Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI.
sfârşit reuşi să scape de acolo prin fugă.
Găsi adăpost în Moldova, unde ajunse
profesor de universitate, moştenitor al
cetedrei. pe care o ţinuse odinioară pro­
fesorul ardelean Simion Bărnuţiu! In
politică se făcu liberal şi se apropie mai
mult de Brătianu, deşi propovăduia răs­
picat idei socialiste, pe cari le adusese
cu sine din Basarabia. In cursul răsboiului
el osândi politica lui Brătianu şi remaee
în Bucureşti împreună cu Marghiloman şi
Carp. Era aderent sincer al puterilor cen­
trale şi duşman neîmpăcat al Rusiei. Cu
câţiva ani înainte a stat în Ardeal vre-o
câteva săptămâni pentru ca să împa e
cearta dintre Tribuna şi Rmnânul. In în­
ţelegere cu contele Czernin a lucrat şi în
1914 pentru împăcarea partidului naţ'o-
nal-român cu Tisza, dar n’a reuşit Stere
e cunoscut şi ca scriitor cu condeiu as­
pru, dar şi ca prietin ai poeţilor ş ; sciii-
torilor români, pe cari îi adunase în jurul
revistei „Viaţa Românească” din Iaşi. în
persoana lui Basarabia şi-a recâştigat pe
un vrednic fiu perduh Stere a fost ales
mai intâiu de deputat basarabian la So-
roca şi apoi de preşedinte al guver­
nului.
—x —
Economii cari capătă couceăm
Toţi economii, cari îşi lucrează singuri
pământul apoi lucrătorii de vii, dogari',
mecanicii, (inaşiniştri) pentru maşini a-
gricole şi grădinarii de legume, ce se gă­
sesc pe front, au dreptul Ia un concediu
de 20 de zile, în cari se cuprind şi zilele
de dus şi 'ntors. Urlaubul trebue se fie
cerut la raport. Toţi cei-ce au primit
concediu, trebue să se ţină de timp, iar
Ia sfârşitul concediului an să se întoarcă
îndată îuapoi.
—x —
Sine are vre-c plângere Împo­
triva rscvirărîîer să şi-o înainteze prin
antistia comunală deadreptul eătră comi­
sarul pentru hrănirea publică din partea
locului. Dacă cuiva i-s’a luat prea mult,
atunci trebue să se plângă Ia f birău şi
dacă nu se mulţumeşte nici cu hotărârea
acestuia, atunci peate înainta recurs la
ministrul.
S a n sa Maponală a Eemâniei, c o
societate pe neţii. *ZiaruJ Timpul din Iaşi
insa scrie că guvernul român are de
gând să răscumpere acţiiie ş* să lo treacă
pe toate in propietetea stalului. lutr’o
vreme adecă guvernul iui Carp, când
domnea mare criza (ie bani în România,
vânduse acţiiie statului. Schimbarea a-
ceasta se esplicâ prin faptul, că cele
mai multe neţii aie B urai Naţionale se
află iu mâulle liberalilor.
x—
- Proïesonsl Isa» Oţoiu delà Semi-
narui arhidiecesan din Sibiiu ale cărui
urme s’au perdul din toamna anuiin
1916 dinacest oraş, cu prilejul plecării tru e-
lor române din Ardeal, este provocat de
Consistorul Arhidiecesan ca până ia 4/14
Main sa se anunţe ia Consister ori să
comunice unde să află şi să-şi dovedea-că
lipsirea. Dacă până la acea dată nu va
comunica lecui unde se află, catedra o-
eupata de el se va declara vacantă şl se
va întregi pe cale regulamentară, rămâ-
nâud cafea deschisă ca cercetarea disci-
pli jar ăi în contra lui să se continue.
Tipografia „Gazeta Transilvaniei” biaşov
Nr. 4 5 -1 9 1 8 .
Tratativele cu România. Secretarul K e t r a g e r e s i s Casseaz.
de stat al afacerilor streine, d. doctor von
Două mai ales stăpânea inteligenţe
Ktihlman, şi ministrul de externe austru-
d-lui Ionel Brătianu. întâi fu ideia relra-
ungar, baronul Burian, au sosit în Bucu­
gerei prin sudul Rusiei până în CaucE*
reşti.
si apoi în Mesopotamia. Grăbita încheiere
D. dr. von Kiihlman e însoţit de mi­
a pace; cu Ukra'mi, scoase delà ordinea
nistrul plenipoteţiar von Rosenberg, de
zilei această lungă călătorie imposibilă, pe
consilierul de legaţie, baron de Lersner,
care dl. Brăliauu o pregătea ţării şi co­
şi de ataşatul de legaţie, contele Bern-
piilor noştri.
storff. Ştim însă cu precizie că Ia un mo­
Odată cu baronul Burian, au mai so­
ment dat se si dăduseră ordine în vede­
sit ministrul plenipotenţiar, baronul von
rea acestor fantastice retrageri. Măsuri
Mittag, şi contele Colloreda
speciale indicau amănuntele operaţiune'.
—x —
Se stabila ceace trebue luat, distrus s’au
Tăierea de miei şi oi. Guvernul lăsat, lată ce ne pregăteau îivă ucigaşii.
nostru opreşte prin ordonanţă lăerea de
miei tineri şi de oi, cari sânt mai tinere T rE u sg itiu l Ï
de patru ani. Abatere delà ordonanţa mi­ Complicii catastrofei căzură apoi de
nisterială poate să permită numai minis­ acord asupra unui plan şi mai năstruşnic.
trul de agricultură. In vreme ce guvernul s’ar fi retras, fi­
- x— reşte — pentru binele ţârei - într’o par­
Tipărituri pentru planul analitic te a lume', armata trebuia să se aşeze
(Taisanyagbeoszîâs). Conform dispoziţi- într’uu triunghi defensiv şi acolo să re­
unii planului de învăţământ aprobat din ziste până la ultimul om. Triunghiul a-
partea înaltului ministru al cultelor şi cesla căpătase şi un nume de roman foi­
şi instrucţiune*! publice sub Nr. 73311/911, leton —- i se zicea „Triunghiul Morţei.”
fiecare învăţător este deobligat a présenta In acest triunghi trebuia să moară,
cu o lună înainte de începerea anului ca în legendele antice, tot ce mai rămă­
şcolar, împărţirea materialului pe săptă­ sese din tinereţea ţârei de pe urmă neno­
mâni, iar aceasta împărţire în ui marea rocirilor de mai înainte.
disp, §. 37 punctul 2. al ordinului minis­ Pentru ce aceasta ? Nimeni nu mat
terial Nr. 76000/907. privitor la executa­ justifica planul copios de poezie şi sânge
rea articlului de lege XXVII din 1907, — mourir en beauté va fi zis vre-un o-
învăţătorii aplicaţi la şcoale cu ajutor de fiţer romantic delà Iaşi, care se pregătea
stat, au s’o înainteze şi inspectorului .re­ să plece pentru a aprecia de departe fru­
gesc de şcoa/e. museţea omerică a Triunghiului Morţii.
Spre a uşura munca învăţătorilor, Scutiţii de iriuugM u.
am pregătit şi scos de sub tipar în caete
Garantăm însă că din Triunghi tre ­
separate (româneşti, ungureşti) asemenea
buiau să facă parte numai ţărani şi oră-
p’anuri analitice cu împărţirile pentru
şen i^fără cenz. Căci, cu siguranţă, erau
săptămâni, clase şi studii după sistemul
socotiţi ca inacceptabili în onoarea Triun­
cel mai practic, in limba română şi ina-
ghiului Morţii următoarele categorii de
giară, cari au să fie completate prin in­ cetăţeni:
troducerea materialului de lipsă.
1) Toţi deputaţii şi senatorii liberali;
In legătură cu acest plan se cere si
ordul de oare. » 2) Toţi cenzorii şi directorii Băncii
Naţionale, Băncii Româneşti şi ai Credi­
Cdctnl din „Planul analitic” şi orcul
tului Rural;
de ore costă cu fraucatnra recomandat u
3) Rudele şi nepoţii familiei Bra-
cor. şi se poale comanda delà Libiana
diecezană Araci, sir. Deăk FermiezNr. ’.*>.
I 'tianu;
j 4) Toţi sedentarii;
5) Toţi membrii Clubului liberal îu
^Trinnghînt Morţe? *\ curent eu plata cotizaţiei;
Bucureşti, 30 April. 6) Toţi mobilizaţi pe loc:
Cetim in „Gaz Buc“: 7) Ofiţerii „distinşi” delà cartiere.
Se vois jgs’ăieaan? Cinstea triunghiului propus era ce­
Marele ucigaş ' de ţară ţinea să se dată întreagă ţăranilor, mahalagiilor, evrei­
continue războiul. Rusia încheia pacea. lor si ofiţerilor rezervişti caii n ’au făcut
Trupele auslro-germane, chemate de gu­ politică. Con-emnul era dat: „Sâ moară
vernul uerainiân, înaintaseră adânc din­ până la unui.”
colo de Kiew şi în nordul Basarabiei. Bra­
vura d-nilor Brătianu şi Take Ionescu, XJItixxx.©, oră,.
rămânea iasă incompar abilă! Să continuăm
W e k e d a a f s s t Êsasâpciîsat c u §o p -
până Ia ultimul om. Mizerabilii voiau să
s a a ? e a aomioZ ea'feisef.
dea sfârşitului politicei lor criminale au­
Budapesta, 1 Mai.
reola de prestigiu şi de sânge a unui sfârşit
de lume.
Mmistru Szterenyi îndată după sosi­
rea sa în capitală a încunoştinţat pe
Dar cum? — întrebară generalii cari
iau parte la Consiliul de Coroană, în care
Wekerle, că i\ a estatea Sa ’l-a însăr­
cinat cu formarea noului cabinet.
Brătianu şi Take Ionescu propuneau ţâ­
rei ruinarea, istovirea, şi desfinţarea ei
Szterényi a avut-o convorbire şi cu
completă.
Tisza, despre cecace se crede că încă
va fi primit în audienţă din partea
Cum ?
Maiestăţii sale. •
Criminalii aveau la dispoziţie stra­
j tegii din serviciile elegante, odihnite şi
! bine eutrite aie părţilor sedentare. Aeeş-
cetiţi şi răspândiţi
I t:a puteau oferi d-iui Brătianu mii de ..Gazeta Trans?vanieh*
piscuri teribile.