4

teren prestigiului său au contribuit, fără

LIBERT A TE Şl DEMOCRAŢIE
Nu ştiu ciţi dintre telcspcctatori au
avut ocazia să participe personal, între
cclfi două războaie, la dezbaterile paria- . Cerem şcolii să facă educaţie?!' Cu ase-'
montare. însă, dintre cei pc care i-am
văzut vineri noaptea pe micile ecrane
— sînt sigur că foarte puţini. Majorita­
tea au transferat în clădirea Parlamen­
tului sistemul ciorovăielilor suporterilor
echipelor de .fotbal, care discutănu des­
pre sport, ci despre aranjamente.' Cu
deosebirea - că «microbiştii'* discută des­
pre-avantajele altora (ale jucătorilor,
antrenorilor, conducătorilor de clilb etc.),
în timp ce domnii viftori parlamentari
se arătau grozav dc interesaţi de pro­
priile interese. Cum bine zicea ministrul
culturii, d-1 Pleşu: unii au. poftă dc so­
luţii pentru ţară, alţii de politică. Dc
tot meschină a apărut tîrguiala în legă­
tură, cu poziţia organizaţiilor minorităţi­
lor naţioifale — provocată, clar, ; după
cum s-a văzut, din ideea dorinţă a înde­
părtării Consiliului Frontului d c . la pu­
terea de. stat. Jalnice, meschine tîrgu-
; ieli. -N o ro c 'câ nu toţi tineri» sc Vor fi
uitat Ia televizor pînă'tîrziu în noapte.
menea exemple se poate contracara ori­
ce efort educativ, orice strădanie d e a - i
învăţa pe tineri buna cuviinţă, discuţia
politicoasă, respectul pentru opinia ce­
luilalt ş.a.m.d.
E adevărat, Consiliul F.S.N., datorită
deewstclor-legi , pe carc le-a emis pînă
acum pentru stabilizarea vieţii economi­
ce şi sociale, sc bucură de prestigiu. Ne
place,' nu ne place, s-a constituit în fo ­
cul Revoluţiei şi reprezintă — în noua
formulă — o mare varietate dc orientări
şi, mai ales, strădania unor oameni cc
se vor independenţi, pentru a contribui
(a stabilitatea statului. Că rezultatele
sale se v^r transforma în capital clccto •
ral .pentru mişcarea politică F.S.N. este
inevitabil: mulţi oameni nu vor face
deosebirea între puterea dc stat fără sta­
tut politic şi noul Front, organizaţie po­
litică cu program specific. D ar.la eveş-,.
voie, şi cei care au degradat dezbaterile
dc vineri scara. E adevărat, noua gafă
a ' Consiliului. F.S.N. 'acordarea inte­
grală a salariilor p c. ianuarie, după ce
promisese că de acum încolo se va. plăti
după muncă — a produs supărări în rîn-
dul celor harnici, care şi-au depăşit-nor­
mele. Altfel spus, mişcarea .poiitică a
F.S.N. .riscă de acum să-şi găsească sim­
patizanţi mai ales în rîndul celor cărora
p u .ic prea place munca. Ne amintim
din ce categorii soeio-morale s-a compus
prima garnitură de comunişti . postbe­
l i c i . . . Oricum, nu este-exclus ca şi li­
nii din cei carc înclinau .Spre partidele
„istorico^ să-şi revadă părerile, eventual
să încline spre partidele'dc centru, mai
temperate şi — atenţie! — apropiate de
programul F.S.N. v
Pînă atunci, să reţinem că vineri sea­
ra am văzut la televizor,prea multă ..li­
bertate" şi prea puţină democraţie, adi­
că prea puţină preocupare pentru inte­
resele reale alo ţării în acest moment. Fie de „Stînga", fie de „Dreapta", tot pen-
^ tru . . ! strînsf este făcut '.
• iiic CALIAN Desen de Dorian BUZAN

EXPRESIE A OPINIEI
PUBLICE DIN JUDEJUL
CLUJ
ANUL II, Nit. 43
DUMINICA
11 FEBRUARIE 1990
4 PAGINI 50 BANI

- „Sanex**. O fabrică unde prerogativelor Unei condu­ intervine mereu în discu­ se impună pe piaţă-în faţă
se produc plăci de faianţă,
şi gresie şi care este fur­
nizorul cel mai mare de 9-
ceri azi stabilizată prenurn
şi în păstrarea în linii
mari a structurii organiza- _
Pt FĂGAŞUL 'MUNCII C0NSI8UCT1VE ţii şi indică pe loc soluţii-' viitoarei concurenţe.
■le ce' se impun. La între­ ' Se avansează şi o cale
barea asupra modului .cum proprie de posibilă priva­
bi.ecte sanitare de porţelan torice a ■fabricii. curate din import. Urmă­ tură cu aprovizionarea de vor .fi desfăcute produsele tizare a fabricii: să se men­
din România, —^ toate pro­ Ce. eâte efectiv de făcut, rind această ideie ing. Ser- şamotă de la Albă Iulia şi către populaţie dînsul ' Co­ ţină — după dorinţă — su­
duse mult c'erute pe piaţă s-a stabilit imediat prin- giu Gligor se , pronunţă de steatit din import. - La munică demersurile ce se mele de părţi sociale de­
atît în ţară cît şi peste ho­ tr-un dialog al reprezen­ pentru reorganizarea acti­ cuptoare fiind flux conţi­ fac pentru preluarea .de puse îri. trecut ca un -nu­
tare. S a n e x — 2.500 de lu­ tanţilor lucrătorilor eu di­ vităţii sectorului' mecanic, nu, Păuşan Emil se intere­ către fabrică a fostului ma­ cleu de capital pentru o
crători . care îşi asigură recţiunea. gînd la care aderă şi Vo- sează de modul de retri- gazin de prezentare a pro- . viitoare societate pe ( ac­
prin munca prestată aici Ânalizîndu-se stadiul rea-, iosu Gheorghe soliciiînd o : buire a- -muncii c e . se va duselor proprii, iar în ceea ţiuni unde în. acest fel ar
pîinea cea de toate zilele lizărilor- de. producţie, au delimitare mai strictă : a presta în zilele 'de dumini- ce priveşte exportul men­ avea prioritate chiar- cei
, ş i . în faţa «cărora, ca şi în ieşit la iveală unele rămî- -ţ sferelor de activitate a I că şi s ă rb ă to ri & aduce în ţionează dorinţa că în vii­ mai în drept, coi din fa­
faţa întregului popor . stă neri în urmă la fabricarea ’ mecanicilor pe. specific: de discuţie obligativitatea res­ tor această activitate sase" brică.! Departe de a fi res­
acum deschis un drum plăcilor de faianţă, cateta.' întreţinere,. reparaţii capi­ pectării şi pe mai departe, - faeă direct"de către fabri- pinsă ideea generează. în­
noii. ' ' 'r' principală fiind funcţiona­ tale şi investiţii. Cîmpean a regulamentului de ordi­ că, -fără alţi intermediari. trebări -asupra căilor lega­
După revoluţie, au fo s t rea defectuoasă 'a preselor. Vasile - pune în , discuţie ne interioară, şi a prevede- : Perspectivele unităţii sînt le pe care acele părţi bă­
Şi haîci, unele semne de:, în­ -Aşteîean Nechita ^i -Siladi- : competenţă unor meseriaşi- -rilor—decretului4400 - -c a r e •d e asemenea prezentate din neşti depuse se vor putea
trebare, 2. unele incertitu­ Ioan de la sectorul meca- ‘ angajaţi cîte odată pe bază pînă la apariţia unei noi ptinctul de vedere al di- ' majora în viitor.
dini. Organele Frontului nic au arătat greutăţile c e . de nepotism, iar Olteanu legislaţii a muncii ce va fi Gînduri constructive. Cei
-Unităţii. Socialiste alese şi s e ; ivesc la bună întreţine­ Remus opiniază că^şi din- adoptată de noile sindicate, ’r ectorulul-economist: şă nu de la „Sanex" aspiră la o
apoi sindicatele libere au- re a acestor utilaje,' lucrări trei cei „cu măpa“ a venit libere* trebuie să - asigure , se' risipească nim ic ' din activitate productivă com ­
acţionaţi însă în profunzi­ ce trebuiesc efectuate în timpul ca-unii să treacă la cadrul disciplinar în. care ceea ce este a fabricii, să petenta cu rezultate pe mă­
me sondînd opiniile tutu-’ paralel cu realizarea unor m linca direct productivă.. să se desfăşoare -activita­ se depună strădanii p en tru . sură şi cu. beneficii pentru,
f o c iar opţiunile fiecăruia, prese noi, asimilate la ,,Sa-^ . Leva Smaranda de la tea productivă. • toţi ş i...pentru fiecare. Spor
adunate, şi-au găsit con­ : nex" şi'ca re în vjitor nu ; secţia .refractare trage un : Directorul întreprinderii, • a produce mărfuri ieftirib la muncă! ,
cretizarea în recunoaşterea vor mai trebui să fie pro- ■semnal de alarmă în legă­ domnul Corhuţ Dumitru şi de bună calitate care să - ■ - ' E. M.

Dej, întreprinderea meca- ’

mintul Seral şi suplinitori, ar fi : avut loc
Sindicate libere nică de material rulant „16

:,.ŞIMSCĂLII? asemenea manifestaţii? In ultimă in-

stanţă, fără a oferi cifre, care este propor-;
ţia între numărul studenţilor de la seral-
■ din ce In c e mai rar auzeam în ultimii sau a profesorilor suplinitori şi numărul
Pînă lă această oră, în
judeţul Cluj au fost consti­
ultimele zile, în / marile li­
ni tăţi • industriale,. Combi­
Februarîfe", întreprinderile
constructoare de maşini
„I|nirea‘V „Metalul ’ Roşu“
tuite, pe ' baze deplin d e -. natul de pielărie şi Încăl­ şi „NTapomar“, la ^A.S. Dej,
ani- cuvîntul dascăl, şi dacă îl pronunţa de elevi cuprinşi in şcoli, douăsprezece
mocratice, 80 sindicate: li- , ţăminte „Clujaria“, „Com ­ staţiunile de mecanizare a
ciniva, eu, personal am avut deseori sen ­ generaţii care ne vor trece in mileniul trei? lagriculturii Gilău şi Apa-
bere care” numără peste .. binatul metalurgic din Cînt-
zaţia că i se. atribuia: o conotaţie ce. se­ . - A m spus puterea cuvîntului, dar cuvin-, pia Turzii. Combinatul de hida, Cariera minieră Că-
măna ■a degradare, deteriorare ori, în c e l« tele aruncate în vînt nu pot culege- decît 60.000 membri. .Asemenea' ■I.
sindicate ău luat fiinţă,. în fibre, celuloză şi hîrtie — puş otc. .
mai bun cazi' 'subestimare. Este adevărat furtună. Cine, dacă nu dascălii au dato­
că prin1degradarea învăţămîntultii s-a de- - ria să le explice tinerilor elevi că liber-
teriorat. şi această noţiune ce mai d em u lt, tateă nu este. sinonim^ pu libertinajul, că Preluăm din-presa centrală'- v PRINŢESELE D ÎN D GU . . . JAPCA
era .simbolul uriei misiuni nobile, aceea de nu există nicăieri în lumea civilizată
a lumina minţile tinere. , ' şcoală fără regulament ce trebuie respec­ —E o. adevărată aventură ■--„Stradivarius*4, nişte cărţi la Borş,, anv aflat că aceşti,
; Sintem apum în momentul în care tre- ■ tat, dşa cum nii există ţară civilizată fără să citeşti ziarele. Şi, mai bisericeşti vechi, un „T in - - ; o a m e n i .veghează şă nici
buie să-i redăm cuvîntului adevărata, lui constituţie şi lege? De ce să ceară o dăs­ ales, pe cele de: Capitală, ; toreto". . v „nevinovăţii* pe nu intre „valori** de care
semnificaţie — nu lingvistică, ci în fapt-. căliţă, şi încă cu multă emfază, scoaterea care au „subiecte; grase1'.. care vroiau să le , care la n-avem nevoie. Armş şi
Am considerat, chiar şi în cele mai grele uniformei din şcoalăt cînd, se ştie prea Majoritatea clujenilor n-au ei. Să le mulţumim şi noi droguri, spre exemplu. Sau,
montante din aceşti ultimi ani, că totuşi • bine că mijloacele materiale ale majorită­ aflat încă de fapta re p ro -' vameşilor-pentru vigilenţa - este cineva, de altă părere?
există două categorii de oameni care pot - ţii itărinţilor slnt precare, ca* să nu mai babilă a '„încîntătoarelor lor. Vigilenţă care.se ma- t - . ••• ,
ţi trebuie să-şi facă datoria, indiferent de, vorbim despre educaţia bunului gust in principese-*. „ADEVĂRUL*1• nifestă şi în sens inveis: ICadu VIDA.
sistem -fi de condiţiile materiale:.; dăscălii .. vestimentaţie, domeniu în care 'nur s-a fă­ din 6 februarie ne spuno:_ :
şi doctorii. Doctorii prin jurămîntul lui ; cut nimic, dar absolut nimic? -jD e ce să Opinia publică româneasca
flypocrate. Dascălii prin puterea cuvîi}- j ■nu redăm încetul'cu încetul tînărului.sen- a fost surprinsă de rapidi­
tulai şi puterea exemplului. ■' •timentid de mîndrie că este elev al unei tatea cu care două princi­
Trecem azi prin momente extrem de di- ; şcoli prin uniformă pe care o poartă? Şi pese, descendente din fa-*
ficile. o perioadă de stress, de căutări, de ■ nu în ultimul rînd ordinea vestimentară, milia regală, plecată cu, un ,
incertitudini; după lungi ani de frustrSri , precum ‘şi ordinea din jurul nostru, nu tren dc valori din ţară, la
fi privaţiuni, nemulţumiri personale şi este oare oglinda ordinii din mintea. noas­ abdicarc, s-au deplasat la
dc ordin general. Dar orice dascăl con- _ tră? Dacă'şcoala arc~„menirea să form e­ Bucureşti să vadă „pămin-
ştient şi cinstit ştia, în noiembrie 1987 sau' ze o c/indire ordonată, nu văd cum se poa­ tul străbun". S-au mai „flu ­
in decembrie 1989, ce ştie şi acum la sfîr- te realiza acest lu cr u ' într-o ambianţă turat" prin ţară, au plasat
şitulr lunii ianuarie 1990, despre situaţia dezordonată. • ■ ■ ■■ zîmbete acolo unde tre­
reală a învăţămîntului românesc. Aciim,. .A cum elevii sînt la şcoală , ţi cei mai buie, s-au închis in . di£c-.
insa, avem posibilitatea să spunem lucru­ mulţi vor să înveţe* să se prcgutcască rite case p e . . . post de per­
rilor pe nume şi mai cu seamă să oferim . pentru meserii şi examene.- A m ,auzit că soane particulare. La-'-în?
soluţii de remediere pentru refacerea tra- . la inspectorate au sosit prcciz&H cu 'p ri­ toarcere, s-au gîndit să ia
diţici solide a şcolii româneşti. Şi totuşi, vire ia reduceri in programele şcolare. Lu- cîte uri „suvenir**. Au Venit
iată, , că propunerile vin greu sau se. con­ cru util, fără îndoială. Dar cum .se vor cu niscai „ajutoare**, de ce
centrează asupra unor probleme , care reduce golurile din cunoştinţele elementa­ să plece, cu mina-goală?
flim că cer gîndire şi timp pentru soluţio­ re şi fundamentale ale elevilor din toate „Valorile au rămas în ţară
nare, dar se vede că toţi îşi vor d reptu ri-, . clasele? Doar printr-un singur mod: ne informează acelaşi ziar
le deschise prin revoluţie, a*um- sau nici­ prin munca şl dedicaţia:dascălilor. — cum, de altfel, multe
odată. ' ■ - Săi ne rectştigăm, demnitatea prin. liber­ alte valori •au rămas _în
tn primele zile de şcoală, elevii şi eleve­ tatea bine înţeleasă a puterii cuvîntului şi ţară graţie unor oameni de
le din clasele mari în loc să cinstească prin sinceritatea puterii| exemplului. - Să bine care nu-şi fac decît,
memoria celor căzuţi, au ieşit pe străzi cu intrăm în arena clasei, să nu mai stăm la dat ori a. . ţ
revendicări. S-a pus întrebarea: unde e- tribună. Competenţa şi generozitatea pro­
rau părinţii acestor copil? Legitimă în­ fesională a adevăraţilor dascăli a dat, în­ Ele, prinţesele, şi cîţiva
trebare. Eu am să pun însă o. alta. Oare totdeauna, rod în sufletele şi mintea se­ corespondenţi ai unor mari
dacă la televizor, radio şi In presă profe­ m en ilorn oţlri mai tineri. cotidiene au venit să -vadă La Cluj a u . . . zîmbit, la Bucurcşti au dat c u . . . japca»
sorii ar fi vorbit mai mult pentru elevi şi Revoluţia. Ziarul in cauză • Şi cînd te gînclcşti că-s ditam ai.'., p r i n c i p c s e ■
despre elevi, fi m ai'puţln despre învăţă- Kitty POPA Fotografia: Nicolae PETCU
ne dă nişte poze. Colo, un
 ADEVARUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

•Şi democraţia se învaţâ slnt mari, dar ■numeroase.. recuze pe oricare din mei»'
prerogative importante nu brii ieşiţi la sorţi, juriul
RENAŞTEREA
GRUPARE INDEPENDENTA A TINERETULUI ROMAN
Statele Unite ale Ameri- In S.U.A. nu ‘există o le- le poate totuşi îndeplini constituindu-se numai după PENTRU SOLIDARITATE, DREPTATE, LIBERTATE,
cii au devenit independen- ge electorală federală. Fie- decît cu acordul putetii le­ ce nu se mâi ridică obiec­
gislative. De exemplu: este ţii din nici o parte. Proce­ DEMOCRAŢIE
te Ia 1766, iar structura lor care stat a avut dreptul de
politică a fost statornicită a-şi fixa el însuţi propria şeful suprem al armatei, dura, care uneori durează MESAJ
prin constituţia adoptată lege, aşa Incit multă vreme dar numai Congresul poate destul de, mult, e menită,
Cei care am luptat In zilele de 17—21—22 decembrie
la
AU 1787,
l' W", şi
Y* prin* 25 de^amen- dreptul de vot era diferit, întreţine armata. Declara­ .cum uşor se poate deduce,
------- 1989 în numele adevărului", demnităţii umane şi descătu­
..........................
damente constituţionale, a- de la stat la stat. Prin a ţia de război o poate doar să ofere garanţii de impar­
jnendamente constituţionale propune Congresului. _ . ţialitate inculpatului. şării naţiunii române, opunînd cu trupurile noastre rezis-;
dăugate între 1791—1967. tenţa gloanţelor securităţii ceauşiste care vroia să înă­
Spre deosebire de Anglia, şi prin alte acte fundamen­ Preşedintele este ales In S.U.A., ,ca şi în An­
buşe revoluţia, hotărîţi să plătim cu viaţa dorinţa de a
care este monarhie consti­ tale, ca de exemplu Legea prin vot universal. Indi­ glia, persistă tradiţia sis­ cuceri libertatea şi de a răsturna odioasa dictatură a te­
tuţională, S.U.A. slnt o re­ drepturilor civile din 19G4, ................ rect Adică .poporul
. : alege temului bipartid. Din J854,
rorii şf a minciunii, avînd In vedere împrejurările con -:
publică federală, compusă Congresul a eliminat p e : un colegiu, de mari elec partidele cele două care-şi fuze care s-au creat, am hotărît să ne organizăm într-o
astăzi din 50 de state. rînd discriminările din le- tori, şi aceştia aleg pe pre- dispută guvernarea se nu­
state, şedinţe. Practicr votul popu- mesc republican şi demo­ grupare umanitară democratică ^ a filia tă la niciun par­
Prin urmare, vorbind de gislaţia diverselor tid şi <^are are ca scop:
sistemul politic , american, astfel că în prezent toţi Iar este cel care decide, crat. Ceea ce se cunoaşte
— Promovarea adevărului, solidarităţii, echităţii socia­
trebuie să se aibă în vede­ cetăţenii S.U.A. beneficia-' Puterea judecătorească. de mai , puţini este faptul
le, libertăţii, democraţiei, a drepturilor omului, lichida-
re distincţia dintre institu­ că şi în S.U.A. există, de
ţiile puterii federale şi cele fapt, aproape tot atîtea par- : rea oricărei forme de îngrădire a conştiinţei:
— Combaterea carieriştilor, a falşilor democraţi, a li­
ale statelor membre ale
Uniunii.
Constituţia federală ame­
Despre sistemul politic al . tide cîte s-au constituit re­
cent la noi în ţară. Luăm
un exemplu la întîmplare:
chelelor, a comuniştilor cu mască sau fără m a s c ă , a căror
Ccjrto de vizită tt cunoaştem do 45 de ani în ţara noastră:
în 1968 şi în 1972 au par­ — Colaborarea şi sprijinul reciproc între: Intelectuali,
ricană este bazată pe prin­
cipiul separării puterilor.
Cea legislativă aparţine u-
Statelor Unite ale Americii ticipat la alegeri 21—22 de
partide, dintre -care unul
studenţi, elevi, muncitori, ţărani; : . • ‘
— Rezolvarea problemelor sociale acute, repartiţii, an­
a obţinut. . . 31 de voturi. gajări şi promovări la locul de muncă etc.
nui Congres, format de o . Tinerii au refuzat să fie robi pe viaţă. Revoluţionarii
Cameră a Reprezentanţilor ză de dreptul de vot pe te- are ca organ principal Inutil să mai subliniem
din 21'decembrie sîntem la datorie. EROII SINT VII, IN
(435 de membri) şi un Se- meiul aceloraşi criterii. Curtea Supremă, formată că prin Constituţie, mai e-
Fiecare stat are un gu­ dintr-un număr mic de ju­ xact printr-o serie de a- NOI; EI AU MURIT CA NOI SA PUflEM RENAŞTE.
nat (100 de senatori). Orice,
M esajul'lor este să păstrăm nestinsă flacăra libertăţii în
lege trebuie să fie votată vernator şi un organ legis­ decători (cam 9—11) nu­ mendamente constituţiona­ inimile noastre, pe tot cuprinsul ţării, pentru a lumina
de ambele camere şi sem­ lativ propriu, ba chiar şi o miţi pe viaţă de către pre­ le adoptate In 1791, numi­ tot poporul român. . \
nată, în regulă generală, constituţie proprie. Prin a- şedinte, cu aprobarea Se­ te ■împreună, neoficial,
de preşedintele S.U.A. Ini­ .ceastă din urmă, ca şi prin natului. In afara compe­ „Carta drepturilor şi liber-; Pentru a stabili concret ce se poate face în continuare
ţiativa legilor prin care se constituţia federală, drep­ tenţei de a judeca In ulti­ tăţilor americane", sînt ga­ pentru apărarea idealurilor revoluţiei,' ne adresăm oa-
instituie impozite nu poate turile instituţiilor politice mă instanţă. Curtea Supre- rantate drepturile funda­ menilor de bine care vor să ni se alăture, fie ca membri,
fi luată decît de Camera^-ale statelor sînt delimitate că este şi un organism mentale ale omului > liber­ fie ca simpatizanţi. In acest scop, alăturăm adresa: - '
Reprezentanţilor. Membrii faţă de cele’ ale puterilor constituţional, în sensul că tatea conştiinţei, a cuvîn- Căsuţa poştală 708, Oficiul poştal nr. 5, Cluj, cod 3400.
acesteia se aleg prin vot u- federale, sentinţele pronunţate de tului şi a presei, a întruni­ Urmează să comunicăm locul şi data desfăşurării pri­
niversal, egal, direct şi se- ’ Din 2 în 2 ani au loc a- ea In cazurile unor procese rilor paşnice, a petiţionă- mei întîlniri.
cret. In fiecare stat se a- legeri pentru toate locurile de această .. natură repre­ .rii, a persoanei etc. Vă mulţumim, COMITETUL DE INIŢIATIVA
lege un număr de repre- din Camera Reprezentanţi- zintă un ghid obligatoriu Constituţia S.U.A. este în
yentanţi proporţional cu al lor .şi pentru cîte 1/3 din de interpretare a unor pre­ momentul actual cea mai AUTODIZOLVAREA P C .*. DE JOS !N SUS
alegătorilor din 'cuprinsul locurile de senatori. La vederi din Constituţie. veche din lume păstrată în Urmare a dorinţei ma­ rea individuală la calita­
său. In Senat în schimb, fiecare 4 ani se alege şi Procesele penale se ju- forma iniţială, cu amenda­ jorităţii membrilor organi­ tea de membru P.C.R., con -
fiecare stat trimite cîte 2 preşedintele. S.U.A., c u , dqcă de către un juriu, ai mente care în genere i-au zaţiei de bază. P.C.R., Di­
senatori; ceea ce echilibrea­ dreptul de a fi reales o sin­ cărui membri slnt traşi Ia completat conţinutul, şi firmtnd astfel o stare de
vizia Comercială din cadrul fapt, 'hotărîrea noastră .a -
ză eventuala tendinţă a gură dată. El este şeful e- sorţi dintre cetăţeni locali, doar în puţine cazuri i l-au Regionalei C,F. Cluj, de
statelor mari şi populate fectiv al puterii executive, , de o bună reputaţie, fiind modificat, dar şi atunci nu vînd la bază opţiunea. li­
a-şi clarifica situaţia poli­ ber consimţită. In numele
de a domina în Congres, în cumulînd atribuţiile unui înscrişi ca atare în liste esenţial. tică, la data de 1 februarie
dăuna intereselor statelor ' şef de stat cu cele ale unui publice. Atît acuzarea cît Prof. ttniv. dr. 1990 noi, membrii P.C.R., celor 47 foşti membri P.C.R.,
mici. . ■■ / şef de guvern. Puterile sale şi apărarea au dreptul să Camil. MUREŞÂNU semnează Emil COROŞ, £pn
am hotărît autodizolvarea
organizaţiei, prin renunţa­ Regionala C.F. Cluj.

SĂPTĂMIIVAIIIL L’HEBDO (ELVEŢIA) DIN 11 IANUARIE, PUBLICĂ: Luni, 5 februarie a.c.,

a avut loc, în sala festivă
loarea acestora.' Un sim­
plu raţionament, In acest
Formula însăşi
curs de dosare — mi se
con­
...I n 22 Decembrie, Oficiul federal al Bancherii sînt mai recalcitranţi. Le a Liceului „N. Bălcescu" sens: un profesor . supli­ pare aberantă şi învechi­
poliţiei a ordonat blocajul averilor,, pre­ Credit Suisse a dezminţit, tn prima etapă, din Cluj, o şedinţă a ca­ nitor în Gluj, cu gradul tă, In măsura în care re­
supuse a se afla în Elveţia, ale Iui Nicolae zvonul existenţei unor conturi depuse de drelor didactice suplini­ II şi o vechime de 20 de structurarea v societăţii
Ceauşescu. Ginci zile mai tîrziu a recidi­ Ceauşescu şi-soţia sa. L’IIcbdo comen­ toare, din judeţ - în care ani, va acumula un mi­ noastre e necesar să ţină
vat şi a blocat fondurile depuse In 2 bănci tează: „Băncile au fost foarte prost Inspi­ S-a dat curs unei infor­ nim de 28 puncte, . In seama de structura valo­
elveţiene de către Manuel N o r i e g a , .dicta­ rate ţinînd partea „geniului din Carpaţi* mări din partea Ministe-- timp ce un altul; profesor rică a individului. Invă-
torul—panamez.-?--Tot. aşa cum, în .martie exact. în momentele In care Securitatea ' rului' învăţămîntului. Pe mai tînăr, fost şef de ţămîntul, îmbolnăvit ca
1986 a îngheţat averile lui Ferdinand masacra poporul român, lucruri văzute în scurt, iată.' cum se va promoţie, titular sau su­ tot ceea ce a aparţinut
Marcos, dictatorul filipiriez. (...) Dreptul direct pe toate canalele lumii". contura, In următoarele plinitor în judeţ, cu 6 ani vechiului regim, nu va
inviolabil al proprietăţii, sanctitatea con­ Deşi neutră, Elveţia a fost zguduită de luni, destinul învăţămîn­ vechime, va ' acumula putea fi însănătoşit prin
tractelor au fost invocate pînă nu de mult toate convulsiile actualităţii fiindcă bănci­ tului: a) pînă In 15 mar­ doar 9 puncte. Să fie oa- recursul la dosare (veş­
. drept principii insurmontabile. (Anii *80 au le şi-au deschis, porţile tuturor tiranilor tie, anunţarea tuturor nica povară a toamnelor),
însemnat pentru Consiliul federal o mare lumii. La căderea fiecărui tiran, lumea îşi posturilor vacante; b) în­ ci, dimpotrivă, printr-o
cotitură. In 1983 a intrat în vigoare le­
gea întrajutorării internaţionale. în mate­
fixează ochii asupra Elveţiei, unde se as­
cund averile dictatorilor de o Jumătate de
tre 15 aprilie—1 mai, de­
punerea dosarelor- perso­
PUNEREA reconsiderare a valorii
reale a fiecărui cadru di­
rie penală. In cadrul respectării, unor secol încoace. E o problemă care preocu­ nale la Inspectoratul şco­ dactic. Astfel stînd lu­
condiţii juridice stricte, această lege per­
mitea, de aici înainte, transmiterea docu­
pă Consiliul, federal.' lar, cu toate hîrtiile de
cuviinţă (care să certifice
Învăţămîntului crurile,. singura variantă
adecvată a ocupării pos­
mentelor bancare sau blocarea conturilqr vechimea, gradele didac-. turilor vacante rămîne
la cererea unui stat străin, chiar dacă nu
se stabilise un acord anume în acest sens. Acelaşi săptămînă] elveţian încearcă să
tice, familia, opţiuni de
posturi), în vederea unui
LA DOSAR? totuşi concursul
dîndu-Se în acest mod o
scris,
•Articolul* 18 al le g ii. autorizează luarea descreţească frunţile cititorilor săi, publi- concurs de dosare ce se şansă pentru fiecare -de a
unor măsuri .provizorii, dacă' un stat cînd următoarele dialoguri: va soluţiona în perioada re la fel de concludentă aspira la mai bine (Mi­
străin o cere în mod expre^. Insă e nevoie , — Ce este un silogism? 15 mai—1 iunie. Ocupa­ şi diferenţa valorică, rea-» nisterul Sănătăţii, de pil­
de o cerere. In orele,sau în zilele tulburi: — Silogismul este un cuv.înt născut din rea posturilor vacante va lă, competitivă, dintre dă, a anunţat scoaterea la
ce urmează plecării’ unui tiran se insta­ : contragerea cuvintelor Suisse (Elveţia) şi fi făcuta v în urma unui cei doi? Mă îndoiesc, în concurs a tuturor postu­
lează un vid. juridic — a fost şi cazul că­ logică şi^este un raţionament compus din punctaj dat de (actele res­ ceea cc mă priveşte, dat rilor vacante, şi nu văd
derii lui Ceauşescu. Oficiul federal al po­ , două "premise. Premisa majoră: „Toţi pective, punctele *idunîn- fiind faptul că o bună argumentele pentru care
liţiei a considerat că o cerere de îngheţare dictatorii îşi depun banii în Elveţia" (vezi du-se astfel: pentru fie­ parte dintre profesorii a- învăţămîntul ar face ex­
prezentată de miile de emigranţi români Marcos, Duvalier, Noriega, Ceauşescu). care an vechime în învă- flaţi ani de zile pe pos­ cepţie de la regulă).
din Elveţia prin-intermediul unui avocat Premisa minoră: „Banii nu aduc ferici­ ţămlnt — 1 punct, gradul turi mai „călduroase", cu Invităm, pe această ca­
din Zurich este suficientă în aşteptarea u- rea". . De aici concluzia: „Deci Elveţia II — 5 puncte, gradul I încrucişări de relaţii di­ le, organele care ne. con­
nei anchete oficiale care a şi fost declan­ luptă contra dictaturilor". — 10 puncte, probleme verse şi-au putut obţine duc şi pe toţi dascălii să
şată,şi se află pe drumul cel bun. excepţionale de familie relativ uşor şi gradele di­ mediteze mai mult (şi
Avocatul însărcinat cu recuperarea ave­ — Ce ai acolo? ■ / (doamne divorţate sau dactice I şi II (absolvite, mai bine) la destinul în­
rilor deturnate de Marcos propune o mo­ — O scrisoare din România. Ni se mul­ văduve) ■.— 3 - sau 5 după cum se ştie. In ur­ văţămîntului, In mod
dificare a legii, un paragraf special pen­ ţumeşte pentru ajutoare. Intr-adevăr, ro­ puncte. ma tot a unui concurs de principial, dincolo de in­
tru tirani: „tn aceste cazuri, politice, Con­ mânii au dus lipsa puloverelor purtate, a Prin urmare, un veri­ dosare, la care se adăuga terese personale sau de
siliul federal ar trebui să poată ordona ■brînzei alterate şi a medicamentelor expi­ tabil concurs, demn de a- obligaţia de a fi membru categoria " didactică. In
restituirea averilor guvernului democratic rate. Drept recunoştinţă ne-au trimis un pogeul fostei perioade p.c.r. — pentru. gradul I vederea unei acţiuni co­
prin simplă decizie politică". La întreba­ pacheţel. ceauşiste — în urma că­ —, unele cunoştinţe de mune, în acest sens, pu­
rea cum vor fi deosebiţi tiranii de ceilalţi ruia dascălii vor fi cata­ specialitate şi Însuşirea tem fi contactaţi la tele­
şefi de stat, avocatul dă răspuns: „Oricine Ge-i In el?
« — Hai sâ vedem. Ei! drăcie, curge! logaţi după hîrtii şi nu celebrelor „ştiinţe socia­ fon 4-33-88.
ştie care sînt tiranii — se numesc Ceau­ după competenţa şi va­ le* ' ceauşiste). y Ştefan MELANCU
şescu, Idi Amin, Bokassa. . . “ E . . . zăpadă!?

„Plaiuri nâsâudene „TELEFONUL DJ.P.T. Cluj zice câ nu P en tru o servire c iv iliza tă

1 şi bistriţene"
Cenaclul „Plaiuri năsău-
dene şi bistriţene" al'fiilor
ţinutului Bistriţa-Năsăud
stabiliţi la Cluj, împreună
cu Asociaţia obştească
,.PRO NASAUd" — In curs
de constituire — anunţă
tinerea şedinţei lunare |n
ziua de luni, 12 februarie
1990, orele 16, la Muzeul
Etnografic al Transilva­
niei, str. 30 Deccmbrie 21.
Se v o r . face înscrieri ca
membri fondatori ai Aso-r
ciaţiei.
ec. Nlcolne TRIFOIU,
preşedintele cenaclului
, Aleea Bălţa 2 — Telefon:
• 4.96.06 .
FARA FIR“
Stimată rcdactie,
poate face nimic pentru că
nu au cablu. Dar noi ce să In condiţiile actuale, rolul lucrătorilor persoane, se încaieră tntre ei - din ' te
facem? Dăm aparatele să din unităţile de alimentaţie publică a miri ce.
Locatarii blocului N, str. se Joace copiii şi apelăm la crescut, toţi lucrătorii fiind chemaţi sâ Am dori să se înţeleagă de către toţi
Gîrbău 12, cu durere vă telefonul fără fir? Revenim practice' un comerţ cinstit, pus In slujba consumatorii noştri că toţi lucrătorii d o ­
facem cunoscută trista ves* cu anunţul cind se împli­ celor ce apelează Ia serviciile noastre. Din resc să-şi facă meseria cea adevărată, de
te- că din 27 ianuarie 1990, neşte luna — pentru pome­ păcate, unii consumatori au înţeles aceas­ ospătari, vînzători, barmani, tn condiţii
telefoanele noastre au în­ nire — pînă atunci, cine tă libertate greşit, considerlnd probabil că demne, civilizate. Lucrătorii din alimen­
cetat să mal funcţioneze. ştie, poate ne a u d e.şicon - nici regulile de comportament şi bună cu­ taţia publică din Cluj Slnt hotărîţi sâ
Am anunţat la 021, la dis­ duccrca D.J.P.Tc. viinţă nu mai slnt necesare. practice un comerţ deschis, cinstit, servi­
pecerat la domnul sing. Semnează în numele lo­ . In multe din restaurantele Slujului, mai rea consumatorilor în condiţii civilizate.
Vincze — nici o speranţă. catarilor. Matenn Sorin.-. mari-sau mai mici, centrale Sau din car­ In slujba popdrului. Pentru aceasta este
tiere, se petrec, mai aîes către ora de în­ nevoie de maximă Înţelegere din partea
întreprinderea „Autobuzul" Bucureşti ne informează chidere, fapte reprobabile: ospătarele şi tuturor.
câ, pentru anul 1990, nu are capacitate de cxecuţie şi chiar ospătarii sînt admonestaţi („ne dai CONDUCEREA I.C.S.A.P.
livrare către populaţie de microbuze, furconete şi auto- de băut cît vrem noi, pe banii noştri noi
camionete Aro 320. Datorită acestui fapt, întreprinderea' hotârîm"); ora de închidere nu se mal
nu face înscrieri. Problema livrării către populaţie — respectă, refuzînd să părăsească localul. Nota redacţiei: Regulile bunei cuviinţe -
luată in consideraţie de conducercn unităţii — va f» ro- Unii încearcă să pătrundă tn baruri şi cer. ca într-un local — ca în casa proprie ;
zolvatfi Intr-un viitor mal îndepărtat. Eventualele în­ maj;a/ii pentru a se servi singuri. Ba, mai — să nu stai la masă cu căciula pe cap, .
scrieri se vor face, In această perspectiva, prin I.D.M.S. fuull, sc constituie In grupuri de 5—10 oriclt de „revoluţionară* ar f i . . . că ciu la
 •• \
•PAGINA'5 ADEVARUL - IN LIBERTATE

Să discutăm despre numele străzilor

' “" Un articol semnat de Pillich Lâszlo in
' jsiarul local „Szabadsâg" din 7 februarie,
cu titlul .Şi ceea ce ne-a mai rămas" se
referă la o părere a d-lui primar ing.
-Al. Şerban, părere exprimată la TV Cluj,
•emisiune în care Al. Şerban ar pleda pen-
tru schimbarea denumirii străzilor Petofj
şi Răkoczy. Din păcate, subsemnatului,
- i-a scăpat această( emisiune, deci nu ştiu
dacă dl. primar â atacat direct această
chestiune sau ea era tratată Intr-un con­
text general, deoarece aţa cum prezintă
, dl. Pillich problema, ea îmi pare destul de ;
stranie. Al Petofi (1821— 1849) nu este
numai cel mai mare poet maghiar, dar el
a murit (dispărut) la Albeşti, în Româ­
nia.- Poetului luptător şi revoluţionar i
•s-a dedicat în 1949 (cu ocazia centenarului
f î
străzi există table comemorative. Git ||||||^:
despre strada Râkoczy, nu este mult de liiii
sciis. Personajul este prea bine cunoscut
din istorie, se ştie că în armatele sale re­
voluţionare au luptat şi românii lui Pin­
tea Viteazul.. Schimbarea numelui acestei
străzi nu cred că ar fi oportună că ci, a-
tunci am putea schimba numele multor-
străzi ca de pildă Anatole France, Em. de
Martonne, Beethoven, A. Einstein, Emile
Zola, I. Newton, Robert Koch e tc.. . . •Dar
să fim serioşi, domnilor! Nomenclatura
actuală a străzilor Clujului este o pro­ .
blemă care nu se- poate rezolva numai .........
după anumite criterii subiective. De ce nu
avem în oraşul nostru o stradă a Memo­
randului (30 Decembrie), Octavian Goga,
Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga? Cred f fr ţ

morţii) un mic muzeu memorial, . A fost-- că aceste cîteva exemple ar putea fi un

'/ r . .
venerat şi cinstit de toate popoarele civi­ punct de pornire pentru cei care vor să
lizate din' Europa. „Gazeta Transilvaniei" se ocupe în viitor de problema numelui a-
II pomeneşte deja la 28 februarie 1849. A tribuite unor străzi sau pieţe din Cluj. Ar IM Ip H i
fost .tradus sau tratat, pe lîngă mulţi al­ fj bine ca problemele să nu fie tratate os­ 'y &* 0 ' X
ţii, de Eminescu, Goga, Şt. O. Iosif; Cos­ tentativ, Este inutil să amintesc faptul câ
ta Cărei, Iosif Vulcan, Al. Macedonski, acum ar fi foarte important să se control
■Eugen Jebeleanu, Teodor Murăşan etc. leze bunul mers al întregii noastre acti­
Strada care-i poartă numele a fost bine
aleasă; pînă la fostul Hotel Biasini ea se .
vităţi economice greu lovite în anii din
urmă şi nu să se facă afirmaţii'necontro­
Campanie la evidenţa populaţiei
numeşte Avram lancu, nume care nouă - late şi: supărătoare. La Poliţia municipiului ieşirilor — de 150. încărcată, eştie de o lună,
românilor ne este cel puţin tot aşa de Cluj este o adevărată In aceste condiţii a fost Pe măsură ce munca se
drag ca al lui PetSfi ungurilor. In ambele ' Gh. ISAC campanie a buletinelor.^ luată o primă măsură: va decongestiona, terme­
Din 3 ianuarie şi pînă în' suplimentarea personalu­ nul va fi redus. Pînă a-
prezent s-au adunat 4.874 lui la sectorul evidenţă tunci, însă, rugăm şi noi
ÎN CÎT IIM P SE „REZOLVĂ” 0 IlfllIE? SOLICITĂM de cereri de stabilire.
Media buletinelor solici­
-Chiar şi aşa, '.eliberarea
noilor buletine durează.
cetăţenii să renunţe la a-
titudini excesiv de „revo­
tate printr-o singură ce­ Cetăţenii sînt nerăbdători luţionare", la jigniri a-
Domnule Ilie Călian, vă rog să-mi publicaţi următoa­ Vă facem cunoscut că rere* este de trei. Un to­ sâ intre în posesia noilor dresate lucrătorilor (chiar
rea întrebare uimită îh legătură cu un act de Jal care tal, deci; de 14.522 de bu­ acte de identitate, unii şi atunci cînd se produc
s-a comis împotriva mea: ,. / .. \ începînd din luna au­
letine de identitate. La a- pentru a se putea încadra tergiversări create de ac­
gust 1988, cînd a fost ceastă cifră se adaugă te incorect - întocmite).
7 La sfîrşitul anului 1981, indivizi din securitate au nă­ în muncă, alţii pentru
vălit în locuinţa mea de pe str. Dr. Petru Gj-oza nr. 10 şi schimbat sediul Auto-, 500 de buletine pe care a-şi putea lua alimentele Actualul, program la evi­
rai-au pretins, sub teroare, să le deschid pivniţa de la. gării nr. 1 - Cluj In lo­ se operează - schimbarea raţionalizate. Poliţia fa­ denţa populaţiei este ur­
subsol. De acolo, fără să mă întrebe sau să-mi ceară calul actual, am- solici­ domiciliului de la o adre­ ce un apel la cetăţeni să mătorul :- pentru primiri
consimţămîntul, au furat întreaga arhivă a fostei reviste să lă alta, "punerea. în le­ aibă înţelegere, să adopte — tuni, marţi, miercuri,
tat.' prin intermediul u- galitate a 1.802 buletine o atitudine, constructivi Joi, vineri de la ora 8 la
greco-catolice „Viaţa creştină", pe care: răposatul meu
frate, Vasile Ghindriş, deţinut vreme de 19 ani în tem­ nor ziare, prin memorii expirate şi eliberarea de prin care să ajute finali­ 12, marţi şi joi şi după-
niţele şi lagărele comuniste, o editase pînă în 1947. Ul­ depuse da I.T.A., la buletine ^pentru 975 de zarea campaniei într-un: tnasa de Ia-17 la 20. Pen­
terior, Filiala din Cluj a Arhivelor Statului mi-â confir­ Consiliul Popular Cluj,-- tru eliberări: zilnic de la
copii care împlinesc 14 timp cît mai scurt. • Ter­ 8 la 15, iar marţea şi joia
mat cu adresa nr. 1024/1981 din 18 martie 1982 că au fost la Comitetul Judeţean
„preluate"'de la mine toate acestea („cărţi, reviste şi pe-: ani. Media intrărilor es­ menul de eliberare sta­ şi după-amiaza de la 17
riodice“ ), invitîndu-mă să mai „depun" şi altele (!). A - Cluj, să se înfiinţeze O te de 150—200 pe zi şi a bilit, în această perioadă Ia 20. «
dresa e semnată de directorul Alexandru Matei. staţie de- autobuz I.T.A.
Notez cu tărie că eu n-am „predat** NIMIC, ci au fost pentru relaţia Cluj — sportivii clubului din diferitele secţii (este
furate sub ameninţare. Nu e greu de ghicit de ce am tă­ Turda în zona Pieţii Ci- PROBLEME CE-ŞI AŞTEAPTĂ REZOLVAREA - vorba de studenţii seralişti), subliniem e -
xemplul oferit de 6.U.G.; ,, „Farmec** şi
cut pînă acura. Recent, însă, am făcut o intervenţie la
actualul director al aceleiaşi filiale, Ion Drăgan, care a pariu (ca soluţie pentru Zilele trecute a avut loc şedinţa de re­ ■„Metalul roşu", In cadrul cărora s-a ma­
confirmat existenţa documentelor, rugîndu-1 să-mi resti­ a nu se bloca traficul, constituire a noii secţii de, fotbal din ca­ nifestat înţelegerea cuvenită, venindu-se
tuie imediat documentele furate, care se află la Arhivele pe str...-Făcliei (în . spa­ drul Clubului tn fruntea căreia au în ajutorul-echipelor de handbal masculin
din Cluj cu titlul pompos de „Fond Revista «Viaţa creş­ fost aleşi, ca preşedinte, dr. Mircea Luca, şi feminin şi baschet m asculin.' Exemplul
tele Bastionului Croito­
tină»**.‘ A promis vag că „se va cerceta", neangajîndu-se adevărată legendă vie a dragostei faţă de unităţilor subliniate trebuie să dea de.
la nimic (în stilul patronilbr săi foşti şi actuali), cînd rilor) sau în zona de culorile alb-negrilor ale acestei echipe, al gîndit şi celor legate de secţia de fotbal.
normal era să se descotorosească instantaneu de un lu­ lingă parcul Mic (din doilea preşedinte a fost ales lectorul uni­ A fost discutată, de asemenea, problema'
cru furat, raportînd după aceea şefilor săi de la securi­ spatele Teatrului Naţio­ versitar Pop Ioan. bazei materiale, a ba2elor sportive în spe­
tate că a făcut un act bărbătesc, demn de un intelectual nal) din Piaţa Ştefan Noua conducere a secţiei a supus dez­ cial. Este vorba de Stadionul „Municipal*,
cinstit şi democrat. N-a făcut-o. Termenul cu „se va cer­ baterii cîteva probleme de o deosebită im­ Sala sporturilor şi Hotelul „Stadion". Ţ i-,
ceta" s-a epuizat şi el. Nu am de gînd să mă mai căciu­ cel Mare. Singurul răs­ portanţă, legate de situaţia materială a
puns a fost înfiinţarea nînd cont că echipele clubului „U“ folo­
lesc pentru ceea ce îmi aparţine şi mi s-a furat în chip echipei de fotbal, de dificultăţile pe care sesc aceste baze pentru activitatea de pre­
atît de josnic. In cît timp se „rezolvă" o hoţie acum, staţiei în zona Zorilor, le întîmpină o serie de jucători, studenţi- gătire, susţinînd, totodată, partidele ofi­
clnd revoluţia a învins? Sau directorul Ion Drăgan nu în 1989. seralişti, încadraţi ai diferitelor- întreprin­
ciale din campionatele divizionare, 'p re­
ştie nici acum câ a învins cu adevărat? « deri clujene. t_Se pare că, pentru moment, cum şi cele amicale (interne şi internaţio­
Aduc faptul la judecata opiniei pu blice'(şi voi sesiza Vă rugăm să ne sus­ cel puţin, unele întreprinderi („Armătu-
şi procuratura), specificînd următoarele: nale), firesc ar fi, ca ele să treacă în pa­
ţineţi în privinţa înfi­ ra“, I.T.A., I.C.P.I.A.F., I.E.I.A. şi altele)^ trimoniul^ clubului, economisindu-se astfel
~ 1. Am fost spoliată priri acest furt nu numai eu, ci şi inţării staţiei In zona nu mai vor să ştie şi nu sînt interesate de marile sume cheltuite cu chiriile.
urgisita noastră biserică greco-catolică, în slujba căreia soarta fotbaliştilor-studenţi, uitlnd că „U“
solicitată de noi. •nu reprezinţă- doar studenţimea clujeană, Aşteptăm din partea forurilor de "deci­
era revista „Viaţa creştină". Astfel se pune în discuţie
noţiunea de genocid spiritual, la care domnul Ion Dră­ în numele a nume­ echipa de fotbal fiind reprezentanta^ ora­ zie din cadrul primăriei municipiului, din
gan ar trebui să mediteze mai cu înţelepciune. roşi navetişti, semnează şului-Cluj pe prima scenă fotbalistică a partea unor întreprinderi, luarea cît mai-
Pintea Viorel, I.P.R. „9 ţării. In toţi cei 70 de ani de existenţă a grabnică a măsurilor cuvenite pentru re­
2. Jefuirea arhivei „Vieţii creştine" este contrară legii echipei de. fotbal „U“ , ea s-a confundat cu zolvarea problemelor amintite, .astfel ca
nr.1472/1971 privind organizarea fondurilor de arhivă, ale Mai" Turda, şi Biji Da­ oraşul Cluj, numărîndu-se- printre cele
cărei articole 3 şi 22 legiferează atît păstrarea documen­ niela, F.A.P.S. „Tur- -activitatea echipelor clubului „U“ , a celei
mai vechi echipe de „A " din ţară.
telor la persoanele fizice, cît şi la unităţile de cult, fără In privinţa modului cum unele între­ de fotbal în sp.’cial, să se diesfăşoare In
deana". ■.
ca arhivele să aibă dreptul a le lua cu forţa. ’ prinderi clujene au înţeles sâ sprijine condiţii optime.
Vă mulţumesc!
Agapia GHINDRIŞ La ora actuală, una sau pentru noi (că sîntem susţinut-o ani de-a rtn- tirea forţei de r-nncă etc.
dintrg •marile probleme mai răbdători!) şi care "dul. Un exemplu:^ din Gele mai u' ;ente şi
ale ^Combinatului „Cluja- alergam înnebuniţi, de Ia obligaţiile contractuale mai presante necazuri
na“ este de a asigura co­ un maagzin la altul, în către fondul pieţii pe tri­ sînt. legate de asigurarea
I.M.C. Turda pe drumul înnoirilor menzile
cu pondere
pentru export,
hotărîtoare
pentru existenţa combi­
speranţa de a prinde ce­
va, sau apelam la „cunoş­
tinţe", sperăm la ce<ra
mestrul I din acest an de
420.000 bucăţi încălţămin­
te, pînă la sfîrşitul luuii
materiei prime şi a unor
materiale de primă nece­
sitate, care condiţionează
In actualul context al e- Intrarea în producţie a natului. A menţine pres­ mai mult. trecute s-au livrat peste în mod direct producţia.
valuărilor obiective a tu­ noii! investiţii implică re­ tigiul acestei firme — în Deci, într-o ordine fi­ 325.0001 Ponderea o de­ Printre acestea amintim
turor lucrărilor de investi­ calificarea şi perfecţiona­ condiţiile precare exis­ rească, noi trebuie să fim ţine exportul. Este m o- bicromat de sodiu, sulfu-
ţii din ţâră, la I.M.C. Tur- . rea pregătirii personalului tente — consolidarea şi ră de sodiu, oxid de zinc
’ da se consideră oportună şi asigură posibilitatea ca extinderea ei, depăşeşte (furnizor Gombinatul chi­
modernizarea tehnologiei 42 la sută din lucrători să sfera de interes a unită­ mic Tîmăveni), coloranţi
de fabricaţie a covoarelor
şi tapetelor în- vederea ob­
fie femei, Este prevăzut ca
noile dotări să fie puse în
ţii, pune în joc un presti­
giu de „marcă", implică
Industria uşoară pentru pielărie, extract
stejar „Argeş", stearină,
ţinerii unor produse com ­ funcţiune în ultimul tri­ o legătură cu lumea in­ rezercină etc., furnizori
plet înnoite ca aspect, cu
costuri de fabricaţie mai mestru al acestui an.
dustriei de încălţăminte
din lumea întreagă.
este uneori... grea! „Golorom* Codlea, C.P.L.
Piteşti, «Stela* Bucureşti,
m ici: covor fono-termo- . Lucrările de moderniza- ’ Gu siguranţă, prea p'i- Combinatul chimic Făgă­
izolant în relief obţinut cu re se desfăşoară, fără a se ţirri dintre noi purtăm raş. • Lipsesc, de aseme­
ajutorul sitelor rotative şi diminua actualele capaci­ pantofi cu marca „Cluja- tntîi! Dar sâ nu uităm că mentuli însă, să nu uităm nea, piese, scule, dispozi­
tapet expandat în relief. tăţi ale unităţii care au na“ , destinaţi exportului japonezii, care au cucerit şl de noi.* Se prevede o tive, utilaje pentru ramu­
Investiţia (95 milioane fost reamplasate şi menţi­ (sînt unii care an! dar .nu lumea tn multe domenii, creştere a producţiei şi
lei) a demarat pe baza cer­ nute In funcţiune In depo­ ra pielăriei; care In g res
a ce st' ltjeru este impor­ se situează, şi acum, pe îmbunătăţirea calităţii.
cetărilor făcute de I.©.- zite şi alte spaţii disponi­ primele locuri... şi t n .. . Deocamdată nu se lucrea­ nează mult artivitatea de
tant în primul rînd ...).
P.M.G.— «Filiala Cluj, u- bile. Ga o confirmare men­ Dncâ am retişit — prin- modestie. Probabil nu ză la întreaga capacitate. reparaţii şi întreţinere.
tilajele le execută între-- ţionăm câ faţă de aceeaşi tr-un mare efort de inte­ este propriu pentru noi, „Clujana" poate produce, Gombinatul face un a-
prinderea ’ „Metalul Roşu*, perioadă din anul trecut' ligenţă, prin renunţări dar-este semnificativ! anual, In Jur de aouă mi­ pel călduros la toţi fur-
realizîndu-se în final o in­ reallzârile de pînâ acum personale, prin sacrificiu Indiferent de marile' lioane perechi de încălţă­ : nizorii pentru a le onora
stalaţie modernă cu proces slnt superioare, aceasta nerecompensat nici prin probleme care se pun în minte. Dar ca şi tn alte ctt mai repede comenzile.
tehnologic asistat de cal­ datorîndu-se unei mai bu­ mulţumiri, sâ facem lu­ continuare,-la „Clujana" locuri şi aici trebuie re­ Interesul ca lucrurile să
culator la "a cărui concepe­ ne aprovizionări cu mate-' cruri bune, să nu renun­ importantă ni se păFe op ­ zolvate mult'e şi spinoase mergâ bine nu este nu­
re şi-a adus contribuţia In­ rii prime şi unui aport spo-. ţăm la ele din necugeta­ ţiunea pentru a munci, problem e legate atît de mai al oamenilor de aici,
stitutul Politehnic Cluj. Ia­ rit de energie disponibilă te, din judecată pripită. pentru a dovedi câ o fir­ starea necorespunzătoare ci al întregii economii na­
tă un exemplu de coopera­ pentru activitatea produc-. Desigur, noi, to ţi.ca re mă de prestigiu poate a bazei materiale, ctt şi ţionale. —
re fructuoasă a unor uni- tivâv . n-avem pantofi, ghete, trăi prin oamenii ei, prin de condiţiile grele de
tfiţi — toate de pe raza Ju­ cizmuliţe pentru copii cei care au ridicat-o şi muncă, salarizare, pregă­ ' : Ion RUS
deţului. ■ • _ . Emil MAIOU
 1
ADEVARUL - IN LIBERTATE: PAGINA 4
şî spirituale, indiferent de
PRIMA REUNIUNE A REPREZENTANŢILOR PARTIDELOR POLITICE Şl A! FEDERAţlA PROFESIONALA LIBERĂ , naţionalitate, ; sex, virstă,
CONSILIULUI F.S.N. ' convingeri politice şi relt*
Vineri ^eara a luat sfîrşit prima reu­ Dată fiind, ora întîrziatu, participanţii la A MICILOR MESERIAŞI gioase. în statutul Federa­
ni une»a reprezentanţilor partidelor politi­ şedinţă au hotărît, cu majoritate de vo­ ţiei figurează, de asemenea,
ce ,fi ai Consiliului Frontului' Salvării Na­ turi, ca şedinţa să fie reluată, marţi, 13
ţionale. apărarea drepturilor şi li­
februarie, 1990, ora 10,00, cirtd urmează Vineri dupâ-amiază a ' Caraş Severin, Cluj, Hune-
După. amptle dezbateri, desfăşurate în ­ Să' fie abordate, în continuare, probleme bertăţilor" constituţionale
avut- Ioc şedinţa de consti- ' ' doară, Maramureş, Mureş,
tr-o atmosferă' aprinsă, uneori contradic­ privind alegerea organelor conducătoare tuire a Federaţiei profesio­ Prahova, Satu Mare, Sălaj, şi legale, ridicarea pivelu-
torie, dar constructivă, participanţii au ale Consiliului Provizoriu de Uniune Na­ nale libere â micilor me­ Suceava, Teleormaiţ şi Ti­ lui de viaţă corespunzător
stabilit structura şi componenţa noului ţională şl modalităţile de ldcru concrete seriaşi, cu sediul în'm uni­ miş. Principalul scop al
Gonsiliu Provizoriu de Uniune Naţională, ale acestuia. . >' contribuţiei aduse; la dez­
cipiul' Cluj. Au luat parte Federaţiei îl constituie / a- voltarea eeonom ico-socială.
reprezentanţii uniunilor minorităţilor na­ într-o scurtă întîlnire cu ziarişti ro­
ţionale şi ai Asociaţiei foştilor - deţinuţi mâni şi corespondenţi ai presei străine, reprezentanţi ai celor pes­ trag’erea — pe baza liberu­
a ţării, promovarea intere-
, politici. domnul Iliescu a subliniat importanţa a- te 60.000-, membri al aso- , lui consimţămînt şi a libe- selor profesionale sociale,
•Prin consens s-a hotărît ca reprezentan­ cestei prime reuniuni, apreciind că s-a a- ciaţiilor profesionale libe­ . rei iniţiative — a unui im­
ţii partidelor care se vor constitui în con­ juns la o înţelegere prin consens asupra economice şi sociale ale
re ale micilor meseriaşi din portant segment al forţei
tinuare să intre în componenţa ‘C onsiliu­ problemelor dezbătute. tuturor membrilor săi.- .
lui Provizoriu de; Uniune Naţională în ca­ judeţele Albă, Arad, Argeş, de muncă în sfera reali-
litate de observatori, .(R om pres) Bistriţa-Năsăud, ' Braşov, ‘ zării bunurilor materiale (ROMPRES)
v ■ n ■ «t m a ■ ■ a 9 ■ i ■ m n a ■ a i ■ -■ n a n ■ m b m ■ m ■ ■
^ ♦ Vînd videocaselofon Gold- • Studenţi, caută aparta­ 19) — Victoria • FLUVIUL
-mica ' . star, sigilat, şl apartament î
camere, confort, cartierul Gri­
gorescu. Telefon 8-23-04, după
ment cu două camere, mobl-
lat, excepţie Zorilor, Mănăş­
tur. Telefon 3-63-09, după o-
♦ Cu durere în suflet
nunţăm încetarca din via
ţă a scumpei noastre,soţii,
mame şl bunici CRISTINA
FÂRA ÎNTOARCERE (10;
12; 14; 16; 18): LINIŞTITA
CA NOAPTEA ( l i ; 13; 15;
P U B L ie iT ffT E ora 18. (28G9)
• Vind deck şl amplifica­
ra 20. (2820) .
♦ Dau în chirie garsonieră.
SELIN, In virstă do 68 ani.
înhumarea va avea loc in
SPECTACOLE .17); DESENE ANIMATE
tor „A kai“, boxe Unitra 140 W. Cluj, str Paris 77. (3269) localitatea Gherla, ln 12 Opera Română — VÎN- (10) — Dacia • CUŞCA (9;
B-dul 22 Decembrie 152, bloc februarie, ora 12. In veci z A t o r u l DE PASÂRI, o- 11; 13; 15; 17; 19), M A RIA
2 A, sc. III, etaj I, ap. 56. nemîngiiaţi soţul Ioan, ra 10. Abonament elevi MIRABELA IN TRANZIS-
(3197) fiul Savu, nora Luci şl grupa II A. TORIA (10; 12; 14; 16; 18)
• Soliei ţi mamei noastre • Cumpăr urgent vldeo-Mo- nepoata Cristina. (3569)
' vie sigilat,- indiferent de m o­ ♦ Ioan Rus pierdut dovadă Teatrul Maghiar de Stat — Mărăşti • MOARTE PE
dragi ELISABETA MEŞTER.
Ia a 40-a aniversare, 11 urează del. Telefon 1-83-55. (3075) de porc cu nr. 31991 eliberată O Cu adincă durere. în — FIII OMULUI CU INI­ NIL, seriile I şi II (9; 12;
„La mul|! anl!“ soţul Florlan ~ ♦ Vind drujbă, separator ide cohsiliul, popular Iclod, suflet anunţăm încetarea MA DE PIATRA, ora 19; 15; 18) — Arta • 20.000 DE
şl copiii riorlca, Florlan ţi laple, cărucior tip sport pen­ judeţul Cluj. O declar nulă; din viaţă, în ziua de 9 fe­ luni, ora 19: PLOAIA IU­ LEGHE SUB MARI. seriile
Traian. (3561) tru copii, pedală efecte Flen- (30G7) , bruarie -1990, a Iubitei noas­ BIRII. I şi II (9; 12; 15; 48) —
ger, cap Maialc. Cumpăr di­ 6 Victoria Mariş pierdut do­ tre mame, bunici şl stră­ leatrul de pă p u şi, ora Muncitoresc • O LUME
fuzoare RTF Ş0 W. Telefon vadă porumb nr. 47011 — 185 bunici MARIA MUREŞAN,
7-23-7S. (3171) kg, v eliberată de I.C. Huedin. din Bădcşti, ln virstă de ; 10; TIP SI TOP- (secţia ro­ NEBUNA, NEBUNA, NE­
♦ Vind blană astrahan, co­ O declar nulă. (2964) - 85 ani. Inmormintarea va mână), ora 12: TE AŞTEPT! BUNA, seriile I şi II (9:
• Cumpăr ; (închiriez) casă joc, pardesiu piele, dormeze, ; avea loc în ziua dc 12 fe­ (secţia maghiară). 12; 15; 18) — 23 August o .
sau teren fn , zona Bălşoara recamieuri, oglinzi, cărucior bruarie 1990, ora 12, ln satul FILME MUŞCHETARII ÎN V A ­
sau Fîntlneid. Telefon 8-24-72, landou sport, dulap, tablouri. Bădeşti. Cel patru copii CANTA (9); ' MARTORI
orele 10-21. (93155) Telefon 3-93-20. (2987) cu 'familiile. (3568)
Programul filmelor de luni
• Vînd lemne de foc, cojoc BLESTEMUL RUBINU­ DISPĂRUŢI (l t ; -13;’ 15;
. 0 Vind schiuri „Fischer" şi 17; 19) — Timpuri noi •
de Orăştle nr. 46 şl un cojoo ..blizzard" cu legături „G eze".’ O Cu adincă durere a- ♦ Nestins în inimile LUI NEGRU (9; -11; 13,15;
mic, ambele d 2 damă. Infor­ Telefon 1-67-53. (3080) nunţăra încetarea din via­ noastre va rămine mereu lâ,30;-17,45; 20) — Repu­ ALERG DUPĂ, O STEA
maţii telefon 8-56-91." (3519) • Vind clâpari „Lange" rir. ţă, la data de 10 februa­ chipul tatălui nostru drag, blicai • FLUTURII SÎNT (11; 13; 15; .17; 19) ^-Stea­
• ♦ Vînd apartament. 3 came­ 36, noi. Teiefon 5-81-78. (2812) rie, a scumpului nostru soţ, ing. PETRU EARAIAN, la
tată, bunic, socru LIBERI (9; 11; 13; 15; 17; ua rosic.
re- confort, :cu ^îmbunătăţiri, ♦ Vind ‘ tablou „Litteschi" ; un an de la dureroasa des­
cartierul Donalh. , Telefon 1930;-icoană argint. Telefon FELECAN PAVEL, de 52 părţire. Dumnezeu să-l o-
6-35-01, orele 14—18. (3451) ,1-30-52. (3156) ani. Inmormintarea va a- dihricască. Copiii. (3489) 0 Sintem alături de co­
vea Ioc marţi, 13 februa­ 0 Se împlinesc, azi, 5
♦ V ln d teiecolor şl video • Vind pianină placă bronz, ani de cînd a plecat din­ lega noastră Mărgărit Su­
..recorder O 30 National sigi­ rie, ora 13, capela nouă a 0 Azi, se Împlinesc 10 sana In marea durere pri­
marca lîofmann Czemy. Te- i ani de cînd scumpul nos­ tre noi stimatul şl neuita­
lat. Telefon .4-15-86. (3352) leton 990/2-01-23. (3026) . cimitirului Mănăştur. Dum­ cinuită de pierderea soţu­
nezeu să-l ierte. Familia tru fiu, frate, cumnat şi tul nostru unchi, dr. av.
• De vînzare video recorder ♦ Vind orgă • nouă, Casio NICOLAE MOCANU, lă- lui drâg. Sincere condo­
nou;' cu două sisteme marca îndurerată. ■ unchi ALEXANDRU leanţe. Colectivul Magazi­
CT 607. Zalău, telefon 996/ , PRODAN, din Nlcula, ne-a sîndu-ne în suflet nostal­
„Akal* ■28. Telefon 3-11-75, În­ 3-17-88.; ■(3037) ♦ Cu inimile îndurerate gia Intilnirilor noastre aţlt nului nr. 42 I.C.S. Alimen­
tre orele 18—22. (3237) ■ • Cumpăr teîevizâr alb-ne- părăsit pentru totdeauna. tara.
anunţăm încetarea fulgeră-, In veci ncmingîiată, fam i­ de plăcute. A fost pentru
O Vînd apartament confort gru. Telefon 8-77-58. (2967) toare din viaţă, în data dc toţi cei care l-au cunoscut
I, parchetaţ-napetat. . Telefon lia., (3488) 0 Luminări, lacrimi şi
• Vind pui pudel pitic, alb. " 9 februarie 1990, după O şi iubit un exemplu de
6-12-27, ora 16—52. (3503) ■' Unirii 11/1, telefon 5-18-84. ; -. flori pe ■mormintul soţu­
scurtă suferinţă,, a celei ♦ La împlinirea a zece conduită şi demnitate. Ne­ lui, tatălui, bunicului şi
• 0 Vînd apartament trei ca­ (3071) care a fost soţie şi mamă ani de la deces, un gînd poţii. (3617) - *
mere confort, în str.* 6 Mar­ socrului nostru -
♦ Cumpăr timbre ştampila­ PUTICI ILEANA, născută pios pentru cel care a fost GADALEAN GRIGORE, lâ
tie nr. 24,-ap. î, Intre 14—18. te şi neştampilate, din orice , UNGUR, din Negreni, în profesorul ZORGO ‘ ♦ ,Cu aceeaşi durere in
(361 i) • ..... ■. (ară, scrisori vechi, ziare ve­ suflet anunţăm împlinirea şase săptămîni de la dis­
vîrstă de 57 ani. Inmor- BENlASfIIN. Familia. (3294) pariţia sa, lăsind în - urma
. ♦ Vind piese Wartburg, mo­ chi, cărţi poştale, Ilustrate v e - - iSintarea ~va avea loc ; în a trei ani de la •decesul
bilă, casă - ultracentrală, ma­ .'chi, circulate pe poştă. Scrieţi - ♦ Se împlineşte un* an de soţului şl tatălui nostru Iui regrete şi ginduri tris­
cimitirul din cartierul Cor­ cînd sub glia rece' se o- te. Comemorarea astăzi,' Ia
şină făcut vată zahăr. închi­ •la. căsuţa poştală 123, Cluj. doş, în ziua de 12 februa­ IOAN FLORIAN. Dumne­
riez laborator cofetărie.'Infor­ (3013) dihneşte scumpa noastră zeu să-l odihnească în pa­ ora 12,00, la biserica'de pe.
rie 1990, ora 13. Nu-te vom soţie, tnamă, soacră şl bu ­ str. Dr. Petru Groza. Fle-i
maţii str. Napoca nr. 15. - ; uita niciodată. Dormi In ce. Soţia Ella, fiii Virgil,
(3388) - . nică MARIA BALAN, din Ovidiu, Viorel cu famili­ ţărina uşoară. Familia.
pace suflet bun şl nobil. satul Cara. Dumnezeu să (3396) - ’ '___
' ♦ Caut garsonjşră îh zona Familia îndoliată, (3658)^ ile. (3642).
Klărăşti, Pata. Telefon 6-85-55, o odihnească. Familia veş­ ♦ Regretăm- profund tVe-
după masa. (3385) ; ® Cu Inimile zdrobite dc nic îndurerată. (3291) 0 Sintem îndureraţi In cereă în nefiinţă a scum­
, 0'ScTiimb apartament 4 ca­
■ - ♦ Cumpăr casă stare bună, mere, etaj I, cu îmbunătăţiri, durere anunţăm Încetarea ♦ A trecut un an de la­ faţa cţlncenului destin şi pului naslru nepot şi ve­
în zonă mai , centrală. Telefon cartierul Cetate, Alba lulia, din viaţă a scumpei noas­ crimi, durere şl dor nes­ profund Întristaţi la vestea rişor MIRCEA DIUDEA.
4-16-60. (3380) cu asemănător în Cluj. Tele­ tre mame şl bunici ANA încetării din viaţă a dra­ Condoleanţe familiei. Fa­
tins de cind scumpul nos­
. . , 0 Vlnd Dacia 1300. Telefon fon 8-61-31. (3147) ANGHELUŞ, ln 9 februa­ tru fiu şl frate GAVRIL gei i)oaslre naşe şl \;erl- milia Metea. (3671/A)
*-43-14, între orele 18—20, ♦ Schimb apartament 2 ca­ rie 1990. Credinţa în Dum­ şoare MARIOARA
(3377) ; ’") CORNEL BALEA a plecat ♦ Zdrobiţi de durere, a-
mere ICRAL, confort I, car­ nezeu, curăţenia trupească dintre noi. Chipul Iul blînd SA l ÂGEAN, plecată pre­
® Vînd uşă apartament par­ şl sufletească te-au răsplă matur pentru totdeauna şi nunţăm încetarea din via­
tierul Zorilor, cu similar în 11 vom păstra veşnic viu ţă a scumpului nostru fiu,
chetată în lemn de nuc. Te­ zona centrală. Telefon 1-52-06. Ut cu o trecere uşoară In in inimile noastre. Familia. cu dorul neîmplinit de a-1
lefon Turda, 1-42-Bî. (3371)- eternitate. F iu l. Virgil • cu vedea încă o dată pe Ge- frate şi cumnat MIRCEA
(2385) ' . (3061)
• Vind cameră video „Na- soţia Magda şl nepotul Ian lucu. Ne luăm un ultim DIUDEA, in virstă de 51
♦ Schimb două garsoniere . ani, din Apahidâ. Na te
“ tionaî M 7“, nouă. Telefon confort I, cu 2—3 camere. Te­ Angheluşlu. (3599) - ■ 0 Familia Boirzu .anunţă rămas bun, Iar familiei
' 951/3-50-08. .(35.15) ' cu durere trecerca unui Îndurerate transmitem sin­ vom uita niciodată. Ma­
lefon 7-16-47. (2939) } Cii adintTă durere ln
® Vînd ,130 de oî. Grigore: ♦ Schimb apartament 2 ca­ an de cînd inima scum­ cere condoleanţe. Marinei ma, : fraţii, surorile cu fa­
>Fărcaş, Mintiul Cherlii, strada suflet anunţ încetarea din pului lor cumnat şi unchi miliile. (3611) , -
mere, Constanţa,' cu similar viaţă ln ziua do 8 februa­ Vac cu fnmlila. (3615)
Principală nr. 63. (3315) ‘ ' Cluj. Telefon 951/4-48-92. VALER GAVRIŞ a Încetat
rie 1990, a,scum pului meu ♦ Cu adîncă ■durere a-
' , • Vînd, îh Nădăşel, casă cu (32S2/A) '. mal bată. Dormi in pa­ 0 Un ultim şl pios oma­
soţ, mr. r. MABGAillT mm ţăm încetarea din via­
grădină, grajd, apă ln casă si ce, suflet bun! (3011/A) giu celei care a fost iubi­ ţă, după o lungă suferin­
DUMITRU, în vîrstă de 58
în grădină. Telefon Cluj 4-16-19. ani, care a fost un suflet ♦ Cu statornică ncuitare, ta. noastră naşă ANA ţă a scumpei noastre ma­
(3533) , • O iverâ eW & zâ i
bun ş i , va rămîne pentru prezent mereu ln iriimUe MARIA SALAGEAN. Fa­ me, bunici, străbunici
« Vind casă părintească, 2 totdeauna în inima mea. noastre zbuciumate, adu­ milia Băluică. (3390) TODUŢA IULIANA (85 ani).
camere, anexe, gaz metan, 0 Cine a văzut accidentul
de maşină Dacia — Oltclt, în Inmormintarea va avea loc cem un - dureros omagiu Inmormintarea arc Ioc azi,
grădină, curte, ln comuna Că­ în ziua de 13 februarie 1990, celui ce ne-a fost soţ şi ♦ Pios omagiu naşei U februarie 1930 la' cim i­
lăraşi, judeţul Cluj.' Informa­ ziua de 14 noiembrie 1989, ora
9, de pe str. Pata, este rugat ora 14, Ia cimitirul Central. lată devotat AUREL noastre dragi ANA MARIA tirul centraT,” Slmerla. Fa­
ţii ln Baia Mare, telefon 994/ In veci nemîngiiată soţia. VALER GAVRIŞ, la împli­ SAl A g e a n şi sincere con­ milia Jndoliatâ .(3588)
1-58-73. (2562) ............. ~ sâ ne anunţe la telefon 4-62-17,
ln ziua de 11 februarie, între (3593) nirea unui an trist şi- îne- doleanţe. naşului. la dure­
•♦ Vînd cameră video .JVC, gurat do Ia trista despăr­ roasa despărţire. Familia 0 Dragii noştri Gelu,
CG 2, nouă, Telefon Î-27-0S, : orele 13—21, sau în ziua de ÎS
februarie, orele 17—21. (3391) ' 0 Cu adincă durere a- ţire. Comemorarea la bi­ M iliar Vac. (3332) - Nelu şi Nela- sîntem ală­
Orele 19—52. (2934) nunţăm încetarea din via­ serica Sfintul Ion Boteză­ turi de voi in accste grele
; ♦ Vind casă familială, 4 ca­ • • Execut reparaţii ds um­ momente pricinuite de
brele, Jucării, păpuşi şl îm-._ ţă, după o grea suferinţă, torul din Mărăşti, azi, ora ♦.Sintem alături de voi,
mere, baie,■. bucătărie, pivni­ a iubitului nostru soţ, ta­ 12. (3011) pierderea 'ie le ! dragi. Fa­
ţă, grădină mare, în Tucda, brac umbrele şl abajururi ve- dragă Moni şi Mihai, tn
tă, socru şl bunic LAZAR greaua Încercare prin care' milia Niculaş. (3378) ~
str. Traian. Informaţii telefon .: chi. B-dul 22 Decembrie nr. 3. MOLDOVAN, Sn vîrstă de ♦ Cu adincă durere tn
. l-3»-67, zilnic orele 11—20. - ■ : -(3069) _ treceţi. Adela cu familia
66 ani. ■Inmormintarea va suflet anunţăm, că in 12 şl Mlrela cu familia. (3381) ♦ Primăria' comunei A -
(« s i),. .. .. . , . v - 0 Caut femeie pentru îngri­ avea ioc în data de 13 fe ­ februario 1990 se împlinesc ghireşu esle alături ' de
>• Vînd-apartament î came­ jire pensionar. Cumpăr g r ă - . bruarie, din capcla nr. 1 a ani de Ia despărţirea prof. Isăilă Sălăgean ' în
re, etaj II,. Calea Floreştl. T e­ dină ln zona Grlgorescu, cor- . 0 Dragă Ana, sintem n- marea sa durere la pier­
cimitirului Mănăştur, ora fulgerătoare d o ' iubitul lălurl de familia voastră şl
lefon 3-20-97,' orele 8- 12. - '■ puri bibliotecă „Dana* şi 14. Familia. (3593) . nostru soţ şt fin IOAN derea soţiei şl transmite
(3043) > chiuvetă lnox. vind butelie a- Ia u:i an de la dccesul sincere condoleanţe. (3375)
MIRCEA OLARU din A- celui care v-a fost soţ şl
! ♦ Vlnd apartament eu două / ; ragaz şi sobă de gătit.'T ele­ # S-a stins din viaţă, gliircşu. Dumnezeu- să-l
camere, separate, •etaj IV, bl; fon 7-51-33. (2893) tată AUREL GAVRIŞ.' Fa­ ♦ Sintem alături de c o ­
lăsind un gol imens In su­ ierte, să-l odihnească •şi
3 8, bc. II, s tr .. ioan •Meşter : fletele noastre, dragul nos­ miliile Pop, Szabo, Moşuţ. legul nostru prof. Isăilă
♦ Căutăm femeie pentru în- ' i fie ţărina uşoară. So­ (3011/B)
nr. 6, ap. 51, Mănăştur. Infor­ giljlre dirfiirieaţă, a unul co­ tru sot, tată, socru, bunic ţia Esti şl mama Ana. Sălăgean In marea durere
maţii telefon 7-67-47. (3056) pil de 4 ani, în cartierul Gri­ şl străbunic G1IEORGIIE. (2133) pricinuită do pierderea
• Vind 2 camerb, bucătărie, MARIŞ. Curajul, clnstca şi ♦ Sintem alături de fa ­ soţiei dragi. Sinccre con -
gorescu. Telefon 8-62-62, orele
baie,' în centru, sau fac omenia Iul ne vor călăuzi 0 Se împlineşte 1 an. de milia Diudea, greu Încer­ doicanfo familiei Îndoliate.
10-20. (3651) ,
schimb cu casă cu grădină. in viaţă. Inmormintarea la treccrea in eternitate a cată la Încetarea din viaţă Cadrele didactice de Ia
Telefon" 3-7B-08. (3059) . ♦ Biliccnţlată, meditez efi­ scumpului nostru soţ, ta­ ' a d-nului MIRCEA Şcoala Aghircşu-sat. (3373)
cient matematică orice nivel. arc loc azi, duminică 11
februarie, ora 13, tn satul tă, socru şl bunic DIUDEA, om do aleasă ţi­
♦ Vlnd autoturism. Dacia Informaţii tcleton 1-17-88.
1310, ncrldlcat. Str. Malakov- ; (2797) Nadăş. Familia Îndurerată. SIMION FKIONAN POP. nută morală şi ’ căldură su­ 0 Sintem alălurl de co -
• . Nu 11 vom uita - niciorl.îtă. fletească. Sincere condole­ lcga noastră Ioana in cil-
ski 14. (3015) : (3390) 1
♦ Medităm romănă, mate­ Soţia,' copiii cu familiile. anţe. Familia Hodor. (3387) pclo grele tn care se des­
,0 Vlnd motor Moskvici 1300, matică orlro nivel, Telefon • ® Fraţii, surorile, nepo­ (3300) . parte de talăl dtţig. Clasa
puţin" rodat. Telefon 7-24-37, ‘ 3-03-28. (3174) • ■ 1 ' ţii cu familiile anunţă cu 0 Sincere condoleanţe şl a v i-a 13, tic la Şcoala ge­
orelt-, 18—20. ,(3183) _ Vie amintire bunului Întreaga compasluno cole-/
, • Matematician. meditez adincă durere Încetarea nerală nr. 3. (3372)
O Vlnd Lada 1500, cu 30,000 .matematică, admiteri.' Telefon fulgerătoare din viaţă, Ia nostru tată, socru şl bunic Bei hoaslre, biolog Carmen
km. Telefon 3-49-91.- (2908). " 7-01-83. (3090) februarie 1990, a ANF.I iubitor SIMION SOCACIU, Zdrcnghca, la durerea pri­ 0 Sîntem alături dc fa­
.'!♦ Vlnd Dacia U00. Telefon ANGIIELUŞ. înhumarea va din Corpadca, Ia 2 ani de cinuită de trccorca in ne­ milia Gheorghe Tatlş te
♦ Dactilografă,, execut co-,
J-78-57, .după ora 18. (2993) avea lo f In dată do 14 fe­ Ia deces. Fiica Nlarla,. gi­ fiinţă a mamei dragi. Co­ marca durero pricinuită de
pli d u p ă . diferite acte şl nerele Mircea, nepoţii Adi, lectivul de pncumocomlo- moartea tatălui drag. Fa­
Vlnd mobilă dormitor Ml- ■ cursuri. Str. Gh. Doja nr. 16, bruarie 1990, Ia cimitirul
ţa j. Telefon 5-60-23. (S088) Central, ora 12. .(3585) Gabl, MarlU3. (3301) t e , (3379) milia Aurel Voivod. (3556)
ap. 7. (3069) . . ...

ea#c>**i, Cln)i i»tr. Napoca or. II. Telefon I - l l - l l j teleroane Interioarei secretariat — U »i leoţl* oalturall — « I fl Tiparul executat la. întreprinderea polleraHcfl
m ; probleme soolale fl economice — 117. tzs, >»| administraţia — tipografie — 153, ta.
MJoa publloltat* •• primejta Cluj. Tirajul 70.090 ex.
tunis, Intre erele U—II, nomal Ia admiri turaţie, itrada Napoca nr. lt, parter. 10.100 - f