Cuvantul Nostru. Botosani 15 Iunie 1929

~UVANTUL NOSTRU
NUMAR r COMEMORATIV
CU PRILEJUL IMPLINIREI A 40 ANI DE LA MOARTEA LUI
- MIHAIL EMINESCU
Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani
BOTO~ANI - 2S 15 IUNIE 1929

'
1850- 1889

CuvClntul Nostru
Anul IV No. 6, 7 si 8.... ~ I -
Redactia : Bd. ,,M. Eminescu"
.~- 55
SUMARUL ••
N. Iorga Spre Eminescu

D. Anghel ~i St. 0. I rsif Lui Ernin escu (poezie)
Cezar Papacostea Eminescu 5i Filosofia Indiana
de la Un1versitatea din l~i
Mihail Eminescu Oda (ln melru antic)
Stefan Mete~ Eminescu 5i Romanii din Trans il vania
Membru corespondent a l Acade1me1 Romane
Nichifor Crainic . Eminescu 5i Noi
Leca Morariu Din cop ilaria lui Eminescu
Prole:,or la Lm\·ersilatea dm Cernaut1
Mihail Eminescu Floare Albastra (poezie)
Cezar Petrescu Poetul durerilor noastre
Pamfil $eicaru Cugetarea politica a lui Eminescu
Artur Gorovei Cum am cunoscut pe Eminescu
Virgil Tempeanu U n fnrudit inspira ....
Mihail Eminescu Dintre su te de catarge (poezie)
N. N. Rautu Note pentru ,, Dintre sute de catarge"
Barbu Lazareanu Dictionarul d e rime al lu i Eminescu
Dr. Elie Daianu Eminescu in Blaj
Mihail Manoilescu ldealismul sociai in opera lui Eminescu
Mihai Gr. Poslu~nicu Poezia lui Eminescu in muzica romaneasca
Tiberiu Crudu Eminescu $i partidele politice
Vladimir Sardin Amintiri despre Eminescu
Mihail L. Ciutea Ideile lui Eminescu in problemele eco nomi c<.>
si politico-sociale
Mihail l Tupa Recitind pe Eminescu
:\ccst numar c"memorati, a aparut prin ingrijirea Oelor : 1ihail L. C iutca ~i Mihail I. Tupa
.I
Casa Memorialats"N.
BOTOSANl-28 Iorga"
IUNIE 19:'.!S'- Botosani
fANT
\.lclicrclc S,1idman
CuvClntu I Nostru
SPRE EMINESCU
Pe Eminescu cine nu-I pomene~te, afara doar de ci1iva juni descreieraµ
cari-~i inchipue ca Iumea n'a fost facuta cu adevarat pana in momentuI cind
pentru intaia oara au cerut barbierului sa li rada poeticul bot !
II pomenesc multi, il studiaza ciµva ~i nu-I urmeaza mai nimeni.
Dar influen\a unui creator de frumuse\a se judeca nu dupa cei cari-i
imita forma - ~i nici atita nu se mai face de o bucata de vreme, cind to\i,
in zodia d-Iui Arghezi, scriu in noi ritmuri, mai mult frinte ! - ci dupa
gindul creator.
Cit de pu\ini sint aceia ! ....
Nu sintP.m noi- oare ocupa\i sa producem din nimic noul absolut ! Un
nou care, fereasca Dumnezeu !, sa nu He ,,etnic", adeca sa n 'aiba legatura
nici cu parnintul nici cu cerul. ci, plutind in regiuni sicieraie, reci ~i eterne,
sa deie ,, umanul", ,,absolutul ", corectat doar cu ceva ison de ,, ortodo:xie"
mistica, de la deftereul din strana cea dreapta. Literatura de icari cu aripile
incleiate de ceara luminarilor de la vre-o vecernie intarziata !
Se asociaza intre ei, se desfac apoi in cenacule opuse, se lauda, se bat-
focuresc, dar grija cea mare e nu cumva sa spuie ca innainte de din~ii a
fost o literatura. Daca s 'ar spune, unde s'ar ascunde ,,generatia" !
Iar asupra trivialului freamat de ambitifpicura din stele silabeie eterne :
Pe voi in cercul vostrn s trimt
Norocul va petrece,
Iar en in lulllea m.ea ma sinlt
Ne1nu.ritor ,i
rece?
N. IO RQ II
-1-

I
LUI EMINESCU
0 Doamne, cila vrem e ramasa inapoi !
U nde e~li tu acuma ~i unde sin/em noi,
N e, rislnicii romanlici, senlimenlali de eri,
Care plingeam cu line, $i:a tale mari dureri
N i !P.'nsu$eam, asem eni ace/or neofifi
C e se visau aeve pe cruce rasligni/i
.) i resim/eau lot chinul, baijocura $i:amaru/
Ce le'ndura e:odata $i C hrist urcind Calvarul '?
. 'int ani de:a/unci.. . :;;i aslazi, ne vri '/nicii de icri

A u incercat ei insi$i cumplilele dureri,
/ ) u -uferil :;;i din$ii :;;i: au plins cu:adevarat ;
Ca line, nop/i de lruda adesea au veghial
S /ujind plini de credin/a divinului /au cult.
.'ji cine :;;lie daca n 'au suferil mai mull,
L ipsi/i de:aripa larga a geniu/w tau ...
..4zi cind plute:;ti dincolo de bine ~-; de J",)u,

Cind numai sim/i pe /runic cununa grea de spini
Patrun$i de pie/ale, ca ni:;;te pel<>rini, t-
Ti:aducem /ie a/la cununc"i mai bogata u
Caci sun/ $i Flori pe fume ce nu mor nici odat,i ! I}
ff
Ca pelerini cucemici, trudi/i cle lungu/ drum,
Ne ridicam privirea spre tine $i acum
A bia, ne dam noi seama ce sfint :;;i m are e~li, ... ,
Ce sus, tot mai pulernic, m ai mindru slrJ/uce:;;li
Umplind lot orizontu/ cu raza la cea clara,
fnlocmai cum pe fume /uceafarul de eara
pr
Pe ceru/ go/ de slele rasar<> limpuriu,.. .
C a'n zori lot cl -r, slee aprin eel mai lirziu. eti
J). A nghel ~i St. O. losif tel

m
pr,
SU
Em
I,
-2-
•
Eminescu SI
, Filosofia Indiana. *)
Em incscu poseda serioase cuno1>tinte in domeniul sanskritei ~i a prim.it o larga influenia
m opera sa literara, din partea culturii indiane.
Cele trei caele **) ce con tin gramatica sanskrita cu un vocabular la sf ar~it, ramase (in
stare de manuscripl) dela Eminescu, constitue o dovada materiala directa ce nu admile in-
doiala asupra cuno~tintelor lui filologice de sanskrita.
1n treacat adaogam aici (ca notii interesanta pentru caracterul pasionat al poetului) ca
manuscriptul citat se prezintii in conditiuni de formii $i executare grafica impecabile. Sute de
pagici sunt scrise cu o egalitate ~i acurateta care lasa oricui le riisfoe~te, impresia ca nici
n'au [ost alinse de mana scriitorului. Este ceva in aceste manuscripte, care aminte~te eleganta
acelora excculatP. de mana artistica a lui Dionisie Folino.
$i tot in treacat adaogiim amiinuntul, nu mai puµn interesant. ca Eminescu intrebuinteaza
in aceastii gramaticii caracterele sanskrite, fapt care presupune un exercitiu de durata in acesl
domcniu de cercetiiri.
Ori cum insa, a vem cred dreptul sa re\inem, ~i din acest document, faptul ca poetul a
cunoscu l nemijlocit isvoarele filosofico-religioase indiene.
In legatura cu Rceesta influenta, vom incerca sa punem in lumina unele note cc <listing
parti n u lipsite de profun:~ime din poezia eminesciana. Citandu-le, se va pl!lea urmari mai d~
aproapc consunanta lor cu oarecari linii de gandire ce se schiteaza fie in literatura vedica fie
in cea budista.
Coroborale sau nu de conceptiile filosofilor germani Kant $i Schopenhauer, despre cari
se $Li~ ca au fost supusi ei in~isi acelora~i inriuriri, aceste note poarta pecetia bine pronun-
\ala a gandirii indiane; ~i - o interpretare a operei poetului, nu poate trece cu vederea nici
una din cele doua parghii care sustin, si lamuresc in acelas timp, personalitatea Jui; nu va
nesocoti prin urrnare cugetarea Jilosofico-religioasa a poporului indian, cum nu ar putea neglija
fara pagu ba, spre exemplu romantismul german.
Redandu-se astfel poeziei eminesciane cadrul firesc al atmosferei de idei si gindiri ce o
domina, nu numai ca nu se scade nirnic din personalitatea artistului, dar inclinam a crede ca-i
largim 0i.trecum baza de apreciere in sufletele admiratorilor Lui. Se reface intr'o masura, astfel,
~i in con~tiinta publicului mare, acel proces psihic complex ~i profund, ce a avut Joe in spi-
rilul, insetat de· ~liinta al Jui Eminescu.
De obicei intre barile se grupeaza filosofic in jurul a doua puncte afundatein rntuneric :
problema sufletului si aceia a inceputurilor cosrnice.
De aici emana variatele ipoteze si "solutii" ; de aici ~i teoriile cosmogonice sau exortatii,
elice, care tree de multe ori din ]agarul pur filosofic in acela al poeziei.
Aslfel se pre1inta in trnlichitate literatura indianii ; caci daca am liisa deoparte elemen-
tele pur lilerare al(! bogalului material vedic, daca ne rcferim in deosebi la ceiace este Eilosofic
in aceslc scrieri, am pulea spunc ca Upanishadele au ca punct de concentrare mai cu seama
problcma cosmologicii, pe cand budismul ramane preocupat aproape numai de problemde
sufletu!ui, ~i grupea7,a intrebarile sale cu deosebire in jurul doctrinei despre milntuire.
Din aceste doua puncte vom privi ~i noi inriuririle ce s'au exercitat asupra poeziei lui
Eminescu.
' ) Note dinlr'o scriere 111 preparn\ic. "O inlerprelare n open•i lw Emini•scu". clesprc- care cl. Cnnvnrhiri 1.iternre
,n. :S7 (!1125), pp. 11-t, 43.i, nm.
·•) In p.i~lrarea [Jibliolecii de/a Uniuersilalea din /afii.

I
pn
Upanishadele am zis ca au ca punct fil0sofic al preocuparilor mai cu seama intrebarea
acE
referiloare la inceputurile lumii, la forma primara din care s'a desfa~urat ulterior complexi- ca,
tatea cosmica; ele cauta $i realitatea ce sta ascunsa in dosul fenomenelor vizibile, realitale
pe care o designeaza cu vocabula a/man, cum Platon crede a o gi:isi in ceiace el nume$le
ce
to ontoos on, Spinoza in substantia, Kant in Ding an sic/I.
Literatura budista nu se ocnpa insa de problemele care nu au un in teres etic sau social Gr,
in stransa legi:itura cu sufletul ; tot ce nu-i s luje~te ca motivare de atitudini in ordinea morala, ele.
este neglijat aici.
ene
caz
Privind cursul general pe care 1-a urmat gandirea indiana, am putea repela despre
Buddha cuvantul, devenit celebru, pe care Cicero*) 1-a rostit asupra rolului jucat de Socrate in ma
desfa$urarea filosofiei eline; Buddha, ca $i Socrate la Greci, coboara 5i dinsul oarecu □1 nur
filosofia din cer pe pi:imant, o introduce ca ~i Socrate, nu numai in ora~e dar $i in case ; o pre,
constrange in sfir$it sa se ocupe de vi::ita, de moravurile oamenilor, $i sa observe intre dan$ii cu
relatiile de bine $i de rau. ' ·
Putem spune ca intr 'o masu ra chiar ,, mantuirea" n 'a fost departe de suggcstia l u i Socrate
dadi ne gandim mai ales la modul cum a evoluat doctrina despre suflet in opera Phaidon une
a celui mai autentic 5colar al sau. Trebue sa adaogam insa ca aceasta paralela Greco-Indiana. inrit
esle o simpla coincidenta, pe care a pricinuit-o similitudinea imprejurarilor islorico-sociale; gerr
ea nu se datoreaza in niciun caz vreunui contact de cultura intre aceste doua popoare. atilt
Dar literatura budista mai arunca o punte de trecere geniului poetic al lui Eminescu. den!
Buddha, pregatit de o seculara literatura vedica, da expresiunea cea mai pregnanti1 acelei
ruperi de echilibru sufletesc, in care se afla de veacuri poporul indian ; de aci ~i ecoul repetat
in mii de forme pe care 1-a a vut predica lui. Via ta nedreapta $i mizera a castelor indiane, rara
viata ce nu oferea nici o satisfactie aici pe pamant, cauta un legitim refugiu in lumea iluziilor; cane
acolo, sufletul i$i putea ingadui luxul celor mai variate satisfactii. Fiinta omeneasca afundati:i, pep
cum spunea Eminescu, intr ' o ,, balti:i de vi<e rebele" trebu ia sal vata ; era singu ra mangaere pe ,·oin
care'.:spiritul inventiv n 'o putea refuza unui suflet chinuit. noa~
De aici o intreagi:i literatu ra budista, in care imaginatia joaca eel mai important rol, in
care alegoriile $i simboalele revin atat de des, incat cititorul strabate tot atatea pagini de pura
poezie cate sunt acelea de religie $i filosofie. Este - daca ni-i permis a face o anacronica a-
nalogie - romantica vremii.
Sa ne apropiem de cateva din aceste forme.

Comparatiile ce vin mai des la indemana- budismului sunt acelea cu apa $i fowl.
Intr'adevar, aceste doua elemente ale naturii sunt in masura sa materializeze in modul
eel mai propriu nu numai aspectul exterior, dar $i continutul intern al constructiei filosofice
ce vrea sa ni se evoce. Astfel, apa concrelizeazii adecuat nu numai ideia de perpetua mi$care
externi:i, culanta pdn excelenta; dar, ce este mai pretios, ea evoca spre exemplu in valurile
agitate ale marii, sbuciumul launtric al sufletului omenesc, evoca patimile ce-1 traverseaza,
instilandu-i suferin ta.
Focul $i flacara nu exprima numai viata care palpila, numai clipele de tresvie; dar, ce
e mai isbitor, ele simbolizeaza insu$i germenul mortii ; luminand, flacara se mistue singura $i
prime$le astfel destinul de a disparea prin stingere, de a se cufunda in intunericul $i nefiinta
clin care au purees.
Dealtminteri, aceste metafore revin, cu aceia$ noima, in filosof ia greaca. Acolo, la unii
cugetatori, ceiace aici este un termen de comparatie, devine stihie ontologica: a$a este apa in
filosofia lui Thales, a$a focul la Heraklit; sunt elemente primordiale, din care se diferen- Veda,
tiaza cosmosul ; 5i nu mai sunt sim ple termene de comparaµe. tele c
carac
In imnurile vedice, mai tarziu $i in brahmane, apare intaia oara marea intrebare asupra
") Cic., Tusc., V, 4,
-4-
prlncl piului cau;laliv, asupra acelui Unul (fad ekam), din care s'a desprins materia ; asupr a
intrebarea acelui ,,prim-nascut" ce insu$i s'a incu lcat materiei ca o voiota oarba, ca ,,un dor nenuirginit",
complexi- care strabale lotul.
' realitale Aceasta este conceptia despre Unul $i Totul, dezignala cu nume le de Kama, conceptie
nume$te ce revine $i in filosofia eleala, sub aceia$i termeni: hen kai pan.
Mentionam $i aici analogia cu gandirea greaca ; principiul materializat in Kama csle la
sau social Greci zeul Eros, despre care citim $i in Theogonia I ui Hes iod ( v. 120) $i in fra gmentele
ea morala, eleatului Parmenides (Cf. H. Diets, Frugm. d. Vorsokr. I, p. 124), ca i se atribuia acela$ rol
energetic. Paralelismul filosofic indiano-elenic ni este de allfel numai de un folos practic; in
cazul de fata, spre exemplu, numele divinitatii Eros s uggereaza cititorului roman un continut
la desprc
mai bogat ; oricum, ne spune ceva mai mult decal vocabula Kama, pe care la noi a Jansat-o
Socra te in
numai Eroinescu ; $i e l, o singu ra data, cu prilejul poeziei Kamadeva. Eros ne evoca cea mai
1 oarecum
pregnanta dintre formele de manifestare ale principiul ui "dorinfa", ,, voinW' ; evoca amorul
in case; u
cu instinctul sexual neadormit.
nlre dan~ii
* * *
uiSocrate In perspectiva consideratiilor de mai sus sa ne apropiem acuro $i de texte ; dintre acestea
a Phaidun unele pasagii din Eminescu au fost semnalate mai de mult cu destula exactitate in pridnta
co-Indiana. inriuririi primite din partea literaturii indiane. Allele au fost prezentate ca inspiratii ~xclusiv
co-sociale ; germane; iar acum in urma au fost aruncate lotului filosofiei eline toate acele accente $i
e. aliludioi eminesciane, care izvorasc de fapt din cea mai autentica inforciaµe indiana. Coinci-
Eminescu. dentele mentionate de noi mai inainle au facilitat desigur eroarea din urma.
nla acelei
oul repelat I .-Problema cosmicii este atinsa de poet cu deosebire in S1tira I. Ace1sta bucata Lite-
r indianc, rara, de un profund sentime nt filosofic, se deschide intr 'un cadru de fermecaloare poezie. Pc
a iluziilor ; cand luna luneca "pe a lumii bolta" ~i observa de acolo din inaltime, contrastele sociale de
af undata, pe pamant. iata, intr'o modesta caroara de studiu, pe batranul dascal cum socoa te ~i soc,)ate,
aogaere pe mind sa deslege cu $tiinta lumii, marea taina. sa descopere inceputurile exislentei cosmice din
noaplea cea adanca a ve$nicfei; gandul lui seduce aslfel c u mii de veacuri indaral; se ducl?
tanl rol, in La inceput, pe cand fiin\li nu era, nici nefiin\i\,
ini de pura Pe cand totul era lipsa de via\a $i voin\a
cronica a- Cand nu s'ascundea nimica de$i lot era ascuns...
Cand patruns de sine insusi ocuhnea eel neplilru ns,
Fu prapastie ? Genune? Fu noian intins de apa ?
'a fost lume priceputa $i nici minte s'o priceapli.
Caci era un ioluneric ca o mare far' o raza
OCIII.
Dar nici de vllzul nu fuse $i nici ochi care s 10 vaza.
in modul Umbra celor nefacute nu 'ncepuse-a se desface
ei filoso[ice Si in sine implicata stapanea eterna pace.
lua mi$Carc Dar~deodal' un punct se mi$cli... eel dintai $i sinl{ur, ial:i-1
Cum din chaos face mumii iara el dcvine latal.
in valurile
Punclu-acela de mi~care, mull mai slab ca boaba spumii
ra ,·erseaza, E stipaoul Iara margini peste margimle lumii...
De-atunci oegura eleroa se desface in f~ii,
ie; dar. ce De alunci rasare lumea, luna, soare ~i stihii...
singura $i De atunci ~i pana astazi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vai de chaos pe carari necunoscute.
1$i nefiiota
Si in roiuri luminoase isvorind din infinit,
Sunt atrase in viata de un dor nemarglnit.
lo, la uaii
esle apa in Acest continul filosofic, dupa cum s 'a spus ~i de alµi, este inspirat deadreptul din Rig-
se diferen- Veda, 10,~129; este inspirat din imnul creafiunii numit de obicei cantecul Nasadasya, dupa c uvin-
tele cu care se incepe. Ca Eminescu a a les bine, cu competinta $i nu la intamplare, ne-o arala
caracterizarea unui specialist in filoso[ia ind.iana : «acest imn renumit, ;lice P. Deussen 1) , este
are asupra
I Io Alig. Ceschichlc d. Phi/osophie, I, I, p. I 19 ~i urm.
-5-
in nobila lu i simplilalc, m 111al\1mca ~1 cun:itia concep\iilor lui de gindirc, bucala de lilosofic
poalc cea mai HCdnica de admiral. care ne-a aju ns din vrernea vcche. lata dupa Lraduce e;
rea adnotala $i comenlata a 1ui P. Deusen 1). palru strofe din cclc $aple ce,.-1 alcalucsc:
1. Pe atunci nu era nici nefiin(a, nici f,infii ; nu era 11ici spa(iul atmosferic 11ici
spafiul ceresc, care este dincolo (ae ace/a). Ce invtilea a$a de putemic (aces! tot) ? Unde
era el, in a cui privi!{here ? A f ,st upii, prapastie, ar!incuri?
VG
2. Nu era nici nzoarle pe atunci, 1w em nici w!nwrire ; nu era sclipirea nop(ii, m,
nici a zilei nu era. Respira fora respirafie, printr-o G$ezare de sine, ace/ Unul (tad ekam) ;
cdci a/tut afarii de el, de orice gen ar Ji Jost, nu era in ftin(ti.
3. lntunecime era; acest Tot, invdluit de fntuneric, la inceput era ca o fluctua(ie
lipsita de lumina ; puterEO ddtdtoare de via/a, care era inviiluilii ca intr-o coaje, a acelui
Unul, s'a ndscut prin puterea ciildurii creatoare a lui Tapas (= dorinfa nemarginita).
si
4. Atunci s-a desvoltat din el mai intii Kama, care fu cea intii s<iminfti a /ui ma
Manas. Purcederea !ji legatura fiinfei de nefiinfa au gdsit-o in inimi in(elepfii, tot
cdutind-o cu lunzina inteligenfii ·tor.
Un scurt cornentariu. lmnurile vedice mai vechi se adreseaza unei lumi de di vinilati in
care se personilicii intreaga nattua, cu fenomene le ei : soare, Luna, stcle, cer, foe, etc. Este
literatura care cinta infa\i$erile luminoase ale naturii, devas. lntre acestea focul (Ag11i) joaca
un rol important.
0 a doua_faza religioasa pronunta trall7iµa d ela acest insufleµ.t naturalism spre panteism. lm-
nul Crea(iunii, citat mai sus, esle expresiunea literara a acestei explicaµi cosmologice. Ce apare
mai irr.portant aici, este insa tendinfa spre unitate; aceasla distinge spiritul filosofic su perior.
Totul porne$te din U nul- Dumnezeu, isvor universal al tuluror, $i se intoarce tolul a colo. Ccia
ce mi$cii lotul esle Kama, eel pomenil in strofa• 4 ; este acel punct car e «eel intii se misca ..
face din haos muma, iar el d evine Tata!.- (Em., Sat. J. vv. 51, 52) rurtt
Dece a creal aces! Unul lumea ".' Du pa conceptia indiana, urmata si de E minescu, Dum- si m
nezeu-latal a creat lumea dinlr· un senlimet de dorinfa, din «a morul» de a se vedea obiectj\'at
tn altul, in a]tii, in nesfirsitele forme ale univers ului. Punctu1 eel slab .,ca spuma", este acum
«stapinul Fara margini peste marginile lumii" (Em. Sat. I, vv. 53, 54). Din acel momenl negura
cterna incepe a se desface in fi$ii ; de atunci rasare luna, soarele. etc. ; caci toate «vin din sure
vai de chaos , fiind «atrase in via\a de un dor nemdrginit• (v. 60). Acest dor este acela$i Kama,
esle Eros, e amorul creator. Sin~uri in\eleptii au putut s imti aceasla inlantuire (ba11dhu) 1;1 «fiin -
tei de nefiin\a».
N u insist.am asupra analo!!iei, ea este evidenla $i a fost, dealtfel. interpretata exact si
de a}tii 1).
Dar trebue sa apropiem de strofele 2, 3 $i 4, (unde se vorbeste de acel Unul ~i Tofu!) ince-
putul poeziei lui Eminescu Rugticiunea unui Dae; stro/a 2 din imnul vedic incepe : ,,Nu era pe
atunci 11ici moarle, nu era nici nemurire" .... ; strofa 3 incepe : "Era intunecime ; aces/ tot , invtiluif
in intuneric, era la inceput ca o fluctua(ie lipsit6 de lumina" ....
far Rug. u. Dae incepe :
Pe cind nu era moarte, nimic nemurilor,
Nici siroburul luminii de via\li datator,
Nu era azi, nici mine, nici eri, nici toldeauna.
Caci unul erau loate $i tolul era una,
Pe cind plimintul, cerul, vazdubul, lumea toatii. 5.
Erau din rindul ce\or ce n-au lost niciodatii,
Pe-atunci e rai Tu singur, incit ma intreb tn sine-mi :
Au cine-i zeul carui plecam a ooaslre ioemi 7
I. op. cit., p. 121-12i.

I. CL M. Ojuvara. Fi/osolia poeziei lui Emine~cu, Conu. Lil, an. 48, (19 14), p GOO.
-6-
losofie In fata ace-,tor texte, se mai ooate rnentine parerea ca nu India ci Elea a inspirat po-
aduce ezia filosofica a Jui Eminescu ?
Referitor la versurile in care se arata puterile «punctului» ce a devenit Tata!,
·i Punctu-acela de mi~care, mult mai slab ca boaba spumii,

E stapinul Iara margini peste marginile lumii...
e
vom cita din Bhagavad-Oita (episod diri marea epopee nationala Mahabharata) un scurl fra~-
ment, menµonat in Fouillee $i, apoi, de M. Djuvara 1)
In sffr$il ce nevoie sd ingramadesc atUea dovezi ale puterniciei mete? Un singur

atom desprins din mine a fiicut lumea intreaga, $i eu sunt incii intreg.
e
ri ** *
2. Acum sa ne coborim la om $i la filosofia ce se raporta in deosebi la problemele vie\ii
~i sufletului. Sa ne familiariza m mai intii cu stilul $i imaginile scrisului budic. Iata ce este
rnarea, dupa o predica a Preafericitului :
ri
t
.... Marea, marea : a$a vorbe$le, discipoli, fiul veacului ce n-a primit inv6f6tura.
Nu.i insa aceasta ceeace in rindueala Prea Sfintului insemneaza mare ; aceasta nu-i de
cit puhoi de apa, flux imens in eurgere.
itati in Ci oehiul omului. discipoli- iata ee este marea ! Lucrurile vizibile sunt furia aces-
c. Este tei mari.
) joaca Despre eel ce s.a urea! pe valurile furioase ale luerurilor vizibile s-a zis ., e un
Brahman care, in lumea l<luntriea, a strtibatut marea oehiului, marea cu valuri, cu virte-
m. /m- juri, cu adincimi, cu jivine , el a atins limanul ; este pe uscat.....
....St<ipinul urmii apoi cu aceste c11vinte :
apare Dac<i ai strdbiituf prin aceasta mare prtiptistioasa, inetircatii de talazuri, de pr<ip<islii
perior. $i mon$fri, infelepciunea $i sfinfenia sunt par/ea ta; ai atins limanul, ai ajuns finta
. Ceia universului.1)
mi~ca» ln acest limbaj figurat marea nu este, precum se vede, marea fizica, marea bintuita de
furtuni $i in perpetua mi$cure ; marea simbolizeaza viata tncarcata de patimi, de dureri fi zicc
, Dum- ~i morale, de s uferinte ce pindesc omenirea in fiecare clipa.
iecti\'at De ce suferim ?
acum
negura Toafe suferinfele $i plfngerile, toate durerile acestei lumi, sub toate infa(i$6rile, pureed
in sure din ceea, ce omul indrage$fe. Cind n-ai indr<lf!il nimie, nu sunt nici dureri. Boga(i irr
bucurii, liberi de necazuri sunt numai cei ce n-au nimi:a seump fn lumea aceasta.
Kama, De aceea, ee bine ar Ji ca oricine aspira cdtre starea unde nu mai este nici necaz,
il «fiin- nici necura(ie, so fac<l G$G, fneit sii nu indr<lgeascci nimic din lumea de aici.2)
xact $i Sn apropiem de aceste accente budiste, prin excelentii, citeva versuri din E minescu.
Ce e amorul ? E un lung
0ince- Prilej pentru durere :
era pe
Caci mii de lacrimi nu-i aju_ng
invaluif Si tot mai mulle cere.
(Ce e amoral ? v. 1-4)
Terna etica a O/ossei este tocmai aceea cuprinsa in rindurile citate m ai sus.
Citam O singura s1rofa :
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca 'n lume cine-o trece;
Ca sr, nu 'ndrage~ti nimica,
Tu rii.mii la toate rece.
(Glossa, v. 69-72)
I) A. F. , His/. de la Philosophie. p. 6 ~i 9. ~i M. Oj,, op,.cil., eod, lac.

II Samyutta-Nikf1y11, vol. IV, p. 157.
2) Udilna, VIII, 8.
7 -
Ca iubirea e::;te aceea t:an.: provoaca cele mat mu Ile dureri ~i suferintc, Eminescu o u-
rala $i ca experienla persuualii, in Oda (safica), i;;i ca inva~atu ra indiana, in l<amadeva.
In oda salica, poetul s-a sim\it fericil numai pina in clipa cind a lntllnit in cale ,.ochii
lurburatori" ; adica atita timp, cit i-a Eost dat sa "inalte ochii visa.Lori la steaua singuriitdfii".
Dupa acesl ratimp insa, el a inva~at sa moara $i indura cbinurile lui Nessus ori ale lui Her-
cul inveninat in haina-i; toate apele marii nu-s in stare sa i potoleasca focul ce-1 nustue. De
aci imprecatia ce pare a echivala cu s uflarea $i dorinta din urma :
Piara-mi ochii turburatori din cale I
Vino iar in sin nepasare trlsta ;
Ca sa pot muri lini~lit, pe mine
Mie reda-ma !
(Oda, v. 17-20)
l<amadeva apartine aceleia$i familii. Poelul cauta vindecarea durerilor iubirii; in somn el
a fa.cut apel la Kama, zeuJ atot puternic. parintele acestui mare sentiment insuflat universului.
Dar ce deziluzie ! El veni cu tolba incarcata de Hori inver.ioate, ndela Gangele maret" · II
lovi in piept, $i de atunci poetuJ plinge neincetat, un adevarat adept al religiei indiane: ru
Cu durerile iubiri,
Voind sufletu-mi sit-I vindic ca
L-am cbemat in Somn pe Kama fe
Kamadeva, zeul ind,c. E1
El veni, copilul mindru, 5
Ca.la.rind pe-un papagal,
Avind zimbetul fataraic
Pe-a lui buze de coral
Aripi are iar in tolba-i

El pastreaza ca sage~i 1U
Nuniai llori inveninate
Dela Gangele marei.
Puse-o Uoare alunci in arcu-i

Ma lovi cu ea ln piepl,
$i de alu nci in orice noa pte 15
Piing pe patul meu de~lept.
Cu siigeata-i otravitil,
A sosit ca sa ma certe
Fiul cerului albastru
Si-al iluziei de~erte. 20
IKamadeva, poezia infreagi:i)
Cea mai budista dintre creatiile lui Eminescu ramine insa .,Rugilciwzea uuui Dae". Nicaeri
mai puternice accente de refugiu din ,,lumea carnij" ~i a simturilor, ca aici ; mortificare a
tot ce este placere, apoteozare a durerii, pina Ja ,,stin~erea eterna ~ pinii la ,,dispariµa fara
de urma» in Nirvana.
Vom da $i aici o paralela, dupa cit $tim, nerelevata inca.
Buddha iscode~te pe unul din discipolii sai devotatL pe un ,,apostol"; am zice chiar mai
propriu, pe un ,, mucenic" al reJigiei predicate de dinsul.
- Dar-zise Buddha $Colarului sau-oamenii din aceastd regiune unde vrei sa te

a$ezi, sunt rai, sunt mf11iO$i, cruzi $i furio$i. Cind ei l(i vor adresa in fa/a cuvinte rau-
tiicioase, grosolane si necuviincioase; cind s-or fnfuria pc tine $i te vor jigni, tu ce
vei glindi?
-8
- Unca uaml!111i clin ace/ finut, rospunde discipolul, imi uclreseazti in fa(<i cuvir,le
rautlicioase, grosolane $i necuviincioase; daca se var infuria pe mine # ma vor jigni,
11 iata ce voi gindi: sunf desigur ni$fe oa111e11i cum se cade, sunt blinzi, daca nu ma lovesc
nici cu mina, nici cu pie/re.
Dar daca ace$fi oarneni le /ovesc $i cu mina $i cu pietre, tu ce vei gindi ?
e Voi gindi ca sunt buni $i bffnzi, fiindcti nu 1110 lovesc r1ici cu baful, nici cu sabia.
Oar dacci le lovesc ori cu ba(ul, ori cu sabia, ce vei gindi?
Voi gindi ca sunt buni, fiindc<i ,111 mi iau de tot via(a.
Dar daca-fi iau detot via/a, ce vei gindi?
Voi gindi ca o:imenii dir, aceas/6 parte sun/ buni $i blinzi daca ma elibereaz6
de aces! trup nenorocil cu 0$a de pu(inii durere.
- Bine--zise Buddha.-Pofi sii te G$ezi cu locuinfa acolo, dacti e$fi dofat cu o
rabdare a$a de perfecta. Mergi deci: eliberaf, elibereaza; mingfiat, mingiie, ajuns la
comp/eta despiir/ire, /6 so se despartti ~i alfii, la fel cu tine! 1) .
Dar ce cere -Dacul lui Eminescu in Rugliciunea sa? E de ajuns sa intoarcem dialogul in
rugaciune, $i se va vedea ca ideea dominanta este aceea$i. Intr'o parte $i'n alta se prefera
moartea care conduce la mintuire in N irvana, vietii de aici - lasate in prada sensualitatii. Si.
ca$i cum durerile trupului, ca$i cum lovirea, schingiuirea $i lapidarea a r f;_ice sa creasca iluzia
lericirii in Nirvana, aceste agresiuni sunt, la Buddha, suportate cu rezignare $i mul \umire, la
Eminescu d0ritc cu nerabdare.
$i tot pe liog'acestea cer~esc inc'un adaos
Sa 'ngadue iotrarea-mj in ve~nicuJ repaos.
Sa blesteme pe-oricioe de mine-o avea .;,ila
Sii bioecuvinteze pe eel ce ma impila.
S'asculte orice gurli ce-ar vrea ca sll. mii rida,
Puteri sa pue'n bra\u.l ce-ar sta sli ma ucida.
$i-acela inlre oameoi devinii eel diatii
r.e mi-ar rApi chiar piatra ce-oi pune capatii.
Gooit de toala lumea prin aoii mei sa tree
Pin ce-oi sim\i cii ochiu-mi de lacrime e sec ;
Ca'n orice om din lume uo du$man mi se o~le
C'ajung pe mine insumi a nu ma mai cuooa$le;
Ca chinul $i durerea simtirea mi-a 'mpietrit-o
Ca pot sii-mi blestem mama pe care am iubit-o,
Cind ura cea mai crudA mi s'ar pArca amor ...
Poate-oi uila durerea-mi $i voi putea sii mor,
Sa cer a tale daruri genuochi $i fruate nu plec,

Spre ura $i bleslemuri a~ vrea sli le ioduplec.
Sa siml cA de suflarea-li suflarea mea se curma
Si 'o stiogerea elernii dispar fara de urma.
(Rug. w w i Dae. v. 19-34; 43-46)
Sa nu uilam ca zeul catre care se indreapta Rugaciunea Dacului, este n u numai marele
creator care
,,El zorilor dii suflet $i lumii fericire,
Ci esle izvor de mintuire al omului pe pamint. Suntem, cum se vede, in plina doctrina
a mintuirii ;
El esle-al omeoirii izuor de minfuire.
Sus ioimile voastre I Clnlare aduce fi-i I
El este moartea morµi $i inuierea viefii 1u
(R. U, D. vv, 11-14)
1) Dupa. lraducerea din J. Fabre, Lo Ptmsee anlique, p. 117 $i urm.
-9-
Pentru a termina, Sa mai citam din aceasta poezie versurile :
Pe cind pamintul, cerul, vazdubul lumea toala
Erau din rindul celor ce n'au fosl niciodata -
P.-atunci erai tu singur, incit ma ' ntreb in sine-mi :
A.u cine-i zeul carui plecam a noaslre inemi ?
El s ingur zeu statut-a nainte de-a fi zeii...
(R. u. D. V\', 5-9)
oe care sa le comparam c u imnul X. 121 din R(g-Veda, in care fiecare din cele patru
slrofe se termina cu refrenul "Cine est? acest zeu, pe care noi ii venerarn cu jertle ?· si a ca-
ru ia u lli ma strofa suna astfel
«£1 cme prin u sa putere i$i plimbii chiar peste ape ochii, - cari dv11 puterea ~-i
nasc fowl /ertfei ,· £{ care singur este zeu mai presus de tofi zeii : Cine-i acest zeu pe
rare-I veneram cu jert/e ?,, 1)
Afara de aceste inriu riri care au dat Jui Erninescu materia l pentru bucati intregi, ideile
si sentirnentele indiane constituind oarecum coloana vertebrala a unor creia~ii poetice, exista
si infiltratiuni sporadice ale filosofiei indice in mu lte din celelalte poezii, a l caror fond se
sustinc pe a lte baze.
0 ampla lucrare de analiza a isvoarelor de inspiratie ar putea, astfel. preciza si com-
pleta cu amanunte contu rul personalitatii poetului, indicind pentru fie-care ,piesa diferitele
fibre ce se intnrnesc genial iJ 1 unitatea de granit a compozitiilor eminesciane.
Vom cita un singur exemplu si in aceasta directie.

Luceaftirul (din poezia cu acest nume) ne putind fi inteles de mindra fata a imparatului,
va trebui sa paraseasca lumea tran:;;cendenta,. lumea "lenina a cerului; el va lrebui ,.sii se nasca
din pcicat'·, primind o alta lege.
Na$ferea din pa.cat se face cufundindu-se i11 mare l
Am rnentionat mai sus. si am s prijiuit m entiunea cu un citat, ca marea pentru Buddha,
%te zbuciumul zadarnic a l lumii, este palima clocotitoare a s uflete lor. .
Luceafarul, .,fiul cerului albastru" ca sa se inteleaga in dragoste cu Catalina se scalda
deri in marea agitata ~i se naste din ape sau ,,din pacat·', ceea ce in irnaginea budista e tot
una. Dar ce mar eata aplicare da poetul acestui simbol !
Din sfera mea venii cu greu
Ca sa-li urmez chemarea
lar cerul este tatal meu
$i m11mii-mea e marea.
Ca in camara ta sa vin
Sa te privesc de-aproape,
Am coborit cu-al meu seni n
$ i m'am niiscut din ape.
. . . . .
Da, mii voi nafle din piical
Primind o alta lege,
Cu ve~nicia sunl legal
Ci voi sa ma deslege.
Dar Luceafaml este o opera cu suHu platonician; nota semnalata de noi, aci, ramme ca
o componE>nla numai, in armonia interioara. a ope re i, c.:are nu este de essenta budica.
"
Ce concurs de imprejura ri istorico-sociale au la.sat budismul sa invadeze pe o poarta
atit de larg deschisa, in sufletul lui Eminescu?
fata o interesanta intrebare, al carei r aspmis ar putea constitui cea mai lnsemnata con-
tributie pentru o exacta interpretare a operei .c; i pentru intelegere deplina a personalilatii Jui
Eminescu. 2)
CEZAR PAPACOSTEA
I) Trad ucerea Max Millier, apud Oldenberg, Buddha, p. 16.
2) Nu am dal bibliografia chestiunii ; a~a ceva :ir Ii rapit revistei omagiale un spatiu pretios. Ea va aparea insa
Jn velum.
- 10 -

tru
ca
(In metru nnlic)
ile .\ 'u credec1m sa 'nvt1f a muri vroda/,1 ;

ista P11ruri lanc1r, inla~-urat in manla:mi,
C
Ochii mci nal/am visatori la sleaua
m- . 'ingur,1/,1/ii.
clc
Cand deodata tu rasan!f.1 in ca/e:mi
S ulerin/a tu dureros de dulce !
P Jnc1'11 fund baui voluplat.?a mor/ii
ui. N einduraloare
~d
.Ja/nic ard de v,u chinuit ca N es us.
O ri ca H crcul im·eninal de haina:i ;
l •f,c ul meu a:/ slinge nu pol cu /oate
a A pele m,iri,.
ol
Dc:a/ meu propnu vis mi Jui/ ma vaef,
Pc-a/ meu propriu rug ma lopesc in ll<k,1ri ...
/Jot s,1 mai re'n viu luminos din el ca
PasJrea Phoeni,, ?
Piar,1:mi ochii Julhuralori din calc,
Vi,w iar in san, nepasarc lrista,
Ca s,1 pol m uri lini$lil, pe mine
/vlie red,1:ma.
~- 11 -

EMINESCU ~I NOi
S'au implinit 40 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. Un prilej pios sa ne verificam
A in raport cu memoria marelui poet. Dar, in taiu , ii santem intr'adevar datori cu ceva ? Eminescu
n'a fost un patriot oarecare, ci un inspirat nationalist ~i un doctrinar fanatic al nationalismului;
Eminescu n'a fost un publicist oarecare, ci un adanc ga nditor al soartei personale ~i al soartei
romane~fi; Eminescu n'a fost un poet ca oricare altul, ci poetul care a dat unitatea de mlisura,
dar
valabila pesfe tot ce s'a scris ulterior, a frumosului graiu romanesc. In viata spiritului romanesc
gem el este inca unitatea de masura a fortelor noastre creatoare.
pen-
Valoarea lui permanenta odala ~t unanim recunoscuta, din aceasta situatie decurg anumite
obligqii pcnlru r oi. Prnlru 5(alul romane~c, in randul intaiu. Dar care e semnul ca statul ~i-a
indeplinit indaloririle fata de memoria poelului ? Nu. I ved em, fiindca nu este. Casa de la
lpote~ti unde s'au trecut intaii ani ai copilariei, poate singurii ani auriti din sbuciumata Jui
via(a, e proprietate particulara ~i, daca nu ma in~el, s'a surpat. Statul n'a intervenit pentru sal..-
1t la
varea acestui vestigiu ce trebuia sa ramana scump intregului nostru popor. In Bucure~ti, ln la~i,
Ti- pe unde a locuit, pe unde a cugetat, pe unde a suferit, nici o 'urma materiala, nici o placa co-
sta-
memorativa nu ni,I reaminte~te. Nici un monumt-nt nu ni-1 intrupeaza , ridicat din initiativa ofi.
ntre
cialitatii. Pentru statul nostru Eminescu e ca ~i cum n'ar fi fost.
um1-
Fire~te, el ne-a ramas inlrfg in c:l rtile lui. A manifestat statul vreo grija fata de aceste
car(i ? Niciuna. Cunoscand ru~inoasa indolenta, in anul 1926 am luat pe seama ministerului
cari
Arti lor editarea operilor Jui Eminescu intr'o form a monumentala. Am destinat primul fonct ne-
con-
cesar, am ·tocmit pe criticul eel mai de gust sa restabileasca un text unic Eminescu, pe care
ului
nu-I avem, - dar a trebuit sa plec. Trei ani au trecut, nimic nu se vede. Posibilitatea era
lana
creata ca, macar in al patruzecilea an de la moartea poetului, statul sa-~i arate prin vreun
semn recuno~tinta ce i-o datore~te. Ce se poate spune de aceasta neputinta a oficialitil.tii de a
el da, in curs de trei ani, macar volumul de poezii al marelui cantaret ?
ar- Dar Societatea Scri1torilor Romil.ni ? A participat ea cu ceva la intretinerea cultului eminis-
cian ? Absolut cu nimic, niciodata. Nid mil.car cu osteneala d e a supraveghea editiile, mize-
un rabile cele mai multe, scoase la inta mplare de casele noastre de editura. Alaltaieri, un parastas
uri. a fost oficiat pentru odihna poetului, _ din initiativa intru totul laudabila a Societatii studen-
em, (ilor tn litere. Societatea Scriitorilor Romani a pierdut ~i acest moment. $i doar ea, in lipsa
de statului, e datoare sa intretina, in mijlocul noHru, cultul marilor no~tri scriitori. Nu era rostul
ei moral eel mai de seama ?
ilor Pietate fata de memoria lui Eminescu daca n'a manifestat nici statul , nici organiza\ia ofi-
mea ciala a Scriitorilor, a manifestat publicu l romanesc. La Boto~ani ~i la Galati sant doua modeste
etul monumente. La San.Nicolau! Mare i s'a ridicat un bust dupa razboiu. Un alt bust am inau.
leni gurat printr'o neuitat de frum oasa serbare, in 1926, la manastirea Putna. la~ul va avea in curand
ina o statue, Cluju l va avea in curand alta statuie. Toate din inijiativa particulara. Pentru Bucure~ti,
ma1 revista noastra Gandirea a luat initiativa inca de acum patru ani. Monumentul vrem sa fie
grandios. El cste in lucru. Nu ne grabim. Cand va fi gata, ii vom expune in ghips ~i vom
porni din nou colecta pentru sumele necesare ridicarii lui.
Sa subliniem ca literatura noastra nu poseda inca un studiu critic complect asu pra lui
Eminescu. Ministerul Artelor, S. S. R. ar putea sa-1 provoace pnn instituirea unui mare premiu.
Un cuvant de lauda s'ar cuveni editorilor Iui Eminescu, daca, exceptand vechile editii
Scurtu, A. C. Cuza, G. Bogdan.Ouica, (aceasta mai noua) - am fi vazut vreo preocupare de
text ~i de tehnica deasupra criteriul ui mercantil. lata in cateva randuri bilantul cultului emines-
cian la p3truzeci de ani dela moartea poetu lui. El prezinta, acest bilant, un pasiv condam nabiJ
pe sea ma oficialiiapi, ~i un activ laudabil pe sea ma publicului roman esc, in sufletul caruia traie~te
viu ~i z.eu innorat de durere M1hail Eminescu.
NIC HIFOR CRAINIC
- 13

-
inf:
!)I
DIN COPILARIA LUI EMINESCU mic

l llfl
(Fragment din monografia : EMINESCU) nes
de
Ill I
,.Originalilalea era nota caracteristica a intregii fan ,ilii " (Eminovici)-slabilqle N. Zaliaria
in Mi/Jail Eminescu, Via(a ~i Opera sa 1912, 83. PUI
Eminovicenii erau deci peste tot nisle originali 1), ceea ce va sa zica: crau ca ncal\ii rise
sau eel putin ca nemajoritalea celorla[ti. Oar cele mai precoce simplomc ale acestei originali- Ra<
lap par a se fi manifestal cu osebire la copilul Mibai ~) Eminovici. Yorn inregislra lol ce arc
,aloare documentara sub acest raport si nu vom pregeta de a asculta chiar l)i legenda, fiind ca
scrisul lui Eminescu ne confirmii uneori rniirturiile legendei.
Or care ar fi locul de nastere al lui Eminescu,-Botosanii 3) sau Ipolestii BPLosanilor.-
cert e ca de copilarit, Mihai a copilarit pe mosia parinteasca a lpolel)tilor.
Si iatii al)adar in ce fel de ambianta s'a desfiisurat copilaria Jui Eminescu. Ne lranspoi:-
lam la fata locului: ., ... o vale retrasa si lini!;,ti1a, departe de ochii lurnii , incununata pc
stramtul ei orizont de dealuri paduroase. In aceasta singuralecii asezalura, sta tupilal, uilal
parca de lume, satul lpotel)ti. Cateva case umile de tara ale locuitorilor ce-$i due· aici in ticna
traiul pe care nu-I tulbura nici zbuciumul ora!;,u lui la.sat in urma, nici miscarea mai vioaic a
satelor mai mari de dupa dealurile dimprejur, ca Durnbravenii, Cucorenii, Caline!;,tii ... ".
,.Curtea, ciireia, de modestii ce este, numai poreclii de casa boiereasca nu-i po\i harazi,
pare a fi mai mull o casa de gospodar de \arii a vreunui razas mai cuprins, cu dare de
mana. Gospodaria toata e adunata in jurul aceslor case vechi 4) cu cerdac de ·1emn in [a 1~1.
Peste un grilaj treci mai la deal intr'un loc ingradit ca un ceair; in mijlocul lui, mai spre un
zaplaz inclinat de vrernuri, se inalta doi lei ; teii cei sfin(i, ce i-a sadit odinioara o mana sfanla
de copil 0) •.• Printre ramurile teilor ... se zareste intrarea unej anlice c!opotnite de lemn : pare\i
de scanduri de brad, inrosite de rugina vremurilor. . In urma acestei turle de lemn se intinde
pleo!;,tita, cu stresini inalte si cernite de ploi si omat, biserica de lemn li), care da mai-mai a
cada ~i la pamant". (Grigore si Teodor Goila" in Omagiu lui Mihail Eminescu 1909, 91-92)· nes
In izolarea acestui satulet incins de codri a crescut deci Eminescul nostru, aice s'a UBL
- - - - -- -- -
1) CL d. p. Leca Morariu, Frii(inii Eminescu, Cernau\1 1923.
2) Mihai, romaneste, si nu Mihai/, biserice~te $i slavone~le, ii cherua acasa. Si Mihai bciil~le el insu~i scrisorilc
ad resale &(or l>ai (vezi cele 4 scrisori publicate de F. Taniac in Almanah lilerar, Cernau\1 1903).
3) Chesliune, pana azi nelamurita-vez1 .Junimea literara" 1924, 534.
4) $terse de pe fa\a pamantului, la Julie 1924, de vandalisrnul unui oarecare D-r. Papadopol-vezi .Juaimea
lilerara" 1924, 274-275.
5) In sub atatea raporluri inleresanla :.a scrisoare (dataUI Turnu-Severin 25 Oct. 1923 ~1 publicati1 in .Junimea litc-
rara 1924, 4- :l), d, capilan Matei Eminescu, frale al poelului, rectilica: "Tot minciuna de-a lui Cre(u este $i afirmarca
lui Bolez ca cei doi let din gradina c.1,elor dela lpotesti erau riisiidi\i de Mihai ! Tata i-a sadct."-Legenda acea~la cu
teii poale Ii numai o simpla adaptare la faptul ca Eminc~cu a ca ntal teiul; si 1-a cantal au numai fiindcii I-a imprurnulal,
lmpreunil cu ce lclalte elemenlc romanlice, ca 1/oareo <1lbaslrci, dulcele com. (. Waldhomul pi\storilor din Alpi") dela
poe
romanlicii germani, culll precizeaza II. Chendi (In Pre/a/a 16 la Emme~cu, Lileralura Populara 1902), ci ~i pcnlruca de
!apt le1ul ii imprel>iona adirnc, dupa chiar marluria sa, inlr'o ~crihoare adresat:, Vaonicm t\•\ icle: ,,...a~ pulea s,,-li l:.Criu larz
loala ziua fara ca sa obosesc, daca celilul ou Tc-ar obosi pe Tine. Nu sliu de ce orce lucru, chiar acelea cari n"au a pe
face de loc cu Tme, imt aduc aminle de Tine. Ce ai Tu a 1mp[1rli cu lcci, cu florile $1 frunzele de tei. Poale uncle C$1C nioa
asa de dulce ca miro,ul llorilor aceslora !....
$i dacii ,e intamola pe Tine sa le vliz
I Desigur ca la aoapte un te, o sa vcsez ;
lar daca i.e inlamplii sa inlalnesc un lei,
Desigur loatii aoaplea vbez la ochij Tai!"
(vezi Octav Minar, Veronica Miele 19 1-1, 41 - 42).
6) E biserica (cladita, poale, de Gheorghe Eminovici, lalitl lui Eminescu- cf. Omagiu 33), in curtea c<1re1a dorm
somnul de veci parin!ii lui Eminescu ~i eel pu(in doi dintre frillinii lui (vezi ci\ata bro~ura Frd(inii Emmesm)
- 14 -
infra.tit cu s ingura1atea. Si bicgraful ne ~i info1meaza ca de mic copil ,,avea apuca.turi pozna$e
cu ~i bizare, cum e ra aceea de a disparea de acasa in mod ciudat Cale O sapta mana"; $i: «De
mic copil iubia codrii $i s ing uralatea. Var:i, mai nu dormia acasa, ci pe sub harnba re, o ri sc
lufunda in padurile din imprejurimile lpote$tilor, pe care le cutreiera in lung $i lat. Aci asculta
nesa.\ios ciripitul bland al pasarelelor . zvonul du lee al izvoarelor, in noptiJe instelate, imbalal
de farmecul lunii, care-$i strecura razele ei mangaioase prin frunzi$ul tainuit. " (Corneliu BoLe:t
in citatul Omugiu 55).
'lqle N. Zaltaria Inlrebarea e : Sa dam oare cr ezare acestor fragmente d e Dichtung und Wahrheit ? Ras·
pundem: Da ! pe ntruca ni le atesteaza intocmai poetul insu:;;i ! In adeva.r, iata ce ne marlu-
erau ca ncal\ii rise~le, c u precizie destul de prozaica uneori, o inedita a Jui Eminescu, semnalata de I. A
acestei origina Ii- Radulescu (Din poeziile inedite a!e lui Eminescu in «Convorbiri literare• t902, 299):
gislra tol ce arc
,.F1in d biiiet, piiduri culreieram
legenda, fiindca $i mii cu/cam ades lcingii izuar,
far bra/ul drepl sub cap eu mi-/ puneam
S'asc1:lt cum apa sunii 'ncelifiOr;
Un Freamol fin lrecea din ram in ram
$i tm miros uenia adormilor...
u. Ne lranspo r-
Ast/el ades eu nop/i inlregi am mas,
iocununata pc Bland ingcinal de-al ualuri/or glas.
ta tupilat, uilat
due aici in ticna Riisare luna, 'mi bale drepl in fa/ii
ea mai vioaie a Un raiu di 1 basme uiid prinlre pleoape.
Pe camp e-un uiil de arginlie ceafii,
ine$1ii ... ".
Sclipiri pe cer, utipaie pesll! ape ;
u-i poµ harazi, Un bucium ccinfii tainic cu dulceafii
in~. cu dare de Sosind din ce in ce lot mai aproape,
e lemn in fata. Pe l'runze- uscafe ($i prin} naliuf ierbii
i, mai spre un Piirea c'aud uenind in cele cerbii,
o ma.nil sfanla Aliiluri leiul uechiu (lips. o silaba}, se deschise;

e Jemn : pare ti Di11 el ie$i o tciniirti criiiasii
lemn se intinde P/uleau in lacrimi ochii plini de uise... " elc. etc.
da mai-mai sa lar in µosluma Un roman, datata cu 1865- 1877. (editia Chendi, 1908, 35 ~- u .), Emi#
1909, 91-92)· 11c:icu, in persuana a 3-a, exact la fel «Revede tinereta cu ochii suflete$ti» (ibid. 269)-ai
ostru, aice s'a unui lanar .in visuri adancit", caci marturise$te:
. Au unde merge'n gcinduri ?... In ualea Lui nala/ii

e l iusu~i scrisonle Jn codrii plini de umbrii, prin rape ce se-afund
Unde 'nuiifa din riiuri murmurul de 'nciinlare

ol- vezi ,,Junimea $i pricepea din codri mislerul for liicul.
ta in ,,Jurnrnea lite- A firii dulce limbii de el era 'nfeleasii

u este ~i afirmarea $i ii implea de ciinlec, cum ii imp/ea de dor" etc. etc.
egenda acea~ta cu
dca I-a imprumutat, Dar atestarea cautata. ne-o dau nu numai aceste juvenile versificatii a b andonale, ci :;;i
or din Alpi") dela
ci ~i penlruca de
poezia O rlimai (public. in .,Com·. lit. " din 1 Februarie 1879). Si in1ele.~em deci ca $i mai
pulea sati scriu larziu, cand cu sufletu l lrudil de lume $i totu$i plin de zgomotul acGleia$i lumi, poetul dadea
acelea cari n 'au a pe acasa, la IpolC$ti, ca atunci aduceri aminle ii evocau chemarea pe care t-o ~optia odi-
. Poale unde e~te 11ioara padurea ;
,,- 0 riimiii, ramdi la mine!
Te iubesc a/cit de mull!
Ale tale doruri toale
Numai eu §Liu sii le-ascull.
,.,..
In al um.brei inlunerec
Te asamiin unui print,
rlea careia dorm
Ce se uit'adcinc in ape
inescu)
Cu ochi negri $i cumin/L
- 15 -

$i prin uuelul de ualuri,
Prin mi$COrea nalli!i ier bt
Eu le foe s'auzi in /ainii
Mersul cordului de cerbi-elc...
Si toate marturiile acestea le indentificam cu vibrarea celor traite de insu$i copilul Emi-
nescu, care sc adancia in ape cu negrii sai ochi (cum l;,tim c~t de [apt ii avc.:a) $i care pe
vren:uri sc simtia copilul rasfatat al codrului:
0 Aslfel zis11 /in piidurea
Bol/i asupra-mi cliitinfrnd

$ueram /'a ei chemare,
$i-am ie$it in ciimp riizcind"
1ar acum inccrca numai regretul de a nu se pulea i11loarce la ce·a fosl odala:
.Asliizi chiar de m'a$ inloarce

A 'n/elege 11'0 mai pol..,
Unde e~li, copiliirie,
Cu piidurea la cu lo/."?... "
... Inca!, cu tot protestul d-lui Matei Eminescu 7), inclinam a crede $i'n lcgenda n.:ldlata
de un Mo$ Costache Cretu, di copilul singurata\ii, Mihai Eminovici, se intorcea uneori din
ratacirile sale paduralece cu cate 2- 3 $erpi vii, -imperechere alal de simbolica a rigidului,
taculu lui $arpe cu geniul deocamdata dormitand al acestui minunat copil nascut penlru sin-
guralale $i durere !. .-fie chiar $i numai pentru nevinovata gluma de a•l amagi pe tatal sau:
,,Hai tata, sa-ti arat o pasare !" (citalul Omagiu 55).
Mihai umbla deci mai mull razlet- Cu ceilalti de seama lui nu se prea prindea la vorba
ori la joc. Fraµi lui mai mari, Serban, Nicu, lorgu, strabatea11 mo$ia calari, scaldandu·se'n
soare $i 'n lanuri de holda; Mibai se simtia ademenit mai mull de umbra codrului 8), (dupa
informatii)e Jui C. Botez in citatul Omagiu 55).-acel codru pe care de·atatea ori l·a chemal
ln poezia sa.
$i daca. iara$ legenda-acelaf Coslache Cre\u (Omagiu 56), cu ace1a$ protest al d-lui
>latei Eminescu 9)- ni-l aralii pe Eminescu, copil nazdravan $i prorocitor de vreme, zicand:
,,fotr'o vara talal lui Eminescu a voit sa scoata la treierat ; Em ioescu privind cerul, 1-a oprit,
zicand sa nu faca asta, ca are sa vie un puhoiu a$8 de mare, incat are sa ia nasada (snopii)
de pe arie. In adevar, a doua zi a cazut o ploaie a$a de mare. ca lnotau caii pana in brau;
$i atunci au incepul oamenii sa creada ca el (Mihai) este nazdravan", - atunci $i din aceasta
legenda vom 'desghioca un bob de adevar, subliniind faptul ca copilul Mihai Eminovici avea
contact in mulle din cele suflelC$li cu taranul roman, contact pe care el instincti,· ii \'a (i
caulat mai ales atunci cand acest ta.ran $tia zice $i povesti. Ne-o marturise$le el insu$i cu
unnatorul Sonet (din anii 1879- 1883) :
TRECUT-AU ANII
., Trecul-au a11ii ca nori lungi pe ~·esuri
$i niciodalii n'or sii uie iarli.
Caci nu mii 'nciinlii azi cum ma mifcara
Pouefli ~i doine, ghicilori, eresuri
7) ln aminlita scrisoare dia 0 J unimea literara" 1924, 4- 8, unde cilim cu privire la acesl Costacbe Crc(u: ,,Acesl
Cre\u e eel ce I-a umplut pe Botez (Corneliu Botez) de minciuni, caci ~erpii ii lua in mani nie (- un !rate rnai mare al
lui Eminescu, \'ezi cit. Frii/inii Eminescu) ~i nu Mihai..."
8) Si mai t:irziu, la ~coala in Cerniiu\i, Mihai e izolal de lra\ii sai penlru a 11 aparat de violen\ele lor (vezi
cit. Omagiu 49).
9) Cf. ,. Jun. lit." 1924,5 : .~i tot Jlie (deci nu Mihai) era acela care povestia ,chimbarea limpului... "
- 16 -
Emi-
re pe
!dlala
din
ului,
s111-
sau:
·orba
-se'n
dupa
emal
d-lui
and:
prH,
opii)
rau;
easta
avea
va fi
I CU
Eminescu copil ~i tatal sau Caminarul Gheorghe Eminovici
Ace~l
are al
(vezi

Ce frunlea-mi de copil o 'nseninara,
Ahia '11/elese, pline de '11feles11ri.
0 ceas al lainei, asfinfit de searii.
Sii smulg u,1 sunel din lreculul viefil,

Sii fac, o suflet, ca din nou sii lremuri,
Cu mina mea in van pe /irii lunec !...
Pierdul e tofu 'n zarea linerefii

$i mulii-i gura d11/ce-a altor vremuri,
far limpul cre~le '11 urma mea ..., mii '11/unec !"
- $i cu cilata posluma
UN ROMAN:
"0 baba ce alatea pove~li ~tia, cal fuse

Tovarii~d in viafii·i. pe el l-a inviifal
Sii tiilcuiascii graiul #-a piisiirilor spuse
$i murmurc cuminle a raului cural."
., ln[ormatia cu priceperea vremii mi-a explicat"-cu vinteaza G. T. K.irileanu inlr'o scri-

soare adresata lui C. Botez (Omagiu 56)-,,de ce Eminescu, pe cand redacta Curierul de la$i
facea notite in ziar despre intunecimile de lunii $i le descria amanuntit mersul, calificandu-le
cu epitetul de interesante petreceri."
lar G. Galaction (M. Eminescu 1914; 19) cantarind aceea$i legendii despre copilul E minescu
proroc de vreme, ii adance$le liimurirea in latura ei genelicii, analizand-o astfel : ,,trebue sii
credem C:cJ acesta era semnul unei intuitii geniale. Ochiul lui Eminescu privia in lumea aceasta
cu o clarilate $i fortii de dcductie, neobi$nuite. Subt ochii lui de copil, coloraµa $i nuantele
cerului, apele schimbatoare ale amurgului, tresarirea padurii si incovoierea ierbii, zamisliau
intelesuri $i prevesliri cari treceau cu mii de metri mai presus de ochii $i de capetele celorlalti
oameni. Firea lucrurilor a vea pentru acest rar nascut distiiinuiri $i suspine neintelese noua
celorlal(i. Scump platitii raritate !"
Dragostei de viata in plin aier, in plina poezie a firii , i-a ramas copilul Mihai credincios
$i mai tarziu, cand grijile primei invataturi vin sa aduca o mica perturbatie in aceasta, poate
cea mai fericita, epoca di.ii viata lui Emioescu.
Precizam ca Eminescu a Ea.cul primele doua clase primare acasa, in chiar casa parinteasca,
$i ca abia cu Septernvrie 1858 aju oge (in clasa 3-a primarii) la Cerpiiuti. In casa parinteasca
a inva\at a sloveni $i biitrane$tile chirilice, dupa cum arata urmiitorul pasagiu din T. V. Ste·
anelli, Aminfiri despre Eminescu 1914, 38 (E vorba de anii de camaraderie ai elevilor de liceu
Eminescu $i Stefanelli, deci : Sept. 1861-Ianuarie 1863) ; ,,El (Eminescu) cetia cu iolesnire
slova veche chirilica $i mai cu seama carti vechi vedeam in mana Jui. iar letopisetele lui Ko-
galniceanu le lua acasa. Cand a vazut ca $i eu cetesc slova veche, m 'a intrebat uncle am de-
prins aceasta slova... Spuindu-i ca tatal meu m'a invatat sa cetesc slovele vechi dupa o psal-
tire... , imi zise ca $i el. tl)t acasii a deprins aceasta slova." Si : ,,De allminteri" ne informeaza
C. Bolez (Omagiu 48) ,,Eminovici (tati:il lui Eminescu), care avea o mare admiratie pentru
Nemti, crescuse pe toti copiii, de mici cu profesor de germana in casa".
Pentru limpul acesta, poate, ne mai relateaza C. Botez: nUmbla totdeauna hoinar cu
ca.le o carte in buzunar ; hoinarind a$a, manca uneori cate un covrig la 2-3 zile. Zadarnice
erau incercarile parintilor de a-1 gasi $i aduce la masa" (Omagiu 55). 10)
$i mai tarziu, la Cerniiuti, il vom gasi pe elevul Eminovici a$a, hoinarind pe carari sin-
guralece in tovara$ia cutarei carti indragite.
\
LECA MORARJU
l'1of<'S01' lu Unh•ersilnl<'n din C!'rn:lul,I
10) CL ~i Dr. A. $unda. Nevroza Lui Eminescu. Bucurnsti 1905.10 (N. Zaharia op. cit. 52)
Casa Memoriala
- 17 - "N. Iorga" - Botosani
PAGINI DIN EMINESCU
fLOARE ALBASTRA
«far te-ai cufundat [11 stele. ~'li de-a soarelui ciildurii
$i fn nori $i'n ceruri nalte ? Voi fi ro$ie ca marul,
De nu m'ai uita incalle, Mi-oi desface de-aur piiml
Sufle/ul vie(ei mele. Sd-fi astup cu diinsul gura.
Ill zadar riiuri ln soare De mi- i da o siirutare,

Gramtide$fi '11 a la gandire Nime '11 fume n'o sa $fie
$i cilmpiile asire Caci va Ji sub ptil<irie -
$i fntunecata mare. $'apoi cine treab<i are ?
Piramide/e 'nveclzite Ciind prin crengi s'o Ji ivit

Urea 'n cer vilrfu/ /or mare - Luna 'n noaptea cea ae vara,
Nu cata fn departare Mi-i finea de subsuoarti,
Fericirea ta, iubite !» Te-oi finea de dupa gat.
Ast/el zise mititica, Pe - carare 'n bvlfi de fru11ze,

Dulce netezindu~mi parul, Apucand spre sat fn vale,
Ah ! ea spuse adevarul ; Ne-om da sarulari pe cale
Eu am ras, n'am zis nimica. Dulci ca f lorile ascunse.
«Hai fn codrul Cl/ verdeafii, $i sosind l'a/ porfii prag,

Und'iz voare pliing in vale, Vom vorbi'n intunecime;
Stiinca sta sa se pravale Orija noastra n'aib'o nime :
In prapastia mareafa. Cui, ce-i pas6 cii-mi e$li drag?»
Acolo 'n ochi de padure fnc'o gura - $i dispare...

Liinga trestia cea /inii Ca un stalp eu stam fn lunii !
$i sub bolta cea senina Ce frumoasa, ce nebuna
Vom $edea · in Joi de mure. E albastra-mi, dulce floare !
:;ii mi-i spline atunci pove$fi $i te-ai dlls, du/ce minune,

$i mincillni cu - a ta gurifa; $i'a murit iubirea 11oastrii,
E u pe " un fir de romanif<i Floare-albastrii ! floare-albastra !..
Voi cerca de ma iube$fi. Tofll$ este trist in fume.
Casa Memoriala "N. Iorga"- - Botosani

18 -
pOETUL D
unt po~ti pe c_are nici . moartca ~j nici timpul nu-i suprima, carora anii le ci-
m •nlcaza 111~1 d_u~c~bd ne1nunrea. Eminescu e eel mai ales dintre ace~tia.
In 111 ~1ocn~a l1l_e ~noHolone care u1nplu istoria unui veac, a rasarit pe ne-
uskplale din a danc11111le profunde $i nelitn1urite ale natiunii, luminos ~i etern, in-
fru ntand n ·antul morlii ~i al uitarii, ca l> indrazneata revan$a a bietei noastre
hume ?n~1en~~li, umil~ ~i vren1elnica. Inaintea lui ~i dupa dansul, durerile noastre
au ma1 lost poat e tnn1d zrtvorate in vreun vers ori vre-o fraza trecatoare. Dar
pe te aceste ve rsuri ~i fraze, colbu) uitarii s'a a~ternut de mult, pe cand poezia
lui Emin~scu va apare vecinic intinerita d e o viata noua. Caci intreaga sa
opera a fost creatoare ~i a creia inseamna a ucide moartea.
Vor 1nai trai inca aceste versuri , iar pe paginile putinelor sale carti i.si vor
apleca fruntea ingandurata inca multe generatii in noptile de insomnie, fiindca ni-
mic din cele ingropate aco]o nu ne sunt straine.
Eminescu nu 2. fost poetul ritmului sonor, al suferintelor imaginare. al unei
nevroze estetice. Nu a fost nici poetul unor gratioase dar reci pasteluri, sau al
unui patriotism ocazional.
Nascut intr'un cnlt al acestui pamant romanesc, de durerile lui a fost legat
cu lanturi nevazute. Trait in mijlocul suferintelor noastre, sortit sa de~arte pana la
fund paharul tuturor amaraciunilor, din aceste vitrege imprejurari ~i-a stars inspi-
ratia. De aceia cuvantul sau vibreaza atat de profund in sufletele noastre. Caci in
sufletul lui pulza sufletul amplu al neamului. Ca vechea profeta Pythia, dansul
primea aburul pamantului dintre Nistru ~i Tisa. Neamul sau strivit sub lespedea
de piatra a instrainarii pe care o rostogolise istoria, i~i trimitca durerea lui inabu-
~ita. 1\\ihail Eminescu a primit cuvantul care venea din adancurile necunoscute ale
rasei, ,i cu puterea unui uria~ i-a dat forma superioara a etemitapi.
Nu s'a vorbit de criticii, care ~i-au creat situatii din comentarea s u ~ a
acestui geniu al poporului roman, tocmai. ~~ ~':ia ce for~ tlria ~ • F.mi
ne1CU. Ea este o sinteza a tuturor pos1b1htaplor de vntoare creaJe Ill 8lera
r o ~ . Toate nuan\ele, toate ritmurile, toate formele d e ~
le ftlAllim la ,-men in opera lui Eminescu. .
:</l n... . . .llflttm. nou a'ar tneerca ta literatura aollbi viHcNlre
~- * •
.-i iudenaadeat talat. el 1'i • . _ •~
A

stra nit al
nau!ra . tnel·, , nco l'1e1,
. ~•. de aceste m1J"loace s a a c:"1.f-at
I r
'\ CltI exasperarea
negnrl'a; A ce<l:sta melancolie care coboril intuneca!a r Qaie ca val .1 unu,
brumat/ ~es?nle de toanrna, a cilntat-o E m1_ne_scu m. . . opera sa
se inc de tnstetea cetoasa a celei mai pes1m1ste v1z1un1 care a cup· • ers~ril(!
f/1e d~
Mrusteaz"'
. .. mmtea
a 10 . noaslra.., adanc,
,. pentru to tdeauna nns via•\a
cu fie a, P~esus de curgerea timpului pe care o infruntii, Eminescu striib t .
f umul care . mflo . .. N h .., . ·1 b
ri_re a gcneratnlor. e rane~te v1sun e, n e 1m ata tinere\ea a e v1a11a
Jui ~- a~ar al s1mtirii lui, ne pune pe buzele noastre fierbin\i de dragosle ,cu P~r-
anilo I n~ petrec~. pe rftnd in calea strabatula din primiivara vietii, pftnii C >ersrnJe
tiicir{ S·ng~ fulg~1 albii in pilrul pe care I-am fluturat in nop\ile d e r omae t~a mil)
N. im\nn, gandim, iubim cu nervii lui Eminescu. n ice ra
efeme 01 _trecem, n_e pierdem in negura uitilrii, dftnsul riimftne. N oi sunte 11.
re m care via\a abia a lidtrit vremelnic, el e eternitatea. m c Pe
Cezar I>etreseu

T
. .. Rand pe rand au disparut oarnenii politici ai tarii-romane~ti, intre 1870-1894
tar_ 1n ur~1a lo~ nu a r~tna~ de ~at nur1_1e uitate in monitoare oficial e. Gazetarul del~
,,T1_mpul . plat1t_ pro.st, 1ros1n_du-~l cnerg1~, a lasat in articolele scrise zi Ja zi sub ne-
ces!t~tea u_npe~1o~sa de a judeca even1mentcle ~i oamenii, ansambluJ unei gandiri
po~1t1ce, s1stenotIzate, dand osatura unei profund e judecati celui mai neinsemnat
artico1.
Mihail Erninescu a gandit pentru intreaga pletora de politiciani cari s'au agitat
in viata politica a nea mului romanesc, timp de un sfert de veac.
4
__ Au existat oameni politici ~i chiar partide. Pe zidurile ora~elor s'au lipit unul
langa altul, ca deasupra sa se lipeasca altele, programe in care n'au fost uitate nici
unul din cuvintele necesare de a creia iluzia unei idei. S'au perindat doua generatii.
In parlament au fost lungi interminabile discursuri, stenografii s'au ostenit inregis-
trand avalan~a de fraze cu straluciri eftine, monitoarele oficiale au pastrat numele
stralucirilor apuse, pe care asta-zi revazandu-le increte~ti coltul gurii intr'u n zambet
involuntar de dispret.
Caci pentru toti ace~tia a gandit un singur om care nu a avut nici odata o si-
tuatie politic~, fostul redactor al ziarului ,, Timpul ", Mih ail Eminescu. I-au strans ar-
ticolele publicate prin ziare, fiecare notita, fiecare rand a fost colectionat cu-o vene-
ratie aproape religioasa.
Unei generatii noi care se ridica ii trebuia cuvantul precis, gandirea profunda,
ideea limpede ~i cugetarea masiva, din care trebuia sa gaseasca orientarea politic~
necesara . ~i pa~ii no~tri ~ovaelnici ne-au indreptat spre colectiile, unde ne a~tepta
mai viguroasa, mai plina de lumina ca oricand, actiunea politica a lui M. Eminescu,
risi pita in articole, in polemica, in notite.
Ne-am oprit la el.
Traditionalist prin excelenta, a intt>les sa razame sfortarile unei generatii pe
toate puterile stranse de generatiile de mai inainte.
Prezentul potentat de coeficientul de forta al trecutului. 0 legatura cu trecutul
inseamna pentru M. Eminescu, o precisa orientc:1re in haosul evenimentelor pe care is-
toria le precipita in preajma ~i asupra noastra, traditionalist inseamna pastrarea rit-
mului specific al rasei tale, ritmului vietii pe care ti l'a creiat istoria in lungul ei
proces de elaborare. . . . .
Orice evadare din cadrul pe care t•-1 determtnA trecutul, once sch1mbare al
ritmului pe care ii' are neamul tau, are rep~rcusiuni adan~i ~n !nsu~i stru_ctura so-
ciala 1 determinand o serie de turburari 1nt!n1te sA slAbeasca v1talttatea rase1.
(nstinctele unui neam in delungul istoriei, prin vecinicul conflict cu evenimen-
tele, cu spatiul geografic in care a. fost silit sa traiascl, ajung. la un ecbillbru stabil,
ce formeaza oarecum forta lui de v1ata, put~rea lui de ex~ans1u~e biruitoare. .
O rupere cu trecutul tnseamna o prirneJdui~e a ~cestu! echihbru vita}. ,,lntuilia
organicl" a rasei sufere o sllbire iar drumul lu1 dev1ne phn de aapedtlti la ob&ta-
colele din afarl adAugAndu-se slAbirea interloarl.
Brusca noastrl intrare tn orbita socletl\ilor taalntate a determinlt • JQPturi
Casaflxat
trecutul, o dezrldldnare din cadrul Memoriala "N. Iorga"noastd.
de lstorla - Botosani
~Not am rupt'o au trecatul, tie ea U.N. le
•;::::,n.-.c1c1a1tte1r-
c1 •.
lat punctul bolnav al orgaruza tici noastre, cart; exp lie loa 11
ca1 c le intalnc~tJ, de care tc izbc~II in haos ul mor~I oc, t \11 roin p
Punctclc de rec.1za n1 ,d c sufJetul ui rornan~sc, fJJn 1 1 t t , navaI
111 1
111 to~t~ ranntrile noastrc de- aclivitatc. Encr~ 11 !e cele ' r ,bu te ariate d
scept1cIs111ut an1orc1l uc indiferenta primeJd1~asa a vI
lu1 c r nu 1 canta
re§te n1ijloacelc ~i ,;u simtc constrangere in!enoara a ... tr utul~•·
De aci notiu nca de pa trie a ramas un s1n1plu cuvant, ac ierd ut continut
sufl tesc.
,, Patriotisrnul nu cste iubirea taranei ci iubirea trecutului. Fara cu)t
trecutului nu existA iubire de tar~."
... . Pan1tlntul, mortii, religia, lunba, istori a, . pe toate aceste elen1ente primitive M
Em1nescu le-a rcintcgrat in notiunca ~ ~ patnc. . . .. .
Cu a_ceste puncte cardinale ~tab1lrte! iyt. Er.n~n escu ~ -a inceput act1unea politi~
1
l ucrand 21 de zi la alciituirea u11 e1 cugetan polt t1ce care sa cupr inda in ea, toa'
resursele unei ilu1ninoase orientari.
El doarme de mult, dar cugetarea lui politica ne stapane~te inca, Iucrand .
supra spiritului romanesc ~i. dincolo de mormAnt. Iar sufletul l ui in care a inca d•
t~t plll.nsul, toate dorurile unui neam intreg dela apele neastiimpiirate ale Nistr~u
§1_pilnli la potolita Tisa, pare ca plute~te in aerul pe care ii respiriim, iradiind er:
d1nta lui nestramutata in neamul acesta pe care l-a i ubit, pe care 1-a cantat ·
dumnezee~tele lui versuri, el eel mai ales fiu al neamulu i, pe fruntea caruia Oumne
zeu pusese nimbul tragic al nemuririi.
Pamlil ~ e icaru

CUMA T E EMINESCU
Pc vrcm a c;mJ in,·<1(am cu la ~coc1l,1, numelc lui Emincscu era nccunoscut. Tici J,ambrior,
care prin 1881 imi era profcsor la Liccul Nafiont1I diu la:;,i, nu ni vorhe,1 d£spre Emincscu. Con •
taf,ind cii bagajul nosfru litc1·ar cum spunca cl singur estc fot1rfe redus, savantul nostru profesor
nc-a pu ~ii inv,,j;im, pc dcrost, ,,Tristclc" lui Ovidiu !;ii ,,lnfcrnul" lui Dante, tradusc de Ha dcu
~i 1 ~icu Gane, singurii scriitori rom:ini pc cari ni-i rccomandase Lamhrior.
De sigur c.,, pcstc cdfiva .mi, Emincscu a fot apreciat in cercul restrans al ,,.Junimci'', iar I
pcntru publi ul eel mare, judcc:tnd dup:i mine, foima poctului s 'a raspandit ahia prin 1884, odata
cu aparifia \'~lumului de poczii, editat de Maiorcscu.
Eram in la~i ; pc Eminescu ii intalniam pc strada, cand fcmeilc ii ocoleau ~i•I mai vedeam
in rcstaurantul otclului ., Traian" .
.-.carlat Pastia, proprietarul otelului, rccomandase personalului din restaurant sa n u -l supcre
pc Emincscu. ~i sa-1 Iese in pace, de cate ori venia in sala restaurantului, unde manca.
E m incscu era un client cu totul deosebit de ceilalti : era un exemplar unic, original.
Originalitatea lui nu consta in faptul ca nu platea consumatia, ci in modul cum el manca.
' Lkut, ganditor, privind lumea din sala cu un zimbet pe care n'ai putea sa-1 define~ti. Emi=-
ncscu sc primbla, cu manile la spate, pe acelea~i doua scanduri ale salei, dela bufct pand la u~a
cafcnclci. Se oprea in dreptul bufetului, ridica inceti~or capacul cu sticla sub care crau a~ezate
farfuriilc cu mancaruri reci, le examina, lua cu mana o bucata care-i convenia, lasa capacul, vara
m3ncarca in gura, se uita, cu acela~ zimbet, la lumea din sala, ~i cu mainile la spate rcinccpca
cursa, pc acelea~i doua scanduri, dela bufet pana la u~a cafenelei, mestecand lini~tit bucata de
carnc sau prajitura pe care le lua, cu aceia~i seninatatc, cand ajungea iara~i in drcptul hufetului,
pana CC SC satura.
Lumea se obi~nuise cu apucaturile acestea ale lui Eminescu, pe care-I considera un simplu
maniac, fara sa ~tie, cei mai multi dintre clientii restaurantului, ca maniacul acesta era un geniu.
Prin 1885 eram elev la ,,lnstitutele· Unite", ~i aveam nevoic de o traducere in frantuze~tc
din Tit Liviu. ~1' am dus s'o caut la hiblioteca. Am ramas surprins gasind acok,, scriind la un
hirou, pe Eminescu. Nu banuiam ca-i functionar la biblioteca. M'am "prit in mijlocul odaei, ~i
a~teptam sa se iveasca slujba~ul caruia sa•i ccr ceia ce-mi trebuia. Dupa cateva minute, Emincscu
~i-a ridicat capul, s'a uitat la mine ~i din ochi m'a intrebat ce doresc. M'am apropiat de biroul
lui, ~i i•am spus ca mi-ar trebui o traducere in frantuze~te din Tit Liviu.
- Trebue sa fie, mi•a spus el, ridicandu-se de pc scaun.
Cand a intrat in camera de alaturi, mi- am aruncat ochii pe hartiile de pe biuroul lui : lucra
la o gramatica sanscrita, al carui manuscris I-am vazut peste un numar de ani, la biblioteca din l~i.
Eminescu mi-a adus cartca ce o doriam, ~i mi•a aratat un foe la o ma~a, unde sa pot cdi
Cateva zile dearandul am edit pe Tit Liviu, ~i de cate ori intram in sala bibliotecd, Emi-
nescu, fara sa mai atfepte sa fie ruaat, imi aducea cartea, privindu-ma cu ochii lungi, adaac
ti zimbind.
0c atuad nu l•am mai vizut.

D11.,
Cantarctul florii albastre" ,
'I ofic l gcrm ana, U L a i113
[mm . u l u, ut cu\Lt1r,, r, os : M Krcmnil:t il nu1n J , n enau tom: P
ll 'n cal . . t f n. . o.n"
romanlt mul g •rlllc\11 :,,u dc mu ' A l:- 'lf1'nilate poettca in r rnec;cu ~1 rornant
3 ) ceas d " . I t· - t
i h · .luhrbi\ h •r 1910. li rl 1 · . . . Fminescu ~• ~coa a roman tea gerrn :
, ar,,t l'o p • larg crilicul Sanielcvict ,n " _, anit
r •dst t romtllkl 1900). :: • vestcdti) ; trad uce ~i din clasici (Schill
. I 'ttl (1 ouze ~ . f b 1· er .
Trudu po tu l cl m .,ei1t ·. d' oe4i mai obscun, ca a u 1stul Ko
l , d ce $1 m P ~ 1· l ... nraa
lit tor ~i Andromaca) ; ra u :- tamiliarizal cu intrea~a 1tera ura germana.
(1736- l'- 09), ceea cc dovedc$le Cd era f .
lndrd~ostil mai ale~ a ra mas de rom an ism .
Ce frumoasii., ce ,zebuna
E albaslra-mi, dulce floare ! $i
Nu'nviiluifi a mea ga.ndire

Nici cu stil curat Ji antic ;
Toate-mi sunt deopotrivii
Eu riiman ce-am lost : romantic.
(.,Eu nu cred nlci In Jehova")
$i dintre romanticii germani a fost unul care l'a inspirat in multe din cele mai
poezii ale sale. E vorba de eel mai iscusit maestru a] metricii germane : August
Platen-Hallermund. I l
Acesta, de~i a luptat contra romantismului, inclinand spre clasicism, (E o noti Re
a romantismului german, pe care o gasim chiar ~i la intemeietorul romantismul
Schlegel) a rimas pana la urma subt vraja .floarii albastre". Trist ca ~i Eminescu
a&. ca ti acesta, nutrind ganduri de moarte, i~i cerea iertare Iu mii ca o im
tnstetele sale : '
,.,,,_, al loale t:antec.la male
S. ,,., fi laaimi oclrii uoorc1a,: /
II --. • cnaf4 lfnril-am malle •
,,,,, .. A..,._, edtpoe«ru / ,

,l·i ~inl'_ pul.~iilP can 1mh1 aca lunna Je predileclic a ro1mrnlidlor, ~onetul, 111 pueziiJc
111
111
care l au ~/Jir ll de su:111 dupa cu m vo1n ve<lc", pe Em incscu, ~i ,111ume ,,,Sonetefe vene(iene"
Plaleu lk ~mu1k ,.H e tsta aprccic·rl! dc fa, orabilrt a crilicii. '
PoL\ii "· 1 1,lni tl! ru'-ll c.1lra$i lol<lcauna de miraj1il llalici. Fiii Norc.lului <lorc,m ~,'i ,ada,
cu pe-,o miPuru.•, l,t,rtl ~oarelui ~i n Ar lei. E acca Schnsuchl nach !talien" (dor de Italia),
care I a maned 11tt deolo, de doua ori, ~i pc olimpianul Goel11e. .
Plah:n, CtltH.1 a \'ttzut c u ocliii coborand u-sc aevca visu I, Venetia, a ramas mereu in
Italia (a mu rit let Sira..;u-.;a). Emincsc11 n'a VlTZllt'o. Cu noa~tcti son el u l eminescian S'a st ins viafa
11
Jaln icei \'e11efi1." Ascu lla\i ac um sundul lui Pla lcn, in palida-mi lraduccre: '.!).
Un cer de ;ale pare cii plule$fo
Pesfe liiromul vesel alliidaiii
In adiincimi de mare'nfutialii
E-un glas ascuns, ce tiinguios vuie~le.
Tu ai ciizut, dar nimeni nu-i in stare

Din drum s' abatii soarta cea 11efasiii ·
'
La blandul tiirm al sclavilor adasla
Pufine biirci, In port nici-o mi$care.
Cum sfriiluceai maref odinioara !

0 ziinii albii'n auritii toga ;
Cum Veronese le-a pictaf, fecio arii !
Azi un poet, inamorat de-o dogii

Din alte vremi - o umbra solitadi -
Ingiinii jalea'n ruga cea de orgii.
Nu r espira aceea$i n ota d e tristeta pentr u glo ria d e odinioara, dusa ? In alta varinta a
lui Plate n, pe care n 'a m a ,·ut inca , r e me s'o traduc, asemanarea merge ~i mai departe.
Redau in limba germana :
Werzn sich der Tag verkiihlel
Wenn der Laguni! ruh ig, Spiegelleben
In sich verfliessl, Venedig sanfl umspiilel...
$i Eminescu vorbc~te de aceea~i «apii linti», care «prinde'n brafe» Vcneµa. La incepu-
tul ambelor sonete privirea poetilor se indreapta spre mare: Wie lieblich ist's. .... hinaus zu
sehen ! (Ce placut e sa prive~ti departe in larg I) «Si luna /in rdsare dinspre maluri, restrd-
bdtiind strdvechile canaluri» ,, Wo Schiff u. Gondel schweben''. (Unde plutesc coribii ~ gondole)
Apoi privirea lor se intoarce spre ora~. ,,Ca'n fintirim tdcere e'n cetaie La Platen: .ln'B
11
lnn're wieder dann gezogen filhlet das Auge sich,. Apoi ~i alte amanunte apar indentice. Zice
Eminescu : ,,San-Marc sinistru miezul noptii bate" ; iar Platen : .Denn au/ dem Marlcusplatz,I
will's den Saenger" Pe piata San-Marc ... ) Eminescu vorbe~te de ,,vechi portalwi" (schila 5-a),.
Platen de ,,alte Saeulengaenge". Eminescu : ,. Okeanos se plinge pe canaluri• Platea /tA
grllsse dort den Ocean den blaueno (Varianta 2-a), Eminescu: .Pe-ale Venetiei ~ •
marmori" (Schita 1-a), Platen: uDas diese Mar,norhaeuser" .... Eminescu: P'illili ce.lldt
vezi lumini de bahlri" (Sonet definitiv), la Platen: • Wo Scwz u ,/111:#..1
tronen•. (Unde altidllti domnea gluma ~ petreeerea) ErniDes.oli; .Fiaahi
E'n zadar, copile I. Platen : ., Das Rad des Olaedll una ,.._
ma.I poate lntoarce Soartn din cale). CasaEaain~ · Iorga"n- Botosani
Memoriala "N.
"Ofd'la der Hafett• CP\latlu • ~ LI £
tklut... la Platen poetul 41 ~ - . ...
Po. . . ... ,...,
. l .- . <le odiniourd-Lri lctcu Zadarniciei ca f)i
. Dl!c1· ~1· lu11<lul : lrislclea dupa"' J is 1nruh
~
1
' ·~01f ~eta ascmanar~, •• .
-ir Ill~ poate 11 o comci-
lurmn. sonelul prccum si amanuntcle vadesc per el
- I ., 1a : C a , "~zul'o;
•
l~ mnescu e mai vapo-
dcnla. Vcnc\ia lui Platen, udevarat. e ma, re~' ,alul diafan c.h
11 11toasu cea\a (Schita
b .
roasa, a slracla. E vorba de ,, nurcasa , "
V - ,, Sybilc cu ' .
t·· u intr 'un 111 1 , 1,.;n t r •o sene. •
mtreaga
3-a. ) • p·ana :;;1 laptul ca ambu poc1·1 au car
V • • V .. . 1tat Vene
. ia n
. 11 sonet c 1d . ( d't
• 1 ia
A ·
C •
Cuza).
1
dc sonete, c isbitor. La Emmescu.. . -~ 5 im
ga ' S scht le\'{!~ ·ke
u des Graf" c 11 1> Jalen. I. G . Cotta'
la Platen gfisim 17 temc-variante (Gcsammcltc ei . sunt ~i alt .., 1 n reese ca asupra
. B o·
Z.J\\'e1tcr and. Scitc 101-116) rn oa e t t aceslca- mai . .
. . t I romantism, t.drlllci I se potnvesc . de
lui Eminescu a avut in[lucnla Platen, ruda lt11 lil rt
minunc \'ersurile cmincscianc:
d ~1
Noi amandoi avem ace/a~ as_c a
$colari sun/em aceleiafi piiren_; I
Uni/u/ giind oricine recunoasca-l .
VII~CilL TE1'1PE 1 1J

INTRe svre ne CATARG€
l)ir1lre sule ti caldrge.
Care lasa 111alurile
Ctift oare le vor SJJarl~e
\lanturile, valurile?
Dintre pasari calatoare

Ce strabat pamanturile,
Cafe:o Sa le 'nece oare
Valurile vanfurile ?
De;i goni fie norocul

Fie idealurile,
Te urmeaza in Jot locul
VanJurile, valurile I

Nor , PtNTRlf .,DJHTR€ Sl!Te DC CATARGe''
l >"c I I J f " , ocupc1 u n locu~or intrc
p t I Ol \lrCl'dtului si gcnialului c,111f,1rcf ,,Dintre "'utc c ca ... r
" os umc • ~i , • • . • J ·fintiv,t. Lucrul £ cesfa ii crcdc ~i
eel . 111 1~c co11~1dcrnbil 111 opc1·,1 lu1 ncmuntoarc ~1 " ·,
lllc\1 pr"fu id :I"
1 • • 1 . 1, ·111 escu mrnt d cea mai suhtila din critica
110 <l tr<1 ,1ctu 11 '- mJrc contcmpor,111ii cunosc,,ton ,ll 111 _., m • • d (' lb - ·i
,
I • . . . .
• ,,, omu 111 c,1rc h',1c~c .1f1111l,1j1 mu 1tip1c cu -,u c
fl •tul cnunl::c,c1an, . 1.
. . ,
raa eanu
,. . A
( c str :m·" . . • . I t fc ale poez1c1 ! ( e gand ,rc ddancJ

• • It: muztCd vr,11cslc 111 t.:cle p ..1tru muauscu e s ro ,
mfior.1t<1 de durcri crcscutc fl 111 • I 1 cos mic sc imbradi intr 'o fonn ,1 s implii, fir e asdi, de o infafi=
slrc I "d 1 f rag·
,.. ' ap, J T<t piinil la perfccfic' in ' :u:ccsibilii
• 'par'cJ unui creaf or om H1 ' carne ~1· oase' • ,ca ·igno -
ranfii cc a lcc1h1c~tc fond ul fiin ,tci ,noastrc de oamcni, d esnadejdca cc ne cuprinde cand ne dam sam5
de t f - - ·1 1 1· ·
v .. ace s apt, imposihilitatea pcntru mintca noastra de a s urprin~ e c~r~~1 ~ cc ~ maa ~prcpiat
t~1!~r, de a ne intckgc pc noi in~ine, greu vor g;isi o expresie mat dcf1111hva, ma1 adecvata reali-
c1fu lor profunde ~i du rcroasc decat a1..:eea pe care o a flam in 11 Dintre sutc d e catarge " ·
Observe cctitorul m<liastra succcsiune a refrenului «vanturile, valurile 11 , alternand cu _valurilc,
v~nfurilc" N u c un joc de cuvintc, 0 amabila in~iruire d e n~obi~nuite unitafi ritmice, de vorbc
Cclutatc pcntru cfcct ; e forma fireasdi pe care O ia ga ndul in fata tainei infinite ce-1 inconjcara, a
ncdcfinitului ca ruia ii suntem martori, fara a -i putea fi ~i infelegatori.
Ce splcndide imagini pentru concretizarea realitatii ccnceptuale profunde, vaste ~i obscure din
noi ~i din afara de fiinta ncastra ! De pe farmurilc lumii pleaca sute de cora bii de s oarta carora ,
in vanturi, pe valurile viefii, nu putem ~ti nimic. Pcste pamanturi pustii ~i vaste , mii de pasari
calatoare (ca"\,i sarmanele noastre suflcte) tree in zbor ; dar pe marea lumii, pe cate le vcrinncca
valurile framantatc de vanturi ! Acda~ valuri ~i vanturi ne urmarcsc pc pamant, fie ca alergam dupa
noroc, fie ca fugim dupa idealuri, ~i aceica~ mclopce de vanturi ~i valuri ingana gandul, \'C~nic
zburator ~i ncinfeles, al poetului, gand ce=i strabate, de la un capdf la altul. dintecul ~i suferinfa.
Repetam dcci fara ~ovairc : pentru tot tragismul vietii noasfre pamantcnc, pentru dcsnadejdca
con~tiintei reflexive ~i frematatoare in· fafa iremediabilului acestei viefi, pcntru zadarnicia ~i ncmer-
nicia sfortarilor ei in prezenfa intunecatului destin, nu cred sa se poata gasi, in toata poczia lumii,
imagini de o mai grava ~i mai universala expresivitate, imbracate intr'o forma atat de simplJ ~i
de fireasca. E astfel, u~or de infeles : cat este de trist, pana la desperarc, adcvarul :
De-i goni, fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmeaza in tot locul
Vanturile, valurile I
~i cat de adevarata aceasta realitate a1ja de trista, e un lucru pe care viafa ni.-1 confirm;\ la ficcare
pas, dar pe care-I traim ~i pricepcm, numai pentru ca magia accstor vcrsuri nc face sa-1 simfim ~i
sa-1 vedem.

DICTIONARUL DE I IL EMINESCU ,)
Sedin\a dcld 23 I 11uaric..· t ()l -, a A.cadl' m1c i R,>mat . L fm;l m inlregimc com,acrata unor
comunicari cu prl\ ir • Id di\ ca "lrimitc1 i-m cl tr" f<1cul ac e~lei inslitutiuni. $aple prezece
documcnlc i tori • ale pr >fcsorului B. lorgulescu din Buzc:1u, cindzeci de cxemplaie din Ra-
port asupra participurii Romlni i lu E polilin unhcrsJ.la din Paris (1900) de Dimitrie C. Olla-
ne cu, doua rclicfuri in gip datorite sculptorului Rolhgopf din Berlin ~i infati~fmd podul
.. Carol l" pe le Dunar · ~i palalul J.\lcncului, fascicol e ~i volume de Dr. Gustav Weingand
a upra lucrarilor Seminarului romancsc din Lipsca, ~i allele, au fost inregistrate atunci fara
comentarii sau, cum s'ar zice, cu tacita aprobare ~i cu entuziasm retinut.
Dar ,,\iile multumiri ale Academiei" au izbucnit atunci prin graiul lui P. S. Aurelian
- uh a carui ,.pre~edinta ", (adidi pre~edin\ie) s'a tinut reuniunea - cand s'a dat cetire ur•
matoarei scrisori din partea lui Titu Maiorescu :
.Dela Mibail Eminescu posed - daruite mie de dansul in diferite ocasiuni - multe manuscnpte, parte poelll,,
publicate, parte incerclri, fragmente ,i variante de poesii nepublicate, parte studii, lraduceri fi articole in prod.
• Toate aceste manuscripte, a,a cum se ~fla : in carti cartonate, in caete cusute ,i in foi volante, va le triait
banlt fl le cllruesc la ri.ndul meu Academiei Romane, pentru a servi celor ce se vor ocupa in viitor cu ccc1lln -
amilllalltite asupra vieµi ti activita\ii marelui nostru poet".
* **
·ptele Jui Eminescu se afla ~i un «dicµonar de rime> m
. *- Acadedei Rotdne, la nun1erele 2265, 227 t 72 2
"oaat (sau mai ·

cop1lc-s subtins
m ri-s Tomiris 1)
An1t1rb Amirilic;
,nturna-, ci c,1dc-ve1
mbi-, cI
holnuvc1 1cvcI
guralhc1 plcvci
stevi1
1ubi-vc ti inlurna-vn
Crivct S ava
II. Ga c~li a poi alcntiunca data consonantci de sprijin ~) , de care :;;tiai ca ~coala poetica
I) In poemul ,,Gcmcnii11 (uH.itor in m,uwscrisele A cadcmiei n- rele 2256 ~i 2261), sant uncle ver~u ri ~te rse de
mana lu1 Enunescu.
Rccon lituim pc acclca ca ri \'in in :-priiinul aceslui paragraf din subcapitolul I a l cercelarii noastre despre Dic\io-
narul de rime.
lata accle , er::;uri. p
0
$i razimai pe spai<i al zeilor fiaslru
Priuea'n ochii miresei al cerului albastru
Frumofi ca douti basme, - izuoarele uimiri's
In paru-i lung de aur se inucilea Tomiris
2) Pc cand alcatuia stante in cari stihuri mono-~i bisilabice repercutau complect iinalul unui vcr anterior ma1 inlm
~• pe cand compunea arrnonii-imitative, dintre cari ,, Un an dcind d'ani leag'an d'an d'ani vani • cste numai o pilda dar
poate cea mai caracteristica, - Alexandru Macedonski, in anii 1880- 1881, era preocupal ~i de problcme de ordrn lco-
retic din domeniul prozodiei ~i al metricei romane. lntre allele, el proclama ca rima romaoeascii trebuie sa'occapa dcla
ceeace francezul nume~te la consonne d'appui, adica imperecherea sa se faca nu numai intre suoetele lerminc1toarc ale
stihurilor dela vocala accentuata, ci ~i consonantele, ca~i silaba cu accentul tonic final, sa fie gemene ~i sa inlre in com-
punerea rimei.
Bonifaciu Florescu, in ~Pele~ul" din 1877, pag. 24, in cercetarea .. Poezii de Al. Vlahuta·•, spunc:
"Rima sa fie cat mai bogata : da-i consuna de sprijin: nu rirua Jin cu vin, ci cu pelin, nici mare cu tare, ci cu amare".
Si poezia ,,Manu" a lui Bonifaciu pare alcatuita anume pentru demoostrarea acestei tcorii :
Culoarea pie/ei este un semn far' de priha11d :
Ce/ negru rob se n(Jfle, eel alb liind stdpan
In veci va Ii ce este, fi ruga este vand -
Pe rege-adora, popor, fi pe brahmanul span•
....$i globul M va sting11, spre a renQflfl iard

$i-abia putea-va omul ce-odata s'a spurcat,
Prilc mii d11 oieli de clunuri, nascand tot ca sa piara
S-o6tifl a-sa illrlan, ad 1tearga-al stlu -pleat.
La "6 Macedonadu, el lmuti au s'a prea thaut de acea teone (strict ti • F
a .C0111Gt-.f • reazim•, clecat doar la versurile din P.rimli 8Di ai Li ~ 18 ranp de Theodore de Banville)
-......~,.....
• teratonalw , de exemplu 1n Ecourile noptu :
A ...... • • Incline!
LW.

1 Con, t 1 l 111'01 Ii , I \ 1 m 111 1\, i td e:a d fo~l if1 ija de capclenie (pana la 0
,rm·)u lillr,llt lu l B 101( \Cl' I~ lore ( u i;;i Ale. andru Macedon~ky. latc1,
bu11t.tudrc1 cum I 1 1 tu ubgrup ·a1a h n1H.!nii in caprctrii dupd con sonant
(~i pc t1locuri, dup t , 0 , l \ oc tlci inlonale dcla care purccde rima:
Cudu, toe d,,, un. d<l,

1ada, 111 du, mm d 1r1.: d.1
l.1du, Hcludu,
1r 1m, da, pomad 11 41rmud 1,
a..ida, Grcn..id , canon id , C n .1

coadn, noadu, ro 1d ~o.id ,1) l'ruad,1,
z.tpildL, padn,
Ruda, parad , r 1d :t, ugr.id , l1r.1d.i, pr..idc.1, sl1-.1d.i, C!,lrad,l.
III. Uncle din pr sligi )aselc rime de odin ioara le duce mult, mult mai departe. Era o
pre~atirc pcnlru genul bad in ? Ori fabuloasa ~i haolica na, ala de chipuri $i reprezentari cerea
o noua ~farimar ~ a "tarcu rilor ? Yorba e ca temerita\i $i I,!igantice sclipiri de virtuozitate. pe
11
cari le banuiam ca Hind numai a le po2ziei posteminesciene ~i ale bunilor manuitori de con-
cetti parodii, cronici rimate ~i sketchuri, le'ntalnim in dictionarul de rime, luxuriant al lui
En1inescu.
In ce prive~te nume le proprii, el rascole~te toata geografia, intreaga istorie antica, medie
~i contimporana, ~i starile civile de pretutindeni, ~i toate rassele de pe glob ; si alcitue nmele
cele mai cosmopolite. Penlru un corespunzator rimant la am tras-o, alearga la Tasso '1 la
Cimborasso. Pentru sul recurge la nume tranceze, latine ~i semitice : Raoul, TtbuU, C.NIL Staal
(Srul) ~i ~mut.
De dragul unor nume proprii, el utilizeaza unisoanele, cari presupun aceea, sag•ra11me
aceea rostire dar o altfel de scriere (Poetica le ~i nume~te rime pentru urechi.
ochi). P e distrugi-1 ii alatura de Kugel ; pe lese-l de Stoessel ; pe IWte1 de
apel ~ la nume de familie : • Garfunkel", ca sa rimeze cu .. arunci-1".
Mai mult: pentru cuvintele pierderi, rapuneri, ascuteri, el • p)~ t
poe\i, de reformator : Herderi, Duneri, Luteri, ca sa dea ce__.
...-ca a actrica de copil fi iqirea dio M•-•1111\1 ••
~ aproape pdmitiv:t. #

EMINESCU 1N BL
M . i mare pa t ro n' intr'un tim p cand tatal sau,
unnd P umnu/ Eminescu i~i pierdea pe ce ma
I
a nu invata mm1c ; nu avea decat..
. .
care avea mul ti feciori **) era foarte nemultamit de el, pentrutc traJic:ti. Era deci ca ~i orfan. ~i
do Ue1x cI ase ~•. u mbla _ pribegind pnn. tara cu ni~ . te tru pe de ea. e in" Cernaut1. tocma1. d eI a B la1,.
acest or f an r~mase orfan ~i de patronul sau ;; p urnnul • , care veni s
emotiona .
~i inima t"anaru I ui. Pn-
¥ .
conctus de acel ideal mare al romanismului, care wcepuse a BlaJ·utui in istoria culturalA ~i
b Bl · despre ro 1u1
ea_g. Va fi auzit el dela Pumnul multe despre a1, p nul s'a distins printre cei multi en-
nat~on~la, despre rolul tinerimii din Blaj la 1848, ca~d u_m dispozi\ia studen\ilor saraci, pela
tuz1a~t1. Va fi auzit po<t te ~i de mijloacele ce stau 10 BlaJ 1af , BlaJ· cum aci fiecare pro-
m ·t 1· · 1 • . t· ate ca fost pro esor ,n ,
l ropo 1e ~ l pe a seminar. 11 va J spus po ' . .. xt w ost la seminar aceasta veche
fe t· .. t d t
sor me pe langa sine cate un s u en , ~ar .
y • .. e cu multi alt11 capa a c
f
'
dac~ Eminescu pierzan.
masa a studenfilor dela Blaj .... Uricum, m1e m1-se pa_re foarte ~-esc,lt motiv apoi mii.nat de do-
du-~i pe patronul sliu Pumnul, a plecat insu§i la -~lai, daca. nu ;~ aneamului §i Bucovinei pe
rul de a vedea cu ochii acel Blaj, care a dat atat1a barbat1 ma
Pumnul al sliu. . . . . Bia' Eminescu a
$i a plecat la Bl aj • pe atunci multi alti student1 dm Bucovrna vema~ 1a . J. . .
venit pe]a Bicaz _ ne spune' protopopul P. U. ~1· astf e I nu e eschi s sa ft venit , nu direct din
Cernauti, ci deJa Boto~ani, unde locuia tatal sau. . . .
,,A venit prin Bicaz - scrie P. U. _ cu morali~tii de ac? l o lo: n .Cotta ~1 Teodor ~01ocant!,
~i inca cu trasura. Au descins toti trei Ja baciu Bugner Vasahca (vlad1cul) unde eram t n cvartir
~i eu cu frat ii mei". . . . . . .
Am frunzarit protocolul ,,morali~tilor" din Blaj, ~i n'am putut ga s1 pe ce1 amrntit1 Amat sus.
In ~ematismul eel mai nou al arhidiecezei se afla intre preoti un loan Cotta cooperator rn _B,caz,
~i un Simeon Cotta paroh tot acolo. Unul dintre ace~tia va fi fost ce1 ce a adus pe Eminescu
1
cu trAsura tn Blaj.
Casa in care a ,,descins" Eminescu in Blaj la Vasa Ii ca Bugner nu mai exista. Era in locul
celei a harnicului maestru roman N. Solomon, cojocar, pe strada cea mare.
aceea exista, de~i poate renovata, ,i

Se mai vorbe~te insa de un cvartir al Jui Eminescu la M{Jnfoaie, o vaduv~ batrana. Casa
e apfoape de tipografia seminarului - atunci ,,otelul na-
tional•. De aJtfel cum spun toti, Eu inescu nu prea avea cvartir stabil, ci dormea cand la un
prieten, cAnd la altul ; mai mult insl dormea la seminarul teologiJor, unde avea cativa prieteni
«credenteri» adecA studenti cari faceau servicii pela masa teologilor, ~i cari aveau ~i cu ce-1
omeni. Ace,tia erau loan Ooron, Oregoriu Drago, §i Jacob Onea.
• A venit un student dela Cernluti• - a1a se llti vestea despre sosirea lui Eminescu in
Blaj ~i vestea despre el era bunl, deti .. studentul", In senb ~colastic nu era "student bun•.
Cl n'avea testimoniu declt de pe cl. II. - UI. gimnaziall ti nici acela nu era de bunaseaml
lllllioeat• Cl n'avea rlbdare la carte bliatut, care se lndulcise de dulcele venin al gloriel care
,. ,. __,Ucaae f;Oezii In PamiJia», fl (lllltaae dJo pllce,tle ature ale t••tr11lui ambulant L'a~ vi-
cu tlJlll_.e de flzJcl ti matealatlta
,1nu1eputea111111ea
Mrie I .,..Petracu
Studtile ~tea lied,
'
ua ti aJtalllli._if;,.j
~ ,- ,-"

-
..::;
•
-
I.N
c::::»
...I
◄
•
◄
•

P tt > I 1,1 \: u dlo~eb1rc ~i cum st 11npunca an C€rcul studcntalor, c,u
t m'c u multumit. Toti i~i aduc aminte de figura lui, de exteriorul
lui, d , tr d 1t cuprinsul sufletului s:tu , despre ideile ce-1 preocupau ~tiu
mai putrn, ptul 1ll sin~ cste foarte explicabil, dar setea noastra de a ~ti ~i dorul
de a-1 vc l:U ,n toatl\ putcrea fii ntii sale suflete~ti ramAn nesatisfacute.
Expun Id , unu, bun cunosclltor al Jui Emincscu de pe atunci - plirintele canonic
A. U1lacan D a 111 raspuns cam urm~toarelc:
,,ltn1 aduc l artc binc am mte de el cu toate ca eu eram intr'a VIII-a clasa cu mult
. ,. . '
nm• sus 111 1era1hia studenteasc~ decfit el. Par'cll-1 vad ~i acum inaintea mea. Bine fa.cut, voinic,
in ase manare cu mrne, cu fata aramie, parlita de soare, cu ochi mari scanteetori, cu parul acela
negr_u lung, retezat, -- insa neirigrijit, pentrud'l blHea a ro~iu, semn de mizerie ; dar mai mult,
nu-\1 pot spune. Un singur lucru mi-a mai r~mas in minte, ca o impresie mai adanca ; e re-
flexiunea ce-rni faceam ori de cateori petreceam mai mult in societatea lui. lmi ziceam in g!n-
dul meu adese ~i cu oarecare indignare : cu!TI se poate de baietandrul acesta, care n'a umblat
la ~coal[), n'a absolvat decat cateva clase, ~tie totu~i atatea lucruri, ~tie multe ca ~i noi ~i multe
mai bine decat noi ? Cum se poate ca el, care n'a invatat inca poetica e in stare sa faca poezii
~i noi care ~tiam atatea regule, ~i cunoa~team toate genurile poetice, nu eram in stare s1 alcl-
11
tuim doua versuri ?......
Amintirea aceasta, ca ecoul unei sincere reflexiuni, ce se impunea in mod firesc studentilor
mai mari, ne lasa a intrevedea ceva din sufletul lui Eminescu eel de 16 ani ; ne permite a ln-
trezari fiinta lui a~a cum ea trebuia s~ fie.
Daca insa in amintirile contimporanilor nu gasim intocmai pe tanarul, ce clutam, pe tl-
narul cu idei mari, care in mijlocul semenilor sai, sa arunce valuri ~i sa insemne un curent mare,
nou, - este pentru ca ~i pe atunci, ca aproape tntotdeauna- Eminescu trAia foarte necljit Ii
in mare mizerie.
Dar oricat de trista viea\a va fi dus, va fi avut el ~i momente mai bune, in care II ma.
nifesteze superioritatea lui sufleteasca fata cu toti ceialalti, cari erau bine prevazuti ca .bum
studenti.
~tim anume ca discuta mult ,i la discutiuni punea in respect ti pe cei din cla
rioare ale liceului. Ca vor fi fost interesante ideile lui putem deduce ,1 dm ce.eace
P. Petrescu, cl uneori studenpi anume sustineau citP. o absurditate In fala llli. ca
la discupune.
D-1 Onea scrie referitor la acest moment urmitoarele ,,Pe e6\
era In unele cazuri de vehement ti slgur to manifestarea ~
ii aflam tn odaie discutlnd ditt istorie cu d-1 loan Goree
liceall . Emlnncu dtscuta cu mare tafocare II ~
rlmAnea tnma1 defl era student eminml.
D-1 protopop P. 0 - can II
.. tonel

I I scu
. . . • . a intcligentii, a inimci ~i a scn;,.afiilor
Via\a, ca ~i spa\iu l 1u1 Hre decal Lrc1 d11nens1um · "
fizicc.
..,
ti 8C deshsoara .., pc l!llcl, din cele trei dimensiuni sau 1se pot
I
Toale manifcsluri r llt11ene~ · '·
[
l e avand directia acestora. n\e egercc1
dcscompunc i11 ullinrn n1w I1zc1 . . . ·Ill co mponente c1.emen ar.., I '
• . • I, ) t· .:- prin sim tun. rezuma omu · b .
·~nl1mt:nlul ~1 pl_lrccplw e l!lllcn ,u c1 • .... v , sedusi sau de pro lemele ratmnci
V • firca ome11ea~ca se 1asa . 1·
Cci car~ ,·ocsc sa expnmc :-
de chcnr1rc·• tur11urc1 oc1re a
t . carnei. Posibilitatea de rea 1zare a vietei
d I l • · · .
, au c gas u 1111111c1, sau ,., . '. c..v ,· n artirnentata" pentru fiecare artist. in unadin
in formc·lc ar ki, ramanc parca hm1lata ~1 ,,c01 P
cele tr1.?i
Raridircclii. . . . . . , . . ,, ~ in toa te ceJe trei direc\ii. Desigur
s unl oam cnii de gc111u, care 1m brati~eaza via1.a
ca Emincscu a fost dinlre aCC$tia, · · · · · el tot zbuciumul
Eminescu a sufcrit chinul tutu ror preocu parilor omene$h $1 a mchis 10
pe care il poa tc cuprinde snflelul omului. . .
A fos t 1ntai poctul dragostei elcmentare, fizice. Accentele hu pur er~bce, au plutut trelz!
pc "remuri oroarea cnticdor 1 . Ce1
· · · , ,,1'd ea1·1$ t·" · care 1· au aparat negand exist
- en ta ementu u1
erotic pur, nu 1-au inteles indeajuns. Gcniul lui t~ebuie luat a$a ?um este. ,
Elementul pur erotic da operei lui sa\ oare $1 putere; el o 1mpodobe!;itC cu farmecul
marturisirilor sincere ~i tari. .
Dar Eminescu a fost $i poetul inimei, al lir ismului. A~a c cunoscut ~1 ~ocotit in primul
rand. A-1 reduce insa pe Eminescu numai la liristr! este a nu-i vedea decat o sin«iura dm1en-
-=-
siunc. Eminescu geniu complect, se dcsfa$oara pe toate dimensiunile.
ln cca de a treia, a inteligentei, Eminescu apare poetul problemelor cosmogonice ~i a
framantarilor sociale.
Nimeni n'a cunoscut ca dansul chinul filosofic. Nimeni n'a suferit in fata nedezlegatului
$i neinte)esului.
Revolta lui impotri\'a alcatuirii lumei, coboara dela spatiul infinit al uni, crsului la ~pa·
\iul social. Alcatuirea sociala, nedreptatile sociale 1-au framantat dealungul scurtei lui C:\i stl'11te
Dintre toti poetii no~tri, este singurul care a dat expresie puternica idealismului social.
Idealismul national mai are ~i alti slujitori inainte ~i dupa el.
ldealismul social nu arc alt preot decat dansul. E drept, ideile lui apar nah e, pr~ga-
tirea lui pentru in\elegerea problemelor sociale insuficienta. La cercetarea se\ era a unui .. pru·
fesor doctor" in ~tiintele sociale, Eminescu n'ar putea sa reziste.
El nu e decat vag instruit de elementele rudimentare ale socialismului romanesc de pe
vremea sa. El nu are perspectiva istorica nici simtul relativului social.
Dar cine oare poate a~tepta ti cere dela un poet sa predea idealismul social in prelegen?
11 preciziunea ideilor, nu cunoa~terea e acti a realului fi a limitelor ci compatimirea
profw.Jdi cu suferinta umanl nlscut~ in. reaua con trucUe sociala, aceasta este ceeace face
pe .poetul SOCJal Acest sentillle1'lt cbmuitor Ii obsedant face nobleta lui Eminescu ~ intre'"
fii$1w.
" (Jlel,Jtl,.•
pe care o. di sufletelor ,Jese
Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani Diel ua suflet ~ ...
t,ii. Esteiiv-
!
'
,
_.,,.
I
la! •
a
r...-
I /
/,-Ir" ,I~
I l I
I
--
I _l
I
,,
I
' ..a
r
Ill
r ~
/I
J
I
•
I
-
I
• •, - I
•
-" t I - I ..,t I ...1 I •
- .,
I
- )...
l
IZU-ff~c/a- .fe.
di/h1Ml-t, - uz,'
- -~ - ~
- ,. , - ,_
I -
-
I
• r 1
I I I I
;
I I
•
I
"
I
1
I
1, 1
I
1 ,
,.
- _,,/
'
y
f
.,.
I
•
I Y •
--
T"
•
I IJ -.1 f I I I
II A.J ' ,A .. \,I
I I
•

C N ROMANEASCA
~'an,~ 'n ,'P0 t a d. <. on solid an t nr tei musicale romancsti, pe langa opera poe-
lica l~ lui D 11 n. Bolmlmean11, G. Sion, Const Ne!,!ruti, I. Nenitescu, Dim. Gusti,
I> . ( · Olan('Scu! N • VoJc,nti ~i al tii, cl ni crau pnetii cari colaborau, cu deo-
:•a..'bi!·e ,_ la ~rc'"lt:~t !11uzk~i romanlice romanc~ti, Vasile Alexandri f>i M1hail
I 11111~( '-Cu. C el d 11 1td1 ofcrmd_ varialul sau material inspirativ cu vasta sa culegere
d · can lPcc P~>poranc sa u poesii de caracler palrioti c ~i sentimental : iar marele
poet cu_ pa~ ·tismul sau generic, p{tlrunzator in sensibilitatea creatoare a multor
compos1ton romani, fie con limporani de-ai poetului, fie a celor de mai tarziu.
. E _ne _ontestat ca, la poporanizarea unei opere poetice, musica e primul !?i eel
ma1 pnelmc colaborator.
D accsl adcv5r ne convinge insu-~i Vasile Alexandri cu scrisoarea sa adre.::
~ata ministrului de culte in 188 1, uncle spune textual : ,,Eu am existat numai
pentru nea111ul romanesc din ziua cand stihurile mele au rasunat sub arcu~ul lui
\1. Flcchtenn1aher 1). In a devar, .~i despre Mihail lin1inescu pute~ spune ca, po-
poranizarea operii sale, incepe odata cu compositorul ron1an maiorul Gheorghe
Schelelti, cu fcricita sa creatie musicala pe versurile :
Ce te legini codrule
Fara ploae, fara vant
Cu crengile la pam{mt ?
De ce nu m 'a$i legana
Daca trece vremea mea ?
(Ce te legeni codrule)

lntr'un recitativ, o intrebare s'un raspuns, se poemizeaza. n1usicaln1inte, a~a
JL' r~al ,·iata codrului, dand, astfel, creatiei lui Scheletti nota de originalitate, care
aduce un a~a de prielnic 1nijloc de poporanizare a poeziei.
Cam in aceiasi epoca, George 1'1ugur compune musica pe versurile :
De-oi adormi curand
In noaptea uitarii,
Sa ma ducefi tdctind
La marginea marii.
. . . . . . .
(Varianta poeziei "Mai am un singur dor")
Compositie care a fost cantata coral. la ceremonia funebra a rama~itelor pa-
mante~ti a lui E,minescu ~i la moartea lu1 G. Mugur.
Compositorii urma~i au utilizat acela~ caracter patetic in poezille :
$i dacd ramuri bat In geam
Si se cutremur plopil,
:e ca tn minte sd te am
$fncet sd te opropii.
. . .
(SidaciNII

Somnoroase pftsclrcle
I 'ela cuiburi St' adumi,
,",' c ll SClllUI in f(ll/ll/f e/c,
Noapte bwza.
· (S 01~111oro~sc p lisarclc)
i\1u sica d e ansamblu, c u solo d e tariton, piesa ca r e., prin _frun_1use (e_a e i, cou
tribue la ne murirea numcl ui de Tudor Jl/ondor, compost t oru I p1ese1 1nus1cale.
/Je-acuma nu te oi mai 1cdea,
Rdm{11, ramm cu bine,
!via voi Jeri Liz ca/ea mea,
At t1 voi Jer i de tine.
.
(Adio)
diu 1'1 usica , voce ~i piano de lone/ B riifianu, fost
1
profesor la se1ni ua rul cen tral
Bucurc~ti, n1ort in floa rea vrastei.
De-a$i avea $i eu o floare,
Mtmdrii, dulce, riipitoare,
Ca-$i Jlorile din Mai,
Copile dulci a unui plai.
. . . .
(Dc-=a~i avea) 1\lusica de accla~.
la steaua care-a rtis(irit
E__ o L:~te.atat de lunga,
Ca nm de ani i-a trebuit
luminei sti ne.ajunga
. (La Ste.aua) 1"\usica· de ac~la~ ·

Peste vdrfuri trece /u,,a
Co~fru-)-;i bate frwzza !in
Prmtre ramuri de arin
i'Welancolic cornu/ suna
(P~ste var.furi)
Musica, voce ..,~i piano,
· d e (ieorge .<;;orban.
Ce-fi doresc eu Tie
Tara mea de glorii !,cumpd Romanie
. . . ., ,ura mea de dor ?
M . d (Ce.wfi dor~ ·1... .
USlci e ansamblu coral d 1 C eu ae)
osJescu.
e •
A~zl !... departe strigd slabU
f 6laialPrltilblladll
I "'11 ctltrd IIOi.
Ai,_,n zit,a
•
* ::.,,--
'
oce ,._

\ c I randunelele se due 1
S cutur frunzell de n11c 1
S'a$aza bruma pestc vii '

nc cc 1111 mi vii, de ce 1111-mi vti '?
0
. .
(\ czi r,111dunc lclc ~ duc) ·
0 0
.
poporant·
\u • 1 piano, in duua concep\ii din cari cea mai veche $'
'
· '-' h11 lip, fo:t profcsur la Gimnaziul din Falliceni.
Dt'-or trecC' anii cum trecura
Ea lot mai 11111/t imi va plti;t:,
Pentru c<>'11 toat'a ei faptura
E 1111 ,,nu $fiu cum" $'un .,rrn $fi11 ce"
. . .
(Dc.-or trecc anii)
h1 ,ca \'OCe ~· piano, de Virgil c·. /3eni$aChe.

Codrule, Maria Ta,
Lasli-mli sub poala ta,
Sub eel fei bdtut de viinl
Cu creanga pan'la p£im{int
.
(Doin3)
.i\1usica de Preot Timofei Popovici, profesor la $Coala normala din Sihiu.
Dela Nistru pan 'la Tissa
Tot Romanul plansumi.sa
Ca nu mai poate strabate
De.atuta strainatate.
.
(Doina)
Musica de Alberio Cirillo, profesor la liceul din Piatra-Neam\ fi Sabia Drigot
directorul Conservatorului de musica din Timi~oara.
Se bate miezul nopfii
In clopotul de-arama
$1 somnul, vameJ viefii,
Nu vrea sd-mi lee 11amd
. . . .
(Sc1-

1
11Ll11rarilor
Nugt11J1ll-lll'
I.uccafarului marilor,
/Jin va/11/, C<' 11c htmt11e,
fllal/a- n<', tll' mfmlue.
I\ \
· ~· · una de ( ,'rigorie '-;corpan !$I alta
us1c5. de a nsa m blu cord I i11 c1oua Cl.mcep"n'
I'
de Tf>od r 1'eodor<'scu, fo~ ti profcsori in la~i.
Crtiiasa alega11dll Tl' , ,
fnrrc11u11chie111 rugtindu-7 e,
Din va/u/, ce 11e biintue,
!nalfi- ne, ne 11uintue.
1\\usica de ansamblu mixt de Mih. Gr. JJoslw;nicu.
Tot pe texte din poesia lui Eminescu a creat ardeleanul G eorge Dima, buco-
vineanul li usebie /',fandicevschi $i altii.
. Dar nu numai composit0rii recunoscuti au utilizat stihul __ eminesci~n ; musica
d1letanta, care, in prima epoca dela rena$tere, a avut darul sa determine curente
culturale, de~i, de multe ori , anonima $i, poate-ca, fara multa insemnatate, a ser-
vit totu~i la poporanizarea operii lui E minescu.
Epoca de consolidare artistica a sosit. Talentele tinere se evide ntiaza prin
distincta lor creatie simfonica, in persoana atator me rito$i compositori romani, in
frunte cu academicianul Cieorge Enescu, ales, de curand, ~i membru al acaderniei
franceze.
E timpul deci ca opera poetica a lui Eminescu, ramasa nemusificata, sa ser-
v_easca de motiv inspirativ unor noi poeme simfonice, den1ne de arta romaneasca
~1, mai cu seama, de renumele poctu/ui.
MIH. UR. POSLU~NICU

E RTIDELE POLITICE
~n:ul ~e geniu vede pentru toti ~i. dacft s~ po.tte, pentru to:1te timpurile.
01 1
, c: comuni, nu veden1 uneon nici p~nlru noi 51 n1c1 ma.car pentr u vre-
rnea noastra.
d De a~~ia spus~le noastre n 'au durata pe cand cele ce sunt spuse ori scrise
e oamenu de gen1u, raman adevaruri aproape eterne.
A~a este cazul ~i cu Eminescu atunci cand vorbe~te despre partidele politice,
despr e c~racteru~ oa1nenilor politici, despre legatura acestor oameni c u na tiunea .
Cuvintele lu~ par ca ar fi sense azi anume pentru a biciui starile critice prin
car e trece tara ~1 p e car e partidele politice nu sunt in stare sa le faca fata .
Ascultati-1 :
,, Sunt persoane - singulare sau colect1ve - cari's inamici comuni tuturor partidelor
~i tuturor guvernelor, mai ales cand acele partide s unt personale ~i nu de principii.
Partide personaJe ~i nu de principii ? Ce va sa zica asta ? Ce ? Ni mica. At1 auzit
ceva nou? Ionescu ~i cu Ion Ghica §i- au dat m}na .... Cum se poate - dar principii a~a
de diferite ? lata ce va sa zica partide personale. Partide de oameni fara caracter... po-
litic - oameni p€ care nu poti conta, factori cu care nu poti calcula.
Ce va sa zica caracter? Un om, cu principii bune ori rele, tot una - pe care cu-
noscandu-le insa, sa ~tii sigur ~i tare, sa poti prooroci cu sfintenie, cum ca in impreju-
rarea cutare ~i cutare, omul nostru se va purta a~a ~i a~a - dar in fine numai a~a ~i nu
altfel. De se poarta altfel, chiar de s'ar purta bine, totu~i nu mai e un caracter ci fara. In
fine omul, a carui fapte sunt dictate de principii bune sau rele, salutarii ori pernicioase
e om de caracter; iar omul care lucreaza supt impresiunile momentului, fara ca prin fap-
tele Jui ~a se tese firul eel ro~u al principiilor, e om fara caracter, e un factor cu care
nu poti calcula, e un individ, de! care nu poti ~ti, cum se va purta anume in imprejurarea
cutare sau cutare.
Un ministru, fie cat de genial, in Romania nu va ispravi ni mica, pentruca nu are la
dispozitiune alti factori cu care sa calculeze, decat astfel de oameni. Azi omul meu e de
un principiu, mar.e bagi de seama ca s'a schimbat. Azi ro~u, man~ alb ; azi alb, mane
negru ; azi Rada, mane Neaga - ba inc a cu toate aitea pretinde sa-J ~i respecti, sa ~i
zici : Mare-i ma ! ~iretu-i ma! Grozavu-i ma ! Uite ma! etc.
lata ce va sl zica partidele 'n Romania - pardon ! partidele personale - cine-ar
putea presupune a~a ceva despre onorab. partide din Romania ~i mai cu seama lnca de
toate, fara deosebire I Auzi acolo presumtiune.
Inamicul comun al acestor Donquixonade ~ a,a numitul simt comun. Ce principiu
Domnule, imi zicea un biet mitocan, robust ~i ro~u la fata - cu principiu §i libertate...
Nu vezi cl toti imbla dupA chiverniseall.
Dupl chiverniseala. Vorbl mare, clci ea e devisa tuturor partidelor, tuturor purtlto•
rilor de stindard cum s'ar zice, cAci ln urma urmelor fiecare e In stare si ntoarl pentni
stindard §i pentru chiverniseali.
Dar acuf) ml pomenesc c'un ziar ro,u, tip&nd : Oomnule I D-ta ~ "1"&,
cinic 1i coorupt, dispretuiqtJ Plesa. D-ta iasultf nattaaea I etc. - NIIW llelo t.
,a
... .... ,.•
ttunea st zlel. Un rlu au partidtle
,,SWltem natlwle... aa aw auat
~
Casa aoastre : cl
Memoriala i4ellWld
"N. •Iorga"
~ •• tad t ,_. . . .
-,.
- Botosani
1 t.:urp C.1.;
t1Unc, un fritgmc:nl, dr J t ~ti v,I pun cnm 111i1.c r; hJI f,,l l:tltn
trA1e I de 2ec1 d~ ccoll . 11,1t11111 " ·

Dar dv untct1 oam •n1 c rns •quc11t1. At1 z1s di uni ·{1 l
1 l;<.:ti ca ~i
cand U at,
fa in gnJ 1t1 cllll di JH'lltl U dv . SI mfl rir c <.:crullll IIUI v. Trecutulu,
1 u mai conrup-
h dat1 cu pu:1orul, v11to1ulu1 11u-1 lci;tc1t1 nki ~111nfa n1~1 l1111L>a, ru
tiunea dv. ~ca m ,re ~1 p ,11 tidclc dv.
cclc rl\r:1 de caracter Mane I v r11 a trei ge-
nerat1uni vUtoare, di I m, 11cn tI p~ d ,tone panca copiilor, n ·p 11 r rlinepot ilo r dv.
Tot luxul ce-1 facet1 aLI polm f\nc, la ci, va fi mizcria.
1
Dar finantele lAm sc ruin A. Cc vfl pasA - voi sunteti nat1unca ... cu moa rtea voastr~
a munt , 1 nat1unca. Vu rb t t1ganu lu1: ce- mi pas:1 mic ca traic~te toata Jumea, daca mor
eu. Dac'am murit eu, toata lumea a murit.
Deficit IAngl deficit, imprumut langft imprumut, datorie l:1nga datoric. gaura Hinga
purl, p6III ce finantele Romaniei nu vor fi in curand decat o gaura mare. Avis Onor.
Mlaiater de- gl.... de finante / Avis mandatarilor t~rii' I" 1
af&rle~e observatiile sale asupra oamenilor politici astfel:

rlll au oamenii dan Romania. lnainte voia f iecare sa fie domn azi vrea
kut '
rezolva problemele politice, el deosebe~te trei
;i te tndoiefti... dar stai la lndoiali Ii

A RE EMINESCU*J
. S a scris
I . d t it d mull J ...,,) ti. . 'Il u I po
11 •I'--'rlt •l, 111 cul d . .
m 11 111s1sla .
asupra hio~rafiei sale
s1 asul)
pra r·\11 ca poet '' lac lurnand 111 el fl p1calura
tr 111 " l , 11 l l l l '• lln)Ogtl\l
\ · de apa.
• Ull
: , a~, und Cd .<lm \\ ul lll)ro ul <le a l cunoa~lc pcrsonuL nu ma pol opri de a a~terne aci
at~\ a din adu:~~tk· mdc aminlc <ll'sprc• d[1nsu I ~i dl.!sprc imprciu rarile in care }.am mtalnit.
In anul '8~b trebuia slt depun c ·arn~nu I <le clasa VI I la liceu l National din la~i, ca
ele\ preparat in particular .
. Pcntru a-mi net zi pu\in calea ~i a-mi asigura o mica parte din buna, ointa directorului
\ asile B_urla profesor de limba greaca, ale direi frumuseti-mi placea mai bine sa le gust in
traduccnlc franceze ~i germane, obtinui dela prietenul meu Scipione Bades:u o scrisoare de
recomanda\ie catre:Eminescu care atunci locuia in la~i, cu rugaminte de a interveni in fa-
voarea mea pe langa directorul Vasile Burla, care trecea in lumea elevilor ca antropofag la
e amene, dar care de fapt era eel mai blajin ~i mai ingaduitor dintre profesorii Liceului
ational.
Sosit la la~i cu vre-o luna de zile inainte de examen pentru a ma familiariza cu disci-
plina ~i atmosfera ~coalei, in care gratie interventiei lui Eminescu mi se permiae de a
asista la cursuri de ~i nu eram inscris regulat, m-am prezentat la poet, care pe ahmei locaia
la Hotelul Romania din actuala piata a Unirei, colt cu strada Saulescu, unde ocupa • micl
camera din dos, a carei u~a. dadea direct intr'un balcon cu prive~te in curt.ea
Era cam pe la ora zece dimineata cand bitui la u~a cu geamuri acoperitl cu
,aft 11eatarl. Dupa repepte bitii tot mai puµn discret~, apiru in fine Ecuia asat
~ de aceastl vizita oaatmali a unui mosalir __..WI. Pl
-~.pall-Ml*••
.. ~-~--~ mtm tocmai se ridiease dbl
• :-a1a.:,. . . . ... .(li

\ t • Boto~ani, IHlcl du J,• r r· pcnlru
r ut n, ,1 mull l11np Ill ecin.: nm l1ps1l c 111 d ' I·ua lcrminare L cind
tud11l l ru · · , zut Ht z · I
' r 1l 11 • P<.• l.mmcscu rrn 1-om nwl • -i multum1
lrcburnd ~ pl
pe care
dm lct'.-J, i nm f ut 'i1:1tH de rif.!c1c:1rc pcnlrul 1~1 de la cl.
mi I p u rt . I . . • •, · J r'l 111 as J L • J
l t1 1>11 1c.·Ju mu, sus nrn111t1t ~1 .t- 1111 11 ' 1 ' • t Dar VaJ 1 . 1
R ml< I I' , d I 1m re, dZLI . ,
. ,r" t >1lo,,1111 intro'" dll(t l' vnr1, ., . . l ' de mnul pe c no5cusem
JJlll(; d r I I ,. . Y.
111 Ill tt(1-;;m •<1 u, , c oc 1111otir,t nu-m,
• Jl}al amm Cci
.
• •
ir. . "titata d mtz n I priva • • t·1uni.
nu pr · 1 I • , ·1· ·I ·I, Ju, b1JH c1 d l '
. ' cu n1u t hmp 111 lint<.'., l•.ra ncbun... e:, 1 "" . . ,rot le (rcniala mmte a neno-
u ti~ t,. t . • . I I Ju, rnlunecc1 pee; ,., .. d
' r 11 "' sp · Ind c1c111c11(l'1 U!;,lc, nusc v,, u , I 1·1,er pe ~acn e cereale
ru. 1tu Illl, <l I Clll'lll• ndttpu I cle llllclj>IC pc ll fl•C(" \ rCllll!, <,;n<. s11• 1> ecru 1 '
dan Jurul nia~aziei 1!<1r ·i. . . , ,'- aceastii tra!(edie care se
S1 lum ·n u1 indolenln l.'i egnbU, lrecca in f1ecn_r~ z1 p~ -.~ngda 1 ~t1'mire pentru acest
. och11.. c1. nc.:pmmlor1, rr
d, fa l1 •·..1 011··t)t·1 a su b ch tar dra;- n i c t o pnv1,e e compa
. w •
1 f · u I , 1e\(>j
1.1u ragmt · 111 a linii \easla soarla nerm· 1oasa Ill f'ips ese negru-1 sleag. w •
• • • • • • • t t t t • • t o • t t • o t o o o • • I o o t o • o t o I t t t o • t o t o t o • I o • • t • I o o I o o t t t • I • • t t t t t t t t t t • o t • t t t • t t t t t • t t • t t t •
.. ··S/ ;; ·c;nd·i,; ·ii~;~;~·~;,;;,i·i;,·;i",; b;;;ii~- ·,;~~~ \;i~~- "di~ ··~~i~i~'. ·-,~- ~;~; ·v~r....................
d~• se _c~tigau
si c pcrdeau cl\ eri, din care O infima particica ar fi putul alina atata sufermta: o mmte, ~n
sufl t, un om, cum n-a mai fosl altul in tara sa, prea mandru. chiar _in ~tarea lut nebume,_ _cl:
de a intinde o mana cer~etoare pentru a culege pomana, se stmgea rn ttecare chpa tot ma1
mult, in va7ul tuturor din ora~ul sau natal, fara ca cineva .sa se simta induio~at de atata
~rozavie...
Jercmiadele intonate dupa moartea Jui tragica in casa de nebuni. nu costa pe nimeni
nici un gologan, din care pricina nici nu i-au fost precupetite.
. . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cu prilcjul implinirei a patruzeci de ani de la moartea poetu lui ~i a comemorarei acestei
date, se \"a putea Yedea daca oficialitatea ~i cetatenii Boto~eneni \·or fi ~i fata de acea~ta
pioasa amintire tot a tat de indiferenti, ca ~i cci de pc \ remuri, cand marelc disparu t traia
in miilocul lor o "viafti ... moartii .. "
VLADIMIR ~ARDIN

IDl. -' ~
I PH<>HLI◄: l◄~l..h, I<':('() ) 1\ ) ., H ()·S<>C IALE.
Ran unt onrnt: n11, cm i p1111 v1, 1a ~1 oper, tor, (' ldent1f1ce cu t pirat1umle vremei 1n care
trAe c ~' pnn l ea ta, ii njungll 111trupnr a vie a simt1re1 ~• gftnd1re1 epoce1 tor.
Unul dm acesti putmi ale~•. n fost ffirfl andoialli ~i Mihai1 I· mincscu. In mintea Im, s'au
rAsfrant gfmdun le $1 1dealurile unui neam i ntrcg. Viata sa, estc o pildli vie de neclintit patrio-
tism, de cugftare fll osofic~ innlt~. de continuA jertfli ~i de sbuciumliri de iubire f:\rli seamln.
Cand iubirea sa, se inaltA de la sentimentul pur, la dragostea de tarl, mintea lui scin-
teiazA, glsind acccnte neasemAnate in poezia sa nemuritoare. El, nu a iubit, de cat ct: e roml-
nesc, ce e mai eroic ~i frumos in trecutul neamului slu; ~i cu ce 1nflA~rare ,i m1ndrie,
prea-mlre,te cu verbul slu intr'aripat, intreg acest trecut de glorie 1
De aceia, atlt de des l-~i tntoarce gAndurile lui, cAtre ace1e vremi de vitejie de la 1-400.
clutand mlngliere In ele, drept compensa\ie, pentru ceia ce prezentul vitreg, nu-i putea IIAis-
face cerintele sufletului slu.
Der. pe &mlaes(u, poetul !Ji gAnditorul politic, l'au preocupat ,i alte laturi ale vietei tAtNr••lt.
PIii_..• aceete ,pr,eocuplri, de eel mai mare interes, sunt l}i acele de orcla
l.tmHINillL•ilder-ellndu--se de toate nevoile diferitelor categorii SGClale.
......,,...mNl6'it,alea> public.at In ziaru1 "Tim,lll• di• O.Dllillllll■
ttnei aa

T ot in acest articol 1 dupa ce vorb e~te despre formele economice ale ,,Evului Mediu" pemru
pastraiea fiecarei ramuri de productiune ; despre vechile bresle, care au jucat un rol atat de im-
portant, in pas tra rea §i intarirea acelei clase de mijloc romane~ti, care astazi ne lipse~tt; despre
autonomia ~i ingradirea breslelor, fata de orice agresiune ar fi venit din afara, in comparatie
cu starea miLera eco nomica a timpul ui sau, incheie acest deosebit de important articol, cu
urmatoarele co nsideratiuni :
«Sd nu ne f ucem iluzii. Prin atarnarea noastrd economicd, am aj uns ca toate gu-
vernele _ spund ele ce var pofti - sci atarne mai malt ori mai pufin de inriuriri
11
.,striiirze. Ne inegrim anii pe alfii, pentra ca sim fim ca starea poporului romiinesc e ne-
" sujerita $i ca ne-am incurcat rdu . Dar in aceasta fncurcaturti, vina istoric<i $i blestemul
.,urma$ilor sa cadd asupra celor ce au fiiptuit tot riiul, care au creat guvern reprezentativ
,,ca sii-1 umple oameni ce abia $fill a indruga douii cuvinte; au jacut ca c/asa de mijloc,
<(irz foe de a cauta sci murzceascii. $i sii. infloreascl, sci se as vii rle toata asupra puterei
,,Statului, ca sd domneasca. Raul esential a fost, ca, sc inmultcau trcbuintdc , fiir;i a sc
,,inmulti productia, sau far a a se urea in mod considerabil valoarca ci » .
Tot astfel, cum s'a petrecut acum tn ace~ti 10 ani dupa unire, neglijandu-se de a se spri-
jini diferitele ramuri de productiune ~i in special, agricultura, factorul eel m ai importa nt al
productiei tarei noastre ~i regulatorul intregei vieti economice ajungandu-se la dezechilibrul
economic-financiar din zilele noastre, prin uitarea totala de la datorie a partidelor poJitice
L
luptandu-se intre ele numai pentru acapararea puterei.

Dar, pentru a evidentia ~i mai mult ideile solide ale lui Eminescu, cu privire la problemele
economice fi politico-sociale - din acele vremi, cand a~a de putini se interesau de astfel de
probleme - reproducem dintr'un articol al siu intitulat: .Paralele Econ~mice", cateva ~iruri, din
cari se desprind ideile sale, cu privire la zadarnicia formelor noui lib~rale, copiate din apus,
adoptate de Statul nostru ~i cari forme, nu se potriveau de Joe cu firea, cultura ~i starea eco-
nomltd a poporulul romAn.
,Am odm'/$ leglalri strdine? Ei bine nu le•am admis pentru Romdn, cu trebui,zfele
. ~ nu # J')OfJ'lv1a.u, cl pentru elementele economke cu care se potriveau Ji care $fiu
Al•
, ti ti 4' .,,_,,._ Am erelot o atmosjerd pu/Jlled pentru plante exolice, de care
,,_,...,,,. ,.,,,. Cid NI otem cM mai lnaintate lnstituf1l liberale. Control,
~~~ e,tl. conallll J'adefle,lt If coa,una11. SJ4m mot lilnf
~ •.ntt. ~ DOili DU ,o)dv.- Ql
•cart
M 11 < p 't In • I '
,rtil.ol • prccizcaz care estc adcv:irata stare p litrco- oc,al:t
n< )lnlc .11.
(I ,l 11 mu 1, ' rom ll1
l f11 11 d 1111
C -
tclegAnd pr 111 a ('d t,i c~ fie~ b· popor de t~raru, care tre:bue gospod:irit t~ran t -
d . ' ' c1rc c1n care rcprcz1nt:t munca celor multi ~1 ~ra , car cu
ferm u-ne
11
r~u d uc ~ Pl n re Statul sti fie chcltuit cu ch1bzuiaHi ~i cu folos pc:!ntru bint: e ob t sc.
ac le for me de civiliza\ie, amt de costisitoare, tmprumulate de la Statul modern
antem (iirani, curatti socotealti $i (artJ,ie$le ar Ji trebuit sa gospodarim. ]dranul

110 ri cal sdu la rdrunchi ar avea, bani ,,.are $i Statul modern are nevoe de bani. Un
..p~is pe care I face deputatul in Camera, o prostie pe care o zice, costa pe fard bam
,,$1 barwl e muncti. Un $ir, scris de un a1utor de primar la sat, cos/a bani $i banuL e muncd.
,,0 prelegere rea, finuM lu Universitate, costd ba,,i $i banuL e muncd. In sfar$il banul e
,.pretutindeni reprezentantul $i tlilmiicirea citea(d u muncei; intr' ansul e sudoare i putere
,,sdruncinata, $i, precum artita torul pe ceasvrnic spune la numarul cutare cute ceasur,
,,surzt, asemenea swna din buzunaru/ meu aratii cat s'a muncit pentru mine in societatea
"omeneasca.»
Dese ori, in alte arlicole - din care nu avem putinta. de a reproduce, dat fiind spatial
restrans al acestei reviste omagiale - Eminescu, deplange instdHnarea industriei ~i c~••llllt11
rom~nesc de alta data, preconizand ideia rena~terei industriei nationale ti nevoia imperioasl a
11
utilizlrei unui sistem vamal protectionist impotriva "liber-schimbismului •
,,. * ,,.
Aceste cAteva citatii, extrase din vasta opera ziaristicl rlmasl de la Eminescu
cu prisosintA, multiplele sale preocuplri, pAnl ti tn domeniile atat de aride ale politicd
mico•sociale.
Prln ideile kumoase ce le expriml, cAt ti prin tmbrltitarea tuturor prob
ale poporului romln, opera ziaristicl a Jui Eminescur constitue eel tDli . , . . .
glolie,i
mlndrie,, pentru presa romaneascl din acea vreme ti totodi&I,
eumphl, dtJDll de imitat ti pentru presa romlneucl -
. . . .actl, ca pod,; an/14&. rm
(e O orJctnaHtate
,GIil's. • . . _.......,, ....

RE ITIND P E E
1111
De ce, acu 111 a pro a p • do 11n ;< ci de an i, a ve!1':1. nai.\l: ·creel•
" pre u na
1 1
<.:u t: ·1 din ~cnc·ra\ia m a, c<1 supt ra portul sens1bil1tate1 ~ al k,lor traiam o \ iata
propric ~i ind pend nta ? . .
Oare fie-car !!eneratic, 111 adolescen ta e1, a crezut 1n iluzia ca \ iata ei sufle-
tea ca i intelectuala se desvolta dupl't legi proprii ~i unice ?
'an1 simtit niciodata, ca pe drumurile inv izibile ale ;nimei strabat s1mtiri cari
Ii au trait .. i altii ~i ca gandurile noastre s unt gandurile precursor ilor , t ransmise din
gen ratie in genera\ie, topite laolalta in sinteza spirit uala a pre 7entului.
cest adevar s'a conturat ~i s'a definit in mintea mea recitind pe Eminescu ..
Ecourile intirziate ale simtirii de altadata s'au rede~teptat pentru a se rindui
alaturi de emotiile ~i de ideile de astazi ~i a-mi releva deosebirea de in\elegere a
operii' lui Eminescu.
Am crezut fiecare dintre noi, cu ani in urrna, ca iubirea noastra, numai acta fa
iubire e fericita, ~i in extazul sirntirii cuprindeam in suflet, numai p~ntru noi, toate
minunile firii. Expresia acestei stari extatice o gaseam in Eminescu :
0 ! cit eram de fericit
Sd mergem tmpreund
Sub ace/ farmec lini1tit
de Jund!
lftvitabila despartire, cu intregul ei cortegiu de sufe
prin ~jiniftll oehilor lnec~ de laeriou

hu [ n
n .1 a Ii/ nu d ~.1.' ll din inl m1plnrilc traiului ~t.1u propriu, nu e o i!e
1
\inlet ,\ t .' · ~p_npna P o co1H.:ep\_ie filosofi.cc1 a lumii, ca, t> Vl'dt, Cd
iJ >alurt l , r
1 1' l l. (Nin i1na Bucli';,til or pH·r dPrea rn ~ear1lJ) _u. p(J th \ 1sa
. •r· ) t(l •~dul c· un in 1 ·mn spre ac.:'iunL'" (N. Iorga : J ag1111 de Cnlica
d 1n mer c\ . "
. accas.t·1~ nu d nnu fragm
Gencrcttiu · l ·111 apele p esim1·smu l u1· emmesc1an,
· · cl e msp1ra"1e
· · •·
c l1op n l1aur1ana
Crcscuti in idcologia sa manalorista ed ucati in Lelec lual iceste la lumina u nu i
-~~z~ ca~ ~ resu :ital vir_tutilc amnr~il~ ale poporului romanesc ~i a d~t viata. lra-
di\tet. .1a !! 1l!SC sa dcspnndcm din fizionomia gandirii eminesciane ce1ace sati5fa•
cea a pira\11le noastrc. ~i nlimenla direct chemarea acestei generatii.
O_ ~ neratic care purta in s uflelul ei, rezumntiv dar culminant, poruncile atator
muc ·~1c 1 . ~remerg[\lori, t:-ebuia, in concep~iunea ei de actiune pragma_tica, ~~-~i
~?arba v1goarea ~ufk:teascrl ~i spi nluala din Eminescu, cercetand 1deolog1a pohbca
:;,1 poezia lui patriotica :
Auzi ! depa,te striga slab,i
$1 asupri/ii catre noi
E glasul mandrel Basarabii
Ajunsii' n ziua de apoi.
~tefane Maria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,
. . . . . . . . . ,.
Tu te'nalfd din mormant
Sa te-aud din corn sunand
$i Moldova adunand,
De-i suna din corn odafll
Ai s 'aduni Moldova toatii,
De i sum} de doua ori,
lfi vin codri' n ajutori
De-i suna a treia oara
Tofi du$nlanii or sd piard
Din hotard in hotard
lndragi-i-ar ciorile
$i spanzurdtorile !
... ni-au fost isvoare de lumina in noaptea vietii romane~ti.
Stapaniti de credinta, ca virtualitatile romane~ti n'au fost trezite la reala lor
putere de viata, pentru a fi integrate, ca sinteza originala, in ritmul vietii uni er-
sale, am cercetat indcosebi, din totalitatea operei lui Eminescu, acele fragmente
cari au fost in armonie cu aceasta credinta, care alcatue~te o fibra . pecifici a &e
neratiei noastre.
Ne.am lasat furati de frumusetea poeziilor in formi popularl. ID care a
geniul ~oporului ti minunile naturii ti valurile distrugltoare de oa:a ocidl
• ahra lll•a ,i din articolele sale politice, ne au luritat tn a-uftet o " oltl
revolutionarl in contra prezentului ti ne au purtat lo trecutul
.. .,, .......... .
pentn1 a veni bl atingere cu reatitltile vit ale ace
rile. ca Aotn. la vetlerea chell\lrilor dt I avaa
\1a p ·nlru
!aturi d • vibra\iunile n~deslu~tk ale a~lole&c<: n_\ei cl cadrul in
1
arta hu Eminescu, faurar al limbei llOct s lrc htcrarc ~1 sf• (.;l L
·ctii istorice
dreptarului traditionalist, Eminescu critic socia l . i c r eate t
naµonal ". (T. Maiorescu : Poetul E1ninescu 1897) . c iune de gan-
ceasta e linia evolutiva a personal ila tii genera tiei i
direa i arta lui Eminescu.
Com moram implinirea a patruiJec1 ani de Ja 1noartea marelui nostru poet ~i
cugetitor. La fiecare comernorare s'au auzit ~i s e vor auii cuvinte d e slavire.
Contemporanii, prin Ti tu Maiorescu l' au n umit ,, l<t'ge al cugelcirii 01nene~ti".
ritica moderna prin maiastra pana a D-lui G. Ibraileanu l' a gasit ,, unul din . cci
lna1 maTJ poefi J1rici ai secolului c1/ XIX-lea".
Generatia de astazi prin cuvintul poetului Lucian Blaga, cercetand opera lui
11111aescu 8llflt un unghi mai mult estetic, se exprima admirativ: ,, C'uvinJe/e im-
ula ~ noua $i inca nedestainuiJe. Nuanfarile de gand $i de emofie in-
ca e UIIUi Jae, joaca in curcubee aproape imperceptibile".
£ ataj atit?
. a1r:._ .ar• taci trimisul, investit cu insu$iri deosebite care
i,reare- eritipi a operii lui Mihail Emi~e cu
e~rii universale ? '

Cuvantul Nostru. Botosani 15 Iunie 1929

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuvantul Nostru. Botosani 15 Iunie 1929

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

~UVANTUL NOSTRU

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

BOTO~ANI - 2S 15 IUNIE 1929

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

N. Iorga Spre Eminescu

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

. 'int ani de:a/unci.. . :;;i aslazi, ne vri '/nicii de icri

..4zi cind plute:;ti dincolo de bine ~-; de J",)u,

J). A nghel ~i St. O. losif tel

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Sa ne apropiem de cateva din aceste forme.

I. op. cit., p. 121-12i.

·i Punctu-acela de mi~care, mult mai slab ca boaba spumii,

In sffr$il ce nevoie sd ingramadesc atUea dovezi ale puterniciei mete? Un singur

I) A. F. , His/. de la Philosophie. p. 6 ~i 9. ~i M. Oj,, op,.cil., eod, lac.

Aripi are iar in tolba-i

Puse-o Uoare alunci in arcu-i

- Dar-zise Buddha $Colarului sau-oamenii din aceastd regiune unde vrei sa te

Sa cer a tale daruri genuochi $i fruate nu plec,

1) Dupa. lraducerea din J. Fabre, Lo Ptmsee anlique, p. 117 $i urm.

Vom cita un singur exemplu si in aceasta directie.

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

(In metru nnlic)

ile .\ 'u credec1m sa 'nvt1f a muri vroda/,1 ;

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

DIN COPILARIA LUI EMINESCU mic

o ma.nil sfanla Aliiluri leiul uechiu (lips. o silaba}, se deschise;

. Au unde merge'n gcinduri ?... In ualea Lui nala/ii

Unde 'nuiifa din riiuri murmurul de 'nciinlare

ta in ,,Jurnrnea lite- A firii dulce limbii de el era 'nfeleasii

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

0 Aslfel zis11 /in piidurea

Bol/i asupra-mi cliitinfrnd

.Asliizi chiar de m'a$ inloarce

Eminescu copil ~i tatal sau Caminarul Gheorghe Eminovici

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Sii smulg u,1 sunel din lreculul viefil,

Pierdul e tofu 'n zarea linerefii

"0 baba ce alatea pove~li ~tia, cal fuse

., ln[ormatia cu priceperea vremii mi-a explicat"-cu vinteaza G. T. K.irileanu inlr'o scri-

Ill zadar riiuri ln soare De mi- i da o siirutare,

Piramide/e 'nveclzite Ciind prin crengi s'o Ji ivit

Ast/el zise mititica, Pe - carare 'n bvlfi de fru11ze,

«Hai fn codrul Cl/ verdeafii, $i sosind l'a/ porfii prag,

Acolo 'n ochi de padure fnc'o gura - $i dispare...

:;ii mi-i spline atunci pove$fi $i te-ai dlls, du/ce minune,

Casa Memoriala "N. Iorga"- - Botosani

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Nu'nviiluifi a mea ga.ndire

(.,Eu nu cred nlci In Jehova")

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Tu ai ciizut, dar nimeni nu-i in stare

Cum sfriiluceai maref odinioara !

Azi un poet, inamorat de-o dogii

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

Dintre pasari calatoare

De;i goni fie norocul

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani

( c str :m·" . . • . I t fc ale poez1c1 ! ( e gand ,rc ddancJ

Casa Memoriala "N. Iorga" - Botosani