Adresa di pi Internet:

www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi

Anlu VIII, nr.1 (31) 2003,
Bucureshti-România
32 di padzinji -35.000 lei

BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ AARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Mãshti di
Pilisteri
ânviscuts tu
stranji
armâneshtsâ,
americâ-
neshtsâ shi
anti...
Cu Pilisterlu la... “Colindi, ...”

Papu Cârciunu vini sh-la noi, la

Sutsatâ...

Editoru: Dumitru Piceava

Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
USIA
(thimeljlu, njedzlu icâ
ncurpiljeatlu) alushtoru numiri:1
(31) 2003
Redactsia; Organizarea (D. Piceava)2/3
Colindi.., Zoe Gica (M. C. Budesh)..4/5
Max Demeter Pefuss (A. Gica), Pirmitlu
a Martsului (E. Iorgoveanu).............6/7
Vasile Barba (A. Gica), Fratslji Manakia
(Sashu Yerândã).................................8/9
Armânjlji di Salzburg (M. Bara), C.tin
Carniciu.....................................10/11
Limbâ icâ dialectu (I. Cardula), Gh.
Caragiani, Baki Ymeri......................12/13
T. Kiurciev, Musheata Armânâ,
Lilici di ...primuvearâ (A. Pasha).. 14/15
Vanghiu Dzega.....................................16
Sãrbãtoarea a Muljeariljei (A. Piha)....17
Lifteri Naum, D. Piceava................18 /19
Interviu cu M. Bereny (A. Piha)....20/21
Steryiu (H. Cândroveanu)............ 22/23
Nãetea (M. Bara), Cãtãlin Ghitsã..24/25
Costa Bica.............................................26
Hâbãri....................................................27
Interviu cu Doru V. Ionescu shi Thede
Kahl..................................................28/29
Thede Kahl, Hâbãri........................30/31
Revista poati s-hibâ yivâsitâ
shi pi Internet la adresa:
www.banaarmaneasca.tk
Poshta electromnicâ:
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia di muabeti:
banaarmaneasca@zahoo.com
ISSN - 1582-7607
Abonamentili
s-facù la adresa a Redactsi-iljei. Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ
Pâhãlu a unui abonamentu ti unù ”: 2511.1 - 7280.1/ROL - BCR,
anù easti: Ti yivâsitorlji di
România: 170.000 di lei. Ti Sucursala Stefan cel Mare, 32,
yivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA. Bucureshti.
George Leolea (1938-1983), “Ploaia di searâ”, acvatinâ;
BANA ARMÂNEASCÂ
Revista
“Bana Armâneascâ”
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
Editatâ di Fundatsia
”Bana Armâneascâ”
Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui numir,
1 (31), 2003 (1.000 cumãts), furâ
fapti di tinjisitslji Armânji: Oani
Nicolae, Lifteri Naum, Yioryi
Hagivreta,
Redactsia efhãristiseashti a tutulorù
atsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s-
putemù sâ scutemù tru migdani aestâ
revistâ sh-yinicu pârâcâlseara cãtrã
tuts Armânjlji cu vreari ti fara sh-
cultura armâ-neascâ s-nâ agiutâ sh-di
aoa shi nclo. Mash ashi va s-putemu
sh-noi, tu aradha a noastâ, s-lji-
agiutãmù Armânjlji.
PAREIA REDACTSIONALA:
Marilena BARA, Mariana
Caciandoni-BUDESH, Alexandru
GICA, Sashu YERÂNDÃ (Lozovo
-Machidunii), Aura PASHA.
COLABORATORI
Jani GUSHO, Kira
IORGOVEANU-MANTSU, Irina
PARIS, Aurica PIHA, Willy
WISOSHENSCHI.
Adresa a redactsiiljei:
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.
47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,
Bucuresti. Telefon: 021/6282786
shi 0723/609266.
Contulù a
Suntu ca vârâ
80 di anji di anda
dzãts di njilji di
Armânji ditù
Machidunia
ampârtsâtâ tu
patru pãrtsâ tu
anlu 1913 sh-
apârghisirâ averli
sh-locurli a lorù di daima shi anchisirâ,
cu njicù cu mari, fârâ di vrearea a lorù,
câtâ alti locuri ta sâ-sh ducâ bana.
Ditù aeshtsa, ma multu di 32.000 di
sufliti, loarâ calea câtâ România ta sâ-
sh aflâ eftihipsirea shi eftihia.
Furâ colonizats Cadrilater sh-dupâ 15
di anji, dicara aestu loc fu turnatù a
Vâryâriiljei, furâ mutats pitù horli di
Dobrogea.
Tora, nai ma multsâ di elj, suntu
arâspândits tu mãrlji câsâbadz (Cun-
stantsa, Bucureshti) shi cama psânji
armasirâ pritù hori iu, tu niscânti di eali:
Lãstuni (Hagilari), Stejaru (Eschibaba),
Ceamurlia di Nsus, Camina, Vasile
Alecsandri (Tistimelu) etc., suntu
majoritari ca populatsii.
Pritù tsi tricurâ tu aestu lungu chiro,
elji shi shtiu! Vahi, vârâoarâ, va s-hibâ
ânyrâpsitâ shi istoria a lorù, istoria a
Armânjlorù ditù România.
Easti ndreptu câ unâ parti di elj avea
vinitâ România sh-nâinti di aestâ stiymii
ditù anlu 1913, ashi cum eara atselji tsi
fâtsea sculii icâ emburlichi, ama nai ma
multsâlji di Armânji vinirâ România dupâ
anlu 1925. Pritù yinearea a lorù tu unù
numirù ashi di mari s-amintã România
"Comunitatea a Armânjlorù". Ea nu s-
amintã nitsi pritù vârâ actu datù di
chivernisea româneascâ sh-nitsi pritù
vârâ apofasi loatã di vârâ Tribunal.
Lipseasahti s-aspunemù câ zborlu
"comunitati" yini ditù limba latinâ:
communitas. Tu dictsionarlu al Tache
Papahagi aflãmù doauâ zboarã cu aestâ
noimâ: unlu easti chinotitâ, cari yini ditù
limba greacâ shi alantu easti giumaeti,
cari nâ armasi ditù limba nturtseascâ.
Pritù aesti trei zboarã, tsi au idyea noimâ,
s-achicâseashti, pi di unã parti: tutù tsi
easti chino (comun) a ma multorù lucri
icâ yiitãts; avearea tsi easti ân chino; iara
pi di altâ parti: "unâ parei di oaminji cu
idyili sinferuri, pisti icâ normi di banâ;
tuts bânâtorlji ditù unâ hoarâ, ditù unù
câsâbã icâ ditù unâ vâsilii” etc.
Tsi va dzâcâ, cafi grupù di Armânji ditù
unâ hoarâ icâ ditù unù câsâbã ditù
BANA ARMÂNEASCÂ
ORGANIZAREA A
ARMÂNJLORU DI ROMÂNIA
România plãseadzâ, adarâ, va dzâcâ,
ashi cum s-veadi tu definitsia datâ di
DEX, unâ comunitati. Tuts Armânjlji
ditù România formeadzâ deadunù Co-
munitatea a Armânjlorù ditù România.
Ca s-avemù tu videari numirlu a
Armânjlorù tsi vinirâ România, ahur-
hindalui cu anjlji 1925, Comunitatea a
Armânjlorù di România lipseashti s-hibâ
formatâ tora ditù unù numirù di vârâ
150.000 di bânâtori.
Niscântsâ ama dzâcù câ numirlu a
lorù easti ca vârâ 100.000, altsâ (N.
Saramandu, Th. Kahl) dzâcù câ numirlu
a lorù easti di vârâ 60.000.
Ghini ma, la catayrafia ditù anlu 2002
numirlu a Românjlorù tsi sh-aspusirâ
câ suntu Armânji fu di 25.000. La aestu
numirù s-adavgâ vârâ 1.500 di Românji
tsi sh-aspusirâ câ suntu Macedo-românji.
Organizarea a Armânjlorù
Armânjlji, di anda vinirâ România, nu
avurâ vârâ oarâ vârâ turlii di organizari.
Ti aestâ furnjii elji nu puturâ sâ-sh caftâ
sh-nitsi nu lâ si deadi vârâ turlii di
ndrepturi specifitsi a lorù.
Dupâ câdearea a comunismolui ama
elji s-organizarâ tu Fundatsii icâ tu
Sutsati culturali armâneshtsâ.
Pritù cilâstisirli di anji sh-anji a
niscântorù di aesti organizatsii minarea
culturalâ armâneascâ di România avu
parti di unâ nfluriri cumù nu fu pânâ
tora. Ghini ma, ndrepturli tsi suntu
spetsifitsi a lorù, Armânjlji nu puturâ s-
li amintâ tu aestu chiro cu tuti câ tu
anlu 1997, pritù Dimândarea 1333, Consiliul
ali Europâ lâ dâdea niscânti ndrepturi.
Dimândari 1333, tsi mutreashti
catandisea shi ndrepturli culturali tsi
lipseashti s-li aibâ Armânjlji, nu câ nu
fu bâgatâ tu practichii di chivernisea
româneascâ mea nitsi nu fu loatâ tu
luyurseari vârâoarâ. Ofitsial, Armânjlji
di România suntu luyursits ma largu
Românji iara limba a lorù easti luyursitâ
ca dialectu a limbâljei românâ !?!
Aesti veclji (di vârâ 150 di anji) shi
psefti teorii suntu andrupati sh-tora nu
mash di exusiili româneshtsâ mea sh-
di unâ njicâ parti di Armânjlji a noshtsâ
ânvitsats tsi bagâ sinferlu a loru per-
sonal nâintea a sinferlui a ntreagâljei
Armânami.
Ma multu di ahâtù, aeshtsâ ânvitsats
armânji (a curi numi nu li scutemù tora
tru migdani) nu câ nu u agiutarâ Armâ-
namea sâ s-uneascâ shi s-anichiseascâ
mea u ânchidicarâ shi-u ambudhisescu
sh-tora sâ-sh axeascâ aestu lucru.
Noi, Armânjlji di România, nu avemu
partii polititsi (sh-nitsi nu avemù izini
ta s-nâ adrãmù ashi tsiva, dupâ nomurli
di tora) ama avemù sutsati culturali
armâneshtsâ. Eali suntu, ca s-fâtsemù
biani (comparare) ca cumù suntu partiili
polititsi româneshtsâ.
Ashi cumù populu românescu easti
cumândusitù di partiili polititsi (di iu s-
amintâ, dupâ alidzeri, câpiili tsi u
cumândusescu) tutù ashi lipseashti ca
sh-Comunitatea armâneascâ di România
s-hibâ cumândusitâ di sutsatili culturali
armâneshtsâ. Tora, Comunitatea armâ-
neascâ di România easti cumândusitâ
di tuts sh-di canâ.
Ti catandisea tu cari suntu sutsatili a
Armânjlorù di România s-uidiseashti
multu ghini zborlu latinù: “Divide et
impera”! Disparti shi stãpuea!
Ti furnjia câ aesti sutsati nu s-
organizarâ sh-nu s-adunarâ tu unâ
sutsatâ ma mari cari s-li reprezintâ nu
furâ axi pânâ tora ta s-caftâ a chivernisiljei s-
lâ da vârâ ndreptu spetsific a lorù.
Ta s-poatâ sâ s-caftâ shi sâ s-amintâ
di la chivernisi ndrepturli tsi lâ si
pricadù a Armânjilorù ti tsânearea tru
banâ a miletiljei a lorù lipseashti ca tuti
Fundatsiili shi Sutsatili culturali
armâneshtsâ ditù România sâ s-adunâ
tu unâ organizatsii cari s-poartâ numa
di Federatsia icâ Liga a Armânjlorù di
România, ashi cumù aspunù nomurli
româneshtsâ shi ashi cumù suntu "Liga
a Armânjlorù dit Machidunii icâ ditù
Gârtsii."Liga" icâ “Federatsia” nu easti
altu tsiva dicâtù unâ uniuni, unâ sutsatâ
icâ unâ aliantsã di stati, di câsâbadz, di
sutsati icâ di inshi, âncljigatâ,
ântimiljusitâ ti mburirea, ti adrarea a unui
scupo chino (comun).
Scupolu chino ali unâ Ligã a Armâjlorù
nu poati ta s-hibâ altulù dicâtù atselù
di stãnipsiri, di pãstrari, va dzâcâ, a
alishtei yishteari lingvisticâ europeanâ
cari easti limba armâneascâ shi a atsiljei
etnii cari easti una dit nai ma veaclji sh-ma
chibarli ditù Balcanji, etnia a Armânjlorù.
Ta sâ s-axeascâ aestu scupo
lipseashti, fârâ di alta, ta s-nâ
organizãmù shi s-alidzemù unã câpii
cari s-nâ cumânduseascã. "Cavai di
tsitatea tsi u giudicã multsã" aspunea
Alixandru Machidonù.
Noi Armãnjlji nu avumù shi nitsi nu
avemù unâ câpii aleaptâ di noi.
Lipseashti ta sâ s-facâ unâ andamusi
a tutulorù Sutsatilorù Armâneshtsâ shi
sâ s-aleagâ unâ câpii cari s-lji-adunâ shi
Nr. 1 (31), 2003 3
s-lji cumânduseascâ Armânjlji nu ca
picuralu atselù pâltitù mea ca "Picurarlu
atselù bunù". "Un picurarù tsi s-intrâ
pritù ushâ tu stanea a oilorù sh-nu s-
ansarâ pritù altâ parti ca unù furù". Tsi
va dzâcâ, s-hibâ un picurarù cari sâ-sh
da bana ti oili a lui; unâ câpii cari s-hibâ
aleaptâ di noi, cari s-nâ adunâ,s-nâ organi
-zeadzâ, s-nâ cumânduseascâ shi s-nâ
va ca "Picuralu atselù bunù" aleptu di
Dumnidzã. Fârâ di aesta nu va s-putemù
ta s-nãintãmù sh-nitsi s-tsânemù cheptu
a niacumtinatâljei alumtâ tsi s-dutsi ti tu-
chearea shi asimilarea a noastâ ca mileti.
Aestâ câpii a Ligâljei (Federatsiiljei)
lipseashti ta s-hibâ aleptâ ti unù chiro di
1 icâ 2 anji dupâ cari s-treacâ altâ câpii
s-u cumânduseascâ Armânamea.
Dicara va sâ s-adarâ unâ ahtari turlii di
organizari sh-tu alanti craturi balcanitsi
iu bâneadzâ Armânji aesti organizatsii s-
adarâ deadunù unâ organizatsi cari s-
poartâ numa di Liga, Federatsia icâ
Uniunea Mondialâ a Armânjlorù. Ashi
suntu organizats Uvreilji shi, minduimù
noi, ashi va s-hibâ ghini ti Armânami ma
s-nâ organizãm sh-noi ca elji.
Pistipsescu câ sh-nai ma multili di câpii
di la alanti Sutsati shi Fundatsi armâne-
shtsâ di România agiumsirâ la unâ idyea
mindueari. S-cunoashti câ, cafi unâ di
eali, tu chirolu tsi tricu di la amintarea a
lorù, cilâstisirâ shi adrarâ tsiva ti
Armânami. Adrarâ tsiva shi s-dânâsirâ.
S-dânâsirâ ditù thâmâsitlu a lorù lucru
trâ Armânami ti furnjia câ eara singuri
sh-nu s-agiuta unâ cu alantâ. Ashi s-tihisi
cu “Comunitaea Armâneascâ”, cu
“OTAR”-lu, cu “Giunamea Armâneascâ”,
cu “Musheata Armânâ” sh. a.
Nu easti ananghi s-ma spunù câ
Fundatsia “Bana Armâneascâ”, cu unâ
mânâ di oaminji, nu poati ta sâ scoatâ
singurâ unâ revistâ sh-cu ahâtù ma
psânù s-hibâ axi s-organizeadzâ “Gala a
Premiilorù Omlu a Anlui”.
Di psânù chiro sh-membrilji a Consi-
liului di cumânduseari a Sutsatâljei
Culturalâ Armâneascâ avurâ cãbilea ta
sâ s-cândâseascâ câ mash elji singuri nu
potù ta s-li axeascâ tuti lucrili tsi lâ li
scoasi tru migdani Sutsata tu chirolu ditù
soni. Ca cumù fu tsânearea tru banâ a
“Cursurlorù optsionali” pri limba
armâneascâ la sculia 39 sh-ca cumù
easti ândridzearea shi tsânearea tru banâ
ali unâ emisiuni ti Armânji la ETNO Tv.
Ti atsea noi dzâtsemù câ “mash
deadunù va s-putemù s-anichisimù!
Ashi s-nã agiutã Dumnidzã!
Dumitru PICEAVA
 4 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
Spectacolu “Colindi, colindi”
organizatu Constantsa di OTAR
“Colindi, colindi”
Sâmbâtâ, 21-li di Andreu, OTAR
organizã tu sala a Teatrului Mari di
Constantsa unu spectacolù di colindi.
La aestâ manifestari vinirâ cu a lorù
program artistic pareia "Musheata
Armâna" di Mihail Kogãlniceanu, "Lilici
dit Maiù" di Constantsa shi ficiuritslji
tsi urdinâ la cursurli pi armâneashti la
sculia 12, cumu shi pareia “Pilisterlu”
di Bucureshti cari, pritu musheatili
cântitsi armâneshtsâ, s-hârsi di un
ahoryea suctsesu. Spectacolu ahurhi
cu unâ cuvendâ giuneascâ a
prezidentîljei ali OTAR Mariana
Caciandoni-Budesh shi sâ-ncljisi cu
imnulu a Armânamiljei “Dimândarea
pârinteascâ”.
Solishtsâlji a spectacolului furâ Hrista
Lupci shi Zoe Gica. Pi stsenâ fu câlisitu
shi cunuscutlu scriitoru Cola Fudulea
cari spusi ândauâ poezii di-a lui.
Tu soni, prezentatoarea Mariana
Caciandoni-Budesh (prezidenta ali
OTAR) câlisi oaspitslji la unâ hri-susitâ
searâ armâneascâ la restaurantu iu
cântarâ Hrista Lupci shi solistili di la
Pilisterlu. Alantâ dzuâ, la bâsearica di
Constantsa iu preftu easti Armânlu
Yioryi Ploscaru, s-tsânu unâ lituryii shi
pi armâneasti.
Ta s-poatâ s-hibâ organizatu aestu
spectacolu s-hãrgiuirâ ma multu di
1000 di dolari. Ti atsea, organizatorlji
efhãristusescu a tutuloru sponsorloru
shi maxus alu Dima Grasu, prezidentulu
a Fundatsiiljei “Moscopolea” di
Bucureshti, cari pâlti autocarlu tsi-lji
dusi Constantsa Armânjlji di Bucureshti
tsi furâ câlisits la aestu spectaculu; alu
Stere Samara, prezidentulu a
Fundatsiiljei “Sammarina”; al Steryiu
Budesh etc.
Cuvenda ali di Mariana
Caciandoni-Budesh
Andamusea di tora seara fu
andreaptâ di Organizatsia a Tinirlorù
Armânji di Roânia (OTAR), sutsatâ
amintatâ nâpoi cu trei anji, tu 8-li di
Andreu 1999, tsi ari ca scupo
pâstrarea shi fâtsearea cunuscutâ a
axiilorù culturali armâneshtsâ,
tsânearea tru banâ a limbâljei
armâneascâ, a adetslorù armâneshtsâ
tsi zburãscu di
identitatea ahoryea a
Armânjlorù.
OTAR fu amintatâ di
tinirlji armânji ditù Rep.
Machidunia, ditù Arbinishii shi ditù
România. Tu ahurhitâ, chiro di unù anù
shi giumitati OTAR avu activitãts multu
musheati (expozitsii, seri culturali,
spectacoli etc.) ama anlu ditù soni aestâ
sutsatâ nu featsi mari lucru.
Ia câ vini oara, tora tu meslu Andreu,
ca OTAR s-adunâ diznou Armânjlji shi
s-lâ aducâ niheamâ isihii tu sufliti.
Duruts Armânji, strâpâpânjlji shi
pâpânjlji a noshtsâ avurâ unâ banâ multu
greauâ, tricurâ multi lâets, furâ
ampârtsâts tu patru craturi shi ashi sh-
chirurâ soia, s-alumtarâ sumù hlamburi
xeani, ama cu tuti aesti elji nu sh-
agârshirâ soia, miletea, ma multu di
ahâtù s-alumtarâ sh-virsarâ sândzâ ti
tsânearea tru banâ a limbâljei
armâneascâ, aestâ limbâ ahâtù di dultsi
shi musheatâ tsi adzâ noi ahurhimù ta
s-u agârshimù i s-nu mata u zburâmù.
Suntu multu sutsati armâneshtsâ aoa
România, sutsati tsi spunù câ
cilâstisescu ti problema armâneascâ
ama noi, reprezentantsâlji alushtorù
sutsati himù multu individualishtsâ,
mash ti unù singurù, va dzâcâ, shi
ergulù (zilia, anchizma) nu da arihati.
Cându nâ adunãmù muabetea va s-hibâ
ligatâ di tsi suntu Armânjlji shi di tsi easti
lumea armâneascâ.
Vini oara, duruts Armânji, s-alâsãmù
nanâparti aesti muabets psefti ti itia câ
tuts shtimù tsi himù: prota sh-prota,
nâinti di tuti, himù Armânji shi avemù
unâ limbâ a noastâ - limba armâneascâ.
Tu 24-li di Cirishearù 1997 Adunarea
Parlamentarâ a Consiliului ali Europa,
pritù Dimândarea 1333, pricunuscu
grailu armânescu ca limba a
Armânjlorù. Aestâ Recomandari 1333
da a Armânjlorù ditù craturli balcanitsi
ma multi ndrepturi. Amintãmù aesti
ndrepturi mash pi carti, unâ carti di cari
noi Armânjlji puteamù s-nâ ufilisimù,
s-câftãmù ca aesti ndrepturi s-hibâ
bâgati tu practichii.
Tsi fâtsemù noi,
Armânjlji ditù
câsâbãlu Constantsa
mash ti noi, ti
pâpânjlji a noshtsâ tsi
nâ alâsarâ unâ
dhoarâ multu
musheatâ, dhoarâ di
cari noi nu avemù
angâtanù.
BANA ARMÂNEASCÂ
Featsimù
ndoauâ lucri
ama sh-
atseali li
chirumù:
- tu anlu
1 9 9 9
Comunitatea
a Armânj-
lorù ditù
România
dishcljisi
p r o t i l i
cursuri pi
l i m b a
armâneascâ
la ma multi
sculii di
Constantsa,
M i h a i l
Kogãlniceanu, Ovidiu. Ama peanarga-
anarga Comunitatea chiru aesti cursuri.
Tora, tu bitisita a anlui 2002 mash la
sculia 12 ficiuritslji potù s-anveatsâ
armâneashti la sculii, ama shi aoa di iu
eara 120 di ficiurits tora armasirâ vârâ
30. Câtse?
- tu anlu 2001 OTAR andreapsi chiro
di 2 meshi shi giumitati unâ emisiuni
tru limba armâneascâ la Tv. MTC. S-
chiru shi aesta…
- tu anlu 2002, ndoi meshi "Giunamea
Armâneascâ" andreapsi unâ emisiuni ti
Armânji la Tv. Neptun. S-chiru shi aesta.
- singurlu lucru tsi s-fatsi niacumtinatù
ti Armânjilji di Constantsa shi Tulcea
erasti emisiunea di la Radio Constantsa,
emisiuni tsi putemù s-u avdzâmù cafi
dzuâ di Gioi, di la sâhatea 12.
- Armânjlji di Constantsa nu au unâ
revistâ a lorù.
- Ma multu di ahâtù Armânjlji ditù
aestu câsâbã nu au unù sediu, unù locù
iu sâ s-adunâ. Ma s-ti priimnji pi geadeili
di Constantsa va s-vedz sediulù a
Turtsâlorù, a Tãtarlorù, a Ghiftsâlorù,
a Gretslorù etc., ama nu va s-vedz iuva
unù sediu a Armânjlorù, unù locù iu s-
putemù s-nâ adunãmù shi s-lucrãmù ti
Armânami. Câtse nu avemù unù sediu?
Nu putemù icâ nu vremù? Shi
 BANA ARMÂNEASCÂ
apandâsea va vâ dau tora. Nu vremù!
Himù pseftsâ ti miletea armâneascâ.
Featsimù shi fâtsemù ahânti lucri ti
altsâ ama nu putemù sâ fâtsemù dipù
tsiva ti noi ti atsea câ nu vremù.
E more, tsi va s-amintãmù ma s-
agiutãmù Armânamea? Easti unâ
antribari tsi u avdzâiù di multi ori. Shtits
tsi va s-amintãmù? Prota sh-prota
CHISCHINEATSA nu va nâ chiremù
suflitlu shi nu va nâ alâsãmù pistea. Va
s-bânãmù pisti locù ashi cumù nâ deadi
Dumnidzã: Armânji. Easti unâ borgi tsi
Cântãtoarea ZOE GICA
shi pareia "LILICI DITÙ MAIÙ”
Tu dzua di 3-li di Yizmâciunù 1953
tu fumealjea Ianush (Caluda) ditù hoara
Râmnicu di Nghiosù, fu harauâ mari -
s-amintã protlu njicù - unâ fiticâ
mushuticâ cu fasa albâ, perlu laiù mãzii
shi ocljilj ca di-amurâ. Pãrintsâlji âlji
bâgarâ numa Zoea, numâ armâneascâ
ti itia câ tu fumealjea Ianush, unâ
fumealji multu mari, adetsli eara tsânuti
cu pisti. Tu fumealjea Ianush s-
amintarâ nica doi nits: unâ featâ shi-
unù ficiorù . Aeshtsâ ficiurits crishtea
tu unâ dealihea fumealji armâneascâ,
chischinâ sh-cu pisti. S-aspunea daima
câ lipseashti prota sh-prota s-anveatsâ
limba armâneascâ, cântitsli shi adetsli
armâneshtsâ. Tu hoara Râmnic, unâ
hoarâ njicâ ditù Njeadzânoaptea a
judetslui Cunstantsa, cafi Dumânicâ s-
adra corù iu s-aduna tuts Armânjlji din
hoarâ - cu njicù cu mari - nveastili cu
gionjlji a lor; featili shi ficiorlji di
ansurari cumù sh-njitslji ficiori tsi s-
hârsea tuts deadunù di mushuteatsa a
gioclui shi a cânticlui. Fitica Zoea
ahurhi ta s-u ariseascâ iholu armânescu
sh-di njicâ anvitsã multi cântitsi
armâneshtsâ. Fumealjea Ianush eara
multu mari sh-unâ fumealji mari ari
multi harei shi adets sh-la tuti aesti harei
s-dutsea shi Zoea, cu tuti câ eara njicâ.
Soea u loa di lâ cânta; nu eara harau iu
s-nu cântâ; Criscu cu cânticlu
armânescu tsi lu-anvdz oarâ di oarâ sh-
u avemù ca oaminjlji shi ma s-nu nâ
fâtsemù aestâ borgi va s-himù cuprii,
cuprii tsi va s-chearâ tu vimtu.
Vrets s-chiremù? Minduescu câ nu. Ti
atsea vini chirolu s-nâ organizãmù, tuti
sutsatili s-lucrãmù deadunù shi voi s-
nâ agiutats. Fârâ agiutorlu a vostu nu
va s-amintãmù tsiva. Vini chirolu s-
alâsãmù nanâparti ergulù, sinferlu a
nostu, pseftulù patriotismu shi s-
tsânemù tu banâ miletea sh-limba
armâneascâ veaclji di ma multu di 2000
di anji.
Minduits-vâ tu aesti dzâli di sârbâtoari
dzuâ di dzuâ. Comunismolu nu alâsã
niaguditâ nitsi fumealjea Ianush. Tu anlu
1972 fratili ali Zoe, studentulù Iancu
Ianush deadunù cu coleglu a lui Misha
Dima furâ bâgats tu ahapsi shi
cãtãdicãtsits (condamnatsi) ti itia câ âshi
câfta ndrepturli armâneshtsâ.
Giudicâtoarea comunistâ lâ spusi câ facù
"complot contra statlui român prin lupta
dusã de aceshti studentsi de a câshtiga
drepturile macedoromâne". Misha Dima
nu mata vidzu
lunjina, elù
murindalui tu
ahapsi iara Iancu
Ianush inshi,
ama inshi niomù.
Trapsi shi
arâvdã multi
fumealjea Ianush
ama cu tuti aesti
Zoea âshi tâxi a
ljei câ ma s-poatâ
va s-agiutâ
miletea tu cari s-amintã.
Tu anlu 1982 Zoe Gica (s-mârtã cu
Mihai Gica ditù hoara Beidaud) featsi
ânregistrãri la Radio Bucureshti cu Paul
Grigoriu ama cântitsli nu furâ difuzati ti
itia câ nu vru securitatea.
Lucrândalui cu ficiuritslji Zoe Gica bitisi
liceulu pedagocic "Constantin Brãtescu"
shi easti luyursitâ una ditù nai ma bunili
dascalitsâ shi educatoari di Cunstantsa.
S-mindui câ va s-hibâ multu ghini ma s-
adunâ ficiuritslji armânji ditù câsâbãlu
Cunstantsa ta s-lje-anveatsâ armâneashti,
Cântâ shi s-gioacâ armâneashti; s-
dishteaptâ ditù crehtâ ilichii
duchearea, sentimentulù shi
conshtiintsa natsionalâ. Ashi
s-amintã tu anlu 1966 pareia
di ficiurits "Lilici ditù Maiù".
Aestâ parei, cumândusitâ di
Zoe Gica, s-dusi Strasbourg
tu meslu Yizmâciunù 1996 sh-
dinintea a Consiliului ali Europâ
Nr. 1 (31), 2003 5
nâ chicutâ di oarâ la pâpânjlji a voshtsâ
sh-ma multu la ficiuritslji a voshtsâ. Tu
aesti dzâli di sârbâtoari s-nâ adutsemù
aminti a ficiuritslorù di arâzga a noastâ,
di identitatea a noastâ shi s-lâ spunemù
câ borgea a lorù easti s-tsânâ ndzeanâ
hlambura armâneascâ.
Vâ orù Cârciunù hâriosù, ambâreatsâ
sh-multâ ayapi s-avets tu sufliti.
Dumnidzã s-hibâ cu noi!
Mariana Caciandoni-Budesh
cântã sh-giucã armâneshti, spectacolù di
cari zburâ tutâ mass-media europeanâ.
Tu jurnalu "Tribuna" (nr. 33-34) pi prota
padzinâ eara unù cadhurù cu pareia
"Lilici ditù Maiù" sumù cari eara
anyrâpsitù: Fârâ bombi - giucândalui shi
cântândalui - ficiuritslji armânji caftâ a
Parlamentului Europeanù ndreptulù ta sâ-
sh anveatsâ limba di dadâ tu sculiili tsi li
frecventeadzâ". Ditù anlu 1996 shi pânâ
tu anlu 2003 pareia “Lilici ditù Maiù lo
parti la multi spectacoli ama nai ma
musheatù, aspuni Zoe Gica, fu atselù ditù
Rep. Machidunia, iu zborlu chischinù shi
safi armânescu a ficiuritslorù agiumsi tu
suflitli a Armânjlorù di Scopia, Crushova
shi Bituli.Tu anjlji 2001-2002 iholu ali Zoe
Gica fu ascultatù sh-di comunitatea
armâneascâ di New York, comunitati tsi
u apruche cu harauâ chiro di ma multsâ
meshi.Cântâtoarea shi dascalitsa Zoe
Gica n-aspuni câ singura vreari easti sâ-
lji da Dumnidzã sânâtati ta s-poatâ s-
anveatsâ sh-tu yinitorù fidãnjli armâni,
fidãnjli tsi suntu bârnulù di mâni, yinitorlu
a Armânamiljei, dealihea ambasadori ti
spiritualitatea armâneascâ tu tutâ Europa.
Tutâ tinjia a noastâ ti Zoe Gica, ti lucrulu
niacumtinatù tsi-lù fatsi ti miletea
armâneascâ, ti tsânearea tru banâ a
limbâljei shi a iholui armânescu.
S-tsâ da Dumnidzã sânâtati sh-lucrulu
s-tsâ imnâ ambarù!
Mariana Caciandoni-Budesh
 6 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
Max Demeter Peyfuss
Ma multsâlj anvitsats armânji tsi
anyrâpsirâ ti Armânji eara di arâdâtsinâ
armâneascâ. Aesta adusi niscântiori
unâ xichi di obiectivitati. Easti multu
zori s-anyrâpseshtsâ ti Armânji shi s-
nu ti influentseadzâ "sinferlu
natsionalù" a vâsiliiljei tu cari bânedz.
Max Demeter Peyfuss (anda zbura di
Armânlu Keramopoulos tsi dzâtsea câ
Armânjlji suntu Grets curats) zbura di
complexulù a minoritarlui tsi lu au
anvitsatslji armânji sh-ti atsea câ
lipseashti s-yixeshtsâ ghini tutù tsi
anyrâpsescu elji.
Aesta fatsi ca anvitsatslji xenji s-ti
agiutâ ma multu ta s-ai unâ icoanâ (im-
agine) obiectiva ti dunjeaua
armâneascâ. Ashi s-fatsi (zburândalui
di anvitsatslji tsi bâneadzâ nica) câ easti
ma lishorù s-ducheshtsâ tsiva dealithea
ti Armânji yivâsinda-lù Neagu Djuvara,
M. D. Peyfuss icâ Thede Kahl.
Ama nu easti zborlu aoa di anvitsats
dipù xenji: Djuvara shi Peyfuss au unâ
andipârtatâ arâdâtsinâ armâneascâ iara
Thede Kahl, pritù cãljiurlji a vreariljei,
agiumsi shi elù Armânù.
Aestâ exiyiseashti vahi ma ghini minti-
tura aesta di obiectivitati sh-di vreari
ditù anyrâpserlji a alushtorù anvitsats.
Arâdâtsinjlji alù Peyfuss suntu
Moscopolea. Protlu ditù fumealjea alù
Peyfuss tsi agiumsi Austria fu emburlu
Andreas Tirka tu anlu 1734 (nâinti s-
agiungâ Viena tricu prota pritù nãili
Oltenia shi Banatu ditù România).
Andreas Tirka easti adusù aminti di
Weigand tsi zbura sh-di gravura a
câsâbãlui Moscopole adratâ ditù
pâradzlji alù Tirka la anlu 1767.
Peyfuss aflã torlu a alishtei gravuri
Misskolc iu s-aflâ singurlu exemplarù
antregù (la bâsearica "Ayiu Triadha"
ditù aestu câsâbã). Tu gravurâ suntu
zuyrâpsiti: câsâbãlu Moscopole,
mânãstirea Sâmtulù Ioan Prodromlu di
ninga Moscopole shi icoani ditù bana
a sâmtului.
Andreas Tirka pitricu idyea
xilogravura shi la mânâstirlu Ioan
Prodromlu.
Sh-aesta fu aflatâ ama nu easti
antreagâ, easti mash unâ cumatâ. S-
aflâ adzâ Sârunâ (la Institutlu di
Cercetãri Balcanice).
Strã-strã-paplu alù Peyfuss, Theodor
Demeter Tirka, s-amintã Moscopole la
anlu 1764 shi muri Viena la 1839. Eara
bancher shi angrosistu. Tu tishchireaua
a lui eara anyrâpsitù "cives et magnarius
Temesvarensis".
Fu ansuratù cu Maria Demelich de
Panyova (Dushan Popovic pistipsea câ
shi aestâ fumealj eara di arâdâtsinâ
armânâ ama Peyfuss pistipseashti ma
multu câ fumealja Demelich de
Panyova eara di arâdâtsinâ sârbeascâ).
Theodor Demeter Tirka fu nai ma
importantulù everghet ti unâ carti tsi
avu multâ anami: "Dictsionarlu
sârbescu" alù Vuk Stefanovic Karadzic.
Ditù fumealjea alù Peyfuss, niscântsâ
furâ pictori sh gravori (tsi lucrarâ ti
Casa Regalâ ali Românie).Tu fumealjea
a lui sâ zbura armâneashti pânâ câtâ la
anlu 1875.
Max Demeter Peyfus s-amintã Viena
la anlu 1944. Di njicù avu mirachea ta
sâ-shi aflâ toarâli armâneshtsâ. Aestâ
mirachi fu sh-ma mari dupâ tsi muri
afen-su la anlu 1958. Tu anlu 1964
agiumsi Românie. Matilda Caragiu
Mariotseanu shi Alexandru Niculescu
(Viena) lu cândâsirâ s-toarnâ
Moscopole.
Featsi multi cãljuri tu Balcanji sh-
anvitsã limbili a miletslorù ditù aestâ
cumatâ di locù.
Spudãxi isturie, filologie shi
balcanologie. Âshi deadi teza di
doctoratù tu anlu 1971: easti zborlu di
avdzâta "Chestiuni armâneascâ" ("Die
Aromunische Frage"), tipusitâ prota
Austria la anlu 1974 shi deapoa
Romanie, la anlu 1994.
Easti profesorù di isturie sud-est
europeanâ la Universitatea di Viena.
Nafoarâ di isturie ari mirachi sh-ti
literaturâ: nu mash ca traducãtorù ama
sh-ca poetu.
Ndoauâ zboarâ ti opera istoricâ alù
Peyfuss: daima dzâtsi câ nai ma
importantu easti ta s-mutreshtsâ câtâ
averu. Easti di mari simasie
obiectivitatea. Ti atsea câ urdinâ ahâtu
multi legendi ti Moscopole, ahurhi ta
s-li spudâxeascâ shi s-caftâ s-
ducheascâ tsi easti dealithea tu eali.
Pirifanjea a Armânjlorù shi atsea câ di
multi ori au câsurea aesta ta s-facâ di
peru funi (s-li adavgâ lucurli), âlji
featsirâ ta s-zuyrâpseascâ unâ imag-
ine di mitu ali Moscopoli. Sh-nu eara
ananghi di aesta ca dealithea
Moscopolea fu unâ nishani. Tu 1989,
Peyfuss tipusi unâ carti ti tipografia ditù
Moscopoli.
BANA ARMÂNEASCÂ
Tu tsi mutreashti legenda, tsi dzâtsi
câ aestu mushatù câsâbã fu aspartu di
Ali-Pâshe, avu curajlu shi anacra ta s-
dzâcâ câ nu-i dealithea. Cumu putea Ali-
Pâshe s-apargâ câsâbãlu tsi-lj adutsea
nai ma multsâlji pâradz pritù taxe? Avea
ahâtu psânâ ducheari economica? Dupâ
Peyfuss, câsâbãlu fu unâ curbanji a
câvgadzlorù anamisa di pashalâcuri
vitsini cumù sh-a furlorù (tsi multsâ
eara crishtini). Dzatsea Peyfuss ti tuti
aestea: "Multi legende (isturii) urdinâ trâ
aesti capitoli ditù isturia a câsâbãlui a
nostru shi vini oara si s-facâ lunjnâ cu
agiutorlu a mithodilorù moderni a
istoriografiiljei. Trâ aesta mi turnai sh-
mini Moscopole, aestâ oarâ trâ totna!"
Max Demeter Peyfuss
Tu tsi mutreashti numirlu a
Armânjlorù: tu teza di doctoratù ditù
1971 Peyfuss fâtsea isapea di 400.000
di Armânj tu Evropa di Sud-Est. (tu
Raportulù alù de Puig ditù 1996, easti
adusâ aminti cifra di 250.000 di Armânji
- isapi faptâ di Peyfuss ti anlu 1996).
Tu tsi mutreashti arâzga a Armânjlorù,
Peyfuss dzâtsi câ easti unâ problemâ
controversatâ. Elù ufiliseashti lingvistic
minduerli ali Matilda Caragiu (câ limba
armâneascâ easti structuratù idyea ca
româna) shi istoricu minduierlji alù
Nicolae Sherban Tanashoca: atsea câ
fu unâ mileti romanizatâ tu Dacia
Traianâ, Aurelianâ shi doauali Moesii,
mileti tsi fu pimtâ câtâ Sud (Notu) di
Slavi. Atumtsea cându dipusi aestâ mileti
romanizatâ, ea andâmusi (vahi) unâ
mileti românizatâ autohtonâ.
Tuti aestea shi-aducù, la prota videari,
cu tsi dzâtsi istoriografia româneascâ
tu aestâ problemâ. Ama Peyfuss nu
veadi lucurli tu albu shi laiù. Suntu multi
nuantse tsi elù li adavgâ.
1) Minarea natsionalâ la Armânji
ahurhi prota mash cu scupadz culturali:
 BANA ARMÂNEASCÂ
s-aibâ Armânjlji cali sâ-shi ufiliseascâ
limba tu sculii shi bisearicâ. Câ nu s-
deadirâ aesti andrepturi, minarea
agiumsi politicâ. Sh-la politicâ s-
agiumsi pritù "sinferlu shi elanlu
natsional" a Românjilorù di România
(dupâ anlu 1864). Aestu planù politic
cu tuti câ "pârea s-hibâ pozitiv tu
ahurhitâ, fu znjisearicù pânâ tu soni ti
cauza a Armânjlorù".
2) Maca nu va s-eara aestâ minari
natsionalâ nu vrea s-eara tuti vâtâmãrli
shi cripãrli pritù cari tricurâ Armânjlji.
Ama nu sâ shtii maca Armânjlji nu va s-
eara asimilats di Grets.
3)Peyfuss duchi, yivâsindalui revistili
armâneshtsâ, câ adzâ Armânjlji nu mata
vorù s-hibâ unâ turlii di "apendice la
conceptele dubioase ale unor politicieni
de la Bucuresti."
4)Tu tsi mutreashti problema maca
Armânjlji di România suntu unâ
minoritate ethnicâ/natsionalâ, Peyfuss
dzâtsi câ nu suntu criterii shtiintsifitsi ta
s-aflji natsionalitatea a vârnui nafoarâ di
conshtiintsa a lui.
5) Chestiunea armâneascâ s-dishcljsi iara
dupâ 1989 ama amârtia easti câ s-
dishcljsi mash pritu câvgadz anamisa di
Armânji, câvgadz tsi nu au vârâ njedzu
ahândosù. Maca Armânjlji va sâ-shi
shtibâ ma ghini isturia a loru, va s-da
nanâparti atselu natsionalismu romanticu
tsi nu mata easti uidisitu adzâ. Editsia ditù
1994 ali "Chestiunea Armâneascâ" s-
bitiseashti cu unâ multu musheatâ
mindueari alù Peyfuss ligatâ di borgea
tsi u ari unù istoricù sh-tsi poati s-
hibâ luyursitù ca unù idealù
umanistu:"Ama borgea a istoriclui nu
easti atsea ta s-lâ da armi a
politicieanjlorù mea ta s-apriduna
manifestãrli di afectivitati di prima-
nsusu".
Alexandru Gica.
Nota: ti adrarea a alushtui textu ufilisii
1)"Chestiunea aromaneasca", Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 1994.
2)"Aromanii in era nationalismelor
balcanice", capitol ditu cartea
coordonata di Neagu Djuvara
"Aromani. Istorie. Limba.Destin.",
Editura Fundatiei Culturale Romane,
Bucuresti, 1996. Prota editsie alanci
Paris la anlu 1989.
3)"Turnarea la izvuri", articolu alu
Peyfuss alancitu tu "Zborlu a Nostru",
numirlu 3(16) ditu 1987.
4)"Aromanian Landlords in the Banat
around 1800", comunicari tsanuta di
Peyfuss la Congreslu di Sârunâ ditu
Andreu 2000.
Nr. 1 (31), 2003 7
hirlu ta s-agiungâ la tuts
PIRMITHLU A MARTSULUI din casâ. Elji sh-lu liga
di mânji (cumù multsâ di
S-tucheashti neaua di arãdzli a soarilui noi adrãmù adzâ), di gushi, di cicioari
tsi ljea di diznjeardâ loclu. Da frândzâli, di pidicari. Pi ninga ficiurits, feati sh-
lilicili umplu padea cu bueilji a lorù shi nveasti, pânâ sh-bârbatsalji liga martsulù
anjurizma tsi u alasâ nâ adutsi aminti ca di mânji i di curãlji. A prãvdzâlorù lâ si
vini primuveara. Sh-noi u tinjisimù cumù liga di coarni. Di martsu s-liga sh-unù
lipseashti, purtândalui protlu semnu a ljei: pârã di asimi i di malâmâ, dupâ
martsulù (icâ mãrtsishorlu), unâ cioarâ catandisea a omlui, sh-cu câtù eara ma
cu doauâ buei: albu shi aroshù ligatâ di vecljiu pârãlu cu ahâtù eara ma bunù.
vârâ stuljii. Cându s-ashtsa martsulù, s-dzâtsea:
"S-shutsâ ghinetsli sh-bunetsli tu casâ!
Tu hala a câsâbãlui, pari câ agârshimù
S-shutsa prãvdzâli tu casâ sh-tuti
noima alishtei cioarâ sh-tu ayunjsearea
bunili!", sh-anda s-liga di gushi sh-di
a noastâ ti aveari, pari câ cu câtù va s-
mânji s-dzâtsea: "S-hibâ gurli ligati a
anyiliceascâ ma multu sh-va s-hibâ dushmanjlorù, a nipârtitslorù. Arãu di
cama scumpu mãrtsishorlu, cu ahâtù fciori s-nu da sh-tri vârâ di a casâljei!"
haraua câ-lù purtãmù easti ma mari. S-purta martsul tutù meslu i mash
Adetea a purtariljei a martsului s-cheari protili noauâ dzâli ditù mesù, deapoaia
tu nai ma vecljiul chiro shi s-pari câ u s-arca pi un trandafilâ i pi vârâ lumachi
avemù di la Romanji, ashi cum u au shi di pomù. Ficiuritslji anda lu-arca dzâtsea
alti milets: Frântsâlji, Italieanjlji, Spaniolji, tsi vorù s-lâ aducâ lândurli anda va s-
Portughezlji, Rumânjlji tsi s-tragù ditù toarnâ tu cuibairlu a lorù (ti Ayiù Lazãr)
Latinji. Ma multu, sh-alti milets tsi nu shi ma s-eara froninji lâ eara ascultatâ
suntu di arâzgâ latinâ loarâ aestâ adeti. vrearea (aestu lucru dupu putearea a
Romanjlji ahurhea anlu cu meslu Martsu, pârintsâlorù).
ca unâ tinjii tsi u purta a Zeului a lorù Unâ altâ adeti prindu martsu eara ca
Marte (Zeulu a polimlui) shi avea nãdia tutù nai ma moashea ditù casâ s-treacâ
câ cioara tsi s-cljeamâ martsu, ca semnu pritù acù martsulù, ma cu mânjli
di la Zeu, va-lji afireascâ di lângori sh- dinâpoi, dupu cari cusea tsiva ti Ayilu a
va lâ ancljidâ gura a dushmanjlorù. casâljei. Cându moashea cusea, nai ma
Albulù ditù hirù ari noima di ghineatsâ marea i nveasta u antriba: "Tsi coshi
tini?" shi moashea dzâtea: "Tsi s-ti njiri,
iara aroshlu di sândzâlù a polimlui, al
cosù gurili a dushmanjlorù a casâljei!".
Marte tsi -lji aviglea di arali.
Antribarea s-fâsea di trei ori, doaua oarâ
Adetea la Armânji eara ca tru dzua di
moashea dzâtsea câ taha cusea gurli a
ma napoi a Shcurtului, aprindu Martsu, tutulorù dushmanjlorù a casâljei, shi treia
oarâ câ taha cusea gurli a sherchiloru
shi a nâpârtitslorù. Tu niscânti hori, shi
aestâ adeti pari câ u aflãmù shi adzâ tu
hori fârshiruteshtsâ, prindu martsu s-
aprindea aluatù shi s-frimta unâ turtâ
dultsi cu zahari, cari s-mâca tu prota
dzuâ di martsu, tahina di tuts oaminjljii
din casâ, ca tut ù anlu s-armânâ
ghineatsa shi dulteamea la atsea fumealji.
Aestu easti pirmitlu a martsului, ashi
cum lu adyivasii ditù revista Lumina
anyrapsitù di Costa Belimace, cumù ânji
lu aspusira pâpânjilji a melji shi ashi va-
lù aspunù sh-a voauâ, ta s-lu aspunets
Graficâ di George Leolea la nipotslji a voshtsâ. Câ ashi va s-
muljearea nai ma marea tu ilichii ditu adrãmù cu pirmitili, s-li dutsemù cama
nclo, sh-la bârnurli tsi yinù dupu noi, ta
casa ashutsa martsulù. Ditù doauâ
s-nu s-agârsheascâ vârâ oarâ aestâ
gljeami di tortu, unù aroshù sh-alantu
veaclji sh-pirifanâ zârtsinâ a noastâ.
albu, s-arupea câti unù hirù lungu,
maxus ta s-agiungâ ti tuts ditù casâ. Eleonora Iorgoveanu
Ashtsarea s-adra cu furca sh-cu fuslu i
cu doauli mânji, tsânândalui n gurâ unù
capitù sh-pi alantu lu tsânea pi arada
tuts oaminjilji din casâ, ta s-lâ aducâ
ghineatsâ. Depoaia, moashea ampârtsa
 8 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
easi di 19 di shi s-adari unâ
Vasili Barba ancljisi tu 15-li di Shcurtu, anj; nai ma actsiuni politicâ
lungâ banâ independentâ.
85 di anj. Trâ multsâ anj! ditù tuti Câftãrli culturali
revistili di ma-ndzeanâ s-
Ditù Armânami armâneshtsâ). Adutsemù aminti aoa shi vedù sh-tu Rezo-
ishirâ oaminji cãrtsâli tipusiti tu aestu chiro di ULCA: lutsia Ferrarini
politici ca baea. "Gramatica Aromânâ icâ Macedono- (Maiù 1994) sh-
Ama aproapea vlahâ" di Mihali Boiagi (1988). Prota deapoa tu
tuts nu lucrarâ ti edistii a alishtei carti ishi Viena tu anlu Dimândarea
Armânami mea ti 1813. Furâ nica doauâ editsii andreapti 1333 ditù 24-li di
vâsilia tu cari di Dimitrie Bolintineanu shi Pericle Ciresharù 1997, nai ma marli
bana. Papahagi. "Poemati alù Carl Sandburg" amintaticù pânâ tora ti miletea
Protlu cari arupsi aestâ adeti fu adusi pi armâneashti di Mihali Prefti tu armâneascâ. Tuti aesti furâ fapti cu
Constantin Papanace cari tu anjlji '50 anlu 1996. "Merù ancrutsiljeatù pi agiutorlu alù Vasili Barba sh-ali ULCA.
ditu eta XX pitricu ma multi memorii hlamburâ", poemati di Mihali Prefti Tu Ghirmânie s-tsânurâ tsintsi
la ONU sh-la FUEV ti catandisea a (1996). "Pirmithi di sumù aumbra a congresi andreapti di ULCA: tu 1985
Armânjlorù. Dheftirlu fu Vasili Barba. cupacilui", Kira Mantsu (1996). Mannheim, tu 1988, 1993, 1996 shi
Vasili Barba s-amintã tu hoara Livãdz Toarâ di zboarâ", poemati di Vanghiu 1999 Freiburg. Tu anlu 1988 ULCA
ditù muntsâlj Paicu la 15 di Shcurtu, Dzega (1997). "Cartea a Caliljei" adusâ amintã unù mari andreptu ti Armânj:
1918. Dadâ-sa eara Maria Palla pi armâneashti di Mihali Prefti (2002). limba armâneascâ fu pricunuscutâ
(pirvuljeatâ) shi afen-su Gheorghe alù Tu anlu 1986 ULCA andreapsi Freiburg oficialù ca limbâ latinâ.
Barba (1897-1986). Goga alù Barba protlu cursu di limbâ armâneascâ. Ti tuti aesti, Vasili Barba axizeashti
eara dhascalù la shcoala româneascâ Dheftirlu fu andreptu Bonn la anlu 1987. vrearea shi tinjia a noastrâ.
di Livãdz shi alumtã tu ashcherea Cu aestâ apuhii s-ancurunarâ Kira shi Murafetea a lui fu atsea câ shtiu s-
frântseascâ tu protlu polimù mondialù Yeani Mantsu tsi s-avea cunuscutâ la dishcljdâ cãljuri sh-câ bâgã problema
pi frontul di Sârunâ sh-tu Asia Njica cursulu ditu 1986. armâneascâ pritù prisma modernâ
(tu polimlu ditù anjlji 1919-1922 Mash aesti acti di culturâ agiundzea ca europeanâ di adzâ. Sh-câ nu s-alâsã
anamisa di Grets shi Turtsâ). Vini Vasili Barba s-armânâ tu isturia a canâoarâ di scupolu a lui.
România cu fumealja a lui tu anlu 1926. Armânamiljei. Ama V. Barba va s-armânâ Catandisea a Armânamiljei nu easti
Ti afen-su ma dzâtsemù aoa câ fu cunuscutu tu isturii prota sh-prota ca nica ashi cumu lipseashti sh-ashi cumù
bâgatù tu ahapsi tu chirolu comunistu omù politic armânu. vremù noi. V. Barba fu cutuyursitu câ
tu anjlji 1952-1953. Tu 1977 anyrâpsi Brashov unù textu putea s-adarâ lucru ma bunù. Ama unù
Vasili Barba bitisi Facultatea di Dreptu shcurtu tu cari eara bâgatù planlu di lucru fu agârshitù: câ unù omù singurù
di Bucureshti. Featsi prota tugireti cu actsiuni tsi lipseashti bâgatù tu practichii nu putea s-ducâ aestâ furtii. Ti atsea
lemnu pânâ tu anlu 1949 cându fabrica ti ascâparea a identitataljei armâneascâ. nai ma marea tinjseari tsi poati sâ-lj
tsi u avea a lui fu natsinalizatâ di S-caftâ aclo ndrepturi polititsi (pricunu- hibâ adusâ easti crishtearea di nãi lideri
comunshtsâ. Ti niscântsâ anji lucrã tu shtearea a Armânjlorù ca mileti tu armânj cari s-cilâstâseascâ ti problema
domeniu bancar sh-deapoa fu profesor Yugoslavie, Arbinushie, Vuryarie shi armâneascâ.
universitar Brashov ma multu di 30 di Gârtsie). Eara câftati ndrepturi culturali Omlu easti ashi turlii adratù câ daima
anj. Fudzi ditu Românii tu Ghirmânii (sâhãts tu armânâ la sculii, bâsearicâ tu cadi tu unâ amârtii: atsea ta sâ-lj
tu anlu 1983 deadunù cu nicuchira a graiu armânescu, izini ti fimiridz shi giudicâ alantsâ. Cându cadu tu aestâ
lui Caterina (di arâzgâ ghirmanâ). sutsati armâneshtsâ) shi eara câftatù shi amartii andicra di dl. Barba mi
Brashov putu di andreapsi unu agiutorlu a Europâljei cumù sh-alù minduiescu cumù di straxeashti s-
ansamblu folcloric tsi spunea yishterilji UNESCO ti Armânji. Tu chirolu cari vini, lucreadzâ cu oaminji ca Iosif
ditù folclorlu armânescu. Tu anjlji Cu njits alâxeri, aestea furâ totna câftãrli Constantin Drãgan shi Adrian
1976-1977 cilâstâsi ti adrarea la unâ politice alù V. Barba. Pãunescu (tsi au anamea di oaminji
ploaci pi grailu armânescu. Tu aestâ Textulu fu tipusitù prota Milano tu pseftsâ). Tu ahtari sticuri di oara mi
ploaci personalitãts ditù dunjeua numirlu 2/1978 tu revista "Noi Tracii". minduiescu câ Vasili Barba easti
armâneascâ recita poezii shi pârâvulii Tu idyiulù anù textulù fu adusù pi "vasiljelu ali ambiguitati".
armâneshtsâ. La anlu 1982 scoasi armâneashti sh-tipusitù di Zahu Pana tu Lu vâryeashti tadi câ "inventã"
deadunù cu nicuchira a lui cartea "Das Americhie. Tu anlu 1980, unâ variantâ a alfabetlu di Freiburg ta si-lj arupâ pi
Sud-Latein heute" iu suntu bâgati alushtui textu fu pitricutâ di sutsata "Trâ Armânj di Românji? Dupâ niheamâ
texti armâneshtsâ (poezii, prozâ ditù Armânami" di Paris (cumândâsitâ di chiro va s-vedz câ tu rivista a lui s-
autorlji armânj cumù shi folclorù Iancu Perifan, bunlu sotsu alu V.Barba) anyrâpseashti cu n cu ~ (ama mash
armanescu). Textili suntu bâgati tu Madrid iu s-tsânea unâ importantâ tu niscânti texti) icâ cu ll tu cãrtsâli
aestâ carti tu armâneashti sh-tu conferintsa CSCS. Tu anlu 1981 textulu alù Prefti. Lu cutuyurseashti tadi câ
ghirmana. fu datù di V. Barba la ONU. Tsi afen-su fu natsionalistu românù sh-elù
Dupâ tsi agiumsi Ghirmânii, tu anlu ciuduseashti tu aesti fapti easti prota sh- cumù di nu easti? Va-lù vedz atumtsea
1984, adrã ULCA (Uniunea trâ Limbâ prota câ tu atselu chiro, V.Barba eara cumù pitreatsi "semnali" câ nu easti
shi Cultura Armâneascâ) shi fundã cetãtseanù românù, tu unù chiro cându ghini ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts
revista "Zborlu a Nostru" (revistâ tsi eara multu zori s-tsâ spunji minduierli ca mileti ahoryea tu Romania. Lu
 BANA ARMÂNEASCÂ
vâryeashti tadi câ adarâ politica a statlui
românù? Dupa niheamâ chiro va s-
pitreacâ "seùmnali" s-anyrâpseascâ
Armânjlji cu "nãulu" alfabetu nu cu
atselu traditsionalù (luyursitu ca
românescu). Easti Vasili Barba "vâsiljelu
ali ambiguitati"? La aestâ antribari unâ
buna apandisi ânj deadi unù omù
politicù armanù: câ V.Barba easti ca unù
Contsert anual a sutsatâljei
Fratslji Manakia
Vinjiri pi 13-li di Andreu anlu 2002
cu ahurhita di la sâhatea 19,00 tu casa
ti culturâ di Bituli, sutsata Frats
Manakia lu tsânu contsertulù anual.
Spectacolu eara prezentat di
domnitsa Sofia Ciolacovsca, cari
zburâ pi armâneashti shi d-l Jovan
Naumovski, cari zburâ pi vâryâreashti.
Tu ahurhitâ, ti sutsata Frats Manakia
shi ti activitatea a-ljei zburâ prezidentul
a-ljei d-l dr. Nicola Babovschi. Dupâ
shcurta prezentari a-lui, oaspitslji, cari
eara vinits tu numirù di vârâ 350-400
di inshi, putea s-veadâ andauâ giocuri
ditù avutlu repertoarù a sectsiiljei
folcloricâ di la aestâ sutsatâ. Eara
prezentatù shi gioclu pitù cari sâ scutea
tru migdani cumù Armânjili di un chiro
adra pita di curcubetâ, cumù shi unâ
parti di adetslji tsi s-adarâ la numta
armâneascâ shi atsea parti cându s-
surseashti yrambolu.
Cu a-lor giocuri s-prezentarâ shi nai
ma tinirea sectsia tu cari suntu ficiori
shi feati cari au câti 7-13 di anji.
Nai ma tinjirlji Armânji di la educatsia
facultativâ pi limba armâneascâ u
prezentarâ cultura armâneascâ pritù
a-lorù ritsitali. Ashi putumù s-lji-
avdzâmù: Elena Traicevska ti atsea
câtù easti scumpâ libirtatea, Nicola
Gogo spusi ti atsea cumù ti ducheshtsâ
cându ai shapti anji, Alexandar
Milojkovik spusi câti lucri pots s-
misuri pân la tsintsi, Ana Costova shi
Elena Traicovska spusirâ ti
"Makedonia - patria a-noastâ", Ana
Dimitrievska shi Elena Ciorolovska
spusirâ cumù shuirâ telefon shi tsi
pots s-adari cu nâs, Silvia Leco spusi
cumù fatsi unâ sâhati a tu soni Atanas
Mushovski spusi ti atsea câtâ mari
harauâ adutsi unù bradù (elka) ti anlu
nou. La spectacolù loarâ parti shi andoi
cânâscuts cântâtori ca: Pero Tsatsa cu
aushù armanù tsi-lù arisescu shicãili, câ-
lji ari hari sâ-shi pizueascâ di atselji tsi
arucâ cu lãschi tu elu. Sh-dzâcu mini:
Vasili Barba easti ca itsi Armânù tsi nu
pots sâ-lj aflji torlu. Va s-dzâcâ: unù
Armânù safi.Tora, V.Barba easti tu ilichia
cându altsâ oaminji sh-anyrâpsescu
thimiserlji di banâ. Cu tuti aestea mini
pistipsescu câ aushlu aslanù ma ari ti dari
cânticlu "Armânlu nu
cheari" shi "Crechi
gione, crechi", deapoia
Cocio Dimitrievski cu
cânticlu "Doamne Dumnidzalimù" shi
“Gione aleptu gioni cu semnu", a tu soni
cântã shi Maria Costova cu cânticlu
"Plângu oclji, plândzi geanlu".
Tu soni, tinjisits Armânji, voi s-aspunù
câ andamusea eara didealihealui multu
bunâ, lucru cari nica unâ oara scoati tu
migdani lucrulu mari tsi lu adarâ sutsata
Frats Manakia di Bitola. Minduescu câ
lipseashti sâ spunemù câ aestâ sutsatâ
tora ayonea avea unâ andamusi cu
Despotlu di Bituli, andamusi la cari
câftarâ s-aibâ ghiavasi pi limba
armâneascâ tu biserica Ayiu Constantin
shi Elena di Bituli. Dispotlu lâ deade
vluyirea ti aestu lucru shi cu agiutorlu
alù Dumnidzã, iuva tu Martsu, cându
Dispotlu va s-toarnâ ditù Australii, iu s-
dusi tora ayonjea, va s-hirotoniseascâ
un preftu cari va s-aibâ andreptu sâ
liturghiseasca shi pi limba armâneascâ.
Ti aestu lucru minduescu câ sutsata
Frats Manakia luyurseashti mash zboara
di alâvdari. Voi sâ spunù nica câ shi alanti
tuti sutsãts armâneshtsâ ditù Machedonii
lipseashti s-ljea ca urnechi sutsata Frats
Manakia, shi s-cafta ca shi pitù alantsâ
câsâbadz iu bâneadzâ Armânji (Scopia,
Crushova, Shtip, Veles, Oharda, Struga
etc) s-aibâ ghiavasi pi limba armâneascâ
tu bisearicâ. Noi ashtiptãmù cându va
s-yinâ atsea dzuâ cându ti prota oarâ va
s-avemù unù preftu armânù shi cându
va s-hibâ datù andreptulù ca shi
Armânjlji ditù alantsâ câsâbadz s-ascultâ
spunearea a Zborlui alù Dumnidzã pi
sâmta a-noastâ limba armâneascâ.
***
Mirãchili ali unâ
tinirâ armânâ
Sâmbâtâ, pi 14-li di Andreu anlu 2002
eramù câlisitù la ayiusirea a ducheaniljei
ali Daniela Sterijadovska di Bitola, cari
Nr. 1 (31), 2003 9
nica unâ alumtâ: organizarea a
Armânamiljei. Va s-videmù maca aslanlu
tu iarnâ va s-easâ nica nâ oarâ ditù
pâduri ti fara a lui.
Cu tinje shi vreari armaneasca,
Alexandru Gica
Vasili Barba ancljisi tu 15-li di Shcurtu,
85 di anj. Trâ multsâ anj!
u featsi
preftul
Tachi di la
biserica
armâneascâ
A y i u
Costantin
shi Elena
di Bituli.
La aestâ
ayiusiri s-
a v e a
adunatâ
ma multu di 50 di inshi, Armânji di
Bituli a dupâ tsi preftulù dipisi cu
ayiusirea, tuts oaspitslji furâ câlisits la
unù coctel cari-lù deadi fumealjea
Steriadovski di ispetea ti dishcljideari
a alishtei ducheani.
Ditù muabetea tsi u fetsimù cu
Daniela avdzâmù câ ea bitisi estanù
Facultatea di decoratsii shi dizain -
moda la Universitatea di arti plastitsi
di Bucuresti. Tora, tinjisita domnitsâ
Daniela ari tu umuti singurâ s-adarâ
modeluri di stranji shi s-hibâ cusuti di
lâcrâtoari cari va s-lucreadzâ ti ea shi
deapoia s-hibâ bâgati tu ducheani ca
s-hibâ vinduti, tsi va s-dzâcâ câ tutâ
creatsia a-ljei va s-hibâ personalâ.
Idyea ashi ea ari tu umuti ti vârnâ
mesù s-adarâ shi unù said pi cari va li
bagâ tuti productsiili shi tuti modeluri
cari va li aibâ tu ducheani, cum shi
tinjia câtù va s-custuseascâ, ashi câ
clientsâlj a-ljei va s-poatâ s-ljea tuti
informatsiili di cari va s-aibâ ananghi
s-li aflâ pi saidu cari va-lù adarâ.
Minduescu câ ti curajlu cari l-u ari
aesta tinirâ armânâ cumù shi ti vrearea
cari u ari, axiuzeashti unâ mari
alâvdari. Tu soni voi sâ-lji orù lucru
ambarù shi cu tihi shi cu Dumnidzã
ninti s-li adarâ tuti lucrli cari li ari
minduitâ tinira domnitsâ Daniela
Steriadovska.
Sasho Yeranda
 10 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
ARMÂNJI TU SALZBURG
Chiro di aproapea 3 meshi di dzâli,
pânâ la 6 di Yinarù 2003, Armânjlji
suntu prezentsâ tu Austrie. Ma ghini
dzâsù, la Muzeulu Carolino Augusteum
di Salzburg di la 18-li di Sumedru estan
s-dishcljisi unâ expozitsii di cadhuri cu
thema "Europeanj nicunuscuts -
fotografie la Armânj, gotsheri, sefarzi,
arrbineshi sh-sorbi". Cadhurli suntu
Litografii cu Cafinelu alu
Sina ditu anlu 1839
fapti di Kurt Kaindl iara textili anyrâpsiti
di Karl-Markus Gaus. Tu expozitsii
easti reprezentatâ comunitatea a
Armânjlorù ditù Machidunii, di Bitula,
Mulovishte shi Scopie.
Ama cari suntu aeshtsâ 2 autori a
expozitsiiljei. Faptu la anlu 1954 Salz-
burg, Karl-Markus Gaus, easti di ma
multu chiro editor a revistâljei "Literatur
und Kritik" (Literatura sh-critica) dit
idyiulù câsâbã. Tu anlu 2001 scoasi unâ
carti ti priimnãrli a lui tu Balcan sh-ti
miletsli tsi li aflã aclo. Ditù aestâ carti,
"Europeanj tsi cher" ("Die sterbenden
Europäer"), cunuscutâ poati di multsâ
di voi, Gaus tipusi un articol cu idyea
numâ, tu cari Armânjlji eara spushi ca
urnechi ti Europa di mâni. Atsea ditù
soni carti a lui easti unù jurnalù "Cu
mini, fârâ mini".
Tu idyea ilichii cu Gaus, Kurt Kaindl
studie ghermanistica, publicistica sh-
fotografia di presâ la Universitatea di
Salzburg. Deapoea lucrã ca profesor
la universitãtsli di München, Bamberg,
Eichstätt (tu Ghirmanie) sh-tu Statili
Uniti ali Americâ, la "Georgia State Uni-
versity" di Atlanta. Estanù nasù tipusi
unù albumù cu fotografiili fapti la
miletsli ditù Balcan (tu aradha a curi
suntu shi
Armânjlji).
Shi s-nâ
turnãmù tora la expozitsie. "Cari ari
avdzâtâ vârâoarâ ti Armânj?" - antreabâ
organizatorlji. Sh-maca pânâ tora Salz-
burg nu s-ari avdzâtâ ti Armânj, siyura
câ di aua sh-ninti va sâ shtibâ câti
niheam. Apandisea la antribarea "Cari
suntu Armanjlji?" u aflãmù nica ditù
intratâ: "Armânjlji suntu unâ mileti
fârâ cratù, tsi avurâ mari simasie tu
istoria a Balcanlui ama, iuva nu suntu
pricunuscuts ca mileti. Iutsido elji s-
identificâ cu miletea cu cari
bâneadzâ…", ashi ahurheashti unâ
shcurtâ prezentari a Armânamiljei, a
istoriiljei a Armânjlor, anyrâpsitâ di Karl-
Markus Gaus. Poati câ ashi Armânjlji,
ti cari Gaus dzâtsi câ pots sâ-lj aflji
iutsido tu Balcanji sh-tu craturi ditù
Europa di vest, ca avdzâts emburi i
oaminj di culturâ, nu mata va s-armânâ
mash unâ di "nicunuscutili milets a
Europâljei".
UNA CUMATA DI ISTORII
- Cafinelu VIENNE -
Ma s-caftsâ Viena mâhâlãlu gârtsescu
va ti ciuduseshti câtù multu sh-alâsarâ
aclo torlu Armãnjlji. Shi poati câ ciudia
nu va s-hibâ sh-ahâtù mari ma s-
minduimù cã tu atselù chiro, tu chirolu
ali Amirãriljea Habsburgicâ, zborlu
„grec" avea agiumtâ s-hibâ idyea cu
„emburù", iara
nai ma multsâlj
Armânj tsi
agiumdzea Viena
eara emburi.
Ama, s-nâ
turnãmù tu
m â h â l ã l u
gârtsescu. Pisti
calea di ma
noaua bisearicâ
gârtseascâ (ti
cari ari datâ
multsâ pâradz
fumealjea Sina)
easti unù multu
mushatù cafine - Vienne. Adzâ,
nicuchirù easti Mario Stjepanovici, ditù
Sârghii. Nica di nafoarâ ânyrâpseashti
cu mari pirifanji câ aestu cafine easti
di la anlu 1822. Ditù intratâ s-veadi
cadhurlu al „Simeon Georg Freiherr
BANA ARMÂNEASCÂ
von Sina" - unâ
litoghrafii di J.
Kriehuber ditù
anlu 1845.
Prota ântribari
tsi-nji vini tu
minti cându
vidzui tuti aesti
fu „tsi
ligâturâ ari Simon Georg von Sina,
cafinelu cu
Litografii di von
S i n a " . Kriehuber, 1845
Apandisea nu
easti zori s-u aflji. Nicuchirlu easti totâna
multu hâriosù s-apândiseascâ la ântribãrli
a oaspitslorù. Ashi ânvitsãmù câ pi loclu
a cafinelui di adzâ, eara ma ninti, tu anlu
1678, unâ hani. Câtâ bitisita a secolui
XVIII, hotelu fu mutatù tu altu locù iara
la anlu 1797 casa fu ancupâratâ di
emburi grets shi „habsburgilji" Paul sh-
Johann Paul (hiljiu) Haggimichael
(Hadschimichael). La 1812 tricu casa
la mãrlji emburi Konstantin Funduka sh-
Johann Makry. Di la veduva alù Makry
u ancupârã tu 1820 avdzâta fumealji di
emburi shi bancheri, Sina. La 1823,
nãulu nicuchirù apufusi s-u surpâ
veacljea casâ deadunù cu alti 4 di-
anvârliga shi s-li xana-adarâ. Dealihea,
putemù s-dzâtsemù câ isturia a cafinelui
ahurheashti cu anlu 1829 shi easti di
atumtsea ligatâ di numa a legendarâljei
fumealji di bancheri Sina.
S-mutrimù niheamù tora cumù
agiumsi aestâ fumealji di Armânj tu
capitala ali Amirãriljea Habsburgicã. Shi
va s-ahurhimù cu anlu 1753 cându si-
amintã (Moscopole) emburlu Simon G.
Cafinelu alu Sina “Vienne” di Viena.
Sina aushlu. Nâs avu unù ficiorù, di la
prota nicuchirã, Georg Simon Sina,
amintatù Nish la anlu 1783. Deadunù
cu fumealja, aushlu Sina vini Viena la
anlu 1800. Nâs adrã emburlâchi cu
 BANA ARMÂNEASCÂ
tâtumi tsi u purta ditù Machidhunii
(adzâ, tu nordu di Gârtsii) pânâ tu
Amirãriljea Austro-Ungarâ. La anlu
1818 Simon Sina intrã tu aristocratsia
maghiarâ. Deapoa ancupârã deadunù
cu ficiorlu a lui, ma multi casi Viena,
la Fleischmarkt (mâhâlã iu adzâ easti
cafinelu ti cari zburâmù), casi iu lipsea
s-adarâ unâ noauâ bancâ. Amârtii
easti câ aushlu Sina nu bânã s-veadâ
atselù alithea imperiu di emburlâchi
adratù deadunù cu ficiorlu a lui. Nâs
muri la anlu 1822, tu ilichii di 69 di
anj, sh-dupu mash ndoi meshi di la
moartea a lui, ficiorlu, Georg Simon
Sina bitisi constructsia a bancâljei shi
a duchenjilorù tsi li avea.
Di itia câ tu atselù chiro avea agiumtâ
unâ modâ, Viena, s-ai cafine, Georg
Simon Sina apufusi s-adarâ tu casili
ancupârati di la vedua Makry unù
mushatù cafine tsi lo numa „Zum
Griechen" („La greclu"). S-ari
ânyrâpsitâ multi zboarâ mushati tu
atselù chiro ti cafinelu al Sina. S-pari
câ aclo s-aduna oaminji diù tuti
miletsli sh-tutù aclo puteai s-aflji jurnali
pi tuti limbili. Chelchitsili, linguricili,
phititsili eara tuti di asimi, ânyrâpsea
Joh. B. Fuchs. Un altu autor, multu
citat tu Austrii, Graf Schirnding
dzâtsea câ la cafinelu alù Sina s-aduna
shi ma multsâlji aristocrats.
La anlu 1832 bancherlu Georg
Simon Sina fu faptu Freiherr di Hodos
shi Kisdia. Fu pi aradhâ pi ipotisi di
mari simasie tu bana icunomicâ tu
atselù chiro (guvernator a Bancâljei
Natsionalã ali Austrii, deputat tu
Comisia a ma mãrlorù emburi shi
multi alti). Baronlu Georg Sina fu
luyursitù doilu om ma avut tu Avstrii
shi unù di emburlji daima etimù s-
agiutâ cu pâradz cându eara ananghi.
Easti ghini cunuscutù ti paradhigma
Dimi, ma s-avets cali pitù Viena, nu
câ elù multu u agiuta minarea di libirari
agârshits s-dânâsits s-bets unù cafe tu
a locurlorù ditù Balcanji aflati atumtsea
casa al Sina shi s-minduits niheam la
tu Amirãriljea Otomanâ. Dupu moartea
mira a Armânamiljei!
alù Georg Sina, la anlu 1856, avearea
tutâ shi banca tricurâ tu mânjili a
ficiorlui a lui, Simon Georg S. tinirlu
(1810-1876). Nâs agiutã multu cu
pâradz cumândusearea austriacâ la
transportul di ascheri shi âshi featsi unâ
bunâ numâ la Academia di Shtiintsi
Icunomitsi. Shi nâs fu bancher shi di-
rector a Bancâljei Natsionalâ. La anlu
1874 eara tricutù tu aradha a unui multu
tinjisitù „club a emburlorù". Cu Simon
Georg Sina tinirlu s-asteasi numa a
unâljei di nai ma avdzâtili fumelji di
bancheri ditù Avstrii. Nâs alâsã patru
feati. Treia di eali, Helena, Freiin von
Sina, s-mârtã cu printsul Georg
Ipsilanti. Nâsâ u clirunumisi veaclja
casâ deadunù cu cafinelu. Tu anlu 1905
coproprietar a casiljei eara Adolf
Mautner Ritter von Markhof iara tu
1929 casa fu ancupâratâ di fumealja
Aghathon Bey. Dupu doilu polimù
mondial cafinelu fu adratù dupu moda
a anjlor `50. Câtâ bitisita a anjlor `70 lo
numa „Cafe VIENNE". Tu anlu 1998
cafinelu fu ancupâratù di Mario sh-
Manda Stjepa-novic, cari adusirâ nâpoi
atsea veaclj atmosferã a ahurhi-tâljei di
secol
XIX. Shi
a s h i ,
numa al
Sina s-
turnã
iara tu
aestu
vecljiu
cafine.
Pi ninga
cadhurlu
a protlui
nicuchir,
Armânlu
Simon G. Freiherr von Sina, pots s-
vedz sh-adzâ nica pi stizmi atsea veaclji
shi multu mushatâ zuyrâpseari a
câsâbãlui Trieste.
Marilena BARA
Nr. 1 (31), 2003 11
Litografii cu
Viena di unu chiro
CARTI DI LA
COSTA CARNICIU
Domnule Dumitru Piceava,
Tsâ pitrecù ndauâ caduri di la Muzeulu
armânescu di Slobozia tsi ahurhii s-lu
ndregù tu casa a mea. Tutnâoarâ tsâ
pitrecù shi ndauâ cadhuri cu pareia di
Armânji cari ljea parti la emisiunea
armâneascâ telivizatâ di doauâ ori tu
mesù pi palanù local la Slobozia.
Emisiunea easti tu vreari di Armânji shi
ma multu di Mucanji, cari di multi ori
anda nâ andâmusescu calea nâ felicitâ ti
emisiuni cari lâ si pari multu interesantâ.
Tu meslu Agustu 2002, domnjilji Iancu
Perifan di Frantsa shi Vasile Barba di
Germania featsirâ unâ chindruiri
Slobozia shi stâturâ di zborù cu dl. Prof.
Bala Nicolae, realizatorlu a emisiuniljei
armâneascâ la TV. Antena 1 Slobozia.
Patriotlu armânù Iancu Perifan nâ
plâcârsi s-adrãmù trei emisiuni mash pi
grailu a nostru ta s-li da elù pi postulù
TV. di Frântsii. Noi âlji featsimù tinjia
shi-lji pitricumù tu Frântsii tuti casetili
video ânregistrati cu emisiunili a noastri
tsi li deadimù la televizorù.
Emisiunili cari li adrãmù noi cu themi
istoritsi, lingvistitsi shi folcloritsi multu
intirisanti shi tuti suntu ânregistrati pi
caseti video. Tora di oarâ noi vremù s-
lomù ligâtura cu posturli TV di
Bucureshti s-dãmù di 1-2 ori tu mesù
emisiuni armâneshtsâ ta s-veadâ tuts
Armânjlji di România.
Cându Muzeulu armânescu di Slobozia
va s-hibâ etimù va vâ câlisescu voi di la
Bana Armâneascâ, tuti Sutsatili
armâneshtsâ ditù Românii shi posturli
di televizii, radio, personalitãts di
România shi ditù xeani. Tutù atumtsea
vremù s-adrãmù unâ slujbâ cu preftsâ
armânji ti oaminji cari âlji chirumù din
ansamblulù armânescu Steaua di dorù"
di Slobozia tsi s-amintã tu anlu 1983.
Constantin Carniciu
 12 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
GRAILU ARMÂNEASCU EASTE
LIMBÂ ICÂ DIALECTU?
Armânjlji bânarâ elefteri di cându sâ
shtiu shi zburãscu limba armâneascâ.
Tu epoca modernâ, Armânjlji
ânchisirâ s-hibâ cunuscuts di pitù anlu
1760 cându Athanasie Cavalioti tipusi
lucrarea PROTOPIYA, unù dictsionarù
cu 1170 di zboarâ pi trei limbi:
armâneashti, gârtseashti shi
arbinisheashti.
Di atumtsea multsâ oaminji di
shtiintsâ ânchisirâ s-aibâ intiresù ti
ipothisea a Armânjlorù; au scriatâ
lucrãri ti limba, folclorlu, poezia
popularâ, câsâbadzlji a Armânjlorù di
tu Machidunie, Thesalia, Epir. Protslji
oaminji cai zburârâ ti Armânjlji, dupâ
cumù aspusimù ma nsusù eara: Iohan
Thunman, Wiliam Martin Deac…
Pouqville, Sulzer, R. Rosler,
Thomashek shi altsâ.
***
Ântribarea disi grailu armânescu
easte unâ limbã icâ unù dialectu nu easte
di tora ayonjea. Aistâ ântribare shi-u au
bâgatâ multsâ filologi shi istorici armânji
shi xenji: Ghirmânadz, Slavi etc. ninte
di 100 di anji. Dupâ cumù s-veade
ipothisea (afacere, lucru n.a n.) nu-i di
aeri icâ di adzâ, easte multu veaclje.
Ântribarea disi grailu armânescu easte
limbâ icâ dialectu ânchisi s-hibâ di
actualitate di tu anlu 1989, dupâ tsi
populu românescu s-eleftirusi di
ântunicatlu comunismo. Ca s-
apândâsimù la aistâ ântribari
lipseashte s-fâtsemù unâ njicâ isturii
a alishtei ipothise.
Tora shi 100 di anji, multsâ
oaminji ânvitsats s-dispârtsârâ tu
dao tãbãbii, tu dao pãrtsâ: ândoi
apodhixescu (aproachi, strâxescu)
câ grailu armânescu easte unâ
limbâ, altsâ spunù câ grailu
armânescu easte unù dialectu a
limbâljei daco-române.
Di curentulù cai sustsâni câ
grailu armânescu easte limbâ, fatse
parte, pi ninga altsâ shi marli omù
di shtiintsâ, cai easte A.D.Xenopol.
Ninte sâ zburâmù ti teoria a lui easte
ghine sâ spunimù ndao zboarâ ti
omlu A.D.Xenopol, s-videmù disi
putemù s-avemù embistusine (pisti,
âncrediri) pi teoria a lui. S-amintã
Iashi, tu 23-li di Martsu 1847.
A.D.Xenopol ânveatsâ prota la
Academia di Iashi, deapoia la Institutlu
academic a profesorlorù junimishti di
Iashi. Aoatse s-featse avdzâtù shi-lji si
da unâ bursâ ti la Universitatea di Berlin
Nâs cunoashte limba latinâ shi cama
multe limbi dit Evrope, cai li ânvitsã di
la tatâ-su cai eara dragoman (interpret)
la Consulatlu prusacù.
Dupâ tsi s-turnã ditù Ghirmânie are
scriatã cama multe cãrtsâ, cama
importante ti scupolu a nostru suntu:
Istoria a Românjlorù din Dacia traianã
(14 tomuri) 1888, “Teoria lui Rosler”
shi multi alte lucrãri shtiintsifice.
Agiumse rector a Universitatiljei di
Bucureshti, tu anlu 1883 shi profesor
universitar la catedra Istoria a
Românjlorù. Agiumse membru ali
Academia Românâ. Dupâ cumù s-veade
easte unù omù pricunuscutù ti
activitatea a lui tu dumenjea a istoriiljei.
Tu bitisita a etâljei XVIII, limba daco-
românã nu eara nica ghine uidisitâ,
atumtsea si-s spunea câ limba latinâ
romanâ avea patru dialecte: 1. Daco-
român, 2. Macedo-român, 3. Megleno-
român shi 4. Istro-român.
A.D.Xenopol, tu cartea a lui "Teoria
alù Rosller" (Teoria lui Rosler, studii
asupra stãruintei românilor în Dacia
Nâscârseari generalâ la Sediulu a “Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ”
BANA ARMÂNEASCÂ
Traianã, ed.
Albatros,
Bucureshti,
1998), âlù
criticâ unù
istoric cu numa
Hunfalvy cai
sustsâne câ
"Românjlji di tu
nordulù a
Dunâljei achicâsescu lishorù limba
macedo-românã".
Xenopol apândâsi ashitse: easte
cunuscutù câ unù Român di la nord di
Dunâ nu poate fârâ unù studiu icâ fârâ
ânvitsari dinâinti s-achicâseascâ diale-
ctul zburâtù la sudulù a Balcanlui shi
anapudha". Di aestu lucru poati s-hibâ
cândâsitù (convins) cafi unù cându va
s-facâ biane (comparare) ândao texte
loate di la aiste daole limbi:
Macedo-rom.
Amirãlu di aoa ari unâ hilji ahâtù
musheatâ câ atselù cari u veadi, di
mushuteatsa tsi u ari pânâ tu 24 di ori
nu poati s-armânâ bunù; va s-
glâreascâ, I va si zurliseascâ, I va s-
vatâmâ di ahâtâ vreari tsi prindi câtrâ
mushuteatsa a ljei".
Daco-rom.
Împãratul de aice are o fiicã atât de
frumoasã cã cine o vede de frumusetsea
ce o are pânã în 24 de oare nu poate
sã rãmânã teafãr, sau o sã se
prosteascã, sau o sã înebuneascã sau
o sã se omoare, de atâta iubire ce
 BANA ARMÂNEASCÂ
prinde cãtrã frumusetsea ei".
A.D.Xenopol, tu bitisitâ trâdzea
concluzia: Aiste dao dialecte suntu
deacutotalui ahoryea, nu suntu idyea.
Ma nclo adutse shi alte argumente
anamisa di aeste dao limbi easte unâ
mare dyeafurauâ.
Limba armânâ nu popate s-hibâ
luyursitâ ca unù dialectu a limbâljei
daco-române. Ca s-hibâ luyursitâca
dialectu lipseashti s-axeascâ nai cama
putsâù dao conditsii:
- dialectul aromân shi atselù daco-
român lipseashte s-hibâ fructulù,
produslu a unui singurù populù shi s-
bâneadzâ tu idyiulù locù.
- s-aibâ idyea isturie.
Tu cartea "Isturia a Armânjlorù" mini
argumentai câ Armânjlji suntu
autohtonji tu Balcanji, nica di tu periodlu
neoliticu, atumtsea cându marle populu
pelasgo-trac, tricu Dunãrea shi s-
arâspândi tu tutu Balcanlu shi acâtsarâ
chendrâ tu locurle iu bâneadzâ shi tora,
tu Machidunie, Epir, Thesalie, Tratsia.
Armânjlji clirunumsirâ limba, mituluyia,
cultura pelasgo-tracã...
- Di cându sâ shtiu, Armânjlji
zburãscu limba armâneascâ. Maca easti
antribatù unù Armânù tsi easti nâsù
apândâseashti câ easti Armânù shi câ
zburashti limba armâneascâ.
Etnia, limba, adetsli a Armânjlorù furâ
tinjisite di miletsli cai u avea apitrusitâ
Machidunia. Ashitse tu chirolu ali
Bizantie Armânjlji avea conducãtorlji a
lorù, ashi cumù eara fumealjea Niculitsâ
di Larisa shi altsâ. Tu atselù chiro vârnu
nu-lji ambudyisea Armânjlji sâ zburascâ
limba a lorù di dadâ, cai eara limba
armâneascâ.
- Cându vinirâ Turtsâlji tu Balcanji
nu mash câ u tinjisirâ limba cai u zbura
Armânjlji ma lâ pricunushtea ândrepturli
tsi li avurâ di tu veacljiulù chiro pi
muntsâ, agârle, ciuflichili a lorù.
- Cu pronomiile (privilegii) cai lâ li
deadi Sultanlu Murat, Armânjlji eara
oaminji eleftiri, avea tutiputa a lorù,
avea ndreptulù s-urdinâ pitù tutâ
Amirãriljea Otomanâ. Spunimù aisti câ
alanti milets di tu Balcanji, cumù eara
Gretslji, Vâryarlji (Slavunjlji),
Arbineshlhi eara rayea (iobagi) pi la
ciuflichili a beanjilorù turtsâ; nu avea
ndrepturi, nu putea s-fugâ di pi
ciuflichea a bealui. Arbineshlhi ca s-
ascapâ di aestâ halâ sh-u alâxirâ pistea,
s-featsirâ mahomedanji.
Prof. Ion CARDULA
Nr. 1 (31), 2003 13
Gheorghe Carageani MUSATI ARMÂNI CU
VLEAT NCHILUITU
(Arumune të bukura me
Studi linguistici
fëmijë të përgjumur)
sull’aromena
2000 di anji avurâ tricutâ
Tu bitisita a anlui 2002 alânci cartea Pisti videala a voastrâ
alù Gheorge Carageani (profesorù la Si - rigeaie avurâ câdzutâ trâ
Institutlu Universitar Oriental di Aestu vleat nchiluitù.
Napoli) Studi linguistici sull’aromena Multi di noi
(Editura Clusium,Cluj). Suntu 11 di Nitsi nu shtimù ninga - Si poati
articoli ti grailu armaneascu (noauâ Nu vai stimù vârnâ oarâ
tu italianâ shi doaua tu românâ). Ca lunjina a zborlui
1)Tratti linguistici balcanici Cari azvoami
nell’aromeno (macedoromeno) Ditù fântanili Albano-Armâni
I dhoara sâmtâ
2)Suggerimenti per un approccio
Di pri budzli-a Domnului
sociolinguistico dell’aromeno Câ Domnulù ntribã atumtsea
3)L’aromeno e la romanita (Heamazaninti di Amurdzis):
occidentale - Tsi vrets voi di la mini -
4)Notizie e studi publicati in Italia Amirãrilji, amari cu cãrãyli
sull’aromeno:1945-1995 (I) Muljerli cu hari -
5)Propozitia subiectivã in textele Icâ zborlu din tserù?
vechi aromâne. Iara noi, mâratslji di noi
6)La proposizione soggetiva nei Dedimù s-lji câftãmù
testi aromeni dell’Ottocento e del Cubeie di zboarâ!
Novecento
7)La proposizione relativa nei testi PUTEREA A VREARILJEI
(Fuqia e dashurisë)
aromeni dell’Ottocento e del
Cu truplu a tãu lunjinedz Stealili.
Novecento
Cu boatsea a ta li sorghi Izvurli.
8)Intorno al vocativo romeno. Cu budzâli a tali li tucheshti Neurli.
9)Dell’influsso italiana sul dialetto Cu sinlu a tãu stuhinedz Noaptsâli.
aromeno. Cu pânticlu-ts arucuteshti Soarli.
10)Intorno alla pubblicazione della Cu oclji-ts urgheshti Haraua.
Bibliografia macedoromena. Cu numa a ta, aroshi li adari
Aroidhili
11)Reflectii asupra sistemelor
Cu sândzili a tãu -
ortografice cu litere latine in aromana.
Laolu lu aprindzâ,
La 20-li di Andreu 2002 s-yiurtusira
S-cu gura-ts
Roma 80 di anj di anda s-featsi
Accademia di Romania. Unù zborù mash -
S-lu astindzâ!
Alù Gheorghe Carageani (Armânù
tsi s-tradzi di Avdela) âlji si deadi unâ
BÂShAREA (Puthja)
nishani di la Prezidentsia ali Romanie: Dzânji tini, Armânâ,
Ordinul Natsional Pentru Merit tu Dada-ta cumù ti-alâpta,
gradu di Comandoru. Tu cari udadz
Tutù cu aestâ apuhie âlj si deadi unâ Ânji ti-ncljisi
nishani shi alù Dan Eugen Pineta, Di-anjiurdzãsti ahâtù
directorlu ali Accademia di Romania: A trupù ligânatù
Ordinul Natsional Serviciul Si-a diznirdãrli shcreti?
Credincios tu gradu di Cavaleru. Di iu furi orixea
Dan Eugen Pineta s-tradzi di soea Ti ts-u aduchescu
alu Mihali Pinetta, dzinirlj alù Apostol Pi sinlu bâshatù mult amar
Di aruptulù niorù,
Mãrgãrit.
Pi câmeasha di ljinù?...
Budzâli a tali afrândzi -
Alexandru Gica.
Oh, moi Armânâ,
Sfuldzirâ ti mirindi
Shi sfulgul li-anjiurizmâ!
Baki Ymeri
 14 Nr. 1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.
TOMA KIURKCIEV
Toma Kiurkciev -Prezidentu
Amintat - Sofia-Bulgaria, Dzua 21
Noembrie 1932 an. Tsitãtseanù
vâryarù di etnie Armân-Macedovlah.
Pârintsi macedovlahi-armâni di
Crushova- Makedonia. Tata -Nicolae
Dumitru Chiurkci -Preshedinte a
Coloniiljei Române 1932-1948. Mama
-Eleonora Toma Dogu-Chiurkci.
Familia Chiurkciadzlor yine di
Moscopolea. Mita Chiurkcilu easte
celnic a isnãhilor Chiurkciadz tu
Moscopolea. Dupâ ardirea a
Metropâljei 1789 mpriunâ cu vârnâ
sute di Armânj s-duc Crushova -shi
di unâ hoara njicâ adrã nai ma
mushatlu câsâbã tu Machedonia. A lui
hilji - Mihali Chiurkcilu sculã nai marea
casâ cu 42 di udâi tu tsentrul a
câsâãlui. Aestâ casâ - tihi laie, easte
arsâ tu anlu 1903 tu revolutsia di Ayiu
Ilie. Dumitru -Mita Chiurkci, nipotlu
cu tutâ fumealjea yine Sofia shi sculã
daoâ case mãri tu tsentrul a capitalâljei
iu bânãmù shi tora nipotslji shi
PAREIA “MUSHEATA
ARMÂN”
Anlu 1989 dishcljisi calea a multorù
nãdii ti Armânji. Nai ma marea nãdii
fu atsea a insheariljei tru migdani shi
pãrãtirsirea (afirmarea, remarcarea) a
identitatiljei - sumù tuti vidzutili a ljei.
Multsâ s-acâtsarâ tu ahurhitâ tu aestâ
minari sh-tu aestâ alumtâ di xanaaflari
a axiilorù culturali armâneshtsâ ama
psânji ma armasirâ tu eali ti furnjia câ
s-caftâ unâ huzmeti niacumtinatâ,
andrupatâ sh-cu multâ duruseari.
Tu aestâ huzmeti vârtoasâ intrã shi
Fundatsia Musheata Armânâ, nica ditù
anlu 1997, pritù amintarea a
ansamblului folcloric "Musheata
Fârshiroatâ" alâxitâ deapoia tu
"Musheata Armânâ". Adutsem aminti
câ prezidentulù a fundatsiiljei,
profesorlu Willy Wisoshenschi,
lucreadzâ tu dumenjea a armânismului
nica ditù anlu 1968. Calea fu lungâ
strânipotslji alù Mita Chiurkcilu -
Moscopoleanlu. (tipusite tu cartea
Istoria Coloniei Romane la Sofia)
Limbi cunoscute- Româna, Aromâna,
Franceza, Italiana, Rusa.
Studii absolvite: Liceul Român din So-
fia, Politehnica Sofia -inginer,
Specialistu tu decoratsiunea a
interiorlui. Activitate shi practica ca
inginer 20 ani 1955-1974 la fabrica de
mobilâ shi arhitectura a interiorului. Di
1974 - 1994 ca shef expert la directsia
"Shtiintse shi progres tehnic" la
Ministerlu di industrie shi emburlie
(comerts) Sofia. Masterat tu economie
shi lector la Tsentrul ti pregãtirea a
cadrelor ti industrie, comerts shi
deservire. Tu anul 1967, dupâ moartea
a lui tatâ Nicolae Chiurkci, easte aleptu
ca Preshedinte a Consiliului parohial a
Bisericâljei Ortodoxâ Românâ di Sofia.
Tu 1991 mpriunâ cu Armânlji di
Parohia a Bisearicâljei disnau disfatsi
Sutsata a Armânjilor UNIREA (fundata
1894) shi aleptu ca Prezidentu.
Lucrâri marcante ti avigljierera a
limbâljei armâneasca (aromâna)
shi greauâ, cu mãri cheaditsi shi
cãrshilãchi (obstructsii), ama vrearea
shi putearea ta s-nedz ma largu furâ
mãri, ti nidânâseari. Tu
chirolu a atsilorù ma
multu di 35 di anji di
câftari, di adunari di
folclorù sh-di lucri etno-
culturali tsi tsânù di lumea
a Armânjlorù, di spudãxiri
a istoriiljei, a areurlorù shi
a adetslorù a lorù, gionji
oaminji, potù s-aspunù cu
pirifanji câ nu shidzui
geaba. Bâgai sh-io unù dzeadzitù câtù
di njicù pi mira a alushtui populù ahâtù
di pidipsitù câftaiù ta s-tsânù yii
thimisirea a lui.
S-axirâ 5 anji di la amintarea a
ansamblului "Musheata Armânâ". Ahâtù
Ansamblulù câtù shi Fundatsia
Musheata Armânâ, nica di la amintarea
a lorù, furâ cipita di sâdzeatâ a lucrului
di scutearea tru migdani a plãsariljei
(creatsie) culturalâ
armâneascâ. Dupâ anlu
1989, pritù amintarea a
Tsercljiului di isturii
armâneascâ "Torna, torna,
fratre", pritù adrarea ali
unâ vivliotecâ cu cãrtsâ shi
revisti armâneshtsâ pritù
amintarea ali unâ parei di
teatru, a unui Tsercljiu di
BANA ARMÂNEASCÂ
mpriunâ cu Nicolae Kiurkciev- hiljù:
1. "Dictsionar Arman - Bulgar " -
1994
2. "Limba a Armânjlor " gramatica -
1996
3. "Dictsionar Român - Bulgar cu
variante în Aromânâ, Francezâ,
Italianâ shi Spaniolâ"- 1997
4. "Dictionar Bulgar - Român cu
variante în Aromânâ"- 1997
5. "Ghid de conversatsie Bulgar -
Român" cu Vocabular a zboarâlorù
comune în limba curenta Românã si
Bulgarâ - 1998.
6. "Istoria a Armanjlor shi ligâtura
cu populu Bulgarù "- 2000 - autori Gh.
Barbolov,Toma shi Nicolae Kiurkciev
7. "Voshopolea" autor- Nida Boga,
transpunire tu Bulgarâ - 2001
8. "Antologhie Armâneascâ" 1
transpunire tu Bulgara -2001
9. "Antologhie Armâneasca" 2
transpunire tu Bulgara -2002
10. "Istoria a Coloniiljei Romane la
Sofia (1900- 1999) "bilingva - 2002
plãsari tu limba armâneascâ etc.
featsimù sâ s-dzâcâ di M. Kogãlniceanu
(câsâbãlu) câ easti unâ "Njicâ
Moscopole". Niscântsâ spunù câ
deceniulù 1990-2000 easti deceniulù ali
"Musheata Armânâ".
Fatsirli a noasti suntu hriusiti (datoritã)
a unui lucru di parei shi di unâ
achicâseari analtâ. Ti axirea a alushtorù
fapti loarâ parti cu inima curatâ shi
dishcljisâ tuts membrilj a fumealjiljei
Wisoshenschi (Andreea, studentâ tu
Ghiurmânii tsi s-alumtâ ti cauza
armâneascâ; Iulia, cercetãtoari
Bucureshti, tsi s-alumtâ ti idyea cauzâ,
Elena shi Willy tu câsâbãlu M.
Kogãlniceanu, fumealjea alù Purichea
Zaharica (Vangheli shi Mihaela),
gâidâgiulu Ferdu Purichea, George
Dima, Maria Butcaru, surorli Saca,
fratslji Otto shi Chita Ianca, Olimpia
Leolea, Elena Juja, Nicoleta Butcaru,
fumealjea Doga, George Leolea,
 BANA ARMÂNEASCÂ
Cristina Bârcu shi Sorin Dincã, etc.
Efhãristusimù multu a tutulorù atsilorù
cari furâ ningâ noi.
Dãmù ma nghiosù ndauâ di andamusli
la cari lomù parti cu ansamblulù
"Musheata Armânâ":
- Yiurtisearea a Dzuâljei Natsonalâ a
Armînjlorù (Constantsa shi
Bucureshti); Andamusi cu oaminji di
culturâ armânji; Dzâlili a câsâbadzlorù
Medgidia, Techirghiol, Calatis, Tomis;
Spectacol-evenimentu tu câsâbãlu
Tulcea cu promovarea a adetslorù di
numtâ; Eminescu shi Armânjlji
(Constantsa shi Bucureshti), Cârciunlu
la Armânji (cafi anù); Anregistrãri ra-
dio ti Ghirmânii; Yiurtia a dzâliljei 8-li
di Martsu la muljerli armâni; Gala a
premiilorù Omlu a Anlui durusiti di
Fundatsia Bana Armâneascâ"; Dzâlili
a Colegiului C-tin Brãtescu
(Constantsa); Colaborarea cu OTAR
(Organizatsia a Tinirlorù Armânji di
România); Amintarea a studioului
shtiintsific "Adets di numtâ la Armânjlji
fârshirots; Sãrbãtorli di iarnâ la Armânji
(Ayiu Nicola la Armânji, colindi la
Armânji, Cârciunlu la Armânji etc.);
Lansarea a casetâljei Dorù di hoarâ";
Turneu tu Machidunii ti promovarea a
folclorlui armânescu; Pashtili la
Armânji; Realizarea a unui filmu
documentar ligatù di adetsli shi areurli
armâneshtsâ; Festivalulù folcloric di
Mangalia; adunarea di folclorù
armânescu.
- Marea a noastâ vreari easti atsea ta
s-adrãmù tu yinitorù unù Muzeu
etnografic armânescu.
- Willy Wisoshenschi
- Prezidentulù a Fundatsiiljei Musheata
Armânâ"
Lilici di primuvearâ
Lilici di primuvearâMoasha Iarnâ nu
va nica s-fugâ di la noi. Easti arcoari,
ma soarli sh-adarâ locù pitù niorlji di
cinushi shi-nj pitreatsi ndoauâ arãdz di
lunjinâ.
Easti tu dipisita a Shcurtului. Chipiti
mãri di neauâ anvâlescu uborlu. Di sumù
eali, hiri subtsâri di apâ sh-caftâ casâ
pitù loclu udù sh-laiù.
Mutrea! Unâ lilici di primuvearâ! Ishi
ashi, ca unâ harauâ tu calea a mea shi
nu shtiu maca aiestâ musheatâ lilici easti
aoa dealihea icâ easti mash unâ lilici di
neauâ acâtsatâ tu unù acù di iarbâ…Shi
-shi ascoasi caplu s-veadâ lunjina
."Musheata a mea lilici, nu tsâ easti fricâ
câ va tsâ angljeatsâ hirlu subtsâri di trup?"
"Io hiu aoa ta s-aducù harauâ a
oaminjilor. Ti aesta mi ayunjisescu, ca-
s hiu protlu cari adutsi primuveara.
Ascultâ-mi! Un vimtu bâtu lishorù, shi
io taha avdzâi: "Cling! Cling! Cling!"
Dzeaditli a meali âlù hârsirâ lishorù shi
mash minduearea câ va-lù dau ali mani
mi adrã s-lu ljeau ditù loclu cari s-
amintã. Negù pânâ-n casâ.
"Mamâ, yini primuveara!"
Sh-tu pãlnjili ali mani io bâgai lilicea
cu cari suflitlu a ljei dealihia suntu unâ
turlii.
Ionela Jiru / Cls.a IV-a B,
Sc."Gh.Titeica" Constanta
Lumea a lilicilorù andreapti
Anda vidzui prota oarâ cartea ali
Clarisa mi antribai care easti aestâ tinirâ
poetesâ ? Ghivâsindalui protili puizii ditù
cartea a ljei aflai aesti câ ea sh-caftâ
nica identitatea, s-cafta ea pritù zboarâli
a ljiei. Ditù puizia "Mo-scopolea
bâneadzâ" va-s aflãmù câ tu ea
Moscopolea bâneadzâ" ca "tu cathi
armânù".Tu poezia a ljei, Clarisa s-
alumtâ cu ea ishishi; easti unâ alumtari
cari, niscânti ori ea s-alumtâ, ama
niscânti ori u cheari, ca tu puizia
"Discrescu". Niscânti ori ea s-alumtâ
cu tutù tsi easti dianvârliga di ea, cu
lunjina sh-cu scutidea, cu teoriili
matematisti, cu infinitli sh-cu
agârshearea, cu astrâmbâtatea a omului,
sh-ma multi cu "prudotli vrut".
Blâsteamili tsi-u leagâ di aestâ lumii urutâ
easti blâstemlu a vreariljei. Dinâpoia a
zboarâlor ea shi-ascundi unâ mari vreari
shi durerea ti vrearea chirutâ. Ea nu easti
acâchisitâ, ea shi-aurlâ zboarâli pi unâ
frândzâ nopati di noapti shi-tahinãrli,
singurâ, easti "nicu-chirâ pisti hâryii",
Nr. 1 (31), 2003 15
Puizia ali Clarisa
Cavachi easti
u n â
amisticâturâ
ditù anclinari la
Dumnidzâ shi
blâ-stenji. Ma
s-aladz pritù
zboarâli ali
Clarisâ, va ti-
anchiadits di murmintsâ, di crutsi, di
groapâ, di moarti, di virinù sh-di mâzgâ.
Ama, câti unâ oarâ, un "anghil
njicudzancu"u tradzi câtâ ndzeanâ . Ea
cafta unù Dumnidzâ tsi nu-lù aflâ shi
cari u agârshi. Ea easti shi s-duchea-
shti singurâ tu nâ lumi tsi nu-i a ljei.
Cari di voi va sâ-nji cunoascâ poeta
Clarisa Cavachi, vâ câlisescu s-lj-
adyivâsits cartea. Vâ alasu voi s-aflats
cama multi dit frimtãrli shi minduierli a
ljiei a ljiei ditù cartea "Lumea lilicilor
andreapti".
Avdu câmbãnji...
Di multu chiro mutrescu di-ananghea
la lucurlu armânescu shi ved niscânti
lucri ti ciudii. Canda unâ parei, di
oamenji, di tuti ilichiili, s-alumitâ s-da
ditù locù unâ cheatrâ câdzutâ tu mesea
a arâului di banâ a Armânjilorù, shi-lù
dânâsi.Fu un chiro anda aestâ cheatrâ
s-deadi nihemâ, ama chirolu atselù
plsânj sh-lu aducu aminti. Adzâ,
alumtãrli ti bana armâneascâ aproapea
câ-s dânâsirâ. Pri-aoa, pri aclo, câti nâ
boatsi s-avdi, ama dupâ ptsânù chiro
s-astindzi ca unù focù pisti cari aruts
apâ. Suntu shi niscânti câmbãnj cari
batu, batu fârâ dânâseari. Aesti suntu
sufliti armâneshtsâ tsi nu morù… Shi-
aesti câmbãnji nu mash ca s-avdu, ama
shi s-vedù: pitù frândzâ di cãrtsâ i di
fimiridz tsi nu li vedù sh-nu li avdu, ti
mini, nu suntu Armânji. Armânjlji suntu
atselji tsi alagâ sh-caftâ fârâ dânâseari
boatsi di câmbanâ armâneascâ.
Cafi câsâbã iu bâneadzâ Armânjj sh-
ari câmbana a lui. Tu Machidunii suntu
nai ma multi. Io li avdu tâshi di-aoa, di-
alargu, di ningâ Amarea Lai, di-aoa iu-
adusi zborlu a banâljiei pi pâpânjii a
mei…Avdu câmbãnji sh-di-aoa, di
Constanta, di Dej, di Timishoara, sh-
cama multi, sh-cama cu silâ avdu câ
bati unâ câmbanâ di Bucuresti. Bati
di shapti anji fârâ dânâseari sh-numa
alishtei câmbanâ easti Dumitru Piceava.
P.S- Armânj! Iu hits? Tsi adrats? Nu
videts câ Armânamea da suflitù ? Iu
hits sâ-lj adutsets unâ chicutâ di vreari
armâneascâ?
Aura PASHA