0 CESTIUNE

CONSTITUTION ALA

DECRETELE
PENTRU

PLECAREA DIN TARA A M, S. REGELUI

DE

PETRE STROIESCU
AVOCAT

fr.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL Fll
19, Strada Regales, 19
1898.

www.dacoromanica.ro
 0 CESTIUNE

CONSTITUTIONALA

DECRETELE
PENTRU

PLECAREA DIN TARA A M. S, REGELUI

DE

PETRE STROIESCU
AVOCAT

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL Fll
19, Strada .Regalii, 19
1898.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Intreprinlend calatoria Sa la St. Petersburg, M. S. Regele

a delegat Consiliulul de Ministri, ca §i cu ocasiunea altor
plecari din tara, parte din puterile Sale constitutionale si a-
nume: expeditiunea afacerilor de administratiune publics,
-cars cer sanctiunea regala, cum si numirile sau destituirile de
functionary publiel, tote acestea sub reserva sanctiunel regale
ulteriore 9.
Decretul regal dat cu acesta ocasiune, are coprinderea ur-
matore:
«Plecand pentru cat-va timp peste hotar,
«Am decretat §i decretam ce urmeza: la
, «Art. I. In lipsa Nostra din tail, tote lucrarile administra-
utiunei publice earl cer intarirea regala, se vor supune apro-
-cbariT Consiliulul Ministrilor, de fie-care Ministru in parte, si
.«1i se vor da curs sub reserva sanctiunei Nostre ulteriore.
«Art. If. Numirile sail destituirile de functionarI publici,
«cari se vor face dupa gasirea cu cale a Consiliulul de Mi-
.«ni§tri, vor fi cu titlu provisoriu, pang la intorcerea Nostra».
Pe ce insa se interneiaza o asemenea delegatiune ? Este
vre-o stipulatiune express in Constitutiune, sail este numal
un uz constitutional? 0 asemenea delegatiune numal Con-
-siliulul de Ministri p6te fi data ?
11.6spunsul ce se pote da acestor dou6 cestiuni formeza
obiectul studiuluI de fats. r

') Monitorul Oficial, No. 81 din 14/,, Wile 1898.

www.dacoromanica.ro
 4

: . Epoca de la 1860-1866.
De sigur ca §i in trecut, cand Dornnii no§tri piece' din
lath, fie in resboit, fie mai arare-ori pentru a visita strei-
natatea, ei trebuiati, neaparat, sa is mesuri pentru mersul
afacerilor publice in lipsa lor, mat ales ca, dupa vechia or-
ganisare a tell nostre, puterea Domnului-Stepanitor era.
absoluta.
Este adeverat ca cercetarile in acesta directiune sunt forte.
anevoiose, ca documentele nu abunda; cu atat insa mai fru-
mose ar fi resultatele obtinute. Dar, ori cat de mare ar fi
interesul istoric, nu -putem aprofunda aci cestiunea din acel
pullet de vedere, de ore-ce observatiunile nostre se refer&
mai mult la actualitate.
Vom thargini deci aceste Cercetari incepand de la anul
1860, cand Domnul Alexandru Joan I, a mers la Constan-
tinopole, §i ne vom servi de actele oficiale publicate in Mo-
nitor:
Plecand: din tare. Domnitorul Alexandru loan, a dat ur--
matorul Decret, pe care it reproducem in intregul seu 1).
«Pentru sprijinirea intereselor Romaniei, Noi urmam a Ne.
«duce pe un scurt timp la Constantinopole ; in lipsa Nostra
(«lin tara, Domnia Nostra, incredintam carmuirea Principa-
«telor-Unite ambelor NOstre Consilii de Ministri din Bucuresci.
Ǥi din Iasi.
«Atat Consiliurile Nostre, cat §i Mini§tri No§tri, fie-care in
(«leosebi, vor dirige dar trebile publice, in competenta lor,
§i in marginirea legilor in vigore.
«Din lucrarile cart cer sanctiunea Nostra, nu se vor pune
«in aplicatie, de cat acele reclamate de o neaperata nece-
«sitate. Pentru acestea se va tine o anume lista, spre a Ni
«se infati§a la intorcerea. Nostra.
«SchimbarT in functiunile publice, atat civile, cat §i mili-
«tare, nu se vor face de cat la 'cazuri grave §i numai cu au.
«torisatiunea competentului Consiliu de Mini§tri, pentru pos-
«turile la care se fac rinduirile prin Ordonante sari Ordihe,
_ I.' 't . ',. _

') Monitorul Oficial, No. 223 din "/,, Septembre 1860.

www.dacoromanica.ro
 5

4«le di Domnesti. In asemenea cazurT noile numirl vor fi nu-

-amai provisoriT, pans la intorcerea Nostra.
«NoT Ne punem tots increderea in patriotismul Romanilor.
«NoT suntem sigurT ca natia va sci a pretui sentimentele
«NOstre de Domn si de Roman, precum si necontenitele
-((Nostre sta'ruinte pentru a intemeia fericirea si puterea Pa-
«trieT, i ca, prin urmare, in lipsa Nostra din tar* tote cla-
«sole societatil se vor uni cu guvernul pentru a face a se
«mentine legalitatea si ordinul public. Aceste dou6 neapa-
«rate conditil ale prosperitatii publice si chiar ale viitorulut
«nostru, le recomandam cu deosebire functionarilor civil! si
-«militarT din tote treptele. Pentru acesta si punem sub di-
«recta si nemijlocita ascultare a ambilor Nostri Precedent!
«de Consiliuri, tot. puterea armata a OM, si anume celul
«din Bucuresci ostirile stationate in Tara Romanesca, si celul
«din Iasi ostirile stationate in Moldova.
«In intrebuintarea armatel, s i pe r6spunderea lor, Presedintii
«Consiliilor Nostre sunt singurT indrituitI de a otari timpul
«si oportunita tea mesurilor ce vor fi de luat».
Decretul este semnat de Domn si contra-semnat de catre
eel dol Presedinti de ConsiliT din taro. Romanesca si Mol-
dova: Manolaki Kostaki Si Kogalnicenu, de ore-ce la acea
-epoca unirea t6rilor surorT era numaT personals si adminis-
tratiunile for nu °rail Inca unificate sub un singur Minister.
Cea-ce distinge acest decret de cele pe care Monitorul le pu-
blics acum obicinuit, la fie-care plecare din tarA a M. S. Regelul
Carol I, este ca el nu ne apare ca cele de acum o simply
lucrare curenta. Decretele de asta.-01 coprind in termed
seurtl, dispositiunile luate; sunt dou6 sail tree articole, cu o
redactiune scurta, imperative. Decretul de la 1860 ne apare
insa ca o proclamatiune, care reflects si starea timpuluT de
atuncl si preocuparile de ordine diverse, ce avea Suveranul.
Imprejurarile care determinasera pe Domn sa intreprinda
acea ealatorie politica la Constantinopole, nu intra in cadrul
cercetArilor nostre. Domnul insa, in proclamatiunea sa, arata
cs intreprindo calatoria, pe un scurt timp, pentru sprijinul
intereselor Rominiel». Nu se lass, ca acum, in resolvarea

www.dacoromanica.ro
 6

Consiliului do ,Ministri, tote lucrarile administratiunei publico

earl ccr santiunea SuveranuluT, ci din acele luerarT, Deere,- .

tul .de la, 1860 spune ea: nu se vor pane in aplicaftune

de cat acele reclamate de o neapAratA" necesitate.
Delegatiunea cc da Domnul este decT limitata, conditionata,
Tot aria de reservata este delegatiunea data cu privire la
.schimba rile in functiuni publice civile militare. MaT departe
Domnul gaseste necesar sa faca apel la patriotismul Roma
nilor, pentru amentine in lipsa-I legalitatea si ordinea publica;
in fine, lucru caracteristic, pune cele dou6 armate sub di-
recta ascultare a Presedintilor de Consilit, cart' sunt sin-
guri indrituitl de a hotari timpul si oportunitatea mJ
surilor ce vor fi de luat.
DecT, de si franele guvernului sunt lasate in principiii Con-
siliulu! Ministrilor, dar Presedintii Cabinetelor aveau puterI
deosebite, extraordinare, cacT li se da dreptul sa dispue in
mod discretionar de puterea militara, care era puss sub as-
cultarea for nemijlocia.
La 1864 Domnitorul .Intreprinde o noun calatorie la Con-
stantinopole.
Decretul dat atunci, iarasT mai mult in forma uneT procla-
nriatiunT, are coprinderea urmatore : 0
«De mai mult timp doream a saluta in persona pe Ma-
«jestatea Sa noul Sultan Augustul Nostru Suzeran».
- «Buna vointa si ingrijirea ce pururea am gasit langa Inalta
«Porta si Puterile garante, pentru nationalitatea si prospe-
«ritatea Torii Nostre, si de care am avut doveciT chiar in
«mijlocul ultimelor evenimente, Ne indemna dar si ma! mult
«a No duce pe un scurt timp la Constantinopole, si acesta
«pentru a dobandi o noun reeunostere a autonomiel Ro-
«manieT,.
«In lipsa Nostra din Cara NoT incredintam ocirmuirea Prin-
«eipatelor-Unite Consiliului Nostru de Ministri».
«Consiliul Nostru de Ministri in general, si fie-care Mi-

Monitorul Oficial No. 116, din 25 Maia (6 lunie) 1864.

www.dacoromanica.ro
 7

«nistru in deosebi, vor indestula trebuintele publice, in corn-

«petinta for si in marginirea legilor in vigore».
«Din lucrarile cart cer sanctiunea Domnosca, se vor pune
«in aplicatiune numai acele de o neaparata trebuinta. Pentru
«acesta se va tine o anume lista, spre a Ni se infatisa la in-
« tOrcerea NOstra»..
«Schimbari in functiunile publice, atat civile cat si militare
«nu se vor face de cat la cazuri grave Si numai cu auto-
«risatiunea Consiliului de Ministri, pentru posturile la cart
«se fac numirile. prin Ordonante sau Ordine de qi Domnesti».
«In asemenea cazuri noile numiri vor fi numai provisoriti _

«pana la intarirea sau revocarea Nostra».

«Nol Ne punem Vita increderea in patriotismul si in spi-
«ritul de ordine, de care natiunea a dat pururea si mai in
«deosebi in imprejurarile actualo nisto dovedi atat de vederate.
«Sperb,m ca in scurta Nostra lipsa din tarn, va domni pretutin-
«dent aceiast ordine exemplara, care no a ridicat atat de sus in
«ochil lame[ civilisate.
«Presedintele Consiliului de Ministri ci Ministru din launtru
«este autorisat a lua tote mesurile cuvenite pentru menti-
«nerea linisteT publice, ci tote autoritatile civile ci militare
«sunt chemate si dat6re a educe in implinire dispositiunile
«ce va socoti de cuviinta de a adopta».
Decretul este semnat de Domn si con tra-semnat de catre
Kogalniceanu, Presedintele Consiliulul D4initrilor, find acurn
un singur minister pentru intreg Principatul.
In justificarea necesitatel calatoriel la Constantinopole, a-
cest al doilea decret pare mai putin diplomatic de cat eel
de la 1860. Nu este aci vorba numai de o sprijinire a in-
tereselor Roma* niel, ci Domnul doreste sa salute in per-
sona pe Augustulnostru Suzeran; iar ultimele evenimente')
El determine a se duce pe un scull timp la Constantino-
pole, pentru a dobandi o noun recundscere a autonomies
Roma niel.
In colo este aceiasi reserve. Numai la neaparata trebu-
') Evenimentele de la 2 Maia 1864.

www.dacoromanica.ro
 8

in se 'vor pune in aplicare lucrarile care cer sanctiunea

domnesca. Normal in cazuri grave se vor face schimbarT
in functiuni. Domnul iii reserver intarirea sau revocarea a-
celor inestiri. Urmeza apelul la natiune pentru mentinerea
ordineT, si 64)61 un fel de caveat consul: investirea exclu-
siva a PresedinteluT de Consiliu cu puteri discretionare, in
ce priveste mentinerea ordinet
0 preocupare constants, i comuna tutulor Decretelor de
acest fel, de atunci si liana aster -4 este afirmarea ca lipsa
SuveranuluT din tail, va avea loc pentru un scurt timp.
A treia i ultima esire din tars, in timpul DomnieT de-
functului Principe, a avut loc in anul 1865. Reproducem ci
acest decret 1).
«Avend in vedere proclamatia Noastra de la 6/18 Iulie
atre poporul roman.
«In ajunul plecarei nostre,
«Am decretat i decretam ce urmeza :
«Art. I. Consiliul Nostru de Ministri, sub presidenta D-luT
«Nicolae Cretulescu, Ministru de finance, va lua in numele
«Nostru carma guvernuluT Gi va administra pe timpul lipseT
«Nostre din tars.
«Art. II. Tote lucrarile administratiuneT publice, ce reclama
«sanctiunea Domnesca,
; .
se vor supune aprobaril ConsiliuluT,
«dupa, presentarea ce va face fie -care Ministru in parte.
«Art. III. Sentintele definitive supuse Neat in puterea pre-
«rogativei acordata prin art. 14 din Conventie, Ni se vor
«presenta, la a Nostra intorcere.
«Art. IV. Destituirile functionarilor publicT, dupa gasirea cu
«cale a Consiliuluf de Ministri, vor fi considerate ca suspen-
«siunl ei ceT nunniti in local for vor fi cu titlu provisoriu, pang
ala a Nostra
.
intorcere».
Acest al treilea Decret este semnat de Domnitor si con-
trasemnat de Preseqintele ConsiliuluT.
De aster data Deeretul ne apare redactat in stilul sobru al
actelor oficiale obicinuite. Partea proclamativa este lasata
Monitorul Oficial lic,,1.67 din 7/19 Julie 1865.

www.dacoromanica.ro
 9

la o parte si publicata deosebit. In cea proclamatie, adre-

sata poporulul roman, Domnitorul spune cg : -Sapte anT de
munca in interesul Ora, §apte anT de griji, i -au sdruncinat
sanatatea si e nevoit sä piece la bai ; face apel la tote cla-
sele societatei pentru mentinerea ordinei; muncitorilor de
pament le spune ca civilisatiunea vine tot-d'a-una cu spicul
in mama, etc. 1)
Nu se mai dau esclusiv Presedintelui ConsiliuluT puteri
diseretionare, pentru mentinerea ordinei. Art. I, II §i IV, se
deosebesc, numai in redactiunea lor, de dispositiunile rela
tive coprinse in tote Decretele date in urma. Art. 14 al Con-
ventiei de la Paris, la care se retell art. III al Decretului,
este privitor la dreptul de gratie, pe care Suveranul nu in-
telegea sa-1 delege ConsiliuluT de ministri. -

l ..t 1. '..

Epoca de la 1866 1898 .

. La 1836 se suie pe Tron Regele Carol I, atunci Domnitor

ci, pe cat scim, nu a trecut peste fruntaria Tore! pang la
1873. Ordinea interne se gasea de sigur la acesta e-
poca destul de consolidate, de ore-ce cand Domnitorul pa-
rasi tam, nu facu nici proclamatiune la popor, nici injunc-
tiuni functionarilor civil! si militari, sa, se arate zelosi pas-
tratori aT ordinei, nici dote puteri diseretionare Pre§edintelui
de Consiliu. Dote numai un Decret 2) in forma absolut iden-
tica, cu a celui dat la 14 Julie 1898.
Dornnitorul a mai facut o calatorie in 1874, §i apoT nu a
mai trecut hotarele teril 'Ana la 1880. Evenimentele can ail
precedat §i urmat resboiul pentru independents, esplica acest
lucru. De .5,i in timpul r6,sboiului Domnitorul a trecut Du-.
narea, dar find -ca, pre-cum s'a dis acolo uncle este Dra-
:

pelul este si (ara, Domnitorul a fost considerat ca aflan-

du-se in Cara Lui, si nu s'a facut nici un fel de Decret,
pentru vre-o delegatiune ore-care.
1) Monitorul Oficial la 147 din 7/19 Julie 1865.
2) Monitorul Oficial No. 125 din 10/2: Lillie 1873:-

t
www.dacoromanica.ro
ir1
 10

De la 1883 in urma Domriitorul, deja ineoronat Rege, _.a

pasit peste hotarele Vera regulat aprope in fie-care an, si
adesea de cite doue sau trel orl in cursul unuT an.
Notam ea tote aceste Decrete ale M. S. RegeluT Carol I
sunt contrasemnate de catre intreg Consiliul de Ministri, iar nu
numal do Presedintele Consiliului, ca in timpul de la 1860-66.

Disposi(iunile cuprinse in Decretele de plecare peste

Orator a Suveranului.
Prin art. I Regele ordona ca in timpul absence! Sale din
tare tote luerarile administratiune publice, carT cer in-
tarirea regala sa fie supuse aprobarei Consiliului Ministrilor,
de dare fie-care Ministru in parte, si sa li se dea curs sub
reserva sanctiunei Sale ulteriOre.
Se intelege usor ca aci este vorba de acele numerose acte
de administratiune, pe earl' leg"' speciale le supun, pentru a
fi valabile, aprobareT supreme a Regelui, considerat in cali-
tatea Sa de Cap al administratiunel. Cat pentru acea sane-
tiune ulteriore de care vorbesce Decretul, ea este pur no-
minala, un fel de bil de indemnitate, aplicat la fapte deja
indeplinite si avend electele for produse.
Despre functionariT publicT se ocupa Decretul in art. II,
uncle se spune ca numirile si destituirile do functionari pu-
blic'', carT se vor face de catre Consiliul Ministrilor, vor fi cu
titlu provisoriu, 'Anna intorcerea Suveranului. Aceste mu-
tatiuni se fac si ele sub reserva aprobareT ulteriore.
Forma in care se da acesta sanctiune ulteriOra, pentru
lucrarile de ori ce fel, saversite in lipsa din Cara a M. S.
Regelui, consta in darea unor not Decrete earl aproba me=
surile luate. Cate o data se face un Decret pentru fie-care
afacere ; alto dati afaceri similare, sail ale aceleia0 admi-
nistratiuni, sunt grupate si aprobate ulterior printr'un acelasi
Decret. Rite ca o unica Ordonanta regala, care ar aproba
tote luerarile faeute pe basa Decretului de delegatiune, ar
fi o procedare mai nemerita.
Cand Regele pleca din tali'', in timpul sesiunei Parlamen-

www.dacoromanica.ro
 11

luta, cum s'a intemplat in 1887, 1896 si 1893 1), pate si

alto dati, Decretul do plecare tontine Inca un art. III, in ur-
matorea coprindere : .

«III. Neil in acest interval de timp Inaintarea. luerarilor

«parlamcntarc va cere Ca un proiect de lege sa treaca de
.

«la unul din corpurile legiuitore la col alt, Mesagiul va fi

«contrasemnat de Presedintele ConsiliuluT Nostru de Ministri,
«§i de Ministrul respectiv, i so 'va sr.mna do Noi la intorcere».
Dupa art. 33 din Constitutiune initiativa legilor aparti-
ne si M. S. Regelul, dee, atunci sand este vorba de un
proiect de lege, care nu este ecit dininitiativa parlamentara,
si care pentru inteia Ora vine inaintea unuT corp legiuitor, tri-
miterea luT in desbaterl, insotit de un Decret regal, se impu-
ne. Acest Decret porta in specie numele de Mesagiu. Insa
nu acesta este specia preveduta de art. III de maT sus. Re-
gele 'nu delega de loc dreptul seu de initiative; este aci vorba
numai de trecerea proiectelor de la un corp legiuitor la
cel-lalt, trecere provocata de inaintarea lucrarilor parla-
mentare, cea co presupune ca dreptul de initiativa a fost
deja exercitat.
In practiea nostril constitutionals, acesta trecere a proiec-
telor de legT, de la un corp legiuitor la eel -lalt, se face. grin
intervenirea unul Mesagiu, chiar pentru proiectele din ini-
tiativa parlamentara. Fara a afirma categoric; se pare ca nu-
maT cu ocasiunea revisuireT din 1.884- unele texte votate de
unul din corpuri erau transmise celul alt, fara mijlocirea
vre until! Mesagiu. CAnd dar dreptul Suveranulul este mar-
ginit de Constitutiune numai la initiativa, am face, nu o
interpretare large, ci o aplicare juste a textelor i principiilor
constitutionale, procedand asa : o data dreptul de initiative
exercitat si proiectul depus cu un Mesagiu, trebue aban-
donat liberel discutiuni a Parlamentului; remanend ca atuncT,
cand cele cloud Adunari se vor fi pus do acord asupra re-
dadtiuneT finale a propunerel in desbatere, Regele sa exorcite
dreptul 'sea do sanetiune sail de veto. Ar fi de ajuns dar

') Monitorul oficial No. 2 din 2/14 Aprilie 1898:

www.dacoromanica.ro
 12

o simply adres1 de transmitere de la Presedinte la Prese-

dinte, inaintand proiectul votat de unul din corpuri.
Asa considerate lucrurile, clisul art. III apare, data nu ca
o inutilitate, dar in tot casul ca o consacrare a unOT pro-
cedAri constitutionale a card critics se pito usor face, pentru
motive bine intemeiate.

Dreptul de delegatiune este el inscris in Constitutiune,

sail este numal un uz constitutional ?
,
Proiectul de Constitutiune presentat Adunarei elective de
catre Locotenenta Domneasca, la 1 Mai 1866, coprindea ur-
matoarea dispositiune : ,

«Art. 50. Domnul nu se pote departa din coprinsul te-

«ritoriuluT Romaniel, fara incuviintarea AdunareT 1).
In lucrarea comitetulul delegatilor acest art. a fost supri-
mat, farA ca d-1 Raportor sa arate motivul acestel supresiuni.
In sedinta publics (27 lunie 1866) supresiunea acestuT articol
a fost votata farA discutiune. Ne am referi decT in zadar, fie
la lucrArile pregAtitoare, fie la deliberArile ce au avut be in
ConstituantA, pentru a ne lamuri asupra ratiunefacesteT supri-
maT. Tot ce se pote dice, si cu drept cuvent, este ca atone'
cand Constituanta a suprimat obligatiunea, co se punea Suvera-
nuluT, de a nu esi din hotarele tern de cat cu voia Parlamen-
tuluT, ea a inteles sa, nu primescA teoria Domnului-prisonier
si sA-I lase, in acesta privinta intrega LuT libertate.
Si apoT o asemenea obligatiune impusa, DomnuluT ar fi fost
criticabila si din punctul de vedere al chiar principiilor consti-
tutionale, si din punct de vedere al necesitatilor practice. SA
ne inchipuim po Suveran, intr'un moment de incordare forte
posibilA a relatiunilor dintre Guvern si Parlament, venind sa
cerA Parlamontulul un congediil, iar pasiunile politico design-
. tuite, sa lovesca, prin relusul cereriT, nu in persona Ministri-
lor, ci direct in Suveranul iresponsabil, inviolabil, dar totusT
Suveran-prisonier, lipsit de dreptul pe care il are or! care

1) Desb. Ad. Const. Ed. 1883 pag. 6.

www.dacoromanica.ro
 13

dintre supusiT set, de a putea pasi Tiber, peste limitele Vera

luT. Nu mar staruim asupra cazuluT cand Suveranul ar putea
sa fie nevoit a cillAtori pentru sanatatea Sa, si.. ar trebui sa
astepte, si sa convoce Parlamentul, pentru a'sT cere voia de
plecare. :

Nu insemneza insa de be ca acea supresiune pure §i sim-

pla a deslegat cestiunea; cea ce se impune a erea o dispo-
sitiune care, lasand oportunitatea placgrei din tars la exclusiva
apreciare a Suveranului, sa I dea, in acelasT timp, dreptul ex-
pres de delegatiune, pentru regularitatea actiuneT guvernuluT,
din punct de vedere constitutional.
Dar, dupe art. 35 din Constitutiune, puterea executive este
incredintata RegeluT care o exercita in modal regulat prin
Constitutiune, §i dupa art. 96 Regele nu are alte puteri de
cat cele date LuT prin Constitutiune.
Astfel find lucrurile, si dreptul de delegatiune nefiind in-
scris printre cele acordate do. catre Constitutiune, valorea
actelor saversite de catre Consiliul de Ministri, in virtutea unel
atarT delegarl, ar putea fi push in discutiune. S'ar putea deci,
ca exemplu, contesta valabilitatea hotarareT date de un ju-
decator, a caruT numire este facuta cu titlu provisorit, cant
data numirea are nevoie de o ratificare, evident ca si both-
rarer date de acel judecator iT lipsesce ceva, §i nu Belli cum
s'ar putea respunde afirmativ la cestiunea daca : complectarea
ulterior& a capacitate) judecatorului, p6te avea efect retroactiv,
pentru ratificarea si a vitiulul de care erea isbita hotararea
in momentul pronuntarei eT, vitiu dedus din neconstitutionala
numire a judecatorului. - . . . .

In tot cazul, delegatiunea find limitata, ea nu se pote in-

tinde de cat la cea ce este expres stipulat. Tote cele-alte
drepturT ale RegeluT, inscrise in Constitutiune, sunt reservate
LuT personal si numal LuT. Nu scim, ca exemplu, sa se fi pro-,
mulgat vre-o lege do catre Consiliul de Ministri, in lipsa Re-
geluf, sail sa se fi facut vre-o gratiare. Dace cum-va se va fi
facut asa, s'a procedat gresit de done oni. - .

Conclusiunea la care ajungem este ca ar fl de dorit ca un

!: 11,t, 1,1; '..

www.dacoromanica.ro
 11

articol precis din Constitutiune sa.prevada disp.ositiuni catego-

rice in acesta privinta, si ca pilterile constitutional° ale acestei
Regente, in caz de absenta voita temporala a Suveranului, sa
fie mai restranse. :

Cul trebue data delegatiunea ?

Mai tote Constitutiunile terilor europeane, care ail regimul
representativ so preocupa de instituirea unei Regente, pentru
cazul and Suveranul s'ar afla in neputinta, de a 's1 exercita
singer atributiunile sale constitutionale; dar aceste disposi-
Mini se refers mai cu seamy la cazul °and Suveranul ar fi
impedicat din cauza vre-unel maladil.
In cc priveste insa cazul unei *earl timporare din coprin-
sul teriT, gasim in constitutiunea PortugalieT (art. 77) o dis-
positiune ea : «Regele nu pot° sa iasa din Regat Para con
«simtimentul Cortesilor generale; si data face alt-fel, absenta
«sa este considerate ca o abdicare.»
0 identica dispositiune se gasea in art. 104 din Constitu_
tiunea BrasilieT,' inainte de detronarea Imparatului Don Pe-
dro II.
In constitutiunea Suediel si NorvegieT (art. 39) se gaseste
Insa o dispositiune maT practice :
«Daca Regele urea sa intreprinda o calatorie in streinatate,
«el trebue sa comunice dorinta sa ConsiliuluT de Stat in pleno
Ǥi sa -I is avisui. In timpul absentel Sale, afacerile statulul
«vor fi conduse in numele Sett de catre Printul Mostenitor.
«Daca nu exists Print, avend drept de succesiune la Tron,
«sail data Mostenitorul presumptiv nu si-a atins majoritatea,
«Consiliul de Stat va guverna cu aceasi putere ca Regentul.
«Art. 40. Dace Regele este impedicat sail incapabil de a
«guverna, se va precede, in ce privesce guvernarea Regatu-
«luT, in modal la articolul precedent.
Este aci de observat ca aceste toxte indica ordinea in care
pot° fi data delegatiunea, adica intaiii PrintuluT Mo?'tenitor,'
data este major, si el au grija sa fixeze majoratul Printului
la aceiasi ani ca at Regelul, si apot ConsiliuluT de Stat. MaT este
de observat ca, dupa feint cum 'mite 11 data delegatiunea, in

www.dacoromanica.ro
 15

caz de plecare voluntary tirnporara a SuveranuluT, tot asa se

dispune sa se urmeze, in caz chid Regele ar fi impedicat
sau incapabil de a guverna. ,

Neaparat ca s'ar parea mat natural ca regenta, in caz de

plecare timporala, sa lie data in aceasi ordine pi acelorasi per-
sone, carora pole Ii deferita in caz cand Suveranul este inca.
pabil sat impedicat de a guverna. Cea ce apare insa nein-
doios, este ca acolo s'a in teles relatiunea dintre aceste dou6
situatiuni, si s'a decis ca sa se urmeze in mod precis, deter-
minat i acelas, on de cafe orT, pentru OrY ce cauza, Regele
n'ar exercita insusi prerogativele Sale.
Dar aceste consideratiuni ne conduc la resolvirea cote! de
a doua probleme ce ne am pus, adica: Regele numal Con-
siliului de Miniqtri ar putea sa dea delegatiunea Sa ?
Nu. In lipsa la not a unei dispositiunT constitutionale, pi
cand se impune prin forta lucrurilor aplicarca unuT uz con-
stitutional, cacT nu poti tine pe Rego prisonier, de ce sa
ne calauzim ? Nu este natural sa decidem ca detinerea tem-
porary a puterel supreme se cuvine, ca si in cazul detinerel
definitive, Printului mostenitor intent, si apol Consiliului de
Ministri, dupa cum prevede art. 82 si urmatoriT din Consti-
tutiune, si nu suntem mai autorisati la o asemenea opiniune,
cand vedem ca solutiunea pe care ne o ofera rationamentul,
a fost transformata in alte parti in texte promulgate ?
Credem dar ca, in prima linie, o asemenea delegatiune ar tre-
bui data Printului Mostenitor. Acest lucru l'ar obieinui si mai
mult cu mersul pi conducerea afacerilor publice, ci numal in
caz de absenta gi impiedicare a acestuia, delegatiunea ar pu-
tea fi data Consiliului de Ministri.
Delegatiunea credem ca nu ar putea fi data nici Regentei
prevedute de art. 88, care se raporta la cazul special al mi-
noritateT Mostenitorului, nici femeilor Casel domnitore, earl
sunt escluse de la Tron de catre art. 82 al Constitutiunel. Se
scie ca o atare dispositiune porta numele de lege salica.
Un popor germanic, Francis, se stabilesc prin sec. IV si V pe
termil Rinulul, divisati in mai multe triburi : Sall, Ripuari,
etc. In ce privosce dreptul de succesiune, legea Francilor Sall

www.dacoromanica.ro
 16

exludea pe femel de la mostenirea .pamentuluI. «Toute terre

«salique ne peut passer a la femme, it n'y a que le male qui
«puisse l'heriter» ').
La atat se reduce faimosa lege salica: sistemul exclusiunei
femeil de la mostenirea imobiliara, intins la succesiunea
TronuluT. 0 asemenea dispositiune de drept comun sa Oise-
see si in legea Caragea, care escludea pe femel de la succesiune
(P. IV, cap. III, art. 17) deosebindu-se asupra acestui punct
de legislatiunea mai egalitara a coduluI Calimach (art. 916).
S'ar putea insa cita, dar nu ca exemplu de urmat, faptul
ca Napoleon III, in timpul resboiului franco-german, a dat
o asemenea delegatiune Imparatesei Eugenia.
In fine Suveranul Nostru nu ar putea, in scopul de a re-
zida in alts .card, sa numeasca, pentru Romania, un represen-
tant al Sal, un fel de Locotenent regal.

') Hist. de la legist des anciens Germains, par Davoud-Oghlou. Ber-

lin 1845. Tom. I. Pag 552.

www.dacoromanica.ro
 Pretul unul exemplar, 25 banT.

www.dacoromanica.ro