Sunteți pe pagina 1din 2

I

i*
« n « M I 8 0 -le a N e . IB S . * yjji a * Ib M ie fa l B r a ş o v , S â m b ă tă , 16 AuguSK lQl!).

f fi“"Tov
J i a ş i R â m in ii 1iai.?t üt. Í: R b o n a tn e n lt il»
Pe un ao *u'
Braşov, Str. Prundului Nr.“ 15.
Telefon 226. ir i s n ë j'ë e a x a , f i e c a r e şal <&.©■Ivi cxno« P® î/a ft® M
Pe hn .
.1$ J.ii. M lS f ift Of; Pentru xtreinătate îtodoit
'fr- í* t ţa » iij)
fi ' • <J un IU J1J
nil
Éti M eváíaí trainică A dona şedinţă a conferinţei complect,' Îîi măsura ei, de aCWastd ferici­
re. Aşa şt cu noii Sântem azt o naţiune *
liberă; avem libertatea pentru- care stră­
—^ n iiâ ţ^ fea nAui principiu de m oralitâte nâţiona1ă. Cotaisia ceti-
- Cele dfti M»efe S fii naţional. - ‘ >! trală dlectbrală.
moşii au mttTit=mo«t<te de nterrtUrL Sântem
r’o vrem [ti * o singură naţiune cu România mere. (A-
. în tr’o v rem e când*W
când^aoT*!***^^*.;
f'fH P 'fln a i __ *_
acolo în cât într’o „ i i*4 - .i*'i ;i» ' i‘ •' ■ v ■ p lă u z e ) » n. ■
GpnUnuăai azi darea de seama a gramul a ^evoluat prin enunţările dela
m u lt caz tio âeum cA ţiiP ’si ie s j f e o '1 vreme se transformase şedinţa Ma­ pra şedinţei ^ doua a conferinţei parti 1905, prin ^declaraţia rida, Oradea Mare şi Duşmanul poetru secular e â e zdrobit
ta re a d re p tu rilo r uaţip^a^,’ eâri'd uu relui Şfat Uf.local de conferiţi ţc peb- iui naţionaLrpipân«, i. b în par amşntul ungar — iar în mod de­ şi opinca noastră românească, atât de
finitiv la Alba-îulia. mult betjec«rit4 cbhşăwcu gteriet£#f>N*la
După-ce g« admite nouii membii ai Ungariei. {O v a ţiu m .l A p la u z e indtltkflO re ­
,W |î f e B r i i ţ ţ p i ^ n ţ r ^ r i i tru^Qpag^bda socialistă. coirisiei de şapte, re citeşte din nou pro­ ” Aceste etape istorice an reprezentat
ep tu lţii c â n d in d iv izii p r e - gândirea româneaseâ în vreme de decenii. p e ta te ^ ||f!
JDacă această libertate s*a acor­ punerea d-lui Tislăuanu. Putem să constatăm, că am ajud8 acl
D-nuî luliti Manfo, şeful partidului Aceste formează baza programului de azi
rv JT *^n i react10neaZH îm potriva te n - dat din partea naţionaliştilor, nu s6 al partidului. piintc’o muncă ^constantă, solidar^. l)'ne
naţional român, crede că ceea-ce a expri­ organizată în serviciul neamului iaf b e ­
i e â fi §Ub»tkuită voinţa lor -poate atnb®i acelaş fel de gândire mat d-nul Tislăuanu nu e o propunere Deoare-ce nu sânt strânse toate în- tele prefăcute dip opincă nu s’au
ipcial-democraţilor. . Ei *sb" agitau şi concretă ca ă i' fie votată ca o hotărâre, ci | tr’un act, să se facă ceea-ce a propus d 1 nici odată în rpvoiireJe saloanelor
& #?*» ai- r mai mult o dorinţă ca să-şi tragă seama poga,
^ ~o *^'““1
tâlcuîre
““ via
_ programejor -----
care —
vor
o u tre c ă to a re co n d u cere r r iu protejau cu^ indignare, căutând să- cei cari sânt vizaţi. tor, pe unde au să afirme p-ep.
constitui programul de rmincă, precizând tur:le neamyţuj, .(Aplaute. O o a tif i
gJL fel d e Îm prejurări A rd e a lu l ş î - a 1 şi -impne rederile lor, având un spi­ D-nufrTâsMuanu cere din no a să se în acelaş timp ţintele ce urmăreşte parti­ Am ajins am prin VnumA 5) M
legiferat două din l i z e l e cbE&oli- rit inîolbranţ atunci dând sp con­ enunţe deNc&fr© adunare acest principiu dul naţional (Aplauze) dmste. Pafuduf naţional Şi-a ţ?cut o cre­
dinţă din aceslea. {Apttuzt.) } ’
dăffei n aţionale m n oua e r & c f e li­ testa utilitatea credinţelor lor, fiind să s ah psetstep â l‘(hîstea spune că a înţeles
ficfiacî şi acum ancheta, ci să
P a r tid de g u v e r n ă m â n t.
Părintele Const. Lucaci spune că Mulţj dintre noi au suferi temniţa
bertate în Oare a a g resiv i Chiar şi dl Fluelraş, cu jenţiLţăm un piindniu de moralitate naţip-
ISuV. trebuie să se facă im program pentru în­ grea pentru ca an vrut să co^trţjŞuie la
Nu trebuie să ne aoape din ve- to n ;!iii^ |tc |b itp i,J aihbninţă^ t$ ş$ fcu ioală. Nu trebuie să încurajăm pe acei
cari alt-fel m t^ a rs tra g e seama de fap- treaga Românie Mare, de oare-ce part:dul desvolt^rea conştiinţei şr^ulturei fqpiă«
in ji&ca re»; *ciocanului do către mun- ţiţle lor. Crede că este in jop demnitatea naţional trebuie să aibfc *pretenţ;a de a fi neşti. fa raţa acestor suferinţe, v^iacâ vom
kijO oro i i! ßtrniP»ftid»)ui ^îi un pşrtid de guvernământ. pure pe cele ale iobagilor roiu^pl, crân­
Marele Sfat naţional citori. 1 aâ s e facă această ebuh- cenul servilism sufletesc şr trupesc, sân­
ţare prladplitfA da**atenuată ca să dăm S9 lăsăm cale deschisă şi pentru cei gele ce a udat din plifi pământul Tran*
L B om ani éra . m „. fcsi.o.!* greşalr f u t i l ă ckiJSKlriptare ©alor cari au greşit. cari din restul României vor să vină să silvaniej., yom şti şâ i^decăm^farmecul
Întrunit sä 1 ionpattaa Dé-alt-fel acesţ'spi- Dl d u Ttípoit urt apel ^creşti- conlucreze cu noi. ziţejor d e a z i .D a c i ă ou,uj$nVj<# le;trăim
Ä I ertuţeirNu « jievoée d© acest e- DI Adret Bârsan spune că aprobă pe u,rpă vredaţeiei înaintaşllpf noştri.
stat constituit pria unireăMdfela Alba- ! .^ftliiţ|am»BV;fiteâ-câ trebuie consid©- fn parte ceea-ce propune d-1 Const Lii- (Aplauze.) . ' ' ; / ' ; >, m .,.
tó jjli ii' H>h:,iAa\fíityt. ‘ j 7 .,1 nw şcănV ? _________ nmai recent© w ] răm; că tr«cut|d a fost: îngropat de viito­ c a d .‘Cadrele deia 1881 au căzut ^pentru
.-LiÜtïi&Slm, > .után Generaţia de azVdecî, trebuie să-şi
că erau special destinate luptelor naţionale' facă datbrW“
.i Chema*,-**«* vomţ&iipepitfula» Şi numai de la noi. de fririnu- rul strălucit al neamului. Sâ-i lăsăm pe
de la noi.
mimfeă şl hiin cinste. '
reprezentând toată su . Mei , i e f c ^ tă pria, .cei cari eu greşit să poată lucra cu folos (O v a tto h F n 6 1 ^
In viitor %l.M nu- ţ ^tigrpatiz^m.' , Acum trebuie fun nou program, în
Marele Sfat trebuia să ţiOi , feroriam ,«Mi impue credinţele. Şi- î^jstâuşnu spiun© că nimeni nu situaţia nouă; să facem un program a- ş
democrată adusă în aceste uzează ast-fel de cea mai urâtă se gândeşte să-l excomunice din ,partid; nume, deocamdată, pentru noi, între Tişa fitul . . _ . ____
dar aceştia Au trebuie să niai ocupe lo­ şi Carpaţi dar să punem în concordanţă Să depunem^ toată itiunca şi cinstea
, ^ J e 4 #garb ia teă mai în- ‘arină ă “oEg'arhiilor dispărute. principiile noastre cu celţ ale fraţilor. Nu în opera de qonsdlîdare â stâtnltff'iÂmân.
curi de ftuhte în partid. S•
mtă căutase să supună po- In contrast cu această atitudi­ Dl [uliu Mania: Declaraţiile prinqi-
însemnează <*ă ne amestecam în afacerile Să respingem ori ce tentaţilthb dare să ne
tn cadrul monstriips al unui ne» aducând hotărlri cari ocrotesc şi piare sânt boné şi se pot aplica. Dar pot lor nici ei într’ale noastre. Numai după în­ rupă a i solidaritatea :In fapta de muncă
Hi i ridtc^la tângui de cetăţeni literi da loc şi 11 interpfötbri tavi ar putea fi trunirea Constituantei putem stabili un pentru viaţa de stat. în â d te ştă n ă d e jd e
eterogen,ii«- i .> >l o; ti ii program general. închid conferinţa partidului “naţional. (Ul­
izvorul unor fricţiuni şi neînţelegeri cari
In acelaş timp era proba cea pe ţărani indiferent de *naţionalita­ trebuiesc înlăturate din sânul partidului. Dl dr. D. Comşa cere ca toţi cei timele puvirite ăle d-lui luliu, Adaniu au
dintâi a felului cuin noua stăpânire te^ cari constituO masa poporului cari au funcţiuni, să-şi exercite drepturile fost acoperite cu rplauze şi OVaţiuni.)
Găseşte e | ceea*w sbsţine di Tăslă- lor politice acolo unde se aflu. nu la lo­
românească Înţelegea să institne con- nostru, Sţârble Sfat a dovedit că uanu este mal mult o dorinţă care trebuie cul de origină. Propunerea d-sale se pri­
sa de viitor.
exprimată de confcrin{a> de azi a partidu-
Ui ştie să aplice adevărata democraţie lui, i>rQpuţwi.să .se lase^chestiunea aceasta meşte. •* < Socialiştii şi
&>1■_ .. L .» 1. î '4
în opera de alcătuire nouă a statu- comislunei aleasă din şedinţa de azi. Dl preşedinte Iuiiu Mania pune la
vot propunerile de organizare, care se Ziarele socialiste, şi alte]e din Bucureşti,
jorăfei c ă se aduna în vremuri de * i rojnân. , Ş e d in ţa de d. a m ia ză primesc cu unanimitate prin aclamaţii. judecând după rezumatul telegrafic al dă­
război «â^d uşor poţi^aluneba pe )P Şi desigury înstrăinătate, ho- f La ora 5” d. a. .continuă conferinţa S ta b ilirea u n u i p r in c ip iu rilor de seamă din Marele sfat, atacă pe
panta i m p u n ă voinţei autoritare,, partidului. tlV d e m o ra lita te n a ţio n a lă d-1 Oct. Goga, prezinfându-1 ck p ţ un re­
ţâ^Hie M^şlui $făt vor căpiţei ,’lân^ acţionar naţionalist. Insy^p d-Î^N^Jfbrga îi
, im DI dr. Tripon comunică hotărîrile co­ f‘ Dl dr. Iripon citeşte 'hotărârea- co­
faţă de celelalte naţionalităţi, făceai gă conwwgătoareîe argumente jq âle misiei, spunând că ţi primit propunerea misiei» asupra propunerei dlui Tislăuanu. Spune cuvâdffărei d-sale ^Opup^K^tonser-
i ţ ţ i ^ b p S IP ** W ţ i n a Pte& JJ faptelor}strălucite făcute de^âf^âta d-lui4 r- Şftciu^legâijdutse însă 12 membri,j|r^ Vâtoate-uaţ^o’n alâ“ — cu aluziune fişor de
Conferinţa exprimă recunoştinţa sa
ment al Ardealului. jţtoîtete .. rou^uă, oţşre. a impus*, in ■-abflfe? în comisfa ,electora ă:jţn loc de 10. >îi tuturor- celor caH Ş’au sacrificat pentru înţeles cfar nedjreâptă petitru fnţui cuth s*a
sânt: Dr. Vásito Saftn^ Va’erMol mânjfeştat d-1 Goga în V tiiiU sîât ;
s1i....achitat în s ă d o ic e n e t a timp, voinţa neamului renăscut (la neam, în lupte bobbce în Vrhirte de Cuvântarea d-luiI Oct. ^.Qga a fost
dovan, Jhu? Mihaiyj Roşianu, Bucşan, Njl- război şl exprimă renrobârea sa pentru
satebft? libertate^ . ' J^ ' | ,s yan, . ÿgrea, Se,ver 3Micle, Mocsony A., atfei ţSti au uitat demniVştea naţibiiiălâ ţn siriceră şi ă'1ex.prîmat âlm{îmmtiple gene­
Chindnş, Gn. Adam şi Nistpr Opreau^ rale aîe Ardeăîu(Iii. D:ielhfHr2^ a ,B1tea mai
„ ! Răspunsul ni-1 dau votul celor De^afÎifel aceastăs armonie de acWfeMor în vremea războiului şi fndnte largă, însojiff î^tă de grija hii »făsa
Couferlnţa admite. de război.
donă reforme extraordinar do im - acţiune o afli tot d ^ n a , numai la Dl dr. Tripon expune aooi hotărârile
să b â tte n a â '^ e f iţ'i!y ite ^ e ’ Iroifiitu tre-
Dl dr. Tripon mai fixează o catego­ bilor bpastre, păstrându-tiid.rf<i cadrul sta­
portante pentru baza desvoltărei ndr- baza actelor trainice do stat. comisiei de şaptea asupra planului de or­ rie’ : a_acelora câţi au comis acte nepa- tului naţional —4ceitea au rVciff ’ bâţele
deta& ralfee a Abilor stări din ganizare a partidului, prepus de d-mi Oct. Irîotîce dar cadrau luptat totuşi pentru cîuivâhtărei sale. ’■ r *
, t> Í f * Goga şi dr. Suciu. J admite acest plan neam altădată. Pe acesţin trebuie să-i er-
N’a fost o filipică împotrivi socia­
cuvinte spu dintv o
Comunicatul oficial în întregime. fVezivdafea de seamă a zi­ tâm. Să-i lăsăm ,să-i 'jădece cei cari vor
lei I-a. Adunarea/,partţfiului naţional). liştilor ei numai o
lucra cu ei, satele şl ofaşele de unde sânt. între cele două1partide din /dârele Sfat, ' expfcnere teraparativâ
datora,, ci iprmj ma din 14 A ngţst st. n. Dl Goga : categoriile fixate nu pot provocată de intransigenţa ‘dfaîdrilor so­
Ch e stia p r o g ra m u lu i p a r tid u lu i
fi păstrate. Ştim că sânt oameni cuistiţi cialişti. " ^
Frontul de Est. Schimb de f o ­
^ î j ^ ibiirii
lin it ‘ü l Öct. Gógaf ‘— Propune publicarea şl necinstiţi. Dacă au fost greşeli, vor fi
— na1* ’ curi pe sectorul 'Bielocz-Dubosait, o unor broşhri lămuritoare asupra organiză- eliminate oe nona îndrumate morală a De-alt-fel acest lucru a fost Accen­
rei partidufái, iar ic^tnisiunëa aleasă, să-şi poporului S^i Oamenii Cari ău greşit, se vor tuat de d-1 Goga, după cdvăiftarea din
<îoüdüe rintriln. îtiţŞtcare de trecere ţn /n/a orhşplui înceapă lucrul. îndrepta. *Nn trebuie însă să înregistrăm dul socialist.
urmă a ţăranului BorCuţa, rupt 4Wrv |âartl-
l)I)abosari a fő s t respinsă cp focuri i l
•pirft'’ democriftic köteles,. l&rv a mai fő é t respinsă cu focuri o în­ Deoare-ce pentru cheltiielile nece­ indulgenţa pentru cei teri âu greşit.
sare partidului, avem nevoie de bani, pro­ Manifestaţia dtn Marele1's f a t a fost
cercare de fraternizare a inamicului Indiilgenţa se poate acorda dar nu o împotrivire făcuta amestecului interna*
pune înfiinţarea cotizaţiilor la cluburile poţi face din ea o religiune politică. înţe­
tuturor, impunându-şi voinţa sa fú posturile Vedetelor noastre pe'sec- partidului. » /ionalei în trebile noastre interne, înf ace-
leg : ori aprobi ori reprobi 1 {Aplauze) L ş timp rrărturişifea câ infelege să lase
D ir ig e n t W S r W S l $ lfbml'0<&Qrrti. De-asemença să se fixeze olanul de Dl dr. Suciu: Sântera democraţi dar fie-câruia libertatea de a g%nd|,' dar când
ă m seara zilei dş 22 Aug., mbncâ âl partidului în cadrele hotârîrilor când e vorba de judecată, să nu facem e vorba şi de a făptui, să m i se producă
W operaţiilor întreprinse pe delà Alb^Iulia. . democraţie. Cum am lăsa ca fiecare să-şi acte car i e r aduce prejudeii ideei de stat
ă
Nistrului, s ’au mqi Dl /. V. Soricu spune că în fixarea facă singur dreptate. La ce-am ajunge ? naţional român. r
coresp rilbn programului în 'Cadrele. delà Alba-Iulja Deqţ să nu facem formule de mora­
tunuri de câte 7ß şi Credem că în această privinţă însuşi
spirit raţie, care caiţn trebuie să se revizuiască acele hotărîri, Ca lă cari nu-şi adjjc rezultate. Sânt numai d-1 N. lorga va binevoi a recunoaşte* câ
de câte 120 mm, să te adaptăm vremei de azi. « două feluri d§ oameni,, buni şi răi şi deci bine sA făcut. va .',,
îătOr trece peste massele- v 11 chesoane. Obu-
& ■>• a. Dl Gog* : actele hotărîrii sânt ca b îze comitetele vpr ljotărî pş cine primesc sau ...st *:•s. : , >*' *î .■
şiiQt in bună stare. ale viitoarei organizări, având astdel iin nu. Nu e bih® să dăm ertare, permise de
, CU soiflali^r;, ^ program cu izvor istoric în aceste hotă ertace. ca la călătorie! Propune să se !a- Facem; atenţi pe alegâtcr.i din
Vest. Pretutindeni li- rîri.
ţbive a 1 sentimentelor i4^**ffmeiynaiţşit!S au ajuns spre
i JJfK ’a r aţ iile d l u i
pe care ori-: Vest da fyteOnpesia^jinia Şzt-E ndre .ţa A . t 2. M a n ia
âă le păstreze- şi in dreapta jă m d m p e iiaia Székes- conferinţâ iără partea indulgenţei.
Progrsmele se bazează pe un tre­ sţrada Snf >ndîta '(Sacilor) îa Slu-
Mérvár—Adfinyy :* , 14 1 cut istoric sau pe un singur act politic. Jlrith eerea con ferea ţe t m âna. m t.
' % disobţiuni- Un a«t-fVl de progrtf» istoric e*te cel *\ djLlu lfy Mania ia cuvântul şi spune E o datorie r*catm once cetă­
Citiţi f r i n l i t a i i i nani an pafHdului nostru, cart a evoluat conţinu, că această conferinţă şi-a îndeplinit misiu- ţean $i voteze.şîmu tretme sâ în-
reluf Sjjter Bf jC ® r libertate ceea-ce face de alt-fel tăria lui. Programul ,,pea. Înainte <Je a închide conferiuţa, {'-
tăgăd«B%ieî> sdeiaMştii fi- — 1918 proză W m Clopoţel. partidului nostru nu e exploatarea unor pe să arate sincera mulţumire pentru înăl­ târzieze cmlascnerea ln listele elec­
îiw W k m o t P r e ja r t e 4 .Ü ) r ; fapte momentané ci rezultatul uttor ÎUpte tuţ simţ de solidaritate ce s ’awi manifestat torale. fw 1
Şoapta CUpelor Trăite— îndelungate. c m• Aminteşte zilele de suferinţe când s’a în­
iiO i?torilor lfj& jş& a în cele începând delà adunarea din Blaj la fiinţat acest partid şi compată situaţia de __ W Ll

* ▼a şedinţe, destul de mare.


T u fostliB eri să-şi exprime
suri de m. O. SafitarMeana
Pretut,â-50 Lei Volumul---- _1
-------- •
1848, apoi la 1881 cu unirea partidelor
«r într'un jjingur partid naţional
atunci cu cea de nespusă fericire de azi. Fost^l^ te iW ^ te ^ lé
Este un simpton psihologic ca omul Consuitaţkmi U-V»—Î2Vj •» «• şi 2—-5 p. m.
conftmda' cu însuşi s p o ru l, pro- când e fericit să nu poată a-şi da seama Telefon 582.
fp r. civjld3 ^11ii .Bucureşti.

Strada Castelului 58.


/
ta 2. iá t î*
«MSMM gazetă •r â m a ii tV ü iii ».
cura maşini şi unelte, • p e n trl a putea da târească; adică să se treacă voluntarii în­ f „Foaia Comercianţilor*, fătul lui
X y o cât mai mare desvoltare agriculturei. tâi. Se respinge, deasemenea un amen- Petringenar, după o viaţă tot atât de scur- Ayiz im portant Comercianţii caii vin Ia Bucureşti pentru
— — Deci ^jj'entrfî a căpăta r^sţpunsul nos­ dame de rod lat îărfuri aă sş adreseze la
!x tras
tru un şl mai mare jjjjănd jSpun frropn- se V trecând la
nerea d lui ministru al agriculturei din Ü. 3£
modific IN ID A
Bucureşti Votului a d iiw e i. J • - > mgi pelor a tterană 29—31
Propunerea este respinsă cu t 1e raţi ci
mitate. ^ . A x f |p M dat credi te TRAiPOR TDRI cu
rea BUdORESB-BRAŞOV
Se votează apoi art. IŞjşi MM voi \ri, tren 2 -3
se ridică Ia 'ora 8 şi 30 seafjt anunţăn- II mii m a, colp
du-se pentrp mâine la^bra 9 mm. v5 île ri fie a rilo r şi
pentru 4 •••V* ŞOV“. îmi
Şedinţa de Sâmbătă dimineaţa eri re< uce fa cş|qşt|jfşa On. Public,
dul«e> neamului, î "’ *fi»‘ <eip O S ll#r-i»u ' # c2 0 l
-meserii sil
Şedinţa se deschide la ora 9.30. Pre­ gricol al preoţilor economici, dar diu loc^e vacant postm de învă­ meAbriraPiicestei Tovără­
zidează dl T. Mihşi. să nij creadă. că nu vroim. să păstrăm le­ ţător pentru limba română, cu 4 lecţii pe dispoziţiunile autorităţilor militare şii au repăşit 7, şi toţi aceştia îşi conti­
gătura între preoţi şi noi. săptămână. Salar anual Cor. Î000‘ — E de sau orice chestiuni privitoare là ar­ nuă meseria la locuinţa, lor, pe socoteală
DI Bucşan citeşte o propunere, prin dorit, ca reflectanţii să poseadă şi limba m ata romană. Aceasta infracţiune proprie.
care cere să se acorde imunitatea parla­ Noi am isbutit după discuţii însem­ germană “şi maghiară înlra-lâta, cât o pre­
nate, să se păstreze-acolo unde sunt pă^ Subsemnatul, care încă am făcut parte
mentară membrilor Marelui Sfat până la
mânturi parohiale până la 32 jugăre. Dar tinde instrucţia elevilor de naţionalitate se va judeca şi condamna de pre­ din această Tovărăşie deasemenea am re­
dizolvare. (Aplauze). Se primeşte. * streină Ofertele sunt a se înainta până tori în prima şi ultima instanţă ca păşit şi îmi conţinu meseria în voehiul
Se întră în ordinea de zi. Discuţia nu putem da şi complecta pentru preoţi Marţi, în 26 August ora 12 a. m. la pre­ îrtchisoarè până la un an şi cu amendă
acest cuantum de fiecare biserică, fiind­ meu atelier din Strada Orfanilor No 2 f
pe articole a proiectului de reformă agrară. şedintei Camerei comerciale Wdhtlm Paul, până la 2000 lei. Când faptele de unde primesc tot felul de comande, ce
La ^rticolut £1 ş#¥admite ut\ amendament, că pământul trebuie dat celor cari îl rnun- cad îa b r a n ^ cvaa. ^ f ,* §
Strâ4a P«rhi 65, ; ;
pfrirt icare Curtea de anei din Cluj, îrt tot ftcefstf. Sc|:otiţb<$ăfl| comune bar da P|W • * ^ m ăi m m se Vă? f i săvâşşft p i ; scep
100—150 jugăfe pentru toate bisericele d e n dpiona s m ira d a f se'ăpf& ăpe* F i * aRog b îS iiu f a «mă sprijini (9I şi în
proiectul, /a ii ultimul for, înlocuind Cur­ In v itare, M em b rii «ociettfţU p a - depsele prevăzute de legile penale trecut asigurându-I, că-1 voi servi promt
tea de C aaţie. Rămân două foruri com­ din sat şi s*ar stârci poate mari nemul­
ţumiri printre săteni. Motivează că înscrie­ ronH or ui ini Ţ a ra H irse i, fa b r ic a n ţi solid şi convenabil.
petente în expropriere: consiliile judeţene şi ş i c o m e r c ia n ţi s u n t in v ita ţi p r i n a- în vigoare pe timp de răsboi .
Curtea de apel. rea acesitui amendament ar ifi un mij­ * Cu deosebită stimă $
loc de agitaţie subersivă, gratuit, pe Gând ceasta Iu a d u n a r e a <je n e ra lă , care va Vasile Qcăşanu
La art. 25 dl raportor" Moldovăn avea loc la 14. A u g u st a. c. fa 5 oare Censurât ie Ioan Brotea
conform legei se poate îndestula nevoile 3 —3 raăestru pantofar
spune că s’a propus un amendament pr n preoţimei dacă o vor ţăranii. Cere respin­ d u p ă a vn ia xi- în sala m a re a s fa ­
care cere modificarea articolului care nu ' > ?* 7 ; ^; ' %■ ' ' :
recunoaşte dreptul d) a se încheia con­
v e n ţiile onorariu între advocat şi client
gerea amendamentului. (Aplauze).
Vorbeşte din nou d-1 Baiea pentru
tu lu i.
D ir e c ţiu n e a soclepîţ ?i.
*
Circdea3Cnpiî,
000.-Dame
TreişiiiiBpărbaţi
reclidinglob De v â n z a r e
în chestiile exproprîerei, şi să se păstreze amendament.
D-1 Dărlea spune să se dea şi învă­ Vineri 15, Sâmbătă 16 şl Duminecă piele de box, veritabile''* Americane“ . ' "J^sS-Vii
f; hotărârea uzitată până azi, ca onorariul 17 August începe seria filmele*; celebre ? se află de v ă n x are la prăvălia
advocatului să se~fixeze de tribunal lă­ ţătorilor 16 jugăre, dacă se primeşte a-
cu extraordinarul şlagăr detectiv: In Cap-
sând libere alte învoeli cu clientul.
* Df Iosif Boca combate articolul din
mendamentul.
/ D-1 Bontescu spune că dacă vom da
aanfi. emoţionantă dramă poliţistă în 5 Fraţii Seberg, Strada Mihail-Weîss
mari acte, cu celebrul detectiv Harry Tice. cu preţuri Convenabile în deţail,
proiect spunând că nici un avocat nu va preotului, învăţătorului, medicului, nota­ Spectacol 1 începe cu „Pasări exotice, de 'ff,»»■
i lucra numai pentru plata fixată de jude- rului, atunci ce va zice primpretorul ex­ cu preţ de en-gros. o—6 M r â f l l a p de 4000 un djţpfişa
apă şi de uscat“, film foarte instructiv şi b a l l i d l de 1000 kg., 3 de ^00 kg
1 cătorie. propriat ? Nu putem lua pământ decât interesant.
pentru săteni şi excepţii Io deştul facem 2 de 300 kg 4 >4 de 50 kg., şi «A lilird-d
. v.V. După ce vorbesc* d-nii Liviu Micşa, Anunţ. D uă prof. l î liieul d) băeţt balanţă 7 ?
Aciu, învăţătorul bârlea — susţinând prin lege. Preotul n’are nevoie de atâtpă* Anunţ S’a perdut în tramvaiul care
mânt, fiind-că v h ţa .lu iv a căpăta atâtea din Blfţi p fe ii fecţîuiăi *de 1 rabi fian- mai mici la ,instalate
*tema modjficărei textului sau a . păstrăfei mergea la Să cele îa ziua d i TI Augusl 'ce^ă ‘ -Ă •4 ; în atelierul pentrp reparat cântaţe
M — .dl Poruţiii propune să se introducă căi de venit după şarpele ce va depuue în ,1919 la orele 107* dimineaţa, după ^staţia -2 -3
cooperative şi industrializarea satelor. Cere v i Strada Cimitirului 10 A» Braşov, iBlumăria, Str. Meşterului 17. 2 —!
'o co d ificare prin carie învoeli*e între a- Noa, o mapă de piele roşie îochis, Coaţi-
ţ vocaţl şi clieat să fie făcute în faţa ju- să se respingă amendamentul,. (ApUw?f ) pând acte judacătoreşti şl câte-va ziare
I decătoruluj. . Vorbeşte apoi protopopul Dăianu franceze. Cine o va fi găsit, este rugat î a  n r n i f ' LabG aleria âsĂicM -pentru di- boraniUdomers anţt din Transii^diiia,
Susţine amendamentul. C o aduce la d-nul consilier M. Balş, Wald- n l i l l i S l . ferite anâiise de sânge, urină, Banat şi părţile ungurene, sunt rugaţi s |
' Dnii profesori Iosif şi Banciu vorbesc viziteze la Galaţi (vechiul Regat); biroul^
pentru menţinerea textului proiectului ne- Episcogul lut iu Hossu face declaraţia kaffe, str. Ţîntaşîlor a 36, unde va primi spută et -. Analize de sänne »W assermann« ia
modificat. ‘ui.. că vorbeşte aci t a ': reprezentant a 500 o b u n | recompensă. 1 —3 boaie siphilisiice, ia Braşov Str. VămiiNr.4. de Agentură şb- Comision al
Se pune ia vot articolul modficat de
coînisiune cu amendamentul propus de dl
preoţii, 'îr.ri au insistat să li 6e împlinească
aceasta juetâ cerere.
liât........... km. « . . . I s t m ..... - - ... fesÉ I D-lui pom pei P ţti
<•
PŞruţiu, şi se admite. b-1 Văslescn, sătean din Banat,*spune reprezentanta! Consiliului Dirigent, ResorÂ
Şedinţa sa ridică la ora 12 35 că cel care vrea să înveţe, sâ se facă preot, tul Agricultura, şi Comerţ şi al Băncei Qti
nu ăre gâtrd să s6 facă econom. Spujrte că trale de [adusjkie, şi Comerţ din Sibiiu.
Şedinţa de Sâmbătă dV a. dacă vom da pământ preoţilor nu i-om mai "TT1
vedea nici Dumineca pe la biserică — io tfi- *
. D-1 Eiiu jRmd permanent la Galaţ
Presidează dl A. Bucşan. Şedinţa se este precis inform at asuprş^preţurilor ^
des<;lrdoţla ora 6 d. a. fiind-că astăzi abia mai via în' această zi
deşi n’au pământ. (Aplauze.) C o m u n ic a t u l o f i c i a l d iu 12 A u g . s t. n . în măsură sâ kacomande şf să. pună pe
Domnii Comeii^iaiiţl îa legătură cu impor­
Dl dr. Su~iu Mitropolitul Şucla sprijineşte dreptul FRO NTUL DE E S T . Schimb de fo cu ri de armă m ai vii în sectorul tatorii dii^cţi chiar ţă cu cei din Brăila
* îşi anunţă demisia de împroprietărire al preoţilor, cari în unele şi Constanţa. ' *
Dubosary; încercări de fraternizare au fost respinse cu focuri.
Dl dr. Suciu spune că în urma ce­ locuri abia au cu ce*şi duce zilele. Este în interesul propriu al Domni«*:
lor petrecute !n şedinţa partidului, îşi dă In operaţiunea întreprinsă de escadrila noastră de vedete la gura N is­
Părintele protopop S 'ftti spune că trului, s-au mai caotarat încă 2 obuziere de 252 milimetri, material de lor Couersanţi să viziteze pe dl Etiu ime­
demisia. chestiune^ fiind dreaptă, să se facă o în­ diat la sosirea d-îor în Galaţi chiar înainte J
Dl Preş dinte., Spune că d n partea ţelegere între Consiliul Dirigenţ şi preoţi. telefon, telegraf cale ferată şi câteva bărci. de a începe cumpărările. — Numai asttel i
Marelui sfat d. dr. Suciu n’a avut nici o Amendamentul pus Ia vot este pri­ F RO N TU L DE VEST. Se urmăresc fugarii arma li în pădurile la Vest ddor vor putea fi scutiţi de speculă.
manifestare care să ii acâtat că nu mai mit cu majoritate de 1 vot. şi N o fd de Erlau şi spre Sud-V est de Budapesta. • M. C. G. Biroul: Galaţi“, str. Sft. Nicolae 4.Lo-*j
are încrederea noastră (Aşa e). V- 1 sf 1 : *' , cuinţa Galaţi str. ldrăîî6i 97. 5 -6
Dacă s’ar fi întâmplat în afară de Amendamentul al doilea pentru în­ CQBixlIal de mlolştrii de eri
incintă, ceea-ce nu pot să cred — aceasta zestrarea şcoalelor s’a primit de-asemenea.
Bucureşti. Aseară a avut loc un Consiliu de miniştri, din ale cărui desbateri n’a %
nu ne priveşte. Noi, şi cred că sânt inter­ Şedinţa se ridică la ora 8.30 seara. transpirat nimic* •
pretul întregeî adunări, afirmăm ,că Luni la ora 4 şedinţa viitoare. Se aşteaptă ştiri noui dela comisarul guvernului la Budapesta, dl Diamandi. cu p re ţ de réclam er la D-rele V icaru i
dsa se bucură d~ toată .încrederea noastră Azi Ia 6 ore se va ţinea ua nou Coasibu de miniştrii, la care va lua parte şi Kadar, str. Vám îi Mr. 7 în curte. 2 -2
(Aplauze. Tră:aseă Suciu, r i» di Iiiiiu Mania, care se aşteaptă să soiiască Iu Capitală cu S'mploiul azi la 11 ore
DI dr. Suc:u anunţă că hotărârea
d-sale este irevocabilă. (Voci. Nu se ad­ Ştiri telegrafice Is |8 p rta * v re lştliie r Intre Româaia şl înţelegere .
mite!)' Bucureşh'. O telograndă dfn*. Paris anunţă : Hetiry Cani^p^ja ..remis
't)\ Preşedinte:'T)\ dr. Suciu , fiindcă Forţai? am ericane in F ranţa Sâmbătă dlui Brăţianu eele B note ale Consiliului superiori că trl guver­
stârneşte, va înainta de sigur demisia sa
dlui preşedinte al Consiliului Dîrigent care Lyon. — „Chicago Ţribune*^ scrie nul român, prin care’i înrită pe acesta să nu» tin în Ungaria iniţiative
singur este competent a sa pronunţa. că forţele americane aflătoare* încă îa
Franţa nu sunt decât în număr de 100 personale şi să se conformeze Întăririlor delegaţilor Inţeîegerei/%^ Bu­
J t i î n 14 A r m u st d u p ă p râ n » la
ii Reforma agrară . mii oameni^lproxlrnativ. ^ dapesta. !ui f ■l o f i i i ... ‘-r. fO = îbq \ M0 1 strofe S. • %i
(Ha b i Iv i poloni cotliFa bolfo- După „Le Temps“, misiunea dlui “Diamandi la Budapesta e foarte **C,- 1 ' t I 1 n'-J t. :
- iv Se contyauă discuţia pe articole a
reformei ag rare. 1 ? oioilor Mape reprezentaţie pentru
limitată; D-sa nu e trimis ia Budapesta pe lângă guvernul ungar,^ ci nu­ ■'st *it s a •'«mii ■ r» aţxid
Voibeşte la ar,t. 31 di Comşa susţine Turnul,, Eifel — După in formaţiunile mai cu o fnisiurie moderatoare pentru evitarea incidentelor între armate­ copii Şi familii.
amendamentul propus ca să se pună ex^ sosite prin telegrafiadără fir, trupele polone ' en HB
preş în proiect exproprierea de moşiile şi ar fi luat o viguroasă ofenslyă contra bol­ le române şi populaţiş jBndapestei. ‘ , /
pădurile ştab lui. 5 ‘ şevicilor. Este vorba de o mişcare im­
Dl Bontescu spune că în proiect n’a portantă, polonii având )a dispoziţie
Bucureşti. După cât se află, există o mare deosebire de vederi în­
tre guvernul român şi Consiliul superior deia Paris, din partea căruia s-au
km
înscris în mod special această dispoziţiei njumeroasseV trupe şi, o puternică artilerie.
fiind-că ori se face exproprierea ori nu, Se anunţă ch'ar de #cuin progrese făcut demersuri lângă guvernul roţnân, că acesta să se pună pe tere- •nj it l a n a ţ . Se cautA 2 agricultori buni,
ithtul dă moşule sale in toate ţările celor considerabile. OCnfirmâindu-se această şti­ îndelunga îă
cari mrnevoie de pământ Deci numaţ re, ea ar putea . ^ e a orinfluinţl decisivă .Se preferă
eoncisiuneo textului Jegei ascundp aceas­ asupra soartei guvernului şovietjst. lAneşto, indiferent de
tă dispoziţie. Fiind că e delà sine înţeles » s ^ v a l.' fi! Aug, a. c., prin care nu se cerea decât materialul rulant şi- agricol şi naţionalitate. t- . ^ - ,
că înainte de a lua delà particular, moi vitele pe cari aceşti» le luaseră din România în timpul războiului. r Detalii la Dl G. Maraş, ABirosaszo
rvornsexpropria delà stat.
Nu am trecut statul în categoria per­
soanelor morale fiind că ori cât pămâht
min După cum se află, guvernul român a răspuns Consiliului superior, prin L’pova. . ? nkîmto&q, •rdfc*«
TŢTf
i-ar rămânea, el nu-1 va păstra pentru‘el Luni 18 August apare Nr. 2 ai reT A w i ş k ^ e d o m i i n T l e
ci pentru diferitele şcoli, ferm*) şi alte te- vistei *G H I M P E L E“ cu un bogat ma­ Colonel N. G^ Cantacuzino u n .uInspector
îenuri de experienţa. Sela sfat putem lua terial umoristic şi cu mai multe caricaturi. cu referinţe bune, cunoscut în agricultura
ori cât după trebuinţe fără ,să-ii fixăm Condiţiunile d€'imprimat şi litografat ceea guvernul român înţelege’să încheie noul armistiţiu ,^ă cum « .d ic ­ şj viticultura- ^*■• -.£»'5 > ^ îi| suj-va
maximum de proprietate. Ii vom lăsa cât schimbîndu-se preţul unui număr se r e ­ tează interesele şi jertfele Românilor. v Solipijatorii V9&:MuiWtfea-
este necesar progresului, cuiturei «toastre duce ia 1 coroană, iar âbdnamentul pe dresa Dini G .,( Maroş, Marosaszó
care trebuie să fie model. • ir i. un an Ia 52 Coroane. Ori cum sar părea de aspre- condiţiile .impuse de guvernul român Lipova, ori djf^ît ^uş^reşt^ Adminiştrai’ei
Cere, dacă se admite amendamentul, ■ V ■ - *. - (t , Vfe Ungurilor, ele totuşi nu restitue toate materialele şi vitele pe cari armataa- Doireniilor Cantaèuziao,. strada Generai
să fie stilizat articolul din nou cu toatd Budi?teanu 22. * ,^ 2 ^ 3
Lucrările comisînnei universitare. ustro-ungară le-a luat din România în războiuL din 1916 — 1918.
dispoziţ'iie ne.esare de către comisia a- După informaţiile exacte ce le reţiuem
grară, Răspunsul guvernului român încliee cu un apel la solidaritatea Alia­
d:n izvor competent, la o universitatea din Moară şl lo r e str ia de vânzare
p-nii protopopi Vaier Pop şi Bor- Cluj sunt va.aute 65 de catedre. Comisia ţilor şi da spiritul de justeţă pentru a nu împiedeca pe Români să-şi
fca susţm amendamentul, pentru expro­ universitară pentru candidarea profesori­ Dumitru Drăgan vinde diţi 4 mână liberă
facă dreptate. moara şi ferăstrăul, aflătoare în Comuna
prierea domeniilor statului păsfrându-se lor şi-a ţinut întâiele şedinţe între 7—25 •î |J Cu toată înăsprirea dintre guvernai nostru .şi Aliaţi pe chestia ocu-
numai loturi pentru ferme de model în Iulb. In ace te şedinţe s’au împărţit • spe- Sîmon. Bran.Judeţul ^Fâgăraşi.
fie-car® judeţ. c aliştilor lucrările, celor 200 candidaţi. In părei Budapestei şi a condiţiilor de armistiţiu; guvernul e hotărît^să ducă Vânzarea din mână liberă, Doritori
S“ iriimie amendamentul la co:ri- şedinţei3 comisiei universitare, ce se ţiu să pot adresa la igfcî ;
politica începută chiar împotriva oricăror măsuri pe cari Aliaţii le-ar lua
siunt. , acum la Cluj, se vor citi rapoartele speci­ D um itru D răgan. » ,.i
* aliştilor şi se vor face candidârile. Pre- contra României. •> t!.. • Comuna Simon în Bran.
Se suspendă şedinţa. La redeschidere babil că până în 20 August se vor face Stabilirea coitmalcatiel telegrafice ca Budapesta
toate candidările,
se votează articolul aşa cum a fost stilizat. poi Consiliului Dirigent. cari vor fi prezentate a-
Bucureşti. — O echipă de funcţionari superiori şi inferiori dela Direcţiunea poş­ Anunţ. Ghiaţă de vânzare se gă­
La art. 33 se propune o interverti re telor a plecat Ia Budapesta, pentru a s*abn comunicaţia telegrafică î:4re Budapesta, seşte Îa cafenelele „Imperial* şi ^Trari-
a ordinei celor ce vor urma să se împroprie- Bucureşti şi Viena. s'Ivania-* r 10«-10
ífFOgitfít A, Mvre%.i»r* Brsnigee Şi Comp. Braşov,

S-ar putea să vă placă și