ANUL UN ESEMPLAR BANI LUNI 2 FEBRUARIU 1876

pe an 15 1.- pe 7 1. 50 b. Biserica
Pentru se
40 bani
transportulul. APARE LUNIA MERCURIA VINERIA se
la postale. -
Pretin1 francate se refusa.

1876 pentru d. de- este necontenit impiedicatä mer- esit dér vor trebui prin-
nu vom dice nimica. Cre- sul sd prin acel mare al de Bismarck
nu ne am in prevede- dem d-sa ne va recunosctor pe care biblia numesce into de a cu sf in-
nóstre ! Deosebindu-ne de
nostri din opositiune,
din
- pentru acéstä tacere de
!
spiritul rului, spiritul
nerecului, pe care filosofii,
vestiti in rase regre !
o tri,
-
Cititoril nos-
istoria luptelor
era La- Sistemu prin noua espresiune mai abstractä, numesc moderne contra ultra-
scar am sustinut nu s'a schimbat nimic ! obscurantismul ! montanismului a 4esuilismului,
prin votul Maiorescu Venim acum la causa care a Prin -numele sd, are scaunul care
se va termina dus tempesta in paharul de , a- se este inimicul ramificatiunile con-
s'a Ministerul Lascar la votul de neincredere dat de obscurantismul este inimicul tinentele lumel, cititoril
Catargiu rmane la putere; el, pen- Senal de tot ce produce lumina : urmat mai deosebire periodele
tru a cincea a órá de la care, realitate, libertalea, libera acestei lupte Germania,
formarea sa, sa transformat; pentru lovia tot ministeriul, in urma intr'alte cuvinte, bunurile civili archiepiscopii de Colonia
- de
data, el s'a prin ratiunei T. Roseti töte moderne ! Mainz, cu conspirad
Carp, Strat ! mésurile esecutate codra Libera cugetare, a de a pune pe tronul Prusiel
nu avem a face perskele: public de ministrul are dér de neimpcat dia- cul cari,
avem a face sistemul. De aceea rescu in volul teologilor , pe obscurantismul prin religiunea prin
vom förte in privinta per- de ministri ! filosofilor ! In nici un secul lupta misiunea sunt ad-
sónelor venit se pune pe Suntem de a fi obscurantism libera
ministeriale cu La- cu Presa. ca domnul cugetare n'a fost mai mare - ca in marele representant al
scar Catargiu. aceste per- V. Boerescu, recunóscem seculul nostru, acela care se numesce mului al care,
sonage trecut pe la fie- Senatului a fost un vot seculul luminei! nu de
care le cunósce scie de mente conservator, mergem Obscurantismul, adapostit mai idee, nu de aceiasi ar-
inte ce are a ascepta de la d-lor. departe, acel vot a fost deosebire vestmintele !

Pentru d. Carp, vom dice, eminamente ! In adevr, ce nismului ale clericanismului Campionul mai energic cru-
le roi mort, vive le D. este conservator de de a apusean, face dör un resbel ciadei contra
Carp face parte din societatea de conserva ce este de mórte civilisatiunei , papale a instrumentelor
admiratiune din nu- de de a conserva lumina pu- moderne Acésta o avem nevoie sé spunem este
a fostul terea care este dem Francia, o vedem Belgia, principele Bismark; aci se
ministru Maiorescu este Si, pentru acel era in Italia, in Spania, o in de- urele al
maximus. D-sa, sustinut de colegul conservator, era tocmar pen- in Germania! Ca atare, instruc- le le
sd de la care tru aceia, el n'a adus sferile tiunea universilatea, cum se chiar ele
va urma calea de vernamentale o schimbare de Francia, scóla, se de familia a Prusiel
d. Maiorescu cu aceia tenacitate, sistem, el n'a de o mai la noi, este, Ca ales
de o proprie a sa mare din partea de obscurantismul ultramontan! evenimentele din 1866, era
D. 1. Strat a uitat de mult a tocmai de ca tot ce Cu töte luminele seculului , tóte natural ca s se resimte
fost profesor rector al Universi- este adevérurile tot progre- de starea generalá a Europil, ea
din precum a uitat multe acest vot, regiuni sul sciintelor esacte, lupta s aibá partea sa mare
din ale De d-sa a guvernamentale, a fost tratat de tramontanism universitale
intrat la ; sprijinul d-sa revolutionar, de ! Francia, Belgia, este intro libertate, a
a dat de-uná-eli ne esplicam. Pentru acésta de orI ! In Ger- intro absolutism , al
Maiorescu ne dovedesce d-sa va lectorii nostri a ne mania, particular, clericalisrnul ) !

lasa in pace pe d. Carp svér- a lua lucrurile cam de la tolic ori, mai bine iesuitis- Era logic, era neaprat, ca instruc-
actele 4 5 ale opere mul face societätei puterel tiunea Universitalea,
rmasa prin retragerea Lectorii nostri, mai putin un resbel maI de se in Francia, ca
de la putere a di - filosofia istoriei, timul resbel frances. Din acela , se dice la - care in re-
! presimt omenirea, de dup un an de G-ermania a nu lumina, dör care
JUDICIARE (1) atund, de tóte sentinelele s'ar la evasiune; dér ea 'I fâcea revrsändu-se,
LATUDIU (1749 - 1784) preumbla impregiurul pe para- d'a dreptul sigur din s fie aprópe patru de in
(Urmare) pet ar fi un mare noroc déca Sfintule-Anton. santurl. o dificultate mult :
Când totul pregatit, o mare agita- ment nu ar vedea pe ceY ! Ce-va mai déca nu vor putea reusi era o pentru
coprinse; teribile mun- Adevratul pericol era acolo, pe parape- intreprindere, el vor putea re- succesul
cird. in idee teribilul drum, tul ce s strabatä. veni la prima idee de a escalada para- Evasiunea fu pentru 25 febru-
se din la partea Dupé ce se gândi mal
de sus a forteretei, descindead amèndoY, dificultatea. instrumente de construit ! se mal la
un accident, de la partea de el Alegru, de când zidul un drug de fer de la patul bor. cesitätile primule moment. vor
sus a forterete din a fost construit, Sena s'a un solid de cruce lucra el vor udatl,
ptrundeat GuvernuluT, din vat de sute de ori; apa a ast-fel un a Duo de schimbare le
redescindead marele a putredit, a desagregat piatra in o estremitate o ascutira. Cu burghiul, trebuinciése. El dér un
de la time locurT, de ar vor face gaurY muchele pietrelor. de piele,
paméntn1 liber. Dér fost. Tencuiala gipsul s'ad stlicat in le vor märi prin ad- La 25, ce li se servi
nu o Nu va trebuintä de jutorul bare fer ale marea o
! 0 nópte era indispen- de a o piatra, de a o de a nuld se vor servi ast-fel cu aceste ascunsera paturile pentru ca
sabilä; ploiósä, ar fi fost bine. Dér o ape, de a apösa pe bare ca cu nisce pentru desra-- nicerul nu o zari când le va a-
daca ar fi ploat timp de ore trele vecine, cu ne vom face dacinarea pietrelor. duce de sérä s se
de-odata, timpul ar redevenit frumos, o trecere Catre finele 1756, total de ochi un venise,
(1) nr. 145, 146 147. indoia, timpul era gata. De incepuse se diminéta, sé inspectiunea

www.dacoromanica.ro
 ALEGRTORUL

sanctuarul si ideea pe urma in contra instruc- la una bietii cu aceiasi cr4ime

dup afirmarea sa
de - töte aceste msuri
oculte,
fine, din
fu recomandat
ministerului Catargiu,
de cerne
care colegul sd de resbel
oficieril de
s fie ca inimica po- luate punct la al Romaniei,-tóte
litice actuale din ca a- se contra nóstre, nu fiiul vechiului profesor din aceste d. Maiorescu
tare, s de care denota de o ideiä, ce ajunse mi- chiar ca proiectul sd devie lege !
gimul nostru o con- i ce nu se - nisteriale cu misiunea de a una a uitat regimul :
necontenit ! terumpe o minuM, ideia de sevérsi ceea ce si a uitat esecutorul cuge-
Lupta contra contra libe- a stirpi din invtainéntul public putut face, de a distruge in- mai bine inaltelor
din partea cugetarea liberä ideia resistenta pro- opere, spre a caracterisa bine
a nostri, la de a stirpi din corpul projesoral fesoral, de a stirpi misiune,- Romania
iEuropa, ca Ger- inclependinta , din scóle, de a face din scöla nu este o afacere de de
mania, singura deosebire in ideia de a face din profesorii in- tul public o miserabild in rosi, albi scóla o a-
Germania, combate obscu- nostri instrumente ad- precum se- facere de este o
aprä in contra ministratiunei publice, ca comisarii d-lui Maiorescu facut in tot ce privesce
turelor séle societatea rnoderna, in de politie, ca de ! unelte din cele-l-alte corpuri virea public, regimul
general, deosebi, in De aceia am ómeni pendente ce esistad in nu va avea a face numal cu de
combate mäcar vom caracterisa proiectul la Mitropolie cu momiik de la
combate scóla ca nut pe a regimului, de care este ! El va avea a
carul ideilor nationali. ideia destructóre a i-am vNut, desbaterea din dölul Mitro- face cu natiune !
De aceia, de la 1866, instructiu- de poliel: partisanil De aceia, regimul a
nea a fost necontenit la putere dup altii. Si, din con- spus ce un atentat contra in-
in tra, am vclut suindu-se perpe- de lege! Este des- structiunei publice, uitat
inversunarea actuaM n'a fost tuandu-se la putere bucurandu-se trugerea invtaméntulni public, este urele, desbinarele, toti
accentuata, causa este pu- de tóte pe toti escluderea de la invtamntul ca un singur spre a
nu ajunsese pasOre, iuleele cari a urelor perior a tutulor acelora a- cetatea contra a-
de la aripele crescu- regimului contra scóla ! vere spre a'l tri straine,-póte Am avut des-
pene, spre permite de Unul din datoresc la Universitatea de Cernauti-este in- acésta o puternica ma-
a sbura pe orizontul cu cariera sa temeiarea oligarhiei , este nifestarea a in
vigórea de ! tóte favorurile tra proiectului pentru
Sub guvernele am scurt de timp a fost acoperit care singur póte ne un normale! In fata proiectului, n'am
trecut, esceptiunr, ideia din partea este d. T. L. popul demn de este sdro- chiar un picior
a fost lovirea instructiunei publi- Maiorescu, blamatul ministru al in- birea independintei cor- n'am v(Jut venerabilii
ce, in structiund publice ! didactic, la de Uni- .Poenaru Arsaki, punOndu-se in
lanturile intunericulul, prin neorga- de a 'ajunge a fi ministru versitate la inv- capul manifestltiunei, juni
nisarea instructiunei publice, a de- de sat, este nimicnicirea de 18 ani, ca n'sce studenti de
veni opere ale re- destrugerea ori-ce edu- an
focar al d. Maiorescu debuta prin catiuni este fine uci- In fata indignatiunei re-
prin urmare, ca focar a calomnia scólele, prin a denuncia, derea l'a caracte- gimul a fost nevoit a face un pas
! de legea prin a trage la bara... dinastiel pe risat ultradinasticif V. Boerescu, A- , .dör n'a prins
publice; suprimare de profesoratul de Milcov, ca ad- ristid Pascal, democrato-tonserva- scepta un
de catedre universitare; versar Acésta se toro-liberalul Meitani ! stigma- curagios bine un
institutelor de lux, ca prin scrierea sea : despre scóla acest proiect funest, atlet cinic, zamislit cres-
conservatórle de ca de de a doua conceput de o nu cut in role, format cóla
pictura; cinica declaratiune de aparitiunea sa, din dör urand pe hranit doctrinele
d. Maiorescu , autorul din d. Maiorescu, un fa- redigiat de un avanturier funeste ale nihilismului moral ! A-
acésta in era al Pei, un viitor al parti- politic ale titluri de cesta personificatiunea
o esotica care secule nu al stabilitatia sunt de constatat ! scepticismului, d.
putea in multor arti- Si unde proiectul nu se Maiorescu! tot atuncea
nóstra, nefiind de cole dinastice publicate in bine a avut presentatorul sd mul gata de a-I da
de a produce porumb streintate mai multor cuvinte de esplica bine, prin cu- pept ! Presa a caracterisat bine
i prin generala fata
de a
marea
facerea liceelor
contributiuni ; refor- in directiunea
secundar; pre- d. Maiorescu datoresce
reale; tristele
pe
töte
precedente, - prin firul
vintele
-
din
tele séle din minister,
tedre, inamovibilitatea pro- Da !
a
proiectului ministrului ucigötor !

töte msurile luate de any, in telegrafic, in ultima Camera, a fost fesorilor de Universitate, cernand de sarit a apöra paladiul
general, deosebire, de deputat colegiul al IV de la un cap trei la cel-l-alt focarul liberil !

ordinara. scara gura se puse calare

; Ceea ce se transporteze pe par- Alegru slobozia proportiune sfóra
trepte de lemn. Restul era dispus in pa- jos un ghem de de care A- tea de sus a ar format mai mult petulul. Totul merse bine la
chete arangiate grije ; cele bare legru sfóra care de de sarcina a Trebuia acuma tura de care am vorbit ; dér, de aci, La-
destinate de eraa drum. Acest precios se jos tot acest bagagia. EI se gasi suspendat, ast-fel cor-
gernisite nisce a amorti sus fu de pe partea partea Tesaurului era pul sbura se in spatiú,
sunetul de metal a face aceste instru- de sus a fortretei. favorabila pentru a descinde. la fie-care miscare ce trebui o
mente lesne de trimise din sfóra, de pura prin a face din marea de mare de nervi o mare putere de
Ora suna. D'abia le fusese Alegru scara de ; un sul de cinci picióre de asu- pentru a nu ameti. El ajunse
cu tot reumatismul apol, pe rând, barele de fer pachetu- pra uuuia de grosime. ET o es- fine
care s nu se servi bra- rile cale. In tremitate de turn enormul sul Atunci Alegru, cum se
stâng, se Acolo, ultima óra, sfóra redescinse pentru a se se desfasóre péna. in prin sfóra de
servA nu tot. lega de scara mare, pe care Latudia o aseminea un scripet, barele de fer, de
Cu se positiunea sa devenea trase ast-fel lase sa
prin el sfóra de trei sute de depuse tot acest echipagia
insuportabill ; funinginea orbea ce s se urce comod de cât nu putuse picióre, pacheturile dispuse pe o care domina
; curgea de la códe el fad. Alegru ajuns, la réndul scripet, incerce a apa din la turnulul. In
de la : nu se ceea ce descinde. urma, Alegru se lega d'asupra genuchin-
dise precautiunea cosarilor, a- r'émânea din scara cea mare, punénd Latudia se d'ântéia. estremitatea scripetului a-
un sac pe cap garnisesc eu ultimele séle trepte Ware pe vérful co- de piciorul estremitatea sforei de printr'an era pe
pele cótele a- pe partea de sus a for- sustinere se aventura cu pe atunci petrecu cele picióre
junse töte acestea, bine ra la ajutându-se unul pe altul. ; cât descindea o ale séle ultima trépta, se a-

www.dacoromanica.ro
 LIBER

Am momiele revenind Numirea ministru al ins- Beizadelei, de sigur ei nu ar sub titlul .Noutate de
am vljut publice, rmáneea avut compt de recomanda- sensatiune Kelet-Nepe,
aminte a T. Roseti, s'ar fi dus cu duiumul la vot. scire din pe care
Ce ? totii, o inregistram aci, sub tóte reservele :
scólele ai avend a- ut ! a declarat Portei otomane
nu pe d. Strat, in cap Din aprópe 500 de alegötori co- nu va mai tributul. ce
s i care se numesce L. legiula I de Ilfov, dilele trecute, mod nota prin care Guvernul ar
deck saele ! A- este o desfidere nu 70 votat. Trebue s notam anuntat resolutiunea sa, ar motivat
românesc de la Mitropolie din chiar acestiea cu chel- acest demers.
datorim votul Senatului, este o tuéla gavernului de pe nu tribut con-
Din 70 60 votat pen-
ditiune. In virtutea tractat, Pórta
Presa nu face de a micsora ! Intelege-vor ac6sta
tru recomandatul regimulur, 3 pentru d. s'a din partel a pro-
semnificativd a Fi-vor consecuenti cu votul Petrovicl pentru... Beizadéua. tege contra atac
vot, ca espre- din sala do- adevèrata majoritate al puterilor
!
Turcia, ne
siunea partitului rim ; nu o credem. ceea a Beizadelei, singura pe care o con- de forte pentru a invinge o insu-
! ce scim, este natiunea primesce de care este rectiune !
Guvernul are con-
luat initiativa pro-
ce desfidere ; ceea ce suntem si- pentru viitor n'ar
puneril de blam, ce a- este compta pe protectiunea eficace a Subli-
prat- o tótá cáldura cu nu va ajuta regimului ca rea- DIN AFARA Din momentul ce lucrurile
töte fulgerile 'unel , care liseze desfiderea. ast-fel, Turcia este de
Corespondinta austriaca de la indeplini ingagiamintele
nu a imbkrnit - nu sunt conser- Sfirsim pentru márginindu-
februaria, sub titlul nul s'ar de
cel esclusiv ne a çlice mi-
urmatórele : or-ce obligatiune n'ar tri-
ce acestul nume par- nisterului n'a nimic «In din comisiunea econo- »
tisani ai situatiunea, ministri nu fac mica a deliberat asupra creata o la mai
Venerabilul Bozianu este al - de a accentua chip lámu- tractatul dintre Austria Turcia de sigure acésta noutate o
cl este democrat; in rit Prin umare, o parte, dintre sub reserva
lunga sa n'a rene- mult de tot-d'a-una, cel Austria de parte.
trebue se adune «Dupe lungi desbaterl s'a decis ca, con-
gat origina sa, n'a desmintit princi- ministeriala se
consideratiunilor
piele democratice! D.D. N. trebue din Belgrad. - Ministri, sirntindu-se
emise in espunerea raportorul,
vénu, A. T. Zissu sunt spre a combate mai cu nea formuleze capabill de a dirige afacerile qntr'un cas
conservcdor! succes pe destructoril scólelor câtre Camera principiul de resbel, ar dat demisiunile. Par-
combat pe guvern tre, spre a lovi pe conspiratoril ruia drepturile resultând din tractate titul Ristia crede fórte ca
tele sele de conservatori ! contra liberel spre a pune dobândit pentru Aus- va intra dia cabinet. Istock :

tria, chip, Austria n'a «Este de a ascunde, Scup

Acestia luat initiativa blamu- la pe
renuntat la nimic. S'a procedat la cina a decis resbelul.» Nu se scie
le revine mare o- care va fi
discusiunea art. 1, relativ la
nóre ! isbutit, a- aduce amiute de gura tea austriaci, ce re- Serbia; tot positiunea
césta o recunóscem se dator esce tapagiul ce ligiunea de a proprie- sa nu pare de cum de invidiat.
parte din guvernamentalf lustrul Beizadea, respins de funciare Asupra propu-
conservatori conservatori guver- colegiul I de pe care i se Isbary s'a decis ca
namentalf ! Nu tágáduim ace"sta, care dispunea se esprime regretul la care a dat nas- Londra, se cu data de 8 fe-
ne punern a cerceta ca de un lucru Majoritatea ale- cere acésta dispositiune bruariu:
gtorilor, votase pen- de nationalitate au- «Regina a deschis Parlamentul.
crete care condus la resultatul
tru numal manoperile biuro- Interesa a face mentiune aci de- In discursul tronulul Maiestatea sé
cunoscut, la blamul dat ucigtori- definitiv ca candidatura sa fac parte din puterile
de scóle ! in... n'aa consimtit a vota pentru con- cordiale.
mai bine a nu ve- atunci ca acum, declarant sub impresiunea declara- Miscaraa insurectionaIa in Bosnia
dea in cele petrecute la Senat de- laudele Beizadeld eraa un pur efect al de guvern consemnata Herzegovina, insurectiune pe care
ce resare protocol ministerial considera adoptiu- Sultanului putut -o reprima, a esci-
fapt : nu I de Ilfov se interesaa de nea ca o chestiune de tat interesul atentiunea marilor puterl.
d-sa precum se intereséza un pesce de binet. Am considerat datoria mea de a nu
este permis a scó-
un dovleac majoritatea cu care se Gazeta pretinde a sci din sta departe de ce guvernele,
lele se atinge de se reducea cate-va isvor sigur lucru : Xonside- aliate amicalmente, pentru a pacifica -

lumina sunt Timpul a venit ne dea dreptate dispositiunile vinciele turburate.

sunt romani! stralucitor. menite a limita printr'o lege, Ne-am unit cu dénsele,
la a -si-va Cu câte-va alege- drepturile nostri de pentru a insista pe
regimul nu o credem ! rilor de acum cáte-va giune israelitä, in contradictiune cu Sultanul asupra oportunitatii a-
Numirea d-lui P. P. Carp ca con- plinirea din legea a Austria, care mésurelor proprie a face dis-
Sent, comitetul partitulul libe- rantéza de drepturi, distinc- causa de ne-mul-
tinuator al Maiorescu, ca
a fäcut o adre alegtori tuturor se va partea crestini.
esecutor al cugetárilor ne o care recomanda Déca - cere ca conventiunea nu- Am inchiaiat o spre a
dovedesce acésta deplindtate. gtoril ar partisani al in ar intruni din Ora, sub reserva aprobaril d-v., actiunile
tare sfóra de sustinere destul pe lucratorl vor pe ju- fund in la incidente ridicule cari se
de pentru ca nu rnôtate apa Ast- Dupe ce trecu, Latudia adesea la cele teribile circumstante
el. fel se munca sa. curénd vietei. Sentinela, carel pas
Alegru tre zidul care despartea te-va
ce unea pietrele, rat se la o óre-care distanta, pe
se de teribelele agitatiunI de portii o combi- parapet, se de de
ale descinderei. Nóptea era nu Guvern. Intr'acest fusese nate a parghielor. se opri pe d'asupra
ploa de De aceea, urechea un mic de un de Acuma, Oise turilor g'aurit. duoi lucratorl
percepea, la ma de de aprópe un picior jumtate Alegru, rspund de succes.» sgomot a dat
stanjenT, regulat al pasurilor De aceea, se cufundara in EI o de scubac, ; se
sentinele ce se preumbla pe para- la subtiort pentru a readuce cMdura in membrele reciproc de se de zid,
pet. Era obstacolul de care s'ar sfa- o cele cu putere pie- respiratiunea ; le batea
rémat de sigur, nu ar fi imaginat dou pietre pentru a pérghiele. vecine. Din timp timp, o putere. capul inclinat, as-
planul care prin alt Dér abia bagase burghiul, o trecea, s se culta privea nerabdare direc-
drum prin de o data pe ; un sgo- funde apa sentinelei. De odata, o
se greutate mot de se audi : era patraula, sunk la biserica isbi El nu se
grosul zid ; care din care trecea, cu un mare felinar, la Sfântul-Paul din strada Sfantul-Anton, din Sentinela nu se
de fer pe um6r ; se in- dou-deci pasl cel malt d'asupra era deja de spart, in s'ar abatuse pentru a satisface o
cu scóse din cratorilor ; trecea cate una la fie-care putut incarca cu pietrele Ea mersul,
scubac, (1) destinata in- jumtate de Alegru, de scóse din el. el cadentati
(1) Un de spirtósä. de a se In acest moment, se din (va

www.dacoromanica.ro
 4 ALEGTORTJL LIBER

ce kedivul poseda compania sine nu mai presus, de cele 123,375 49 bani la cas de chiar din anul acesta, se
de Suez. ilustrate de Bosco de Robert sub-scrisii propun a se din la pentru stipendisti de
ce va resulta de la terminarea cursurilor a marginele venitului curat de 9760
Sper incredere m pune Ca particularitate, el are multe
patru bursieri, prin urmare din economia capitalul de
positiune de a afacere care decât decorat din ce va resulta din neplata burselor proiectul de buget:
atinge profund interesele publice. nostri politici. de acésta, Comisiunea propune ca pe viitor,
la Pekin asupra Ceea ce in d. Cazeneuve este
d-lui Margary fost pri- aparenta lipsa. de preparatiune Capital la Venit anual
mite in mod amical; astept resultatul an- anulul 1875 anul
giul cu care conditiunile cele
chetel ferma convingere ca ea va a- mai desavantagióse. Ast-fel, in séra de Lei (B.

duce pedepsirea culpabililor. 25 ianuaria trecut, la represintatiunea

1) Capital rmas la finele 1875 este de lei 123,375
Restul discursulul vorbesce despre din sala Ateneului, scena pe care tre- bani In 108 obligatiuni domeniali do-
lätoriele principelui de Galles, alte ches buea se lucreze era literalmente aco- In 14 municipalä de Bucuresci tot cu a-
nu presintä atAta interes perita de lume. Peste opt- ceiasl in numerar 1375 49
ropén, intern. de cavalerl, dame, copil, a) Capital al 122,175 49
din tóte b) Fondul Adrian. 1,200
2) Procente pe 1876 la 108 domeniall 8,640
atentiune, cele mal
Din New-York se scrie cu data de 14 municipali ..... 1,120
ce pe ins- 3) Taxele membrilor prevederile anilor
din Mexic asigurä trumentele de care era se servésca, precedeng 1,145
generalit Diaz Guerra publicat in fine de aprópe Total. 10,905
un manifest revolutionar care ar propu- altul, in locu-I, fi perdut
pe Diaz ca presedinte al Republica ar fi fiasco. Chieltueli prevqute pentru anul 1876 Le membri cu aceleasi generóse sentimente
d. general Adrian, atuncl ar progresa
acésta l'a deconeertat un singur repede ar produce cele mai salutaril fructe
de putin Cazeneu- 1) Stipendiul d-lui Andercu Ho-
Atena se scrie cu data de 6 fe- moment ? morodeanu student medicinA...
pentru românism ; - D-sa propune ca
procesul celor membri
ve, din ce'l Inconju- 2) Stipendiul Po- adunarea s bine-voéscA a numi pe d. -
rah, trägea forte, nuol pescu student de inginerie. .... neral Adrian de de onóre al so-
cabinetului Bulgaris, de coruptiune 3) Stipendiul Teofil Oli-
numirea episeopilor, va a doua
intreprinderile séle coronate nescu student de inginerie 1880 Adunarea ,primesce propunerea cele
D. a fost numit ministrul Gre- de cel mai deplin sums a atras a- 4) Stipendiul N. Galea aplause, d. general Adrian este
plausele admiratiunea student de inginerie. 1880
la Sant-Petersburg. 5) Stipendiul d-lui N. proclamat de presedinte de onóre al socie-
Nu scim déca d. Cazeneuve are student de inginerie La propunerea Missail se decide
mult in Bucuresci, déca mai are 6) Taxe de inscriptiuni pentru a se imediat Adrian diploma
stipendisti 1000 de presedinte la Paris, unde d-sa se
opereze dinaintea publicului, 7) Léfa colectantelui 720
Neue Freie februa- ceea ce ne privesce,
din putem tualmente.
8) Chieltueli diverse
rie nr. 4114, cetim, anunciurl, du-i admiratiunea ce ne-a inspirat a Total... XIII.
mtttórea incunosciintare : nu'i cu Alesandru Dumas : (Semnati) I. P. Dimitrescu, Andrei Ada- D. E. Bosianu propune ca s se un
francese Chassepot, cu fructele ar peri mare, mescu, Dimitrie Frurnosu, I. Dorca apel la membril socie-
gait, sunt de Décä délurile sterpe n'ar presinta, cari In cotisatiunile
X
sórele el de pe ar dispare, d-lor se róge ca se bine-voéscA a le
marl, de la 27 - 30 fraud bucata, dupe Domnule Cazeneuve, vina va fi a ta. Se citesce petitiunea Atanasie Be- achita ; acest apel se publice prin çliare
cuantum. Patróne pentru acestea se lescu colectantul prin care cere a se prin la fie-care
fere a 30 fr. miii, franco la Hamburg, i se salariul. membru parte, d-sa vor
Rotherdam cietatea, avénd vedere d-sa este fi domni membri se nu
PROCES-VERBAL ') destul de bine remunerat proportiune cu
Mai sunt de vénpre cu. ac echo acest apel ; - D-lui crede
serviciile 'I face, respinge cererea a- de acésta, societatea va
alte de arme, precum proiectul de buget ast-fel cum membri.
estraordinar este propus de Comisiune. Adunarea primesce propunerea d-lui Bo-
aPropuneri serióse se primesc sub S. Urmând a se alege Comitetul de adminis- XI. sianu, pe' comitet a o ne-
7897 catre espeditiunea anunciuri- tratie pentru anul 1876 se suspende D. d apórat la
a Rudolf Moise Colonia." pentru câte-va minute. N. Opran care a fäcut o donatiune de
Ce mai la acésta generalul La rodeschidere se face votarea prin scru- 500 galbenl acum va In rate
tinul secret resultatul este : Ne mal nimic la ordinea
rescu 16 cari ros- din care mare parte le-a achitat, i-a pro-
Se de presedinte d. A. Treb. Lau- mis In curénd va achita ratele res-
se rMicä la ore, ca acest pro-
pentru pusca Chassepot ? Vd dum- cu unanimitate de voturi. tante ; societatea recunosatóre, ces-verbal se verifice de comitetul
nélor acum posna? Se de vice-presedinte d. Al. Lu- d. Opran», ia act de co-
Guvernul usian voesce sä se des- unanimitate de voturi. municare. (Semnat) Pre§edinte. A. Treb. Laurian.
de armele' netrebniee. El recunósce Se de vice-presedinte d. Anton XII. (Semnati) Seretari. A. D. Precup.
numal Europa Arion aprópe unanimitate de voturt D. G. Missail, vorbind despre donatiunea
Se de membru d. C. Porumbaru general Adrian, doresce ca so
barbare pot asemenea
de cietatea buna parte a dobândi multi
arme ; de aceea ele se ofer transpor- Se de d. N. Manolescu
tate franco la unul din porturile fac =1=NR,
unanimitate de
cu Asia Polinesia, Se proclarnA de membru d. Popescu BANCA
Hamburg, Anvers Botherdam. unanimitate de voturl. Otelul Marin
Si d. general Florescu, una Se de mernbru d. I. Procopia
do, se pune cu
Polinesia cu principil de Congo, cu ur-
Demetrescu aprópe unanimitate de
Se proclamA de membru d. P. CernAtescu EM. FARCHY
unanimitate de ORAKL TÉRGOVISTE spre Lipsoani
masit Suluk scie cu Se de mernbru d. G. Misail cu
spre a tnzestra armata armele unanimitate de Situat centrul cu
Schimb de monete aur argint
localul In care acum se etc.,
instalat Tri- de efecte
declarate de ca Se de membru d. Dimitrie Alesiu
bunalul judetula se domnilor
de Stat : obligatiuni domeniale, ru-
de ca spre majoritate de rale funciare, cupóne de diferite
Se de membru d. M. Strejanu voiajori prin o ingrijitä a-
a ne servi de espresiunea gene- vénd un restaurant cele
precum tot felul de
majoritate de actiuni române strAine,
in chiar ghe- Se de membru d. D. Frumosu cu bune conditiuni, multumitor
seftarilor oficiall. preturile atât pentru camere, asupra depositelor de efecte de Stat.
majoritate de voturl.
Se proclamA de secretary d. L Corvin Restaurant, ca la cele-alte
G. Comsa majoritate de voturi. Oteluri din oras. - Proprietarul. din districtul Buzeu
Domnul Cazeneuve Se de d. Al Lupascu, cu Plaml Pärscovu se
unanimitate de voturi. arena de la Sf. Gheorghe Do-
Abundenta materielor ne-a impiedicat VIII. se pot adresa Bucuresci la d.
De ton Carp domiciliat strada PrimAverii nr. 21
pänä acum vorbim de un care nu tre- D. A. Treb. Laurian, multumind ér In la d-na Zoe Carp.
bue nebagat Domnul pentru increderea cu care l'a onorat de
De la Sf. George, Casele din Strada
fotoliul de presedinte. Coltii No. 66, cu 9 de
Cazeneuve, celebrul prestidigitator fran- asta-datä, 3 de slugi, grajd,
ces, se Bucurescl. 2 Doritorii sä se adreseze la Compania dramatícd representatä diripeatä
Domnul Cazeneuve este, in arta D. raportor I. P. Dumitrescu citesce proiec- D-na Maria Gianoglu, vis-a-vis de de
una din acele reputatiuni europene pe tul de buget al pe anul a Episcopiei Casa Gherasi. MICHAIL PASCALY
coprindere este urmátórea : Februariu 1876
cari le vd cu pe Domnilor :
nimenl nu se póte opri de a admira. «Avem onóre a v propune la aprobarea pentru a doua órA;
Continuator
scamatorl, el
emul al
intensul tot ce la
d-vóstre un proiect de buget,
lei 10,905
sfacere de vinuri CATHERINA HOWARD
umana, la serviciul unel vii 11,190, de unde un deficit de Albe, In butóie
inteliginte, a putut se de
care se póte din capitalul de lei de diferite vadra 8 lei noul, la in 5 acte, de A. Dumas
rniraculos, numele se de la 1) Nr. 147 A. Slätineanu Batiste. tradusä de D. Spirescu.
Girante responsabile B. Papasoglu Intreprenor, C. N. Rgdulescu.
www.dacoromanica.ro