Sunteți pe pagina 1din 1

PATRIA Sâmbă'tS Í4 Nov. anul XVfld nr. 255.

C iC t f m a
Comandamentul Gărzilor ţăcăneşti

D. Nichlfor Crainic sl Municipiului Cluj____ _

C om ynlcat Ungaria Şi Austria


despre valahism
^Nafloneiliflll p e bsilcfede^c d e ca rto n
D. membri ai Partidului Na-
ţional-jârânesc din Cluj sunt
rugaţi cu toată căldura a lua dreptul să s e în a r m e z e !
parte la şcoala de educaţie po­
fr a te r n iz e a z ă c u iu d e o c r a ţia In c o n ­ litică şi cetăţenească în spiritul Nu s'a p u s inj d lscu fie p ro b lem a restau-
siliile d e föiímtnlstra|le,> programului şt ideologiei Sta­ râril H absburgilor
In ultimul număr al săptămânalului ra bugetului României. Biruinţa lor e
tului Naţional-ţârăneso, care va
avea loc îti seara zilei de 14
„Sfarmă Piatră” d. Nichifor Crainic \ catastrofa acestui neam. Organizaţi ieri
face câteva consideraţii generale asu­ I în partide „fără deosebire de rasă şi Nov. a. c. la orele 6 30 în loca­ Revizioniştii unguri sunt nemulţumiţi de rezultatul
pra mişcării politice. Dupăce am ară­ religie”, după formula demo-masonică,
tat părerea dsale despre gogo-cuzisrn, reorganizaţi astăzi după noua formulă
lul clubului PNŢ din Str. Re­
gina Maria Nr. 36. conferinţei tripartite dela Viena
reproducem aci, cu titlu de document, a deosebirii de rasă şi religie, sânt, sub Conferenţiază d. Prof. Gh.
caracterizarea pe care o face „valahis- mască proaspătă, aceiaşi bandiţi înto­ Viena, 13 (Rador). — După termina­ lo-abisinian. din partea Ungariei şi Austriei a impe­
vărăşiţi cu aspiranţii la banditism, li Dr&goş despre „Ce trebue să ştie rea conferinţei tripartite s’a dat publi­ Viitoarea conferinţă se va ţine la riului iţalo-abisinian. ^Multe ziare se
mului”:
„Cine luptă pentru ă-şi ridica palate . recunoaşteţi încă de pe acum: naţio­ orice român“. cităţii un comunicat oficial In care se Budapesta la o dată ce se va fixa ulte­ întreabă ce avantaj practic ar putea de­
Comand, gărzilor ţârSnejtl Ciuj declară că acordul între cele trei pu­ rior.
cu orice preţ, pentru a-şi dosi aur in nalişti pe baricadele de carton, ei fra­ curge pentru Ungaria din această re­
Elveţia şi pentru a-şi scălda orgoliul ternizează cu iudeo-democraţia în con­ Prof. iheşia kintion teri participante: Italia, Austria şi Un­ cunoaştere?
Secretar garia, este complect în toate chestiu­ NU S’A DISCUTAT PROBLE-
în mocirla onorurilor timpului, acela siliile de administraţie. Duşmanii de­ Ştefan Station nile, Mai ales grupul de revizionişti si le­
nu e un dobitoc, ci un bandit admirai claraţi ai acestui neam sânt o primej­ MA RESTAURĂRII HABSBUR- gi timişti grupaţi în jurul ziarului „Pes­
de toţi bandiţii veacului nostru. die. Dar duşmanii învăluiţi în trădarea Conferinţa recunoaşte îndreptăţirea GILOR? ti Hírlap" sunt nemulţumiţi de rezul­
Aceşti bandiţi, de cari geme epoca, savantă a ipocriziei sânt cea mai mare tatul conferinţei dela Viena, deoarece
simulează lupta în spirit ca să nu se nenorocire”.
vadă cum îşi dilată stomacul pe măsu­ Zeflemelele la egalitate în miaterie de înarmări, a-
tât a Austriei cât şi a Ungariei. Cele trei Viena, 13 (Rador). — In cercurile
puteri se vor pune în curent cu privire diplomatice se subliniază că comuni­
aştentau ca această conferinţă să adu­
că o importantă hotărâre şi în ce pri­
KW
dtui Vaida [ta acest principiu. catul conferinţei tripartite nu menţio­
nează nimic despre chestiunea restau­
BLOCUL TRIPARTIT ŞI ABI- rării habsburgilor. Cu toate acestea se
veşte revizuirea tratatelor de pace. In
cercurile revizioniste se cere cu insis­
tenţă ca ministrul de externe să facă

HON OUiPILlt Comentând atacurile din ultima vor­


bire a dlui Vaida împotriva dlui îuliu
Maniu, vorbire în care şeful „Frontului
SINIA
Italia va ţine seamă die dezideratele
afirmă că în discuţiile ce au avut loc
s’a pus şi chestiunea restaurării, con-
siderându-se însă inoportun momen­
precizări în legătură cu cele discutate
la Viena.

to li pus sob (alelă Românesc“ răspunde ,cu zeflemele ief- Austriei şi Ungariei privind participa­ tul de a se da publicităţii cele hotărâte CONTELE CIANO A PLECAT
itene şi cu expresii jicnitoare apelul i rea lor la exploatarea economică a A- în această chestiune, problema n’a fost SPRE BUDAPESTA
de frăţie şi de solidaritate naţională i..- bisiniei. Cooperarea economică între amintită în comunicatul oficial.
out die d. Iuliu Maniu în declarţiile asu­ VIENA, 13 (Rador' — încă aseară
pra discursului dela Milano, — ziarul cele trei state va fi continuată ca şi în REVIZIONIŞTII UNGURI NEMUL­ ministrul de externe ungar Kanya a
BRUXELLES, 13 (Rador). — In legătură cu viaţa politică, presa catolică, „România Nouă“ publică un judicios trecut. plecat spre Budapesta. In cursul zilei
anunţă că se va forma un consiliu! de direcţe al paridului rdxist al cărui rol ŢUMIŢI DE REZULTATUL CON­
articol sub titlul „Tot valurile dela Comunicatul subliniază că decizia FERINŢEI de azi va pleca cu un tren special spre
va fi de ,,a potoli excesiva înflăcărare a şefului partidului şi de a pune ca­ Milano“ din care reproducem: Germaniei şi Italiei, de a trata pro­
păt legendei despre o dictatură personală“. Budapesta c,‘ contele Ciano. înainte de
i,Ştim că d. Vaida vrea să vină la pu­ blema Bazinului dunărean într’ur spi­ BUDAPESTA. 13 (Rador). - Ziarele a părăsi capitala Austriei, contele Cia­
Din Consiliu ar face parte nn reprezentant al Flamanzilor, unul a] Va­ tere, ştim că prietenia cu d. Maniu a rit de colaborare amicală, a fost pri­ apărute azi dimineaţă în Capitala Un­
lonilor iar unul al rexiştilor din Bruxelles. no şi d. Kanya au făcut declaraţii a-
format un obstacol serios în calea dlui mită cu satisfacţie. gariei arată în unanimitate că singurul genţiei oficiale auştriace, declarându-se
DECLAR AHA MINISTRULUI DE JUSTIŢIE Vaida, înţelegeirt că a sacrificat această Deasemenea se afirmă că Austria şi rezultat practic gl conferinţei tripar­ mulţumiţi cu rezultatele Conferinţei
prietenie pe dltarul oportunismului, Ungaria recunosc de jure imperiul ita- tite dela Viena, a fost recunoaşterea tripartite.
BRUXELLES, 13 (Rador). — D. Bo vese, ministrul justiţiei a făcut azi de­ dar sperăm că o solidarizare pe ches­
claraţii în cursul unui discurs spunând între altele următoarele: tiunea revizuirii hotarelor, nu poate fi
Am adoptat o atitudine de indepen denţă internaţională spre a întruni ma­ piedecă pentru a veni la guvern”.
ximul de şanse cari să ne permită de a feri Belgia de im viitor conflict.
Personal voiu continua să fiu frâu cofil.
ŞTIRI Procesul profesorului Martin
Prin a acrei regal, —'D. D. Iuliu Maniu se află la Cluj,
unde a sosit cu acceleratul de ieri seară
venind dela Bucureşti.
Roşea io fafa (ons. de râzboiu
gsvemni liberal crcoza dona *
— „România Nouă” publică in nu­

mm ministere mărul său de astăzi o punere la punct


a unui reportaj senzaţional publicat de
ziarul „Tempo” în legătură cu o serie Rechizitorului Comisarului regal şi pledoarea opörärii
M inisterul c u lte lo r şi estekor şl m i­ de pretinse întrevederi ale dlui Iuliu
Maniu la Bucureşti. Interesându-se la Cluj, 13. — Azi la orele 9 dimineaţa, re a arătat cum acuzatul sub masca şti­ afirmat că n‘a avut rapoarte de prie­
n iste r u l a v ia ţ ie i şt m a rin ei v o r lu o locul competent, România arată că Consiliul de război a Corpului 6 Ar­ inţei a propagat idei false, având tot tenie cu acuzatul, ci numai legături din
fiin ţă 1« 15 N o em vrie informaţiile din „Tempo” sunt de do­ mată, prezidat de d. colonel Victor timpul o atitudine anti-româneasca domeniul ştiinţei. Fiind întrebat de
meniul fanteziei şi că nu este adevărat Vecchi, comisar regal fiind d. maior I>'° "dus la cunoştinţă Consiliului eă apărare, dacă mumele oraşelor şl loca­
BUCUREŞTI, 13 (SIR). - In audien­ Mică Decretul de lege prin care Minis­ că d. Iuliu Maniu s’ar fi întâlnit acum Maniu, a început desbalerile in proce­ o mulţime de obiecte ce trebuiau să în­ lităţilor trebue să se scrie în limba o-
ţa pe care a avut-o d. Gh. Tătărescu terul cultelor şi al artelor pe deoparte sau de curând cu dd. miniştri ai Fran­ sul lui Marton Roska, fost şef de lu­ tre ,î>n patrimonial statului, au fost ficială a statului, dsa a răspuns afir­
ieri la,, Suverani, primul ministru a pre­ de departamentul instrucţiunii, for­ ţei şi Rusiei şi nici că fostul preşedin­ crări la Institutul de studii clasice de dosite de către inculpat în alte părţi mativ. menţionând în mod sigur, că
zentat spre semnare Decretul pentru mând un minister aparte. te de consiliu ar fi întreprins vre-o ad- pe lângă Universitatea din Cluj. In afară de aceasta Marton Roska, acest lucru a fost stabilit în cadrele u-
înfiinţarea ministerului aerului şi ma­ Iată deci care este politica de econo­ ţiune politică în domeniul extern. După deschiderea şedinţei, d. grefier s‘a opus să schimbe inscripţiile ungu­ nui congres internaţional de geografie.
rinei. Titularul acestui nou departa­ mii şi gospodărie pe care o fac libe­ * Craioveanu a dat citire ordonanţei de­ reşti, cu inscripţii româneşti. Dease- Ultimii au foat audiaţi dd. prof.
ment va fi d. ing. Garanfil. Ministerul ralii: îngreunarea bugetului cu două — Curtea de Casaţie a regpins ieri re­ finitive, din care reese că acuzatul Mar­ rneni acuzatul întrio serie de publica­ univ. D. M. Teodorescu asistent Tra-
va avea doi secretari generali, unul la ministere şi o seamă de subsecretari cursul Parchetului în sentinţa dată. de ton Roska, deşi funcţionar al Statului ţii în limba germană, aminteşte loca­ ian Jianu, locotenent colonel în rezervă
aviaţie altul la marină- de stat şi secretari generali. Curtea de Apel din Cluj în procesul Român a activat în cadrele unei socie­ lităţi, unde s‘au găsit diferite monu­ Stoica Aurel şi preotul Moldoveanu
In acela.s timp Monitorul Oficial pu- dnei Pintilescu Burtică. Achitarea dnei tăţi revizioniste din Budapesta, publi­ mente, întrebuinţând nomenclaturi un­ Ion, din comuna Nepos jud. Năsăud.
Bnrtică este astfel definitivă. când într’o revistă maghiară numeroa­ gureşti. Martorul încheie, spunând că Ora fiind înaintată d. preşedinte a sus­
se lucrări istorice în care întrebuin­ era o datorie să sesizeze autorităţile, pendat şedinţa până la orele 3 şi ju-
ţează nomenclatura şi topografia ungu­ pentru actvitatea făţiş iredentistă a măitate după masă. ,

liceal „Qhconihc banda“


A d m in is tra tiv « fostului şef de lucrări Marton Roska.
rească.
— D. IEPURE VASILE, fost funcţio­ Totodată acuzatului i se mai aduce După aceasta a fad audiat d. dr. I ŞEDINŢA DE DUPĂ MASĂ
na radmiuisfrativ al ziarului nostru a învinuirea că întruna din lucrările sale Gherasim Pintea, asistent universitar,

$c prăbuşeşte! încetat de a mai avea această calitate. publicate in această revistă iredentă dsa dând relaţii privitoare la modul

chitanţe sau de a incasa vre-o sumă iu


numele Administraţie1! ziarului nostru Qj CE DECLARA ACUZATUL?
care se neagă suveranitatea româneas­ tului.
că pe plaiurile Ardealului. Martorul a
In cursul după mesii d. comisar re­
In consecinţă dsa nu ma; are autoriza­ maghiară, a prezentat Ardealul pe o cum acuzatul a colaborat la lucrarea gal şi-a desvoltat rechizitorul său ce­
ţia de a face nici un demers, de a da hartă despărţit de Vechiul Regat. iredentistă „A történeti Erdély«*, în rând în concluzie condamnarea acuza­

S er v ic iu l te h n ic a o rd o n a t e v a c u a r e a — MERSUL VREMII. Institutul me­U i mai arătat că, inventarul Institutului putLapledoariaora când închidem ediţia a înce­
dlui avocat Mircea Geor-
şc o lii —Cursurile a u fost su sp e n d a te teorologic din Bucureşti anunţă urmă­ După citirea ordonanţei definitive a de studii clasice din Gluî începând din gesteu.
toarele cu .privire la timpul de mâine. urmat audierea acuzatului. Marton anul 1918—1929 a fost scris de către Se aşteaptă ca incă în cursul acestei
CLUJ, 13. —Starea clădirii in care care a trimis mai mulţi ingineri la fa­ Presiunea în scădere. Cerul variabil, Roska, a susţinut că el n’a avut cunoş­ acuzat în limba maghiară.
funcţionează Liceul de băeţi „Gheor- ţa locului. Expertiza a stabilit că întreg seri Consiliul de război al Corpului VI
mai mult senin. Vânt potrivit dela Sud tinţă despre activitatea revizionistă a
ghe Bariţiu” de multă vreme lasă i de edificiul este în pericol ameninţând cú Vest şi Sud-Est. Temperatura în creş­ acestei societăţi şi dacă a publicat la ALTE DEPOZIŢII Armată să se pronunţe dacă este sau
dorit. încă de acum câteva săptămâni prăbuşirea. Imediat a fost anunţată Di­ nu vinovat profesorul Martin Roska
tere; ziua cald, noaptea înriud dimi­ Budapesta lucrări, a făcut-o pentru 1 de acuzaţiile ce i se aduc.
án început lucrări şi drenaje pentru recţiunea, care deşi înţekgându-şi da- neaţa şi seara ceaţă. Temperatura ma­ prosperarea ştiinţei româneşti din Ar- ■ Au fost apoi audiaţi dd. Moga Marius
consolidarea zidurilor localului. toria_ lipseau abea 10 minute până ximă de azi a fost de 13 orade pe sol deal. practicant la Institutul de studii clasi-
! ce, Ferenczv Alexandru, asistent uni- ' |
In cursul zilei de azi în timp ce con­
tinuau lucrările de consolidare, la ora
9.40 dimineaţa, într’o clipă zidurile
la recreaţie, — a ordonat suspendarea
cursurilor şi evacuarea imediată a edi­
ficiului periclitat.
şi 110 grade în aer liber. Dânsul a afirmat că, denunţul care ! versitar şi dr. Coriolan Petranu. D. ţ
s’a făcut împotriva sa este nedrept şi prof. univ dr. C. Petranu. a snus că în i narton ßo$ka
a fost făcut de oameni cari îi vreau calitate de inspector al muzeelor, a
a fost condamnat
principale dela intrare s’aii crăpat pre­
zentând fisuri de câţiva centimetri.
Conducătorul lucrării observând fe
nomenul a anunţat serviciul technic
O nouă expertiză va stabili starea de
fapt, până atunci cursurile liceului
sunt suspendate. iiüiilirevizioiMtld
marc adunare la tlaj
răul. Ca încheiere cere Consi’iu’ui să . cerut dlui Marton Roska, să schimbe !
fie achitat, deoarece se simte nevino- ţ inscripţiile monumentelor din muzeu î
vai. După o pauză d!e 10 minute şedin- I Şi să facă un inventar în limba roma- l La ora 6 seara Consiliul intrând în
ţa a fost reluată continuându-se cu au- : nă. Acuzatul Roska a refuzat însă ca- : deliberare a adus următoarea sentinţă:
dierea martorilor. ! tegoric, spunând că dsa n‘are nici un
Cluj, 13. — După cum iam anunţat, \ drept să se amestece în treburile mu­
La comitetul de neintervenţie: reprezentanţii societăţilor putri otic e-
cmturâle din Cluj, în frunte cu Liga
DEPOZIŢIILE MARTORILOR zeului.
i S‘a trecut apoi la audierea martori­
î
îl condamnă pe Martin Roska Iţa 3 luni

Primul a fost ascultat d. profesor u- lor apărării. Primul a fost introdus d. închisoare, 5000 lei amendă şi 3 ani
Rusia a adus grave acuzaţii Antirevizionistă Română, au decis ca
în ziua de 15 Noemvrie crt. la ora 11 niversitar dr. Constantin Daicovicd ca- prof. univ. dr. Emiî Racoviţă. care a intendetie.
şi jumătate să ţină o mare adunare
Italiei antirevizionistă în sala Teatrului Naţio­
nal.
LONDRA, 13 (Rador). — Comitetul
de neintervenţie a aprobat ieri planul
sistematic de supravehiere al Spaniei
In replică d. Maiski a arătat că dis­
cursul delegatului Italiei este o pledoa­
rie făţişă pentru rebelul Franco şi o
Având în vedere că la adunare va
participa un număr de multe mii de
persoane şi cum sala Teatrului Naţio­
Munca obligatorie Gerunartia p o se d ă
pentru a preveni furnizarea de arme şi
muniţiuni.
eclatantă dovadă a relaţiilor ce există
între cele două ţări.
nal este pentru aceasta prea neîncăpă­
toare, au fost instalate megafoane atât
pentru tineret mai mo (c avioane de râ ito l
In cursul discuţiilor între delegatul
Italiei şi cel al Rusiei sovietice au a-
vut loc un schimb de cuvinte foarte
In concluzie a spus: In Spania, for­
ţele pacifiste se opun acelora cari stau
în slujba războiului. Italia încearcă a-
în sala cinematografului Royal, cât şi BUCUREŞTI, 13 (Rador). — D. mi­
în sala festivă a palatului băncii Albi­ nistru Niistor împreună cu generalul
na, unde cei ce nu vor încăpea în sala Alimănescu şi director general Stavri
decât Angola
violent. cuma să intimideze Europa, -îmbătată teatrului, vor putea asculta bine cuvân­ Cunescu au lucrat azi dimineaţă pen­
Reureznntantul Italiei a încercat să de succesele din Africa. tările. Pentru intrarea în sala Teatru­ tru a da formă defintiivă proiectului
— Senzaţionalele declaraţii ale Lordului Churchill —
dovedească faptul că Sovietele voiesc Ori câte se vor mai spune, Italia es­ lui Naţional, ca toată lumea să aibă a- pentru organizarea muncii obşteşti. LONDRA, 13 (Rador). — Lord Ch«r- matelor franceze şi engleze, atunci
bolşevizarea Spaniei şi a prezentat fo­ te demascată în faţa lumii întregi. La sigurat locul, s’au luat măsuri de a se In liniă penerale proiectul prevede chil a afirmat ieri, în Camrea Comune­ poate că „vom fi arhitecţii cari vor fi
tografii cari înfăţişau trupe guverna­ este adevăratul agresor. Ea a violat în trimite un număr corespunzător de încadrarea tinerilor dela 18—21 ani lor, că înarmările Germaniei sunt c(>I construit pacea lumii pe tt'melii solide.
mentale, folosind mitraliere şi muni- repetate rânduri tratatele internaţio­ bilete la toate instifuţiunile din Cluj. în cadrele pregătirii militare. Absolut puţin cu o treime supdrioare celor en­
ţiuni ruseşti. Deoarece Rusia nu a res­ nale. Cei ce nu vor primi bilete pe această toţi it:nerii, indiferent dacă sunt sau gleze. Dsa a evaluat la 1500 numărul a- căAFranţa răspuns d. Baldvin, care a arătat
vrea pace, a contestat cifrele
pectat acordul de neintervenţie, dele­ Replica dlui Maiski a fost ascultată cale le vor putea obţine Duminecă di­ nu ocupaţi, vor fi chemaţi timp de 30 vioanelor german© de prima linie.
gatul Italiei a cerut să se facă tot po­ cu mult interes de toţi delegaţii pre­ lordului Churehil şi a arătat că efor­
mineaţa în magazinul de automobile zile în fiecar# an în decursul celor trei Ca încheere a spus că dacă Anglia turile guvernului nu se vor opri decât
sibilul pentruca planurile Rusiei să nu zenţi. Perry din palatul băncii Albina, unde ani ipentru a presa muncă de utilitate va putea evita perioada în cart! armata atunci când se va şti că Europa do­
reuşească. , va funcţiona un birou al aidunării. publică. germnă să fie cu mult superioară ar­ reşte pace.
Tip, Naţională, S. A. CIuî R. Marig 36 CENZURAT Redactor responsabil: VIRGIL DALEÁ

S-ar putea să vă placă și