mul al 8 0 -le * Ha. 202.

Hani 2 5 H um lpul HIaaţi, 2 7 S e p te m v rie 1010

C u to t d is p re ţu l c e n tru p c p o r a ris to c ra ţii şi o lig a r h ii nici 2 4 d e o re n ’a r fi fo s t

întemeiaţii ia 1838 de Geerye Bariţiu, în s ta re să s u s ţin ă s in g u ri s ta tu l. (Is to ria T ra n s ilv a n ie i). S ă r iţ i« .

R e 0 a c ţ î a ş i A d m in i s t r a ţ ie i A b o n a m e n tu l:
Pe nu sa . . ..................................................... Lei 60
Braşov, Str. Prundului Nr. 15. A p a i é eeeza îrs. flecar© z l d.© IvtczrCu Pe Vj un . . ................................. .... .
Pe fft a n .................................................
„ 60
„ 15
Telefon 226. Pmtn* streinătatv îrtâoit
m w a d u m «vnuto-vKU« e n » ww*». gHgmmmgf ggggSgjgţ” p.'armrori*.' y ir

...Ȕ
Către opinia publică franceză *) S a sperăm că în cele din urmă
vor vedea ceea-ce neîncetat li s ’a pus
innainte, că prietenia poporului român
gj Numerie unor Mme de Maintenon,
Mme de Sevigne, Mme de La Fayette, de
Segur, de Stael, George Sand nu adaugă
■0 Â Opinia publică românească a Rasa latină şi-a recâştigat prin le este fo a rte necesară pentru o des- la gloria Franţei un lustru neperitor.? Nu
fost deosebit de plăcut atinsă de răsboiul de cinci ani, o situţie de voltare liberă în viitor. Fenuşea franceză femeile franceze au condus politica fărei
lor? „Cherchez la femme“ era replica
dovezile de simpatie rară, date de preponderanţă în Europa Darurile In acelaş tim p, la P aris slăbind Gloria ce înconjoară astăzi Franţa fiecărei lovituri de stat. Eroismul, iubirea
fetii noştri de sânge din Apus, Fran­ naturale ale spiritului latin sunt ina­ influenta Statelor-U nite, ei au văzut vntcricssă, pământul în cadrele căruia de patrie, cele mai frumoase calităţi ale
cezii. Ne simţim obligaţi să ne a- lienabile. Superioritatea civilizaţiei că nu p o t să se m ai sprijine pe in­ şi’a pregătit istoria lumei, focarul ale că­ poporului francez nu sunt întruchipate în
pţăm recunoştinţa noastră şi să latine, asigurată cu imense sacrificii, trigile unor anumite cercuri economice rui raze au încălzit o lume întreagă, ţara J ’eanne rî'Arc, fecioara din Orleans?
Stăruim asupra necesităţilor publice trebue.să o păstrăm, să fim geloşi interesate, cari căutau să profite pe despre care un renumit scriitor spunea Iar în războiul actual am văzut pe
că dacă ar pieri, ar fi ea şi când un femeia franceză desfăşurându-şi în întreaga
ale ceîor două state latine de a trăi de ea. Ori, România este izolată aici urma stabilirei principiilor noui ala lor sp'endocre calităţile sale. Prin abne­
soare ar apune, o parte din această glo­
fai perfectă armonie şi a-şi consolida şi se vede înconjurată de popoare politicei slaviste ce se inaugurase rie se revarsă şi asupra femeei franceze. gaţia spiritul de jertfă activitatea ce-a
raporturi trainice de pretinie, cum se străine. Misiunea grea civilizatorică a la P aris — despre care vom vorbi Femeia franceza... nenumărate carii desvoitat-o pe toate terenele pentru a
jivine între două naţiuni surori, României în Orient nu ne-o putem in num ărul de mâine.' s-au scris despre graţia, spirilul, fineţâ, alina ranele couzate de război ţârei sale,
i România trăieşte zile de grea imagina fără concursul marilor noştri senlimentele alese, devotamentul şi alte a dat dovadă de acelaş eroism, de aceiaşi
D upă toate sem nele,această re­ calităţi ale sale, cari o deosebesc de fe­ iubire de patrie, ca şî soldatul, care
^Cercare. Izolaţi cum suntem, în ră­ aliaţi. România ajutată, va putea să venire la realitate se datoieşle şi ener­ îşî expunea pieptul gloanţelor duş­
sărit, se pare că clei a Versailles nu fie Franţa Orientului, dela care să g icei citiiudini a României care ~— meile celorlalte ţâri. Tot ce a emanat
frumos şi măreţ d;n această ţară, păs­ mane.
se pot avea perspectivele clare asu­ poată profita popoarele vecine, cu in m om entul decisiv — apare unitară trează urmele tuşeului delicat al femeei Şi decă astăzi, Franţa victorioasă,
pra situaţiei dificile ale statului ro- instincte primitive de duşmănie. şi g ata pentru ap ărarea intereselor franceze. Unde găsim saloanele elegante, în a cărei glorie este cuprinsă şî gloria
ifiân întregit. Oricât de mult am Marile idealuri sociale sunt co­ sate n aţion ale, sprijinindu-se pe o în cari o Mme de Recanuer, Mme de noastră ne smulge din admiraţia şi recu-
*rea să intrăm .în starea de spiiit mune, căci România, ca şi Franţa, a rm a tă excelentă, disciplinată şi bravă. Lambeit şi altele, unind graţie cu spiritul r.oştim ţa ceri purtăm strigătul de „Vive
a celor ce fixează acum nouiie des­ va căuta sâ armonizeze totdeauna nobleţea cu delicatesa, grupează în jurul la France“ tot astfel, sufletuiui şî podoa­
Putem d ar f i optimişti. lor pe scriitori şi artişti, inspirându-i, bei acestei, ţări, femee franceze îi adu­
tine ale popoarelor, şi a afla moti­ interesele sale cu ale umanităţii în­ dându-le directivă, preparând fusiunea cem om?giu! „Gloire a la femme fran»
vele cari-i determină sâ ştirbească tregi. Este în folosul culturii uniare ideilor cu forma, a ştiinţei cu viaţa. caise.“
Suveranitatea noastră de stat, să se să se retuşeze articolele din clauzele
Stingă de principiul sacru al autode­ tratatului de pace, cari ne împiedecă
terminării, nu putem să ne dăm libera des voi ta re, ne reduce la o si­
Seama de această atitudine faţă tuaţie de va za rime.
de un popor, care a făcut toate sa­ Indrâsnim să ne adresăm din Reacfiune morală creştină v a z a
crificiile pentruca sa atingă idealul nou, Vouă, fraţi din Apus şi să Vă de Dr. A l. T ălâşescu Se ’ntorc de pe ogoare p răşitorii
naţional. rugăm a primi sentimentele noastre Admiterea ovreilor în familia cetăţe­ rul şi biserica, dela principiile de guver­ Cu chipurile ostenite,
Tratatul cu Austria consacră o de gratitudine pemru campania fa­ nească s a făcut trai întâiu în ţările ger­ nare ale Statului, de1?, principiile cari în­ Ş i ca uns cu sârige-i drumul
serie de nedreptăţi faţă de noi. 6 - vorabilă nouă şi a pleda şi pe viitor mane şi angîosaxone piotestanie. Lupta totdeauna trebuie sâ izvorască d<n doc­ De dogoarea serii,
pinia publică franceză însă, le-a ob­ pentru dreptul cauzei româneşti, care mare a catolicismului în contra protestan­ trinele morale creştineşti. îndată ce ne
servat şi a început o campanie de- este a tuturora. Cel mai vechili ziar tismului perc’ă ar fi avut ca motiv teme­ depărtăm dela aceste doctrine, uşor putem L arm a n slăvi pluteşte
rea că o extremă laicisare a doctrinelor ajunge pe o paniă periculoasă care con­
tată, susţinută contra lor apărând românesc, care do 80 de ani lucrează creştine va slăbi credinţa popoarelor, fă­ duce la materialism exagerat şi la — bol­ Ca un imn zbucnit din pieptul
uza dreaptă românească. A exer- în Ardeal pentru desăvârşita inde­ când prin aceasta relaxare loc dominaţi- şevism ul modern. Brazdelor stropite de sudoare.
tat o presiune remarcabilă asupra pendenţă a Românilor, G azeta T ran­ utiei elementelor prea materialiste, pe Polirica noastră economică cedată
nferinţei de pace, ale cărei efecte silvaniei se face interpretul nădejdilor cari se sprijineşte domiria ovreiască iri sppculatorilor ovrei, s u în mâna celor cu Luminiţe slabe p âlp âie ’n fereşte,
vedem, căci graţie aderenţei sale generale ale p porului nostru că nu­ lumea financiară. suflet ovreesc, esie pornită pe această Pumn ’ti caere albastre flu tu ră
nifeste s’a amânat de pe o zi pe mai dela voi, fraţi Francezi, ne poate Ţârde catolice au fest mai geloase pantă periculoasă şi dacă nu se vor lua Pe case şi se toarce
terminul de subscriere a tratatului veni salvarea. de drepturile lor politice decât să lo dea măsuri urgente de curmare a acestei imo­
aşa de uşor pe mâna ovreilor şi numai ’N f ir e lungi
Conferinţa a trimis delegat pen- Glasul vostru a trecut în toate revoluţi uni, în cari ei au jucat rolul de ralităţi neruşinate, deodată cu încetăţe-
nirea ovreilor, sau curând ?n urmă, va Paianjenind oglinda zării.
ca să se convingă de realitatea vremile peste hotare şi a regenerat instigatori, au puiuţ să le deie aceste fa­ zdruncina ţara din temelii, căci dacă brava
*tuaţiei. omenirnea întreagă prin frurnseţea voruri. Statele ortodoxe au fost cele mai noastră armată a putut si va putea opri Şi cu rân d adoarm e satul,
Noi nu merităm soarta umilitoa- principiilor de dreptate socială, de sgârcite în această privinţă şi dacă n’ar năvălirea bolşevismului de peste hotare, Liniştea îl strânge ’n braţe
fi fost presiuni diplomatice externe, cred
e ce ne-o rosteşte Conferinţa păcii, aceea aţi creat universitatea geniului că România, fără să fi făcut pogromuri nu va şti să oprească naşterea lui în in­ De hodină;
întreg trecutul poporului românesc vostru naţional. Nu se poate ca gla­ ca Rusia, nu ar fi încetăţenit evreii în teriorul ţării prin revoluiionarea bolnavă
a spiritelor devenite exagerat materialiste.
ci în răsărit ne serveşte din abun­ sul vostru generos să nu se audă şi massă pentru motivul foarte important, Şi-ap oi p â n ă ’n ziuă,
denţă argumente că Românii au ur­ sâ nu aibă efectul salutar. că elementul ovreesc nu vrea să se asi­ Cercul vicios în care ne învârtim e-
conomiceşte este el, ori nu este provocat Un lu ceafăr
mărit idealuri sociale demne de Zilnic citim pledoariile calde ale mileze fiindcă nu poate să se asimileze, Tine strajă.
decât trecând ia cieştinism. de influenţa Marei Finanţe Internaţionale
viaţa unui popor. Avem o istorie ziarelor franceze, ca tot atâtea or­ care, prin deprecierea Leului românesc, Const, Asiminei.
lină de nesfârşite fapte glorioase gane fidele ale opiniei publice fran­ Dogmele morale ale religiei lor şi face o presiune morală şi materială de
pentruca să ne eluptăm idependenţa ceze, trezind în sufletul poporului cele ale religiei creştine sunt prea deose­ şantage asupra noastră, pentru casă con­
bite una de alta, ca noaptea de ziuă, simţim îa un nou jug economic, la un nou brăţoşeze cu tcas.i căldura iubirei fertile
şi să formăm un stat naţional. român încrederea şi dând speranţa, peniru-ea eă se poată permite arimilareă
Sunt fără număr actele de gene­ certitudinea dreptăţii apropiate. Plini fără degenerarea religiei creştine. In Ru­ jug naţional strein şi la o dezastroasă ori­ principide moralei creştine. Biserica creş­
entare morală? tină trcbineîntronetâ iarăşi, nu ca pe o fiică
rozitate şi concilianţă faţă de popoarele do recunoştinţă strigăm: să trăiască sia ortodoxă drepturile ovreilor cbţinute
prin revoluţiune au provocat o distrugere Unde este reacţiiwea moiaiâ creş­ streină adoptivă, ci ca pe o soţie legitimă,
conlocuitoare. Greci, Bulgari şi Sârbi Franţa nemuritoare ! dacă nu chiar ca pe o adevărată mamă.
îu organismul moral al sta tulu5, care a tinească, unde este acel apostolat al doc­
s’au simţit în Ţara Românească toc­ trinelor religioase, c-re să propage în po­ Reb’gia creştină este tolerantă. Ea
ucis simţământul religios şi însuşi statul
mai ca în a doua patrie a lor şi nu rus care era edriicat pe acest simţimânt* por principiile idealiste, penfru-ca să nu nu poate persecuta pe mme, fie acela
Politica ex tern ă cază în cursa materialismului exagerat! chiar ovreu, dar nu poate da voie totuşi
vom găsi un singur indiciu de asu­ in Ungaria asimilarea ovreilor a provocat
prire a altora. In măreaţa adunare na­ însăşi prăbuşirea stat.,lui ungar. E paraiisată de o tăcere adâncă. Unde. ca fiii şi fic«-le ei să fie supuse altor
sunt părinţii şt mamele, cari să apere co­ principii de educaţiune şi de guvern decât
ţională dela Alba-Iul ia Românii din
osta Ungarie au declarat solemn că A iile sârbo-roMne trebuie
Se pretinde câ revoluţtunea rusească
atribuită îurâurrei politice a pile şH lor de a deveni, de mici, speculanţi acelea, pe cari le recunoaşte ea însăşi şi
Germaniei şi a Austriei. Este adevărat, acaparatori, pungaşi de stradă imitatori sunt puse in execut e de credincioşii ei.
|i vor respecta principiile umanitare După inform aţiunile ce avem dela ai cernere:ului imoral, introdus şi răspân­ Pentru acest scop instrucţiunea riu numai
decât că nu e mai puţin adevărat că,
şi vor permite fiecărei naţiuni conlo­ P a ris şi pe cari le publicăm în cita agenţii provocatori ai acelei revoiuţiuni dit de ovrei? ii caut şi nu-i gă esc ni~ că nu. trebuie separată de biserică, acolo
cuitoare libera desvoltare. Cu iustine- parte, se pare că o io ta lă schimbare an fost ovreii, cari sub masca de liberi căirî. Edueaţiunea morală creştinească este unde ea deja este legată, dar trebuie
său sănătos poporul român este s ’a produs în p o litica alia ţilo r f a ţ ă cugetători au câştigat în partea lor pe atât de slăbită, încât tinerimea foarte uşor apropiată şi acolo unde ea încă nu există,
ruşii siabi de înger. Marea fmaufă ger­ se infiltrează de orice imoralitate materia­ ci este numai sub scutul statului. Când
ncapabil de răzbunare, cu toatecă de Rom ânia. listă duiă modelul şcoalelor Marei Finanţe zicem biserică creştină, trebuie să avem
mpilările şi nedreptăţile de o mie Punctul de vedere a l Statelo i- mană,ca şi aceea a Antantei, este condusă Internationale. oarecare reserve faţă de bisericele pro-
de puterea spirituală evreiască, deci un
ani ale Ungurilor şi Saşilor ne-ar Unifp de a sprijini cu ori ce p re ţ pe acord ocult guvernează azi toate statele Totuşi mă întreb: e posibil oare ca tes ta a te- re for rna te care sunt excluse din
j îndreptăţit sări curăţim într’un mo- sârbi în diferendul B anatului, nu a mari, aservite Marei Finanţe şi acest acord doctrinele creştine să-şi fi vieţuit viaţa, rândul biserîcelor noastre naţionale, aceste
ent de pe pământul Ardealului care putui câştiga cercurile a lia ţilo r noştri ocult tinde spre cedarea outerei morale că viaţa de veci, feri: trea eternă promisă fiind numai cea ortodoxă şi cea greco-
de Chrisios'să-şi fi ajuns sfârşitul ei? E caiolică română.
fost totdeauna al nostru. şi un îndemn continuu, din potrivă, mondiale de stat în mâinile oligarhiei
posibil oare ca cîvilizaţiunea să fi ajuns Pentru ca să putem începe o luptă
1 Politica românească, internă şi a p o rn it către sâ rb i pentru o recon­ ovreeşti. Această cessiune de putere mo­ la marginea unui abis, în care sâ se pră- de apărare în contra subjugării eeonotnice
rală devine fapt îndeplinit treptat, treptat
externă, se va inspira şi în viitor din ciliere cu Românii. cu cât scade puterea morală a bisericei buşască fără speranţă omenirea ? Nu mai morale şi politice evreeşti, nu este sufi-
principiile sacre de libertate şi fră­ Putem spune că în chestia B ă ­ creştine, au nici un răsunet versurile de speranţă cent să rămânem pe terenul ideal.st al
ţietate şi va tinde ca viaţa socială să natului, România a făcut p a ş i hotă­ Greşala mare purcede dela Franţa, şi de viată de veci fericită ale Fiului O- propagandei prin presă, ea e.*.te bună nu­
o aşeze pe bazele de dreptate ale râto ri cari o aprepie de realizarea care deodată cu proclamarea frumoaseior mului? Au amuţit pentru totdeauna doc­ mai ca mijloc auxdiar, dar pentru ca sâ
principii democratice ale marei revoiu­ trinele morale altruiste creştine, pentru putem ajunge la un rezultat practic, este
emoeraţi ei sincere Vom ocroti drep­ aspîraţiuniîor ei naţionale. ca să le i? locul imnurile lui Trotcki, absolută nevoie să fortificăm partidul
turile minorităţilor, vom înlătura toate ţiuni, a dat o lovitură mortală moralei re­
La B elgrad se observă în acelaş ligioase. Abia acum, după o luptă demo­ Kuhn, Rothschild şi Rieichroder ? nostru Naţional Român cu mijloace de
bstacolele cari s’ar pune în calea a- timp un spirit conciliant în această cratică de un secol, recunoaşte şi Franţa Nu! Mirajul unui asemenea viitor este apărare contra unui dezastru naţional şi
licării repezi a reformelor moderne. chestiune. Ş i la P a ris delegaţii sâ rb i că democrata în mâna popoarelor cari fals, este o Fata morgana din o lume ire­ religios îndepărtat, partid care să cuprindă
Poporul românesc are afinităţile au schimbai atitudinea lor. n’an adâncit problemele morale religioase alizabilă, fiindcă în mod ştien ii fie, în mod pe toţi cetăţenii buni români, al căror
şi cari se lasă a fi conduse de principii religios este o absurditate. Omenirea n’a suflet vibrează pentru solidaritate morală
rasă cu poporul francez, are vioi- creştină în faţa pericolului moral, cu,care
D acă judecăm în în tregu l ei si­ morale artificiale, fără rădăcini în senti­ putut ajunge culmea existenţei sale,
ea de inteligenţă, are elasticita- pentru ca să se prăbuşească îa prăpastia ne ameninţă ovreii îa noi acasă. Este
tuaţia internaţională, putem vedea care ment şi în credinţă, alimentează tendin­
cerebrală, are toate calităţile ca­ imoralităţii pregătită cu atâta iscusinţă de timpul suprem când întreg neamul româ­
este mobilul acestei schim bări. Neîn­ ţele subversive ale oligarhiei semitice. nesc trebuie să fie sgudait de către o
ii predestinează ca în decurs de Vina mare este şi a preoţilor creş­ o eclipsă trecătoare a soarelui. Luna nu
ţelegerile recente între Halta şi J u g o ­ poate răni strălucirea şi căldura Soarelui, reacţiune moi ala creştină.
eva decenii să rivalizeze în insti • tini, cari n’au îuţeles îndeajuns că ei sin­
slavia au contribuit de sigur, în f a ­ decât sub infăţoşarea efemeră a vârcolacilor,
jiile civilizaţiei cu marile democra- guri nu pot monopoliza toate ştiinţele,
vorul nostru, la această schimbare. înăbuşind erupţiuniie ei vulcanice şi nu pentru-ea numai decât să pălească şi să
i apusene. se ascundă umilită din faţa maestoasă a Convocarea Relciasrathnini
De ce ar fi Românii opriţi în P oporul iugo-slav, prin repre­ pot resclva după şabloane învechite pro­
zentanţii lui, a văzut că nu poate blemele nouă de stat, iar ei, ca nişte mi­ soarelui etern, dătător de viată, de ener­ Viena. Consiliul de miniştri s’a ocupat
îtul acesta, stânjeniţi, depreciaţi niştri ai Iumei spirituale, nu au căderea gie şi preamărire divină. Ea nu poate fi cu convocarea Reichsratului care în prima
privaţi de drepturile imprescriptibile duce lupta diplom atică cu succes pe de a acumula, caşi ori-ce cămătar ordinar, stăpâna hunei, se-oasâ de viaţă, fiind-că şedinţă va recunoaşte independenţa şi su­
naţiunei* lor ? două fro n tu ri deodată şi dm preten- averi peste averi. Dar mai e vina şi a ea însăşi este numai — o staţie ! — veranitatea statelor noui existente din mo­
ţiunite lo r pare că' au renunţat la oamenilor laici de stat, pe cari i-a mode­ Pentru ca să evităm o catastrofă na­ narchia veche.
f.Publicăm aici apelul pe care ziarul nostru Pa cele mai puţin ju stificate chiar în lat greşit militarismul, căutând să-i înlă­ ţională şi morală creştină, este nevoie de
X opiniei publie© francez# în numărul în- ture, dacă nu poate subjuga cu toiul cle- o nouă organisaţiune de stat care să îm-
Franţei ochii lor p roprii. ■
 Ffctfisa 1 iASEfâ * RARSI LVAI VI KI 8r. 2 0 2 ~ i m

In misiune prin Rusia. (Innie-Sept. 1917) Note şi observaţiuni CHamri din pnbito

— însem nări p entru’ isto ricii! Corpului V oluntarilor Români —

— 26 Iunie 1919
Ofiţerii voluntari, cari ni sunt ata­
şaţi, ne traduc din ziarele ruseşti eveni­
mentele deis ordinea zilei. Reţin între
altele două întâmplări caracteristice pen­
tru situaţia hcotică actuală politică ru­
sească, ir-Iatate de z'arde ruseşti. Nu
sunt glume ci întâmplări avea. La o în­
trunire poporală din Petrograd vorbeşte
un membru al guvernului. Vorbeşte des­
pre casarea Ţarismului faimos şi pledează
cu însufleţire pentru introducerea republi­
ce! în Rusia premărînd idealul republican:
libertate, egalitate şl frăţietate. Publicul a-
pîaudează. Fscându-se linişte câţiva
membri ai adunării cer cuvântul şi roagă
pe orator să grijească, că „viitorul Ţar"
să fie un om de treabă. Tablou!
O altă întrunire. Vorbeşte un aderent
fervent al prim-n misirului Kerenski, prea­
mărind opera revoluţionară a acestui băr­
bat providenţial. Oratorul e aplaudat ş:
aclamat de întreaga adunare, ia cuvân­
tul un rnaxîmalist pledând cu înfocare
pentru ideile lui Lemn, tocmai contrarul
celor susţinute de oratorul anterior. Ter­
minând, acelaş public îl aplaudă zgomo­
tos. Se ui'că la tribună un ai treilea ora­
tor ca să dea uneîe lămuriri esprirnân-
du-şi între alteie şi nedumerirea cum de
acelaş public, care a aplaudat espunerile
aderentului lui Kerenski, a aclamat cu a-
ceiaşi însufleţire espunerile contrare ale
oratorului maximalisf. Publicul în loc să-şi
dea samă de această anomalie ciudată, iz­
bucneşte în aplauze furtunoase la adresa
celui al Ireilea orator. Cu aceste adunarea
ia sfârşit.
Rîdem, dar în acelaş timp ne întrebăm
îngrijoraţi: oare când va lua sfârşit această
lipsă de orientare şi judecată în massele
poporului rusesc?
Căiră amiazi sosim în gara Eletz.
Ortş de provincie, capitală de judeţ, cu
mult praf şi trotuar mizerabil Oraşul are
aproximativ170.C00 locuitori şi e un centru
cornercial-industriel, având numeroase fa­
brici. Ne prezentăm un ui colonel bine
hrăniţi şi îa aparenţă foarte afabil, coman­
dantul regimentului local, mai târziu unui
general, comandant de divizie. Suntem bine
primiţi, dar ni se spune, că încă n-au sosit
instrucţiile pentru a n-'se putea acorda drep­
tul de-a ne începe activitatea. Ne promit
la cererea noastră că în decursul zilei de
mâne vor cere telegrafic autorităţilor com­
petente instrucţiile, cari ne privesc, D-l
colonel ne invită să luăm prânzul, cât
timp vom sta în Eletz, la popota ofiţerilor
ruşi.
Sfârşind cu prezentările umblăm în
ruptul capului după cvartire. Cu mare greu
găsim într’un otel de-a doua mână odăi,
cari lasă mult de dorit. Pentru moment
suntem însă bun bucuroşi, că ne-am găsit
adăpost.
— 1 Iulie 1917.
Am avut câteva zile de repaus, ob­
ţinând deabia azi dreptul de-a ne începe
activitatea. In decursul zilelor trecute ani
vizitat lagărul de prizonieri fiind însoţiţi
de comandantul acestui lagăr. Prizonierii
români în număr de 23 erau separaţi de
ceilalţi prizonieri în urma unui ordin an­
terior al guvernului rus. l-am cercetat.
S’au bucurat mult, când ne-au văzut şi
le-am vorbit. Am găsit între ei şi câţiva
cunoscuţi. Majoritatea erau bolnavi sau
convalescenţi şi neapţi pentru lucru Din
cauza aceasta au şi fost reţinuţi în lagăr.
Le distribuim ziare româneşti şi cărţi,
de Victor Branisce
cari produc o mare bucurie, căci de mult
nu mai cetiseră ziare şi cărţi româneşti.
Le ? punem, că îndată ce vom obţinea
dreptul de-a înscrie voluntari, îi vom cer­
ceta din nou. Vestea desnre sosirea noas­
tră s’a lăţit cu iuţeala fulgerului printre
prizonierii români din oraş şi satele apro­
piate. Otelul nesfru devenise în câteva
zile loc de pelerinaj. Zilnic primim *rizi-
tc-île Ie r, dorind să ne vadă şi să le vorbim.
In curând re-am împdetinit şi cu
oraşul şi cu locuitorii săi, cari ne primesc
cu simpatie, dar şi cu multă curiozitate.
Pe unde trecem suntem urmăriţi de cete
de „tovarăşi“ şi cocii, cari, când ne oorim,
fac cerc în jurul nostru. Uni? ne ţin de
austrieci, aiţii de nemţi, j?r alţii de fran­
cezi, englezi, americani <t:. Dea bei după
ce au început să se concentreze volun­
tarii aici, am devenit ci:”<5seuţ>. Facem
cunoştinţă şi cu numeroşi ofiţeri ruşi. Seară
de seară avem întâlnire într’una din gră­
dinile oraşului, în care concentrează o or­
hestră şi se dau reprezentaţluni de cbino-
molograf, intrarea de persoană 50 bani.
Asistăm şi la o serbare în grădină, dată
într’uu scop de binefacere, in program
între alteh: Marseleza, soli de vioară şi
voce, conferenţa unoi doamne despre bu­
nurile dobândite prin revoluţie etc. înţe­
legem mai puţin, unii mai deloc, dar aplau­
dăm.
Prânzul îl luăm zihric Ia popotă. Me­
nind: supă cu varză, aşanumitul „şeii“,
sau borş, după care urmează o friptură
de oaie sau vită cu câte-un castravete
verde nemurat. Mâncare simplă şi eîtină.
Adeseori ne întreţine la masă comandan­
tul regimentului. E pururea zimbitor. A
fost rănit în Cai păţi. Conversaţia decurge
între el şi cei doi ofiţeri voluntari ai noş­
tri, cari vorbesc bine limba rusească, în-
vâţândii-o în prinsoare. A s:uităm şi noi
dar de înţeles şi vorbit mai ba. Cu greu
se hpeşte de noi idiomul rusesc. In tine
n-avem încătrău. Ne mângăem că poate
cu vremea ne vom însuşi şi noi aceas­
tă «limbă.
Câteva ştiri îmbucurătoare ne-au so­
sit de pe frontul rusesc. Telegrama ofi­
cială din 27 Iunie anunţă capturarea a
11000 ausîrc-germani în direcţia Tarnopol.
Telegrama oficială din 23 iunie anunţă o-
cuparea Haliciudui de cătră Ruşi luându-
se 10,000 prizonieri şi 230 tunuri. Mare
bucurie !
Azi sosind ordinul cu perrrisia do-a
înrola voluntari, ordin care s’a telegrafist
imediat tuturor piăşilor, pentru a se co­
munica la sate, ne transportăm în lagăr
înrolând primii voluntari, între cari un
plutonier major, un plutonier, am bl din
reg. 50 Alba-iul a. Voluntarii sunt îndată
scoşi din lagăr şi plasaţi întro vastă ba­
racă, menită ca loc de concentrare pentru
voluntarii români din acest ţinut. Ei pri­
mesc îndată în contul statului român a-
ceiaşi întreţinere ca şi soldaţii ruşi, fiind
cu toiul liberi. Din clipa semnării angaja­
mentului de voluntari ei nu mai sunt pri­
zonieri ci soldaţi români. Pe lângă baraca
românească sunt instalate bucătăria vo­
luntarilor şi magaz nele pentru echipa­
mentele româneşti, cari 1 ne vor sosi în
curând. (Va urma)
Tratative!© iiato-fngc-siave tRtrg-
rspiQ
Tratativele înhe imperiali şi Trumbici
au fos* întrerupte. Imperiali a plecat !a Roma;
Trumbici a răiras în Paris.
MigM—Tf Tn w—uni i m « w i w ■^ x r rs r z x s ry y .
E v reii
Popor neastâmpărat şi veşnic rătă­
citor, el Aşi poartă entitatea şi ambiţiile
cu înfrgurare care creşte în raport direct
cu rez'sienţa întâmpinată la graniţele di­
feritelor alcătuiri sociale.
As'stăm astfel la un proces curios,
cure se desbate de veacuri în mod uni­
form şi d'scret, ea o tactică*.. Deplasările
lui sunt condiţionate de afacerile în per­
spectivă şi arare ori de condiţiunile de
trai Acestea cad totdeauna pe planul al
doilea-
Nimic nu-1 leagă de pământ, pen-
trucă nu 1 iubeşte si nj-1 munceşte. Exce­
lează însă în aita de a lucra pe om, —
teren mai puţin arid... Risipit pe toată
suprafaţa pământului, el ştie să facă din
acest grav inconvenient, un avantaj. Idea­
lul sau e universal şi sprijinit cu îndrăs-
neală pe prosb'a omenească. Rămâne to­
tuşi cel mai naţionalist dintre popoare, de
un naţionalism specific, care se ascunde
sub denumirea concretă de „internaţio­
nalism“.
Acest popor lipsit de geniu creator,
posedă în cel mai înalt grad ge­
niul răului. Msrx e marele iui teoretician,
care a schiţat planul unui stat... comunist
eşit din ruinele unei civilizaţii cîe veacuri,.
la care evreul n’a contribuit cu nimic.
Lenin, Trozki şi Kun, sunt celebri­
tăţi eşite din sânul aceluiaş popor, răs-
vrătit astăzi contra acelora cari prin exis­
tenţa lor il împiedică să ducă o viaţă na­
ţională, în hotarele lui... naturale.
Totuşi nici el n’a putat scăpa de
comun, aşa că are ca orice popor, trădă­
torul său. E publicistul R.dnaeh, primul
evreu care a îndrăsnit să atace chestiu­
nea origine! actualului popor evreesc, sin­
gurul care a reuşit să fie sincer, un erou
unicul erou al evreilor moderni, lată de ce
un congres al evreilor fiancezi este şi va
fi o imposibilitate morală. Cuvintele lui
Rainach lovesc ca o fatalitate în fanatis­
mul religios şi politic al evreilor de pre­
tutindeni :
„Nu (mai) există un popor evreu, ci
o religiune mozaică. Evreul spaniei este
de origină celtică, iar cel de dialect ger-
msno-iudlseb, de origină tatarâ*.
Un popor se consideră ca dispărut,
din mai multe consideraţii, printre cari
cea mai importantă e pierderea Iimbei.
Poporul evreu împlineşte aceste consi­
deraţii.
— Dar religia? — veţi obiecta.
Religia nu e patrimoniul exclusiv al
nimănui, de vreme ce ea se poate adopt«*
şi faptul că cea mozaică s’a propagat şi
menţinut, dovedeşte că ea e superioară,
sau egală altora şi nimic mai mult.
Acesta fiind adevărul, ideea creerei
unui stat evraesc în Palestina ne pare cel
puţin comică, de^i în definitiv suntem par­
tizanii acestei idei.
N. Ştefănescu.
Wiîsoffl ş! chestia Flame
Lijon. După o telegramă din Roma
răspunsul lui Wilson în chestia Fiume a
sosit la Roma. Wilson ar fi inzistând a-
supra primei sale propuueri de a se res­
pecta caracterul italian al oraşului Fiume,
fără să se anexeze oraşul Italiei. Fiume va
deveni centrul unui stat tampon.
După 15 ani Wilson ar consimţi de
asemenea să se facă ameliorări în favorul
Italiei, cuprinzând şi districtul Alconiei.
D’Annunzio a adresat un apei către
poporul francez, în care declară că e gata
să apere Fiume până la capăt.
u ■ —■■in— —'I M J .J — J U — —
Amânarea alegerilor
— Scrisoare din Sucnreşti —
B ucureşti 27 Se'h tem vie. — In Bucu­
reşti se svârcoleşte toată lumea din pri­
cina alegerilor, cari s’au tot amânat m»-
reu şi este vorba să se amâne din nou,
Veştile, cari ne vin din toafe unghiurile
vechiului regat, arată aceeaşi svârcolire
pretutindeni. Gazetele partidelor de opt-
z:ţ'e au spus o vreme că „Brătianu amână
alegerile, ca să-şi poată asigura isbânda
pentru partidul liberal*. Aceleaşi gazete
spuu acum, că „Brătianu şi-a asigurat is­
bânda“, dar că alegerile trebue iarăşi amâ­
nate, ca ră şi pregătească şi „partidele de
opoziţie“ izbânda lor.
En nu ştiu ce fel de isbândă şi-a
asigurat d. Brătianu, nici ce fel de isbândă
vor să-şi pregătească „partidele de opo­
ziţie". Eu ştiu bine că în vechiul regat
majoritatea voturilor o are ţărănimea, care
este zdrenţeroasS, aproape goală, şi des­
culţă, şi care trăeşte în nişte bordeie tică­
loase, unde un bun gospodar nu şi-ar adă­
posti nici vitele. Adică mult mai multă
milă are un bun gospodar de vitele lui,
decum au avut milă siăpânitorii dia Ro­
mân'a de ţăranii lor.
Şi acum, ci că s’au amânat şi că m*i
trebue să se amâne alegerile, fiindcă ace­
iaşi stăpânitori aprigi trebue să-si asigure
isbânda lor.
Trebue?..
Mă rog, cine spune, că trebue »egr«-
şit, ca şi când ar fi legea dela Dumnezeu
ca îm alegeri să izbândească tot stăpâni-
torii de până azi?...
Asta o spun ori gazetele d-lui Bră­
tianu, ori gazetele d lui Take Iovescu,
adică ori unii, ori alţii d:n fontii stăpâni­
te rl,
Şi se zice că spusele aceslor gazete
însemnează situaţia politică internă.
Altădată, da.
Altădată, când ţărănimea nici n’avea
drept la cuvânt, nici, dacă ar fi avut, n’ar
fi ştiut ce să spună, era aşa.
Astăzi însă, când voinţa naţională o
reprezinfă voturile ţărăneşti, şi âad nimeni
dintre politici anii români nu reprezintă
aceste voturi, este o prea copilăroasă uşu­
rinţă a se judeca starea de lucruri din lă-
untrul vechiului regat după ce spun gaze­
tele d-Iui Brătianu, ori cele ale d-Iui Take
Ionescu, ori cele ale d-lui Marghiloman.
Dacă ţăranii ar avea o gazetă a lor
şi ar şti să scrie, s’ar vedea că „situaţia
politică“ dela noi e, vorba ăluia, „cam al­
bastră“...
Şi socotesc că a sosit timpul, ca
acest lucru să fie cunoscut de toată lumea
Că adică, altfel gândesc Ia noi stă-
pânitorii de fapt, fie dela guvern, fie din
din opoziţie, şi altfel milioanele de stăpâ­
niţi, a cărer majoritate de voturi va fi
mâine hotărâtoare.
Dreapta judecată a mulţimei este în
chip hotărât v împotriva foştilor stăpâ­
nitori, şi lucrul se va vedea la ale­
geri, iar pen tru -ce. . . se va vedea în pri­
mele adunări ale Parlamentului.
In Bucureşti şi în teate oraşele din
vechiul regat nu este un singur om cu
mintea L.treagă, care iă nu ştie şi să nu
îşi dea bine seama de starea de lucruri
adevărate, "aşa cum este şi cum v’am
scos-o la lumină aci.
Nu este om cuminte, care să nu
vadă în rezultatul alegerilor o năruire a
piedestalului de inconştientă pe care s’a
ridicat până acum clădirea Puterei.
Şi tocmai de aceea, în straturile largi
ale poporului nestru, se pune înaltă nă­
dejde că feciorii de ţărani din Transilvania
cari au ajuns oameni învăţ°ţi, vor pune
frână din vieme şi la noi.,
E greu...
Noi, «nai bine ca orieine, ştim ca ce
greutăţi vor avea de luptat fruntaşii Tran-
S'Ivaniei.
Dar ochii noştri şi gândul nostru tot
acclo peste munţii se îndreaptă.
După cum sângele nostru nu î-am
cruţat, ca să scăpăm pe ţăranii neştri de
stăpânirea ungureasca, tot aşa nici voi să
nu cruţaţi nimic pentru a scăpa ţărănimea
noastră . multiseculară de stăpânirea fa­
nariotă.
Strigătul lui Andrei Mureşeanu ne-a
deşteptat pe noi. Fie ca şi slabul meu stri­
găt de azi, să vă îatărească şi să vă dea
putinţă de a ajunge acolo unde destinele
neamului vâ chiamă.
P etr e Ş ch io p u l
3?. S. Dacă este vorba fă se amâne
alegerile, să o cerem cu toţii, dar sâ cer«m
să se amâne până ce se vor întoarce
acasă toţi scldaţii de pe froat, în frunte
cu ofiţerii lor. No s® pot face alegeri ex-
cluzându-s® dela vot cei mai vredmiei fii
ai neamului.
P. S.
Telegrame şi ştiri
Ş tiri din Budapesta
— Adm inistraţie interaliată. —
Măsuri îm potriva agitatorilor
duşm ani Rom âniei M ari. —-
Budapesta. Prefectura poliţiei; Poliţia
şi jandarmeria au trecut sub controlul an­
tantei. La prefectură funcţionează an ame­
rican, un englaz, un francez, un italian şi
un român expeit. S’a deschis anchetă se­
veră contra evreilor vinovaţi de bolşevism.
Ei vor fi aspru pedepsiţi şi apoi expu'zaţi
din Budapesta.'
Generalul Gordon a eonferit eri despre
criza şi situaţia politic^. Friediich a con­
vocat consiliul care a hotărât desfiinţarea
secţiei de propagandă şi expulzarea evreilor
şi magh arilor ardeleni cari au venit cu
paşapoarte române spre a agita contra Ro­
mânilor şi Româiiei mari.
Gherile Eomâaiei se ian !n saieă
„Le Journal* anunţă din anturajul
comsiliului suprem că a it 71 din tratat
eu Austria, impus României, va fi modificat.
Lordul Curzon recunoaşte impractibilitatia
acestui articol.
Formarea nnul b o b guvern In
Uagaria
Un radio din Budapesta anunţă eă
se pregăteşt® acolo o nouă formaţi® mi­
nisterială sub presjdenţia lui Aadrâssy
cu Perenyi, sprijiniţi fiind de magnaţi.
*
Partidul democrat maghiar in­
dependent a ţinut la Sibiu o cons­
fătuire în chestia ţinutei partidului
în noul stat român. Mai mulţi ma­
ghiari au declarat că politica lor
merge a lă tu rea cu a ceea a C onsiliu­
lui d in g e n t. La consfătuire au luat
parte şi aristocraţii maghiari din Ar­
deal. (Ag. Dacia).

FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI sedentarul, e cultivatorul; e civilizatorul. să salveze imperiul. Atuncea un evreu din s’ar estinde asupra Persiei şi Afganista­ Ucraiaienii şi tratatul din Bucureşti cu
Turanul, sunt stepele Asiei centrale şi Salonic scrise sub pseudonimul Tekine A>p nului; prin Turchestan ar influinţa asupra Românii revelă foarte clar intenţiunil®
nordice, este rasa urano-altaică, este noma­ o carte întitulată: 'm icu l şi idealul panturc, Asiei centrale şi Indiilor. Turcii ştiu că Germaniei, ei voiau să organizoze o cale
Lichidarea imperiului dul, păstorul şi războinicul, este distrugă­
torul iran-ul cont a Turan-ului, aceasta
care este ca o biblie a politicei pantura-
nice, îa care comitetul „Uniune şi progres“
acesta a fost drumul pe care marele vizir
Baber s’a scoborât în secolul al XVl-lea
terestră şi maritimă plecând dela Odessa
la Constanţă pentru a ajunge Ia Batum,
otoman este istoria eternă a acestor ţinuturi. No­
madul, vara aspiră să părăsească şesurile
voia să angajeze Turcia pentru serviciul
regelui Prusiei.
în valea Indului şi a supus peninsula di­
nastiei sale.
de unde se va resfira pe de-o parte la
Baku cu ajutorul Tătarilor, iar prin marca
de H end P in on sale arse pentru a conduce trupele sale Astfel perspectivele politicei pantu- Caspică, spre Turckestan şi marii® sal®
să pască iarba proaspătă a văilor fnalte ; Panturanismul înainte de toate este ranice erau vaste. Nu este nevoe să mal oraşe istorice: Khiva, Boukhara, Samar-
IV. dacă guvernul este fără energie şi jandar­ o politică de războiu. Intre diferitele po­ spunem, că această sferă de intrigi şi kand, de altă parte, prin Tauris şi Te­
Imperiul otoman a dispărut ca mare mul fără vigilenţă, el se urcă pe* platou, poare Turanice, a căror stare socială şi de propagandă era inspirată şi organizată heran spre Persia, Afganistan şi India,
putere politică. A trecut, din secolul al se instalează aci şi devine stăpânul, aceasta politică n’.a variat din timpurile vechi, nu la Berlin. Ideea pan turcă găsise asemenea unde 66 milioane musulmani sunt supuşi
XV-lea până îotr’al XX-lea. peste Europa, este istoria triburilor turceşti. In Tur3n, există nici un sentiment de unitate, nici adepţi şi printre Unguri, ca contele Paul sau protejaţi englezi.
şi Asia, fără a le aduce nici o binefacere, rm s’a produs nici când ceva mare, nici o comunitate de cultură, nici o legătură, Teleki, preşedintele societăţii geografice la Panturanismul astfel eonceput, în­
nici un progres; a fost o putere răufăcă­ mişcare religioasă sau filosofică, mei artă, afară de Islam. Germanii şi Turcii însă Budapesta. Acesta îşi propuse de-a deş­ trecu mijloacele de acţiune ale Turcilor,
toare şi sterilă. Acest războiu, în care nici literatură, nici ştiinţă, nici industria, aveau nevoe să provoace oare care agi­ tepta în maghiari mândria descendenţei nu erau decât un instrument al politicei
Tinerii-Turci s’au angajat nebuneşte, s’a nici comerţ, ci în anumite epoca ale isto­ taţie printre Musulmanii din Rusia, pentru lor turceşti şi gustul unei apropieri poli­ germane războinice. Deferitele popoare d®
prelungit şi făcut mai costisitor prin inter­ riei saie, războiul, cu*erirea şi destrucţiunea. a pregăti trupelor otomane drumul în tice şi comerciale îefre diversele ramuri rasă turcă trebuiau să devină astfel nişte
venţia lor; Rusia a fost despărţită prin Transcaucazia; se formară societăţi, cari, ale familiei turanice. Suprimarea Arme­ stâlpi ai pedului uriaşi, care să lege Eu-~
Panturanismul este o politică, care cu fondurile casselor ouakouf (foDduri
ei de Aliaţi şi aruncată in abisul de catas­ tinde să apropie fragmentele rătăcite ale nilor forma natural un articol al pro­ ropa centrală germană cu As;a centrală şi
trofe, în care ar îi putut să ne atragă şi familiei turco mongole, risipite, dela gra­ pioase) începură să propage un iredentism gramului panturanic, pentrucă această China, astfel se va stabili suprimaţia co­
pe roi şi de unde n’a ieşit încă. Capaci­ niţele Ungariei şi Bulgariei până la acelea turc. Tinerii-Turci, cari suferiseră din rasă tenace şi prolifică kse interpune în merţului german şi se va nimici influinţa
tatea de-a strica a Turcilor, deveniţi instru­ ale Chinei. Imaginaţia desordonatâ a unui cauza iredentismului slav şl grec, căutară calea Turcilor din Anatolia şi din Caucaz dominaiîunei britanice.
mentele Germanilor, a fost foarte puter­ Talaat, ambiţia neînfrânată a unui Enver să utiliseze contra duşmanilor lor această şi Azerbaidjan.
nică. Distrugerea elementelor creştine ale sau Djemal a visat, să reia, plecând dela puternică armă de discordie. Pecând în In realitate, sub forma de pantura-
Imperiului lor, supunerea, şi asimilarea Constantinopole, opera de cucerire şi de imperiul otoman, nu sunt decât aproxima­ De importanţă eşte să remarcăm, că nism se ascundea pangermanismul, al
elementelor musulmane şi ne-turce, n’a unificare a unui Tchînguiz — Khan şi tiv opt milioane Turci, în imperiul rus, panturanismul şi panislamismul nu sunt cărui dominaţiune si triumf trebuia asi­
fost pentru ambiţia lor deslănţuită, decât Timur.* . dela marea Japonă până la marea baltică sinonime, cele două politici, geograficeşte, gurat.
un pas. sunt aproape 16 milioane Turco-Mongoli; nu se aseamănă, pentru-că Arabii nu sunt Tinerii-Turci, în mândria Ier naivă,
După revoluţia din 1908 Tinerii-Turci dealtcum aceştia sunt di vidaţi In grupuri Turanieni; panslamismul are înainte de străluciau de bucurie, se vedeau reveniţi
Imperiul turc reconstituit, întărit prin toate o bază religioasă, au este altceva la zilei* lui 'Soliman cel Mare. „Marea
exterminarea elementelor sale heterogene, zim, imaginarăunor
sub influinţa sectari ca doctorul Na- fără legături unii cu alţii şi vorbesc mai
să dea ca bază statului o- multe limbi; unitatea lor nu este decât o decât sentimentul de comunitate religioasă neagtă este o mare musulmană şi oto­
trebuia să devină centrul unei grupări ficţiune; mai multe triburi dealtcum, nu intre musulmanii diferitelor ţari. Când mană“ scria ziarul Ikdam din 23 Marti®
noui de state musulmane, al unei vaste toman naţionalismul turc; planul lor pre­
tindea suprimarea celorlalte naţionalităţi. sunt turceşti ci Fini. Panturanismul de Sultanul, la porunca Germanilor, pro­ 1918. Se lăudau că se vor mări cu aju­
federaţiuni „panturanice“ care s-ar fi Un anumit Ziya bey, din Diarbekir, con­ clamă războiul stânt, cuvântul său nu
estins dela malurile Dunării până la ste­ altcum nu viza numai asupra Rusiei. In­ torul Germanilor, a căror indolentă o su­
stitui în 1909, la Salonic, o societate care vaziile şi migraţiunile turceşti au lăsat pe avu decât un foarte slab răsunet în Is­ portau pentru că aveau nevoe de ei, d®
pele Asiei centrale şi dela ţărmurii Nilu­ lamul ne-turc. Arabii, cu ajutorul Antantei,
lui până la aceia ai râului Ganges. îşi propuse ca scop, să expulzeze din platourile îranice, eu deosebire în Nord- care se lăudau însă, că se vor scutura
limba turcă cuvintele arabe sau persane, Estul Persiei, numeroase ramuri, cari, în şi-au revendicat independenţa şi au de- îa timpul potrivit.
Trebue să dăm aci unele explica- cari singure îi dau niaabrul de limbă li­ cea mai mare parte vorbesc în_ dialect negat dreptul Sultanului la califat, i-au Trebuiau să ştie însă, deoarece o
ţiuni, căci acesta este unul din aspectele terară, şi să „turcizeze“ chiar şi religia, turcesc, dar scriu cu caractere persane; opus pe marele cherif din Mecca, des- spusese Bismark, că cel ce voieşte să ci­
mai puţin cunoscute ale războiului, de care rugăciunile şi cărţile sfinte. Fanaticii voiau confesiunea lor chită nuîi a propie de turcii cendent al profetului, pe care Antanta neze cu dracu\ trebui să se prevadă cu
nu se va spune niciodată îndeajuns, că a să ştiargă chiar şi inscripţiile arabe de otomani. Tinerii-Turcii şi Germanii vizau la recunoscut de rege peste Hedjai. o lingură lungă.
fost o transform are totală a pământului pe moschee. Se expulzară cuvintele, în cu deosebire Azerbaidjan (adecă regiunea După revoluţia bolşevistă şi ruina (Va urma'.
locuit. aşteptarea expulzărei sau ucidere! oame­ latului Ourmiak, cu capitala Fauri*) «are puterii militare a Rusiei, coacepţiile hime­
Geqgraficeşte şi istoriceşte, Turanul nilor. Războiul din 1912 întări pe Tiuerii- deschide între văile Transcauceziei şi pla­ rice ale paaturanismului părură a se re­
se opune Iran-ului. Iranul este platoul Turci în convingerea, că numaN) politică toul persan, marea cale istorică a invasii- aliza. Marea neagră deveni un lac turco-
Persiei, e6te rasa indo-europeană, este de centralizare şi de „turcisare“ ar putea lor şi a comerţului. Pe aci, influinţa turcă german. Tratatul din Brest-Litovsk eu
 Nr. 202—1919
Politica internă
Noul guvern
- Ridicarea stărei de asediu şi
i censurei pentru vechiul regat.
- Măsurile excepţionale, rămân
tavigoare pentrn terito riile ali­
pite României.
Ir Criza de guvern a căpătat o so-
uţiune pe care ziarele din Bucureşti
i’au prevăzut-o, după ce tratativele
ntre partidele politice — cu tot aju­
nul dat de către reprezentanţii ţi-
siutarilor alipite — n’au dus la nici
rezultat.
I guvern Manolescu-Rămniceanu
•a putut fi constituit
Trebue să remarcăm că, în faţa
ituaţiunei politice interne, partidele
Mitice s’au arătat intransigente, ridi-
Nl unui după altul greutăţi în ca-
ea unei înţelegeri. La început nu
■au învoit d-nii Take lonescu şi ge-
letol Averescu, la urmă partidul li-
«ral,
Astfel toate încercările formărei
Ni guvern de concentrare polit;că
^reprezentanţi din toate partidele
Nhce, au eşuat.
* tăzi dovedeşte că noi am fost şi până a-
In vremea când în ţară, criza
)reocupa toate cercurile — s’a creiat
streinătate o nouă situaţiune Ro-
Niei.
Cercurile Conferinţei dela Paris
? văzut imposibilitatea primirei con-
Jfunilor tratatului cu Austria şi de
j||ten dinţa, din ce în ce mai pro­
stată, pentru schimbarea atitudinei
[mior.
m Se vorbeşte de schimbări însem­
ne în guvernul englez — cu înlo-
^iîea lordului Balfour — care ar
«nce o nouă direcţie favorabilă Ro-
pjiei, în politica Angliei.
De altfel lord Curzon declară
j articolul 7 nu poate fi impus Ro­
b iei fiind inacceptabil.
| Faţă de această nouă situaţie,
de guvern trebuia să fie solu-
tion»tâ astfel ca să dea deplină neu-
jfali/flte tn vremea alegerilor şi să
0 prezinte în faţa streinătăţei com-
4 , solidari.
t S’a ales atunci soîuţiunea gu-
eţ^lui de generali, adică forma­
r e a care ar reprezintă totalitatea po-
OiiiJui român — cu miniştri eşiţi
jjiutre generalii cari au comandat
minata la victorie.
M. S. Regele a însărcinat Vineri
i pe d-1 general Văitoianu cu
ijmarea guvernului. Noul guvern a
îepus Sâmbătă jurământul, lată for-
naţiunea lui :
General Văitoianu Arthur, preşe­
dinte al consiliului şi ministru de interne.
Dl Mişu, ministrul României la Lon­
dra şi delegat la conferinţa de pace, mi-
gjstru de externe.
General 1. Popovicî, comandantul
gupelor din Basarabia, ministru de do-
Wnii.
I General I Popesciz, ministru de in-
fcstrie şi comerţ.
General St. M ihail, ministru al lucră-
lilor publice.
General Lupeseu, ministru al cul­
telor şi instrucţiei publice.
Dl Mîclescn, consilier la înalta curte
de Casaţie, ministru de justiţie,
jg General Răşcanu, ministru de
râzboiu.
fcs Dnii: Al. Vaîda Voevod, Ştefan Pop
C, VasRe Goldiş, Nistor, Incuîeţ, $i Ou-
taresnu reprezentanţi ai Ardealului, Bu-
cevinei şi Basarabiei, miniştri fără porto­
foliu.
p i La ministerul de finanţe nu s’a nu­
mit un titular, interimatul îl ţine dl minis-
tmde industre şi comerţ.
In con siliu d e m in iştrii fin u l
Oteară s ’a h o t ă r â t r i d i c a r e a s t ă r e i
fy a s e d i u s i d e s f i i n ţ a r e a c e n s u r e i
iar n u m a i p e n t r u v e c h i u l r e g a t .
i| I n n o i l e ţ i n u t u r i a l i p i t e r e c h i u -
k tregof, s - a r e a d e a s e d i u ş i c e n z u r a
b t n e n ţ h i i n u r m a c e r e r i i 'r e p r e z e n -
toiţ a o r a r d e l e n i , b a s a r a b e n i ş i Ou-
to vi n en i.
Bfc Î n t r u n i r i l e v o r f i l i b e r e i a r Z i -
vor avea drept să scrie ori-ce
ila re i d e a t a c u r i î n d r e p t a t e c a d r a
f t o o a n e 1, a r m a t e i ş i a f o r m e i a c t a l o
mjj/Uverti.
* era şi până acuma, dar nu trăia, căci îi a sufletului românesc.
W.-Tot în consiliul de miniştri de
MN s a hotărât am ânarea alegerilor
o lună.
ift Prim a z i de alegere va f i la 5
"oem vrie.
Mâine va a p a re un d e c r e ţ - le g e
M onitoriul o fic ia l“ c a r e va ş ta -
con diţiu n ile în ca r e s$ vo r e f e c -
tlegerile.
GAZETA TRANSILVANIE! Pagina jj.
îl ©organizarea asociaţia? ri i
pentru literatura şi cultura poporului român in ţinutul jud.
Trei scaune
Ieri Duminecă a avut loc în Sf. Ghe' r~ destul de numărul frumos. în os re v’aţi
Importanţa şi prestigiul Eemlmsl în creştere
ghe o mare adunare la care au participat prezentat la această măreaţă adunare şi Din sursă dip’omatkă primim o in­ astăzi trece de-o armată model ca disci­
locuitori din întreg judeţul. Oraşul de cu lumea va fi cu atât mai surprinsă cu cât formaţie impoilan ă : Chestia românească, plină şi vigu:ezitate, a secundat în mod
dimineaţă era pavoazat cu drapele şî în nu se aştepta la o atât de strălucită pur­ care a devenit o chestie mondială, este în însemnat acţiunea diplomatică a delegaţi­
piaţa mare din faţa Prefecturei, era ridicat tare din ’partea Dvoastră. Toată lumea va ajun să se deslege în mod satisfăcător în lor români ia Paris. Diplomaţia streină îşi
un mic altar frumos aranjat cu flori şi şti de aci înainte că vreţi să vă afirmaţi ca ce priveşte preîenţiunile României. Sfor­ dă perfect samă de acest rol important
drapele. Români. Şi faptul acesta’ va fi un puternic ţările depuse de delegaţii români acţiunea în prezent ca şi pentru viitor şi în conse*
La orele 97a s’a început serviciul sprijin pentru activitatea din viitor. Ne în­ desfăşurată de armata română pentru pa­ ciupi caută să deîăture din toate puterii©
divin oficiat de toţi preoţii comunelor a tărim — încrezându-ne în puterile noastre. cificarea ţinuturilor ungureşti ocupate si ei piedicile, cari se- pun în calea chestiu­
căror reprezentanţi îmbrăcaţi în haine de Semn de bucurie, căci un poper cu oa­ în cek din urină atitudinea rezolută a ne! române. In con ecinţă se lucră cu mar©
sărbătoare şi cu drapelele comunei se gă­ meni şovă tori, slabi, fricoşi nu e în stare pressei române au avut efectul acrit. zor pentru atenuarea clauzelor diu trac­
seau de faţă. nici odată să ducă lupta — înainte. tatul cu Austria.
După oficierea serviciului divin pu­ Poporul românesc din judeţul Trei­ Ciaestşa Tor.ontalohi! Acest fapt ni-1 confirmă astăzi şi ur­
blicul a fost invitat în sala festivă o pre- scaune a manifestat astăzi conştiinţa na Reprezentanţii vecinilor noştri mătoarea telegramă, pe a r e ne-o trimite
iecturei. Mare parte din public însă a tională — izvorul tuturor faptelor mari. jugo-slavi la Parts recunosc îndrep­ Agenţia Dacia :
rămas afară de oarece sala, cât e ea de Cinste lui ! Totuşi, nu ajunge atâta. As­ Paris. — „ Ie Tem/ s “ anunţă « -
tăzi, când năzuinţele noastre se bucuraşi tăţirea pretenţiunilor României asu­
mare, nu putea încape. pro prut a mt d ifitu re a c h e s t i u n e i
de sprijinul oficialităţi nu e destul să fi pra Bănatului întreg şi sunt gata sa m inorităţilor în tratatul c u R o m â n i a ,
Părintele Aurel Nistor ca delegat al cedeze. Delegaţii iugo-slavi în frunte l'cntrn modificare sunt c u d e o s e b i r e
ascciaţiunii pentru literatura şi cultura naţionalist, trebue să fi şi harnic, căci no­
poporului R mân din Sibiu ia cuvântul: bleţă obligă. Avem toată libertatea de ac­ cu Pasi ci îşi dau perfect samă, că d - n H C l e m e n c e a u şi l o r d u l K u r z o n .
ţiune, să muncim deci, căci de aci înainte mai presus de orice interes este pen­ Ultimul cuvânt P n^e p r e ş e d i n t e l e
Discursul părintelui A Nistor. raci un motiv nu ne va s uza lenevia.Nu
tru vecinii noştri prietenia României W U s o n . Ace*t cuvânt s e a ş t e a p t ă m â i n e
Iubiţi fraţi şi surori, sunt sceptic în credinţele mele. Am toată
încrederea în cea mai strălucită izbândă, maii, prin urmare trebue să dispară Programul Kcishri guvern.
• Mă simt deosebit de fericit că am orice interes de ordin secundar. In „Monitorul oficial“ de mâine va apare
prilejul să deschid Congresul „Asociaţiei In numele acestor principii Vă zic
pentru literatura română si cultura popo­ din toată dragostea inimei mele : Suntem informaţi, că în curând, următoarea declaraţie pe care o face noul
rului român* în judeţul Treiscaunelor, ca­ Bine aţi venit! sub presiunea împrejurărilor se va guvern :
re era socotit până acuma o fortăreaţă a * „însărcinaţi de M. S. Regele cu for­
aplana d ferendul ivit în chestia pre-
culturii maghiare. Măreaţa adunare de’ as­ După aceste cuvântări se alege o marea guvernului om primit această mi­
tenţiuniior României asupra Toron- siune ca o datorie către ţară şi Coroană.
comisie care să desemneze cunoscători
cuma, am simţit româneşte, neam iubit şi cari să formeze comitetul. Comisiunea talului cu o neînsemnată cedare de Menirea noastră este ca menţinând
ne-am apărat neamul eu toată căldura su­ propune şi se admit următorii : teritor în favorul Iugo-Slaviei. legăturile mai strânse cu Aliaţii, să
fletelor noastre. împrejurările vitrege în Preşedinte Dr. Vicenţiu Ranca Rău- asiguram drepturile şi demnii tea statului.
cari am trăit însă nu re-a dat libertatea ceanu prim pretor. ChesiEa miscrftăffto?. In’ăuntru, actualul guvern, străin de
de a ne desvâH durerde si năzuinţele Membrii : Eugen Porescu revizor, Un a) doilea efect al demersurilor di­ luptele politice, va prezida alegerile pen­
noastre. Ne-am adunat astăzi în număr Ţoma Măhăra snbrevhor, care cu organi­ plomaţiei române este recunoaşterea pe tru Constituantă într’un spirit de libertate
aşa de mare dn toaie colţurile judeţului zarea acestei serbări a desfăşurat o inun ă faţă că România a ojtim astăzi o putere nenărtinire şi ordine, pentru ca rezultatul
ca să ne strângem rândurile şi să ne a- demnă de toaie laudele, Gr. Paitineanu de ran gu l prim în centrul E uropei, de care lor să exprime întreagă, liberă şi nesilită
julâm unii pe alţii în măreaţa operă a notar jud. şi Dânila Cojocaru preot în Tel. trebuie să se ţină cont. Acţiunea conşti­ voinţa ţăreî“.
înălţării neamului. România mare şi fru­ Mişcător a fost momentul când pă­ entă desfăşorată de armata română, care
moasă ne-a câştigat-o soldatul român. Da­ rintele A. Nistor a chemat mai aproape
toria noastră sfântă e s’o păstrăm şi s’o pe românii cari din cauza vitregiei vremu­
îndreptăm spre continuă înflorire.
Temelia pe care trebue să zidim Ro­
rilor şi-au pierdut limba noastră dulce.
Sunt foarte mulţi români în ţinutul
Treiscaune care şi-au perdut limba diu ;
N F O R M A Ţ IU N I
mânia de mâne e Dreptatea şi Cultura. Cursul este do 3 ani.
Dreptatea a sădd-o Pzeu în suf'etul fie­ cauza samavolniciei asupritorului. Cu su­ C&iătorfa M. S. Regine! îsisfrc-
căruia. Datoria conducătorilor e să sădească fletul Lisă au rămas români, români ade­ fzsâf a te. M a iest ale a S a Re gin a a ti ecut înscrierile se fac în localul şcoalei
în aceleaşi suflete iubirea de lumină: Cul­ văraţi chiar. Aceasta o dovedeşte marele comerciale superioare de stat de fete
Sâm bătă la orele 2 prin B raşov din Bulevardul Ferdinand, în fiecare zi
tura mântuitoare. număr Je reprezentanţi pe care comunele
l’au trimis ieii, din dtpărtări m mi la miş­ plecând cu Sim plonul în străinătate. între orele 10—12 îneepât d. dela 1 Oct.
In afară de cele două institut'i cul­
turale, şcoala şi biserica, neamul nostru carea culturală caie se începe şi în aceste La g a ră a fo st întâm pinată de până la 10 Oct. cănd vor începe cursu­
mai are o instituţie numită „Asociaţ. pen­ ţinuturi. ui. prefect a l judeţului Dr. Baiulescu rile.
tru lit. rcm. şi cult. pop. rom.* Au înaintat în faţa biroului mare Ziarele din Ardeal şi Regatul vechi
împreună cu autorităţile civile ş i m i­ sânt rugate — să dea o cât mai lungă
înainte de 1848 ne învăluia bezna parte din aceşti fraţi oropsiţi şi pe feţele litare. publicitate acestui av;z, această şcoală
îniunerecuiui şi a robiei. Copiii noştri nu lor se citea grozava luptă sufletească. Se
simţiau aşa de jenaţi, că şi-au pierdut M aiestatea S a s a întreţinut câteva fiind singura scoală comercială de fete din
putea învăţa carte şi meserii. Anul liber­
tăţii ne-a deschis porţile culturii, a lumi­ limba îu cât întreaga sală a rămas mişcată. minute cu dl. p refect esprim ându-şi Ardeal, Banat şi părţile ungurene — spre
a ajunge ia cunoştinţa tuturor celor inte­
nii sufletului. Din iniţiativa unor tineri Părintele Popovicî din Sf. Gbeorghe satisfacţie că s ’au lu at m ăsuri ca resaţi.
inimoş*", în frunte cu neobositul luptător Ie-a t;nut o cuvântare în limba maghiară, m orm intele so ld a ţilo r căzuţi în lup­ *
Ican Cav. de Puşcariu şi eu luminatul arălandu-le rostul şi scopul asociaţiei tele din ju ru l B raşovului, rom âni şi Serviciul scriau Loradra-Bruxelles.
concurs al celor trei arherei Şaguna, Şu- pentru a cărei reorganizare au fost chemaţi.
luţu şi Alexi s’a constituit această folosi­ duşmani, să fie bine îngrijite ş i între­ Ca,-a Hand'ey-page a construit un aero­
Cu lacrimile în ochi au fost ascultate
toare „Asociaţie“ care şi-a ţinut o a- cuvintele păr. Popovici şi de multe ori ţinute. D i D e fe c t a com unicat cu plan de pasageri, care va comunica între
dunare îu 23 Oct, 1861. Atunci a rostit a izbucnit „Trăiască România Mare“, această ocazie M. S a le că înainte Londra şi Bruxelles. Alaltăeri s’a făcut
cel mai mare arhiereu al nostru epocale­ prima încercare. Dtumu), dus şi întors, a
poate singurile cuvinte româneşti care îe cu câteva zile s ’a inaugurat în mod fost percurs în timp de 6 ore 20 minute.
le cuvinte: „Masa este plină. T©ţi fii nea­ ştiau. sărb ătoresc cantina Societăţii române *
mului sunt poftiţi să se ospăteze şi să se Pâr. Nistor a dat citire următoarelor
înoiască“. pentru ajutorul copiilor, sub Înalta 0 expozifis de vapoare şi maşinării
telegrame cari au fosi primite şi admise
De 58 de ani munceşte această so­ cu entusiazm. Preşedinţie a M. S. Reginei, unde s’a deschid Sâmbătă la Londra.— In luna
se dă în mod g ratu it m asa (odată Septemvrie sau Octomvrie se va deschid«
cietate pentru răspândirea culturii româ­
neşti în păturile largi ale neamului, aju­ M. S. Regele Ferdinand I. pe zi) la 1 0 0 copii să ra ci f ă r ă deo­ la Milano expoziţia invenţiilor.
*
tând pe tineri la învăţătură, la meserii, Al tuturor Românilor sebire de n aţion alitate ş i confesiune.
înfiinţăm şcoli şi biblioteci pretutindeni. Birouf de rep atriere şi-a început
Bucureşti M. S a şi-a esprim at viile Sa le activitatea, !a prefectura poliţiei, etagiul I,
La 1868 s’au organizat despărţămmfele
ca mijloc de legătură corectă cu masele Românii judeţului Trei scaune în­ m ulţum iri că se lu crează cu m ult 8 "12 a. m. Toate cererile se vor adresa
de jos. Slova românească a prins să stră­ truniţi astăzi în Sf. Gheorghe, în mare z e l şi interes în această direcţie. şefului biurouîui d. R. Sabadeanu.
bată încetul cu încetul in toate colţurile adunare, pentru reorganizarea în acest Trenul fiin d g a ta de p lecare M. S a
pământului românesc Astăzi î< vedem despărţământ a asociaţiei pentru literatura şi-a lu at ziua bună şi a continuat
roadele înbelşugate. română şi cultura poporului Român, îşi călătoria, aclam ată cu entuziam de
5
Inprejurăriie s’au schimbat în folo­ îndreaotâ primul gând spre făuritorul ma­ 5
sul nostru şi activitatea noastră din vii­ relui nostru ideale spre acela care prin publicul num eros ce se a fla pe peron. Cu adâncă durere aducem Ia cunoş­
tor trebue să ţină seamă de această fe­ mari sacrificii ne-a dezrobit din sclavia in * tinţa tuturor rudelor şi cunoscuţilor, că
ricită schimbare. Avem fraţi de-aî noştri, care vitregia sosrtei ne aruncase. Avansurile drn despăgub'ri. —■ cumnat mult iubitul nostru soţ, tată, fiu, frate,
chiar aici în mijlocul nostru — cu graiu Trimitem marelui nostru Rege, ex- şi nepot
Suntem rugaţi din partea D-lui pn fect să
şi port străin. Această măreaţă adunare presiunea sufletelor noastre ale tuturor.
va fi un îndemn pentru ei să fie mândri Şi cu toţii Ii promitem că în tot­
comunicăm cehr interesaţi, că Consiliul Jo ş ii O rificiu
de numele lor de oameni. Vor îndregi deauna Tronul ne va fi îînta şi pentru paza Dirigent, Resortul finanţelor a decis, că şef-contabiî şi procurist al filialei
portul, obiceiulile şi limba noastră şi re- lui suntem gata ori când a ne jertfi. avansuri în contul despăgubirilor nu se
câştigându-şi vechea fizionomie sufleteas­ Albina din Braşov
mai dau.
că, împreună cu ei vom fi şi mai puter­ D lui M inistru a l cultelor. * a încetat din viaţă, împărtăşit cu sfintele
nici, sporindune încrederea în puterile taine, în etate de 52 aai, Duminică 28
Sibiu Bwrsol® pentru străinătate. Sa Septemvrie a. c. ora 12 din zi, după o
noastre.
Ţinuturile jud. Trei Scaune sunt a- aduce la cunoştinţa tuturor acelor studenţi lungă şi grea suferinţă.
Aşa să ne-ajute Dzeu, după cum ne universitari cari au fost încunoştimţaţi de­
celea cari au îndurat mai mult de pe
f de curat gândul pentru ridicarea şi lu­
urmele asupritorilor pe cari vitregia soar~ spre primirea bursei în străinătate c 1pen­ la oraÎnmormântarea va avea loc Mercuri
minarea fraţilor noştri iubiţi !
tei ni-i dase ca stăpâni. Mare parte din tru obţinerea paşaportului, au a-şi înainta din casele proprii Luncafunebru
3 d, a , cortegiul
Plăeşilor
pornind
No. 3.
Discursul dlui prefect N. Vecerdea. Românii acestor ţinuturi şi-au perdut de urgenţă o cerere la resortul cultelor cu
următoarele documente: 1. certificat de iden­ Rugaţi-vă pentru el.
limba noastră românească. Jalnica fa m ilie.
Cine-şi poate închipui mulţumirea titate de la p refectu ra judeţului sau oraşu­
sufletească pe care-o simt, salutând adu­ Pentru repararea acestei perderi lui 2. atestat oficios de Ia m iliţie. 3. F o­ mmm
narea „Asociaţiei" în aeeastă sală festivă. rie-am întrunii astăzi în Sf.. Gheorghe în tografii provazute cu subscrierea si auten­
E primul caz când un prefect român poate marea adunare de reorganizare a asociaţia
face lucrul acesta. Şi aici zace importanţa pentru literatura română şi cult. pop.
tificai ea din partea p refectu rei. Asemenea
an a se îngri\i d e traducerea docum ente­
Aviz important
momentului deosebit. De vre-o 20 de ani român. lor necesare, în lirnba franceză; pentru le­ E xtras din ordonanţa N r 2 1 . şi
încoace am luat parîe la toate adunările Cu această ocazie vă adresăm Dle galizare au a se adieşa resortului Culte­ 25. m odificată a comandamentului
Asociaţiei, ţinute în diferitele oraşe ale Ministru, prinosul simţămintelor noastre. lor. Tot odată sunt încunoştiinţaţi toţi acei trupelor din T ransilvania, Vor f i con­
Ardealului nostru. Era un strălucit m'jloc petiţionari cari nu au fost împărtăşiţi cu sid eraţi ca in fra c to ri: acei ca ri fă ră
de a ne cunoaşte şi a ne iubi tot mai D lui p ro f. Nic. lo r g a burse, şi din cererile lor nu este evidentă
mult. Românii din Săcuime doritori de adresa precisă» a ne comunica aceasta de rea credinţă prin localuri publice,
Dvoastră ştiaţi şi până acum că ’n muncă pentru răspândirea scrisului ro­ urgenţă ori a se prezenta în persoană pen­ g ă ri, trenuri, pe străzi etc, vor comu-
judeţul nostru nu sunt numai unguri, cura mânesc până şi în cea mai ascunsă co­ tru a-şi ridica documentele. n iia , colporta, comenta în orice chip
spuneau strămii. Nu ştiaţi însă, cât suntem libă, văzându-se pentru întâia oară adu­ Şeful resortului ss Branisce. ştiri f ie adevărate fie im aginare san
d e mulţi şi ce putere reprezentăm. Adu­ naţi liberi şi nestânjeniţi ca sâ reorgani­ *
narea măreaţă de astăzi e cea mai strălu­ zeze desp, Trei Scaune al asoc. pentru p ăreri relative ta operaţiunile de râs-
Şcoala comercială superioară do boia, situaţia ş i dislocarea trupelort
cită dovadă a existenţei şi puterii noastre Literatura şi cultura pop. Român se cugetă
precum şi a dorului nostru de luminare. cu adânc devotament şi cu dragoste la DV. stat, do fete din Braşov — Direcţiunea dispoziţiunile autorităţilor m ilitare
Despărţământul Asociaţiei diiv Treiscaune apostolul muncei şi trezirei prin lumină şaoalei aduce următoarele la cunoştinţa
celor interesaţi: Cursul comercial de pe sau orice chestiuni privitoare la a r ­
lipsea libertatea de a se manifesta. Era ca lângă şcoala superioară de fete este trans­ m ata rom ână, A ceasta infracţiune
o plantă, căreia-i lipsea aerul, se vestejea. Vom merge înainte pe calea indicată fo rm a t, chiar cu începutul acestui an în se va judeca ş i condam na de p re­
şcoală com erciala superioară d e stat d e tori in prim a şi ultim a instanţă cu
De aici înainte voim să trăim Şi vom de DV.
trăi, căci libertatea scumpă ne desmeardă Preot Aurel Nistor Gh. Păltineanu fete. închisoare p â n ă la un an şi cu amendă
în braţele ei alintâtoare. preşedinte secretar Elevele cari doresc să se înscrie în p ân ă la 2 0 0 0 lei. Când fa p tele de
Dior, sărbătoarea de azi are o în­ această şcoală, trebue să aibă atestatul de
treită însemnătate, căci astăzi vom avea absolvire a patru clase de liceu (gimna­ m ai sus se vor f i să v â rşit în scop
să reorganizăm Despărţământul „Asociaţiei“ ÂHmenfo peufru arm ată. Corpul ziu) şcoală reală sau civilă. de a. spiona sau tra d a , se aplică pe­
din Treiscaune «1 Crucii Roşii române şi Vil armată are nezoie de 100.000 kgr. Şcoala fiind echivalată într’u tot cu depsele prevăzute de legile penale
al colegiului electoral pentru alegerea nou­ brânza. şcoala comercială superioară de b ieţi, ab­ în vigoare pe timp de răsboL
lui mitropolit. Trei manifestaţiuni de o Condiţiunile de furnizare se pot citi solventele se vor bucura de aceleaşi drep­
importanţă covârşitoare. Nu mă pot bucura în „Gazeta oficială* Nr. 56, turi ca şi absolvenţii acestei şcoli. Censurat de loan Brotea
 P agina 4. G A Z E T A T R A N S I L^V A N HÍ Nr. 202—1919

Fixarea preturilor maximale Ondiilatmni. ÇÎO n Q l l f â 0 ma?ină

ŞviC? A m i l i i oii-ce sistem. Adr:
de

Comisiurea pentru tarifarea preţuri­ 7. Peş^e mărunt 10 — estaarantal şi Cafeneaua la administraţie. 3-3

R
lor de «limetpe şi articole de prima ne­ 8. Raci mari criul (25 bucăţi) 10 — fiM u»ţţ Lalmaioriu medica! pentruî
9. Rvci mijlnci „ l i i l M I l » ferite analise de sânge, urio
cesitate pentru onşul şi judeţul Braşov
constituita conform ordonanţei ministe­
rului de comerţ Nr 67818/1018 K. Iii în
10. Raci mici 4- ED OU TE de primul rang spută etc. Analize de sânge >Wassermann<
boale siphiiistice in Braşov Str. VAtnii
şedinţa sa din 25 Sept. 1919 a fixat ur­ |VII Poam ele Recunoscută în mâncări şi beuluri
mătoarele preţuri pentru vânzare cu de- 1 Pe’ e şi mere calitatea I. bune şi eftine, serviciu prompt. Se Centru abonaţii noştri
tail pentru intervalul 27 Septembrie 11 2 „ „ II. 3— dă în abonamente de mâncări. 3-3 G re u tă ţile c a r i te în tâ m p in ă a s tă z i
Octombrie 1919. 3 n •» v 1:*• 2— zeta Transilvaniei CU p ro c u ra re a h l
4 Prune vinete kg. 1— c a re este fo a rte scum pă ş i c e le la lte chel
1. Carnea 5 Prune dulci 1— de tip o g ra fie , n e -a r f i în d ritu it să seu
1. Carnea de vită cî. 1 kgr. 20 cor. 6 Prune strâmbe 2— p r e ţu l fo a e i cum a u fă c u t c e le la lte z ia re
7 Struguri kg. 5— î-V. A rd e a !
2. » » » V 11 V 14 yy 8 Pepene -8 0
D. & R. ORGHÎDAN
N -a m făcut-Oy to c m a i din consideraţie
3. » v viţe] „ 1 » 22 »
VIII Zarzavaturi g a z e ta n o a s tră — c e l m a i vec h i z ia r re l
4. n » » » 11 n 20 » nesc — treb u e să fa c ă toate s a c rific iile ,
5. » „ bivol „ 14 » 1 Ardei graşi buc. —10 cau tă *a le s a s tă z i când e m a i m u ltă nevoie de
6. ry 2 Ardei lungi buc. —5
„ viţel de
bivol „ yy 20 yy 3 Cartofi ferdela 4— u n u c e n ic p e n tru lu m in a re a p o p o ru lu i.
D a r ace as ta nu în s e m n e a z ă c ă pi
7. yy 16 4 Castraveţi buc. —10 re n u n ţa la d re p tu rile ce n i se cu vin , Ia piik
8. V „ porc 24 yy 5 Caralsbe auc. —20 jTWW abonamentelor.
9 grăsimea de porc „ I yy 32 yy 6 Ceapă uscată kg, 1— S ân t fo a rte m u lţi a b o n a ţi c a r i n 'a u pl$
y j. Yt V f> 11 V 8 ry 7 Conopide mari buc. 2—
V
T l. carne de berbece 12 yy 8 Conopide mici buc. 1— LUlQViKA S003, de m u lt n ic i un fi/e r . M u lţi n 'a u p lă t it •

Făina şi produsele ei
9 Dovleci kg.
10 Fasole verde kg.
11 Gulie buc.
—30
2—
—.20
STRAD \ HiRSCMEH NR. 16. Maşină de scris S
cumpăr cât de uzată plătind tran­
p ric in a p o ş te i c a re nu p rim e a m an d ate. Aed
se p rim e s c b a n i la p o stă. E v re m e a , credi
ca fie -c a ro abonat s ă-ş i achite c o n tu l său
1. făina de grâu cal. I kgr. 5 cor.
2. „ de grâu „ II (de fert) 4 „ 12 Hrean
13 Morcovi kg.
buc. —.20
—'40
lie vânz r
u n 30 vagoane tărâţe de
1 u grâu. Informaţiuni la sportul din provincie Erlich — Str.
Neagră Nr. 8 etaj 1. Braşcv. 4—10
G a ze tă .
In lu n a S ep tem bre în ce p e sesonul
3. „ „ „ „ III de pâne 2 „ 14 Păstrănog kg. —'50 administraţie. t 1— 3 toam nă. Z ia r e le se citesc m a i m u lt S i
4. franyeia (pâine albi* kgr. 6 „ g ră b e a s c ă d a r to ţi a b o n a ţii n o ş tri cu re g i
5. pâinea „
6. Cern uri cu lapte, covrigi,
4 „ 15 Pâtrânjel kg
16 Pătlăgele roşii kg.
1—
3’ — De vânzare o maşina tran­
sportabilă de tă­ flp un localdepră-
r e a c o n tu rilo r lo r ş i cu r e în o ire a abonam *
tutui.
covrigi săraţi, având gre­ 17 * verzi
18 Sfecle roşii kg.
pentru murai —.50
—'40 iat lemne, în Str. Nisipului de sus |£il vălie
în centru M a i m ult, e o d a to rie ' p e n tru fiecd1
utatea de 50 grarne —40 fi!. 19 Ţelirâ 1*— Nr. 40 1— 3 oraşului. Localul e potrivit şi pentru abonat, fa ţă de s a c r ific iile c e -a fă c u t z i d
Vânzarea pe stradă a comunici' n o s tru , să fa c ă la r â n d u l tu i abonamUm
covrigilor se interzice.
20 Usturoi că păţi na
21 Varză kg.
22 Varză roşie kg. .
—*10
—*40
—‘50
De vânzare imediat?83^ un magazin en-gros. Adresa la re­
dacţie, 2—2
p e n tru &azo4a Transilvaniei.
A vând in ved ere lupta c o n tin u ă penIA
III B ânzeturi con stă tăi oare din 4 odăi, bucătărie, d re p tu rile c e lo r m u lţi , p e n tru c â ş tig a re a

afeneaua Imperial
24 Varză creaţă nemţească kg. —'50
t. Brânza de oae în burduf kgr. 24 cor. grajd, curte şi grădină mică. b s rtă ţ? i ş i s u s ţin e re a tu tu ro r id e ilo r d em o ti*
2. Urda sărată de oae 10 „ vânzarea Toţi comersanţii cari se ocupă cu Casa din Str. Valea Morilor c. tic e din cade z ia r u l n o s tru ş i-a fă c u t un ţ?

c
acestor articole vor trebui să afi­ d e s ta l — a ceastă a c ţiu n e benevolă a ebo*
3. Brânza de vacă 10 „ şeze în localul
4. Caşcaval de oae (de munte) 30 „ stabilite. lor în mod vizibil preţurile Nr. 13. In centru: un hotel şi un
han cu tot confortul. Informaţiuni în
fostă DRECHLLER ţi/o r n o ş tri esto o u rm a re fire a s c ă a *
H d a r ită ţe i din tre c u t , e a re d o rim să r ă m ft
5. „ „ vacă 10 „ Precupeţele de zarzavaturi şi fructe, Str. Castelului Nr. 47. din Braşov, Piaţa Grâului Nr. 1 şi po v iito r in j u r u l Gazetei Transilvan^
IV Lapte vor trebui asemenea să afişeze preţurile
1. Lapte de vacă
2 Lapte de bivoliţă „
scrise pe o bucată de carton pe care o
litrul 2.50 cor. vor
3.— „ fixa lângă fiecare articol. De vânzare o proprietate in
apropierea Bra­
aduce la cunoştinţă că, dela 19 Sep­
tembrie a. e. se află, din nou, sub
conducerea vechiului şi atât de bine
A şteptăm d a r cu în c re d e re acest sacfl
fic iu dela iu b iţii n o ş tri ab o n a ţi ş i c it it o r i

3. Lapte smântei.it „ 150 „ cântar. Toate precupeţele vor trebui să aibă şovului. informaţiuni în Str. Caste-
lului Nr. 47- _ _ _ _ _ 1— 2 cunoscutului ei colaborator, D-nul
Pentru depozitară m ştri
4 Unt preapât presat „ 30.— „ Venxei C-hvidob«a. On. d e p o z ita ri a i z ia r u lu i n o s tru s *
5. Unt topit „ 40.— m asupraTotdispoziţiilor
odată se atrage atenţia tuturor
cuprinse în legea IX o casă în Strada ru g a ţi să ne ach ite c o n tu rile trim iţâ n d de t
6. Lapte strâns(Toften) „ 5.— „ v a n e l e Coastei c. Nr. Onoratul public va fi pe deplin
din 1916 § 1, 2, şi 3 prin care se stabi­ g e n ţi sum ele p rin poştă sau p rin bancă, E x t*
15. Informaţiuni în Strada Coastei a. mulţumit de calitatea excelentă a p la re lo nevândute să no fio în a p o ia te . Ş i ud
V Ouă leşte maximul de pedeapsă, închisoare
până la 3 ani, şi amendă în bani până la Nr. 14. 1- consumaţiunilor precum şi de servi­ ru g ăm ca do a c i inainto a c h ita re a contoi
1. Ouă de găină —60 fii. 20.000 cor. ciul prompt şi irepioşabil de sub să se fa c ă re g u la t ia s fâ rş itu l i i e c ă r e i Iu

VI Peştele proaspăt Piecum şi asupra ordonanţei consi­ Publicaţii,ne. această conducere. “ |i 1

liului Dirigent’ Nr. 3850 C. din 20 Mai
1. Crapul kgr. 14 cor. 1919, prin care se fixează maximul de în­ Se dă în licitaţie reconstruirea
2. Mreana
3. Ştiuca
„ 14 „
„ 14 „
chisoare până la 6 luni, şi amendă în şcoalei din Satulung, biserica nouă,
banî până la 10.000. cor. pe baza devizului şi a condiţiunilor
Putlicatiune.
4. fusarul „ 14 „ Faţă contravenienţi se va proceda ce se pol vedea zilnic la Oficiul pa­
5. Somnul „ 15 „ după procedura rapidă penală — sub în­ Comuna Ghimbav arânderză
6. Mihalţul „ 16 „ ţelegând aici şi dispoziţiile statariaie. rohial. Sâmbătă în 4 X a. c. însinte de
Ofertele închise cu 107» vadiu prânz la 1 0 oare în sala comunei, Nr. 8. cu un bogat şi interesant w afafy
se vor preda oficiului parohial. birtul comunal pe timp de 3 ani
um oristic.
Licitaţia se va ţine în ziua de adecă pe timpul dela 1/1 1920 până
2 Octombrie n. a. c. la 11 oare a. m. la 31 /XII 1922 în licitaţie publică D o cto ru l S Ü L I CA
în biserica din Satulung. Fost intern al spitalelor civile din Bucureşti,
verbală şi cu oferte în scris.
Q o f e t ă r i a io a n J lld ic a ® m
Satulung 24 Sept. 1919.
Pentru comitetul parohial.
Preţul strigării pentru birtul mare
de sub Nr. 2 e 3000 kor. Pentru
Consuitaţiuni 11V*—121/, a. m. şi 2—5 p.j|
Telefon 682. Strada Castelului S|
S u c s e s c r u l F i r m e i B m d e m io r f . S i r - P o r is s 4 4 . birtul de sub Nr. 23 a este 1000 kor.
Vasiie I a r c a ş Zenovie Popovici Un ziar cinstit românesc este 1
Se găseşte lente prăjiţi, Hon ie ciocolată rac proaspete. § 2 —15 V.
secretar. paroh, presed. comitet
1- 1
Vadiul de 50Vi dela preţul strigai ii
se plăteşte înainte de strigaie preşe­ comoară pentru casa fie-cărui bui
Siomân
dintelui li ci taţi un ii.
Resortul Fmauţelor Ofertele trebue date înainte de Abonaţi dar
a se începe licitaţia veibală şi tre­
despre coroanele stampilate bue să conţină că licitantul cunoaşte „Gazeta Transilvaniei“.
Se aduce la cunoştinţă publică, condiţiunile şi să supune acestor
că prin decretul-lege Nr. 8724 din condiţiuni. Condiţiunile se pot că­ Citiţi Frăm ântările unul n
28 Iulie 1919, al Guvernului român păta în oarele de oficiu la primărie. — 1 9 1 8 p r9 z ă de Ion Clopoţel.
din Bucureşti, coroanele stampilate Ghimbav, în 21 Sept. 1919. Şoapta Clipelor T răite— Vet
Cu onoare aduc la cunoştinţa stimaţilor mei clienţi, că mi-ain prin Consiliul Dirigent. Resortul fi­ 2 -2 A utist ia com u n ei. su ri d e M. G. S am arinetnu
deschis din nou Atelierul meu de croitorie, rugânduvă să bine­ nanţelor sunt admise în circulaţiune f
voiţi a mă onora şi pe mai departe cu încrederea D-voasiră. iif? şi în Bucovina şi viceversa, cele
*411
m Alexandru Gergely, croitor de dame.
{fU
îţlk stampilate în Bucovina sunt admise 1
ilîil o - 1 2 7 â r g u l I n u lu i 28 e t a j I I ŰI în circutaţiune pe teritorul adminis­ I r x s t i t 'u .t 'u .l
p li$t trat de Consiliul Drigent.
m
iís ü ü ís ü ííis íiíi lül i s ü i s s s i s s i i i i s s i
íütí
m
Sibiu, la 21 Septembrie 1919.
2 -5
de Hidroterapie şi Mecanoterapie
:: Băile Eforiei - Braşov, strada Prundului Nr. 4 ::
,
Fotografii pentru Legitim&ţiimi
de călătorie vor fi efectuate în ce l
m ai scu rt timp conform prescripţiu-
nilor legale prin Atelierul Fotografic
, Făcându-i-se reparaţiunile şi modificările cerute de ştiinţa mo­
dernă a terapeuticei hidrice, se deschide şi se pune la dispoziţia
COiPTUARUL ROiAN-ELVEŢIAN Laugj Str. Porţii Nr. 52.
BffiXa£8@EB3!B® ysmammaMBSBmmm
24- 50 On. Public suferind, cu începere dela 1 Iulie (Marţi) a. c. zilnic.
Se tratează:
:: SECŢIA TUTUN Şl ŢIGĂRI :: A f l l l î l f S °c*etatea pentru Indus- 1. Afecţiuni ale sistemului nervos : neurastenia, histeria,
:: 60, CALEA VICTORIEI, 60 :: P » J U U U ! tria Lemnului din Bucu­ neurozele traumatice, chorea, paralizia agitaută, tetania, contractu­
reşti caută un m eca n ic (m aşinist), rile, emicrania, neuralei, parezii, paralizii, neurite, tic convulsiv,
a pus în vânzare ţigări de foi, tutun de pipă şi chibrituri, Si" care a mai lucrat într’o astfel de
întreprindere, un a scu ţitor ş i d o i
boale ale măduvei spinărei (tabes şi mielita) boale ale creerului şi
meningelos. 2. Boale ale încheieturilor şi muşchilor. 3. Boale ale
cu preţurile oficiale fixate de Eegia Monopolurilor Statului. a so rteu ri d e m aterial. Ofertele cu aparatului respiratoriu. 4. Boale ale aparatului circulator: endocardita,
Vânzarea în detail şi en gros atât în Capitală precum şi în indicaţia pretenţiilor se vor adresa pericardita, arterioscleroza, neuroze ale cordului, cord gras. 5. Boale
firmei „Rahova“ ’S. A. Lack, Blau ale tubului digestiv: dispepsie nervoasă, dilataţie de stomac, atonia
provincie. 7—3 & Ctmp., Bucureşti, Str. Heliade stomacului, gastrită acută, cronică, etc. etc.
(Obor) 42. _______ 3 —3 Dar nu numai cei atinşi de diferite afecţiuni organice, debilitate
generală,.nervoasă, cu defecte în nutriţie, ci şi orice persoană cultă
0RGH1DAN & Comp. care ţine la sănătatea sa şi voeşte să preîntâmpine o mulţime de
boale, va beneficia de miraculoasele efecte salutare ale hidroterapiei
caută moderne.
Aviz B-lor Farmacişti şi Broghişti o ca'ts, o domnişoară, un Apoi despre rolul hidroterapiei şi mecanoterapiei (masaj, mişcări,
etc.) în atingerea celui mai înalt grad posibil de frumseţe fizică şi
ucenic şi un servitor. vioiciune psichică prin mijloace naturale incontestabil© dovada cea
S ’a pus în vânzare: mai convingătoare ne-o dau „Frumoasele femei“ din timpurile cele
KlAÎrî mai vechi şi până astăzi, cari au avut şi au pentru hidroterapie şi
.1) V a selin ă A m erica n ă (Vâscoasă) în butoae a 150 klg. mecanoterap e un cult deosebit şi cărui cult cele mai bogate îi ri­
2) C h lo ra t d e p o fa s â în butoae a 150 klg., precum şi în X 0 2 ^ 2 C T dicau şi ti ridică un Templu (mic institut de hidroterapie) lângă
cantităţi mai mici. buduarul lor, iar celelalte se îndreptează zilnic cu paşi grăbiţi Ia
3) I o d M eta lic etc. etc.
La: Banca Farmaciştilor din România.
Delicatese şi Bodega templul mare, care este „Institutul de hidroterapie“.
Medicul institutului este D-l Dr. Alexe S u lică , fost intern al
Braşov, strada Porţii 69. ,_4 spitalelor civile din Bucureşti.
2— 2 Strada Paris Nr. 9 Bucureşti* Consuitaţiuni zilnic dela 7—9 a. m. în Stabilimentul băilor.

rifpgft&S* Jk. .Wm'aaiaa Branlgc» & Ccmm.