Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
trebuit să risc și să mă lansez în Artă Modernă a fost un post de pregătit, împreună cu Marielle
această aventură. Chiar dacă îmi documentalistă la biblioteca mu- Tabart, catalogul colecției Ate-
găsisem un job la început, de zeului, unde am fost pusă în situa- lierului, care a fost publicat de
ția de a înregistra și analiza fondul Editura Centrului Pompidou.
documentalistă la un muzeu ce
Brâncuși, care aștepta de multă Redeschiderea Atelierului
tocmai se constituia, Muzeul cărții vreme o astfel de îngrijire. Nu a Brâncuși a marcat și o noua
de joc de la Issy les Moulineaux fost ușor, pentru că a trebuit să mă etapă în cercetarea creației lui
(suburbie a Parisului), eram atrasă lupt cu mucegaiul dintre file, cu Brâncuși. Eu am continuat în
în permanență de Centrul Pompi- praful acumulat. Trecînd peste paralel munca mea de cercetare
dou, care oferea, în afara colecției aceste neajunsuri, am înaintat cu și am susținut teza de doctorat
extrem de bogate pe care o ve- credința că aveam pe mînă comori la Sorbona, Paris I, în decem-
neprețuite, care-mi permiteau să brie 1997. Recuperarea unei
deam și revedeam, a expozițiilor
mă apropii de un artist de care părți importante din arhive prin
temporare de mare calitate, și o nici nu mi-aș fi putut închipui să datiune (donație din partea moș
bibliotecă de informație publică, mă pot ocupa vreodată. Între -tenitorilor pentru scutirea de
deschisă pînă la orele 22, cu acces timp, m-am înscris la doctorat, cu impozite pe avut cultural) mi-a
gratuit. Acest fapt era ca o invita- un subiect legat de Brâncuși. Nu permis să completez fondul
ție de a-mi continua studiile. Ceea mai puteam să continui cu subiec- tratat. Un al doilea catalog a
ce am și făcut. Seara, după ce ter- tul tratat la primul examen; m-aș fost publicat cu această ocazie,
fi îndepărtat prea mult de sculptu- în 2003. Conștientă fiind de
minam programul, mă duceam la ră și de Brâncuși a devenit o pasi- șansa de a vedea și trata acest
bibliotecă și-mi pregăteam exame- une constantă. fond, mi-am propus să împărtă-
nul, care se numea pe atunci DEA Ați făcut cercetări în șesc aceste informații cu colegii
(diploma de studii aprofundate), arhivă și au rezultat cîteva din România, care nu puteau
echivalent al anului 5 de facultate, cărți, monografii, coresponden- avea acces direct. Astfel, în
pasaj obligatoriu pentru pregătirea țe. Ați avut acces la arhiva ar- 2004, am publicat la Humani-
tistului și ați scos la lumină tas, în colaborare cu colegul
unui doctorat. Am susținut exame-
„mistere“ ale vieții sale, după Cristian-Robert Velescu, volu-
nul de DEA cu o lucrare despre cum mărturisiți într-un interviu mul de documente: Brâncuși
„cărțile de joc în arta modernă“, luat de Daniel Popescu inedit. Însemnări și corespon-
cu o analiză concretă a unui joc de (Agerpress, 2016). Cum a de- dență românească. Pregătisem
tarot realizat de Jules Perahim. În curs acest parcurs, de la desco- în același timp o carte mono-
acea perioadă, atelierul Brâncuși perirea în arhivă și pînă la scri- grafică Brâncuși, pe care am
era închis din cauza unor infiltra- erea cărților? publicat-o în 2005, la Editura
Din această perioadă, Oxus din Paris, lucrare ce con-
ții: se proiecta redeschiderea lui
Brâncuși a devenit cu adevărat o centrează ideile din teza mea de
sub o altă formă, după proiectele pasiune constantă. Aveam impre- doctorat. Din nefericire, restric-
arhitecților Centrului Pompidou, sia că trăiesc alături de Brâncuși, țiile colecției n-au permis ilus-
Renzo Piano și Richard Rogers. eram într‑o permanentă comuni- trații și o prezentare grafică
Nu puteam avea acces la toate care cu el, prin arhive și prin ope- adecvată. Mi-am propus
operele. Numai cîteva era expuse rele pe care le cunoșteam din ce să scot o nouă ediție actualiza-
în muzeu. Colecția bogată în în ce mai bine, pentru că se pregă- tă și ilustrată. Următoarele două
teau expoziția retrospectivă din cărți despre Brâncuși: o mono-
sculpturi a Muzeului Național de 1995, la care nu am participat grafie publicată de Editura Cen-
Artă Modernă, precum și instalația decît indirect, și redeschiderea trului Pompidou, în cadrul unei
lor mi-au permis să compar, să atelierului în 1997, la care am colecții de monografii dedicate
înțeleg demersul artiștilor, să mă participat direct, alături de muze- artiștilor secolului al XX-lea, și
apropii de această artă, de care m- ografi și restauratori. Am Brancusi au-delà de toutes les
am legat pe viață. Un prim pas în frontières (Éditions Fage, 2012)
– carte tradusă în
cadrul Muzeului Național de
SALONUL LITERAR / 8 97 / iunie 2018
SALONUL LITERAR
(Continuare din pag. 8),
DOINA IOANID, INTERVIU CU DOINA LEMNY
„Fără să fi făcut mari declarații privind opera lui Brâncuși, Duchamp îl
admira profund. Venea la atelierul lui Brâncuși dintr-o nevoie de a se
împrospăta, de a trăi momente de bucurie și simplitate”
Vaiet sinistru
Ambrozie
CONSTANȚE
CONSTANȚA REÎNVIERII
Panonia (locuită atunci de slavi, Imperiul Habsburgic, iar restul, 1944, când revine României, ce
valahi, avari, germanici), în total inclusiv Buda, devine paşalâc tur- fac ungurii în Transilvania? Ce
225.000 de nomazi sub conduce- cesc. Transilvania rămâne princi- ştiu mai bine: ucid valahi şi
rea lui Arpad.Prima lor preocupa- pat independent sub suzeranitate evrei, consideraţi rase inferioa-
re după stabilirea în Panonia a fost otomană. – După respingerea re. Gena lor asiatică i-a ajutat
jaful (logic). Incursiunile lor sân- asediului otoman asupra Vienei pe unguri să devină cei mai
geroase s-au desfăşurat în toată (1683), Imperiul Habsburgic ocu- zeloşi executanţi ai teoriilor
Europa ajungând până în Spa- pă teritoriul fostului regat ungar şi rasiale naziste, golind, practic,
nia,până când Otto I cel Mare i-a Transilvania, anexiuni recunoscu- Transilvania de evrei.
umilit la Lechfeld în 955. – Ştefan te prin tratatul de la Karlowitz În perioada 1940–1944,
cel Sfânt (997–1038) unifică tribu- (1699). timp în care Transilvania a
rile ungureşti şi îi creştinează. Tot- – În 1849 Kosuth Lajos proclamă aparţinut Ungariei, populaţia
odată începe şi procesul de ma- Ungaria stat independent, dar in- evreiască de aici a scăzut cu
ghiarizare agresivă a populaţiilor tervenţia habsburgică şi ţaristă 90%, marea majoritate fiind
din jur: germanici, valahi, slavi, înăbuşă această pretenţie. trimisă de către autorităţile ma-
acest proces fiind, de fapt, esenţa – În urma pactului dualist din ghiare către lagărele de exter-
strategiei de supravieţuire a aces- 1867, Ungaria devine regat în minare naziste. La fel s-au pur-
tui mic popor migrator asiatic în cadrul imperiului Habsburgic tat şi în Serbia, odată cu inva-
Europa. (numit din acel moment imperiul darea, alături de germani, a Iu-
Personalităţile proemi- Austro-Ungar), având constituţie goslaviei, în 1941. În încheiere,
nente ale istoriei lor nu au fost proprie şi o oarecare autonomie. ca să sintetizez relaţia dintre
unguri: Matei Corvin – român, – În 1918, în urma înfrângerii din băştinaşii valahi şi alogenii un-
Petofi Sandor (Petrovici primul război mondial, Imperiul guri, îmi îngădui un scenariu:
Alexandar) – sârb (părinţii lui nu Austro-Ungar se destramă, Unga- Un ungur pribeag bate
cunoşteau limba maghiară), ria devine stat independent iar la uşa unui valah. Acesta, ospi-
Kosuth Lajos – slovac, ca şi majo- Transilvania alege să se unească talier, îl primeşte în casă. Îi în-
ritatea regilor Ungariei. În 1910, cu România. tinde masa, oferindu-i ce are
un istoric maghiar recunoaşte că Trebuie să subliniez im- mai bun în cămară. Ungurul, în
doar 10% din unguri sunt urmaşii becilitatea revizioniştilor unguri. timp ce se ospătează, pune
celor şapte triburi maghiare stabi- Cum pot susţine că Transilvania a ochii pe nevasta valahului
lite în Europa, în 896, restul fiind aparţinut Ungariei 1.000 de ani, (frumoasă, bineînţeles), consi-
populaţii maghiarizate de-a lungul când regatul Ungariei a dispărut derând că ar fi normal ca, după
timpului (valahi, germanici, din 1541 până în 1867, perioadă ospăţ, valahul să îi ofere şi un
slavi). De fapt cum ar putea un în care a fost paşalâc sau provin- desert, adică nevasta. Indignat
ungur blond din zilele noastre să cie habsburgică, în timp ce Tran- de faptul că, după ce s-a săturat,
fie urmaşul cetelor mongoloide silvania a fost voievodat autonom valahul nu-i oferă şi nevasta,
venite în Europa în secolul IX? de la Ştefan cel Sfânt (997 – ungurul îi trage o palmă zdra-
Ceea ce trebuie accentuat este 1038) până în 1699 când devine vănă valahului şi încă una. Îna-
faptul că începând de la Ştefan cel provincie austriacă (ca şi Ungaria inte ca mămăligarul să se dez-
Sfânt şi până la dispariţia regatului de altfel). Deci Transilvania şi-a meticească, ungurul fuge pe
ungar, în 1526, Transilvania nu a pierdut independenţa în 1699 şi a uliţă strigând din toţi rărunchii:
făcut parte niciodată din regatul aparţinut până în 1918 Imperiului „Săriţi, oameni buni, că mă
ungar, fiind întotdeauna voievodat Habsburgic, nicidecum Ungariei omoară valahul, sunt o victi-
autonom. (care din 1526 până în 1867 nu mă!”.
Înfrângerea de la Mohacs din a existat). Aşa că, valahi, fiţi înţe-
1526 în faţa turcilor şi cucerirea În 1940, în urma Dictatu- legători şi daţi-le şi nevasta, dar
capitalei Buda în 1541 are ca ur- lui de la Viena, o parte a Transil- vă avertizez că nu le va ajunge.
mare dispariţia de pe harta Euro- vaniei este cedată (pentru prima Următoarea lor dorinţă va fi
pei a regatului ungar. Partea occi- dată în istorie) Ungariei. Până în casa voastră.”
dentală a Ungariei este anexată de
de altfel, nu sunt disponibile în libră- prin care autorul îşi permite să spe-
rii – nici cerberii televiziunilor nu s- culeze răutăcios, să persifleze şi să
au ostenit să-l invite în emisiuni, nici falsifice datele istorice, întăreşte
măcar nu au considerat că merită să cititorului convingerea că propusa
ne dea o ştire despre moartea sa (la lui încercare de demitizare a istoriei
moartea „regelui” Cioabă, acestuia i s o reduce de fapt la o grotescă dena-
-au consacrat spaţii de emisie care au turare, iar felul în care presupune că
culminat cu întreruperea programelor vom beneficia de „armonie” în vii-
şi transmisii în direct!). L-aş da însă toarea naţiune universală scoate de
ca exemplu pe Lucian Boia, din păca- fapt în relief „sâmburele” urii de
Motto: „M-am săturat de cei care te… profesor la Catedra de Istorie a rasă (omul superior, ce va să vină,
s-au săturat de România!” Universităţii din Bucureşti, aflat într- îl va înlocui pe cel imperfect de
o vogă mediatică atât de intensă încât acum)! Singura noastră „consolare”,
(Alex. Ştefănescu, critic literar)
s-a reuşit cu siguranţă să se bulverse- care i-ar şi explica într-un fel
Ca o ultimă expresie de ma-
ze intelectul multor „discipoli” ai „calitatea” de istoric părtinitor,
nipulare, prin „moda” de a fi cât mai
superficialităţii şi ai ostentaţiei ca având preferinţă să îşi ţină „la se-
facil cu putinţă, în dorinţa oarbă de a
„metodă” de cercetare. Cu riscul de a cret” biografia, constă în aceea că
rupe cât mai repede şi definitiv cu
fi şi mai mult considerat ca Lucian Boia nu este de naţionali-
trecutul istoric al naţiunilor, nişte mi-
„demodat” vremurilor tulburi pe care tate română (ar fi şi nefiresc ca
noritari interpuşi cu „grijă” la nive-
le trăim, deci în nici un caz de a fi în cineva să îşi denigreze cu atâta
luri suprastatale şi statale şi-au dat
pas cu „lumea bună”, care nu scapă virulenţă propriul neam)! Prin
mâna ca să ne impună dispreţuitor o
nici o ocazie să dea buluc la experi- amănuntul că Lucian Boia este
nouă ordine mondială! În marşul lor
mente fanteziste traumatizante, i-am evreu, cum susţin G. Newman şi I.
devastator, către supremaţia planetară,
citit din curiozitate trei dintre cărţile Coja, se înţelege astfel mult mai
sub masca unei demitizări orchestrate
preopinentului amintit: „Două secole bine şi de ce nu România este altfel,
„magistral” de adepţii „sărutului lui
de mitologie naţională” (sursa I), ci el însuşi este altfel…
Iuda”, cu intenţia de a falsifica istoria
„România. Ţară de frontieră a Euro- Complexul lui Boia faţă
prin (chipurile!) redefinirea ei, ni se
pei” (II) şi „De ce este România alt- de români! În încercarea lui dispre-
fabrică „la şablon” o identitate psiho-
fel?” (III). Pe timpul lecturării lor, ţuitoare de a pune sub semnul între-
comportamentală în care toate valori-
resimţind în suflet o durere niciodată bării faptul că românii nu ar mai fi
le trecutului istoric ale omenirii devin
întâlnită, am realizat încetul cu înce- în definitiv o naţiune (III, pg.96), pe
nule, egale cu zero! În acest genocid
tul că avem în faţă un explicit apolo- al cărei teritoriu defilarea străinilor
spiritual generalizat, al unor trepăduşi
get al noii ordini mondiale, un mare „inteligenţi” o înţelege ca pe o ne-
mediocri care pretind că s-au săturat
mistificator şi defăimător al Istoriei cesitate deosebit de salvatoare şi
de naţiunile lor, principalele domenii
românilor şi al conştiinţei noastre de benefică (III, pg.24), Lucian Boia
terfelite până la sacrilegiu şi puse la
neam! Atitudinea lui, total contrară abuzează în exprimare de un limbaj
stâlpul infamiei sunt Istoria şi Religia.
principiului istoric al lui Tacitus, sine flecar în care abundă expresiile cu
Bineînţeles că nici România,
ira et studio (fără ură şi părtinire), ne nuanţă expeditivă (românul, româ-
cu ai săi faliţi pe tărâm ştiinţific, dar
dovedeşte fără putinţă de tăgadă că nii etc) şi în care stima de sine lasă
promovaţi cu frenezie de „autorităţi”
este tributar unor grave prejudecăţi de dorit atunci când îşi permite să îi
interne şi internaţionale, prin interme-
etnofobe în modul discriminator de a catalogheze cu neruşinare pe ro-
diul serviciilor imorale ale mass-
interpreta evenimentele istorice: nu mâni ca fiind complexaţi (III, pg-
media, nu face abstracţie de la acest
se sfieşte să folosească toată gama .35), frustraţi (III, pg.36), defecţi
fenomen distructiv al lumii de azi.
de argumente stranii (şi de conexi- (II, pg.259), incompetenţi (III, pg-
Nu, stimaţi cititori, să nu vă gândiţi că
uni care nu ţin cont de realitatea .24), neserioşi (III, pg.42), irespon-
printre ei ar fi, să zicem, notorietăţi de
istorică) pentru a „demonstra”, sabili (II, pg.5-13), incorecţi (III,
talia unuia dintre cei mai prestigioşi
nici mai mult, nici mai puţin, cât de pg.115), mahalagii (III, pg.95),
istorici contemporani ai noştri, Florin
inferiori sunt românii şi cât de su- impostori (III, pg.92) etc.
Constantiniu, ale cărui cărţi,
periori sunt străinii (ungurii, evreii (Continuare în numărul viitor)
etc)! Dispreţul acesta deschis,
„Recitindu-l pe Emines- și naturală a patrimoniului poetic succeselor pe care le-a trăit Mihai
cu ne reîntoarcem, ca într-un eminescian. Am decis, prin urma- Eminescu de-a lungul activității
dulce somn, la noi acasă”, nota re să facem o selecție de cinci sale literare. Poezia „Cu gândiri și
Mircea Eliade, iar cu acest sim- mostre de poezie românească, cu imagini” este un îndemn, o scri-
țământ de familiaritate am în- născute din spiritul Marelui Emi- soare fără destinatar concret, dar cu
scris versurile eminesciene la nescu, dar care nu sunt foarte cu- un mesaj clar:
nivelul ADN-ului cultural al noscute publicului larg. Cu gândiri și cu imagini
cărui purtători suntem. Dar cu Prima pe lista noastră este Înegrit-am multe pagini,
toate acestea, Mihai Eminescu poezia cu titlu provocator „Eu nu Ș’ ale cărții ș’ ale vieții.
este un fenomen de amplitudine cred nici în Iehova”, care într-o Chiar din zorii tinereții.
în poezia românească, studiul manieră francă punctează o luare Nu urmați gândirii mele,
său fiind posibil doar trăindu-i de poziție radicală a autorului Căci noianu-i de greșele,
rimele, iar pentru asta nu ne asupra unor concepte precum via- Urmărind prin întuneric
ajunge nici o viață de om. ța, religia sau încercările societății Visul vieții-mi cel chimeric.
Ne-am obișnuit să îi recitim de a-i perturba statutul de roman- Ne având învăț și noimă,
„Luceafărul”, „Scrisoarea a III- tic desăvârșit: Fantazia fără formă,
a” sau „Glossă”, cele mai cu- Eu nu cred nici în Iehova Rătăcită – era cu mersul,
noscute creații, dar a venit tim- Nici în Buddha Sakya – Muni, Negru-i gândul, șchiop e versul.
pul să îl redescoperim pe acest Nici în viață, nici în moarte, Și idei, ce altfel simple
geniu prolific al poeziei româ- Nici în stingere ca unii. Ard în frunte, bat sub tâmple,
nești și prin prisma unor lucrări Visuri sunt și unul și-altul Eu le-am dat îmbrăcăminte
rămase cumva în colbul trecutu- Și tot una-mi este mie Prea bogată, fără minte.
lui. Este binecunoscut faptul că De-oi trăi în veci pe lume Ele seamănă, hibride,
cel mai renumit volum de poe- De-oi muri în vecinicie. Egiptenei piramide:
zii, unicul tipărit în timpul vieții Toate-aceste taine sfinte, Un mormânt de piatră’ n munte
autorului, este cel îngrijit de că- Pentru om frânturi de limbă Cu icoanele cărunte.
tre Titu Maiorescu. „Poesii” a În zadar gândești, căci gândul Și de sfinxuri lungi alee,-
văzut lumina tiparului pe 21 Zău nimic în lume schimbă. Monoliți și propilee, –
decembrie 1883 la editura Și fiindcă în nimica Fac să crezi că după poartă
Socec, înglobând în paginile Eu nu cred, o, dați-mi pace Zace-o ‘ntreagă țară moartă.
sale un număr de 63 de poe- Fac astfel cum mie-mi pare Intri ‘năuntru, sui pe treaptă,
zii.Mihai Eminescu este un sim- Și faceți precum vă place. Nici nu știi ce te așteaptă.
bol al creației, un făuritor de Nu ‘nvăluiți a mea gândire Când acolo!… sub o faclă,
poezie românească precum altul Nici cu stil curat și antic, Doarme-un singur om în raclă.
nu am cunoscut. Totuși, au ră- Toate-mi sunt de o potrivă Putem observa furibunda negare a
mas capodopere care încă nu au Eu rămân ce-am fost: – romantic. propriului geniu, Eminescu
ajuns în vizorul cititorilor atenți, Continuăm acest medalion literar
rămânând parte integră cu o confesiune smerită a
Adrian Botez este unul dintre Editura Rafet, 2018, director Con-
cei mai harnici poeţi. Implicat, stantin Marafet, este o sinteză a
dedicat şi serios, bazându-se pe o creaţiei poetului, oglindă a vieţii
cultură solidă, având drept reper sale, a viziunii care l-a dinamizat,
valorile creştine, el s-a remarcat în o mărturie despre lumea în care a
spaţiul literaturii prin mai multe trăit, un exerciţiu de dăruire. Pro-
cărţi de poezie, eseu, proză scurtă babil, cartea va rămâne ca re-
şi roman. Susţine revista per în opera sa, punct fix, în
„Contraatac”, a fost remarcat şi mişcarea dintre a fi şi a nu fi.
nominalizat drept candidat la Pre- Volumul are mai multe secţi- unor linii de forţă bine coa-
miul Nobel pentru Literatură, pen- uni, bine închegate, cu legătură gulate.
tru anul 2017, de Asociaţia Acade- solidă între ele şi cu viaţa lumii: Prologul ne aduce în aten-
mia Daco-Română TDC -Prolog; ţie energia care pune în mişca-
(preşedinte Geo Stroe). Despre Cartea Apocalipsei; re cuvintele poetului: duhul
Adrian Botez, Cezarina Adamescu Cartea iluziilor şi puterilor; (spiritul). Povestea duhului,
nota: Cartea neamului; care dinamizează omenirea,
„Adrian Botez este, fără doar Cartea poetului – răzbaterea eroii nevăzuţi şi pe cei accep-
şi poate, cel mai original poet pe prin bezne şi dincolo de crimă. taţi, dedaţi Misticei Nunţi, este
care mi-a fost dat să-l cunosc, -Epilog(uri) povestea istoriei noastre. Cei
răsfoind/ răscolind prin ceasloa- La final, volumul include dedicaţi vor sta la masă cu Ii-
vele prăfuite, dar şi cele de ultimă Aprecieri critice asupra operei sus, vor înţelege chemarea şi
oră ale liricii româneşti. lui Adrian Botez… de-a lungul crima…Nunta ne leagă de cer.
El este fără pereche. Creaţia timpului, drastic selectate - epis- Judecata apare ca o necesitate
sa atât de diferită de vulgul coti- tole de la scriitor către scriitor, pentru poet, argumentele sale
dian care aduce osanale nesfârşi- monografii lirice menite să ne dau liber poeziei, cheie peste
te dimensiunii trupeşti a omului, adeverească poetul, în patria sa de mlaştina celestă.
şi-a pus amprenta, marca ei preţi- suflet şi credinţă. Apocalipsa, în sensul larg
oasă pe domeniul, atât de râvnit De la viaţă la moarte, cânte- cultural, este percepută ca o
al literaturii şi locul său nu poate cul salvat, cântecul aşteptat de imprevizibilă catastrofă. Pentru
fi ocupat de preopinenţii zilei, întreaga creaţie, semn că poetul, poet, lucrurile au alt sens, este
oricât s-ar da aceştia de ceasul la fel ca preotul, are cuvinte de judecata divină, parte din pla-
morţii” (cf. În amurgul lumii laudă pentru Cel care ţine cuvin- nul general prin care creaţia se
cuvintelor – poeme pentru ziua tele în lumină. descoperă. Păsări se sfarmă în
mâniei: Adrian Botez, Rog, ino- Cântecul învie pădurea, adu- văzduh, noroi şi sânge curg în
rog, poeme, Editura Salonul Li- ce libertatea, descoperă fulgerul ceruri, moartea este aproxima-
terar, Focşani, 1998 în Revista care dă viaţă, cântecele-s epopei tă, există o pajişte în amurg,
ARP – O carte pe zi, martie nemurite (Cântecul – cântecul – vise periculoase, lipsa autorită-
2009). salvaţi cântecul!, ultima copertă). ţii, alte ninsori coboară în lume
Despre poet au mai scris şi Volumul descoperă secretele – toate, sub atenta economie,
alţi iubitori de literatură: Roxana creaţiei, descoperă poetul, dragos- ţinută de funcţionarii neantului,
Sorescu, Aurel Rău,Valeriu An- tea pentru artă şi neam, lupta spi- sub arta banalului de zi cu zi.
ghel, Hristu Cândroveanu, Mircea rituală pentru dezvăluirea tainelor „primăvara – carnea/ ţipă – ca
Dinutz, Emilian Marcu, Marin de sub coaja faptelor crude, moar- nişte/ şuruburi suprasolicitate
Ifrim, Ion Miclău, Eugen Evu, tea între crimă, boală, destin şi - şi cu/ filetul neuns: industrie/
Artur Silvestri etc). Volumul de cântec… celestă – complet/ dezorganiza-
poeme Cartea Apocalipsei, 265 De remarcat viziunea şi orga- tă şi/ nerentabilă –
pagini, apărută la Râmnicu Sărat, nizarea poemelor, sub puterea
97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 29
SALONUL LITERAR
poveştii omului ca facere/ geneză. furat din veşnicie, lumina, iată,
Pentru fiecare există un drum spre este pângărită, toate marchează
Emaus, un drum al iniţierii direc- omul. Dialogul posibil între om
te. Pentru poet s-a făcut târziu, şi Dumnezeu este relevant, Cre-
spectrele toamnei îi afectează ex- atorul întreabă dacă este bine în
perienţele, visul este la limită, lume, i se răspunde negativ,
– neconvenabilă – oricând şi/ din spectacolul care fascinează lumea concluzia: „atunci mori”…
toate/ părţile atacabilă” (45 – s-a închis în idee, rămâne doar Efectele se văd din percepţia
Economie de piaţă, p. 60). Se taina. Poetul scrie: „e frumos – e omului despre sine şi despre
observă un discurs evaziv, în con- sublim – dar plutind cu vagi cosmos, creaţia are regulile ei,
trast cu alte poeme riguros con- nori/ nestatornica Formă te-mbie omul nu poate interveni, orice
struite, o descompunere a zicerii, să mori/ nici nu ştii să pui punct intervenţie duce la nefiinţă,
simultan cu descompunerea uni- unei cărţi – la sfârşit/ să fii sfânt brutal, justiţiar. Modul acesta
versului, o lume în disoluţie.Ca – să fii demon: un biet osân- de a prezenta lucrurile este dur,
într-o dramă bine structurată, ele- dit…” (3-Trăieşte-ţi propria dar se încadrează în rigoarea
mentele ultimului ritual se relevă epopee, p. 69). Curajos şi hotă- divină. Poetul notează: „e-atât
cititorului: hulubii cântă de pe tă- rât, poetul defineşte secolul în de blândă frumuseţea morţii/
râmul dus, sete sălbatică de a in- care locuieşte vremelnic, cât de stângaci se mişcă mâna
cendia întreg universul, în dragos- definindu-l ca veac al Numelor şi sorţii/ la mine vin cu jalbe în
te ca şi în ură, rişti să devii poem Intrărilor, urmând să se ivească priviri/ nu mii de lumi – ci mii
de zgură, isteria elipsei, magii nu Nunta şi Mirele, „Frumuseţea va de fericiri” ( 25-Nu fi mâhnit,
mai umblă prin ceasuri, reumatis- cânta în desişul luminilor”, cerul p. 88). Motivele vizionare,
mul cosmic s-a instalat dictatori- va fi generos, identitatea se va combinaţie de teologie şi filo-
al… Tragedia omului normal este limpezi ca Vocală şi Cristal, el se zofie, revelaţie şi gând riguros,
aspru descrisă în 17-Epopeea Fiu- va înveşmânta în lacrimi fierbinţi sunt multe, sub vălul formelor
lui de Dumnezeu, a Fratelui de şi-n parfum înalt de răşină, ase- se ascund adevăratele puteri,
Dumnezeu - şi a lui „Însuşi menea preoţilor care refac univer- şocul vieţii şi al morţii. Se pot
Dumnezeu”, un poem lung, un sul din cântec. De observat că face şi comentarii pe marginea
manuscris din oraşul mort, baladă elementele secolului au identitate, ploii, dar spectacolul s-a termi-
a rupturii dintre oameni. sunt scrise cu literă mare, semn că nat, atât pe lună cât şi pe pă-
În ciclul Cartea iluziilor şi spiritul va ţine în reţeaua sa lumi- mânt, un univers brăzdat de
puterilor, Adrian Botez prezintă le. Este o dezvăluirea a miracole- febre istorice. Există muntele
forţele care pun în mişcare lumea, lor, o întoarcere în Grădină, cum ascuns – Kog-a-ION-ul, o te-
falsele tării care manipulează lu- scrie poetul absorbit de inspiraţie. mă preferată de poet, una abor-
mea, jocul dintre a fi şi a nu fi. O Reţinem un îndemn la viaţă: dată profund (cf. 16 - Reînvia-
viziune proprie marchează citito- „Sileşte-te să/ trăieşti – ca să-i ta Epopee Daco-Valahă – în
rul, cultura şi valorile certe, în faci în ciudă/ hulubului de pe casă cinci cânturi, cu Prolog şi
care el crede, modelează zicerea. ori din / copac – care/ cântă – cu Epilog, p. 116), trimiţând la
Poezia se apropie de proorocie, foc şi văpaie – încă din/ zori” (8- rădăcinile lumii, preluată din
preia ceva din modul de a fi al Sileşte-te să trăieşti, p. 73). De- mitologia spirituală a părinţilor,
văzătorilor din vremurile stră- gradarea universului este vizibilă, sub puterile Demiurgului. Ob-
vechi, utilizând mijloacele puse la soarele îşi pierde forma, omul este servăm o împletire dintre doc-
dispoziţie de literatura clasică şi un cadavru trinele vechi ale
modernă. Solid în ceea ce transmi-
te prin poezia sa, poetul reface
harta puterii şi insulele de neade-
văr care ies în calea omului. Este o
epopee şi fiecare trebuie să-şi tră-
iască aventura cunoaşterii şi a ex-
perienţelor care ne asaltează. Este
nevoie de înţelepciune şi de faptul
că iluziile fascinează mult, identi-
tatea fiecăruia putând fi alterată
prin minciuna de fiecare zi. Este
posibil şi dialogul între om şi
Dumnezeu, atenţia căzând asupra
În Anglia, regele Henric negocierea teritoriului între voin- Zonele de umbră, de coloratură
al VIII-lea interzisese prin lege ța / încăpățânarea feminină și pu- ideologică, de subversiune
jocul, dar polițiștii se prefăceau că terea / curtoazia masculină. De (parafrazându-l pe Barthes)
nu-i văd pe jucătorii contravențio- altfel, urmărind jocul celor doi sunt valorificate și astfel, spații-
nali și în consecință, prinși de un tineri, alternanța ofensivă- le vide s-au completat, textul
delir ludic și agresiv, oamenii joa- defensivă la masculin și feminin, prim a fost redecorat, ambalat
că fotbal chiar și când riscă să fie Vorbilă reflectează că trebuie să-i pe gustul cititorului contempo-
spânzurați(9). Concluzia, în acor- povestească lui Will, ca acesta să ran cu orizont cultural și pre-
duri cronicărești, preluată de la un scrie o piesă despre o femeie în- tenții artistice. E vorba despre
pamfletar (atestat documentar) din dărătnică. un text dublu semnat, în care
vremea lui Shakespeare, poate Între timp, acțiunea se inocența cititorului de basme se
stârni indignarea microbiștilor accelerează, conflictele se radica- suspendă în favoarea conștiinței
contemporani și confirmă (pre) lizează. Spânul re-creat de Țurlea livrești și a memoriei culturale.
judecățile celor ce nu iubesc acest îl detronează pe Împăratul Verde, Creația lui Țurlea face un joc
sport: O adevărată sminteală jocul prilej de a satiriza masele ușor de între repetiție și diferență, între
ăsta, îi spunea unul Philip Stubbs, manipulat; inițial, poporul ce-și evocare și inovație, între famili-
lui Vorbilă și lui Shakespeare, iubea împăratul s-a revoltat împo- ar și insolit, între recunoaștere
meșteșug sângeros și chiar ucigaș, triva loviturii de stat, dar apoi, și surprindere în fața noului.
și nu sport de trecut vremea cu când Spânul oferă motive de a Relatare despre Harap
plăcere și folos(10). Iată grozăvii- sărbători, nimeni nu ripostează la Alb confirmă și redimensionea-
le fotbalului, care arată de ce pro- transferul de putere violent, nele- ză observația lui Mircea Scar-
ba aleasă de împărat este o pe- gitim. lat, conform căreia Mult abor-
deapsă crudă și nu un gest de ospi- Raționamentul e simplu: datul Creangă rămâne mereu
talitatea întru plăcerea jucătorilor. Cui îi păsa cine e pe tron, dacă abordabil(12). De data aceasta,
Fotbalul amintește aici mai degra- totul e o sărbătoare?(11) Acțiu- unghiul abordării nu aparține
bă de cruzimea confruntărilor gla- nea se complică, precipitându-se criticii sau teoriei literare, ci
diatorilor decât de sportul cunos- către finalul justițiar: Harap Alb literaturii înseși, susținând ca-
cut azi. În timpul jocului, nedrep- se luptă cu Spânul, confirmându- pacitățile hermeneutice ale dis-
tatea și cruzimea fac legea: jucăto- și eroismul (spre deosebire de cursului rescriptiv și evident,
rii adverși sunt mai numeroși, ar- basm). Moartea (reversibilă în originalitatea acestuia.
bitrul e... arbitrar – Arbitrul e su- basm, cu ajutorul ingredientelor
veran pe teren, cum sunt eu în magice) e înlocuită de leșin 1.Termenul, preluat de la Michael
viață și în istorie, afirmă împăra- (reversibil și în planul real). După Davidson, este folosit ca sinonim
tul, reluând și completând parcă ce își revine, Harap Alb se căsăto- parțial pentru rescriere
un clișeu al comentatorilor spor- rește cu fata Împăratului Roș, dar 2.Stelian Țurlea, Relatare despre
tivi contemporani. În cele din ur- cei doi tineri nu sunt stăpâniți de Harap Alb, ediția a doua, revăzu-
mă, supraviețuind sportului prin ambiția puterii și refuză succesiu- tă, București, Cartea Românească,
forța minții și nu prin cea a trupu- nea la tron. Relatare despre Ha- 2014.
lui (trup sănătos datorită unei rap Alb este un text savuros, eru- 3.Mihai Cimpoi, Sinele arhaic. Ion
Creangă: dialecticile amintirii și
minți sănătoase, am putea conclu- dit. Se întâlnesc aici, ca în orice
memoriei, Iași, Princeps Edit, p. 83
ziona, inversând termenii dictonu- discurs rescriptiv, două identități 4.Ion Creangă, op. cit., p. 86.
lui), Harap Alb și ai săi își vor lectoriale (Țurlea – cititorul, res- 5.Ibidem, p. 134.
îndeplini și misiunea. Parcurgând pectiv cititorul cunoscător al bas- 6.Ibidem, p. 135
un traseu pitoresc, complicat și mului scris de Creangă) cu memo- 7.Stelian Țurlea, op. cit., p. 30.
iluzionist prin harem, Harap Alb o ria fericită a textului matrice și 8.Ibidem, p. 240.
găsește și o răpește pe fata împăra- două identități auctoriale (Țurlea, 9.Ibidem.
tului, Semiramis. Relația conflic- Creangă), aflate în relație de coo- 10.Ibidem.
tuală (mascând de fapt afecțiunea perare creativă și empatie. O parte 11.Ibidem, p. 273.
incipientă dintre cei doi tineri) dintre virtualitățile basmului și 12.Mircea Scarlat, Posteritatea lui
Creangă, București, Cartea Româ-
dintre Harap Alb și Semiramis din fantasmele lectoriale sunt ac-
nească, 1990, p.113.
amintește de scenariul din Îmblân- tualizate.
sunt cea care am ales/ turiști/ s-au transformat/ în stane de poezie” (p.126).
pentru voi/ să mă mai Că este vorba despre o poezie cu suflet sau despre
nasc o dată” (pp.15-16). sufletul poeziei, ne-o demonstrează unele creații încă
Așadar poeta este născu- din titlu: ,,Suflet de fulg” și ,,Suflet stingher”. Prin
tă, nu făcută, și nu are creațiile acestui volum, poeta Daniela Oatu pune te-
nici în clin nici în mâne- melia unui templu ,,Pentru numele meu”,
că, între contemporani, determinându-mă să reiterez următoarele: ,,Mai mult
cu ,,făcătorii de cuvinte” tăcută decât vorbăreață, candidă, grațioasă, pudică,
postmoderni sau delicată, poeta Daniela Oatu alternează versul liber cu
cu ,,inginerii de cuvinte” cel clasic în poeme scurte, dar nu firave, încheindu-le
cum le spune poetul Da- cu un gest plin de tandrețe față de cel drag: ,,Îți torn în
niel Corbu. ceașcă sufletul meu trist/ să-l sorbi încet, puțin câte
Daniela Oatu are o voce puțin.” Asta am încercat să facem și noi, cu regretul
distinctă care îți pătrunde în inimă și-n minte ca că au rămas o mie de lucruri nespuse încă; dar poate
sunetul de orgă dintr-o catedrală: ,,Mi-e milă.../ de cu volumul următor, pe care-l așteptăm cu încredere,
cu interes, cu afecțiune…
ziua întoarcerii tale că nu figurează în calendar,/ de
îngerul din poem,care trece pe celălalt trotuar,/ de
refuzul ninsorii de a-mi sta pe genunchi, de Dum- Puiul de vers
nezeu, de aproapele,/ de propria-mi fiinţă ce-mi
întoarce spatele...” (,,Îngerul din poem”). ,,Omul
negru” din jocul copilăriei, devine, în planul crea-
ției, versul cel rău un adevărat laitmotiv al cărții:
Din găoacea acestui veac a ieşit
,,Păzea! Vine versul cel rău/ cu coama-ntre cer și
pământ.” ,,Unde fugim de-acasă?” se întreba Ma- puiul de vers.
rin Sorescu. Unde fugim de versul cel rău, ne în-
trebăm noi și răspundem – în transcendent desigur: L-am crescut de mic,
,,Vine versul cel rău/ cerul mă scapă/ printre firi-
i-am dat şi jăratec – un pic –,
mituri de ninsoare” (pp.61-82). Câteva creații, fără
a insista asupra lor, din lipsă de spațiu, ni se par hrană pentru zei,
antologice: ,,Pasărea morții”, ,,Confuzie”, ,,Muza
generoasă”, ,,Clipe inegale”: ,,Ce drumuri se- pîn-a ajuns – iată –
odihnesc în mersul meu/ Ne rătăcesc busole-n alt de miere, de şarpe, de zăpadă vinovată,
volum mereu”. Îi dau perfectă dreptate poetei
din ,,Poemă duminicală”: ,,Duminica poezia se de praf, de cucuvea, de vulpe,
scrie singură.” Deși ,,Suflet stingher”, asaltată
fiară, Făt-Frumos, înger, punte.
de ,,Incertitudini”, Daniela Oatu scrie cu ,,Pene de
înger” continuându-și zborul ,,Până la stele” și Astăzi numai piele şi os
atunci ,,Fantasmele versului rău” devin ,,Fantasme
obosite”: ,,Încă-n sufletul nostru-i pe creste zăpa- a ieşit din găoacea celulei…
dă / Când ne trezim clandestini pe pământ Doar glasul ghilotinei cade mieros:
neînfășat/ Spargem pojghița luminii… cine să va-
dă?” (p.176). Îndrăgostitul de poezie bună gustă Nu executaţi ultimul rînd din poem!
din plin farmecul inedit al acestor stihuri: ,,Cu su-
fletul la gură/ m-ajunge Everestul/ și-mi șoptește/
că are rău de înălțime/ (…) m-a avertizat că unii
Juriul este format din redactori şefi ai unor publicaţii literare prestigioase din
ţară. Telefon: 0722/917264; E-mail: salonul.literar@gmail.com
EDITURA
„SALONUL LITERAR”
VRANCEA
PRACTICĂ PREȚURI FOARTE MICI LA PUBLICAREA
CĂRȚILOR BELETRISTICE, ȘTIINȚIFICE ȘI A REVIS-
TELOR. SE ACORDĂ ȘI NUMEROASE BONUSURI.
LANSARE DE CARTE, ION APOSTU, ÎNGEMĂNĂ- LANSARE DE CARTE, JAN PAVEL, PEREGRIN
RI DE GÂNDURI, ED. SALONUL LITERAR PRIN MUNȚII NOȘTRI, ED. SALONUL LITERAR
Reproducem pe coperta 1 o parte din pictura lui Gabriel Lemonnier, Lecture de la tragédie de l'orphelin
de la Chine de Voltaire dans le salon de madame Geoffrin, Malmaison, 1812. Pe coperta 4 reproducem o
parte din Lecture de Molière de Jean-François de Troy, din 1728.