r

ini « 83-lea 119 Ntímárai 1 coroană (50 bani) Sâmbătă 12 M ftt®

tnţeaseiatâ i* *s
TRAWSILVA
Ü JP m K â h Ai
£ s w< dt&pfiţal pentru popor, «rftocrsţd $1 oílgarbh nitei
test ÍB it*it f l ăttetta! iriugurtataţiil ftetçrl* Tr*n»ílv*pH&*)
t 9?« tï-M J
%A« J
Concestanea anunţurilor si abonamentelor: Prima Agende
Română de publicitate- GH. ILIESCU Bucureşti, «.Ionici 6,

a b o n /m e n t o l
R e d a cţia j Baenreşti, ss. VetvoiF i‘ A PA R E SEA R A IN FIEC A R E z i o i l u c r u Rowfcst« Í
Ia»* Iun! Uw ar.
U i \% m Cor.) rn m Cor.) 60 (180 Cor.)
Secretar da rad.: 'Vitám* Umanism
L ta u Q is frK ţia { £n
.y.i.k'y«l£r
Bw*e», Piaţa Libériái« 21 R a d n r Jn r l- î f f f f I lo n
9 vMMWwd y»/* | W iVQtniu St. lo s if Redactor responsabili l o n B r o t e a
gteeîsâtats LH $0 60
?«'i*.ţ?©n S *aş«v S£tt
80

Remanierea guvernului Yoturile Săcuilor ardeleni Ceia ce trebue să se ştie

0 proptea a guvernului Rezultatele alegerilor nu ne uniră, os'oblemrior de caro atârnă ener­
Al doilea mare semn de au hetărît remanierea cu gru­
In vrem* ce în galeria Trlsnon de legea şi neamul nostru, dar în fHnd^ă cunoaştem îndoaj'ms îm- gia şi vitalitatea ei însămi.
slăbiciune a grupăvei politice parea d-sale. din Versatil«» împuterniciţii guver­ schimb sânge din sângele celui ce Pfej arările îa care an fost date şî Noi am mal spus-o ds atâtea
% jarul generalului Ave- Cari vor fi însă rezultatele? nului din Budfpenta s?ranau act*! gtasuia la Budapesta. partea guvernului în d turnarea ori şl nu îactaăm totuşi s’o *pu-
s1a produs, Guvernul a Deocamdată s’a dovedit că prin care Ungurii trebuiau s& re­ Nu ştim încă dacă s-a terminat masselor electorale ale căror sufe­ nem, este azi în sufletul poporu­
fo»t remaniat, prin infuziune Partidul Poporului nu este apt cunoască condiţiile tratatului d# seria proceselor începute ia Ors rinţe îe-i txoîoatat fără cruţare, lui o conştiinţă, o conştiinţă cart
t*kisto»blankistă. a guverna, deci gruparea pace şi vrând-nevrâad să sa su­ dea şl Timişoa-a, nu cunoaştem numai ca «ă poată puae mâna po ştie ce vrea şl ştie posta fiind
pună sorţii ce li s’a creat în arma încă pe deplin întunecatul cuprins majorităţile neCfsâr»î guvernării. că ştie c-ă sufere. A o împiedica
Primul semn al acestei slă­ strânsă în jurul bătrânului taciHrii acestui act, — Uogaria al anchetelor pornite cont-a iafer- Nu ne mirăm, după cum nu na s . «e man feste e o prostia, iar a
biciuni a fost modul cum s’au general nu va trăi, risipindu- îmbrăca haină de doliu. Circulaţia naîelor comploturi din să culme în- f gnn nici o iluzie despre capsei :âota s’o înăbuş! e o ctbuoie,
făcut alegerile. Neputându-se se imediat ce va înceta fac­ trenurilor şi a tranivaeîor, serviciul drept te împotriva statului român, tatee pe care o va avea noul p?r câ-d sa e o cri ini. Şl da nuttrsa
sprijini pe o aşa zisă popula­ torul ei principal rezumat în în oficiile publice au încetat iar în —- vfd^m însă ta slujbaşi români tampnt îa so-upopacea cetar mai ! aceitei conştiinţe se part că uu-şi
ritate mare a generalului — existenţa unui om. oraşele ungureşti ’a* fost arborate cari pâaă acum aj avat să ţioâ complexe probleme şi ct'or mai di scama guvernul de taţă, după
luvernul domnului Argetoianu Viitorul ne va dovedi eă, steaguri negre. Toate acestea, în piept împotriva valului care errea
semn de deliu, şi protest totodată, să răstoarne tem-lia stănânirii ro­
defectuoase situaţii, care apasă a- cum nu şl a dat scama de nece-
sí pra Statului nosteo şi pentru sitaţiie ei dela început. Conştiinţa
(fiind-că al d-sale a fost ţie în împrejurările grele de azi, împotriva păcii, despre care în mâneşti în Ardeal, au trebuit — ş! care trebae, cu veleităţi perso­ a-easta cere, ceea-ca nn ştie.gu­
fapt) s’a văzut ameninţat să nici noua formaţiune de gu­ Adunarea Naţională ungurească după cum se Ppune — vor trebu nale aţâtate de o popularitate vern ul d-hti gen. Averescu, dtep-
cadă în alegeri, dacă n’ar în- vern nu va putea trăi. Este o glasul preşedintelui atestata răsuna încă să plece, lâsâod locurile lor sgomoloasâ şi «Cameră, ci forţe tarita pentru poporul acesta lipsit
%abuinţa reţeta învechitelor deosebire atât de mare de in­ şi detuna că »forţaţi iscălim această de veghe pe seama ace ora, îm- intelect tale capabile să înţeleagă de ele până acum, drepturile îi*
ptrtide de guvernământ de-a- terese în rândurile aceleaşi pace, care conţine fapte imposibile, poiriva cărora au dus liota. toate ktur le mahipîe dihea** negi pentau o viaţă omenească.
atât din punct de vedere moral Ş; toate ac* stes dis bunăvoinţa taţilor de hz şi să câuaHzeza toate Ea 2 aşa de hoîârîtă îbcâfc pria
igm 20— 39 de ani! Şi a fă- oligarhii — încât nici primej­ cât şi material şi cari nu pot fi şi ordinul cui ? energiile rodnice pentru îolosui 1 forţa ei, ţ e fiece zi ce trece, de-
igt cele mai barbare alegeri! dia dispariţiei nule poate uni. îndeplinite. Toate nedreptăţile care Răspunsul l-am dat mri sus- Nu colectiv. viue iot mai iineninţătosre. Solu­
Ambele «emne sunt extrem Probă, intrigile între cele trei sunt, se ver răzbuna*. Iar terito­ e uevoe să mai repetăm că prea Lipsită de-o unitate de vedari, ţiile cari ar putea o satisface le
îmbucurătoare pentru De- partide zise istorice! riilor smulse din truachiul fostei puţin cunoaşte guvernul din prin­ întrucât e constitoitâ dia elemente indică îaiuşi bunul simţ, atunci
^oeraţia nouă. Se dovedeşte Ungarii, acelaş glas Ie spunea că cipalele nevoi şi dureri ale Ardet- trecute prin töaíe partidele vechi, -ând e inalterat de calcule mărunte
Prezenţa în sânul guvernu­ xnt despărţim de voi siliţi, d a r lului, ale căror urmări nu vor ră­
şi în ţara noastră încercă­ lui a dlul Take Ionescu şi O. nu pentru totdeauna*. majoritatea parlamentară a guver­ fi di; tejghea: satisfacerea el to­
mân« isolate ci se vor resimţi în nului nu va avea coerenţa indis­ tală printr’o reformă iargă şi ra­
rile de a rezista curentelor noui Goga — ne sânt de ajuns ca E prea uşor dt înţeles rostul întreg corpul căreia îl aparţine a- pensabilă unei adunări legiuitoare dicală.
au li-flt pot opune partidele să prevedem un sfârşit grab­ acestui strigăt de răsvrătire şî ceaslâ parte a ţarii româneşti. chemată să pună fundamentele Acest lucru nu-1 cunoaşte gu­
rtchi ori sub ce formă şi* ar nic, prin acţiunea dizolvantă ce alarmă. Să mai stârnim asupra lui Dacă însă aceia cari na mai ţ’n Ţârii noastre întregită Şi nu va vernul actual. A dovedit prin două
ascund© fiinţa şi numele. Pro­ aceşti oameni au dus-o tot­ e d t prisos. cont da armele cu cari vor să-şi avea această coerenţă, to:mal lucrări câ nu-1 cunoaşte: adoptând
cesul de descompunere al oli­ deauna. Şi nerăbdarea eres- Ceeace ne surprinde însă şi am­ asigure rămânerea l& conducere, fiindcă eeia-ce-i uneşte nu e uu proeciul de reformă f.grară a psr-
orice inimă care cu-şi dau seama da sinistrul gl s crez comun de prefacere moiaiâ, tidului liberal aşa da îngust şi sţa
garhiei se urmează cu paşi eândâ a partidului liberal nu batedeşi fagrijorare ple
simte româneşte, este fap­ care detună la Budapesta, atunci nu e un program normativ de re­ de obtuz îniâm şl, al doilea, fa-
repezi şi nu departe va fi va contribui puţin la eşecul tul că în arelaş timp la alegerile cei protejaţi d* ei bine ştiu şi în­ forme, nici sinceritatea, — o} mai âud, cu prll jul propagaudei elec­
fiua când ţara, chemată din noului guvern. parlamentare cari decurgeau pe ţeleg pe deplin că ior le-au fost. aies sinceritatea — care să ie că­ torale, făgădui;!! ireflizahile alegâ-
a la alegeri, —■ dar la ale- In faţa acestui front, se ri­ întinsul Ardealului, guvernul Mu­ adresate cuvintele : mne despărţim lău z;as:ă laolaltă paşii şî să le rarilor ca să le poată obţine încre­
eri libere, — va da sentinţa dică celălalt, al democraţiei u- rei Românii căuta, cumpăra şi-şi de voi, dai nu pentru totdeauna“. ţină râaduriie compacte, că itâad derea.
eflnitivă: triumful democra­ nite.- Declaraţiile pe cari le- forţa sprijin, toemal îa voturile E doar atât de. ciudată atitudi­
acelora, cărora le erau adresate nea Sâcuilor din Ardeal, încât, ne
să real'z-îze cela-ce, cu largă dăr­ Astfel guvernai sa glseste flan­
nicie au făgăduit alegătorilor. cat priotr’un întreit foc de baraj:
ţi! am publicat dovedesc per­ cuvintele de mal sus ale preşedin­ miră câ guvernul din Buccreşti nu Nu-i ţine laolaltă un criz de Conştiinţa socială, puternică şî ho­
Dacă ahalizăm înţelesul fecta unitate de acţiune a par­ telui Adunării Naţionale ungureşti. simte legătura dinire aceştia şl prefacere morală, fiindcă au dove­ tărâtă pe care o manifestă conti­
limbărei în guvern vedem tidelor democratice cari au Şi d t dragul acestor voturi, dat glasul de îmbărbătare ce ie vine dit îndeajuns câ nu au nici o mo­ nuu poporul, pronafsinnile fantas­
ea se face în afară de for­ luptat împreună în alegeri ş\ ne-a fost ca să vedem şi să auzim delà Budapesta, şi na-şi dă seama rală, că înţeleg să procedizs î : tice pe care le-a făcut în alegeri
lucruri pe eari — data în parta piucecpa iui se revarsă asupra afuiă de îlnrtrie oricârii moraiitâţ*. şi pe care orice g m r n , oricât d r
je naturale ale parlamenta- cari au un program parlamen­ na le-am vedea împlinite — fie-sr uneltelor pe cari vrea să şi le cre-
ului, însă după calapodul tar comun stabilit în trecutele fi fost peste putinţa să ie erodam: iez*; îa Ard-ui cei-ce «tMgâ îa ca- cici au înţeles câ condiţta lor de aricepnt şl orictaă bunăvoinţă ar
©xtatt-oţă fste tocmai lipsa aceste- ivea — fcfarâ, b'oeînţelet, de ua
Iu şi obişnuit formei tre- Corpuri Legiuitoare şi apro­ Slujbaşi şi funcţionari români .au pttâîa ungurească că: ,to a te se vor moralităţi care, aplicată, le-ar ri­ guvern ccborît cu hârzobal dta
te de guvernământ. bat de unanimitatea masselor fost destituiţi şi înlocniţi cu streini răzbuna “. sipi rândurile. C^r — na v4? sr putea ţ!ne şi, în
I i Parîamont, partidul d-lui populare. Nö-i ţine iaolaltâ um program tfâ'iMt, proectul de reformă agrară
*•]£• I o m sco «-are de c8t o In {jrea lucrurilor, în însăţi Alegerea SeoatoniM D-î forga către normâtiv de reforme, fiind*câ în­ aî 1beralilor care nu poate pune
zeaosâ proporţie. Totuşi, ma- natura lor, este sâmburele do tre „vaîori'e*' part’dolai nu sVu -spât cerinţelor actuale nici pe d*-
alegătorii Braşovului găsit, probabil, oameni care ?â pari*. ,
teritatc* obţinută i t Partidul Tiaţa putemioă a democraţiei
Popornfui trebue să se aplece noui Şi tn fa{a #i> partidele judeţului Făgăraş D-l N. forga tntr'o telegra­ studieze reElîtataa soc'.^lâ de ?z‘< Cire dîn acn^te tre! lucruri va
av^a prioritate? O ştim şl guver­
şî sări eîfe crientarea pa care, cu
atestei minorităţi dm consi- oligarhice -** ori câte încercări Senator al judeţului Făgăraş a mă adresată domnului Mihai voia ssu fără vota dumnealor, tre­ nai a declarat o în Cameră
ieraţiuni politice cari au pre- vor face pe âe-asupra voinţei fost alee, precum se ştie candida» Popooici spune că trei zile buie a’o ia această realitate i n atunci când a luat, printr’o lovi­
cedat la însăşi luarea guver- | poporului, în afară de logica tul Partidului Naţional Român, d*l
Dr. lan cu M epanu cu o majoritate este ocupat la Academie, alt­
placa bilă. tură medievală, conducerea Ţării:
nului de către d-1 general A- ridicată de numărul, mare chiar zdrobitoare (2995 voturi) taţâ de Nu-i ţine ÎaolaUă sinceritatea guvernul a declarat că. în ce pri-
reciprocă 'faţă de ei inşi-şl şi fata veşta reforma agrară care consti-
verescu. azi, al reprezentanţilor parla­ candidatul guvernului, protopopul fel ar veni la Braşov ca să de principiile pe care le răsfăţa tm: problema d« viaţă a acestui
Nu a hotărît dar, la rema­ mentari ai acestei democraţii Borzfa, car® a întrunii deabca?93 îndemne pe alegători să vo stângaciu îa adunări şi in localuri Stot, înţelege să aducă îa îndepll-
niere, opoziţia ce-ar fi făcut in- voturi. Ca la alegerile pentru
rezultatul nu poate fi de Cameră, şi la alegerile pentru Se­ teze necondiţionat pe d-nul publ-ce, oici gr ja de a-ri‘ înde­ oire, nici m^î mult a!ci mai puţin,
mi grupare a d-lui Take cât unul. nat, Ţara Oltului a d&t o strălucită Mihai Pepovici. plini fâgădueMie irealizabile pa desât proectul liberal. Şi nici nu
onescu în Parlament — ci cave ie-aa făcut ţărănimei ca să-l putea fi altfel, fi ndcă de aceaită
Triumful deplin al demo­ dovadă despre alipirea şi încrede­
ntideraţiuni streine de ea, craţiei noui şi prăbuşirea oli­ rea neclintită a © ienilor si a BA-
Telegrama se termină astfel: smulgă voturile, aţlţâodn-i aufe- reformă sunt legate ceia mai pal­
Spuneţi la toţi că a v o ta rinţeie pentru ca sa s le vx doat zs pabile interese nu numai a parti­
lt ultimei încercări de a garhiei! nenhor faţă de Partidei Naţional. ta!, i poporului în general şl alt
Onoare şl cinste lor! pentru d-ta însem nează a Ceea ce-l ţine laolaltă e aplri
oate factorii conservatori în tui de casiă care a îaceput sâ f;
ce or care î-p.n favorizat venirea la
ţa frontului unit al demo­ In următoarele lă«ăm să urnuze vota p en tru m ine. putere, cât, îa special, intereselo
statistica voturilor pe comune ia alteiaf de curentul irezistibil al
craţiei noui. vremii, spirit de castă aşa dc bme m morilor caro formează guvernul
Se încearcă să dea acest >r
Alegsrii® alegerea pentru Senat:
Bortea. Dr, Meilanu deprins să susţie şi să apere in­
Averescu şi c r tt detia, numai ei,
Ghimpi terese per^onjfeie, să menţle ia con­ oroar etăţi latitnudtare cu o supra­
faetorl puterea, guvernul —
eu preţul mărturisirel slăbi
delà Oradea Zârneşti
Tohauai vechi
14
7
219
189 Popâaritatea dlui Oct. Goga la Ora­ ducerea Ţarii o clasă coruptă şi
sncapabiiâ, zădărnicind alt-fei des«
faţă d?. 47.000 de h. a.
Cum va eşi dl a această sitaaţla
Sohvdol 9 71 dea Mare este colosală: din peste 10000
ciunei organisaţiei Partidului — Cu votul universal, sunt 66 glegăUri l-au aleB S97 ! voii â5-ea notmală u popor ui ai acei- îa care are ds luptat cu drepturile
Moreiul de jos 4 Şi guvernul este tare, foarte tare în unui popor devenit conştient de
P Poporului — ca printr’o ma- a W d-nîi Goga ţi D tam anâi Şinca veche 3 126 Ardealt
tuia bun şi harnic.
■evră abilă — pe care am I cu d ou a-tn l sute d t voturi nevoile şi suferinţele lai, cu inte­
Hoibav 1 64 Aşa fiind au numai că nu aa
resele primordiale ale partidului
numi-o a toreadorilor ex p eri- nea nouă 16 119 faunra iiuziî despre capacitatea
La foimarea circumscripţiilor La Iraşov, va vorbi la întrunirea care singura îi ţin strânse rându­
olana Mărului 4 1^7 takisto-laiko-t&sUunită şi dl Ionaş Grâ- noiiui parîameut ales aşa cum
V$tei —•să anihileze mersul •iectorale se cere dt fie-care dis­ Yiădeii 65 dişteam, ştio fostă îumes, dar, din contră,
rile şi cu greutăţile pe care şi le-a
11
U crescând şî cuceritor al de- putat 50.000 alegători. Ori nici Sebeş 4 83 Dsalel se mai zice: Cercslnş! Fiindcă creat ace4 guvern prin promisiuni
suntem convinşi că majorităţile ac­ care depăşesc posibilităţile ome­
ocraţiei adevărate. vorbă nu poatt fi de aşa ceva la poartă «rcei l
Oradea-Mart. Pojorta 4 34 lţr
Câte brdee, atâtea obiceiuri l tuale ou pot da o operă trainică
18 neşti, ou e greu de prevăzut.
GeieraluŢ Averescu, car© a Qaiaţi 85 sortită sa pue temeliile. imuiablU
D-1 Oct. Goga s’a ales cu 307 154 Un lucru Insă e sigur; că pro*
ale României celei noi unită p-n
pretins guvernul bazat pa per voturi din 10.000 altgătorf înscrişi Drăgaş Mândra
23
9 68 jertfe fără razrgenl şi cu suferinţe
bkma socială, dificilă fiindcă-i
Poate qedeaţi că războiul l ’a făcut ar­ complexă, nu va îi rezolvată şl nu
senilitatea sa de militar, adu­ iar d-1 Diamindl Iosif cu 278 vo­ Cuciuiata 21 24 mata rontnă ! i^eaicu!abilí,. Căci o raoj uitate
se în primele râaduri ale lup turi. 65 va fl închisă. E i va ocupa tot pri­
Vajda recea 17 Aş l Uiapel din Braşov spnne eă răz­ parlamentară scoasă de gavero ca
© atât da ridicolă alegtre piin Veneţia dt jos 48 37 boiul l’a lent dl Take Ionescu şi Ionaş mai plan, pâaâ când uu guvern
l tei aşa dar pe generalii ex Grădişteau-Cercel.
ajutorul admlnistrsţiei, valorează
pătruns de spiritul vremel, priceput
perienţei politice, conducătorii sufragiul universal nu credem sft Berivoi miri
fi fost vra*od&tâ.
14 96 tot atât de muit cât valorează gu-
şi energic, va da cu piciorul uuor
Comana de jos 15 104 veruuî îusu-şi. Ş guvernul a ară­
| democraţiei făţarnice — cum I 163 tat în atâtea rânduri că nu nre
privilegii dâanătoate desvoitârei co-
Oradea»Af.are ara o populaţie dt Vad 1 Partidul conservator avea pe vreme Iccbve şi va răspunde cu priso-
a zis d-1 I. Mihalache — ea peste 100.000 locuitori. Din toţi Şercaia 18 41 patru şefi Petre Carp, Marghiloman, nici o directivă & ât îa s tuaţta m-
să-i opuuă democraţiei ade­ aceşti locuitori abia 307 au votat Boolean 76 d op* ceriaţeior curente aşa- de pa*
14 Filipescn I^Take Ioneseu ! taraâ efit şi îa aitaaUa exter ă.
tehnice şl a a de neînduplecate.
vărate. pa d-1 Goga — adică funcţionarii Arpaşul de jos 55 55 Partidul Sporului, ca să nn-şi des- Toata ptilejurfta p^ care ic-a ia
Sită cs trebue aâ se 4tie azi de
publici. Viştsa de jos *3 75 mintă origba conservatoare, are, abia tâmploat, ne câni deţine frânele,
Generalul Averescu avea de 62 născut, pati şeii; toată lumea cuminte şi sinceră
Poatt fi valabilă o sst-fei da Rîuşor 3 în prefacerile înteiao aab a căror
ales între gruparea d-lui Take 128 Generalul Argetoianu, #ct, Goga şi f indcă~i chinuită.
Poate ctre mandatul dt Ţânţari 1 stăpânire aantem, guvernul s’a evi-
Ioieseu şi liberali. D sale i s’a alegere?
deputat d-1 Goga în numele celor Făgăraş 90 83
Take Ionescl
dsuţiat printe’o atitadma
n. 6.
Şi numai sntru şefie gtă doar Arge­
părut că partidul liberal nu 307 alegători? Iar d-1 Diamacdi cu Şercăiţa 41 73 toianu, ©egşi a venit aeum, Take! üCprezíntáűd nici o sotaţie îa nici
poate veni la colabtrare, că­ cele 278 voturi? iaşi 3 71 Deacum, ad e vorba de intrigă poli­ o chestiune da .Importanţă vitală. In circumscripţia Blajului a
w Lisa 51 17 tică sepoatepune; cherchez Take-goga! Şbatunci ne întrebăm dacă uo fost ales Marţi deputat can­
zut sub odiosul renume ce Desigur că această alegere tre­ 104
Şi-a făcut în ţară. Poate va buie anulată şi listele elettoraie Porumbacul-jos 14 parlament .a^e nu se sprijină pe didatul Partidului Naţional ro­
Pornmbacul-susil 82
fi ultima rezervă a eligarhiei! complectate fiind-că populaţia din Ucea de jos 56 29 Copiilor, csă i linişteşti, io spui; —
manifestarea .siaceră a poporulu mân, d t Dr. Coilor faţă de
şi lipsit rie di'űdívö.-* bine thlb-
Dl Take Ioaescu, mai abil, Oradea-Mart este indignată împo­
triva măsurilor ce s’au luat pen­ Scorei „11 53 uite goga !
zcîta pe caro nu e îa stare nici şeful de resort Dr. Prie. Prin
a învins fiind că era şi mai tru ca să împiedice cetăţenii dela Voila ' 19 26 Aşa o să angă pentru ori-ca’-e ne­
înţelegere ta e-un partid, o sperietoare: măcar şă i io suggereze guvernul, al ‘ ger ea aceasta numărul de­
ftdăter. Şi-apoi, şi censi* dreptul ltr d t vot. Str. Câriişoara 20 127 ne întrebăm daca, în această si­ putaţilor naţionalişti aleşi ee

g
— vine g eg a!.
afluni de politiei exterioară Laolaltă 793 2995 tuaţie Ţara va avea desiegarea urcă la 27.

m :
 Fagina 2 Y t AMBII? ANIll lift
Scrisori din Bucureşci. Nr. 303/920.
Reorganizarea Âsociaţiunei Fublîcaţiune
Şcoala Normală de fete
„REGINA. MARIA“
pentru literatura şi cultura poporului român Opera Română In 14 Iunie 1920 Ia o&rele din Sf -Sheorghe, Jnd.
— Din circulara către Direcţiunile despărţămintelor —| 10 înainte de masă se va ţi­ Scaune-
Prima stagiune, modestă dar am­ se face pe pielea noastră, căci nea în biroul subscrisei admi­ Pentru anul şcolar 19!
biţioasă a Operei Române a fost mult am mai r£mas in urmă de nistraţii forestiere, strada Au­ 1921 sunt vacante urmă
Toţi oei-oe s’an iateresat de lu­ mântul ^Asoeieţfnnii*, la care a- închis! cn mult pgomot la sfârşitul pasaixlv?l?z8ţlel. Pratenţi?',câts vrem
crările wJUociaţinniî‘ ştiu cât d« parţin, câte o bibliotecă poporală lunel trecut». Ceeace sm avea de
rarilor Nr. 5 o lic’taţ e, pentru rele locuri:
dar muncă serioasă, migăloasă inteli­
frumos a» poraitură, îsriate da pe s?ama agenturii înfiinţata şi evidenţiat înainte dea face o vedere gentă şi cn rost, na prea se gă­
se da în arândă pe auul Clasa I 15 bursiere, 5
război, 9y*te lucrări în despică* să pcz»te gr>jă de ea. în legătură generală, «*te reluarea îngrijită şi seşte prin ţara care şi poate per­ 920 păşunea dintre sămână- vente şi 10 semisolvente.
mistrie acestei insfitnbi culturale. cu sgentmile şi bibliotecile po­ mteresaniă a operîlor A ida, Tosca mit?, în veacul el 20 iea luxul să turile de brad din pădurea nu­
Aproape tsate cele 87 despstetă- porale se va pune Ia ordinea zi­ şi L o k w é Interesantă e fest re­ Clasa V 7 bursiere
ipiitte, oif^B iste pfiei îa 1914, lei şi chesda Caselor naţionale,
trăiască încă sub călcâiul milita­ mită Timişul uscat (SzAraz Clasa V I 3 bursiere
luarea, fiindcă elemente uooi luau rismului de orice natura. Tdnrjfis).
lucrau pa întrecute: finâoda-şi r*- care va trebui să ne preocupe pe parte, ca dd. P Vrăbfeseu, Al. Opera română nu-şi are un co ­ Clasa VII 4 bursiere
girist adf>n*re» cercuri» şi şedin­ toţi, neîntrerupt, până <âr»d aceste Deraetrescu de Sylva si Dna Dfă- mitet organizator competent. Să
Va iiul care trebue depus Pentru ocuparea acestor
ţele de comHet, făcând propagandă case vor deveni realitate în toate gulinessu-Stiîîghe. Reprezenterea nu se confunde organizaţia cu per­ este de 2COO cor. ouri se va ţine un examen
culturală şt ecoBomieâ, înfnrfând satele noastre. A idei a fost mai fogrjftă şî mai Informaţii mai detailate se 1 Septembrie 1920 în loc
sonalul artistic al operei.
b hhoteci poporale, ţicând prele­ d) Referitor la chestia coope­ exactă, decât cuaa a fost montată,
geri şl cur*uri de *n»1fabeîj ?n- rativă, pentru care. au să facă
O orchestră ca lumea n’are încă. pot lua dela şcoalei, dm limba română,
dirijată ş! pu»ă *n scenă de cu Elementele necesare unei astfel de
scrdod membri de toate catego­ propi g*ndâ la noi 2 conferenţiari, noscutul vîeuez ^f^iug»rtner. Tosca, întreprinderi,-care să nu fie ame­
Administraţia forestieră pen­ tematică, muzică şi exa
riile şî oferin d într'tm mod vr d- ce ni s’au dat întritîjutor d*n par­ M m e Bntte'fly şi Lakm é, pe lângă tru Timiş a oraşului B raşov. medical. CI. I va da exa
ninţată în ori-ce moment sa-şi în­
r lc de toată lauda, pe»tfu cauza tea Ceot alei cooperativelor din noul interpreţi ai ro1arilor cele trerupă activitatea «010 lipsă de din materia celor patru
r a r « şi &f tă a culturei noastre Buccreşti. cum şi persoanele des­ mri grele şi mai frumesse, an fost
i # Ion ale. corepeţitori şi în locuitori, — nu Nr. Mag. 9152/920. primare; iar celelalte clase
tinat«? d? Ban-a agrară de diocoace fa ansamblul execuţiei mult mai ex-ată. Revizori, montatori ţi chiar
Râs boiul a întrerupt, de odată de munţi, — va fi bine dacă, cu
tu Kod brusc actariâ lucrare plină ocazia adunării cercoale şi prele­
de mari nădtjdi. gerilor poporale, ge va ţinea câte
aproape de felul cum trebue sâ Pe
reprezentată o operă.
dirijori—Opera română îl are n a*
m«i p» Egizzio Massini, adevărat Pnbiicaiiiine m ateria clasei precedente
aceleaşi obiecte. Coi cq- î
In aiul trecet, 1919. dt pă o în- o prelegere, pregătind, şi în chi­
Da* publicul nostru-l indulgent dirijor — na avem. Distribuţia ro­ In bsza adresei cercului de bursă, pe lângă actul e c
şi răbdător Şi sita poate şi d<n
trernoere de peste 5 ani. îa incita­ pul acesta, terenul pestra înfăp­
pricina unei lipse de gest artistic,
iuri lor se făcea prea arbitrar şl recrutare Brsşov facem cunos­ certificatul de v^ ?;ină s
băt tor la ochi.
rea comitetului nostru central, o eea- tuirea cooperaţiei îu sitele nosstre;
fermat an de an şi reprezentaţie Cceac« n’ara putea spune rău cut, că toţi tl ierii m obilizaţi de naştere, va ; pr^si
**3 de desptHim’ntc început ase Ur conducătorii însoţirilor săteşti
de reprezentaţie. Căci de, câţ* d*n despre Opera română din Bucu­ p e loe din coniingentele 1918, un certificat de pani arta
ut e ■« i â du-şi s-duna
h a cer uate, rec< nst tuindn şi or
di cred-t ssu alte cooperat*ve, cei cari umpleau parterul, gslem reşti, e câ n’a făcut economii. Ba 1919 şl 1920, adecă născuţi zat de Direcţia j&nei
can au trebuinţă da îndrumări,
gans!» de cocdu fre, înscriind un cum şi c «ndueâiorii comunelor, în
ei ehiâr logile aveau un criteriu şi a cheltuit. Şî-a cheltuit încât nici în anul 1896, 1897 şi 1898 De asemenea toate vor pr zi
număr considt^ibl de membr .tâ- cere ar fi pregătit terenul pentru
na termen de comparaţie în apre­
cierea unei reprezentaţii ca aceea
conducătorii nu mai ţin minte ce de naţionalitate română şi un act de bună p v* te
au cheltuit şi cum au^ cheltuit. Se
câadU'Şi un p an de lucrare şi înfiinţarea unei cooperative, sâ ne
de operă ? Câţi din o?gasizatorii aruncau banii cu amândouă mâi­ rasă, trebue să se prezinte de comună şl unul de naţio:
itlrrm d cu heroide peatru r ai» dea de ştire spre a le trimit*
sarea lui. Alte detpâi tâmisie . u persoane cu cunoştinţe speciale,
acestei esociaţii de operă, în frunte nile. Dar in definitiv avem* Operă, urgenţă la cercul de recrutare Ut&te.
cu directorul ei mal încercase vieo- căci închiderea unei stagiuni, ne Braşov, pentru a fi încorporaţi Înscrierile se primesc di
ficat mat puţin; dar ste văz^t ca care să înjghebeze cooperat* va
Islr# I c p^r j’jrărde dafr, şi 9u dat dontă şi ca sâ le trimitem statu­ dflta să conducă şi să dirij .ze ast­ dovedeşte mal mult ca orice, exis­ la un corp de trupă spre a la şcoală, de la 15 Augu
fel de spectacole ?
rlm te *h dcemorpasră spiritele, tele şi indic mările re esare.
Anemica deschidere ne pre­
tenţa ei. îşi face stagiul, de oarece Ma­ până la 81 August.
' h aiftsds 1 ia fuariirirea oa^or.y Ia dorinţa însă de a o vedea în 1—2 Direcţiu
e) Airagem, îsdeosebi, atenţi­ vestea mai degrabă o nefericită adevăratul ei rol şi la înălţimea rele Stat Major numai aprobă
ţ* ‘or, ce !• ao pestra leainUrsa une j d-Ior directori ai despărţa* sub nici un motiv mobilizaţi
îiohidire, decât o închidere sim­ unei adevărate instituţii de cultură,
• tiarei rcaiâue ti. mantelor ssup a § ini 9 al ’ statute,
• « a re pa te dintre deepărţă- lor, în care s’au făcut schimbări
patică şi cu multe nădejdi de'mai îi urăm mai puţină trufie sfidă­ pe loc a tinerilor din catego­ Suntem cumpărător pi
aiibtr, îp-ă, an au dat pâtâ acum esenţiale referitor Ia tsxnle de bine. De, se făcea experienţă. Şl toare, mai mult spirit practic şi ria de mai aus. fiecare cantitate de o a a i
poate n’am avea aşa de mult drep- mai multă scrupulositate. p ie le de cleiu în adă sau
•ici sn st m i de vteţa. membrii şi asupra §riui 40, con­ tul să se supărăm că experienţa
Braşov, în 5 Iunie 1920.
Acum 6»torinţâ au şi aceste, form căruia despărţămintelor le G, y . R ă coa ssa . uscată condiţiune.
taste până ia nat 1 să se reorga- Consiliul orăşenesc.
va reveni în viitor 50 procente din F a b r i c a dle a c i d s u i ţ i
* t a* şi aă se pună pa lucra, taxele membrilor activi şi ajută­ 1—3 B raşo v .
latre pnmele tecrâri de reorga- tori încasate do eir, cum şi site
» •ar© lamim: I nerta unei şe- ven te, — ceeace trebuie să fie Făină şi porumb Porumb peitru Ârâeal Nr. 3 0 3 —9 2 0
Publicaţiuue
dlaţe da romitet, convocată de di­ un îndemn pentru conducătorii lor,
A V IZ
rectorul despărţământului, In li, an ca să înscrie un număr cât mai
aaeattăla de subdirectorul sau ce mare de tot felul de membri şi
cal mai în vârstă din membrii co sâ caute a spori, şi pe alte căi,
pentru Săcele Zilele acestea a apărut în ziare
o ştire emanată de ia Ministerul
de Comerţ şi Industrie, care a-
Comuna Hălmeag din jude­
ţul Târnava-mare esarândeazâ „Şimoneana“, cooperath
consum şi valorizare în Şii
miteta.ui, şl ţiuerea adunării cer- m jtoacele f.nanctere ale despă?» nunţâ că imobilizarea unei părţi prin licitaţiune publică, care
Comteia de aproviz'ousre a ju­ din cereale, între cari şi porumbul plasa Bran, judeţul Fâgi
caale, «sre ta «rie mai multe det- ţămintetor. deţului Braşov a «dresat către a fost ridicară şi prin urmare co­ se va ţinea la casa comunală
liăriiiriute au s’a mai întrunit din în 27 Iunie 1920, la 9 ore aduce ia cunoştinţa Cn.
In legătură cn acestea, atragem prim ăria com unei Satulung urmă­ merţul lor este liber.
aiul 1919. atenţiunea d Ier directori şi asupra toarea ad resă: îoainte da ameazi, dreptul de blic, că şl*a început activii
Dispoiiţifle pentrei convocarea .Apoluiui® ce ie am trimis cu Nr. Totuşi iot îts acea ştire se în Şirnon.
şl ţiierea adtnărli cercuaie se cu- 232 a c., referitor la înscrierea Către prim ăria com unei Satulung j făcea restricţiune pentru aducerea crâşmă dimpreună cu localul
,Bine voi ţi a cunoaşte că d-i porumbului în Ardeal, în sensul corăspunzâtor spre aoest scop, Direcţiunea:
fviad în Statite şi Îb Reg lamm- de m-mbri, şM rugăm sâ stăruie
f«l afacerilor interne pemtru des- cu tot dinadiisul pentru a îm- Oct. Siîntîon a obţ!aut dela Direc­ că numai DTrecţionea de aprovizio­ pe un timp de 4 ani, înce­ P r. lo an Mo\
pârţlmîMte. ţiunea de aproviz onare din Bu­ nare din Bucureşti poate da în a- pând din 1 Septembre 1920 preşedinte.
phni în interesul înaintării culture!
litra chestiunile, care, pe lângă noastre naţionale, cât mai mult cureşti autorizaţia Nr, 1253 de a nume ca zori învoiri ds a se face până la 31 Decembre 1924.
aduce în comuna Dvoastre ne a- aprovizionări pentru populaţiuaea A chitaţi-va restanţa de,
cele prevăzute în statute şi rc^u- rugarea ce le-am adresat. Lîcitaţiunea va fi verbală,
dresa primăriei Săcele 20,000 kg. din Ardeal.
lameste, vor trebsi puse îa o^d?-» A . B ă rsto n u R om ul S im a făină cal* II, 10,000 kg. Tanm bonament ca să nu vi
•ea de zi a şed nţei ccmtetelul — fie întemeiată însă înainte de aceasta se
prszident. secretar. I. şi 20,000 kg. porumb. pe anume pricini, văzute prin pris­ primesc şi oferte în scris. Pre­ oprească trim iterea zii
şl a adulării cercuaie, numărau-: Conform ordinului D irecţiunei ma biroacratalui, dar consecinţele
•) Chestiunea nouri arondări s de aprovizionare din Cluj Vi rog ei sunt dezastruoase.
ţul . strlgărei e 5000 Cor.
4e*pâ?ţimÎBtrior, prin care des a anunţa sosirea transportului te Vadiu 2 0 ^ . OOOOOOOOOÎ
uărţămiBUle prea extinse, constă Am văzut aici In Braşov dele Condiţlunile se pot vedea
tdtoare din prea multe ceroase,
var ft a se aronda în baza pristol-
Ii-lea al Şcoalei Militare h Infanterie comisiunea noastră pestru a fixa
preţui de vânzare. Totodată a în­
griji ca cerealei® să se distribue
gsşţii Comunelor; îi special cele
româneşti, piângându-sa că nu &u
oricând în orele oficioase la
subsemnatul oficiu.
Se caută
Gazetei.
S 7
plutei, ca ale întrucât se poite, să cu d r e p h te şl a compune lista ce­ porumb de hrană şi colindând pe
9« euprtedă uu uutaAr mal mam lor împărtăşiţi, deoarece Dires* ia autorităţi şi pe la comisia di Hălmeag, îa 5 Iunie 1920 A mu adresa la adminîi
Consecvent hotenârei d-lai Mi aprovizionare pentru a cerşi — cu
de 1 1 - 9 0 comun?, avâpda-se n r punea ds aprovizionare dia Cioj 2 -3 Primăria comunală.
nistru de R zbol, toţi «tevii Ş?o vâutul na e prea aspru — să li se
•lis tu vedere împrejurarea, a
iilor mil.t&re de ofiţeri an întreprins va controla prin drlegatul său atât atribee din poramburile sorite.
ele, tairVcât a» ponte, - i cadrez»
cslâtorii de «tudli în diferite părţi preţul de vânzare cât şi lista celor
ea plasem administrative (cercu­ Am vg&ut ţărani veniţi în gru-
«le Români iei-mari. Elevii asului al împărtăşiţi.
rile pretoiirie)* Il-lea ai ŞcO&leî de Infanterie sec Lista celor împărtăşiţi să se guri de 8— 10 oamesi din deţiSr
Ia felul acest« lucrarea organe- transpună la comlsianea noastră. îferi mari, (Măramureş, Haţeg şi Sprijinii! firmele româneşti.
ţîa administraţiei sub conducerea
Iar dla dţspărtăm&ut se va înlesni rit© părţi) cari bat la uşile tuturor
toarte mult, va putea să devină d-lui Intendent Lt. Colonel C tin Braşov, în 5 Iui îe 191 r
autorităţilor şi comercianţilor de
Grîgorescu- comandantul Şcoala!— S u b p r e jjr p r e ş e d in te
aia! efectivă şi mai bogată îa re- cereale pentru ca sâ 11 se dea po
mltate.
au distins şi apreciat ofiţer supe­
rior al armatei, au călăterit prin Iar Direcţiunea
Această dispoziţie se referă, în- Bănat şi Ardea! vizitând îu trecere viztonărei dm Ba isreşt! t ti ci
jen traa a rumb de hrană. Nu mai vorbesc
că oferă preţuri, fabuloase, dar le
Frizeria High-Life
deasebi la despărţâmintele care au Timişoara, Aradul, Clujul, 0?adea- prim ăriei comune Sâctli (inţele- plângi de milă ascultăndu-le văi­
ta admiaistrares lor comunele din Mare isr de trei zile se află in ora gânda^se prin sc< riă n ai*îe luate cărelile. Ciudri este câ nu am
Strada Vămii 22, BRAŞOV.
deuă saa din mal multe plase, $ul aostru unde au vizitat şi eoa cele 7 sate) urmi jare« : văzut decât namal locuitori români
eem a. e. sunt desp. D ade, Ca­
tinuă vizitarea tuturor înstituţiucllor P rim iri c< m 'W Săcele care se plâng de lipsi. S'a deschis frizeria românească HIGH-LIFE în strada
ransebeş, Timişoara, Lugoj tic. şl / Bravo?. Se pare eă organele însărcinate Vămii 22. Frizeria veche ce a fost aci, am renovat-d!
de Stat ei industriale din oraş
deapărţămintcle care cadrează cu
•aprinşii anei plase, dar coastgu
împrejur mi. Avem onoare Vă ’acf ce?BOS- cu distribuirea porumbului de şi am introdus confortul modern. Instalaţia şi aranjaşi
Stop 1 acestei lungi călătorii,pe cit, că sm eliber d. j d Cri. $>lm- hrsnă Ia p^pulsţiuaea Ardeleană mentül nou al Frizeriei HIGH-LIFE sunt în condiţiile
dix mai maite zed de comune.
Referitor la arondarea de care
lângă partea technico ştiinţifică a tten, delegătului Dv ' o; r.aţij Nr bu su it destul de vigilente ca sâ marilor frizerii din capitală.
ae ecupâm aci, rogiira pe domnii
fo<t şi de inter s cultural şi istoric 1253 pentru &tra á du. Pîc)8Şt! aducă cantităţile reccruie şi atunci Se întrebuinţează loţîuni (apă d@ cap), edlcolon fin;
directori ai despărţim satelor să
fiind prima promoţiun© de elevi la Săcele 20,000 rg. nâ "le î?âu intervine şi aici jocul protecţiuhel « comprese de apă caldă. Senrciu prompt şl conştiincloo.
cari fac o asemenea călătorie în cal II-a. 10000 kg. t lin. Ciîl Í 2 Cum ziceam, măsura restrictivă
prezinte comitetului central propă­
şiri eât mai bine studiate şi în
Roaânia-Mare şi pe viitor iînt prege­ şî 20 000 kg. po u b pa.tr u e fi justificată de anume cauze, In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole
tate călătorii In Bucovisa şl B a­ pulaţia comunei dar rezultatele sunt de natură pe preţioase de toaletă: parfumuri fine, pastă de dinţi, apă
rontoutiţă cn interesele culturale
sarabia. Directorul airovt mar deoparte, a determina, ca o parte
al« poporului rostiu din acele
Primirea ce li s’a făcut atât ele­ Şeful s e n a popnîaţiunei — şi din nenoro­ m de gură, ape pentru faţă, briiianflne, perii de dinţi et&
părţi, recomandau du-se şi persoa-
vilor cât şi drior ofiţeri din partea cire cea românească — să sufere
Contăm ia sprijinul publicului românesc din oraş şi
a ilf, care ar fi să se încredinţeze provincie*
autorităţilor şi populsţlunei a fost de lipsa de hrană, şi pe de alţi
ca organizarea uouelor despsrţă-
aiimts. din cele mal cordiale şi entusiaste Din partea bob 4 m buci parte, să fie pradă a exploatăre Cu stimă
şl care a produs o adâncă isspre- că Săcciele, csr 1st €X î speculanţilor.
Pentru înfiinţarea dt despărţă- 53— 90 Frizeria High-Life.
ninte nouă în judeţul Aradului sinn® însufletul tineretului, viitori o* unui adevărat dez--- a UUţ>Ii . - Când g’a găsit de cuviinţă să se
şl Ci iadului, cum şt pentru în­ fiţerl. Cântecele lor patriotice şi mar­ tragerea armate omâte ia tosm- permită exportai porumbului, nu
corporarea la despărţămiotele din şurile elevilor întrecere prin oraşe şi na anului 1916. '■-•nt a tin*; este ciudat ca populaţia româ­
vtclaâtetea a comunelor rămase din sate im impresionat mult populaţia- văzute cu alimc,.tcte c m nească să se . leiascâ in alergă
despărţăBiintele Sân Mic lăutul nea stârnind admiraţie prin ţinuta lor atâta nevoie. . tura după porumb şl să-şi chel AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
aiare, Becich?recnl*mare, Panciova, demnă §î disciplina lor de fier gi După întoarc, a i dt« r Si tuisică ultimul bau pentru a şi-
Tlrş«| şi Blserica-aibă, comitetul care face cinste d-lai Comandant d-1 Dr. Votcu l ţese depn :&■ui procura?
•titrai a luat dispozfţi deosebite.
b) i e va discuta chestiunea or-
al şcoalei şl d-lui director al gce* Săcelelor a
ţiei şi chiar neamului nostru întreg. aprovizionare c-h
D cţluneî de
Cir situmţia
Cei în drept ar trebui sâ medi­
teze Ia consecinţele acestei stăr
i „Industria Ardealului46
faaLării agenturilor comunale şi Ia aceste şcoli sunt elevi din cară în care sî ... Isec Săcele • a de lucruri.
toate unghiurile Ţăreî, asemeni elevi c«rut în repeţ â V. ri ca s se
Braşov
a bibliotecilor poporale, îăcâudu-se E. Turheanu
paşii de lipsă pentru a constata,
•ade se află »stitl dt egeumn şi
saşi şi şvabi, recruţi şi foşti eadeţi. ia de
Acessiă călători© ps lâegă edu­ provlzionarea aceste ”
urgecţă mâinii
»a
a- Serviciul de transporturi
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmrnmmmmmmmmmimmmmBmammmmmmmmmammmmmmmsmmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmm
din câte exemplare de cărţi con­ caţia profesională şi generală au reuşit ca pror siu^te făcu-« să
preda® în sufletul elevilor nădejdi fie tradsse în »-.f In aten ţia membrilor corporaţiei C| u m u f «|f p A posedă c a m i o a n e ş! c a m io n e te -1
stau bibliotecile, — stâna nd, tot
deedatâ, pea re sporirea, distribai-
frumoase pentru viitor şi Ie-a ri­ Sperăm că p mr e celor ) :o* Comitetul corporaţiei aduce la cu­ i S U l i I v t â i i d a u to m o b ile n o ^ i9 cu cari execută |
dicat în chip admirabil moralul. muze vor face ciîsf (ia îa rl- noştinţa membrilor, că îs ultima
vtm şt îngrijirea cărţilor. TRANSP0RTUFJ de MĂRFURI şi PERSOANE, în con-
Actualul dri Ministru de Răsboî mul rând celor pţ4$ observ ănd şedinţă a comitetului, s’a hotărit
Observăm că şi comitetul centrai fiind cunoscut ca un om al zilei p t de-antregu' drepîăţ i* formarea unei societăţi de înmor­ diţiunfi avantagioase, în toate direcţiunile ţării.
va speri ia acest an bibliotecile şl care înţeleg? în chip superior l — mântare, şî s’a discutat despre
poporale existente şi va înfiinţa menirea tineretului şi chestiunile schimbarea secţîunelor. Membrii F a c e r e d u c e r i Ba c o n t r a c t e l e p e r m a n e n t e i
biblioteci nouă, cu câru din darul de educaţie cîvieă şi profesională Cererile se vor adresa la sedinrile Societăţii: în Braşov
d-lai Vasile Stroescu şi ca alte a şcolilor militare, cred că va dis-
j Un ziar r u s ­ somări o s e corporaţiei sunt chemaţi la şedinţa
extraordinară, eare se va ţine la
a cm ri oe-i stau ia îndemână, în poza ca, asemeni călătorii să se eşte o com ai p ntru c isa 13 Iunie a. c. înainte d, a. ia ora
Strada Vămei Nr. 17 (Telefon N^. 761) şi îd Bucureşti
SQGi comane. facă cât mai destt fiind unul din fie-cărv* iinân 9. Neîntrcnindu-se numărul cerut Strada Sft. Ionică Nr. 9, în Palatul Muntelui de Pietate. [
rf lavităm daci, pe cărturarii mijloacele cele mai eficace pentru de membrii, şedinţa se va amâna 1 6 -0 (Telefon Nr. $2/50), 0 .•
AbiiBi» ta r la 15 iunie, la 5 d. a. îu sala Sfa­
xeştri deia sate să coastitue po­ instrucţia şi educaţia elevilor viitori
pe rulai în agenturi ale „Asociaţi- eflţeri. ÎS Gazata ?îi"*sivani§i“. tului vechi. - y T Y V V V V y v v y T T Y V V T T T ,
aah^ fi fă ceară, prii despărţă­ OLTIANU. r *

Kr; 1 1 9 -1 9 2 0
P i’bEcaţiunfi
Pe bazi articolului 80 al
legei electorale se aduc« la
cunoştinţa generalii resultatul
alegerilor ţinute în judeţul. Bra­
şov, şl anume pentru Cameră
în 3 Jbnie şl pentru Senat im
1 Iunie a. c.
Au foit aleşi *.
I. Ca deputaţi pentru Ca­
meră :
1. în circumscripţia U cu
reşedinţa Codtea, Dl director
Fritz Connerth, djn paxtidul
poporal săsesc cu 3587 yoturi
din 5573 voturi valabile. Au
mei primit voturi Dl Dr. Va »
sile Glăjar 1634 şi Dl Fried-
rich Sehneider 85a.
2. In circumscripţia III cu
reşedinţa Satulung, Dl Dr.
%r'kn N iţescu, din partidul
maţ il român eu 1497 din
2 r 7t voturi valabile. Au mal
primit voturi Dl Vistcr Brăt*
. 880, Petru Muntean
b l • Iir. Gheorgfce Crangă 214.
8. <i circumscripţia I. (ora­
şul xsraşov) se va ţinea ÎQ 14
Iunie a o. baleiaju l între cei
2 candidaţi: Dl Dr. Mikail
Popovici, care a obţinut 1348
voturi şi Dl Tache Ionescu,
care a obţinut 1233 voturi din
31 l t voturi valabile. In a-
ceasfâ circumscripţie mai pri­
mit Dl €arol BarVfca 171 voturi.
II. Ca sen ator a fo*t ales
în circumscripţia «lectorală a
Braşovului (oraşul Braşov şi
comunele judeţului Braşov)
D l D t. Arthur Polony cu 3335
din 549| vpturi v&l&biie faţă
de Dl Dr. Vasilie Saftu, oare
a obţinut 2161 voturi.
Primăriile sunt îndrumate,
s& publice acest rezultat al &*
Jegsrilor după obiceiul din lo­
ialitate şl să-l afişeze pe
tabla de publicaţi uni.
Braşov, în 7 Iunie 1920.
Deîs biroul electoral central
al judeţului Braşov.
Dr. R. Thioser m. p.
grefier.
L, Servalius m. p.
snbprefect-prtşedinte. cial, în vederea Adunării Generale ordinare şi a celei extra­
loviiluea paitri fixarea pn- ncăecăAdunările
tirllOF a Jii. Braşov. diul societăţii din Bucureşti, Strada M arconi Nr. 3, Palatul
Nr. 186/920.
«(omisiunea pentru fixarea statutar de acţionari, ambele Adunări se amână pentru Du-
preţurilor dă ultimul' termen m inecă 27 Iunie 1920, orele IO dim ineaţa, în acelaş local, şi
până Sâmbătă, 12 Iunie Ia e- când se vor ţine cu oricare număr de acţionari prezenţi.
rcle 5 p. m. ca să prezmte la
biroul eomisiunei dela prefec­ dispoziţiuni statutare sunt cuprinse în 'convocarea trimeasă
tură la D l Eugen Zsuffo, fac­ individual fiecărui Domn acţionar, în plic recomandat, deo­
turii« car« nu au fost stampă sebit de care procedură se va publica convocarea în „Moni­
late de eâtre eomisiune spre a torul Oficial“.
fi stampilate, contrar li se vor
fsce proces de contravenţie.
Până la acea dată să se con»
formeze toţi. comercianţii pen­
tru afişarea preţurilor.
Braşov, în 8 Iunie 1920.
Dr. A l T ălăşesca m. p.
preşedinte.
Nf. Mag. 8749/920.
Invitare de a concura!
Fiind liber postul de direc­
tor al abatorului oraşului Bra­
şov, se publică concurs pentru
ocuparea acestui post.
DetaiurUe se pot vedea în
Invitarea de caneors afişată la
Intrarea primăriei sau se pot
primi în secţia IV a consiliu­
lui orăşenesc.
Braşov, în 21 Mai 1926.
Consiliul orăşenesc.
Pentru Satulung
Aog pa aeei îocuit«rI cari
ştiu c-era d« averea mobilă,
S
KÎ* )aaobi)ă şi numerar îămasâ
i e pe urma d«esdatei ^aria
,Dră|âB Releu născ. Gologan,
să-mi comunice ori-ce şiu
despre cele de mai sus. Ofer
recompensă pentru înştiinţări
serioase.
G h fr g h e I: G ologan ,
str. (Spitalului 14, Braşov.
V
GAZETA TRAffBILYAHiKI ere?»»«»« g â ş t e » >.
*5®
Delà Bireul electoral ceitral al judeţului Braşir „ A L B I N A “ in s titu t de c r e d it şl d e e c o n o m ii î n S îb iiiu
Nr. 78/1920, B. 1 . O.
CONVOCARE
PUBLICAŢ1UN E Domnii acţionari ai Institutului d® credit şi de economii „Albina“, sunt invitaţi prin
că fră c e tă ţe n ii f le g ă to r i m o îrcn m s o rîp tfe i aceasta în virtutea §-uliii 19 din statutele societăţii la
t o r a l e I . , st j u d e ţ u l u i i r a f o ş !
Deoarece la alegerile de deputaţi pentru Cameră, ţinute
în 3 Iunie a. c. în circumscripţia oraşului Braşov (, raşul
a XLV II-a adunare generală ordinară,
Braşov, partea românească a Râşnovului, şi comunele Vlădeni
care sa va ţinea în Sibiiu, Sâmbătă, în 26 IOEÎe 1920 st. nt, Ia orele 9 a, m, î i «ala festivă
şi Ţânţari din jud. Făgăraş) nici unul dintre candidaţi n’a ob­ a Muzeului „Asociaţiunli“, cu următoarea
ţinut majoritate absolută de voturi prescrisă prin art. 74, al
decretului l*ge pentru alegerile parlamentare se disp ne pe
Z D S Z I :
baza art. respectiv
1. Deschiderea şi combtnirea adunării generale. •
alegerea restrânsă 2, BUenţui arului de gestiune 1919 şl raportul comitetului de supraveghiare,
între cei 2 candidaţi, cari au obţinut cele mai multe voturi. 3 D atribuirea profitului net realizat conform b knţului.
Aceştia sunt domnii: 4. Distribuirea sumei destinată pentru scopuri culturale şi de binefacere.
5 Modificarea stamU lor.
Dr. Mihai Popovici 6. Fixarea preţului marcelor de prezenţă pentru anul curant.
Take lonesca 7. Alegerea a 2 membri in Consiliul de administr ţiune cu mandat pe 3 ani şi alegscta
Comitetului de supraveghiare p* ua nou period de 3 ani
Ca ai de balotaj (alegerea restrânsă) cu considerare Ia dis­ 8. Eventuale propuneri in sensul § ului 32 dm statute.
poziţiile art. 78, al legei menţionate as fixează zl»a ie Domnii acţionari, cari voiesc a participa Ia adunarea generală în persoană sau prin
pltnipotenţfcţi, în conformitate cu §§-ii 22, 23 şl 24 d n statutele societăţii, sunt rugaţi s-ft
L u n i, in 14 Iu n ie 1 9 2 0 depune acţiunii« şi eventual dovezile de plenipotenţă cel mult până Marţi în 22 luni« a. «. al.
n., la 3 ore p. m., la ca?sa centralei noastre în Sibiiu.
începutul alegerii la erele 8 imiaeaîa.
De -unerea acţiunilor respective a plenipotenţelor spre scopul indicat se poate face şi la
Birourile de votare ale acestei circumscripţii electorale filialele din Braşov, Bozovicî, Log ş, Mediaş şi Târgul.Murâş, sau la agentura din D.-Sânmărtl»,
rămân aceleaşi, cari au fost fixate în pub i ariunca pentru a- la Banca Românească, Banca Carpaţilor şi Banca Marm. Blank din Bucureşti, precum şi la
legefile de deputaţi din 3 Iunie. Preşedinte electoral • Dr. A- toate institutele membre ale »Solidarităţii“, iu acest caz însă cel mult până Mercufl în l i
Străvolu , advocat, Braşov. Iunie 1920 a. c. st. n.
Toate celelalte dispoziţii luat© în vederea alegerilor ră­ Sibiiu, 26 Mai 1920.
mân în vigoare.
B raşov, în 6 Iunie 1920. D irecţiunea
Din şedinţa biroului centrul electoral al jud. Braşov.
D r . l t . T l i i e s e r m. p, l i . S e r v f t t l p i m. p. A XLVli-a încheiere a Conturilor cu 3! Decemvrie 1911
2 —3 grefier. subprefect-preş« dint«.
ACTIVI. Contul Bilanţului P A S IT *.
„BRAŞOVUL” Cassa în nam ărar......................$2.581,534 21
Ger. fii.
Capital societar..................... 20.000,000’—
Gor. %
Societate kmml Româna Se IolrepSeri Comerciale şi Mnstriale. Mooete, bon în Giro, Ia Cassa Fonduri de rezervă . . . 10.907,727.0#
de păstrare poştală ti alte bănci 148,181,285 70 Fond de peczluni. . . . 2.009,021*7^
Capital Lei 1,200.000 Cambii. . . . 4.027.570 $3
Cradite cambia1• cu aeonerlr«
Fondul „Parteniu Oosma“ .
Depozite spre fructi­
08,309 —
BUCUREŞTI — BRAŞOV hipotecară . . I 872,372 07 9.900,042-75 ficare . . . 97.181.770-82
împrumuturi hipotecare lu scri­ Depozite în Cont»
suri i o n e ia r e ........................... $ 402,292*65 Curent. . . 143 216,552 98 240.390,320-11
Credite de ConkCurent. . . 189.997,18450 Scrisuri fonc. cu 5% în
înştiinţare. Obligaţiuni cu eav«nţi (ţără­ circu^ţiune 5.0(0,000’—
neşti) ........................................... 821,838 20 Scrisuri f oc. cu 4 V2%
Din cauza grevei de^a „Monitoml Oficial*, neputându-se Avansuri pe efecte publice . . 17.844’tO în circulaMune 400,000*- 8.400, $09—
efectua în timp util publiea^unîle prescrise de codul comer­ Cassle instit la Centrală şi Fi­ Scrisuri fonc. eşite la s^rţi
liale, şi dlv. reaiifc. de vân- în circulaţie 1 475,090—
ordinare din 13 Iunie a. c., Domnii acţionari sunt înştiinţaţi # • # •• • • • • • 426,303-47 Diverse conturi creditoare 170.114,020-^
de m al sus s'au am ânat pentru ziua d e Dumi­
20 Iunie 1920 orele 10 dim ineaţa şi se vor ţine la s e ­
Ifecte publice şi Bonuri de
cssiă dela Banea Austro-
Dividendă neridicată 128,0141’—
U ngară...................................... 33.032,952 80
Interese anticipate pe 1919
Interese transitoa*« d« scris.
287,93070
societăţii de asigurare „A gricola“ în localu l creditului Technic, Acţiuni dela diverse bănci. . 6.520,550■- 81,500—
fondare........................... .
etaglul a l l l lea. Efectele fond. de garanţi« al Profit n«t............................... 2,244,370
In cazul când pentru acea zi nu se va întruni numărul scris, fonc........................... . 540,000 —
■îeetelc fond. de pens. al
funeţ. instit............................... 340,150-20
Mobiliar: amortizat . . . .
Ordinea de zi a ambelor Adunări, precum şi celelalte •apital societar, rate restante 4 .0 7 4 ,3 5 0 -
453,24401$ 32 4 6 8 ,2 4 4 O lt#
B r a ş o v , 8 Iunie 1920. DIBIT Centul Profit şi Perdere «R1DH
1 -8 Consiliul de Administraţie. - Gtr. fii. «•r. #L
Interese : Interese :
pentru depoz. spre dela cambii. . 304,308-97
g S O S O O C X K S O O O O ra ra O O Q O W S O tX H K ? ) fructificare . . 1.165.523 32 . dela cred. camb.
pentru scris.. . cu acoperire .
fonclar . . . 296,420-25 h'p^t. . . . 490,736*9«
g Se vând EN-GROS 8 pentru dep. în . delaîmpr. hipot. 491,617*61
Cont* Curent . 876,814-79 2,338.75836 dela credite de
Cont-Curent . 2,536,738-31
§V I N U R I «ech i Fpe3e :
Salare . . . . 347,000-38
Bani de cva tir. . 59 121 89
dela efecte . .
publice . . . 318,262*52
d e c a l i t a t e e x c e l e n t ă c u Imp.reg. porto, div. 216, î 64-89 dela credite pers. 48,880*51
Ms&rce de prezenţă 13,158-— 934,445 19 delà amas, pe
p r e ţ u r i c o n v e n a b il e
Contribuţiuse ; efecte . . . 1,476-88 4.191,M2-7»
Herscovits âiolf directă - . . . 142,227*36
10 % dela int. de
Proviziuni . .
Chirie . . . .
929.0M-W
29 721 H
comersant de vinuri depuneri . . . 189,27299 331,500*35 Profit la monete « • • • • *98,M« * 4
s t r a d a F o r ţ l l O# Pr«fit net . . . 2.244,378*47
• • • •
7—15 (Pivniţa Fleischer).
5.649,082 34 l.54»,0S 2M
Sibiiu, la 31 D ecem vrie 1919.
m v▼ ▼ V V T V V V V V V V V V V V V V T V V T T T e
lo s if L issai m. p., director general. Vătăşan m. p., centabil-şef.
<
D I I I C Ţ I U N B A ;
►
K a iu s t A n to n <
Dr. Beu m. p., prez. Dr. L. B orcia m. p. Dr. 1. Siroia m. p. % A M ârseana u . f .
> C onstanţa, Str. General Manu < G. Dim a m. p. Dr. 1. L upaş m. p. Dr. B olog a m. p. Dr. G. Popoviciu m. p.
Vechiul şi cunoscutul magazin de manufae* Lăpâdatu m. p. Dr. L. P op m. p. G. Precup m. p. Dr. C om şa na. p.
A
tură şi galanterie ,,en-gros“ posedă Stămburi, Subsemnatul coMitet am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă fl f»
► americi, Zeiiruri, Şifoane, Madepoloan«, bumbace consonanţă cu registrele institutului.
şi alte diferite articole de manufactură eu preţuri Sibiiu, 26 Maiu 1920.
► convenabile, produse ale fabricelor engleze, fran­
C O M I T E T U L DE S U P R A V E G H I A R E ;
ceze, italiene şi americane. 33—75
► Mateiu Voileanu m. p., prezidsmt. loăn H enteş m. p. Teodor V. Pâc&ţUnu m. f .
3—8 Boul Verzariu m. p. Victor F in ea m. p.
 TO m 4 GAZETA T R A N S I L V A N I I ! Nr. 118— 1930

Ultima oră telefonică. — Ştiri politice. — Ultimele lnformaţiuni.

Pi i■xsBmesme&BB
Acţiuni m icerabile.
C ătre alegătorii circum scripţiei Braşov. Ultime informaţii
fr a ţilo r !
Alungarea Rom ânilor TJn oonsilin do miniştri ao
ţine aai} in vederga siublUrai
Alegerile din $ Iunie au daţ un resultat strălucit pentru partidul naţional.
Aprijape toţi Românii şi-au dat votul lor pentru partidul, care a isvorît din năcazu­
din Sf.-Gheorghe eondiţiunilor rem anierii mi­
nisteriale, prin intrarea în g o ­
vern a d-lor geahe Ioneseu,
rile, grijile şi suferinţele poporului româD, care a stat straje neobosită în lupt* pentru li­ S e d u ce o ca m p a n ie de defăim are lituleecu şi Oreceanu,
îm p o triv a R o m â n ilo r ca să fie
bertate, care pe Treme de întunerec şi robie a fost făclia aprinsă chenaată să lumineze dru­ p e placul ungurilor. —
mul de mucenici al neamului nostru. Directorul general al teatrelor
Na ciede&m că lupta electorală împlinească obligaţiile de rudenie’ şi-a înaintat demisfa.
1 8 4 8 de voturi româneşti s’au dat pentru candidatul partidului naţional, iar Dl Take Ie- In locul d sale a fost numit ă l
să împingă pe uni) oameni până batjocoreşte judeţul Trei-Scaune.
aeecu a avut din cele 1264 de voturi cam 8 0 0 de voturi săseşti şi numai 4-—&00 voturi a-şi bate joc de întereiole uea- In arest judeţ, fostul prefect dr. Al. Brătescu-Voineşti.
•
remâneşti în mare parte stoarse de administraţie sau câştigate prin fel de fel de momeli. I mulul nost™. Na credeam că pen- Veierdea şi cu subalternii săi, în-
corjurat de toţi românii, făcuse fa im o s u l Petringenaru §ar$ #
Toturile Românilor, Doamne păzeşte, nu sunt îndreptate în contra persoanei dlui Take f™c* rfJ ^0e{^ la£t ^ra^ul1°d-lcf opeîă naţională şi adusese la în­ eandidat ţn cercai Belvşului, o fost
Xoaeacu, Meritele cele mari ale dîui Take Ionescu nu le trage nimenea la îndoială. Dar nistru Tăslăueuu te va Ataca în florire instituţiile culturale româ­ arestai la ordinul judelui de In­
Domnul Take Ionescu ales în cameră de Judeţul Ilfov nu dă lupta pentru sine, ci dă lupta 11111 românesc îu jad. Trei neşti. vestigaţii Dr, lo etf Moldovan p e
Astăzi, tot ce s’a construit pe motiv, că a agitai populaţia în con­
s& cucerească un loc mai mult pentru partidul conservator, pentru partidul în care sunt Otmeni fără nici un scrupul acest teren este ameninţat să se tra m teleetualilor, e i a ealom nlat
adunaţi cei mai mulţi mari proprietari din vechiul regat, pentru partidul care sub firma Iar arcucă azi cu noroi în luptătorii dărâme ca să se facă pe plăcii p e tu n cţien arii publiel f i eă s'u
ungurilor — deşi în judeţul Ţrei- Jdout vinovat f i de alte cn m e.
woprie n’a câştigat în întregul regat decât un singur loc în cameră, acela al dlui Tak» S catn e locuiesc peste 40.000 de *
loneacu, pentru partidul pe care ţărănimea şi democraţia din vechiul regat nu-1 vrea. curlrea simţimintelor naţionale, mai români.
D-l M. Zerbes, secretarul comi­
Şi ştiţi, fraţilor pe cine şi-a ales soţ de luptă domnul Take Ionescu? caJPe vremea stăpânirii ma- Ungurii îşi bat joc acum de ro>
tetului cercual săsesc din Braşov
mânii aceştia, în cor cu Autorită­
Pe domnul Ylaiku Arszdn renumitul renegat r( mân, sluga lui Tisza Pişta şi a lui ajeeJtotilo/ijngnrl8.8 ° ^ PC P aC ţile publice. Merg până acolo în­ ne roagă să rectiiicâm cele scrise
Uangra, omul care a înjurat armata română, care după întronarea Domniei româneşti a stat Mândria românească este grav cât afirmă că vor m ătura pe toţi despre d-sa în n-rul 117 al ziarului
nostru. „P ân ă la a p a r iţim nuntă-
luai bine de un an de zile în închisoare preventivă, omul căruia Românii din Braşov în- I trMatoriî de8aitâ ^at&^ai neamului românii dinfuncţiile publice şi cul­
turale iar statua lor, a liber ţâţei,
îului 117 a l ziarului d-voaatră —
tr'un moment de disjret iau spart ferestrile cu pietre. Treceţi pe îâDgă casa lui din strada nostru. Şi na patea să urmeze de- o vor aşezala loc. Pretenţianile Ier ae scrie d-l Atrbes — n awi rostit
în adunările noastre elooiorole m ei
Prundului şi veţi vedea acest semn al ruşinei, căci sparte sunt până astăzi ferestrile lui. această batjocorire a iutere- şt promisiunile autorităţei prefec- un singur cuvânt despre d -l Mihai
toriale merg până a cere şi a ii
Al dorica soţ de luptă sunt başn, dar nu toţi ci numai aceiacariegoişti şinerecu- neşt;, din partea acelora cari sub se făgădui în tron area învăţăm ân­ Fopoviet“*
*
noocători au părăsit tocmai pe aceia cari s’au purtat mai bine cu ei, cari aufăcut decla- stăpânirea ungurească se făcuse tului exclusiv m ag h iar oficial în
Astăzi seară Joi, îa 10 luate va
kţiile dela Alba-Iulia, cari au fost prea buni şi ertăiori, Domnul Take Ionescu a promis tc°a*Iu dejului^ ** *** 8Uut în frun­ toate şcolile şl în şcoala norm ală. avea loc în sala Apoi! o eoucerttl
Şl cei dela Bucureşti, cei cari
taşilor că du se va atinge de privelegiile lor, iar românilor le-a promis pământurile saşi- I când ai un prefect care se che vorbesc inconştient de frăţia ro cu episoade din *epera lui Omor
ltt. Aceste promisiuni se lovesc în cap. Amândouă nu se pot îndeplini. Roi promitem că ma până mai ieri Pap Lăszîo (Pop mâno maghiară pe care txponen* „Odiseea“, începutul la erele S
ţii lor o împlinesc — cred că fac precis.
t u i ţine legea, care da comurelor pământ, păşune şi păduri, lege pe care noi »»fâcut-o. nâ^l'iomân,'''care opera civilizatoare şi privesc ne- *
Noi, paitidul naţional, am plecat la luptă cu sufletul şi inima deschisă şi ca fran- şi-a schimbat religia după’ cum I pâsătări la toate batjocurile a- C on cert Programul psatru al
aia. poruncea — nu putea uima cestea. treilea Concert al Societăţii phil-
Aceasta-i oare opera d# unifi­ armonice te are loc î i alua ăe
lo i suntem solii zilelor mai bune cari rer reni. a'^mtaUo'r*‘din’Trei-ScSme.'”'1" care c i regatul vet hi, d*le Octav. 12 Iunie (Sâmbătă) 1920 la oala
Noi suntem solii drepturilor poporului. Dl ministru Tătlăaanu a cărui Qoga? teatralei Apollo, la orele 9 stare,
a cuprinde: F . Schubeitla: Lympbo­
Noi rupem trecutul vitreg şi nedrept. • activitate ca ministru p« terenul ii» Nr. 7 C-dur; Rich. W egier,
w • r i* * t v D Y w* , ... I economic va fi desvăluită cu do- Nu vom lăsa însă ca aceaatâ
I* oi predicăm evanghelia cea nouă a dem ocraţiei. Veai că a fost şi est® pentru inte- acţiune criminală faţă de intere­ Siegfriedadyll şi Taaibâuetr urnă
sele vitale ale neamului să fie der Săngeikritg dia Wtrtbnrg
Am făcu t leg ea Totului obştesc. rese Pr°P rl> — i 1a căm! activiute (uvertură).
continuată. Reprezentanţii partidu­
Am făcu t leg ea îm părţire! păm ânturilor. . ung“ lui naţional în Parlament vor ri­ In timpul coasertului, îutvărlle
Tom da pe lângă pământ arabil, păşune şi păduri comunelor, ba vom lua dola aeeia ] fată, în deiâderea simţimintelor dica energic protestul întregel po­ sânt închise.
*
an prea mult. naţionale; — dl ministru Tăslâ- pulaţii româneşti ca să se pună
uanu, care călătorea cu aventurie­ capăt baijocarei ce un prefect re­ •reva thtlntriltr. Azi ălml-
Am întrodus ziua de 8 ore pentru muncitori. rii agitator Petrlngenariu în vagon negat şi un ministru vinovat faţă neaţă thelneril din oraşul Braşov,
Am făcut legi ca birurile să nu lovească tot pe cei slabi. ministerial (Petringenar este are« de neam şi de ţaxă o încearcă •’au pus în grevă, l i cer pe lingă
tat la Beiuş pentru agitaţie, revoltă -printr’o operă de distrugere a »1«- sporirea salariului, participare 1a
Yrem ca legile despre împărţirea pământului să fie primite şi în vechiul regat. şt intuită la adresa funcţionarilor montului românesc în jad. Tr»h beneficiu.
Yrem ridicarea păturei ţărăneşti şi a populaţiei din oraşe. publici) — acest miniştri, ca să-şi Scaune.
Yrem unificarea valutei.
Yrem eftinirea traiului.
Yrem funcţionari buni şi drepţi cari vor sluji poporul.
Yrem judecători cari să nu recunoască altceva decât cumpăna dreptăţei.
Mandatul României in Albania frăţească, aei în Albania a făcut
cel mai mare râu.
Poporul albanez e împărţit în
— Populaţia Alb ni ei- — Albanezii- — Aromânii- — două, în albanezi musulmani şi în
In semnul acesta vă chemăm la luptă, să ştergem rugina trecutului. Yrem viaţă nouă, Grecomanii- — Grec'1!- — Sârbii- — albanezi creştini, şi cum poporul
ilV proaspăt; tot ce simte că are putere si vrea binele obştesc să vie cu noi. • incult, bigottzraul şl î i t i ’o parte
Sunt nevoit ca înainte da a a- Atunci când o rază de speranţă şi într’alta • dus la extrem. Aşa
Noi mărturisim credinţa libertăţii şi a vremurilor noui. râta însemnătatea pentru noi a a venit eâ le încălzească, trupurile eâ luptele religioase su it grazav*.
Candidatul partidului naţional este: mandatului care e voi ba să so încre­ înfometate şî cu inimile sdrebite, In trecut aceste lupte, pe c tid Al­
s-au aruncat eu atâta încredere la bania era sub turei, au fâeui eel
Dl Dr. Mihai Popovici. dinţeze României în Albania să
fac cunoscută, cititorilor noştri spre dânsa, şi au luptat ea atîta mai mare rău populaţiei eâal • divi­
V otaţi biletul alb ! Albania. De aceea mi-am propus
într’o serie de articole să dau ceea-
abnegaţie pentru a şi-e putea zau îa două. Populaţia creştină
menţine, încât s’au saerifieat pe trlgta la greei, trecând peste rasă
Partidul Naţional Român ce, la faţa locului, am cercetat, am sine. Mânca, sau no, era sau nu far «ea musulmană Înspre Turci,
din judeţul Braşov. văzut şi am studiat.
/ Statul albanez ca mai toata sta­
1 îmbrăcaţi, ţiuta era totul pentru ei. aşa eă nu putea forma un blotde
Apoi sărăcia eare este atât de eare să se izbească şi unii şi alţii
tele din peninsula Balcanică este grozavă în clasele de jos i-a în­ şi care să se afirme ca o nsassi
Cronica electorală locală compus dinti’o populaţie pestriţă: văţat să poată trăi cu un cedru naţionalistă. Reminiscenţei« acestor
| In fine! P» toafe zid rile şi ptiu Albanezi, aromâni, greci, grec o-
de pâine şi o ceapă şl tot ea i-a lupte religioase sunt şl azi tot
toate cafenelele oraşelor s’au afl mani, eâtbi etc. Majoritatea însă învăţat să fie nepăsători la bătaia atât da înverşunata.
Svârcoliri neputincioase şat apeluri, in cari rgenţii d-lui o formetzâ albanezii.
Tache Ionescu se ' milogesc după
voturiIe''Românilor prezentând pejd- Albanezii-
ploilor şi a frigului.
li vezi acum că îndură iarna în
Şi e rău căci sa cenfundă acel#
nafenalizmul au vallglunea.
Cum se „lucră8 pentru dl M e Ionescu niiTake Ionescu, Grlguţ, F ilip ica şi Poporul albanez este un popor
Ionaş OrădişteaGi de cei n ai mari viteaz, frugal şi când este iniţiat,
corturi pe o mână de pat şi hră­ Afară da «casta lupta religioasa
niţi tu ce a dat Dumnezeu. Al drep­ îu Alhauia s’au dus şi ae dus şi
oameni din l^me, fără de car) nu muncitor. Asupra acestui popor tate să te miri. Eu am fost revoltat acuma lupte şl mai Înveninata de
Regretăm, că dl Tache Ionescu, | A1UI
când am venit. Cu toate acestea clasă.
t i doHnţt sa de-a ajunge cu orice | In ziua alegrii din Joia trecută »’ar fl făcut războiul şi prin ur­ voi da cuvânt maioralui T&ffet
însă îţi pot^fhărterisi că am rămas Turcii au urmat aceea«! pelitică
preţ deputat»! Bra^ovu uî^ a ajuns agenţii d-lni Take Ionescu au pus mare nici Românie mare. dm casa de Savom. însărcinat de
Prin aueste apduri bombastice comandamentul italian la organiza­ surprins când i am eunoacut mai ca şi Austria. Au crelat din sânul
pe raânlie uuor indivizi, care nu­ în vânzare la „Braşoveana*, făină
bine; E atâta putere de viaţă în acestui popor, dintre primii cari
mai cinste nu-i fac, (J 3a mal mult de pâpaşoiu Femeilor can pr m?au su face ctl ungi râu serviciu d lui rea miliţiei albaneze.
acest popor, sunt capabili de atâtea an trecut laJLtl&mism, clasa privi­
reputaţia de băib»t de stat, pe bonuri li se şoptea în secret, »ă T^ke Ionescu, căci iumta româ­ IntFo seară m'am dus sus îa
lucruri mari, încât iu ştiu cu care legiată a beilor latifundiari şi atot­
cate o are, e ameninţată să fie spună.bărbaţilor lor ca în schimb nească dela noi nu e tocmai atât fortul care încoronează creştetul
distrusă cu desăvârşire prin mij­ să voteze cu d-l „Tachi*.... de proastă, ca să creadă tat-fel de dealului care se ridică îu mijlocul popor să~Î asemeni! puternici pe latifundiile lor. Ace­
loacele; de cari se folosesc agen­ Apácámra de pâpuşoia se va^re- minunăţii în ornurate. orăşelului Argtrocaatro, spre a în­ t Nici când până aii n’am auzit stora li e’a dat drepturi da viaţă
Smgurul rezulut real al campa­ toarce vizita Maiorului Traffet cu un murmur, nlci-o deşertare u’ata şi de moarte asupra populaţi*! de
ţii »ăi electorali ca sâ-i facă re- peta, precum aflăm, din nou în
ajanul alegerii de Luni. Au sosit niei ce se duce pentru d l Take care devenisem buni amici, In avut până azi. Şi doar vezi ce pe moşiile lor eare era lăsată In
elamft.
Câteva pilde: alte i dou ă vagoane de păpuşoiu Ionescu este, că agenţii d-sale nu scurtul timp cât am stat în Albania. corvezi avem! «ii
iobăgia cea mai crasă. Nlc&irl ca
U ajunul alegerii din Joia tre- pentru Schefu, cari, la ordinul,d-lai se mal trezesc din chefuri de Fortul, cu toate reparaţiile fă­ Nu-ţl vorbesc mai mult desprş în Albania iu vedem ţâşnind prin-
ectft cunoscutei agent Arî&n Vlaicu prefect vor fi distribuite tot de câteva zile. Bani berechet iar vi­ cuta ura încă în rninâ aşa că re­ vitejia acestui popor. Iţi spun nu- i tru zeciiu de mii de iobag! cari
s prostit un grup din mândrii agentul Arién şi nu de cei doi nul şi rachiul curge — gârlă. dusa miliţie albaneză, compusă mai atâta că cu o mână din aceşti abia au ua sodra d» pâine şi un
■eştri juni, grupul Curcanilor, eu bărbaţi din S:helu, cari an adus Trai neică şi nu glumă! din câte-va sute de soldaţi, era soldaţi ai Aibsaiei aş fl ia stare praz, peutru a-şi astâmpăra foa­
t telegramă sosită din Iaşi, că în vagoanele. întrebăm pe d-l pre­ cantonată în curtea fortului, în aâ fac minuni. - 1 mea, milionari cavi trâesc în urgii ri­
urma intervenţiei sale şi a d-lui fect, pentruce a dat păpuşoiul spre corturi. S’a* spus că «sta un pepor l»neş. sipind prin străinătate averi Imense.
Take Ionescu, Curcanii vor primi distribuire agentului Ar^én şl nu
mladrul lor steag, care când cu „Cooperativei* din Schei?
Alegerile pentru Senat M’a surprins faptul acesta şi
i-am arătat mirarea d-lui Maior
E drept. E leneş omul când n’are
ce lucra când a’arc iuiţiaterl ca»
(Va urma).

retragerea ’armatei române din S hlmbarea la fată a d-lul pre­ Dintre candidaţii Partidului Na­ Truffet. să-l îndrume. Ei au [trăit aci ca I
popoarel» din Bneida şi liladi prin
Braşov îa 1916 a foit luat de un fect devine dealtfel tot mai ciu ţional român la Stnat au fost aleşi
regiment românese şi dus îo Ţară. dată. Când cu reîntoarcerea refu­ până acum următorii:
—- Se poate? Suntem îi Decem­
brie, şi ploile sa ţiu lanţ de mult gherile din prăzi şi furturi. Telegr. Ag. Damian
I i ceusecinţă Argău a dat zor giaţilor la Braşov, s’a prezentat o 1. Făgăraş: Dr. lancu Meţianu Nn degeră aceşti soldaţi în cor­ Vezi însă ce am făcut dia si.
Curcanilor, cari dealtfel erau ade­ delegaţie a societăţii Sodalilor „Lu­ 2. Alba-luiia: Andreiu Bârsan turi? N-aţi avut mişcări până acu­ Şoselele cu ei le-am lucrat, casele Timişoara. — L a m in a
renţii Partidului Naţional Român, mina* la d-I prifict cerându-i di­ 3. Bistriţa: loan Păta rar ' ma diu cauza aceasta, n aţi avut ăi toate lucrările militare tot cu ei „Ungaria" s’a în tâm p lat ~
ea s i pleca în ajunul alegerilor la ferite ajutoare. Atunci, d*l prefect 4. Cluj: Dr. Aurel Isac dezertări? Ie-sm lucrat şl cum mai v»zi câm­ groaznică exp lozie. r
Iaşi să aducă steagul. A şi plecat n’a vrut să stea devo b aca „Vlai- | 5. Cojocna: Dr. Eagen Brâu — „Ai dreptate să fi mirat, mi»a piile, slugări au început să şi-le
lucreze. A fost destul să le arătăm
137 m orţi; 3 6 otrăvi; j
tudată o delegaţie care acum s’a chiştii* arâiânds-le uşa, iar astăzi ! 6. D *j; Dr. Micşa răspuns d 1 Maior. Dacă ai cunoaş­
întors, firi stecg fl cheltuind cu să ia de gât cu faimosul trădător | 7. Şimleui-Sllv.: Al. Gbeţle te însă mai bine poporul albanez numai ca se poate trăi cu mult fo st duşi în s ta re g ra v a x*
dramul câteva tute de lei. liferindu-i grăunţe electorale pentru i 8. Turda: D^. I. Sâmpăisau. ■u te-sl mira. mai bine muncind decât din prăzi spital. 2 t m in eri a u dis­
Pila urmare toată povestea cu d-l Take Ionescu. Guvernul a obţinut până acum Poporul albanez din vitregia şl furturi rare. p ă ru t.
steagul se reduce la o simplă a- încă o pildât 10 m andate, Saşii 1. mandat (Pe- sorţii, a dus o viaţă aşa de fru- Iţi vorbesc de mâoa de oameni Bucureşti. — Guvernul a hotărît
pOfătuvi electorală, voind să facă Alaltăeri agentul Arsen a pro­ lonyj, Ungurii 1 mandat (baronul ga-ă, şi aşa de plină de lipsuri în care formează miliţia de azi, căci naţionalizarea casselor de asigurare
pe Curcanii noştri să voteze cu mis proprietarilor de vaci din Schei L. Daniel). cât cu drept cuvânt îi putem nu­ ei sunt chintezenţa mulţime! da
dl Take Ionercu. Apucătura n*a că Statal le va pune la dispoziţie muncitoreşti din Ardeal.
Namărul Senatorilor pentru Ar­ mi martiri. Prigoniţi de Turci, per­ acasă*.
suecos Insă şi Curcanii noştri vor doi tauri, probabil tot la interven­ deal este de 42. Din 22 cercuri secutaţi de statele vecine, lipsiţi După cum spuneam majoritatea Bucureşti. — Sesiunea parla­
şti ift răspundă la alegerea de ţia d-iui „Tachi“. Proprietarii adu­ rezultatele nu ni sunt cunoscute. de cultură, sunt demni de admirat covârşitoare a populaţiei albaneze mentară va dura 30 zile.
Lumi eu vârf şi îndesat aceluia, naţi, dânduşi seamă de valoarea cum de şi-au păstrat, intacţi, cu o formează albanezii. Religia fmă,
•ure î-a tras pe sfoară şi şi-a bătut promisiunilor în ajunul alegere), au sufletele virgine şi cu patriotismul această putere mistică care lefgă Censurat do Iei Brotea
jee de ei. refvzat însă oferta... dii. ce in ce crescând. oamenii întră ei cu acea iubire

TIPOGRAFIA A. UREŞ1ANU BRAN1 SCEGomp. BRAŞOV