, se ajuoge, cu
o claritale de iovidial, la eauzele cele mai profunde ale
fenomeoului. Pfua aCllm, polemica anlicomuoista avea
in vcdere doar efecteie ~i implicit victimele. Acum, In
centrul atenfiei se af1a chiar geneza istoricii, esen!a, me­
cClnismul sistemului ~i 1l1eotalilatea clasei po lit ice, 00­
Illcnclaturiste, domioante, ce I-a tacut sa fuoqiooeze din
plio. Care a facut ravagii ~i, intr-o fOIDla sau alta, define
loea "pUlerea" efectiva In Romaoia acluala.
~i "de aproape" ~i "de departe", reglindu-~i obiectivul
dupa Imprejurari. Joc analitic subtiI, care ar trebui bine
fu!eles lntr-o publicisticii lnea iodecisa, lntre apologia
oecoodi!ionata ~i pamf1etul violeot, lipsit de ouante.
ciditale ~i acuitate - de aprofundat in coolinuare - se
refera la mecanismul, slatutul ~i defioi!ia exacla a a~a­
zisei "revolutii" din 1989. La acest capilol, demonstralia
lui V.T. estt: irefutabilii ~i va coostilui , fara fudoiala,
puoctul de plecare al oricarei analize serioase viiloare.
Autol1l1 anna, fu esenfli, cii o-a fost ~i nll esle yorba dec"i!
de instaurarea uoui "socialism cu fata umaoa" (Fan­
toma ... , p. 189), deci de "gorbaciovism" (lrepcfahiJII! .. ,
p. 104). CiJ. pUlerca a fost preluata de "reromli~lii COI11U­
ni~ti" dio "e~alooul secuod", ei dlnci -In treaeat fie spus
- ~i 0 buna leqie de modul cum poate fi salvala, 10 c­
senla, 0 veche stare de IUCruli ~i recuperata 0 rcvolillie
spootaoa Romania postdecembrista este deci singllra
lara dio Est uode "gorbaciovislllUI" a reu~it ~i uode cl se
men\ine, aparent paradoxal, ~i ou lara 0 aoume abiJitale,
lodi. la putere.
Cum a fost ~i esle posibila 0 astfel de situalie ni se
demoostreaza in telmeoi la fel de limpezi. Apareot estc,
fu felul sau, "cioicii". Iotr-adevar, chiar "cinid" . Dar ou

o mai pUlin obiectiva ~i exacta. Mai lntii, este yorb a de

giei romane~ti actuale de care am amintit: Vladimir Tis­
cncrgic ~i tara voie simplificator, de sinteza. Formularea
maneanu _ volumul Etica lui Adam sau de ce rescriem
lor iodicii .~i direqiile viiloarei polilologii romane.5ti. Ea
istoria (1995) ~i Alioa Muugiu, Romanii dupa '89 Is­
Refioe1l1 doar probemele eseofiale printr-un efort
pnblicistica. Frazele goale ~i descusule, elernul "eseism"
fOl1e diotre cele "doua Romaoii". Aceastii dialectid. ex­
romaoesc, apos ~i inconsist!::nt au [ost aruocate, spcr{un
plica de fapt Iotreaga istorie a Romaniei moderue, cel
deflD il iv (?), la co~. .

va relua ~i aprofuoda, uoa dupa alta, toate aeeste situa!ii pUlio de la 1848 Ineoace. Altfel spus, Romania "vechc",
taria UIlei neinteJegcri (1995). Despre uoii dio acqli Atrage aten\ia, fu primul [md, noul stil al politolog,i­ csen!iale, care au marcat uoeori, s-ar spune irecuperabil, cea dioainte de 1848, ou mai exista ca f0l1ii dominanta ~i
scriitori am ~i scris ceva, despre ceilal\i oe propunem sa ei profcsate _ ~i cu remarcabil succes de presa - dc de~tioul istoric al Romaniei din ultima jumiitate de veae. nici macar ca potential restauratoare. La aceast" con­ u

revenim pe larg. 43 SP nr. 34 I ianuarie '1996

42
SP nr. 34/ ianuarie 1996

I

Dczbaceri
elm.ic lucida ajunge, de altfel, ~i alina Mungiu In Roma­
nii dupii '89, despre care V0111 discuta cu alt prilej.
Ceea ce echivaleaza cn a spune ca, vrm(l-nevrlnd,
restitutio in integrulll nn mai esle, cu tot regretul, posi­
bila Ceea ce nu illseamna di 0 serie de repru'alii ~i des­
pii.£,ubiri, m special ill sfera proprieta\ii particulru'e, nu
romanizarea trcclltHlui arhaie al \arii, idcntificarca P;I­
Slnt absoill t necesare. Ne glndirn, m special, la Legea
ti.ma~a ~i
cusdor nalionalizate, echivalenta cn 0 adevarata nulla
tOlii fcudali sedu5i de pulerc, fascina\ia «corporalis111U­
confiscare (clar nu numai). La aceasta se adauga "!ipsa
de f0l1 ~i superficialitatea tradi\iei clemocratice ... " de 1a
turii de slnge (care) au surse mai adlnci ded psiitolog:
a de unii cercdatori straini (de exe. Eva Beilring. Rumii­
Doi (Faotoma ... , p. 89), deci slabiciuDea vechii de1l10­
craj ii romane~ti Ea a existat, Intr-adevar, dru' cu multe
fonne de "pseudo", "hizantinism" ~i "sperficialitate".
rosa, noile struetUli CO\UllDiste - ehiar dupa cleslalinizarea
lnceputa de Hru~ciov - n-aveau nici ele nici cclmai mic
inleres de "democratizare" ~i "liberalizare". Pentn! si1l1­
plul motiv eli orice refonna m acest sens ar fi periclilal
Doua putere. Din care cauza, destalinizarea n-a avut loc
niciodata la Doi. 1ar 0 tradi\ie na\iona1a, de stillga, refor­
mista, n-a existat nici ea. Ca suprema masura de pn>
cJulie, L. Patra~canu a ~i fost, de altfel, executat de Dej .
Vorbind oareeum ~i din "interior", prin cxperieo!a
directa, poate cele mai bune pagini ale lui V.1'. fu aeest
domeniu, se refera la problema capitala a aparatului de
partido Este chiar clleia problemci acapararii, continu­
it[l\ii ~i supravieluirii co\Uunismul ui 'in Romania. Tol ce
ni se spuo des pre "oligru'hia birocratidi", mctamorfo­
e de care t'inam noastra politologie ar trebui sa se temlla ca
zcle, supk\ea, bunele sale reflexe defensive, soldaritatea
sa de tip tot mai evident mafiol, este de prim ordin Slnl
pagini politologice de referinla, de acum mcolo, am
spune, "obligatOlie". Modul cum acest apar a
at
~tiu
confl~te revolu\ia, sa pastreze esen\a sistcll1ul ui , sa su­
pravie\uiasca, ~i totll~i, sa dea iluzia schimbarii este ana­
lizat eu multa patrunderc ~i deta~are. Dru' ~i ell 0 dezin­
voltur1i, probabil iritanta pentn! unii nostalgici de toale
~i
tipurile, savuroasa ediflcatoare In orice caz, pentrJ cei
ee au citit ceva ~i din politologia clasidi . Nu vrem
dam mca uncle nume ~i titluri comparative pentru a nu fl
strategie a aqiunii poiitice. Este cvident cii "opozi!ia"
gre~it In\ele!?i. Nivelul uoor astfcl de discu\ii, la noi, estc
lnCa destnl de coborl!. Dar noua, eel pulin, ne pare evi­
dent ca V.T. are, uneori, ceva din luciditatea, mizantro­
pia ~i realism ul implacabil al politolog ilor morali~li de
clas1i. Stilul sall, jurnalistico-radiofonic, deseriptiv-i.u­
fonnativ, risca totu~i sa ne deruteze. Densitatea ~i aClli­
tatea unor observa\ii ~i reflexii smt fusa incontestabile .
Perspectivele politologiei romane~ti In stare incipi­
enta se largesc ~i mai mult prin analizele ~i sugestiile
SP nr. 34 / ianuarie 1996
referiloare la ideologia ~i psillologia matclialul nlll,m
ui
care au tacul ~i fac posibile legilimarea, supravie\uirea ~i
dominarea acestei c1ase nomenclal ur isle In escn\a, eSlC
yorba de "c01l1unis1l1ul na\ional", pe LIn fond pennancilt
de lentali ideologicii, etnocentriSl a . Triumful accsl ;; i
e scuaterea lInor texte peste granila ~i publicarea IOf, sub
mentalitali au fo~t "aecesele ~ovine ale lui Ceau~esCL1,
CU conduditorii mitologici Iraco-ge\i cu dOiHui­
lui organic» ~i reabilitarea simbulurilo r ~i rilurilor lcg)i­
ia tiv, firqte, dar destu1 de precis ~i care a fost accepl:\t ~i
a lui Ccau~escu" tFantoma .. . p . 20). Pi,\i'..
perso
evident, uecesar de unnat ~i adlncit, ell toala alen\ia. Na­
nala
\ionaHovinismul actual se lnserie, din plin, In aceasta
t radi\ie.
Dupa cum ar trebui aprofundal a , ell aeela~i sing.e
recC, ~i psiholog ia solidarizarii (evidenl , chiru' dadi ill61
u larg., de ce ca nu a fosl posibilii . Fiira inhibi\ii, false pu­
yar
nu dominanta) cu trecutul ccall~ist. Mul\i, Intr-ade
, se
"sim\eau bine" fulr-un siste1l1 populist, deci egalitari,i,
cafe cllitiva din pEn resentirnentul fa\a de valoare, CODl­
petenla ~i cullma care, prin OIiginile sale rural-elllicisl ,
C
nu putea fi declt nalionalist. Aceasta menlalitate nu poa­
te fl nici pro-curopeana, nici democratidl, nici citadina,
nici part i:tana economiei reak de pi al 1l · pcnLru un llloliv
fomte simplu: vechiul sisLem nll ohEga nici la eforturi
personate, nici la rasplIndere individualii, nici adaptarca
la 0 noua socidatea, unde liSCUlile slnl inevitabilc, de
~i
uncle nostalgia "ordinii" "stabilila\ii", este "prca multi\.
i
libertate" etc. Dru', mai ales, existenla era OIicUiu asii '­
rata, chiru' daca la uo nivel extre!U de scazu!. Azi, obsesia
~i
"pre\urilor" este generaUi, pcntru a nu mai aminLi de "in­
sa Enitul tupeu al lacheilor" (IreperabiiuJ. .. , pp. 1ll-114)
<'It\! de evident ~i In neocolabora\ionismul "cultural'· ac­
tual Un texl concis precum Comunis llllli Cil forma JJlC!: '
rahi (lrepelabiill i . .. , pp 162-164) ar melita, singur, un
Intreg comcntariu . Ce f011l1e general e a lnat cl m ;(,)­
mania? In parte comune, generale, In palte specific nn­
sa lionale? Toate, lrunentabile ...
Din perspectiva diametral opusa, alte c'iteva pro-
ary, historian, theoretician of literature, ideo­
b\eme cer, nu mai pUlin, aceea~i aten\ie.
Nu exisla lnca, la noi cel pUlin, un acord clepEn ~i
a
nici macar 0 adevarata elariflcare conceplual a dona uo­
liuni-cheie la fel de speciflce epocii. Este yorba, ill pri­
mul r'incl, de "rezisten\a", respectiv "disiden\a", apoi cle
"opozi\ie". Crilerii exacte de deflllilie mca nu exista, ~i i
cu atit mai pUlin 0 discu\ie serioas a In jurul acestei tcme
capitale. Noi am propus anterior, in esenla, 0 defll1i\ie
44
DC7hatcri
desttil de simplii a no\iunii, mai restrillse, de "rezistcnlii
lit (:rarii" (Romilnia file-riITii, 23/1991 ; m versiunea mnc;ri­
cana, UrcrilIY Resistance, In: ANA Journal, 16-17/ 1992,
pp 26- 32) . ApaI1in aeestei categolii toate aqiuniIe cul­
tural-literare ce <Ill slidat, In eadrul ordinii totaliwn:. 0
di,:pozi!ie Icgalii adminislrativa: contestarea cenzurii,
:,ullnatnra Silt! pseudonim, "Iiteratura de se11ar" re fuz ata
de ccn7ma ~i care a circulat lotu9i 'in man uSCtis, texte
initial "aprohatc", apoi "retrase" din circula!ic pcntru ;;1­
luzii, idei, sil11holuri "neeonfOimiste" etc. Criteriu rela­
scrise ~i de V.l. (hlDroma . . , p. 137.).
!lische Lireratllrgcsc/Jicble, Universitatsverlag, Kon­
stanl':, 1994, pp. 269-::~9{)).
1'rebllie reClInOsclit descllis: aceasta "reziSlen!ii"
n-a avut la noi marc c!ezvo!tare ~i va trebui explicat. pe
dori ~i, mai ales, false eroisme. N0liunea se incadrea:tii
tIl eatcgoria mai lru'g}\ a "disiden!ei" In tennenii relua!i
~i de Vladimir Tismaneanll: "Dupa Vaclav Havel, cri­
teriile de clefinire ale unei subclllturi disidenle inclt:d: vi­
zibilitatea sa, indenpenden!a de infiltra!iile oficiale, ade­
rellla ideilor sale nll nllmai la gl11pari variate din lara 'in
disCll!ie, ci ~i din Occident. Din cauza cillda!eniilor cl1l­
turii neostaliniste din H.omania, consolidarea unei disi­
denle colective de acest gen a e~uat (Fanloma ... , p. 1(6).
() buna pl1nere ill tema $i un subiect de viitoare apro[un­
dare, pe material romanesc. insa cu 0 condi!ie esellliala,
de foc: f~uga de orice literaturizare, eroizare ~i, implicit,
mist ificare. () frazeologie ceall~ist-bombastica nu poate
~i nu trehuie 'inlocuita cu 0 alta, de sens contrar. "Teza",
probabil nepopulru-a, dar rigllros ill spiritul adeva.rului.
Nu "iubim" nici 0 formii de demagogie. Stilisticii si nc­
slilistica.
1n aceea$i sit uape se aflii ~i 0 alta tema politologic1i
c~L'n\iala: ideea de "opozilie". Ea presupunc, fu doua Cll­
vinte, ~1ll sistem de idei riguros fonnulate ~i 0 tactica ~i
actuala se aOa m plin proees de refonnulare .5i, llIai ales,
dc 11laturizare. Dio care cauza, a-i da note negtive ar fi,
deocamdata, cel pUlin, $i inexact ~i, mai aies, nedrepl. Ea
are de depa~it, totl1~i, doua handicapuri esenlialc 0 spu­
nem cu eele mai hune inten!ii din lume. UnuI, perfect ex­
plicabi1 pentru gcnera!ia care a laClit 0 lunga dcten\ie,
consta fu suprema!ia criteriului moral asupra celui ideo­
45
logico-politic. Mentalitate care face, futrc allele, ca ea sa
se preocllpe, ill plimul rmd, sa spllnem, doar de "dosare"
~i "infol1llrttori" ~i pre» pu\in sail deloc de sistelTlul ca.re
a facUI posibil fenomenul "dosarelor" ~i "tllmatoriilor".
Cu alte cuvintc, revenind merell asupra acestei idei escu­
!iaie, ne ocupa.l11 doar de <:fecte ~i nll de callZI::. Nu cle
coionellll X, care - pensiouar sau ou - sc plimhii ell
dcplini:i dezinvoltura pe strada, ci de "infoll11ator'. Il" n:­
crutal prin teroare ~i constrillgere. Culpabilizam, de rapl,
victimele in primlll rlncl, ~i nll ac!iunile "hrigadei tero­
rislc unpotriva popula!iei de ostateci", atll de bine de­
In al doilea rfud, op07iPa are meren de luptat ('u
lntreaga ostilitatc a stl1lctmilor criptocoml1niste aclealc .
Politologlll nustru defllle~te ~i aceasta sitlla!ie ell dt'Ose­
bita chu'itate, ridicmclu-se la principilll general al dCl1lO­
cm\iei . Politologia "na!ionala" n-ar treblli sa-I piardi\ nici
un momcnl din vedere. Este 0 adeviiratii fala moqywil a
opozi!iei romane~li: "Numai 0 organizru'e politica m care
opozi\ia nu es te automat catalogata drept anarilism, nil:i.­
!ism sau mai ~tiu eu ce fOlma de subversiune, nllmai un
stat de drept In care desobedien!a civila estc acceptata
drepl eomportament nOlroal ~i nll esle persecutata drept
o dcvian\a maladiva se poate sustrage mo~tenirii trecll­
tlllui cOllluuist" (lrepelctbiiu/' .. , p. II). Opera!ie dific ilii,
m cadl11l caJeia politologia .~i publicistica politidi aetu­
alii, nu piUl1tletara ci icleologicil, are dc millS - insi,ti:jm­
o contrihu!ie esen!iala Opozi\ia - nll dam "sfaturi", vor­
him doar In calitate de observatori - va Ireblli sii-~i ,'ce­
cllilibreze preocuparile slrict electorale sau cele, l:1ikar
minimal, ideo log ice.
Ar1icolul este prelual din Romi/nul LibeT, nr. R_')/J9 ~)'i.
(ConliDllClrc in Dllmaflli V;i!OF)
ADRIAN MARINO (1921) - Critic, liter­
loglle.
Free lcU1ce writer during the communi,.t ft' ­
gime. He published 20 hooks out of which 7
published abroad. Founder of Cahicrs d'Etudes
LileraiTes. In 1985 he was awarded the Herder
Prize.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 Anatomia cOl1wnismuiui
Document
Cazul Vasile Luca
Publicam continuarea memoriului trimis de Vasile Lllctl. membfLI 81 gmpullli comllDh·tifnr romani cRIe, in anii
'40, se ana fa Mosc()va, mil1isfm de finan,le in guvuneJe cOllJlwiste pillii in 1952, dc:mis pel1tfll devia,lionism de
dreapl8 .~i arestat pe fLwdafl/1 conflictului Intre GhcorglJill -Dej ~j AJla Pal/ker In august 1952.
Memoriul a fost trimis In fehruarie 1957 lui Cihc;orgbiu-Dej.
In lext a fost paslratJ ortogrilfla documentuIlIi uriginal.
Eu nu acuzi pe tov. Ki~inevschi cu nici 0 aqillne
criminale pentm di nu am asemenea dovezi explln DU­
mai unde lucmri de care tOY. secretar general probabil
nn ~tie nimic ~i 0 las la aprecierea lui sa Ie judece singll!'i .
Eu cfud m-am Intors din URSS In lara dupa 23 Allg.
11)·:14 luasem anumitc angajamente la CC PC (b) de a lua
coptnct cu serviciu l de infonnape sovietidi ~ i se activ<..:zi
10 acesl serviciu , sa-I ajut regasirea elemeotelor veclti sa
Ie recmt czi alp ooi agenli de infonnalie. Ell am imkpli­
nit acest angajameot am luat lcgiltura cu omul indica! ~ i
am flicHt legatura intre el ~i Bodniira~ ~i astfel a fosl reor­
ganizat intreg serviciul de infonna!ie sovietica cu aju­
tOfUl meu ~i a lui Bodnikl~. Fiind alcs secretar general al
fN D ~i secretar de CT al PMR, la cererea mea am ii)st
eJibemt de munea la serviciu l de infomlalie ~i cit Imi a­
duc aminte am predat pe Ki~ioevschi In locul meu . Pe
unna ell ou ma ioteresam de aceste problema dar ercd cii
I(j ~ io evschi a ramas pfuii azi tn lcgatura cu acest scrvici .
S-a illtunplat ca un agent de infonna!ie ~ i anU1l1e
Veisbuch zis Albu a fosl recrutat nu ~tiu de cine la acesl
servici dar care dupa .u1Umile faple a creat prcsupuncre
ca ar lucra ~ i peotm anglo-americani. Acest Albu Veis ­
buch Unpeuna cn Tiiutu un vechi ~ i euooscut excroc de
la Finan\e a fost autorul scrisolilor aoooime adresate la
Com. de Coo!rol ~i la Cadre ale CC prin care eauLa sa
compromite cadrele Ministcmlui de Finanle ~ i pe mine
personal.
Eu am adresat lui 130naciu eu plingere Unpotriva
acestor calomniatori, Bonaciu mi a aratat ca ei au mai
multe procese de excrociirie dar nu pol fi judecafi fiind
cii Veisbuch ameniote pe jUdeditori cu cadrele ~i eu co­
mi sia de control unde era ca la el acasii.
Eu am propus lui Booaciu ca sa Ie judece fiiI"a temna
se tie coodamna!i ~i intre timp se fie cercetat legiitllfile
SP nr. 34 / ianuarie 1996
.'ole pllne intrebare de lInne sti '
J "
ceasta problema am vorbil ~i eu alp mcmbri a Biroului
(continuarc din numarul trecllt )
lor cu serviciul de spionaj anglo-american. A~a ~i s-a fil­
cuI. Cercetiirile MAl a descopcrit cii acest Albu a fost
infonnalorul sigurantci. Nu ~tiu ClIlll accst excroc fos!
agent de siguran[a ~ i spioo a putul sa adreseze lega!it:i
sovicticii din fuchisoare ~ i ce lcgaturii a avul cu tOY . Ki ­
~inev~; chi di odata Kaftaradzc ~ i de 2 ori tov. Ki ~ inevschi
au intervenit la mine pentru el ~i pe umla ee eu am fo~1
:;cos de la CC al PMR. eliberat dela MAl dqi cum l11i -n
Spll S Pinti lie 11 fo st stabilit faptul ca VeishlH.:h a fost agent
al siguran!ei hurgheze. Desigm eu nu am nici 0 dovadii
c5 Ki-5inevschi a avul ~i are iegatura CD acesl Vt:isbuch
cil Vaisbllch ar fi agentnllui. poate cii pur ~i simpln cou­
duca!orul se rviciul de iotol111alii sovictidi care a avut 0
atitudine a~a de rece fa!a de mine fueli illainte de scri ­
soare inchisa a II rngat pe Ki ~ inevschi ca sa intervie [ala
de mine peotru roslul lor agent Albu Waisbneh care
luera pe doua linie. Des igur aceasta ou aa cunoscut de
catre Serviciul Sovietic. Se ~tie ca pina la anul 50-5 1 t:u
am avul relapa roal1e prietenoase cu Ki ~ inev sc hi dar
dupa intervenlia lui pentl1l Vaisbuch ~ i raspun sul meu ea
acest om este un spion ~i fost ageot de sigurao!ii Ki~i­
nevsehi a avut fala de mine 0 ati tudine dll~mano a.~e pe
care nu putea s-o ascunde . A mai fost surarat pe mio e ~ i
din eaUla ca ell am fost conlra ca sc fie Humi! d Mini stru
al Pelrolului dnd Vasilichi a fost schimbat.
In limpul anchclci a [ost Cacm toate illcerciiI"ilc de a
ma seoate spion a !ioni~tiJor in legatura cu Av erhuch-A ­
gami. Cind fusii am aratat ca acest Agami venise in lara
mi a fa st prezeotal de Ki~in e vschi ca un mare ziari st de­
mocrat antifascist ~ i ell am plimit in alldien!ii oumai 0 ­
data pe baza recomandarii lui Ki~inevschi in 1946 .~i apoi
am mai Intiloil tn Palest ina ill fala cn futreaga delega[i e
romana, ancheta a renuntat de a ma acuze cu iegatlllilc
Cll aceslui mare nn "ziarist democrat" ci spion american .
46
AnalOll1ia Comunisl1w]l/i
. _
Deci ell am avut 10ate blloa crediora In ~- inlereslIl
p:U1idului ~ i a mllncii co/eeliY(;! a eooducerei. Dcspre a­
Polilie .~ i alll I1lgal pe Ana Pauch er ca se vorbe<t.~cii cu
tOY. Gheorghiu.
Problema a fos ! rezolvale prin largirea Seerelil­
ria!ullli ·5i ridicarea lui MoghiofO.5i ea secretaI' ~i tOY. Dej
II devenil prim vicepre.5edin!e a Cons . de Mini.~lri .
Cind am vorbi! Cll Khinevschi alll mai pus ?i pro­
blema cit lOY . Gheorghiu nu cSle sufieieol prcgatit In pro­
blcmele economice iar economi~tii hllrghezi Maurer ,~ i
Taiger 11 duc In croare. Ar ti bine ~i in aceasla prohk: lIa
se lu cram l1lai colectiv mai unit Cll linia ~i sa oe lallJ pe
ooi mini~!ri sa oc ocupa prac!ic ~i nu Jieeare In mod eum
1·5i laic capu/. Ki(>inevsehi mi a raspuo s "ce pardi la COU­
ducere pat1idullli precepe, nu vezi eli ou precepe, oici se
scrit: un artieo l eli noi del a AgiLprop.~crilll 1tr!icolele
lui". Adica ce a fi vru! aluoci se spuua Ki~inevsclli ca
secrelarul gencfIl l nu ~t ie nimic ~i trebut lolalural? [ala
aSIa eille adeviirul de altfel mai thiu la demascarea lui
Tito io fala aClivul ui central io care am fost eu re[erentul
n-a lnCercal Ki.~inevschi se compromi!e pe tOY Dej cii ar
avea tenC/iule na[ionalislt: ~ i n merge pe dnllnullui TilO?
Pentru aSIa a ~i fOlll critical la 0 ~ecfin!e a D.P. a~a eli toc­
mai tOy. Ki ·5in evsehi nu avca nici 1I0 drep! ca se vor­
beasea despre tncercarea mea de a izola pe Scercl arul
genera/. Ell alnnei am sesiza! pe lOy. Gheorghiu cil ar fi
hioe se scrie el singur ci'i la AgiLprop comeuleazii faptlll
ca at1ieolel e lui Dej se face la agiLprop. ~i poate sa iasa
o io!rigiiI'ie Ifllpotriva lui.
10 '5edin ta pknare la care sa hOliiI'if scrisoarea l.'1 ­
chisii CaIre pat1id a fos! raspindi! zvoou l cii ell <I.~ i fi ,i­
dica! 1l1lpolriva lui Tov. Gheorgbill '5 i tOY . Driigbici a re­
CUOOsell! In far a lui Teohari ca a Votal Contra ca Sa fiu
ales in eomisia penlru cercetat"ca aClivitarii finaorclor din
cauza ca an a.~i fi ridicat tmpotriva lui Tov. Ghcorghiu
Dej . La aeeas!a ~edio!e pl enarc 0 seric de membri a ('('
mai ales cei din agitprop. au venit prcgiilili in 1110d ne­
partinic .~ i lIoii au filcu! ci!ate fal se din uucle disCllrs t'011­
fe'inla sau at1icol al mell care ar dovedi eli ideol og lll de­
vierii de dreapta m problema !araoeasca a~i fi eu . Si bro­
~ura mea despre cooperative a fosl interprelat It:ndL'nl io~
de caIre tov-~ii pregiiti!i main!e. Toate aceSle fapte ne­
pal1ioica mdrep!al e Impo!riva mea (indescifrabil) ('I pera
lui Ki~inevschi care a dlls ill eroare .~ i pe tOY . GiIeorghili
Dej. Scrisoarea inchisii sc,i.~e de Ki~ inevschi a treell! Cll
mull spiri!ul hOtar'irii plenarei lreclll(' I
, .a exagerare e ll Illlllt
47 ------
SP nr. 34 / ianuarie 1996
£1

ill sensul negativ 10 contra mea ~I a ~lers eLI IVll'; t''' ",iii
~i
vina conducerii 10 coLectiv ce a le ma detclmioat 10-
~i
cercarea sa revio ou mai vreu sa recuoOSC aluzaliile ea
p"",ipa'''' ,ino'" in d"i,,·'. 5"i;0",' " fn" ""eml h'" d,
eu scopul ric a face almosfera 'impolriva mea ea sc poate
~i
sa ma hJVcascii mai mult sc pregateasca arcstarea mea
peOlrll sabolaj care nu run Tacut nici 10 problema rdo r-
~i
mei l1looetare oici ill rillaol
arca
cconomiei oa\iOIwk.
varat saholarea refonnei baoe~ti .
Cum am . adilal mai maiote 10 chestia acuza\iilc de
sabotaj nll am fosl am;bclal nici cle comisia oici ill cali­
tale de ancbetaLOr sau anchetal ~i nici de di.lrc comisia de
Control. A fost dcclaral de oameoi de raspundcrc 1~la re
10 partid ca Vasile Luca eslC sabotor ~i conlrarevolu\io­
mare riecit oferie. Ori ce economist ~tie ca la piala Libera
nar [ill'a ca el a avea posibilitatc a lamurii faple\e socotile
prqnrile joaca dupa oferte ~i cereri. De asemenea nu se
acte de sabotaj.
Se nu se supara IOV. Gheorghiu Dej dar cledaralia
lui tacut In Va\ca Jiului pe baza diruia rull fost ric rapt
prima dala declarat sabotor ~i ares tat a fost 0 declarali
e
erouate. Eu Otl ~liu cum a plltut mi-a faptul ca millele de
ciirbllui sunt mlreprioderi Sov .Rom. carc Oll sunl l'inan­
late numai de Mioisterlll rie Finan\e ci 10 comliO cu
U RSS. Invest i\ iile merg io paritale 10 SlIma \totarltt: de
cele dOLla guverne, deci nimeni on a sabolat iovestiliilc
peolrll ulilaj, pcotru mecanizarca aceslor mine . Pentru
Sov.Rom .Ciirbuni s-a dat ali'\i bani cit a fost botarll pe
llVi
bftt.a propunerii planuilli de ditre cOlnisia romfmo-s
elicii ~i aprobat de cele doua guverne. Daca Minc\e
Sov .Rom . au rrunas iosuficient utilate nu se dalorc~le
Lipsei de bani ci de faptul cii importul de ulilaj a fosl opril
de catre Minislru a induslriei gre\e lov . Cbivu Stoica ~i
Mioistru al eoerghiei electricii care au Inat angajarneotul
fabricarca ulilajlllui 10 lara ~i a ~i mcheiat coolractc ell
SovRom . pe care iusa o-au respectat ~i aSlfel lltilaJlIl
n-au fost importat ~i nici fabricat In tara penll1l care eu
ou am uici 0 vina peotru eli nici macar ou am fost pracul
cillci s-a hotarll renuolarea la importul de ntilaj . In ge·
oeral Cll ou am oplil ~ i am ordonat plata pentl1l lItilaj . la
toate mtreprioderile ill limita aprobale de Guvern pe
baza propuoerii Comisiei de PlaniflCar e . Smnc\e allt ge­
oeraic dar mai ales impal1ire pe ministere on botill'a~te
Minislel1l1 de fioanle ci de ConsiLiul de Mini~l1i, pe baza
propunerii C:omisiei de Planificare.
S-a ll1ai deciarat cii ou s-a pUlut rezolvi prohlema
salariiLor peotru min ieri penll1l cii Vasile LlIca a fost
coolra aciidi dill ura conlra oarneoilor munci a sabotal re­
zolvarea acestei problema. Si aceasla cste inexact.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
! , .... '~ ... ~
Ul
a miirl"uri ca se mai aproha cooperativei ceca ce Ioseamna
misia sovieto-romao 10 sensul propuoerii MlDlslcnll
~i a Direqiei Generale ale SOY. Rom C[u'huoe\ui apn)­ ~i
~i gl"et~'" "widi' Din "U," ,donn,i b,,,,,,li
pc baza propullcrii comisiei a fost opril exeullarca a­
ccasl a hotarlrc msa~i de loY . Cibcorghiu-Dej ~i eu am
fosl oevoil sa intervin pc llng}i guvcrnul savietic penlru
a ob~ine ~i
rcnun\m:ca a lui la CXCClll
area
\l1[u'irii sa \<lli ih'l
la miuicri .
nqti a fost Linia hotiirue de partid arlicii de cei comFctcul
Nll ill\c1eg de ee a foSI al1l11cal pc spioarca mea ..;;
ca se mcasam tot dela \aranimea ~i daloria ~i impoLiluL
a~i fi sabolat atll ulilarca mindor cll ~i ricliClu'c a salari­
ilor. Se ~tie cite Lupla am adus ca sa fie nwi hine organ!­
zat conclLlcere ca Direqiei C;eneralc se muta In Vaka J:­
ului ~i reduscscl1l ~i impo'litlll prclul a111 ridical pc scam ~
cred ca a provoca 10 mod arlificial infla~ia cum a [(lsi
vllgelului ca se ou lim nevoili se mi~ciim t()ale pr e ll11'i1c
propus de Vijoli ar fi fost 0 aveotura ~i a fost respinse de
din callza scu!11pirii cJ:rhullClui. A~a $i documenllll pre­
:tentale de pienara de caire cOinisia cic pal1iri In fll.1nt .:a
cu MogLJioro~i din cauza ca eu nll am foSI prelcnt la
alcatllirea aceslui documenl oici la discnlaJ'ea rapoarte\o"
subcomisici fiind exelus clin comisia a inlrat ~i in ace~l
documeot 0 serie de fapte acuzative uupOlriva mca cw­
nale false facut uoele cbiar Cll rea credill~a 61 ~lia di r.u
csle a~a cum a fost prczcntal dc comisia.
Am foSI acuzal ca a~i (I sabolat refOima bane,!i :: i
aceasta acuzalia a1U recunosclIt forlal pentn! ca se nll f\
ocvoit se lupllmpotriva doclll11cnte\or cle parlid Impll~ri ­
- va CC-ului care sLls\inea aceasla acuza\ia.
10 situa~ia fatal;l imposibiLa farii de ie~i.re eleclt Iii
recuooa~tere ~i condamnal'e, la aceasta sitU<l\ie am fo~l
aruocal. Or 11Ipi contra acuzatiilor necircpte deci prel.i.ud
ca CC se recunoa~te CJ a fost dusc ill eroare ~i a grqil '11
documentele prczentale In public ~ii astfel mai slau ..oi
de zile la anc\tela jllcticiare ~i ares tal ffu'a a pulea fi jude­
cal ori sc iau asupra mea toale aCllzaliile ~ i se dcuat nrcL
eu l'aptele ca sc fiu judecat )i condamnal la moaJ'le pe!l­
tnl sabol<lj care nll am laeut ~i nu a111 ~tilll despre LInd e
faptc de sablll<lj care ar fi fosl taClIl de subalternii l11.... i.
Ell nu prca sunl convins daca uncle din subalternii mei ai'
fi sabotat sau ar Ii aVlll ni~lc grqcli cit prea slaba a fasl
rezultatlll ancbctei ~i prohele Cll martorii la judecala.
Esle ciudat IUlTuL ca martorii pusa cbiar ric aparare c'lml
era ceva ill favoare acuza\iilor 01ll11ai acluceau amillt e de
uimic. Iar clin dcclara~ia lui Arscnii reiese rea credin~a
af1l11110d cil lncasarea masive a impozitului agrar a rl
provocat zvonuri despre rctOlma, cmcl ~i copii In\clep e
d. atlloci clod staml vrea se faea rdonna bii.ne~tj fil
48
AnalOmia comunismului
mcaseaza impozitLlI cu zel. Din deciaratia lui Arsclli a
qit ~i a\tceva. El a dcclaral ca ei au oprit foodnri mici dc
ca cooperativcle au fost Impiedicale tocmai ill timpul
pn::gulirei refonne bane~li ca se achizilioneze Cit mai
muite cereale grasimc Cal'lle ~i alte\e cu pre\i de sial folo­
sind marfa care este calltate de larani ~i care nu se vinde
decl: ace lora carc vindc produse agrare 10 cantitate fi­
xale. Taiarea fooduilli uoic de mill'fur a Insemnat ade­
Eu Oll cram enlllziasmat de reforma aceasta caci
~liarn cii nll toate se fie rezolvare prin refonna biinqti
prelurile la cereale. came, lapte, grasime, adica la acele
miirfur dc produsc agrare la care cerere este mult mai
rezolva nici desfiinlarea cartelelor. Am ~i exprilllat 10
fala tit a comisiei sovielicii cll ~i ill fa~a tov. Gheorghiu­
Dej ca mtii trebue rezolvatc 0 serie de probleme ~ i peste
lin aoi sc facem rcfonna Cll totul alte conditii, tara a lovi
10 clasa muncitoare cu schimbul. Adicii mtii se mlatmam
o serie de lipsllli dio ecooomia ~i f1nan~e apoi se facem
refOima ou pentru mliiturarea cele cueva miliarde, plusul
in circulalia numeramlui ci a ridica valoarea leului egal
Cll rubla. Pentm scoaterea din circllLalia cele clleva mi­
liru'de plusu! se plltea rezolva ~i fiira rdonne banqti. Era
de ajuns sa ridicrun impozitul agrar se scoatem marfurile
10 calitate mai bune ~i se trimitem la sate marfuri caul ate
de laranimea. Puteam sa ridicam chiar mai mult efect
impozitul in nalura adica coleclarile peotru a creia re­
zerve de stal 10 vederea combatere capriciilor pie\ic ~i
rentm alte scopur a~a Ctun ne-a mvalat Lenin ~i Slalin.
A~a de fapt Tara a fi voit special dio cauza rnspin­
dirii zvonllrilor despre refonne ~i 0 serie de masuri insu~i
a comisiei reformei bane~t emisiuoe ~i circularea numa­
raruiui a cazut ill luna Ianuarie cu cueva miliarde pentru
care am fost aCllzat eu, aparatul finaociar ~i cooperalia
respecliv Cemicia, Solymos ~i al!ii. Nu ~tiu de ce nu ~i
Ministrul Come'1l1lui ca s-a vmdut marit ~i 10 comeI1nl
de stat Oll numai la coopera!ie.
Am fost acuzat ca am sabotat reforma prin mcasa­
rea fOf\ate a impozitelor agrar 10 trimestru al4-lea 1951
~i ill lanuarie 1952. In documentele Consiliului de Mi­
ni~lri se poate gasi steoograma despre pretenliunea lui
Miron Constantinescu cu care eram in contrazicere ca ill
trimestrul4 1951 sa fie mcasat tot impozitnl agricol pre­
vazut ill bugct adcca 12 miliarde pe tot aoul ~i ou 9 mi­
49
liarde eum am prevazlll ooi la finan~c. Degeaha rull 2fiilc.t
ca ou se poate illcasa 12 mil. penlrll ca ridicare impozi­
tului agricol a fost ammal pma la 1952 Miron Com lan­
tinescll a batut la masa ~i cerea mcasarii a L2 miliarde
ceea ce n-a fost combatul de oimeni afara de mine deci
eu am m~e1es cii accasla este dorinla comisiei ~i am filcllt
o campanie mare peotru a illcasa maximum posibil. De
altfel Ioca clod s-au mtors tovi dela Moscova L1ndc an
discutat deviere 1a problema larnneascii ~i refo mle bii­
N-am llici 0 vina 10 aceasta problema ~i dupa mine Plna
la 20 Dccembrie nn a fost gre~eaLa mcasarii impoz ili.dlli
~i lot ce era de mcasat pentru asigurarea bugetuJui. Ell
mille ~i de tovi Gheorghill ~i Miroo Constantinescu. ~e­
flll comisiei sovietica nll era ill lara iar ajunctulilli tc>l Oll
era de acord nici cu ridicare prelurilor propllS de Vijoli Si
oici de celelaltc masuri propuse.
Propnnerile lui Vijoli ar fi msemnat 0 inf1aric sal­
tarea prc~W'ilor deci ridicarea salariilor ~i tOlate conse­
cinlele dezaslruoase, mcurcarea planului de inve q i!il~,
deficit bllgelar etc . oumai pentru ca la n;l'onna se lflCa­
sam clteva miliarrie cl~ tig 10 pins ~i sa nemlll!lImim ~i
mai mult pe salaria!i la schimb. Cine a ridicai accasta
problema a confundat refonua biine~ti in 1952 Cll cea din
1947. Eu chiar claca am tacut opinia scparata run facut ell
toate bun a credinla ~i am mdeplinil 10 mod cinstit toa te
indicalie Comisiei de Refol1na. Eu am prevazut ~i lntr-o
discu!ie cn tov. sovietici care pe baza ioforrna!iilor CIJJllii
condus de Miron Constantinescu prevedea circulaiia
nnmararului pma la 60 miliarde am cxprimat pan:re c5.
nu va mai fi mLlIt pma la sfir~itul anului decll SO-52 rn i­
liarde. Ell am mcasat impozitului 10 ~Iiutul comisiei mo­
bilizmd aparatul central care pleca 10 provincie pentru ca
pc Imga colectare se ocupa ~i Cll mcasarea impoziJ.ului 3­
gricol ~i nillleni nll a fost cootra. Comisia de rdonna era
zilnic infonnat de to ate masurile a Minislerului de Fi­
naole a Bancii ~i despre circulalia monetare, de ce all a
propus alte mas uri daca nu era de acord Cll !'inCl D.le ell
mine? De altfel faptul cii 10 Iaouarie adica dela 20 De­
cembrie pma la sf'lf~itlll lanuariei circularia a cazUI TIll
numai din cauza incasiirii lInui miliard din impuzillil
agricol ~i din cauza rid icarii vlnziirilor la COOpcIafiei
fapte socolite sabotaj ci ~i dio cauza masurilor Comj siei
ca reducere caltelelor, desfiin~a.rea gratuit3lii la ei'lliituria
SP nr. 34 / ianuarie 1996

Anatomia comunisnwlui
salaria\ilor CFR-ist, desfiintm'ea gratuitatii la medica­
mente, reducerea cu 10-15 la suta numarul fuoc\iooarilor
etc . peotm toate aceasta am fost eu victima atacului
Confederatiei care nu ~tia ca aceste masuri ou sunt din
ioi\iativa mea. Afadi de aceasta massa de salaria\! dcla
constmqia s-a dus acasa . De altfel Inca In declaratiile
me1e la ancheta eu am combatut toate faptele cu care am
pozi\ia mioistcmlui ~i Intrcprioderilor de construC\ii ou
jore: uoa previzibila, Intinerirea cooducerii par­
fost acuzat ~i au spus lucruri inexacte ca se "dovedesc"
au fost folo site compleet de~i au avul baoi, fioanl arul
tiduIui; una mai pUfin a~teptatii, declararea dis­
eu cit am sabotat refonna. Nu pot se desvolt mai pe larg
deschisa, plaoul o-a fost executat. A fi gasil faptul d i b
pooibilitatii de a guvema post-electoral chiar ~i alaturi
la toate chestiuoile cu care am fost aCllzat ca oportuoi~t
pri.mul ~i la al do ilea lrimestru a aoului 1951 a Iips it
de partea " democratica" dio PDSR.
contrarevolutiooar sabotor etc. peotm ca a trecut cioci
materialul de coostructie ~i mai llrziu de~i fabrieile er;; lI
Ca la mice coogres, stmcturile de conducere au fost
aoi de atunci clod s-a tacllt refomle ~i ou posed de docu­
plina lie cimeot dirfunizi un timp din eauza manevrei
decise in cu\ise. Primele trei funqii In partid au fost c1~­
meotele ce a~i avea oevoie de a dovedi oevinova!ia mea
tigate de cei pe care presa Ii daduse de doua saptamlni
In taale probleme ale faptelor ('Timioale cu care am fost
e drept Invingatori: Ion Diaconescu - pre~edinte, Gabriel
acuzat ~i pentru care am fost condmnoat . Dupa ce am
fost scos din CC ~i trimis la Com. de Cootrol am ccrut
dela Moghioro~i documentele mele care au fost retinute
la CoosiIiul de Mini~tri ~i pe urma desigur trecut In mlna
anchetei ca se pot dovedii nevinova\ia mea ~i pentm a
putea combate acuza\iile pentm care fusesem trimis In
fa~a Comisiei de Control al CC PMR.
El mia spus texlual "PO\ se intervio ca sa-ti e\ibe­
reze aceste docllmente, dar degheaba te bati, partidlll va
dovedi" . Eu clnd am vazut ca sub iofluco\a unor infor­
gislativ ~i guvemameotal Cll PDSR vor fi luate CLI lITI
mat false CC este mobilizat ~i chiar partidu!lntreg prin
ii
campanie 10 lotruoiri, prin presa etc. am reoun\at la toate
apararea la toate lupta nu am facut greutati partidului a~a
cum mi-a cemt tov . secrelar Geo. Gheorghiu-Dej am
tacut ~i cu Iocredere am a~teptat cre/.lnd di voi fi trimis
uodeva jos la munca de jos Insa m-am m~elat groaznic .
Am fost bagat m pu~ciirie ca un bandit cootrarevolu-
tiooar, du~man de clasa.
Cum a fost stabilit ~i "vioa de sabotaj" In chestia fi-
oanta a coostmqiilor pe baza planului de stat. Ancheta
rii
nll a mers mai departe cu cercetar declt s-a multUluit de
documeotele prezentate de Comisia de partid ~i de pla­
oificm'e. Adica 10 195 I a fost planificate at'itea miliarde
(nu-mi aduc aminte sUlue1e) ~i a fost realizat numai atlta
miliarde ~i caUza peotm care nu a fost realizat planul de
constmqie se datorqte sabotajului 10 deschidere fioan­
t coostmqiilor catre Baoca de lovestit ie pe baza legii
iirii
facute de Vasile Luca care sabota deschiderea finan\iirii
pe baza acestei lege deci este yorba de un sabotaj de con­
ceptie. Inca la aocheta mn aratat eli documentul care a­
rata numai sumeIe acordate ~i cele executate nu dove­
de~te cii din cauza legii ~i respectarea lui de catre Direc­
toml Vais nu a fost Indeplinit planul de constmqia.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
Dadi ancheta cerceta ap elUn am cerut eu , adi cii
care miuistere o-a illdeplinit planul ~i dio ce eauza, ar fl
gasit di ou legea ~i respect area ei adid\. ou din cauza
fIDaotarii o-a fost lodeplinit plaoul de eoostruqie ci din
multe alte motive obiective ~i de proastc organinr..: a
ministemlui ~i mtreprinderilor de cODstruC\ic.
S-a fl gasit di In nici 0 luna sumde puse la dis­
ai BCCe. patru aPartin echipei Ciumara , eioci
piati de seoiori ~i doi vor decide In ultimul moment carei
gm pari i se alalura.
De fapt, cooflictul Iotre cele trei grllpari dill
PNTCD ou este determinat de deosebiri doctrioarc . c i de
orieotarea pattidului dupa preluarea de catre una dintre
militare care a retinut 8000 de vagoao e transpOl1ar~a
de a puterii de decizie. in timp ce seoiorii, strln~ i in jllrul
materialul de constiUqie a fost serios Impiedieal ,~i a­
Tepelea - prim-vicepre~edinte, iar Radu Vasile - secre­
ceasta Jipsa de transport a llnpiedieat serios tranSp0l1area
In mod geoeral a marfurilor deci plaIa lor de catre co­
m 1 ~i cooperative deci oecesitatca de marire a foodn ­
lui de mlmeot ~i 0 serie de alte piedici In produqie In
el i
srlf~it, dad ar fl fost cercetat a~a cum am eemt ell a fl
aflat ca zeci de mitiarde n-a fost ridicate ~i In valo'l.rc;t
lor nu s-a Indeplinit planul de construqie tocmai acde
ministere carora se deschidea finan\arii fara a prezcnla
alte documeote dedI: iscalitura ministrului MJ:'A ~i MA I.
$tie ~i toy. Gh. Gheorghiu-Dej Miron Coostantinescu , i
Teohari Gheorghescu di lo anul 1951 primul an al pla­
nuilli cincinal planul de coostmqie a aparut t'irziu ~i ct
modiflcari scrioase dio cauza introducerii coostruc\iilllJ
celor doua mioistcrc In valoare de zeci de miliarde. Nli
s-ar fi putut finan!a aceste luerari dedI: prio anularea al­
tor lucdirii de constmqie ~i a marii veoiturile stalUlui
prin cea mai severe economii. Ell am aratal secrctarialll­
lui ca de fapt am taiat dio buget In mod arbitrm' sume de
cheltuel ~i am ridicat lot arbitrm' munai pc baza perspec­
tivei di planul de produqie va trece prevederile planului
~i yom folosii la maximum rezervel e Intreprindcrilor
yom lupta peolm ridicarea productivitatea muncii ~i peu­
tm reducerea pretului de cost a~a di dc~i bllgetlll 0St c
greu de Iodeplinit, yom Indeplini .
Ce s-a Intlmplat Insa de~i banii au fost puse la di~;­
pozi~ie celor 2 Mioistere ei ou au execut planul ill V:Y,­
loare de 10 miliarde.
(continllare in nllmarllI viilor)
50
Actualitatea
Congresul PNTCD
VIRGINIA GHITA.
,
ongresul PNTCD a aVllt doua coocluzii ma­ in urma coogresului, dintre cei uosprezecc !TiClll Dri
C
~ Ln t apro­
pre~ediotellli tradi~ioJlale ,
Diacooescu, ramln fideli liniei
care exclude orice compromis cu Puterea, celclalle tio11a
tar general, el reprezentlnd siogura coocesie pe care
grupari - cea cristalizata In juml deputalllilli M ircea
seoiorii au fiicut-o generatiei tioere, alt exponent al aces­
Ciumara ~i cea opusa acestuia - dominate Ln genen ; de
leia, Mircea Ciumara, fiind pma In ultima c'\ipa In
situatia de a Oll priode nici macar fuoetia de
tineri, doresc sa ajuoga la guvemare ~i smt displlse sa
vicepre~edinte.
oegocieze oriclt peotm aceasta.
Datorita cterogenita(ii actualei cooduced a partidu ­
Surprizele au inceput sa apara la aouotarea COillfX>­
oeotei Biroului de Coordooare, Cooducere ~i Cootrol lui, deciziile importante privind colaborarca in. pla n Ic­
(ECCC), ce repreziota, praetic, foml de decizie al par­
tidului. 10 prima seara a congresului, reprezentao!ii celor scor foarte strlns .
trei provincii au Incheiat un pact de sus\inere reciproca ~i o aoticipare a vutoarei fuoC\iooari a I3CCC va pu­
au oegociat 0 lista comuna de vicepre~edin\i, !ista care tea fJ fkuta cu ocazia alegerilor celor cinei secreta.ri ge­
urma sa concureze lista deputatului Mircea Ciumara, pe oerali adjuTIqi , ce reprezinta, practic, exeeutivul pm1idu­
care figurau deputatii Remus Opri~, Riizvao Dobrescu, lui. Fiecare glUpare dore~te sa-~i impuna oameoii 'i i, in
100 Berciu, Sorio Lep~a, Mircea Popa-Zlatn.a. fuoC\ie de cine cl~tiga, se va vedea cine deline de fapt
De~i subestimat de adversari, Mircea Ciumara a putcrea In partid o
simlit insa punctul slab al Inlelegerii celor trei proviocii Apareot, toata conducerea partidului dore ~ te, eel
~i I-a coovins pe reprezentaotul Moldovei, deputatul Va­
putio la modul declarativ, sa participe la guvemnre dupa
sile Lupu, sa-i dea voturile delegaplor sai. Astfel, Vasile
alegelile legislative. Liderii PNTCD ou excIud posihiIi­
Lupu a iou'at In BCCC ca vicepre~ediote datorita votu­
rilor delegaplor dio Ardeal ~i Muntenia, iar echipa Ciu­
tatea ca Opozitia uoita, reprezentata de CDR, sa nll cJ.5­
mara a reu~it sa c1~tige palru posturi de vicepre~edinte
tige cu mult peste ceea ce a oblinut la alegeri\e dio ! 992,
fiind astfel oevoita sa participe la 0 coaIitle guvern cunen ­
datorita voturilor sale ~i ale Moldovei . Noul BCCC este
fOlmat din \iSla Ciumara, cu trei excep!ii, deputatii Ni­
tala.
LUlnd In seama aceasta fX>sibiIitate ~ i inlaturind :ml'­
colae Iooescu-Galbeni, Vasile Lupu ~i VIm Spineanu,
ultimii votali de seoiorii partidului. prinzator de repede ipoteza obtinerii majorita[ii parla­
meotare Intr-o alianfa cu celelalte pnrtide dio Opozitie,
Reorieotarea lui Vasile Lupu ar putea parea ciudata,
PNTCD ~i-a anuntat dispooibilitatea de a guverua alaIuri
dar ea este explicabila daca acestuia i se vor ceda vice­
pre~edintia Camerei Deputatilor ~i locul senatomlui Ga­ de PDSR, daca acesta respecta un program en de e'il
brielescu In delegati a de Ia ConsiIiul Europei. democratic. Ceea ce este greu de crezut.
51 SP nr. 34 / ianuarie '1996
 Actualitatea
/\cll1;l/jl il !('~!
------------------------------------------- De la "infiin!are ~i pmii astiizi, SRI s-a anal illtr-o ~eful serviciului, colonelul Condoiu ~i foslul ~ef al divi­
I'a n: ciudal crl PNTl ' l) vile"'!;1 ,) gUVl'rnaIL' Id;lluri I )csi, nUllll'lil', tillar vOlurik aClllaililui l'I )S I< ,i alc
lllui pennanenta sehimbare, Schimbare de imagine, avilld de ziunii Filaj a SRI), Pe de alia pal1e, UM 0215 a fost in­
lk \'\ )SR si ignor:\ p,),ihilii aliil\i mal dCll\"Uillici, pIC­ ( ' \ ' \< 1\ \1 iqllllg penlrll il i1llpliliC li,liealc" I'rllg ': iLe '
luptat cu amintirea Securitii!ii ~ i implicil ell neillcrederea fiin!at cu otileri provenind din fosta Securilale. care nu
cum I';\C , PI. '1)1, pI), \ ' \)\11<. , \'\);\1< ;\l'c""I:'l cill­ ",rill l:t "1;1" l'NT( ' I) r;lllllllC ,ing,urtl\ care Illai j1l);\I L' populaliei, Schimbare de mentalilale, dar mai ales de au mai fosl prclua!i de SRI ill l110mentul infiin!iirii aees­
tl~ :u 'ie poale ri cx plica\:i
\I,)ilr prin\l-l) "in\dq'.cre tnlle ,ClIri-CIITUili-\ [lccasl:1 In\clcgcre seopuri, altele fiind sareinile unui servieiu de infomlalii luia, In fine, din eauza unoI' contlicle personaie. care
( ! 'I~ si PDSI<. "in scopu\ ritliciirii prilgltll1i l'lcl'\,)ral la Il;lr ilccasLI ,c va inl'impla in illl1Clic tiL' grllparC,1 dupa ciiderea regil1lurilor comunisle ill Europa de ESI ~i daleaza mca (lin 22 decembric 1989, u buna perioada de
";, i'\dcin d a,tlel alTC,lI\ 'in l'arlalllCl\1 a pllrli(kk)r l1!ili ClirL' \ II rc'u,i sa preia plilerca dc del' i/il' ill 1l"lIl H( '( '(' illcetarea Riizboiului Rece, limp liM 0215 a aqional lmpotriva SRI (de exemplu,
Ll; 'I I )in <iorin\a de :t-i puiL'p,i pc eci (,illl' i',!: , ri\!l'dl-(), j Pilla la evenimenlele din decembrie 1989, princi­ evenimelllele din 13-15 iunie 1990),
l:) : climinii asllel \' ;\(' ,i 1' 1. " H , ial \'1 )S]< 1I1I illi':i ----,---­
"llHflNIi\ (;HITA - ,t\I"tcr : ' ) ')1) Sl l l~ 11<1.1 pala men ire a Securiliitii era cea de a apiira regimul po­
m l;\ ,:-\ lic ,IIPliS Salllajllilli dil\ parll'il \'I~~'L I'S \,1 si
,I i ,1",:.' plIhlicislic "clivil y ,II 1 : '\J.lrt~, /i,!~ /,Ij!
lilic ~i pe cei doi conduciitori , Aproape inlreaga aelivila­ o posibila eauzii, care a scapal multor anali~ti ~i po­
Ie a Securilii!ii a fOSI subjugala aceslui scop, Ina.lllieii e­ liticieni, esle Rilporrul SRI. DoclUnenl care pune 'iolr-o
i" 1<­
i;, <in: p\. exi-;ICJl\a a dnar c1lcv:l pal'lidl ill " ;lI'[;\I111.' l> 1 rL""_'V,S, t\l' W", pII!1l'r rau pUlerile occidentale ~i, secundar, tmele !iiri din blo­ lumina extrem de nefavorabila guvel1lul Viicaroiu ~ i, im­
1;1,'_ JlL(!llCicrik Illult l11ai llSllmc_ dar ~i
clllll'e,iilc (k:vill ( 'LliTl'Iltly she \.\i,'r\..." :11 lid.!) cui comunsil (URSS, Ungaria), Din aceaSla cauza, 'in plicit, partidul de guvemamint.
lil:l\" rL', ,'c fliil iL'/ul/iICl, Securitale era dominant curenlul nationalisl, care dorea Foarte crilic la adresa Guvel1lului. raporll11 SRI a
o Romanie complel independenta ~i de Vesl ~i de Est, bulversat pur ~i simplu via!a po iiI icii , Praclie, SRI acuzii
dorinla absurdii, fonnata mai ales prin 'indoclrinare ideo­ Guvel1l1l1 de neglijen!a, incompeten!a, subminarea eco­
logicii ~ i educalie "palriolica", nomiei nationale ~i chiar Iradarea inlereselor ~arii 0 alta

Ipoteze ivind Or, dllpii 22 deccmbrie 1989, Romania s-a trezil In

silualia de a cere sprijinul !iirilor occidenlale, in situalia
de a fi nevoitii - penlru a-~i apiira inlercsele nalionale ~
concluzie ~ucanlii a rap0l1ului: circa 34-45% din PIB ee
dat cle "economia sublerana", ceea ce illscamna cii Gu­
vemul este incapabil sa faea falii evaziunii fiscale ~i va­

"cazuIM '"' reanu" sa adere la slruclurile europene ~i nordallanlice, Atll ina­

micii, cit ~i faclorii de risc la siguran!a na!ionail:i s-au
sehimbal radical. Ceea ee a impus ~i schimbiiri de per­
male, conlrabandei, concnren!ei na!ionale, geslioniu'ii ili­
cile a palrimoniilor intreprinderilor de stal ~i privale elc,
RapUI1l11 SRI aduee grave ~i conerele aeuza!ii acti­
sonal, pesle 35% din cadrele provenind din Securitale vitiifii minsiterelor conduse de reprezentau!ii Pl TNR
RALU FILIP fiind inloeuile, (Iransp0l1uri, agrieultura, comuniealii ~ i juslilie), Aceas­
dirL'ClonJi ,..,Rl, >i-il plIhlic:!1 r n l' J){ "; ",1111 1 .fl' f(,/;,It'1!1 :l11;"I(,I'>"'UIII,il; ";'1,1 J,~ r;i l lil' ;, l ' ­
I' irj!;l l'v1:1p. /I/'l'iiIlU, Aeeste schimbari au dat salisfactie unora ~i all pro­ la esle ~ i 0 posibilii explicalie In rcaqiile vehcmcIlle ale
d,'" , lil clt)Illl'U;II/ ,>crvieli/of cit: iIJ/imlla!ii, 1'1I,1Il' II'I'IJl;t1 tiL' iln'c:, ,I ,:,i POllTi11 1)[1J)ll' rlJ:t 'c "'/1/1'1'\ ,,','(' ill I',n;'; in ~I vocat nemul!umiri altora, mai ales eelor inliil um!i din liderilor PUNR in problema publiciirii dosanllui de rezi­
',,;:.! ,i /,u liliL ','j ('l' I-if dc/er/lJ;Jl,1I pc ,\I,':~ Jlr" ;JI! 1l
'i7, ; I'ilhit ,"- ';') ',;1;0 1' / \ li)sl IlIl ;leI SI"'IJlal! , :/ 1 d, I.'l ui 1I IJ II I t ,W J,"1 SRI. Nemullumirea conslituie una dintre cauzek pClllru denl al lui Virgil Miignreanu, dar ~i penlru eoalizarea
l, i r , \ j/,' if;~:1
nil illil !-'l'f\ Ui llJiI tfircc/(Jrllllli '-iN/l'll illl'I;III!;:1 l ': ! : I!:if('" J)ilU! ,Ie L'l'IJOit'l l ',I.' \ 11 1/1:1 ,1111I)( 'i l 'ITI< ·. ' Jil care, in prezenl, Virgil Miigureanll esle linla unor atacllri PlIN R cu PRM $i apiirarea lui Vadim de caIre Funar.
~i aeuze, Dorinla de razbtmare ~i speranla ca ill unua dc­ Rap0l1ul SRI semnaicazii, III ce prive ~tc :
i ll' , Irii "i Cl' ufIII;lrc:'l" .'
() LI/11I1I,j IIJlfcil:llc l',ll' ,1I1Ic, lc[';1I [lJi \t:fV;, ';1I scerel ,,'Ir;/'!! Til L'l'Ci/l'l' ,'l' pClrel'l' illl'rt'/ l'1l1 l'U " ;11 ,";J~J:) milerii lui Miigureanll I~i vor reeapiita funqiilc din care • agricullura: continuarea fenomene/or de r1egra­
,'\\fiL ',: i1!10lrivil pIl'~e(ItIl\CIlII Il!'~ "11 ~I 'ii'llI',Miv;1 dirn au fost desliluili i-au delenninat pe unii din ei sii puna la dare a palrimoniu/ui na!ional din sectoml zootchnic ,'ji
Contlidul posibil I"ru lu! \1<.1 S-il" dec\an~:l\ till PI-I IU ;IJ't:/ 11111:1' in ili ;lliv, ' dispozilia politieienilor ~i presei dale ~i dosare com pro­ diminuarea drastica a polen!ialu/ui authton CII prefif!,l1 ­
IlIiP: I/,IHll', (J;trn'uJJl li: nllL', pri v inc! ;lIlcpr,1i Cd I~ "! )J ,in !, ') milaloare in legalura cu direclorul SRI. Taren unor perlllrbiiri in asigurarea echilibm/ui nc.:cc.:sar
(Jpini ll d,llllinalll:l II ,1II11Ii,1 d\l1 : i ;[ "h,,:1'\ :nllri l,)r
jlJ 'i r'/L/ilr;h l'lfro/K'lIl' , i IIl)n/,/I I;lIIlill - 11\\11\1:1 ;IUI/dul siguran!ei alimentare a popula,tiei,
p,.Hllll " ' ,Iv ItCel'a cn Vir~i] M;I~lII'Ca nll ,i-II llllhill'al dn­
I" I<!" :"\' ':l di l\\,_'llIi llic'lll ~i dirL'Ll.,rlll ll l -';I{ I. larc vi­ o altii eauza sau condilie poate fi, dupa cum obser­ • transportl1ri: starea tehllici! a infrastntcturii fero­
,:Im ' de rl'/ideJlI Iii l'o,ll'i 'iecuril:l\l dill ('lllJ/<I 1I1lui l',)H­
IC.t/;-1 PliIlCip:t\ il,crl'ircill;lni U11<·r P/l'l'l ; ,11:1;1/(' 1'1/'
1:1 vau mai mulli anali~ti poliliei (Dorel ~andor, "La pu­ viare ,~i a malerialll/ui rulant sc afli! intr-o continwi dc.:­
Ilill ,-a "e l-ilI' \lplllle, alII pc e!. CII ,i in "l illqil[ pl' ,-,arc \l
_',),:ti l,U:, IIIlLJ1' i'orlC ll\'hllll'l', (!I'llp<lle in ,ilmill111Ul litkr
i ner,';1 ;'L' hulIIl"i ;ll'ilPilCllilrii (Ic ilp;jr,lll' ,i iI ill'/I"I; ;ll rill, terea a doua", TVR 2, 14 ianuarie), conflicrui existenl m­ gradare; men,tinerea $i proliferarea aces/or dcficiclI!e ar
ii/:lrl \ 1,,;lll' :IClI/ele, e:\liUll dc ~r:I\' l',:l1I 'u,\ pll'L'
:1 : 1I1 Ire serviciile noastre de infonna!ii. plllea afecta strategia inregrJri i transportllrilor fcroviare
1.1Ilil :ci \illl II Ilnur grllpuri tIL: pre,ill;le , 1;I'L'Pllll llc!l lll c­
[-.1:,\ i.., "ill /il-t:!t-d Cll inlcn\ia Rt)lll:lIlici tic It adn:l 1;. Chiar Virgil Magureanu a raCUI 0 declaralie publica na!ionale msisrcmul cailor de comuIIica!ii curopcnc.:, PII­
Cl}.}()I Jl iec, m care a pus sub semnul indoielii aclivilatea unor ofileri lind duct: cbiar la izo/area Romaniei,
:" ,1\ I i ) si \ iL
( \ 'm lollll aceslL'i ,)pillii, clIni'licllll <II' Ii tic tidl;: Illd ! () Itlla callffl posihil;1 ole Ill'IIllt!\IIJ\!ir":;1 IIllllr L,ltirL' de la UM 0215, Servicilll de lnfonna!ii al MI. Argu­ • comunicalii: persista premise ori stiiri de in sec.:u­
\'e'~ he ,i ar I'i 1'0,1 (!cncr:ll de ,,!inllllrC:l llllCI ,',riellIJri pn­
aplll'l ill'ind i'U-;\l'j Secllril:il i, LillC Il)i II" Illl mai ill,l ill menle: mai mul!i ofi!eri destitl1iti de Virgil Miigureanu ritale $i vulnerabilita!i ill func!ionarea insra};/!iilor. edli­
li l _L Vi)llcL'irknl:llc (ale cftr'-'i ohieclivc slr;IIL' ~in' , de­ l
chh": i" Ill)"a ,1 111('\\11';1 I: SRI , uli ;1 1I i'u,\ Ir\;liUral ' d"p:: pamt:I1Ie/or lehnice ori circlliteior fizice)
au fOSI angajali la UM 0215 (generalul Dan Gheorg.he,
d:t ' ille, III' 1'1 adeiarea R,)J1!fllliei \a :"J /\'\'U si \,\,) /\ I): I~ ­
,,:, I 11'li~ .Iii, SI{\
I:illlle\e generalc III lavL)i\fca I',ce,lei p:lfcri: I'aplll\ e:1 Ilta­
53 SP nr, 34/ ianuarie 1996
~:
5:~ nr. 34 I ianuorie 1996
 Actualitatea
Pus ill fala unor dovezi zdrobitoare privind propria
incapacitate de a conduce tara, nu este exclus ca anumi\i
membri ai Cabinetului sa fi apelat la "amici politici",
pentru a plati polile directorului SRI.
Nemul\umirea PDSR fa~a de Virgil Magureanu llU
este cauzata doar de Raportul SRI. In timp, Magureanu
a stabilit relalii cu lideri ai OpoziPei, exemplul cel mai
elocvent fiind Coroeliu Coposu. Acest lucm nu-i putea
lasa indiferenp pe unii lideri ai partidului de guveroa­
mint. Exista, In sinul PDSR, banuiala ca Magureanu
joacii la mai multe capete, iar faptul ca OpoziPa, cu ex­
cep\ia PD, i-a luat apiirarea, a sporit suspiciunile privind
fidelitatea fata de partid a directorului SRI.
•
In afara neincrederii In loialitatea lui Magureanu,
c'i!iva membri marcan\i ai PDSR sint nemul\umip ~i pen­
tru ca directoml SRI a refuzat, probabil, sa Ie puna la dis­
pozipe dosare compromit:atoare cu care PDSR sa-~i in­
fringa adversarii in alege ri .
In fine, Magureanu nu avea cum sa ocoleasca riva­
Datorita efol1urilor diferite ea intensitate ale celor doua
litatea grupurilor care se lupta In PDSR (se spune, de pil­
da, di un conflict I-a avut Cll Dom loan Taracila, minis­
Iml Interoelor, din cauza Brigazii Antiteroriste, pe care
senatorul PDSR ~i-ar fi dorit-o la MI).
Tinind cont de toate acestea, nu ar fi de mirare ca 0
parte a PDSR a ajuns la ideea necesitapi Inlocuirii lui
Magureanu cu 0 persoana de Incredere, care sa raspunda
annmitor comenzi.
Cum anumite fire obscure leaga paTti din PDSR de
PRM ~i PUNR, potrivnicii lui Magureanu din partidul de
guveroamint nu au avut altceva de filcut declt sa ali­
menteze cu date conflictul C. V. Tudor-directorul SRI. in Polonia, scandalul Wales a - tot In Polonia, scandalul
o ultima cauza sau 0 conditie posibila este ~i cea a
1989 (22, Romania literadi, Contrapunct ~i Oraont).
conflictului de interese dintre grupuri concurente ill dome­
Textele din Fantoma lui Gheorghill-De) sint scrise pentm
niul economic .
Fo~ti ofiteri ai Securitatii ~i fo~ti colaboratori ai a­
cesteia s-au lansat in afaceri, delinind firrne mai mult sau
mai putin prospere. Probabil ca aceste fmne au intrat In
conflict au alte fmne, sprijinite din umbra de SRI, dupa
cum este probabil ca Raportul SRI sa fi pus in garda in­
vestitorii ~i fumele care se llnboga\esC prin frauda.
SP nr. 34 / ianuarie 1996
Actorii
Evident ca nu avem de-a face cu un contlict per­
sonal Intre C.V. Tudor ~i Virgil Magureanu. in spate Ie
pre~edintelui PRM s-au gmpat reprezc:nt(ln,ti iii fost ci
Securila,ti, cadre demise sall pensionilte din Armata, per­
.'ioane ell anllmife interese economiee, care se opun ade­
rarii Romaniei la NATO ~i UE .
Tinta lor principala este pre~edintele lIiescu, apoi
Virgil Magureanu, In masura in care acesta -In calitate
de director al SRI - sprijina politic-a proociclentala a pu­
terii actuale .
Aceste fOf\e politico-economice, de orientare na\io­
nalist-extremista, aqioneaza pentru Impiedicarea intc­
griirii Romaniei In structurile europene din cauza unor
con.~iderente ideologiee, dar ~i economice (aderarea la
NATO ~i UE putind duce la disparitia unor monopoluri
ill economie, la pierderea unor comisioane ~i mai ales a
unor surse de profit).
Caracteristicele moral-idcologice ale grupurilor os­
tile integrarii Romaniei in NATO ~i UE fac posibile in­
filtrarea, intoxicarea ~i manipularea lor de ditre servicii
secrete straine.
pie auditoriul, sa stabileascii 0 comunicare ~i sa-i COl1l11­
•
(In mass media), In timp ce Fantoma lui Ghcorghill-De)
A~a cum am spus, unul dintre obiectivele strategice
ale Romaniei este aderarea la NATO ~i UE. Acest obiec­
tiv are mai multe obstacole. Un obstacol esle Rusia, care
se opune admilerii Romaoiei ~i Poloniei in NATO . All
obstacol cstc opoziPa altor lan, de exemplu a Ungariei .
Este de a~teptat, in acest context, ca serviciile se­
crete din aceste liiri sa aqioneze pentr ua impiedica Ro­
mania sa fie admisa ill structurile europeoe ~i euroa­
tlantice (vezi scandalul Iliescu-KGB, scanclalul Olesky
bandeior de romani, special antrenate de fo~ti securi~ti,
izbucnit ill Gennania).
Brucan ~i Pavel Campeanu este cea cu privire la pereni­
RALU FILIP (1959) - He graduated from
the Faculty of Law, University of Bucharest.
54
Carti
, si
, autori
Cultura politica a
cOlTIunislTIului rOlTIanesc
Porn esc de la presupozi\ia ca ill revi stele Stem Po­
Iiticii ~i Polis ­ ca publicatii de specialitate, din al ciiror
board editorial face paJ1e de la Infiintare - Vladimir Tis­
maneanu nu mai are nevoie de prezentare. Cei care m
resim!i nevoia unei prezentiiri sillt cu ceJ1itudine din afa­
ra sferei profesionale a ~tiinlelor politice Intrucit am tra­
tat altuncleva (vezi aJ1icolui "Nimeni nu e perfect ill lara
lui . Lungul drum al politologiei noastre de la amatorism
la profesionalism", ClIvmtul, or. lO/noiembrie 1995) as­
pectele polemice stlrnite de publicarea ultimelor doua
ciif\i ale lui Tismiineanu, carli apiirute In Romania, In a­
cest spaliu restrills nu voi Infa!i~a decllunele dinlrc "lini­
ile de fona" ale acestor cii11i.
De~i fomlal, data de apariPa a c3.Jtilor" indica ani
diferip, lreparabillli treclIt ~i rantoma lui Gheorghiu De)
au apamt cam In acela ~ i timp, in primavara lui 1995.
edituri, lrepetabillli trecllt it trecut aproape neohservata
nice acestuia esenlialul, iar dad respeetivul conlcxl 0
pemlite, sa intre in cele mai mici cietalii, mai bine-zi;; in
a reprezentat un evenimcnl editorial, indelung mediati­
zat , ceea ce a ~i determinat deja reeditari suecesivc. All
element comun este textul "fantoma lui Gheorghiu-Dej",
text prezent ill ambdc volume, cu diferenla ea in volu­
mul care poaJ1a ~i titlul accstui studiu conIine ill plus
cam douazeci de pagini. In rest, cele doua vollUne slnt
diferite ca substanta ~i conpnu!. Majoritatea textelor din
IrepetabilLlI trecut au foSI scrise pentru publicul din lara;
fiind fi e cititc la Radio Europa Libera, fie publicate in
reviste editate - de Dorin Tudoran - in Statele Unite ale
Americii pentm Romania (celebrele Agora ~i Meridian),
fie publieate In "revistele independente din lara", dupa
tatea leninismului sau, In ultima instanla, a marxisl11ului.
Ea este tran~ata Intr-un text de 0 claritate carteziana Cll
privire la Manifestul ParlidulLli COInunist, anume " Unde
S-(l in~elat Karl Marx?".
* Vladimir Tismaneanu, lrepetabilul trecut (Bucure$ti,
"Scris la mijlocul secolului lrecut, ManiicSllll a de­
Editura Albatros. 1994, pag. 218, lei 2.9(0) ~i Fantoma lui
Gheorghiu-Dej (prefata de Mircea Mihaie~ , Bucure~ti, Edi­
tura Univers, 1995, pag. 215, lei 2.8(0)
55
Una dintre marile calitati intelectuale ale lui Vh­
dimir Tismiineanu este intui\ia precisii a publicului ca­
ruia i se adreseazii, fie cii scrie, fie ca preda la universi­
tate. Calitatea nu ar fi izbitome daca autorul nu ar fi lin
exceptional scriitor ~i un mare vorbitor. Or, fie ca scri\!
(indiferent de nivelulla care 0 face), fie ca vorbe~te, Tis­
miineanu afuma lucruri memorabile . Cum alltorul ran­
durilor de fala a avut privilegiul de a fi student la Uni­
versity of Maryland, el poate sa dea maJ1urie pcrsonalii
cu pJivire la faptul eli Tismaneanu a fost primul profcsor
dispus sa-I invele eeva . Restul, mai bine spus ce: cme J­
au precedat, au fost simpli birocra\i universitari, un n
dintre ei Cll circumstanla atenuanta de a fi in pozilia rcs­
pcctiva din pricina ca, fiind supravegheali, U tineall pc
studenp "Ia distan!a". Nimic mai strain In demersu { lui
Tismiine,mu. Fie ca predii, fie d sClle, el vrea sii- ~ i apro­
amanllntele semnificativc pentru esential.
Textele din Irepetabillli trecllt reprezintii miirturia
cea mai autentiea al profundlilui ata~ament al alltomlui
fata de cultura in care s-a fonnat. Ele reprczintii texte de
explicitare a presupoziliilor democrat ice ~i liberale pre­
zente implicit ill restul scrierilor sale de cercctare sa­
vanta. Tismiineanu eunoa~te perfect mediul din cmc a
provenit, ehiar daea despartirea s-a pctreellt aeum pai­
sprezece ani, chiar dadi aici s-au pet recut atltea. Prin ur­
mare, el ~tie perfect ce trebuie sa ne spuna. 0 dezhaterc
inutila, care razbate dntr-o coleclie precum Altema/iva
sau din cartile ~i articolcle unor Radu Florian. Silviu
venit cartea diriguitoare, substanla vilala a religiei mar­
xiste . Generalii de profesioni~ti ai rcvolupei ~i I-au apro­
piat drept text de capatli, au jurat pe litera ~i spiritul lui
SP nr. 34 / ianuarie 1996
 Carli
, si
, autori

s-au sacrifical ill numele acestor deziderate utopice . Na­
{iUDi illtregi au fost, la rilldul lor, manirizate pentnl a
duce la fudeplinire imperalivele dictate de Karl tvlJrx,
hcgeliallul de slillga, care s-a crezut chemal de istOlic sa
repare toate injustiliile lumii ~ i sa orere re!eta fericirii
Accenllli de profunda illciirciitura morala razhale si
din interpretarea sitU<l!iei postcomuni,~lc lata Clllll inrer­
prcleaza Tismaneanu campaniile IInor publica!ii precum
Romania Mare ~i Europa de exahare a dictalorilor ~'Ui!ll l ­
ni~ti ~ i securitiilii eu campanii antisemile ~ i ant imaghi<t­
Carli
, si
.'
aUlori
r n mod logic, autonl! considt:ra ca 0 "adev;lrata is­
tone a COllltinisl11ului romi/nesc" trebuie sa puna accen­ ~cvice datorata lui Roben C. Tuckev) este antologicii, pc
tul pe "rolul elitclor succesive ale caror valori 9i interesc baza ei Tismaneanu interpreteazii comunismul romiinesc
au detelminat cultma politicii a fomla!iunii conducatoare Cll mecanismele sale specifice (epurarile, alian!ele, tra­

universale . In rilldurile inccndiare ale Manifcstului se re, Cll antiintclectualismul morbid: "suhstitu!iile ~i iden­ a !.ir·ii". diilile, dogmatismul, obedien!a ete.), precum ~ i raponu­

poate decripla, cred CU, toata tragedia ce avea sa umlC".e: tificiirile demagogice, insinuiirile ~ i lovilurilc sub cco­ La una dintre ultirnele sale apruilii publice din Ro­ rile acestuia cu pUlerea sovietica. Pe aceea~i bazii inter­

fOI1area notti istorice de c.iilre Lenin, geneza
hol~evismului ca mat rice a terorii generalizate, slillinis­
mul ~i noaptea cOfIccntra!ionara."
Cilld snie pcntru publicul romanesc, Tismaneanu
vrea ~i reu~e~le ca, ill acela~i timp, sa informeze, sa e­
duce, sa Illmineze. EI are avanlajul depnerii unei impre­
sionante cantitati de informalii (de pi Ida, pentru isloria
panidului comunist de la noi, el a "strins" din arhive do­
cumeule oficiale care Ii confirrna ceea ce el ~ tia deja, mai
ales de pe vremea tincre!ii sale hucure~ tenc ~i a sutelor
de interviews neoficiale cu membri ai elitelor COl1ll1 -
niste), dar ~i al unci priviri globale, pe care nu !i-o pOille
conferi dedI: atitlloinea unui punct de vedere inslalat In
viltuI piramidei de cal1i citite. Astfel, atunci dnd inler­
preteaza un evenimenl precum decembrie 1989, cI are
capacitatea de a-i ill!elege sel11nifica!iile ce transcend a­
necdotica (~i ea imponanta) a 1110dalita!ii petrecerii sa le,
iar rmdurile scrise de el au illciircatura unor observ<l!iii
de filosof al istoriei .
"Acum clod revolulia romana este adeseori contcs­
tata, din cele mai diverse direqii, fiind aeuzata de a uu fi
[OSI altceva dedt 0 comoina!ic malcticii de aqiuni a unor
hirocratii demlate sau hipersoflsticate, este bine sa a~e­
zam evenimentele din Romania lui decembrie 1989 ill
perspectiva lor autentica. Ceea ce s-a petrecut atunci nu
a fo st, cum ni se spune adesea, numai 0 lovilura de palat
(de~i a fost ~i aceasta) , ci mai presus de loale - expresia
lura , anatemizarea celui descnmat drept «~.Lfa in » pentJ'tI
toate dramelc unei \iiri sillt iustntmentcle clerne ale regi ­
nnu'ilor p()li~iene~ti ill criza. Mircca Dincscl\ ~i Dorin
Tudoran, Paul Goma ~i Ana Blaneiiana, Nico\at.: Man<l­
lescu ~i Octavian Paler silll astrel intruchipan:a ace\ui
a urre, pe care fanlasmelc antisemite iI veoc<lu eirepl ca­
rupator, olravilor, «destahilizator». Spre deosebi rc 'j'n ~ i\
de pelioada interbelicii, trcbuie spus, cenlrul de grclllale
al vielii intclectuak romane~ti se giise~le in tahara CeiOI
care refuza asemenea tiqiuni paranoidalc , A uu con~ta­
ta acest lucru ar illsemna sa mlltilum imaginea spiritua­
Iita[ii romanqti cie astiizi ."
Srudiile din FaJJtolllil lui GbeorgiJill-Dcj sInt nuill
mai mtinsc ca numar de pagini ~i mai pulin ca litluri: clL
sml publicate lo reviste occidentale de politiCiil science
(de pi Ida, ill Easr European Po/irk's amI S'ocielies), fiin,1
de multe OIi complicale alcaruiri inlerlextuale, 'in can:
nivelului discursiv al demonstra!iei textului propriu-zis i
se suprapune nivdul Illetarliscursiv, bibliografic ~i h in­
gran al notelor. Marca tema a accstui volum esle cuhllrJ
politica a cOlTIunislllului romanesc. studiul cu Indircalll­
ra teorelidi ~ i analitica cea l1tai impresiouantii eslc "T ra­
gicomedia cOlllllnismului balcanic", puhlicat in pril1l~i­
vara lui 1989, m care a utorul1.5i aSlIlllii "sarcinile dCSCll­
rajante" de "ciiulare a radacinilor polilict: ~i intdectllalc
ale comunismului romanesc, rclevarca inl<.:rdependcn\ci
variabilelor na!ionale ~i intema!ionak Si dezvaluirea
mania, cilld tocmai se punea accentul pe calita[ile sale de
eminent political scientist, Vladimir Tismaneanu a
recUZat 0 asemenea caracterizare, spunmd despre sine ca
eSle un istoric al ideilor, ceva in genullui Isaiah Berlin,
Or, lo studiul cultnrii politice a comunismului rornancsc,
aUlorul pune In evidenla rnecanismele prin care elitele
"conspirative" au prornovat 0 atitudine sistematica faJa
de orice forma independent a de activitate sociala, dis­
pretul fa~ de libenaJile individuale, obsesiile antiint­
electuale, eeea ce a condus la euHivarea unui "na!iona­
lism distorsionat, «fariseic». Din cauza originilor ~i na­
turii sale, el nu poate fi totu~i un nationalism autentic, 0
crcdin!a, ci 0 plasrnuire sintetica al ciirei scop funda­
mental era compensarea vidului ideologic generat de
catre declinul marxism,-Ieninisrnului ca doctrina domi­
nanta", Studiul cultwii politice a cornunismului autoritar
H conduce pe Tisrniineanu la deflDirea natum regimului
politic comunist romanesc cu distinqie illtre comunis­
mul narional ("a aparut ca 0 reacpe critica la irnperialis­
rnlll sovietic ~i onodoxia ideologica rigiCla", cu un ca­
raCIer "inovator, flexibil", fiind tolerant m raport cu "re­
laxarea politieii" ,~i illcllrajmd "creativitatea intelectuala
~i imaginatia teoretica", avmd ca exponenfi pe Tito, Imre Dan C. Mihaiescu, Marius lucan), expresi::: a intruziunii
Nagy, Dubcek, Palmiro Togliaui, Berlinguer, Santiago
Carillo, ajungind pma la punerea "sub sernnul mtrebiirii
a dogmei dictatUiii prolelariatului", iar "lo varianta cea
rnai dezvoltata istoric, revoluJia rnaghiara din 1956') ~i
prelativa, autorul vine pma m zilele noastre, explicmd
continuitatea la nivel de cultura politica dintre vechile
genera{ii comuniste ~i noile genera\ii renascute din for­
mulele fesenismului, pedeserismului ~i celorlalte meca­
nisme manipulative, Pentru a explica ultima faza, cea
dezastruoasa a comunismului ceau~ist, Tismaneanu
sClie: "Situa1ia actuala lo care se afla Romania este re­
zultatultrasiiturilor precumpiinitoare ale cullmii politice
cornuniste din aceasta lara: autoritarismul, sectarismul,
antiintelectualismul, clientelismul, conformismuJ ideo­
logic, dogrnatismul ~i, cea mai importanla dintrl! toate,
Jipsa legitimitatii poJitice". In articolele sale, Tismiinea­
nu unlliirqte soana ficiireia din aceste trasaturi ~i, cu
toate acestea, eI este una dintre cele mai optirnislc voci
din cele care s-au pronunlat in ultimii ani. [nsa, optimis­
mul sau are 0 solida bazi! de political science ~i de vizi­
une urnanista.
Mai sillt ~i aile teme, cel putin la fel de interesante,
de comental. Nu Ie voi cornenta ill acest spa!iu restrms
din douii motive, Prirnul, pentru ca sper ca stimulul pe
care I-am adresat aici recenzen!ilor sa deplas(;ze astfel de
demersuri din zona diletantismului (vezi cronieile unor
critieilor literari illtr-un dorneniu cu paradigme mult prea
diferite penlru a fi illJelese cu instrumcntele inadecvate
ale analizei literare illspre 0 critica pOlitologicii, ceca ce
Ie va rezerva pliicerea analitica de a descoperi celeIalte

i,'itorica a reinlntrii Romaniei ill spafiul civilivl/iei euro­ legaturii indivizioile care conecteaza rcgimul comunist stalinismul na,tional. Prin contrast, acesra din uona "s_a reme; m al doilea, din pricina cii Uni rezerv dreptul de a

pene, din care [usese smlIisa in condi!iile colonizarii rifrii actual ~i nicicind abandonata mO~lcnire a stalinislllul\l! opus sisternatic liberalizarii", apreciind autarhia ~i cxclu­ comenta aceste teme mtr-un studiu mai larg cu privirc la

de carre lIn imperiu mir()craric. Asemeni revolunei ma­ romanesc". De aceea, ceau'JismulJi aparea la acea vreme sivisrnul, precum ~i viziunea militaristii asupra situa!iei opera lui Tisrnaneanu, care sa includa $i caI1ile a/lIcri­

ghiare din 1956, revol1l! ia romana a fost tacuta de plebei , drepr "mcercarea oi sperata a unei e1ile 1l11presnratl!, de a interne ~i a celei internalionale. Stalinismul national, cane netraduse mca. Un prim pas I-am factlt deja, in

care s-au aflat subit plasa~i sub reflecloarele unei istorii dooillcli autoritate din interior ~i recunoa~tere pc plan in ­ rratat drept deviere, orice abatere de la presupusele legi studiul introductiv la Reinventing Politics, Eastern Eu­
ce li uitasc atltea decenii , Deturnarea acestei revolu\ii de lernational, punlnd accentul tocmai pc calitii!ile care i-au ale revolu!iei socialiste, fiind un sistem care "a tentat rope [rom Stalin to Havel (ill curs de apari!ie, de vreo trei

catre relicvele vechililui regim nu poate nicicum ~tirbi lips it ill mod izoilor m cea mai marc pru1e din iKtori<l sa: adesea elite Ie politice din ~rile in care stmga radicala ani mcoace, la Editura Staff).

grandoarea ~i noble!ea ei, tot a~a cum mizel1a morala a
Cu convingerea cii rilldurile scrise m acest articol
colaboralionismului kaoarismului nu atinge m nici un
chip frumuse~ea sacrificiului lui Imre Nagy . Plin re­
volu!ia din deeembrie 1989, dupa prea Indelungala
mtirziere nafional-stalinista, Romania a redevenit pal1e a
destinului Europei Centrale."
SP nr. 34/ ianuarie 1996
presrigiul national ~i influen!a In interiorul traciiti ei co­
mtmiste rol11fme ~ ti, ceall~ismul nu apare drepl 0 impos­
tura (0 violare a mersului frresc al lucrurilor), ci mai
degraba 0 exagerare a sindromului sect,u preexistenl, ca­
racterizal de voluntarism, fanatism 1/i totalii aclerru­ e Ia
filosotia stalinista a «transfomlismlllui »"
56
preslalinista fusese slaba sau cornplet inexistenta, res­
pectiv din ~iirile in care legitirnitatea regimului era con­ reprezinta rnai mult declt 0 invita!ie la lectura, Du-mi
ferita de 0 sursa extema: Romania, Albania, Coreea de riimille decit sa sper ca am maril cercul de cititori ai
Nord, CehOSlovacia dupa 1969 ~i RepUblica Democratii ciir{i1or lui Vladimir Tisrniineanu.
Germana".
Interpretarea culturii politice a stalinisrnului roma­
nesc (bazata pe inrerpretarea culturii revolu!ionare bol-
Dan PAVEL
57
SP nr, 34 / ianuarie 1996
 Cifr{i $i autori
~ Descoperirea regim, incercam sa-mi explic cile
ceva din cele ce se intlillplau in jurul
libertatii
, meu" (p. 7). " C iu11la" la care face
referire autol"ul nLi este, ca la Defoe,
Ultimlll voillm' publicat dc d011l ­ o calastrola naluraiii, ci uoa umana,
nul Liviu Antone,ei l~i Impl1lmuta comunismlli. Sa no tam aici ca
titlul de la uo celebru text allui Da­ dl. Aotooesci sub ~ crie telei libcrale
niel Defoe, aparUI prima dala In care slIslioc ident it alea fa~cism-co­
1722: e yorba de fuma/ din anu/ muoism ~i 0 exprima III fo nna: "co­
ciumei, care uvea ca subtitlu "Ob­ muoismul. . . I~i binemel1l a oUl1lele
slTva!ii sau aduceri amiole desprc de «ciuma ro~ie}} A~a cum ~i l"ascis­
cek mai Insemnalc faple, alit Pll­ mul este nl.lll1it pe drcpt «CiUlll<l
biice, cil ~i private care s-au petrceut bnma»" (p. 9). Sii mai nOlalll ca,
la Londra In lirnpul marii molime exceptiod lillul ~i acest fragmeot,
din 1665". (Texlul lui Defoe a fosl melafora medicalii nu mai apru·e in
Iradus ~i in romiinqte, in 1991, gra­ ioterioml ciir[ii, alliurul preferind sa
lie colabor1u·ii Editurilor Apollo ~i sugereLe apropicrea cclor douii re­
Olteoia dio Craiova). [0 mod bizar, girnuri totalitare Cll ajutorululilizarii
la pagina 9 a ci""tr1ii d-Iui Aotonesei, oumelui de Fiihrer pentru pcrsoana
acolo unde auloml explicii lmpru­ lui CeaLl~escll . Jmnalul c uprinde
mutarea lillului, oumcle lui Defoe e deci nOle despre impresii elirecte, re­
inlocuil cu cel al lui Swiftl (Dio oe­ tioule dio dorinla de a il.l~e\ege, "ca
fer ~c ire pentru alllor, fragmeotul ~i cum a~ fi putut eXOfc i/a raul, ca 5i
rcspeetiv e reprodus, cu tol Cll eroa­ cllm a~ fi plitul ra!iooaliza absllr­
rca, ~i pe copel1a lV a VOIUlllUlui). dul". Nu estc, totl1~i , yorba de teo­
Nu oc putcm da seama daca e Yorba retiziiri - adaugii, modesl, auto1111 -
de 0 sd\pare (e totu~i grcu de nezul "ci de ohSCrVil!ii cmeotc drora in­
cii uo autor de lalia d-Iui Aotooesei cercam sa Ie d'cscopiir un SellS, 0
confunda pc Defoe Cll Swift) sall de serrmitica!ic:, fie ea ~i provilOrie "
o eroare a redactorului canii, inlmclt (p. 8). Nellind yorba de 0 teorie, ci
oici 0 erala nu insO! e~ le volumul. [0- mai degraha de 0 "ana liza a miL'.erie i
a
lercsaol , propos de lillu, esle Insa cotidiene a comunisllIului rOllla­
faplnl UilllarOr: nascul In 1659 (sau, nesc", ell. Antonesci a adaugal litlll­
dupa surse diferile, In 1(61), Daniel lui unpnmllllal de la Defoe subtillul
Defoe evoca in fllma/ul sau ciuma "lncercilri de sociologie sponlaoii".
care bmluise Londra pe clnd el era Cea mai interesaolii idee a canii
copil, aSlfd incil automl s-a vazul eslc aceea ca rcgirn ul cOlllllnisl nu
nevoil sa se inspire, in recuperarea reprezinlii 0 existcn!ii polilicii In sen­
sa i~lorica, din arhivc, 10 special, din sui lare al cllvinlului. Teza e clasicii,
buleline mortuare sapli'unInale sau ea giisindu -se lolr-o fomlii slaodard
din ordonan!ele Primariei Ioodo­ In excelenla lucrare a lui Raymond
neze. In rest, furnaIuIlui Defoe este Aron, Democratic r:I rota/itilrisme, in
o opera de fiqilloe, in care, de pi Ida, care aUlorul frauceL distingea, mire
autorul Insu~i apare ca un oegU!alor. regimurile conlemporane, pe cdc ce
Nimic dio loal e acestea In cartea cuoosc concllreota partidelor (regi­
d-Iui Anlooesci, mai Intli, peolm cii murile pluralist-conslitu!iooale) de
e yorba de oricc, oumai de fiqiune cele In care exisla un monopol al ac­
nu! Cum zice chiar auloml in pre­ tiuoii "politice" (reg imllli mooopo­
fatii, "sinl tipiirile aici oOlapile prio iisi-partioice). Adaugilld cii doar
care, in ultimii doi aoi ai vechiului concureota da seos aC\iunii politice,
SP nr. 34 / ianuarie 1996 58
Aron sugcra cii reginmrile lllllUOpO­
liste ou sint regilllul1 polit icc. DJ. An­
looesei nuil pomenqle pe Awo, diU"
dezvoltii idcea ca nll exislii poiitici"l
ill comuoislll pomind, lllai Inlli, de
la observarea unui fapt banal: In Ro­
mfmia col1lllnisla nu exista 0 cia sa
polilica Ocazia Ii e oferit~l de co­
menlarea revollci de la Bra~ov dio
noiembric 19X7. Sensul aCl;stei re­
volle, care a laeut ca "nimic ~ii ou
nwi tic ca lnaintc", este acela ca "0
mare massa a proteslal ilnpotriva
mi7criei g.enerali/alc, dar ~ i Impotl1­
va celor cc simholiz.ca7ii ~ i «ClJOl"­
dooeaza» aceasla mizeric" (p. 11).
D1. Antooesei vorbe~te apoi dc com­
ponarea ilutoritii!ilor dllp;t iniibll~i­
rea revoltei ["sala in delir, prezid iul
in delir, EI (Ceau ~esc ll - n.llI. CP) in
dclir" (p. i5)I, adullglnd la ;1ceslca
observalia unn<11oare: "Prin ce Stnt
aeqti aplauciaci lllai buni dedI e(?
Nici macar Oll pot Ii coosidcnl\i (;a 0
c\asa politidl, ei ou se gindesc decil
la ma~inik de serviciu, la maga/ine­
Ie lor speciale, la tetcvizorul lor ill
clllori ~i la modul in care sii-~i pro­
cure un videocasetofoo mai bu~ .
J\Clll1l slriga <<lraiascii Ceall.)esCll»,
mai IU7ill VOl" striga, Cll aceea~i ve­
hemeo!ii «moarle lui C'eau~escm)"
(p . 15) . Marea problema a viitorului
este cbiar "crearea oamenilor politi­
(;i" (p 16) . (Dl. Aulooesei a rciuat
ideea abseo!e i polilicii, pomind de
la cooslalarea abscnlei unci clase
politice, "in studiul "Cultura polilidi
~i lerapie soeiai5 In Romania IXlst­
comlloisla" publical til n:rcclilri so­
cia/e, Dr . 1/ 1994, pp 118-121).
Nu exisla 0 clas;1 polilica In ega­
Iii masura, ou existii, In cOllluoismui
romancsc, nici opo/i!ie polilicii.
Aici, dl. AOlonesei sc apropic de jll­
decata lui Awn. lata ce oola dom­
oia-sa din 1988: "ill afara de mioeri
10 1977, de mi ~ca rea lui Gomil lot ill
acel an, de explozia neconlrolala - ~i
de aceea u·50r de reprilllat - de la
f3ra~ov, 10 fond, fiihrerul o-a intiloit
nimic care sa i se opuna" (p. 18).
Sau, PU! in JIlai jos, "in food, opo­
zan! ii din ultima vreme, cu loni oi'i s­
Clqi ~ i crescu!i in acest sislem, uu
pot fl laxa!i ca 0 opozilie polilica 1n­
(melt nu poale ex iSla nici 0 foqa
polilica in afa ra Pal1diului" (p. 31).
Inexi sten!a uoci opozilii polilice in­
giidliie conservarea lInui sti! al aqi­
unii pal1idului : "coolinua vizilele de
lucru, discursllrile sforiiitoare despre
viilond roz ~i prezeotul lipsil de
griji" (p. 20) . Penlru a sugera ca 0­
po/ilia e decisiva in na~terea politi­
cii, dl. Anlooesei vorbqte pe larg
des pre blocarea sistematica a orica­
rei alternalive la aqiunea pat1idlllui
uoic : "Ia nivcJeJe m ed ii ~ i mai de jos
ale put erii , s-a declao~ar 0 iolensa
aclivilate de intimidare ~i izolare a
iodivizilor cu compol1ameole ne­
coovenabile, Poteolial 0po/aute"
(p. 21) A utol1l1 descrie apoi aceste
strategii ale intimidarii ~i iwlarii , ee
cooduc la uo "talllle~-balmq tipic
romiinesc" (p. 24). 10 paragraful
"C um IllcreaLii baielii" (pp. 25-11)
awOl clleva moslre de zvoouri com­
prolll i(alOare la adresa moralilapi
pOlen(ialilor opo7.ao(i, de atnenintiiri
telcfonice sau indirectc, de zvonUli
contradictorii lansale peolru cre~te­
rca suspiciunii g.eneralc (p. 29).
Acestlli lablou al derizoriului po­
lit ic i sc adangii obscrva!ii referiloa­
re la via!a cOlidiana, autorul rqioilld
in volum citeva cpisoade cxemplare:
cOLile zilnice ~i imposibililalea in­
fOlmarii (pp. 30-18) sau Ichnicile
ceozurii lilerare (pp. 68 ~i 79). Une­
ori, evociiriJe cotidianului (c yorba,
la un momenl dal, de apariPa cer~e­
torilor ill caolineJe studeo!ilor) duc
rapid la concJuzii leorelice seci
("muncitorii romaoi se prolelarizea­
/a") . Un tabloll , In uoua plloctC, care
rewma coocJuziiJe observa!iei cOli­
diaoului se afla la pag. 62; un pUOCI
esen!ial al tabloului are parte de 0
CJr!i .~i all tori
ilu strare exccleota: econnlllia c dis­
II1l Sa, ciici "produqia de dragul pro­
duqiei eSle cea mai ne-cconomil"ii
alilUdioe t:conolll..icii posihilU" (p. (4).
Partea cea mai coosist eot a din
lext se rekra'ia <uud 1989. Atentia
aUlomlui to ;"Itrasa, mai tntli, de scri­
soarea cclor ~ase, care, ("oo~lala
dl. AOloncsei, ·'a gasit ton ul jusl
penlru it se aJrcsa g llvernan[ilor, gu­
vemalilor ~i opiniei pub lice intel1la­
!ionale" (p. 19). Aceslei Cat"acteli­
ziiri Ii c ada ugalii 0 observa!ie juslii
referiloarc la aud icn!a ani icomun is­
llluilli: "~i in tara, dar ~ i In slraina­
lale, 0 luarc de aliludine ce vine din
interiol1l1 sislClllUlui are mai llluite
~a nse sii fie ascullala tlecl! una emisii
dio afara lui" (p 40) (Rcgasi.m a­
ceasla aprecicrc ~i In carIca lui
Franr;ois Furcl, Le passe d'II11C ilIu­
sian). Analiza scrisorii cclor ~ilse 11
duce pc dl. Anlooesei la coociuzia
cii ea cOll!ine proieclul uoui refor­
mism de tip go rhaciovian (p. 41),
penlru care aLllol1l1 nLi are prea multe
cuvinle de laudii. Domoia-sa se siln­
lea mai aproape (It: prOleslul Doioei
Cornea sall de cel al lui Mircca Di­
nescu, poetul mod caraclerizat In
jumal Tn dteva rtnduri admirabile:
"ou e uo teoretician, dar are un dar
absolut f;mla~lic de a plasliciza coo­
ceptele, de a scsiza esenlialul, de a
unbioa disperarea cu anecdoticlll"
(p . 44).
In pamlel cu aeesl discurs despre
aUloritii!i ~ i e~el1!a noo-polilica a re­
gimului, sc infilipeaza iOlerogapa
despre propria atitudioe aOlicomll­
oista. De ce ou reaqionez eu ill­
sumi?, se intreaba aUloml. Rasplln­
sulla aceaslii Tnlrebare se Inlinde pe
mai mull<:: pagioi ~i ne dam seama cii
e yorba de 0 tema la care automl a
revenil In desc rillduri . Na~lerea a­
ceslei reaqii, care ­ a~a CUl1l Yom
vedea - e echivalala cle dJ Anlo­
ncse i Cll dcscopcrirca libeI1a!ii, ur­
meaza clteva momenle distincle.
59
A utol1l1 pomeoe~l e mai inlii de pro­
pria deciLie de a ou " reaqiona r1cs­
chis, violent decll dacii voi Ii provo­
cat pcsle limila supoI1abilului" (p. 27).
Dispare apoi leatna: "oll-mi estc tea­
rna deloe, cum nu mi-a fo st In ulti­
lllii cioci ani , clnd am facut ~i eu ce
am PUlllI, Olai lllUIt In «c\ aodestini­
tate»" (p. 42). Intr-uo momeot ultc­
rior, apare ideea cii 0 sO lupe ar II
pWleslul fieciiJ1lia in fa!a aUlol1la­
!ilor, in lemeiullegii instituite (p 47).
A(;eas(a e una cliolre cele trei solur ii
eoumerate de Nicu Steinhardt, pre­
sim!ile oareclIm de aUlor, ~i tinal­
meote, dupii descoperirea lexlnlui
mooaiJului, eO llmerale (ia pp. 90-(1).
Exisla, in acesl pan:urs al libeI1ii~ii,
o explica(ie a lipsei opoziriei, care e
data in temleni ce allliotese de E­
tienne de la Boetie : "cind te Inve!i
cu supu~eoia, e greu sa lllai dorqli
sa fii liber" (p. 53). AUlontl are chiar
resurse penlru a traosfollna aceasta
amara constatare illtr-o o hserva!ie i­
ronica: ce putem face, ce faeem dacii
se unboloavesc "membl1i organe­
lur"? Nu e excius sa a~leptiim doat·
insiiniito~irea lor! Mai incolo , e cx­
pusa s01utia aleasa, eea a lui Sol­
jeoi!In (pp. 91, 98) . Ocazia e oferita
de solidari/at"ea cu Dan Petrescu ill
suslioerea ne-alcgerii lui Ceau$escu
la Congresul al XIV-lea (p. 94).
Coosecio!ele alegerii fiicute sinl e­
vocale ill fmmoasele cuviote: "e ab­
solUI miounat sii te sim!i liber, sii nu
mai ai nici un fel de lant, nici ciilu~
la gurii" (p. \01) . Unncazii de Hc ri­
erea represiuoii: ill paragraful "ziua
cea mai luoga" oe e relatalii 0 in­
credibila ulmari.re a automlui de ca­
Ire uo securi SI (pp. \02-108), dar ~i 0
nouii descoperire ("oameoii sint, (0­
tu~i, mai buni ~i mai curajo~i decit
lrni imagioam eu", p. 109), ca ~i 0
revenire aSllpra me lodelor de repre­
siuoe ("«baie\ii» lucreaza proSI", un
capilol scris pc un 100 irooic ~i ama.r) .
SP nr. 34 / ianuarie 1996

Vom mai remarca fragmentul re­
feritor la legitimitate (un regim care
ajunge atit de depal1e in efectcle sale
asupra incon~tientului indivizilor _
inoculindu-te "senzalia cii ne urnlii­
resc mereu, ca ne suspecteaza fara
ritgaz. cit sint gala sa ne tulbure chiar
cele mai intitme momente" - nu are,
nu poate avea nici un fel de legiti­
mitate - p. 49), ca ~i cel c\espre man­
ifesta!ia din 14 decembrie de la Ia~i,
cu cueva zile inainte de rastumarea
regirnului totalitar. Nu putcm sa nu
mentioniim aici ~i un pasaj care iese
CU1l1va din cadrcle analizei mizeriei
comuniste, dar care, personal, mi se
pare cel mai intercsant din intreaga
carte: e yorba de rilldllFile (de la
pp. 88-89) despre onoare .
In anexe, un adeviirat dosar al 0­
pozi\iei ie~ene din nnii 1980: doua
procese-verbale de perchezilie la
domiciliul lui AI. CiHinescu, $i res­
pectiv Liviu Antonesei, un memoriu
adresat de L. Antonesei inspectom­
lui-~ef de interne al jude\ului Ia~i, un
all memoriu adresat de Mihai Dinu
Gheorghiu organiza!iei PCR din ju­
delul Ia~i, un scurt lext int itulat "Si­
tualia opozanlilor rolllani", dar care
nu are vreo referin!ii (autor, publicat
etc.), ~i, in fine, convorbirea purtata
de Dan Petrescu ~i Luca Pitu cu
N.C. Munteanu la "Europa Libera".
Dar textul domnului Antonesei e
mai mult deeR un document istoric.
Volumul e interesant pentm ca de­
scrie descoperirea libertatii nu in
spaliul penitenciar, a~a cwn se in­
timpla in memoriile unui Steinhardl
sau Noica, ci in mijlocul mizeriei
te opreli~tile pc care le-a intllnit, s-a
cotidiene nascute din "visul de aur al
instaurat in majoritatea larilor euro­
omenirii".
Cristian PREDA la, Anglia, Belgia ~i Spania), Eu­ de
.", Liviu Antonesei, JumaJ din anii
ciumei: 1987-1989. !ncercJrj de socioJo­
gie spontanif, Editura Polirom, Ia~i.
SP nr. 34 I ianuarie 1996
Carli
, si
, autori
• Anali tica dreptei
Apari!ia VOIUlllUlui de eseuri de­
spre dreapta ellfopeana sub cooroo­
narea lui Hans Rogger ~ i Eugen We­
ber' constituic un evenimenl deose­
bit pentru cititorul roman, care are
pentru prima oata prilejul de a se
infonna asupra !lnui subiect ana lizat
pina acum la noi doar din perspecti­
va istoriograiicii a propagandci ofi­
ciale comuni.~t e. Volumul ofera 0 per­
spectiva generala as upra tendin!elor
de dreapta ~ i de extrema dreaptii din
Europa in prima jumatate a secolu­
lui al XX-lea. Ca 0 dovada a inlcre­
sulill actual al subiectului, csenl lui
Eugen Weber referitor la dreapta fO­
miineasca a fost scpamt de volumul
colectiv ~i a aparut ~i la Editura Da­
cia din Cluj.
Publicala in 1965, la doua dece­
nii de la terminarea cclui de-al doi­
lea razboi lllondial, cartea constituie
un avertismenl adresat omenirii a­
supra pericoluJill fortelor extremiste.
In condiliile in car~ prabu~ irea ex­
tremisl1lUlui de stinga a lasat un gol
ideologic in Europa Centrala ~i de
Est, ceea ce ne expune la 0 posibilii
revigorare a fortelor de dreapta, in
contextul revirirnentnlui na!ionalis­
mului, volumul este extrem de actu­
al. Astazi se ~tie - sau ar trebui sa se
~tie - cii negarca democraliei, a plu­
ripartidismului in favoarea partidu­
lui lllic ~i a cUllull1i Conduciltorului,
au generat crime monstruoase (Ho­
locaustul ~i Gulagul), care au secerat
vielile a milioane de oameni.
Volumul este unul de sinteza cu
Pentru multe lali , primul razboi
privire la tema dreptei din p,rile Eu­
ropei, autolii alegind doar un numiir
de !iiri considerate reprezentative, a­
Partinind Europei Occidentale (Fian­
ropei Centrale (Ge1lllania, Italia, A­
ustria), ~i celei Rasiiritene (Dngaria,
Romania, Finlanda ~i Rusia) . Aces­
tor analize li se mai adauga introdu­
60
cerea lui Eugen Weber ~i refleqiile
finale ale lui Halls Rogger, care 0­
fera 0 imagine relevanta asupra fe­
nomenului studiat. ])e~i Sl: ofera 0
pcrspectiva cle anscunblu asupra e­
voluliei dreptei europene, lrehuie ce­
mcu'cata lipsa unor capitole referi­
toare la Portugalia lui Salazar, Polo­
nia lui Pilsudski sau Croa!ia usta5i­
lor lui Ante Pavlic, absen~e care nu
arec/eaza insii in mod deosebit COll­
figurafia si scopul declarat al carpi.
Dificultatea de a defini in mod
satistacator conceptu l de dreapta a
fOSI sunnontat de autori care, a~a
CUIll declara Hans Rogger: "Fara a
dori sa ne impun em opiniile ~i prefe­
rin!ele colaboratorilor no~tri, a tre­
buit sa adoptiim unele presupoziljj
spre a delimita sensul notiunii de
drcapta pentm scopul imediat ~i spe­
ram ca acestc presupozilii vor fi
considerate ca acceptabile. E le sint
uffilatoarele: ca dreapta este un fe­
nomen apanrt relativ recent (respec­
tiv aCllm 60-80 de ani); ca este un
fenomen specific etapei postliberale
(sau postdemocrate) ~i postindustri­
ale; cii tiind 0 rcaqic la liberalizarea
viepi politice, a fost mai violent ~i
mai radical dedt dorinla conservato­
rilor de a-~i menline privilegiile ~i
status quo-ul ~i s-a caracterizat prin
tendinla de a aborda probklllele po­
litice cu unele dintre metodelc ~i cai­
Ie (sau cu toate laolalta) ('onsacrate
de partidele de mas a ale democraliei
~i ale stingii, ca ~i cu metode lloi"
(p. 447). Ceea ce caracterizeaza nOliI
fenomen este violenfa, intransigenla,
extremismul, mobilizarea mase/or,
respingerea democra!iei libcrale ~i a
1l1mat lui 1918, sufocale de realiza­
mondial a reprezentat momentul de
modemitafii, totalitarismul, ceea ce
vine in contrast cu conservatorismul
clasic, defmit prin modera\ie, accep­
tarea compromlsului, respectul fafa
instilUfiile ~i valorile tradilionale,
teama fa\a de mase ~i implicarea lor
in politica.
Modul in care apare ~i se dez­
volta dreapta difera de la 0 tara la
aita, in funetie de condi\iile specifi­
ce. Partidele conscrvatoare semnifi­
cative sint cele de la extrelllitatea
continentului, din Anglia ~i din R u­
sia . In cele doua 1iiri, apari!ia unor
forte de extrema dreapta s-a dovedit
imposibila, in prima datorita faptu­
lui ca institufiile (parlamentul, parti­
de, monarhie) $-au dovcdit suficient
de eleastice pentru a absorbi ~ocllI
modemiziirii. In ace la~i timp, Anglia
a fost lara transformarilor graduule,
lipsite de mari prefaceri sociale ~ i e­
conom ice, capabilc sa genereze stiiri
revolulionare .
La celalall capat al contincntuJui,
in Rus ia, 1arismul s-a opus moder­
nizarii in viala politica ~i a unnarit
indeaproape model1lizarea econom.i­
ca. Structura sociala a R usiei a fa cut,
de asemenea, aproapc impos ibila
aparifia UlIei mi~ciiri de masii. la care
~e adauga imensitatea teritorilllui ~i
lips a mijloacelor de cOll1unicare care
sa favorizeze raspindirea ideilor (fie
liberale, fie conservatoare). "Acolo
unde lipseau maturitatea Angliei ~i
inapoierea Rusiei, acolo unde coex is­
ta cu mare gTculate vechiul ~i noul,
politica parlamentara ~i 0 structura
sociala paternalist a, 0 industrie mo­
dema ~i 0 agricult ura cvasi-feudalii,
a aparut dreapln, penlm a da raspun­
suri la problemeie pe care instilUfiile
~i procesele noi nu erau in stare sa Ie
rewlve, iar cele vechi nu Ie mai pu­
teau soluliona. " (p. 448).
Secolul al XIX-lea este pentru
Europa secolul modernizarii. Libe­
ralismul economic ~i politic, cn toa­
rile gencraljjlor anterioare, au fost
pene, detenninind dezvoltarea eco­
nomicii ~i sociala, formarea ~i dez­
voltarea clasei mijlocii. Dezvoltarea
industriala a insemnat, de asemenea,
~i fonnarea unei c1ase mnncitoare
putemice ~i mflorirea partidelor so­
cialiste ca reprezentate ale ei. Intro­
ducerea votului universal, dupa pri­
mul razboi mondial, a adus in via1a
Carti
, si
, autori
politicii unele elemente marginale ale
societa~ii, elemente ce vor constitui
materia primii a partidelor de dreap­
ta ~i de extrema dreapta. Solutia a­
leasa de accste parlide a fost, in ge­
neral, denun\a'rea democra!ici parla­
mentare ~i siluarea lor dcasupra par­
tide/or politice, sub f01Ula de ligi sau
mi~ciiri .
Lipsa unei ideologii a fost comu­
na tuturor m i ~carilor extremiste ~i a
fost snmlOntata prin apelul la natio­
nalism. Mussolini declara, la 4 oc­
tOlllbrie 1922, in Popola d'!talia :
"Democra\ii de la II Mondo doresc
sa ne cnnoasca programul? Progra­
mul este sa Ie rupem oasele demo­
cralilor de la 11 Moudo. ~ i cu cit mai
mult, cu alit mai bine". Singura mj~ ­
care de dreapta eu 0 ideologic coe­
renta a f06t A clion Fnwfaise care,
prin persoana lui Charles Maurras, a
exercitat 0 infiuen!a cnonn a aSu pra
dreptei europene. ill specia l ill Ii'lri ca
Belgia, Spania, Italia.
Mislica a jucat ~i ea un rol in­
semnal in cadml mi ~ cit rilor extre­
llliste: fascismul, karelianismul din
Finlanda, ungarismul lui Szalasi sau
legionarisll1ul din Romania au facu t
ape I la religie. Inclusiv naliunea a
dobindil 0 natura mistica; ea este 0
realitate COnCrela, in fala careia indi­
vidul nu reprezinta nici 0 importan­
ta. Individul capata senmifica\ie doar
prin intennediul naliunii, ca parte a
ei. Critica se indrcapta Illlpotriva Ii­
bcralismului care cxalta individul,
ducind astfel la atomizarca societa!ii
~i la pieroerea foI1ei Naliuni i
infiiptuire a clezideratelor de unitate
nafionalii. a statelor in centrul ~i estul
Europei, aDate sub domina\ia unor
imperii Illultinaponale. Unele state
au ie~it invingiitoare din acest raz­
boi, ~i acesla este ~i cazul Romaillei,
pentru altele (Finlanda sau Ungaria,
de exemplu) el a fost un qec . Aceste
61
lari au e~uat in unirea in cadml gra­
nilelor nalionale a tUluror teritoriilor
pe care Ie revendicau, ceca ce a dus
la un sentiment de fmslrare din par­
tea populaliei ~i a adus partidelor de
dreapta un important capital politic.
Partidele de dreapta au pus acest e­
~ec pe seama incompeten!ei politi­
cienilor.
Indiferent de lara in care au apa­
rut, drcapta ~i extrema dreapta au
constituit raspunsuri specifice la a­
numite circwnstanle istorice: in Ita­
lia se na~le dezamagirea italienilor falii
de dorinla lor de a deveni 0 putere
europeana; in Fran~a, nemul!Umirea
fala de coruPlia Republicii a III-a; in
Anglia, Rusia sau Gemlania, din de­
ficienlele statului sau imperiului.
Eseul lui Eugen W eber despre
dreapta romaneasca este bine docu­
mentat ~i ne ofera 0 sinteza pertinen­
ta a evenimentelor din perioada in­
tcrbelica din Romania, evenimente
legate de Mi~carea legionara ~i de
persoana lui Comeliu Zelea-Codrea­
nn . Dreapta romaneasca a avul unele
elemente specifice, care 0 deosebesc
de celelalte mi~ciiri din Europa ace­
lei pcrioade.
Romania a cunoscut, lncepind cu
1829 (Tratatnl de la Adrianopol), un
continnu proces de modernizare ~i
dezvoltare eeonomic1i. Un secol de
impliniri istorice - incepind cu Uill­
rea din 1859 a Principate/or, conti­
nuind cu dobindirea independentei
~i proclamarea Regatului - a culmi­
nat cu unirea din 1918 ~i formarea
Romaniei Mari. Gcncraliile care au
puse in fafa a doua probleme majore:
una politicii, care viza schimbarea
naturii sistemului politic, considerat
ca 0 imitatie a fonnelor occidentale,
~i una culturala (ambilia ca Romania
Mare sa joace un rol muit mai impor­
tant in civiliza(ia europeana). Cu toa­
te aceste realiziiri, Romania a ramas
SP nr. 34 I ianuarie 1996

In continuare 0 Tara agrara (80% din
popula!ia larii erau !Mani) cu lln ni­
ve! de viali'[ sciizut. Chiar ~i ill 1938,
atunci cilld Romania a at ins cel mai
illalt nivel de dezvoltare, 0 parte din
popula!ia !iirii se confrunla cu boli
(pelagra, sifilisul), mOl1alitate infan­
tila ~i cu 0 rali'i mare de analfabep.
Generalia lui lomeliu Zelea-Co­
dreaDll ~i a colaboratorilor srli a fost
prea tillara pcntlU a lupta m razboi,
ceea ce a detenninat un sentiment de
frustrare al acestei generalii ~i un con­
tliet cu vechea gencra.lie. Mi~carea
lcgioanra a alras in special tineretul,
patrunzilld Cll precadcre ill mediile
snl(lcnlc~ti, dar l11ai ales In cele li­
ceale. Abilitatea Mi~ciirii a conslat ill
resuscitarca frustrarilor ce decurgeau
din problemele Cll care se confll.ln­
lau romiinii In acel moment ~i din
prejlldcciilile mo~tenile: ura fala de
evrei (vazuli ca simbol al l11ercanti­
Iismului, come'1ului, exploatfuii), fri­
ca fa\a de comunism (pericolul per­
manent reprezentat, la adresa Romfi­
niei, de existenla statului sovietic),
echivalarea politicianismului (semn
al parvenirii clasei politice ~i de de­
gradare morala) cu democratia care,
pretindeau legionarii ~i intelec!ualii
de extrema drcaptii, favLllizcaza lup­
ta intre partide ~i dezbina na\iunea.
Dqi Mi~carea pretindea cii se
menline m limitele legalitii!ii, inccr­
clnd 0 schimbare din inlerior, legio­
narii au fost cei cru·c au introdus In si~­
temul politic romanesc lerorisl11ul, a­
sasinilld 0 serie de personalitii\i poli­
tice ~i cllllllrale (l.G. Duca, A. Cali­
nescu, N Iorga, V. Madgearu). De
asemenea, guvernaJ·ea legionara a
IDscmnat 0 lunga serie de abuZlIri In­
dreptate asupra evreilor. Perioada de
ciuci luni, Cit a durat statui nalional­
legionar, a marcat installrarea arbi­
lraJ·iulu; ill viala politica romfuJeas­
dI . Legisla\ia anticvrciascii, elabora­
ta Incepmd Cll guvemul Goga, este
exlrel11 de dura ~i a fost pastrata pilla
SP nr. 34 / ianuarie 1996
C;Jrli
, si, alltori
Carli
, si
'
mllori
inleleclualilor refomli~ti din Chiua ci~tigator al Prellliului Nohel pentnl !a-violcn!ii); de allfel, unnl dintre l11ultiplicate prin alte rilzboaie".
la sfir~itul razboiului. Raoiicinile an­
(... ), a inspiral l11ullc r[lspunslIri din Ii/iea, lIya Prigogine. Priguginc sus­ mOllo-urik VOllllllUlui e cdebra ma­ Cauza acestui fenomen reiese din
lisemitismului sillt mai vechi In Ro­
rilldurile cililorilor condueilld, print­ line C<1 vedlca noastrii ordine (Iarg ximii a lui Fr. Bacon, "Cunoa,')terea teza ciirlii: "modlll m care ne raz­
mania, indeosebi In Moldova, insa
rc allele, la noi prod lise, companii, acccptatii ll1 dotncnilll hiologiei ~i al In sine lnseul1lllii pulerc". boim retlecta modul de a ne Uiuri a­
primele f0I111e an fost lipsite de a­
si.111fonii ~i ciliar selilpluri" De a\t­ chimici) cste rl'lativ depii~itii, lre­ Anal.il'lTl.d .caderea cOl11unisl11u­ vUlia - iar l1lodulln cme ne anti-raz­
grcsivitate (M . Eminescll, N lorga,
td, centrlll idealie al lutmor acestor hllind .,ii wtrodllcclll in caleul - m lui, caU/H act'stui evenimcnt, Tomer hoim trebuie sii reflecte morlul de a
A.C. Cuza). Evreii all rcprezcnlal , ill
lucrari' este AI '[rcikil Val. rcprc/cll!i1rilc Illl;tstr<? - .~i posihilita­ ne .~pune:"Socialismul s-([ cioenit Cll ne razhoi " . Tortler descopera 0 le­
toatil perioada interhelicii, 0 patura
bine instrllit~l - majorilatea erau me­
o nUlla civiliza!ic aparc lovin­ tea bazartililui (derivata din princi­ viitorlll", cu sisremul de crcm'e a bo­ galura intre dezvoltarea econolllica
du-se de cca acrualii. De cd Automl pilll fiLie al cnlfOpiei), de aici rezlll­ galiei din AI Treilc;i VaL Noua civi­ ~i evolulia strategiilor de riizboi a­
dici, aVQca!i, fllnqionmi -, iar rea­
ne raspunde d "nil11eni lilt ~tie", tlnd tC:J ria " ordinii din haos" SClll a lizalie it ~; uhlllinnt ~i alte lrei plincte vel1izilld tototdata asupra faptului cii
liziirile lor socialc erall considerale
dcuarecc 0 illtrcharc de fclul "Care "ordioii din l1uctllalie". Fizicianul fllt1C ale sucj;lliSJl111lui: proprietatea modul de a gIndi pacea a riiI11as ill
de catre advcrsarii lor drept avantaje
eSle eallza calui dc-allrcilea val?" s­ I~i sus!inuse leoria prin analogie Cll COIl1UI1:i, pla1! iricctrca cenlralizalii ~i UnDa felului ill care sillt pregatite
economice ~i soeiale.
ar pUlea sa fic 0 I:nlrebare, ce tiDe de fOlTIlarea nll1~uroaielor de tennite: a­ accelllul llhlw r p us p'~ faCIOfUll1lale­ riizboaiele cclui de-AI Treilea Val.
eu toate lipsurile ei, Romania in­
"menlalitalea celui de-al doilea val". dira faptlll ca ceca ce la mceplll pare rial. Re/llllliJl(ilH;i c:xplica!iilc rde­ De~i face 0 cercelare prin istoria
terhclidi a fost lin stat democratic.
E~ecul modemiziirii illccpllta In se­
Din explicapile autoll.tlui, vedem cii o activilatc aleatoare , dczordonata, ritoarc la co lapslli cUl11unisllllllui , riizhoaielor (cu rcferinle la Sun-Tzu,
instmmentarul metodologic ~i epis­ entropica, duce la structuri c0111ple­ alltorul a J i nll~: " Marx, aq.wmcntlnrl Alcx;mdru Macedon sau Napoleon
collli al XIX-lea a detenninal grave
remologic pe care II avel11 m acest xc ~i ordonale, aeest salt fiind IX)si­ Bonaparte), autorul nu repel it ace­
tulburari sociale ~i politice, degraoa­ pcnl fU prim a! ul b<i/.ci w .!terialc, II
momenl la dispozi!ie penll1l a detec­ bil prin ha/ard. lar Tomer ne spline. mturcea pc d,y, pe I k gl'!. MarL'a iro­ ea~i metoda ~i ill domeniul irenolo­
rea vielii economice ~i democrat ice
ta noua civiliza!ie ce apare, ar putea In sprijinul tcoriei sale: "constatarea gic. Deoru'ece, analizind orice istorie
~i descompunerea sistemuilli politiC nic a isloriei de ali cstc d nOlll sis­
fi depa~il, apar!inilld felului de a este valabila pcscmnc nu numai pcn­
tem de crean' ;1 uvu!iei , la rlndul situ, a diploma\iei se poate u~or des co­
rol11anesc. trll reac)iilc chimjce, ci ~i pentru .,'11­ peri faptul cii "anti-ra/hniul" a ra­
pune problemelc caracterist ice celui il mtnare e pc l!US pe Marx . SHlI, mai
de-al doilea va\. eu toate acestea, ill lui de la civiliza!ie ccilli dc-AI Doi­ mas la aceeasi metoda - lralailli de
Sergiu ,TARA toate Incrarile sale ToWer illceardi lea Valla civilizalia celui de-AI l'rei­
exact spu.,. Ii cul eii ~ i pc Marx ~i pc
Hegel pc 0 I;:I mii.", pace .5i/sill/ priclenie - incil diu Pli­
sa ne arate di asistam la na~lcrea lea Val". A~adar, printr-ull inter(:­ l11ul Val (ma refer la de.,coperirile
C are e ~!e lllSa id cea dcspre "isto­
* Eugcn Wchcr. Drcapra romaneas­ unei noi civiliza!ii, incerclDd totoda­ sant anilicill de glndire, autorul cri­ arheologice ce-au scos la lumina pri­
ca, ClUJ, EdilUl'a Dacia, 1995 (prd"a\a tii sa-i delimilczc contururi\e . Ne-run rica vecbile pattemuri, nOnDe ~i pro­
ric" a lui T omer, aVlno in vedere di
Imll tratal de pace din istorie rlatilld
Achim Mihu) (coria lui pOrJl e,~ le cle la 0 abordarc
\-lans Roger. Eu!!cn W<!bcr, Dreap/a putea deei illlreba, cn legitimitate, eeduri, ca impirate din mecanicii, Inca din 1296 I.ClI., incheial mtre
globalii ,I C'volu!iei civilizH! iei romfi­
e;uropcanii - profiJ is/llJk, Bucun;~li, care a fosi inslnunentarull11e!odolo­ propun'ind 0 noua teorie (citqte regele hitlirilor, llattll~ill al II-lea ~i
ne~ti . VaJ nr ilc'! Riispullsul 11 giisim
Edilura Mi.rlClva, 1995. gic ulililal de aulor In demersul sau practopie) ~i civiliza!ie, al eilrei mo­ Rams(;s al Ill-lea, faraonul Egiptll­
tot In "!Jl·c nqa .. " la Powershifl:
~i care, dnpa cum se poale vedea, I-a del este luat lot din ri/idi (I). lui), metoda rama sa aclllalii ~i Cll pu­
Intr-o alia lunare, Powershift­ "Aecelerare a istoriei aouce conse­
condus la concluzii atll de intere­ line ~anse, cred eu, de a fi modifi­
• Valuri sanle? Raspunsul la lntrebare II PlIlerea in misenrc, Tomer snslinc cin!cle sale proprii, independentc de
catii de Al Treilea Val.
di illcheierea Riizbuiullli Rece ~i ne­ direqiile propriu-zise ale schimbii­
In conclllzie, indifcrent daea DC
de futurologie gasim 101 ill "Prdala ." la Power­
utralizarea vechii bipolaJitali Est-Vest rii. Sil1lpla cre~tere de vitezii a evc­
atlam la inceputlll "istorie ol1lului"
shift: "lOate cfu1ile au la origine DO­
nimcntclor ~i a timpilor de reaqie I)i
CUMENTARE.\, CFR CETAREr\ ~! REPUR­ a adus profunde transfonllari con­ sal! la "sfir~itul lstoriei", modul ill
Cu dOllii lucriiri aparute illainte produce propriile efecle ... ". A~adar,
'L\JUL, din numeroase dOl11cnii dis­ ceplllilli de putere. Asistal1l , 0 data care ne prezentitln pllnetul de vedere
de 1989 (.~oClll vii/ofL//ui ~i AI 'frei­ in vizillnea alltorului, cresterea de
lea ViiI), trei dupa '89 (Powersbil1 ­ parale ~i mllite lari diferite". Prin m­ Cll intrarea ill al treilea val, la lrans­ va lasa de dorir atunci cmel cl nu va
fermi de plltere ~i la illsii~i schil11ha­ vileza a evenimcntclor duce la ac­
Pllterea in mi.~·C[/rc, A erea 0 llOLla ci­
mare, vedel11 di ~i autorul, In analiza fi sus!inut de 0 mgumenlalie rigll­
rea esenlei pllterii: "un powershift celcrarca isloliei . Asta dacil noi (;Qn­
sa, a folosit l11etode (sociologice) ca­ roasa ~i aceasta mai ales alunci clnd
vi/izaf ie , Rfizboi .,i ani i-razbOl) , alLe­ sideriiI11 ea istoria este <loar 0 simplii
raclerislice cclui de-"AI doilca val". IlU se rezuma doar la transfcrul pu­ ipolel.cle Doastrc se situcazii undeva
le patru ill cms de apari{ie, 0 vizitflla desUi~urm·e de cvcnimente.
In allreilea val, auloll.tl ne spune terii. 0 transfonnii". A~adar, plin illtre interesant ~i .~ocant.
Bucure~ti concretizata ~i printr-o In­ lJllima lucrare recenzatii aici ne
cii "nimic nu va rfullme nesehim­ tenninarea Razhoiullli Rece, lumea
tlIuire "Ia v'irf' cn pre~edintelc I. I1i­ plascazii IUlr-lln "cirnp fierhinte" al
hat", deci 0 civiJizalie cu IOlul dife­ a intrat Intr-un dezechilibru, plltlnd sa Sebastian HULUBAN
escu, putem spune ca Alvin Tomer isloriei omc:nirii, ~i anllme razboiul.
rita de cea de acum, In cru·e va fi ne­ aparii 10 unna vidului de pulere ere at
este unul dintre cei mai cunosculi
voie ~i de 0 "politicii a viitorului". noi rea~eziiri, alian\e ~i contlicte ne­ Voillmlli prcia 0 parte din ideile an­
* Alvin Toffler, AI Treilca Val, Editma
autori americani din peisajul editori­ terioarc (cum ar fi ciocnirea valuri­
Pentru a ne fonna asttd 0 imagine a~tcptate: transfcnrl pllierii. Toto­ Polirieii, Bucurc~li, 1982.
al romanesc. Popularilalea aUlornllli
mai clara despre IUl11ea celui de-al data, prin inrrarea m civiliza\ia noua lor, powershift-ul) dar, cle aceastii Alvin Toffler. Powershift - Puterca in
este mai mare ill a. Ite phi dcclt ill miscarc, ",d. Antcr, Bucuresri, 1995,
treilea val, autorul folosqte un (superinfonnatizatii) apare ~i 0 fIans­ data, perspcctivele de viitor devin
SUA, ciici, dllpa cum insu~i autoll.ll traducerc de Mihnca ColullIbeanu .
exemplu din ·'lu.l11ea" fIzicii cuantice formare a esenfci plllerii (cunoa~­ sumbre: "sc pare ca ne illdreptiil1l
Alvin Tofflel', Razboi si anti-razboi,
ne spune ill " Pret"a\a de ordin per­
, ~i a biochimici. Exemplul de la care terea, infonna!ia In detrimentul fac­ spre lin nOll ev illiunecat, dc urii tri­ Editura Anter, Bucurc~ti, lraduccrc de
sonal" la Powershift, lucrarea AI
pome~te este teoria unui fizician, torului bogiilie ~i a factorului for­ balil, pllstiire planetara ~i razboaie Mihnea Columbeallu.
Treilea Veil "a reprezentat «biblia»
63 SP nr. 34 / ianuarie 1996
62
I
 Semnale COJllents
MIRCEA ELIADE filosofic ~i contextul politic, ogllllda psihanalizei, mInuira
cunoscute escu.ri bngsollien,,: 2 . FrJi{(Jriill Stelian Tiinase Again About Elites (I)
Na~teri
mistice natura lilosofiei raportmdu-ne chiar de Freud. Cele "doua
Intuipa filosofica, In!mduct:n.:a
EdituraHumanitas 1995,Bucwe~ti, la Atena lui Platon ~i demo­ psihanalize" ne dezviiluie fap­ 4 . 1995 Liana Ionescu Tue ROlllani;U] PMliament
in metafi/.icii, Posibilul ,~i rt.a­
pag. 223, lei 4.900. cra!iile modeme. Lupta dar ~i tul ca e'Veninl elite Ie din cea mai
lul, Percepfia schimbiirii, car­
complicitatea filosofiei cu di­ tinlpurie copilarie au 0 inlpor­ 7. Sabina Fati A Preelecloral year at Corro ceni
Dupa cum declara Insu~i auto­ tea aduce In atenpa cit iI oru lu i
feritele tipuri de cenzurii au tan~ii decisiva pentru mtregul
ml , cartea se adrcseazii orica­ roman, 0 abordare (lri~inala J II. Eugen Cojocariu Tile Trade lJ nio n - a poor year
mutat ~i mura cu necesitate re­ destin al omului, iar esenfa
rui citiotor nespecializat inte­ perele lumii. proh le rnci tiJnpulu i .~ i 11 ,lumlei
nev roze i 0 rcprc/'il!la COllSlrm­
resat de istoria spiritualii a u­ prin C3re BergsOll a dL:scilis 16. Dumitru Sandu Regi onal Identit ies
gerea de a adapta compolta­
manitii~ii. Lucrarea oferii 0 de­ noi ppsihilita!i cie illvcsligare
rnente neplacut.:, absurde, con­
scriere a fenomenului complex VIRGIL IERUNCA f"i1os (,t"icii. 21. Mircea Riicca n u Cll1e Roman.i;U1-AmericiU1 Relations
trare propriei voin!e .
al ini(ierii, In liniile esenliale.
SemnuJ mil-iilii Conlionted with a New Era
Principalele capito le se n:f.:ra
Editwa Humanitns, BlICI Jl C~l i,
la: mistere iniliatice In religiilt .JAMES D, GWA RTNEY,
1995, pag. 35 1. MONI CA LOVINESCU 24 . Andrei Mocea r ov An Ovelview of tile NIS
primitive, mcerciiri iniliatice, RI f'I-IARD L. STROUP
rituri tribale $i culte secrete, i­ PraguJ. Ul1de Scurfc V
Dilltr-o fidelitate fala de ne­ Edilurn Hum lUllta s, Bl.Iclllqli, Economic ~i prosperitale 30. Mihail Dobre Thi.: JllgOSlav Ciisis: the Regining of the End
nitieri individuale ~i. socicl.ali
uitare, Virgil Ierunca a ..lles d­ 1995, [Jag. ~ 69. Eclitilin ;\IUiII' , Bucure.~ti, 1995,
secrete, inifieri eroice, inilieri 35. Interview Gale Stokes in dialogue NA'J()'s tx1t:nsion - An Instrument for
teva momente din cullUm ~i pag. 120, lei J 000.
~amanice, teme ini!iatic(: III
arta lloastra, pUlllnd accent pc In volumul de fara (19Rg-19R~)),
marile religii. witb Stelian Tanase Democralization
ceea ce autorul numeste " mar­ ".Jumalul indirect", a fost du­ Luerarea celor doi proftsori a­
Iuiperea se ana in miezul ori­
ginalizarea rodnicii". Intr-un blat si de un jUlllal dirccl. C u rnericani I~i propune sa ofere, 38. J)cfJflles
ciirei exisLente autenticc. In­ Aurelian Craiutu "Inescapable Liberalism"
regim tOLalitar, centru 1 este bineculloscuta-i profunzime, CIt mai accesihil cu putinrii, c!­
tr-o lume incertii si desacrali­
monopolul wlei ortodoxii inl­ Monica LovillCSCU ne n:actua­ teva din teoriik pc care econo­ 41. Adrian Martno The Problems of Romanian Poli!ology
zata, re-valorizarea iniperii este
placabile (implacabilul violen­ lizeaza fenolllenul solidarita!ii mia Ie oferii cu privire la vii­
o necesitate, pentru di doar ea
lei al prostiei. rusinii ~i urn ili­ scriilorice ~ t i, ret1ectat cu obse­ tor. Autorii atrag alcll!ia asu­ 46. The Anatomy o[Comnlllnism Document Tbe Case Vasile Luca
confera morp.i 0 func~ie pozi­
rii). Cei care au ales margina­ sia prudtn! e i, receptivitatea pra raporturilor Intrc vialJ po_
tiva: aceea de a pregiiti noua
lizarea au constituit 0 comuni­ rnaxinlii a Occidentului, lnain­
litica democ.raticii si activita­ 51 . Up-to-Date Virginia GhiFi Tbe Congress of tile NPPCD
na~tere spiritualii, accesul la
tate a onoarei. Sintaxa elicil a te de irnplozia comunisrnului
un mod de a fi nesupus acliu­ tea economica, avcn izlnd asu­
marginalizarilor este responsa­ ~i apatia acestuia dupa 1989.
53 . Ralu Filip Assumptions concerning
nii devastatoare a timpului. pra consecin!elor analfabetis­
bilitatea falii de ei ~i farii de Autoarea cOl1sideril Apusul
mului economic. "The Miigureanu Case"
eeilalp, voinra de a "transfor- capabil sii fad far-a convulsi­

rna 0 societate de inseete lJl- ilor din Est, atl! din pUIICt de

ANDREI CORNEA
tr-una de persoane".
Platon. Filosofie ~i cenzura
Editl.lJlI Humanitas, BUCUIe~ti 1995,
pag. 223, lei 5.900.
Exemplar prin modu! de co-
municare a ideilor, Andrei
Cornea Ii "mva~a pe al~ii ~tiin-
(a pe care 0 are".
Autorul pove~te~te ~i filoso-
feaza, cornw1icii .~i convinge. crare valoroasa de psihanali zlL
Cenzura este una dintre cele
mai durabile institu[ii omene~-
ti. Cartea de fala ne ajura sa
Inlelegem mai profWld cenzu-
ra, relativa ei fecunditate, in-
terdicpa, interdic!ia ~i permisi-
vitatea, frica persecu!iei, dar ~i
filosofia ~i literatura, discu.rsul
55. Books and Authors Dan Pavel Vladimir Tismiincanu, Irepetahilul lIew i ;
vedere ideologic ~i politic, cit SFINTUL AUGUSTIN
~i economic. F;wto/llil lui Ghcorp.lJiu-Dej
Acest "Godot mercu a~teptat", De magistro - Despre 111­
SIGMUND FREUD rnercu nesosind, Occidentul, a va.!a.tor 58. Cristian Prl'da I.iviu Autones(;i, .rumal dill illlji
Doua Psihanalize - Omul redevenit dupa 1989 acela~i Ia~i, Institutul Ewopean,
cu lupi; Cazul pre$edinteJui protagonist al absenrei vino- Coleqia Mylh os el rCligio, 1995, ciumei: ] 987-1989. illcerciiri
Editura Trei, Bucure~ti 1995, vate. pag. 264, lei 3.927.
pag. 363, lei 8.500. de sociologie .~ponlana
Excelenta Iraducere a lui Eu­
60. Sergiu 'prii Eugen Weber, Dreapta mmfineasca,
Editu.ra Trei ne oferi! 0 alta lu- HENRI BERGSON gen Munteanu, prezinta 1ntr-o
Gindirea ill miscare edi(ie bilingvii - latina ~i 1"0­ Hans Rog er, Eugen Weber, DrciJpta
Parcu.rgmd cartea de fatii, citi- Editu.ra Polirom, I~i, 1995, Co­ mana - una dinoperele de ma­
torul roman are pentru prinla lec~a PlLual, pag. 288, lei 5.600. turitate ale Sf. Augustin, ulti­ curopcana - proDl istoric
data posibilitatea de a vedea a- ma dintre lucri!rilc redactate
ceea~i viara - cea a "Omului Subintitulata Eseuri $i confe­ integral sub forma de dialog. 62. Sebastian Iluiulian Alvin Toffler, Al Treilea Val, Power
cu lupi", pacient a car-ui istorie rin,te, cartea fIlozofului fran­ A vern de-a face cu 0 intere­
s-a impletit eel mai mult cu is- cez a influen(at In mod sinl!i­ sbin. Rii7boi .?i antiriizhoi
santa abordare a posibilitatii
toria psihanalizei - ref1ectata tor gmdirea secolului XX. de a educa ~i a rolului pe care
in povestirea pacientului ~i In Cuprinzmd citeva din cele mai 64. Books Review
II are magistrulirI cunoa~tere.

SP nr. 33/ 1995 64