Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 (28), 2002 17
EDONJLJI SPECTACOLU DI MUZICÂ ARMÂNEASCÂ LA
Aestu tribu a Edonjloru bâna tu cratlu
Edonia, tsi eara ashtirnutâ namisa di SALA ARCUB DI BUCURESHT
Strimon shi Nestus, tsi s-udiseashti Niculachi Shapera sh-pitseria "La
adzâ cu loclu tsi easti deanvârliga a Tu dzua di 20-li di Apriir Sutsata Machidonj".
câsâbãlui Cavala. Tu eta VI n.a Hr. Culturalâ a Armânjlor di Bucureshti, a Irina Paris
Edonia fu acâtsatâ di Edonji, populu curi prezidentu easti Oani Nicolae,
tracu, dupâ A.Th. Samotrachis, cari Pareia Pilisterlu
thimiseashti câ ti prota oarâ lji-adutsi
aminti Thucidide.
Tutnâoarâ shi arheologlu Gheroiani
âlji luyurseashti Edonjlji ca mileti tracâ
tsi bâna shi tu peninsula Calcidicâ.
La elji s-timiseashti cultulu a zeului
Bachus, cându s-adra mari zaiafeti.
Easti cunuscutu la Edonji, vâsiljelu
Geta (500 n. a Hr.), di la cari armasi unâ
monedâ cu nyrâpsearea “Geta, vâsiljelu
a Edonjloru”. Vecljilj câsâbadz a
Edoniiljei s-timisescu: Crinide (Filipi),
Scavala (adzâ Cavala), Metona, Eion,
Galepsus, Pergam etc.
ODOMANTSÂLJI
Bânâtorlji ditu vâsilia tsi purta numa
di Odomantsia, ashtirnutâ pi mardzina andreapsi un musheatù spectacolù di
di nastânga a arâului Strimon, tsi s- cântitsi, poezii sh-coruri armâneshtsâ
uidiseashti adzâ cu loclu di deanvârliga DZUA A JURNALISHTSÂLORU
sum titlu "Esù Armânjlji nsus tu
a câsâbãlui Drama, dupâ Herodot, eara muntsâ", la sala ARCUB di Bucuresti.
Peonji, iara dupâ Thucidide eara Trats, Tinjisits jurnalishtsâ armânji!
A atsilor cama di 300 di spectatori
n-aspuni arheologlu grecu H. Cu ucazea-a Dzuâljei Internatsionalã-
multu lâ si featsi chefea anda vidzurâ pi
Macaronas. Tutu elu ma spuni câ tu a Jurnalishtsâlor, ti independentsa-a
stsenâ ansamblulù di tiniri Piristerlu cu
aestâ vâsilii, nâinti di miletsli traco- mas-mediilor ( 3-li di Maiu ), Vâ-u
solishtilji Aurelia Caranica, Maria al
peonitsi bânarâ Siropeonjlji shi pitrec urarea a amea shi ncljinâciunjli di
Cucot, Ianula Gheorghe shi Flori Costa
Peopljilj, cari mutarâ capitala a loru la Armânjlji dit Machidunii cari dipri-
shi ansamblul di ficiurits Fidãnjlji
Siris (adzâ Serea). unâ vâ ascultã , vâ mutrescu shi vâ
armâneshtsâ. Tu ahurhita a spectacolu-
G.D. Capsalis aspuni câ Odomantsâlji yivãsescu. Publica Armâneascâ
lui papù Daudi, tu ilichii di 90 di anj,
eara unu grupu tracu sh-cari furâ ashteaptâ di la VOI informari indepen-
sh-papù Costa, tu ilichii di 100 di anj,
anichisits di vâsiljelu Filip II-lu. dentâ shi obiectivâ (tsâsutâ cu veritati).
spusirâ ândaua adutseri aminti ditù
Ti noi, Armânjlji, ditu Balcanlu tutu,
tinireatsa a lor
SINTSILJI mediili suntu shi gârdinitsâ, shi sculii
cându s-alina
Eara unu populu tsi bâna tu nãili a shi bâsearicâ.
cu cupiili di
muntsâloru Sintia icâ Sintichi, dean- Ti-atsea, ti noi ari ma mari impor-
oi sh-di cãpri
vârliga a Strimonlui, dupâ A. Th. tantsâ, di câtu ti car-tsi-s-hibâ altu, pisti
tu munti.
Samotrachis. Elu aspuni câ unu grupu lucrarea a avoastâ s-nu-aibâ presii di
Tu a daua
ditu Sintsilji bâna pânâ sh-tu nisia naturâ politicâ shi icunomicâ. (sic!).
parti a specta-
Lemnos. Idyiulu autoru aspuni câ Cu Voi u-mpârtsâmu nihãristusirea di
colului hârsi
Sintsilj, populu tracu, thimisitu di starea tu cari s-aflã Redactsiili
publiclu cu
Homer câ bâna tu nisia Lemnos, eara Armâneshtsâ. Apeledzu la tuts
cântitslji a lui
idyealui ca Sintsilji ditu Machidunii icâ Armãnjlji, cari cât poati shi cu tsi poati,
G i c a
Soilji, di iu shi nisia lo numa di Sintia. s-li agiutãm Redactsiili Armâneshtsâ ca
Coada,un di
Dupâ Strabon, Sintsilj, Sintiatslji icâ s-poatâ s-nã-u lunjineadzã calea di
nai ma vrut-
Sapiilj vrea s-hibâ unlu shi idyealui dishtiptari natsionalã . Voiu s-pis-
slji cântâtori
populu. tipseascu ca tu anlu tsi hgini multi di
armânj ditù
G.D. Capsalis âlji da Sintsilji ca hiin- problemili va-s nãstrecã, ti buna
Românii. Tu
dalui unu grupu tracu. avoastã shi ti ghineatsa-a Armãnamiljei
bitisita a
Câsâbadzlji veclji a Sintsiloru s-timis- . Vã oru suctses tu lucru shi tu banã . S-
andamusiljei
escu: Scotura, Tristal etc. Sintia s-uidis- prucupsits voi shi Armãnamea cu VOI.
furâ gustati
eashti adzâ cu loclu di sinur namisa di S-BÃNEADZÃ ARMÂNAMEA
pitili adusi di
Gârtsii shi Vâryâria di Notu. SHI JURNALISTICA
sponsorlji ARMÂNEASCÂ!
(continuari tu numirlu yinitoru9. armânj Yioryi
Tacu BABALI G e a c a ,
Aurica Piha Santa al Djika
18 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù. BANA ARMÂNEASCÂ
Partea a doaua arbinesâ
(Continuari ditu numirlu tricutu) Di zboru cu NEAGU DJUVARA icâ bosni-
A.G. Tu cratlu România s.cilâstâsi acâ agiun-
A.G. Voi s-vâ
multu pi idheia aesta a Vlahiiljei Mari. gu unâ turlii di tiranji di a loclui. Io pis-
ntrebù tora di
Sigura, numa nâspuni câ eara barimu tipsescu câ nai ma multi di aesti rebilip-
ligâturli a
unu cratu iu bâna Vlahi, ama nu easti siri a niscântorù Armânji, a niscântorù
Armânjlorù cu
ici limbidu câ atselji cari-lu cumân- Grets shi a niscântorù Arbineshi crisht-
stãpuitorlji turt-
dusea avurâ unâ arâzgâ vlahâ. inji, cându s-aspuni tu cântitsli populari
sâ cari suntu ca
Elji cumândusea, ma ayonjea, unâ câ suntu contra a Turcului, di faptu, nu
baea di nilimbidi,
unitati di soi feudalâ, dicâtu unu cratu suntu contra a Turcului, mea a
tricândalui di la
vlahu. Lucrurli suntu ca baea di nilim- Arbineslui muslimanù. Aeshta eara
colaborari exce-
bidz. Voiu s-vâ ntrebu tsiva ditu cartea câpiili a urutetslorù. Aoatsi vrea s-poatâ
lentâ la momenti de alumtâ. Voi
a voastâ. Zburâts di fumealjea Buia- sâ s-exiyiseascâ partea nilimbidâ di
zburâts di faptulù câ dupâ alumta di la
Spata. Easti unu minutu cari nu-lu
Mohacs pânâ la anlu1683 easti unù adzâ. Di faptu, elji nu s-debilipsirâ con-
shteamu bâgatu tu lunjinâ di dl. C.
chiro di relativâ irini cari agiutã tra a Turcului. Iara unu minutù cari
Rezachevici.
emburlichea (comerts) shi aesta dusi la alânceashti di la niscântsâ cronicari:
N.D. Rezachevici featsi unâ discu-
prodhlu a ma multorù fumelji armâni. impozitul cari s-loa di la aesti cãpitãnati
piriri niashtiptatâ. Chiro di unâ sutâ di Armânjlji avurâ ca baea pronomii de armatolj armânji s-dutsea la caseta a
anji s-antribarâ nvitsatslji românji shi (privilegii) icunomitsi tu atselù chiro, sultanâljei Validé. Dicara eara unâ turlii
vahi niscântsâ xenji, di iu yinea ama la unâ oarâ datâ lucrurili s-aspar- di pronomiu (privilegiu).
Conciliulù atselù di la Konstantz sirâ (vahi shi ditù cearei relighioasi?). A.G. Eara unâ minduiri la oaminjlji
(1414-1418) atselù partitsipantu cu Voiù s-azburâts di aesti lucri. aplo (simpli) cari aspunù câ tu chirolu
capitli lãi. Shi ciudiosù easti câ (infor- N.D. Io nu pistipsescu câ suntu cearei a Turcului nâ alâsa arihati cu relighia,
matsii ninyrâpsitâ di la Rezachevici), relighioasi. Eali suntu ca unù factor di ama pi di altâ parti alâncea niscânti ori
nu mash câ easti multu importantâ aestâ decor. Amù entipusea (impresia) ama unâ turlii di afurnjisiri contra a lumil-
pajurâ, ama easti prota oarâ câ alânces- câ tu ahurhitâ, demec dupâ tsi bâgarâ jei muslimanâ. Voi s-aspunets tora
cu atseali trei capiti di lai ca simbolù Turtsâlji mâna pisti tutâ Hanimusea ndoauâ zboarâ di fumealjea a voastâ.
vahi contra a Sarazinjlorù, a Arachilorù Balcanicâ, aestâ minoritati vlahâ s- Ca urnechi, tu Antologia al Tache
shi ashi ma largu. Shi tora easti hlam- achicâsi ca baea di ghini cu stãpuirea. Papahagi ditù anlu 1922, la partea di
bura a Corsicanjilorù. Shi fu tu ma Chiola zborlu di „armatolji", cari proverbe easti unlu multu intirisantu:
multi fumelji icâ tu ma multi nãi aestâ agiungu tora tu mintea a noastâ unù „Sâ-nji prucupseshtsâ ca alghina al
pajurâ. Ori Rezachevici apudhixeashti comandantu cari s-rebilipseashti, cari s- Giuvara"- demec s-fats aveari ca
ca baea di cândâsitorù câ aesti armi eara alumtâ contra a Turcului [nu avea tu fumealjea al Giuvara icâ s-hii eftihip-
„armi zburâtoari" („des armes par- ahurhitâ aestâ noimâ, conotatsii]. La sitù ca fumealjea Giuvara.
lantes", cumù s-aspuni pri frântseashti) arâzgâ (armatolu) easti unâ turlii di jan- N.D. Vahi câ easti zborlu di capitanlu
cu numa alù Mauriciu Buia Griva darù tu huzmichirlâchea a Sultanului (a di armatolji Nicolò Giuvara cari nai
Spata. Dicara, câtse lu ncljima elù statlui). Elji au sartsina s-aveaglji arad- psânù doi nvitsats (Diamandi
Mauriciu, bagâ trei capiti di mauri (lai ha tu tadhi nai. Shi ân general suntu Aminceanul shi frantsuzlu Legrand tu
n.a n.). Iara maca yivâseshti ghini multi fumelji di celnits, demec di nai anlu 1872, cându publicã ma multi
nyrâpsearea, cari ti njiri cumù di fu ashi ma avutslji shi cu adets, cari au sartsinâ poezii populari gârtseshtsâ) lu pri-
di arãu di interpretat shi di Hâshdãu shi di multi ori di la tata la hiljiù (shi cunoscu (icâ scotù tru migdani actsi-
di ahântsâ altsâ, nu spuni câ aestu Giuvâreshtsâlji facù parti ditù ahtãri unea a lui) deanvârliga a anlui 1670 shi
stâpuitorù eara pisti Vlahi. Eara didindi fumelji) shi cari dau armatolji. [cari] fu vâtâmatù di unù capidanù di
di Vlahia Mari. Aestu easti paradoxul. Armatolul s-poati sâ s-alâxeascâ tu etenii muslimanâ, Dilihush, tu anlu
Aestâ fumealji easti di arâzgâ armânâ, "cleft" la unâ oarâ datâ („cleft" easti 1672 (aesta dupâ Legrand). Shi poeziili
easti limbidi, ama stãpueashti pi iuva peiorativ tora, ama easti unù zborù cari populari cari armasirâ dupâ elù suntu
pritù Etolia shi Acarnania. La ari chibâreatsa a lui, hiindalui unâ turlii nai psânù dauâ. Una gârtseascâ shi una
Conciliulù di la Konstanz nu furâ di furù). Cumù vedù io lucrili? Di româneascâ cari s-aleadzi psânù
reprezentantsâ a Românjilorù de la faptu, aeshtsâ armatolji rebilipsits, tsi (ahurhecu unâ turlii shi dupâ atsea s-
Njeadzânoapti di Dunâ (icâ ma tamam agiumsirâ cleftsâ, nu s-rebilipsescu alegù niheamâ). Atsea româneascâ
dzâsù: macâ furâ, nu s-cunoashti stema contra a Sultanlui. Elji s-rebilipsescu thimiseashti di vâtâmarea a lui, iara
a lorù) pricându stema di cari zburamù tamam ahurhindalui ditù oara cându atsea gârtseascâ thimiseashti di
lipseashti s-hibâ atsilui tiranù icâ duce exusia chentralâ agiundzi ma slabâ. anichisearea a lui contra ali unâ câpii
icâ tsi vrea s-eara, cari avea agiumtâ s- Minduits-vâ, ca urnechi, la chirolu iu muslimanâ. Ama, pistipsescu câ la
aibâ unâ stâpuiri nu mash pisupra a nis- Amirãriljea Otomanâ eara tsânutâ tu arâzgâ s-eara idyealui pirmisù, ama tu
cântorù Armânji mea shi pisupra a nis- mânâ (ca sâ spunù ashi) di fumealjea soni s-agiumsi la atseali douâ varianti.
cântorù Arbineshi, Slavi shi ashi mai arbinesâ Köprülü. (Easti extraordinarù. Aestu Nicolò Giuvara vahi câ fu avutù.
largu, cari tsânu vârâ 50 di anji. Furâ 5 di aradha. Demec doauâ bârnuri di Ca urnechi, tu poezia armâneascâ câpia
doauâ bârnuri. Dupâ cari chiru aestâ membri a alishtei fumealji arbinesâ). muslimanâ sh-anângâsãeashti suldatslji
fumealji, nu mata shtimù di ea (?). Ama Ama easti shi oara cându ahurheashti sâ s-ducâ s-lu vatâmâ Nicolò, câtse nveas-
easti singura tu usii cari putu s-adarâ s-aspargâ Amirãriljea Otomanâ shi ta ari bairù di asimi shi câ elù ari aveari.
unù cratù. ndoauâ câpii muslimani di arâzgâ Va dzâcâ, câ eara avutù. Eara avutù shi
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2 (28), 2002 19
vahi câ di aclo inshi shi pãrãmia. emburi (u spunù Sârghilji, cumù easti sotsietati. Nu siyur tu noima peiora-
A.G. Achicâsescu câ migrarea a nis- cazlu alù Dushan Popovici tu anjlji tivâ, negativâ. Easti zborlu di unù
cântorù Giuvãreshtsâ cãtrã Principati 1930 cândù zburashti di Tsintsari; iara maxus purtaticù ta sâ-sh aflâ puncti di
avu locù cãtrã bitisita a etâljei 18. easti unù mistiryiu. Easti mari mistiry- ligâturâ cu populatsiili namisa di cari
N.D. Da. Io pistipsescu câ atseali iu cumù di Sârghilji lâ spunù a bâneadzâ.
doauâ cântitsi adunati di Papahagi (va Armânjlorù ndreptu Tsintsari.). D. N.D. Aoatsi nu potù s-vâ apândâses-
dzâcâ alù Nicolò shi a fratsilorù Popovici aspunea ca urnechi câ tuts cu, câtse nu shtiu cumù s-tihisi tu alti
Giuvara) nu zburashti di idyiulù insu. hangeradlji namisa di catastasi, dicâtù tu carlu românescu. Tu
Ti Nicolò easti dealihea câ fu tu bitisita Constantinopol shi cazulu românescu easti ashi di aplo
a etâljei 17, pricându fratslji Giuvara, Viena eara Armânji. datù hiindalui câ grailu a lorù easti ashi
dupâ atseali spusi alù Ion Caragiani Protslji emburi cari di aprucheatù di românâ, câ elji troarâ
(cari easti amintatù tu anlu 1840 shi agiumsirâ chiola s-hibâ s-featsirâ di a loclui (nu-i ashi?). Ama,
cari aspunea câ pap-su lu avea acâtsatâ adrats baronji di cãtrã câ puturâ s-agiungâ Unguri, Sârghi,
Giuvara), suntu tu eta 18, unâ etâ ma amirãlu ali Austria, Austrieatsi, da, aesta nâ spuni di unâ
amânatù. Tutù Caragiani aspunea câ s- cumù furâ Sina, maxus puteari di adaptari.
dzâtsea câ vrea s-avea fudzitâ tu Mocioni, Belu shi altsâ, yinù ditù A.G. Vâ citezù aoatsi unâ mãrtirilji a
Principate. Aesta nu poati sâ s-dzâcâ câ Armânami. Shi atumtsea mi ntribats doamnâljei Irina Nicolau ditù unù
ditù fratslji Giuvara s-hibâ strâpaplu a maca ditù furnjia a nduchirlorù icâ ditù articolù publicatù Bruxelles tu cari
meu cari-lù ncljima Trandafir Giuvara, spunea tsiva di turlia aesta: tu ficiuril-
itii icunomitsi?
ti cari avemù documenti ân tsarâ. Amù, jea a ljei fu ciudusitâ s-aflâ câ afendâ-
Doauli avurâ unù rolù. Elji ahurhirâ
ca urnechi, semnulù a unui protsesù su sh-aspunea niscântiori Grecù,
"s-ruiascâ" (ca s-dzâcù ashi) nâinti di
altiori Vâryarù, ligatu di cari eara
(unâ giudicatâ ditù anlu 1858) a fratilui atsea dealihea nduchiri. Câtse tuti ninga elù, di unâ maxus curari a mua-
a strâpaplui a meu (tutù Trandafir pri fumeljli aestea cari s-avea avutsâtâ shi betijei. Maca atselù cu cari zbura va-lji
numâ), nipotù di hiljiù a protlui fâtsea unâ emburlichi internatsionalâ avea hari ca Pavel Shafarica s-hibâ
Trandafir, cari avea vinitâ tu tsarâ tu ahurhirâ sâ-sh pitreacâ niscântsâ di Grecù, nâs spunea: „Da domne, escu
bitisita a etâljei 18. Aestu Trandafir s- hiljlji a lorù ta s-cumânduseascâ unâ Grecù!" Ama nu easti singura parad-
pãrãstisi ca deputatù. Nu di Brãila, cu trapezâ icâ unâ institutsii tu mãrli por- higmâ. Aesta vrea s-ciuduseascâ multâ
tuti câ eara Brãila, mea di Ploieshti. turi icâ tu câsâbadz ditù Italia, tu lumi cari spuni câ noi Armânjlji himù
Eara nsuratù cu unâ featâ Tullea (tutù amirãrilji shi cândù ahurhirâ nduchirli a patriots, nâ spunemù totna câ himù
unâ fumealji armânâ; feata eara ditù lorù (ca urnechi ardirea ali Moscopole) Armânji, ama s-pari câ lucrurli sta
fumealjea a oftalmologlui). Elji avea avea chiola niscânti puncti di ndrupari altâ turlii.
acâtsatâ chendrâ Ploieshti. Protsesul ari shi dicara nu s-dusirâ tu vimtu. Avea N.D. Aoatsi nu shtiu desi exiyisearea
locù ti atsea câ Trandafir Giuvara doilu ghioa chiola soi tsi avea acâtsatâ chen- a mea easti bunâ, ama nji fricâ câ
vrea sâ s-prezintâ ca deputat. Easti unlu drâ tu xinâtati. Ca urnechi, fumealjea a Armânjlji tu eta 19, tu ahurhitâ nai
di deputatslji cari lu aleapsirâ Cuza ti psânù (shi poati shi tu eta 18), amintarâ
mitropolitlui Shaguna easti fugatu di la Grets unâ maxus complexu di
Yinarù 1859. Ama tu protseslu tsi si nâinti di nduchiri (persecutsii), s-dutsi inferioritati. Gretslji avândalui culturâ,
spuni nu-lji si pricunushtea harea di tu Njeadzânoaptea ali Ungarii nâinti di Armânjlji zburândalui gârtseashti ti
Românù. Shi atumtsea elù fu tu aspardzirea ali Moscopole. Dicara, elji tutù tsi eara altutsiva dicâtù muabetea
ananghea s-yinâ cu seamni s-apudâx- ahurhirâ s-arueascâ ditù sinferù icu- tu fumealji, avurâ entipusea (impresia)
eascâ câ fumealjea a lui avea acâtsatâ nomic, di emburlichi sh-deapoia, cândù <cu tuti aesti shi tu xinâtari chiola
chendrâ tu cratu cu nai psânù 50 di anji cându eara majoritari tu unâ colonii, lâ
dealihea ahurhirâ nduchirli (nu mash
nâinti di Regulamentul Organic (atsea si dzâtsea colonia gârtseascâ shi nu
ditù partea a muslimanjilorù mea shi a colonia armâneascâ) [ali unâ inferiori-
tsi nâ pindzi nâinti di anlu 1781) shi ca altorù crishtinji), elji câftarâ ta s-fugâ di tati culturalâ]. Shi aesta s-dusi multu
s-ansurã cu featâ di a loclui. Eara aestâ nduchiri. Ama nu totna. Ca amânatù. Io amù entipusea, ca urnechi,
atseali doauâ furnjii ta s-hii luyursitù ca urnechi, easti multu figuratù s-vedz câ, câ chiola paplu a meu, cari easti omlu
Românù la 1858. maca easti dealihea tsi spuni Dushan cari adrã protlu Album macedo-român,
A.G. Voi s-vâ-ntrebù di unâ problemâ Popovici, burghezia sârbeascâ essti nu s-alâvdã canâoarâ câ easti Armânù.
ndilicatâ. Di multi ori sâ zburashti câ Elù nu fâtsea nica parti ditù bârnulù
aproapea tutâ di arâzgâ armânâ. Aesta
Armânjlji s-minâ tu atselji ditù soni cari s-alâvda câ easti armânescu. Aesta
va sâ spunâ câ di bunâvreari agiumsirâ easti unâ problrmâ multu di tora, dupâ
200-300 di anji ditù furnjia a nduchi- alji burghezi sârghi. D. Popovici bitisita a etâljei 19 shima multu tu eta
rlorù (persecutiilor). Altsâ aspunù câ agiundzi pânâ aclo câ spuni câ maca 20 sumù influentsa legionarâ. Nâ
ditù vrearea ta sâ-sh axeascâ unâ bâtemù cu pumnulù tu cheptu shi
vrea s-poatâ sâ s-facâ unâ analizâ a
maxusù mirâ a lorù. Altsâ zburãscu di spunemù „noi himù Armânji". Ama
sândzilui, aproapea tuts Mihailovicilji,
unâ metafizicâ a caliljei, di unâ maxus atselji ditù eta 19 ca tâtsea tu aestâ
Stoianovicilji, la arâzgâ suntu Armânji.
niisihii, di xichi di acâtsari chendrâ. problemâ.
Cumù videts voi chirolu a etâljei 18
Sh-alâxirâ dicara numa.
A.G. Ca s-tritsemù tora la unù chiro
cari fu yenerea cãtrã naia ali Amirã- A.G. Suntu niscântsâ inshi cari ma vecljiu, cumù videts lucrlù aestu a
riljea habsburgicâ, cãtrã Principati a zburãscu di unù maxus mimetismu la niaxeariljei a lorù politicâ, istoricâ,
multor fumelji avuti di Armânji? Armânji: putearea ta s-poatâ s- niputearea a lorù ta sâ-sh adarâ tsiva
agiungâ tu aleapti tesi di frunti icâ ta structuri statali, tu chirolu cându
N.D. Easti multu zori ti aflari unâ sin-
sâ-sh plãseadzâ, sâ-sh adarâ unâ iden- lucrulu aestu s-tihisea Europa.
gurâ exiyisiri. Easti dealihea câ elji (Continuari tu numirlu yinitoru)
titati cari s-lâ da cali s-intrâ tu analta
agiumsirâ (multsâ di elji) multu bunji Alexandru GICA
20 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù. BANA ARMÂNEASCÂ