BD«deà Up-
•y.
S t:' ,
Redacţia şi Rôministrafia
Braşov, Ştr. Prundului Nr. 15.
Telefon 226.
Dezbaterile Marelui Sfat Naţional
— Dela trimisul nostru şpeciah —
— Declaraţiile d-lui Flueraş. — Cuvântarea d-lui dr. Suciu. —
Incidentul zgom otos. -— Explicaţiile Consiliului Dirigent. —
Declaraţiile d-lorGoldiş şi Goga. —
W / îî, 3 August
rele unele contra altora. De-aceea sântem
Io şe$fc°j» de Sâmbăta **i«|Uz*
:a r ă -
^i0»Slcusocio' *â noastră.
mult timp;
îgf*?„fa îfJSjDlW »punen* convingerile
^ • ^ “ ÎîS lau^iafaduiai' «ncial-demo-
^ ^ a f l z i h ş l d e aceea avem pu-
* * * • 0 * . 9 W&m ficinstiţi dacă am
tm m M « » ! ie. Noi ou ne folosim
•fm nepermise, ci numai de
le Impun atitudinea celor-
le. Să atătftm dar, unii
«sap * multă îaţelegere.
n i & vreţi să dovediţi că social-
a ţin seamă de Interesul na-
într’o ţară ei nu sânt trăda-
to iin l < P »“ *°* fi-
de teroare. Dar teroarea lui
tot atât, cel puţin, cât a fost a
scopuri servea însă această
x9oi e deosebirea. Scopul lui Le-
■Trotzlcy — a cărui atitudine declar
o aprob (Aplauze) — scopul lor e
Ideeât al ţafului. Ei urmăresc, în cre­
dinţa ior,f binele masselor. (Protestări)
Şi noi domnilor nu urmărim decât
•părerea masselor. Tovarăşilor le-am spus
^ ceea-ce sra ţibtflrît laAÎba-Ihlia, se va
TnH Românii, fie ei socialişti ori
itu, fsi vor'face'datoria faţă de neatn,So-
tUdişdi şi-au'făcut-o. Nu este exclus însă
oi Intre d-v. puteţi număra pe unii cari
itfau servit interesele naţionale în anume
împrejurări. (Protestări)
Dar i-aţi ertat. Şi bine faceţi, fiind­
că este lucru creştinesc. Dar nu este
rn am s ea tocmai aceia să atace viaţa po­
ntică a altora.
In toate programele noastre nu ne-am
lepădat de interesele naţionale. In mani-
festul comunist dela 1843 se spune că
trebuie ctftttwâ naţională ca să ne putem
desvoita sociologiceşte. Numai prin des-
voltawt economrcă se va desvoita so .ia-
iismui. In fabricele cari vor trebui să le
meUţl - fiin d -c ă noi ou vă împiedicăm,
eăcMăvă*eto ntr vora putea sta lângă ce­
cesvoitanau-se industria,
lelalte popoaredesvoltându-se mausuia,
se va des voita*
intervenim* g&str-xss
în lupta cu âeâpârârea
tpararea capicapitalismului.
R. Şefban: Domnule preşedinte, vâ
rog chemaţi pe orator la obiect: reforma
eiecbgllă. N*avem trebuinţă de conferinţe
sociaEte.
Fhteco^i i^ M m să cultivăm massele
şi dipiîde dela (înuta guvernului ca să
notărască atitudinea claselor muncitoare.
Ori cât s’ar despărţi căile noastre, noi
s i mi ducem lupta aşa ca să învrăjbim
*PliS:eiUifiş pOpor. In juru-ne s’au schim­
bat multe lucruri; deci să ţinem seama
nu ne împotrivim
tu m k p p&f: "ot facem concesiuni şi să
- na to$eiişţem^4«itiâad cu * armele ştiinţei
după puterea fie-cărui. Cu cât va fi mai
puţină agitaţi^revoluţionarii, nu vor pu­
te* ÎevÎfaţla, pe cari noi n’o
dorim. Să nu ne acuzaţi, fiind-că provo­
c i pa mup6jţp*V el raşmmde de multe
ori cu violenţă, cu ciocanul. (Protestări)
N’ajjtetptăm nici Un sprijin dala ni­
meni dar aşt^»tăm o justă Citadine ca
să putem fi în înţelegere. Noi am făcut
concesiuni în Consiliul Dirigent; împo­
triva convingerilor mele însă nu pot lucra.
Deci să ne permiteţi să nu fim de acord
alt-fel ne faceţi imposibilă cola-
6n d-w sau uite partide. Chiar şi
la comunişti se spune că pot lucra cu
partidele burgheze înaintate. Noi şi în
afară de d-v. ne vom face datoria ca Ro-
mădMiwasocial-democrati.
Am trecut peste un judeţ (încercare
N. R.) peste război; va veni şi alt judeţ
fie mai puţin crâncen/Sper
că 4a hm|a viade;,.a parlamentelor se va
âpciââ ădariadbuă ahimei, aşa ca mun-
•borii Bă fie ridioaţi ia îQâliimea celorlalţi
oameni. Să nu ne opunem deci cu forţa,
ca brutalitate, curentelor noi. Lupta de
dată a început: o vom duce înainte, în
Constituantă, apoi în Parlament şi aci...
Voci: Internaţionale l
■** JM ueroş: Internaţionali sântem ; dar
▼tom binele şi fericirea omenire! şi o pu-
tom jico aceasta numai neaţâţând popoa-
Români! Grăbiţi şi vă înscrieţi tn listele de alegători, ca să nu pierdeţi dreptul de vot.
ORGAN POLITIC N A Ţ I O N A L
internaţionali. Naţionalismul care tinde ia
cucerirea altor popoare — cum a făcut
Germania de eri — noi îl reprobăm şi
luptăm împotriva Iui.
Voci: Da, ţineţi cu Racovski.
F lueiaş : Nu voi să discut chestii
concrete; dar dacă sânt şi la noi uuii,
rătăciţi, ne lepădăm de ei. închei, făcând
apei la unire pentru o colaborare fruc­
tuoasă pentru interesul general.
Părintele athimandiit Ciorogariu:
M’a bucurat că dl Flueraş s’a pus pe te­
renul conciliantei. Eu viu de acolo de unde
s’a format comunismul, dela şcoala lui
Bela Kun, unde a lucrat dela începutul
revoluţiei. îmi veţi admite mie care am
văzut procesul de desvoltare al ideologiei
acesteia că sânt obiectiv.
Dv. Vă deosebiţi numai prin tactică de
bolşevici; îu ultima analiză aveţi aceleaşi
scopuri. Dacă amânaţi scopurile, colabo­
rând cu noi, cred că trebuie să ne con-
cedaţi ca şi noi, din tactică, să amânăm
realizarea principiilor ce cereţi sâ fie în­
scrise tn proiect Condiţiunile naţional e de
astăzi o pretind. Sâ jertfim totul pentru
popor ca sâ-1 ridicăm la adevărata va­
loare. Iată democraţia noastră. Noi ne a-
părăm împotriva comunismului care este
părtinitor şi primejdios. El distruge viaţa
— cum a făcut-o în Rusia şi in părţile
de unde vin — negând dreptul de exis­
tenţă tuturor celor cari nu împărtăşesc
vederile lor.
Cuvântarea sa. părintele Ciorogariu,
ş’.-n documentat-o cu exemple văzute.
Dl dr. Suciu, luând cuvântul spune
că va lămuri atitudinea ce o avem noi şi
a social-democraţilor. Noi stăm aci nu ca
reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor ci
ai neamului românesc. Deci în interesul
lui trebuie să lucrăm, de aceea sântem
Marele sfat naţional (Aplauze).
Ori vă spunem ca nu pntem înscrie
cele două principii în proiect, tocmai din
acest interes naţional. De ce atâta vor­
bărie?
Este un incident straniu, care nu va
face bună Impresie în străinătate, Să lu­
crăm dar şi să .nu aruncăm vorbe um­
flate, acuxaţiuni netemeinice — cum au
făcut o oratorii soela$»democraţi. N’am
trădat pe nimeni şi nici hotărârile dela
Alba-Iulia. Amânăm’numai dreptul femei­
lor şi reprezentarea minorităţilor. Princi­
piul rămâne, şl dv. aţi mărturisit că prin­
cipiile trebuie să ne călăuzească. Să nu
ne învrăjbim de geaba; nici să facem
propagandă de partid.
Avem ca şi dv. tactică; deci să fim
îngăduitori. Sâ nu ne acuzaţi în zadar de
trădători. , Numai în capitolul 3, ca principii funda­
Ceea-ce faceţi dv. aci, arată că nu
înţelegeţi rolul de conducători, fiind-că a-
cela care guvernează trebuie să aibă în
vedere toâte diligenţele şi numai interesul
de popor. Deci că ne concedeţi că yă spu­
nem adevărul şi să amânăm cele două
principii pentru Constituantă.
Nu începeţi d-lor o luptă de clasă, o
luptă politică îu sânul aceleiaşi clase pen­
tru cucerirea puterei. Noi sântem încă,
toţi, o singură clasă, ţărănească. Unde
sânt marii capitalişti, marii proprietari ?
Unde e clasa capitalistă ? Nu, d-lor, toţi
sântem socialişti, social-naţionalişti.
De ce nu vrem reprezentarea pro­
porţională acum ? In regatul vechi poate
fi adoptată, că sânt abia 5 procente streine,
dar la n o ic u 30 şi mai mult procente!.
Jumanca: Altora nu le dăm vot ?
Incidentul
Di. Suciu: Noi facem evolutiv şi pe
măsura posibilităţilor reformele. Chiar u-
nul din dv. a afirmat acelaş lucru pentru
realizarea principiilor socialiste. Atimci de
ce sântem trădători ?
Dar însăşi colaborarea de până a-
cum ne dădea drept la o înţelegere. In
Aprilie când am luat contact cu dv. ni
s’a *pus că stăm în faţa unui partid-so-
cialist rupt de internaţionala. Numai asta
ne-a hotărât la colaborare. Lăsaţi pe streini
să facă partidele lor, nu deschideţi dv.
azil, fiind-că îatre ei sâat de aceia cari
ca Bela Kuu vor Întronarea imperialis­
mului ungar (Voci: Aşa e 1 Aplauze) Noi
vă pretindem sâ vă supuneţi ordinei na-
ţiouăle ceea-ce nu se potriveşte cu inter­
naţionalismul: Dior sân te i Români. Avem
un Rege •m
(Sala izbucneşte în strigăte de Ura!
Trăiască. Aplauze necomenite. Toţi mem­
brii se ridică în picioare» Dl Fiueraş con­
tinuă să şeadă; socialiştii pe băncile lor
de asemenea.
— Sus, sus — se aud strigăte. Se
face un tumult îngrozitor. D-nii N. Şerban
şi Oauea se duc la dl Fiueraş şi-i spun:
d-tale nu ţi-e permis să şezi, fiiud-că ai
depus jurământ de credinţă M. S. Regelui.
Deodată se aud strigătele: — afară
cu eil afară!. . .
Social-democraţii cu d-nii Flueraş şi
Jumanca părăsesc sala).
Preşedintele suspendă şedinţa.
La redeschidere:
D. dr. Suciu: Avem un rege care
s’a identificat cu poporul. Acest rege, care
a dat drepturile cele mai largi poporului,
hotărând reformele cele mai democratice,
este primul .cetăţean al Ţărei şi pretind
să i-se închine ori'ce bun ro m ân .!Aplauze
puternice. Strigăte: Sâ trăiască M. S. Regele
României, Ferdinand I-iu.)
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
La redeschidere, dl preşedinte Mihali
exprimă regretul pentru incidentul petrecut
şi îndrumă la ordine pe toţi acei cari au
întrerupt oratorii. Am înţeles — după cum
mi se spune — ca s ’a strigat „afară cu
ei.* Reprob aceste cuvinte.
Explicaţiile d-lui ministru Goldiş.
Dl ministru Goldiş* — Regret foarte
mult că dlpreşedinte al Consiliului dirigent
lipseşte pentru câtva timp dela şedinţele
noastre, fiind-că era hotărât ca să ia cu­
vântul să clarifice situaţia politică şi si­
tuaţia Consiliului faţă cu proiectul de re­
formă electorală, deasemenea ar fi făcut
lumină în chestiunea diferendului dintre
cele două partide ale Marelui Sfat
Dl preşedinte al Consiliului dirigent
va vorbi de sigur întFo şedinţă apropiată.
Din locul acesta, în lipsa d-sale, voi face
eu câte-va constatări.
Consiliul dirigent în totalitatea sa, şi
fîe-care membru în parte, nu a renegat
punctele dela Alba-Iulia. Stăm şi astăzi
neclintit pe temeiul principiilor dela Alba-
Iulia. Sunt convins că este în interesul
neamului să se dea dreptar! femeilor;
convins că reprezentarea proporţională va
fi o condiţie a Constituantei viitoare.
Să nu mai fie bănuială că aş putea
sta şi mai departe în acest loc, dacă în
decursul timpului aş fi văzut câ am greşit
şi că nu se ţine seamă de hotărârile dela
Alba-Iulia.
Greşala, care s ’a comis în discuţie, a
fost aceea câ acum au se tratează hotă­
rârile dela Alba-Iulia. In punctul prim al
hotărârilor se enunţă unirea tuturor Ro­
mânilor cu regatul. Adunarea naţională
rezervă însă autonomie până la Consti­
tuantă pe baza votului universal. Adică
se aşteaptă Constituanta. Nimic nu se
vorbeşte acolo de drepturile femeilor.
mentale, se pune votul egal, secret, pro­
porţional pentru ambele sexe. La alcă­
tuirea noului stat român se va cere înfăp­
tuirea acestor principii. Ori acum nn se
tratează întocmirea statului nou român ci
o lege provizorie pentru alegerile Constl
tuantei.
Vâ asigurăm că dacă vom fi în Con­
stituantă vom fi propagatorii convingeri­
lor dela Alba-Iulia.
Declar că nu voi face parte dintr’un
partid sau guveyn, care ar fi potrivnice
acestor postulate* (Aplauze îndelungate)
Discuţiuniie ce s’au făcut îşi au ioc
acolo în Constituantă pentru că numai
din ciocnirea ideilor ese lumină. Şi nu
trebuie să ne opunem diferenţierei ideilor
fiind-ca numai din acest proces al dife-
renţierei naşte civilizaţie. Spiritele refrac­
tare discuţiunilcr nu sunt de folos inte­
resului general. Şi regret că ia noi nu s’a
ajuns la convingerea că fie-care părere
are drept să fie susţinută.
Regret că colegii noştri socialişti ne
pun la îndoială această libertate de a gândi.
Ei au fost de acord cu noi, în şedinţele
Consiliului, că îu proiectul acesta nu se
pot pune principiile acestea. Fiind-că este
o imposibilitate practică, nu fiind-că am
fî împotriva lor.
Să se ştie dar: să ţiu ne daţi, votul
dacă sânteţi împotriva drepturilor femeei
şi a reprezentărei proporţionale —'‘ fiindcă
no: avem această convingere.
Am vrut s i torn, domnilor, apă cu­
răţă ca să ştie şi partidul naţional şi cel
social-democrat că stăm pe baza hotărâri-
lor dela Alba-Iuluia. Membrii social-de-
mocraţi din Consiliul Dirigent au înţeles
lucrul şi deci sâ nu se opună acum pro­
iectului nostru.
Am colaborat cu social-democraţii
şi nu regretăm.» Să fim drepţi: colabora­
rea aceasta a fost de mare .folos. In pre­
ziua dela Alba-Iulia ne-am gândiF că. fă­
ceam un serviciu cauzei româneşti dacă
putem să câştigăm colaborarea cu social-
democraţii. Recunoscând noi, trebuie să
recunoască şi ei că au tras foloase.
* Nu sântem anti-socialişti. In hotă­
rârile dela Alba-Iulia s’a spus aceasta. In­
ternaţionalismul nu însemnează lepădarea
de naţiune ci o comuniune a tuturor na­
ţiunilor ca nici una să nu fie nedreptăţită
de altele. Socialismul n’a negat niciodată
naţionalismul. Şi cred că sfârşitul luptelor
Iumei civilizate va duce la principiul re­
ligios: o turmă şi au păstor sub ocrotirea
celor mai înalte gânduri şi simţiri nobHe.
Să eliminăm deci pumnul şi războiul
din lupta pentru existenţă.
îmi exprim nădejdea că incidentul
Şedioţa festivă a Marelui Sfat
In onoarea d-lnî X. I. C. Brătiann.
Sibiiu, 6 August.
. Ieri dup& amiezi Marele Sfat a ţinut o şe­
dinţă festivă în onoarea d-lui preşedinte ai con­
siliului de miniştri, d. I. 1. C. Brătianu. D. prim-
mioistru a sosit ou tren special în gara Sibiu la
orele 3 d. a. A fost primit de Cons. Dirigent în
frunte ou d. Maniu, mulţi membri ai Marelui Sfat
şi public numeros. O delegaţie a Marelui Sfat
l-a invitat la şedinţă. Şedinţa se deschide la o-
rele 4-jum. d. a. (Raport special vom publica în
numărul de mâne). Preşedintele Marelui Sfat sa ­
lută pe d. Brătianu. Ia cuvânt apoi d. Maniu.
Răspunde d. Brătianu prin următoarea cuvântare
care a stârnit admiraţia tuturor. Cuvântarea a
fost ascultată în picioare de întreg Marele Sfat
Am păşit cu adâncă emoţiuue în a-
ceastă sală dar am simţit şi o mare şi
puternică căldură din acel simţământ al
cuvintelor, care aţi binevoit a le rosti.
Se elaborează îu aceste momente, aici
la d-voastră, desăvârşirea actului, care
s-a făcut ta Alba-Iulia şi de care este le-/
gat viitorul neamului întreg. Acest act se
chiamă: Unit ea tuturor Româniloi.
Cuvântul chiar de unire ne arată, cari
sunt datoriile noastre reciproce, unirea tu­
turor Românilor, adecă unirea tuturor
conştiinţelor noastre, unirea tuturor ener­
giilor noastre spre un scop comun.
Aţi binevoit a releva prin cuvinte de
îoştintă ajutorul pe care Regatul Ro­
mân l-a dat şi era dator să-l dea româ-
nimei de preste tot. Am fi uitători şi in­
graţi, dacă n-am şti sâ tragem diu istoria
trecutului toate învăţămintele, care ne'sunt
de folos. Tocmai, ca Regatul să fi fost
pus în măsura de a ajuta pe Românii
de pretutindeni, de a ajuta pe Românii de
peste munţi (aolauze) şi în întregimea lor
ţinuturile din Transilvania, Bănat şi Ţara
ungurească, esté, că s-a reaprins conşti­
inţa naţională pentru timpurile moderne
ale României şi dacă D-voastră aveţi mo­
tivele D-voastră de dragoste şi recunoş­
tinţă, avem şi- noi motivele reciproce. Am
fost de ajutor uuora şi altora, şi noi şi
D-voastră, în cursul unui veac întreg,
când cu bărbaţii cei mai buni dela d-voas­
tră ne-am ajutat pentru întemeierea*desă­
vârşită şi întărirea Regatului, care trebuia
să rie şi a fost sâmburele României mari.
(Aplauze).
Prin urmare, când ne gândim la tre­
cut, putem da, o frăţească recunoştinţă
către toţi aceia, cari eri şi unde ar fi fost,
dincolo şi dincoace, au ştiut să simtă so­
lidaritatea, care ne lega ş* cari în împre­
jurările politice, în cari îşi puteau desvoita
activitatea lor, să nu peardă din vedere,
că pe lângă munca impusă de nevoile zi­
lei, fie-care generaţiune era totdeodată da­
toare, ca prin muncă necontenită să nu
îngreuneze, ci sa ajute ceea-ce a fost în
totdeauna in conştiinţa neamului nostru,
aspiraţiunea de temeiu a existenţei noas­
tre naţionale: Uniiea tuturoi Românilor.
(Aplauze).
Astăzi, când am realizat o, ni se im ­
pune tuturor de sigur datoria de recunoş­
tinţă pentru aceia cari au preparat-o prin
suferinţele lor, prin munca ior, dar mai
ales prin credinţa lor.
Prin urmare avem către trecut o da­
torie de pietate, dar avem şi către pre­
zent datoria de a asigura prin munca, ce
o facem aici şi dincolo, tememl României
nu numai mari, dar şi noui, pe o bază
democratică, largă, care să permită, ca la
această muncă atât de mare să nu fie de­
parte dela ea nici un Român, care poate
să fie un element de forţă şi care poate
atât de trist petrecut azi va putea fi mul-
comit şi am nădejdea că o colaborare nu
va fi imposibilă cu social-democraţii şl
de-aci înainte. Pentru fericirea neamului
românesc să căutăm a şterge dezbinările,
ca să putem consolida cu toţii stalul ro­
mân, indiferent de credinţele politice (A-
plauze îndelung repetate)
Dl Oct. Goga: Domnilor ţin să spun
că n’a fost în gândul meu să provoc a-
gitaţiune, prin cuvântarea mea de eri, în
sânul Marelui Sfat. Am crezut că e bine
să lămuriri activitatea noastră în lupta
naţional-democrată ca să se vadă necesi­
tatea afirmaţiuniîor ce făceam că nu voim
t a eluda hotărârile dela Alba-Iulia. Regret
de aceea incidentul petrecut.
Dl Preşedinte dă cuvântul d-lui Buc-
şan, raportor, care renunţă.
Se pune la vot proiectul de reformă
electorala, în general. Se admite cu una­
nimitate, mai puţin un vot al d-lui Vaier
Roman. *
. Şedinţa se ridică la ora 8 şi 40 ra.
! seara, anunţâ.ndu-se 'pentru Luni la 10
| dimineaţa.
să-şi aducă părticica Iui de muncă, do e
nergie, de inteligenţă pentru1a asigura
întemeierea astăzi, desvcltarea mâne, a
forţelor sociale şi naţionale ale României
Mari. (Trăiască, aplauze lungi).
Domnilor, in această organizare de
stat, probleme noui, mai complexe decât
altâ-dată se pun înaintea noastră, a tu­
turor.
Sistemul de lucrare al nostru, pe
lângă care putem să lucrăm la ora actu­
ală este, că putem să lucrăm, fiind-că pro­
cedăm în acelaş spirit, în acelaş avânt, o-
pera noastră este comună, deşi lucrăm în
departamente separate.
Nu putem să uităm, ce afaceri inte­
resează opera întreagă, precum nici ceea-ce
interesează operele singuratice. Avem o
?Pe,ră Iu organizaţia Statului,
în ţinuturile noui sunt şi rasse deosebite
pe lângă neamul nostru, sunt organizări
religioase mai numeroase şi mai împărţite
decât cele ce erau în vechiul regat. Trebue
să ştim să ne purtăm ca un popor, care
în luptă a dat dovada bârbăteştei sale e-
nergii, pe care nimeni nu poate să o con-
testeze, aceea a arătat-o şi la înfrângere
— ceeace este chiar mai greu — şi a a-
rătat-o şi prin victoria sa, ceea-ce o săr­
bătorim chiar astăzi. Zic, un popor, care
are această bărbăţie, dovedeşte, că ade­
văratele lui puteri sunt acelea, cari Ie
poate concepe în soluţiunile problemelor
cetăţeneşti şi In viaţa pacinică. Violenţele
în timpuri normale şi în timpuri de pace
sunt unele din calităţile de slăbiciune
(Aprobări.) Poporul nostru a dat dovadă
temeinică, că slab nu este. De aceea în
organizarea nouă îşi vor găsi — şi cu­
nosc simţămintele D-Voastră, şi sunt în
armonie perfectă cu ele — în noul Regat
acea frăţească şi prietinească dragoste,
toţi aceia, cari de ori unde ar veni, vor
voi să trăiască frăţeşte cu noi pentru des-
voltarea prin muncă comuaă a _ Statului
Român. Noi nu vom întreba de unde vine
ciae-va, ci vom întreba unde vor să meargă
şi toţi aceia, cari vor voi să meargă îm­
preună cu noi, vor fi siguri dle frăţescul
şi prietinescul nostru ajutor. Ei trebue să
ştie, că în aceste 'simţăminte ale noastre,
în sentimentele comune ale vieţei de pace
stă nu numai cea mai mare, dar singura
garanţie a lor în puterea Statului Român,
în concepţia de dreptate, în concepţia lar-
gei democraţii este garanţia propriei lor
desvoltări şi că în afară de graniţele Sta­
tului Român nimic nu poate să-i întărească
şi n ’ar putea să-i slăbească* (Aplauze.)
la problemele puse sunt o serie de
dificultăţi nerezolvate. De sigur, că în pre­
ocupările zilnice ale fiecăruia dintre noi,
ele nu pot inspira groază, care n’ar prea
putea să ne însufleţească la dlnncă pentru
resolvarea lor. Privind însă de sus, pri­
vind nu în greutatea drumului, ci în con­
siderarea resultatelor definitive, n’are drept
nici un om conştient, şi — mai puţin de­
cât un om — u’are drept nici un Român
conştient să se îndoiască, că seartea nea-
mulul acestuia stă în propriile lui puteri>
că, dacă n’am desperat niciodată în zilele
de urgie în care trăiam, de viitorul
Strălucit al neamului întreg, apoi nu se
poate, ca în 1919, când trupele noastre
sunt de ieri îu Budapesta (Ovaţiuni însu­
fleţite de nedescris, urale, aplauze prelun­
gite : Trăiască armata română I) o con-
ştiinţ4 românească să şi poată închipui»
 Pagina 2.
că nu există în sufletul şi mintea acestui
popor facultăţi suficiente ca el să-şi asi­
gure în aceste regiuni ale lumei şi sigu­
ranţa necesară şi condiţiunile indispen­
sabile pentru desvoltarea lui deplină, fa­
cultăţi suficiente nu numai ca neam, care
vrea să-şi afirme unitatea independentă,
dar şi ca factor important al civilizaţiunei
lumei. (Aprobări). •>
Domnilor! Modestia este bună, dar
un popor trebue să aibă conştiinţa lim­
pede despre aceea ce represintă, pentruca
să aibă conştiinţa limpede despre aceea
ce trebue să represinfe (Aplauze).
A fost românimfea în lupte seculare
nu mimai pentru existenţa ei, dar şi pen­
tru existenţa şi apărarea civil zaţiunei
umane, despre ceea-ce s-aşi convins toată
lumea în vechiul trecut. In luptele creşti­
nătăţii contra Turcilor soldaţii lui Ştefan
Vodă au luptat nu numai pentru apărarea
Moldovei, dar şi pen!ru mântuirea creş­
tinătăţii şi valuri e barbariei de această
stâncă s-au frânt nu numai pentruca să
scape româniaiea, ci şi pentru ca civili­
zaţia europeană să nu fie distrusă de pu­
hoiul păgânilor.
Domnilor! Istoria se repetă, desigur
schimbându-şî faţa cu împrejurările. Dar
în ziua de astăzi soldatul român pe Tisa
şi dincolo de Tisa n-a asigurat numai gra­
niţele României, ci a sprijinit, ca în vre­
murile fie demult, civilizaţiunea europeană,
apărâud-o de valurile distrugătoare ale
bolşevismului (Aplauze frenetice şi pre­
lungite).
Anarhia si destrueţia la Nistru şi Ia
Tisa s-au oprit, curentele cari ameninţă
centrul Europei, şi stânca de care s-au
frânt, au fost energia ş: bărbăţia poporu­
lui român. (Aplauze vii şi prelungite.)
iată d8 ce este de datoria oameni­
lor, care pretind şi au datoria a conduce
destinele acestui popor, să înţeleagă de
sus, cu toată înălţimea vederilor, misiunea
pe care o are acest popor în locul, unde
Dumnezeu l-a pus, unde şi din istoria
trecutului şi din faptele prezentului dove­
deşte, care este rostui său, misiunea sa
în istoria civilizaţiunei umane (Aprobări).
Domnilor! Pentruca astfel stau luc­
rurile, să ne reamintim, că prin unirea
simţămintelor noastre într-o credinţă co­
mună, într-o credinţă neclintită precum a
fost aceea a străbunilor noştri, vom găsi
isvorul de energie să asigurăm pentru
ziua de mâne aceea ce este şi dreptul
şi datoria acestui neam (Aplauze)
Nespusă bucurie am simţit în cursul
acestor 5 zile, în care -am străbătut întâi
printre şirurile ostaşului român, câmpiile
din partea de dincolo de Tisa, iar apoi
în mijlocul ţărănimei române din ţinutu­
rile înviorate ale Transilvaniei şi părţilor
româneşti de dincolo şi am găsit câtă
conştiinţă şi câtă însufleţire represintă
acest popor. De aceea numai adevărul îl
spun, când zic, că nu numai că m-am
simţit cel mai fericit om în zilele acestea,
dar în orele acestor zile am găsit răsplata
nu numai a vieţei mele, ci şi a acelora,
cari m-au precedat în manca de dragoste
pentru acest neam.
, Vin, Domnilor, în mijlocul D-Voastră
cu cele mai solemne sentimente da pietate
ca în biserică, când se slujeşte slujba în­
viere!. Cu aceeaşi senzaţie de recunoştin­
ţă, de credinţă, de dragoste, de fericire îmi
voi reaminti de orele petrecute la D-Voas-
tră. Şi a vrut Dumnezeu, ca în această zi
mare, şi la această solemnitate, care rep­
resintă pentru patriotismul nostru slujba
înviere!, să fie cura se sărbătoreşte slujba
din biserică; se arată primăvara, acel
soare, câre este splendoarea şi fala aces­
tui neam, a cărui armată întră astăzi în
Budapesta (Aplauz, urale nesfârşite).
Şi mă duc din mijlocul D-Voastră
cu adâncă recunoştinţă, cu cea mai mare
comoară de muiţămire sufletească care
va ţinea cât vieaţa mea. (Aplauze frene­
tice.)
Suntem informaţi, că publicul
românesc alegător nu se prezintă
la comisia însărcinată cu coaseri-
erea alegătorului. Nu voim să cre­
dem. că poporul nostru ar fi aşa
de indiferent, renunţând la exerci­
tarea celui mai important drept
politic. Asta ar însemnară n i în­ Banchetul în onoarea diui Ion
ţelegem porunca vremilor, că nu a-
vem maturitate politică şi că votul
universal nu-1 merităm, neştiindu-1 şit număr de cetăţeni era strânşi în pia­
aprecia dnpăcum se cuvine. ţa Libertăţii ca sâ sărbătoiească intrarea
Apelăm la fruntaşii satelor, trupelor
să-şi facă datoria, lămurind popo­ zilei şi urările se
tregei mulţimi
rului importanţa politică a votului arăta elanul sufletului românesc.
universal, precum si consecinţele
tristei ce ar decurge din neexerci- deum şi muzicile au cântat. Corurile au
tarea acestui drept- intonat Trăiască regele,' şi alte imnuri na­
ţionale. Iar Colonelul Popescu într’o cu­
In numărul de azi al ziarului vântare
nostru p u b lic1.;! braşovean va afla, nimentelor. Tot asemenea păr. Zenovie
unde trebae să se prezinte pentru Popovici, preotul garnizoanei a mişcat
a obţin^certificatul de alegător. mulţimea printr’o caldă cuvântare.
Aviz: Societatea sodaliler meseriaşi
români „Lumina“ învită pâ membri socie­
tăţi la o adunare extraordinara pă joi seara
31 August la 6 care, a doua adun&re nu
să convoacă.
lancu G. Coliban
1 —3 preşedinte.
S’a pierdut un câne de poliţie (Bra­
cke) negru-brun, cu pete albe pe piept,
indicaţii folositoare se recompensă la o-
ficiul de poliţie cu Cor. 300.— Riemer.
GAZETA TRANSILVANIEI
Braşovul în 5 August 1918
Astăzi s’a sărbătorit cu mare solem­
nitate, în prezenţa Primului Ministru al
Ţârei, I. Brătianu şi a autorităţilor civile
şi militare — intrarea triumfală a trupe­
lor noastre în Budapesta.
Ziua a fost splendidă.
- Braşovul pavoazat avea uu aspect
feeric. Dis de dimineaţă mulţimea era în
plină fierbere. Norodul din oraş ca şi cel
sosit de pretutindeni din prejur s’a adu­
nat în piaţa libertăţeî, unde la un moment
dat nu se mai vedea decât o mare de
capete.
Era ceva măreţ şi impunător în a-
ceastă serbare a neamului.
Trupele Garnizoanei închideau uu
careu în mijlocul căruia se ridica altarul
improvisaţ. Au luat parte detaşamente din
Rgtele: 7 „Prahova,“ 105 Ini., 89 Inf,, P.
S. 97 Inf., „Odorhei“, 47 Artilerie, 17 0 -
buziere şi Cohorta de cercetaşi din Regat.
Ţinuta trupei noastre era impună­
toare. Când, la ora IO15 s’a făcut primirea
drapelului Rgtului 17 Obuziere, în sune­
tul muzicei şi al trompetelor,, mulţimea a
isbucnit în urale.
La ora IO30 a sosit Comandantul
garnizoanei Dl. Colonel Urdăreanu şi pu­
ţin mai în urm ă Dl I. Brătianu.
Serviciul divin a fost oficiat de toţi
preoţii din oraş în sunetele clopotelor.
Clopotul cel mare dela Biserica neagră
tras de soldaţii Prahoveni, răspândea până
departe, împrejur, vestea fericirei noastre.
După oficiarea serviciului divin, au
vorbit preotul Zenovie Popovici şi Dl Co­
lonel Popescu, comandantul brigadei de
Artilerie care în cuvinte pline de entuzi­
asm a arătat însemnătatea acestei zile
istorice, când întreg Neamul Românesc
primeşte dela Dumnezeu dreptul de a res­
pira în libertate, în ţinuturile, în care m ai
bine de o mie de ani, - dela colonizare—
el nu a făcut decât să lupte, să sufere
şi să muncească din greu nu pentru el,
ci pentru alţii.
Entuziasmul strălucea pe feţele tutu-
lor. Bătrânii plângeau de bucurie. Ochii
lor văzuse mântuirea!
Defilarea trupelor a avut Ioc pe Bu­
levardul „Regele Ferdinand.“ Ţinuta lor
marţială a smuls admiraţia tuturor. Era
nespus de frumos soldatul nostru, cu faţa
Iui arămie, arsă de soare, încadrată de
casca albastră a „victoriei.“
Pe faţa lui, în ochii lui, strălucea bu­
curia nespusă a izbândei, ceva de glorie,
o aureolă care împodobeşte numai pe
viteaz.
Parada întreagă a fost comandată de
Maiorul Maîamuceanu din Rgtul Prahova,
viteazul care a comandat Regimentul 32
în luptele dela Mărăşeşti. Din ordinele a-
cestuia, întreg şesul Bârsei a cunoscut în
noaptea de 4/5 August c, prin glasul de
aramă al Clopotelor din oraş — aceleaşi
care acum 3 ani vestiseră căderea Bucu­
reştilor — isbânda deplină şi definitivă a
vitezei noastre armate. A fost dat ca fii
Prahovei cei cari au dezrobit munţii noş­
tri într’o singură noapte — sunt acum 3
ani — să vestească Ardealului, de o mie
de ani oprimat, pecetluirea definitivă a
stăpânirei noastre şi răsbunarea suferin­
ţelor lui Horia, Cloşca şi Crişan, şi a atâ­
tor altor mii de martiri, cari s’au săvâr­
şit în decursul vremilor, în temniţele un­
gureşti. Viteazul Locotenent Ciolac cu Pra­
hovenii lui, au ţinut în special ca clopo­
tul dela Biserica Neagră — care de-atâtea
ori a prezidat la nenorocirile noastre—sub
puterea braţelor lor vânjoase, care au în­
frânt cerbicia teutonă la Mărăşeşti să ves­
tească în miezul nopţei norodului atât de
mult încercat, încoronarea vitejiei strămo­
şeşti prin îndeplinirea idealului nostru. A
fost, în definitiv, astăzi, o serbare mărea­
ţă, o serbare ce va rămâne în istoria nea­
mului şi care va trece din gură în gură,
de-alungul generaţiilor viitoare. O serbare,
din care noi cei de faţă am sorbit puteri
noi de muncă pentru desăvârşirea operei,
pe care cu jertfe sublime ne-a asigurat’o
armata.
SerMiorirea ocapărei
oraşului Budapesta
I. C. Brătianu.
Ieri pe la orele 10 a. m., un nesfâr­
noastre în Pesta. Pe feţele în-
vedea întipărit măreţia
care zbucnea foarte des,
S’au ţinut discursuri, s’a oficiat un te­
admirabilă a arătat măreţia eve­
Braşovul frumos pavoazat cu drape­
le româneşti şi săseşti făcea să salte ini­
mile românilor de bucurie şi dădea ora*
şului un aspect de sărbătoare.
Pe la orele 11 In urale nesfârşite
mulţimea a primit pe primul Ministru Ion
I. C.’ Brătianu care venia din Sibiu înso­
ţit de V. Branisce, şeful rezortului de cul­
te şi de dl Mihai Popovici, consilier al
Transilvaniei pe lângă Guvernul din Bu­
cureşti.
• Sărbătoarea a luat un aspect cu to­
tul măreţ având în mijloc pe acest înalt
oaspe care se oprea în oraşul nostru pen­
tru câteva oare.
Tipografi* 4 MuregiBB» Brenlfc* & Cor»? Etaj»?
După serviciul divin, dueă ce s’au
ţinut cuvântările şi s’a primit defilarea
trupei mulţimea cu muzică militară în
frunte şi cu drapele s’a pornit într’un cor­
tegiu impozant, manifestând pe stările
Braşovului.
Banchetul - Braşovul Capita­
la *României Mari!
Pe h orele t autorităţile locale au
dat un binchet în Sala restaurantului
Transilvana în onoarea înaltului oaspe.
A participii oficialitatea braşovului.
înainte de masă d-nul Primministru
Ion Brătiam s’a întreţinut cu unii dintre
fruntaşii locali, iar în timpul mesei s’a
încins o însufleţită disculie despre viito­
rul Braşovului.
— Braşovul este singurul oraş pen­
tru viitoarea capitală a României Mari,
spunea d-nul Prim-ministru. Singurul in­
convenient pe care-1 are lipsa de apă
Să sperăm că se va putea soluţiona.
■«— S’a obiectat că apă se poate
aduce.
— Atât mai bine, reia d-nul prim­
ministru. Un ^raş pentru a fi bună capi­
tală de o ţară. are nevoe de următoarele:
1. Să fie în mijlocul ţării;
2. Să poată oferi locuilorilor pe lân­
gă posibilitatea traiului, mijlocul, ca după
orele de lucru, să se recreeze, la aer li­
ber şi curat şi să dea ochilor pelsâgii re­
creative ;
3. Să nu fie prea industrial şi sgo-
m otos;
4. Să fie confortabil.
La toate punctele acestea Braşovul
este singurul oraş care răspunde cu pri­
sosinţă.
— Se bea pentru Braşov, viitoarea
capitală a României mari.
Cuvântarea d. prefect Baiulescu
La toast d-nul Prefect al judeţului,
Dr. Gh. Baiulescu, spune: Mă simt fericit
că pot saluta, în numele judeţului Braşov,
printre noi, pe primul-ministru fel ţării.
Am suferit mult până să ne vedem libe­
raţi. Este de datoria tuturora să mulţumim
acelora care ne-au liberat şi care au fă­
urit România Mare — aşa de mare cum
nici nu credeam pentru moment, Azi gra­
niţele noastre încetează acolo, unde
încetează şi graiul românesc. Partidului
liberal, ori cum s’ar fi isprăvit războiul,
noi aceştia de dincoace de Carpaţi, pen­
tru liberarea cărora s’a tras sabia, trebuia
să-i fim recunoscători. Făurirea României
Mari se datoreşte d-lui prim-ministru Ion
I. C. Brătianu, care a scris pe stindardul
partidului său, liberarea întregei suflări
româneşti.
La conferinţa de pace, cu toţii am
admirat energia cu care d-1 prim-ministiu
a apărat interesele ţării noastre. Nu mai
vorbesc de atitudinea luată contra impu-
nerei dreptului minorităţilor care ne-ar fi
dat atâta de lucru şi care ne ataca însuşi
suveranitatea ţării.
Era un tratat. Trebuia acest tratat
să fie respectat de aceia care l’au subscris
şi dl Prim ministru a avut mult de luptat
pentru aceasta.
Răspunsul dlui prim ministru
Ion I. C. Brătianu
Dl prim-ministru Ion I. C. Brăteanu,
răspunzând sp u n e: o u cate ât f i nesoco­
tinţele, nu se poate ca, în faţa istoriei, un
act pentiu care s’a jertfit o naţie întreagă
să fie o sdieanţă de hârtie. Nu se poateca
legitimile pretenţii ficsate în acest tratat
să nu fie lecunoscute în fa ţa istoriei, de
semnatori.
— România cu un prisos de sânge
şi-a făcut datoria şi aliaţii ar f i putut s’o
scutească de atâtea sacrijicii.
Ati vorbit de partidul liberal. Vă rog
să ştiţi, că nu este nici un partid care a
realizat ceea-ce s’a realizat, şi cu atât mai
mult un om politic.
Ci aceea care a făcut România mare
nu este de cât Conştiinţa naţională care
se găseşte în bărbăteasca însufleţire a sol­
datului nostru.
Să ne mândrim de conştiinţa naţio­
nală a neamului Românesc. Să bem peutru
oştire şi să ne îndreptăm gândul îa spre
acela care reprezintă şi conştinţa naţio­
nală şi sacrificarea de sine şi bărbăţia,
M. S. Regele.
— Trăiască. Trăiască.
Dl Colonel Urdăreanu închină din
partea armatei în sănătatea d-lui prim-
ministru.
La orele 2 dl prim ministru a pără­
sit Braşovul plecând spre Bucureşti cu
automobilul.
Convocare
Direcţiunea Magazinelor Generale şi
Antrepozite pentru Ardeal prin baza § 7
a statutelor societăţii convoacă pe ziua de
11 August a. c. 11 ore a. m. o şedinţă
extraordinară, la care Domnii acţionari
sunt invitaţi a lua parte.
Obiectul şedinţei extraordinară este
alegerea a 2 membri în direcţiune şi 3
membri controlori.
Braşov, în 30 Iulie 1919
Regimentul 40 Obuziere Krîstbav
are nevoie de 1200000 kg. fân
900000 # ovăs
600000 „ paie
carne» slănină, zarzavat şi orice alimente răspundă.
Oferte închise la residenţa regimen­
tului până la 20 August a. Ci. 1-
Nf. iffr.-j&?9
Conscrlerea alegătorilor pe La 15 August a. c. c o iu c ri^ p
înehee şi listele de alegători până
teritoriul oraşului Braşov August se vor pune la dispot :ţ r ’ p».o’îC!
lui spre a Ie lua în vedere în biraal ff
Conscrierea alegătorilor pentru casa mărului; în decursul acestor zile se i
deputaţilor şi pentru senat, pe teritoriul face reclaihaţiuni pentru cei lăsaţi afară]
oraşului Braşov, se va fâe e în timpul dela
5 până la 15 August 1919. Conscrierea se nedrept nedrept.
sau pentru cei primiţi în listă]
Reclamările pot fl făcute vei
va îndeplini separat în fiecare parte de sau în înscris
oraş; spre acest sccp, s-au şi exmis resp. la primar.
Deodată cu acceptarea ta lista î
s-au încredinţat cu această afacere 8 co-
misiuni, care vor lucra oficios în fiecare gătorilor se dă fiecărui alegător
bilet de votare, pe b a z a . căruia îş i
zi — afară de Dumiaeci şi sărbători —
dela 8 —12 oare înainte şl dela 4 —7 oare exersa dreptul de alegător atât la alei
după amiazi. rile pentru dietă cât şl la cele peni
senat. j
I. Comisiune pentru oraşul intern:
Strada Vămii, Strada Porţii, Str. Michael Braşov, în 1. August 1919 j
Di. Schnell m. pj
Weîss, Piaţa roşelor, Str. Brutarilor, Str.
Sft. Ion, str. Aurarilor, Bulevardul Regele primar j
Ferdinand, Târgul Grâului, Şirul Florilor,
Şirul Poamelor, Şirul Dogarilor, Şirul inu­
lui, Târgul Cailor, Curtea Honterus, str.
Văii. Localul de lucrat pentru comisie este: Informaţumi |
Despărţământul militar al Magistratului
orăşănesc (Str. Porţii 63, etajul I). Certificatele de alegfttor Celor cal
ni s’au plâns că se aplică ştampilă u|
II. Comisiune pentru oraşul interni gurească pe certificatele de alegător i
str. Neagră, str. Spitalului, str. Castelului, plăcere îi anunţăm că în urma Intervej
str. Noua, str. Orfanilor, str. Hirscher, str. ţiei redacţiei noastre, primăria — da
Aţei, str. Papucarilor, stradela Cazărmii, n’are ordin de la Consiliul Dirigent — *
str. Genunchiu, str. Furcuţei, de jos, şi de decis ca să facă o ştampilă provizorie n
sus, târgul Boilor, str. Biserici», str. Şcolii, mânească.
str. Valea Lată, str. Şcoalei de gimnastică, Cei care au certificatele cu stat
str. Lăcătuşilpr, str. Măcelarilor, str. Pie- pile ungurească sunt avizaţi că ie
larilor. Localul de lucrat al comisiunei: schimba.
Registratura magistratului orăşănesc (str. ♦
Porţii 63, Parterre Ia stâng?). 200 Învăţători basarabeni ta
III. Comisiune pentru Scheiu şi regal Braşov. Sâmbătă s’au Dumin
anum e; str. Prundului, piaţa Prundului, sosesc în oraşul nostru 200 învăţători
str. Căpitanului, pe tocile, Podu-Creţului sarabeni. Vor vizita întreg Ardealul.
dinpreună cu străzile şi piaţele cari dela
Cei cari doresc a găzdui o parte
aceste străzi se află spre dreapta (spre ei sunt rugaţi cu insistenţă să se anun
dealul Crucii). la redacţia Gazetei noastre.
Localul de lucrat al comisiunei este |
gimnasiUl românesc (şirul ŞagunaJ, Serbările şi cercetaşi!. Ca oca
IV. Comisiune Scheiu pentru stră­ rărbătorivei zilelor de 5 şi 6 August c
zile şi piaţele cari şe află spre stânga iouia cercelăşească a avut un rol pe Ca
dela: * str. Prundului, piaţa Prundu­ ne face o plăcere să-l remarcăm. Den
lui. str. Căpitanului, Pe tocile şi dela de admirat sunt tinerii cercetaşi cu ţlni
3odu-Creţului (Spre Tâmpa şi-spre dea­ lor aşa de corectă, cu disciplina lor,
lurile învecinate) stradele aci urnite nu ne aminteşte pe aceea a soldatului no
se subînţeleg. admirat de lumea întreagă, şi cu pu1
Localul de lucrat pentru comisie este lor de iniţiativă.
gimnaziul român, Şirul Şaguna. Au fost aşa de frumoşi la defii
ca şi la manifestaţia tragerei cu torţe
V. Comisiune pentru stradele şi cât inimile tuturor ne tresăltau de 1
pieţele din Braşovul — vechi, cuprinse curie.
fiind aci şi casele din’ acele părţi ale stra- *
dei fabricelor, cari aparţin la Braşovul- Cercetaşi! In tabără. Astăzi s’au
vechi. şezat în tabără printre pietri un număr
Localul d© lucrat pentru comisie este 150 de cercetaşi veniţi din ţară prect
Casa industriaşilor, etaj I., Bulevardul şi vre’o sută de cercetaşi din locaHti
Regele Ferdinand, Doritorii pot să vizeteze tabăra ci
^gS V I. Comisiune pentru străzile şi pie­ este aşezată într’uu loc pitoresc.
ţele din Blumăna cuprinse fiind aci şi
casele din acele părţi ale străzii Fabrici­ Mnlţămită. Primească călduroas
lor, c&ri aparţin la Blumâna. noastre mulţumite D-nele: Elena D. Cit
Localul de lucru pentru comisie: ţină, Elena Bureţea şi D-nul Subl- Qh _
Sala de examinare a şcoalei poporale ghe Bidu cari sau înscris ca membri lonj
evang. săseşti din sti. Sacului. datori cu suma de câte 100 cor., la RauJ
Vil. Comisiune pentru Stupini. niunea femeilor rom. Braşo^-Schei penti
Localul de lu cru : şcoala română gr. ridicarea monumentului eroilor. In numeF
or. din Stupini. comitetului. Mana N. Bădiţoiu cassierâj
Paraschioa Bădiţoiu vice-presidentă.
Vili. Comisiune pentru părţile ex­ *
terne: Honterus, Noua, Dârste, Timişul de
Făină pe zilele din 3—9 â « |U |
jos şi de sus, şi Predeal.
se va distribui pe cuponul 3, ediţa 13 ş
Localul de oficiu, Şcoala elementară biletului de făină şi pentru aceia cari nu
română gr. or. din Dârste. au ridicat pe cuponul 1. . ■*
lo ţi locuitorii oraşului, cari în sen­ Competinţa de persoană 1 kgr.70 dgr;
sul şi pe baza ordinului circular al Con­ Preţul unui kgr. 5‘20 cor. rs*. Oficiul dţ
siliului dirigent din Sibiu posed dreptul alimentare orăşenesc.
de a f i alegători, sunt provocaţi a se pre-
senta în zilele numite înaintea comisiunei,
Censurât de loan Brotea
aducând cu sine documentele recerute,
spre a f i induşi în lista alegătorilor.
UStima o ră .
Armata română, a trecut Dunărea
- Dezarmarea Ungurilor continui. —Trapele româno tn Timişoara.
— Comunicatul oficial din 6 August s t n. —
Frontul de E st: Pe Nistru posturile noastre au răspuns cu focuri,
stăruitoarelor încercări de fraternizare ale bolşevicilor.
Frontul de Vest: Diviziile noastre continuă cu dezarmările Ungurilor.
In Budapesta e linişte desăvârşită. Ordinea a fost îndată şi pe de­
plin asigurată.
Trupele noastre au trecut Dunărea ocupând malul ei drept, în sec­
torul Budapestei.
In ziua de 8 Aug. la orele 10 trupele române au intrat în Timi­
şoara, în uralele nesfârşite ale populaţiei, adunate din toate colţurile Bă­
natului pentru a lua parte la această istorică şi măreaţă serbătorire.
Minunata ţinută a ostaşilor noştri a stârnit admiraţia tuturor.
Bucuria era fără margini. M» C. G.
Condiţiile puse de Români Ungurilor
— Ele an fosf primite de către Uagarl, —
Bucureşti. — Comandamentul român a pus Ungurilor următoarele
condiţii:
jU Dezarmarea întregei armate maghiare*
2. Predarea materialelor de război şi a fabricelor de acest material.
3 . Teritoriile ocupate de armata română vor f i administrate de ea, iar
restul ţării de 15 mii soldaţi maghiari, cât ora comandamentul român le v a
da arme.
4. 507« din materialul de cale ferată.
5. 30*U din vite.
6. 20 m ii vagoane de grâu şi ÎO m ii vagoane de porumb.
Eri la ora 6 seara a espirat terminul» până când Ungurii aveau să
Ei au răspuns că primesc condiţiile puse^