Anul a i 1 0 -le i Ri«. 2 2 6 .
ISăni 26 Riamlpsäi
Întemeiată ia 1838 de G
R eâacfia şi A dm inistraţia
Braşov, Str. Prundului Nr. 15.
Telefon 226,
IN EXTREMIS
Ne-am spus cuvântul asu­
pra stărei anticonstituţionale
în care se află ţara. Ne-am a-
rătal părerea că soluţiunea u-
nui guvern de concentrare ar
fi fost idealul dacă situaţiunea
externă ar fi permis for­
marea unui asemenea gu­
vern — Şi am crezut necesar
un guvern cu miniştri răs­
punzători, din pricina situa­
ţiei interne.
Lucrul până acum nu s’a
putut face şi cunoaştem toate
împrejurările cari au pus pe
M. S. Regele în faţa soluţiu-
nei ce-a adoptat. Nu încape
îndoială că nu era cea ferici­
tă şi dacă reprezentanţii ţă­
rilor eliberate au primit să
facă parte din guvern, fără
portofolii, era numai ca să
marcheze pentru stră nătate că
ori câte desbinări politice in­
terioare tr fi — Unirea este
indisolubilă
Sub această rezervă, repre­
zentanţii Ardealului au par­
ticipat la formarea guvernului,
fără să se solidarizeze cu po­
litica eventuală pe care mi­
niştrii generali ar fi înclinaţi
s’o facă.
Am precizat aceste ca să nu
fie îndoială asupra răspunde­
rilor, mai ales că după for­
marea guvernului de generali
s’au'petrecut evenimente po­
litice cari ne îngrijorează cu
drept cuvânt.
Deşi actualul guvern - după
cum spune — are mandat im­
perativ de a face alegerile,
partidele din opoziţie iau de­
la început atitudine ostilă, de­
clarând inconstituţionalitatea
lui, abţinându-se dela alegeri
Şi pornind campanie împotri­
va Coroanei. '
Sânt tot atâtea fapte grave
ale căror urmări nu se pot
şti mai ales că enerva­
rea pe care o provoacă în
ţară campania partidelor de 0 -
poziţie poate duce la acte ne­
cugetate aprinzând un foc pe
care cine ştie dacă îi vor mai
putea stinge agitatorii de as­
tăzi. Trebuie să insistăm a-
supra acestei continue- aţâţări
la revoltă, din partea unora;
la alimentarea enervărei ge­
nerale din partea altora prin
•campanii cari ating sentimen­
tele populaţiei dela sate care
vădit are simpatii pentru ge­
neralul dela Mărăşti şi Oituz —
şi în general asupra întregei
lupte politice în care se în­
cearcă a târâ Coroana prin
acuzaţii aduse celui mai mare
rege al României.
Insistăm nu ca să ne ară­
tăm preferinţele pentru unii
sau alţii — dar ca să se vadă
ecoul ce-1 produce în Ardeal,
îngrijorarea ce ne cuprinde
pentru viitor şi să protestăm
împotriva campaniei îndrep­
tată contra M. S. Regelui Fer-
dinand.
Avem un rege mare, care
a suferit cu poporul zilele grele
ale refugiului şi ale luptelor
glorioase. Avem un rege de­
mocrat care a dat cu cea mai
mare bucurie pământurile sale
ţăranilor şi a fost factorul de­
cisiv, imperativ, în rezolvarea
problemei agrare, trecând peste
partide şi impunând împărţi­
rea marei proprietăţi la cei
cari muncesc pământul. Avem
un rege care a semnat cu gră­
Bariţiu
bire acordarea celor mai largi
drepturi poporului, prin votul
universal.
Considerăm pe M. S. Regele
Ferdinand ca autorul principal
al acestor leforme democra­
tice.
Cum poate dar să fie atacat
acest Mare Rege astăzi, uitând
abia după câte-va luni servi­
ciile ps cari El şi cu Nobila
sa tovarăşe Le-au adus Ţărei ?
Spiritul drept al poporului de­
sigur că respinge aceste ata­
curi chiar dacă vin dela aceia
ale căror legături cu el sâot
în destul de strânse.
Şi cari sunt motivele acestei
campanii ? Anticonstituţionali-
tatea guvernului ? Ei bine Con­
vocarea alegerilor pentru con­
stituantă s’a făcut tocmai pen­
tru a se repune Ţara în con­
stituţionalitate. Şi credem câ
alegerile acestea trebuiau să
fie prilej ca să se dea lupta
între partidele politice tocmai
pentru că în situaţia spiritelor
după războiu suprizele votului
universal erau posibile. Ori cât
ar avea o nuanţă liberală gu­
vernul de generali, — şi a-
ceasta fiind-că Majestatea Sa
Regele fusese pus din pri­
cina atitudinei partidelor po-
Iit ce din regat în imposi­
bilitate de a forma altfel de
guvern — alegerile prin votul
universal puteau aduce aceste
surprize, fiind-că este exclus
ca astăzi alegătorii să poată
fi mânaţi la vot, ca turmele,
de agenţii forţei publice.
Credem că era de preferat
să se dea lupta pe acest teren
de cât să se facă campania
de astăzi care duce, după toate
aparenţele, )a acte de violenţă
ale căror urmări nu se ştie
cari vor fi.
Să nu uităm că, mai înainte
de toate, ca să putem reorga­
niza Statul român, avem nevoie
de 1 nişte în interior şi mai
alesîn Ardeal şi Basarabiaunde
atâtea focare alevechei stăpâ­
niri caută să răsufle. Oii aţâ-
ţarea continuă din vechiul re­
gat ne îngrijorează cu cât ştim
că nu se vor alege mijloacele
pentru reprimarea ei. Extre­
mele sunt totdeauna primej­
dioase iar efectul produs de
ciocnirea măsurilor de ordine
cu actele preconizate de hipta
politică a opoziţiei — pot duce
la un dezastru intern ale cărui
zguduituri să cuprindă şi ţă­
rile liberate.
Am vrea să ne înşelăm Fa­
cem însă apel la calmul cetă­
ţenilor vechiului regat şi la
conducătorii ţărei pentru gă­
sirea unei soluţiuni care să
dea prilej întregei ţări să se
prezinte în alegeri — singurul
teren pe care lupta se poate
da cu urmări folositoare pen­
tru neam. Şi atunci alegerile
trebuiesc amânate pentru v e­
chiul regat.
Ofiţeri slreiB i fa F ran ţa
Lyon — 600 o f i ţ e r i d* d i f e r i t e
n a ţiu n i c e r s ă u r m e z e c u r s u l ş c o a -
le lo r m ilita re d in F r a n ţa .
Regele Italiei doetor hano-
r's cauza
U n iv ersita te a d in
c o n f e r it titlu de d octor
c a u z a reg elu i Ita lie i şi g e n e r a l u ­
lu i D ia z .
Joi 30 0 otomvi«io 1219
• .....
Concesiunea an u n ţu rilo r şi abonam entelor o are P rim a Agenţie .Ou tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 2 4 d e ore n’ar fl
Romanămde publicitate GH. ILIESC U B ucureşti, s. Ionică. fost în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvaniei). G. Bariflfl.
A b o n a m e n tu l;
» a iV P & x © s e a z a £ 0 . i i e c a r © ssX c i © Xt x c x t æ , Pe an a n ...............................................Lei 00
Pe Vj a n ........................................................... „8 0
Pe a n ........................................... B15
Pentru străinătate îndoit
Constatări politice
Partidele politice din opo­
R e fa ce re a n o a stră n a ţio n a lă
ziţie au două căi pentru răs­
turnarea unui regim :
O nouă viaţă economică şi
— Alegeri şi Parlament nou
sau revolujie!
culturală pentru Braşov
La noi, cerând reintrarea în —Nedreptăţile trecutului pentru Scheiul braşovean vor fi reparate.—
constituţionalitate ele răspund
formulei guvernului de gene­ Un program de lu c ru : ce are să se facă pentru
rali prin abţinerea dela ale­ ridic; rea economică şi culturală a Scheiului.
geri, însă hotărîte pentru o M u lţi n e r ă b d ă to r i s e g r ă b e a u s ă 1) 0 tovărăşie de credit — c a r e înfiinţeze o librărie şi maga­
neostoită acţiune de răstur­ condam ne nepăsarea — cum zi­ v a lu a f iin ţ ă z i l e l e a c e s t e a c u un
zine anume în care să găsim
nare... c e a u ei — a c o n d u c ă to r ilo r n o ştri ca p ita l g a ra n ta t, ai că rei p r o s p e c t
p r i v i t o r Ia u n e l e lu c r ă r i, d e refa­ v a a p a r e î n c u r s u l s ă p t ă m â n e i a~ tot ce ne este necesar.
Este cea din urmă cale...
ce re n a ţio n a lă . S â n t a tâ te a n e d r e p ­
t ă ţ i a î e t r e c u t u l u i d e i. d r e p t r . t ş i
c e s te ia . T e n d in ţa es te s ă p a rticip e
şi s ă f o lo s e a s c ă toată p o p u la ţia
Un local pentru reuniuni
u n e le cer o n e în tâ r z ia tă in le r v e - r o m â n e a s c ă d in a c e a s t ă t o v ă r ă ş ie
şi societăţi
' In Braşov sunt doui candi­
n ire a a u to r ită ţilo r n o a s t r e . d e cred it, ca re v a a ju ta p e m ic ii 5) S ’a m a i h o t ă r â t c a s ă s e f a c ă
daţi la Camera Constituantă. c o m e rcia n ţi, m e s e r ia ş i şi e c o n o -
P r e o c u p ă r i d e ord in su p e rio r , .d e m e r s u r ile n e c e s a r e — sp rijin ite
Unul, al pai Udului natio­ g r ija d e a în t o c m i m a i în tâi gra­ m ile c a s n i c e cu o d o o â n d ă fo a r te d e d l M i h a i P o p e v i e i în C o n s i l i u l
nal; celălalt al trădătorilor n iţe le ţă rei, a u p r e v a la t în să a- redusă. D ir ig e n t — p en tru o b ţin e r e a u n u i
2 ) O sală pentru seibări, nunţi,
naţionali. c e s t e rep a ra ţiu n i c e t r e b u ie s c d a te lo c a l m a re , în c a r e to a te re u n iu ­
n e d r e p tă ţilo r tr e c u tu lu i. C u to a te petreceri însoţită de o bibliotecă. n i l e ş i s o c i e t ă ţ i l e r o m â n e ş t i d i n
Un cuvânt ce reprezintă o
a cestea ele nu erau u ita te . Ş ; In a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s e v a l u a c o n ­ S c h e i şi B r a ş o v s ă a ib ă lo c p e n ­
imensă difer en fiare îi desparte.
p ro b a o a v e m a stă z i, p en tr u ora­ ta ct cu C a s e l e n a ţ :o n a I e de sub tru c a n c e la r iile lo r ş i p en tru în ­
Ş i rezultatul va f i : unul in ş u l n o s t r u , în a v â n t u l c u c a r e u n p res id e n ţia d -lu i c o lo n e l M a n o le scu , tru n iri.
’Camera deputafiloi şi altul în f r u n t a ş a l o r a ş u l u i d-1 M i h a i P o - se c r e ta r g e n e r a l al m in iste r u lu i do A c e s t lo c a l e x is t ă şi v a fi a-
Ţinem si
Camera de punere sub acuzare p o v ici, ş e i u l reso r tu lu i d e in d u ­ in te r n e d in B u c u r e ş t i, în v e d e r e a p r o a p e sig u r o b ţin u t.
strie şi c o m e r ţ u lu i, a c o n v o c a t o facem o surpriză, anunţând la
ca trădător de neam. co n stru ire i u n ei a st-fel de C a se,
în tr u n ir e p en tru form area unui d up ă m o d a lu l c e lo r d ela P a ş c a n i. timp obţinerea lui.
c o m i t e t d e a c ţ i u n e în v e d e r e a r e - 3) D e o a r e -c e s e fac d iv e r s e p r o ­ *
facerei n a ţio n a le a B r a şo v u lu i.
Problema coroanei întrunirea de Sâm bătă seara
puneri d in p a rtea
se va aduce o fabrică
in d u str ia şilo r ,
la Braşov
I n a f a r ă d e a c e s t e , s ’a m a i d i s ­
c u t a t r e o r g a n i z a r e a Reuniunei e-
C u toată b u n ă v o in ţa C o n siliu lu i
t o c m a i p e n tr u c a lu c r ă to r ii d in Ş h ei conomice ş i s ’a h o t ă r â t o n o u f t
D -sa a adus c u v in ul a u to r iza t s ă g ă s e a s c ă d e l u c r u în c o n d i ţ i u n i î n t r u n i r e p e n t r u a s t ă s e a r ă Ia ora
D ir ig e n t şi a a u to r ită ţilo r f in a n c i a r e
al f o r u r i l o r s u p e r i o a r e că oraşul fa v o r a b ile , d e p a rticip a r e la b e n e ­ 6 în s a l a p r o f e s o r a l ă a g i m n a z i u ­
d i n r e g a t , n u s ’a p u t u t a j u n g e î n c ă
la o s o l u ţ i e în c h e s t i a c o r o a n e lo r .
n o str u treb u ie să p r im e a sc ă o f ic i i , etc. lu i gr. ort. — la c a r e s â n t in v it a ţi
D eşi a b ia de trei săp tăm ân i
n o u ă o r g a n iz a r e e c o n o m i c ă şi c u b
C ooperativa îşi va mări câţi m a i m u lţi c e t ă ţ e n i d in Schei
tu ra îă , p o t r iv ii im p o r t a n ţ e i p e care
cu rsu l c o r o a n e lo r e s t a atât d e s c ă ­ activitatea. — Vom căpăta şi B r a ş o v p e n tr u a s e lu a h o tă ­
o are astăzi în R o m â n ia M are. râri d e fin itiv e în vederea nouei
z u t , t o t u ş i t r a i u l s ’a s c u m p i t î n ­ D in B r a ş o v tr e b u ie s â s e fa c ă un zahar şi făină. o r g a n iz ă r i e c o n o m i c e şi c u lt u r a le a
g r o z i t o r în î n t r e g A r d e a l u l . C e r e ­ fo c a r e c o n o m ic ş i c u ltu r a l care s ă ’ o ra şu lu i n o stru .
4) C o o p e r a t i v a c o n d u s ă d e d l
r e a d e Iei e s t a t o t a t â t d e m a r e ra d ie ze b in e fa c e r ile în tot ju d e ţu l.
P r ic u c a p r e ş e d i n t e şi d l S tin g h e T r eb u ie să sp u n em că în ce p u tu l
şi b a n i r o m â n eşti n u s e g ă s e s c . G r i j a d i n i M ’h a i P o p o v i c i e s t e c a
c a d ir e c to r iar dl M a r e e a ca sier , a c e s t e i a c ţ i u n i s ’a f ă c u t su b c e le
A p o i, cursul coroanei fiu e tu ia z â
în co n tin u u eu ten d in ţă d e a s e
a c e st ju d eţ să p oată să se des-
v a l u a o n o u ă d e s v o î t a r e r Acestei m ai bune a u sp icii. S ân tem îa
v o ite n o rm a l aşa cum b o g ă ţiile
m e n ţ i n e la 3 0 b a n i E ste jocu l cooperative i-se va face toate în­ d r e p t s ă s p e r ă m c ă , î n t r ’a d e v ă r , o
sa la îi p e r m i t — u rm ă rin d u -se
s p e c u la to r ilo r , cari p ro fită d e î m ­ u n p la n b in e d e fin it ca v a lo r ile
lesnirile de către Consiliul Di­ n o u ă e p o că d e fa p te fo lo sito a re a
p r e ju r ă r i p e n tr u a d a lo v itu ri. n a ţio n a le s ă fie p u s e î n f u n c ţ iu n e .
riment. în c e p u t p en tru o ra şu l n ostru şi
D l M 'h ai P o p o v ic i, care con­ avem în c r e d e r e a că re zu lta tele
D e s i g u r c ă lu cr u r ile n u p o t ră­ ia a cest scop, d -sa a convocat n o u ilo r in s titu ţii v o r fi d in tr e c e le
m âne aşa. E v o r b a s â ne s c o a t ă d u c e şi A p r o v izio n a r ea A r d e a lu ­
S â m b ă tă se a r a o în tr u n ir e în ve­
lu i , a h o t ă r â t s â d e a a c e s t e i coo­ m ai fericite.
c o r o a n a d in c ir c u la ţie , p e c u r s u l
d e r e a forrnărei u n u i corn t e t care
p e r a t i v e zahăr şi făină.
«St
d e 5 0 b ă ii. D a r n u s e p o a t e f a c e s ă a r a t e n e v o i l e o r a ş u l u i şi s ă î n ­
o p era ţia decât după lic h id a r e a t o c m e a s c ă p la n u l de lu cru . După socotelile făcute, se ! In l e g ă t u r ă "cu n o u a o r g a n i z a r e ,
B â n c e i a u s tr o -u n g a r e — lic h id a r e
T r e b u ie s â s p u n e m c ă d in p ri­ va da pentru fie-care membru s ă n u u ită m că m a re le in stitu t
g ra f i c ş i d e e d i t u r ă p e c a r e îl v a
a n u n ţ a t ă la 1 Ia n u a rie 1 9 2 0 —
m a ş e d i n ţ ă s ’a a j u n s ^ l a r e z u l t a t e al cooperativei 2 kg. de za ­
c â n d s e v a v e d e a c a r e v a fi c u r ­ în fiin ţa soc. G eorge B a r i ţ i u va
fer icite , f iin d - c ă h o tă r îr e a d -sa le hăr cu 6.50 cor. k g ., rezer- a v e a un rol p r e c u m p ă n it o r .
su l c o r o a n e i, d u p ă c o n c u r s u l pe
c a r e -1 v a d a p i a ţ a m o n d i a l ă , î n l e ­
e s t e n u a f a c e p r o m is iu n i, ci de
vânda-se aceiaşi cantitate pen­ în d em n ă m şi p e această ca le
a în c e p e im e d ia t lu cru l.
g ă tu ră c u p o sib ilită ţile de i ch i- tru nouii membri. Se va face p e ce tă ţe n ii ja d . B r a şo v să sub­
d a re a le b â n c ei d e em isiu n e au- Grija principală: Şcheiuî. apel la toţi locuitorii din Schei s c r ie la a c e a s t ă s o c ie t a t e .
stro-un gară.
In p r i m u l r â n d , d -sa a m arcat şi Braşov ca să se înszrie în Rep.
P r o b l e m a î n t r ’a d e v ă r e s t e g r e a
faptul că sta rea d e a stă zi, eco r-o - cooperativă, care e menită să
E a p reo c u p ă lu m e a fin a n cia ră d ela
n r c ă şi cu ltu r a lă a Ş c h e iu iu î lă să
n oi în ce l m a i in te n s grad. Cu
m u lt d e d orit. In a l t e v r e m u r i,
to a te g re u tă ţile , v a trebu i c â t m a i
p a rtea a c e a s t a a o ra şu lu i a v ea o Problemele zi ei.
g ra b n ic să fie s o lu ţio n a tă , a ltfel
in d u s tr ie p ro p rie. B n e î n ţ e le s , d n
riscă m să a v e m
d e p erd eri în A rd ea l.
o situ a ţie g r a v ă
p ric in a s iă p â n ir e i d u ş m a n e , c e tă ­
ţ e n ii s c h e e n i n u au a v u t p a r t e d e
Burghezime^ franceză, şi dl. Clemenceau
o d e s v o lt a r e cu ltu r a lă n a ţio n a la p a- C ele b r u l scriito r A lfre d C a p u s, gh ză est? c o n ştie de gr«şe-
0 acuzare îm polriva ter n ic ă , c a r e să -i fe r e a s â d e g r e ­
şeli g ra v e cu m s e în tâ m p lă astăzi
com en tează
p ă rţi d i n
în „ L e F ig a r o * u n e l e
d is c u r s u l d ria i C le m e r i«
lile tr e c u tu lu i. R ă zb o iu l a r e v e la t
fiilo r a c e ia c e e x p e r i e n ţ a n - a p u ­
antibo şsvicilar p rin p o s ib ilit a t e a u n e i c a n d id a tu r i
c a a lu i V î a i c u A r s z e n .
cea u , referito a re la r o lu l b u r g h e ­
z i m e ! în v i a ţ a p o l i t i c ă a u n u i s t a t .
tut s ă în v e ţ e în to td e a u ia pe p ă ­
r in ţi: i m p o r t a n ţ a u n e i co n ce p ţii a
A propus oare care tu lb u ra re in d u s t r ia Ş ;h e iu lu i a d isp ă r u t. R ed ă m c o m e n ta r iile sa le. s o c i e t ă ţ e i şi a u n u i m e t o d .
v i o l e n t u l a r t i c o l i n t i t u l a t Nous ac­ D in a c e a s tă p arte a o r a ş u lu i s e „ In d i s c u r s u l să u îa s e n a t d i. C o n cep ţia re v o lu ţio n a r ă n u c o n ­
cusons p u b l i c a t d e c u n o s c u t u l s c r i ­ recru tează a s t ă z i n u m a i lu c r ă to r ii C le m e a c e a u a fost foarte s e v e r ţin e decât un ca ta c lism im en s,
i t o r f r a n c e z H e n r i B a r b u s s e în z - f a b r ic e lo r s tr e in e şl m e s e r ia ş i s tr e in i p en tru b u r g h e zi m ea fra n ce ză . T r e - unde ca şi îu R u sia , civ iliz a ţia
a r u l s o c i a l i s t „ L ’H u m a n i t é “ . B a r ­ au p ă tr u n s în tr e ş e h e e n L
busse a c u z ă c o n d u c ă t o r ii F ra n ţei,
b u e să recu n o a ştem î n s ă c ă d in ar p ier i: ia r p e d e a lt ă p a r t e p e r -
T reb u ie s ă f a c e m — a z i s di p un ctul său de vedere, această
A n g l i e i ş i A m e r i c e i d e a fi c r e c a t se v er ita te este p e d ep lin ju s tifi­
ziste n ţa e g o ism u lu i burghez, în
M ihai P c p o v i c i — d in Şchei o
„o c a m p a n ie de co lo m n ii faţă de f l o a r e a B r a ş o v u l u i , o parte f e r i ­ ca tă . D e d o u ă z e c i şi c in c i d e a n i,
senzul so c ia l al cu v â n tu lu i, p o -
te n ţ in d în că p o fte le cla s h o r d e
b o lşev ism . D e a fi o i i ă v i t o p i n i a cită a o r a ş u lu i p r i n t r ’o d e s v o l t a r e b u r g h e z im e a a o b serv a t g re şit m iş ­ j o s , a r fi u n a p e i l a v m l e n ţ ă ş i o
p u b l i c ă ş i d e a îi m i n ţ i t p o p o a r e l e e c o n o m ic ă şi cu ltu ra lă , ca r e s ă d e a c a r ea c o n tim p o r a n ă , s a u m ai b in e p ro v o ca re. R ă m â n e sâ d eter m in ă m
p e n t r u a p u t e a s ă Ie t r ă d e z ? . “ B a r ­
cetă ţen ilo r săi to a te fo io a s e le . D a ­ zis n u ş i-a d at o s t e n e a la s - o o b ­ in te r v a lu l în tr e a c e s t e d o u ă to n u ri
b u s s e a cu ză „ c o n so r ţiu l in te rn a ţi­ serve. Ea a d esfăşu rat p â n ă îa
o n a l al im p e r ia liş tilo r , m ilita r iş tilo r
to ria n o a s t r ă , a c o n d u c ă t o r ilo r şi e x tr e m e . A ci fra n ce zii, tr e b u e , d u ­
m ai a le s a p a rtid u lu i n a ţ io n a l e s t e t r e a p t a cea* m a i în a ltă in te lig e n ţa
şi n e g u s to r ilo r d ? a fi p r e z e n t a t să îm p lin im n e v o i e c e le m ai g r a b ­ şi a ctiv ita tea p erso n a lă ; a fost
pă cum a spus d l. C l e m e a c e a u
atât de a d m ira b ri, să abando­
c a un re g im d e d e s r o d in e c o n s t i­ n ic e fără în tâ r ziere şi să facem lip sită în s ă d a in te lig e n ţ a c o lec­ n e z e o parte a s e n t im e n te lo r lo r
tu ţia in te g r a t so c ia listă a r e p u b ii- a st-fel d e in stitu ţii penbu v iito r tiv ă , a n e g lig a t ro lu l s ă u d e c l a s ă p a r t i c u l a r e in favoru l in te r e se lo r
ce i so v ie te lo r ru se E l fa ce elo g iu l
ca să o b ţin em ce le m ai b u n e re­ ş ; a dat u ită r ii a m in tir ile g r a n ­ io r c o m u n e , şi s ă se sim tă o n a ­
b o lş e v is m u lu i şi p r o t e s t e a z ă îm p o ­ d io a se a le b u r g h e zim ei. E s te a-
t r iv a p o l i t i c e i a lia ţ il o r fa ţă d e ru şii
zu lta te. ţiu n e.
d o v ă ra t, c ă p rin p e r s o a n e iz o la te
b o l ş e v i c i ; el a ^ u z ă g u v e r n e l e b u r ­
Ce se va f a c e ? a adus ajutor şi g ’o r i e s o c i a l i s ­
In iţia tiv a în tr ep rin d er ei re v in e
gheze a le A n ta n te i d e a s p iijm ii I n p r i m u l l â n i, se V 3 s t ă r u i c a m u lu i, m ai m u lt î c s â p r in s n o b is m
b u r g h e zim ei. Ea este d em nă de
aceasta, li s o p r e z i n t ă şi o oca-
p e C o l c e a g ş l D e n i k ' n , şi d e a s e î n p r o g r a m il l u c r ă r i i ar e d d b a r e s ă d e c â t p rin c o v in g e r e ; a c e s te a în s ă
ziu n e su p e rio a r ă : a le g e r ile apro­
fi f ă c u t co m p lic ele r e o r g a n iz ă r e i se a d u c ă a p a şi lu m in a în Ş c h e i e r a u c a z u r i r â i e c ă c i In g e n e r a i b u r ­
p ia te.
m ilita re a G e r m a n ie i s p r e a s d r o b i şi s ă s e p a v e z e t o a te s t r ă z ile . g h ezim e a , su b fo rm a u n u i p atco-
m ai b in e r e v e n d ică r ile p o p u la r e D e la a titu d in e a ce o va avea,
A c e a sta în s ă nu d e p in d e n u m a i n a g iu prea asp ru , a cău tat s a în ă ­
d in R u sia şi G erm a n ia , B a r b a s s e d e p r o g r a m u l său, d e c u g e ta r e a s a
d e co m itetu l d e a cţiu n e . P rim ă ria buşe sim ţu l d e gen ero zita te şi
î n c h e i e p r i n t r ’u n a p e l c ă t r e p o p o r c r a ş u l u v a fi f a c i r â a t e n t ă d e s ; r e d rep ta te. ex p rim a tă , de sa c rific iile p e cori
în d e m n â n d sâ na s e ;v p u n ă d e a c e s te n e v o i a le Ş c h e iu lu i, a tâ t d e D e aci u r m e a z ă că p o ziţia sa
e a le v a a d u c e u n iu n e i fra n ce ze,
p a rtea d esp o tism u lu i ş să lb ă tic ie v a d ep in d e so a rta s a şi a c e ia a
n e g lija t d e a d n in istra ţriie c o m u n a l e e s t e p rim e] iu ită , în s ă c u m cu t o a t e
„b’a l v a ţ i a d e v ă i u i o m e n e s c s a l v â n d p a tr ie i.“
adevărul r u « , z i c e e l . F iţi s i g u r i
d e p a n ă azi. a ce ste a e a e s te sin g u r a c la s ă s o ­
P en tru a v en i în să în ajutorul cia lă ' c a p a b i l ă de a produce o e-
că g en era ţiile v iito a r e vor ju d e c a
ce tă ţe n ilo r sc h e e n i, în afară d e liiâ , şi p r in u r m a r e d a - a c o n d u c e
p e o a m en ii cin stiţi ai g e n er a ţiei
î m b u n ă t ă ţ i r i l e e d i l . t a r e , s ’a h o t ă r â t o ţară, urm ează că v iat* n a ţ i o ­ 43.053 v a g i n s găsită*
C im b r ig e a
h o n o r is
n o a s t r e în m ă s u r a în c a r e s e v o r
să se p iu ă im e d ia t tem eliile n a lă es te d e se ch id b ra tă p e n tr u un
rid ica în c lip a a c e a s t a s p r e a stri­ In ţ ă r i l e r a n a n e m a r e ş a l u l F o c h
u n o r n o u i in stitu ţii şi s â în tă r e a s c ă m om en t. a d e sc o p e r it 4 0 .0 0 0 v a g o a n e b®b
g a : nu!*
p e c e le v ech i. P en tru un m om en t, spunem , g ie n e .
A s t-fe l, s e v a în fiin ţa ; d eoare-ce tânăra g e n e r a ţie bur-
 f*a*'iaa 8 S á li Ä â II 8.1 î» % A S Í B í 2 2 6 -m * :

Institutíile n ra stre ciiltura’e rările vitrege, cari au apăsat cu Politic« Inferai

trată greutatea asupra manifestă­ Comitetul Ligei
Liceul real de sfat rilor de ordin cultura*.
A'um însă, când ne înconjură o Consumatorii or Declaraţiile dini general Âverescu
,Dr- Ioan Meşofă“
atmosferă mai prielnică, când şi Ia In şedinţa de Vineri 24 Oct. c.
noi vieaţa economică începe să pul­ a comitetului Lfgei, ţinută sub pre­ — la Congresul ligei poporului
seze mai puternic şi să pretindă şedinţia D-iui Protopop Dr V. Saftu.
loc mai larg de expansiune, vine s’au stabilit mai multe chestiuni In sala Eforiei din Bucureşti eşit din parlamentul care ar fi fost
C âte-va d ate asu p ra ş c o a le i reale, cu prilejuM uau- vremea, ca forurile noastre supe­ cari au fost propuse de către ligă s’a ţinut primul congres al Ligei expresia liberă a i oi»ţei poporului.
gu rarei a c e stu i lic eu . A rioare să se gândească serios Ia şi sancţionate de Comisiunea ofi­ poporului de sub preşidenţia dlui Avem d® rezolvat trei mari pro­
întregirea ei cială pentru fixarea preţurilor a general Âverescu. Dăm mai jos bleme: Aplicarea pentru întâia datâ
Hri s’a făcut cu deosebită cere sul a cunoscut şi a propagat im ­ un rezumat al declaraţiilor pe a votului obştesc şi începutul tre-
monte inavgu rsrea noului liceu portanţa şco; Iei reale Înîr’un timp, Peste 5 ani ţcoala îşi va serba judeţului Braşov. Anume:
jubileul existentei sale de 50 de 1. Preţurile maxin^Ie rămân cele care le-a făcut d-1 general Ave- bue să fie bun; rezolvarea ches­
real de sfat „Dr. Ioun Meşofă,“ când astfel de inst'tute chiar în vechi până Ia 31 Oct., când vor fi rescu — cu titlu de informaţiune,
Cu acest prilej, d-1 director Che statele mult mai înaintai© în cul­ ani. O prâznuire miri deamnă şi stabilite preţurile nouă asupra tu­ zsa după cum am făcut cu decla­ tiunii extern® prin voinţa ţării şi
mai înălţătoare nu nai-aşi putea în­ aşterneiea bazelor nouei Românii.
fariu a rostit următoarea cuvântare: tură nu se prea bucurau de po­ chipui, decât ca cu acea ocazie să turor articolelor de consumaţie. raţiile dini I. Brătianu şi progra­
pularitate. 2. Până la a rea dată cartofii, mul dlai Take Ionescu. Chestiunile acestea imperios tre-
Domniloi şi Doamnelor, se pună baza Ia completarea ei, bue să fie rezolvate d® un guvern
Iubi{i elevi. Românii noştri nu arătau noului niin descinderea clasei, a V reale. varza, ouăle şî brânza nu vor avea După ce preşedintele Ligei
institut mare simpatie, cî alergau Să se întregească şi să se mă­ preţ maximal. eşit din voinţa ţării exprimată îfl
spune că aceasta este întemeiată
Am aşteptat de mult ace?t mo­ ca şi mai înainte Ia gimnaziu. A-
rească şi acest vechiu institut, ca 3. S’a intervenit şi se aşteaptă cu făuritorii României Mari adică libertate. Iată de ce ne abţinem
ment solemn, când ni se deschid bia după vr’o 10 ani începu să aprobarea Consiliului Birigent a- soldaţii de eri, dl general Ave- dela alegeri; vom duce însă lupta
porfile unui nou institut de cultură, crească numărul realiştilor, când să devii;ă un adevărat focar de supra dreptului de rechizite a rescu arată care este organizarea fără preget pentru readucerea le­
ca să serbăm inaugurarea cursu ştiinţă, menit fă dea nouă orientări, galităţii în ţară.
se ccnstaiă că un realist e mai nouă îndrumări vieţii noastre cul­ articolelor de prima necesitate pe L'gei.
rilor de învăţământ, unde tineretul bine pregătit pentru şcoala comer­ cari producătorii nu v.oesc a le Libertăţile popoarelor au fost
nostru are să fie pregătit şi îndru­ cială, şi Ia negoţ şl meserii are turale.“ „Organizarea noastră nu ® năs­ câştigate cu valuri de sânge şi ar
mat pe căi, cari pâră ari închise mai multă îndemânare. Frecvenţa Acesta era visul meu atunci, însă scoale în vânzare cu preţ ma­ cută din idea adăogirii unui alt fi o mişehe din partea noastră sâ
ximal. partid politic. Intenţia a fost cre­
au fost neamului românesc. sporită însă nu fu de lun­ câtă deosebire între realizarea lui 4. Comisia de fixarea preţurilor area unui curent nou de idei, ssu nu facem noui sacrificii pentru do­
Cu evlavie şi adâncă mulţămită gă durată. Cu înfiinţarea gimna cum eu mi-am gândit-o şi între a clasificat toate mărfurile de ma­ mai bine zis canalizarea curentu­ bândirea lor.
am ascuifat în biserică invocarea ziului şi a şcoalei comerciale din chipul, cum D-nezeu a volt să şe nufactură »şi pielărie în trei clase lui eşit spontan, pentru a pune Ar R o ruşine ea baionetele pe
Duhului sfânt, iar aici după obice­ Făgăraş numărul elevilor noştri a înfăptuiască. Dacă dorobanţul ro­ şi a stabilit că so permită angro­ ţara^ pe o cale mai bună, dorită cari eu le am condus contra duş­
iul vechili din străbuni se vor început să scadă rapid şi astfel ne mân nu săvârşea minunile uimi­ siştilor să vânză detailiştilor cu ui de întreaga naţiune. manului, să le lăsăm îndreptate
sfinţi fc-ste şalele, menite insfruc cuprinse teama, că singura şcoală toare, visul rămânea un dor neîm­ câştig peste preţul facturei de 6°/*, contra libertăţii.
ti Uliii şi educaţiunri elevilor noştri. reală română, din lipsă de interes, plinit. * * pen.ru .mărfurile ordinare, 10% La baza Ligei am pus trei idei: Sunt demenţi acei cari îşi închi-
Grea a fost situaţia modeste* se va opri în funcţionarea ea. Şi pentru ce*e de clasa Ii-a şl 15% Aplicarea sinceră a textului con­ puesc că armata poate fi întrebu
scoli reale inferioare, susţinută de cu drept cuvânt, căci în cursul Adresându-mă vouă, iubiţi elevi, pentru cele de lux. Pentru detai- stituţiei, în ceeace priveşte suve- inţală în altă parte decât peste
biserici, care acuma dujă o exis­ războiului mondial clasele reale cred că toţi aţî venit nici cuprinşi lişti s’a admis un câştig de 10 ranitatea; reformele agrar® şi sta­ hotarek ţârii.
de dorul sincer a învăţa <ât de bilirea unei vieţi nouă în pdlitica
tenţă de 50 de ani fuzionează cu se găseau in complect declfniu. 20—30, asupra celor trei categorii internă. Prm lupiă vom învinge.
a noastră, dând fiinţă acestui Liceu Dacă frunzărim anuarul şcoaleîor multă carte, a fi harnici şi ascul­ de mărfuri, peste preţul defactură Lozinca noastră va fi: Trăiască
de stat. secu udare gr. or. române din tători, ca odată sâ deveniţi oameni 5. Nici un angrosist nu are voie Misiunea noastră n’a fost ter­ libertatea! Trăiască Constituţia! Jos
Şcoala reală inferioară gr. or. 1918,919 putem constata, că clasa folositori io munca grea ce se să să vândă a va a ltu i' angrosist şi minată. Când se va înfăptui, vom pungaşii!
română s’a deschis în toamna anu­ ÎI iea 1ă din lipsă de elevi n’a func­ vârşeşte pentru ri d rea şi conso- n :ci detailist altui detaibst, sub pe­ dizolva Liga şi vom vedea dacă
lui 1869 cu nvjoac’' materiale ţionat. în a Iii au fost înscrişi 12, id irea statului nostru. Trăind până deapsa de confiscare a mărfii. esie nevoe de transformarea ei în Consiliile de miniştri
foarte restrâuse, ir să ?a îndemnul iar în IV numai 7 elevi. .acuma supt o stăpânire maşteră 6. Angrosiştilor cari importă partid politic.
• ** * In ultimefe zile s ’au ţinut
unor bărbaţi însufleţiţi pentru cui Dar când Ia orizont s ’au revâr- noi n’am avut nici şcoli nici puteri marfa din străinătate, din porturi,
tură şi progres, totdeauna gata de at zorile, cari ne prevestesc ziiele didactic^, cari după raportul nu­ sau din fabrici îndepărtate se ad­ Reformele agrară şi •lectorală consilii de miniştri în legături
jertfă pentru înfăptuirea idealelor măreţe de r e n a ş t e naţională, meric al neamului ni s’ar fi cu­ mite o majorare a facturei cu 5% cu viaţa politică internă.
au fcst făgăduite de a ura şase
naţionale, — o notă caracteristică învat şi această şcoală. £Poporul venit. Acuma şcoli avem destule, asupra voioarei. Angrosiştilor de ani. Siucuritatea făgădueliîor o pu­ La un consiliu a luat parte
a fruntaşilor braşoveni din acele fiind orientat asupra rostului d fe­ însă partea cea mai mare de pro­ băcănie 8%, nem însă la îndoială. şi d-l Iuliu Maniu, preşedin•
vremuri. ritelor şcoli, a înţeles bine, că ti­ fesori ne-a venit de dincolo de 7. Angrosiştilor şi detailiştilor a-
Partidul liberal—venit ia puiereri iele Consiliului diligent.
In primăvara anului 1869, cârd nerii noştri nu mai sunt nevo'ţi munţi, diu vechiu! regat. Acestor tară de băcănie s« mai admite 5%
marele mitropolit Şsgura notifi­ să se îmbulzească toţi pe drumul apostoli ai culturii naţionale noi asupra facturei pentru cheHueli de pe baza acestei făgaduah — a | Ziarele opoziţiei spun că vA
n’avem cuvinte de-ajuns să', le mul­ regie. întocmit un parlament care şr-a zita d-lui luliu Maniu ar fi
case înfiinţarea şcolii reale minis­ bătătorit căluă gimnaziu, "i !« stau exprimat dorinţa revizuire! consti­
trului ungar de culte şi instrucţi­ a îndemână şi albi institute de ţumim Căc* unii ş’au părăsit vieaţa 8. Toţi negustorii sunt obligaţi a tuţiei. în legătura cu o schimbare de
une publică, acesta înainte da a învăţământ, şi a alergat diu toate ticnită, posturile sigure ce le avesu, afişa pe marfă preţul fix în co­
Dl general arată că reformele guvern. *
se pronunţa definitiv asupra con­ unghiurile cu copilaşii dornici de alţii au desconsiderat situaţ ile fa­ roane şi nu în lei, până când co­ Noi nu ştim încă nimic în
cesiunii cerute, pretinse să se îna­ carte, ca să împopu'eze şcolile nou­ vorabile ce ii se creau în Ţara- roana nu va fi retrasă din circu- n’au fost înfăptuite decât atunci
rrjamă, — pe toţi i-au cuprins fiorii laţiune. când vântul revoluţionar de peste această privniţă.
inteze un fel de statute, cari aveau lui stat. La noi ia clasa primă s’a a
să stabilească organizaţiunea internă înscris peste ICO de elevi. Nici nu nusiunii ideale, pe toţi i-a adus la 9. S’a intervenit la Poliţie ca să Prut a îueepiit să bată. Astăzi, în Ceea-ce putem spune est$
şi modul de administrr ţiune ăl e tocmai mult, dacă n® socotim, noi dorul fierbinte, de a contribui publice în jurnale toate condam­ toată ţara uu se găseşte niei un că opinia publică din Ardeal
şcoalei proiectate. Astfei se trimise că şcoli reale avem puţine, pe cu partea cea mai bună a sufle­ nările pentru contravenţii la pre­ .ţăran împroprietărit.
din partea Eforiei şcolare un raport când trebuinţa de absolvenţi r«a* tului ia luminarea şi educarea voa­ ţurile maximale, delicte cari până Reforma eîec’orală: S’a făgăduit este îngrijorată de luptele /?,
mai lung privitor la pretenţiunile e nesuus de mar®. stră, a tineretului din Ardealul no­ acum sunt peste o sută condam­ votul obştesc; şi în timp ce se fă­ litice din vechiul regat şi d<
guvernului, care raport era opera stru, atât de bogri în frumseţele nate. cea această făgăduinţă s’a supri­ agitafia ce se face în jurul a
lui Dr. Ioan Meşofă, în acel t;mp naturii, dar şi mai bogat în sufe­ 10. Faţă de croitori şi oismarl, mat parlamentul. S’au înscris res- legerilor. De asemenea dâ
director al şcoalelor. Meşotă, după Să privim mai întâi ramura co­ rinţe seculare. cu cari comisia de fixare a preţu­ tricţiuni în I«gea electorală pentru rinţa noastră ar fi să se
cuvintele contemporanilor şi cole­ mercială. Cu toţii ştim bine că Pe aceşti profesori voi sâ-i iubiţi rilor nu a putut încă cădea de a- îngrădirea voinţei naţlunei. sească modalitatea particip
gilor săi, a fost un distins bărbat comerţul © în mâna streinilor şi ca pe părinţii voştri şi să ascultaţi cord, din causa exigenţei mari a * ** rei mturor partidelor poli
de şcoală, cî’re aproape 10 ani a pentru nci Românii e o chestlun® de învăţăturile şi poveţile co vi se lucrătorilor, Comitetul Ligei Con­ Nu avem cu nimeni nimic. Dar, la alegeri, pentru ca să
condus cu rară pricepere şi deo­ vitală să ne deschidem toate că­ vor da, înlesnind astfel munca ce sumatorilor a decis ca să organi­ când am văzut zeci de mii de
sebit devotament nu numai gim* ile, ca să începem pe acest teren o săvârşesc spre binele vostru. zeze cooperative mari de prodiic- jertfe nefolositoare, suferinţi fără înlăture primejdiile unei en
naziul, ci şi şcoaia reală şi cea emulaţia şi lupta statornică cu e- Voi, iubiţi elevi sunteţi generaţia ţiune şî consumaţiuiue, să importe seamă şi la adăpostul acestora fă vâri generale şi ca Par lame,
comercială. lementcle conlocuitoare. Dar îa fericită, care n’a gustat din amarul mărfuri din străinătate ca să si­ urindu-se averi considerabile, a- tul român să reprezinte, fsft
Cum poporul nostru e din fire lupta de concurenţă numai ace’a vieţii trecute, ci a intrat dc-adrep- lească lucrătorii la scăderea pre­ vem- dreptul să căutăm pe vinovaţi, de streinătate, cu adevărat,
prea conservativ, şcoalele nou în­ are sorţi ds izbândă, care a trecut tul 7n cadrele statului naţional, în ţului de lucru şi la Intensificarea să stabilim răspunderile.
fiinţate nu se bucurau de o mare prin şcoli, care e îazestrat cu în­ cadrele României-mari. A :essta însă lucrului, chestiune care ameninţă voinţa ţârei.
S’au luat de acasă zeci de mii
frecvenţă şi mult, a trebuit să *tă- văţătură şi ..cunoaşte exigenţele s ’a crriat prin vitejia şi cu sacri­ economia noastră publică la un de copii şi s’au dus In Moldova Luptele p o litice din regat
ruiască vrednicul director ca să lumii moderne. Cel puţin 4 clase ficiul soldaţilor români. Mulţi viteji dezastru, dacă nu sa vor lua ur­ nade au îngrăşat pământul. Cine şi Ardealul
curme nepăsarea" ce se manifesta reale trebuie să aibă acela ce vo­ au trebuit să cadă, ca să ajungem gente măsuri de îndreptare. Alta, sunt vinovaţi? Pe aceştia îi cău-
mai ales faţă de reale. ieşte să îa^re la comercial practic. la fericirea visată. Pe aceşti eroi tăm şi voim să împiedicăm, ca a- Ziarul sibian „Renaşterea rtn
Intr’un discurs întitulat „Şcoa- Absolvenţilor de licee reale însă voi să nu-i uitaţi nici cd< tă Să le Ss Ia Pociţi© ceasta să nu s% mai repete. mână“ îutr’un articol de fond pn<
le fe reale în paralelă cu cele £i;j na- II se deschid o mulţime de şcoli cinstiţi amintirea de câte-ori vi se blică următoarea concluzie dup|.
zi&le• dânsul cu profundă cunoş­ superioara: institutele tehnice cu va da prilej şi să luaţi parte îa Prinderea şi arestarea a- ce face constatarea tristă a degi»
tinţă lămureşte rostul şcoale­ toate ramificaţiile, anume, electro­ toate ce se vor face pentru eter­ tentatorului de 3a Consu­ D. Brătianu m’a atacat la Brăila. nerărei luptelor politice din regat
Eu îl consider moraliceşte ia pă­ şi a atacurilor îndreptate împotriva
lor secundare în genera! şi ai tehnica, mecanica, chimia fechnieă, nizarea lor, iar când vreodată veţi
şcoalelor reale în special. Şi arhitectura, apoi academiile de trece pe lângă sfintele ior mor- latul român din Odesa mânt; nu-1 voi ata„a şi nici nu mă Coroanei:
după ce explică cu multă căldură montanistică, silvicultură, agrono­ miate, cu evlavie să vă descoperiţi In noaptea de 15—16 August vei £părâ de acuzaţiile d-sale. Luptele politice au apucat pe
însemnătatea diferitelor studii pen­ mie, şcoli superioare militare şl capul şi să ziceţ,: aceştia au fest 1918 câţi-va indivizi au pătruns Am convingerea că mi-sm făcut pantă periculoasă şi ameninţă
tru cultura generală a elevilor rea­ altele. Pentru aceste ou se cere făuritorii fericirii noastre, să-i ve­ în localul oficiului Consular Ro­ întotdeauna datoria şi că mi-am căderea lor sâ surpe temeliile s
lişti, încheie astfel: pregătire nici din limba latină nici nerăm ca pe adevăraţii mucenici mân d-n Odcăa,, undo au atacat făcut datoria în med cinstit, cu tuîui. Urmările acestor rătăciri di
„Din această expunere a obiec­ elină, în schimb însă multă mate­ ai neamului. pe d!. Greceanu, Censului Gene­ un singur profit, cel mai mare, zordonate şi anarhice mu se p
telor de învăţământ, ce se propun matică geometrie descriptivă, chl Aşa să faceţi dragii mei, căci ral în momentul când D-sa s© cel mai scump mie, dragostea prevedea; dinastia e în primejdii
îa şcoala reală, se poate vedea mie şi ştiinţe naturale — chiar cultul eroilor e un atribut al po­ întorcea acasă dela restaurant. voastră. să ajuagă o jertfă în cearta penti
lămurit, că şcoala reală ca şl gim­ cum prescrie programul de studii poarelor civilizate şi noi romanii Graţie intervenţiei D-1 ui Dr. Orloff putere, a ac«stor asociaţii politice^
Un glas: Vă declarăm că toată încât se impune o datorie tu tur«
naziul are de scop, dar şi e în al liceelor reala. avem nestrămutată hotărâre a păşi care locuia în aeelaş apartament ţărănimea are încredere în dv.
stare să promoveze cultura gene­ cu Consulatul, indivizii au dis­ factorilor politici, cari n ’au ua a*
Vremurîle din trecut psntru noi alături de aceste popoare. părut fără a li sg şti de urmă, şî D. General Âverescu: Aceasta mestec în aceste certe, să salvezi
rală a elevilorssî,inf!uinţând asupra au fost atât de neprielnice, că era In fine cu adâncă recunoştinţă iára este cea mai mare răsplată pentru prestigiul Coroanei, şi să se strângi
minţii, inimii şi fanîaziei lo~. De un mare evenimant, dacă vr’un ră muiţămlm Provedinţei cereşti, ca sâ pcală fi prinşi până în
mine. cn credinţă în jurul tronului.
aceea şcoala reală nu e de a se Român înainta într’o funcţie mai în a cărei mână e soariea oame­ prezent, deşi poliţia rusă din O-
privi numai ca o şcoală specială, înaltă: la cárié ferate, postă, te- nilor şi a popoaralor, pentru toate desa a făcut multa cercetări. Diu greşelile mele i ’au învorât Când interese aiât de superi*an
ci ea este un institut de cultură I legraf, îa admimsfraţia domeniilor bucuriile de cari ne-a învreda’cit. Astăzi agenţii Iuîîu Onacu şi A- jertfe pentru ţară. cer ardelenilor ca să părâseasdj
generală, în care obiectele de învă­ • statului, a pădurilor, minelor şi Dee Atotputernicul Creator, ca în îexandru Bratu de la Prefectura Au fost greşeli cari au costat pe rezerva ce şi-au impus-o până acui
ţământ nu pot şt nu trebuie să se { altele. Altfel se explică, că azi ne aceste locaşuri, închinate creşterei Poliţiei întâlnind prin oraş un in­ ţară jertfe nefolositoare, jertfe cari în chestiunile de ordin generaţ
propună numai cu privire la tre ­ lipsesc funcţionarii bine pregătiţi şi instrucţiunii iinerimei, deapururi divid care li s’au părut suspect, ar fi putut fi evitate printr’un co­ se vor putea găsi motive admisi­
buinţele vieţii practice, ci mai vâr­ pentru diferitele posturi ce ce sunt să răpune glasul credinţei şi al l’au condus ia Prefectură, unde mandament mai bun şi printr’o bile pentiu a justifica o abţineri
tos cu considerare la cultura formală. de ocupat şi cari în viitor vor fî ştiinţei spre binele şi fericirea nea­ fiind cerceiat da dl subprefect pregătire mai suficientă a războ­ vinovată?
Ioan Georgescu, acesta a descope­ iului. Să salvăm pe Rege de teroare!
„Dar şi experienţa ne-a dovedit, mai numeroase. mului nostru. * bandelor politice, iată lozinca ziW
rit că sa numeşte Sârbu Ioan, este * *
că diferenţa între cultura provenită Să nădăjduim că liceul nostru de fel din Dârste-Braşov, a fost de azi. Să dăm ţării liniştea in­
din şcoala reală şi cea câştigată în câil-va ani va creşte şi va în­ servitor la Consulatul r^mân din Noi eram convinşi că din ale­ ternă, să intrăm în legalitate şi ta
îa gimnaziu în vieaţa practică nu zestra cu cunoştinţele necesare o 033c©psi>jrea nani complot Odesa de Ia 15 Ianuarie 916 şi geri libere am fi învins. în rezul­ formele constituţionale, — să asi*
se prea observă, şi e greu a te însemnată parte de candidaţi pen­ g e a m ia . până la 18 August 1918 şi că este tatul alegerilor parlamentare ne gurăm libertatea de manifestare i
conviuge despre un om cult, că tru carierele de funcţionari în
şi-a făcut pregătirea în şcoala rea!ă multe ramuri teehnice. Şi să ne complot La Strasburg s ’a descoperit un autorul principal al atentatului să­ pusesem ca alegerile
nădejdea. Trebuia deci voinţii naţionale şi să creăm sigu­
să fie libere, ceea*ce ranţă în jurul frontierelor noastre*
sau în gimnaziu. Prin urmare se bucurăm, că am ajuns timpul fe­ dine în departamentele pentru a provoca dezor­ vârşit asupra D lui Greceanu, Con­ ni s’a promis:
poate afirma, că deosebirea intre ricit, să-l vedem completându-se pretext de autonomie şiocupate sub tul genera), împreună cu alţi com­
neutralism. plicii al căror nume se reţine de­ Uu guvern neutru, nepărtinitor, îl
cultura formală, ce o câştigă tine­ în chinul, cum noi nici visa nu
rimea în ambele institute, nu e îndrăznîam. Au fost arestaţi mai mulţi a- ocamdată în interesul cerce­ de patrioţi care să lase alegătorilor Publicaţiune
genţi ai minisieriului de externe tărilor. să-şi exprime voinţa.
nici decum aşa de mare, cum susţin Acuma daţi-mi voie să deschid german.
Lagărul de prizonieri Braşoî
Numitul Sârbu Ioan a făcut Liberării au căutat să facă o le­
adversarii şcolii reale.“ o mică pareuteză mărturisiri complecte asupra mo­ gătură între politica internă şi ex­ având nevoie de circa 50 vaf
E caz destul de caracteristic a- In primăvara anului 1914, la în­ MâsaiPi financiara fsa Mâlia dului cum v şăvârşit atentatul şi ternă, lăsând să se înţeleagă că lemne, 4 vag. fasole, 10 vag
cesta, ca un director de gimnaziu, demnul unui bărbat distins da şcoală, Roma •— Principalele măsuri modul cum a "dispărut din Odesa prezenţa lor la guvern est© nece­ cartofi, 2 vag. morcovi, 2 vag-
adecă liceu clasic să susţină cu am publicat despre şcoala re:riăîn f.nanciare îutroduse în Italia vor ducându-se în oraşul Carcov sară pentru tratativele de ; ace Au ceapă, 1 vag. pătrânjel şi ţ*
atâta convingere şi căldură în ­ revista transilvania^ un ariicoi fi împrumuturi obligatoare şi un unde a făcut comerţ d? fructe. profitat de guvern ca să-şi asigure lină, 2 vag. de varză pentru
dreptăţirea şcoalei reale pentru de propag.adă. Acel articol l-am impozit special asupra profiturilor Cu ac^ astă ocazie dl. Subpre­ rezultatul alegerilor, prin propa­
câştigarea culturii generale. Evi­ încheiat cu următoarele cuvinte: de război. Împrumut i! obligator fect Georgescu a mai descoperit gandă desfrânată pe'ntru ei, cu iarnă, se primesc oferte îfl*
dent că Ioan Meşotă a fost un „Pe «impui când această şcoală s’a va fi ap lrat averilor mai mari de şă ac$£t individ împreună cu corn* ajutorul administraţiei, punându-ne chise spre spre a se ţine lici*
bărbat cu vederi largi, judecată întemeiat şi pnn binecuvântarea 20 mri franci, care vor subscrie plicii săi a i falsificat semnăturile nouă stavile. Iată de ce an amânat taţie Miercuri, 29 Oct. 1919
clară şi nepreocupat depoziţia sa. arhierească, primită dela snarele 5% până !a suma de 50 mii lire. consulului pe mai multe paşa­ data alegerilor până ce au fost ora 10 dimineaţa la Comanda*
Onor. Consiliu Dirigent d n SL Ş iguna, s’a sfinţit, poporul nost.u Propoîţia va fi progresivă ajun­ poarte, furând ştampilele din bi­ nevoiţi sâ plece. Guvernul care mentul Lagărului în str. V&
biu a hotărît, ca şcoala noastră de trecea printr’un proces de vie fer­ gând ia 40 procente penri u averi roul Consulatul'.-!, acea si a în schim­ trebuia să iacă alegeriie, trebuia
stat să poarte numele: Liceul real mentaţie, — putem zice, proces mai -nari de 50 milioane. Împru­ bul unor sume de ruble ce le pentru a le asigura succesul, a mei Nr. 34. Licitatorii vor de*
„Dr. Ioan Meşotâ“, — flind-câ de renaştere, şi multe erau dorin­ mutul va fi amortizat cu rambur­ primea de lu diferite persoane. ie asculte ordinele, lucru pe (are pune o garanţie de 20X00 $
după cum s’a constatat, M eşotăo- ţele şi nădejd'le ce se legau de sarea capitalului m 70 ani. Impo- In prezent esie ares'at ia Prefec­ l-au făcut sau 40.000 cor.
cupă ioc de frunte între cei cari toate instituţi le atunci create. Dacă siiui pe averile câştigate in răz- tura Poliţiei şi prcbabil va ii îna­ Polriîca externă a fost coiisiue-
au muncii mai mult pentru înfiin­ şcoala reală după un tre.mt de 45 boiu va fi în aceleaşi proporţii, intat Siguranţei Siatutui din Bu­ rată de noi ca prea importantă Macbenz&n la Salonik.
ţarea şi împopularea şcoalei reale uni n’a st ns acea înălţime, ce au sumele însă vor fi vărsate teza­ cureşti de unde est© urmărit. pentru ca un singur om, un singur Nanen. — Generalul Mackeni*1
române de pe vremuri. Meritul său visat-o fericiţii ei fundatori, pie- urului definitiv, iar nu ca împru­ Despre această arestare s’a te­ partid să-şi ia răspunderea. Aceasta se găseşte încă internat la
e eu atât mai covârşitor, că dân- deca principală au fost împreju- mut. legraf! at la Sibiu şi Bucureşti. ar fi p utut fi luată de un guvern lonik.
 Nr. 226—1919 OAZET A TRANSILVANIEI Pagina f

rea biruinţă în lupta pentru liber­ egalitatec sunt bazele sfatului no­
Mihai Popovici în propagandă electorală tate. Ţin eă dou expresiune mul­ stru. Is+orîa noastră este plină de
ţumiră noastr® pentru regimul în­ fapte nenumărate cari dovedesc şov
0 mare risşfne pentru Bra^
este pentru tot-deauna —
şi demoer t inaugurat de că am urît teroarea şi am fost ne scrie „un alegător din re-,
r — Şeful resorturilor industrie şi comerţ ţine discursuri în Poiana Mă­ ţelegător Consiliul dirigent. Suntem foarte concilianţi faţa de conlocuitorii da chiul regat" — nu numai
rului şi Măieruş.— Declaraţii importante despre rostul partidului mulţumiţi că nu domini sunt lu­ alt sânge. Rezoluţiunea istorică dacă Vlaieu ar reuşi (ceea-ce
naţional şi al reformelor agrară, electorală, financiară, admini­ crul principal în stat, ci cetăţenii, dela Alba-Iulia a isvoiît din cea este absolut exclus N. R.) ci
cum foarte corect au declarat ora­ mai intimă convingere a noastră.
strativă. — Turneul d-lui Icsif Blaga. torii antecedenţi. Aceasta însem­ Vă cert ra »na: să fiţi cetăţeni de- fiind-că s’a putut depune can­
nează democraţie: libertate pentru votaţi ai României Mari. (Saşii didatura lui, a unui trădător*
toţi, nu numai pentru majoritate. salută cu căldură acest răspuus al de neam".
Adunare poporală întreg al muncii noastre, singuri s’au îmbogăţit de necrezut îa timp
noi să avem folosul sforţărilor şi ce alţii sângerau şi rauriau pe taţi peatru vecia regimul trecutul«i
Avem o rugare, să înmormân­ dlui M. Popovici). Aviz ce or cari au semnat
în Poiana mărului oboseli’or. s câmpurile de luptă. îmbogăţirea când candidaţii la parlament ve- Ia cea mai bună »im aţie ple­ candida rea lui VI ai cu Arszen,
că ra dai Măieruş după ce ara fă­ Asigurăm însă pe „alegăto-.
D-nuI Mihai Popovici, însoţit de Astăzi dreptatea s’a ridicat peste lor nu este cinstită. Aceste averi aiau între alrgători numai In tim­ cut şi câteva Y;zite pe la ţăranii
să fie luate de stat pentruca să* pul alegerilor, nu-şi, ded*an tr*da rul din veckîul regat", car#
d- nul Ion Clopoţel, a plecat la Po­ toate. plă'iască datoriile. Mai sunt multe fruntaşi si preotul Bucşa. Ayie-
iana Mărului, judeţul Făgăraş, Du­ In momentul când vi ae cere
alte probleme şi vă rugăm să ne
sâ vadă de aevoile poporului, ci ruşvsl este un sat modal, cu oa­ ne scrie — că Braşovenii vor
minecă după amiazf, când avea •votul ca să vă trimiteţi reprezin-
daţi tot sprijinul, dv., pentruca să
se îăzlMiau îumai pe legături per­ meni solidari în toate acţiunile lor. şti să spele această ruşin#
să-şi ţină cuvântarea în faţa ale­ tant în parlament, să vă gândiţi putem face o pace trainică, înte- sonale. Au şi un club politic foarte bine care au aruncat-# numai com*
gătorilor d-1 Iuliu Enescu, econo­ la activitatea dm trecut a partidu­ PromiteiM să vă ajutăm î» acti­ orgaa zat. Suni; rugaţi şi alţi preoţi plicii trădătorului, ce s'aiî
mist, candidat al partidului naţio­ lui naţional care a dus tot greul, noastră, roe'afă pe priceperea, înţelegerea vitatea dv. care esceiează »rin spi­ să dea o astfel de îndrumare să­
când a îndurat persecuţii şi chi­ statornicind astfel rându- ritul democratic curat. demascat ast-fel.
nal în cercul Branului. nătoasă satelor lor.
nurile temniţei. Acest partid a iala şi liniştea în ţară.
In faţa şcoalei moderne s’a condus bine poporul românesc şi D. Mihai Popevici răspunde Darea de samă despre ad.mare-a
strâns o mare m ulţiirt d8 alegă­ a pregătit marea adunare dela Cetăţeni de ordine şi răbdare nemţeşte că noi într’adevăr vam- poporală din Feldioara v. ni pu­
tori şi săteni. Oameni sănătoşi şi Aîba-lulia, când s’a hotărît unirea respecta angajamentele luata la blica-o în număra! de »ictae.
Să nu ne lăsăm pradă şoaptei )r Alba-Iulia, cari nu sunt platonice;
Ultima oră.
inteligenţi, Pcienarii îţi trădau spi­ pe v«cie eu ţara mamă, şi când Din pricina abundenţei de ma«
ritul de independenţă şi iubitor de urât?, ci să fim cumpăniţi în gân­ ci postulate reale. Libertatea şi
Comitetul executiv s’a transformat terie, suntem nevoiţi a amâna pu»
libertate al celor-ce multă vreme în Consiliu dirigeat. Pentru con­ direa şi îa poftele noastre ca să blicarea ştirilor din streinătate.
au dus o viaţă libera şi paşnică nu păţim ca Rusia unde oamenii
pe mesia Iui Brâncoveanu Vodă ducerea bună a trebilor obşteşti, nu ştiu cum să trăiască, nimeni
Candidaturile dela Săcele. Rezumăm însă p® ee!e mai im*
portante:
Constantin. Fscem câteva viz’te Consiliul dirigent îşi alege tova­ nu este în clar cu ce are ori n’are,
răşi de muncă şi aceştia sunt ca■ - şi bu este nici uu drum ds ieşire — Asupra ofensivei Retrogra­
d-lor preoţi şi câtorva fruntaşi.
Adunarea c deschide d-nul Ion
Puşcariu, preot şi învăţător.Voî beşte
didaţii
oirigenţ
peniru
s’a
parlament.
interesat da
Consiliul
acei buni
din
Să
sfâşierea
mergem
şi învălmăşeala
liniştiţi înainte, să
asia.
nu
VOICU NIŢESCU şi e Muntean dului sunt ştiri contradictorii. O
telegramă din Varşovia anunţă • -
euparea oraşului, care era să fi®
d-nul Iuliu Enescu, insistând asu­ tovarăşi şi a găsit cu cale să can­ forţăm să s® facă în câteva zile N’am fi crezut nuiodată să f m ţională ca trecut şi prezint. E aruncat în aer de bolşevici. Alta
pra programului,- necesităţii refor- dideze la d-v. pe d-1 Iuliu Enescu, ceeace nu se poate face decât în nevoiţi a face o partlelă între prea bine cunoscut în faţa opiniei din Vseaa spune că Judenici s’a
ineler nouă. Vorbirea este ascul­ pe care Vi-Î recomand din toată timp mai îndelungat. purtătorii numelor din fruntea a- publice româneşti, decât să mai retras la Pskov. O a treia, anunţă
tată cu viu iiteres. Vorb*şt« apţi iuima> (Aplauze). Pace şi frăţie cu cei de alt cestor rânduri. fie nevoie a-i face potreiuî. Legă­ că ofensiva e’a reluat, cu tancuri
Ia cuvântul apoi :
N’am fi crezut niciodată ca să turile «ari© cu unele din cele mei ri tunuri grele.
l
d Mihai Popovici: * D l Ion Clopoţel. sârge se găsească oameni atât de mici odioase şi duşmane figuri ale
Să tragem învăţătura din scă­ — Trupele germane evacuiază
Acum, când s’a înfăptuit visul dela „Gazeta Transilvaniei* şi derile altora. Este drept ca pă­ Ia suflet şi atât de întunecaţi la neamului sunt prea bine cunos­ nrovinuite baltice. Generalul lor
nostru de sur zvem datoria să na lămureşte pe alegătorii Poienii mântul să fie aî celor ce-î lucrea­ minte, ca atunci, câr d sunt chemaţi cute. E omul afacerilor şi av»a şi Bermont a dispărut.
gândim la viteaza noastră armată Mărului, al cărui tiu este d-sa, drn- ză, al majorităţii, şi majoritatea să-şi aleagă un reprezentant pentru strânse poate are încă şi astăzi cele mai
Constituanta'României m ar, să mri i legături cu c ica din jurul — Negocierile penTu Fiume,
care a stat î* traaşee, a suferit ' pre însemnătatea dreptului de vot | suutem noi. Dar să ne gândim la I care se urmează la Washiegton
cu cei mulţi din d-voastră în re­ şi rostul parlamentului în viaţa u- j trecut. J&e ce-i urâm pe Unguri ? stoa măcar o clică la îndoială în trădătorului Visicu. La intrarea în dau rezultatul bun: o învoială în­
fugiu pentru-ca să trăim astăzi din nei ţari. Spu*e apoi că alegătorii i Ştiţi pentru ce. Ei bine, noi să nu ce priveşte cele două persoane acţiune a României a' şters-o din
belşug, şi la Acela care este în români au datoria să voteze cu a- * cădem ia grcşila ca pe conlocui­ cari le sollcitează votul. Braşov împreună cu Ungurii pen­ tre Italia şi Statele-Unite e aproap®
fruntea ei, la Regele nostru. (A- cei cacdid?ţi cari au încrederea torii noştri do altă limbă să-i si­ Dar n’am fi crezut nici aceea, ca tru a-şi aduce în siguranţă scumpa gata.
sa viaţă, iar acum reclamă pentru — Ceho-Slovacia a decis sâ
plauze puternice). parbdului naţional. Programul par­ lim să ne urască. Vom trăi biae atunci când însuşi conducerea s ne ua mandat în Constituenta menţină sarviciul obligator în ar­
perfidului raţional român sancţio-
Pe ce era clădit statul unguresc? tidului este democrat şi cuprinză­ cu conlocuitorii noştri Saşi cari au ■ează dorinţa alegătorilor din Să- României mari p® baza legăturilor mată. Efectivul de pace este 11,255
Pe minciună. O clasă de privile­ tor, şi nu poale avea un program hoiărît solemn alipirea la Româ­ cele şi în genere a opiniei pub­ sala cu — ciangăîi. oameni.
giaţi. stăpânea cu teroare. Iu sfârşit personal ai vre-unui candidat în nia. Să ne purtăm bine, se cuvine lice româneşti, de-a avea de can­ — Răspunsul Bulgariei a sosit
a venit ziua de răsplată când stă­ afara da partid, greutf.tea şi valoa­ cu ei, să fim nobili în atitudinele didat al lor pe D-rul Voieu Niţescu Similis simili gaudeî.
Alegătorii români d ’n cercul Sâceîe, la Paris. Ea primeşte clauzele Li-
pânirea uMgurească s ’a prăbuşit rea lui. noastre, să lucrăm mână în mână sâ mai cuteze un cm de talia lui suntem convinşi, că vor fi la le­ gei naţiunilor şi ale muncei şi pro­
împreună cu tronul Hab^burgilor, Vorbeşte apoi d-î Gh. Guiman cu ei, în bună frăţie. Statul român Petru Muntean să-şi menţină pe cui ior. Nici riu ne putem imagina iecţia minorităţilor cu condiţia ca
pentru-câ nu se clădise L.miu pe comerciant, asigurând că alegătorii să fie d casă bună şi preiinoasâ mai departe candidatura sa.
voinţa poporului. ca în faţa realităţii ei să urmeze o ele’si fie aplicate şi celorlalte sta­
vor vota cu acela caro est® reco­ pentru toţi cetăţenii. Astfel ni-e * altă conduită decât aceea a con­ te balcanice. Face rezerve asupra
Pământul nostru este {iesrobit, mandat de partidul naţional. adgurat viitorul pentru vecii veci­ despăgubirilor şi a clauzelor mili­
noi suntem siăpâni. A sosit vre­ Adunarea aceasta impozaată a lor (aplauze vii şi nesfârşite). / Viata lui Voieu Niţescu, fiul Săce­ ştiinţei, demnităţii şi disciplinei tare în ce priveşte recrutării® vo­
mea ca să ne întocmim cu price­ fost o dovadă de e®D$tn«ţa inte­ leior noastrecu atâtea tradiţii isto­ naţionale, iar dacă cumva ciangăîi luntare. Propune plebiscit pentru
pere gospodăria, toată «coneaiia resului politic viu al ţărănimei Vorbsrea d-’ui Ieşit Blaga rice frumoase, este o carte deschisă. ar preferi să aducă în viaţa noa- Tracia cei and autonomia oi.
şi să ne putem bucura de rodul noastre. Ca avocat tânăr stabilit înBraşov n-a st(ă politică de-aci o notă discor­ — In Jugoslavia lupta politică ®
D-1 Iosif Blaga, candidat pentru înţeles să fie numai avocat ca dantă şi să-l voteze pe Petrach;*
senat în cercul Săceleior, ţine apoi mulţi alţii, ci a îmbrăţ'şat toate te- Munteanu, e treaba lor. Al lor înverşunată între două partide. S®
crede’că prinţul regent va recur­
Adunarea poporală din Măieruş un frumos discurs din care cule­ renele vieţii noastre publice româ­ să f:e!
gem următoarele id e i: neşti, In calitatea sa de director &1
ge la uoui alegeri generale.
D-î Mihai Popovici, şeful resor­ dului naţional, ca să se poată face Astăzi vedem întruchipate idea­ „Gazetei Transilvaniei“ a fost san­
turilor industiie şi comerţ, a făcut organizarea nouă a ţării, să se a- luri cari trăiau abia în imaginaţia tinela neadormită a neamului lup­
turneu electoral în circumscripţia ducă legi cari să asigure desvol- noastră. Până să ajungem la de­ tând cu sfatul şi fapta pentru bi­
Feldioarei. Cu toate că ri’ar© c®ntra tarea noastră viitoare. săvârşire, mai este mult de .făcut. nele poporului românesc şi cu
i&YSUNI I ‘
candidat, totuşi d-1 Popovici a ţinut De 10 luni partidul naţional a Teritoriile alipite să fie organi­ dscselure pentru refacerea şi or­ ZvCEuri m izerabile. — Ca .-ă , â d c să iri electoralo. Intervenind
să facă expozee amănunţite asupra lucrat pentru binele neamului, Con- zate. Statul* ca şi o familie, se în­ ganizarea vieţii româneşti a jude­ provoace turburare în spiriteleîstrei- ) o sch moare în ordinea adunărilor
situaţiei interne şi externe a ţârii, sil ul dirigent a schimbat adminis­ grijeşte de prosperarea ‘fiilor, el ţului Braşov. A fost un fervent a- nilor dela noi, se răspândeşte a- electorale, se avizează alegători-
să dea lămuriri bogate şi lumi­ traţia, justiţia, toate lucrurile au trebuie să completeze, desăvârşiască părător ai tuturor celor buni şi un cum în preajma aîdgerilor zveaol cercului Brun, că vorbirea —■prol
noase. Alegătorii au fost cuceriţi primit un caracter nou, un suflet opera făcută da armată. duşman mîmpăcat al celor ce mizerabil cum că ^Ardealul nu >a gram a candidatului oficial al par­
de curtoazia candidatului lor, au nou românesc. Pariidul naţional n’a fost unila­ pescuiau Î11 tulbure. Cuvântul lui fi alipit României şi va căpăta au­ tidului naţional, d-lui Iuliu Enescn
sorbit cu nesaţ vorba aşezaţii şi teral nici în trecui. In parlamentul av«a greutate, căci era înconjurat tonomia. Ş'irea nu mai are nevoie în comunele Zâineşti şi Tohanul
cuminte, şi isbucniau în eeclama- Grofi şi ţăra n i din Budapesta pleda pentru binele de iubirea celor buni şi mulţi, cari 3 fi desminţjtă iar proştii cari vechili va avea loc Joi în 80
ţiuni vii decâteori erau robiţi ds Pentru ţărănimea românească tuturor cetăţenilor, pentru princi­ îşi depuseră toată încrederea în cred ea Staîele-Unlte a: sprijini Octomvrie a. c. nu Luni după cum
ideile de dreptate cuprinsa în dis­ s’a făcut reforma agrrră, pentrucâ piile generoase ale democraţiei. »cest luwinător şi luptător al nea­ această idee vor avea îa vreme s"a anunţat.
cursuri. ţăranului care munceşte cu palmi- Ţinta noastră este să avem o ţă ­ mului. surpriza neplăcută a unei convin­ Alegătorii sunt rugaţi a lua part®
însoţit de d-1 Baiulescu prefect, le să-i curgă în buzunarele proprii rănime înstărită şi luminată. Ştiţi Trecând îa Ţară la îaceputul geri ce nu 1« va fi pe plac. la aceste adunări în număr cât s®
de d-1 Dr. Iosif Blaga, candidat al rodul şi nu într’al® magnaţilor. zicala câ, dacă ţăranii sunt săraci războiului mondial a îmbrăţişat a-
partidului pentru senat, de d-1 Becât să exist?, cum a zis cineva, — ţara este săracă, — ţărani ne­ c«lo cauza sfântă a neamului ple­ Relevam iasă că se urmăreşte poate de mare.
zăpăcirea aceler streini cari au *
Proca prim-pretor şi de d-1 Ion un grof bogat cu 10 mii d® jugă- culţi — ţară de plâns, iar ţărani dând prin grai viu şi cu condeiul
Clopoţel dela „Gazeta Transilva­ re şi 10 mii de ţărani săraci, mai răi — ţara ticâ?oasă. Pâaă la 1848 pentru Intrarea îa jteţmn* s Ro­ să-şi dea votul în alegerile ce vin. S ecţia Sibiu a „So­
niei*, d-1 M’hai Popovici a slecat bine 10 mii ie ţărani înstăriţi şi ţăranul era considerat ca o vită, mâniei în coatra opresorilor secu­ Ştim că s’a făcut un pact cu saşi4', cietăţii pentru Ocrotirea Orfanilor
ieri de dimineaţă cu atomobilul Ja un grof sărac, (aplauze puternice, ba mai rău, căci avea şi suflet, şi lari, iar când Ţara rtrnântască a car® asigură triamiu! partidului de războia* şi-a mutat biroul din
Măieruş. La orele 11 a. m. s’au a- sşa-i). numai nemeşul era c a , Azi nu tras a&hia a fost unu) dintre pri­ naţional chiar acolo unde . numă- Str. Friedenfels 16 organizându-1
dunat la casa sfatului toţi românii mai e permis să fie aşa. Fiecare mii Români ardeleni, cari a întrat rui streinilor este mai mare. iu b;rcu permanent în strada Mă­
O altă reformă este cea elec­ om să fie la locul său. Statul,simte în şirele armatei luând parte acti­ Aşteptăm ca ?cest pact să fie celarilor 31 parter. Or® d® birau
şi saşii fruntaşi. torală. Ce însemnează votul uni­ datoria să lucreze pentruca ţăranul
vă în calitate de ofiţer 1* «veai- respectat cu tcafă bună credinţa, în fiecare si de lucru,
Părintele Bucşa salută pe oas­ versal ? Insemaeuză că aceia cari iar pe cei cari se vor sbate, vom
peţi şi esprimă bucuria neţărmu­ vor fi trimişi în sfatul ţării să fie să-şi primească drepturile, valoa­ raenttle sângeroase de pe fronturi. şti să i aşezăm în numărul celor ♦
rită de a-i vedea în mijlocul po- aleşi de poporul întreg. Nevoile rea sa. Pe timpul retragerai armatelor
Am văzut pe regele Norvegiei române in Moldova a fost trimis cari speră şi astăzi reîntoarcerea sala Ti'&tla’ai© Aseară a avat loc îm
porenilor eliberaţi de jugul szlá­ tuturor claselor saciale să fie re­ domniei maghiare. Ori act rd de Redută o reprezentare. Ar­
viéi. prezentate în Parlament. Di aceea în tramvai cu bilet ca toţi cetă­ în misiune oficială î* Rusia pentru cetăţeni nu ne trebum şi li se va tiştii nu si nt tocmai cunoscuţi şi
Ia cuvântul d-1 Mihai Popovici: toţi bărbaţii dela 21 de ani în sus ţenii, şi i*am văzut casa, adevărat amiilor recruta voluntari d:n rândurile
ds prisonieri austro-ungari de da putinţa să trăiască liberi în mal ales nu au pretenţii de artă-
au dreptul de vot. ţărănească, simplă, pe un deal, şi
acoperită cu glii, In acea ţară vo­ origină română. Activitatea sa mă­ patria ungurească, aşa cpm o do­ Reprezeniarea însă cele două
Discursul d-lui „Casa bărbaţilor bătrâni“ tează şi femeile ca şi bărbaţii. Este noasă în Rusia şi Siberia în anii resc — dincolo de graniţele noastre comedii farse care s’au jucat a-
* sesră au fost bine învăţate şi în­
M. Popovici mare conştiinţa demnităţii naţio­ 1917 şi. 1918 conţine rugini ne­
Mai este o casă: Sen&tul. Aţi a- nale. In Cristiania însă n’a reuşit şterse. Numai când va apare isto­ dsHâidataîl p artid u lu i sn f© - grijit redata,
Să ne aducem am nte de acei, uzit de casa magnaţilor. Pe aceia n;ci o femeie să ,fie aleasă deputat. ricul Corpului prim de voluntari asil Sa c ercu l B ranului est® d-î Publicul s'a distrat bin® şi a
cari ne-au ajutat să ne vedem aci, îi numia un singur om, împăratul. Un ministru al alimentării care îşi din Kiew şi ceîui al doilea din Si­ Iuliu Enescu, fiu al Branului şi râs mult.
de armata biruitoare, care a înfipt Noi am şters o astfel de casă, în- luase alimente pe trei luni, a tre­ beria se va vedea în toată între­ unul din tinerii economişti de *
steagul nostru naţional pe cetatea locuind-o cu o casă a bărbaţilor buit să plece dela putere, căci ce­ gimea opera sa neperitoare să­ valoare ai Ardealului.
Budapestei, pe parlament 1 unde mai bătrâni, mai chibzuiţi, mal li­ tăţenii nu l-au suferit dupâce a vârşită în aceşri doi ani de f ă- Pentru c re a re a «nei republic#
Comisia centrală e’ectora'ă a reaüsae. Se comunică din Maienţa
se făureau legile asupritoare. De niştiţi, aleşi tot de dvoastră. Ca­ săvârşit acest abuz mic. Fiecare mâatări şi sbuciumări cumplite. In partidului naţional a ales candidat câ în cursul unui recent c®ngrea
acum nu mai trimitem deputaţi la mera.cu Senatul şi cu Regele să ţăran este un controlor al vieţii p-rtea primă a activităţii sale d n oficial pa dl Iuliu Enesau şi după ţinut la Colonia şi care a reunit
Budapesta, ci în capitala Români­ facă legiuirea cea mai potrivită publice. Şi ţăranii Norvegiei sunt Rusia a fost propagandistul ne- dorinţa alegătorilor să eni cari vor pe re- rezentaniii tuturor partidelor
lor: Bucureşti. Acolo se duc depu­ nevoilor ţării. săraci, au pământ rău, aduc fânul clintity al soliei învierii neamului să ttim.tă în Constituanta ţărei pe
taţii noştri şi acolo se vor face le­ Problemele vieţii noastre publi­ din America. Dar la ei abia cu românesc prin legările întunecoase pe fiul unuia din el, cure nu rda politice din ţările renane s’a adop­
tat o rezoluţie prin care protes­
gile trainic© ale poporului româ­ ce sunt multe şi grele. Am făcut 68*/o urcat preţurile alimentelor ale imperiului rusesc, iar în pan ea despărţit de popor ci în tot deauna tează împotriva síáiei de lucruri
nesc. mult în 10 luni, dar de aci încolo pe când Ia noi cu câteva sute. La a doua a fost însuşi creatorul şi a stat în legătură cu el.
ne aşteaptă lucru şi mai mult. Iată ei nu se face specula ordinară. organizatorul celui al doilea corp nctual şl cere crearea imediată a unei
* rep ezentări reale a poporului re­
Partidul naţional în trecut ‘depildă problema financiară, de Dacă ţărănimea este puternică şi de voluntari. Candidaturii® din lud. Târ- nan pe bazele sufragiului direct
şi astăzi- • mare însemnătate pentru stat. cultă, nici un fan ţionar nu poate Reîntors la începutul acestui an 2£&?s L — La biuro.iiile electorale şl secret. Or. Dorten care pozează
Partidul naţional român, dela face nedreptate. Propăşirea statu­ îr România mare a venit cu man­ nu s’au prezentat de cât candida­ cu viitor preşedinte al republice!
1848 încoace a dus o luptă îndâr­
Cum sâ clătim datorite lui este garantată prin cultivarea datul de-a reimpatria miile da turile partidului naţional. renane ar fi cu;es iscălii ur le a
jită, a fost expresiunea suferictţe- statului intereselor ţăranului. prizonieri. Fără zăbavă a plecat !a Lista de candidase a cifcum- aproape 5 milioane de alegători
ior noastre. Conducătorii politicei Statul sunteţi dv., cetăţenii. Re­ Vă rog să mă sprijiniţi la ale­ Paris, unde era ce*truî d« gravi­ scripţei Sân-Mărtin a d-lui Ro­ renani.
noastre din trecut au luptat pen­ prezentantul statului, guvernul, s’a gerea de senator ca unul dintre tate’al acestei acţiuni, muncind cu mul Bella au sub:: cri s-o alegători *
tru dreptate şi nâcâ aci, ca să ţină văzut necesitat sâ facă tot ce e aderenţii convinşi ai democraţiei. un zel nespus pearru delăturarea dia toate păturile populaţiei, chiar Aviz. Acel domn, car® a fost
vie coriştii, ţa de Români şi să se bine, a cheltuit bani mulţi, a fă­ (Ţăranii aclamă viu şi din toată srultelor piedici cari s’au pus în şi unguri, sasi, ovrei, şvabi şi văzut, Joi în 23 Oct. între oara
opună încercărilor duşmanului de cut datorii pe cari trebuie să le inima pentru frumoasele lucruri calea acestei acţiuni atât de im­ social-demoeraţi. 3 —4 p. m. ducând un. câne de
a ne lua limba, şcoala, naţionali­ plătim. Vom face o lege de dări comunicate de d-1 Blaga, din lu­ portante. Iar dacă până în momen­ La Ibaşfalău a fost candidat di vânat—tinăr, negru, cu picioarele
tatea Mulţi au înfundat temniţele astfel întocmite pentru ca să nu mea democraţiei model.) tul de faţă nu s’a reîntors pentru liarie Holom avocat; ia Hosusău
pentru iubirea faţă de poporul ro­ apes8 dări prea grele pe cetăţeni. a lua parte activă în campania dl ioan Bianu avocat, ia Bazna — aibe, pe fruntea alba cu un punct
mânesc- Cu toţii am fost uua cu Ne năzuim ca să introducem da­
Saşii salută pe caniidaţii electorală, cauza e tocmai, că re- cu majoritate săsească — d-1 Mi­ negru — legat de lanţ, dm Str.
partidului impatrierea unui număr de peste hai Ambrosi. Lungă spre Str. Vămii e rugat să
partidul, şi se poate spune cu drept rea progresivă pe venit, ca săra- anunţe de urgenţă canei® la Po­
*
cuvânt câ prin naştere ne câşti­ cui să plai iască puţin ori nimic/ Preotul Scheiner, modem în ve­ 20.000 Români este o problema liţie.
gam dreptul de a fi membri ai iar bogatul mai mult. Ne gâDdim derile sale politice, cere voie să atât de mare, încât ea primează In e o ro a n s nu ín Isi trebuie
partidului. apoi sâ punem impozite mari pe vorbiască în limba sa maternă. ori-ce acţiune de alt ordin. să fie afişate preţuri!© ta Mag zi
nele comercianţilor din Braşov — őrt î .»sa B rote»
Acum când s’au schimbat vre­ câştigurile do război«. Sunt, adică, Spune că ei îşi dau seama de bu­ *

murile, când nu mai e duşmanul, o seamă co negustori şi oameni curia ce umple Inima Românilor Şi în faţa acestui om stă un spune o ordonanţă a poliţiei locale..
gă daţi tot ateeaş încredere parti- de afaceri, mai ales în ’ rarî în momentul când a câştigat ma- Petrache Muntean, o nulitate na- l Noi zicuri; în coroane în le5-
 Pagina 4. ________________ ____ ______ G A Z E T A T RAN SI LVAN EI Nn 226-1919

Societatea „George Barifiu."

Au sosit noui tran sp ortu ri de m
m Noul Birou
PROSPECT •ţ x i Curele de piele talata Hr* pentru
ipii
Subscrişii fundatori luăm iniţiativa pentru întemeierea jiyi
tmei societăţi pe acţii cu denumirea de George Bariţln m
toate dimensiunile precum ţi orice Lt Vânzări cumpărări şi închirieri
Uii
cu un capital de 1.000,000 lei, împărţit în acţii nominative
Sfj M A T E R IA L E T E C H N CE inii de case, moşii, păduri, fabric!, ateliere, prăvălii,
de câte 100 lei acţia. -\i| pentru locuri, viran?, holde etc. etc
Sediul Societăţii este în Braşov cu sucursale în oraşele &î(!
principale din Ardeal.
Durata societăţii este nelimitată.
fti? toate tatrooiMorile industriale Sl 1 .1
SI

Scopul Societăţii e ste : j | Jacques ! aucker, Birou technic « § A C E R T IE D E P U B L IC IT A T E

a) Editarea de ziare,
b) înfiinţarea unei case de editură, librărie, colportaj şi
agenţie de publicitate.
c) înfiinţarea de institute de arte grafice, zincografie, le- HI
gătorie, cartonaje, papetărie şi orice întreprindere în legătură.
Societatea va fi condusă de un consiliu de administraţie
de cel puţin 10 şi cel mult 15 membri. Fundatorii îşi rezervă
dreptul să numească pentru primul period de patru ani Con­
siliul de administraţie. De asemenea îşi rezervă dreptul se­
c a re primeşte
Anunţuri şi Reclama
comercial«, industriala, şi financiare, DSri de seama, Bilanţuri,
p e i i f Q case serioase pentru a prelua repre- Notificări şi Prospecte, Anunţuri da logodnă şi căsătorii, Es-
traote da d vorţ, Anunţări da deces, Informaţiuni comerciale eio.
l ) v I m U i d i zentarea produselor casei pentru publicarea în ziarele cele mai răspândite din întreaga ţară.
Se primesc şi abonamente, preţuri originale.
„GLYCODOMT“ George lo a a Gologan, Braşov, str. Spitalului 54. 3 - 3

lecţionării subscrierilor, ce se o (! r. Censorii vor fi aleşi de pentru Basarabia, Bucovina şi Galiţla, Transilvania
adunarea de constituire. şl Ungaria.
In adunările generale proprietarii alor 1—5 acţii au drep­ A se adresa la Petru Avaklan, Bucureşti, Str. ţiune începând dela 20 Oct.
tul la un vot, dela 5 acţii în sus după fiecare 10 acţii urmă­ Regală iS, etaj ÎI. 4 —4 «* a!
până la 20 Noemvrie inclu­
L / 0 îl. L \ u e »i

toare mai primeşte un vot. Nimeni nu poate avea însă mai nsaţiuEi de călătorie vor fi siv a. c.
mult de 10 (zece) voturi. Băncile şi societăţile anonime vor fi efectuate în cel mai scurt In Bucureşti Ia „Creditul
tfmp, conform prefccripţi inşilor lechnic11, Str. Marconi Nr. 3
reprezentate la adunarea generală printr’un singur plenipo­ legale prin Atelierul Fotogra­
tenţiar fic l»a»g Str. Porţii Nr. 52. (Palatul Societăţii de asigu-
Acţiile se pot subscrie în Braşov: la administraţia ziarului 41—5® lare „Agricola*).
Qazeta Transilvaniei şi la filiala Albina; în Zârneşti la Banca t| Regele dentiirieilof §j In Braşov, la Sucursala So­
Creditul; în Cohalm la Banca Economia în Sighişoara la Işj este Ifls cietăţii noastre din Strada Vâ-
Banca Tâmăveana ; la Mediaş la Banca filiala Albina; în Fă­ mei Nr. 2.
găraş la Banca Furnica; în Şercaia ia Banca Şercâiana; în Si­
biu la Banca Centrală pentru industrie şi comerţ, la Albina k l
I „G L Y C O D O N T “ I De fâ iza re transpor­ •masm
Domnilor acţionari cari nu
tabilă de tăiat lemne, în strada vor achita la timp vărsămân-
1 âS
şi la Lumina; în Cluj la Banca Economul şi Vatra; în Arad (83 Mesopolul Tânzăr.l pentru România-Mare, Galifia şi B ngaiia: Lirî Nisipului de sus Nr. 40. Pre­ tul de faţă li-se vor percepe
la Banca Victoaia: în Blaj ia Banca Patria ; în Orăştie la Banca 2—5 o dobândă de întârziere de
Ardeleana; în Dej la Banca Same şarm; In Târgul Murăşului ; rţi II Petra Avakian, Bucureşti, str. Regală 18 , et. Ii. ii ţul 7000 Lei.
8 V» pe an fără prejudiciul dis-
^ T ____ ifL,
la Banca filiala A lbin a; în Lugoj ia Ban ea filiala A lbina; poziţiunilor cuprinse îa art.
îh Oradea-mare ja Banca Bihoreana. Cumpărare ocazionala 170 din Codul Comercial.
Autorizaţie specială de a primi subscrieri de acţii are v O întocmire originală pen­ 3—3 Consiliul de Adm m istraţie ,
preotul Aurel Nistor din Arpătac. Q tru extragerea gazului, de 24
Terminul până când se primesc subscrierile de acţii
este de 15 Nov. 1919.
Vizitaţi © HP, se pune în vânzare din
Concurs.
© cauza mărirei instalaţiunilot.
La subscriere se plăteşte 3 0# din capitalul subscris şi
câte 10 lei cheltuieli de fondare. Restul de 70% se va achita ® RESTAURANTUL „LA TRAIAN“ i n
Se poate vedea funcţionând Pentru alimentarea, spitalu­
până în 15 Nov. 1919 la lui orăşenesc pe anul 1920 sa[
în două rate şi anume la 1 Ianuarie 1920 şi la 1 Aprilie 1920. I ( P e P ro m e n a d ă } . Schneider & Gabert, proprie­ publică prin aceasta concur».|
Fundatorii garantează solidar pentru sumele vărsate până tar în Boazeag, p. u. Orăştie. Interesaţii să şi înainteze o-
la adunarea de constituire, care se va ţinea cel mai târziu 2 —3 fertă până la ÎS Noembre a. c.
până la 30 Nov. 1919 şi care va fixa capitalul social, ţinând
Condlţiunlle se pot vedea alb
ieamă de subscrierile ce se vor face. nic . la biroul spitalului Bra?
fi® 0
Braşov , la 22 Septemvrie 1919. WgSjuMMU 15vulpe vâ­ şov, şirul spitalului Nr. 15.
nătă, nouă, foarte frumoasă. Braşov, la 21 Oct. 1919.
F u n d a t o r i i : Adresa la administraţie. 3— 5 Administr. soitaluluA
un pian ffTOWfffiMIlfiHBM .... xtr'*
îuliu Mania,
Alexandra Vaida,
Aurel Nistor, preot şi adminis­
tratorul Gazetei Transilvaniei
JL e vânzare cu aripă D estaurautiil şi Cafeneaua „BRAŞO VUL“
scurtă. Se poate vedea Joia
Mihaiu Popovici, Dr. Pompiliu Nistru, medic şi Sâmbăta în Str. Fântânei ÎYEDOUTE de primul rang Soeietate Anonimă Română de în ­
Dr. Vasile Saftu, protopop Dr. Aurel Dobrescu, medic Nr. 46. 1— 1 treprinderi comerciale şt indus­
Recunoscută în mâncări şi
Dr. George Baiulescu, prefect Dr. Al. Tălăşescu medic triale.
Dr. Alexe Salică, medic beuturi bune şi eftine, servi­
Dr. Neculae Veceide a, prefect un dulap Capital. . Lei 1.200.000,—
Petru Popovici, prefect de
politie
Maior N. Teodorii
Dr. Vasile Glăjart avocat
l e vânzare nou de
ciu prompt. Se dă în abona­
mente de mâncări. Vărsat . . „ 360.000,—
cărţi, executat în stil modern Bucureşti-Braşov.
Dr. Iosif Blaga, director Constantin Sfetea, editor-librar şi un palton de blană. Adresa
Emil Socăciu, consilier muni­
loan Pricu, director al Şcoa-
cipal
la administraţie. 1 -1 o cameră înştiinţare. Nr. 11 ca un bagat şi interesant
material umoristic.
lei corn.
Aurel Ciortea, profesor Ioan Clopoţel, redactor ş e f De închiriat nemobi- Se aduce la cunoştinţa d-lor
Virginiu Şt. losif, redactor ş e f lată într’o vilă, în Şirul Ce* acţionari, că potrivit art. 10
loan C. Panţu, profesor Adresă s tăţuei Nr. 9. din Statute şi în conformitate Citiţi frăm ântările manii
Victor Branişte, secretar de
Axente Banciu, profesor cu deciziunea Consiliului de m ™ 1918 proză i e L Clo-\
redacţie
Pompiliu Dan, revizor E m m a L u d w ig Administraţie din 13 Octomv. po/el.
iÂnnnt Pro/.esoda*răoare
dip‘°-
Ilie Cristea, prof. şi redactor
„Creditul Technic“ loan Brotea, redactor Rosenanger 12 I. St. dela 3 —4 i l £ U u | mata în 1919, urmează să efectueze Şoapta Ciipslo? T rilta —
Tiberiu Eremie, inginer Mihail Samarimanu, redactor d. m. limba nemţească, franceză şi cel de al doilea vărsământ de Versuri de Ai. Q. Samarineaita.
h a n PrişcUy preot la Gazeta Transilvaniei maghiară. 2 -2 40% sau câte 200 Lei de ac­

Cai m ai v eeh iu
^ » fL > o m â n @ s e „G azeta T ran silvan iei
d u p ă 8 0 d e a n i d e e x is te n ţâ f a p a r e r e o r g a n i z a t c u u liisn ele ş t i r i ş i te le g r a m e -
O r g a n n a ţ i e n a f i 9 n e a b ^ s lt In lu p t a p e n tr u a p i r a r a a d r e p tu r i l e r re m ftn e ş tip

w v GAZETA T R A N S IL V A N IE I
s e f a c e a s t ă z i e c o u l o p in iei p u b lic e ro m ân @ şlis p e n tr u c a f ie c a r e s ă - ş i f mi p lin e a s c ă d a to r ia ,
a ju tâ n d a s t f e l la f o r m a r e a c a r a c t e r e ! tir ş l pipirigii in d c u s e v e r c o n tr a ! la a c te le p u b lic e .
Eiartxi n o s tr u â f o s t şi v a fi to td e a u n a in t e r p r e tu l c a id a l i n t e r e s e lo r ţâr& nim ei* ş c o a le i, b is e rio e i ş i im ia c ito p im e i n a fio n a le

4 II G azeta T ra n s ilv a n ie i
tkwâm®i9 s p rijin in d pe 3 c@â e ^ r i v o r s ă m u n c e a s c ă
sn ţe le g e 9 o d a tă în fă p tu ită U n ire a t u t u r o r
E o m â n ilo r9 s â c o n tin u e lu p ta p e ritrn c u ­
c e r i r e a d r e p tu r il o r n o a s t r e e c o n o m ic e
c i n s t i t în a c e m t â d ire c ţiu n e .
©
t pl Si care va tace
»Gazeta T ra n s ilv a n ie i
I mm& g Unde se prepară cale mai delicioase mâncări şi se q
q serveşte cele mai excelente băuturi. ‘ g
■ii să sfrij ©
_______ ______ __________ ______________________ ___ _______________ teats saerifioiîle
Mo. .nAbonamente
. . Mcu preţ convenabil SV D 3 -m
m5 ©_ _ _
pontau o® aă p îv a iizez c o s id iţ iu n i z i a r i s t i c a si t e h n i c e , ou c e le la lte mani ziare«
© . - ©
£

fkmmm&mEMYML
fte d a c ţia şi H d m in is tra ţia p entru fio m in ii de p retutin d en i b In s e rţiu n ! ş i r@clam®9
S t r , P r unduluî Mr. I P© un an - - - - . .. - - - Lei 5-0 la a d m in is tr a ţia z ia r u lu i 9
Telefon 226 Telefon 226 P e n a J u m ă ta te a n - - - - - „ după ta rif.
Pe un sfert an

Tipografia A* Mureşian Branişce & Comp. Braşov.