SCRISOAREA IIRDOVEl

de

DIMITRIE OANTEMIR
Donanula 1E1.
EditatA Int Al la Mita mAniutrel1825, Augusta In 19
411e, sulta Domnia Jut

LOAN SANDU STURDZA V.V.

11 cu bine.-cavantarea
-1Pre srantulü i nevtersii din memo-I-la
()amen:lova, Arniepisoopil I Mitropolitil
Moldovtil I Sucevel,

GRUM BOLDOUR-COSTACHI.
Beedllatii la anulii 1868LiVoenavrie in 28 fide, de e.
13o1clour-Lataseu
Retlaclorii cliiarului Moldova".

l'A'S I.
Imprimerta Adolf Bermann.
itsatirv2z..
 Precubtare.

De prisosa este sg enumerama aice, toate mun

cele, toate jdrtfele ce tie arna impusü spre triumfula
principiului pentru care luptfima :
Reinloarcerea cu ori ce pretli a Moldova) la
vechia sa splendoare.
nricare Ins5 au fostil silincele ce ama pusti spre
a insuila pupti via1, puinü focti In acesta corpil atat
de vioiti o-dinioare. attitil de amortitti, de inerta pentru
momenta, care sn mai alma) Natiunea Moldovanii ;
tottlik departe de a fi etarpitU 1nc5 toate rnijloacele
de care este capabiM persseveraMa omineasel, puter
nice hotarire a patriotului nestramutatil In credinta sal
avemti deplina convictiune cti suntemil able la ,Ince
putula missiunei noastre.
4
Una WI din aceste mijloace, cat'li treaba -pe vorbd
pe serisa, este reamintirea suvenirilora noastre
istorice, adecd : adueerea aminte de cea ee
amei fostra lucru uitaUi, sa Nede, acumil la noi,
sail dad- mai exista inca p'intre Moldoveni, existi
unmet in stare de halitnal.
Sin adeviTra ; halima si pare ace epopee, glo-
rioasa intre toate, epopeele glorioase din Lame, in
care o nmtuiA de cameni, Incunjurati, cercuiti de 'eel
la acilrora piciore :.in atate randuri au tremuratti
Ominirea, traversii um"' drama lungil de cinci seculi
lutregi; drama crudü, infioritoriti,. In curaerea eartvia
toi.agula constitua tow dreptult, publicü pe pa-manta ;
Insamna fie-care popes') al acestei lupte de ,yriesi prin
victoriele i virtutile lora cetatanesti; iesa neatarnati
mosIoara care'i hrdneste din cataclizinula care
imbite imperil, destruge atate marl natiuni; §i canda
la maluld Scaparei, la .pragula fericirel. cel contra a-
carora barbatlie s'ari zdrobiai in limpula seculelora
hordele muzulmane, polone, tartare, magiare I tiga-
nesti, pier, inteund momenta victirne celei mai copilti-
resti d'intre Insalaciuni I I
Suvenirile istorice suntd penteo Natiune, cea ce'l
temelia la o cas. Natiunea fart% istorie, adeca Wet
simbolula strdmosascil in giurula caruia sf s grupeza, sa
ndrueSte ca s'o casa gra de temelie, lipssita de punc=
tufa pe care s'60 sprigine greutatea el.
Mai mita de cat aceasta : 0 Natiune faril is-
torie fuel nu'i Natiune, caci Natlunea nu'l constiturta
prin o sInguril generatiunel ce prin mai multe gene-
 5
t care gene-
ratinn- care s'aii .saccedatti .una altel.
Niuni la ma Jodi numai an cea ce s nume0e : is-
torie,formeaza cen ce sA chiamti : Natiune.
Pe cat nu sA poate contesta adevarulit aceslui
principiA, precum nu sA pate nega lumina soareldi,
pe atata dar este necontest.,VA pentru eel de ra-
tiune, cu minted siinatousA, bine s'IntelegecA o Na-
tiune existA ast4. pentru ratiunea cl e ati .existatfi la
urmfi, In curgerea seculelorit mai pa tinil sau mai mad
departate, I cI o Natiune, o Nationalitate, an sa
poate improza precumil al improviza unit bal- maselie,
unti ea§cavalti, VI olio lueruri de .o durata tot atilt de
statornic t Indelungata, ca I tiinpulü trebuitoriti
pentru confectionarea lorA.
0 Natitme improvizatii, opera unoril nebuni care
vorit sit anticipe it pesle opera seculelorii, peste ge-
niuld §i tendentele genteloril, care sti desfasur5 ?liana
In curgerea unoril periode Intregi, 0 nu prin surprin-
dere, prin unü clap0osil carnavelescti; o Natinne impro -
vizata, cticermi, e tot atilt de stabilä, ea I globula de so-
pona e0til din trestia copiilorü, c'elü privescil cascaunif
cu admiratinne pAnA ce plesneste tocmal In momentulti
cAndii ii S'a0eaptA s'eld vada luAnd proportiuni gigantice.
Spre a veni, ca tot-de-una, cu facte In ajiutoriulA
principiilorti noastre ; spre a proba c numai exis-
tenta acelorti Natiuni nu'i efemera care au de temelie
snvenirele istorice, traditiunele lora stramo§eqll, vornil
ha o proba 'hire sute.
S5 liisinü numeroasele populatiunl din Nistra
plinft'n fundulii Rosqiei Athel mal departe luck pa-
6
nd la extremitatea Po 1011; toate bine distencte
intre ele, populatiuni pline de barbilpie, dar care
ln lipssa de traditiuni, de apdaminte istorice, e-
xistaii nu In stare de Popoare, ce de populatiuni, de
gloate; trilieu, cum s'aril dice, in bobote, ptina ce
naturalmente toate aü picatü prada celui mai ghibaciil
st indraznetii.. Ne sa va replica poate cd aglomera-
tiunea acestai imperiii provine de la faziunea lo-
gica a elementului Slavui, A0 trage cauza din affini-
tatea rasselorb, care din instinctil s'ati apropietii cu
IncetulA. uncle de allele. Nemica mai gre0til de cat
asamine sustinere. Lasandti cd originia genie-100 nu
constitue nici cum Nationalitatea, ce din contra luandO
de norma asemine teorie amil ave unit rezultatil cu
totulii opusii, adeca : Cozmopolitizinulti; ne amil treza in
fata gentei Omine0i intreagd, (eaci top ne tragtema
din acea0 vita ; lOsandii cd Natiunea, Nationalitatea,
Patria, nu suntil constituate de cat prin cerculti, pac-
tele I denumirea subt care ail traitO POrintli until
Poporii, acei care NO transmisit drepturile, numele,
rimantulii, I inainte de toate experienla lora ; %fin-
du-le aceste, apol Inca 10 millioane de Tatari, fuzi-
onati tn collossulti Rusii, nu santO §isn'ati fostO Slavi
; asitmine §i Calmucil canda s'ar cauta bine. Tata-

tarulti de Cozacil, Calmuculn. de Lipovanii sa deosa -

baacti tot atilt de patina ca §'unil Cliinezti de unit Spa-
niolii ; I dacd toate aceste rase aii perdulti astadi
nai pand t suvenirulO lora, aceasid provine din ca-
m cii ele n'au avutil suvenire.
UsandO de o parte marele Statti Americanii, ca-
 7
ro are oament mul, despune -de tezaure, de nenu
marate flote, do armate cAt Ii trebui, si care -cu toate
aceste nu'i o Natiune, convultiunele lui interioare no
o probg, si care nu'l de cAt o tovgrA§lie, 1 Inca" o
tovArAqiie mAr§av5, unde celti mai siretti si cell mai
coltostil cautA s'Asl fad partea leului. '111 adevArg,
este ace cNatiune, o Patrie, acolo unde nici unü seri
itoriq, nici unit representante'n camerg, nici unit o
ratoriii la tribunti, nici unit jurnalistil, nici unit pro
fessorti cAtrA elevil sei, nici unit armuitoriti in pu
blia, nu poate ()Ice StrAmotitit ituttltri I nu poato
invoca aceste sacre cuvinte care mi§cli fibrele pUni
§'in celti mai neslintitoriti ?
Lasandti, dicer* mii de alte exemple pe care
le amti pute cite In agutoriulti nostru, sA ne oprimfi
ja unulti ; sti JuimA pe Helleni.
DacA aü gustatg vr'o Natiune fazele cele mai ex
treme al* soartel, care suntil partea oamenilorti pe a-
cestii pilmAntti; culmea gloriel alli puterei ; alit pu
terei morale prin luminele, geniulii ç1 civilizatiunea
sa, alA puterei brutale prin bravura copiilorti ei ;
decadenta ce mai curnplitg, cAnd pe de o parte Lumea
aft privito in robia barbarilorn, iar pe de alta nu
mete Hort' el ajunsA peste till piirv a piimAntului o
calificatiune de risil, badjiucoritoare ; apoi aceazitti
Natitme aü fostil Natiune Hellen5.
DupA ce at! invietit Lumea insufletind'ci grin tiin
tvle, artele I exemplele ci ; subjugatA Mail de Romani,
Subil care au fileutti parte din Imperiulti Sisantinti la
hatie truachieri a Imperiului Romanil ; in urmi pe
8
giumatate libera pentFunti momentil, o data cu pica-
rea Tarigradului In manele sectatorilorii lui Mahomet,
pica i e pentr'unil lung5 timpil subti ce mai atrosA
sclavie, pe care ati suferit-o vr'o Natiune subjugati.
Orasele cele nemuritoare disparii, glorioasele
lor5 insule sunttl pustiete, monumentele cele care fa-
cet:I admiratiunea Lamer stint(' destruse, si din atAta
glorie si marire nu ratnAne pe p5mAntulii acelor e-
mi-lei de cAt mine, iarii in lumea Intreaga, iatoria
acelei Gigantice epoce
Helleni flu raniftnii de at cu fiere pe corpl,
dar In inimA, cu suvettirulti ceiei ce an fostti!
Dupfi mai multi seculi de robie, acele suveniri
aprindti in inimile lora hotartirea de a. redobAndi
vechia lorii prositiune, sail de a peri pAnA la cell
mai de pe union.
Si if ar5 fi peniü. dad fi . istorie nu era serial,
câ assassinatul5 Hellenilora, aril constitua o itnfarnie
acaria solidaritate trebuie s5 s'intinda, farA diatencp-
une, peste ominirea IntreagA.
Acestil simtimentil ail fostii atAtii de tare, in cAtd
elti aii invinsti astA-dati egoismul0 celti race a po-
liticel Occidentale, I facAndit pe comendantii escadre-
oril Europeane sa treacA Mature cu instructinnele
ce le pelt de la guvernementele lora respective, aü
trasnitii pe turci la Navarin, I libera Grecia !
Nici concursulti de din afarA, lief acele sfilnice
111 paria1e acte In nauntru de unit eroizmil fgrä asa-
manare, n'arit fi venit5 In agiutoriulii Greciel, daca e
11'111.0 fi avutti pentru sine, unit apgriltoriii mai pu-
 9
ternia : Istoria el; 'Let' Lumen nu q'aru aduce cu
respect(' §I admiratiune aminte, de numele lui Pe-
ricles, Homer, Leonidas §I atAta ; daan cuvintele de
Atena., Lacedemmia, Sparta etc, n'aril simV toV. o
putere magicA t irrezistibila.
Mamele Hellene, cAnda leagAnfi pe brute
copil le spunil cea ce ail fkutil tacit loci' la Ter-
mopile, la Missolonghi, la Arcadium ;. t ace"' copil,
devenicl oameni, §tip ce imturalmente facii ?
Mort" pentru Patrie, sail Invingii!
AsAmine chndfi aI istorisA Moldovenilorö, cea
ce ati fog(' §I cea ce ati fficutil PArInVi lorti ; ce
nume este alit lora, ce iarg ail stAptinilii din vechime;
eine le di fostu amid, pe eine 'id' avutfi in curgerea
seculeloril de inimici fire§ti i neimpacatj, atunce 1.4
aceqti adevarati Moldoveni te v'oril Intalege;.. vorü
qti care le'i numele, uncle le'l Patrin, §I -de care Na-
Vune suntti ; §t lama exemplu. de In pArintil Ion
care afi avulti celii pupil atAta minte I patriotisina
cAtil §I noi ; admitit-o macart aceasta v'orii fi cea
ce ail fostil, v'ort urrna cea ce ail facia cei de la
care ii sâ tragii ; arü agiunge atfita pentru binele
Ora, pentru mfindria lora.
Dar spune cuiva, cif _nu este Patria lut ace pe
care ail apucat-o de la pfirinVi set) §I efi are altit
tarA subil scufia Ceriului ; spune't cii elfi e din alti
NnOune de cAtfi din ace cária ail apaginutii strimoq11
lui, t aceasta pentru raOunea ci suntil dot, triI an!,
tint Dome' bolnavil In hallucinatiunele lui lucra pen-
tru unire, t &unEt nebunil ail efectuat-o cAtil-va
10
timpa In urmn, apoi oare acela n'are destula motiva
ca sa sa tavaleasca de Asti ?
Ada pe unit munteana in Ie§I §1 spune Moldo
venilorti AcestaI v'el frate, are sa conlucreza cu
voi la marirea voastra NationalI, la fericirea voastra ;
fortneaz tot o Natitme cu Vol,. pentru ratiunea ca'n
curgerea unul Orti de secull Vail pradata tara, ea
fostil initnicula vostru cela maI neimpacata ; pentru
'ea hi coada Ungurilori, Le§llorti, Turcilora §"ala Ta
tarilorti ail purtatil periodicti fierulti §1 foculti pIntre
caminiile voastre, call arsa casa, call stracata Bise
_rica. cati tâietll tatula, Cart sugrumata mama, t'aa vi
olatll sora oare aceste vorbe credet1 vol
cã arll trece adresate altora de cata triidatoriloril
§1 sub(' protectiunea ticuri1orll muntene§ti?
Celora care ne aril taxa de exageratiune, le
arm) replica cu istoria in manit, adeca cu documentele-
unei Natiuni; ,cu acele documente care reguleaza nu
mele, nationalitatea §i drepturile until Poporil.
Ace istorie care mil scrisii de noI, qi ea asii
mine nu poate fi prin urmare bEtnuita ca ne Ora-
ne§te, nu numal consacra drepturile §1 Natioualitatea
noastra, ce insa este unit calauzti experimentata pentru
copit Moldovei, Intocmal emu este In curgerea vietei
sale pentr'unti onill, experienta celorti ce au Mita.
Aceste sunta ratIunele care ne fact' sa publicarna
de acuma inainte in feullitona Moldotiei tota ce sa
atinge de istoria pril noastre, de istoria Noldovel.
Una din principalele cauze aliT nenorocirilorti
noastre, este rani' Indoiala pentru cft Moldovenil nu Via
 11
Aid nu'sl bath capulti sA stie istoria 1ori. fl care
eunoscil In perfectiune viata mai tuturorn .genteloril,
nici nu cetescii macarti afarA de cAte-va rare exep-
tiuni acea a Natiunel I

II nu stir' ce an fostil it odatA, I n'ati ideie prin

urtnare de cea ce pierdil acunin, eAci alt-felti &aril
propi, can este titnpil IncA, pe nialulA prApastiel.
Incepemn de o-datA en ;scrisoarea Moldovel de
Dimitrie Canternir, Domnulii ei" pe care cu dreptti
cuvfintil o putemti nurni partea economicA a istoriel
noastre, dt pAnA a nu veni la partea el militarA, la
acele acte de glorie sI de eroismA prin care s'ati
imortalizatil strArnosli nostri, v'otai desfa'sura probele
Intftleptiunei si geniului acestoril oameni, totil atAtA
de marl la cArma trebilorn, In conducerea socie-
tAtilorti, pe cAtti an fostil 'de marl pe cAmpiele
bAtallielorl.
CAndil v'eti afla pAnA la ce pundit"' "geniulii
luminele acestorti PArinti at Patriot, pluteü pe de a-.
supra ieresuriloril, nedreptatel i privilegbieloril care
pe timpuln unorfi secult de Intunecime, au formai
baza totil dreptului publicn pretutindine afarA de cAtil
In aceastA tarA, o dinioarA altitn de fericitA.
CAndn ati studia bine onestetatea, liberalismulii,
IntAleptiunea si moralulti institutluneloril cu care cel
ce i'amil mostenitit s'ati Inzastratil Tara, pe cAndü
toate cele-lalte tAri era prada Oligarhiei sI Feoda-
lismului, atunce numai v'eti InA1ege mArirea acelorti
oameni, de la care unit din noi avernti nerneritata
(moue sI ne tr«gemn.
12
Curiozil Nen] !
Pe c(indit Lamest intreagA, Trizoniera In fierele
fendalitatei, era proprietatea, mosiia unei singure ca-
ste. si ori ce positiune, or! ce carierti. orsi ce vii-
toriii nu suride tie cAtii cAlor-va priveleghieti, subd
gingulti cArora multitudenele, restuld oam niloi ü ge-
men robi tn stare de anitnale ; pe arida guvernarea
nici unel alto Natiune, nu mat era o magistrature de-
legata de e cuiva pentru buna chibzuire .al afaeeri-
lora el qi mentinerea .ordinel In interesulti sociala,
ce din abuzfi in abuzil, din uzurpatiune in uzarpati-
tine degenerasti plinA la punctulii In cat aceastA lii
sarcina re devenisil o puture absolutA I fArA celii mai
mkü controlii la dispositiunea discretionaril unoril pro-
prietarl de popoare care s'a le transmittii din lat:i In
flu intticm-t ca pe niste turme de vite; unoril despot!,
care in betfia omnipotentei loru agiunstisii de a stri-
ga : câ Pepord si Staff"' suntii ii, c interesele .si o-
noarea Natiunelord ce doming' sl yesumii toate a -
ceste in individualitatea lora! Inteunii cohisoril alii.
pArnAntului, cati-va oameni inscriii in asAdAmintele
lort1 cA: de la micii plin5 la mare Patria e a tuturoril;
ca eel(' de pe urma ciobann poate deveni Logoratii
Mare; cA funqunea de sefti tatultri va Ii incredin-
tat unuI magistratül VodA, (Duce, .condueetoriii), a-
ceasta InsA pe nal tirnpü Iimitatü, fArA dreptulii de
iransmitere, t cu conditiunea sine qua no de a II
PA tintele i Aptirilloi iulii Pattie! ; in Intfileptlunea §t
dreptatea lora tie cugetil proclamA pe atunce incA
maril principii al moralului toll demucratiet de care
 13

Lumen moderna cucinci suit de ani mai targliil trebue SA

sit glorifice astacli, t urmasli acelorA oameni, In locd
de asi consacra adoratiunea, una cullti In inirnele lora
suvenirului unort asamine .strfibuni, sa credil mai cu
cap5 de cat ill filed sudeti acolo unde nu eraa de
cat cetatani, s thu robi fara ea s'ai subjuge nimine,
calan pieinare cenusi eroilortl, mormintele parintesti
spre a Malta peste ele negatiunea vitalitatei Nationale,
adeca strainismuld ; inogureaza privfleghiulu ereditariti
acolo uncle era .democratlia traditionabi, t zvarlindil
pe de asupra vor it4Linhnicului secularia la panda
cea ce pentrn ii aipIarnadiLtt strabunii In gloriosold
lorti sange, .scuipa cu despretti peste niste opere, pe-
ste unti patrimonid care erau nn numal a lorficAci
asa llindu, ama tâcedar, sll luainti bine aminte, s'a
viitoarelorti generatiuni de cohoratorit nostri I
AcestaI In scurtii speetacululti, speetaeuld curiozti,
dupA curnii amd clIsti mai susii, cell poate privi mi-
ce gratis pe acestii teatru dramaticii In care s'aii
prifacutu Moldova de la unire Incoace. De acea dar
si intentinnea care ne face sa publiefirnii de' acum
inaintte tutu ce sa atinge de traditiunele stramosesti,
de a pune subll ochit presenttlorti viata Parintilord
Patriot, ineepiindti cu operele Jul Canternir.
Pare ei vieemti de pe acum, pe cuconasti no-
stri raclinda de limbagiulti simplu, de stilulti celti ne
presurata cu flori retorice al parintilorq nostri.
TAW', Domnisorilorti, dar amti don pentru feri-
cirea Tarii I onoarea D-stre, sa aveti mai pulina
eleganta In linabagtulii vostru, In chipula -de a vA suci
14

pe cA1cil, t o flirmAturA macar din cea ce Patria la

ori ce ocaziune g5si In inimile i capetele celoro care
v'a0 precedatti In aceastA tarL
Cea ce punemU suba ochil voWi, nu suntil fort
retorice tirade asurclitoare, care amepsctI pe unii,
surprind5 buna crediTO altora ; este ace ce dare ne
voie de scAnteile geniulul, de flacArele vorbilorti pom
poase spre a fi Inplesti ; este expunerea simpra alii
adevArulul, adecA limba patriarcalA acelorti care v'au
lasatti mo§tenirea lorti.
Nu §tima acumil cea c'eV lase vol, mu§tenitori
lord voqtri I
rr. Etoldur-I, av as ow.
 Preouvaxatorea.
primelut editoril.
Ctrà inbitorit de tftihift eetitort.

Poate sti va putt oare-carora cartea aceasta

(druia alcfituitoriuld et' ad datii acesttl nurne : vScri-
soarea Moldovel." nu atät de nevoie, iar mai alesit
celord ce aü Imbr4osâtil viata ruonabiceascii si pus-
piceascfi, netrebnic5. Iarti iubitirilord de lstorie It
de stiinta, o socotescil a fi foarte inbita sl pre fo-
losItoare. Iarti de nu, apoi de unde s'ad Indemnata
barbatIt cel InVtlepti si Matimaticil de ail tAlmacit-o
Intl% a le lord limbl, sl au tipfirit-o. Pentru acea
çUcü sl eli ce aii Isti Filip Jul Nadanail : Vinfi st.
Ceteste-o IntAl, o pre cinstite cetitoriule, §t
atunce insust o v'et cunoaste-o, 1 v'et IntAlege-o.
Cartea aceasta de alcAtuitoriuld et s'ad Mould
Moldovinesti, de pe care izvodd s'au talinAcitd Lati-
nesti ; de pe Latineasca Nemtasti talmticitti 1 s'au
sl tipfiritd la anulii 1769, In Berlin. Iar cum aceastil
carte impreunA cu altele, ale InaltatuluI alcatuitorid §t
mnitd InVaptulut Dimitrie Cantemir Domnuld Moldovei,
s'ail Intorsii din Rossia, vecli Inainte fOle etc. etc.
16
De aceastil carte, care atunce era neltiuta de
patrio(I, nu stilt In ce Chipti sad 1ntiinath, Infocata
ravnitoria spre iota folosulti de ob§tel iar mat alesti
spre inmultirea cilqilorti, nu numal acelorti canonistte
Biserice§ti, ce §I acelorii politice§tfl.care nu aductl veo
prihang pravoslaviet, Pre Sfintulii, ()Ica, Arhiepastorialti
nostru. pe care judetand-o_ .Pre. Sfintlia Sa a 0 nu
name vrednica, ce §I cu. necuviinca §I en prihan4 a
nu o ave patriotli, pentru acea la anula 1806, au
iconomisItti Pre Sfintia Sal de s'ati talmacitd din ce
nemtascal caci izvodulti celii Moldovinesca nu s'au a-
flatil ; §t atunce o ara Ii i tiparitti, daca- §tiutele In-
tamplari a vremelorti nu l'ara fi zaticnitd.
Decl, dap& gate schimbari,' o t uita-sA Pre
Stintlia Sal iard e era pazitg de unti Inalta §I pre
cinstitg ipochimentl, carele dna au socotita vremea
cuviincioasa, au publicat-o.
SI a§a pre cinstituld ipochimenü (carele este Pre
Sfintitalii I sporitulti Intru Bogoslovie Mitropolituld
Ungro-Valahiei, Kirio Kir Crigori,) au indemnata spre
tiparirea ei. Pre Sfintltuld nostru Arhiepastorill cu
dragoste au blagoslovitii, §1 pre cuviosulti nostru starittl
au bine-voila, §i not en bucurie amü priinitü, i dorict
sunteing pururea a ne nevoi la ni§te ascultarl §I poronci
ca aceste, spre tiparirea, Icü, folosttoarelorti carp.
Al Pravoslavie Voastre tuturorg pre plecata, §I
ca sit cg§tigaiii ainiindoue fericirile doritora.
Gheronlie Ieromonalud.
 VIATA LUI
infamatquirearitc. acitik.rta9ar ENE Ea
omnulii Molcióvei.

Domnulli Dimitrie Cantemir *) s'afi niiscutn la tr-

nulii 1673, Octomvrie 26, §1 tatal iiti Constantin
Canteutir era atunca munal sardariil, adecii drega-
toriti, **) §i mat .mare peste o*tile aCeloril trei ti-
nuturi din Moldova, adecli : Liipsna, Orheiul, §i So-
roca. La anulti 1684, s'ail rAnduita tatAlü slu Domna
*) Aceastä scrisoare pentru viola lui Canteinir, s'au talinAcitil In
linaba nenitascii din istoria turceusca ce ad limit, acestil Donald,
pe car.e ad dat'o Intru utia tipari ininunatil nenIlescn la anuld
1745. Verthaitner inid, iiilznâciioritdll bibtici celd Invalatil, de pa
talpficirea ce Inglizascá, I talinácitoriuld neld ingllzascii al ca-
rnet& lucru aü e¢itg la tipari la anuld 1794, sit vede a II l aleti=
tuitoriuld scrisoril viclil ace§tia a lul Canteinir, lufindil izvodil de
la /WWII, final acestui Domnd, I dupii cuing socote§te D-nuld
Miler, sfetniculii Colegiilord, ai timid izvodd §i de la Baer, pro-
fessoruld Petersburgului.
**) Constantin Cantimir an avutd patru solii, §I ce de a trie este
maica alcdtuitoriului artii noasiire.
2
Is
Moldovel, siViindil cI Poarta Ottomaa ail eeruli a-.
maneti pe unulii din fkil shi, pentru aceia au trimesq
elti pe Antioh, fmlb sUi celii mai mare la Tarigrad,
cu tov5rAsIie cu sAsA flciorI tineff de boieri. S'apoi
dup11 trii ani au trimestl pre Dimitrie la Tarigrad, ea
si schimbe pe fratele hiT. tntru ace vreme era Con-.
stantin BrAncoveanulti Dona In tam munteneascii, fl
era vriijmasii de moarte easel ml Cantemir. Acestii
BrAncovean, en chipil ea ski strice numele celb bunq
a !III Cantemir la Poarta Ottoknanti, au adusii pre-
pusil vizirului celui mare, dupki ce an venita Dimi-
trie la Tarigrad, zicAndb : C5 nu ar 6 fostil elti alb
doile flu a lui Constantin, ce alLii omit tinArb, pe
carele fan pusb elti sub acesti nume, ca sA amii-
geascA pe turel, ski scoati din milnile Ice"' pe drepM
Iliuli sAu Anlioh; iarb vizirtilil ca ski cercetez5 pri-
cina, ui poroncitti ea s6 chieme pe Dimitrie la at-
nesi, t viizinduli, indalii ail zisti : &I BrAncoveanulti
au mestesugitil ce mai de stricliciune nNpbstuire; cad
Inaintea ochiloril sA vede baltrAnulti Cantimir In feta
tAnArului Dimitrie. Si cu unii euvAntti Dimitrie la
aceastb, d'intal aratare, inaintea celei Intbi slugli alb
tmpilriei ottomanicesti, ficAndi cu acestil feliti de
lucrare de la sine, dAndul atAte probe de mintea sa
ce coaptii, sl de purldrile sale cele. intelelgesti, In
cAtfi s'an facutfi pe sines1 vrednicii pita acea a fi fin
aln acestul fail de tatA-.
Eli an ramasil la Tarigrad la anulb 1691, §4
atunce schimbindu-sii de fratele silt Anti* s'att In-
torsi Inapoi la tatili sib. la vreme oilt au Irian elb
 19
la Tarigrad, Sail indeletnicita cu limba t muzica
turceasca, care le ati adusa dupa vreme la atata de-
plinire, In add ela aa scosa Intaia0 data la turci
noatele in cantgrile Iorü, I alte multe feliuri de can-
t5ri aü adausa In muzica lora, care sa anti' la thin-
§li i pi-Ina In diva de astildi cu multa dulceap. In
anula 1692, Seraschieriut Deldaban, facanda Vire
la Soroca, au mersa I ela cu tatala sail la caste, un-
cle au ca§tigata multa multi* il ocotirqa de la
acesta voevoda turcesru.
In anula 1693, la 14 dila ale MI6' luI Martie,
au murita tatalti su, i Inca pe patula care zace,
au poroncita si chime la sineqi pe fiiula salt §.1 pe
boierL, §i i'au rugatii pe dan§il, ca pana a nu sa. des-
phr1,1 ela de lumen aceasta, s'AsT aleaga inainte md
una urmatoria la Scaunula Domnesca. Deci, boierii
cu Ling glasa au alesa Domna pe Dimitrie, t tatala-
cela ce mure s'au bucurata de aceasta In§tiiqare,
mangaindu-sii ela pe sIne§I ea \ra Intari qt Sultanula
alegerea fliului salt. insa banii au avutil mai multi
trecire la Poarta Ottomanil, de Ma slujbele cele fa
cute de tatAla, §I de cata darurile fliulul. Drepta a-
ceia, s'au pusa altulii !Wm aceasta dregatorie, §I Di-
mitrie an fosta nevoita ca. sa'§i parfisascil Patria sa,
§I sa sa duca la Tarigrad, la fralele sAu. *) Dupa
aceasta, la anula. 1697, au mersa ela la batalia de'
la Senta din poronca vizirulut celul mare ; insa fiinda

*) Ieste de socotitd la aceasta, cii ficiorif Domnilorif din Moldova

si din tara munteneascd, cdI 1 Domini eel m,jz1IiT, era6 Indato-
rill ea sii tritiasei la Tarigrad.
20
Ca era nnmai de voia sa, nu au fo( t elti la lovi-;
rea o§tiloril d'impreunA, ce an fright' eu turcii §i art
venitit inapoi la Tarigrad en rAmA0ta otil. Bran-
coveanulA care mAna totii inainte vrAjmil0ia ce a-
ye cAtrA aieslü peamii, gone pe amAndoi frati din
ce mai de pe urmh pulere a sa, §i Dimitrie InfocasA
urAciunea lui, fiindü è eHi era In mare socOtintA la
totil ragalta 'portli, cAd elü InviltasA nu numal limba
turceascA, ce I ce arApeaseA I persseaicA ; I inbirea
de oameni, i firea ce deqteptatA, .asalil face, In cAtti
dli celorA mai bune adunari in cetatea imprAteascA
le slujA spre veselie, §I pentru aeeia credo BrAnco-
v earth], cA Dimitrie aril A numai singuril unti oratil,
de carele ave sit srt teaMil ca de unii ibovnicti a1 5
firneil sale; §1 pentru acea an crutA nici banii, mci
osteneala, ca sit aducA la cale su sii izFfoneasc pe
Diraitrie de la Poartil. Si mai pe urmil prin o sumA
de bani au ;I c4tigatti elli izgonirea vrajma§dui sAu.
Dar In zadar, cA Dimitrie IuAnd Inviintare despre
aceasta, s'aii ascunsti pe sIne0 in casa until* pa§A, ca-
rele. nu numal pe dinsulA cu toatii casa sa In 40 de
ole Pan inntti cu mare cilibillett, ce IncA Fati lucratil
intoarcerea holArArei, §I Pau fAcutA prilejti ca stt
si arAte la Poartii cu mai mare slavA de cAt total.
SI aceasta era pentru BrAncoveanul durerea ce mai
simpoare, mAear cA dli ave oare-care pricinA ca
1

sit urmezA a§a, cfici Dimitrie atlitil pofte de cu sAte

sii ajungii la Domnia tAril Muntene01, flindil a OA de
ce din Moldova . s5 aparas In donii rAnduri, mAcar
cA Intru amAndouA rAndurile s'ati dAruitti, dupA a lui
 21
cerere, fratelui lü Antioh. I dap.5 ce au purcesil
fratele situ acolo ea sti iei Domnia in s!ApAnire, la a-
nulti 1700, Pau IntoydrA0til I Dimitrie, §i s'ail cIs-
&Mortal atunce cu Cassandra, o fatl a ml irhan Can-
tacuzino, carele fus5sa Domnil in tara MunteneascA.
d'intru aceastif cdgsatorie, sau niscuti lui Dimitrie
In Moldova o fiic5. S'apoi dupd aceia In scurtii vre-
me au foski nevoitk ca sl pArAsascd aceastA tarA, ,0
sii sii IntoarcA inapoi la Tarigrad d'impreuM1 cu fra-
tele sat', carele st mazAli-s5, facAndu-sA I acolo pil-
rinte a patru feciori, 0 a patru face. in vremea and
era Dimitrie in Tarigrad cu lacuirqa, flindu ca alta
treahA mal mare nu aye, s'au apucatü salt faeft .casA ,
li cuno0inta de obiceiurilr oi lucrurile .pfunAntutui sl
e aducA la cale, 0 la aceasta au avutil eld In multi
ani vreme bnn, pentru ci Oil nu s'ail alAtoritii mai
nainte din Tarigrad pfina la anulii 1710, and Petru
Cel Mare, tariulii Rossiei, au vestitil rAzboiu celord ne-
credincio0. DupA ea s'au apropield ImpAratulii acesta
cu ootile sale la hotarfile MoldovineW, atunce aü gas-
situ cu cale Poarta Ottoman:I s5 facA pe Dimitrie Doting)
acestii ri, cAci stApAnitoriuld el de pe atunce, Nico-:
lai Mavrocordat, railcar a era omu inaaW, 0 era
in mare socotinta la Poarta Turceasefi, dam nu era
vre-unil crud istetrt in vreme de rAzhoid, hindui CA nu
ave aid. harbAtiie, nief ispita In hicrurile razboiului
Dimitrie an fostil tlitü ca sã primeascA aceastft dre-
gatorie atAt prin vizifiulü catti I prin induplecarea
hanului tatariloril, carele aduce aminte Porta, ea
=mai eld arii intre cristiani vrednicil a face slujbe
El,
22
grele la vremea aceia. Pentru aceasta au §I lipssItt
cu totulti aceia ca st dei Dinfttrie Sultanulul §I raga-
ului turcescii darurile cele obnwV. Ce mai Or-
host aü poroncitt Poarta, ea sa't dei hil 20 pungI de
banl, pentru intimpinarea cheltuelilort sale.
De abie ajunst-sA Oil In I41, orckplii celt mare
a Moldovei, §i ail Nett poronct de la Pond& ea sA
fact pod t peste DunAre, ea sA treaeA oastea turcea-
scA, I pe langa aceasta ail ceratil Vizirta ca sal tri-
[luta Jul §I ragalil, banif ce sA cuvintl pen -
tru luarea Doinniel. I pentru poronca aceasta mai
de pe urinA elite sat supAratt Dimitrie, In efit, an
§i hotarAtil intru ace dipalA, sa'0 rAsplitteasci In pro-
tiva Vizirului, I si sA aPuce de prilejult ce era de
faVA st'§i mAntuiascA Ora sa de giugult tnreeset.
Deci, spre bunt noroeire trimesAsA la dAnsuld tocma
Intru ace vreme, Petru Celt Mare pe tint daftort
greet celd chiema Policala; si raft poroncial sA'l facA
pre folosltoare ifigaduinte ; t fiindü lucru spre slujba
unui Domnil Cristianescil, I spre bind° a Insn0 no-
rodului siiü, pentru aceia aU venial intru sAvArsire
pre lngraba a§azarea sa cu acesta imparti(ll, dupA care :
1) Moldova iarA§I st'§i pue la loct hotarAle sale
cele vechi, §i s tei sub ocrotirea Rossiel.
2) Domnult d'inpreuna cu norodult sAn st fedi
jurAmAntult credit4ei mArirei sale eel ImpArAte01, In-
data ce v'ort Intra o§tile russA§ti In Moldova.
3) Domnult lntru aceia§1 vreme, say Intorloace
ovile en ale tariuluI, i cu unite puterl sA se lupte
In protiva tureiloril.
 23
4) Domnulil atAt cAt t urmAloril sAI, s aibA hi
Moldova de a purure stApiinirea ce nehoOrAtA sub
ocrolirea ImpAraViloril russfisti.
5) .Nici unit obrazil altulti sh nu. poatA incApe la
Domnie, p:infi cAndil nu set va stAnge de toth nea-
mull; Cantimirescii.
A ceste toemell de aqav.re impreunA cu yea
cAle-va allele s'au intarith de tarulit la Lux in tara
LeascA, 1711, April in 13, §i. s'ati peceiluith cu
pecetea ImpArMeascA l cu unil adinsii al 10 sari
frilliest) la Domnti I dupa urmarea acestorn a-
lAzArt, da. Dimitrie lui din vrerne In vrerne
Instiintitri de stujbe, pentru o§tele ce era sit i le a-
ducti liii,i pentru chiputli I mijlocirea cum sCsi
pue tn lucrare trebile sale.
Pe lAngh aceasta nu contine elti nici cu lucra-
rea podului de peste DunAre cu cheltuiala turcilorii,
iar lemnalir trebuitoriii la aceasta, Alti da Moldova
§1 ttra MunteneascA, I pentru cà gAtirea lucrului era
numai asupra sa, In citt era In voia lui ca sAlii pre-
lungeascA, pentru aceia Alit §.1 prehinge, fAcAndii o§ti
din ce mai din afarA virtute a sa, Fara de a aduce
asupra lui celit mai mich prepusii de vre-o unire en
Rossia. t pe 1AngA aceasta, Indemna pe ariu1ü ne-.
contenith ca sa grAbeascA cu o§tirea pAnA a nu sh
. gAti podulh de ispravA.
Dar spre toatA nenorocirea nu s'aii urmatit sfa-
tulit sAü, ca aln until omit alti cAruia credintA incA
nu era deplinit IncredintatA, cAci tariula amAgith li-
inda de Brancovennul, Donmulit Wei Muntene§til ea
2.4

nedejdele sale ce't facusa, aiajunsti pre Wet, In

eit nu an pututi sâ inl opreasca treeerea turcilorg
peSte Dunare.
Tariulti an venilti In left', la itlliie fn atuld 1711,
mule boerii t noroduln Moldovel l'ati cunossutn p6
dtInsulti de stiipann, t i'au juraln de ob§te jurnmAn
thin credi*1. Si Ilindti ca toata curgerea acee.tul
hicru sa povestWe pe Iarg In istoria ce turc'easea
a lui Cantemir, pentru aceia va fi desta ea .sa p6
menitnti aice numai aUita, ca ariulü -pentru lipta mij
loacelorti celorii trebuincoase de brana, au fostti ne
voitil ea sa faca o pace pagubitoare en turcii; Ins
eu toate aceste, spre lauda hit ce nemuritoare, an
ail pritnitil elti cererea lord, ca sa le del pe Domnulti
Cantemir, nebfigandii In sama, ca Insu0 ell §I CaSn
Jut, §1 oastea a sA afla intru ce mai mare nevoe ; cc
an &an poronea vechilului sau ca sa clica ciltra turd,
ca Mu-multi nu aril Ii in tabura sa, i elü In.vremea
acestorn lucrari, era ascunsn in carnta Im.taratesei,
ne tiindeIti nitnene alliilu, fAra numal o sluga care%
educe mancare.
Deci, vaclindit Domnull ci nu poate ei mai ra
maie in goldova, ail luatn o carte descbisn de la a
riulti intru care't fagaduie Int §i boerilorti Moldovei
pentru paguba ce le ail ficutii, rasplatire cu bine, pl
scapare s itoasi In irile sale. Prin aeestn uricü
care s'ati iscira la Moviliti in annlii 1711, August
1, face chi pe Dintitrie i pe mo§tenitorii Ini, Demi
al imparticiei yusse§ti, cu titlu de inalpti
darnitdul Int voluicie ca nhnirui fara nu mai insu§i
 25
tariulul sA dei envAntti t dispunsa, iar Moldovenii carii
ara merge la Rossia, sti fie numai suba ascultarea
DupA aceasta asazare de tocmalii, s'ail trasa eh) afar5
din lest en aI sM, l eu averea sn urmAndil taberele

russesti, tn tovArAsiie cu mai multi de o mie de boieri

IVIoldovenT I slui, earil pentru vela lul s'a4 pfiras-
sita moslile lora, sl s'at'I alazatii cu totti, In anulti.
1711,1a Harcov In Ocraina care i sa dAdusA spre
lAcuinta lui, t boierilorti Jul.
Aice au trAita eli pAnA la anula 1713, cAndil
?all dusil la Moscva. DupA porta sa, nu.numat cA na
tmpirlLü tariula intre boieril Moldoveni pAmAntulti ca-
re'la dasA lui, ce IncA Vag &mild 1 o mie de case
de inchirieta care erau ale CoroneT, pe care le aye
taril tot -de-una in stapAnire, t sA socote a fi cele
mai Imre intru loath impArAttia, atat pentru starea
lora, cAtt pentru mult,tmea bleuitorilort. Mtlrirea
sa ce ImpArAteascA i'ati mal voitti lui peste aceasta
Ina I o leafA buna pe anti, care! s'ati data deplin4
all ail Witt"' ela.
In seurtA vreme dupA venirea Jul Dimitrie la
Moscva s'ati bolnAvitil soVia sa Casandra de friguri,
_

pentru c5 de pururea sii mAhne pentru perderea

patriel sale, si a rudeniilora el din Moldova si din
sara Munteneascii, unde 1 mosiile lui, sl ale sqief
sale, erau trase de Poarta OttomanA; i prin inestiinta
spitAriului dAndusa unit serbetii de curaliinie pre tare.,
dupa o slAbAciune de putine clile au murita in floa-
rea vfirstel sale, in 12 clile ale lunii Jut Mail 1713,
fiindil numaI de 30 ani. E era o Doamna en mare
3
 26
minte 1 In lepiune, l cu totulil plecatA la cetirea
cArtiloril, luAndii aminte pe lArigA aceasta cu mare pur-
tare de grip I trebile casAl I cresterea copiiIori
sal; frumsseta Qi din care nu ave vre o parte mica,
era ce mal mica pedoabA a et E s'all ingropatii In
Moseva, Inter) Monastire greceasa la care sotull ei
ai ajutatti multii spre didirea unei Biserici frumoasa.
In anultI celü urmatoritI 1714, au venilii Dimi-
trie la Petersburg cu arban, fiiul sii cola al treile,
'are era numal de sapti ant. Acestii tinAril bezede
an spusii In 4,1tha Pastilorti Inaintea imparatului unit cu-
vAntii in limba greceascii, pentru care fail datii 1m-
paratu1 d unu dart.] bunü, i l'al primal" In polculii
sAu.
DupA aceia tn anulil urmAtoriti 1715, cAlAtorindii
imparatulii in tail' strAine, au luatil I Dimitrie pri-
prilejti ca s'Asi cerceteze mosiile sale, petrecAndti s-
colo pAnii la anulty 1716, isprAvindit atunce I istoria
ce an fAcuro pentru ImpArAtlia Ottomaniceasca, pe
care o IncepusA la Tarigrad. I 'au al-Rah] Mtn'
acestil anti 1716, st puterea care fo daruisA linpa-
ratulfi asupra boierilorii Moldoveni, Ia emit sA ImpAr-
tis'a satele acele din Ocraina. Fiindii cA acesti boieri
tot-de-una sA adunail la ospete, sis'au IntAmplatii o-
data In betiie de s'au sfAdii Intre dAnsIi si an scosii
sAbiile unulit asupra aituia, it la aceasta din neno-
rocire s'ati omorAtq doi d'intre dAnsli," st multi s'au
ranita ; pentru care s'aa datii jalbul la Donmil, si a-
cesta 'au poroncitii ca sA sti aducA vinovatti Inaintea
hut, i dupA ce aü fAcutil cercetare, au hotArAtti pe
 27
trel d'intre (NIA la moarte, i pe vr'o cati-va la ca-
tarp), macar ca pe uvula an schimbata hotararea 'nor-
Oi Joni latru alta pedeapssii, care s'au I inplinitii de-
savarstal, I toata lucrarea judecittil s'au iscalita hi
da catra imparatula. SI poate ci In istoria russasca
este numai singura pilda aceasta pentru unit supusA
carele s'an aratatil putereat Insusi numele sau, asupra
vigil si a mor(II.
in ;ninth 1717 fiindtl Imparatuth chiematti a Casa
pentru tulburarlIe care s5 starnisil In tam sat s'au
intorsa §i Ditnitrie inapol la ilioscva. pentru c ela
do multe orl merge la mfirirea sa ce impilrateascat
IuAnd I eth asamine de la dimsa cercetari. La
purcederea imparatuM la Petersburg, la anulü 1718,
an Juatil I Dimitrie poronca ea sAIü Intovarasascb.
pana acolo, iar ai sal au ramasti Inapol 19 Mosevat
iiindu Smaranda, (Ilea sa ce a dona, boIiiav de oftiga.
Duptt ce an venitü elU la Petersburg, s'ail In-
tamplatii la o adunare de opste de care sii fad' in
toate iernile dap obiceiii, de s'au invrednicitii si vadit
pc flica ce de a treia a Domnultii Trubetcol, care au
fosiii la .urnA arbistratig ()start.' Russesli, ce era ce
mai frumoasa de pe vremea aceia, si indrAgind'o, au
cerut'o in pucine qile dup5 aceia la tatAIü ei, si s'au
castigatg cererea sa. s,i s'au fusoViii co dansa In in-
cepututh iernii. Putin mat inainte de a si Insotl cu
dansa, s'au rasa barba i 'an scbimbatil portuth sat]
eIü moldovinescii eu cclii frantualtscil. Tarinlii an
binevoitii a sa nfla insusi de fata la aceasta, It sflit
duca la Biserica, t ispravindusa In Biserica terimo-
28
niile eununiel, l'au adusil iarA0 Inapol, d'Arumdulti, fa
acest5 prilejü cu o sable de multA pretti.
Dupa prAznuirea nuntil care ati, 1nuth trel ule
la care ati fosta de faVa 0 Maria Sa en InpAriiteasa
Sa d'inpreunA, t cu doamnere cele de neamil',. 1 en
boerimea ce adunatA din Petersburg, s'au Wind elti
sfetnicti de think
Copiii sAi s'ati dusti dup6 dAnsur la Petersburg
la anulti 1719, afarA de Smaranda, Rea sa, atria pe
cli ce trece II era ma rAn, In eAt au morittl In 4 Ole
ale lei lulie, In anulA al 17 al vrAstei sale, mAcar
ca acea paguba s'au !mei iarA0 la locii prin altä fiica
ce au nAscutil sotiia lui ce a doua intru acelasI anti,
in '8 lle ale LW Noemvrie, la care au fostil coma
tril imparatulfi co ImpArAteasa, puindul asememe
aceia numele Smaranda.
In anulA 1720, at luatti eJ porona ea si mear
gfi dupA Imparatuld N Perssia, crinpreunA en grafalit
Tolstoiti l co admiraluld Apraxin. Irani aceastA ()Vire
purta Apraxin grijA de perencile peste oaste, 1 Tols
toiti d'inpreunfi cit Dimitrie ave grija oeftratilirei tre
bilorfi politice0i, acestia tustrel face sfatula celi
1

de tainrA a] .ImparAte0ii màrir

Elti au intovArA0tA pe Imparatulti pAnA la Colom
na, o cetate departatft de Moscva ea 90 de verste*)
4.) a verstd face 4,086,969 de picioare Raid, s'arr 122,609 minute
ale unel mile nenitti1tl, ql 90 de vesste, aunt 18 mile nemp§ti,
14 minute. Sii came eineva cercetarde academia din Petersbug
la cartea d'intfii, fata 428, §1 iardql intealtd chipil sti mai nomfird
105- verste l nod gr.idd ostand ald ecvatorului core cuprinde 25
de ceasuri de rale- pentru aceia 90 de verste sii vede a fi ca.
22 de ceaeuri die cale.
 2g
ee este fa .gura apel Moscva unde sN varsd In a-
pa Oca. Aice au aflatii clii pe at srti, carii venistl
duptt dânsulti pe apt), I intrAndil In corabie, s'au ci-
iâtoriti Inainte la Astrahan, uncle au sositir la palm
dile ale land lui Julie, antilii 1721.
indatit dupâ ce au purcesti elü din Golomna, an
sImtitti o durere la rArunchi d'impreunii en niste fri-
guri ascunse, din earel vine acelil feliii de slihriciu-
ne ate o-dattl, In eAtii era nevoitil ea sâ pltreacii In.
patti trii I prinN la patru dile ; insii aceasta nu Nu
oprita pe elti de la lucru ca sá Nei anti tipariti tur-
cescir, pentru ea aa tipareasch en &unsaid descoperi-
rea rhboiului tariului pe care au, volt(' elü sA o fa--
di de obste cunoscutti intru aceastri lirnbfi in Perssia,,
§1 corabia cealalta Mira care merge era foarte hat
pentru acestit lucru, lii at pima" Ia vrernea care an,
agiunsti tariulil la Astrahan, era toate gata cas N tipN--
reascii descoperirea risboinlai. La August s'au dusl-,
§I Dimitrie de la Astrahan diipi Imparatulti. la Perssia,
Inteo fregat4 Cu 20 de tunurl.; I toata oastea aü
trecut5 peste apN cu Imparatulti, i aü agiunsti in pa-
tine dile la Ioculh unde s'au diditti de atunce Galatea
Sf, Grace. i ninth) c Dimitrie au trebuitit ski mean-
gii de acolo cu imparatulii pe useatti ptinN la Derbeml,,
pentru aceia au trimesu pe Fregata sa Inainte cu.
calabalieurile drumulni si cu slugile sale ca sill as-
tepte acolo. Dar din nenorocire sã mama corabia
de o nutting Intennii ostrova de n'asa'pii, unde osil-
bitii de oameni, toate allele s'att pripiiditii, impreunii .
si fläcriulti cu Serisorile, t deosabita o istorie scrisä
30
de la mineinosulii pro roca Moharnet, p:ini la Olman,
sultanulii cell d'int5ia ala turcilora ; o carte care au
WW1 mult5 ostineala pe alcatuitoriulti ei, l pute sti
lie vrednic5 de norocire mai India.
SlAbaciunea Domnului sA adtuge pe toata 4lua
;s1 nu pule sin aflo pricina el nici ela inuT, nici"
doftorii; cu loate aceste s'au cillatorita eI lnainte la.
Derfiend, si inlr'o vrewe simtinda cal este mai u-
sort, au mersa de au vil4util cldiulii cela vestita,
pe muntele Caucazula (turceste Kafdagen), pentru
care au data professorula. Baer o instiintpre cu a-
maruntula In c:irtea ce d'intAi a lucrurilora acade-
mieI din Petersburg, pe rata 425 sl pe allele. La in-
toarCerea inapoi de la Derbend s'au aflata Ca boala
lui Dimitrie era curgerea de nude care atilt de ta-
re fila sl5be, in dal till pule sa incalece, si socote
Insusl ela cA i s'au apropiela moartea.. Pentru aceia
au sl facuta diatA 1 o an dat'o in mAna TariuIui pu-
ind'ela Implinitoriii la aceasta i epitropa copiilora sAT.
Ficioril lui cei mai marl erau cu dânsula, iar so-
Iia sa cu fetele si cu copilula sAu eelu mai mica
raroilsilsa Inapoia la Astrahan. Tariula aü purcesa Ia
aceast5 celate sI au lasala Inapdia pe Policala, dof-
torula inipflrfitesii, ca sa poarte grij5 pentru Dimitrie.
la Augusta au venita I Oa la Astrahan, a-
cela fela de istovita, Iii cAt abie Pau cunoscutil pri-
etina sal ; I la inceputula lui Decemvrie s5 afla Intru
acestil felia de primejdie, In c5t aü socotita ci este
de trebuintil ca s5 s5 ispov5dueasc5 si s5 s5 Impârtâ-
sascii ; astept5nda moartea pe toati clipala ochin-
 31
lui. Admiralulti Apraxin, graf Tolstoi §i Dentin
Gheorghie Truhetcoi sal graben sa-V ie erificiunea ce
mai de pe urm5 de la dAnsulti; 5otlia sa, copiii
slugele easel, stAte5 inprejiurulti lui eu ochii plinl de
lacrimi. tar elti AT rnAngAie pe dAnsii en mare bAr-
bAtlie, Inchina Voevopor5 celorti trei mai de susti
pomenit.1; Ai sfAtuie ea s5 aib5 Intre dAn0i dragoste
§i unire tare dupA moartea liii. barn aceastA nevoe
pre mare §'au adust aminte cA pe un5 doftorir In-
gleat din oaste, IncA nu l'au fostii chiernatti la gait).
Pentru acea an trimesil la dOnsulti fart' de zabavA;
acesta prin istellmea sa, au* strAintorit5 boala a-
tAta de tare, In en au dobAndit5 Dimitrie atAta pu-
tere ea s5 meargli In qiva -de CrAciunti ra Biserica
ce mare din Astrahan. Deci, ennoscAndusA lel5 cA pe
testa cllua sti mai Inttire, an hotArAtti sA pArAsase5
Astrahanul, t s5 sit dila la ,mo0ile sale, dobAndind5
voe 0 de la imp5ratul5 spre aceasta. oti au fAvitti
cAlAtoria sa In 14 clile ale lui Ianuarie, la anulti 1723 ;
era foarte greti, nu numai pentru deyartarea ei
ce mare, ce §i pentru intoarcerea boalei sale. Cu
toate aceste an ajunsti elti acolo la luna lui Martie, cu
o sanAtate destuld de bunA, §i acolo. In cAt II da voe
sanAtatea sa, Asi petrece vreme cu desfAtArile cele
obicnuite ale [5rii, eu indreptataln trebiloril easel sale,
sl cu 4.10irea unei Biserici, pe care au inchinat'o Sf.
Dimitrie. Pe urmii, In 15 clile ale buret lui Augustil,
ni0e friguri ce rail 0015, l curgerea udului atutta
l'au doveditil, In cat an mural In 21 ale ace0ii luni, la
anulii 1723, liind in vrAstA de 40 an!, 7 luni §I 5 qile.
32
Ela an fAeuld cu sepia sa ce dintAi, 6 ficiori,
§I 2 fete; iar cu ce de a doua nurnal o fatii. Una din
fete §I LlOi ficori. an 11-lariat In vremea vietli sale, §i
ala au ramasil In urma douA fete, Maria §I Smaranda,
§I patrn ficori, Mallet, Constantin, arban t Antioh,
caril impreunit cu top IncA triiesca*) ; t aceld mai
midi este triines soihi depIun aihl impArAtesei lAngA
Crainla Gheorghie, §I an adusa cu dAnsula la Inglitera
scrisoarea ce latineased a tatAlui sAu, pentru istoria
ottomanA, de .pe care s'au fAcutti tAlmAcirea ce In -
glizascA.
Diniitrie era mil omii de lungimea statului de
niijlocü ; mai multa istovitii de cAta grashl, t ave o
Inchipuire de fatA veselA, 1 grAe purure cu osA-
biã dulcea0, cu blAndetA 1 cu Inpleptiune, §I era
deprinsa sA sa scoale dirnineata la 11 ceasuri, I be
cate o liule de tiutiuna cu una felegeana de cafe, du-
pA obiceitila turcescA. Dupti aceasta sA Intorce pe sl-
4
ue clitr5 InwitAturA pal la vremea mesei de amia41-
4t, pe care o obicnuie purure la §Ase ciasuri; §I era
obicnuitil a mAnca numai cAte unu fela de bucate, gt
mAncarea Jul ce mai iubita- era pui de gAinA cu mA-
'oriel; la masa .tot-de-una be apA cu vinii, §I betna
Ii era vrajma§ula cell"' de moarte, cdci dacA be nu
mai 0 datA pre multil, apoi li era pre rAil cAte 14
DupA masa sA culca de dorme patina, §I ceelaltii
vreme a IJei 0 pitrece cu InvAtAtura pAnA la una
ciasti de noapte, §i sfi duce la 6 casuri de sA culca.
ins5 acesta felia de traiti au fosta nevoita s'eld sohim-
*) Aceasta este s si intildagii din anuld 1734.
 33
be oare§ce, dupii ce saü Vicutti sfetnicti de taing
Ifingg- Imparatula Petru, i dup g. ce s'au luatil so-
Iie tgn'grâ, caci slujba statului sãui, Iiic I frumsetele
unei sotti tiniir t frumoasil, liii sminte de multe
ori de la invatilturg.
Moartea taUllul sAu ce grabnicII dna eln Inca
era cu totulü tanarti, traiulti sau celü Indelungatil la
Tarigrad fArig de slupg, I stApfinirea ce puling in Dom-
nia sa, i'au luatti prilejulii de a'si pule arRa istett-
mea sa In ocarmuirea lucrurilorti celorti politicestf,
et biirbiltfia la rilzboiiI, macaril c de amandodi nu era
elg IipssItul. In toatii vremea viecli sale -child sgde
sa sile ca sa'si prefacg mintea sa, despre ca-
re stl 1 viidd rodurile In cgrVIle luf cele de Inviita-
tura, d'intre care cele mai de frunte suntti aceste:
carp tiptiritra.
1) Istoria pentru cresterea t scgderea Impgrg-
tiel Ottomane, o scrisoare cu mana In limba lating.
2) Sistima s'au starea legit turcesti, In limba rus-
sasch In Petersburg, la anulit 1722. Coala in doug.
3) Lumea t suflelulfi, In liinba Grecasg t Mol-
clovineasca. 0 carte pentru naravurile cele bune co
sit cuprinde in vorbil,
4) Starea Moldovei In limba Latineasca d'impre--
una cu harta tarii, ce s'ag talmAcitti In limba Nem -
1.aseA, t s'aii data tnttliast datA In tiparig de cgtril
dascalulti Bising, la anulti 1769.
arti netipârite.
5) Istoria veche §i noufi pentru Dachia, o carte
4
34
mare pe coala Thdoiti scrisA In limba Moldovineascii,
iarAsT aceastA carte scrisfi in limba LatineascA s'att
prApAditii In marea CaspieT.
6) Istoria facerii cu tAlcuri de InvAtAtura firil, o
scrisoare cu mAna In limbo LatineascA cu total Te-
ologo-fisica.
7) Istoria caselorii ale BrAncovanuluT st a luT
Cantacuzino, o scrisoare cu mAna In limba Moldovi-
neasca, coala in patru
8) Istoria mohametaniloril din vremea mincinosu-
lui prorocil Mohamet, !Ana la ImparatulA celfi d'in-
tàiti alfi turcilorA, s'au prApAdittl In marea , Caspiei.
9) 0 carte de cAntAri pentru muzica turceascA,
coala In patru.
10) PovAtuire la muzica turceascA, In limba Mol7
dovineascA, coala In patru.
AfarA de aceste Carp' depling savArsIte, mai are
Ind si alte multe Inceperi pe hhrtie ne isprAvite, care
sAntil Inca si ODA acumii. Elli graie turceste, pers-
sastel arlIpeste, greceasca de acumii, latineste, Italie-
neste, russaste i mo1dovimmete 1 Inplege foarte bine
ellineasca, slavoneasca 1 ce frantazascA.
Sill* lui ce mare o pane la istorfi, macar cit
sl la filosofie I la matitnaticA s'au silitA in destulA ;
81 aceasta de pe urmA au iubit'o mal malt, mai a-
les mestesuguld clidirei, cAci Bisericile care le au fa-
cutfi elA In cele trei sate ale sale, sAntA din croiala
çd aflarea sa.

VA an fostA ImpreunA mAdulariii alfi academie!

InvApturilorit din Berlin, si toctna Intru ace vreme
 35
chnei ati venlig st In Petersburg tnstiintare pentru
nioartea sa, au luatti i Rezedentulii Itnparatului nern
tAsca ce era ac,olo, o carte descbisA pentru reposa
tulti Domni, prin care carte al face pe rilE Domini
alü impärfittei Romanesti*), pe care au trimes'o Re
ze dentulfi iarasi Inapoi la stapanula situ.

11) Simplu nue onorifIc5, pe car'ela &idea monarhil Austriacl !i-

nert fele illustre, attit straine cat ft d' intre supusli lora Printil
al Santului hnperiO, sau Printa Imperiulul Romanil."
(Noticie .de T. B. L.)
36

lnpiinçarea 1u Bilcing, Dascalnlii Scripturilorei.

Pe aceasta carte minunatil 0 ma scogil eti In

tiliaq data la lumina de pe o scrisoare latineasca cu
mono, pentru care sfarqita mi'au lasat'o Domnulti Mi
ler, sfelnicula Colegiului; iar chipulti cu care ati data
ela de dansa, sa poate vide la Predoslovia lui ce
vrednica de cetire. Scrisoarea acea este latineasca,
iar eu ama socotitti a fi de folos5 ca sa" o clan sa
s5 talmficeasca pe limba nemtasca, ca sä poata ii de
trebuinç l acelora care au §tiii limba latineasca. Deci,
dumnealui loann Ludevig Redslov, iscussItulti profesora
a corpului cadettlora de aice, an stivar§itil aceasta
talrnacire, 1 alaturando de amaruntula cu izvodulti
celii latinescil, santii raspunzatoriti pentru adevarula
ei; iar tibia ci izvodula acelil latinesca au avutti
vreo cateva gre,Ilert mid, Ai locuri de§arte, pentru
aceia an trebuita ü Intro 0 lr- talmicirea aceasta
nemtasca.
S:rsI iii Bnlin, la anulti .11139.
 Cuvântlii inaint e.

Dimitrie Cantemir, o dinioarA Domnulti sau Go-

spodariulil Moldovei, este indestulii de cunoscutti din
istoria care o au fficutti eUi pentrff impArfiVia tur-
ceascA, din scrisoarea viepi lui care este adaosA
la ace istorie.
InvAtAtura lui ce mare sl snit* 1imbi1or celorti
multe, covAr§Aste pe toate acele ce este de a -s5 cere
de la untl Bezede care nu au Invat-atti aiurea nicAiri,
de cAtA numai la Tarigrad, de la grea cet de acolo.
InsA, trebui sii arAttimii cA Dimitrie face cu to-
tulA altA inchipuire despre vrednicide Grecilorö ace-
lora, de cAtti obi§nue§te a s gAndi pentru MHO.
(CautA In istoria lui ce turceascA, la via0 lui Mo-
hamet al II, ft!ta 143 0 144): Unulii d'intre ace§tia,
Aftanasie (nu Anastasie) Conduida, din. ostrovulii Cor-
fu, pentru care pomene0e Dimitrie la acelA Jodi
cA i'au invaNti pe copiii silt, mai pe urmA cu adeva-.
38
rata s'au cunoscuth In Rossia otnti pre Inv Matti. St
Petra celii Mare l'au fAcutd Intai Igumenti la Mona-
stirea Tolscoid, nu departe de Iaroslav, i iinpreund
madulariti alü slintitului IndreptAtoriului Sinod ; dupi
aceia s'au fâcutfl Arhimandritil la Monastirea Spas-
coin, la Iaroslav; dupii aceia Arhiepiscoph la Vologda
pe urmd Arhiepiscopu la Sujdal, unde au si mu-
rita Mira ace dregfitorie, la Octomvrie In 10, anuld
1737.
Dimitrie, dupd ce au scapatti Domnia, t ad fOsttt
d5ruitii de Imparatuld Petru en mosii bane in Ocrai-
na, tit prin Imprejuruld Moscvii, s'au pitrecutd vre-
mea sa mai multd cu Invätura, isprdvinclti acolo
Multe serisori pe care le au fostd Inceputti la Tani-
grad; si o scrisoare pentru eresuld turcescii, au is-
pre' vit'o din nod, a-011dd la aceasta poronci de la tin-
paratulti, care s'au. tipgritti In limba russascd in Pe-
tersburg la anula 1721, cu titlu : Sistima awl starea
legil turcepi" coala In clod, In 379 de fete, sI este vred-
nic5 de a sa tdlmiici In fieste care limbA, cad cuprin-
de In sine atfite lucruri none I necunoscute, In cut
nu sd giiskiste asdmine nici la .unti istoricu carele ad
suristi acestd fella.
SI cum en elti all alcAtnitti o carte pentru na -
ravuril e cele bune, sub titlu : Lumea i sufletalii,"
ce sA cuprinde In vorbA, In limba muldovineasca, ne
InvAtdmil .din .scrisoarea vietli sale.
Iar pentru oare-care scrisori cu mAna care si
no fi prApAditt1 In marea Caspie la stricarea cor5bieil
poste sa fie Indoiala, [cautA la adanarea istoriilord
 39
russAsti, cartea a MI. feta 256) insA aceasta o v'omtl
lase nehotArAtA. Imre cele-lante scrisori care ad
ramasd de dAnsuld la .moartea sa, sA vede a nu fi a-
devaratA ace pentru cAntArile turcesti, pentru cd In-
susi Dimitrie face pentru dfinsa o nedejde pre cu
IndoialA la viata lui Selim. 1. Nota o, la istoria
ce tnrceascA.
Scrisoarea vieIl lui pomeneste cA nrA fi fostil
Improuna mAdularid alA academiei invAlAturiloril din
Berlin, insA la istoria acestei academei este netrecutil ;
si Hindu eft lexiconuld celd de InvApturA a lui leher
Ala aratA a fi elA directord alA academie! din Peters-
burg, zictindA cd ard fi multe addogiri ale Jul In iz-
voadele acestei acedemei, aceasta este o rlilcire ye-
deratl, cAci, cAndii s'ad fAcntil academia Petersbur-
gulni, era mond Domnuld Cantemir. lar acea ce sA
gAsAste de dAnsuld la izvoadele acestei academei, sâ
-cuprinde numai Intru ace scrisoare a lui, pentru zi-
diubi celii vestitil de la Dervend, care ad fostd de
trebuinta reposatului professor(' Baer, la scrisorile num-
Ulu! Caueazus, In cartea ce d'intAi a lucrurilord a-
cademia
Baer and fi tipiritA i istoria ce turceascg a
Domnului Cantemir, daca im Farr' fi impiedecatii du-
cerea la .cara Inglizazci a lui Antioh, fliulA cell mai
timdrii a Int Dimitrie ; cdci Antioh au Mat(' scrisoa-
rea cu sine, ca sA o deie In tiparid in tam Inglizascl;
InsA, In toed de latiueste au tipdriro In limba ingli -
zascA, de pe care s'an data mai la urmil si in tipard
frantuzdscii si nemidscd; sit macar c Intru aceste
40
tillmAciri nu s'au pomenitil nitnicA de ace a professo-
ralui Baer, insA totil s vAdil Intim dAnsele adiiogirile
lui pe la mArgeni ne osAbite de cele-lalte prin steli-
viare; I krisoarea vjet.Ii IncA s vede mai multfi
a ti alciitujt de dAnsalii.
TAltn5cirile acele potil sâ lie pre bane, MO tolii
oh poate sA Li intraln Intru dAnsele niscaiva gre§Ale,
§t pentru aceia am6 t poftti ca stApanitoriulti acestil
de acum0 alii scr14orii eel vechi latinetf, s voia-
scA a o da In tipari, macar de o va 1 socoti cineva
a 6 de prisosii, pentru celelalte tAlmAciri ce s'au Meath.
Lir cel iubitori de istorie, fArA de Indoialii v'oril ti
Intr'unA gandil cu mine.
Acum, s5 pominescii ql. de scrisoarea acea a
Domnului Cantemir care ne au Indemnatii spre acea-
sth predoslavie, adecti- scrisoarea Moldovei, unu lu-
cru care nu poate lesne s sA rAsplAteascA de cAtei
geometrii care lumineazI pre frumos5, istoria, obi-
ceiurile cele vechi, impreunA §I toatit Inchipuirea
Eu cunoscil scrisoarea aceasta aproape la 40 de
ant, cAci Bezede Antioh inva0 pe atunce la acade-
mia invturilorii de aice, §i Ivan Ilinschii, o dinioarg
LogoftitA alü Domnului Dimitrie, au fostil unulii din
thImUcitorii ei t mie mi si pare cA amü au(slitil a-
tunce, cum cA izvodulti Farü Ii fostii alcAtuitil Dimi-
trie In limba Moldovineascii, t apoi acelii Ilinschii ar
Ii prefActifo In limba latineascA. Bezede Antioh au
luatfi scrisoarea Moldova ca I istoria turceascA, §.1
o an adusA cu sIne0 la anulti 1732, in Ora Ingli-
zascA, 0 de acolo la Ora Frar4nzascit.,
 41
Dupa acea au =rad 13ezede Antioh, vt r&na§t-
Vile sate s'au vanduta I allindu-s5 atunce la Paris
Graf Ftomzon, unü ginere a lui Berhave celui mare,
au cumparata scrisorile batranului Canternir, pricinu-
mud(' prin ace de au ramasa RossieI, pentru cd dupd
moartea lut, le an damn Cucuana sa unchiului el A-
vram Raav Berhave, care au fosta o dinioara profes-
sor(' la academia Invataturilora de aice, §i de la a-
cesta Pau luau(' prin clironornie Domnula Crime, sfet-
niculd politiel I doftorna al imparatuluI.
Und oma adevarata Invatatil, l prefacatorid In-
viipurilora, este multamita ea sa sA arate poiltiel cu
slujha prin o Indelelnicire de acesta fela.
Deci, cu ncesta chip(' l Domnula Cruze mraa da-
mita mie scriscarea Moldovel, dandu'Ini volnicie ne
hotaratil, ca sa lucreza cu dansa dupa ennui v'oid
socoti.
s'ara fi cazuta ea si Impodobescil acesta hi-
cm 1 cu oare-care adaogire de la istoricii ,leqd111,
ungure*tl I turce§til Inca §i din Insu§1 istoria ce
tarceasca a Domnului nostrn Dimitrie, dar Anil lips-
sliqte vremea ce trebuincoasa la aceasta.
Petersburg, anuld 1764.

la. F. nitty.

---1+111611.11114---

5.
 C u vAn tit tnainte.
Folosulii scrisoril acestia este destülti de CUTIO-
scut5 do cgtrtl eel invAtati, caril au avueo Inaintea
ochilorii lora ; I Doninulti Miler sfetniculil Colegiei
s'au pre Invrednicitil politiei, pentru a au Invredni-
citii pe dumnealui D. Bising ca sã o del In tiparin,
ail o puie tn bibliotica sa ca pe o notlii istorie i ge-
ografie, t altele. InsI pretuhl celti pre mare alü nu-
mite! bibliotici, au iinpiedgcatti pe nit' mai multi iu-
bitori de a pute cunoaste MA de aproape, tara intra
care s'au IntAmplatti pe vremile noastre rhboaiele
cele mai minunate.
Aceasta au Induplecatii pa poroncitoriulii tip5riril
acestiI da a doua, ca sä puie In lucrare altil tipari
deos5bitti pentru scrisoarea aceasta a fill Cantemir,
firif de a urma pre cu am5runtulti tipariului celui
d'Intili, putemti sIncredinpmil cu Indrriznire, cumii
cI s'au Indreptatd muitime de gresâli care Intrasâ In-
acela tiparti, mai Iamultindu'o si on oare-care ado-
gire cu slova, T. adec6 a tipografului acestui de ahl
doile, care era pre de trail-it**, pentru multi ceti-
tori, la care este de a sti lua aminte, ell adilogirile
acele care skiff' insfiamate cu slava B. santil a D-lui
Bising; iar cele-lalte care mi au nitI unti
santil a pre Inaltului alcAtuitoriti.
Cele-lalte aratari asupra scrisorel acestia poate
au le yap cetitoriulil la Instiintarea Jul Biing, t la
taainte cuviintarea lui Miler.
 SCRISOAREA MOLDOVEI
DE

DIMITRIE CANTEMIR
Donauuta I.
Parte. halal' as Geograllei.
111. 31C

Pentru numele cola vechi i aceata de mum a Moldova.

Toata tam pe care o numimti In cliva de astâcli:
Moldova, Impreuni cu pimânturile cele de calra A-
pasii ce s hotirscü cu-dAnsa. le"an stiphnitil d'intru
Inceputti .silnicil In scurtii a celorb trii ptirti ale 1=61,
adecii Schicii. insa, Intru ' coolS relit, c iT dupii
obiceiulii lora strtnno§ftscit, umblart strilmtfindu-set de
la unit loci' la altulii. Afara" de numele cele 'mai-
te care le pane acestorii irT, arderele anima
una dup alta! Numeii I Greet pe16cuttorii târii ace-
une-ori Goti, f alte-ori Daci.; iar mai la ur-
htiel,
ma sub stapânirea Romanilorti au doveditii mat mult
numele Dacia !riga' mai In urmil dupa aceia prApidin-
 44
dust norodultt acesta pe Decheval Crainili su. Lomita
fiindil de veteazuld Nerva Traian; stAngandn-sd de Mt
o parte de noredg, I alta parte ImprAstiindu-sa In
coace §t In colo, apoi toatil Ora pe scare o
ii, s'au prifacutil In Ora Romanü, impartindu-sa
Intre politicii roman!, deosAbindu-sA In trii pArti:
In ce de pe termuri, In ce mai din lAuntru, si in- ce
de cAtrfi munte. In ce d'intAi numarati ii o bucatA a
Ungariei acestii de acum, si tara MunleneascA.
Intru ce de a dona, Ardealuld, si. Intro ce mai
de pe urmA, era partea ce mai mare a Muldovel
noastre, care este intre DunA re §1 Infra Nistru im-
preund cu botarale tAril Muntenesti ce s5 helArdste
cu &Ansa. far ape! mai la urmA pe cAnd al Ince-
putt"' a s5 aculunda stApAnirea Romanilorii, au pustietà
Moldova si pe deRc5licatorii Romani, WI aadirele cele
adese ale Barbarilord, adecA a!e SarmatilorA, a .Hu-
niloril sI a Goldoni ; si au strdmtoritil pe descA-
licAtorii Romani ca sA fugA prin munp, st WO Ca-
ute In partea Maramorului *), Jodi de scapare de ea-
Ira strAsnicia Barbarilord.
Si dupi ce an trdit ii nolo vre o cdteva sute
de ant, sub insusi pravelile i cmii lorü, fiintlii pa-
ovi din pricina greutfitele locurilorii intro care lAcuetil
an soculitil mai la urmd dap ce au Inceputil a si
Inmulti lãcuitorii, Drago unü feciord aid Craiului

*) Sub nutnele acesta, Maramor, nu poate Cantenair si bOleagli

Mei o tars alta de cat numai Ardeaiulü, q i adeca partea lut ce
despre miaill-noapte unde sa Incepe ape Marc:quirt,
 45
lora Bogdan, ea sa sa ispiteasea Intal ") numal eu
tril sale de oameni in chipa de van)torl, I s mearga
peste mnnti, asupra Basaritulni. La aceasta din in
tiimplare aa afla1t elil pe muntlI acestii unit bivola,
pe care eiti nnmesca Moldovenii Zimbru, I l'au gonita
papa la poalele muntilora, jar molda, o copauca La
nara a Jul pe, care ela coarte o Mbe, s'au slohoclita
en intime asnara Zimb rut ni, I acesla fugindii inleo
apa fan ueisa vanatorii en sagetile, iar e cerean
&fa pe dansola in apZt. an luaro inainte repeginnea
apel, i spre pomenirea acestii iiitauip1ari an numit'o
Dragos Intti pe apa area Moldova; iar loculü unde
s'au intamplata .aceasta, ran numita Boman, de pe nu
mele norodului san, l capnla Zimbyului l'au luata
same' de sterna domniel Jul cei nouh.
apoi dupil ce au cereal(' ela laturile cele mal
de aproape, gland(' Intra dansele campi adueatori de
roada I adapati en ape bone, eeti tart' si tirguril
care erau parasite de loeuilori, au povestitá patrioti
lora sET, i fan indemnala ca sa jet In stapanire una
parnAnta asa roditoria. I asa Romanil eel tinerl ur
'nand' bueurosi i eu voe ,buna dap Domnula lora,
au venita CU ddnsula peste_ munV o gloata mare, st
s'au asazata pe Ia loeurile care le an data en acesta
chipu minunatil, si an numita pe .aflatoriula lora, pe Dra
gos MLA Douala al. acestut parnanta. Deci, flinch a
") Bising ia geografia litutuovel face pomenirea eltrei acestia_ §I o
pune pe.e Mara sfarsitulii veacului al 12, isr din vre o cateva
adtiogiri ale akiituitoriului nostru, ee urmeaclii Inainte, sft vet].
luminatil ca trebue ad si soeo teased cu 50 de ant mai tirt115,
dupii cutn Vomit arata mai jds, In loeurile ,nviineonse.
46
Ora ImpreunA cu pravila el ce politiceascA, s'au ficutis
cu acestl chipl iarasi parte de mostenire stilpaniloril el,
celorl mal de'nainte, pentru ace s'au lipssitl de numele
Dachicescii 1 Romanescii, numindusa Dacia Moldova,
de pe apa Mo lda, atat de catri cel strfiint, cat
si de insusi loeuitorii el; dar t numirea aceasta
Meg flu sN obisnueste pretutindene, cAdi turcil Intl:Audit
de multe orl In Moldova *) pentru Ori le care le di-
stiga de pe la megiesii din Europa, au numitii pe
Moldoveni d'intru Inceputil Acvlahi **). Iar dup5 a-
tea inchinfindu-le lorii Bogdan tara sa dupa voea ce
de pe urmA a tatillui sAu Stefan cell Mare, au In-
ceputl it a o numi Bogdan, dupi obiceiuhl lori ce
Alti an, ca ad numeasea 06 le cu numele Domnilorii
care le stApinescii pe ele, Ins& numele cell vechill
totus s'ati p"AzItl necontenit in limba tAtârascA.
Les li t rusli cari a hotarAscil de altti parte cu
Dacha, numescl pe Moldoveni Volohi, adeckItalieni,
iar pe Valahii ce locuescii peste muntl, II numescd
Munteni, sau oameni de cea p.rte de munte.

ICALME°1 I.
Pentru starea locului Moldovei, i pentru holardle ei cele
veche, i cele noue, i pentru vazdultulti el.

Moldova ei Intinde I latii de la 44 gradosta-

it) intrarea co d'intat In Moldova au fScueo turcif la anuld 1330.
*) Mai bine no I% lac, adecd Valahl alb!, spre deosithira de Cara
lilac Mal° Valahii cei negri, cari locuesen in tiara I srainagei
saa Maateneaseit.
 47
murl, 54 minute, pAnA la 48 gradostamuri, 5 minute).
Lungimed el este nepotriviti; cel mai multi geografi
socotescii partea el ce despre Apusti care si a tinge
de Ardeal pe 45 gradostarnuri, 39 minute, sl sfirsitul6
el celti despre BAsAritil ce este ascutitti la cetatea,
Alba' sau Akerman, elti numArA pe 53 gradostamuri,
22 minute **)
Di Sushi cii o parte a tArii care sa. atinge de
Ardeal este cu mutt', iar .cea-lallA parte de cAtrA
tara Lesascal, de Mil Besarabia sl de cAtra. Dunfire,
este sttsti, pentru acea nici Azduhulti nu este In totti
load potrivitti. In partea muntelui este aerulfi mat
race, dar si mai sSniitosti. iar In partea cAmpulul
mai cfildurosti, lnsü cu vanturi mai putin folositoare
sAnAtAtii. Dar cu toate aceste, In Moldova nu sA
qua atAte boale ca In alte tAri .mai calduroase. Cate
odatA InsA, red., sA stfirnese emma. i unü .feliii de
friguri rale (lungoare); t ispita ad. aratatil CA ciu
ma nu sfi stirneste din vre unti vAzdulni stricatti, ce
s'ati MO lead cA rAzbate In tArile aceste une or! din
tara LesascA unde este mai iute, iar alte ori prin
corAbiile Egiptenesti I Tarigradesti, care obicnuescil
a descfileca la schelea de Galati. Si . frigurile cele .

) Adecil de la coasta despre Amiac1S-01 la GsIa carä Dunhrea

ping, la ce despre Amiacl li-noapte la Dumbrava Bucovina cfitrii
Nistru. la 100 de ceasurl de cale, ce sä numari cite 24 la unii
gradostami.
") Dupä harta Mt, Hans din pra ungureasca, este 48 gradostamurl
lungimea el ce despre Apusi, unde s atingi dimpreunti, Moldova,
Ardealul, Ungaria sl pra Lesascii. lar ce despre visa ritti la A.
kerman miträ Mares Neagri 43 gradossamurl, care cuprinde ce40
ralitati 150 de esasurl de sale.
 8
rale sunta cu mult mal tntru altü chipil de cat Ultra
alte larl ale Etiropel; caci ele mai tie multe orl
atata small de iute, si mai ea §i ciuma. In cat Bela
carii le dobandeseci pe ele, multi pia la a tria 4'1
trebui sa moara, si pre petiei traiespil paitA la a siiptea
1;li, st eel inai putini cinbandescil sanatalea Juni ca

mai divainte.
Aceasta boala este atata de zmreduileare, in citt
oamenif mai malt sa tema tie dansa de cat de ciu- _

ma, st nici cu prietinula loril cehl mai bunif nu sA

InsoVise0. i pentru ca locuitorii nu ajunga batri-
nMe adanei, nu poate sA fie nimica alta pricina, de cat
ori timpu rile cele nesiint-itoase, ori obiceita vieuireI
loril, san insiii vre o slabuciune fireascA a virtutei,
caci pre rar sa esuite eale mid oma de 70 de any,
st en greil ate unul de SO de aui. tusii viata lord
§'o petrecil 'mai multa cu sanatate. rasphitiudu'si prin
aceasta lungimea ue mica a vietii lora, pentru ca if
petrecti vremea vieiei lord mai molt eti virtu -
tea desteptatA i ftlra de hoale, care lipssaseii pe omit
de ce inai mare parte a fericirei vietli sale. Osabit,
taranii .ajunet mai adanei batrinel?e de eat cei tie frunte,
§1 de cat cei ce traiescii in bine st ,ereseii in odihnii.
Cutremurele care Impiedecui desfala rile mai in
toate riIe cele calduroase, sA intampla rar, I Inca
nu s'au aucitta sg sd Ii pustiettsi cand-va vre unit targa
sau vre uii. munte din pricina cutremurului.
Moldova nu au . avula tot-de-una tot acestast1
hotarg, ce, cuprinderea el era une ori mai latFil alto
ori in ai ingustA, dupil crestere san sciiderea republi-
cei ; iar Stefan Voevod celti Mare au pus'o mai hi
urml Intru acestall hotarti care sA tad si In. vremea
noastrii. Spre A rniadi-clA tot-de-una si intinde pAnii
la Dun5re, ana ce mai mare a Europe, I departe In
sus pftei la gura ei unde s5 varsA in Marea NeagrA
la Chilia, ce s5 numeste Licostolul Celti Vechil
Spre Rtisaxitil merge hotaruht ei in vremile vechi
pAnA la Mama Neagril; iar dupii ce an .luatil turcii
cu sila in sOpAnire Basarabia si Benderulit, apoi s'au
mai micsnratil tara de aceastii parte, si acum merge.
hotarulti el de la gura Prutulni ptini la seal Jul Tra-
ian, si de acolo groapa lui Traian prin apa Botna si
drept dupI gura fliculni unde sti varsA in Nistru,
dupâ cum sA vede pre InVilesti de la hartA.
Spre Miacli-noapte o desparte Nistru ce s5 nu-
meste turceste Turla, de cAtrA Iei t de c5tr5 tatari
Deocacov. Mai nainte era tArmarile Prutului numal
pAnfi la Hotin sub stApfinirea Moldovei, si de acolo
tAie hotarulti pArpi aceia drept prin Prut 1 prin apa
Cirimusului. Iar dupii aceia prin vitejiia lui Stefan
Voevod celui Mare, s'au adusti tt,ra ce este de cea
parte de Podolia, sub stApAnirea Moldovei, Orli un-
de aN vars5 pirAu1t1 Sarafinestii; I aceste ape unite
la oIaIt, Inchidti Moldova*despre Miadt-noapte, adeci
Nistru, Sarafinestil, Colacinul I Cirimusal, uncle este
CAmpulil-Lungn russiscti.
Spre -Apusii bid este Moldova acum mult mai
mare de ctit In vremile cele mai denainte, cAci ma-
inte de Stefan Vodii celti Mare-, top numpi cu care
si Inchide Moldova acurn, era sub st4Anirea Ar-
 50
dealuluT., T tare despre partea aceasta era foarte tn-
gusta. Iar prin vitejlia acestui DomniI fiinda biriiit
de multe or Matias, Craiuld ungurescit, t -ardelenir
gonici InapoI, au fostd stlii ii ea WO parasascii pa-
guha acea prin invoeala sa nn pagubeasca mat malt ;
dupa tractaturile de pace ce au facutd, au data lui
Stefan Voevod totl munpI cu care s'au doosabitd a
ceste doua tarl, poroneindti locuitorilord de prin Pun-
turile cele ce. santil /titre vaile apelord celord ce sii
.vaisa In Moldova, Ca s cunoasch stapAnirea Moldova.
S'apol
.
s'au trasit drept O. linie, din obarsta Ci-
rimusulai, 1 prin obarsta Sucevit, a Moldovel, a Bis-
tritei, sl a Trotusului, pana la Milcov, st s'au pusd
desparttre hotarului Intre amandoue tg rile.
Mai nainte si prime Stretiuld t Trotusulii, hotard
tariI Muntenestl. Insa dupil acea iarast prin vitejia
acestul Domnil Stefan celit Mare, s'au luatil putuld
Siretiului sub stapanirea Moldovel, In cat acum le
desparte Milcovul t Siretiul pe amandoui ariI. Iar
partea despre Amiadt-dit o Include Dunarea.
Intre hotarale aceste, aratat cuprinde Moldova
237 de ceasurl, sail 171 mile italienesti. hr mai
nainte ptina a nu fi Basarabia Imprejurata de ostile
turcestt 1 tatfirasti, ave Moldova In cuprinderea el
274 de ceasuri, sau 222 mile italienesti.
MegiesII Moldovel sunt: despre Apusii Ardeleaii
sl Muntenik despre Miadi-noapte Leii, despre 115-
sAritii i despre Amiadt-dt Tared l cu top acestia
Ku avutti MoldoveniI multe valuri, In vreniea and .

1! aparad it slobozenia lord; pentru care scrie und

 51
istoric lesascU vrednica de credinta, Oricovie Anal,
la lit. 1552, dicandil : Acesti Moldoveni cu firea,
rcu naravurile 1 cu vorba, nu santti cu mult osli-
,,bitt de Italieni; ii santii oameni salbatici Insa forte
vvitejf, c nici unit neama nu este care stapAninda o
Aare-. asa mica ca dansli, sI stel a 'st dansli pen-
tru cinste la razboiii, cu asa vitejtie In protiva tu-
/5 turora vrajmastloril megiesi de prin prejura, st de
ate or! sa r5dica, acia asupra lora, sa sa apere en
vbiruinta. SI mai adauge clicandii :
II sang"' asa de viteji, ca Inteo vreme cu top
vrajmasti de toate parttle b5teit razboisti necontenit ;
ca. Stefan Voevod Gehl Mare carele domne mai na-
inte In Dacia, numai Inteo vara au biruita prin gran
rfizbolli pe Baiazet Imparatula turcesca, pe Matias
Craiula Ungurescri, i pe Ioan-Albert Craiula Le-
sasca.
Iar la urma dupa ce s'au rastpitit Republica
prin stapanirea turceasca, apoi nu s'au mai radicatti
cu r5zboiti nici ii, nici alpi asupra Joel, de cat nu-
mai tataril de la Nob!, ciirora le dadusa turcii Ba -
sarabia pentru lacuire, can I tn vremile de pace de
multe or! zurbalniea Moldova prin navaliri, prAdand-o
st aducand-ola starea co mai Ronk Intru care sti
gala st in 41oet de astadi.

Pentru apele Moldovei.

4U.AllEa XXI-
Cu gra s va pute gast Intru alte tart ca st
Moldova de mici, mai multa api cu firea asa Impo
52
dobild ea nice. Nei patru ape mare umbritoare de
corfibii cure prin trAnsa: Dun Area, Nistru, Pruta 51
Stretiu ; I macar cd DunArea adapA munal o parte
micA a Orii, care este acum supusii Domniei Mol-
dovel, dar tot educe Ora cal mai mult folosil ; cad,
osdbit cli potil multe neamuri si vie_ pe dfinsa cu
corAbii i sA deseklice la §clielea din Galati, educe
locuitorilord MoIdove i indemnare ca sA'!,4 aducA
marfa lord pe Prutii la Tarigud, i la alte cetMi de
pe Maga Marea NeagrA, din care nu scold putIn
folosii.
insa pentru apa ei §1 pentru bunAtMile ei cele
supuse trecernii, cu viderea inteadins.; pentru cd mai
nainte de noi an apucatii aita de le au scrisd.
Intru &Ansa sd versa Prutuld, care mai nainte si
nume Hierazie, la Potolomei Gerazie, la Aminian, Pa-
rota §1 la Ellini Piretu ; care vine dupA hotaruld Mol-
dovei celfi mai din afara despre Lev', §i toatA Moldova
o tae prin inijlocii. Apa lui este ce mai usoarA, 51

mai sAnaloasA, insd tulbure pentru nAsApuld ce'l duce

cu sine, iar puind'o cineva inteund vasd de steclA
s'A stet, apoi sa wad nAsipulii in fuuduld vasului, §i

apa rAmüne ce mai limpede I curatA. Eu cand e-

ratnii in Moldova anai fIcui ispitd, i amd gasitA,
100 dramuri de apa de aceasta, cu 30 de dramuri mai
u§oarA de cat altd apA luata d'intru alto OM.
Siretiuld curge din muntil Ardealului §1 merge
prin Moldova spre Mia51.1-511, insA sa versa In DunAre
pe douA crengi. EA este o apA latA §I adancA, §t
pentru cà In totii loculd este cuprinsil cu dealuri §I
 53,
cu patina, avandh i intru un5 1oci dI intru altuiü
ostroave de misip5, pentru aceia inch nu s'ail pututii
face bun5 deplin5 penirn umbletulit corabitloril.
Spre pi Miacli-noapte sit adapa o parte
mare a Moldovei cu Nistru, ce s mime mai nainte
Tim, la istoricii eel nol grecesti, din Aptrig, si la
turd Turla. Acesta este- mai cunoscutb de cat sh so-
totescii a Ii de lipgsg, de a mai pomeni ceva pentru
dansulti. ; numai aceasta voescb sh aduc5 atninte, ca
turcil toata zahereua brit de la Tarigrad, o trecti pe
dansuld. peste Marea Neagra la Bender, .st mai nainte
o trece si la Caminila, st in clioa de .acum la Hotin.
Apa lui este foarte !impede; insa gre i sanatatil
foarte stricacioasa; la cetatea Alba si varsa In Ma-
rea neagra.
Pe langa aceste, mai satitit ape si mai mici care
adapa Moldova. Adeda :
In Sireti sd varsd:
Barladulb, care curge prin t1nutul5 Tecuciului
despre Rasarita spre Apustl, t sa uneste cu Siretiulti
la satulit Sarbitnestii.
Suceava, o apa care au data nume orasului Su-
ceava, ce au fostb mai nainte Scaunti a1 Tarei.
Moldova, pentru a caria nume amb vorbitii la
eapulb
BistriO, care curge din munVi Ardealului, si este
atata de rapide, In cat cele mai marl pietre le surpa
din munte, si le duce cu sine.
Trotusul5, o apa Inca asamine (le rapide, a ea-
ria obarslie nu este departe de a Bistript.
54
us Pna s varsd:
Cirimusula, care face hotara Intre cara Lesa Sca
st Intre Moldova, st maI josii de aceasta i varsa Jtj lia.
Si in Nistru sd varsd:
Bantu la, care face la Orhet o lialth, Intru care
slt aflA .unti ostrova minunata. Botna care este pe
giumatate a tatarilora de Bugag.
parae Inca are Moldova maI nenumarate, din
care voimil sa aratgma aice time pe cele ma! mail
pentru a carora nume amü Intglesa.
Aceste curg4:
In Stretiri: omnulü cela mare st
W.-11'1i la, Molnica,
omusulti eela mica, Valea neagra, Faraon, Racatau.,
Gerula, Sehu I Milcovulti I Putna si uneacii a
ma-ndone, .sl Siretelula de osabi curge In Siren'.
Pe Suceava o m5reste, Sucevita, Solca 0 So -
lunqula.
In Moldova s5 varsg: Homerula, Slatina, Nearn
tuld, litsca, Topolica I Valea Alba.
Cu Bistr4a s uneste Craca'ulti.
In Trotusl -sa varsa pe din josii de Ocna: Taz-
Multi Saratil, Oituzula, CaInu1i, Valea Sad, t Va
lea R.
Barladula s adauge en BarlAdMula, ocoviguld,
Telna, Bebricia, VasMula, Vasluetula, Bacova, Cras
na, Lohan, Docolina, Holbana, Horinta, &lila; Cu
rova, Berheciula, Zeletinulfi; Coradii111.
Cirimusula este: din Cirimusula, Alba, 0 Cirimu
sula Negrul st din Patila.
 55
In Jtjtia c varsA, ubana, Sitna, MeletinuM, Ba-
blonde, Bah1ueuI t Siren.
Prutulti duce cu stne, Colacinulfi, Cosman, Cu-
curulii, 'Ciuhur, BasAuld, Corovia, Caminca, CAIdArasa,
Jijiia, GArla Mare, Valea Bratulenii, Mojna, Nirnova,
Lapusna, StrAmba, SArata ee despre A-
pus(' t ce despre RAsAritti, Cighirsulit celti Lath st
Elanuln
In Nistru s varsA: Saratineculii alü cfiruia gura
Inchipuieste unghiulii Moldovei despre miaclt-noaote,
Ciorna, Ivilu, BicovAlulh, IsnovAtulfi, Btcula st Co-
gAlnica.
BAutula primeste pe Soluner, Ciuluculti celfi Ma-
re, celfi Midi 0 ail de Mijlocil, Dobrusa, Cola .0
Cogtlnia.
Cahululti, Salcea t Elpuvulti, care pAntfi in Mol-
dova st In BasArabia, Intirescti Duniirea ; I d'intru
aceste trii, numai Elpuvulti curge necontenitti, iar
cele-lalte doue stint(' mai multfi stiitlitoare de cAt cur-
Otoare. AsIlmine t CogMniculti nici izvorulti mitt
nu are, ce nurnai atunce s poate numi Orlin cAnd
se- umple de ploilo cele de toamnA, iar peste toatil
vara este uscata, t numai ca o groapl Ia videre.
Pentru aceasta dobitoacele titarilorti de Bojeg BE it=
s ucii de sate pentru lipssa de op.
In Moldova este asAmine lipssi de btlti cht st de
ap1, st d'intre biintle cele multe care sAntti fAcute atilt
din fire, cAt st din mestesugii, sAntil vrednice einci
de a sA ariita de osAbi. Adeci :
 56
/a) Bratisul5*) intre Prutil sl Mire Slretiii, la
rtrgulil Ga latti; latimea lui este o mila §i giumate;e
itatieneasc5, 1 lungimea dou5 mile. Nu are izvoare,
Tara numai o garla mica nu pre adincii, ce s nu-
niqte, Prule}tdii, si (And creste Prutulii de ploae
sit adapa i "elii d'intru dansula. Jar une-ori ramane
garla uscat5 si aduce hu1Ii putrejune. Jar and
ample Dunarea primavara prin topirea onultului, apoi
riu nurnal Ca scoate pe Prut iflapJi, ce Inca umple st
toata balta cu api proaspàda sl cu pe,Ite, pe carela
prina Cara de osteneala oamenil cel ce locuescil pe
acolo dupà ce scade apa,
b) Balta Orheiului, care este din apele Bautulii,
§i Cula, la acelasi targO, 6 mile de lunga st 2 de
lungirnea i Winea el o mareste un iazü, pe
care- l'au facuta Vasile Voevod Alvanitul, ca s po-
preasca apa 1 sa Lica mon .pe dansula. Iii mijlo.-
eta el este una ostrova tin pre mare cu vie, care
era foarte slavita 1 Impodobitli cu alte 'oshbite ro-
duri sadite.
c) Bdta Dorohoiului, are numele de la acela§1
targii ce este hinga &Ansa, si nu este departe de o-
barsiea Jijei. t este vrednica de a sa arAta pentru
multimea pestiiorii ce are.
d) Balta CoIacinuUL pe hotarn16 din Lesasca,
§1 o pomenima nurnal pentru ca din partea el ce de-
spre Miadi-no.apte 1 despre Bfisaritil curjri dou5 ape,

8) Bake aceasta BrativiI5 BA yecle a fi Insatanata cu alunele (-UV!

vechid Britologhi, care ea aruta la Bonfinius.
 57
Colacinulii l Sarafinetulii, care facfi hotarulti Moldo-
vei i alii Orel LeslIsti Intre Nistru i Intre Prutti.
e) Ce mai de pe urmA si mai vestit5 este balta
Jul Ovidie, ce sft numeste de locuitorl, Lacu Ovi-
duloi, la Akerman In Basarabia, este osAbit en -
noscutti pentru numele ei, penlru cA sA 4ice : CA
Ovidie poetulti celti vestal aliT Romanilorti ar fi fostti
acolo surgunitii In tichlosIia TnT. Aceasta sA varsA In
Nistru prin o gArlA strAmtA, nu departe de varsarea
Nistrului, care este ImpresuratA cu atAte mlastini, In
cAt de douA mile italienesti nu poate sA sA apropie
omulA de dAnsa, si are si unii podii peste dAnsa care
este foarte vechiti dupi cum sa vede de pe fAp-
tura hil, cAci atAt thria lucrulut eAt i inrirnea pietri-
lora d'intru care este alcAtuitti, aratA aceasta pre cu
IntAles0.
Toate aceste mai sus pomenite ape curgAtoare
§I stAtAtoare, suntil pline de peste pre frumosii, I o-
sAbit pAraile acele 'care curgti din munti, au pestele
celti maY cu gustil §I sA numeste de locuitori: PAs-
trAyi, Lostote §1 Lipeani, care la LiIiIe cele de postA
sA aduce tot-de-una viii pe cal*, pentru masa Dom-
neasc5.
Burguturi _nu stintii In Moldova, pentru c Mol-
dovenii credit ca. apa Prutobil este destulA doftorie in
protiva tuturori boalelorti.

7
58
1C19.11P 11,67 .

Pentru (inuturile fi tdrgurile cele de arum, ale Moldova

In vreinile vechi era Moldova tmprit In tril
partl:
In tara de josii, In Ora de susa, 0 In Basara-
bia, intru care sa numara 23 de tInuturI. lar dupa
ce s'au luatü Basurabia sub stipanirea turceasca,
supuindu-sa turcilora 1 Benderiula cu patru tinuturi,
prin tradarea Jul Aron Voevoda, apoi Mi ramasil Pom-
nilora Moldovel numai 19 tInuturil i nici aceste In-
tree.
Tara sau partea de jest"' cuprinde 12 tinnturi
mai mici. 0 In mijlocil este:
1) Ttnatu lesnlui; Mtn' dansula este lesula,
lane apa Bahluiulul cu patru mile mai hits de var-
sarea lni In Pruta.
Acesta este Scannula Tdrel, pe care l'au mutata
Stefan Voevodil acolo din Suceava, ca sa poatâ apara
Ora mai bine din mijlocula ei de catrii n5vfiliri1e tur-
ciloril 0 ale tatarilora, pentru ca ela pre bine vide
a nu pute sa sä apere asa lesne din Suceava, pen-
tn câ este departatA de hotarulil turcescii. Mai na-
into de aceasta, era tàrgula numal ca unit sata prosta,
Intru care able ski ashasa tnt sau patru gospodari ;
pi ave I o moard In care era unti moraria bdtrfinfi
ce sd chiema loan, (sau dupd cum It zice lapli).
Numele acestut oma l'au data Domnula -acesta o'rasn-
Int ce l'au Meta, Intru care au 4Iditil !Win I o Bi-
serica, Intru cinstea Sfäntului Nicadi, care este a-
cum Biserica ce mare ; §1 dupa aceia 1 nile Fah-
 59
tuff peniru dAnsulti I pentru boeril lul. Iar Badu
Voevodii rau imprejuratii cu clidia, t cia2.1-altt urmlitori
rau 1nfrumusAsA1ii cu alte podoabe si. (Pdiri vederate,
hi cit acum sa numArA intru dAnsuld mai mult do
40 de ,Biserici, care pre' frumos suntil lucrate, a-
tit de piatra cAt I. de lemnü. Mai nainte cu 50 de
ani fAcAndusit conscriffie, s'au gasitfi Ultra dAnsulti
12,000 de case, iar apoi aNindti de multe ori,
qi pusLiindusa prin navarile tatarilorti si a kIlor
de abie au rainasil a tria parte nemistuitti. OsAbit
de Curtea Domneasca, care trage la sine veniturile
din toata tars, sa mai zabfiveste acolo I Mitropo-
Multi rir necontenit, macar cA nu are numele de_
Mitropolit ah Ieu1ui, ce alA Sucevii, Scaunulti celti mai
d'intaiii ala prir. Iar In lies! este numai anti proto-
popti, pentru carele v'oinA arata mai malt mai josii*).
2) Cu tinutulti acesta sa hotArAste spre Aini-
Jl-çli tinutuld Carligaturii, intru care este Tirgul-fre-
mosii, 8 ceasur! din Iesi asupra Sucevei tot Rugg apa
Itahlainta, sf nu este alti nimicA, de at nfimai Mid
Tirgusorti, cu o casA DomneascA, asupra ciria sA o-
rfindue§te unit osAbit poroncitoriti ce sA clice In lim-
ba Wit Parcalabti. Mai incolo cAtra Aptisti sA intinde:
3) Tinutulti Romanultif, celti InIiiA, intru care
s'au a§azata cetele Romartilorti, care s'au intorsti in-

n La annI'd 17U, 1739 §1 1769, s'au luatd ora§uld de ciitrd Butt,

qtlu anuld 1753. au arsd huprennii en =tea Doranenscd 1 veo
cdteva Monastirl catolicetti, o Biserici de piatra fourte bogata, qi
Biscrita luteranllord, pe care o facusd stance.
60
napol de la Ardeal clup5 ntivfilirea Int Batie *), cfi-
ruia au pusi I numele lorfi cela vechi5 ; aice este
tIrgu1 5 Romanull, asupra ciiruia sii orAnduesdi 'de la
Domnie dol Parealabl. Cei multi I1c, cà p5mantenil
nostri s'au asazatil Intäili acolo ; dar top* nu v'orti sii.
cread5, pentru ell nu departe de acolo t vede aILS
!oat In malulil Siretiului, despre Rgsfiritil, care II pin
acum sa numeste de locuitori Smidorova, si ne a-
ritfi efi acolo arü fi iditü ii ce dintii I mai mare
Cetate. Cu adevgrat este, c en mult mal Incoace
s'au lnoitil acea de Stefan Voevod celti Mare, sl au
fostil pusil iar In starea el ce mal d'inainte. lar
apol dupti multi an!, nu still din ce pricin au r5si-
pit'o iar5s1 Petru Voevod Rarest, sI an poroncitil lo-
cuitorilorti ca s sä mute in Roman. Cu aceste s5
hotarte Intre lnutuIü lesului st a Cgrligaturii :
4) Tinutuld Vasluiulul. liana .dansulti este Va-
sluiu15, 12 ceasuri din lest', pe drumulii GalatuluI, 15n-
g5 gura pgrAcului Vasluiului, uncle s vars5 in Birlad,
sl era ate-o-datti &multi Domnescii, unde c1 acuin
s5ntil casele de fatil. Obduirea lui s'au dat5 asupra.
ispravniculul de VasluI, dupg ce s'au asazatil Dom-
nia In Iesi. Spre atnia4i-0 s Intinde de a lungulii,

*) Batie lianulif de la Hipcae, nepot6 Hanului Jamchis, i sa supune

Bosnia, pune lesasca supt haraci6, oluoarä in §Iezia multe mit de
Cristianl, tit la Intoarcerea 95 pustieste Moravia, Ungaria i Orile
pe 16nga Dunfire In sus, ptinti la Mama Neagrii, sl au murit6 la
la anuail 1256; aceste n6vhlirI s'au fficutii duph anula 1237, qi
dach Drngos Voevod s'au Intorsa cu oamenil sat de la Ardeal,
dupii n5vilirile liii Batie, spot aceasta lntoarcere trebue sii nil so
coteasch cu giuMau-te , (Aice tilmacirea nu s'a6 isprtivit).
 61
5) Tinutulii Tutovii, care s'au numitti asa de
pc apa Tutova ce curge prin inijlocnlü lui; scannulti
(inutului este Bfirladulti, Ing apa cii asamine -nume,
care era o dinioar foarte mare, far acum s'au
pt1stiet I s'au lipssilii de toate frumussMele lui.
Aceasta este scaunulti Vornicului de Tara de Josii,
dar pentru c eRi trebne sa fie hi Carte in Loath vre
mea, pentru aceia s orAnduescii aJi doi Vornici mal
mid. 0 mila de locii mai in josil la malulti acela sa
vndil rAmasiVle unit' cetM1 foarte vechi, ce sä 4ice
Cetatea de ParnAntil, dar nu s'au aflatiT nici 6 tome
lie de casii, sau alta samnii, din care sa s poatA
canoaste luminat de eine s fi fosta iditl, cad nu
este alta nirnic5 fAra numai unti cilditi de pamAntil, at
pentru aceia socotesca, câ IdiriIe acele, au trebnitii
si1 fie fAcute In vremile vechi de-locuitorii c5rii, pen

Ira ca Tsa propeascii navnrea Barbariloril.

6) Tinutulti Tecucialui, sit megiesNste despre
Apusti cu Barladulii; acesta este mare, dar pentru ni
mica' alta este de a sa socoti de at numai pentru Orgu
sorulri Tecucii 1ing5 apa BArladulii, 8 ceasuri din
BArlad asupra GalaOlui. Nu are nici o Idire, i este
scaunuhl a cloi parcalabi, clirora le este data in sama
oblilduirea 1nutuIui acestuia. In malulii Siretiului spre
.Apusti este.
7) Tinutulii Putnii, care s vede ca are name
de pa apa Putna ; aice este Orgill(' FocsAnii pe apa
Milcov, la hotaruhl çltrii Muntenesti ; t starostde
trgului acestuin are si stapanire asupra tinutului.
Mai este intru dansula 1 AgiuduRi, unü targuloril fru
62
mosil pe Sireti in snsti. La piciorula muntelui Vran-
cif, aproape de Mira, o Monaqtire fAcuta de reposa-
tula Constantin Cantimir Voevod, s gtisiisca ramast7
tile unit' cetAti foarte vechi, la care tra s'au pututa
afla aid nun Omar, nici pentru vrernea In care s'ail
dar niet pentru Iditoviuü ei. Locula acela
sh numeste de locuitort CrAciuna. La cela-l-altii mala
nih Stretiului, in mijlocil Intre Slretia, Intre Durdne
sl Intre Pruta, este:
8) l'inutuld Covuriniului,- care sn chiama asa
de pe gArla Covurluea, care este 8 ceasnri de limgii;
InsI mat malt uscatd de cAt .eu apa. Aice este de
a sa socoti: intal G:datIi. arra WO, tare In cAt
pentru marimea t urzala NI, nu este atAta de Iu-
data, ce numai pentru ca este locula cell mat yes-
till de negutitorie pe IIngii toati Dunarea, crict In7
tm dAnsuld nu vino In toti anil de doua sail trei ori
eorabit numai din cetatile se sAnta pe !Ariel Mama
Neagra, din Ostrovulii Krimului, Trapezonda, Sinope
0 din Tarigrad; ce si Insusi de la Egipeta st de la
Barbarid, pe care le Ineardi cu lemne de la Mol-
dova, stejara. coma, brada, cum si miere, sare, dart,
until, sllitra I pAne, din care nu seal putin folosa
locuitorit Moldovei.
Na departe de Galati, la game Siretiului de clitra
Basirita, sii vede rImitsIta unii certi vechi, care si
acum o nuinesca locnitorii Gherghina, I cum ca s'aa
4idita pe vremea lui Traian, ne Incredintacla atilt
/mil, cat I o marmura ce s'ah sapata din moludula .

ei, in vremea noastra, In care marmura s'au aflata

 63
siiptitura aceasla in limba .1atineasc11, adecd :
9) Imparatului liesar, dumne4eiescu1u1 fi a .lui
Nerva Traian Augustd, pre inal(atului a toatii Ger-
,' mania si a Daciei, Patriarhulni celut pre mare, pre
» fericitului
si bine An Dictatorii al 16, Int -
paratd aliu 6, Plirintelui Patriei, In vremea cAnd ad
foslti Publie Calpurnii, Marco si Caiol Aurelio, Rufo,
Concull In Roma'.
D'incolo de acesta pe Pratt'', este :
9) Tinutuld Filleiului, Intl% care este Fdlciuld,
und trgfl frumosil lane Prutui, i cum di ard fi
sfizuld Taifalii intru dnsu1ti, md incredintazd urmele ,

unei cetali pre yechi, pe care le am& descoperitd in-

sumi ed nu departe de acolo, act 'cetindit ed o datfi
Intr'o scrisoare cu mAna din istoria lui Herodot,
cum ci neamuld ae1ti rdzbOinicti alü taifalilord ard
fi toenail pe Pruitt, cale de tril %Me de 'la Duridre,,
st arü fi çliditti I o cetate foarte mare ; i ne putfindil
eu a gdsi niut Inteund inutti rmiiiiJe ei, auld tri-
mesa vre-o c.41-va oameni care stied bine partile lo-
curilord ca sd caute In padurile cele de pe lAngä
Prutti, doer v'oril pute afla niscaiva sAmne, din care
sd sd poatii vide luminat, pentru starea ce mai ale=
vdratd a cetqlt acestia ; si viindil ii inapoi an po-
vestitil cd in padurile cele mai dese despre Apusii,
In cuprinsuld de cinci mile italienesti de a lunguld apei,
arü fi gdsitti temelii de clidiuri si de turnuri clidite cu
pietri arse, care macar c pe cAmpuld aceld d'inpre-
jiur de acolo, nu sd mai gAsdscd alte rmAie, dar
tot ad bnnll de veo ocolire mare. OsAbit de a-
64
ceasta s mal IntAreste chibzuirea ine, i cu numirea
aceasta de acum a tinutului acestuia, cAci Insamna -
rea adivereap all sll fi izvoditti FAlcii din Taifalia.
Mai sus in %ultra tinutului este Host, MA IA r
gusorti mica, Scaunulti anui Episcopg iar pentru alta
nu este de a si socoti fArA numai pentru rAzboiulA
acela cu care Petra celii Mare Insugi, oblAduiteriulA,
a toatA Rossia, in 4 clile cu pupa oaste, cu mare
vitejte au suferitil 1 .au stAtutil in protiva celoril de
multe ori poftorite nrivaliri ale turcilorti, la anuld 1711.
Nu departe de acestil Iocü, si vede o movili mare
fAcutA de manA de omil, pe care o numescii tatarii
Hantepesi, adeci movila Hanuhri, iar de locuitori sA
numeste movila llllbAei. Pentru izvodirea el santA
mite chibzuiri; o samA de tatari Oka cA ar ti uciA
acolo Moldovenii pe unit Han cu toata oastea JuT, i
pentru pomenire &aro fi facutil aceastA movilA ; mar
altil povestescil, cA o CrAiasA a Schitilorii anume
BAbea, arA fi peritii acolo la acelti locil, viindti cu
caste asupra Schitilorü celoril ce locuieu Moldova,
gi aril fi ingropat'o acolo oamenif el. lai acea ce
este adevaratii sat neadevaratii la pricina aceasta,
nu Indraznescil a hotari la o Intunecare aga mare a
istoriei acestia.*)
10) Cu putulti acesta sA hotiirriste spre mia-
41-noapte inutuIA LApusnei, de aceasta sa tine odini
oarii Tiginea, la turd BenderiulA, o cetate care mai
nainte era fon rte intAritA, 1 acum au Inmultit'o gi
*) La metal loc.6 s'aii deschisil rAzIlcu, attre Rnt 1 Intre Turd
cu izb.hidireu celorü diutiii la hula, anuth 1770. ,
 65
turcii cu multe lueruri de tdrie ; e este pe iNtistru,
0 au fostif pe vremea noastrii scaparea Crain lul
Svedief carele au flight"' de la bhhillia de la Poltava n.
Turd! pdnd a nu Ii al supune lord, de multe or! ta-
hrã asupra el In ()abr.; tns1 neputAndd if an' facd
nimicA cu stla, au lual'o apoi prin viclesuguld t tra-
darea lig Aron Voevod, ciruia if diced Moldovenif
tiran ; cci old fiindi izgonitii din sail de boierT, pen-
tru -grozdvia I tirania ee ave asupra Moldoveni-
lord, au scapatii,la tinparatuld turcescd, t i'au ftiga-
duitil, cd deli! v'a ajuta s sii Intoarcd, iardsi inapol
la Scaunulti she, eld va da ostasilord 6.1 Benderiuld
eeld de multe on cerutti, impreung cu 12 sate, si cii
relit v'a ddrui In veci sAlif stdpilneasci. St Sultanului
pldcAndil daruld acesta, au pusd pe Aron iarA0 In
stdpAnirea sa. insA pentru oatineata lui s'ad poprita
celd mai mare orasti in toara sant, e mai mare t
cetate de Mil lesi 0 de cdtra tatari. St pentru
area 'este acum Ldpusna locd de cgpitenie intru acestd
putt, lAngA apa acestuiesi nume, asupra cdruia
an rAnduesed de la Domnie do! parealabi.
Mal este "Intra acestii 1nutii t Rasca, und tAr-
gusord nu pre mare pe apa Biculuf; nu departe de
acolo s vede und WW1 de pietre foarte marl, care
sAntti puse in dreaptd linie, ca cAnd and fi inadins
pose de oameni ; insi atAt hingimea straguluT, cAt
mnrimea pietrelord, nu ne lasa sa credeaid acea-
a) Din snvintele aceste sii vede lamina; eti Cantirnir au trebuitd
all alctuiaacil saisoarea acoasta la anulA 1713 eau 1713, cicl In
anuld 1714, Carl al XII, au era la Varnili la Bindirig.
8
66
sta, c5c1 unele crintre dingle Ora In patru colturi,
ate de trii sl patru cot! de lungi, I lungimea Ora
gului merge pana la giurnatatea ostrovului de Cram,
peste Nistru. Acesta lucru sa numeste In limba ärii
Cheile Bicului, I prostimea 'la socoteste a fi vre o
lucrare a duhurilora celora necurate, care s'ara fi
sfatuita sa astupe apa BIcului. Cu adevarat este, ca
unit din Domni s'au ostenita ca s5 astupe garla ape!
acestia care merge o bucata buna p'intre viii, vranda
ea sl prifaca In vre o balta partile, acele de acolc,
co era numai pentru %nate, Insa nu au pututa ca st
aduca lucrulil the! la o cale. D'incolo tie acesta pa
Nistru este :
I I) Tlnutula Orheiului, care sit numeste asa de
pe tArgula Orheiului la'ngfi apa 115utula, care macar
cii nu este pre mare, dar este impodobita i cu In
destulare la toate cele trebuincoase pentru hrana oa
menilora.
Belie, Orheittlui care este spre Rtis5rita nu de-.
parte de acolo, t Ostrovula cela minunata ce este
Intru dime, pentru care mil vorbitii la capula ala III,
Asti di hrana sa din destul. in matula b1tii despre
Apusa sa vada urmele unui Or* foarte vechia, In
mijlocula padurilora celora dese, pe care eh! numescti
lecuitorii Orheiula cent vechni, st de pe starea lii si
asamana cu orasula Petrodova In Dachia ee veche.
12) Tinutula cela mai tie pe urma, ce este pe
malula Nistrului o bucati buna de cale, este tInutula
Sorocel; scaunula lui este Soroca, ce sa chiema mai
nainte Orhionia, langa Nistru sub deala, peunu szistI,
 67
si macar a este mica, dar in cilt7dupll vremea Intru
care s'au fAcuta este foarte tare, cu 4iditt foarte ta-
pAna In patru ungbiuri, aparatil cu turnuri destul de
Inalte,' st este pin de bicase, care santil CU Indes-
tulare pe dealurile de prin prejurti. I fiinda ctt ela
de cAnd s'au data Benderiula, este cetatea ce mat de
frunte despre Lest, pentru aceia s orAnduesca de
cütrã Domnie dot stApAniteri pentru epararea Jul.
Partea din susii a Vnutului acestuia, nu sit' poate
lucre pentru lipssa de lemne I apA, I pentru aceia
num! sIngara parte aceasta de ptimAnta din Mol-
dova este pustie, dupi cum st In hArtile cele mai
bune ski areal pustietate.

Partea de sus, 00 "sa slice de locultorl

Tara de sus, are 7 timituri mai midi.
Tinutula Hotinului, care sK Intinde pe din
1)
sus de alit Sorocii pe lAngA Nistru spre Miailt-noapte,'
Intru care este Hotinulii, o cetate pe Nistru de ci--
tri CaminitA, ce s socoteste Intro orasele cele mai
marl ale Moldova Aceasta era mat nainte despre
Apus IntAritA cu clidiuri foarte Inalte, t cu santuri
adAnci, t despre Rfisarit cc' malurile cele ()able ale
Nistrului, i cu Wind. Iar In rAzboiulti celti mai
de pe urmã cu Rusti, au biruitil tura cetatea la a-.
nulii 1712, sl au surpatt cl?diurile ei cele vezhi de-
spre partea d incoace, iar despre cea-l-altA parte atilta
le-au Intaritil cu multo lucruri de tArie dupA obice-
iula de acum, lArgindtfo mat multa de ghimatate,
CS

in ctit In cliva de astâcli este vredniA de a s5 socoti

co mai fruthoasa :st mai mare cetate, de cdt cele-
J-alle7a1e Moldovei, t and Inca era Sub stApfinirea
Domnilord Moldova, sd Incredinta until osAbitil po-
roncitoriti ; iar de and au luat'o turcii, o stfipane-
ste und pasd ln protiva askjamAnturilorii de pace ce
ad legatil cu Lesli, In .care s'au fostd hotArAttl, cA
nici o dinioarA sa nu fie ostire turceasca In cetitile
Moldovel *).
2) Spre Apus este tinutuld Dorohoiului, Intru
care este Dorohoiuld nu departe de obArstia Jljliel,
uiiit targusopd putln cunoscuttl, sl este scaunuld vor-
nicului de tare de Sias ; Insa In loculd lui s orAn-
duescit a1i dor vornici mai mici, pontru c eld tre-
bue sd fie la Carte necontenit. Mai este intru dAn-
sulti sl tfirguld Stefdnestii langa Prat", In care aa
11(3110 turcii la anuld 1713, curAtindil apa, und podil
de dubasurl si magacHie, pentru ()stile de la Hotin.
3) Mai In gios j, este tinutuld HArldului, Intru
care. este HArlaulit, unit targusord mid, asupra cfi-,
fuea sd orAnduesto und osAbitU parcalabii.
SI targuld Cotnaril, ce este vestal) numai pen-`
ru vi ile Int cele sltivite, care pe toate allele le to-
treed. Stliptinirea asupra lid este incredintatA Pa-

Parille acute, Tneli sl ale Swoon], de obqte ttici §11nsuip dieing

le:arati cii au lostd lacalurl ale :tstarilorti Lipeani, II paste
ea Cantimir au uitatil at pomineascii de acea ; ciel elli are
te In isteria ImpirAtiel turcesti, aa acelti tatial LipcanT s'att
strimutatd din Lipcania In vremea,lul Sultan Mahomed al IV,
poste ct Ii s'au dat Ioc 4e asadare in ptrtile aceste a le
Moldoycl.
 69
harniculuI celtiT mare. Papista§/1 an In transuld 0.

Biserird de piatrii pre frumos clidita.

Targuld Botosenii, ale arida venituri Impreu,
ni en ale pirtilord ml cele din impreginr, le trage
la sine Doamna, pentru a carora rklicare este orfin
duitti de Cdtra &aim und câmara§d ald ei. Pe acestd.
tinutd Iü Impresoara la and cercii.
4) Tinutuld Cernautului, care sà Intinde dea.
lunguld hotarului .despre tara le§ascA. Oraphi Iu
cal de capitenie este Cernautulii, pe maluld Prutulul
despre Miactinoapta; ohhiduirea Jul este data Spate
riului celtil mare. Aproape de satuld Cozmin, pe
apa Cucuruld, nu departe de varsarea ei In Prutd, sa
viidd râssipjile unii cettiti foarte vechL Ins5 pentru fa
cAtoriuld et niei und sfimnit nu mid pututil alla, pen
Ara care aind ai ispititd de multe sit Pe maluld.
Sier(iului despre Apus este :
5) Tinutuld Sucovil, Mtn' care este Succava,
ce au fost mai n stints ()rasa de capitenie a toatd
Moldova, §t Scaunuld Domniei t alft Mitropoliei : iar
acum este mai de tot pustietd, §I este pe apa Sucea
va, de pe care tft Oraulii s'au chiematil op, pe und
dealt' netedd, Imprejuratfi cu idinri roarte in-Ite l
en ,anturl, t ave pe zaporia dialului mahala foarte
mhre, §i osiibit de purtea Domneascd ai de alte case
mad, s.i numara Intro acest Orap 40 de Biserici de
piatrit I de lernnii, §I 16,000 de case, care toate Au
azutil dupA ce s'au mutatii &multi Domnescd de a
colt). Acum 'este asupra Hatmanului.
BAdautli, trg t Scaunii until Episcopt, Med
7o
este Maga apele Suceava §I Siretiuld, In cohlii. Sire-.
iiului uncle s5 Intoarce spre Amiac1I-41. Aproape din
gios este :
6) Tinutuld Neanqului, care sg tntinde o bncatii
buna intre apele Moldova §l Bistrit.a. intru &insult"
este Neamtuld,,cetlituie pe and deald MAO langa apa
cu acestii nume, care din fire este £1§a de tare, In cat
poate sI stei In protiva nivi1irii tuturord vrajmI-
lord. E au fostd Incungiurattl de multe-orl, dar bi-
riiiti numai de doug ort, o data de turci sub stapani-
rea Int Suleiman, si alta-data pe vremea noastril de
loan Sobietchi, Craiulii lesascd, t niel atuncf 'nu and
fi biruit'o, de nu arii fi foot(' t1it de foame putinteif
ostasi Moldovenf ce erau !atm (Mina, dupa tabarIrea
a multe One, ca s'o Inchine lovtlord. Mai nainte era
tmpregiurat en doug tthuni, cl aye numai o poartg;
iar dup5 acea, rasIiiindd tureil Miuld celd pe din da-
rk au ramasti acum Moldovenilord numai celd din li-
untru. I in vremile pang a nu fi Moldova supusii tur-
cilorti, la fielte care Intamplare de razboid ttsi tri-
meted Doranil copii t visteriele lord Mtn] dansa, ea
In ce mai cu nedejde t nebiruità cetate. Nei qt
acum este pentru locuiteri ori qi la ce vreme de rez-
meritg unit locd foarte sigurd de scapare. Pentru
acea I Domnii mai nainte an iditO intro dansa pa-
1.1turi marl care .11 scum sa. potil ide, ln a nu an
.

purtare de grija dupi cum Ii s aide. Drept din -

colo de dansa este targnlii Piatra.
7) Tinutuld Bacgulut, asupra ciruia ezte- und
osbitü Vornicti ce ide in Baciü, and targt1 ce eAte
 t
pe uni pstrova pe apa Bistrita ; 1 este vestitii pentru
rldirea merelord st a altord roduri; are sl mid VII-
dica papistashscd ce s 1ce Vladica de Barad. pen-
tru e In tlauturile cele de pa langa munte santa multi
locuitori, calif atat pentru neamuld lord cat si pen-
tru lege, ii numescd papistasi ; pe caril i'au asuzatti
pe acolo Stefan Yoevod dupi ce au biruitfi elü pe
Matins Craiuld ungurescd, 1 i'au lmpiritü pe la bo-
ierii si. Osihit 1:11 satuld cal mare alb lui Canti -
mir, ce si numinte Faraoanii In ttnutuld Romanuluf,
santil mai multI de o add de gospodari, earl): toVi sti
pug de Biserica Apusului, t au t o Biserica de pia-
tra foarte veche.
Ocna t Trotusulti, doud targuri pe apa Trotu-
sold, care santd de a sit' socoti numai pentrw Ocnile
cele vestite ce sd g'isdscd prin pregiuruld lorn. Pe
aice merge drumuld celti mai dreptil din Moldova In
Ardeal.
BESSARABIA.
0 dinioard a tria adied 0 es mai mare parte a Moldova
Totti piimantuld acesta este sasil si nu are nici
dealue, nici codri, I s adapd numai cu Elpuvu ca-
re curge necontenit, pentru acea locuitorit ca sd si
ajutoreza de lipssa de apii, santd nevoitl a sapa fan-
taut foarte adanci, sl In locula lemnelord sd slujiiscd
cu gunoiulü dobitoacelorii, pe care'lli usucd la soare,
alat Incalclasca. cu ânsuli colibele lord. Pe aceastif
parte de tuft au luat'o turcil Inca" !Ana a nu fi toatif
Moldova supusii lord; pentru acen- niet mai este acorn
sub stdpanirea Domniloril Moldovei. ma car de si
72
sttnta targurile el st satele de pé Ing Duntre plino
de Mold oveni Hristianl, earii rahdd stiipanirea ce ti-
riineasc5 a tureiloril st a (atarilorü. Locuitorii santii
giumatate tuici l giumatate tater!, carii sfintil sub
st4iinirea until Seraschierirl. Acestii pantAntri este
ImpArtitil In patru VinuturI sau raiele: adecii a pugia-
gulul, a Akermanului, a Chiliei si a Ismailulul.
1) iinntulit celii &MUIR" este In mijloculii a-
cestel buI de ari intru care este Bugiagulii*), unit
lacasii ce, s'ad datil tatarilorti de Nohaia, carii sa" IIcü
unit de Buginga**), Olt tieBilgorod, pentru cti la ve-
leatulit turcescii 976, iar de la Cristos 1568, vrAndii
Hama t t:Jr5scil din pot ottca lui .Selim Voevodil, s5
I'mpreunezâ Dmthlri cu Volga, s'au devzhinatii d'intru
dfinsile mai milli de 30 de gospodari tatarl Nohan-,
*) Bugeaguld, thee Bieing, este und locdprostd lInga Nistru, Intru
a caruia phi( an fostd o dinioaril Tires, s'au Ofinza;, pentru a-
cestii toed mai Braid 0 Hans in Harts sa, puindu-M intru dfinsa
lungs Nistru aproape de Akerman, iar Canteinir st inpotrivfi
la anAndoufi povestirele aceste, aritfindd pe acestd a fi In mij-
loculd partit aceetii de lard.
Ye) Bugeag sd Intlilege tn limba tiitiirascfi: Ungbirt. I sâ nnluegta
aga pentru cä pdtnfintuld Intre Nistru qI Intre Dunfire asupra W-
rit Negre s tntinde de a. lunguM el face und Unghid ascuittd;
ei sa vedi cfi aceasti numire aril fi asimine cu numele celd
vechit, Besis, care nume rat push ecestuf Tinutd Istoril qi He-
ografil eel vechi, i poate cd d'intru acesta start t izvoditei int-
rude Bessarabia, dupi cum sä vede de la Ovidie carele clic. cu
glasa tristii: 'filmset cu tied.. tn pârtite Besoscvel; I Pto-
touted aerie slicktdd: din sus de Muth, hicuesed Polchinit
Bastarnii. Cum ca Bastarnit este una cu B,si. clice Intro alli
el Malted Pretoruld clicandd s: intri o same earl( cvedd Ca Bus-
tarnit art fi told acekagt noroade, earl odiniourg sit chiaardt Ba-
si, 11 sewn ad tiled 11easurabiaui adeell acil earl It/lased In Bessarabia.
 73
ce§ti, ce fusasii sub stipanirea russasa, t ean dusii
la Cram, sit pentru ca ostrovuld au fostil pre mien
de a'l pute primi pe top, Ii s'au dat alte locasurI In
linutuln Ilugiaguhii; I dupii vreme atata s'aii tnmul-
Inn acelti nearnü, mai venindti spre &Insult"' cl gos-
podarit acei noi de la Nohaia, in cat acual santO la
numärti mai de asamine- cu
11 si ImplirtAscil In drma neamuri: In Oran-Uglit
In Orumbel-Ugli, i Foarte'§i pazascü spica neamuluI,
pitrecerea. lora este pe arnpi lob o dup:i ohiceiuld
printesc, §11 targuri nu au do cat numai Causenit,
langi apasBotna, care pre putin si atinge de acela pa-
Infiniti. Dar cum cii mai nainte ati trebuitu sd Aft
tinutuld acesta targuri deitut de frumoase, ne adi-
vereazi rtissIpiile de didiri veal, ce à afla In coace
s'In col°, Intro allele st niste bJinri surpate ale ,unii
cetii0 foarte veebi pe malulii ,Nistruluf, care s 1 acum
st numeste Tatar Punar, adec puuI tatarilorn, st
santd de asupra pe o starlet' foarte Inalta, d'intru acaruia
piciord curge ad' izvorti pre !impede, dar nu s'au
giiAltd aid o scrisoare sau aUiI sininn, din care sll
poatii cunoaste cineva pe diditoriuln el. Langa El-
puvd,- nu departe de gura lui, sti mal ggsdsctI urmele
unit cetalI Inca st mai vechil ce sa chiamil Tint.
tefan Voevod eel Mare o rtidicasi din ctickitura ei,
dar turcii iarasi gala an rasslpiro. In cat acuin de able
ad poate cunoaste loculn eI, §i din moluzulti ei de cea
parte de (Musa s'ati 4iditit OM cetate, care vt acum
sI dal It s'a chiama Tobak, si este langii Marea Nea-
9
74
grA*), ponte ci la loculti acela uncle a fostti Epo
Hum cëlt veal.
2) Tinutuesau raiaoa Akermanulnl, Intru care
este Akefmanulü, ce si numeste de locuitorI Cetatea
o dinioarA s name de Romani Alba IulitA
de Greci, Moncastron, iar de lesi Bialogrod, pe ter..
murile Mrei Negro, cetate Indestul de Mare fp
de Int5ritA, si and Ina' era a Moldovei, o stApAne
logofatulti celti mare, iar acum este asupra .ostilort
eI, una osgbitti ienicer Aga. in vremile aceste mei
d'incoace, s'au slAvitti prin SfAntulti loan celti de I.
SuceavA, carele an suferitti Intru dAnsa Mucenicea
sea sa moarte, sub stApfinitoril turcesti. Moastele lui
cola' fAcAtoare de minuni, lmpreun en toate odoarelt
care le au fostti dNruita buna Indurarea a .DomnPorri
Moldovel, ,le'an luatti l le'au dusti din Moldova ken
Sobietki,. Crainiti lesAscii, la anulii 1686, clicAndii, crt
ell)* s lupt5 pentrtr Hristos, §t pentru Bisericii; pur
tAndil :Papa cheltuiala aceasta.
3) Din gios de aceasta, pe *muffle DuariI,
II Intinde pnutula sau raiaoa Chiliei, Intru care este

eetatea Chilia*), .ce sa chioma o dinioara Licostomil,

*) Ake poRte cit este gretala tipartiluL pentru cli In harta ia ariad
locul6 acela a 11 Maga Dumire.
4) Chilia s'ati chiematü de Moldovenl , iar de Turd, Chili, 0 de
Greeil eel not. Licostomon. Alpt dupti cum socotesc6 efi, nil
serif; bine Litrostomon, ;I Liftostromon. Dupii cum ell giisiiste Ise
Launelavie Panted, 146, Boufiniu4 impreund cu opt o socoteste
drept Ahiliem. Stanislaw; Sarnichius eke : cil este TOR109, cetatea
n s'ar6 ft yestit6 prin surgunirea lot Ovidie Nazo; iar e6 no potil
sit hottirliscii oar* sit Ile adevaratti din chibauirlie asesta mite al
scriitorilortl.
 75
La despre Mia4INoapte, pe care obio
guya Donhr11
nuescii coribierit greceoti a o chiema totii cu acestü
name, pentru cà sa" pare caloi varsä apa ca d'intr'o
guru de lupü. E nu este aoa mare, dar vestitil pen
tru negutttorie, cltei e nu s5 cearca- numal de toate
coribiile cetzitilorti ce sAntil pe lang1 apele ce BUMS
linprejur, ce Inch 0 de cele departate de la Egipet,
de la Venetia st de la Ragusa, pe care le Wearer'.
de acole cu cearg t cu pier crude de boü. Locui
Orli el nu sfintit numai furci, ce t evrel, hristiant,
armeni 1 alte deosabite nearnurl asupra arora sa-
randueste unit Nazir. Sub stapitnirea Jui Suleiman
au aratil Moldovenil toattl cetatea, ot de atunce nu an
mal pututil si ajunga- iarnol In starea el .ce mat de
nainte. Pe tfirmurile Dunarei d'inlauntra estertinutulti
Ismailulut; Intru dansuld sntü yrednice de a stl areta:
4) Ismailulti, ce sä chiema o dinioara Ia Mol
doveni Smilult; o cetate care nu este de Wild, of
este cu oaste turceasci, care are ,unii ostibitO Mu
tevelie.
Cartal, Iingf Dunbre unde 55 vars3 Elpuvu, de
eea parte de Isaege; pe acolo au facutti turcil pods
la anulti 1711, and au avutil rAsboill eu ruoti *).
Pentru paza cetfitti sn orândueote unti Dizdariu.
Renii, dupii cum s5 chiema o dinioarl la Mol
doveni, iar la turd Tamirova, este o cetate totñ W
hit acesta0 chipti lifinga Dunare, nu departe de gura
Prutuluf, i macar de ot stg sub stiipAnirea turcea-:

*) Asimias au fcut iT i la razleoittlii din anulti 174s.

76

scii, 1114 nu este intru (Dm nici und turcd, ci os-

talli el Banta toti Hristiani Moldoveni, alü cdrora Be-
elleaga este asdmine suposil oredintel Hristianevti,
sta sub peva de la Silistra carele este tot-de- una
Seraschierid.
Aceste santit toate cetatile t oravile Moldovet
cele ce aveu Intru sine privelegii, pe care apoi iardvl
le an apasald tirdnia ce nedreapia i republicel vd-
tamatoare ; vi nici istoricii eel vechi nici eel noi nu
aratd pre (J1ditorit lord, vl.nicr paua actin nu lean
pututil gs1 vr'o descoperire pentru dnii nici prin
scrisori nici prin alte samne; cad nici una nu are
vre unü samnii de cortovtiug, pentru vretnea in care
s'au facutti, sau pentru neamuld care l'au facutd ; §t
prin didiurile lord nu s gs.ite nirnica sapatii, fara
numai cand s'au Inoltd vre una de vre unit Domnd.
Numai singurd cetatea Suceava are in didiurile ei o
piatra foarte mare, Intru care santil .sapate vapte tur-
null' care Banta acoperite cu- o corona imp5rfiteasegi
ce o tind doi lef. Osabit de aceasta, sti mai vedi
In temelia turnuriloril o piatra pe care Riau dot pevli
soltovi, cu capetele in jos vi cu ccdile In sus, vi
sub anvil capuld unui Zimbru, vi in coarnele lui se
arata o ste cu vasti raze. Si hindu c dupd a doua
venire In Moldova a Romaniloril. s'au a,-Iiizatti copula
Zimbrului de sterna Moldovei, pentru care amil vorbitii
la copula I-il, pentru acea si intalege, ca piatra a-
cea, aril arata mai vartos pentru Inoirea didiurilord
Sucevii, de cat pentru facerea ef.
pentru cif top istoricil novtri anal Inteunil
 77
cnvAntn, cum di Moldovenit drip& ce s'au Intarsa fna-
poi din 'Maramorn§, iara§i In patria lorii ce 'vechie,
arü fi allatfi orase t celñl tari, care nu aveii niel
unfi Iocniloiü.
.
pentru acea sã Intllege ci sAnlil fit-
cute cu malt mai In vremile departate; cad aceasta
sa. adivereazA trial-A de allele, I on lucrulii ijidiuri-
orü celoril mai multe celAti, care &Wit nu poate sii
fie de eAt aRI RomaiiilorU. Marti de vr'o cAte-va
allele, pentru care anaii aratatti mai sus, c& ara fi
fosal Write In vreinile aceste mai de pe !mini Irn-
protiva ntivAliritorti latarilocti ; insa toate aceste sa
covAr0scii prin martoriile istoricilorii Romanel, ca-
rit arard c Traian imparatulil Bumanilori an adusil
in Dacia mulle sloluri de Romani politici, qi.cum cii
urrnAtoriulti ski Adrian dAndil In partea ligegriadut
multe tart barhariloril, Pau fostil popriiii de a pârAst
si Dacia, numat ca sä nu.1 pustiascil pe thine. SPre
aceasta s adauge I sAinnula acelti de vecnicsa po-
menire pentru pricina acPasta, adecii: §antulli sau groa-
pa imparatolui Traian, care vi pAnA In dioa de as-
Ur)i ñi tine numele facötoriului el. SI eu ma mierit
ci nici unil din istoricii cei noi I cei veal, nu au
scristi nimicA pentru clAnsa.
Aceasta dupA cum eil insumi amil vAzutill sii In-
cepe cu (lona lanturi, de la Petervardin in tare Un-
gureascii, pAnA la Montele Dernurcapu, adecti Poarta
de Ferri, §I de acolo numai cu mill arila merge prin
Ora Munteneasci, qi prin Moldova, I taie prin PruRi
pe la satin Traian, t prin Botna. pe la thrgulfi Cii-
nagnii, §I dupA ce trece prin !oats+ tara lAttirascAl a-
'75
poi s sfArsAste Ia ps Don, st pith& In 4loa de as
iãI incii este paste 12 coti de adancA, de unde lesne
sit Intalege, 'cdci eand s'au fAcutir, an trebuitil .s5
mai fi fostü Inca pa atata de lata st de adAnci, Im-
protiva navalirilorii de catr5 vrajrnasi o aparare pre
hand. Dect dar hindu .aceste adevarate, apol numai
puternti inOdui pe acia carit au vrutil siidovideascii*),
clicandii :-eettittle din Moldova aril Ii idite de Ghe
nuech ; pentru cii ostasli Romani, caril totdeuna
eran multitne in Moldova pentru paza ârit,. nu an
trait(' Intru (lama farA de cet4 .s1 fill de case; st .

nici este de creclutil. cum eit Ghenueclii care cauth

numni pawn negotatorie, s sa. Interneiezh la Youth,
arü fi vnilü ii In mijlocn!fi Moldova! ea s'i'st ()idea
sea cetati tocma la aeele locuri, . care slujilscii mat
mult pentru plugiritt1 de cat pentru negotAtorie.
Jar vrandA cineva s dicif, c arü Ii idite de Da
ail eel yacht cand erau sub ataptinirea Ini, Decheval,
It apoi luandusA de. Romani. s'arti fi dath ostasilork
lord ca si locuiasca Iritru dansele, atunce nici not
numal Indraznimit sa fimil Improtivitori la aceasta.

Bilschius la toaia 239, Oka cli noreadole Pecenighileri, 11 ale

Poloblilorti, aril, Ii Lincanii care dnpg ce ad eqltd din pgrtile Mg-
rii Chinabril, intei rd li facutil prieicqugh cu Ghenuecii, care le-
cuieu o juingiate de Ostrovuld Criwü ; ql corn ci ii linpreunii en
Moldovenii ql Bassurahienii, aril fi siditfi volatile Mancob, Cherchel,
grlmutfi, Atovfi, Cafa, Chilia sat Ahilia, Moncanstrorn Tgrcavisea.
 79
IICAlkile° r-
Pentru Munrii I snetalurile Moldova.
Deapre Apusd unde sA hotiir?Iste-. eu Ardealuld
st tara MunteneascA,. este Moldova mai peste (cid trti-
presuratA cu Munti foarte Inalti; pentru acea o I nu-.
me Romanii: Dacia muntelni, iar cea-l-alth parte a ei
degpre RAsiirita, are eAmpi foarte aducAtort. de reedit
Dealurile sAnta erescute peste tot din fire cu
Point lalti copaci roditori, carii prin alte tAri tre-
bue sl fie sAditi. t maga p'intre dAnsde praiIeIe
cele mai limpecli, care pe aice st pe acolo sJ varsA
eu meld desfatatil 'din vArvulti. muntilorii I sii ash-
mAneaqA prattle aceste eu cele mai frumoaski livedi.
CAmpii ai daa sAnninaturile eu indestulare. pe care
In partea muntelul nu- le Iasi aerula celd race. 55
creaseil.
Muntele celit mai tnalta este Cialildula, carele de
s'ara fi fostii pusa. In basnele celori batrAni,. era fi
testa asimine de vestita ca I Olimbuld, Pinduld sau
Pellas st este In Ilnutula Neamtului, nu departe de
obArslia Tazliu1uI, t mijlocula lul este neeontenit
acoOrita eu clapadA, Ins pe vArfula lui nu este a-
tfita ca cat aril socoti cineva, pentru c5 sa pare a Ii
ml Malta de cfit notil cet de zapadA. Din .pisculd lui
care s5 Inalt11 In chipuld until turnil, sA sleboade In
giosit unit pfirn foarte limpede, I cu mare sunetl
surpAndusa, peste stanci oable, sd varsA in Tazkia.
In mijloculd muntelul sa vede unit stAlpti de piatrA
retitle vechf, de 5 coil de Walla. pe carele sil Inchi-
pueste o babA eu 20 de ol, d'intru ai eAHa Parte fi-
80
reascA curge necontenit un izvorü, 1 en greit poato
cineva sI Int7leagill din fire ski fie pe acolo curge-
rea acelut izvorU, sau ch s'au lacratil aa prin mAna
vre anal nie§terti iscussild; cAci slAlpulii nu are.nici unit
piciora- ce este tmpreunA crescutti 1 legatti cu cea-
laltA stancA, iar pAnteeele lui §i spetele sAntü slo-
bode. SI macar de §i aril gAndi cineva c i s'arti
11 Ural crapAturile cu niseaiva vrü cu melte§agt,
(dupti cum §I not bucuroqi marturisimö, c de acestrt
fella de iscodire ale celorii bAtrAni, s'au §1 pierdutri
prin lungimea vremilor0), dar tot nu poate lesne sa
si IntAleagA, cu ee chip s'au adusti Indreptarea apei
prin piciord In firea chipului *); pentru cit prin pre-
aiurti
to niettiurea nu sh vadii orme de vr'unü izvorti
sau vr'uni tñit. (adecil balth).
S5 vede cu adevArat c5 au fostil pllganilor5
pentru inehinarea ido1easc5, a carora Inchinhlori era5
ohienuiti art prin mijlociri firel, ori prin farmece
sl Inca vre tinü lueru cu care s5 aduca minuni t
cugetAri de dumnecleire, pentru prostimea ce Josue
credincioasti.
tnâllmea ce mare a muntelni tit poate cunoaVe
de aice, cl elit tocma de la Akerman, care cetate
Cu acest6 cuvfintO: In fire, vra Cantirnir filrfi de lndoialii totil
aceia sit zicS, pe care nI numit`o i mai sus parte fireascii; pen-
tru Mita nu are nicl o greutate tfilcuirea lucrulul acestuia, polite
MI uiit megterit afi vficlutd curgindli unfi izvord Wino!u
aceastd stlnci, l istetimea Int i'afi datil la cugetd, ca sti clop-
leased piatra In chipil de firneie, toga In mit sit fie izvorulfi Ia
toculti trupulut se este eurgerea ce fireasa, ft aqa nu rah Ire-
huiti fuel ineltrqugurl marl, aid farinicI.
 81
este 60 de ceas.uH departatii de densule, la vreme
limpede la apttherea soarelui; sil poate vide tote si
asa de curate ca audit are 6 aproape, care lucru
cii greil se poate dice pentru alti munt,i, inch sI pentru
cele mai vestite piscuri, dupe cum socotesce
Pe dealurile de prin pregiur, se &ascii pre-
bttsitein pietre urme do cat, de cent si de päseri,
asiimine ca (tend are fi trecutil pe acolo vre o data
o cilhrime mare: Locuitorit povestesce pentru ageste
hicru multe basne, Insti cercatorii firei cei portitorl
do §tiinte, si ispiteascO adeverulti acestut lucru..
Mai este inch si a11 5 Intinsoare de niutite ce sit
nuemste 'de locuiterf Inctilil, spre Miaqi-Noapte, la apa
Cirimusulti, In cotule unde "sh impreunA hotarule Mol-
dove! cu alu trei Leti §I ale Ardealului, carele
pentru inelpie nu este de a se asametta cu cela,l-altil;
iar pentru altfi oshbitil naluctl fireasci, care- pe aiu-
rea nu s'au mai vegutti, este In tocma de a sh sucolL
Adece, locuitorii culegti roua care cede pe frau-
tele buruienelore, mai nainte de a rilseri soarele, si
puind'o Iutr'unti vase, gestiscil pe de asupra apei plu-
find(' celii mai frumose until, care nici la mirose, niei
la floare. nici la guste, nu are ostIbire de untulii ce-
l a-l-altil*), dar nu este peste tote anulii, ce nutual
Irani aceste tnt Iuni Nartie, Aprilie si Mat.
Untule acesta Are In sine ateta putere de branei
in cfit and sue oile la muffle, intru ace vreme s5
* Cu banate este, efi olvetuitoriultt face aim amide aduceraaminte
pentru allarea acestul lueru, at n:c1 au ati &relate macar mit de
Bat lid i Ilie rota In vase, fl la micettle, sun la eildure.
10
82
Iniidusasca de niulta grasime pentru acea p5storiI
;
mil still. AO popresca turmele lora In lunele acele,
nuinal la poalele muntelul.
Muntli nostri nu au lipssa nici tie acele daruri,
care aduca mun$ii, adecii metaluri. Lisa mai nainte
nu au Ing'6duitii siiparea lora, ant Indestularea Dom-
nilora, cat si lipssa pentru baesi; iar pe vremile
noastre, au Impiedecat'o stiuta lacomie a turciloral
si frica, ca de y'ora umbla siipandu, vara pierde Im-
preunii cu tara Inca 0 osteneala 1 rodulii el. Dar
cum ca muntli nu stinta saraci de acesta fella de co-
morI, adivereada priritele care curgtt din transii;
pentru ca acele flindil lnguste, I ump1andu-s5 de multe
on en apa de ploae, sau cu topirea omatului, szi var-
sa din Oda lora, st dup5 ce scada iar1i, r5mane a-
pol pe locula acela unde au varsata, niste n5sipa.,
in care s5 g5s5sca multhne de griiunti de cela mai
curata aura, pe care le stranga tiganii, i cure-tin-
du-le, scota Mate aura din transele, in cat pota sN
aduc5 Domniei In tota anulii In loca de bird, cate
1600 dramuri*). Pe malula Nistrului In tlnutula Ho -
tinului, nu' departe de cetate, sii &Ascii ghiulele de
fiera lnsusi din fire ficute, care santii asa de ratan-
de, In cat, far5 de a le mai lucre, poate cineva sa
Irnpuste cu dansele. insa materia lora este Mats de
proasta, In cat la lamina nu poate sii slujasca pAtO

*) Astimine facd qtganii qt la Ardeald, uncle dupii aratarea tel Gbe

tingherd, ce face pentru lucrurile de Inviipturii, Cap 30, nnutil
1770. hrtineqte l apa Abanioa 900 gospodarl igani, earlt cu
legd auruld d'intrinsa.
 83
a 'nu si topi lii focd ; i ma nainte pfina a nu sti
lua Hotinuld, le care cu grainada la Caminii5; iar
In vremea de acum, gandescd ea en gred v'ord lase
turcii, ca spre stricaciunea lord, sa le strAngA IeIi
ct sit le tali cu Indestularo la razboiti.
In putuld Baciiului nu departe de tArguld Tro
tusului, scuati ocne foarte bogate de sare, care nu
au trebuintii de nici und mestesugd pentru curalltd,
ca-ci siipanda parnAntuld de und cotd sau doi de a
dAncd, sit gasaste sare pre curata, care si privede
ca cristaluld s'au porfira, 0 nu este amestecat5 cu
pamfintil nici cAt de putin. 8i aceste ocne nici o
dinioarii nu ieu sfersItii, macar de lucreaz5 In trim
sele multe sute de oameni, pentru eg In tot loculii
unde sii tae drobil ceI de sare, sti lasa Intru und
'toed st Mtn altuld stAlpi de acestii cristald de sere,
ca s sprijineascii pmantuld boltiturilorti, I s aibi
loci.' de a s lãtI vinele acele none; st asa ape! bol
tele aceste, atata' si umplu de sa're pAn5 In douiizecl
de any, In cAt nicI sa cunoscd. ca dear an fostil
desartate vre o data. SA g5s5scil lntre dAnsele
uneorl pesti ImpreunA crescutt, earl nu au osAbire
de pestil cel firesti ce sa and prin pArAele de prin
pregiur.
SI intru alte locuri s mai gsisA multe ocne de
aceste, ilns5 Domnil an popritil sh nu s5 destupe, pen
tru ca nu flindd pre multi sere ssil scaclA pretn15,
fiindIi c5 acele ce sã lucreazA agiungd Indestul pdn
tru trebuintzt
Inca. 0 dealuri Intregi sAnta In Moldova, care
84
'RS v!Idd a fi plini de sare, luandu-4 fat,a pmantului
deasupra lord.
De la aceasta sure nu numal Domnia, ce qi toatl
tart' ar6 mare folosil, caci osabitil de locuitori, yin §I
de la Bugeag; §I de 1a Crthit, Inca §l d'intru alte
lari mai departe, i o cars In toti anil cu cordbfile,
Sllitra o fad mai 'in WO loculd, pentru ca pti-
mantuld Moldovel este negru I silitricioill.
Pe Tazlauld Sarah'', nu departe de satuld Moino
alit, In tinutuld Badului, curge dintr'unti. lzvortl Pd-
curd cu apA aroestecata, cu care sii slujilscd caranii
pentru unsuld carillord, i died, ca de s'ard pute scur-
ge bine de apa, ard fi en mult mai buna pentru tre-
buinta easel de cat dohotulii,

1101i1P 11711E.
Pentru edmpii fi pddurile Moldova'.
Campii Moldovei care nlui litudati pentru ro-
direa lord, atilt de istoricii cel vechi, cat sl de cel
no!, lntrecd en mult bundqile mun9loril pentru care
amui vorbitd mai sus; caci acia care sanld In mij-
loculd celord mai multe tinuturi ce santd desplirtite
cu dealuri:e §i apele Moldovei, macay de nu'i mai
'grije§te nimene, dar tOt tI dau rodirea lord la toti.
Siimanalurile care nu sa paid samana la munte pen-
t ru rceah, eresed attlla de frumos pe edinpil fleet
nclezi, In cfll. griluld in anii cel bine roditori, Ii da si -
manta sa JcuitoriIorui cu dond zicI t paint de parti
mai mull, saeara cn trU zdcf de- pirtt, orzuld
 85
cu âsiI zeci de p541; iar malaiulil, de nu v'a vide
cineva 1nsuI, cu greii va crede, cci acesta 1T da
mrinta sa cu trii sute de parti mai mult de cat
65mliniitura.
Pentru oviis5, nu este Moldova asa roditoare ea
pentru cele-l-alte sAminaturi, t nici este obicinuit5
pI.n5 la atata pentru. cä caii sa hrinescii cu oral
in locii de ov5sil. Malaiuhi creste attita de fruinos
.In tam de josil, In cAt este la putinc5, pentru aceia
ail 0 taranii aceasti slicere : ca malaiulii in tara
de jos sI merele in Ora de sus nu a5 coajg.
Pe .acesta mAciandu-10 ii, eld frâmn I ell fac5
One, sI eli ma-nlinc5 maT vartos cu untA, and
este caldti.
Livesli nu se gAsesc5 pe cImpii acestia, ce nu-
mai pilduri Intregt cu copact aducatori de roada. A-
cestia crescii din fire la munte, iar la camp s5 hul-
tuescd, I pentru aceia sAntil t mai cu gust5 ; st
Indestularea rodurilerii lora 'este asa de mare, In cAt
Lesii panda' aveu In vremele vechi sA mearg5 cu
oaste la Moldova, credeu cA nu a5 trebuint5 de alta
zahera, dicfindii: Ca. rodurile (adeca poamele),
care sAntii .cu ,Indestulare In tar5, fi de ajuns
pentru tetii &tea. Ins5 ii prin asa mare obicinuire ce an
la aceasta, s'a5 pricinuitil de multe ori multe boale, prin
care foarte tare au c5slutti, far5 de armele vrAjmasiloril
1(1)111, Iapoi s'ail I inv5tatfi a s5 piizI mai tare de dinsele.
Viile cele de frunte, ce sant(' o bucat 5 buni
de lost'', Intre CotnariI intre Dun5re, IntrecA pe
toate cele-I- alte bunAtMi ale carit ; cAci ele atAta sAntii
86
de bogate, In 61 nurnai min pogond, dg cAte patru
§I cinci sute vedre de ving.
vinuld celd mai bung, ad face la Cotnarid,
ung tdrgfi .in tInutuld Härlaului ; iar afard din tarA
nu este cunoscutd, cad dacd elti scotri din card st
eld clued pe apd sail pe uscatg, si nu an vasa-le
purtare bunA de grip, apoi fisi pierde puterea sa.
Iar eu fArd de acea Indraznescd old socoti a fi .celd
mai build de cat toate cele-1-alte vin4uri ale Europe!,
Ina st Smits.' de cfit celii de Tocaia, cd tlinduld ci-
neva trit an! In pivnitd adAnc I boltitd, dupd cum
este obiceiuld la noi In tartl, apoi Intru alit patrule
and, dobAndeste aceld feliii de putere, In cdt ark,
ca rachiulg, t celd mai mare betivd, abie.este vred-
-

nico sd bei trii pahard si nu sti Imbete; Insi nu a-

duce durere de capri, t &area Int este osdbitd de
ale altorii vinaturi, cad este verde, 01 de ce sA In-
vecbieste, de ce sli sa" mai Inver4 fiste.
De a colo spre Miasli-Noapte, numai sAntO die
vii care sA poatd face vind bung, cad in partea mun-
telui Cotnarit despre MiaclI-Noapte, Inca nici und stru-
guru macar nu sii coace, dupd cum de multe-ori
s'au ispititd ; I sa vede cti firea Indreptfindti celor-
l-alte tinuturi rodirea viniilui, 'au aratatg puterite'sale
numai Ia acestg locg. Dap vinuld acesta, set soco-
teste a fi mai bung acela care sd face la Husi, In
tinutuld Falciului ; ald trielea, celii de la Odobe$1.,
In Vinutuld Putnei pe Milcovii ; aid patrulea, alil Ni-
corestilord, In tinutuld Tecuciului pe. Siretig ; attl
cincelea, celri. de la Greceani, In tinutuld Tutovel, pe
 87
Berhecid ; f ald sAsale. aceld din viile de la Cos
testi. 4ot d'intru acestti tinutti ; osibit de alte locuri
ca vii mai proaste, pe care le treed acum cu vi -
derea.
Aceste potgoril nu slujfiscii numal pentru tre -
buinta locuitorilorti, ee Inca pretuld celti micü aid vi
natal, trage la sine I pe negutatorii russasti, lesasti,
cozacesti 1 ardelenesti, ba Inca ti pe eel ungurestt;
sl dual pe totd anuld In tarile lord multime de vind,
',akar de t nu Intrece cu bunatatea pe alit lord.
Bessarabia mai nainte pana and era a Moldoveni
lord,: Inca nu ave vii slabe, iar della ce au Ince
putd a o stapani turcii, .hulitoril de vii, au caclutd st
acele, 1 acum name cat asi tinti hristianii until 143,
cuescil In tInutulti Chiliel I ald Ismailului, vr'o car-
teva vii, din care de able scold atata vind, cat le
este pentru trebuinta lortl.
Cu codril Inca este Moldova foarte Itnbogotlta,
alü carora lemnd nu este numai pentru hereste
pentru foci!, ce I coped aducatori de roada indestula.
Lucratorii de corabill cauta mai vfirtosii stejarii
moldovinestil Ai hada a fi mai bun! pentru cora
sit

bii, de cat told celalaltii kind, sI mai tare Impro

tiva cariului; Insa ii au MO lest! la acestit lemnil, ca
dna nu curata bine coaja Jai ce alba ce este pe de
desupt, I sti Intampla de ramtme cat de patina,
apol In scurta vreme pricinueste totil lemnnlui borte
de cart ; iar curatandu'l bine pelita aceasta, apoi pe
acestti lemnd nici intr'o suta de an!, nelti vatama nici
rendle, nid vizduhuld, sl nid spa.
88
Doi codri au fostil la Moldoveni mai vestiti de
cat toti 'cia-l-alti, adeca aü Cotnariului I alti Tighe-
ciulul.
Alü Cotnariului este aproape de targult acestu-
ensi nume, si nu s'au facutti din fire, ce insusi sar-
guinta locuitorilorti Pau &ARA; cad pe vrernile mi
Stefan Voevod 'Mai Mare, 'era acolo numai uni
anvil mare golit ; jar dupa acea, leii cu o paste
mare asidandu tabara acolo pe TAmpulti acela, si
napadindull Stefan- Voevod, 1 au Watt, 0 le all robitil
tabuira, i luandu'i pe fugA, pe cei mai multi i'au o-
borAtii, I peste 20,000 ,au prinsti robi, d'intru care
eel mai multi erau boieri. Si apol pentru rascumpa-
rarea lorii invitandu-lti Craiulti lesAscii cu o soma mare
de bani, nu au pritniro elti, pen tru ca nu era inhi-
toriti de argintii ; ce au voitti mai vartos ate faca
asa unti samna de biruinta, care SA% vesteascA vite-
pile sale si In veacurile cele viitoare. i pentru a-
cestii sfarsitti, an injiugat5 'elii pe toti lesil la plugii,
O ail poroncitti de au aratA totd campull cela, pe
care sau Intamplatu razkoiniii, care este de douil unite
de lune' t o mila de lath, st ati samanatil pe dtinsulti
ghinda care era &lig pentru ace trebuinti, din care
nu crescutti acorn paduri indestul de largi si de fru-
moase, care sA numesca Dumbravile roIi, pentru ca
&au udatil cu singele le snot ; iar leii le numescii
Bucovina, st nici odat no pominecti fart de lacrfimi
pentru acestü locii *)
") Mee 1ntru adevira cite lucruth crin inai cu gregal5 am isvoun-
lui lul Canteluir, pcutru cam pumitteetc Biving Ia 1uttiiniarea ea ce
 89
Altti codru d'incolo de Pruth, Ia hotarulti Bas-
sarabli, ce sl chiama Teghecifi,- cuprinde inlUuntru
mai la 30 de mile italiene§ti, §1 este pentru Moldo-
yen! apararea ce mai tare in protiva SchiVlorti, ca-
rii de multe ori l'au napaditii dar nici-o-data nu l'au
lean, §1 inacar cit. copacil Intru dansulti santil foarte
!IWO, dar stair foarte desi unulii de altulti, in cat
nici pedestra§i nu poate s strahata prin transulii. fara
nurnai pe police, care Banta §tiute numai de locuitoi,I.
Mai nainte sa numiira pe acolo peste 12 mu de
locuitori, carii erau ostaii cei mai viteji In toath Mol-
dove, iar acum (Ilya ralboaiele §1 caderile cele
multe de abie au ramasti butt mil. Ace§ti oa-
meni au cu tatarii megie§i tie la Bugiag o invotald,
ca pe totu anulti sa le dei o sorra de grindi, pentru
cK In Bassarabia mai tot-de- una este lipss5 de lemnii,
§I aceasta invoiala o pazascii §1 panii In dioa de as-
tadi foarte ; iar cand voiescii tatarii sli cake peste
tocmala §I s iellemnii mai multi!, care de ['mite ori
sa I intampla, atunce ace§ti locuitori de pe acolo,
sa apara cu mane Inarmatill izbandindti de multe-
or! biruinth,

scurtii. Alciituitoriuld numeste pe 'acestii codru, ath Cotnariului,

pentru cã arti Ii aproape de Coturtrid, 1 adauge illcandb: cä le
Ii lid nurnescit Bucovina. §I sub acestii nume este sl stiutd. a
fi und codru aproape de Nistru t harts Inca III aratii a fi acolo.
Deci Cotnariulii este cu 30 de ciasuri celd putind departstd de
Bucovina, spre Ameachi-tIt. Pentru aceia so vede CO Cantemir sa
voltO sa ardte pentru doi codri, I jail amestecstO pre amândol
unuld cu Auld, sa ca ad grequtg tOtinOcitoriulli celd latinescd,
pentru care pomineste D. Miller la Ina into cuvtintarea sa, poate ne
InIalegincld bine.izvodulfi edit Moldovinescii aid Domnului Cantemir.
1.1
90
4171-A1.1E0 WYK-
Pentru fiardle cele stilbatice, fedobitoacele cele dumessice.
Pentru fiarale care Santa in Moldova asamine
ca i in cele-l-alte WI de prin pregiur, nu este tree-
ba noastra ca s facemit o scrisoare asa lunga, pen-
tru Ca not nu ne tuna apueata ea sa arable.' turme.-
le cele ce umbla prin codri, adeca cerbi, capri-
care, vulpl, rasi st lupl, ce numai ea sa povestima
pentru dansele ce emit afield cu osabire la aceste
I .

fiare din Moldova. 1 asa ami aduca aminte, c la

noi sant!i tril soiuri de of, aele de Munte, si acele de
Seneca, I cele salbatice ; der nu si stie bine, cate &WW1
de marl turinele de ol ce sä afla la Munte, pentru c toate
paqile Moldovei despre Apus, care nu santti aa
bane pentra samanaturi, slujascri pentru pasunea oi-
lora, cu care s In mai vartos lonuitorit de .pe
acolo. Pentru aceia belic9iii dual la Tarigrad pe totil
anal(' oi de aceste, ce sa numeseti In limba turcea-
sea, Chivirdic, mai multi! de 60 de mii, pentru cuh-
nea Sultanulul, pentru cii carnea Icai sii preVileste de
turci mai mult de cat toata alta came, atat pen-
tru gastula el eela bunii, cat. t pentru usurhita mis-
tuitului. In tril locuri sã R..ste de ostibit buni
pune, in Campula Lunga russscii, pe Putila, in Cam-
pulti Lungil Moldovinescii pe Moldova, 1 pe muntele
Yrancea, in inutula Putnei.
La campa stint(' oile ca melt mai marl, inei
mai putine de cat la,munte, I d'intre aceste santii de
a sä scent! deosabit acele ce santa In tinutula So-
nocei, eaci toate au ate o coasti mai malt de cat
 91
cele-l-alte, t cM triiiesed ele nu a pi-erdt, iar tre-
eAndu-le Intru altil tinutt, fat; mica la alA treilea ant
numai cu acele coaste obienuite, t asgmine I alte
oi de pe aiurea, aducAndu-le Intru acestil Villa, fatg
mien CAte cu o coastg mai multti de cAt ele.
. De cAt aceste, sAntil mat cu mult deosgbite oile
cele salbatice, ,care cu greii sit y'ort .gAsI t pe la
alto locur4 buza lord ce do asupra spAnzurA In gios
de douA degete marl, pentru. aceia sAntll nevoite ca
sA Rasa mergandil IndArlipt, I grumazulii bort este
tapant Mill de Inchieturii, pentru aceia nu pott sirsl
Intoarci capult [lief In dreapta nici In stAnga sI pi-
coarele bort sAnta scurte, insA aiAla de grabnice. In
cAt nici cAnti and le gonesed mai nu pout sit-

le agiungi, t adultnecarea lora este atAta de asprg,

In cAt de o milt nemtascA departe .adulmecA pe vA-
nAtoriult, sau pe hiara care vine eu vAntult asupra
lord ; iar cAnd yid asupra bort Improtiva vAntuluf,
mi potil sit% adulmece pAng cAnd le prindit. .

Oamenii locuitori de pe lAngA munte, au bol mkt,

iar cel din partea cAmpulut, au eirecli marl de bol
pre frumosi, pe care II duct prin tara lesasci la
Dantig pe Iota anuld mat multil de patru-pcf do mit,
st de acolo Ii vAndt prin tArile de -pr ' inpregitir, In
locil de bat lesesti; st in Moldova sg cumpiril Fire-
chin de hal cAte cu eincl si iarna cAte en tril ta-
Jeri nemtAsti, iar In Dantig if viindu 1 cAte cu 40,
pAng la 50 de taleri; i boil cei mai grasi st mat
bunt sà gs1sct pe PArtult Saratil In tinutult FiUci-
alui, i pe pruIA liasAulit In tlautult CernAutului,
92
pentru ca acolo este cAmpulil foarte saratti, 1 iarba
foarte bun l IngrAsitoare, 1 atAta sAntil de multi
acolo, ln cAt nu numai c5 sAntti cu Indestulare pen
tru schivernisirea locuitorilorti, ce Ind Ai potti plAti
cu dAnsli i birulil i dArile cele grPle, care le ieu
tura de la dAnsit.
Pe amAndou5 malurile Nistrului s ivescil ate
o dali bivoli, dar sti vede c5 nu sAntil de loci], ce
sAntti trecuti din Podolia st din tara tAtilrasd peste
Nistru, cAnd Ingiati din pricina vAnturilord despre
MiadI-Noapte ce batti iarna In p&irIIe acele.
Pe muntii despre Apus sA afl altA tiarN, care
mai ci asf adiveri cA este a Moldovei, 1 sà name -
ste de locuitori Zimbru; la mArime sti asgraneadA cu
bola dumesnicA Insà capulii Jul este mai mica, gru
madulti lungAretti, pAntecele svitioanA, sl mai Inaltii la
ciolane, coarnele subtiri, crescute drept In sus, sl
vArvurile lora cele foarle ascutite sAntil pap In
toarsti In afar5; o fiarA salbaticA 1 grabnicii, sl a
sAmine ca sI aprioarele sA poate urea pe stAncele
cele oable, pentru aceia cu gret si poste prinde cu
&Eta chipii, fAr numai cu pupa; si aceasta este tiara
alA cAria Capii l'au Matti de Stema Prei Drawls
Voevedil, DomnulA celt intAiA alA Moldovei.
RAmAtorii in tinutulti Orheiului la satulti Tohatin,
Mire apele Ichilulii sI Riiutulti, nu sAntA cu c.opitele
despicate, ce Intregi, st mai ca si la cal, 1 rAmA
toarele care le aducti acolo din alte LAT, la alii tri
elea anti Inca faIA prAsil5 asiimene cu copitele intregi,
si aceasta nu sit IntAmplA numai celorti dumesnicl, ce
 93
st ce1orA salbatici, earl! sti plodesd multime prin.
stuhurile ce sAntil pe Volga Nistru.
Cail moldovinesti In partea muntelul sfintil mid,
st Ia lapiarg asdmine celorii russgsti, Inski bowie var- .

tosi si trainici la muncS, si la copite asa de tad In

cat nu au trehuintA de a A polcoviti, macar de au sl
a merge orl la ce drumuii grele.
Jar ln partea campulul sAntil coil mai mart, st
mai frumosi la faptur5, potriviti la cidane, mai grab-
nici si mai trainici, si nu sAntil iub41 numai de les):
sl de unguri, ce st de turd, carii au i parimie (pro-
berbii): Agem dilherl, bogdarn barghiri meshurdir,,
adecg, rind tanAril perssescA, sl unü cala moldovinescii,
sAnld mai shiviii de catil toti ceia-l-alti.
irnpregiurulil hotarAlorA Moldovei sri mai gtsAscii
Mei st herg bele! marl de cat salhatici, carii nu sAntil
cu nimicA altA osAhil de cel dumesnici, ce numal ciT
skill' mai mid, 1 copitele de o palms de late, vAr-
toase t rAtunde. Pe aceslia iT cumpfirg tatarii de 13u-
geag, -s1 Ai tinil pentru ospeie, oft pentru slujba cas-
sAi; cSci desire leamnS, cAnd este vre o parte de a-
cele adapa!A cu plot necontenite, grefAcAndusg ca o
mlastinAl atunce hotgriiscil iT o sll locuhl unde slI
sit adnae, I tot( cAmpii acei de pr "Inpregiurii, Ai
umplu de chiute si de zbiarAte; deci cait cAnd audit
chiutele care rgsung din tetite pArlile de pe cAmpi,
fugei Impraslieti Inteo parte si Intrti alta, st nu pi-
sAscu nici unit locü sa lie frA de huetti, si apol cu
acestii chip ii mAng In mijloculil vre unui sAsti de
acele miiistinoase, pe care clii numescA, Ghioler, de
94
unde ii pentru copitele lor cele late mi potZ a ma
find, ce rAmAnti acolo Inglodati; st a§a Ai ucigti a-
poi tatarii CU sAgetile I cu sulitile, i Al prindri pe
o sam5 i vii, st Ai Imp5rtAscti intro dAnsif dupA
phicerea. lord.
Pentru alte flare de care sAnttr plifi codri no-
stri, nu voiti a 41ce emir nimicA, adecil, pentru 1.44
pentru jderi I pentru vulpi, acilrora blane foarte
slujAscü frnprotiva frigtiluL
Iar pentru albine voiti dice macar cAt de pu-
tin, diet acea ce emit InUeü pentra iconomia lord,
nu este ne placuta, I nici este la .toti. tunoscut5..
Locuitorii au de la dAnsele mare dobAndil, pentru ei
toV campii In toate locurile sAntir crescuti cu cele
mai frumoase st mai desfatate for!, 1 pAdurile Inca
le dau neincetatti materie pentru cearA si pentru mie-
re ; i arti ave t .mai mare dobandii de la dAnsAle,
cAnd arA cuteza ca s Vie pe top _roil 'care roiesca
ele in top' anii ; tns T pravila Orli este opritti ca
ori i cine,, si nu Vie mai multi stupi de cAtii sufere
locula san, ca nu cumva multimea lora si zAhiteasca-
pe megiesi. OsAbit de faguril cei obicnuiti de miere
si de cearii, mai fact! albinele moldovinesti Inca. I altd
soiii de cearii cam neagrA si pre mirositoare, dar nu
punil miere in trAnsa, ce o asazA numai Improtiva lu-
cirii soarelui, pentru acea prissaearii, elind prindd ate
unti roil cu matca tot, apoi feed in vasulil in care'hi
punil o bortii I in multe locuri crestrituri; t ele mai
nainte de a lncepe s lucrezA altA ceva, istupA bur-
tile qi crestAturile cu ciarA de aceast6 neagrA, pen-
 95
Iru ca ele nu pall s5 lucrezA, fAr5 numat la Intu-
aerial, 1 apoi dup'ct acea Incepti a lucre. Pe acea-
stfi cearii o scotii prissacarii la . vreme cu miere, sl a
Wind(' nial scuinpii, pentru c4 miros mai ca t .am-
bra, st stA Improtiva razelorii soarelul.
S'au Inplesti ea roil cari Mutt aproape de al -
tti, and aR 1ntãluesci unulii cu altulli pnin vitzduhil,
incept-1 rAzboid cumplitu, t.nu tnceteazii, pAna .cfind
partea ce biruitA este neyoild a scapa en fuga; sl de
acole inainte partea ce biruitoare, nu*sl mai slrfinge
miere de pe flori, ce merge In toate tiele hi tiu-
beinili celei biruitil, t aT ie mierea el ce gAUt, pen-.
tru cT e nu s5 poate ,apara. I apoT vçImn1ü prissa-
cariulil câ albinele hit lucreazit cu strguin I sporid
nu facil nirnic, atunce elu pe toate albinele care le
gAsAste In stinbeiulti acela le stropeste cu cridii mu-
iet5 In apa, st a doua-cli merge la megiesuld sAu pe
ale ciiruea albine are prepusii aratà petele lord
cele albel 1 elfi sileste sii implineaseA paguba.
S5 mai g5ste Incii In Moldova, st pe holartilU
Pocutiei, o pasare ce set numeste de locuitori ie-
runca, sl de lest gInsca, adecti surdA, sl este asi-
mine cucosului de golcii, Ins5 mai midi, sl din tire
natanga t surda ; 1i dacti gAsáste vre unit vfinfitoriti
o sutA lntr'un copaciui, pe toate le poate inpusca
de rAndii, i cele-l-alte privescil cum cade una dup5
alta. Carnea lorii este foarte gingasi t albA, sl in-
trece cu gustulil ei celit bund pe patarnichie, Inca st
pe fasan.
PARTEA A DOLA SI POLITIOUSCA.

ICAk_X. X.
Pentru ocarmuirea Stdpcinirei Moldova
Cela ce voieste BN fad o scroare politiceascii
pentru Moldova, trebue dupâ enin gAndescii India
sit certetez6 cbipula si mijlocirea cu care si ocAr-
mueste ; pentru c a1lârnt eancâ t oamenii eel mai
invalati au greUü intro scrisparea ei.
Marl.. riile cele luminate ale istoricilorii celorti
vechi, nici de cum nu ne laiâ sfi !hurl la Indoialii,
cam a tealA Daci4 clind era e Inca a Rumanilorii,
nu c s'au odrinnitii numai de st.aptinitorii Romani,
ce IncA I dupA pravilele lortl. Iar dui:15 dderea
Monarhiei, ne mai trimetAndil Romanii intru dansa nici
osti, nici odramitori, 1 bejenarli romani (sau ita-
lienesti), ne mai puttindil suferi navalirile cele multe
ale barbariloril, pentru ca nu aveu aid ostasi, aid o-
cArmuitorl, sA vede NI au fostil nevoiV ea sâ'si pue
lord si stapiinitori d'intre dnsii, dup5 pilda megiesi-
Jolt lora; Instil inchipuirea stApaniril aceia nu sa" in-
 ti
tAltge luminat, pentru cA istoria tutiirorti oroade
lorii de pe vremele acele este intuneeatii, t numai
aceasta este stiutti, c1 locuitoril Moldoveni cari ye
nisa de la Italia, si, dupA acea s'au ciiutatti scaparea
lora prin munV pentru n'ayfilirea Schitilora 0 a Bar
barilorti, au avatti Insusi Crail sau Domnif loril, de la
can sã trage_ loan celti RomAnescti, care este asa
vestitti de Nichita lIoniat, i tatulti lui Dragos ceIi
IntAiii earele -au sfatuitti pe stramosii nostri sa 55
Intoarcii iari fnapof _in patria lorti ce veche,' pri
mina 0 dregutoria Dotnnif sale de la celti ce au
venitti In Moldova dupA dansulti.
Ai sal urmatori au octirmuitil eu atMa de mare
socotintA staptinirea care o dobânde I prin alegerea
boerilora, In at, macar c pentru puterea i marirea
tArii nu erau aquiline cu cei mai mulct Principf
Hristianesti, dar nici unil d'intru acestia nu aveu a le
poronci nimia.
Pompele impAratesti en care s slavescii stapa
flitoril cei mai mari, nu le lipssa lorti nici una, si
In cara nu aveti pe nimine asupra Ior, farii numai pe
Dumneleti l Pravila, l nici la o stApAnire strAina
nu erao pia inchin4 nici supusi. RAzboiulti, pacea,
viata, moartea I averea tuturor5 suptisflorti Joni,
era nurnai la Insusi voia lorti ; t la toate aceste
aveu sA poronceasca dupti placerea lorti farA de a a
ye ii inprotivire de la cineva, macar de urma cu
dreptate sa CU strAmbatate.
Inca si Imparatulii Grecescii loan Paleologulti,
pe yremea Soborului de la Florenca, 'an dAruitil lui
12
9$
Alexjndro celi Bold CoronA CrAiascA InpreunA
CU mime de Despotil ; I an pricinuiUi aceStui Domnil
rAdicarea vrajmasului asupra Jul. pentru care fiindii
elu uevoitil seel izbAndeascA Inprotiva vrajmasolui
aceluia, , an poroncitti de au aincatil totil neamulii
arme in mAni, 1 cu acestil chipA, nu cA numat s'au
pA4Itil s'a0 apAralil Moldova mime e singuri de
I
cigar .nApAdirea megie11orü ei, ce Inca 1 de c4Iril
tulburarea turcilorg, lAtfindu-sA IncA. I hotarele mult
mai In lAuntru In tArile vrajmasIloril et, adecii in vre-
mea stApAnirii lui Stefan IV. celni Mare *). InsA cur-
marea stApAnirei lui, au fostil o nenorocire pentru
Moldova, intru care au stAmpitil de a mai creste §i an
Inceputil cAnd §I cAnd a cAde, pAmi cAnd au equal
mat la. urmii In stArile cele mai sAraee Intru care o
videmit aerial*); &id sub Bogdan. unit nu air/ sAb, de
odatit sau stAnsil raza ce de frunte a slave! Moldo-
vei. Voia de a mat face rUzboi'l st a lega pace, au perdu-

) Pentru acestd Domnd au mfirturishil Dlugog, unfi istoricti !Wised,

clIcandii: 0 ce Domnii vrednicd de minune! In tocmai de mare ea
k.I VoevoOli eroice01, de earl ne minunduid atitta I care pe vremea

noastri au fostfi eeld Intitid lntre toil stapdnitorit Lumel, de an

lucratd biruinti aga sltivite In protiva turcilorti. Elii dupd giude-
_cats me, au fostii celd mai vrednicil sti i sd ft Incredintatd Dom-
nia t stdpiinirea peste totd pdintintuld, gl mai vfirtosil dregiito-
ria de Voevodd 1 arhistratig, In protiva turcilord, cu sfatulti ccld
de obgte, cu Invoiala 1 hottirdrea liristianilorii.
La ahd lord, anuld 1774, foaia 531, numette elti pa acerld
Stefan luptdtoriti l Domnd treazd, mare ft de frunte ; gl !unite
alte laude sd gdsfiscd pentru dinsuld la acestd scriltoriti.
Acestd Siefan al IV, au Domnitti inainte l &mit mild 1500.
*) Aceasta s an Inttimplatii la anuld 1560, sub Suleiman al II, in -
piiratuld celtI putt:nth:II aid turcilord.
 99
t'o, giurfindii elil Imparatului turcescil giur1rnAnti.15 cre
diMet, fAgliduindul s5 plateasca pe tot anulti patru mil
de galbini sirnnii de Inchinticiune. ler. o .bucata de
vreme tot au ramasil o umbra a slave! e ce veche.
vi si pre ca republica arü fi mai mult sub paza
turcilora de cAt suh supunerea lorii ; poatt pentru cif
turcil tin voieu sa tulbure cugete,,le cele ce. Inca nu
le erau de tot plecate a le supusilorii loril celoril noi,
al purtau frica c5 del v'ora purta ca pe niste rohi,
le v'orii li h videre vrajmasi vi rascolnici; iar apoi
dupà ce s'an stänsii neaniilfl celii veal' alil Dragu-
nilora CU Stefan MA X, thiulA lui Petru Voevod Ba-
rev, apoi lAcomia de cinste acelorti mal mar!, cari
faceu gAlceavA pentru stipAnire, an datti prilejti tor
cilor ca sti mai mareocii birula Moldovei. si sit o
nut prade incd si de slohodenia care mai ave pia
atunce. I mai (NO vrerne, au rAdicatii de tot st
puterea de a nui alege Domni, pe care Inca .o mai
aveu boierii, trimet,Indfi In Scaunulti acesta pe all!
down! strain! call le sitpNre lorii, pe tan IT scoten,
apal iarii ii p.bneu ; athesteCandii asa una cu alta,
In cat au cAduta la urma sub ottoman! puterile cele
mai Inalte care le aveu Domnii mar lnainte.
. Aice nu putemil sA nu dicemil, ca î o sarna
din cei streini lacolni de cinAe, nu au fostü pricina
la aceastA stricaciune. care nutria! ca sA aiba nume
de boning, tin socoteti intra nimicA a Ngticlui turcilorii
ori ce, sl a sA lipssi de (Date ale lorA; i apol_ ne
putAndi trai nunul din &rile cele obicnuite, s aflau
100
sIliçi ea s5 stdrneasa alto chipuri de sareini, §t sit
le arunce asupra Viry.
intru acestil chipti, Moldova care ãT Masa'
asupra'§i intAi numal unll jugd singurd §I nu pre
greill au fostd sIlit ,pe urmit said poarte indoitil,
atA de la turd cat 0 de la Domnit ei eel streini.
ea sfi Odd de toate pe scurt: intdleptii imparati
at turcilorti, 'a opritUpentru din0i in vremile
aceste buirn.dcite, toate acele ce all socotild cA le
sAntil trebuincioase; iar acea de -uncle nu aven ii sa
nedajdniaseA nici o dollandA, ad Illsat'o Domnilortl,
ea sti mulrneasefi cdt de putin eugetele cele iu-
bitoare de cinste ale acelora ce voieu il sti faci Domni.
Puterea de a Incept rfisboid §i a face pace, a
lega aliantd, §i a trimete soli en trebninta republicel
pe la stdpanirele de pr'inpregiurd, s'aii opritd sti
panitorilord Moldovei; insti le s'ad ingduitll toga
volnicia, 0 mai totti acea0 putere care aved ii i
mai Inainte, a pune pravile, a. pedepssi pe supu0i
lord, a face boieri, sad §it a le Ina boieria, a arunca
biruri Inca §I a pane Arbierel, InapreunA 0 allele
de aceste.
Puterea lord nu este aumai asupra boierimei,
0 a locuitorilorii Moldoveni ; ce 'Med §i asupra tur-
cilord negutitori, I &III ori 0 din ce stare ard fi,
cAn& sd aflail in Ord; §I viata §i moartea lord este
Iii inAnile Domnilord, t giudecdinth ii pe cineva spre
moarte, spre hatae, surgunirt, sad spre pierderea
tuturord mo§tilord, mabar §I cu strAmbatate §I gra-
nie, apol acia cirora le pasd (adecd le este mild)
 lot
pentru acela judecata,, numal cAt pota s sii rouge
pentru -dAnsula cu gura, saü prin scrisoare, jar de
a sA Impotrivi judeclitti domnesti, niinine nu cuteaz5.
Asljdere t cAnd voieste Domnia sa s1oboad5 pe
vre unulii carele este judecata la moarte de toati obstia,
nici atunce nu poate nimine sà stet' improtivg, 1 lu-
findu-la Domnia sub apararea sa, nu'kl pota omorA cu
Oa. SI toate dregatoriile cele ostAkt1 sl politicesti care
spAnclur5 numai din scingur5 voea sa, le d5 celora
iubiti al sAi st le ie de la acei care ft sAntii urAlf,
fl la Impkilrea lora nu are ii caute Mei dup5 unI
canona, sl voinda sit fac5 st pe una prang Logorita
Blare, care este boieria ce mai mare a Moldovei, ni-
mene nu cute* s vorbeasch de faca Improtiv5 ;
asa sl and yoie§te s5 lipssasc5 Wintru una ca aceasta
pe unult macar sI din neamula cells' mai de frunte,
indat5 acela trebue sit sal supue bot5rfiriT Domnesti.
As5mine putere are nu numai asupra celora mai
de josa a Clirosului Bisericesca, ce !nal I asupra
Nitropolitului, sl a celor-l-alti Arhierei, Arhimandrili
§I Egumeni, t asupra tuturorti celora ce sAnta de
tagma Bisericiasc5; I cAnd faca.vre una rAii, sail dad
vre o smintea1 5 tmui miriana, sati cugetii ceva im-
protiva Domniel, sail a obstieI, Mime sl filr5 de in-
voiala Patriarhului de Tarigrada, ne impiedecata pate
s71 scoati din dreg5toria lora, fAr5 de ai lipssi de
darn% IIirotoniei. Si cerfinda trebuiMa, pate Inca
ql cu moarte s5't pedepssascii.
Partea Bisericease5 Ai alege singurii pe PIIs-
torii cel noi, insA numal atunce and li chiam5
102
Domnia la aceasta, la care slt cere t Tntarirea Dorn-
neascd, adicii, di celui nod alesti, irnü toiagti ptisto-
rescd eu insusi maim sa, care putere ati-luat'o Papil
cu me§te*ugii de la imparaVi Romdnesti, I nici unula
din principii Hristianesti nu o are mai 'mull Mat
numal singurd impratulti Mussiscii.
Aceste s:Int6 puterile Domnilord MoldoveT asa-
pra supusilorti lord, cari nu li s'au Iasatui numal de la
poarta ottomaniceasci, ce 1nc ii s'ari Inthrith I prin
hrisoavele altorti ImparaV mulV; Insk asupra mosiilord.
locuitorilorii, nu le ad lasatti nicl o volnicie de aeeste,
rad, and voieste Domnia ca sal arunce pe tarn
niscaT sdrcint grele, .macar .cd nu poate nimene
le abatd fard de primejdia vieteT, dar totti este sIlitd
de curtea turceascd, ca sä del samd pentru assupririle
lui ; i mai ales. atunce are sui astepte st mai mare
pedeapssd, cand Iui pArdste eine -va la vizirulii celd
mare, pentru varsarea de ,singe nevinovatil (macar
dint' elii pota pArA); si and sa pluieste toatil ara,
pentru srciniJe cele pre mail, apoi atunce de multe
ori alit pedepssAste cu surgunire, sau cu rapirea tu-
turord mostiloru sale. lar pedeapssa mortil s'o pri-
cinuiescd Domnii, numai prin rdscoald, I pnin apa-
rarea de a nu plAti imparatului biruld de peste anti;
lush- nici aceastd Incueloare nu este lndestul de tare
de a nu sI pute strica, cfici daa s'au facial elii pri-
etind build prin mitd t prin darari cu viziruld celd
mare, cu chihaia t cu Tefterdaruld, I cu alte obraze
de aceste care au lndralzneahi cfard Imparatuld, apoi
nu are s si teamd nicl de Ora boierilord, nicinci
 103
st de toat5 tarn; &ad un5 advocal5 la curtea tar-
ceascii le e toale asupra sa, silt; apere, and poate
ca sã arñte cu iscussinta lndreptarea pricinei aceliei
despre partea lui.
St Intru acest5 chip5 sA apas3 Moldova foarte
gra cu tir5nia turceasc5 ; insa tot poate Domnia si
sLivfirsasa ori ce voeste fail de fricii, I nimine nu
cuteaza stei stel Improtiva fara de a astepta pedeapssii;
iar de a nu sine In sam5 poroncile celor-l-alti mai
d'inainte Domni, sau s5 aducn iarAsi din uoil inain-
tea Divanului pricinile cele hotarate de dansii, chi
propeste mai malt obiceiult1 Orel, de cat vre o pra-
vila unde-va. Pentru acea, macar de au l fostil oa-
re-cari Domni In Moldova, cari 'au tras5 iarAsi la
carnara lorti mosiile cele &Amite de Domnil cei mai
d'inainte de dansIi, cu cuvfintti c5 ar5 fi fostifthiruite
Ia oameni nevrednici; dam de ca-trA obste nici o data
nu s'au tinutit In sami, nici s'au intlirit5 ; I oame-
nii acei assupriti, tot-de-una ati dobIndi1ii dreptatea st
Intoarcerea mosiilorti la Domnulil ce15 urnllitoriü.

CALX° IX..
Pentru alegerea Doinnilora.

Fiindii c amil vorbilti pentru puterea Domnilor5

Moldoveni, cere ,rfindueala ca s5 scrimti oare-ce mai
pe larg, I pentru alegerea lor5 ce veche si ce de
acum. Lenevirea celorti ce au fostil mai nainte de
noi, arora le sta mai malt la inim5 sti facii fapte
104
bune, de cAl si scrie, este vinovata la aceasta, de nit
putemfi spune nimicA cu adiverinVi pentru'vremile cele
d'intAiii a le neamului nostru ; iar daca sA v'ort tine
In sama prepusurile, atunce poate ca nu si dice fAra
de cale, cum eg Domnia Moldovei au fostii mosteni-
toare In vremile vechi, si cum ch puterea alegirei,
nu au aflatil locü fArA numal atunce cAnd era stAnsd
de tot neamulil Domneecil ; si osAbit de temeiulii a -
cesta, cum c5 la toate noroadele cele- de frunte ale
Evropel, au fostii tot acestasi obiceiti pe vremile a-
cele, s5 mai IntAregte Otcerea aceasta i prin arata-
rea aceasta care nu este r5 adec5, catastihulti Dom-.
ni1or5 celora d'intAi care 'wat t! luminat, ca rar s'au
pusii In st6pAnire altulü strinü, pAna cAnd mai era
vre o stAlpare din neamult1 celui mai d'inainte, I ea
sa stP poatil vide mat bine aceasta, socotescil c5 nu va
fi neslujItti ca sA arlita aice de rAnd pe top Dorn-
nri Moldovel, pAnN pe vremile noastre.
Doinnula celk d'intAiii carele dup5 nAvAlirea Jul
Batie *), an agonisitil iarAsi stralucirea ce mai d'ina-
into a Moldovei, au fostil.
1. Dragos ; t macar cii bronografiile noastre
nu aratii pentru sp4a nearnuluf sAu, dar la noi sa Ore
necontenit, cti au fosta din neamulti celü vechia alil
Crailoril Moldoveni, si an avutti tat6 pe Bogdan, fiiu!ii
*) Aice s5 Intiiroqte din no5 acea ce ain ii mal sus, cd D rag*
s'an strAinutatii de Ia Ardeala dupii ndydlirile lui Tataril Batie, a-
did dupd anulti 1250; Inad pokle ca ad lammed annindouti ghn-
durile Hewitt, de si v`orti prinn cloud Walnut:id, una In gums-
tatea ce de pe urinii a venuuluf aid XII, #1 alta In giumatawa ce
then. a veaculul nlii XIII.
 1'05

lui loan, de la earele toV Domnii obicinuesed a1 pune

iscAliturd nutnele loan ; t cuvAntuld acesta este mai
vArtosii de a sd crede t pentru aceasta, cael en gred
este de a s crede, ct altuld din neaind, mai prostd
tut fi pututd cu o tovArAstie alainare si meargii la vft=
riatd, earele au data prilejd la descoperirea Moldovel, st
ar Ii pututd indeinna pe cia-l-alp patrioti al sAi, ca
ad vie dup5 dAnsuld. UrmAtorid dup5 diinsuld la Sea-
unuld Domnesed au fosta Hula slit :
2. Sas, dup5 dAnsulti fiiuld ltd.;
3. Lascu.
. 4. Bogdan I, cu porecla Rapt,- fiiuld lui Lascu.
5. Petru I, und fIi a lui Bogdan Mused, si pen-
tru ei elti an inurita f5re de a ave copii, au urmatd
fratele tatAlui sad:
6. Roman 1, filuld lul Lascu, I frate cu Mu-
sat; st dup5 moartea lui, eau pentru nevrAsta Jul Ale-
xandru, fiiuUi su sau in vre-o rascoalii, au alesd pe :
7. Stefan I.
8. Petru ald II.
9. Stefan ald II, fratele lut Petru st fliulil lui
Stefan I.
Toga, carele au gonitd cu slla din Domnie
10.
pe Stefan ala II, dar nici eld nu au purtatA mult
stApAnirea sa ce cu nedreptuld, cAct incA pAnti a nu
Iniplini anuld, Pau hying]. :
Alexandru I, cu porecla celd Bung, fiiuld
11.
lui Roman I, de la loculd sAn celd iApisA cu ne-
dreptuld. SI asa prin acesta iariii s'au pusd nea
13
106
mula Dragasasca la loca, in dregatoria sa ce mai
d'inainte.
Acesta este, carele au Mould cunoscuta numele
Moldovenilora care era pncin cunOscuta pe la alte
cad, adec5 prin aceasta, cii au tritnesti pe Mitropoli-
tul5 st sold Moldovinesca la Soborula de la Florer4a,
It prin apararea statornicti a invataturei cei Minurite
sou invrednicita de au Matti de la loan Paleologula
Imparatula Rasaritultil, numele de Despot, cinstindula
impreunit st cu Corona Critias.cd. Dupa dansula au
urmatil fiiula ski :
12. Illie 1, si dap Ucesta fratele sii :
13. Stefan ala III, fiinlii lui Alexandru I. Ace-
sta an fosta cela InUiiü carele s'au Dmitri Domna in
urma fratelui sea spre pagoha bezedelei, care In nr-
ma, de multe on s'ad intamplat. La aceasta pricind
nu au fosta nimica alta vinovattil de cat ffumai a-
ceasta, ca fiinda Alexandru I departattl de Scaunula
Domniei cu alegerea lui Stefan I, nu aü pututti cii
alt5 chipa si agiungi In dregatorie, fara numai pnin
alegerea boierilord, I aposi de acole au dobandita
boierit Moldovei mai mare volnicie la alegerea Dorani-
lorti de cat aveu ii mai nainte ; insa cu hotarare de nu
cuteza sa aleaga pe altul5, fara numai din neamolrI
Domnescti, daca mai era cineva. Tot aceasta'si randuiald
sa pacla mai nainte de aceia si cu alegerea Crailorti
lesasti, si In vremea de acum cu. alegerea Sultannlui
turcesca si a Hal-mini de Cram.
Dupa acesta, aü Matti Domnia :
14. Roman ala II, fiiulii lui Die 1.
 101'

15. Petru all )V, un fiu all luf Stefan all III,
§s1 ati avutl urmltoril pe full sal
16.Stefan all IV.
17.Alexandru all II, unl fil all Jul Elie 1, s't
frate Jul Roman all II. hupa dlusull full :

18. Bogdan all II, qlt dap acesta au urmata

fratele situ :
19. Petru all IV, ce s au tjls Aron, unti flu
sIll lui Alexandru all II. Dupd moartea acestuia al
agiunsil in Domnie :
20. Stefan all V, en porecla cell Mare, full
lui Bogdan all II. Acesta au fostti unit Dolma. cu to-
lull vrednicti de laudii, i apiritoril veteaza Patrief
sale, de clträ toate napàdirile vrajma§llorl sai, ori
din care parte si rädicau. Dupii dansull au urtnatl
fliulil sau :
21. Bogdan all III, ce *417 cliee Chiorta, pen-
tru o patimi ce ave la ochl. Acesta au inchinatil Mol-
dova turcilorl, pricinuindl if starea ce mai ticlloasii
Intru care sI did acum; qt dupti ce au muritd, s'au
imsti In Domnie fliull s5u,:
22. Stefan all VI., cell tanCtru. Acesta au
inuritil fArd copii.
23. -Petra all V, caruia I icel Rare§, sau
MajN, unti flu afarl de cununie a lui Stefan all V,
d'intru a ettruia alegere sI vede luminatl, cat de cd
luare amiute pAtUI boierii Moldovei o dinioar5 ur-
marea ce clironoaml a Domnilorl, caci ivirea ace-.
stui Petru era la totT necunoscutii, or! pentru c ta
tall stlu s'au ru§inatil cu full slu cell afarl de cu-
108
nunie, sau pentru cA nu au year' s5 deie pricink
ca dupã moartea sa sti se `starneascil sfada- ga1-
ceav5. Si insusi Petru carele nu stie nimica de nea-
muld ski celti de frunte, alata au fostil saracilii, In
cat era nevoitti ca se'si agonisascd brana sa cu van-
'Area de paste, ce sa Moldoveni majarie,
clice la
sare rati I pricinuitii lui numele acesta. t apol,
dupa moartea Jul Stefan al5 VI, gandind5 cA s'ai
stInsi neamulu e1fl slavitfi alti Dragosastilorii, s'au
adunatil toti boierii ca sa faca alegere noua. Atunee
s'ail aratatii 1 murna acestul Petru, I aü scos5 unit
brisovii de la Stefan eel0 Mare, in care o arata elii
pe &Ansa a fi sloboda de birii, I pe Petru fiiulü el,
ri1ü arata a fi drept5 flu al5 sail. Si prin acestu
brisovii, a5 fostil totts plecati, fara de a s mai fa-
tui, ca sa radice in Scaunti pe Petri], va pe tiiuI
Domnului lonil, i all cbiema in Domnie de la pfiacaris.
Jar mai pe urma l'au lipssitti din dregkorie Su -
leiman, Imparatulil turcescii, yinovatindultt ca- art li
aprinsit Chilia, si au pusii In loculil lul pe :
24. Stefan alit VII, carele s'au aratatt pe sine
a fi stranepotti lui Alexandra alit II, l sub acestil nu-
me au agiunsil cererea sa la Iniparatulti turcescii, ci
la boierii ee ati facia asupra Moldovei. Ins5 In scurtn
vre me l'au ucisti boierii care sa sfatuish asupra lui,
sit an chiematO la Scaunil iarasi pe Petru alti V, Ra-
res, st apoi marina elti au lasatil Domnia filului sea.
25. Illie alit III, 0 ne avandil acesta copli, l'au
urmatil fratele sau :
26. Stefan clii VIII, asamine fiu lui Petru au
 109
V, si acestuia hied s'au intAmplatii de nn an avutd
copil, i murindd au fAcutil sfArsitii neatnului Drago-
sAscill atilt celui ales0, cA i celui ne a1es ; cfiruia
apunere s'au fAcutti ce mai mare pricinA a toate in-
tAmplArile cele nenorocite, la care aü agiunsU Mol-
dova dupA aceia.
Cfici ne fiindri aid unulti sA intreacil pe eel-I-
I-all! cu vrednicia neamului, t sA poatA supune sub
ascultare pe urclitorii neodihnirilorü, apoi toatA tara
eau rAzvrAtitil i s'aii umplutii de rAscolnici ; iar
tura rabda bucurosi ne odihnirile aceste din lAuntru
pentru cA ii aü cunoscutil cA Vorii pule purta mai
lesne dupa chiefulti lorti pe Moldoveni, daci v'org 11

slab!, de cut and vor fi uniV si tari;, si asa, In vre.-

me de vre-o câleva luni, pe multi Pail ahead, ¢I
iar Pad scosii; pAnA and la urmu, prin Invoiab, celord
mai IntAlepti, s'ati alesti' si a'ad pusil Domni de osil-
bite famillii.
?7. Petru, stolniculd reposatului Stefan, iar la
ungere a dobAndilti numele, Alexandra alb III, Lii-
pu§neanul; InsA altA parte a adustl asupra luT in
Scaunii.pe :
28. Despot*), ce sa numeste de Istornicii nostri,
mai vartosti rMeri, unü omU vicleanü i burfatorid., ca-
rein au scosii din Scaunii pe Alexandru, cu agiutoriulii
turcescU, s'apol fiindü eli eel mai mulp cugetan eu rAu

8) Istoria acestui Domnü ad povestette mai pe larg, t cu deosd-

bite la inulte pricini, intr`o scrisoare pe 7 coale Indoitt in 8,
ce s'au 013446 la Vartava, la annlii 1759, ca acestii titlu, adeelt: a
lui -Antonia- Mariu Gralian", penku ben Heraelid, DomnulA Uoido-
110
astira Jul, ispitindusä de multe oft' sfilti sl otrfiveasea
s'au fficutti c arü fi 'nun, st au datti In !octal sfiu
iiltil chipti asAmine lui ca sill Ingroape, iar eat au fa-
gitU in ,tara lesascii, ea sñ cunoasefi wal cu amfirun-
tulti gAndurile Iorü. DupA ducerea lui au chiematti
Moldovenil de aldoile pe Alexandru all III, LApusnea-
lush- aceasta bucurie nu au tinutil atfita, cfiel viindi
u 16 ;
Despot inapoi din tara lesasefil l'au gonitO pre lesne cu
agiutoriul6 ostilorti sale, pe care i le au Int:Arita IeiL

Nei, 1 pentru lacob dascalulh, fratele lul loan, de pe o acrisoare

Ale mina a biblioticei Zaligcicului.
Deci, &TR scrisoarea aceasta, este acestil loan nfiscutil la
Candia, ql au fostit ficioril unui coribierill carinacitl. Elil an fosth
pre bunii de caph, qi sirguinta sa ne marginita ; pentru acea an
dobindith prietegugil de aproape cii unit leraclid, de la carele au
luatil WITH Ostroavele Pafos l Samos, pe vremea Imparatulul
nemtiisch Carol aid V; - al clironomil aceluia au cunoscuth pe
loan de ficiorti fratelui tatalui lorii, 1 i'au scosh l hrisovii de la
Imparatulil Carl. In care l'au aratatii a 6 Despoth 1 drept bezede
din casa leraclidilord. l cu aceastä scrisoare apfirfitoare a In-
alciuniI lui, s'au calatoritil eld prin lmpregiur, 41 mai ales In
-tarsi leqasca eau Incuibatil mai }milt, de unde au §1 Iniálesil pen-
tru starea de atunce a Moldovei, al pentru uraciunea loeuitorilorh
ce aveu asupra Domnulut loril Alexandru; 1 pentru ca Dearman
lui Alexandru era din casa leraclidilord ah venitil ela la Certra
lui, unde Pau primitil cu einste ca pe o rudenie ; eapol pan§ is
atata au vánatil pe boiek ql penorodii, In cat nu mult dupi aceia,
Intrandil eld In Moldova cu oqtile care le facusti In tars ungurea-
sea ell In Ardeal, Pau primitil cu bucurie, 4I au allith pe Alexandru
ca sa párisasca Jira. §I cu bani au agiunsh Intirirea §I de la turci.
II toate aceste s'au Intamplatil la andlil 1561, precum sa vede la
hronografia lui Sigler, Ungaria, cartea 1, 1 a 2, eap II. fnsa elti
nu itunial ck au asuprith pe suputil sit cu multe Insircinari,
ce Inca partine l Arianilorh, fiindh qi Instql unulti de credinta
lord, prin care p'att pricinuith atita uriciune, In cat pima a nu
Inplisi del anY, eau pierdutii 1 Donmia ql
 111
Fapoi, clupa moartea Jul, an Junta strIpanirea cu slla Jut :
29.Stefan Pla IX, Tomp, Hatmanula Id Des-
pot ; InsA Moldovenil care in scurta vreme si sup-
rasa cu stApAnirea lui ce au ne dreptulti, an chiernata
de a tria oar5 din ara lesasca pe a lora drepta
Domna Alexandru alit III, §l biruinda cu razboia pe
Ste fan,,l'au prinsil 1 Pau pedepssIta cu moarte, I dup5
asa multe Intarnplfiri schimbate, au gustata ela la urrni
odihna, si au murita in Scaunt. MoiiJe I Domnia au
lasat'o cleronomului I fi iului sari :
30. Bogdan alit IV, s't ne avandil, acesta copil,
au alesil boierii pe :
31. Ioan Armauulii, carele s'au chiemata rr a,
pentru c5 ela in postula Stint. Apostoll- au mancatii
carne dupa obiceiula arminesca. Eia au fosta unit
oma foarte invatata In limba greceasca I latineasca
si ati fosta tovarasil la scoalti cu acela vestita das-
cala grecesca loan Lascari, a caruia ravase trimese
la dansula start I acurn In cartea crup, ce s scrie
turco-grecestI; I pentru c5 ela au voila s iasit de
sub stApAnirea turceascii, strAduindusi dupa sloboclâ-
ale, pentru acea l'au prinsa tura cu viclesuga, i fau
ruptii In dou5 bucO, cu câmile, l au pusa in locula
luI pe :
32.Petru alit VI, Schiopula,- fiiulii lui Mirce II,
Domnii din Ora munteneasc5: Lisa' boierii nu au voita
s5 si lesa a fi stiipaniV de strainl, st au lucrata de
Pan scosa tura *), I all pull In loculd Jul pe :
33. Iancul, ce au fosta nascutii din OHO
*) Mal jos, la capri XIV, ince alcituitoriulti, ci Petru mat bu.-
112
sasi,*). Acesta nu stiu en ce mestegugg, au sfatuita
pe cei mai mulV, clianda c ar fi din neamula Dra-.
gosastilorti, insa apoi pentru curvia I trasnicia sa,
s'au facuta la toti. uriciosa, i Pau ucisa boierii care
s'au sfrituitil asupra Jut, st au pusti turd! In loculö
lui de alti doile pe :
Petra ala VI, Schiopula, carele vadinduA pe sine
,

In turburiiri necontenite, t iubinda, mai vilrtos o-

dihna de cat slava, au lepadati Domnia de bawl voie
itt s'au asaclata In Ardeala. Scaunula cal ptirasIta
de dansula l'au dobandita prin alegerea boierilorti :
Aron, mid oma strasnica t salbatica, pe
34.
carele l'au izgonitil Moldovenii pentru Urania 10;
Insa tura. &Mule elti Benderulti, l'au past. iarasi
In Scauriti, I dupa moartea lul, au stapanitti o bu-
catii de vreme:
35.. Stefan ala X, naclvan, I dupa dansulti,
au alesa boierii pe:
36. Ieretnia Movilfi, 1 chip moartea lui fra-
tele seu pe:
37. Ii dupa moartea lui au
Sitnion Movilii,
avuta Moldova trii Domni d'intr-o tu1pin5, pe :
38. Mihail I. fiiula lui Simion Movila,
39. Constantin L, §1:
40. Bogdan ala V, Nati, fil ai lui Ieremia Mo-
insa apoi Incepanda it iznoave, i vranda sa

curosd c`se lasalli Semifluid, de mit au voillI se dei turciloril 12,000

de galbeni bird, dupd cum au cerutd. it.
°) Und sasil de la Ardeald, §I mai josd 1Ifl nutnete alcatuitoriulti
,Sardanapalulti Moldoyinescii.
 lig
deT tara leelort, rau idgonitti boierJi. pentru c it
(adecii borerii) nedejdnieti pre puVnii padii de la lee,
§f apol Pentru credinta acea, Ora- de ostinealii
au dobAnditil de la turci Inta-rirea celui alesa de
tta
41. SeI!aiIX1, Tomlevit, pe care efli credeu
ci aril fi din neamulti NT Stefan alü Dupti acesta
all Urmatil:
d. Gaspar, niiscutti thilian, earele au fostil
mal inainte Dragoman fa poarta ottornaniceascii, §t
l'au psi] tura ci slla Domnil in Moldova. Si apot
vrAndti sà aducii in Moldova legea papistiiceascA, Fau
izgonitil boierii, qt au pusii turcii In loculti Jul pe :
43. Raduk carele fus5sii mai Inainte Dome'
In tan Munteneascii, §I ave porecla, Lungulti, §t.
duptl moartea. Id an urmatil:
44. Miron Barnovschi, leah., .11 pentru slujbele
sale cele multe, s'au primitti Intre boerimea Moldo
vet, §i prin alegerea celorti mat marl, an ajunsii el
In stiipanirea Domniei. In vremea acestuia an cAdutii
In mAnele turcilorti toatà voiniciä alegerii Domnilord,
care Inca o aveu boieril pAn'd atunce cu insue voia
lorti; cud. stAraindusa rAzboiti intre 100 I Intre turd',
acestil Miron au trecutil la lee, §I an pricinuitti prin
acea o groznici n'Avtilire a tatarilorti In Moldova ;
çt pentru acea boierii ca si nu mai ptitirneaseri §T

aIli dati vre o Int'amplare ea acea, §'au lasatii tar

ciIori toWi volnicia alegerii; Insil en acestii
ca sit ffe din neamti Domnescti I supusil CrediNei
pravoslavnice; i a§a brig as5dAmAntulti acesta, au
14
114
trimestl turcil Domnil, tAinda pa Barnovachil pe :
45. Alexandru ala IV, Dial, socotinda ca Bra
fi din neamula lui Stefan ala V. t dupS moartea
lui pe:
46. Moiz, unit tia ala .10 Simiona Movi1l, !
Inprotiva obiceiului l'au cinstita cu trii tuinri. !ma
dupa moartea acestuia, rupandu-sn toate lewatUrile a-
*
viclamanturilorti §I a obiceiurilortl, pre rar au data
ii dregiltoria aceasta pe Ia fil Domnilora, t Ind §I
mai rar pe la alp pAmAnteni ; ce mai adese ori an
dat-o celorti straini. SI Ifitru acesta chipil, Inprotiva
Toil boierilera, numai sIngura prin bani mu41 au !Ilea
Domnia de la turd :
47. Vaslle de la Epir sou Albania, carele sii
chiema Lupu, Insa la ungera au dobanditi numele a-
ceita *). Giugulti Jul rau purtata Supu§ii sai cu In-
destulg rabdare multi ant ; tusi la urmI totuqi l'au
gonita §I au ma .In locula lui pe :
48. Stefan alg XII, Burduja, dobandindti ii t
de la turd Intarirea alegerei lui ; ql trecanda acesta
la leV, au pusa turcii pe:
49. Gheorghi Ghica, Albanezil, ce au fosta capu-
chihaia lui Stefan la curtea turceasca ; si dupa acea
puindu-Iii Domnil In Ora Munteneascii, au pusa turcii pe:
. 50. Stefan alt.' VIII, fiulti tat Vasile Albanezultl.
dupg moartea acestuia au alesa boierii pe :
51. Evstratie Dabija, dandu'i §`I turd! Intarire.
Dupa acesta au urmatii:
*) Moldovenil au pravila lord de Is dinsuld. Eld au Domnitd la
nceputuld celuea-l-ahil veacd mal dinainte.
 11*
52. Elie alit III, fiulil luT Alexandra alit IV, B
lies, cu voia turcilorti ; iar la urmti l'au scosti iarAsi
IT, st tn local lui s'au puSii

53. Duca,unq grecO, care era din neamti prost5,

dar prin vrednicia sa nu s'au agonisitti num.' Dotn;-
nia Moldovei, ce i sotlie pe fiica lui Evstratie Da
bija. tns5 dupA stApfinirea de stis5 lunT Pau scosil
din Domnie, l In locula lui au pusii tura iarAsi pe
Elie ala III. Acosta au fostti cela pe care dti
p5 scoaterea din Domnie, iarAsi l'au fAcutil turcil
Domnil, care dup4 acea de multe ori s'au IntAmplatti;
' cad, apol Indatá dap dAnsulti au pus ii iarAst pe
Duca de a douli- oarA Domnq In Moldova ; lt apol
pArAndulti MoldoveniT, Pau scosii Ina pe drumil mer
gAndti la rAzboiii la Kaminip, sl In locula lui au a
lesti boieril pe :
54. Stefan aid XIV la Petreciak, pe carele
turcii l'au Intaritti ; s'apot tocma cAnd s5 loveu ostile
la Hotin au trecutil .la lesl, st au dobfinditil Domnia:
55. Damitrask Cantacuzino, carele au fostü
gonitti din tara Munteneascil "sI face la Tarigrad ne7
gutAtorie cu pietre scutnpe, sl au dAruitil Sultanului o
eiva de argintil lucrata foarte cu mestesngti. Insa pe
urtnd Pau scosii, st au pusil turcii In loculti lui pe:
56. Antonia Roset, unti boierti din jarigrad,
care era capuchihaia Moldovet. DupI dAnsultt au
urmatti iargsf Duca greculti, pe care Pau pusti turcii
Domnii de a tria oars , §I robindu-Iti lesiT, au pusii
turcit de alit doile pe Dumitrask Cantacuzino, v1 a--
116
randulti boierii pentru Crania lui *), au dolfandit5 IT
de la poarta turceascrl ca sinzuri it ast aleagi Domnti ,
ft asa au ales(' ii pe tatulti nostru:
57. Constantin afil II, Canternir celti btaranti**)
II dupii moartea hit Cara s'au Intfimplatil la anulii 1693,
Mart 23, au alesil boierii In Scaudi pe fiiulü ãu celti
mai trinfira:
58. Dimitrie Cantemir, unsil tn Iasi
t s'au t
de dot' Patriarhi; iar pentru c !in an pututil agiun
ge Intfirirea de la poarta ottomanii, au fostii nevoitO
ca s faa loci" :

59. Constantin alti III, unii fit, all lui Duca, pe

care turcil cu sila l'au indesatil Moldovenilorti ***),
prin rugtimintea boierilora inr6si l'au scosli, l an.
pusil In locul6 lui pe :
60. Autioh Cantemir, fiulO celd mai mare alu
luI Constantin alii II ; Insii Domnia au fostil dat'o
Sultanulii atunce mai Dimitrie Cantemir, I elti au darn
it'o fratelui situ. Apoi Constantin BrAncoveanulii****),
carele prin halal lul cei muRi, stiindO cum sil vâ
neaza pe lacomulO vIzirO, Pau- scosft pe dAnsulü dupi
ce au Domnitti 5 ant,. st an adusil In loculii Int in
râT pe ginerele sAn Constantin ald III, fiulti lui Du
ca, puindusä de a doua oara' Domnd in Moldova.
Irma' ii acesta dup3 dot ani si giumalate, paranduIii
Tot la aceiall istorie 146 aratfi alcatuitoriul6 ca an lntrecutli mat
pe top patriolli slit cu invätfitura ellineasci l en filosofia.
..) Domn6 In tara Munteneascii.
e.) littimplOri ale Mt, le povest este alcatuitoriuki la isto
ria sa cc turceasca, la adiugire, fala 989.
EIii iau Dieutfi Deland la acul6 1684, 11 au stspiaitil asuai.
 117
,bnieriI l'au scosa, 0 au rAndnitd turcii In Iaculd ltd
iarl pe Antioh Cantemir, a arida mactilie o au do,-
.bandita Constantin Brancoveanula, vrajmasula celti de
nroarte alü neaniutul Cantemiresca, iarAsi prin chelr
tuirea yisteritlorti sale, dupl.+ obiceiula sail, 0 In
cula lui au trimesa pe:
61. Mihail al II, Racovitd, ce eve soft pe
Safta, fiica lui Constantin Cantemir, 1 fiinda vinovata
de ctrl Seraschieriuld de la Silistra ca aril fi HOi
supusti, Pau scosa iurcii Indati dup5 aceal si au
pupa pe :
62. Neculal Mayroeordat, carele era atunce
dragomand mar la curtea ImpiirdteascA, urmAtoria
frinda la ace dregAtorie tatAlui slu. celui vestita Ale-
xandru Mavrocordat; iar apoi strlcin-dua5 pacea inr
tre rusi sl Mire poarta ottotnand, t socotindu-lti pe
dAnsulti a fi mai buna acriitorid de cat ostasa, l'au-
ecosa din Domnie, t au pusa in locula lui de al doile
pe Dirnitrie Cantemir, carele pentru voia unorti la=
cruri folositoare au lasatd ball cinstea t indemana-
rea, 1 s'au intorsti cu oastea sa cAtrA partea IIris-
tieneasca*), si in loculti Jul ati venitti iarAsi :
Neculai Mavrocordat, pe carele foarte Ala iubeu tur-
cii, pentru credint,a sa st a tatqui sAu ; si prin aceasta
credintii invrednicindu-sii ela apoi si de Domnia tArii

Alctituitoriulit vorbelte Rice pentru slnest 1naufi; po dinsuld Pan

pusii Doinnfi In Moldova la anulil 1910, al de Ririe au agiunna In
Seauna, I Pan 1dealigita an nate sureinl, In eat au aocotitti de
s'an Inehinata pe slneqt I Dornnia an 1mparatulul Petru 1, dupa
cunt Insufi pornineale la istoria aa cr turceavi, Iala 766,
11111

Muntenestt, au pusll In Moldova iarAql pe Mihail Ra-

covi, la anuIA 1713 *)
Not tie aim) vAclutti a fi nevoiti ca si vorbimp it§a
pe largii Mtn aceast5 materie, fiind cã s vedi, c5 mat
pe scurtii nu s'arri fi pututh lesne si sal aduci cu asa
IntAlegere lnaintea ochilora celorti plecact asupra ceti-
ril schimbkila aceste osäbite ale stare Moldovenilortl..
lar acum de va voi cetitoriulil sa caute ara-
tarea aceasta care omit fAcueo pentru Domnil Patriel
mlastre, va Inplege Ma de ostenealti:
1.. Cum c5 de la Dragos Intemeietoriulii Moldo-
vet sl pang la Stefan celti Mare, cAt an fostil Moldova
slobodA, tot-de-una s'au pAcIttil cleronomiea In Domnie.
2. Cum ca acestil obiceiü s'au pitd §l sib
stApAnirea turceasic5, In tocma nesmintitü, cAt an
fostil neatnult4 Dragosfisca.
3. Cum ci de cAnd Iran stInsit neamulii Dra-
gosAscti, t pAnA pe vremea Movilestilorh, an lasatd
pa la boiert toattl volniciea alegerei Domniloril.
4. Ca Moldovenit tot-de-una s'au pusil Domnit
pe unulii din flit san rudenia celui reposatfi.
5. CI dupA loan Armanulit carele au umblatO
sfi iasi de sub stArmirea turceascii, t dupA `prodo-
alma ltd Aron, au trasi-Gturcil asupra lora IntAiA numal
Inthrirea, iar apol t alegerea ; Insa aqa eat la altuld
strAinti nu sA desehide lesao drumulil la stApAnirea
Moldovel de cAt numai celorti din aeamulA Domnesct.
*) SS vedi eS Dimitrie Camemir, eratele &tin Antioh, Constant...
alitIII 0 Duca, Mihail ala II, Bacovita al Neculal Mavrocordat,
liaqtacaro au featfi etas de dank on Dentad 1 a Moldova.
 19
01. dup5 rascoala In! Joan Barnovschi, nu
6.
sumaI ci au WA aceastii pravi1 5 din obiceiii, ce Ina
st dreglitoria Domniel au avueo turcii pe la alp stri-
int ca unu negottl ieftinil.
Pe toate aceste le v'om5 arata mat pe largt,
and v'omil afla vreme s5 scrimil istoris5ste Intam-
pl4rele Patriel noastre, de la Inceputtt piin5 pe vre-t
mile ce stintit de fatii *).

1041111P

Pentru obiceiurile cele vechi ci cele fume, la punerea

Domnilord.

Dup5 ce amll aratatil pentru acele care mai na-;

inte vreme, cum ft In vremea de acum sti socotfi a fi
vrednice pentru stfipanirea Moldovel ; gAndescil cA este
vrednicil de ostenea1 5 s spunema ceva I pentru obi-
ceiurile care si obicinuiefi mai nainte In vremile vecht
la punerea Domniloril
In vremea celorli Asi Domni WW1 pfinn a nu
sti rtdica urmarea ce mostenitoare la Scaunt a Stn.-
piinitorilorii Moldovei cu alegerea lui Stefan I, care
o aveil it Orli atunce, nu ,au pre avutii lod
obiceiurile cele politicestt, sau nici cum nu au Ince-
putil cfici mosteanuld Doinniei care s5 stie Inc5 pti-7
n5 ce traie tatulll sau fratele sfiu, 1111 aye trebuinta
de nimicii la suirea In Scaun5, fârii numai colt veste
*) Aceastit ffigfiduinti au lnplinito Cantemir, tn cartea sa ce en
Mau: Vechie ;I notth istorie pentra Dacia" care Ina nu it'll u lipfiriln.
120
Ia iva1i. Iar apol dupg aceia, de and s'au cerutg
fatulti bolerilorti la alegerea Domalorti, s'au obicl-
nuitil mai multe obiceiuri .st ceremonil la punerea lorti
cAct IndatA dup5 moartea lui Roman I,. Domnulti celg
de alti sAs5lea dupa discillicarea In Moldova, pentru
ne-vArsta fiului sAa .Alexandru celtif gunk eayele era
pre slabg de a pate goni triapoi pe vrajnia4ti- care
nripAdis5 In Moldova din toate pArtile, pentru acea thi
socotitii boierii a fi mai bine, ca s'Aft aleagA ung
Domnti mai harnictl st osteang bunii,,de cM sli puie
la vfisla repablicel pe ung copilii, vi pentru nepri-
eeperea hit s Ii si .lutAmple co mal mare primejdie.
Aceasti. putere care o even atunce toti boierii
au lAsat'o mai la urmi, din pricina turburtirilorti care
le pricinue de multe or! multimea alegAtorilorti, nu-
ma! celorg sApte boleti' marl al stfirif eel d'intAi,,
adecii : Logoftitului calf Mare, amAndurora Ver.,
Hatmanului, Postelniculul, Spatariului celui
Mare, f t PaharniculuI celui _Mare, pentru ale cArora
slujbe v'omg arAta mai jos la capnl al VI.
Acestla IndatA dupA ce mure Dornnulii, obicinuen
a sA aduna In Divang, t deschideu diata sau tes-
tamentulti Domnufai celui reposatg ; t dacA nu era
nimerie Insamnalii Mtn ansa sA fie Domnil, apol ii
cu sfatulg bort Ii alegeu Domnii, insA nu il veste
la ival5 ; iar dacA era Insamnalit vre 'multi din 14
Domnulni In diata tatillur stIti s5 fie Domng, apol §l
obrazele cele alegiitoare trebuien s5 rilmAie la .aceli
envanIrl. Ile mai fiindti volnici sg facA a!ti alegere.
ispravindusii aceasta, ape! ii purtaN grijN pentru.
 1 71

IngrOparea mortulul ; SI trupubi lui, dach flicuS5 vr'o

Bisericif pAnA ce ati trilitt, 116 puneu Inteinsa ; lar
dad nu, apoi lit puneu intealt5 Biseric5 maiT, i dupa
Ingropare, toV boieril I curtizanil impreun5 cu slu-
jitorif cei de Oaste s5 Intoarceu de la Biserid Ina-
poi la Carte) cu mare acere I cu straie jAlnice st
fqe mfihnite, t boierif dup5 aceia indat intrau In
Divanult celt mare, si sfi asAclau tot intru acelesT
scaune i locuri, care le aveu pfind ce trdie Domnult,
iar cetele ostasilorn, atAta de multe cat puteu sfi In-
lind5 rfindli in Curte, cu pustile i steagurile Intoarse,
asteptau punerea Domnului celui not. La aceasta
obicinuie acela carele era s5 fie Domnii.- dad era
vre unult din ET celuf reposatil, de sta la. Scaunult
tathlui sü cu straie jalnice ; iar dacti era alest d'intre
boieri, apol elmfine ne-miscatti la local sifu cel5 maT
i dup5 ce erau toate aceste asaclate, apol
d'inainte;
NMI curma Mitropolitult f5cerea, I filce cu-
vAntti de laudd pentru Domnult celti mortit, . st
s5 jIuie pentru moartea lui I n numele republicei.
Dupd acea cete LOgofiltulul celii Mare la adunare cu
_

glast, testamentult mortului; pentru eft dad sA In-

tAmpla, dupd" cum sfi obicinue de multe off, stI fie
tnsarnnatil in diat5 urmlitoriu la Scaunti fratele celt
mai- mict Inaintea celui mare, s5 stie fieste care, c5
nu s'au fficutt cu voia celorti alegAtori, ce eau ffi-
cut cu voia mortuluf,
Tott acelasi Logofilt5 Mare intM dup5 cetire,.
sa. apropie de Domnult acelt not, si dad era din
neamult celui moral, apoi ii arata Inti, c I lul
15
122
iar flmpreund tánguire pentru moarlea thITtiT saill
aT fraielni lui; st apt' ii arala c aril fi eiü holArlta
el alesil de testamentlild reposatului ca sA fie Domnfi;
pi 115 ruga In numele tuturoril breslelofil Moldovei,
ca cAt a A cu plinth asa de In grabd s Intro In
stApfinire, i pe dAnsli sd voiasca ai stApAni cu drep-
tate, ca pe supusli I slugile sale cele credincioase.
Dnpi aceia, trebue Doninuld aceM nod sd stet
cu capuld gold, si cu putine cuvinte st rAspundi, §I
st sii cAiascii pentru IntAmplarea acea, eLI an sca-
rad republica pe unit Domnd asa bund, 1 sI arAte
ca em macar c5 nu este destul de vrednicd a purta
sarcina ñrii, insd trebne s5 si piece atAt la poron-
ca tatalui silu, san a fratelul sAu, 'cat 0 la voia a
toatA republicei; 1 pentru aceia vo..ste ca sA lei dre-
gAtoria ace in viat5, I sil stapAneascd pa snpusii sAi
cu toatd dreptatea, dragostea ptm anila.
Dupd aceia Indat si scula toatd adunarea, d'in-
preun5 cu Mitropolituld sl cu partea Bisericeascd, §I
PiP pitrece cu mare alai p5n5 la BiseriCa ce mare,
0 la usa Bisericei Ai ies5 Mtn' Intimpinare Mitro-
politula purtIndil Inainte (loud facia, sit Aia cAde, st
Intinde Sf. Cruce, si Evangelia de o sUrnta, st Asi
arata evlavia sa. Dupd aceia 'Mira In Bisericd I In-
genunchie la Altariula dreptd usa ce trnpArAteascti, II
Ii mama capuld de Sf. Pristold, iar Mitropolilulii
Iipune omoforiuld pe cap, 0 Al cete cu gfasA ru-
gAcinnea care. obicinuesto sd s5 ceteascli la Incuro-
carea imparatilord pravoslavnici, I apoi Ala tinge pe
f-unte en Sf. Mir. Dupti sAvArqirel acestorD Ake--
 123
inn!, sii scula .Domntila In Picoare, si saruta alat Sf.
Pristolii, caRl t SF. Icoane cu evlavie, i esinda de
acole in mijlocula Bisericel, Lii pune Mitropolitula pe
capa o Corona de aura Impodobitg cu mulle pietre
.scumpe, I cantandti cantaretti: Cadesil s te fericimq"
iuJi lua Mitropolitula de subsuoara dreaptrt, I Pos
telnicula celii Mare de subsuoara stanga, . t alil ra -
dicau Intr'una Scaunil cu tril trepte ce este dea dreapta
1,n ; st la ace vreme sll sloboclail tome tunu
rile ate erau, I muzican01 Iticepeu a alma.
Dupa savarslrea Liturgiei, ala Imbraca in prid
vorula Bisericel cu CaLtanil. Donmescii, I Indata toti
boieril duptt lepadarea straielora celora jalnice ce le
aye]] pan5 aitince, Imbracau alle straie vesele 1 strä
lucitoare, I dup5 aceste ispravI, Incaleca Doninula
iari41 pe armasariii, sl A intorce la Curie sub pi
trecerea atat i Nitropolitulul cat st a tart Sfatula,
sl la iritrarea lii ala ce mare sa suie pe Scaunula
Domnescit. La aceasta $eremonie obicInule Hatmanula
de a dreapta, I Postelnicula cglii Mare de a stanga
de'i duce poalele caflanultii. Dup5 dânsula urma Mi
tropolitula I I fiestecare dupa randu
ota Sfstula,
. iala sa, sa asaza pe scaunele lora ; s'apol inerge in
tiü Mitropolitnla la Domnult acela saclatoria pe Sca
unit, si al* sartita mana ; i In scurta vorba, aid hiri
tisa poftindul noroca la Stapanire, I ala Incredinta ca
.va fl rugatora catrit Dutnne;leil pentru dansula, §1 sA
ruga liii, ca sa fie sI ela aparala Imprcuna ca tor
-Clirosula Bisericesca. Apol sa latorce calra lot
124.
norodulE, Alü blagoslove, §111 sfAtnie ca sA fie en
credintA cfitrA Domnuld lorfi.
DupA Mitropolitulil urma Arhiereill 1 cea-l-allA
parte Bisericeascfi a Moldovel, arAtAndu-0 I aceltia
cinstea Jori cAtrA Domnulti celti noil, apol merge
11 Logontulii. celd Mare cu boierl, 0 AI sA-
rutau ninna,
DupA slivfir0rea acestoril teremonii, s5 souk
Domnulii din Scaunulii sAu, l cu capulfi golii, mul-
lme la toV pentru cugetele cele bane ce aratail cA-
IrA &Insult-1, t fAgfiduie Patrie mihi, dreplate §l a-
parare, l dupli aceste cuvinte, Ai lua spatariulil celti
Mare Corona de pe cap, §1 elA dup5 ce s5 duceu to
boierii, intra In .cabinetulii san ce10 din liluntru.
Tot acestfi felifi de teremonie aratau giupAnesele
boieri1or l Doamnei lui Voda, dacii ave, In ala
Doamnei ; iar IncoronArii nu era parta§A duhovni-
ce0e. E Inca ave stran5 In Biserid, Ins5 oare§ ce
mai gios de cfit strana Domnului ei, I in ala el
uncle toate giupAnesele boieriIori ;wen locurl §tiute
dup5 boieria barbatilorti, purta i e corona tot intra
acela0 chip ca 0 a barbatului el, care sii poate vi-
de pe la chipurile cele vechl.
tam acesta0 chipi s urma o-dinioarii Ia pune-
rea Domniloril ln Moldova.
lar dup a. ce au cAclutil toate In neordnduiala
cu stApfinirea ce silnid a turcilorti, luAndil de la bo-
ieri 1 volnicia de a0 alege Domni, pentru aceia a-
cum sA pAzA0e 'cu totulfi altti urmare la alegerea
unul Domuil Moldovinescii. Clef indala fficandu- ari
 125
Instiintare viztriului, a au murila Domnuld Moldov el,
san eand viziruld au hot:61.M ca sfilil seoatfi pe clan
suld, avAndfi urn asupra hiT, sau fâcând e1i vre o
gresalfi, apoi elti cauti altil Domnd nod d'intre fii
Domniloril, sau aIi boieri de Tarigrad, st la vreme
fle pace fagadueste efil Domnia numal la unit ca
acia caril II dau lul banf mai multi; iar la vreme de
rlaboid, numai pe acela AO face Minna, carele este
eunosautfi a fi mai credinciostl sf mai veteazil,' qt.
dace' s Invoeste eld cu Domnuld acelil nofi pentru
darnri sI pentru alte tocmeli, st e de la dansula seri
soare pentru platirea banilorti, aPol t1 aratii cugetulti
su imparatului, en o scrisoare ce S numeste Tar
hise, cu aceste cuvinte:
Cutare Domnii stapAnitoriula acestil le acum
1) ff Moldova', assupreste pre tare pe supusil ImparaVe

tale, In cat boierii tarii, ca si scape "de tirania

lui, santil sIlii s fuga prin alte lari de prin pre
giur, I unii sfi nevoiescil a veni I aiee, ca sli
Mtn] agiutoriii mila imparatiei tale de atria'
cearii
1, unü Domna asa strasniciL Iar dacfi nu poate WW1
Invinovatasca cu aceasta, apoi fie adevaratil, off no
adevaratfi, clIce à sfi fereste a nu phiti biru!fi, sail
c arui fi lenisti In Inplinirea porOneilorii, sau ii a
runcit alta vin, pentru care este vrednicii de t sit
scoate din Domnie. Si mai adaugo- çlicAnd :
. I fi
indii ea aceasta este en totuln improti.lra iinprIei
tale, st a folosului rit, pentru dceia daCii va pill
ce I Imparat;iei tale, ea" arnii socotitti a fi de folosa,
ca sd sa SCO:ttii mai sus pornenitula Domnii, i in
126
loculd Jul s sN pule (cutare), pe carele ert MI ea-
nosed si 115 on, ci este mil dreptit, crediuelostil.
bunti, I vrednic de mila aceasta.
. SI dad. thgAduieste Imparatuld la pricina acea-
sta, l deed nu std Inprotiva vizirulut nici Chizlarti
AgNsA, aid altii slujitarit de curie, atunce obicinti-1
este Imparatuldv a aerie asa Insusi en mAna sa
Mudge bindge amiel oluna. AdieN: s5 fie preen],
scrie mat sus. Dupd ee primeste viziruld IngNdnirea
aceasta a Imparatului, apoi chiamA noapte la curte pe
Dornnuld aceld noil, dacA este ca sã sa ispriiveasca
lucruld pe tainA, t dacd poarti friei1 ei dacA ,va o-
bhci Domnuld aceld ce este sA sA scoat'i, pentru ne-
norocirea lul, sã nu fugN la vre-o stApAnire- hristie-
neasti iar dacii nu este de a purta fricI Pentra
uncle ea acekte, apoi 116 chiamh 4iva la curte, sf
chibala bet aRl vizirului celul mare, Ilti primesti cu
toat5 einstea, 1 Ilti duce in cabinetuld seii celti are
In curtea vizirului, I liii pofteste se) sap, s1 here-
tIsindu-Iii din partea sa, II arata pricina pentru care
l'au chiematd, care dupa obiceiulu curtli asa trebue sa
sl partoreascA, Macar de si este stiut6 de celii ce
este sA sA puie Domnil, ui crice cA mania sa vi-
C

ziruld pentru vrednicia tatillul sAti, sau a sa, si pen-

tru slujbele cele credincloase care au Menai por[ii
Mom iniceti, au aratold imparatului, I Fan inderunatit
pentru aceste, de au poroncild ea aid orindniascti
Domnii In Moldova, slid sfatuieste ca sä sii paarte
eu vrednicie in dregaloria acea4A, si prin slujhe
credinciose sA sA arete ea unti barbatti, t sd sA pti-
 127
zascfi ca nu cum-va prin lenevire, . sau necredinta
10 si fie vizirulti rusinatti Inaintea Imparatului. Si
dupa ce'l vorbeste toate aceste. iesA chihaia, si I
,

merge In cabinetuld vizirului Il spune cum cd, clue-

matuld acela carele este set sa puie Domnii in Moldova,
arü fi venial acole 1 asteapta poroncile marii sale.
Atunci viziru1i IndatN, dad nu are alta treabd, po-
roncesle lui capigilarii-chihai-agask sau celui mai
d'inthid de la- perde, ca sâ aducd In Ifiuntru pe Dom-
nulil aceld non, sl aducándu-Iii, asteapti pupil In sale
ce d'inainte, .st nu Intr lii divanü sau In ortagasil
pfind când nu santd tocmiti In randti toti slujitoril
ruin!, I oamenii lul eel de la camari pe de amfindoud
partile In 'said fiegte- care chip starea sa ; fit atunce
merge In lituntru, I sInchinl viiirului carele Ode
!titre perini. dupd obiceiuld turcescii, I chihaia st
de-a dreapta lui, st dupd ce s'inchind papq:e
putin Inapoi §1 S'asadd de-a dreapta, iar .viziriuld
rfidicandu-si capuld sat!, el aierd grava Aid
hirilisdste cu politick ql ai dice ; Hos geldi Bei,
adecd bine al venild Printule. Pre Inaltatulil, pre
dreplulti sI pre milostivulli Irnparatula nostru, obli-
,,einda cuin eli Domnulil acela carele au sttutii pand
7) acum In Moldova, s'au aralalil lenisil la Implinirea
rporoncilord sale, 0 au asaprita pe supusli sal; pentru
aceia au poroncitu ca sd fie scosii din dreg5toria s ;
re en Varna rupta ea si t& pue po tine In lima'
acelnia, flincla ea eu te tiü cd esti omd de treabk
,,eiristiUi si credinciosil porU otlomanicesti; I In-
In. tor pre puterniculd luiparatii an ascultati: rugA-
128
mintea me, it .s'au milostivit asupra ta de Vau In-
credintatti Domnia Moldovei. Deci, acum, datoria ta
"este ca s6 te arati cunoscatoriti prin credinta cAtra
o mil5 asa mare Imparateaset e i s'au facntil ; st
pc vrajmasi t pe priefint, eel aibi uniV cu not, st
pe supusit tüi sa'i stApAnesti cu blandqa ; pe eel
drepci sal aperi I pe fAcatorii de rau sI nu'i treci
') cu viderea. Cu veniturile Domniel cele dupà pro-
vi1 t dupa obiceiti sa fit mulcamitilv 1 pa' supusli
"tal cu nemica sa nul asuprevt! en ; iar birulü
st darurile care esti indatoritii it le da imparatuluil
sa le trimet1 la curte la vremea tii1t. I de v'ei
urma tu aceasta, apoi Tat v'et trai, v'el gusta mila tm-
parateasca ; iar de vet face Inprotiva , apoi stiutti
sali fie ca sfIrItulii UÜ Intru altti chipti nu va fi
de cat ne-poroncitti., Atunce Domnulti, daca slit)
Jimba turceasca; raspunde insusf la cuvintele viziru-
lui, iar .daca nu stie, apoi raspunde prin dragoma-
nulti celti mare alit curtti, 1 muliarne pentru ImpA-
rateas6 facere de bine care l'ati Intimpinatti pe dAn-
sulti ne-fiindil elü vrednicii, 1 fAgadnie c vit
urma poronciloril trimese ;. I toata virtutea, Inca st
via0 o va jertvi bucurosil la slujba imparatula,
sa ruga ca sa nu'si Intoarca imparatula mila sa de
cAtra &insult].
Iar Capigilar-Chihagasi ,aduce din poronca vi-
ziriulal unil caftan,a i utAiü Ala (la Domnuluf de alti
sAruta, st apoi imbraca pe dAnsuld peste cele-l-alte
straie ; I dupa ce Fau Imbracata, s5 apropie de
viziriula adoa oar5 si s'inchia la dAnsuld, sl AI
 13i
acluce Inainte pe CapuChihagast a1i lui ce Alti are
cu sine, I sfi maga viziriului ca stAii primeasc5
st pe acela sub apararea sa; t dac âlii primeste
viziriulh, apoi M rAspunde: nehos" adecii pre bine,
apol imbrach 1 pe aceltt CapuChihagast Cu tutu
caftanit mai prostii.
Dupa sfivfirsirea acestorfi eeremonii, s'1nchin5
Domnulti de a tria oar viziriulul, 1 iesa din di
vanü ffirA de a mai clice vre unh cuvAnth, si merge
In cabinetulit 1l chihaia, t indath duph aceia merge
v1 chihaia thiph &Insu1t-1 tot acolo, hiritisfiste pen
tru dregfiloria sa ce noui, T clh cafe si serbeth, V
vorbeste cu dAnsn15 pentru a le Domniei, sau pentru
alte Incrurl.
Si pn cAnd sAde la vorba, gAteste imirahorulfi
san comissulh vizirulni unti calh, pre frumosh inpodo
bindulii, i bas,ciausil cu 24 de ciaust, t cu 4 cia
tiri de at viziriulut pedestri, t alp agaleri sac singi
marl de al viziriului din curte, t agaleril san
slugi de cash, asteaptA esirea Domnulut. SI indath
dupa ce ie chihaia instiintare cum c5 toate aceste
sAntil gfitite en acelit obicinuith chiph alü slava, po
ronceste de aduch In Mantra mirodenii t afumit cu
dAngele pe Dornnultil care la turd este unit sfinmil,
c5 trebul sh purceadtt. Dup5 aceia Doinnulit ie
&du incalica pe calli , i ies5 afara de curtea
viziriulni mergfindu'l Inainte 4 alai ciausi cu acea
sta rAnduiala, adeca : Inaintea lui mergh atAta
ciaw, cfip cere elü, cu ciaus-l-ar-emini. 'Du.-
pi aceia urmeaza agaleril viziriului, t iciagalerii, si
16
130
dup11 acestia urnieazii elfl IneungiUratti de patru daft;
cari mere, dol inaintea calului. st cei doi de pe a-
mindoa prtile de ii ini picioarele Mi. In urml mai
aproape de' &insult'', vine Capu-chihaia alit sAu., 0 du-
pi acela boieril din Moldova, dacN santit de !alit.;
sag aIv greci .hoiéri de Tarigrad,. care Opal" rudenie
sau prietini cu Dornnuhi; 1 asa cu acestil' felit de
alai iesa din cartea Viziruluh pe Poarta B:thee-CaPU,
ce sA clice mai nainte Hrisopele, I iesti din, ce-
tate afarit, t rierge drept la Biserica ce mare a
Patriarhului din Tarigrad; I vil4Indu- lit ori 1 clue
trecAndil, fie tura,. sau !Trisha* frantic s S scoale
In piciore, macar si de la him, _WO puie mfinele
pe pieplii crucis una pesie alta, st sA'si piece ca-
pulii In gios. Ind 0 crInd trece pe la Poartil, tre-
hale pe toate sfriijile ienieerilorif sii le asilild In aria
capitanii loril, i s'ilii heritisa"Seti pn thinsuM and
frece, asilthine ea st pe adecil Ast -plecti-ca-
petele lorfi, t inAiiele drepte le pima pe pieptil. t
slobodii in giOs poalefe cele d'inainte ale straiulut.
Si aceastii mai de pe armii este la dgnsil (nth sâtrinit
de cinstea ce mai mare, prin care dau a Intgh.ge,
ii intru atilta i1fl cinsteseti pe dinsulti, in clit
stau tuaintea Jul cu picioarele aeoperite, sl nu Intrn
alt0 chipfi. fri nnmai din poronce lui s v'or5 misca
de pe la locurile Ioi1i I en aceasiii pitrecere a-
jungiindA ehl la Biserica Patriarhief, rdmiind mmmii
stindil la ulitti, iar efl Intra In ograda Bisericel,
disciilica la scarii, adeci o piatri care este pusii
ma; Ortos pentru aceAtii lucru, 1 ceausl sVigi
euvintele aceste obicianite
 131
ilac teala Padisuhumuze Bebe! efendimuze ciok
iasaclar oimurier virsun devlet ile cioc iasa." Adeck
dmptulg si pre Ina hurl Dumnecleu sã dei imparatului
nostru, si Voevodului Domnului nostru, viata hide-
lungatil, si 85 trAiascg multi ani feririV.
_ La poarta ce din-ararg despre ulita, Ai vina frau
Intimpinare preopi cei tic 'mira al Patriarhief, I la
scara ce de mai sus pomenita Mi1ropoliui *) si Ar-
-hiereii, t aJi barbati Bisericesti, carii potii RI tic de
rap la vremea aceia ; lar mai la urma intimpind
Patriarhula la intrarea Bisericei pe Donmula viitoria,
IJü blagoslcveste cu sfannala Sr. Crucii,*si merge in Ili--
serial cdatandil cAnttireVi Patriarhulai: To' .zaza agtv,
§i in mijlocula Bisericei sa instanneaz5 spre Altariii
cu sAmnala Crime!, i1 sdrutdnda icoanele Slintilora,
sA suie In strana aceia care este fAcuta pentru Dom-
nula Moldovei, 1 pAsinda tn treapta ce mai de josa
a strdnei, ceteste intdiula diacona ectenia intru care
Ala pomeneste pe dAnsula, t dupit ectenie intr5 Pa7.
triarhula in Altaria imhracata ,C11 stintitele vesminte,
iinpreana cu patra MitropoliV sau mai =IV, si Doml
nula hid merge in Altaria dupg Patriarha, t ple-
cdndusi gienunchieie sale, Asi raclima ,capula de Sr.
Pristolti, i Patriarhula puindu'i omoforula pe capii, Ai
celeste rugAciunea care s5 ohicinuie a sa ceil odlilL-
narg la incoronarea Iinparatilora, si unglindu-la cu Sr.
Mir, sg scoalii pe picioare si merge inapol la strana
Se, cAntAndu't cantareVi Polihronala, i. apoi sa sate
4) Poote ArhirnandriV, 11 din nenimerirea Lã1niociri s'au pusd :
132
Patriarlulg in strana sa, t poroneeste ca s fie
Were, e face Dommilui aceluia cuvantg de laud?i
In scull, sfMuieste sg fie cu frica mai Dame-
deg st apArAtorig Bisericei. Dupl ctivAntii urrneazA
Polihronn pentru Patriarhil, I atunce vine Domnulg
Patriarhuld In mijloculg Bisericei, iar Patriarhulg
glii intareste pe dansulg cu impArtgsirea blagoslove-4
niel, t elU sArutii mâna Patriarhului; si la esirea din
Bisericd, Rl pitrece Patriarhulii Wing la scara ce
pornenitg, i sgrutandu-si mita' .pe altulg, IncaIic eM
pe calg, I d'inaintea ogrfidei Bisericei iIii primescii
turcii, pitreckorii sM, si de acolo s5 intoarce ina-
poi la palatuM su, totg cu aceiasi orfinduia1 5 cu
care au fosta venitg, "strigfindu-1 ciausil _de multe-ort;
at dac5 agiunge acolo, pofteste la sine numai pe ca-
pitanil pitrecgtorilorti, si le dA duiceti si cafe, si le
impilinste bacsisulg celü obicinuitü. Dupg aceia he-
retisindu-lii ii Impreung cu oamenii lora, sg intorcg
Inapol la curtea vizirului
Adoua-di vine Patriarhum cu Mitropolip,
duPii aceia toatti boierimea 'care sg dm la Tarigrad,
§I heritisascii pe Doinnuld acelft nog ; I obicinuiescti-
Mod al solii imparatilorg si al republicelorg Hristiane
de liii herelisüscii Insuqi ii, sau prin dragomang loig,
mai ales dacg au mai de-nainte eunostinti on dan-
suit.
in cele-l-alte 41Ie s zfibfiveste elti en pliitirea
hanilorfi cu bare este datorig pentru luarea Domnit,
cu hacsisurile care . le au pun ottomanii en nume
de pisurisil adec5 dar de_ bung voie ; ins5 vederat
 isa
Alii asuprescO cu, ddnsele duPd nessdttoasa lora l -
comic.
dupd ce phateste acel bad pe giumatate, a-
poi II trimetil sAmnele Domnieil cloud tuiuri t trail
steagd, care s4 Chiamd In limba lord Ogren, mai cu,
miiitti pompd de cat la punerea unui vizirid de acia
care sd cinstescil cAte cu trii tuiuri, pentru ca ace-,
stora Ii s dA fAra- de nici o slavd, de la Miralem-
aga 'care le are sub..stapanirea sa ; iar unui Doman
de Moldova, sail de tara Munteneasci, le trimete Cu
mare alai prin toati Cetatea, pAni la Curtea Sa ; cAci
la vremea ce hotfirAt5, ciausIi I slugile viziriului
care au fosta pitrecutii pe Domnü la Biseria, s5 a-
dunã foarte dimineatii In liva aceia la Miralern-aga,
adecil la acela ce pazdste steagurile impArAtesti, ca-
roia nul este 'Mica boieria la curtea ImpArAteascd ;
§i IntalegandaDomnult) c s'au adunatO "top acia
acolo, apoi trimete I eh) Capu-cbihaialele sale, -st pe
boieril care suntil de fatg, Imbrdcati foarte, st mai
ales cu cal Impodobiti frumos, t mergir pe la Ba-
bihumainlu sau Poarta cc, mare care este din afard
la curtea umpArAteascd, t dupti ce soslscii acolo, Ai
primeste Miralem-aga cu mare cinste ; I indatd sa
aduce aeole tubullianaoa, sun muzica ImpAratease
care este oranduild pentru Domani), st incepandil tu-
bulhanaoa aceasta a cAnta totii feliuld de rnuzicd care
sti obichme la turd, atuncea tot alaiulA iesti cu orin-
dueala sa din Curtea Impfirdteascd, l inceputulti Ala
fact) ciansil tot dol cu dot; dupi acestia urmeazU a-
galerii viziriului tot cu acelesi .strae cu care sa Im-
fa -I
bracI vi and' metil la ay-multi' ,siltanuliff.. Dupit
aceste vine Capu-chiblia alü Domnulai cii boierii Mol-
..
dovei, st mai pe urmi Miraiem -aga cu imii -steagit
§1 (loaf tulo.rc. §I cu tubulhanaoa Inapoia 114;1' qi cu
aceasta randuialS mergit prin toati cetatea, §I toate
strAjile, fie unde aril fi, :MO I acele din curtea vi-
zirulul, trebui sit ga toemeasa In randii la uli, t
sa'si sloboadii in giös poaleie straelor5 Wei sfi'§I
puie rninele eruci0 pe pieptil, Wntru acesta§i chipti
sii einsteasra stunnele ImpArite§li.
. 1 a§a so:4dd la Curtea Domneascii, ies5 Dom
nulti eu curtezanil d'inaintea palatultil sAu, tntru In-
tiMpinarea acelut purtAtoril de steadsti- st Miralem-aga
II da tut sAngiacul5 §i tuinrile en capult`i plecatii, im-
preunti cu acestil heritismosil : Ala teala mubarec èi-
leie, adeed: Dumnediu WV del norocil la aceasta ;
far elii ie sAngiaculil In manti I AT.I sArutil cu cinste,
0 /up di siingeetariuld sai stegariului sau, s poarte
grip pentru dinsulil, poftqte la sinew pa Mi-
ralem-aga fn sala cp Mare san divan, ql dAndu'l dul-
ceci, cafe, 0 alte dupi obiceitiii turcescil, fil5 fm-
bracit cu o blanii de samur, si'l d bac§I§ulil- celil o-
biclnuitui. Atuncea 31fralem-aga cu slugile curtft s5
Intoarce ,inapot la palalulit irnpAratesc5, iar tubulha-,
n ace rzlirtine la Domnit. 1 canIA pe toatil ioa nen-
bet san sAinniI de strap ate liii ceasao inainte de
npuneren soarelul, care vreme s5 cuce la lure': ichindi.
iii s5 cinstea aceasla o au numai 1)omnit de Moldova
§i de tam Munteneaseil, hr pa0 tact annlii In vre-
mea care sti athi In 'farigrad, nu poate 'sit aibA ace-
Lista muzicA ostil§asci.
 1%5

El a§11: svr1ndt elli toate trebile care ave .sa

la hotArascil cu curtea, st .01A linclti tort banil en ca-
re estedatoriti,, atunee aratti viziriulul prin chibala",
cum ca nimid etfli Impiedieji de la intrarea ln stAp4-
nirea. Domniel t sa roagA Ca sA insa Inaintea im
paratului, 11 ca si alba -voie de puices. t diipi

ce s5 hotArAsie Ioa aceia, care alta liii .ohicinuieste

sti .fle, de cat .numal Duminica, sau, Martn, cAci It,
'tru aceste iIe stt face 'divan inaintea Soltanulul, do -
.0 ashclamantulA. liii Suleiman, apoi In .ctioa aceia
foarte de dintinea0 sA sdiinü la divan, viziriuld cal
mare mufti; st cadileschierii, viziri,, ienicer-
agasl, silahdaragasi, i altil care duph dregfitoria Intl
au filtrate 'slobodA, 1 giudeefi pricinile jfilaitorilorti; ht
care ascultb sit Imparatulti In dosulii nnorü parcav,
att earns anritil ; si giudecata eceasta Vine palm cea-
surf, Owl cAnd nu mai este nitnine sti mai jAlueasca ;
0 depA isprAvirea divanulut sa porunceste Dom-
nulul ca sti stet .dreptii in rfii.dti CU hoierit sM, de
la *usa divanulur celui d'inafarl in Cube, si PAnA Ia
usa cu :care sâ Inchide Cubeaoa ce din Mantra, s'a-
poi scuhindu- sA viziriulU celii mare de la loculti sAu,
merge la Imparatulfi cu cia-l-alti vizirt I cu cadiles-
chiarii,t I anal ',treat Asi pleadi Domnu'A capulit
sAtt cAtrif vizirinlii .celü mare,' sI la eia-l-alti vizirl,
§i intrAnd5 it la Imparatulti, iÜ Instiintaza viziriull
feta mare Rentru pricinile ce s'au giudeeatil in di-
vanil, sau pentru, alte_ trebi ale Abstiel; I dup aceia
Ai spune, cã slap sa Domnulti Moldovel s magi
ca sti. aibtl voie a merge In Domain lul ; I &cif
136
M d Sultanulil vole tle purcesii, apo Ii spittle ea-
pugilar-chihaias ceia ce au hotArM5 Sultanulti, 1 nth.
.0r-agasi poronceste ea sal pale pe capti o Cud lu-
crala foarte cu mestesug5 de pene de strutil ; insti
care aceasla este mai värlosil o podoab5 a leniceri-
lOr5; iar pentru c t Domnii s socotescil Intre ce-
tele ienicerilor5., pentru aceia Ii s5 da t lora aceasti
podoabli, care nu poate nimene altulil s5 leo puie pe
cap5, Bea nutnal muMur-aga, pe carele al5ta tin so-
cotescil, ca and aril ave sub sinesi pe toate ce-
tele ieniceriloril, numai pentru a este preste straja
ce din .curtea vizirului.
St Mtn acestil chip5 flindil e15 Impodobit5, lin Ira -
brace I Tefterdar-basa cu nnü caftanii, d5ndii §t
boierilora lui 27 caftane mai proaste, s'apoi Ala duca
In Ittuntru dot capugi-basi vArtos de sub-
suori, Impreuml I pe a1t patru boieri mai de frunte
ce sunt5 cu dfinsulii, 1 viindil la usa divanului Iü
silesca aciea ce'lii dud ca sAV piece capulti pawl
la pAnitlntil ; dupfi aceia Inci de &ma- ori pAsIndil
ate hit* pasi, s'apoi Kunkle stândil drept In Mijlo-
curt divanului, fiinda cl nu este pre mare. tar Int-
paratul5 din scaunuIi situ arat5 viziriuluT care st5
de a dreapta sa cu manele puse crucist una peste alta,
111 dice ca srt spuie Domntilui ceia ce are de spus5.
tar viziriula plectindu-si pAnn la pilmAnIti .inaintea Sul-
tanului vorbeiae atril Donal aceste euvinte :
Fiinda ci credit4a l buna cuviinca ta, s'au fa
ncutii cunoscutli mAriei side finparatulul nostru, ea-
orele este seaparea a Watt). lumea; pentru aceia e1 5
 137
s'aki .milestivitd asupra ta, t feu. datil Domnia, Mol-,
bdoyei. 9 Deci, Ia, '§I de acum fnainte §A'ifif..credin-
clod, -slujInda cu dreptate,, 1s fii iascultAtorid pas-
bronciloril Jul celord slate, cArora toatd lumea si
bsupune, §.1 sä ramfl cu aceasti evlavie .cdtril clan-
iar pe supufit hit, al aperi §I s&i stdpilne§tl
bcu blandeci §4 cu sIrguinVI s5-aibi purtare de grift
a privighie la toateiz noavele vrajmaelord, trimeilndd
bin toatA vremea In§tiintari Incredintate pentru unele
bca acele.; avAndil purtare de grijd pentru .aceste din
btoatii virtutea -ta ; §'apoi pre' bine vat .ce al sd a§teptl4
bIar lenevindu-,te la :aceste, apol nu te ye! put() In-,
bdrepta cu dizvinovAttrile cele de§Arte.
Atunce Domnuld dacd, §tie limba turciasa, rAs-,
punde
. In scurtil a§a : bEu pe capulti meii m fagAdu-
biescd c voiescil a jdrtvi toati virtutea me la. sluj-,
bele pre cinstitulut §I pre milostivului .1Imparatulul
bmeu, .numai de nu'§I v'a Intoarce fele sa ce miles-
tivi de catril mine, -sluga sa ce nevrednici.,
Si dupg ce 41ce aceste euvinte, ala scotL Ca
pigit-bavil iarAl afari .din ,divan tot cu aceia§1 ere-
monie cu care au §1 intratd, Insl cu dosuld Inaintel
pentru ci nu este &bodil s arete dosuhl cdtrA SuI-
tanulti.
SI In vremea acea grite0 und cald ardpescii,
Buitic-imirahor sau comisuld cold mare ala Impara-
tului; fthpodobindu-lii cu rafiit de aura batutd .cu pie-i
tre scumpe, t ctl ar§a .cusut5 .cu aur I cu argintili
§I de'a stfinga cu o spadd, §1 de'a dreapta buzcluga-
nula, iar doi indiccii, sau slugi de, ia grajdiuld Im-
17
 138
paratesca, tint ealula 'In poarta curIf, I pe lane dam,
suiü stan dot achiulahlii cu comanace albe Pe capete,
si doi alergMori cu etraie de lira, en comanace de argintg
M poliite' en .aura, ce suntü %cute In chip de Table.
81 aqa ieIrkdü Domnulgi Incaleca po, calti, I a.r
Iteapta venirea viziriului celui mare,.- 1 poronce0e
boierilorfi sal oa sil stei in Tana de'a : stfinga Id. s'a-
pot sa Inching la viziriuld cela mare, 0 la cia-l-alti
viziri cu plecarea', capulni I eu manele la piepta,
.

multamindul I ii cu plecarea capuluL S'apof ducat'',

dusi apestia inapol pei la palaturile lord, ies I eh)
din curte 0 merge drepta la Biserica- ce mare, tot
cu tovara0ia acea en care au 0 venitil,, si en mu,
zica de oaste sub pitrecirea . paicilora i a chiulah-
liilorg imparate0i, I sfi ,prime0e de :catri Patriar-i
hula 0 do cati5 cia-l-alli barbati Biserice0, tot cu
aceia0 poMpll ql teremonie precum amui scriso mai
sus; iar cuca O ie de pe eapg la Intrarea in Bise,
rica, 0 nu o puue pAnã cfind nu iesa; I ie0nd din Biseri-,
ad, merge dreptii Ia palatulti sfiu, "st acolo ala duca
Iu divan agalerii acia caril l'au pitrecula ; si lufin,
du'qi bac0§urile lora. s5 Intoreil lnapol la curte, mac
. paicii i chiulahliii ramang la 'dansulii I Ilb, unreel";
pfinA In Iesi, care este Scaunula I Ora§ula celg de
capitenic: all" Moldovei,
A-doua-c11 Al tritnete Itelz-tfendi sau logoffi-t
tulg cela, mare alii Imparatului, hrisovula Domniej
seriso foarte cu me§te§tiga ,,c11, slove de aurg, II f
trimete rfispunsa pa sa purceadg la, Scaung, aqa' de
.

Ingraba cat al v:a i prin_ putinta pentru ca nici unat

 1,39
Domnd ,dupd ce merge Inaintea Iw paraLu1ni = nu ,poate
sd rlimde la Tarigrad mai mult de o aptAmAnd.,
.La purcederea lui U. d imparatuld end schimi-
agasi, care dup cuprinderea cuvAnttilui, sd ,intale-7
ge .acela..eare sue pe Domnd in &aura, i. drega-
toria iaceasta' SI di numf, la slugele cel mai, din
lAuntru;: adecti,, lut.capijilar-chibagast, perdegiuluf sau
portariului celui: mare, , lmirahorului. celut limare sau
celui de al: doi1e adecd comisii 'ImpArAtt sed, 0 nu pre
rar at silahdariului , t eobodariului, cats. stintii' ta
.

Laid, nitre slugile cola; mai,din Malan' ale curtif. insa

aceSti dol aid o dinioari nu' obicinuiescit a ,pitrece
1nsu0 pe Domnd, :pentru trebuiutele lora cele :mart
ce le an la ,curte, ce rimetti pe ettt In loculd lord.
I s mai trimete Jul I und capigi-basac cu pa-
tru capigli mai midi,. t patru ciatii dol aeldulahlil,
dol ciatiri; 4 (10 paici Imparate0i, i o ciatii de mu-
zicanV de care ate I viziriuld. r

SI dupd ce sd savar§iscd aceste toate, apot cu

o i inside de purcederea sa din a.rigrad s roagn
viziriulul ca sal clef vole sa ineargg sA'0 tel lina bung
de la dAnsulti ; qt dolianlinila vole,. merge- la .curtea
viziriului cu capu-chihaia .alii huIt cu boierif ;, qi so-,
sindd chi acole ild duce chihaia to cabinetuld vizi-
.

rfului, t viziriuld Ala .sfiltue0e iarA0 ca sd fie . cu.

credinO, 0 II educe aminte pentru eele ce l'au in-
v4atil mai nainte, i alte pentra care cere trebuinca
ea sin arAte.. lac eld if rAspunde ,dupd cum cere
-trebuiW s'ii recomAnda . pe capu-chihaialele sale, §i
p sInei tnsu§I ; qi sfiaqindd'.voiha .s'Inchinii' la, Oil,
.
146
II atunde filt1 'sloboslAste '.viiiriu15 do la stne ,ct a=
ceste cuvinte: Eu te void 'vide, urtheazA bArbAte-
,,ste t vitejeste, l Dureneze0 sfili del norocfi t sa-
,,flatatO, I 0'0 fie la toate tntru agiutoriti.
toupl acea poronceste de Mil Imbraca c'unil caftan
dare ti chianti ipm-cafian,, mita caftan de purcedere; st
i3ãvr1ndu-s l aceasta, merge denied lechlhaia .11 AV
ie citaa bunrt de la dfinsultivsl la ermil lecaled pe ealü, st
Merge Inap0 la palatuld min; sau pe la tia-1,a1p viziri
ca si s Inchine st acelora: insti aceasta sà obicinuieste a
fi Mal 'de multe-ori noaptea de) cAt OM; pentru ca
sä nn pricinueasc vizirinliii vrO'unü prepusilla§l
caut tnt alte rugele,' tau c 10' s1 are.
kdoua-,41 ies6 din cetate foarte beet, VI leer-,
ge Cu' mare pomp5 st,tovArAsiie sub sfrigarea 'ciau-
siloril, 'care -s5 obicinueste tot.-de-una la tnalecare
st la deschlecare, precum amA 41sil mai sus ; st Ina-
inte mere' calarasii de Moldoia, dacii suntti atunce
de fat5; 'Ol steagula liii duel Inainte; Aupii acestia
urmeazii o muzicil Hristiang ,cu pauce ji cu trimb4e;
dupii acestia 'unit steagil albü, care este sämnii de
pace st de supunere, intre cele dou5 tuiuri care
i s tin lui de la PoartA ; dupil aceste urmeazA Ca-
pu-chihaielele Dommilui si alp boiert de Tarigrad, pe
care Ai Impresoarir doug rAnduri de ciausi pe de a-
mAndoul parple ; dupe- acestia vinü pohodnicii Domnesti,
de care nu poate s aibA mai multi de sApti, ea st
alp vizir!, tit suntA Impodobip cu arsAle' de mare preld,
pe de amtindouà parple sunta Impresura0 de qfisa
sett& Domne§til §1 dup dAnii dol satiri ImpArAtesti,
 141'
dupii caril armeaza 1 Dombuld Imbracatil en turban
Domnescit
Capuld. calulul sAu Ild acopArd 'del paid finpArA-
testi,. 0 scArili le (Ind dot iedeclif. 'Pupa mai Inapoia
Int de a -stAnga,, care este partemrce' Mal cinstitii la
turcl, merge schimne-agast,,0 de a dreapta sfingeac
agasi, sau .aceld' ce .pOartA de "grija peritru steague4
ler dinapoia.1ui suntii slugile,sale , de la -carnera;
tlup5 dAnli vechilii,lui sAnziaco.agast en trir4teagurt
Tose, st.steaguld celit ,din-mijlocil are .In vArvulti lut
lime'giumatate, iar. tele-71-,alte .douli, Mime!, cite una
bumbil poliitd. Dupd aceasta,. vine o, ciatd tie malted
sau muzicanti turcesti 4. care en pauce marl fl cn'trim-
bite feed muzica rAsunAtoare. Jar mat pe uring sunta
slugile, lot schimne-agasi. st ale- NI. sfingiag-agast,
alit mat ,prosti , care trebuI sii meargli .d'impreuntt,
. cu aceastii ,orAnduiafa merge alaiuld lncet
pAnii la conaculd celd d'intAid, care nu este depart&
de clidiurile, cetAtei .cele Mari, Iar apoi Ia druma de
acolo Inainte, nu sa, pot(' pAcII asa bine toate te-
. T

remoniile aceste, fAr5. numai cAnd Intrii In vre null

targil sau ()rasa ; atunce iartist s5 bate meterheneoa,
.

st sit face ,strIgarea ce obicinuità a ciausilord, 0 al-

tele ; I la drumil tot-de-una trebui sa mearg5 Inainte
pfinli la ald doile gonacii doEciausi. t o slugä dom-
neasca, ca s orAnduieasc5 salasd, f sii fad gAtire
pentru bucatel care toate sã fact dupd voia i dupi
cerirea. Domnului ; cci intre ace vreme, .din poronca
Imparatului, trebut top' s 'asculte de dAnsuld ca and
lard fi Insusi viziriuld eeld mare; .1 I ' dna: ad arati
142
vre unti tura cu nectiviin0.,. sau iiu voieste s as.
culte de poronca lot, atunce Domnuiti poate prin besle .
gasulti sau, meld pedepssascli duptt villa hit; sau da-
cd voieste sfi fie mai IWO en dansulii, apoi lü dii .pe
mfna stapAnului sAu ca sAid pedepssascA. ,

SI Intro acesta chip agiungandil : elü la Galary

orasula Moldovet celd .d'intaia despre Tarigrad,. IÜ
Intimpini acolo toti boierit de tara4e-Tiosti, sft unit
IncA si din lara-de-susii, .carit -Santa mut pe aproape,
t Ala pitreca pâni In; lest; l pe drama Inca fiindit
chit cerceleazi pentru suptisii sat, le ascultd jaIbele
st le hotdraste pricinile.
0 ,mili de locti din lest afarti if iesS Intri'l In.
timpinare Caimacanil, care santil pu§irde &Lisa inci
de la Tarigrad prin' scrisoare, Inpreuna cu
boieri, ostasi I targovq: pe cari AI lasa de at sa.
rulA mina sail poala, cdlare flindit eln, sl Antra In
orasA tot cu asimine ,pompi st eremonie; precuin
an iesitti din Tarigrad, t discalicii la Biserica ce mad-
re a SF. Nicolai, it In ograda Bisericii ii iesi Intru
Intimpinare Mitropólituld. 101.60' Duhov-
nicest! cu. smerenie, I Alit duct' In Biserici, phInda
tot aceles1 obiceiuri Bisericestl precuin am aratata
mai sus ;. i dupa savarslrea- slujbel eel Dumneddiestt
iesindil din Biserici, sit primeste iarist de atrti to-
vArdslia sa ce turceascd, ce aà rostti ramasti stAndii
la ulitd, fdcAndu'i obicinuita strIgare t mudtee, I cu
pitrecerea acea merge ). la 'Curtea Domneascli.
St sosIndil 'acold.; Indati iila ie Schimne-Agasi,
old due in Divanulii celü mare, I xlimAne stAndii
 14$
langd Scaunulti Domnesa ce este asadatti acolo sl
este cu trit irepte. k4;dup5 ce sti asap t boieriI
pe Ia locurile lord, sit lasit In Divanii It cel-l-al$
dregiitori de caste, st.- negutitorit cei mai bogall din
Jest', si apol. sporonceste s ,fie there, si .Schimne7
Agest scoate poronce,.inpgrfiteascii care 65 dice Xiu,
chime ,Tirman, i. o ,dit , s, o ceteasci secretarulti, a-
deci DivanEfendisi, at-14 turdi ,pe care MO tine Dom,
nula en bunti leaftt, in islujba sa,
Acesta firman: obicinuieste a is5 seri cu, a-T
ceste cuvinte: .AlesIlord si ,vreduicilorti boiert,
mArhieret, pedestrasi t calarasl, tit voi toate slugele
00 supusit mit, shirsitulti vostru sà fie; fericitti. So-!
Mudd la vol puternica poroncii pre luminatei noas7
ire marire ciiriatoatii Lumen este ascultatoare,. sä
ostitT ca In anult! (N), luna (N) mile noastrã ce
,

onernarginità au vadOti credinta §I slujbele cele f6-!o

.

*cute cu dreptate, aria pre alesu:ui I pre vred-,

.

niculut Domna, d'intra norodulti care crede in Isus,

01 din , neamulti Nazarenilorü, 41 Tahiti cunosentii a , fi
odestoinicil I vrednict de milostivire, de ,m115 st
yde ,ajutoriulti ,nostra ;, pentru acea l'amd dmiluitti al
remit pusti Domitii, In Moldova,: 0 j'amd poroneitO
,lcu pre Intelesii, ,ca sã poarte grigi printeascrt pen
lotru boieri,f on 1. din care stare arti ,fil pent.ru ma-r
JIM care suntU yin tinuturi, si pentru toti supusit
slul, sill apere, sIt fie plecatti asupra lora ;
1 ,

poroncele noastre sa. le Inplineascti cu bucurie, ¢1

ritioake slujbele -noastre sfi le shriirsasca-, cu credinti
ost cu ,direp tate. Jar yowl', V poroncescA ca s fill
144
"ascultMori tn toate lucrurile, ts l -va"
supunell In! t
cea ce v'a Poronci II vona din: poronca. noas-.9

i,trã, ad facet! cu "BlrguinlA' rani de 'iabava ; iar I

care sil v'a arata cu iieeuviin ssI ea Inpotrivir4,

rtit s v'a fell de la; ascultare poroncilord Jut, .

rtunce elii pe' multi ea acelaQ orl din .ce stare aril
fi, poate s51 pedepsSascfi rntfle ml eu sabials, salt
you alte pedepsse preeure 11 V'a p1Ace 'Iui. Dec4r
opentru aceastfi voie pe acestil de, sus Pomenitd,
nsnil teunoastell vou Striptinfi st Down\ careld este
i,pusli sl'oriinduitiVvouit de 'la .not.1 Sr VN ..pac110
nnu g5ndi Intruallil chip, sau sfi &mall Inproiiv54.
St vit tncredell srnitiJut nbstrtrcelui iu totulti- pre.:
offintti..0 (Adecil Tura' sin iscrilitura Impfirfileascii).
Aceasta s'o til data In Tarigrad, anulii (N) tuna (N),
= 1 apoi dupfi ce sfil eeteste; aceasta de okra.
Divan-Efendisl, chin talmacialti fieste-eare .
Mille etude dupä aItu1ü, rfispuridfi tqf hoierii en 'unit.
cuvfinlil toll o-data: stt'efie' voia Imparidulut "Atunee
Schimne-agast Inbracti pe. Domini CU= nnü 'caftan ce
!

115 educe 'cu sine, .0 IÜ nidic InScaunfi , cu mfina

ce dreapti-t; tunurile 'Mtn" ace clipali
at ffiandil ceansli ohicinuita strigare.
t Intim .acestii ;ehipti frindfilela lntilrith In Scn-.=
unulil sfia, peronceste de Inbraca pe Schimne-agasl
cu o blana. de 'sarnurti, t pe'l Divan-Efendisl st Pe
Postelniculii celii mare, numat ate etr unü caftnn"
,

obicinuitü:
, Dupg ispravirea:, obieeiurilorri .acestora.r. hiCepe
Intfii Mitropolitulti .sici-s.vorbeascâ In scurta, poftindul
 145
nOrocti la stapanire, sl H stiruta &ha, t blagoslo-
vindu-Iii, sirutä I elil mana Mitropolitului. Dupa a-
ceasta sii las5 Arhierii I alti boieri de starea d'intai
ca sal sarute miina i poala ; si numele lora le
spune Postelnicula celg mare, cu aceste cuvinte :
Sluga Marie). tale (N) siruta precinstita poaIN cal-
tanului Mariei tale.a. Asamine slujba face st pos-
telniculil al doilea boerilorii celora de starea adoua,
el postelnicula alü treilea, boerilora staril cel de a-
tria. Dup5 boeri urmeaza dregatorii de oaste fieste
care dupla starea sa, cum si neguptorit i a1i orgsani
cinstiti din lesi.
Dupa aceasta Infra Domnula In cabinetula sau
cela din Ifiuntru, iar pe Schimne-agast Ala duce
perdegiulii sau portatiuld cela mare cu mare alai la
gazda care i'au gatito.
Adoua-cli sa adun5 iarasi hoerii la Divanii, tI
aklindusa pe la locurile lora, iesa Domnula mer-
gindul Inainte postelnicii, si merge din §ala ce mare
In ce mtcll., adecii In spatarie. *) I asaclindus5 elii
acolo In Scauna, chiama Postelnicula pe toi boierii
celoril tril start., adeca fieste-care postelnica starea
sa; sl apropiindusa de dansulti fieste-care boieria
dupa starea sa, atunce ela sau Ii scoate pe dnil
din slujba, sau iarasi II inoieste, san It inalta dintru
o boerie mai mica Sutra alta mai mare ; iar sa scoati
pe vre unulil dintru o boerie mai mare, si s'ala puie
intru alta mai mica, nu ingaduieste obiceiul4 Oman-
*) Sa nurneste a§a, pentru cS spafta dornneascti este tot-de-una
pe masA intru ace' odaia, l nitnine nu Intri acolo, ffira name!
tr gel Capte boerI wart.
18
146
NMI ftirA 'numai atunce -and pofteste cineva din
buna voia sa. insI la alle pricini poate sI unneza
cu &MO dupa placerea sa, 'asamine ca ,ciind nu
ara ave asupra luf. pe nirnene in lume.
Si dupi ce aazi pe toate dupa pofta sa, ,§1
pune In oranduiala repuhlica ce i s'au 'Incredintata
10, atunce trimete iarasi Inapoi 1a arigrad pe
Schimne-agasi, 1 pe cele-1-alte slug! inparlitesti,
cinstindu-le cu multe daruri I scotinduAe din ora0 en
mare slava, petredndu-le lust's! elii o mie .de past'
din ora, si de acolo- le da anti boieria .ca sale pi-,
treaca 0116 la Galap, iar el sa Intoarce Inapoi In Ie§ie.

,
(Cilik 31-1Er.

Pentru intarirea sau inoirea Domnilord.

Intru -acesta chipa precum am aratatil mai sus,
s di Domnilora Moldovef stiipanirea de la .poarta
OttomanN ; care, mNcar ca su vedi a fi pre bunt,
InsA atata este de nestatornic6, In cIt ne avtinda
if cele mai tar! legaturf, nici gandesca dud le cade
din man! ; caci cu ce chip') sa arata Ottomanii a-
supra Moldovenilora, an aratata if Indestula de lu-
minat, bat cu dreptate si dice pentru duii a-
ceasta paritnie : ca if nu gonesca pe iepure cu dui
ce cu calulii, niel pe cala nu cautii sing amii-
'geaSca- en traista desarta.
Caci ii au socolita a fi mult mai bine ca ad
Inblanzasczi Intiii cu magulire pe Taurula celo ne-
2ndupli3atti a Moldovel, a caruia salbatacire de multe
 147
ofl ó cinicscusA ii pre paguba lord, de cAt sit in-4
duplice ..tulburarea lui cu ollapentru ci it au ne-,
;

dejduitd cA chi dupA vreme fist v'a lepada siilbitA-

cirea sa, t mat slAbindd din putere, apol- pre lesne
Aid v!ord pute strAnge In chingi.
Deci, cu acestii scopti nu au scAdutil ii hdBog-
dand III. fiiulti tui Stefan celd Mare, nici and obi-4
cei ald slavel, dupà co au Inchinatti clii am sit por-
Ii Ottomanicesti; ce mat vArtos Pau IntAritd, pravi-
Iele tArei cele politice§ti 1 cele Biserieti; t i'au
lased toate sfinmile acele de mArirea Domneascii ale
tttrei, si au foslit multiimitt Ca sl plAteascA it =lit
pe tot anulti 4000 ,de galbint ca und Offal de In-
chinAciune, 1 dupa moartea lui Bogdan, alegrmdd
boierii Domnd pe flan siu Stefan alti VI, ca pe
und dreptfi mostenitord ald Domniet ce era, Pau emus-
titit ottomanit st mat mult ; pentru ci Sultanulti i'au_
trimesit lui sold pe comisuld celii mare, st Pau he -
ritisitii poftindu'i norocti multd la Intrarea in Domnie,
si fan trimesti tuiuri, and singeacd, turbanii, t caf-
tauui Domnescil, §I und arMasariii impArMescil.
Celor-1-a1V u-rinfitori ai sAT Ii s'an mai ingreuietd
dajdie, iar din obiceiurile miiriret nu au cuteclatti
ottomanil sA sminteascA nimica, sau sd nu primeasca
alegerea vre Haut Domnit, pAnA ce au gAsild iT
vrerne cu prilejd in ilele tut Joan Armanulti, de au
mai Inputtnatd slobodAniile cele vechi, st au aruncatti
in arsA alte sarcini none nepomenite. CAcf,. a-
cestii Joan apucAndusA stt facA oare care iznoave,
V dobandindu-lii ii in milnele tori cu viclequgg,_ fau
J 48
pedepsslta en moarte, alcAnda parola ce i'au data ;
st ap au Inceputti ii de aceia s puie ri1 alte le-
gguri mai cu t4ie, botArAnda ca daca nu'0 v'a cere
Domnulii IntArirea domniel de la poarta ottomanA,
apol sA sä pedepssasca ca unU vrajma0t la lmparrqie.
Deci, Intru acesta chipa fiindil Moldova lipssitä din
puterea ei, 1 vAslInda tura, cA numai poate ca 51
mai stel Inpotriva InsfircinAriloril lora, atunce ii
IndatA dupd acea, sub stApfinirea lui Miron Barnovschi,
au inceputil SA Ned alte obiceiuri, cu care au Ia-
sArcinata pe Domnii, ca sa meare it Insu0 la curte
sA lei sAmnele Domniel, 0 la fie0e-care triime de
ani, sa meargA la Malta poarta sA sA arfite Inaintea
Imparatului. I pentru ca sA sA pfizasa aceasta .mal
cu amAruntula, pentru acea de multe off au schim-
bata II pe Domna, §1 l'au semi din stfipAnire ; prin
care atata s'au IngpAimAntata Domnii, In cat nu nn-
mai cA sa Indeletnicesca bucuro0 ca s ineargA
la curte, dupa ce trece una aria sau dot, ca sd'0
ceara Inoirea Domniel ea o mila ImpArateasa, ce .
Ina 0 de frica lAcomiei Vizirului, cent
de bun&
voie firmanula Inoirel, care lesne sA dA Domnului,
numai dacA nu are Viziriula vre unit prepusit la
credinla liii, sau dacA nu face altula Inviere cu vre
o suma mare de bani; §1 atunce Vizirula da Sul-
tanului una talhi1d cu aceste cuvinte:
Flinda ca (N) Domnult acesta de acum a Mol-
;,dovii s'au aratata atAta ani cu credinVa In stA-
.
zpanirea sa, vit nici de rhpunerea vietei sau a mo-
Aiilora sale nu s'au fern In slujbele Imparatului,
 149
net dajdia obienuitii o at piing in toll ani deplina
la norocita poarta ottomanii, i osabit de aceste
"pe boiert t pe cei-l-alp locuitori a Moldovei i'au
stdpanitil cu atAta bnnatate i dreptate, In cat ii
,,prin necontenite jalbe anita ca suntg multamiV cu
,,stapanirea lui, §f sA maga mAriei tale ca a bine
"voe§ti ai Inoi Domnia lui, pentru acea, eü la
,,socotesca pe dansulti a fi vrednicil de mila impa-
zratiet tale, si asteptd, poronca ce pre inalta a ma-
rirei tale.
Scrisoarea aceasta o duce talhiciniu Ia Impa--
ratulti dupti ohiceiulü turcesca, si (Ilya ce scrie Im-
paratnlii de desupt cuvintele aceste obicinuite Amel
oluna" /Idea: 1,sti fie precum scriea apol o trimete tot cu
acelg talhisciu tulle inapoi la Viziruld; insa Vi-
ziruli macar ci au dobanditti vole. de a SultanulA
ca s 1noiaso pe Domnii in stripanirea sa, iar
pentru ca s poatä dcurge bani mat multi, sa arata
ca cand nu arti fi ispravitil nimica cu Sultanulti des-
pre ace treaba. MO i Chihaia cu tficerea sa, sta
Mtn' ajutorg lacomiel vizirului, 1 chiama la sine
pe capu-chihaielele Domnului, si dice catra dansii,
cum ca prin soptiturile i zavistiile attorü slugi im-
paratesti, s'ati aratatu Sultanulg mai putin plecatii
In aceasta de cat aye ii nedejde ; sI cum ca maria
sa vizirulg au fficutil de veo 'ctiteva ori aducere
aminte frnparatului .pentru pricina aceasta, I Inca
tot nu au Matti rfispunsil depling. Atunce capu-cbi-
haialele vgdindil primejdia aceasta a Domnului lorg
ca Jo sta inainte, sa arund la picioarele luT chihaia
150
si fild roagA pe dAnsuld, ca cat arr 11 prin putintil in
tot cWptild sfi steie pentru Domnuld lord, filgriduindit
la urrnii ci ii v'ord mai marl darurile cele obicinnite
ce suIIIü pentru drinsuld i pentru vizirula; I intru
acestd chipfl. joaca pe pielea bieuIor Moldoveni IA-
comia de cinste, I lAcomia de argintii.
Si tot aga urmeaztr, ptinA dind le Indestnleazi
mAndria care 'II stilpdnegte pe.dangii, inpreuna gl FA-
comia banilod.
Si la arm& InvoindusA amAndouil pArtile u- 1

nindusal la toate, I intaleganda chihaia 'cumca nu

mai are nimica sa mai scurgA, apoi lasfl de ld sine
pe chihaielele, dAndu-le nedejde cd le v?a merge bine
treaba.
*I a doua-4i trimete ra -nangit pe o sluga a
viziruhri, earele Inca nu RI intaarce Inapoi cu mina
degarti, gl le da de gtire, cum cA viziruld au do-
binditil la 'Irma voie de la imporatuld ca sA inoieascA
In stApTinire pe Dornnuld lord, gi le poroncegte ca
-sA .vie la curte; I dupd ce vinI ii la curte, tnerg
tntAi la chihaia, i dupa aceia intra ta vizirula, sit
le arata cA eau miIostivit mparatuld asupra Dom-.
nului lord, t dupd aceia Ii Inbreed cAte en unii
caftand dupd obiceiuld lord. Drip vr'o cAte-va clne
trimete viziruld la Domnd pe- capugilara-chihagasi,
sau pe a1t sluga din curte, cu Xrisovulii.celit nou aI
Domniet, I cu Xiuchirn-firman, ea sEi le aducd
luI la &arra ; I Xrisovul-obicinuescd said Ned
asAmine ca I acela pe care AM ilau II Domnilord
ciind iIA pund intal in Sawa, numai cat in. locum
 151
,euvintelorti acestora ; CA din mila t milostivirea
noastrA farnil dAruit5 Domnia."
plce: c5 din mila noastr5 t s'au 1noit5 t t
s'au st IntAritti Domnia.
lar poronca ace saa Xiuchim-firman,
Intro acestasi chip5: Pre alesule d'intre Domnit 110-;
rodului celui ce crede In Isus st pre vrednicule
d'intre cet mai 'ma-ri ai nearnulat Nazarinesc5, Dom-
nule -stApAnitori5 de acorn a Moldovet (N), ajun-
gAndti la tine acest5 firman al5 nostru, sit stit c5
atAt scujbele tale eele credincioase le amit vAclutti
cat i pentru credinta ta ce tare ce at cittr5 not
31

amil lnAIesi1, cunoscAndri-te In totti chipul5 c5 etl

vrednic5 de mita st de milostivirea noastr5. Pen-
tru aceia am5 data pornnc5 ca s'Att Inoieascri st'
salt IntNreasc5 Domnia Moldovel ; puindu-te In sta-:
phire st &Wulf putere deplinii asupra Moldove-
nilorti supusi irnpAr5tiel noastre, citrA care sN te
ar5V en dragoste ca t p5n5 acurn, si pe boieril
st pe fieste-care 15cuitoriii off st de co stare aril
fi, sS'i pAzti 1t t sa nu te lenevesti a
sli'l aperi,
arata f5ra de zabava portii noastre co cu totuhl
pre laminate, nevoia i greutiltile I toate asupri-
rele lorti, t s5 fit gata a inplini poroncele Imp5-
r5Vel noastre care ti sit vorti trirnete, puindOCI
pentru not toatii virtutea ta cu poala rtdicath ; *j
Il Xaraginhl Moldoveli de peste anti s'Ill tritneV ile-
plinti la vremea hotraltut, la vistiria noastr5, 1 te
Aceasta este o tlIcere la turd, care s a tnOlege o gStire
spre a face slujba cuiva.,
162
" pziiIe A nu giindestf," sail si urmezd Intro all-
chip's, si crede iscAliturii noastre celei sfinte.'4
Datil la Tarigrad, anulti (N:) luna (N:).
Intim acestfi firman mai adauge I vizirult1 o
scrisoare, cu care Intiinaz elil pe Domnil, cliandri
elti prin rugAmintea I, ragelile sale, au doban-
dill) la urmii Inoirea Domniei de la mila ImpArkeascii.
capigi-basa scrisorele aceste, vine cu
posta pAnA In Iesi, I ajurrendil la Galati., trirnete
omit Inainte, ca sA InstiintAzA. pa Domnii pentru ye-
nirea lui, t pontru cltua aceia In care sti Intre If1
Ieei,
intru aceia yli iesi Intru Intimpinarea MI Dom-.
nulti cu toat5 curtea sa, o mie de pasi din orasti
afarA, t inidlnindusa amAndoi, si Inchin5 unulti la
altultr de calare, f rnergit alaturea, capigi-basa de
n'dreapta care, si Intitlege la turci scam ce mai mid'',
fntorcrindusä arnAndoi in orasil. Inaintea Doinnull y
merge o slugi de a lui capigi-7basa, care duce In
mAnele sale firmanulit 1mprtesci invâlitfl Inteo has-
ma alba", si caftanulA Domnescii pe bratele sale ; iar
Inapoi vine o ceatii de mehteri impirAtesti, i cea-
usii filar and sl and .obicinuita strigare, 1 cu a-
ceastA orandueallii sosIndi ii la curie, st asAclAndusä
Domnula In Scaunulii sfiii, cu toti boierii in sala ce
mare scoate capigi-basa firmanuiü I Jü da In rnA-
nee ml, iar eft' iil dâ Jai Divan-Efendesi ea sAlü
ceteascil, care asamine toate sA urmeazil, ca §I la
punerea Domnilorü, precum amü scrisii mai sus.
OsAbitd de lnoirea aceasta care sir face dupA
 453
tie§te-care tHi ant, 1 sii numelte Mucareruld celü
mare, BA mai face Inca §i alta !noire pe told ante',
care sa chiarn Mucarerulü celü micii, la care sa
face cu mult mai puttna eheltuiald de cat la aceia
care vomit arata mai josil ; insd la aceasta, nu SA
Inoie§te Iirisovula Domnief, ce sâ trimete numal
firmana nou, cu o sluga de a vizirului din starea de
caruia i sa da t bacqI§a mai pupil.

110.11k.31P1 T.

Pentru scoaterea sau madilia Donanilord.

Fiindil câ inü vorhita pentru punerea §t pen-
tru Inoirea Domnilorti Moldovei, pentru aceia chip
dreptate poate sa ceara de la no! cetitorula cela
portitora de ,tiinta, ca sA vorbimil §1 pentru maIiIia
.

lora.
Dec!, v'om4 ramne la ace orhiduiald ce
Bain aratatü mal sus, qi din isvoirele care le avema,
Inaintea ochilora, Vomit ispiti cu amttruntula o-
biceiurile care sa urmau In vremea vechie cum qI
Mtn' aceste de acum, la scoaterea Domnilora,
In veacurile cele d'intai Intru care au Incepula
Moldova sa fie Domnie deosabita, nu sa scote Dom-
nii nici de scum din stapanire, st nicl pute nimene
sa'i scoatti, pentru ca ii stapaneu fArâ hotarare asupra
supu§llora lora, ca ni§te Imparati, fiinda ea puterea
lora era mo§tenitoare, iar nu o dobande prin ale-
gerea boierilora. MacaP ca istoricii arala, precuin
18
'154
eg unii din stapanitoril Moldovel an fostii isgonip din
Scaling, insa aceasta s'au Licata prin turburarile cele
din lguntru, iar nu de alla silg strait-1A, caci Mol-;
dovenit an Voieu a sti nasterea ce d'intaiii, care pri-
cinuieste pe la staprinirile Europe! talburarile cele mai
marl ; 1 laic! pra-vilele pArnAntultil nu ingaduieu -ea sil
ImparOsca fratit Domnia intre sine, st era numai in
voia arinteasc.5, ea sa las& in diatA urmAtoria la
Scaung dupg moartea sa, pe gcela din fiii sgi pe
care 110 N-oie elA. lar cand sh Intampla vr'o data ca
sg impiedece vr'o moarte grabnia hotgrarea a'ceasta
pgrinteascA, sad and vr'o lacomie nernAsurata a
cinstei, a iiiloril Domnului celui niortii, stArne
'galceavii pentru 1u3rea Doinniei, atunce intr'altii chipg
nu pute sä lie, ce trebue sg sa seoale cu rgsboiii,
ti apol acela lua domnia., cAruia slujg noroculg de
biruie ; iar éei hi1 uliui dava pute sti scape, fuge la
Ardeal sau in Ora lelascA, cad' In Virile .aceste aveu
Domuii mosii, l ask-pia acolo Wing ce gAsa Yreme
cu prileja, de ii inniultg puterea I ii intare oastea
sa. Si d'intru aceasta s'au pricinuitg de adivereaza
algt istoricii eel lesfisti, cAt §i cei ungiiresti, Indem-
nAndu-sA unulii de la tdtulii., dicAndg ca Dornnil Mal-
dovel le'arii Ii fostil lord stylist *), I credg ca si
afla nevoiV si o nualeascg supunere, care nu au fostg
atilt nernieg, de cat oare-care asAdAmAnturi de pace.

*) VICe Bl§ing., Cii Crail unguresti maT lnainte de turcm, il supusd

Moldova sub dajdie, care fari de Indoiald trebuie sa lie luata de
la isiornicii eel ungurest14., iar,cle este cu. Omit, nyt OM..
Asamine aceasta sit vedi sl pentru lest, mai jos, Cap XVL
 155
.0sAbit de aceasta, earl mai tutAmplatit ate o
datil la unit din Domni de fan scosa boierii -dia-Scauna
pentru tiranie sau pentru alte naravuri rale, pedeps-
sindu'i ate o-data si,cu mOrte.
_ Tar afarA de aceste, nu era alta cliipu cu care
pute 55 sà lipssascä Domnit din stApAnire , ce acela
care apnea sa dobAndeascd Schiptrula in mAni, ila
si tine fAr5 tie nid o improtivire pang la sfArsitula
vieW sale.
Aceasa orAnduialA s'aa calcatil Intdiii in (pale
lui Petru al V, Rares, fiiula tela afar5 de cununia lui
Stefan celui Mare, izionindu-la din scaunti Imparatula
Suleiman, clicAnda a aril fi aprinsa elil Cetatea Chinas
-srinca trAinda elü, au push in loculil sari pe, Ste-
fan al III, carele s'aii arAtata pe sine di este strA-
nepota ala lui Alexandra L i asArnine eat intamplata
aceasta si cu Petru alii V, Schiopulit ; cad alegAndu-la
boierii Dom* clupà loartea ce strasnic5 a luiloan
Armanulii, l'au scosii turcii din Scauna IndatA .dupa
acea ; 'NA caindu-sa ii peutru dAnsulli, in scurta dupe
acea, l'au push iariisi .in StAptinire.
Iar a tAie capetele Domnilora, obicinuieu turd'
_Wade rani, si mai alesii numal la vre-o rascoal5 de
lata cAnd fAee vre unula, piinA ce au eAcluta pute-
rea alegerii In mAnele lora aupa fuga lui Miron Bar7
novschi, puinda in stapanire dupti plAcerea lora pe
Ilie alü III, fittlii lui Alexandru ala IV.. Cad dupd
iacea nu au avula nici unula nenoiocirea ace rA.ca sA
lie ucisii in Scaung, fArfi numal Istrati Dabija t tatAld
nostru Constantin Canlemir. Ceia ce are pofta sI
156
cercetezil mai cu amAruntula pricina aceasta, caute
dacA va voi la capil aIi II, la catastihula Dornniloril.
Scoaterea sau Mazilia Domnilorti Moldovei ad
urmeazA mai Intra acestasi chipti , cAnd hotArAste
vizirulil ca sä scoatA pe Domnii din Scauna, si do-
bAndind5 la aceasta voie de la imparatulfi prin tal-
hist, atunce foarte s prizAste la tain5, si nu spune
nimArui ca sa stie, fArA numai Domnului acelil noti,
ca nu cmnva sit nu obliceascA capu-chihaialele Dom-
nului celui din Scaunii. st sifl 1ntiinIüzâ pe &insult";
pentru acea, poronceste chihaia ala vizirului Dom-
nului celui nog, ca sA vie la curtea noastr5 Im-
bracatil cu alte straie, 1 viinda ii poronceste ca set'si
puie caimacani, i sA le porouceasca ca sa facA
acea ce este sa sA urmezA din poronca imparatulut,
at isprAvindu-sA aceasta, orAnduieste vizirula pe unii
capigi-basa, ca sfi aduc5 Domnului firmariulti si sillS
ducA pe dAnsula la Tarigrad ; **) iar Domnula celü
noa trimete cu capigi-basa_ pe una din slugile sale
cu citrtile 1 cu poroncele sale cAtrA Caimacant,
Cu o scrisoare osfibitA cAtrA toatA boierimea. tar lui
capigi-basa i sit mai clan 1 alte dotiA firmanuri Im-
pArritesti, unuld cdtrA Domna, I altulü catrA caima-
canii acei orAnduiti de Domnulil acela not]. Fir-

4.) Mal sus la cap ald II, Pentru alegerea Domnilorti" niel unit cu-
vanta nu sfi pomineoe pentru uciderea lui !strati Dabija el a lui
Constantin Cantemir; Inca sl la Istoria Imparal(ei otomaniceol,
undo aratfi In scurtil alcituitoriulil penult viala tatalui Bab, nu
Vice nici unit cuvantti de vre-o moarte cu primejdia lui, ce mai
vairtos slice pre trilbies cd au muritá la Inalti 1693, martie
*') Pottle la lap, e din gresald s'at pus Tarigrad.
 157
manuld acela care este c1r Domnii, ohicinuieste sfi
fie cu aceste cuvinte ; Pre alesule, (mai efghenis)
d'intre Domnil eel ce cre'dil In Messia st mai vred
), nictl d'intre cei mai marl din norodnIti lui Is. (Pen
tru câ Domniloril celora .mazIlip le sA da tot(' ace
lasi Min ca i celorti stApAnitori;) carele au fostA
mai inainte Domini Moldovel, sfAr0tulfi tag sa fie
fericitti. Ajungandil la tine poronca Intru toti pre
luminatel impArAtestii noastre mariri, calla toatä in
mmea,.este ascultitoare, sett fie stiuta , cA tu prin
trAndAvirea ia la slujbele noastre i prin lenevirea
,,la Implinirea poroncelorg mArirei noastre cel impii
rAtesti te alft:lentil vinovatii a lout fault) de pe
deapssii 0 de canonisiri; (ate odatA sA adauge,
si pedeapssii de moarte.) inset fiindti c Indurarea
mila noasträ este nemarginitil asupra ta 3 pentra
acea amii poroncitii ca sill sti iei numai Domnia,
In locula tan s puie pe (N.) Dec! tu Bra de a mai
zAbAvi unit ceasii, sati o clipala, sA te radio! en
toatA casa ta, cu slugele l cu averea, i sA vii la
pragultI porili IrripArAtia noastre, ce Intru totti pre
luminatA ; t te fereste sA nu gAndesti, sau sA un
ymezil intru a1t chipil ; I crede iscAliturei noastre
celei sfinte. Data la Tarigrad; anulA (N.) luna (N.)
lar firmanulti edit ce este clitrA caimacamil
este cu aceste cuvinte alcatuitfi ; Alesilorfl d'intre
boieril norodului Messiel (N.) sfArsitulA vostru sA fie
bunti; ajungAndti la voi firmanuld acesta alü Impi
rAtestil noastre mAnn, sA §titi cA ne'amil Instiintatfil
cum cA (N.) DomnulD vostru acesta de acum,
158
.s'aa atatata lenisd la implinirea poronceloril noastre,-
,,sI slujbele noastre nu le haga In samii, si 1111 are
purtare de egrijA pentru norodd 1pentru boieri,
ne apArAndil pre cum sA cade pe -supusil noetrif,
ne fAcAndu-le lord dreptale, ce mai vArtosti II asu-
" p re§te si H scurge In tott chipuld. i d'intru aceasta,
milostIvindu-sA asupra voastrA mila noastrft ce ne-
mArginitA, anui poroncitil ca sA'16 scoatA din stApa-.
nirea Domniei I stela aducA la pre luminata poartA
ImpftrAVei noastre. Deci, voi trebui sit ascultaV
de firmanuld acesta ald nostru, I pe pomenitulti
Doumil ce rand! scosd din stApithire snit dap cu
toalA ,casa sa, slugele I averea,_
In mAnAle Jul Ca-
.pigi- basa alü nostru, ce rata trimesii acolo pentru
aceastft pricinit; InsA vA pAdicl, sA nu vi aratatl
cAtrA dfinsuld nici unuld cu necuviin, sau sA In-
aE cAt de putind din averea lui. OsAbit de aceasta,
se" tmpliniti fArA de aparare toate acele care va
poronci vouft din porouca noastrg Domnuld vostru
acestil nod, (eutare); si va paçIIi sA mi ganditi,
sau sA faceti ititru altd eliipü, I credell pecetil
noastre bef Cu totuld pre sfantA.
Data la Tarigradii, anuld (N.) luna (N.)
1 dacft au tura fricA ca sA nu factl Domnuld

vre o rfiscoald, intAlegAndd pentru mazilia sa, sau

sft nu NO pe la stApAnirele cola Hristienestl de prin
prejurill atunoe dad porOncA seraschieriului de Ba-
badag, sau pasti de Bender, ca sA del Jul capigi-basa
.veo capva ostast, cu cad s poatA apuca pe Doing,
.cu buns strajii sAld frimatit la. Tarigrad.
 159
Iar dacA suntil toate linistite In toate pArtile, a
-nu este pricinii la mijlocii pentru care sa fuget Dom-
nuln, aporvine la Iesi numai singarti-capigi-basa cu
posta mezilii, t cu ncele dotra firmanuri, cu alata
grabire In cat II este prin putinta , l pe care till-
-nuieste elü pricina pentru- care este trimesn, mai var.-
tosil dupA ce sosAste la Galati, care este orasuln celd
d'intili all Moldovei de catra Turchia ; ti pentru ca
si apace pe Dmitri fara de veste, Iice a este tri-
-mesii cu altA , poronca. Si asa Ii Intocmeste mersulti
sail, In cTit 'chiteSte sa sosasca In lest mat inainte
de ameacla li, la care vreme top boierii sii allä
adunati laCurte. I asa sosindu elii, merge dreptil

Ia Curtea Dornneasca, i intrandn In Divanii, heriti-

ste acOlo pe boierii ce suntli adunatt. t da fir-
manuln in mAnele caimacamelorn, cari suntii oran7
duiti deDotnnu1 celn non, pe care if arata la! cm
degetuln o slugA a domnului celui non, care este
trimesfi cu thinsuln, Imbracata in straie turcesti, st
cand le dn eta lora firmarmlii, le dice asa ; Dom-
vostru este scosfi din stapanire, deci sa as-
,,cultati poroncele Domnului acestui non.
§it apoi heretisindu'i In numele Domnului celui
non sl ace shiga alü liii, le da scrisoarea I po-
ronca stapanulut sari. SI la urma adunandu-si top
boierit In spatarie, ultra I capigi-basa acolo, viindri
-Domnuli pana hi ash *Mtn, intimpinarea lui, st In-
chinandu-sa putin unuld altuia, poronceste Domnului
capigi-basa ca sa sã suie in Scaunuln sail, fiindir cd
are- sal vesteasca o prone& ImpArateascit. Iar Dorn-
IGO

nulti este ascultfitorin la aceaSta, macar de §t pri-

cepe din urrildrile aceste ci va s41 faci maple,
si aacla in Scaunti ne iciiidü alt5 nimicii, de cat
nuinaI aceasta: Fie poronca pre milostivului 0 In-
tru tutu pre luminatului impuratil.
Si clupti acea scoate capigi-ba§a firmanulti,
flu (lalui, iar eli aducindu-lti la gurA §t la frunte
dupi ohiceii, iIi di lul divan-efendisl ca selti ce-
,
teasel, sI in vremea cetirei s5 scoali Domnulii pe
picioare, I capigi-basa I Impreunil §t totI boieril.
Dnpii cetirea firmanului, ie capigi-ba§a pe Domini
de sub-suoar I 1111 pogoar5 din .Scaunil, apclandu-la
lingi &insult] inteunil ;ilia scannu mai josti. Dupd
acea si intoarce I Donniulti cfitrI capigi- ba§a, al
II clice asa : Cif, elii este imparatului datoriti cu
nemirginitei multimire; pentru a nu au voila Si
npiardii Orli in sfirOtti pe shwa sa ce netrebnict,
1,ce voie0e aid inveti nutnal prin pedeapss5 lini, al
,,cum ci elii toate acele ce sunlit -hotfirate pentru
odinsultl, le asteapti plecatti, i 10 cunnaste vina sal
Insii nu Si desnitdfijduie0e cu totula de la mila un-
prirsateascti.
mini 0 allele ca aceste, care socote0e elil c5
suntti pentru gustulii turcilor5 ; I isprivindu-si elui
vorba sa, ild lasa capigi-ba§a In sama boierilorti pe
mu clile, 0 le poronceste, ca pre in grab5 cat arti
Ii prin putinhl. si faci gitire pentru trAsurI §I pen-
Lnii alte lucruri ce sunlit trehuincioase la druniti ; 01

orinduindü elii aceste, merge de acolo la gazda care

este gittita pentru dinsulil de caimacani ; iar DomnuI
 1.61

ramane ln carton sa trit ztle. DipA acea avandn

toata puterea. Domneasca ca maFnainte, dandui al
1

'boierii tot acea0 cinste ea 0 cand era In Seauna.

:0 indrazninda cine-va ca sa sa aride catra dansula
en necuviinfl safl cal (le patio ne-bagatoria de
ama, atanci fara de niinteala poate sd sdro-
eld
lieasca ciolanele aceinia en topornlit sau Buzduga-
nulii ce i ?au datil lui de la Sultanula, and au
Wrath In stilphire; Inca 1 cu sable sa .spintecanda
elü pe vre unü boiera, macar l din cei mai marl,
insa numal insu0 en rnflna sa, atunce nici de catra
Imparatula no sa socote0e a ti gr4aIA, pe-ntru ca
tureii au aceasta. parimie:: O piatra care ail fosta
.1:pusa c-data .in vre o zidire, ramane tot piatra de
.zidiii, §I,poate sa vie o-data vremea, Intru care
,va II iara0 de trebninta la vre o zidire.
In cuprinderea acestora tnT 1Ile, acei .ce sunta
oranduiti de eaimaca'ni, poarla grip pentru caT, Ira"-
-suri §1. alle me suntii trebuincioase la drumii, pentru
radicarea Domnulul ; i trecandk 1IieEe aceste en va-
Ale, purcede Domnutil din IeI catra Tarigrad -en
Walt\ Curtea, famil Ia §I avereu sa, clintru care Dimino
no cuteaztl. ingintea ochilorü lul sa lel macar preta
Ale anti banfi, i iesd -din Curie prin poarta ce mica
ce este de catra amiada-4i, §i toti hoterii i dre-
gatorit de Oaste, eld pitreca ,o :milli de led din o-
ra§ii, §i descale.candil de pe cal, ii saruta 'liana Cu
mare .cinste, §I sti despArtiiscil luAndtiV voe de la
Alansula as.arnine ca I and ar fi §Agfinda in Scaunk;
ar th le mullame0e pentru.cinstea care Faa ara-
19
162
Iatl 1 pentru pitrecerea ce A avutil cu dan§li, at
It sfatueste en politi& dupA obiceiri, ea 0 fie ascul-
tAtori la poroncele Imparatului sl a Donmu luf celui
nal 4 st dap' acea s intorcii boierii iarAsi Inapoi
ia lest, iar pentru dAnsulfi 1as dot petreatori ca
s'AI poarte grijA pentrn tomer] i pentru gAtirea
mesei.
Intru aceastil cAlAtorie, sa pAzAste capigi-basa
ca s nu s5 intAlneascA Domnuld celil nog cu acelü
mazIlitü ; lay IntAmplAndu-sA anti ca aceasta, apoi acela
IncungiurA pe cesta-1-altd, al 11 face loci1. Dup ce
trece Dunarea d'incolo, are vole ca s trimeat5 Ina-
thte la Tarigrad pe unil din slugile , sale. la Vizi-
riulfi st pe la alti prietini buni, dacA are, ca s1 In-.
duplice pe slugele cele mai marl de la poarta oto-
maniceascA.
Si dacA tiii cum voril sAtura lAcomin de
bani acelora mai marl ce sunth la vAsIA, atunce
ii pre lesne dobAndescil poronch cAtrà capigi-basa,
ca s aduca pe Domnii la palatulfi sas ; iar dacA nu
poLü scoate poronca acea, apoi ajungAndil capigi-basa
la Cetate cu Domnuld, atsteaptA cu 'Were pAnA cAnd
face Instiintare cu una din slugele sale lui chihaia,
41cAndil a A adusfi pe Dornnii pAnA acolo iI asteaptA
poronca vizirulüi cum sA urmezA cu dAnsula.
St dacfi este Domnulfi pArAtti cu vre-o vinA
mai mare, sau dacA voiescli turcii ca sA scurgA de la
dünsulq ban! mai mulci, atunce 0 dA -poroncA lui
capigi-basa ea salt strAjuiascA (sl aceasta 0 face
numaT Mune and voiesca turcii s urmezA cu dan-
 163
oIl maI cu milostivire) in casa Int capigi-basa sau
a lui bas-bachiculi, adecA a Visternicului; iar dacA
voieste imparatuld ca sa simtasca Domnuld mania lul,
apoi ild baga pe dansuld in cele sapte turnuri, unde
nimine nu pate sA sada la prinsoarel farA numai
din insuAl poronca imparatului; Insa macar sa fie
alit ori si unde la popreala, tot nu poate sa fie lesne
intru attA chip slobodit. de cAt nurnal prin bani
multi i daruri marl.
SI dad pate scapa la urnia, traieste slobodil In
eurlea sa, pAna and mai gasaste vreme en prilejd
ea sa ie Domnia.
Si macar ca sA afla scosd din Domnie, dar
cAnd merge la Biserica Patrierheasca, sada In strana
ce DomneascA, intru care nimene altulti nu poate s(
sada, fArA numai and este la Tarigradil vre urinlü
din cea-l-alti Patriarhi.*)
Asamine cinste are si Doamna lul, avandil in
tinda Bisericel stranfi osabilA pentru dtinsa, cara este
mai inalta de cAt cele-l-alto strAne.
Osabit de acestea, st..casa Waste dupA
placerea sa, i o impodobeste pe cat ii este la pu-
tinta; si are pitrecerea sa sloboda cu solii Curtilord
Europel, adecA al franpijJorfl. ai inglejilora, ai
Venetiei l cu aH ; turcil credal ca
pentru cA
unuhl ce sa afla traindil in Tarigrada, nu poate sd

) Lesne s redi ca cuvintula Patriarld" nu are aid cr intalegere

ee poate cit vre sti zica Darnall de Moldiria fi (le tars Munteneas
ea; e5d dupa acestfi relit( de urinarl ale, turcilorti, nu poateii
fie lipssa Is Tarigrad de Doinnl drepil sail naztlitl.
164
facA niel a luerare linprotiva portti otomanicestf. St
cAnd merge unde-Va, ie cu sfne patrn sau 1 ma.
Thuile din slugile sale, sf dacdvoieste, incalicit pe cal
Impodobil ü cu cele mai frumoase tacAmuri; i ltn-
prettnü cu toafe stugile safe,- poarfa strafe on i din
card bole, dup5 con voieste, pe cAnd celbra-l-allf
liristfani este _popriR A poarte slraid verdI 1 cibote
galbine: CAnd merge- elti curtea viziruluY,
Ia
descalia la scarA, st- i s'a d'A titlü Domnesci de cA-,
Ira Chihaia sl de allti;' i i sa d'a cafe st allele'
dupa obicefulti turcescd, dAndn't toata cinstea care'
obieintiescd turcii a 0 da Damniloril celorti stAptlai-.
tori.. Mai Inainte aven, atAt Beizadelele Damni,
lord cat sl Domnii cel mazlilli, de la visteria lin
pArMeasca 0 leaf'd itatArati pe toat5 pay dela cinct
1an5 fa dAce tater! Imparillesti;. InsA mai la urmtV
scan ràdfcalii acestil obiceid St de bird este slobodt
cu top' oamenii sift, s't pAnd in vrernea de acum; st paate
din viile Imptfrillestl asi fad vind pentru cur-
tda sa; iar cliii vandA nu este volnicd; InsA aceasta
nici Domnii flU o ad ceruld nici odata, pentru ca la
Moldoveni, sf. mai ales la obrazele cele marl, told
feliuld de vandare sA socoteste a ft necinstit4 ash--
1)ft de vaadarea panel care facil pe mosfiele loru.
Si Ounce are unit D4mnil s? mat mare norocire
and nu s5 vAdeste la ivalti vina pentru card ald
mazileascA, ce sattirA mime. Iticomia vizirulni; pen-
fru cA dupti obiceiuld tnreescii, schitnbAndu-sA viziruld
faarte des, apoi viziruld Celd noit, ca sA descopere
Insill-Aciunca .11 viclesugurile celtria-l-altd, face tadatft
 165
cercetare pentrn cele ce nil luatti etT. triltubatate
peste Soma hotArMA, de la DomnultI Meldovei
all tfirii Muntenesti. St apoi pentru ca sit mai mA
reascA elü vina celuia-l-altil, de multe on iartft pe
vre unti Domnil cu greple mai mici, t descopere la
comia celnia-l-altii, numal ca sA dei inplegere §I
pentru indestularea lAcomiei lut

CALK° U-
Penfru Boeriele Moldovinefti: i penfru stpdnirile Ionic
Fiind6 cA pAnA aice amu pomenitti de multe or
pentru boieril Moldovel, dupA earn §i in capetele
urmfitoare avernti sA vorbimil Ind 0 mai tie mule
pentru acea socotimil a el de folosii, ca sA arA
tAmii .Cetitoriului celui iubitorii de stiintA, 51 pentru
boeriele lora.
II sA numescil in limbA tArii*boeri", care mime
este imprurnutatil de la slavoni, pnin schimbarea cu
vtintului celui dreptil slavonesciiOolerid."
Noroadele s1avone0i ohicinuieti In Vremele veal
a numi cu acestri nume pe toti inegnatii lora.
Ivirea boierilorrt lorti este nestiutA, I intunecatii
pentru lenevirea istornicilorti Moldovine0i ; numaT
atilta sit stie cat adivereazA piaclele noroadelorti celorti
de prin prejurti, a serbilort, si a bulgarilorii, cum cA,
slujbele Mat suntti cu mult mai vechi de cAt dis
calicarea in Moldova.
insA stApitnitoril acei de mutt at Moldoviel,
nu 'impArtAti dregAtoiiile cele mai de frunte ale Curtii,
1 66
iia numai pe la hoeril Iorti.Lisa asa dup1-1 cum
sa urmeazil cu ele in dlua de astacli., suntti asadate de
Alexandru I, CeI Banü, dupa ce a primitti On de
la loan Paleologulti numele de Despotti sl Corona
Craiasca, voindfi ca sti's1 intocmeascfi toatfi Curtea Sa,
dupa obiceiurile cup' impfirfitestI.
Si povestirea aceasta o v'a crede fiqte-care pre
lesne, numai de v'a alatura cu amaruntulti cu boeri-
de aceste de acum ale Moldoveniloril, pe cele ce erau
marnainte la imparatli grecesti, pe care le'di scrisfi
Curopalatti, 1 Gheorghie Codin intr'u o carte osil-
hill.. Si apol acela v'a afla la amiindona tot unil mime,
st tot o slujba a boerilortl celorti mari; care atilt
la Divanil star' langa Domnti, cat §i prin tinuturi im-
plinescfi poroncile luL, i slujascfi Culla Drept
acea, il sa imparpscil actin) in Moldova, ea st o-
dinioart1 la Greci, in [went de Sfatti si in hoeri de
Divanti.
Boerii de gala, adeca ace! care suntfi In Irebde
tArit sfetnicii cei din launtru al Dornniei, suntti a-
cesti siptel aded :
I. Logoffitulti celti Mare,este inaintea tuturorti
celora-l-altt, si la toate sfaturile este Prezidentfi st
directord carele intaiti pune inainlea cerora-l-altI
getnici, pricina acea pentru care este sA facfi sfatfi
din poronca Dornneasca; sl dupfi ce aude eh-) holt--
rArea fleste-caruia, Instiintazã pe Dornnti pentru ho-
tfirarea ce s'ati filcutil. SI cAnd este trebuinVi ca
sti fie Domnunl rugata In nurnele tuturoril hoerilorti
pentru oare-care pniciiii, apol numai sIngurti elü
 167
poate si facd ace aratare. t pentru acea 0
i s'aii
data numele _Grecescii Logofeta". Elemai are si tre-
buinta hothi'âIu1u I desfacereapricinilora, atilt
pentru stApanirea tarinilora, cat t pentru datoria ce
este la munca lora. Si curtenit inc suntil sub stii-
panirea lui, adecti acei care Watt ajunsil in starea
hoereasc5. Si pentru siinmula hoeriei lul, poarta' la
grurnaza gherdana cu lentil de aura, si In mann sa
toiaga aurig. Cana era Moldova inca deplia
th floarea ei, era sub aceasta boerie I obthduirea_
cetatit Moncastrom, ce sit dice acum Acherman ;
Insa dupa ce ad luata turcii cetatea de la _Moldoveni,,
i s'aa datd cliciniala din tinutula Cernllutului.

II. Vernicula de Tara-de-josii ; poarta grij5 hi

Curtea Domneasca, pentru toate trebile acestei epar-
liii, si are sub sine toate. curtile cele dregatorestt
ce suntil In partea aceasta a Orli, I Inaintea lui sa
aducti toate pricinile lord cele de judecata politiciasc:5.
Eld raspunde la pricinile cele de osindire, l poet@
nil 1iot5rascii pedeapssa mortii la talhari, la ucigasi, §t
la pradatorli de Biserici si la alit facatori de rale,
it farX de a intreba pe Dornnd. Pentru samnuld bo..
eriei Iui, poarta toeagii aurita t 4) dinioara cand
sa tine Besaratia de Moldova, 'era asupra lui ohla-
duirea cetdtii ce sa dice Chilia, iar de . cand s'ad
luta Besarabia de_ la Moldoveni, i s'aa data Barladul
sub stdpfinire; Insa, pentru ca elfi trebui si fie ne,
contenit la Curte, dupa slujba ce are, pane in
cula sad pe alçi doi din beeri.
JIL Vorniculd de Tara-de-Sus; are esamine pu
168
tere In eparhia sa, ca I vornIcula (le Tara-de-Jog,
§I Inca poarta lii milni toiagra auritfi, pentru cinstea
Imeriel lull vi sub stapanirea sa este tinutulii Do-
roliojuluL
IV. Hatmatmlii, sun Arbistrategicula a toata Oastea.
Aceasta Aregatorie o liver in vremele imparatilora
grece§ti, ispravnicula cela mare ala curtli 1mpar4-
1e§ti. :Ela este varfula tuturora calaraOlora, §I are
*sub tapanirea sa pe 'Wald Oastea ce en leafd, atilt
calarimea cat §I pedestrimea. Are obladuirea asupra
linntulut Sucevli, .§1 cami merge la- Curie poarla in
manii toiaga mita.
V. Postelnicult celii Mare ; orandniqte toate Iii
Curtea Donmeasca, s,I are sub sine pe toate slugele
cele din lanntru ale Culla, §I pe calara§li care sunlit
,oranduitt pentru poVa Tarigradului t4:1 a Cramulut, ce
sd numesea be§lit. La Sfatulii ee1 1e taina, nu are
elti nici ioeü .de §idere, nici cap/anti-1 de raspungb.
insit de mite pri este §i ei.ü primita, on cu invo-
ala celora-l-a61, sau din poronca Domneascil, §I a-
lance trebui siPla gocoteasca vechila _In locula Dorn-
eului ; i are purtare de grijil ca cel-l-alp sfetnici
'cat le eurand, §I dupa vointa Domnuitil sau, sd ho-
arasca pricinile uele mal piitrunqatoare ale Tarii.
Eld tire obladuirea Ie§ulta, §I este celii mai alesa ju-
,decatora aiü lacultocilora lui. La Curte eI poarta to--
iag de argintii.
VI. Spatariula eela Mare; este oranduita asupra
celora purnitori de spada Domneascil, §i are stapa-
ilire peste, giumatate dc inntula Cernaucului. Lfa
 169
rraznielle cele mart ea s Oa Despot lee, sti Inbraca
in bine. de llr, I al unü turban cu pletre seumpe,
11 la vremea In care asculta DomnuIii Dumnedeeasca
Liturghie sau sAde la. masa, poartit spada Domneasa.
VII. Paharniculit zela mare : la Praznicele cola
marl, (a elü 1ntifl Domnului paharalii et' via, 0
;are supt sines pe sel-l-dig paharnicl, I loge villa
Domnestile ;are in purtarea de grija a sa, sllindli ca
st sA lucrezA cu rAnduia1 1 .s sA tuleagl la vre-
me. Si pentra aeea toti vieril stati supt stapanirea
Jul, 1 nimine flu este 1obd Iti loatti tars ste0
,euleaga via sa, pana nu va Jun viye de la dansula
prin nare-zare ;darii midi, .care voe sñ i1A de la dan-
sutil mai ales la 14 clile Ie mud liii Septemvrie,
aceasta ii ptieinaieste lui .deStUl enita, t Oa
bit .de aceasta are 0 stphiire asupta Vinutului
Cotnaria.
VIII. Cu ace01 Asia Sfetnici sA maT ocoteste
qt Visternieulii ceiü Rare. iteesta strange banil ve-
flitului Domnescii, I plateste ANA() made i s po-
Tonceste .de Ia Domnü,. II are sama theltuielelorti n1
A venitrUriloral l toi soriitorii visteriel ce An Oicl
,diaci de isterie., trebui s5 asculte de foroncele lui,
,st mimai pentru ,ca are la masa sa deile - de la
casts sfatukui de staink pentru acea sa .Socoteste ir
.eIrt alt optulea Intre sfetnicl; 1isa nu are intre
din01 "lid loon de lidere, mid cuvantti. Iar- cand
este Ia sfatii vre-o prieind de a le visteriel, tunce
eld Ode de'mpreund; Insfi -nu pentru t a si fie §1:
elb sfituitorifil ed !lima! ea sa aseutte potoneete
ce1or4-41 01 s.6 sa Ittplineasa.
20
 170

Starea I. a Eloerilorti de Divan&

DupA acesti optil sfetnici, urrneazA boerii de
divang, care oh Impart(' . In trii stArl. Starea ce
crinthiii, care sh numesce5 Boeri Mari, sintil acestia :
I. Stolniculh celti mare : este orAnduitu peste
cuhnea Domneasch sl peste oamenil el, 01 orAndu-
este bucatele pentru masa Dornneasch pe la shrhAtori
la alte veselil ale curtel, sI le Increde pe dhnsele
prin gustare, sth la mash IAA la alh triilea paharh.
I
II. Comisulil celii mare are In purtare de
grijA toate grajdiurile i tachmurile cailorh, slugile
lora, fierarii I carAtasii ; elü este orAnduith peste
Braniste, unit shsii pentru fAnaVi ce este lAngA Prut,
Ii poarth grijA de sh cosAste pe dinsuU fAnnlil pen-
Iru De acolo este hotAritil
grajniulil Domnesch.
pentru dinsulti unit venith stiuttl. Peste aceasta, mat
are Inca la elite tril ant, cAte 20 talent de la
lieste-care moara cu duhas, de care sIntii pe Prut
In destul de multe.
. Medelniceriulh belt.' mare : la Praznicile st
HI.
veseliile cele marL, dA Domnului de spalatil Inainte
de mash, 0 are pe jmnAtale venitulh de la Ste-
fAnesti.
IV. Cloceriulh cat mare, care s'arh pute 4lce II
ispravnich mare alit motet : este asupra tuturorh Ca-
marilorti Domnesti, Mtn care sh pAstreacla legumele,
untulh, mierea, brAnza, sarea, I alte ca aceste,
 fit
poartn grija ca sA sA strAnga untie .te la vremea
lorii, 1 sA sA pAStreda bine, 1 ,c1A din trAnsele cAnd
este de trebuintA, sau and ii poronceste Domnulii.
Domnil au rAnduitil lui daeitielele oilorl care le tier
lAcuitoril tarani de pe lAnga munte.
V. Sardariull campi-dux, ce se Intalege Ge-
neral-leitenantii, dupA obicinuirea limbeloril Europel
este mai mare poroncitoril peste cAlArimea din ti-
nuturile Lapusnei, a Orheiului si a Sorocel ; ell apfia
Ora care este intre Pru(5, intre Nistru t intre Be-
serabia, de nAvAlirile tatarilorl de Crlin si de Bugeag..
VI. cell mare : este asupra cassa-
Sulgeriulii
pilorl, si are datorie ca sA aibA purtare de grij&
sA fie vite de tAietti pentru masa DomneascA, -st sa-
impArteascA carnea pe la cel ce au tainfi din curte..
VII. Iitniceriull cell mare : strange grAulti-care
este pentru trebuinta Domneasca, l poartA grijA ca-
sâ sA puie prin jitnite.
VIII. Pitarill cell mare : este asupra pitârii-
lora, st poartA grijA ca sa fie Mina- st ea sti sâ
facA in toate dilele pane proaspAta, atAt pentru masa
DomneascA cat i pentru cei-l-alti taingit.
IX. Satrariull cehl mare : are purtare de griji
pentru corturile Domnesti, si la druml pentru armele
cele marl I cele mici; asap taberile, st are sluj-
ba de unil feld-taig-maister, cat i ca unl General-
vcartir-maister.
X, Armasull cell mare: este poroncitorid Ce-
lor-l-alil arrnasei care sAntii ca la vre-o 60. CAnd
este cine-va judecatil la moarte, atuncea- are elI da-
in
tOle, Ca sA poarte grija pentru plinirea hotArtref
Domnestl.. Peste aceasta mai are el purtare dee
i'ij i pentru temnite, i pearl' tabulhanaf adec#1

muzica lenicerilorL
Xl. LogorAtuld alb doilea :, este In toculb Logo,
MUM cella Mare. CAnd. are acela Impiedicare
de alte trebt mat marl, atunre rAnduieste elil pe a-
cesta le bcüli Ati, ea sä hotArase5 arAturile I mo-r
Vile;
XII. USAriulti sati Portariulti cent ma re : este
asupra celor-t-alt,t usArt, t poartà grijA pentru ea-
pigi-basa t elle agale, ce sâ trimetti de viziriule
de la curtea ImpArAteascA..
XIII. Aga : ie aminte pentru strapia ain tesi.r
V este poroucitoriii peste segbanif dc seutealà, care .
slujAscil fArA de lege", numaf perttru ca sA fie slobodi
de bird. Elü hotAreste pricinile cele mai mid a le
Ideuitorhrti din IeV, I dacd Inthlneste elil pe ulite
pe vre-unti omi neeuviosti, sail batb, Alb pedepssAste
pe unulti ca acela pe loci, mAcar 'se fie ori de under
Peste aceasta sAvArsAste eld toate acele ca i unit
lenicerifi-aga la turd
XIV.. Postelniculti tilt" doile: isprdveste slujba
Postelniculd Mai Mare, 1t ie aminte peste toat5
eurtea. Insa. slujba- Jut ce mat aleasA este ea sA
duce" in tAuntru la Domnil pe Boerit cel Marl care
stintti scost din slujbe,.. t pe ceI-I-a1t1 dregatort at
Wit ; t dud are-vre unuld d'intre dInIi ca sA stt
roage pentru ceva Ia Domuti, atuncea elti are datorie
ea sA dual inIAuntru cererea Ion, t sA le aduciii
rAspungt. limpet
 173
XV.. Logoratulif taa triilea sau steretariulii,
ifromnesca pecetluieste scrisorile Domnesti cu peee
tea ce mioi, le eerie, qt -le da la Domnd ea sA Ie
iscaleasza. Ela mai este erandnitii peste camara l peste
uricart, adeca striitorli cei de hrisovuri ; ispraveste
pricinile Monastirilora., st duce lnlauntru la Domnii
pe Mitropolitula, pe Episcopt I pe eel-I-alit bar.
bai Bisericestl; t arid vina soli de pe la alte cunt,
atunce eV' are purtare de grip pentru (MO, ca
sa le heti teremoniile dupa obiceiula eulef, 0
poarta Ia sine in lantil de aura pecetea eu care pe
cetluieste chi anaforalele sau hotararile eele de ju
decata, pe care le ispraveste Lagofkula celti Mere
cu mfina sa.
XVL Capitanula de darabani : ocarmuieste pe
darabanT, care nume _este arcatuita din euvantula celit
nemtesca xtrabant' t sa. intelege pedestrasil, care
strajuiesca la curtea Domneasca. Elii cearca sLrijiIe
tpua I noaptea, le randuieste si le schimba ; st and
Iipssaste aga din orasa, atuncea este, eta deplin la
Poeta
To oeriT acesti de sus poineniti sinta starea
I. st sa numesca Boeri Mari ; I osabit de cinstea
care Ii o da lora oficia sau dregatoria lora, mai ail
Inca. st acésta putere ca In
tOta Moldova pe undo
sinta on as-adare, sa judece pe spuui lora, st sâ
le hotarasca pricinele. Lusa boerii de starea II 0
III. nu au puterea .aceasta.
Sardariula, logoratula al doilea, Logoatula aId
triilea, Postelnicula al doilea, cum st CapitanuIt de
174
darabani, macar cA sAnt.a supt ascultarea altora
SI ati asantine slujbe ca sI Boeril eel Marl, case ad
tot acelesi dregAtorii, sl ar fi mai mult sA sA so-
coteascA In starea a dnua, Insä pentru c slujbele
lora le daii mai multA cinste, de cat ale celora din
starea a dorm, si pentru c In toate clilele sAnta mai
mult pe lAngA Dornna, pentru acea aü Aderea bra
Intre boerii din starea acestA
OsAbit de acea ce ama pomenita mai sus, str
mai socotesca In aceasta stare si vamisula, i Cami-
nariulil, carele strange la One 4ficiueala Dornneasca din
cearA ; Insti nici unula d'intre dansii nu ail foal stiuiii In
divana, ce trebui sã stet la Ionia unde le poronceste
lora Dornnul, insa mai sus de Sardaria nu pot5 IncApe.

Starea a II a Boerilora de Divann.

Spatariula ala II poart5 spada Domnease5 In
sArbtitorile cele mai midi, si In lipssa Spatariulu
celui Mare, isprAveste toate slujbere aceluia.
Paharnicula ala II. asAmine urmeazA In siujba
Paharnicului celui Mare ; sI mai ales are purtare
de grijA pentru vile Dornnesti care sAntil pe Maga
11110, I pentru lucrarea t culegerea lora ca sa fie
la vreme.
Vistierniculil ala II. poartA sama cheltuielelora
visteriei, tril luni dup5 vistiernicula III. §t le- scade
la Vistiernicula cela Mare ; care orAnduiala asAmine
sA urmeaza cu toti cei-l-alti shijbasi iconomi.
Stolnicula ala II. are purtare de grija In toate
lIeIe pentru cuhnea Domneasa, oranduieste bricatele
 275
pentru Domnii, le asaclà pe mnot, si le increde In-
t5iti prin gustare.
ComiSulti al5 IItface slujba Comisulut celui Mare,
si In toate clilele are privighiere pentru grajdiulti Dom-
nesc5, I cAnd voeste Domnu1i1 si meargfi undo-va
calare, atunce 11 pune eill saoa pe calii, i ilil a-
duce WI Inainte. Leafa lui este a tria parte din v e-
nitultr Comisulul celui Mare.
Medelniceriulti alti II.
Cluceriu15 al5 II.
Siilgeriulü al5 IL*
Jitniceriulli alil II. st
Pitariu15 alil II. asiiinine ca t vistierniculu
al5 II. trebui sä poarte slujba tril luni, dup5 dre-
gatorii ce suntil cu asAmine nume In starea III.
Armasulti ahl II. are izvodti pentru totl eel ce
sAdd la Inchisoare, si este sA s pedepssasc5,
arat5 in tOte Sambetele sara la Domnii, st 110 in-
treaba pe dfinsu, ca s'ai poronceasca ce si urmez3
cu robil. Cand este s'a sä aducd cine-va inaintea
Domnului, pentru vre-o greal, atunce elil aduce
pe unultt ca acela Impreun5 cu vre-o c5V-va arrnasei.
LiBariuld al5 II. in lipssirea usäriulut celui mare
poarta elü toatit slujba aceluia.

Boerii de starea a 111.

Postelnicul5 air' III. s5 aflA cliva l noaptea 'In
curtea Domneasc5, Inpieting cu a1i dol postelnici,
slujba loril este aceasta : cand5 are si ipuie Dom-
nulti ceva Postelnicul5 celui Mare, atunce ii aducti
 176
poronca acea la dAnsull Ina pentru alte po-
1

road Donmesti care 1i se spunt Mfg Ile oAtr slu,

gele, Domnului, all purtare de rijA ea sa 05 pli-
ineaseA sl ad .aducit rAspunsnlii lord la Roma, Pen-
Ira acea Acesti trill ad vole slobodA ea sA Intre
In eihinetulii reit mare, rare la .8141 oeri nu le,
este stebodil.
Spatariult alli III. In toate -411ele poartA spada
Domneasci; pentru acea osibit de botria lui,
mai are st rate dregAtorii :tntre IF:Angelo Domnes11.
PAharniculA alü III. -este' asupra Viiiora Dem-
!nest! de la BacAti Si de la Trottsit, 1 poronceste
wierilart ta s culeagA poama la vreine lit s o
(ealce.
VlsternieulA alA III. este sub :ascultarea Vister-
uticului relui Mare, st este datorila ea .s7A1 del samA
pentru slujba dregatariel sal I dup ce poarta Vis-
ternicult zelti Mare same eheltuielelorti visteriel
tril luni, opal' o dA visternicuIul all Iii. s1 purtind-0
oelA o Jun11, 0 ie de la dAnsulti asupra Sa visternid
culti Ida II.. vt. aceasta precum am.0 41stl mai sus,
dupA trecerea ALMA §vertii de anti otIA tarAsi vister-
micului alit ill. t :acesta larAsi dupi. '30 de %Me,
(dA sama acea incredincatA lui la Visternieulii celfi
Mare; st tram acestd diet, necontenit, ad pitrece
slujba visteriel prin acestl tril visternici ; asa c t
purtfind-o cei dot mai marl ate Ulf Juni, ajunge -
poi la acestii mai Micil &Jug luni. AsAmine o
dulalA sA pAzAste st la cele-l-alte dregAtorill prf-
(mini aratA mai jos.
 177
toinisulti alit Ill. ate ashlind lujbA ca St
Comisulfi altl II.
Sulgeriulti alti III. si
Itniceriuld alti III. facfi slujbele ceiorfi niai Mati
cu boetia aceasta, ca I Visterniculil a1i IlL ajun-
gandil slujba tot de-una a patra hind:
Camarasulti de sulgeriel Inpfirtfiste carnea dupä
cantariti.
Camarasulii de jitnite; are sama pNnei care
este In jItnitlie Domnesti. Pentru leafa sa; are de
la fieste-care carO, cfite 30 aspri.
Patru Vornici de poartâ, slntü cu siderea di-
nafarii de carte; I disfacti adolo pricinile cele mai
noua, pedepsstiscii pe curve, pe femeile care cu
sila sfi necinstescti cu pacatulti curviei, sau de bur&
Voie sfi pleacl a fi ilitbare; le inpreuneata prin cu-
nunie cu fAchtoriulti pacatulul aceluia, dac4 sintil de
stare proastfi. Iar daci. este vre o parte unti obrazil
cinstitti, atunce intiintaz pe Domnii; si &Ind Ode
Domnulti In scaunulti celti de judecatfi, stall l ii de
o parte, clicti Norodului sti taca, I aduca in Di-
yawl pe jfiluitori. Cand vre-unulti d'intru acia
zfibaveste st nu vine cu pilrfisulti stiu la vade Main-
tea Domnului, atunce ii pe acela ISM insNmneazfi In
condica lord, -pentru c celti ce nu si arhti la vade;
sfi face prin acea vinovatil neascultArii cfitr5 Domnie
s1 este ramasil de judeeath. Pentru slujbele aceste
le sK dd lorti ca o leaffi adetulti din tfirgul Romanul.
Pe toft boeril aeesti de ma sus pomenili, 11
tine Ora pentru slajbele Domnesti, I pentru acea
21
178
tar poate s ajungA cine-va la aceste dregatorii, de
nu va fi neamh de boeril, macar de si este la voia
Domneasat, ca or! Ii cui, Inca I celoril mai prosti,
sA dei yre o boerie de aceste.
JupAnesole Joni an fieste-care locti de sAdere
dupA starea barbaplorii lora, In sala Doamnef, care
este in harem, Gbinedeo.
OsAbit de hoer!! acesti obicint141 ce am isti
mai sus, care shijiiscil la curtea DomneascA, mai au
Domnit I slugi de cash, care sA chiamA boerenasi,
numal din neamulil boerescti, ce st din bir-
nici, i din oamenii eel mai de jios, sA priimescii
Intru aceastA stare; prin care asAmine dobAndesch
putere t voinicie boereasca.
Acestia sintii:
Camarasul6 celii mare : este asupra slugilorti
Cabinetului celui mare, I asupra Visteriei Domnesti,
ce este deoslibitA de cea-l-alth Vistierie a Tani!. Elti
da poronci pe la curtenii eel de la camarA, i pe
la boeril cei din starea cea mai micA ; asadA cum-
penele sl mAsurele negutitorilorA, dupA care trebui
sAsi vAnp marfa loril; ie aminte ca sA nu \TA* cu
alie cumpene I cu coth vicleanti, i pedepssAste dupA
pravilA pe clilcAtoriü. Negutitorii cazaclii care aduc5
in Moldova negoturi de prin orasele CAzAcesti sI din
Rossia, stan I acia supt poronca lui.
Vatavulii de Aprocli : este asupra Aproclilorti de
Divantl, si are mai ashmine slujbA ca si unti ceausil-
basa la poarta OttotnaniceascA. Ela inplineste datoriile
 179
celora jAluitort, cu volnicia judeatii, si la toti ceii cc
snt inpreund judecAtori la Divan, le aratA ela locula
lora. Pentru EAmnula dregAtoriei lui, poartA in
manile sale biciii cu mAnunchiula invalitii cu. argintit
Vatavula de stolnicei: este mai mare peste slu-
gile mesii, si and ducil acestia bucatele din- cuhne
la masa Doinneasa, merge 61 inaintea lora pinda.
in manile sale'bicifi, insa nu legata cu arginta.
Vatavula de. paharnici : este "poroncit)ra peste
paharnici, adecA acia ce dati pe la. boeri paharele
cu villa, la masa Doinneascii, sail pe la aRe oaspete.
Cupariula: dâ Domnului in toate iIeIe paharula
cu villa and sAde la masa, si este mai mare peste
pivnita din Curte. Ela chi pe la crAsmari mAsurA
dreaptA insãmnaU, cu pecetea DomneascA ;. si and
gAsiste pe vre unula vAndinda ving, cu mAsurA mai
micA de cat acea poroncitil, atuncea pe unula ca a-
cela eli pedepssAste eli &TA pravilA.
Cihodariula : poartA grijA de cibote si de pa-
pnci pentru Dom* l pentru toata curtea. Elil pun
Domnului cib-otele, (adeca Al Dtcalta), si are subt
sine pe toti cibotaril din Iesi.
Medelniceritila : de acestia si obicinuieste sA fie
trii san patru. In toate dilele ii punil masa Dom-
neasci, aducil apA pentru spalata, si au supt paza
lord toate tacAmurile mesii cele de arginta, blidele,
talgerile paharele, precum i fetele cele de mas5,
sirvetele, i cele-l-alte podoabe pentru masa..
Camarasulti din hiunlru: are pe miina sa straiele,_
pielrele cele scumpe, I alte juvaeruri Domnestt, gl
180
este mal mare peste slugile cam5ri1orti celor5 de jios,
.Vatavulti de copil: este asupra slugilor5 de la
camara ce cu arme, si din Divan. Venitulit lui
curge din slujbele lora, pentru c ace§tia s trimetii
ifoarte des pe la bperil ce sa alb la tali si Muhl
chiemaci de Domn5, t vatavulti loril are ate turn
lett din sasii lei, care le dall lor5 fieste-care boer5
chiemat5, dupli obiceia.
Camarasulii de dulceti poart4 grijt1 ca sä sit' a-,
duca. sara pe masa Dornneasc mncri1e cele la-
crate In zaharll, §t intru alto *purl, I are poqe-
lenele supt mina lui.
Camarasulii de lit-hurl' : are asupra sa sNlile qj
fralle sau rOfturile, cele inpodobite cu aurti sfi cu
argint5, t toate site podoabe ale cailorll.
PivniOriuld : este mai mare peste slujitoril de pe
la pivnii, iar elii sta supt ascultarea cupariului.
Butnaril si alti oameni care lucreazi in pivniri,
sint5 supt mana Jul. Pentru leafa so are droj-
diile vinului, din care face rachill.
Logofaiulti de Visterie: este poroncitori5 celor-,
l-alti scriitorii de visterie, pastreap catastivele chef,.
tuielelor, I sta supt ascultarea Visternicului celui Mare.
Camarasul5 de catastive : are la sine toate iz-
voadele I catastivele pentru osiibitele cheltuelt Dem-%
ne sti condica ostasilorii ; I and sa face adu-
narea ostilord pentru cercetare, atunce ceteste
el5 numele fieste-chnia. Asamine urmeazii ft and
ii sa. da leafa, dand5 dupa acea fieSte-caruia capitanii
coudica ostasilorii din coata lvi, pe care o scrie elti
 181.

tnsnTcu m5na Int Pentrrt ostineala sa, are de flegte

care elite un5 talerti nerntlisc5, aded 2 lei, 10 parale.
Camaragulh. de laminar(' salmi biruInt de cearlt
.gt de sopontl, ce sA. numegte : blirnen", gt Mti chel7
tuiegte In lumtnAri t opaiturl pentru Carte.
Vorniculti de tArgt1 : strInge dejma din toat5
marfa care RI vinde cu m5surA I cu cumptInA, coy
sA numegte la Moldovenf mortAstpie" ; ie lumlnArl
de la camaragalti de lumint, gt le InpArtAgte pe la
slu7ile din Carte. El5 mat are datorie, ea sn poarte
grij t pentru luminile de foal ee sAnt5 de trebuinti
pentru Curte, t la vreme trebuincoas5, s le Inplir
taci prin odiii I prin cubtrf.
Vatavulti de aproclt de tarp : este asup.ra slu
plorilor5 Divanulul care strInga birultl 1 alte diii
ale or5ganilorti, gt le adue5 la visterie. II Blatt t4
supt Visterniculti eelti Mare, tnpreun5 cu vatavul5 lor..
Vatavulti de pale!: are supt stne pe eel .opt5
paid' Domnegti, care sAnIti lastigT cu brAie de ar
gintt, cu s5bil t cu hinei cu minunchiele t vArfu
rile legate eu argintil st poliite cu aurtl.
Peutru slujba Doamnet slat neestia :
Dot vornici; care sintii gl mat marl peste ttnu-
tul5 Vasluitt.
Uri(' comisti: care pottrt griii pentru grajdiulti.
El, peatru car5tele t pentru cal.
Dot clucert : care poartit griji pentru hrana,
atM pentru slug! cAt t pentru grajdi5.

Dup5 acestia sAntti slugile cele de neam5 boe

153)

resca. care sluldscil Ia Curtea bomneascl, 'petitru fes

se iasg Mai la Matte trepte ale boeriei, adectl:
50. "slug! ale Divanului, care stau inprejurtila
Domnului dud Ode In Divana, I chiarng In aii-uutru
pe hoerii
24 slugl la camara ce cu arme
12 slugi la cabinetula cela mart-
3 slugi la cahinetula cela mica.
7 postelnici mai marl.
24 postelnicl mai inici, sau t mal mUlV, .dtrryl
cum voie0e Domnulti sa" east.
30 aprodi de Divana ; care s'a asgmiineaza cu
ceau0i turce0i; adeca, au datorie s aduca la Divana
pe cel psdriV, care nu s aratg la vade, §t si Inpli-
neascA datoriile de pe la daternicil ,cet rill' de plata.
24 paharnici, care slujasca Iamas t daa pe
la hoer! paharele cu vina.
24 stolnici, care aducti hucatere ae la cuhne la
masa Domneascii.
.60 aringqIii care tirla I propiala pe talhari,
pe boerii care uinbl6 sg fug5, sau faca vre o gre
aI mai mare.
Uril care duca la gazthi I sluAscii pe solil
turce§ti al porlii 0ttomanice0i; 0 a Hanului tataryora
de Crim.

all.VreafrP;'4:a