16 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
BANA ARMÂNEASCÂ
ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICÂ
CAPITOLU - V -
VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI - TRATSLJI -
TRATSIA ANTICÂ
Tu partea ditù Datâ Machidunia si
sinuripsea cu Tratsia. Ea eara unâ vâsilii
ahoryea di alanti vâsilii shi, chiola shi
atumtsea anda u lo Filip II-lu, alâxinda-
u tu unâ colonii a vâsiljeadzlorù machi-
duneanji (deapoia fu alâxitâ tu provintsii
romanâ), nu fu luyursitâ canâoarâ câ
vrea s-hibâ unâ parti a Gârtsiiljei. Altâ
turlii, Gretslji nu avea curajlu canâoarâ
s-agiungâ tu aestâ vâsilii muntoasâ shi
ayrâ, tsi s-tindea cãtã Njeadzânoapti
pânâ la Dunâ, iara câtâ Datâ pânâ la
Amarea Lai.
Tratslji bâna arâspândits tu dzãts di
triburi cumândusiti di vâsiljeadz tsi si-
apulimsea niacumtinatu unlu cu alantu.
Elji azbura unâ limbâ tsi nu avea nitsi
unâ lihgâturâ cu limba greacâ iara pistea
a loru eara tu zei, a curi numir eara ma
multu di unâ sutâ.
Cunuscuts ca bunji alumtâtori elji eara
ufilisits ca mercenari tu armatili
elenistitsi, deapoia tu armatili
machiduneani shi romani.
Vâsiljeadzlji trats tsânea multu la
independentsa a lorù shi nu s-alâsarâ
azvimshi atumtsea cându Atenianjlji shi
Spartanjlji câftarâ ta s-bagâ mâna pi
mademili di malâmâ di la Pangeu.Chiola
Filip shi Alexandru lu-amintarâ cu zori
aestu populù.(1). Ditu marea arãlâchi
pisti cari s-tindea triburli tratsi tu chirolu
a antichitatiljei singurli vâsilii moderni
cari facu parti ditu ea suntu Vâryâria
shi România, dupâ cumu aspunea Radu
Vulpe tu cartea “Tratsia anticâ” di Hristo
M. Danev).
Catandisea geograficâ a
triburlorù tratsi
Tu ahurhita a mileniumlui I triburli tratsi
bâna nu mash tu unâ parti dit Balcanù
mea sh-tu nisiili a Amariljei Egei:
Samotrache, Naxos, Thasos, Imbros,
Lemnos, Cos shi Lesbos. Partea di
Njeadzânoapti a Amariljei Egei s-cljima
tu ahurhita a antichitatiljei shi Amarea
Thracium, naia a strâmtorlorù - Bosforlu
Tracic, iara Hanimusa Galliopi eara
cunuscutâ sum numa Chersoneslu
Tracic.
Poemili homeritsi aducù aminti numili
ali Tratsia shi atsilorù dauâ triburi tratsi:
Ciconjlji shi Sintilji. Dupâ cumù s-
cunoashti aesti triburi bâna tu Tratsia
Egeicâ tu chirolu al Homer: Sintilj (dit
nisia Lemnos) shi Ciconjlji dit Not-Data
a Tratsiiljei. Tratslji eara aliatslji a
Troeanjlorù, cu unâ scarâ di creashtiri
sotsialâ shi puliticâ aprucheatâ di atseali
a triburlorù eleni.
Tratslji avea dipusâ sh-pi aripidinili di
Njeadzânoapti a Balcanjlorù, aclo iu ma
amânatù aflãmù cratlu a Misilorù, tsi sh-
avea loatâ numa di Moesia, dupâ atsea a
unui tribù di a lorù, shi provintsia romanâ
cu idyea numâ. Ama ma multu pritù
pitrundzearea a puteariljei machiduneanâ
tu aestâ nai s-teasirâ elji ahâtù câ easti
cu puteari unù sinurù ma vârtosù ti unù
populù di picurari, pânâ tu alargulù Istru,
cari-sh trâdzea numa di la Istrilji Ilirits.
Tu etili 8-7. Bitinjlji, triburi tratsi di pi
cursulù dit mesi a Strymonlui, trecù,
sum apitrusearea a Peonjlorù (vitsinjlji dit
Ascâpitatâ), tu Njeadzânoaptea-
Ascâpitatâ ali Asia Njicâ, tu unâ nai cari
dixeashti numa di Bitinia (asimilândalui
tu mari parti elementili frigieani
andâmusiti).
Tu etili 7-6, tu atselù doilu chiro a
Mariljei colonidzari gârtseascâ, mãrdzinjli
dit Njeadzânoapti a Amariljei Egei,
Chersoneslu Tratsic, Propontida
(Amarea di Marmara), buyazea Bosforù
shi mardzinea dit Ascâpitatâ a Amariljei
Lai, locuri iu bâna triburi tratsi, agiungu
s-hibâ di mari sinferù ti naftsâlji grets.
Colonishtsâlji di Thasos chindruescu tu
locurli namisa di gurli a arâurlorù
Strymon shi Nestos (=Mesta).
Colonishtsâlji di Clazomene thimiljiu-
sescu, la cca. 656, câsâbãlu Abdera, iara
Gretslji vgats di Chios thimiljiusescu
Maroneia. Tu Chersoneslu Tratsic s-
amintâ coloniili gârtseshtsâ Sestos shi
Madytos etc. Tu ahurhitâ aesti chentri
di alâxeari namisa di câsâbadzlji
gârtseshtsâ shi atselji dit lumea tratsicâ,
coloniili gârtseshtsâ agiungu tu scurtu
chiro chentri di mari prodh sh-di
avutsâlji, unâ poartâ prit cari tsivilizatsia
elenâ agiundzi tu Tratsia. Dit etili 5-4,
dupâ câdearea a
Miletlui (494),
aesti colonii intrâ
tu sfera di influ-
entsâ ali Atenâ.
Tu etsli 7-6
alâncescu tu
izvurli gârtse-
shtsâ protili
seamni di triburi
tratsi cari bâna la
Njeadzânoapti di
muntsâlj Rodopi
shi di Haemus
(Stara Planina)
shi la Njeadzâ-
noapti di naia
egeicâ.
Tratslji bâna tu
loclurli tsi s-
tindea di la arâulu
Strimon (Struma
di adzâ) pânâ la
 BANA ARMÂNEASCÂ
amari, shi di la anãltsâmili a Balcanjlorù
(Hemus) pânâ la dãldzâli a Arhipelaglui
(Strabo, VII, 84).
Tu Njeadzânoapti Tratsilji avea sinuri
cu Cimerieanjlji shi Scitslji; la Ascâpitatâ
cu Machiduneanjlji, iara la Not cu
Gretslji, tu nãili di sinurù hiindalui multi
mintâturi lingvistitsi, di culturâ materialâ
shi spiritualâ.
Herodot adutsi aminti câ miletea tratsicâ
easti nai ma mari dit lumi dupâ atsea a
Indieanjlorù.
Populatsia tsi shidea acasâ avea ca
istreti agricultura, crishtearea a
prãvdzâlorù, cultura a ayinjiljei sh-cu
lucrulu tu mademi (minâ),
Tu bitisita a etâljei 6 triburli tratsi bâtea
monedha a lorù.
TRIBALJI
Uniunea di triburi ma importanti u
adrarâ Tribalji (vedz harta) - cari avea
sinurù la Njeadzânoapti cu arâulu Istros,
la Not agiundzea pânâ la poalili a
muntsâlorù Haemus, iara la Datâ pânâ la
arâulu Oiskos (Iskãr). Tu tsi mâtreashti
sinurli dit Datâ Tribalji eara vitsinji, dupâ
Tucididi, cu locurli tratsi a Trerilorù shi
a Tilatailorù, autonomi di stãuitorlji
Odrishi. (D.M. Danov, Tratsia anticâ,
padz. 123).
Tu inima a Tratsiiljei, pi cursulù di
nghiosù a Strymonlui (=Struma), s-
pãrãtirsea triblu a Dentelitslorù (tsi s-
tindea pânâ la a arâulu Strymon, iara
cãtrã Datâ, pi cursulù di nsusù shi dit
mesi a arâului Hebros.
Uniunea di triburi cu rolu nai ma
importantu tu istoria a Tratsiiljei easti
atsea a Odrishlorù, dit Data a Tratsiljei.
Maedilji (deadunù cu lumãchili a lorù)
furâ unlu di nai ma mãrli triburi tratsi dit
Ascâpitatâ, a curi locù s-tindea la not di
atselù a Dentelitslorù, pi cursulù dit mesi
a arâului Strymon. Ti furnjia câ loclu a
lorù eara ma multu muntosù puturâ ta s-
tsânâ cheptu a armatilorù machiduneani
shi ma amânatù a Romanjlorù. Nu easti
unâ tihisiri câ Maedilji sh-pâstradzâ
putearea di alumtâ shi dupâ acâtsarea di
cãtrã Romanji a Gârtsiiljei shi a Machidu-
niiljei. S-pari câ Spartacus, marea câpii
a sclayilorù tsi s-ribilipsirâ contra a
Romanjlorù, criscu tu aesti locuri.
Locurli iu bâna Maedilji eara di “polis”
cari alâncirâ dit sibepea a lucrului di
colonidzari a Machiduniiljei tu chirolu al
Filip II shi a niscântorù clirunonji a lui.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
1. Entsiclopedia a tsivilizatsiiljei gâr-
tseascâ, pag. 555, 1970, Ed.Minerva).
Tacu BABALI
ANDAMUSEA DI AMINCIU
(Continuri di la padz. 2)
Shtimu câ adzâ ari tu Gârtsii multsâ
oaminji di politicâ cu mindueari shi
ducheari dealihea evropeanâ tsi u dzâsirâ
dishcljisu câ Armânjlji lipseashti sâ-shi
tsânâ limba. Tr-atsea problema easti
mash la Armânji shi, ma multu, la atselj
tsi adzâ cumândâsescu sutsatili armâne-
shtsâ. Nâ hârsimu câ Yiani Dimas, prezi-
dentul a Sutsatiloru Armâneshtsâ deadi
ancljinâciunjili pitricuti shi di la Armânjlji
ditu România: Sutsata Culturalâ a
Armânjloru di Bucureshti (Custica
Canacheu), di la Redactsia armâneascâ
di la Radio România Internatsional shi di
la prof.shi senatorlu Justin Tambozi.
Lipseashti s-ahurhimu apruchearea a
Armânjloru ditu tuti vâsiliili balcanitsi shi
momentulu di Aminciu easti prota
jgljioatâ. Lipseashti s-minduimu câ
chirolu di adzâ nu mata easti idyiulu cu-
atselu di-aoa shi 150 di anj shi s-acâchi-
simu câ Armânjljii ditu România suntu
frats cu-atselji ditu Gârtsie, cumu ghini
dzâsi Yiani Dimas.
Dumânicâ, 8-li di Alunaru, Andamusea
s-mutá Ameru (adzâ pi gârtseashti Milia).
Pi shcurta cali cu machina (20 KM) nj-
arâsuna tu minti mash musheatlu cân-
ticu “Di Aminciu pân’Ameru”. Shi lu-
adushu aminti ljirtatlu Vangheli Leolea tsi
lu cânta ca vâr altu, di ti tritsea hiri-hiri.
Ameru, tu unâ padi cu iarbâ veardi shi
crehtâ, cu muntsâlj aynanghea, s-teasi
nai ma marili shi musheatlu coru armâne-
scu tsi lu vidzuiu tu bana mea. Eara ca
tu cadurili veclji ditu cártsâli alu Tache
Papahagi! Tuti sutsatili (vârâ 60) eara
acâtsati tu-aestu coru shi turlii-turlii di
stranji anyilicea. Tiniri Yrâmusteanj giuca
cu pirifanji hlambura cu crutsi sh-cu trei
meari - idyea hlamburâ fârâ di cari nu s-
fatsi canâ numtâ la yrâmusteanjlji
(cipanji) tu România ...Nica unâ ligâturâ
tsi nu s-arupsi canâoarâ! ...Eara unu coru
mayicu; canda ahtári acti di culturâ
(cumu easti corlu) potu s-facâ dealihea
ciudii lutsiti! Canda ashtiptamu sâ s-facâ
Armâna di Aminciu
Nr. 2/3 (24/25), 2001 17
Mushutica di Aminciu
unu semnu di la Dumnidzá! Shi, dealihea,
s-featsi! Chiro di unâ sihati avdzâmu tu
padea di Ameru mash cântitsi armâne-
shtsâ! Mutreamu corlu shi-nj dzâtseamu
câ nu-ari altu populu tsi s-pistipseascâ
ahântu tu putearea mayicâ a corlui ca
Armânjlji! S-disfâtsea dipli-dipli di
minduiamu câ nu mata va lu-ncapâ
loclu! S-disfâtsea shi mindueamu câ
putearea lui va s-hibâ sfulgulu tsi va s-
cadâ tu cathi inimâ armâneascâ tra s-u
dishcljidâ câtâ atsea tsi easti dealihea
inima a cathiunui populu: limba. Ameru,
dinintea a padiljei iu s-tindea corlu, eara
unâ tablii pi cari anyrâpsea ashi cumu
lipseashti: “GHINI VINITU!” - pi
gârtseashti shi pi-armâneashti. Aestu
njicu semnu di tinjiseari a limbâljei
armâneascâ prindi s-hibâ ahurhita a
protseslui di bâgari tu-aradhâ, di-ascâpari
di la chireari a limbâljei a noastâ.
Ma multu di-altsâ anj, avdzâmu
Armânji (ma multsâ tiniri) tsi minduescu
câ easti ananghi sâ-shi anveatsâ limba
di dadâ shi isturia. Cunuscumu shi
multsâ tiniri Grets vinits la andamusi,
hârsits s-avdâ câ ahânti zboarâ
armâneshtsâ undzescu cu-atseali ditu
limba italianâ! Unâ tâbâbii di tiniri grets
di la unu gimnaziu di Atena avea vinitâ
s-cunoascâ cultura a sotsloru a loru
Armânj - aoa tu locurili-a loru. Giuca
armâneashti cu haraua fârâ di câbati a
tiniriloru tsi tu tutâ Evropa ahurhirâ s-
ducheascâ shi s-minduiascâ altâ turlii:
cu-acâchiseari shi tolerantsâ! Tu-aeshtsâ
tiniri grets vidzuiu yinâtorlu evropeanu
ali Gârtsii! Tr-atsea borgea a câpiiloru
a sutsatiloru armâneshtsâ ditu Gârtsie
easti s-tinjiseascâ aestâ noauâ ducheari
shi s-ahurheascâ s-lja meatri tr-ascâpa-
rea a limbâljei. Mash atumtsea Gârtsia
va s-da semnu câ easti dealihea unu
cratu democraticu, evropeanu ...
Kira MANTSU
Notâ: Cadurli di Aminciu suntu adrati di
Costicâ Canacheu
 18 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
V.Mushi, D.Babush, P.Marcu, St.
DIT ISTORIA A MEGLENITSLORÙ Hagigogu, N. Balamaci, D. Dumitru shi
C. Noe cu scupolu tra si-aflâ unâ cearei
Parti dit fu- Sutsietatiljei Culturalâ Meglenia di a câftãrlorù a fratslorù di la Not di Dunâ
mealjea a roma- Bucureshti tu Adunarea Generalâ dit 11- cari câfta cu multâ zori s-intrâ tu zborù
nitatiljei balca- li di Brumarù 1923 apufâsirâ cu unani- pi ningâ guvernulù rumânù ca ma nâpoi
nicâ, Megle- mitati s-redacteadzâ unù memoriu cu tuti s-ljea ligâtura cu Protlu Ministru, cu
nitslji suntu unâ vrerli shi niagiumsurli a Meglenitslorù Minisrulù a Dumenjlorù, Ministrulù a
populatsii etno- pitricuti a Ministerlui di Externe rumân finantsâlorù, Ministrulu di Externi cumù
culturalâ shi I.G. Duca. Tu chirolu a muabetslorù s- sh-cu tuts shefanjlji a partidilorù dit
dialectalâ for- ma apufâsi ca unâ delegatsii alishtei opozitsii trâ asiguripsirea a niscântorù
matâ la Not di Sutsiitati s-ducâ la Ambasadorlu a locuri ti agri tu România, trâ dispãgubirea
Dunâ tu naia a Meglenlui. Gârtsiiljei di Bucureshti tra sâ-lji pârâcâl- a averlorù a emigrantsâlorù alâsats tu
S-easti câ tu ahurhita a anjlorù yinyits seascâ tra si zburascâ pi ninga chiver- locurli di bashtinâ, lishurarea a cãlãturiiljei
a secolului a nostu Meglenitslji reprezintâ nisea gârtsescu di Athina tra s-ljea misuri a emigrantsâlorù shi finantsareaa
nica unâ “nisii” ândisatâ di romanitati tu shi s-curmâ reghimlu di ibreti ti Meglenji. âmpropietãrirlorù prit crediti eftini shi cu
Balcanj. Evenimentili istoritsi cari va sâ Cu tuti aesti misticãri catastisea a unâ dhiurii ma lungâ trâ pâltearea a
s-ashtearnâ tu aestâ nai a Ivropâljei va Meglenitslorù nu s-featsi ma bunâ, loturlorù di locù shi ancupârarea a
s-aibâ ca urmari namisa di altili shi hiindalui bâgats ma largu la unâ crudâ ipiryiiloru (halati).
ahiurhita a ashtirneariljei a Meglenitslorù. ibreti shi avinats di prit locurli a lorù. La aflarea alushtoru hâbãri Meglenitslji
Minãrli di populatsii dit craturli Minãrli di populatsii continuati sh-dupâ ahurhirâ etimâsirli tra s-yinâ tu Rumânii.
balcanitsi ahurhiti tu anlu 1913 va ducâ polimlu greco-turcu (1919-1922) lunji- Vrearea fatsâ di locurli di bashtinâ cât
la alâxirea a hartâljei etnicâ dit hamunisia narâ mintsâli shi ocljilj a Meglenitslorù shi faptul câ-sh apârnâsea murmintsâlji
balcanicâ, atumtsea cându Gretslji, cari videa cumù Vâryarlji si-ndreaptâ a strâpapeanjloru adusi unâ atmusferâ di
Sârghilj shi Vâryarlji tricurâ la cãtrã tu Vâryârii, Turtsâlj cãtrã tu Turchii, mintiturâ, ashi câ shi atselj ma apufâsitslji
uniformidzarea etnicâ tu statili a lorù. Gretslji cãtrã tu Gârtsii, dishtiptânda-si dintrâ Meglenits ahiursea s-da tu nâpoi.
Naevea atumtsea ahurhea protseslu di tu mintea a lorù” ca unâ analtâ sh-fârâ Tu horli a Meglenitsloru, putsânili fumelji
disnatsionalidzari cu fortsa a Megleni- uidii cali di tunjusiri ideia tra s-emigreadzâ cu sentimenti gârtseshtsâ cari s-dânâsirâ
tslorù, protsesù cari va s-creascâ dupâ shi elj cãtrã tru România”. tu chirolu a Turtsâloru, agiumsirâ, dupâ
bitisirea a polimlui dintrâ Grets sh-Turtsâ Tu 15-li di Andreu 1924 comunitatea curdisirea a stãpuisiriljei gârtseascâ si s-
(1919-1922), cându lâhtâroasili fapti a armâneascâ di Luguntsa, prit prezidentulù hârseascâ di multili ifculii. Aesti fumelji
Gretslorù contra a Meglenitslorù suntu a ljei, Riza Kitsa, âlji pitreatsi a vitse- forma tora unâ soi di aristrocratsii pi cari
trâ niachicâseari. prezidentului a Sotsietatiljei di Culturâ Gretslji s-thimiljiusea nâintea a groslui di
Di câti ori avea vârâ apuhii Meglenitslji Macedo-Rumânâ C. Noe, di arâzgâ di populu cari armasi pistimen a adetiljei
lâ grea a Rumânjlorù ta s-lji-agiutâ, s-lji- Meglenia, aestâ carti: “Mira fu niarcâ cu rumâneascâ. A fumeljloru filogreatsi lâ
ascapâ di arãietsli cari li-arâvda dit partea noi. Trapsimù multi nducheri trâ eara pâstrati tuti tinjiili, tuti eryili, tuti
a exusiilorù (autoritãtsilor) gârtseshtsâ. niscriari; deadimù shi curbãnji amintaticurli, iara a fumeljloru cu
Multu aleaptâ easti cljimarea faptâ di umineshtsâ. Refugiatlu yini shi sentimenti natsiunali rumâneshtsâ lâ eara
studentul di atumtsea Gh. P. Meghea, di avrugueashti agurlu cari lu-ariseashti. pâstrati tuti sartsinjli, tuti avinãrli, tuti
arâzgâ dit Meglenia: “Cu chestiunea Aladz nandreapta shi nastânga. Aladz cripãrli. Cu tuti aesti, trâ Gretslji safi tuts
(natsionalâ) njirdzem diacutotlui arãu tu dit unù birou la altu birou, di la unâ Rumânjlji, a s-eara filogrets icâ natsiona-
naia a noastâ Meglenia. Tu tutù exusii la alta shi iuva nu aflji-ndriptatea. lishti, trâ elj eara tutunâ ama, prit vgarea
arãdzâmlu nu avemù dicâtù mash doauâ Tuti aesti nduchiri arâvdati cathi dzuâ tu Rumânii a groslui di popul armânescu
shcolj: unâ la Oshini shi alta nâ stringu shi nâ facù s-nâ apârnãsimù dit Meglenia filogretslji, lishoru trâ
Luguntsa…Nu avemù nitsi biserits, nitsi loclu a nostu vrutù, musheata hoarâ iu aducheari, nu mata s-hârsea di atseali
preftsâ. Aesti tuti yinù dit itia a s-aflâ murmintsâlj a hiintsâlorù nai ma ndrepturi.
ncâlcariljei a ndrepturlorù a noasti di vruti a noauâ shi s-nâ alâgãmù tunusirea Ndrupats di fratslji a loru di la Njeadzâ-
cãtrã dushmanjlji a noshtsâ. Catandisea tu altâ parti. Loclu nai ma uidisitù iu s- noapti di Dunâ Armânjlji natsionalishtsâ
a noastâ icunomicâ easti multu greauâ”. nu chiremù ca populù, ma va himù shi dit Meglenia puturâ s-ascapâ di sum
ufilisitori a lui, easti loclu a tsarâljei sholea avinâtoari a Gretslor shi a
Idhyiulù Gh.P.Meghea la shcurtu chiro
trâ cari domnule Constantin Noe avemù filogretslor. Prota parti di Meglenits dit
trâdzea unù nãu semnu di aspâreari:
tinjia s-vâ pãrãcãlsescu s-ghinivrets s- horli Lununtsa shi Birislav fudzi dit portul
“Gretslji, tra si-sh agiungâ pseftulù a
intrats pi ninga guvernulù rumânù tra Sârunâ tu 5-li di Martsu 1926. Tu 15-li
lorù idealù natsional: Megali-ideia u
si dimândâ: 1.- Interventsia pri ningâ di Apriiru a idhyiului anu 160 di fumelj
sustsânù cu unâ vârtoasâ puteari
guvernulù grecù s-da cali libirâ trã dit horli Luminitsa, Cupa shi Oshini si
propagandâ gârtseascâ tu Machidunii, ishirea dit aesti locuri. 2. Intrarea shi
ândripta shi eali cãtrã România shi tu
propagandâ tsi nu da la nâ parti nitsi stâlâirea shi âmpropietãrirea tu Rumânii
idyiulu mes s-fâtsea shi alti cãljiuri di
nai ma lâhtâroasili crimi, numãtsinda a fumeljlorù a noasti.” Meglenits dit hoara Oshini.
namisa di altili shi ândoauâ numi dintrâ Oaminjlji lunjinats di arâzgâ dit Notlu a Meglenitslji tsi agiumsirâ tu protslji
fruntashlji a Meglenitslorù cari si Dunâljei stâlâits tu Rumânii, nu putea si- mesh a anlui 1926 furâ âmpropietãrits
curbãnisirâ pri altarea a chestiuniljei armânâ cumtsi fatsâ di catandisea tu cari tu judetslu Durostoru shi maxus tu hoara
natsionalâ armâneascâ tu cingârshirli cu si-aflâ Armânjlji dit Balcanj. Tu 3-li di Capaclia 70 di fumelji vinits di Luguntsa
Gretslji”. Andicra di greaua catastasi tu Yinarù 1925 tu casa al C. Noe s-amintâ shi Birislav, tu Cocina 50 di fumelj vinjiti
cari s-afla Meglenitslji, riprizintantsâlj a unù Comitetù di initsiativâ formatù ditù: di Oshini shi Luminitsa, tu hoara Cazimir
 BANA ARMÂNEASCÂ
27 di fumelji vinjiti di Cupa, tu hoara
Bazarghean shi Aidoglu 114 di fumelji
vinjiti di Oshini.
Di Luminitsa mata vinjirâ 40 di fumelji
, Strebârna, 30 di fumelj tu hoara
Vischioi, 35 di fumelj tu Cadichioi shi 40
di fumeljtu Haschioi. Aesti fumelj cari
apufâsirâ s-yinâ tu Românii, avândalui
tu mintea a loru unâ imaghini nilimpidzâtâ
shi idealizatâ a tsarâljei shi-u pistipsea
catastisea di aoa diacutotalui altâ turlii
dicât atsea di-aver ama, dupâ psânu chiro
aduchirâ câ lucrili nu njergu ashi di ghini
dupâ cumu si ashtipta elji. Nica dit
ahurhitâ si-agudirâ di nimisurati griutãts,
nitsi chiola statlu rumân nihiinda axi tra
s-li limbidzascâ. Cu tuti aesti Meglenitslji
furâ icanadz (acshi) tra s-treacâ prit aesti
griutãts, dândalui apudixiri nica unâ oarâ
di giuneatsâ shi acâchiseari. A
problemiloru ishiti tu atsea tsi mutreashti
âmpropietãrirea lâ si adâvgarâ shi altili,
nai ma greaua hiinda atsea a cingârshirloru
cu bandili di cumitageadz vâryari cari
ahurhirâ si-lji ânducheascâ pri Meglenits.
Tu jurnalili atsilui chiro eara pârâstisiti
multi cazuri tu cari cumitageadzlji vâryari
lji-avina Meglenitslji la cari s-adâvga shi
plãsãrli (creatsiili) populari a
Meglenitsloru dit atsel chiro, cari prit
cântitsli a loru sh-cânta iroilji câdzuts tu
alumtili avuti cu atselj cumitageadz
vâryari. Ahurhinda cu anlu 1928
sotsietatea Culturalâ Meglenia cu sediul
Bucureshti va dishcljidâ filiali tu tuti horli
shi câsâbadzlji iu bâna Meglenits tra s-
poatâ sâ-lji andrupascâ dit punctu di
videari pulitic, icunomic shi cultural.
Lucrulu shi mintiminiljea clirinumsiti di
Meglenits nica dit zâmani featsirâ ca unâ
oarâ cu normalizarea a catastasiljei si-sh
aspunâ multili zânãts shi maxus lucrarea
a loclui. Dit punctu di videari a
prudhipseariljei industrialâ Dobrugea di
Not eara slabu dizvultatâ ama ti furnjia a
mãrloru birichets a locurloru, agricultura
anvâlea cu suctsesu xichea a fãvritsloru
shi a uzinjloru. Tu mash ndoi anji ti furnjia
a mãrloru birichets agriculi a Megleni-
tsloru lâ criscurâ amintaticurli dânda-lâ
cãbilea sâ-sh stizmuseascâ nali casi shi
ashtirnuminti crishtineshtsâ.
Tra s-nu hibâ agârshiti vecljili adets shi
areuri shi tu Dobrugea di Not Meglenitslji
continuarâ sâ-sh tsânâ sãrbãtorli
cunuscuti, acljimânda chiola shi pirsuna-
litãts pulititsi di Bucureshti. Tu protlu di
Sumedru 1932 prit Decizia nr. 16014 si
riglimentarâ shi problemili ligati di
organizarea administrativ-teritorialâ a
Dobrugiljei di Not, decizii cari pruvidea
shi noaua formâ di ampârtsâti a horlor
sh-câsâbadzloru dit judetslu Durustoru.
Dupâ lungulu calvar tu cari Meglenitslji
eara pânâ pi praglu a deznatsionali-
dzariljei, tora tu Dobrugea di Not puturâ
sâ-sh analtsâ unu ideal natsional shi pulitic
cu unâ formâ siyurâ shi unâ ugeachi
niminatâ. Cu tuti aesti Meglenitslji nu sh-
agârshirâ ispateanjlji câdzuts pi altarea a
chestiuniljei natsionalâ armâneascâ tu naia
a Meglenlui. La yiurtisirea a 50-lor di anji
di la pitrundirea a protiljei carti
rumâneascâ Meglenia, s-tsânu tu hoara
Cocina unâ mari sãrbãtoari.Tu zborlu
tsânutu di initsiatorlu alishtei sârbâtoari
Dumitru V. Ciotti si alidzea namisa di altili:
“Noi Meglenitslji lom torlu alushtor
ispateanj, deadunu cu cilimeanjlji a
noshtsâ shi tra s-lâ spunemu câ trâ elj s-
curbânisirâ ahântsâ ispateanj shi trâ faptul
câ tu locurli iu suntu ângrupats nu easti
cu putintsâ tra s-u sãrbãturim aestâ mari
dzuâ, nâ adunãm cathi an tu aestâ hoarâ
shi nâ pârâcâlsimu Atsilui ma Pututlu tra
s-aibâ tu sâmta a lui vigljeari suflitlu
alushtoru ispateanj, iara a clirunomloru
tsi armasirâ Meglenia lâ pitritsem
âncljinâciunjli a noasti frâtseshtsâ shi
âmbãrbãtarea tra s-njeargâ nãinti pi calea
traptâ di atselji di nãintea a noastâ shi tra
s-tsânem nsus flambura armâneascâ pi
aesti locuri. Dit initsiativa al D.Ciotti tu
26-li di Sumedru 1937 tu hoara Cocina
fu dizvilitu un monumentu âncljinatu a
iroiloru câdzuts pri altarea a armânismâlui
tu Meglenia. Amârtii fu câ protseslu
istoric pozitiov fu dinâoarâ astãmãtsit tu
anlu 1940 di un shantaj internatsional la
cari fu supusâ Rumânia, loclu a ljei
hiindalui ampârtsâtu di staili riviziunisti
namisa di cari shi Vâryâria. Prit tratatlu
româno-vuryar simnat Craiova tu 7-li di
Yizmâciun 1940 si stâlâi sinurlu di la 1912
dintrã atseali doauli craturi, Rumânia
deadi 7412 km.2 dit loclu a ljei shi câ
vârâ 36.000 di bânâtori namisa di cari
shi Meglenitslji stâlâits dupâ anlu 1926
tu Dobrugea di Not. S-tritsea tutnâoarâ
“la alâxirli cu zori dintrâ supushlji rumânj
di arâzgâ etnicâ vuryarâ dit judetslu
Tulcea shi Cunstantsa shi supushlji
rumânj di arâzgâ etnicâ rumânâ dit
judetsili Durostor shi Caliacra.
Dupâ mash 14 di anj di la vinjirea
Dobrogea di Not Meglenitslji eara
ananghisits si apârnâseascâ aesti locuri
shi si aravdâ unâ noauâ minari di
populatsii, alâsândalui shi aoa unâ parti
di armãsãturli a hiintsâloru ahãri, nalili
casi shi biserits stizmusiti, hiindalui
stãlãits shi âmpropietãrits disnou di statlu
rumân di aestâ oarâ tu Dobrugea di
Njeadzânoapti.
Virgil COMAN
pi armâneashti: Ilie A. Ceara
Nr. 2/3 (24/25), 2001 19
Partia a Armânjloru dit
Machidunii
Hâbarea tsi nâ vini ditù Makidunii nâ
adusi mari harauâ. Aestu protù Pashti
ditù noulu mileniu n-adusi, deadunù cu
aestâ hâbari, nâdia câ unù chiro nou
ahurhi trâ Armânami. Haristo alù Santa
Djika trâ informarea tsi nâ u pitricu.
Tu Makidunii s-featsi prota jgljioatâ
puliticâ tu minarea armâneascâ. Eara
ananghi di aestâ apofasi di-adrari a
partidlui politicù armânescu. Easti unâ
bunâ ahurhitâ shi di cumù va s-ducâ
aestu lucru va s-aducâ amintari shi
prucuchii trâ Armânami. Shtimù tuts
câ nu easti lishorù. Câpiili polititsi au
unâ borgi multu mari: s-menduiascâ,
nâinti di tuti, la amintãrili armâneshtsâ.
Sinferlu personalù s-nu s-bagâ nintea
atslilui a armânamiljei...Tu partii
lipseashti s-hibâ aprucheats câtù ma
multsâ Armânj shi ma multsâ tiniri.
Easti ananghi di unâ “elitâ” di anvitsts
tsi s-mutâ cultura armâneascâ la nivelù
evropeanù. Shtimù câ nu tuts Armânjlji
tu Machidunii suntu sinfunji cu-
apofasea di-adrari di partidù politicù.
Ma, cu chirolu, va s-veadâ câ easti atsea
ma sânâtoasa shi ma legalâ cali di
amintari di-ndrepturi. Ma s-facâ lucru
bunù, ma s-avemù lideri tsi va s-
lucreadzâ prota sh-prota tr-Armânami,
partidlu va s-amintâ unâ numâ bunâ shi
va s-hibâ câftatù di câtù ma multsâ
Armânj. Ma s-nu hibâ tinjisitâ programa
trâ cari s-featsi partidlu shi ma liderilji
va shi-avinâ mash sinferlu-a loru, dupâ
psânu chiro, va s-avemù unù partidù
mash cu lideri shi fârâ thimeljiu.
Trâdzemù nâdia câ aestu partidù va s-
hibâ unâ dealihea urnechi trâ Armânjlji
ditù alanti vâsilii balcanitsi. Tora di oarâ
easti unù bunù chiro shi trâ unâ ahtari
minari armâneascâ tu Arbinishii. Nu
shtimù tsi minduescu Armânjlji di-aclo
di lucurlu tsi s-featsi tu Machidunii. Va
nâ hârsimù s-lomù vârâ hâbari,
mindueari .
Câftarili tricuti tu programa a partidlui
suntu atseali ditù “Dimândarea 1333”;
suntu sinfuni cu tuti câftárili aprucheati
sh-tinjisiti di organismili evropeani.
Amintãrili culturali trâ cari alumtãmù di-
ahântu chiro va s-hibâ cama hâbârsiti
shi va s-himù tinjisits tu Machidunii ca
bânâtori cu idyili-ndrepturi cu-alanti etnii
tsi, deadunù, bâgarâ thimeiljlu a cratlui
modernu tsi s-acljeamâ Ripublica
Makidunia.
Ma nu fumù acshi tu isturii s-nâ
tsânemù numa tsi dealihea nâ si cadi,
lipseashti barim tora s-anchisimù pi
lunga cali tsi s-nâ ducâ diznou tu-avlia
a isturiiljei. Lâ urãmù a Armânjilorù ditù
Makidunii lucru ambaru shi achicâseari!
Cu vreari armâneascâ,
Yiani Mantsu
17-li di Apriiru, 2001
 20 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Sâmbâtâ, dit tuts câsâbadzlji dit
tu 7-li
P A R T I A - A A R M A N J L O R U Machidu-nii. Ti prezidentu-a
di Apri- DIT M A C H I D U N I I Partiiljei-a Armânjlor dit
iru anlu Machidunii fu aleptu D-l. Mita
2001, Scopia, lipsitâ asotsiatsia al Papuli (przidentu actual-a Ligaljei).Ti
tu Sala-a Alian- puliticheascâ ta s- vitseprezi-dentsâ furâ aleptsâ:1.dl.
tsâljei Sotsia- putem cu activitãts Culachi al Ciungu di Shtip shi 2.dl.
listâ di un chiro, shi metri pulitiche- Simeon Carabolevschi di Bituli. La prota
s-fundã prota shtsâ s-nâ alumtãm ta shedintsâ-a Comitetlui tsentral fu aleptu
partii puliti- s-li amintãm tuti shi Comitetlu executiv tu cari intrarâ shi:1
cheascâ armâ- ndre-pturli cari nâ si Mihali al Brova 2 Pero al Nane 3. Santa
neascâ. Prota pricad (ndrepturi cari nu putem s-li al Djika 4. Vasili al Cupeciu (vitse-
organizatsii câftãm pit asotsiatsiili apolititsi). Ideia ti prezidentu-a comitetlui) 5. Elena
cari va li articu- partii politi-cheascâ eara, poati, di-anda Papatsafa 6. Giogi al Mara 7. Robert al
leadzâ mindu- eara shi ideia ti emantsipari shi eliberari Tsingar 8.Yorhgi al Buha 9.Naca al
erli pulitiche-shtsâ-a Armânjlor dit natsionalâ. Ti prota oarâ ideia ti partii u Hgalangi shi 10. Rubinciu al Jimbu iara
Machidunii. Protili activitãts ti minarea dedu cându nâ ndridzeam s-u fundãm secretar gheneral-a partiiljei fu aleptu D-
natsionalâ armânea-scâ tu Machidunii li Liga. Atumtsea, (cându tuti etniili dit l. Yorhgi al Giuiapi. Tora, pi-aradâ easti
manifestã di-una-oarâ dupu II-lu Polim Machidunii fundarâ a lor partii natsionali) reghistrarea-a Partiiljei la organili ofitsiali-
mundial. Bituli eara fundatâ “Sutsata mindueam câ easti ghini sh noi Armânjlji a statlui shi nâ ashteaptâ multu lucru shi
Armâneascâ”,1946, ma dupu ndoi meshi s-u pâtidzãm organizatsia a noasta ca mash lucru. Adresa-a Partiiljei easti:
fu aspartâ (cu fuvrisesri shi presii) di Partii. Ma, di câtu ândoi sots, alantsâ nu Partia-a Armânjlor dit Machidunii, Bul.
nãulu rejim. Ghiurghiulia s-aspusirâ u apruchearâ aesta idei. Idea s-cutsea shi Ivo Lola Ribar br.32 Skopie, R.
aspiratsii (fu datâ shi câftari ofitsialâ) ti agiumsi maturâ tu dipisita-a anlui tricut Machedonia. Dupu protili cãrtsâ cari li
dishcljideari di sculii pi armâ-neashti, ma cându protslji oaminj-a Ligâljei li featsirâ pitricum azâ nâ agiumsi shi prota
fârâ s-u scoatâ n capu. La Radio Scopje, shi protili consultatsii cu ma multsâ apandâsi di la Prezidentul-a statlui Dl.
pi ninga programa pi machiduneashti shi Armânj. Dupu anlu nãu comitetlu di Boris Traicovschi. Nâ informeadzâ câ
emisiili pi arbinu-sheashti shi pi initsiativâ li ahurhi shi protili activitãts la anda-mâsea a lui yinitoarâ cu
turtseashti, furâ dishcljisi shi emisii pi concreti. Rezultatlu s-vidzu aoaltadz reprezentantsâ-a partiilor puliticheshtsâ,
armâneashti, ma, ti ciudii, mash emisiili Sâmbâta. Sala eara njicâ s-li-adunâ tuts di-aoa-shi nclo, va-u câliseascâ shi
armâneshtsâ dupu shcurtu chiro furâ Armânjlji di Scopia, Bituli, Shtip, Partia-a Armânjlor dit Machidunii! Tu
curmati. Dupu 10-15 di anj la Radio Crushuva, Ghiurghiulia, Veles, Chiciuva, numa a mea shi dit numa-a Partiiljei-a
Skopje furâ ânreghistrati shi protili Struga, Lozova, Cumanuva shi dit alti Armânjlor dit Machidunii vâ-lu oru
cântitsi armâneshtsâ populari. Tu anlu locuri dit Machidunii. Avea niscântsâ cari Pashtili, ti multsa anj! Hristolu ânye!
1971 fu fundatâ sutsata armâneascâ eara contra a fundariljei a partiiljei ma, Dealihea ânye! Tora sh ti noi Armânjlji.
"Beala di-supra" di Struga shi Ohârda. piningâ membrilj-a Ligâljei, membrilj-a S-banats, s-prucupsits, cu sânâtati shi
Dupu doi anj ahurhirâ protili activitãts partiiljei s-featsirâ shi multsâ Armânj tu ghinets. S-bâneadzâ Armânamea !
-a Armânjlor di Scopia cari dusirâ la membri di la tuti sutsãtsli shi asotsiatsiili Santa al DJIKCA
fundarea-a Sutsatâljei Armâneascâ "Pitu armâneshtsâ dit Machidunii. Aestu lucru
Guli "(1978). Dupu vârnâ dzãts di anj s- nica ma multu u andrupashti minduearea Tinjisite Santa al Djica,
fundarâ shi sutsãtsli armâneshtsâ Bituli a noastâ câ aveam ndreptu cându nâ Hâbarea tsi nji-u pitricushi asarnoaptea,
(diznãu) shi Crushuva. Treili sutsãts: acâtsãm di aestu lucru, câ Armânjlji vor prit cari-nji dimândzâ câ tu dzua di Sâmbâtâ
"Pitu Guli" di Scopia, "Fratslji s-aibâ partii puliti-cheasca cari va li leagâ 7-li di Arpiir 2001, voi, Armânjlji dit
Manachea" di Bituli, "Nicola Batsaria" di intiresili a lor natsionali. Armânjlji, Machidunii, âlji bâgatu thimeljlu Scopia a
Crushuva, Sutsata armâneascâ "Santa al fundatori-a Partiiljei-a Armânjlor dit protâljei partii puliticheascâ armâneascâ
Dzurdzu" di Shtip, u fundarâ Liga-a Machidunii cu aclamatsii li apruchearâ cu numa "Partia-a Armanjlor dit Machi-
Armânjlor dit Machidunii (09,12,1990 ). statutlu shi programa-a partiiljei . Cu multi dunii", ânji si pari câ easti una dit nai ma
Deapoaia s-fundarâ sutsãts armâneashtsâ emotsii eara manifestatâ etimlâchea ti mushetili hâbãri tsi li am avdzâtâ.
shi Veles, Ohârda, Ghiurghiulia, (iara) alumta puliticheasca ti pozitsii egalâ ti Amintarea a protâljei partii puliticheascâ
Struga, Sv. Nicola, Cumanuva shi Armânjlji cu tuti alanti natsionalitats dit armâneascâ easti, dupâ mini, unâ njicâ
Machidunii: - Partitsipari-a Armânjlor tu jgljioatâ trâ ninti ti voi Armânjlji dit Machi-
Chiciuva ca membri-a Ligaljei. Furâ
dunii tu alumta di amintarea a ndrepturlorù
dishcljisi ti prota oarâ emisii pi armânea- tuti protsesili politicheshtsâ; a voasti sh-tutnâoarâ una di mãrli jgljioati
shti la Radiolu shi la Televizia di Scopia. -Intrari-a Armânjlor tu institutsiili-a faptâ di tutâ Armânamea tu alumta ti
Deapoaia nchisirâ shi alti emisii la statlui; - Rezolvari-a statuslui-a amintari a ndrepturlorù a ljei. Maca voi,
posturli locali. Ma pluralizmul agiumsi redactsiilor armâneshtsâ di la Radiolu shi Armânjlji dit Machidunii, nu va s-earats
shi la Armânjlji! S-fundarâ sh alti aso- Televizia Machiduneasca; -Nvitsari pi pricunuscuts ca etnii ahoryea di alanti
tsiatsii culturali, demec nistatali (apolititsi) limba armâneascâ; -Bâgari dgheavasi pi milets sh-nu va s-aveats amintatâ atseali
ca: “Sutsata-a Muljerilor Armâni dit armâneashti tu bâsearicâ shi fundarea ali ndrepturi di ufilisiri a limbâljei armâneascâ
Machidunii”, “Tinira Armânami dit unâ Eparhii armâneascâ shi-câftãri ti tu sculii shi mass-media cumù shi ndre-
Machidunii”, “Unia (Uniunea) ti Culturâ- autonomii culturalâ ti Armânjlji dit ptulù di organizari a Sutsatilorù armâ-
a Armânjljor dit Machidunii”, “Sutsata- Balcan; suntu mash ândoi di scupadzlji neshtsâ, nitsi noi, Armânjlji dit diaspora
a Scriitorilor shi-a Artishtsâlor dit Machi- cari li ari Partia-a Armânjlor dit sh-dit alanti stati balcanitsi, nu va s-pu-
teamù s-li amintãmù aesti ndrepturi. Vâ
dunii”, Sutsata armaneasca "Moscopo- Machidunii. Va nâ alumtãm cu tutâ pitritsemù multi, multi urãri shi ambâreatsâ
lea" sh altili. Shi s-pari câ tuti activitãtsli putearea s-u realizãm programa a noasta.
tu thâmâsitlu lucru ahurhitù.
alushtor asotsiatsii culturali nâ dutsea tut A, realiza-rea va-u conducâ condutsi- Cu multâ tinjii,
ma aproapea di minduearea câ nâ easti rea-a Partiiljei. La Adunarea constitutivâ 08.04.2001 Dumitru Piceava
eara aleptu Comitetlu tsentral di 43 di inshi
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (24/25), 2001 21
Di zboru cu Dumitru Piceava latinâ.
-S-tipuseashti, iuva, tu lumi, unâ
NOI, ARMÂNJLJI, HIMÙ MULTSA, AMA CÂFTÃMÙ AHÂTÙ DI
publicatsii ti Armânjlji di pisti tutù?
PSÂNÙ: UNÂ SHCOALÂ, UNÂ GRAMATICÂ, UNÂ BISEARICÂ… -Nu stãmù ghini cu jurnalili. România
cumù s-hibâ, 1 miliunâ nu easti unâ tsifrâ avemù unlu, cu unâ catandisi nilimbidi;
Dumitru
umflatâ. Protsentulù easti di la 1 la 7. easti pâltitù di chivernisi, ama
Piceava easti
Ashi cumù easti atselu a Ungurlorù tu zuyrâpseashti ma multu viderli sh-câftãrli
yeatru stoma-
Transilvania. Aesta ta s-putem s-fâtsemù a niscâtorù inshi dicâtù problemili a
tologù. Ca dipù
unâ biani a catandisilorù demografitsi. Armânjlorù dit tutâ România. Ama, la
multsâ yea-
-Iu suntu Armânjlji nai ma ghini definits radio “România Internatsional” avemù
tsrâ, ari avuti
ca etnii ahoryea shi-iu âsh chirurâ aestu
cafi dzuâ unâ emisii. La Freiburg
câftãri shi
sentimentu?
alânceashti unâ revistâ trimestrialâ (tu trei
acâtsãri cultu-
-Vâ spushù, tu Machidunii. Tu niscânti meshi) - Zborlu a nostru - cumândusitù
rali, niscânti di
locuri, sentimentulù easti multu scâ- di Vasile Barba. Publicatsii ma suntu, ama
eali la ahânda-
dzutù, comunismolu sh-vru asimilarea cu unù statutù misticatù. Tu Gârtsii easi
mea ali unâ a
tutâ a Armânjlorù. Shi tu multi locuri unù jurnalù ti Armânji, pri limba greacâ.
doaua zânati.
anichisi. Alâncescu shi altilii…
Tu muabetea
-Easti zborlu di unâ natsiuni tsi-sh chiru - Câtse nu hits reprezentats tu
cu dumniljea a lui, adyeafurù di subiectu,
Parlamentu?
s-agiundzi la unù chiro la thema a nãdia shi si-ncljinâ a catandisiljei aesta
tu cari easti?
-Problema easti âncârshiljeatâ. Tu prota
Armânjlorù, dit România sh-dit lumi.
-Unâ natsiuni nu-sh cheari nãdia aradhâ, Armânjlji nu au câftãri ta sâ s-
Aesta ti furnjia câ Dumitru Piceava easti
canâoarâ. Agiundzi unâ apuhii bunâ ca defineascâ, s-hibâ ca unâ etnii. Tu chirolu
Armânù. Shi ti atsea câ nu easti unù
sentimentulù sâ s-xananyeadzâ, niscânti namisa di protlu sh-doilu polimù mondial
Armânù cari s-nu zburascâ, tru unâ turlii
ori cu unâ fortsâ niavdzâtâ. Ca paradi- Armânjlji avea, prit Victor Papacostea,
icâ alta, di arâzga etnicâ. Tu soni, câtse
ymâ, atsea tsi fu Jugoslavia. Tutù tsi s- unù reprezentantu tu Parlamentulù ali
suntu Armânji, lipseashti s-hibâ shi unâ
fatsi cu fortsa dutsi la taxirati. Nu easti Românii. Tora, niscântsâ parlamentari,
problemâ a Armânjlorù.
zborlu di Armânjlji dit România, tsânù s- ma multu tu Conventsia Democraticâ,
- Domnule Piceava, câts Armânji
aspunù nica unâoarâ, câtse aoa easti unâ suntu di arâzgâ armâneascâ.
bâneadzâ tu România?
catandisi ahoryea. Aoa nu populatsia -Nu s-mârescu canâoarâ di catandisea a
- Ca vârâ 160.000
lorù di Armânji?
-Niscânti etnii - Ucraineanjlji, ca para- majoritarâ apitrusi cãtrã asimilari mea
chivirnisirea comunistâ. -Canâoarâ. Nâpoi, niscântsâ parlamen-
digmâ - misurâ multu ma psânji membri
-Easti unâ capitalâ spiritualâ a
tari (a câ nu eara Armânji) adusirâ tu
shi au reprezentantsâ tu parlamentu.
Armânjlorù?
muabeti cu exiyisiri shi cu multu suflitù
-Suntu 5.000 di Ucraineanji. Ama suntu
-Fu unâ ahtari capitalâ: Moscopolea. problemili a Armânjlorù. Ca urnechi,
Ucraineanji. Noi himù Armânji... vinits
Eara unù câsâbã mari, cu ma multu di domnul Adrian Nãstase (ministru cu lu-
dit Machidunii, ashi cumu furâ pârintsâlj
60.000 di bânâtori shi 70 di biseritsâ cri xeani, tu atselù chiro).
a melj. Istoria pâstreadzâ itia: strâmutãrli
armâneshtsâ, Academii - prota tu -Cari suntu aesti problemi?
furâ apufâsiti shi ândrupati di România
Balcanù -, sculii. Eara doilu mari câsâbã -Unâ sculii, tu cari sâ si-nveatsâ limba.
cu sentimenti frâtseshtsâ. Namisa di
dupâ Constantinopol, tu chirolu atselù. Ama ma nâinti lipsescu nyrâpsiti niscânti
Românji shi Armânji nu s-cunoashti nitsi
Eara ma mari ca Atena, ca Sârunâ shi cãrtsâ, unâ gramaticâ. Lipseashti s-hibâ
unâ turlii di niachicâseari.
chiola ca Bucureshtiulù! Moscopolea fu ndreptsâ niscântsâ profesori. Avemù
- Tsi suntu, di faptu, Armânjlji?
arsâ tu anlu 1791. Tora, Moscopolea nu ananghi di unâ bisearicâ, hindaluii stiutu
-Ca tsi suntu shi Românjlji: clirunomlji
mata easti a Machiduniiljei, mea ali câ la bisearicâ s-lunjineadzâ multi mintsâ.
a niscântorù populatsii romanizati, mash
Arbinishii shi easti unu câsâbã cari - Câtse nu nyrâpsescu Armânjlji,
câ tu arãlâchea ma largâ balcanicâ, nu pi
agiumshi profesori di lichiu (liceu) shi
loclu a atsiljei tsi fu Dacia. Suntu ma multi ahurheashti sâ-sh aflâ tricutlu. spiritualù.
universitari, cãrtsâ ti ficiorlji armânji?
teorii, ama atsea nai ma multu apodhixitâ, -Tu tsi ligâturi suntu tora Armânjlji cu
Românjlji?
-Nu shtiu. Ama potù s-vâ spunù cumù
aprucheata easti aesta, câ Armânjlji tutù
-Tu nai ma bunili ligâturi. Limba s-tradzi agiumshu io s-hiu sinfirsitù di tuti aesti
ndreptu “ditù Râmù” (Roma) s-tragù.
dit latina vulgarâ. Aromâna nu easti unù problemi: adrândalui careuri di zboarâ
- Bâneadzâ multsâ Armânji tu lumi?
dialectu ali românâ, mea a latinâljei ncrutsiljeati pri armâneashti. Lucrândalui
-Multsâ. Vahi multu ma multsâ dicâtù
vulgarâ. Multu ghini nu s-cunoashti cari cu dictsionarlu ahurhii s-avdu zburârea
s-cunoashti. Shi chiola dicâtù shtiu elji
fu protseslu, ama dit catorthosi (limba) a pârintsâlorù a melji. Easti unù fenomenù
câ suntu. Câtse ca baea nu mata shtiu
putem s-aflãmù protseslu. multu emotsionantu. Di canda xananye
vahi câ suntu Armânji. Nai ma ghini
-Unù Românù poati sâ s-achicâseascâ cu unâ lumi. Ahurhii s-pricunoscu zboarâli
zuyrâpsits icâ pãrãstisits ca etnii suntu
unù Armânù dit Balcanù?
dit frazi cari memoria li avea pâstratâ,
tu Machidunii. Tu lumi, lipseashti s-hibâ
-Poati sâ s-achicâseascâ, ma multu cu ama a curi noimâ u aveamù chirutâ. Di
ma multu di 2 miliunji. Tu Republica
atselù cari conshtientizeadzâ limba, canda mi-aveamù turnatâ tu tricutù, icâ
Machidunia di adzâ, bâneadzâ vârâ
elementulù latinù. Ma ayonjea puturâ sâ poati tricutlu vini tu prezentu. Dicara, nu
300.000. Poati s-hibâ 400.000. Catayra-
s-achicâseascâ Armânjlji mutats namisa easti zborlu di tsiva tsi nu lipseashti
fiili (recensãmânt) nu suntu fapti iuva
di anjlji 1925-1932 ( ma multu di 6.553 xanaamintatù, mea di tsiva tsi nu
ashi cumù lipseashti, tsi va dzâcâ, nu
di fumelji!). Avea sinferù s-anveatsâ ayo- lipseashti sâ s-cheardâ. Escu cândisitù
suntu ushi di bisearicâ. Tu craturli
njea româna. Elji conshientidzarâ ghini câ pritù studiulù a limbâljei (armâneascâ)
balcanitsi, ânchisirea a asimilariljei cu zori
uidisirli, bânarâ unù sentimentu di s-xanaamintâ istoria.
dusi la drami shi, tu niscânti locuri,
siyurlâchi câ li aflarâ. Tu lexiclu di Revista “Flacãra”, nr. 21, 26 Maiu, 1993
cãturthusirâ. Tu Gârtsii, niscântsâ luyur-
thimeljiù, 1200 di zboarâ suntu latini, iara Tudor OCTAVIAN
sescu câ vrea s-bâneadzâ vârâ 700.000
di Armânji, altsâ vârâ 1.400.000. Itsi structura gramaticalâ easti dicututù
 22 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Ndrepturiloru a Minoritãtsloru
CONGRESLU FUEV pricunuscuti di organismili evropeani.
(Foederalistische Union Europaeischer Volksgruppen) Di la Comunitatea internatsionalâ
easti Uniunea Federalâ a Miletsloru Evropeani. Adunarea a Diligatsloru FUEV
ashteaptâ:
- s- lucreadzâ ma sânâtosu trâ bâgarea
Duruts Armânj, di drahmats. Câbatea tsi-lj si-aflá alu pi-aradhâ ma ayonjea a problemiloru/
Di la 23-li pânâ la 27-li di Maiu s-tsânu Sotiri Bletsa easti câ aspusi, la unu mintâturiloru ditu Ripublica Makidunia.
46-lea Congresu FUEV, tu câsâbãlu festivalu armânescu, Carta a limbiloru
Heerenveen, Holanda. minoritari ditu Evropa, tipusitâ tu limba Di la România
Trâ atselj tsi nica nu shtiu lâ spunemu englezâ di EBLUL (Biroulu trâ limbi ma - s-da cali la sihâts di radio shi televiziuni
câ FUEV easti Uniunea Federalâ a putsânu azburâti) iu, anamisa di alti 5 pi limba armâneascâ shi s-hibâ pâltitâ di
Miletsloru /Natsionalitãtsloru Evropeani. limbi minoritari azburâti tu Gârtsie, easti chivernisi unu giurnalu i unâ rivistâ
FUEV easti unu organismu consultativu/ tricutâ shi Armâna - limbâ azburâtâ tu armâneascâ.
antribatu la Consiliulu ali Evropâ. FUEV Pindu, Epiru shi Tesalii. Nu mata easti Tu România easti unu chiro bunu trâ
cunoashti multu ghini catandisea a ananghi s-fâtsemu vârâ comentaru. pricunushtearea a limbâljei shi a
tutâloru miletsloru evropeani tsi bâneadzâ Adunarea a Diligatsloru a FUEV culturâljei a Armânjiloru.
ca minoritati tu craturili natsionali ashteaptâ shi caftâ: - câftãmu ca sihãtsli facultativi di limbâ
evropeani. Tr-atsea zborlu-a aishtei Di la Consiliulu a Europâljei - unâ armâneascâ, tu sculiili di Constantsa
Uniuni angreacâ multu la tuti organismili mutreari ahândoasâ shi unu raportu ti (pulitii cu multsâ Armânji) shi ditu alti
internatsionali tsi lucreadzâ trâ apârarea turlia cumu fu tinjisitâ shi bâgatâ tu hoari i câsâbadz iu bâneadzâ Armânj, s-
a ndrepturiloru a etniiloru njits, minoritari. practichii “Dimândarea 1333” (tsi fu hibâ pricunuscuti tu programa oficialâ.
ULCA, cari easti di multsâ anj membrâ aprucheatâ la anlu 1997) di craturili
la FUEV, pitricu daima câti unâ njicâ Arbinushia, Vâryâria, Gârtsia, Ripublica
delegatsiuni la tuti congresili tsi s-adrarâ Makedonia shi România. Aesti tuti vâsilii POGROM
di pisti 15 anj. Ashi s-featsi cunuscutâ suntu shi membri tu Consiliulu a rivista a Sutsatiljeii trâ Miletsli
problema armâneascâ shi FUEV andrupâ Europâljei. Lipseashti s-dzâtsemu câ shi fuvirsiti
cu mari vreari apruchearea a Dimân- tora, dupâ patru anj di la apruchearea/ Duruts armânj,
dariljei 1333. Anlu aestu ULCA nu putu ratificarea a Dimândariljei 1333, nu s- Nâ hârsimu s-vâ dãmu unâ aleaptâ
s-hibâ la Congreslu ditu Holanda shi nitsi adrá tsiva trâ bâgarea elj tu practichii. harauâ: tu rivista POGROM a Sutsatiljei
altâ sutsatâ armâneascâ ditu Balcanu nu - sâ s-lja meatri (misuri) naevea trâ Miletsli fuvirsiti s-azburashti sh-di
putu s-facâ hãrgiurili s-ducâ. Ma, pânâ (concreti) trâ dânâsearea a faptiloru catandisea a Armânjiloru ditu Gârtsii.
tu soni, Armânjlji avurâ Heereveen unu natsionalisti shi shovinisti tsi s-facu con- Easti zborlu di nr.2/2001, anlu 31 tsi
riprizintantu aleptu: catalanlu Lluis Maria tra a Armânjiloru. ari temâ MINDERHEITEN IN GRIE-
de Puig tsi fu oaspi tinjisitu la aestu Armânjilji suntu singurlu populu isihu CHENLAND (Minoritãtsli ditu Gârtsii).
Congresu fu shi-atselu tsi-adusi zborlu ditu Balcanu tsi-shi caftâ nica-ndrepturili Pi prota câpachi a rivistâljei easti unu
shi câftárili a Armânjloru. ULCA deadunu mash democraticu, pi cáljiurili evropeani. musheatu caduru cu buiei cu unu coru
cu AFA (Sutsata Armânjloru di Paris) Di la Gârtsia di-nveasti di Aminciu shi 3 prosupi di
pitricurâ la 46-li Congresu FUEV unâ - s-dânâseascâ aspârearea shi cilimeanj armânj alâxits tu stranj di
Rizolutsii tsi fu aprucheatâ shi tipusitâ pi fuvirsearea a Armânjiloru tsi caftâ mash- sârbâtoari. Aestu caduru armânescu shi
limbili ghermanâ, englezâ shi francezâ. ndreptulu sâ-shi azburascâ limba di dadâ. tuti alanti ditu aestu numiru di rivistâ
46-li Congresu FUEV apruche ma multi - s-tragâ nindreapta giudicatâ tsi-lj si suntu adrati shi pitricuti la Pogrom di
rizolutsii (8) shi Rizolutsia trâ Armânj ari featsi a arhitectului Sotir Bletsa - Thede Kahl. Haristo a sotslui a nostu shi-
numirlu 6 (RESOLUTION 2001 -06) Prezidentulu a Sutsatiljei Armânjiloru di a Armânjloru trâ lucurlu tsi lu featsi. S-
Cu tinjie, Athena shi sâ-lj si da mushtinari (com- azburashti tu aestu numiru di rivistâ di
Yiani Mantsu pensation) moralâ. catandisea a minorotãtsloru ditu Gârtsii:
Di la Arbinishie Pomacilj, Turtsâlj, Arbineshlji, Ghiftsâlj,
RIZOLUTSIA 2001 - 06 s-lâ si pricunoascâ a Armânjiloru, tu Slavilji shi Armânjlji. Trâ Armânj suntu
Adunarea a Diligatsloru a Uniuniljei Constitutsii, tuti-ndrepturili tsi lâ si cadi doauâ articoli: 1.Thede Kahl - Zwischen
Federalâ a Natsionalitãtsloru Evropeani ca minoritati etnicâ ashi cumu Arbine- Kulturpflege und Sprachverdrän-gung:
(FUEV) di Heerenveen/ Holanda - 24 di shlji sh-caftâ-ndrepturili aesti tu alti lo- Aromunen (Vlachen) Anamisa di
Maiu 2001 apruche shi pitreatsi la curi dit Balcanj, iu bâneadzâ ca tsânearea a culturâljei shi chirearea a
Consiliulu a Europâljei aestâ Rizolutsii: minoritati. limbâljei: Armânjlji 2.Vasile G.Barba - Das
Cu pâreari di-arãu, shi-anlu aestu, ca Di la Ripublica Makidunia Drama der Aromunen - Drama
shi tu anjilji tricuts, nu putemu s-v-adu- - problema a minoritãtsloru s-hibâ Armânjljoru Unu intirisantu articolu
tsemu hâbãri hârioasi i ancuragiatoari di bâgatâ ashi cumu lipseashti tu anyrâpsitu di Tilman Zülch, fundatorlu
la Armânj. Ma avemu hâbãri sh-ma uruti. Constitutsii, tu bana giuridicâ, politicâ, a rivistâljei POGROM, azburashti di
Ca urnechi, avemu prilailu cazu ditu icunomicâ shi di cathi dzuâ. lunga isturii a angrânjloru natsionali tu
Gârtsii: tu Gârtsii, cratu membru tu NATO Adzâ bânãmu unu multu greuâ Gârtsii: Nationalitätenkonflikte mit langer
shi tu Evropa Unitâ, arhitectulu armânu, ancâceari sh-ciucutiri anamisa di Geschichte
Sotiri Bletsa, Prezidentulu a Sutsatâljei bânâtorilji slavo-makidonj shi arbineshlji Kira Iorgoveanu-Mantsu
Armânjiloru di Athena (tsi easti tsi suntu atsea ma marea minoritati etnicâ
pricunuscutâ oficialu) fu giudicatu la 15 tu aestâ njicâ vâsilii.Furnjia nai ma marea
di meshi ahapsi shi s-pâlteascâ 500.000 tr-aestâ angrânj easti nitinjisearea a
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (24/25), 2001 23
numa di avurâ altu scupo dicâtù atsel ta s-
Macedoneni”, cândâseascâ lumea câ Armânjlji icâ
NUMA DI MACEDONEAN acâtsã zârtsinji. Machiduneanjlji suntu altutsiva dicâtù
Dzâcù câ atsea atsea tsi suntu.
Tu chirolu a comunismolui, s-featsi
fuvirseari acâtsã zârtsinji, câ vedù multsâ Macâ pânâ tora noi shteamù câ mash
unâ puliticâ (nu pi dininti, ama pi
cari anyrâpsescu tu revista “Bana Armâ- Românjlji suntu atselji tsi da altâ noimâ a
ascumta) cu numa di macedoneanù, tu
neascâ” s-afirescu s-ufiliseascâ numa di numilor di Armânji icâ Machiduneanji
ahtari halâ, câ nâ avea faptâ noi Armânjlji
Machiduneanji cându zburãscu di iavea câ tora aflãmù câ shi Vâryarlji dit
s-nâ hibâ arshini s-ufilisimù numa di
Armânji. Nu lipseashti s-nâ afirimù di Republica Machidunia facù idyiulù lucru
macedoneanù. Aveamù agiumtâ tu ahtari
aestu lucru, numa di Machiduneanji easti ama cu altu scupo. Elji nâ urminipsescu
halâ câ atumtsea cându vârâ Mucanù nâ
idyea cu numa di Armânji. s-nu mata ufilisimù aesti doauâ numi.
antriba disi himù Macedoneni? sâ-lji
Yioryi BEICA Ashi cumù aspunea Y. Beica niheamù ma
turnãmù zborlu: “nu, nu, Aromâni!”
nsusù iavea tsi nyrâpseashti Vasile Barba
Dupâ cumù sâ shtii, Machidunia fu
Notã editoru: tu revista Zborlu a nostru nr. 1-2 2000,
ampârtsâtâ dupâ polimlu balcanic dit anlu
Nu potù s-escu dicâtù sinfunipsitù (s- pag. 3: “Blagoi Zasov, ambasadorlu ali
1913 la Grets, la Vâryari, Arbineshi shi
hiu di cãbuli (acord) cu minduearea a Republica Machidunia la Bucureshti, nâ
Sârghi. Multsâ di Machiduneanjlji a
profesorlu Yioryi Beica. Ti aestâ furnjii urnipsea s-nu mata ufilisimù numa di
noshtsâ sh-loarâ perlji dit locurli atseali.
luyursii câ easti anaghi s-aducù ndauâ “Macedoroman” i “Machedon” - cumù
Minduearea a mea easti câ fu unâ mari
adâvgãri. avdzâ elù câ nâ si dzâtsi tu Românii -
alatusi câ s-fudzi di aclo a câ bana eara
Ligatù di numa di Machiduneanù tu câ, “Machedon” shi “limba macedo-
multu greauâ tu Machiduneanji dupâ
Dex-lu a limbâljei românâ aflãmù aesti: neanâ” suntu numi cu cari mash
atselù lucru. Nai ma multsâ di
MACEDONEAN, Ã, macedoneni, e, Slavofonjlji ditù Machidunii lipseashti
Machiduneanjlji vinirâ tu Românii.
s.m. shi f., adj. 1. S.m. shi f. Insu cari s-hibâ cunuscuts tu lumi. Mash elji potù
Laolu mucânescu, atselù cu ma psânâ
fatsi parti dit populatsia di thimeljiù s-hibâ luyursits “Macedoni” sh-limba a
carti, icâ fârâ carti nâ dzâtsea
a Machiduniiljei icâ easti di arâzgâ di lorù, “limba macedonâ”. Tra s-hibâ
Machiduneanji icâ Tsântsari cându-sh
aclo. 2. Adj. Cari tsâni di Machidunia limbidi sh-ti Armânami, nu mash trâ
pizuea di noi. Mini nu pistipsescu câ dl.
icâ di populatsia a ljei, tu tsi domnulù ambasador ali R. Machidunia,
Gh. Caraeani cari dupâ câti achicâsii,
mâtreashti Machidunia icâ populatsia câ unâ ahtari urnipsiri easti fârâ
bâneadzâ tu Italii shi anyrâpsi cartea:
a ljei, di arâzgâ dit Machidunii. thimeljiu, s-nâ turnãmù niheamù la
“Studii aromâne”, 1999, câ nu shtii câ
Pri ningâ paradigmili tsi li deadi Y. Beica tricutlu a nostu a Latinofonjlorù shi a
Mucanjlji nâ dzâtsea shi nâ dzâcù
niheamù ma nsusù adutsemù aminti di Slavofonjlorù cari bâneadzâ tora
Macedoneni shi nu mash Tsântsari dupâ
vâsiljelu ali Români, Carol I-lu, cari, deadunù tu aesti locuri”. Sh-ma largu
cumù dzâtsi la pag. 21. Macedoneni lâ
atumtsea cându azbura di Armânji, la prof. Vasile Barba adutsi argumenti isto-
dzâtsea la tuts: sh-atsilorù vinits dit
dzâtsea Macedoneni sh-nitsi cumù ritsi iu azburashti cumù s-formarâ
Gârtsii shi atsilorù vinits dit Arbinishii,
Aromâni. Armânjlji ca mileti pi aestu locuri a
Vâryârii icâ dit Sârbii. Macedoneni nâ
Numa di AROMÂN, I, lâ fu bâgatâ a Machiduniiljei sh-cându vinirâ Slavlji pi
dzâtsea nu mash laolu fârâ carti icâ cu
Armânjlorù di cãtrã Gustaw Weigand. aesti liocuri.
ma psânâ carti ma shi ânvitsats ca: N.
Aestâ numâ fu loatâ di Ghirmanjlji shi Voi s-aducù aminti câ sh-tora multsâ
Iorga, N. Steinhard, Ioan Ioanid, Stere
Frântsâlji sh-deapoia u loarâ shi Românjlji, Armânji dit România sh-dzâcù câ suntu
Diamandi etc. Tu discursurli a lui dit
a curi lâ lo multu hari di ea. Prit aestâ Machidonji icâ Machiduneanji shi câ
parlamentulù ali Românii N. Iorga ufilisea
nauâ numâ di Aromân, tsi lâ fu datâ a zburãscu ân casâ “machiduneshti” icâ
mash numa di Macedoneni. N. Stainhard
Armânjlorù , a Românjlorù lâ yinea multu “machedoneshte”, ashi cumù aspunea
tu cartea: Jurnalu Fericirii” cându
ma lishorù s-cândâseascâ lumea câ Gicâ Hagi tu unù interviu la televiziuni.
zburashti di Armânj ufiliseashti mash
Armânjlji suntu unâ idyea mileti cu elji. Tu tsi mâtreshti revista “Bana
numa di Macedoneni. Idyelui lucru-lù
Easti cunuscutâ sh-numa di Macedo- Armâneascâ”, tu a curi padzinji s-
fatsi shi Ioan Ioanid tu cartea “Filichia a
români tsi lâ fu datâ a Armânjlorù. Prit ufiliseashti ma multu numa di “Armânù”
noastâ atsea di tuti dzâlili”. Stere
aestâ numâ Românjlji vrea ta sâ s- dicât atsea di “Machiduneanù”, domnulù
Diamandi, cari eara Armânù, ufilisea
achiseascâ câ Armânjlji icâ Machidu- profesorù Yioryi Beica ari ndriptati. Voiù
mash numa di Macedoneni.
neanjlji suntu Românji dit Machidunii. s-lji-apândâsescu câ una di furnjiili ti cari
Tora, dupâ câdearea a comunismolui,
Armânjlji ama sh-dzâsirâ di daima câ s-ufiliseashti ma multu numa di Armânji
duchescu câ a multorù Armânji lâ easti
suntu Armânji - ta sâ-sh aspunâ prit dicâtù atsea di Machiduneanji easti shi
arshini s-ufiliseascâ numa di Machidu-
aesa câ zârtsina a lorù s-tradzi di la Roma atsea câ la Congreslu di Freiburg dit anlu
neanji. Ma multu di ahâtù aflãmù unâ altâ
-, icâ Machiduneanji prit cari s- 1993, la cari loai sh-mini parti, s-lo
furnjii: s-nu tsiva di sâ-lji cârtimù
achicâseashti câ elj, Armânjlji, suntu di apofasea, prit votlu a participantsâlorù
Macedoslavlji (Vâryarlji dit Machidunii
arâzgâ di a aclo, di a loclui, câ facù parti di atumtsea ca noi s-nâ dzâtsemù
cari furarâ nu mash portulù a Armânjlorù
dit populatsia di thimeljiu a Machiduniiljei. “Armânji” iara alantsâ s-nâ spunâ cumù
ama sh-numa shi âshi dzâcù “Macedo-
Easti limbidi câ pritù numili di Machidu- vorù elji.
neanji”. Minduescu câ fuvirsearea cari
neanji shi Armânji s-achicâseashti idyiulù Cu tinjii sh-vreari machiduneascâ,
u featsi ambasadorlu ali Machidunii tu
lucrù. Suntu zboarâ Sinonimi. Dumitru PICEAVA
Românii, la unù Simpozion, cându
dzâtsea ca Armânjlji s-nu ufiliseascâ Atselji tsi alâxirâ aesti dauâ numi nu
 24 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
Exiyiseari
(argument, explicatsie) NUMTA LA ARMÂNJI
Aestâ spudhii (studiu) easti
catorthosea, tsi va dzâcâ, fructulù a
lucrului di xitãxiri, di câftari a mathida-
dzlorù (elevilorù) a Tsercljiului di isturii
shi tsivilizatsii dobrugeanâ “Tomis” di la
Colegiulù Natsional Pedagogic “Constan-
tin Brãtescu” di Cunstantsa cumândâsitù
di profesorlji Constantin Vitanos shi
Camelia Budricã.
Lucrarea s-thimiljiuseashti pi materialu
folcloricù adunatù di Dobrugea, prit
loarea di interviuri a niscântorù Armânji
dit horli Cogealac shi Mihail Kogãlniceanu
cumù sh-pi informatsiili loati dit lucrãri
di spetsialitati.
Interviurli s-featsirâ pi thimeljlu a
niscântorù ântribãri ndreapti ân colabo-
rari cu Muzeulu di Etnografii shi Folclorù.
Scupolu a lucrariljei easti zuyrãpsirea a
ntreglui stsenariu a tsirimonjiljei a
numtâljei la Armânji, ahurhindalui cu
pruxiniljea shi bitisindalui cu vizita a
tinirljei ânveastâ la pârintsâ Sâmbâtâ
dicsearâ, tu varianta modernâ a numtâljei
la Fârshirots, cari shi adzâ, ma pâstrea-
dzâ tsiva dit mushuteatsa shi vârtushamea
a numtâljei dupâ cum easti aradha.
- Rezumat -
Numta easti protseslu eneryisitù tsi
bagâ pi-aradhâ ligâturli sotsiali namisa di
inshilj cari bâneadzâ tu unâ sotsietati
thimiljiusitâ pi printsipiili a “Patri-
liniaritatiljei shi a patriarhatlui”.
Pritù ncurunari s-fatsi treatsirea di la
catandisea di featâ-ficiorù la atsea di
muljeari-bârbatù. Ashitsi, tuti faptili dit
stsenariulù a numtâljei au tu videari
asiyuripsirea a tritseariljei dicutot di la
catandisea a tinirlorù la atsea a oaminjlorù
adunats tu unâ fumealji tsi-sh timiljiusea-
shti unâ nicuchiratâ. Tu usii, âncurunarea
easti unâ faptâ di thimeljiù sotsialâ tsi
mutâ ligâturli namisa di inshi la scara a
comunitatiljei, thinjisindalui, sum bicimea
(forma) a tsirimonjiljei, ântreaga
comunitati.
Numta easti la Armânji, nai ma
importantul evenimentu dit bana a unui
insu, ânsimnândalui prit unâ tsirimonji
oara di thimiljiusiri ali unâ
fumealji. Maca nai ma multsâ
Armânji si-ncârunâ tru unù
areu dupâ cumù easti aradha,
unâ variantâ ciulâ a numtâljei
caftâ s-amintâ adzâ anami.
Naua bicimi di numtâ, tsi ari
unâ tsirimonji ma psânù
lucratâ, easti ligatâ di
creashtirea a hãrgiuirlorù ti
banâ câtù sh-di ncurunãrli
misticati suntu loati sh-niscânti
areuri rumâneshtsâ. Ashitsi, numta s-
fatsi deadunù sh-nu tu seri ahoryea
(Sâmbâta la featâ shi Dumânica la
ficiorù), isusearea njicâ (semnulù njicù)
s-yiurtiseashti deadunù cu isusearea mari
(semnulù mari), oara a mishteariljei
(manetea) cheari, iara chirolu câtù tsâni
numta s-njicshureadzâ (Vinjiri, Sâmbâtâ,
Dumânicâ).
Pãrãstisearea a pailjei shi arcarea a
dhãrlorù suntu tsirimonji tsi sh-chirurâ
fortsa a lorù di unù chiro.
Idheili di thimeljiu alishtei variantâ di
numtâ suntu tutù tinjia, arshinea,
virghireatsa, shi ncurpiljearea - themi
diftursiti pi tutù cursulù a tsirimonjiljei.
Numta ahurheashti cu armãtusirea a
hlamburâljei la casa a yrambolui shi s-
bitiseashti pritù dizlâxearea a nveastâljei
nauâ. Dauli zuyrâpsescu arupirea di
lumea a tinirlorù nincurunats shi intrarea
tru unâ catandisi noauâ di banâ. Namisa
di atseali doauâ pãrtsâ di banâ s-facù
niscânti alâxiri cari ducù la ligarea a lorù
cândisitorù. Ta sâ s-adarâ aesti, yrambolu
shi ânveasta nauâ trecù pritù unù bairù
di fapti shi scãri di dispârtsâri sh-di
ncurpiljeari, sexualitatea hindaluii unù
elementu nialâxitù. Themili a
dispârtsâriljei shi a ncurpiljeariljei s-vedù
tu cafi parti a tsirimonjiljei, cu tuti câ easti
unâ dyeafurauâ tu tsi mâtreashti scara
di fortsâ, di tãcati.
Suntu trei momenti di dispârtsâri:
1- Di bârnulù atsilorù niâncurunats;
2 - di fumealji, di “sinea” aprucheatâ,
di “sinea” a uspitsâljiljei.
BANA ARMÂNEASCÂ
3- Treilu momentu di dispârtsâri
poati s-hibâ luyursitù ca unâ
xinitipsiri andicra di sini, fârâ di cari
nãulu insu nu poati s-hibâ adratù.
Dispârtsârea pistipseashti unâ moarti
sotsialâ, di iu biana namisa di âncurunari
shi moarti. La numta armâneascâ thema
a dispârtsâriljei stãpueashti oara di adrari
a hlamburâljei shi a surseariljei a
yrambolui. Ashitsi, a tinirlui lj-si adutsi
aminti câ s-disparti di bana di bichearù
shi intrâ tru una âmplinâ di borgiuri, tu
harea di capù di fumealji.
Feata s-disparti di ilichia a tinireatsâljei
tu oara a nvishteariljei a stranjilorù shi tu
atselù a dizlâxeariljei a stranjilorù di
nveastâ noauâ. Dispârtsârea di fumealji
s-fatsi atumtsea cându ânveasta noauâ
easti pridatâ nafoara a curtiljei (Dumânicâ
ti prândzu, cându yinù cuscrilj) a
socrului mari shi a nunlui.
Scãrli di-ncurpiljeari a tinirlorù suntu:
tu prota aradhâ precljili âncurunati, tu
casa, tu nicuchirata shi fumealjea a
yrambolui ca unitati matrimonialâ, tsi va
dzâcâ, ca unitati di âncurunari shi tu
nãulu insu sotsial.
Thema a ncurpiljeariljei s-veadi ma
multu atumtsea cându ânveasta undzi
praglu a casâljei (ncurpiljearea tu
fumealji), cumù shi tu oara cându s-
dizlâxeashti ânveasta (ncurpiljearea tu
aradha a muljerlorù mârtati). Numta easti
tu prota aradhâ ti tinjia, ti nãmuzea a
ânveastâljei. Ea easti luyuria a xiniti-
psiriljei shi a aprucheariljei. Persoana a
ljei fizicâ shi spiritualâ easti atsea pisupra
a curi s-actsioneadzâ, s-lucreadzâ, nu
atsea a yrambolui. Nveasta easti nviscutâ
shi dizlâxitâ di altsâ, ea easti ndreaptâ
sotsial tu “alâxearea ali ânveastâ” ta
s-hibâ transformatâ, tsi va dzâcâ, alâxitâ
shi xanafaptâ, adratâ disnou tu dizlâxearea
a nveastâljei (Luni tahina).
Tu tutù chirolu a tsirimonjiljei, nveasta
bâneadzâ pasiv metamorfoza a ljei, tsi
va dzâcâ, nu ari vârâ sinferù andicra di
tsi s-tihiseashti cu ea, cu alâxearea a ljei
ca omù. Pãrtsâli di mari simasii a
 BANA ARMÂNEASCÂ
numtâljei, cari sta la thimeljlu a
ncurunariljei, suntu nãmuzea (tinjia) shi
virghireatsa. Ânvishtearea disparti
ânveasta di lumea a featilorù nimârtati,
cari u plângu, iara dizlâxearea a nveastâljei
u ncurpiljeadzâ tu aradha a muljerlorù
mârtati cari-lj oarâ “ghini-vinish”.
Tu tutù chirolu a numtâljei, dupâ
veacljea adeti, ncurunarea agiundzi unâ
catandisi di zburâri shi acâchisiri namisa
di atselji doi tats, tu cari luyuria a
alâxeariljei easti nveasta. Ashtisi, nveasta
easti miscutâ pi tutù cursulù a numtâljei
di membrilj a comunitatiljei. Prit mishteari
s-adarâ nchisearea a ncurunariljei shi
apruchearea a alâxeariljei cumù easti
adetea. Nveasta easti ancupâratâ
simbolic dit oara tu cari soacra mari âlji
bagâ fluria la gushi. Prit aesta nveasta
ânchiseashti pi calea a ncurunariljei. Maca
tu apruchearea a ncurunariljei, actorlji
printsipalj suntu atselj doi tats, cãpiili a
nicuchiratilorù tu naia privatâ, ân casâ
muljerli suntu atseali cari zâptâsescu, cari
ursescu. Dinâoarâ tsi nveasta sh-ljea oarâ
bunâ di la mamâ, ligâturli a ljei primari
va s-hibâ cu soacra - ligâturi veclji di
mari dhisculii. Tu chirolu tsi nveasta
asiyuripseashti dutsearea nâinti a
fumealjiljei, tu idyiulù chiro, ea
fuvirseashti frâtsiljea a nicuchiratâljei shi
putearea, stãpuirea a soacrâljei. Ncljinarea
ân fatsa a soacrâljei easti sumliniatâ pi
tutù cursulù a tsirimonjiljei, ahurhindalui
cu semnulù njicù cându yinitoarea
nveastâ bashi mâna shi si-ncljinâ ân fatsa
a dunjeauâljei shi continuâ cu bâgarea a
soacrâljei ân caplu a corlui cu apuhia a
tutulorù pãrtsâlorù a numtâljei. Tu unâ
noimâ parodicâ, Dumânicâ, soacra
ashteaptâ nveasta shi yrambolu cu unù
culacù pi capù dixindalui pãlnji di la tuts
atselji tsi suntu aclo tu ideia ta sâ si-
nveatsâ cu naua catandisi, cari s-alâxi di
partea a norâljei. Nâpoi, colaborarea
namisa di norâ shi soacrâ easti nsimnatâ
tu dunjeauâ pritù scãrminarea a lânâljei
deadunù, icâ di mushcarea dit idyea
cumatâ di lâcumi.
Numta a Armânjlorù easti nsimnatâ di
niscânti elementi veclji, arhaitsi, mayico-
relighioasi, cari au unâ avutsâlji di noimi,
di achicâseri. Gârnulù, fârina, arizlù suntu
la videari pi tutù cursulù a tsirimonjiljei a
numtâljei. Tu aestâ noimâ, tuti mljerli
ducù fârinâ, arizù, zahari Vinjiri seara la
pai, iara mama arucâ gârnutsâ di arizù
nâintea a pailjei cându soia u dutsi la casa
a yrambolui. Arizlu, gârnulù suntu aveari,
chischineatsâ (albu), ama shi unù simbolù
a ghineatsâljei shi a fecunditatiljei.
Nr. 2/3 (24/25), 2001 25
La nchisirea
din casâ, cumù
shi cându
agiundzi la casa
a yrambolui,
nveasta si-n-
cljinâ tu pragù,
virsândalui
chelchea cu
yinù (la featâ)
shi undzearea
cu ligdâ praglu
(la ficiorù).
P r a g l u Nveasta nauâ duruseashti a ficiorloru meari cu pâradz
simbolizeadzâ
arãlâchea di tritseari di nuntru tu nafoarâ. Ashitsi, njelu azvindzi moartea, icâ puterli
Tu prota catandisi, praglu simbolizeadzâ a arãului (simbolu pitreatsi la Hristolu
dispârtsârea di unâ lumi cunuscutâ. Tu Atselù nyeatù shi multu alâvdatù).
tsi mâtreashti a doaua catandisi, Fluria afireashti nveasta di “fãcãturi”
niapufâsirea pi pragù shi undzearea cu shi blâsteami dit partea a moashilorù shi
ligdâ simbolizeadzâ vrearea ta sâ- atsilorù armasi nimârtati. Tuti elementili
mbrãtsiteadzâ nomurli shi mucadenjli mayitsi tsi suntu tu stsenariulù a
dupâ cari s-cumânduseashti casa a numtâljei da tsiva dealihea shi unâ
yrambolui. Ta s-trets pisti pragù easti lishoarâ hromâ dit vecljiulù chiro alishtei
ananghi di unâ maxus chischineatsâ a tsirimonji, cari easti numta a Armânjlorù
truplui, a mindueariljei, a suflitlui datâ ca shi ma aleptu a Armânjloru fârshirots.
urnechi, di borgea ta s-tsâ scots paputsâli. (Aestâ musheatâ shi aleaptâ lucrari tsi
Praglu easti unlu di locurli sâmti a scoati tru migdani adetsli a noasti di daima
casâljei, hindalui ligatù di adetea a tu unâ thâmâsitâ cearei nâ fu adusâ di
strâaushlorù. Ashitsi nveasta intrâ tu naua poeta shi colaboratoarea a noastâ poeta
casâ pi unâ pândzâ albâ, câftândalui ta Simona LAZAR)
s-nu agudeascâ praglu. Yinlu easti ligatu Adusâ pi-armâneashti:
ân generalù cu sândzâli, ahâtù dit itia a Redactsia “Bana Armâneascâ”
hromâljei a lui, câtù shi a haracterlui di
usii (njedzù) a plantâljei. Yinlu virsatù nâ
thimseashti di ideia di curbani, ama, easti NUMTÂ ARMÂNEASCÂ
ca unù paradoxu, shi unù simbolù a
harauâljei. Hlambura, bâgatâ chiro di 40 Si-arupsi tâtsearea tu dzatsi
di dzâli la casa iu noaua fumealji s- Cu bumbunidzari ahiursi
thimiljiusi, avinâ duhurli arali a noaptiljei. Fârâ vimtu, pritù hoarâ treatsi
Simbolu di apârari, hlambura fatsi nâ Dit sirin furtuna s-curdisi.
ligâturâ namisa di nsusù shi nghiosù,
namisa di tserù shi locù. Ansar tuts njitslji tu sucachi
Prit hlambura mutatâ, omlu mutreashti Esù nicuchirlji tu-avlii
cãtrã tserù. Tu hlamburâ suntu bâgati Iara lava ma multu si-aproachi
trei meari. Tutù meari da nveasta a
Tsi s-hibâ? Si-ntreabâ: ciudii!
tutulorù ficiorlorù cându agiumdzi tu
naua casâ. Merlu easti fructulù cari tsâni
tinireatsa, hindalui unù simbolù a Feati ansarù, totlu si-ntreabâ
xanaamintariljei shi a tinireatsâljei Tsi easti? S-lâ dzâcâ, s-grãiascâ.
niacumtinatâ. Easti fructulù a Di pri pizuljiu, c-unù hirù di iarbâ
cunushteariljei shi a libertatiljei, tutnâoarâ. Shutsâtù pri dzeadzitù, totlu hascâ,
Njelu easti unù altu elementu tsi s-aflâ
tu adetea mayico-relighioasâ. Tu pragù Apoia cu mâna la gurâ
unâ soi fatsi curbani unù njelù, tu oara Isih ahiursi si zburascâ:
cându yrambolu nchiseashti cãtrã -Tsi s-hibâ!…Videts lumea? Curâ…
nveastâ. Njelu ântrupuseashti haraua a
Nchisirâ numta armâneascâ!
xanaamintariljei, anichisirea a banâljei
pisupra a moartiljei. Aestâ tesi di vecljiu
tip (arhetipalâ) adarâ dit elù unâ curbani Ilie A. CEARA
cari tsâ asiyuripseashti nchiuluirea.
 26 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Pareia electronicâ ashi cumù aspuni ishish numa, easti
“armaneasca”
armaneasca@yahoogroups.com
HÂBÃRI timiljiusitâ ca unâ PAREI ARMÂNEA-
SCÂ sh-nitsi cumù unâ parei gârtseascâ,
vâryâreascâ, inglizeascâ, rumâneascâ
picurarlu cheari sh-cupia a lui di oi”.
Tinjisiti Armâni sh-duruts Armânji, sh-nitsi di vârâ di altâ mileti. Ti aestâ
Dushmanjlji a Armânamiljei shtiu câ
furnjii limba ufitsiala tu aestu Forumu
Va s-ahurhescu zborlu a meu cu protlu lucru tsi lipseashti s-lu facâ ta s-u
armânescu easti Limba ARMANEASCA.
câftarea al Vanghiu Zega tsi-nji fu aspargâ ea, ta sâ-lji deznatsionalizeadzâ
Avemù nãdia câ “Armâneasca”, aestâ
pitricutâ dinâoarâ tsi ahurhimù lucrulu shi s-lji-asimileadzâ Armânjlji, dupâ tsi
nauâ parei di muabeti (unù mailing-list,
s-u bâgãmù pi cicioari “Armâneasca”, lâ fu loatù loclu sh-numa shi furâ
cumù-lji si dzâtsi pi inglizeashti) pi
aestâ nauâ cali di ligâturâ namisa di arâspândits ca pulji pisti locu, esti
Internet tsi s-amintã tora, tu giumitatea
Armânji di pisti tutù: Doamne Piceava, afânâsirea sh-chirearea a picurarlorù a
a meslui Martsu, cu apuhia atsiljei di a
Maca ari nica un ahtari grup mini voi ljei, a apostaljlorù a ljei. Noi, ama, atselji
patra editsii a duruseariljei a premiului
s-fac parti ditu el. Voi s-escu membru cari vremù s-adrãmù tsiva trâ Armânami,
“Omlu a Anlui”, tsi-fu adratâ cu
cà hits moderator, Voi, Doamne Piceava. lipseashti ta s-lji-agiutãmù aeshtsâ oaminji
agiutorlu al Stefan PICEAVA - unù nipotù
Amu nãdia câ aestu grup va s-hibà cari facù curbani trâ Armânami ta s-
di a meu tsi ari mari mirachi ti computer
armânescu. Amu nãdia câ voi, ca mod- poatâ ca lunjina a lor, a Armânismului,
shi a curi-lji efhãristisescu multu cu aestâ
erator, va sâ shtits s-lu vigljeats gruplu. s-poatâ s-hibâ arâspânditâ namisa di câtù
apuhii -, va s-agiungâ s-hibâ unù dealihea
Dit aestu shcurtu zborù al Vanghiu ma multsâ Armânji. Aestu easti shi
Forumù armanescu pi Internet. Trâ atsea
Dzega s-veadi câtù mari ananghi easti ta scupolu a nauâljei cali di ligâturâ di pi
ma s-avets mirachi s-hits membri alishtei
sâ s-amintâ unâ nauâ cali di ligâturâ Internet namisa di Armânji.
parei icâ s-adutsets sh-altsâ Armânji tu
namisa di Armânjlji di pisti tutù. Unù Prit amintarea ali “Armâneasca” icâ
pareia a noastâ, vâ pâlâcârsescu s-
ahtari grupù icâ unâ ahtari nauâ parei s- “Armâneasca groups”, iu Armânjlji s-
pitritsets un e-mail la adresa:
amintã dit vrearea trâ Armânami ama sh- poatâ sâ sh-aspunâ problemili a lorù, ashi
armaneasca@yahoogroups.com
ti ananghea sh-durearea tsi u avumù tu cumù sh-li-aspunù tu padzinjli a
sh-cu multa haraua adresili a voasti va
suflitù atumtsea anda yivâsimù atseali revistâljei “Bana Armâneascâ”, avemù
s-hibâ tricuti tu mailing-listlu ali
uruti zboarâ nyrâpsiti la Armânamea nãdia cã aeshtsâ oaminji va poatâ sâ sh-
“Armâneasca”.Tru soni voi s-or
andicra di Iancu Perifan, Vasile Barba, aspunâ minduierli a lorù sh-nu mata va
ambâreatsâ a pareiljei “Armâneascâ” shi
Chira Iorgoveanu-Mantsu, Mihali Prefti, s-hibâ angiurats sh-prusvulisits. Prit calea
Dumnidza s-u agiutâ Armânamea!
Cu tinjii sh-vreari armâneascâ,
Dumitru PICEAVA - moderatorlu a
pareiljei Armaneasca, 12-li di Martsu 2001

Hâbari di Sydney
Vrutâ sh-tinjisitâ Armânami,
Cu harauâ vâ pitritsem bunâ hâbari di
Sydney! La dzua dauâ di Cirishar estan,
ti prota oarâ dit isturia armâneascâ, s-
avdzâ boatsea a Armânjlor pi limba
pãrinteascâ, la “radio-2000 FM-98.5
MHz Sydney”, la oara dzatsi di cu seara
pânâ la oara unâsprâ. Va-s hibâ
programatâ cathi Sâmbâtã la idyea oarâ.
Pânâ tora la aestu radio stashoni s-
programa 49 di limbi.Cu a noastâ limbâ
criscu la numirlu tsindzãts (50).
Reactsia di la patriotslji a noshtsã s-
duchi unâ sh-unâ, cu atsea nistrâxita
arâvdari tra s-nâ telefoneadzâ cu atseali
nimãrdzinati dit suflitu buni urãri.
Cafinelu Millennium di Aminciu Programa ahurheashti cu aesti zboarã:
Radio program Macedonarmân also
known macedonian latin language.
Oani Nicolae, Thodhi (Thede Khal), di pi Internet ali “Armâneasca” noi
Date: Sidney, June 03, 2001 1:11 AM
Tiberius Cunia etc.-, di niscântsâ inshi Armânjlji avemù cãbilea s-putemù s-nâ
Nicu al Cheaici
tsi nu avea tsi s-caftâ namisa di Armânji. avinãmù lucrulu a nostu, s-putemù s-
Contra atsilorù oaminji tsi lâ adushù dishcljidemù calea la câtù ma multsâ
Carti di Paris
aminti numa niheamù ma nsusù, cari trâ Armânji tsi sh-chirurâ aestâ cali cari easti
di la Niculachi Caracota
Armânami suntu ca niscântsâ Apostalji limba armâneascâ shi s-lâ hibâ lunjinatâ
Durute Mita (i Tacu),
cari arâspândescu lunjina a Armâni- aestâ cali “prit cândila di malâmâ cari
smului, s-dutsi di vârâ dzatsi anji (di ma easti ânvitsâtura”, cumù aspunea Nushu Tsâ anygrâpsescu prota oarâ sh-voiu
ma psânù chiro Oani sh-Thodi), prit Tulliu aoa sh-unâ sutâ di anji ma nâinti. s-tsâ dzâcu câ-nji lo hari cafi interventsii
zboarâ urâti sh-prusvulisitoari, unâ Scupolu a pareiljei a noastâ di-a ta. Noi aua, mutrimu cu multu
niacumtinatâ alumtâ di afânâsiri icâ di “Armâneasca” easti ta s-adunâ câtù ma interesu tutu tsi s-anygrâpseashti ti
neutralizari a lorù dit punctu di videari multsâ Armânji, cari s-agiutâ cum pot Armânji. Icâ tâtsemu, nâ hârsimu i nâ-
intelectual. Dit ânvitsâtura a Hristolui elji, la tsânearea, la avutsârea sh-la nvirnãmu la tut tsi nâ agiutâ i nâ
shtimù câ “atumtsea cându cheari dutsearea ma nânti a limbâljei, a areurlorù ambudghiseashti ti sibetea a noastâ. Tora
shi a adetslor armâneshtsâ. Armâneasca, tu soni, agiumsi sh-la noi, “Deshtepta/
 BANA ARMÂNEASCÂ
rea” al Hristu Cândroveanu dit yinaru.
Câtâ lâvâshilji! Tsi arshini ti noi Armânjilji!
Cumu nâ minduimu câ va s-u turnãmu
pulitipsitu (civilizat), tsâ pitrecu anamisa
articolu sum cundiljilu al Iancu Paticina,
tsi s-pari câ easti pseudonimlu al H.C.
sh-tsi nâ si pari a nauâ câ va sâ-lji dãmu
giuiapi. Noi va lu bâgãmu pi sitlu a nostu
pi internet, ma ti plâcârsimu, ma-s nu
vedzi vârnâ ambodyiu, s-lu tretsâ tu Bana
Armâneascâ. Cu multâ tinjilji,
Niculachi Caracota tru numa ali AFA
(TRA ARMÂNAMI).
Apandisi editoru:
Tinjisite domnule Niculachi Caracota,
Ma nâinti di tuti voi s-vâ efhãristusescu
di tinjia tsi nâ u featsitu ta s-nâ pitritsets
cartea dishcljisâ a domnului Iancu
Perifan tsi va ta s-hibâ unâ turlii di
apandisi cundritâ la tuti “lâvâshiili” tsi
suntu ânyrâpsiti tu “revista ti adurnjiri
a Armânjloru” a “cucuveauâljei”
cândruveanâ! Tu a doaua aradhâ vrem
ta sâ shtits câ noi, atselj di la “Bana
Armâneascâ”, âlu tinjisimu multu
domnul Iancu Perifan ti tutu tsi adrã ti
Armânami shi-lu luyursimu doilu
alumtâtoru, dupâ Constantin Papanace,
tsi s-alumtâ ti ndrepturli a Armânjloru
dupâ doilu polimu mondial. Ti furnjia
câ axiili a domnului Iancu Perifan, tu
tsi mâtreshti alumta ti ndrepturli a
Armânjloru, suntu cunuscuti di tutâ
Armânamea, luyursimu câ nu easti
anaghi ta s-publicãmu tu revista “Bana
Armâneascâ” unâ apan-disi la tuti
lâvâshiili nyrâpsiti di “cucu-veaua”
cârtilivoasâ.tsi-sh chiru pusola.
Carti di la Dina Goga
Hristo multu al Nick al Cheaici !!
Mi hârsescu câ duchestsâ câ a mea
mindueari easti ândreaptâ sh-sânâtoasâ!
Ma s-mindueamu tuts acshi shi s-nâ
earamu tuts Machiduneanjlji pi un zboru
va n-aveamu vâsâlia a noastâ tora i sh-
mash un “cantonu”, cum Swiss. Nai ma
lishoru lucru ti-adrari tu hala tsi nâ himu
noi tora, easti ta s-ahurhim cu alâxearea
a numâljei nâpoi cumu eara tu vecljiu
chiro. Lipseashti s-câftats numa tsi u
avea “paplu”, original machidunean sh-
dapoaia s-nâ misurãm shi-s videmu câts
di a noshtsâ himu deadun. Mini mindue-
scu câ tu Balcani, noi Armânji-machidu-
neanji himu cama di doauâ miliunji.
Dimândats la tutsi Armânjlji ta s-
ahurheascâ misurarea. Anda va sâ
shtimu câts himu sh-pi tsi locuri alantâ
duneaua va nâ facâ cama multâ tinjii. Di
câtu ma multsâ di ahâtu sh-ma ghini ti
noi sh-ti cilimeanjlji a noshtsâ tsi lipsea-
shti ta s-lâ dãmu giuiapi la “cari himu
noi?!. S-nu va hibâ arushini ta s-aspunets
câ hits Machidu-neanji. Caplu andzeanâ
sh-cu Dumnidzã ninte!!
6-li di Cirisharu 2001,
Dina al Goga
Nr. 2/3 (24/25), 2001 27
Coru di Armâni la Andamusea di Aminciu
PROTSELU AL
BLETSA
Dit idhisea di la GHM
aflãmu câ giudicata al
Bletsa nu mata s-tsânu shi
s-amânã ti data di 19-li di
Yizmâciun 2001. Furnjia ti
cari nu s-tsânu giudicata
fu atsea câ nu avea vinitâ
atselji trei marturi dit
partea a cãtiyursiriljei
(Haiditis sh-altsâ doi inshi
vlahi). Cu tuti aesti
apârarea câftã a catiului ca
protseslu sâ s-tsânâ fârâ
marturlji a cãtiyursiriljei
ama giudicâtorlu dzâsi câ tinjiseascâ ndreptulu atsiloru Armânji cari
marturlji avurâ acâtsâturi ghini minduiescu câ suntu unu populu ahoryea
thimiljiusiti sh-câ protseslu lipseashti cari va ca limba a loru s-hibâ anvitsatâ
amânatu. Taha la un dit martori di la shi tsânutâ ashi cumu tutu Gârstia
cãtiyursiri, turlia di acljimari la protsesu tinjiseashti ndreptulu la altsâ Armanji tsi
nu fu faptâ ashi cumu suntu mucadhenjli minduiesc câ facu parti dit natsiunea
juriditsi gârtseshtsâ iara alantsâ doi avurâ greaca s-cari dzâcu câ limba vlahâ easti
borgi sotsiali. Apârarea câftã ca protsesu mash unu idiomu tsi nu lipseasti anvitsari
si s-tsânâ ma multu câ eara la protsesu shi prezervari shi s-hibâ alâsatâ s-chearâ.
reprezentatsâ-marturi ti apârarea al Bletsa: Tu soni GHM recomanda ca lumea s-
- dit Italia, dl. Domenico Morelli di la faca apeluri ta s-condamna amânarea a
EBLUL (Birou European ti limbi zburati giudicatâljei shi si s-facâ unâ câftari ti
ma putsan); - representantsâ di la furnjiili cari li adusi Curtea ca protseslu
s-hibâ amanatu. Apelurili s-caftâ ca
PASOK. La protses ma eara shi repre-
Bletsa s-hibâ alâsatu arihati shi s-caftâ a
zentantsâ di la “GHM, (Gruplu ti
guvernului grecu s-bitiseascâ cu pulitica
ndrepturili a minoritãtslor - Grecia) -
intolerantâ ti minoritãtsli shi s-
Home of Macedonian Civilization -Rain-
pricunoasca prezentsa a minoritatsilor.
bow Political Organization of the Mac-
edonian Minorityin Greece -Society for
Aromanian (Vlach) Culture. Dzua a pitilorù
Ma largu tu idhisea ali GHM s-aspuni Vinjiri, 27-li di Apriir, sâhatea 14, la
di furnjiili ti cari fu âncljisu Bletsa shi Muzeulu a Huryeatlui Român di
furâ adushi aminti cãtiyursitorlji al Bletsa: Bucureshti, Irina Nicolau ândreapsi
Eugen Haitidis shi dimarhulu dit hoara diznãu Dzua a Pitiloru. Dupu cum sâ
Prosotsani carii dzâsi câ declaratsia al shtii, aesta yiurtii s-andreadzi doua ori
Bletsa cumu câ “limba Vlaha easti unâ tu an: di Ayiu Dimitri sh-di Ayiu Yioryi.
limbâ minoritarâ” easti prusvulisitoari ti Aestâ aradhâ, yiurtia fu dishcljsâ di
tuts Vlahilji. (!?!?) unâ pârâstâseari di carti. Easti zborlu
Deapoia s-dzâtsi cum agiumsi cazlu di cartea ali Irina Nicolau: “Aromâ-
Bletsa la Parlamentulu Europeanu cari nii.Credinte si obiceiuri (Armânjlji. Pisti
cãtãdhicãtseashti giudicarea al Bletsa shi shi arãdz). Deapoia pareia “Pilisterlu”
aspuni câ apofasea nu easti uidisitâ cu deadi unu multu musheatu spectacol.
axiili europeani ti libertatea shi ndreptulu Cu aestâ apuhii fu cântatu sh-canticlu
la opinii cumu sh-ti diversitati culturalâ “Apuntea”, unâ variantâ la multu
shi lingvisticâ. Parlamentulu Europeanu cunuscuta legendâ Puntea di Arta. Sh-
caftâ di la guvernulu grecu unâ copii ca vini zborlu di Puntea di Arta va s-
dupâ sentintsa al Bletsa ca s-hibâ zburâtâ anyrâpsescu ma-nghios mushata poezii
tu Parlamentulu Europeanu sh-aspunu câ cu idyea numâ a poetlui George Vrana
va s-aibâ tu videari cazlu Bletsa. (a curi alj urãm “Tra Multsa anji”! cu
Ma largu s-aspuni câ cu unâ stâmânâ apuhia a dzualjei di Ayiu Yioryi).
ma ninti di giudicata al Bletsa Sutsata di Puntea di Arta
Culturâ Armânâ (Vlaha) publicã la data Puntea di Arta treamburâ.
di 10-li di Martsu unâ declaratsii tu presâ Unâ tsearâ s-fatsi analtâ
cari dzâtsea limpidi câ Armânjlji au unâ Cât lunjina.
constiintsâ natsionalâ, unu spetsificu ca Unâ curbanji s-fatsi analtâ
oaminji tsi zburãscu limba a loru cari easti Cât citia a inimâljei.
ahorhya di alanti limbi dit Balcanu, limbâ Un om s-disveashti di trup
tsi easti tu banâ di dauâ njilji di anji. Ca di un stranju.
GHM luyurseashti câ Gârtsia lipseasti s- Alexandru Gica.
 28 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
PARTURITIE
ZBOARI NCRUTSILJEATI ROMB CU CEL MAI LUNG
CUVANT FORMAT DIN 11 LITERE
PROTLU CAREU MAYIC PROTLU ROMB MAYIC (publicat tu numirlu 23/2000)

A
U I R I U A R C

I M A M I A R M A S
A R G A V A N
R A D A R
A R M A N A M E A
I M A M I C A V A L A R
S A M A R
U I R I U
N E R
A

Vanghiu Dzega nâ pripuni unâ nauâ variantâ di Zboarâ ncrutsiljeati a curi nâs lâ spuni “Crutsizboarâ”.
Ta s-putets s-dizligats a doaua tabelâ, iu zboarâli suntu tricuti di nastânga nandreapta, lipseashti ca ma nâinti s-dizligats prota
tabelâ tu cari zboarâli suntu tricuti mash ânghiosù. Iavea definitsiili ti tabela 1: 1. S-aflâ pi mealuri icâ tu pustilii. 2.Bâneadzâ
tu apâ. 3. Casa tsi s-poartã tu sacù icâ sinonimlu a cergâljei. 4. Grupã muzicalã, armãneascã di Crushuva - Makedonia. 5.
Easti ma mari di laclu ama ma njicã di ocheanlu. 6.Un di yipturli. 7.Pravdã ayrâ. 8. Hiljlu a tatãlui a mel. 9. Ayiu - feminil. 10.
Atsea tsi armasi di Latinjlji shi vecljilj Macedonj icâ clirinomlji a lorù (sing.). 11. Antreagã, tutã; 12.Doamnili u tsãn ta s-hibã
ma slabi. 13.U adarã alghinjli. 14.Prima persoanã, plural di verbul shteari. 15. Mass-…icâ numa (pi limba latinâ) ti amplinili
vocali. 16. Ma marea sorù. Dictsionari: Tache Papaphagi, Vuiaklia - Lecsion; Dizionario della lingua latina. (FOCUS, DIETA,
MEDIA). Di cara va s-dizligats prota tabelâ va s-videts câ, cafi unâ litirâ di tu tabela 1 ari un numir a lui. Cara s-li bâgats litirili
pi arada a numirlor tu tabela 2 va s-easâ prota strofâ dit unâ poezii al Constantin Belemace. Poezia easti loati ditu cartea
“Dimãndarea pãrinteascã” scoasã di Editura Cartea Aromãnã 1990 - USA- 2001
Vanghiu Dzega - Italia - 2001
 BANA ARMÂNEASCÂ
ILIE A. CEARA
BITISITA-A VREARILJEI
Bitsi!…
Asteasâ-i vrearea-a noastâ
Agârshitù easti chirolu
Cându dolji bânãmù tu-aestu lao
Ca doauâ bârbâruti di harauâ, apreasi,
Tsi ardea tu lunjinoasi noptsâ di Cirisharù
Chirutâ-i vrearea-a noastâ sh-tutù laolu!…
Vimtulù guli cinusha di sumù jarù.
Ah, bitsi!…
Tuti si-au bitisitâ…
Zboarâli di vreari chirurâ.
Tuti giuraturli a noasti si-agârshirâ,
Giuraturi fapti di unlu-alântui.
Tu suflitù nji-armasi mash arana yii
Cari mi-aroadi di-c-noapti pân-hâryii
Si-arupsi-alsidha tsi nâ liga
Trupurli, unù-di-alantu.
Bitsi!…
Bitsirâ ashtiptãrli…
Nirinjipsitù, cu inima trimburânda
Ti-ashtiptamù s-yinji noaptea sh-dzua-ntreagâ. Tini a banâljei pomù
Tricutù easti chirolu âmbratsâ-nj cându ti-arcai Ascapâ di arãulu nomù
La cheptu ti strindzeamù cu seati
Iar gurili a noasti tsi s-câfta
Tu-nâ bâsheari si tuchea…
La tini nu mata va ânyisedzù
Di-aoa shi-nclo trâ tsi bânedzù?
Ah, bitsi!…
Mi simtu bitisitù…
Adio noptsâ-ntredz di-anisihii
Cându cu ocljilj dishcljishi pânâ hâryii
Mi mindueamù manghi la tini…
Ah, câtù di multu ti-amù vrutâ!…
Câtù himù di singurù shi apârnâsitù
Câtâ arcoari adunai tu suflitù
Singuri himù…
Bitsi!…
FRICUSHTOR BATI CAMBANA
Tsi fricushitorù bati câmbana
Trâ mortu cându da di shtiri
Boatsea-lji jiloasâ dishcljidi-arana
C-arupsi-a banâljei singiri
Asunâ plângurosù shi penura
Nr. 2/3 (24/25), 2001 29
Tu scândura di la chivuri Bana nâ u-adrarâ ciomir
Cându intrâ tu câpachi-ahimura Greu ânji trec noptsâli a meali
Iar ocljilj vearsâ lãi amuri Nisumnati, cu lãi fârfudz
Aushamea yini cu jali
Lâhtârosù chivurea cându dipuni Vârnâoarâ nu-i cu lãludz!
Ahimura tu groapa vlângâ
Tu-ahândoasa jali tsi s-aspuni VASANI DI PICURAR
Cumù poati omlu tra s-nu plângâ
Fricushitorù asunâ sh-grundzâli Mardzinea di Laiea-Amari
Di tsarâ, arcati pri chivuri Un picurar mintea-shi frimta
Cu pânjiusiti flori sh-cu-frândzâli A oilor s-facâ dimari
Tsi s-aducù cu plângutli disturi Cum s-irneadzâ tutiputa
Omlu tuti-aesti li-agârsheashti Estan, iarna-i multu greauâ
Nâpoi cându s-toarnâ di la groapâ Shi arcoarea dip nu treatsi
Tu-a lui lumi iara hãuseashti Nafoarâ muntsâ di neauâ
Tsimtu di-unâ banâ hârâcoapâ. Vimtul suflâ mul-aratsi
Bâgarâ oili si-featâ
OMÙ Sh-vor tsâneari tu azapi
Hranâ lâ ari arcatâ
Ornjilj, tsi-azboairâ-ndzeanâ Afiritâ vor di zlapi
Nj-aspunù cãljiuri di banâ Greu âlji easti tu arcoari
Shutsâtâ cârlibanâ, Luyuria-i dilicatâ
Tumnaticâ câmbanâ, Cama lai câ vor muldzeari
Cu-a ljei boatsi di mamâ Lapti s-curâ tu gâleatâ
La nâsâ mi-acljeamâ Câ aestâ easti bana
S-mi-aproachi câti niheamâ Tsi u tradzi un picurar
S-mi-ambeatâ cu anamâ
Dzua pashti, muldzi oili
Cu bratsâli ncârcati Noaptea-i varliga di cutar
Di yisi shirpicati Cându s-yinâ primuveara
Pristi lumi arcati Cu lutseafiri shi cu steali
Mi zbatù fârâ tâcati Si-nchiseascâ di cu searâ
Cu inima aratsi Tra s-li pascâ a lui njeali
Tâljeatâ tu dzatsi Tahina si-shi lje tâmbarea
Nicatâ tu fârmatsi Calea padi si-nchiseascâ
Zghilescu fârâ boatsi Tu vuloaga veardi s-chearâ
A tsãia tsâ grescu: Omù! Shi di tuti si-agârsheascâ
Bana tu mânâ si-u lomù!
Yina!…Yisi n-ashteaptâ
S-fâtsemù nâ lumi ndreaptâ
Pri-unâ cvali aleaptâ!
Fârâ zborù, ma cu faptâ.
ANJLJI FÃRÃ S-LJ-ADUCHIMU
Anjlji pondzâlj, fârâ si-lj videmu Di
multu tricurâ, bair...
Aushim mâratslji fârâ s-vrem,
Perlu a meu-i albu, cair...
Anjlji bluchi, fârâ s-lj-aduchim
An di an si-anarâ, bair...
Pri cicioari shcretslji nâ tuchim
Cheptul harval nu-ari air.
Un dupâ un tricurâ pondzâlj
Lunicarâ anjlji, bair...
Pãrãpunsits mutrim murmintsâlj
Ocljilj nâ si-astingu-n cair.
Elj giungljiuri sh-ponuri n-alâsarâ
Pri a nostu slab anumir
Furtii greauâ n-ancârcarâ
 30 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
slavologhista Alexandra
CAZLU SOTIR BLETSA Ioannidou, martor a
minoritari“, shi ântribarea a
giudicâtoariljei Maria Ralli - Katrivanou
apârariljei, lâ dzâsi câ itsi fu sh-ma limbidâ : “ Ghini, tuti atseali sâ
LIGA ELENÂ turlii di communicatsii lingvisticâ anamisa zburãscu. Ama, easti ghini sâ zburâm noi
TI ÂNDREPTURLI A OMLUI di oaminj easti luyursitâ limbã di oaminjlji ti eali ? Ma nsus ma s-nã minduim la tuti
di shtiintsã. Geaba, tu bitisitâ avucatlu a atseali tsi s-featsirâ nu di multu cu
Jurnalu “Elefterotypia”, 10.02.2001,
apârariljei Lambros Baltsiotis adusi pãrtsâ problema machiduneascâ tsi nâ cârti
“Condamnari cum nu s-ari vidzutã
dit declaratsiili a martorlor tsi adutsea multu ca grets ? Mini minduescu câ noi
pânâ tora“.
stepsu tsi ândrupa averlu a textului ti cari ashi lipseashti s-duchim. Voi sâ shtiu cari
Nitsi barim tu chirolu ali isterii
s-featsi âncâcearea: câ atseali limbi sâ easti sh-pãrearea a voastâ.” Dupu aesti
natsionalistã dit anjlji 1992-1993 nu s-
zburãscu sh-azâ tu niscânti hori dit tuti, niscânti minutishuri tsi s-featsirâ tu
vidzurã ahtãri giudicãts. Stipsitlu fu
prefectura Seres tsi lu aleapsirâ atsel tsi chirolu a giudicatâljei cum fu atsea câ
arhitectul Sotiris Bletsas, a curi âlj si bâgã
ânchisi giudicarea. prezidentul a Curtiljei nu li stâmusi
stepsu câ “arâspândi informatsii psefti”
Ca martor principal tsi bâgã stepsu, misticãrli “ spontani “ fapti dit public tsi-
(art.191 dit Codlu Penal).Tsi amârtii
ishishi mãrtiria a domnului Haitidis nu lj cârtea martorlji ali apãrari, pot s-hibâ
featsi ? Tu 1 di alunar 1995, la adunarea
putu s-lunjneadzâ giudicâtorlji, mashi câ luyursiti di njcâ importantsâ. Antribãrli
panelenicã a Armânjlor, tsi s-featsi
shi spusi minduita a lui. “ Pâpânjlji a melj tsi Curtea li bâgã a stipsitlui furâ multu
Naoussa (Nevesca), el âmpârtsâ, dimi
nu shtea nitsi un zbor gârtsescu, mash limbidz: “Câti ori ti duseshi Bruxelles sh-
âlj deadi al Fotios Kilipiris, prezidentul a
ânturtseashti “, dzâsi el, sh-deapoa cu tsi lucru ? “. “ Tsi cãftai Naousa ? “
Uniuniljei Panelenicâ a Armânjlor- unâ
adâvgã cu pirifanj: “ mini ama, nu ânvitsai Tini hii om ânvitsat; nu tsâ ticni câ ma
publicatsii pi limba englezã di la Euro-
nitsi un zbor di atsea limbâ, shi zburãscu s-ti duts la atselj di fara a ta ( sic ) sh-va
pean Bureau of Lesser Spoken Lan-
mash gârtseashti. “Dimi ânvitsarea di li âmpartsâ cãrtica va sã s-facâ mintâturi
guages (EBLUL), - Biroulu european ti
limbi xeani nu easti unâ hari umineascâ ? “. “ Acâtsarea a ta di politsii nu fu unâ
limbili ma psân zburâti - iu, pi ninga alti
ama unâ amârtii di cari omlu lipseashti mintâturâ “? Importantsa a dzuâljei fu
lucri, ânyrâpseashti câ tu niscânti nãi dit
s-aibâ arshini! Tru atsea tsi mutreashti spusâ cu putsâni zboarâ tu bitisitâ di atsel
Gârtsii sâ zburãscu nica tsintsi limbi,
thimeljlu a giudicatâljei, parlamentarlu tsi bâga stepsul Nicolaous Seintis : “ Azâ
nafoarâ di gârtseashti, tsi eara vinit la
mash li minti lucarli. El âlj featsi atselj tsi - sh-ahurhi el concluzia - zburâm ti un
adunari. Ti aesta dl.Bletsas fu acâtsat di
eara tu sala di giudicatâ sâ s-câpâiascâ lucru multu importantu, tsi putem s-lu
politsii. Ti aestu lucru lu acâtsã inatea
di arâdeari cându, prota lâ dzâsi a spunem pi shcurtu cu zboarâli a poetlui
Evgenios Haitidis, deputatlu di Serres tu
giudicâtorlor câ “ iuva tu Gârtsii nu sâ : “Limba, tsi-nj fu datâ easti limba
Parlamentul gãrtsescu, sh-lu cljmã la
zburãscu alti limbi “ sh-deapoia adâvgã gârtseascâ “. Problema a limbâljei easti
giudicatâ. Dupu ma multi giudicãts,
ta s-limbidzascâ lucârli câ “vahi li fundamentalâ. Zburâm ti factorlu decisiv
dl.Bletsas agiumsi s-hibâ giudicat a 10-a
zburãscu niscântsâ ageamits, ama nu sâ tsi fatsi s-amintâ conshtiintsa natsionalâ,
oarâ la Curtea cu trei Membri ti
zburãscu tu grupuri organizati “ sh-bitisi ti un criteriu rasial. Stipsitlu lipsea s-
giudicarea a faptilor psefti, Atena tu 2 di
cu concluzia câ : “ atseali tsi sâ zburãscu mindueascâ ghini cându u arâspândi
shcurtu 2001.
nu suntu limbi, ma idiomuri “ . Sigura, cãrtica“. El zburâ sh-ti EBLUL,
Cazlu lipsea s-hibâ luyursit dip ridicol,
tra s-nu s-facâ di arshini dinintea a organizatsia tsi u âmpârtsâ cãrtica: “Vahi
ma s-nâ minduim câ textul ti cari s- featsi
giudicâtorlor, alantsâ martori tsi lipsea s- europenjlji nu furâ ghini informats, câtse
âncâcearea (sh-cari cum va vâ spunem
bagâ stepsu (primarlu Yioryios Macris mash un insu li dzâsi aesti lucri. Noi
ma nghios yini di la unâ organizatsii
di Prosoceani shi Ioanis Zaparas, un lipseashti s-lu aflãm omlu atsel, shi s-lu
semiufitsialâ a Uniunuiljei Europeanâ) nu
lucrâtor di la poshtã ) sh-ligarâ mãrtiriili culâsim.” Prezidentul a curtiljei shi spusi
avea nitsi un zbor ligat di politicâ, cum
di aestu punctu dit soni: atseali tsi sâ idyea minduitâ mutrinda “atsel insu” tsi
easti zborlu minoritati, sh-mash dzâtsea
zburãscu pi ninga limba gârtseascâ suntu u featsi Harta a organizatsiiljei europeanã.
ti limbi - ti cari vârnu nu dzâsi câ nu sâ
“idiomuri“. Altâ turlii elj nu puturâ s- Dupu tuti aesti apofasea a giudicâtorlor
zburãscu aclo. Cu tuti aesti, ashi cum
adavgâ argumenti sânâtoasi cându, pi fu unâ concluzii tsi s-duchi di ma ninti.
vidzum sh-avdzâm noi ishishi tsi fum
salâ, nafoarâ atselj tsi tritsea pi ninga elj Tsicara câ tu zborlu a lui di apãrari
martori la giudicatâ, di partea tsi lu
lj-avdza câ zbura un cu alantu stipsitlu dzâsi câ ari conshtiintsâ
ndrupa dl. Bletsas, tru sistemlu
armâneashti! natsionalâ gârtseascâ, ama nu vru sh-u
giudicâtorescu gârtsescu pânâ sh-lucârli
Cu tuti aesti bashi pi aestâ dyeafureauâ condamnâ limba di dadâ? Nafoarâ di
tsi s-ved limbid, pot s-hibâ luyursiti unâ
majoritatea a giudicâtorloru sh-u giudicâtoarea Stamata Petsali, Curtea di
turlii di ”secret di stat”, tsi lipseashti s-
timiljusirâ apofasea câ nu ari alti limbi tsi Giudicarea a faptilor psefti di Atena,
hibâ afirit cu itsi pâhã, sh-culâsitu cu
sâ zburãscu tu Gârtsii. “ Him simfunj, apufusi câ scutearea tru migdani câ sh-
ahapsi. Geaba adusi apârarea un stog di
tuti atseali lucri sâ zburãscu. Ama, suntu alti limbi suntu zburâti, pi ninga atsea
documentatsii - statistis ufitsiali a
eali zburâti ca limbi, i ca idiomuri ? “ fu gârtseascâ, easti unâ câlcari a nomlui.
chivernisiljei gârtseascâ, documenti di la
ântribarea tsi prezidenta a Curtiljei di Dl.Bletsas poati featsi di dauâ ori clasa
ministerlu trã lucri xeani, cãrtsâ di ânvets
Giudicatã, Zoe Costoyanni u bâgã la tuts ântânja di shcoalâ câtse nu shtea ghini
di la universitati, sh-tezi di doctorat,
martorlji. Furâ sh-niscânti ântribãri ma gârtseashti, ama fu condamnat la 15 di
declaratsii a politicienjlor shi publicatsii
putsân “ tehnitsi “ sh-niscânti pãreri meshi di ahapsi sh-unâ amendã di
uidisiti - tsi adutsea mãrtirii nu mash câ
polititsi spusi ândreptu. Ti exemplu, 500.000 di drahmi, mash câtse lu adusi
aesti limbi suntu zburâti tu Gârtsii, ama
prezidenta lâ câftã a martorlor s-declarâ aminti “ idiomlu” pãrintescu. Idyea turlii
sh-câ aestu lucru fu spus di multi ori em
“desi ari vâsilia a noastrã problemi cum judicâtorlji turtsâ apufusirâ câ “ nu
di inshii, em di institutsii. Geaba,
 BANA ARMÂNEASCÂ
ari” limba curdã. “ Publicatsia nafoara a
nomlui” sh- EBLUL- lu “ ilegal”.
Textul tsi-l purtã dl.Bletsas pi la
giudicãts easti aestu: “ Limba gârtseascâ
easti limba oficialâ di stat. Ari shasi limbii
reghionali cama putsân ufilisiti:
arbinisheasca, zburâtâ tu multi
comunitãts arâspânditi tu tutâ vâsilia;
armâneashti, tu zonili di munti di Tesalii,
Epir sh-Pindu; vâryâreashti, limbâ
zburâtâ tu vestul ali Trachii di pomats,
unâ comunitati muslimanâ;
machiduneashti, tu nordul ali Gârtsii sh-
ânturtseashti, tu Trachia di vestu. Ari sh-
unâ comunitati ghifteascâ ca mari.” Nu
stridusim textul dit orighinalu pi limba
englezâ, câtse tamam ashi fu el tricut tu
cti oficiali di la giudicatâ, tsicara câ
procedura dzâtsi câ tuti documentili
lipseashti s-hibâ tu stridutseari ufitsialâ,
maxus atseali tsi li ufiliseashti partea tsi
bagâ stepsu.
Tu loc di stridutseari noi alidzem shi
vulusim proclamatsia A Chentrului di
Cercetari a Pareilor Minoritari (KEMO):
“Ca principiu, KEMO nu s-minteashti tu
problemi curenti . Ca unâ exceptsii, ama,
câtse tu cronitsli di giudicatâ nu aflãm
vârnâ altu precedentu ti giudicarea a
unui cetãtsean grec “ ti arâspândirea di
informatsii psefti” (iu informatsii pseftã
easti luyursitâ atsea câ tu stat ari sh-alti
limbi, nu mash gârtseashti)? Noi duchim
câ fârâ di altâ lipseashti s-u fâtsem aestâ
declaratsii. Tu Gârtsii, traditsional, pi
ninga gârtseashti suntu zburâti sh-aesti
limbi, tu aradhâ alfabeticâ: arbinisheashti,
armâneashti, ânturtseashti,
machedovâryâreashti (tsi combinâ
dialectili slavi di sud dit Machidunii sh-
Trachii), shi romani (ghifteashti).”
Tipusearea ti cari fu giudicat dl.Bletsas,
nu ânyrâpseashti mash ti Gârtsii. Ea
ânreghistrã 43 di “limbi ma putsân
zburâti” tu Uniunea Europeanâ, sh-loclu
tsi lu acatsâ tu cafi unâ vâsilii. Cu tuti
aesti tu canâ altâ vâsilii dit U.E, a vârnui
nu-lj ticni s-cljamâ la giudicatâ vârâ insu
ti “arâspândeari di informatsii psefti“. Ma
multu di ahâtu, vrea s-hibâ lucru ti ciudii,
s-hibâ giudicat vârâ insu ti unâ publicatsii
tsi fu adratâ tu cadhurlu a uniuniljei
europeanâ, di unâ institutsii oficialâ
europeanâ sh-tsi fu unanim aprucheatâ
di parlamentul european! Cãrtica tu
discutsii poartâ simnâtura a Biroului Eu-
ropean ti limbi ma putsân zburâti
(EBLUL), unâ organizatsii europeanâ tsi
fu fundatâ shi easti sum avigljiarea a
Comisiiljei sh-a Parlamentului European.
Prota formâ a hartâljei fu tipusitâ tu
raportul dit anlu 1991, ândreptu di
Nr. 2/3 (24/25), 2001 31
parlamentarlu european Mark Kililea“
mutrinda catandisea curentâ a limbilor
ma putsân zburâti shi elementili culturali
tu Comuniatea Europeanâ.”
Raportul Kililea (A3-0042/94) fu
aprucheat di unâ mari majoritati (318 trã,
1 contra, 6 abtsãneri) tu Parlamentul Eu-
ropean (9/2/1994). Sigura, Euro-
parlamentarlji grets di tuti buieili votarâ
trã aestu.
Tu idyia detsizii, Parlamentul European
“lâ caftã a guvernilor dit statili membri
s-li da cali shi s-li ândrupascâ comisiili a
Biroului European ti Limbi Ma Putsân
Zburâti tu statili membri, sh-prit aestâ
limbidzashti borgili tsi cetãtsenjlji shi
organizatsiili a lor li au ti dezvoltarea a
limbâljei a lor di dadâ.”
Dl. Bletsas nu featsi altâ, câ u ascultâ
aestâ directivâ sh-agiumsi pi praglu a
ahapsiljei! Nu lipseashti s-adâvgãm câ,
dupâ detsizia a Curtiljei 10 cu trei membri,
vârnu om tu Gârtsii nu mindueashti s-
adarâ un Birou a Comisiljei ashi cum
dzâtsi Directiva a Parlamentului Euro-
pean. El/ea va s-hibâ tu piricljiu s-hibâ
vâtâmat dupâ unâ giudicatâ dip shcurtâ.
Tricutâ pri limba armâneascâ di
Irina PARIS