257

N. IORGA- UNIVERSUL COPILĂRIEI

IONEL BEJENARU

Copilăria lui N. Iorga n-a fost să fie aidoma unui copil zburdalnic.
setos de primele jocuri şi aventuri. Şi, totuşi, i-am putea defini copilăria ca
aventura unei cunoaşteri, o cunoaştere, până la detaliu. a tol ce-l înconjura. o
mare fereastră spre lume. LaN. Iorga, cartea a înlocuit jocurile copilăriei. Aşa
se face că, la cinci ani, îşi cunoştea limba neamului său, limba română, în
profunzime, cu acurateţe, ca şi limba franceză, o "franceză de carte", nu o
"mizerabilă franceză de guvernantă". Explicatia? Ne-o va da, peste ani savantul
-"ci cartea mi-a stat înainte, cartea întreagă, cartea pe care un om o scrie pentru
oameni, iar nu îngânarea cu glas subţire a învăţătorului sistematic pentru copii,
ceva cu glasul fals cu care se vorbaşte câinilor de manşon şi pisicilor de
cultuce". O viaţă întreagă N. Iorga avea să Lrudească la o mare operă, în cea mai
mare parte a ci scrisă în frumoasa slovă românească. Şi aceasta, Lot din copilărie
i se trage! "Româneşte-consemnează N. Iorga-am învăial din casa părintească.
adică din casa mamei. aşa cum se vorbea: limpede, frumos şi mai ales puternic
s,i colorat, fără amestecul ziarului, discursului si cărtii de succes". Au fost, în
' '
schimb, Letopiseţelc, de vechi şi bun grai" ale lui Mihail Kogălniceanu. acea a
doua editie, cu litere latine, dăruită de cuconul Alccu Cănănău, boier de neam
' .
vechi, a cărei nemărginită bunătate se citea parcă în ochii săi mari şi blânzi. În
aceste "Letopiseţe", copilul Iorga descoperea o lume, se muta pur şi simplu în.
ea. Era, pentru el, o tulburătoare reprezentare- "din colţul odăiţei cu tavanul jos
şi ferestrele mici de la cucoana Marghioala Vâzdogeasa cu priveam
încăierăriele şi luam parte la judecăţile divanurilor; din scaunul lor pecetluit cu
zimbrul, Vodă vorbea de ajungeau cuvintele până la mine". Ce mult avea să
conteze Kogălniceanu, cu "Letopisetile" în formatia istorică a savantului! Însusi
' ' '
o recunoaşte, numindu-1 pe Kogălniceanu "introducătorul meu în trecutul
Moldovei noastre". Ce altfel de sentimente decât profund patriotice, pentru toată
www.cimec.ro
258

viaţa, poate să-ţi formeze povestea amară a răpirii Bucovinei! - "Dar simţul
pentru o bucată de ţară pierdută, pentru un domn omorât; aşa cum zicea
Kogălniceanu, pentru o mare nedreptate pe care a suferit-o neamul meu de la
oameni lacomi şi răi, acesta pătrundea în mine prin citirea, uşurată de un atât de
frumos tipar, a foilor în care se făce şi socoteala banilor cu care se câştigase de
nemţi îngăduinţa grecilor care trebuiau să tacă". ,
Şi erau atâtea de citit în micuţa casă a copilăriei! Mama Zulnia, grijulie,
cu dragoste de frumos şi cultură, ordonase o mică bibliotecă, dar cât de
preţioasă! Erau aici frumoase cărţi franţuzeşti din editura Calmann Levy,
"având flori în relief pe legătura lor multicoloră". Prin cărţi, Iorga călătorea în
lume. Era o lume nouă, fascinantă - "George Sand, frumoasa doamnă cu ochi
mari şi părul negru încreţit pe tâmple, m-a dus în Veneţia lui Orio Soranzo şi
am netezit şi eu, ca şi iubitul Giovannei, ogarul cel alb al patricianului ... ; tot cu
dânsa, în "Simon", am intrat în satele din bogatul Berri al naşterii sale ... ; Ernile
Souvestre îmi deschidea interioruri de provincie franceză ... ; prin Victor Hugo
din "Orientale" am văzut pierind în flăcări Sodoma şi Gomora .... După astfel
de călătorii, cum să nu-ţi pară mică odaia şi chiar casa?! Ce frumos o afirmă
Iorga! - "Trăiam mai mult în aceste zări decât în căsuţa a cărei îngustime îmi
era aşa de indiferentă când eu eram stăpân pe atâta lume!". Citind de zor, trăind
lecturile, acum, la cinci ani, Iorga spulbera legile clasice ale copilăriei - "am
străbătut această literatură pe care nici o teorie nu i-ar permite-o unui copil de
cinci ani "Setea de a citi devine tot mai nestăvilită şi iată-1 pe Iorga luând şi alte
drumuri, bunăoară spre casa mare a lui Budachievici, unde stătea unchiul
Manole cu soţia sa Tinca, din neamul Bontăşeştilor, un~e a dat de "romanele în
fascicule, care au stăpânit şi încântat o întreagă societate pe la 1880". Să le
enumerăm - "Dramele Parisului", "Rocambole", "Misterele casei aurite",
"Contesa palidă", "Marchiza sângerândă", "Eugenia, împărăteasa francezilor",
"Isabela, regina Spaniei"
Lumea copilăriei lui N. Iorga mai înseamnă şi contactul cu "cel dintâi
mediu-oraşul". Desigur, îl încântă arhitectura veche boierească, dar şi
mahalalele, grădinile, livezile şi, mai ales, oamenii. Nu-.i scapă lui Iorga
meritele primarului Toderiţă Boian, în dezvoltarea Botoşanilor, cel care "cu
banii strânşi de la fiecare proprietar, a prefăcut Botoşanii băltoacelor, în care se
înfundau trăsurile, în oraşul bine pavat, cu trotuarele de asfalt care nu slătea în
urmă decât doar Iaşului".

www.cimec.ro
 2.59

Şi. apoi primii ani de ~coală. la "Marchian". la ,.Laurian" ... Alte înlâmplă­
ri. allă lume ...
Să relevăm, Lolu~i.un fapl la care N. Iorga avea să tină în mod deosehit.
Este momentul când strigătul de hucuric al mamei îi dă de ~Lire cit .. S-a luat
Plcvna !''. Ce fericire! Pc doi dintre comhalanti micutul Iorga avea să-i cunoască
direct. "În ccrdacul de fier al caselor lui Vasile Pârgaru-nolează Iorga-stă
într-un jet. cu câ1jile pc care le va purta apoi suhtioară cu anii. îngrijit cu o
ncsfâr~ilă iuhirc de o fcmeiu~că măruntă. slahă. cu imcn~ii ochi calzi. căpitanul
rănit DimiLrescu ;... zile întregi. nemi~caL. ofiterul prive~Lc în zarea unde-i
mijesc poate scenele de sânge de unde a venit. Mai târziu. cfmd cu greu î~i poate
mi~ca din loc piciorul străhătul de glont. el poveslc~Le ziua de zhucium sălhatec.
lovitura pc care a simtit-o numai ca o izhirc surdă. ceasurile de Lorlurată
a~Leplare însetată în valea sămănată de morti". Cclălall erou este soţul
scrviloarci. "hălaia Lisavcta" - ,.uneori uria~ul tăran e în odaia învătăturii
noastre ~i ne povcstc~Lc. simplu. ca ~i cum n-ar fi vorha de dânstii ~i de o clipă
ca aceea. de asallurilc de la Grivita. de ohrazul rclczal de schijă. de noroiul
moalc cu care ai no~Lri î~i acopereau din goană rănile ~i Lol nu mureau". A~<H.lar
copilul Iorga cunoa~Le aceste două dramatice destine. Dar ceea ce îi este
remarcabil - "Acc~ti doi profesori cu carnea sfârLcacLă fac mai mullă gcogral"ic
~i spun mai mullă istoric decât toti dascălii de la ~coală împreună".
Copilăria. putem spune, 1-a pregătit pc N. Iorga pentru anii ce aveau să
vină. anii care aveau să-I consacre ca una din marimilc cullurii romfme~li.

www.cimec.ro