Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i*
« n « M I 8 0 -le a N e . IB S . * yjji a * Ib M ie fa l B r a ş o v , S â m b ă tă , 16 AuguSK lQl!).
f fi“"Tov
J i a ş i R â m in ii 1iai.?t üt. Í: R b o n a tn e n lt il»
Pe un ao *u'
Braşov, Str. Prundului Nr.“ 15.
Telefon 226. ir i s n ë j'ë e a x a , f i e c a r e şal <&.©■Ivi cxno« P® î/a ft® M
Pe hn .
.1$ J.ii. M lS f ift Of; Pentru xtreinătate îtodoit
'fr- í* t ţa » iij)
fi ' • <J un IU J1J
nil
Éti M eváíaí trainică A dona şedinţă a conferinţei complect,' Îîi măsura ei, de aCWastd ferici
re. Aşa şt cu noii Sântem azt o naţiune *
liberă; avem libertatea pentru- care stră
—^ n iiâ ţ^ fea nAui principiu de m oralitâte nâţiona1ă. Cotaisia ceti-
- Cele dfti M»efe S fii naţional. - ‘ >! trală dlectbrală.
moşii au mttTit=mo«t<te de nterrtUrL Sântem
r’o vrem [ti * o singură naţiune cu România mere. (A-
. în tr’o v rem e când*W
când^aoT*!***^^*.;
f'fH P 'fln a i __ *_
acolo în cât într’o „ i i*4 - .i*'i ;i» ' i‘ •' ■ v ■ p lă u z e ) » n. ■
GpnUnuăai azi darea de seama a gramul a ^evoluat prin enunţările dela
m u lt caz tio âeum cA ţiiP ’si ie s j f e o '1 vreme se transformase şedinţa Ma pra şedinţei ^ doua a conferinţei parti 1905, prin ^declaraţia rida, Oradea Mare şi Duşmanul poetru secular e â e zdrobit
ta re a d re p tu rilo r uaţip^a^,’ eâri'd uu relui Şfat Uf.local de conferiţi ţc peb- iui naţionaLrpipân«, i. b în par amşntul ungar — iar în mod de şi opinca noastră românească, atât de
finitiv la Alba-îulia. mult betjec«rit4 cbhşăwcu gteriet£#f>N*la
După-ce g« admite nouii membii ai Ungariei. {O v a ţiu m .l A p la u z e indtltkflO re
,W |î f e B r i i ţ ţ p i ^ n ţ r ^ r i i tru^Qpag^bda socialistă. coirisiei de şapte, re citeşte din nou pro ” Aceste etape istorice an reprezentat
ep tu lţii c â n d in d iv izii p r e - gândirea româneaseâ în vreme de decenii. p e ta te ^ ||f!
JDacă această libertate s*a acor punerea d-lui Tislăuanu. Putem să constatăm, că am ajud8 acl
D-nuî luliti Manfo, şeful partidului Aceste formează baza programului de azi
rv JT *^n i react10neaZH îm potriva te n - dat din partea naţionaliştilor, nu s6 al partidului. piintc’o muncă ^constantă, solidar^. l)'ne
naţional român, crede că ceea-ce a expri organizată în serviciul neamului iaf b e
i e â fi §Ub»tkuită voinţa lor -poate atnb®i acelaş fel de gândire mat d-nul Tislăuanu nu e o propunere Deoare-ce nu sânt strânse toate în- tele prefăcute dip opincă nu s’au
ipcial-democraţilor. . Ei *sb" agitau şi concretă ca ă i' fie votată ca o hotărâre, ci | tr’un act, să se facă ceea-ce a propus d 1 nici odată în rpvoiireJe saloanelor
& #?*» ai- r mai mult o dorinţă ca să-şi tragă seama poga,
^ ~o *^'““1
tâlcuîre
““ via
_ programejor -----
care —
vor
o u tre c ă to a re co n d u cere r r iu protejau cu^ indignare, căutând să- cei cari sânt vizaţi. tor, pe unde au să afirme p-ep.
constitui programul de rmincă, precizând tur:le neamyţuj, .(Aplaute. O o a tif i
gJL fel d e Îm prejurări A rd e a lu l ş î - a 1 şi -impne rederile lor, având un spi D-nufrTâsMuanu cere din no a să se în acelaş timp ţintele ce urmăreşte parti Am ajins am prin VnumA 5) M
legiferat două din l i z e l e cbE&oli- rit inîolbranţ atunci dând sp con enunţe deNc&fr© adunare acest principiu dul naţional (Aplauze) dmste. Pafuduf naţional Şi-a ţ?cut o cre
dinţă din aceslea. {Apttuzt.) } ’
dăffei n aţionale m n oua e r & c f e li testa utilitatea credinţelor lor, fiind să s ah psetstep â l‘(hîstea spune că a înţeles
ficfiacî şi acum ancheta, ci să
P a r tid de g u v e r n ă m â n t.
Părintele Const. Lucaci spune că Mulţj dintre noi au suferi temniţa
bertate în Oare a a g resiv i Chiar şi dl Fluelraş, cu jenţiLţăm un piindniu de moralitate naţip-
ISuV. trebuie să se facă im program pentru în grea pentru ca an vrut să co^trţjŞuie la
Nu trebuie să ne aoape din ve- to n ;!iii^ |tc |b itp i,J aihbninţă^ t$ ş$ fcu ioală. Nu trebuie să încurajăm pe acei
cari alt-fel m t^ a rs tra g e seama de fap- treaga Românie Mare, de oare-ce part:dul desvolt^rea conştiinţei şr^ulturei fqpiă«
in ji&ca re»; *ciocanului do către mun- ţiţle lor. Crede că este in jop demnitatea naţional trebuie să aibfc *pretenţ;a de a fi neşti. fa raţa acestor suferinţe, v^iacâ vom
kijO oro i i! ßtrniP»ftid»)ui ^îi un pşrtid de guvernământ. pure pe cele ale iobagilor roiu^pl, crân
Marele Sfat naţional citori. 1 aâ s e facă această ebuh- cenul servilism sufletesc şr trupesc, sân
ţare prladplitfA da**atenuată ca să dăm S9 lăsăm cale deschisă şi pentru cei gele ce a udat din plifi pământul Tran*
L B om ani éra . m „. fcsi.o.!* greşalr f u t i l ă ckiJSKlriptare ©alor cari au greşit. cari din restul României vor să vină să silvaniej., yom şti şâ i^decăm^farmecul
Întrunit sä 1 ionpattaa Dé-alt-fel acesţ'spi- Dl d u Ttípoit urt apel ^creşti- conlucreze cu noi. ziţejor d e a z i .D a c i ă ou,uj$nVj<# le;trăim
Ä I ertuţeirNu « jievoée d© acest e- DI Adret Bârsan spune că aprobă pe u,rpă vredaţeiei înaintaşllpf noştri.
stat constituit pria unireăMdfela Alba- ! .^ftliiţ|am»BV;fiteâ-câ trebuie consid©- fn parte ceea-ce propune d-1 Const Lii- (Aplauze.) . ' ' ; / ' ; >, m .,.
tó jjli ii' H>h:,iAa\fíityt. ‘ j 7 .,1 nw şcănV ? _________ nmai recent© w ] răm; că tr«cut|d a fost: îngropat de viito c a d .‘Cadrele deia 1881 au căzut ^pentru
.-LiÜtïi&Slm, > .után Generaţia de azVdecî, trebuie să-şi
că erau special destinate luptelor naţionale' facă datbrW“
.i Chema*,-**«* vomţ&iipepitfula» Şi numai de la noi. de fririnu- rul strălucit al neamului. Sâ-i lăsăm pe
de la noi.
mimfeă şl hiin cinste. '
reprezentând toată su . Mei , i e f c ^ tă pria, .cei cari eu greşit să poată lucra cu folos (O v a tto h F n 6 1 ^
In viitor %l.M nu- ţ ^tigrpatiz^m.' , Acum trebuie fun nou program, în
Marele Sfat trebuia să ţiOi , feroriam ,«Mi impue credinţele. Şi- î^jstâuşnu spiun© că nimeni nu situaţia nouă; să facem un program a- ş
democrată adusă în aceste uzează ast-fel de cea mai urâtă se gândeşte să-l excomunice din ,partid; nume, deocamdată, pentru noi, între Tişa fitul . . _ . ____
dar aceştia Au trebuie să niai ocupe lo şi Carpaţi dar să punem în concordanţă Să depunem^ toată itiunca şi cinstea
, ^ J e 4 #garb ia teă mai în- ‘arină ă “oEg'arhiilor dispărute. principiile noastre cu celţ ale fraţilor. Nu în opera de qonsdlîdare â stâtnltff'iÂmân.
curi de ftuhte în partid. S•
mtă căutase să supună po- In contrast cu această atitudi Dl [uliu Mania: Declaraţiile prinqi-
însemnează <*ă ne amestecam în afacerile Să respingem ori ce tentaţilthb dare să ne
tn cadrul monstriips al unui ne» aducând hotărlri cari ocrotesc şi piare sânt boné şi se pot aplica. Dar pot lor nici ei într’ale noastre. Numai după în rupă a i solidaritatea :In fapta de muncă
Hi i ridtc^la tângui de cetăţeni literi da loc şi 11 interpfötbri tavi ar putea fi trunirea Constituantei putem stabili un pentru viaţa de stat. în â d te ştă n ă d e jd e
eterogen,ii«- i .> >l o; ti ii program general. închid conferinţa partidului “naţional. (Ul
izvorul unor fricţiuni şi neînţelegeri cari
In acelaş timp era proba cea pe ţărani indiferent de *naţionalita trebuiesc înlăturate din sânul partidului. Dl dr. D. Comşa cere ca toţi cei timele puvirite ăle d-lui luliu, Adaniu au
dintâi a felului cuin noua stăpânire te^ cari constituO masa poporului cari au funcţiuni, să-şi exercite drepturile fost acoperite cu rplauze şi OVaţiuni.)
Găseşte e | ceea*w sbsţine di Tăslă- lor politice acolo unde se aflu. nu la lo
românească Înţelegea să institne con- nostru, Sţârble Sfat a dovedit că uanu este mal mult o dorinţă care trebuie cul de origină. Propunerea d-sale se pri
sa de viitor.
exprimată de confcrin{a> de azi a partidu-
Ui ştie să aplice adevărata democraţie lui, i>rQpuţwi.să .se lase^chestiunea aceasta meşte. •* < Socialiştii şi
&>1■_ .. L .» 1. î '4
în opera de alcătuire nouă a statu- comislunei aleasă din şedinţa de azi. Dl preşedinte Iuiiu Mania pune la
vot propunerile de organizare, care se Ziarele socialiste, şi alte]e din Bucureşti,
jorăfei c ă se aduna în vremuri de * i rojnân. , Ş e d in ţa de d. a m ia ză primesc cu unanimitate prin aclamaţii. judecând după rezumatul telegrafic al dă
război «â^d uşor poţi^aluneba pe )P Şi desigury înstrăinătate, ho- f La ora 5” d. a. .continuă conferinţa S ta b ilirea u n u i p r in c ip iu rilor de seamă din Marele sfat, atacă pe
panta i m p u n ă voinţei autoritare,, partidului. tlV d e m o ra lita te n a ţio n a lă d-1 Oct. Goga, prezinfându-1 ck p ţ un re
ţâ^Hie M^şlui $făt vor căpiţei ,’lân^ acţionar naţionalist. Insy^p d-Î^N^Jfbrga îi
, im DI dr. Tripon comunică hotărîrile co f‘ Dl dr. Iripon citeşte 'hotărârea- co
faţă de celelalte naţionalităţi, făceai gă conwwgătoareîe argumente jq âle misiei, spunând că ţi primit propunerea misiei» asupra propunerei dlui Tislăuanu. Spune cuvâdffărei d-sale ^Opup^K^tonser-
i ţ ţ i ^ b p S IP ** W ţ i n a Pte& JJ faptelor}strălucite făcute de^âf^âta d-lui4 r- Şftciu^legâijdutse însă 12 membri,j|r^ Vâtoate-uaţ^o’n alâ“ — cu aluziune fişor de
Conferinţa exprimă recunoştinţa sa
ment al Ardealului. jţtoîtete .. rou^uă, oţşre. a impus*, in ■-abflfe? în comisfa ,electora ă:jţn loc de 10. >îi tuturor- celor caH Ş’au sacrificat pentru înţeles cfar nedjreâptă petitru fnţui cuth s*a
sânt: Dr. Vásito Saftn^ Va’erMol mânjfeştat d-1 Goga în V tiiiU sîât ;
s1i....achitat în s ă d o ic e n e t a timp, voinţa neamului renăscut (la neam, în lupte bobbce în Vrhirte de Cuvântarea d-luiI Oct. ^.Qga a fost
dovan, Jhu? Mihaiyj Roşianu, Bucşan, Njl- război şl exprimă renrobârea sa pentru
satebft? libertate^ . ' J^ ' | ,s yan, . ÿgrea, Se,ver 3Micle, Mocsony A., atfei ţSti au uitat demniVştea naţibiiiălâ ţn siriceră şi ă'1ex.prîmat âlm{îmmtiple gene
Chindnş, Gn. Adam şi Nistpr Opreau^ rale aîe Ardeăîu(Iii. D:ielhfHr2^ a ,B1tea mai
„ ! Răspunsul ni-1 dau votul celor De^afÎifel aceastăs armonie de acWfeMor în vremea războiului şi fndnte largă, însojiff î^tă de grija hii »făsa
Couferlnţa admite. de război.
donă reforme extraordinar do im - acţiune o afli tot d ^ n a , numai la Dl dr. Tripon expune aooi hotărârile
să b â tte n a â '^ e f iţ'i!y ite ^ e ’ Iroifiitu tre-
Dl dr. Tripon mai fixează o catego bilor bpastre, păstrându-tiid.rf<i cadrul sta
portante pentru baza desvoltărei ndr- baza actelor trainice do stat. comisiei de şaptea asupra planului de or rie’ : a_acelora câţi au comis acte nepa- tului naţional —4ceitea au rVciff ’ bâţele
deta& ralfee a Abilor stări din ganizare a partidului, prepus de d-mi Oct. Irîotîce dar cadrau luptat totuşi pentru cîuivâhtărei sale. ’■ r *
, t> Í f * Goga şi dr. Suciu. J admite acest plan neam altădată. Pe acesţin trebuie să-i er-
N’a fost o filipică împotrivi socia
cuvinte spu dintv o
Comunicatul oficial în întregime. fVezivdafea de seamă a zi tâm. Să-i lăsăm ,să-i 'jădece cei cari vor
lei I-a. Adunarea/,partţfiului naţional). liştilor ei numai o
lucra cu ei, satele şl ofaşele de unde sânt. între cele două1partide din /dârele Sfat, ' expfcnere teraparativâ
datora,, ci iprmj ma din 14 A ngţst st. n. Dl Goga : categoriile fixate nu pot provocată de intransigenţa ‘dfaîdrilor so
Ch e stia p r o g ra m u lu i p a r tid u lu i
fi păstrate. Ştim că sânt oameni cuistiţi cialişti. " ^
Frontul de Est. Schimb de f o
^ î j ^ ibiirii
lin it ‘ü l Öct. Gógaf ‘— Propune publicarea şl necinstiţi. Dacă au fost greşeli, vor fi
— na1* ’ curi pe sectorul 'Bielocz-Dubosait, o unor broşhri lămuritoare asupra organiză- eliminate oe nona îndrumate morală a De-alt-fel acest lucru a fost Accen
rei partidufái, iar ic^tnisiunëa aleasă, să-şi poporului S^i Oamenii Cari ău greşit, se vor tuat de d-1 Goga, după cdvăiftarea din
<îoüdüe rintriln. îtiţŞtcare de trecere ţn /n/a orhşplui înceapă lucrul. îndrepta. *Nn trebuie însă să înregistrăm dul socialist.
urmă a ţăranului BorCuţa, rupt 4Wrv |âartl-
l)I)abosari a fő s t respinsă cp focuri i l
•pirft'’ democriftic köteles,. l&rv a mai fő é t respinsă cu focuri o în Deoare-ce pentru cheltiielile nece indulgenţa pentru cei teri âu greşit.
sare partidului, avem nevoie de bani, pro Manifestaţia dtn Marele1's f a t a fost
cercare de fraternizare a inamicului Indiilgenţa se poate acorda dar nu o împotrivire făcuta amestecului interna*
pune înfiinţarea cotizaţiilor la cluburile poţi face din ea o religiune politică. înţe
tuturor, impunându-şi voinţa sa fú posturile Vedetelor noastre pe'sec- partidului. » /ionalei în trebile noastre interne, înf ace-
leg : ori aprobi ori reprobi 1 {Aplauze) L ş timp rrărturişifea câ infelege să lase
D ir ig e n t W S r W S l $ lfbml'0<&Qrrti. De-asemença să se fixeze olanul de Dl dr. Suciu: Sântera democraţi dar fie-câruia libertatea de a g%nd|,' dar când
ă m seara zilei dş 22 Aug., mbncâ âl partidului în cadrele hotârîrilor când e vorba de judecată, să nu facem e vorba şi de a făptui, să m i se producă
W operaţiilor întreprinse pe delà Alb^Iulia. . democraţie. Cum am lăsa ca fiecare să-şi acte car i e r aduce prejudeii ideei de stat
ă
Nistrului, s ’au mqi Dl /. V. Soricu spune că în fixarea facă singur dreptate. La ce-am ajunge ? naţional român. r
coresp rilbn programului în 'Cadrele. delà Alba-Iulja Deqţ să nu facem formule de mora
tunuri de câte 7ß şi Credem că în această privinţă însuşi
spirit raţie, care caiţn trebuie să se revizuiască acele hotărîri, Ca lă cari nu-şi adjjc rezultate. Sânt numai d-1 N. lorga va binevoi a recunoaşte* câ
de câte 120 mm, să te adaptăm vremei de azi. « două feluri d§ oameni,, buni şi răi şi deci bine sA făcut. va .',,
îătOr trece peste massele- v 11 chesoane. Obu-
& ■>• a. Dl Gog* : actele hotărîrii sânt ca b îze comitetele vpr ljotărî pş cine primesc sau ...st *:•s. : , >*' *î .■
şiiQt in bună stare. ale viitoarei organizări, având astdel iin nu. Nu e bih® să dăm ertare, permise de
, CU soiflali^r;, ^ program cu izvor istoric în aceste hotă ertace. ca la călătorie! Propune să se !a- Facem; atenţi pe alegâtcr.i din
Vest. Pretutindeni li- rîri.
ţbive a 1 sentimentelor i4^**ffmeiynaiţşit!S au ajuns spre
i JJfK ’a r aţ iile d l u i
pe care ori-: Vest da fyteOnpesia^jinia Şzt-E ndre .ţa A . t 2. M a n ia
âă le păstreze- şi in dreapta jă m d m p e iiaia Székes- conferinţâ iără partea indulgenţei.
Progrsmele se bazează pe un tre sţrada Snf >ndîta '(Sacilor) îa Slu-
Mérvár—Adfinyy :* , 14 1 cut istoric sau pe un singur act politic. Jlrith eerea con ferea ţe t m âna. m t.
' % disobţiuni- Un a«t-fVl de progrtf» istoric e*te cel *\ djLlu lfy Mania ia cuvântul şi spune E o datorie r*catm once cetă
Citiţi f r i n l i t a i i i nani an pafHdului nostru, cart a evoluat conţinu, că această conferinţă şi-a îndeplinit misiu- ţean $i voteze.şîmu tretme sâ în-
reluf Sjjter Bf jC ® r libertate ceea-ce face de alt-fel tăria lui. Programul ,,pea. Înainte <Je a închide conferiuţa, {'-
tăgăd«B%ieî> sdeiaMştii fi- — 1918 proză W m Clopoţel. partidului nostru nu e exploatarea unor pe să arate sincera mulţumire pentru înăl târzieze cmlascnerea ln listele elec
îiw W k m o t P r e ja r t e 4 .Ü ) r ; fapte momentané ci rezultatul uttor ÎUpte tuţ simţ de solidaritate ce s ’awi manifestat torale. fw 1
Şoapta CUpelor Trăite— îndelungate. c m• Aminteşte zilele de suferinţe când s’a în
iiO i?torilor lfj& jş& a în cele începând delà adunarea din Blaj la fiinţat acest partid şi compată situaţia de __ W Ll