2 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ
USIA icâ NCURPILJEATLU Revista “Bana Armâneascâ”
alushtui numiru: 1 (27) 2002 Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
Redactsia, Alfabetlu..., Ncljinari..............2
Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ
Armânjlji di România (D.S.P.)..............3/4
Catayrafia (Recensãmântul) (Al.Gica)....5 H ã rg i u i r l i t i tipusearea alushtui Iorgoveanu-Mantsu, Aura PASHA, Aurica
numir, 1 (27), 2002 (1.000 cumãts), PIHA, Yioryi Platari, Willy Wisoshenschi
Mirela al Cucotu (M. Bara)....................6
Culindu cu Pilisterlu(D.S.P.), A. Pasha.7/8 furâ fapti, tu isa pãrtsâ (câti 100 di $), Graficâ culufi (copertã): Stefan PICEAVA
Kira Mantsu (Mariana Budesh)...............9 di tinjisitslji Armânji: Oani Nicolae, Consultantu icunomic: Dima GRASU
Avigljitorlu di zboarâ (K. Mantsu)....10/11 prezidentulu a “Sutsatâljei Culturalâ Consultantu juridic: Mihai TUGEARU
Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi
Ficiuritslji di la sculia nr. 12 di Armâneascâ”(S.C.A) Mihai Tugearu,
Internet la adresa:
Constantsa, Fabuli di N. Mullisi......12/13 membru tu Consiliu di Cumânduseari www.geocities.com/armaneasca
Tashcu Iliescu, Di zboru cu M. ali “S.C.A.” di Bucureshti cumu sh-di Posta electronicâ:
Caciandoni........................................14/15 Iancu Perifan, prezidentulu a Sutsatâljei E-mail: piceavad@cmb.ro
Adresa a redactsiiljei:
Istoria a Machiduniiljei (T.Babali)....16/17 “Trâ Armânami” di Paris.
Di zboru cu N. Djuvara (A.Gica).....18/19 Redactsia efhãristiseashti a tutulorù Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.47, sc.
Arbineshlji shi Armânjlji (K.Kycyku), atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s-pu- D,et.6,ap.241,cod73559, Bucuresti. Telefon:
Armânjlji ditu Arbinishii la 1931......20/21 temu sâ scutemu tru migdani aestâ revi- 01/6282786 shi 093/609266.
Tiniramea...(J. Gusho), Spiro Fuchi.......22 stâ sh-yini cu pârâcâlseara cãtrã tuts Ar- Abonamentili
Ayiu Yioryi (S.Yerândã), M. Shutsu......23 mânjlji cu vreari ti fara sh-cultura armâ- s-facù la adresa a Redactsiiljei.
Sotir Bletsa (Aurica Piha, Y. Beica)..24/25 neascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Pâhãlu a unui abonamentu ti unu anu
Hâbãri -I-...............................................26 Mash ashi va s-putemu sh-noi, tu arad- easti: Ti yivâsitorlji di România: 120.000
Cari easti numa a noastâ (Al. Gica)......27 ha a noastâ, s-lji-agiutãmu Armânjlji. di lei. Ti yivâsitorlji ditu xeani: 20 $
PAREIA REDACTSIONALA: SUA icâ 35 D.M.
Teoria UI-UI la A.Lazaru, Hâbãri -II-...28 Marilena BARA, Mariana CACIAN-
Abetsedarlu...(D. Papatsafa)............ .....29 DONI-Budesh, Ilie A.CEARA, Alexan- Contulu a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”:
Cãrtsâ dixiti pi Internet, Rebus ........30/31 dru GICA, Jane GUSHO, Sashu 2511.1 - 7280.1/ROL - BCR,
YERÂNDÃ (Lozovo-Machidunii), Kira Sucursala Stefan cal Mare, 32, Bucureshti.

Ndauâ alâxiri fapti tu ALFABETLU ARMÂNESCU
ufilisitù tu r evista “BANA ARMÂNEASC”
Dit anlu 1996, di anda ahurhimù sâ
scutemù revista “Bana Armâneascâ”, tu
paginjli a ljei ufilisimù, cu njits alâxiri,
varianta di alfabetù pripusâ tu anlu 1988
la doilu Congresù ali ULCA di Frei-
burg-Ghirmânii. Dupâ unù anù aestâ
variantâ di alfabetù u alâximù cu atsea
apufâsitâ la Simpozionlu trâ standard-
izarea a scriariljei armâneascâ tsi avu
loc Bituli-Machidunii tu Agustu 1997.
Ahurhindalui cu anlu 1998 lomù apo-
fasea ta s-fâtsemù ndauâ alâxiri tu aestâ
variantâ a alfabetlui armânescu cum sh-
tu normili di scriari. Aestea suntu:
1.1Sonlu “â” shi “ã”, cari, dupâ apo-
fasli di Freiburg 1988 shi Bituli 1997,
eara nyrâpsiti cu unâ singurâ literâ “ã”,
si-nyrâpsescu cu literi ahoryea shi
maxus: Sonlu “ã” si-nyrâpseashti cu lit-
era “ã” (litera “a” sh-pisuprâ semnul
tilda “~”). El s-avdi ca francezlu “e” dit
que, jusque, ca albanezlu “ë” i ca româ-
nescul “ã”. Urnechi: cãpri, câpãchi.
Sonlu “â“ si-nyrâpseashti cu litera “a”
sh-cu semnul circumflex (^) pisuprâ. El
s-avdi ca tu zboarâli româneshtsâ:
român, câine i ca tu zboarâli a noasti:
Armân, mânâ, lânâ etc. Lipseashti sum-
liniat câ nu s-ufiliseashti litera “î” (â din
i) ashi cum easti tu limba românã.
1.2 Sonlu gamma - consoanâ velo-
palatalâ fricativâ - sâ scrii cu dauâ turlii
di yramati: y shi g. a) Litera “y” (i
greacâ), cari fatsi parti dit fondul fonet-
ic internatsional, easti ufilisitâ ahâtù ti
nyrâpsirea a zboarâlor xeani, iu ari tesea
di semivocalâ, ca tu zboarâli: New-
York, yoga, cât sh-tu loc di gamma, iu
ari tesea di consoanâ, ca tu zboarâ-
li: ayru, ayonjea, yramâ. b) Totna
cându sonlu gamma s-aflâ tu zborù
nâintea a yramatlor “e” shi “i” s-ufili-
seashti litera “y”.Urnechi: yeatru, yea-
nitsarù, yinarù, yiptu. Ama ti furnjia câ
suntu Armânj cari tu grailu a lor nu-lu au
sonlu gamma, ashi cum suntu Cru-shu-
veanjlji, poati s-hibã ufilisitã tu loc di
gamma sh-litera “g”. Urnechi: gu-mar,
gramâ, gâitan, migdani, etc. Tu re-vista
a noastâ, pânâ la Simpozionlu di Bituli,
tu loc di gamma fu ufilisitâ mash litera
Y Shakespeare. Urnechi: shoaric, shulinar.
2.1.Ufilisirea a vocalilor shcurti “u”
shi “i” dit sonea a zborâlor. Eali s-ufilis-
escu ahât dupâ unâ singurâ consoanâ cât
sh-dupâ grupuri di consoani. Pot s-hibâ
ufilisiti cu icâ fârâ seamni diacrititsi
pisuprâ. Ca urnechi: omù icâ omu, ponù
icâ ponu etc. iu yivâsearea a lor s-fatsi tu
unâ singurâ silabã shi aushi, aroshi etc.
iu yivâsearea a lor s-fatsi tu dauâ silabi
(a-ushi, a-roshi).Vocalili shcurti icâ
semivocalili i shi ù canâoarâ nu
formeadzâ unâ silabâ ahoryea.
2.2.Verbili icâ adjectivili sâ-nyrâpses-
cu tu forma “-eshtsâ” sh-nu “eshti”.
Urnechi: mindueshtsâ, sâligheshtsâ,
alâxeshtsã; vâryâreshtsâ, bârbâteshtsâ
sh-nitsi cum minduehsti, sâligheshti,
alâxeshti; vâryâreshti, bârbâteshti etc.
2.3.Dupã “ts” shi “dz” dit bitisita a
zboarâlor s-ufiliseashti “â” sh-nitsi cum “i”.
Ca urnechi: analtsâ, ashterdzâ, frândzâ
sh-nitsi cumu analtsi, ashterdzi, frândzi.
Armasirâ nialâxiti: Combinatsia di
yramati “lj”- consoanâ lingo-palatalâ -
s-avdi ca tu zboarâli dit limbili italianâ:
gli, figli, cogliere; spaniolâ: llamar,
llevar, lluvia. Ca urnechi: ljepur, calji,
elj, pulj etc.
Combinatsia di yramati “nj”, con-
soanâ palato-lingualâ - easti reprezen-
tatâ di yramatli “n” shi “j” shi s-avdi ca
tu zboarâli: njelu, Armânj, ponj etc. i ca
tu zboarâli dit limbili italianâ: giugno,
segno, signore; francezâ: acompagner
etc. Semnul “j” (iota) fu ufilisit tu aestâ
combinatsii ca semnu di palatalizari ti
prota oarâ di Mihai Boiagi tu gramatica
armâneascâ tsi u scoasi Wiena tu anlu
1813.
Combinatsiili di yramati “sh” asunâ
ca tu inglizescul “sh” dit numa
Combinatsiili di yramati “ts” asunâ ca
tu numili italiani:Mazola, Venezia etc.
Ca urnechi: tsayi, tsâruhi etc.
Redactsia “Bana Armâneascâ”
CARTI DI NCLJINÃRI
NCLJINAREA LA CRIPÃRI SHI
NVIRNÃRI
Doamne, virverlu (vifor) a cripãrlorù
a noasti s-mutâ pisupra a mea shi
nvirnãrli tsi mi pidhipsescu, ama ntru
Tini easti tutâ nãdia a mea. Tini cuno-
shtsâ tutâ furnjia a arãului tsi mi
tirãnseashti. La Tini perlji-a caplui a
meu suntu misurats. La Tini, dicara,
ascapù sh-Tini Ti pârâcâlsescu s-dipârt-
edz di la mini itsi arãu tsi cheari suflitlu
sh-truplu shi s-mi agiuts s-anichisescu
tuti amârtiili cari mi-anvârligheadzâ.
Câ Tini eshtsâ ânvârtushirea, ascâparea
shi anichisitorlu a meu, Hristolu,
Dumnidzãlu, shi a Tsãia mãriri anãlt-
sãmù, a Tatãlui shi a Hiljlui, shi a
Sâmtului Duhù. Amin.
Xiyisiri (tradutsiri): D.S. P.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Tinjisite patriotu
Armãnu Machidon
Tacu Piceava,
Machiduneanjlji
Australianj va s-hibâ
multu hârsits cara va u
aprucheats cljimarea a
noastâ s-loats parti la
un interviu la radio pi
limba-nã pârinteascâ.
Cu a voastâ vreari, ma s-vrets s-pitri-
tsets-nã numerlu di telefon sh-noi va vâ
lom la studio s-azburâmu ndreptu, tra-
s-vâ avdâ Armânamea di Sydney sh-ma
largu. Radio programa easti cathi
Sâmbâtâ, proxima oarâ di la voi dit
Rumânia la oara unâ dupu prândzu/1.
p.m. Multu mi hãristusirâ comentarili
personali tsi li spusitu la e-group-armâ-
neasca. Aprucheats a meali buni urãri,
Nicu al Cheaici - Sydney.
¤¤¤
Dupâ unâ stâmânâ sh-la oara tsi u
aveamu zburâtâ domnulù Nicu al
Cheaichi di Sydney mi lo la tilifonu di
mi bâgã s-lji-apândâsescu la ndoauâ
fronimi ntribãri. Tu aestâ zitisi tilifonicâ
tuti furâ buni nafoarâ di unâ njicâ prob-
lemâ shi maxus atsea câ, dupâ niheam
chiro di cara ahurhii s-azburãscu la tili-
fonu, nu para-nji si avdza boatsea ashi
di ghini ca tu ahurhitâ. Ama, pânâ tu
soni, lucrili inshirâ ghini, ashi cumu
aveamu s-aflu dupâ niheamu chiro.
¤¤¤
Nicu alu Cheaichi: - Cându imigrarã
Armânjlji Romania?
Dumitru PICEAVA: Bunâ vâ-i dzua
domnule Nicu al Cheaichi, cumù sh-
bunâ dzua a tutulorù ascultâtorlorù a
voshtsâ sh-ghini vâ aflai.
Voiù s-vâ spunù ditù ahurhitâ câ mua-
betea tsi u avemù deadunù tora pritù tili-
fonù easti ti mini unâ mari tinjii sh-tut-
nâoarâ unâ mari ciudii.
Cu vârâ unâsprâdzats di anji ma nâin-
ti, tu chirolu a comunismolui, nu pis-
tipseamù câ s-poati ashi tsiva, câ s-poati
ca io, Armânù di România, s-potù s-
azburãscu cu unù Armânù tsi bâneadzâ
tâsh tu Australia, ti unâ emisiuni la radio
pri limba a noastâ pârinteascâ.
Tora, ligatu di Armânjlji di România,
potù s-vâ spunù câ elji emigrarâ ditù tuti
pârtsâli ali Machidunii ahurhindalui cu
Chitchi. Ntulemnu pi pândzâ. DSP
Nr. 1 (27), 2002 3
ARMÂNJLJI DI ROMÂNIA
Interviu datù pritu tilifonù la radio Sydney,
Sydney, sectsia armâneascâ, ti
Machiduneanjlji ditù Australii - 19-li Brumaru 2001
anlu 1923. Tsi va dzâcâ, la dzatsi anji di terlu cu elji iara statili balcanitsi, cari
anda sâmtulù locù ali Machidunii fu âm- loarâ câti unâ parti ditù Machidunii,
pârtsâtù tu patru pãrtsâ la statili vitsini. avea sinferù ta s-emigreadzâ câtù ma
multsâ Armânji ditù locurli a lorù.
Numirlu a Armânjlorù tsi emigrarâ N.C. :- Cu tsi numã vã shtii miletea di aclo?
atumtsea România ditù Machidunii fu di D.P.- Numa sumù cari furâ cunuscuts
vârâ 33-35 di njilji. Elji furâ colonizats Armânjlji di România eara atsea di
prota oarâ Cadrilaterù, locù tsi fu dixitu
di România di la
Vâryarii iara ea,
Vâryâria, tu aradha
a ljei, ti aestu locù,
s-aspuni, dixi 9%
ditù loclu ali Ma-
chidunii, cari eara
di vârâ 87.500 km
patrats. Dupâ anlu
1940, di cara Cadri-
laterlu fu datù nâpoi
a Vâryâriiljei, Ar-
mânjlji furâ mutats
tu horli di Dobru-
gea. Tora s-arâspân-
dirâ pritù câsâbadz
iara pritù hori arma-
sirâ multu psânji.
Câsâbãlu cu nai ma
multsâ Armânji ea-
sti Constantsa cari
ari vârâ 40 di njlji di
bânâtori armânji.
Cu tuts, Armânjlji
di România agiun-
gu la vârâ 150 di
njilji ama numirlu a
lorù tamam nu s- Câlivyeanji. Di nastânga nandreapta:Tsalu Halciu (Pepa),
cunoashti ti furnjia lali Halciu, teta Tinca, tati, Steryiu shi teta Ayora Piceava.
câ nu easti sinferù ta s-hibâ cunuscutù “Machedoni” icâ di “Macedoneni”. Lâ
aestu lucru. si ma spunea shi Tsântsari. Numa di
N.C. - Ti tsi ispeti emigrarâ Armânjlji
ditù Machidunii? Aromâni icâ di Macedo-Români eara
Ispetea ti cari emigrarâ Armânjlji ditù ma psânù cunuscutâ. Torâ, Mucanjlji, nu
Machidunii nu fu alta dicâtù atsea câ lâ spunù altâ turlii dicâtù Aromâni shi,
loclu a lorù di daimâ lâ fu mpârtsâtù, unâ parti di elji, nica u-andrupãscu
fârâ di vrearea a lorù, la miletsli vitsini idheia câ Armânjlji suntu unâ cu Ro-
iara pisti elji vinirâ xenjlji. Ca urnechi, mânjlji iara limba armâneascâ easti unù
tu Machidunia gârtseascâ, dupâ dialectu a limbâljei românâ chiola sh-
pulematli balcanitsi sh-dupâ alâxirea di dupâ amintarea a Dimândariljei 1333
populatsii tsi fu namisa di Gârtsia sh-di ditù 24-li di Cirisharù 1997. Ti aestâ
Turchia, chivernisea gârtseascâ adusi tu pseftâ teorii, tu tsi mutreashti arâzga a
locurli machiduneshtsâ vârâ miliunâ sh- Armânjlorù, Românjlji suntu andrupats
giumitati di Câvcaz. Ditù tutâ Gârtsia sh-di niscântsâ Armânji di a noshtsâ, a
avea vgatâ tu Turchii vârâ 300 di njilji di curi numi nu axizeashti s-lâ li aducù
Turtsâ. Di-nâoarâ cu yinirea alushtorù aoatsi aminti dicâtù sumù atsea gener-
Grets, adushi ditù Asia Njicâ, Armânjlji alâ: di Cândruveanji.
N.C.:Disi avets sculii pi limba a-
sh-chirurâ loclu shi ndrepturli a lorù sh-
noastã?
nu mata putea s-bâneadzâ ashi cumù
avea bânatâ pânâ atumtsea. Idyealui D. P.-Cu tuti câ Armânjlji di România
lucru s-tihisi sh-tu alanti craturi tsi-sh nu suntu pricunuscuts di chivernisi ca
loarâ câti unâ cumâtici ditù loclu mileti ahoryea elji puturâ, pânâ tu soni,
machidunescu. di-shi dishcljisirâ vârâ ndauâ sculii tu
Tu atselù chiro România avea ananghi câsâbadzlji Cunstantsa shi Bucureshti
di Armânji ta s-lu colonizeadzâ Cadrila- sh-iu ficiorlji armânji potù s-anveatsâ
 4 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
carti pri limba armâneascâ. Prota sculii aoatsi di România, nu putemù s-u
fu dishcljisâ Cunstantsa cu vârâ ndoi ascultãmù. Tutnâoarâ lipseashti s- HÃLÃTSLI AL TATI
anji ma nâinti, la sculia numirlu 12, B. P. aspunemù câ di psânù chiro, di vârâ doi
Hashdeu, iu anveatsâ facultativ, meshi, tu câsâbãlu Constantsa s-dish-
Sâmbâta icâ Dumânica, patru clasi iara cljisi prota emisii pri limba armâneascâ Ditù thimisirli-a meali
Bucureshti, la sculia 39, ahurhindalui la unâ televizii di România. Aestâ emisi- ahândoasi,
ditù aestu anù, anveatsâ vârâ 40 di fici- uni easti adratâ di Mariana Caciandoni. Nji-alâncescu hãlãtsli al tati,
urits ampârtsâts tu doauâ clasi tsi suntu Tutù ea tsâni, di vârâ 5 anji, unâ emisiu- Arâdyipsiti pi mururli groasi,
cumândusiti di dascalitsili Marilena ni pri limba armâneascâ la Radio
Bara shi Aurelia Caranicu. Constantsa. Ditù veacljea casâ ca nâ palati.
N.C.- Disi avets dzuari, revisti sh- Tu soni voi s-vâ spunù câ Armânjlji di
pãnã iu agiumsitù pãnã tu dzãlili di România, cu tuti cheaditsli tsi lâ suntu Iar pi nâ measâ shidea tu-
tora? bâgati elji nu s-alasâ sh-mutâ caplu ashi aradhâ,
D. P. - Tora di oarâ, Bucureshti, esù cumù di multu chiro nu lu-avea mutatâ
tru migdani mash doauâ revisti: “Bana shi-sh caftâ ndrepturli a lorù. Tu sinlu a Ciocuri, zmilãri, cleshtsâ sh-unâ
Armâneascâ”, tsi easti scoasâ di 5 anji tu Armânamiljei di România easti unâ bardhâ,
aradha, cu pâradzlji a editorlui sh-cu minari culturalâ cumù nu fu canâoarâ Cu cari tati-a meu tutù pilichisea,
agiutorlu a yivâsitorlorù a revistâljei - pânâ tora. Ama voi s-vâ spunù câ tutâ Vâr lemnu, ca tu-arocutù s-intrâ
fârâ s-dixeascâ vârâ agiutoru di la aestâ minari culturalâ easti ân ligâturâ
isea.
chivernisi. Tu padzinjli alishtei revistâ, cu minarea culturalâ a Armânjlorù ditù
tsi easti anyrâpsitâ mash pi limba armâ- tuti alanti craturi balcanitsi.
neascâ, s-andrupashti idheia câ Armânj- Cu aesti zboarâ io voiù sâ-âncljidù Sh-anda vini oara s-fudzimù din
lji suntu unâ mileti ahoryea di tuti alanti ama nu nâinti ta s-vâ efhãristusescu a hoarâ,
milets balcanitsi, cu unâ limbâ ahoryea voauâ, domnule Nicu al Cheaici, ti tin- Tati-a meu li featsi hãlãtsli
di limba greacâ sh-di tuti alanti limbi jia tsi nji-u featsitù di mi câlisitù ta s-vâ
dhoarâ,
latini shi suntu clirunomlji a dau aestu interviu sh-vâ or, a voauâ shi a
Machiduneanjlorù romanizats. Nafoarâ di-atsea bardhâ vluisitâ
tutulorù ascultâtorlorù a voshtsâ, multâ
Voiu s-vâ ma spunù câ Pareia redact- sânâtati sh-multâ ambâreatsâ tu bana. Cu lipidha-a ljei pri ânturyisitâ,
sionalâ a revistâljei "Bana Armâneascâ" Dumnidzã s-u aibâ angâtnù Armâna-
duruseashti cafi anù premiili "Omlu a mea! Haristo multu câ mi acultatù! Ta s-nji-armânâ a njia ca unù
Anlui", apuhii cu cari suntu tinjisits tuts Apandisea alu Nicu al Cheaici semnu,
atselji Armânji cari facù curbani ti Tinjisite Dumitru Piceava,
Armânami shi s-alumtâ ti creashtirea a Ti pilichisirea-a yisitlui lemnu.
“Tuti lucãrli di reportul pi radio,
limbâljei armâneascâ cumù sh-ti amin- inshirã cu bunã aradã. Easti dealihea, cã Sh-unâ zmilarâ di cilechi câlitâ
tarea a andrepturloù tsi lâ si cadù a nu s-avdza ashi ca cum vreamu noi, ma Ta s-pilichisescu mushuteatsa
Armânjlorù. nã si pãru cã vahi voi u tsãneats tutâ.
Unâ altâ revistâ easti "Desteptarea", mãnushea di telifoni cama largu di gurã,
tsi easti scoasâ di H.Cândruveanu cu cãndu lu spuneats reportul. Noi duchim
pâradz di la chivernisi sh-iu, di 11 di anji cã pi idyea linii avea codoshi, cu un ton ESCU
niacumtinatù, s-andrupashti ideia câ di halatu ca di shuiratu, ma ti noi nu eara
Armânjlji suntu unâ cu Românjlji iara ananghi tra s-ti avdzãmù sh-acãchisimù Escu unù laiù loscutù ditù
limba armâneascâ easti unù dialectu a ashi cum lipseashti. Nã vini niheamã zâmani,
limbâljei românâ. arãu, ca dip tu soni nu putum s-nã Unù suflu di vimtu ti nishani.
Tu tsi mâtreashti mass-media alãsãm sãnãtatea, di ispetea cã nã si
lipseashti s-adutsemù aminti câ, di dzat- curmã linia. Unãshunã dupu a vostu
si anji, la Radio România Internatsional interviu, ascultãtorlji nã tilifonarã la stu- Escu ditù loclu-a laptilui di oai
easti dishcljisâ unâ emisii di radio pri dio ti comentari, sh-cathi un dzãsirã cã Shi a suflitlorù mplini di sivdai.
limba armâneascâ, emisii cari easti eara multu bun zborlu a vostu. Avea
avdzâtâ shi ascultatâ mash di Armânjlji armasã nicã s-vã antribãm ti biografia a Escu mistiryiu ditù zborlu-
ditu craturli balcanitsi. Noi, atselji di voastã personalã, ma cumu shtii, ...” aspusù tu yisù
Câlivili adzâ Di-Armânjlji atselji ca ditù
pârâmisù.

Escu di-aoa, ditù locù

machidunescu,
Di iu strâaushlji a melji ânji gre-
scu,
Câ avemù unâ limbâ sh-unâ
mileti,
Sh-nâ borgi: s-li ftsemù s-treacâ
tu-alanti eti.

Dumitru Piceava
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 5
Mutrii ta s-aflu informatsii realistâ Thede zburashti di
câtu cama buni. Ufilisii multu CATAYRAFIA (RECENSÃMÂNTUL) atselji tsi au conshtiintsâ câ
teza di doctorat al Thede A POPULATSIILJEI DI ROMÂNIA suntu Armânj sh-u zburãscu sh-
Kahl (1999). Hãristusescu zburãscu di 100.000 di Armânji. La limba). Alj dãmù diznãu zborlu al Thede
atsiloru di la RRI câ-nj deadirâ cifra di la idyea isapi agiumsi shi Nicolae Cusha Kahl: "Nai ma multsâlj Armânj antribats
recensamantul ditu 1992 ditu Românii. (1990,1996). Elu zburashti di 108.574 di shi-aspusirâ ayonjea, fârâ multâ min-
Plâcârsescu tuts atseli tsi potu s-nâ da
Armânji. Cumu featsi elu isapea? dueari, unâ identitati idyea cu a cratlui, a
hâbari tu tsi mutreashti aesti lucri, s-
anyrâpseasca pi e-mail icâ pi adresa a Ahurhi di la cifra sigurâ di 6.553 di popului cu cari baneadzâ deadun. (...).
revistâljei. Cats himu? fumelji armâni tsi vinirâ România tu Aestâ identificari a Armânjlorù cu pop-
Tu Gartsii, atsea ditu soni catayrafii iu chirolu 1925-1932. Misurã câti 5 oaminj ulu a cratlui tu cari bâneadzâ easti ahâtu
suntu anyrâpsits sh Armânjlji fu tu 1951. tu cathi fumealj sh-agiumsi la 32.765 di di sânâtoasâ câ, tu aestu chiro, nu
Furâ tricuts atumtsea tu catayrafii Armânj (shi Saramandu tu anlu 1976 videmù iuva vârâ piriclju di ancâceari
39.855 di Vlahi (dupa Zbuchea,1999) agiumsi la cifra di 30.000 di Armânj anamisa di identitatea armâneascâ shi
icâ 22.736 (dupa T.Kahl). Tu documen- vinits România nâinti di polimù). loialitatea trâ cratù."
tili di Tratatlui di la Lausanne (1923) sâ La cifra di 32.765 Cusha adâvgã coefi- Tu tsi mutreashti catagrafia ditu 18-27-li
zburashti di 150.000-200.000 di Vlahi cientul di crishteari a laolui tu chirolu di Martsu 2002 ditù Românii doaua
tu Gârtsii. Thede Kahl pistipseashti câ 1941-1982 shi ashi agiumsi la cifra lucri nâ si parù importanti. Easti ghini câ
suntu vârâ 300.000 di Armânj tu Gârtsii 108574. Tu catayrafia ditù anlu 1977 esù tru migdani doauâ numi trâ noi:
ama nai multu 100.000 zburãscu ghini furâ anyrâpsits 644 di Armanj shi 1.179 Armâni shi Macedo-românji? Nu eara
armâneashti. di Macedo-românji. Tu catayrafia ditu ma ghini s-ufiliseamù tuts unâ numâ?
Tu Arbinishii nitsi unâ catayrafii nu-lj 1992 fura anyrapsits 21.000 di Armânji Deftura problemâ easti atsea câ atselji
bagâ tu isapi Armânjlji. Dupâ Winni- shi 7.000 di Macedo-românji. tsi dzâcù câ Armânjlji suntu idyea cu
frith(1995), Armânjlji ditù Arbinishii Ditù câti thimisescu mini, Thede Kahl Românjlji, lâ si pari unâ alathusi s-nu
dzâcù câ suntu vârâ 250.000. Fimiridili luyurseashti câ suntu Românii vârâ tsâ dzâts Românù la catayrafii.
gârtseshtsâ ditù Arbinishii dzâcu câ 50.000 (cifra nu easti anyrâpsitâ tu tezâ) Adutsemù aminti aoa minduearea al
Armânjlji nu suntu ma multu di 50.000. di Armânj tsi u zburãscu nica limba. Peyfuss ti aestâ problemâ (cari dzâtsi câ
Thede u featsi isapea la nai multu Tu un proiectù di raport ti catandisea a pânâ tu soni easti unâ problemâ di duc-
800.00. Armânjloru anyrapsitù di de Puig tu heari individualâ): "La solutionarea
Tu Vâryârii atsea ditù soni catayrafii Shcurtu 1996 sâ zburashti di 250.000 di problemei, atât de viu discutatã azi, dacã
zburashti di 5.159 Armânj (Zbuchea). Armânj tu Evropa ditu Notu-Data (tu aromânii din România sunt o minoritate
Tu Republica Macedonia (FYROM) idyiul chiro easti datâ shi cifra di etnicã/nationalã sau nu, slujitorii lui
catayrafia ditù anlu 1994 misurã 8.467 1.500.000 di Armânji tu Evropa di Notu Clio nu pot contribui altfel decât prin
di Vlahi ( 0,4% ditù tutâ populatsia ditù -Data, cifrâ datâ di AFA shi ULCA). apelul la judecata rationalã: nu existã
cratù). Armânjlji ditù Macedonia pis- Cifra di 250.000 easti datâ di Peyfuss criterii stiintifice pentru determinarea
tipsescu câ elj suntu vârâ 80.000 iara (cari tu 1971 zbura di 400.000 di nationalitãtii cuiva în afara propriei con-
Thede luyurseashti câ suntu vârâ 25000. Armânji). Cari easti furnjia câ alâncescu stiinte." Maca vremù s-bânãmù ca
Tu cratlu Romania, Gh. Ionitsa (1996) ahâti mãri dyeafurei anamisa di Armânj, prota jgljoatâ easti atsea s-nâ
pistipseashti câ suntu vârâ 150.000- catayrafii sh-di isapea al Thede Kahl? dzâtsemù atsea tsi himu.
175.000 di Armânj. ULCA shi AFA (ufilisii aoa isapea a lui câ-nj pari nai ma Alexandru GICA

Cu furnjia câ tu 18-27-li easti totna varvar, arãu,

di Martsu România va s- CARI EASTI NUMA A NOASTÂ
facâ unù recensãmântu
(cata-yrafii), anyrâpsescu aestu articulù
ligatù di poblema a numilor tsi nâ si da.
Nota: Multsâ di sotslji a mei vahi nu
va s-hibâ sinfunji cu aestu mesaj. Ama
unâ culturâ easti dealihea mari atumt-
sea cându oaminilji suntu axi s-
azburascâ dishcljisù ti tuti problemili a
lorù. Atselu tsi va ta sâ s-aproachi di
lumea a Armânjlorù stâvruseashti un
protù "cheadicù": multili numi cu cari
suntu pâtidzats Armânjlji di cronicari,
istorits sh-di alanti milets. Pots s-vedz
hâiri ditù aestu "cheadicù". Maca va ti
mindueshtsâ ma multu la elu, ciudia s-
alâxeashti tu unâ ma bunâ achicâseari
a suflitlui armânescu.
Niheamâ isturii.
Protili fântânji bizantini tsi zburãscu ti
Armânj ufilisescu numa di "Vlahi".
Exighisea alishtei numâ easti atsea câ
Ghirmanjlji u teasirâ numa Volcae
(numa ali una veaclj farâ celticâ) la tuts
Celtsâlji. Dupâ tsi Galia fu romanizatâ,
Ghirmanjlji u ufilisirâ ti tuti miletslji
romanitsi (sh-adzâ nica zborlu ghir-
manù Welsch easti ufilisitù sh-ti
Italeanj cumù sh-ti Frântsâ. Multu chiro
Ghirmanjlji ufilisirâ zborlu Wlach ti
Armanji sh Wallach ti Românji). Di la
Nemtsâ numa tricu la Slavi shi deapoa
la Grets.
Armânjlji nu para ufilisescu aestâ
numâ atumtsea cându zburãscu ti elj.
Furnjia poati s-hibâ sh-atsea câ di multi
ori zborlu "vlah" easti ufilisitù ca unâ
prusvuluseari. Tu Gârtsii easti ufilisitù
di multi ori cu noima di huryeat, di om
nu ahatù plichisitù. M. Mesnil sh
I.Popova (1993) scoasirâ tu migdani un
veclju primithù vâryârescu (ditu 1893)
tsi exighiseashti zborlu "vlasi" prit
"oaminj piroshi, varvari, niplichisits".
(tu pirmith easti zborlu di Românji nu
di Armanji ama aesta n-ari mari impor-
tantsâ. Easti zborlu aoa câ tuti miletslji
s-luyursescu nai ma bunili sh-alantu
niplichisit)
Tu Balcani zborlu "vlah"
sh-chiru niscântiori noima etnicâ sh-
agiumsi s-hibâ unù sinonimù ti zborlu
"picurar". S-pari câ fantâna ti aestâ
mintiturâ easti un fragmentu ditu
"Alexiada" (anyrâpsitâ pi la 1148) iu
Ana Comnena dzâtsi câ atselj tsi ducù
unâ banâ nomadâ "limba popularâ lâ da
numa di Vlahi." Multsa istorits varyari
ufilisescu aestâ noimâ (tsi zburashti di
zânatea di picurarù sh-nu di noima
etnicâ) ta s-exiyiseascâ câ Amirãrilja a
Asãneshtsâlorù nu fu vlaho-varyara
ama mash varyara. S-fatsi niscântiori
sh-câ numa ali unâ zânati agiundzi
numa ti unâ mileti. Aesta s-veadi ditù
numa "cioban" (picurar) ufilisitâ nis-
cântiori di Turtsâ shi Arbineshi (atumt-
sea cându zburãscu ti Armânji) cum sh-
ditù numa "goga" (mastur). Aestâ numâ
ditu soni ari sh-unâ altâ exighisi:
(Continuari la padz. 27)
Alexandru GICA
 6 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlji s-featsirâ cunuscuts vârnâoarâ.
România sh-tu lumea a Operâljei. Nu
lipseashti s-lu agârshimù, ca paradhig-
"Mini hiu multu pirifanâ Avui unâ
ânreghistrari
mâ, Deciu Celea - tsi fu unù di fonda- cu dl. C-tin
torlji a Operâljei di Constantsa sh- câ hiu Armânâ" Gabor, la
deapoia, anj aradha fu baritonù la Opera Opera di
Românâ di Bucureshti. Shi Deciu Celea Cluj, ama cântamù sh-la Opera di
nu fu singurlu Armânù tsi ishi pi stsena Bucureshti, cu Rozina dit "Barberlu di
a Operâljei. Fratili a lui, Nicolae Celea Sevilla". Multu va mi ariseascâ s-debut-
(un chiro, sheflu a Corlui), Hristu Cusha edz tu unâ Rozinâ. Ânj pari câ multu ânj
(balerin), Ion Tugearu (balerin) sh-nica si uidiseashti aestu rol... Mi ariseashti...!
sh-altsâ. Azâ, tu aradha a tinirlui bârnu, Mi caracterizeadzâ, pistipsescu, shi
u aflâmù la Opera Românâ - Maria Carmen tsi easti ti unâ sopranâ analtâ...
Ciobanu i Maria al Cocot. Sotslj âlj Tsi s-tsâ dzâcù? Rolurli multu romantit-
dzâcù Mirela. Ama, ti tsi nâ dânâsim la si nu para mi caracterizeadzâ, mash
ea? Tu meslu Yismâciunù-Sumedru, tu Traviata. Nitsi Mimi dit Puccini. Puccini
studiourli Media Pro di Buftea s-featsirâ ma multu nj-ari hari s-lu ascultu, nu s-lu
filmârli la "Callas for ever", filmu tu cântu. Mini multu âlu voi Verdi, cari
reghia a avdzâtlui Franco Zefirelli. Tu easti... Nu pistipsescu sâ si-amintâ vârâ
aestu filmu giucâ shi Mirela. Cum? oarâ un altu ahtari compozitor. Giucai
Nâsâ nâ dzâsi câ fu multu lishor. Prota cum dzâshù tu tut tsi putea sâ s-giocâ tu
vini la Operâ regizorlu muzical a fimu- aeshtsâ 9 anj dit soni la Operâ. Avui unâ
lui shi lj-aleapsi oaminjlji di cari avea premierâ di Traviata, unâ premierâ cu
ananghi. Mirela eara tu aradha a lor. Oedip tu reghia a marlui Andrei
Deapoa, dusi di deadi unâ probâ muzi- Sherban. Ah! Mi ariseashti shi
calâ tu studiourli di Buftea. Mirela inter- "Liliacul" ("Bubureaclu"), aclo giocù
pretâ unâ arii dit "Carmen" di Bisset. Fu multu sh-ti atsea mi arisea-shti.
aprucheatâ! "Easti tsiva ahoryea tu bana "Nabuco", tsi ti cor easti nai ma bunù...
M.C. - Siyura!
a unui artistu s-aibâ tihea s-lucreadzâ cu Rep. - Ti arisescu tuti, bag oarâ. Poati
Rep. - Tini hii tora tu corlu a
pareia a unui reghizor ahâtù mari ashi ma ghini eara s-ti ântreb tsi operâ nu
Operâljei ama, minduishi vârâoarâ s-
cumù easti Zefirelli", ânj dzâtsea multu tsâ ari hari!
hii solistâ?
emotsionatâ, Mirela. "Tra s-intsrâ tu M.C. - Ei, sigura câ tuti nj-au hari. Va
M.C. - Nu shtiu, minduescu câ s-mor cu opera tu sândzi!
pareia a lui di filmari, s-vedz cumù tuts
lipseashti s-hiu ma putsân emotivâ. Di Rep. - Aide s-tritsem la unâ altâ turlie
s-cunoscu di 20-30 di anj easti impresio-
njicâ avui problemi cu aestâ emotivitati. di muzicâ - folclorlu muzical armânes-
nantu ama, pot shi s-ti facâ s-tsâ parâ
Aveamù concerti la pian ama-nj trimbu- cu shi tu unù zbor, s-hibâ cama uidisitù
arâu câ-lj cunuscushi". Ti filmul "Callas
ra sh-mânjli sh-cicioarli ca si-apârâ cu atsea tsi adari cându ai adyi - "Pili-
for ever", Maria al Cocot nâ dzâsi câ
Dumnidzâ! Cându agiumshu la operâ sterlu". Cum agiumseshi la Pilisteri shi
tora candideadzâ la Oscar shi, di câti
shi cunuscui publiclu di aclo (tsi easti cum âmpiltearea aestâ di muzicâ
dzâsi reghizorlu, va s-yinâ s-hibâ
multu critic), duchii câ lipseashti s-trec armâneascâ cu muzicâ di operâ?
prezentat sh-tu Românii. Tu România
di emotsiili tsi li amù. Di 9 anj di dzâli M.C. - Eeee.... Aua ahurheashti un
nâsâ ari giucatâ sh-tu alti filmi, cumù
di cându lucredzù la operâ mi alumtu cu pirmith multu mushat. Mini, acasâ nu
suntu "Extemporal la dirigentsie" tu
aesti emotsii sh-poati tu unâ dzuâ va s- para zburam armâneashti. Tati eara
regia al Nicolae Corjos, "Martori dis-
potù s-hiu shi solistâ. Cari shtii?! român ama, âlj vrea multu Armânjlji. Tu
pârutsi"... Ama, cum s-apruche di muz-
Rep. - Noi avemù
icâ Maria al Cocot?
nâdia câ va s-agiun-
M.C. - Mini ahurhii cu pianlu nica di la
dzâ un solistâ ghini
6 anj. Minduescu câ eara tsiva tu soi. Mi cunuscutâ tu lumea
dutseamù la gârdinitsâ sh-cântamù. Shi muzicalâ... Giucash tu
ashi duchi mama câ lipsea s-cântu. aproapea tuti spectaco-
Multu mi arisi pianlu. Feciù 8 anj di lili tsi furâ la Opera
dzâli, dupu cari mi dushù ninti cu canto Românâ di Bucureshti
(4 anj) shi la 18-19 anj dupu tsi bitisii un di 9 anj di dzâli. Cari ti
liceu di matematicâ-fizicâ ahurhii canto arisi nai ma multu?
la un profesor, la Iulian Bâiashu, di la M.C. - Nai ma multu
Conservator. Vrui s-dau examen la canto pot s-dzâc "Traviata" di
- intrai... La operâ nica nu aveamù Giuseppe Verdi. Mini
intratâ câ-nj dzâsirâ câ hiu multu njicâ tu nu para am unâ boatsi ti
anj. La 19 di anj sh-giumitati intrai la mezosopranâ, ma multu
operâ sh-aestâ fu ti mini unâ mari hiu unâ sopranâ dramat-
harauâ, fu ti nipistipseari. Anj vidzui icâ, sopranâ âmplinâ,
yislu cu oclji. ama nu pots sâ shtii
Rep. - Sh-di atumtsea tutù la Operâ!
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 7
unâ dzuâ s-adunarâ a mei cu un lali, efhâristusescu câ suntu ashi! shteamù shi tut canda-nj pari cunuscutù.
Goga, easti a lui numâ shi âlj dzâsirâ: Rep. - S-dzâtsi ti cântari câ easti unâ Poati di aua s-ducheashti un omù tsi
"Shtii câ feata a noastâ easti la Operâ", alithea hari di la Dumnidzâ shi câ "s- mileti easti. A njeia tutâ muzica
"Dealihea? Voi sh-mini s-u cunoscu, s-u arucâ tu soi". Tini câtâ cari ti arcashi, armâneascâ ânj pari cunuscutâ, u duch-
aduc la Sutsatâ!", "Easti profesoarâ di cum dzâcù Armânjlji? escu ca unâ parti di suflitlu a meu...
muzicâ, bitisi Conbservatorlu.." M.C. - Maia a mea ânj pari câ avea Rep. - Aide s-dzâtsemù tora câ s-tsâ-
"Phoo... Noi avem ananghi di ahtâri aestâ hari ti cântari. Mama ânj dzâtsea agiutâ Dumnidzâ "s-tsâ hibâ boatsea
oaminj!" Shi ashi agiumshu la Sutsatâ iu câ ea cânta multu mushat, aclo tu "nâ câmbanâ/ S-u avdâ Armânamea
nica di prota âlj vrui tuts. Tuts suntu muntsâlj Pindu. Minduescu câ mini cu tutâ", cum dzâtsea poetlu George
tiniri, suntu oaminj multu bunj. Mi ea nj-u aduc. Murnu. Tsi va s-vrei s-avdâ
duchescu ca acasâ. Canda hiu cu fratslji Rep. - Di iu suntu vinits pâpânjlj a tâi? Armânamea tutâ di la tini?
a mei. Prota mini shidzui, mutrii, min- M.C. - Maia di Veria sh-paplu di M.C. - S-nu u agârshimù limba, s-nu
duii, vidzui tsi adarâ, cum minduescu. Livâdz. Doauli hori azâ, tu Gârtsii! nâ agârshimù miletea. S-nu s-dipârtead-
Nu shteam cântitsli shi li ânvitsai di la Rep. - Tsâ aduts aminti vârâ cântic di zâ di Armânami, Armânjlji! Aestâ ânj
Aurelia (Caranicu), tsi mi agiutâ. Li anda earai njicâ? Vârâ cântic avdzât pari câ ari nai ma marea simasii. S-nu
ânvitsai ma, mini lâ dedù altâ tonalitati, ân casâ, la maia... fudzimù di arâdâtsinj câ putemù s-u
altu stil shi ashi loai apofasea s-nu fugù M.C. - Salami nu pot s-dzâc - aestu chiremù calea atsea ândreapta. Mini hiu
di la Sutsatâ pânâ cându nu va s-adarâ cântic lu shtiu di-n casâ. Mini nu bânai multu, multu pirifanâ câ hiu Armânâ.
unâ dealihea parei, tsi s-agiungâ s-ljea ahât multu cu elji. Ama, tora la Pilisteri Sh-ma multu tora, cându voi s-adarù
parti la festivaluri di folclor, poati sh- nj-aduc aminti multi di cântitsli tsi li tsiva ti Armânami. Poati câ easti ghini
internatsionali. Nu lipseashti s-hibâ tuts avdzamù cându earamù njicâ. Tati a cathiunù di noi s-mindueascâ s-adarâ
profesionishtsâ. Pots s-adari muzicâ sh- meu avea mari mirachi s-ascultâ ploacili tsiva njicù, ahât cât poati el, ti fara-nâ, ti
di mirachi nu mash s-hii pâltit ti aestâ. cu aushlu Yeoryi Celea, cu Deciu Celea, Armânami! Mash ashi putem s-ascâpâm
Muzica easti unâ harauâ. Easti multu cu Marcu... Atseali suntu cântitsli ti cari di la chireari! Lipseashti s-himù tuts
mushat cându vedz oaminj tsi au hari ti nai ma ghini nj-aducu aminti. Deapoa, unâ!
cântari, tsi u vor scena... Voi s-lâ avdu vârâ cântic tsi dzâc câ nu lu Marilena BARA
S-cunoashti câ shi la vârâ 15 di inshi di nu shteamù
Armânji, ashi cumù LA CULINDA TÙ CU P AREIA cumù va-lji purtãmù ahântsâ
easti la tuti alanti milets
crishtini, easti adetea ca fici-
“PILISTERLU” inshi mash tu trei mashinji. Vini
cu elji shi lali Santa, atselù tsi s-
anchisea sâ ducâ cu colindili, dupâ tsi cafi unù
uritslji sâ s-ducâ cu colindili pi la casili a oam- alumtã ta s-hibâ dishcljisâ prota sculii pri
di elji s-andridzea cu unâ ciumagâ sh-cu unù
injlorù tu noaptea di 24-li cãtrã 25-li di limba armâneascâ Bucureshti. Nâ fu ti mari
trastu. Di aestâ oarâ noi: io, Oani Nicolae shi
Andreu ta s-da di hâbari câ s-amintã Hristolu. agiutorù ti furnjia câ nâs fu atselù tsi aduna
cumnatlu a lui vinimù cu mashinjli etimi ti
Colindili la Armânji poartâ sh-numa di “cân- pâradzlji.
alâgari. Deapoia vinirâ sh-ficiorlji sh-featili di
titsi di Anlu Nãu”. Ficiuritslji, unù chiro, s-dutsea s-culindâ
la pareia “Pilisterlu”. Apofasea ti ahtari lucru
Tu seara di 24-li di Andreu loai parti sh-mini dupâ njedzlu a noaptiljei, dupâ cântâtori,
(ta s-ducâ cu colindili pi la casili a ma multorù
la unâ ahtari adeti. cându, dupâ veacljea adeti, duhurli arali s-
personalitãts armâni) u avea loatâ Oani dead-
Cu aestâ apuhii nji-adushù aminti di chirolu chirea. Noi, ti furnjia câ aveamù cali lungâ,
ahurhimù cu colindili dupâ ndauâ sâhãts dupâ
prândzu. Ficiuritslji cânta vârâoarâ colindi-
melindi (Colindi, melindi,/tsitsi, caca,/
dã-nji maie culaca,/câ va tsâ acatsù
vaca,/ vaca cu yitsãlu,/ câ s-featsi
Hristolu,/ tu pâhnia a boilorù/ trâ
yinatea a Uvreilorù,/ trâ-anji multsâ/j-
di vârâ oarâ!) Variantâ cântatâ vârâoarâ
di ficiuritslji di Aminciu (Metsovo) Epir
- P.Papahagi, Din literatura popularã
aromânã, 1900).
Di aestâ oarâ ficiorlji di la “Pilisterlu”
cântarâ la cafi casâ di Armânji “Dom’,
Dom’ s-anãltsãmù” shi ma multi cânti-
tsi musheati ditù repertoriulù a lorù.
Ca ditù tihiseari pareia Pilisterlu
ahurhi cu culindili, ti prota oarâ, la casa
ali doamna Matilda Caragiu-
Mariotseanu. Furâ aprucheats ân casâ
unù cu Aurica sh-cu Alexandru. Ficiorlji sh- shi cântarâ ma multi cântitsi cari, dupâ
anda earamù njicù sh-di cumù nidzemù cu
featili di la Pilisterlu, cari s-andâmusescu cafi cumù nji-aspusirâ, doamna Matilda
colindili dedunù cu sotslji a melji (Gogu al
Sâmbâtâ dupâ prândzu la unâ sculii di pi Caragiu lji-ascultã cu mari emotsii. Nu
Ducea, Mircea ali tetâ Tincâ sh. a.) pi la casili
ningâ stadionlu Dinamo di cântâ, mizii di ma psâni emotsii avurâ sh-elji, ficiorlji.
a Armânjlorù di Cataloi. Sâ shtii câ ficiuritslji
ashtipta aestu lucru. Vinirâ etinji ti culindari Di cara lji-ascultã cumù cântarâ doamna
 8 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
profesoarâ lâ efhãristisi sh-dupâ atsea lâ
yivâsi ma multi poezii adrati di nâsâ. Tu
bitisitâ lâ deadi shi unù plicù cu pâradz.
Di cara aflarâ câts pâradz lâ durusi nâsâ
a ficiorlorù nu lâ yinea s-pistipseascâ.
Avea intratâ ân casâ shi lali Santa cari,
cu aestâ apuhii putu di u cunuscu. Âlji lo
multu hari, nji-aspunea, di turlia cumù
lâ zburâ armâneashti a ficiorlorù shi
armasi multu figuratù (impresionat) di
nâsâ. Mini, deadunù cu Oani shidzumù
nafoarâ. Nu intrai ân casâ ta s-nu lâ
aspargu atsea mushatâ andamusi. Tuts
ficiorlji di la Pilisterlu eara multu
curyioshi ta s-u cunoascâ aestâ mari
doamnâ armânâ cari easti doamna
Matilda Caragiu-Mariotseanu, prota shi
singura muljeari armânâ cari agiumsi tu
tesea di academician pânâ tora. Ca sâ
spunù cu mânâ pi inimâ sh-mini earamù
multu curyiosù ta s-u vedù shi s-u ascul-
tu cumù zburashti shi s-aflu tsi ma adarâ
nâsâ. Ari unâ hari ta s-azburascâ
armâneashti cumù psânji Armânji u au.
Nu neshù ti furnjia câ avdzâi câ nâsâ,
ditù oara anda yivâsi articolu “Teoria
UI-UI”, nyrâpsitù di mini cu vârâ ndoi
anji ma nâinti sh-iu u criticamù
niheamù, nu mata va s-avdâ di mini sh-
di revista “Bana Armâneascâ”. Nu avu
canâ curajlu ta sâ-lji ducâ unâ revistâ di
“Bana Ârmâneascâ”. Ti aestâ furnjii
neshù mini la doamna Geta, sora ali
nâsâ, cari sheadi aproapea shi-lji dushù
dauâ cumâts. Nu di alta ama tu aestu
numirù eara publicatù un articulù ali
Chira Mantsu tsi eara unâ cronicâ la unù
articulù ali nâsâ publicatù tu revista
Yeanula Yioryi
BANA ARMÂNEASCÂ
România literarâ.
Di la doamna Matida Caragiu âlji
dusimù ficiorlji acasâ la doamna Irina
Nicolau. Shi aoatsi ficiorlji cântarâ col-
indi sh-ma multi cântitsi armâneshtsâ
musheati. Doamna Irina Nicolau, multu
cunuscutâ intelectualâ tsi ari zânatea di
folcloristâ, fu multu fiyuratâ di aestâ
andamusi fârâ uidii pânâ tora sh-lâ urã a
ficiorlorù s-aibâ multâ ambâreatsâ tu
marea a lorù mirachi cari easti cânticlu
armânescu.
Neasimù deapoia la casa a deputatlui
Costicâ Canacheu, atselù cari fu doi anji
prezidentulù a Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ”. Nâ apruchearâ pârintsâlji
al Costicâ cumù shi sora a lui, Itsa.
Ficiorlji furâ aprucheats multu DOILJI
musheatù nafoarâ di mini, cari, atumtsea Yina pi câmpulù cu albi lilici,
anda mi vidzu Itsa, aspusi, cãtrã Aclo iu trandafili-anjiurdzescu,
pãrintsâlji a ljei: “nâ vini dushmanlu ân Yina s-vedz nelji cu chipurici
casâ!?!”. Cu tuti aesti, mini, cari nu mi Shi-io va s-alagù, va s-arâdù, va mi
luyursescu dushmanù a vârnui ohi al hârsescu!
Costicâ Canacheu shi ali Itsa, cu cari,
dupâ cumù aspunea afendu-su, himù shi
Cârunâ s-nji-adari cu-a ta mânâ
soi. Pârintsâlji a noshtsâ eara di la Sh-pi frâmti a njia s-nji-u badz,
Câlivi. Di cara fudzimù di la Costicâ
Sh-cu lilici pitù perù, ca nâ dzânâ,
Canacheu âlù câftarâ ficiorlji sh-dom- Lishorù di-a ta mânâ s-mi-acatsù…
nulù Constantin Rudu, patronlu a restau-
rantului Inter-Macedonia, cari shadi tu
Ca cilimeanji s-arâdemù dipriunâ,
idyiulù blocù, ama nu lâ dishcljisi usha Alargu, pi câmpu s-nidzemù,
canâ. Di aoatsi âlji dusimù ficiorlji di
Ca unù pirmitù, noi, s-nâ-aspunâ:
cântarâ acasâ la sotslu a nostu Cociu Tsi tiniri sh-tsi multu nâ vremù
Tulicâ, tutù Câlivyeanù sh-elù. Di aoa-
tsi fudzimù cu mashinjli tâshi tu hoara
Pipera. Aoatsi ahurhimù cu culindarea la VREARI
restaurantulù al Gigi Becali dupâ cari Di cându iara-nji ti vidzui
ficiorlji neasirâ di cântarâ la casa al Mintea tutâ nji-u chirui;
Giovani shi al Victor Becali. Tutâ pareia Zboarâli s-chirurâ sh-eali
fu multu fiyuratâ di turlia cumù eara Cându ti-adunai ân cali.
armâtusiti casili di chibâreatsâ a
Armânjlorù di Pipera, cu multi lunjinji, Cându di mânâ mi-acâtsash
di canda nâ aflamù tu mesea a
Bucureshtiului.
Sh-caplu-ndzeanâ ânji-lu mutashi,
Di la casa a fratslorù Becali neasimù cu Vidzui vrearea tsi-aspuneai
tuts la casa al Iancu Zisu, di cari ma Pitù musheatslji oclji lai.
avemù nyrâpsitâ tu revista Bana
Armâneascâ”. Fumù aprucheats ân casâ Mi bâshashi pi oclji sh-pi frâmti
shi aoatsi multu mushatù. Io-nji chirui ma laiù di minti…
Di Pipera nâ turnãmù Bucureshti. Di multu-ashtiptamù ta s-yinji,
Impresiili a ficiorlorù ditù mashinâ nu Nu shteam vrearea ca nji-aspunji!...
mata s-bitisea. Lâ lo multu hari aestâ
culindari. Lâ lo hari di casili a
Aura PASHA
Armânjlorù pri iu intrarâ, lâ loarâ hari di
turlia cumù furâ aprucheats ân casâ shi
chirâsits di Armânji shi, câtse s-nu u
spunemù, furâ multu efhãristisits sh-di
dhoarili tsi li apruchearâ. Pri ningâ
mâcari, fructi, bâmboani, sucuri ficiorlji
amintarâ cu aestâ apuhii sh-vârâ 7 mili-
unji di lei. Aeshtsâ pâradz, loarâ apo-
fasea elji, va-lji pâstreadzâ ta sâ-sh
ancupârâ stranji armâneshtsâ. Tu bitisitâ
tuts aspusirâ: j-di vârâ oarâ!
S-lji-avdâ shi s-lji-agiutâ Dumnidzã!
Dumitru PICEAVA Naturâ staticâ cu chitchi. D.S.P.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Nu-ari vârnâoarâ arâpasù:
Pidimo, priimnari, greauâ ducheari…
Bana nu ti dutsi daima tu soari.
Cându u cunuscui prota oarâ mutreamù la nâsâ
sh-mi-ntribamù: tsi caftâ? Tsi va? Câtse tora
oclji âlji arâdù shi dupâ niheamù chiro âlji
suntu-mplinji di lãcrinji? Puteai s-yivâseshtsâ
pi prosuplu a ljei unâ câftari ahândoasâ, unâ
frimtari tsi nu-lji da arihati sh-tsi u fatsi s-u
doarâ suflitlu, unâ dureari tsi nu poati s-u
ascundâ. Cându ljea di-zburashti s-aprindi. Pira
di nuntrulù a ljei ti-angâldzashti sh-tini. Ia di ti
arâdi. Sh-vrei s-u astindzâ sh-nu pots sh-eshtsâ
sigura câ ma s-u astindzâ va tsâ aflji isihia. Easti
unâ alumtâ tsi u dai cu tini. Tini eshtsâ ehtrulu
a tãu. Mutreamù la nâsâ shi-nji si pârea câ u
cunoscu di multu, câ himù soatsâ buni cu tuti câ
nâ dispartu multsâ anji.
La Congreslu armânescu di Freiburg ditù anlu
1999 eara multsâ Armânji, di iutsido, tuts cu
vreari tu suflitù, ama EA s-alidzea di elji pitù
atsea ducheari, emotsii tsi eara ancârfusitâ pi
prosuplu a ljei. Eara iutsido, azbura cu tuts.
Earamù nai ma njica di tutâ pareia ama mi tinji-
si sh-mini. Lo di-nji zbura, di mi câtiyursea,
ama boatsea a ljei nu eara arauâ, anapudâ,
amplinâ di ergu mea eara unâ boatsi tsi prâxea,
tsi ti-angâldza, tsi ti fâtsea s-ti ducheshtsâ
aproapea di suflitlu a ljei. Sh-cându nji-azbura
mi-ntribamù: azburashti nâsâ i azburashti
suflitlu, mintea a mea! Di atumtsea sh-pânâ
tora tricurâ ma multu di trei anji shi chirolu tsi
tricu nâ aproachi multu sufliteashti. Anlu aestu,
di Stâ-Mârii, nai ma musheata dhoarâ tsi u dixii
fu muabetea cu Kira Iorgoveanu-Mantsu.
- Tsi easti ti tini cartea "Steaua di Dorù"?
- "Steaua di Dorù" tsi u tipusii cu 20 anji
nâpoi easti fumealjea a mea, ti atsea câ
poeziili tsi s-aflâ tu aestâ carti azburãscu
ti suflitlsu a meu, di bana a mea sh-di tuti
duchirli a meali. Di aoa shi-nclo potù s-
anyrâpsescu shi alti cãrtsâ ama "Steaua di
Dorù" va s-hibâ ti mini atsea fumealji tsi
nji-u deadi Dumnidzã. "Steaua di Dorù"
inshi ditù unù Mari Dorù, inshi ditù unù
adiljeatù a meu armânescu tsi tu chirolu
atselù cându mini anyrâpseamù poezii tru
limba armâneascâ vârnâ nu minduea câ
va s-agiundzemù adzâ s-avemù ahântsâ
poets, s-avemù revisti anyrâpsiti pi-
armâneashti, câ va s-agiundzemù s-
avemù nâ culturâ. Trâ-atsea "Steaua di
Dorù" armâni ti mini unâ cheatrâ ditù
ahurhitâ, ditù ahurhita a banâljei a mea
shi a alumtâljei a mea trâ Armânami.
- M.C.-B. Tu "Steaua di Dorù" putemù
s-aflãmù aproapea tuti duchirli a tali.
Ti amintashi tu hoara Bashchioi shi ti
pâlâcârsescu s-nji-aspunji tsi simasii ari
aesta ti tini tu lucrulù tsi-lù fats?
- Bashchioi…nu u vidzui hoara di anda
earamù njicâ, di anda fudzii di aclo sh-ti
mini easti unâ mari dureari câ putui s-
vedù ahânti locuri di lumi ama nu-nji
vidzui hoara iu mi amintai. Avdzâi câ
armasirâ mash ndauâ casi, ama ti mini,
ashi cumù u amù tu suflitù, aestâ hoarâ
ânji deadi atsea tsi mi agiutâ ta s-armânù
Armânâ. Nji-aducù aminti, cu tuti câ ear-
CHIRA IORGOVEANU-MANTSU -
unâ sorâ, unâ soatsâ, nâ
amù fiticâ njicâ di vârâ 5-6 anji di
musheatili coruri tsi s-fâtsea aclo Dumâ-
nica sh-nji-aducù aminti di Pânâyirlu di
Stâ-Mârii iu yinea Armânjlji ditù tuti
alanti hori. Nji-armasi tu minti shi
Bisearica din hoarâ tsi-nji si pârea ashi di
mari. Unù Armânù tsi nu duchi bana di
hoarâ nu putu s-ducheascâ ahâtù di multu
tsi va s-dzâcâ Armânamea. Amù nãdia câ
anlu aestu i divârâoarâ va-nji vedù hoara.
- M.C. B.:-Aduseshi aminti di andamu-
sea di Stâ-Mârii. Di ndoi anji tu horli
armâneshtsâ di Dobrugea s-fatsi veara
unù bairù di yiurtiseri iu s-andregù
pânâyirlu a hoarâljei sh-iu s-adunâ
Armânjlji di iutsido. Cumù vedz aesti
andamusi a Armânjlorù tu aestu chiro?
- C. I-M: - Mi hârsii multu cându avdzâi
di aesti andamusi a Armânjlorù di
România shi amù nãdia câ va s-agiungu
sh-mini estanù deadunù cu nicuchirlu a
meu Eschibaba. Aestu lucru tsi s-fatsi
Chira Iorgoveanu-Mantsu namisa di ficiurit-
slji armânji di la sculianr. 39 di Bucureshti
aoa, România, s-fatsi tu Gârtsii di multu
chiro. Tuti horli armâneshtsâ ditù Gârtsii
tsi furâ asparti dupâ polimù, ahurhirâ tora
di sh-adunâ hiljlji shi cafi anù, tu cafi
hoarâ yiurtusescu Stâ-Mâria. Easti unù
lucru multu bunù câ cu aestâ itii s-adunâ
Armânjlji, facù muabeti shi ashi poati sâ
s-mutâ tinjia a hoarâljei.
-M.C.B.:-Cumù fu Aminciu estanu?
- C.I-M.: Cându azburamù di horli armâ-
neshtsâ mintea-nji sâ dusi Aminciu, aclo
iu cafi anù, prota Dumânicâ di Alunarù s-
tsâni andamusea a Sutsatilorù Armâne-
shtsâ ditù Gârtsii. Armânjlji ditù Gârtsii
suntu multu ghini organizats, suntu cama
di 60 di Sutsati - sh-tsi s-veadi Aminciu la
aestâ andamusi s-veadi atsea ma dealihea
sh-ma chischina culturâ armâneascâ: gio-
clu, cânticlu shi stranjilji armâneshtsâ.
Easti ca unâ intrari tu yisù: mutreshtsâ sh-
nu pots s-pistipseshtsâ câ njilji di
Armânji s-adunâ shi adarâ unù corù
dipli-dipli shi nu agârshescu hlambura
armâneascâ cu mearili aroshi. Itsi
Armânù tsi agiundzi Aminciu la aestâ
andamusi intrâ tu yislu armânescu, tu
aestâ ciudii iu pots ta s-vedz tutâ mushu-
teatsa a culturâljei armâneascâ. Ama
treatsi niheamâ chiro, ieshi ditù yisù shi
Nr. 1 (27), 2002 9
ahurheshtsâ di
plândzâ. Câtse?
ducheari… Câ limba chiru.
Cultura armasi
ama limba chiru multu tu Gârtsii. Mi
andâmusii tu Gârtsii cu multsâ Armânji,
cu multsâ tiniri tsi loarâ di anveatsâ limba
armâneascâ. S-toarnâ la limba a noastâ
sh-mi hârsescu multu di multu câ "unù
populù fârâ limbâ easti unù populù
chirutù". - M.C.-B.: - Ndoauâ zboarâ di
lucrulu ditù soni ali ULCA?
- C.I.-M.: - ULCA di Freiburg sh-adrã
lucrulu tsi-lù fatsi di 15 di anji. Shi anlu
aestu dipusimù Strasbourg unù Apelù tsi
s-cljeamâ "Catandisea dramaticâ a
Armânjlorù s-dutsi ninti" shi-aspunemù a
C.E. câ Dimândarea 1333, tsi fu apru-
cheatâ di tuti vâsiliili iu bâneadzâ
Armânji, nu easti bâgatâ tu practichii. La
Congreslu a Minoritãtslorù ditù Europa
tsi s-tsânu anlu aestu Olanda nu neasimù
ti atsea câ hãrgiurli suntu multu mãri -
ama s-dusi Luis Maria de Puiq tsi nâ
reprezentã noi Armânjlji. S-apruche unâ
Rezolutsii di unâ simasii ahoryea tsi
mutreashti câftãrli a Armânjlorù tu itsi
vâsilii ditù Balcanù.
- M.C.-B.: - Vreamu s-ti-ntrebu di nicuchirlu
a tãu, Iani Mantsu, tsi anlu aestu ahârzi
Dipluma di tinjii-2000 di la Fundatsia "Bana
Armâneascâ". Cumù easti cându omlu di
ninga tini ti-andrupashti tu lucrulu di suflitù
tsi-lù fats tu banâ?
-C.I.-M.:-Ti nicuchirlu a meu anyrâpsii
tu multi di poeziili a meali. Cartea "Aha-
psea lingvisticâ" easti ti nicuchirlu a meu.
Di Iani mi leagâ nu mash vrearea ama shi
aestâ alumtâ tsi u dutsemù doilji deadunù
di 15 di anji di la protlu cursu di Limbâ
armâneascâ tsi s-tsânu Freiburg shi aestâ
vreari tsi pitrusi anamisa di noi ânji lucrã
nu mash suflitlu ama shi mintea câ vidzui
tu soni unù omù cu unâ ducheari ahoryea.
Iani fu atselù tsi ânji dzâsi daima câ
lipseashti s-alumtãmù câ Armânjlji au
unâ steauâ tsi nu va s-astingâ canâoarâ.
M.C.-B:-Cu nãdia câ Steaua a
Armânjlorù nu va s-astingâ canâoarâ
âlji orù ali Chirâ, tu numa a redactsiil-
jei "Bana Armâneascâ" sânâtati, ayapi
shi s-lji-armânâ suflitlu totna ashi
tinirù shi chischinù.
Mariana CACIANDONI - BUDESH
 10 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Lu cunuscuiù ca filosoflu tsi
poetlu George bânã cu multu AVIGLJIT ORLU DI ZBOAR“
Vrana la treilu nâintea a lui,
„ari pâscutâ
Congresù di Limbâ durearea“. Tsi i câftar ea a „Chir olui chindisitu“
shi Culturâ Armânâ metaforâ uidisitâ, ti ciudii! Zborlu mintu, cheatrâ) potù s-nâ u zuyrâpseascâ
dealihea. „Avigljitorlu di zboarâ“ easti,
di Freiburg, 1993. „pascu“ ti dutsi la atselù lucru nai ma cumù dzâshù, unâ „Carti di dureari“.
Va s-ahurhescu aproapea di fara a noastâ: picurari, oi,
Dureari nivrutâ, nicâftatâ ma vinitâ ditù
aestu zborù a meu munti, Pindu ... Shi-aestâ lumi tsi chiru
durearea a etilorù istoritsi shi dânâsitâ tu
aducânda aminti shi tsi u purtãmù mash tu suflitù nu poati
suflitlu-a poetlui tsi nu poati s-u avinâ câ
atseali tsi-anyrâpsi- s-aducâ harauâ!
„apala-i chirutâ shi cordzâli suntu di-
iù atumtsea tu „Zborlu a Nostru“, Nr.1 Lumea ditu suflitlu-a poetlui easti
arudzinâ“. Mash cându ducheshtsâ unâ
(41) 1994: „Atsea searâ ditù Muntsâlji atsea tsi-armasi mash tu
thimiseari/memorii. Lumea di-adzâ dureari istoricâ ca a poetlui Vrana pots
Pâdurea Lai, iu shidea tinirilji Armânj
s-aducheshtsâ câ hii sh-tini pliyuitù di
vinits la Congresu, nj-armasi tu minti câ easti ca nibitisitâ, âsh caftâ calea ...
zboarâli „mi doari durearea“ i „nj hip-
„s-amintã“ nica unâ nâdii trâ noi: unù Poetlu „dipusi tu memorii“ shi n-adusi
shu catargulu/ tu inimâ“! Dealihea,
tiniru Armânù va s-bagâ suflitlu sh- atsea lumi veaclji, arhaicâ, ditù ahurhitâ,
atsea tsi ducheashti adyivâsitorlu easti
mintea trâ dutsearea nâinti a liter- aspâstritâ shi-mplinâ di seamni tsi poet-
lu u bânã mash cu mintea shi cu aestâ pliyuiari a inimâljei! Pisti poetù
aturâljei armâneascâ...
trecù „ashcheri antredzi“ shi lu „surpâ“,
Nafoarâ eara scutidhi greauâ tu thimisearea istoricâ ...
tu inima lui s-vedu arãnjli-a pâpânjlorù
Muntsâlj Pâdurea Lai, ma nâuntru, tu Temili ditu poezia alù Vrana suntu idy-
shi-a straushilorù - unâ inimâ ancru-
cabana di lemnu iu noi ascultamù poezi- ili tsi li-aflãmù sh-tu poezia claiscâ
tsiljiatâ („io pi crutsi/ mirachi tu penuri/
ili alù George Vrana, eara unâ lunjinâ armâneascâ ma, la elù, aducù conotatsii
flamburâ aruptâ“ i „inimâ cu citia
tsi yinea ditù oclji lãi shi-mplinj di focù filosofitsi ahândoasi ... Elù nu cântâ
câdzutâ“).Inima a poetlui easti greauâ,
a tinirlui poetu... Zboarâli-lj cura froni- muntili, oili, picurarilji, hoara
apitrusitâ câ „tuti chetrili surpati-n
mi, ma canda tâljiati tu cheatrâ ... armâneascâ tsi u vidzu mash tu pirmith-
Pindu/ Shi-aflarâ locù tu suflitlu-a
Canda avdzamu câdearea a loru tu ili-a papsu-i i tu yisili a lui ... Tuti aesti
meu“. Shi cându poetlu nu mata s-aflâ
suflitlu-a nostu...Zboarâli-alù George suntu trâ elu simboluri shi tsi-adutsi
tu lumea di-adzâ; tsi canda nu-lù ancapi,
Vrana angrica, mplini di njedzu... Sh-nâ poezia a lui easti unâ noauâ ahândimi tsi
cându nu mata poati „shi-aravdâ bana“,
hârsimù suflitlu atsea searâ di niagârs- nu s-videa tu poezia di nâintea a lui.
cându ducheashti câ easti mortu - ari
heari, cu mushutets tsi nu s-amintâ cathi Agiungu 2-3 zboarâ bâgati aradha, unâ
mash unâ ascâpari: turnarea tu paradhis-
dzuâ ... Poezia alù Vrana easti di metaforâ, tra s-ti ducâ tu atsea lumi
lu a pâpânjilorù, tu-atsea lumi di yisu
„exceptsii“ ... Vrana poati s-agiungâ mâyipsitâ, ancârfâsitâ tu chirolu miticù,
tsi-i singura tsi poati s-lu-ascapâ - shi s-
unù Blaga a Armânjloru ... Steaua a lui istoricù: „oili si-aplicarâ pisti cafcalili/ a
anyiseadzâ „furù“! Va s-dzâcâ: singurlu
anyilici tu seara atsea trâ noi, shi-elù alumtâtorlui“; „cupiili di oi arâiti tu
sturù tu banâ di cari poati s-andrupascâ
lipseashti s-aibâ angâtanu s-nu s-ast- ciiri/ si-agârshirâ s-pascâ“; „njiljiori si-
easti thimisearea a paradhislui straush-
ingâ ... Avemu ananghi di lunjina a ljei tsirati, adastâ iarba sâmtâ“; „Zghiclu-a
oiloru acreashti mut/ tu memorii“... escu! Cartea alù Vrana zuyrâpseashti
armâneascâ!“
mash unâ lumi: atsea ditù suflitlu shi
Dupu doi anj ishi tu miydani unâ di nai Poetlu ishishi âshi zuyrâpseashti
mintea a lui, tsi easti mash armâneascâ
ma aleaptili cãrtsâ di poezii armâneascâ: cadurlu-a lui. Tu-aestu cadurù videmù
... Mash aestâ lumi mplinâ di dureari shi
„Avigljitorlu di zboarâ“ (Editura misidzli spirituali a poetlui: minduitù,
tirãnjiseari undzeashti cu-atsea ditù
Fundatsiei Culturale Armâne „Dimân- anvirinatù, anfârmâcatù, ducânda pi-
anumiri fortuma greauâ a minduierilorù inima a lui! Lumea armâneascâ, lândzitâ
darea Pârinteascâ“, Bucureshti, 1995).
di eti, canda-i vulusitâ tu-agârshearea
Titlu emblematicù tsi spuni ditù ahurhitâ trâ fara a lui: nâpoi - isturia mplinâ di-
fârâ-ascâpari. Ascultats aesti zboarâ
tsi borgi ari poetlu armânù di adzâ: prota alumtâ, di sândzâ virsatù, nâinti - câljuri
loati fârâ vârâ aradhâ ditù poezia alù
sh-prota „s-aveaglje“ zboarâli, limba ... mintiti, ascumti, antuneariclu ...S-
Câtù mi-arisi aestâ metaforâ shi cumù mutrimù aestu cadurù a poetlui: „Escu Vrana: „crutsi surpati“, „niori scuti-
u-aduchiiù mini, nu easti lishorù s-u contemporanù cu tuti cripãrili“; doshi“, „dzenj nihârsiti“, „murminti
spunù...Tu unâ poezii di-a mea, anyrâp- „Shingiri di lãcârnj/ anvirigheadzâ surpati“, „aumbrâ sândzinatâ“,
sitâ tu-ahurhita a banâljei tu xinitii, dzât- muntsâlj ditù suflitù“, „io - ermu/cu „azvestri câdzutâ“, „castrili tuti suntu
seamù: „Tsi-adarù, mi-ntreghi?/ Amù crutsea nâinti,/ Don Quijote câvalâ“; surpati“, fântâna-i sicatâ di multu“,
zboarâli angâtanù!“ Uidii di ducheari „singurù ca unù lupù“; „himù/ unâ aranâ „surpatâ gârdinâ“, „casa-azvurnuitâ“,
poeticâ! tu soari“; „Io esù nafoarâ la-alumta cu- „hoara pâryisitâ“, „tendâ putridzâtâ“,
Cându adyivâsiiù aestâ carti armashù antuneariclu“ murminti nivigljiati“, „iernj fântânj“,
ca-ncârfâsitâ di harauâ shi di dureari ... Sh-canda nu-agiungu tuti aesti , poetlu „murilji surpats“...
Di-atumtsea u-adyivâsiiu di multi-multi s-antreabâ „Cari hiu io?“ sh-di multi ori PINDULU shi MAKIDUNIA
ori shi-nj fu aleaptâ yitrii trâ suflitù ... nu poati sâ-shi da apandisi câ „mi tornu suntu atseali douâ locuri sâmti trâ
Harauâ - câ fumù durusits, noi, câtâ mini/sh-nj mi-ahulescu/ma nu-nj Armânami. Doauâ simboluri mplini
Armânjlji, cu unù mari poetù ... Dureari mi-aflu“. Suflitlu-a poetlui angreacâ, mash di thimiseari... Pindulu /
- a poetlui tsi-nj didea shi-a njia, mplinù di durearea adunatâ di eti di fara Makidunia di-adzâ nu mata suntu ca
adyivâsitoarea, durearea di eti a farâljei lui ...„Lumea aleaptâ“ a pâpânjloru u atseali di nâinti ... Isturia njiarcâ arcã
a noasti! Cartea alù Vrana easti unâ poartâ poetlu tu suflitù ca „unù mur- aumbri greali, adrâ hârãchi ahândoasi tu
„carti di Dureari“. Poetlu nu poati s-hibâ mintu surpatù“ shi „tuti chetrili surpati- suflitù, tu inimâ, tu ducheari ... Poezia
hârsitù cându elù easti unâ dealihea n Pind/ shi-aflarâ locù tu suflitlu-a „Câmbãnjli-a sândzilui“ - una di nai ma
memorii a dureariljei armâneascâ ... meu“. Angricarea spiritualâ easti ahâtù cutrimburâtoarili - aspuni di tragedia a
Nitsi unâ poezii di harauâ - câ poetlu, di mari câ mash zboarâli materiali (mur- isturiiljei a Armânjloru. Easti trâ mini
 BANA ARMÂNEASCÂ
una di nai ma
mushatili ditù aestâ
carti: „Aushilji
pâlâcârsescu
Dumnidzãlu .../ Tu
Makidunii, amurgulu
si azvurnui/pisti
iarbâ./ Laptili-a
oiloru easti aroshu,/
ca sândzili./
Pângânjlji gioacâ pi ciuflichili/ A
crishtinjloru .../ Acâtsã barbâ/
Murmintulù alù Filip!.../ Alexandre,/
Tini nu shtiai câ vai mori/ Naljurea .../
Fudzishi s-duts lunjina .../ Vinitslji
dupâ tini/ Analtsâ bâserits,/ Iar
pângânjlji/ Yinu cu hãngeari sh-focù!/
Suflitlu-a meu easti/ ‚Nâ bâsearicâ/ Tu
cari bat/ Câmbãnjli-a sândzilui“
Tu-aestâ lumi „haraua nu scoati fumù
pritù ugeacù“ - s-pari câ nâdia-i chirutâ
trâ daima. Ma, nu-i ashi ...
Ditù aestâ lumi aruvinatâ, ca agârshitâ
di Dumnidzã, poetlu caftâ Paradhislu ...
Paradhislu - ca simbolu di nâdii trâ
fara a poetlui. Poetlu aflâ unù „parad-
hisù aspartu, nicâftatù“ ... Elù easti sin-
gurlu tsi lu caftâ shi aflâ, pânâ tu soni,
para-dhislu a „unui chiro chindisitù“.
„Chiro chindisitù“ easti metafora-
emblemâ: easti lumea armâneascâ
istoricâ, di nâinti, tsi bâna tu sinurili-a
elj morali niasparti. Ma atselù tsi caftâ
Paradhislu ari shi nâdii ... Nâdia a poet-
lui nu easti trâ harauâ a lui, easti trâ
tihea a farâljei. Tu poezia alù Vrana
aflãmù sh-lunjinâ ... Ditu antuneariclu
tsi-anvâli fara, ditù bâseritsli asparti,
ditù „icoana mârinatâ“ fitursescu arãdz
di lunjinâ ... Cartea alù Vrana easti,
cumù dzâshù, unâ carti di dureari, ma,
sh-di nâdii ...: „Vahi va-shi facâ njlâ
Dumnidzã - / ma alâsats, câ va yinâ
marea‚ nyiari/ shi dorlu di pristi moar-
ti/ Va s-facâ punti ti suflitli a noasti!/
Unâ amari di fineri va apirâ/ sumu lun-
jina a Hristolui.“ („Dor“)
Seamni njits di nâdii: „hirlu di iarbâ/
fitursi pi mâyulâ/ anichisiri di veardi“ .
S-videmù cari easti Paradhislu-a poe-
tlui; cumù aspuni atselu „chiro chindis-
itù“ tsi lu caftâ adzâ poetlu:
„Andârlâsitù di cara mi aflu tu unâ
câravi/ caftu tu-andzari unù cârciljiù di
munti / O. Araratlu-a nostu - Pindu
frati!/ Ti loarâ apili, armasishi mash tu
mintea a mea-/ ca ‚nâ fandasmâ
apreasâ ... sh-mi cutreairi cu chinjlji a
tãlji. cu pricili-a tali,/ cu njiurizmili a
tali, cu cântitsli-a tali .../ O. casi fuduli
tsi vâzea di banâ-/ vâ dusitu!/
Atselù tsi caftâ Paradhislu easti
crishtinlu. Poezia alù Vrana easti crisht-
Nr. 1 (27), 2002 11
inâ shi-mplinâ di seamnili a pistiljei:
crutsi, cândilâ, câmbanâ, bâsearicâ, CUVENDÂ CU GRAILU
anghilji, icoanâ. Chirolu crishtinù ditù
poezia alu Vrana tsâni di-atselu „chiro Graiù agârshitù
chindisitù“ tsi tricu, ma alâsã tu Pi streaha plâmtâ a chirolui…
thimiseari toarâ ahândoasi ... La tini mi tornu
Lumea ditù cartea alu Vrana easti ca Io, hiljlu a tãu
unâ bâsearicâ mari, agârshitâ, iu Surghiunipsitù
videmù:„crutsi surpati“, „icoana sta Tu Nisia a Dureariljei,
mârinatâ“, „oasi-ncrutsiljiati“, „câm- Io, Ulise.
bãnjli/ dormu arâchiti di somnu“,
„anghilji fârâ buiauâ/ mutrescu nviri- Tini eshti apanghiulù a meu
nats“. Sh-pânâ tu soni, aestâ lumi easti Chirutù,
idyia cu-atsea ditu suflitlu-a poetlui tsi
Tini eshti casa a mea,
dzâtsi: „Suflitlu-a meu easti/ Nâ
bâsearicâ/ tu cari batù/ Câmbãnjli-a
Tini eshti crivatea a mea,
sândzilui/“ Tini eshti câpitânjlu a meu.
Shi-ncrutsiljearea ditu Biblii treatsi tu
eaxistentsa a poetlui - Hristo modernu- Disfãts usha,
: „io pi crutsi/ mirachi tu penuri/ flam- Va s-intru cu unâ tsearâ apreasâ
burâ aruptâ“. Unâ-ncrutsiljeari vrutâ, Tu mânâ.
tr-atsea nu doari ... Easti shi-aestâ unâ
ducheari crishtinâ. Sumù cubeia a ta imirâ
Altu simbolu crishtinu - pânea shi Ca mâna al Dumnidzã,
yinlu - suntu câftati di poetù trâ aflarea Tu-aumbratâ di chinù,
a isihiljei: „a oasiloru a meali/ lâ easti Va-nji dormu somnulù.
dorù di pâni sh-di yinù“ ... Nu easti
pânea shi yinlu di cathi dzuâ, suntu
Graiù agârshitù
atseali alâsati di la Hristolu ...
Pi streaha plâmtâ a chirolui.
Poeazia armâneascâ amintã cu
George Vrana protlu poetu crishtinù ...
SINGURITATI
Aestâ parti a poeziljei a lui - cama
ascumtâ poati - easti atsea ma aleapta
Mi-avinarâ ditù limbâ.
shi ma originala ..Lumea armâneascâ
Limba undzea cu unâ padi
crishtinâ shi-aflã poetlu! Ahândosù
veardi,
armâneascâ, poezia alù George Vrana
Io undzeamù cu unù calù
easti shi dealihea europeanâ.
agiunù.
Poati s-hibâ adyivâsitâ cu idyiulù
intiresù iutsido tu Evropa shi va s-hibâ
Nâ dispârtsa avigljitori andru-
aduchitâ atsea minduiari shi aspuneari
pats
poeaticâ noauâ, modernâ.
di tufechi,
Va s-hibâ aduchitâ drama istoricâ a
Teali 'ntruxiti
unui populu aflatù la sinurili-armân-
Shi unâ amari di lãcrinji.
eariljei tu banâ ... Vrana, ca shi-altsâ
poets armânj modernji (M.Prefti, Santa
George VRANA
Djika, V. Dzega) sh-lo pi-anumiri unâ
fortumâ nicunuscutâ di-altsâ poets
evropenj: anyrâpsinda armâneashti
agiutâ la ascâparea di la chireari ali unâ
limbâ shi-a unui populù.
Tu-aestu shcurtu zborù scoshù tu miy-
dani mash-ndoauâ di multili mushutets
tsi li-aflaiù tu poezia alù Vrana ... Altsâ
adyivâsitori va s-aflâ alti mushutets ...
Câ ashi easti cu marea poezii: ascundi
multi yishteri tsi esù tu miydani mash
dupù unù copusù spiritualù sh-di duc-
heari.
Kira Iorgoveanu-Mantsu
Naturâ staticâ cu chitchi sh-ghiumi.
Untulemnu pi pândzâ. D.S.P
 12 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
PADZINA A FICIURITSLORU
PRIMUVEARA
Cându loclu fu-ahulitù
Cu-arãdzli di soari
Natura tutâ-anâchisi
Cu njiuridzma-lji mbitâtoari.
Pulji vinirâ urdii
Tutâ pâdurea anvirdzâ
Njitslji suntu multu hârsits
Sh-alagâ pritù virdeatsâ.
La câmpu oaminjlji inshirâ
Di tahina pânâ dixearâ
Lucreadzâ cu multâ harauâ
- Easti iara primuvearâ.
Pancâ Oana,
Sculia nr. 12, "B:P:Hashdeu" - Constantsa
PRIMUVEARA
Sumù unù tserù di primuvearâ
Cu multu soari pisti câmpuri,
Io mutrii diparti-n dzari
Ponjlji tuts andreptsâ bubuchi.
Primuveara yina iara!
Cu njiurizmi-mbitâtoari,
Cu cânticù di aidonji
Sh-arãdz cu-ascâpirari.
Gospodin Elena, clasa a II-a D, sculia nr. 12
B:P:Hashdeu" - Constantsa. Glosar: Aidonji; Cristina shi Nicu Daniel Costea,
aidhonâ=birbiljiù, avigljitoari (privighetoare) sculia nr. 12, B:P:Hashdeu - Constantsa.
CÃTRÃ TUTS TÂTÂNJLJI ARMÂNJI
Voi tâtânji ditù vâsilii
Pitritsets taifa la sculii.
Nu shidets pi mindueari,
Nu-alâsats limba ta s-chearâ.
S-nu v-arshunats vârâ oarâ
Di Armânji sh-di limba cari
U-azburâmù cu mama sh-tati,
Ditù soarti pânâ tu moarti.
V-ashtiptãmù cu njicù cu mari
La a noastâ-andâmuseari,
Doauâ sâhãts tu stâmânâ
S-anvitsãmù limba armânâ.
Lucârli-s tu ahurhitâ.
Di-aesta vâ parù mintiti
Va li alidzemù noi ghini
Cu-a nosti dascalitsi - armâni.
Chiratsa Barzescu
DI DZUAALI DADI
Dada-a mea tsea buna,
Dada a mea armâna.
Când la tini mi minduescu
Inima multu-nji hârsescu.
Câ tini hii multu aleaptâ
Sh-multi hãri tini nji-ai datâ.
Ânji dâdesh njeatâ di-Armânâ
Ma-nji dâdesh sh-mintea-ts bunâ.
Adzâ, cându-i dzua a ta,
Mini voiù s-ti ducù iuva,
Iu-ari mash gârdinji sh-flurii,
Lumi bunâ, ti ciudii.
Mash di ghinets s-ai parti
Cumù s-dzâtsi: "dupâ fapti".
Banâ lungâ sh-sânâtati,
Dumnidzã s-tsâ da di toati!
YINI PRIMUVEARA CU MUSHUTET-
SLI A LJEI
Primuveara easti chirolu cari agiutâ natura ta
sh-aspunâ mushutetsli, cându tuti s-dishteaptâ
ditù somnulù atselù ahândosù a iarnâljei. Tutù
anvirdzâ. Arshinoasili bâbuchi a ponjlorù
ahurhirâ sâ s-disfacâ sh-deapoia, gârdinjli s-
aibâ multâ biricheti.
Primuveara easti nicuchira cari ashteaptâ tuti
prãvdzâli shi pulji cari azboairâ shi s-toarnâ
BANA ARMÂNEASCÂ
di-alargu, di hârsescu tuti pâdurli.
Dinâoarâ cu yinearea a primuvearâljei, furni-
tsli nu mata shedù shi s-bagâ pi lucru. Ashi câ
nitsi alghinili nu s-alasâ ma-nghiosù. Eali
azboairâ ditù lilici tu lilici dupâ dultseami.
Hârsit di yinearea a primuvearâljei, ceatrafilu
(carcaledzlu icâ greierul pi l. ro.) shadi pi unâ
frândzâ shi cântâ ditù chitarâ; cuclu-sh dzâtsi
numa pitù pâduri iara piturnichea cântâ pi
câmpu. Tu pâduri ponjlji s-alâxescu tu stranji
verdzâ shi anyilicioasi tsi sh-alâxescu multu
videala. Soarli angâldzashti, iara nicuchirlji
sh-adarâ lucru pitù uborù sh-pi câmpu.
Primuveara vini ta s-da virdeatsâ a naturâljei
shi s-nâ hârseascâ!
Zgurâ Steliana,
Sculia nr. 12, B:P:Hashdeu - Constantsa.
MUSHEATA PRIMUVEARÂ
Neaua di pi dzenurli a muntsâlorù s-tuchi, iara
natura anyie.
Tuts suntu hârsits di aestu chiro. Pisti câmpuri
s-ashtirnu unâ chilimi di virdeatsâ. Tahina,
picurarlji ducù cupiili ta s-pascâ ditù aroma
dultsi sh-musheatâ a virdeatsâljei shi s-toarnâ
tu murgishù cându s-avdsi clopatlu di la
bisearica din hoarâ.
Ficiuritslji alagâ pritù virdeatsâ hârsits sh-elji
di aestu chiro.
Nicuchirlji ahurhescu lucrulu la agri ta s-aibâ
di toamnâ multâ biricheti.
Pi lumãchili mplini di bubuchi lândârushili
cântâ cântitsi cari ma di cari ma musheati.
Fiturlji esù nafoarâ shi s-hârsescu di aestu
chiro. Niscântsâ s-analtsâ pi hirlu subtsâri di
virdeatsâ shi s-angâldzãscu la soari.
Nji-ari multu hari aestu chiro di primuvearâ
cându easti câldurâ nafoarâ shi pots s-
mutreshtsâ la musheatili lilici cari sh-alasâ
anjiuridzma pisti tutù loclu.
Bushu Camelia, cls. A V-a F, sculia nr. 12 -
B:P:Hashdeu - Constantsa
PRIMUVEARA N HOARÂ
Adzâ yini primuveara,
Mushutsashti tutâ hoara!
Tuts s-andregu, s-armâtusescu,
Tsi livendzâ! Tutù sâ-lji mutrescu!
Feati, nveasti s-alâxescu,
Tu padi s-andâmusescu.
Sh-cara ljea di-acatsâ corlu,
S-ciuduseashti tutù laolu.
Njicù sh-mari elji s-hârsescu
Ti-Armânami s-ciudusescu.
Aesta easti nâ hâbari:
"Primuveara-a noastâ-i mari".
Cristina shi Nicu Daniel Costea
Sculia nr. 12 "B.P.Hashdeu" - Constantsa
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 13

PÂDUREA PRIMUVEARA FABULI DI

Primuveara, pâdurea easti di unâ sâmtâ NIKOLLA MULLISI
mushuteatsâ. Dipù di tahina, soarli, nica
amurtsâtù, s-astricoarâ pirù curunjli a pon- VULPEA SHI ARICILU
jlorù. Pâdurea udâ easti amutâ. Calea treatsi pi Eara toamna di nâinti
ningâ tufili mplini di firigâ, deapoia, pi sumù Cându vulpea shi-aricilu s-adunarâ
lumãchili deasi a teilorù tiniri. Pâdurea pari
Iuva aproapea di unù agurù
nica amurtsâtâ. Canda nica shadi sh-ashteaptâ
câldura a soarlui. Dixearâ, videala a chirolui Siminatù cu preashi
easti tutâ alâxitâ. Buieili s-alâxescu dinâcali. Cumù s-ghinuirâ shi s-loarâ di gushi
Tuts ponjlji suntu musheats cându esù tu vide- Mânjli-sh strimsirâ doilji.
alâ. Niscânti ierburi s-alâxescu tu unâ buiauâ
aroshi. La ascâpitarea a soarlui tserlu s- Vulpea “mintimenâ”
anvâleashti cu unâ peanâ di neguri ca cinusha. Acâtsã s-greascâ cu boatsi di
Easti ahâtâ multâ tâtseari, di dzâts câ pâdurea uspitsâlji
tutâ pari s-hibâ ca unù cadhurù. Tora soarli s- Ah, câtù mi-avea loatâ dorlu, o
dutsi sâ s-bagâ. Pisti unâ sihati luna s-analtsâ ariciù!
pi tserù, lunjinânda, anyilicioasâ, tutâ pâdurea.
Cu-a tãu tatù sotsù shi oaspi
Tsi musheatù easti chirolu di primuvearâ!
Hagi Valentina, Ma pira nâ pritsâ shi nâ chiru
cls. V -a F, sculia nr. 12 "B:P:Hashdeu - CARTEA DI ALEADZIRI Ashi cumù Dsumnidzã u dzâsi
Tu bitisita a meslui Andreu 2001 vidzu A njia ânji deadi zdupunirea
Constantsa. lunjina a tiplui "Cartea di aleadziri",
manualù ti clasili III shi IV. Shi-a tati a tãu, alichearea
MAMA Aestâ carti easti protlu manualù ti ficiu- Am vrutâ multiori s-mi-adunù
ritslji tsi nveatsâ limba armâneascâ tu Shi nipoiâ s-mi astragù
Mama a mea easti unâ nveastâ mintimenâ. sculiili di Constantsa, nica ditù anlu Câtse tini taha nu pistipseshtsâ
Ari suflitù bunù, sarpâ tu lucru sh-nji-adarâ 2000, ti atselji di Bucureshti, cari Cu tutâ atsea armaturâ
tuti mushutetsli. Cându dzâcù zborlu "mamâ" ahurhirâ sculia (nr.39) ditù primuveara a Tsi tsânji pisti cheali
nji-si umpli gura di dultseami shi suflitlu-nji anlui 2001 cum sh-ti njitslji armânji di
pisti tutù iu sh-anveatsa limba-a Shi leulu-lu nfricushe.
creashti di harauâ. Mama easti atsea cari, pâpânljor. Cartea di aleadziri easti publi-
atumtsea cându mi scoalâ tahinãrli, ninti mi catâ cu agiutorlu ali Comunitatea-a Adzâ himù tuts lishuritsâ
bashi, mi hârseashti sh-deapoia-nji dzâtsi cu Armânjlorù dit România, sum ndru- Alâgãmù itsido shi tu tsido ori
zborù di vreari: "Hai, scoalâ-nj-ti steaua a parea-a Ministerlui ti Educatsii Natsio- Nu nâ acatsâ vârr cu mâna
mea!" nalâ ali Românii. Aestu manualù fu Mi vedz, mini tu truplu a meu
Mama easti atsea cari-nji deadi suflitù sh-tutù andreptu di dascalitsli Angela Fuduli, Nu-amù nitsi-un armâtur.
atsea cari mi hârseashti dzuâ di dzuâ, di Mioara Gospodin, Manuela Nevaci. - Dearina, dzâsi aricilu, tini pisti
tahinãrli pânâ serli. Cunuscuta shi duruta Armânâ Kira cheali
Ea mi nvitsã prota oarâ ta s-imnu mproastâ Iorgoveanu Mantsu easti referentu shti- N-ai nitsi unâ armâturâ
sh-ta s-dzâcù protlu zborù, "mama", sh- intsificù iara coordonatorù easti profe- Ma sumù atselji perlji moali
deapoaia shi alti zboarâ, sh-multi alti zboarâ sorlu Constantin Caracoti.
Cartea di alidzeri ari ca motto: Ca unâ sutâ
armâneshtsâ cari lipseashti s-li-nvitsãmù shi "Di njilji di anji nâ limbâ
s-nu li agârshimù. S-ascundi tutâ uruteatsa
Nu cheari ca nâ apâ!
Duruta a mea mamâ easti multu msheatâ, cu Cându adzâ lumea tutâ Tsi u tretsi iu shi iu
perlu laiù sh-fatsa ca lilicea, sufrântseaua Zârtsina sh-u dizgroapâ!" A shighetilorù a meali
gãitânatâ, narea traptâ sh-trupù ca di fidanâ. Ti-nvitsarea-a limbâljei di dadâ va lâ Dearina esc ariciù
Zborlu a ljei easti msheatù ca unda di amari hibâ di mari agiutor textili di prozâ shi Ma di mintea nu esc icsici
sh-ca liva di pâduri. Cându s-andreadzi easti poezii, bâgati tu atseali 110 di padzinj
msheatâ ca Stâ-Mâria. cari li ari manualu, a unor scriitori
Mama easti ti mini ca apa atsea aratsea di la armânji clasits ca Nushu Tulliu, Marcu
Beza, Zuca, C. Belemace, Zicu Araia,
shopatù, ca njiurizma a lilicilorù di primu- George Murnu etc. ma shi contemporanj
vearâ, ca tserlu mplinù cu steali tsi lunjinead- ca Fudulea, Colonjea, Prefti etc. Dupâ
zâ tu noapti, lunjina cari io u portu daima tu cafi lectsii a njitslor lâ suntu exiyisiti
suflitlu sh-tu inima a mea sh-aclo va s-sheadâ zboarâli nicunuscuti shi ari multi
apreasâ ca unâ pirâ câti dzâli va s-amù. Cu a exercitsii, angucitori shi zboara minti-
meu graiù armânescu, cari nu va-lù agârshes- meni. Ilustratsiili adrati tu buiauâ di pro-
cu canâ oarâ, va s-grescu cu harauâ hrisusitlu fesoara Marioara Ciurea fatsi ca manu-
zborù di MAMÂ. alu s-aibâ unâ undzitâ multu musheatâ.
Hiu sigura câ aestâ carti va s-hibâ di
Bushu Camelia, mari agiutorù a ficiuritslorù armânji tsi
cls.a V-a F, sculia nr. 12, B:P:Hashdeu - anveatsâ limba armâneascâ, ama nu
mash a lorù mea shi a pârintsâlorù a lorù
Constantsa. ti itia câ ea scoati tru migdani literatura Meschinlu (minutlu, njiclu la suflitu):
armâneascâ. Iu escu io?
Mariana Caciandoni-Budesh Caricaturâ di Nikolla Mullisi
 14 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
CHISCHINEATSA
Lenca eara unâ fiticâ a curi nu-lji
arisea chischineatsa. Ma-lji si dâdea
vârnu stranjiù nãu, u videai a doaua
dzuâ cu nâsù mâryitù shi di ma multi ori
aruptu.
Cându mânjli lji-eara ncârcati di tsiva,
ea sh-li ashtirdzea di stranji. Pi calea
cându imna, nu-sh bâga tru minti ta s-
veadâ iu calcâ; lji-u dâdea pi tù tuti bãl-
tsâli di mâscâ (lãschi) shi-sh mâryea
stranjili.
Unâ dzuâ, Lenca si dutsea cu mã-sa la
priimnari. Di niscânti dzâli ma nâinti,
avea datâ ploai, shi ashitsi si afla pri
aoatsi, pri aclotsi, câti unâ bâlticâ.
Lenca, dupâ adetea a ljei, nu putea s-
imnâ fârâ si si ncarcâ. Ashi troarâ âshi
umplea cijmili shi stranjili di lãschi.
Mã-sa videa atsea tsi fâtsea Lenca, ma
nu-lji dzâtsea tsiva.
Priimnânda-si ma multu chiro, ia
câ vedù unâ pârumbâ, cari si alâsa
di azburari ta s-bea apâ di la unù
trâpuliciù tsi s-afla aclo aproapea.
Mama atumtsea âlji dzâsi ali Lencâ: “Ia
câ porumba atsea vrea di bea apâ din
trãpuliciù (njicâ vali cu apâ). Mutrea
ghini la nâsâ, shi sitaxi (xitãxea =
cerceteazã; caftâ s-vedz n.a red.) cumù
bea apâ!” Pãrumba vru si s-alasâ din
azbuirari ndreptu pri mardzinea a unui
trâpulicù, ma vidzândalui câ easti udâ
shi di mâscâ muciulitâ, atumtsea stâtu
pri unù locù ma uscatù; shi di aclotsi
azbuirânda-lui di pri chetsrâ pi chetrâ si
aproachi di apâ shi bea fârâ si s-
mâryeascâ ungljili di cicioari.
-“Shtii tini Lencâ, âlji dzâsi atumtsea
mã-sa ti tsi pãrumba imnâ ahâtù cu mari
angâtanù, shi sta pi chetsrâ si bea apâ? -
“Shtiu mamo; pãrumba si afireashti ta s-
nu si-ncarcâ di mâscâ laspi).
-Vârtosù ghini, tora nu ti arshunedz
tini, Lencâ di aestâ azburâtoari prici?
-Mutrea-ti shi vedz-ti câtù tsâ suntu
stranjili lâvoasi! Ti tsi parti s-nu ti
afireshtsâ shi tini ca nâsâ. Tsi turlii di
lucru? Unâ azburâtoari prici si shtibâ sâ
s-tsânâ ma chischinâ dicâtù tini?”
- Lenca arushinând-si di zboarâli ali
mumâ-sai, plicã ocljilj shi ahurhi si
plângâ.
- “Ljeartâ-mi mamo (dado) dzâsi
Lenca; tora cunuscui câ am faptâ multu
arãu. Ma di aua nâinti si shtii mamo, câ
va-nji bagù tutâ vârtutea tea si hiu shi io
chischinâ ca pãrumba azburâtoari.
-Lenca âshi tsânu grailu, câ di atsea
oarâ u videai totna cu stranjli chischini.
NIMINDUEAREA AL IOANI
Ioani eara unù ficiorù niminduitù shi
niashtirnutù; cându elù si alina, I si
dipunea di pi scarâ, alâga ca vârâ zurlu.
Di multi ori elù astrisârea cu unâ ciapâ,
câti doauâ-trei shcãri dinâcali.
Pârintsâlji a lui di multi ori lu-ncâcea
shi lu-nvitsa si nu facâ ahtãri zurlets, ma
elù nu bâga di cornu (nu-lji intra ghini n
capù).
Di multi ori âlji dzâtsea si nu alagâ,
cându si alinâ i cându si dipunea di pi
scãri, ta s-nu patâ vârnu arãu, ma elù nu-
lji asculta.
Tru unâ dzuâ cându pârintsâlji a lui nu
eara acasâ, elù vru si s-antreacâ cu
Costachi, unù oaspi a lui alinândalui shi
dipunândalui scara cu mari fugâ.
Di nâcali âlji aruchiushurã ciciorlu
atselù ndreptulù, si strâmbã shi frâshi!
Câdzu cu fatsa pi chiosha ali unâ scân-
durâ di scarâ.
Sândzâli ahurhi si-lji curâ ca di
nãmaljiù tâljeatù. Elù zghilea shi
virviridza di plângu pân tsi avâryâsi.
Mamâ-sa cari tamam tru oara atsea
yinea din pâdzari, armasi unjisitâ (ciud-
isitâ) la aestâ lâiatsâ. Ânvirnatâ pânâ ân
suflitù, mama luâ ficiorlu, lu spilã di
sândzâ shi cându adusi yeaturlu, vidzu
câ Ioani eara vâtâmatù tr-unù ocljiù.
Cându s-vindicã corbulù (nefericitul;
nota a autorlui) di Ioani, armasi orbu di
ocljiulù atselù stângulù ti etâ.
Ditù atsea oarâ Ioani si featsi ascultâ-
torù, fronimù shi multu bunù shi ma nu
cutidza si nu ascultâ grailu a
pârintsâlorù.
(“Cartea de lecturã Macedo-
românã”, Bucureshti, 1885)
Tashcu ILIESCU
Notâ: Ti yramatli spetsifitsi a limbâl-
jei armâneascâ Tashcu Iliescu ufilisi, la
atselù anù, 1885, grafia tsi s-veadi
niheamù ma nghiosù: tu locù di “nj”,
ufilisitù di noi, Tashcu Iliescu ufilisea
seamnili “m” icâ “n” cu semnulù ~
(tilda) pisuprâ.
Ti semnulù “lj” ufilisea “ll” (doi di l).
Ti semnulù gamma ufilisea yramatli
“vh”. Ti semnulù “dz” ufilisea semnulù
“d” cu semnulù di sedilâ prighiuosù.
BANA ARMÂNEASCÂ
Di zboru cu
MARIANA
CACIANDONI
Revista “Bana Armâneascâ”, ditù
ahurhitâ avu ca protù scupo scutearea
tru migdani shi promovarea a tinirlorù
durusits cu hari di la Dumnidzã, tsi
agiutâ miletea armâneascâ.
Tu aestu numirù va vâ dzâtsemù
ndoauâ zboarâ di unâ tinirâ featâ,
livendâ, cu perlu neali-neali sh-aroshù
ca pira a foclui, ocljilj mâsinats, unâ
“Mari” armânâ, ashi cumù-lji easti
aleaptâ sh-numa. Duchitù ghini, tin-
jisits Armânji, câ va vâ zburâmù di
una di nai ma gioanili alumtâtoari
armâni tu noaua minari culturalâ
armâneascâ ti tsânearea a limbâljei shi
a adetslorù a noasti. Aestâ armânâ
easti Mariana Caciandoni.
S-avdzâmù tsi lâ dzâsi nâsâ a ficiurit-
slorù di la Sculia 12 - “Bogdan Petri-
ceicu Hashdeu”
cându s-andmu-
si cu elji. Boa-
tsea-lji cu unù
iho dealihea s-
adrã niscântiori
multu shupti-
ratâ sh-u acâtsa
cutrimburarea
cându azbura di
Armânami.
Elevili Angela
Fuduli shi
Mioara Gospodin: Tu ahurhitâ vremù
s-ti-ntribãmù di bana a ta di pânâ tora,
iu ti amintashi shi tsi sculii bitisishi?
Mariana Caciandoni: Io, cându ear-
amù njicâ, criscui tu unâ hoarâ di
Românji iu s-azbura mash românea-
shti. Hoara iu mi amintai easti Alifaca,
unâ hoarâ nu multu mari, ca tu
pishtirei bâgatâ, ma adzâ cu Armânji
tsi shtiu armâneashti, tsi-sh tsânù nica
adetsli. Bânai tu unâ enclavâ Alifaca,
ma potù s-dzâcù câ easti nai ma
musheata hoarâ.
Cându earamù ca voi nu mindueamù
câ bâneadzâ shi altsâ Armânji. Nu
shteamù cari suntu Armânjlji sh-di iu
yinù. Shidzui multu namisa di
Românji, amù sots Românji. Ma ânji
si pari câ limba armâneascâ easti
multu musheatâ; easti ca njearea ditù
cushori. Minduescu câ ma s-nu
azburâmù pi-armâneashti cafi dzuâ,
cafi sâhati, va s-morù.
E.: Avu vârâ influentsâ fumealjea a
ta, tu cari ti-amintashi shi criscushi, ti
formarea a ta ca omù, ca Armânù?
M.C.: Potù s-dzâcù câ mama a mea,
hiindalui dascalâ, ânji formã cultura pi-
armâneashti, mi anvitsã tsi-i ghini sh-
tsi-i arãu, mi cumândusi s-adarù mash
ghini a oaminjlorù ma s-potù. Ama
vrearea aesta ti limba a noastâ, ti adetsli
 BANA ARMÂNEASCÂ
multu musheati cari li-avemù, di la la
paplu a meu u amù. Di la paplu a meu
anvitsai s-azburãscu armâneashti, di la
nâslu duchii tu suflitlu a meu dultsea-
mea a limbâljei armâneascâ. Noi-n casâ
azburâmù mash armâneashti, sh-multu-
nji loa hari, lji-ascultamù cu suflitlu la
gurâ pirmisili cu lamnjea sh-cu oili alù
papù. Potù s-dzâcù câ vrearea di locurli
iu bâna Armânjlji tu Gârtsii sh-di
Armânjlji di aoa, ânji deadi vrearea
ti Armânami.
E.: Tsi easti ti tini limba armâneascâ?
Tsâ ari hari s-yivâseshtsâ poezii pi
armâneashti? Tsi poets tsâ au mirachi
nai ma multu?
M.C.: Dzâshù sh-ma nâinti. Limba
armâneascâ easti ti mini bana a mea.
Easti cândila a mea. Pira a ljei lipseashti
s-hibâ daima apreasâ. Vâ dzâcù ndreptu,
câ mi tuchescu ma s-nu azburãscu pi-
armâneashti. Nji-ari hari s-dyivâsescu
poezii di poets armânji: George Murnu,
Mihai al Prefti. Ma nu anyrâpsii
canâoarâ vârâ poezii pi armâneashti.
Ma amù mari mirachi cându ascultu
minduirli a Armânjlorù, icâ atumtsea
cându cântâ muzicâ veaclji armâneascâ.
E.: Ti atsea ahurhishi s-adari emisi-
unea pi armâneashti “Dimândarea
Pârinteascâ” di la Radio Constantsa?
M.C.:Prota emisiuni Dimândarea
Pãrinteascâ u adraiù deadunù cu Maria
Pariza (la cljimarea a ljei), ma pi româ-
neashti, tu anlu 1997. Arâvdaiù, arâv-
daiù ashi protili trei emisiuni. Ma dea-
poia emisiunjli furâ adrati pi armânea-
shti, shi earamù multu hârsitâ ti aestu
lucru.
E.: Vremù s-ti ntribãmù di tinirlji
ditù dzua di adzâ. Tsi pâreari ai tini di
giunamea armâneascâ? Di minduirli a
ljei ti Armânji?
M.C.: Mi andâmusii cu multsâ tiniri
ditù tuti horli armâneshtsâ. Niscântsâ
di elji tsânù nica ndzeanâ hlambura a
Armânjlorù, ma niscântsâ nu shtiu s-
azburascâ armâneashti (ambodyiu sh-
di la pârintsâ) sh-minduescu pi limba a
noastâ mash la andâmusirli armâ-
neshtsâ, tsi lâ dzâcù “serati”. Io min-
duescu câ ari mari simasii s-azburã-
shtsâ armâneashti, câ easti limba a ta
di suflitù. Noi nu lipseashti s-nâ agâr-
shimù câ himù Armânji. Aestâ easti
isnafea a noastâ. Ma s-azburâmù pi-
armâneashti va s-himù ma avuts spiri-
tualù, sh-nu materialù. Va nâ shtimù
cu geanlu mpâcatù, curatù.
E.:Câ vini zborlu di serati armâne-
shtsâ. Tsi mindueshtsâ di eali?
M.C.:Minduescu câ suntu buni aesti
andamusi a tinirloru Armânji câtse
aoatsi elji potu sâ s-cunoascâ unu cu
alantu shi s-azburascâ armâneashti, s-
ascultâ muzicâ armâneascâ shi s-
Nr. 1 (27), 2002 15
gioacâ giocuri armâ- Constantsa mi
neshtsâ. Nai ma NYRÂPSEARI PI UNU alâxeashti multu
multi di aesti anda- CADHURU ghini. U adarù cu
musi la cari fui sh- multâ mirachi.
mini ânji loarâ hari Caciandoni, tu lumi unâ, Shi amù nãdia câ
ama niscânti di eali Lunjinoasâ ca nâ dzânâ, va s-avemù sh-
nu-nji loarâ hari Tu-oara nda sh-ljea dzuâ bunâ,
unù canalù di tele-
câtse muzica cari u Di la frati sh-sora-lji lunâ,
cânta pareili armâ- Di la-afen’-su sh-mama-lji bunâ, viziuni a nostu, unù
neshtsâ tsi eara câli- canalù di muzicâ
Ta s-ducâ cu nunù sh-cu nunâ, armâneascâ sh-
siti s-cântâ nu eara
unâ muzicâ dealihea La-bisearcâ sumù mârunâ multu ma multi
armânea-câ. Sh-nu- Cu Budesh sâ si-ncârunâ f i m i r i d i p i - a r-
nji lo hari niscânti Sh-doilji s-facâ dipriunâ, mâneashti tu
ori alâxâmintulù a Nai ma msheatâ taifâ-armânâ! cari s-nâ dzât-
featilorù, cumù zbu- D.S.P. s em ù di h â r s i r l i
ra sh-cumù giuca a n o as t i .
eali. E . : Tu s o n i , t a
E.: Vremù s-ti ntribãmù nica
tsiva. Ma s-nâ-aspunji ndreptu. s -h i mù mp â ca ti cu s u f l i t l u , s -
Nâ-aveamù nvitsatâ s-tsâ dzât- n â d zâ ts ma s -ts â l o h a r i t s i
semù Mariana Caciandoni. Nu v i d zu s h i a o a , l a n o i , l a S c u l i a
di multu chiro tsâ alâxishi numa
tu Budesh. Ti aestu lucru lipsea- 1 2 B . P. Hashdeu di
shti s-tsâ urãmù casâ di cheatrâ, Co n s ta n ts a
ayapi, tinjii, ficiori multsâ, mu- M.C. : Di multi ori fui câlisitâ sh-
sheatâ sh-lungâ banâ di aoa sh- vinjiù cu mari harauâ la sculia a
ninti. Ma cumù trets tu casâ
noauâ shi iu-lù cunuscushi gion- voastâ. Ma tsi s-fatsi aoa, pistip-
ili a tãu? sits-mi, easti unù lucru multu bunù
M-C.: Alâsats-mi nâinti s-vâ efhãris- shi musheatù. Aestu cursu optsion-
tusescu ti zboarâli musheati tsi-nji li al di “Culturâ shi adets armâ-
uratù. Nicuchirlu a meu âlù cunuscui neshtsâ” vâ nveatsâ s-azburâts shi
tutù la andamusli armâneshtsâ. Nâ s-duchits armâneashti, s-tsânets
cunushteamù ghini di ninti sh-ti atsea
ndzeanâ hlambura armâneascâ.
nu avuiù canù ambodyiu cându neshù
tu casâ noauâ. Cursulù aestu tsi voi lu adrats di
E.: Câtse vrushi s-ljeai Armânù? doi anji di dzâli, easti ca unâ dult-
M.C.:Tuts sotslji a melji furâ Ar- seami ti voi. Andâmusirli aesti va
mânji. Nu câ-lji alidzeamù io, ma vâ aducâ ma multâ lunjinâ, atsea
câ ashi ducheamù cu suflitlu. lunjinâ cari s-vâ aducâ mushuteatsâ
Loaiù Armânù câ ashi hii cu tu sufliti sh-cari s-nâ adarâ tuts s-
isnafea a ta, câ ti achicâseshtsâ dzâtsemù câ Armânlu nu va s-
multu ghini pi-armâneashti. chearâ!” Shi aestu lucru va-lù
E.:Cari suntu nãdiili a tali, yisili a tali? duchits nai ma ghini atumtsea
M.C.: Nji-ari multu hari zânatea cându va s-hits ma mãri.
cari nji-u alepshu, atsea di avu- Angela FUDULI shi
catù. Ama nji-ari hari s-hiu sh- Mioara GOSPODIN
dascalitsâ. Emisiunea di la Radio Sculia 12 -B.P.Hashdeu,Constantsa.
 16 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
anchiseascâ ditù cumânduseari la Machiduneanji shi
I S T O R I A A M A C H I D U N I I L J E I A N T I C Â vecljiulù chiro a Grets; Purtaticlu a Machiduneanj-
CAPITOLU - VI - Machiduneanjlorù lorù andicra di Grets, coloniili gârt-
POPULU A MACHIDUNIILJEI - tsi bâna tu Machi- seshtsâ s-afla pi coastili a Machidu-
dunii sh-ditù cari s- niiljei; Numirlu njicù a Gretslorù tu
Nâinti ta s-ahurhimù s-azburâmù tragù Armânjlji. Propaganda ofit-
di populatsia machiduneanâ luyur- sialâ gârtseascâ, (Vaidomir, padz. Machidunii tu chirolù ditù ahurhita
simù câ easti ghini s-adutsemù 9), - andrupâtâ cu tâcati shi cilâs- a etâljei XX; onomastica veaclji
aminti minduerli a niscântoru tiseari, lipseashti s-pricunushtemù, machiduneanâ; turlia antropologicâ
autori, Armânji icâ di altâ mileti, tsi - putu di adrã unâ legendâ, avân- la Armânji (Machiduneanji) shi
au tu videari aestâ problemâ a vea- dalui ca thimeljiù unù mari niaverù, Grets. Pisti aestu elementu di a
cljiljei icâ a noauâljei mileti maxus câ Machidu-neanjlji pre- loclui vini elementulù anichisitorù a
machiduneanâ. romanji vrea s-eara Grets, iara Romanjlorù, dândalui tu Machidu-
S-ahurhimu cu minduearea al Dr. Machidunia veaclji unâ vâsilii gârt- nii - populu machiduneanù icâ
Naum Nance, directorlu a revistâ- seascâ, ti atsea câ ashitsi putea s- armânescu.
andrupascâ câftarea a lorù ta sâ- Tu soni, Vaidomir aspuni câ tu chi-
ljei "Macedonia" di Bucureshti shi ncurpiljeadzâ aestâ provintsii la
publicatâ tu cartea alù N.P.Vaidomir statlu gârtsescu. Dupâ aestâ propa- rolu di adzâ, (easti zborlu di anlji
"Originea tracâ a Macedonenilor pre- gandâ, Machiduneanjlji preromanji 1943) cându tuti natsiunjli caftâ sâ-
romani" (tipografia Carol Feder, Medias, vrea s-eara Grets, iara Alexandru sh facâ cunuscutù ndreptulù a lorù,
1943): “Spudâxindalui lucrãrli, alânciti Machidon shi tutâ opera a lui, vrea nu poati ta s-hibâ fârâ di sinferù
tu chirolu ditù soni, mutrindalui catan- s-facâ parti ditù isturia a popului faptulù ta sâ s-facâ sâ si shtii câ
disea a Machiduneanjilorù shi alâncirea gârtsescu. Armânjlji (Machiduneanjlji) au - tu
a lorù tu Balcanji, putemù s-aspunemù Ashi s-agiumsi ca pânâ shi altsâ vâsilia a lorù - ndrepturi, cari nitsi
câ suntu psâni atseali cari agiungu s- ânvitsats ditù lumi s-andrupascâ unlu di vitsinjlji a lorù nu poati ta s-
hibâ dealihealui elementu etnicù aestâ pseftâ idhei. Ashi u featsirâ li aibâ isea. Ashtirnearea a Ivropâ-
machiduneanù; unâ lucrari di sintezâ, - shi u facu shi ânvitsatslji arushi, ca ljei di mâni lipseashti s-aibâ tu
s-himù cu inima dishcljisâ, - nu avemù, cumù u featsi shi V.S. Sergheev, tu videari tuti aesti, ta sâ s-da a nailjei
as câ xitãxitorlji balcanishtsâ nu bâgarâ “Istoria a Gârtsiiljei anticâ”, 1951, ditù Notù-Datâ a Ivropâljei, thime-
tutù suflitlu ta s-u scoatâ tru migdani, as padz. 267, cari aspunea: "Istoria a ljiuri ndreapti shi tsi s-aravdâ multâ
câ nu avurâ cãbilea ta s-aflâ niscânti vecljiului chiro a Machiduniiljei zâmani.
documenti, s-li-bagâ tu atsea dealihea easti, tu multi pãrtsâ, uidisitâ cu Tu cartea a lui ama Vaidomir caftâ
lunjinâ; unù lucru easti limbidù, tutù tsi istoria a multorù milets antitsi, cari ta s-nâ cândâsescâ câ vecljilj
avemù alâncitu pânâ tora, nu easti ca nâ suntu ma cunuscuti. Ditù punctu Machiduneanji eara di arâzgâ tracâ,
baea ca a yivâsitorlorù s-lâ si da ca unâ di videari etnic, aspuni autorlu, idyealui cu arâzga a Dacilorù, iara
yilii, imaghinea a popului machidu- Machiduneanjlji suntu soi cu Armânjlji, clirunomlji a Machidu-
neanù”. Sh-ma largu Naum Nance n- Gretslji. Populatsia eara formatâ neanjlorù nu suntu altutsiva dicâtu
aspuni niscânti lucri cu cari himu ditù unâ mintitutrâ di triburi gârtse- idyealui, ca mileti, cu Românjlji.
dicutotalui sinfunipsits: "Xitãxirli shtsâ - ma multu thesalieanji, cu Aestâ teorii avea alâncitâ ama cu
tsi s-featsirâ pânâ tora ama n- triburi ilyro-tratsitsi ditù Njeadzâ- multu chiro ma nâinti shi maxus
aspunù tu unâ cearei limbidâ, câ noapti. Dialectulù machiduneanù nica di la giumitatea a etâljei XIX
veacljea mileti machiduneanâ nu fu easti soi cu atselù thesalic". di cându cratlu român ahurhi unâ
adusâ di vimturi tu loclu ivrupeanù, Mash pritù unâ propagandâ thim- actsiuni politicâ tu tsi mutreashti proble-
shi nitsi dorlu di pridâciuni nu u- iljiusitâ pi niaverù, ama fârâ sâ s- ma a Armânjlorù a câ Românjlji s-
mpinsi cãtrã locurli buni, mea s- facâ vârâ incheari ditù partea a vâr- apreasirâ ca mileti tu locurli di pi ningâ
ashtirnu shi s-featsi di a loclui ditù nui, puturâ Gretslji s-amintâ nai ma muntsâlj Carpats ditu romanizarea a
zâmani, ditù chirolu cându loclu a marea parti ditù Machidunii, - Datsloru sh-canâoarâ elji nu bânarâ tu
Ivropâljei duchea ananghea ta sâ s- vâsilii machiduneanâ tu antichitati, locurli a Machiduniiljei, aclo iu s-
umplâ cu oaminji; apufâsitâ, machiduneanâ-romanâ deapoia, apreasi miletea armâneascâ diti
achicâsitoari shi apridunatâ, - oam- armâneascâ dupâ atsea, ashi cumù romanizarea a Machiduneanjloru..
inji cu aradhâ, anchisits s-adarâ easti shi adzâ. (Vaidomir, padz. 10). Aestâ politicâ româneascâ ahurhitâ aoa
fapti mãri, - s-organidzã sumù ami- Sh-tu dzâlili di adzâ isturia "ofit- sh-unâ sutâ sh-tsindzãts di anji fu sh-
radz ti anami, sh-featsi s-treamburâ sialâ" gârtseascâ dzâtsi câ vecljlji easti dusâ nâinti nu mash di nvitsatslji
tuti miletsli a lumiljei; mizi ma Macedoneni eara Grets. românji mea shi di atselj armânji.
amânatù, pritù tindearea a Româljei Suntu ama ma multi lucri cari fatsi Ioan Cardula (tu cartea Istoria a
shi pritù putearea a ljei, putearea a ca aestâ legendâ s-hibâ datâ pisti Armânjloru”, 2001, padz. 11) aspuni câ:
Machiduniiljei ca chiufalu-vâsilii capù. Ashitsi, ânchisindalui ditù arâzga a Armânjloru shi a limbâljei cari
(independentsâ, autonomii) ahurhi etili V-VI n.a Hr., izvurli veclji u zburãscu nâsh easti ligatâ di neoliticlu
sâ scadâ, shi fu ananghi s-yinâ unù gârtseshtsâ scoasirâ tu migdani câ pelasgo-tracic, a cui vatrâ easti
chiro di laiù ma laiù pânâ la atselù tu Machidunii bâna ma multi triburi arãlâchea Carpato-Danubianâ, cai easti
di tora, cu pulematli di tora, cu machiduneani (di arâzgâ tracicâ icâ luyursitu substratlu a laolui daco-dacic
tratati di pondâ thimisiri, cari sâ ilyricâ, dupâ elji), tsi eara vitsini cu shi a laolui traco-armânescu.
mpartâ dicutotalui, namisa di puter- triburli tratsitsi ditù Tratsia. Pi di unâ parti suntu Gretslji cari
li dictatoari, loclu ("tsara") a Suntu ama niscânti lucri cari nâ andrupãscu idheia cumu câ Armânjlji
Machiduniiljei". (Vaidomir padz.8) apudhixescu câ bânâtorlji nai ma suntu Grets iara pi di altâ parti nitsi polit-
Atumtsea cându si zburashti icâ si veclji ditù Machidunii furâ Machi- ica româneascâ nu s-alâsã ma nghiosu shi
nyrâpseashti di tricutlu a Armânj- duneanjlji sh-nitsi cumù Gretslji. andrupashti idheia câ Armânjlji suntu unâ
lorù (Machiduneanjlorù), di nai ma Tuti aesti s-vedù ditù: mãrtiriili a cu Românjlji. Ligatu di aestâ prob-
multi ori, s-anchiseashti ditù eta IX ânvitsatslorù grets cari aspunù câ lemâ istoriclu român D. Tudor, tu
- di cândù alâncescu tu izvurli limba zburâtâ di Machiduneanji cartea “Alexandru Macedon”, 1968,
bizantini, câ bâneadzâ tu locurli ali eara alta dicâtù atsea gârtseascâ; aspunea câ tu antichitati, aestâ
Machidunii shi alti locuri ditù
Hanimusea Balcanicâ - tu locù si s- ânyrâpserli di limbâ greacâ aflati tu vâsilii, Machidunia, eara anvârli-
locurli ali Machidunii; turlia di gatâ di triburi iliritsi tu Njeadzâ-
 BANA ARMÂNEASCÂ
noapti, di atseali tratsitsi tu Datâ shi
di lumea greacâ tu Notù.
Tu lumea a oaminjlorù di shtiintsâ
adzâ, limba shi natsionalitatea a
Machiduneanjlorù ditù antichitati
facù ca shi adzâ sâ s-amintâ multi
niachicâsiri. Herodot shi Tucidide
âlji luyursea Varvari. Pânâ tu chi-
rolu alù Filip II-lu nu lâ si deadi
cali ta s-facâ parti ca membru a
comunitatiljei elenâ.
Xitãxirli ditù soni aspunù câ fu
unâ limbâ macedoneanâ, cari u
zbura shi Alexandru Macedon
atumtsea anda tsânea cuvendzâ a
ascheriljei. Autorlu aspuni câ ca
cumu sh-populatsia, aestâ limbâ s-
avea formatâ ditù misticarea a trei
idiomuri tsi avea agiumtâ tu aesti
locuri: grec, tracic shi iliric. Andicra
di aestâ politicâ dusâ di Grets shi
Românji easti dusâ tora unâ idyelui
politicâ di Vâryarlji ditu Republica
Macedonia (FYROM) ama spusâ cu altâ
zboarâ. Isturia ofitsialâ, dzâtsi câ vecljilj
Macedoneni nu eara nitsi Trats, nitsi Iliri,
nitsi Grets shi câ Macedonenjlji nu furâ
romanizats shi, atumtsea cându vinirâ
Slavilji, s-misticara cu elji, Machidu-
neanjlji cu Vâryarlji, shi ashi s-amintã
miletea macedo-slavâ. Shi aestâ teorii
easti multu zori ti pistipseari ti furnjia câ,
dupâ tsi Romanjlji shidzurâ aproapea
optu ets tu Machidunii easti zori ta sâ s-
pistipsescâ câ nu u alâxira ni miletea
machiduneanâ sh-nitsi limba tsi u zbura
ea. Aeshtsâ Vâryari ditu Republica
Machidunia, tsi sh-dzâcu tora Macedo-
neni, u alâxirâ isturia tu ideologii sh-nu
mata da izini a Armânjloru sâ-sh dzâcâ
Macedoneanji ti furnjia câ, taha, nu mata
au aestu ndreptu.
Aesta hiindalui catandisea nu easti zori
sâ s-ducheascâ câ nu para fu sinferu ta sâ
s-limbidzascâ isturia a Machiduniiljei
anticâ shi a miletiljei machiduneanâ. Noi
adâvgãmu câ tuti atseali spusi di
Naum Nance cu 60 di anji ma nâin-
ti suntu dealihea shi adzâ, catandis-
ea a popului machiduneanù nihiin-
dalui nica limbidzâtâ. Noi pistip-
simu câ aestâ lucrari ”Istoria a
Machiduniiljei anticâ” tsi u publi-
cãmu tu padzinjlji a revistâljei a
noastâ va s-aducâ niheamu ma
multâ lunjinâ tu tsi mâtreashti
Machidunia shi miletea
machiduneanâ, cari lunjinâ va s-
lunjineadzâ niheamu ma multu shi
istoria a miletiljei armâneascâ.
VECLJILJ MACHIDUNEANJI
Cu apuhia a sâpãrlorù tsi s-featsirâ
pi loclu a Machiduniiljei s-aflarâ
ma multi toruri di veclji locuri iu
bâna oaminji shi murmintsâ ditù eta
neoliticâ, etâ cari tsâni tu vâsiliili
ditù Hanimusea Balcanicâ shi budu-
vaia (bazin) ali Amarea Mediteranâ
pânâ la bitisita a mileniumlui IV shi
ahurhita a mileniumlui III n.a Hr.
Ditù spudhâxirea alushtorù mur-
mintsâ easi tru migdani câ atumt-
sea, thimeljlu a banâljei icunomicâ
a chinotitilorù (comunitãtslorù)
ghintilitsi eara cultivarea a loclui
cu hâlãts strâveclji shi crishtearea a
prãvdzâlorù. Di omnjea, spudãxirea
a murmintsâlorù arheologitsi aflati
tu Machidunii sh-tu ntreaga
Hanimusâ Balcanicâ la Notù di
Dunâ nâ spuni câ sh-tu aestâ nai
bâna triburi tsi-avea agiumtâ la unâ
scarâ aproapea isa di prodhù.
Spudhãxirli fapti tu aestu câmpu
scoasirâ tru migdani câ cultura
alushtui populù neoliticù ditù
Machidunii, ditù Tratsia, Tesalia shi
Gârtsia di ma amânatù eara aproapi
isa ca axii di cultura a ciu-
plicheilorù (populatsiilorù) ditù
nisiili ali Amarea Egei.Di omnjea
spudãxirli ditù anjlji ditù soni
apudixirâ câ ufilisirea a metalului
fu cunuscutâ aproapea tu idyiulù
chiro tu ma multi pãrtsâ ali
Hanimusea Balcanicâ shi buduvaia
ali Amarea Egei - tu Cipru, pi
coastili ali Asia Njicâ shi tu
Machidunii - demec tu tuti nãili iu
Nr. 1 (27), 2002 17
eara cupru.Triburli tsi bâna tu loclu
a Machiduniiljei tu mileniumlu III
n. a Hr. s-afla tru unâ niacumtinatâ
ligâturâ cu bânâtorlji a vâsiliilorù
vitsini: Elada, Tratsia. Aesti ligâturi
nu eara mash la scara di aplo alâx-
eari di prâmâtii shi mãxuli, mea fu
shi unâ ligâturâ culturalâ tsi dusirâ
la alâxeari a culturlorù a lorù cari sâ
pãrãstãsi vârtosù ma multu tu
puceami (olãrie).
A câ problema a ligâturlorù a
Machiduniiljei cu populatsia greacâ
nu fu nica ca baea di spudãxitâ,
nâpoi, aflarea tu Machidunii a ashi
numâsita "ceramicâ minoieanâ",
arâspânditâ tu ntreaga Gârtsii, nu nâ
fatsi s-pistipsimù shi s-andrupãmù
ideia câ fu unâ ligâturâ niacumti-
natâ namisa di populatsiili alishtei
nai. Sâpãrli ditù anjlji ditù soni
fapti tu Machidunii shi Tratsia
scoasirâ tru migdani câ ligâturli
namisa di Tratsia shi aesti nãi eara
shi eali ca baea di streasi, eara zbor-
lu di ligâturi nu mash di emburlichi
ama shi culturali, câtse aflãmù ele-
menti chino (comune) shi tu ceram-
icâ, cumù shi tu niscântili di tsiri-
monji (ashi cumù easti tu tsirimon-
jea funerarâ <di ngrupari>).
Unâ spudãxiri a organizariljei sot-
sial-icunomicâ a Machiduniiljei
ditù etili VII-VI n.a Hr. videmù câ a
câ pritù multi hãri nâ aducù aminti
di structura sotsialâ a sotsietatiljei
homericâ, nâpoi ma multu sh-u
undzeashti Machidunia ditù atselù
chiro cu atsea a Tratsiiljei a etilorù
V I-V n.a Hr. câtse ahâtù Tratslji câtù
s hi Machiduneanjlji tritsea pritù
oara tsi s-acljima di aspâr-dzeari a
aradhâljei a comunâ-ljei ayrâ icâ
perioada ditù ahurhita a sotsietatil-
jei umineascâ shi a adrariljei ali unâ
noauâ sotsietati thimiljiusitâ pi
clasi. A câ au multi puncti chino cu
miletsli vitsini protslji bânâtori a
Machiduniiljei s-alegù di aesti pritù
limba tsi u zburãscu, pritù arâzgâ
shi areuri shi adets.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
Tacu BABALI
Har ta a Machiduniiljei anticâ