N.

IORGA
-=III=.-

Partea lui Napoleon III

In linirea Principatelor
Conferint& tinut& la Liga Cultural& in ziva
de 27 Februar 1915.

11111111

. BUCURETI
Editura Ligei pentru unitatea cultural& a
tuturor Rominilor".
1915.

Pre0.11: 50 bath.

www.dacoromanica.ro
 A

NAPOLEON al III-lea.

www.dacoromanica.ro
 cf.

Partea lui Napoleon III in

Unirea Principatelor
(Conferinta d-lui N. IORGA tinuta la Liga Culturald
in ziva de 27 Februar 1915.)

D-1 I. StAnescu, mare proprietar de otelurt,

ni-a fAcut bucuria de a clArui Liget douA fru-
moase tablourt oficiale care intati§eazA pe unul
clin binefAcAtoril trances! at RomAniet, pe Napo-
leon al III-lea, al anal rol in alcAtuirea Prin-
cipatelor Unite il void schita in cele ce aü sA
urmeze, §i pe ImpArAteasa Eugenia. IntAiil tre-
. buie sA multamim foarte cAlduros d-lut StA-
nescu cA clA exemplu §i altora ca sA impodo-
beascA Liga CulturalA cu darurile lor.
ImpAratul frances al aml chip il avem
innaintea noastrA a fost fár indoiall un factor
Azle cApetenie in Unirea Princ;patelor. DacA
cineva ar opune pArerit exprimate in aceastA
searA o altA pArere, exprimatA innainte, in care
se atrAgea atentia mat ales, cu ocasia jubileulut
Uniril, asupra rolulut pe care insA§T desvoltarea

www.dacoromanica.ro
 6

natiunix noastre 1-a avut in acest act de inte-

meiere a vietiT politice unitare romine in re-
giunea Dun AriI 1, a putea spune : nu e nicTo
contrazicere intre pArerea exprimatA la Ince-
putul acestel conferinte i pArerea de acum
citiva anT cu privire la causele Uniril.
De sigur e foarte gresit a se infAtisa Uoirea
Principatelor ca resultatul until concurs favo-
rabil de imprejurArT exterioare ; de sigur un
popor nu poate s creeze nimic durabil decit
prin desvoltarea sa proprie, i, dacA Principa-
tele s'ar fi unit numaf multarnita unel conste-
latiun/ europene fericite, fArA IndoialA cA Statul
care ar fi resultat din confundarea Moldova si
a Muntenie n'ar fi avut niclun fel de trAinicie, 1
n'ar fi fost in stare sl indeplineascA nicTo mi-
siune InsemnatA pe lume. Este sä ne scAdem
pe nol cind InfAti§Am trecutul nostru ca o serie
de protectiunI : nascutr, va s zicA, din asezarea
Romanilor in pArtile acestea, scApatI de atItea
on de disparitie prin interventia unuia sad
altuia, acest fel de a infAtisa trecutul nostru nu
numar cl demoraliseazA, dar ne deprinde ca In
toate imprejurArile sl a§teptArn iarA§I sprijinul
unuia saü altuia, si de fapt fiindcA de obi-
ceid cam asa se infAti§eazA trecutul nostru
aceasta este una din causele pentru care ener-
giile noastre nu s'ail putut manifesta In mo-
mentele hotAritoare cu maT multA IndrAzneall
de cum s'ar fi putut i ar fi trebuit. Nu voifi
face nick) alusie la ImprejurArile de astAzI, dar
1 V. Unirea Prineipatelor, VAleniI-de-Munte 1909.
_

www.dacoromanica.ro
 7

de sigur cA, dacA am fi fost crescutr in altA

cunostinta a trecutulur nostru, dacA am fi cl-
pAtat mar deplinA con§tiintA de partea noastrA
in desvoltarea poporulur nostru, hotAririle ar
zAbovi ma! putin si ar fi luate cu acel simt su-
perior de demnitate, care une or! ni-a lipsit.
Da, din toatA desvoltarea poporulur romAnesc
a resultat actul de la 1859. Dar, lark!, dacA
-
se recunoaste partea largA pe care a avut-o
linpAratul Napoleon al III-lea in aceasta, nu se -

§tirbeste intru nimic mindria pe care o putem

trage din desvoltarea energiel §i con§tiinter
noastre trecute. Cind scriam cartea j ubilarl des
pre causele Uniril Principatelor, §i cind, in car-
tea aceia, cercetam causele 0', nu cunosteam
in de ajuns o piedeca foarte importantA care
stAtea,orrcit de mare ar fi fost energia §i ta-
lentul tinerilor conducAtorr al poporulur romin
aloud, care stAtea decI in calea noastrA si
care ar fi fost in stare sA ne impiedece de a
realisa Unirea. *tiam intru citva ce era Turcia
de la 1853.9, dar aü trebuit cercetArr mat tArzil,
un studiu mar adincit al Istoriel Imperiulul 0-
toman ca sA capAt incredintarea cl Turcia de
la 1853-9 represinta inteadevAr un element
foarte de temut pentru zAdArnicirea dorintelor
noastre. Turcia aceasta era Turcia tanzimatu.
ha, a reformelor, a regimulul coin! not, impru-
mutat din Europa §i sprijinit de Europa. Tur-
cia care se impotrivia, la 1856-9, Uniril Prin-
cipatelor avea lingl dinsa, hotAritr sA o sprijine
cu orlce pre t, factoril esentiall al diplornatier
europene. Turcia aceasta trebuia sa existe in

7-

www.dacoromanica.ro
 -0"

- hotarele sale, in deplina stapinire a teritoriu- ,

Int ca §i a drepturilor sale, prin vointa An-
, eel in rindul intiü i, al doilea, prin vointa-
Inge a Francief.
Franta avea o parte de cgpetenie in noul
regim turcesc, care fusese initiat de dinsa ;
toate formele constitutionale ale Turciel celel
nof fuseserA imprumutate din Franta lur Na-
.

poleon al III lea, §i toate silintele until Reed.

until Aali, until Fuad tindead a face ca macar
In aparenta noua Turcie sa semene cu Impe-
riul frances Pe linga aceasta, noua Turcie ce-
ruse §i capatase oamenf nof din Franta pentru
a aduce la capat opera de retorme. Finantele
. francese erail interesate in chipul cel ma! esen- -
tial la desvoltarea cea mar fericita a regimuluf
celul noü, budgetele Turciel erati Mute dui:4
inspiratia agentilor financiarl al Francief la
_
Constantinopol, capitalurf francese foarte im-
portante fuseserA intrebuintate in imprumuturile
repetate §i imprudente ale Turcief nor, §i dup.
trecere de zece anl de zile Turcia era atit de
deprinsa a face datoril pe care nu era in stare
sA le mar plateasca, incit ace! cari o imprumu-
taserA erati sigurl cA totdeauna o vor avea in
minA. -
Prin urmare Franta, din atitea puncte de ve-
dere, era interesatA ca aceasta Turcie sa fie
puternica, nu numal in ceia ce prive§te intin-
derea el teritoriala, dar §i prestigiul i sigu-
ranta viitorulur el. In ceia ce prive§te Anglia,
motivele de pAstrare a vechil star! de lucrurf
In legAturile Principatelor fatA de PoartA erail

www.dacoromanica.ro
 9

cu mult mat puternice. Pentru Napoleon al

III-lea pastrarea legaturilor strinse intre regiu-
nile dunarene i Constantinopolul era o chestie
de ambitie, de simpatie fata de un regim care
se inspira din institutiile francese si era, macar
In aparenta, insufletit de ideile trancese ; dar-
pentru Anglia era o dogma a Imparatia tur- "
ceasca este absolut necesara pentru ca intreg
comertul engles, intreaga expansiune a Anglief
in Levant sa nu fie periclitate. Decf Anglia .

n'avea niclun interes ca aid, la Dunare, sa se

Intemeieze un Stat viabil, care trebuia sa se
desfaca ma! curind sail mat Orate din Imperiul
otoman si care, in orIce cas, prin cele d'intAid
miscall ale independentef Sale chiar, trebuia sa
scada prestigiul Puterif de care era legat prin
prescriptiile tratatuluf din Paris. OrIce argu- -
ment adus innaintea oamenilor de Stat englesi
intre anif 1853 i 1859 pentru a se face con-
cesiunf dorintelor noastre de viata autonoma
aü alunecat cu desavirsire asupra indaratniciel
englese. Turcia va fi mat puternica cleat odi-
nioara, Statul acesta innoit se va ridica in for-
mele moderne i panA la importanta interna-
tionala pe care o avuse vechea Turcie din
veacul al XV-lea si al XVI lea, acesta era
idealul oamenilor de Stat englesI. Cu toata cu-
getarea lor, cu toata inima lor, cu toate inte-
resele lor materiale erad legatf prin urmare
de imputernicirea, pana la ultimele margin! po-
sibile, a Imperiuluf turcesc.
Nof, in partile acestea ale Dunaril, nu puteam
sa oferim nicf Francief, nicf Anglie nimic care

www.dacoromanica.ro
7
 10

sA compenseze paguba ce ar fi resultat pentru

amindoul,pagubl moralA §i materialA, din
slAbirea Turciet. S'a tot spus c eram a§ezatt la
Dun Are ca sA oprim pe Rusia, dar este intrebarea
dacA Rusia n'ar fi fost mult mat bine opritA
prin cuprinderea acestei regiunt dunArene, in
, forma de provincit intocmal ca §i celelalte, in
corpul Statulul modern turcesc decit pAstrind
aceastA autonomie a noastrA, care trebuia sA
tindl cAtre independentA §i desfacere din ho-
tarele Imperiulut. Evident cA, dacA Turcia ar fi
avut dreptul de a garnisona terile noastre, de a
face aid ling de apArare impotriva Ru§ilor, de a
interveni in fiecare moment pentru a controla
§i conduce politica noastrA, dacA not am fi re-
intrat astfel, prin vointa Europe condusA de
Franta §i Anglia, in alcAtuirea Imperiulut Oto-
man, innaintarea Rusier cAtre Orient ar fi fost
mult mat bine impiedecatA de acest Imperiu
unitar de cum putea fi zAgAzuitA de not. Intre
Turd §i Ru§I erail amintirile until antago-
nism care durase secole intregl, care se InrA-
dAcinase in inimile tuturora §i nu putea fi in-
lAturat : ROT se credeat chematt sA distrugl
stApinirea pAginA in Constantinopol, iar Turcil
se credeafr chematt §1 et sA rAsbune umilirile lor de
secole intregl ; intre pAginismul unora §i orto-
doxismul altora exista far indoialA o prApastie,
pe end intre ortodoxia noastrA, orIcit ar fi fost
ea §tirbitA de ideile francese, §i intre ortodoxia
ruseasa, aceastA prApastie nu exista. Nimic nu
unia pe Turd cu Ru§i! : tot trecutul lor it in-
- ftia ca du§mant, pe cind intre not §i Ruff

www.dacoromanica.ro
 11

existail fArA indoialA i o multime de elemente

comune in trecut : populatif slave confundate
in populatia noastrA, fArA schimbarea caracteru- -
luT nostru latin, legAturl din veacul al XV-lea,
cAsAtoria fetef luT Stefan cel Mare cu un fid al
Taruluf rus, care Insult putea sA ajungl. deed
imprejurArile s'ar fi desvoltat altfel, autocrat
la Moscova. Mar tirziU, in veacul al XVI-lea,
legaturile lul Petru Rare§ cu lumea ruseascA
aü fost strinse, desi prea putin cunoscute in
timpul nostru ; cutare pribegf s'ail adApostit in
Rusia veaculuf al XVI-lea i a6 pAstrat apof
contact cu societatea ruseascA. LegAturile lul
Mihat Viteazul cu usurpatorul tronulul mosco-
vit i alianta impotriva Poloniel, propaganda
stAruitoare pe care cAlugArit rust o fAcuserA §i
care fusese primitA cu simpatie de terile noas- 4,
tre in veacul al XVII-lea, amintirile acelor
boierf i cleric! din veacul al XVIII lea cari
iviserA spre ImpAra til Rusief ca spre libera-
torif lor firestf de sub stApinirea pgginA
vArsaser i singele pentru el, el bine toate
acestea erad, iarAsf, elemente care ne apropiaserä
cindva i putead din nod sA facA asa incit acest
Stat mic, asezat intre atitea primejdif i inte-
rese, sA fie adus intr'un anume moment a se
indrepta i cAtre Rusia. Pe cind pentru Turcia
lucrul era cu totul imposibil.
Pe de altA parte, Turcia nouA de la 1856 nu
fAcea de loc sA se prevadA ceia ce va fi la 1877 :
marea el infringere i crearea Statuluf bulgl-
resc in acel an, si cu atit ma! putin evenimen-
tele pe care le-am vAzut nof in anif din urmä.

www.dacoromanica.ro
 12

0 puternica consliintA nationalá in forma par-

ticularä islamitic i o vioaie traditie istoricA
insufletiati cercurile superioare ale societAtif
turcestl 5i, de oare ce exista instinctul national,
confundat cu cel religios, in clasele inferioare,
evident cl din aceasta unire intre un nationa-
lism modern, la fruntasit purtatI prin Europa
a lurnil otomane, i intre aceasta pornire in-
stinctiva a maselor impotriva dusmanulul din
toate timpurile, se putea insufleti un Stat pu-
ternic. Si constiinta pe care o aveaU Resid,
Aali i Fuad cel tret conducAtorI al ImpArA-
tiel, era inteadevar cA Turcia se poate alcatui
ca orlce monarhie moderna. Nu voiaii sa stie
citusl de putin de autonomia noastrA traditio-
nail, de dreptul nostru de existenta, de usu-
rinta miscarilor noastre in trecut ; el voiail,
de tapt, ca, din Carpatl i pina in marge-
nile pustiulul african, pang. in regiunile cen-
trale ale Asia sa se intemeieze un puternic
. Stat musulman, cu desavirsire la ordinele Sul-
tanuluT, infAptuindu-sI institutil potrivite dupa
cele apusene i putind s dispuie prin urmare,
in fiecare moment, gratie until mecanism per-
fect, de toate fortee sale.
Cind ne gindim la aspiratiile Turciel de la
1856 9 cind ne gindim la legAturile strinse
intre aceasta Turcie i interesele esentiale ale
Angliel i chiar interesele notabile ale Francier,
atunci numaI vom intelege pe deplin ca nu
ajungea ce rAmAsese in sufletele noastre din
silintile trecutulut, nu ajungea talentul genera-
tie de la 1856, nu ajungea tot ceia ce puteam

www.dacoromanica.ro
 13

not infatisa in clasa de sus act cele de jos

erat in cea mai mare parte, din nenorocire, in-
diferente la ceia ce se pregatia , nu ajungead
toate acestea ca sa se biruie dificultatile, cu atit
mai mult cu cit pe linga ele era si marea greu-
tate pe care o ridica Austria.
Pe vremea aceia Austria, care era din ce in
ce in ce mat mult orientata cAtre traditiile re-
gatulut unguresc din evul mediu, isT inchipuia
ca poate sä ramlie la Dunare, si era stiut pre-
tutindent in Europa si pang. dupa 1870 a
tinta ultimA a aspiratiilor Lingerie era linia
DUnAriT Se pastra Inca regimul austriac, si nu
ajunsese Inca Andrassy a inlocui pe Beust, dar
chiar supt regimul austriac era tendinta aceasta
fireascA maghiarA si, be lingA dinsa, o ilusie
specialä austriaca. Austria fusese cu incetul iz-
gonitA din Imperiul german ; ea credea cA s'ar
putea intoarce favorisind interesele economice
si mAgulind mindria nationala a GermanieT,
represintind prin urmare germanismul si supt
raportul material in regiunile acestea rAsAri-
tene. Dunarea, rill german, Austria, indeplini-
toare a destinelor natiuniT germane in partile
noastre aceasta i-ar fi asigurat si stApinirea
teritorialA importantA la Dunarea.de-jos §i i-ar
fi recApAtat in mare parte rolul pe care it pier-
duse in lumea germana. Astfel si din punct de
vedere unguresc si din punct de vedere pan-
german, Austria pe eland era indreptata catre /
DunAre. ,
De aid alianta cu Turcia, perfida, care a a-
dus ocuparea Principatelor,ceia ce a silit pe
- r- ,

www.dacoromanica.ro
4.1
 14
.

Francest §i pe Engles! sa se lupte sail in baltile

Dobroget, unde au cules holera, sail trimetind o
expeditie in coltul depArtat din Sevastopol, unde
transportul de trupe i aprovisionarea erati attt
de periculoase. Altfel rAzboiul era sl se poarte
la not, fàrä aceastA operatie austriacA. Evident
eram crutatI supt raportul pierderilor de raz-
bait], dar nu dui:a intentiile cercurilor din
Viena si in ceia ce priveste insA§I existenta
noastra nationala.
, Din aceastA tendintA austriacA a rAmas, chiar
In pres jma tratatulur din Paris, foarte mult. A
trebuit o luptA invier§unatA Impotriva acestor
intentil austriace pentru a birui.
In corespondenta lul Thouvenel, represin-
tantul Francief la Constantinopol, despre care
vom vorbi IndatA, se gAseste un pasagiu, foarte
interesant, in care ambasadorul trances spune
ca politica pe care o face Austria este natu-
rata : Unirea Principatelor nu in,.eamnA altceva
decit pregAtirea alipirif la Romania unita a pro-
vinciilor ce se gAsesc in atirnarea linparatulut
Austriet i pe care le si enumerA 1. Evident nu
putea sA conteze pe slAbiciunea generatiel ur-
mAtoare, care a facut sA parA zAdarnicA aceastA
temere manifestatA Inca de atuncl In ceia ce pri-
ve;te primejdia pentru Austria ce ar veni din
viitorul nostru logic. Dar parerea este neted
exprimata in corespondenta tut Thouvenel, ti-
pAritA dAunAzi de fiul saü §i semnalatA acum in
urma gi de presa noastrA cotidianA, care o putea
cunoaste i mat de mult.
1 Trois années dela question d'Orient (1856-9), Paris 1897.

h,

www.dacoromanica.ro
 15

Prin urmare greutatT marl se puneaii in calea

noastra. Evident ca Rusia nu putea sä steie in
calea UniriT Principatelor pentru a null peri-
clita situatia i popularitatea in viitor la nol.
N'avea insa nicTun motiv sa intervie din mo-
ment ce chestiunea fusese pusa asa, ca noul
Stat va fi o piedeca pentru innaintarea sa in
Peninsula Balcanica i pe linia Constantinopo-
lulu!. Politica ruseasca a lost ambigua, cum
era ambigua ins1I situatia Rusiel in acel mo-
ment.
Atund aü trebuit sa se faca silinte dart
pentru a capAta macar forma mitigata a Will',
asa cum a iesit din intrevederea ill! Napoleon
al III lea cu regina Victoria la Osborne, adeca
nu Unirea complectä, ci cu trasura de unire
de la FocsanT, cu semnul Unirif pe steagurile
deosebite ale Principatelor, cu dot Domnl a-
vind anume legAturl ce vor fi fixate prin Con-
ventia de la Paris, care ne a condus o bucata
de vreme. Pentru a capata Insa macar atita
lucru, Unirea aceasta mitigata, trebuia o inriu-
rire atotputernica in stare sa inlature piedecile
de capetenie din calea ideil unitare romanestt.
Ef bine, puterea aceasta n'a lost puterea unui
Slat, ci puterea unui orn ; n'a lost puterea Fran-
clef, ci puterea personald a impdratului Napo-
leon. Unirea Principatelor nu e dee! opera Fran-
- ciei de la 1856 9 , ci opera personald a Impara-
tului care stdpinia cbsolut, in mornentul acesta,
la Paris. - r..n,11 i
112A+144

Vlf ql 11
Pentru ca sa se invecL:_reze lucrul acesta, tre-

www.dacoromanica.ro
 16
e I

buie sa ne gindim la unele traditil politice

francese §i sa scoatem la iveala unele parer!
exprimate neted in operele sale de tinereta
sail din ajunul realisaril Imperiulur
_
a doilea, de
catre Napoleon al III lea.
Evident, vechea Francie nu putea sa aiba,
nimic a face cu aspiratiile nationale care n'at
existat nicl in timpul Revolutiel, nicf in timpul
Imperiulul IntAiü. Prin urmare ea n'a putut sa
aiba niclo atingere nefiind insufletila ea in- .

sa§1 de scopurT nationale cu populatiile no!

din Orient, care si ele aveat cu totul alta preo-
cupatie decit aceia de a realisa un ideal de rasa
ori indeplinirea unul vis secular. Regretabil ca
n'a fost, dar n'a fost. In ceia ce priveste Franta
Restauratie4 aceasta Franta, Putere de mina a
doua, necontenit amenintata §i umilita, nu putea -

sa joace niclun rol in Orient. La 1848 ne-am

adresat la noua Franta revolutionara, indemnatl
de sfaturile de libertate ale consulilor francesi
din Bucure§tf §i 14' §i incalzitt si de frumoasa
,proclamatie a lilt Lsmartine, care, rostind cuce-
ritoarele luf cuvinte de poet, n'a gasit in talentul
luf de om de Stat ceia ce trebuia pentru a
aduce realisarea sad respectarea macar din
partea Europe! ',Milne a programuluf s. In-
calzit! deci de ideile lul Lamartine revolutio-
snarl! nostri bucure§tenT de la 1848 s'ail in-
dreptat catre Franta, catre generalul Aupick
ca-e represinta Franta la Constantinopol §i
catre insu§! Guvernul republican. Trebuie sa
marturisim ca, or! Guvernul revolutionar dirt
Bucure§tl avea prea putina autoritate ca sa

www.dacoromanica.ro
 17

poatA spera in concursul unit! Stat mare, orf

cA aceastA FrantA revolutionarg se simtia ea
Inge prea slabg pentru a acorda acest sprijin.
Nu s'a ajuns niclodatA la cApAtarea until aju-
tor real frances in vederea realisAriI dorintelor
noastre de liberate. Dar Franta de la 1848 a-
ceasta insemna : Franta din ajunul Imperiulul
al doilea. 0 traditie francesA innainte de Na- .

poleon al III lea in ce prive§te existenta noa-

strA nationalg la DunAre nu o gAsim : deci de
, de la el va porni aceastA directie.
Se spune insA de ob:ceib : da, Napoleon al
III-lea represintA in politicA principiul nationa-
litAtilor; el a dorit ca nationalitAtile s trAiascA
pentru dreptul lor si pentru binele lor, ca §i
pentru dreptul §i binele omenirit. Aceasta a lost
ideia care 1 a condus; pe aceasta a realisat-o
la DunAre ca §1 in Italia, precum n'a impiede-
cato, chiar in dauna sa proprie, in Germania.
Este ceva adevArat in aceastA conceptie, dar
ea nu trebuie intAtisatA asa. NoT tinem la toatA
nationalitatea noastrA astAzI din motive de drept
mal puternice decit toate celelalte, §i linem la
afirmarea, mentinerea si desvoltarea tuturor na-
tionalitAtilor si din alt punct de vedere. TrAim
intr'o epocA de culturA si de conceptif cultu-
rale. Not intelegem natiunile organic, §tim cA
fiecare natiune are inteinsa un germen de ci-
vilisatie propriu, care trebuie desvoltat pentru
ca in civilisatia !omit sA existe toate notele et-
nice distinctive. Dar nu se judeca si in Franta
anulur 1853 tot in felul acesta. Natiunea, avea
ceva din intelesul abstract pe care-1 intilnim

www.dacoromanica.ro
 18

la sfirsitul veaculul al XVIII-lea. Prin urmare

nu fiindcA o natiune e producAtoare de
culturA si element neapArat pentru ca uma-
nitatea sA dea, supt toate aspectele sale, ul-
timele roade ale desvoltArif de care e capa-
bilA, nu de aceia putea Napoleon al III-lea sA
sustinA principiul nationalitAtilor in alcAtuirea
unel Europe noun. De faptsi oricine poate sA
se convingg de aceasta strAbAtind operele de
tineretA, pomenite, ale lul Napole )n punctul
sAti de vedere era altul : a crezut totdeauna,
nu ca intemeiazA o formA nota in care se vor
pronunta directil care n'ail existat innainte, ci,
cu foarte multA modestie, cu tot atita stgruinta
consecventA, s'a considerat numal ca urmasul
traditiel luT Napoleon Nil. Napoleon la, in
momentul culminant al carierel sale, fixase o
doctrinA. Ar fi fost o doctrinA politicA asa
credea urmasul si i dacA se insela saü ba
nu e locul sA o spunem i nor ; dar mai
toatA lumea e convinsA cA el se insela pe
care, in momentul culminant al carierel sale,
Napoleon-cel-Mare ar fi fixat-o i pe care ar fi
cAutat el sä o aplice pAnA in cel din urmä an! ai
stApinirii sale, intinsA asupra celer ma! marl
parti a Europe!. Ar fi fost impiedecat numai
prin cAderea Jul de a duce pAnA la ultimele
.

consecinte doctrina lul de Stat El n'ar mar fi

dee rAzboinicul doritor de aventurf, imbAtat
de triumf, ci un nal Henric al IV-lea, care, fArA
sfAtuirea unuT Sully, ar fi dorit sA stabileascA
pacea unel Europe rAzimate pe principil mai
sAnAtoase, prin urmare mar trainice. $i atuncl

www.dacoromanica.ro
 19

el, restauratorul Imperiulul, Napoleon al III lea,

adoptind principiile marelui sAti predecesor, ar
fi reinnoit numal un program care, Innainte
de dinsul, in mijlocul unel glorit nespus mat
strAlucite, at.] fi fost proclamat pentru 'Male
oarl.
Formula se gAseste chiar in operele publicate
la 1856 ale ImpAratulut (I, p. 153). Trebuiese
spune acolo, o confederatie europeanA ase-
menea cu aceia pe care ar fi voit sA o stabi-
leascA Henric al IV-lea, dar care sA se deose-
beascA potrivit ideilor not ale vremil. Cind zi-
cea : (Imperiul e pacea noul Napoleon n'ar
fi emis astfel pentru circumstantA o formula pe
care era hotArit a doua zi sA o calce, ci ar fi
exprimat MAIl esenta cugetarif sale politice.
Prin urmare (Imperiul e pacea, ar fi insemnat câ
Imperiul va merge prin razboiul momentan cl-
tre pacea vesnicA Cum va fi aceasta noul Eu-
_ ropA, nu pretindea sA fixeze el : limitete erau
sa resulte din rAzboiil, neaparat, nu din cu-
.cerire, nu din violentarea natiunilor, nu din
cAlcarea drepturilor lor, nu pentru adaugi-
Tea nedreptAtilor nouA la cele vecht, ci din
razboiul intreprins tocmal pentru a restitui con
ditiunile normale In Europa, care, fiindcA sint
normale, vor trebui sA fie si durabile. Niment
sA nu poatA, avea motiv de a tulbura pacea saü
.de a deveni o individualitate turbulentA fArd
.ca Impotriva lut sl se indrepte toate puterile
o1itice din Europa pacificata prin dreptate.
Basele actsteia sint pent,tt dinsul : inottonait-

www.dacoromanica.ro
 20

tdfile cornplecte i intercede generale salisfa-

cute I. - . .

Era strAbAtut si el de conceptiile economice

nouA, i partea a doua a formulei e determinatä
de aceste conceptif El, care ingrijia de munca
si de multAmirea claselor de jos, care a aplicat
un intreg sistem social, credea cA gAseste in
programul sAti de Guvern mijlocul de a impie-
deca pentru totdeauna revolutiile cu caracterul
ingrozitor al aceleia chiar din care resultase
puterea sa la 1851 ; iar, in ceia ce priveste cna-
tionalitAtile complecte, el le intelegea, ca unul
care scrisese carp' de istorie, Viata lul Ce-
sar' i cercetase i anume puncte din viata
diplomaticA i militarA a celui d'intAin Imperiu ;
el stia bine ce se poate cuprinde supt aceste
douA cuvinte : tnationalitAV complecte,. Nu
eraa vorbe aruncate in adar, ci ar fi fost in
stare pAnA la oarecare punct sA de fineascA gra --
nitele asupra cgrora s'ar putea intinde natiu-
nile. f
1

Dupl rAzboiul CrimeiY, cind aü inceput ne-

gocierile pentru pace i, dupa ce acum pacea
din Paris se stabilise, cind era vorba sA se tragA
ultimele consecinte ale acester pAct, sA se ajungA
la organisatia definitivA a Principatelor, Im-
. pAratul a stat i mal departe rAzimat pe aceste
principil, irnpotriva opiniei publice fr,:ncfse, care
nu voia dificultAtl nouA care cAuta, preocupatA
. : . .
...
1 aSur des nationalites completes et des tole. éts gene. _
raux satisfaits.D I

. www.dacoromanica.ro
 .

21

de alte probleme, sA-sT fad, prietenT in toate

pArtile. Si a stat impotriva propriui sale diplo-
motif, stAruind pAnA la sfirsit in indeplinirea
acestuf program. Scrisorile luT Thouvenel sint
foarte instructive in aceastA privintA ; ele vor-
besc cu despret de < boierifn acestia de la not
si se intreabl dacA el meritA ca Franta sA puie
in primejdie interesele sale de cApetenie pentru
ca a boierit) pomenitI sl poatA realisa un Stat
oarecare pe malul DunAril. Si, pe lingl aceasta,
ceia ce mar contribuia la enervarea luf Thou-
venel era faptul ca in fata luf stAtea la Con-
stantinopol un om mult mat puternic decit
dinsul, care cunostea lumea turceascA perfect, .

care se bucura de o autoritate imensA, amba-

sadorul engles Stratford Canning, care insue
provocase rAzboiul CrimeiT, cu constiinta de ce
face. AU trebuit toate silintile ImpAratulur pen.;
tru ca represintantul luf la Constantinopol sA
tie piept represintantuluf Anglia aü trebuit
repetitele instructiT ale luf, inviersunarea luT in
-
sustinerea ideilor ce 1 dominail pentru ca toate
greutAtile sA fie invinse. A fost un moment
cind Franta a amenintat i cu ruperea legAtu-
rilor cu Turcia, cind corabia care astepta pe
represintantul impAratuluf ridicuse steagul de
plecare, i numaT astfel, in chestia alegerilor
moldovenestf falsificate de Caimacamul Vogo
ridi, si care trebuiail anulate, Turcia a fost si-
litA sA facA ultimele concesiunf. FArA aceastA pro
fundA convingere a ImpAratului despre adevArul
si folosul principiilor carer conduc politica,
.

fArA aceastA ho t Arir e statornicA si rece

www.dacoromanica.ro
;
 22

cad nu era un temperament pasionat, ci unul

care, odata strabdtut de adevarul until lucru,
nu consimtia, innaintea nicTunef staruintT
nicTunef dificultatT, sa-sT paraseasca punctul de
vedere fara aceste necontenite piling ale ho-
-tariteT mint! red a tmparatuluT, decT, greutatile
nu s'ar fi inlaturat pentru ca, in singura forma
posibila, sa se ajunga la aceasta Unire nedefl-
nitivd, ale aril ultime consecinte eram in stare
sa le tragem insa, cum le-am tras chiar in
cele diatOM zile ale noulul regim.
Regimul lul Cuza-Voda a fost sprijinit maid
vreme de Napoleon al III-lea. La Paris, acolo
era indrumarea sfatul cel bun ; de acolo venia,
in atitea si in atitea irnprejurarT, ajutorul ma-
terial el insusT. Dacd cu toate acestea, o bucata
de vreme a slabit si la urma a disparut aproape
tot sprijinul frances, n'avem sa imputam a-
, ceasta lul Napoleon al III lea, ci noud.
Domnia lul Cuza Vodd s'a lovit de atitea greu-
tatI interne, de un asa de mare haos al ambi-
tiilor personale, de o incapacitate asa de abso-
luta de a inlocui sad macar de a infrina aceste
ambitif personale pin alcatuirea unor partide
de interes public care sa inlature clientela,
strinsa de multe orl in jurul unor oamenl de
mina inlaid., dar care nu raminea maT putin
o clientelA, incit niclun sfat bun din afara nu
putea sa aducA ordine. In cele din urma tim-
purl ale Domniel lul Cuza-Vodd, el a fost silit
de greutatile politicel interne, de necontenitele
greutatT repetate ale situatiet interne, sa se
..

www.dacoromanica.ro
 23
1,1

uite putin si dincolo de Prut. Franta luT Na- -

poleon al III-lea, dupl ce incercase o apropiere

de Rusia dupä ce ajunsese aproape la o inte-
legere in ceia ce priveste eventuala impArtire
a Peninsulel Balcanice intre concurentil euro- -
pent la mostenirea Sultanilor, 'Astra toting o
mare neincredere i un rest de animositate
fata de dusmanul cel mare de la 1856. De a-
ceia, cochetarea aceasta a lut Cuza-Voda cu
Rusia, planurile aducerif ducelut de Leuchten-
berg pentru a face din el printul strain caruia
Domnul national provisoriu, devenit poate o pie-
deca pentru tara, i-ar fi cedat puterea,toate lu- .

crurile acestea aü indispus foarte mult cercurile

hotaritoare din Paris. Prin urmare instabilitatea
de la not, o noul indreptare politica externA,
pe care tocmal aceasta instabilitate o fAcea ne-
cesarà, acestea aü fost motivele care ad slabit
simpatiile statornice ale luI Napoleon al III-lea
fata de not'.
Atunct, la aderea lut Cuza-Voda, s'a ajuns
la un plan pe care toll adversarit memoriel
Imparatulul frances i intru citva i adversarit
influentel francese la not cari n'ad lipsit in
deosebite timpurt il scot innainte pentru a
Intuneca prin aceasta ultima infatisare a poli-
tice1 luT Napoleon amintirea serviciilor esentiale
pe care cu atita märinimie, cu o absoluta de-
sinteresare, le facuse el cause romanestl.
Iatà anume de ce e vorba : in 1866 Cuza-
Voda cade. In momentul acela se astepta de
catre Italient, din luna in luna, Intregirea uni-

www.dacoromanica.ro
..
 24

iätil lor nationale prin anexarea Venetia Si-

tuatia in Venetia era absolut imposibill ; niciun
stApinitor italian nu putea s rAmiie indiferent
la halul in care ajanseserA legAturile dintre
stApinitorT i stApiniti in aceastA frumoasA parte
a Italie!. Si, atunci intre diplomatil italienT Wan
gAsit de aceia can aü crezut cä s'ar putea sA
se capete Venetia fArA vArsare de singe. Si,
dupA conceptia lor, noT am fi servit pentru Aus-
tria ca obiect de compensatie : Austria sA ce-
deze FrancieT, iar, prin ea, Italie, Venetia §1, in
schimb, sA. primeascA Principatele romine.
0 urmArire mai atentA a firului actiunii di-
plomatice de la 1866 o sa ne convingl insd cA.
ideia n'a plecat de la Napoleon insusT. E drept
cl el nu s'a ingrozit peste mAsurA de dinsa,
dar, chiar clacA a admis-o, i avea motive s'o
admitA, n'a fAcuto cu plAcere.
IntAia oarl ea apare in Mart 1866. Nu ca o
ideie a Ministeriulul italian intreg, in fruntea
cAruia se gAsia Lamarmora, generalul biruitor
din rAzboiul Crimeil, i nici a lui Victor-Ema-
nuel insusT, care a rAmas, de la un capAt la
altul al stApiniril sale, si maT ales dupA tratatul
din Paris, cel mai statornic prieten al desvol-
tAriT poporului romAnesc : n'a fost nicTun mo-
ment de nesiguranta in aceastA privintä la
dinsul, care, de altfel, n'avea nimic de cistigat
de la Romini. Ideia a venit de la ambasadorul
Italiel la Paris, contele Nigra. In raportul lui
de la f-id Martie acesta multameste pentru
1 Larnarhiora, Un peu plus de lumière (traducere dupA
originals) italian, Un poco pill di luce), p. 131: aAuto-

www.dacoromanica.ro
 25

tautorisatia data, prin telegrama, de a incerca

sa deschida chestiunea asupra schirnbuluT Prin-
cipatelor dunarene contra Venetiel, : (Am atras
atentiunea Imparatulul asupra a doua fapte :
propunerile razboinice ale PrusieT1 care pre-
gatia razboiul din 1866, inceput apoT in vara
---c §i revolutia Principatelor,. Prin urmare Inca
odata, starea de nesiguranta la Bucurestr
IasY, arnenintarea cu imprejurarl anarhice in
Principate dupa caderea luT Cuza-Vodà aü fost
una din causele pentru care s'a facut propu-
nerea aceasta de repres;ntantul ItalieT la Paris.
Fata de aceasta propunere impgratul frances
IT putea pune o intrebaie. Nu era un senti-
mental insa ; nu, era o minte chibzuita, cu ho-
taririle statornice. Concepea Europa noul pe
basa unuT principiu i principiul acesta incer-
case a-I realisa la Dunare, fata de un popor
mar mic, a carul putere de viata si a caruT ap
titudine de a se conduce insusT trebuiad sa fie
dovedite pe urma. Se creiaza si din afara un?
Stat. Dar numal natiunea care traieste in mar-
genile luT este in stare sa- I asigure desvoltarea.
Cad cita vreme St -.tul este numal un dar al
altora, nu s'a facut nimic. Da, numaT natiunea,
prin dovedirea energieT, pruden teT, consecventeT,
risation que vous avez dorm& par le télégraphe d'es-
sayer d'entamer la question de l'échange des Principau'es
danubiennes contre la Venetic... J'appelai l'attention de l'
Empereur Bur deux faits: les ouvertures belliqueuses de
la Prune et la revolution des Principautés. Je (Its a Sa
Majeste qu ils donnaient a cette combinaison un caractere
special d'opportunite L'Empereur etait reale frappe de
cette idee.a

www.dacoromanica.ro
 26
..

solidaritA tit el numaT ea poate sA intemeieze in-

teadevAr un Stat pe care un concurs favorabil
de imprejurArT i bunAtatea luf Dumnezeti 1-au
dat la un anume moment. Dar dovedit-am not,
de la 1859 la 1866, cA sintem in stere sA inte-
meiem Statul nostru unit pe largi base demo-
cratice, care sA nu fie numal creatiunea efe-
merA a citorva intelectuall i citorva membri
at chase! privilegiate ? Doveditam nor c acest
Stat poate sa creeze, in afarA de formele de
administratie imprutnutate, organe firestr de
desvoltare, prin partide represintind interese
reale si servind innainte de toate interesuluT
general ? Dovedit-am not cA sintem in stare sl
rAspindim o larga culturA cu caracter propriu,
care sA sileascA admiratia i recunostinta tu-
turora fata de insusirile dinstinctive ale po-
poruluT nostru, saü literatura i intreaga noastrA
culturA rAmas-aft o imitatie mai mult sag mai
putin reusitA a civilisatiel apusene pe care o
aduseserA romanticif la 1830 ? Pe de altA parte,
dovedit-am not ca sintem in stare sA fixAm o
politica nationalA, arAtindune i gata a o apAra
impotriva orlcul si mat ales impotriva rAtAci-
rilor i alunearilor noastre proprit, ori politica
noastra consista, fata de strAinAtate, intr'un sir
de dibuirl int care prindeam de multe or!, in loc
de minile intinse ale prietenuluT bun si vechift,
mina mult mat indoielnicA, strecuratA de altif,
dupa circumstante i pentru atingerea unor sco-
.. .

1 Cf. Iorp, Spiritul public i literatura in epocct Unirii,

conferintä la 24 Ianuar 1916; edilia Camel coalelor ; Bu-
curettl 1915.

www.dacoromanica.ro
 27

purl care nu erail ale noastre ? i, atuncl, claca

este a§a se putea intreba saü ba acest Imparat,
care nu era un filoromin de sentiment ort de
interes, ci un om de concepti!, care simtia nevoia
existenteT nationalitatilor pentru a da Europe!,
pacificate pentru totdeauna, o forma noua §i sta-
tornica, pentru a asigura fericirea viitoarelor
genera til ale omeniril, putea tmparatul acesta
salt puie intrebarea : dar claca la granita chiar
a Franciel existà o natiune mat mare, care a
facut admiratia lumit de cind existä, care a dat
cele maT stralucite capodopere artel, care a do-
vedit ca. in toate formele politice, in toate con-
ditiunile sociale, ea izbutWe sa dea ide! noua
§i forme noua de frumuseta omeniril, daca na-
tiunea aceasta, care, fiind linga Franta, poate
sa-I fie de ajutor Francier, de cel mar mare aju-
tor n'a fost pe urma, pentru ca §i Italia a
avut pe ratacitil sar... daca natiunea aceasta
is! poate realisa unitatea el §i claca pentru rea-
lisarea unit'itil el depline trebuiesc parasit! alti!,
cari represinta principiul nationalitatif cu mult
mat nelámurit, cu maT multa slabiciune, cari sint
apol departe, i nu pot oferi dee! nick, data
concursul lor Franciel, are sail ba represintantul
unuT principiu dreptul de a sacrifica o forma
inferioara pentru ca alta superioara sa fie cu
putinta ? Cine ar putea sa spuie ca aceasta cu-
getare, atit de fireasca, ce se impunea mintil
luI Napoleon, ca aceasta cugetare trebuia sa o
raspinga el numal pentru ca no! aveam interese,
foarte legitime, dar in represintarea §i apararea
carora nu mersesem, atitia ant de zile, pe calea

www.dacoromanica.ro
-0^
 28

cea bang, ci instrAinaserAm simpatiile yacht, in

loc de a cistiga allele nor, fArA a ne putea im-
pune nimAnu prin acea solidaritate de energii
bine condu3e care asigurA viitorul popoarelor ?
$i, atunci, urmeazA raportul : cAm spus Maies-
tAtit Sale cl aceste imprejurAri ar da combi-
na tier un caracter special de oportunitate ..3
da in momentul acela era un caracter special
de oportunitate impAratul a rAmas lovit de
aceastA ideie3
$i a fost vorba ca proiectul sä se puie pe
tapet in conferintele ce erail sA se deschidA in-
data in ce priveste soarta viitoare a terilor
noastre, innainte de alegerea principelui Carol.
Se simtia insA o greutate : dar dacA Austria
s'ar arAta opusA acestel idei ? $i mar zicea Nigra :
dmparatul priveste refusul Austriel ca foarte
probabil 23. Dar, dacA ImpAratul privia raspunsul
negativ al Austria ca foarte probabil, adesiu-
nea pe care o dAduse el la planul lui Nigra nu
mai avea aproape nick) valoare ! A da adesiunea
la un plan nerealisabil e ca si cum ea nu s'ar
fi dat.
Este foarte onorabil pentru Ministeriui italian
cA el, in onstiinta-T de nevoia acelei mora-
fiat! care totusi nu e totdeauna conciliabilA cu
cele mai leg;time interese ale Statului a sim-
tit partea uritA a lucruri!or, si in aceiasi carte
a bur Lamarmora, consacratA explicArii eveni-
mentelor de la 1866 se vede dorinta ca, dacA se
. 1 V. nota penultimi.
2 L'Empereur regar dait son refits comme tree pr obables;
Lamarmors, /. c., p. 132.

www.dacoromanica.ro
 29

poate, propunerea sä nu parA a veni de la Ita-

lia. (DacA Puterile cred cà trebuie sA propuie-
o combinatie care ar avea drept resultat ce-
siunea Venetief fArA rzboiü, sA o facA. In ceia
ce priveste Italia, ar primi-o, dar no! nu tre-
buie s avem aparenta a am sacrifica Princi-
patele Austriel 1,.
Aid era machiavelismul politic traditional.
dar e §i o parte frumoasi in declaratiile de ma!
tArziii ale lui Lamarmora : Dacl rAzboiul nu
se poate evita, sl I facem cel putin loaial, cum
1-am fAcut in 1859. Pentru aceastA ratiune,-
spune el cciteva luni pe urmA am putut sl
intrAm la San-Marco fArA sA trecem prin Prin-
cipatele dunArene i fArA s pArem a tulbura
sari compromite alte populatiuni ale Danarii.2,-
Prin urmare bucurie expresA din partea minis-
trului hotAritor in Italia la 1866 a n'a fost
nevoie de acest drum urit, de acest drum imo-
ral, nedrept al Pi incipatelor pentru ca totue
sA se ajungA la San-Marco.
Cu toate acestea, negozierile, incepute in cele
d'intli6 zile ale lui Martie, afi ( ontinuat. La 17
1 aSi les Puissances croient devoir proposer une com-
binaison qui att pour résultat la cession de la Vénétie sans
la guerre, qu'elles le fas.ent, et, pour son compte, l'Italie
l'acceptera. Mais nous ne devons is avoir l'appart race de
amber les Principautés a l'Autriches ; 1. c, p. 132.
2 aSi la guerre ne se peut éviter, qu'on la fasse du moins
loyalement, comme nous l'avoos faite en 1859:; &est
pour ce'te raison que, quelques mois apes, nous avow;
pu entrer a S. Marc sans passer par les Principautés da
nubiennes et sans bouleverser, ni corn promettre les autres
populations du Danube..

www.dacoromanica.ro
 . 30 .

ale lunit, raportul de ambasada din Paris spune :

eItnparatul, credincios fagaduintel pe care o R-
cuse luI Nigra, a intrebat Cabinetul engles, ca
sa incerce sa faca a birui combinatia aceasta,
dar lord Clarendon s'a pronuntat defavorabil ;
pe de alta parte', spune ambasadorul, 'se pare
ca Austria nu vrea sa primeasca aceasta corn-
binatiune. Singura noastra speranta se reduce
la razboiul Impreuna cu Prusia 1,,care s'a facut,
si a adus anexarea Venetia la Italia.
Tot atunci, adaugim, se mat presinta Inca
un plan : in Mai(' se propunea ca Italia sa pa-
raseasca legaturile cu Prusia, §i atunci Prusia
sa plateasca In rindul intAiti cheltuielile anexa-
rill Venetier in sensul ca Silesia sa fie data
Austrier in schimbul Venetia ; din partea ei,
Prusia ar fi federalisat citeva principate care
nu fusesera Inca supuse Puteril mar marl ger-
mane, §i, in ceia ce priveste printif de acolo,
des princes germaniques dépossédés par la Prusse
iraient dans les Principautés du Danube 2 Din
fericire nu s'a realisat planul de compensatil,
si n'a trebuit deci sa primim oamenI al caror
drept de stapinire la Dunarea-de-jos ar fi con-
1 aL' Empereur, bride a la promesse qu'il m'avait faite, a
agi aupres du Cabinet anglais pour essayer de faire pre-
valoir la combinaison de l'e hange des Principautés con-
tre la Violin. lord Clarendon s'est pro-
nonce défavorablement. D'un autre cite, II parait que
l'Autriche ne vent pas accepter cette combinaison.. Notre
mule esperance se réduit aujourd 'hui a une guerre d'ac-
cord avec la Prusses ; I. c.
2 sPrintil germanict deposedatt de Prnsia ar merge In
Principatele DunArils; ibid., p. 239 ; cf. i ibid., p. 215

.1

www.dacoromanica.ro
 31

sistat numal din faptul inglubarif principatuluf

lor de acasA in Prusia despAgubitA. Peste citeva
zile, Carol I-id debarca insA la Severin, fara
consultarea Europe!.
PinA la sfirsit, cum se vede §i din Memoriile
raposatulul nostru Suveran, Napoleon al III-lea,
care, un moment, fusese atras de oportunitatea
acestuf plan, fArA ca el sl fi plecat de la din-
sul i fArA sA fi primit adesiunea deplinA a
con§tiinteT sale, a urmat o linie de conduitA
favorabilA Romania Intru atit, cel putin, fntru
cit o permitea bAnuiala fireascA din partea Im-
paratuluf frances, cind tronul din Bucurest! era
ocupat de un principe ale carat sentimente
germanereale, dar care nu influentail politica
pe care o urma RomAnia, craft privite cu
Ingrijorare. De aid innainte, dec!, se poarta in
sufletul luf Napoleon aceastA luptA fntre sim-
patiile vechi, la care se adAugiail poate i oa-
recare parer! de rAil pentru pasul gresit de la
1866, si intre neincrederea fatA de anume ati-
tudin! pe care sentimente &esti la principele
cel noti ar fi putut sà le imprime politicel
noastre externe.
Apol, cind, la 1877, dupA ce Imparatul ca-
zuse acum de sase an! de zile intr'un mo-
ment foarte greil din existenta noastrA natio-
nala, In care trebuia sA precisAm situatia noastrA
intre Rusia, pregAtitA de nAvAlire Impotriva
Turcie!, §i aceastA Turcie, care ameninta cu o-
cuparea punctelor noastre strategice §i luarea
fn stapinire a principatuluf Intreg, no! am pro.

www.dacoromanica.ro
 32
p.

clamat independenta lent si nu cAutam nimic

mat stAruitor decit sA vedem independenta
noastrA recunoscut tie i in forma cea mar
u§oarl, cea mai plinA de reserve, dar totus garan-
. tind viitorul nostru, de cAtre Puterile europene,
chid am fAcut interventil pretutindeni pentru
ca acest act sA nu fie raspins, mAcar in esenta
sa, in Franta am intilnit, ce e dreptul, neincre-
derea regimulul republican, sfiala acf stilt regim
amenintat si de o situatie interioarA foarte grea,
cu Thiers in opositie, turcofil din causa nece-
sitatilor opositiei sale. Dar, in acelast timp, pe
linga ace astA resistentA a ducelut Decazes, care
conducea in momentul acela politica externA
a Republicer francese, am intimpinat incA un
lucru, pe care represintantul nostru la Paris 1 a
constatat de mat multe : da, pentru moment
Franta se simtia slabA, avind si anume apre-
hensiuni in ceia ce priveste scopul cel adevArat
urmArit de RomAnia, pAstrind oarecare resen-
timente si fatA de Rusia si mat ales fatA de
Germania, care putea fi intru citva secundatA
de simpatiile nationale ale principelui de la
DunAre. De aceia Franta a fAcut toate reser-
vele sale, cum era si natural, fatA de un act
in contrazicere cu tratatul din Paris care nu
putea fi inlAturat, ca unul ce fusese hotArit de
toate Puterile impreunA, decit printr'o consul- en

tare nouA a tuturor Puterilor, la capAtul rAz-

: boiulut. Dar era si un alt sentiment la Paris, §i
ministrul RomAnier, Callimachi Catargi, ii ccn-
statA si pe acesta : totue este imposibil ca pAnA
la sfirsit Franta sA refuse concursul sAil ; am

www.dacoromanica.ro
 33

absoluta convingere ca in ultimul moment a-

cest concurs nu va lipsi. Sad, in propriile la!
cuvinte (31 Maib) Totug ramin incredintat
i

cd Iran fa ne va spripni in morneniul oxntan,'.

S'a intimplat la 1878, a alte consideratil de-
cit ce'e francese aü adus din partea represin-
tantului Franciei la congresul din Berlin o ati-
tudine care n'a fost in toate punctele de ve
dere multamitoare fata de not; dar pentru po-
litica WI Napoleon al III lea tata de Principate
este interesanta aceasta E onvingere, care nu
se sprijine pe amintirile Republicti, nor sad
vechi, ci pe amintirile politi.et imperiale : rra-
min incredintat ca Franta ne va sprijini ii
momentul oportun).
*i in sufletul nostru, ca si in sufletele atitor
Francesi traiad deci Inca traditiile Imperiului.
Imperiul acesta cazuse, Imparatul era in exil,
§i vi ta i se mintuie putina vreme dupa cade-
rea sa (1873). i persoana celul de-al trei'ea
Naro'eon i regimul pe care el il stabilise se
distrusesera. Ramasese lotus!' in societatea po-
litica francesa destule elemente din mostenirea
de dreptate, de respect fata de dreptul la viata
al natiunilor, ca sa capete oricine ar ajunge in
contact cu aceasta societate po itica convinge-
rea cà niclo natiune care se lupta pentru drep-
tul ei nu va fi 1 psita in ultima instanta de
sprijinul Franciel si ca Romania, in special, mul-
tamitä amintirilor tratatuluT din Paris, a po
1 iToutefoi j n'en reste pas moins convaincu qde la
France r.ous appuyera au moment opportunn (Matt inedite).

www.dacoromanica.ro
 34

Mice! de simpati napoleoniene, are oricind

dreptul sA se indrepte cAtre Franta pentru a
face sA valoreze pretentiile sale legitime.
Si, dupA 1877, de cite or am intilnit Franta
prietenA in drumul nostru, aü fost, de sigur,
la mijloc legAturile suflete§ti, naturale intre
natiuni latine, a fost generositatea tempera-
mentulul frances, a fost felul cavaleresc in care,
intr'o epocA de materialism, el a §tiut cu toate
acestea sA priveascA problemele politice, aü
fost virtutile politice ale natiunif, dar a fost,
in acela§r timp, o traditie de dreptate, care, sta-
bilitA odatA, nu se ma! poate inlAtura. i e bine
sA se afirme, ma! ales in vremea aceasta, cind
se pare cä toate ideile morale! intre natiuni se
scufundA, cA, dacA o conceptie nedreaptA se
manifestA in politica unui Stat, ea dispare im-
preunA cu momentul cind a fost manifestatA,
cu interesul care a provocat-o, dar a este cu
neputinta ca, odatA macar, biruind toate pie-
decile, o ideie dreaptA, o ideie umanA sA se a-
firme in politica unui Stat, fere ca, supt toate
regimele §i in toate irnprejurarile, ceva din
ideia aceasta sAnAtoasA, prielnicA desvoltAril
fire§t1 a natiunilor, O. nu ramiie !
Stenografiat de H. STAHL.

Vt.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro