Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr.

73— 1940 *

mişeleşte şl îngropaţi la mar­

gine de cimitir ca nişte crimi­
nali de rând. Urmările juridice ECONOMI I
Şi cântarea preoţilor a stră­
S'au desfiinţat şl Rezidentele. rlle şl rezidenţele.
puns zidurile sfintei biserici, a
pătruns prin văgăunile munţilor
până departe, departe peste în­
ale nonei situaţii a Ardealului Odată cu ele şl ţinuturile. Ad­
ministraţiile locale vor fl su-
Noul regim este însă de-abia
la începutul executării progra­
tinsurile locuite de români spu praveghlate de prefecturile de mului de economii. Risipa era
Sentinţa delà Viena spinte­ feudală a Ungariei, nerenuuţa- a tât de mare şi se făcea prin
nâni tuturora:Ce/ m o r ţi a u în v ia t“ când in două falnica noastră rea feudalilor din Budapesta la judeţ-
A înviat credinţa pentru care Transilvanie străbună, creiază Când s'a Întocmit legea ad ­ a tât de numeroase organe,
tendinţele lor de a se extinde ministrativă din 1933, care în­ c reate par’că anume ca să iro-
atâtia martiri legionari s'au o serie de probleme nationale până în inima Carpaţllor, —
jertfit, a înviat dreptatea şi şi juridice. Problemele naţio temeia ţinuturile conduse de s easci banul public, încât nu­
cum ne arată regentul Horthy Rezidenţi, s'a prevăzut că a- mai după noua structură pe
lumina pe care au purtat o în □ale nu pot fi soluţionate prin iu Ordinul său de zl adresat
suflete până în ultima licărire acordarea unei autonomii cul­ plicarea el va împovăra mult care o va primi statul se va
trupelor maghiare intrând, în­ bugetul general al statului şi putea ajunge la îndeplinirea
a vieţii lor. turale fraţilor noştri robiţi, soţite de ofiţeri germani, ia
După slujba religioasă părin­ cum se intenţionează. O auto­ pe cetăţeni. Nu se bănuia însă totală a acestui program.
Transilvania noastră de nord, cheltuelile fantastice pe cari Economiile cari s'au realizat
tele-protopop S to ic a n e a a vorbit nomie culturală nu valorează apoi dispoziţiile guvernului au­
despre jertfa sublimă a legio­ nimic cât timp izvorul care judeţele şl comunele nu le pu­ până acum, ca şl cele ce vor
tocrat din Budapesta, ca uu- teau suporta decât printr'o re­ mal fi ordonate îaalnte de ter­
narilor şi a preamărit sacrifi­ trebue să o alimenteze şi să o gurii cari se gisesc îu Româ­
ciul vieţii lor. nunţare aproape tolală la in­ minarea organizării definitive
susţină este în mâna guvernu­ nia să nu se reîntoarcă la câ- vestiţii şi prin grele sacrificii
Apoi, într'o disciplină im- ■ lui dm Budapesta, acesta pu- mlnurlle lor dia teritoriul Tran­ a noului nostru stat au trebuit
presionantă, tinerii legionari ] tându-i oricând împiedeca ori din partea cetăţenilor... să fte însă urgentate din cauza
silvaniei ocupate, ci să rămână Era prin urmare cât se poate cesiunilor teritoriale şl a eva­
înşiruiţi dealungul traseului opri alimentaţia normală prin pe loc până la „ v r e m u r i m a i
până la cimitir, într'o voini­ luări de măsuri ^economice. N a de firesc ca, un regim care îşi cuărilor pe cari am fost ne*
b u n e“, toate aceste fapte ne do­
cească atitudine au dat onorul p o a te n im en i să p ro d u c ă p e t e ­ are ca prin punct de program, volţi să le facem în urma a-
vedesc că «voblecua optaaţllor realizarea tuturor econoniilor cestor cesiuni.
d-lui general Antonescu şi ren c u ltu r a l c â t tim p s to m a c a l este direct 'detrim ental Româ­
înalţilor demnitari, cari s'au să u na î ş i a r e h ra n a s a lib e ră , posibile, să desfiinţeze ţinutu
niei mutilate.
îndreptat spre cimitirul paro­ in d e p e n d e n tă ş i a s ig u r a tă . A Ţiaând seamă de legea ovrei­
hial unde a avut loc slujba de ceasta hrană îşi are resursele, lor din Ungaria, este absolut
pomenire a legionarilor. rezervoarul şi mobilitatea sa,
După terminarea slujbei re­ într’o viaţă economică liberă şi
sigur că 90’/o din cei 148 000
de jidani din Transilvania ocu­
Se interzice elevilor
ligioase, zecile de mii de le­ autonomă. Este deci indispen
gionari au intonat „ Im nul le g io ­ sabllâ nevoie ca până ia defi­
pată nu vor rămâne în Uagarla,
ori cât de mult se va pretinde de a a-şi procura cărţi
n a r ilo r c ă z u ţi “ şi alte cântece nitiva clarificare a situaţiei e » | mnïï BHIWfMjjeH—— g—
că acum este mai bun aparatul
legionare. conomlce şi politice în toată
Când totul s'a terminat şl Europa, — adică până câad se
de pază şi de control al gra­
niţelor noastre de azi. Astfel
delà librăriile e v r e e ş t i
liniştea profundă a cimitirului va vedea stabilită adevărata vom avea 215,000 de jidani, ia
nu era tulburată decât de plân- pace şi linişte in Europa, — să loc de 67.000 câţi ne au rămas | ministrul D prof. Traian Brălleanu, Direcţiile de şcoli sunt obli­
setul refinut al mamelor, d-1 se acorde deplină autonomie in toită Transilvania naocupată cultelor şi artelor, a luat dis- educaţiei nationale, gate să întocmească tablouri
general Antonescu, s'a îndrep­ economică şi a d m in istra tiv ă şî în Banat, Având apoi ia v e­ poziRunea de a se interzice e de magaziaele evreeşti dia o-
tat spre familiile legionarilor fraţilor noştri români osândiţi, dere c& germanii dia Transil­ levilor şi elevelor, de şcolile raşul respectv, pentru uşurinţa
morjl, cărora le a adresat cu­ pe nedrept, prin trimitere sub vania ocupată au protestat !a de toate gradele, de a şt pro­ orientări evreilor.
vinte de îmbărbătare. A foit stăpânire străină. Această ne Berlin contra cedărel lor la cura manuale didactice şi re­ Iu localităţile unde nu există
un moment de durere sfâşie­ dreptate este cu cât mai du­ Uagiria, ne putem aştepta că chizitele şcolare de la magazi­ librării creştine, directorii de
toare. Tofi plângeau. Copil reroasă că ea n'a vroit să ţină majoritatea va opta pentru Ro­ nele evreejti. sau furnizate şcoli sunt obligaţi sâ se a-
plângeau strângându se la piep­ seamă de elementarul drept de mânia, astfel numărul lor de prin intermediari tot delà provizioaeze cu manuale şi re-
tul mamelor, mamele şi soţiile a fi întrebat şl poporal inte­ azi de 511,219 va spori la 580 astfel de magazine. chizi.e din alte oraşe.
plângeau cu hohote, iar din resat în cauză Poate ft peiep păaă la 600 de mii, Tot aşa de
depărtare venea asemenea unui sit poporul român întreg, nu s gur este câ din cei 968 064
plânset al cerurilor foşnetul mai şi numai peatrucă au os de unguri cedaţi Ungariei, cel
pădurilor din apropiere şi mur­ cilat în deplină nesiguranţă po­
murul pâraelor, singurele cari litică, — externă şi internă, —
au plâns la moartea lor. câţiva români cari au stat ta
pctiu 25% vor voi să opteze
pentru România, urm iui ca
astfel să avem 634 489 de un­
Franţa de azi
Pioasa solemnitate a luat fruntea României şi la cârma guri, in loc de 391,189 de su­ este în căutarea drumului care
sfârşit prin apelul legionarilor tării fără să fi avut cândva
căzuţi pe întregul cuprins al reala aprobare a poporului ro­
flete, câţi unguri ne-au rămas. o va scoate din haos
tării, făcut de d l ministru Ia- mân? Evident că nu! Tocmaî D iiă nu se pune la punct
B o rd e a u x . — Corespondentul parlamentari Intriganţi, cari spe­
sins hi după care cei prezea(i dîn acest mo iv rudimentar pu­ delà început această chestiune
a optanţllor, atunci vor triumfa 8gentlei DNB transmite; ră că îatr'o zt totul va fl cum
au depus jurământul prin care terile axei însăşi trebue să pro D-1 Adrian Marquet, prima­ a fost mat înainte.
se leagă că vor şti s& fie la Cîdeze la revizuirea acestei plauurîle oculte de azi ale gu­
vernului din Budapesta, pre­ rul oraşului Bordeaux, fost mi­ Al treilea grup se compune
înălţimea sacrificiilor marti­ sentinţe la momentul dat, iar
rilor legionari. până atunci Roma şi Berlinul zentând mâine Transilvania ne­ nistru de Interne în cabinetul dfn poporul francez, poporul de
ocupată şi Banatul ca provincii Petain, s'a înapoiat la Vichy ţărani şi de muncitori, cari se
îndem nul d-lui general au sfânta datorie să ordone după o scurtă şedere la Paris. aşteaptă la schimbări profunde
guvernului din Budapesta sâ neromâneşti, în tr u c â t n u m ă ru l
A ntonescu to ta l d e a z i a l R o m â n ilo r de Ocupându se intr un discurs şi nu voesc să mai aibă nimic
se dea fraţtior noştri ro­ 1 .8 6 1 .5 4 3 v a f i a tin s d e ’n u m ă ­
de situaţia din Franţa liberă şi comun cu intrigile trecutului.
După plecarea familii or le­ mâni robiţi depună autonomie r u l to ta l a l m in o r ită ţilo r d e ocupată, d l Marqiet a spus iu D-1 Marquet a declarat apoi
gionarilor morfi, d l general economica şi administrativă. 1 ,6 3 2 ,0 5 0 , p e n tr u c a a p o i p e s te
esenţă următoarele : că, după convingerea sa, An­
Ion Antonescu s'a adresat celor Căci este la mintea omului că p u ţin tim p să f i e în tr e c u t,— ia r
Există acum in Franţa îrel glia este ia imposibilitate de a
prezenţi astfel : judeţe pur româneşti cum sunt tendinţe deosebite. Una dtn ele câştiga războiul. Iu aceste con­
R o m â n ii g o n iţi, o r i r o b iţi, ş i în
Volnici, judeţele Năsaud şl Someş, — T ra n silv a n ia n e o c u p a tă a z i. reprezintă perseverarea în spe­ diţii, poporul francez este de
primul cu abia 6 1)2 unguri şi ranţa, că victoria va fi câşti­ acord să pornească cu hotărâre
„Cu Dumnezeu şi cu voi secundai cu ebla 27,000 unguri, Iată ce su rp rize ne re ­ gată de Anglia. Cei cari nu­ pe singura cale ce se deschide
înainte spre biruinţă". faţă de 237 871 romani neaoşi, zervă o sen tin ţă şi iată cari tresc această speranţă, vor ve­ iu fata Iul, şi anume pe calea
Cuvinte simple, dar cutre­ — trebue sâ-şi alba propria lor sunt, în linii sum are şi ge­ dea spulberarea tuturor iluzii­ national-socialismului. Franţa de
murător de impresionante. autonomie administrativă. nerale, im ediatele u rm ă ri ju­ lor tor.
După acest îndemn, care ar astăzi este iu căutarea omului
Concomitent cu această În­ rid ice nefaste. Al doilea grup tl formează o care o va scoate din haosul
putea fi şi o caldă rugăciune făptuire se Impune scrupuloase
către Cel A Tot Puternic precizări juridice a întregului D r. R o m u lu s D a m ia n serie de mici rentieri şi de actual.
Dumnezeu, d 1 general Anto­ text al hotârirei din Viena. In
nescu şi însoţitorii, a trecut special art. 3 şl 4 trebuesc cu
prlpire rândurile de legionari toată rigurositatea analizate şi
îndreptându se spre eşire, în precizate în fa{a paterilor axei,
uratele resfârşile ale mulţimii. argumentându-se că avantajele
P relu n girea — de 2°/o pentru chiriile su­
perioare sumei de 40 000 lei a-
nual.
Acest spor se va calcula
... Şl târziu când liniştea Ungariei sunt detrimentare nu
nopţii a început să coboare numai României mutilate, ci
contractelor de închiriere după normele art. 4 de maf*
zecile de mii de tirani au totodată şi intereselor econo sus
plecat spre casele lor purtând mice şi politice pe cari le ur­ D. ministru al justiţiei a în­ drept conform art. 1 al prezen­ A r t. 6. — Prelungirea con­
îu suflete amintirea duioasă a măresc, le vor cimentate, pu­ tocmit următorul Dicret Lege tului Decret, cu următoarele tractelor de închiriere prevă­
celor pomeniţi şl credinţa că terile axei în BaiSnul danubian pentru prelungirea şl revizui­ sporuri da chirie : zute îu art. 1-3 din acest De­
jertfa lor va msemaa in adevăr balcanic. rea contractelor de închiriere — La chiriile delà 41.000.— cret, se face prin simpla tncu-
„b iru in ţa “ binelui şi adevâru ul,
şi pentru stabilirea regimului 70 000 lei anual, se va adăuga noştinţare a proprietarului de
principii cari vor sta la teme In art. 3 al sentinţei din Viena de închirieri a refugiaţilor din un spor de 2 '/oi către chiriaş, tăcută printr’o
11a construirii României noui. se spune textual că oricine din teritoriile evacuate. — La chiriile delà 71.000 — scrisoare recomandată, trimisă
teritoriu! ocupat al Transilva­ A r t. 1. — Contractele de în 100 000 lei anual se va adăuga cu cel puţin 30 zile înainte de
M a r d a r e T. M a teescu chiriere scrise sau verbale, de un spor de 3°/0; expirarea contractului.
niei noastre din strfbuni, de
venit cetăţean maghiar prin orice natură ; cari expiră la 26 — La chiriile delà 100.001 — A r t, 7. — Chiriaşii şl pro­
simp a ompare, poate opta pen­ Octombrie a. c., sau iu cursul 130 000 lei aaual, se va adăuga prietarii pot prin înţelegere di­
Recensământul tru Romăcia în decurs de 6 semestrului următor se pre­ un «por de 4°/0; rectă să covlnă şl la alte spo­
populaţiei luni, dacă a avut înainte cetă
ţeuia română. Va eâ zi.â după
lungesc de drept până la 23 A — La chiriile superioare su­
prilie 1941 în puterea acestui ni* i de 130 000 lei anual, se va
ruri decât cele prevăzute în
prezentul Decret.
Statelor Unite această formulă se pot stabili
tn România ciuntită toţi cei
decret-lege şi iu condiţiile lui. aiăuga ua spor de 5 °l0.
A r t. 2 . — Contractele de în A rt. 4 — Sporul se calcu­
A rt. 8. — Plata chiriilor pen­
tru contractele prelungite de
W a sh in g to n . — Coresponden­ 148,000 de jidani din Transil­ chiriere în cari se stipulează o lează la totalul chiriei şl acce- drept io puterea prezentului
tul agenjiel D N.B. transmite: van a ocupată 8zl de unguri,— i chirie anuală până la 40 OüG sorile lor de orice natură şl con­ Decret Lege, se poate face lu­
Populaţia Statelor Unite, îu jidani de carf ne credeam scă­ (pairuzecimli) lei anual, sa pre­ statate prin orice acte t chiar nar pentru chiriaşii prevăzuţi
ziua de 1 Aprilie 1940, când paţi Mai pot opta pentru Ro lungesc da drept conform art. dacă n'au fost in întregime pre­ la art. 2 de mai sus şt trimes­
s’a făcut ultimul recensământ, mânia ţi cei 7 2,127 de ger­ j 1 al prtz-ntulul Decret, Ura văzute în contract. trial pentru ceilalţi.
se ridică la 131.409.891 de lo man), cei 23 000 de ruteni, cei nici un spor de chirie, cu ex­ A r t. 5. — La imobilele cu în­
cui tori. 87,184 de alte neamuri şi in cepţia prevăzută la art. 5 de călzire centrală (calorifer) se
Recensămintele se fac din 10 sfârsit, toţi cel 968,064 de un­ mai jos. va adăuga un spor de chirie, Casă familiară de vânza­
ti 10 ani. Delà ultimul recen­ guri !? Dar se naşte imediat în­ j A r t. 3. -• Contractele de în- în afară de prevederile art. 2 re sau de închiriat. Str. Călu­
tă mint, adică din anul 1930, trebarea : „unde încap toti a- j chiriere în cari se stipulează o şi 3 : găreai Nr. 4. Informaţiuni Str.
i pilaţia Statelor Unite a epo­ ceştia în România ciuntită ! “ ! chirie anuală superioară sumei — de l°/0 pentru chiriile Bruckenthal 15. 355 1-2
ca 7 la sută. Dată fiind situaţia economică de 40.000 lei se prelungesc de până la 40.000 lei anual j