?
O D « o e im n H k i
^feőcctki 9 ! Ftâminifitrotio
/ B r a ş o v , Str. Prundukd-Nr. li.
ActíaÖc de provocare
Nu ne-ain făcut iluzii asu­
pra tacticei de, luptă a opozi­
ţiei liberale. Cunoaştem de
mult întregul arsenal de atac
al acestui partid bine organi­
zat, care urmăreşte o acţiune
ca o sârguinţă demnă de o
cauză mai bună.
Ca în toate manifestările iui
de opoziţie, conducătorii aces­
tui partid şi au hotărît acţiu­
nea după un plan al cărui fir
roşu se întrevede din ţesătura
de venin şi ură pe car^o nu­
treşte nouei organizări politice
a ţârei.
Apelului la unire şi ir uncă
comună — ei răspund cu o
aţâţare din ce în ce mai vio­
lentă a nervilor, să poată în-
ti’un meme-nt dat duce la ac-
\ ţiuni pe cari eă le prezinte ei
apoi opimei publice ea izvo­
râte dintr'un spirit de intole­
ranţă a majorităţilor paria
mentarP.
Cunoaştem maniera aceasta
de luptă şi nu ne temem de
ea. Vedem liftpfde tn fw iu -
nile celor caii prin graiul au­
torizat aî d-Iui Ion Brăfiami
a spus că o telaborare nu e
posibilă deoart- ce oamenii tre­
cutului nu se pot întâi? i nici
în timp, nhi în spaţiu, cu oa­
menii viitorului. Luăm avi de
această dtftlşrfaţie autorizată.
E un refuz la acordul tu­
turor factorilor politici la co­
laborarea rodnică pentru stat
— şl consecinţele trebuie să
le tragă tot aceia cari înţe­
leg, în erele mai grele mo­
mente prin care trece ţara, să
dea frâu liber urei lor poli­
tic*.
Atitudinea pe care o au re­
prezentanţii partidului liberal
în Parlament ne dă dreptul
y să eşjm din reterva pe care
înţelegeam s’o punem în lup­
tele politice, fiind-că Împotriva
celote eari atacăr făiă să ţină
seamă de consideraţi unite îm
prejurărilor excepţionale, nu li
se poâte răspunde altfel.
Atacurilor lor şi provocaţi-
trnilor le vom răspunde fără
cruţare fiind-că nu poţi "avea
nicij x n fe^ de merlaj^ment
pentru cel care nu vrea o o-
pueră constructivă, ti face una
distra bvă, ori câte servicii ar
fi adtiă^ârei în trecut.
f&ii ales mu b ebuie să ne
aoape gravitatea îndemnurilor
la sabotaj *-»• cari cu toate
desminţîrile d- Iui Mârzescu
rămân confirmate de însuşi
pbcioaui partidului liberal care
îndemna organizaţiile comu­
nei* urbane şi rurale şi con-
ile mterimare să demisio-
deoarece ele nu pot ră-
fegSiură cu un gu-
,Y&ra/£§h$ a semn&t pacea cu
Austria;
, A 'este î ;l)brnnuri provocă-
(dar© li deş^Jinizar a vieţoi
de stat este bolşe­
vismului pe oare^pşţtidul li­
beral văzându şi ameninţate
organele lui d 3 viaţă v r m să-1
propagi de-oarice înţeleg maiVi
bine sâ piară ţara, decât par­
tidul; 1 *
Nu ne puteam închipui că
va fi pos bilă o astfel d£ Po­
litică de partid. Vedem astăzi
însă că vor cu ori-ce preţ să
âeSîănţue ura pentru ’ea să-şi
poată scuza la rândul lor ata­
curile fără scrupule.
Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar fi üírjítfísfiiúf^^i e>boâam'>'îfi,i$r o ara Primc Agmtiiţ
fost în stare sâ susţină singuri statui (Istoria Transilvaniei) a BARIŢIU Revină de pubhciictâ Gri. tUESCU Suouroftf, c. loniaa tfi
B b o n a r o en tu îi
F» Oft Bfl . , , , . . . . .
x l- d © ln a c r ia Po XL au». ,
Constată! î politice Românii
Fără comentarii, câte-va consta­
In zadar pare că au fost ape­
lurile d-lor Maniu şi Vaida,
tări politice culese din dezbaterile
parlamentare. din America Un apel către
Se aprcple sf. sărb. ale Naşterii i&ndar pe anul 1920 făcând notiţe
La Cameră: d 1 Mândrescu Hbo*
în zadar s’a încercat manifes­ raf, întrerup© şi spune.* Anul trecut Fără orientare şiajufor Donpnulul. Câtă bw urie şi fericire istorice după zi şl lună a eveni­
tarea cinstită a avOrsiunei, faţă pentru cei de acasă cari în ma­ mentelor mal mari din istoria nea­
de acest partid, a reprezen­
era ordiaea lăsată de nemţi mult
mo’ bună ca cea d** azi.
în Bucureşti iorul alcr săi, scăpaţi de groaza mului nostru. Ar urma apoi câteva
tanţilor de azi d n vechiul re­ D l Vaida Voeuod: Este trist Fapiul/că n’am avut o sirgură vremurilor de curând tresute, când rugăciuni, poezii şl cânfeciî na­
gat. Ei n’att tras consecinţele dacă ordinea lisată de nemţi era întreprindere industrială româneas­ pentru prima dată — după dez­ ţionale, descrierea pe scurt a „în­
mai bună de cât cea lisată de par- că ş\ faţă de , sistemul de coloni­ robirea neamului nostru românesc, fă p tu i# idealului naţional, po
şi însuşi* şeful lor d-1 Ion Bră- zare prlnmun.ifori a Statului Uaga*, — serbează dimpreună cu- toţi soMa'uhd, sfaturi
t dul liberai.“
tianu, confirmă în public, în Camera a aplaudat. Se spune că aproape toţi muncitori iomâui fraţii serbarea mântuitoare. bartă a României mari. Ya avea
Cameră, campania pe care d-1 Vintilâ Brătianu s’a grăbit să erau siliţi să emigreze. Cum Ame­ Ia acea zi vor fi încă mujţi cari un format potrivit.
ziarul partidului o duce îm­ felicite pe d-1 Mândrescu pentru rica oferea couditiuni de muncă nu vor fi între a! săi, deoarece Avfoi lipsă de 5000 exemplşfe
potriva „blocului urei" cum inteligenţa întrerupere! d-saîe. favorabile, se strâng aici zeci de îşi împlinesc datorinţa ior sfântă care ar costa 7000 Cor.
mii de ardeleni formând o colonie de paznici ai hotarelor scumpei Pentru acoperirea acestor chd-
atât de fals îi spun în loc D-1 Vaida Voevod în Cameră. deşt J de impoitfinîă. noastre Patrii.
să-şi alip'escă tifulatuiei parti­ tueli apelez ia tine publtc aan
„Atunci când ne propuneam sâ Când a pătruns şi acolo vestea Colo departe Ia malurile Tissi din ţtnu ui din care s’au recrutat
dului lor această coada. venim cu măsuri mgen e de ravi* eliberării noastre, donri de ţară şi stau de veghe fiii, fraţii şi amicii soldaţii Regimentelor amintite, ca
J*»*-
Dar suntem abia Ia începu­ taliare, de combustibil şi înlesnire fac iui câ-şl puteau valoriza econo­ noştri, cu urma gata să împiedice să ţi dai oboiul tău pentru ai tăi.
de iransţ.Oît, re-am pomenit cu o miile in mod favor*-bil,'\ a deter­ ori-ce încercare de invasiune! Lor Sunt convins că îndeosebi femeea
tul reprezentaţiei. Vor veni, împotrivite ocultă şi insinuantă care minat pe toţi să se reîntoarcă acasă» le va colinda vântul, ori ţipatul română care a ştiut sâ îngrijească
una după alta, scenele şi ac­ lucrează îa discreditarea noastră.» Cum n a #pnteau rupe într’o zi cu zburătoarelor să batice spâriate de nicrm^tele eroilor, de căminul
tele tragicomediei ai cărei ac continuă*. o viaţă do zeci d^ ani precum şl din culcuşul lor. Ochii lor nu vor militar, bibliotecile soldaţilor, te
tori se mişcă în parlam ent, Cine duce rcerstă acţiune? dificultfiţ îe de ikh'dare a gospă- fi mângâiaţi de privirea pomului va pune în f.untea acestei acţiuni
traşi parcă, de sfori de oculta Partidul liberat! dărîilor lor, a făcut să plece gru­ de crăciun, ori de făcliile fume- şi va asigura suma necesară pentru
liberală. Vor veni protestele puri -grupuri, gânde din biserici, ci cu privire înfăptuirea acestui dar de Crăciun
De ce s’a forrrat blocul? Râs Facrii ior — economiile munci! scrulătoaro vor străbate zarea în a publicului român.
zgomotoase, provocările cele punde d 1 Viida în Ctn e%ă: lor sârgnincioase — n u ş ii-a u lja t apăraiea graioţelor ţărci?
Şi mă gâadesc că nici copil să­
mai nestăpânite — paralel cu „Noi toţi ardelenii suatem a âsupra !or, nu. puteau risca să-l Alţii s’au reîctors încununaţi cu raci al celor mobilizaţi / fiu vof (L
o campanie de presă ca te va doua sau a treia generaţie de ţă­ piardă pe drdm ci i-au depus la lauri, după-ce le-au arătat bandelor daţi uitării.
rani — dtci ce vină avem noi bănci arairicane pentru a-i trimete roşii maghiare'/Cum înţelege ' ro­
încerca să dovedească impo- Oamenii cari şi-au făcut avere
S;biJitatea conlucrârei opoziţiei dacă ne-ara simţit atraşi ci tre a;ei in R >rrâuiâ. Ajunşi în Bucureşti, mânul de curând eliberat recunoş­
oameni din regi t, cari reprezentau când s'eu prezentat ia bănci să şi pe când alţii erau la locul datoriei
tinţa miilor de martiri fără de în toiul luptelor şi la hotarele ţării,
îu Parlament, mai bine vederile, sentimentele şi ridice dolarii spre marea lor sur­ nume, cari au murit în decursul vor da eu dragă inimă b p#*rtedin
Pe căi opuse, partidele tre­ interesele rro-stre? Part de'e Isto­ prindere ii s’a răspuns că dolard veacurilor strecurate ca sâ ne dea avutul lor ea |n ziua de Criciqu
cutului — şi aci faci n rezerve rice te «u refuzat con u rn i. lor au fost schimbaţi de că!re „Ser­ zilele de acum. s să-le dea o masă ca să .ştle micuţii, ,
faţă de partidul d-Iui Marghi­ Din selă: Nn dragostea d i ţsră, viciul valutei pe cursul cfici**l de A!ţb 6teu/eu ochii şterşi de du­ că deşi tatăl lor nü e abasa^ to**
ci dragostea de portofolii v’a adus circa 8 lei Cum fiecare are între rerile boaiel sau a ranei în cama­ tuşi sunt suflete geeeroase ct»iyfe
loman care a promis con­ ia guvern. (1 0 - 15 000ri « ete—cinsprezece mii rile spitalului.
cursul guvernului — îşi Uau Z). Vaida: Noi areşil 4 de ori­ dolari şi preţul do’aruiui pe piaţă
gândesc la ei. r
Sîhe gândim
gină arde’eanâ ) uteam ori când, t 35 fiecare ar pierde din agoni­ sâce fdcem datorioţa ară'âudu ne la aceştia toţi şi Re^unoşt nţa o veţi :prlmI-o.f Nu
mâaa împotriva unui Parla­
chiar sub ruguri să căpătăm por- seala lui mai mult ce trei sftriuri. Ştâegere de mâni, nici cuminte
ment în care ţara are încre­ recunoştinţa faţă d^ aceia cari ne
dere dar care ristoarnă întreg tofoiii ministeriale. In ce priveşte Molii au refuzat primirea acestor dau liniştea, sigurşuţa şi fericirea ob c nuite, ci o lacrimă ferbifite
pe ceilalţi colegi, cu nici ua>i n*ara sume şi umblau Iun1 dea riadul pe carş şe streeoară din qchlj
td ftciul speranţelor de Yiitor avut mai multe greutăţi de stră­ la autorităţi, f<râ ari) se da vreo de-acum. telul soldat la auzul acestei
al acestor partide. bătut pentru a-i convinge să între s.‘:ti&ffccţîe. Alţii disperaţi sau lăsat Băle facem .un dar de C ăciun! creştineşti.
Pailarnentarii majorităţii şi în guvern, cşra ant avut cu ţâră- în*elţai de S2msarf pe cursul de Mă gândesc la soldaţii cari ser^ încredinţat din partea-QfifériWr^
guvernul va şti însă să pa- ci:ştii, caii refuzau portofoliile*. t4 —'5 lei. vese ta regimentele formate în şi soldaţilorRgtului 105.1 transm it
rezV ac'fste'' lovituri şi răs- Ce impresie vor face asemenea Braşov. Aceştia sunt dela Reg 89 salutul frâţtsi înţpeg publicului L
laarşiărifa tu F ianfa procedeu la marea majoritate care I. cari s’au retntois în garnizoană românesc din B raşovşl jur^. ‘ |
punsuria prpvocaţluniîe polî- înc I rf*au plecat din America. Dupăce zilele trecute, dela Reg. 105 I. şi
Bfrlin — „VoSfeiscfie Ztitung* ~ Cotio t an B ucacu
ticianilor, va fi o cât mai in­ anuuţâ din Paris că guvernul va nu s’a făcut nimic pentru înlesni­ 4 t art. cari stau de paza la ma­ preoteţ R. 105 1.
tensă muncă regeneratoare a cere zUeîe acestea C rm erel s a vo­ rea repatrierii, org nele trimese lurile Tisei, şi la soldaţii bolnavi
Statului. tez^ to i credite pentru complec- făcând mai mtiîte greutăţi, decât st răniţi d:n spitalul garnizoanei Condu :ătorii „Gazetei
Prin munca aceasta vom ti-rea înarm ârlor în Franţa, con­ îulfsniri, această nedreptate va Braşov. vaniei* au hotărît deschiderea unei-
struirea în Alsacia Lorena a hak- hotărî pe toţi sâ nu mai vie Şim Dinoreună cu câţiva prietini am colecte pentru „Dar de Crâcipn.^
avea succesul. lor speciale pentru avioane, Intâ avem 2tâta nevoe de ei. Sunt mun­ hotărît să t părim o* cărticică ostaşilor noştrîi* şi rog pé t í t f W
La lucru dar, cu mai puţine rirea forturilor pe Rin şi înmulţi­ citori specialişti - români buni, şi „Cartea osta.ului român“, caro sâ trimită sumele şi liste te pe adresa
discuţii sferpe şi cu atât mai rea artiierhi grele precum şi a începutul nostru de industrie nur.ai cuprindă: „Foaia matricelâ“, ca- z;aru!«U j
escadrelor de tancuri. rrin ei s’ar putea înfiripa. Sunt ----------------- .. .
roditoare dezbateri parla­ Ziarul berlinez proteste a? ă îm­ tnteeprinderiftextîle, cari s’au înfiin­
mentare.
potriva Droectului guvernului fran­ ţat, contând tocmai pe ace;ti luc­
cez. (Ag. Dacia) rători.
Satisfacerea acestora coră.-puude
Incidentele din şedinţa
nn numai unui elementar simţ de
din 24 Decemvrie
Pmft7 dreptate, dar ar şterge şi reaua
impresie ce Ie-a cauzat o aseme­
nea măsură. Discuţiile asupra expozeului guvernului
Plâng, v â n tw tfe .... C Mijloace sunt; decât să se acorde
valuta la negustori pentru impor­ Răspunsul d!ui Vaida. Replica
M â n zii se jo a c ă ş i n ech e a zâ tul de mărfuri de lux, la cari sâ
Ş i p u s ta ’n tre a g â p tâ n g e în dulcea d u p ă -a m e a zd , câştige zece preţuri, să li se dea
dlor Brătianu şi Marghiloman
- • io.
Ia r iepele ro b u ste acestor repatriaţi doiarii lor în na­
Presridează dl N, Iorga; în loja cestui cuvânt neparlamentar. DL
P a sc len eşe n ră c o a re a n e m ă rg in ite i p a ste ... tură. Ş! dică acea ta n’ar fi posi­ ministerială dnii Al. Vmda-Voevod,
bil sâ ii se bonifice diferenţa d: Ia íA..Fópovici $i N. Nistor. Duca cere apoi şi i-se dă cuvâa-|
T ec leneşe în soarey c u p a ş i m ărunţi, su p erb i tul în chestie perşpnală. , y.
Ş i din co vo ru l verd e a l fr a g e d e lo r ierbi, preţui oiidal îa acel de piaţă, din
B rusc ca p etele n iâ n d râ s i le n d ic ă -d r a re , /
d ferenţa încassată în plus la măr­ Rectificările d-ki dr Aderarea basai abe&ilor La-
furile aduse de M nîsterul Indus-** Angflescu
Ca n iş te v o lu p to a se fe n te i d in lu m ea m a r e .... friel. progranml bloculiâ.
P rin p u lve re a so:arăf ca p rin n ră jile p â n z e , Pentru rectificarea afirmaţiilor Dl Ioncu citeşte în numele par-’
A»1ei domni deputaţ», cărora Ie
N e a s tâ m p ă r a te -a le a r g ă stră lu cito a re m â tîz e ... place să li se zică democrat*, inde­ susţinute de dl dr. Lupu în şedinţa titlului ţărănesc din Basarabia o'
pendenţi, ba chiar ţărănişti, şi cari de Marţi a Camejei, ia cuvântul adresă de aderare la progranijâ;
L im b a tă za rea albă ş i v â n te -a fâ ţâ to r ;.. zrinic se văd în calehea — proba­ dl dr. C. AngeUscu care arată că dsa blocului parlamentar, aşigur%i4l
bil, din lipsă da jocupaţle — la a- luase sarcina de a merge în Ame-1 guvernul de tot sprijinul. A
Z e fir i ră sfa ţă c o a m a p e g â tu rile lo r ceîaş masă cu ţigara în colţul guri! re a numai după ce *aiţii refuza­ riuiază în special necesitatea
Ş i ele-a lea rg ă a le a r g ă ... cu aere mulţămite, — ce bine ar seră. La observaţia că nu cunoaşte diată 8 rezolvării chestiei ag
face să piloteze acele grupuri de limba engleză, dsa răspunde că Chestia disolvArU.
f i se opresc apoi
'etitru a p o r n i p e d a tă c u p a ş i m a i vioi.,.
Jri ca rn ea ’n flo r tto a r e p o rn iri a p rin se a r d
mărgineni ce se văd pe străzile nu această limbă este cea diplo­
capitalei cu ochii întrebători,• nea­ maţi; ă. Depune apoi un memoriu
asupra activităţii d-sale în intere­
fiiri“ - 1 ' ' '^ a-
jutoraţi cu faţa a mărită Dl i. Biberea cifeşte o declaraj
Abstragând deîa impresia b nă sul ţării» Arată jertfele matériáié în care se cere disolvarea Consi­
f i ca fa r d a te stra n iu c'un n esta to rn ic fa rd ,
ucesc fri o r a d sio r ih s â n g e r ă r i s o la r e .. ce ar face publicului care a aştep­ făcute de dâasul in
tat deîa noi fo&rte mult şi n’a văzut activitatea de propagandă ce a
acest scop,
liului Dirigent.
P e p u s ta n e cu p rin să , cu ia rb ă g r a s ă , $n a ltă , nimic şi dela bucur a acestornau- desfăşurat-o pentru România în A- . -Rez^steaţi liberalilor
A le a rg ă friănze, u n a m a m â n ir â c e a la ltă , fraglaţi In sgomotul cap falei — merica în faţă cu mijloacele ce Deputatul ţărănist dl Cmţu spui
ar da un semn de patriotism, ar le-au stat iu acest scop la dis­ că din cele de până acuip rezulj
S ă lb a tic e a lea rg ă , in ritim u ri to t m a i vii scăpa pe acari’ oameni de ceata poziţie. că avem prea mulţi vorbitori,
O d in io a ră p a rc ă ; de samsari ce le dâ târcoale ca
S c ă p a te d in bizare, n o m a d e h e fl/h e lii ... la o pradă bogată. B^-rem inimă—
Rássijűsal d-lul tupu schimb puţin! gospodăriri Ata<
apoi politica de »ezisteâţă a . HI
suflet românesc $ă aibă, dacă res­ Ii răspunde dau] Lupu, decla­ ralilor, spunând că dl Brăţianu,
tul e problematic. ' rând că In cele afirmate de dân­ dacă ar cunoaşte mizeria sărăci­
D n c â n d în câ n d în f a ţa 'm i s fopresc sa!, nu vizase persoane ci critir mii şi nevoile suferite în tranşe«
Bucureşti 20 Decembre 1919
Ş t m a e slo u se , case numai sistemul practicat de de aceasta, s’ar convinge de ne*
D a le i m ă p r iv .s e , a s e m e n i fe m e ilo r fr u m o a s e V. P. Bran căîre oligarchia acestei ţări. putinţa de rezistenţă. Exprimă în­
Ş i-u im it răm ân cu tru p u l in tr a se n za ţie vech e , Se naşte un tumult şi protes­ crederea în guvern.
C a’n fa ţa unor vii s fă tu i fă ră p e r e c h e ... — Cfoiîia Flame. tări piu partea S eralilo r atunci D. Cristescu voeşte apoi să voi&
Niitt înainte de a pleca la când d sa acuză pe dl Auge- biască în ohestla incidentelor pe-
ţe$cu că se pronunţase la trecutş lig r^ y a dţiiii S. I i D j4
A u g u st a n in ă n c o a m e m u ltico lo re je r b e , Paris va faîe noi deriaraţiuni pri­ contra reformelor.
cauza neţinerii fontelor :M >eg«p
Ia r v â n tu -a ţâ lă p o fte în m â n ze le su p e rb e ... vitor Ia Fiunae In faţa senatului Dl Duca pronunţă cuvântul „ru­ lameut însă nit 1 se poată oa cj%
/ ?. Cotruş care va fi convocat ia 2*1 Dec. şine“, fapt care face pe preşedin­ vânt decât !n şedinţa zilei v i i
tele să-l atragă atenţia asupra a- măteare.
 X

X.
C? æ yr* .j* . 4
X ' > V If
s#
ţ»nrJ na I GAZETA T RANS I L VANI E I
**»

^ IG O O O C O O O O C O ü C O O O O O e jO g Răspunsu dini Vâda torc din drum şi rând pe rând îşi

reocupă locurile.
V^'evcd Ţinând să restabilească adevă­
JeÆ ; MAJESTIC-FEUINA § Dl prim ministru Vaiete-VceVod
fa cuvântul, făcârd deci araţii le-
publicate in numărul nostru
rul cti - privire la ceie discutate
îotr’uuul din conulile de coroană
d ela Sinaia ţinut îtaintea de în- Ziare n'gu apărui azi l
CAL^A VICTORIEI (Pssigîul Comtdia) O le alsltaeri după raportul telefo­ Vin cauza grevei
irarea în răiboî, d. Duca îcceprcă generale de tri, ziarele na
I» liecare scară dela orele 8 30 ţână la 11 Q nic, şi în care s o l d ă sprijinul ş* să-l întrerupă. dimineaţa. D pă
încrederea tuturor d’*n b’oc şi a- amiazi vor apart zioreie.a
Intervine pfeşedinţelei
M a re s p e c ta c o l -d e V a r .é t é g fară de bloc. ^ — „Vrefl să scrieţi istoria!* Şedinţa de cri a Cop: erei. - Jn de eri a Ca­
Replica dlui I. Br.Hia’u D DÜCA: Eu am trăit o. merei a tiicefirt dffetţiunca la Mesaj. , na va
Delà orele 11 î« sus
dura de cât irei zile. la şedinţa de eri a d-untá ul
D. IORGA: Dar n’aţi făcut-o
tiillfr e t, V atiS) C finto şi alte distracţii. Răspunsul dlui 1. Bfătiani/, pe liberal N Bâlănescu. ^ p
care ! dăm după ziarrl „D cte*, — „Pe cartea pe ; care am fă­
• O r c h e s tr e . l t e s t a n t a n t d e 1 -fn l rang; este următorul: cut-o eü, al învăţat D-ta. Mâine, Duminică, Camera va ţine şedinţa) &$énAíút
Băuturi streine şi indigene q Şi d. Marghiloman îşi reia firul. ţin e a s tă z i şe d in ţă . t e t t 'm .iy m w w
Referitor ia cuvintele dîuiVriJa, Arata câ în consiliul de miniştrii,
am de constatat, spune d. Brătia- i,
2— 3 „ în t â ln ir e a E lit e i* O d sa a susţinut idela neutralităţii.
ou, diferenţiarea făcută la înce­ Argumentele invocate, au fost
ooooocoooocoooccoocoooo putul cuvântării sale între oarti
dele trecutului şi cele ale viitoru­
aşa de peremptorii, în cât dl T*)ţ.£
lonescu care urma să ia cuvân­
— C ă r ţi ş c o la r e
lui. Aceste partide prin urmare nu tul după d-sa, s'a asociat întru
se pot întâlni. fotul la părerile exprimate de dl. s Avizăm pe toţi Domnii învăţătorii că au ia ad riai *,tr i a
Mai importantă este însă d scu- Marghiloman, renm ţând la cu­ Gazetei '^dsH vaülei uh mare număr de cărţi pentsp ş e n it'e efèm ntæ e i
Banca ie Escont Ardeleană ţia deschisă de d-sa în jurul lem­ vânt, Iar cti .dintâi oare s’a stre­ Aanume nu scsit fientra-fiecate clisă următoarele cărţi.
nării tratatului de la Versailles. curat — spune d.Marghiloman — Clasa 1 elementară %
printre cei prezenţi, ca să-mi strân­
EDOUTE de primul rang SOCIETATE PE ACŢJI
BRAŞOV
A susţine însă că greşala origi­
nară sta în semnarea tratatului de gă mâna mal cu ent< z’asra a fost Abecedar de Duifu partea ! şi partea U
Afiliată de banca Anjjlo-Auatriacă. la Versailles şi câ acest act De ri­ d. I. G. Duca Abecedar de Ciorănescu
Recunoscută In mâncări şi Aritmetica de Duifu ^ 1
beuturi bune şi eftine, servi­ Depuneri spre fructificare . . 4U/, dică dreptul la asistenţă, ar fi să — „Aşa este, domnul mo ul“
răpim ţării un testimoniu, aşa cum se adrestază_4âios, fără replică, Caete de caligrafie de Negulescu \
ciu prompt Se dă în abona­ Depuneri spre friciifi urs v Caete de desemn de Grfgorcea -,
legate [condiţionate) . . ; . 4’/»®/* nu se cuvine s’o facă şeful unui într’o superbă atitudine de bra­
mente de mâncări. guvern al ţârii. vare, dl Marghiloman. Clasa II elementáid "v
Darea de inteiese o plăteşte institutul
Escont de cambii Independenţa ţării a fost reală Oratorul ara-ă apoi cât de util Carte de cetire de Qulfu
şi permanentă, spune mai depar’e a fost cauzei alirte ia Începutul ^ Aritmetica m 9
împrumuturi pe efecte d. Brătianu. Ea nu permitea nici războ;u!ui neutralitatea noastră, » ■» Paladl
Credit de Contc-Corent unei puteri să se amestece în ros­ lăsând descoperit fiancul oriental Geografia „ Duifu
Nicolae Ţinţ pe hipotecâ şi alte garanţi

Executarea tuturor aface­

turile noastre lăuntrice.
D. Vaida a distrus efectul ac­
ceptabil pe care-1 avusese euvâa
al armatelor centrale şi permiţând
Ruş lor să ajungă până 1b Köaig*
sberg.
Caete de desemn de Biciulescu
Clasa III elementară
lăcătuş aitîstîc de maşini şi rilor de bancă şi de schimb tarea dlui Meniu, când a spus că In cuvântarea ea dl Margh 'o Carte de cetire de Duifu
construcţie. x cu coudiţiurii culante, cu sub fatuitatea unei Imprefurărl de man a mai restabilit şi adevă.ul Carte de giamatică de Gjiboviceana
deosebire: Cumpărare şi forţă mejoră — depunem semnă­ că regele este adevăratul autor al Aritmetica de Duifu t .a -.t ..
Instalator de apaducle, odăi vânzare de efecte şi valute tura, făcând thi r comparaţia cu împroprietăririi, reproducând chiar ' Geografia de Duifu ~
de bate şi closete^ gaz aerian tratatul de la Bucureşti. cuvintele Stveranulni. „Am înzes­ v Caete de detemn 4.e Grigorcea
şi lumină electrică. Antrepre­ streine încasarea cupoane­ Un bloc bazat pe ur.*, nu este trat ţărănimea cu două milioane
lor şi efectelor sortate, în- capabil de fapte mari. In cuvân­ de hectare şi nu voiu lâsa pe ni­ . C lasa IV elementală
nor de canalizări şi încălziri cassarea de cambii, cecuri meni să i le la împoi.* Carte de cetire de Duifu
tai ea pe care ^m rostit o n'aro
centrale. şi asignaţiuni. Emisiunea pronunţat nici un cuvânt care să N’a u'iat dl Margh loman să a- Carte de Gramatică Gârboviceanu
Fabricaţie de ' tot felul de mandatelor şi acreditivelor atingă ci numai ca să ajute,şi gu­ minteasi ă nici de regimnl decre­ Aritmetica de Paladi
deţimale, cumpăne şi măsuri.. vernul şi ţara. telor legi şi nici mai ales de ra­ Geografia de Duifu
asupra Vienei şl alte pieţe portările guvernului l.beraî cu Caete de caligrafie de Negulescu
Se primeşte şl reparaturi. streine. Irfjgrijirea coaielor D. Brătianu aminteşte răspunsul
pe care i Pa dat contele Czernio, oamenii Nemţilor şl în d&osebl Caete de desemn de Biciulescu
i~« Târgul cailor Nr. 28. de cupoane, revizuirea şi că dacă ar fl d. Marghiloman la 1cu contele Czernin. (Dacia)
asigurarea losurilor. închi­ putere, fără ar întră în răsboi a- Şedinţa se ridică la 7 seara.
rierea de Safcs Deposits. lături de Puterile-Centrale. Dh l t i r tura î n m i i
ANUNŢ Păstrarea şi administrarea
efectelor. 2 10
Spune mai departe, că raportu­
rile între d. Margh loman şi con­
tele Czernln erau eşa de intime,
SENATUL
Şedinţa din 24 Decemvrie — JE A N C A LV IN
Pentru măcelăria „Coope­ Informaţiunile gratuite. .în cât relaţiile asupra intenţiilor
rativii* Tovârăş e de ‘Von- lui Czernln pe care procu­ Prcz?deazä d-l Paul B u j c r f g e
s u m din Braşov-Schei^e caută rat d. Marghiloman, au putut chiar banca ministerială d-l l. Nittor. 1. şl tendinţa moralâ-rtligioasă re­
«» să folosească acţiucei dlui B aţi Condus de djrlnţa de - a face prezentată de J an Calvin. Ticuri
spre angajare imediată: După cetirea sumarului şedinţei
'i u n v â n ză to r şl »Forestiera Română anu. precedente, ia cuvâotul d-t th ete cunoscută publicului românesc din diametral opube şi ca temperament
şi ca concepţe, opera unuia cute i
Un in ca ssa to r eau incaş* Oratorul înlătură apoi aserţiu­ chide şi explică părăsirea şedinţei Ardeal, literatura franceză în ope-
In numărul ncstiu de azi publi­ rlle şi In scriitorii cel mai de i l amă minează fa ştiinţa pozitivă şl Mo-
cam prespec ul locîeiâţi „Forestiera nea diui Marghiloman, că s'ar fi anterioare, fapt pe care-! datereşte
satoare: eş’rei provocatoare a d lui minis­ ai acestei literaturi, sfătuit în at est sofa naturalistă pe cate le fi tâl-
străduit pentru împiedecarea rati­
Anunţările cu arătarea con- Români»*, întreprindere pentru exp­ ficării păcii de Ia Bucureşti. Sunt tru Vlad, sens si de D-nli redactori ai Ga­ nim în „Pantegnicl* şi h 1
dlţlunllor se vor Înainta la loatareIn Cluj
de ţăduii, a p. 8. cusedul
ttlegrame, spune d, Brăt ano, prin D I S1$făn*8cu citeşte un memo­ zetei Transilvaniei, m’am hotărât grundes et inestimibfes chronP
qces du grand et dnorhie gé nt
secretarul Cooperativei Rornu- Conform piospectului, societatea care d. Margiltman arată caracte­ riu în chestia neaji nsurilor slij- să public sub forma de foileton li­ Oarganbia* a’e Iul Rabelats, iar
las Dogariii, cancelaria Efo­ e contemplată cu un capital de cel' rul'adevărat pe care dsa îl a or- başilor dela G F, R. şi la urmă terar de Djmineca, în coloanele a* opera celuilalt culminează în „L’rfl-
puţin 50 mii. coroane; nu nc îndoim da păcii de la Bucureşti. D Mar­ cere paiticiparea muncitorilor dela cestui ziar, o serie întreagă de stitution ehrétiennt*, biblia ca ş’o
rie! şcolare (Liceul români portrete literare a celcr mal însem­
insă, câ va zfhge şi maximalul de ghiloman a dorit şl mai apropiat C. F. R. şi S. U. R. la beuefuii şl num esc astfel a Reforme. Reli­
i- a 100 milioane. d a ă tiird ţtusţia, ct contactul cu inamicui; din con Ia câştigurile ştatuLui. naţi scriitop l‘*Dceri, t» ord r e
gioase în Franţa. Acela ce Martin
v in g e r e d-sa a Iuciat In ved erea cronologică din fotre&gă literatura
întreprinderile forestiere sunt dintre D-l 8iwn'fteanu cere să se pună franceză şi cu privire „stârnitoare Luther este pentru Ge? mani, act ia
Unei şl mai strânse colaborări cti el capit neajun urilor pe cari cei de
A V I«1 V il ^ aitf P °8t m ena- cele mai rentabile In ţar?. Dnii Goga şi Lncaci şi apoi d. asupra operei lor," precum şi asu­ ce WieUff, Ion Huss, Zw cgli au
A l i l t l l J je r ă la dom n s in Prinţ.e fundatori ved*m pe mulţi la ţară le sufere din cauza lipsei fost pentru ţările şi popoarele lor,
dintre corifeii noştri fina cori din Cuza strâng mâna dlui Brăt’anu. de benzină pentru mori .şi a mo­ pra Irrâutirei exercitată asupra
gur. Aurelia M alia Str. Spi­ Ardeal, ba <hlar şi din vechiul n gat. timpului, în care au trăit diferiţii cu o fga'ă putere şi o desăvâr­
rarilor speculatori. şită autoritate e^te Joan Calvin
talului 36 «Braşov. Une’e dinfie blncrie noastre mai Exflicaţile dlui Kârzsscu scriitorii, de care mă ocup. \
Tot aşa se p’ânge de tr£găneala pentru Francezi. .
mari asemenea figurează printre ei. cu care snnt rezolvate actele Am iredinta că această râvuă a
Preşedintele dă cuvântul d-lui mea va fl spreciată, cum trebue Fenomen trm 'to r: la popom!
Secantă pentru ime­

re 7—8 vânzători de manu­ c.

După cum suntem informaţi deja
diată angaja­ la cocsLtu rea ultimă a fundatorilor
avută la Sibiu în 15 Noemvrie a.
Mârzescu, care îşi exprimă regre­
tul, că d. prim ministru, plecând
de la o informaţie necontrolată,
d? deces ale ostaşilor morţi în
TiZb0;U.
D-l V. M chscu dă explicaţii re­
de publicul cititor; ea nu vine să
Impuse atenţiune}, publice numelç
acesta vioi şi vorbăreţ, înclinat
către oratorie, politică, rpecalaţiuni
filosofice şl ştiinţifice, către Hiten
s’a asrgurat o mare par!e a cap ­ unui profesor dintre atâţia profe­
factură, pânzărie şi mâtăsărie tatului Eootal. culeasă dintr’un ziar, a putut să-i gulamentare cerând senatorilor să sori inimoşi. Decişi,v a presta o ratură şl teatru, la orice alt ge-
cu Salariu lunar dela 800—1000 aducă acuzaţiuni aşa de nedrepte. m»~'fulosea8că mai mnlt de 5 mi muncă atât de necesară aici in Ar­ de scriitori, ne-am fi aşteptat, dar
Prospectul indică Şi o fnţekgere nute pentru comunicări şl 20 m i­
Fapt e, că autoritâţ ie administra­ deal — ca şi aiurea de altfel — nu Ia un reformator religios, pro*
Lei. Ofertele se vor adresa cu statul ce priveşte e«ploaiânle tive din laşi au fost puse în im­ nute pentru interpelări. dus al unei rase mai temperate şl
pe terenul şcoaiei, nu ! ci vine să
Sucursalei Luca P. Niculescu pădurilor de sfat şi rentab litatea posibilitatea de a şi exercita atri­ D-l Şp. Filimon cere prrbibirea răspundă unei lipse, de care e vi­ mai concentrat?, cubţ e C8iuVpen-
din Iaşi Str. Şte/on cel Mare lor, ceeace din punct de vedere al
veniturilor statului poate să aducă buţiile lor, venind îa ajutorul po- exportului de lână, de lipsa căreia novată vitregia vremurilor prin care tru Germani şi pentru.Englez!saj^
Nr. ™ 1 - 3 ţării foloase foarte mari. pu’aţiunei. suferă ţara. a trecut Â-dealul : lipsi cunoaş­ Scandinavi l Şi jbu toate astea, în
»Forestiera Roirână« e după cât D-l Armaş asociicdu-se ia inter­ terii, aş puteâ zice, a celei mai b o ­ ciuda premiseiOt apriorice, popo­
ştim la noi prima societate româ­ D- Marghiloman bravează pelarea senatorului. Borgovan pri­ gate literaturi moderne, a literatul ei rul francez a produs un geniu re-
T nească pentru explo.tare de pîdiri vitor la num'iile de j r o f s o t i la V- franceze 1 iigJos şi mor^l, comparabil cu
Tot timpul, cât d. Brătianu a
A V lllV lt Posl adminis şi ce priveşte capitalul con!emptat, atacat atitudinea „nepatrioticâ* a nivcrsitgka din Cluj, roagă să se Inii fac o modestă datorie, în Lu>W Wicliff, în persoana pi'
A I I U l i i trator de moşie cu una dintre Întreprinderile urirşe cari fixeze cât mai îngrabâ o zi pentru calitatea mea de profesor de limba Gardului Jean Calvin.
dlui Marghiloman, junimistul de
pT&xă Îndelungată. s'au format în timpul d n urmă, altă dată, crescut la şcoala „ra- desvoitarea ei şi literatura franceză, prezentând Jean Calvin e picard de naştere;
Adresa la adm. Gazetei. menite să des.hidă dam uri ro ii ţiunei pure* şi a sângelui rece în Pehtru disiutareap'rcedului pri- publicului românesc in oi dine is- a văzut lumina zilei în Cihnou,
capitalului românesc. care excela d spărutul Petre Carp Vi tor la diurnele parlamentare şi toric-iiterară pe c«1 maT reprezen­ oraş din nord-estul Franţei (prev.
— şi-a p ă sta t un calm olimpiaaî propunerea de a se da invalizi! r tativi dint: e scriitori Frapai, cu în­ picardă); a studiat dreptul, teologia
Secantă pentru ime­
diată dega­
jare 8 argaţi pentru moşie.
Un ziar cinstit românesc
Imperturbabil.
In momentul când preşedintele
din jud. Teleorman diurna pe o
zi a par/aiHenlarilor ca dar de
credinţarea că dacă fiecare dintre
noi, proîesorif, ne vom face daio-
ria la locurîe, pe »Mie ne aflăm,
şi î. ebraică, a căror cunoaştere i*g
permis^ aprofundarea temeinici a
Bibliei. In Franţa mi a putut trăi
este o comoară pentru casa i-a dav cuvântul, o furtună de in­ Crăciun, senatorii trec în secţii.
multă vreme, cu toată protecţia
Ofertele se vor adresa Cassel vective s’a ridicat împotriva sa de
din munca n o a stră r stăruitoare
Lata P. Niculescu din Bucu­ fie-cărui bun Român După redeschiderea şedinţei ra- poate rezulta decât bine. Sper că ce-i acorda Margueritte de Navarre,
pe băncile liberale şi unele arde­ poi torul d-l Hera citeşte proectul sora regelui Fracşois I, faţă de ca­
reşti Calea Moşilor Nr. 16. Abonaţi dar lene, Părintele Lucaci, roşu de mâ­ de lege relativ la -diurnele parla­
nn va fi de prisos întreprinderea
mea f, oare să nu fi adut dreptate tolicismul omnipotent, de aceta s'a
2 —3 „Gazeta Transilvaniei". nie, cu rrâinlle în sus, ameninţă­ mentare şi după' un schimb de Goethe, când a zis: „lumină, mai retras Ia Geneva şi acolo şi-a des­
toare, îndemna adunarea să pără­ vederi, se votează toate articolele. multă lumină*?! făşurat întreaga lui activitate de
sească sata. Liberalii mal toţi în Acelaşi raportor citeşte raportul reformator religios. Acolo 11 vedem
picioare i-au urmat îndemnul, în- pentru admiterea propunerii celei­ II. pe adevăratul Calvin, cu profilul
dreptându-se spre uşile de ieşire. lalte. lui fin şi aspru, cu bjzeie subţiri,
Părintele Lucaci ajunsese spre Când am luat hotărirea de a în­
strânse sub imperiul gânoulul
V E S T IR E . ieşirea din fund a scenei. Intor-
D-l Alh, Ght orghiu spune însă
că aceasta e o faptă prea mică
cepe publicarea acestei serii de
portrete literare, mărturisesc că am care-i încreţeşte fruntea şi-i face
cându se ca faţa spre d. Marghi­ de:ât să merite o discuţie publică. sţat mult la îndoială asupra scrii- ochii să scapere, cu acea frumoasă
Calendare de perete pe carton cu chipurile loman, cu voce de tunet, însoţită mână slăbuţă; del cată şi nervoasă,
Se aprobă cu unanimitate propu­ torului, precum şi asupra secolu­
[Regelui şi Reginei. de gesturi teatrale i-a aruncat in­ nerea ca fie care senator să lase care se ridică pornnc'tor pentru a
lui, cu care trebue să încep; dar
Cărţi de învăţături şi sfaturi. sulta: „Trădâtorule'i la chestură atâta cât il lasă Inima, după mal multă chibzuinţă, m’am sublinia nn argnmmt sau pentru
Tablouri religioase şi Antialcoolice. a Lei 2. D n fuud il sălii s'a asociat dl pentru ajutorarea invalizilor. decis să încep cu sesolui Renaş­ a combate un rival; la aceste tră­
Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Işus. bac. SEVER BOCU: „Să iasă afară! terii, cu sec. XVMea şi m’am oprit, sături, dacă adăogăm lărgimea con­
Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia, N’are ce căuta între nOiP asupra lui Calvin, marele reforma­ cepţiei ^rSlîgioase, subtilitatea lo­
gicei, sinceritatea lui absolută,
[Cloşca şi Mihai Viteazul. Intriu vie mişcare-dl Marghilo­
man se Întoarce spre părintele Bibliografie tor francez, a cărui operă Românii
ardeleni, cu o educaţie religioasă şi iotPonsigepţa care-1 făcea de multe
Tablouri 8 culori aurite, cu. Domnii M oldo-, r - * Lucaci, ră8punzânda-i drastic:.Tiă- cu o viaţă morală atât de demnă ori aspru, precum şi ambiţiunea
A apărut: „Legepdele Români­ de a domina şi de a converti,
vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului { v?* dătorul* n’a specu at nici odată, lor*. Manuul auxiliar pentru clas* de lat dl, sunt sigur că o vor a-
vagoane pentru Arde al I.. preria. • vom avea şi portretul moral al
[Cultural al Românului“. * ^ c* II. primară. Legendele sunt poves­ lui Jean Calvin.
Ia această penibilă atmosferă tite în grai simplu, la priceperea s ut
Aceste lucrări se găsesc la Tipografia Luceafărul, de ostilităţi şi haos d. Marghilo- Un om cu educaţia şi pregătirea
copiilor. Conform instrucţiei din Umanizmu! In Franţa, ca ur­ lui religioasă, cu temperamentul
Bucureşti, Huma Fompiliu Nr* 7* rosteşte cuvintele de început Sgo- Programa analitică oficială. Indis­ mare a Renaştere} franceze, spre şl voinţa lui putea fi un scriitor
motele se sting. Oratorul a prins pensabil pentru îuvăţâtori ş, elevi. jumătatea secolului al XVl-lea,
P entru depozitari se face r a b a t 23%. — Poşta având nota, se redresează, respinge ata­ relig5cn de seam»; eT a fost un
greutiU la expediţie, doritorii a trimite ocazional, delegaţt Preţul unul exemplar 1 cor. In manifestă două tendinţe deosebite, reformator; pe do: aiversâri i*a
curile, acuză la rându-1, bravează curând vor apărea legendele pen* amândouă Műé pronunţate : ten­
ca costul» 20 —24 prin atitudini marţiale, sfidează. condamnat la moarte, pe ai treilea
tru clasa III. primară. Coraandele dinţa posifiâft, practică, filosofică i-a ueroicu'at toată viaţL pe .cei
Sala dezarmează. Ziariştii îşi se adreeeazâ: Turna Cocîşin direc­ întrupată in François Rabeibis (de din jurul iui i a domioat ca pţi-
Iasă creoanele din rnâaă, liberalii tor şcclar Biaj. a cărui operă mă voi ocupa in tt rea convingeri*, cire aducea m
opresc îa pragul leşirei, se tu- foiletonul de Dumineca viitoare) libertatea religioasă, ci adevărul,
 f

%
J
Kl, 274- 191ft GAZETA TRANSILVANIEI PagfaMi 1

Din Cehoslovacia INDUSTRIA FORESTIERA DIN

*— Şedinţa Camerei d elà 2 5 p r t é mvrie.
Lucrările A ătoârei hiaţi**
naîe — Raporturile dintre TRANSILVANIA
re vânzare ?. Siţei
1 8 0 -2 ^ 0
£t
kîg. în Str.
în şedinţa aceasta, d l Bon? Cehi şi [Slovaci. — Apro- N r. 8.8. a -a 1.»
tojritatal:socialist Cristescu i-
:t în discuţitine chestiunea gre- :u a răspuns în chestiunea per- pijere economică şi politi­
dela soc' tramvaelor din Ba-, liselor Consiliului dirigent, aduse că Intre. Cehoslovacia şi
eşti. Lucrătorii au Cerut miri înidiscuţia Camerei de deputatul bă­
Austrogermania SOCIETATE ANONIMA
ariilor; ufl grop de studentari năţean Păscicâ.
ii ^clerit să intervjo^Tntiu ' D-sa spune că^ dosarul cu actele Pi aga. Adunarea naţională ce­ Capital sôcial lei 12.000.000. Amint frgtaer mehanla
aflarea grevei au şterWrrcă vina în chestbne â sosit şi stă la dis­ hoslovacă a autorizat guvernul să ou praxă multă
e a direteţiunei'SoripAţei. poziţia deputaţilor. Desmlnte că procure din străinătate articole a- PROSPECT caută post. Adresa la admir
îocîetotea a. praros arbitratul d-1 2aharia Bârsan directorul T. limentare şi materiale necesare in­ Adunarea Seneialâ extraordinară a S o cietă ţii anonim e nistraţia Gazetei. ' 2 —4
■şedintelui CjS^î de Casaţie, Naţional din Cluj, ar fi primit dustriilor naţionale până la Valoa­
erătorii n’aaiprlini* fi au-admiş vf#*bn permis, de ciment. r e a . ^ l.Vt miliarde franci fran­ tra n silvă n en e ften lru c o m e rţu l d etem ne, fondată la Braşov,
»‘traiul dJfT roîhjlfni Indus- Dă lămuriri^ cari desâinţ açuza- cezi.' ! In anul 1911 a modificat - statutele punându-le în concor­
zi, Botmcu. Diteandu-se sa teii ţiile de dl tJep- Paşuleă chesti­ Praga. Adunarea naţională a danţă eu legile româneşti, a transferat sediul la Bucureşti,
riHiîn văzutră un numirJde unea rolului dluf Morandlni, a votat 0roecful dh împroprietărire,
sdin depou»cu va* băncei farmaciştilor şi în ichestiu* care fusese supus discuţiei de co-
«itejuJy a« -Cerut acestora să5 nra lemnelor con cedate băncei misiqnea specială a chestiunilor
sdiiinbând numele Societăţii în „ In d u stria F o re stie ră din
T ra n silva n ia u .şi a autorizat Consiliul de Administraţie ca în
Avaz
îpaffţfje« PI P ra g u l J ţ k şo­ Marmorosh-Blank. agrare, după mici moditiccri adu­ locul vechilor acţiuni în Coroane, să emită noui acţiuni pen­ Aducem la ounoştlnţa funo-
fate a .feşf jlUflcr ocufi Este absolut falsă zicp dl Boa- se ţ^oşciuluj original.. tru 12.000.0u0 lei, fiecare acţiune având o valoarje nominală ţlonarilor publici, căror le corn-
rlVoîVCT rfl*grlvjşti'.^ramprodtrs tesca — acuzaţia odusă funcţiona- Praga. Adunarea naţidnală a de lei 200.— * pete legitimaţii de călătorie
răerare şi armata irifrai cu nri- rliior resortflíui. Chestiunea Sărei votat «reditele necesş^e pentru ar­ Societatea posedă în exploatare însemnate păduri în Va­ cu reducere pe căile ferate, oa
illireie fără soriftţfupei * pe care a adus-o dl Pasulcă e îs t- mata naţională care va cuprinde lea Uzului, Comitatul Cik. St, Mar ton-Transilvania, asupra că­ carnetele de identitate vechi
Doui muncitor» împuşcaţi au fost feî: d-sa a aranj at o personal şi tot 150,000 oameni.
cflflşi î» pae de către personalul dsa a trecut sarea în Serbia. rora experţii D-nii In g in e r In sp e cto r G eneral S ilv ic Ai. T ă n ă - ce posed, valabile până în 8 t
d e t ă ţ e f ^ s l ^ u i vadă pre- Praga. înainte de a lua vacan­ scsctty Directorul serviciului exploatării pădurilor, In g in er I n ­ Dec. 1919, întrucât respectiv
ţă, adunarea naţională a început
;tuj d£ politia care vetrse Ip D-1 LSiiniouescu cere ca din ce­ sp ecto r Silnic G. C răciunescu, Di ectorul serviciilor plantaţii­ vul are drept la acelea vOr f i
chetăCr I-8ip/ găsit noi şi atunci darea diurnei pe o zi să se dea discuţiile asupra bugetului pe 1920 lor şi In g in er In sp ecto r Silvicr C. O pran , Directorul serviciului va la b ile fă ră de a se valabil h
declarat că trupa a jumătaţesodetăţei pentru profilaxia Raportul comisiuliei- bugetare dr.
k ardiául lui 20 focuri de tuberculozei secţia laşi. Ordiuko a arătat că deficitul bu­ amenajamentelor dela Cassa Pădurilor, prin actul de «xperihă s e p a r a t p e n tru anul 1 9 2 0
getar al statului pe anul viitor va cu data de 7 Octomvrie 1919 stabilesc în rezumat, căr p â n ă în 31 M a rtie 192Q.
t r a i t l f i Erau 18 soldaţi, Face diverse comunicărei d*niî fi nu mai puţin de 2 miliarde 660
r morţi,* oe lângă răniţi ca şi Bogdan Florian* Şerpeanu Adam, Societatea dispune de 368.000 metri cubi lemn de n o După ce cu aceasta dată
i$ Dee.,018. milioane coroane, care urmează a
Scraba, Pifică, Moîdovan Rupturean fi acoperite din impogite *speciale. lift secular din care 62 000 melri cubi fasonaţi, cum şi 270.000 toate legitimaţiile de călătoria
Coflétatà câ asemenea incidente Demisiunea d-lui deputat Racota metri steri fag secular, în înălţimi până la 33 metri moliftul vechi de format ungureso, cum.
pefiec mai ales la instituţiile se respinge p. a doua oară pre- Pi aga. Duyă lungi discuţiuni
.«rate. partidele politice din Slovacia sau şi 25 metri fagul. şi cele provizorie estradate dîn
luuglndu-i-se concediul. unit sub numele de partid naţ?o- Valoarea minimă a acestui material lemnos este după j partea noastră se vor anula.
Cere darea în judecată a celor
Se admite invalidarea d-Iui Mi- ual agrar al .slovacilor. Programul Domnii experţi de 14,568.000 iei.
novaţi şi Q.cemisiune de anchetă recunoaşte integritatea statului ce­ Invităm pe cei interesaţi, ca
irîamentară. Cere desfiinţarea ma­ ssici în uima reportului Comis!- hoslovac cu o singură legislaţiune Societatea mai posedă instalaţiuni forestiere sistematice în interesul lor preprlu să
lul Cartier care e In slujba libe- uuei.
1HÖK Se validează alegereu d lui Co­ pretinzând autonomie ia chestiuni pe Valea Uzului: o fabrică de cherestea cu 9 gatere şi ce'.e ceară astfel de legitimaţii în ­
Cere controlul averilor şi să se cea ca deputat de Ilfov, după ce şcolare, bisericeţ ti, culturale şi de necesare exploatării; iar penlru transportul n aterialului dela cep â n d cu 15 Ianuarie 1 9 2 0
Soc. trámvcelor d;n mâna libe- Camera a discutat cazul său în administraţie a economiei rurale. pădure la fabrică şi de eci la gara DăTmăneşli, are o reţea de c e l m a i tâ rziu în să p â n ă în
IHor. - f; şedinţa secretă. Au vorbit pentru 26 Klm. linie Decauvil’e de un metru lăţime, cu locomotive 31 M artie din partea Direc­
D-I Vaida Voivtíd ' a răspuns, invalidare d-nii Romul Hicşea, Ze-
ivântarea am publicat-o d»pă lea Codreanu şi Telcu iar pentru
3te telefonice. P-sa «pune că an- validare' Dr. Lupu, Costatoru si
Informaţiuni şi vagonetele necesare. ţiunilor regionale de calea fe­
Vah area instalfttii’nilor executate înainte de război: clă­ rată din Arad-Ciuj, Timişoara
leta se fsoe aşa ca dreptatea să N. Pilocea. . “ intâ a şezătoare â societăţii diri, fabrică, maşini şi materialul de exploafaie, constatată sau Expozituri de direcţiunea
s# la lumină. Deocamdată, cei de lectura I. Popazn. Societatea după registrele Societăţii este de apioximativ 4.000.00J Cor. regională din Satu-Mare.
estaţi an fost liberaţi. Renner va merge la Be!~ de lectură w}. Pcpazu" a elevilor cu jreţurile de atunci.
Prob ster ză împotriva ace zel a- liceului orfbdox a hotărât să prăz- In dorinţa ca publicul ron âaesc eă poată participa cât Direcţiune! centrale din Cluj
bsë de paîticu’arlsm politic pre- g ra d . nulascâ în m^î' muite şezători li­ cereri, de a se elibera leglli*
mai mult la afacerile Societăţi-, se oferă pentru subscriere o
îdintelni Curţei de Casaţie. Renner va pleca Ia jumătatea terare Ş» arilstiee amintirea frun­ maţii cu reducere să nu se
D-t Si. Pop» ministru adînterim iul Ianuarie Ia Be'grad spre a dis­ taşilor literaturel române, morţi în treime d n capitalul Focielăţii adecă lei 4 000.000 pe valoa­
rea nominală de lei 200 acţianea, deosebit o taxă fixa de emi­ mal adreseze, căci aoeia nu
. justiţie, spune că justiţia şi-a cuta viitoarele reiaţignf economice ultimul deceniu, cari au contri­ le va rezolvi, oi ie trimite la
eut datoria luârd delà început între Austria şi Jugoslavia. buit cu scrisul şf cuvântai lor la siune pentru cheltueli, etc. de lei 25 de fiecare acţiune.
iă8urile;De:esare. .pregătirea sufletulni românesc bi­ La s bscriere seva achita întreaga valoare a acţiunilor forul competent.
ruitor în răîboiuJ de întregire. subscrise. Pentru a primi carnetele
Prima şezătoare va comemora
Subscrierea publică va sta deschisă dela 25 Decemvrie acestea, atât capul familiei
n singur adevăr ceţ prpdfcat de predică * nimicnicia omenească, ce pe Delavrancea şl va avea loc
I. şi Un altnlí Ace*ta a fost Cal- frebue călăuzită de Dzeu la f;e- Duminecă 28 cment ore^e 3 p.
a. c. până la 3 Ianuarie 1920. Consiliul de Administraţie iţi cât şi soţia, copil cari nu au
ifl. Ôfvra lui capitală este wJes* cere nas al yietei — de aci, fler m. precis fn sala de g’mnastică a reztrvă dieptul de a face repartiţia acţiunilor. venite din cari sâ se susţină
tntfo Cbriftierae reHriotvs* , pu- voia c re d in ţi El. combate cu în- liceului orfodost. i Subscrierile $e primesc la B^n^a Naţiunei B dul C^rol li, cum şi copii maşteri sau adop­
>HcMă » in (536 fmpreună, ru o verşurare ddetrira penitenţii (a Pe lâjgâ cuvântarea ocaz’onală Bucureşti, iar sutrele 8 bscrise din Transilvania ş provincie se taţi legai au să înainteze oe-
crisoare , ad P*«rqfşcum regn»* porâlpţeiVr nici bfrte să te’ păzeşti în Care i e vă înfăţişa personali­
pot trimite la adresi Bănci N*ţlunei prin Banca Naţională a rere scutită de timbru direct
-I cafenfofesteazâ bnntrâ protec- de a nreş», drcât să greŞeşti Cfl tatea ura re Ini orator şl desăvârşit României sau prin principalele Bănci din iocal tate. superiorităţei lor, persoane mi­
îei făflşe arôrdată de rege dog­ gândul că te vei pocăi şi ţi se va povestitor, caro a fost Barba Dfe-
matismului catolic. îavrancea, programul cuprinde şi litare şl membrii lor de fami­
erta. ïnt< meiat de alia parie pe citirea a două din ce’e mai carac­ Consiliul de A d m in istraţie s lie prin forul militar comp*»
In 1541, scrisoarea şi opera sunt consIderaHuni asupra natúréi o- teristice navele- ale acestui delicat
raduse în franţuz* ş*e de Caîvku meneşti. Calvin combate postul stilist. Partea a doua a serbării e 7 PREŞEDINTE: Dr. I h e o d o r M ih a ly , vice-Prcşedinte al tent la cfr.
nsuşi qare dă astfel. Ffplretiirfy £i celibatul preoţilor, ca fiind eon- alcătuită din coruri, muzică Instru­ Se Latul ui. Pensionişti căror le corn-
ranerre cel mal important monu­ strânÎţpri aduse firii, căripia Dzeu mentale, exerciţii gimnastice, pira­ VICE-PREŞEDISŢI: N i D. Ghika Oepntaî, fost Ministru pete astfel de carnete şi mem­
ment liţerar^ al ser. XVT-Iea. Care i- a Itopps legi şi a prescris norjaie^ mide fi dansuri naţionale executate şi N . G Can a cu zitio , maie proprietar.
unt fn ripzumat Ideile Iul Calvin? de la respectarea cărora uutrebue îde elevii şi elevele liceului sub con­ brilor de familie sau vădu­
>otogîa sa, respingând întorio- să se ?bstă nimeri. ducerea maeştrilor respectivi. ADMINISTRATORI DELEj AŢI: N . A. M u rg â şa n u , u f vele lor vor înainta cererile
hieta argtÎOT’ntare scolastică, nen- Dacă r r ’fl aceste corivingeri, Avându-se în vedere sctnul mo­ tat şi Io n G . S to ia n , Director General al Bâocii Naţiunei. pentru a primi carnete la fo­
rn prima oară »a o bază de argu-- Calvin aduce Irvituri doctrinei şf ral: amintirea unuia dintre cel MEM-MiiF: G en era l C. Ia n co v escu , fost minisfru de Răz­ rurile competente ale căilor
nentare îp natură, în faptele si practicilor religioase ale \ catolicis­ mai sinceri luptători pentru uni­
experienţa vieţii; ea studiază pe mului. prin Ideile sare morale el tatea naţională — şi cel material: boi; G r. G. C an ta cu zin o , iost Ministru de In d u strie ; .//. B. ferate. Pensionlştll civili vor
>m şi scoate dih stfuCfura sa, din combate fără cru ţâre. pe libeitinl refacerea b bliotecii liceului dis­ K la esi, m are comerciant; D r. N . B a rd e sc u , fost Vice-Preşe- adeveri prin autoritatea adi-
levolle sale snfîeteşR demonstra-^: cari şl ’hcbîppîan că ia numele trusă de inamici — nu ne ludo dinte al Senatului; Dr. A rihur P o.'ony , deputat, Directorul ministrativâ competentă din
[la rellglunîi. De altă parte, la a- resnecluiui datoţ^t vieţi’*, oipul nn im câ pubi cul românesc al Bra­ UniuDei Industriaşilor din Ardeal; D r. R . C zetl , mare indus- loc câ sunt pensionişti de stat
:eastă ripurossă cercetare a na- e dator să observe nici o regulă şovului se va grăbi să coutr.bje triiiş; E rn e st P ătriche, mare proprietar, H erm a n Theiler, ex­ câ nu au funcţiuni salarizate
^rrei t mane. el ureşfe sbidiu! în viaţă, sau să supne vreunei cu prezenţa sa lâ ieuş ta acestei ploatator de păduri şi B a n c a N a fiu n e i că trâeso împreună cu soţiile
Scrinturef Sfinte, pe care o exhîi privaţiuni — cî să trăiască după şezători.
că şi o (omentează. :n i-vosrele imhcdol plăcerilor. In potriva aces­ Biletele se pot găsi la Casipa , CENZORI: Dr. Ia n c u M e fia n u , Secator; M ircea C an cico v, lor, copil lor minoreni dacă
(»sfe^. lăsând Ia o nătrp foste ,so- tui epteurism, care putea degenera românească (edificiul „Albia.**) şi deputat; M . Ş etea n u , Director General in Ministerul de Fi­ se cere carnete şi pentru el,
mele* şi „glosele* teologice care în imorr-IFit-. calvin se.ridică cq la m3gazinu! Bologa. nanţe; In g in e r C e za r Mereu{ăy Director al O F. R. şi O lto stau sub întreţinerea părinţi­
mai mult au încărcat si înăbuşit toa»ă autorit tea sa: natura ome-'
Sft. scrîoturâ, decât au explicat o. nească e r^a ; omul a făcut o să Mulţ&mită publică. In numele Z eniler , Procurist al lăncii Matmorosch, Blarfc & Co. S. A. lor şi nu au venite.
Astfel Calvin pe cale de irterpre- degenerr z<? ; deci ea trebuie co- credincioşilor bisericei roastre a DIRECTOR; In g in er O sca r S te in h a id t, iost Director al Văduvele pensioniştilor vor
tare filologică sau isterică face să ;T rectată, îndreptată Ia fecsre pas, „Sfintei Adormiri* - din Braşovul
Soc. anon. pentru Irdustr. Lemnului „Sylva*. 1 —6
reapară figjra J uI^JM oiş^ a nost o - nu trebuie să cedăm sugestinnilor vechiu, esprim şi pe această cale
luiuî Petru şan a Iu! S îţ;‘ P'avel firii, ii să le sfăpârtim şi să le că­ cele mai profunde mulţămirl dis­
După cum^ăitri’ fair să 'retrăiască lăuzim căfre bine : omu» trebue să puşilor parohieni, D-lui ^Dumitru
borurile uni i Homer s^u a unui domine fire», pa să se jşse robit de N. Căpăţină şi soţiei sale Elena,
Tito-E?viu. teî.flu se îndoeşfe un en. D? 1» Cicero, Seneca ai. Ep.i'e- car) pe iâugă donaţitnea făcută
moment jde realitatea faptelor po- tet 'pu s’a mai văzut opredică atât pentru procurarea unui clopot la
,vf stite in Sft. scriptură, după cum de riguroasă, un studRu atât de noua biserică ce se va zidi în
alţi scriitori ca Machiavel, Bossuet, complet al omului moral, ca în Braşovul vechi, au mai contribuit
Mowsteâqulfu, nu sYu îndoit un d)$eráí>tifc Calvin. înţelegem dar per u a:el scop încă cu 2000
moment ,d* r e a litá s faptelor is­ acutîu.ţyeforma religoasâ pe care o coroane.
torisii e io Tdu-Liviu; exegQzi lui realiz»ea^ă în paiţea estică a Fran­ Dumnezeu să reverse daruriie
Calvin tepreziiftă' astiel exact ace- ţei şi în',£lveţîa. şi înţelegem de- Fale asupra numiţilor donatori şi
iaş epocă a criticri istorice şi fi­ asemenea îflrâurirea pe care opera tuturor .celor ce se vor însufleţi
lologiei, ne care o găsim si Ia alţi lui a avilt-o asapra tuturor cu­ la astfel de jertfe nobile. — losif
scriitori, in alte domenii; el merge getătorilor relîjşiloşi din Franţa, Maxîmtlian, paroh.
dirject la isvorul antic religie«, ca precum şl influejiţa pe care din Record aviatic. Aviatorul fran­
Ia b stâncă de granit, solidă, e- punct de vedere l^ţerar, stilul lui cez Casaie a bătut recordul alti-
ternă, ne c?re se roâte clădi. Prin a exercitat-o asupra serisûlai jraü- tudinei urcându-se la o înălţime
itâ mţtodă Calvin inangurea- cez în secolul a! XVI 1er.
ţroversa şi apoldgeffca mo* A mai scris Calvin şi alte îu-
de 6800 metrii cu doi pasageri. Exploatare de păduri
d f m â ^ r in ades te două laturi ale lucrări ca bunăoară comentarii Sublocot. Pavel Mirea cu Mar­
ODerit'îttW-- fiudiul omului moral asupra Epistolelor Sft. Pavei,* in­ garete Gubitza logodiţi.
şi irttespwljrea isvoareior sfinte—, teresantă ca idei şi ttil, dar opera
Calvin ( x£i*a|| o mare înrâurire lui de căpetenie rămâne „L'insti­ Chestia mandatelor colo­
Furnizăm ori-ce cantităţi de lemne
asuprat scriifoIflQr rei.tfeioşP’de du- tution Chrétienne*.
pă el, asupra Pascăl în 9Pen- Petru I. 7eodorescu Lyon. —
niale.
Consiliul Suprem a
de ioc, fag şi stejar uscate, cn preţuri
ăeds* sau asupra Ugui Bossuet în
mD'işcours sur L'HBfbije utiioer-
selle.*
Chestia Siberiei.
urmat
ne!
discuţiunea
mandatelor
asupra
coloniale.
Ambasadorul .Japoniei şi L°«n- mandatelor Australiei şi Nouei Zee-
chestiu­
Atribu|ia convenabile.
Care sunt prî'teîpHle cardinale sing aa deliberat amical zilele a- lande nu sunt inc» definitive din
ale operei iui Cai viu ? sunt ăguă: cestea privitor la situaţia Siberiei. cauza, protestărei Japoniei.
ttanl religios, altul moral. Din Va trebui sau să se trîme&tă în ­
Instituţiunilor, ca preţuri reduse, predate
Condamnarea unui olitcr
punct de vedere religios, Calvin tăriri sau sâ se refragă trupele
predică cu o uimitoare putere de aflătoare acolo. Japonezii sunt de
Sugestie adevărul şi necesitatea părerea câ la caz câ Statele-Uaite
german.
Lyon. — Consiliu] de^ război a
gara Ţânţari sau franco Braşov.
credinţi!: ef pune toată speranţa mi* doresc a merge mal departe condamnat pe ofiţerul german Ro-
creştinului in sinceritatea credin­ în Siberia, nici a întări trapele lor, bert Rocklink administratorul uzi­ G ram adă e t Com p
ţ a care unind pa om cu Dzeu, ar fi de dorit ca Japonezii să men* nelor din KarUţmhe, care în tim­ piaţa grâului 5 etaj 1.
îi obligă să vrea aceia ce Dzeu ţie liniile sctnale chiar de ar tre­ p u l războiului a urmat distrugerea
voeşte şi să supoarte, chiar să iu- bui să trimeatâ întăriri conside­ sistematică a uzinelor, în scop de
beasci* rigoarea Evangheliei. In rabile. a suprima concurenţa lor. A fost
faţa Hberului-arbitru, isvor de a- condamnat la 10 ani recluziune,
tttea greşeli pentru catolici, el Censura* de Ton Brotea 10 milioane^frauci amendă.
 £ v‘i
9 n
•i

Í. rt m f r / n t â f * A n b 1 1 1 â * n ?
,T- — r * —-------- - ■* — po»
.t ffi| •
adeveri aceasta stare a lor
| m &uh spk m m h w s w sa h f a h ± i i
tot pşin autoritatea adm!nis >
93
trativă competentă şi dacă se
(n s tiiu f d e A r ie G r if ic e E d itu r ă . en subscriere de acţii pentrfK/Forestiera întreprla-
ccr carrote şi pentru ccpîl,
cele cuvenite se vor adeveri cfcte iertrB espîeattfe de pâtfuri g. ^ a. tn ciiij. f
£ C f f E T A T E J IB O K 1 H ÎA . — C E ^ l T f l L L E I 6 . 0 0 0 . 0 0 0
tot prin autoritatea rceasta.
D că se xer carnete pentru S e d iu l s c c ţ a h IA Ş I Iu urma schimbării situaţiei ptoice, care până acuma eu
loate ro;j oaicle Lrdta îptr acolo, c a S i nâbuşasiâ în poporuL
orfanii cari primesc bani de
tostju u i ce de detyoltaie e cc x ^ fcă , datoriDta Noas­
cducâţie, tutorul va adeveri
(ă punir sc bani de educaţie P R O SP E C T tră es e de a ftleş|.£c*2’a şj gj nizu m ^ şfp a co lo ca Driii
st5ru:ntă şi <u pt tu i kdoite să ridicîm nivfc«l ecenuata al
şl nu au venite. Soci- tatea cui tu al ă * V io ţa liom & neaecă» se înf Inţrazl prin atărun'a grupului cor dud tor al r v ’stei
ieşene * Tic fa M cm O necs-â». ■- \ ţărif. ' \ . •
Cererile j*£nrioniştiIor mili­ Neamul remânesc se s'mie azi la r2$?rt şi 1ti: tpvs înire,fire*ti'e; Jui hetare. Nistrul baladelor desparte
tari cum şî cererile pentru •încă odată cu volburi e lui Moldova de slieini. In no â-estul icmf n fcir^luS laş i—oraşul cel de multă vreme Delà decitfaua ; i r p ^ î n n ^ ÎD părţile W o a c e de
carnete de identitate, pentru ob?rţie de mişcî ri culturale de idei de-inteieiste şi rdbţoat'tor de cfrtmari — leiammca pentru It nun*, cu Carpî>ji, tu ticcut ibia câţiva luni n in a i, şi fpiiUuKdc to-
membrii de familie toate ecu- conft nia marilor silinţe ce i se cer rn situaţia de astfzu Lin.ba,^cartea çi cultura k menească trebuecc ubite tnprirxkre nirêmsc sa şi cu un avânt ne m aţ po-
tite de thntru se vcr înainta şi răspândite cu largă dărnic'e, mal aies Intre Boian şi isaiaii. ’ _ * trenit Ţfnă cu ma, ca tă îriin ţd it ft i de fel de întreprin­
Credinc oasă tradiţiei poporaniste, gruparea crescuţii a € Vieţii R c w ( neştf» se bucură de cucâirjle ţă- deri cari au oicnirfa de a umplea* locurile goale în economia
după ce ap fost provezute cu ‘ rfiTmiî, de noua impropriei;rire şi de votul universal. Ţăranul român e pe cale să-şi îmbunătă.cască soarta;
i ota* care, va conţine' cele de cu atâta ma mult, el are azi nevte de îmfrumuse arca sufletului prin cultur?, căci numai aşa va putea să se noastră naţională. Un rrm^ ă i tenor ţn această econo­
mrV\^Us f Ja forurile oe& pè folosească într-adevăr de bunur le lui materiale şi politice* mie, antme 2ceîa al îctiejrneejrnor &re, nu afosteon^
tenta* ale cailor ferate. ^oc'etatea < Vutţu se gândeşte la toate păturile soc afe şi îşi propun* să răspândească siderat până actma de întreprii: z i lorii noşiii. *
Tjţ|p(şr.cre se ya smint l nu- în toate cimin*le româneşti, prin opere 1 tei are şi ştiinţifice — t r :y<im (e ş i t i e d i v t r i — darurile poeziei şi Èste ştiut că pădurile Ardealului formeaiâ ^ comoară ne­
aie şt inţei, dovezile frumosului şi binefacerile cugetării. • secată pentru ţara şi până acuma au avut^arte de o în­
meţş W pectlvuîui f^ntru care Nu uităm —- cum n-am uitat n c în trecut - câ scriitori români au fost ţi sunt cel mal pufin răs­ grijire decstbilâ din partea statului. Dmeie înl% că »atât la
se cete carnetul. La cer re se plătiţi dintre art şti! noţtri şi ne măgulim cu gândul ci întemeind acest ins! lut de cd tură pe baze noui,voci
vcr anexa r.tât pentru capul putea 9â le înlesn m in Rcmân a Mare via ă Pnijt tă, ban zită cjeaţiunil. esploatarţa cât şi Ia vslorizaiea 1er pcpoiul rcmâÉcâe a fost
familiei cât şî pentru mem­ Socieatea Vt rţe J U n ù v f o u C » ses declară uh larg port c de cultură temenească şi invită Iapart'ciparc desconsiderat din parîta rasei stâpânltcare, şi »sHeî avem
brii de familie fotografii de şi la muncă pe toţi scriitorii de talent şi pe toţi intelectuajii cari vor s^ ne înţeleagă şi să ne ajute. ecazia să vedrm, că deşi pădurile cele mal mu'te şuut pe
Stăm în faţa unor ccnditi* de v aţă super cate. Ţara, neamul şi sufletul rcmSnesc au sport. Toate cu­ teritor etnic r cn lm sc, totuşi Ronânii în cele mai multe părţi
carton în inorime de 6 V-H 107, rentele literare, toate convingeri e şi toate activităţile, — intru cât se potrivesc şi consolidează idealul nostru
ş» taxa de eliberare de 5 Iei. —■ pot să ne^eară sprij n şi ad post. Iar £cest ideal este ca ser sul şi cetTtuf românesc, 9imţirea şi cultura nu au putut profita de eîe; şi abia găsim ici-colea proprieberi
seu csploctatorrde pfduri can să fie români.
Cel ce nu-şî vor înainta c e / românească, sâ înflorească în f ecare suflet în fieeaie comun ta te. pe toată înt nderea cbntre N*stru şi Lsa.
Inst tutui nostru va publica : y Frin aceea că în prezent stalul rcmân a devenit prq-
reillo pertru eliberarea carne­ prietaiul cel mal m tie de piduri, de sine se impune pr<b-
1. li* viata Viuţo litiu * m e t c t H care apare drn nou la începutul a n u l u i 1 0 H 0 cu râvnă sporită şi
tele* pană Ja f nea lurei Mar­ cu puter le înmulţite pe care i le as'gură societatea cu aceîaş nume. blema, ca din aceste păduri şi statul să tragă foloase mal
tie 19Î0 vor pierde dreptul O (ffiţie tiç t c i ţ t h i e i n t e ş i ş i i m ţ f i i e — originale ţi traduceri — prin caie vom pune'a înde­ mari ca până acuma.
de a se bucura de reducere mâna cititorilor rcmtni opere de valoare literară, româneşti şi streine, cum şi pioducţii e ştiinţifice a»e vremii. De aceea noi fundatorii mai jos si bscrişi, facem apel la
pe căilo fetate. 3. O b H ia t te il s p e r ia ţii p e n t r u p o p o r.
publicul românesc, ca atât cu fca>ul cât şi cu munca sa» ,sâ
Cel cari ru primit numirea 4. iPubltralti v erie d it e. * .
•5. O ed iturii de m a n u a le d i hictlce şi de că rţi de fo n d p e n tr u s p e c ia liş ti în toate r a ­ îmbrăţişeze gcest ram de activitate economică, şi să ia parte
sau aîcs, an fost pensionaţi m u rile.
din puteri Ia înfiinţarea unei societăţi de esploatare şi valo­
sau căsătorit în decursul anu­ rizare de păduri.
lui sunt îndreptăţiţi a înainta d Spre scopul acesta înfiinţam „Forestiera Română" între­
cererile lor pentru a primi d prindere pentru esploatare de păduri s. p. a. cu sediul în
carnete pâDă la finea a douei Soc etaîea * Vît ţn J itn ,
studii în ţări sUeir.e, cu burse Cluj. . ’
luni ce urmea2& numirea, ale­ rităţile sau aplicaţia lor^ delà Societatea acexsta se înfiinţează pe un timp nedeteimi­
gere», pensie narea1sau căsă­ conform dispoziţiilor din s atute. nat cu i-n capital social de rr.-n mtl 26 milioane Iei până Ia
toria Jor. Societatea > Vuiţa R v w ôneascô» se corstiiue cu un cspiial de 6 0 0 0 0 0 0 ( § * « • m ilioane), 50 milioane iei, uimind ra sim a definitivă să se hotărască
Tn timpul cât cererile sunt împărţit la 1 2 .0 0 0 d e acţiuni à SOO lei, nominal, dm care OCOO acţiuni n o m in a tiv e şi 3 0 0 0 de cdurai ca generală constituantă conform subscrierilor de
înaintata pentru a primi car­ de acţf’uni în purtAtoi*. D.ci subsederile se f ic p e laturi de cel pu| n 4 acţiuni, d«i cire 3 n o m i­
n a tiv e şi I la p u rtă to r. acţii.
nete noul îa cerere prevăzută' Emisiunea sa face pe p'eţ il de lei 5 L 0 — acţ'unaa. Ac^şt; 40 la su l pentru ach tarea cheltueiilor de La subscriere se plătesc 3 0 V r de fiecare acţie şi o taxă
cu nota cerută căilor ferate constituire î i care se cuprind3 şi cumpărarea titlului Revistei *V.aţa Ronâneascâ* delà proprietarii săi. de fondare de 50 lei. Restul se va plăti la terminele stabi­
vor elibera bilete pentru câte La subscriere se va plăti lei 191 — dc fiecire a c ţiu n e auhmcriset din care lei IS O — drept văr- lite de Consiliul de administraţie.
o singură câ’ătorie cu redu­ 8ământ de 30% peni u constituire:/ legal % mr lei 4 0 petilra cheltuel le de constituire. Vărsăirânttle se vor face în Iei; celor tti domiciliul de
cere. In nota aceasta se va Restul vărslminteîor se vor face la epocile fixate ulterior de Consiliul de Administraţii.
Subscrierile J o i, ÜÔ D ecem brie 1019 st, n. şi durează până la S I a n u a r ie 1920. pe teritorul administrat azi de Consiliul Dirigent Ii se admite
adpveri şi aceea Că s’a înain­ Consilii! de Admims'rdţîe îşi refeivă dr pt .l de a închide subscrierea Înainte de tctm nul de m*} sus, să facă vârsămintele tu n u l'r subscrise în coroane» plătind
tat pşr$rea pentru a primi cura şi de a Lee repartiţ u i*a acţiun for s ;i b $ :rs î. două coroane pentiu un leu. Acţiile vor fi de câte 1000 lei
carnet nou. Subscrierile vor avea ide în Bdcurrşd, ş' î i provincie fa următoarele Bănc*: sunând pe mme. Ultimul ieimin de subscriere va fi la 31
In cfz că nu se cer astfel B anca D e n tm lă p e n tr u C om erţ ş i fnduatarie din Cluf Decemvrie 1919.
de bilete cu reducere pentru B anca IB arm aroecli Btank Co, B u cu re şti şi fa tu c u v o a fe fe oi; B anca d a S co n t
Activitatea societăţii se va estinde asupra următoarelor
o tinguta călătorie, — spe­ din B u cu re şti ş i « u c u r sa le e eb; B a r ca d e In d u str ie ş i < o m e r ţ din B ucureşti; Banca
M old ovei din ie şi; B an ca D acia din Ieşi; B aron C en tra lă din H o e şti; Banca ulton in l operaţiuni în nex cu exploatarea şi valorizarea de pădurii
tele eventua’e nu se vor res­ din C raiova ş i C o n tra i a ţ i n c l o r din F re v ln cie S tr . F e r o c i ş i la a filia te le oala; a) întreprinderi industriale,
titui. Buncu Moldova d : jos, Bârldd; Berea Fră’, a, Fccşari; Berea Oltiî, f la ir a ; Farca Econtma Fccşan>; Banca b) „ comerciale,
Din cauza schimfcârei fron­ c) „ financiare,
tiere carneteta vor fi eliberate d) înfiinţarea de şcoli practice. '
în următorul mod: Banca Covurlui, Galaţi. Fundatorii Îşi re*exv* drepta! âft denumească primul
1. Direcţiunea Regională Membrii fundatori : CoüsiBui de administraţie, conform legii pe 3 firi.
Cluj va elbera carnetele pen­ Subscrierile pentru acţii ae pot face ia următoarele
tru funcţionari publici, pen­ -VIAŢA ROMÂNEASCA* grupul conrlucâfor al îte ii UL bănci:
sionaţi şi membrii de familie ASOCIAŢIA GENERALA A CORPULUI DIDACTIC DIN ROMÂNIA, SECŢIA IAŞI. „Albina" —■ Sibiu; „Ardeleana* — Orăştie; „BancaCen­
din judeţele Alba-Inferioară, COOPERATIVA DE TIPOGRAFIE SI LIBRĂRIE A »UNIUNII PROFESORILOR ROMAN!
DIN ARDEAL, BANAT ŞI PĂRŢILE UNGURENE“ DIN SIBIU. trală" — Sibiu; „Bihoreana* Qradea-Mare; — „Bistriţana"
Bistriţe-Nâsăud, Braşov, Ciuc, D-NA ELLA NEGRUZZI, advocat, to*ta inspectoare u învăţământului. — Năsăud; „Economul* — Cluj; „Fuinica* — Făgăraş; „Pa­
Trèlscauno, Târnava*m1că, Co- C. STERE,, profesor universitar, fost preşedinte al <&fadului Ţd'v/», deputat. tria* — Blaj; — „Timîşara" — Timişoara; „România" societ.
jocna, Murăşfurda, Târnava- ANDREI BÂR5EANU, pr< fe^cr, 1 reşedinţele Asociaf ei Genei ale a Corpului didactic din România, anon. de asig. — Sibiu; „Yictcria" — Arad; „Vatra" — Cluj
mare, Solnoc D. bâca, Turda- M e m b ru ol Academiei Române.
Mi. PHILIPPIDE, profesor universitar, Membru al Academiei Române. precum şi Ia celelalte bănci româneşti, membre ale „Solida­
Arieş, Odorhel. rităţii*. , /
EUD0X1U HURMUZAKI, mere proprietar, Cernăuţi
2. Direcţiunea Regională PAN HAL1PA, Ministru al Basarabiei, fost preşedinte al tSfatului Ţării», membru corespondent In vechiul regat: „Banea Românească" şi „Marmorosch
Arad pentru judeţele: Bichlş, oL Academiei Rcmăne, Blank & Co." în Bucureşti.
Arad, Făgăraş, Hunedoara, TIBERIU BREDICEANU, Mtmbru în Consiliul D r igent al Ardealului, deputat. Fundatorii îşi rezervă dreptul de selecţionare, reparti­
Sibliu, Bihor. ARIST1DE BLANK, d ir e d o r al Băncii Marmarosh Blank et C-o.
GH. FERNIC, mate industriaş, p s t Preşedinte al Camerei de Comeif din Galaţi, fost senator. zare şi reducere a acţiunilor.
9. Ditecţiunea Regională DR. N. LEON, profesor univers tar, f>M rector al Universităţii din laşi. Sibiu, 15 Noemvrie 1919. 1^-5
Timişoara pentru judeţele : bPIRIDON POPESCU, profesor, fost Lin tor al învăţământului primar şi normal, senator.
. Oaraş-Severin, Timiş, Torontal PAVLL GH. GORE, membru onorar al Academiei Române. Fundatorii:
4. Bxpozitura de Direcţiune ŞTEFAN CIOBANU, Dine*or al instrucţiunii Publice din Basarabia, membru al Academiei
ReglopaJâ din iatu-Mare pen­ române depuiaC Anton Mocsonyi m. p. I Dr. Octdvian Rmu nou p.
tru judeţele: Maramuiăş, Săfc- ,DR. N. LUPU, depplat. ) m are proprietar, Bixlci, avocaţ, Sibiu
I. CO »ŢINU, advocat fost Diiector d i interne tn Basarabia, deputat. Dr. Constantin Misits m p. C. Caragea m. p.
n>ar, Ugocia, Sălaj. SERGiU NIŢĂ, advocat, fo st dnec'or de interne în Basarabia, deputat
Toate legitimaţiile acestea Dr. VASILE STAN, Directorul şcoalei normale »Andrei Şoguna• din Sibiu proprietar, avocat, Lipova mare proprietar, Bucureşti
itradate deocamdată în con- GENERALUL N. \ ORTOCALĂ. fost director al ş.oclehde cavaleiie. Dr. Iancu Meftanu m. p. Arthur Milosovici m. p.
lţii*n|!e da'până acum se vor COMANDORUL EUGENIO BOTEZ, (Jean Bart) Insoectoi al Navigaţiei Dunaiéi de Jos, literat - \proprietar, Zârneşti întreprins., Rusca Montana *
>ir«da numai funcţionarilor MIH«I CARP, profesor, Jost director de etudii Ut Şccata nviitoiâ din Iaşi, fost deputat „Banca Centrală peniiu In­ , Albina" in st. de credit soc.
TIPOGRAFIILE »DACIA* şi „NAŢIONALĂ“ din Iaşi. dustrie şi comerţ Sibiu"
je pe teritoriul administrat BANCA CENTRALĂ PENŢRU COMERŢ ŞI INDUSTRIE LIN CLUJ. pe acţii, Sibiu
|e Consiliul Dirigent. Alte v dir. I. Morandini m.' p.
’BANCA MARMOROSCH ILANK & C o, DIN BUCUREŞTI „România* societate de asig.
cereri nu se vor lua în con BANCA POPULARĂ DIN PITEŞTI. Simhn Damian m. p. Sibiu
«taideraro. .CENTRALA BĂNCILOR OîN PKOVINC E, DIN BUCUREŞTI. ' contabil la „Ardeleana14Orăştie
BANCA ROMÂNĂ DE iNDUSTRifc Şl COMFRŢ DiN BUCUREŞTI Dr. IlU Bea m. p. Ing. C Brătăşanu m p.
p f Legiiimaţiile de căjătorie
BANCA MOLDOVA DIN IAŞI. m edic, Sibiu Bucureşti
4o nou foi mat vor fi valabile
v pe căilo ferate de stat şi de Dr. Nicslae Comşa m. p. 1*6 Tiberia Eremia m. p-
şub administraţia icestora în €onsiliiil de Administraţie prefect at jud. Sibiu Bucureşti
*înt eaga România Mare, în ' Preşedinte: jP. D oni loan L Vulcu m. p. Constantin Oloria m. p.
Preşediele do onoare al „Asociaţiei Generale a Cotputui didactic din România. proprietar O răştie - antreprenor, Cugîf
condiţlonile ce se vor specl Preşedintele Academiei Române fost Ministru.
fica în regulamentul a’ăturat Dr. Alex. Morariu m. p. 1. Şte/anesca m. p.
Virp-nrpceriinti • C‘ A ' essf” > advocat, mare proprietar, fost senator. ♦ avocat Caransebeş
în fiecare carnet. vice p r e ş e d in ţi . m h a i l sa d o v e a n r , literat proprietar, Cu gir
Carnetele vechi amrâudu-se Alexandru Bâlaş m p. llie Jfacelanu m. p.
M a r bri i : G. íbfőileanu, pofesor universitar; M. Sóuleacu, profesor universitar, fost Mnistru; Gr. f . inginer silvic, Caransebeş
cu ziua de 1 April 1920 că Coandr, Directorul BSncei Populare din Piteşti, seuatorj Ştefan Gheojghiu, mare proprietar, mare jnrftisfr a'ţ antreprenor, Sibiu
JătorB cu acelea nu se mal fost senator; /. Stmiongşcu Râmniceatw, mare proprietar, fost députat; Dr. P. Cnzncv, med e, fost Preşedinte Gheorghe Baiufia ra. p. „ Timtşana" inst. de credit şl
admit şi la caz că avizul noş Conz jiului de Directori din Basarabia; I. N qoţ Directorul Bsncei „Iconomia“ d n Focşani; P. ihescu, pro­ proprietar, Cugîr economi*, societate pe acţi»,
-tru de faţă nu se va respecta prietarul t pograbei »Dacia“ şi a Lbrâriei Nou\“ din laşi; D. D. Patraşcaw, profesor, literat, fost deputat. Valeriu Hetlea m. p. Tim işoara
cl se va călători şl după a- Ciim o rt : Gh- G+ . G tuorghw, profesor, Iaşi; w. Diner mav, D rectorul Bâhcei »Moldova* Iaşi, Vice­ antreprenor, C u .ir
ceasta dată pe baza carnetu­ dpreşedinte al Uniunii industriaşilor d n România; Dr. Aurel Ctăciunescu, profesor la Seminarul Andre’an „Ardeleana* inst. de credit şi Bihoreana* inst. credit
n 5 bi u. şi econ om ii, ăociet. pa acţii
lui sau legitimaţiei vechi, res­ Ceti se ri ş u v l e a n ţ l ; O. Galaction, literat; C. Botez, profesor; 7. /. Raion, profesor. • de economii, societ. pe acţii
Orăştie Oradea-M are *
pectivul va plăţi amenda le­ C om itetul d e D irecţiu n e: Director Administrativ; Roche Petreanux fost Director adm’n strativ ai Soc.
gală şi legitimaţia de călăto­ anon, »Adevărul , fot Adm niőtrstor general al ziarelor »V.itorul* „Voin a Naţională* şi al Imprimeriilor Teodor Vulpe m. p. Dr. Laurean Ghcrman nu p.
„Independenta“. . * proprietar, comerciant de lem n, director la „Vatra* Cluj
rie va fi confit cată, In conse­
Administrator-Delegat tehnic şî comerc'al: P. Iliescu. Orăştie Micolăe Oprean m . p.
cinţă cererile înaintate pentru Administrator-Deîegat literar şi Reprezentant General al Societăţii la Bucureşti: D. D. Patraşcanu, Bu-*
despăgubire la caz că acest levardul Maria, 71. . - Dr. Teodor Mihály m. p. m are com erciant, Târgul-
aviz nu â’a respectat întocmai, proprietar Dej M ureş d,
— gevorrespinge, 1— 3 ..- ■■——- - — a' 1 " '-Br-

Tinoizrafia A . M ureşlan Bzanisce & ë p m B p ra şo ^