2 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANA ARMÂNEASCÂ
USIA icâ NCURPILJEATLU ESCHIBABA (STEJARU) ,
alushtui numiru: 3 (29) 2002
Redactsia, Eschibaba,.. (D.Piceava)...2/3
HOARÂ CU TIHI
Dzua Natsionalâ a Armânjlor (M.Bu- Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Armânjlji majoritari
desh, D.Piceava, G.Godi, N.Chiurci...4-7 Dumitru PICEAVA Cu apuhia a andamusiljei armânea-
Tsi himu noi Armânjlji (A.Gica,
Editatâ di Fundatsia scâ tsi s-tsânu tu dzua di Dumânicâ,
“Bana Armâneascâ” 30-li di Cirisharù, la hanea alù
Lifteri Naum, Dina Goga)..................8/9
Armânjlji tu Balcanji (N.Perdichi) 10/11 H ã r g i u i r l i ti tipusearea a alu- Shamata aspushù câ aestâ hoarâ,
E.Gojdu (K.Iorgoveanu-Mantsu), shtui numir, 3 (29), 2002 (1.000) Stejaru, easti unâ hoarâ cu tihi.
cumãts, furâ fapti di editoru shi Ti andruparea alushtorù zboarâ
Alidzeri la Liga.. S.Yerândã...........12/13
adushù aminti câ ea, hoara Stejaru,
Show di Show (D.Piceava).............14/15 agiutatu di Oani Nicolae (1.000.000
easti singura hoarâ di România iu
Colonelu shi post.....(Ilia Colonja ).......16 lei) shi Iancu Zisu di Pipera (500.000
Armânjlji suntu majoritari.
Poetlu Stavri Parzali (M.Bara).............17 lei). Redactsia efhãristiseashti a Di anda vinirâ aoatsi di Cadrilaterù,
Di zboru cu N.Djuvara (A. Gica)....18/19 tutulorù atsiloru tsi nâ agiutarâ Armânjlji ditù aestâ hoarâ nu u apâr-
Cum furâ vinduts Armânjlji, Carti pânâ tora ta s-putemu sâ scutemu ghisirâ, ashi cumù featsirâ tuts alantsâ
di la un Aromân din Salonic...........20/21 tru migdani aestâ revistâ sh-yini cu Armânji ditù alanti hori di Dobrugea,
Tsi nu spusi secretarlu..(S.Djica).........22 pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji cu ta s-ducâ s-bâneadzâ tu câsâbadz mea
Carti di la C.Carniciu...........................23 vreari ti fara sh-cultura armâneascâ armasirâ aoatsi shi-sh ducù bana ca tu
Naetea (Maria Bara).............................24 s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Mash vârâ chiro. Ditù unâ njilji di bânâtori
Sutira (S.Yerândã), Mituluyia... ashi va s-putemu sh-noi, tu aradha a ditù aestâ hoarâ, nai ma mari parti di
(I.Cardula)...........................................25 noastâ, s-lji-agiutãmu Armânjlji. elji, ma multu di 800, suntu Armânji.
G.Weigand (Vasile Tega)................26/27 Niscântsâ di hiljlji a ljei ama s-dusirâ
Hâbãri.............................................28/29 PAREIA REDACTSIONALA: tu câsâbadz shi sh-ducù bana aclotsi.
Fântâna di malâmâ (S.Yerândã), Marilena BARA, Mariana CACIAN- Cu tuti aesti, Eschibaba, hoara iu s-
DONI-BUDESH, Alexandru GICA, amintarâ nu u agârshescu canâoarâ sh-
Caimacan-ayã, Casa Armâneascâ...30/31
Dina GOGA, Jane GUSHO (Tirana), ti atsea, cafi anù, tu unâ dzuâ ditù me-
Sashu YERÂNDÃ (Machidunii), slu Alunarù icâ di Stâ-Mârii, s-organi-
Abonatslji la revista “Bana zeadzâ yiurtisearea a hramlui (patronlu
Kira Iorgoveanu-Mantsu, Yioryi
Armâneascâ” - 2002 - Platari, Willy Wisoshenschi. ali unâ bisearicâ crishtinâ) a hoarâljei,
1.Oani Nicolae, 20.Vasile Barba, iu s-aduna hiljlji a hoarâljei cumù sh-
2.Dima Grasu, 21.Carniciu S., Revista poati s-hibâ yivâsitâ multsâ Armânji ditù horli di anvârliga
3.Y.Hagivreta, 22.Carniciu C.tin, shi pi Internet la adresa: sh-facù tutâ noaptea unâ mari ziafeti.
4.Mita C.Papuli, 23.Cardula Iancu, www.geocities.com/armaneasca Amintaticlu câ nu fudzirâ tu câsâ-
ISSN - 1582-7607 badz shi armasirâ tu hoara a lorù easti
5.B.Shtefanovski,. 24.Zelca Vasile, Posta electronicâ: atselu câ Armânjlji di aoatsi s-tsânù ma
6.Stere Samara, 25.Hertu Nicolae, E-mail: piceavad@cmb.ro ghini ca mileti sh-pâstreadzâ areurli shi
7.Stere Paris, 26.Stere Nicolae, Adresa a redactsiiljei: vecljili a lorù adets armâneshtsâ.
8.Nacea Dumitru, 27.Gigica Apostol Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47, sc. Fudzearea a Armânjlorù ditù hori shi
9.C.Canacheu, 28.Paris Adrian S, D, et. 6, ap. 241, cod 73559, Bucuresti. arâspândirea a lorù pritù câsâbadz fea-
10.Lifteri Naum. 29.Marva Andon, Telefon: 01/6282786 shi 093/609266. tsi ca elji s-hibâ ma ayonjea deznatsi-
11.Zoe Carabashi, 30.Costea Vasile, Abonamentili onalizats shi asimilats di cãtrã miletea
12.Hris. Varghida, 31.M.Stavrositu, s-facù la adresa a Redactsi- rumâneascâ majoritarâ.
iljei. Pâhãlu a unui abonamentu ti
13.Chir.Gheorghe, 3 2 . I . G h e o r g h e , Iavea ti cari furnjii mini u luyursescu
unu anu easti: Ti yivâsitorlji di
14. Santa alu Todi, 33.Gogu Stere, România: 150.000 di lei. Ti yivâsi- aesta ca unâ tihi ti comunitatea a
15.Blacioti Fl-ica, 34.Dauti Ghe., torlji ditu xeani: 20 $ icâ 20 Euro. Armânjloru ditu hoara Stejaru.
16.Dec.Tapangea, 35.Tugearu Mihai, Contulu
16.Ion Bucuvalâ, 36.Papari Costel, a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”:
17.Iancu Zisu, 37.Gagu Aura, 2511.1 - 7280.1/ROL - BCR, Sucursala
18.Mita Ploscaru, 38.Mihail Pulio Stefan cel Mare, 32, Bucureshti.
19.C.Iorgoveanu- 39.Iancu Perifan ISSN: 1582 - 7593
Mantsu Catayrafia (Recensamant) - 2002
- Romania
La Catayrafia di estanù a populatsii-
ljei di România ditù unù numirù di vârâ
150.000 di Armânj, câts suntu dupâ
isapea a noastâ, s-aspusirâ câ suntu
Armânji mash 25.053 di inshi iara altsâ
1.334 s-aspusirâ câ suntu Macedo-
Românji. Ditu aeshtsa 13.389 aspusirâ
câ limba a loru maternâ easti aromâna Vâsiljelu Mihai I ali Românii tu
iara altsâ 869 aspusirâ câ macedo- oara-anda-sh bagâ ipuyrãfia tu cartea
româna easti prota a lorù limbâ.
Corlu di Avdela di tinjii a Primãriiljei di Stejaru
 BANA ARMÂNEASCÂ
Vizita a vâsiljelui Mihai I
ali Românii
Unâ altâ furnjii cari mi featsi ta s-
aspunù câ aestâ hoarâ easti cu tihi ti
Armânjlji di aoatsi easti vizita tsi lâ u
featsi Vâsiljelu I ali Românii tu anlu
2000, cu apuhia a yiurtiseariljei a
Sâmtsâlorù Pashti. Pritu aestâ aleaptâ
vizita a vâsiljelui I ali Românii ahât
locurli cât shi oaminjlji din hoarâ s-
anãltsarâ shi s-ancârcarâ di tinjii, di
bunâteatsâ agiungândalui ma chibari.
Ti mini sh-ti Alexandru Gica, cu cari
mi-aveamù dusâ cu trenlu tu noaptea di
nâinti ta s-putemù s-lomù parti tahina
la atsea aleaptâ andamusi a Armânjlorù
di Stejaru cu Vâsiljelu Mihai, fu unù
semnu di pricunushteari a Armânjlorù
di Români ca etnii ahoryea di miletea
rumâneascâ.
Atumtsea, Vâsiljelu Mihai avea vinitâ
ta s-viziteadzâ maxus Armânjlji ditù
aestâ hoarâ ashi cumù s-avea dusâ s-
viziteadzâ, cu atsea apuhii, Lipoveanj-
lji ditù hoara Jurilovca. Pritù pri-
cunushtearea a Armânjlorù ditù aestâ
hoarâ, Stejaru, ca etnii ahoryea - vahi
fârâ vrearea a chivernisiljei ditu atselu
chiro -, furâ pricunuscuts tuts alantsâ
Armânji di România ca hiindalui unâ
etnia ahoryea di alanti milets.
Lituryisirea pri limba armâneascâ
Unâ altâ furnjii ti cari u luyursescu
hoara Stejaru cu tihi easti sh-ti ispetea
câ Armânjlji di aoatsi u avurâ adzâ
marea haraua, ti prota oarâ tu unâ
hoarâ, câ furâ marturi la unâ lituryisiri
(yivâsearea a lituryiiljei) pri limba
armâneascâ. Lituryisirea fu faptâ di doi
preftsâ armânji vinits di Constantsa shi
maxus preftsâlji Yioryi Ploscaru shi
Mita Goane cari, doilji, cu unâ stâmânâ
ma nâinti avea faptâ deadunù cu altsâ
trei preftsâ armânji, idyiulù lucru la
mânistirlu Ayiu-Triada.
Tu njica bisearicâ di Stejaru avea
vinitâ Armânji di Bucureshti, Slobo-
zia, Constantsa, Tulcea, M. Kogalni-
ceanu shi ditù horli di-anvarliga.
Mini lu-aveamù ascultatâ preftulù
Ploscaru s-facâ aestu lucru sh-cu altâ
apuhii ama di aestâ oarâ luyursescu câ
fu unù lucru multu ahoryea.
Yivâsearea a Lituryiiljei pri limba
armâneascâ tu aestâ njicâ bisearicâ di
Stejaru mplinâ di Armânji avu unù altu
iho sh-unâ altâ axiri. Ti noi Armânjlji s-
axi, cu aestâ apuhii, atsea câftari a
Hristolui pritù cari spunea ca: "Cafi
unâ mileti sâ si ncljinâ alù Dumnidzã
pri limba a lui". Aestu lucru aspusù di
Domnulù a nostu Hristolu avea s-lu
caftâ tu zborlu dit soni shi preftulu
Yioryi Ploscaru. Dumniljea a lui aspusi
câ, ti tsânearea tru banâ ma ghini a
farâljei armâneascâ, easti ananghi ca tu
biseartsâli dit locurli iu bâneadzâ
Armânji lituryisearea sâ s-facâ shi pri
sâmta limbâ di dadâ, ashi cumu aspusi
Hristolu. Tsi va dzâcâ, pri limba
armâneascâ. Easti ndreptulu a nostu shi
lipseashti s-lu avemu sh-noi ashi cumu
lu au tuti alanti milets namisa di cari
bânãmu noi Armânjlji.
Aestâ thâmâsitâ câftari tsi u featsi
preftul Yioryi Ploscaru tu bisearica di
Stejaru, pricunoscu câ easti ti prota
oarâ cându u avdu. S-da Dumnidzã sâ-
lji si axeascâ aestâ câftari a preftului
Ploscaru câtu ma ayonjea!
Mutrindalui la oaminjlji adunats tu
bisearicâ videai pi fãtsli a lorù emotsia
pritù cari tritsea cu aestâ apuhii. Di
cându suntu elji tu aestâ hoarâ nu shi-
avea avdzâtâ ca lituryisearea sâ s-facâ
pri sâmta a lorù limba armâneascâ.
Ditù muabetea cu niscântsâ di
Armânjlji tsi loarâ parti la aestu
thâmâsitù lucru tsi-lu featsirâ preftsâlj
armânji tu aestâ Dumânicâ s-duchea
haraua tsi u avea ti furnjia câ puturâ s-
ascultâ lituryisearea pri limba armâ-
neascâ sh-câ aestu lucru s-featsi tamam
tu hoara a lorù. Elji sh-aspusirâ cu mari
mirachi vrearea ca aestu lucru, tsi va
dzâcâ, s-ascultâ tu bisearicâ litu-
ryisearea pri limba a lorù di dadâ, sâ s-
facâ di câtù ma multi ori tru anù.
Dupâ aestâ crishtineascâ câftari tin-
jisitslji preftsâ lâ tâxirâ a Armânjlorù di
Eschibaba câ elji va s-yinâ tu hoara a
lorù shi alti ori ta s-facâ aestu lucru shi
ma multu di ahâtù tâxirâ câ, di va s-
hibâ vreari ti ashi tsiva, va s-facâ litu-
ryisearea pri limba armâneascâ sh-tu
alti hori iu bâneadzâ Armânji.
Andamusea di la hanea alù
Chichi alù Shamata
Di cara s-bitisi lituryisirea pri limba
armaneasca tsi s-featsi tu bisearicâ, tuts
oaspitslji vinits Eschibaba, deadunù cu
multsâ Armânji di-a loclui s-adunarâ pi
terasa a cafinelu alù Chichi alù
Shamata ti una ahoryea muabeti.
Furnjia ti cari s-featsi aestâ andamusi
aoa, tu hoara Eschibaba, avu ca scupo
amintarea ali unâ nauâ filialâ a sutsatâ-
ljei “Comunitatea Armâneascâ” cumu
shi bâgarea a timeljùlui di unificari a
tutulorù fortsâlorù armâneshtsâ di
România.
Tu aeshtsâ 12 di anji di anda câdzu
comunismolu furâ ma multi câftãri ca
Armânjlji di România sâ s-uneascâ, sâ
s-facâ unâ, tsi va dzâcâ, shi ashitsi,
Armânamea, s-poatâ ca, pritù câpiili a
ljei, sâ-sh caftâ di la chivernisi ndre-
Nr. 3 (29), 2002 3
pturli tsi-lji si cadù. Aestu lucru ama,
pânâ tora nu s-putu sâ s-facâ ditù fur-
njii di cari nu vremù sâ zburâmù aoa-
tsi, avândalui nãdia câ tora, vahi, s-
agiumsi tu chirolu cându lipseashti,
fârâ di alta, ca Armânjlji sâ s-uneascâ
tu unâ Sutsatâ ma mari.
Aestâ Sutsatâ lipseashti s-poartâ
numa di “Federatsii”, ashi cum aspunu
nomurli di România, icâ “Ligâ”, ashi
cumu suntu: “Liga a Armânjloru ditu
Gârtsii”, “Liga a Armânjloru ditu
Machidunii” shi ashi cumu eara unu
chiro “Liga a Armatoljloru”.
Mash aestâ Sutsatâ poati s-ancurpi-
ljeadzâ tuti comunitãtsli di Armânji
ditu tuti horli sh-ditu tuts câsâbadzlji
cumu sh-tuti Sutsatili shi Fundatsiili
armâneshtsâ tsi s-amintarâ pânâ tora
aoa, România.
Preftulu Yioryi Ploscaru namisa di
tinirlji Armânji tsi au borgea s-u poartâ shi
s-u ducâ nâinti hlambura armâneascâ.
Mash unâ ahtari Sutsatâ va s-poatâ s-
aibâ unù zborù ti spuneari dinintea a
chivernisiljei româneascâ shi s-u apârâ
Armânamea, pânâ nu va s-hibâ ca baea
di amânatù!
Vahi, di aestâ oarâ, hoara Eschibaba
va s-hibâ trâ Armânamea di România,
nu inima a ljei, cumù aspunea tu zbor-
lu a lui dimarhulù Coli Livendi, mea ca
dealithea unâ hoarâ cu tihi cari s-lji-
agiutâ Armânjlji di România sâ s-unea-
scâ shi s-poatâ s-armânâ tu veti ashi
cumu suntu elji di daima: unâ dealithea
mileti tsi nu sh-agârsheashti zârtsina,
limba shi adetsli a ljei ditu zâmani.
Dumitru PICEAVA
P.s.: Di cara s-bitisi muabetea tuts
atselji tsi loarâ parti la andamusi prân-
dzârâ deadun tu hanea alù Shamata sh-
vidzurâ finala-a campionatlui mondial di
fodbal (Brazilia-Ghirmânia).
Vremù s-ma adâvgãmù tu soni câ oa-
minjlji ditù hani eara ashi di figurats, di
impresionats, va dzâcâ, di tutu tsi avdzârâ
tu atsea tahinimâ, câ nu putea ta s-veadâ
finala mondialâ di fotbal tsi avea ahurhitâ
shi sh-aspunea unù la alantu entipusili
(impresiili) a lorù.
 4 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
23-li di Maiù-unâ Dzuâ tsi tuts
Armânjli lipseashti s-u aibâ tu suflitù;
s-cunoascâ tsi s-achicâseashti pritù EA
shi câtse ari unâ
simasii ahoryea ti
tuts Armânjli.
Easti Dzua cându
Armânjli furâ pri-
cunuscuts ca etnii
ahoryea shi cându
lâ sâ deadirâ idyili
ndrepturi ca alan-
torù milets ditù Balcanji.
Tu anlu 1999 România, tu câsâbãlu
Constantsa, s-yiurtisi ti prota oarâ Dzua
Natsionalâ a Armânjlorù.
Estanù, Constantsa, Dzua Natsionalâ
fu andreaptâ di Sutsata ,,Giunamea
Armâneascâ". Yiurtisirea ahurhi cu
simpozionlu shtiintsific ,,Armânlu nu
cheari" simpozion iu furâ prezenti per-
sonalitãts ditù bana culturalâ armânea-
scâ shi româneascâ. Easti zborlu di:
prof. Dr. Stoica Lascu tsi prezentã
lucrarea ,,9/22 mai-Adevãr si Mistifi-
care”; prof. Maria Magiru tsi zburâ di
Emanuil Gojdu. ,,Moscopole si eman-
ciparea culturalã a aromânilor în sec.
18 " fu unâ altâ lucrari pãrãstâsitâ di
prof. Nistor Bardu. Virgil Coman
prezentã lucrarea ,,Bana vâcufeascâ
(bisericeascã) la Meglenitslji tu ahurhi-
ta a sec. 20" iara Maria Pariza azburâ di
"Armânjlii tu publicatsiili dobrogene".
Lipseashti s-himù obiectivi shi s-
aspunemù câ simpozionlu avu unâ
dealihea “anjiurizmâ româneascâ".
Apropea tuts atselji tsi pãrãstâsirâ
lucrãri agârshirâ câ tu atsea salâ eara
mash Armânji cu unâ vreari safi
armâneascâ, cari nu avea tu videari
nitsi un interes di nitsi una turlii sh-câ
vinirâ la simpozion cu mirachi, ta s-
avdâ lucri nali, tsi poati nu li shtea…
Ama amârtii…nu fu ashi: lucrãrli furâ
pãrãstâsiti tu limba românâ ti furnjia câ,
taha, unâ lucrari shtiintsificâ poati s-
hibâ pãrãstisitâ mash pi limba literarâ,
iara Armânjli nu au ahtari lucru (!?!).
Ama aestâ furnjii fu afânisitâ, datâ
nanâparti, va dzâcâ, di Maria Magiru tsi
l-aspusi a sotslorù a ljei - tuts dascalji -
câ unâ lucrari poati s-hibâ pãrãstâsitâ
shi pi armâneashti sh-tu idghea oara s-
hiba multu ghihi achicâsitâ;
Unlu di ,,mãrlji " a noshtsâ dascalji,
cu multi ,,titluri" nu azburâ di simasia a
Dzuâljei di 9/22 di Maiu mea acâtsã s-
azburascâ di tsi s-fatsi Constantsa cu
cumândusearea di tora a câsâbãlui; câ
nâslu nu achicâseashti câtse ahurhirâ la
sculii cursuri pri limba armâneascâ;
câtse fu tipusitù manualu ti ficiu-
rits,…câtse nai ma multsâ Armânji
BANA ARMÂNEASCÂ
Yiurtisirea a Dzuâljei Armânjlorù" mea ,,Dzua Armânjlor" ti
atsea câ nu vrurâ s-cârteascâ pi vârâ.
Natsionalâ a Armânjlorù - "Cari va s-cârtea? Nu shtim. Sh-câtse
Constantsa - 2002 unâ pozitsii neutrâ? Nitsi la aesta nu
duchescu armâneashti!? Tsi ligâturâ putemù s-apândâsimù.
avea tuti aesti cu Dzua Natsionalâ nu Cafi anù, ahurhindalui ditù anlu 1999,
putumu s-achicâsimù…ama un lucru lu- Constantsa s-yiurtiseashti Dzua Natsio-
achicâsimù sigura: câ tuti cripãrli shi tuti nalâ, sh-tu can anù n-avdzâmù vârâ boa-
cheaditsli tsi li aravdâ Armânamea nu tsi cari s-aspunâ câ nu-lji ari hari sintag-
yinù di la xenjli mea yinù di la noi, ma ,,Dzuâ Natsionalâ". Ma 3 anji pi-
Armânjlii, di la atselji Armânji tsi s-ufil- aradâ fu ufilisitâ sintagma ,,Dzua Natsi-
isescu di "titlurili" a lorù shi aspunù câ onalâ" câtse tora n-ashtsâmù sh-alâtusim
elji shtiu nai ma ghini tsi easti cu aesh- lucârli? Vahi câtse cafi Armânù min-
tsâ oaminji tsi s-acljeamâ Armânji. dueashti câ Elù easti nai ma bunlu, nai
Lipseashti s-lu-aducù aminti Goran ma itrulu shi câ minduita a lui easti nai
Pushuticlu a curi zborù avu ligâturâ cu ma uidisita. Sh-nica un lucru tsi easi tu
numa a simpozionlui ,,Armânlu nu migdani tu chirolu ditù soni: ahurhimù s-
cheari". Nâslu azburâ ti lucrulu tsi-lu n-ashtsâmù cumù bati vimtulù, sh-nu
featsi sutsata U.C.A.M., tsi tipusi tu 5 easti ghini, ma multu ti noi tinirlji tsi
anji ma multu di 25 di cãrtsâ shi cari lipseashti s-avemù unâ pozitsii apufâsitâ
ascoasi tu migdani pitù atseali spusi câ sh-nu neutra. Ma pânâ tora tu Machidu-
Armânlu, iutsido bâneadzâ, nu-shi agâr- nii, Arbinishii, Românii s-ufilisi sinta-
shi limba, ma multu, tu chirolu ditù soni gma ,,Dzua Natsionalâ", câtse tinirlji
ahurhi s-anyrâpseascâ pi armâneashti. minduescu câ pârearea a lorù easti nai
Tu bitisita a simpozionlui n-adusi ma buna? Easti ghini s-avemù minduiti
sumarâslu pi fatsâ Toma Babu tsi n- buni ama va s-hibâ multu ma ghini ma s-
aspusi ndauâ pârâvulii dit cartea a lui acâtsãmù unâ cali andreaptâ pi cari s-ni-
,,Muabeti", tipusitâ di Cartea Aromânâ. dzemù ninti cu caplu mutatù; s-himù ma
Dupâ simpozion, la sihatea 7, Sutsata aprucheats un di alantu shi s-avemù tu
,,Giunamea Armâneascâ" lji-adunã videari atumtsea cându andridzemù
Armânjli la spectacolu ,,Hai mutâ caplu, andamusi armâneshtsâ, tuts Armânjlji, di
Armâne", andamusi cu cânticù, giocù shi iutsido, niavandalui simasii cratlu iu
poezii armâneshtsâ. Putumù sâ-lji bâneadzâ. Ma Armânjli ditu Machidunii
videm: Hrista Lupci, pareili Mushata yiurtusea tu 2002 Dzua Natsionalâ câtse
Armânâ, Vlahos, Lutseafirlu (ficiuritslji Armânjllji di Constantsa yiurtusea Dzua
di la sculia 12 cari anveatsâ carti pri lim- Armânjlor? Aeshtsâ Armânjli nu suntu
ba armâneascâ), Pindu, Lilici ditù Maiù, unâ?
Samarina, Agapis, cântâtorlji Cristian Alexandru Gica anyrâpsea tu un articol
Ionescu, Aurelia Caranica, Ianula Yioryi, dit revista ,,Bana Armâneascâ" ,,câ
poetili Mariana Iorgoveanu shi Mihaela averlu easti bunù mash cându adutsi irini
Shutsu-Liuta. shi mushuteatsâ" - ama, tinjisits Ar-
Sutsata Giunamea Armâneascâ ari tutâ mânji, noi avemù ananghi tu aestu chiro
ihtibarea a noastâ câ s-mindui s-andrea- di “averu”. Shi cari easti “averlu”? Nu
gâ yiurtisirea a Dzuâljei Natsionalâ a shtimù…Oaminjlji di shtiintsâ, dascalji
Armânjlorù. Maca ea nu va s-loa apo- la Universitati, cu 3 titluri, aspun câ
fasea s-andreagâ aestu lucru atumtsea ,,elji" shtiu Averlu; ama aeshtsâ oaminji
Constantsa, câsâbã iu bâneadzâ nai ma di shtiintsâ tsi suntu Armânji sh-tsi nu
multsâ Armânji ditù România, nu va s- bâneadzâ tu idyiulù cratù (ex. Stoica,
fâtsea tsiva tu aesta dzuâ pisimâ; alanti Lazaru) s-ancaci sh-cafi unù aspuni câ
sutsati, nu shtim cu tsi lucri furâ acâtsati elù ari andriptati, câ elù shtii Averlu
icâ poati s-agârshirâ di simasia alishtei mutrindalui Fara Armâneascâ. Sh-mini,
Dzuâ di nu featsirâ dipù tsiva. Ma multu, Armânlu di mesi, tsi nu escu om di sti-
cu tuti câ reprezentantsâlji a lorù furâ intsâ, cari di elji s-lu pistipsescu? Sh-
câlisits la aestâ andamâsi, nâsh nu vinirâ. pânâ tu soni va-lù pistipsescu paplu tsi
Catse?...nu shtimù. Poati câ s-minduirâ eara emburù fârâ multâ carti sh-tsi
câ tinirlji nu reprezintâ tsiva sh-câ yiur- aspunea câ easti Armânu.
tia andreaptâ di elji easti fârâ simasii; câ Averlu s-afla tu noi sh-aestu averù
nâsh, reprezentantsâlji a sutsatilorù lipseashti s-lu-ascutemù tu lunjinâ.
suntu ,,multu mãri" ta s-shadâ la idyea Cu tuti lipsirli tsi li avu, andamusea di
measâ cu tiniramea, cu Armânlu tu 23-li di Maiu ascoasi nica nâoarâ tu
Dealihea. migdani câ Armânjli di Constantsa au tu
Unâ mari alatusi tsi u featsirâ organiza- suflit vrearea ti Fara Armâneascâ.
torljii easti ligatâ di sintagma ufilisitâ:
elji nu dzâsirâ ,,Dzua Natsionalâ a Mariana CACIANDONI-BUDESH
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002 5
M. Kogãlniceanu vini pareia "Musheata DZUA NATSIONALÂ
Yiurtisearea a Dzuâljei
Armânâ" cumândusitâ di Wily shi Nutsa A ARMÂNJLORÙ
Natsionalâ a Armânjloru Wisoshenschi.
Bucureshti - 2002 La aestâ andamusi lo parti sh-unâ Duruts Armânji di iutsido,
Maca tu doilji anji di ma nâinti parei di patru tiniri di la sutsata "Giuna- Cu Dumnidzã ninti, vâ orù
Armânjlji di Bucureshti sh-u yiurtisirâ mea Armâneascâ" di Constantsa, atsea s-anchirdâsits tutù tsi min-
Dzua a lorù Natsionalâ tu sãli ditù chen- cari, cu unâ stâmânâ ma nâinti, avea duits, shi aestâ Dzuâ di
trulù a câsâbãlui, estanu ama, tutu pritù organizatâ tu câsâbãlu a lorù yiurtisirea Maiù, hrisimâ ti noi, s-anyiliceascâ anù
Sutsata Culturalâ Armâneascâ, sh-u a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjloru. di anù, s-conshtientizeadzâ tutâ
yiurtisirâ Dzua a lorù pisimâ nafoara a Lipseashti s-ma spunemù câ Sutsata Armânamea ta s-u tinjiseascâ cu pirifa-
Bucureshtiului, tu dzua di Dumânicâ 26- Culturalâ Armâneascâ, ta s-poatâ s- nji, ashi cum undzeashti.
li di Maiù, la restaurantulù Cernica. organizeadzâ câtù ma ghini sh-ma
Aestu locu aleptu ti yiurtisearea a musheatù aestâ aleaptâ andamusi, fu CAPLU - N SUSU !
Dzuâljei Natsionalâ, tsi s-aflâ la mardzi- agiutatâ di Fundatsia "Moscopole",
nea a capitalâljei, ninga un lac iu s-fatsi prezidentu Dima Grasu sh-di Fundatsia Caplu-n susu, cu pirifanji,
banji di soari, lji-ari ca nicuchiri fratslji "Bana Armânmeascâ" ditu partea a curi Nu-ai thimealji s-ti uhtedz,
Ferfelis, Armânji ditù Gârtsii, deadunù furâ durusiti a oaspitslorù ma multu di
Câ ai aushi shi tiniri cu-anami,
cu Dima Grasu shi Yioryi Stavrositu. 200 di revisti.
Armâname, ashi s-bânedz!
Elji lji-apruchearâ multu musheatù Oaspitslji armânji tsi loarâ parti la
atselji vârâ 400 di oaspits armânji vinits aestâ dzuâ pisimâ s-hârsirâ ahâtù di pro-
di Bucureshti, di Constantsa cumù sh- gramlu artistic datù di tinirlji armânji Gioni cu steauâ avemù datâ
ditù alti pãrtsâ. La mãri shi la njitsli vâsilii,
cumù sh-di aleaptili mâcãri a restauran-
Yinearea la aestu tului Cernica. Ama avumù soarti blâstimatâ,
locù di nafoara a Pritù spectacolulù tsi-lù vidzurâ la Avumù cripãri turlii, turlii.
câsâbãlui, ti nis- aestâ yiurtisiri a Dzuâljei Natsionalâ a
cântsâ di oaspitslji Armânjlorù, ti niscântsâ di Armânjlji tsi Cu noi shi pâdurli suschirarâ,
fu niheamâ ma cu loarâ parti fu unâ dzuâ ti niagârsheari. Shi stealili la urano,
zori ti agiundzeari Amârtii ama câ nu loarâ parti la yiur- Muntsâ sh-dzenuri s-dirinarâ
ama, pân tu soni, ti tisearea a Dzuâljei Natsionalâ a Armânj- Di dureari sh-di caimo.
Oani Nicolae tuts fu ca unâ ins- lorù shi altsâ Armânji ashi cumù suntu
heari tu câmpu cu câpiili a multorù Sutsati Culturali shi
Sh-pi cheatrâ seacâ au bânatâ
multâ virdeatsâ shi multsâ ponji dean- Fundatsi armâneshtsâ di Bucureshti.
vârliga sh-ca baea di uidisitù ti ziafeti, Pâpânilji a noshtsâ, stripâpâni,
Pistipsimù câ eara ananghi di elji la Di tsiva nu s-au aspâreatâ,
ashi cum s-adra vârâoarâ tu locurli aestâ andamusi ta s-agiutâ cu tsi putea
machiduneshtsâ. Ni di foclu di pângâni.
elji ma ghini cumù ananghi ânji si pari
Andamusea ahurhi cu cântarea a câ eara ta s-hibâ câlisits shi s-ljea parti la
imnului a nostu natsionalù "Dimândarea aestâ sârbâtoari a Armânjljorù shi nis- Chihâiadzâ sh-cilnicami,
pârinteascâ" dupâ cari Oani Nicolae, cântsâ di membrilji a Primãriiljei a Pârmâteftsâ sh-cârvânari
prezidentulù a Sutsatâljei Culturalâ Ar- Capitalâljei cum shi niscântsâ membri Tutâ eta s-alumtarâ
mâneascâ, azburâ di marea importantsâ tsi facu parti ditu chivernisea românea- Ti grailu a loru di picurari.
tsi u ari ti noi Armânjlji yiurtisearea a scâ icâ ditu organizatiili internatsionali.
Dzuâljei a noastâ Natsionalâ tsi s-fatsi Nu mata easti ananghi s-aspunù câ Maia sh-nipoata, nveasta sh-muma,
cafi anù tu dzua di 23-li di Maiù. lipsea s-hibâ prezentâ la aestâ andamusi Pi frâmti, cu ziliu sh-cu dorù,
Programlu artistic fu ahurhitù di ficiu- armâneascâ shi mass-media rumânea- Purtarâ semnulù crishtinescu
ritslji armânj tsi anveatsâ carti pri limba scâ, vârâ postu di Televizii icâ di Radio Ta s-nu-shi chearâ pistea a loru.
di dada la sculii nr. 36 di Bucureshti. Elji cari s-nâ facâ cunuscuts ma multu tu
aspusirâ multi sh-musheati poezii pri lumea rumâneascâ shi sâ si shtibâ ca tsi Paplu Costa Belimaci
limba armâneascâ sh-lâ cântarâ a oaspi- minduimù, tsi vremù sh-tsi adrãmù noi N-alâsã nâ dyeatâ greauâ:
tslorù thâmâsiti cântitsi armâneshtsâ. Armânjlji di Bucureshti. "Cari sh-alasâ limba lui
Dupâ elji vinirâ di-l S-lu-ardâ pira focului!"
hârsirâ publiclu cu Pareia “Pilisterlu”
veclji shi nali cântitsi Zboarâli cadu ca gâgoashi,
armâneshtsâ pareili: Cadu pi mindueari tuts,
"Pilisterlu", cumân- A tutulorù lâ da tu shteari
dusitâ di Oani Nicolae, Shi atsiloru tsi s-facu chiruts…
"Steaua di Vreari",
cumândusitâ di cunus- Caplu-n susu, cu pirifanji,
cutlu cântâtorù Gicâ Nu-ai thimealji s-ti-arshunedz
Coadâ (deadunu cu Câ ai aushi sh-tiniri cu-anami,
Stelicâ Bushu shi Nicu Armâname, ashi s-bânedz!
Casherica). Di Con-
stantsa vini cântâ- Gicâ Godi
toarea Zoe Gica iara di
 6 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Dzua Natsionalâ a Armânjloru “yiur- cari nâs dzâtsi câ maca va s-facâ, va s- Dzua Natsionalâ la
tisitâ” di Sutsata Culturalâ toarnâ strâpâpânjlji tu mirmintsâ di Armânjlji di Vâryârii
Macedo-românã arshini). Tutù nâs dzâsi câ noi, ca cetã- Vruts shi duruts Ar-
senji românji, nu undzeashti, nu easti mânji ditù tutâ lumea,
ghini s-criticãmù chivernisea românâ ti Tuts Armânjlji avemù
Di la Alexandru Gica aflãmù turlia di politica a ljei. Easti emotsionantù s-lu borgea s-nâ adutsemù
cumù fu yiurtisitâ Dzua Natsionalâ a avdzâ dl.Zeana, cari fu bâgat 16 di anj aminti câ tu aestâ dzuâ ti prota oarâ
Armânjlor di niscântili di câpiili a ahapsi (tu chirolu comunistu), câ nu Armânjlji furâ pricunuscuts ca populù
alishtei sutsatâ. easti ghini s-critits chivernisea! (vedz shi ca ethnos tu Amirãriljea Otomanâ.
Lipseashti s-aspunem câ aesti câpii, di articolu “Unâ alatusi” di ma nghiosu). Pitritsemù urari ti Dzua Natsionalâ a
anda s-alinarâ di vârâ ndoi anji n caplu Armânjlorù ditù tutâ lumea.
a nai ma veacljiljei sutsatâ armâneascâ Yiurtisearea a Dzuâljei La noi Bulgaria nica nu fâtsemù mari
agiumsirâ di u alâxirâ ditu unâ sutsatâ Natsionalâ a Armânjilor tu sârbâtoarisiri. Ma la bâsearicâ va s-nâ
proarmâneascâ, ashi cumu eara anda s- Republica Machidunia adutsemù aminti di pâpânjlji a noshtri,
amintã, tu una sutsatâ antiarmâneascâ. cai tu anlu 1895 adrarâ Sutsata Armâ-
Ta s-pistipsits tsi-aspusimu ma nsusu Ditù hâbarea datâ di TVR Interna- neascâ tu Sofia shi scularâ bâsearica tu
vâ dãmu ma nghiosu niscânti seamni: tsional tu seara di Luni 20-li di Maiù tsentrul a capitalâljei ali Bulgaria.
“Gioi, 23-li di Maiù, Societatea aflãmù câ estanù Armânjlji ditù Repu- Totana avemù bânatâ cu isihii shi cu
Culturalâ Macedo-Romanâ featsi (ti blica Machidunia sh-u yiurtusirâ Dzua tinjii anamisa di oaminj tinjisits. Nu
prota oarâ) unâ andamusi cu furnjia a Natsionalâ tu câsâbãlu Struga. himù multsâ ma multu di 100 di anj
Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù. Ea fu organizatâ di Liga a Armânjlorù avemù activitati armâneascâ. Shi tora cu
Andamusea fu cumândasitâ di J. cu agiutorlu a sutsatâljei di a loclui di itia alistei sãrbãtoari reprezentantsâlji a
Tambozi shi A. Papari (!?!?). Mbeala. Tu zborlu a lorù, tu dishclji- noshtri, Armânj, ca totana s-nâ adunãmù
D.V. Ionescu yivâsi unù mesajù pitri- dearea a andamusiljei, Iorgu Ilievski, tu câsâbã Velingrad tu muntsâlj Rodopi
cutu di protlu ministru, Adrian prezidentulù ali Liga a Armânjilorù ditù s-adrãmù unâ sãrbãtoari cu tinji.
Nãstase, cu urãri ti dzua di 23-li di Machidunii shi Vangel Dunovski, prezi- Tu dzâlili di 8 pânâ 12 di Maiù noi trei
Maiù. G. Zbuchea, tu cuvenda a lui, dentulù a Sutsatâljei a Armânjlorù di Armânj: mine Nico Chiurkci, tata al meu
dzâsi câ tu anlu 1905 Armânjlji furâ Mbeala di Struga aspusirâ tsi impor- Toma Chiurkci shi Domnu Dotsent
pricunuscuts di Turtsâ ca Românji. tantsâ ari ti Armânji yiurtisearea a Dzu- Mihai Vasile Hristu earamù tu Sârbii, tu
D.V. Ionescu primithusi ti entipusili a âljei Natsionalâ a Armânjlorù sh-tutnâ- câsâbãlu Subotitsa la 47-a Congres al
lui tu tsi mutreashti calea tsi u featsi la oarâ scoasirâ tru migdani partitsiparea a FUEN - Federal Union of European
Armânjlji ditù Balcanù. Tutù nâs dzâsi membrilorù a comunitatiljei armâneascâ Nationalities, iu Tsentru ti limba shi cul-
(cându fu antribatù di I.Cardula câtse la nai mai importantili momenti ditù tura armâneascâ di Sofia, Bulgaria eara
chivernisea românâ nu s-alumtâ sh-ti istoria a alushtui cratù cumù shi lucrulu apruchiatâ ca membru asotsiat ali FUEN
Armânjlji ditù Gârstii?) câ România tsi-lù featsirâ Sutsatili armâneshtsâ pi cu tutâ majoritatea di parti a partitsi-
poati s-amintâ ndrepturi tu Machidu- calea a promovariljei a identitatiljei pantsâlorù tu Congreslu. Nu-ari s-fudz-
nii, Vâryârii, Arbinushii câtse aesti etnicâ, lingvisticâ shi culturalâ. imù di numa pârinteascâ! Nu-vremù s-
vâsilii suntu pimti di organismili euro- La aleapta andamusi di Struga lo parti chiremù doara a Domnului shi dultsea-
peni ta s-tinjiseascâ ndrepturli a mino- shi Ambasadorlu ali Românii la Skopia. ma a somnulu! Noi himù Armânj, shi
ritãtslorù. Ciudioasâ apandisi! (tu Nâs, cu aestâ apuhii, yivâsi idhisea Armânj va s-ARMÂNEMÙ, astãdz,
antribari eara zborlu di Gârtsia). (mesajlu) cari domnulù Adrian Nãstase, mâni shi tu eta tuatâ!
protlu ministru ali Pitricui unâ puizii ditu cartea a mea
Pareia “Musheata Armânâ” Românii, lu pitricu a ditu soni cu numa "Vimtul - Lirica
ntreagâljei comunitati Armâneascâ".
armâneascâ ditù Repu- CRUSHOVA
blica Machidunia. Dit Moscopolea, metropola armâneascâ
Pitricândalui ncljinâ- Tu eta a XVIII-lea, cumù arsi,
ciunji frâtseshtsâ shi Lãilji-Armânj loc isih tu Crushova
hiritimati cu apuhia a aflarâ,
Dzuâljei Natsionalâ a Shi aclo banâ nauâ s-ahurheascâ.
Armânjilorù ditù Repu-
blica Machidunia, pro- Ca diamantu lunjinos easti câsâbâlu
tlu ministru românù lji- Tu munti analtu cu casi mãri shi
asiyuripsi membrilji a mushati,
comunitatiljei di andru- Cu miydãnji lãrdzâ shi sirini,
pari sh-tsi va s-hibâ da- Cu dughenji ti mastur shi isnãhi,
Naum Lifteri s-asculã shi dzâsi câ el tâ ti conservarea shi creashtirea a avea-
fu tu Machidunii niheamâ chiro dupâ riljei culturalâ, ti nvitsarea a limbâljei Cu mâgâzii di pârmâteftsâ ambugati,
D.V. Ionescu shi oaminjlji di aclo maternâ tu sculii shi ufilisirea a ljei tu Cu bâserits shi sculii andreapti,
zbura nica ti aestâ vizitâ. Sh-deapoa bisearicâ. Tu soni protlu ministru aspusi Crushova Armânjlji tinjisits sh-aveaglje
dzâsi câ Armânjlji ditù Machidunii s- câ Armânjlji: "ditù itia a adetslorù cul- fara,
luyursescu Românji..(!?!?). Dupâ tsi turali ahoryea shi hãrli a lorù aleapti di Sh-limba armâneascâ vrutâ sh-alâ-
Ionescu fudzi, dl. I. Zeana antribã: tsi bunji nicuchiri, suntu unù elementu di vdatâ.
hâiri va s-aibâ Armânjlji ditù România thimeljiù a tutulorù statilorù balcanitsi Nico al Chiurkci
maca va s-declarâ minoritati? (lucru ti shi unâ cârcheauâ di ligâturâ cu
 BANA ARMÂNEASCÂ
România, cari va ca ntreaga nai s-hibâ
unâ nai a iriniljei, a prodlui shi a colab-
orariljei.".
Tu tsi mâtreashti programlu cultural
aflãmù câ fu ndreptu di nai ma aleaptili
formatsii folcloritsi cumù sh-di pareili
di ficiurits ditù sculiili iu anveatsâ carti
pri limba armâneascâ cari aspusirâ
musheati poezii sh-cântarâ aleapti cân-
titsi armâneshtsâ.
La aestâ ahoryea andamusi di Struga
aflãmù câ ma loarâ parti ma multsâ oa-
spits ca cumù furâ membri shi preziden-
tulù a Consiliului di a loclui di Struga,
lideri shi membri a filialilorù ali Liga a
Armânjliorù, reprezentantsâ a niscân-
torù sutsati culturali ditù Arbinishii,
Vâryârii, Românii, reprezentantsâ ali
mass-media sh-tutnâoarâ reprezentantsâ
di la OSCE shi UE.
Ditù hâbarea pitricutâ di Redactsia
armâneascâ di la Televizia di Scopia
aflãmù câ tu dzua di 21-li di Maiù dele-
gatsii di la Partia a Armânjlorù, Liga a
Armânjlorù shi Unia ti cultura a
Armânjlor ditù Machidunii avurâ
andamâsi cu prezidentul a Parlamen-
tului machidunescu Stoian Andov a curi
lji-adusirâ la cunushteari activitãtsli a
lorù ma shi câftãrli a lorù.
Partia a Armânjlor câftã sâ s-alâxeascâ
nomlu ti alidzeri cumù va s-poatâ shi
Parlamentul s-aibâ shi deputats Armânj,
di la Partia a Armânjlor;
Unia ti cultura a Armânjlorù lj-adusi
aminti nica unâ oarâ ti Rezolutsia 1333
shi ti atsea câ nica nu-easti faptâ tsiva ti
Armânjlji mash atsea tsi eara pricâ-
nascuts cu alâxerli tu Constitutsia ca
parti di mileti ca cum eara sh-alantsâ.
Liga a Armânjlor, câftã ca nãulu nomù
ti cãrtsâli ti identificari, ma s-aibâ
andreptu Arbineshlji sâ scrii pi limba a
lorù atumtsea atselù andreptu s-lu aibâ
sh-Armânjlji, aljumtrea va s-adarâ
boicot pi reghistrarea a bânâtorlorù.
Tu dzua di 22-li di Maiù, delegatsii di
la Partia, Liga shi Unia avurâ andamâsi
cu prezidentul ali Republica Machidu-
nia Boris Traicovschi cari lâ-u-urã sãr-
Aurica Piha shi Gicâ Coadâ
bãtoarea shi cari act-
sentuã câ easti ti sot-
sietati multietnicâ
shi câ Armânjlji
suntu subiectu im-
portantu ti stabili-
tatea ali Machidu-
nii cum pi plan
politic ashi shi pi Aurelia Caranicu
plan icunomic shi cultural.
Ditù partea a prezidentului Armânjlji
câftarâ ma mari agiutorù di ministeriatili
resorti ti activitãtsli a lor ca cumù easti
editarea di cãrtsâ, organizãri di simpozi-
umi shi seminarii.
Dzua Natsionalâ a Armânjloru
shi polimlu psihologic
Ca s-mâtrimù ghini aesti ndauâ padz-
inji tsi zuyrâpsescu turlia di cumù fu
yiurtisitâ Dzua Natsionalâ a Armânj-
lorù tu locurli iu bâneadzâ elji va s-
putemù multu lishorù s-trâdzemù unâ
concluzii di turlia di cumù bâneadzâ elji
tu chirolu a anjlorù 2002 tu atseali vâsi-
lii sh-tsi ndrepturi au ca etnii ahoryea. S-
u lomù pi-aradâ.
Aoa, România, Dzua Natsionalâ a
Armânjlorù fu yiurtisitâ di Armânjlji di
Constantsa sh-di Bucureshti.
Constantsa, aclo iu bâneadzâ unù mari
numirù di Armânjji, yiurtisearea a
Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù fu
organizatâ di cãtrã tinirlji di la "Giuna-
mea Armâneascâ", dupâ cumù s-vidzu,
sumù sintagma "Dzua Armânjlorù".
Aestu lucru âlù featsirâ tinirli câpii di
la "Giunamea" nu di fricâ câ va s-patâ
vârâ di elji tsiva mea di itia câ furâ fuvir-
sits di ma multi ori pritù tilifonù di cãtrã
"Armânjlji di ghini" câ, taha, va lâ si
dânâseascâ emisia pri limba armâneascâ
di la televizii ma s-nu lu scoatâ zborlu
"Natsionalâ" ditù sintagâa "Dzua
Natsionalâ a Armânjlorù".
Tutù ashi pâtsârâ shi câpiili di la
"Sutsata Culturalâ Armâneascâ" tu anlu
2000, cându s-lo apofasea ta sâ s-yiur-
tiseascâ, ti prota oarâ Bucureshti, Dzua
Natsionalâ a Armânjlorù.
Di cara vidzurâ câ s-lo unâ ahtari apo-
fasi "oaminjlji di ghini", tsi lji-aveamù
hiptsâ ghini tu Sutsata a noastâ namisa
di noi tu atselù chiro, ca niscântsâ aslan-
ji sumuronji, sh-cari tora s-aflâ tuts,
pânâ di hirù, ân caplu ali unâ altâ sut-
satâ, s-acâtsarâ, ca gaia matslu, di zbor-
lu "Natsionalâ" ditù sintagma "Dzua
Natsionalâ a Armânjlorù" shi pânâ nu lu
scoasirâ nu s-alâsarâ.
Anichisirâ elji tu atselù anù ama tu
alantsâ anji nu puturâ s-adarâ tsiva shi,
dupâ cumù s-vidzu, zborlu "Natsionalâ"
sh-lo loclu a lui tu pisima sintagmâ
"Dzua Natsionalâ a Armânjlorù".
Nr. 3 (29), 2002 7
Iavea câ estanù, "Armânjlji a noshtsâ
di ghini" u scoasirâ n capù di u asparsirâ
pisima sintagmâ la yiurtisearea tsi u
featsirâ Armânjlji di Constantsa pritù
scoatirea a zborlui "Natsionalâ". Ânji si
pari câ easti ti atsea ditù soni oarâ.
Elji, "Armânjlji di ghini", lipseashti s-
nu agârsheascâ câ estanù, ti prota oarâ,
protlu ministru ali Românii, Adrian
Nãstase, lâ pitricu âncljinâciunji a Ar-
mânjlorù ditù Republica Macedonia cu
apuhia a "Dzuâljei Natsionalâ a Armânj-
lorù" shi, dupâ cumù s-vidzu, nu fu
scosù ditù pisima sintagmâ zborlu
"Natsionalâ". Di aoatsi s-amintâ unâ
ntribari: Câtse s-alumtâ "oaminjlji di
ghini" ashi di vârtosù ta s-lu scoatâ
nafoarâ zborlu "Natsionalâ" ditu pisima
sintagmâ "Dzua Natsionalâ a Armânj-
lorù? Apandisea easti aplo. Elji vorù ta
sâ scoatâ tru migdani pritù aesta câ,
taha, noi Armânjlji nu himù unâ natsiu-
ni sh-ti atsea nu lipseashti s-ufilisimù
zborlu "Natsionalâ" atumtsea cându nâ
yiurtisimù Dzua a noastâ pisimâ.
Lipseashti s-ma adâvgãmu câ polimlu
psihologic a "oaminjlorù di ghini" (ân
capù cu Stoica Lascu), cu tinirlji di la
Giunamea (sh-nu mash), avea s-hibâ
dusù multu vârtosù cu apuhia a
Simpozionlui tsânutù tu idyea dzuâ
cându u scoasirâ n capu di-lji deadirâ
unâ dealihea anjiurizmâ filoromâneascâ.
Di aoatsi autoarea a articulului trapsi
concluzia câ "tuti cripãrli shi tuti chead-
itsli tsi li aravdâ Armânamea nu yinù di
la xenjli mea yinù di la noi, Armânjlii”.
"Oaminjlji a noshtsâ di ghini" di
Constantsa, reprezentats di A.Papari shi
J.Tambozi, ca niscânti pâpushi tsi suntu
cumândusiti cu hiri di masturlji a lorù,
agiumsirâ sh-Bucureshti sh-deadunù cu
Cândruveanjlji, fratslji a lorù di idei gâl-
bâgioasi, organizarâ, cu apuhia a Sãrbã-
toariljei Natsionalâ a Armânjlorù, unâ
andamusi tsi sh-u undzea ca unâ chicutâ
di apâ cu Simpozionlu di Constantsa.
Cumù furâ fuvirsits tinirlji Armânji di
Constantsa putumù di aflãmù ama cumù
furâ fuvirsits icâ cumù s-putu di lâ si
alâxi minduearea a niscântorù cunuscuts
Armânji tsi loarâ parti la andamusea a
Sutsatâljei Macedo-Românâ, tora di
oarâ, nu putumù ta s-aflãmù.
Concluzia la turlia di cumu fu yiur-
tisitâ Dzua Natsionalâ a Armânjlor tu
alanti vâsilii v-alasu s-u trâdzets voi, tin-
jisits yivâsitori.
Dumnidzã s-u aibâ angâtanu
Armânamea!
Dumitru PICEAVA
Notâ: Cadurli cu Aurelia Caranicu,
Oani Nicolae shi Aurica Piha cu Gicâ
Coadâ furâ loati ditu fototeca di pi Internet
alu Coli Caranica
 8 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
UNÂ
ALATHUSI
Dupâ vizita tsi u featsi
unâ delegatsii românea-
scâ cumândâsitâ di D.V.
Ionescu tu Arbinushii,
Vâryârii shi Machidunii fu datù unù
comunicatù pi Mediafax tu cari s-dzâ-
tsea câ chivernisea românâ va s-alum-
tâ ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca
etnii ahoryea tu vâsiliili tsi li dzâshu
ma-ninti. Câ va s-alumtâ ca Armânjlji
s-aibâ sculii shi bâsearicâ a lorù tu
aesti craturi. Tu comunicatù s-dzâtsea
câ chivernisea va s-alumtâ ti sculii shi
bâsearits pi româneashti sh-câ
Armânjlji voru pricunushteari ca
Românji.
Ca Armân, hiu ciudusitù câ chi-
vernisea românâ nu bagâ oarâ la tsi s-
fatsi nafoarâ di sinurlji ali Românii.
Tu Balcanù (Romania nu easti luyur-
sitâ câ easti parti ditù Balcanù) easti
multu greu s-andâmuseshtsâ vârâ
Armânù tsi s-dzâcâ câ easti Românù.
Easti unâ xichi di realismù s-nu vedz
aestu lucru.
Ca cetãtseanù românù, hiu ciudusitù
sh-anvirinatù ti atsea câ chivernisea
românâ nu easti nitsi barimù nialâxi-
toari (consecventã). Maca s-alumtâ ti
Armânjlji ditù Machidunii, Vâryârii
shi Arbinushii, câtse nu s-alumta sh-ti
Armânjlji ditu Gârtsii? Câ aclo
bâneadzâ nai ma multsâlji Armânj.
¤¤¤
Gioi, 23-li di Maiù, Societatea Cultu-
ralâ Macedo-Romanâ featsi (ti prota
oarâ) unâ andamusi cu furnjia a
Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù.
Andamusea fu cumândasitâ di J.
Tambozi shi A. Papari. D.V. Ionescu
ghivâsi unù mesajù pitricutu di protlu
ministru, Adrian Nãstase, cu urãri ti
dzua di 23-li di Maiù. Tu mesajù eara
dzâsâ nica unâ oarâ apofasea tsi u lo
chivernisea românâ ta s-measticâ
diznãu tu problema armâneascâ. J.
Tambozi zburâ sh-elu ti simasia a
dzualjei di 23-li di Maiù. G. Zbuchea,
tu cuvenda a lui, dzâsi câ tu anlu 1905
Armânjlji furâ pricunuscuts di Turtsa
ca Românji. D.V. Ionescu primithusi ti
entipusili a lui tu tsi mutreashti calea
tsi u featsi la Armânjlji ditù Balcanù.
Tutù nas dzâsi (cându fu antribatù di
I.Cardula câtse chivernisea românâ nu
s-alumtâ sh-ti Armânjlji ditù Gârstii?)
câ România poati s-amintâ ndrepturi
tu Machidunii, Vâryârii, Arbinushii
câtse aesti vâsilii suntu pimti di organ-
ismili europeani ta s-tinjiseascâ ndrep-
turli a minoritãtslorù. Ciudioasâ apan-
disi! (tu antribari eara zborlu di
TSI HIMÙ NOI ARMÂNJLJI?
Gârtsia). Sh-ma ciudioasâ fu sh-aluzia
câ ma-nclo, dupâ niscântsâ anj,
România va s-alumtâ sh-ti Armânjlji
ditù Gârtsii. Tu adutsearea a mea libi-
ra pi armâneashti aesta va s-dzâcâ:
shtits, noi tora avem ananghi di agiu-
torù gârtsescu ta s-intrãmù tu NATO
ama ma-nclo, dupâ tsi va s-agiun-
dzemù tu NATO, va s-alumtãm sh-ti
Armânjlji ditù Gârtsii. Aestea nu furâ
dzâsi, furâ mash sugerati.
Tutù D.V. Ionescu dzâsi câ shtii câ
multsâ Armânji ditù Balcanù nu s-
luyursescu Românji. Dupâ nâs,
exighisea (explicatsia) ti aestu lucru
easti câ România trapsi mâna ta sâ-lj
agiutâ Armânjlji di 50-60 di anj.
Ratsionamentul al Ionescu easti aestu:
maca România va s-giutâ Armânjlji
atumtsea elj va s-ahurheascâ sâ s-
luyurseascâ Românji(!?).
Naum Lifteri s-asculã shi dzâsi câ el
fu tu Machidunii niheamâ chiro dupâ
D.V.Ionescu shi oaminjlji di aclo
zbura nica ti aestâ vizitâ. Sh-deapoa
dzâsi câ Armânjlji ditù Machidunii s-
luyursescu Românji. Domnule Naum,
hits membru la dauli grupi armânesht-
sâ di e-mail. Vâ plâcârsescu s-anyrâp-
sits ndoauâ zboarâ shi s-aspunets cari
suntu atselj Armânj ditù Machidunii
tsi s-luyursescu Românji, ca mini nu
shtiu nitsi unù.
Dupâ tsi Ionescu fudzi, domnul I.
Zeana antribã: tsi hâiri va s-aibâ Ar-
mânjlji ditù România maca va s-
declarâ minoritati? (lucru ti cari nâs
dzâtsi câ maca va s-facâ, va s-toarnâ
strâpâpânjlji tu mirmintsâ di arshini).
Tutù nâs dzâsi câ noi, ca cetãsenji
românji, nu undzeashti, nu easti ghini
s-criticãmù chivernisea românâ ti
politica a ljei. Easti emotsionantù s-lu
avdzâ dl. Zeana, cari fu bâgat 16 di anj
tu ahapsi (tu chirolu comunistu), câ nu
easti ghini s-critits chivernisea!
Ama a njia ânj pari câ lipseashti s-
dzâtsemù tsi minduimù. Aesta sh-ti
suflitlu a nostu ama sh-ti bunlu a
cratlui românù, ta s-nu adarâ alathusi.
Fu unâ actsiuni a cratlui românù tu
problema armânescâ tu chirolu 1864-
1945. Shtimù cari fu birichetea.
A njeia ânj pari unâ alathusi câ chi-
vernisea românâ ahurheashti iara aestâ
actsiuni tu problema armâneascâ. Tora
alathusea ânj pari ma mari ca tu anlu
1864. Ti atsea câ tora shtimù tsi s-fea-
tsi dupâ unâ ahtari actsiuni politicâ.
Sh-unâ ma mari alathusi ânj pari câ u
fatsi cratlu românù câtse nu caftâ
mintea a sutsatiloru armâneshtsâ ditù
BANA ARMÂNEASCÂ
Balcanù sh Românii tu aesta prob-
lemâ. Icâ maca u cafta nu u ljea tu
isapi, dupâ cumù vidzumù tu mesajlu
al Santa Djica.
Tu anlu 1913, România ufilisi
Armanjlji ta s-amintâ Cadrilaterlu.
Adzâ Armânjlji suntu ufilisits ta s-hibâ
agiumtu unù altu scupo: apruchearea
tu NATO. Ânj pari unâ alathusi moralâ
ama sh-unâ alathusi politicâ. Ti atsea
câ tsi easti amintatù pritù lucri nichis-
chini nu tsâni canâoarâ multu chiro.
Nãmuzea sh tinjia suntu ma-nsus di
itsi scupo! Avdzâi multsâ oaminj cu
anami tsi dzâcu câ voru Româ-nia cu
deaspir. Ashi duchescu sh-mini tora.
Hiu cetãtsean român sh-voi ca
România s-hibâ aprucheatâ tu NATO.
Hiu erotipsit multu di multu di vâsilia
tu cari bânedzù ama mi doari inima câ
s-facu ahtãri lucri România (easti
zborlu aoa di ufilisearea a
Armânjilorù).
Voi s-ma dzâcù aoa unù zborù: suntu
multsâ Armânj tsi nu s-luyursescu
Români ama s-ufilisescu di pâradzlji
ali Românii. Sh-aestu lucru mi doari.
Câbatea a noastâ (a Armânjlorù) easti
multu mari câtse nu shtimù s-dzât-
semù dishcljisù shi isih atsea tsi min-
duimù. Multsâ di noi dzâcu cându
suntu cu soia icâ cu sotslji tsiva ama
cându zburãscu cu chivernisea lâ easti
fricâ s-dzâcâ atsea tsi duchescu.
Alexandru Gica
Apandisea alu
Lifteri Naum
Domnului Alexandru Gica
Tu mesajlu di 29.05.2002 „Una ala-
thusi", anyrâpsishi di mini: „Naum
Lifteri s-asculã sh-dzâsi câ el fu tu
Machidunii niheamâ chiro dupâ D.V.
Ionescu shi oaminjlji di aclo zbura nica
ti aesta vizitâ. Sh-deapoa dzâsi câ
Armânjlji ditù Machidunii s-luyursescu
Români. Domnule Naum, hits membru
la dauli grupi armâneshtsâ di e-mail! Vâ
plâcârsescu s-angrapsits ndoauâ zboarâ
shi s-aspunets cari suntu atselj Armânj
ditù Machidunii tsi s-luyursescu
Români, câ mini nu shtiu nitsi un?" Sh-
tora tsi dzâsh mini la atsea andamusi:
- Earam tu Machidunii, la Struga, invi-
tat di Shutsata armâñilor di Struga, la
Dzua Natsionalâ a Armâñilor shi parti-
cipai pi 19.05.2002, di-adun cu Irina
Paris, Aurelia Piha shi Zoe Carabash,
dit România, la manifestatsia di la Casa
di Culturâ, iu eara delegatsii dit Scopie,
Bitolia, Crushova, Ohrida, Beala din
 BANA ARMÂNEASCÂ
nsus shi alti dit Machidunii shi dit
Arbinishii. Mi arisi multu tsi vidzui câ
adarâ armâñii di aclo.
-La Struga, domnul
ambasador român la
Scopia, yiuvâsi un
mesaj di la primul min-
istru român care dzâtsea
câ România va-s
sustsinâ ca armâñii dit
Lifteri Naum Machidunii s-poatâ ta s-
anveatsâ la shculii pi armâneashti iar
bâsearica s-hibâ tut pi armâneashti.
- Di la Struga, armâñii dit România
fum câlisits la Scopia. - Armâñii dit
Machidunii ashteaptâ ca domnul D.V.
Ionescu, s-adarâ tsi lâ promisi.
-Tu Machiduniii, armâñii nu dzâc câ
suntu români, ei dzâc câ suntu armâñi.
Mini azburâi ma multi pi 23.05.2002,
ama vârnâ oarâ nu dzâsh câ armâñii dit
Machidunii dzâsirâ câ suntu români. S-
nu s-avdzâ „a" dinintea râmâñilor!? Ei
suntu armâñi, ama sh-vlahi di eta tutâ.
Dipisii cu apandasea.
Sh-tora ndoauâ comentarii ti tini: Mini
anvitsai limba românâ cându nesh la
sculia primarâ Bashchioi di Tulcea.
-Tu añii 40 anvitsai di la paplu câ him
vlahi. -Ama tut vlahi lâ dzâtsea tu chi-
rolu di ninti shi a românilor din stânga
Dunãrii. - Atsei di Crushova, dzâc
„crushovenâ" shi alti zboarâ cu idia ter-
minatsii „enâ" sh-nu „crushuveanâ" cu
terminatsia „eanâ". Idia terminatsii u
avdzâi tu România ân partea Bucovi-
nâei, cu terminatsie „enâ" la zborlu pop-
ular, nu literar.
-Tu Arbinishii âshi dzâc „râmâñi", ama
idiul zbor âl dzâtsea românii ti iobagii di
pi mosiile boierilor ninti di reformile
fapti di domnitorul Cuza tu eta 19.
- Ia zboarâli veachi româneshti dit
veachili tsinuturi istoritsâ sh-va-s vedz
câ multi suntu aproapea unâ turlii cu
armâneshtili zboarâ. Nica tu hoarili
vechii dit România iu azburãscu nica
limba veachi româneascâ, suntu zboarâ
unâ turlii cu armâneshtsâli.
-Ma-s ti duts tu nordul a Maramure-
shului românesc, va-s vedz disaga
armâneascâ cu shahlu pi ea. Sh-doaga
anflucatâ armâneascâ tut aclo va-u vedz
, sh-va-s avdzâ shi zboarâ cari sh-u aduc
cu zboarâli armâneshtsâ. Sh-va ti ciud-
iseshtsâ : di iu pânâ iu !?
- Armâñii anvitsarâ carti shi anyrâpsirâ
ti/sh-dispri ei, shi-s redeshteptarâ, tu eta
19, cu agiutorlu statului român (nu mi
ariseashti ici zborlu „crath", nu-i româ-
nesc ni armânesc, armâñii dzâtseau
„vâsilii"). -Anvitsatsii armâñi, cari
angrâpsirâ despre istoria armâñilor sh-
publicarâ cartsâli tu România, Italia,
Frantsa, Germania, America, ama sh-la
congresi despre latiñi, nu dzâsirâ câ him
mileti ahoryea di români.
-Tu eta 19, cându armâñii eara tuts
diadun tu Machidunii, nu puturâ vârnâ
oarâ ta-s hibâ recunoscuts mileti
ahorghea. -Prota oarâ armâñii suntu
recunoscuts ca mileti la 23.05.1903, di
Sultanlu Turchiei, cu agiutorlu statului
român, ama nu ca armâñi, tsi ca români
iar armâñii tâxirâ aestâ dzuâ ca „Dzua
Natsionalâ a Armâñlor".
-Pistipsescu câ luyuria aestâ cu miletea
ahoryea, va-s aducâ cripãri pit noi.
Dupu tsi câ him putsâñi atsei cari vrem
s-adrãm shi s-arâspândim cultura
armâneascâ pit armâñi, v-a nâ bâgãm
singuri âmbodiu. Niscântsâ dzâc „him
mileti shi avem limbâ ahoryea". Altsâ
dzâc „him dialect shi avem origine
comunâ". Sh-nu-s adunâ s-azburascâ
pishchin. Azburãscu cu inati cându s-
ved ori pit mass-media iu arucâ shi
zborâ greali niscânti ori.
-Mini mi adun sh-cu atsei cu „miletea",
sh-cu atsei cu „dialectul", sh-agiut cât
pot. - Ca-s anâchisim, va-s him diadun,
sh-pi unâ minti, ti cultura armâñlor.
Cu tiñii sh-s-avdzâm mash di ghini.
Lifteri Naum
Apandisea alù Dina Goga
D-nul Lefteri,
Mini nu cunoscu cari hii tini ama min-
duiarea nu easti bunâ. Ma tini min-
dueshtsâ câ Armânjlji machiduneanji
suntu unâ cu Rromânjlji ditù România
atumtsea alâtuseshtsâ multu cu aestâ
luyurii. A meu papù anda vini tu
România nu s-achicâsea cu vârnu
Românù tu muabeti. Zboarli, idiomatica
sh-minduiarea a noastâ a Armânjlorù
machiduneanji nu sh-adutsti câtâ iuva.
Am s-avdâ câ fâtseshi shcoala tu
România ti tsi li vedzi lucurli multu
lishoari sh-tradz s-nâ adari icâ "con-
vertezi" la "româneshte". Vlahii, numa
tsi nâ u deadirâ Gretslji a noauâ fu un
"accidentu"'. Vlach, pi gârtseashti s-
dzâtsi i ca 'picurar' i ca om ayru. Tu eta
-VI- sh-tu eta IX-lea anda nâ aflarâ
Bizantinjljii sh-ahurhirâ s-anyrâpseascâ
ti noi tu Balcanji sh-tu România tuts
eara "Vlacii". Câ tse câ tuts tsânea
tutiputâ (cu oili). Gretslji s-priimna cu
pâradzlji ân gepi la POLI (Istanbul) sh-
luyursea ta s-ancupârâ vârâ câsâbã icâ
vârâ chivernisi ta s-u cumândâseascâ
elji. Turtsâlji ma nâpoi lâ dâdea cali sh-
lâ loa pâradzlji.
Tsi voiù s-dzâcu mini easti câ noi
Armânjlji machiduneanji, fumù faptsâ
sh-alâsats Machiduneanji di Machidu-
neanjlji-latinizats di ma nâpoi di
ROMA. VLAHI fu nâ misnoma, numâ
Nr. 3 (29), 2002 9
datâ cu alutuseari. Tu America s-dzâtsi
'labeling', ashi pâtsâmù sh-noi. Ti tsi s-
featsi polimlu Balcanic? Ti tsi s-bâturâ ti
Machidunia? Gârtstia cu Vâryâria sh-cu
Sârghia vrea ta s-u ampartâ Machidunia
shi s-adarâ elji nai ma avuts. Niniti di
1913 sh-ninti di 1918-1920 (polimulu
Turchia-Gârtsia) tu Machidunia eara ma
multsâ Machiduneanji latinji (Vlahi) di
tuti alanti milets tsi bâna aclotsi. Câ tse
nu nâ antribarâ noi canù tsiva?! Câ lâ
eara fricâ atsilorù câ va nâ câftamù
andrepturli. Tsi andrepturi?! câ himù nai
ma vecljilj tu Balcanù, tu Machidunii.
Noi himù psânji machiduneanji armashi
curats sh-cu adetsli veclji. Mini min-
duescu câ ari Maciduneanji tsi zburãscu
slavona sh-ari Machiduneanji tsi
azburãscu gârtseashti mash. Ti tsi la
anlu 1920 Europa lipsea ta-s tragâ câtâ
noi s-fâtsea trei-patru cantoani cumù tu
Swiss iu s-bâna tuts deadunù atselji tsi
s-duchea MACHIDUNEANJI.
Noi himù ma multu soi cu aeshtsâ
oaminji di sud di Dunãri dicâtù cu
Românjlji ditù România (nord di
Dunãri). Noi himù Machiduneanji
latinizats pi locurli a noasti veclji ditù
Machidunii sh-Românjlji ditù România
suntu unâ mileti di Daci-Gets-Trachi
latinizats. A noastâ limbâ latinâ s-adrã
prota tu Balcanji cu ahurhita a anjilorù
164 N.H. Tu România limba a lorù
ahurhi ta s-latinizeazâ dupâ anlu 100
d.H. Limba a noastâ ari multi zboarâ tsi
sh-u aducù dealihea cu atseali româ-
neshtsâ ama noi nu himù unâ cu elji.
Zboarâli italiani cu atseli francezi sh-cu
portughezi sh-cu spanioli sh-u aducù
iara multu ama elji nu dzâcù câ suntu
unâ. Sicilianjlji tsi bâneadzâ tu unâ
vâsilii cu Milanezlji nu dzâcù câ suntu
unâ cu elji. Câ tse?! Elji sh-cunoscu
identitatea, cari suntu elji. Noi nâ arâsirâ
tuts. Canù nu dzâsi ghini ti noi. Sh-
atselji ANVITSATSLJI armânii di cari
n-azburãshtsâ tini suntu vinduts ti
chivernisea România. S-vindurâ ti unâ
pâni uscatâ!!! Sh-vindurâ limba (tora
azburãscu tuts româneasca literarâ), sh-
vindurâ adetsli, pistea sh-ihtibarea ta sâ-
lji mutâ Rromânjlji multu andzeanâ pri
elji. Aeshtsâ anvitsats di cari azburãsht-
sâ tini suntu deadunù cu chivernisea a
Româniiljei. Elji cumândusescu di tsi va
s-anyrâpsescu cumù sh-tsi va dzâcâ ti
noi Armânjlji. Câ tse nu anyrâpsescu
ashitsi ANVITSATSLJI pi româneashti
ti România?
Ca tse nu adarâ poezii româneshtsâ
mash? Câ nu va lâ ancupârâ canù cãrt-
sâli! Atselu tsi nu anyrâpseashti cu
inima sh-dealihinea s-ducheasti di nâ
cali. Zboarâ psefthi tsi adzâ unù pârã nu
facu!! Vrei s-aflji tsi s-anyrâpsi ti noi
 10 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
ghivâsea unâ carti di n-afoarâ, di ana-
parti di voi. Noi Aramânjljii alâtusimù
sh-chirumù multu câ nu nâ avumù unù
alfabetù a noastu cu anyrâpsearea a
noastâ 'unicâ'. Armânjlji ditù Machidu-
nii ahurhirâ s-urdinâ tu România nica di
la anlu 1800 ta sâ-sh facâ 'cultura' icâ
studiili. Deapoaia s-turnarâ nâpoi ta s-
lji-anveatsâ sh-pi alantsâ Armânji
ROMANEASHTI !? Câtâ minduiari, tsi
minti psefta?!
Aeshtsâ Armânji nâ mâcarâ caplu a
noauâ icâ, va s-dzâcâ, nâ mâcarâ dichea
(ndriptatea). Ma s-nu aveamùu canâ
'influentsâ' di România icâ di cultura a
lorù noi Armânjlji machiduneanji va s-
Armânjlji tu Balcanji
Multsâ scriitori featsirâ incheari, tsi va
dzâcâ nu lâ pricunuscurâ a Armânjlorù
unù tricutù shi dicara unâ istorii. Cu alti
zboarâ, elji vreai bânatâ namisa di alti
milets fârâ unù tricutù thâmâsitù,
apulimsitorù shi politicù, fârâ unâ limbâ
literarâ shi unâ culturâ a ljei proprii.
Populu armânescu nu purtã multi
pulemati, nu avu vâsiljeadz icâ amiradz
cari s-lu cumânduseascâ câtâ amintãri,
s-ljea shi s-calcâ alti milets shi locuri, fu
ama unù populù cari featsi ma aproapea
di oaminji catandisli di banâ tu Balcanji
shi nu sâ shtii cari vrea s-eara catastasea
politica shi sotsialâ tu aestâ parti a
Europâljei fârâ prezentsa shi partea di
agiutorù a alushtui populù.
Armânjlji shi-adusirâ partea a lorù di
agiutorù sh-curbani la tsivilizatsia
umanâ nu pritù amintãri sh-lori cu
apala, mea pritù promovarea shi
inimusirea a ideilorù morali, dupâ cumù
u apudixeashti partea di agiutorù a
Armânjlorù la creashtirea culturalâ shi
politicâ tu patru craturi: Vâryâria,
Iugoslavia, Gârtsia shi România.
Tu Vâryârii
Armânjlji mutarâ elita a clasiljei
tugireascâ - chentri veclji ca: Arbanasi,
Samacor, Kotel, Peshtera, Sistov,
Plevna, Sofia shi multi altili deadirâ nai
ma aleptsâ bârbats tu aestu câmpu.
Singurâ comuna Kotel, a curi romanitati
u apudixi dicutotalui istoriclu Irecek,
deadi a alushtui cratù nai ma mãrlji scri-
itori, oaminjlji nai ma aleptsâ, cumù shi
alumtâtorlji ditù chirolu a xanaamintari-
ljei culturalâ natsionalâ shi politicâ.
Armânù di Kotel fu shi Petre Balon,
autorlu a protlui Abecedar vâryârescu
tipusitù tu anlu 1824 Bucureshti shi tut-
earamù multu ghini.
Nica unâ oarâ s-aspunù câ tu hoarli
ditù România nu s-azburashti armânea-
shti ica machiduneashti. Mini vâ
pitrecù unù Armânù di Crushova tu
Maramuresh icâ tu Moldova sh-va
chiara dipu sh-nu va s-achicâsescâ ici
cu aeshtsâ Românji. NOI HIMÙ
MACHIDUNEANJI; ROMÂNJLJI
SUNTU ROMÂNJI.
Mihali Boiagi tu anlu 1760-(?!) scoasi
carti ti noi (1813), alfabetù, lituryii ti
bâsearicâ. Gretslji dzâtsea câ aesta easti
'limba a draclui' sh-alaga din hoarâ-
hoarâ ta s-li acatsâ shi s-li ardâ cãrtsâli
tsi inshirâ atumtsealui. A Gretslorù nu
nâoarâ, tsiva ma amânatù, timiljiusitor-
lu a protâljei tipografii vâryâreascâ.
Tu Sârghii
Printrâ craturli slavi cari avurâ di
amintatù di mplinù di lucrulu, talentulù,
curbãnjlji shi hãrli fârâ preaclji a alush-
tui populù di emburi shi masturi furâ
Sârghia shi provintsiili croato-slavoni.
Iavea tsi spuni conferentsiarlu
Popovici - spesù tsitatù ân ligâturâ cu
marli rolù giucatù di Armânjlji:
"Ditù itia ali unâ aplo sh-tinjisitâ min-
dueari a noastâ nu va s-dãmù numi lu-
tsiti shi cunuscuti a iroilorù chiruts icâ
nica tu banâ, cari sumù numi scribizati
shi adzâ nica mârescu anamea a
Sârghiiljei".
Ama tuts aeshtsâ epanastats, cu multu
suflitù, axi ti curbani, nu putea s-ducâ la
capù alumta a lorù fârâ ajutorlu
finantsiar datù de Armânjlji Iconomu
Baron-Dumba, Baron Sina shi altsâ
multsâ inshi cunuscuts shi nicunuscuts
tsi deadirâ agiutorù ca a fratslorù Cirje
(bancheri amirãreshtsâ), a curi influ-
entsâ s-duchi ma multu namisa di anjlji
1790-1840.
Tuts atselji cari u agiutarâ panastasia
(revolutia), ama tu unâ turlii ahoryea lji-
agiutarâ Caragheorghe shi Milos Obre-
novici au ghiniaxiusitâ di la populu
tirãnipsitù. Thimiljiusitorlu a teatrului
sârbescu fu Iovan Sterie Popovici, hiljù
di emburù di Vuset, cari tu anlu 1842 lu
adrã, hiindalui shi autorul a operâljei
"Kir Iani".
Tu Gârtsii
Armânjlji shi rolu di aschirlâchi shi
politico-shtiintsificù giucatù tu isto-
ria a Gârtsiiljei
Nu fu vârâ minari ribilipsitoari tu
BANA ARMÂNEASCÂ
lâ eara fricâ ca va nâ trâdzemù
Românji, a loru lâ eara fricâ s-nu
adrãmù Machidunia a noastâ!!
Machidunia ti Maciduneanji!!
Tu atselù chiro noi Armânjlji earamù
3-4 miliunji. Românjlji nu eara iuva tu
Macidunii. Ma s-anchiseamù cu aestâ
carti alù BOIAGI, tora di oara
Machidunia va s-avea Constitutsia
Armâneascâ!!! Nu n-avumù tihi sh-
multâ vindeari s-featsi !!!
S-baneadzâ Machiduneanjlji, nai ma
aleptulu Lao!
Dina GOGA
dialungalui a istoriiljei pi locurli veclji
shi nãi a Gârtsiiljei cari s-nu vrea s-eara
unâ initiativâ armâneascâ sh-cari elji s-
nu u ducâ pânâ la capù.
Multsâ di elji agiungu generalji ale-
ptsâ, ciudisindalui lumea pritù strategia
shi curajlu a lorù, niscântsâ di elji
agiungândalui eroi leghendari cântats tu
baladi, ashitsi: - Riga Fereulu icâ Riga
Velestiniotlu Armânù, hiljlu ali Perivoli
- "Pindarlu modernu", poetlu sirsemù
(mintitoru), asiyuriftu (sertu), nistãpu-
itù, cari cljimã di Bucureshti tuts arma-
tolji di Tesalia shi Epir shi tuts crishtinj-
ilji tu alumta contra a Semilunâljei.
Teodor Colocotroni, numa di fumealji
eara Ciorchina icâ Terghina, fâtsea parti
ditù unâ fumealji armâneascâ ditù
comuna Crusovita (curatù armâneascâ)
di Arcadia.
Tu chirolu a alumtilorù di la 1820-
1929 ti eliberarea a Gârtsiiljei di sumù
Turtsâ fu generalisim pristi tuti fortsâli
revolutsionari di Peloponez shi sheflu di
faptu a alishtei provintsii.
Iavea tsi nyrâpseashti ditù aestu pun-
cru di videari istoriclu grecù Filimon:
"Teodor Ciorchina-Colocotroni tu aestâ
provincii Peloponez avea unâ puteari
multu teasâ, nica shi ma mari puteari
avea pisupra a niscântorù picurari vlahi,
nai ma duchimãsitù shi nvitsats cu
armili".
Tu alumta cunuscutâ, disturù ta s-lâ
asiyuripseascâ ti daima anamea di gioni
populù, atsea di la Misolonghi,
apufâsitù adzâ Câsâbãlu Sâmtu a
Gârtsiiljei, Armânjlji s-pãrãtirsirâ pritù
curailu a lorù. Câpia a organizatsiiljei a
rezistentsâljei fu Sturnari, cari deadi
cumândusearea alù Dimitrie Macri,
Noti Bocianu shi Ghitu Giavela. Altsâ
generalji shi capitanji la aestâ aleaptâ
apârari shi ascurâ alumtâ: Marcu
Botzari, Ghe. Cionga, A. Scaltu,
BANA ARMÂNEASCÂ
Iansu Panu Mare - A. Cardiani etc.
Gârtsia fu vâsilia eftihipsitâ cari, ma
multu ca itsi alta, amintã multu di vâr-
tushamea harishi a alushtui populù shi,
câftândalui, di canda-lji si cadi, s-hibâ a
ljei, shtiu totna sâ si-nvârtusheadzâ
bâgândalui la thimeljlù a ljei slabi shi
ndilicati tuti vârtutsli shi energhiili
aleapti di cari avurâ parti Armânjljii.
Dãmù ma nghiosù atseali nyrâpsiti di
N. Kazasis: "S-pãrãtirsirâ tu literi shi
shtiintsi, tu lucrulu politicù shi iconom-
icù shi s-au furnjisitâ pritù calda a lorù
ligari la ideia gârtseascâ!".
Tu câmpulù a poeziiljei shi a yrama-
tlorù, ahoryea di atselù Riga Fereos ca
baea di cunuscutù, Armânjlji deadirâ
atsea trinitati di creatori a limbâljei
modernâ: Aristotel Varaoritis, poetù
shi alumtâtorù, cumù shi coleganjlji a
lui Zalacosta shi Kristalis.
Gh. Averoff, omù cu aveari di aproa-
pea unâ miliunâ di liri inglizeshtsâ,
mortù tu anlu 1900 Alexandria, tu banâ
hiindalui thimiljiusi: Sculia militarâ
ndreaptâ cu tutù tsi lipseashti; Sculia
navalâ; Orfelinatlu di feati shi Stadionlu
(thâmâsita lucrari di artâ ditù marmuri).
Shi-ari aspusâ vrearea ta s-pãrãsti-
seascâ, s-reprezintâ, cu titlu di tinjii,
sinferurli ali Românii tu Gârtsii, ama nu
fu aprucheatù shi ashitsi miletea
româneascâ chiru suflitlu alù Averoff ti
hâtârea a Gârtsiiljei.
Rolu tsi-lu giucarâ Armânjlji tu
provintsiili ditu atsea tsi fu vâsilia
România.
- Unâ isturii a fumeljlorù di arâzgâ
armânâ vrea s-caftâ unâ lucrari ahoryea.
Easti ca baea ta s-adutsemù aminti tu
treatsiri ndauâ numi ditù atseali ma
spesù citati: Shaguna, Mocioni, Gojdu.
- Andrei Baron di Shaguna: personali-
tatea nai ma importantâ shi usia nai ma
curatâ a suflitlui românescu,
Mitropolitul Shaguna, membru a casi-
ljei a magnatslorù, bârbatù di besâ a
Senatlui Amirãrescu, membru pri banâ a
senatlui austriacù, putu s-amintã
autonomia a bisearicâljei shi pritù
aleaptili a lui hãri, pãrãtirsiti (evidenti-
ate) pritù sculii shi bisearicâ, shi pi atsea
politicâ. Marli istoricù N. Iorga aspunea
di elù: "Avea ahântâ mintiminilji... câtù
unâ giumitati di cratù... eara omù
politicù ditù creashtitù pânâ tu pãtuni,
eara crierlu cari minduea, mintea cari
combina, inima caldâ cari dâdea
banâ...". Iara Octavian Goga lu zuyrâ-
pseashti ca avândalui unâ ararâ energhii
tsi da fructu, sh-di cari eara mari
ananghi tu chirolu cându s-câfta unù
omù thâmâsitu shi aestu rolù lu avu
aestù vlãstarù a Pindului, pitricutù di
mirâ, ca unù agiutorù vinitù di nsus, tu
tãbãbia a Transilvânenjlorù. Tu alumta a
lui dicutotalui scoasâ ncapù, aestu mari
ierarh shi omù politicù avu unù agiutorù
nimãrdzinitù tu niscântsâ di nai ma
acshi shi aprucheats, numili a lorù hiin-
dalui: Godju, Mocioni, Caliva, Sina, cu
cari era soi shi cari âlji ljishurã intrarea
tu Palatea Amirãreascâ.
Pi unù planù politicù di prota scarâ,
va-lji thimisimù D.C. Arvache, ministru
sumù Regulamentulù Organic di
Livadia a Olimpului, D. Bolintineanu,
ministru di interni sumù Cuza Voda, C.
Ecsarcu, yeatru shi profesor universitar,
agentu diplomatic la Roma shi Atena. C.
Dissescu, marli jurist-consultu, ministru
tu ma multi arãdz, di arâzgâ di Clinova.
Marli bârbatù di statù Tache Ionescu
eara pirifanù ta sâ s-numirâ na-misa di
Armânji. Iuliu Valaori, exsecretar ghen-
eral a Instructsiiljei, Petre Topa, vit-
seprezidentu a Camerâljei shi preziden-
tu a Sutsatâljei Macedo-Românâ.
Tu câmpulù a literilorù shi a artilorù va
s-dãmù ndauâ numi: namisa di atselj ma
veclji, Anton Pann - pârintili a folclor-
lui român shi promotor a culturâljei tu
masili populari. D. Bolintineanu, poet-
lu tsi cu xichi di tinjii fu niluyursitù di
critica românã; O. Goga, St. O. Iosif;
Al. Drumes, poati shi Caragiale!
Theodor Aman, hiljlu a serdarlui (câpii
di ascheri) Dimitrie, di dinâintea alù
Grigorescu, thimiljiusitorlu a Sculiilorù
Mushati, a pinacotecâljei shi a protlui
salon a "Muzeului Aman".
La amintarea a "Azilului Elena Doa-
mna" aflãmù ndoi Armânji ca: Gher-
mani, Papa, Belu shi Ioan Stamu.
La anãltsarea a Ateneului unâ chibarcâ
apofasi u avu C. Ecsarcu.
Tache P. Anastasiu (1836-1900) shi-
alâsã tuti averli a Academiiljei, ti douâ
sculii. Nicolae Popa alâsã a Casâljei a
Sculiilorù aleapta aveari di ma multi
miliunji ti unâ sculii primarâ mash ti ci-
limeanji românji, shi nu di alti natsion-
alitãts. Multi numi armâneshtsâ fur-
nisirâ shi furnisescu shtiintsa shi catedra
universitarâ. La Craiova, G. Coculescu,
tsi fu director a Institutului Astronomic;
istoriclu I.Caragiani, di Iashi, Ghe.
Murnu, interpretlu fârâ uidii alù Homer,
filologlu T.Capidan di Cluj, tuts treilji
membri ali Academia Românâ.
- Iuliu Valaori, Moscopoleanu, cu
multi lucrãri di filologii clasicâ, Cezar
Papacostea, Caracostea, filologlu Tache
Nr. 3 (29), 2002 11
Papahagi, C. Iutzu, de la Academia de
Arhitecturâ, Elie Carafoli, prof. di
aerodinamicâ la Shcoala Politehnicâ shi
tsi fu shi director di studiu alù IAR,
autorù ali unâ soi di avionù di avinari.
Tu chirolu di ma aproapea di noi andâ-
musimù alti numi di importantsâ ca: C.
Ecsarcu, M. Obedeanu; Toma Ionescu,
cumù shi atselu a loyiotatslorù (savanti)
prof. dr. Minovici, timiljiusitori shi
organizatori a atsilorù nai ma importan-
ti instituti medicali shi farmaceutitsi
ditù cratù, di arâzgâ di Tetova-Sârghia.
Fratslji profesori dr. Minovici (Mina,
Shtefan shi Nicolae), cafi unù tu parti
shi tuts tu unù locù agiutarâ la dez-
voltarea shtiintsificâ tu ashi misurâ câ
potù s-hibâ ca paradigmâ a tuturorù bâr-
nurlorù yinitoari.
Pritu unâ cilâstâseari fârâ astamasi,
apustusitâ, niacumtinatâ shi mplinâ di
duruseari shi-anyrâpsirâ numili tu arada
a mãrlorù dishcljizâtori di cãljiuri tu
agurlu ahâtù di tesù a shtiintsâljei.
Thimisimù ndauâ di mãrli a lorù operi
shi axiri:
1. Prof. dr. Minovici: creatorlu shi tim-
iljiusitorlu a Institutului Medico-Legal
di Bucureshti tsi-lji poartâ numa. Alâsã
a Institutului unâ avutâ vivliotecâ shti-
intsificâ tsi agiutã nu mash ti formarea a
yeatsrâlorù ditù atselù chiro, mea shi a
bârnurlorù di tora shi yinitoari.
Tutnâoarâ, adrã unù muzeu ahoryea,
ncurpiljindalui piesi shi documenti fârâ
uidii ligati di lucrulu dhisculù a institu-
tului tu cursul a ntreagâljei a ljei veti.
Tutù Mina Minovici scoasi tru
migdani monumentalu "Tratat complet
de medicinã legalã si jurisprudentã
româneascã si strãinã" tu 2 tomuri -
(2.400 pagini).
2. Prof. A.N. Minovici - fratili ma
njicù alù Mina, succesor la Catedra
Universitarâ shi director a Institutului,
adrã: societatea di salvare; spitalu di
urgentsâ; asistentsa sotsialâ pritù lucru;
shcoala samariteanã.
3. Prof. dr. Stefan Minovici (chimistù)
timiljuseashti:- Facultatea di Farmacii;
- Societatea di Chimii ditù România;
- Adãrãmintulù a Institutului di chimii
teoreticâ a Universitatiljei Bucureshti.
Iavea mash unâ shcurtâ informari
pisupra a curbaniljei a Armânjlorù tu
Balcanji tu tuti câmpurli di lucru, cumù
shi a mariljei a lui curbani tu tsi
mâtreashti dezvoltarea a icunumiiljei
shi a culturâljei ditù craturli ditù Notù-
Data a Ivropâljei.
Prof. Ecaterina Minovici
(Nusca Perdichi)
Alunaru 2, 2002, Romania Libera
Adusâ pi-armâneashti: DSP
 12 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
Casili alù Gojdu
Gojdu/Budapesta
Avuiù diznou haraua s-mi-aflu tu unù
musheatù câsâbã evropeanù.
Fuiù ti 3 dzâli Budapesta, cu furnjia a
Pânâyirlui Internatsionalu di carti.
Budapesta vidzuiù diznou casili/pâlã-
tsli alù Gojdu tsi suntu pâryisiti, ca agu-
diti di blâstemù ...Tutâ avearea u-alâsã
la Românji shi isturia nu lj-alâsã sâ s-
hârseascâ nitsi elj ...
Emanuil Gojdu
Tora armasi mash numa GOJDU,
anyrâpsitâ mari pi murlu ditù intratâ
(suntu 7 trupuri di casi livendi tsi vâr
chiro eara di-atseali ma aleaptili tu
Budapesta)...Avdzâiù câ unâ firmâ di
Uvrei va s-li ascapâ di agârsheari shi s-
adarâ aclo teatru/apartamenti di luxu
shi-alti mushutets ...Casili-alù Gojdu
eara tu mâhâlalu a Uvreilorù shi suntu
cunuscuti ca "Uborlu alù Gojdu" (pi
ghermanâ Gojdu-Hof i pi maghiarâ
Gozsdu udvar).
Tu cartea turisticâ "Budapest" di
Andras Török (tu limba ghermanâ)
easti tricutâ tu arada atsiloru 12 di
Pâlãts tsi lipseashti s-hibâ vidzuti di
tuts turishtsâlj shi "Gozsdu-Hof" tsi
easti luyursitù ca "nai ma lunga shi
mistiryioasa aradhâ shi portsâ-cubei"
Tritsearea a mea sumù aesti 7 portsâ-
cubei fu ca unâ tritseari tu lumea a
mortsâloru...Firidzli frâmti; aoa shi-
aclo vârâ câni agiunù i vârâ matsâ ...
Ndoi Uvrei âshi câfta sinagoga i casili
iu lâ bânarâ pârintsâlj i pâpânjlji ...
Mi-andâmusiiù cu unâ Uvreauâ ditù
Americhii tsi mi-ntribã desi sh-mini
caftu idyili toarâ... Lj-dzâshù câ toarâli
tsi li caftu suntu sumù oclji-a noshtsâ:
atseali 7 trupuri di pâlãts alù Gojdu ...
Mi-ntribá tsi soi lu-avuiù Gojdu...câ
avea duchitâ câ suflitlu-a meu eara
multu mintitù...Pirmithusiiù niheamâ di
fara a mea asprânditâ tu lumi, di putea-
rea a ljei di curbani trâ culturi xeani...
Eara unâ dzuâ musheatâ di prumvea-
râ; soarili ardea shi ponjlji di Budapesta
avea tuts lilici ma mini videamù dininti
mash firida frâmtâ a casiloru alù Gojdu,
tsi eara ca unâ aranâ tsi-shi câfta yitria
... Vidzuiù shi Catedrala ortodoxâ gârt-
seascâ (ORTHODOX TEMPLOM) tsi
u-adrarâ Armânjlji deadunù cu Gretslji.
Nai ma multsâlj pâradz âlj deadirâ
Armânjlji Gojdu, Sina... Ma, câ nu vru-
râ Gretslji s-bagâ sh-limba armâneascâ
tu bâsearica aestâ, Armânlji trapsirâ
mânâ shi ahurhirâ s-lucreadzâ trâ
România ...Tora pi livenda bâsearicâ di
pi-amealu ali Dunâ, dipù tu centrulù a
câsâbálui, easti anyrâpsitù pi trei limbi:
greacâ, arusâ shi maghiarâ...
Armâneashti - nitsi unu zboru! Canda
noi nu tricumù tu-aestâ Europâ! Sh-
canda nu virsãmù duri sâdoari!
Tu cartea turisticâ di cari vâ dzâshù
ma ninti anyrâpseashti câ aestâ mari
catedralâ easti adratâ di "unâ mari
colonii di emburi grets"!
Tr-Armânj nu-ari locù ... Nitsi macari
unù zborù trâ adutseari aminti a atsilorù
tsi deadirâ di amintaticlu a lorù trâ tinji-
searea alù Dumnidzá!
Vidzuiù shi Apuntea cu shingiri -
prota adratâ pisti Dunâ - iu Armânjlji
deadirâ iara multsâ paradz ...Greu
dânâsiiù lãcârnjili shi nu shteamù pi
cari s-nj-arucù inatea ... Câtse avurâ nai
ma mãrilji oaminj a noshtsâ ahântu di
shcurtâ mutrita? Câti nu va s-putea s-
adarâ cu averili tsi li virsarâ trâ xenj!!
Aestâ easti tragedia a noastâ: câ pisti
tuti atseali tsi li-adrâmù cu sâdoarea a
noastâ s-ashtearni agârshearea, urutlu
blâstemù ...
Va s-putemù noi, bârnurili di adzâ, s-
ligãmù shingirili-arupti a apuntiljei cul-
turalâ armâneascâ fârâ di cari nu va s-
putemù s-tritsemù mãrli api ali isturii?
Kira Iorgoveanu-Mantsu
UNÙ OMÙ POLITICÙ
ARMANÙ TU FRANTSIE -
ATANASE PERIFAN
Atanase Perifan easti candidatu inde-
pendentu trâ alidzerili legislativi tsi va
s-facâ tu Frântsie, di la 9-li pânâ tu 16-
li di Cirishearu 2002. Easti hiljlu alu
Iancu shi Geta Perifan. S-veadi câ
BANA ARMÂNEASCÂ
Atanasi s-arcâ câtâ tatâ-su, alumtâtoru
trâ-ndrepturili a Armânjilorù shi trâ axi-
ili di libirtati shi dimucratsii.
Dzuari shi rivisti
di Paris anyrâpsirâ
trâ Atanasi Peri-
fanu, trâ lucurlu
tsi lu fatsi, trâ
minduierili a lui
polititsi shi sots-
iali, trâ atsea tsi
ari tu minti s-facâ
trâ oaminjlji tsi Chira Iorgoveanu-
bâneadzâ tu marili Mantsu
câsâbá. Mari harauâ avumù cându vi-
dzumù câ tu unù di nai ma mãrli dzuari
ditù Frântsie - „Le Figaro" - anyrâ-
pseashti (Martsâ, 28-li di Maiù 2002)
cu-ahântâ vreari trâ Armânlu a nostu.
Titlulù easti: Atanase Perifan, inventeur
d'"Immeubles en fete" organise dans
une centaine de villes (Atanase Perifan,
sufsi/inventá „Casili tu sârbâtoari" tsi s-
yiurtuseashti tu suti di câsâbadz).
Tu dzuarlu „Reperes pour croire"(
Nr.123, 1-lu di Andreu 2001) s-dzâtsi:
„Atanase Perifan, 37 di anj, easti
cunuscutù ca sufsitorlu (inventatorlu) a
„Casiloru tu sârbâtoari", la cari, cathi
anù, s-adunâ vitsinjlji s-bea deadunù
unù putiru di yinù. Easti primarù (dhi-
marhu) adjunctu la Arondismentul 17
(unù di nai ma aleptsâlj mâhâladz di
Paris, iu bâneadzâ tutâ fumealja alù
Iancu Perifan), ansuratu, cu 4 cilimean-
ji, shefù la unâ Sotsietati di marketing,
crishtinù di pisti ortodoxâ." Aoa shi
patru anj, Atanasi Perifan ahurhi aestâ
idhei cu andamusea a vitsinjloru sâ s-
cunoascâ la unu putiru di yinu, mua-
beti. Aestâ idhei acâtsã tu tutâ Frântsia
shi adzâ ari unâ lârdzimi natsionalâ.
Cându easti-ntribatù di iu-lj vini aestâ
idhei, Atanasi Perifan apândâseashti: „
Turlia mea di lucru politicù easti multu
ligatâ di praxea tsi u-amù ditù fumealja
a mea. Zârtsinjli-a meali di-acasâ mi-
nsimnarâ. Casa a pârintsâlorù a melj
easti daima dishcljisâ; pârintsâlj a melj
au unâ mari vreari tr-ashtiptari di
oaspits. Tutù elj ânj deadirâ sinferlu trâ
bana politicâ, trâ alumta di idhei."
Cându easti-ntribatù tsi ligâturâ easti
anamisa di lucurlu a lui shi di pistea lui,
Atanasi Perifan da unâ altâ musheatâ
apandisi: „Ligâtura easti vrearea.
Dumnidzâ siminá tu inima mea multâ
vreari. Cându andâmusescu vârâ pi cali,
amù ananghea s-lj-azburáscu, s-lu
cunoscu.(...) Duchescu câ Dumnidzâ
mi-ari tu vrearea-lj shi mini duchescu
vreari tr-altsâ. (...). Fârâ di-altâ, min-
 BANA ARMÂNEASCÂ
duiarea câ Dumnidzâ nâ ari tu vreari, nâ
da unâ puteari fârâ mardzinâ."
Shi rivista, „Famille Chretienne"
(nr.1217, 12-18-li di Maiu 2001) azbu-
rashti cu tinjie trâ lucurlu alù Atanasi
Perifan la primãria a Mâhâlâlui 17 di
Paris. Shi s-adutsi aminti di zârtsinjli-
alù Atanasi, zârtsinj tsi lu-adusirâ pi-
aestâ minduiari: s-agiutâ oaminjlji sâ s-
cunoascâ, tu unù câsâbá iu xinitipsirea
shi nicunushtearea anamisa di oaminj
suntu furnjii di lângoari, loari di banâ
...Reporterlu Sabine Chevalier dzâtsi: „
Nu potù s-nu vâ pirmithusescu extraor-
Alidzeri la “Liga a Armânjlor
dit Machidunii”
Asearea, tu 12-li di Maiù, anlu 2002, tu
sala a comunâljei di Bitola s-tsânurâ
alidzerli la "Liga a Armânjlorù dit
Machidunii". Tu salâ s-avea adunatâ
vârâ 60-70 di Armânji ditù tutâ
Machedonia. Nu avea vinitâ mash
Armânjlji meglenits ditù Ghevghelia.
Di ispetea câ di vârâ ndoi meshi Liga
armasi fârâ prezidentu, tu ahurhitâ s-
aleapsi unù comitet di condutsiri tu cari
intrarâ: Anastasika Georgievska, Naum
Dinovski, Mita Kostov - Papulji, Atanas
Atanasovski shi Nikola Babovski cari u
condutsea shedintsa. Estu eara protlu
punctu la shedintsâ. Al doilea punctu
eara "apruchearea a protocolului ditù
atsea ditù soni shedintsâ" cari s-tsânu
Crushova ninti di vârâ dauâ-trei stâmân-
ji, shi aestu protocol eara aprucheatù cu
aclamatsii. Tu treilu punctu s-aleapsirâ
comisia di candidari tu cari intrarâ
Vanghel Dinovski, Venco Babovski shi
Gjorgi Gjorgiev shi comisia di verificari
tu cari intrarâ Nikola Atanasovski,
Gjorgi Nikolovski shi Pero Nane. Aesti
comisii furâ aleapti cu aclamatsii.
Nai ma mari discutsii s-fetsi la al
patrulea punctu: Apruchearea ti alâxiri a
statutlui shi adâvgarea a nãiloru puncti.
La aestu punctu Armânjlji discutarâ shi
s-ancâciarâ vârâ trei sâhãts ditù patruli
sâhãts câtù tsânu tutâ andamusea. Sâ
spusirâ shi andauâ zboarâ greali la
adresa a niscântorù persoani, ama pân tu
soni s-achicâsirâ. Shi alantu al tsintsilea
punctu "Apruchearea a documentilorù ti
nali sutsati tu liga" adusi mãri discutsii.
Pânâ tora ditù "Liga a Armânjlorù ditù
Machidunii" parti fatsea aesti sutsati:
"Fratslji Manachi" di Bitola, "Nicola
Batsaria" di Crushova, "Bela" di Struga,
"Santa al Dzurdzu" di Shtip, "Lunjina"
di Ohrida, "Pitu Guli" di Scopia, "Halcia
dinara isturie a fumealjiljei a lui: pap-su
crishtea cupii di oi tu unâ hoarâ ditù
Makidunii. Unâ oarâ cu câdearea a
Amirâriljiljei Anturtseshtscâ, la 1917,
niscântsâ di aestâ mileti ortodoxâ,
azburânda latina, emigrarâ tu România.
Afendi alù Atanasi alumtã contra a
comunizmolui shi agiumsi rifugiatù
politicù tu Frântsii. S-turnã tu
Makidunii tra sâ-shi aflâ nveastâ ditù
fara a lui armâneascâ." (...) Numa a lui
machiduneascâ ari doauâ noimi: „atselù
tsi s-aspuni" i, ma ghini dzâsù, „cari
lunjineadzâ, va s-dzâcâ, lunjinâtorlu"
al Gazdu" di Sveti Nicola, shi
"Halciu al Brova" di
Cumanova. Data di 12-li di
Maiù eara dzua pânâ cându
lipsea alanti sutsatsi armâneshtsâ cari
vor s-intrâ tu "Liga a Armânjlorù ditù
Machidunii" s-dipunâ actili cu câftari ti
aprucheari tu Ligâ. Câftari adrarâ aesti
sutsati: "Ianco Mihailovski - Iancitsa"
ditù Chicevo, "Sutsta di cultura shi fol-
clor Pitu Guli" dit Scopia, "Moscople"
di Scopia shi "Cavalioti Moscopole" di
Scopia. S-ashtipta ca câftari s-da shi su-
tsatili: "Armânji-Meglenits" ditù Ghev-
ghelia, "Sutsata a scriitorlor armânji ditù
Machidunii" shi "Sutsata a muljierlor
armâni dit Machedonii" cari furâ fundati
di Liga. Ti aestu punctu s-lo detsizii ca
comisia di candidare s-li mutreascâ
câftãrili shi cara s-axea conditsiili cari s-
caftâ la alantâ andamusi cari va s-tsânâ
Shtip tu 30-li di Ciresharù 2002, aesti
sutsati s-hibâ aprucheati tu Liga.
Al shasilea punctu eara "Alidzeri a
organlui di condutsiri a Ligâljei". La
aestâ shedintsâ s-aleapsi mash preziden-
tulu a sumpreshidentsâlji, secretarlu shi
casierlu va s-hibâ aleptsâ di condutsirea
a Ligâljei la prota a-lor shedintsâ. Ti
prezidentu a Ligâljei avea dauâ candida-
turi. Prota candidaturâ eara Yiorgo Nico
Ilievschi, pripus di sutsata "Fratslji
Manachi" di Bitola, a a doaua candi-
daturâ eara Gjorgji Mialce Nicolov pri-
pus di sutsata "Pitu Guli" di Scopia.
Alidzearea s-featsi dupâ statut cu votari.
Votarâ mash reprezentantsâlji a sut-
satiloru tsi suntu tu Ligâ shi cari eara
prezentsâ la aestâ shedintsâ. Alidzerli li
amintã YIORGO NICO ILIEVSKI di
Bitola cu 16 voturi. Ti
Gjorgji Nicolov votara 8
reprezentantsâ. Nãulu
prezidentu, dupâ profe-
sii, easti iconomistu
Iorgo Ilievschi licentsiat shi easti faptu
Nr. 3 (29), 2002 13
Aesti alidzeri legislativi suntu trâ
Atanasi Perifan protili tu bana a lui.
Suntu ahurhita. Lumea va-lù cunoascâ
ma ghini cu aestâ furnjie. Intrarea tu
bana politicâ caftâ chiro ... Atanasi easti
nica multu tinirù shi-ari multu chiro
nâinti tra s-agiungâ câtù ma-ndzeanâ!
Trâ protlu Armânù tsi fatsi politicâ tu
marea pulitii ali Frântsie âlj urâmù s-
aibâ tihi shi s-calcâ cu-ndreptulù tu
bana politicâ. S-bâneadzâ shi s-nu s-
agârsheascâ canâoarâ câ easti
ARMANÙ!
Kira Iorgoveanu-Mantsu
tu anlu 1952.
La pripunirea a sutsatâljei "Fratslji
Manachi" di Bitola, Nico Pop Nicola shi
Ianco Ianachievschi furâ
aleptsâ ti membri di tinjii
tu Ligâ. Ti aestâ tinjii tsi
lâ si featsi a alâshtorù doi
Armânji, d-l Nico Pop
Nicola, tu a-lui zburari,
hãristusi a Ligâljei ti tinjia tsi-lji si feat-
si, a hãristusi shi a prezidentului pânâ
tora Mita Cos-tov - Papulji ti tutù agiu-
torlu tsi lu deadi nâs ti afirmarea a
Armânjlorù.
Tu soni voi sâ spunù câ pistipsimù câ
nãulu prezidentu shi noaua condutsiri a
Ligâljei va-lù ducâ lucurlu ninti mash
ashi cum lipseashti, câ va s-aibâ dor ti
armanamea, va li alasâ interesili person-
ali la unâ parti, va s-colaboreadzâ cu
alanti asotsiatsii armâneshtsâ cari nu
suntu membri tu Ligâ shi va s-alumtâ ti
afirmarea a Armânjlor ditù Machidunii.
Di la naua condutsiri ashtiptãmù ca s-
caftâ s-dishcljidâ tuti sculiili iu s-
anveatsâ pi limba armâneascâ shi s-
adarâ shi alti cãrtsâ di cari easti ananghi
ti anvitsarea a ficiuritslor; - s-caftâ ghi-
avasea pi limba armâneascâ tu bisertsâli
armâneshtsâ ditù Machidunii, lucri cari
suntu nai ma importanti ti pâstrarea a
limbâljei shi a adetslor armâneshtsâ.
Cara s-nu u acâtsãmù shi aestâ pampori,
cari minduescu câ easti atsea dit soni,
atumtsea minduescu câ noi Armanjlji nu
nâ ashteaptâ tsiva ghini aoatsi tu
Machidunii, shi zboarâli cari li avea
spusa marli scriitor armânù Constantin
Belimace câ Armânjlji tu ahurhita a
noulu milenium narga-pinarga va s-
chearâ, va s-acatsâ s-hiba di dealihealui.
Ma s-pistipsimù câ aesta nu-ari ta s-
facâ vârnâ oarâ shi câ Marli shi Bunlu
Dumnidzãu va nâ lunjineadzâ calea
atsea ndreaptâ shi miletea a noastâ va s-
bâneadzâ nica multi shi multi secoli di
aoa shi ninti.
Cu tinjii,
Sasho Y E R A N D A
 14 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
Prota parti
(Aestu aticolu fu datu ma nâinti pi
Internet la “armâneasca groups”)
"Ncârfusearea"
Aoa escu bre, gione Goran, nu fudzii
iuva. Furnjia ti cari nu vâ apândâsii pânâ
tora, al Vlatcu shi a tsãia, nu fu alta
dicâtù atsea câ nu paraputeamù s-
anyrâpsescu. Di aproapea trei stâmânji,
di anda loai parti la atselù Toma Show
armânescu, fârâ di preaclji, di Constan-
tsa, gusha sh-mesea nji-armasirâ ancâr-
fusitâ. Ca s-nu spunù dipù ncârfusiti.
Mânjili li amù buni, mintea, bircheavis
alù Dumnidzã, dzâcù mini, tutù bunâ u
amù, gusha sh-mesea ama nji-armasirâ
dipù pirunsiti. Gusha nji-armasi ncâr-
fusitâ strâmbâ câtâ nastânga iara mesea
nji-armasi pirunsitâ dipù ndreaptâ.
Ndreaptâ di ndreaptâ.
Nu potù s-mi shutsù ni nastânga ni
nandreapta. Fârâ bârnu nu potù s-imnù
ici iara atumtsea cându esù tu sucachi
escu ca omlu tsi imnâ sh-mutreashi
totna tu vitrinâ. Ânji li fricai dauli,
gusha sh-mesea, cu tuti mihlemili, alifi-
ili, tsi va dzâcâ, di pisti locù. Tsiva bre!
Dauli armasirâ ncârfusiti di ncârfusiti.
Minduindalui câ, vahi, escu diucljeatù,
neshù la unâ moashi sumulai di-nji dis-
cântã. Di cara mi yitripsi cu alifiili a ljei
mâyipsiti sh-di cara-nji dicântã cu câr-
bunji sh-cu ayeazmo (apâ vluisitâ), tin-
jisita mãyistrâ nji-aspusi câ escu lândz-
itù di diucljeari.
- "Tuti aesti lâiets tsâ si tragù, nji-
aspusi mâyistra, di la diucljerli a doi
oaminji ânsimnats ditu locurli ali
Amarea Lai: unlu easti, nji-aspunea
nâsâ, unù bârbatu di gljindâ, niheamù
sumulai, ca Michel Iordan, sh-cu barbâ
has ca-lù Marxshi-Enghels iara alantu
easti unù bârbatù fârâ di barbâ sh-mus-
tacâ ama analtu ca Michel Jordan shi
slãbushcu sh-harishù ca Claudia Schifer.
Bircheavis alishtei mãyistrâ dicântâ-
toari, sumulai ca M. Jordan, cari nji-
aspusi di iu-nji si tragù aesti lâiets sh-
tutnâoarâ mi agiutã di-nji si discârfusi
niheamâ gusha shi s-potù sh-io tora ta s-
vâ nyrâpsescu câti tsiva…
Unù ageamitù dipù nistipsitù
Diucljeatù shi âncârfusitù…
Partea a doaua
Yisù di miliunistru
…Mintimenâ atsea mâyistrâ discântâ-
toari! Cumù li shtiu ea tuti! Apandisea a
ljei fu ma tsiva dicâtù unâ prufitii dixitâ
di la Oracolu di Delfi, di unâoarâ!
Atselji doilji bârbats nsimnats ditù pru-
fitii sh-u undzescu, ca unâ chicutâ di
apâ, cu atselji doilji regizori: di udã,
Laurentsiu Bujduveanu shi di measâ
niarucutuoasâ, Toma Enache, iu s-fea-
BANA ARMÂNEASCÂ
concursu ca atselù "Vrei s-eshtsâ miliar-
SHOW DI SHOW darù?" di la Prima TV?
Cara s-hibâ ashitsi va-shibâ mari lucrù,
tsirâ filmãrli ti protlu Sow armânescu di
mindueamù io. Mari lucru s-amintu… s-
Constantsa sh-di pisti tutù…
amintu, nu unù miliardu, ama vârâ 10
Cumù intrãmù tu udãlu di filmari
miliunji di lei, ta s-potù sâ scotù vârâ
dinâoarâ regizorlu di udã ni câlisi s-
numirù di revistâ, tutù va s-hibâ ghini.
shidemù pi fotolii câ va s-ahurheascâ
Ghini ma, cari va s-hibâ atselù Armânù
unâ sh-unâ filmãrli.
cari va s-bagâ la bâteari unù miliardu di
Aveamù amânatâ niheamù pi cali. Cali
lei la unù ahtari concursu?
lungâ…Bucureshti - Constantsa..shi
S-hibâ tsiva ca Papari & Tambozi s-lji-
domnulù Naum u cumuândusi machina
aibâ acâtsatâ njila di Armânji shi, di cara
atsea buna mash pi unù chiro di cãtãhnii.
arcarâ, ditù unù adiljeatù, 23 di miliardi
Nâ aveamù sculatâ la sâhatea 4 tahina ta
di lei ti unù hotelù di Mamaia, s-min-
s-putemù s-agiundzemù Constantsa la
duirâ s-arucâ nica unù miliardu di lei, ca
oara 10, cându lipsea s-ahurheascâ
mirachi, la unù ahtari concursu?!?
filmãrli.
Pots sâ shtii tsi lji-acatsâ niscâti ori
Nu eara chiro di arihãtipseari ama,
oaminjlji?!? Mari thamâ va s-hibâ…Sh-
mindueamù io, niheamâ chiro ti unù
mi acâtsai dinâoarâ ta s-yivâsescu cãr-
café vahi va s-eara. Mi arâshù.
tsâli di enciclopedii tsi li-aveamù tu
Nu eara chiro ti ashi tsiva…ahurhea
vivliotecâ. Pânâ Sâmbâtâ seara tsiva altu
filmãrli… S-apruchearâ di noi domnulù
lucru nu adrai. Mash cu enciclopediili tu
Laurentsiu Bujduveanu deadunù cu unâ
mânâ shidzui. Sâmbâtâ Seara, amânatù,
Madzâreanâ.
domnulù Naum mi lo la tilifon shi nji-
Nu shidets ghini pi fotolii, nâ spusirâ
aspusi câ alantâ dzuâ, la sâhatea 6, fudz-
doilji tu unâ boatsi. Tini, domnu
imù Constantsa. Di Constantsa easti sh-
Piceava, nji-aspusi domnulù Laurentsiu,
domnulù Tambozi.
nu shedz ici ghini. S-nu ti andrupãshtsâ
E, more! Aesta easti: va s-hibâ unù
di fotoliù câ eshi ditù cadru…ashi, …
concursu cu ntribãri ditù Enciclopedia a
ma pi mardzini,..ashi,…ndreptu, ndrep-
domnului Tambozi! Cumù di nu nji-
tu, caplu ndzeanâ, mutrea nastânga,
avea ticnitâ pânâ atumtsea? E, sh-tora di
nastânga shi pâltãrli ndreapti. Ndreapti
iu s-aflu io aestâ carti ararâ? Sh-câtù lu-
di ndreapti. Ashi sâ stai! Shi ashi
aveamù pâlâcârsitâ domnulù Tambozi
shidzui, mâratù di mini, trei sâhãts sh-
sâ-nji da shi a njia una di atseali shapti
giumitati pânâ s-bitisirâ filmãrli!
cumãts, câti avea tipusitâ la xerox, sh-
Sh-tora, dupã trei stâmânji di la atsea
nu-nji deadi? Nu easti tsiva! Importantu
tihiseari, aproapea tutù ashi shedù pi
easti s-ljeaù parti la concursu...
scamnu!
- Cari easti alternativa la Sutsata
Ahurhescu filmãrli…Di unâ stâmânâ
Culturalã Macedo-românã, domnu
mi mindueamù la aestu lucru.
Piceava? Mi ntribã domnulù Laurentsiu
Aveamù loatâ di hâbari di la domnulù
Bujduveanù.
Naum câ tu dzua di Dumânicâ, 31-li di
- Nu achicâsescu ntribarea!
Martsu, tu unù studio di la Tv. Neptun di
- Di Sutsata Culturalâ Aromânã sâ
Constantsa va s-facâ filmari ti unâ mua-
zburãshtsâ…., cari easti unâ alternativâ
beti armâneascâ sh-la cari va s-ma ljea
la Sutsata Culturalâ Macedo-românã..!?
parti, pri ningâ nâs, shi domnulù Ionel
Unù miliunistru di yisi-eftihipsiti
Zeanâ. Moderatorù va s-hibâ domnulù
Tsi sh-doarmi shi cu yisi niaxiti.
regizor Toma Enache. La aestâ muabeti
Partea a treia
eshtsâ câlisitù sh-tini, nji-aspusi. Mi
ntribã disi aprochiù s-yinù. Aprucheai. Laurentsiu & Toma show
Ntribarea aesta cu "alternativa la
Tu atsea searâ loai ligâtura cu domnulù
Sutsata Culturalâ Macedo-românã" mi
T. Enache sh-lu pârâcâlsii s-nji-aspunâ
lo dipù pi napandica.
tsiva di aestâ andamusi: cumù va s-hibâ
Sutsata Culturalâ Armâneascâ (SCA)
sh-tsi tematicâ va s-aibâ.
nu fu sh-nu easti unâ alternativâ la
Nji-apândâsi câ aestâ andamusi va s-
Sutsata Culturalâ Macedo-Românã
hibâ ca unâ muabeti armâneascâ shi nu
(SCM-R), aspushù mini, ti furnjia câ ea
va s-aibâ nitsi unâ turlii di themâ!?!
easti prota sutsatâ culturalâ armâneascâ
Nitsi io nu va s-amù pi measâ vârâ ntrib-
tsi s-amintã România dupâ câdearea a
ari ânyrâpsitâ. Iara ntribãrli cari va vâ li
comunismolui. Tu atselù chiro S.C.
bagù va s-hibâ ntribãri di culturâ gener-
Macedo-Românã nitsi nu eara tu veti, tu
alâ!?! Nu achicâsii mari lucru ama nji-
existentsâ, tsi va dzâcâ, a câ ea s-avea
armasirâ tu minti zboarâli "ntribãri di
amintatâ nica ditù anlu 1879. Sutsata
culturâ generalâ". Culturâ gener-
Culturalâ Armâneascâ, di cara s-amintã
alâ!!!…culturâ generalâ??? Naca va s-
tu anlu 1990, ti furnjia câ a niscântorù di
hibâ, ânji dzâshù atumtsea tu minti, vârâ
atseli tsi u cumândusea nu lâ avu hari câ

tu numa a ljei eara shi zborlu "armânea-
scâ", fu ascumtâ iara loclu a ljei fu loatu
di veacljea Sutsatâ Macedo-Românã.
Ea, Sutsata Culturalâ Armâneascâ,
eara cumândusitâ di ljirtatlu Athanasie
Nasta, ca prezidentu, Hristu Cândro-
veanu, protù-vitsprezidentu iara ca sec-
retaru eara Nicolae Saramandu. Di cara
"Sutsatâ Culturalâ Armâneascâ" fu
"ngrupatâ" tutâ cumândusearea a ljei
tricu la xanaamintata S.C.Macedo-
Românã, fârâ ta sâ s-aspunâ tsiva.
Lumea pistipsea câ, vahi, ashi fu ditù
ahurhitâ: câ "Sutsata Culturalâ Armâ-
neascâ" purta shi numa di Societatea
Culturalâ Macedo-Românã". Canâ nu
duchi alâxearea. Aestu lucru ama
aveamù s-lu aflãmù tâshi tu anlu 1999.
Multsâ di noi atumtsea duchea câ
lucrulu armânescu nu imna ghini shi
câfta ta s-adarâ lucru tu vârâ altâ sut-
satâ. Atumtsea s-tihisi di vini domnulù
Nicolae Saramandu shi scoasi tru
migdani actili a "Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ" amintatâ tu anlu 1990.
Nâs nâ deadi actili sh-nâ agiutã ta s-u
bâgãmù tru banâ. Tu psânù chiro s-feat-
sirâ alidzeri shi fu aleptu ca prezidentu
Costicã Canacheu iara dupâ doi anji fu
aleptu ca prezidentu Oani Nicolae. Tu
aestu shcurtu chiro Societatea Culturalâ
Armâneascâ avu unâ avutâ activitati...
Aesta fu apandisea a mea la prota shi
atsea ditù soni ntribari.
Ma largu, chiro di trei sâhãts sh-giumi-
tati, a njia nu mata-nji si bâgã vârâ ntri-
ibari shi io nji-aspuneamù minduearea
andicra di ntribãrli tsi lâ si bâga a dom-
njiloru I. Zeanâ shi Lefter Naum.
Atumtsea aveamù s-duchescu câ mua-
betea a noastâ avea unâ themâ shi ea
eara "Sutsata Culturalâ Macedo-
Românã" iara moderatorlu Toma
Enache yivâsea ntribãrli ânyrâpsiti di
Laurentsiu Bujduveanu...
Ascâparea a Armânjlorù di la asim-
ilari.
La una di ntribãri domnulù Ionel
Zeanâ apândâsi câ Tache Papahagi nu
avu ndriptati atumtsea cându pruvidzu
câ Armânamea va s-chearâ tu bitisita a
etâljei XX. Anda-nji si deadi microfon-
lu mini dedù unâ altâ apandisi cari yinea
niheamâ cundritâ andicra di tsi spusi
nâs. Iavea apandisea a mea: Mini dzâcù
câ nu lipseashti sâ-lji câftãmù ahâti
cusuri a pruvideariljei alu Tache
Papahagi. Vahi, catandisea greauâ tu
cari s-afla Armânamea tu atselù chiro,
featsi ca Tache Papahagi s-agiungâ la
atsea lai pruvideari. Minduescu câ nu
eara alargu di averù.
Noi, Armânjlji di România, himù tu
unù numirù di vârâ 100-150 di njilji.
Lipseashti s-vâ aducù aminti câ dupâ
ardirea ali Moscopole shi a Gramusti-
ljei, tu Austro-Ungaria s-avea adunatâ
unù numirù di vârâ 100 di njilji di
Armânji. Multsâ di elji avea agiumtâ
avuts, avea dishcljisâ sculii pri limba
greacâ icâ românâ shi avea mutatâ multi
biserits cari shi adzâ nica suntu mproasti
shi stizmili a lorù nâ spunù câ furâ
mutati di pistimenji Armânji. Bisertsâli
armasirâ ama Armânjlji di aclo tuts
chirurâ. Tu dzâlili di adzâ s-adutsi
aminti mash di faptili a lorù, ashi cumù
easti cazlu cu avearea alâsatâ Budapesta
di avutlu armânù E. Gojdu.
Dupâ cumù s-veadi numirlu a
Armânjlorù di România s-uidiseashti cu
atselù a Armânjlorù di unù chiro ditù
Austro-Ungaria. Mash catandisea easti
alta. Ma largu feciù unâ paralelâ namisa
di Armânjlji di România shi Românjlji
ditù Ungaria shi adushù aminti unâ
apandisi al Arpad Gontz, prezidentului
ali Ungaria, tsi u deadi a unui ziaristu
român cu apuhia a vizitâljei tsi u featsi
Bucureshti.
La ntribarea: Tsi lipseashti sâ s-facâ ca
Românjlji ditù Ungaria s-nu ma hibâ
asimilats? Arpad Gontz apândâsi: Ta s-
nu ma hibâ asimilats Românjlji ditù
Ungaria lipseashti sâ-sh formeadzâ int-
electualji.
Minduescu câ unâ ahtari urminii easti
multu uidisitâ sh-ti noi Armânjlji. S-nâ
formãm intelectualji. Aesta easti calea
ca Armânjlji s-nu ma hibâ asimilats.
Easti dealihea câ multsâ di Armânji
suntu intelectualji ama elji suntu di altâ
formtsii sh-nu armâneascâ. Mash Ar-
mânjlji di formatsii armâneascâ va s-
poatâ s-u ascapâ Armânamea di la
chireari.
Numâ tabu
La una di ntribãrili yivâsiti di moder-
atorlu T. Enache domnulù Naum apân-
dâsi câ noi, Armânjlji, ta s-nidzemù nâi-
nti lipseashti s-nâ agiutãmù noi, unù cu
alantu, shi s-nu câftãmù agiutorù di la
statù.
Ditù unù punctu di videari domnulù
Naum avu multâ ndriptati. Easti deali-
hea câ niscântsâ di Armânjlji di
România cari agiumsirâ avuts dupâ
câdearea a comunismolui ma ayonjea
lji-agiutarâ Ghiftsâlji cu zborlu sh-cu
pâradz dicâtù u agiutarâ Armânamea.
Cunushtets cu tuts ca baea cazuri.
Io atumtsea ama aspushù altutsiva:
Easti dealihea câ lipseashti s-nâ
agiutãmù unù cu alantu ama lipseashti
ca shi statlu, tu arada a lui, s-nâ agiutâ.
Noi, Armânjlji, lucrãmù tu aestu cratù,
pâltimù impoziti la chivernisi, nâ fâ-
tsemù borgea andicra di statù shi lu
15
agiutãmù cu tutù tsi putemù. Iavea ti tsi
lipseashti ca shi noi Armânjlji s-himù
agiutats shi apârats ashi cumù suntu
apârati shi agiutati tuti alanti etnii di
România. Nu s-poati ca mash alti etnii
s-hibâ agiutati sh-noi Armânjlji s-nu
himù ici agiutats di chivernisi a câ pânâ
tora nu fumù pricunuscuts ca etnii aho-
ryea. Nu fumù agiutats nitsi atumtsea
cându unù Armânù agiumsi ministru,
ashi cumù fu cazlu cu domnulù Ion
Caramitrù cari, tu tesea di ministru ali
Culturâ, nu vru s-nâ agiutã cu tsiva…
Anda adushù aminti di numa alù Ion
Caramitru mâna a domnului Toma
Enache, vahi, ahurhi s-treamburâ shi lu
ascâpã microfonlu mpadi.
Tu idyiulù chiro, di canda eara zburâts,
domnulù Bujduveanu dânâsi filmãrli, s-
apruche di mini shi multu nvirnatù,
ahurhi s-mi câtiyurseascâ ti furnjia câ-lu
criticai domnulù Ion Caramitru.
- Nu easti tsiva, dzâshù, putets s-u tâl-
jeats aesta cu Ion Caramitru. Nu
shteamù câ aestâ numa "I.C." easti tabu
tu aestu udã.
- Nu mash aesta…va u tâljemù tutâ
fraza!
- Easti lucrulu a vostu. Io spushù atsea
tsi minduii.
- Aoa ama, nu easti ashi! ...
Catayrafia
Ca tu soni s-agiumsi, ca dit tihiseari,
shi la problema a catayrafiiljei tsi s-fea-
tsi tu giumitatea a meslui Martsu.
Di aestu lucru mini aspush ma multi
lucri dit cari aduc aminti aoatsi:
Voi ta sâ spunn câ tu cãrtsâli a
catayrafiiljei (recensãmânt) a populatsi-
iljei tsi s-featsi cu psân chiro ma nâinti,
tu pareia a natsionalitãtslor ghini cunus-
cuti, ashi cumù suntu: maghiarâ,
ghifteascâ, rromâ tsi va dzâcâ, cumù
âshi dzâcù Giftsâlji dupâ câdearea a
comunismolui, easti tricutâ shi natsion-
alitatea aromânâ.Tsi va dzâcâ, natsion-
alitatea a Armânjlor easti tricutâ, chiola
câ nu easti ea sh-pricunuscutâ ca etnii
ahoryea, ama, pri ningâ ea easti tricutâ
shi natsionalitatea macedo-românã ca
unâ natsionalitati ahoryea di atsea
aromânâ shi di alanti natsionalitãts.
A Armânjlorù lâ sâ ma dzâcù di cãtrã
xenji shi Vlasi, Vlahi, Cutsovlahi,
Tsântsari etc. Ca s-nâ lomù dupâ aestâ
mindueari, cumù câ easti unâ etnii
macedo-românâ, lipsea sâ s-treacâ tu
atseali cãrtsâ câ suntu shi natsionalitãts
cu numili aspusi ma nsusù. Numa di
"Macedo-român", tsi lâ si ma adâvgã a
Armânjlorù, dupâ anlu 1880, fu loatâ di
la numa a Sutsatâljei Culturalâ Macedo-
-românã, tsi s-amintã Bucureshti tu anlu
1879, cari numâ nu ari nitsi unâ ligâturâ
 16 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
cu unâ natsionalitati macedoromânã, ti furnjia câ unâ ahtari
natsionalitati nu easti tu veti, tu existentsâ, tsi va dzâcâ. Hâbari di la “Giunamea”
Lipseashti s-adâvgãmù aoatsi câ, tu atselù chiro a anjlorù Cum tu chirolu dit soni, ma multsâ inshi, colaboratori a
1880, pritù noaua Sutsatâ Culturalâ Macedo-Româna tsi s- noshtsâ, membri a clublui Giunamea Armâneascâ i partici-
aminta Bucureshti, s-achicâsea unâ sutsatâ culturalâ namisa pantsâ la emisiunji, comentarâ calitatea shi influientsâli tsi
di comunitãtsli machiduneanâ shi românâ. A Armânjlorù, tu sh-featsirâ loc tu emisiunea Tv. ditu Apriir 6, 2002.
atselù chiro, Românjlji nu lâ dzâtsea Aromâni icâ Comitetlu di Cumândâseari a “Sutsatâljei Culturalâ
Macedoromâni mea lâ dzâtse Machiduneanji (Macedoneni Giunamea Armâneascâ” fatsi ândauâ limpidzâri:
icâ Machidoni). Di atumtsea, dupâ unù chiro di ma multu di 1.Sutsata culturalâ Giunamea Armâneascâ, tsi s-amintã
unâ sutâ di anji, Românjlji lâ spunù a Armânjlorù tutù ashi: Constantsa tu anlu 1999, sum numa di “Clublu Giunamea
Machidoni icâ Macedoneni. Numa di Aromâni, tsi fu sufsitâ Armâneascâ, ari tu scupo s-lucreadzâ trâ prucupsearea a lim-
di G. Weigand, easti ufilisitâ ma multu di ofitsialitãts. Numa bâljei, a culturâljei shi a identitatiljei armâneascâ.
a noastâ easti atsea di Armânù icâ di Machiduneanù. Alanti 2. Sutsata culturalâ Giunamea Armâneascâ dutsi unâ alumtâ
milets au ândreptulù s-nâ dzâcâ cumù vorù eali ama nu au ti achicâseari anamisa di Armânji, ti atsea câ sinferlu a nostu
ndreptulù s-nâ li ljea aesti numi. Natsionalitatea macedo- easti ascâparea di la chireari a limbâljei shi a adetslor a noasti,
românâ easti unâ natsionalitati sufsitâ shi fu bâgatâ tu cãr- sh-nu vrem s-participãm la actsiunji politicheshtsâ sum canâ
tsâli di catayrafii ta sâ-lji minteascâ Armânjlji sh-ma multu sfera di influentsâ. Nu nâ minduim vârnâ oarâ s-mâryim, s-
dicâtù suntu. cutuyursim, i s-aspârdzem vidzuta publicâ a vârnui.
Tu chirolu di vârâ trei sâhãts, câtù tsânurâ filmãrli, s-azburâ 3. Colaborarea cu Toma Enache s-fatsi mash ti calitatea di
di ma multi lucri ama a njia aesti ânji si pârurâ nai ma regizoru shi di redactor mass-media.
intirisantili...Tutâ muabetea a noastâ lipsea s-hibâ di unâ 4. Tuti viderli ofitsiali li fâtsem di la adresa a noasta :
sâhati shi s-hibâ datâ pi postulù di televizii, nâ si spusi, tu Giunamea1999@yahoo.com shi Giunamea2002@yahoo.
doauâ emisiuni di câti giumitati di sâhati. Pi postulù di tele- com, sh-adâvgãm câ itsi alti comentarii fapti di la alti adresi,
vizii ama tutâ muabetea fu njicshuratâ la giumitati di sâhati ti activitatea a sutsatâljei, a clublui i a emisiuniljei suntu
iara zborlu a meu tsânu vârâ 4 (patru) minuti ditù cari, dupâ puncti di videari personali (cum cafi un ari andreptu s-aiba).
cumù ânji si spusi, trei minuti furâ umpluti cu alâvdãrli fapti 5. Cu aistâ aradâ, vâ tindem mâna a tutulor, oaminji shi su-
a Giunamiljei shi câftãrli di agiutorù câtâ ea, pi bunâ ndrip- tsati armâneshtsâ, cari au vreari ti Armânji, s-lucreadzâ dea-
tati, ta s-poatâ s-tsânâ aestâ emisiuni di televizii, sâ scoatâ dun cu noi.
unâ revistâ etc., iara tu alanti doauâ minuti ânji furâ dati vâr S-da Dumnidzã s-imnâ lucurlu ambar!
trei giumitãts di frazâ. Iavea ti tsi nu achicâsirâ tsiva tinirlu
Vlatcu sh-tuts alantsâ telespectatori tsi dzâshu mini atumtsea. Comitetlu di Cumânduseari a “Sutsatâljei Culturalâ
Cu tinjii armâneascâ (machiduneascâ), Giunamea Armâneascâ”
Dumitru PICEAVA
- Colonel, ãlj dzãsh, tini eshti om scu-
Frate Piceava! Colonelu shi lat, cu academii… cãtse s-cãndãseshi
Ma tsâ pitrecu unâ spuneari, cari easti
scriatâ di Ilia Colonja, unù scritorù shi "Nhima (post) Comunismulù" sina a ta s-ti bats prit cluburi?
poetù armânù tsi bâneadzâ tu unâ hoarâ a El scãrchina napoi caplu minduit.
eara rãmãnã. Mini escu doctor. Aduchii
Arbinishiiljei. El ari scriatâ multu pi - Cãtivâroarã… nu shtiu tsi fac… U
cã alcoolu va-lj fãtsea arãu. Dupã nis-
limba arâmneascâ shi da agiutari mari ta cher mintea… Earam pi lucru slabã tsi-
cãntu chiro, Filip ânj dzãsi câ-lù doari
s-tsânâ yii limba la noi. Pistipsescu câ avea lotã, dicara lu scoasirã la pensii.
poati si s-tipuseashti la "Bana hicatlu. Lu mutrii, âlj dedù niscânti yitrii
- U feci ti tini, cã nu vream s-armânâ
Armâneascâ". Cum s-u vedz sh-tini. sh-lu ncãceai ta s-nu bea alcool.
unâ rãmânâ fârâ bârbat-su, lj-u turnai cu
Cu sântati, Jani Gusho - Singur apã s-beau? Nj-u turnã cu
shicai. Unã searã intrarã tu club doi
Dicara s-arâzvui dictatura, multsâ câhâri. - Ma s-nu tradz mâna di beari, va
ficiori arãdzãndalui cu boatsi. Elj ãlj
oaminj minduirâ câ va nâ yinâ bunetsli s-tsã aspargã hicatlu…Lj-misurai nis-
zburãrã al Filip. Un di nãsh lu ntribã:
diunâoarâ. Ma nu fu ashi elj sâ nivri- cânti functsii a hicatlui ti buneatsea-a
- Cu tsi noimã u-ai bãgatã atsea tabelã
narâ. Niscântsâ dzâtsea câ eara ma ghini truplui shi el s-ciudusi. Nu lu shtea aestu
stri ushi?
ma ninti. Ahtari eara shi-un cunuscut di- lucru. Filip avea tu Italii frati-su shi
- Ma tini, tsi noimã-lj dai? Lã turnã
a meu. El eara colonel tu chirolu a dicta- ficiorlu atsel marli a lui, cari eara di
zborlu colonelu.
turâljei. Lu scosirâ la pensii dinintea-a yinyits anj. Elj âlj pitirtsea pãradz.
- Minduescu cã va dzãcã "Nhima
chirolui shi el s-cârti multu. Lu acljima Ficiorlu va-lj pitirtsea shi unã viturã
Comunismul"!
Filip. Atselj tsi-lù cunushtea âlj grea tuts (amaxi). - Va ti fats cu viturã lji-dzãshù
- Ficiorlji eara students. Atselj tsi lj-
Colonel. Ashi-lj greamù sh-mini. Unâ mini, dicara loai di hãbari aestã. Ia ca nu
avdzârâ, arâsirâ. Arâsi sh-Filip. Tu
dzuâ-nji dzâsi: - Mini escu colonel fãrã easti sh-ahãntu arãu capitalismulu.
limba arbinusheascâ nhima s-dzâtsi
ascheri. Neasirã di mi scoasirã la pensii Ghini ma minduii cã Filip, cari sâ
"posht", cari s-aproachi di zborlu "post",
tãsh canda earam aush. Capitalismul mbita ndasi, va surpa iuva cu vitura a
ti astea studentsâlji tu minti a dratslor âlj
easti bun ti atselj tsi s-lja cu lucri lãi. lui, ti atsea, alantã dzuã, lu ncãceai.
dedirâ ali tabelâ ahtari noimã.
- Ma ari multsâ tsi nu s-lja cu ahtari - Colonel, va s-fats ma ghini s-nu u
- Tsi nu lâ neadzi tu minti a drastlor di
lucri, ãlj dzãshù mini. Lja-ti sh-tini cu ljeai vitura. Ficiorlu, a sã ts-pitreacã
ficiori, dzâsi Filip, dicara elj ishirâ dit
vãrã lucru altu. pãradz shi cu nãsh discljidi un club.
club. Dupã ndauã dzãli avdzãi un ficior,
- Mini am ânvitsatâ ti lucri di ascheri, El scãrchina caplu minduit.
cari-lj dzãtsea a sotslui:
nu am anvitsatâ ti alti lucri… - Ai fricã s-nu cad iuva, a?
- Nidzem s-bem vârâ birâ la clubul
Colonelu bea multu, pãnã cãndu sã - Ashi easti…-Ghini…va fac cum
"Nhima Comunismul"?
mbita. Ma multili ori nidzea mbitat dzãts tini…Aveam loatã di hãbari cã,
Arâsh singur.
acasã. Aestu nji-u dzãsi muljari-sa, cari unã searã, dicara sã mbitã, s-bãtu cu-un
Ilia Colonja
alantu mbitat.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002 17
Stavri Partsali
avea multu mari
POETUL STAVRI PARZALI - mirachi s-cunoascâ
(Patsali, Pazali) ditu Gârtsii noi locuri sh-oam-
Tu chirolu ditù soni, nu para s-featsirã inj, s-cunoascâ alti
Eptalog adets di atseali ditù
cunuscuts multsâ poets armânj ditù
hoara a lui. Pi
Gârtsii. Sh-aesta di ma multi itii tsi nu
va li zburâmù tora aoa. Ama, cu tuti câ 1. Dimândarea a pârintsâlorù sh-a ninga poezia a lui
patrioticâ, videmù
ari niscântsâ tsi dzâcù câ yrafia latinâ pâpânjlorù: frats, si-u ânvitsãmù daima maxus tu shcurtili isturii cumù autorlu
âlj ambudhiseashti Armânjlji ditù limba armâneascâ!
2. Himù eroilji a Pindului shi-a sh-alasã minduerli s-azboairâ tu altu
Gârtsii s-anyrâpseascâ shi s-yivâseascâ
Olimpului, ficiori a Dumnidzadzlor a chiro, tu alti locuri. Poati câ tamam
cu caracteri latini, ia câ ari oaminj tsi au loculi shi-a amãrlorù… aestâ vreari âlù featsi sâ s-aproachi di
mari mirachi ti fara a lor sh-tsi ânyrâ- 3. Di la Mandrâ la Câshari, boatsea a literatura xeanâ. Ashi, nâs stridusi ditù
psescu chiola poezii pi limba di dadâ. Armânjlor greashti limba a lorù! literatura chinezã ''Dzatsili Tavri'' (Cele
Ashi eara ljirtatlu Stavri Parzali, di 4. Cu flambura a soarlui shi a lunâljei, 10 Tavri???) al Kuan-Hsiu (832-912,
Athena. Nâs s-featsi la anlu 1936 tu stealili a tserlui tu loc shi amari caloyir budistu, poet sh-pictor) cum shi
hoara Gudovashde (adzâ Kalomira) ditù 5. Noi Armânjlji si zburâmù limba a niscânti poetati ama, varianta a lor pi
armâneashti, di câti shtimù, nica nu fu
Pindu shi, ashi cumù singurù dzãtsea, di nostrâ shi s-nâ dishtiptãmù tu lumea
tipusitâ.
njicu ânyrâpsea cu mari mirachi shi si- mushatâ ca bârbats!
vdai poezii 'ti Vlahi'. Nâs ari scoasâ ma 6. Dit biserits sh-dit ayalmili a eroilor,
Dumnidzãlu nâ veaglji limba a Dolji
multi cãrtsâ di poezii sh-di shcurti
isturii pi armâneashti ama sh-pi gârtsea- stripâpânjlorù… Tu munti shideamù dolji
7. Dit gurli a noastri easi unâ boatsi di
shti. La 1985-'86 pitricu la redactsia a aclo iu florli muscuvulsescu...
eti: pâpânj, ficiori sh-nipots, cafi unâ
revistâljei Zborlu a nostru di Freiburg, plâcârii s-u ânvitsãmù limba armânea- Ninga unâ cupâ bem dolji,
ditù Ghirmânii, unù dictsionarù scâ, di relighii, fumealji, pãtridâ! ninga unâ, ninga unâ...
armânù-gârtsescu tsi el ishishi lu ari Unâ ntribari tsi pari câ multu lu-ari Mi furã somnul oaspe,
adratâ. S-pari câ tu aestu dictsionarù frimtatâ poetlu ''Iu him noi?'', pari câ sh- oarâ shi fudz !
Stavri Partsali adunã multi zboarâ di aflâ apandisi tu poezia cu idyea numâ: Mâni tu bunâ dzuâ ti ashteptu
arâzgâ latinâ ufilisiti maxus tu locurli ama, vre, si-nj mata yinj…
ditù Pindu, zboarâ tsi ti multsâ adzâ Iu him noi?
Lilicili
suntu nicunuscuti.
Poeziili shi shcurtili a lui isturii furâ Noi, nu avem patria a noastrâ,
Nu avem loclu a nostru, Mushata primuvearâ fudzi
tipusiti, câtù fu tu banâ (pânâ tu anlu
Nu avem 'nâ tsarâ a noastrâ… pri-ayalea, pri-ayalea - iu s-dutsi?
1996 -?!) tu revistili Zborlu a nostru,
Noi pulji azbuirâtori Mutrescu ninga unâ oarâ lilicili
Fenix (Skopje - tu Machidunii) shi shi cupa di yin shi-ntrebù:
Minduearea armâneascâ (Constantsa - Tu xeani locuri sh-la niori…
''Ti cari s-mârâghisescu florli,
tu Românii). Noi, him ispati di oaminj
ti cari mata s-facù ahãtù mushati?''
Vrearea alù Stavri Partsali ti fara-lj Sti loclu aestu…
armâneascâ u ducheshtsâ nica di cumù Cari bânãmù njljii di anj…
Punti di cheatrâ
ahurheshtsâ sâ-lji yivâseshtsâ stihurli: ……………………………
Punti di cheatrâ, câlivâ di palji
''Ti am tu inimâ/ Dultsea a mea farâ!/ Noi himù!
aratsea apâ ditu arâu
Ca unã lilici mushatâ/ Tu frândzâ Noi himù… iu s-avdi zborlu
treatsi anamisa di dolji muntsâ…
vlahâ'' - dzâtsi poetul, i ''Ti am tu inimâ/ shi cânticlu Armânescu!
Soari limpidzâtù,
Ca unâ viatsâ aleaptâ,/ Ca unâ sorâ arâhati di alpogii, di vimtu
njilâoasâ,/ Ca unâ mumâ durutâ,/ Tu Shi adâvgãmù, tut cu zboarâli a poet-
sh-anasâ ditu agru cu schicuri.
truplu a ljei nuntru!'' lui, ''noi Armânjlji, multu vruts di
Aestâ aumbrâ di virdeatsâ
La anlu 1988, Stavri Partsali pitricu ti Dumnidzãlu''. easti ma mushatâ shi di flori !
tipuseari la “Zborlu a nostru” unù Ti Stavri Parzali Armânjlji shi lumea
''Eptalog'', âlj dzâsi nâs, dimi 7 minduiti armâneascâ suntu anaparti di chiro shi Stavri Parzali muri la anlu 1994, tu
di thimeljiù ti Armânami. Eptaloglu lu locù, nu au sinuri apufusiti di om. meslu Martsu. Eara tu ilichia di 58 di
ânyrâpsi sh-pi armâneashti ama sh-pi ''Loclu a nostru easti mari'', dzâtsi anj. Cu Stavri Parzali putemù s-dzât-
gârtseashti, canda ti unâ ma bunâ Parzali, ''him frats, noi Armânjlji, di semù câ s-asteasi unâ boatsi tsi nica
achicâseari a urnimiilorù a lui. Pindu, Olimpu sh-di Parnasulù''.
avea multi ti spuneari!
Lipseashti s-dzâtsemù câ aesti 7 urni- Ama, cu tuti câ prota tsâ si pari câ va-lj Ma suntu texti publicati tu Zborlu a
mii ishirâ prota tu Gârtsii deadunù cu arâdâpseascâ Armânjlji tu un locù, tu Nostru nr 1/1992 (un pirmith - Regina
alti poezii a autorlui tu cartea ''Vlahika unâ reghiuni, poetlu dzãtsi tu bitisitâ pãpushã); Z. N. nr.2/1989 (anlu VI) -
pimata''. Di itia câ tu aestâ njicâ carti ''pirghios, sti-un Soari sh-unâ Lunã/ ''Vlahica numtã''; Z.N. 3/1990 - Vlahlu
poetlu bâgã shi stihurli a lui pi bânãmù di njilji di-anji/ tu tsara a cãlãtor (njicã isturie ti ficiurits)
armâneashti ama cu yrami gârtseshtsâ, noastrâ, tu loclu a nostru''.
dip pi prota frândzâ ari ânyrâpsitâ: Multu mushati isturii sumù numa
Marilena BARA
''Inima tutâ azboairâ di vreari cându ''Mitologhia armâneascâ'' tipusi
limba a noastrâ poemati ari''. Stavri Parzali la anlu 1987, Athena ama
pi gârtseashti.