N U M Ă R U L 2 Lei Braşov Joi 11 Iulie 1940

1EDACŢIA ţi ADMINISTRAŢIA
Braşov, Calea Victoriei Nr. 35 România este hotărât paşnică.
— Telefon 2226 — Ea vrea să desăvârşească în linişte operaMe’ consolidare
Abâaament anual 200 lei. Pee­ dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde­
ing străinătate, autorităţi, insti­ pendenţa ei,
tuţii şi întreprinderi 500 lei
Aaatffiţurl şi reclame după tarii
Apare de 2 ori pe sapîemână M. S. Regele Carol II.

C on d iţiu n lle năzuinţa de ajungere şl adevăr

a lor. Din dărâmăturile şl res­
turile unei lumi, asupra căreia
Dreptul de a vorbi zil­
de paşnică realizare a progra- părerile au fost alâl de îndârjit
Împărţite încât e!e au ajuns la
această încleştare cu distruge
nic neamului românesc
rea şi moartea, chemări noul aparţine rom ânilor neaoşi, j
mnlni gmeroulfli nationalist. de viaţă ridică trâmbiţlle lor
spre lumină şi spre împlinire. D-l NICH1FOR CRAINIC, ministrul Propagandei
Noul guvern a înfăţişat ţării cercurile neromâneşti, care,
Peniru fiecare [ins — ca zi­ despre presa naţională.
dire omenească şi ca înţelegere Luni la amiazi d l ministru celaborări îatre presă şl Minis­
încă delà constituire, prlntr'o dacă ar crede altfel, s’ar a- singulară şi, natural, subiectivă,
scurtă declaraţie ^programatică, l larma fără motiv. Nichtfor Crainic a învitat pe terul Propagandei Naţionale.
nouile hotărâri ale vremii, nu directorii ziarelor din Capitală
preocupările sale de ordin ge­ Programul de realizări în po­ vor putea împăca deopotrivă Cu acest prilej d-l Nlchlfor
neral, litica naţ onalistă va avea o la o consfătuire, peniru a se
de convingător şi permanent. cerceta în comun temeiurile u Crainic, ministrul Propagandei
Expresiune a tuturor curen aplicare practică în etape, ur­ Vor ft desigur destul c a ri— ca
teior naţionaliste, cu rolul de mărind să fa că posibilă adap­ nei cât mai bune şi mai fecunde Naţionale a rostit următoareVî
şl până acum, vor rămâne la
a fî realizator al dezideratelor tarea fără violentare, la nouile fel de refraciarl, la fel de ob­
unei politici de afirmare a pri­ aşezări, şi a cercurilor nero
matului românesc, cabinetul pre­ mâneşt*, precum şi a situaţiu-
tuzi, la a vrea să înţeleagă
nouile vremuri şl tot adevărul
Cuvântarea d-lul ministru Nlchlfor Crainic
zidat de d l ing. Ion Gigurtu, aiior care ar distona în mod care se vrea trăit cu ele. Vor Am bucuria să vă salut Ia sănătatea hranei spirituale, ce
va avea misiunea de a îndruma flagrant cu caracterul nealterat fi deasemenea mulţi, cari nu această reuntune a noastră, în trebue s’o dăm sufletului aces­
aplicarea practică pa teren a al statului naţional românesc. au putut concepe niciodată viaţacalitatea mea temporală de şef tui popor, presa naţională, în
principiilor, care alcătuesc o Va fi o muncă de migală, în supusă unor rigori de ordine al propagandei naţionale şi în raportul el cu autoritatea de
doctrină rezultată din frămân­ care puterile de înfăptuire ale şi muncă Asemenea veleităţi calitatea mea permanentă de Stat, sufere de oarecare nea­
tări şi discuţiunî preliminare, naţiunii sunt chemate să aducă individualiste — în acest veac publicist. Amândouă mă leagă junsuri, de care ne dăm foarte
evoluată la o maturitate sănă­ cea mai preţioasă contribuţie. de profunde prefaceri — nu au în feluri deosebite da nobila Ï bine seami. Unul e cenzura,
toasă de concepţie, de gândire, nici-un fel de raţiune de a se breaslă pe care o reprezentaţi, celalalt e regimul publicităţii. In
de creaţie. Cercurile neromâneşti sunt
manlfesia. Ba mai mult chiar. Căci nu există, îatr'adevăr, o împrejurările din urmă specific
Tocmai de-aceea este nece­ datoare statului care le a adă­ mai nobilă şl mai folositoare vieţii europene şi ţării noastre,
Intr’o epocă în care fiecare mi­
sară dia capul locului preciza­ postit înţelegere deplină pentru nut contează cu greutate de Îndeletnicire decât aceea de a cenzura e necesară ca o disci­
rea că politica naţionalistă a legitimitatea măsurilor ce se vor ) secol, a te singulariza, a te 1-cômunlca zilnic mulţimii, ;ma plinare a tranziţiei delà libera­
noului guvern nu va aluneca lua, şi bunăvoinţă de adaptare, l zola in pretenţiile tale perso­ rile idei călăuzitoare şl puter- lismul democratic ia regimul
pe panta transformărilor revo­ în propriul lor interes, la situa- nale pot să a lb e r is c u l ş l u r ­
nicile- s e n t i m e n t e c e a lc & t u ie s c n a (iernaţi j cnutul t o t a l i t a r . O a-
luţionare, care să sdruncine în ţiunlle nouă oare se vor creia, mările unei trădări, cheagul patriei. Ziaristul e un daptare sinceră şi perfectă Ia
mod Inutil şi primejdios tema Iacrederea cea mai desăvâr­
şită trebue să domnească, in Nu ştim ce drum va fi dat mucenic necontenit, care sacri­ noui regim o va face de pri­
liile aşezământului nostru de fică pâinea gândului şl vinul sos. Ştim cu toţii că regimul
ţării noastre spre parcurgere şl
sensul că numai ta atmosfera
Stat, de perfectă linişte Internă vor trăire. Nu ştim de asemenea inimei sale pentru ca viaţa nea­ totalitar au mal vorbeşte ţării
Să fie bine înţeleasă această dacă el va fi acela pe care-l mului să sporească. prin demagogia electorală. Şt
precizare, şi mai ales, să pă­ putea să rodească iniţiativele Această concepţie despre în acest caz, presa naţională,
unei guvernări naţionaliste, vrem şi peniru care, atâtea
trundă, cu adevăratul el aspect vieţi, de-atâta vreme şi-au dă­presa naţională, pe care am mai mult decât până erl, e ri­
de desăvârşită |slnceritate, în ruit pe rând focul lor spre su­prâctlcat o o viaţă întreagă, am dicată la rangul de colabora­
blimă jertfă. Ceeace trebue să bucuria să vă comunic că este toare electivă a lui şi de tăl­
ştim şi să credem ceeace nu tot una cu aceea a guvernu­ măcitoare inteligentă a doctri­
Nu daţi crezare soomuilor alarmiste sau de orice fel ! trebue să uităm niciodată, e călui naţionalist din care fac parte. nei unitare de Stat şi acţiunii
Nil uitaţi că ele sunt adesea lansate de cei intere­ in orice nouă râaduială, ori de In noul regim, pe care Ma guvernului. Aceasta este con­
saţi să producă panică sprea profita de pe urma ei. unde ar porni, granitul naţiei,jestatea Sa Regele l-a aşezat, cepţia noului regim al Parti­
dreptul de a vorbi zilnic nea­ dului Naţiunii. Ia îndoita sa
piatra solidarităţii ei, strânge­
Şi mai ales dacă întâmplător aţi auzit asemenea rea până la contopire, au cu­ mului românesc aparţine roma calitate de şef de Stat Major
svonuri false, nu le colportaţi, ci respingeţi le cu in­ vântul decisiv. Ca şi în pri­ nilor neaoşi. Naţionalitatea e o al Partidului şl de şef al gu­
mejdii, şi în prefaceri, marea fatalitate a sângelui şi un străin vernului, d-l loan Gigurtu în­
dignare. Stingeţi delà orig ne acest foc aţâţător : de nervi, se exprimă pe sine însuşi chiar ţelege această strânsă colabo­
familie a naţiune! să-şi cunoască
dacă doriţi cu adevărat liniştea şi bună starea. atunci când utilizează graiul rare cu presa sub două laturi :
toţi fraţii, să-şi j,ştie toţi pă­
E regretabil dar e fapt dovedit că adesea posturi rinţii, să albe foţi copiii. In nostru. O lungă şi dureroasă una este aceea a principiilor
strângerea aceasta — de va fi experienţă ne-a învăţat că presa de Stat pe cari ziarele le tăl­
de rad o străine interesate lansează fel de fel de svonuri rău sau de va fl bine — cu scrisă de evrei nu izbuteşte să măcesc publicului orlentându-l
se integreze niciodată îa idea şi instrulndu-l; cealaltă este a-
spre a provoca tulburare, neîncredere, panică. toţii de una, cândva, totuş, vor
birul. Char dacă primejdiile lurile românismului, ci sub ceea a îndemnului la acţiune
Acum mai mult decât oricând puteţi dovedi că în­ sunt mari. masca graiului de împrumut nu şl a criticei constructive, pe
ţelepciunea este şi ea una din calităţile Românilor. întocmirilor noul de viaţă exprimă decât ideHe fireşti ale care le aşteptăm delà dv. Ştim
cari vor urma războiului scestarasei respective, din nenorocire perfect că, după marea restrişte
noi să le dăm naţiunea întreagă;dizolvante pentru naţia noas­ românească, la care ne a adus
tră. Regimul defunct al demo­ vechea politică democratică,
întocmiri noul de viată pentruca ele fiind bune să Is-
bândîm cu toţii, iar dacă vor
fi dimpotrivă, puterea de relua­
craţiei a fost dominat de o psihologia vremii cere răcnetul
presă evreiască şi ultimele lui durerii şi fierul roşu al acu­
consecinţe îe trăim astăzi cu zaţiei. Şi totuşi împrejurările
cu alte vremuri lupta delà ca­ rea vii ţii să isbucneascâ deo­ din afară, de cari au toţii ne
Ori de câte ori zidiri vechi dată din toate inimile şi din o profundă desamăglre.
au fost dărâmate, fie de urgia păt. Istoria — această mărtusle toate sufletele noastre. Regimul naţionalismului in­ dăm seama, ne interzic răfu­
vremurilor, fie din propria lor de multe ori supărătoare — a
Const. P. Taus. tegral sau totalitar al Partidu­ iala rior
internă îa interesul supe­
al Statului. Sugrumându-ne
strâmbătate şi neadevăr, fie da tuturor năzuinţelor, prefacerilor lui Naţiunii şl al guvernului,
torită întâmplărilor isvorâte din şi Împlinirilor, este dovada ba­ care îl reprezintă, nu poate fi cu toţii durerea clocotitoare,
prefacerea vremii, întotdeauna nal de adevărată că nici o pie­ guvernul are în vedere o cri­
din însăşi dărâmăturile lor, din
colbul şl molozul prăbuşirii, a
dică nu a existat pentru o n şi
naţiune, atunci când anumite
D-l Rada Badişteanu slujit decât de o presă naţio­ tică constructivă,
nală, celelalte neamuri conlo­ larea neajunsuriloradică
cuitoare urmând să-şi albă zia­ tualelor abuzuri, cinstit şleven­ şi a
semna­

luat naştere noua chemare de
viată, nouile orânduei), întot­
deauna socotite şl dorite de mal
bune...
Au fost de atâtea ori — pen­
tru aceste prefaceri — încleş­
tări apocaliptice între oameni.
S'au prins deasemenea de-atâ­
tea ori fii ai aceleaş naţii in-
tr’o groaznică luptă de exter­
minare, pentru făurirea unei
alte forme de viaţă, pentru îm­
plinirea unor altor vreri, desi­
gur mal bune. Nu întotdeauna
însă lucrul acesta ,a reuşit...
Aceasta însă nu a împiedecat
nici-o naţie, nlci-un om, de a
relua altădată, cu alţi sorţi şl
vreri ale lor şi le dorea îm­
plinite.
In viaţa lumii de-acuma se
trăeşte, se făureşte într’adevăr
o nouă întocmire de viaţă, o
nouă râaduială. despre care de­
sigur, prea puţini vor putea da
indicaţii de ce va putea să fie.
Din oarba încleştare a civiliza­
ţiilor, din noianul acela de dis­
trugere şi ardere, din ioată
clocotitoarea pasiune a întreu-
ciderii şl groazei, sufletele tutu­
ror năzuesc spre aşezări — im­
puse sau primite — care să în­
semneze, dacă ou împlinirea
ideală a vrerilor oamenilor, să
fie totuş, o treaptă ridicată în
a fost numit ministru rele în limba lor, armonizate ţeşte, — fiindcă toţi facem fră­
al cultelor şi artelor în principiile şt in interesele parte din acelaş organism po­
superioare ale Statului, ceeace litic, —
— C om unicat No. 41 — şl fac de mult, spre cinstea lor, şl sugerarea sau pro­
punerea soluţiilor crezute mai
Mareşalul Curţii Regale face minorităţile creştine din ţară. bune pentru jjgrelele probleme
cunoscut următoarele : In comecinţă, guvernul aduce ce ne stau tuturor înainte.ţ
la cunoştinţă că ziarele româ­
Ia ziua de 8 luiie a. c., la Ca şef al Propagandei Naţio­
ora 20, a depus legiuitul jură­ neşti nu pot fl conduse de e- nale, nu voi repeta profuai re­
mânt In faţa M ajestăţli Sale vrei, iar în ziarele conduse de gretabilele greşeli de erl, de a
R egelui şi ta prezenţa d-lul români, colaboratorii evrei nu teroriza în chip arbitrar ziarele
Ioa Gigurtu, preşedintele Con­ sunt la locul lor. pe de o parte, iar pe de alta
siliului de miniştri d-l Radu A u to ritate a se în tem eiază p e de a le pretinde zilnic concur­
Budlşteanu, ministru secretar s p irit de d re p ta te şi de c a ­ sul. Dacă cel care n’au scris
de Stat ia departamentul Cul­ m a ra d e rie p o litic ă ro m â ­ niciun rând în afară de propria
telor şi Artelor. nească. Iscălitură, au înţeles regimul au­
Bucureşti, 8 Iulie 1940. Pe lângă acest punct de pro­ toritar faţă de presă ca o sa­
gram, ce priveşte puritatea şl trapie asiatici, eu care suut şl