Constelatii Diamantine NR 150 2023

Per aspera ad astra
Constela\ii
Constela\ii
diamantine
diamantine
Revist# de cultur# universal#
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni Anul XIV, Nr. 2(150)
[i a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom@nia Februarie 2023
Semneaz :
Marin I. Arcu
Marian Barbu
Mihai Caba
Livia Ciuperc
Theodor Damian
Gelu Drago
Doina Dr gu
Ioan Gâf-Deac
Constantin Geamba u
Dumitru Ichim
Carmen Manea
Nicolae Mare
Galina Martea
Mihai Merticaru
Marin Mihalache
Constantin Miu
tefan Radu Mu at
Tudor Nedelcea
Camelia Opri a
George Petrovai
Ion Popescu-Br diceni
Silviu Doina Popescu
Vavila Popovici
Florentin Smarandache
Beatrice Silvia Sorescu
Mircea Stâncel
Elena Trifan
Filip Tudora
Al. Florin ene
Ionu ene
Lucia Cosmina Vlad
Ioan Voicu
Mariana Zavati Gardner
Vasilica Chifu - Letter to own being

2 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul XIV, nr. 2(150)/2023
Sumar
Nicolae Mare , Caragiale - necunoscut ......p.3 Constela\ii diamantine
Ioan Voicu, Brâncu i - la New York ..........pp.4-6
Doina Dr gu , Jocul min ii ..............................p.6 Revist de cultur universal
Beatrice Silvia Sorescu, Marin Sorescu, un
spirit al permanen ei..........................................p.7
Fondat la Craiova,
Galina Martea, Mihai Eminescu - în cultura
universal ....................................................pp.8-10
în septembrie 2010
Al. Florin ene, Poeme ..................................p.10
Mihai Caba, Complexa personalitate a lui
- apare lunar -
Nicolae Gane ............................................pp.11-13
Tudor Nedelcea, Declara ia de la Budapesta
......................................................................pp.14-16 Redactor- ef: DOINA DR GU
Nicolae Mare , Maxime i aforisme .............p.16
Constantin Miu, Imagini dante ti în Consilier editorial: NICOLAE MARE
iganiada” .............................................pp.17,18
Camelia Opri a, Poeme ..................................p.18 Redactori literari: LIVIA CIUPERC
Carmen Manea, Voca ia umanist a lui
Claudio Cavadini ....................................pp.19,20 IULIAN CHIVU
Silviu Doina Popescu, De vorb cu scriitorul SILVIU DOINA POPESCU
i doctorul în filologie Ion Popescu-Br diceni
despre C utarea Limbii Perfecte ..........pp.21,22 IONU ENE
tefan Radu Mu at, Poeme............................p.22 Redactor artistic: FILIP TUDORA (UK)
Lucia Cosmina Vlad, Jean Jaques Rousseau -
“Omul s-a n scut liber” ..........................pp.23,24 Grafica & DTP: DOINA DR GU
Vavila Popovici, Filozofia, Religia, tiin a,
Politica - Nae Ionescu (XLIV) ...............pp.25-30 Redactori asocia i:
Mariana Zavati Gardner, Poeme ..................p.30
Doina Dr gu , O carte memorabil ......pp.31,32 - Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA, scriitor,
Marian Barbu, Plecarea de la sine ..............p.33 matematician, membru al Academiei Româno-Americane de
George Petrovai, Divina dulcea a liricii tiin e i Arte
shakespeariene .........................................pp.34,35 - Prof. CRISTIAN PETRU B LAN, SUA, scriitor, pictor, sculptor
Elena Trifan, Valeriu Gafencu. O biografie
teologic a Sfântului închisorilor ........pp.36,37 membru al Academiei Româno-Americane de tiin e i Arte
Ioan Gâf-Deac, Fiin ascuns dup f ptur ..p.37 - Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania, scriitor
Livia Ciuperc , Oglinda bunicului martir ..p.38 membru al Academiei Româno-Americane de tiin e i Arte
Nicolae Mare , Eminescu i Chopin -
similitudini i paralele ...........................pp.39-41
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia, scriitor bilingv,
Marin I. Arcu , George Enescu - glorie, critic literar, traduc tor, membru al Uniunii Scriitorilor din
nelini te, suferin e ....................................pp.42-44 România i al Royal Society of Literature UK
In memoriam - D. R. Popescu.........................p.44 - Prof. dr. GALINA MARTEA, Olanda, poet, prozator, jurnalist,
Iulian Chivu, Contempla ii lirice cu Cire e
amare..........................................................pp.45,46 membru al Academiei Româno-Americane de tiin e i Arte
Florentin Smarandache, Poeme ...................p.46 - Prof. LIDIA GON A GROSU, R. Moldova, poet, prozator,
Mircea Stâncel, Un optimist temperat .........p.47 jurnalist, secretar tiin ific al Senatului USM
Marin Mihalache, Lumea gândurilor ..........p.48
Ion Popescu-Br diceni, Oratoriul pentru Pacea Responsabilitatea privind con inutul materialelor publicate
Mondial ..........................................................p.49 în revista Constela ii diamantine apar ine strict autorului
Ionu ene, Erou i scut al Europei, Vlad epe
într-un film turcesc ......................................p.50,51
care semneaz textul.
Mihai Merticaru, Poeme ................................p.51
Constantin Geamba u, O sut de ani de la înfi-
Materialele se pot trimite la adresele:
in area lectoratului de limba român la Uni- constelatiidiamantine1@gmail.com
versitatea Jagiellone din Cracovia ......pp.52,53 const.diamantine@gmail.com
Tudor Nedelcea, Eugen Doga - la Craiova..p.54 revista.constelatiidiamantine@gmail.com
Nicolae Mare , Titulescu la FET Bucure ti ..p.55
Theodor Damian, Poeme .................................p.56 Adresa redac iei:
Gelu Drago , Poeme .......................................p.57 Cartier L pu , Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Dumitru Ichim, Poeme ...................................p.57
Nicolae B la a, Despre Omul-mâzg ...pp.58,59 România, cod: 200440
Filip Tudora,Pic tur de pictur ................p.60
ISSN 2069 – 0657
Fondatori: Doina Dr gu , Al. Florin ene,
N.N. Negulescu, Janet Nic Ilustra ia revistei: Vasilica Chifu
Anul XIV, nr. 2(150)/2023 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 3
Nicolae MARE}
I n e d i t
Caragiale - necunoscut
Poate p rea paradoxal afirma ia c la 111 ani de la trecerea în templul în at „bucat cu bucat , dup comunic rile spiritiste ale
ve nicie a autorului Scrisorii pierdute /6 iunie 1912/, abia în toamna Juliei Ha deu”. N jduim c în contextul respectiv se poate în eleg
anului 2022 am dat peste unele imagini i manifest ri inedite legate i mai bine dedica ia i imaginile pe care le prezent m.1
de via a, personalitatea i manifest rile sale.
1
Astfel, la Cabinetul de stampe al Academiei Române am identificat Cf. Universul literar, septembrie 1927, Biblioteca Digital BCU Cluj
imaginea de mai jos, care îl înf eaz pe dramaturg, recitând într-un
costum de actor sextina Savant:
Toate c ile din lume, de când lumea, câte-au fost,
Minunatul meu prietin le cunoa te pe-de rost;
Tot ce mintea omeneasc , pân ast zi a tiut,
În savantu-i cap de dasc l, s-a-ndesat i ... a-nc put:
Bibliotec vestit ! A a plin , c -n zadar
Am dori s mai încap i un bibliotecar.
Caragiale
Dar nu numai tabloul i versurile respective le-am identificat. Am
sit i trei fotografii inedite din perioada berlinez /1905-1912/,
înf ându-l pe autoexilatul dramaturg i publicist în mare vog în
anii respectivi.
Prima imagine pune într-o lumin nou rela ia cordial avut de
dramaturg cu marele istoric, Bogdan Petriceicu Ha deu.
Se tie c Ion Luca Caragiale l-a vizitat pe marele istoric la Câmpina.
Acolo, nu departe de locul s u de ba tin /Haimanale/, a fost „osp tat
de dl. i d-na Has-
deu, p rin ii propri-
etarei” castelului.
Caragiale descrie,
cu lux de am nunte,
Ioan VOICU
Br`ncu]i - la New York

Titlul acestor sumare însemn ri nu trebuie s provoace nici a - Nefiind nici critic, nici istoric de art , nu m încumet s trimit de
tept ri lipsite de acoperire i nici dezam giri nemeritate. Nu am în la New York o cronic estetic a s lii Brâncu i de la East Galleries ale
vedere biografia genialului oltean de la Hobi a, ci doresc s semnalez Muzeului de Art Modern . Depun în schimb trei m rturii. Una de
doar un moment de rar satisfac ie artistic i mândrie patriotic pe regret i dou de satisfac ie româneasc .
care ni-l prilejuie te includerea lui Constantin Brâncu i în expozi ia Mai întâi m gândesc cu ciud cât de pu in se face pentru ca
deschis , în martie 1988, la Muzeul de Art Modern din New York identitatea na ional a „hobi eanului” Brâncu i s fie recunoscut
sub genericul „Capodopere din colec ii. Selec ii din prima parte a unanim pe toate meridianele, a a cum îi este validat , la superlativ,
secolului al XX-lea”. iestria artistic . Sub numele lui Brâncu i, la Muzeul de Art Mo-
De fapt, Brâncu i nu este o prezen temporar , ci o permanen dern din New York st scris: „Francez. N scut în România”. Regre-
a Muzeului de Art Modern din New York, în care dispune de o sal tul meu este cu atât mai mare, cu cât în 1972 fiind invitat la muzeul
separat , fiind, al turi de Pablo Picasso, singurul artist care se bucur particular, nedeschis publicului, al unui împ timit dup crea ia lui
de un asemenea privilegiu de spa iu. Dar, fire te, nu programul de Constantin Brâncu i, am avut satisfac ia de a vedea c , la una din
activit i al Muzeului de Art Modern ne re ine aten ia, ci Constantin versiunile „P rii m iestre”, în dreptul numelui marelui artist st
Brâncu i, reprezentat prin trei sculpturi. Cea dintâi se intituleaz scris: „Român care a tr it în Fran a”.
„Pe te”, dateaz din 1930, este executat din marmur de nuan Satisfac iei de a ti c adev rul istoric poate fi restabilit i recu-
cenu ie i provine din colec ia doamnei Lillie P. Bliss. noscut i se mai adaug o mul umire. A z bovi într-o duminic lâng
Cea de-a doua sculptur este versiunea I a „P rii m iestre”, Sala Brâncu i a Muzeului de Art Modern din New York înseamn
denumire ce figureaz în limba român , al turi de cea englez (Magic a avea dubla bucurie de a constata afluen a imens a iubitorilor de
Bird). Capodopera este datat 1910 i este f cut din marmur alb . frumos de toate neamurile, care cinstesc cu o evlavioas aten ie cre-
Ea se sprijin pe o dubl cariatid din calcar, datat interogativ „1908”? ia brâncu ian , i de a auzi comentarii dintre cele mai pu in obi nuite.
„Pas rea m iastr ” provine din colec ia doamnei Katherine S. Dreier. tiam c Brâncu i este un ran român”, spune o tân student
În sfâr it, sala brâncu ian este populat de „Socrates”, sculptu- suedez profesorului american care conducea un grup de adoles-
în lemn, realizat în 1923 i apar inând colec iei Simon Guggenheim. cen i. „A trebuit s a tept m s ajungem pe Lun , pentru a nu mai fi
Nu se tie din ce codrii provine lemnul, ce se tie cu siguran este atât de pudici cu arta modern ”, remarc un negru, între dou vârste,
identitatea genialului z mislitor al lui Socrates i faptul c barda care în fa a lui „Socrates”. „Când vom avea o retrospectiv general
i-a slujit la na terea acestei capodopere se afl la Muzeul de Art BRÂNCU I”? îl întreab pe custode o elegant vizitatoare, coborât
Modern din Paris, cu toate c i-ar fi stat cu mult mai bine, dimpreun parc din paginile revistei „Vogue”. A fi fost fericit, dac r spunsul
cu tot atelierul lui Brâncu i, undeva în România. ar fi sunat „Very soon, Madame!”.
In a teptarea unei asemenea retrospective, s ne mândrim cu
to ii c New York-ul tie s omagieze un ran genial din Hobi a.
Constantin Brâncu i este o prezen permanent pe sol american.

Se estimeaz c americanii au în eles, printre primii, profunzimea
demersului artistic brâncu ian, iar 90 la sut din lucr rile vândute în
timpul vie ii marelui sculptor se afl în Statele Unite. În cei 50 de ani
de activitate artistic , Brâncu i a creat cca 220 de lucr ri, iar printre
cele mai reprezentative se num cele expuse în Muzeul de Art
Modern din New York , în s li pline de vizitatori, fapt constatat di-
rect de mine in multiplele preumbl ri prin acest splendid muzeu.
Cât de mult a contat pentru marele artist român ora ul New York
o spune chiar Constantin Brâncu i într-un interviu acordat in 1955
cotidianului The New York Times: „F Americani nu a fi reu it
niciodat s creez toate acestea, probabil ca nici nu a fi existat”.
Ceea ce se tie mai pu in, iar diploma ia cultural româneasc ar
trebui s difuzeze mai larg, este faptul c Brâncu i avea în minte un
proiect, din p cate nerealizat, de a construi la New York, împreun
cu arhitectul William Lescaze, o sculptur - zgârie-nori din sticl i
el, sem nând cu o Coloan Infinit locuibil .
Constantin Brâncu i
A doua lucrare, executat tot in bronz, se intituleaz „Pas re în
spa iu” i este datat 1932. Îi urmeaz o sculptur care se inspir
Constantin Brâncu i în constela ia artistic de la New York nemijlocit din ecourile str vechi ale folclorului românesc, intitulat
„Vr jitoarea”, lucrat în lemn i datat cu aproxima ie 1916-1924. O
Una dintre cele mai importante manifest ri artistice organizate la lucrare de o inestimabil valoare artistic , sugerând o lume magic i
New York o constituie expozi ia de la Muzeul Guggenheim, deschis primitiv , semnat de genialul creator de la Hobi a, este „Adam i
cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a acestei institu ii. Expozi ia Eva”, sculptur compus din dou piese, realizat în perioada 1916-
va fi deschis pân la 13 martie 1988 i cuprinde cele mai importante 1921. Chipul lui Adam este f cut din lemn de stejar b trân, iar cel al
piese de art existente în colec iile muzeului new-yorkez. Evei din lemn de nuc.
Actuala cl dire a muzeului a fost inaugurat in 1959, devenind Un loc aparte în expozi ie îl ocup sculptura intitulat „Muza”,
un punct de atrac ie al turi tilor i iubitorilor de frumos din întreaga datat 1912, executat în marmur . Majoritatea ziarelor i revistelor
lume. Sub forma unui trunchi de con, cu galeriile în spiral , Muzeul care au scris despre expozi ia de la Muzeul Guggenheim au apreciat
Guggenheim este recunoscut ca un a ez mânt artistic de prim rang „Muza” este cea mai interesant lucrare i au reprodus-o pentru
în peisajul new-yorkez. Colec iile muzeului s-au m rit considerabil, imagina ia rafinat pe care o ilustreaz . A a a procedat, de exemplu,
atât prin dona ii cât i prin achizi ionarea permanent de obiecte de The New York Times care a publicat fotografia acestei sculpturi pe
art modern european i american . Se cuvine a aminti, de aseme- pagina întâi a suplimentului consacrat artelor, în timp ce unele reviste
nea, existen a colec iei Peggy Guggenheim de la Vene ia, care dateaz au ales chipul „Muzei” pentru a-l reproduce pe coperte.
din 1979, institu ia european colaborând la dotarea expozi iilor de Din perioada 1940-1945 dateaz sculptura intitulat „Broasc
la New York. estoas in zbor”, executat din marmur , care prin esen ializarea
Actuala expozi ie de la Muzeul Guggenheim se dore te a fi o maxim a formei atrage numeroase comentarii din partea vizitatorilor.
imagine fidel a acestui a ez mânt artistic, cuprinzând numai lucr ri Mai pu in cunoscut este sculptura înf at sub denumirea „Por-
din patrimoniul propriu al muzeului. Nu sunt g zduite lucr ri împru- tretul lui George”, f cut din marmur i datat 1911. O sculptur de
mutate i nici piese de art care ar putea deveni cândva proprietatea mare efect stilistic este „Regele regilor” (1920-1930) realizat din
muzeului. lemn de stejar. În sfâr it, expozi ia cuprinde i o schi în creion,
Sunt expuse în total 257 de picturi, 128 de sculpturi i 39 de alte intitulat „Nud”, apar inând perioadei 1920-1924.
lucr ri. Sec ia de sculptur este prezentat sub genericul „Capodo- Sec ia de sculptur mai cuprinde lucr ri reprezentative semnate
pere ale sculpturii secolului al XX-lea”. de Arp, Giacometti, Moore i Calder.
Constat m cu pl cere c locul proeminent în sec ia de sculptur Comentariile pe care le auzi în jur, vizitând sectorul Brâncu i al
a expozi iei îl ocup genialul artist Constantin Brâncu i. El dispune expozi iei capodoperelor secolului al XX-lea din domeniul sculpturii,
de cel mai larg spa iu alocat unui singur artist pe marea spiral care se refer , în principal, la originalitatea sau chiar insolitul formei lucr -
ad poste te sec ia de sculptur . Vom înf a pe scurt lucr rile expuse. rilor z mislite de artistul român. La aceste comentarii i la întreb rile
De la început se cuvine a preciza c „sectorul” Constantin Brân- care se pun cel mai potrivit r spuns este însu i credo-ul artistic al ar-
cu i al expozi iei este compus din 8 sculpturi care apar in colec iei tistului care, reliefând tradi ia oral a tuturor artelor, declara: „Forma nu
muzeului new-yorkez i o sculptur care a c torit de la Vene ia trebuie s fie o moned acceptat de to i. Forma este o moned pe
pentru a întregi acest admirabil spa iu românesc de la New York. care fiecare geniu î i pune pecetea lui i care îi poart efigia proprie.
Sculptura trimis de colec ia Peggy Guggenheim de la Vene ia este Când moneda reu te s fie acceptat , scopul artistului este atins”.
intitulat „M iastra”, dateaz din 1912 i atest o mare fine e a Criticii de art de pe toate meridianele sunt aproape unanimi în a
expresiei i plasticitate a formei. Lucrarea este executat din bronz recunoa te c , prin „glasul” lui Brâncu i, omenirea se roste te într-
pe un postament de piatr . Re ine aten ia faptul c denumirea lucr rii un limbaj plastic de o semnifica ie singular . S-a afirmat nu o dat c
este p strat în exclusivitate în limba român , nefiind tradus în nici prin talentul lui Constantin Brâncu i vechiul fond de art originar a
o alt limb , ceea ce face ca tema p rii m iestre s intre nu numai izbutit s dep easc suprafa a bronzului, lemnului sau pietrei, pentru
în istoria artei universale, ca o contribu ie româneasc original , ci i ca „dincolo de vanitoasa semn tur , s -l manifeste pe individ cu
în însu i vocabularul artelor, pe care îl îmbog te cu un termen ajutorul unei forme unice, adversar a standardului. La acest scul-
românesc greu traductibil. ptor, cosmicul este atins printr-o puritate secund , cucerit prin
înfrângerea tenta iei... de a p rea”. (Pierre Courthion).
Exist un consens între speciali ti, potrivit c ruia forma crea iilor
brâncu iene nu are niciodat sterilitatea artei pentru art . Sculptura
genialului artist român adun în forme concentrate via a profund a
omului de ast zi i de mâine. Opera lui Constantin Brâncu i nu apar-
ine doar acestui veac i mileniu, ci i mileniului al XXI-lea. De aceea,
reluând idei mai vechi enun ate de critica de specialitate cu privire la
geniul crea iei brâncu iene, cei care au scris i vor scrie despre an-
samblul crea iei brâncu iene nu pot s nu admit faptul c ne afl m
în fa a unui artist genial ce anun lumea viitoare, fiind „opera unui
om în care s-au înfruntat într-o puritate reflexiv , grav , uluitoare,
ritmurile crea iei”. Forma atins de lumina lui Brâncu i i valorizarea
sa stilistic cap o putere comparabil cu aceea a culorilor din pic-
tur . Nu putem s nu subscriem la aprecierea lui V.G. Paleolog, potrivit
ruia artistul român încearc „s fac ” forma „capabil de a primi
lumina în toata materialitatea ei, pentru a o reda apoi, a o reflecta
plin de via ”.
Muzeul Guggenheim, New York
Cella Delavrancea, amintindu- i de o vizit f cut la atelierul lui Doina DR{GU|

Constantin Brâncu i, afirma pe bun dreptate: „Brâncu i a adâncit
în sculptur esen a artei ne ti care, în toate expresiile ei, de la
dulce dulgherie, de la t ieturile în lemn la broderiile iilor, poart
ritmul vie ii unui neam vechi, creator de simboluri nepieritoare. El
a exprimat sinteza acestei crea ii, simplificându-i vocabularul li-
near, pân la un ermetism greu de deslu it i primejdios de imitat”.
Idei similare se reîntâlnesc i in aprecierile recente, formulate de
critici de art de cele mai diferite forma ii estetice, atât din S.U.A. cât
i din Europa.
Expozi ia care g zduie te crea ia lui Constantin Brâncu i nu este
singura manifestare de prestigiu din domeniul artelor, în plin desf -
urare la New York. Se cuvine a preciza c opera lui Brâncu i este
urm rit i s rb torit într-o adev rat constela ie. În câteva s li, si-
tuate în diverse p i ale New York-ului, Galeriile Dyansen, beneficiind
de serviciile de specialitate ale unor consultan i competen i, au orga-
nizat o impresionant retrospectiv Erté, cu prilejul celor 95 de ani
Simbolul Buclei lui Möbius
de via ai artistului. Erté este numele pe care, pe baza pronun iei
Bobi e reci de sudoare îi acopereau fruntea înalt , petrecându-
franceze a literelor „R” i „T” i l-a luat Romain de Tirtoff, n scut la
se c tre b rbie i rostogolindu-se peste barba-i argintie, se
Petrograd în 1892, care, de la vârsta de 18 ani, s-a stabilit la Paris.
sfirau i se înnodau, sclipeau în lumin , apoi se împleteau într-
Referindu-se la crea ia lui Erté care s-a impus în domeniul picturii,
un uvoi cald ce se strecura pe piept ca o dulce i dureroas
ilustra iei de carte, modei, costumelor, scenografiei, crea iei de biju-
amintire. De la fereastr putea vedea toat strada, putea cuprinde
terii, designului, John Russell, de la publica ia „Sunday Times”, scria:
toat privirea albastr ce izbucne te de sub gene întunecate,
„Dac Michelangelo s-ar scula din mor i cu greu s-ar putea crede
pres rat cu fulgi lumino i, putea cuprinde înaripa ii trec tori ce
el s-ar bucura de o publicitate mai elogioas decât cea care i-a
merg dincolo de hotarele lumii acesteia. Îi sim ea, aievea, al turi,
fost acordat lui Érté”. Érté este tipul artistului en vogue, ale c rui suflarea t iat , lipit de um rul lui, i, ca un copil r sf at, cu
lucr ri sunt c utate i cump rate de toate marile muzee din Occident gesturi naive, împ ea imaginile, lui îi d dea eterul v zduhului, ea
El este considerat un adev rat inovator, un creator care nu se teme lua str lucirea neantului, se jucau cu ele, f s se invidieze,
de a explora ceea ce nu se las explorat. Sunt admirate experimentele fiecare î i l uda partea lui, apoi privirile li se întâlneau, se r sfirau
sale cu noile tehnici, combina iile neobi nuite la care recurge pentru i se strângeau limpede într-un acela i vis. „Exist , în via , lucruri
a dobândi efecte de senza ie. Grafica sa este conceput a fi „dincolo de care nu te po i desp i a a u or sau poate niciodat ” - se trezi
de timp”. Artistul este apreciat ast zi tot atât de mult ca i in anii 20 el, deodat , vorbind i, fiindc nimeni nu-i r spunse, î i continu
i se estimeaz c el va fi admirat i de genera iile viitoare. Erté se discursul venit, parc , de undeva dintr-un îndemn l untric - „sunt
autodefine te ca un aristocrat al artelor, dar concesiile f cute reclamei lucruri care î i intr atât de adânc în inim încât trebuie s i-o
i spiritului comercial sunt considerabile, evidente i m rturisite. sfâ ii ca s le sco i. Trebuie, chiar, s i r ne ti inima pentru a- i
Imaginea constela iei artistice de la New York ar fi îns incomplet stra orgoliul?” - orgoliul lui de tân r arhitect îndr gostit de fata
dac nu am men iona i existen a a sute de galerii, mari i mici, în care de la Conservator. Întrebarea, îns , este: „oare, mai exist orgoliu,
pot fi v zute numeroase opere apar inând unor creatori mai mult, care este ceva eteric, poate ca un fum, când organul vital,
sau, deseori, mai pu in, cunoscu i. Enumerarea lor este imposibil în indispensabil vie ii, i-e lezat?” Dac ar fi gândit, atunci, astfel,
economia restrâns a acestor însemn ri care îl au drept personaj destinul era, sigur, altul, via a lui, poate, n-ar mai fi fost doar o
principal pe genialul artist de la Hobi a. pâlpâire nostalgic i ea, desigur, ar fi tr it i i-ar fi împ rt it acea
Într-o asemenea constela ie artistic , la muzeul Guggenheim zeci lumin dulce i transparent , ce-i domina chipul. Pe atunci, îns ,
i sute de mii de vizitatori admir opera românului Brâncu i care a fost, gândea altfel... Ar fi vrut s nu se mai gândeasc la nimic, dar de
poate, a a cum afirm istoricii, „singurul artist care, voit i pe deplin, acolo, de la fereastr , i se p rea c vede topirea total a lumii,
a reu it s descurajeze succesul”. Izbânda sa real este îns imens . nimic nu mai exista în jurul lui, cerul se sfâr ise, în locul lui se
Ea d inuie te i va continua în cel de-al treilea mileniu. Este victoria vedea un imens gol, incolor i f hotare, noaptea i se p rea de
unui român din Hobi a, pe care biografii l-au imortalizat astfel: „A tr it imensitatea unui lugubru ocean de ghea . Închise ochii i se
la Paris. Impasse Ronsin, aproape o jum tate de veac, ca un ran reg si în acele ceasuri infantile petrecute într-un p rcule cu b nci
pe bucata lui de p mânt, f slugi, dând rareori câte o petrecere de ucheate, care îl r peau timpului profan, transportându-l în
modest , când preg tea el singur ceva bun i, le servea, avea sferele irealit ii pure, al turi de ea; îi cre tea, în somn, iarb ofilit
grij de muzic i de dans”. În constela ia artistic a marii metropole de zborul de albine. Ea îl striga încet i sfâ ietor, ca un vânt obosit
americane, crea ia lui Constantin Brâncu i str luce te ca un far, simbol de valurile m rii, îi spunea c acea leg tur cu profesorul de canto
viu al victoriei sigure i nemuritoare a spiritualit ii române ti, care, nu fusese decât o aventur lipsit de importan , strig tul se
prin zestrea sa de frumos, a îmbog it tezaurul de vrednicie a omenirii. spândea i se îndep rta în adâncuri, mai auzea, înv luit doar, c
Care este secretul marelui succes al sculptorului român? R spun- acel copil ce disp rea, cu ea odat , în lini te i împ care, era
sul este complex, dar esen ializat prin înse i cuvintele artistului ar copilul lui. Se trezi speriat, vru s fug , dar, deodat , îi veni în
suna astfel: „S pând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul minte simbolul buclei lui Möbius, care, mai degrab , sugereaz c
vie ii f b trâne e. A a e arta: tinere e f b trâne e i via f oricât ar vrea omul s fug de amintiri, tot la ele ajunge, aceast
de moarte”. Acesta este testamentul brâncu ian c ruia expozi ia de bucl fiind, de fapt, o band r sucit în a a fel încât urm rind una
la muzeul Guggenheim îi reliefeaz întreaga actualitate. din fe ele ei, te treze ti, pe nesim ite, pe cealalt parte a ei. Este o
(Ioan Voicu, Flac ra - anul XXXVII, Nr. 2, 1998 - 15 ianuarie 1988) mi care stranie, o mi care într-un cerc vicios.
Beatrice Silvia SORESCU
Marin Sorescu,
un spirit al permanen\ei
Scriitor de mare profunzime, poet cu vibr ri atât de înalte, un dra- tate cu fe ele incomode ale lucrurilor”.
maturg plin de esen , insolit romancier, traduc tor apreciat, gazetar, Sorescu a continuat i experien a teatrului existen ialist i al celui
reporter memorialist i nu în cele din urm pictor, profesor universitar absurd, oglindit cum nu se poate mai bine, în piesele: Iona (1968),
doctor i ministru al culturii, Marin Sorescu reprezint una din per- Exist nervi (1968), Paracliserul (1970), Matca (1973), Pluta Meduzei
sonalit ile cele mai de seam ale literaturii din a doua jum tate a (1974), Setea muntelui de sare (1974), culegere de piese, ceala
secolului al XX-lea. (1976), A treia eap (1980), Ie irea prin cer (1984), rul Shakespeare
Tradus aproape în toate limbile p mântului, distins cu numeroase (1988). Teatrul de inspira ie istoric d i el o replic important viziunii
premii i distinc ii, el este considerat un adev rat ambasador al spiri- idealizante asupra trecutului. Sunt de amintit R ceala i A treia eap ,
tului nostru în lume. A participat la sute de congrese, simpozioane cu ac iunea plasat în vremea lui Vlad epe .
literare, seminarii interna ionale, a fost prezent în numeroase ri, Marin Sorescu a fost i autorul unei proze umoristice i satirice
unde i-a citit versurile în cele mai mari centre universitare (Italia, (romanele Trei din i din fa (1977), Viziunea Vizuinii (1981), eseuri,
Fran a, Anglia, Suedia... pân în America, Japonia, Singapore etc.), Teoria sferelor de influen (1969), Insomnii (1971), Starea de destin
iar poezia sa a fost foarte bine primit i apreciat . (1976), cronic literar , or cu pianul pe sc ri (1986), pentru care a
S-a afirmat ca poet înc din anii de liceu, ca mai târziu, în anii de primit Premiul George C linescu i Premiul Uniunii scriitorilor pentru
studen ie, s înregistreze o evolu ie spectaculoas . Scriitorul i-a critic literar , Tratat de inspira ie (1985).
considerat acest har o adev rat profesiune de credin i a muncit A fost i un remarcabil traduc tor, transpunând integral, în limba
pe brânci, pe brazda cuvântului, spre materializarea acestuia într-o român , crea ia poetic a lui Boris Pasternak, în volumul Lirice.
oper monumental de mare valoare. Literatura pentru copii a ocupat, de asemenea, un rol important în
Dup debutul ca poet, în numeroase reviste literare, în 1964 are crea ia sorescian : Unde fugim de-acas (1967), proz , O arip i-un
loc i debutul editorial, cu volumul de parodii Singur printre poe i, picior (Despre cum era s zbor), (1970), versuri, Cocostârcul Gât
stilul s u original impunându-se i în celelalte volume de versuri ul- Sucit (1987), versuri, Cirip-Ciorap (1993), versuri.
terior publicate: Poeme (1965), Moartea ceasului 1966), Tinete ea lui Marin Sorescu a fost i un pictor apreciat, el a avut mai multe
Don Quijote (1968), Tu i (1970), Suflete bun la toate (1972) La Lilieci, expozi ii de pictur în ar i în str in tate: Bra ov - în 1989, Cluj-
vol. I-VI, publicate în perioada (1972-1995), Descântoteca (1976), Napoca - în 1990 sau Bucure ti - în 1992, dar i în Irlanda, 1991 i
Poeme (1976), rb tori itinerante (1978), Ceramic (1979), Fântâni Paris, 1992, când a participat la o expozi ie colectiv .
în mare (1982), Ap vie, ap moart (1987), Poezii alese de cenzur De-a lungul celor patruzeci de ani de activitate literar i aizeci de
(1991), Traversarea (1994). ani de via , Sorescu a ob inut numeroase premii. Pe lâng cele din
Este remarcat chiar de la început de mari critici, unul dintre ei partea USR, a mai fost distins cu Premiul Academiei Române, cu Medalia
fiind George C linescu, care scria, în 1964, în Contemporanul, c de aur pentru poezie „Ospiti Napoli” (1970), Premiul interna ional „Le
avea „capacitatea excep ional de a surprinde fantasticul lucrurilor Muze”, acordat de Academia della Muze din Floren a (1978), Premiul
umile i latura imens a temelor comune”, iar academicianul Eugen Mondial de poezie „Fernando Riello”, Madrid (1982), cu prestigiosul
Simion spunea c „Marin Sorescu mediteaz Premiu interna ional „Herder” (1991), pentru
la ceea ce scrie i scrie înv luind tragicul, întreaga oper , Viena, Premiul Felix Romuliana,
sublimul, grotescul, în plasa fin a ironiei”. Belgrad (1994), i a fost propus de Academia
Fire te c Sorescu i-a datorat populari- Român pentru Premiul Nobel pentru literatur
tatea de la început, poeziei, poezia lui, versurile (1992).
pline de sugestii ocante, au fost deliciul unui Marin Sorescu r mâne unul din scriitorii
public larg i au uimit i pe criticii care vedeau fundamentali ai literaturii române, cel mai mare
în ele un simptom i o promisiune de înnoire. dramaturg postbelic i cel care împreun cu
Sorescu a avut un instinct al pie ei literare Nichita St nescu, a revitalizat imaginea poeziei
excep ional i foarte u or s-a adaptat la schim- române ti. Poeziile din ultima parte a vie ii sale
ri, dovad fiind volumele din La Lilieci, în au înc rc tura unui tragism impresionant, pro-
care poezia este cu des vâr ire alta decât cea vocat de în elegerea profund , dureroas , a
anterioar . condi iei de muritor a fiin ei umane, cum se
Criticul i istoricul literar Cornel Regman desprinde din poemul Scar la cer: „De i am
îl caracterizeaz pe Sorescu, în prefa a volu- sl bit îngrozitor de mult,/ Sunt doar fantoma
mului Poeme, ca „autor de ingenioase i para- celui ce am fost,/ M gândesc c trupul meu/
doxale scenarii care dinamiteaz certitudi- Este, totu i, prea greu/ Pentru scara asta deli-
nile zilnice i stabilesc raporturi de intimi- Marin Sorescu cat / Suflete, ia-o tu înainte,/ Pâ ! Pâ !”
Galina MARTEA
(Olanda/Basarabia)
Mihai Eminescu -
@n cultura universal[
Literatura român din perioada secolelor XIX i XX a fost motivat anul 2009 de The World Records Academy ca cel mai lung poem de
în mod pozitiv de c tre scriitori notorii precum Mihai Eminescu, dragoste scris vreodat . Despre acest poem renumit profesorul, filo-
Tudor Arghezi, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Eugen Ionescu, George logul i traduc torul francez Alain Guillermou a men ionat: „Nu exist
linescu, Nicolae Iorga, Ioan Slavici, Mircea Eliade, Emil Cioran, nici o alt oper în literatura român care s fi fost studiat , scrutat ,
Nichita St nescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, explorat ca poemul Luceaf rul. Ar fi de f cut o anchet asupra mo-
Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Octavian Goga, George Bacovia, tivelor prestigiului extraordinar de care se bucur acest text în fa a
Ion Barbu, Vintil Horia, Tudor Vianu etc., crea iile literare ale acestora românilor. Ar trebui de cercetat de ce aceste strofe suscit un aseme-
între timp fiind considerate ca bunuri spirituale universale i de c tre nea entuziasm i a a de unanim: critica român , care nu se d deloc
comunitatea cultural mondial . Pe parcurs, opiniile scriitorilor români înapoi în fa a judec ilor par iale sau gr bite, se opre te în fa a Lu-
devin tot mai aprofundate în producea unor schimb ri radicale în ceaf rului, depune armele i nu cuteaz a enun a nici cel mai mic
via a social i cultural a na iunii, în ap rarea drepturilor i aspira iilor cuvînt defavorabil”. În baza celor relatate, la rândul nostru putem
na ionale, în lupta împotriva inechit ii sociale, în promovarea ideilor confirma de mii i sute de ori c crea ia literar a celebrului scriitor
despre valoarea omului în societate i perfec ionarea cât mai civilizat Mihai Eminescu este o piatr de temelie pentru literatura român ,
a acestuia, pe conceptul dezvolt rii libere i multilaterale a perso- respectiv i pentru cultura i literatura universal . Cu referire la crea ia
nalit ii umane - astfel, f îndoial , au fost puse în lumin lucr ri de literar a lui Eminescu s-au pronun at consacra i critici literari, per-
mare importan , ele ghidând de la apartenen a limbii române pân la sonalit i i traduc tori din întreaga lume, la rândul lor cu to ii f când
cele mai oportune i sofisticate chestiuni ale vie ii spirituale române ti analize pertinente asupra poeziei eminesciene, dar i a întregii opere
-, respectivele tematici g sindu- i prezen a în opere literare recunos- literare a marelui scriitor român. Printre scriitorii i traduc torii din
cute nu numai în plan na ional, dar i în spa iul cultural universal. lumea universal se num Amita Bhose (scriitoare i traduc toare
Ca model ideal, în cultura mondial este prezent Mihai Eminescu din Calcuta, India, eminescolog, din anul 1959 fiind o mare admi-
(n.15 ianuarie 1850, Boto ani, Moldova - d.15 iunie 1889, Bucure ti, ratoare pentru cultura român ; este prima traduc toare în Asia care
România; poet, prozator, scriitor, filolog, jurnalist, politician etc.), realizeaz traduceri din poezia lui Eminescu în limba bengali; a publicat
personalitate distins a neamului românesc i identitate literar uni- volumele „Eminescu i India”, „Eminescu i limba sanscrit ”, „Emi-
versal , Domnia sa reprezentând clasicism, modernism i postmo- nescu i Tagore”, „Cosmologia lui Eminescu”, „Proza literar a lui
dernism - scriitorul care este i va fi etern prezent în literatur , unul Eminescu i gândirea indian ”), Rosa Del Conte (profesor universitar
dintre cei mai cunoscu i condeieri români în întreaga lume, Nicolae la Facultatea de Limb i Literatur Român i Filosofie din Roma,
Iorga considerându-l pe Eminescu „ca fondator i p rinte al limbii academician, traduc tor, eminescolog i autor despre opera lui Emi-
moderne române”. Prin intermediul lucr rilor nescu, dintre ele „Mihai Eminescu o dell'
scrise de marele Eminescu s-a întemeiat mo- Assoluto”/ „Eminescu sau despre Absolut”,
delul autentic de crea ie literar , în mod apar- Societe Tipografica di Edizioni Modenese,
te, poezia original care a îmbog it cultura 1961; a publicat articole despre literatura
român i cea universal la cele mai înalte român în diverse enciclopedii i dic ionare
merite, valori care vor fi mereu viabile atât de autori, traduceri numeroase din lirica lui
pentru literatura clasic , cât i pentru litera- Eminescu), Alain Guillermou (lingvist francez,
tura contemporan . Considerat ca „geniu al profesor universitar, Fran a, a publicat vo-
literaturii române”, Mihai Eminescu în lucr - lumul de critic literar „La gén se intérieure
rile sale a abordat probleme reale cu care se des poésies d'Eminescu”/ „Geneza interioar
confrunta na iunea în acea perioad , accen- din poezia lui Eminescu”, Paris, Editura Didier,
tele fiind puse pe identitatea neamului româ- 1963), Giuseppe Manitta (scriitor, Italia, a
nesc, iar aspectele de con tiin na ional editat monografia „Mihai Eminescu e la let-
erau centrate pe dezvoltarea cât mai benefic teratura italiana”/ „Mihai Eminescu i lite-
a poporului român. Poezia eminescian a fost ratura italian ”, Castiglione di Sicilia, Il Con-
motivat de folclorul popular, obiceiurile, vivio Editore, 2017); precum i multi al ii care
tradi iile i istoria neamului, dar i de un sen- au scris despre opera eminescian , realizând
timent înalt de afec iune pentru concet eni, concomitent i traducerile respective - Sta-
ar i glia str mo easc . Crea iile distinsului nislav Jerzy Lec (poet, aforist polonez), Gül-
Eminescu au fost traduse în 85 de limbi, iar ten Abdula-Nazare (profesor, scriitor, tra-
poemul „Luceaf rul” a fost recunoscut în Mihai Eminescu
acea problematic filozofico-religioas atât de bogat i de interesant
duc tor în limba turc , editor de reviste), Emil Zegad owicz (poet, în chiar contradictorietatea sa - î i împlânt r cina în humusul
prozator, romancier, dramaturg, traduc tor polonez), Stanis aw cre tinismului primitiv, se încadreaz în climatul neoplatonic al
Ryszard Dobrowolski (prozator, poet, traduc tor polonez). Patristicii r ritene. i dac sufletul popoarelor se oglinde te în
În contextul dat, Angelo Mitchievici (profesor universitar de cuvântul poe ilor, Eminescu reflect i în aceasta istoria intelectual
literatur român i literatur comparat la Universitatea „Ovidius” a poporului s u, depunând m rturie pentru ea. Nu este lipsit de
din Constan a, doctor habilitat, eseist, prozator, critic literar român) semnifica ie faptul c Arghezi însu i, care e cel mai mare poet român
la Conferin a întitulat „Dou simboluri ale universalit ii în literatura în via , nu se poate în elege f a fi inserat în acea tradi ie de spi-
mondial : Yunus Emre i Mihai Eminescu” (organizat în colaborare ritualitate i cultur la care el poate i s se opun ast zi, în mod po-
cu Institutul Yunus Emre Constan a i Biblioteca Provincial Loan lemic, pe plan ra ional i practic, dar din care continu s se inspire,
N. Roman, 12 octombrie 2021, Constan a, România) a men ionat: fie i incon tient, ca f urar de cuvinte.”; totodat Domnia sa spune:
„Eminescu prezint un spectacol f precedent în limba român . „Prin Mihai Eminescu poezia român modern , ce se na te sub
Supunând româna la cea mai grea încercare a nara iunii poetice, însemnul romantismului, aproape contemporan cu mi carea politic
arat tuturor c limba român a epocii ar putea întâlni unele liberal , î i atinge momentul liric cel mai înalt. Într-adev r, prin el
abstrac iuni i cele mai înalte forme de exprimare, c are capacitatea romantismul românesc dep te faza sentimentalismului elegiac i
de a reproduce gândirea filosofic i c poate exprima, de asemenea, a acelei pietas eroice, pentru a deveni expresia unei exigen e propriu-
cele mai fine emo ii. Multe limbi au astfel de „momente”, iar astfel de zis metafizice: problem ce se converte te în patos, nelini te ce se
„momente” fac limbajul unic. Oamenii sunt con tien i de acest mo- domole te în glasul poeziei.”. În continuare autoarea m rturise te:
ment care este în general transmis prin capodopera i autorul. La fel „Eminescu nu e o floare rar , desf cut aproape prin miracol dintr-o
ca limba italian are momentul lui Dante, spaniola are momentul lui mân adus din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor
Cervantes, turca are momentul lui Yunus Emre, limba german are apusene: este un astru nit din adâncurile cerurilor din R rit, ca
momentul lui Goethe, engleza are momentul lui Shakespeare. Astfel, rturie despre o civiliza ie tân i nou , dar înr cinat într-un
momentul lui Eminescu devine fundament i dezv luie izvoarele trecut de veche cultur i de sever tradi ie. Ca i a Luceaf rului s u,
existente ale limbii române ca limb de literatur prin care se pot scrie i lumina lui a str tut, înainte s ajung pân la noi, o cale lung .”[4].
opere de literatur universal ”[1]. Pe când Ioan Slavici (scriitor, jour- Revenind i la Amita Bhose (scriitoare i traduc toare din Calcuta,
nalist, pedagog, membru corespondent al Academiei Române) în India, eminescolog), în cartea „Eminescu i India” (Editura Cununi
memoriile sale scrie urm toarele: „Eminescu i eu ne-am împrietenit de Stele, 2009, cu o prefa de Zoe Dumitrescu-Bu ulenga) sunt
în iarna anului 1869 la Viena unde ne urmam studiile universitare. El înscrise urm toarele: „Prima mea întâlnire cu poezia eminescian mi-
crescuse la Moldova, în Bucovina, la Sibiu, la Blaj, la Bucure ti, i în a produs o mare uimire. Descopeream o întreag lume, în care Orientul
multele lui cutreierari mereu în mijlocul poporului român, citise se întâlneste cu Occidentul, Europa se une te cu Asia, finitul se
cronicarii i multe c i biserice ti, cuno tea literatura român în „desm rgine te” i grani ele se terg. Poezia lui Eminescu în tota-
toate fazele ei, i în acum destul de lunga mea via n-am cunoscut litatea ei, de la oda funebr La mormântul lui Aron Pumnul pân la
om st pânit deopotriv cu dânsul de gândul unit ii na ionale i de epitaful purificat al poetului, Mai am un singur dor - mi s-a dezv luit
pornirea de a se da întreg pentru ridicarea neamului românesc. În- astfel ca o melodie neîntrerupt , îngem nând toate hotarele timpului
cântat de trecutul românilor i de marile lor destoinicii, el era scârbit i ale spa iului. O asemenea experien am avut numai cu literatura
de prezentul dup p rerea lui urât, admira pe b trâni i se uita cu indian , de la imnurile vedice pân la scrierile buddhiste, de la operele
însufle ire în viitorul luminos... din aceast convingere despre superi- lui Kalidasa pân la cântecele vaisnave i poeziile lui Rabindranath
oritatea poporului român purcedea nestr mutata noastr credin în Tagore. De atunci n-am mai putut s -l consider pe Mihai Eminescu
viitorul neamului românesc i n zuin a de a lua parte la lucrarea doar un poet european. Pentru mine, Eminescu a fost i este un kavi
urmat în vederea lui... Mie nu mi-a fost Mihail Eminescu poet, nici (poet-întelept) indian, un gânditor care prive te via a prin prisma
în genere, scriitor, ci om suflete te apropiat, pe urma c ruia am avut filozofiei. Dar Eminescu e poetul României. Momentul Eminescu
multe zile de mul umire senin , i pov uitor în cele literare”[2]. simbolizeaz întreaga spiritualitate româneasc . Crea ia eminescian
Important de men ionat c Mihai Eminescu - „geniul literaturii oglinde te pe deplin cultura româneasc ... Totu i Eminescu ar fi
române” - a fost citat i la Vatican de c tre PAPA Ioan Paul al II-lea, putut s fie i un poet al Indiei.”[5].
acesta recitând în limba român versurile poetului român, întitulate Dup cum relateaz Vasile Gherman Pop (poet, istoric literar,
„Rug ciune”: „Cr ias alegându-te/ Îngenunchem rugându-te,/ prozator, traduc tor) în lucrarea „Conspect asupra literaturii române
Înal -ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie:/ Fii scut de înt rire/ i i litera ilor ei de la început i pân ast zi, în ordine cronologic ” (I-
zid de mântuire,/ Privirea- i adorat / Asupr -ne coboar ,/ O, maic II volume, Bucure ti, 1875-1876; edi ie îngrijit i introducere de
prea curat ,/ i pururea fecioar ,/ Marie! // Noi, ce din mila sfântului/ Paul L rescu, Bucure ti, 1982) „poetul Eminescu, care avea abia
Umbr facem p mântului,/ Rug mu-ne-ndur rilor,/ Luceaf rului dou zeci i cinci de ani i nu publicase înc mai nici unul din textele
rilor;/ Ascult -a noastre plângeri,/ Regin peste îngeri,/ Din neguri fundamentale ale poeziei sale, este „unul din cele mai frumoase talente
te arat ,/ Lumin dulce clar ,/ O, maic prea curat / i pururea i am putea zice chiar cel mai impozant talent ivit pe scena noilor
fecioar ,/ Marie!”[3]. mi ri a literaturii noastre” (gândire inspirat din studiul lui Titu
Revenind la Rosa del Conte (profesor universitar, academician, Maiorescu despre „Direc ia nou în poezia i proza român ” (1872).
traduc tor, eminescolog, Italia), în lucrarea sa despre „Eminescu sau La rândul s u, Titu Maiorescu afirm „Pe cât se poate omene te
despre absolut” (Editura Humanitas, 2016, edi ie îngrijit , traducere prevedea, literatura poetic român va începe secolul al XX-lea sub
i prefa de Marian Papahagi), varianta original în limba italian auspiciile geniului lui i forma limbii na ionale, care i-a g sit în po-
„Mihai Eminescu o dell'Assoluto” (Modena, Italia, S.T.E.M., 1961), etul Eminescu cea mai frumoas înf ptuire pân ast zi, va fi punctul
se men ioneaz : „Desigur, nu este pu in ceea ce datoreaz gândirii de plecare pentru toat dezvoltarea viitoare a ve mântului cuget rii
occidentale cultura lui Eminescu, dar cuvântul liric în care se trans- române ti”. Evident sunt prezente i afirma iile filozofului Tudor
figureaz lumea lui este scos din izvoarele tradi iei autohtone. Pân Vianu: „Eminescu n-a trebuit s lupte cu limba, i-a fost de ajuns s se
i temele care par luate cu împrumut din romantismul european -
eze în curentul limbii i s i înal e pânzele în direc ia în care sufla Al Florin |ENE
duhul ei”. V dit, George C linescu î i exprim punctul de vedere
astfel: „Poetul nepereche”... Astfel se stinse în al optulea lustru de
via cel mai mare poet pe care l-a ivit i-l va ivi vreodat , poate,
mântul românesc. Ape vor seca în albie i peste locul îngrop rii
sale va r ri p dure sau cetate, i câte o stea va vesteji pe cer în
dep rt ri, pân când acest p mânt s i strâng toate sevele i s le
ridice în eava sub ire a altui crin de t ria parfumurilor sale”. Îns
Enea Hodo (publicist, traduc tor, istoric literar, folclorist, membru
corespondent al Academiei Române) în volumul „Manual de istoria
literaturii române” (Editura „Foaia Diecezan ”, Caransebe , 1893)
scrie urm toarele despre Eminescu „Poezia român liric a ajuns prin
Mihai Eminescu la o înalt dezvoltare. El face parte dintre cei mai Poe ii nu mor niciodat
mari poe i lirici ai lumii. Gîndiri puternice i bogate, turnate în vorbe Poe ii nu mor niciodat , ei doar î i odihnesc zborul
pu ine i surprinz tor de potrivite pentru exprimarea lor, un fel de între clipa ce vine i visul ce-a fost potolind focul
melodie în fraza lui, acestea sînt caracteristicile de c petenie care au din oase i luna cu dorul, arzând întotdeauna cu rost.
cut ca s se grupeze în jurul lui Eminescu o genera ie întreag de
imitatori i o mul ime neobi nuit de cititori”. Iar scriitorul Petre Poe ii nu mor niciodat , se-ntorc în cuvinte eterne vorbe
ea define te în felul acesta: „Mihai Eminescu - „Românul Absolut”. încol ite-n brazd , în frunze, flori i în întoarceri din cele sfinte
Pe când Zoe Dumitrescu-Bu ulenga declar „Ca o stea fix , opera sau în zborul p rilor ce torc la stân cântece preg tite
eminescian lumineaz acum întregul cer al na iei dându-i glorioasele fie gazd în care intr m cu ei de mân .
ei raze, ar tând participarea ei la algoritmurile geniilor universale.” Poe ii nu mor niciodat , ei vin coborând treptat în noi pe frânghii
Cuvinte în toare ce înnobileaz sufletul spiritual al na iunii de lumin , de ap i iz de pelin, ne iau de pe umeri triste ea,
române, Eminescu fiind tezaurul culturii universale. A adar, Mihai ne-nve nicesc tulpin i ne pun aripi de înger, în abis
Eminescu a fost i va r mâne peste vremuri o personalitate distins , nu mor niciodat , dar niciodat , doar urc în vis.
un scriitor de mare valoare intelectual care a influen at, motivat i
dezvoltat pozitiv spa iul literar mondial. Eminescu, în sensul deplin Poe ii nu mor niciodat , doar ies din auz, cum ai privi
al cuvântului, este mi carea literar care reune te clasicismul, moder- printr-un ochean întors, sau alunec în sim uri
nismul i postmodernismul. cum noaptea unei ciocârlii aureoleaz cu stele un es,
ei au în vene al patrulea sim , metafora din sânge a unui prin .
1 https://www.yee.org.tr/en/news/two-symbols-universality- Poe ii nu mor niciodat , ei doar î i odihnesc zborul
world-literature-yunus-emre-and-mihai-eminescu-conference între clipa ce vine i visul amar potolind focul din case
2 Ioan Slavici, Eminescu - Omul. https://www.mihaieminescu.eu/ i luna cu dorul, arzând întotdeauna cu rost.
opere/amintiri_despre_eminescu/ioan_slavici_eminescu_omul/
partea_1.html#.Y7mmgnbMI2z Poezia trece mai departe
3 https://evz.ro/rugaciunea-lui-eminescu-recitata-de-papa.html În vremuri ancestrale
4 https://humanitas.ro/assets/media/eminescu-sau-despre- Gânditorul din Hamangia
absolut.pdf ad stând într-o vale cu tribul s u împreun
5 https://www.librarie.net/p/146489/eminescu-si-india se temeau de apari ia scrisului, sub lun ,
acele semne de r u prevestitoare:
„cine va mai asculta cântece i gânduri sub soare
când nimeni nu tie s citeasc i scrisul pe piatr cost
cât un ciub r de iasc ?”
i ziceau ie ind dintr-o grot anost ...
Vremurile se rostogoleau vremuind genera ii
i Guttenberg a înfipt un spin de team ,
menestreli de prin toate castelele Europei
i prela ii înc lzeau saloanele cu incertitudini i dram :
„cine va mai asculta cântecele noastre sub fonta solar i astre
când pu ini tiu s citeasc iar cartea e scump i fragil
i poate s ard ca o iasc ?
Nu e mai bine s-o facem din argil ?”
i Dumnezeu a mai întors câteva secole de pagini pe dos,
poe ii la col urile pie elor unor simpozioane de imagini
prevesteau sfâr itul Poeziei, sorbind laptele viei:
„Nimeni nu mai cite te o carte i internetul cititorii n-i împarte,”
nev zând c Poezia înc at cu sandale din pielea cerului
i talp din scoar de tei agale venind din veacuri ancestrale
se strecoar printre ei ca o femeie tân i dornic de dragoste
Vasilica Chifu - Beyond „în mân cu o carte în mileniul viitor mai departe...
Mihai CABA
Complexa personalitate
a lui Nicolae Gane
Despre rolul personalit ilor în istoria unui popor s-au tot pro- recunosc toare, continu i ast zi cu o aceea i sfin enie împ mâtenita
nun at de-a lungul timpului istoric mari gânditori ai omenirii care au tradi ie a rememor rii românilor de seam care au pus mai presus
încercat s descifreze aceast problem , pe cât de dificil în în elegere, decât via a împlinirea înaltelor idealuri ale poporului român, con-
pe atât de ambigu în definitivarea unei solu ii întrutotul acceptabile. siderând-o de bun seam un atribut al d inuirii pe acest p mânt i
În scopul formul rii unei idei precump nitoare a temei propuse, atât un bun exemplu pentru viitorime.
modalit ile de abordare, îndeosebi filosofice, cât i diversitatea de Astfel, pe firul cursiv al vremii, la 1 februarie 2023 se împlinesc
opinii exprimate, pot conduce spre o bipolaritate concluziv : „nu 185 de ani de la na terea lui Nicolae Gane, cunoscut i ca Nicu Gane,
sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri”, dup cum a conchis ruia istoriografia româneasc îi recunoa te calitatea de scriitor,
cu în elepciune cronicarul Miron Costin în Letopies ul rii Moldovei om politic i de membru titular al Academiei Române.
de la Aron Vod încoace, în urm cu peste trei veacuri. Din punct de vedere scriitoricesc poate c cea mai autorizat
Mai târziu, pe la începutul secolului al XIX-lea, filosoful german rere despre scriitorul Nicolae Gane este cea exprimat de ilustrul
G.W.F. Hegel, adept al idealismului i fondatorul teoriei „mediului istoric i critic literar George C linescu, cel care îi consacr operei
istoric”, acord oamenilor de seam , dup cum denume te perso- acestuia nu mai pu in de patru pagini (374-377), cuprinse în capitolul
nalit ile, acele însu iri esen iale desprinse din ra iunea istoric a JUNIMEA, Momentul 1870, din inegalabilul s u opus magnum, dup
împrejur rilor tr ite în timpul vie ii fiec ruia. Astfel, rolul individului cum mai este denumit „Istoria literaturii române de la origini i
nu este acela de a crea de unul singur o „realitate istoric ”, ci de a pân în prezent”, Editura Regal pentru Literatur i Art , 1941,
intui i prevedea o cale de urmat în mersul istoriei, acolo unde al i reeditat întocmai în 1980 de c tre Funda ia European Dr gan,
indivizi nu pot prevedea nimic. În viziunea lui Hegel, „sarcina marilor Editura Nagard. Dup obi nuita-i uzan a analizei critice a operei
personalit i este s în eleag urm torul pas necesar în dezvoltarea unui autor, i de data aceasta, în ceea ce îl prive te pe Nicolae Gane,
lumii lor i s i investeasc energia în realizarea ei.” denumit de c tre junimi ti Nicu- i Gane i botezat de Vasile Pogor cu
Potrivit acestei indubitabile afirma ii hegeliene, fiecare popor apelativele: Dr nescu ori Dr gan, George C linescu face o scurt
care i-a identificat mersul prin vreme a istoriei sale i-a putut afla i incursiune biografic în via a familiei sale, sco ându-i în eviden
individualiza, astfel, i propriile sale personalit i - oameni de seam îndelungata mo tenire cultural dobândit : „G ne tii erau în Moldova
- ale c ror contribu ii previzionare de gând i fapt împlinit au de- boieri cu vechime i familia î i sue spi a pân la 1445 la un jupân
ter-minat o remarcabil evolu ie istoric a prezentului timpului lor. Toader G nescu, însurat cu Magda, fata popei Filip Oan i înc i
„Vrei viitorul a-l cunoa te, te întoarce spre trecut”, afirma cu mai departe. La începutul veacului XVIII ei erau boieri de provincie
tr inicie i poetul Mihai Eminescu înspre sfâr itul monumentalului cu multe leg turi în Moldova de sus. Obi nuin a scrisului exista
u poem sociogonic „Memento mori”, ap rut postum în volumul printre ei i se cuvine s cit m ca mai literat dintre to i pe sp tarul
IV al edi iei îngrijit de Perpessicius. Enacachi Gane, autor al unui curios poem
Într-adev r, pornind de la studiile i cer- tip rit dup moarte-i, toria lui Cupidon
cet rile întreprinse asupra originii românilor în pustiu. Acesta era fiul banului Ioni Gane
ca grup etno-lingvistic dezvoltat în teritori- i frate al postelnicului Matei Gane din Ciu-
ile nord-dun rene i pân la poalele nordice mule ti, tat l junimistului. Postelnicul care
ale Carpa ilor, continuate de cronicele „col- avea mo ie în inutul Soroca i cas în F l-
buite de vreme” ale vrednicilor no tri croni- ticeni i inea pe o Vl deasc , Ruxanda din
cari i dezvoltate apoi de aprofundatele scri- Boto ani, era un om cu figur blând i de
eri istorice ale lui Dimitrie Cantemir, Ale- moravuri patriarhale.(...) N. Gane se n scu
xandru D. Xenopol, Nicolae Iorga, Cons- la 1 Februarie 1838 la F lticeni i se pare a fi
tantin C. Giur scu, cât i ale altor importan i primit o educa ie îngrijit , deoarece cores-
istorici români, întreaga istorie a poporului ponden a sa, parte într-o corect fran u-
nostru nu numai c a fost scoas cu labori- zeasc , e a unui om fin.”
oas minu ie la lumina prezentului, dar, în Cât prive te poeziile lui N.Gane, George
acela i timp, ea a edificat i scos în eviden linescu, exigent din fire, le vede „unele
propriile personalit i care, identificându- ecouri degradate din V.Alecsandri, fiind pro-
se cu aspira iile neamului românesc, i-au zaice i mai mult ocazionale.” Nu-l impre-
adus o însemnat contribu ie la împlinirea sioneaz pe ilustrul critic nici m car tradu-
glorioas a unor momente cruciale ale cerea Infernului, prima parte a „Divinei co-
acesteia. medii” a lui Dante Aligheri, pe care N.Gane
Poate c tocmai de aceea, na ia român Nicolae Gane
în ar , pe baza cunoa terii limbii germane i a celei franceze, este

a izbutit-o destul de bine în „premiera” lui din 1906. numit secretar - translator la cabinetul directorial al închisorilor din
În schimb, în ceea ce prive te proza lui N. Gane, aprecierea c li- Moldova; post din care va demisiona peste pu in timp pentru a de-
nescian este mai îng duitoare: „T ria lui, relativ , st în «novele» veni membru al Tribunalului din Suceava, al c rui pre edinte va fi
(...) Întâia nuvel a prozatorului, Fluierul lui tefan, istorie a unui numit în 1860. În acest perioad crâncen pentru Unire particip la
ran mort c tan spre jalea iubitei, ar putea fi o variant dup Toader întrunirile de la Ia i i de la M-rea Slatina dedicate Unirii, iar în ianuarie
i M rinda de Alecsandri, cu o literatur mai decolorat .” 1859 particip i sus ine la Ia i desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza
În cele din urm , dup terminarea lecturii nuvelelor lui N. Gane, ca domnitor. Dup Unirea Principatelor, în 1863, devine membru al
verdictul critic al lui G. C linescu este unul f echivoc: „Când îns Cur ii de înt rituri de la Ia i, numit apoi prefect al jude ului Suceava
Gane renun la inven ie i caracteriz ri pentru cari nu are nicio i în scurt timp va ajunge prefect al jude ului Boto ani, post pe care-
voca ie i se m rgine te s evoce f preten ii i cu glas ondulat l va de ine pân în 1865. În timpul liber particip la numeroase „partide
copil ria, rezultatele sunt neprev zute. Departe de a fi un artist, el de vân toare”, care-i vor inspira scrierile de mai târziu.
este totu i creatorul la noi a literaturii cu boieri de provincie i cocoane La cererea sa, în 1865, revine în Ia i ca pre edinte al Cur ii de
patriarhale, în case colb ite, cu r ciri cinegetice pe b ile alburoase jura i. Este perioada fast a noii societ i Junimea, al c rei membru
i în mun i cu c prioare i ur i. Aceast map de schi e dezvoltat în devine la recomandarea lui Vasile Pogor, coleg de magistratur , sus-
ulei va da pe Sadoveanu, pe Gârleanu i pe ceilal i asemeni. Cea mai inut i de prezentarea f cut de fra ii Leon i Iacob Negruzzi, cu
tipic arheologic este Câinele B lan, rememorând vremile colare. care se înrudea. Atmosfera „junimist ” a cenaclului îl îndeam la
(...) Pe lâng meritul de a fi deschis drumul nuvelei române cu treizeci scris, astfel c în 1867, dup cum consemneaz i „sursele”, „într-o
de ani înainte de apogeul ei, N. Gane r mâne în câteva «novele» cu edin a Junimii N. Gane prezint prima sa scriere literar în proz
toate naivit ile lui, un bun narator pentru tinerime (s.n.) «Fluierul lui tefan». De fapt, peste poate de emo ionat, scrierea sa
Despre Nicu Gane, „om politic”, George C linescu se m rgine te va fi citit de c tre Titu Maiorescu, care la sfâr itul lecturii va exclama
doar la o scurt adnotare: „Dup ce s-a înso it la Ia i, în mai 1869, cu «Ei, bine... domnilor, iat o nuvel !»”
Safta Stoianovici, de acum încolo Gane fu deputat, senator, primar al Încurajat de succes, în acela i an va debuta în „Convorbiri lite-
Ia ului, ministru i director al Teatrului Na ional. Vân toarea i po- rare” cu Fluierul lui tefan i Piatra lui Osman. Recunoscut junimist,
litica îl devoreaz .” în noiembrei 1867, N. Gane particip la „cel dintâi banchet al Junimii,
Dar, pentru o mai bun în elegre a complexei personalit i a lui inut în casele lui Titu Maiorescu.”
Nicolae Gane, se impune fie i o cât de scurt incursiune biografic Timp de doi ani, oscilând ca magistrat între Foc ani i Ia i, în
în via a, opera i activitatea acesteia. 1869, stabilit definitiv la Ia i, în mai se c tore te cu Sofia Stoia-
Cum s-a amintit, Nicolae Gane s-a n scut în F lticeni, la 1 februarie novici, fiica unui negustor sârb sosit din Basarabia, cu care va avea
1838, dat consemnat i de numero ii s i biografi i exege i. La de-a lungul c sniciei 7 copii, 5 fete i 2 b ie i, de educa ia c rora fa-
vremea primelor înv turi, în 1843 este elev al colii din localitatea milia Gane s-a preocupat îndeaproape. Tot atunci devine procuror
natal , avându-l ca înv tor pe preotul Neofit Scriban, cel care, general la Curtea de Apel Ia i, în urma rostirii unui excelent discurs
ajuns arhimandrit i deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei, la 25 inaugural.
mai 1856 ader la Asocia ia de lupt pentru Unire, condus de Mihai Îmbinând armonios magistratura cu literatura, public frecvent
Kog lniceanu i contribuie decisiv pentru împlinirea Unirii Princi- în „Convorbiri literare”, iar în 1870 de ine func ia de prefect de Ia i,
patelor, la 5 i 24 ianuarie 1859. Concomitent ia lec ii de german în demisionând la sfâr itul anului. Este perioada în care „se las tot mai
particular de la institutorul Ziegmary, renumit vân tor, care-i va in- mult prins în via a politic a timpului”, dup cum noteaz i biografii
sufla i pasiunea vân torii. Dup terminarea claselor primare, în pe- i. Cert este c în 1872, dup ce a fost ales deputat de Suceava, pe
rioada 1847-1852 p rin ii îl înscriu elev intern la pensionul francez al 17 iulie „este ales pentru prima oar primar ora ului Ia i” , mandat
lui Louis Jordan de la Ia i, acolo unde au fost instrui i anterior M. pe care îl va de ine pân în 1876, urmat în decursul vie ii de înc
Kog lniceanu, Alex. I. Cuza, V. Alecsandri i C. Negri. patru mandate (1881; 1887-1888; 1896-1899; 1907-1911), dovedindu-
Urmând moda „occidental ” a educa iei, va studia tiin ele ju- i în fiecare dintre acestea o vrednicie l udabil .
ridice la Paris, ob inând în 1857 doctoratul în drept. La întoarcerea În 1873, reu te s editeze primele sale dou volume: unul de
proz , Însemn ri literare i cel lalt de poezie, Poesii, pe care le
semneaz cu ini ialele N.G.
Cu toate c publicistica sa literar o continu în ritm sus inut ani
îndelunga i în „Convorbiri literare”, cu nuvele, traduceri i pagini
memoralistice, între care Hatmanul Baltag, Duduca B la a, Câinele
Balan, Petru Rare , Santa, În vacan , Aliu , Petre Dasc lu, Stejarul
din Borze ti .a., iar Tipografia Na ional de la Ia i i Editura Socec
de la Bucure ti îi public volumele Novele I, II, III, apreciate de Titu
Maiorescu i Ioan Slavici „ca fiind un însemnat pas în formarea
limbii literare române ti”, pân la urm distincta personalitate a
„omului politic”, îndeosebi cea a primarului Nicolae Gane, primeaz
în aprecierea general a criticilor i exege ilor s i.
i nici n-avea cum s fie altfel din moment ce primariatul celor 5
mandate încredin ate de comunitatea ie ean lui Nicolae Gane i-a
permis acestuia s i pun amprenta definitorie în dezvoltarea edilitar
precedent a legendarei Cet i ie ene.
Într-adev r, realiz rile de esen ale primarului Nicu Gane sunt
de-a dreptul senza ionale, în urma c rora ora ul Ia i a beneficiat de
V. Chifu - The last day of the forest
„cu toate instala iile i re elele electrice de distribu ie i iluminat
cele mai noi atribute ale civiliza iei i progresului vremii: apa, electri- public”. Chiar dac acest fapt de glorie ie ean era mult „defazat” în
citatea i tramvaiul. Începutul lor s-a f cut cu asfaltarea str zilor timp fa de Timi oara, la festivitatea de inaugurare tot primarul
ora- ului, „podite pân atunci cu scânduri acoperite cu smoal , care Nicu Gane avea s declare cu emfaz : „întârzierea a produs un bine
contribuiau la extinderea frecventelor incendii iscate în ora ”. Anec- - acela c s-a putut adopta sistemul cel mai perfec ionat (curentul
dotic, îns , dup cum relateaz recent scriitorul Iulian Ciocan în alternativ monofazat! n.n.) Aceasta va însemna o epoc în dezvoltarea
„Povestea lui Nicu Gane”, hot rârea asfalt rii str zilor a fost luat noastr , mul umit c reia ora ul va avea un caracter european...”
de primarul Gane, de îndat ce acesta, „ie ind într-o inut elegant , Terminându- i mandatul, peste mai pu in de un an, în 1900, pe
cu redingot , frac i papion, de la un banchet al Junimii, desf urat str zile ora ului au început s circule în Ia i primele tramvaie elec-
la Jokey Club de pe L pu neanu, a fost împro cat «din cap pân în trice, pe care i le-a dorit cu ardoare.
picioare» cu apa murdar a unei b i de pe caldarâmul str zii de Dar, dup cum apreciaz memoriali tii: „cea mai mare realizare a
tre o birj care a trecut pe lâng el într-o goan nebun ”. lui Nicolae Gane ca primar a fost, îns , aducerea apei potabile în
Cert este c în iulie 1872, la nicio lun de primariat, „un antreprenor ora ”, deoarece dup Unirea din 1859 sursele de alimentare cu ap a
din Var ovia a turnat primii 60 de metri de asfalt pe strada L pu - ora ului au devenit insuficiente, iar în albia Bahluiului „se aruncau
neanu(!)”. În felul acesta, în 1876, bilan ul primului mandat de primar multe gunoaie”. Prev tor, N. Gane a încheiat un contract cu hidro-
a consemnat îmbucur tor: „o mare parte a str zilor din Ia i au fost logul englez Lindley pentru solu ionarea aliment rii cu ap a ora ului
asfaltate sau pavate cu piatr cubic , iar trotuarele aveau pavaje”. Ia i. Dup un studiu atent acesta a propus „alimentarea cu ap de la
În 1883, pe 5 iunie, particip al turi de Vasile Alecsandri i Iacob izvoare din comuna Timi ti, aflat la circa 100 de kilometri, unde
Negruzzi la inaugurarea statuii ecvestre a lui tefan cel Mare, ampla- apa era îns de calitate i putea ajunge în Ia i prin conducte doar
sat în fa a Palatului Administrativ i, ca membru al Comitetului de prin c dere liber , f a mai fi nevoie de pompare.” Proiectul „aduc-
ini iativ , roste te „un cuvânt entuziast”. Tot în acel an particip la iunii apei de la Timi ti” (func ionabil i ast zi! n.n.) i-a pl cut lui
banchetul celor 20 de ani de la fondarea Junimii, iar fotografia - Gane, dar execu ia acestuia a început destul de târziu, în 1907, în cel
document f cut cu acest prilej îl situeaz printre junimi tii de frunte. din urm mandat de primariat al s u. Amplele lucr ri realizate de o
Spre sfâr itul aceluia i an, împreun cu Gh. Panu i A.D. Xenopol, firm austriac , folosind peste 1000 de localnici, au fost terminate
trece de partea Partidului Na ional Liberal, fapt ce a trezit nemul- de-a lungul celor patru ani de mandat, astfel c „în 6 ianuarie 1911, zi
umirea junimi tilor, îndeosebi a lui Titu Maiorescu. de Boboteaz i ultima de primar pentru Nicolae Gane, în Pia a Unirii
Ca membru al PNL a fost ales de mai multe ori deputat i senator, din Ia i, a avut loc «Marea Sfin ire» a apelor venite de la Timi ti”,
fiind desemnat s fac parte din Comisia pentru redactarea proiectului precum a fost relatat evenimentul în presa local i na ional .
de modificare a Constitu iei. Este perioada în care se ini iaz în franc- not m c în perioada dintre ultimele sale mandate a fost numit
masonerie, astfel c la 15 octombrie 1886 „i se acord gradul de prefect de Ia i i a publicat volumele: Pagini r zle e (1901), Zile
Companion în Loja Steaua României de la Ia i, urmat de gradul de tr ite (1903) i cate m rturisite (1904), iar la inaugurarea, din 15
Maestru.” octombrie 1906, a statuii lui V.nAlecsandri din fa a Teatrului Na ional,
În cel de al treilea mandat de primar, de i scurt, inventariaz „aduce Bardului de la Mirce ti un emo ionant omagiu.”
necesit ile stringente ale „ora ului celor 7 coline”, propunându- Sub semnul recunoa terii personalit ii sale, la 1 aprilie 1908,
i s le rezolve cu prioritate. Din nefericirea frecventelor schimb ri Nicolae Gane devine membru activ al Academiei Române. Obi nuitul
alternative pe scena politic a României, problemele edilitare ale discurs de recep ie va fi rostit în plenul academic din 13 mai 1909,
ora ului i-au aflat împlinirea abia în cel de al patrulea mandat al s u, prin care a omagiat ilustra personalitate a lui B.P. Ha deu, trecut de
considerat cel mai fructuos pentru „ora ul care continua s i spun pu in timp la cele ve nice. R spunsul la discurs i-a fost dat de Vasile
cu mândrie, Capitala Moldovei”. Astfel, datorit insisten ei sale st - Pogor.
ruitoare la Guvern privind asigurarea fondurilor necesare pentru ter- Mai departe, în 1910, devine membru în Comitetul Teatrului
minarea lucr rilor, la 1 decembrie 1896 a putut inaugura noua cl dire Na ional de la Ia i, al c rui director era Mihail Sadoveanu. În 1914,
a Teatrului Na ional, „o impresionant bijuterie arhitectonic a în volumul O lupt literar , Nicolae Iorga face o ampl analiz a nu-
Ia ului”, redând ie enilor accesul la teatru, întrerupt de incendiul velisticii lui N. Gane, „pe care o compar cu nuvelele lui Slavici”. Tot
din 1888, care a mistuit în întregime Teatrul Mare de la Copou. Un an pe atunci, Editura Alcalay începe s publice edi ia Opere complete
mai târziu, la 21 octombrie 1897, a fost inaugurat majestoasa cl dire Nicolae Gane, ce va fi întrerupt din cauza r zboiului.
a Palatului Universitar de pe um rul Copoului, prin care s-au deschis În vârst de 78 de ani, la 16 aprilie 1916, la Ia i, în casa sa (devenit
por i largi afluxului de tineri studio i care se îndreptau cu mult muzeu) de pe strada ce-i poart ast zi numele, se stinge din via cel
vrere înspre studiile înalte. ce a fost junimistul i primarul destoinic al Ia ului, Nicolae Gane.
O preocupare de seam a primarului Nicu Gane a constituit-o Organizându-i-se funeralii na ionale, pe 19 aprilie, condus pe ultimul
introducerea tramvaielor în Ia i, dar nu „trase de cai, ca la Bucure ti”, u drum de un impresionant cortegiu, a fost înmormântat în Cimitirul
deoarece studiul i proiectul întocmit în acest sens împunea pentru Eternitatea, fiind omagiat dup cuviin de c tre Mihail Sadoveanu.
Ia i cea mai rentabil solu ie: tramvaiul electric! Ca urmare, în 1898, La cei 185 de ani de la na tere i aproape 107 ani de ve nicie,
înfiin eaz Uzina tramvaielor electrice cu scopul declarat al con- posteritatea lui Nicolae Gane a r mas la fel de luminoas de-a lungul
struirii liniilor de tramvai i a infrastructurii adiacente. Pentru alimen- vremii datorit îngrijitelor reedit ri ale scrierilor sale, a transform rii
tarea cu energie electric a ora ului i a tramvaielor, primarul Nicu casei sale, de pe strada N. Gane, într-un important Muzeu al Literaturii
Gane reu te s pun cap t luptelor date timp de 15 ani în Consiliul Române, al bustului s u în bronz din fa a Prim riei Municipiului Ia i,
Local între consilierii conservatori, adep i ai men inerii iluminatului cât i prin numeroasele manifest ri omagiale aduse complexei sale
cu gaz aeroform i cei liberali, adep i ai electricit ii i în consecin , personalit i. La F lticeni, ora ul natal, primul liceu înfiin at în 1923
„la 8 septembrie 1898, în prezen a primarului N. Gane i a altor no- a fost numit „Nicu Gane”, redenumit din 1999 - Colegiul Na ional
tabilit i ie ene, a fost pus piatra fundamental a viitoarei Uzine de „Nicu Gane”.
Lumin ”, dup cum s-a consemnat în pres . Opt luni mai târziu (un În spiritul nepieritor al tradi iei române ti s -i aprindem, dar, can-
adev rat record!), la 6 mai 1899, Uzina de Lumin a intrat în func iune dela neuit rii sale.
Tudor NEDELCEA l[
n a \ i ona
e t r[ dare
d
Un act
Declara\ia de la Budapesta
Se vorbe te, în ultima vreme, mult i mai pu in argumentat despre un conac, unde, în timpul r zboiului, avea leg turi telefonice i tele-
interven iile nediplomatice ale premierului Viktor Orban (apreciat grafice cu Berlinul, conac ras de pe fa a p mântului de „armata
pentru demnitatea na ional ), la unele colocvii din Transilvania, cu ro ie eliberatoare”. So ia sa, Adriana Pantazi, a efectuat munci umili-
participarea etnicilor maghiari cu cet enie dubl . Dac din partea toare (înc rc tor de vagoane, buc reas ), fiind ajutat discret, dar
României ar fi participat unii intelectuali români, bine documenta i, riscant, de adjunctul ministrului Transporturilor din acea vreme,
cu sim istoric i patriotic, de pild , Mihai Neam u, dezbaterile ar fi Mihai Mih (originar din satul vecin, Valea Ursului), actualmente
fost echilibrate i încadrate în spiritul adev rului istoric. pre e-dintele Academiei de tiin e Tehnice i pre edinte AGIR.
Dar, pe ce se bazeaz liderul maghiar? În primul rând pe la itatea, Ion Pantazi (26 iulie 1920, Bucure ti - 9 august 1996, München) a
tr darea unor români din diaspora care au semnat Declara ia de la fost ofi er i publicist, absolvent al Liceului militar din Cern i,
Budapesta din 16 iunie 1989, avizat i de fostul rege al României, decorat cu: Ordinul „Coroana României”, cls. V; „Steaua României”,
Mihai. Am mai scris despre aceasta (vezi Tudor Nedelcea, Monarhia cls. V; „Ordinul Mihai Viteazul”. La 1 martie 1946 este scos din armat ,
salveaz România sau o jefuie te?!; în Tudor Nedelcea, Printre c i exmatriculat de la Facultatea de Drept (anul V) i arestat, executând
i oameni, Ia i, TipoMoldova, 2016, p. 146-155), amintind c un mare 16 ani de deten ie, eliberat la 1 iunie 1964. În 1978 prime te pa aport
om politic i istoric, Ion Ra iu, tr itor în Transilvania Imperiului austro- de turist i r mâne ca azilant politic la München. Ca ziarist, a debutat
maghiar (a c rui familie a avut de suferit din cauza atrocit ilor gu- la ziarul „Stindardul”, iar în octombrie 1985 a scos propriul ziar,
vernan ilor maghiari) a denumit semnarea Declara iei ca un act de „Stindardul românilor” (1985-1988). N-a reu it s uneasc exilul
înalt tr dare na ional . românesc. Mort la München, urna i-a fost depus la Cimitirul Ghencea
Vom publica o alt luare de atitudine fa de aceast Declara ie, militar. „Sunt recunosc tor comuni tilor pentru regimul ce mi l-au
semnat de Ion Pantazi în ziarul „Stindardul românilor” din München, aplicat, deoarece aici am înv at s nu-mi fie fric de via , oricât
nr. 28 din noiembrie 1989. de grea ar fi”, scrie el în vol. Am trecut prin iad (Editura Dacia,
Ion Pantazi este fiul Adrianei i al lui Constantin Pantazi (nepo ii 2003). i nici frica de a spune adev rul.
filosofului Constantin R dulescu-Motru). General de corp de armat , Ion Pantazi a reu it s scoat din închisoare memoriile tat lui
C-tin Pantazi, n scut la 28 august 1888 la C ra i, a ajuns ministru al u, publicate în 1999 cu titlul Cu mare alul pân la moarte. (vezi
Ap rii Na ionale (23 ianuarie 1942 - 23 august 1944), fiind arestat Tudor Nedelcea, Gen. C. Pantazi în memoria unchiului s u, filosoful
din ordinul regelui la 23 august 1944 i judecat în „lotul Antonescu”. C. R dulescu-Motru, în vol. Tudor Nedelcea, Printre c i i oameni,
La 1 iunie 1946, Tribunalul Poporului din Bucure ti îl condamn la I, Ia i, TipoMoldova, 2014, p. 293-296).
moarte, dar i s-a comutat pedeapsa capital în munc silnic pe Ca marea majoritate a românilor nevoi i s tr iasc în exil, Ion
via . A murit în 1958, la închisoarea din Rm. S rat, în condi ii umi- Pantazi a urât regimul politic impus în România de tancurile sovietice,
litoare, ca to i de inu ii politici dintr-un regim bol evic. În satul cu acordul liderilor americani i britanici, dar i-a iubit ara, dovada
Colare , com. Tâmna din Mehedin i, gen. C-tin Pantazi i-a construit
Ion Pantazi Ion Ra iu

pesta, au fost primi i de M.S. Regele Mihai. Ca urmare a acestei
peremptorie articolul-atitudine Declara ia de la Budapesta, pe care- primiri, a fost difuzat urm torul COMUNICAT DE PRES :
l public m mai jos: „Mar i 4 iulie 1989, Majestatea Sa Regele Mihai a primit la
Declara ia de la Budapesta re edin a Sa de lâng Geneva o delega ie din grupul românilor
de Ion Pantazi care au redactat la Budapesta o declara ie comun împreun cu
Forumul Democratic Maghiar.
La 16 iunie 1989, ase români în exil i anume: Stelian B nescu, Aceast delega ie compus din d-na Adriana Combes, dr. Ion
Mihnea Berindei [fiul acad. Dan Berindei], Adriana Combes [fiica Vianu i Dinu Zamfirescu, a înmânat Majest ii Sale textul declara iei
Doinei Cornea-Iuhash], Mihai Korne, Ion Vianu [fiul lui Tudor Vianu] de la Budapesta.
i Dinu Zamfirescu s-au deplasat la Budapesta, unde au semnat o Majestatea Sa Regele a aprobat întru totul con inutul declara iei,
„declara ie”, împreun cu reprezentan ii „Frontului Democratic care exprim convingerile sale privind rela iile între popoarele ro-
Maghiar”, pentru îmbun irea rela iilor româno-maghiare. mân i maghiar, amintind în plus egalitatea de drepturi a tuturor
Din partea maghiar au semnat: Antal G. Lászlo, Balogh Julia, cet enilor români înscris în Constitu ia României din 1923, pre-
Biró Gaspár, Für Lajos, Iliyes Maria, Jeszenszky Gyula, Molnar cum i scrupuloasa sa aplicare în timpul monarhiei.
Gustav, membri în conducerea Frontului Democratic Maghiar. Foarte atent la evolu ia situa iei atât din România cât i din
Spicuim din aceast „Declara ie”: Ungaria i în special la evolu ia rela iilor româno-maghiare, Maje-
Românii i Maghiarii s-au format în acelali spa iu geografic. statea Sa i-a exprimat dorin a s fie inut la curent în permanen
Transilvania este un spa iu de complementaritate. cu diferitele ac iuni ce se vor întreprinde în acest sens”.
Trebuie garantat dreptul la o reprezentare politic autonom i Acest comunicat de pres a fost difuzat c tre România prin postu-
la autonomie cultural a fiec rei na iuni. rile de radio Europa Liber , B.B.C. i Vocea Americii i a fost publicat
Realizarea acestei „Declara ii” implic colarizarea de toate de unele ziare occidentale.
gradele în limba maghiar , inclusiv reînfiin area Universit ii Pozi ia ziarului „Stindardul românilor” fa de aceast „Declara-
maghiare din Cluj. ie” este categoric :
Dup cum scrie revista „Dialog”, „ulterior i alte persoane i „Nici o organiza ie sau Asocia ie din Exil nu este îndrituit de
organiza ii s-au al turat acestei declara ii: Rockenbauer Zoltan i a discuta, cu atât mai mult de a semna o „Declara ie” comun cu
Vagvolgyi Andras din partea Federa iei Tineretului Democrat, vreun partid politic, organiza ie sau asocia ie maghiar asupra
Partidul Liber Democrat, Asocia ia Maghiarilor din Transilvania, viitorului celor dou popoare. În aceast privin , numai reprezen-
prin pre edintele Kiss Béla i secretarul Spaller Arpad, întregul tan ii oficiali ai unei Românii Libere i Democratice au dreptul
colectiv redac ional al revistei „2000”, Bojtar Endre, eful sec iei legal de a negocia i semna vreo hot râre asupra drepturilor i
pentru Europa r ritean a Institutului de Istorie Literar , prof. obliga iilor tuturor cet enilor ce locuiesc pe teritoriul României.
Béla Kallman. Dup o lupt de zeci de ani, ungurii au reu it ca ni te români
Dim partea româneasc : Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor liberi s delcare nesili i de nimeni, c cele dou popoare s-au for-
Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, mat în acela i spa iu geografic!
Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Domnii Stelian B nescu, Mihnea Berindei, Adriana Combes,
Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Mihai Korne, Ion Vianu i Dinu Zamfirescu au uitat c românii
Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda tr iesc pe meleagurile transilv nene de 2000 de ani, iar str mo ii
Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tism neanu, Ileana Vrancea, lor de cel pu in 3000 de ani, în timp ce ungurii au ajuns pe aceste t -
George Barbul, Doru Braia, Dina Br tianu-Missirliu, Alexandru râmuri ca n litori i opresori, abia în secolele XI-XIII?
Missirliu i Ileana Verzea. Cum î i permit ace ti impostori s vorbeasc în numele poporului
Textul declara iei a fost transmis în limba român , c tre România, români i s semneze o DECLARA IE, care certific teza maghiar
direct de pe frontiera maghiaro-român , în ziua de 18 iunie, prin propov duit de atâta amar de vreme c românii i ungurii au venit
postul de radio B.B.C., iar în aceea i sear a fost difuzat i de c tre în Transilvania în acela i timp?
postul de radio Europa Liber . Despre ce autonomie politic î i permit s vorbeasc incon tien ii
La 19 iunie, textul declara iei a fost publicat în principalele „umanitari ti i democra i”? Nu au avut oare toate drepturile ungurii
ziare maghiare. în România, pân la instalarea dictaturii lui Ceau escu? Când a fost
În ziua de 4 iulie, trei dintre cei ase români care au elaborat vreo Universitate ungureasc la Cluj, pentru a o reinstaura?
împreun cu Forumul Democratic Maghiar declara ia de la Buda- Trebuie s recunoa tem cu franche c ungurii au ob inut o
mare victorie prin aceast declara ie i suntem convin i c vor ti
o speculeze în viitor.
Tr im zile de mare am ciune i dac nu am cunoa te perfect
incon tien a celor de mai sus, ar trebui s -i trat m ca tr tori, a a
cum îi consider cei din ar , ai c ror conduc tori se pot împ una
ast zi ca singurii ap tori ai drepturilor române ti. Este posibil
oferi pe tav impostorilor de la Bucure ti aceast ans , de a
ar ta poporului român tr darea Exilului?
Ce s mai vorbim de primirea lor în audien , la cel ce vrea înc
mai domneasc în România, cu pre ul oric ror sacrificii?
Felicita i de Regele Mihai, care vrea s fie inut la curent cu
orice nou tr dare i care s-a îmbulzit s dea un interviu Televiziunii
maghiare, confirmând astfel înc o dat susnumita „Declara ie”, ro-
mâna ii no tri sunt atât de incon tien i, încât se mândresc cu „pro-
gresismul” lor i sunt gata s ne „lipeasc ” o nou etichet , pe care

scrie: „na ionali ti ovini”!
Nicolae MARE}
„Majestatea Sa Regele Mihai” voie te ast zi s formeze un nou
guvern „Petru Groza”, de data aceasta în exil? Are comuni ti i are
i liberali, s -i st pâneasc s tos. Ce conteaz „stângismul”, dac
are iz gorbaciovean?
Ast zi „Majestatea Sa”, care joac din plin cartea „comunismului
umanitar”, poate s formeze oricând un guvern în Exil, cu Paul
Goma prim ministru i cu Dinu Zamfirescu la externe! Nu ar fi decât
o reeditare a lui 6 Martie 1945. Va avea un viitor i sprijinul televi-
ziunii „umanitare i progresiste” române ti, condus de Virgil
Ierunca i Monica Lovinescu, care nu au întârziat s i dea adeziunea
la noua vânzare a României. Istoricii Mihnea Berindei i Matei
Cazacu vor scrie despre istorica declara ie de la Budapesta bine-
cuvântat de c tre „Majestatea Sa”. . Slug rnicia îngroap România - s nu uit m niciodat cazul
Suntem na ionali ti i nu ne este ru ine s o afirm m, dar nu Austria.
ovini, rasi ti, nazi ti sau antisemi i, a a cum ace ti domni ne . Blestemat s fii în veci, dac i Gr dina Maicii Domnului o
eticheteaz . pângare ti. /Ciocanului austriac.
Vrem în elegere cu ungurii într-un spirit de deplin egalitate, . În istoria României, B sescu i Iohannis sunt p e t e pe care
a cum românii au dovedit-o între cele dou r zboaie, dar spunem nimeni nu le va terge!
nu noi (exilul), ci numai ara, Liber i Democratic , poate lua . Capul românului mult prea plecat, ciocanul /mitocanul/
decizii, pe care s le transforme în Declara ii, Conven ii i Tratate, austriac l-a facut praf!
i tim c nu ne este permis nou , celor din Exil, s întreprindem . Incon tientul nu-l neglija. El e instinctul ce hot te înaintea
astfel de ac iuni. ta.
În interesul unei apropieri româno-maghiare trebuiesc depuse . Niciodat , cu dragostea ta nu sufoca!
toate eforturile, de c tre întreg exilul românesc, dar aceast apro- . Pe cel plecat, n-ai a-l opri; pe cel venit, nu-l izgoni.
piere trebuie s vizeze lupta în comun pentru eliberarea rilor . Contând doar pe destin nu po i fi niciodat sigur.
noastre de comunism. Toate neîn elegerile între cele dou na iuni . Cultura trebuie respectat . E vorba de diferen a specific
trebuiesc discutate într-un spirit nou, atunci când rile noastre vor necesar pentru a ajunge la via .
fi libere. Dorim din suflet o în elegere cu ungurii, dar aceasta nu . F ca prietenul omului r u s-ajung amicul t u.
poate fi realizat decât de cei îndritui i s o fac ”. (Apud M. . Scara a fost inventat nu la cer s te urci, ci pe cas .
. Marea o gârl n-o respinge, ci o înghite?
Ungheanu, Un r zboi civil regizat? (Redefinirea revolu iei, Bucu-
. Nu to i cei care n-au loc pe p mânt eroi ajung.
re ti, Edit. Romcartexim, 1997, p. 439-444).
. Vântul de la câmpie cu dezastre vine.
„Stindardul românilor” (München), nr. 28, noiembrie 1989.
. Istoria ne înva : - nu dep i f ca înapoi s privi i.
De aici precipitarea unora de-al aduce pe Mihai ca rege al Ro- . Un escroc nu-i escroc, dac nu-i i ho .
mâniei, pentru c semn tura sa ar fi devenit oficial . Este meritul lui . Marile victorii se pot solda cu înfrângeri pe m sur .
Ion Ra iu i Ion Iliescu de a-l nu primi ca rege spre a nu fi recunoscut . M garul r sf at d din copite i când e mângâiat.
oficial Declara ia de la Budapesta. Radu Câmpeanu (PNL) i-a propus . Deseori bun tatea devine povar pentru unii înving tori.
regelui s candideze la pre eden ia României, a a cum regele Bul- . Via a dreapt - e cel mai adesea... neinteresant .
gariei, Simeon, a fost doar prim ministru, f alte preten ii. . A ceda - înseamn deseori a câ tiga.
Diaspora român face parte de drept din istoria i cultura noastr , . Nemuritor n-ajungi f s mori.
trebuie s -i prelu m ca atare, marea majoritate f când cinste rii lor . Aviz atei tilor: Dumnezeu are obiceiul - zic unii pro ti - de-a le
de origine. Dar, credem, c -i necesar s -i prelu m critic, amintind i spunde la p to i.
de faptele lor regretabile, de tr dare na ional , cum e cazul semna- . Sunt i cazuri când semin ele prea adânc îngropate nu mai dau
tarilor acestei Declara ii. Împotriva acestei Declara ii s-a pronun at roade.
Ion Ra iu în ziarul londonez „Românul liber”, nr. 9, septembrie 1989 . În marile averi se ascund f rdelegi pe m sur de mari.
(„Declara ia a f cut un mare deserviciu istoriei i chiar viitorului . Nu se poate s nu se prind ceea ce-i s dit din inim .
poporului român. E prima dat când un grup de români a recunoscut . Via a arat c totul se na te prin suferin .
implicit c Transilvania nu e p mânt românesc, c ne-am format . F comunicare tr ie ti în cea .
acolo împreun cu ungurii”). Îi consider m eroi, le organiz m festi- . Dumnezeu tr ie te în inimile credincio ilor nu ale p to ilor.
valuri, tergem cu buretele ac iunile lor antiromâne ti (nu antico- . Nu sfatul, ci curajul învinge frica.
muniste), sunt considera i repere morale (Despre Ion Ra iu sau I. . Gr dina zoologic f un leu nu face dou parale.
Pantazi s-a scris tot atât de mult?!). Dac pe Mihail Sadoveanu îl . Cel mai adesea gre eala medicilor nu iese la suprafa . Ea se
condamn m pe drept pentru Mitrea Cocor (de i, se zice, c n-a îngroap .
. În elegi mai bine încotro mergi numai dac te ui i înapoi.
scris-o, doar a semnat-o), dar îl consider m un scriitor clasic, de ce
. Arivistul nu viseaz decât treapta cea mai înalt .
n-am proceda a derea i cu unele personalit i din diaspora? De
. Nu cu jigniri cl de ti respect.
ce în toate antologiile sau în studiile despre diaspora româneasc
. Încrederea n-a suportat i nu suport tr darea.
sunt aprecia i doar unii români din exil? De ce nu i istoricii sau . În România, stat na ional, independent i suveran, americanii
oamenii politici care-au militat pentru românism? Sau Marian Popa, sunt la putere, nem ii i ungurii la guvernare, iar iganii fac
exilat în Germania, autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine legea.
(Funda ia „Luceaf rul”, 2001, vol. 1-2)?!
Constantin MIU
Imagini dante]ti
@n “|iganiada”
Cântul al IX-lea al iganiadei cuprinde - în cea mai mare parte - - tâlharii i uciga ii paradoxal de i sunt tra i în eap , „R mân vii
periplul lui Parpangel în iad i în rai. În câteva note subpaginale, Ion i nu mor”;
Budai-Deleanu dezv luie sursele* fabulosului receptat de protago- - femeia adulter pe care dracii „suind c lare/ O duc unde-i v paia
nist. C uza acestuia îi dezv luie motivul pentru care a fost ales mai mare”;
martor ocular. „Aicea s începe haia lume,/ De care prea mul i într-alt - def im torii c rora „Diavolii cu cârlige d aram / Limba vinovat
chip vis ;/ Drept aceasta eu te-am adus anume/ Ca s vezi tu cu le d spic ”;
ochii t i toate i s spui...” - „nemilostivii” care pentru lipsa lor de omenie fa de s raci, au
Gheena, despre care „mai to i bârfesc”, v zut din dep rtare, ajuns a cer i în Iad, „Îns pretutindeni îi înjur / i f a le da ceva
pare „O vârlvoaie foarte mare, mare”. Este un topos a c rui palet în pung ,/ Sau în traist , cu cânii alung ”;
cromatic este redus la o singur culoare - ro ul. Nici vorb de - lacomul care în via a terestr n-a f cut altceva decât s strâng
soare ori lun cu stele, care s lumineze, „Ci numai v ile fac raz ;/ bani, umbl acum „tot cu traista în spate/(...) Dup mil ...”
(...) i ploaie d scântei arzând pic .// Râuri d foc încolo i-ncoace/ De re inut c ace ti damna i sunt prezenta i, rând pe rând, cu
(...) Iar pe jos, în loc de iarb moale,/ Jar i spuz fierbinte r sare.” catele lor din via a p mânteasc , pentru care sunt pu i la munci
Acest topos e populat cu diavoli, a c ror înf are e hidoas . Fizio- herculeene. În descrierea acestor munci, poetul - cum însu i m rtu-
nomia lor are câte ceva din bestiarul terestru: „V zui pe to i dracii în rise te - este fidel picturilor murale din biserici, dar i folclorului,
pielea goal / Cu coarne în frunte, cu nas d câne, /(...) brânci d urs care a p strat o anecdotic tradi iei cre tine.
având i cozi spâne,/ Ochi d buh , d capr picioare/ -aripi d Drumul spre Rai presupune trecerea peste „Noao v mi i noao
liliac în spinare.” pun i înguste”. Situat între cer i p mânt, Gr dina Raiului este popu-
Cei care sunt pu i la muncile iadului, au pedepse pe m sura p ca- lat de sufletele drepte, dup moarte, în func ie de vrednicii. Imposi-
telor. Imagina ia poetului este debordant în acest sens. Aici se afl : bilitatea prezent rii splendorilor acestui topos este eviden iat prin
- „vânz rii i hainii” care pentru vânzarea celor cu sânge nevinovat intermediul unei subordonate concesive, în care cele dou „instru-
„Stau d coast spânzura i p rând,/ Ca i în m cel rii h i cârlani”; mente” ale vorbirii - limba i gura - sunt insuficiente, oricât de multe
- „tiranii crun i i f r' d omenire” care sunt lega i „pe tronuri în- ar fi: „M car de-a avea eu limbi o mie/ i atâte guri bine gr itoare,/
focate”; Nu v-a putea spune, nice scrie/ L ca urile dezmierd toare/ i frumu-
- „domni i boieri” care le-au f cut ranilor via a amar sunt lua i se ile Raiului toate”.
de dracii m celari, f a da pe ei vreun ban, hr nindu-i cu „c tran” i Imaginile Raiului sunt descrise prin antitez cu cele ale Iadului.
dându-li-se de b ut fiere în loc de ap (desigur, aluzie la supliciul lui Diminutivele uzitate fac din acest topos unul feeric: „Acolo vezi tot
Iisus pe Cruce); zile s rine/ i ceriu limpede f nouri,/ Vântucele dr la e line/
Dulce suflând prin frunze i flori,/ Tot feliu d
rele ciudate/ Cu viersuri cântând pre mi-
nunate.// Acolo, Dumnezeu a a face/ S nu fie
var z vudoas ,/ Nici iarn cu ger, nici toamn
rece,/ Ci tot pri-m var mângâioas ;/ Soarele
înc lze te i desfat ,/ Iar nu pripe te niciodat .”
(s.n.).
Dac Iadul era pardosit cu „jar i spuz fier-
binte”, Raiul are „Câmpurile cu flori os bite/
(...) Iar p zios în loc d pietricele/ Zac tot pietri
scumpe i m rg rele.”
Topografia Raiului, în viziunea lui Parpangel
este una gastro-nomic : „Râuri d lapte dulce
vale/ Curg acolo i d unt pâraie,/ rmuri-
sd m lig moale,/ D pog ci, d pite i m -
laie!//(...) Colea vezi un ipot d rachie,/ Ici d
proasp nurs un izvor,/ Dincolo lalta d vin
te îmbie/ (...) Dealurile i coastele toate/ Sunt
ca , d brânz , d sl nin ;/ Iar mun ii i
Ion Budai Deleanu stânce gurguiate/ Tot d zah r, stafide,
smochine!/ D pe ramurile d copaci/ Spân- Camelia OPRI|A

(Vatican)
zur covrigi, turte, colaci.// Gardurile acolo-s
împletite/ Tot cu frip i cârn ciori lungi, aio i.”
În fa a acestui „spectacol” gastronomic, nara-
torul - Parpangel - declar : „Eu eram uimit întru
mirare”.
Periplul se încheie cu întâlnirea protago-
nistului cu tat l i str mo ul s u. Cei doi au
rolul unor oracole, c ci dup ce-l avertizeaz
„multe foarte/ (...) s vor tâmpla dup a ta
moarte”, îl duc la o fântân i dându-i un inel,
îi cer s priveasc prin „cercurea lui ha ro-
tund ”.
Vând insomnii i turnuri de ploaie...
Secven ele de futurologie pe care Parpan- Noaptea trecut , Eu? Via a mea!
gel le întrez re te apar in unei Apocalipse Luna ezut pe vârful muntelui, i toat distan a dintre noi.
care va lovi neamul l ie ilor. Protagonistul ar ta ca o uria corabie de hârtie Prezentul nu mai este viitorul în doi.
nu- i duce nara iunea pân la sfâr it, c ci nu- peste care se n ruiau apele nop ii, Tu? Polul Nord
i mai aminte te de cine a fost luat de acolo. zvârlind-o mai apoi Eu? Polul Sud!
Când se treze te, î i d seama c se afl la spre o solitar forma iune stâncoas În geografia vie ii noastre
propria nunt - „Nunta lui Parpangel cea ce sfida gravita ia. un trist dezacord
vestit ”.
Str tuse oceane, i ce speran
mai spunem doar c dac imaginile
traversase de erturi, speran sper!
Iadului sunt asem toare celor de pe pic-
turile din bisericile cre tine, cele ale Raiului fusese poet i artist , Poate într-o zi,
sunt in-ven ia lui Parpangel. De altfel, într-o tia totul la r scruce de gânduri
not subpaginal se men ioneaz c inten- despre supravie uire ne vom întâlni.
ionând „s fac o relighie noao, au adus a- ca s numai zic c vorbea pe Strada - Î i aminte ti Cum a început
ceste din capul s u, tiind c iganilor a lucra pe în elesul tuturor îndr gosti ilor. Totul?!
nu le place, ci a edea -a mânca; i fiindc Pentru mine, În timp ce vântul,
iganii erau iubitori de acest feliu de mânc ri, toate acestea p reau de un exotism cople it de melancolie,
i Parpangel le poveste te dup gustul lor...” inimaginabil i m rugam de ea s -mi caut printre ramuri
spun pove ti doar de ea tiute. dup l sarea întunericului
* E vorba de picturile murale din biserici („Tocmai Iar ea îmi f cea mereu pe plac, pagini care nu mai sunt.
a s-afl zugr vit i în biserica noastr !” i imi- dezv luindu-mi secrete pe care
tarea Eneidei lui Vergilius („Poetul nostru de bun Lucrul care m însp imânt cel mai mult
putea s mi le împ rt easc doar mie; este s m s cesc sentimental,
seam au vrut s imiteze pe Virgil, când scrie c
Enia a mers la Câmpiile Elisee.”).
Drumul este al c torului! emo ional.
Timpul m tur orice nehot râre Din aceast perspectiv ,
încurcat într-un ochi de furtun , chiar i un gând cinic m sperie
uitat în praful t cerii... pentru c am observat la mul i,
Atunci când plou tendin a de a se ata a de lucruri
simt bine. i de a deveni nemul umi i de oameni.
Mi-a pl cut ploaia toat via a. Omul iube te multe lucruri
Dac a vedea i pu ini oameni!
cer înnorat în fiecare diminea
de la fereastra casei mele, Timpul nu va sta pe loc niciodat ;
mi-ar fi bine întreaga zi. chipul lui se schimb în fiecare clip .
Exist un timp al memoriei
Nu pot explica de ce, timpul artistic i poetic,
cuvintele par s dispar ; timpul tr irilor...
unele lucruri încep Nu se alterneaz regular,
dar nu se termin niciodat . se ese,
Ca ploaia care cade din ceruri încet se împlete te,
i ud p mântul ca s dea roade, se întretaie,
creasc s mân a sem torului, împrumutându- i unul altuia culoare.
sporeasc pâinea celor fl mânzi. i dac reu ti s g se ti toate piesele
puzzle-ului, po i alege un nivel mai dificil
Bucuria? în care te a teapt noi provoc ri.
viziteaz rar.
Azi nu- i mai cer s r mâi, Vând insomnii i turnuri de ploaie.
nu- i mai cer s te ui i înapoi Le vând pe toate
Vasilica Chifu - Beyond Tu? Via a ta! ca s pot zbura.
Carmen MANEA
Voca\ia umanist[
a lui Claudio Cavadini
Motto: Muzica este un ra ionament înv luit în vis. Ea este cheia judec ilor
esen iale. Muzica are un str fund comun cu matematica. (Octav Onicescu)
În galeria compozitorilor elve ieni din perioada modern , Claudio Invitazio ad miserere, prezentat în prim audi ie la Locarno (Lucerna)
Cavadini ocup un loc privilegiat datorat provenien ei sale ticineze, în 24 septembrie 1982 de orchestra Radioteleviziunii Elve iei Italiene,
ca i a modului original în care a conceput arta muzical . Sintetizând aflat sub bagheta compozitorului.
nobilele aspira ii ale spiritului uman, creatorul realizeaz o expresie Cavadini are ca surs de inspira ie motive literare, plastice i
inedit a purit ii, a esen ialului, a existen ei în lucr ri apar inând filozofice existente în crea iile lui Thomas Mann i Albrecht Durer,
diferitelor genuri i forme muzicale. pe care le trateaz în conformitate cu propria viziune creatoare; este
Cavadini s-a n scut la 28 iunie 1935 în localitatea Mendrisio din vorba despre celebra gravur intitulat Melancholia realizat de
cantonul Ticino, de unde a i plecat la cele ve nice în 2014. Întâlnirea Durer ce con ine printre alte simboluri, p tratul magic. Conceput
cu muzica a avut în copil rie când a fost cooptat în corul bisericii într-o form pur , simetric , aparent rigid în ce prive te ra ionamentul
ortodoxe din localitate. La vârsta adolescen ei cânta la flaut în or- regulilor de deriva ie, Invitazioad miserere constituie o demonstra ie
chestra Filarmonic Civic . A studiat compozi ia cu mae trii Pietro de îmbinare original a libert ii i rigorii în crea ie. Magia numerelor
Berra, Renato Grisoni i Otmar Nussio, ob inând licen a la Academia în secven a impus de form îl fascineaz pe compozitorul care ela-
Filarmonic din Bologna. Este autorul unui impresionant num r de boreaz un alfabet original. Fiec rui num r din p tratul magic îi co-
lucr ri simfonice, vocale, instrumentale, camerale, corale, dar i al respunde un sunet armonic de rezonan superioar . Autorul ordo-
multor c i de educa ie muzical i studii asupra muzicii italiene din neaz sunetele în conformitate cu structura figurii geometrice; apoi
secolele 16 i 17. A ob inut numeroase premii la concursuri interna- aplic aceleia i scheme formale teoria culorilor (utilizând în interiorul
ionale de compozi ie în anii 1966, 1968, 1972, 1985. Biografia sa este spa iului p tratului grada ii cromatice, desf urate între tonuri reci
inserat în lucrarea Who-s Who in Music ap rut la Cambridge în i tonuri calde). Discursul muzical se îmbog te cu combina ii ex-
1992 i în Albumul compozitorilor elve ieni „Schweizer Komponisten terioare, imaginate timbral în culoarea albastr (instrumente de coarde
unserer Zeit” publicat la Winterthur în 1993. Un important num r de vibrato), galben (melodia oboiului) i verde (melodia flautului).
lucr ri a fost înregistrat pe discuri i CD-uri la Berna, Lausanne, În acest fel, limbajul compozitorului stabile te o dubl coresponden :
Zürich i Milano. cu seria aritmetic a numerelor (prin sunetele muzicale) i cu spectrul
În activitatea creatoare, Cavadini a fost permanent preocupat de cromatic (gra ie valen elor timbrale ale instrumentelor). Centrul p -
recuperarea sistemului tonal în cadrul unei tratului este imaginat în ro u; acolo este pre-
sinteze originale a modurilor major i minor, zentat , la instrumentele de alam , tema ener-
raportate la sunete armonice îndep rtate. Mili- gic având combina ia sunetelor fa diez-mi-
tând pentru afirmarea melodiei, artistul a uti- sol-si bemol. Tema se îmbog te coloristic
lizat cu prioritate contrapunctul liber, fiind pre- (cu nuan a violet) prin introducerea instru-
ocupat în acela i timp de atingerea echilibrului mentelor de coarde deosebit de expresive.
formal printr-o reevaluare original a reprizei, Compozitorul m rturise te c op iunea for-
abordat ca sintez a temelor. Introspec ia i mal pentru p tratul magic nu trebuie în e-
analiza lumii înconjur toare constituie cons- leas ca pe un exerci iu tehnic sau un joc inte-
tante ale inspira iei compozitorului, care reali- lectual. Cavadini încearc s dea o replic
zeaz în lucr rile sale o descriere simbolic a contemporan ce contravine sensului Me-
întâmpl rilor tr ite, filtrate prin propria sensi- lancholiei lui Durer, cât i esteticii lui Tho-
bilitate i concep ie estetic . Limbajul s u ar- mas Mann (prezentat în celebrul s u roman
tistic sintetizeaz unele tr turi ale muzicii Doctor Faustus). Invocând prin intermediul
occidentale moderne, fiind marcat îns i de muzicii nobile sentimente umane (mila, încre-
influen ele tradi iei populare ticineze. Clarita- derea i devotamentul pentru semenii s i, su-
tea exprim rii, reducerea decisiv la esen ial gerate de cuvântul „miserere”), compozitorul
i ra ionarea ferm a tuturor elementelor sti- afirm f echivoc voca ia sa umanist . Lu-
listice f cut inteligibil, în perimetrul ome- crarea sa risipe te triste ea melancolic a lui
nescului -, confer originalitate i valoare cre- Durer gra ie procedeului cromatic ce parcurge
iilor sale. Am ales ca exemplificare lucrarea Claudio Cavadini
gem nau cu unele motive religioase în cadrul acestei originale co-

un traseu original de la culori reci la tonuri calde. memor ri. În anul 1856, comisia care se ocupa de organizarea urm -
Cavadini nu scrie în maniera dodecafonic a lui Adrian Leverkühn toarelor edi ii a propus crearea unei lucr ri muzicale, adaptat eveni-
(personajul romanului lui Thomas Mann). Schema formal a p tra- mentului. A trecut mai bine de un secol pân când Claudio Cavadini
tului constituie un simbol al ordinii care se opune dezordinii, structu- a adus drept omagiu tradi iei provinciei sale Ticino lucrarea Invitazio
rând prin rigoarea construc iei sale interne discursul muzical într-o ad miserere, în care arta muzical se îngem neaz cu rigoarea tiin ei
manier original . Figura ipotetic a p tratului magic constituie o i credin a într-un vibrant mesaj de solidaritate uman .
provocare pentru realizarea jocului formal al coresponden ei sune- Compozitorul a dedicat pianului câteva opusuri originale. Acestea
telor. Se poate observa cum aceea i structur formal con ine în au fost înregistrate pe CD-uri de aprecia i piani ti elve ieni; printre
anumite situa ii semnifica ii opuse. ei s-a num rat Rudolf am Bach, reprezentant de marc al colii inter-
Compozitorul tie c în limbajul universal al artei muzicale pot fi pretative elve iene din secolul XX, care a sus inut concerte în pe-
exprimate conving tor serenitatea i oroarea, speran a i disperarea. rioada 1995-2000 i la Bucure ti la Filarmonica George Enescu,
El apeleaz la structura riguroas a figurii geometrice doar ca pre- precum i recitaluri la Muzeul Enescu, Universitatea Na ional de
text; pe parcursul primelor 45 de m suri introductive este prezentat Muzic Bucure ti i la Cazino-ul din Sinaia. Am avut privilegiul s -l
inventarul sonor ce constituie baza discursului muzical i sunt dez- cunosc personal pe compozitorul Claudio Cavadini cu ocazia unui
luite coresponden ele sonore în conformitate cu regulile de deri- recital pe care l-am sus inut la Zürich în anul 1997, când am interpretat
va ie ale p tratului respectiv. O aten ie deosebit este acordat melo- lucrarea sa intitulat Piccolo trittico, opus 42.
diilor, puse în valoare prin construc ia contrapunctic elaborat cu Crea ia original , cu caracter ciclic este bazat pe o tem care
mult rafinament. În cadrul discursului muzical percepem cu emo ie îmbrac diferite înve mânt ri în cele trei p i: dac în prima sec iune,
vibrantele i generoasele melodii ale rug ciunii Miserere. Claritatea Andante intimo, discursul muzical cantabil este prezentat în nuan e
melodic nu exclude efortul complex de elaborare a cadrului armonic. delicate, în sec iunea a doua, Larghetto pastorale, acesta devine
Autorul este convins c invocarea rug ciunii nu constituie semnul preponderent narativ, fiind caracterizat prin elegan i gra ie. În
resemn rii. Rugându-se, omul încearc s r scumpere gre elile i sec iunea a treia, Allegro gioioso, muzica este marcat de exuberan ,
rturise te dorin a de a fi mai bun cu semenii s i. Limbajul muzical de verv i umor, evocând unele tr turi ale folclorului ticinez.
este adecvat con inutului dens al lucr rii. Întreaga crea ie a lui Claudio Cavadini apar ine unui artist umanist
Compozitorul abordeaz sistemul tonal într-o nou sintez a prin excelen , cu toate implica iile de seriozitate, de gravitate i
sc rilor bimodale, iar contrapunctul ca for motrice a melodiilor i con tiin a r spunderii fa de cultur i public, pe care le presupune
generator al combina iilor armonice. La fel ca mul i dintre predecesorii aceast calitate. Arta i umanitatea confer crea iei sale caracter uni-
i, artistul utilizeaz repriza ca sintez a temelor ce confer echilibru tar. Asemenea lui Atlas, compozitorul se afl printre aceia care poart
discursului muzical. Inspira ia religioas cu invocarea rug ciunii, pe umerii s i lumea culturii.
speran a, încrederea, solidaritatea, mila, constituie elemente ale apar- Într-un interviu publicat în Convorbiri literare, nr. 9 (137) în
tenen ei la tradi ia cre tin a zonei din care provine compozitorul 2003,regretatul profesor Dan Slu anschi afirma: „Umanismul nu este
Exist o unitate indisolubil a sufletului popular, în care via a i o fabric de fum sau de fumuri, ci chez ia statornic a n dejdii c
moartea, fericirea i durerea sunt mereu legate printr-un profund omul i omenirea mai au un viitor, un altul decât pr bu irea în
sentiment religios care face apologia vie ii. apocalips ”.
În tradi ia popular ticinez exist o s rb toare anual a con- Elogiul vie ii i al nobilelor sentimente umane cap conota ii
structorilor zidari care mergeau s lucreze în Italia în regiunile Lom- deosebite în perioada actual , marcat de întreb ri i nelini ti, de
bardia i Piemont. Ace tia se adunau la Borgo pentru a se ruga îna- conflicte dramatice.
intea plec rii i a aduce un omagiu celor disp ru i în cadrul s rb torii De aceea, tot mai mul i arti ti încearc s descopere noi semni-
cunoscut sub numele de Triduo (trei zile). Temele populare se în- fica ii, în consens cu aspira ia mereu actual îndreptat c tre Bine,
Frumos i Adev r.
Vasilica Chifu - Recoming back

Silviu DOINA} POPESCU
De vorb[ cu scriitorul ]i
doctorul @n filologie
Ion Popescu-Br[diceni despre
C[utarea Limbii Perfecte
S.D.P.: În ce const «secretul» poeziei dumneavoastr ? Eliot, St nescu, Eminescu, Bacovia, Pillat .a.
I.P.B.: Umberto Eco credea c un secret e fie obscur fie, în cel mai S.D.P.: Ave i un program poetologic, o doctrin proprie? S-a vorbit
fericit caz, concret-senzorial. deja despre transmodernism, despre transhermeneutic , despre lo-
S.D.P.: Deja „îmi complica i” orizontul de receptare. gica trivalent , despre ezoterezie, medita ii în imponderabil, de rein-
I.P.B.: i desigur i-l i contrazic. Poezia e în esen ritm, rim (mecanic ventarea lui Orfeu, despre reinventarea regimului literar de capo-
ori interioar ), metaforologie adecvat onirismului confluent cu doper (a i publicat o trilogie în acest sens). Vi s-au dedicat trei mo-
surrealismul. nografii realizate de George Mirea, Ion Tranc u, Petru-Ilie Bir u
S.D.P.: Se vorbe te c sim i „un fenomen actual, c sfrunta i postmo- (ap rute deja). S-au publicat despre c ile dumneavoastr sute de
dernismul prin modul dumneavoastr distinct de a face poesisul...” cronici, eseuri, studii în toat regula. Ave i o activitate de editor pro-
I.P.B.: Pentru mine, ludicul e grav, iar jocul e tragic. Dezvoltarea digioas .a.m.d. i totu i...
inerent transretoric î i etaleaz , la fel de dezinvolt , retroclasicitatea. I.P.B.: Dragul meu interlocutor de s rb toare. Am i le-am lansat pe
S.P.D.: Ei, vre i dinadins s v demonstra i capabilitatea de a acoperi pia . Câteva „istorii literare” mi le-au interpretat corect. Altele mi-au
o arie cât mai extins a metapoeticii. Ba mai mult glisa i, ca o not ignorat contribu iile. Cei b trâni nu în eleg iar cei tineri nu pricep.
irefutabil , spre transpoetic i arhitextualitate. Am dat din umeri cu sup rare cioranian . Am ajuns la concluzia,
I.P.B.: Sunt, cum ar exclama Marius Ghica, un constructor de viziuni dramatic în ceea ce-i prive te, c acum sunt neputincio i (ci nu
placentare, de „digresiuni plenipoten iare”. Îmi arog curajul de a fi i cum a putea s cred prea plini de ei), reci ori distan i, mai mult sau
«antipolitic», din clipa în care „lichelele” s-a substituit adev ra ilor mai pu in motiva i. Nu mai dau nume c ci mi-a face ni te du mani în
politicieni. Am la mine un bagaj transcultural greu de aruncat peste plus. Uneori i eu mi-s... oarecum „afurisit”, drept pentru care îi rog
bord (de corabie sau de balon - n.m.). Am optat pentru a a-zisa tra- m ierte. La mine nu-i arogan ci neclintita încredere în propria-
di ie neomodernist , nu f a-mi asuma misiunea de-a o recupera mi existen , concep ie, revolu ie, în propriu-mi discurs, lirism, trans-
creator-inventiv-trans-modernist. A fost privilegiul meu maxim. modernism, transdisciplinarism etc. Sunt absolut st pân pe uneltele
S.D.P.: Sunte i un conchistador. Adrian Alui Gheorghe v-a depistat mele, cele multe, cele grele.
tonul oracular: Constantin Cuble an v-a considerat un perpetuu S.D.P.: tiu c ave i o bibliotec impresionant , c a i donat mii de
zvr tit. Theodor Codreanu v-a elogiat misionarismul de teoretician i prin ora e i comune din Gorj, Dolj, Mehedin i, Alba, Bucure ti,
al transmodernismului. Cluj-Napoca. Cât timp z bovi i în acest „Bibliopolis” propriu?
I.P.B.: N-a vrea s ne învârtim în jurul cozii. I.P.B.: Stau în Bibliotec i visez la o edi ie
Îmi amintesc de ce credea Edgar Allan Poe integral a operei mele poetice. Probabil acest
despre poetic, anticipându-l pe Valéry. i eu lucru nu se va întâmpla niciodat (nici m car
continuu s mizez pe muzic , pe pictur , pe ut postum). Ori poate foarte, foarte târziu, dup
theoria poesis, pe transimaginar (î i traduc vreo sut -dou de ani de la na terea (ori de la
mintena : însemn , terminologic, recuperarea, moartea mea) ca în cazul lui Mihai Eminescu.
resurectarea sacrului din / în profan, cotidianul S.D.P.: Drumul dumneavoastr spre Marea
buimac), pe... corectitudine i comentariul afe- Poezie a fost drept ori sinuos? A i avut vreun
rent, pe dic iune i pe „deviere” în metafor ; spân pe cale s v orienteze, s v lefuiasc
dar nu cu obstina ie pentru c îmi plac alegoria arta i caracterul?
i parabola; cultiv, paradoxal, ca pe o eliberare I.P.B.: Inteligente întreb ri i r spund cu pl -
de presiunea scriiturii, forma fix , speciile tra- cere la ele. Drumul meu, sinuos ce-i drept,
di ionale: elegia, idila, balada, oda, imnul, spre Marea Poezie, a cunoscut multe meandre,
pastelul. Degeaba m-a ironizat Horia Gârbea ocoluri, bule, metamorfoze, transformoze i
într-un, Luceaf rul, eu asta sunt: adept al rit- transgresiuni, reverii motivante; i se va re-
murilor savante ori populare, al rimei clasice vendica în absen a-mi, în acela i timp, din
sau interioare; al angajamentului, hiperbolei Orfeu i din Narcis, din Dante i Shakespeare,
ori litotei. Îi aud în ariergard pe Mallarmé, pe din Edgar Allan Poe i Charles Baudelaire,
Verlaine, Claudel, Montale, Elytis, Pound, Ion Popescu-Br diceni
din James Joyce i Martin Heidegger. }tefan Radu MU}AT

S.P.D.: Ave i i un tablou de valori oarecum mai restrâns? Dac-ar fi
v face i un cadou de unul singur, de ziua dumneavoastr de na -
tere, 5 noiembrie 1954, ce carte a i cump ra dintr-o libr rie ori dintr-
un anticariat?
I.P.B.: Dup cum se vede, tabloul meu de valori este oarecum restrâns
de moment, dar el poate cunoa te extensiuni, ader ri de contact,
comparativit i poliedrale. Cât prive te provocarea cu acea „carte
perfect ”, „ideal ”, prefer s -mi permi i s cuget mai îndelung. Oricum,
actualmente, trag brazd înalt i adânc prin teritoriul prozei „filo-
zofice”. M refer la Kafka, Proust, Joyce, Camus, Hesse, Cioran, Noica.
S.D.P.: A i c utat - ca i Umberto Eco - limba perfect ?
I.P.B.: În c utarea limbii perfecte, eu continuu s cred c aceasta ar
putea fi chiar limba român , din foarte multe pricini: fonetic , lexical ,
gramatical , stilistic , poetic , narativ , fic ional , dic ional , semantic , Poem pentru Eminescu
simbolic , structural , rematic , pragmahermeneutic , filocalic .c.l. (Da i-i lui Eminescu ceea ce se cuvine: neuitarea)
S.D.P.: Cu „c utarea Jum ii Ideale” cum a fost? Fericit, trist?
Încântat, dezam git? Când V rs torul urca în puterea apelor,
I.P.B.: S l m oximoronul deoparte, c ci între timp eu sunt adeptul Eminescu medita în rug ciunea unui dac
ter ului inclus i al noncontradic iei transmoderne. (pe când nu era moarte) întru d inuirea dacului;
S.D.P.: i totu i insist... genunchii i fruntea eminescului erau una
I.P.B.: Fie, dar... cu marele fluviu al luminii ca o func ie durabil
S.D.P.: Accept deja consecin ele. a românismului, îng duindu-i s curg peste veacuri.
I.P.B.: Fie, cum vrei, dar... Ve nicia eminului se reg se te în dacul - zeu,
S.D.P.: A avea dar e condi ionat de expertiza asupra celui care are i zeul de dinaintea zeilor, în unduirea apelor
har. Harul i darul reprezint sacrul i profanul aflate în noncon- cu stele în frunte, unde nimic i nimeni
tradic ie, ter ul inclus fiind inteligen a. C ci e penurie de inteligen nu întrege te f ptura românismului
în patrie. Reîntoarcerea la clasicii greco-latini ar fi o solu ie, iar cea a cum o face neantul în ritm l untric de luceaf r.
de-a doua, pe p mântul românesc, ar conta în reancorarea fiec rei
genera ii în filonul de aur al scriiturii eminesciene. Cea de-a treia ar fi Poem pentru ap
recitirea periodic a unor Dante, Shakespeare, Hugo, Cehov, Musil,
Mai întâi a curs piatra în fl ri,
Mann, Grass .a.
ca un râu incandescent a curs; piatra a întâlnit apa.
S.D.P.: Întreaga planet e în criz de solu ii. Au avut loc i ni te re-
Ea oglinde te soarele într-o ardere rece
volu ii? M îndoiesc teribil i dezgustat. Au fost mai degrab prilejuri
ca o recuno tin fa de r cina fl rilor
de asasinate în mas la germani, la ru i, la chinezi, la francezi etc.
din care ea i-a însu it ritmul curg tor, altfel
I.P.B.: Ei, da, dezechilibrele dintre bine i r u au atârnat în favoarea
s-ar pr bu i din nou în fundul p mântului i n-ar mai fi via .
infamiei i crimei, minciunii i exploat rii omului de c tre om. Faci un
copil cu-o muiere frumoas , s de ti un pom, construie ti o cas , Apa î i revendic piatra ca pe un teritoriu
scrii o carte, croie ti o cale dezmo teni ilor de soart , ridici un gard, pe care î i scrie propriul poem închinat soarelui;
de ti o p dure, protejezi o rezerva ie (dac e ti un politician cu Trezind somnul pietrei cu inima ei alb , apa
onoare i transumanist). Contempli noaptea cerul plin cu stele, în- alunec l sând s i se vad tinere ea.
trucât i noi suntem ni te astre pe o bolt plin de mistere i de Ea este ve nic tân , i piatra o purific de umbre.
rota ii ascunse vederii noastre; noi adic , tu i eu, el i ea, i ceilal i
care se plimb pe bulevarde labirintice, tot c utându- i uneori cu
Defini ia timpului
disperare - jum tatea Ideal . Fractur temporal între dou secunde frac ionate
ale universului. Aici este miezul - Eternul.
Timpul î i desface cu luciditate clipele
spre a le incinera, p strându- i viciile i virtu ile sale;
spulber dorin a oric rei stele de a r mâne adolescent .
Timpul venit din timpul plecat e locul facerilor cere ti în care
stelele tinere se ridic într-o medita ie perfect a luminii,
arzând cadavrele stelare.
El î i petrece ve nicia într-o manier inteligent :
din moarte na te via pentru a hr ni lumina,
redevenind ea îns i timp dintr-un timp plecat
macine intensitatea întunericului.
scut din timpul plecat, timpul sufer mai mult decât
existen a lui natural pentru a crea lumin tân .
Vasilica Chifu - Traces from beginning Iat frumuse ea universului: fl rile lui ard tot ce e zadarnic.
Lucia Cosmina VLAD
Jean-Jacques Rousseau -
“Omul s-a n[scut liber”
Motto: Nu avem nevoie decât de noi în ine pentru a ne înfrânge pornirile,
dar uneori avem nevoie de al ii pentru a discerne ceea ce este îng duit s
urm m; la aceasta folose te prietenia unui om în elept, care vede pentru
noi, dintr-un alt punct de vedere, ceea ce ne intereseaz s cunoa tem
bine. [Jean-Jacques Rousseau - Julie sau Noua Eloiz (1761)]
Jean Jacques Rousseau a fost filozof, romancier, polemist, muzi- La 30 de ani este înc un necunoscut. Boem solitar, ajunge la
cian, poet i autobiograf. Cu un efort metodic ambi ios, el i-a format Paris, în c utarea gloriei. Tr ie te modest al turi de Thérèse Levas-
pân la 28 de ani o vast cultur . seur, servitoare de han, cu care va avea cinci copii, care ajung, bine-
Scriitorul s-a n scut la 28 iunie 1712, la Geneva. Mama sa, Suzanne în eles, la orfelinat. Cu Thérèse, se va c tori, totu i, la 56 de ani.
Bernard Rousseau, moare la nou zile dup na terea b iatului. El i În 1750 devine brusc celebru. Academia din Dijon ofer un premiu
fratele s u, François, sunt crescu i de tat , un modest ceasornicar, i celui care argumenteaz dac progresul din art i tiin este bene-
de o m tu . fic omenirii. Câ tig premiul i de acum porne te pe drumul gloriei.
Unul dintre autorii care au avut cel mai mare efect, în perioada Treze te mult interes cu primele sale lucr ri, devenind rapid i inta
copil riei, asupra lui Jean-Jacques a fost Plutarh. Romanul s u pre- tuturor atacurilor. De i este prieten cu scriitori francezi, cu repre-
ferat era Vie ile paralele ale oamenilor ilu tri, din care obi nuia s - zentan i ai Iluminismului francez - Diderot, D'Alembert -, se separ
i citeasc tat lui s u în timp ce acesta f cea ceasuri. Entuziasmat de ei datorit ideilor sale. În conflict cu autorit ile, separat de asocia ii
fiind, copilul încerca s imite faptele nobile ale eroilor prezenta i în i cade în alienare mental . Începând cu 1759, se izoleaz de lume,
roman, iar conversa iile cu tat l s u pe aceast tem i-au format spi- dar se dedic scrisului.
ritul republican. Romanul „Julia sau Nou Eloiz ” (1761) este un roman epistolar,
Dar zilele acestea fericite vor lua sfâr it. Avea doar 10 ani când care va avea un succes extraordinar, apoi va fi contestat. La fel
tat l, Isaac Rousseau, este exilat din Geneva i b iatul este l sat în „Émile sau despre educa ie”, un roman pedagogic, ap rut în 1762.
grija unchiului s u matern. Acesta îl va trimite împreun cu fiul s u, Scrie un proiect pentru o Constitu ie a insulei Corsica. Dar, în urma
Abraham Bernard, s locuiasc la un preot calvin, într-un c tun de criticilor vehemente la adresa celor dou c i, care au culminat cu
lâng Geneva. Aici, b ie ii au înv at no iunile de baz ale matematicii interzicerea lor în Fran a i la Geneva, Rousseau este nevoit s fug .
i ale desenului. Dar, J.J. a fost mereu profund În 1766, ajunge în Anglia, la invita ia lui
emo ionat i de slujbele religioase, încât, o David Hume. Tr ie te obsesia complotului,
vreme, a visat s ajung preot protestant. vede în toate semnele persecu iei. Moare la
De îndat ce Isaac s-a rec torit, Jean- 2 iulie 1778, în Fran a, la Ermenonville, pe
Jacques nu i-a mai rev zut tat l decât foarte domeniul marchizului de Giradin, care îl in-
rar. Chiar i îl dezmo tene te, fiind obligat vitase s stea la el. Este înmormântat pe o
se descurce singur. La 13 ani, el a ajuns insul artificial de pe lacul domeniului. În
ucenic al unui notar, apoi al unui gravor care 1794, osemintele lui au fost duse la Pan-
îl trata cu brutalitate. La 15 ani, a fugit din theon, unde se odihnesc i ast zi.
Geneva i mul i ani a r cit dintr-un loc în Cea mai important oper a sa este
altul, f s aib o ocupa ie stabil . Aceast „Contractul social” (1762), un eseu politic
via f afec iunea p rinteasc va pune o i o sintez a ideilor sociale ale autorului.
amprent dureroas pe psihicul lui J.J. Jean-Jacques Rousseau exprim pozi ia te-
Adolescentul cu gust pentru aventur oretic cea mai avansat în epoca sa, pre-
nu se poate supune rigorilor. Este ucenic luând constructiv ideile întrev zute i de
zugrav, lacheu, secretar i se bucur de pro- Monstesquieu, Hobbes sau Locke. Ideea
tectoratul doamnei de Warens, c reia îi spu- fundamental a „Contractului social” este
ne „maman”. Datorit ei, se dedic muzicii, sursa legitimit ii sociale i politice este
inventând un sistem personal de nota ie voin a general , a poporului, o idee revolu-
muzical , pe care îl propune Academiei de ionar , care avea s stea la baza democra iei
tiin e de la Paris. Sistemul, îns , nu re ine moderne. A adar, membrii unei colectivit i
aten ia nim nui. J. J. Rousseau
virtutea.”
angajeaz un contract social, în care interesele particulare trebuie Referitor la stadiul de dezvoltare al omului, Rousseau e asociat
armonizate cu interesul general. Individul trebuie s renun e la liber- cu ceea ce el a numit „s lbatici” fiind cel mai bun i mai optim, opus
tatea absolut , f limite, pentru a se supune regulilor comunit ii. civiliza iei decadente. El consider c : „Nimic nu este atât de blând
Totodat , comunitatea este cea care trebuie s -i apere i s -i garanteze precum omul în starea sa primitiv , atunci când este plasat de natur
drepturile. la o distan mare de prostia brutelor”.
Este de subliniat c Robespierre i Saint-Just au v zut în „Con- Pentru c : „Starea de s lb ticie, pare s confirme c rasa uman
tractul social” un îndreptar esen ial pentru ideile proclamate de a fost f cut s r mân în ea întotdeauna; c ci aceast stare este o
Revolu ie. Printre ideile lansate de autor sunt: adev rat tinere e a lumii; i toate progresele ulterioare au fost în
„A tr i nu înseamn a respira, ci a ac iona”; aparen , spre perfec iunea individului, dar, de fapt, spre dec derea
„Omul s-a n scut liber, dar pretutindeni este în lan uri”; speciei.”
„A fi vrut s m nasc într-o ar în care nimeni nu este mai În „Discurs asupra inegalit ii”, adoptând credin a c „toate
presus de lege”; degenereaz în mâinile oamenilor”, Rousseau apreciaz c „oamenii
„A renun a la libertate înseamn a renun a la calitatea de om”; ar fi liberi, în elep i, i buni în starea natural i, c instinctul i
„Când i se ia omului orice libertate a voin ei, faptele sale nu emo iile, atunci când nu sunt distorsionate de limit rile nenaturale
mai pot avea moralitate”. ale civiliza iei, sunt vocile i instruc iunile naturii la via bun ”.
Exist dou principii anterioare ra iunii: unul, care ne face s fim „S lbaticul nobil” al lui Rousseau se afl în opozi ie direct cu
puternic interesa i de bun starea i conservarea sinelui nostru i omul de cultur . El atribuie, în mod special, o valoare spiritual
altul care ne inspir compasiune în fa a suferin ei semenilor no tri. frumuse ii naturii i anticipeaz atitudinile romantismului din secolul
ac : urm tor.
„Dac ra iunea îl formeaz pe om, sentimentul e acela care îl În „Discurs asupra tiin elor i a artelor”, Rousseau sus ine c
conduce”; artele i tiin ele nu au beneficiat de pe urma bun ii oamenilor,
„Omul care nu cunoa te durerea, nu cunoa te nici înduio area pentru c ele nu au ap rut din nevoile autentice ale omului ci, ca re-
omeniei, nici ging ia comp timirii ”; zultat al mândriei i orgoliului. El este de p rere c progresul cunoa -
„Omul care a tr it mai mult nu e cel care a num rat cei mai mul i terii a creat guverne puternice i a zdrobit libertatea individual .
ani, ci cel care a sim it mai mult via a ”; Spre deosebire de opinia optimist a altor figuri ale iluminismului,
„Deplina fericire const în a face pe al ii ferici i. ” pentru Rousseau, progresul este potrivnic bun st rii umanit ii,
Rousseau, în acel secol al XVIII-lea, l-a privit pe Dumnezeu doar excep ie f când cazul în care, se poate contracara prin cultivarea
ca un Creator impersonal al universului. Dar prezen a lui Dumnezeu moralit ii civice i prin sim ul datoriei.
pentru omenire a apreciat-o ca fiind foarte bun , pe lâng influen a În 1767 se întoarce în Fran a, sub un nume fals. Oficial, nu i se
un toare a societ ii. El afirm c Dumnezeu este bun, dar „fericirea permite intrarea în regat decât în anul 1770, dup interven ia unor
omului, aici pe p mânt, trebuie s-o m sur m dup cantitatea mai prieteni pe lâng rege.
mic de rele pe care le sufer .” În 1771 Rousseau începe s organizeze lecturi private ale „Con-
Iar: „Dac exist în lume un rang de natur s -i fac ilu tri pe fesiunilor”, dar curând sunt interzise.
unii, acela este f îndoial , rangul pe care îl dau talentele i În 1776 starea s ii lui se înr ut te continuu, iar rela iile
cu prietenii sunt grav afectate. Începe s scrie texte obsesive, prin
care îi acuz pe al ii i se justific pe sine: „Rousseau, judec tor al
lui Jean-Jacques” (1776) i „Vis rile unui hoinar singuratic” - o
proz poetic .
În aceste ultime lucr ri, r mase în manuscris la moartea lui, Rous-
seau r spunde la întrebarea „Cine sunt eu?”
i explic c a fost h uit de numero i inamici: „Am îndr znit s
doresc i s propun s se dispun de mine mai curând printr-o cap-
tivitate ve nic decât s fiu silit s r cesc neîncetat pe p mânt,
izgonit rând pe rând din toate ad posturile pe care mi le voi fi
ales”.
Maurice Blanchot în volumul „Spa iul literar” se întreab : „Cine
a reprezentat mai bine ca Rousseau suita de impruden e i respon-
sabilitatea grav ce rezult din iresponsabila u urin a scriiturii?”
El a ales, pentru a scrie, spa iul singur ii: „Am fost l sat prad mie
însumi, f prieteni, f sf tuitori, f experien , în ar str in ...”
i, a avut curajul în plin Secol al Luminilor s exprime un protest
vehement împotriva societ ii opresive, împotriva acumul rii de bo-
ii i a degrad rii omului, încercând s î i avertizeze contemporanii
, „dac nu se întorc la simplitatea natural , vor c dea în ruin ”.
De aceea propune s se reformeze educa ia, moravurile,dreptul, insti-
tu iile politice i sociale, chiar i religia.
Scriitor admirabil, el devine maestrul individualismului romantic
i anun exprimarea în literatur a laturilor obscure ale fiin ei umane.
Dac omul ocup ast zi un loc central în concep ia modern
despre lume este în parte i datorit scrierilor lui Rousseau. De aceea,
Vasilica Chifu - Solitude Kant îl consider : „un Newton al lumii morale”.
Vavila POPOVICI
(Carolina de Nord)
Filozofia, Religia, }tiin\a,

Politica - Nae Ionescu
(XLIV)
„Dac noi ne vom iubi între noi, atunci toate lucrurile
vor fi bune, atunci vom tr i mai u or.” Nae Ionescu
Nicolae C. Ionescu (1890-1940), cunoscut ca Nae Ionescu, sau de la religie la logic i tiin - ci i crea iile sale semnificative: me -
Profesorul Nae Ionescu, a fost un filozof, logician, pedagog, teore- te uguri, arte, biografii, evenimente politice i altele. Istoria logicii,
tician i jurnalist român figura central a unei epoci i a unei genera ii istoria metafizicii i a religiei le-a abordat drept tipologie a spiritului
despre care s-a scris la extreme. Nae Ionescu a fost când adulat, uman. O astfel de tipologie a considerat-o întotdeauna o crea ie a
când vehement contestat. Orientarea sa politic de dreapta, l-a f cut istoriei i în cele din urm a vie ii. Aceasta pare s implice o istoricizare
aib mul i oponen i, iar din perioada postbelic pân în 1989, radical a activit ilor min ii, iar Dumnezeu, pentru Nae Ionescu,
numele s u a fost trecut sub t cere. Dincolo de influen a asupra este prezent în istorie prin Întrupare. Pe de alt parte, modul de a fi al
tinerilor s i studen i, filozoful Nae Ionescu a propus un curent bazat omului este complet împlinit doar prin moarte, iar moartea este mai
pe valorile na ionale i pe religia ortodox . Orientarea sa filozofic a presus de toate - transcendent .
fost numit tr irism (o variant româneasc a vitalismului, incluzând De i la baz era profesor de filozofie (de logic ), de i a predat i
elemente mistice i teologice din tradi ia cre tin ortodox ). Cei care metafizic ori istoria religiilor, Nae Ionescu s-a intersectat atât cu
l-au cunoscut mai îndeaproape, au confirmat c avea ceva „dia- Coroana, cât i cu Biserica i Mi carea Legionar . L-a sprijinit pe
bolic” sau „fascinant” în privire i în felul de a se raporta la semeni. Carol II s i recapete tronul în 1930 i a f cut parte din camarila
A tiut s adune în jurul s u i s eleveze o pleiad de membri ai regelui vreme de câ iva ani. A pus cre tinismul ortodox la baza filo-
genera iei de aur interbelice, a literaturii i gândirii române ti, ca zofiei sale i, potrivit unui apropiat, a râvnit chiar s ajung patriarh.
Vasile B ncil , Mircea Eliade, Mircea Vulc nescu, Mihai Sebastian, În 1933 s-a apropiat de Zelea Codreanu i de legionari, intrând în
Emil Cioran, Petre ea, Constantin Noica i al ii. Prin publicistic , pu rie de trei ori pentru leg turile lui cu aceast grupare terorist
mai ales prin intermediul ziarului Cuvântul, a fost puternic implicat i antisemit . Datorit succesului intelectual a ajuns s formeze
în dezbaterea politic , sus inând ini ial doc- discipoli. A exercitat influen atât ca direc-
trina nist , apoi ideea unei monarhii or- tor al ziarului Cuvântul, cât i ca membru al
ganice (reprezentate de Regele Carol al II- camarilei lui Carol II ori în calitate de con-
lea), iar din vara anului 1933, Mi carea Le- silier al lui Zelea Codreanu. Succesul lui
gionar . financiar s-a datorat faptului c a tiut s se
Cursurile sale, litografiate sau p strate apropie de unii bancheri i oameni de afaceri,
sub form de stenograme, au fost publicate sau s apeleze la alte surse. În consecin ,
dup moartea sa, la începutul anilor '40, prin i epata contemporanii ofând un Merce-
grija discipolilor. În perioada comunist din des de lux sau construindu- i o vil în B -
România (1945-1989) Nae Ionescu a fost un neasa. (Dup moartea lui, vila a devenit lo-
autor interzis. Publicarea cursurilor sale a cuin a lui Ion Antonescu, ceea ce spune to-
fost reluat dup 1990. Publica iile savante tul despre modesta cl dire). Succesul lui a
ale lui Ionescu au fost pu ine, la început - fost i în plan erotic - leg turi amoroase cu
unele articole despre logic , câteva prefe e femei celebre ale vremii, printre care M ruca
i o serie de articole în revista teologic Cantacuzino Enescu (so ia marelui compo-
Predania (19371938). Cu toate acestea, zitor român George Enescu), Elena Popovici-
influen a sa din 1922 pân în 1940 a fost Lupa, mai tân cu 7 ani decât Magistrul,
enorm . Înv turile i scrierile sale au inspi- un fel de alt „înger p zitor”, odrasl a unui
rat un nou interes pentru metafizic i filo- profesor universitar, renumit în cuceriri ga-
zofia religioas în România. De i era în pri- lante, i pianista Cella Delavrancea, fiica
mul rând un logician, s-a str duit s în e- scriitorului Barbu Delavrancea, membr a
leag toate formele de activitate uman . Po- cenaclului literar al lui Eugen Lovinescu -
trivit lui, filozoful trebuie s ia în considerare artist rafinat , scriitoare, o femeie uluitor
nu numai expresia teoretic a vie ii istorice -
în r zboi, în luna august 1916, l-a surprins acolo. A fost închis în

de seduc toare. Leg tura intens mediatizat în epoc a fost cea cu lag rul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde a fost
ruca Cantacuzino, tân ra aristocrat care la 19 ani s-a c torit eliberat în 1917. Primul s u fiu, Radu, s-a n scut la începutul anului
cu Mihai Cantacuzino - tân rul cu studii la Paris, fiul fostului primar 1917, iar cel de-al doilea, R zvan, în anul urm tor.
al Capitalei, premier i deputat poreclit „Nababul” din cauza fabuloasei Între anii 1911-1916, în calitate de colaborator i apoi de redactor
averi. Dobândise titlul de prin es , care îi facilitase apropierea de la Noua Revist Român , condus de Constantin R dulescu Motru,
regina Maria. C snicia frumoasei M ruca a luat sfâr it dup întâlnirea public mai multe articole i cronici.
cu George Enescu i mai apoi cu Nae Ionescu, despre care scria: În 1919 î i sus ine doctoratul în filosofie la Universitatea din
„Gândea i tr ia absolutul, la a a în imi i în a a adâncuri, c te lua Munchen, cu teza Die Logistikals Versucheinerneuen Begründ-
adeseori ame eala în preajma lui. Avea aripi întunecate, sumbra i ungder Mathematik (Logistica ca o nou încercare de definire a ma-
nealterata frumuse e a lui Lucifer, chiar i mândria aceluia care dup tematicii).
ce l-a adorat pe Dumnezeu, se m soar cu El i îl sfideaz ”. Dar Revenit în ar în 1919, este pentru scurt vreme profesor, apoi
amintesc: Nu spunea Nae Ionescu c „iubirea întov te cu- director la Liceul militar „M stirea Dealului” pentru ca, în acela i
noa terea”? A vrut poate s cunoasc psihicul acestor femei cele- an, s fie numit asistent la catedra de Logic i Teoria cunoa terii a
bre, gândirea lor, felul în care tiu s d ruiasc iubirea... Parc putem profesorului Constantin R dulescu Motru. Î i inaugureaz activi-
ti? La toate acestea se mai adaug i mitologia satanic ridicat în tatea universitar cu prelegerea Func iunea epistemologic a iubirii.
jurul lui Nae Ionescu. Patriarhul Miron Cristea, pe care îl atacase în În 1922 public în Gazeta Matematic studiul Comentarii la un caz
articole, a pus ca profesorul de logic s fie zugr vit în chip de drac de intransigen a conceptelor matematice, pentru care ob ine Pre-
pe peretele bisericii patriarhale. Numero i contemporani l-au com- miul de filosofie matematic în anul 1023. Din 1919 i pân în 1925
parat, pornind de la sprâncenele lui „mefistofelice” sau de la carac- colaboreaz cu numeroase articole la revista Ideea european (di-
terul ambiguu, cu diavolul. Pân i fosta lui iubit M ruca î i amin- rector: Constantin R dulescu Motru, al turi de Tudor Vianu, Octav
te te în memorii c avea „urechi de faun, lungi i ascu ite, sfâr ind în Onicescu, Dimitrie Gusti, tefan Neni escu i al ii. La 1 ianuarie 1926
coarne ascunse, dar ghicindu-se în întuneric”. este numit conferen iar definitiv de Istorie a logicii i Metafizic . La
Logicianul, metafizicianul i filozoful religios român, Nae Ionescu 24 ianuarie ine conferin a Misticii italieni (aula Funda iei Univer-
scut în România, la Br ila, a urmat studiile primare, gimnaziale i sitare Carol I), la 18 februarie conferin a Charles Pguy (aula Funda iei
liceale în ora ul natal. În timpul liceului, s-a apropiat de cercul so- Universitare Carol I, ciclu consacrat literaturii franceze, organizat de
cialist, cunoscându-l pe Panait Istrati - scriitorul român de limb Gruparea „Poesis”). La 20 februarie încheie cursul cu tema Problema
francez i român , tot br ilean, despre care Istoricul Nicolae Iorga salv rii în „Faust” al lui Goethe. ine conferin a Filosofia regiona-
spunea, dup încercarea de a citi cartea scris de el „Chira Chiralina”: lismului cultural (Br ila). În luna mai începe s colaboreze la Ziarul
„Eu nu-i g sesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu Cuvântul, unde preia rubrica Duminica. La acest ziar a colaborat i
un hamal din portul dun rean”. grupul de talente adunate în jurul s u: Mircea Eliade, Mircea Vulc -
Nae Ionescu a fost exmatriculat din liceu în ultimul an de studiu, nescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.
se spune c pentru republicanism na ional. A terminat studiile medii Vreme de mul i ani, va scrie zilnic cel pu in un articol. Cele mai
la alt liceu, i-a continuat studiile la Facultatea de Litere i Filosofie multe vor fi semnate cu câteva pseudonime (atât spre a varia sem-
din Bucure ti, pe care le-a terminat în 1912, cu specializarea în filo- tura, în acela i num r sau în zile succesive, cât i întrucât îi pl cea
sofie. În anul 1912 a fost numit profesor la Liceul „Matei Basarab” se ascund sub diverse înf ri). Încheie cursul de Teorie a
din Bucure ti. A colaborat în acest timp la reviste, iar în 1913, dup cuno tin ei (litografiat, tip rit, 1996). Ca pre edinte al Comisiei de
logodna cu Elena-Margareta Fotino, a plecat în Germania, la Gottin- bacalaureat la Liceul „N. B lcescu” din Br ila (din acest liceu fusese
gen, în vederea des vâr irii studiilor. A revenit în România pentru exmatriculat în prim vara lui 1909, cu pu in înaintea bacalaureatului
satisfacerea stagiului militar, i în 1915 s-a c torit cu Elena Marga- propriu) îl remarc pe elevul Iosef M. Hechter, viitorul Mihai Se-
reta Fotino. În ianuarie 1916 a plecat din nou în Germania, împreun bastian. În 1930 a fost numit profesor titular al Catedrei de Psihologie
cu so ia, pentru continuarea studiilor doctorale. Intrarea României i Pedagogie a Institutului Superior de Educa ie Fizic . Îi urmeaz
profesorului Constantin R dulescu Motru. Pred cursuri de psiho-
logie general i pedagogie teoretic . La 1 iunie 1930, la alegerile
pentru Camera Deputa ilor a candidat la Br ila, din partea Uniunii
Na ionale i a fost ales. În anul universitar 1930-1931 a predat cursul
Istoria metafizicei ca tipologie a culturii - prelegerea inaugural are
ca tem Moda în filosofie. În anul universitar 1932-1933 a predat
cursul Din metodologia logicei, Analogia i cursul Metoda statis-
tic . Cu aplica ie la psihologie, sociologie si pedagogie. În anul uni-
versitar 1933-1934 a predat cursul Logica tiin elor exacte. La 2
ianuarie 1934, în urma asasin rii lui I.G. Duca, Nae Ionescu este
arestat la Sinaia; Ziarul Cuvântul este suspendat. În ianuarie 1934 a
ap rut: Immanuel Kant, Critica ra iunii practice, cu o prefa a lui
C. R dulescu Motru i o not introductiv asupra ra iunii practice
semnat de Nae Ionescu. La 7 februarie 1934 a fost eliberat i rearestat
în cursul aceleia i zile. La 15 martie a fost din nou eliberat i î i reia
cursul. În iunie 1934 apare romanul lui Mihai Sebastian, De dou mii
de ani, cu o prefa de Nae Ionescu, conceput ca o antitez la te-
matica romanului - aceast prefa încearc s fundamenteze antise-
mitismul prin perspective teologice, concluzând c evreii nu au nici
V. Chifu - The memory of an water world
rea Ciuc. La 24 iunie - eliberat din lag r bolnav de inim . Nu î i re-
o putin de salvare întrucât îl a teapt înc pe Messia. Timp de cap catedra. Este vizitat acas de o serie de prieteni, printre care
câteva luni se duce o ampl i pasionant polemic în pres în jurul Mircea Vulc nescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ionel Gherea,
romanului, prefa a lui i a problematicii puse de autor i prefa ator. George Racoveanu. În 1940 lucreaz la un Manual de logic , din
Dintre polemi ti: Tudor Teodorescu-Brani te, Pompiliu Constan- care au r masfragmente nepublicate.
tinescu, Octav ulu iu, erban Cioculescu, Mircea Eliade, George La 15 martie moare în vila sa de la B neasa; de fa fiind Cella
Racoveanu, Mircea Vulc nescu, Petre Pandrea, Constantin Noica, Delavrancea. Sunt mai multe versiuni c ar fi fost otr vit la comanda
Ion I. Cantacuzino i Mihail Sebastian. În 1935 apare eseul lui Mihail regelui Carol al II-lea. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din
Sebastian Cum am devenit huligan, o replic la respectiva prefa . Bucure ti. Discursul funebru a fost inut de Mircea Eliade, elevul
În anul universitar 1934-1935 pred cursul de Logica general . La 7 u cel mai apropiat.
ianuarie 1935 - conferin a Primejdia spiritului defensiv (aula Liceului Pe 16 martie 1940, Constantin Noica îi scrie lui Emil Cioran, aflat
„Codreanu” din Bârlad); Rezumat în Credin la 10 ianuarie 1935. La la Paris, c dragul lor Nae Ionescu, Profesorul, a murit. În aceea i zi,
11 februarie a avut loc o ciocnire, vreme de câteva ore, între jandarmi un fost student, Mircea Vulc nescu, mângâiase pentru ultima oar
i legionari; ace tia din urm voiau ca Nae Ionescu s in o con- cu privirea pere ii albi ai casei de la B neasa a Profesorului, clavirul
ferin . Conferen iaz în sala festiv a prim riei din Oradea, în cadrul amu it, biblioteca i unicul tablou, o reproducere dup El Greco,
„Astrei”, Despre unele no iuni curente în sociologie. În anul uni- masa lui de lucru pe care, cu câteva ore înainte, se mai aflase înc
versitar 1935-1936 pred un curs de Logic a colectivelor. În anul bustul în bronz al uneia dintre femeile iubite. Trupul neînsufle it era
universitar 1936-1937 pred cursul Probleme de metafizic ; în ianuarie întins pe pat, într-o odaie de o austeritate monahal .(...) A doua zi a
1937 (stenografiat i dactilografiat în ianuarie 1937 i editat de isto- avut loc înmormântarea. În scrisoarea c tre Cioran, Noica se cutre-
ricul literar i bizantinolog român Dan Zamfirescu (n. 1933), considerat mur la gândul c , de acum încolo, genera ia lor r mâne a nim nui,
unul dintre cei mai importan i ideologi ai protocronismului românesc.) se încheie o epoc i ia sfâr it o uluitoare aventur a spiritului, în
La 22 aprilie 1937 - Conferin a de Metafizic i Istorie a logicii este istoria atât de fragil a culturii române ti. Noica nu se num rase
transformat în catedr , iar Nae Ionescu este numit profesor agregat. printre prefera ii lui Nae Ionescu, dar, în ultimul timp, îl vizitase
La 6 iunie Mircea Eliade - asistent onorific la catedra lui Nae Ionescu, pt mânal, adesea împreun cu Vulc nescu, i avusese ocazia s -
este exclus din Universitate, pentru „scrieri pornografice”. Hot rât l cunoasc mai bine i ca om, nu numai ca autor de articole de pres
atitudine împotriv , în pres ; printre cei care protesteaz (Emil Cioran, i profesor care înfl ra tineretul. Ajunsese la concluzia celuilalt
Ar avir Acterian, Constantin Noica .a.) Printre ei se afl i Nae discipol credincios, Mircea Eliade: destinul de practicant i nu de
Ionescu, titularul catedrei. La 27 iunie - articolul Sub semnul simplu interpret al filozofiei, dominase i justificase toate gesturile,
Arhanghelului, în revista Buna Vestire (nr. 100). La 21 ianuarie 1938 oricât de scandaloase ale acestui om. Se zvonea chiar c , precum
reapare Ziarul Cuvântul. La 10 martie Senatul Universit ii Bucure ti Socrate, Profesorul ar fi murit otr vit.
este de acord cu propunerea de schimbare a denumirii catedrei, ocu- „L-am auzit înjurând i era mare”, îi scrie Noica lui Cioran. „L-am
pate de Nae Ionescu, în Catedra de Logic i Metafizic . La 17 apri- zut vulgar, poate voit vulgar, l-am auzit repetându-se, jignind,
lie - Cuvântul este din nou interzis. Împreun cu o serie de efi legio- bârfind i era tot mare. Atingi limitele oric rui om atunci când îl vezi
nari, Nae Ionescu este arestat i depus în lag rul de la Miercurea râzând cu hohote, dar veselia lui extraordinar în fa a anecdotelor
Ciuc, cu „domiciliu for at”. Este destituit din Universitate. În luna suflate ale lui Mircea Vulc nescu îl l sa intact. E singurul om a
mai este martor în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu. derea în rui masc mortuar a voi-o. E singurul om care mi-a dat în via
Cosmos (1938-1939). La 13 ianuarie - din nou în lag rul de la Miercu- sentimentul legendarului.” Cu trecerea timpului, ie it de mult de sub
vraja maestrului, Noica îl va încadra în condi ia l ut reasc a culturii,
privindu-l ca pe un l utar superior, inegalabil, dar lipsit de viziunea
i creativitatea marilor spirite ale culturii, un maestru al vorbelor
me te ugite.
Volume (antume i postume)
- Roza vânturilor, în 1937, o culegere de articole gazet re ti strânse
din ini iativa lui Mircea Eliade, care a i prefa at-o. Este singura carte
publicat în timpul vie ii (republicat în edi ie anastatic la Ed. Roza
Vânturilor, 1990).
- Coresponden a de dragoste (epistolar cu Elena-Margareta
Fotino), 2 volume, Ed. Anastasia, Bucure ti, 1997.
- Curs de istorie a logicii, edi ie îngrijit de Marin Diaconu,
Humanitas, 1993.
- Curs de metafizic , edi ie îngrijit de Marin Diaconu, Humanitas,
1995.
- Curs de filosofie a religiei,1924 - 1925, edi ie îngrijit de Marin
Diaconu, prefa de Nicolae Tatu, postfa de Mircea Vulc nescu,
Editura Eminescu, 1998.
Pe lâng alte numeroase edi ii, mai ales ale unor cursuri univer-
sitare, operele lui Nae Ionescu au fost strânse într-o edi ie complet
(20 de volume) i în colec ia de „Opere fundamentale” (trei volume)
a Academiei Române:
- Nae Ionescu, Opere, vol. I-XV, edi ie îngrijit de Marin Diaconu
i Dora Mezdrea (la editurile Crater, Istros, Muzeul Literaturii Ro-
Vasilica Chifu - Introspection
adev rul absolut, se ajunge în mod fatal la problematica cunoaterii,

mâne), 1999-2018. spre deosebire de religie care are ca obiect absolut de cunoscut pe
- Nae Ionescu, Opere, vol. I-III, edi ie îngrijit de Marin Diaconu Dumnezeul viu, concret, de esen deosebit ; cum se poate mântui
i Dora Mezdrea, postfa de Eugen Simion, Funda ia Na ional sufletul omenesc, cum poate ajunge la îndumnezeire; metafizica este
pentru tiin i Art , Buc., 2020 (vol. I i II con in Cursuri univer- preocupat de absolutul metafizic, care este transcenden a (fiin a).
sitare, iar vol. III studii, prefe e i o selec ie de articole i cronici). i tot ce este ceva este fiin . (...) Fiin a actualizat în spa iu i în timp
În prefa a c ii „Nae Ionescu - Opere I”, editura Crater, 2000 , devine existen cu infinite moduri de manifestare; fiin a se raporteaz
Florica Diaconu i Marin Diaconu scriu despre faptul c „Nae Ionescu la nefiin , iar nimicul, nefiin a este ceva gol de con inut, despre care
concepea filozofia în chip hot râtor ca filosofare - astfel c nu s-a nu se poate afirma ceva. Exist timp istoric, fizic, psihologic (durat )
str duit s gândeasc sistematic. Poate p rea surprinz tor c , pentru i metafizic. Ceea ce se întâmpl în timp i în spa iu se nume te eve-
un gânditor format în spiritul filosofiei germane, n-avea de-a face de niment. (...) Timpul înceteaz acolo unde înceteaz eternitatea sau
sistem filosofic (în sens meta-filosofic). i totu i, la gânditorul român, absolutul timpului”. Spa iul, timpul i mi carea sunt m surabile can-
atât printr-o obliga ie formal de a- i concepe cursul de metafizic titativ i din aceast cauz ele sunt studiate de fizic în calitate de
desf urat pe mai mul i ani -, cât i prin modul propriu de a gândi atribute fundamentale ale existen ei. „Religia pleac de la un dez-
filosofia i filosofarea în genere, problematica ontologic se îmbin echilibru provocat de durere i, prin ea, omul caut fericirea. Filozofia
cu cea gnoseologic (cu prelungiri în cea epistemologic i în cea pleac i ea tot de la un dezechilibru, dar de origine intelectual . (...)
logic ) i cu o ampl problematizare în cea antropologic . (...) Nae De i amândou se ocup cu absolutul, religia i metafizica nu se pot
Ionescu concepe filosofia ca fiind adaptarea universului la necesi- reduce una la alta; metafizica încearc s împace omul cu via a, religia
ile fiin ei noastre. Filosofia nu are un material precis, ea este îl scoate din aceast lume i-l îndrum spre mântuire”.
sfrângerea unei personalit i umane pân cuprinde tot universul; În Istoria logicii (1929-1930) Nae Ionescu vorbe te despre
este o activitate eminamente omeneasc ” (Curs de istorie a logicei Metoda tr irii existen ei prin iubire care permite o cunoa tere po-
(1924-1925). În acest curs metafizica este numit i „ tiin a abso- ten at a acesteia, transcenderea realit ii sensibile în realitate ab-
lutului”, ea urm rind cunoa terea existen ei integrale cu ceea ce solut ; neputin a ra iunii de a ancora în absolut fiind dep it pe
este dincolo de realitatea sensibil . calea tr irii-în elegerii în filozofie i prin credin în religie, preconizând
În loc de postfa la acest volum, avem cuvântul lui Dan Zam- o revolu ie spiritual care ar putea determina r sturn ri profunde în
firescu „Metafizica secolului 21”: „... Adunate acum împreun cu planul cunoa terii. i în cel al vie ii sociale concrete. „Filosofia în
tot ce s-a p strat stenografiat i litografiat din activitatea sa la catedr , general este un drum spre absolut”.
vor da con inutul a 5 volume de peste 400 de pagini in octavo din În cursul de Istoria metafizicii (1930-1931) face o distinc ie între
edi ia Operelor sale, ini iat de Editura Crater, condus de gânditorul filosofie i metafizic , cunoa terea filosofic fiind o cunoa tere din
i eseistul Ion Papuc...” Ne aminte te c avem la dispozi ie i o afar în untru, adic de la efect la cauz , cunoa terea metafizic este
traducere integral a Introducerii în metafizic a lui Henry Bergson, o cunoa tere care p trunde în adâncul omului, privind din untru în
pentru a putea compara dou moduri de a privi i cuprinde realitatea afar ; metafizica fiind „ultimul resort, germenul a tot ce este activitate
i marile probleme ale existen ei umane, apar inând unor gânditori spiritual , omeneasc ”. „Metafizica este tiin a realit ii ultime, în
de geniu. S-ar putea astfel r spunde la „teribilul strig t al scriitorului func ie de pacea l untric , de echilibrul sufletesc al omului”.
grec: Ce sentimente vor umple vreodat existen a inexistent a În Cursul de metafizic , din 1937, filozoful cre tin declar : „Dum-
oamenilor din vremea noastr ?, fiindc Nae Ionescu este singurul nezeu este via a, via a este durere, suferin , chin dar ea înseamn i
metafizician care, în veacul ce se încheie, i-a închinat întreaga via prefacere, curgere, transformare, nu stagnare”. Fiindc Nae Ionescu
i cugetare unei unice idei i obsesii: de a-i înv a pe oameni, i mai iubea via a. Cât prive te libertatea, spunea c nu exist libertate
ales pe tineri, cum se cucere te de la via existen a existent ”. absolut a omului, ci „libertatea înseamn putin a de a alege, de a
În Cursul de metafizic (1925-1926) se define te scopul cursului, alege între mai multe posibilit i”.
acela de a a se adresa spiritului fiec ruia dintre noi (a ne defini) i de Cultura pentru el înseamn totalitatea valorilor spirituale, cuprin-
a stabili raportul între noi i lume. Tabloul de ansamblu asupra lumii zând filozofia, morala, magia, religia, mitul.
putându-se stabili cu ajutorul tiin ei. Filosofia fiind deci, o cunoa tere Aprecieri:
proprie a omului, r spunzând „necesit ii interioare a acestuia de a Pr. Profesor Universitar tefan Iloaie, într-o carte editat în 2003
ti ce este lumea în ansamblul ei i în ce raport se afl omul cu lu- la Cluj-Napoca, noteaz spusele lui Petre ea: „Mircea Vulc nescu
mea”. Tot în acest curs, Nae Ionescu î i exprim regretul c filozofia obi nuia s spun c în fa a cursurilor lui Nae Ionescu nu puteai s
nu a r mas ceea ce a fost pentru marii cuget tori ai lumii „un fel de mâi neutru. Important este cu ce riscuri unii dintre cei apropia i
nitur spontan , un fel de reac ie a tuturor for elor lor suflete ti”. profesorului au r mas la întrep trunderea dintre cultural i religios.
În alt Curs de logic (1927-1928), filozoful define te filosofia ca Unii au negat ultima dintre valori, închizându-se în propriul eu, cu
fiind o „viziune de ansamblu asupra realit ii. (...) Ea este rezultatul speran a de art a descoperirii unui liman spiritual care s supli-
st rii de nelini te interioar , de fr mântare, de sfâ iere l untric , de neasc gnozamistic i iubirea divinului. Departe de a fi încadrat i
suferin (...) în loc s ne aduc lini tea mult dorit , ne fr mânt i plasat unui curent deja existent în epoc , Nae Ionescu trebuie definit
mai tare. Astfel c filosofia rezult dintr-un fel de nelini te interioar , comportamental, în sensul c a avut o atitudine just fa de toate
dintr-un fel de insuficien a noastr de a ne închide în noi în ine”. evenimentele din România. N-a gândit îns just întotdeauna. Eu l-
În Cursul de metafizic (1928-1929) explic ce înseamn a am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul
filosofa: „înseamn a reduce realitatea sensibil la necesit ile tale, politic”. „Aprecierea lui Petre ea, spune tefan Iloaie, ne scute te
a cum este ea închegat , bine sau r u”. „Orice cunoa tere filosofic de un lung periplu pe care în mod normal ar trebui s -l efectu m
pleac de la experien a omeneasc care nu are limit , c ci orice fapt când vorbim de un personaj atât de controversat. Profesor universitar
tr it poate deveni, la rândul lui, obiect de cunoa tere asupra c ruia i gazetar plin de fervoare, Nae Ionescu se distinge ca mentorul unei
con tiin a critic se apleac s -l cerceteze. Metafizica pleac de la genera ii. Opera i-a fost interzis dup moartea sa de regimul co-
emo ia intelectual (mirarea) i nelini tea c ceva exist , de ce exist , munist. El a r mas îns în con tiin a contemporanilor i a discipolilor
de ce existen a e altceva decât neexisten a etc. În metafizic se caut
lui Stroe (n.m. - Stroe Iva cu, ran, bunicul lui Nae Ionescu) se va
i, care i-au publicat postum opera. Astfel, prin contribu ia acestora, da uneori drept igan, pretinzând c se trage din semin ia hindu ilor,
Nae Ionescu a fost accesibil românilor din diaspora, fiind revelat, cei mai vechi filozofi ai lumi. Adev rat sau nu, gluma a prins, iar unul
dup decembrie 1989 i românilor din ar . Având în vedere c „Pro- dintre apropia i (n.m. - Petre Pandrea) îl va numi ulterior „indian
fesorul” (cum era numit) nu i-a publicat opera, fapt ce inea de altfel heimatlos (apatrid) i aventuros”. (...) Urmare a înc lc rii repetate a
de maniera sa de a fi i de a gândi, ar fi fost imposibil c el s ne de- regulamentelor colare, liceanul Nicu Ionescu (n.m. - î i va zice Nae
vin cunoscut, dac opera sa nu ar fi fost cu adev rat valoroas . Va- mai târziu) încheie clasa a VI-a cu media 5 la purtare. Atitudinea lui
loarea operei sale explic eforturile contemporanilor s i mai tineri de de frond se accentueaz spre sfâr itul liceului, când dou lucr ri, la
a-i publica i organiza lucr rile. Astfel se explic c , de i a fost trecut materiile igien i francez , sunt considerate inadmisibile. (...) Elevul
la index de regimul comunist, gândirea sa nu a fost uitat . Discipolii Ionescu î i luase libertatea de a critica politica guvernului i condu-
i au început s -i publice cursurile înc din 1941, la scurt timp dup cerea rii de c tre un rege str in, sus inând, printre altele, a a cum
moartea sa. Unii au apreciat „curajul de a gândi, îndr zneala de a o f cea i Asocia ia „Avântul”, antisocialist , dar contaminat de
dep i rigorile ortodoxe f ie irea din sfera cre tinismului bizantin ideile socialiste ale vremii, introducerea votului universal direct i
i lep darea incertitudinii, a bâjbâielii, a c ut rii oarbe, critica aspr secret pentru to i românii ortodoc i. Afirma iile îi vor fi sanc ionate
menajamente îndreptat c tre forurile conduc toare ale Bisericii prin eliminarea din liceu. În urma contesta iilor mamei sale, Eugenia
Ortodoxe Române, chiar c tre Sfântul Sinod, sau c tre preo ii de la Ionescu, cazul ajunge la Ministerul Instruc iunii, se efectueaz o
sate, definesc acea statur spiritual care a r mas neatins pentru anchet i pân la urm , prin interven iile rudelor materne de la Bu-
mul i. Nae Ionescu stabile te diferen a clar între religia de o anumit cure ti, se decide s i se permit tân rului Nicolae Ionescu s i
culoare i tradi ia, ca stare de fapt. Poate aici s-a f cut o confuzie ce preg teasc în particular examenele de sfâr it de an i bacalaureatul
l-a apropiat mai mult decât a fost de mi carea legionar . El este pro- i s le sus in la oricare alt liceu din ar . (...) Când a venit ca stu-
motorul unei direc ii ortodoxe în filozofia româneasc . A deschis o dent la Bucure ti, î i amintea unul dintre cunoscu ii lui apropia i
poart pe care îns nu a putut s intre i s cerceteze. Ar fi fost foarte (n.m. - Petre Pandrea), Nae Ionescu se afla într-o crunt s cie. Du-
interesant un studiu al s u legat de epistolele pauline. (Termenul de ce a inut o lucrare de seminar a le inat. Nu mâncase de câteva
epistole pauline se refer la 14 c i incluse în canonul Noului Testa- zile. Profesor era Constantin R dulescu-Motru, care l-a luat sub
ment i atribuite lui Pavel). Rela iile sale cu bisericile din România obl duirea sa, ca bursier. N-avea o locuin stabil . Dormea pe mesele
stau cumva sub auspiciul urm torului fragment:„...nu exist în chip de biliard din cafenele interlope. A fost epoca de pauperitate (...)
normal în istorie feluri individuale, ci numai feluri na ionale de a tr i Fondator i director al revistelor Noua revist român , Studii filo-
cuvântul lui Dumnezeu (...) Concluzii: Ceea ce numim biserica lui zofice, Ideea european , Revista de filozofie, Revista de psihologie
Nae Ionescu, nu se identific neap rat cu ceea ce înseamn Biserica practic , R dulescu-Motru va fi, pentru mul i ani de acum încolo,
Ortodox Român în perioada interbelic , ci mai degrab cu ideologia mentorul i ocrotitorul acestui tân r negricios i încruntat, ajutându-
despre tradi iile ei. (...) Genera ia pe care a patronat-o este unic prin l s i construiasc o viitoare carier universitar . Înc din primii ani
anumite tr turi din care amintim: ancorarea în spiritual, descoperirea de studen ie, profesorul, care avea darul s se entuziasmeze de stu-
religiozit ii i a ortodoxiei în special. Acest lucru nu ar fi fost posibil den ii s i mai r ri i, î i invit studentul în redac ia Noii reviste
un om atât de efervescent ca Nae Ionescu.” române de pe Calea Victoriei, unde aceasta va da curând buzna stri-
O carte recent - Seduc torul domn Nae, scris de Tatiana Nicu- gând c tocmai „îl f cuse praf” pe Kant la un seminar. În anii de
lescu - scriitoare din România care a impus în literatura contem- studen ie, redac ia îi va fi cas , mas i adres pentru pu inii prieteni
poran genul biografiei -, publicat la Editura Humanitas, îi face un care îi scriu. (...) Cine reu te s se strecoare la timp în amfiteatrul
tablou: „Tuciuriu i sprâncenat, cu ochi adânc-scânteio i, nepotul arhiplin e ochi i urechi la felul în care Profesorul î i construie te
discursul. Dup o scurt t cere, în care pare s i adune toate gân-
durile i energiile, prezen a lui ia în st pânire auditoriul fulgerându-
l ironic cu privirea: „Cum, dumneavoastr sunte i to i filozofi?” (n.m.
întrebarea e reprodus din volumul lui Mircea Vulc nescu „Nae
Ionescu a a cum l-am cunoscut”) Apoi, glasul noduros, cu col uri,
cu asperit i, cu ocoluri, arunc aici un cuvânt, deschide dincolo o
poart secret , love te dincoace o piatr g sit în drum. Totul la în-
tâmplare, oarecum în voia hazardului. i pe urm , la sfâr itul ceasului
când te ui i cu dezolare la câmpul de gândire pe care l-a devastat în
halul sta, deodat lucrurile încep s se ordoneze, nu tiu cum, nu
tiu prin ce întoarcere de resort. Ideile aruncate în trei sferturi de or
în dreapta i stânga, f leg tur , se întorc în ultimul sfert acas ,
lini tite, clare, necesare, într-o stringen uluitoare, încheind un ciclu
de cugetare cum ar încheia o construc ie simfonic ” (n.m. - descrierea
îi apar ine lui Mihail Sebastian, în volumul De dou mii de ani, în
care profesorul Nae Ionescu poart numele de Ghi Blidaru).”
Teologul Mihai Grobnicu a scris un articol în 2009, despre Nae
Ionescu, inspirat intitulat, „Nae Ionescu ne-a înv at s gândim”:
„Considerat nu de pu ini ca fiind directorul de con tiin al genera iei
de aur a intelectualit ii interbelice române ti, un adev rat Socrate
românesc, Nae Ionescu este, prin excelen , un creator de valori au-
tentice, un trezitor de con tiin e. Cultura pentru Nae Ionescu era o
treab pe via i pe moarte, urgent , capital , decisiv i practic .
Vasilica Chifu - Travellers Energy
Nu-l interesa decât un singur lucru: s fii tu însu i, s regânde ti ple- Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
când de la propria- i tr ire. În epoca în care se „lucreaz ” la pseudo-
pacte pentru Educa ie, a c ror unic folosin este de a deveni ulte-
rior maculatur , o reevaluare a modelului Naeionescian ar fi bine-
venit .”
Este i motivul pentru care Nae Ionescu a adunat în jurul lui „bu-
chetul” de intelectuali dispu i i capabili s gândeasc asupra timpu-
lui vie ii noastre: trecut, prezent i viitor. Frumos a redat scriitorul
Ion Papuc momentul plimb rii celor trei: Eliade, Cioran i Petre ea,
noaptea, pe str zile Bucure tiului i discutând despre viitorul rii:
„Îmi povestea de una dintre întâlnirile lor din Bucure ti. Erau ea,
Eliade i Cioran. i, dup ce restaurantele se închiseser , au pornit-
o noaptea prin Bucure ti, vorbind i visând la un ora în care fumul
furnalelor s fie atât de dens, încât s nu se mai vad cerul de dincolo.
a visau ei Bucure tiul, un monstru industrial. Bine, recuno tea
, pe atunci, nu tiau nimic despre poluare. i s-au plimbat a a
toat noaptea, pân când, ajun i pe Dealul Mitropoliei, Mircea Eliade, ti fel de fel de triunghiuri,
care t cuse pân atunci, le-a spus: «M i, b ie i, s nu uita i, când globuri în rezerv ,
termina i voi treaba, s pune i i pe cineva care s m ture str zile»”. plimbarea mea pe mal
ialte decora ii
Totu i, o completare s-a f cut asupra cursan ilor lui Nae Ionescu: unde fantome plutesc
„Genera ia de intelectuali crescut la sânul s u a p sit ceea ce p - la vale t cute îmi tr iesc via a-n minte
rea s fie centrul doctrinei lui Nae Ionescu: ortodoxismul, ca stare de acolo timpul e cofrat
în vâltoarea unui acvariu
fapt. Nu r mâne nimic sau aproape nimic.To i pornesc spre un sen- ti
în adâncurile unei holograme
timent religios, dar altul decât cel promovat de înv torul lor: Eliade pas rea ce ip
tre fenomenologia spiritualit i iasiatice, Cioran spre religia dispe- exaltat în arta dep irii în timp ce ploaia-mi atinge fa a
rii, Noica de i p streaz mult, î i caut Dumnezeul filozofilor. Ceilal i furtuna mut dup seceta uscat din var
mor în gulagul communist înainte s se poat defini pe deplin. Ce ce arde mareele - râul emo iilor e mort
mâne din ideile lui Nae Ionescu, r mâne în Biseric . Iar cei care se ti zero experien
dezmint de el, îi p streaz linia mult mai mult decât o fac ceilal i...”. începutul i sfâr itul:
Personal, nu sunt de acord cu aceast p rere. Mult mai impor-
intrigat de reclama
un documentar
tant a fost faptul c Nae Ionescu le-a deschis min ile, i-a provocat s o vedere în imagini aprinse
online
reflecte asupra celor expuse de el, iar aceste min i s-au dovedit supe- pe-o platform social m-am încurcat în scara rulant
rioare, capabile s acumuleze cuno tin ele i s dezvolte alte rami- ce se tope te-n reac ii o mân m-a sprijinit
fica ii ale aceluia i arbore. nu te tiam
ti
Mircea Eliade scria c „Nae Ionescu î i înv a studen ii s filo- s-a întâmplat s fii acolo
ochii tulburi în ast pânz
zofeze plecând de la imediat, la întâmpl ri personale, i le amintea c mâini pistruiate pe scara
aripi învârtite peste ape
un gânditor î i poate îng dui orice libertate în specula iile lui, în rulant
cerul umflat, bolnav i irosit
afar de libertatea de a nu ine seam de via .” am întors capul
timpul t u ofelit în tranzit
Emil Cioran: „L-am cunoscut personal. Mi-am dat seama destul te-am privit - înfiorat -
de repede c nu era un om realmente cultivat. Nu avea o forma ie ti
st teai acolo
intelectual perfect sau vast . Citise mult în tinere e, în Germania, daruri într-un spa iu virtual,
priveai cu ochii fierbin i
iar cursurile lui se bazau pe ce înmagazinase atunci, îns omul avea timpul, o re ea de iluzii
nu tiam de unde veneai
un farmec nemaipomenit. Era cuceritor. Interesant era c î i preg tea doi c tori în tandem
din pictura-n ulei de pe perete,
cursurile numai pe jum tate, pentru c totodat era i jurnalist i nu ochii t i, întunericul Lunii
de lâng scara rulant
avea timp, din cauza asta improviza mult, f cea un mare efort i gân- sufletul scaunelor goale acolo atunci am devenit una
dea chiar în timpul cursului, i atunci te prindea cu el în elaborarea tu i eu
asta. Efortul pe care-l f cea ni se transmitea i nou , în a a fel încât toate vopsite-n negru
când respira iile noastre
tensiunea era reciproc . Intrai cu el într-o problem i avansai o dat intens
au împ rt it aceia i atomi
cu el. Foarte rar întâlne ti un asemenea profesor. Reu ea s creeze o pe podeaua din lemn
din aer i-am privit amândoi
colosal intimitate în gândire.” întinse pe spate aceea i pictur -n ulei
i închei cu spusele lui Petre ea (a c rui gândire „era un mo- petale pe-un râu de pe perete cu flori pe perete
nument de în elepciune turnat în pilde în toare i învigorat de o pauz -n haos o chitar , o sticl i pantofii t i
duh cre tin”), comparându-l pe Nae Ionescu cu George C linescu: poe ii-au plecat pantofii t i abandona i
„C linescu, fa de Nae Ionescu, nici n-a existat. L-am cunoscut la un prânz mai devreme când ai plecat
personal, am stat cu el de vorb . N-avea voca ie filozofic nici cât un cuvintele lor distan ate în acea dup -amiaz
tur tor. George C linescu era un simplu scriitor. Nae Ionescu nu sub r suflare
se m sura în vremea lui cu nimeni. Era el însu i. Era nemaipomenit de era o schi cu flori pe peretele
un mister al alegerii tapetat de tine când a teptam
de tept.”
sub un pom de Cr ciun un vis complicat devenit viu
i cu propria-mi convingere c nici un cet ean care a dorit binele
cu podoabe suspendate, obiecte lep date
rii sale, nu trebuie blamat. Dac a gre it, a i fost îndeajuns pedepsit.
Poate trebuie iertat pentru ceea ce în urma sa a l sat. cu ro i temporale, o poveste de dragoste
Doina DR{GU|
O carte memorabil[
Mihai Caba, Zboruri prin Constela ii diamantine, Ed. PIM, Ia i, 2022
Iat o carte f cut din materiale publicate prin preg tirea de baz o structur tehnic , lescu, un c tor însemnat, pe care G. C li-
într-o revist literar ! Un lucru l udabil! ce respect anumite rigori ale matematicii, nescu îl plaseaz în „Istoria...” printre clasicii
Începând cu num rul 80 (aprilie 2017) al este o fire sensibil , înclinat spre art , spre întârzia i ai evului mediu, al turi de V re ti,
revistei Constela ii diamantine i pân în literatur , spre istorie. El relateaz imagini Matei Milu, Ion Budai-Deleanu, Dimitrie i-
decembrie 2022, dl Mihai Caba are aproape istorice ale trecutului i pune în valoare per- chindeal; Dosoftei - Mitropolit al Moldovei
num r de num r articole publicate - cu pre- sonalit i, unele dintre ele uitate, mai cu sea- -, unul dintre cei mai mari c rturari din istoria
ponderen de sorginte istoric . pe cele legate indisolubil de Ia i - Cetatea român , poet i traduc tor, primul versificator
Câteva cuvinte despre revista Constela ii celor apte coline. Adesea intr cu dezinvol- al Psaltirii din tot R ritul ortodox, primul
diamantine: a luat fiin în septembrie 2010, tur în inima evenimentului respectiv, parti- traduc tor din literatura universal în limba
la Craiova, sub egida Ligii Scriitorilor Români cipând cu dragoste i pricepere la desf u- român ; Miron Costin - cronicar moldovean
i a Uniunii Ziari tilor Profesioni ti, i i-a rarea lui, i poveste te cu frumuse ea artei i diplomat, erudit, cunosc tor de limbi str -
impus înc de la început axarea pe cultul va- moldovene ti. ine, deschiz tor de drumuri în literatura ro-
lorii, al autenticit ii, al originalit ii compo- Ia ul, capitala Moldovei (1564-1859), a mân ; Nicolae Milescu Sp tarul, c rturar, tra-
zi ionale i al expresivit ii artistice. Ne-am fost i este un centru cultural important - aici duc tor, geograf i diplomat moldovean, a
propus, i cred c am reu it, s dep im limi- a luat fiin prima tipografie, prima univer- rui erudi ie a uimit pe toat lumea; Domnul
tele na ionalismului, adic s avem o deschi- sitate din ar , aici s-a tip rit prima gazet Cuza - Unificatorul. Unirea Principatelor Mol-
dere spre universalitate. din România etc. În plan politic, Ia ul a dat dovei i Valahiei, realizat la 5 i 24 ianuarie
De cele mai multe ori, revistele au un semnalul Revolu iei de la 1848, Ia ul este 1859, prin alegerea aceluia i Domnitor, în
destin de efemerid , ele nu supravie uiesc ora ul celor trei Uniri: 1600, când Mihai Vi- persoana colonelului moldovean, Alexandru
prezentului, a a cum sunt c ile care stau teazul a fost încoronat aici ca domn al celor Ioan Cuza, care avea s i asume, astfel, pe
pe rafturile bibliotecilor. Dar o revist poate trei ri Române; tot de la Ia i a pornit actul mai departe, cu fermitate responsabil i
fi privit i definit , în ansamblul ei, ca o unirii celor dou principate în 1859 i tot la dreptate social , soarta celor dou ri româ-
oper de art i ca un mijloc de manifestare a Ia i s-a realizat formal Marea Unire din 1918, ne ti; Ion Heliade R dulescu, personalitate
spiritului. i, de ce nu, ca un suport în reali- în condi iile în care devenise capitala Ro- cultural complex , membru fondator al Aca-
zarea unei c i. mâniei (1916-1918) în perioada refugiului din demiei Române i primul s u pre edinte, con-
Mihai Caba, de profesie inginer, având primul r zboi mondial, când Bucure tiul se siderat cea mai important personalitate din
afla sub ocupa ie german . Ia ul este un ora cultura român prepa optist , prin aportul
înc rcat cu mult istorie - minunate monu- u cultural i estetic la dezvoltarea literaturii
mente istorice, m stiri i biserici -, cu oa- române, fiind apreciat i ca un precursor al
meni de elit , mari c rturari, scriitori, muzici- poeziei moderne; Mihail Kog lniceanu, om
eni etc. politic de orientare liberal , avocat, istoric i
Mihai Caba evoc , în cartea Zboruri prin publicist român, considerat a fi însufle itorul
Constela ii diamantine, mari c rturari ai nea- Unirii Principatelor; Nicolae Iorga, marele
mului românesc: Ien chi V rescu ( i mo- istoric, cel care, printre multele sale calit i, a
tenirea l sat prin testament urma ilor s i: fost înzestrat i cu darul premoni iei - cu o zi
„Urma ilor mei V re ti/ Las vou mo te- înainte de uciderea sa scria poezia „Au fost
nire/ Cre terea limbii române ti/ i-a patriei ind un brad b trân”; A.D. Xenopol -
cinstire”); Ion Budai-Deleanu, reprezentant istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog
de seam al colii Ardelene, care a fost orga- i scriitor român, autorul primei mari sinteze
nizat în Transilvania cu scopul declarat al a istoriei românilor. S-a distins i ca un filozof
introducerii ideilor iluministe; Petru Maior, al istoriei de talie mondial , fiind considerat
istoric i scriitor român transilv nean, un co- printre cei mai mari istorici români, al turi de
rifeu al colii Ardelene; Antim Ivireanul, care, elevul s u, Nicolae Iorga.
potrivit aprecierii exprimate de Sinodul BOR, Apoi, Mihai Caba îi are în vedere pe marii
a fost „cel mai de seam mitropolit al rii scriitori români ce au l sat în urma lor opere
Române ti din toate timpurile”; Dinicu Go-
C[r\i primite
„Metaforel”) - romancier i avocat român in-
valoroase: Aron Cotru , diplomat i scriitor terbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile
român, considerat de G. C linescu „un poet sale evocatoare ale copil riei i adolescen ei;
la redac\ie
original, plin de vigoare s toas i foarte Duiliu Zamfirescu - scriitor, apreciat a fi „bo-
reprezentativ pentru Ardeal”; Gheorghe ierul literaturii române”; Ani oara Odeanu
Asachi - precursor al genera iei pa optiste, - poet , prozatoare i jurnalist român ; Mi-
unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, hai Codreanu, poet, considerat de Arghezi,
a condus numeroase reviste literare; Costa- drept „p rinte al sonetului românesc”;
che Negruzzi, cel care terge colbul de pe Marin Preda, unul dintre cei mai importan i
cronice b trâne”; Ion Creang , „cel slobod romancieri din perioada postbelic ; Cella
la gur ”, care i-a desc rcat sacul s u dol- Serghi, scriitoare, publicist i traduc toare
dora de pove ti i povestiri, de proverbe i român , una dintre cele mai importante pro-
zic tori, care mai de care mai ugube e, i, la zatoare române ale literaturii interbelice, cu-
îndemnul prietenului s u M. Eminescu, avea noscut mai ales ca autoare a romanului
le a tearn pe hârtie, în stilul s u inconfun- „Pânza de p ianjen”; Victor Eftimiu - dra-
dabil; Vasile Alecsandri, scriitor i om poli- maturg, eseist, povestitor, scriitor i tradu-
tic, personalitate marcant a Moldovei i a tor român de origine macedoromân ; Petru
României, considerat unul dintre fondatorii Comarnescu, socotit i azi cel mai de seam
culturii noastre moderne; I. L. Caragiale - reprezentant al criticii de art române ti, prin
dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, „distinc ia i rafinamentul” scrierilor sale;
director de teatru, comentator politic i ziarist Garabet Ibr ileanu - critic i istoric literar,
român. G. C linescu îl considera a fi cel mai eseist, pedagog, redactor literar i romancier
mare dramaturg român i unul dintre cei mai român. Este una dintre cele mai influente per-
importan i scriitori români; Geo Bogza, spirit sonalit i din literatura român a primelor
avangardist i nonconformist, un scriitor ar- decenii din secolul al XX-lea, teoretician, pro-
dent al contemporaneit ii timpului în care a motor al criticii literare tiin ifice (direc ia
tr it; George Topârceanu, care, din 1911, de- poporanist ), creator literar, profesor de isto-
vine ie ean de-adev ratelea, dup ce, la in- ia literaturii române la Universitatea din Ia i
sistentele chem ri ale lui Garabet Ibr ileanu, i principal redactor al revistei Via a româ-
se te Bucure tiul i se stabile te la Ia i; neasc (1906-1930); Eugen Lovinescu - critic
Al. O. Teodoreanu, cu pseudonimul P storel, i istoric literar, teoretician al literaturii i
despre care G. C linescu scrie: „La temelia sociolog al culturii, memorialist, dramaturg,
umorului (lui P storel - n.m.) st întotdeauna romancier i nuvelist român, cel mai de seam
o atitudine critic , umoristul e moralist”. critic dup Titu Maiorescu; Iacob Negruzzi -
Al. Vlahu , scriitorul despre care G. C li- spirit junimist, secretar perpetuu al Societ ii
nescu scria în monumentala „Istoria lite- Junimea, i redactor al Convorbirilor literare
raturii...” c „Opera lui e mai degrab un Într-un mod cu totul aparte, dl Mihai Caba
reportaj scris neted, uneori cu nerv, un al- vorbe te despre Societatea Junimea din Ia i
bum de icoane terse, de file rupte, de impre- i Titu Maiorescu, ini iatorul i creatorul ei.
sii luate din goana vie ii”; Gala Galaction „Junimea”, în toate perioadele existen ei ei,
(Grigore Pi culescu), scriitor, preot ortodox, a dup cum a fost perceput i apreciat
profesor de teologie, traduc tor al Bibliei în de istoria literar , de monografii i exege ii
limba român din ebraic i greac ; Nicolae ei, „a avut un rol decisiv în literatura româ-
Labi , cu un debut fulminant în poezie („Fii , iar spiritul junimist s-a dovedit triumf -
dârz i lupt , Nicolae!”), cu un talent sclipi- tor în lupta de respingere a mediocrit ii i
tor, poetul „primelor iubiri” ce urc vertigi- a altor forme de impostur manifestate pe
nos i str lucitor pe cerul liricii române ti a atunci în art .” Convorbiri literare, consi-
timpului s u devenind o „supernov ”. Dar derat a fi „organul de pres ” al Societ ii
aripile zborului s u cutez tor au fost frânte literare junimiste, a devenit treptat o înalt
la numai 21 de ani printr-un accident tragic; tribun a promov rii „direc iei noi” în lite-
Magda Isanos - o poet de o mare sensibi- ratura român , potrivit „teoriei junimiste”
litate i de o real profunzime; Adi Cusin - lansate de Titu Maiorescu i de ceilal i mem-
poetul nonconformist - denumit de critica bri fondatori ai Junimii, Iacob Negruzzi, Va-
literar actual drept unul dintre cei mai im- sile Pogor, Petre Carp i Teodor Rosetti, aceea
portan i poe i români ai ultimelor patru de- a combaterii „formelor f fond”, înt rit i
cenii, numit adeseori „noul Labi ”; Ion Ne- de deviza adoptat în Cenaclul Junimii: „Intr
goi escu - scriitor i istoric literar, unul dintre cine vrea, r mâne cine poate!”
liderii Cercului Literar de la Sibiu; Panait Cerna Citind cartea de fa , sim i cum î i tresalt
- un poet intimist, romantic minor sau tradi- inima de fericire c te numeri printre urma ii
ionalist român, un epigon al poetului Mihai acestor români adev ra i, care i-au pus tot
Eminescu, precum i filosof, critic literar i talentul lor, i chiar i via a, în spiritul în rii
traduc tor; Ionel Teodoreanu (romanticul culturii i des vâr irii poporului român.
Marian BARBU
Plecarea de la sine
Nicolae B la a, Cu moartea la d rac, Ed. MJM, Craiova, 2022
nu s-a înstr inat în vreun fel de ace tia st intr m în desfacerea de sensuri i ipoteze ale
dovada faptul c dup dispari ia bunicii sale, termenului c ruia i s-a atribuit de la mitologie,
a reconstruit i l rgit toate spa iile pe care mi ri culturale sau de mas , pe care le putem
aceasta n-avea cum s le construiasc . Unele desprinde acum, dar autorul survoleaz , cum
romane ca niile Alexandrei (2008) sau altfel? de la distan , în cuno tin de cauz
Puntea frânt sau c derea spre niciunde i, ca în logica formal , trece înc mai dep r-
(2008) împlinesc expozeul narativ mai sus ti or, ca s ajung în contemporaneitate.
enun at în imediata apropiere a acestora, în- Ultimele cinci flash-uri, mici eseuri, abor-
temeietorul de limb român bulze tean , de- deaz ideea de fiin în împrejur rile con-
vine sarcastic biciuind relele apuc turi ale strâng toare ale vie ii, în care rolul lui Dum-
ranului român din zon , tr rile i la itatea nezeu este precump nitor.
unora dintre ei. Stau m rturie volumele de Ca fiin muritoare, are un capitol extrem
eseuri, pân acum cinci la num r. Sinceritatea de ingenios, intitulat Despre moarte, form
exprim rii, fluien a stilului, mereu în cuno- fireasc de a tr i în nefirescul vremurilor.
tin de cauz , a subiectivului, fac din pagi- Ca s complet m tabloul tip riturilor scri-
nile scriitorului Nicolae B la a, semne du- itorului jurnalist, se cuvine doar s transcri-
rabile ale unei lecturi pl cute i coerente, des- em, din aceea i surs editorial doar titlurile
chizând sensuri i nuan e. Am ales pentru pieselor de teatru, una dintre ele, Pre pe
dezbatere ,,public ”, doar un fragment, dintr- dispre ( 1915-2011), trecând hotarele rii
un flash, care dezvolt observa ii de natur noastre, poposind în paginile Observato-
istoric -filosofic , privind no iunea de nar- rului, în 2011, în Canada. Celelalte s-au in-
cisism. titulat: Ziua a asea (2012), Teatru (2013),
În panopticul scriptural al scriitorului Lectura întregului text, repus în contezt Slug la dârloag (2014).
Nicolae B la a, ata at la cartea Cu moartea i citit acum, m-a dus cu gândul la elve ianul Iat c neamul sore tilor vizeaz nu nu-
la d rac, Ed M.J.M, 2022, 272 p, Craiova, se Ferdinand de Saussure (1857-1913), care a mai întrem tor, dar i triumf tor. A tept m
observ o con tiin ampretat de sine. dezvoltat prin teoria-i cunoscut a semnului cu încredere volumele de poezii ale scriito-
Cartea de fa adun o parte din rostirile în lingvistic, la semnificat i semnificant. Nu rului total Nicolae B la a.
public, la radio sau televiziune, în împrejur ri
faste sau nefaste ale vie ii sale. Toate aceste
flsh-uri sunt orientate tematic pe diversele
forme de existen ale fiin ei umane, pornind,
îndoial , de la sine.
În majoritatea lor, ele sunt compuse sub
presiunea socialului contorsionat, a politicu-
lui i a filosofului. Pe toate trei le strune te i
le stârne te personalitatea scriitorului i jur-
nalistului Nicolae B la a, - un adev rat c rtu-
rar, o rara avis, în zilele noastre extrem de
tulburi i nesigure pentru o crea ie. Dac a
fi direct în rostire, a zice c Nicolae B la a
este figura emblematic a scrisului contem-
poran cultivat, r bd tor i r zbun tor, cuno-
scându-se pe sine i la bine i la r u. Ca for-
ma ie intelectual , face onoare, cinste, tagmei
inginere ti, începând din 1995, de când i-a
ap rut primul roman Blesteme, de 235 pagini.
L-au înso it alte proze, de aceea i factur a
inspira iei, satul Bulze ti i locuitorii lui. C Vasilica Chifu - Purification
George PETROVAI
Divina dulcea\[ a liricii

shakespeariene
Shakespeare, Sonete, Ed. Tineretului, 1966, în române te de Ion Frunzetti
Când spun „liric shakespearian ”, am de om excep ional i în pragul unui veac de W. Shakespeare „a prelucrat piese scrise
în vedere cele 154 de sonete ale mereu tân - asemenea ie it din comun”. În plus - ne spune înainte de al ii”, tuturor dându-le „o structur
rului Will pentru cultura universal („cel mai Ovidiu Drîmba în Literatura universal (anii nou , profunzime de gândire, o bog ie de
mare poet englez din toate timpurile”, dup III-IV uman, Editura Didactic i Pedagogic , idei i o form atât de înalt , încât modelele
corecta apreciere a lui Ion Frunzetti, prefa- Bucure ti, 1976) pentru c „sonetele lui Sha- vechi au fost date uit rii” (O. Drîmba), marea
atorul volumului Sonete din 1966 - Edi ia a kespeare, luate în totalitatea lor organic , s- lui faim îndemnându-i pe editorii avizi de
II-a, Editura Tineretului, i excep ionalul tra- ar putea spune c alc tuiesc cea mai înalt câ tig s -i atribuie piese scrise de al ii, dar
duc tor al celor 86 de sonete care sunt in- oper liric a întregii perioade a Rena terii”. nu-i adev rat c cele 37 de piese n-au fost
cluse în volumul de fa ), nicidecum piesele Îns , mai înainte de-a intra în biografia scrise toate de el, sau - m rog - nu-i adev rat
de teatru (37 în total), scrise între anii 1590- liric a poetului (se presupune c decep iile atâta timp cât, în cultura englez i universal ,
1612 i considerate „drept culmi ale crea iei acestuia în dragoste, în elat de iubit , au ge- este intens dezb tut chestiunea posibilit ii/
dramatice i literare universale”. nerat sonetele), cuvine-se s ofer dou l mu- imposibilit ii ca „unul dintre cei mai mari
Dar nu pentru c a scrie, pe urmele atâtor riri: scriitori ai tuturor timpurilor” s i fi scris
exege i, despre dramele istorice (Richard III, 1) Ion Frunzetti, al turi de Sorin M rcu- cople itoarea oper în doar 22 de ani, dup
Henric IV, Henric V, Henric VI, Iulius Cesar, lescu, Mircea-Aurel Buiciuc i al i vrednici care s se retrag în Stratford-on-Avon, or -
Coriolan, Antoniu i Cleopatra etc.), despre lm citori din diverse limbi în limba român , elul lui natal, unde dup patru ani se stinge
marile tragedii (Romeo i Julieta, Hamlet, este un remarcabil traduc tor nu numai din din via la vârsta de 52 de ani.
Macbeth, Othello, Regele Lear) i despre co- englez , ci i din spaniol (împreun cu Edgar Vas zic , ne informeaz Ion Frunzetti în
mediile lui W. Shakespeare (Nevestele vesele Papu, a tradus în anul 1969 Iscusitul hidalgo Cuvânt înainte la voluma ul cu cele 86 de
din Windsor, Visul unei nop i de var , Îm- Don Quijote de la Mancha), francez i rus , sonete, „Deziluziile sale în dragoste i în c s-
blânzirea scorpiei, Negu torul din Vene ia tuturor acestor excep ionali truditori, eu - în nicie, în via a ob teasc i în cea privat îl
etc.) ar fi curat pierdere de vreme, c ci orice articolul Exemplaritatea nuvelisticii cervan- azvârl în preajma anului 1590 în lumea prost
punct de vedere personal i consistent este tine (nov. 2015) - aducându-le urm torul oma- famat a actorilor” (primele trupe de actori
bine-venit, ci fiindc sonetele îi permit citito- giu: „a doua precizare îi are în vedere pe to i profesioni ti dateaz în Anglia de la sfâr itul
rului „s verifice cum sun peste veacuri, în acei înzestra i traduc tori, care prin pasiune secolului al XV-lea), fapt pentru care tân rul
ele, autenticitatea unei gândiri i a unei sim iri i iscusin fac s nu se adevereasc spusa
puse la grele încerc ri într-o zbuciumat via italian traduttore traditore (traduc torul e
tr tor) - Sorin M rculescu, impecabilul tra-
duc tor al Exemplarelor (cu aceea i compe-
ten i d ruire l-a tradus în limba român i
pe dificilul Baltasar Gracián), respectiv for-
midabilul cuplu Ion Frunzetti-Edgar Papu,
inegalabili t lm citori i comentatori ai ispr -
vilor lui Don Quijote”;
2) Tr ind în epoca elisabetan (perioada
domniei Elisabeta I - a doua jum tate a seco-
lului al XVI-lea i începutul secolului al XVII-
lea) sau a teatrului elisabetan (sinteza dramei
populare engleze i a concep iilor umaniste),
când teatrul cunoa te o imens popularitate
(„niciun ora din Europa n-avea atâtea teatre
ca Londra, ne asigur Ovidiu Drîmba) prin
crea iile lui Christopher Marlowe, Ben Jon-
son, Thomas Kyd, George Chapman, John
Marston, Philip Massinger, John Webster,
William Shakespeare John Fletcher i John Ford, este adev rat c
C[r\i primite
tre editorul Thorpe, „soi de librar-rechin,
Shakespeare merge la Londra, unde - în jurul din spe a c ruia existau mul i în epoca a-
la redac\ie
anului 1600 - „existau dou zeci de companii ceasta, în care i piesele erau considerate
cu trupe i localuri permanente”, printre care proprietatea trupei ce le juca” (I. Frunzetti).
i teatrul Globe, unde, la început, poetul se Inspirat de cei doi ibovnici tr tori, Sha-
angajeaz i joac , apoi, gra ie talentului i kespeare are, totu i, puterea moral-spiritual ,
interpret rii remarcabile, devine membru per- dictat de for a prieteniei sincere, s treac
manent al trupei (trup distins în 1603 cu peste durerea provocat de aceste mâr av
titlul de „slujitori ai maiest ii sale”), pe urm afront: îi dedic „omului numai lumin ” un
ac ionar, coproprietar i director. num r mai mare de sonete decât oache ei
Dar cum profesia de actor cerea la vremea iubite/„dark lady” (pesemne o actri , egala
respectiv i talentul de a scrie, mai întâi Sha- lui în plan social), e adev rat, nu la fel de va-
kespeare prelucreaz piesele altora, apoi î i loroase ca cele închinate ei, ba chiar î i strig
câ tig faima de mare autor dramatic, „înc iertarea, „luându- i asupr i, manifest, orice
din primii zece ani de actorie” (I. Frunzetti). vin , cu o m rinimie care ar fi putut fi, desigur,
Pân la 1600, ceea ce înseamn prima pe- primit cu mai mult bun voin , dac ar fi
rioad din crea ia shakespearian , ne în ti- venit din partea unui egal” (I. Frunzetti).
in eaz în continuare prefa atorul, „predo- Iar Wordsworth, într-un celebru sonet
min o concep ie optimist , chiar dac epi- din 1815, spunea despre sonetele lui Sha-
sodic pesimismul î i marcheaz prezen a”. kespeare c sunt cheia cu care acesta „inima-
To i comentatorii operei shakespeariene sunt i descuie”, împreun - completeaz tradu-
de p rere c , dup anul 1601, marele drama- torul i prefa atorul - cu „inimile cititorilor
turg i poet devine „de un pesimism marcat, din toate timpurile i de oriunde”.
în urma unei experien e personale, legate i Desigur, temele cele mai frecvente ale so-
de intrarea în conflict cu monarhia a grupului netelor sunt Iubirea („Eu nu cred c sunt
de umani ti ce-l patrona i proteja” (bun - piedici la unirea/ A dou inimi ce credin i
oar , moartea contelui Essex i dizgra ia mul- in;/ Iubire-adev rat nu-i iubirea/ Ce piere
tora dintre prietenii acestuia, b nui i de p rt - când în cale-i piedici vin...”; „Pot fi deci fericit,
ie la complotul pus pe seama acestui gene- iubind, iubit!/ C ci neclintind nimic, nu sunt
ral, periculos pentru tron prin popularitatea clintit.” - Sonetul XXV; „Mi-e ziua noapte,
de care se bucura), i c „Sonetele (...) sunt, cât n-o s te vad ./ i noaptea zi, când visul
în mare luate, m rturia procesului acestuia mi te-arat .” - Sonetul XLIII; „Iubirea- i mai
de trecere de la o concep ie a unei armonii de pre mi-e i mai sfânt / Decât averi, ori
sociale la o concep ie care subliniaz ireduc- rang, ori strai, ori nume./ Nici oimi, nici câini,
tibilitatea contradic iilor lumii” (I. Frunzetti). nici caii nu m -ncânt :/ De tine-s mândru cât
Sonetele, într-o structur de trei catrene de-o-ntreag lume.” - Sonetul XCI) i frumu-
(cu rime încruci ate - abab, cdcd, efef) i un se ea naturii, în chip firesc asociat dragostei
distih (rimat gg), au fost publicate prima dat („Tot ce-i frumos am vrea s n-aib moarte: /
în anul 1609, se pare c f învoirea auto- i trandafirul vrem s dea boboc,/ Ca via a
rului, dup ce - ne face cunoscut prefa atorul lui s-o duc mai departe/ Urma ul, când e-
- „mai bine de un deceniu se ferise s le dea ajuns la soroc.” - Sonetul I).
circula iei altfel decât în manuscris, într-un Dar tot Shakespeare a az Iubirea dea-
cerc restrâns de prieteni i pre uitori”, pentru supra for ei nimicitoare a timpului, astfel în-
a nu-l compromite pe Henri Wriothesley, con- ve nicind-o („Când v d materia schimbând
te de Southampton, „protector i prieten in- cu rândul/ Via a-n gunoi i-n via gunoirea./
tim al poetului, curtean puternic, ce putea Ruina tuturor mi-aduce gândul/ C timpul
interveni s pun la index edi ii literare nea- va s -mi ia cu el Iubirea.” - Sonetul LXIV),
greate i care n-ar fi avut nicio dorin s se iar în formidabilul Sonet LXVI (îl redau în
vad comentat public în sonetele dedicate întregime), el exprim înse i „dezam girile
lui de cel c ruia îi furase iubita”. umani tilor vremii” (O. Drîmba), necru tor
Cu totul altfel stau lucrurile cu poemele lovi i de mul imea relelor lumii de-atunci:
lirice Venus i Adonis, respectiv Lucre ia (de- „Scârbit de toate, tihna mor ii chem:/ S tul
parte de valoarea artistic a Sonetelor), scrise -l v d cer ind pe omul pur,/ Nemernicia-n
de Shakespeare în perioada 1593-1594, pe purpuri i-n huzur,/ Credin a-marf , legea sub
vremea epidemiei de cium ce dusese la în- blestem,/ Onoarea - aur calp, falsificat,/ Vir-
chiderea teatrelor, poeme care v d de îndat tutea fecioriei târguit ,/ Des vâr irea jalnic
lumina tiparului i sunt dedicate în mod spe- umilit ,/ Cel drept, de for a chioap dezar-
cial contelui de Southampton. mat,/ i arta sub c lu e amu ind;/ S v d pro-
Prin urmare, marele Will n-a avut niciun stia - dasc l la cumin i,/ i adev rul - «semn al
amestec nici în ceea ce prive te a ezarea so- slabei min i»,/ i binele slujind ca rob la rele./
netelor în volum (ordinea nu-i cronologic Scârbit de tot, de toate m desprind:/ Doar c
sau m car logic ) i nici la tip rirea lor de murind, fac r u iubirii mele”.
Elena TRIFAN
Valeriu Gafencu.
O biografie teologic[
a Sf`ntului @nchisorilor
Ionu ene, Valeriu Gafencu. O biografie teologic a Sfântului închisorilor,
Editura Casa C ii de tiin , Cluj-Napoca, 2018
Ionu ene, istoric i publicist, la Editura chisorilor. prin credin în Dumnezeu.
Casa C ii de tiin din Cluj-Napoca, a Abordarea personalit ii lui Valeriu Ga- În lumea închisorilor în care i-a petrecut
publicat cartea „Valeriu Gafencu. O biografie fencu nu se face din punct de vedere al vie ii cei 11 ani de via Valeriu Gafencu a f cut
teologic a Sfântului Închisorilor”. fizice, ci al celei spirituale, prezentate pe o dovada unui caracter puternic, cu însu iri
Este un studiu profund i original, însu- ax temporal , atât orizontal , cât i vertical , alese: r bdare în suferin a pe care i-a asumat-
mând 226 de pagini, structurat în 22 de capi- ce ia parc form de cruce, într-o rela ie in- o asemenea lui Iisus Hristos, credin în
tole, cu un „Cuvânt-înainte” scris de pr. Amfi- trinsec cu str mo ii, familia, comunitatea Dumnezeu, iubire fa de semeni, bun tate,
lohie Brânz i postfa a „Din fericire pentru teasc , mari evenimente istorice, universul clarviziune, spirit de întrajutorare i de sacrifi-
acest neam, nemiloasa deten ie a umplut sina- concentra ionar al închisorilor comuniste, ciu, i-a dat streptomicina sa unui tân r evreu.
xarele de sfin i”. tovar ii din deten ie, posteritatea. Care au fost stâlpii rezisten ei lui Valeriu
În întreaga carte autorul mânuie te parc Dar s urm rim împreun cu Ionu ene Gafencu în închisoare?
un far reflectorizant asupra vie ii i activit ii firul vie ii lui Valeriu Gafencu! În primul rând, credin a nestr mutat în
unui tân r basarabean, Valeriu Gafencu, pro- El s-a n scut în anul 1921, în localitatea Dumnezeu, liturghia, spovedania, rug ciu-
iectate pe fundalul evenimentelor istorice din Sângerei din Basarabia, „într-un cadru istoric nea i iertarea.
timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial i propice rena terii unui na ionalism viguros Aici, în lumea închisorii, el a avut puterea
din zorii comunismului. i s tos...” (p.14) i într-o familie cu un de a se ruga i de a-i ierta atât pe binefec torii,
Pentru scrierea acestei c i, un adev rat puternic sentiment patriotic. cât i pe r uf torii s i. Pentru el suferin a
imn închinat unui slujitor al lui Dumnezeu, De mic, a manifestat înclina ie pentru lec- este „o metanoia”, o jertf pentru izb virea
Ionu ene a studiat o bibliografie bogat , tur i pentru rug ciune. i-a f cut studiile sa i a neamului s u.
constând din documente de epoc , g site în la coala din satul natal, la Liceul „Ion Crean- Cartea con ine pagini de mare frumuse e
arhive, c i, i a purtat discu ii cu cei care l- ” din B i. ale spiritualiz rii universului concentra ionar
au cunoscut pe Valeriu Gafencu în lumea în- Dup Ultimatumul Sovietic de la 28 iunie prin credin . Acolo, într-o lume a suferin ei,
1940, prin care Basarabia urma s fie alipit ace ti martiri ai credin ei au avut puterea de
Uniunii Sovietice, Valeriu Gafencu a fost tre- a „transforma închisoarea în biseric i celula
cut Prutul de c tre tat l s u, Vasile Gafencu, în chilie”, de a face ca lumina cerului s co-
care a r mas pe p mânt basarabean, unde s- boare în adâncuri i de a- i însenina chipurile
a jertfit pentru drepturile rii sale. cu lumina sufletului.
La Ia i, în anul 1941, când era student la O alt latur a personalit ii lui Valeriu
Facultatea de Drept i de Filosofie, Valeriu Gafencu manifestat în lumea închisorii a fost
Gafencu a fost condamnat la 25 de ani închi- talentul literar, concretizat în poezii ale c ror
soare, deoarece era conduc tor al unui Grup teme sunt lumina i credin a.
al Fr iilor de Cruce din Mi carea Legionar , Crea ia literar a lui Valeriu Gafencu este
care fusese interzis i se implicase în ac iuni analizat atât în raport cu poe i români, con-
politice. temporani acestuia, cât i cu opere din cul-
Timp de 11 ani i i-a petrecut în închisorile tura universal : „Poezia lui Valeriu Gafencu
de la Aiud, Pite ti i Târgu-Ocna unde i-a are r cini originale, în imnul bizantin, cu
dat sfâr itul în anul 1952, la vârsta de 30 de psalmodieri incantabile într-o koinonia sau
ani, dup ce cu o zi înainte î i prezisese moar- comuniune sacr a omului cu Dumnezeu”.
tea care pentru el a fost o eliberare spiritual : (p. 77-78), „Poezia lui Gafencu este influ-
„Doamne, d -mi robia care elibereaz sufletul en at stilistic de Weltanschauungul liric al
i ia-mi libertatea care-mi robe te sufletul”. epocii”. (p. 85)
Firul c uzitor al c ii este supravie u- În viziunea lui Ionu ene crea ia literar
irea, în area i eliberarea spiritual a omului
Ioan G~F-DEAC
Fiin\[ ascuns[ dup[ f[ptur[

ile compun totalit ile cuvintelor nerostite de sfinte virtuale a radicalelor i strâmbelor nimiciri pentru orice
vie uitoare din regnuri ce definesc un tot aprins în seama fiec rei lucru încondi ionat în chiar adieri de vânt
poezii, în generala formal înduio are de alungat poet. ce poart pulberi de aur visând armonii.
Câmp imanent are privighetori pe suprafe ele sunetelor b tute în Închid posibile pr bu iri,
lung vaier de singur tate; proprie improbabilitate de fiin se- indeterminant împ rt ire anihilez,
ascunde dup orice f ptur . reconturez nicidecum-ul i-l reamintesc
Imposibil pur se-amestec atunci în dulci surprinderi, naturale când existentul prezent eu danseaz ,
con tiin e adun convingeri, prelabil comun al tur cuvinte în inte plutind în preajma f pturii neîntrupate
vr jite. nicicând în vreo fiin adev rat .
Compus frecven serve te dominan a, priviri în conversii devin Prealabil liberate r stoarn accederea,
deveniri minerale, iar contemplarea-i spulberare a vidului din marile balansul este între mine i eu;
îndr gostiri dintre cei ce iubesc iubirea. vid contingent îndreapt continue orizonturi
Epuizat , esen a adun îndoielile din profunde uimiri, nem surat întru intr ri în finale i subminate
triste e se pune în cerul care anin suspend rile anihilate. deplas ri subliminale.
Stabil înainte m -ndeamn pentru intrare nefinit în cercul ultim Tocmai aduc pe-aici internul lucru comun
al deplin ii. care confirm c dincolo de-un dincolo de f ptur
Acolo-i ansamblul supunerilor strâmte, vie uie te o fiin neînfiin at .
titlul de „Cet ean de onoare”, care i-a fost min într-un domeniu mai pu in cunoscut al
gafencian este: „o expresie cre tin ”; „izvor îns retras. Exist b nuieli c oasele înmires- istoriei na ionale i ar putea fi un îndreptar
de munte cristalin i n valnic”; „un imn pen- mate, g site într-un cimitir în care au fost în- pentru to i cei afla i în suferin , indiferent
tru biruin a întru Hristos”; „Poeziile lui Ga- huma i condamna i din închisorile comuniste de ce origine ar fi, când, cum i unde s-ar ma-
fencu sunt imne închinate Luminii, incanta ii ar putea fi ale lui. nifesta ea.
ale credin ei”. Ionu ene nu este un simplu biograf, ci Dovede te deopotriv talentul scriitoru-
„Îndreptarul de spovedanie” al lui Valeriu în demersul s u scriitoricesc insereaz cuno- lui, cât i maturitatea sa de cercet tor pasi-
Gafencu i o întâlnire secret pe care a avut- tin e din alte domenii de activitate, fie di- onat atât în plan istoric, cât i literar.
o cu Arsenie Boca în anul 1946 sunt alte as- rect, fie prin compara ii. Întâmplarea a f cut s citesc aceast car-
pecte care completeaz personalitatea ana- De exemplu, sunt analizate etimologic i te în S pt mâna Patimilor Domnului nostru
lizat cu implicare afectiv puternic de c tre semantic cuvintele: „sângerei”, „sfânt”, „sfin- Iisus Hristos i s în eleg mai bine rela ia om
autor. enie”, „p cat”, suferin a martirilor închisorilor - Dumnezeu, rolul purific rii i sfin irii prin
O aten ie sporit acord acesta i felului comuniste este asem nat cu aceea a primilor credin i prin sacrificiu.
contradictoriu în care a fost receptat Gafencu cre tini i cu a personajelor lui Dostoievski,
de c tre contemporani, cât i de c tre urma i. Valeriu Gafencu „a fost un Mî kin al vremu-
Vasilica Chifu - Forgotten image
Pentru generalul Ion Antonescu i pentru rilor prigoanei comuniste”. (p. 38)
comuni ti a fost o persoan ostil , pentru Capitolul „Poetul Închisorilor, o simbioz
colegii de închisoare a fost un model, „un literar între imn, elegiac i baladesc” se con-
mentor”, Securitatea comunist l-a trecut în tureaz în adev rate pagini de critic literar .
rândul misticilor. I-au fost dedicate articole, Spiritul activ al lui Ionu ene se mani-
i i un documentar de c tre persoane care fest i de data aceasta. Relateaz , analizea-
l-au cunoscut sau nu. Nicolae Steinhardt l-a , compar , dar î i exprim i opinii. Propune
numit „Sfântul Închisorilor”, Constantin Voi- ca pe stema satului în care s-a n scut Valeriu
cescu îi face un frumos portret: „Despre Târ- Gafencu s se afle chipul acestuia. Consider
gu-Ocna ar trebui s vorbeasc Valeriu Ga- poezia lui Valeriu Gafencu este o carte
fencu, stâlpul de foc al spiritualit ii din închi- deschis care trebuie studiat profund i s
sorile comuniste. Ochii lui mari, alba tri, o- fie introdus în istoria literaturii române.
glindeau cerul. Privindu-i, te sim eai a a de I se pare pertinent propunerea ca cei
mic! Dar zâmbetul lui de nedescris î i d dea care s-au sacrificat în închisori în numele cre-
curaj i te f cea s cuno ti ce este iubirea lui din ei în Dumnezeu s fie sanctifica i.
Hristos”. (p. 175) Cartea „Valeriu Gafencu. O biografie teo-
Prim ria ora ului Târgu-Ocna i-a decernat logic a Sfântului Închisorilor” aduce lu-
Livia CIUPERC{
Oglinda bunicului martir

Monica Pillat, Bunicul meu f mormânt, Editura Humanitas, 2022, 168 p.
i nu a fost deloc simplu, chiar împov - bunicului drag, peste suferin ele indurate -
tor pentru cercet torul Monica Pillat. Dar i-n nefericita-i copil rie, dar, mai ales, în de-
când dore ti, po i ajunge spre „limanul de plina maturitate, nedreapt osând , între zi-
lumin ”. durile de la Jilava, V re ti i Tg. Ocna.
Umbre dragi i-au fost c uz i-ndemn i, amintindu-ne (prin compara ie) de
înflorit. Cu iubire neîntinat , fruct tomnatic, Horia Furtun (unul dintre prietenii lui Ion
însufle it - „Din ghimpii amintirii Trecutul Pillat), de la a c rei trecere ne despart tot
l-a cules” (Ion Pillat) - i în oapte înl crimate aptezeci de ani, am putea spune c memo-
de vis, steaua uit rii î i va recap ta str lu- rialul acesta, dedicat bunicului Gheorghe Ene
cirea. Filipescu de c tre distinsa lui nepoat , s-ar
i acum avem dovada c sunt pove ti putea rezuma i-ntr-acest ritm cantant: i-
care se nasc în vis. un singur vers de alt dat / e-o lumânare
Dar memorialul Bunicul meu f mor- pe mormânt”.
mânt nu este o poveste oarecare, ci o cunun În adev r, cel care, copil fiind, ajunge des-
de stele care s-a cerut îmbr at , cu evlavie, cul în Bucure tiul anului 1901 i, cu vie do-
întru neuitare: bunicul matern Gheorghe Ene rin de împlinire, va ucenici într-un atelier
Filipescu, bunica matern , Manana i copiii. de cizm rie, pentru ca peste ani, s ajung el
Chipuri care ne privesc de dincolo de con- însu i proprietarul unui atelier de înc -
cretul palpabil. minte de lux, încoronat cu mai multe premii
Strada, casa, „castanii cu fo net de p du- interna ionale.
re”, totul s-a vrut absorbit într-un trecut cu Din lini tea marii t ceri a eternit ii str -
„a fost odat ”! bate pân la noi crezul care l-a însufle it pe
Volumul Bunicul meu f mormânt (Hu- Piese de puzzle devin balsam mângâietor autodidactul-stilat me ter pantofar: echili-
manitas, 2022) este dovada c amintirile se dup apte decenii de somn zbuciumat al brul, smerenia i moralitatea!
topesc în vis pentru a recompune amintirea
unei fiin e dragi.
Iat cum, un vis, profilat într-o noapte de
iarn a anului 1975, poate contura, printr-o
îmbr are duioas , somnul întru eternitate
al bunicului Gheorghe Ene Filipescu (Olte-
ni a, 23 aprilie 1884 - 10 septembrie 1952, Tg.
Ocna).
Cu „pa i de rug ciune” i o responsabil
documentare, nepoata Monica Pillat - distins
profesor universitar i scriitor - va sparge
cerea, deschizând dosarele CNSAS, no-
ta iile memorialistice, bogata coresponden ,
ile i albumele foto ale familiei Filipescu,
pentru a restabili durerosul adev r „întem-
ni at” în nemiloas t cere i necunoa tere.
În adev r, aceast nedreptate se cerea,
imperios, restabilit .
Suferin ele îndurate î i cer dreptul la via-
, prin cuvinte care sunt ajutate s înflo-
reasc , printr-o minu ioas , calm i perse-
verent dorin de a recompune portretul
vie ii unui om integru. Vasilica Chifu - Time
Nicolae MARE}
Eminescu ]i Chopin -
similitudini ]i paralele
Carmen Manea, Aspira ia plenitudinii în crea ia chopinian ,
Editura Universit ii Na ionale de Muzic , Bucure ti, 2006
Pentru muzica lui Eminescu sunt potrivite muzica La Chopin, consider Carmen Manea, unele din operele sale î i
lui Berlioz si paleta lui Delacroix.- Bernad Shaw au sorgintea în fantastic i vis, de unde i vizionarismul chopinian
pe care s-ar putea plia matrici stilistice române ti. S nu uit m c doi
Se pot g si multe similitudini între crea ia chopinian i cea emi- dintre elevii s i au fost românii: Carol Miculi5, din dulcea Bucovin ,
nescian , se pot face i s-au f cut unele paralele. La fel cu al i muzi- iar al doilea, din Ardeal, pe nume - Carl Filtsch6.
cieni de la noi i de pretutindeni. Chiar Tudor Arghezi a spus: „Emi- Revenind la exegeta lui Chopin, Carmen Manea, ea relev pentru
nescu este un Beethoven al graiului românesc”. În literatura muzical prima dat în literatura româneasc de specialitate c : „Multitudinea
româneasc de specialitate, manifestarea i crea ia compozitorului motivelor de inspira ie ale universului poetic chopinian dezv luie
polonez a fost profund analizat în ultimii ani, ca nic ieri în lume - apartenen a la tipul de sensibilitate i fantezie creatoare romantic .
pân i matematic - mai ales în contextul marc rii bicentenarului De acolo vin sau într-acolo ne poart motivul oniric, motivul istoric,
na terii genialului compozitor. A f cut acest lucru sub toate aspectele motivul naturii, al iubirii etc. /.../ Activitatea muzical reprezint pentru
prof. univ. dr. Carmen Manea, fostul ef al catedrei de Pian General al el (Chopin) finitul în infinit, antrenând într-un impresionant proces
Universit ii Na ionale de Muzic din Bucure ti. Aceasta într-un creator toate for ele spiritului, chiar i pe acelea care par a fi într-o
triptic inegalabil1. rela ie antagonic unele fa de altele.”7
Analizând lucr rile antume i postume ale marelui romantic po- Eminescologii români i de pretutindeni n-au ajuns oare la acea i
lonez, neîntrecuta exeget din Bucure ti ajunge la convingerea c : concluzie în leg tur cu opera poetului român? Sunt evidente acestea
„din universul amintirilor, Luceferii nu cad niciodat ”. Aceasta pentru - cum s-a demonstrat - la Enescu, Lipatti i Cella Delavrancea.
„Chopin realizeaz o expresie inedit a purit ii, a esen ialului, a Ad ug m c în contextul respectiv, Carmen Manea face i o pa-
existen ei, în lucr ri remarcabile prin multitudinea ideilor, simbolurilor
ralel fericit între opera chopinian i crea ia eminescian , amintind
i motivelor”.2 de serata muzical desf urat în casa Veronic i Micle, prilej cu care
Urmarea a acestor imponderabile: „lacrimile poporului polonez, Eminescu ar fi consemnat: „Întotdeauna muzica m predispune spre
împr tiate pe întinsul câmpiilor, au fost puse în diadema umanit ii, o visare creatoare. Dar compozi iile lui Chopin m-au transformat cu
în forme cristaline de o neasemuit armonie”; asimilând folclorul des vâr ire (sublinierea mea: N.M.).
rii sale prin mazurci i balade. În plus, Chopin a f cut ca prin: „Credeam la un moment dat c plutesc în sferele divine ale ne-
Polonezele sale s glorifice „patria oprimat ” - am spune a a cum a muririi /.../ Era be ia inteligen ei care îmi subjugase sufletul, îndem-
cut-o i Eminescu în Doina, Scrisoarea a III-a .a. - ambii creatori nându-l s armonizeze întreaga mea fiin ”.8
reconstituind climatul de pe meleagurile natale, iar prin magia geniului În accep iunea lui Eminescu, Chopin ar fi putut scrie poezii „tot
au dat înve mânt ri de o „elocven atât de geniale” ca Nocturnele pe care
incomparabil ”. le ascultase în interpretarea Veronic i
Prin lucr rile de anvergur ale celor Micle.
doi creatori s-au pus în valoare „spi- a intra într-o cercetare com-
ritul eliberat” de orice constrângere, parativ a operii celor doi arti ti, cu
acestea fiind legate de trecut, dar i spiritul analitic care o caracterizeaz ,
de epoca în care ei creaz . În cazul lui Carmen Manea surprinde existen a
Chopin Polonezele „evoc un univers unui „pronun at spirit critic care îi de-
moral în care valorile ac iunii i voin ei ta eaz de lumea imperfect pe care
con tiente primeaz , compozitorul fiind vor a o transcende, acea nobil aspi-
atras de mitologie i de lumea tradi iilor ra ie spre libertate i plenitudine care
populare, de faptele eroice. În Polone- îi ajut s dep easc barierele timpu-
zele sale se remarc predilec ia pentru lui i ale spa iului, acea permanent
pitoresc i culoare local , pentru fabu- preocupare pentru via a interioar ,
los i grandios”.3 Nu se petrece oare pentru propriul eu, ca i o viziune inte-
acela i lucru în „C lin file din poves- gral asupra lumii obiective - care îi
te”, „Luceaf rul” sau „Andrei Mure- apropie”.9
anu”?. Toate traduse în polon .4 Chopin - gravur de Delacroix
A mai observat marea pianist similitudini între O r mâi cu

sim aici una dintre cele mai pertinente asocia ii între cei doi Mazurca nr. 26; la fel între Scherzo nr. 3 i Dintre sute de catarge.
mari romantici, dezvoltate apoi în ideea c : „muzica lui Chopin i Pentru urma a marelui dramaturg Delavrancea, care la rându-i a
poezia lui Eminescu realizeaz acea sublim comunicare sufleteasc str lucit ca un punct de referin în cultura româneasc înc pe vre-
pe care nici hotarele vie ii, nici timpul nu o pot întrerupe. În pro- mea lui Eminescu, fiica lui a sim it - interpretându-l pe Chopin -, cum
funda lor fr mântare l untric , muzicianul-poet polonez i poetul- în Mazurca nr. 22 compozitorul polonez „nuan eaz exact m rturisirea
muzician român î i evalueaz raporturile dintre sine i lumea în care unei credin e cu altern ri de avânt i dezn dejde”, ca în poemul i
tr iesc. Tulbur toarelor întreb ri privind modul în care s-ar putea dac ramuri bat în geam al romanticului român. Dup cum în Pre-
echilibra existen a individual în condi ii social-istorice determinate, ludiul al doilea, denumit de Cella Delavrancea „pasul geometric al
cei doi creatori le r spund cu în elepciunea ferm ce refuz com- mor ii”, resimte impresia de groaz din Strigoii, ilustrat de versurile:
promisul sau drumul c tre Nirvana: ei caut un mod de a tr i cu dem- Taci, s-auzi cum latr / C elul p mântului/ Sub crucea de piatr .
nitate în lumea contemporan ”.10 Similar, arat interpreta, în Preludiul nr. 11 în si major se întâlnesc
Apropierea dintre cei doi creatori o vede Carmen Manea în lirismul vibra ii de dragoste melancolic cu cele din poemul eminescian Mai
pe care l-au exprimat, acesta fiind perceput în st ri de „permanent am un singur dor...14
tensiune i iremediabil nostalgie”, în facultatea de: „a crea poetic Conchide virtuoasa pianist : „sumbra inspira ie a geniului (emi-
repetând actul genezei” i de a comunica „o atmosfer interioar i nescian) e înfr it cu cea mai r scolitoare bucat muzical , cu splen-
mitic ” prin intermediul „simblourilor”, ca i receptivitatea fa de dida partitur a 4-a în fa minor, unde se pot urm ri tragedia vie ii
apelurile magice ale unei „naturi enigmatice”. Aceasta pentru c : compozitorului i chinuitul sfâr it al poetului. i unul i altul s-au
„arti tii romantici comunic sentimente în stare n scând ; motivele stins la 39 de ani.”15
i temele de inspira ie devin pretexte de exteriorizare a emo iilor Dup evocarea acestor aspecte tr ite de un interpret mare, au-
convertite în limbaj poetic (ori muzical)”.11 tentic, s revenim la concluzia tras de exegeta Carmen Manea, care
Este îndeob te cunoscut c destinul celor doi mari arti ti romantici între planul muzical i literar /Chopin - Eminescu/ face insolita para-
urmeaz ciclul: na tere - moarte - rena tere - cel întâlnit i în mituri, lel : „procesul creator le-a netezit celor doi arti ti drumul spre o
poetul fiind considerat „mediatorul contactelor dintre „terestru i înnoire estetic structural , spre o categorial r sturnare de valori,
transcendent” - atribuindu-i atributele de vizionar, profet, magician spre un nou mod de abordare a realit ilor exterioare i interioare.
„for demonic apt s pl smuiasc lumi” i „z mislitor de mituri”. Fiecare dintre ei a parcurs o traiectorie artistic original , influen at
Analizându-l a adar pe Chopin nu numai în context polonez sau de factori multipli, dar în ultim instan crea ia îns i a fost decisiv .
universal (din lips de spa iu asupra acestei dimensiuni nu m aplec), Amândoi se îndreapt spre mitologia na ional , pe care o afl în
muzicologul Carmen Manea a surprins-o pe cea românesc i face o substratul folcloric al culturii autohtone, în istoria patriei, ori creeaz
remarc dintre cele mai pertinente: „crea ia chopinian , ca i opera din substan a îns i a propriei arte. Amândoi au fost arti ti deplini,
eminescian , poart pecetea inconfundabil a geniului. Al turi de expresii tipice ale poporului lor”.16 În plus, adaug exegeta: „ca i
lucr ri de «suprem sintez », elaborate cu impresionant meticu- Eminescu, Chopin se teme s dea lirismului un aspect anecdotic i
lozitate pe parcursul unei perioade relativ îndelungate, crea ia lor a personal. Imprimând operelor lor o rezonan general uman , cei doi
cunoscut din plin «fulgura iile releva iilor adolescente»”; Studiile arti ti au aspirat s ating universalul. Înc rc tura fanteziei creatoare
opus 10, Concertele pentru pian de Chopin sau romanul rmanul nu se las întruchipat la voia întâmpl rii. Chiar i cele mai ascunse
Dionis de Eminescu au fost elaborate în jurul vârstei de 20 de ani”. zone ale incon tientului sunt prezente în forme elaborate în aparen
Se confirm astfel o judecat ceva mai veche a foiletonistului Ion «dintr-un suflu»; în realitate, acestea sunt cizelate în cele mai mici
Biberi c „maturizarea a fost în aceste cazuri timpurie, semn al unei detalii”.17
combustii interioare, ce se consum cu flac înalt ”. Se mai poate adauga c revenind la unele „repere stilistice” sau
Vorbind de ace ti doi mari titani ai secolului al XIX-lea nu putem la „texte” concrete, Carmen Manea consider c Barcarola lui Chopin
trece peste compara iile f cute de Cella Delavrancea, pianist , scriitor, i Vene ia lui Eminescu se constituie în permanen e ale culturii
profesor de pian. La rândul ei aceasta scria: universale. S-a stins via a falnicei Vene ii/ N-
„Mi s-a întâmplat adesea, cântând din Chopin, auzi cânt ri, nu vezi lumini de baluri/..../Cu
fac o apropiere cu o strof din Eminescu. glas adânc, cu graiul de Sibile,/ Roste te lin
Caracterul lor nobil, sfios, vis tor îi asemu- în clipe caden ate/ «Nu-nvie mor ii e-n zadar,
ia”.12 Sunt identificate din interior de marea copile»”. Cu capacitatea de a-i în elege i
artist nu numai nea teptate interferen e interpreta opera pe claviatur , exegeta volu-
dintre tr irile celor doi, ci i planurile de întâl- mului amintit consider c „Barcarola poate
nire ale compozitorului de geniu cu cele ale fi abordat în sens mai larg, ca o vast medi-
poetului român. ta ie asupra vie ii i a mor ii, asupra condi iei
„Chopin t lm ce te în Mazurcile lui sub- omului în univers. Este un poem muzical cu
stan a ancestral a poporului (s u), dansul caracter filosofic, ce tr deaz o con tiin
sufletului polon saturat de avânt eroic i plâns artistic profund . În poezia lui Eminescu i
în bu it. A eaz în planul istoriei un loc ne- în Barcarola lui Chopin, Vene ia constituie
clintit patriei sale, zbuciumat crunt de-a lun- simbolul frumuse ii i tinere ii amenin ate de
gul secolelor. Dintr-o singur fraz ne evoc o timp i de moarte; într-o accep iune mai ge-
stare de concentrare poetic . În Mazurca nr. neral , ea simbolizeaz destinul omenesc ire-
13, atât de dureroas , care începe cu un bocet, versibil”.18 Cu un alt prilej vom reveni la unele
ultimele dou rânduri se potrivesc cu ultima paralele privind mitul în crea ia chopinean
strof a poeziei Pe lâng plopii f so 13: Tu i cea eminescian , cunoscut fiind c interesul
trebuia s te cuprinzi/ De acel farmec sfânt/ muzical al poetului nepereche era un fapt
i noapte candele s-aprinzi/ Iubirii pe p mânt.
lui a devenit „un ecou, o stare sufleteasc ”, cum drept a spus Arghezi.
cotidian. Îi scria doar poetul nepereche Veronic i Micle: Ieri seara, Strofele sale au inspirat sute de compozitori români i str ini f cându-
mititicule, am fost pentru întâia dat de când te-ai dus tu, la un con- i s se aplece asupra liricii eminesciene i s realizeze pe nemuritoarele-
cert. Pablo de Sarasate, violonistul spaniol, e aci i cânt admirabil, i versuri compozi ii dintre cele mai diverse. De la cântece, miniaturi
a precum n-am mai auzit violonist i tu tii bine c pe Sivori l-am coral-simfonice, madrigale, simfonii, lieduri, coruri, roman e, sere-
auzit. Sivori era un mare technic, acesta nu are numai technic , ci i nade, poeme simfonice i coregrafice, ode lirice etc. etc. George
inim . Ni te ochi mari, negri, s lbateci are cre tinul acesta, i, de i Enescu însu i, plecând de la crea ia eminescian a compus: Simfonia
e urât ca dracul, trebuie s fi pl când la cucoane.19 nr. 5 în Re major pentru orchestr , tenor i cor de femei (reconstituite
În acest context în elegem i mai bine de ce Eminescu nota în i orchestrate de Pascal Bentoiu), compuse din: Mai am un singur
manuscrise /2254, f. 85/: „Regret amarnic c n-am înv at muzica, dor - varianta De-oi adormi curând, partea a 4-a pentru solo);
ci din copil rie, mama, care avea un glas fermec tor, întrecându-se Revedere, 2 voci (soprani) i pian sopran , bariton, tenor, recitator
cu tata care cânta ca un adev rat artist din flaut, descoperise în mine i pian; Eu m duc, codrul r mâne, voce i pian, versuri populare
i o ureche remarcabil de muzician”.20 prelucrate de Mihai Eminescu; Strigoii (reconstituire de Cornel
Iat cum, ziaristul de la Timpul, cel care se spune c avea un auz ranu). De alfel, iat cât pio enie dovedea marele compozitor
muzical absolut, s-a remarcat a fi i un cronicar teatral i muzical de pentru lirica eminescian : „...Nu po i, nu ai dreptul s vii spre poezia
mare sensibilitate, cu analize pertinente, c utat i apreciat în lumea lui Eminescu cu o muzic ale c rei aripi s nu poat zbura prin
cultural la vârf din timpurile sale. A a cum a i declarat, de la p rin i spa iul culmilor, unde tr ie te aceast poezie. i ca s faci o ase-
mo tenea harul muzical. menea muzic neputincioas la ce bun? Este nevoie de o muzic
Aceast mo tenire a des vâr it-o în etape succesive la Ia i i divin , iar ca s realizezi o asemenea muzic este necesar s tr ie ti
Bucure ti, unde a frecventat cercurile i salonele selecte literar- i tu, realizatorul ei, pe acela i plan, uneori pân la limita tragic ,
artistice, printre apropia i avându-l i pe violonistul Toma Micheru. ideile pe care primindu-le din universul poetic, vrei s le comunici
Iar, la Berlin, nu a pregetat s urmeze seminarul de muzicologie condus prin muzic . Nu oricum se poate compune muzic pe versuri de Emi-
de prof. J. G. F. Bellermann, cât i pe cel de Istoria artelor dramatice nescu”.23 i nu au fost singulare aprecierile autorului Rapsodiei
îndrumat de prof. Karl Werder, încât se poate spune c „s-a profesio- Române.
nalizat” în materie. tiind de toate acestea, nu întâmpl tor, Titu Maio-
1
rescu a încercat s îl pun în leg tur cu Zdzis aw Lubicz, compozitor Carmen Manea, Aspira ia plenitudinii în crea ia chopinian , Eternul
al cur ii regale (un polonez apreciat de regina Carmen Sylva, ca i pe Chopin, La pian cu Frédéric Chopin, Editura Universit ii Na ionale de
sculptorul Wladimir Hegel).21 Muzic , Bucure ti, 2006
2
Muzicianul polonez lucra la o partitur pe un text al reginei poete; C. Manea, Aspira ia plenitudinii în crea ia chopinian , Editura Universit ii
Na ionale de Muzic , p. 13, Bucure?ti 2006
Eminescu se va implica la rândul s u în transpunerea lui, acceptând 3
Carmen Manea, idem, p. 34
1îl traduc i s îl adapteze în limba român . Scopul final era 4
Antologia poezji rumunskiej /Antologia poeziei române ti/ Panstwowy
realizarea „primei opere române ti”: Vârful cu dor - care a fost jucat Instytut Wydawniczy, Var ovia 1989, pp. 102-126
la Sibiu în limba român (1879 i 1895), iar la Bucure ti s-a prezentat 5
Muzician de obâr ie bucovinean , care - în semn de recuno tin pentru
doar o improviza ie dat de o trup italian , care domina pia a muzical profesorul s u -, i-a editat opera, într-o prim edi ie critic , în 17 volume:
bucure tean . Ca publicist, Eminescu devine partizanul asigur rii Frederich Chpin's (Band I-XVII), prefa ându-i-o. Ea a ap rut, la Leipzig, în
unor versiuni poetice de cea mai înalt calitate a capodoperelor muzicii 1879, la Ed. Friederich Kostner. Opusul respectiv s-a p strat ca un material
universale.22 de referin pân în zilele noastre.
6
Autorul Luceaf rului era stihuitorul care f cuse ca nimeni altul Carl Filtsch, n scut la Sebe -Alba, mort la numai 15 ani, la Vene ia; Chopin
poezia s cânte. Ajunsese la o asemenea m iestrie liric încât poezia însu i ar fi spus cu lacrimi în ochi de bucurie, dup ce a ascultat un recital al
elevului s u cu concertul în E minor: „Dumnezeule ce copil! Nimeni nu m-
a în eles pân acum ca acest copil, e cel mai extraordinar lucru pe care l-am
tr it vreodat ...”; idem Nicolae Mare , Eseuri vol. 1 Frederic Chopin în
con tiin a românilor, Opera Omnia, TipoMoldova, pp. 14-48, Ia i 2014,
7
Carmen Manea, op. cit. pp. 52-53
8
Idem, Carmen Manea, p. 53
9
Idem, p. 53
10
Idem, p. 55
11
Idem, p. 55
12
Delavrancea Cella, Eminescu oglindit în Chopin, în Caietele de muzic
Mihai Eminescu, pp. 7-11, Bucure ti 1974
13
Idem, p. 10
14
Idem, op. cit., p. 11
15
Idem, p. 11.
16
Carmen Manea, op. cit., pp. 56-57
17
Idem, op. cit., p. 73
18
Idem, p. 82
19
Vezi - https://rahoveanu.wordpress.com/%E2%99%A6-corespondenta-
inedita-intre-mihai-eminescu-si-veronica-micle/
20
Cosma, Viorel - Eminescu în universul muzicii, p. 20, Ed. Libra, 2000
21
Nicolae Mare , Un neoromatic, Zdzis aw Lubicz (Skibowski), pianist i
dasc l polonez de pian pe plaiuri române ti la sfâr itul secolului al XIX-lea,
în Polonus/2016)
22
Cosma, Viorel, op. cit., p. 163
Vasilica Chifu - Toward him 23
Cosma, Viorel, op. cit., p. 7
Marin I. ARCU}
George Enescu -
glorie, nelini]te, suferin\e
Alex. Cosmovici, Enescu - în lumea muzicii i în familie, Ed. Muzical , Bucure ti, 1990
La sfâr itul anului 1927, Enescu se preg tea s plece din nou în Eliza Mârzescu cu o veste familial de senza ie, tr gând semnalul de
S U A, unde î i va relua, în stagiunea hibernal , irul concertelor sale alarm . La gloria de pân acum i care va urma se adaug nelini te,
întrerupte de un an. De-acum, Enescu se considera cap de familie i suferin e, zbucium.
cu mai multe obliga ii; so ia lui, Maruca, î i urma so ul prin peregri- În Bucure ti, profesorul Nae Ionescu ceruse în c torie pe v -
rile sale, fie în ar , fie în str in tate. duva Maria Cantacuzino, considerând-o liber dup moartea so ului
La Tescani, George era comparat cu un ofi er de marin ve nic i c aceasta ar consim i s renun e la Enescu. Veste-tr snet pentru
torind peste z ri. Era considerat hai hui peste m ri i ri, un per- George Enescu!
petuu homo viator, iar Maestrul se consola spunând: În aceast situa ie, Mitru caut s -l lini teasc pe George fiindc
- Ce vre i, asta mi-e soarta! Muzica e mi care continu . Sunt acestea sunt vorbe f temei, dar George sus inea mor c nu
muzician, m mi c! exist fum f foc i c lucrurile trebuie l murite. A dictat o scrisoare
Unicul sport era mi carea. F cea zilnic kilometri mergând de unul lui Mitru în termeni duri rugându-l s-o trimit expres la Tescani.
singur, meditând i compunând în gând. zându-l sup rat foc, fratele îl înso ea peste tot ca nu cumva s
Povestea veri orului s u c actul final din opera Oedip l-a compus fac vreo gre eal s arunce în foc Oedip-ul dedicat Maruc i. A
str tând zilnic, dus i întors, lunga alee cu plopi de ambele p i doua zi s-a mai lini tit i scrie prietenilor din Bretania, unde urma o
ale Tescanilor, era veridic . Astfel î i imagina cel din urm drum al lui scurt vacan la mare, lucreaz la poemul Vox Maris, dup care a
Oedip - idee împ rt it cândva i prietenului s u Romeo Dr ghici, plecat în ar pentru a l muri cum stau lucrurile la fa a locului.
atunci când se plimba cu acesta pe aceea i alee cu plopi. Urmeaz momente dramatice de alt natur . În suferin , Enescu
Rudele i prietenii i-au solicitat lui George Enescu s i scrie o duce pe Maruca la Viena, la o clinic de specialitate. Ea avusese un
singur pre ioasele amintiri i s nu lase aceste sarcini pe seama so- oc nervos i mai înainte când George consultase pe dr. neurolog
iei sale, Maruca, sau a altor biografi ce vor ap rea mai târziu. Asta, Gheorghe Marinescu. În acela i timp i-a decomandat turneul în
pentru c la Ia i ap ruse o bro ur biografic semnat de un preot, SUA r mânând în Europa i concertând la Viena, Paris i alte ora e
N. Hodoroab , în care se strecuraser confuzii i erori de interpretare. europene. Sup rile ce au survenit îl puteau sustrage de la activitatea
Faptul c Enescu i-ar fi continuat studiile la Paris, de exemplu, cu o sa creatoare tulburându-i lini tea sufleteasc de care avea atâta nevoie.
burs oferit de regina Elisabeta, era un mare neadev r. 1931. Aniversarea a 50 de ani ai lui George Enescu.
Pentru a contracara astfel de presu- În acea vreme, Enescu era la Tescani,
puneri care indispuneau familia i pe lâng so ia sa, care mergea spre îns -
Enescu, Maruca i-a propus totu i s to ire - momente de revenire i înseni-
scrie o biografie, analizând pe Enescu nare ale lui Enescu, care l-au ajutat spre
numai ca poet-muzician i omul-artist. a închega str lucitor orchestrarea fina-
Dup cum ar ta Enescu, „nu povestea lului la Oedip.
vie ii i nici laude admirative personific Dup s rb torirea lui George în fa-
pe un artist-creator, ci doar specificul, milie la Tescani, jubileele i s rb torirea
caracteristica operei sale în care artistul s-au inut lan în toat ara i mai ales în
se oglinde te. Restul, în linii mai, o via ora ul Chi in u, unde a concertat zile
asem toare o au to i oamenii; biografia de-a rândul. De la Chi in u, a trecut la
de date cerute s fie scurt , lapidar ”. Ia i pentru trei concerte. Aici, Enescu a
1930. Enescu revine la Paris pentru fost s rb torit din plin cu o festivitate
manifest ri muzicale, întov it de fra- organizat de Academia de Muzic i
tele s u Mitru 1, artist plastic, pe care l-a Art Dramatic din Ia i, al c rei director
plimbat în sudul Fran ei, la Monte Carlo, era Mircea Bârsan.
la Nisa, pe Coasta de Azur ca s -i îmbo- Cu aceast ocazie, s-a dezvelit bustul
easc paleta componistic . Este o pe- lui George Enescu, executat de sculpto-
rioad febril concertistic i de lucru rul ie ean Richard Hette. La inaugurarea
intens la orchestrarea operei Oedip pe bustului, scriitorul i epigramistul Al. O.
care spera s o monteze în anul urm tor. Teodoreanu a inut o frumoas cuvân-
La sfâr it de iunie a venit, din ar , George Enescu
fiin ei pentru care a pus la dispozi ie rodul ultimilor turnee în America.
tare. De asemenea, s-a prezentat i distribuit un medalion Enescu În loc de clinic , s-a închiriat o locuin în Bucure ti amenajat în
sculptat de Dumitru Bîrlad. acest scop. O infirmier de la Tescani, al turi o camer de gard pen-
Dup concertul de la Teatrul Na ional, seara, Jean Cosmovici, tru personalul sanitar sau medicul de urgen , iar George i-a aranjat
directorul Pinacotecii ie ene, a aranjat o mas la Restaurantul-ber rie la subsol o c ru aducându- i i o pianin ca s poat lucra. i-
de pe strada L pu neanu, invitând pe Enescu cu un grup de prieteni. a amânat din nou turneul în America i a plecat în Fran a cu o scrisoare
A urmat apoi alt moment fast în via a i activitatea lui George a dr. State Dr nescu c tre cel mai mare neurolog al vremii franceze,
Enescu: alegerea sa ca membru titular al Academiei Române. De Alajouanine, în care se explic pe larg cazul patologic al Maruc i.
men ionat c era deja membru onorific din luna mai a anului l916, în Medicul francez a felicitat pe George Enescu pentru coala ro-
sesiunea condus de Barbu tef nescu Delavrancea, la propunerea mâneasc de neurologie confirmând diagnosticul pus i calea de
lui t. Hepites. În 27 martie 1932, la propunerea matematicianului urmat, f a fi nevoie a consulta direct pacienta. Dup un tratament
Gheorghe eica, cu multe acorduri , dar i re ineri (N. Iorga), cu 26 cu roentgen-terapie aplicat pe coloan , Maruca ie ise complet exte-
de bile albe (pentru) i 3 ro ii (contra), probabil istorici, George Enescu nuat , dar dup câteva s pt mâni, suferin ele începuser s cedeze.
a p it în sala Academiei Române, ceea ce avea s -l bucure nespus Dup aproape patru luni de boal , orizontul se mai limpezise, iar lui
de mult, chiar dac era sup rat acum pe impresarii concesion rii George îi revenea inima la loc, ap rând iar pe podiumul de concerte
Ateneului, cât i pe cancanurile particulare bucure tene referitoare i lucrând la o simfonie i cele dou sonate pentru pian. În prim vara
la Nae Ionescu, stârnite f izbând . anului 1934, Enescu a putut lua parte la Sesiunea ordinar a Aca-
Fiind ocupat mereu cu concerte muzicale în ar i în Fran a, lui demiei. La un an de la declan area bolii Maruc i, acum era mult
George Enescu îi era foarte greu s participe la edin ele Academiei schimbat la figur ; ochii sclipitori î i rec taser str lucirea de
Române. La invita ia lui I. Nistor de la Universitatea din Cern i, alt dat . Paginile compuse în zilele grele de suferin ale so iei sale
Enescu a sosit pentru prima oar la Academia Român , unde a fost le-a distrus alungându-le din mintea lui pentru totdeauna.
primit cu o alocu iune rostit de Ion Bianu, vicepre edinte al Aca- Fiind asigurat c Maruca e convalescent , la începutul anului
demiei Române, salutându-l drept „ilustru reprezentant mondial al 1935 a avut curajul s plece la Paris în vederea relu rii preg tirilor
muzicii, purt torul geniului muzical al neamului românesc”. Ma- pentru punerea în scen a lui Oedip i totodat a fost prezent la
estrului i-au pl cut mai mult comunic rile cu subiect istoric, de i cursurile de la Ecole Normale. A revenit în ar având grija so iei sale
fusese admis în Sec ia literar , cu care mul i nu au fost de acord, în- i participarea la Sesiunea ordinar anual a Academiei din luna mai.
trucât Regulamentele Academiei Române, ini ial Societatea Literar De i era vindecat , Maruca, sub bun îngrijire cu tratament re-
Român (1866), restric ionau de la început includerea printre membrii confortant, a fost dus la Viena. Acum George se putea deplasa u or
ei a reprezentan ilor artelor. La propunerea lui Mihail Sadoveanu i între Viena i Paris pentru repeti iile mont rii operei Oedip care au
Al. Br tescu-Voine ti, Enescu a fost ales membru activ în Sec ia durat mai multe luni. Premiera a fost stabilit pe 13 martie 1936 pentru
Literar a Academiei Române. care v rul s u Alex. Cosmovici ob inuse bilet dus-întors Bucure ti-
Se apropia turneul anului 1933 în SUA. În luna mai, a inut tra- Paris cu avionul Companiei „Air-France”, valabil trei zile. Ajuns la
di ionalul discurs de recep ie la Academie, din care cit m: Muzica Paris, a fost dojenit de George pentru c a avut curajul s se urce în
este un grai în care se oglindesc f posibilitate de pref torie avion; era rentabil c toria cu trenul.
însu irile psihice ale omului, ale popoarelor (...). Ast zi, pentru Oedip la Opera Mare din Paris - mari emo ii pentru George Enescu!
întâia dat Academia Român , sanctuar al cuvântului, îi deschide Alex. Cosmovici a fost impresionat de reprezenta iile operei v -
por ile spre a primi muzica sub cupola ei. Este o zi de însemn tate rului s u, George Enescu, la Paris. La a doua i a treia zi de repre-
deosebit . Este ziua de dulce bucurie când în templul cuget rii i zenta ie, George Enescu a fost puternic ova ionat de public, întrucât
în elepciunii p te Euterpe, muza mândr i binef toare2 . conving tor, minu ios i expresiv au fost interpretate rolurile preg tite
Dup acest eveniment memorabil i cu o semnifica ie aparte, de Enescu. De asemenea, dirijorul Fhilippe Gaubert, conlucrând în-
George Enescu s-a întors repede la Paris, programat în cadrul Pri- deaproape cu compozitorul, a reu it a eviden ia magistral concep ia
verii muzicale simultan cu eforturi supli- exigentei partituri, iar corurile masive de sub
mentare în vederea mont rii operei Oedip. Aici conducerea lui Siohan au fost impun toare.
întâlne te pe Arnold Schömberg, venit cu in- Unele stâng cii ale tabloului al doilea s-
ten ia de a se stabili în Fran a fiindc în Ger- au remediat prin interven ia muzicianului i
dramaturgului cu Edmond Fleg, textierul. G.
mania venise la cârm Adolf Hitler. George
Enescu a coordonat ac iunea dramatic cu
Enescu i al i compozitori francezi au creat o
sensul muzicii. i în scena Sfinxului (Actul II,
catedr special la Ecole Normale de Musique
tabloul 3) au fost unele nepotriviri având în
pentru A. Schömberg, îns acesta a g sit un vedere pe mezzosoprana Janne Montfort de
plasament mai sigur în SUA. la Opera din Paris care, zburând pe sus, în
Au urmat doi ani de stat în ar , vreme în final s-a pr bu it zgomotos în întuneric ca o
care a lucrat o simfonie la Tescani i vila „Lu- pas re împu cat .
mini ”, îns a ap rut un nou semn de boal La Opera Mare din Paris venea public foar-
pentru Maruca, fiind iar i nevoie de consul- te exigent, iar criticile obiective erau pe m sur .
tarea unor medici, inclusiv dr. Marinescu, care Muzicianul Henry Prunières în revista La
a delegat doi speciali ti neurologi - doctorii Revue musicale arat c prin valoarea muzicii
Baltazar i State Dr nescu, precum i un i superioritatea execu iei opera Oedip va r -
psihiatru pentru consult de specialitate. mâne în repertoriul permanent al Operei Mari
Prognosticul era serios i cerea internarea dup cum a r mas opera Pélleas et Mélisande
într-o clinic de strict observa ie i tratament. a lui Claude Debussy în repertoriul Operei
Fire sensibil , G. Enescu nu putea s stea m car Comice din Paris.
o singur clip departe de patul de suferin al
Dup ase spectacole din stagiunea lui 1936 i înc câteva din
anul urm tor Oedip a disp rut definitiv de pe afi ul Operei din Paris,
iar visul de o via a lui Enescu, în afar de marea mul umire sufle-
teasc i în elegere avute la primele spectacole la care a participat
întreaga lume muzical a Parisului, s-a rezumat la o pagub de zece
mii de franci - cheltuieli cu preg tirea i executarea operei sale. Scriitorul Dumitru Radu
Cu ocazia „Expozi iei Universale” de la Paris, din anul 1937, s-a Popescu (semna i D.R.P.) s-a
reluat i execu ia operei Oedip, spre marea satisfac ie a lui George scut la 19 august 1935, în
Enescu, i unul dintre aceste spectacole a putut fi dirijat personal de satul P a din jude ul Bihor,
Enescu, Phippe Daubert cedându-i bagheta. În aceast ipostaz , într-o familie de înv tori. A
George Enescu i-a dat mai bine seama de greut ile întâmpinate în fost nuvelist, romancier i dra-
coordonarea ac iunilor scenice cu muzica .c.l. maturg, fiind considerat unul
Cu Arturo Toscanini, prezent la Paris, Enescu a discutat o posibil dintre cei mai importan i scriitori
reprezentare a operei sale fie la „Scala” din Milano, fie la opera „Me- români contemporani. A debu-
tropolitan” din New York, îns trecerea oceanului cu arti ti din Fran a tat în 1958 cu volumul de nu-
dus-întors era lucru dificil, iar în ceea ce prive te „Scala”, Toscanini vele i schi e „Fuga”, iar dintre
era în ceart cu regimul fascist de-acolo. romanele sale mai importante
La ultimul turneu în SUA, lui Enescu i s-a propus s scrie o lu- sunt „Vara Oltenilor” (1964), „F”
crare simfonic cu caracter românesc pentru Orchestra Filarmonic (1969) (Premiul Uniunii Scri-
din New York. De i nu scrisese niciodat la comand , dar fiindc îl D. R. Popescu itorilor), „Vân toarea regal ”
urm rea gândul de a scrie o suit legat de amintirea plaiurilor natale (1973), „O bere pentru calul
cu caracter descriptiv mai presus decât Poema Român , ideea s-a meu” (1974), „Ploile de dincolo de vreme” (1976), „Împ ratul norilor”
concretizat în suita simfonic cu caracter descriptiv pe care a numit- (1976), „Podul de ghea ” (1982) „Ora ul îngerilor” (1985).
o Suita s teasc cu un prolog i epilog de inspira ie folcloric .
În toamna anului 1937, a c torit prin toate jude ele rii, po- Contactele mele cu DRP au fost mai mult de la distan îns trainice
posind în Bucure ti, unde s-au întocmit formele de c torie oficial i de durat . Au început din perioada în care el conducea Tribuna i
a lui George cu Maria Cantacuzino, la domiciliul ei, eveniment la care Steaua de la Cluj. Mi-a publicat multe contribu ii trimise de la Var ovia:
a participat i Cella Delavrancea. Din familia Cantacuzinilor, provenit poezii i coresponden e unele semnate cu pseudonim, traduceri etc. Îl
din domnii rii Române ti, Maria Cantacuzino nu putea s i lepede interesa mult literatura i fenomenul cultural polonez. La Cracovia
titlul de prin es devenind o simpl doamn Enescu. Din acest motiv avea doi prieteni statornici: Stanislaw Kania i Zbigniew Szuperski,
s-a întârziat atât de mult oficierea c toriei contractat mai demult. care l-au tradus bine, fiind r spândite în tiraje de mas . Când a fost
George Enescu a avut astfel o sup rare „en famille” fiindc dorea ales pre edinte al Uniunii Scriitorilor, îmi amintesc - eram în ar -
plece la Paris i în America „en voyage de noces”. telefonul primit de la Teofil B laj, fost diplomat la Direc ia Presei din
Prin intermediul scriitorului Constantin Gane, v rul lui George, acesta M.A.E. în misiune la Paris, prin anii '80 ai secolului trecut. La încheierea
a aflat c neamurile Mariei î i puneau titluri pe care nu le meritau fiind misiunii a devenit Directorul rela iilor externe la Uniunea Scriitorilor. El
foarte departe de Dr ghici Cantacuzino, fratele stolnicului Cantacuzino a fost cel care m-a rugat s sprijin rela iile Uniunii cu Polonia. i am
i a lui erban-Vod Cantacuzino. Aflând aceste neade-v ruri, George a cut tot ce mi-a stat în putin . DRP nu s-a deplasat la Var ovia nici-
cut haz i a spus: „Eu nu m contaminez. R mân ce sunt”. odat . Nici m car s î i ridice onorariile. L-a primit în schimb pe omologul
În stagiunea de concerte din anul 1939 în SUA, George Enescu a u, pe Danuta Bienkowska i pe mul i al i oameni de litere i de cul-
dirijat în prim audi ie Suita s teasc nr. 3 în programul Filarmonicii tur polonezi. Când eram în ar am participat i eu la unele din întâlniri.
din New York c reia îi era dedicat . Suita a fost bine primit uimind De asemenea, cât a condus România Literar , vreme de ani buni,
publicul american neobi nuit cu o muzic cu oferte de culoare atât a fost extrem de receptiv la fenomenul cultural polonez. Ca director al
de variate. i aici, deschizându-se Expozi ia Interna ional , George Editurii Academiei Române a publicat volumele 101 Poe i polonezi i
Enescu a organizat, ca i la Paris, concerte simfonice de muzic ro- monografia Sfântul Ioan Paul cel Mare /659 p./ în condi ii grafice
mâneasc . Pe lâng lucr rile sale, a introdus în programe i compozi ii excep ionale semnate de artistul polonez Czeslaw Dzwigaj. i-a mani-
a altor 10 compozitori români, de la stilul vest-european al lui Alfonso festat disponibilitatea de a publica Documentele diplomatice semnate
Castaldi i Alfred Alexandrescu la cel mai în actualitate al lui Ionel de Lucian Blaga din perioada celor 13 ani, timp în care acesta a slujit
Perlea i Marcel Mihailovici. ara ca diplomat. Peste 20 de mii de pagini. Semnalez un proiect ce nu
Astfel, sub aceste auspicii i în urma unor mari succese repurtate va trebui ratat, i în care ar trebui s se implice Centrul Cultural de la
de George Enescu pe tot teritoriul Statelor Unite, el a contractat noi Sebe , care poart numele marelui filosof, c rturar i diplomat.
angajamente pentru stagiunea anilor urm tori. I s-a propus s se Pe 1 ianuarie 2023 l-am sunat, ca în fiecare an, s îl felicit. La fel pe
stabileasc definitiv în SUA, în condi ii foarte avantajoase, ceea ce 2 ianuarie. Pe 3 mi-a r spuns Doamna Sa, de la care am aflat vestea n -
el, ca mare patriot i iubitor de ar , nu a putut accepta. prasnic a mor ii sale. Îngerul trist e în bra ele Domnului iar în cultura
Au urmat alte evenimente importante, între care i Al Doilea româneasc s-a creat un gol imens. Dumnezeu s îl odihneasc . A slu-
zboi Mondial cu consecin e nefaste pentru ara noastr , i marile jit ara cu mare devotament, cât to i pre edin ii Uniunii Scriitorilor la
ei spirite - multe înfruntând terorile groaznice din pu riile comu- un loc.
niste, iar altele, fiind nevoite s ia calea exilului, au tr it i au lucrat Nu pot trece peste o alt durere produs de un post de televiziune
pe meleaguri str ine cu un permanent dor de neam i ar , în suflet. de top, la care tirea zilei a fost moartea unui braconier, împu cat de
colegul s u. Acest fapt a ocupat locul central de pe sticla respectiv ,
1
Dup cum m rturise te George Enescu, cf. Bernard Gavoty, Amintirile lui nu trecerea în ve nicie a marelui Om de cultur - DRP. Au existat îns
George Enescu, Buc., Editura Muzicala, 1982, p. 23, „am fost al optulea i oameni de bun credin , care l-au prezentat cum se cuvine. Sper ca
copil i totu i singurul”?! i posteritatea s îl ridice la în imea pe care din plin o merit .
2
Pentru alte am nunte privind activitatea de academician al lui George
Enescu, vezi Vasile Vasile, Revista Muzica, nr.4/2018 Nicolae MARE
Iulian CHIVU
Contempla\ii lirice
cu Cire]e amare
Dan Dr goi, Cire e amare, Ed. Larisa, Câmpulung Muscel, 2022
lumele Regatul luminii i Dreptul la iubire. infantile: „Uneori, copil ria umbl pe vârful
Recentul volum, Cire e amare, este aproa- picioarelor,/ vine s bea lapte cald,/ sorbit ca
pe în întregime inedit, fiindc , ne spune po- anafura pe nemâncate,/ la mulsul zorilor//
etul, el „reune te poezii inedite i câteva po- Copil ria mea umbl c lare/ pe iapa cu stea
ezii din volumele anterioare” (p.154), astfel, în frunte/ (p.10). Copil ria i satul, alfa i
Dan Dr goi ne aduce poezia locurilor, a lucru- omega - sensul i universul: „în satul meu
rilor, a amintirilor i chipurilor, a constat rii i dintre dou râuri,/ în satul meu dintre dou
a uimirii cauzale în general, abunden a unui cântece de mierl ” (p.11). ranul i arina,
bucolism firesc, contemplativ i candoarea un Cain care înc n duie te r bd tor, în
idilelor adolescentine. Lirismul lui Dan Dr goi metafore destinale, la îng duin a lui Dumne-
nu este anacronic, de i c ut rile/ r cirile po- zeu: „Palmele b trânului au prins r cini în
eziei postmoderniste, ispititoare, ne conduc strul razelor,/ în c strul v zduhului,
spre metafizica lor îmbâcsit de îndoieli i în c strul din spatele/ lacrimilor/ (...) Ne-
angoase, de fobiile reprezent rilor escatolo- chezatul calului st lipit de tâmpla diminea ii/
gice, de aprehensiunile unui ezoterism diluat, (...) Calul se pleac adânc, cu botul pân la
de animism i henoteism, spre haosul ira ional grumazul/ dimine ii de noiembrie” (p.13).
i spre intui ii morbide. Poezia lui Dan Dr goi Lumea poeziei lui Dan Dr goi se identific
ne deschide alt orizont; unul temperat, c tre frecvent cu puritatea regnului necuvânt toa-
un univers viu, detensionat, reconfortant, nu relor pe care îl evoc adesea i craioveanul
lipsit, îns , de semnele recept rii lucide a vie ii, Dumitru Toma, dar i al ii: „Voiau s înve e
Am spus-o în mai multe rânduri c împ r- de temele eterne ale reflec iilor în emergen ele de la el vorbirea cu calul,/ Cu iarba, cu holda,
esc bucuria ctitorilor de biserici ori de câte i utopiile unui milenarism anomic. cu via,/ Cu livezile, cu iubirile/ Vobirea -
ori am în fa o carte a unui debutant i îi Poemele din volumul Cire e amare sunt ranului cu cerul, cu Domnul” (p.15). Poemul
intuiesc emo iile cu care a teapt cuvântul grupate de autor în trei cicluri diferite ca în- despre „marea migrare, marea trecere,/ marea
unui critic (acel critic care, în temerile lui, ar tindere: Linia de sosire, P durea cu cire i adunare, despre cavalcada sentimentelor”
putea s nu se identifice cu critica). Cu poe ii amari i Ce aripi frumoase aveam. Ordo- trebuie scris - crezul poetic al autorului; via a
care deja s-au confruntat cu opiniile sincere narea poemelor urmeaz diacroniilor vie ii, este p durea de cire i amari (p.22), în ea
ale cititorilor, dar mai ales cu cele ale criticilor, iar partea I debuteaz cu o poveste de suflet, ce te prima iubire, în noaptea de fl ri.
se discut precum cu ini ia ii ezoterismului o rememorare emo ionant , Copil ria c lare Nu lipsesc nici tenta iile postmoderniste, nici
hindus - dup rituri i des vâr ire. Cazul po- pe iapa cu stea în frunte - Pegasul memoriei
etului arge ean Dan Dr goi este unul bine-
cuvântat cu privilegiul Frumosului categorial
profesionist, el fiind din breasla celor care
au armonizat raiul verde al gr dinilor aristo-
crate cu castelele de pe Valea Loarei, de la
Sully-sur-Loire la Saint-Florent-le-Vieil.
Poetul are satisfac ia des vâr irii sale pro-
fesionale în horticultur , vizibil în titlurile
multor lucr ri de specialitate publicate în ar
i în str in tate, exigen cu care se lanseaz
i în poezia neoromantic pe care ne-o pro-
pune în volumul Cire e amare (Ed. Larisa,
Câmpulung, 2022), dup ce, anterior, a pu-
blicat Dreptul la demnitate (1978), urmat la
aproape 40 de ani, de Lumini târzii (2016),
Prezentul continuu (2017) i, în 2018, de vo- Vasilica Chifu - Wreck
ecouri memorabile; prevertiene (p.30), rilke- Florentin SMARANDACHE

(SUA)
ene (p.66), dar i blagiene (p. 100) ori voicu-
lesciene (p.64).
durea cire ilor amari (frecven a care in-
stituie simbolul prin recuren e i multipl ipo-
staziere) se consacr din i ca titlu. i (f pa-
ranteze) fiindc limba nu îng duie limbajului
poetic orice frivolitate, ea invit totu i la sufici-
ent aten ie în interferen ele semantice de la
limitele tautologiei, precum i la surplusul re-
dundant care nu sluje te vreunui efect alite-
rativ sau asonantic, îns încarc inutil discur-
sul. Ispita simbolului este, de fapt, nu doar o
ad ugire în imaginativ (fiindc simbolul nu
este exclusiv imagine i nici semantic poetic
formalizat ), ci i un nivel de semnificare co- NU-MAI-AM-CUVINTE S -M -AP R - pe jum tate în nadir.
notativ , subtil i st ruitor consacrat : farul Se v d niri de trepte
sit, secunda sigilat , dans magic, fir de Ca o zdren uit cârp în glasul meu
grâu etc. Mai des, poetul se exprim sub titluri noaptea m -mpresoar pe care urc jalea
abil figurate: lumina mamei, surâsul zilei, dan- nu-mai-am cuvinte spre steaua mea,
sul vie ii, clipa din ochiul invins, prin i ai s -m ap r steaua triste ii
culorilor, îns nu lipsesc nici titluri mai pu in voi mi le-a i adunat ce singur -mi str luce.
inspirate (Discul fierbinte al genunchilor ei; pe toate. Cerul se închide-n juru-i.
Perdeua de m tase a norilor etc.).
Nu întâmpl tor, poetul las la finalul su- În alb f in EGLOG
marului ciclul Ce aripi frumoase aveam: „De- plin-de-a teptare
seori te visez pe prundul copil riei noastre,/ urme las pe unde trec Casele c lcau la-ntâmplare
Acolo, sub r chita tainic ce-a-nflorit prima de Singur tate. marginea mut a str zii,
oar ,/ Când noi am fost dou p ri în z rile- câinii cu botul de lun
albastre/ i-n miracol s-a n scut vara dulce- ORE DIZOLVATE azvârleau strig te i bolovani
amar ” (p.79). Dar i finalul poemului care d din gur ,
titulul ciclului: „Ce aripi frumoase aveam!.../ Uite cum suspin trestia cu trompete ar mii
Azi am doar picioare de lut./ Nu mai caut ce- în cre tetul fierbinte din creasta coco ilor
atunci c utam,/ Nu mai iau, nu mai dau cu- al amiezii! ie ea r ritul.
mprumut” (p.70). i tot în acest ultim ciclu, Privirea înalt
dup ce vor mai fi fost încerc ri similare sub a plopilor Copacii cu vârsta ciuruit
alte titluri, Dan Dr goi define te figurativ po- tope te în mine timpul de inele,
etul, explicit, în trei poeme: Eu sunt poetul cu torente de cascad uitaser de mult
(p.90), Paznic poetul (p.104) i Trist poet pe muntele fântânii mele. plictiseala galben
(p.123) - r cit pe valurile m rii, bine ascuns a frunzelor,
în ochiul necuprins al mir rii, nou codice-al TOAMN DE COSITOR i-nchizându-se în iarn
singur ilor drept leac (p.90); „numai paznic vântul îi tr gea
poetul, r mas solitar,/ aprinde, în noapte, lu- rile-au devenit un stol de urechile goale.
mina de far/ (...) Paznic poetul, de noi mai pre- de împu turi
sus,/ Aprinde lumina ce-n noi a apus” (p.104); care intesc din lanuri rile-nalte se c rau
„Trist poet r stignit, tu scrii i tu sui/ Pe mar- câmpiile de nori, pe frânghii sub iri
ginea sub ire a lumii, t cut,/ Coroana de spini frunzele se-nchin la p mânt de raze
nu po i s-o mai pui,/ Hotarele toate demult le- cu mâinile pline de nervi, dezbr cându-se în cer
ai trecut...” (p.123). înflore te-n ploi c runte de umbr
ceam mai sus o analogie între poezia uli a îmb trânit , z pada s n-o maculeze.
lui Dan Dr goi i cea a craiovenaului Dumitru se-aud stropii cum bocesc
Toma pe care o reiau aici doar pe seama puri- în cercuri concentrice. Un ciorchin de note
ii tr irilor primare, a uimirilor contempla- în dep rtare
tive, a ingenuit ii, a inefabilului - ca în medi- Pe lungimi de unde verticale se prindea în melodie,
ta iile poetice lamartiniene, ca în estetica par- un gând îmi sugrum beregata o lunecare de c prioare
nasienilor v zând i tr ind totu i marile torsi- cu funii groase de supliciuri, i-un cerb
uni convulsive ale lumii de ast zi, de care i curge al toamnei cu vârsta ag at
poetul încearc s se deta eze epicureic prin cositor topit! pe crengi noduroase
hedonismul liric temperat pe care nu-l scu- Orele cad pe lâng mine rupte în cap,
te te totu i de întreb rile grave ale existen ia- în circumferin a durerii serveau drept ambalaje
lismului nostru laic, anomic, globalizat. i-mi supravie uiesc surd la melancolie.
Mircea ST~NCEL
Un optimist temperat
Ion Popescu-Br diceni, Cartea vie ii, Ed. Limes, 2022
Ion Popescu-Br diceni (n. 1954) este un poet i un eseist care se cularitate tonal i formal , care reconfigureaz , cum am spus, tra-
hr ne te (deliberat mereu în contradic ie cu timpul s u) din firimiturile di ionalismul, modernismul, neomodernismul (sau chiar postmo-
mitului, din fic iuni experimentale pre-moderniste, moderniste i dernismul) într-un crochiu transmodern. Le aplic o nou lectur ,
postmoderniste. i-a propus s rescrie literatura noastr sub alte una integratoare, cu o pluralitate de conexiuni. Se sprijin pe enun uri
paradigme. Textele sale, care ne propun o sensibilitate preromantic personale despre care crede c -i justific scopul, considerând c
(de secol XIX), sunt îndreptate contra textelor ultimelor decenii, pe descoper noi adev ruri în lumea de azi (în care totul se poate): „Pe
care le respinge astfel prin diverse formule teoretice, de sintez , in- râmul magic de la Br diceni/ reîntors, se-aprinde focul, ard licheni,/
vocând comunicarea magic , rizomatic , i revenirea la umanism, la crengi de carpen, râul de la poart / las semne...” p. 33, sau: „În chip
natural: „Arta comunic rii magice, spune el, e reîntemeietoare de poetic locuie te omul/ iar ramura matern îl lumineaz ;/ în chip poetic,
umanism.(...) ofer spiritului critic accent pedagogic, iar intelectului locuie te omul,/ î i st însingurat doar lui de paz .” p. 78, sau: „Sunt
profunzimea... poetic ”, p. 5. Ion Popescu-Br diceni revine, din nou, fericit c e ti i tu,/ cum Ghilgame cu Enghidu,/ Orfeu cu-a lui Euri-
la valorile antecedente ale poeziei, se întoarce la începuturi, la mierle dice./ dar cine poate s -mi explice”, p. 22. Poate fi v zut, astfel, în mai
i flori: „Le explic, binevoitor,/ socratic, reveriant, c poezia e roua de multe secole deodat . îl reg sim uneori în pasti e, într-o joac vesel ,
pe/ ierburi în zori, care trebuie culeas / bob cu bob în eprubete de cu produc ii neomoderniste: „Vede iarba c nu- i verde,/ c nici calul
cristal”, p. 23. care-o pa te/ nu-i albastru cum nu-s eu/ îndesinele-mi ce na te/ un
Ion Popescu-Br diceni i-a propus s caute o nou ordine liric heraldic cetaceu.” p. 67.
bazat ne asocieri culturale ce creeaz emo ii „pozitive”; încearc o În principal, privirea lui este îndreptat c tre primordialitate, unde-
muzic implicat într-o mitopoetic i fuse de ceea ce numim în- i biciuie te „muza” ca s reapar înc o dat în lume, o treze te pe
deob te cotidian în lirica ultimelor decenii. Alteori supune limbajul Euridice, i nu numai pe ea. i ea deseori apare, învie, dar când este
într-o joac a jocului sau într-un spa iu al necuvintelor-, sau pleac iluzie lui i se pare c este realitate, i când ea este realitate el o vede
de la personaje antice i î i desf oar discursul pe mai multe planuri. ca pe o iluzie. Liniile poemelor sale sunt evident simple, îndreptate
Scrie, prin urmare, o poezie hibrid , i în acest sens încruci eaz cla- cu un ochi spre etnicitate i mit, i cu altul spre neomodernitate, pe
sicismul cu modernismul i neomodernismul sau invers. „For eaz ” care le exploreaz în fel i chip. Ion Popescu-Br diceni este pân la
poezia s accepte aceast nou condi ie, din dorin a de a intra pe urm un optimist temperat, dar i un nelini tit al timpului nostru,
pia a literar cu un text care s ocheze altfel de cum se obi nuie te care se lupt zilnic pentru a impune o alt atmosfer liric , una cu o
avangarda acum (vezi i titlul acestui volum: Cartea vie ii, care evi- fa magic , un produs de fuziune. Poezia lui, prin urmare, e un text
dent ne trimite cu gândul la timpuri foarte înde- cu valen e mitice, rostit vara în jurul focului
rtate cultural, i este, credem, o stratagem (de la Br diceni).
comercial ). Când apeleaz la transcendent î i Poemul ales:
desf oar discursul într-un univers religios
ce ul
în care zeii i zei ele sunt înv torii ce fac c r-
ile, pe unde, evident, mi un i Zalmoxis. Pu- A înflorit m ce ul din nou, a înflorit
tem vedea uneori o und subtil de „taliba- din datorie sacr . M ce ul n-are umbr
nism” mo-erat, care nu face apel la emo ii, ci la i n-are-n libertatea-i de ve nic r stignit
intelect, cu inten ia expres de a regândi lite- decât un sânge tân r prin care îngeri umbl .
ratura.
Ion Popescu-Br diceni nu vrea s se ali- A înflorit m ce ul cu mine-al turi, drag
peasc structural poeziei, s -i spunem, de tiraj mi-e frumuse ea-i aspr , de piatr i dogoare.
foarte redus, de buzunar, din ultima vreme, Cum vine-ncet mul imea din orizont se-
„dec zute”, care se cite te în grupuri mici de ncheag
ini ia i, ci unei poezii ce alearg dup prestigiul în juru-i cerc de scuturi-oglinzi. Putea-va,
ei de alt dat , cu esen e tari. El nefiind, dup oare,
cum se tie, un poet neinformat, ba mai mult,
teoretizeaz direc iile lui Gadamer i ale celor- el singur, s -i opreasc înaintarea oarb
lal i urma i. Pe de alt parte, implic i ames- spre-un nu tiu ce utopic t râm, ce paradis?
tec poezia cu textul teoretic pentru a o sus ine; A înflorit m ce ul de parc -un zeu cu-o harp
este i un purt tor de semnifica ii critice cu ar încerca transferul din adev r în vis.
stofe academice. Imprim paginilor sale o parti- (P- 79)
Marin MIHALACHE
(Chicago, USA)
Lumea g`ndurilor
* Mintea în at din rân spre cer este precum un catarg de corabie ligibile i st ri sensibile.
pe care poposesc gândurile. Dup ce se opresc o vreme s se odih- * Gândurile ne pot schimba via a i lumea în bine sau în r u. Ne mân-
neasc gândurile precum p rile c toare zboar mai departe spre tuim nu pentru c gândim ci pentru c gândind frumos ajungem s
alte rmuri mai calde i mai luminoase. iubim i s tr im în lumina adev rului revelat.
* Gândurile vin i pleac de la noi precum p rile migratoare. Unele * Mintea omeneasc este precum un trior de vânturat gânduri i
gânduri nu se mai întorc niciodat , altele nu se îndur s ne p seasc sentimente. Multe gânduri sunt cernute prin ciurul dens al min ii dar
arborele cerebral devenind obsesii. Unele gânduri r mân cu noi toat pu ine sunt alese pentru a fi sem nate în solul fertil al inimii unde la
via a i nu ne dau pace pân la moarte. vremea potrivit încol easc, înfloreasc i dau rod bogat. Cine nu î i
* Gândurile poposesc pe coroana arborelui cerebral i din neuroni, cultiv gândurile frumoase în inim risc s ajung n dit de buruieni
axoni i dendrite cro eteaz cuiburi precum p rile prim vara în i s devin p mânt p ginit.
tufi urile umbroase ale p durii. Acolo gândurile clocesc idei c rora * Gândurile sunt solii care vin de departe i bat insistent, ziua i
dup ce le cresc aripi zboar prin lumini urile p durii de simboluri noaptea în poarta cet ii astfel încât str jerilor min ii le trebuie mult
ale min ii devenind realitate. vigilen i discern mânt s poat deosebi care din gândurile care
* Pân când aripile nelini tite ale gândurilor nu sunt arse pe rugul vin au inten ii bune, care vin de la cel viclean în straie str lucitoare,
luminii taborice sufletul omenesc nu are nici pace, nici odihn . Precumcare sunt solii aduc tori ai ve tilor bune.
fluturii de noapte c ut orbe te lumina. * Mintea este precum o moar pe ap pus în mi care de valurile
* Gândurile cu ochelari de bufni e în elepte se ascund noaptea în râului mereu curg tor. Gândurile curg necontenit la vale în torentul
scorburi întunecoase. Când r sar zorii zilei îns precum oimii de valurilor care se rostogolesc, sunt captate în jghiaburile neuronilor
munte gândurile ies din v uni i se înal libere la cer. i pun în mi care roata min ii care macin ideile, le f râmi eaz m runt
* Gândurile sunt precum licuricii care se aprind i se sting în pe tera i le cerne pentru a le separa de impurit i. Când ecluzele min ii se
întunecat a min ii în pulsa ii luminoase, memorii i vise. Când se închid i valurile gândurilor se potolesc mintea i inima intr în starea
trezesc din noaptea sufletului unele gânduri ies la lumina zilei i de veghe i contempla ie irenic .
zboar pân la cer. Altele se reîntorc în pe tera întunecat a incon ti- * F lumina harului mintea este o moar de m cinat iluzii. Nici o
entului i ne tulbur mintea i sufletul. sclipire a gândurilor nu poate risipi întunericul sufletului.
* Omul este ceea ce gânde te i ceea ce î i aminte te dar nu toate * Când sunt prinse în plasa de întuneric a memoriei gândurilorprecum
gândurile care îi trec prin minte omului ajung s îi defineasc identi- fluturilor r stigni i în insectare li se scutur polenul de pe aripi i nu
tatea, personalitatea i caracterul. Gândurile omului sunt mai nume- mai pot zbura. Durerea de aripi îns d inuie precum invalidul continu
roase decât b ile inimii i decât respira ia pl mânilor, dar omul are i simt m dularele amputate.
capacitatea de a- i alege gândurile i de a le transforma în idei inte- * Aripile gândurilor precum copertele c ilor prind via dac fac min-
tea i inima s tresar de o bucurie inefabil , greu de exprimat
i de explicat. Oricât de inspirate i de imaginative ar fi gân-
durile care ne trec prin minte dac în pe tera inimii nu se
aude ecoul profund al acestora, reverbera ia i fream tul
emo ional cuvintele care se nasc tot vorbe goale r mân.
* Cuvintele precum arborii r sar din întunericul incon-
tientului. Tot astfel sâmburii gândurilor demult îngropa i
în memorie ne încol esc în minte când ne cuprind st rile
emotive, nostalgia paradisului pierdut i dorul dup lumea
viselor neîmplinite.
* Tot ceea ce gândim i ce scriem poate fi dat uit rii, poate
fi înmormântat deapururea între copertele îng lbenite de
timp ale c ilor pr fuite de pe rafturile hectarelor de bi-
blioteci care s-au scris i se scriu, se poate terge din me-
moria virtual . Ceea ce îns gândim i tr im frumos i
adev rat r mâne deapururea scris în cartea vie ii i în me-
moria etern a lui Dumnezeu.
* Cuget m, deci ne lumin m. Iubim, deci exist m. Suntem
ceea ce gândim i pe cine iubim. Cei care cuget la Dumne-
zeu i îl iubesc pe el i pe semeni în duh i adev r se în-
Vasilica Chifu - Between black and white dumnezeiesc.
Ion POPESCU-BR{DICENI
Oratoriul
pentru Pacea Mondial[
Trecea prin dreptul soarelui, cu mitraliera în mâna dreapt ori str zi i institu ii, uite a a cu vreo câteva sute de rachete, drone,
când obosea, pe um rul drept. tancuri, avioane, sub loviturile c rora au c zut secera i mii de
Era pace în patrie, dar el se instruia cum s i omoare fra ii, civili: b rba i, femei, b trâni, copii închinându-se la un Dumnezeu
surorile, rudele, na ii, finii, nepo ii, vecinii. care i-a l sat prad armatelor uciga e bol evice, trimise i ele la
Trecea cu pa i ov itori peste tran eele inundate c ci peste zi moarte de-o Moscov descreierat , dormind înc ( i Somnul
plouase potop, plânseser norii o groz vie. ra iunii na te mon trii inimaginabili: precum Hitler i Mao, Lenin i
Dictatorii demen i atât tiu: s declan eze r zboaie cu-o ur Stalin, în secolul trecut, Che Guevara i Fidel Castro, Franco i
fanatic împotriva lumii libere, în contra umanit ii ontologice. Mussollini, Horty i al ii de-aceea i teap cu ei: criminali precum
Care crede înc în democra ie (fie ea cu destule bune-n cap i Samosa, Bokassa, Gheorghiu-Dej). i mi ei.
pete pe pielea b tucit de-atâtea iluzii pierdute, tratate înc lcate de În noaptea aceasta de joi spre vineri, gândul mi se îndreapt
tre nemernicii efi de state: regi, împ ra i, pre edin i, premieri, spre Basarabia lui tefan cel Mare i Eminescu, Dabija i
unii, vai, ni te scelera i, poseda i de paranoia Puterii). Suceveanu, Anton i Cimpoi, Grigore Vieru, i Leonida Lari,
La grani , dou popoare înfr ite cândva, se omoar reciproc. Anatol Ciocanu i Traian Vasilc u. Pleoapele mi se închid; e deja
Federa ia Rus vrea s rad de pe fa a p mântului slav o diminea . i mâine e o zi. Cum întrebând dincolo de hotarele cu
Ucrain care se vrea occidental , se vrea normal politic, în grâu în loc de cea , dincolo de durerea unui fiu ce- i p se te
Uniunea European i în Nato; consecin a e cumplit : î i pl te te rin ii. Ca s plece la oaste, adev rul despre încol irea oric rei
cu via a dorin a de a tr i în demnitate i prosperitate, decizându- i semin e din fructul copt în m rul spulberat de o bomb sovietic .
soarta în nume propriu (ci nu ucis mi ele te de leahta lui Putin Iat de ce a tept mereu s r sar din palmele mele un ora cu
Exterminatorul sub comanda c reia Ucrainei i s-au r pit teritorii bulevarde inundate de lini te. Iar teza mea despre speran a
întregi, i s-au distrus ora e i sate, p duri i coli, uzine i grâne, victoriei lâng statuile oierilor pe drumurile lor prelingându-se
veghea la poduri i pun i peste pr pastia istoriei c scat -n
mântul Ucrainei prin mare primejdie aflându-se, în care sângele
surpându-se ziua, noaptea min ii (a unora) anulându-le f -de-
mil setea i foamea de-a muri de b trâne e, în casa ta lâng vatra-
i cu focul inspirându- i poemoepopeea de fa pe care-o o calc
în zori miori ele plaiului.
Cum numai fântânile au în respira ie sensul pe care to i
oamenii p mântului l-au înv at: pacea sufletului i ra iunea
guvernând marea desenându- i portretul pe umbrele pesc ru ilor;
e vreamea s milit m - i n praznici de-i nevoie - pentru Pacea
Planetei, pentru supravie uirea ei, seara întâlnidu-se str mo ii; i
cum împrumuta-vom din zborul nostru statornicului Râu ce susur
de dou mii de ani pe sub Moara de Grâne i de Poezie de la
Br diceni pe care Eroii Dacolatinit ii coboar în cor biile lor
consemnând cu gesturi voievodale unirea Acestor Tinuturi i
Câmpii îngem nate cu marile rosturi ale Existen ei f -de-sfâr it,
la gura izvoarelor de timp, cum suntem deocamdat îngrozi i de
zboiul fratricid al Rusiei în Ucraina oftez: str vechiul ritual al
împreun rii zace aproape muribund în oglinzile ochilor
str lucitoare în b taia gloan elor; trupurile rigidizate ale eroilor
zu i în b lie vor lumina pustiita ar ca ni te f clii ale biruin ei
finale.
Trec carele cu pere i struguri pe lâng ei s -i strâng la loc
într-un eden ca miezul piersicii dulce i alb. A vrea pe nimeni s
nu îndemn la nesupunere, dar prea s-au înmul it cei care pier de
tineri. A vrea un scut uria ca s urc Scara Perfec iunii f team
de s ge ile ce m-ar putea doborî-n puhoiul de dedesubt ce se
pr vale de-a-dreptul în infern.
Vasilica Chifu - Fluency Scris în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2022
Ionu\ |ENE
Erou ]i scut al Europei,

Vlad |epe] @ntr-un film turcesc
care elogiaz[ otomanismul
Personajul istoric Vlad epe a devenit vedet interna ional pe Filmul este bine realizat artistic, iar imaginile i luptele reprezentate
canalul Netflix. Este cel mai vizionat film de pe aceast re ea interna- credibil, iar interviurile istoricilor îi ofer o credibilitate documentar .
ional . Nu se mai vorbe te de vampirul Dracula, ci de domnul rii Actorul român îl joac foarte bine i impresionant pe domnitorul
Române ti, adev rat scut al Europei în fa a invaziei turco-musulmane. muntean. Deranjant la acest film este faptul c împ ratul turc, Maho-
Al doilea sezon al serialului Netflix „Ascensiunea imperiilor: Otomanii/ med al II-lea cuceritorul Constantinopolului de la 1453, e prezentat
Rise of Empires: Ottoman”, lansat pe 29 decembrie, îl are în prim- ca un în elept ra ional, echilibrat, un lider politic vizionar care dorea
plan pe domnitorul român Vlad epe , jucat de un actor român, Da- cucereasc Europa i, mai ales, Roma catolic . În opozi ie, Vlad
niel Nu , iar actorul Radu Micu apare în rolul lui Dimitrie, mâna epe , domnitorul muntean este creionat ca un psihopat imprevizibil
dreapt a lui Vlad epe . La ani buni dup ce a cucerit Constanti- i dezechilibrat, care ducea prin tragerea în eap a opozan ilor,
nopolul, sultanul Mahomed al II-lea î i consolideaz puterea, dar adversarilor politici i a inamicilor, o politic de stat cu care s-a
Vlad, voievodul valah necru tor i feroce, amenin s -i doboare identificat, fiind personajul perfect pentru Bram Stoker în romanul
imperiul. „Dracula”.
Serialul turcesc se vrea o docu-dram istoric ce prezint ascen- Urm rind filmul realizezi uria a for moral , militar i politic a
siunea Imperiului Otoman, de fapt, un film de propagand a regimului lui Vlad epe , domnitorul unei ri mici care se opune cu un curaj
Erdogan, care promoveaz de câ iva ani „otomanismul”. În doar nebunesc împotriva celui mai mare imperiu din lume. E cum s-ar bate,
câteva zile, produc ia a ajuns pe locul 1 în top cele mai vizionate azi, Iohannis cu armata român , singur împotriva Rusiei lui Putin i
seriale din România, asta i pentru c în serial apar actori i istorici i câ tige, a a cum a f cut-o Vlad epe la 1462 cu Turcia. Românii
români, precum foarte popular pe plan mondial. Istoricii români care au vizionat acest film, care este unul de propagand a otoma-
Andrei Pog cia i Mihai Hasan au fost implica i în produc ia seria- nismului lui Erdogan, realizeaz ce important a fost domnitorul Vlad
lului. Marcel Iure este narator pentru versiunea în limba român . epe pentru a stopa cucerirea de c tre Mahomed al II-lea a Vienei
Istoricii descriu relativ obiectiv istoria luptei antiotomane a lui Vlad i Romei. Interesant c , în acest film, se confirm perfidia puterilor
epe , dar destul de critici fa de istoriografia comunist i a isto- Occidentale i a Romei, care încurajau domnitorii români s lupte cu
ricilor români interbelici fa de acest subiect. Iar Cem Yigit Üzümoglu cel mai puternic imperiu din lume, cel otoman, într-o cruciad în care
este actorul turc care îl interpreteaz pe sultanul Mahomed al II-lea, Vlad epe , tefan cel Mare sau Mihai Viteazul nu primeau efectiv
într-o manier hiperbolizat . Acesta este „eroizant”, aproape de niciun sprijin militar, logistic sau financiar din partea prin ilor din
fantezie de c tre regizorul turc. Istoricul clujean Florin Hasam spune vestul Europei.
narativa Netflix este o variant mai bun decât cea prezentat în Dup ce vizionezi acest film realizezi c domnitorii români au fost
filmul românesc regizat de Doru N stase despre Vlad epe din ni te comandan i autentici i eroi de elit , la fel de importan i ca
1979. liderii din epopeile antice sau medievale. Domnitorii români, min i
„Narativa Netflix este cea bun i faptul c am acceptat s particip de puterile occidentale în cruciade fantomatice, au fost realmente
în acest proiect reflect acest lucru. Am considerat c e foarte impor- ni te eroi i victime, care s-au jertfit pentru libertatea Europei cre tine
tant s fim i noi la «masa boga ilor». A fost un mare avantaj faptul i au primit în schimb ignorarea i dispre ul prin ilor occidentului.
au chemat i istorici români. Au ales s prezinte ce spun turcii, ce Regizorul turc aici se întâlne te cu ideile filmelor istorice ale lui Sergiu
spunem noi, românii, dar, ca s ne arate c sunt echidistan i, au pre- Nicolaescu i cu cel al lui Doru N stase din filmul artistic „Vlad
ferat versiunea englezeasc . Prefer o astfel de narativ decât una epe ” în 1979.
profund ideologizat prezentat în filmele române ti”, sus ine Florin Din p cate, regele Ungariei Matei Corvin l-a min it pe Vlad epe
Hasan. Faptul c filmul este regizat de un turc - Emre Sahin - nu a din familia Dr culea, cel care avea stindardul Ordinului Dragonului,
avut, spune Hasan, un impact na ionalist pro-turc în serial, deoarece îl va sprijini în lupta lui Mahomed al II-lea. În realitate, regele
regizorul „este un profesionist i casa de produc ie e profesionist ”. Matei Corvin a luat banii de la Papa de la Roma, i-a cheltuit în scop
Istoricul continu c filmul „a fost acuzat în Turcia, la prima serie, c personal, i a trimis ajutor lui Vlad epe care ap ra Târgovi te,
de ce i-a f cut pe bizantini extraordinari i pe turcii lui nu. Eu cred c doar ni te „iscoade”.
e corect i echidistant”. Incursiunea lui Mahomed al II-lea este construit epopeic de
Scenariul a fost scris de c tre produc torul american Kelly Mc regizor în ara Româneasc . Atacul biologic cu „ciuma i”, atacul de
Pherson, pasionat de istoria medieval a zonei. Interpretarea isto- noapte sau cei 23000 de inamici turci tra i în eap la ie irea capitalei
ricului este u or facil , deoarece filmul muste te de subiectivism, domne ti sunt surprinse realist de regizor. Vad epe a folosit for a
falsuri istorice i propagand ideologic pro-turceasc , precum i brut ca r zboi psihologic împotriva armatei lui Mahomed al II-lea.
de o nostalgie fa de imperiul otoman i otomanism, o ideologie re- tragi în eap 23 de mii de turci în frunte cu socrul împ ratului
suscitat de pre edintele turc Erdogan din 2001.
Hamza Bey, pe cea mai înalt eap este o Mihai MERTICARU
opera iune, pe lâng crud , i dificil de realizat
tehnic.
Mahomed a c zut în genunchi s-a rugat
i a plâns la vederea sinistrei priveli ti. De i
îm-p ratul l-a pus pe „amantul” s u Radu cel
Frumos, fratele lui epe , pe tronul rii Ro-
mâne ti (vezi cronica lui Laonikos Chalko-
kondyles), regizorul turc, poate ca s nu-l
supere pe Erdogan, nu aminte te nimic ori-
entarea sexual a împ ratului, care a cucerit
Constantinopolului.
Singura aluzie despre orientarea sexual Rob al sferelor cere ti
a împ ratului turc o sugereaz regizorul, când doar îndoielile i imperfec iunile
sultanul îl pune pe generalul Mahmud pa a Te-ai n scut într-o clip regal sunt clar vizibile în ast realitate
(mare vizir) s -i recite o poezie despre un lare pe unicorn, multifa etic de sub zvonul de cer
frumos trandafir. La auzul versurilor Maho- cu un picior înfipt într-un nor prin care peregrin m continuu
med l crimeaz . i cu cel lalt într-o constela ie înfiora i de nelini ti astrale
Actorul român din coproduc ia turco- indescifrabil , pentru a muta câte un pic
american , de i foarte tân r joac bine rolul mo tenind un suflet de cire înflorit centrul Universului.
unui epe întunecat i feroce, chiar mai bun cu parfum ame itor,
uluit de-a z rilor hieratic splendoare, Lec ia p mântului
interpretarea decât a lui tefan Sileanu din
filmul românesc al anului 1979. Armata lui preg tit îndelung pentru jertf i zbor, Lec ia p mântului pe care te-ai n scut
Vlad Dr culea era de pro-fesioni ti de a putut pentru ve nic visare. se-nva , mai întâi, mergând de-a bu ilea
pune în corzi ienicerii de elit ai sultanului. cohorte de gânduri te cutreier , prin cas , apoi p ind cu fermitate spre
În concluzie, filmul de pe Netflix nu este te poart spre toate spa iile interstelare un orizont necunoscut,
mai bun decât cel realizat în epoca ceau ist i fantasmatice, nevrând s te mai împaci
de regizorul român Doru N stase i nu res- spre ne tiute urcu uri i nez rite astre cu o existen fals .
pect adev rul istoric conform nara iunii pentru a te zidi într-un mare semn tân r viguros, p ti spre soare-r sare
istoriografice a istoricilor români Nicolae de mirare, sub pav za efemerit ii gr bit i hot rât s dezlegi taine i legi,
Iorga, Constantin Giurescu sau Radu Flo- armoniilor r scolitoare. preg tit s te lup i cu mon tri i fiare,
rescu. urmele tale, o colec ie de pustiuri fructele coapte ale volniciei, s le culegi.
Desigur fiind film artistic în elegem inad- scrise cu degetul înmuiat în a stelelor
verten ele istorice, dar s nu se considere cerneal , hiperbolizate de o imagina ie când, luat de val, te-ndep rtezi de el
un documentar, ci doar film artistic. ireal sau încrustate pe tâmpla prea mult, î i trimite, pe-o pal de vânt,
Totu i, filmul aduce un serviciu istorio- trecutului împov rat cu ve nicie, mân de dor ce- i declan eaz ,
grafiei române prin faptul c românii se oarba clip -i singura care tie. în suflet, furtun , tumult,
identific cu domnitorul Vlad epe ca dorin acut de a reveni la izvor.
lupt tor pentru libertatea rii sale i ap rarea acum te întrebi nedumerit cum ai ajuns
în de ertul neantului încâlcit în Faun pestri
credin ei cre tine i a Europei, care, i atunci
ca i acum, ne ignor i ne dispre uie te. fantasmele i fantasmagoriile De pe munte pân -n vale,
Dar dac nu ar fi fost Vlad epe , cu cru- str inului din tine, care te strig pe nume, ies pigmeii f ale,
zimea sa i curajul incredibil din atacul de dar tu nu-l mai cuno ti, puncte cardinale,
noapte din 17 iunie 1462, ce putea duce la nu- i mai aminte ti anume cum e.
vin în cercuri i spirale
asasinarea împ ratului turc în cortul s u, Eu- Quiproquo gugu tiuci i haimanale,
ropa de azi ar fi fost musulman i ar fi scandat
Prin labirinticele-mi gânduri, parazi i mura i în bale,
ca turcii lui Mahomed al II-lea când a trecut
întâlnesc mereu cu un ins singuratic. burdihane cu pa i agale,
Dun rea: „Allah Akbar”.
Filmul, cu toate inser iunile fanteziste ale înseta i f pocale,
îl v d cam nebulos prin cea a oglinzilor,
otomanismului, scoate în eviden rolul dom- porci dormind pe moi sofale,
printre f cliile stelelor i purpura
nitorilor români de a salva Occidentul i Eu- amurgului, cum terge oapta clipei, tontoloi cu largi stamboale,
ropa cre tin de cucerirea musulman i tur- încurcând limbile ceasului toate pline cu parale,
ceasc . i atârnând timpul de nemargini de astre, hahalere cu pistoale
Istoricii români din perioada interbelic înc rcate cu vorbe goale,
i din perioada comunist , ca i filmele noas- cum umbra-i se tope te într-a mea,
cum urmele noastre se-ntretaie, in i cu gene criminale
tre artistice, au avut dreptate fa de lupta
sând amprente adânci prin cenu a indu-se-n jurnale,
eroic a domnitorilor români.
Am fost santinel i „poarta cre tin ii”, singur ilor ori se suprapun pân se obolani cu easta moale
pe care nu au intrat imperiile i stihiile orien- anihileaz reciproc, nemair mânând i multe alte animale.
tului, iar de la Occident am primit ca de obicei, decât o aur aproape invizibil de pe munte pân -n vale,
doar... promisiuni. pentru un ochi obi nuit din aici-ul nostru. toate- i ies doar ie-n cale.
Constantin GEAMBA}U
O sut[ de ani de la @nfiin\area

lectoratului de limba rom`n[
la Universitatea Jagiellone
din Cracovia
Înc de la începuturile activit ii lor, to i marii slavi ti români, amintim aici pe Miron Costin, excelent cunosc tor de limba i cultura
începând cu B. P. Hasdeu, I. Bogdan, P. Cancel, N. Cartojan, P. P. polon , autorul Poemei polone, dedicate domnitorului Jan Sobieski;
Panaitescu, i continuând cu exege ii care s-au afirmat îndeosebi de asemenea, pe mitropolitul Dosoftei, excelent cunosc tor al psal-
dup al Doilea R zboi Mondial (I. C. Chi imia, G. Mihail , Dan Horia milor lui Jan Kochanowski, sau pe Tadeu Hâjdeu, scriitor iluminist,
Mazilu, Dan Zamfirescu) au în eles importan a cercet rii conexiunilor bunicul marelui filolog Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Ei au facut primii
dintre cultura româneasc veche i spa iul sud-est i central europa i în dezvaluirea unor pre ioase informa ii cu privire la etnogeneza
pean. Studiile lor au scos la iveal particularit ile culturii noastre, poporului român, având acces la textele cronicarilor polonezi.
leg turile ei cu lumea bizantin prin intermediar slav, preluarea i Perioada de vârf îns în contactele dintre cultura român i cea
adaptarea de modele, dar i efortul de crea ie i gândire proprie, ma- polon a fost romantismul. A existat o punte de leg tur puternic
nifestat în texte i cronici în mare m sur originale (vezi Înv turile între intelectualii români (pa opti tii) i cei polonezi: Parisul. În Fran a
lui Neagoe Basarab). Un adevarat deschiz tor de drumuri în aceast s-au adunat în prima jum tate a secolului al XIX-lea emigran i din
direc ie a fost c rturarul N. Cartojan, care a intuit i a promovat prin-
toate rile oprimate. Gândirea i ac iunea lor erau a ezate sub semnul
cipalele leg turi i pun i spirituale dintre cultura noastr i lumea unor deziderate comune: eliberarea na ional i afirmarea spiritului
atât bizantin , cât i cea apusean . Datorit lui Cartojan, tân rul s u identitar. A a se explic rolul pe care l-a jucat poetul Adam Micki-
asistent Ion Constantin Chi imia prime te o burs de studii în Polonia ewicz, un lider de marc , profesor de literaturi slave comparate la
(1934-1938), care îi va permite sa înve e limba i s i însu easc Collége de France, care, în prelegerile sale. punea accent pe istorie i
temeinic literatura polon veche i folclorul, sub îndrumarea savan- pe în elegerea conexiunilor dintre istorie i cultur . Un colaborator
tului Julian Krzyzanowski. În anul universitar 1948/1949, I. C. Chi imia
apropiat al acestuia a fost, dup cum se tie, N. B lcescu, bun cunos-
va pune bazele sec iei de filologie polon la Universitatea din Bucu- tor al operei poetului polonez, tradus aproape integral în francez .
re ti, contribuind înc de la început la organizarea i consolidarea Spiritul mesianic, prezent în Cântarea României, se datoreaz , printre
studiilor de slavistic în România postbelic . altele, influen ei pe care textul lui Mickiewicz, ile pribegiei i
Rela iile politice, diplomatice, istorice i culturale polono-româneale poporului polonez, l-a exercitat asupra mai multor intelectuali
dateaz înc din perioada medieval , traversând interesante etape din spa iul românesc. Pe de alt parte, la Paris se afla în acea perioad
marcate de amprenta evenimentelor timpului. Mai mul i c rturari i Vasile Alecsandri, ale c rui doine fuseser traduse în francez .
români i-au legat destinul de istoria cultural a Poloniei. Merit s a se explic apari ia în reviste i antologii din Polonia a primelor
traduceri din lirica româneasc . Fire te,
Alecsandri nu devine o figur la fel de
cunoscut în Polonia, a a cum era la noi
Mickiewicz, dar se poate afirma c datorit
contactelor dintre emigran ii parizieni se
produce receptarea unor valori literare
reciproce.
În urma primului r zboi mondial i a
rena terii statului polonez, disp rut de pe
harta Europei timp de 123 de ani, leg turile
dintre c rturarii români i cei polonezi se
intensific . Istoricii români manifest un
interes deosebit fa de bibliotecile i ar-
hivele poloneze, pe care încep s le cerce-
teze, întreprinzând mai multe c torii în
Polonia (vezi Alexandru Papiu-Ilarian,
Ioan Bogdan, Bogdan Petriceicu-Hasdeu,
Ioan Bianu, P. P. Panaitescu). Un rol esen-
Prof. univ. dr. Constantin Geamba u - «Doctor Honoris ial în revitalizarea acestor leg turi i-a re-
venit enciclopedistului Nicolae Iorga,
Causa» al Universit ii Jagiellone din Cracovia (2022)
În ultimii ani, Institutul de Filologie Romanic î i desf oar acti-
neobosit c tor i poliglot, care a vizitat mai multe centre univer- vitatea într-o cl dire nou , modern , construit cu fonduri europene,
sitare, inând prelegeri i stabilind leg turi directe cu profesori i nu departe de Biblioteca Jagiellon , care joac un rol fundamental în
exege i universitari sau din institute de cercetare (vezi monografia preg tirea studen ilor i a cadrelor didactive, datorit unui fond bogat
lui Nicolae Mare , Iorga i Polonia, Bucure ti, 2021). Datorit de carte i construirii unui corp nou, cu s li de lectur de nivel euro-
eforturilor marelui istoric român de a convinge autorit ile Uni- pean. De asemenea în ultimii ani, au fost angajate la catedra de ro-
versit ii Jagiellone, în decembrie 1921 se deschide primul lectorat mân dr. Olga Bartosiewicz (specializat în domeniul literaturii i
de limba român la Cracovia. Primele ore au fost inute de lingvistul culturii) i dr Anna Oczko (specializat în domeniul lingvisticii com-
Grigore Nandri , fiind continuate de tânarul istoric P. P. Panaitescu parate). Catedra a stabilit totodat leg turi cu cadre didactice de la
(1922-1924). În timpul lectoratului, lectorul Panaitescu a înv at limba alte sec ii în vederea colabor rii i a preg tirii de proiecte tiin ifice
polon , având astfel acces la izvoare importante, care l-au ajutat s comune (prof. dr. Ewa Kocój, specializat în etnografie, sau conf. dr.
preg teasc edi ia critic a cronicilor lui Miron Costin. Orele de ro- Andrzej Zawadzki, specializat în antropologie cultural i literatura
mân au fost continuate cu sprijinul romani tilor autohtoni St. comparat ). Un impact pozitiv asupra cre terii motiva iei tinerilor
Wedkiewicz, St. Lukasik i Emil Biedrzycki care au avut contribu ii români ti a jucat în ultima vreme Institutul Cultural Român de la
fundamentale la dezvoltarea nu doar a lectoratului, ci i a cercet rilor Var ovia, care a organizat variate activit i culturale, menite s scoat
tiin ifice. Stanislaw Lukasik a scris o lucrare de referin în limba în relief bog ia i diversitatea culturii române (expozi ii de carte,
francez (Pologne et Romanie; aux confins des deux peuples et deux întâlniri cu scriitori i traduc tori, conferin e, simpozioane, ateliere
langues, Paris, 1938) i a ini iat i elaborat prima Istorie a literaturii de traduceri etc.). Pe lâng traduc torii consacra i (Ireneusz Kania,
române, r mas din p cate în manuscris, dar care atest cunoa terea Kazimierz Jurczak, Jerzy Kotlinski, Z. Hrychorowicz) s-a afirmat
temeinic a scriitorilor români i a particularit ilor literaturii române. genera ia mai tân (Joanna Kornas, Radoslawa Janowska-Lasc r,
Aceste eforturi au fost continuate ulterior de lingvistul Witold Olga Bartosiewicz, Dominik Malecki, Szymon Wcislo, Jakub
Truszkowski, cunoscut dialectolog i comparatist. Lectoratul a fost Kornhauser, Andrzej Zawadzki i al ii). În felul acesta a crescut con-
întrerupt în perioada r zboiului. Dup razboi, lectoratul de limba siderabil num rul de traduceri din literatura român contemporan ,
român func ioneaz pe lâng Institutul de Filologie romanic . O fiind recupera i totodat scriitori români din emigra ie.
aten ie deosebit îi va acorda ulterior italienistul Stanislaw Widlak Catedra de Filologie Român reprezint o important verig în
care se va ocupa de îndrumarea i coordonarea activit ii, începând dezvoltarea i extinderea rela iilor culturale polono-române. Numero i
din anul 1975, când lectoratul este transformat în sec ie de filologie absolven i ai sec iei lucreaz în institu ii importante ale statului
român , în urma interven iilor benefice ale Ambasadei Române de la polonez i român, precum i în domeniul privat (birouri de traduceri,
Var ovia, respectiv a ata atului cultural pe atunci, Nicolae Mare . corpora ii, societ i comerciale, societ i mixte etc.).
Primul lector cunosc tor de polon , care a deschis sec ia, inând Cu prilejul centenarului lectoratului de limba român la Univer-
cursuri i seminare de limb i de cultur , a fost Mihai Mitu, cadru sitatea Jagiellon din Cracovia ur m cadrelor didactice, studen ilor,
didactic al Facult ii de Limbi i Literaturi slave a Universit ii din masteranzilor i doctoranzilor succes în continuare i un c lduros
Bucure ti. Datorit profesorului Mitu i a romani tilor W. Manczak „La mul i ani!”.
i St. Widlak sec ia s-a integrat în condi ii bune în cadrul Filologiei
Romanice, preg tind primele promo ii de români ti. Din rândurile lor
au fost repartiza i în calitate de cadre didactice la sec ia de român :
asist. Joanna Porawska (în prezent profesor dr. emerit) i asist.
Kazimierz Jurczak ( în prezent prof. dr. titular). De-a lungul timpului,
sec ia a beneficiat de sprijinul lectorilor români, trimi i în cadrul
Acordului guvernamental bilateral dintre Polonia i România (Du-
mitru Trocin, Natalia Cantemir, Ion Vlad, Mihaela Toader, Adriana
Rujan, Smaranda Vultur, Valentina Curticeanu, Gabriela Gavril-
Antonesei, Constantin Geamba u, Cornel Munteanu, Anna Pu ca ).
Între timp a fost angajat ca asistent Ewa Cislak, care a func ionat o
perioad scurt , mutându-se cu domiciliul la Bucure ti, în urma
toriei. Pentru anumite cursuri op ionale sau de specialitate, s-a
apelat la speciali ti de la alte sec ii, precum Stanislaw Stachowski,
de la sec ia de limbi orientale (a inut cursul de Istoria limbii române)
sau Al. Naumow, de la sec ia de bulgar (a inut cursul de Introducere
în cultura spiritual a ortodoxismului).
Programul de studii a suferit mai multe modific ri de-a lungul
timpului, în func ie de condi iile impuse de legea înv mântului.
Studen ii aveau ca specializare princiapl limba i literatura român ,
iar ca a doua specializare o alt limb romanic . Dup anul 1990,
odat cu cre terea autonomiei universitare i ini ierea programelor
de mobilitate universitar , mai ales dup intrarea celor dou ri în
Uniunea European , sec ia a beneficiat de condi ii optime (cursuri
de var , burse în cadrul programului Erasmus i Ceepus, participarea
la ateliere de traduceri, cercuri studen ti etc.). Pe lâng sec ia din
cadrul Filologiei Romanice a func ionat i func ioneaza în continuare
lectoratul facultativ de limba român , destinat tuturor studen ilor de
la alte specializ ri i facult i, interesa i de limba i cultura român .
Vasilica Chifu - Interference
Tudor NEDELCEA
Regal
Eugen Doga - la Craiova
La ini iativa Operei Române din Craiova (director, Antonio Zamfir), chestra Radio-Televiziunii din Chi in u (1957-1962), a fost profesor
maestrul Eugen Doga a fost prezent, fizic i prin muzica sa, pe 16 la coala de muzic „St. Neaga” (1962-1967), membru în colegiul
ianuarie 2023, pe scena Filarmonicii „Oltenia”, prezen prilejuit de redac ional i de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Mol-
Zilele Culturii Na ionale. L-au onorat, onorând în acela i timp publicul dovene ti (1967-1972), dar notorietatea mondial i-o aduce
craiovean, celebra i frumoasa interpret Ianna Novac, Trio Distinto componistica, debutând în 1963 cu un cvartet de coarde, urmate de
(cu Octavian Dobrot , so ul Iannei, Marius Olteanu i Mihai Radu), piese de estrad , de film, cantate, piese instrumentale de camer , ro-
Orchestra de camer a Operei Române, condus profesional de Flo- man e etc.
rian George Zamfir. Prezentarea i regia artistic a fost realizat de A fost a ezat, pe bun dreptate, al turi de G. Enescu în antologia
Edith Mag. Compozitorii sec. XX, valsul s u Dulcea i tandra mea fiar din
Publicul craiovean a fost în extaz, aplaudând prelung întregul filmul O dram la vân toare (regia Emil Loteanu) a fost socotit valsul
spectacol i pe soli tii s i, dovad peremptorie c muzica lui Eugen secolului XX, Fondul UNESCO introducându-l între capodoperele
Doga este binecunoscut i extrem de apreciat în acest col de ar , muzicale. A semnat muzica la peste 200 de filme: Maria Mirabela
amintind de cronica lui M. Eminescu la spectacolul „Monte Cristo” (regia, I. Popescu-Gopo, scenariu, Gr. Vieru), utarii, Anna Pavlova,
de la Teatrul Theodorini din Craiova, în august 1878, care a remarcat Binecuvânta i femeia, Portretul so iei pictorului, Regina Margot,
reac ia entuziast a spectatorului oltean. Patul lui Procust, atra etc.
Concertul a debutat cu celebrul Eminescu al lui Grigore Vieru, pe Fa de Eminescu are un adev rat i binemeritat cult, compunând
muzica Doinei i Ion Aldea Teodorovici, urmând piese muzicale baletul Luceaf rul, o capodoper , Dialogurile dragostei (povestea
apar inând maestrului Eugen Doga: Codrii mei frumo i (versuri Petru de iubire dintre Eminescu i Veronica), roman e etc.
Cruceniuc), Te tiam numai din nume (Veronica Micle), Ochiul t u Abordând diverse genuri muzicale, Eugen Doga i-a demonstrat
iubit (M. Eminescu), vrea s viu la tine (Gr. Vieru), su a p - genialitatea, cucerind publicul. A fost onorat cu înalte distinc ii de
rinteasc (Gr. Vieru), Gramofon, Lamento, Orice femeie e frumoas stat din URSS, România, R. Moldova, cu premiul „Scoica de argint”
(Gr. Vieru), precum i celebrul vals Dulcea i tandra mea fiar din la Festivalul Interna ional de Film de la San Sebastian (1972) pentru
filmul O dram la vân toare, din filmul atra”. Au mai fost inter- muzica din filmul „L utarii” (1976), cu Scoica de aur” pentru filmul
pretate crea iile muzicale semnate de Nicu Alifantis, Cristi Minculescu, atra”, cu medalia „Eminescu” i medalia de aur pentru Omul sec.
Z. Kerestely, Nica Zaharia, Adrian Dami- XX (1998) etc.
nescu. În 2016, Prim ria Craiova i-a acordat
A fost un spectacol de excep ie, cu titlul de „cet ean de onoare” al turi de
voci de excep ie dedicat unei personalit i Gr. Vieru, Vasile T râ eanu, N. Dabija,
de excep ie, Eminescu fiind omagiat cu a- Mihai Cimpoi iar la 12 septembrie 2017,
supra de m sur de Opera Român craio- Filarmonica „Oltenia” i-a organizat un
vean . concert extraordinar, cu prilejul împlinirii
Român transnistrean, Eugen Doga este, vârstei de 80 de ani. A fost prezent muzical
în opinia lui Mihai Cimpoi „prin voca ie la câteva edi ii ale Festivalului Interna-
nativ i har (or, Dumnezeu n-a uitat s -l ional „Adrian P unescu”, iar la ini iati-
înzestreze cu mult har!) al întregului spa iu va universitarului craiovean Ion Deaco-
românesc, c ci acordurile molcome mol- nescu a compus un Imn Craiovei pe ver-
dovene ti se îmbin armonios, la el, cu un- surile lui Nicolae Dabija i poemul simfo-
dele povestitoare de larg respira ie epic nic Unirea cea Mare (2018), pe versurile
a taragotului ardelenesc, cu fioriturile ol- aceluia i Nicolae Dabija, cu premierea
tene ti, cu contrapunctul pitoresc b - na ional la Craiova; a participat la Con-
ean sau cântarea în draci teleorm nea- gresele Spiritualit ii Române ti orga-
”. nizate de Liga Cultural pentru Unitatea
Eugen Doga s-a n scut la 1 martie 1937 Românilor de Pretutindeni.
în satul Mocra, a studiat la coala de „Muzica este cea mai puternic art
muzic „St. Neaga” din Chi in u (1951- a general-umanului. Nu pot scrie ab-
1955), la Conservatorul de Stat din Chi i- stract, totul porne te de la via . Nervul
u (1955-1960), la Institutul de Arte „Ga- contemporaneit ii merit cu vârf i în-
vriil Musicescu” din Chi in u (1960-1965). desat s zvâcneasc în muzic ”, consider
i-a început cariera ca violoncelist în or- Eugen Doga maestrul Eugen Doga.
Nicolae MARE}
Regal
Titulescu la Funda\ia European[
Nicolae Titulescu din capital[
Este îndeob te cunoscut faptul c Funda ia European Titulescu
/FET/, creat în urm cu peste trei decenii, a ac ionat consecvent prin
ac iuni diverse, organizate în ar i în str in tate, pentru valorificarea
mo tenii politico-diplomatice a marelui b rbat de stat român.
Chiar în prefa a lucr rii dl.
prof. univ. dr. Adrian N s-
tase, pre edintele fondator
FET, a subliniat c anul 2022
s-a constituit într-un „eveni-
ment de profund importan
i semnifica ie na ional .”
Astfel, sub auspiciile Funda-
iei au ap rut peste 200 de
volume, s-au inut 112 con-
Sediul Funda iei Europene Nicolae Titulescu / ferin e i sesiuni cu partici-
pare interna ional , 179 de
Casa Titulescu/ Bucure ti, Bd Kiseleff 47, sector 1 dezbateri pe teme majore de
Avându-i ca invita i speciali pe domnii: Lucian Roma canu, istorie i drept interna ional,
ministrul culturii, Adrian uianu, secretar general al guvernului, 257 de mese rotunde, la care
ambasador Traian Hristea, secretar general pentru afaceri globale i au participat academicieni i
strategii diplomatice, din cadrul MAE, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, exper i interna ionali, aproa-
Mihai Nicolae, director general al Editurii Stefadina i prof. univ. dr. pe 400 de lans ri de carte etc. /p. 10/.
Dumitru Preda. În 704 imagini este prezentat Patronul diploma iei române ti de
Pre edintele Funda iei Europene Titulescu, fost Ministru de la na tere /Craiova, 4 martie 1882/ pân la intrarea în ve nicie /Caness,
Externe i Premier al României, Adrian N stase, a lansat una din 17 martie 1941/, rela iile i vasta sa activitate diplomatic în politica
lucr rile fundamentale privind via a i activitatea diplomatului român intern i interna ional .
Nicolae Titulescu, unul din ctitorii României Mari, personalitate care Men ion m, de asemenea, c Nicolae Titulescu a fost ales, în 1935,
a marcat secolul trecut. membru titular al Academiei Române.
Mormântul lui Nicolae Titulescusituat în curtea

Bisericii1 «Sfânmtul Nicolae» din cheii Bra ovului
1
Nicolae Mare , Nicolae Titulescu - 140 de ani de la na tere,
ePublishers, Bucure ti 2022, pp. 32-52
Theodor DAMIAN
(USA)
Taina Rinului pe imposibil statui Acum vezi

Nu în elegi tu crezând c nu datorezi a cum vezi soarele
Trebuie s edit m Rinul
pentru c nu-i logic nimic nim nui prin sticla pe care-o afumi
apele lui curg cam s lbatec
dar ce faci cu logica dar de fapt dar mai bine vei vedea
ce a f cut Dumnezeu
într-un univers al paradoxurilor datorând libertatea ta când soarele nu- i va mai
nu mai coincide
într-un univers ilizibil unde celui ce ine în mâna lui cunoa te
ce ce vrem noi
cuvântul se ascunde-n t cere cump na apusul s u
Ar fi mai de folos
De unde vine ideea i felului cum el se joac i trâmbi ele cerurilor
ca apele Rinului
logica este cu ea vor suna
curg înapoi
regula lumii A venit timpul
Da, dar Rinul este Rin Mânia
ignorând paradoxul introducem un nou concept
i Iordanul este Iordan Proorocul Sofonie
de înviere corectitudinea metafizic
cel ce mi apele a prezis pustiirea
Ce arogan în baza c ruia
este Duhul Sfânt Dies irae, dies illa
care desigur va sfâr i nu ne raport m
ce se purta la început mânia va veni mai întâi
în cea mai adânc smerenie la ceea ce piere
deasupra apelor ca un virus
sau în cea mai mare ci la ce este ve nic
El face leg tura între dere cu sentimentul ce-l ai ca un du man nev zut
ceea ce se întâmpl în cer Am mai c zut o dat când înainte s te rogi fiecare îl va crede
i ceea ce se întâmpl în timp aprinzi lumânarea altundeva
pe p mânt vorba lui Cioran în sfe nic dar el va lovi mi ele te
De fapt p mântul aici mai este îns o speran Dac tot suntem sorti i din fiecare doi
trebuie s fie o oglind nu c dem alegem unul se va lua
a cerului mai r u între aici i dincolo i altul se va l sa
cu toate c în ve nicie balan a inclin Apoi va veni
oricât s-ar str dui lumea Poate s ne în m spre dincolo ca un fulger
nu va afla niciodat în ve nicie inta pe nea teptate
cheia misterului sun mai bine de acolo vin quantele cur e restul
Vorbeam de Rin Ca Iisus în ându-se care ne feresc de blestem ca un doctor
de fapt întrebarea era i post-figurându-l dar mai este i intui ia mea cur ind
ce s-a întâmplat cu izvorul pe Ilie cea mai tare form a logicii putreziciunea din trup
ale c rui ape ies din el care-mi spune c sunt un vânt m turând
i intr -napoi Metaphysically correct într-o amar singur tate
fiul
ie itul sau intratul uit cum cade iarna peste noi altui sistem Apoi va fi lini te
care din ele d defini ia nou în plin prim var peste tot p mântul
a izvorului ca i cum suntem sorti i
Adam n-a murit timp de apte zile
care din doi unor schimb ri Unii i-au pus semnele mor ii cât a durat facerea lumii
Da dar Duhul sfânt cu care trebuie s ne obi nuim pe sub pere ii cochiliei în fiecare zi
este i suflare de vânt dar ni se interzice s tr im de aur lini tea
glas sub ire din amintirile a cum punea faraon o alt culoare
cum îl auzi prin care fiin m pe mas nu vei mai ti
în vuietul valurilor Rinului cu toate c nu putem fi noi la ospe ele cele mari dac mai vine un timp
te ascunzi într-unul din ele decât în m sura în care un cap de mort când se moare
i te rogi vom da r spunsul nânc i adu- i aminte Ce va fi apoi
precum în cer în ziua cea de apoi Adam a mâncat m rul în ziua a opta
a i pe p mânt Deci ca s fii corect înainte de a fi copt ne spune proorocul
din punct de vedere politic Adam n-a murit cel cu arip de înger
Am mai c zut o dat
urmezi directivele dictatorului ci doarme i ochi de l stun
Ce vorbim noi aici? nimic mai simplu doarme a a înviat dac cineva
Vorbim despre cum posibilul îi faci cadouri în cochilia de aur i mai aduce aminte de el
îl îmbr eaz ode a Cuvântului întrupat i nu-l va crede nebun
Gelu DRAGO} Dumitru ICHIM
(Canada)
Mai d -mi un timp Rostul cuvintelor poate iara i umbrele,

ce se-ascund dup noi,
Timpul opte te ceva neîn eles în golurile-mi întunecoase, Spune-mi ceva, nu conteaz , ce vrei. vor visa din t ceri de t cere
O clip doar i fulgerul îmi înflore te pe cre tet; Vorbe te-mi despre un con de brad,
rutul.
Privesc oglinda ce-a-mb trânit odat cu mine sau oleandrul din oglinda ta,
mân hipnotic la zborul p rii cu col de rubin de cum a fost la coal , Cilindul alb de atunci
-mpiedic de treptele timpului meu ce carte-ai mai citit,
i v d cum viermii încle tatei mor i îmi rod trupul de-ai mai salvat vreun cais, Luând-o în bra e,
Iar sufletul-mi prinde aripi lipite cu plumb, muceze te; sau vreun tei cum brazii mireasa i-o duc,
M-am legat dezn jduit de Preasfântul Iisus nu se înnece în lun . cu cântecul lor aplecat de lumini
Ca pruncul fl mând i-nsetat de laptele mamei... i de neaua netoars pe fus,
Spune-mi ceva, nu conteaz , ce vrei, aud i acum cum i-a spus:
Am încercat în nebunia mea s fiu generos
bunaoar cascada cu mei
Acolo unde Învierea Ta e b taia lor de joc... „Hai, cum n-a nins niciodat ,
curgând dintr-un fluier de stân .
Ce pierdere de vreme, ce vremuri am rui tr im nici de cer, nici de nor de cuvânt,
ci la atâtea rug min i a obosit i Îngerul meu... Cuvintele-s f cute s fim haide, s ningem în sus,
Dac ar afla mama câte p cate mi-a v zut acesta cât mai mult împreun , te prind
S-ar cutremura i-ar plânge în patul ei de alun... dar înainte de toate, s-ascund din neprins
Dac-ar putea spune heruvimii cât te mult Te iubesc umbrele noastre ce merg dup noi, de colind!”
S-ar face un uier i vuiet de aici pân -n Cer... atât de t cute,
E târziu acum i-mi pare c mersul timpului meu mân în mân . i au nins, i au nins i au nins,
Se m soar cu repeziciune în fo ?e negre de scrum: dar ea mai departe de ceruri
Spune ce vrei, nu conteaz , ceva, s-a dus
- Dumnezeule, mai las -mi un timp
orice mai mult ca t cutul, i n-a mai tiut s ning -napoi...
-mi adun comoar i-n Cer!
Doar Tu ne înve i din Cartea cea Sfânt :
O iubire sfâr te aici, alta începe dincolo!
Curând
Atâta frumuse e cuprinde fiecare zi
Când soarele i luna î i fac bine treaba
Dar oricât de mult dragoste m împresoar
Atât de monoton îmi curge izvorul vie ii mele.
Nimic nu e spectaculos în toate cele ce vin,
Doar faptul c Tat l Ceresc n-a uitat de mine...
sting în fiecare zi pu in câte pu in
Când nu te iau pe Tine în bra e i în suflet
tem tot mai mult de iad i focurile ghenei.
Smerit te port în suflet i-n gându-mi zi de zi
Prin valurile vie ii m rturisesc Iisuse Sfinte
Eu doar cu Tine i Tat l pot r zbi...
Nelini te
Nu reu esc s disting marginea dintre zi i noapte,
Dar tiu c noaptea are un gust amar.
desfiin a noaptea, a trece de la zi la zi
Fiindc noaptea-i am gire i timp irosit
a cum este acum, presupun c e un exerci iu
Pentru atunci când vom trece i nu vom mai fi! Vasilica Chifu - Birth
Nicolae B{LA}A Calendar - Februarie

1.02.1838 - s-a n scut Niculae Gane (m. 1916)
1.02.1907 - s-a n scut Oscar Lemnaru (m. 1968)
1.02.1934 - s-a n scut Nicolae Breban
1.02.1944 - s-a n scut Petru Popescu
Despre
1.02.1945 - a murit Ion Siugariu (n. 1914)
1.02.1949 - a murit N.D. Cocea (n. 1880)
1.02.1951 - s-a n scut Rodian Dr goi
Omul-
1.02.1999 - a murit Dimitrie Rachici (n. 1934)
1.02.1954 - s-a n scut Tudor Dumitru Savu (m.2000)
1.02.1982 - a murit Radu Petrescu (n. 1927)
2.02.1821 - a murit Petru Maior (n. 1760)
m`zg[
2.02.1868 - s-a n scut C. R dulescu-Motru (m. 1957)
2.02.1879 - s-a n scut I. C. Vissarion (m. 1951)
2.02.1914 - s-a n scut Nicolae Tatomir (m. 1996)
2.02.1916 - s-a n scut George Dan (m. 1972)
2.02.1950 - s-a n scut Lucian Alexiu
2.02.1964 - a murit Ion Marin Sadoveanu (n. 1893)
Andrei Ple u, un gânditor de excep ie al poporului român, într-o conferin 3.02.1926 - s-a n scut Tudor George (m. 1992)
public , inut în Aula Magna a Universit ii Ovidiu din Constan a, amintea 3.02.1944 - s-a n scut Petre Anghel (m. 2015)
spusele unui istoric italian, istoric al economiei, Carlo M. Cipolla, autor al 3.02.1954 - a murit Ionel Teodoreanu (n. 1897)
eseului, „Legile fundamentale ale imbecilit ii (prostiei) umane”, ziceri con- 3.02.1972 - a murit Neagu R dulescu (n. 1912)
3.02.2000 - a murit Floren a Albu (n. 1934)
form c rora „în orice comunitate uman , indiferent de amploarea ei, num rul 3.02.2005 - a murit Mihail Neme (n. 1944)
pro tilor este acela i, chiar i dac acea comunitate ar fi format , de exemplu, 3.02.2005 - a murit Ioan Flora (n. 1950)
din laurea i ai Premiului Nobel”. Ce s zic? S faci o asemenea afirma ie tre- 4.02.1809 - s-a n scut Vasile Cârlova (m. 1831)
buie s ai ni te argumente solide, rezultat al unor observa ii sociologice în- 4.02.1849 - a murit Costache Conachi (n. 1778)
delung întoarse pe toate p ile. V da i seama c nu l-a putea contrazice, iar 4.02.1988 - a murit Al. C prariu (n. 1929)
dac tot a zis-o, mai bine preiau ideea, apoi, prin extrapolare i dup o anume 4.02.1994 - a murit Nicolae Nasta (n. 1919)
4.02.2000 - a murit Roger Câmpeanu (n. 1929)
analiz , constat c num rul oamenilor-mâzg , la nivelul oric rui grup social,
5.02.1859 - a murit Alecu Russo (n. 1819)
institu ie etc., este tot o constant . Ceea ce m face s afirm aceast situa ie 5.02.1928 - s-a n scut Hristu Cândroveanu (m. 2002)
este realitatea scoas la lumin , în pia a public , înainte de 1989, pe vremea 5.02.1932 - s-a n scut Virgil Ardeleanu (m. 2006)
dictaturii de stânga, când ie ise la suprafa zvonul conform c ruia, acolo 5.02.1952 - s-a n scut Monica Spiridon
unde erau trei într-un loc, doi dintre cei prezen i erau informatori ai securit ii 5.02.2003 - a murit Balogh Laszlo (n. 1946)
comuniste. Al ii î i consolidaser „convingerile” cu formul ri bazate pe logic , 6.02.1891 - s-a n scut Adrian Maniu (m. 1968)
de genul: dac în grupul în care doi din trei erau informatori, al treilea era, cu 6.02.1908 - s-a n scut Geo Bogza (m. 1993)
6.02.1933 - s-a n scut Sorin Holban
siguran , securist, ofi er sau subofi er „ colit”, cu acte în regul . Spun „ colit”, 6.02.1993 - a murit Ion Negoi escu (n.1921)
pentru c i eu am avut pe scara blocului în care locuiam, un colonel de la 6.02.1993 - a murit George Cior nescu (n. 1919)
securitate, avansat în grab , pentru succesul s u cu parul, la colectivizare. 6.02.1998 - a murit Augustin Pop (n. 1952)
rog, fiecare cu coala lui! i ast zi, tot cam la fel, te înscrii la „academia 7.02.1777 - s-a n scut Dinicu Golescu (m. 1830)
X”, cotizezi, mai dai din când în când o talp pe-acolo, i, la final, la ie irea pe 7.02.1932 - s-a n scut Dan H ulic (m. 2014)
poarta „ colii”, din bou, ie i vac . Sau invers! Nu dup gen, i la stâlcit, cum 7.02.1934 - s-a n scut Florin Mugur (m. 1991)
8.02.1979 - a murit Alexandru Al. Philippide (n. 1900)
vor contemporanii vizionari, ci dup Statul de func ii, dup trebuin ele siste- 9.02.1908 - s-a n scut Cicerone Theodorescu (m. 1974)
mului în care musai s te înhami. 9.02.1924 - s-a n scut Teodor Bal (m. 1983)
Acum, dup mintea mea, la nivel na ional, mascarada cu doi din trei, pare 9.02.1932 - s-a n scut Rusalin Mure anu (m. 2001)
a fi o exagerare, îns , în cercuri mai mici, ca i în vremurile de acum, cercuri în 9.02.1949 - a murit Octav Sulu iu (n. 1909)
care fiecare supravegheaz pe fiecare, nu este exclus ca totul s fie adev rat. 9.02.1953 - s-a n scut Valeriu Butulescu
Mai multe experien e personale m fac s dau crezare celor ce mi-au trecut pe 9.02.1994 - a murit Gherasim Luca (n. 1913)
la ureche. Pe la jum tatea anului 2022, la solicitarea Comisiei de Cultur din 9.02.2003 - a murit Dumitru Solomon (n. 1932)
10.02.1873 - s-a n scut Haralamb G. Lecca (m. 1920)
Parlamentul României, am trimis, pe c i oficiale, actele publice solicitate, 10.02.1885 - s-a n scut Alice Voinescu (m. 1961)
tre institu ia Parlamentului. Documentele respective conturau o anume 10.02.1902 - s-a n scut Anton Holban (m. 1937)
situ-a ie ce trebuia analizat în comisia de specialitate. În urma primirii lor, 10.02.1916 - s-a n scut Haralambie ugui (m. 1996)
solicitantul a g sit de cuviin s îmi mul umeasc în scris, pentru colaborare, 10.02.1941 - s-a n scut Mihai Du escu (m. 2018)
promptitudine i deschidere. O chestiune de protocol i, de ce nu, de bun 10.02.1956 - s-a n scut Mariana Marin (m. 2003)
sim . Faptul c am lipsit câteva zile din institu ie, scrisoarea de mul umire a 11.02.1875 - s-a n scut A. Toma (m. 1954)
11.02.1911 - s-a n scut Pericle Martinescu (m. 2005)
ajuns în mâinile persoanei ce m înlocuia, om, mi-am închipuit eu, de încredere. 12.02.1862 - s-a n scut Alexandru Davila (m. 1929)
E, abia acum e acum! Maxima popular ce aduce oricui aminte c dac nu te 12.02.1894 - s-a n scut Otilia Cazimir (m. 1967)
în eal rudele, aproapele, omul în care ai investit suflet, nu te mai în eal nici 12.02.1899 - s-a n scut I. Peltz (m. 1980)
dracu, cap substan . Omul de încredere a cerut compartimentelor angre- 12.02.1926 - a murit Radu Rosetti (n. 1853)
nate în acest schimb legal de informa ii, toate documentele, semnate de c tre 12.02.1924 - s-a n scut Banu R dulescu (m. 1998)
subsemnatul i trimise Parlamentului. A solicitat, ca i cum eu a fi comis un 12.02.1930 - s-a n scut Teodor Vârgolici (m. 2019)
12.02.1979 - a murit V. G. Paleolog (n. 1891)
delict sau a fi cump rat cine tie ce influen politic sau social . Cu alte 12.02.1982 - a murit Hajdu Zoltan (n. 1924)
cuvinte, m-a urm rit ca pe un infractor, f a avea vreo atribu ie de serviciu 13.02.1932 - s-a n scut Aurel Covaci (m. 1993)
în acest sens. Sau, mai tii?! Nemernici de genul, ce trag i cu coada ochiului, 13.02.1951 - s-a n scut Jean B ile teanu (m. 2018)
continuare în pag. 59
i cu urechea pe la u a closetului, au fost i înc sunt cu prisosin ! Atitudinea Calendar - Februarie
i, desigur, demersul f cut de c tre partenerul meu, „nu spun cine, becher, continuare din pag. 58
persoan important ” (cât s citez, de data aceasta, pe Caragiale), o mizerie
de tip securistic, tipic celor ce au exterminat intelectualii în temni ele comu- 13.02.1985 - a murit Grigore Hagiu (n. 1933)
niste, pe vremuri! Altceva ce s spun?! Faci ce faci, pentru c atât po i, pen- 14.02.1902 - s-a n scut Ion C lugaru (m. 1956)
tru c atât te duce capul, îns nim nui nu îi trebuie telescop, lup sau m car 14.02.1907 - s-a n scut Drago Vrânceanu (m. 1977)
ochelari pentru a vedea cum astfel de stârpituri st ruie mâzg ag at , la tot 14.02.1935 - s-a n scut Grigore Vieru (m. 2009)
14.02.1937 - s-a n scut Dumitru epeneag
pasul de oricine. Înainte de a merge mai departe, trebuie s men ionez faptul 14.02.1937 - s-a n scut Damian Necula (m. 2009)
nu am nici cel mai mic resentiment fa de Securitate, ca institu ie a unui 14.02.1937 - s-a n scut Mihai Gramatopol (m. 1997)
stat democrat, a c rei menire este ap rarea celorlalte institu ii ale statului, ale 14.02.1940 - s-a n scut Paul Emanuel (m. 1989)
omului, în special, securitate ce func ioneaz în limitele unor legi i regulamente. 14.02.1986 - a murit Veronica Obogeanu (n. 1900)
Marea mea fr mântare, ca de altfel, cred eu, a oric rui om de bun credin , este 15.02.1834 - s-a n scut V. A. Urechia (m. 1901)
legat de abuzurile f cute de securi ti înainte de ’89, abuzuri, de cele mai multe 15.02.1840 - s-a n scut Titu Maiorescu (m. 1917)
15.02.1910 - s-a n scut Paul Daniel (m. 1983)
ori, înc evidente i azi. 15.02.1921 - s-a n scut V. Em. Galan (m. 1995)
Spusele de mai sus sunt valabile i pentru zona politicului. Pluripartitismul, 15.02.1923 - s-a n scut Petre Solomon (m. 1991)
separarea puterilor în stat, ca principii ale unei societ i s toase, apoi cele- 15.02.1931 - s-a n scut Petre Stoica (m. 2009)
lalte institu ii, dincolo de partidele politice, Parlamentul, Justi ia etc., sunt 15.02.1944 - s-a n scut Florica Mitroi (m. 2002)
absolut necesare în gestionarea unui stat democrat, în buna rânduire a unui 15.02.1948 - s-a n scut Constantin Dumitrache (m. 2001)
popor, unde respectarea legilor scrise i a celor morale este îns i condi ia 15.02.1950 - s-a n scut Alexandru Condeescu (m. 2007)
existen ei, altfel anarhia se instaleaz cât ai clipi. Îns una este s fii Om po- 15.02.1957 - s-a n scut Doina Ru ti
16.02.1939 - s-a n scut Ilie Constantin (m. 2020)
litic, o demnitate public , în cel mai nobil sens al cuvântului, dedicat semenilor 16.02.1947 - s-a n scut Ion Pachia Tatomirescu
i, i alta e s fii un scâr a-pâr a, suflet putregai, afi at la nivelul unor ex- 16.02.1995 - a murit Victor Kernbach (n. 1923)
presii de parad , cu iz politic, rostite contextual pentru a- i da, chipurile, 16.02.1996 - a murit Nicolae Carandino (n. 1905)
notorietate i, evident, dreptul de a cere orice, în scop personal. Ultimii, s 17.02.1927 - s-a n scut Titel Constantinescu (m. 1999)
fim serio i, vorba b eanului, ni te „fuce vânt”. 17.02.1941 - s-a n scut Mihai Ursachi (m. 2004)
Odat f cute preciz rile anterioare, ne putem întoarce, la ale noastre, de 17.02.1947 - a murit Elena V rescu (n. 1864)
17.02.1971 - a murit Miron Radu Paraschivescu (n. 1911)
data aceasta, la mâzga, vorb otr vit , dar lunecoas cu peste de m sur , ce, 17.02.1972 - a murit Ion Petrovici (n. 1882)
pe nesim ite, i se poate strecura nu doar între degete, sub t lpi sau în alte 17.02.1974 - a murit Cicerone Theodorescu (n. 1908)
locuri, unde roade f încetare, ci în creier sau, mai grav, în inim , locul din 17.02.2012 - a murit Ion Nicolescu (n. 1943)
care î i face mendrele cu tine. Mda, asta se întâmpl când mâzga se bazeaz 18.02.1976 - a murit Mircea Grigorescu (n. 1908)
pe seduc ie, apoi pe ideea de „cultur anulat /anihilat ” („Cancel Culture”), 19.02.1633 - s-a n scut Miron Costin (m. 1691)
idee trâmbi at public de cei ce pot pune în locul valorilor ce au trecut proba 19.02.1904 - s-a n scut Mircea Vulc nescu (m. 1952)
19.02.1919 - s-a n scut Sanda Stolojan (m.2005)
timpului, cel mult dezordine, împ nat cu ilegalit i de context. Ca divertisment, 19.02.1940 - s-a n scut Mircea Radu Iacoban
amintesc doar faptul c metodele folosite de cei ce pun în practic ast zi 19.02.1950 - s-a n scut Liviu Ioan Stoiciu
ideea de „cultur anulat /anihilat ” sunt identice cu cele folosite de c tre 19.02.1974 - s-a n scut Daniel Cristea-Enache
Lenin prin anii 1920, dup preluarea total a puterii în Rusia, apoi de c tre 19.02.2000 - a murit Negoi Irimie (n. 1933)
Stalin, în timpul i dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, iar la noi de c tre 20.02.1924 - s-a n scut Eugen Barbu (m. 1993)
Dej i Ceau escu. 20.02.1927 - s-a n scut Mircea Mali a (m. 2018)
„Trebuie s cumperi i tu ni te... din banii ia primi i din rezerva statului, 20.02.1938 - s-a n scut Doina Ciurea (m. 1999)
20.02.1975 - a murit Nicolae Baltag (n. 1940)
de-aia i i-a dat, altfel o s te ia la întreb ri «Y», c nu ai f cut i nu ai dres!” 20.02.2002 - a murit Ion ugui (n. 1933)
- mi-a sugerat, mai întâi, în oapt , ca s -mi induc o oarecare stare de fric , 21.02.1805 - s-a n scut Timotei Cipariu (m. 1887)
omul de încredere. „Numai de grija mea i a unor calculatoare nu poate respira 21.02.1865 - s-a n scut Anton Bacalba a (m. 1899)
«Y»?!”, mi-am zis în gând. „Totul, doar cât s ne facem c facem, s cheltuim 21.02.1995 - a murit Cristian Popescu (n. 1959)
trebuie s cheltuim, evitând, desigur, no iuni banale de legalitate, de nece- 22.02.1810 - s-a n scut Grigore Alexandrescu (m. 1885)
sitate, în ultim instan , de bun sim ”, am scrâ nit în adâncul sufletului, gân- 22.02.1903 - s-a n scut Tudor Mu atescu (m. 1970)
22.02.1904 - s-a n scut Nagy István (m. 1977)
dind la copiii care, în seara anterioar , adormiser fl mânzi. 22.02.2011 - a murit Ion Hobana (n. 1931)
„Domnule, cât de nemernic trebuie s fii, fie i doar pentru a gândi ne- 23.02.1923 - s-a n scut Eta Boeriu (m. 1984)
legiuiri i ho ii, for ând mâna altuia? M rog, cump tu, dac tot vrei s te 24.02.1926 - s-a n scut Ovidiu Cotru (m. 1977)
joci cu focul!”, mi-am optit în barb i am refuzat. Iar de aici, din refuz, scân- 24.02.1943 - s-a n scut Horia B descu
teia, apoi focul... De data aceasta nu m-am mai mirat, m obi nuisem cu f - 24.02.1968 - a murit Al. Duiliu Zamfirescu (n. 1892)
rnicia, îns nu tiam pân unde merge. Cu un fel de scârb am privit dincolo 25.02.1881- a murit Cezar Bolliac (n. 1813)
de „flac ra” un fel de imagine augmentat , pentru circ i intimidare, la fel ca 26.02.1907- s-a n scut Constantin Papastate (m. 1992)
26.02.1919 - s-a n scut Constant Tonegaru (m. 1952)
în 1989, cu elicopterele ce atacau oriunde, iar elicoptere, ioc! Totu i, „la 26.02.1838- s-a n scut Bogdan Petriceicu Hasdeu (m. 1907)
spatele calului i în oricare parte a prostului, nu trebuie stat niciodat ”, mi-a 27.02.1920- a murit A. D. Xenopol (n. 1847)
amintit un proverb evreiesc i afirma ia f cut de c tre Carlo M. Cipolla a 27.02.1975- a murit Eugen Constant (n. 1890)
tat substan . M-am dat la o parte. 27.02.1982- a murit Mihail Drume (n. 1901)
Norocul meu i al multora asemenea const în faptul c formele anarhice, 27.02.1990- a murit Al. Rosetti (n. 1895)
deocamdat doar pâlpâie, ici, colo, le inate, f vlag , iar la un adic , dac ar 28.02.1754- s-a n scut Gheorghe incai (m. 1816)
28.02.1881- a murit A.T. Laurian (n. 1810)
ridica o idee mai mult capul, exist leacuri. 28.02.1893- a murit Grigore Gr di teanu (n. 1816)
...De, s-a mirat unul de pe la mine de prin sat, dup ce i-am povestit i s- 28.02.2003- a murit Romulus Diaconescu (n. 1942)
a sc rpinat în ceaf : „ l otr vit, vorba stâlcit i suflet putregai, fuse, fuse i 29.02.1928- s-a n scut Albert Kovács (m. 2015)
se duse! De aici i ideea, fiecare cu dusul s u, c fusul tot fus!” 29.02.1936 - s-a n scut Marin Sorescu (m. 1996)
Filip TUDORA
(Anglia)
VASILICA
VASILICA CHIFU
CHIFU
Vasilica Chifu s-a n scut pe 1 ianuarie 1955, la Pelinu, C ra i. În 1980 a absolvit a Institutul
de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucure ti, Sec ia Pictur Monumental .
Este membr a Uniunii Artistilor Plastici din România, Sec ia Pictur . A participat la numeroase
expozi ii de grup i personale în ar i str in tate. A fost r spl tit cu premii.
Autoarea spune despre sine: „Sunt prins în aceast lume de sunete i culoare, de energii
zute i nev zute nev zute, între lumea trect i cea viitoare, îndreptându-m spre lumin ,
spre EL”.
Vasilica Chifu r mâne permanent în orizontul celest i creeaz forme a c ror unic ra iune
este starea de levita ie. În aceast magm diafan , plin de tensiuni interioare i pândit etern
de riscurile dezintegr rii i ale resorb iei în adânca besn ini ial , se reg sesc, asemenea vie ii în
virtualitatea seminal , toate formele posibile ale unei lumi greu de epuizat. (...) Desprinderea de
contingent, refuzul modelului i inaderen la ordinea perisabil sunt tot atâtea modalit i de a
defini o aspira ie unic : spre incoruptibilitatea materiei, spre transcenden a formei, spre polisemia
visului. (Pavel ar )
Vasilica Chifu - Communication

Constelatii Diamantine NR 150 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constelatii Diamantine NR 150 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Per aspera ad astra

Vasilica Chifu - Letter to own being

Br`ncu]i - la New York

Constantin Brâncu i este o prezen permanent pe sol american.

Cella Delavrancea, amintindu- i de o vizit f cut la atelierul lui Doina DR{GU|

în ar , pe baza cunoa terii limbii germane i a celei franceze, este

Ion Pantazi Ion Ra iu

gresismul” lor i sunt gata s ne „lipeasc ” o nou etichet , pe care

smochine!/ D pe ramurile d copaci/ Spân- Camelia OPRI|A

gem nau cu unele motive religioase în cadrul acestei originale co-

Vasilica Chifu - Recoming back

din James Joyce i Martin Heidegger. }tefan Radu MU}AT

Filozofia, Religia, }tiin\a,

în r zboi, în luna august 1916, l-a surprins acolo. A fost închis în

adev rul absolut, se ajunge în mod fatal la problematica cunoaterii,

Divina dulcea\[ a liricii

Fiin\[ ascuns[ dup[ f[ptur[

Oglinda bunicului martir

A mai observat marea pianist similitudini între O r mâi cu

ecouri memorabile; prevertiene (p.30), rilke- Florentin SMARANDACHE

Erou ]i scut al Europei,

O sut[ de ani de la @nfiin\area

Mormântul lui Nicolae Titulescusituat în curtea

Taina Rinului pe imposibil statui Acum vezi

Mai d -mi un timp Rostul cuvintelor poate iara i umbrele,

Nicolae B{LA}A Calendar - Februarie

Vasilica Chifu - Communication

S-ar putea să vă placă și