_ A n u l al 8 0 -le a N r. 173.

B a n i 25 N u m ăru l B r a ş o v , S â m b ătă, 23 A u g u st I9i9

A b o n a m en tu l:
R ed a cţia ş i R â m in is tr a fia i Lei 60
.Braşov, Str. Prundului Nr. 15, ! A p a i e s e a r a , î r r f l e c a r e z i 3. e l - c L c r v a .. „ 30
, 15
Telefon 226. Pentru streinătate îndoit

Nota guvernului român către conferinţa păcei Un apropiat pericol national

r __ Răspunsul consiliului suprem aliat —
Ziarele franceze au publicat textul narea capitalei ungare re cate o găsise
Ş ezătoarea. Evreii acaparează averile Românilor. — Câte-va constatări şi o
jsspunsului pe :are delegaţiunea rcmână cu desăvârşire lipsilă de proviziuni. C’r- In no?pRa aceea, cerul *şi înmulţ’se propunere rorrâncască. —
' a. ^mis ]a H August Conferinţei de pace, culaţia trenurilor n’a fost întreruptă decât lampioanele. Era o noapte de August cu încă din timpul ocupaţiunei germane Cine conduce astăzi toate mişcările
Privitor la situaţia în Urgaria şi ocupa­ provizoriu, în interesul strict al siguran luna târz'e. Gâlăg:os mergea de vale pa­ a vechiului regat, anumiţi cetăţeni de ori­ bolşevice, cea mai anarhică mişcare, care*
t a militară română a Budapestei. ţei militare. Cât priveşte guvernele care ri iaşul de la poaiele pocnei. Părea un gină streină, speriau lumea românească, răstoarnă tot ce a produs omenirea până
Iată, textul acestei note. au urmat lui Bela Kun, ele n’au fost nici copil răsfăţat al stâncilor, Crci ireştile că Nemţii vor rămânea perpetuu în ţară azi, întorcându-ne la starea preistorică şi
puse, nici înlocuite, nici arestate de tru­ undelor lui, erau, ca şi piscurile de granit şi că vor lua tot avutul Românilor, şi, ei la comunismul ca re este mai pre jos de
Domnule Preşedinte al Conferirii ei păcei pele, române. ale dealurilor ce-i străjuia matca, albe; şi oameni de inimă, sfătuiau pe Români să-şi viaţa animalelor?'
„Guvernul rcmân a fost penibil sur- Ai mata rcmână, care a dovedit, în era vesel şi grăbit. vâcză tot re au, să-şi facă averea în bani
Pfins de comunicarea pe care a primit-o mijlocul tuturor încercărilor ce a avut de Pădurea foşnea de o adieie uşoară sunători. Mulţi naivi au căzut atunci în Cine a ruinat Rusia cea mare, Un­
din partea Conferinţei păcei. El n’a me­ suferit, înaltul spirit care o însufleţeşte şi de vânt şi cântau pasări până târziu de cursă şi Cvreii au cumpărat, după cum şi garia cea trufaşe ? Şi cu toate acestea
ritat nici imputările nici acuzaţiunile pe disciplina care o conduce, n’a perdut nici tot noaptea. Corturile cercetaşilor scăldate azi cumpără, oferind preţuri mari, stabi­ nicăeri pe faţa pământului nu le mergea
cari ea le conţine. România nu rr pu’ea o clipă din vedere datoriile pe care ome­ în seninul nopţii înstelate păreau muşu- limente comerciale şi industriale, pioprie- aşa de bine ca în Ungaria, Rusia şi Ro-
înfrunta o Conferinţă la hotărârile căreia nia şi civil'zaţiunea i le impune. Primirea roae muiate în argint. mânia, unde au acaparat ori-ce mişcare
tăţi urbane şi rurale, depărtând pe Ro­ economică, şi toti ş ; nu-s mulţămiţi, ci
ea trebue să participe în urma cooperărei ce i-a făcut-o pcpulaţiunea in toate terito­ Un foc mare din care ţâşneau mii mâni dela proprietăţi şi dela ori ce ra­
sale cu aliaţii în opera de justiţie pe care riile ocupate este o dovadă strălucită. de scântei, pâlpă’a pe dealul, Podul flo­ mură de activitate productivă. vor .'•tăpânirea între; gâ, desăvârşită, o
victoria aliaţilor o asigură lumei, precum rilor. Aci, în jurul acestui foc s’au strâns Păleştină, aici în centrul Europe1*.
Dacă acţiunea militară română, gra­ Un exempiu din cele multe: înainte Cred că pericolul evreesc e în des­
revendicările naţionale pe cari Românii ţie conduceiei oj eraţiunilor şi vigilenţei cercet aşii şi vizitatoiii veniţi să pe­
formulat cu preciziune încă din pri­ treacă o noapte în mijlocul micuţdor. de războiu se găseau pe Calea Victoriei tul de demonstrat. Ne îitrebăm: ce e de
trupelcr s’a desfăşurat şi terminat aşa de
mul ceas al înţelegerei lor cu aliaţii. Ro- j repede, Rc-mânia are conştiinţa că a făcut Veselia focului alintat de un suflu şi str. I/pscani din Bucureşti, 60—70 ma­ făcut? Răspunsul îl avem:
mânia n’a făcut să varieze revendicările un serviciu eminent operei de pace pe uşor de vânt însufliţi societatea, şi stabili ! gazine (firme) româneşti; acuma după Cu toată puteri a lor de crganiza{iei
terîtotiâle odată cu succesul armatelor sale, cere Conferinţa Păcei o urmăreşte. între cercetaşi şi vizitatori, acea legătură | ce-am înfăptuit România mare, nu au mai noi putem să-i reducem la ult'ma expre-
far ea consideiă că noile sforţări militare sufleţească pe care numai natura ştie s’o rămas pe aceste străzi nici zece firme s e , dacă vcm f i solidari, înhe noi, cum
dea. româneşti. sunt ei. Să boicotăm după cum ne boico­
pe Cari a fost constrânsă să le facă pen­ R ă sp u n su l co n siliu lu i
tru a respinge ofensiva ungară şi serviciile Şi s’au pornit poveştile. Toate magazinele, hotelurile, stabili­ tează pe hoi; să dăm bar ul nostru numai
su p rem
pe cari, prin sacrificiile sale, le-a pus din . .. Era pe vremuri. Noaptea aceasta mentele comerciale şi industriale până şi ia Roman', după cum ei cumpă'ă rumai
nou cauzei civilizatei, ii dau un nou titlu Iată şi textul răspunsului consiliului o trăiam adesea pe plaiurile Macedoniei, băcăniile, cofetăriile au trecut, ca prin dela ai lor. A<est a e tot mi sten l. Urmaţi
pentiu a-şi reclama drepturile. suprem interaliat la la nota guvernului ro­ şi ţinea septămâni. . . Era atâta îarmtc! farmec, în mâna Evreilor Tot asemenea pilda ţăranilor din Bihor. Şi apoi să nu
„Guvernul român, la Budapesta ca şi mân, de mai sus: era atâta poezie!... şi povestea se depăna, în toată ţara. Dacă va continua aşa, va vândă trei un Român, mo‘ie, casă sau în­
veni timpul să căutăm cu lumânarea o treprindere comercială la Ovrei. Şi trebue
aiurea, înţelege să lucreze de acord cu „Conferinţa de pace, fără a reveni întreruptă doar din când în când de câte firmă românească.
reprezentanţii puterilor aliate. Comanda­ asupra udot anumite puncte care i-ar im­ un h o o p f... prelungit, repetat de cele să jim convnşi, că cine ajută pe cel de
mentul militar român a primit ordine în pune rectificări ia cunoştinţă cu satisfac­ trei schimburi de plantoane, care se con­ Finanţa israelită lucrează de foc, a- un neam cu el, pe el se ridică. D zeu dă
turau pe vârfuri de deal, proptite pe al- jută pe ai lor să se facă stăpâni pe tot la toată lumea, d r in sac nu bagă li
sensul de a colabora cu misiunile militare ţie de declaraţia guvernului româu „că e nimenea ; el ajută pe cei cari se ajută.
din Budapesta, spre a stabili împreună hotărît să lucreze de acord cu politica penstock-uii ca nişte adevărate sentinele. avutul nostru economic şi polit'C.
măsurile necesare pentru a uşura posibi­ pe care Conferinţa o va urma faţă de Abia s’au isprăvit poveşt'le şi Cer- Pe când ai noştri, floarea neamului Deci să punem la carantină pe a-
litatea unei guvernări ungare, care să asi­ Ungaria“. cetaşul Mânzatu, locţiitorul de comandant românesc, îşi vărsa sângele p* toate fron­ ceşti paraziţi.
al taberei, dădu suflet vioarei, a cărei turile pentru îndeplinirea idealului nostru Un com erciant român
gure ordinea în ţară şi să garanteze si­ Ea interpretează această declaraţie acorduri se imb'au cu armonia pcenilor naţiona', iar alţii, fugiţi din faţa urgiei
guranţa relaţiunilor de pace pe graniţa ca un indiciu că România, în calitatea ei înverzite.
română. Chiar în acest scop, guvernul re­ de membră a Conferinţei de pace, are in­ teutone ca să-şi 3cape viaţa, lăsând la
Cercetaşul Nedelcovici a declamat voia duşmanilor avutul şi economiile a- O instituţie hinefăcutoare
gal a însărcinat pe înaltul ^ău comisar d. tenţia să se conformeze hotărîr lor ei, co­
Dtamandy, să se ducă la Budapest?, unde, municate piin mijlocirea comisiunei mili­ câte-va bucăţi dunate de zeci de ani, la întoarceie atât
graţie ordinei stabilite de victoria armatei tare trimeasă la Budapesta de Cons liul
române, el va putea întâlni pe reprezen­ suprem.
Dintre vizitator!, o doamnă cu o voce soldat cât şi pribeag, n’am mai găsit ni­
admirabilă, a cântat câte-va romai ţe. mica din tot avutul nostru. Casele naţionale
tanţii puterilor aliate. România e hotărâtă S’a râs, şi s’a petrecut bine în seara Tânăr şi bătrân trebuie să o luăm
să lucreze de acord cu politica pe care Directivele trimese de trei ori de aceia, în tabăra cercetaşilor dintre pietrele dela început, iar Ovreii în lipsa noastră Timpul şi momentele cele mai critice
Conferinţa va putea de aci înainte să o Conferinţă, misiunei generalilor aliaţi şi lui Soîomon. au operat cu Nemţii şi au adunat averi nasc oamenii c:i mari, nobili şi activi.
fixeae faţă de Ungaria, în urma nouei comunicate la Bucureşti, au definit în TMsa. colosale, aşa că indivizi pe cari i-am lă­ Răsboiut crânoen, care a secerat atâtea
stări de lucruri realizată priu intervenţia mod amănunţit şi explicit politica puteri­ sat la plecarea noastră golani, la întoar­ vieţi scumpe, prin cruzimea lui, în decur­
armatei române. lor aliate faţă de Ungaria, în situaţia ac­
In ceeace priveşte atitudinea guver­ tuală: ,yDezarmarea trupelor ungare, men­
nului şi comandamentului român faţă de ţinerea ordinei cu minimum de trupe stră­
„Un bătrân simpatic cerea din pribegie i-am găsit bogaţi. Mulţi sul campaniei celei mai grele, a dat naş­
dintre ei sunt multimilionari, tot de pe tere Ia mu.te şi nobile instituţiuni şi por­
spinarea bietului Român. niri bune. — Una din aceste inspirări no­
hotărârile Conferinţei, privitoare la ocupa­ ine; aprovizionarea Ungariei, abţinerea Aşa’l numeşte un ziar românesc. Şi Vedem răul, ştim ce-au făcut Ovreii bile este înfiinţarea „Caselor Naţionale.
rea Budapestei, nu se poate ignora că deîa orice amestec în politica internă sub dacă ne ocupăm de dânsul în coloanele şi totuşi nu sânt semne de îndreptare. Această acţiune, deşi era ventilată mai de
trupele române se aflau deja acolo când rezerva liberei expresiuni a voinţei naţio­ ziarului nostru, să nu se creadă că o fa­ Mai mult, tot de Ovrei ne folosim. Con­ mult, o:upându-se de înfiinţarea Caselor
s’a făcut prima comunicare guvernului re­ nale“. cem aceasta din oareşicari sentimente de ducătorii noştri, aproape nu există in Re­ Naţionale şi revista Albina în an 1913 şi
gal, şi celelalte patru nu i-au fost pre­ Consiliul suprem insistă asupra fap­ admiraţie ori măgulire. Importanţa pe gatul român un bărbat politic sau cu un fâcându se multe încercări, totuşi opera nu
zentate, simultan, decât în dupăamiaza zi­ tului, că nici o reluare definitivă de ma­ care i-o dăm „simpaticului bătrân“ e dis- rol mai însemnat în societatea noastră, a putut lua fiinţă.
lei de 9 August. De altfel această ocupare, terial de război, de cale ferată, de agri­ parentă faţă de nedumerirea ce ne-o in­ care să nu aibă secretarul (Samsarul) lui la iarna an. 1917—1918 la Oneşti, în
care nu comportă vărsarea de sânge de cultură şi nici de vite nu poate avea loc spiră atenţia cu care-1 cinstesc unele ziare Ovreu, care esie plumânul boerului, făiă lunile Decembre—Ianuarie, un grup de o-
care se temea Conferinţa, este indispen­ acum. româneşti, uitând pe semne că tatăl Kun de care nu face un pas fără a nu-i con­ fiţeri, în urma consfătuirilor avute, au de­
sabilă dacă se voeşte a face să înceteze Conform principiilor Conferinţei ad­ nu e, nici mai mult nici mai puţin decât sulta pe d-nul Secretar, atot ştiutor, ser­ legat pe şeful statului major d-1 Colonel
starea de lucruri care a turburat prea mise de toate statele aliate şi aplicate în părintele de viaţă dătător lui Kun fiul. viabil, linguşitor. 1. Manolescu, pentru răspândirea acestor
multă vreme centrul Europei. Evenimen­ special în tratatul cu Germania, Conferinţa Căci de el este vorba, de Mor — alias: Să documentăm: Dacă vrei să obţii idei şi pentru construirea Caselor Na­
tele anterioare au dovedit-o. puterilor aliate şi asociate poate singură Moritz — Kun, tatăl ovreiului bolşevic cu câteva vagoane pentru mărfuri, te adre­ ţionale.
Guvernul român nu putea prevede determina despăgubirile ce trebuesc im­ acelaş nume. sezi unui Secretar şi cu multă bună-vo- Pentru reuşita acestei acţiuni a con­
că Conferinţa de pace ar considera încă puse Ungariei şi repartiţia lor între Sta­ S’a prezentat, scrie un ziar românesc, inţă şi o unsoare abondentă, eşti satisfă­ lucrat şi d-1 general Văitoianu care după
drept existent armistiţiul din Noembrie tele interesate. Nici aimata română, nici în biroul de redacţie ai acestuia, unde du- cut; pela Ministere întră şi ese ca la el constituirea comitetului de conducere, a
1918, după ce a primit deîa ea învitaţiu- guvernul nu sunt în drept să fixeze sin­ pă-ce şi-a cântat Odiseea ahasveriană, acasă, cât se poate de bine văzut şi a- fost ales preşed. \le onoare, iar * dl. Co­
nea de a coopera la o acţiiine militară gure partea ce se cuvine României, bogă­ viaţa şi păţăniile îndurate dincoace şi din­ great. Ai vre un proces, mai dificil, vreai lonel I. Manclescu preşedinte, în care ca­
contra armatei maghiare. El nu putea ţiile Ungariei de orice natură, fiind gajul colo de Tisa, a lăsat drept mărturie a apu­ un advocat, om al zilei, cu trecere? Te litate şi al căiui suflet este până în ziua
crede acest lucru cu atât mai puţin, după comun al puterilor aliate. “ - căturilor jidoveşti, două „mulţămite p u ­ întâlneşti întâi cu d-nul Secretar, cu care de astăzi şi este în interesul acestor insti-
ce fusese obiectul unei ofensive generale PICHOJSi blice“ cătră ofiţeri români, pentru „pir- te învoeşti de onorar şi Comisionul lui şi tuţiuni culturale a-1 avea totdeauna în
din partea acelei armate. cederea* acestora „nobilă“ şi prevenitoare“ te pune în contact cu boeru. Eşti comer­ fruntea lor.
România nu putea crede că, după faţă de dânsul şi soţia sa, cu ocazia in­ ciant, ai nevoie de o prăvălie, afli ceva, Rostul cultural al Caselor Naţionale,
proprietarul este Român, dar este o per­ este la perfecţiune definit în biblia aces­
lupte sângeroase, în urma cărora armata
română a făcut să capituleze toate forţele
In vederea alegerilor ternării ior în Făgăraş şi Czegled.
soană prea subţire, nu catadicseşte să
Nobleţă ofiţerilor români, har Dom­ stea de vorbă cu un burtă verde, te tri­ tor case intitulată „Desluşiri generale des­
organizate inamice, nu avea dreptul să nului, o cunoaştem noi mai bine decât cei pre Casele Naţionale“ unde se zice: Casei»
dispue de materialul de război de care — Către alegătorii partidului naţional — convinşi de ea numai după ce au făcut mite la d-nul Secretar. Acesta face pe Naţionale sunt menite să ajute la îmbună­
acele forţe se servise pentru a o ataca, Alegerile din toamna aceasta au o cunoştinţa forţei lor. Pentru publicul ro­ dificilul; o prăvălie care a fost închiriată tăţirea vieţei morale şi materiale a popo­
fără a fi stânjenită prin sUuaţiunea creiată însemnătate covârşitoare pentru desvolta- mânesc erau cu totul de prisos declara­ până acuma cu 7 - 8000 lei, acuma cere rului şi la progresul statului în modul ur­
de armistiţiul anterior. Cât despre celelalte rea vieţii noastre de stat. Ele sunt, în a- ţiile şi mulţumirile, plasate în presă, ale 30 —40000 lei plus comisionul secretarului mător: „Prin învăţături şi îndemnuri bune
rechiziţiuni ele n’au fost prevăzute decât celaşi timp, cele dintâi alegeri cari se fac unuia care prin acest act nu caută decât de câteva mii de lei anual, ca să poţi să lucreze la desvoltarea minţii, a sufle­
in proporţiuni care să asigure ţinând sub stăpânire românească. Este firesc, prin să-şi vadă cijocul la adăpostul iertării ro­ conta pe contract — şi'aceasta o capeţi tului şi a puterii poporului; iar prin premii
seamă şi de nevoile populaţiunei, largi urmare, ca fiecare Român să aibă dorinţa mâneşti, pe care la tot cazul o apreciază tu ca Român, în ţara ta, dela un proprie­ şi ajutoare materiale să ajute la desvolta­
tar român, numai atunci când nu este şi
disponibilităţi de export şi iecompromi\ând de a se folosi de dreptul său de vot. mai presus decât acea a foştilor supuşi ai vre-uri client Ovrei. Atunci Secretarul de­ rea economică şi culturală a poporului.“
activitatea economică a ţârei. O Casă Naţională se compune dintr’o
întrucât drept de vot nu pot avea ! fiului său Bela. cide conform talmudului!...
România n’a fost obligată la acest decât aceia cari sunt luaţi pe lista alegă­ Românu-i iertător din fire. Şi dacă sală spaţioasă de sfaturi, teatru, cinema
lucru decât prin taptul sleirei totale în torilor, rugăm pe fruntaşii de pretutindeni ura şi răzbunarea ungurească nu mai cu­ Ovreii sânt o forţă la noi şi o forţă şi dans, o sală de b'bliotecă şi citit, o sală
care au lăsat-o invaziunile germano-ma- ai partidului naţional să se îngrijească, noaşte acum milă şi nu mai are loc de atât de mare şi periculoasă, încât dacă nu de expodţ'e naţională, o bae de aburi, o
ghiare şi prin acela că chiar în aceste fără întârziere, ca din aceste liste să nu aciuit pentru familia Kun-ilor, poate fi si­ ne va veni minte la cap, în scurt timp sală de tir distractiv, un pavilion pentru
regiuni — ocupate astăzi de ea — a fost lipsească nici un alegător care face parte gur tatăl lui Bela, că înlre noi va avea vom fi slugile lor, vom ajunge soarta Ru­ horă, popice, aparate de gimnastică şi di­
depozitată o mare parte din prada de din partidul nostru. siei şi a Ungariei. ferite jocuri distractive pentru tineri şi
bună pace şi fără de aceste mulţumite.
război ridicată de armatele puterilor cen­ Iar ziarul înduioşat de „prezenţa bă­ Să nu perdem din vedere că acest bătrâni.
trale. Ar fi greu să concep, m că s’ar fă­ Listele alegătorilor sunt afişate Ia pri­ popor parasitar, care cultivă toate viţurile Membrii C. C. N, se conduc di pă
trânului simpatic“ putea apare fără arti­
gădui României acest drept, când alte măriile comunale, şi pot fi văzute şi con­ colul dedicat unui biet notar, Mor Kun, şi le propagă naivilor, acest popor inter­ doua legi:
armate aliate cu putut, fără nici o piedecă trolate de oricine, în zilele de 15—25 Au­ din comuna Alberti. naţional în foriră şi vorbă, de fapt e cel Legea l. (din biblie). Fericiţi cei ce
din partea conferinţei, să golească şi să gust. Fiecare cetăţean cu drept de alegă­ mai şovinist popor de pe faţa pământului. ascultă cuvântul Domnului şi-l păzesc !
sleiască în întregime teritorii ocupate care tor îşi poate prezenta, cu această ocazie, Căci se va cam încrede, după aşa
Cine conduce spiritul internaţional în toată
trebuiau totuşi, după închei rea păcei, să observaţiunile sale fie în scris, fie cu grai temeneli, „simpaticul bătrân“ şi în locul lumea, mai vârtos printre proletari, sunt Bărbaţilor, iubiţi-vă femeile voastre
revle nu unui fost v'ăjmaş ci aunor liaţi. viu, la biroul acelei primării, alăturând şi tatălui lui Bela bolşevicul, se va închipui, şi nu vă amărâţi asupra lor!
dovezile necesare. drept, părinte al vreunuia din acei Bel?, Evreii. Cine sunt In fruntea a tuturor miş­ — Femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor
Guvernul român regretă că marii săi a căror coroană regală o scostse fiul său cărilor anarhice şi revoluţionare: tot ei. voştri, precum se cade în Domnul!
aliafi au luat in consideraţiune acuzaţiu- Pentru un control mai sigur învităm la mezat. Cine conduce grevele peste tot, dacă nu
nile calomnioase aduse de un inamic fără pe partizanii noştri din fiecare comună, să ei, şi cum grevele se termină, în cele mai — Copiilor, ascultaţi pe părinţii vo>-
scrupule. Departe de a incuroja jaful, tru­ aleagă dintre ei câte doi oameni de în­ multe cazuri în favoarea greviştilor, după trii în toate, căci aceasta este bine plăcut
pele române, prin prezenta lor chiar, au credere, cari să cerceteze lista alegătorilor, câtva timp ridică noi pretenţii, noi motive Domnului !
restabilit ordinea şi au oprit anarhia şi în numele lor‘. de grevă, căci lor nu le convine să fie li­ — Cinsteşte pe tată! tău şi pe mama
devastarea. Prezenţa însăşi a reprezentan­ Comisia electorală centrală nişte şi rolul lor nu poate fi preponde- ta, ca să-ţi fie ţie bine, şi să trâeşti ani
ţilor puterilor aliate la Budapesta este o a partidului naţional rom. rant atunci, câud se desmeticesc naţiunile! mulţi pe pământ !
mărturie a acestei stări de lucruri. Şovinişti sânt, urmărind domnia lor uni­ — Cel ce obijdueşte pe tatăl său şi
Comandamentul român, încă din pri- versală- Şi după-ce au acaparat finanţa atinge pe mama sa, va fi acoperit de râs
•meU zile, a luat măsuri pentru aprovizio­ r e v ist a um oristica lumei, iată-i gata de luptă. şi de dispreţ!
 s.
Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii
roştrii spre mânie, ca să nu se descu-
•ajezeî
— Slugilor, ascultaţi în toate pe stă-
>ânii noştri, cei după trup !
— Stăpânilor, ce este cu drept şi cu
ogmeaiă, daţi slugilor, ştiind că şi voi a-
reţi stăpân în cer!
— Omule, nu pofti femeea aproapelui
âu, nici casa lui, nici boul lui, nici asi-
ul lui, nici nimic din cele ce sunt
le lui!
— Nimic nu se poate asemăna cu
rietenul credincios; aurul şi argintul n’au
ici un preţ pe lângă e l !
— Ridică-te înaintea capului cârmei
dă cinstea bătrânului !
Legea II ("din experienţă): Patria se
ităreşte cu: Copilul bine îngrijit, omul
ne hrănit, casa bine gospodărită, gră-
na şi curtea bine îngrijite, ogorul bine
crat, dragoste adâncă de casă, de femee,
î copii, de ai tăi şi de aproapele, bună
ijă şi multă milă de animale, hărnicie
muncă, veselie la odihnă, strânsură la
agazie, economie la pungă, limbă curată,
liceiuri bune, surâsul pe buze, credinţă
Dumnezeu, încredere în oameni şi aler-
re când goarna sună.
Din acestea se poate vedea din des-
1, scopul educativ al acestor Case, cari
»r fi cea mai mare binefacere pentru
>am şi ţară.
Romulus Crisiolovean.
1NFORM AŢIUN1
Ziua natală a M. S. Regelui
u prilejul aniversării zilei natale a
ibitului nostru Suveran, se va ofi-
ia Duminecă în 24 August st. n.
rt serviciu divin in biserica Sf. Ni-
olae din Prund , la care vor asista
utorităţile militare şi civile.
Programul serbărei îl vom pub-
:a mâine.
Serbarea victoriei dela Mărăşeşti.
i ocazia aniversării strălucitei biruinţi a
melor româneşti a avut loc o măreaţă
rbare la morfnintele celor ce au plătit
viaţa succesul cel mare dela Mărăşeşti.
asistat un imens public. La ceremonia,
re a avut loc pe câmp, la mormântul
oilor căp. Ignat şi locotenenţii Şerban şi
lescu, s-au ţinut mai multe cuvântări:
adus omagii din partea armatei genera-
Istrati, din partea Ardealului ministrul
. C. Pop, din partea Basarabiei minis-
il Inculeţ, din a Bucovinei A. Procopo-
:i, din a universităţii rectorul I. Atana-
t. Au mai vorbit apoi reprezentanţi ai
/ăţătorilor, studenţilor, invalizilor şi din
rtea comunei Mărăşeşti.
Preţurile Uzate de cetăţenii bu-
reşteni: capuţiuer cu pâine 1,25; cafeâ
lapte 2,50; şfarţ 1 leu; cafea turcească
leu; marghiloman 2 lei; un pahar cu
ite 1 leu; lapte bătut 1 leu; ceai la ser-
iu 1,75; un pahar cu ceai 1 leu; ceai
lapte 1,25; dulceaţă 1 leu; îngheţată 2;
fe glase 2,50; 1 şpriţ de 200 grame 1,50;
ţuică 75 de bani.
* care se cumpănesc situaţii grave în unele
Semnarea decretelor-legi din Ar­
ai şi Buoovina. Duminecă, cu prilejul
îi natale a M. S. Regelui, vor fi semnate
Sinaia decretele-legi pentru reforme
i Ardeal şi Bucovina.
In aceeaşi zi toţi miniştrii se vor duce
Sinaia spre a prezenta felicitări Suve-
tiului.
*
Controlul cetăţenilor In localurile
n Bucureşti se face de câte-va zile
ectiv.
Din local în local, cetăţenii au cer­
cetat dacă se respectă preţurile fixate. La
cafeneaua Bulevard, directorul localului a
fost bătut fiind-că se opunea controlului.
O delegaţie a patronilor de cafenele
s’au prezentat la Poliţia Capitalei, unde
s’au plâns de acest control. La Poliţie
însă au găsit răspunsul nimerit: poliţia nu
poate proteja pe speculatori, pe hoţi şi
pungaşi. Mai mult, poliţia e gata să fixeze*
preţuri suportabile de acord cu cetăţenii.]
Vă închipuiţi ce figură au făcut ca­
fegii.
Unii din patroni s’au hotărât să res
pecte preţurile fixate.
In legătură cu specula ce se face la
Bucureşti, liga consumatorilor va ţine o
mare întrunire Duminecă. Această ligă cu­
prinde foarte mulţi funcţionari publici şi
meseriaşi, disperaţi de scumpetea traiului
provocată de speculatori neruşinaţi.
* Fin. numai acele bilete de vânătoare sunt
Carol de Habsburg se consideră
Încă rege al Ungariei. Fostul împărat
şi rege ai fostei monarchii austro-ungare,
într'o scrisoare pe care i a trimis-o arhi­
ducelui Iosif, insistă asupra faptului că
dânsul se consideră încă de rege al Un­
gariei. Ii mulţumeşte arhiducelui Iosif pen­
tru serviciile, pe cari acesta ca suplinitor
al său, le aduce casei de Habsburg.
Spirt de ars pentru meseriaşi.
Corporaţiunea anunţă membrii corpora-
ţiunii că în 23 August, Sâmbătă, se îm­
parte spirt de ars, m localul corporaţiunei.
Din spirtul acesta capătă numai mese­
riaşii tâmplari, strungari, ceasornicari, giu­
vaergii dentişti, pantofari, cizmari şi
meseriaşi de instrumente de muzică.
Cine nu se înştiinţează Sâmbătă,
perde spirtul. Cartea de petroleu trebuie
s’o aducă. Preţul este 1 litru 16 coroane.
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 179—1919.
*5w&
B3SS2E9
Pentru primirea profesorilor şi
U ltim a oră
TurburSri In aer. — Citim în „Iz­
bânda“: Se petrece ceva neobişnuit în at>
învăţătorilor basaiabeni mosferă.
In Franţa sunt călduri nemaipome­
In 24 August (Duminecă) Ia ora, ce nite. Un uragan teribil s ’a abătut asupra
Suediei şi Norvegiei. Aceste „uragane mag­
se va anunţa ulterior, va sosi în Braşov
un grup de 100 profesori şi învăţători din netice“ au turburat toate comunicaţiunile
telegrafice.
CoxAplect ■acord între Antanta şi România
judeţul Cetatea Albă din Basarabia în sco­ — Satisfacţie deplină pentru România —
pul de a ne cunoaşte şi a încheia legături Se mai adaugă apoi şi steaua necu­
de înfrăţire sufletească cu societatea noscută care s’a observat în Spania şi vl e Petit Parisien 11 cu data de 16 A ugust , care ne soseşte azi la re­
noastră românească. Pentru ca primirea, care coincide cu lărgirea petelor din dacţie, anunţă că între România şi Antanta s ’a stabilit un complect acord
încartirarea şi găzduirea lor să se facă soare. în chestia ungară.
aşa, cum dorim cu toţii, este lipsă să for­ Ce ne prepară cerul ?*
măm un comitet de primire. Spre scopul României i se dă o deplină satisfacţie. Condiţiunile ai miştiţiului cu
Pe semne s’a supărat de răutatea Ungaria au fo s t aprobate în întregime.
acesta invităm pe azi, Vineri, 22 August oamenilor şi lăcomia speculatorilor. Aviz
la ora 5 p. m. pe toţi profesorii, preoţii, Dela Paris i s ’a trimis dlui Ion I. C. Brăfianu, prim ul ministru român%
celor cari adună averi peste averi!.....
învăţătorii români din Braşov, apoi pe toţi * o telegramă care anunţă primirea condiţiunilor de armistiţiu şi îi mulţumeşte
aceia, cari în decursul refugiului lor au
. Scriitorul Gorki şi cu soţia sa au pentru comentariile largi explicative făcute , în comunicarea guvernului ro ­
gustat din ospitalitatea basarabeană, să
binevoiască a se aduna la o consfătuire fost arestaţi la Petrograd. Arestarea a
mân către aliaţi, acestor condiiiuni de armistiţiu ,
*
în localul casinei române din edificiul „Al­ făcut-o teroristul Peter, preşedintele comi­
binei“. — Pompiliu Dan, revizor şcolar. tetului contra revoluţionar. Dela Bucureşti încă n’am primit vre’o telegramă care să confirme
*
ştirea ziarului francez. De sigur că n’avem motive sâ ne îndoim şi sun**
Anunţ. Aduc la cunoştinţa Onor. M ulţăm ită. Tinerii comersanţi Du­
public din Braşov şi provincie, că am mitru, Radu şi Aurel Orghidan, s-au înscris tem fericiţi a anunţa cu un moment mai de grabă ştirea aceasta care dă
deschis în Str. Prundului Nr. 3 (casele de membrii fondatori Ia Reuniunea feme­ satisfacţie complectă simţimintelor noastre româneşti.
d-lui Balea) o prăvălie şi atelier de blă­ ilor Braşov-Scheii, solvind fiecare câte
nărie. In atelier se poate executa ori-ce 100 Cor. Trupele româneşti m m părăsii Pesta
comenzi de blănărie de lux iar şi blănă­ Aducem mulţămitele noastre căldu­
rie groasă. Se mai lucrează ori-ce fel de roase acestor trei fraţi, cari abia au în­ Bucureşti. Relativ la telegrama de eri primită din Lyon, în care se
bunde şi seurteiei, cu preţuri moderate. ceput cariera comercială pe piaţa Braşo­ spunea că o parte a trupelor române a părăsit Budapesta „Viitorul“ de
Rog onor. public român a-mi da tot con­ vului şi ca români harnici nu .uită să ţi­ aseară dă următoarea desminţire; •
cursul. nă seamă de scopuri crilturale, ci cu drag
Cu toată stima jertfesc din prisosul lor la ori ce institu- Un radio din Lyon de eri anunţa că o parte a trupelor române a
Constantin Pestrea ţiuni româneşti. părăsit Budapestr. Suntem autorizaţi să anunţăm că ştirea aceasta este
1 -2 Str. Prundului Nr. 3. In numele reuniunei femeilor Bra­
şov-Scheii pentru ridicarea monumentului falşă.
eroilor. M. N. Bădiţoi, cassieră. Paras. Bă- Plebiscit asupra Întregului Bănat
diţoi viceprezid.
*
Cinema-Apollo Sâmbătă în 23 Aug.
Bucureşti — Biroul presei sârbeşti publică următorul comunicai:
După ştirile sosite din Bucureşti, România continuă agitaţia pentru obţinerea de
noui părţi din teritoriul sârbesc al Banatului. Românii manifestează în senz de a nu
P cpulaţiunea germ ană d’n Vestul în Cinema-Apoilo mare reprezentaţie de considera ca definitive decisiunile luate în privinţa Banatului. Aflăm din izvor sigur,
Ungariei a încunoştiinţat guvernul din Bu­ deschidere, cu un program senzaţional de că guvernul sârbesc va propune Conferinţei de pace ca chestiunea Banalului sâ fie
dapesta şi pe arhiducele Iosif despre do­ prima clasă. 1—2 rezolvată piintr’un plebiscit, la care să ia faite tcată jopuîaţia ţinutului.
rinţa ei de a fi alipită la Austro-ger- In legătură cu această ştire a Birtului presei din Feîgn.d,* „Viitorul“ de aseară
rrania. scrie la buletinul zilei:
| In vederea acestui fapt, în Austria Publicare de concurg „O ştire a biroului pitsei din Felgrad arunţă că guvernul sârb s’a declarat
se fac întinse pregătiri militare pentru o gata, pentru soluţionarea diferendului cu România, să accepte plebiscitul pe întreg
eventuală nevoe de arme în acest senz. Banatul. .
. » * Restaurantul gărei C. F. R. din Târ- Desigur că luăm act cu mulţumire de această propunere a guvernului dela Bel­
gul-Mureş cu începere de 15 Septemvrie
Resturile armatei ungare, după o 1919 se arendează pe timp de 5 (cinci) grad, care de altfel nu e altceva decât acceptarea aceleaşi propuneri făcute încă de
ştire din Praga, jefuesc la graniţa Slo­ ani, în care scop prin aceasta publicăm con­ multă vreme de către delegaţia României la Paris, spre diferenţă de punctul de ve­
vaciei. Ziarele ceho-slovace cer ca armata curs public. dere sârbesc, care atunci admitea plebiscitul numai pentru Torontal.
să înainteze în Ungaria pentru a se des­ Plebiscitul pe întreg Bănatul e de sigur o soluţie cu condiţie nea însă ca acest
păgubi de jafurile comise în Slovacia cu Recercam deci pe toţi aceia câri ar plebiscit să se facă sub auspiciile garanţiilor necesare miei asemenea operaţiuni
ocazia ofensivei bolşevicilor maghiari. dori a lua în arenda susnumitului restaurant Ceia ce însă este de constatat pentru momert, e că acceptarea plebiscitului peîntreg
ca ofertele lor timbrate confcrm legii, şi Banatul arată din jartea guvernului Serbiei deruta de a s e do o scluţie rermaiă di­
provăzute cu documentele necesare să le ferendului cu România în vederea bunelcr raporturi dintre cele două state vecine,
Cât de puţin ne cunosc unele cer­ prezinte cel mai târziu până la 1 Septem­ cari în afară depioblemna Torontalului, nu au nici un motiv altul de neînţelegeri
curi politice streine, amice, se vede dintr’o vrie a. c. ora 12 a. m. în plic sigilat şi viitoare.
informaţie a ziarului „L’Intransîgent“ care provăzut cu inscripţia „Ofert la arendarea
anunţă: „credem a şti că răspunsul ro­ restaurantului de gară din Targu-Mureş“ Bulgaria renunţă la Dobrogea
mânesc este ctmceput în termeni foarte la secţia generală (secretariatul) a Direc- L yon — Se ammiă că guvernul bulgar a făcut cunoscut că re*
curtenitori şi exclude ideia că România ţiunei regionale C. F. R. din Cluj. nunţă la toate ptretenţiunile sale asupra Bulgariei
ar avea intenţia sâ urmeze o politică se­
parată de a aliaţilor Oferentul este obligat a depune până
la terminul de 29 August î 919 la cassa
Este surprinzătoare partea din urmă
a notei ziarului francez. Cum le-o fi trăsnit Direcţiunei Regionale C F. R. din Ctuj
prin cap că România, care a stat ca un ca vaaiu suma de 2000 coroane. întrucât
soldat credincios al Aliaţilor Ia porţile bol­ aceasta sumă se va solvi în numerar, in­
şevismului, să facă politică separată; Ro­ terese nu se vor plăti. In ofert este a se
mânia care a mers până acolo în cât a aminti efeptuirea acestei depuneri, adeve­
respectat o linie demarcaţională, trasă pe rinţa depunerei însă nu este a se alătura.
hartă la Paris, cu toate crimele ungureşti; C. F. R. îşi rezervează dreptul de
România care intervine, în urma rugă- liberă alegere între oferenţi, independent Sosind trei vagoane ciocolată
mintei aliaţilor pe frontul ucraino-polon de suma oferiră.
şi este gata a lua parte la ori-ce acţiune Kohler, Cailler şi Giison ş ’a pus în vânzare en-gros
Toate ofertele ce se abat dela con-
militară care ar servi interesele civiliza­ diţiunile de mai sus sau sosite după ter­ Lei 46— 56 kg.
ţiei —- România aceasta dintr’odată să se minul fixat precum şi cele făcute pe cale
rupă de aliaţi. C o n su m u l A th e n e P a la c e
telegrafică cri la cari nu s’au depus vadiul
Nota ziarului ne indică uşurinţa cu prescris nu se vor lua în considerare. 1—5 Calea V ictoriei 108 Bucureşti.
cercuri politice şi, în acelaş timp, cât de Condiţiunile detailate referitoare la
uşor se pleacă urechile unor diplomaţi, cu arendarea acestui restaurant se pot vedea
anumite rudenii, la şoaptele veninoase ale în Secţia I. a Direcţiunei regionale C. F.
duşmanilor noştri şi de sigur şi ai alia­ R. din Cluj (edificiul Direcţiunei parter
ţilor. Nr. 21).
De alt-fel adevărul ese totdeauna la Cluj la 2 August 1919.
lumină şi ori cât de măsurat este tonul 1—2 Direcţiunea Regională C. F. R.
diplomatic al răspunsului consiliului su­
prem, totuşi se spune că „fără a reveni Kalusl Anlon
asupia unor anumite p'mcte care i-ar im­
pune rectificări, conferinţa ia cunoştiinţă
_ Concurs Constanţa, Str. General Manu 22
cu satisfacţie de declaraţia guvernului ro­ Pentru furnizarea imprimatelor ne­
mân.“ Adică pe înţelesul general: recu­ cesare în anul 1919—1920 instanţelor jude­ Vechiul şi cunoscutul magazin de manufactură şrg a -
noaştem dreptatea românilor dar nu pu­ cătoreşti de pe teritoriul administrat de
tem rectifica, fiind-că nu se cade pentru acest resort se deschide concurs cu oferte lanterie „ e n - g r o s “ posedă Stămburi, americi, Zefiruri, Şi~
prestigiul diplomaţiei noastre «— însă ne în scris. foane, Madepoloane, bumbaçe şi alte diferite articole de
bucurăm că sântem de acord şi în această Amatorii vor înainta ofertele lor de­
chestie, atât de turburată în Ungaria. manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabrice*
taliate cu modelele de hârtie şi după po­
Tout est hien, qui finit bien. sibilitate arătând un preţ, mijlociu după lor engleze, franceze şi italiene. 2 — 10
* 1000 coaie.
In chestiunea extrădării biletelor Fiind preţurile fluctuante este con­
de vânătoare, direcţiunea financiară din sult a se arăta preţul tnuncei (tipar etc.)
loc ne trimite spre publicare următorul şi câştigul dorit în procente după costul
aviz:
Se aduce la cunoştinţă că Consiliul
original al hârtiei. Aviz important Censurât de loan Brotea
Ofertele se primesc până 10 Sep­
Dirigent Resortul Finanţelor prin ord. temvrie 1919 Ia resortul de justiţie în Si­ Extras din ordonanţa N r 21. şi De vânzare la Timişul de jos un
Nr. 8356/919 Presid. a ordonat percepto- biu, strada Schewis Nr. 5. unde se dau şi 25. modificată a comandamentului teren cu 2600 met. patraţi, cu trei clădiri
ratelor de stat împărţirea biletelor de vâ­ desluşiri.
trupelor din Transilvania. Vor fi con­ şi se poate parţela* Pe acest loc se poate
nătoare pentru vânători.
Cei interesaţi să se presinte de urgenţă Sibiu, la 14. August 1919. sideraţi ca infractari: acei cari fără face şi fabrică, fiind corăspunzător. Ih-
la perceptoratul de stat Braşov cu cererile Dr. Aurel Lazar rea credinţă prin localuri publice , formaţ'i la Bert Peter strada Siti No. 48,
1—3 Şeful resortului de justiţie. sau la Iaucu Spuderea str. Sf. Nicolae
gări, trenuri, p& străzi etc, vor comu­ No.
în ordine, alăturând câte 2 fotografii. De­ 1/a._______ __________________ 3 - 3
oarece conform ordinului Cons. Dir. Res. nicat colporta , comenta în orice chip
Anunţ. Duminecă, în 24 August se ştiri fie adevărate fie imaginare sau
valabile, cari sunt provăzute cu fotografia va deschide „Căminul ofiţerilor şi soldaţi­
proprietarului fixată de perceptorate, po­ lor români“. Bulevardul Ferdinand Nr. 2.
sesorii vechilor bilete pe anul 1919 —1920, Pe lângă mâncare şi băuturi, ofiţerii vor
păreri relative la operaţiunile d eră s-
boiu, situaţia şi dislocarea trupelor,
Einzig şi Bădifoiu
sunt invitaţi a şi-le schimba cu bilete noi, afla şi dormitor. dispoziţiunile autorităţilor militare Casă do comercln şl de transport
deelarîndu-se vechile bilete de netfalabiie. Ghiţă Iordache sau orice chestiuni privitoare la ar­ Braşov, Tirgul cailor Nr. 4. Telefon 37.
m ata română. Aceasta infracţiune Export. — Import. — Expedlţlnne.
1—1 birtaş
Avis Consiliul orăşenesc anunţă că se va judeca şi condamna de pre- Mutări.—Comision.—Inmagazlnare
urloerul din cercul VI al oraşului Francisc S’a pierdut în tramvaiul care mer­ iori în prima şi ultima instanţă cu CF-10
Komprath nu mai are voie să-şi practice gea la Săcele în ziua de 11 August 1919 închisoare până la un an şi cu amendă
meseria şi că în locul lui a fost numit, la orele 10ya dimineaţa, după staţia Noa,
o mapă de piele roşie închisă, conţinând până la 2000 lei. Când faptele de
în mod provizor, urloerul cercului II. Gregor mai sus se vor fi săvârşit în scop
Robert Friges. acte judecătoreşti şi câte-ya ziare franceze.
* Cine o va fi găsit, este rugat a aduce de a spiona sau trada , se aplică pe­
numai actele la d-nul consilier M. Balş depsele prevăzute de legile penale
Carne cu preţ redus. Consiliul o- Waldkaffd, str. Ţintaşilor a 36, unde va în vigoare pe timp de răsboi.
răşenesc din Braşov anunţă că în măce­ primi o bună recompensă putând păstra
lăria din str. Hirscher, localul prăvăliei mapa.
Nr. 7, şl la abatorul orăşenesc din str.
3 —3
încercaţi şi veţi vedea
Fabricei, se vinde cu începere de mâine că DodiloI e cel mai bun mijloc contra
An u n i O ţ e t bun şi ieftin en-gros
Sâmbătă, carne de vacă cu preţuri reduse. j r x i l U l l l j * şi en-detail se capătă în durerii de măsele. Se capătă în fiecare
farmacie şl drogherie. 15—25
§tr. Spitalului 62 la B, Popper. 1~ 3
yiynp.fl« i! Muream wamgce » Cod»d. Biuov.