Salonul Literar Nr. 97 Iunie Pentru Tipar

ANUL XXI / iunie 2018
REVISTĂ DE LITERATURĂ ȘI ATITUDINE

A FUNDAȚIEI SOCIAL-CULTURALE „MIORIȚA” - VRANCEA
PAUL GOMA: „Nu te vom spânzura, vom fi generoşi,, îţi vom zmulge câte o
unghie pe fiecare zi, cu cleştele” / p.3
ALEX. ȘTEFĂNESCU: „Scrisul său are ceva acrobatic, este avântat şI

riscant. Petrache Plopeanu ne ia mereu prin surprindere, cu un entuzi-
asm care nu se epuizează niciodată”. / p. 11
TUDOREL URIAN: „Sighetenii o numeau cu un fel de mândrie lo-

cală, «Închisoarea miniştrilor»” / p.5
CUPRINS REDACȚIA
*LIVIU IOAN STOICIU, PREVIZIUNI ȘI OBSESII POZITI-

VE, CALD ȘI BINE / 1;
*PAUL GOMA, CENZURAT DE PRESĂ (I) / 3;
*TUDOREL URIAN, SIGHET: „ÎNCHISOAREA NOAS-
REDACTOR ȘEF
TRĂ” / 5; CULIȚĂ IOAN UȘURELU
*DOINA IOANID, INTERVIU CU DOINA LEMNY / 7;
*ALEX ȘTEFĂNESCU, POETUL CARE INVENTEAZĂ
MEREU ALTCEVA / 11;
REDACTOR ȘEF-ADJUNCT
*DORU CIUCESCU, POEME PENTRU ROMÂNIA MARE /
12; PETRACHE PLOPEANU
*MIHAI MERTICARU, SONETE / 13;
SECRETAR GENERAL
*GEANINA BÎRLĂDEANU, POEZII DIN TABOR / 14;
GEORGE CORNILĂ
*CONSTANTIN TOMA, CONSTANȚE / 15;
*VIOREL DODAN, Re: UNIREA / 16;
*D. VELEA, DESPRE EMINESCU / 17; REDACTORI:
*MIODRAG STANOJEVIC, SUNTEȚI UN POPOR IMBE-
CIL DE TOLERANT / 19; GABRIEL DRAGNEA-BUCUREȘTI
*ARA ȘEPTILICI, CARE CREDE, CA ȘI ALȚI COMENTA- MARIN MOSCU-ADJUD
TORI FĂRĂ TALENT DE CITITOR, CĂ A IDENTIFICAT ION PRĂJIȘTEANU-BACĂU
UN PLEONASM ÎN „LUCEAFĂRUL” LUI EMINESCU / FLORENTIN POPESCU-BUCUREȘTI
21; RODICA ȘORICĂU-FOCȘANI
*COSTEL NEACȘU, A ÎNCEPUT CRUCIADA ASASINI- VIOREL DINESCU-GALAȚI
LOR SPIRITUALI ÎMPOTRIVA CONŞTIINŢEI NOASTRE ION APOSTU-FOCȘANI
DE NEAM ŞI A ISTORIEI ROMÂNILOR: ADIO, LUCIAN EMILIAN MARCU-IAȘI
BOIA! / 22; C-TIN TOMA-FOCȘANI
*ION APOSTU, NICĂ / 23; PAUL LENTZER-GERMANIA
*CULIȚĂ IOAN UȘURELU, ALURA CASCADEI - CON- RADU BORCEA –FOCȘANI
STANȚA CORNILĂ / 24; LUCIAN STROCHI-PIATRA NEAMȚ
*ULTIMELE POEZII ALE LUI MIHAI EMINESCU / 25; DAN GABRIEL ARVĂTESCU-ROMAN
*CORINA MOISEI, CINCI POEZII MAI PUȚIN CUNOS- TEODORA BADIU-ITALIA
CUTE ALE LUI MIHAI EMINESCU / 26;
*CONSTANTIN STANCU, ADRIAN BOTEZ - TRĂIEȘTE-ȚI FOTOGRAFII: FOTO RĂDUC
PROPRIA EPOPEE… / 29;
*ANA-MARIA CORNILĂ, DE LA BASM LA PALIMTEXT /
32; ADRESA REDACȚIEI:
C.P. 22, O.P. ODOBEȘTI, VRANCEA,
*NINA ELENA PLOPEANU, „REGATUL CUVINTELOR” /
ROMÂNIA
35; TELEFON:0722917264
*PETRE CRĂCIUN, CRUCIADA PISICILOR / 36; SITE: www.cultaioanusurelu.ro
*CRISTINA ȘTEFAN, CULIȚĂ IOAN UȘURELU, VRAN- E-mail:
CEA LITERARĂ, Antologia scriitorilor vrânceni, vol II / salonul.literar@gmail.com
37;
*TUDOR CICU, TEMA ETERNEI REÎNTOARCERI A SUFE- Respectând libertatea de exprimare a cola-
boratorilor, revista publică materialele în
RINȚEI ASUMATE / 39;
forma trimisă de autori, care își asumă
*PETRUȘ ANDREI, DANIELA OATU - DUMINICA SUFLE- răspunderea conținutului prin propria
TULUI POETE I / 41; semnătură.
*JANE FONDA / 43; Textele nu se înapoiază.
*QUINN / 44; ISSN-1454-3001
*INFO / 48;
SALONUL LITERAR / C - II
SALONUL LITERAR
LIVIU IOAN STOICIU
PREVIZIUNI ȘI OBSESII
POZITIVE, CALD ȘI BINE
„Uniunea Scriitorilor, prin săptămânalul România literară
se respectă, publicând de la începutul anului un supliment lunar dedicat
Marii Uniri”
Avem o parte pozitivă în acest an, a săr-

bătoririi Centenarului Marii Uniri. Suntem în
an aniversar și noul ministru al Culturii și Iden-
tității Naționale, George Ivașcu le-a atras senin
atenția românilor că începând de anul viitor vor
curge cu adevărat manifestările cu lapte și mie-
re, adică după ce se împlinesc pe 1 Decembrie
cei o sută de ani. Nu contează că sigla cu „100
de ani ai Marii Uniri” e pusă drept antet la toate
instituțiile statului de la începutul lui 2018 și că
pe plan local fiecare face ce poate, să sărbăto- trecând prin dictaturi negre și roșii, România a
rească tot anul. S-au anunțat finanțări pentru demonstrat că are viitor, Revoluția din Decem-
noi monumente dedicate Marii Unirii (unele, brie 1989 și intrarea în Uniunea Europeană și
restante, aduse în acest an la finalizare). Nu se NATO (cu prețuri grele plătite, inclusiv a unei
așteaptă nimeni la festivisme de tip „Cântarea părți din suveranitate și a unui statut de protec-
României”. Normal ar fi să fie puse la cale eve- torat, cu „servicii”, economie și finanțe contro-
nimente dedicate Centenarului Marii Uniri și de late de străini) au adus schimbări radicale în
către Ministerul Educației Naționale, de care viața de fiecare zi a românului. Liberi, românii
depinde viitorul receptării culturii (elevii și stu- pleacă din țară cu milioanele, să pună un ban
denții fiind cei ce vor asigura inclusiv continui- deoparte. Prosperitatea se amână la majoritatea
tatea identității noastre naționale). Doar Acade- populației, „țara se îndreaptă într-o direcție gre-
mia Română și Muzeul Național al Literaturii șită”, spun sondajele, dar sunt speranțe că lu-
Române ce se mai omoară cu sesiuni de comu- crurile se mai îndreaptă, în timp (au crescut sa-
nicări pe seama Marii Uniri. Altfel, în plan cen- lariul minim și salariile bugetarilor), România a
tral, Uniunea Scriitorilor, prin săptămânalul devenit țara tuturor posibilităților.
România literară se respectă, publicând de la Altfel, rămas în plasa tematicii apocalip-
începutul anului un supliment lunar dedicat sei, pe placul directorului revistei Salonul lite-
Marii Uniri (ceea ce nimeni din presă nu mai rar, ne amăgim și cu previziunile optimiste ale
face; doar TVR mai are o rubrică nobilă la Jur- directorului onorific al Institutului Național
nal — „100 România”). Uniunea Scriitorilor a pentru Fizica Pământului, Gh. Mărmureanu, că
anunțat, în mod excepțional, totodată, opt Gale România nu va avea de suferit pe termen scurt.
ale Poeziei Contemporane dedicate Centenaru- Știind că obsesia românilor e legată de marele
lui, în întreaga țară (Iași, Cluj-Napoca, Bucu- cutremur (care ar devasta România), așteptat în
rești, Craiova, Timișoara, Constanța, Alba Iu- fiecare an. Mărmureanu susţine că viitorul cu-
lia) și la Chișinău. Îmi imaginez că e implicat tremur mare ce se va produce în România se va
financiar în aceste proiecte ale Uniunii Scriito- asemăna celui din 1802, cu magnitudinea 8,
rilor și Ministerul Culturii… Natural, românii dar care nu a produs victime. Însă, susţine spe-
ar trebui să fie mândri de perpetuarea statului cialistul, nu acelaşi lucru se poate spune despre
lor (chiar dacă Al Doilea Război Mondial i-a efectele viitorului cutremur, în contextul în care
răpit Basarabia și Nordul Bucovinei) și să se România s-a schimbat, iar acum avem blocuri
bucure de stabilitate, în condițiile în care în Eu- de locuințe făcute prost. „Eu sunt optimist,
ropa de după prăbușirea comunismului au dis- acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-
părut Iugoslavia și Cehoslovacia. Cum, necum, 170 de km. Şansele sunt foarte mari să fie
97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 1

SALONUL LITERAR
umbră, în România!) să nu ne aducă pe cap o
secetă care să atragă vreo foamete (de genul
aceleia din 1946-1947; o calamitate cu zeci de
mii de morți), bat în lemn…
Mi-a atras atenția o știre de ultimă oră,
după 2040 - 2041. Sunt calcule de peste trei se- apropo de căldura neobișnuită (încălzirea glo-
cole şi care văd că se satisfac. Văd că până bală a climei): Oamenii de ştiinţă se tem că
acum nu am greşit deloc”, a subliniat Gh. topirea unui gheţar din Antarctica, de mări-
Mărmureanu. mea Marii Britanii, va inunda complet ţărmul
Regatului Unit,
iar oraşele de pe coastă vor ajunge sub nivelul
mării. E un vechi coșmar al lumii și ăsta: Ex-
perţii sunt de părere că desprinderea din calo-
ta glaciară a Gheţarului Thwaites, împreună
cu gheţarul aflat în vecinătate, Pine Island,
doi dintre cei mai mari gheţari ce se află într-
o retragere pe continentul îngheţat, ar putea
determina creşterea nivelului mării cu peste 1
metru. În plus, aceştia consideră că desprinde-
rea celor doi gheţari ar putea determina pră-
buşirea întregii calote glaciare din vestul Ant-
În rest, e cazul să ne iluzionăm că nu în-
cepe Al Treilea Război Mondial (neapărat nu-
clear, care ar distruge civilizații întregi pe plane-
tă), altă obsesie — calmarea spiritelor cu preșe-
dintele Coreii de Nord e de-a dreptul neverosi-
milă (a anunțat denuclearizarea; în condițiile în
care în ultimul an era la un pas de a arunca pa-
cea mondială în aer).
Din păcate, Iranul „pe cale de a avea ra-
chete nucleare”, a devenit țintă pentru SUA și
Israel (să nu uităm că „scutul antirachetă” de la
Deveselu e pus la cale în primul rând pentru a
bombarda Iranul; ceea ce, în caz de conflict mi-
litar, ne-ar aduce dezastrul pe cap)… arcticii, ceea ce ar însemna creşterea nivelului
Las la o parte temerea cu alt gen de ca- mărilor cu peste 3 metri. Modelele climatice
sugerează că o creştere a nivelului mării cu
cel puţin 2 metri va schimba în mod drastic
zona de coastă a Marii Britanii, cu oraşe pre-
cum Hull, Petersborough, Portsmouth şi chiar
părţi din estul Londrei ajungând complet sub
nivelul mării… În prezent, la nivel global, ni-
velul mării creşte în fiecare an cu 3,2 mm, iar
expeţii avertizează că în următorul secol ne
vom confrunta cu o creştere totală de 1,5 -2
metri... Peste 50 de miliarde de tone de gheaţă
ajung anual în oceanul planetar, fapt ce con-
tribuie fundamental la creşterea continuă a
tastrofă naturală, cu asteroizii care pot lovi Ter- nivelului mării, un ritm ce s-a dublat compara-
ra... Să dea Dumnezeu să fie bine și căldura neo- tiv cu anii 1990.
bișnuită de acum (30 de grade din aprilie, la
SALONUL LITERAR / 2 97 / iunie 2018

SALONUL LITERAR
PAUL GOMA
CENZURAT DE PRESĂ (I)
„Nu te vom spânzura, vom fi generoşi, îţi vom zmulge
câte o unghie pe fiecare zi, cu cleştele”
1 Iulie 1940 În oraş nu se mai putea găsi cu

Universul: „TRAGEDIA EVA- uşurinţă nici un fel de mijloc de
CUĂRII BASARABIEI transport la gară, la o depărtare de 4
Însemnările redactorului nostru km. de centrul oraşului. Coloane de
pentru Basarabia. De 24 ore mă refugiaţi, fiecare cu câte o legătură
găsesc sub cerul Capitalei şi nu în mână, mame purtînd copii în
mă pot desprinde de visul groaz- braţe şi târând pe alţii, ochii îm-
nic care a fost evacuarea Basara- păinjeniţi de lacrimi, paşii grăbiţi
biei româneşti. Îmi mângâi cei cu o singură ţintă: gara. Suflete
trei copilaşi şi nu-mi vine să cred zdrobite cu o singură dorinţă,
că sunt în viaţă. Ce caut la această salvarea vieţii. În grădina publică
oră matinală pe peronul Gării de şi-au făcut apariţia bandele tero-
Nord, dormind pe coşul de răchită, riste. Nucleele comuniste au intrat
singura noastră avere salvată în să înfigă steagurile roşii. Coman-
care soţia a aruncat fără să ştie ce, dantul militar desfăşoară patru- îţi vom zmulge câte o unghie pe
câtăva rufărie, desperechiate? Nu. lele pentru a pune pe goană pe fiecare zi, cu cleştele” (...) Iau
Nu este vis. Este cruda realitate. acei care, înarmaţi, opresc automo- copiii. Închid casa în care am lă-
Sosesc mereu trenuri cu refugiaţi bilele şi mai ales trăsurile, smul- sat tot rodul muncii a 21 ani. (...)
şi din ele coboară fărâme din ma- gând bagajele şi poşetele din mâ- Toate ferestrele evreilor sunt
rea dramă naţională care a început na femeilor. Cuiburile locale de deschise. (...) Iată-mă pe peronul
să se desfăşoare fulgerător. comunişti, în unanimitate alcătui- gării ticsit de lume. Rapidul de
În noaptea de Joi, 27 iunie [s.m.]. te din evrei au ocupat în chip de București format din 30 vagoane
S-a făcut dimineaţă şi în zadar aş- simpli spectatori centrele şi colţuri- este arhiplin (...) Câteva mii de
tept să bată clopotele catedralei din le străzilor, gata spre a da semnalul oameni vor să pătrundă cu orice
Chişinău şi ceasul Primăriei ves- începerei devastărilor şi executării preţ în el (...) Mamele îşi îndeasă
tind începerea muncii. În apropi- fruntaşilor români care nu vor copiii prin ferestre. Altele îi strigă
ere se aud sughiţuri înecate în mai avea timpul să părăsească disperate pe cei rătăciţi. Bărbaţii
lacrimi, se deschid ochişorii co- oraşul în momentul intrării tru- care se tăvălesc pe jos cu braţele
pilaşilor privind miraţi forfoteala pelor sovietice. În faţa redacţiei şi picioarele fracturate, cu faţa
peronului. Aveţi rude? Vor copiii noastre, pe strada Ştefan cel Ma- însângerată în lupta pentru ocupa-
lapte? - întrebări ce măresc durere, un grup de comunişti evrei, rea locului salvator. (...). Din
rea, dar aduc mângâierea. Nu arhicunoscuţi (...) mă aşteaptă să oraş vin ştiri dureroase. (...) Lis-
suntem între străini. Nu se va ies din casă. Unul din ei mi-a fă- tele întocmite de organizaţiile
apropia nimeni pentru a ne supri- cut „cinstea” să înfigă sub firma comuniste locale cuprinzînd nume-
ma viaţa. Nu vedem ţevile revol- Universul o cârpă roşie. (...). În- le românilor basarabeni şi a celor
verelor întinse. O singură zi şi o locuiesc cârpa roşie cu stindar- din regat, destinaţi arestării şi supri-
noapte ne desparte de clipa în dul Țării (...) 12 ostaşi înarmaţi mării, au fost împărţite de avo
care ne aflam în Chişinău. Atâta sub comanda unui sergent catul Karol Steinberg şi avocata
doar. Vestea dureroasă a venit pe ocupă trotuarul din faţa re- Etea Diner, tovarăşa de idei a lui
neaşteptate şi atât de fulgerător, dacţiei. Comuniştii, în faţa ţevi- Constantinescu-Iaşi şi dânsa
încât nimeni n-a mai putut să-şi lor întinse, dispar. (...) în timp ce evreică şi de curând ieşită din
păstreze calmul şi sângele rece. automobilul se pune în mişcare puşcărie. Bandele au început
Joi, la 6 dimineața, mă găseam la (...) doctorul Derevici, comunis- devastările pe str. Ion Inculeţ,
comandamentul Corpului 3 Ar- tul care de curând părăsise Dof- unde îşi au gospodăriile majo-
mată. Se anunțase de cu noapte tana, îmi comunică, la telefon că ritatea fruntaşilor basarabeni
că, trupele sovietice vor intra în nu trebuie să uit că la 1924, pe între care Pelivan,Gherman,
Capitala Basarabiei la ora 10 vremea revoluţiei de la Tatar Pântea şi alţii. De acolo au co-
înaceeşi zi. (...) La ora 7 s-a Bunar comitetul „Tovarăşilor” m- borât şi, unde au dat de o casă
anunțat oficial: „Trupele sovietice a condamnat la moarte: „Nu te de român au pus în
vor intra la ora 2 d.a.” vom spânzura, vom fi generoşi,

SALONUL LITERAR
(continuare din pag. 3)
PAUL GOMA, CENZURAT DE PRESĂ
„Preoţii care voiau să se refugieze au fost opriţi de evrei ”
peronul gării, cum s-a întâmplat în care se aflau Locot. Paveles-

cu toată lumea care, pentru a se cu Gheorghe, mai mulți subofi-
funcţie târnăcoapele, au dat în salva, a renunțat la toate bagajele. țeri, Vartolomei, Dirigintele
lături uşile şi au scos în stradă Neculai povesteşte scene sfâşie- Oficiului Poştal avocatul Ghe-
mobila şi lucrurile de valoare toare despre ce a văzut prin gările orghe Stănescu a fost oprit de
(...). Rezultatul jafului s-a depo- de la Chişinău până la Ungheni. evrei care au rupt galoanele
zitat în locurile indicate de cu Familii cu copii care nu se pu- locotenentului Pavelescu ale
vreme, odată cu împărţirea liste- teau urca în vagoane, tata într subofițerilor, în asistenţa sol-
lor. (...) Înainte de a intra în pri- -o parte, copiii în alta, soția daților sovietici (subl. în
ma staţie după Chişinău, coloane urcată şi ea sau rămasă pe pe- text). În fața acestei situații,
groase de fum se ridică jertfitoare ron. (...) A asistat la uciderea Locot. Pavelescu şi
către cer. Identificăm baia multor evrei, în cursul drumului, Vartolomei au dat 50-
„Dobromirov”. Arde biserica de către legionari sau cuzişti care 60.000 lei la doi evrei care i
Mazarache, cu trecut istoric româ- strigau în gura mare că „toti jidanii -au scos din mulțime.
nesc. Comuniştii evrei au inaugu- trebuie ucişi, întrucât sunt aliații Subofițerul Ene, fugind, a fost
rat astfel începutul nefastei lor bolşevismului rusesc”. Neculai împuşcat pe la spate. Avocatul
opere împotriva lăcaşurilor sfinte. spune că a văzut cu ochii lui, atât Stănescu a fost dat jos din maşi-
În vagonul de alături stă o femeie în gara Chişinău, cât şi în celelalte, nă, de către avocatul evreu
îngenunchiată şi rosteşte rugă- până la Ungheni, bande de evrei, Pizarecsky (?) Alexandru; din
ciuni însoţite de blesteme împo- înarmați cu revolvere şi bâte care informaţii reiese că a fost exe-
triva păgânilor, atâta vreme la încercau să oprească populația cutat. Autocamionul cu tezau-
sânul generos al neamului. Des- românească să urce în tren. Necu- rul a rămas în mâna bandelor
pre acest moment, profund de lai n-a fost niciodată antisemit. De de evrei (subl. în text).
impresionant, află tot trenul. Ge- data aceasta a rămas şi el uluit de 3. Din informații rezultă că au
nunchii cedează singuri. Toţi că- ce a văzut la aceşti nenorociți, care fost asasinați ulterior de evrei
dem în ei. Nimeni nu mai poate purtau stegulețe roşii şi panglici administratorul financiar Gheor-
o p r i l a c r i m i l e . Doam ne, roşii la mână, pregătiți să întâmpi- ghiu Ion şi Cpt. Georgescu de la
Dumnezule, pedepseşte-i Tu! Nu- ne trupele bolşevice. „Acum”, zice Cercul de Recrutare.
mai puterea Ta poate face aseme- el, „încep să-i înțeleg pe legionari 4. Maiorul Virtic Gheorghe, co-
nea minuni. Numai Cerul poa- şi pe cuzişti”. (Ioan Hudiţă, Jurnal mandantul Legiunii de Jandarmi
te arunca focul pentru nemerni- politic, 1, pp. 222-223) Soroca şi Cpt. Ramadan (...)
cii pângăritori de altare (...) *** însoţiţi de un număr de subofi-
„Elefterie Negel, Universul din NOTĂ - 1 iulie 1940 țeri, căutând să se refugieze cu
1 iulie 1940” - text cenzurat. Atitudinea evreilor în legătură cu o maşină au fost opriţi de
Arhiva Ministerului Apărării evacuarea teritoriilor cedate evrei, care le-au rupt galoane-
Naţionale, fond 948, Secţia 2, (Soroca): 1. În ziua de 28 iunie, le, dîndu-le apoi drumul. (...)
dosar nr. 941, f 250-254. ora 16,30-17, comuniştii evrei din 5. Preoţii care voiau să se
*** oraş au ocupat Poliția şi Primăria refugieze au fost opriţi de evrei
30 iunie. [1940] A sosit Neculai (...). La Poliție a vorbit avocatul şi întorşi înapoi în oraş.
care vine de trei zile pe drum, în evreu Michel Flexor care a de- (Bălți) 1. În staţia Bălţi a fost
tren. A plecat vineri de la plasa făimat autoritățile şi adminis- împuşcat în ziua de 28 iunie
Buneşti, de pe malul Nistrului, trația românească. În acest timp a.c. un individ de către o persoa-
retrăgându-se cu un regiment de a apărut comisarul ajutor Murafa nă necunoscută. Cadavrul a fost
artilerie (...) Aflând că e fratele Vladimir şi agentul Eustațiu Gabri- expus pe peron, spunându-se că
meu, colonelul Manoil i-a pus la el (...) Aceştia au fost mai întâi a fost împuşcat de soldații ro-
dispoziție o căruță pentru a-şi perchezitionați apoi puşi cu mâinile mâni, cu scopul de a provoca
transporta câteva geamantane pâ- în sus în Piaţa Unirii, la statuia reacţia bandelor de comunişti
nă la Chişinău. Acolo a fost o lup- generalului Poetaş, unde au fost evrei împotriva populației ro-
tă gigantică pentru a putea ocupa împuşcaţi de Michel Flexor (subl. mâneşti (subl. în text) (...)
un loc într-un vagon de marfă. De- în text). 2. La ora 17 un autocami- valoare de circa 15-18.000.000
abia şi-a putut salva un mic gea- on cu tezaurul Administrației Fi- lei (...).
mantan. Tot bagajul i-a rămas pe nanciare Soroca. În Piața Unirii (continuare în numărul viitor)
însă, autocamionul
SALONUL LITERAR
TUDOREL URIAN
SIGHET: „ÎNCHISOAREA NOASTRĂ”

„Sighetenii o numeau cu un fel de mândrie locală,
«Închisoarea miniștrilor»”
Ceea ce șochează la închi- la nesfârșit pe cant până când a

soarea de la Sighet este faptul că a alunecat în palma primitoare a lui
fost construită în plin centrul ora- Lenin). Mai ales că minunații Ro-
șului. Are fațadă la stradă, fără mulus Rusan și Ana Blandiana au
gard care să o împrejmuiască, fără transformat clădirea fostei închi-
sârmă ghimpată și fără turnuri de sori într-un templu al memoriei
supraveghere la vedere. Pe sub victimelor comunismului de la noi
ferestrele ei oamenii puteau trece și de aiurea.
liniștiți în drumul lor spre piață Când intri pentru prima
sau spre treburile cotidiene, veci- oară în Memorialul Sighet, te apu-
nii se salutau și își urau binețe. că amețeala. Simți nevoia, la pro-
Privită din exterior, se putea crede priu, să te sprijini de ziduri. Un
că este o școală profesională sau tunel nesfârșit al fotografiilor tu-
chiar un spital. Sighetenii o nu- turor deținuților politici din vre- 100 de ani de represiune, orga-
meau cu un fel de mândrie locală, mea comunismului românesc te nizat de Fundația Academia
„Închisoarea miniștrilor”. întâmpină de la intrare. Oameni Civică și Universitatea Babeș
O bună parte din eroii de toate vârstele, unii celebri, cei Bolyai din Cluj.
(sau, după caz, autorii) cărților de mai mulți, anonimi, de toate vâr- Ana Blandiana și
istorie vizând perioada interbelică stele, de la elevi de liceu și stu- Stéphane Courtois (noul rector
au fost încarcerați aici, iar pentru denți cu tuleiele abia întrezărite, al Școlii de vară de la Sighet,
unii dintre ei ieșirea din închisoare până la venerabili bunici, fără după ce vechiul rector, Dennis
a fost doar până la cimitirul săraci- indicația numelui, te privesc din Deletant a devenit profesor la
lor. Iuliu Maniu, mândria Ardealu- toate părțile făcându-te să te simți Georgetown University, USA)
lui, omul care a făcut România copleșit la dramele atâtor familii au reușit să aducă la Sighet spe-
Mare și a fost principalul negocia- sfărâmate. cialiști prestigioși în studierea
tor cu occidentalii pentru ieșirea Apoi, cu excepția celule- totalitarismului comunist, din
României din cel de-al doilea răz- lor în care au murit Iuliu Maniu și toate colțurile lumii, conferințe-
boi mondial, dar și istoricul Ghe- Gheorghe Brătianu, toate celelalte le lor fiind ascultate cu uriaș
orghe Bătrianu sau economistul au fost transformate în expoziții interes de studenții de la Facul-
Mihail Manoilescu și-au sfârșit tematice privind comunismul. De tatea de Studii Europene și Fa-
zilele între aceste ziduri. Expresia la rezistența în munți, Ungaria 57, cultatea de Istorie din cadrul
Hannei Arendt, „banalitatea rău- colectivizare, canal, sistemul pe- Universității Babeș Bolyai și
lui” dobândește alte semnificații nitenciar, viața cotidiană în comu- nuanțate printr-o mulțime de
aici, în centrul unui oraș patriarhal nism, Europa liberă, rezistența pe întrebări inteligente venite din
din nordul extrem al țării, unde categorii sociale (țărani, muncitori sală. Stéphane Courtois și-a
aspectul exterior al închisorii și intelectuali), Charta 77, prezentat cea mai recentă carte,
indiferența cotidiană a trecătorilor Solidarność, căderea comunismu- Lénine, l’inventeur du totalita-
contrasta dureros cu destinul tra- lui european, totul este acolo, prin risme, tocmai apărută în Franța.
gic al nefericiților aflați în spatele imagini, obiecte, extrase din presa Potrivit autorului faimoasei
gratiilor. vremii. O istorie pe care mulți au lucrări Cartea Neagră a Comu-
Nici că se putea găsi un trăit-o, dar au ignorat-o, care se nismului, în tot blocul fost co-
loc mai potrivit pentru marcarea relevă în toată grozăvia ei prin munist, dar și în țări occidenta-
secolului scurs de la „revoluția” condensare în spațiu și timp. Nici le, inclusiv Franța, crimele co-
din octombrie (despre care istori- că se putea găsi un loc mai bun munismului sunt puse exclusiv
cul Stéphane Courtois a spus, chi- decât fosta închisoare de la Sighet pe seama lui Stalin. În imagina-
ar la Sighet, că nu a fost nici revo- pentru organizarea simpozionului rul multor oameni, Stalin este
luție, nici lovitură de stat; totul a internațional Centenarul revoluției comunistul rău, care a transfor-
fost ca o monedă care s-a învârtit din octombrie. mat în teroare și crimă

SALONUL LITERAR
SIGHETUL: „ÎNCHISOAREA NOASTRĂ”
generoasele idealuri sociale ale lui represiunii comu-

Lenin. De altfel, a arătat istoricul niste, iar Helmut
francez, vorbind despre „revoluția M ül l er -Enber gs
din octombrie”, toate marile publi- din Ger mania
cațiile franceze își ilustrează arti- (specialist în pro-
colele cu fotografii ale lui Lenin, blematica STASI)
în mijlocul unor mulțimi însufleți- a vorbit despre
te. Or, spune Stéphane Courtois, Revoluția rusă și
studiind în ultima vreme arhivele consecințele ei în
desecretizate de la Moscova, a G e r m a n i a .
constatat că Stalin nu a descoperit Foarte interesantă
nimic nou în materie de totalita- a fost conferința
rism. Absolut tot ceea ce face profesorului francez Henri au făcut din această intervenție
proasta reputație a lui Stalin la Locard, care trăiește de foarte una dintre cele mai apreciate
nivelul istoriei, fusese deja încer- mulți ani în Cambodgia, Regimul ale simpozionului.
cat de către Lenin, se regăsește în kmerilor roșii, etapa ultimă a sân- Profesorul olandez Al-
opera și corespondența sa. Doar geroasei revoluții comuniste mon- bert van Goudoever de la Uni-
faptul că nu a mai apucat să-și diale. versitatea din Utrecht a făcut
pună în practică toate ideile l-a Densă și foarte precis in- considerații interesante despre
făcut să pară, în ochii posterității, formată a fost prelegerea lui An- rolul disidenților în societatea
mai bun decât Stalin. Altminteri, neli Ute Gabanyi. Stabilită de comunistă, iar Mircea Muntea-
precum urmașul său, Lenin s-a mulți ani în Germania, Anneli Ute nu de la Departamentul de Stat
situat de la început într-un război Gabanyi este fosta șefă a departa- American a arătat cum sunt
permanent cu dușmani reali sau mentului de cercetare la Radio tratate Drepturile omului și re-
închipuiți, iar intenția sa declarată „Europa liberă” și este specializa- presiunea comunistă în volume-
era aceea de a-i extermina, fie că tă pe problematica relațiilor între le Foreign Relations of the Uni-
era vorba de adversari ideologici, state în perioada războiului rece și ted States.
categorii sociale nemulțumite sau în cea a revoluției române din Pr of es or ul Anat ol
doar potențiali adversari politici. decembrie 1989. Comunicarea ei Petrencu, de la Chișinău a vor-
Exemplară pentru discuție este a purtat titlul România și crizele bit despre Începuturile Gulagu-
„decazacizarea” operată de Lenin comunismului mondial. Armand lui: lagărul de exterminare de la
începând cu anul 1920, ale cărei Goșu a vorbit despre Rusia - 100 Solovețk. 1923-1939, despre
metode au fost copiate de Stalin în de ani după, despre specificitatea care la noi nu se știu prea multe
„deculachizarea” din anii 1930 – politicii de azi a Moscovei. Cerce- lucruri, iar profesorul clujean
1932. tătorul polonez Patryk Pleskot a Gheorghe Cipăianu despre re-
Profesorul britanic Dennis făcut o spectaculoasă prezentare, presiunea Bisericii Catolicii în
Deletant, un excelent vorbitor de însoțită de fotografii emoționante, timpul regimului comunist.
limba română, a cărui soție, An- a formelor și metodelor de acțiune Au fost la Sighet patru
dreea Caracostea a avut un bunic ale opoziției poloneze. O luptă zile dense în care s-au aflat
deținut la Sighet între 1950 și permanentă, începută în primii ani multe informații inedite și s-au
1955 a vorbit despre Gulagul ro- postbelici și încheiată odată cu schimbat idei cât pentru un se-
mânesc. Profesorul Deletant este prăbușirea regimului comunist. mestru universitar. Iar peste
în clipa de față, la scară mondială, Evident, a vorbit și despre rolul toate, a plutit în permanență
unul dintre cei mai buni cunoscă- bisericii catolice în menținerea umbra blândă, protectoare,
tori ai sistemului concentrațional trează a conștiinței poloneze. Lu- mulțumită, a neuitatului Romu-
românesc. Domnia sa vizitează cu crurile spuse nu au fost necunos- lus Rusan. Mulțumiri Anei
regularitate România, încă din cute celor atenți cu cele petrecute Blandiana și profesionistei
anul 1965. Profesorul Liviu Țîrău, în această zonă a Europei, dar echipe de la Academia Civică
de la Facultatea de Studii Europe- sistematizarea excelentă a infor- pentru organizarea unui eveni-
ne a Universității Babeș Bolyai a mației și fotografiile emoționante ment științific de cel mai înalt
aruncat O privire globală asupra nivel!
SALONUL LITERAR
DOINA IOANID
INTERVIU CU DOINA LEMNY
„Tzvetan Todorov, Gérard Genette, Roland Barthes sau
Roman Jakobson constituiau la acea vreme obiectul studi-
ilor mele ”
Doina Lemny a făcut Fa- mă dedica profesoratului. Faculta-

cultatea de Filologie la Iaşi. După tea de Filologie nu m-a îndepărtat
o scurtă perioadă de profesorat, s- prea mult de cealaltă pasiune pen-
a dedicat activității de muzeograf tru istoria artei, estetică, filozofie.
și curator, la Muzeul de Artă din Șansa mea a fost să mă regăsesc
Iași. Și-a susținut doctoratul în în studii de semiologie, care erau
istoria artei la Paris I, Sorbona, cu în anii 1970 în plină dezvoltare și
lucrarea Mediul artistic si cultural care mi-au structurat gîndirea.
în care a evoluat Constantin Tzvetan Todorov, Gérard
Brâncuși. În prezent, este muzeo- Genette, Roland Barthes sau Ro- acest manuscris printre arhive-
graf-cercetător la Muzeul Naţional man Jakobson constituiau la acea le mele și l-am publicat la Edi-
de Artă Modernă, Centrul Pompi- vreme obiectul studiilor mele și m tura Junimea, în 2014. Am rea-
dou, Paris. Este autoare a mai -au condus spre analiza aprofun- lizat, de asemenea, o expoziție
multor volume despre Brâncuşi, dată a imaginilor. Reușeam în la care visam de mult: Nudul în
despre Lizica Codréano, Henri felul acesta să reunesc pasiunea arta plastică românească, cu
Gaudier-Brzeska, Antoine pentru literatură cu pasiunea pen- lucrări de la Muzeul Național
Pevsner. Co-curatoare a celor şap- tru artă. Destul de repede, am de Artă al României și de la
te expoziţii tematice la Atelierul abandonat profesoratul și m-am Muzeul de Artă din Iași. În
Brâncuşi din 1998 în 2002, a fost dedicat activității de muzeu, această expoziție, cît și în retro-
curatoarea expoziţiei Antoine trecînd prin mai multe experiențe, spectiva Adam Bălțatu, am pre-
Pevsner în colecţiile Centrului de la restaurare și studiul patrimo- zentat lucrări de pictură. Nu
Pompidou (2001), Datiunea Brân- niului la muzeografie și aveam la acea vreme o privire
cuşi (2003), Henri Gaudier- curatoriat. Nu bănuiam că mă voi specială pentru sculptură, pen-
Brzeska în colecţiile Centrului dedica studiului sculpturii. tru că nu văzusem prea multă
Pompidou (2009) şi a coordonat Ce anume v-a motivat sculptură. Șocul s-a produs cînd
cataloagele publicate cu ocazia să vă ocupați de sculptură, și am văzut pentru prima dată un
organizării expoziţiilor. La anume de sculptura din prima film documentar despre Rodin
sfîrșitul anului trecut, Doina jumătate a secolului al XX-lea? și am remarcat gestul sculptoru-
Lemny a publicat două cărți inedi- Cît ați lucrat la Muzeul de Artă lui, atitudinea artistului în fața
te de corespondență: din Iași, cam cum s-a desfășurat materiei în care se plamădește
Correspondance Brâncuși - activitatea dumneavoastră? Ce forma. O excursie la Tîrgu-Jiu
Duchamp și Brâncuși et Marthe – proiecte ați avut? m-a marcat pe viață. Dar pe
ou l’histoire d’amour entre La Muzeul de Artă din atunci nu puteam să bănuiesc
Tantan et Tonton, cărți cu un viu Iași nu am avut o specializare că mă voi dedica studiului
ecou în lumea culturală. anume. În calitate de muzeograf, sculpturii.
Doamna Doina Lemny, am studiat patrimoniul muzeului, Cum ați ajuns să lu-
ați făcut mai întîi studii literare, răspunzînd cerințelor specifice ale crați la Centrul Pompidou?
apoi v-ați orientat spre studii de colecției din Iași. O parte impor- Povestiți-ne puțin despre
artă, cercetare și curatoriat? tantă o constituia cercetarea fon- această aventură personală
Cum s‑a petrecut trecerea de la dului, și o alta, organizarea de și profesională.
orientarea literară spre cea de expoziții, pentru a pune în valoare Definiți bine ceea ce a urmat în
artă? acest patrimoniu. Aș menționa viața mea – ca „o aventură per-
M-am hrănit din lecturi și expoziția retrospectivă Adam Băl- sonală și profesională“. Aven-
din imagini, pe care le reconstru- țatu, un artist mai puțin cunoscut tura implica și o parte de curaj,
iam de fiecare dată în mintea mea la acea vreme în țară. Am recupe- și o parte de hazard. Nu e în
și le adaptam situațiilor vieții. Dar rat jurnalul artistului, pe care am firea mea să mă las pradă ha-
cînd a trebuit să-mi aleg o profe- dorit să-l public, dar proiectul nu zardului. Dar odată ce am avut
sie, am preferat să urmez drumul s-a realizat. Douăzeci și cinci de curajul să mă stabilesc împreu-
deschis de părinții mei, acela de a ani mai tîrziu, la Paris, am regăsit nă cu soțul meu la Paris, a

SALONUL LITERAR
(Continuare din pag. 7),
DOINA IOANID, INTERVIU CU DOINA LEMNY
„Colecția bogată în sculpturi a Muzeului Național de Artă Modernă,
precum și instalația lor mi-au permis să compar, să înțeleg demersul
artiștilor, să mă apropii de această artă, de care m-am legat pe viață”
trebuit să risc și să mă lansez în Artă Modernă a fost un post de pregătit, împreună cu Marielle
această aventură. Chiar dacă îmi documentalistă la biblioteca mu- Tabart, catalogul colecției Ate-
găsisem un job la început, de zeului, unde am fost pusă în situa- lierului, care a fost publicat de
ția de a înregistra și analiza fondul Editura Centrului Pompidou.
documentalistă la un muzeu ce
Brâncuși, care aștepta de multă Redeschiderea Atelierului
tocmai se constituia, Muzeul cărții vreme o astfel de îngrijire. Nu a Brâncuși a marcat și o noua
de joc de la Issy les Moulineaux fost ușor, pentru că a trebuit să mă etapă în cercetarea creației lui
(suburbie a Parisului), eram atrasă lupt cu mucegaiul dintre file, cu Brâncuși. Eu am continuat în
în permanență de Centrul Pompi- praful acumulat. Trecînd peste paralel munca mea de cercetare
dou, care oferea, în afara colecției aceste neajunsuri, am înaintat cu și am susținut teza de doctorat
extrem de bogate pe care o ve- credința că aveam pe mînă comori la Sorbona, Paris I, în decem-
neprețuite, care-mi permiteau să brie 1997. Recuperarea unei
deam și revedeam, a expozițiilor
mă apropii de un artist de care părți importante din arhive prin
temporare de mare calitate, și o nici nu mi-aș fi putut închipui să datiune (donație din partea moș
bibliotecă de informație publică, mă pot ocupa vreodată. Între -tenitorilor pentru scutirea de
deschisă pînă la orele 22, cu acces timp, m-am înscris la doctorat, cu impozite pe avut cultural) mi-a
gratuit. Acest fapt era ca o invita- un subiect legat de Brâncuși. Nu permis să completez fondul
ție de a-mi continua studiile. Ceea mai puteam să continui cu subiec- tratat. Un al doilea catalog a
ce am și făcut. Seara, după ce ter- tul tratat la primul examen; m-aș fost publicat cu această ocazie,
fi îndepărtat prea mult de sculptu- în 2003. Conștientă fiind de
minam programul, mă duceam la ră și de Brâncuși a devenit o pasi- șansa de a vedea și trata acest
bibliotecă și-mi pregăteam exame- une constantă. fond, mi-am propus să împărtă-
nul, care se numea pe atunci DEA Ați făcut cercetări în șesc aceste informații cu colegii
(diploma de studii aprofundate), arhivă și au rezultat cîteva din România, care nu puteau
echivalent al anului 5 de facultate, cărți, monografii, coresponden- avea acces direct. Astfel, în
pasaj obligatoriu pentru pregătirea țe. Ați avut acces la arhiva ar- 2004, am publicat la Humani-
tistului și ați scos la lumină tas, în colaborare cu colegul
unui doctorat. Am susținut exame-
„mistere“ ale vieții sale, după Cristian-Robert Velescu, volu-
nul de DEA cu o lucrare despre cum mărturisiți într-un interviu mul de documente: Brâncuși
„cărțile de joc în arta modernă“, luat de Daniel Popescu inedit. Însemnări și corespon-
cu o analiză concretă a unui joc de (Agerpress, 2016). Cum a de- dență românească. Pregătisem
tarot realizat de Jules Perahim. În curs acest parcurs, de la desco- în același timp o carte mono-
acea perioadă, atelierul Brâncuși perirea în arhivă și pînă la scri- grafică Brâncuși, pe care am
era închis din cauza unor infiltra- erea cărților? publicat-o în 2005, la Editura
Din această perioadă, Oxus din Paris, lucrare ce con-
ții: se proiecta redeschiderea lui
Brâncuși a devenit cu adevărat o centrează ideile din teza mea de
sub o altă formă, după proiectele pasiune constantă. Aveam impre- doctorat. Din nefericire, restric-
arhitecților Centrului Pompidou, sia că trăiesc alături de Brâncuși, țiile colecției n-au permis ilus-
Renzo Piano și Richard Rogers. eram într‑o permanentă comuni- trații și o prezentare grafică
Nu puteam avea acces la toate care cu el, prin arhive și prin ope- adecvată. Mi-am propus
operele. Numai cîteva era expuse rele pe care le cunoșteam din ce să scot o nouă ediție actualiza-
în muzeu. Colecția bogată în în ce mai bine, pentru că se pregă- tă și ilustrată. Următoarele două
teau expoziția retrospectivă din cărți despre Brâncuși: o mono-
sculpturi a Muzeului Național de 1995, la care nu am participat grafie publicată de Editura Cen-
Artă Modernă, precum și instalația decît indirect, și redeschiderea trului Pompidou, în cadrul unei
lor mi-au permis să compar, să atelierului în 1997, la care am colecții de monografii dedicate
înțeleg demersul artiștilor, să mă participat direct, alături de muze- artiștilor secolului al XX-lea, și
apropii de această artă, de care m- ografi și restauratori. Am Brancusi au-delà de toutes les
am legat pe viață. Un prim pas în frontières (Éditions Fage, 2012)
– carte tradusă în
cadrul Muzeului Național de
SALONUL LITERAR
„Fără să fi făcut mari declarații privind opera lui Brâncuși, Duchamp îl
admira profund. Venea la atelierul lui Brâncuși dintr-o nevoie de a se
împrospăta, de a trăi momente de bucurie și simplitate”
română și în engleză, apărută la un element esențial în înțelegerea Brâncuși dintr-o nevoie de a se

apărută la Editura Noi Media Print operei oricărui artist. Nu poți să împrospăta, de a trăi momente
– sînt rezultatul unei maturități de construiești o teorie, fără a cu- de bucurie și simplitate.
analiză, al unei reflecții asupra noaște în amănunt împrejurările Corespondența
operei și vieții artistului, pornind creației operei respective. Și în Brancusi & Marthe – ou
de la o bază solidă de cunoaștere a această credință ma întîlnesc cu l’histoire d’amour entre
documentelor și a operelor. concepția celui mai important Tantan et Tonton (Éditions
V-ați ocupat și de cei specialist în Brâncuși, Sidney Fage, Lyon, 2017) este una
apropiați lui Brâncuși. De exem- Geist (decedat în 2005), cu care romanescă. Idila dintre Brân-
plu, ați scris o carte despre am discutat îndelung și de la care cuși și dansatoarea elvețiană
Lizica Codreanu (Lizica Codrea- am învățat mult. Finețea analizei Marthe Lebherz, una dintre
nu. Une danseuse roumaine dans pe care o propune m-a condus marile iubiri ale artistului, e
l’avant-garde parisienne – întotdeauna în propriile mele ana- chiar o găselniță. E vorba de
Éditions Fage, Paris, 2011). Ți- lize. El m-a încurajat în a-mi con- scrisorile trimise între 1925 și
ganca, cum o numea tandru strui analiza în felul acesta și cred 1926, de la New York, tinerei
Brâncuși, venea des în atelierul că e calea care-mi convine. dansatoare. E uimitor cum
său. Îi era dragă lui Brâncuși, Marcel Duchamp îl ad- Brâncuși, atît de discret de
așa că a creat costumele pentru mira profund pe Brâncuși. Ce obicei, s-a gîndit să le publice
baletul făcut de ea pe muzica lui anume v-a fascinat la corespon- ca pe un roman de dragoste.
Erik Satie, Gymnopedies/ dența lui Brâncuși cu Marcel Povestiți-ne puțin despre
Gimnopediile. Și așa a ajuns Duchamp (Correspondance această corespondență. Cum
Brâncuși să se ocupe și de de- Brancusi -Duchamp, Éditions ați dat peste ea, cum ați docu-
sign. Munca dumneavoastră Dilecta, Paris, 2017)? Întîlnirea mentat-o?
încearcă să reconstituie și atmo- a doi artiști? Prietenia lor? Cît Corespondența aceasta
sfera, și efervescența creată în timp v-au luat documentarea și exista în fondul Brâncuși. Eu
atelierul lui Brâncuși și în medi- adunarea materialelor? am citit-o demult, am și citat-o
ile avangardiste. Încredințarea Cunosc această corespon- în cărțile mele. Dar s-a ivit ace-
dumneavoastră este că apleca- dență încă de la începutul cercetă- eași problemă: nu o puteam
rea spre biografie, cercetarea rii mele. Am și publicat extrase în publica fără acordul moștenito-
corespondenței, publicarea ei, cele două cataloage amintite. Dar rilor. Or, în 2003, cînd am sem-
precum și redarea atmosferei nu am avut pînă acum acordul nalat-o, nu i-am putut găsi pe
creatoare constituie un mod de a celor doi moștenitori pentru publi- moștenitori. Mult mai tîrziu, un
lumina altfel opera unui artist. carea ei integrală. A trebuit să‑i jurnalist-cineast român, Ionuț
Încercați astfel să dați o imagine conving de importanța acestei Teianu, care a realizat în 2016
complexă a artistului, pe lîngă corespondențe pentru istoria artei. filmul În căutarea tatălui pier-
analizele aplicate ale creației. Și La începutul cercetării mele, am dut și care dorea să realizeze un
mai precis în ce fel? simțit o oarecare distanță față de film despre iubirile lui Brân-
Cartea despre Lizica Co- Duchamp, pe care-l consideram cuși, mi-a semnalat că i-a des-
dreanu a reieșit aproape firesc din mai mult interesat financiar în coperit pe moștenitorii dansa-
cercetarea mea despre Brâncuși. relația cu Brâncuși. Se știe că el i- toarei elvețience. Aceasta a fost
Ea mi-a dat, în plus, ocazia să-mi a deschis porțile pieței americane cheia care mi-a permis să nego-
lărgesc orizontul spre alte mani- și că i-a organizat cele două retro- ciez pentru a putea publica
festări artistice și să pot comunica spective, la Brummer Gallery din această corespondență, care, în
cu specialiști în arta dansului și a New York. Dar dincolo de acest afara farmecului scrisorilor,
spectacolului. Am putut identifica mic cîștig, am descoperit o relație dezvăluie o latură intimă a
multe aspecte necunoscute din mult mai profundă, o prietenie sculptorului. Mi s-a spus de mai
diverse arhive, în care Lizica Co- sinceră și deschisă. Fără să fi fă- multe ori că ar trebui poate să
dreanu era necunoscută. Am cre- cut mari declarații privind opera nu intru chiar în intimitatea ar-
dința că parcursul biografic este lui Brâncuși, Duchamp îl admira tistului. Dar eu am făcut‑o,
profund. Venea la atelierul lui

SALONUL LITERAR
care nu vă pot răspunde decît ai artei cinetice. Ce v-a atras
dintr-o perspectivă personală. Ar la sculptura lui?
fi prea restrictiv să mă ocup nu- Pevsner m-a interesat
nu din lipsă de respect, ci, cred eu, mai de Brâncuși. Refuz denumi- dintotdeauna tocmai pentru că
respectîndu‑i voința nedeclarată: rea obişnuită în țara noastră de este un artist care nu se dezvă-
el a păstrat aceste corespondențe „brâncușolog“. Cînd studiezi ope- luie dintr-o privire. Formele
în arhivele lui. Ar fi putut să le ra unui artist, ești obligat să-l pri- sale întortocheate din metal,
distrugă, dacă nu ar fi dorit să fie vești dintr‑o perspectivă mult mai atunci cînd nu sînt bine prezen-
citite după dispariția lui. După largă, să-l plasezi într-un context. tate și luminate, nu atrag aten-
cum se știe, distrugea chiar opere Astfel, am lucrat și la realizarea ția. Cînd, în 2001, am organizat
pe care le considera neconvingă- unei expoziții, și la catalogul ce o o expoziție cu operele din co-
toare, potrivit concepției sale. Aș însoțea: Marcel Duchamp. La lecția Muzeului Național de
da doar un exemplu: din sculptura peinture-même. Mărturisesc că Artă Modernă, colegii m‑au
Primul pas, realizată în lemn, în cercetarea aceasta m-a obligat să interpelat, prevenindu-mă că va
1913, a rămas numai capul; el a mă instruiesc, să reflectez asupra fi greu să conving publicul. Dar
distrus corpul, pentru că trăda o creației duchampiene, să scriu am demonstrat contrariul, pen-
evidentă influență africană. Cît texte alături de specialiști care au tru ca am învățat să-l privesc.
despre corespondența cu Marthe: lucrat o viață pe opera lui Du- Am lucrat alături de un fotograf
el însuși a reunit scrisorile sale și champ. Am colaborat, de aseme- specializat în sculptură, cu ca-
ale iubitei într‑un volum, pe care nea, la o expoziție Matisse, orga- re am petrecut ore în șir privind
intenționa să-l publice, așa cum îi nizată la Centrul Pompidou în și captînd unghiurile cele mai
mărturisea într-una dintre scrisori. 2012: Matisse: paires et séries. O ascunse ale formelor lui
A desenat chiar și coperta. Flacăra cercetare minuțioasă m-a ajutat să Pevsner. Am procedat ca întot-
dragostei lui pentru Marthe depă- pot scrie un text în catalog, alături deauna, recurgînd la arhive și
șea rezerva care-l caracteriza. An- de mari specialiști în opera lui încercînd să înțeleg demersul
turajul său era la curent cu această Matisse. Cît despre artiștii ro- lui artistic. Alături de un mare
poveste de dragoste pe care el o mâni: sînt, desigur, de fiecare dată specialist în avangarda rusă,
trăia ca un adolescent. De aceea, încîntată să pot contribui la pre- Jean-Claude Marcadé, am citit
el a dorit să publice cartea, ca o zentarea unor personalități ca Vic- corespondența cu fratele său,
confirmare a uniunii cu Marthe. tor Brauner, Jules Perahim, Mar- Naum Gabo, pentru a putea
Dar n-a mai publicat-o, pentru că cel Iancu. Artiștii contemporani, descifra elementele esen-țiale
focul iubirii s-a stins, iar artistul a printre care și Mircea Cantor, au care au dus la crearea construc-
preferat să păstreze volumul con- multe posibilități să se facă cu- tivismului. Dacă am organizat
stituit în propriile arhive. Cînd m- noscuți pe plan mondial. Sistemul expoziția și am produs catalo-
am hotărît să o public, am petrecut de comunicare de astăzi este atît gul în 2001, am lăsat o poartă
mult timp în arhive, ca să pot de eficient, încît uneori mi se pare deschisă cercetărilor ulterioare
completa informațiile ce străbat chiar periculos. Trebuie să explic: și am scris o monografie
printre rîndurile scrisorilor, să informații numeroase sînt Pevsner, care-și așteaptă edito-
confirm anumite afirmații, să da- „vărsate“ prin rețele sociale într-o rul. Sper să‑l găsesc într-o zi.
tez unele scrisori, să le adnotez. dezordine pernicioasă. Or, rolul V-ați ocupat și de
Editarea unui astfel de dosar cere curatorului este acela de a pune Henri-Gaudier‑Brzeska, acel
multă muncă în amont. Numai puțină ordine într-o creație, de a „Rimbaud al Artei“ sculptu-
astfel cartea are un interes. sugera noi perspective de analiză rale, cum este numit, inițiator
Artiștii contemporani a unei opere. Artiștii contempo- al vorticismului la Londra.
formați la Cluj au un ecou deo- rani formați la Cluj au un ecou Henri Gaudier-Brzeska: un
sebit în Occident Pasiunea pen- deosebit în Occident. Sper ca se- sculpteur „mort pour la Fran-
tru Brâncuși rămîne o constan- zonul cultural să-i pună și mai ce“: de l’anarchie au patriotis-
tă, dar vă interesați și de alți mult în evidenţă. Și nu numai pe me héroïque. (Éditions Fage,
artiști, de promovarea lor, de la ei. Lyon, 2015). Spuneați că în
Victor Brauner la Mircea Can- În plus, ați dedicat, de felul ăsta aduceți în prim-
tor. Cum este văzută arta con- exemplu, o carte și sculptorului plan destinul tragic al artistu-
temporană românească la Pa- Antoine Pevsner, unul dintre cei lui, mai puțin cunoscut în
ris? mai remarcabili sculptori ai spațiul francez
E o întrebare generală, la constructivismului, (continuare în pag. 28

SALONUL LITERAR
ALEX ȘTEFĂNESCU
POETUL CARE
INVENTEAZĂ MEREU
ALTCEVA
Petrache Plopeanu, profesor la Râmnicu

Sărat și poet în România, este autorul a nume-
roase cărți, remarcabile prin exuberanță și im-
previzibilitate. Niciuna nu o imită pe cea dina-
inte. Niciuna nu este scrisă din plictiseală. Poe-
tul inventează mereu altceva, deși rămâne el
însuși.
Scrisul său are ceva acrobatic, este
Știți, sunt eu dregătorul de gânduri,/ mă
avântat și riscant. Petrache Plopeanu ne ia me-
aplec onctuos între oase,/ fără mușchi sunt iluzii
reu prin surprindere, cu un entuziasm care nu
finite,/ dar cât dor le străbate printre undele
se epuizează niciodată. O carte a sa, Cuibul
stranii/ Și-apoi..., ce voi face cu anii?”
crucii, este subintitulată „poeme triunghiulare”,
Există și o formă fixă de poezie din care
alta are titlul Ortomania, alta cuprinde mai
Petrache Plopeanu a făcut o formă mobilă de
multe formulări excentrice pe pagina de gardă:
poezie: sonetul. Cu temperamentul său vulca-
La apa Râmnicului, am șezut, am plâns și m-
nic, poetul iese mereu din rama sonetului, o de-
am bucurat! ● 41 de vise și 7 lumi ● P(r)oezii,
formează sau o sfărâmă, o recompune după lo-
fantezii, amnezii.
gica fiecărei trăiri lirice. Și tot ce schimbă,
Poeziile se ivesc dintr-un prea-plin al
schimbă firesc, fără complexe. Predomină sone-
plăcerii de a scrie. În unele cazuri autorul își
tele de dragoste, învolburate, pline de imagini
compune singur și coperta, și grafica volumu-
originale și formulări eliptice:
lui, tot dintr-un surplus de vitalitate artistică.
„Luna de-ar curge, în inimi de fete,/ Ve-
Apa repede a inspirației sale te ia și te
nus, le vadă, din nou peste număr,/ oh! Cât aș
duce cu ea, oricât de sceptic și inaderent ai fi la
vrea să-mi astâmpăr din sete,/ coapsei să-i mușc
începutul lecturii. Uneori titlurile sunt îngropa-
amnezia din umăr./ Steaua se-ntoarce în zori, în
te în poeme. Iată, ca exemplu, un poem aparent
răstoacă,/ lacrimi în atrii se zbuciumă-n sânge,/
fără titlu din volumul Traficanții de suflet, în
bate absența în coaste și-n toacă,/ așa-și alungă
care descoperim la un moment dat titlul, for-
daimonul și plânge/ truverul cel fals, ce-auzul
mat dintr-un ingenios joc de cuvinte: dregăto-
ne-ncântă,/ în ceas de magnolii uitate de
rul de gânduri cu sensul de cel care drege gân-
timp.” (Sonet treisprezece din volumul Sonete
duri:„Unde nu știe gura să-mi spună,/ vorba în
cu Fete Morgane).
limba moșită,/ sparg un balon și aștept... și chi-
Poeziile lui Petrache Poenaru au un
ar sună,/ este un râs și un hohot deplin;/ calea-i
efect binefăcător asupra cititorilor. Poetul prac-
deschisă spre camera plină,/ trupu-mi de ea este
tică entuziasmul într-un moment în care în crea-
plin/ și extazul absent mă alină.// ...Și chiar
ția lirică de la noi predomină apatia.
dreg cauciucuri slinoase!/
SALONUL LITERAR
DORU CIUCESCU
POEME PENTRU
ROMÂNIA MARE
Prutule, Prutule, apă străbună,
Râu cu maluri de limbă română,
Ca hotar, de români dorit secat,
De duşmani – un fluviu turbat!
Prutule, Prutule, apă străbună,

Cât timp vei mai fi hotarul Prut,
De tot sufletul românesc durut?
Vaiet sinistru
România iubită Mereu răzbate un vaiet sinistru,

Din gropi neştiute, la est de Nistru,
România iubită, care ne iubeşte, În Stepa Calmucă, la Cotul Donului,
Patria în care trăim româneşte, Lângă fortăreaţa Sevastopolului.
În română rostim primul cuvânt,
Să o păstrăm este al nostru gând. Mereu răzbate un vaiet sinistru,
România iubită, care ne iubeşte, Al unor părinţi, acasă plini de nevoi,
Patria în care trăim româneşte, Români paşnici, chemaţi la război.
O Mare Unire, România Mare,
Visul strămoşilor, sacră realizare. Mereu răzbate un vaiet sinistru,
România iubită, care ne iubeşte, Al celor ca tine, ca mine, ca noi,
Patria în care trăim româneşte, „Carne de tun” şi, totodată, eroi.
Ştirbită la hotare de cotropitori,
Mereu hărţuită de foşti migratori. Mereu răzbate un vaiet sinistru,
Vaiet sinistru, purtat de vânt:
România iubită, care ne iubeşte, „Gropi fără cruci de mormânt!”
Patria în care trăim româneşte,
Cu toţii avem un sfânt legământ, Rugăciune pentru România Mare
Să o iubim mai mult ca oricând.
Iisuse, învață-mă o rugăciune creștinească,
Inscripţie pe apa râului Prut Supărarea s-o alung din simțirea românească,
Patria-n suferință, răpite-s Ceremuș și Nistru,
Prutule, Prutule, apă străbună, Crivățul o bate, vântul ocupantului sinistru!
De la Cernăuți până la Galați, Te rog, Doamne, trimite binecuvântările Tale,
Râu cu maluri arate de frați! România iar să fie în hotare naturale,
În plaiul străbun românii ca acasă să trăiască,
Prutule, Prutule, apă străbună, România Mare, Întregită, în veci să-nflorească!
Frate cu hotarele Nistru şi Tisa,
Nistrului, România îi simte lipsa!
SALONUL LITERAR
MIHAI MERTICARU
SONETE
SONETUL UBICUITĂŢII (l)
În ziua cu trei dimineţi în frunte,

Cu luceferi și muzică celestă,
Esenţa Sfântului Duh se atestă,
Către Dumnezeu Tatăl, sacră punte.
O părere mai mult decât onestă

S-ar încurca în multe amănunte,
Adevărul, încercând să-l înfrunte
Cu-o argumentare voit agrestă.
Nimic, pe pământ, în cer şi pe ape,

Fără dumnezeire nu se poate.
Oricât de departe, El e aproape,
În visele şi visurile mele,
În Univers, dar şi-n inimă-ncape. În vestea cea bună, sosită-n pripă,
Nimeni nu-i singur în singurătate, În dragostea ce uşor se-nfiripă,
Dumnezeu e pretutindeni şi-n toate. În minunea ce mişcă toate cele.
Te simt peste tot, Doamne, şi-n orice timp,

SONETUL CUCERNICIEI În astrul nevăzut, ușor intuit,
În orice relicvă, cutumă şi mit,
Cu o lumină binefăcătoare,
primește-mă-n graţia Ta, Iisuse, În catedrala de-azur şi în Olimp.
Şi-n sacralitatea lumii apuse! In toate, dacă Te afli înmiit,
Dă-mi un strop din divina Ta splendoare, Atunci eşti puţin şi-n mine, negreşit.
Smerenia, harul fiind incluse,

Drept inepuizabile izvoare SONETPSALM (II)
Menite, în inimi, să se strecoare,
Cucernice, blajine şi supuse! Tu, Doamne, poţi fi orice: marmură, zid,
Eu, doar o iederă căţărătoare
Din sfinţenia Ta, trimite-mi rază, Sau o palidă umbră călătoare,
Din nemărginire, un punct albastru, Un monumental Nimic umplut cu vid.
Calea-mi înaripată luminează,
Sub altarul Tău fără de hotare,
Dragostea de Tine rămână trează! Îngăduie-mi,Părinte, pe veci să mă închid,
Inculcă-mi pioşenie de sihastru Chiar dacă sunt un fir de praf insipid,
Şi înţelepciunea lui Zoroastru! O frunză de salcie plângătoare.
SONETUL UBICUITĂŢII (II) Mereu Te caut, deși sunt în Tine,

Ca iarba verde crescând pe coline
Te văd pretutindeni şi-n orice clipă Ca răul ce se integrează-n bine.
Prin fire de iarbă, dar şi prin stele,
Prin flori, prin codri şi-n lumi paralele, Nu Te mai ascunde, Sfinte, după nor,
În frumuseţea ce face risipă, Toate izvorăsc din sacrul Tău izvor,
Toate-s ale Tale, Tu al tuturor.

SALONUL LITERAR
GEANINA
BÎRLĂDEANU
POEZII DIN TABOR
Ambrozie
Ştiai cum să ucizi, bărbate,

Ambrozie pe jumătate,
Iar jumătate doar păcat,
Un sanctuar în piept săpat,
Antet,,secundele ce zac,
Când timpul uită de tic-tac.
E mai!
Ştiai cum să ucizi, bărbate,
Prin semințe de trup, De-ți închinam ofrandă-noapte,
Muguri verzi ce erup, Potirul zeilor prea plin,
Ne recheamă-n livezi, De şarmul tău şi de venin.
Scuturați de zăpezi . Şi îi ziceai medicament,
Și e vai! Peste noi, Dar otrăvea încet, încet.
Curge glasul de nai,
Curge luna de mai. Cărămiziu destin în van,
La tălpi, doar plumb bacovian,
Vorbe-n trunchiul anost, Pictând iluzii fără frică,
Se divid fără rost, Neştiutoare ucenică.
Se ascund pe furiș, Ori nu vedeai că zboru-i greu,
Sub un pom interzis. Şi aripi albe cad mereu?
Și e vai! Peste noi,
Curge glasul de nai, Un mit de ploi căzând departe,
Curge luna lui mai. Azi, iederă pe jumătate,
Un brâu din plete de Călin,
Prin vâltori de scrisori, Potir al nepăsării chin.
Cădem ploi, cădem zori, Ambrozie gustată-n şoapte,
Rușinați, fără leac, Ştiai cum să ucizi, bărbate!
Sub petale de mac.
Și e vai! Între noi,
Trece glasul de nai,
Trece luna lui mai.

SALONUL LITERAR
CONSTANTIN TOMA
CONSTANȚE
CONSTANȚA REÎNVIERII
În ceasul acesta,al aducerii aminte

Sunt condamnat cu-nsingurarea la-
mpăcare,
Armate de-amintiri ne vor lua la ţinte
Şi ne vor ucide,rând pe rând pe fiecare!
Parcă mă poartă gândul că voi scăpa de

chin
Şi dezbrăcat de haina altei amăgiri,
Şi liberat acum de ultimul suspin CONSTANȚA CĂUTĂRII
Voi lua de la-nceput umbletul altei firi.
Nu-mi caut sub alt soare fericirea
Şi poate că-ntr-o zi voi fi cel dinainte, Şi nu voi să încerc în alte astre,
Purtat spre bolta-naltă a cerului senin, Îmi voi purta în taină amăgirea
Acelaşi suflet cald,romantic şi cuminte, Visând la steaua mea în nopţi albastre.
Reînviind la viaţă,puţin câte puţin!
Mai cald îmi e la sânul ei de piatră,
În ceasul acesta,al readucerii aminte La inima ce-o viaţă mi-a fost dragă
Parcă mă poartă gândul că voi scăpa de Şi trupul ei de zână idolatră,
chin Şi gura ei cea dulce ca o fragă!
Şi poate într-o zi voi fi cel dinainte!
În mâinile ei calde e iubirea
CONSTANȚA ZBORULUI Ce m-au purtat din efemer în vatră –
Tot le sărut pân’ m-o iubi murirea;
Învăţ pescăruşul să zboare Doar cu durerea vieţii ce nu iartă!
Cu aripi de viaţă,spre tine stea
Să-mi dai raza blândă de soare – Nu-mi caut sub alt soare fericirea,
Speranţă vie născută din ea! Mai cald îmi e la sânul ei de piatră,
În mâinile ei calde e iubirea!
Cu zborul înalt înspre senin
Pe-aripi deschise duse spre cer –
Cer mai adânc decât un suspin, Constanta este o poezie în formă fixă
Iubire în care încă mai sper. creată de poetul vrâncean Constantin Toma.
Structurată în strofe,conţine de obicei un li-
Spre tine,iubirea mea mare, rism confesiv. Se aseamănă cu sonetul italian,
Mă-înalţ curcubeu la haru-ţi divin! rima fiind încrucişată, conţinând trei catrene
Sunt aripă,strigăt,chemare, şi o terţină. Terţina este alcătuită din primul
Sunt dor,lumină,iubire,suspin! vers al fiecărei strofe, rolul ei de a concluzio-
na conţinutul. Constanta este o poezie de dra-
Învăţ pescăruşul să zboare goste. (Culiţă Ioan UŞURELU)
Cu zborul înalt înspre senin,
Spre tine,iubirea mea mare!

SALONUL LITERAR
VIOREL DODAN
Re: UNIREA
același în ambele Principate? Este această voință
afirmată din ce în ce mai pregnant, respectată de
aceste instituții europene, voind astfel să dove-
dească faptul că voința popoarelor este suverană?
Ce se ascunde în spatele acestei ,,încuviințări” din
partea celor puternici de azi/ Ce compromis s-a
făcut, cât și ce s-a plătit sau se va plăti pentru as-
ta? Și dacă s-au făcut, în ce condiții, și dacă
merită Reunirea toate astea? Deocamdată se ridi-
că multe întrebări la care vom afla un singur răs-
puns în acest an Centenar! Eu cred că, deocamda-
tă, nici cei mai aprigi susținători ai acestei idei, nu
pot spune cu certitudine dacă se va întâmpla acest
lucru, dar mai ales, ce va urma dacă.... Mai mult,
în cinstea acestei potențiale viitoare Unirii, pare
Se mișcă țara! Nu, nu e cutremur, e inițiativa ,,Noi că am reinterpretat Miorița, schimbându-i înțele-
vrem să ne unim cu țara” afirmată, asumată, iată, cu surile. Nu, Miorița nu e fatalistă, cioba-
subiect și predicat în Parlamentul României! Deci, e nul ,,moldovan” nu se predă fără luptă! El doar își
oficial! Acuma, s-a dat drumul la Declarații și acțiuni face un testament, în cazul ,,și de-o fi să mor”...
pe față în sensul ăsta! ,,Împachetată” frumos, într-o Nu, nu reiese de nicăieri că el nu vrea să lupte!
declarație de la tribuna Sfatului Țării, mie mi se pare Numai unii care au interpretat greșit și rău intenți-
că această voință și dorință populară, a fost asumată onat această senzațională baladă , ne-au băgat în
precum o promisiune electorală, care, dacă s-ar înfăp- cap că suntem o nație de învinși înainte de a lup-
tui, ar aduce un imens capital de imagină ălora de-au ta! Dar asta e o altă discuție... Luați de valul eufo-
făcut-o posibilă, precum și o eternitate la guvernare! riei generale, de cântece patriotice, de versuri de
Numai dacă nu cumva vorba aia cu ,,facerea de bine” suflet de dincolo și de dincoace de Prut, se trece
și cu ,,binele cu forța” nu s-ar adeveri... prea ușor peste aspctele pragmatice ale Reunirii.
Pentru că unii nu cred ,,cu toată ființa” alții cred cu Da, poate că o să secăm dintr-o sorbire și Prutul,
prea multă ființă că în timpul vieților noastre artificia- cum am făcut și cu Milcovul odată, o să ne dăm
le, s-ar mai putea întâmpa un asemenea act de mare mână cu mână, cei cu inima română, va cânta
voință națională prin care o națiune se reunește,după cucu-n Bucovina și vom merge la cumpărături
decenii de despărțire... Într-un context european și într-un mall la Chișinău, trecând prin Albița, care
mondial în care există o tendință de centrifugă, de fărâ- nu va mai fi vamă, nici măcar localitate de grani-
mițare a unor state, noi, carpatinii ăștia, pare că sfidăm ță... E de ajuns acest ,,spirit românesc”, pentru a
din nou legile fizicii,. geofizicii și geostrategiei, voind realiza acest lucru? Sau ne mai trebuie și altceva?
cu tot dinadinsul să ne ,,compactăm”... Nu știu ce pre- Ce facem cu rușii din zonă? Îi declarăm minori-
văd tratatele UE în sensul ăsta, dacă ,,e scris pe tricolor tari și le dăm privilegii și lor precum asimilaților
Unire” pe undeva, în vreun paragraf, dar deocamdată, noștri minoritari tradiționali maghiari? Sigur, că
UE, nu pare să ne ia prea în serios ,,joaca” asta! Ar fi asta ar fi (dacă ar fi!) o victorie a acestui neam
prea frumos ca istoria, în prostul ei obicei de a se repe- nedreptățit de vremi, o împlinire a unui ideal de
ta, să fi ajuns din nou în acel punct în care să se creeze veacuri, etc... Dacă acest lucru s-ar realiza, chiar
acel ,,context favorabil” acestui Act al Reunirii!, pre- și cu orice preț, ar trebui să ne mai toarne adrena-
cum a fost la Unirea Principatelor. Și să nu uităm că lină în vene pentru încă măcar o sută de ani de
Unirea din 1918 a fost recunoscută oficial în 1920, aici încolo. Și poate că am arăta generațiilor de
deci ,,formalitățile” ar putea să mai dureze.... În altă atunci că n-am renunțat, iar celor de azi, că nu
ordine de idei, oare să-i fi scăpat lui Robert Schuman, suntem atât de pierduți și de dezbinați pe cât ne
părintele fondator al Europei Unite vreo definiție ne- credeam noi înșine... Da, știu, sunt mulți
clară? Iar noi, ăștia ,,speculatori”, s-o fi găsit-o și să de ,,dacă” și ,,poate” în acest text! Însă, dacă n-ar
construim o întreagă lucrare arhitecturală de asemenea fi, poate nu s-ar povesti! Iar eu, dacă nu cred ,,cu
anvergură politică? Este Reunirea ,,încuviințată” de toată ființa” în realizarea acestei Uniri în an Cen-
Marile Puteri, precum a fost și a lui Cuza, cu tenar, sunt din cei mioritici ,,pe rit vechi”, adică
acea ,,scăpare” că nu se prevăzuse ca ,,domnul” să fie fataliști?

SALONUL LITERAR
D. VELEA
DESPRE EMINESCU
„Acest sfânt a spus că istoria noastră este «un şir neîntre-
rupt de martiri»!”
„– Panule – îi zice Emi- jertfă, acest şir de martiri. I-a

nescu prealiniştitului memoria- fost dat lui să cutreiere în lung
list al Junimii – tu ştii că-n lu- şi-n lat, în lat şi-n curmeziş, de
mea asta nu este nimic mai in- la Nistru la Tisa, şi de la Tisa
teresant decât istoria poporului la Istru întreg ţinutul românesc;
nostru, trecutul lui, tot-tot este urmele sale s-au aşezat peste
un şir neîntrerupt de martiri…” ale înaintaşilor săi întru sufe-
Şi pentru toţi aceşti Pani, vom rinţă; primele creaţii le trimite
zice împreună cu poetul, istoria din Blaj la Familia (totul sim-
unui popor o face acest şir ne- bolic şi reprezentativ); primele
întrerupt de martiri, de crucifi- articole, publicate, sub pseudo-
caţi pe ideea ascunsă şi viclea- nimul Varro, la Viena, în Fede-
nă a istoriei. Sunt „epoci de raţiunea, sunt cele mai puterni- Despre Avram Iancu,
„tranziţiune”, în care conştiinţa ce proteste împotriva dualis- sfântul Ardealului, s-a depus
se sfâşie, indivizi şi grupuri so- mului austro-ungar; este sufle- mărturie pe sine. Despre toţi
ciale se alienează. Ba chiar, tul Sărbătoririi de la Putna, din martirii a scris pagini întregi,
popoare. august 1871, unind la mormân- despre Avram Iancu, ca des-
Aceasta se întâmplă, tul lui Ştefan cel Mare tot ce pre o făptură care a devenit
îndeosebi, în epocile postrevo- este suflare românească; la Bu- lumină, a căutat doar să-l
luţionare, ale revoluţiilor eşua- cureşti scrie în Timpul despre înconjoare cu cuvântul său,
te. Individualul, în care strălu- problemele Transilvaniei, de- să-l descrie, ca pe un zeu,
ceşte o clipă universalul, este vansând chiar Telegraful ro- după urmele lăsate şi văzute
trădat, ajunge „o podoabă a mân, din zonă; pentru el, de el în peregrinările transil-
veacurilor”, cum zice poetul „Ardealul este mater perenis”; vănene.
despre martirul Gr. Ghica Vo- solicită, într-o ţară decăzută În prima scriere de
ievod, o imagine plastică reve- moraliceşte, caractere, „cristale amploare, în romanul Geniul
latoare pentru conştiinţa neferi- istorice” şi nu „ceară”, pustiu (sau poate Naturi cati-
cită, pentru „jertfa necurmată”. „diamant” şi nu „cărbune”; în- linare) Eminescu îi aminteşte
Metaforic spus şi nu tocmai, se fiinţează Societatea „Carpaţi”, numele de două ori, ca apoi
ştie că „jertfa necurmată” s-a pentru unirea tuturor români- să-l ridice la proporţiile ab-
fost solicitată de Absolut „celui lor, pe care o prevedea pentru solutului, ca-n psalmul de
ales”, începând de la facerea anul 1921. Dar… este înlăturat deschidere a porţilor şi înce-
cortului (a templului) celor de la Timpul, împins în spital, pere a vieţii: „Împăratul Co-
mulţi şi sfârşind cu a forţat, scos din fire şi înnebu- drilor bătrâni şi a munţilor
„cortului”propriu, pe muntele nit, direct şi indirect, trimis la suri şi sterpi aduna pe vultu-
Moira sau pe muntele Căpăţâ- Viena tinereţii sale, pe ale cărei rii din viziunile lor stâncoase
nii. S-a fost solicitată de Abso- străzi striga: „Trăiască Româ- împregiurul flamurei româ-
lut, de Tatăl Fiului Său, pentru nia Liberata!” neşti.
a se salva nu numai un popor, Şi Bucureştiul făcuse În creierii împietriţi
ci toate seminţiile, pentru a de- pactul de alianţă cu Austro- ai munţilor şi-n aerul lor re-
păşi condiţia de „rob” pentru Ungaria, trădând interesele ar- ce, flutura tricolorul, trăia
cea de „prieten”, deschisă infi- delenilor. Acest sfânt a spus că libertatea Transilvaniei.” (M.
nitului şi spiritului. nostru ca istoria noastră este „un şir ne- E. Opere VII, Ed. Academiei
tocmai prin „jertfa”acestui po- întrerupt de martiri”! S-a jertfit RSR, Buc., 1977, p. 204).
et, să se lumineze această tragi- şi a depus mărturie pentru ei. Romanul este construit
că şi nefericită condiţie de
SALONUL LITERAR
(urmare din pag. 17)
D. VELEA, DESPRE EMINESCU
-mento mori, în palate de ghea- fără iluzii. Avram Iancu să

ţă ale Nordului se retrăgeau şi fie primul din istoria noastră
destul de modern, ca text în
text; în acolada descriptivă a zeii dacici. Oare, nu este o care a pierdut orice iluzii!?
epocii este integrat „Jurnalul” imagine a umbrei lui Avram Să fie numai „citirea” lui
lui Toma Nour, o descripţie Iancu, rătăcind prin munţii Ar- Eminescu!? Dar ce putem
concurând realitatea şi istoria dealului!? Nu este „jertfa” spune, când pasărea Miner-
din 1848. De peste tot strălu- ajunsă imagine plastică? Nu vei, zburând din crepuscul,
ceşte figura lui Avram Iancu.
este un simbol în care s-au nu poate să anunţe nici o au-
Cele două personaje, comple-
mentare, Ioan (pictor) şi Toma strâns straturi de adâncime şi roră!? Numai lungi umbre
Nor sunt un „dublu” nu al poe- suferinţă ale unui popor, în re- trecându-ne peste chip. Exis-
tului, ci al lui Avram Iancu. Ele laţie cu înţelepciunea (Sofia) şi tă o clipă în care fiecare sim-
refuză o lume căreia valorile frumuseţea (Poesis)!? Dar ale te curgându-i pe frunte cenu-
morale i s-au răsturnat. Relaţia unui popor care se află mereu şa universalului şi se smin-
primului, a pictorului Ioan cu supus vicleniilor istoriei. Într-o teşte. Intră într-o sacră nebu-
Sofia, îl face, după cum îşi ad-
scrisoare din Budiniu, trimisă nie, într-o înaltă armonie.
notează Eminescu, „să aibă pri-
viri adânci şi mari; ea nu-i dă la 13 octombrie 1855, de către Avram Iancu nu s-a mai des-
privirile însuşi, ci numai prisma Alexandru Papiu Ilarian lui părţit de fluierul mioritic. Îl
privirei; prin adâncimea ei su- Bărnuţiu, acesta îi povesteşte purta cu sine, ca într-un si-
fletească el capătă ochii ei mari ce i-a spus un moţ pe drum de criu. Oare să fie tâlcul pentru
şi adânci şi nu se opreşte la la Zlatna la Abrud, când l-a care în Istoria literaturii ro-
aparenţe exterioare, ci caută întrebat despre Iancu. „Iancul, mâne de la origini până în
ideea lucrurilor, ea nu-l învaţă
(…) Iancu şede acasă, sărac ca prezent, în cap. Mihai Emi-
lucrurile înşile, ci-l învaţă a ve-
dea.” (op. cit., p. 224). noi şi mai batjocorit decât nescu, Călinescu aşează 5
Întâlnindu-se cu raţiunea şi în- vericare dintre noi. Îmbie-l îm- fotografii ale lui Avram Ian-
ţelepciunea, Ioan intră în arma- păratul cu cruci de aur, cu bani cu, şi toate din faza sacrei
tele lui Avram Iancu. Toma mulţi, cu dreghetorii mari; dân- nebunii!? Omologia de des-
Nour, după ce constată că sul nu vru să primească nice tin. Nici un cuvânt, doar în-
Poesis, acest „caos de imagini”,
una, nice alta, ci-i zise: – Împă- ţelesul. Şi tu, Panule, vei
cu receptivitatea ce „seamănă
cu undele creţe ale unui vad” l- rate! dă mai întâi muntenilor spune totdeauna, în rând cu
a înşelat, şi că tot acest pădurile ce le apărară ei cu mulţi alţii, despre Poet şi Tri-
„material întâmplător şi netre- scump sângele lor, şi care le bun că nu au fost oratori
buincios” trebuie să cadă făgăduii eu lor cu tipu şi cu buni, vei cârti că n-au ştiut să
„sămânţa individualităţii popo- numele tău.” (Iosif Pervain, se pună în relaţii bune cu Îm-
rului”, intră şi el între tribunii Ioan Chindriş, Corespondenţa păratul şi societatea, dar, nu-
lui Avram Iancu. Eminescu
lui Alexandru Papiu Ilarian, I, mai datorită lor, martirilor,
prezintă mecanismele forţelor
concentrice din jurul lui Avram Cluj, 972, p. 81).Cine s-a scu- acestui şir neîntrerupt, din
Iancu. Printr-o viziune istorică fundat în apele revoluţiei şi a istoria noastră, rămânem în
se deconspiră o raţiune a istori- văzut flăcările de deasupra lor, viaţă, nu ca „robi”, ci ca
ei, chiar cu vicleniile ei. Acest fără ca fluviul să se schimbe, „prieteni” ai spiritului şi li-
„dublu” al lui Avram Iancu se nu mai poate fi în relaţie nor- bertăţii, ai Domnului. Şi tu
dedublează mai departe. Ioan mală cu sine, intră în să faci puţina şi necesara me-
moare, iar Toma Nour rătăceş-
„tâmpire”, capul îi arde morialistică.
te, în vis, prin zăpezile şi gheţu-
rile siberiene. Se ştie, în Me- „pustiit”, ajunge sceptic,
SALONUL LITERAR
MIODRAG STANOJEVIC
„SUNTEȚI UN POPOR
IMBECIL DE TOLERANT”
La sfârșitul anului 2012, - un român ar fi dat foc la Buda-
un profesor de istorie sârb din pesta unei păpuşi reprezentându-l
Voivodina, aflat în trecere prin pe Kosuth Lajos
Satu Mare, a transmis redacţiei - un turist german ar fi incendiat
Gazetei de Nord-Vest, un mesaj la Tel Aviv o păpu-
scris privitor la raporturile dintre şă reprezentându-l pe David Ben
„băştinaşii valahi şi alogenii un- Gurion (n.r. primul premier al
guri” din România. Textul era, de Israelului) sau pe Golda Meir (n.r.
fapt, o reacție de indignare la de asemenea premier al Israelului)
comportamentul insolent al ungu- - un ungur din Vojvodina ar fi
rilor, pe de o parte, și la nepăsarea incendiat la Novi Sad o păpuşă
lașă a românilor, pe de altă parte. reprezentându-l pe Milos Obilic,
Mesajul a fost publicat în Gazeta eroul naţional al sârbilor de la
de Nord-Vest din 4.12.2012. În- Kosovopolje. Sau, să analizăm
trucât suntem în anul centenarului Meciul Steaua – Ujpest de acum 3 Şi totuşi nu vor fi mulţumiţi
și lucrurile capătă o altă greutate ani, când, la intrarea în România, niciodată, sâcâindu-vă perpetuu
în context, considerăm oportun să- suporterii unguri aflaţi în tren au (ca un ţânţar în miezul nopţii)
l reproducem și noi, acum, în afişat „Transilvania aparţine Un- cu aceeaşi pretenţie imbecilă:
CERTITUDINEA. Textul profe- gariei”, iar pe stadionul Steaua AUTONOMIE. Tupeul lor se
sorului sârb Miodrag Stanojevic din Bucureşti au afişat „românii = manifestă şi prin faptul că ei
este un veritabil curs de istorie și ţigani”. consideră că pretenţia lor de
demnitate aplicată… Să mutăm scenariul în autonomie teritorială în Româ-
„Mă numesc Miodrag altă parte: Ce s-ar fi întâmplat nia e similară cu cea a catalani-
Stanojevic, sunt sârb din Vojvodi- dacă Ujpest ar fi jucat la Beograd lor din Spania, ignorând cu bu-
na şi profesor de istorie în Novi cu Partizan sau Steaua Ro- nă ştiinţă marea diferenţă: cata-
Sad. Aflându-mă într-o călătorie şie. Oare ar fi avut curajul ungurii lanii sunt băştinaşi în Spania,
către Ucraina, am zăbovit trei zile să afişeze mesajele “sârbii = ţi- pe când maghiarii sunt alogeni
în urbea dvs.,bucurându-mă de gani” sau „Vojvodina aparţine asiatici în România.
ospitalitatea unui vechi prieten Ungariei”? Nu, nu ar fi îndrăznit, Gazda mea mi-a spus
şi a familiei sale. Menţionez că iar dacă ar fi fost atât de tâmpiţi că, pe lângă „valahi puturoşi”
vorbesc fluent limba română de- să o facă, în aceeaşi seară ar fi maghiarii vă mai numesc şi
oarece am copilărit într-un sat cinat în Infern. De ce îşi per- „mămăligari” Îşi permit asta în
mixt vlaho-sârbesc.. Ştiind că sunt mit asta în România? De ce nu îşi ţara voastră! Sunt derutat şi
profesor de istorie şi bun cunoscă- permit acelaşi lucru în celelalte confuz, neputând înţelege cum
tor al revizionismului ungu- ţări unde au minorităţi maghiare este posibil să nu existe în rân-
resc, amfitrionul meu mi-a arătat şi revendicări revizioniste, adică durile poporului român,
articolul “Afront adus românilor Slovacia, Serbia, Ucrai- „paşnic, binevoitor şi primitiv”
pe bani europeni”apărut în ziarul na? Simplu, pentru că ei ştiu că un profesor de istorie altruist
Dvs. Totodată mi-a relatat câteva românii sunt „un popor paşnic, care să explice ungurilor ABC-
evenimente recente de acest gen: – binevoitor şi primitor” şi, comple- ul istoriei lor efemere: – în anul
fenomenul Csibi Barna, un dege- tez eu, un popor „imbecil de tole- 700 sunt menţionaţi în cronicile
nerat care îşi permite să dea foc în rant”. Totodată ei ştiu că slavii coreene ca fiind nişte nomazi
centrul României unei păpuşi re- (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu primitivi care jefuiau prin nor-
prezentând un erou naţional al sunt aşa. Şi nu îşi permit. Afirm dul Coreei şi estul Chinei
românilor (n.r. Avram Iancu), au- cu tărie că nu există nicăieri, în – în 896, şapte triburi maghiare
torităţile române ignorând acest lumea civilizată, o ţară care să şi trei triburi de turci khazari,
gest. acorde atâtea drepturi unei mino- fugărite din stepele Asiei de
Vă propun un exerciţiu de rităţi alogene cum acordă Româ- către pecenegi,se stabilesc în
imaginaţie. Ce s-ar fi întâmplat nia minorităţii maghiare
dacă:

SALONUL LITERAR
„SUNTEȚI UN POPOR IMBECIL DE TOLERANT”
„Personalităţile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei
Corvin – român, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar) – sârb ...,
Kosuth Lajos – slovac, ca şi majoritatea regilor Ungariei.”
Panonia (locuită atunci de slavi, Imperiul Habsburgic, iar restul, 1944, când revine României, ce
valahi, avari, germanici), în total inclusiv Buda, devine paşalâc tur- fac ungurii în Transilvania? Ce
225.000 de nomazi sub conduce- cesc. Transilvania rămâne princi- ştiu mai bine: ucid valahi şi
rea lui Arpad.Prima lor preocupa- pat independent sub suzeranitate evrei, consideraţi rase inferioa-
re după stabilirea în Panonia a fost otomană. – După respingerea re. Gena lor asiatică i-a ajutat
jaful (logic). Incursiunile lor sân- asediului otoman asupra Vienei pe unguri să devină cei mai
geroase s-au desfăşurat în toată (1683), Imperiul Habsburgic ocu- zeloşi executanţi ai teoriilor
Europa ajungând până în Spa- pă teritoriul fostului regat ungar şi rasiale naziste, golind, practic,
nia,până când Otto I cel Mare i-a Transilvania, anexiuni recunoscu- Transilvania de evrei.
umilit la Lechfeld în 955. – Ştefan te prin tratatul de la Karlowitz În perioada 1940–1944,
cel Sfânt (997–1038) unifică tribu- (1699). timp în care Transilvania a
rile ungureşti şi îi creştinează. Tot- – În 1849 Kosuth Lajos proclamă aparţinut Ungariei, populaţia
odată începe şi procesul de ma- Ungaria stat independent, dar in- evreiască de aici a scăzut cu
ghiarizare agresivă a populaţiilor tervenţia habsburgică şi ţaristă 90%, marea majoritate fiind
din jur: germanici, valahi, slavi, înăbuşă această pretenţie. trimisă de către autorităţile ma-
acest proces fiind, de fapt, esenţa – În urma pactului dualist din ghiare către lagărele de exter-
strategiei de supravieţuire a aces- 1867, Ungaria devine regat în minare naziste. La fel s-au pur-
tui mic popor migrator asiatic în cadrul imperiului Habsburgic tat şi în Serbia, odată cu inva-
Europa. (numit din acel moment imperiul darea, alături de germani, a Iu-
Personalităţile proemi- Austro-Ungar), având constituţie goslaviei, în 1941. În încheiere,
nente ale istoriei lor nu au fost proprie şi o oarecare autonomie. ca să sintetizez relaţia dintre
unguri: Matei Corvin – român, – În 1918, în urma înfrângerii din băştinaşii valahi şi alogenii un-
Petofi Sandor (Petrovici primul război mondial, Imperiul guri, îmi îngădui un scenariu:
Alexandar) – sârb (părinţii lui nu Austro-Ungar se destramă, Unga- Un ungur pribeag bate
cunoşteau limba maghiară), ria devine stat independent iar la uşa unui valah. Acesta, ospi-
Kosuth Lajos – slovac, ca şi majo- Transilvania alege să se unească talier, îl primeşte în casă. Îi în-
ritatea regilor Ungariei. În 1910, cu România. tinde masa, oferindu-i ce are
un istoric maghiar recunoaşte că Trebuie să subliniez im- mai bun în cămară. Ungurul, în
doar 10% din unguri sunt urmaşii becilitatea revizioniştilor unguri. timp ce se ospătează, pune
celor şapte triburi maghiare stabi- Cum pot susţine că Transilvania a ochii pe nevasta valahului
lite în Europa, în 896, restul fiind aparţinut Ungariei 1.000 de ani, (frumoasă, bineînţeles), consi-
populaţii maghiarizate de-a lungul când regatul Ungariei a dispărut derând că ar fi normal ca, după
timpului (valahi, germanici, din 1541 până în 1867, perioadă ospăţ, valahul să îi ofere şi un
slavi). De fapt cum ar putea un în care a fost paşalâc sau provin- desert, adică nevasta. Indignat
ungur blond din zilele noastre să cie habsburgică, în timp ce Tran- de faptul că, după ce s-a săturat,
fie urmaşul cetelor mongoloide silvania a fost voievodat autonom valahul nu-i oferă şi nevasta,
venite în Europa în secolul IX? de la Ştefan cel Sfânt (997 – ungurul îi trage o palmă zdra-
Ceea ce trebuie accentuat este 1038) până în 1699 când devine vănă valahului şi încă una. Îna-
faptul că începând de la Ştefan cel provincie austriacă (ca şi Ungaria inte ca mămăligarul să se dez-
Sfânt şi până la dispariţia regatului de altfel). Deci Transilvania şi-a meticească, ungurul fuge pe
ungar, în 1526, Transilvania nu a pierdut independenţa în 1699 şi a uliţă strigând din toţi rărunchii:
făcut parte niciodată din regatul aparţinut până în 1918 Imperiului „Săriţi, oameni buni, că mă
ungar, fiind întotdeauna voievodat Habsburgic, nicidecum Ungariei omoară valahul, sunt o victi-
autonom. (care din 1526 până în 1867 nu mă!”.
Înfrângerea de la Mohacs din a existat). Aşa că, valahi, fiţi înţe-
1526 în faţa turcilor şi cucerirea În 1940, în urma Dictatu- legători şi daţi-le şi nevasta, dar
capitalei Buda în 1541 are ca ur- lui de la Viena, o parte a Transil- vă avertizez că nu le va ajunge.
mare dispariţia de pe harta Euro- vaniei este cedată (pentru prima Următoarea lor dorinţă va fi
pei a regatului ungar. Partea occi- dată în istorie) Ungariei. Până în casa voastră.”
dentală a Ungariei este anexată de

SALONUL LITERAR
ARA ȘEPTILICI, CARE CREDE, CA ȘI ALȚI
COMENTATORI FĂRĂ TALENT DE CITI-
TOR, CĂ A IDENTIFICAT UN PLEONASM
ÎN „LUCEAFĂRUL” LUI EMINESCU
Unii simt o plăcere să american, ne face să preţuim

identifice un pleonasm în fără discernământ tot ceea ce se
opera lui Eminescu. „Cobori desfăşoară repede şi eficient,
în jos luceafăr blând, alune- tot ceea ce ocupă puţin loc şi
când pe-o rază”... Nu se poa- consumă puţin timp. Principiul
te coborî altfel decât în jos. este valabil, poate, în viaţa
Ceea ce înseamnă că preciza- practică, dar n-are legătură cu
rea „în jos” este inutilă. Iată, frumuseţea. Cum ar arăta o
exclamă ei, cu o satisfacţie creangă de măr înflorit compri-
secretă, chiar şi Eminescu mată drastic pentru a încăpea
greşea. De fapt, nu greşea. într-un buzunar?
Numai dacă îl citim noi gre- Cum ar arăta poemul
şit putem avea impresia că „Luceafărul” povestit pe scurt?
am găsit o eroare în poemul Un rezumat al lui ar fi, fără în-
„ L u c e a f ă r u l ” . doială, grotesc. În cadrul unui
Nu este vorba de o asemenea rezumat, fata de îm- „Iar ea vorbind cu el în somn,
simplă rugăminte, „cobori, părat ar putea, într-adevăr, să Oftind din greu suspina:
vino la mine”, ci de o rugă- nu mai adauge „în jos” pe lângă - «O, dulce-al noptii mele domn,
minte ritualizată, de o incan- „cobori”, iar luceafărul ar putea De ce nu vii tu? Vina!
taţie, repetată, de altfel, pe răspunde şi el concis: „OK”.
parcursul poemului. „Cobori De altfel, există şi o dovadă Cobori în jos, luceafar blind,
în jos, luceafăr blând,/ Alu- materială că Eminescu a folosit Alunecind pe-o raza,
necând pe-o rază,/ Pătrunde- deliberat, şi nu din neglijenţă Patrunde-n casa si în gând
n casă şi în gând/ Şi viaţa-mi formula „cobori în jos”. Într- Si viata-mi lumineaza!»
luminează!” „Cobori lucea- unul din manuscrisele poemu-
făr blând” ar fi fost mai con- lui „Luceafărul” scrie clar, cu El asculta tremurator,
cis, dar verbul la imperativ, cerneală neagră, „Cobori din Se aprindea mai tare
Si s-arunca fulgerator,
de numai două silabe, n-ar fi cer luceafăr blând”. Poetul a Se cufunda în mare;”
avut timp să reverbereze în tăiat, cu creionul, „din cer” şi a
conştiinţa cititorului. Poetul scris deasupra tot cu creionul,
prelungeşte de fapt verbul „în jos”. Modificarea a făcut-o,
scriind „cobori în jos”, îl în mod evident, la o recitire a
adaptează la ritmul unei ce- poemului, când nu mai avea la
remonii a implorării. Conci- îndemână tocul cu cerneală, ci
zia nu este în poezie un scop un creion.
în sine. În general, Eminescu Ca să-l înţelegem pe
scrie concis, ca şi cum şi-ar Eminescu nu trebuie neapărat
săpa cuvintele în piatră. Dar să-l studiem în prealabil pe
în destul de multe cazuri, în Schopenhauer, aşa cum cred
special atunci când evocă unii. Trebuie doar atât: să nu
jocul dragostei, desface cu- căutăm în opera lui pleonasme.
vintele ca pe un evantai.
Operativitatea noastră, a oa-
menilor de azi, inspirată pro-
babil de stilul de viaţă

SALONUL LITERAR
COSTEL NEACȘU
A ÎNCEPUT CRUCIADA ASASINILOR
SPIRITUALI ÎMPOTRIVA CONŞTIINŢEI
NOASTRE DE NEAM ŞI A ISTORIEI RO-
MÂNILOR: ADIO, LUCIAN BOIA!
(Preluare din revista „Justițiarul”
de altfel, nu sunt disponibile în libră- prin care autorul îşi permite să spe-
rii – nici cerberii televiziunilor nu s- culeze răutăcios, să persifleze şi să
au ostenit să-l invite în emisiuni, nici falsifice datele istorice, întăreşte
măcar nu au considerat că merită să cititorului convingerea că propusa
ne dea o ştire despre moartea sa (la lui încercare de demitizare a istoriei
moartea „regelui” Cioabă, acestuia i s o reduce de fapt la o grotescă dena-
-au consacrat spaţii de emisie care au turare, iar felul în care presupune că
culminat cu întreruperea programelor vom beneficia de „armonie” în vii-
şi transmisii în direct!). L-aş da însă toarea naţiune universală scoate de
ca exemplu pe Lucian Boia, din păca- fapt în relief „sâmburele” urii de
Motto: „M-am săturat de cei care te… profesor la Catedra de Istorie a rasă (omul superior, ce va să vină,
s-au săturat de România!” Universităţii din Bucureşti, aflat într- îl va înlocui pe cel imperfect de
o vogă mediatică atât de intensă încât acum)! Singura noastră „consolare”,
(Alex. Ştefănescu, critic literar)
s-a reuşit cu siguranţă să se bulverse- care i-ar şi explica într-un fel
Ca o ultimă expresie de ma-
ze intelectul multor „discipoli” ai „calitatea” de istoric părtinitor,
nipulare, prin „moda” de a fi cât mai
superficialităţii şi ai ostentaţiei ca având preferinţă să îşi ţină „la se-
facil cu putinţă, în dorinţa oarbă de a
„metodă” de cercetare. Cu riscul de a cret” biografia, constă în aceea că
rupe cât mai repede şi definitiv cu
fi şi mai mult considerat ca Lucian Boia nu este de naţionali-
trecutul istoric al naţiunilor, nişte mi-
„demodat” vremurilor tulburi pe care tate română (ar fi şi nefiresc ca
noritari interpuşi cu „grijă” la nive-
le trăim, deci în nici un caz de a fi în cineva să îşi denigreze cu atâta
luri suprastatale şi statale şi-au dat
pas cu „lumea bună”, care nu scapă virulenţă propriul neam)! Prin
mâna ca să ne impună dispreţuitor o
nici o ocazie să dea buluc la experi- amănuntul că Lucian Boia este
nouă ordine mondială! În marşul lor
mente fanteziste traumatizante, i-am evreu, cum susţin G. Newman şi I.
devastator, către supremaţia planetară,
citit din curiozitate trei dintre cărţile Coja, se înţelege astfel mult mai
sub masca unei demitizări orchestrate
preopinentului amintit: „Două secole bine şi de ce nu România este altfel,
„magistral” de adepţii „sărutului lui
de mitologie naţională” (sursa I), ci el însuşi este altfel…
Iuda”, cu intenţia de a falsifica istoria
„România. Ţară de frontieră a Euro- Complexul lui Boia faţă
prin (chipurile!) redefinirea ei, ni se
pei” (II) şi „De ce este România alt- de români! În încercarea lui dispre-
fabrică „la şablon” o identitate psiho-
fel?” (III). Pe timpul lecturării lor, ţuitoare de a pune sub semnul între-
comportamentală în care toate valori-
resimţind în suflet o durere niciodată bării faptul că românii nu ar mai fi
le trecutului istoric ale omenirii devin
întâlnită, am realizat încetul cu înce- în definitiv o naţiune (III, pg.96), pe
nule, egale cu zero! În acest genocid
tul că avem în faţă un explicit apolo- al cărei teritoriu defilarea străinilor
spiritual generalizat, al unor trepăduşi
get al noii ordini mondiale, un mare „inteligenţi” o înţelege ca pe o ne-
mediocri care pretind că s-au săturat
mistificator şi defăimător al Istoriei cesitate deosebit de salvatoare şi
de naţiunile lor, principalele domenii
românilor şi al conştiinţei noastre de benefică (III, pg.24), Lucian Boia
terfelite până la sacrilegiu şi puse la
neam! Atitudinea lui, total contrară abuzează în exprimare de un limbaj
stâlpul infamiei sunt Istoria şi Religia.
principiului istoric al lui Tacitus, sine flecar în care abundă expresiile cu
Bineînţeles că nici România,
ira et studio (fără ură şi părtinire), ne nuanţă expeditivă (românul, româ-
cu ai săi faliţi pe tărâm ştiinţific, dar
dovedeşte fără putinţă de tăgadă că nii etc) şi în care stima de sine lasă
promovaţi cu frenezie de „autorităţi”
este tributar unor grave prejudecăţi de dorit atunci când îşi permite să îi
interne şi internaţionale, prin interme-
etnofobe în modul discriminator de a catalogheze cu neruşinare pe ro-
diul serviciilor imorale ale mass-
interpreta evenimentele istorice: nu mâni ca fiind complexaţi (III, pg-
media, nu face abstracţie de la acest
se sfieşte să folosească toată gama .35), frustraţi (III, pg.36), defecţi
fenomen distructiv al lumii de azi.
de argumente stranii (şi de conexi- (II, pg.259), incompetenţi (III, pg-
Nu, stimaţi cititori, să nu vă gândiţi că
uni care nu ţin cont de realitatea .24), neserioşi (III, pg.42), irespon-
printre ei ar fi, să zicem, notorietăţi de
istorică) pentru a „demonstra”, sabili (II, pg.5-13), incorecţi (III,
talia unuia dintre cei mai prestigioşi
nici mai mult, nici mai puţin, cât de pg.115), mahalagii (III, pg.95),
istorici contemporani ai noştri, Florin
inferiori sunt românii şi cât de su- impostori (III, pg.92) etc.
Constantiniu, ale cărui cărţi,
periori sunt străinii (ungurii, evreii (Continuare în numărul viitor)
etc)! Dispreţul acesta deschis,

SALONUL LITERAR
ION APOSTU
NICĂ
„Mă temeam de părintele Gherasim, fie-i ţărâna uşoară.
Se ocupa cu tăiatul limbilor la copii. Nu-ţi ascultai părin-
ţii... rămâneai fără limbă, mut pe viaţă. ”
M-am născut dintr-o toană În odaia mare, aveam două găini,
a tatei. Sunt sigur că habar nu avea râcâiau în pomosteală. Ce bucurie
de vreun decret, îşi dorea un fiu, mare aveam când se ouau, aveam
nu ţinea morţiş să fie participant la de mâncare. Nu vreau să fiu înţe-
creşterea natalităţii în rândul po- les greşit, nu trăiam mai rău decât
porului român. Spun că m-am năs- majoritatea, aşa erau vremurile.
cut dintr-o toană a tatei, pentru că Se băteau ouăle, să se umfle, să
mama mea era o femeie, pe cât de pară o cantitate mare, se adăuga
frumoasă, pe-atâta de cuminte, terci, să fie pe săturatelea. Banii
ştiu că nu l-a provocat, pe tata, se câştigau destul de greu, mă
niciodată. Oricum, în acele tim- purtau prin toţi munţii Vrancei,
puri, femeia era supusă bărbatului, culegeau fructe de pădure, plantau
era acea supunere plină de respect puieţi de răşinoase, de foioase. Nu
Deh, ca la pomană! Dascălul
şi teamă, era acea supunere văzută era uşor să aduni 20 de kilograme
Gheorghiţă era de-o bunătate
la mama ei, la bunica ei, nu era loc de zmeură... aveai de luat sub
rar întâlnită, o dată n-a trecut pe
de refuz. Cred că am fost conceput tălpi locuri abrupte. Aşa se gospo-
lângă noi, copiii, să nu bage
într-un loc mirific, n-avea cum dăreau oamenii, aşa se ţineau co-
mâna în traistă, să nu ne bucure
altfel, după calculul meu - un cal- piii la şcoală, cu greu! M-am în-
cu ceva de-ale gurii. Fie-i ţărâ-
cul matematic oleacă mai neobiş- frăţit cu pădurea, era singura care
na uşoară, s-a prăpădit şi dum-
nuit: martie minus nouă, egal iulie mă asculta, părinţii munceau, erau
nealui, de multă vreme. Eram
- era pe timpul fânului. Ştiţi cum prea ocupaţi cu grijile zilelor ce
înspăimântat de ,,şăf’’. Miliţia-
miroase fânul... ştiţi cum e să te urmau să vină. Eram voievod,
nul comunei, venea, de câteva
afli la munte, când cerul este în- eram mare comandant de oşti,
ori pe săptămână, în sat. Îi lu-
stelat, când greierii se întrec în eram rege, împărat, plaiul natal
ceau cizmele, la centură avea
cântece, când floarea vârstei e pli- îmi oferea destul spaţiu pentru
armă, nu ştiu cât de iubit era,
nă de parfum. Poate n-o fi chiar toate închipuirile mele, copacii
dar de temut... se temeau toţi.
aşa, dar... nici departe de cele scri- erau nişte supuşi care nu crâcneau
Mă gândeam că a venit după
se nu sunt. Primăvara este anotim- în faţa mea. Îmi era frică de Dum-
mine, să mă ia, să mă ducă la
pul naşterii mele, am găsit pămân- nezeu, te trăsnea dacă nu erai cu-
puşcărie. Eram hoţ de fructe...
tul plin de iarbă, de frunze şi de minte. Aşa am auzit de la mama,
prădam şi cuibarele. Doamna
flori, de soare strălucitor şi priete- de la bunici, de la neamuri. Îmi
Livia Iordache mă îngrozea, o
nos. Normal că nu înţelegeam era frică să mint, trebuia să trec o
greşeală... o injecţie. Tot de la
aceste lucruri, dar aşa am găsit punte peste pârâul Purcăreţ, în
părinţi ştiam acest lucru. Locu-
pământul când am cerut dreptul de drum spre Blaga, locul unde
iam pe aceeaşi uliţă, când o
a respira fără ajutorul mamei. Mi- aveam de făcut fân. Se rupea pun-
vedeam venind către casa
a rămas intactă memoria copilări- tea dacă trecea un mincinos. De
mea... era jale. Doamnă i s-a
ei, îmi amintesc şi ciorapii pe care multe ori, mi-am suflecat pantalo-
spus tot timpul, niciodată nu i s
i-am avut. Desigur, am un mare nii şi am trecut prin apă. Ştiam eu
-a spus tovarăşă. Avea ceva
avantaj: aveam doar o pereche în ce ştiam... Mă temeam de părinte-
aparte, ceva adus de prin părţile
acelaşi timp, la fel şi cu încălţările. le Gherasim, fie-i ţărâna uşoară.
Ardealului. La dumneaei găsea
Părinţii mei erau destul de harnici, Se ocupa cu tăiatul limbilor la
omul... o pastilă. Am crescut
aşa cum erau toţi cei din satul copii. Nu-ţi ascultai părinţii... ră-
printre ,,pericole,,. Toate perso-
meu, însă nu au fost niciodată chi- mâneai fără limbă, mut pe viaţă.
nalităţile satului aveau îndelet-
ar avuţi. Construiseră o casă destul Cu toate astea, părintele era iubit
niciri monstruoase atunci când
de modestă, din câteva odăi care de către copii, scutura pomii de
greşeam. Erau primele învăţă-
nu au fost terminate niciodată. grijit mai abitir ca o vijelie, cur-
turi, primele lecţii despre viaţă
Stăteam într-o odaie, singura încă- geau colacii, nucile şi prunele
din partea părinţilor. La fel erau
pere cu sobă. Acolo se dormea, uscate din pomi... până apucau
toţii părinţii, la fel eram toţi
acolo se mânca. toţi câte ceva.
copiii.

SALONUL LITERAR
CULIȚĂ IOAN UȘURELU
ALURA CASCADEI - CONSTANȚA
CORNILĂ
„Azina se surprindea devenind propria cascadă care stin-
gea propriul incendiu, iar literatura îi vindeca orice rană”
Alura cascadei este romanul cel care percepe saturația fericirii
semnat de Constanța Cornilă apă- și vine și diluează concentrația
rut la Editura Salonul literar. Ca o acesteia, ținând cont de converti-
definiție, alura cascadei este meta- bilitatea omului, Anton fiind
fora curgerii inedite a sentimente- „actor pătimaș, uneori dual”. Fie-
lor de iubire, durere, nostal- care frază a romanului poartă re-
gie,armonie, dezamăgire, resem- spirația unui artist care știe să di-
nare. Cine înțelege sufletul com- minueze durerea. „Soarele răsărea
plex al protagonistei, al Azinei, și apunea peste singurătatea
descoperă o psihologie impresio- Azinei, iar în sala unde se duelau
nantă conturată de un dramatism bucuria cu tristețea , rutina cu ne-
controlat. Azina stăpânește viața putința, Azina așeza covor de
cu sensibilitate caldă, dar și cu gânduri plușate”. Deși singură, iubitoare. Azina și-a respectat
tenacitate nebănuită,cumulând Azina a fost răsplătită de Dumne- și prețuit părinții, iar plecarea
vibrația sufletului cu forța unui zeu, prin cei doi copii ai săi: Ama, lor din această lume a fost pe-
caracter unic. Ea trăiește viața cu pedagog și critic literar, iar Alin cetluită cu multă durere. Fieca-
fiecare nerv cu fiecare ramificație era alesul pe care Dumnezeu îl re timp a avut frumusețea lui,
de nerv, ardent, fantastic. Din loc hăruise cu marele Talent de ro- iar Azina nu a uitat niciodată
în loc este sesizată atmosfera oni- mancier. Dramatismul romanului prieteniile adevărate care s-au
rică,ca o culoare aplicată pe tablo- reiese din tablouri succesive care legat între ea și Firi în anii în-
ul vieții, Azina ducând o luptă cuprind lupta Azinei cu fațetele ceputului de carieră și între ea
neîntreruptă ce curge dinspre o ascunse și șocante ale vieții, luptă și Diți, o ființă nobilă, generoa-
cascadă uriașă spre interiorul unor din care iese neînvinsă. „Viața să, alături de care a lucrat 18
umbre vii. Ca o adevărată soție, este un labirint pe care nimeni nu- ani într-un colectiv minunat.
știe să creioneze valențele soțului l poate defini complet, cum nici Azina și-a educat copiii în spi-
într-un stil aparte care îl înalță. complet nu-l poate străbate ni- ritul valorilor adevărate, susți-
„Anton era unic, puterea lui de meni , direcțiile ei sunt abstracte nând că „orice tânăr trebuie să
mobilizare era desprinsă dintr-o și înșelătoare ca sufletul flămând știe că nu există libertate fără
forță exogenă a astrelor” (pag de felină” (pag 31). Azina se sur- conștiință și că nu trebuie să se
104). Glosele sau micropoemele prindea devenind propria cascadă depărteze de legile naturii și de
nu sunt altceva decât filozofii care stingea propriul incendiu, iar Dumnezeu”. De asemenea, face
existențiale plurivalente. Sufletul literatura îi vindeca orice rană. conexiune cu ideile unor mari
Azinei traversează începutul și Interesant este caleidoscopul care gânditori și ale unor scriitori de
cuprinsul unei vieți exemplare îi cuprinde pe toți colegii de cena- mare valoare. În acest context,
care o așează pe un palier indivi- clu ai Azinei,domnul Andru, Ma- țesăturile timpului pe pânza
dualizat, unic. „Magnetul vieții te ry, Ely, Dori, Verschi, Lordul,
prinde în capcana lui, îți captează Iliu, la care se adaugă domnul
energia, încerci să-l lovești cu Relu, cel care are un rol substanți-
gândul, cu sabia cuvintelor, casca- al în activitatea literară vrânceană.
da te ridică în primul val, salvându Romanul cuprinde în paralel cu
-te”. Anton, cel care i-a fost soț, a trăirile Azinei, tablouri impresio-
rupt firul fericirii trădând legă- nante din viața părinților acesteia
mântul făcut, lăsând răni adânci, care au suferit rigorile regimului
nevindecate, în inima Azinei. În totalitar. Ama și Alin i-au iubit
concepția acesteia, familia era mult pe bunici, care i-au crescut
sfântă și trebuia apărată, nimeni cu devotament și căldură sufle-
nu trăise ca ei atât de intens, de- tească, Mamaia Ecaterina fiind o
aceea regretele deveneau ucigă- femeie demnă cochetă și
toare . Universul este
SALONUL LITERAR
(Continuare din pag. 24)
creionează un destin de
CULIȚĂ IOAN UȘURELU,
excepție, cel al Azinei. Romanul e
ALURA CASCADEI - ca o ploaie răcoritoare de imagini,
CONSTANȚA CORNILĂ de metafore presărate într-o acți-
trecutului nu-i dădeau voie lui An- une pluridimensională. „Trupul
ton să se depărteze de ei, de fami- Azinei a fost proiectat pe cascada
lia părăsită într-o eclipsă de rațiu- care-i împrumutase alura rămasă
ne. Acele cârlige nu i-ar fi dat vie prin acea apă izvorâtă dintr-
pace. Azina a punctat analogia un chip curat și strălucitor. În vâr-
dintre trăirile ei cu ideile filozofi- ful cascadei stă trandafirul cu pe-
ce ale lui Shimamura, întrucât tele roșii”.
„țesăturile trecutului aveau efect Aștept ca autoarea să
de răcorire atunci când dezamăgi- revină cu un nou roman în marea
rile și durerile prezentului o sufo- aulă a scrisului vrâncean.
cau”. Gândindu-se la Haldley,
soția lui Hemingway, care a fost
părăsită de acesta. Azina se simțea
o parte din destinul acesteia, unde
iubirea a fost rănită când acel per-
ULTIMELE POEZII ALE LUI
mis amoros era de fapt nepermis.
Romanul Alura cascadei traver-
sează mai bine de jumătate de se-
col încărcat de istorie, de schim-
MIHAI EMINESCU
bări capitale, de tragismul unui
regim totalitar care-i afectase și pe
părinții Azinei. Acum se pune
Stol de cocori
problema prezentului care trebuie
Apucă-ntinsele
salvat de derapaje politice, morale,
„Din notesul despre care Și necuprinsele
utopii și mai ales de neglijarea
Drumuri de nori.
culturii și educației, de poluare, de am făcut menţiune în numărul tre-
cut am mai putut scoate următoare- Zboară ce pot
supraîncălzirea planetei, de defor-
le strofe, pe care le punem sub Și-a lor întrecere
marea polilor etc…Azina trage
semnal de alarmă pentru a res- ochii cititorilor, întocmai cum se Vecinica trecere:
ponsabiliza elitele, cât și asupra găsesc”, prezenta cititorilor redac- Asta e tot…
îmbogățirii exacerbate care a dus torul Ighel în numărul din 23 iulie floare de crâng:
la dezumanizare. Pe bună dreptate, 1889. În acest număr era publicată Astfel viețile
un scriitor din Vrancea numește poezia „Stelele-n cer”, titlul fiind Si tinerețile
romanul Alura cascadei „o carte adăugat de redactor după primul Trec și se sting.
mare, un roman realist, polivalent vers. Orice noroc
care poate fi citit ca un roman ini- Și-ntinde-aripile,
țiatic”. Ana -Maria Norocea defi- STELELE-N CER Gonit de clipele
nește romanul ca fiind „o istorie a Stării de loc.
individualității feminine”. În ro- Stelele-n cer Până nu mor
man, se amintește de prințul Ghi- Deasupra mărilor Pleacă-te, îngere,
ca, ultimul descendent al familiei Ard depărtărilor La trista-mi plângere
Ghica, de principesa Margareta și Până ce pier. Plină de-amor.
de regele Mihai, ca fiind expo- După un semn Nu e păcat
nenții unei monarhii unice blânde, Clătind catargele Ca să se lepede
înalte. Nu trebuie uitat faptul că Tremură largele Clipa cea repede
autoarea îl consideră pe părintele Vase de lemn; Ce ni s-a dat?
Arsenie Boca „un sfânt și-n ace- Niște cetăți
lași timp cel mai puternic spirit Plutind pe marile sursa -https:// www.realitatea.net/
îndumnezeit care a existat după Si mișcătoarele ultimele-versuri-scrise-de-eminescu
Hristos”. Romanul Alura cascadei Pustietăți. -cu-o-ora-inainte-de-a-muri-sunt-
se citește cu sufletul aprins de lu- tulburatoare_2022418.html
mina unei cascade inedite ce

SALONUL LITERAR
CORINA MOISEI
CINCI POEZII MAI PUȚIN CUNOSCU-
TE ALE LUI MIHAI EMINESCU
„Mihai Eminescu este un fenomen de amplitudine în poezia româneas-
că, studiul său fiind posibil doar trăindu-i rimele”
„Recitindu-l pe Emines- și naturală a patrimoniului poetic succeselor pe care le-a trăit Mihai
cu ne reîntoarcem, ca într-un eminescian. Am decis, prin urma- Eminescu de-a lungul activității
dulce somn, la noi acasă”, nota re să facem o selecție de cinci sale literare. Poezia „Cu gândiri și
Mircea Eliade, iar cu acest sim- mostre de poezie românească, cu imagini” este un îndemn, o scri-
țământ de familiaritate am în- născute din spiritul Marelui Emi- soare fără destinatar concret, dar cu
scris versurile eminesciene la nescu, dar care nu sunt foarte cu- un mesaj clar:
nivelul ADN-ului cultural al noscute publicului larg. Cu gândiri și cu imagini
cărui purtători suntem. Dar cu Prima pe lista noastră este Înegrit-am multe pagini,
toate acestea, Mihai Eminescu poezia cu titlu provocator „Eu nu Ș’ ale cărții ș’ ale vieții.
este un fenomen de amplitudine cred nici în Iehova”, care într-o Chiar din zorii tinereții.
în poezia românească, studiul manieră francă punctează o luare Nu urmați gândirii mele,
său fiind posibil doar trăindu-i de poziție radicală a autorului Căci noianu-i de greșele,
rimele, iar pentru asta nu ne asupra unor concepte precum via- Urmărind prin întuneric
ajunge nici o viață de om. ța, religia sau încercările societății Visul vieții-mi cel chimeric.
Ne-am obișnuit să îi recitim de a-i perturba statutul de roman- Ne având învăț și noimă,
„Luceafărul”, „Scrisoarea a III- tic desăvârșit: Fantazia fără formă,
a” sau „Glossă”, cele mai cu- Eu nu cred nici în Iehova Rătăcită – era cu mersul,
noscute creații, dar a venit tim- Nici în Buddha Sakya – Muni, Negru-i gândul, șchiop e versul.
pul să îl redescoperim pe acest Nici în viață, nici în moarte, Și idei, ce altfel simple
geniu prolific al poeziei româ- Nici în stingere ca unii. Ard în frunte, bat sub tâmple,
nești și prin prisma unor lucrări Visuri sunt și unul și-altul Eu le-am dat îmbrăcăminte
rămase cumva în colbul trecutu- Și tot una-mi este mie Prea bogată, fără minte.
lui. Este binecunoscut faptul că De-oi trăi în veci pe lume Ele seamănă, hibride,
cel mai renumit volum de poe- De-oi muri în vecinicie. Egiptenei piramide:
zii, unicul tipărit în timpul vieții Toate-aceste taine sfinte, Un mormânt de piatră’ n munte
autorului, este cel îngrijit de că- Pentru om frânturi de limbă Cu icoanele cărunte.
tre Titu Maiorescu. „Poesii” a În zadar gândești, căci gândul Și de sfinxuri lungi alee,-
văzut lumina tiparului pe 21 Zău nimic în lume schimbă. Monoliți și propilee, –
decembrie 1883 la editura Și fiindcă în nimica Fac să crezi că după poartă
Socec, înglobând în paginile Eu nu cred, o, dați-mi pace Zace-o ‘ntreagă țară moartă.
sale un număr de 63 de poe- Fac astfel cum mie-mi pare Intri ‘năuntru, sui pe treaptă,
zii.Mihai Eminescu este un sim- Și faceți precum vă place. Nici nu știi ce te așteaptă.
bol al creației, un făuritor de Nu ‘nvăluiți a mea gândire Când acolo!… sub o faclă,
poezie românească precum altul Nici cu stil curat și antic, Doarme-un singur om în raclă.
nu am cunoscut. Totuși, au ră- Toate-mi sunt de o potrivă Putem observa furibunda negare a
mas capodopere care încă nu au Eu rămân ce-am fost: – romantic. propriului geniu, Eminescu
ajuns în vizorul cititorilor atenți, Continuăm acest medalion literar
rămânând parte integră cu o confesiune smerită a

SALONUL LITERAR
În stare să te ierte?
Când amândoi vom fi pământ
Căci el pe toți ne-adună,
S’o stinge dor și jurământ,
Cu viețile ‘mpreună,
Ci ‘n lungul negrei vecinicii
diluându-și stările febrile cu frumoasele poezii de Cântarea-mi se va naște,
dragoste, pe care le-am moștenit. Una dintre Ce numai tu n’ ai vrut să știi
mostrele de gingășie, de senzualitate și de senti- O lume va cunoaște.
mentalism, este poezia „Dormi”, în rândurile că- În mintea vremilor ce vin
reia găsim o liniște cu totul specială: Va răsări cuvântu-mi,
De ce te temi? Au nu ești tu cu mine? Cu ‘ntreg al sufletului chin,
Las’ ploaia doar’ să bată în ferești, Ca iarba pe mormântu-mi.
Las’ vântul trist prin arbori să suspine – Și-n versul meu ce va trăi
Fii linișită tu! Cu mine ești. Infamă apăre – vei,
Ce te-ai sculat și cauți în podele? Cum n’ a fost alta, nici va fi
Uimită pari și pari a aștepta. În neamu ‘ntreg al Evei.
Nu poți vedea cu ochii printre ele,
Vrei să-ți aduci aminte de ceva? Nici critica acidă nu a rămas străină
Lasă-te ‘n perini – eu îți voi da pace vigilentului ochi al poetului Mihai Eminescu,
Dormi tu – și lasă să rămân deștept. acesta punând înainte de toate modestia și sim-
De când citesc, la tine-atunci îmi place plitatea ca garanții universale ale echilibrului
Din când în când privirea să-mi îndrept, spiritual, dar și ale creației. Simțim aceasta din
Să văd cum dormi, să te-admir cu drag, versurile poeziei „Ori-care cap îngust”:
Cu gura ‘abia deschisă cum respiri,
Eu de pe carte mâna mi-o retrag, Ori-care cap îngust un geniu pară-și,
Pătrunde pacea tristele-mi gândiri. Cu versuri, goale de cuprins, să placă,
Odorul meu… o, prea frumoasă fată, Și, cum dorește, sgomot mare facă,
Ca marmura de albă-i a ta față, Cununi de laur de la plebe ceară – și.
Îmi vine să alerg la tine ‘ndată Ci muza mea cu sine se împacă.
Ș’ astfel cum dormi să te cuprind în brață. Eu am un singur, dar iubit tovarăș,
Dar te-ai trezit! Păcat! Și nu mă’ ndur – Și lui închin a mele șiruri iarăși,
Dormi liniștit c’ un braț pe după cap. Cântarea mea de glorie săracă.
Din când în când cu ochiul eu te fur Când dulcii – i ochi pe linii or s ‘alerge.
Din când în când din mână cartea scap. Și cumpănind în iambi turnata limbă,
Și-s fericit… Pulsează – a nopții vreme Ici se va pune, dincolo va șterge.
În orologiu cu pașii uniformi. Atuncea ea în lumea mea se plimbă,
De ce te temi? Cu mine nu te teme! Cu-a gândurilor mele navă merge,
De nu te culci, te culc cu sila… Dormi! Și al ei suflet pe-al meu și-l schimbă.
Mihai Eminescu a fost un om al emoții-
lor, turnura cărora a dat deseori tonul lucrărilor Aceste caractere îl fac pe Eminescu
sale, iar pe fundalul unor dezamăgiri care îl atin- poetul român al tuturor timpurilor, geniu topit
geau, apăreau astfel de lucrări precum poezia în slove scrise, o emblemă despre care Con-
„Cum ai putut…”, un strigăt de durere și refulată stantin Noica spunea: „Eminescu începe cu
neputință: haosul de contraste, spre a se sfârşi cu cel de
Cum ai putut a-ți bate joc nediferenţiere totală”.
De patimile mele,
De dulci petreceri la un loc Poeziile au fost culese din volumul „Mihai
Din ceasuri ca acele? Eminescu – Opere Complecte”, editat în 1914
Cum le-ai menit pe toate rău, la Iaşi, editura „Librăria Românească”, parte
De s’au ales deșerte? a colecţiei Bibliotecii „Mihai Eminescu”
Dar care – i acel Dumnezeu

SALONUL LITERAR
dintre cei doi mari ar- acestui mare artist al secolului al

tiști. Țin însă să preci- XXI-lea. Aceasta a însemnat un
zez că am pornit de la o contact direct cu opera și, mai
decît în cel anglo-american. idee sugerată de poetul american ales, o documentare serioasă:
Cum ați lucrat pentru această Ezra Pound, care a lucrat alături multe lecturi care-mi erau nece-
carte? Ce documentație ați de Gaudier‑Brzeska și care a scris sare să intru în spiritul și filozo-
avut? o lucrare importantă la un an după fia lui Kiefer [...]
Un alt subiect pe care nu-l dispariția artistului francez, în Vorbiți despre dimen-
pot abandona, deși sînt puține do- care îl compara cu Brâncuși siunea universală și actuală a
cumente, dat fiind destinul acestui (Gaudier-Brzeska: A Memoir, artistului și despre faptul că
artist care a murit pe front, la 23 Londra, The Bodley Head, 1916). trebuie redescoperit mereu
de ani. Mai întîi de toate, m-am Gaudier-Brzeska era un artist în prin contemplarea operei sale.
zbătut să organizez o expoziție la formare și, deci, a primit influențe Vorbiți-mi despre această
Centrul Pompidou, în ciuda tutu- de tot felul. Brâncuși era, în 1913, apropiere contemplativă.
ror opreliștilor. Mi se spunea că data la care s-au întîlnit, un artist În cartea mea Brancuși
este un artist minor și că nu prea matur, în plină afirmare. Gaudier- au-delà de toutes les frontières,
avem cum să-l prezentăm. În Brzeska – pentru ca amintiți de am încercat să o demonstrez,
2009, am reușit să organizez o întoarcerea la arta primitivă – a analizînd seriile operelor lui
expoziție cu opere – puține – din cunoscut o oarecare influență afri- Brâncuși și punînd accentul pe
colecția muzeului. Am publicat un cană. Brâncuși a renegat-o. îndelungul proces de creație în
frumos și dens catalog, în colabo- Gaudier-Brzeska s-a hrănit din care metamorfozele formale și
rare cu un coleg de la muzeu, opera și preceptele lui Rodin, conceptuale se produc. Pornind
Christian Briend. Pentru public, Brâncuși s-a îndepărtat de Rodin. de la o figură, artistul trece prin
expoziția a fost o revelație: un Și comparația pe care am dezvol- mai multe etape și ajunge la a
artist francez care nu era cunoscut tat-o în carte se înșiruie pe toate exprima o idee. El se detașează
în Franța. Din fericire, el este mai aspectele personalității lor. Cred în felul acesta de un model anu-
bine cunoscut în Anglia, pentru că am făcut un act de justiție me și-l lansează în universal.
că, la Londra, Gaudier-Brzeska a punîndu-i față în față. Cît despre Domnișoara Pogany nu mai este
lucrat și a contribuit la fondarea cealaltă publicație pe care o amin- chipul unui presupus model (al
vorticismului. În 2015, se împli- tiți: am considerat util să prezint artistei Margit Pogany?), ci prin
neau 100 de ani de la moartea scrierile despre anarhie ale acestui șlefuirea îndelungată, prin armo-
acestui artist, căzut pe front, în artist, anarhist și antimilitarist, nizarea și simplificarea chipului,
Normandia. Eu am pregătit mono- care, după multe ezitări, s-a anga- ea devine simbolul feminității, al
grafia pe care o amintiți și care a jat să-și apere țara, deși o părăsi- delicatei și elegantei figuri femi-
fost publicată de Fage, contribuind se, pentru că nu-și găsise locul în nine de pretutindeni. Maiastra,
astfel la popularizarea acestui ar- mediul artistic parizian. legată și prin denumire de bas-
tist. Vă mărturisesc că am trăit Cum ați ajuns să vă in- mele noastre românești, se trans-
momente de mare emoție teresați și de opera lui Anselm formă, sub dalta lui Brâncuși, în
evocîndu-l în comuna sa natală, în Kiefer? Pasărea în zbor, ale cărei triluri
cadrul unor festivități de celebrare Din marea mea curiozita- dispar cînd ea capătă forma unei
a lui Gaudier-Brzeska. te: în 2007, văzusem instalațiile rachete ce se lansează în spațiu.
Găseați în Brancusi & artistului german la Grand Palais, Or, toate aceste metamorfoze nu
Gaudier-Brzeska: points de în cadrul seriei Monumenta, iniți- se pot vedea dintr-odată, nu se
convergence et Henri Gaudier- ate de Ministerul Culturii din pot învăța pe de rost dintr-o car-
Brzeska: Notes sur Liabeuf et Franța. A fost o revelație pentru te. Ele pot fi sesizate numai după
Tolstoi (Editions L’Échoppe, mine, care-l remarcasem pe o îndelungă contemplare, cînd se
Paris, 2009) convergențe între Kiefer și cu ocazia altor expoziții ivesc nenumărate întrebări. Eu
Brâncuși și Henri Gaudier- din Germania și Anglia. În 2015, mă minunez de fiecare dată în
Brzeska? Care ar fi acestea? cînd am fost solicitată să colabo- fața unei sculpturi de Brâncuși și
Ca să fiu mai convingă- rez la o expoziție retrospectivă -mi pun mereu întrebări asupra
toare, ar trebui să iau punct cu Anselm Kiefer, la Centrul Pompi- demersului său artistic. Acesta
punct din cărțulia aceasta și să dou, am considerat că mi se dă o este misterul Brâncuși, el nu se
argumentez convergențele șansă să aprofundez studiul dezvăluie ușor sau poate nicio-
dată.
SALONUL LITERAR
CONSTANTIN STANCU
ADRIAN BOTEZ - TRĂIEŞTE-ŢI
PROPRIA EPOPEE…
„Apocalipsa, în sensul larg cultural, este percepută ca o imprevizibilă
catastrofă. Pentru poet, lucrurile au alt sens, este judecata divină, parte
din planul general prin care creaţia se descoperă. ”
Adrian Botez este unul dintre Editura Rafet, 2018, director Con-
cei mai harnici poeţi. Implicat, stantin Marafet, este o sinteză a
dedicat şi serios, bazându-se pe o creaţiei poetului, oglindă a vieţii
cultură solidă, având drept reper sale, a viziunii care l-a dinamizat,
valorile creştine, el s-a remarcat în o mărturie despre lumea în care a
spaţiul literaturii prin mai multe trăit, un exerciţiu de dăruire. Pro-
cărţi de poezie, eseu, proză scurtă babil, cartea va rămâne ca re-
şi roman. Susţine revista per în opera sa, punct fix, în
„Contraatac”, a fost remarcat şi mişcarea dintre a fi şi a nu fi.
nominalizat drept candidat la Pre- Volumul are mai multe secţi- unor linii de forţă bine coa-
miul Nobel pentru Literatură, pen- uni, bine închegate, cu legătură gulate.
tru anul 2017, de Asociaţia Acade- solidă între ele şi cu viaţa lumii: Prologul ne aduce în aten-
mia Daco-Română TDC -Prolog; ţie energia care pune în mişca-
(preşedinte Geo Stroe). Despre Cartea Apocalipsei; re cuvintele poetului: duhul
Adrian Botez, Cezarina Adamescu Cartea iluziilor şi puterilor; (spiritul). Povestea duhului,
nota: Cartea neamului; care dinamizează omenirea,
„Adrian Botez este, fără doar Cartea poetului – răzbaterea eroii nevăzuţi şi pe cei accep-
şi poate, cel mai original poet pe prin bezne şi dincolo de crimă. taţi, dedaţi Misticei Nunţi, este
care mi-a fost dat să-l cunosc, -Epilog(uri) povestea istoriei noastre. Cei
răsfoind/ răscolind prin ceasloa- La final, volumul include dedicaţi vor sta la masă cu Ii-
vele prăfuite, dar şi cele de ultimă Aprecieri critice asupra operei sus, vor înţelege chemarea şi
oră ale liricii româneşti. lui Adrian Botez… de-a lungul crima…Nunta ne leagă de cer.
El este fără pereche. Creaţia timpului, drastic selectate - epis- Judecata apare ca o necesitate
sa atât de diferită de vulgul coti- tole de la scriitor către scriitor, pentru poet, argumentele sale
dian care aduce osanale nesfârşi- monografii lirice menite să ne dau liber poeziei, cheie peste
te dimensiunii trupeşti a omului, adeverească poetul, în patria sa de mlaştina celestă.
şi-a pus amprenta, marca ei preţi- suflet şi credinţă. Apocalipsa, în sensul larg
oasă pe domeniul, atât de râvnit De la viaţă la moarte, cânte- cultural, este percepută ca o
al literaturii şi locul său nu poate cul salvat, cântecul aşteptat de imprevizibilă catastrofă. Pentru
fi ocupat de preopinenţii zilei, întreaga creaţie, semn că poetul, poet, lucrurile au alt sens, este
oricât s-ar da aceştia de ceasul la fel ca preotul, are cuvinte de judecata divină, parte din pla-
morţii” (cf. În amurgul lumii laudă pentru Cel care ţine cuvin- nul general prin care creaţia se
cuvintelor – poeme pentru ziua tele în lumină. descoperă. Păsări se sfarmă în
mâniei: Adrian Botez, Rog, ino- Cântecul învie pădurea, adu- văzduh, noroi şi sânge curg în
rog, poeme, Editura Salonul Li- ce libertatea, descoperă fulgerul ceruri, moartea este aproxima-
terar, Focşani, 1998 în Revista care dă viaţă, cântecele-s epopei tă, există o pajişte în amurg,
ARP – O carte pe zi, martie nemurite (Cântecul – cântecul – vise periculoase, lipsa autorită-
2009). salvaţi cântecul!, ultima copertă). ţii, alte ninsori coboară în lume
Despre poet au mai scris şi Volumul descoperă secretele – toate, sub atenta economie,
alţi iubitori de literatură: Roxana creaţiei, descoperă poetul, dragos- ţinută de funcţionarii neantului,
Sorescu, Aurel Rău,Valeriu An- tea pentru artă şi neam, lupta spi- sub arta banalului de zi cu zi.
ghel, Hristu Cândroveanu, Mircea rituală pentru dezvăluirea tainelor „primăvara – carnea/ ţipă – ca
Dinutz, Emilian Marcu, Marin de sub coaja faptelor crude, moar- nişte/ şuruburi suprasolicitate
Ifrim, Ion Miclău, Eugen Evu, tea între crimă, boală, destin şi - şi cu/ filetul neuns: industrie/
Artur Silvestri etc). Volumul de cântec… celestă – complet/ dezorganiza-
poeme Cartea Apocalipsei, 265 De remarcat viziunea şi orga- tă şi/ nerentabilă –
pagini, apărută la Râmnicu Sărat, nizarea poemelor, sub puterea
SALONUL LITERAR
poveştii omului ca facere/ geneză. furat din veşnicie, lumina, iată,
Pentru fiecare există un drum spre este pângărită, toate marchează
Emaus, un drum al iniţierii direc- omul. Dialogul posibil între om
te. Pentru poet s-a făcut târziu, şi Dumnezeu este relevant, Cre-
spectrele toamnei îi afectează ex- atorul întreabă dacă este bine în
perienţele, visul este la limită, lume, i se răspunde negativ,
– neconvenabilă – oricând şi/ din spectacolul care fascinează lumea concluzia: „atunci mori”…
toate/ părţile atacabilă” (45 – s-a închis în idee, rămâne doar Efectele se văd din percepţia
Economie de piaţă, p. 60). Se taina. Poetul scrie: „e frumos – e omului despre sine şi despre
observă un discurs evaziv, în con- sublim – dar plutind cu vagi cosmos, creaţia are regulile ei,
trast cu alte poeme riguros con- nori/ nestatornica Formă te-mbie omul nu poate interveni, orice
struite, o descompunere a zicerii, să mori/ nici nu ştii să pui punct intervenţie duce la nefiinţă,
simultan cu descompunerea uni- unei cărţi – la sfârşit/ să fii sfânt brutal, justiţiar. Modul acesta
versului, o lume în disoluţie.Ca – să fii demon: un biet osân- de a prezenta lucrurile este dur,
într-o dramă bine structurată, ele- dit…” (3-Trăieşte-ţi propria dar se încadrează în rigoarea
mentele ultimului ritual se relevă epopee, p. 69). Curajos şi hotă- divină. Poetul notează: „e-atât
cititorului: hulubii cântă de pe tă- rât, poetul defineşte secolul în de blândă frumuseţea morţii/
râmul dus, sete sălbatică de a in- care locuieşte vremelnic, cât de stângaci se mişcă mâna
cendia întreg universul, în dragos- definindu-l ca veac al Numelor şi sorţii/ la mine vin cu jalbe în
te ca şi în ură, rişti să devii poem Intrărilor, urmând să se ivească priviri/ nu mii de lumi – ci mii
de zgură, isteria elipsei, magii nu Nunta şi Mirele, „Frumuseţea va de fericiri” ( 25-Nu fi mâhnit,
mai umblă prin ceasuri, reumatis- cânta în desişul luminilor”, cerul p. 88). Motivele vizionare,
mul cosmic s-a instalat dictatori- va fi generos, identitatea se va combinaţie de teologie şi filo-
al… Tragedia omului normal este limpezi ca Vocală şi Cristal, el se zofie, revelaţie şi gând riguros,
aspru descrisă în 17-Epopeea Fiu- va înveşmânta în lacrimi fierbinţi sunt multe, sub vălul formelor
lui de Dumnezeu, a Fratelui de şi-n parfum înalt de răşină, ase- se ascund adevăratele puteri,
Dumnezeu - şi a lui „Însuşi menea preoţilor care refac univer- şocul vieţii şi al morţii. Se pot
Dumnezeu”, un poem lung, un sul din cântec. De observat că face şi comentarii pe marginea
manuscris din oraşul mort, baladă elementele secolului au identitate, ploii, dar spectacolul s-a termi-
a rupturii dintre oameni. sunt scrise cu literă mare, semn că nat, atât pe lună cât şi pe pă-
În ciclul Cartea iluziilor şi spiritul va ţine în reţeaua sa lumi- mânt, un univers brăzdat de
puterilor, Adrian Botez prezintă le. Este o dezvăluirea a miracole- febre istorice. Există muntele
forţele care pun în mişcare lumea, lor, o întoarcere în Grădină, cum ascuns – Kog-a-ION-ul, o te-
falsele tării care manipulează lu- scrie poetul absorbit de inspiraţie. mă preferată de poet, una abor-
mea, jocul dintre a fi şi a nu fi. O Reţinem un îndemn la viaţă: dată profund (cf. 16 - Reînvia-
viziune proprie marchează citito- „Sileşte-te să/ trăieşti – ca să-i ta Epopee Daco-Valahă – în
rul, cultura şi valorile certe, în faci în ciudă/ hulubului de pe casă cinci cânturi, cu Prolog şi
care el crede, modelează zicerea. ori din / copac – care/ cântă – cu Epilog, p. 116), trimiţând la
Poezia se apropie de proorocie, foc şi văpaie – încă din/ zori” (8- rădăcinile lumii, preluată din
preia ceva din modul de a fi al Sileşte-te să trăieşti, p. 73). De- mitologia spirituală a părinţilor,
văzătorilor din vremurile stră- gradarea universului este vizibilă, sub puterile Demiurgului. Ob-
vechi, utilizând mijloacele puse la soarele îşi pierde forma, omul este servăm o împletire dintre doc-
dispoziţie de literatura clasică şi un cadavru trinele vechi ale
modernă. Solid în ceea ce transmi-
te prin poezia sa, poetul reface
harta puterii şi insulele de neade-
văr care ies în calea omului. Este o
epopee şi fiecare trebuie să-şi tră-
iască aventura cunoaşterii şi a ex-
perienţelor care ne asaltează. Este
nevoie de înţelepciune şi de faptul
că iluziile fascinează mult, identi-
tatea fiecăruia putând fi alterată
prin minciuna de fiecare zi. Este
posibil şi dialogul între om şi
Dumnezeu, atenţia căzând asupra

SALONUL LITERAR
lumii şi speranţele constante târziu să ceri un număr, fieca-
ale … omului, sub Poemul re fir de iarbă trebuie sărutat, a
FiriiProfund legat de patrie, de crescut din sânge de martiri, ars
locul unde a intrat în lume, Adrian de stele – scris de fluturi, aşa se
Botez este adeptul unui patriotism aude cântecul valah. Trădătorii de
dens, în contradicţie cu fenomene- neam, cei care au părăsit patria,
le globalizării actuale. Patrie este rătăcitorilor li se aduce aminte de cel care înţelege arta. Bo-
locul unic, matricea. De acolo în- Logosul Divin… Sunt chemaţi în tez se consideră Celestul Cava-
cepe povestea fiecăruia. El dă un sărbătorile patriei îngeri, Făt ler - un titlu vechi, nobiliar.
avertisment celor care atacă leagă- Frumos, sămânţa-Cain, pecetea Moartea este poarta spre Sine,
nul românilor, lansează imprecaţii. -Cain, munţii martori, lupul sufletul strună în lira divină…
Se simte responsabil pentru acest dacic, umbra Babilonului, cal- Volumul se încheie lucid, în cheile
pământ, vrea o ţară curată, cu mis- pul Crăciun, vrabia, oglinda, suferinţelor, poetul îşi asumă fina-
lul, ca un alt poem făcut din tăceri.
tice berze, care lunecă pe timp. Grădina/ Raiul, Monastirea lui
Este eroul care se retrage din sce-
Vede, la fel ca profetul ebraic, Manole, Oameni-Carte, voievo- nă, duce pe umeri cuvintele… Se
vechii oşteni, revenind la viaţă, zii… Toate sunt simboluri ale consideră Frate cu Hristos… Poe-
într-un mod tainic… - …colindul sufletului românesc, trecut prin tul şi-a trăit acut poezia, o boală
spală faţa timpului, e chemarea la furtuni. Ca o semnătură şi semn, care i-a fost pecete, cântec de nun-
sărbătoare. Eroii nu pot fi uitaţi, poetul are cartea sa, drumul prin tă. El a alternat poezia cu formă
credinţa leagă neamul, lupul dacic bezne, depăşind crima de a ucide fixă cu poezia liberă de orice ri-
menţine simbolul puterii, iar tră- poemul-poem. Sunt puncte de goare, acceptă extremele ca o eli-
dătorii nu au loc sub miturile reper privighetoarea cu ochii berare, o democraţie a poeţilor sub
noastre. Curăţenia de sâmbăta arşi, pragul casei, epopeea, so- semnul marilor mituri. Ne lasă nu
mesaj: „Salvaţi cântecul!” Folo-
este un poem de legătură între pă- netul şi binecuvântarea, castelul
seşte linioara ca semn de ortogra-
rinţi şi copii, curăţia depinde de poeziei, ordinea din viaţa celui fie în locul virgulei, o preluare din
obiceiurile bune. Sâmbăta/ sabatul care trăieşte între cuvinte, tris- scrierile vechi, din manuscrise
reprezintă ziua în care dispar con- teţea, singurătatea, mitul lui pierdute, secrete. Adrian Botez nu
tururile, lucrurile vechi, sâmbăta Manole, cel care îşi zideşte în se simte legat de vreun stil, de vre-
eşti liniştit şi împăcat cu Dumne- poem ceea ce iubeşte. Poetul se un curent anume, poezia este pen-
zeu. „sâmbăta – bunica mea vrea ocean dezlănţuit, declanşarea tru el mărturie, spovedanie şi cân-
făcea/ curăţenie – în casa veche - energiilor îi dă viziunea, cerul se tec pentru Cosmos. Limbajul aca-
şi/ fără să-mi dau seama/ cum – închide, altul se deschide, poetul demic se împleteşte cu limbajul
începeau să dispară – rând pe are o istorie a incredibilei răbdări, obişnuit, el este copleşit de meni-
rea sa, de importanţa artei. Se luptă
rând şi/ unul după altul – o/ mul- bolile necesare dau putere versuri-
cu brutalele căderi din jurul său
ţime de lucruri şi contururi/ inu- lor scrise, timpul s-a oprit în clo- până la sânge, neacceptarea poe-
tile: rămânea/ curată casa şi/ lu- potniţe sfinte, cartea se scrie cu tul este o crimă… Cartea Apoca-
minată (…de parcă n-ar fi fost sânge după dictarea lui Dumne- lipsei este cartea unui destin care
niciodată/ veche…) – precum/ zeu. Poetul vede dincolo de limi- a ars şi a biruit, prin frângere
Potirul Domnului” (2. Curăţenia tele omului obişnuit: „aş vrea să sub ochii Arhanghelului, sub
de sâmbătă, p. 101-102). Alter- fiu un/ astronom – să aflu – pe/ ochii prietenilor literaturii. …
nanţa dintre versurile solemne şi ceruri – steaua unde se va duce/ Autorul ei va sta drept la Jude-
cele ale vieţii de zi cu zi aduc di- sufletul meu – sau/ să mi-o aleg/ cata Poeţilor…Doina Poetului
namism în discursul poetic. Ele- eu însumi…” (10. Aş vrea să fiu este cântecul celui care a văzut
Munţii-Zări de Iniţiere: „Munţii
mentele din folclor, cu cele din un astronom, p. 163). Adrian
mei/ fraţii mei/ de temei: oi urca
istoria profeţilor dedicaţi, aduc un Botez ia drept exemplu modul pe voi/ să văd stele roi/ oi urca pe
aer mistic, credinţa se împleteşte cum creează Dumnezeu frumosul, voi/ să văd Ziua-de-Apoi…” Doi-
cu faptele românilor, cântecul are la o dimensiune cosmică, cu ener- na Poetului, p. 194).
ecou în timpuri vechi şi timpuri gii subtile: „Mărite Doamne –
noi. La fel, doina, la fel sunetul capodopera Ta-s munţii/ păduri-
cântecului străvechi, ecouri ale le – păsările şi florile/ şi-n toată
miturilor care au făcut veacuri- noaptea – privighetorile:/ aceştia
le. Reţinem mişcarea destinului în -şi ajung – nesmintit – dimineaţa
memoria românilor: în fiecare – în dreptul / frunţii” (23. Ne-
dintre noi creşte un copac, Dum- capodopera lui Dumnezeu, p.
nezeu este unul din familie, cenu- 172). Poetul acceptă moartea la
şa se spulberă, nasc stelele pe ră- final de epopee, are o rugăciune
nile poetului, e prea pentru Creator,
SALONUL LITERAR
ANA-MARIA CORNILĂ
1
DE LA BASM LA PALIMTEXT
„Textul lui Țurlea, pe de altă parte, ilustrează din plin
postmodernismul prin vasta intertextualitate angajată, apoi
prin autoreferențialitate și permanenta conștiință metatextuală. ”
Înțelepciunea populară a basmului baroce. În ciuda afirmației lui

originar este afișată, autorul fă- Mihai Cimpoi referitoare la
când cu ochiul cititorului detașat prezența unor indiscutabile în-
de zona rurală și arhaică. Deși semne ale ludicului postmodern
basmul lui Creangă fusese privit (3) în textul lui Creangă, am
de către Ibrăileanu ca o epopee a considera că postmodernismul
poporului român, textul lui Țurlea (fie el și avant la lettre) nu este
conservă doar parțial dimensiunea caracteristic textului crengian;
etnică, sugerând două atribute ale atribute postmoderne pot fi pro-
românității (sau ale autopercepției iectate retrospectiv, cel mult,
românești) situate la poli diferiți însă substanța textului nu se
Datorită practicilor
pe scala valorilor: curajul nobil pliază, nici măcar involuntar,
rescriptive, Povestea lui Harap
(al Craiului, al fiilor săi), dar și pe formula acestui curent.
Alb, clasicizatul basm al lui Ion
mizeria / neglijența (surprinsă în Textul lui Țurlea, pe de
Creangă, se detașează de rigidita-
descrierea capitalei împărăției de altă parte, ilustrează din plin
tea impusă de practicile didactice
la Gurile Dunării). postmodernismul prin vasta
menite să medieze accesul la o
Elementul național iese la intertextualitate angajată, apoi
creație considerată de referință în
suprafață în numele unor persona- prin autoreferențialitate și per-
istoria literaturii naționale. Prin
je (fiii Craiului se numesc Ioan, manenta conștiință metatextua-
intermediul unei rescrieri de secol
Gheorghie și Petru), dar apoi se lă. În spiritul postmodern al
XXI, textul de secol XIX revine
contopește cu numeroase elemen- infrastructurii livrești, este ex-
mai actual(izat) ca oricând în con-
te arhetipale sau cu ingrediente hibată cultura auctorială, prin
știința publicului. În 2004, Stelian
ale rețetei de succes a literaturii menționarea unor personalități
Țurlea publică un palimtext izvo-
de aventuri ce estompează specifi- contemporane cu personajele:
rât din relectura și reimaginarea
cul etnic Hedonismul auctorial al Shakespeare, Marlowe, Cervan-
basmului scris de Creangă cu mai
scrierii, al țeserii textului din sine tes, Nostradamus, Newton, Co-
bine de un secol în urmă; Relatare
însuși, observat de critica literară pernic, Honterus și alții. Sun-
despre Harap Alb(2) reia și îmbo-
la Creangă, este identificabil și în tem plasați într-o epocă de glo-
gățește scenariul epic al basmului,
proza lui Țurlea, scriitor ce com- rie a gândirii omenești.
apropiindu-se mai mult de gusturi-
plică pasionat și pasionant țesătu- Mecanismul rescrierii
le și experiențele publicului con-
ra epică, plăcerea textuală (a auto- funcționează prin comuniunea
temporan; romanul lui Țurlea
rului și a cititorului) derivând din lumilor narative, prin alternanța
poartă amprenta questurilor ce fac
bogăția invenției epice expusă într dintre elementul familiar
deliciul publicului actual, în speci-
-un stil lejer. Nu se mai conturea- (conservat din textul matrice) și
al în cinematografie, dar și în lite-
ză însă, acel homo folcloricus, elementul insolit (inventat de
ratură. Mizei lui Creangă – jocul
observat la Creangă de critica lite- autorul secund), amestecând
cu cititorul și cu textul propriu – i
rară – omul din popor, țăranul, semnăturile celor doi scriitori.
se adaugă o nuanță: jocul cu opera
este absent; personajele au experi- Elementele familiare constituie
altui autor.
ențele unui om de lume occiden- adevărați stimuli mnezici me-
Țurlea conservă reforma-
tal: în lumea reimaginată de Țur- niți să declanșeze procesul de
tor, dacă se permite exprimarea
lea, Flămânzilă pozase pentru ta- rememorare (și recitire) a textu-
oximoronică, o serie de elemente
blouri renascentiste înfățișând lui prim. Alterarea, amplifica-
cunoscute ale textului crengian.
lecții de anatomie, Ochilă cunos- rea, conservarea sunt strategii
Scenariul (deși respectă structura
cuse civilizația incașilor, mezinul de negociere cu textul prim,
din basm), reușește să înglobeze
craiului știe astronomie, geome- forme de prelungire a actului de
răsturnări de situație, exhibând
trie, geografie. Simplitatea / rudi- close-reading, ce îi permite
dimensiunea spectaculoasă a acți-
mentaritatea spiritului țărănesc e lectorului să revadă amănunte-
unii și plăcerea invenției expansi-
înlocuită de volute spirituale . le textuale.
ve, ludice.
SALONUL LITERAR
(continuare din pag. 32.)
ANA-MARIA CORNILĂ NOROCEA, DE LA
BASM LA PALIMTEXT
„Stelian Țurlea oferă încă o alternativă pentru enigma
istoricilor literari, legată de cine a fost Shakespeare cu
adevărat”
Între mistificare, plagiat, anoni-
Figura noului personaj creat de mai consistent, într-un adevărat mat se definesc treptat conștiin-
Țurlea, Vorbilă, se naște în inter- maestru al vorbelor, al cărui nume ța de sine și identitatea auctori-
stițiul textual sau în indetermina- stipulează fără ambiguități calită- ală. Stelian Țurlea oferă încă o
rea generată de faptul că în basmul țile și plăcerile sale retoricești: alternativă pentru enigma isto-
lui Creangă apare secvența un pă- Vorbilă. Povestitorul imaginat de ricilor literari, legată de cine a
cat de povestariu, însoțită și de Țurlea devine o figură arhetipală, fost Shakespeare cu adevărat.
intervențiile subiective ale narato- protagonist și martor al atâtor epi- Vorbilă scrisese piese alături de
rului pe parcursul relatării, suge- soade din destinul lumii; el este Shakespeare și Marlowe
rând că este o entitate umană, con- un erudit și un inițiat, cu vocația (reminiscență a autorului colec-
cretă și nu o abstractă convenție exhaustivității: Am aflat atâtea și tiv, popular sau experiment
textuală: Dar ia să nu ne depăr- am făcut atâtea în veacul ăsta auctorial postmodern la trei
tăm cu vorba, și să încep a depăna nebun că, de-ar fi să le povestesc mâini, avant la lettre).
firul poveștii(4), Dar iaca ce m- n-ar încăpea într-o carte groasă Probele inițiatice au
am apucat de spus(5). În textul lui cât Cartea Cărților, iertate-mi fie fost regândite pe tiparul roma-
Țur l ea, acest e i nt er venț i i cutezanța și blasfemia(7). nului de aventuri, eliminând
naratoriale la persoana întâi sunt Ca un adevărat om al Re- elementul fantasy. Toți tovară-
extinse în adevărate capitole, pu- nașterii, cunoaște călători, cărtu- șii îi sunt de ajutor mezinului
nând în scenă figura povestitorului rari, vizionari, oameni de știință, craiului în traversarea încercări-
-personaj. Astfel, alternează rela- personalități care au marcat soarta lor: Ochilă mediază obținerea
tarea la persoana întâi (din per- umanității. Îi cunoaște pe Newton, sălăților de la Urs (un maur
spectiva lui Vorbilă) și relatarea la Copernic, Magellan, pe Nostrada- posomorât), Gerilă își pune pri-
persoana a treia (făcută de un na- mus, pe Johannes Honterus, care ceperea de pirotehnist în slujba
rator omniscient). a pus la noi bazele primului gim- obținerii sării Vikingului
Romanul este alcătuit din naziu și ale primei biblioteci. Vor- (cristalele deținute de crudul
trei părți; cea dintâi urmărește în- bilă nu este un sedentar, în ciuda viking Eric), Flămânzilă, Setilă,
tâmplările până în momentul în faptului că deține meșteșugul cu- Păsări-Lăți-Lungilă și Vorbilă
care Spânul, însoțit de sluga Harap vintelor, pentru care e necesară îndepărtează obstacolele din
Alb, ajunge la curtea lui Verde izolarea. Palatul de Aramă (în care trec
Împărat. Partea a doua dezvoltă El este un erou, un călă- peste primejdia înecului, a su-
aventurile legate de primele două tor, un aventurier, un războinic și, focării sau a mutilării). Încercă-
probe la care Spânul îl supune pe mai apoi, un povestitor și un rile nu se epuizează odată cu
fiul craiului, iar ultima parte este scrib. El nu se mai lamentează, ca ieșirea din Palatul de Aramă;
dedicată probei aducerii fetei Îm- Miron Costin, de tumultul istoriei noua probă este neașteptată
păratului Roșu. și lipsa răgazului; veacul nebun pentru cititor: personajele tre-
Toate cele trei părți oglin- nu-l împiedică pe acest nou croni- buie să joace fotbal. Insolitarea
desc semnătura dublă a scriitorului car să-și elaboreze opera; dimpo- e amplificată, protocolul meciu-
de secol XIX și a autorului de se- trivă, îi asigură materialul necesar lui de fotbal depărtându-se de
col XXI, fiind rodul unei lecturi scrierilor memorabile.Jocul ceea ce cunoaște lumea con-
de apropiere și de distanțare de rescriptiv practicat de Țurlea se temporană. . Actele de agresiu-
textul prim. Schimbarea majoră a amplifică prin noi detalii. Vorbilă ne sunt îngroșate și tot ceea ce
ordinii basmului scris de Creangă apare drept scriitorul adevărat / azi, în lumea civilizată, repre-
o constituie inserarea unui narator secret din spatele autorilor ce- zintă abatere, constituia atunci
cu o identitate clară, fixată prin lebri, un fel de muză și maestru regulă: se dezlănțuie furiile și
nume, printr-o biografie impresio- incognito, povestitorul arhetipal, a răutățile, curge sânge, doftorii
nantă și un portret moral excepțio- cărui identitate se dizolvă în iden- cos burți, bandajează picioare
nal. Acel păcat de povestariu(6) titatea altui autor, devenit faimos: și adună dinți sparți(8), casele
prezent la ospățul de nuntă din Shakespeare, Cervantes își dato- și prăvăliile își închid obloanele
basmul lui Creangă se reîntrupea- rează capodoperele lui Vorbilă. de spaima furiei dezlănțuite a
ză, jucătorilor și spectatorilor.

SALONUL LITERAR
(continuare din pag. 33.)
ANA-MARIA CORNILĂ NOROCEA,
DE LA BASM LA PALIMTEXT
„Relatare despre Harap Alb confirmă ... observația lui Mircea Scarlat,
conform căreia Mult abordatul Creangă rămâne mereu abordabil”
În Anglia, regele Henric negocierea teritoriului între voin- Zonele de umbră, de coloratură
al VIII-lea interzisese prin lege ța / încăpățânarea feminină și pu- ideologică, de subversiune
jocul, dar polițiștii se prefăceau că terea / curtoazia masculină. De (parafrazându-l pe Barthes)
nu-i văd pe jucătorii contravențio- altfel, urmărind jocul celor doi sunt valorificate și astfel, spații-
nali și în consecință, prinși de un tineri, alternanța ofensivă- le vide s-au completat, textul
delir ludic și agresiv, oamenii joa- defensivă la masculin și feminin, prim a fost redecorat, ambalat
că fotbal chiar și când riscă să fie Vorbilă reflectează că trebuie să-i pe gustul cititorului contempo-
spânzurați(9). Concluzia, în acor- povestească lui Will, ca acesta să ran cu orizont cultural și pre-
duri cronicărești, preluată de la un scrie o piesă despre o femeie în- tenții artistice. E vorba despre
pamfletar (atestat documentar) din dărătnică. un text dublu semnat, în care
vremea lui Shakespeare, poate Între timp, acțiunea se inocența cititorului de basme se
stârni indignarea microbiștilor accelerează, conflictele se radica- suspendă în favoarea conștiinței
contemporani și confirmă (pre) lizează. Spânul re-creat de Țurlea livrești și a memoriei culturale.
judecățile celor ce nu iubesc acest îl detronează pe Împăratul Verde, Creația lui Țurlea face un joc
sport: O adevărată sminteală jocul prilej de a satiriza masele ușor de între repetiție și diferență, între
ăsta, îi spunea unul Philip Stubbs, manipulat; inițial, poporul ce-și evocare și inovație, între famili-
lui Vorbilă și lui Shakespeare, iubea împăratul s-a revoltat împo- ar și insolit, între recunoaștere
meșteșug sângeros și chiar ucigaș, triva loviturii de stat, dar apoi, și surprindere în fața noului.
și nu sport de trecut vremea cu când Spânul oferă motive de a Relatare despre Harap
plăcere și folos(10). Iată grozăvii- sărbători, nimeni nu ripostează la Alb confirmă și redimensionea-
le fotbalului, care arată de ce pro- transferul de putere violent, nele- ză observația lui Mircea Scar-
ba aleasă de împărat este o pe- gitim. lat, conform căreia Mult abor-
deapsă crudă și nu un gest de ospi- Raționamentul e simplu: datul Creangă rămâne mereu
talitatea întru plăcerea jucătorilor. Cui îi păsa cine e pe tron, dacă abordabil(12). De data aceasta,
Fotbalul amintește aici mai degra- totul e o sărbătoare?(11) Acțiu- unghiul abordării nu aparține
bă de cruzimea confruntărilor gla- nea se complică, precipitându-se criticii sau teoriei literare, ci
diatorilor decât de sportul cunos- către finalul justițiar: Harap Alb literaturii înseși, susținând ca-
cut azi. În timpul jocului, nedrep- se luptă cu Spânul, confirmându- pacitățile hermeneutice ale dis-
tatea și cruzimea fac legea: jucăto- și eroismul (spre deosebire de cursului rescriptiv și evident,
rii adverși sunt mai numeroși, ar- basm). Moartea (reversibilă în originalitatea acestuia.
bitrul e... arbitrar – Arbitrul e su- basm, cu ajutorul ingredientelor
veran pe teren, cum sunt eu în magice) e înlocuită de leșin 1.Termenul, preluat de la Michael
viață și în istorie, afirmă împăra- (reversibil și în planul real). După Davidson, este folosit ca sinonim
tul, reluând și completând parcă ce își revine, Harap Alb se căsăto- parțial pentru rescriere
un clișeu al comentatorilor spor- rește cu fata Împăratului Roș, dar 2.Stelian Țurlea, Relatare despre
tivi contemporani. În cele din ur- cei doi tineri nu sunt stăpâniți de Harap Alb, ediția a doua, revăzu-
mă, supraviețuind sportului prin ambiția puterii și refuză succesiu- tă, București, Cartea Românească,
forța minții și nu prin cea a trupu- nea la tron. Relatare despre Ha- 2014.
lui (trup sănătos datorită unei rap Alb este un text savuros, eru- 3.Mihai Cimpoi, Sinele arhaic. Ion
Creangă: dialecticile amintirii și
minți sănătoase, am putea conclu- dit. Se întâlnesc aici, ca în orice
memoriei, Iași, Princeps Edit, p. 83
ziona, inversând termenii dictonu- discurs rescriptiv, două identități 4.Ion Creangă, op. cit., p. 86.
lui), Harap Alb și ai săi își vor lectoriale (Țurlea – cititorul, res- 5.Ibidem, p. 134.
îndeplini și misiunea. Parcurgând pectiv cititorul cunoscător al bas- 6.Ibidem, p. 135
un traseu pitoresc, complicat și mului scris de Creangă) cu memo- 7.Stelian Țurlea, op. cit., p. 30.
iluzionist prin harem, Harap Alb o ria fericită a textului matrice și 8.Ibidem, p. 240.
găsește și o răpește pe fata împăra- două identități auctoriale (Țurlea, 9.Ibidem.
tului, Semiramis. Relația conflic- Creangă), aflate în relație de coo- 10.Ibidem.
tuală (mascând de fapt afecțiunea perare creativă și empatie. O parte 11.Ibidem, p. 273.
incipientă dintre cei doi tineri) dintre virtualitățile basmului și 12.Mircea Scarlat, Posteritatea lui
Creangă, București, Cartea Româ-
dintre Harap Alb și Semiramis din fantasmele lectoriale sunt ac-
nească, 1990, p.113.
amintește de scenariul din Îmblân- tualizate.

SALONUL LITERAR
NINA ELENA PLOPEANU
„REGATUL CUVINTELOR”
„Primul număr este deschis de filosoful și eseistul Mihai
Șora, laureat de două ori al Premiului USR (în 1978 pen-
tru Sarea pământului și în 1998 pentru Firul ierbii)”
vizuale este „într-o continuă Chițimia, Petre Crăciun, Mo-

căutare și simt că este doar în- nica Rohan, Carmen Tiderle,
ceputul: am lumi întregi de Sergiu Afanasiu, Ion Anton,
descoperit. Revista, care mi- Emilia Plugaru etc. Alexan-
roase încă a cerneală tipografi- dru Mironov ne supune aten-
că, are 64 de pagini din care 28 ției o fermecătoare povestire
sunt scrise de adulți, iar 8 pa- intitulată Marțienii. Un frag-
gini (rubrica Dimineața cuvin- ment de literatură science-
telor) sunt rodul activității lite- ficțion pentru copii a scris
rare a unor copii talentați din Sânziana Popescu, iar Stelian
mai multe localități ale țării. Țurlea, scriitor și jurnalist,
Alte rubrici ale revistei sunt membru USR, autor a 18 ro-
următoarele: Ilustratori, Copi- mane, 10 cărți de publicistică
„Regatul Cuvintelor” lăria scriitorilor, Reviste pentru și 9 cărți pentru copii propu-
este o revistă trimestrială pentru copiii de altădată, Evenimente ne copiilor o povestire plină
copii a Editurii Zorio al cărei editoriale, Portret, Idei pentru de învățăminte intitulată Pa-
director este scriitorul Petre Cră- părinți și copii, Emisiuni pen- sărea Nopții care face parte
ciun. Revista, al cărei consilier tru copii, Concursuri de crea- din volumul Pasărea nopții,
editorial este criticul literar Alex ție, Diversitate, Proiecte, Per- Povești cu Daniel apărut în
Ștefănescu, a fost lansată pe 16 sonajele copilăriei, Timpul jo- anul 1988. Radu Vancu ne
aprilie 2018 la Biblioteca Națio- cului, Știință, Filme, Destinații, delectează pe noi și pe copii
nală. Așa cum afirma inițiatorul Locuri de vis, Recomandări de cu un fragment din Regele-
acesteia, scriitorul Petre Cră- lectură, iar pentru copiii talen- Piticuț. Horia Gârbea este
ciun, „Regatul Cuvintelor este o tați, Micul Scriitor. prezent cu o repovestire după
revistă cum nu există și nu a mai Primul număr este des- William Shakespeare și o
existat în România... au răspuns chis de filosoful și eseistul Mi- traducere a versurilor din
chemării noastre personalități de hai Șora, laureat de două ori al Hazlia poveste. Nicolae Ro-
primă linie ale culturii române, Premiului USR (în 1978 pentru taru a scris în revista aminti-
adunate pentru prima dată în Sarea pământului și în 1998 tă un savuros și instructiv
cadrul aceluiași proiect publicis- pentru Firul ierbii), membru Dialog la școală. Tot cu pro-
tic. Mihai Șora, Alex Ștefănes- de onoare al Academiei Româ- ză îi încântă pe copii și alți
cu, Ana Blandiana, Dan Lungu, ne, care își amintește de revista
Alexandru Mironov, Horia Gâr- copilăriei sale Lumea copiilor
bea, Radu Vancu, Arcadie Suce- și scrie că „salvarea individua-
veanu sau Stelian Țurlea sunt lă nu există în absența omeni-
numai câteva dintre ele”. Coper- ei”. Urmează cunoscutul critic
ta revistei a fost realizată de cu- literar Alex Ștefănescu care ne
noscuta artistă și ilustratoare de demonstrează că există și as-
carte Anca Smărăndache care în tăzi tineri interesați de literatu-
articolul Sunt în continuă căuta- ră. Ana Blandiana este prezen-
re mărturisește că i-a plăcut în- tă cu trei poezii celebre pentru
totdeauna „să se piardă în lumea copii: Concursul de zbor, o
culorilor, a poveștilor” și că deși furnică poetă și Motoșel și
lucrează de 20 de ani în artele Botoșel. Tot cu poezie se pre-
zintă Arcadie Suceveanu,

SALONUL LITERAR
PETRE CRĂCIUN
CRUCIADA PISICILOR
NINA ELENA PLOPEANU, Două mâţe-nspăimântate, Au plecat să ducă vestea.
REGATUL CUVINTELOR Ziua în amiaza mare, Uliţa cumplit vuieşte,
Dau năvală într-o curte Oastea mâţelor se-adună,
Unde-ajung fără suflare. De război se pregăteşte.
autori precum: Manuela Dines-
cu, Ligia Vișoiu, , Maria Chițu- Stau aşa… o clipă, două, Imediat se strâng în curte
Sinescu, Mădălina Turza etc. Sufletul să și-l mai tragă, Într-o mare adunare,
Prin Zâna cărților, Magda După care-și spun năvalnic Ca să afle cu ce arme
Rusen ne invită pe toți, mari și Supărarea lor întreagă. Vrea să lupte fiecare.
mici, la moara de hârtie și satul
meșteșugurilor din Comana, „Miaoleu şi vai de mine, Unii-au zis să îl atace
județul Giurgiu. Zice una, surioară, La un colţ retras de stradă.
Adriana Ene, producă- Ne aşteaptă vremuri grele!” Nu-i soluţie mai bună
„Cum se poate?” – „Astă seară, Ca această ambuscadă!
tor, realizator și prezentator de
emisiuni pentru copii la TVR și Un vecin care-i prieten Alţii, motănei mai tineri,
Radio Trinitas, President la Cu stăpânul nostru, spun, Cu ştiinţă mai puţină,
Asociația Gradusart „Suntem Va aduce-aici un câine Au cerut să îl înfrunte
povești”, împărtășește copiilor Cam turbat şi cam nebun. Chiar pe faţă, pe lumină.
mari și mici Povestea
„Bucuriei poveștilor”, emisiu- Ştii şi tu, Grivei, săracul, În final, ca să evite
ne difuzată de luni până vineri Câine bun, prietenos, Un posibil tărăboi,
la Radio Trinitas. A murit acum vreo lună Au ales în fruntea oştii
L-am lăsat la sfârșit, dar Înecându-se cu-n os.” Un ministru de război.
nu cel de pe urmă, pe temerarul
„Linişteşte-te, îndată, Stând pe gardul din grădină,
acestei inițiative, scriitorul de
Vrei să paţi vreun pocinog? Comandantul le vorbeşte:
literatură pentru copii, jurnalis- Zi mai bine, noul câine „Să acţionăm degrabă!
tul și autorul de filme docu- E atât de rău, mă rog?” Câinele nu bănuieşte
mentare și emisiuni TV, Petre
Crăciun, care în 2016 a obținut „Un dezastru fără margini! Că îl paşte răzbunarea.
premiul USR la secțiunea carte A umblat prin multe sate Îl vom aştepta cu toţii
pentru copii cu volumul Cu Izgonind la nouă poşte Chiar la gară. Cum soseşte,
Andersen în regatul povești- Mâţele nevinovate”. Îl lovim în toiul nopţii”.
lor, an în care a reprezentat Ro-
mânia la Târgul Internațional „Dumnezeule, ce monstru! „Gata, şefu, spun pisoii,
de carte pentru copii de la Bo- Mi se rupe inimioara. De succes înfierbântaţi.
Cred că vrea să nu mai fie Aşteptăm să daţi comanda,
logna (cu volumele Fetița din
O pisică-n toată ţara”. Năvălim când ordonaţi!”
Floare și Cu Andersen în re-
gatul poveștilor). În revista al „Chiar aşa, dar ştii prea bine, Bine pregătiţi de luptă,
cărui director este semnează Rasa noastră minunată Mieunând cu demnitate,
mai multe poezii, povești, dar E puternică, surato, Stau ca trupele prusace
și o cronică la volumul Poveș- Nu dispare dintr-o dată! În coloane ordonate.
tile bunicului Alexandru al
scriitorului basarabean Alexan- Hai să anunţăm degrabă Şi-au plecat, aşa, spre gară
dru Plăcintă. Ne alăturăm și noi Toată partea motănească, Pentru-a pregăti terenul.
fanilor revistei Regatul cuvin- Să întâmpine duşmanul, Nu puteau să piardă clipa
telor și îi urăm drum bun și În luptă să-l nimicească.” Când avea să vină trenul.
viață lungă.
SALONUL LITERAR
CRISTINA ȘTEFAN,
CULIȚĂ IOAN UȘURELU, VRANCEA

LITERARĂ, Antologia scriitorilor vrânceni,
vol. II
„o carte de refacere a sistemului de valori, pe această zonă teritoria-
lă, dar care argumentează valoarea istorică și contemporană în lite-
ratură”
O apariție recentă, sub incidența mai multor

vectori editoriali, este realizarea scriitorului Culiță
Ioan Ușurelu din Odobești: VRANCEA LITERARĂ.
Antologia scriitorilor vrânceni, vol. II, la Editura
Salonul Literar, 2017. Volumul masiv , de peste
450 de pagini, expune valoarea muncii acumulate
de autor, prin caracteristici net calitative: este ine-
dit, cuprinzător istoric și rememorant. Ine- și simplu depășite, dacă nu primitive…”.
dit, pentru că profesorul filolog Culiță Ioan Ușu-
relu opisează în ordine alfabetică peste 100 de scri- Așadar, o carte de refacere a sistemului de
itori legați, prin naștere sau domiciliu, de meleagu- valori, pe această zonă teritorială, dar care
rile vrâncene. Biografiile personalităților antologa- argumentează valoarea istorică și contempo-
te sunt compuse de autorul culegerii ca ramă a rană în literatură. Și din acest unghi privind
acestei zone. Fie că vorbim de poeți, de istorici, de volumul, nu pare ciudat să citești despre Mi-
oameni de cultură vrânceni, fie că vorbim de debu- tropolitul Varlaam, în ordine alfabetică, ci îl
tanți tineri sau de Mitropolitul Varlaam din secolul cuprinzi într-o zonă valorică spațială și nu
XVII, firul roșu de legătură între scriitorii antolo- temporală, nu cronologică. De aceea eviden-
gați este darul și harul cultural al Vrancei. Fiecare țiez munca titanică a autorului antologiei pe
autor, despre care Culiță Ioan Ușurelu comentează domeniul cercetării și documentării. Spre
la finalul fiecărei biografii, ne aduce pe simeza cul- exemplu, Mitropolitul Varlaam s-a născut în
turii județul Vrancea, ca meleag dătător de valori. județul Vrancea, în pofida unor încercări de
De altfel, în CUVÂNT ÎNAINTE, selectorul anto- a-i schimba datele biografice: „Am insistat
logiei ne transmite și mesajul și scopul acestui vo- pe locul de naștere a lui Varlaam dintr-un
lum, unul de revalorificare și schimbare a atitudinii motiv simplu dar foarte neplăcut atât vrânce-
privind cultura: nilor cât și oamenilor de bun simț din Româ-
„Celebrul Do ut nia: după
des, trocul atât de atâtea sute și
bine gândit și folo- sute de ani
sit de ariviști, dis- de cunoaște-
truge atât cultura, re și recu-
cât și politica sau noaștere a
administrația… unei locații,
așa că, sigur, tine- după ce în-
retul educat în suși Varlaam
acest mod nu va ne mențio-
mai avea ca ideal nează locul
respectarea valori- de baștină și
lor. Va considera după e mari
chiar că astfel de savanți au
chestiuni sunt pur cercetat și au

SALONUL LITERAR
pag 84: Adrian Constantinescu - eseist, născut
la Odobești, 1980, pentru doi ani, asistent uni-
versitar la Univ. „George Bacovia”- scrie eseu,
poezie iar Ioan Culiță Ușurelu îl descrie: „În
primul rând, a moștenit modestia înaintașilor,
stabilit că personalitatea respectivă s-a născut la deși, sunt sigur, știe că are talent, că articolele
Cofești-Vrancea, niște Neica Nimeni din alt ju- sale din revistele de specialitate sunt bine cota-
deț i-au schimbat deja locul de naștere și chiar te, iar cartea „Degradarea logosului” are mult
unele date personale”. succes în mediile elevate”. „Pag. 141: Ion Dia-
Alte nume sonore cuprinse în volum care conu, folclorist, etnograf, dialectolog - născut
aduc istoria reală a literaturii în această zonă a la Spinești, Vrancea în 1903, facultatea de lite-
țării ar fi: Camil Baltazar, Hortensia Papadat re, Universitatea București, doctor în litere cu
Bengescu, Alexandru Călinescu, Ion lucrarea „Reflexiuni despre cântecul și versul
Dichiseanu, Cincinat Pavelescu, Emil Botta, Lu- popular”. Pag. 214: Cristian Livescu, critic
ca Pițu, Simion Mehedinți, Alexandru Sihlea- literar și critic de artă, născut în 1945 în Foc-
nu, Duiliu Zamfirescu. Din zona Bacău sunt șani: „Din Piatra Neamț, unde s-a stabilit după
cuprinși în volum următorii scriitori legați de absolvirea facultății, vocea sa de critic autentic
Vrancea prin naștere sau familie, activitate, pro- se aude permanent și cu forță”. Pag. 322: Ma-
fesie: Liviu Chiscop, Cristina Ștefan, Silvia ria Platon, istoric literar, traducător, născută în
Miler, Ion Roșu. 1924 în com. Nănești, Vrancea, doctorat în
Pe lângă valoarea incontestabilă istorică, științe filologice la Univ. AL. I. Cuza și al
VRANCEA LITERARĂ. Antologia scriitorilor doilea doctorat la Univ. „Paul Valery”, Franța.
vrânceni, vol. II, aduce și readuce în atenția atât Volumul realizat de Culiță Ioan Ușure-
a cititorilor dar și a cercetătorilor filologi, texte lu nu trebuie să lipsească din marile biblioteci
de autentică literatură atât în proză cât și în liri- din țară, spre cercetare, se poate utiliza ca ma-
că, atât istorie cât și critică literară, însuși auto- terial didactic în licee și universități, dar se
rul volumului realizând această ediție care îmi poate lectura, pur și simplu cu plăcerea cititu-
pare mai mult un dicționar de scriitori bine argu- lui de calitate. La finalul lecturii, sigur, dragă
mentat, amplu documentat, complet în măsura cititorule, vei rămâne îmbogățit atât educativ
datelor prelucrate cu acribie. Oriunde deschizi cât și moral, pentru că autorul a selectat tot ce
cartea vei găsi, dragă cititorule, piese frumoase, s-a scris mai frumos, mai înalt, mai bun să fie
calitative și așa procedez și eu spre exemplifica- memorat din vreme în vreme.
re:

SALONUL LITERAR
TUDOR CICU
TEMA ETERNEI REÎNTOARCERI A
SUFERINȚEI ASUMATE
„Prag mistic a unei izbânzi viitoare, unire mistică a celor trei simbo-
luri din sfânta treime, cartea de poezie e de o sfâșietoare trăire crești-
nă a înțelegerii miturilor religioase”
Cartea „Cuibul crucii” de Petra- are la Petrache Plopeanu, trimite-

che Plopeanu (ed. pim Iași, rea blândă şi povăţuitoare:
2017), este o fluidă reprezentare a „doamne dă-ne cele trei rugi îna-
stărilor psihice raţional-afective, poi și fă-ne cuib în/poala ta”.
dar și încărcătura unor simboluri Ni se explică de către poet
asimilate de poet-creștinul care își această trinitate, atât printr-o călă-
duce în spinare crucea de fiecare torie organică în călătoria imnică
zi. Poetul ne/se ademeneşte în ce- făcută cu „ochii pe cer” (cei care
remonialul morţii și învierii, ca-ntr au „uitat ce se petrece pe pă-
-o cabală-testament, cele din mar- mânt”), cât şi printr-o călătorie
ginile absolute ale trăirilor dar și a intelectuală în purificarea, ilumi-
suferințelor asumate ca mod de narea, desăvârşirea şi atitudinile inima pietrei sparte. Dar detali-
cunoaștere. În poemele lui Petra- posibile în afara trăirilor biblice ile se opresc brusc, la Petrache
che Plopeanu, prins în peşterile ca rod al gândirii fiinţei în neantul Plopeanu, în simbol unificator
orogene ale rugăciunii, se „aude” nepătimirii noastre. Pătimire/ ori într-o semnificaţie mai largă
acel strigăt cutremurător pentru nepătimire ca și singurătatea poe- a lor. 2). Ca intr-un joc lexical
cei rătăciți în afara acelei taine tului de a fi rămas prins, prizoni- al rostirii nerostitului, simbolul
care a și schimbat lumea: „cântă er, în cuvânt: „erau mulți cei ce învierii sau cum se trece din
(poete) cu arama gurii tale pline cârteau pe lângă zidurile/ce stau moarte în cuvinte, devine tot
de cele/văzute și nevăzute/aleanul să se năruiască sub ușurătatea ne- mai exteriorizat în poezie: „și
și curajul și bucuria”. Prag mistic credinței/și-au plecat de pe pereți se mai întreba/ce caută mâna sa
a unei izbânzi viitoare, unire mis- și sfinții și/s-au desprins din icoa- lângă coapsele hulitorilor/atât
tică a celor trei simboluri din sfân- ne și îngerii și/a rămas doar de mult i-a iubit de atunci încât
ta treime, cartea de poezie e de o el” (din lipsă de alte vor- s-a dus mai pe/seară să înapoie-
sfâșietoare trăire creștină a înțele- be.înconjurat de veșnicie). ze tot ce luase/a adăugat de fie-
gerii miturilor religioase: „Eram Ni se explică apoi, păti- care dată ceva în plus/și mai
agățat pe toți stâlpii din galileea mirea şi patima cunoaşterii mult/mai mult/și de la sine de
aceea stranie/văzută pe la răspântii catafatice-afirmative prin parcă o întreagă stivă de mâini/
cum râde batjocoritor/cum își ara- cunoşterea apofatică, una într- ținea strâns nu arginții ci un
tă dinții cariați și/strigă împroș- alta, manifestare a sinelui trăitor cuvânt” (stăpânul cuvintelor
când salivă galbenă/el e el e iată-l/ prin sine. Ceremonia morții, ritua- noi. retrospectiva unui hold-
pe cel căruia îi place/să fie acolo lul învierii îl stârnește pe cititor să up). 3). Simbolul rugăciunii sau
sus în piroane/iată-l pe cel care ne participe odată cu poetul la purifi- cum poetul duce pe umeri greu-
spune nouă/cum să îndreptăm care prin arderea unor simboluri: tatea rosturilor aflate în taina ei:
ochii spre cer” (ipostazele unei 1). Simbolul răstignirii omului „și acum mă ridic într-un psalm
zile care nu se mai sfărșește. cicu revelație în semantica luminii: chiar/deasupra clopotniței/din
neva era mai sus cu un ochi larg „prin omul din gura pământului lemn vechi afumat dar încă ste-
deschis). De altfel, întreaga poezie și/acesta stătea pe stâlp/ce mină jar privesc/altceva nu am de
poematică a revoltatului („credem adâncă spre el se mira de undeva făcut de la această/înălțime pli-
că/voi sunteți cei chemați să ne din spate/acolo mai era loc/(se nă de îngeri/e și mâine o zi dar/
arătați adevărul”), este o meditaţie împărțiseră locuri ca și cum se dacă noaptea asta veșnicia va
mistică, un complex de reculegeri, aștepta alesul/dar cine să vrea ca cădea peste noi?„ (mărturisire
fie de concentrare prin efort inte- el să fie să se arunce mai devre- despre tăiere. psalm de sus în
lectual şi expresie livrească asupra me/ca o coastă ne-roasă/peste pie- jos).
lumii, fie de simplificare prin sim- lea zbârcită a zilei”) din: pumnul 4). Simbolul înțelesului bi-
boluri. Trinitatea Tată-Fiu-Sfântul se deschide încet. lumina din blic sau despre circularitatea
Duh, prin excelenţă masculine,

SALONUL LITERAR
TUDOR CICU, TEMA ETERNEI REÎNTOARCERI A
SUFERINȚEI ASUMATE
scrierii ori sfatul poetului Clipa nouă a repetării.

către cititor : „scrisul acesta
seamănă pe o latură cu un şi noi la rându-ne
pătrat care/ se intersectează
nemaivăzut/cu o mirare de o
circularitate deplină/pe su-
prafața ei s-a întrunit sfânta
treime să/încline în cele din
urmă unicul ta- să începi din nou să
ler” (cunoștință despre ce zgudui pânza ce-ţi învăluie şalele
trebuie să faceți întâlnind să tremuri la gândul că va sosi clipa să cobori
ceva. o înălțime degeaba). de aici de unde poţi vedea apa iordanului
5). Simbolul răspândirii în- şi cele două ierusalimuri
vățăturilor creștine în lume: „să întorci capul spre
stânga/apoi spre dreapta/și să vorbești cu cei care
cred că ar putea crede/pe jumătate în tine/pe jumă- să întorci capul spre stânga
tate în altceva/privind spre cerul ce stă să plouă/ apoi spre dreapta
spre vijelia inventată de oamenii care stau/la poa- şi să vorbeşti cu cei care cred că ar putea crede
lele dealului nimeni nu are numele pe care le știm/ pe jumătate în tine
nimeni nu face ceea ce ni s-a spus că au fă- pe jumătate în altceva
cut” (clipa nouă a repetării. și noi la rându-ne).
privind spre cerul ce stă să plouă
6). Simbolul închinării și a zicerilor din psalmii
biblici, transpuse în îndeletniciri lumești: spre vijelia inventată de oamenii care stau
„îndepărtează de la mime aceasta spunea el/ la poalele dealului
începând un nou cântec/îndepărtează-mă chiar pe
mine de mine/și fă-mă trup nou în trupul aromind nimeni nu are numele pe care le ştim
a vatră” (frângerea în chip. clipa roșie). 7). Simbolul nimeni nu face ceea ce ni s-a spus că au făcut
ieșirii la lumină prin aflarea și înțelegerea tainei rostite,
în gând, dinaintea lui Dumnezeu: „iartă-mă doamne că
stau și lucrul meu/nu știu a-l face și privesc și râd ală- este aici o inversare de roluri
turi de ei/și haina mea nu-i a mea ci tu mi-ai dat-o chi- între cei care privesc par că privesc de sub stâlpi
ar acum/și ce este sub ea e tot al tău”(un nou model
şi cel care stă sprijinit de poarta cerului
prins în fire. culoarea și chipul). Iluminarea nu trebu-
ie înţeleasă în această carte de poeme, ca treaptă misti- într-o rână stă şi se uită cu jind peste lumea care
că religioasă. Ea este tot activă, activă theorie telurică îşi ascute suliţele
pe fundal blagian. să-l înţepe mai adânc
Petrache Plopeanu, poetul
care s-a găsit „luminat de chipul
celui înțepat de /spini înfipți în e aici o inversare între noi şi ei cei de acolo
frunte”, este conştiinţa poetică şi noi am vrea ca momentul să nu se mai sfâr-
liberală ca formă literară, necesa- şească
ră creaţiei: prin contemplaţie
postmodernistă a controverselor şi să putem spune
ideatice, a contrariilor formelor eh a mai trecut o zi
estetice, iar poezia sa, prin aceste
„poeme triunghiulare”, devine o
modalitate de abordare lirică ine-
dită și profundă

SALONUL LITERAR
PETRUȘ ANDREI
DANIELA OATU -
DUMINICA SUFLETULUI POETEI
„Atrasă de ,«Strigătul ierbii», Daniela Oatu, asemenea lui
Icar, străbate spațiile siderale ale fanteziei și simțirii cu o ,«Aripă sfielni-
că”», atrasă de ,«Jocul destinului»”
Într-un ,,Eseu: Manifest”, Valentin Tașcă

își declara scepticismul: ,,Să fim sinceri, poezia
aproape că nu mai interesează pe nimeni, nici la
noi, nici aiurea” (În volumul ,,Tratat despre iu-
bire”, Editura ,,Cartea românească”, București,
2013). Același autor se declara refractar, ca și
noi, de altfel, la poezia ,,gălățenilor”
și ,,brumarilor” (de la Mihai Gălățeanu citire și
Emil Brumaru). Dar setea de poezie, de poezie
bună nu se stinge niciodată.
Am în față recentul volum de poe-
Ursache, Emilian Marcu, Petruș Andrei, Ghe-
zii ,,Fantasmele versului rău” al poetei Daniela orghe Capșa ș.a. „Poetul ( spune Daniel Cor-
Oatu, carte apărută la renumita editu- bu în vol. „Poezie și confesiune”, Editu-
ră ,,Timpul” (Iași, 2017). Poetă în toată puterea ra ,,Junimea”, Iași, 2017) : ,,chiar ferecat în
cuvântului, Daniela Oatu își petrece o parte din turnu-i de fildeș, rămâne cu mâinile întinse
puținul său timp liber încercând să înduplece către prieteni (cititori, scriitori) chiar din mij-
versul rău să se facă bun. Și reușește. Întâmpi- locul sfâșierilor și disperărilor sale aruncă cu
nam volumul ei de debut ,,Eternitate fragi- mesaje (bouteille á la mer) tot spre oa-
lă” (Editura ,,Cronica”, Iași, 2003) cu o recenzie meni” (p.5). Asemenea unei preotese în tem-
din care desprind câteva rânduri ,, Născută din plul lui Apollo, Daniela Oatu, în duminica
spuma mării sau din ,,Spumă dumnezeiască”, sufletului poeziei, oficiază sfânta slujbă:
poeta Daniela Oatu așează ,,Bucăți de tăceri” ,,Iubindu-l pe Dumnezeu, îi întoarcem o fărâ-
în ,,Vitrinele somnului” ,,Între păcate și candoa- mă din uriașa dragoste pe care ne-o poar-
re”. Ea este prințesa care domnește ,,În regatul tă” (Octavio Paz - ,,Dubla flacără. Dragoste și
din cuvânt” și se lasă cu un ,,Zâmbet destrămat” exotism”). Poezia este, întâi de toate, confesi-
sub ,,Mângâierea oglinzii”, pentru a se ve- une. Iată o „Mărturisire”, un crez poetic, în
dea ,,Surâsul Giocondei” iar nu ,,Lacrima gândi- același sens: ,, Recunosc/ Eu sunt cea care-am
toare”. Atrasă de ,,Strigătul ierbii”, Daniela ales/ să mă nasc într-o duminică,/ la ora 5
Oatu, asemenea lui Icar, străbate spațiile sidera- dimineața…” Zilele săptămânii, personificate,
le ale fanteziei și simțirii cu o ,,Aripă sfielnică” , sunt dedicate existenței cotidiene: mâna de
atrasă de ,,Jocul destinului”, al vieții și al iubirii luni „nu-mi dă niciodată nimic de-
în deșertul de cenușă al iadului existențial.” Din- mprumut” (o superstiție), zilei de marți ,,i-a
tre revistele care i-au publicat creațiile lirice, mai căzut un dinte” și ,,cu nici un chip nu se
articolele și eseurile menționez; Convorbiri lite- întoarce din drum (altă superstiție), mâna de
rare”, „Poezia”, „Cronica” ,Ateneu”, „Ramuri”, miercuri preferă ,,transportul în comun”, mâ-
„Luceafărul”, Oglinda literară”, Tomis”, na de joi ,,nu mă scapă din ochi/ nici când vă-
„Bârladul literar”, „Academia Bârlădeană”, ndepărtez/ câteva pete pe suflet”, în mâna de
„Ecouri literare”, „Olt Art”, „Memoria slove- vineri descoperim o invitație la bal; cu mâna
lor”, „Tribuna Învățământului” și „Liter-Club”. dreaptă de sâmbătă, poeta ne vopseș-
Referințele critice, până în prezent, aparte ,,existența să ni se pară reală” iar ,,Cu mâi-
țin unor personalități proeminente ale vieții lite- nile de duminică / vă-mbrățișez/ până se-
rare contemporane: Adrian Costache, Theodor ntunecă pagina următoare și/ recunosc/ eu
Codreanu, Ioan Baban, Gruia Novac, Magda

SALONUL LITERAR
PETRUȘ ANDREI,
DANIELA OATU –
DUMINICA SUFLETULUI POETEI
sunt cea care am ales/ turiști/ s-au transformat/ în stane de poezie” (p.126).
pentru voi/ să mă mai Că este vorba despre o poezie cu suflet sau despre
nasc o dată” (pp.15-16). sufletul poeziei, ne-o demonstrează unele creații încă
Așadar poeta este născu- din titlu: ,,Suflet de fulg” și ,,Suflet stingher”. Prin
tă, nu făcută, și nu are creațiile acestui volum, poeta Daniela Oatu pune te-
nici în clin nici în mâne- melia unui templu ,,Pentru numele meu”,
că, între contemporani, determinându-mă să reiterez următoarele: ,,Mai mult
cu ,,făcătorii de cuvinte” tăcută decât vorbăreață, candidă, grațioasă, pudică,
postmoderni sau delicată, poeta Daniela Oatu alternează versul liber cu
cu ,,inginerii de cuvinte” cel clasic în poeme scurte, dar nu firave, încheindu-le
cum le spune poetul Da- cu un gest plin de tandrețe față de cel drag: ,,Îți torn în
niel Corbu. ceașcă sufletul meu trist/ să-l sorbi încet, puțin câte
Daniela Oatu are o voce puțin.” Asta am încercat să facem și noi, cu regretul
distinctă care îți pătrunde în inimă și-n minte ca că au rămas o mie de lucruri nespuse încă; dar poate
sunetul de orgă dintr-o catedrală: ,,Mi-e milă.../ de cu volumul următor, pe care-l așteptăm cu încredere,
cu interes, cu afecțiune…
ziua întoarcerii tale că nu figurează în calendar,/ de
îngerul din poem,care trece pe celălalt trotuar,/ de
refuzul ninsorii de a-mi sta pe genunchi, de Dum- Puiul de vers
nezeu, de aproapele,/ de propria-mi fiinţă ce-mi
întoarce spatele...” (,,Îngerul din poem”). ,,Omul
negru” din jocul copilăriei, devine, în planul crea-
ției, versul cel rău un adevărat laitmotiv al cărții:
Din găoacea acestui veac a ieşit
,,Păzea! Vine versul cel rău/ cu coama-ntre cer și
pământ.” ,,Unde fugim de-acasă?” se întreba Ma- puiul de vers.
rin Sorescu. Unde fugim de versul cel rău, ne în-
trebăm noi și răspundem – în transcendent desigur: L-am crescut de mic,
,,Vine versul cel rău/ cerul mă scapă/ printre firi-
i-am dat şi jăratec – un pic –,
mituri de ninsoare” (pp.61-82). Câteva creații, fără
a insista asupra lor, din lipsă de spațiu, ni se par hrană pentru zei,
antologice: ,,Pasărea morții”, ,,Confuzie”, ,,Muza
generoasă”, ,,Clipe inegale”: ,,Ce drumuri se- pîn-a ajuns – iată –
odihnesc în mersul meu/ Ne rătăcesc busole-n alt de miere, de şarpe, de zăpadă vinovată,
volum mereu”. Îi dau perfectă dreptate poetei
din ,,Poemă duminicală”: ,,Duminica poezia se de praf, de cucuvea, de vulpe,
scrie singură.” Deși ,,Suflet stingher”, asaltată
fiară, Făt-Frumos, înger, punte.
de ,,Incertitudini”, Daniela Oatu scrie cu ,,Pene de
înger” continuându-și zborul ,,Până la stele” și Astăzi numai piele şi os
atunci ,,Fantasmele versului rău” devin ,,Fantasme
obosite”: ,,Încă-n sufletul nostru-i pe creste zăpa- a ieşit din găoacea celulei…
dă / Când ne trezim clandestini pe pământ Doar glasul ghilotinei cade mieros:
neînfășat/ Spargem pojghița luminii… cine să va-
dă?” (p.176). Îndrăgostitul de poezie bună gustă Nu executaţi ultimul rînd din poem!
din plin farmecul inedit al acestor stihuri: ,,Cu su-
fletul la gură/ m-ajunge Everestul/ și-mi șoptește/
că are rău de înălțime/ (…) m-a avertizat că unii

SALONUL LITERAR
JANE FONDA
„Atâta vreme cât aveţi o locuinţă și sufi-

„După ce aţi trecut de 60 de ani, pentru că
nu mai aveţi foarte mulţi ani în față și pentru că
cienți bani pentru hrană, îmbrăcăminte
nu puteţi lua cu voi nimic atunci când vă duceţi, și utilități, staţi foarte bine. Ar trebui să
n-are rost să mai fiţi preocupaţi să economisiți.
Aşadar, cheltuiți banii pe care i-ați pus deoparte,
fiți fericiţi…”
faceți excursii, cumpărați ce vă face plăcere și
dăruiți ce vă puteți permite.
Nu vă gândiţi să lăsaţi chiar tot ce-ați
agonisit copiilor și nepoților, pentru că, nu-i așa?
nu vreţi să-i transformați în nişte paraziţi care
aşteaptă cu nerăbdare ziua în care veţi muri. Nu
vă faceți griji despre ce-o să se întâmple cu ei sau
cum veţi fi pomeniți, pentru că atunci când ne
întoarcem în țărână nu mai auzim nici laudele și
nici criticile. Timpul în care v-ați bucurat de viaţa
pe pământ și de bunurile pe care le-ați agonisit cu
atâta trudă se va sfârşi. Nu vă frământați prea
mult în legătură cu copiii, pentru că și ei au desti- Nu vă frământați în legătură cu lucruri-
nul lor și or să-și găsească, cu siguranţa, drumul le pe care nu le puteți schimba. Nu ajută la ni-
în viaţă. Nu fiți sclavul copiilor voștri! Țineți le- mic, iar o stare psihică proastă vă poate îmbol-
gătura cu ei, iubiți-i, ajutați-i când au nevoie, dar năvi. Creaţi-vă o stare permanentă de bine și
în același timp, bucurați-vă cât mai puteți de ba- identificați ce vă face fericiţi. Atâta timp cât
nii pe care i-ați strâns. sunteţi sănătoşi și bine dispuşi, vă veţi face
După vârsta de 50-60 de ani, nu vă mai planuri și veţi aștepta cu nerăbdare ziua urmă-
risipiți energia și nu vă mai periclitați sănătatea toare. O zi din viaţă fără un moment de bucu-
în schimbul unei averi și mai mari muncind până rie este o zi pierdută. O zi care aduce un mo-
intraţi în mormânt. S-ar putea ca banii voștri să n ment de bucurie este o zi câștigată. Un suflet
-aibă nicio valoare în fața doamnei cu coasa. optimist vindecă boala mai repede. Iar un su-
Când să ne oprim să mai facem bani? Cât în- flet fericit nici nu are ce vindeca, pentru că nu
seamnă destul? O sută de mii? Un milion? Zece cunoaște boala…
milioane? Mâncaţi câteva legume și o jumătate Păstrați-vă o stare de spirit pozitivă,
de pâine pe zi; din cele trei case pe care le-ați faceți mișcare în fiecare zi, întotdeauna afară,
construit, n-aveţi practic nevoie decât de câțiva la soare, mâncați multe alimente care conțin
metri pătraţi: un dormitor, o cameră de zi, o baie vitamine și minerale, și veți avea toate șansele
și o bucătărie. Atâta vreme cât aveţi o locuinţă să mai trăiți 20-30 de ani în deplină sănătate și
și suficienți bani pentru hrană, îmbrăcăminte și vigoare. Bucurați-vă de ceea ce aveți și de tot
utilități, staţi foarte bine. Ar trebui să fiți fericiţi. ce vă înconjoară. Și nu uitați de prieteni. Ei
Fiecare familie are problemele ei, indiferent de sunt una din bogățiile vieții. Faceți-vă prieteni
statutul social. trainici, respectând câteva reguli simple: As-
Nu vă mai comparați cu alţii în ceea ce cultați-i fără să-i întrerupeți; vorbiți-le fără să
priveşte potența financiară. Renunțați la competi- le reproșați ceva; faceți-le daruri fără să le pre-
ția cine are mai multe posesiuni sau ai cui copii tindeți ceva în schimb; răspundeți-le fără să-i
sunt mai bogați și se plimbă mai mult prin baruri contraziceți; iertați-i fără să-i pedepsiți; promi-
sau prin străinătate. Mai degrabă puneţi în balan- teți-le fără să uitați. Așa nu veți fi niciodată
ță cine are mai mult timp liber, cine este mai feri- singuri. Vă doresc o viață lungă și împlinită!”
cit, mai sănătos și mai longeviv.

SALONUL LITERAR
MONICA ANDRONESCU
QUINN
Preluat din ziarul „Metropolis”
„Eu sunt de toate. Și catolic, și evreu. Am jucat personaje
de toate naționalitățile și studiez fiecare naționalitate pe nu erau decât șerpi și șopârle
care o joc” care s-o ajute pe mama să nas-
că. Nu aveam nimic de mânca-
și înțeleaptă în hedonismul ei, re”. Sub ce auspicii și-a așezat
grecul acela care trăiește clipa ca el însuși această viață? Confesi-
și cum ar fi ultima. Personajul din unile sunt puține, dar se pare că
romanul lui Nikos Kazantzakis s- viața i-a fost condusă de o frică
a lipit atât de tare de actorul care l secretă… „Frica mea secretă a
-a jucat, că ficțiunea a devenit fost anonimatul. Mi-a fost frică
inseparabilă de o realitate care, să nu cumva să fiu nimeni. Să
oricum, nu prea mai interesează. nu cumva să nu am nimic care
Zâmbetul ironic, privirea directă, sa-mi justifice existenta”. Justi-
S-a născut în Chihuahua bonomia omniprezentă – toate ficările le-a căutat de mic,
în timpul Revoluţiei Mexicane, rămân în istoria postumă a unui încercându-și norocul de cum a
dintr-un tată irlandez imigrant şi o artist căruia, așa cum nu i-a plăcut venit din Mexic în America,
mamă mexicană, şi-a petrecut co- să ia lecții, nu i-a plăcut nici să împreună cu familia.
pilăria în Texas, a cântat în corul dea lecții. De niciun fel „M-am A cântat muzică religi-
unei biserici penticostale, a fost născut în deșert, unde nu erau oasă cu Aimee Semple
boxeur şi a luptat pentru bani, apoi decât șerpi și șopârle care s-o McPherson și a predicat pe
destinul l-a purtat spre scenă… ajute pe mama să nască” stradă cu penticostalii. A fost
Anthony Quinn a fost eroul pro- Crescut în America, An- boxer. A vrut să se facă preot,
priei vieţi.„De-asta am scris o car- thony Quinn este, și el, o întruchi- drept care o vreme a și învățat
te”, povestea Anthony Quinn. „Ca pare a mitului self-made man din pentru asta. După aceea și-a zis
să le spun oamenilor că trebuie să timpurile moderne. Sângele mexi- că mai bine să fii arhitect, iar
învețe să accepte viața și iubirea. cano-indiano-irlandez, de care n-a apoi s-a gândit să lucreze puțin
Să iubească necondiționat – făcut caz niciodată, pare să-l fi la vorbire și la dicție, dacă tot
ACESTA e cel mai important lu- tras spre frumusețea realului, vrea să aibă o profesie în care e
cru din lume! N-am mers nicioda- ținându-l departe de abstracțiune importantă comunicarea. Și, tot
tă la școală. Nici nu știu să citesc și seducția ei. căutând, s-a apucat și de lecții
prea bine pe litere. N-am scris-o Anthony Quinn n-a emis de actorie.
nici ca să fac bani, dacă voiam „teorii” despre actorie sau artă, La 20 de ani a făcut
bani mă făceam contrabandist. despre pictură și sculptură, de figurație într-un film, iar un an
Am scris-o ca să le aduc oameni- care n-a fost deloc străin, cum o mai târziu a prins în rol într-un
lor marea veste: După toți acești arată tablourile care îi poartă nu- spectacol, „Clear Beds” de Mae
ani, cred că am învățat în sfârșit să mele și care se află acum în colec- West, după ce s-a alăturat unei
iubesc necondiționat.”Acestea ții particulare respectabile, după mici trupe de teatru. Se zice că
sunt cuvintele cu care Anthony ce au fost văzute, în diferite mo- John Barrymore, titularul rolu-
Quinn și-a lansat cartea autobio- mente, în expoziții personale sau lui, l-a văzut jucând respectivul
grafică „The Original Sin”, în care de grup. rol și a fost atât de impresionat,
se conturează extraordinara poves- N-a emis judecăți, n-a că s-au împrietenit imediat și
te a vieții lui. formulat întrebări și răspunsuri așa se face că foarte tânărul
El, actorul mexicano- sofisticate, n-a predat niciodată Quinn a început să cunoască
irlandezo-indiano-american, care nimic. Doar a… exprimat păreri. actori și scriitori. „M-am năs-
n-a mai prins decât o jumătate de Doar… a căutat un drum perso- cut cu foarte puțin talent, dar
an din acest mileniu. A murit în nal: „Eu sunt de toate. Și catolic, cu o mare dorință”
iunie 2001, după ce a trăit din plin și evreu. Am jucat personaje de „Eu cred că sunt noro-
un foarte neliniștit secol XX. toate naționalitățile și studiez fie- cos”, comenta peste zeci de ani
Pentru majoritatea cinefililor, el care naționalitate pe care o joc. A actorul devenit celebru: „M-am
rămâne, evident, sinonim cu Zorba trebuit să-mi fac propriile mele născut
Grecul, țăranul acela din Grecia legi. M-am născut în deșert, unde
dionisiacă, însorită, sălbatică
SALONUL LITERAR
(continuare din pag. 44),
QUINN
cu foarte puțin talent, dar cu o ma-

re dorință.” Și dorința l-a dus de-
parte, direct la țintă.
După câteva roluri minore
pe scenă, au urmat o mulțime de
roluri în filme, la vremea începu-
tului, printre care „Milky Way”.
În 1947 jucase deja în peste cinci-
zeci de filme indieni, mafioți, lup-
tători filipinezi, șeici arabi, luptă-
tori de gherilă din China. Și atunci
s-a întors la teatru, s-a mai bine
zis, a trăit un moment de succes pe
scenă.
La New York și-a făcut
debutul pe Brodway în 1947 în „A
Gentleman from Athens” și așa a Anthony Quinn în Zorba Grecul
fost distribuit într-un spectacol de
zile mari, „Un tramvai numit do- Anthony Quinn încă o nominali- Filmografie selectivă
rință” de Tennessee Williams, un- zare la Oscar, i-a consolidat pute-
de îl juca pe Stanley Kowalski rea și, odată cu ea, și frica nemăr-
după… Marlon Brando. Peste ani, turisită decât la sfârșitul vieții: „N
în 1960, când era deja star, avea să -aș fi putut să-l joc pe Zorba, dacă La strada (1954)
se întoarcă pe Broadway pentru n-aș fi făcut psihanaliză înainte. Matadorul (1955)
încă un rol notabil: Henric al II-lea Zorba are un mesaj pentru noi. Ne Van Gogh (1956)
din „Becket”, jucând cu Laurence spune: Nu vă fie frică de eșec! Or, Cocoșatul de la Notre Dame
Olivier. Iar peste câțiva ani poves- pe mine eșecul mă îngrozea.” (1956)
tea cu teatrul avea să se sfârșeas- Dansul hipnotic al lui Zorba, gre- Ultimul tren din Gun Hill
că, după un deceniu de succes ca cul care-l inițiază pe tânărul rezer- (1959)
actor de cinema, un deceniu în vat în arta bucuriei, va rămâne în Tunurile din Navarone (1961)
care jucase și în producții holly- patrimoniul marilor creații cine- Barabbas (1962)
woodiene de serie B, și în capodo- matografice și în selecția persona- Lawrence al Arabiei (1962)
pere ca „Viva Zapata!” din 1952 lă a milioane de spectatori și tele- Zorba Grecul (1964)
(cu Marlon Brando), care l-a pro- spectatori. Iar Anthony Quinn va Secretul din Santa Vittoria
pulsat în top și i-a adus un Oscar, rămâne el însuși Zorba Grecul. (1969)
„La Strada” lui Fellini sau „Lust Plimbare în ploaia de primă-
for Life” regizat de Vincente vară (1970)
Minnelli. Rolul Paul Gauguin din Ultimul războinic (1970)
acesta din urmă avea să-i aducă, și Monica Andronescu este The Message (1976)
el, un Oscar, tot pentru cel mai critic de teatru, câştigătoare a pre- Trecătoarea (1979)
bun actor în rol secundar. Și, de miului UNITER pentru critică Răzbunarea (1990)
altfel, o vreme nominalizările nici teatrală pe anul 2011. Este profe- Și fantomele iubesc (1990)
nu se vor opri. sor asociat la UNATC Bucureşti The Old Man and the Sea
În culmea gloriei, actorul şi jurnalist cu peste zece ani de (1990)
în plină maturitate, răsfățat al ci- experienţă (Ziua, Jurnalul Naţio- Mafioții (1991)
neaștilor și al publicului, îl desco- nal, Evenimentul Zilei, Adevărul, Numai cei singuri (1991)
peră, îl joacă și îl iubește pe Zorba redactor-şef al revistei Yorick). A Star for Two (1991
Grecul. An de neuitat, an după Din ziarul „Metropolis”.
care nimic n-a mai fost la fel,
1964, anul în care a rulat prima
dată pe ecrane filmul lui Michael
Cacoyannis, care i-a adus lui

SALONUL LITERAR
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE

„VRANCEA LITERARĂ”
Devenit o tradiţie deja, Festivalul Internațional de Creație „Vrancea literară”,
organizat de Liga Scriitorilor din Vrancea (1998), Fundaţia Social Culturală
„MIORIŢA” şi revista „Salonul literar”, va avea loc în luna septembrie 2018.
Cei care doresc să participe (membri sau nemembri ai USR, tineri şi vârstnici)
vor trimite, până pe data de 1septembrie 2018, volumele de poezie, critică, tea-
tru, proză, eseu, istorie literară, teorie literară, monografii (publicate în 2017)
la adresa: CULIŢĂ IOAN UŞURELU, Căsuţa Poştală 22, Oficiul Poştal Odo-
beşti, Judeţul Vrancea, Codul Poştal 625300.
Juriul este format din redactori şefi ai unor publicaţii literare prestigioase din
ţară. Telefon: 0722/917264; E-mail: salonul.literar@gmail.com
EDITURA
„SALONUL LITERAR”
VRANCEA
PRACTICĂ PREȚURI FOARTE MICI LA PUBLICAREA
CĂRȚILOR BELETRISTICE, ȘTIINȚIFICE ȘI A REVIS-
TELOR. SE ACORDĂ ȘI NUMEROASE BONUSURI.

SALONUL LITERAR
PETRACHE PLOPEANU
REVISTA IDEILOR
ACTUALITATEA LITERARĂ, ANTE PORTAS, BUCUREȘTIUL LITERAR
ȘI ARTISTIC, CARTELUL METAFORELOR, FAMILIA, LITER-CLUB
CARTELUL METAFORELOR
ACTUALITATEA LITERARĂ (BUZĂU)

Magda Ursache se întreabă „Este «națiunea pol al
(LUGOJ) urii?» La sfârșitul articolului conchide întrebându-
Nicolae Silade îi pune în paralel pe cel gândit și pe cel se într-o altă notă: „Ce-a mai rămas de apărat?
care gândește totul, ajungând la concluzia că cel dintâi Ființa etnică. Și cum? Prin solidarizare”. Alte arti-
îi este subordonat celui de-al doilea (Despre cel gândit cole de Nicolae Pogonaru, Tudor Cicu, Marcel
și cel care gândește totul). Adrian Dinu Rachieru în Isbășoiu, Dumitru Ion Dincă, Vasile Ghica, Marin
Nichita Stănescu - 85. Ieșirea din hipnoză, scrie despre Ifrim
poet ca „idol și victimă”, observând o „polarizare a
reacțiilor” prezente în care tonul admirativ ignoră FAMILIA
scăderile, iar vituperanțele, capătă accente publicitare.
Virgil Diaconu, pagini de jurnal, Aurul și cenușa unei (ORADEA)
zile obișnuite, despre Vieru, Manolescu, Regele Mihai. Alexandru Seres pune, în editorialul său, întreba-
Eseuri de Magda Ursache, Subiect: națiunea și elitele. rea unde este limita dintre critica îndreptățită a
Cronici de Cornel Ungureanu, Radu Ciobanu, Mioara țării tale și defăimare, pornind de la diferitele
Bahna, Paraschiva Buciumanu, Ion Bălu. Proză de Dan „ispite” ale lui Emil Cioran. Lucian-Vasile Szabo,
Florița-Seracin, Florin Logreșteanu. Poezie de Irina în A fi demn: în închisoare și la nuntă, scrie des-
Lucia Mihalca, Mihai Amaradia, Slobodan Vukanovic. pre Ioan Slavici și Tudor Arghezi, care deținuți
fiind capătă scurte permisii pentru îndeplinirea
unor obligații morale. Claudiu Soare în eseul Re-
ANTE PORTAS
prezentanții uitării, ne asigură că „Democrația
(BUZĂU) este victima mulțimii, căreia nu i se poate interzi-
Foarte multă poezie. Remarcăm ideatic: Gina Zaharia, ce nimic, în numele democrației”, iar Ioan F. Pop
Laurențiu Belizan, Lucian Mănăilescu, Alexandru Bo- ne asigură în 2018 - o scurtă privire centenară, că
lache, Valentin Tufan, Ion Roșioru, Valeria Manta „Românilor le lipsesc atâtea, încât, pentru a în-
Tăicuțu, Nicolae Tăicuțu, Nicolae Pogonaru, Mihai drepta lucrurile, Dumnezeu ar trebui să re-facă
Macovei, Manuela Camelia Sava, Gela Enea, Petre lumea din temelii”. Cronici de Ioan Moldovan,
Ioan Crețu, Daniel Dăian, Ilie Vodăian, etc. Proză de Florin Ardelean, Andreea Pop, Viorel Mureșan,
Diana Dobrița Bîlea, Tudor Cicu cu Mehmet Deliu, Marian Victor Buciu, Dan Horațiu Popescu, Maria
Angela Burtea. Cronică de Valeria Manta Tăicuțu, Bologa, Ioan Șiplea, Magda Danciu, Horia Al.
Dumitru Ion Dincă, Mihaela Meravei, Lucian Căbuți,. Poezie semnată de Traian Ștef, Marian
Mănăilescu. Drăghici, Marcel Mureșan, Mihok Tamas, Olga
Ștefan, Mircea Petean, despre care scrie Dumitru Hu-
BUCUREȘTIUL LITERAR ȘI ARTISTIC rubă. Proză de Michele Roberts,. A nu se rata epistola-
rul Dumitru Țepeneag cu Livius Ciocârlie.
(BUCUREȘTI)
În editorialul său, intitulat cu trimitere la problema LITER-CLUB
galinaceelor de altădată. Florentin Popescu face o pa-
(BÂRLAD)
ralelă nimerită între tăiatul aripilor găinilor, pe drept Ne solidarizăm cu apelul pe care scriitorii bucovineni l
cuvânt și „tăiatul aripilor” unor reviste, adică suspen- -au lansat la 17 octombrie 2017 de la Cernăuți, pentru
darea finanțării de către autoritățile locale din anumite apărarea limbii române din această parte a României
locuri. George Apostoiu, pornind de la Tablete din Ța- Mari, limbă pusă în pericol de noua lege a
ra de Kuty, scrie A doua Țară de Kuty în care lesne se învățământului votată de Rada Supremă a Ucrainei la
poate recunoaște clasa politică de astăzi. Dialog cultu- 25 septembrie 2017. Reținem pentru o viitoare istorie a
ral cu Florin Costinescu. Marin Nencescu scrie despre literaturii prin jurnale personale, Numere în labirint de
George Ciorănescu - un Odobescu al exilului. Eseuri Theodor Codreanu, precum și Scrisori inedited, Edgar
de Mircea Eliade, cronici semnate de Florentin Popes- Papu către Theodor Codreanu. Minimonografie literară
Constantin Cubleșan de Tudor Nedelcea.. Proză de
cu, Ion Roșioru, Mihai Merticaru, Ion Haineș. Poezie
Lina Codreanu, Rareș Tiron, Roxana Galan. Poezie de
de Alexei Mateevici, George Meniuc, Magda Isanos, Ion Gheorghe Pricop, Daniela Oatu, Oana Andrei, pr.
Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Arcadie Suceveanu, Marcel Miron.

SALONUL LITERAR
REVISTA IDEILOR
ORIZONT, PLUMB, SAREA PĂMÂNTULUI, SPAȚII
CULTURALE, 13 PLUS
ORIZONT Pr. Dr. Daniel Nichita, în Universalitatea textului

biblic, explică de ce slavona a devenit limba cul-
(TIMIȘOARA)
tului orthodox la români: „Elementul slavon... a
Nicolae Manolescu, titlu emblematic: „Sunt scriitori
fost menținut și pentru a feri pe creștinii ortodocși
care au murit pentru că nu s-a scris despre ei”. Călin-
de prozelitismul catholic.... ce-și găsise un sprijin
Andrei Mihăilescu, vorbind de Exilul intelectului, con-
puternic în limba noastră de origine latină”. Alte
stată: „... univesritatea contemporană fierbe
articole de: Maria Stan, prot. Ioan Bârgăoanu, pr.
umanioarele la foc încet - un alt fel de a spune le tol-
Petru Roncea, Arh. Ioachim, pr. Benone -Paul
erează,..” pentru că „...umanioarele astea ... nu-ți
Văsâi, pr. Cristian-Gabriel Mazilu,.
câștigă un process, nici nu-ți operează o hernie...”. A fi
în artă, remarcă Paul Eugen Banciu în Jurnalul
despărțirilor (XIII) înseamnă , până la urmă a reuși să SPAȚII CULTURALE
supraviețuiești propriilor idei care te obsedează...” Ac- (RM. SĂRAT)
tual și... ne-canonic ni se pare textul lui Radu Pavel Magda Ursache, Risipind, risipind... : „Ne risipim
Gheo, „Culoare și valoare (II) despre confundarea și risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori.
valorii unei creații literare cu obsesia politicii corecte Mentalul stabil și tradițional e batjocorit în fel și
vizavi de colonialism și post-colonialism. Ne reține chip, personalitățile sunt și ele minimalizate,
atenția Continentul gri. Cultura în subteranele țintele fiind elitele cu reală conștiință națională.”
Securității de Daniel Vighi și Viorel Marineasa. La fel Doina Cernica, veșnic pe drumurile Europei, Între
Hashtag#alegeoaia de Dana Chetrinescu. Cornel Un- două râuri, între două fluvii. Adrian Munteanu,
gureanu scrie despre Gheorghe Jurma. Cronici de Al- Lecturi regăsite: „Proza contemporană - de regulă
exandru Budac, Cristian Crăciun, Vasile Popovici, Al- refuză maniheismul literar (împărțirea persona-
exandru Oravițan, Grațiela Benga, Alexandru Ruja, jelor în îngeri și demoni). Asta mai rămâne valabil
Mădălin Bunoiu, Snejana Ung, Corneliu Mircea. doar în serialele proaste. Este o atitudine probată
de experiența vieții”. Cronici de Adrian Dinu
PLUMB Rachieru, Petre Isachi, Valentin Popa, Tudor
Cicu, Octavian Mihalcea, Mircea Dumitriu,
(BACĂU)
Mariana Gurză, Mihai Vintilă, Mioara Băluță,
Emilian Marcu scrie despre Radu Cârneci și despre
Ionel Popa, Mihaela Maravei., Valeria Manta
ultimul telefon primit de la poetul pădurii române: „...
Tăicuțu. Proză de Nina Elena Plopeanu, Iulian
Dintr-un arbore, sau dintr-un nor, sau din iarba verde,
Moreanu, Petrache Plopeanu. Poezie de Lucian
el îmi va face un semn și mă va întreba ceva”. Mircea
Mănăilescu, Adrian Botez, Leons Briedis, Victo-
Bostan ne îndeamnă să ne amintim despre... Marin
ria Milescu, Nicolae Bratu, Mihai Merticaru,
Sorescu și despre faptul că dacă premiul Nobel pentru
Gabriel Gherbăluță, Marius Nițov, Ana Podaru,
literatură nu a ajuns la el, aceasta se datorează
Vasile Ghica.
românilor înșiși. Bineînțeles, scriitori și ei! Dumitru
Brăneanu continuă Între communism și globalizare:
despre fostul rege al României Mihai I: „... mai încet 13 PLUS
cu pianul pe scări dragi tovarăși!... Înțeleg că eroi sunt (BACĂU)
cei care mor în lupta cu dușmanul, pe câmpul de bătă- Ion Dinvale, Receptarea lui Eminescu. Între
lie,... Dar cei care mor la o vârstă respectabilă în patul ignoranță, obtuzitate și rea-credință, Adrian
lor, or fi tot eroi? Eroi a ce?!” Liviu Chiscop își pune Lungu, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 - un
problema adevărului și legendei despre originea lui miracol, Ion Fercu, Iov, Aleoșa și Ispita, Virgil
Vasile Alecsandri. Cronici de Mioara Bahna, Catinca Nistru Țigănuș, Patria în Opera lui Hasdeu, Oana
Agache, Florentina Stanciu, Adriana Popovici. Proză Mihaela Savin, Re-găsiri în oglindă. Cronică de
de Eugen Verman, Poezie de Romică C. Ghica, Petre Isachi, Teodor George Calcan, Diana
Luminița Cojoacă, Camelia Iuliana Radu, Ana-Maria Dobrița Bîlea, Liviu Chiscop. Poezie de Roxana
Moraru. Medvețki, Daniela-Irina Stadniciuc, Mihaela
Aionesei, Adrian Voica, Victoria Milescu, Valeria
SAREA PĂMÂNTULUI Ciobanu, Alexandru Dumitru, Mihaela Maravei.
(TÂRGU-OCNA)

LANSĂRI DE CARTE ALE EDITURII SALONUL LITERAR
LANSARE DE CARTE, ION APOSTU, ÎNGEMĂNĂ- LANSARE DE CARTE, JAN PAVEL, PEREGRIN
RI DE GÂNDURI, ED. SALONUL LITERAR PRIN MUNȚII NOȘTRI, ED. SALONUL LITERAR
LANSARE DE CARTE, DANIEL MUȘAT MURE- LANSARE DE CARTE, LĂCRĂMIOARA VĂSUIANU

ȘANU, STRADA MARE A UNIRII, COLȚ CU RE- APOSTU, TEMPLUL GÂNDULUI și UNIVERSUL
PUBLICII ED. SALONUL LITERAR COPILĂRIEI, ED. SALONUL LITERAR
97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR - CIII

Saloanele literare desemnează reuniunile oamenilor de litere și a spi-
ritelor luminate, care aveau loc în Franța, în mediile mondene și lite-
rare începând cu secolul al XVII-lea.
Aveau loc în Franța, în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea și chiar la în-

ceputul secolului al XIX-lea, reuniuni atât de numeroase ale spiritelor
elitelor sau a persoanelor ținând de „societatea politicoasă” , pe care
trebuie să le privim ca centre, ca focare literare și care sunt indispen-
sabile de cunoscut, pentru a sesiza în detaliile și nuanțele sale istoria
literaturii franceze, mult timp model pentru literatura europeană a
epocii moderne.
Aceste reuniuni, care sunt prezidate aproape întotdeauna de femei

care se distingeau prin spirit, prin gust și tact, pot fi cuprinse sub de-
numirea generală de „saloane literare” . Aici, s-a dezvoltat obișnuința
conversației; aici s-a născut discuția lejeră, cozeria, care a fost pentru
mult timp o distracție particulară a societății franceze. Se discutau lu-
cruri frumoase în general și mai ales lucruri spirituale.
Prima reuniune de acest fel a fost aceea de la celebrul hotel

Rambouillet, care exercită, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, o
influență considerabilă asupra moravurilor și literaturii. Începuturile
ei urcă până la 1608 și va dura până la moartea lui Arthénice, în1659.
Reuniunea lui Conrart, de unde va ieși Academia franceză, nu datea-
ză decât din 1629. Doar în câțiva ani și în ciuda anumitor rezistențe,
grație lui Boisrobert și lui Chapelain, o reuniune literară privată devi-
ne sub protecția lui Richelieu, un corp oficial.
Traducere din limba franceză.

Sursa: EspaceFrancais.com
Reproducem pe coperta 1 o parte din pictura lui Gabriel Lemonnier, Lecture de la tragédie de l'orphelin
de la Chine de Voltaire dans le salon de madame Geoffrin, Malmaison, 1812. Pe coperta 4 reproducem o
parte din Lecture de Molière de Jean-François de Troy, din 1728.

Salonul Literar Nr. 97 Iunie Pentru Tipar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Salonul Literar Nr. 97 Iunie Pentru Tipar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUL XXI / iunie 2018

REVISTĂ DE LITERATURĂ ȘI ATITUDINE

ALEX. ȘTEFĂNESCU: „Scrisul său are ceva acrobatic, este avântat şI

TUDOREL URIAN: „Sighetenii o numeau cu un fel de mândrie lo-

*LIVIU IOAN STOICIU, PREVIZIUNI ȘI OBSESII POZITI-

Avem o parte pozitivă în acest an, a săr-

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 1

SALONUL LITERAR / 2 97 / iunie 2018

1 Iulie 1940 În oraş nu se mai putea găsi cu

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 3

peronul gării, cum s-a întâmplat în care se aflau Locot. Paveles-

SIGHET: „ÎNCHISOAREA NOASTRĂ”

Ceea ce șochează la închi- la nesfârșit pe cant până când a

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 5

generoasele idealuri sociale ale lui represiunii comu-

Doina Lemny a făcut Fa- mă dedica profesoratului. Faculta-

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 7

română și în engleză, apărută la un element esențial în înțelegerea Brâncuși dintr-o nevoie de a se

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 9

SALONUL LITERAR / 10 97 / iunie 2018

Petrache Plopeanu, profesor la Râmnicu

Prutule, Prutule, apă străbună,

România iubită Mereu răzbate un vaiet sinistru,

SONETUL UBICUITĂŢII (l)

În ziua cu trei dimineţi în frunte,

O părere mai mult decât onestă

Nimic, pe pământ, în cer şi pe ape,

Te simt peste tot, Doamne, şi-n orice timp,

Smerenia, harul fiind incluse,

SONETUL UBICUITĂŢII (II) Mereu Te caut, deși sunt în Tine,

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 13

POEZII DIN TABOR

Ştiai cum să ucizi, bărbate,

SALONUL LITERAR / 14 97 / iunie 2018

În ceasul acesta,al aducerii aminte

Parcă mă poartă gândul că voi scăpa de

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 15

SALONUL LITERAR / 16 97 / iunie 2018

„– Panule – îi zice Emi- jertfă, acest şir de martiri. I-a

-mento mori, în palate de ghea- fără iluzii. Avram Iancu să

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 19

SALONUL LITERAR / 20 97 / iunie 2018

Unii simt o plăcere să american, ne face să preţuim

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 21

SALONUL LITERAR / 22 97 / iunie 2018

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 23

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 25

SALONUL LITERAR / 26 97 / iunie 2018

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 27

dintre cei doi mari ar- acestui mare artist al secolului al

SALONUL LITERAR / 30 97 / iunie 2018

Înțelepciunea populară a basmului baroce. În ciuda afirmației lui

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 33

SALONUL LITERAR / 34 97 / iunie 2018

vizuale este „într-o continuă Chițimia, Petre Crăciun, Mo-

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 35

CULIȚĂ IOAN UȘURELU, VRANCEA

O apariție recentă, sub incidența mai multor

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 37

SALONUL LITERAR / 38 97 / iunie 2018

Cartea „Cuibul crucii” de Petra- are la Petrache Plopeanu, trimite-

97 / iunie 2018 SALONUL LITERAR / 39

scrierii ori sfatul poetului Clipa nouă a repetării.

SALONUL LITERAR / 40 97 / iunie 2018