ft MÍ ÜÜ»í3ml e a H e* . 2 0 8 .
B an i 2 8 N um ărul
'
«i.L.«TRANSILVi1
I t & l r
illltiiiu iă lu
R eâactia şi R âm in istrajia
Braşov, Str. Prundului Nr. 15.
Telefon 226.
Muncă pozitivă
Societatea ne oferă în zilele
de acum un contrast care ne
bate la ochi şi ne face să ne
oprim asupra lui. Fenomenele
sociale nu-i permis sa le lă­
sam să se perindeze fără ca
să ne facem judecata asupra
lor, fără ca să facem distinc­
ţiile necesare.
Este adevărat că timpul lim­
pezeşte mai bine decât orice
situaţiile trecutului şi atitudi­
nile oamenilor, dar este o da­
torie să cauţi cu rezonul tău
propriu să urmăreşti mişcările
societăţi' şi să contribui la
soluţionarea mai urgentă şi
mai bună a chestiunilor arză­
toare.
Constrastul frapant esteur-
mătoiul. Suntem în perioada
campaniei electorale, când ce­
tăţenii României mari sunt so­
licitaţi din partea politicianilor,
râvmtorilor de glorie, ambiţio­
şilor de a juca un rol politic,
să le dea votul. Cetăţenii noş­
tri sunt agitaţi şi viaţa pu­
blica se ondulează în valuri
marb Peţitorii mandatelor se
arată marirbmoşi şi activi, se
însinua, inventează merite şi
cerşesc fără obraz. In accep­
ţiunea curentă politician în­
semnează vânător de popula­
ritate şi cerşitor. Ceilalţi, băr­
baţi de stat, nu se coboară
până aci, nu se umilesc, ci
sunt rugaţi de masele popu­
lare să le fie reprezentanţi în
corpurile legiuitoare, penlrucă
instinctul lor sănătos îi alege,
fi trimite pe drumurile politi­
cei largi şi sănătoase. Opera
politicianilor este prin exce­
lenţă destructivă, căci nu cre­
ează nimic, din contră dărâmă,
corupe moravurilor publice.
Politicianul este incapabil să
măsure responzabilitatea şi in­
Politica internă
Situaţia internaţională
ns Mlade
Amestecul hotărâtor al Statelor
I Unite îq potilica Europei nu dă re­
zultatele la care se aştepta preşe­
d in te le Wilson. Dimpotrivă, pro­
voacă conflicte cari nu se ştie cum
vor mai putea fi aplanate dacă se
va ţine cont până în cele diu urmă
de pretenţiunile Americei.
De feptul acesta îşi dau seama
| şl Americanii iar senatorul Lodge
1 a rostit în Senatul din Washington
o cuvântare împotriva politicei wil-
soniene care a adus mai mulţi
^şmani Americei ca înainte.
Dar ceea-ce e mai interesant,
-odge a recunoscut drepturile lia-
iei asupra oraşului Fiume. Deci
inJăuutru Senatului american sunt
îreri diverse. Se vede că de-aceea
preşedintele Wiison nu mai este
itransigent.
Această nouă situaţie, face pe
llia şi mai hotărâtă să pă-t eze
iume. E vorba ca generalul Ga-
lldi să înlocuiască cu trupe re ­
iate garda lui D’Annunzio — pu-
id astfel oficial stăpânire pe
ie Generalul se pare că a ob-
Jt la Paris asentimentul raa-
Uului Foch şi al d-Iui Cle-
iceau.
acelaş timp iugoslavii se a-
*» voluntarii lor cerând arme
itru a începe lupta. Cu toate
te frământări lucrul nu este
favoarea lor: Italia cucereşte pe
“ i.merge terenul în faţa alia-
şt chiar a Americei, deşi mi-
1 de externe iugoslav a de-
că Jugoslavia nu poate re-
CU nici un preţ, la Fiume.
1
.
1â
1000
1000
«
uC
(ÎP frffP
U & liiy O
_
f i& F Î f î il
liO II |s M «
_ _ _ _ _ _ _ _
compatibilitatea funcţiunilor
publice. Deobiceiu este sau
fără inteligenţă sau fără ca­
racter. Excelează în inconsec­
venţă.
Făcând sinteza activităţii lui
politicianul mai mult distruge,
decât edifică. In timp ce po-
liticianii îşi fac reclamă şi
candidează la deputăţie, şco­
lile se deschid la sate şi ora­
şe, fără reclamă, fără sgomot.
Generaţia tineretului şcolar
începe studiile. Fiecare zi în­
semnează un progres, o în­
mulţire de cunoştinţe, o lăr­
gire de orizont intelectual. In
timp ce vanitatea se răsfaţă
în aşa numita lupta electorala,
pe băncile şcoalei se face o
muncă tăcută, pozitivă. Din
această generaţie vor răsări
bărbaţii de mâ»ne cari vor fi
chemaţi să-şi împlinească me­
nirea, să conducă societatea
pe căile de evoluţie sigură.
Prin munca fără reclamă a
şcoalei se lărgeşte conştiinţa
tinerilor şi vom avea o gene­
raţie cu o conştiinţă vie ce­
tăţenească.
Este foarte isbitor contrastul
şi nu putem absenta dela da­
toria noastră de cronicari mo­
deşti de a atrage atenţia asu­
pra lui. Pentrucă ar fi o ne­
dreptate să nu arăţi micimea
de suf et a reclamagiilor şi in­
sinuanţilor, şi să nu scoţi la
iveală admirabila muncă po­
zitivă ce se începe în şcoli în
acest Octomvrie, primul Oc-
tomvrie în ţară liberă de care
Românii din Ardeal leagă a-
tâtea speranţe.
Aceste’d uă caractere preg­
nante ale zilelor noastre le
scoatem la iveală pentru a
cunoaşte oamenii şi vremurile.
S tuaţia rămâne însă tot gravă.
D^r nu numai acest conflict preo­
cupă Europa. Irlanda e în revoltă;
grevele nu mai încetează în Anglia.
In Turcia şi Eg'pet naţionaliştii se
agită, in Armenia, trupele guver­
nului sunt neputincioase faţă de
trupele turceşti. Drumurile în Asia
mică nu mai sunt sigure. Aliaţii
nu ş*iu cum să rezolve mai de
grabă tonto aceste probleme cari
pot dtce la anarhie ţinuturile toc­
mai pe cari vroiau ei să Ie cultive
în vederea dezvoltărei comerţului
şi produselor industriale europene.
Dintre puteri, Anglia este azi
mai strâmtorată. Ea are mu!t de
lucra chiar acasâ şi nu se ştie cum
va isprăvi cu crizele muncitoreşti
şi revolta din Ii landa.
Dar şi Franţa nu stă pe roze:
criza ei economică se agravează
şi este apoi continuu p eocupată
da mişcările politice din Germania
care apare ca un vulcan deintrigi
şi uneltiri împotriva liniştei în Eu­
ropa.
Apoi vine problema Ungariei şi
ch stiunile legate de ea: graniţele
iugosiave-române, ungaro române,
ungaro-austriace, ceho-slovace-uu-
g ire — tot atâtea chestiuni de dez­
binări şi tot atâtea «pericole.
Cu toate acestea, Consiliul su­
prem tot se m )i gândeşte la pro­
blema minorităţilor ş: la refuzul
României de a sem na!?!
Aci ca şi în chestia F;ume se simte
mâna lui Wilson. Poate dacă se
va vedea neplăcuta lui intervenţie,—
se vor schimba preocupările celor
cinci — cari Î11 faţa încurcăturilor
grave pare că vor să se desisteze
şi să dizolve acest consiliu suprem.
De sigur, nu pentru-că situaţia
internaţională le-ar surâde!..,.
M a r fT , 7 O o to m v H e i» l»
S 0 S
A
_
ÎX S .
-
f^ © C S < X O
* -»
Cu tot dispreîu, reniru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost
[în star« să susţină sirguri statul, (isteria Transilvaniei).
_
SSafL < 3 * 0 l U C X I J «
_ .
Pq ™ an*! *. . *
§L B&rifia,
R b o n am en tu !:
1 * ‘ * * * ^30
. Pe 7« au • ♦ âtreinătait îndoit ’ “
Repatrierile din Siberia
zDozoSantii Lgon. — Consiliul suprem aliat
N ote şi o b servaţii
Ca frunteş senina, cu pieptul afară, s'r> întrunit Joi dimineaţa sub pre-
Cu ochii de vultur, cu paşii vioi, şedinţ a Ini Clemenceau desemnând A f a c e r e a C a illa u x
Grăbiţi dorobanţii, păşesc p a f că zboară ofiţerii care vor face parte din co- Cu senzaţionalele procese ale
mis'unea însărcinată cu studiul re- afacerilor Minotto lenoir (Journal)
Nainte... nainte ca şoimi în război. patrierei din Siberia a priz onieri­
Fo'o şi Bonnet-rouge, procesul
lor ce război germani şi austriaci. Cmllaux, mai pa-ionant decât toate
Cu braţe vânjoase, cu inimi călite, Această repatriere se va efectua
celelalte, îr chee un ciclu ornegen.
Cu-avântul în suflet, cu chipul bronzat, după cererea iugo-slavilor şi ce- Ciiillaux es(e acuza», cum spune
In ritmul metalic al goarnei grăbite, ho- s.ovfcdior. Camera de punere sub acuzare a
Păşesc voiniceşte în marş cadenţat. le la ftaftsflfal snprem Cu'rţ-i de Just»ţie, de a fi atentat
S’a precizat condţiunile sub care la siguranţa exterioară a statului,
întreaga armată un zid de arama delegaţii geimani, austriaci sau prin manevre manchînaţinni şi înţe­
neutri vor fi admişi a participa la legere cu inam cui. tinzând a fa­
Un zid, ce pe arcuri îţi pare purtat, voriza întreprinderile acestuia...
conferinţa mumei cere se va ţine
Un zid de cetate, de-a căruia teamă ia Washington. Consiliul a decis a Nu se cunoaşte rână acum vre-
Şi ultimul duşman, de mult a aflat. a orda paşapoarte pentru S'atele- o pr bă sdrobltoare pentru el, însă
Unite delegaţilor germani din ve- există un şir întreg de fapte, cari
Cun zâmbet pe buze, cu flori la capelă, ch le imperii centrale. bine reconstituite, formează un im­
portant cap de acuzare.
Cântând se porniră, când fost-a de dus Italfa va ratifica tratatul dela
Duoâ *onle aparenţele Caillaux
Ş i’n ploaia de gloanţe, a fost santinelă ¥ers& ili® 3 şi-a trâd' t Patria, cu intenţia des­
Ne’nfrantă pe locul in care i-au pus. Z arul „Le Tenis“, snune că după tul de curioasă de-a o salva. Dar
şi Iadul e pardosit cu intenţii
ştir le pr mite din Roma se cre te
Pe Nistru, pe Tisa, în sânge spălară că guvernul italian a ratificat tra­ buce.
Trecutele chinuri şi tot ce-cm răbdat, tatul din Versailles prinfriun de­ El a crezut, ca şi unii savanţi
Şi flamura tării, azi sburdă uşoară cret-lege ea.e va apare in curând. lii'S ţi de rersonal tote dela noi, că
k d ur-a nusâ'n slujba ideci de do-
La Pesta ti ufiei, pe ori-ce palat. Boala preşedintelui Wilson minaţiune universală pangerm nis-
Starea pieşi dintelui Wiison s’a tă, va dărâma vechile alcătuiri so­
Cu fruntea senină, cu pieptul afară, ameliorat u or ETe posibil că va ciale dm Apus, ca pe nişte cetăţi
Cu ochii de vultur, cu pasul vioi, p ’râsi Wash ngton spre a se 0- de cm ton.
In suflet cu mana iubire de ţară, dihni şi a grăbi însănâ oşirea sa. Dacă Franţa s’ar fi pretat do­
Preşedintele suf-ră numai de o e- rinţelor germane exprimare şi sus­
Nenvins e soldatul român în război. puizare nervoasă compli.ata cu noi
ţinute pe a-cans de Ca llaux, ea
711. (7 . Sam arineantt turb nări in d gest un i. rriar fi fost singura 'victimă a ci­
nismului iunkeriesc; foţi cei ce s’ar
fi (pus a'-e'ui „drang nach Osteri“
Un strig ăt de alarm ă cădeau sd ob'ţ de pumnul german,
care ’şi întind a ghiarele peste
Către funcţionarii români din A rdeal Babani, Anatolia şi Persia, spre
India, pj-radsul poftelor sale. Şi
atunci făcea German a ce nu i-a
— Faceţi-vă datoria conştienţios şi cu dragoste de nesm — reuşit lui Napi leon.
Sacrific»ul Franţei nu poate fi
Sân tem în faza prefacerilor pri­ oameni să-şi piardâpiardă in
în zadar pe nişte nevrednici fii ai patriei noa­
mejdioase: drumul pe care mer­ timpul. corn ar-it deci, cu aporul Acglo-
stre eliberate.
gem pare că se desparte pentru Nu vom cita fapie. Nu e în in­ american. v
Iar până la aceste blesteme, de *
orice om din. Ardeal în două. Să tenţia noastră să atacăm acum şi părtând poporul de noi, îl vom
mergem înainte pe calea dreptă- act pe unii sau pe alţii. Facem nu­ împinge pe calea rea a revoltei S tuaţia politi ă d;n F n n ţa era
ţei şi să ne ferim de tentapunile mai un apel către toţi — afară - şi atunci întreaga răspundere printr’un cont urs ciudat de împre­
conrupţiunei timpului în care tră­ de cei necinstiţi pentru cari vom cade asupra voastră cari trebum jurări, aeeeaş n toate riatde eu­
im, care ne-ar duce la peire. găsi alte mijloace de corigere sau ropene Aşa de pildă şi n ii am
să fiţi călăuzitorii lui sufleteşti, şi
Voi, funcţionarii, români din pedeprTe — ca să se reculeagă, toate bogăţiile strânge din fraudă uvut Caidaux ul nostru, care c^-i
Ardeal, mai ales, sânteţi aderm- să vadă dezastrul care ne-ar aş­ nu vor putea ajuta la nimica. drept, n’a desfăşurat atâta activi­
n:ţi de a cădea în prăpastia ce vi tepta dacâ vom instiâina de noi tate.. Era un idealist fa aMc ui mă­
Cine are urechi de auzit stă
se deschide prin "oruperea sufle­ poporul. audă. rit do idei fixe; Caillaux este un
telor voastre cinstite de fii de ţă­ Din multe părţi ne vin întrebări mare amb ţ os Poate de aceea n’a
dacă, îr tr’adevăr, pământul rcesta stat mult pe gândiri..
rani.
Primejdia e aproape; dacă vă
lăsaţi târâţi, inconştient, de năra­
va rămâne sub administraţie ro­
mânească? Se îndoesc oamenii, Dezideratele El a întrevăzut in ea dela „Aga-
dir“ vivee-urile Berlmuluişi a cău­
vurile unei administraţii învechite văzându se îndepărtaţi de fun ţio-
nari, cu orus'-heţă — sau nedrt p-
Congresului preoţilor tat ei prinlr'o înţelegere cu acesta
în rele — atunci va fi prea târ­ s * asigur0 Fianţe liPnrta'ea, întrio
ziu pentru regenerarea acestui tâţiţi fără să li-so asculte plân­ — H otărârile dehi Bucureşti lume aservuă economiceşt** şi po-
neam care o mie de ani a trăit gerile. a preot mei ortodoxe iiiiceşte Germanie . Desnodământul
în rebie.
Trebuie să vă arătăm, noi cari
AsWel nu mai poale merge.
Dacă în scurla perioada de tran-
romane, —
Iată dt zid-ratele pe cari îe-a
aces a i- se părea muvit bil. Dar
Germania n’ar ti tolerat pentru
stăm la privigherea mersului nou­
lui stat, ca mulţi dintre vei pă­
zi ţie de rână acum a ridu ărei
neamului din sclâvia m igureaseă,
din lipsa controlului şi nevoia de
luat colig­ osul pteoţhnei ortodoxe
et' o; ţinuturile rom aneşti:
nimic o 'ranţă socialistă în ccas'e,
de dragul lui Ac' i-a s?a« at iate-
iigenţei lu Caillaux, mentalitatea
şesc pe calea pierzărei. ci a ort doxâ română, în Germaniei nv ş*enită de’a B'smatck
rm iţi funcţionari, fára aU gere, s'au
De cât-va timp, zilnic, auzim permis un<-ie lucruri n\ destul de l nuntă in nul ei congres în — vae vieţis. —
glasul nemulţumirilor poporului. r gretanue pe viitor nu mai pol j Bucuie ştg discutând amănunţit N Ş fefânescn
Se plânge, el, ca voi îti loc sâ-i î toleUiJe. e h ’ fii nea unificărei şi a or, a i
zării b Fericilor ortodoxe din cu-
fdi de ajutor, îi sunteţi de povară Sfatul plătuid f rnefonarii săi,
Uşor poţi nemulţumi un om, elvár prinsul României întregii?, a. că-
când eşti drept şi adânceşti lu­
are drept -ă le ceară îndeplinirea
cor ctă şi ia maximum a dato­ zut de ncord asupra următoarelor Lupta împotriva
crul când U judeci. Cât de uşor dezidc' V.e:
însă jigneşti un suflet cinst t când
riei ior.
Să se ştie că se va institui în
1) întreaga preoţime română dă speculei
nu-ţi faci datoria sau ţi-o faci în expresie viei • aie dorinţe ca, drept
curând control il necesar şi cel coi.se Triă a înfăptuiţii unităţii po­ încordarea dintre cetâţenj orga­
detrimentul poporului. care va fi găsit neglijent sau vi­
litice naţiooale a neamului nostru nizat în „Liga consumatorilor" si
Sânt funcţionari cari şi-au novat, .va fi -sebs cu ruşine. Cei şi în co iormirate cu canonul 30 speculatorii organizaţi i ei îuir'o
uitat câ sânt români — fiiod-că vinovaţi vor fi pedepsiţi aspru. ApOstolicesc: siuguri ticele bF> rici ligă ocuită, nevăzută, dur foarte
altfel nu înţelegem cum de pro Cei cari îşi îndrpuie că sânt stă­ ortodox1 române dm cuprinsul primejdioasă, a ajuns la pn punct
tejează pe strein în dauna ţăra­ pâni pe popor şi-l şicanează, vor Roiiiâmei întregite, să iie împre­ critic. Decizmnea luptai nu poa*°
nului român. fi traşi ia răspundere. Fie-Cc.re, unate în trio singură biserică orto­ întârzia muir, şi cetăţenii tt^bu'1
dură meritul sau vina sa, va fi doxă română autocefală, având ca să s’mtă cu t‘di'. că c e d a ta 'or
Sânt alţii cari odată ajunşi în
slujba publică, consideră pooorul judecat. organ cent.al al un'tâţ - 1 sale spi­ ar însemna triumful' def n't v al
Dar să nu aşteptăm ziua aceea. spoliatorilor. In schimb, victoria
în slujba lui, nu el sortit să i Le rituale p«1 Sf. Sinod, compas cin
serv. Fund-ca Statul plătind func­ Scrutaţi-vă conştiinţele, utaţi-vâ toţ» ierarhii ei. „Ligcri ar scăpa mulţimea de cea
ţionarii săi îi pune cu totul la la faptele cele bune 5i imitaţi le, 2) Cerem ca statul român, oăs- m ai ma.'e răutate, care înab şe
dispoziţa poporului, acesta are fiţi în adevăr sprijinul cinstit ai irându şi tradiţionalul cara* ier o r­ vrnţa societăţi: româneşti.
poporului, fiind-că din nenorocire todox şi abordând bisericii iot spri­
drept să ceară funcţionarilor pentru „Liga“ a fixit puţuri, convena­
darea care o plăteşte, o prim re ii sânt a ţii desiul de duşmănoşi. jinul rnoral şi material, să recu­ bile pentru consumatori şi proiu-
noască şi să gararteze n Consti­
omenoasă, o judecată dreaptă a Avem încredere că veţi urma cent deopotrivă. Specula fără su­
plângerei lu»; şi cât mai grabnică apelului nostru şi faptelor unor ex­ tuţia sa deplina autonomie pe sca­ flet însă, care vrea îmbogăţirea
ma biserieei ortodoxe, cure ca in­
rezolvire. celenţi funcţionari — slavă Dom­ repede, fără muncă, fără osteneală,
Din nenorocire, ţăranul nostru nului în destul de numeroşi — cari stituţie de cultură religioasă mo­ a recurs la ultimul mijloc ce-i
rală şi c lăuzdâ de duhui celui mai
nu prea găseşte o primire ome- zi şi noapie muncesc în interesul mai rămânea de-a putea stoarce
noasâ la funcţionarii români (De neamului. luminat patriotism, va creşte cetă­ massele muncitoare. Negustori,
ţeni devotaţi intereselor superioare
cei streini nu mai vorbim, e cu­ precupeţi şi zarzavagii s’au pos
Aceşti funcţionari devotaţi sta­ ale statului. în grevă, căutând ^ă zdrobească
noscută fiind aversiunea lor pen­ tului şi cauzei româneşti, vor a- 3) Cerem instituirea unui con-
tru români.) rezistenţa publicului. Ei speră, că
vea răsplata lor cea mai mare, în gr°s superior bisericesc ca for su- se vor repeta si de a*tă-datâ ve-
Mai sunt unii funcţionari cari cartea de aur a Istoriei neamului ţ reni legislativ şi jurisdicţional,
ch'le fenomene, cari în ‘cun timp
pretind pentru slujba lor remune­ din această perioadă grea de tran­ care va exercita în acord cu Sf. i- ar face din nou stăpâni pe si
raţii dela cei cari eu nevoie a se zit’e. Sind episcopesc, drepturile auto­
tuaţie. Ei speră, că-şi vor putea
adresa lor. Aceştia sunt cei mai Nu vor găsi oare aceşti nobili nomiei Biserieei. Congresul supe­ vinde marfa pe preţuri înzecite,
răi şi de s’gur de ei vom şti să muncitori demni emuli ? Am dis­ rior Bisericesc se va alcătui din pe supt mână; că ar putea neso­
ne lăpădăm cât mai curând. pera într’adevăr de întreaga noa- reprezentanţii clerului şi poporului coti preţurile maximale, bătându-şi
Sânt apoi alţii cari abuzează de tră pătură suprapusă şi bleste­ din înireaga biserică*. joc de sforţările publicului jefuit
puterea lor, şicanează şi fac pe mele urmaşilor ne vor ajunge ca şi exploatat

Speculatorii se înşeală însă. Po­
liţia a luat măsuri, ca toţi zarza­
vagii, precupeţii şi negustorii, caii
nu apar pe pia|â în aceste zile
critice, să nu mai apară nici de
aci înainte. »Liga Consumatorilor“ Telegrame din Bucureşti sosite !a
trebue să organizeze un control
sever, ca aceste m-ăsuri sâ se exe­
cute cu vigoare şi speculanţilor
să îi-se casseze licenţa. Suntem
siguri, că se vor afla destui oa­
meni cinstiţi, cari se vor mulţumi
cu un procent mai mic şi nu vor franco-italian a fost semnat eri.
căuta să s? îmbogăţească peste Proectul cuprinde 26 articole şi re«
noapte.
O altă măsură, pe care trebue j intre cele două ţări.
s’o ia cât mai grabnic „Liga“ este
intervenţia, cu scopul de-a li-se
cassa licenţa negustorilor impro­
vizaţi. Deţrncm din sursă compe­
tentă informaţia, că în Braşov
sunt vre-o 50 negustori, foşti
funcţionari ai statului ungar în de care nu le desparte decât 20
majoritate, cari fac comerţ, în­ verste.
grămădind marfa prin locuinţe F rsra fa ra tiS ta ă fo s fa te ] d t l a
particulare şi hotele. Consiliul co­
munal a fcst foarte darnic în a-
cordarea de licenţe, iar avocaţii —
onoare excepţiunilor I — foarte ratificat tratatul de pace din Ver-
zeloşi în susţinerea acestor duş­ sailles cu 372 voturi contra 53. A-
mani ai statului român.
Fără îndoială toate aceste mă­ in unanimitate de 50î votanţi, pro-
suri vor rămâne insuficiente, dacă eciul de lege cu aprobarea tratate­
o mişcare similară nu se va pro­ lor încheiate la Versaiiîes în 28
duce şi în alte judeţe în vederea Iunie 1919 între Franţa ş! Statele-
ieftinirii traiului.
Dacă îrj ţinuturile învecinate ar vitoare la ajutorul de dat Franţei
rămânea preţurile exagerate de în caz de agresiune neprovocată,
astăzi, toată marfa şi producţia din partea Germaniei.
deia noi s’ar scurge într’acoîo, iar
din lupta dintre consumatori şi
speculatori ar ieşi învingători a- a r a s e penfosâ a cm o m l Piimao
ceştia din urmă.
Pentru auîoriti fi
l î l D’Annunzio din Fi urne.
Posta din Crizbav
nu-şi face datoria
Deşi expediem regulat zi­
arul nostru, primim zilnic
plângeri, c:i abonaţii nu pri­
mesc la timp gazeta.
Posta din Crisbav împarte
odată la 5 zile ziarul, ast-fel
că e de prisos a mai apare
zilnic.
Avem cheltueli enorme cu
tiparul ~ şi hârtia şi vedem
risipite sforţările noastre din
pricina acestor fel de funcţio­
nari de postă, cari nu vor să-şi
facă datoria.
Dacă lucrul se mai repetă,
vom începe cu acţiune jude­
cătorească împotriva lor.
Brazii ce pe livadanătăţit simţitor. Miercuri au circu­
poştei
Atragem atenţia autorităţi­
lor că pe livada poştei s’a
început tăierea brazilor, cari
sunt în faţa caselor. Aceşti
brazi, cari erau o decoraţie
pentru această promenadă şi
atât de folositori şi pentru
aerul cel bun ce-t dau, nu ar
trebui tăiaţi, cum se face
acum, numai pentru a satis­
face interesele proprietarilor.
Bibliografie
Convorbiri ştiinţifice No. 6—7
revistă mensuală pentru ştiinţă şi
cultură.
Revista economică Nr. 39, organ
financiar economic sub direcţiunea
d-lui Constantin Popp.
De vânzare, cu preţul de 150
lei, în toate librăriile din loc : „Cum
voibim, şi cum ar trebui să vor­
bind româneşte?“ (Ardelenisme şi
alte-isme), de prof. Axente Banciu.
FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI
Scrisori de femei
Iubită prietenă ! Eram gafa să
plec la plimbare, după vechiul meu
pbicei, când iată, mi-se aduce
posta. Intre jurnale, dau de ?pis-
i tola ta. O întorc pe o parte şi pe
alta, abia ’mi vine a crede ochi­
lor recunoscând scrisul. Tu, care
ai tăcut atâta vreme îndelungată,
să ’ml scrii iar? Desfac cu curio­
zitate. — Ştii cu cât drag aştep­
tam totdeauna scrisorile dela tine.
Nu-mi puteam da seama ; oare ce
te-a îndemnat, ce poate fi, de vrei
să corespondezi din nou cu mine?
Cetesc dar cu luare aminte rân­
durile mărunte, neregulate şi vă­
zând cât de muit inzişti să-ţi răs­
pund sincer ia toate întrebările, o
şi fac, dar pe această cale; poate
vor fi părerile mele şi altor fete
de seama ta dp folos.
Te miri, că tu care eşti totdea­
una entourată de tineri, atât de
sărbătorită la ori-ce convenire.
I
5 Cctomvrie.
T r a t a t u l m im c e i f r a a c c -
StelSan
Paris. — Tratatul muncei
gularaentează raporturile muncei
lu & i& farea e r a s f e t a r ta l
Omsk. — Armatele lui Colceag
urmăresc pe inamic spre Tebolsk,
T fe m iiS e s
Paris. — Camera franceză a
poi s’a adoptat fără desbstere şi
Uuite şi între Franţa şi Anglia pri­
V o lu n ta rii Sntge-slavi o m
Agr cm. — Voluntarii din regiu­
nile Iugo-sl?viei Bosnia şi Dalma­
ţia cer arme peştiu a goni pe
Ş tir i â & e r s o
Son Pac io. — Un inginer i-
taiian a studiat proectul pentru
construcţiunea unui canal de na­
vigaţie traversând Aipi. Devizul
se ridică la 71 milioane lire.
Comunicaţiile telegrafice între Ita­
lia şi Polonia s’au restabilit Nu
se primesc telegrame cifrate.
Suveranii Belgiei au sosit Marţi
la New-York.
€ h $ g £ m ttea g e r m a a o - b a ltic ă
Lijon 3 Oct. — In chestiunea
evacuărei prcviaciilor baltice, gu­
vernul german, răspunzând notei
Antantei, propune a încredinţa u-
nei cemisiuni germano interaliate,
soluţiunea chestiune! din Baltica.
Q ro v a etia © © stim ă
Lyon 3 Oct. Greva din Londra
continuă în mod aproape general,
însă serviciul trenurilor s’a îmbu­
lat peste 800 trenuri.
T urcii c e r p e rm isiu n ea âe a se
Înarm a.
Marele vizir Damsd Feryd a
cerut înalţilor comisari reprezen­
tanţi ai principalelor puteri aliate
de a permite ca guvernul otoman
să recruteze câteva forţe militare
contra naţionaliştilor care stăpâ­
nesc Konia. Para câ această ce­
rere nu va îi admisă, căci nimic
nu garantează că aceste forţe ru
se vor alia cu naţionaliştii.
O fensiva Im Uolcesg.
Omsk. — Din direcţiunea Jaleu-
torowsk, ofensiva se desfăşoară
cu succes. In direcţiunea Courgan
rezistenţa duşmanului a fost în-
iiântă. Trupele roşii se retrag, ur­
mărite de trupele noastre, spre
sud de calea ferată ia 45 leghe de
staţiunea Makoiichini. Lupte apri­
ge se desfăşoară, în sectorul Zwc-
rinogolonskain. Ofensiva urmează.
După lapte vehemente trupele po-
loue, su ţinute de tancuri au res­
pins duşmanul dela fortificaţiile
din Dwiosk. Trupele polone au
luat 700 prizonieri, 9 mitraliere şi
mult material.
petrecere, îu fine, la ori-ce altă
ocazie; ba al simţit uneori, că
unul sau altul e „turtă* — cum zici
tţi — după tine şi totuşi nu a fost
nimeai care sâ fi avut „intenţii
serioase.“
Părerea mea e întâi de toate
aceea, că în cea mai mare parie
tinerii de azi, trecând prin multe,
cunoscând lumea mai bine, judecă
mult mal coreut. In prima linie tre­
bue să ştii, că nu le mai impune
într’atâta bogăţia. Au avut ocasie
să vadă, că calităţile unei femei suat
comoară nepreţuită, rară ; iar ave­
rea e un bun la care poţi ajunge
şi pe altă cale; de ce s ’o caute
’ numai şi numai în marlage?Oda-
tă-ce un bărbat are înaintea lui o
carieră la care munceşte cu drag,
de ce să mai alerge după bani pe
această cale urâtă, făcând din căsă­
torie un adevărat târg? Sunt, în
tot cazul, sunt încă vânători de
?> ¥ t. 'iş ’4 M % }i h t l & '*'%'•
Telegramele Agenţiei Dacia.
Sărmanii evacuiazft provinciile
băltise şi S le sw ip l.
Berlin. •— Generalul von der
Goltz şi-a ridicat cartierul de iarnă
stabilit la Mitau şi a sosit aci în
urma ordinului aliaţilor de-a eva­
cua provinciile baltice.
Berlin. — Trupele germane su
terminat eva uarea Slesw gului
unde la 15 Oetomvrie începe ple­
biscitul. In fieştecare localitate
funcţionează în decursul pîebisti-
cituîui o coraisiune m'xtă ssistaiâ
cu câte un membru danez şi unul
german.
Bolşevicii sioresc şi tratează
pacea.
Cluj. — Radiograme din Var­
şovia anunţă că Cicerin, comisar
poporal pentru externe a sosit din
Moscova cu Petickow, la Iborska,
îu vederea reluărei tratativelor de
pace eu provinciile baltice. Rusia
sevietă este reprezentată prin duci
comisari poporali.
©ermaaia sprifisseşle M ş e r a -
mul rus.
Cluj. — Radiograme anunţă so­
sirea generalului rus Vasilkovski
la Londra.. Vasükovski intervievat
de „Times“, a declarat că va dovedi
congresului de pa^e cu documente
incontestabile că Germania spriji-
neşte şi alimentează bolşevismul
rus. Orice acţiune germană în Ru­
sia este binevenită şi sprijinită de
guvern?:! Lenin. Vasilkovski care
a fo t la Pe ersburg de trei ori
arestat şi condamnat la moarte,
declară că bolşevicii au ară at apoi
planul instalărei uzineler Krupp
din Essen la Nljrdnovgorod pe
Volga.
Generalul Vasilkovski va avea
titcă azi o intervedere cu Charchii
şi Lloyd Gtorge şi apoi va pleca
la Paris,
Ua fom is-special al italiei
la Paris.
Paris. — Generalul italian Ga*
ribaldi a sosit aici7şi a arătat ge-
nera.ului Foch şi dini Clemenceau
situaţia adevărată din Fiume şi
Dalmaţia. Garibaldi pleacă de aci
la F urne unde va trata cu D’An­
nunzio chestiunea, cerând plecarea
voluntarilor d n oraş şi înlocuirea
1er cu trupe italiene regulate.
àSaroeanri ©er pfeco SpaiUaî.
Madrid. La Zneiogada (Ma-
roco) s’au piezentat parlamentari
marocani şi au cerut încetarea os­
tilităţilor pentru reluarea negocie­
rilor de pace între Spania şi Ma-
roco.
Grevei© dis America
Newyotk. — Metaiurgişfji au în­
cetat greva la Circ ago, Sanfran-
çisko şi Ohio şi au re'uat lucrul,
deodată cu minerii grevişti, împli-
n nduli se to te cererile.
Lupta impetrîva lai WHson.
Senatorul Lcdge a pronunţat un
discurs în senatul american contra
lui Wilson arătând că a Complicat
situaţ'a politica în Europa, iar A-
merica şi-a câştigat duşmani mai
mulţi în Euiopa decât avea înain­
tea răsboiului. Lodge a declarat
că cererile Italienilor sunt drepte
şi America nu are nici un drept
a împiedeca realizarea lor.
Lvpfole sârba-mtmfenegrene
m încetat
Belgrad. — Luptele sârbo-mun-
ten^grene au încetat în urma ho­
tărâre! adunării r aţionale de a e-
vacua teritoriul muntenegrean.
Ciocniri sângeroase Intra pa­
trulei© italien© şi sârbeşti.
Belgrad. — La Spa’ato tu fost
sângeroase ciocniri între patrulele
italiene şi voluntarii iugoslavi, cari
au putut străbate până la Spalato.
zestre, dar mulţi au ajuns la co i-
vingerea, că numai banul nu le
va putea oferi fericirea deplină în
viaţă. Să dea D-zeu ca acela ce
va avea fa>ă da Fne „intenţii seri­
oase“, să aibă şi ideea aceasta diu
urmă, că mulţumită, numai fatunci
vei putea f'.
Tu, c re eşti bogată, încre­
zută pe averea ta, nu-ţi dai seama
de alte lucruri, pe care le ţii mult
prea neimportante, în schimb îţi
permiţi prea multe cu tine.ii. La
rândul lor — natural — nid ei nu
se lasă mai pe jos. Văzând câ-ţi
lipseşte demnitatea recerută, nu
mai pot avea respect faţă de tine.
Lipsa de demnitate e înjosire şi
asta în general e o greşală a mul­
tor fete de seama ta. Mai bine să
se zică despre tine că eşti mândră
de rât că-ţl lipseşte mândria.
Mi s’a dat ocazie în câteva rân­
duri, să pot observa, că îatr’ade-
vâr şi pe tine trebue să te număr
Intre acelea, cari nu cunosc această
noţ une. Inte’eg mândria care tre­
bue sâ o aibă fiecare fenice de
persoana ei; ca atât mai mult e
dezvoltată însă la tine fudulia, în ­
Iugoslavii tsu renunţă 2a Fiume
d ecla ra ţiile lui Tnim bici.
Ministrul de externe Trum-
bîci a ţ nut un discurs în şedinţa
adanărei naţionale declarând că,
situaţia sârbo-italianâ este serioasă
din cauză că Italienii nu vor să
renunţe la Fiume, la care însă nici
Iugoslav a nu poate renunţa. Fiume
este pentru interesele Iugoslaviei
inima, prin care trebue să răsufle.
Iialia având porturi poate mai
lesne şi mai uşor renunţa decât Iu­
goslavia. Trumbici a explicat apoi
adunărei naţionale soluţia congre­
sului de pace de a ceda oraşul
Fiume Italiei iar portul lugosiavi-
k r. Trumbui a propus acceptarea
acestei so’uţiuni dar cu condiţia
ca Italia sâ nu albe nici un fel de
drept di3-a împedeca sau controla
afacerile portului care va trebui
să albe un caracter absolut inde­
pendent şi suveran.
Relativ la Dalmaţia Trumbici a
declarat că a propus congresului
de psce un raport despre această
hotărâre.
luptele peiitice 2n Budapesta.
Budapesta. — Partidul social de­
mocrat s’a întrunit sub presîdenţia
lui Gar&mi aprobând convocarea
vechiului parlament şi luând uua-
n?m la cunoştinţă eliminarea bol­
şevicilor din’ partid Au fcst 20
eliminaţi, printre aceştia Kuofi Zslg-
mood, Boehm, Garbai şi alţi foşti
comisari poporali.
Alimeute la Budapesta.
Budapesta. ~ Au sosit 4 va­
goane cu alimente din America şi
Anglia. Distribuţia se face sub con­
trolul unei comisiuni militare in­
teraliate in Központi Vázáncsar-
nok.
C^adacSftorii bolşev©! vst 2 es-
tradafi d'n âusîp?a.
Víena. — A sosit din Paris mi­
nistrului de externe nota prin care
aliaţii admit extrădarea şi condam­
narea conducătorilor bolşevici ma­
ghiari refugiaţi în Austria.
Situa da dela Fiume
Lj-on 4 — Delegaţia americană
de pace a primit astâzl din par­
tea admi-alului Andrews coman­
dantul forţelor navale americane
in Adriatica, un raport prin care
jugo-slavii au luat mari precau-
ţ îmi spre a evita ciocniri cu Ita­
lienii dealungul coastei Dalmaţiei.
Aceact3 în urma cererei făcute
de consiliul suprem Iugo-slavilor.
De oarece chestiunea Fiumei este
încă pendinte s’au luat mă-.uri de
a preveni ciocnirile dealungul ri-
niei de demarcaţie care ar putea
avea urmări mai grele.
• *
— Sârbii acuză italienii că în­
cearcă a-i provoca la luptă. Ita­
lienii evident dezmint această a-
cuzaţie. Au fost diferite ştiri în
presa italiană şi franceză precum
şi în cea germană din ultimiie
săptămâni după care jugo-slavii
mobilizează forţele lor.
* un prilej potrivit ca şi din actul
— Marele cartier jugo-slav de
aici .a publicat azi următoarea
notă:
„Suntem autorizaţi a declara că
ştii ile privitoare l.i mobilizarea
trupelor noastre, care circulă în
Fiume şi în alte părţi, împrăştiate
de anumite ziare sunt cu totul
falşe.
*
Lyon 5 — In orsş nici o schim-
şare. Corespondentul Epocei la
Fiume ielegrafiază câ în urma
profes orii adresată d-lui Titonii
de consiliul naţional, autorifăţile
guvernamentale au primit ordinul
de-a lăsa să între în Fiume, apro­
vizionări, jurnale, şi scrisori. Blo-
cusul ar îi deci ridicat.
Pe de altă parte tratative între
guvesnuî italian şi d’Annunzio
urmează.
gâmfarea, aroganţa. Şi durere,
dacă există o astfel de mândrie în
sufletul cuiva, ea este tulpina din
care răsar mai târziu fel de fel
de alte scăderi. Ea e cauza, ea te
îndeamnă apoi la toate celelalte
greşeli, deci sileşte-te de a o deso-
bişnui.
E adevărat şi aceea, că eşt« fru­
muşică; dar nici decum nu di?pui
de frumseţea, care captivează la
moment, care produce un imediat
efect asupra simţurilor, încât să
poată acopiri toate defectele ; cu
toate acestea eşti prea înciezută în
ea. Tocmai din cauza asta, de
multe-ori in societate, pierzi din
mişcările naturale.. Ele devin for­
ţate, meşteşugite, începi a afecta ;
lucru ce displace ori-eui dela prima
vedere, tu însă o faci în firma
credinţă, că eşti mai drăguţă, mai
atrăgătoare. E o concepţie greşită
şi asta. In tot caşul şi frumseţea
e o calitate a femeei, dar nici de-
Gum nu însemnează fericiiea con­
stantă a acesteia. E atât de mult
adevăr în ceeace afirmă scriitoarea
j Dna dş Lambert: „Nimic nu e mai
i scurt decât domnia frumseţti* nu e
Primejduirea industriei din Satmar
— Lipsa de motorină aduce pagube economice
In judeţul Sătmar —
Primim următoarea scrisoare:
Onorată Redacţie.
Pentru articolul apărut în Nrul
din 4 1. c, al ziarului D-Voasţră,
prin care atrageţi atenţia forurilor
competente asupra lipsei de ben­
zină şi motorină din comita­
tul Sătmar, binevoiţi a primi mul­
ţumirile noastre^căiduroase. Fie-mi
însă permis de-a stabili starea fap­
tică a lucrurilor. . '
In comitatul Satmar se află de
fapt 28 mori. cu motor, de dife­
rite mărimi; afară de aceasta sunt
încă d fer'ste întreprinderi indus­
triale ale căror motoare reprezintă
3012 HP. Pentru susţinerea în ac­
tivitatea acestor motoare în decurs
de 10 ore pe zi. se rec ere 9036
kgr. motorină. Faţă de această
consumaţiune, am obţinut cu mare
greutate în luna Iulie 1919 73565
kgr. motorină, din care au revenit
cam 25 kg ce un HP. '
Conform acestor date, întreprin­
derile au fost provăzute cu mo­
torină pe 8 zile, când acestea
pentru 10 ore de muncă zilnică
au nevoe de 9036 kgr. motornă
In urma acestor necesităţi, pro­
prietarii de mori au fost siliţi sa
plătească ori-ce preţuri, ca d. exp.
10-12 kor. pentru kgr. de motorină
mestecat cu petrol şi benzină; nu­
Din munţii a useni.
Cri" cea bîssncei«] ^ "5
irt S „ n : 0.0 1
Primim unnătoareiecu rugămînt a
de-a ie publici?, doar se va lua
vre-o măsură după ce s’au epuizat
toate îi cercările cu sfatul cbn
partea sătenilor din Sohodoî:
Ua nume ce se rosteşte azi mai
muit în Ţara Moţilor e acela al
preotului Nicolae Oneţ din beho-
doi. Şi cum suntem in plină agi-
taŢe electorală, uşcr ar putea crede
ci ne va că părintele Oneţ e candi­
dat la Cameră ori poate ch;ar ia
Senat. Dar nu, părintele Oneţ» e
mai mult, e candidat îa celebritate
prin o faptă ruşinoasă de-o pa­
tentată slugărnicie, care a turburat
adânc liniştea patriarhală a co­
munei Sobol şi care preocupă azi
toată lumea d n Munţii apuseni.
Preotul Oneţ începe sâ devie le­
gendar prin faptul că s’a pretat
de-a profana chiar biserica unde
servea. . .
Era în toamna anulai 1916. Cre
dincioşii bisericei din Sohodol S3
îşi reparau turnul bisericii mul
deteriorat. Comuna e mică, oamenii
săraci ca vai de ei, lucru mergea
încet şi greu, abia în Decemvre
s ’a terminat. Totul era gata, însă
crucea trebuia ridicată. Şi preotul
Oneţ care r>e atunci era adminis­
trator parochial îu comuna Sohodol
— sat nu s’a sfiit de-a profana truda
acestor oameni năcăjiţi ci a găsit
acesta să-şi facă un merit „pa­
triotic“ pentru de-a ti pe plac sa-
trapu ui de pe vremuri, fibirăulut
imreh Iozsef.
N’a fost destulă durerea şi ru­
şinea ce au trebuit să îndure satul
prin tragerea clopotelor în s:inn
de bucurie la căderea Bucureştiului.
Nu — preotul Oneţ îu slugărnicia
lui a întrecut şi pe împilatorii de
pe vremuri —si ca să lase o armă,
un document despre aceasta „mare
vitejie“ a ungurilor a compus ur­
mătorul act pe care i-a aşezat în
globul crucei: Această sf. cruce
s ’a ridicat pe vremea când a căruţ
Bucureştii şi Ploeştii în mâna un­
gurilor şi a nemţilor “ şi bucuros
de atâta ispravă şi- a pus semnă­
tura, îndemnând şi pe alţii să sub­
scrie, dar nu s’a găsit nimenea ca
să-l urmeze Ia fapta aceasta neso­
cotită.
mai trist ca urmarea vieţii femeilor
cari n’au ştiut fi decât frumoase.*
Fereşte-te dar de a fi închipuită în
frumseţea ta, prin aceea o să-şi
piardă chiar ea din valoare. Căci
de o păpuş e numai, n-are nevoie
nici un bărbat serios.
D?, o să impui bărbaţilor cu
alte calităţi, cu modestia, cumin­
ţenia şi învăţătura. E adevărat că
ele nu se pot manifesta într-atâta
în exterior, pe când frumseţea, dela
un oare car© grad se impune. O i
toate acestea ori-ce bărbat preferă
o soţie mai puţin frumoasă, mai
săracă, care întruneşte amintitele
calităţi, decât o păauşe bogata.
Nu trebuie să fi frumoasă pentru
a f* plăcură Deci pune mai puţin
preţ pe frumseţea şi bogă ia ta şi
desvoaltă-ţi celelalte calităţi ce Ie ai
dar dormitează acuma. Fie-ţi tot­
deauna înaintea ta ceea-ce zice Dna
Fernanda de Amici, o scriitoare
italiană: Cred că inima femeei lă­
sată da ’voea ei, fără educaţie, fără
principii, fără morală, e lucru cel
mai periculos ce se poate ima­
gina.“
Ţin să repet, că am fost sinceră
208 î*'
mai astfel locuitorii s’au putut a*
proviziona oarecum cu făină.
Aceste uleiuri însă s’au consu­
mat de mult. Vâ puteţi închipui
ce vamă trebuia să impunem,
pentru-ca proprietarii de mori să
nu plătească din buzunarul pro­
priu. Ori, noi ne ţinem de Româ­
nia Mare care este ţara uleiurilor
minerale.
Afară d a întreprinderile indicate
în comitatul nostru se află încă 1
118 maşini de treerat cu motor şi vr’o
20 maşini de sămânat, cari repre­
zintă 2544 H. P; consumaţiunea
lor ar fi 7632kg. benzină. Pentru
acestea n’am primit în luna Iulie
decât 120,000 kgr- benzină iâr de
atunci cu toate stăruinţele şi sfor*
ţările noaste n’am mai obţinut nici
un dkgr. Maşinile de treerat au
fost oprite, maşinile de semănat'
nici nu s’au pus în mişcare; câ-
ce pagubă s’a cauzat prin aceasta
natiunei noastre nici nu mai spun.
Trei funcţionari au făcut d3-
mersuri fără nici un rezultat pe la
diferitele oficii, tot asemenea şi eu.
Cu-i î se poate atribui vin8)
las să constate Onorata Redacţie»
deoarece eu nu pot acuza pe ni­
menea, cu ţoale că am descope­
rit to&te greşelile.
Cu deosebită stimă.
losif Şutai
Şi acum lucrul s’a aflat. — ftj
sat e mare fierbere şi îndârjire
credincioşii au cerut sus şi tare ca
preo ui să ia crucea jos ş\ sa fie
dm nou sfinţită, căci ei n’au av«1
ştire despre isprăvile preotului Ş*
nu ş:-au dat nici când învoire 'a|
astk-1 de fapte nesocoti e.
Şî aci chestia s’ar fişfârş tdadj
preotul ar dispune de-o râmăşil*
de bun nmţ, dar el se în c ă p u t
nează şi se face câ nu ştie o*
toată chestia o.mic.
A Oamenii pretind să dea cruc^
jos, popa nu vrea — lumea râ^e
şi comentează şi se^scandalizea^'
— Şi deoarece pe aici vorba
h „doJenii cu biserica“ începe
ia un colorit proverbial, am ţinţjţ
de bine să «duc această chestia
înaint a publicităţii pentru compe.
tentă judecată. Şi in urmă am s$.j
adresez şi preotului câteva vorbe
răspicate.
Părinte Nicolae îă-ţi searna şi jj
crucea jos Şterge ruşinea cene-aj
adus’o pe cap. Apoi fă-ţi cufărul «j
du-te la Sibiu de te poeăieşte, cy$
râu ai păcâtu t părinte Nicolae.
Un credincios,
Aviz important
Extras din ordonanfa Ar 2;
şi 25 modificată a comanQL
meniului trapelor din Transi
vania. Vor fi consideraţi $
infractari: acei cari fără re§
credinţă prin localuri publice
gări, trenuri, pe străzi etc, voi
comunica, colporta, comenk
în orice chip ştiri fie adevâ.
rate fie imaginate sau păreri
relative la operaţiunile derfo
boia, situaţia şi dislocam tn?
pelor, dispoziţiunile autoiitŞ.
lor militare sau orice chestiuni
privitoare la armata română,
Aceasta infracţiune se va ju.
deca şi condamna de pretori
în prima şi ultima instanţă ta
închisoare până la un an şi ca
amendă până la 2000 lei.-
Când faptele de mai sus st
vor fi săvârşit în scop de t
spiona sau trada, se aplică p*
depsele prevăzute de legile pe­
nale în vigoare pe timp de răz­
boi.
în părerile mele şi da voi fi foit
prea sinceră, mă scuz cu aceea,Ă
tu al dorit-o să fiu.
Deci urmează, întru cât îţi va fi
posibr, părerile mele, şi sunt siguri
că în curând se va desprinde dia-
tire mulţimea de adoratori unii,
căruia ii va impune favorabila-ţi
schimbare. Şi să fi sigură, ace#
îţi va devpni bărbat mai bin #
cât ori-care dintre aceia cari î#
in te erau „tartă“ după tine.
Cred câ ţi-aşi putea garanta, 1
trăind astfel, îţi poţi asigura ferici­
rea stabilă a viitorului tău, h[
atunci când te va despărţi n«®»
câteva săptămâni de' ziua pe cw*
o aştepţi ca atâta dor, au miDwJ
nici pe mine. Incunoştiinţeaza*®1
ca sâ pot ti şi eu de faţă la 1
nunia ta, care doresc din to
inima să fie cât mai apropiată.
Sincera ta
I
I
 /

Nr. 208-1019 O AZÉT A TRANSILVANIEI P a g in a B.

P o litic a in te rn ă
Opoziţia se abţine
dela alegeri
P artidul conservator naţio­
nalist, Liga Poporului şi
socialiştii nu vor participa
Ia alegeri. •
Dăm, cu titlul de informaţiuni,
Feciziunile Inafe de către opo-
ii[;a unită (Take îonescu-gene-
î cl Averescu) de-a nu participa ia
«'hgeri.
La întrunirea Ligei Poporului
s’a votat o moţiune care se închee
astfel:
»Credincioşi primului punct din
programul pe baza căruia s’a con­
stituit partidul nostru, şi care cere
»reintrarea în Constituţie/ sub­
semnaţii reprezentanţi ni organi­
zaţiilor judeţene ale Ligei Popo­
rului declarăm că în semn de
protestare şi spre a ne declina
ori ce răspundere faţă de ţaiă nu
vum lua parte la viitoarele alegeri.
Ar fi să ne făgăduim noi înşine
raţiunea de a fi, din punct de
vedere politic, dacă am reintra în
Constituţie, călcând-o în picioare
în tovărăşia guvernului militar al
d-îui genera] Văitoianu. Şi credem
că e în intere sie ţârei şi al Coroa­
nei să nu consfinţim prin partici­
parea noastră legalitatea unor a-
legeri ce urmează a se face în
cendiţiuni atât de puţin constitu­
ţionale
* refuzat orice vizite.
P* de altă parte, partidul con­
servator naţionalist de sub şefia
d-lui Take Ionescu a votat, în în­
trunirea sa de Vineri seara, urmă­
toarea moţiune:
In faţa noului regim de guver­
nare fára răspundere/căcl generalii
în activitate de serviciu nu pot fi
r esponsabili de oarece suni supuşi
la ordine:
în faţa nonei întrupări totad-Iui
Brătianu, care nu se mulţumeşte
să guverneze prin el însuşi ci pre-
tn d e !a perpetuitatea de guver­
nare sub masca altora:
în faţa agravărei stărei de ase­
diu şi a cenzurei, căci forma re­
presivă este şi mai periculoasă
pentru libertăţile publice decât EtiiriSîir d!u Siberia. O misi­
.Urina preven'ivă:
în faţa văditei tentative de a se la Irkutzk în vederea repatri-
suprima libertatea alegerilor, mai erei a mai mult de 20 mii
necesară azi de cât oricând:
partidul conservator-naţionalist,
credincios ideilor constituţionale şi Banat, prisonieri de război din
de ordine:
în semn de protestare adoptă
zistenţa legală, al cărei prim act
te neparticiparea la alegeri.
Basarabia la Conferinţa Păcii
— Delegaţia basara' eană s’a întors acasă. —
Citim în „Sfatul Ţării* din Chi­
şinău :
„Zilele acestea s’a întors dela
Paris delegaţia basarabeană, la
Conferinţa păcii, compusă din
d-nii S. Cujbă, 1. Codreanu şi Gh.
Nastase.
Din convorbirea ce a avut-o un
redactor al nostru cu un membru
al delegaţiei, redăm următoarele
desluşiri cu privire ia rostul dele­
gaţiei şi rezultatele activităţii ei.
La Conferinţa Păcii nu toii îşi
dădeau seama ce este chestiunea
Basarabiei. Toţi spuneau că Basa­
rabia este românească, în acelaş
timp nimeni nu venea * din Basa­
rabia ca să confirme acest lucru.
Cei trimişi de Conferinţă în Ba­
sarabia arătau şi accentuau ca­
racterul ti românesc. Dar mai tre­
buia să vie cineva din Basarabia
ca să arâte spiritele basarabenilcr
aşa cum sunt ele, nu prin prizma
Ittmişilor pentru anchetă.
De aceea, datorită curiozităţii
tuturora de a vedea oameni aido­
ma din Basarabia, delegaţia a avut
un succe* foarte mare.
A izbutit în o lună de zile cât
a stat la Paris să viziteze peste 30
membrii ai Conferinţei Păcii şi
bărbaţi politici din opoziţie a Fran­
ţei. intre altele a fost primită de
unii membrii, cari până atunci au
Toţi au făgăduit cel mal larg
sprijin. Nimeni nu mai crede bas­
melor ruseşti cumeă in Basarabia
a r fi 47 Ia sută moldoveni.
A căzut şi argumentul adus de
ruşi cum că moldovenii dupâlimbă
ar fi români şi după suflet ruşi ca
Alsacii'Loreni cari sunt după limbă
nemţi şi după suflet francezi. Ca­
racterul etnic românesc i’au con­
statat astfel de autorităţi ştiinţifice
ca de Marlonne. Nu se vorbeşte
I lF O f t M A Ţ lU lB i
P m tra repairîciyuă priso-
une militară română a plecat
români din Transilvania şi
fosta armată austro-migară.
*
acuma la Paris nici de părţile ro­
mâneşti ale Basarabieişi nici părţile
neromâneşti. Un membru al Ccn-
ferinţei, American chiar, spunea că
privind haita Basarabiei, deodată
se vede că este o unitate terito­
rială indiviz bilă, mai ales că şi
harta etncgrafică retipărită de d-l
căpitan Caba arată Toarte bire că
nu se poate divizia Basarabia de­
oarece elemente streine, sunt a-
mestecate cu elementul autohton.
Ruşii cu propaganda lor pentru
Başarabia s’au compromis cu de­
săvârşire susţinând neadevăruri is­
torice, etnice şi economice.*
In ce priveşte dovada ruşilor
cum că Basarabia ar f- luată de
la turci, a căzut după arătările
documentate ale românilor. Spusele
lor că Basarabia economiceşie se
trage de Odera, nu provoacă la
oamenii mari de la Paris, decât
un surâs, căci toţi văd, că acuma
economiseşte Basarabia foarle bine
se trage de legiunea Carpaţilor pe
de-oparie şi Constanţa pe de alta.
având două direcţii de scurgere a
bogăţiilor ei — înspre apus şi sud,
pe când înainte vreme ele se în­
dreptau numai spre Marea Neagră.
Îndeobşte ruşii, în strgăiele lor
încăpâţinate, cu pofide mari peste
putinţă de a şi le satisface, au
devenit acuma odioşi la Paris,
f! Ruşinea e e a păţit-o Conferinţa
cu ) ecnnoaşterea ’lui Coîceag, o
face ca să nu mai aolece urechile
ia strigătele ruşilor. Conferinţa s’a
săturat de a se ocupa cu chesti­
unea Rusiei si spre a nu-şi mai
arăta neputinţa, va fi nevoită eâ
recunoască în Rusia starea de fapt.
Astfel că chestiunea Basarabiei
se poate zke că stă la Conferinţa
Păcii mai bire decât alte ches­
tiuni în iegătuiă cu România.
Un conflict regretabil. — Intre
Direcţiunea generală n căilor fe­
rate dm Bucureşti şi Direcţiunea
centrală din Cluj este o neînţele­
gere care se resfrânge în dauna
călătorilor,.
Direcţiunea din Bucureşti a pus
în circulaţie noui trenuri accelerate
cari uu pot fi primite de staţiunile
din Ai deal, din lipsă de combus­
Şvabii şl
îm părţirea Banatului
— C o n statări judicioase
făcute în ziarul r Deutsche
Nach“. —
Ziaiul citat mai sus publică
o importantă expunere a avoca­
tului şvab St. Frecot, şeful dele­
gaţiei şvabe care s’a dus ia Paris
pentru a susţine interesele adevă­
rate ale Banatului.
Despre hotărârea care s’at* fi
luat pentru împărţirea Banatului,
dl Frecot zice:
„Un rol important la luarea a-
cestei hotărâri a jucat. — spune
autorul articolului m chestiune,—
interesele unei mari puteri căreia
România n’a voit să-i sacrifice in­
dependenţa sa economică“.
Natural că România n’a putut
accepta graniţa fixată de cei Cinci.
Această graniţă taie comunicaţiile
de apă şi principalele linii ferate
ale Banatului, făcând imposibil
orice trafic cu străinătatea. Această
graniţă poate atrage după sine de­
căderea industriei şi a comerţrdui
bănăţean şi echivalează cu ruina
economică a Banatului.
S’a vorbit, e drept, ia Conferinţa
păcei de garanţii internaţionale
pentru libertatea traficului în inie-
norul întregului Banat, oricine cu­
noaşte situaţia din Serbia, ştie
exact, la ce poate folosi asemenea
garanţii!
* netului sub preşidenţia lui Loyd
Gât de şubredă este actuala îm­
părţire a Banatului, care s’a făcut
contra intereselor şi a dorinţei
popnlaţ’unilor din Banat, delegaţia
a arătat-o, bazându-se pe rezolu*
ţionea poporului şvab, că Româ­
nii şi Şvabii alcătuiesc două treimi
din popuiaţiunea totală a Banatu­
lui. care şi dacă s’ar aplica în mod
just principiul etnografic ar trebui
încopo^t în întregime la România.
Delegaiia a arătate interesele eco­
nomice se opun la împărţirea
Banatului.
Delegaţia şvabă a avut între­
vederi cu reprezentanţii marilor
puteri şi cu membrii consiliului
celor zece, cărora le-a expus urmă­
rile grave ce ar putea decurge dm
sctRah împărţire a Banatului.
Membrii Conferinţei de pace
au aDre.iat argumentele delega­
ţiei şvabe şi au promis că indată
ce chestia va reveni la ordinea
z iei, vor respecta voinţa poporului
şvab.
j v
Ultima oră.
Teiegrame din Bucureşti soste la I Când va fi chem ată U ngaria
6 Octcmvrie,
Ştiri d:s ff>sr!s
Lyon. Nu se fonRrmă ştirea reîp-
toarcerei lui T t oni la Paris.
Secretarul conferinţei nu a pri-
mit încă răspunsul german la nota
Antantei cerând eva-usrea imedi­
ată a provinciilor bahice.
Pacea ca Ungar »a
Nu est? vo*ba deocamdată a
convoca plenipotenţiarii ungari,
spre a ie remite condiţiunile de
pace, guvernul Friderich nefiind
recunoscut de Antc iita.
Criza de g a le ra dia Serbia
Prinţul regent aî Serbiei a în­
credinţat lui Merco Trie» viei man­
datul de a forma noi 1cabinet, expri­
mând dorinţa ca lista definitivă să
i-se pjezinte cei mai târz u Dumi­
necă.
Pac® ©îs bolşevicii
Estonii, Letonii şi Lituanii con­
simt a trata cu bolşevicii ruşi.
Cta^va ©estfnuă ta LoMra
Lycn Continuă greva Tratat vele
n’au dat nici un rezultat. A avut
loc o întrunire complectă a cabi­
George. Miniştrii au aprobat una­
nim politica primului ministru, care
refuză începerea negt cierilor în^-
infe ca grevişti să fi reluat luciul
Situaţia continuă a se îmbunătăţi.
3480 trenuri s’au pus în circulaţie.
Biocuial la Fhim© sfa
ridicai
Vineri autorităţile guvernamen­
tale au primit ordin a lăsa să în­
tre în F ume alimente, jurnale,
scrisori. Blocusul a fo-ri deci ridi­
cat. De altă parte, convorbirile în­
tre guvernul italian şi D’Annunzio
continuă.
B&legaţîa de pace anşj&râ
Budapesta. Este pirbabilcâ con­
tele Paul Teleky, fo*t şef al con­
siliului din J3< gin dm, va fi desem­
nat ca ştf el d< hgaţ ei de pace
din partea Ungariei !a Paris.
Dlenslva coaira bolşevicilor
Ofensiva contra trupelor roşii în
Rusia notdicâ a început în direc­
ţiuni a Pscow.
ia pace.
I Paris. —1 „Le Pet t Parisien* a-
nunţă din loc sigur că delegaţia
maghiară va fi chemată numai la
sfârşitul lui Octombrie la Parii
pentru iscâlirea păcei.
saajrmsjMU&r din
H sm b srg
Berlin.. Greva marinarilor din
H imburg s’a agravat Marinarii re*>
"fură orice îndeplinire de ordin,
Er; lucrătorii din loc s’au asociat
grevei. Poliţia a descoperit că ma­
rinarii grevişti din Hamburg au
; îndemnat şi pe marinarii din Bre­
men ta grevă. Pentru păzirea bas­
timentelor marine a sosit o divisie
de trupe guvernamentale din Ber­
lin, cari au arestat pe doi condu­
cători oi grevişti’or marinari cari
au ♦est trimişi Curţel Marţiale.
La Marbnrg elemente sparta-
chiste au încercat o nouă revoltă.
Trupele guvernului au înăbuşit
imediat încercarea şi au arestat
pe conducători. La interogatoriu
s’a dovedit că conducătorii nu sunt
spartakişti ci moiiarhişti.
P r is c s s te ril g e r e ta a ! âfn
Statele-Umle.
Roterdam. — A so.s’t primul
transport cu prizonieri germani
d n Statele-Unite. Printre ei este
şi colonelul de stat major baron
Hornstein,
Trai!© iataratiata la Danzigj.
Amsterdam, — Danzig a so­
sit o divizie de trupe interal ate
pentru ocuparea Damriguiui.
ăVLiom m iQ p r m a n i l o r din
C taho-S Iovacia.
Praga. — M-nistru! de culte şi
instrucţie publică a lansai nn or­
din, care dă germanilor autonomie
complectă in chestiunea şcolară şi
socială în Ceho-Slovacia. Germanii
au luat cu satisfacţie la cunoştinţă
acest ordin şi au mulţumit gu­
vernului.
Un îxnpramnt german intern.
Berlin. — Mmisirul de finanţe
al Prusiei după examinarea situ­
aţiei financiare adiatelor germane,
a iiotărât luarea unui împrumut
intern în suma de ’/? mftiard.
Sudekun a chfmat pentru acest
s.op pe toţi bancherii mari la

Uhastlansa Bánataiéi va
tibil şi aite dificultăţi tehnice, du­
pă cum a comunicat direcţiunea
din Cluj.
Ofensiva Ini i enikin Discuţia trat&foUsi do pasa
B-iuiberg.
Scandalul d’n Adunarea na­
* fi reluată în discuţia Confe­
In acelaş timp, partidul socialist rinţei de pace odată cu tra­
Ori, direcţiunea din Bucureşti
acuză astăzi direcţia din Cluj în
in lumina ei adevărată fa sesiatal american
Horsea. Senatul Statelor Unite
ţională germană
ţinut întruniri de protestare îm- tatul cu Ungaria. După cum mod public de neconsecventă în — Ce scrie ziarul „Sfatul a respins toate amendamentele în Berlin. Er! au fost mari certuri
otriva formei actuale de guvern, sântem informaţi dela Paris, măsurile comune, şi discutate de Ţ ării“ din Chişinău. tratatul de pace, rropuse de sena­ în adunaiea naţion-lâ, cu ocazia
aceste întruniri au luat parte intervenţiile delegaţilor români ambele direcţiuni. Un raport in torul F iii, cu excepţia de unul sin­ desbaterei reformelor sori-iie. So-
şl socialiştii ardeleni. această chestiune s’a făcut şi mi­ O anume presă din Bucureşti gur care va fl luat mai târziu îri cial-naţionabstul Vinterstein a de­
ca şi ale delegaţiei şvabe pare nisterului de lucrări publice.’ care îşi face o plăcere patologică discuţiune. Acest amendament pro clarat că guvernul acesta a vândut
S’a hotărât că In faţa stărei de că duc la alipirea întregului
asediu şi a censurei represive, par­ Direcţiunea' din Bucureşti afirmă din înregistrarea şi amplificarea pune să elimineze reprezentanţa a- Germania. Ei nu merită guvernarea
tidul să nu participe la alegeri. pământ al Banatului la Ro­ că toate locomotivele şi vagoanele şi comentarea oi-tărei ştiri defa­ mericană din tomisiuuea de repa- ţârei. Vorbind apoi Deroburg. so-
mânia. necesare nouilor trenuri au fost vorabilă nouă» este cu toate ace­ raţiuni. c;al-naţionăiiştii au stricat conţinu:
* trimeteţi 1 în puşcărie; nu merită
* trimise Ia timp în Ardeal şi au ste pacate demnă de compătimit.
După cum se vede, la alegerile fost primite de direcRa din Cluj, Căci d’abea ’şi ia vânt m ascensi­ hlatele Uaiie sprovisioraoază a fi ministru Social-demo Taţii luând
pentru Constituantă iau parte în Plata primei de demobilizare. ca m sajţisnt pe Solsesg m apărare pe Dernburg, s’a început
care abia la 1 Octomvrie a tele- unea sa diabolică şi vine câte u*
vechiul regat numai partidul libe­ Aprobându-se ulterior din partea graîiat că nu are cărbunii ne­ fapt brutal care cu realitatea lui o aprinsă ceartă. Şediuiele au fost
ral şi „partidul ţărănesc şi al ar­ Consiliului Dirigent, plata primei Karnavon. Statele Unite au înce­
de demobilizare a voluntarilor, de­ cesari. crudă îi frânge aripile şi confratele put aprovizionarea guvernului ami­ suspendate iar VeLtein şi con­
moniei sociale*. Nu ştim cum explică faptul se găseşte trântit la pământ aiurit sorţii au fvst eliminaţi pentru 5
mobilizaţi la data de 9 Iulie 1919, ralului Coceag cu muniţîuni. A-
D-l I. I. C. Brătianu a lansat din Reg. de voluntari 2 Alba-Iulia, Direcţiunea din Cluj. De sigur că şi desorientat. provizionarea cu muniţii trimisă de zile dela şedinţe.
in manifest, în care după-ce face se pune în vedere tuturor primă­ vor fi motive serioase care îm­ Ua motiv recent îl oferise îna­ guvernul englei va fi concentrată
Şexpozeul luptei politice pentru riilor din Judeţul Braşov pentro-ca intarea, stupidă din punct d<* ve­ Ş e d in ţe m aţinui alo fostului
piedică circulaţia în Ardeal a noui­ în sudul Rusiei de aci înainte.
susţinerea drepturilor* României la toţi voluntarii demobilizaţi din Reg lor trenuri dere militar, a Unor elemente din c o n s iliu do m in iş tri sârb.
Conferinţa dela Paris şi retragerea 2 Alba-Iulia să se prezinte la se­ Dar ceea-ce constatăm încă o- bandele iui D°d k n. Câ ’n spete T eleg ram ele Agenţiei D acia sosite 6 Oct. Belgrad. Z inic se ţ n consilii de
^delegaţilor români, arată că parti­ diul acestui Corp Ia Deva, cu bi­ dată, este acea lipsă de unitate în eie aveau armate bolşevice, că in miniştri sub preşedinţia prinţului
dul face apel către ţară pentru letul de demobilizare, pentru a măsuri în ceea-ce pri eşti servi­ flanc nu erau acoperite, aceasta regem Abxandru. Consiliul de
isusţinerea candidaţilor săi, rea- primi suma de 360 c o r, dcia 5—10 ciile de interes general şi comune nu intimida probabil nici pt ma­ Ctomis'iinea interaliată Iiî
Stafieto-Umte. mimştri de eri a dura opt ore î<i
[niintind programul ce-şi propune Octomvrie a. c. ale României Mari. rele generai al fostului Ţar, din permanenţă. N'koia Paşi i a plecat
nfăptui acest partid. Sântem încă o d a tă -o afirmăm— stofa de generali ai rnareio? dezas­ Paris. — ComiVunea aliată eco­ apoi la Paris. Li con iliile de mi­
Totodată se pune în vedere pentru unificarea deplină a aces­ tre, necum pe confraţii diri Bucu­ nom că compusă din englezi, fran­
primăriilor, că toţi acei voluntari, niştri iau parte şi toţi şefii parti­
in cercurile politice din Bucu- cari nu se vor prezenta la timpul tor servicii. reşti. Şi se îmbătau de succesele cezi belgieni, şi italieni a plecat, delor politice din teritoriile alb ite.
pşu se comentează hotărîrile o- indicat, nu vor mai putea fi îm­ * * generalului Rusiei întreg te ca cio­ sub conducerea ministrului de co­
Resortul de comunicaţie, cârlia de soare, cu deosebirea că merţ fran ez Clementei, in Stabde- Uo!oni@ c e d a tă P o r tu g a lie i
|ziţie* unite de a nu participa la părtăşii de suma susamintită.
jp i, posta si telegraf s’a instal at la acestea croncăneau o simfonie Unite pentru a lua parte ia confe­ Paris. Consiliul suprem a cedat
ele cercuri din opoziţie cred * * Cluj sub conducerea d-lui Romu- barbară şi sinistră care le făcea rinţa internaţio; ala de comerţ ce Portugaliei Kionga, fosta colonU
ul de generali, în forma Naţionalizarea industriei pe­ Ius Boiia. totuşi atâta piăcere. se ’ţ ne ia 25 Octombrie la Wa­ germană în Africa de est. Apoi
* shington.
de azi, nu va putea rămâne, trolului. Agenţia „Le nouvelles Şi când se legănau mai plăcut a examinat rapoartele tomisiunei
fi vorba să se ceară că gene- Européeues“ află din Bucureşti, The F u la re D. Lloyd-George pe visurile unei rusii ţariste care economice din Bruxelle-,’ relative
a fondat un ziar ai cărui redactori ■cine ştie poate ar fi adus şi la noi Experţi aî'&fi la Fiume. la aprovizionarea Europei cu cărbuni
din guvern să demisioneze spune Le Figaro, că guvernul ro ­
armată şi în acelaş timp să mân şi-a propuş naţionalizarea nu sunt de cât numai membrii ca­ oare cari restituiri vine faptul bru- Roma. — fîxperţri americani, şi alimente. (Ag. Dacia)
ceară ridicai ea tuturor măsuri- industriei peiro^Iui. Această mă­ binetului britanic. Titlul acestui tai care tâmpeşte, De unde Deni- englezi şi francezi, caii au sosii la
cari îngrădesc libertatea indi­ sura ar avea de scop ca să pue ziar este The Futuie. kin se strecurase printr’e elemente Fiume au avut iungi convorbiri cu
capăt tentativelor de acaparare a * bolşevice până la 160 km. de fruntaşii italieni şi D’Annunzio. Ex­
petrolului românesc de trusturile 0 u ro a s n ic ă d e ra rle re la P a ­
leta (Jad. M ehedinţi). Se cunoaşte
Moscova, iată-1 nevoit să plece perţii au plecat apoi ia Belgrad şi
de acolo la Roma.
 sfăseară
că opoziţia unită nu străine. panta periculoasă, în serpentine,
extrem de grăbit, fără dorinţa de
îa
cipa la alegeri nu esclude Comerţul petrolului românesc a se opri unde-va mai aproape
dela punctul Palota pe linia Cra- chiar din Kievul ocupat prin mi* *Prizonierii germ ani din T e a tru l A P O L I 0
împotriva actualului' regim, mai are nevoe de a fi protejat iova—T-Severin. Franţa.
şefte. Şi cum o nenorocire nu
not-fel pentru 18 Octomvrie s’a contra uneltirilor de boicot în stre­ Trenul de persoane de Sâmbătă vine nici odată singură, o altă Concertul marelui nostru cântăreţ
invocat un mare congres în Bu- in âtate. ♦ s’a răsturnat pe această pantă, din ştire ne anunţă că armata Iui Ju-
Berlin. — Până acum au sosit
ireşti» cu reprezentanţi delà sate ce pricină nu se ştie. Sânt morţi denici — alt mare general — este
15 mii de prizonieri germani din George FoJescu
unde liga poporului are în- Desfiinţarea cenzurei. — Zi­ şi răniţi. Ajutoare s’an trimis Franţa. începutul la ora 8 '|r
înconjurată de bolşevici în mod
ise organizaţii. arele din vechiul regat au început grabnic. iremediabil. Cum însă ilusiile în . Portul Hamburg va fi ocu­
să apară fără locurile albe atât de * creerele bolnave se crează uşor,
supărătoare — suprimările unei p at de trupe am ericane. Aviz. Corpul VII armată cum­
Lipsa de cărb u n i şl In B eifort rămâne acuma că vreuna din pa­ pără ori ce cantitate lemne de foc,
cenzuri vitrige. Nu numai la noi lipsurile cresc trulele lui Kolceag să mai salveze Vtena. — „Arbeitai Zeitung“ a-
E un progres. Aşteptăm ziua fe­ din zi în zi. Vedem că şi Belfor- nunţă că guvernul german a dat Ofertele se primesc până la 20
situaţia, dând un motiv chiar nu­ Oct. a. c. Cond ţiunile se pot vedea
Familia mult regretatului ricită a deplinei libertăţi de presă. tul este ameninţat, ca şi oraşul mai cât un grăunte de mec, căci consimţământul său la ocuparea
* nostru, sâ fie privat de gaz din poriului Hamburg şi Bremen de în gazeta oficicl’^ Nr. 58.
fosiî Oncioiu Cassa de asigurare munici­ cauza lipsei de cărbuni.
de rest se îngrijesc confraţi.
către trupe americane şi engleze — Corpul Vii armată are ne­
voe de: 130 vagoane porumb, 113
ilţumeşte adânc tuturor rudelor pală din Braşov caută să închiri­ * pentru încetarea situaţiei deplora­
cun. &cuţilor cari au luat parte la eze pro 1 Iulie 1920 un local con­ Incunoştiinţare. La şcoala supe­ Deraiere de tren In Serbia bile cauzată de greviştii vagoane fa ele, linte, sau mazăre
uscată şi 26 vagoane grăsime sau
ta cei t moaie a înmormântaşi, statator din 10-12 camere, eventual rioară de fete (liceu) cursurile vor Belgrad Trenul de persoane 1S6,
Desm nţire. slănină.
ţru dovada de dragoste şi in* o casă întreagă în piaţă sau în a- începe în ziua de 15 c. în localul între Belgrad—Kruşevatz a deraiat
rajarea în momentele de mure propierea acesteia. fostei şcoaîe civile (Bulevardul Re­ în gara Stanavelika. Sunt 32 per­ Paris. — „Le temps“ e^te auto­ Condiţiunde de furnituri se pot
durere. Ofertele sunt a se adresa la ofi­ gele Ferdinand). înscrieri se mai soane grav rănite: mecanicul şi rizat a desminţi că în regiunea citi în gazeta oficială Nr. 58.
ciul de sus Str. Porţii Nr. 65.2—5. primesc în fiecare zi până la 10 fochistul omorâţi. S’a deschis o Saar ar fi fost turburări; dincontrâ
* Direcţiunea. anchetă. domneşte deplină linişte. Densurat de loua örotea
9M H U g!
Pagina 4, GAZETA TRANSILVANEI Nr. 208—1919

U B B Ă H Iffi-F D IT O A R E S O C E G ic C CRU P.
estaurantal şi Cafeneasa
SOCIETATE ANONIMĂ | | BU CU REŞTI I I CALEA VICTORIEI 21.
SUCURSALEI IAŞI, CRAIOVA, PLOIEŞTI. R EDOUTE deprimai rang
Recunoscută în mâncări şi beutui
bune şi eftine, serviciu prompt
ompt. Se
LISTA cărţilor didactice aprobate pentru anul şcolar 1919—1920, conform programului în vigoare. dă în abonamente de mâncări.
câri.

CURS PRIMAR, URBAN ŞI RURAL

Floru I. S., Istoria Popoarelor vechi pentru clasa I sec.
» » » Evului Mediu „ „ II „
\m m m
„ „ „ Timpurilor Nouă „ „ III „
Abecedare G. A. Antonescu şi L. Mătăsaru, Geografia Con­
ii ii ii Medie „ „ VI „ D u lc e a ţă , ş e r b e t
tinentelor pentru Clasa IV urbană şi Di­ Ghermănescu N , Manual de muzică pentru clasa I secundară.
0. A. Antonescu, L. Mătăsaru şi Ion I. Onu,
Abecedar partea I.
vizia III rurală, Anul II.
M. G. Mumuianu, Geografia României pentru
» 77 71 » » 77 II |7 ş i s ir o p d e sm e u ri
— n partea II. » i n n ti n Ui »
N. Nieolaescu şi Gr. Teodossiu, Abecedar partea I.
Clasa III urbană şi Divizia III rurală, An. I.
» » » i» ii i »IV „
se poate căpăta sau comanda şi
— Abecedar partea II.
G. Stoinescu şi N. Nieolaescu, Geografia Româ­
» n i » » » n V „ cantitate mai mare în Târgul grâuli
niei pentru Clasa Iii urbană şi Divizia III Nr. 5 etaj II, 2—8
» n n » n » VI „
Cârţi de cetire rurală, Anul I.
77 f» 17 57 *1 11 VII „
— Geografia Continentelor pentru Clasa IV Iacob H., Aritmetică practică pentru clasa I secondară de băeţi.
G. N. Coateacu, N. Nieolaescu, C. Stoinescu şi I.
Ciorănescu, Carte de cetire pentru Clasa
urbană şi Divizia 111 rurală, Anul II. „ Geometria Plană „ „ IÎ „ „ Â Y IIin f a sos^ un vagon cioco
II Urbană. ., ,, ,, „ ,, U 3, de fete Z l l l l l l l ţ lată „Cuvertura* Cacac
Idem Idem pentru Clasa III Urbană.
C aligrafii ,, Elemente de Geometrie „ „ III • ,, de băeţi şi făină lactată „Nestle“ pentru co­
Idem Idem pentru „ IV „ G. A. Antonescu, Curs complect de caligrafie » 7» 11 >7 77 III >» pii, se vinde în an-gros, cu preţtt
Idem Idem pentru Divizia II Rurală. pentru CI. I şi Div. I. „ „ „ ,, în spaţiu pentru clasa IV secundară de băeţi. rile fabricei.
Idem Idem pentru „ III „ Anul I. — Curs complect de caligrafie pen'ru CI. II „ Geometria In spaţiu ?, „ IV „ de fete.
Ionescu C. Iconom, Istoria Sfânlă a Vechiului şi Noului Testament pentru clasa I, secundară.
La biroul de agentură şi co*
G. D. Scraba, Ş t Negulescu, Gr. Teodossiu şi I. I. şi Div II.
Onu, Carte de cetire pentru Clasa II Urbană. — Curs complect de caligrafie pentru CI. III „ „ Istoria Bisericii Creştine pentru clasa V secundară. mision.
Idem Idem pentru Clasa 111 Urbană. şi Div. III, Anul J. Ionescu Petre, Curs de Caligrafie Cursivă. V. A. Jebeleanu şi F. Bartholo-
Idem Idem pentru „ IV „ — Curs complect de caligrafie pentru Cl IV 77 77 77 77 7> ROndă. mei reprezentanţii firmei Nestle pen­
Idem Idem pentru Divizia II Rurală, şi Div. III, Anul II. Nou. lordănescu, Antichităţi Romane pentru clasa V secondară. tru Transilvania.
Idem Idem pentru „ III * Anul I. V. Gr. Borgovan, N. Nieolaescu şi G. Stoinescu, Lăzârescu Andrei, (revăzută de I. Niţulescu) Geografie generală pentru clasa I setundoră-
„ „ Continentele fără Europa pentru clasa U secundară.
Str. Porţii Nr. 23 Braşov. 2—1
Curs gradat de caligrafie, Cl. I, Div. I.
Gramatica „ „ Europa pentru clasa III secundară.
JJ 77 77 77 77 II 17 •
N. Nieolaescu, Gr. Teodossiu, G. Stoinescu: 77 77 77 71 71 IU 71 IU? An I. Leautey C. ţi Alesseanu T , Limba Franceză pentru clasa I băeţi.

—
Gramatică pentru Clasa III urbană.
■ » n IV „
)1 71 11 71 11 IV ,, III ,, II.
C. Nicolau, Ion 1. Ojuu, C. lonescu-Lungu, Noul
1>
77
>7
?? /
77
77
1?
77
11 77
1» »
I f®t®-
II Biliard cumorâ,placăcubunăgumăde exce-
mari
— r> „ n HI rurală, Anul I. curs metodic de caligrafie obligă pentru 11 7* Î7 77 ’» » II ^e*6, lentă şi 3 bile de vânzare cu Le
Aritmetici Cl. I. şi Div. 1. Leautey C.. Limba Franceză pentru clasa ÎII băeţi şi fete. 2900* — la Ioan Zeidner,
1. Ciorânescu, Aritmetica pentru Clasa I Urbană.
Idem Idempentru Clasa II şi Divizia II. 17
n
71
„
7, 11 77 IV 71 7» 77
Redacţie şi corespe ndenţă pentru clasa IV secundară.
2 -3 Codlca 494.
Idem idem „ „ III „III, Anul I. — —
o n » H » Idem Idem „ „ ÎV „ III „ II. „ „ „ pentru clasa V secundară.
Nou ~ * » ,, IU „ Leautey C. şi Alesseanu T., Călăuza Elevului (pronunţarea figurată şi cheia temelor)pentrucl.Ibăeţi.
w 71 11 77 IV „ Fotografii pentru Legitimaţiuni.
O e se m n „ 71
„
77
n
»
w
77
„
17
„
71 Ti 77 » I
cheia exerciţiilor de conversaţie de călătorie vor fi efectuate în cel
. i» — r „ DiviziaI rurală.
” 7? 71 II 71 G. A. Antonescu, Curs complect de desemn şi redacţie pentru clasa II fete mai scurt timp, conform pre^cripţiu-
11 71 77 HI 1» pentru Clasa I şi Div. 1 rurală cu modele „ „ „ ,, ,, » 77 IU secundară.
nilor legale prin Afeiierul Fotografic
®. Dima, N. Nieolaescu şi G. Stoinescu: negre şi în culori şi file albe pentru exer­ Leautey C, Gramatica Franceză pentru Români partea I Pronunţarea. ia iîg Str. Porţii Nr 52. 2 9 - 50
Aritmetică pentru. Clasa I urbană. ciţii libere. » „ „ » II Etimologia.
1» « 71 II 71 Idem pentru Clasa II şi Div. II rurală, Anul I. Leonida Natalia şi Eftiroescu Alexandrina, Fraceza pentru clasa IV profesională.
71 71 11 HI 77 Idem „ n III ii rt HI 77 71 II* 71 77 77 ti 71 V »
idem „ „ IV „ ,, III „ „ I şi II. Lovine^cu Eug., Limba Franceză pentru clasa I secundară. ori-c<
—
»1
*
1»
77 . 77 IV

71 75 II
»
i, Divizia I rurală.
71
Ştefan Negulescu, Desemn cu modele negre şi
în culori pentru Cl. 1 urbană şi Div. I rurală.
71
71
7?
71
71
71
11 II
71 UI
71
7,
Maşină fc scris sfstei
~ „ „ IU A. I şi II. Idem negre şi în culori pentru Cl lIurb.şiDiv.l rur. „ Curs de Limba Română pentru clasa II secundară.
cumpăr cât de uzată plătind traăl
Ş i Negulescu, Gr. Tecdossiu şi C. Cercescu: Idem ;i 77 71 *7 ii » U I urbană. „ Limba Latină „ 77 IU „ sportul din provincie Erlich — Str-
Aritmetică pentru clasa I urbană, Idem ii 71 » ji 77 ii IV 77 » •» n » IV ti Neagră Nr. 8 etaj 1. Braşov. 1 0 -} 1
ii » w Ii ji Idem „ „ „ „ „ Div. II rurală. Maiorescu Tit i, Logica pentru clasa VIII secundară.
71 71 J7 III n Idem 11 71 71 n ii 71 IU 71 Manicatide şi Abramescu, Cnrs de Cosmografie clasa VI băeţi şi VIII fete
rt n 71 IV „ Ştefan Negulescu, Desemn fără model pentru Nou. MarineBcu P., Curs elementar de Algebră superioară pentru clasa VI reală.
-*■ „ „ Divizia I rurală. exerciţii libere. J» 71 » 7 1 » 71 i » » VII ’ -“ ».. Putlicaţiune
» 77 T7 II 71 „ „ „ Geometrie analitică „ „ VIII „
I) 77 71 IU 71 Fenti u in s titu to r i în v ă ţă to ri. Mehedinţi S., Geografia Continentelor pentru clasa I secundară.
Pentru arendarea Stupinei Bise*
Praja 1. V., Aritmetică pentru Clasa III urbană. Nou. Murgoci G. şi I. Popa Burcă, Geografia României şi Ţărilor locuite de Români pentru clasa ricei Sf. Nicolae aflătoare în Braşovj
ti n ti Divizia II rurală. Şt. Negulescu, Gr. Teodossiu şi C. Cernescu: , IV secundară. Stupini, şi constătătoare din 112 ju;
rt n 77 i) UI r> Probleme şl Exerciţii de Aritmetică pentru Pipoş Petru Dr., Psihologia pentru şcoalele normale. 713 st. patraţi pământ arabil, grj
Ol. I şi II primară urbană şi Div. 1 şi 11
Geografii rurală.
» Pedagogia „ „ „ dină de pomi, case de locuit şi (jj
Nou. Popa Burcă I., Geologie pentru clasa IV secundară. pendinte, se publică licitaţiune
G. A. Antonescu şi L. Matasaru, Geografia Ro- Şt. Negulescu, Gr. Teodossiu şl C. Cernescu: Popa Liseanu, Limba Latină „ „ IU „
mănlei pentru Clasa III urbană şi Divizia Probleme şi Exerciţii de Aritmetică pentru 71 71 11 71 IV 7,
oferte închise.
III rurală, Anul I. Cl. III şi IV urbană şi Div. III rurală. Popa Liseanu Gramatica Limbei Latine Morfologia şi Sintaxa pentru elasa V secundară. Arendarea se face pe timp
„ Versificaţie Latină (Prosodia ş. Metrica). 3 ani consecutivi începând din
C. Popescu Econom Dr. şi Constantinecu Lucaci, Istoria vechiului şl Noului Testament pentru
Octombre 1919. W
CURS SECUNDAR Şl SUPERIOR. w „ Explicarea Evangheliilor pentru cl. II sec.
clasa 1 secundară
Ofertele puse în plicuri înclâ
Adameseu şi M Dragomirescu, Limba română pentru cl. I sec. n „ Morala Creştină pentru clasa III secundară. şi sigilate şi conţinând vadiu de 1(
n * n n 77 cL II sec. w „ Dogmele Religiei preştine pentru cl. IV stc. dela suma oferită se vor înainta
99 99 99 „ „ Istoria Bisericei Creştine „ „ V „ prezidentul comitetului parohial
rt y 77 III 7,
99 99 77 IV „ „ » » 77 Române „ » VI „
rt 77
n „ Explicarea Evangheliilor Duminecale pentru Navrea Str. Prundului Nr. 4 până
rt 9) n 77 77 V ,,
rt 19 n 77 77 VI » Şcoli profesionale, Normale şi Seminar». cel mai târziu în 14 Octombrie, n
rt 99 99 77 97 VII 7, Popovici Aurel, Limba germană pentru clasa II secundară a. c. la 12 ore a. m,
7» n 77 77 77 VIII „ 77 71 77 71 III 71 Biserica nu-şi ia obligatnei
Ahn. F,. Metoda practică franceză partea I prelucrată de M. Rudinescu. 71 71 71 71 IV A’ 71 să facă nici o reparatură nici la
»» 7» 71 « 77 II 71 77 n r> 71 77 V a,
Rădulescu E. Pogoneanu, Carte de Limba Franceză pentru clasa VI secundară sele de locuit şi nici la dependţ
» » 7 1 germană „ I n 7*
» » w » n II 11 ii
Richter Konrad D r, Limba Germană pentru clasa V secund.ră economice, având arendaşul a*^
» » 71 engleză » » 17 17 71 77 VIII ,, face pe spesele sale eventualele re­
Rudinescu M , Dialoguri Româno-Franceze paraturi absolut necesare, f§r$ a
» „ » Italiană „ »
,, ,, Româno-Germane
Ncu. Fădărău şi I. Simionescu, Zoologie pentru clasa VII sec.
Scradeanu Alex., Carte de Chimie pentru clasa IV secundară pretinde despăgubiri dela biserică.
Boroianu D, şi Oiaga V , Vechiul şi noul testament pentru clasa I see.
„ „ Explicarea Evangeliilor „ „ II „ Secula Iudita, Economia de Cassă Comitetul parohial îşi rezervă
„ „ Morala Creştină „ „ III „
Bimionescu 1., Zoologie pentru clasa I secundară. dreptul să accepteze ori care dintre
Botez N., Fizica (Căldura) pentru clasa V sec. R. M. „ Botanică „ ,, II „ ofertele intrate fără considerare la
„ Geologie ,, ,, IV ,,
„ „ (Magnetlzmul şi Electricitate) pentru clasa \ I seo. R. M.
Simionescu şi Bidărău, Geologie pentru clasa VIII secundară
suma oferită, eventual să nu pri-
Butculescu N , Studiul Comerţului şi al Transpoartelor p cl. I sec corn. grad. II. mească nici una din ele.
Cădere D. şi Popescu V., Noţiuni de Chimie şi Mineralogie pentru clasa IV seo. Stăncescu Mihail, Caligrafie Cursivă pentru clasa I secundară
Călinescu St. C., Morala Creştină pentru clasa UI sec. 77 >7 Rondă ,3 ,, II 7) Braşov, din şedinţa Comitetului
Cantuniari N., Geografia Continentelor pentru clasa II seo. Stoicescu St., Aritmetică Raţionali pentru cla^a U secundară parohial, ţinută la 26 Sept. 1919.
„ Geografia Economică „ * V „ Suchreanu 1. şi Stroescu M., Limba Română pentru clasa I secundară
fi 7» rt 77 77 II 7* ,
Romulus Dogariu, m. p.
Cicerone, Brutus sau Despre Renumiţii Oratori, Traducere Românească secretar.
Codrescu C.# Curs de limba italiană pentru clasa V reală. 77 77 7» 11 »1 UI „
Constantinescu G., Chimie Elementară şi Experimentală pentru clasa IV sec. v 77 77 17 17 »7 *IV
V 77 *. George Navrea, m. p.
„ Manual de Experienţe aplicate cursului de chimie pentru toate clasele. Tacit, Dialogul Oratorilor ? -3 prezident. Â
Coman G. Dr, Limba Germană clasa II sec. Nou. Teodorescu Ilie Econom, Istoria Bisericei Creştine pentru clasa V secundari
1 n V Tulbure Natalia, Atlas Istoric al României
» n 71 v »
Coman şi N. Malle, Formular de Matematici pentru uzul elevilor de Licee, şcoli comerciale etc.
Demetrescu Elena, Carte de Citire pentru şcoalele do gospodărie rurală de fete şi pentru clasele
*) Ureche D r, Higiena pentru clasa IV secundară ediţie nouă
*) 57 77 77
*) Voiculescu To t a, Comptabilitate cu aplicaţfunile ei.
77 VHl ,, 77 17
*
Concursul meseriaşilor;
' I
I şi II a şcoalelor de Menaj Urbane.
Demetrescu Elena, Economia Casnică. , Wachman Ed., Noţiuni de Muzică (Teoria). Comunicat oficial.
1» 7, 73 (Solfegi).
„ Scarlat Botanica clasa VI. Comisiunea aleasă în şedinţa
*) Zaharescu P , Geografia pentru olasa I secundari.
Dimitrescu şi Haneş, Limba Română clasa I Profesională. delegaţilor societăţilor de meseriaşi,
Florescu I., Limba Latină pentru clasa UI s$c. 99 «9 9t 19 u

.* n H n • IV «
ţinută în Sibiiu, la 14 Sept. a. c.
şi-a început lucrările de pregătire şi
organizare a congresului proiectat
sg Pentru a putea pune organizaţit
K. meseriaşilor din întreagă Românii
Loc dş întâlnire! In fiecare seară concert. mare o temelie puternică şi cu ade
vărat naţională, comisiunea a fi
toate demersurile pentru câştigare
RESTAURANTUL „GABEL“ I Am onoare a aduce la cunoştin{a Onoratului Public că cu ziua
de 1 Octombre mi-am deschis din nou atelierul meu de croitorie
datelor de lipsă, atât din fostul
gat, cât şi din Bucovina şi Başai
Strada Porţii Nr. 2. civilă şi militară de rangul prim în strada Mihai Veiss Nr. 10. bia. Comisiunea lucrează cu tot
1-10 Mâncări şi beuturi excelente. Serviciu prompt. Cu deosebită stimă, Iul ca chestiunile admise pentru
1 -2 moniste 1. Colan, croitor. greş să fie cât mai temeinice,
gătite şi în special se nizueşte
înfrăţirea sfântă şi dreaptă cu fra
diMtffntreagă România-maie să âe'
cvartir pentru băeţi de
şcoală se află în Strada Se caută
2 ucenici la făuria
lui Teodor Mai erStr. Locuinţă
Un domn care vine mobilată în centru, dacă e’ posibil I făptuiască cât mai curând,
de 5—6 ori pe lună cu bae. La ziar sub Excelsior | Sibiu, 27 Sept. 1919.
Cacova re sus Nr. 22. 2—2 Căpitanului Nr. 17. 2—9 Na Braşov, caută o cameră elegant 2—3 1—1 Biroul execu
Tipografia A. Mureşian Branişce & Comp. Braşov.