16 Nr.
3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICÂ
5.VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI -EPIRLU
Epirlu easti ashtirnut pi coasta a
Amariljei Adriaticâ, tu ndreptul a nisiiljei
Corfu, dealungalui a muntsâlor Cerauni
shi Pindu, hindalui unâ nai muntoasâ
cu mãrdzinji tsi nu ti aproachi cu
uspitsâlji. Dit muntsâlj a lui dipun arâuri
tsi s-amintâ dit neaua tuchitâ sh-cari
da tu nsoni laclu Ianina.
Epirlu s-tindi di la aeshtsâ muntsâ
pânâ la Amarea Ionicâ, tu partea di Not
a Amariljei Adriaticâ avândalui ân fatsâ
Italia.
Tu Datâ u ari vitsinâ Machidunia prit
muntsâlji Pindu iara la Not lj-ari vitsinji
Gretslji avândalui ca mardzini golful
Ambracia (Arta). Tu partea di
Njeadzânoapti lji-ari vitsinji Ilirlji
avândalui ca mardzini arâulu Genusus
(Scumbi).
Relieflu a Epirlui easti ân gheneral
muntos cari ari ama shi nãi di câmpu
tu partea di coastâ, nãi apârati di
vimturli tsi batù dit Njeadzânoapti,
lucru tsi fatsi ta s-hibâ cultivati planti
mediteraniani.
Zânatea di thimelju a oaminjlorù dit
aesti locuri fu picurâriljea pi atseali dauâ
coasti a muntilui. Aestu munti easti
scãldat di arâuri cari s-duc cãtã nãili di
nghiosù a Prevezâljei shi ali Volonâ.
Di la lâna di malâmâ a oilor shi laptili
bun ti cashù s-trapsirâ tuti avutsâljili
alishtei nai dit nai ma vecljiul chiro.
Ca populatsii Epirlu eara adrat dit ma
multi triburi (vârâ 14) cari purta numa
di Epirots ashi cum: - Moloshlji care
bâna tu muntsâlj di adzâ a Zagorâljei
shi câmpul ali Ianina; - Haonjlji, tsi
bâna namisa di arâurli Aous (Vouisa)
shi Thyamis (Calamas);
- Thesproti, bâna namisa di Thyamis
(Calamas) shi pânâ la golful Ambracia.
- Doloplji, bâna namisa di muntsâlji
Pindu shi partea di njeadzânoapti a
arâului Achelaus (Aspropotam), ashi
cum n-aspuni I.Arginteanu tu “Istoria
Macedoromânilor”, pag. 5).
Ligat di populatsia a Epirlui niscântsâ
nvitsats ghirmanji facù dhyeafurauâ
namisa di Grets shi Epirots shi
Machiduneanji câtse Gretslji lâ dzâtsea
“Varvari” a Epirotslor shi a
Machiduneanjlor, tsi va dzâcâ xenji shi
fâtsea dhyeafurauâ namisa di triburli
BANA ARMÂNEASCÂ
CAPITOLU -I -
di soi helenicâ shi atseali di arâzgâ
epirotâ shi machiduneanâ. (Strabo,
pag. 325). “Acarnanjlji suntu Grets, iara
Carioplji suntu Epirots),<I.Arginteanu,
pag.7>. Niscântsâ di nvitsatslji
ghirmanji (Hahn, Alb. Stud. Pag. 219)
aspun câ ahât Epirotslji cât shi
Machiduneanjlji eara soi deaproapea cu
Ilirlji shi s-alidzea di elji cum s-alegù
Olandezlji di Ghirmanji.
Veclji Grets luyursea populatsia
epirotâ nafoara a lumiljei elinâ, meti
macâ, aoa eara ashtirnuti dit nai ma
vecljiul chiro sanctuarli di la Dodona,
la poalili a muntilui Tomaros, la shcurtâ
diastemâ di câsâbãlu di tora Ianina, nai
ma tinjisit dit tuti; meti macâ di aoa eara
njiclu trib a Groilor, cari va s-da ma
amânatu numa a ntreagâljei Gârtsii.
Epirlu armasi namisa di atselji tsi
tinjisea vâsiljeadzlji a lui ashi cum
featsirâ shi Machiduneanjlji shi stâturâ
nanâparti di mintiturli polititsi a
Gretslorù.
Aoa, tu Epir, Gretslji thimiljiusescu
prit Corint, coloniili Ampracia shi
Apolonia tu eta VII-a n.a Hr. ca tru unâ
vâsilii varvarâ. El nu intrâ tu bana
politicâ a Gretslorù dicât multu ma
amânatù shi atumtsea mash sum
inflientsa a Machiduniiljei.
Epirlu s-adrã shi s-tsânu ca vâsilii tu
eta V shi IV n.a Hr. ahât sum formâ di
vâsilii tu ahurhitâ cât shi di republicâ
federalâ. Nai ma mari puteari sh-
pãrãtirsiri vâsilia a Epirlui u avu sum
vâsâljelu Pirus II-lu, ama ma nâinti di
el avea vâsilipsitâ Eacid, afendu-su,
cari bânã namisa di anjlji 319-272 n.a
Hr. Di Eacid sâ shtii câ fu datù mpadi
di Casandru, vâsâljelu a Machduniiljei
dupu moartea al Alexandru atsel Marli.
Protlu vâsilje a Epirlui s-pari câ fu
Alceta I-, dupu a curi moarti, tsi fu la
373 n.a Hr., agiumsi vâsilje Neoptalem,
dupu cari armasi la tron hiljlu al lui
Alexandru Molosslu tu anlu 357 n.a Hr.
Una dit surorli a lui, Olimbia, avea s-
agiungâ nicuchira al Filip II-lu ali
Machidunii, mama al Alexandru atsel
Marli.
Epirlu deadi oaminji di mari axii cari
s-pãrãtirsirâ tu cunuscutili alumti al
Alexandru atsel Marli. Pãrãtirsirea nai
ma mari alishtei vâsilii u avu Pirus, cari
agiumsi s-dumneascâ ti prota oarâ
namisa di anlji 306-300, ama el sh-chiru
curuna dit itia al Casandru. Vâsâljelu a
Machiduniiljei dusi unâ puliticâ di
dushmânilji shi-ncâceari avândalui ca
scupo s-treacâ Epirlu tut tu Machidunii.
Tâsh cându Casandru fu anichisit di
Demetrie Poliocetlu, Pirus agiumsi
vâsilje a Epirlui.
Tu anlu 281 n.a Hr., la anãngãsãirea
a Italiotslorù dit Taranti, s-dusi shi s-
alumtã cu Romanjlji shi-lji anichisi la
Eracleia shi deapoia la Ascoli; stribati
Calabria pânâ tu Sicilia, iu lji-anichisi
Cartaginezlji. La turnari tu Italii,
Romanjlji tu loc sâ-lji efhãristiseascâ,
s-alumtarâ cu el sh-lu azvinsirâ tu anlu
271 n.a Hr. la Beneventum. Agiumsi di
s-tutnã tu Epir shi fu bâgat cu zori sâ-
sh ljea diznou alumta contra a
Machiduniiljei sh-iu chiru tu alumta ti
amintarea a câsâbãlui Argos.
Dupâ moartea al Pirus Epirlu ahurhi
sâ scadâ agiungândalui ma nâinti
republicâ federalâ, pânâ cadi iara sum
stãpuirea machiduneanâ, iara deapoia,
dupâ câdearea a Machiduniiljei, tu anlu
167 n.a Hr. fu anichisitâ di consulu
Paulus Emilius shi alâxitâ tu colonii
romanâ integratâ tu provincia
Machidunia, deapoia ali Achaia, ta s-
amintâ independentsa tu chirolu a
amirãlui Vespasian cari adrã capitala tu
câsâbãlu Micopolis.
Sum Diocletsian, dupu reorganizarea
a lui, alãturea di Epirus Vetus, s-adâvgã
unâ nauâ provincii cu numa di Epirus
Novo, cari ncurpiljea unâ parti dit
Machidunii shi avea ndreptu capitalâ
câsâbãlu Dyrrhachium, Dures albanez
di adzâ.
Ma aproapea di chirolu a nostu (XIV)
Epirlu lo numa di “Vlahia di Nsusù”
icâ “Vlahia Njicâ” avândalui unâ
populatsii majoritarâ di arâzgâ
armâneascâ (Vlahâ), di iu sh-lo sh-
numa.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
Tacu BABALI
 BANA ARMÂNEASCÂ
Ma nâinti, tinjisits Armânji tsi u-
nyrâpsits sh-tsi u yivâsits naua revistâ
armâneascâ “Armânamea Internet“ -
ashi-nji vini a njia prota oarâ s-u pâtedz
ama deapoia vidzui
câ ea eara chiola
p â t i d z a t â
“Armânamea
grups” -, voi s-vâ
spun: ghini vâ aflai
shi s-da Dumnidzã
ca lucrulu pi aestâ
nauâ cali di
dimândari sh-di ligâturâ namisa di noi
Armânjlji s-imnâ ambar. Adresa a mea
di pi Internet easti: piceavad@ cmb. ro
Nâ minduim câ nu va s-hibâ arãu ca
ahurhindalui cu aestu numir s-avem tu
revistâ unâ padzinâ mplinâ mash cu
hâbãri icâ idei ma aleapti tsi va li aflãm
nyrâpsiti pi Internet. Padzina dit aestu
numir va s-ahurheascâ cu ndauâ idei loati
dit lucrãrli nyrâpsiti di Thede Kahl.
Bunâ dzua Armânj, Armânmnofonji
shi Armânofilji! Bunâ dzua
Armâname, Kalimera Vlachouria!
Di dzatsi dzâli ashtiptats apandisi di la
mini, câtse Asteris Koucoudis ditu
Sârunâ nyrâpsi câ mini pot si scot
Armânjlji dit niscânti provlimati a lor.
Ideia aesta easti musheatâ, ama
minduescu câ un singur om nu poati
s-facâ ahtari lucru cu pareia a lui, cât
neutral s-hibâ. Ama ghini, va vâ dau
unâ apandisi cari minduesacu ari sinfer
ti tuts dit grup.
Asteris Koukoudis nyrâpsi a tutulor
dit “Armânamea grups”:
Cându nu pistipsits tsi dzâc, avem nica
un om cari poati s-nâ agiutâ cu thema
aista: Thede Kahl anvitsã ti Armânji
shi-lji cunoashti multu ghini shi di ma
multi puncti di videari, iutsido iu
bâneadzâ. Siyura el poati s-nâ agiutâ
tu provlima aista. El poati s-nâ dzâcâ
macâ suntu discriminats Armânjlji tu
Eladha shi ma s-hibâ unâ mileti di
dheftira cateyurii.
Nu mash Armânjlji cari bâneadzâtora
tu Eladha au unâ mari ligâturâ cu
elinismolu. (…). Lipseashti s-videm
marea dhyeafurauâ anamisa di Armânjlji
cari fudzirâ dit Eladha shi atselji cari
bâneadzâ sh-tora tu Eladha. Multsâ
Armânji fudzirâ dit Eladha cu fârmac
tu suflit shi armasirâ cu atseali adutseri
aminti icâ cu tsi avdzârâ di la strâpâ-
pânjlji shi nu mata avurâ ligâturâ cu
Eladha, ama alantsâ cari armasirâ aclo
Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù
PADZINA DI PI INTERNET
bânarâ ma diparti pri ningâ Elinji, loarâ
sh-ma multi elementi di la elj, suntu
units ca un grup tu un crat shi mari
parti s-asimilarâ. Tu chirolu anda
fudzirâ siyura putem s-dzâtsem câ eara
mari zori ti multsâ Armânji. Armânjlji
ni-elenizats shi ni-grecomanji totna
avea provlima sâ zburascâ limba a lor.
Shi tu punct di videari cultural multsâ
Elinji shi Armânji-grecomanji totna eara
contra a Armânjlor cari câfta unâ
identitati ahoryea armâneascâ. Siyura
easti alihea câ multsâ Armânji eara
discriminats tu Eladha cându d.p. zbura
armâneashti tu sculio. Ama dhascalji
fâtsea ashi nu mash cu Armânjlji, ama
sh-cu Arvânadzlji, Slavomachidunitslji,
Turcaladzlji. Shi nu eara mash tu Eladha
ashi, tu cathi vâsilii tu Valcan
minoritãtsli trapsirâ di natsionalismul a
miletslor nai ma mãri. Siyura cându ari
adzâ ahtari lucru easti multu urut shi
lipseashti si s-alâxeascâ nai ma ayonjea.
Ama multsâ Armânji dit diaspora nu
duchirâ câ multi lucri s-alâxirâ tora shi
tu Eladha. Tora nu mata lipseashti s-nâ
hibâ fricâ sâ zburâm armâneashti iuva
pi calea, tu public. Tora suntu mash
nâscântsâ cari vor s-ti arshunedz cându
zburãshtsâ armâneashti. Siyura câ shi
adzâ Elinjlji nu para au simpathii cându
zburashti vârâ om armâneashti tu pub-
lic, ama di fricâ shi discriminari nu
putem sâ zburâm. Oaminjlji tu vlahuhori
nu mata ascundu limba shi politismolu
a lor, di la 1990 fititadzlji (studentsâlji
pot s-anveatsâ limba armâneascâ tu
Universitatea di Sârunâ. Tu pâniyiri
multi grupi ahurhirâ s-cântâ sh-pi
armâneashti, di nâscântsâ anji avem
protili cãrtsâ elinicheshtsâ ti Armânji
cari suntu nyrâpsiti pi unâ scarâ
shtiintsificâ fârâ s-aibâ tu scupo sâ-lji
spunâ ca nai ma curats Elinji. Tora
armasi mash provlema di “image” a
Armânjlor. Cându d.p. videm tinjiili
(filmili) elinicheshtsâ, Armânjlji sh-adzâ
suntu totna reprezentats ca oaminji aplo
<(simpli) primitivi!>; oaminji glari fârâ
politismo cari zburãscu un idiom
aspartu fârâ gramatichii. Shi tora nica,
cându dzâtsi vârâ om “re ton Vlacho”,
siyura câ nu dzâtsi cu vreari, ama cu
pirifanji. Videm, sh-cu tsi s-fatsi cu
protseslu aistu cu Sotiris Bletsas câ shi
adzâ au zori Armânji cu Armânji.
Crimâ easti mash câ alâxirea aista vini
ahât amânat sh-nica amânâ s-yinâ
iutsido shi la tuts tu Eladha. Vini tu unâ
catastasi cându tuts Armânjlji zburãscu
17
chiola ma ghini elinicheashti ca
armâneashti sh-câ aproapea vârnu nu
ma u shtii ahât ghjini limba patrichea-
scâ. Tu un zbor, natsionalismul gâr-
tsescu (etnichismolu) avea suctseslu a
lui. Nai ma multsâlj oaminj aplo
(simpli), dit horli ditu Eladha nitsi nu
va s-aibâ unâ limbâ prucupsitâ cu
yramati, cu cãrtsâ sh-cu sculii. Tuts
di voi cari earats tu vlahuhori, shtits tsi
minduescu Armânjlji dit Eladha ti
efimiridili shi sculiili armâneshtsâ icâ ti
grupuri ca atselu a nostru.
Vrearea ti limba elinicheascâ shi
politismolu elinichescu ti multsâ
Armânji ahurhi di multu s-hibâ ma mari
di vrearea ti limba sh-politismolu a
strâpãpânjlor.
¤
Câtse nu vrets, domnule Mircea
Farcas & Co, s-duchits pute câ
zboarâli elinicheshts (gârtsismili) suntu
un elementu haracteristic armânescu?
Câti zboari elinicheshtsâ s-ufilisim,
thimeljlu va s-armânâ latinicheasca.
Ashi cum dl. Farcas & Co nu va s-
poatâ sâ zburascâ mucâneashti fârâ
zboari slavi (slavismi), ashi shi Armânjlji
nu va s-poatâ si s-achicâseascâ ma sâ
scoatâ tuti gârtsismili – shi nitsi inglezli
nu pot sâ-sh zburascâ limba a lor fârâ
latinismi!
¤
Câtse, domnule Mihai Babu, lipseashti
s-dzâtsem tuts “amo” cându nai ma
multsâlji Armânji pânâ tora dzâtsea
“tora”, mash câtse unâ parti di Armânji
dzâc “amo” sh-easti ma “curat”?
Aman, tsi chirâturi! Siyura câ nitsi mini
nu simpathisescu cu Cozma Etoloulu
cându dzâsi câ armâneasca easti limba
a dheavolui, ama tsi noimâ ari cându
nu apruchem limba cum easti?
Siyura câ nu easti musheat câ tu Eladha
limba armâneascâ ari unâ “image” ahât
arauâ shi lipseashti s-fâtsem tut tsi
putem sâ s-alâxeascâ aista. Ama, cum
va s-hibâ tuts Armânjlji units cându unâ
parti tut caftâ zboari noauâ dit latini-
cheascâ icâ mucâneascâ tsi nu li avea
pute limba armâneascâ shi va s-
agârsheascâ cu zorea zboarâli veclji
armâneshtsâ cu arâdâtsinâ elinichea-
scâ? Scupolu a nostu easti sâ zburâm
armâneashti icâ latinicheashti?
Nclinâciunji a tutulor, sânâtati, vreari
sh-harauâ. !
Thodi (Dr. Thede Kahl,
Institutlu di Gheografii di la
Universitatea di Munster tu Ghirmânii)
18 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
Masti di personalitats armâni dit
U vedù ca pit yisù sh-nu potù s-
Yugoslavia
Mihailok Pupin (Misha)
S-amintã tu 4-li di Sumedru, anlu 1858
tu Idvoru, Banat, shi moari New York
tu 12-li di Martsu, anlu 1935. Arâzga
armâneascâ u ari dupâ mamâ-sa
Olimpijada (Pijadi) shi babâ-sa Pupi cari
suntu dit Vevceana (Machidunii).
Afendâ-su avea numa di Konstantin
Kosta (moari tu anlu 1873).
Gimnazia primarâ u bitisi Pancevu, tu
anlu 1872 shi continueadzâ cu nvitsarea
Praga. Tu anlu 1874 s-dutsi tu SUA iu
lucreadzâ ca lucrâtorù, a dupâ atsea
bitiseashti gimnazia shi la Universitatea
Kolumbia iu dixi titlu di “bachelor of
arts”. Ânveatsâ matematica shi fizica
Kembrigi iara Berlin developeadzâ puterli
experimentali la Helmholc iu shi
doctoreadzâ. Easti profesor di fizicâ
matematicalâ la Universitatea Kolumbia.
Pupin eara prezidentu a Sutsatâljei di
electroingineri di SUA, doctor di tinjii
la cama multi Universitãts, cari âlji
deadirâ multi analti pricunushteri di
shtiintsâ shi premii. Editã 24 di lucrãri
dit dumenjea a telecomunicatsiiljei.
Theoria al Pupin, lucrãrli a lui suntu di
mari ufilii tu problema a telefoniiljei.
Deadi mari
agiutor la
ânvitsarea a
arãdzlor
rentgen.
Eara unlu
dit oaminjlji
di shtiintsâ
di Yugosla-
via cari dixi
nai ma
mãrli pricunushteri dit lumi ti a lui lucru
shtiintsific.
Scrisi autobiografia: “From Immi-
grant ti Inventor”, New York 1927).
Tu Belgrad easti un institut ti
electronicâ shi comunicatsii cari poartâ
numa “Mihajlo Pupin”.
Armânipseari: Sasho YERÂNDÃ
MAIA
pistipsescu câ, di psânù chiro, ia anchisi
pi unâ cali cu lilici câtâ tserlu mplinù di
steali. Dumnidzã lji-gri la El shi ea
ancljisi ocljilj a ljei ti daima…Ca maia a
mea nu ari altâ! Maia a mea eara nai ma
buna! Ea nâ dishtipta tahinãrli, ea nâ
pitritsea la sculii, ea nâ ashtipta sh-pânâ
serli cu ea nâ tritseam oara…Tsi dzâli
musheati furâ! Tuti tricurâ canda
arâchiti di vârâ mirâ… Iu hits, dzâli cu
soari? Iu hii, maia a mea bunâ?Câti
vârâoarâ u vedu tru yisù maia a mea:
analtâ, andreaptâ, cu perlu ca neaua
amplititù tu doauâ cusitsâ ligati dinâpoi
cu distimelea lai, ca tuti moashili armâni,
cu ocljilj mãri ca amurli, cari nâ videa
cafi oarâ anda adram vârâ niadratâ, cu
sufrântsealili cundiljeati canda sh-cu
arâslu-n gurâ…Mash fatsa arsâ di soari,
sufrisitâ, aspunea câ bana a ljei fu
lishoarâ…Frâmtea analtâ, tu mesi cu
crutsi, s-niura mash anda lji-adram vârâ
cripari. U tsânù minti alâxitâ daima ca
Armânili: cu câmeashi, fustani, poalâ,
shcurtacâ shi lâpudz. Eara multu
pirifanâ! Maia a mea avea mash un nelù,
shi-atsel di asimi. Ea nâ-aspunea câ lu-
ari di la paplu, cari-lji lu avea adusâ di
Crimeea, iu avea shidzutâ tu ahapsi. Ehe!
Câtù chiro tricu di-atumtsea?…Maia a
mea eara nai ma mintimenâ! Ea shtea
s-azburascâ vâryâreashti sh-gârtseashti
shi anda bâna paplu, azbura doilji, ta s-
nu-lji acâchisimù noi. Ti mini maia eara
nai ma itrâ. Shtea s-misurâ pâradzlji shi
can nu putea s-u arâdâ cu unâ, cu
dauâ.Maia a mea shtea s-pirmituseascâ
nai ma musheatù. Anda mana shi afendi
nu eara acasâ, io sh-cu frati-njiu
shideam ningâ ea (dupâ tsi n-aduna di
pi geadei iu aurlam cât nâ tsânea gura)
shi ascultam tsi nâ pirmitusea di locurli
iu avea bânatâ tu Vâryârii, tu Câlivi,
deadun cu fratslji a ljei sh-cu nurãrli,
cum criscu mash cu manâ, fârâ afendi,
sh-câti lucri musheati dit bana a lor di
vâr chirâ! N-aspusi, unâ oarâ, cum s-
mârtã ea cu paplu: un frati a ljei ma mari
s-dusi ân pâdzari shi aclo biu archii cu
pruxinitlu shi vini acasâ cu semnul. Maia
nu shtea tsiva. Ea nâ pirmitusea câ
lândzâdzâ anda avdzâ câ u-avea isusitâ,
fârâ s-lji-aspunâ, cu un ficior oarfânù,
dit Gârtsii. Trei meshi shidzu laia mai a
mea bâgatâ! Ama paplu nu eara un
armân di-aradâ! Nu avea altu ca el!
Ama di paplu-a meu va v-aspun altâ
oarâ… Aura PASHA
BANA ARMÂNEASCÂ
CARTEA DI NCLJINÃRI
NCLJINAREA DI
PISHMÃNIPSIRI
Ximistiripsescu a tsãia, Doamne
Dumnidzale a meu, atsilui tu
Triadha dhuxãsit shi ncljinatù: a
Tatâlui shi a Hiljlui, shi a Sâmtului
Duhù – amârtiili-a meali fapti tu
tuti dzâlili a banâljei a mea shi
pânâ tu oara di tora cu lucrul, cu
zborlu, cu minduearea, cu
videarea, cu avdzârea, cu
anjiurizma, cu gustulù, cu ahulirea
shi cu tuti sâmtsârli-a meali
sufliteshtsâ shi trupeshtsâ, prit cari
Ti-am inãtusitâ Tini, Dumnidzãlu-
a meu, shi am adichipsitâ
(nedreptãtsit) aproapili.
Ti tuti aesti mi duchescu stipsit
nãintea-a Ta shi voi s-mi
pishminâpsescu. Ti atsea, cu
cãtãdixiri mi-ncljinù: ljeartâ-mi
sh-dizleagâ-mi di tuti amârtiili, ca
un Bunù shi di oaminji sivdâlosù.
Amin!
Armânipseari: D.S.P.
ESOPIA
MUSHTILI
Tru unâ grundâ di njeari s-adunarâ
multi mushti s-mâcâ njearea.
Shi s-hipsirâ cu cicioarli shi cu arpili
tu njeari shi nu puturâ s-ma azboairâ.
Shi ahundusinda-si dzâtsea:
-Oh! Cavai di noi, ni-pututi tsi himù,
câ ti niheamâ dultseami, noi chiremù
cu dzâli, va dzâcâ ti tâmâhirlâchi
chiremù ma nâinti di chiro.
NVITSÂTURÂ
Ashi suntu shi oaminjlji atselji
amârtioshlji, curvarlji shi chisâgeadzlji
shi furlji. Ti psânù lucru shi ti psânâ
hranâ shi dultseami âsh cheru dzâlili
shi suflitlu lâ sâ vasânipseashti tu eta-
a etilor, tu pidimolu a Chisâljei.
Armânipseari:D.S.P.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù 19
prof. Elena shi Willi Wisoshenschi shi
EXPOZITSIA DI ARTÂ POPULARÂ ARMÂNEASCÂ pareia “Vlahos”. Musheati stihuri di
“ARMÂNJLJI AIERI SHI ADZ” poezii armâneascâ aleapsiorâ poetlu Gicâ
Tu dzâlili di 21-23-li di Alunar, easti atsel lucru, featsi ca atsel loc s- Godi di SUA shi eleva Fotu Georgiana
Mamaia, tu musheata statsiuni di la hibâ unâ
Amarea Lai Organizatsia a Tinirlor ciudii, unâ
Armânji di Constantsa”, prezidentu mâyii, em
Mariana Caciandoni, ndreapsi expozitsia ti oaspits,
di artâ popularâ cu numa “Armânjlji aieri em ti atselji
shi adzâ”. Livenda organizatsii (OTAR) t u r i s h t s â
thimiljiusitâ di un an, nu doarmi, câ xenji tsi sh-
lucreadzâ sh-nu alasâ s-treacâ meslu shi arca ocljilj
ia u tsâni apreasâ cândila a Armânamiljei tru atsea
prit musheatili actsiunji culturali padi sh-nu
armâneshtsâ tsi li ndreadzi. pistipsea
Shi ia câ tu bitisita a meslui Alunar, câ ari shi
tru unâ musheatâ padi a Gârdinâljei ahtãri lucri
Rugantino dit statsiunea Mamaia, a curi tu aestâ
nicuchir easti durutlu Armân Cusha l u m i .
Cristi, OTAR adusi ti videari dinintea-a Anflucati
Armânjlorù tsi vinirâ tu numir mari, unâ albi shi
colectsii di artâ popularâ armâneascâ. a r o s h i ,
Musheatili stranji tsi li purta un chiro mudati shi munati, ghiumidãnji, di la unâ sculii di Constantsa iu ahurhi
shigunji, cândushi, nvetslu pi armâneashti, sculii
stranji di shiacù, cumândusitâ di dascalitsa Angela
tâmbãri, cioarits, Fudulea. Deapoia scriitorlu Cola Fudulea
tsâruhi, pârpodz, featsi unâ musheatâ zuyrâpseari a
c i u p r ã c h i , adetslorù tsi s-fac cu nispetea a numtâljei
minghiushi s- armâneascâ.
biligits, cicrichi sh- Cântâtorlu Hrista Lupci, aestâ aradâ,
multi alti ahtãri lu- âl hârsi publiclu nu cu musheata alidzeari
cri armâneshtsâ, li a cânticlui armânescu, mea cu ndauâ
avigljea simbolica adutseri aminti ti cârlibana tsi u purta
c â r l i b a n â paplu-a lui sh-cu cicrichea la cari lucra
armâneascâ. a lui dadâ.
Dupu videarea a U tinjisirâ aestâ andamusi culturalâ
e x p o z i t s i i l j e i , armâneascâ Fundatsia “Sammarina”,
oaspitslji s-hârsirâ prit Stere Samara, “Comunitatea a
cu musheatili Armânjlorù di România”, prit Constantin
Armânjlji icâ li poartâ sh-li ashternu shi cântitsi sh-giocuri armâneshtsâ Grasu, Fundatsia “Picurarlu di la Pind”,
adzâ ân casâ, arâdâpsiti chischin, shi pãrãstisiti di pareia “Musheata Armânâ” prit Lascu Stoica.
cu carti nyrâpsitâ pi eali tra sâ spunâ tsi di M. Kogãlniceanu, cumândusiti di Ashi tricurâ Armânjlji di Constantsa
sh-di tu xeani, unâ musheatâ searâ
armâneascâ, ti pirmituseari, cu nispetea
alishtei expozitsii di artâ popularâ,
ndreaptâ di Organizatsia a Tinirlor
Armânji di Constantsa” trâ cari
cilâstâsirâ livendili feati shi gionji
cunmândusits di prezidenta Mariana
Caciandoni sh-va s-alidzem dit atseali
nyrâpsiti tu cartea tipusitâ cu aestâ
nispeti di OTAR sh-tsi spuni câ “vahi
easti di primansus s-adâvgãm câ
Armânjlji suntu anânghisits s-li tsânâ a
lor adets shi arãdz tra s-armânâ tru banâ
ca mileti ahoryea tu Hamunisia
Balcanicâ.
Aurica PIHA
20 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
Simpozionlu a Minoritãtslor natsionali dit România
Tu dâlili di 7-8 Alunar 2000, la hotelu
Flora di Bucureshti, sum egida a
Ambasadâljei ali SUA di Bucureshti, fu
organizat un Simpozion a Minoritãtslor
natsionali di România. La aestu
Simpozion furâ câlisiti tuti Minoritãtsli
dit România: di la atseali cari au un numir
di vârâ 5.000 di bânâtori, cum easti
atsea a Armenjlor, la atseali di vârâ
10.000, cum easti atsea a Uvreilor shi
pânâ la atseali cu un numir di ma ma
multi miliunji, cum suntu atseali a
Ghiftsâlor shi a Maghiarlor. Di
Minoritatea a Armânjlor di România, cari
ari un numir di vârâ 150.000 di bânâtori,
nu s-avea avdzâtâ pânâ tora la
Ambasada Americanâ shi, ti atsea, nu
putea s-hibâ zborlu di vârâ alatusi câ
nu fu câlisit vârâ reprezentantu a ljei la
aestu Simpozion. Tihi cu domnul Mihai
Barba, vitseprezidentul a Sutsatâljei
“Comunitatea a Armânjlor” di
Bucureshti, cari ari unâ multu tinjisitâ
nipoatâ di sorâ, unâ Armânâ tsi agiumsi
nicuchira a ambasadorlui ali Românii di
SUA. Vahi prit aestâ Armânâ agiumsi ta
s-hibâ câlisit shi nâs la aestu Simpozion.
Domnul M.Barba, câ nu putea ta s-
tinjiseascâ aestâ andamusi, pârâcâlsi
pareia tsi u cumânduseashti Sutsata
Culturalâ Armâneascâ ta s-ducâ tu loclu
a lui.
Prota dzuâ loarâ parti la Simpozion
prezidentul a Sutsatâljei, Costicâ
Canacheu shi Lala Tashcu iara alantâ
dzuâ, Sâmbâtâ 8-li di Alunar, fu câlisit
shi vitseprezidentul a Sutsatâljei Oani
Nicolae. Tinjisitlu Oani ama nu s-dusi
singur mea mi câlâsi sh-mini. Tahina
lom parti la aestâ andamusi tuts patrulji
iara dupâ prândzu armash mini sh-cu
Lala Tashcu.
Thema a Conferintsâljei anchisea di la
atseali spusi di Prezidentul Clinton anlu
tsi tricu San Fracisco: “Cari vrea s-hibâ
atselji cari va s-defineascâ yinitorlu
alishtei nãi? Cari va s-adarâ tiplu,
modelu di dizligari a problemilor
legitimi,tsi suntu ananghi a miletslor
cari ascâparâ di comunismo? Nacâ va
s-hibâ dl. Miloshevici cu machina a lui
di propagandâ shi cu chisâgeadzlji a
lui paramilitari, cari lâ spuni a
oaminjlor câ au ti alidzeari namisa di
apârghisirea a cratlui, a isturiiljei shi
a loclui icâ s-moarâ? Icâ va s-hibâ unâ
mileti ca România, cari analtsâ unâ
democratsii shi tinjiseashti ndrepturli a
etnitslor minoritari?
Tutâ dzua, di tahina pânâ ca pi la
sâhatea tsintsi cându si ncljidea
Simpozionlu, s-azburâ mash di
ndrepturli a Ungurlor a Ghiftsâlor, a
Armenjlor shi a Uvreilor. Cându s-featsi
sâhatea tsintsi prezidentul a
Simpozionlui antribâ disi ari vârâ din salâ
vrearea s-aspunâ shi altutsiva pri ningâ
atseali tsi s-avea zburâtâ pânâ atumtsea.
Ashi loai sh-mini apofasea ta s-
azburãscu shi s-aspun tsiva di
minoritatea a Armânjlor. Iavea zborlu a
meu: “Haristo multu ti tinjia tsi nji-u
featsit di-nji deaditù microfonlu shi
izinea ta s-azburãscu tu un psân chiro
di unâ altâ etnii tsi bâneadzâ aoa
România sh-di cari aoatsi nu s-aspusi
pânâ tora nitsi un zbor. Easti zborlu di
etnia a Armânjlor, etnii dit cari fac parti
sh-mini.
Numa a mea easti Dumitru Piceava.
A câ am zânatea di yeatru, tu chirolu
filcu editedzu unâ revistâ nyrâpsitâ
mash pri limba armâneascâ. Aestâ
revistâ u scot cu pâradzlji a melji icâ
cu agiutor dat di altsâ Armânji cu bunâ
vreari ti fara a noastâ armâneascâ. A
câ escu yeatru, ta sâ scot aestâ revistâ
escu bâgatu tu ananghea ta s-caftu ca
un dealihea dicunjear pâradz di la
oaminji. A câ la Armânji nu furâ sh-
nu suntu dicunjeari - zborlu easti ama
tu dictsionar -, mini, cu bunâ vreari,
mi luyursescu un dicunjear shtiindalui
câ aestâ curbani u fac mash ti fara dit
cari fac parti.
Di la chivernisea a noastâ, ti editarea
alishtei revistâ pânâ tora nu avem dixitâ
nitsi un pârã.
Sâ-nji dats cali, vâ pârâcâlsescu, s-
aspun pi shcurtu ndauâ zboarâ di fara
a mea, fara armâneascâ cari bâneadzâ
tu aestu loc românescu ca di baea chiro.
Ea s-tradzi dit loclu ali Machidunii shi
s-amintã dit romanizarea a
Machiduneanjlor, miletea tsi bâna tu
atsel loc. Dupu anlu 1913, di cara loclu
a ljei di daima, Machidunia, fu
âmpârtsât la craturli vitsini shi maxus:
51% ti Gârtsii, 29% ti Sârbii, 11% ti
Arbinishii shi 9% ti Vâryârii,
Armânamea fu âmpârtsâtâ sh-ea tut
ashi cum fu âmpârtsât sh-loclu a ljei.
Di atumtsea sh-pânâ tora Armânjlji
furâ pricunuscuts ca etnii ahoryea mash
tu Republica Machidunia. Tu alanti
craturi dit Balcan iu bâneadzâ elji
BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlji nu furâ pricunuscuts ca etnii
ahoryea shi ti atsea furnjii nu lâ easti
pricunuscut nitsi un ndreptu spetsific a
lor. Vinj la aestu Simpozion cu suflitlu
nvirnat - sh-cu aestâ apuhii voi s-lâ
aduc tuti alâvdãrli a organizatorlor ti
aestâ aleaptâ andamusi iu tuti
Minoritãtsli dit România pot sâ-sh
aspunâ problemili tsi li au -, la aestâ
andamusi cari east ca un trenù cu dauâ
clasi: tu prota clasâ suntu minoritãtsli
a Ungurlor, a Gfhiftsâlor shi a Uvreilor
iara tu clasa a doaua suntu “alti
minoritãts”. Io voi s-adavgu câ tu aestu
trenù cu mash doauâ clasi nu urdinâ
shi Minoritatea a Armânjlorù. Avdzâi
aoatsi câ easti un Dumnidzã a Ungurlor,
a Ghiftsâlor, a Uvreilor. Fug di aoatsi
cu nãdia tu suflit câ easti un Dumnidzã
sh-ti miletea a Armânjlorù.
Haristo multu câ mi ascultatù.
Dupâ mini lo sâ zburascâ Tashcu Lala
cari, dupâ tsi adusi aminti di
Dimândarea nr. 1333 a Adunariljei
Parlamentarâ Europeanâ di Strasburg,
aspusi câ easti redactor la RRI sh-iu s-
tsâni cafi dzuâ unâ emisii pri limba
armâneascâ. Dupâ aesti aspusi câ vrea
s-hibâ ghini sâ s-facâ unâ ahândoasâ
analizâ ligat di infractsionalitatea a
Ghiftsâlor di România !?! Mutrita
lâhtâroasâ atsilor 30 di Romi din salâ
âlu featsira ta s-âsh chearâ boatsea shi
nu mata putu s-ma dzâcâ tsiva.
Dupâ aesta, di iu tutâ dzua nu s-avea
avdzâtâ vârâ zborù ligat di Armânji ia
câ loarâ shi zburârâ ti apârarea a lor
reprezentantsâlji a Uvreilor, prit Dorel
Dorian shi a Arbineshlor, prit Gelu
Maksutovici. Dolji scosirâ tru migdani
tinjia tsi u poartâ a Armânjlor, lucru ti
cari, tu ahurhita di an, pripusirâ ca dit
Bugetlu di Stat tsi s-amparti a
Minoritãtslor di România unâ parti s-
lã si da shi a Armânjlor. Ti furnjia câ
Armânjlji nu suntu pricunuscuts ca etnii
nu s-putu s-lã si da vârâ pârã.Tu soni
prezidentul a Simpozionlui nji-apândâsi
câ lipseashti s-lom ligâtura cu domnul
G.Andreescu ta s-videm cum poati ta
s-hibâ ânregistraâ unâ nauâ etnii. Ligat
di aesti prezidentul deadi ca paradigmâ
etniili a Chinezlor, a Libanezlor shi
Tailandezlor tsi bâneadâ aoa România
sh-cari câftarâ ta s-hibâ pricunuscuts
ca Minoritati.
Dumitru PICEAVA
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù 21
CUTULI CALOIR
La 1990 anlu lumi him tsiva”.
“Sutsata Tu stihurli al
Perivoli” di Cutuli ascapirâ
SUA scoasi tu njits cumãts di
unâ protâ mushutets fârâ di
formâ un moarti. Ashi cum
“Caiet di ishish Pascal
poezii” simnati Marcu nyrâpsi tu
di Cutuli ahurhita a tomlui,
Caloir. Poeziili furâ aleapti di durutlu aleapsi atseali
Armân pirvuljeat Pascal Marcu. Deapoia stihuri tsi-lji si
la 1998 anlu “Caietlu di poezii” ishi ma pârurâ cu ma
ghini shi ma musheat ndreptu. mari axii poeticâ,
Aflat la 1920 anlu (dupu spusili a frati- tsi pot s-dishteaptâ tu mintea a Diparti, sh-fugù cu multu greu
sui) tu hoara Perivoli dit muntsâlji a yivâsitorlui sentimenti universali cum Tu laia xinitati.
Pindului, Cutuli Caloir sh-aflã Sârunâ easti vrearea ti fisi, ti locurli iu criscu, Ai sânâtati chinji analtsâ
unâ traghicâ moarti la 12-li di Maiu 1942 vrearea ti atsea tsi-lji bâgã un dor tu Pâduri, voi fântâneali,
Dupu tsi bitisi Ghimnaziul di Ianina, cheptu. Poetlu ishish dzâsi câ nyrâpsi Voi plaiuri mplini di-aumbrãdz
Epir, nâs s-dusi la Liceulu di Grebina. aestu mânucljiu di poezii “pri dultsea Iu pascu turmi beali.
Cându earam Vilishtin, tu Gârtsii, mi limbâ Armâneascâ, trâ vrearea tsi u am
adunai cu fratili al Cutuli, Vasili Caloir câtrâ nâsâ sh-câtrâ populu a meu Ai sânâtati sh-voi Armânji
cari nji-aspusi:“Tu ’40 anlu, primuveara, Armânescu”. Cu-a voasti msheati porturi
âlj loarâ exurii (suryiuni) tuts atselji di Tsi va-au lâsatâ strâpâpânji
la sculia di Grebina. Tu ’41 anlu âlji TOAMNA-N PINDU Tu aesti vruti locuri.
silighirâ pali nâpoi, la sculio. Eara 180 Altu tsiva nu potù s-vâ spunù
di inshi. Tuts eara di 20 anji. Tu ’42 Irnjii! Tu hauâ prit neguri Câ ocljilj ânji lãcrâmeadzâ…
anlu âlji loarâ pali tu polim sh-featsirâ Aua sh-cama nclo si-avdu zghiliri. Mash apârats loclu-nã bunù
cumbãnia a lor. S-alumta cu andartsâlji. I toamnâ sh-pustiljlu pri dzenuri Iu fara-nã bâneadzâ.
Unâ oarâ lji-acâtsarâ shi-lji dusirâ-n Algheashti pri lãili bârtsiri.
Sârunâ. Aclo, cându-lji câftarâ taftotea, CANDU VA MOR IO TINIR
Cutuli scoasi prota aruvelea. Atselji tsi- Didindi, tu huni tu cheari
lji acâtsarâ s-aspârearâ sh-lu agudirâ Alatrâ un câni silânosù Cându va mor io tinir
Cutuli. Tu treili oara, tri mirindi, tu 12 Câ domnu-su-i f’gatù cu-a lui Nu voi s-mi plândzets,
di Maiu muri Cutuli”. mljioari Cu arâsuri pri budzâ
Sora ma njicâ al Cutuli, mârtatâ pi Tu huni, tu cheari ma nghiosù… Cântic sâ-nji dzâtsets.
Apostoli Tsiutsios (tut Armân pirvuljeat)
sh-tsi tora bâneadzâ tu hoara Neo Ma ninga prit plaiuri trecù oili La murminti crutsi
Perivoli, aproapea di Velestin, ânji Prit strimtili sh-lãili cârãri, Shi alti, io nu voi,
dzâtsea câ sh-adutsi aminti ti unâ carti Ma hima anarga fumeljli Voi mash nâ plucicâ,
tsi u avea pitricutâ Cutuli a afens-sui. Facù bairi, bairi mãri. Sotslji-nji di la oi,
“Tatâ-nju alâga s-lu aflâ alantu ficior,
ma mari, Dhimitrachi. Dusi ân Sârunâ Alumãchili di chinji vearsâ lãcrinji Tra s-nji scrits analtu
shi aclo s-adunã cu niscântsâ oaspits Tuts bradzlji cu aradha pâlescu. Arãdzli di ma nghios
cari-lji deadirâ unâ carti di la Cutuli. Eara I jali sh-didindi prit mãrdzinji Caritsi om s-veadâ
nyrâpsitâ pi limba tsi u shtea tatâ-nju – Câ s-dusi a lorù graiù armânescu. Cât fui di hârios.
armâneashti, ânji dzâtsea nâsâ: “Tatâ nu O gione, totna mtrea s-pitrets
alagâ câ shi alantu vâtâmatu easti. Câ io Tu Pindu irnjia cu jalea Arâulu dupâ soari
mi-nyisai câ earam doilji di mânâ sh- Bâneadzâ deadun prit ljeanuri Iar ohlu totna mtrea s-lu nets
tritseam un arâ mari…”. S-pari câ aestâ Mash trapuri shi vimturi trag calea Si-u trets cu arâdeari.
themâ âlu cârtea multu Cutuli. Tu Vâzind-ahândos prit pâduri. Câ bana noi nu nã u shtim,
stihurli tsi li ânyrâpsi, multi ori u adutsi Nu shtim când s-bitiseashti
DISPÂRTSÂRI
aminti moartea, canda duchea câ va s- Sh-când nâ chirem, nu shtim iu him,
Ai sânâtati Pindul a meu
moarâ nica di tinir. Ashi easti poezia Nâ tsarâ nâ hârseashti.
Io fugù mi ducù diparti,
“Cându va mor io tinir” icâ poezia “Tu Marinela BARA
22 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
Jubileu 2000 - HÂGILÂCHEA
(Continuari dit numirlu tricut)
Anchisea cu ndauã stãmânj ninti i bash
tu intrata a Preasinjlor Mãri, ta s-
agiungã Ierusalim, Prindu Pashti, cãtse,
ta s-lã si da numa di “Hagi” prindea s-
ljia prota Lunjnã, atsea tsi dipunea tu
Sâmtul Murmintu. Aprindea ma multi
tseri, tsi li fãtsea pishcheshi pi la sots i
pi la soie…
Calea tu turnatã eara cu multi zahmets
shi piricljiuri. Haraua a turnariljei eara
ama multu mari. Elj pirmithusea ti
mushutetsli a locurlor ligati di bana shi
moartea a Hristolui, iara alantsã âlj
mutrea cu ziliu, ca la nâscãntsã sâmtsã
(hagii)”.
Cãluyarilji dit Machidunie, Trachie shi
Scitsia Minor ândridzea ti
embistimenjlji a loclui priimnãri tu
Tsitatea Sâmtã, di iu lâ adutsea dhoarâ
a fratslor a lor crishtinj. Pânã tu secolul
XI-XII, anda Cruciatslj mintirã bana
crishtinã, pelerinajili Ierusalim avea loatã
silã. Sh-tu eta XI, Sâmta Parascheva
(di Epivata-tu Trachie), di pãrintsã
armânj, s-dusi s-huzmitipseascã la un
mânãstir di pi Valea a Iordanlui. La 26
di anj, âlj vini prufitsâlja câ prindi s-
toarnâ ân hoarâ, ama muri pi calea câtâ
turnatâ ca unâ featâ di aradâ, nishtiutâ
di vârnâ. Cufâma a elj, ayisitâ,
niputridzâtâ, fu aflatâ dupu un chiro .
Tu chirolu a Amirãriiljei armâneascã-
vâryâreascâ, a fratslor Asan, oasili
ayisiti furâ adusi cu mari tinjie Iashi,
tu Moldova, tu eta XVII. Fratili aishtei
Sâmtâ, Epifanie fu multsâ anj episcop
Madite shi avu ligâturi streasi cu
Patriarhia di Ierusalim, ti cari aduna
multsâ pâradz .
Tu intrata a etâljei XVI, Turtsâlj
anâpâdirâ Palestina, ama elj nu
âmbudyiusirâ adetea a embistimenjlor
crishtinj ta s-ducâ hâgilâchi. Tu multi
vâsilii ortodoxi ahurhirâ s-ândreagâ“
Frâtsâlji Aghiofatitsi” tsi aduna ti
mânãstirlu a Sâmtului Murmintu:
yiptu, sari, stranj shi alti. Tu aestu chiro
ânchisi adetea s-hibâ tâxiti sh-
mânãstiruri ti Sâmtul Murmintu. Tu
anlu 1670 , mitropolitlu ali Moldovã,
Dosoftei, tsi dupu multsâ istorits, easti
di arâzgâ armâneascâ, tâxeashti
mânãstirlu Cetãtsuia shi 4 Vângheljiuri
ti Frãtsâilj di Ierusalim.
Tu anlu 1670 Dosoftei avu sh-unâ
andamusi cu Patriarhul a Ierusalimlui,
Dositei. Aestu s-adunã shi cu
mitropolitlu di Transilvania, Sava
Brancovici, tsi fu canonizat tu arada a
sâmtsâlor tu câlindarea ortodoxâ
românâ. Tu a lui biografie sâ spuni câ
eara di isnafi armâneascâ. El adunã
pâradz di la dunjeaua di Transilvania
sh-lji deadi a mitropolitlui Dositei, ti
Mitropolia a Ierusalimlui.
Dupu 10 anj, tu 1680 Patriarhul
Dositei featsi unâ cãlãturii tu
Hamunisia Balcanicâ, di iu adunã pâradz
di la Armânjlj tsi bâna aclo.
Manuscrisi, cãrtsã, hrisoavi, vasi
liturghitsi, li aflã ma amânat, Marcu
Beza.Tu 1625, Ianachi Postelniclu,
deadi pâradz ta s-hibâ faptâ mirimeti
Mânâstirlu Sâmtul Sava.
Tu eta VII ligâturli cu Patriarhia a
Ierusalimlui furâ cama buni. Tu anlu
1660, tu cartea di tinjie a mânãstirlui
furâ tricuti numa a embistimenjlor
dushi hâgilâchi. Multsâ Armânj suntu
di Vlahoclisura. Numa a lor armasi
ânyrâpsitâ pi luyuriili tsi li au faptâ
dhoarâ: thimnjtoari shi cândili di asimi,
iconj shi alti luyurii. S-aleadzi pi eali:
Iani al Pitsu, Alexe Nicu, Hagigogu.
Unâ parti di aeshtsâ crishtinj, anda s-
turnarâ acasâ, adrarâ 8 biserits tu
Vlahoclisura shi nâscânti di eali li
ncljnarâ a Sâmtului Murmintu.
Vlahoclisura avea adetea aestâ nica di
tu zâmani, di anda s-featsirâ Frãtsâlji
ti agiutari a Bâsearicâljei di Ierusalim.
Moscopolea didea anami tu Balcanj
cu multi shi musheati bâserits. Aoa,
un altu Hagi, Daniil Mihail Adami
Moscopoleanlu ânyrâpsea un Vânghelju
shi“ Lexicon tetraglosson” pi limba
armâneascã. Di Moscopole sh-trâdzea
arâzga shi episcoplu di Coritsa shi
Prespa, tsi fu aleptu tu 1718 Patriarhu
di Ohrida. Ioasaf, Armân moscopolean
adunã yishterili bâsiricheshtsâ adrati di
masturlji hrisits shi asimitceadzlj
armânj di Moscopole shi Ohrida,
chindisiti cu chetsari scumpi shi li featsi
dhoarâ a Patriarhiiljei di Ierusalim. Tu
BANA ARMÂNEASCÂ
chirolu al Ioasaf lo mari silâ bana
alithea bâsiricheascâ. Aestu lucru featsi
ca ma amânat (tu intrata sec. XIX),
fratslj Dimonie s-treacâ pi armâneashti
texti bãsiricheshtsâ tsi furâ adunati tu
“Codex Dimonie”. Tu eta XIX
numirlu a pelerinjlor creashti. Multsâ
ânvitsats s-duc priimnari tu locurli
sâmti, dupu cari ânyrâpsescu hrisusiti
frândzâ, tsi armasirâ documentu pânâ
azâ. Scriitorlu Dimitrie Bolintineanu
(1819-1872), dupu priimnarea tu
locurli sâmti, scrii entipusili a lui tu
cartea “Cãlãturii tu Palestina shi
Eghiptu” - tipusitâ tu anlu 1856. El
pirmithuseashti calea cu pamporea
pâna tu portul Jaffa iara, di aclo
dutsearea la Sâmtul Murmintu,
priimnarea cu cârvanea pi valea a
arâului Iordan, tu irnjia di tu Iudea,
dutsearea Betheleem sh- Nazaret. Nãs
andãmusi un preftu armân -Atanail,
di la bâsearica di Ierihon, cari-lj fu
câlãuzâ tu irnjiu, iu embistimenjlji eara
tu piricljiu s-hibâ pridats di beduinj.
Calea pânâ Ierusalim eara greauâ ama
shi dupu tsi agiundzeai aveai alti
piricljiuri. Prota, lipsea s-ai pâradz,
câtse nica di tu intrata tu portu, itsi
cãlãtor pâltea unâ taxâ, dapoaia prindea
s-dai pâradz ti cathi unâ bâsearicâ sh-
tu soni pâlteai diploma prit cari tsâ si
didea numa di “Hagi”. Putem sâ
spunem câ atselj tsi s-dutsea hâgilâchi
eara di cama avutsilj. Avea sh-oaminj
tsi aduna bana tutâ pâradz, ta s-ducâ
dupu aradâ Ierusalim. Bolintineanu
scrie câ nâscânti bâserits nu avea
cabaia udadz ti câlãtori sh-atumtsea
aeshtsâ durnjea tu tendzâ. Ti atsea
prindea s-ai unâ bunâ sânâtati anda
ânchiseai aestâ lungâ cali. S-dutsea
ama sh- lândzidzlji tsi pistipsea câ va
sh-aflâ sileametea.
Dupu Dimitrie Bolintineanu, un mari
diplomat di arâzgâ armâneascâ fu
pitricut pi ipotisea di consul ali Românii,
Ierusalim. Scriitorlu Marcu Beza
(1885-1945) studie chiro di 6 anj
arhivili sh-vivliotetsili di la mânãstirurili
di tu Tsara Sâmtâ.
( Continuari tu numirlu yinitor)
Aurica PIHA
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù 23
Di zborù cu ascundeam dupu feati di arshini. Eara
gioni aleptu ama nu para âlu vreamù
maia ZISU di Pipera câ eara Cipan, nu eara di a noci,
Pi ningâ Bucureshti, geadeia câtâ cu câlami shi casili loarâ dinâoarâ focù. Fârshirot. Ama, mi câftarâ la pârintsâ
aeroportul Otopeni, nastânga s-fatsi unâ Casa a noastâ arsi tutâ. S-featsi shi elj mi deadirâ. Nâ isusim toamna
cali tsi dutsi tu hoara Pipera, hoarâ di atumtsea un mari funico, câtse arsirâ shi el fudzi tu ashcheri, 6 meshi. Tu
Fârshirots. Protslji Armânji vinirâ aua shi doi ficiurits, nipots di ali dadi. Dada aestu chiro, fumealjea a lui fu mutatâ
tu anlu 1958 shi di atumtsea preayalea a lorù lj-avea alâsatâ la noi câ ea s- cu domiciliu fortsat (nu avea izini s-
sh-adusi cathi un soia. Vinirâ sh- dutsea la nunâ-sa, tu altâ hoarâ s-adarâ easâ din hoarâ) Petroiu. Lipsea s-adrãm
Mucanji deapoia, ama sh-tora ari unâ sâpunea. Eara Vinjirea, dimi dada totna numta. S-fâtsem actili. Atumtsea el
sucachi (Frashari) cu casi arada mash dzâtsea câ nu-i ghini s-lucredz Vinjirea. pitricu unâ carti la geandarmul din
di Armânji. Armânjlji lucrarâ cum Nâ ampulisim s-u adrãmù diznãu casa hoarâ câ prindi s-nâ âncurunãm. Ma el
puturâ, altsâ cu tutiputa, vindea njelji, shi cându s-u bitisim, nâ mutarâ di aclo nu avea izini s-yinâ. Io feciu numta
adra mârcatù, âlu vindea shi ashi sâ- tu ’40 anlu, cându s-featsi alâxeareadi acasâ, fârâ yrambo, mi alâxirâ niheamâ
mprustarâ. Sh-tsânurâ adetsli, numtsâli popul. Nâ dusirâ Ialomitsa, aproapea ânveastâ, ta s-mi afimiseascâ. Ahurhirâ
li adra dupu arada a Fârshiritslorù. di Cãlãrashi. Shidzum aclo un an. Di ama dada shi tetili s-plângâ, canda nu
Dupu câdearea a comunismolui, aclo nâ dusim Tulcea, ma avea heavrâ eara numtâ. Njercuri ânji loai unâ parti
di stranji shi paia, vini militseanlu shi
Armânjlji, emburi bunji, sh-adrarâ shi fudzimù di aclo Bucovina. Aclo ama
mi lo di nâ dusim la garâ. Nu mi pitricu
duchenji, ancupârarâ locù shi-lu nu para avea agâri ti lucrari. Ma multu
ni sorâ, ni frati. Dânâsim Feteshti. Aclo
vindurâ, ashi câ aproapea tuts amintarâ pâtãts. Shidzum aclo pânâ tu ’43,
nâ aveam achicâsitâ ta s-mi ashteaptâ
pâradz. Lucrulu s-ducheashti di anda alâsãm batoza di tsitsirari shi fudzim
Mita, isusitlu. Jandarmul mi ântribã desi
intsrâ ân hoarâ, câtse cara s-nu ti-ai câ yinea polimlu. Di aclo anchisim âlu cunoscu. Mini âlj dzâshù, sigura câ
dusâ di ma multu chiro, tsâ sâ pari câ Oltenia ma nu featsim fuljeauâ nitsi aclo lu shtiu. Ma di iu, câ aveam tricutâ di
alâtusish, câ intrash tu unâ zonâ câtse tu anlu 1945 neasim Timishoara, el shi ma s-nu-nji grea nâs, nu mata
rezidentsialâ, cu vili moderni, cu hoara Sãcãlaz. Aclo u dusim ghini, âlu cunushteamù. Mi dusi la un frati
musheatâ arhitecturâ, cari di cari ma shidzum tu casi di-a Nemtsâlorù, di-ali mami ân hoara Petroiu. Di aclo,
pirifanâ. Easti unâ alithea thamâ. aveam biricheti bunâ. Noi, featili shi mi loarâ cu numtâ. Eara ama neauâ
Armânlu Zisu easti un di aeshtsâ gionjlji nidzeam la bal, giucam, mari. Câtse nica nu-nji avea ishitâ actili,
nicuchiri tsi aua sh-ninti 4 anji ânchisi arâdeam, nâ cunushteam. Deapoia nu putum s-nâ âncurunãm la preftu.
s-adarâ unâ musheatâ vilâ. Lucru dicsearâ, nâ adunam featili, spuneam Toamna alantâ nâ âncurunãmù tu
multu, ama fatsi. Mutrea, dzâsi nâs, iu shicãi, cântam, cuseam. Pânâ tu unâ bâsearicâ. Di Petroiu nâ dusim Brãila.
vedz casi cu ma multi patomati, aclo noapti la oara unâ anda vinirâ Aclo io fâtseamù mârcatù shi-lu
bâneadzâ Armânji. Vrum sâ shtim ma geandarmilj shi nâ dzâsirâ câ au vindeamù. Tu anlu 1960, cumnatlu vini
multi di Fârshirotslji tsi au vinitâ ân cumandâ s-ancârcãm pânâ tahina shi el prota Bucureshti shi nâ gri shi a nauâ.
hoarâ di prota. Ti atsea u ântribãmù s-fudzimù la garâ. Lom tsi putum. Prota lom unâ casâ ân hoara Tunari,
dada a lui, Fârshiroatâ mârtatâ cu un Portsâlji nu puteam s-lji lom, âlji ma nicuchirlu nu-lu arisi câ avea multsâ
cipan, cari fu calea a unâljei parti di vindum pi ici tsiva. Oi, gâlinji li alâsãm Ghiftsâ. Vindu shi lo loc ân hoara
Fârshirotslji tsi agiumsirâ Pipera. Unâ tuti. Unâ sorâ di a mea, Zorica, tsi avea Pipera. Adrã prota doi udadz di putui
hoarâ tsi tu shcurtu chiro va s-agiungâ boatsi, scoasi sh-un cântic: s-mi mut sh-mini cu fumealjea. Deapoia
câsâbã satelit a Bucureshtiului. Anamea “Lele, a noastâ tinireatsâ lucram deadun shi adrãmù shi altsâ
a Armânjlorù. udadz. El adra chirpits di loc shi mini
Iu nâ adusi tu lâiatsâ âlji undzeamù udadzlji cu mâna. Am
Maia Zisu nâ pirmitusi ti isturia a Aua tu câmpu nâ bâgarâ
fumealjiljei a lorù. pirifanjea câ aestâ casâ tsi u vedz, u
Cãljiurli nâ li acâtsarâ. adrai cu mânjljli a meali. Nâ achicâsimù,
Pârintsâlji a mei eara cârvânari di Lele, a noastâ tinireatsâ
Pleasa, di tu Arbinishii. Elji vinirâ tu Iu nâ adutsi tu lâiatsâ bânãm ghini, ma nicuchirlu muri aua
Românii tu anlu 1925, iara tu Alumtãm cu njic cu mari shi ninti 17 di anji. Nj-armashù cu
primuveara alantui an mi amintai mini, Ta s-adrãm casi nali. ficiorlu ân casâ. Nâ achicâsim ghini,
tu hoara Frashari. Hoara u adrarâ elji, Cilimeanlu tsi eara njic nipotlu lu ânvitsai armâneashti shi ma
fum sânâtoshi, tora hiljlu a meu nu mata
câtse anda vinirâ elji aclo eara pâduri, Shi atsel fârâ chirpic.”
lu arisi casa veaclji shi adrã vila tsi u
scoasirâ tsipurili shi adrarâ naua hoarâ Ashi tu anlu 1951, nâ dusirâ tu câmpul
videts. Easti musheatâ, s-bâneadzâ shi
Frashari. Shidzum aclo pânâ tu anlu Frumushitsa. Io mi aveam isusitâ
s-hârseascâ hiljlu-su, nipotlu a meu di
1940. Io avui doi frats shi shasi surori. Sãcãlaz, mi vidzu nicuchirlu la unâ di
ea.”.
Bânam 13 di inshi tu unâ casâ. Tu anlu numtâ din hoarâ iara el tut yinea ta sâ-
Aurica PIHA
1939 hoara s-apreasi, casili eara anvâliti nji greascâ la gioc. El yinea, io mi
24 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù BANA ARMÂNEASCÂ

Poetlu George VRANÂ Debut “Bana Armâneascâ”

Literatura
armâneascâ easti
unâ literaturâ tinirâ
a Balcanjlor. Protili
ahurhiri s-featsirâ
tru bitisita a secului
XIX, tru chirolu
cându conshtiintsa
natsionalâ a Armânjlor lo sâ si-
nvârtusheadzâ atumtsea anda nvitsarâ
di arâdâtsina a lor latinâ tru sculiili
disfapti trâ nâshi di statlu român tru
Amirâriljia Nturtseascâ.
Dupâ bitisita a pulematlor balcanitsi
cându locurli iu bâna Armânjlji furâ
mpârtsâti anamisa di nãili stati tsi s-
amintarâ, anarya anarya sculiili ahoryea
tsi li avea Armânjlji furâ ncljsi tru Gârtsii,
Sârbii, Vâryârii sh-Arbinishii sh-ashi
literatura armâneascâ nu putu sâ s-
arâspândeascâ anamisa di Armânj sh-
nitsi nu putu s-hibâ cunuscutâ di alanti
milets cu care Armânjlji bâneadzâ
deadun.Tru prota giumitati a aishtui
secul furâ tipusiti niscânti cãrtsâ pi
armâneashti maxus tru Românii, ama
nai ma multi dit operli a scriitorlor
armânj urdinarâ pi cali oralâ.
Cu tuti aesti pi armâneashti furâ
nyrâpsiti sh-nica si-nyrâpsescu operi
literari cu axii. Ari un bârnu di scriitori
clasits, un di scriitori modernji sh-unâ
avutâ literaturâ contemporanâ, iara
scriitorlji armânj di adzâ cilâstâsescu s-
facâ literatura armâneascâ s-agiungâ isa
cu alanti literaturi a lumiljei.
Tru anjlji dit soni, dupâ surparea a
dictaturlor comunisti, videm unâ alithea
Renessansâ a literaturâljei armâneascâ
ândrupatâ prit amintarea a niscântor
edituri sh-revisti spetsializati, emisiunj
di radio sh-televizii cari zburãscu di
aesti, cenacluri literari, congresi,
simpozioani sh.a.
Tru Românii, Republica Machidunia
sh-Arbinishii ishirâ tru migdani alithea
shcolj di poezii armâneascâ, a curi
reprezentantsâ fac gaireti s-ducâ ma
diparti clirunumia culturalâ a atsilor di
ma nãinti shi s-u facâ ma avutâ prit
operili a lor.
George Vrana easti un di
reprezentantsâlj di frâmti a bârnului di
tiniri poets armânj dit Românii.
Faptu Constantsa, tu anlu 1965, tru
unâ fumealji di Armânj cari avea vinitâ
tru Românii dupâ protlu polim mondial,
tatâ-su di Veria iara dadâ-sa di
Neagushte, George Vranâ bitisi liceulu Aurelian GICA
Constantsa, sh-dapoia sâ nyrâpsi la
Facultatea di Dreptu di Bucureshti tsi u VLONA
bitisi la anlu 1990. S-tuchi tutâ neaua,
Ahurhi sâ scrii poezii nica di cându Bârnu veardi creashti,
eara elev di shcoalâ, prota pi Pisti pishtireauâ
româneashti sh-dapoia, dupâ tsi yivâsi Vimtu proaspit pashti.
antologhiile di literaturâ armâneascâ
scoasi di Hristu Cândroveanu shi Kira Vreari tu mileti
Iorgoveanu, tru anjlji ‘70 shi ‘8o, ahurhi Totna yin avrapâ
sâ nyrâpseascâ sh-pi armâneashti. Featsi gaireti
Pi ninga volumlu di poezii “Avigljtorlu Foclu pisti apâ.
di zboarâ”, ari etim ti tipuseari sh-un
volum di poezii nyrâpsiti pi româneashti, Alumtatlu praxi
nâscânti di eale cu tematicâ armâneascâ. Arâitù ditu cânticù
George Vranâ lucreadzâ sh-la Mash giunamea-i axi
adutsearea pi armâneashti a operilor a Ti-ahtari discânticù.
clasitslor a poeziiljei româneascâ shi
spaniolâ. S-furnjisi tinjii
Volumlu di stihuri ”Avigljtorlu di Nicurmatâ prota
zboarâ” adunâ tru el cutrimburârile di S-featsi tu nisii
suflit, minduierli sh-caimolu a unui tinir Un birbiljiu al Cotta.
di adzâ care nu poate sâ-sh agârsheascâ
Nu-i chirutâ faptâ
arâdâtsinjli, cari gailelu ti mira lai a farâljei
Tsi s-adrã dit clonâ
a lui nu lu alasâ arihati nitsi tru somnu.
Pistimen tsi caftâ
Chipurlu dit Vlona.
“Si - aproachi njedzlu di noapti.
Iar va acljem zboarâli
DURUSTORÙ
la cuvendâ.
Nâscânti di eali
Durustorù, Durustorù
va yinâ cu dorlu pri budzâ.
Prândzu veardi tu uborù,
Alti va yinâ cu heavrâ tu arpi,
Durustorù, Durustorù
alti shcljoapi.
Pâni caldâ tu cuptorù.
Atseali dip agârshiti
neâ nu s-ved … Armâneascâ numtâ caftâ
Cathiunâ noapti Cu-archii ditù pâyurù
adavgâ istoria a suflitlui Ni Vâryarâ sh-ni Mucanâ
cu unâ curbani. (Andamusi)
Tu fumealja-al Hrista-l Furù.
Tru minduita al George Vranâ, poetlu
easti luyursit ca un avigljtor di zboarâ
Crehtâ, msheatâ, tinjisitâ
cari ntsearni prit suflitlu a lui cânticlu a
lumiljei. Poematli a lui suntu shcurti ama Vruti pisti-poati pânâ
Naua-nveastâ vluisitâ
mplini di njedz câtse itsi stih ari tru el
unâ metaforâ cari-l fatsi yivâsitorlu s-u Easti di mileti-armânâ.
caftâ calea cãtrã thimealj. Autorlu s-
Durustorù pseftâ fanâ
mutâ contra a moartiljei, a agârsheariljei,
a hauâljiei di iu yinim sh-tru cari nâ Cu ciudii di urbari
turnãm.Cu tut pesimismul tsi s- Durustorù shcretâ banâ
aducheasti tru multi dit poematli a lui, Tsi n-arcash cupii tu-amari.
luyursim câ, prit borgea di avigljtori di
zboarâ tsi sh-u loarâ George Vranâ sh- Durustorù, Durustorù
ahântsâ altsâ scriitori armânj S-nai hâiri, cânticù, corù
contemporanj, literatura armâneascâ Durustorù, Durustorù
nica va s-bâneadzâ. Xeanâ vreari, dultsi dorù.
Irina PARIS
 BANA ARMÂNEASCÂ
Un semnu di pricunushteari patrioticâ la Armânji
Armânjlji suntu oaminji di unâ
structurâ sufliteascâ ahoryea. Analtili-
a lor hãri fisico shi morali lj-featsirâ s-
ascapâ tu sprilunga-a lorù bana mplinâ
di ahâti curbãnji ti limba, ti bisearica sh-
ti tsânearea tu banâ a farâljei a lorù. A
lorù lâ s-avea dzâsâ câ suntu unâ
dâmarâ, unâ soi di herù icâ un popul
fermentu shi nu s-alâtusi. Frãtsâljea-a
lorù easti unâ hari spetsificâ,
pricunuscutâ di tuts, iara ligâtura streasâ
shi pistea ti fumealji, soi sh-ma aleptu ti
aushi easti zâconù. Lundalui tu
luyurseari tuti aesti lucri Fundatsia
“Musheata Armânâ” di Mihail
Kogãlniceanu featsi un lucru di mari
ihtibari tu isturia-a di tora-a
Machiduneanjlorù. Cunuscândalui
multu ghini fumealjea a unui mari
patriotù armânù, Tashula Mihali icâ Hali
al Tashula dit hoara Palazu Mic,
amintatù tu hoara Papadia dit
Machidunii tu anlu 1880 shi ljirtatù tu
anlu 1974, mari patriotù armânù ti
apârarea a ndrepturlorù a Armânjiloru
tu chirolu a Turtsâlorù shi ma aleptu
ma amânat ti apârarea a farâljei
armâneascâ ca mileti ahoryea tu
Balcanji, cu mãri curbãnji ti apârarea a
limbâljei shi a adetslorù armâni, ca
dealihea alumtâtorù shi patriotù ti a lui,
cunuscut shi tinjisitù di tutâ lumea, un
om avutù shi cu dari di mânâ cari bâgã
ma nâinti di tuti ascâparea a farâljei
armâneascâ di la chireari tu atselù
Balcanu pravatosù (zgomotos) shi
sinhisit (nelinishtit). Cunuscândalui aesti
Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù
fapti shi ma aleptu aspunerli a lui,
vrearea-a lui fârâ mãrdzinji ti locurli iu
s-amintã, aspunea di multi ori “câ
atumtsea cându va s-moarâ vrea s-va
ca pi murmintul-a lui s-hibâ arcat unâ
mânatâ di locù adusu dit Machidunia
natalâ” cari el u vru ahâtù di multu.
Gioi, 29-li di Cirishar 2000, di marea
sãrbãtoari a Sâmtsâlorù Petru shi Pavlu,
tu hoara Palazu Mic avu locù hramlu a
bisearicâljei la cari loarâ parti nai ma
mari parti a Armânjlor fudzits shi atselji
din hoarâ, alãturea di fratslji a lor
Românji tu unâ atmusferâ di yiurtii la
cari lo parti shi dimarhul a hoarâljei.
Dauâ momenti furâ ma aleapti. Fumeljli
di dealihea everghets Yioryi Caracostea
shi Leghi Nitsu Mirela featsirâ ndridzerli
di nafoara a bisearicâljei shi featsirâ
dhoarâ a bisearicâljei un clopatù mari.
Ama evenimentul unicatù, tsi nu mata
s-featsi pânâ tora avu locù tu
murmintul-a hoarâljei aclo iu patru
bârnuri di lumãchi a alumtâtorlui Hali al
Tashula, sum cumândusearea shi
organidzarea a Fundatsiiljei “Musheata
Armânâ” featsirâ unâ faptâ di mari
patriotismu armânescu. Pi noaua crutsi
mutatâ shi ayisitâ a murmintului al Papu
Hali s-afla nyrâpsitù unâ dhyeatâ dit
imnul natsional a Armânjlorù ti cari el
ari alumtatâ ahâtù di multu. Pi crutsea-
a lui eara nyrâpsitù:”Blâstem mari s-
aibâ-n casâ,/Cari di limba-a lui s-
alasâ”, iara nipotslji a lui, membri a
gruplui folcloric armânescu “Musheata
Armânâ”, cari avea futâ tu un turneu
25
artistic tu Machidunia sâmtâ, lji-adusirâ
di aclo unâ pungâ cu locù dit unù locù
leghendarù ti Armânji, tâsh di loclu iu
Armânjlji cumândusits di Pitu Guli s-
alumtarâ contra a Turtsâlorù, locù udatù
cu sândzâli a fratslor a lui shi adusù shi
arâspândit pisti murmintiul a unui altu
erou, axinda-si ashi yislu a lui. Hiljlji a
lui, nipotslji, strãnipotslji a lui, tu unâ
atmusferâ di yiurtii lji-adusirâ unâ
tinjiseari, ca semnu di mãrilji ashi cum
shtiu s-u facâ Machiduneanjlji ti
pãrintsâlji shi strâpãpânjlji-a lorù. Multu
fiyuratù fu atumtsea cându andicra di
murmintul al Tashula Tãnasi unù strâ-
strânipotù di a lui aspusi poezia “Melta”
dusâ dealungalui a patru bârnuri di
lumãchi al Hali al Tashula, poezii tsi n-
aspuni di curailu shi spiritlu di curbani
la Armânji. Tinirlji a gruplui folcloric
“Musheata Armânâ” nviscuts tu
musheati custumi populari armâneshtsâ
dipusirâ chitchi iara câpia-a lorù,
W.Wisoshenschi, tsânu unâ njicâ
lãcârdii di tsi lipseashti sâ s-achicâseascâ
prit aestâ faptâ patrioticâ, aesta
apudixindalui câ eroismulù, patriotismul
la Armânji suntu tinjisiti shi dupâ moarti
shi câ aestâ faptâ di unâ mari idhisi
(mesaj) a lumãchilor al Papu Hali s-hibâ
un semnu, un simbol shi ti alti fumelji
di Armânji cari sâ-sh tinjiseascâ pãpânjlji
shi strâpãpânjlji la unâ ahtari scarâ
patrioticâ.
Prof. Willy Wisoshenschi, prezidentul
a Fundatsiiljei “Musheata Armânâ”.
26 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù BANA ARMÂNEASCÂ
Cu sândzi si-lj mâryits!
WILLIAM SHAKESPEARE Macbeth
Cu sândzi si-lj mâryits!
MACBETH (Frâmturâ) Macbeth
ACTUL II Macbeth Nu mi xana duc!
Scena 2 Arâdea-n somnu unlu. Sh-alântui gri: Cându mi minduescu la tsi-am faptâ
Idhyiulù loc. Intrâ Lady Macbeth. “Furlji !” S-dishtiptarâ. Shideam sh- Mi lja cutremlu sh-nu mata pot si-lj
Lady Macbeth ascultam. ved.
Tsi-lj ambitã pri elj, ânj deadi curaiu. Si-ncljnarâ sh-apugârshirâ iara. Lady Macbeth
Iara tsi-lj asteasi nj-deadi foc. Lady Macbeth Suflit-niputut!
Ascultâ ! Dormu dolji tu un udã deadun. Si-nj dai
Easti buflu, clupâtarlu-a soartiljei Macbeth alazurli!
Tsi-sh cântâ lâhtâroslu “noapti bunâ. Gri unlu:”Domnlu s-nâ agiutâ!” Câ-apugârshitlu
El easti-la lucru. Portsâli sunt “Amin gri alantu. Canda mi videa sh-mortul suntu
dishcljisi, Cu mânjli aesti di gilijeat. unâ
Iar vigljtorlji mbitats-morts, âl Io nu putui, când lãhtara l-ascultam Soi cu iconjli sh-
veaglji S-lâ dzãc “Amin”, cãnd “Doamne- mayi tu
Cu hârchiri, lâ-andrepshu yinlu cu agiutâ-nâ” dzâsirâ! ficiurami
yitrii, Lady Macbeth Ocljlj si-aspar di-un dhemun
Sh-tora si-ancace fisea-n elj cu O, nu ti frimintâ-ahânt cu aesti! zuyrâpsit.
moartea Macbeth Di sândzineadzâ, va lâ vupsescu
Di-s yii i mortsâ. Câ tse nu agiumshu si spun “Amin!?” mastea
Macbeth (Dit culisi) Ananghi-aveam di-aestâ urãciuni, A viglitorilor s-parâ câbatea-a lor.
Ma cari-i, cari-i? Stãi! Sh-”Amin!” ânj streasi gusha. Iasi. S-avdu asunãri.
Lady Macbeth Lady Macbeth Macbeth
Mi-aspar câ-s dishtiptarâ, sh-cavai! Ahtãri fapti Ama iu bati-ashi?
Tsiva Ti scot dit minti, ca s-li-afundzâ-ashi. Cu mini tsi-i? Tri ansar la itsi lavâ.
Nu-s featsi. Nu fapta, dhuchimâsirea Macbeth Tsi-s mânjli-aesti? Ha! Ãnj scot shi
Va nâ chearâ! Avdzâ! Alazli suntu Ãnj si pãru câ-avdu nâ boatsi ocljlj.
etmi. Amarea-al Neptun poati si-nj aspealâ
grãinda:
El li aflã. Io singurâ vrea-l vatâmù Di sândzi mâna ? Nu ! Câ mâna a
“Nu ma dornji! Macbeth utsidi
Ca s-nu undzea tu somnu cu tatã-nju. mea
somnul”
Nicuchire! Va-lj arusheascâ undi fâr-di numir,
Fâr-di câbati somnu-atsel tsi disfatsi
(Intrã Macbeth) Di verdzâ tu arosh mash prifãcându-
Mintitlu gljem a nacrâljei, somnul;
Macbeth li.
El, moartea-a banâljei di cathi dzuâ,
Bitsi! Avdzâshi? Xanaintrâ Lady
El, scalda a greauâljei ayoanã shi Macbeth
Lady Macbeth Bãlsamea-a dureariljei sufliteshti,
Mash chirchinetslji cântândalui, sh- Lady Macbeth
Sh-a doaua manâ a mariljei fisi, Nj-u mâna ca shi-a ta. Ama ni-u-
plângul Iara la uspetslu-a banâljei ghelâ,
Di cucuveauâ. Zburâshi tsiva? arshini
Atsea ma di soie. S-port un suflit salbit.
Macbeth Lady Macbeth
Cãndu? Asunãri tu culisi
Tsi vrei s-dzâtsi? Avdu bãtânda
Lady Macbeth Macbeth
Tora. La poarta di njadzâdzuâ. S-yinji pri
“S-nu ma dornji!” grãia totna prit pat,
Macbeth salonj
Cându dipuneam? C-un proscut di apâ, va n-aspilãm
Utsisi Glamsis somnul! Sh-trã aestã fapta.
Macbeth Nu va ma doarmâ Cawdor; vârnoarâ
Cându dipuneam? Ashi-i di lishor. Ma-ts fudzi curailu.
Trâ aestâ Macbeth nu va mata Asunãri tu culisi
Lady Macbeth doarmâ.
E! Tatsi! Iara bati! Lja-ts un stranju di
Lady Macbeth noapti
Macbeth Ma cari gri ashi, câ tse, fanumina-ts
Avdzâ? S-nu n-aflâ vârâ soi dishtiptats
Puteari u scrupseshti, axiu than, S-nu hii ahânt jilos, dus pri mindueri.
Tu andoaua udaie cari doarmi? Minduinda lãngâros tr-atsea faptâ? Macbeth
Lady Macbeth Du-ti, lja-ts apâ, aspealâ-ts di pri S-nu shtiam di vâtâmari sh-nitsi di
Donalbain. mânj mini!
Macbeth - mutrinda-shi mânjli - Pângâniti-apudhixiri. Trã tsi tsâ Asunãri tu culisi
Siryeani s-ti lja cutremlu! loash Iar-bati! Va-l scolj Duncan. O, ca si-
Lady Macbeth Cu tini-alazurli? Aclo-i loclu-a lor. u fâtseai! esu.
Tsi minti zurlâ: “S-ti lja cutremlu !” Nãpoi cu eali! Sumnoshlji-avigljtori Pi armãneashti: I.A.CEARA
 BANA ARMÂNEASCÂ
-Nu ti-ntsâpã vâr s-ti facâ s-lâ dzâts
cama multi?
-S-mi-ntsapâ? Tsi dzâts tini, demec,
s-lu-arâdâ lalâ-tu Cola? Ts-aflash omlu!
Anda acâtsai di lj-u sculai heam coada
shi acâtsai mini s-lji-alavdu câ, ia, vini
oara di u featsirâ yislu a pâpânjlor, sh-
cum u-arupeam ghini pi-
arbinisheashti, acâtsai s-lâ cântu un
cântic di pi chirolu al Amet Zoglu
di iu si achicâsea câ tuts him frats
cu tuti câ un s-dutsi la bisearicâ
sh-alantu la geamii. Nu dzâts câ shi
Arbineshlji tsi nu lji-aveam soi, mi
featsirâ nai ma bunlu sots?
- Cum tsi si pâru Dishnitsa,
atumtsea, dupâ unâ banâ di om?
-Mushatâ, ashi cum u-aveam
alâsatâ. Tu intrarea di cãtã
Curceauâ, casili a Beilu, anvârligati
di un gardu di cheatrâ, ca unâ tsitati,
tsiva nu avea alâxitâ. Tut asi,
pâdurea di migdali, bisearica Ayiu
Dimitri, Ayiu Yioryi, Sînta Vinjiri.
Incljish ocljilj sh-mi vidzui anda
njicù, cu sotslji, alinat pi ciricili di
la Ayiu Yioryi, iu nâ umflam pântica
cu cirici (amuri) mãri, lãi shi dultsi
ca njearea. Ma, nutslji a Beiului? Avea
Beilu unâ livadi cu nuts analtsâ di vârâ
treidzãts di meatri. Nu shtiu cum s-
fâtsea câ, tu mardzinea di livadi, s-
anãltsa unâ ca dzeanâ. Aclo, pi dzeana
atsea, adunam noi, cilimeanjlji, stogu di
chetsãri. Un shidea di aruca shcambili
pi nuts, alantsâ, la râdâtsina a nuclui,
adunam nutsli câdzuti pri mpadi. U-avea
pâtsâtâ lailu Bei cu noi. Nu eara nimal
câ-lji furam nutsli ma âlji fâtseam shi
znjii cu chetsârli tsi-lji umplea livadea.
-Nu avea bâgatâ vâr pândar?
-Cum nu? Mi-avea acâtsatâ, unoarâ,
un sh-ma nu eara lali Chendra, di vini
cu ampatrulea când avdzâ tsi pâtsâi,
cashti câti nji-avea mâcatâ chealea. Vedz
tini, nipoate, tat-su al lali Chendra avea
futâ unâ soi di administratur la aushlu
Suleiman Bai, sh-atumtsea, hiljlu al
Suleiman, lu-avea acâtsatâ oaspi lali
Chendra.
Lali Cola si sculã nipoi di mutã
furtunlu cama nclo, tu râdâtsina a
dumatilor. Anjlji sh-tuti câti li-avea
traptã cât fu surghiunit tu Bãrãgan, u
avea nduplicatâ niheam.
-Iarna cum u tritseats, aclo, Disnitsa?
-Tsi, u ashtiptam s-n-apucâ? Fudzeam
cu tutâ fumealjea, tu ariu cu oili, napârti,
Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù 27
PATRIARHUL noi.
-Di iu-lji si trâdzea paranuma di
(Continuari dit numirlu tricut) Patriarh? U avea tu minti si s-facâ
tu Gârtsii, la Vlahu-Iani. Ashi eara tu preftu?
chirolu atsel. Atsea eara zânatea a -Lalã-tu Nidha avea multâ vreari ti
pãrintsâlor. Oili nu putea s-dânâseascâ carti. Yivâsea tut tsi putea s-poatâ sâ-lji
treacâ pit mânâ. Cându acâtsã nâs si
tu arcoarea shi neaua di Dishnitsa. Dupâ
zburascâ trã soi di soi di isturii,
putea s-ti tsânâ dzâli sh-noptsâ. Tu-
nã primvearâ, cîndu nâ turnam dit
ariu, s-tihisi s-fâtsem Pashtili pi cali.
Lipsea s-avem un preftu di la cai s-
lom lunjinã shi s-nâ dzâcâ “Hristolu
nye”. Tuts s-minduirâ la Nidha. S-
avea, vahi, vârâ tsisprâdzãts di anji.
Nidha u lo difterea, shi u featsi
adetea tutâ ashi cum avea vidzutâ
la bisearicâ. Di atumtsea tutâ lumea
lji-avea bâgatâ paranuma Dispoti icâ
patriarhul. Lalã-tu Nidha, nipoate,
ira un om itru. Nu featsi multâ carti,
câ ashi fu chirolu ma, zboarili a lui
ira mitimeni.
-Câtse nâ dzâc tsîntsari? U
întribam noi Nidha.
-Di aistâ nu lipseasti s-vâ
arushinats, dzâtsea nîs.Tsântari, câ
noi aistâ him: TSIN TSAR dimec
hiljiu di Tsar, hiljiu di amirã shi nu
mushcenjiu cum minduits voi.
Tsânets-lu caplu nsus cu pirifanji.
cum vedz nu eara bana ahântu lishoarã, Tutâ bana, pânâ s-tuchi, ashi avea
ma eara sh-mushatâ. neasã, ndreptu la lumbada.
- Tu cãljiurli aisti, nu-aveats vârâ Lali Cola, ca cum shi lali Nidha, cându
cripari? s-acatsâ tu zbor, agârsheashtsâ câ
-Cum nu? Nji-aduc aminti ca tora. S- chirolu treatsi pi ninga tini. S-featsi
avea ntunicatâ cându agiumsim tu unâ amânat. Lali Cola si sculã shi u ncljisi
mardzini di hoarâ, tu unâ livadi. Noi, apa tsi uda dumatili.
cilimeanjlji sh-muljerli, nidzeam totâna Lu mutã furtunlu cama-nclo tu
ninti. Cupia yinea dinâpoi. Dipunarâ pipiritsi. Vasilicã avea bitisitã lucurlu di
muljerlii hãradzlji di pi mulãri shi bâgarâ sum ceatia a casâljei. Cîndu mi vidzurâ
di featsirâ tendili astrucati cu chilimili
cã mi fâtseam hâzâri s-mi scol s-fug,
di câprinâ. Noi, atselji cama njitslji, n-
avea loatâ muma ts-al Yitsa tu câliva a vinirã tuts ninga mini.
ljei. -Ti tsi ti ayuniseshtsâ ashi? Mizii vinisi
sh-tora vrei s-fudz?
-Pi muma ts-al Yitsa u acâtsai sh-mini.
-Gioanâ muljeari! Tu noaptea atsea -Sidzui nimal lale. Mi hârsii câ v-aflai
sânâtoshi.
furlji u câlcarâ unâ câlivâ di pi mardzini.
Nu tsân minti a cui eara. Muljerlii -Mi fac pishmani, intrã tu zbor shi
acâtsarâ s-aurlâ, doi-trei ficiori si Vasilicã, cã nu avui chiro sâ zburãscu
silighirâ cu tufechili dupu furi, tutâ cu tini dip.
lumea eara aspâreatâ. Muma ts-al Yitsa, -Va nâ fâtsem chiro ti altoarã, sânâtoshi
dupâ tsi nâ featsi semnu s-nu scutem s-him.
vâr zbor, trapsi parlu di namisa sh-tutâ La poartã, lali Cola mi lo di gushâ.
câliva câdzu pisti noi. Ashi nu s-videa -Mutrea s-nã yinji, s-mi vedz, tora cît
câ aclo easti unâ tundâ. Furlji nu puturâ mi tsâni Dumnidzã pisti loc. Nu si shti
s-facâ znjii di sibepea a tufechilor shi dzua cându, iatâ-ta Urania, va s-mi
fudzirâ ashi cum vinirâ. Tahina acljeamâ la nâsâ.
ncârcãm mulãrli shi-nchisim calea. Lali Cola iasti nai ma dit soni aushu di
-Lali Nidha ira sh-nâs cu voi? soia a Babnilor.
-Nidha ira cama mari di noi. Shidea (continuari tu numirlu yinitor)
cu mumâ-ta sh-cu pap-tu, ahoryea di Toma BABU
28 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
CHIRA IORGOVEANU-MANTSU
Tu aestâ vearâ Chira Iorgoveanu-
Mantsu s-turnã ti hiheam chiro dit
Ghirmânii sh-prit locurli iu s-amintã
cum sh-prit locurli iu s-avea amintatâ
sh-pâpânjlji ali nâsâ. Prota oarâ (7 di
Alunar) featsi unâ vizitâ Constantsa, la
OTAR (Organizatsia a Tinirlor Armânj
dit România) iu, dupu cum n-aspunea
Aura Pasha tu unâ carti, lâ adusi hâbãri
di lucârli tsi s-andreg ti Armânami
Freiburg cum sh-di tinirlji tsi anveatsâ
aclo. Tutnâoarâ nâsâ lâ spusi a tinirlor
ndauâ mindueri ligati di yinitorlu a
Armânamiljei sh-lâ deadi ma multi
urminii shi-nvitsâturi cari s-lâ hibâ di
ufelii tu lucrulu tsi lu-au nchisitâ.
La andamusea tsi u avu cu unâ parti di
membrilj a Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ di Bucureshti Chira nâ
spusi ndauâ di viderli a ljei ligati di
organizarea a Armânamiljei sh-nâ deadi
ma multi urminii ligati di tsi lipseashti
s-adrãm ta s-him ma units sh-ta s-putem
s-anichisim tu alumta a noastâ di
creashtiri a limbâljei armâneascâ shi a
sumeniljei di Armân.
Ligat di poezia ali Chirâ dãm ma nghios
ndauâ di minduerli a poetlui George
Vrana tsi li avea spusâ cu apuhia a
lansariljei a cartiljei di poezii: “Ahapsea
lingvisticâ”: ”Mi hârsii multu di multu
s-ved ishitâ tu padi aestâ carti di
poemati ali Kirâ Iorgoveanu Mantsu.
Sh-mi hârsii sh-cama multu câ, ashi
cum ea spusi deaneavra, la lansarea a
aishtei carti, aestâ ahapsi lingvisticâ
easti unâ ahapsi cu harauâ tsi sh-u
aleapsi poeta fârâ sâ-lj bagâ vârnu zori,
ashi cum nj-u alepshu sh-mini. Ti noi
Armânjlji sh-ti mini personal Kira
Iorgovenu-Mantsu easti unâ flamburâ.
Sh-aestâ di dauâ ori. Unâoarâ câtse cu
ea nchisi poezia femininâ armâneascâ.
Ma s-mutrim nâpoi shi s-adrãm unâ
istorie literarâ ea easte prota a noastrâ
poetâ. Sh-nu mash câ easte prota a
noastrâ poetâ, ma easte unâ di protili
poeti tu gârdina a poeziiljei armâneascâ.
Nâsâ, dupâ pârearea a mea ânyie mitlu
armânescu sh-nu mash câ lu nyie, ma
lu nviscu tu un stranju modernu. Poezia
a ljei nu easti mash unâ poezii
armâneascâ; ea sâ scrie tru aradha a
poeziiljei europeanâ. Easti unâ poezii
cu cari putem tra s-shidem tru prota
thesi, cum dzâtsem noi Armânjlji. Mi
hârsescu multu di multu sh-am nãdia
câ tora, cându nâscântsâ zburãscu ti
chirearea a grailui a nostru, aestu
amintâ nali areapti sh-pistipsescu câ
aestâ easti unâ nchisitâ ambarâ. Nu am
s-dzâc altutsiva dicât “Felicitãri” ti
poetâ sh-Dumnidzã s-nâ agiutâ tuts
care nâ pidipsim cu harauâ, cum spune
Kira Iorgoveanu Mantsu, tu câmpul a
literaturâljei armâneascâ“.
NITURNARI
Nai ma multu mi doari
Câ tsiva nu-ari turnari!
Mi doari câ nu potu s-mi tornu
Tu anjlji-nji cu njeatâ ...
Tu truplu njicu, nicriscutu,
Di zârcadhâ, di featâ ...
Mi doari câ nu potu s-mi tornu
Cându pâpânji tu sivdãi nâ crishtea
Cându njelu aleptu di paplu
Iarbâ ditu mâna-nji pâshtea!
Mi doari câ nu potu s-mi tornu
Tu-avlia cu soari sh-cu frati
Adzâ tutu dorlu lâ portu
Ditu xeana singurâtati !
Mi doari câ nu potu s-mi tornu
Tu chirolu când tati bâna:
Fârâ vrearea shi-arâslu-lj
Tsiva nu-i ca ninti, tsiva ...
Mi doari câ nu potu s-mi tornu
Tu dzâlili bânati, musheati!
Nâinti - calea nji-u-aspuni
Mashi toarâli shi boatsea alu tati!
PATRIDA IMAGINARÂ
Sinurili-a tali suntu
Zboarâli ditu chiro ahândosu
Ligati unu di-alantu
Singiru vecljiu, sânâtosu ...
Sh-locurili-ts bâneadzâ tu zboarâ:
Aminciu, Ameru, Samarina ...
Sh-tu ponlu-a pâpânjiloru
Sh-tu somnulu a paplui a meu Mina!
Vlihuru eara loclu-armânescu -
Hoarili - apreasi shindãnji !
Tsiva nu chiru; tuti suntu
Ascumti, durnjiti fidãnji!
BANA ARMÂNEASCÂ
Zmurticatu tsâ fu truplu livendu
Shi zboarâli-arcati la cânji!
Noi, adzâ, diznou li-adunãmu
Tu cãrtsâ - tinjisinda pâpânji!
Sh-vâr nu poati s-li-ashteargâ:
Cu sândzulu a nostu s-u-ascrisi:
Isturia - nipututu vâsilje
S-dishteaptâ pi-anarga ditu yisi!
PÂDUREA DITU
AHURHITÂ
Iu u-alâsashi, vrute, pâdurea ditu
ahurhitâ
Iu birbiljii mash trâ noi doiljii
cânta?
Vrearea-i idyia - mash ocljiu-
ausheashti
Sh-pâdurea atsea nu s-ma veadi
iuva!
Vâroar’ ti pitrecu njiurizmi s-nji-
aduts:
„Bâbuchea-ali prumvearâ iu
easti?“
Mi-ntreghi - shi-unâ chisâ nivrutâ
S-alasâ pi-a mea shi-a ta masti.
Ma chisa putemu deadunu s-u-
avinãmu!
Tu noapti - tu lunjina-ts musheatâ:
Pirifanâ, mash trâ tini mi-aspunu,
Cu zboarâli-ts angâlbâdatâ!
Pi iambula caldâ di hãidi - arcutits
.Trâ tsi s-minduimu uruteatsa tsi
yini?
Noaptea nica putemu s-u câlcãmu:
Tserbu tini sh-zârcadhâ mini!
Chira IORGOVEANU-MANTSU
 BANA ARMÂNEASCÂ
Tudor ARGHEZI
DHYEATÂ
Nu va ts-alasù alihea-averi, dupâ-
moarti,
Dicâtù nâ numâ anatâ pi-nâ carti.
Tu-seara rebilipsitâ cari yini
Di la strãushlji-a melj pânâ la tini,
Prit-adântsi-arâchi sh-yurnitsâ,
Alnati di-abusheala di-a-mei pãrintsâ,
Shi cari, tinir, s-li alinj ti-ashteaptâ,
Cartea-a mea-i, hiljù, nâ scarâ-
aleaptâ.
Curdisea-u cu pisti câpitânjiu.
Ea-i tãpia-a vostâ atsea di-ntânjiu,
A aroghilorù cu sãritsli, âmplini
Di lipsanili virsati ân mini.
Ta s-alâxim, tora, tu oara di-ntânji
Brazda-n cãlãmarù shi sapa ân
calenji,
Aushlji-au anatâ, printrâ buinji,
Sudoarea-a lucrului-a sutilor di-anji
Dit grailu-a lorù cu-ngãsãiri ti-
tutiputi
Io-am alâncitâ zboarâ uidisiti
Shi sârmânitsâ-a clirunomlor-domnji.
Shi, frimtati tu njilji di stâmânji,
Li am prifaptâ tu stihuri sh-tu iconji.
Adrai dit pãrtãlji bubuchi shi cârunji.
Virinlu anat lu-am prifaptâ-n njeari,
Alâsânda-ntreagâ dultsea-a lui pteari.
Am-loatâ câvgãlu, shi torcânda cu-
misurâ,
Lu-am bâgatâ când s-arâdâ, când s-
angiurâ.
Am loatâ cinusha-a mortsâlorù din
vatrâ
Shi u-am adratâ Dumnidzã di cheatrâ.
Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù
Sinur-analtu, cu-dauâ dunjei pi poali,
Vigljinda-n chipita-a borgilor–a tali.
Durearea-a noastâ surdâ shi amarâ
U-ndisai pi nã singurâ dzângârrâ,
Tsi ascultânda-u s-bâgã pi-agiucatù
Afindicolu, ca-un tsapù spinticatù.
Dit gârnutsâ, muhli shi lãschi lãi
Am adratâ mushutets sh-pâhadz nãi.
Câmâshiclu-arâvdat s-toarnâ tu
zboarâ
Sh-ascapâ pi-anarya culãsitor
Ficiorlu yiu-a crimâljei-a tutulor.
Easti-izinea-a deagâljei-ntunicatâ
Ishitâ la-lunjina dit curia-latâ
Sh-dânda-n cipit, ca-un arapun di-
arãnji
Fructul a dureariljei di zâmãnji.
Teasâ linâvoasâ tu crivati,
Doamna tsi tu cartea-a mea u pati.
Yrama di focù shi yrama-armãtusitâ
Uidisiti preaclji-n carti s-mâritâ,
Ca herlu caldu-mbrãtsitat tu cleashti,
Roblu u-nyrâpsi, Domnul u-
yivâseashti,
Fâr s-cunoascâ câ tu-ahândamea-a
ljei
Dzatsi-amânia-a pãpânjlorù-a mei.
29
EX–LIBRIS
Carti-msheatâ, tinjii-a-cui ti-ari
scrisâ,
Ayalea-minduitâ, ndalic-fruminitâ;
Eshtsâ ca nã chitcâ maxus-ânfluritâ
A-mânjlor-a meali, cari ti-au
dishcljisâ.
Eshtsâ ca-zângâna, singurâ tsi-cântâ
Sivdaia tutâ pi un hirù di perù
Shi padzinjili a tali, di averù,
S-au tipusitâ cu yrama-atsea sâmtâ.
Un omù di sândzi ljea dit-cipit tini,
Shi plãseadzâ marea a lui
fandazmâ,
Di-nyisari, aumbrâ shi anjiurizmâ,
Sh-namisa di noi yii-u dipuni.
Ma curbanea-a lui di geaba s-pari,
Câtù-i versha-a cartiljei di msheatâ.
Fârâ di hâiri, carti vrutâ,
Nu-apândâseshtsâ la-nitsi nã-
ntribari.
NYRÂPSEARI PI NÂ
USHÂ
Anda-fudz, s-ti pitreacâ prufitia-atsea
bunâ,
Ca un nelù-nyilicinda-n dreapta-a
ta.
Nu shuvãi, nu ti-indui, sh-nu pi-
shcreta.
Duti-ndreptu shi-anichisea-n furtunâ.
Anda-yinji, imnâ filcu, arâdi sh-
cântâ.
Criparea-a ta agârshea-u la ushi
Câ-fara lipseashti s-tsâ hibâ dashi.
Sh-casa-a ta s-tsâ hibâ cafi-dzuâ
sâmtâ.
Armânipseari:
Dumitru PICEAVA
30 Nr.3 (21), 2000 - Alinarù, Agustu, Ziymâciunù
Un careu pentru
AROMANI de
Toma MICHINICI
ORIZONTAL: 1) Numele noului local
(fost “Medias”) din Capitalã, Soseaua
Mihai Bravu nr. 95-100, telefon:
350010, cu specific aromânesc, unde,
in seara zilei de 18 aprilie 1992 a avut
loc o reusitã reuniune organizatã de
Comunitatea Aromânilor si Societatea
de Culturã Macedo-Românã din
România.2)Apostol aromân din
comuna Avdela, din creierii Pindului,
la poalele Muntelui Vasilita (comunã
curat aromâneascã), in centrul atentiei
opiniei publice românesti intre 1895-
1897 - Urmas spaniolo-sud-american.
3) Cuvânt românesc corespondent al
lui “plaiu” in aromânã, care in
materialitatea sa se confundã cu “tarã”
atât timp cât aromânii s-au stabilit in
zone muntoase - Si incã un cuvânt,
simbol al zborului - Mos..., pseudonim
al lui Nicolae Batzaria, unul din
cunoscutii scriitori de origine
aromâneascã. 4) Usuc (reg.) - Un
cuvânt comun limbilor românã si
aromânã, dovadã a rãdãcinilor istorice
gemene prin obiectele desemnate (la
car, la moarã etc.) - Pseudonim al
poetului si ziaristului de origine
aromâneascã Alexandru Macedonski
(1854-1950). 5) Asi cum easti! - Nu-i
chiar tot! - “... Literarã”, revistã
apãrutã la Iasi sub conducerea lui
Mihail Kogãlniceanu (1840), unul din
ferventii militanti pentru cauza fratilor
macedoneni, alãturi de Rosetti, D.
Brãtianu, C. Bolliac s.a. 6) Cuvânt de
legãturã - Pioase (trans.) - Râu si
localitate in Macedonia - Ten!
7)Institutie de importantã primordialã
infiintatã sub Cuza (ministru de
instructie fiind aromânul D.
Bolintineanu), pentru copii aromânilor
din Macedonia - Teme! - Port pescãresc
la Marea Rosie. 8) Localitate pitoreascã
în Croatia – “Eu sunt”…aromân, sau
sufix specific numelor proprii
românesti – Sitã. 9) Tocat mãrunt –
Piatra Ascutitã din Hãsmas – Lac
maritim în Scotia. 10) George Vraca,
Toma Caragiu, Ion Caramitru, Nicu
Constantin, iatã numai câtiva din
slujitorii Thaliei de origine aromâneascã
– Stopat. 11) Care sustine – Puternic
1 2 3 4 5 6 7 8
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
centru cultural al aromânilor din zona
cãruia amintim o perlã a poeziei
populare intitulatã “Deadi soarli”. 12)
Energy Company National – Una din
ipostazele multiseculare ale aromânilor
si românilor – Prima femeie…si ursuzã
si înselãtoare (aromâneste).
-VERTICAL: 1) Orchestrã a localului
d-lui Rudu Constantin (aromân de-al
nostru), condusã de Dan Solomonescu
– Macedonia (pl.). 2) Localitate în
nord-estul Italiei – Nicolae Iorga, marele
cãrturar al cãrui bunic era aromân,
autor al lucrãrii “Istoria Românilor din
Peninsula Balcanicã”, Bucuresati, 1919.
3) Origine comunã a românilor si
aromânilor _ Vestitul cronicar
moldovean care aminteste de
Cutovlahi, despre care spune cã sunt
si ei “o colonie romanã, de aceeasi
limbã cu noi si cu mult mai apropiatã
de limba italianã decât limba noastrã”.
4) Regim mediu! – Explorator francez
(Jacob) care a cãlãtorit, împreunã cu
englezul George Wheler, în Grecia în
anul 1675 si a dat de un sat aromânesc
Vlaghi (transcris pentru Vlahi), asezat
în apropiere de Teba – Speteazã la
rãzboiul de tesut. 5) Curea! – Iobag în
acceptiunea ocupantilor turci, notiune
care n-a alterat denumirea de aromân
(dacoromân sau aromân) – Mare fabu-
list grec. 6) Strãveche asezare (azi în
ruine) în nord-estul Algeriei – Fiica lui
Agamemnon si al a Clitemnestrei. 7)
“Arat” în aromânescã, cu similitudini
grafice si fonetice – Acei (mold.). 8)
Mihail Boiagi, autor al primei gramatici
BANA ARMÂNEASCÂ
9 10 11 12 13 14
aromânesti, întemeietor de limbã
unitarã – Centimetru – Armãsar
dobrogean. 9) La revedere! –
Armãsarul de mai înainte în limba
aromânã – Prefix cu semnificatia de
“egal”. 10) Hormon corticosuprarenal
– Prenumele lui Atanasescu (Dimitrie),
apostol al renasterii nationale din Mac-
edonia (la Târnovo, unde s-a înfiintat
prima scoalã româneascã) – Altã zonã
(geograficã din Balcani) în care se aflã
populatie aromânã. 11) Sau – Ohrida
din Macedonia, în împrejurimile cãruia
se aflã localitãþile Beala, Ohrida s.a. –
Cârnu în româneste. 12) Un nene mai
mic – “…Pindului”, revistã de limbã
aromâneascã ce îmbogãteste numãrul
tipãriturilor macedonene alãturi de
“Desteptarea”, “Lumina”, “Frãtia”,
“Graiu bunu”. 13) Dominus Blacorum
et Bulgarorum”, cel care la data de 8
noiembrie 1204 este uns de cãtre Papa
Leon, cardinal de Santa Croce –
Cusãturã la poale. 14) Rege al
macedonenilor care la pedepsit la
moarte pe osteanul si prietenul sãu
Filotas ce a îndrãznit sã nu-i rãspundã
în limba maternã, folosind greaca, încã
o dovadã istoricã a faptului cã
macedonenii foloseau o limbã diferitã
de cea greacã – Unu si una!.
-Dicþionar: USC, PIE, LID, STON, ECEM,
EIL, NALS, MRAO, AªEI, OMO, DCA.
-Material realizat cu sprijinul domnului
Dumitru PICEAVA.
(Rebus nr. 9-10/1992, Pag. 20-21)
 4

BANA ARMÂNEASCÂ Nr.3 (21) - 2000-Alunarù, Agustu, Yizmâciunù 31

Poezia cea din urmã Atsea dit soni poezii
Cãmasã româneascã
Câmeashi rumâneascâ
Sufãr întruna de piatrã de râu
Di cheatrâ di-arâu daima nji-easti dorù
Pânã la gleznã, pânã la brâu Pân-la bârnu, pân-la prinodlu di-ciciorù,

Pân-la inima-a miletiljei-a meauâ,

Pânã la inima neamului meu Ni-apustusitâ sum Inda steauâ,
Toma MICHINICI
Neostenitã sub steaua Mereu,
Pânâ-la frixi fârâ zborù sântu
Pânã la spaimã fãrã cuvânt Sh-umbra-ali mami di-pi murmintu
Si umbra mamei de pe mormânt,
Pân la eta-a etâljei a noastrâ
Pânã la eternitatea noastrã Dit-unâ inishti cu chitcâ nalbastrâ.
. Dintr-o iniste cu floare albastrã.
Armânipseari:Dumitru PICEAVA
Thimisiri di atsel tsi fu Triunghiu cu latura nai
TOMA MICHINICI 1 2 3 4 75 ma lungâ di 7 yramati
66
Eara tru primuveara a anlui 1992 cându, deadun cu un oaspi NANDREAPTA SHI
2
jurnalistu, Sorin Postolache, câlcai ti prota oarâ tu redactsia a NGHIOSÙ:
revitâljei “Rebus TIM. Atumtsea-l cunuscui Toma Michinici, 3 1.Nâs s-alumtâ s-prudhi-
luyursit ca hindalui unlu du nai ma mãrlji rebusishtsâ românji di pseascâ
4
daima. Di la el aveam s-dixescu atsea anãngãsãiri, di cari ahât di BANA (a noastrâ)
multu ari ananghi un om tu ahurhitâ di cali, ta s-adaru Rebus pri 5 ARMÂNEASCÃ
limba armâneascâ. Fârâ atsea tihisiri ta s-lu cunoscu Toma Michinici 6
2.Sh-trâ idei va s-ts-
nu shtiu ca s-agiundzeam vârâ oarâ ta s-adar ahâtu Rebus aspunâ
armânescu cum shi, dupâ un chiro, s-agiungu s-escu axi sâ scot 7 Câ a lui i nai ma bunâ.
un revistâ armâneascâ. Ligat di aesti anãngãsãiri shi agiutor tsi li 3 Sh-aflâ tu zârtsina a lorù
am dixitâ di la el iavea tsi nyrâpsea tu articolu “Tu ahurhita di cali”, Doi puets sh-un scriitorù,
publicat tu revista “Rebus TIM”, numirlu 12/1992: “…aflai cu 4 Tsi-nyrâpsescu trã tsi FU
ciudisiri câ, dupu tsi s-pidipsi s-da definitsiili la protlu careu Tu chirolu tsi tricu
ncrutsuljeat di mini cu agiutorlu a dictsionarlui al Tache Papahagi, 5. Când cu pâni, când cu pitâ
Sh-dhala dip tu bitisitâ!
s-acâtsã di lucru shi compusi ca dealihea protlu careu di “Zboarâ
6 Câ, io, zborlu tsi-ahurhii,
ncrutsiljeati” tu limba armânâ di la cap la coadâ. Ciudia fu multu
Trâsh aua âl bitisii.
mari atumtsea cându vidzui câ mi aflu andicra di unâ ncrutsiljeari
7. Sh-prota yrama tsi-u anvitsai,
dhyevuleascâ, cu zboarâ lundzâ, cu alternantsi ciudioasi di parei Diptu soni u bâgai.
di vocali shi grupuri di consoani”.
Toma BABÙ
Nu pot s-agârshescu câ tu anlu 1996, cându loai apofasea ta sâ
scot unâ revistâ armâneascâ, dixii di la el multi urminii ligati di Dizligarea a careului dit nr. 2 (20)-2000: “Mira”
turlia cum s-adarâ unâ ahtari publicatsii. Revista “Bana Armâneascâ” C A F C A H I C A T
ari sh-tora idyea formâ sh-misuri cu atseli a revistâljei scoasâ di el,
“Rebus TIM”. Moabetsli a noasti eara ligati aproapea totna di revisti A R A I T I M I R A

cum sh-di poezii. Ashi fu shi atsea dit soni moabeti tsi u avum tu P A L T A R E I A R
unâ searâ dit bitisita a meslui Apriir. Nji-azbura tu atsea searâ, cându
A P L I C A T O R I
sh-bâga pi aradâ multili a lui poezii nica nipublicati, ma multu di
dorlu a lui di sânâtati sh-di isihii. La unâ apandisi a mea cum câ C S I A D I R E G
“nji-easti dor di chetsârli a meali di arâu” el compusi tu psân chiro H A Z T E M A P U
tu atsea searâ poezia tsi putets s-u yivâsits tu aestâ padzinâ, poezii
tsi avea s-hibâ atsea dit soni a lui poezii. E U N I U L I U S

Toma Michinici, marli poet sh-tutnâoarâ nai ma marli rebusitu A R I D S A R T

român di daima, s-asteasi dit banâ la ilichia di 57 di anji, tu noaptea
A R A M A N I A C O
di15-li di Maiu 2000. S-asteasi dit banâ tutnâoarâ sh-unlu di nai ma
bunji oaspits a melji shi a Armânjloru. S A M A R R A P A S
Dumnidzã s-lu arihãtipseascâ! A T E L N I R A R I
Redactsia “Bana Armâneascâ”