N.

IORGA
II-

OLTENIA SI SERBIA
Conferinta tinuth la Craiova in ziva de
22 Novembre 1915

N FOLOSUL
REFUGIATILOR SIRBI

VALENII.DE-MUNTE

Neamul Ronanesc", Tipograiie i Legaorie

1915

OLTENIA SI SERBIA
Conferintd tinutd de N. IORGA la Craiova in ziva de 22
Novembre 1915.
4,17_ 6'6

Onorat audit

'4P II

pal cele ce le-a

VA rog sd nu mA
nte4hr
dupA
conferinta
spus d. dr. Laugier,
pe care indrAznesc sA o desvolt innaintea domniilor voastre, ci hum- aI dupA intentia care m'a

indemnat sA vorbesc, intentia de a ajuta, intru

cit putem i nol, dacA. nu putem ajuta in de-a-

juns, cum datorim, poporulu1 nobil care nu piere

dincolo de DunAre, ci, din potrivA, isi afirmA
dreptul de a trAii in mijlocul celor d'intAi popoare din lume, cArora li s'a fAcut egal prin biruintA, prin spirit de jertfA, prin toate suferintele
indurate pentru tarA, poporuluI acestuia cale

afirmA innaintea unei luml robite triumfulut

interesuluf material care

1-a

provocat, afirmd

innaintea lumii intregi cA nu vor trAi, de fapt,

popoarele marl in sensul vastelor teritorii pe care

se intind, nicf popoarele marl prin numdrul mare al

acelora cari le alatuiesc, prin tehnica lor perfectionatd, prin norocul generalilor buni si al diplomatilor iscusitl, ci popoarele in care de la
cel d'intdiii la cel din urm arat totf, pAn

la ultima picdturd de singe, hotArirea de a tri

si maf departe in cultul traditiilor nationale

In indeplinirea datorief .cdtre urmasI. (E'uternice

aplause.)

Spun anume persoane, dar n'a6 dreptate, e

nof trebuie sd ni interzicem astfel de mani festdri. Si nu din lipsa de simpatie, cdc care ar fi
omul atit de putred la suflet, atit de putin intelegtor pentru lucrul cel mai mare din lume,
? Sint foarte sigur cd nu
care e jertfa pentru
sentimentul acesta poate lipsi la no!. Ci pentru
alt motiv ar trebui s ni interzicem a vorbi de
Sirbr Oamenif acestia a trecut prin cel mal
greil moment din viata lor national, ef nu s'ag
putut rdscumpra nicf printr'o biruintd fdrd pareche in istoria biruintelor unui mic popor modern

fat de ostirile unef marl monarhif. Cad asteptare dureroas, cit incordare de puteri, citd
hotdrire de a intrebuinta once pentru a curdti
pdmintul national de dusmanf i citd fericire a
doua zi dupd triumf ! Cit" nenorocire apof, cind
alti non f s'ad ridicat la orizont, i citd desperare

and s'a vdzut ca tot ce poate face un om e

zAdarnic impotriva armelor teribile pe care le

aduce civilisatia mal innaintatd. ! Sintem deprinsf
prin art le de istorie cu povestirea grozdviilor
de pe vremurf, cu miile de mii de oamenf care
ar fi perit, cu orasele care ail fost distruse, cu

Comorile de civilisatie prabusite in flacarile care

distrugeail Cetatile ; sintem deprinsr cu pakinile
acela pe tare cronicarir le-a6 -zugravit, adunind
tot -ce :era mar inspaimintator in imaginatia lor.
Si no!, istoricii, de 'atitea off arp.spus tilneretuluf
care vine la fectiunile noAstre : nu credeti ioat
lucrurile acestea ; n'u se poat sa fi fost asa. Si,
astfel; din Turcii, din Tatarir de pe vremuri, din

Avari, .din Huni am falcut niste infatisarl mar

acceptabile ale fiihter otienet.. Ziceam cal ail
exageraf contemporanif, -ca retorir a impodobit
cu florr rosii mormintele, celor cazuti, dar ca,
relitatea a fost mar putin dureroasa de cum
apar. din scrisul vremurilor..Er. bine, ail trebuit.
zilele acestea de astazr ca sal ni arate ca, daca
atunci n'a lost, tara indoiala., asa cum ztigravesc
crpnicarii, cd barbarif ail fast mar-miIoi, mar
intelegatorr de rosturile drepturile unul popor,
se .poate totusi ca, in cea mai innalta des.voltare
culturala in. cea mai depliria stapinire a mijloacelor prin care s'a subjugat natura, umanitatea, prin oafneni caii stab in fruntea el, sa fie
ca:pabila de 'a indeplini, netagaduit, asa Cum vedem.
nor insine si cum nimenl nu poate spune c n'a fost, :
lucrurr de care ljunii. Avarir, Turcii, Tatarii

n'ar fi fost in stare. Si. daca a'r fi fost in Stare,

er, Dar bar i de odinioara, ar fi o motivare : e
.

'mar putin_ vinovat acel care indeplinefe un lucru,

far a-sl da sam.a." _de crima pe cafe o savirseste.

Omenirea a trecut ins din fasa instinctelor slbatece, arunCate fat-a niclo stapinire a- mintil, la
fasa in care mintea stapineste instinctul : daca
instinctiv, in pornirea lur oarba, rbarbarul poate
.

sA. distrugA, omul cugetArii, omul planultn, omul.

rdspunderil, omul modern, cafe face ceia ce vi-ea,

omul acesta modern nu trebuia, sA. InfAtisze

povestirii veacurilor care vor veni infamia ce se
sAvirseste astAZI la doi par de nol, dincolo de

, DunAre.

Si atund zic unii .'condamnarea aceasta a

de' ce nu s'a prefAcut in taptA, in -a:

npastrA

jutorare, in interventie aldturl de acei carl. (id-dead singele lor, scump pentru. mintuirea po-

porulul lor ? La aceasta.voiti rAspunde. cd, in pc);

portil nostru, cafe nu e de ierl, de alaltAierr,.

hotAririle care s'ati, luat pe vremuri n'ati fost

niclodatA hotAririle friceI, cA poporul acesta tine

minte;
,astearitai ceasul i, dacA in cutare

moment a fost ,asteptat si n'a venit, aceast inseamnd ca.' in clipa urmAtoare va veni fArd indoiald,, ,rAsbunind zAbava pe care iniprejurArf.
fatale ad pUtut-o aduce. (Puternige aplause, indelung prelungite.)
N'aibA -niinenl grijA

Or sA ne VadA. Si or sd

ne vadd unde trebuie si cum trebuie. Si atuncf

o sA inteleagd orIcine cd niel pe pfieteniI adevdratl nu i,am uitat, niel pe aliatir nostri.-firesti,
nu i-am pArAsit, niel pe aceia cari sint dusmanil .
oriedrui Stat national, orIcruf viltor national

fiber de stApinirea altor neatnup, niel pe dus-.

manil acestia al tuturora i al mistri nu i-am.
'iertat. Si va veni vremea de vom dovedi cum
Am capitalisat nut-114 trecind in samA dobinzile
elinenite, datoria noastrA, pe care o .vom, plAti
cu sigurantA.,: o- vow
! (Mari aplause.)
VA aducett aminte, din
vechea' istorie a Mol_
.

dove,- de scena aceia de aparenta desnadejde,

de aparenta abdicare, de aparenta plrasire a
rosturilor de lupta a luT Stefan dupa ValeaAlba.

Se adunasera impotriva ostilor moldovenestI

mar admirabil
puterile admirabil organisate
decit puterile austro-gerrnane de astazr
puterile nestirsite ca numair, dar mai ales minunate ca alcdtuire, ale Imparatief turcesti. Domnul
moldovean a fost infrint si s'a retras in muntI.
-

A fost un triumf atunel in tabara turceasca

S'a ispravit cu Moldova! NiCIodata steagul mol- -

dovenesc nu va ma' umbri ostI care sal mearg

la lupta I Domnul nu era nicairi. Daca ar fi fost
si atuncl o judecat europeana, daca ar fi fost
aid la noT ceva care sa semene cu opinia pupoate e nobil sa fie
i
blica nerabdatoare
cineva nerabdator, i poate cal e cuminte sa fie
judecas,i cel care infrineaza pe nerabdatoff
toriI ca si nerabdatorii ar fi zis : s'a mintuit
pardsit oaparasit steagul,
cu Stefan :
stea, s'a ascuns in munti ; ba unii ziceati ca
vazut pribeag la un
a fugit in Polonia si cal
han de drumul mare. AU trecut insa citeva luni
de zile numai si, cum ni spune un vechhi povestitor venetian, Stefan se vedea calrind din
nod in fruntea ostilor sale de-a lungul pamintului Moldova Nu fugise, se pregatise ; nu Oralsise lupta, se reservase. Stia, cum stim i nor, ca,
orIcite cupe ar avea nedreptatea, dreptatea are
o vesnicie. (Puternice aplause.) Si, in vesnicia
aceia, cumintele gaseste totdeauna clipa 'n care, in
numele luf Dumnezed i pentru cele mai scumpe

interese ale umanitd tit, e spune cu sabia in mind

cuvintul hotdritor.
.

Sint biruitori aid aproape; ,dincolo de Drindre.

Nu" voiii discuta Valoarea unei biruinte pe care
o cistigi aldturi cu cloud armate alcatuite din
elementele cele mat bine pregatite ale unor State
de veche desvoltare mislitard. 'Nu void califica
iarasi cit de frumos este din parte d
principe de Frantd,- unlit coboritor al ,lur Ludovic- al
XIV- lea s, si al lui Ludovic-cel-Sfint, ba chiar al
lu Francisb Ii, acela caf intelegea sd Piard
totul, dar onoarea nu, cit este frumos - din
partea unlit principe de Frnta, cu brinit albi al
Bourbonilor in armele sale, sd. intre 'n orasul
unde, in cea mat- strasnicd tortura a _sufietuluI
i-a petrecut ultimele momente de luptd uri
batrin rege 'plingind asupra.soartel teribile care
fdrl dreptate it - lovia regatul, ,un tinar principe- eroa care trebuia sa intovardseasca steagurile sale in rdtdcire, acel' vechi om politic sirb,
Pasici, care, -cu. citeva Juni innainte, binecuvintase ceasul Ce-1 fcuse sa, gresideze la interne. ierea Serbief marl pe care trebuia sd o lase 'acum
sfisiatd in minile dusmatmlui, i sldatir- aceia
hotariti la moarte, Zari pargsiail cea din urmd.
Capitald. de -refugiu a Statului sirbesc pentru a
cdrita coltul de I:mute unde se poate cheltui Ultima sfortare Pentru "onoarea natiunif lot% Nu se
urmdreSte decit de un biruitor ieftin,cu clot cari-1
spriiind, la drapta si la stinga, satisfactia ignobild de a visit un cimp de luptg.. asupra arum
plutesc IncA umbrele muceniciior cari bucuroS

a murit pentru tard. (Aplause puternice.) Dac

nu md. insel, in lumea aceasta, in care n'a perit
onoarea, din jericire n'a perit inca onoarea,
unde este o onoare militar de la care se cere
mai mult decit de la onoarea until simplu cetdtean, in lumea aceasta, zic, nu poate sd mearg
cineva intr'un loc cum e Nisul, nu poate sa calce
pe cimpurf de lupt cum sint acelea care ail fost
parasite iturnaf dupd ultime silinte, de Sirbl, decit
aducind prinosul sail de florf, de pdrer1 de MO,
de laude pentru eroif cari s'ati sacrificat acolo.
Cine face altfel, se osindeste, vddind insusf motivele de trufie zadarnicd, de lipsd a simtulul de
intelegere pentru adevdrata vitejie care 1- ail indemnat la luptd.
Spun buletinele cd regele Petru, intovdrdsit
de fiul sAff si de Pasicf, de citiva ofiterf, a luat
drumul Albania Anumitl amen', cari se bucura

la no!, cari cred c a motiv sd. se bucure de

asa ceva, anuntd. ca Serbia s'a stirs-it, cd. de acum

innainte, spre fericirea noastrd, se vor intinde

provinciile austriace pAnd in fundul Balcanilor.
Si, natural, noT vom fi absolut garantatf prin

faptul acesta, prin zugrumarea unuf popor cu

drept la viatd pe pdmintul mostenirif sale; in
aceasta este o asigurare ed. no!, in once fel de
imprejurdrf, vom trai liberf i gloriosf pe pdmintul pe care ni l-ati ldisat strAmosif nostri. Dacal

Serbia ar fi fost cuminte, ea ar fi trebuit sd imbrdtiseze picioarele Puterilor Centrale, i copi-

laii

s'ar odihni impreund, in cuibul paju-

rilor intovardsite. Acuma insd, cind gitul unuia

a fost sucit de mina ndvAlitorilor, ceIlaltf fret'
2

lo

copilasi,Grecii, bunit nostri prietenl, Bulgarit

noi insine, o sd gAsim mat mult loc supt aripile

calde ale biruitorilor, care-o spun, in treacA.t,
uit sd numeascA precis, cu un nume cu
o datA biruinta lor.
FiindcA, veJeti, Serbia se pare cA e zdrobitA.
Dar unde ? In ce lupta ? Care e clipa aceia mare
de atac cavaleresc, de superioarA vitejie, de desfAsurare a tuturor mijloacelor nobile ale rAzboiului, in care armata sirbeascA sA ti iesit biruitA
de armata cealaltA ? A urmAri prin mijloace
tehnice o armata care se retrage si a crede cA,
atunct cind ea a pArdsit cimpiile de luptA ale
solului sAn propriu, s'a isprAvit cu dinsa, aceasta
este o ilusie. Nu still, de altfel, dacd acet cari o

spun o cred sa dac este numai o minciunA

ieftina pentrt.r,oament credult, cum se pare ca
slut intre not, dar, din fericire, sint atit de putint intre no'. Si, cu cit lucrurile se vor desfdsura, vor fi tot mat putint intre not aceia cari se
pot prinde atit de usor, cu virful aurit, dar
ascutit, al une undite tinute intr'adevAr de mini
dibace, in care trebuie sA se prindA insa numal
eel mat prosti dintre pestii mftrunti. (Mare ilari,

,tate, aplause.)
En, d-lor, cred cA Serbia nu moare. Fiindca
en cunosc o alta Serbie, care a tost infrinta, o

Serbie distrusA, stApinitA de Turd. Si, orIcit ne-am

luda c a ispravit umanitatea cu conceptiile

stupide ale filosofilor i cArturarilor de pe vremuri cu privire la dreptate, totusr niclo Putere
din Europa nu va putea stApini Serbia biruitg.

11

la 1915 asa cum ail stdpinit-o Turcii dupd 1389.

Si, oricurn, obrazul omenirii s'a suptiat acum,
dacd nu se observd lucrul, din causa stratului
de rnurddrie moral4 ce s'a depus', dedesupt tot
:

va raminea un obraz mal suptire decit la oa-

menii de acum citeva secole. Si ceia ce Turcul

putut permite la 1389 pe pdmintul Serbiei,
o Putere cresting, oricare ar fi ea, n'ar indrAzni sal facg. astAzi. Ea stiti insd, supt regimul

'

turcesc de la 1389 pAnd la 1800, cit de putin

moarta a fost aceastd Serbie, cit de mult in
adincul pAmintului el s'ati adunat apele acelea
din care trebuiaa sd rdsard mai tgrziti izvoarele
vietii moderne a Statului sirbesc. Trei secole,
n'a venit acolo nicio carte, niclun indemn de
cuvintdtor ; flier() organisare nu era ca sd apere
constiinta nationald. a poporului ; mergeati doar
din sat in sat cintgretii povestind luptele de
odinioard, imbrAcind in strAlucitoarea haind a
poesid ceasurile de vitejie de pe vremuri, i atit.
Nu exista nick) constiint publicd europeand
cine, in Eurdpa de la inceputul timpurilor moderne, s'ar fi gindit la o Serbie etnicd ? Cine
s'ar fi crezut in stare sd scape Serbia supusd de
dominatia turceascd ? Si ar putea spune cineva
foarte usor : dacd tref veacurf trec asupra unuf
popor supus i acest popor nu se misc printr'o
rdscoald, printr'un strigAt de durere, printr'un
apel care dreptatea lumii, printr'o chemare catre
pedeapsa lui Dumnezeti, poporul acela e mort
intr'adevdr. ET bine nu : dupd trei veacuri care
sint ca acele trei zile de petrecere in mormint
ale Mintuitorului, Serbia a inviat. A fost de ajuns

12

ca in mijlocul teranilor sa apara un teran ca

dinsir, un negustor de yite, un haiduc, un fost

auxiliar al ostilor crestine austriace care strdbatusera provinciile turcesti de dincolo de Dunare,
.pentru ca multimea Leasta teraneasc sa se ridice intreag supt calduzirea luI Caragheorghe
intemeieze aceastd Serbie noua., care, supt..
dinastia lu si a lu Milos Obrenovicf,, a. trait, s'a.
desvoliat, s' intemeiat moral, s'a .organisat material pana in timpul :nostru. i, atuncI and trl
veacurf de stapinire turceascd; trei Veacuri defard carte, tref veacuri de.
intunerec, fard
pardsire din 'partea lumii intregi, fard indemnur),
fard ,fagaduiell, fard o zguduire trezitoare din.
partea nimanul, n'ad iputut sd omoare vecheaSerbie,, care si-a varsat sing-61e pentru Cretini
in lupta de la COSOVQ, .crede cineva ca ajung
-triumfurile lu Galwitz, ale lul Mackensen, ale
care .este1111 KveS. de Kvesliza (Ilaritate),
pregatitorul, vd rog, pehtru.unii. dintre RominI, al idealuluf de desvoltare cdtre Nistru, catre Ucraina.,..

care' stepa riiseasca,,catre Marea Neagra, Marea. de Azov, Marea Caspicd, poate, a .poporuluI romanesc ,'ajunge biruinta d-lor Mackensen, Gal-witz, Kves de Kveshza, plus un. numar oare-care de inteligente militare bulgaresti. (mare, ila-ritate), pentru a distruge Serbia de astazi ?
Intr'adevr ai cazut multi;
mult poate
sa .omoare inasina _modernd. a ostilor :pornite,
care distrugere, dar: pang. la omorirea metodicd:
a copiilor nu s'a ajuns. Sint_ acolo, in ada-posturi
ca aceStea de la noi, in vile -albanese, pe' pdmintul primitor, dar nu ajutator, cum trebuia, al.

13

Grecia legatd prin aliantd (aplause puternice),

In larga noastrd ospitalitate frdteascd, pling..
de fdgAduinte, in retragerea din muntI, decf, cu
asteptarea tine nou lupte, care va birui, la nof
acolo. in Grecia, unde fete rusinate primesc
pe camaradul de arme din 1913, care a dat

EladeI mat mult decit avea dreptul sal spere

numal dupd vitejia si jertfa el, stilt acolo copiI

cari vor rdsbuna cindva pe pdrintif lor, (Furtunoase aplause.) Si cine omoar pe bdrbatif

until popor supt ()chit femeilor, innaintea copiilor,

acela pregdteste in copiil acestia, sfaituitf de femeile care-I vor creste in lectiile aspre ale durerif,
rdsbundtorf cum nu s'al mai valzut vre-odat in
istoria popoarelor. (Puternice aplause, mult prelungite.)

Credet1 d-voastr ca.' asa se alatuiesc si se

destac Statele ca o Austrie pe care o fact' cit
de mare, tocmaf fiindc n'are sufiet, n'are necesitAtI organice si o intinzi cit poate diplomatul
sd ntindl musamaua ? Nu ! un popor-Stat cum

este Serbia e un organism, iar Statele cum e

Austria sint ag-lomeratiunI: un conglomerat grosolan, in care se amestec marmura curatd, piatra

cuprinzind intr'insa metale nobile, cu prundul

riurilor, legate toate impreun prin ordinarul lut

-care este birocratia, functionarismul austriac.

Statele acestea se rup, la ceasul lor, si de mi-

nile until copil, pentru a pune marrnura de o

parte si pentru a arunca lutul, cu toatd netrebnicia si murddria ce o cuprinde, a-1 arunca jos
ca un praf netrebnic. Fiintele organice insd, a-

celea nu se distrug ; se string, se mutileazd, dacd.

14

voitr, dar din .suferinta lor izvordsc puteri noud ;

creatiuni noud vin sd inlocuiascA pe cele vechl.
Dacd am vrea sd: if:if-400m printr'o singurd
comparafie ce este un popor adevrat, am, putea
intrebuinta urmdtoarea: buruiana .Care ,cuprinde
foarte rapede un amp foarte, intins, nu cere flier
plug, nicr sdmintd, nicr ingrijire. Cresc ierburile
In univers de se sperie omul innaintea lor. Cine
e cunoscator ins in ceste lucrurr, stie cd buruiana abia se vede in Martie, cd In ,April rsar
din ea flor1 modeste ,care 'pared S -roag sa o
crutr, fgAduind cA n'o s ocupe. loc, mare si cal

ea, floarea; o sd te mingiie si mar departe ; in

Mai abia pop.' trece prin ducldie, dar' vine
pe urmA cdldura lur Iunie i, In locurile unde
se trufia buruiana, cu tdate poddabele sale, nu
se mar , gdeste altcev-a- decit frunze uscate pe
'care le bate vintul in toate partile. Buruiana nu ti-ebuie nicr aratd; niel samanat, nici plivitA,
dar .tine din Mart-. si pand in Iunie, Iar ceia ce
pUnem nor in trind ca sd ne hranim cu dinsul,
fiindcd voim; fiindcd ni trebuie, se face taind intiI
plmintul cu fierul.
Asa se. intemeiazd popoarele cele devrate..
Veacurr intregr, si in Serbia
la no'', s'a tlit
adine pamintul- teri1, cu durere, cu silinti nepilduite,. pentru ca braz.da s se faca. i pe, urmd

ati venit earturarir national'. si a samdnat asa

de ,bine dupd rzboinict; pe locul unde fierul suferinte1 deschisese brazda, er ai aruncat larg
sdrninta viitoru161. Iar, la capt, ceia ce, s'a ridicat prin darul semintei cArturariler a fast bra- nd
indelungatd, Pentru top', veacurl intregr. Asp. se

15

intemeiazA popoarele, in felul acesta se alcdtuieste trAinicia i nemurirea lor. Brazda plugulut d suferint a fost si la dinsit, la SirbI, larg
sAmAnatA de cArturarr. Iar cine crede cd lovind
la suprafata unei tarine care a incAput in mina
poate distrug-e recolta intreagA, acela se inseald : rupind spicele tocmai se desface dintr'insele

sAminta, care intr din no in pAmint, si ea va

hrAni, la vremea el, nu pe hotit cari a nAvg lit
in recolta strAind, ci pe flit pdmintulut aceluia.
(Furtunoase aplause, .indelung prelungite.)
D-lor, eti nu cred in triumful brigandagiulur.
Nu cred. Acum citdva vreme, corectam niste
paginI istorice de mar veche greceascd din care

am cules un proverb care la not nu se aude,

dar care e bine sd se stie. Bulgarii, dupd 1913,

a pomenit si et un proverb, a cArut realisare
cred a o vedea astdzI ; dar ceia ce all spus et
dupg. 1913 pentru 1915, se poate spune astAzI
de Sirbr pentru ceia ce o sd fie dupd 1915.
Spune proverbul : morile lut Dumnezeti macind incet, dar sigur. E adevdrat. Numar cit morarul - stie cd esentialul nu este ce se macind
intAiti, fie chiar i incet i sigur, ci ceia ce se

macind pe nrnui. Dupd tanta pe care a mdcinat- o mora Jut Dumnezetl pentru dinsit astAzI,
ea va m Acina Mina cea bund pentru Sirbt mine.
In privinta aceasta nu poate fi nick) indoiald.
(Ilaritate, aplause puternice ) lar, in ceia ce priveste proverbul mieti, e foarte scurt i foarte
bun : Dumnezeil prieste hotulut, dar pAgubasulut
ceva mat' mult. Si cred cd Dumnezefi insust abia

16

ajunge ca sd. rasplateasca paguba nedreptatif de

astazi.

Cred in viitorul lor cum cred in viitorul nos-

tru ; privesc sufgrinta

lor cum as privi sufe-

rinta noastra ; admir energia, linistea cu care eI

ail primit aceast suferinta, cum sint sigur cd.
aceleasi insusiri zac in reservoriile adinci ale
poporului nostru -- nu in eel de sus , in aceste
nesfirsite reservorii, once suferinta ni va reservh
Dumnezeti. Si poate sa ni reserve si noua., cind
ni vom face datoria, cad nu mergem mini nici
la o exeursie, nici la o pleasca, nici la un chiul,
ca sa intrebuintez cuvintul orasenesc, ci mergem
la intrebarea teribila a viitorului, care cu o mina
da biruint i cu cealaltd suferinta, si nu da biruinta cu mina dreapta fara sa" dea i suferinta
cu mina stinga. Da, e(1 cred cal urmasif nostri
vor admira energia linitit, sigurd de sine, de
dreptatea sa, cu care si nol vom primi incercarea noastra, ca sa ajungem i nol, impreuna cu
acestia, la biruinta comuna impotriva nedreptatii.
(Mari aplause.)

Pentru eel cari- cred ca s'a ispravit cu Serbia,

voi mai pune in asamanare scena ultima." a infringerif sirbesti de azi si a infringerii bulgaresti
de ierf.
In 1914, stile noastre stateaa aproape de Sofia ; stile g-recesti innaintaii catre aceiasi Capitala bulgara ; intre Sirbi i intre Bulg-ari se urmh
o lupta In care Bulgarif i facead ilusil daca
socotiati ca biruinta lor era aproape. Resedinta
regelur Ferdinand era flaminzit, amenintata,

17

kund. el, regele, etrime-s telegratna pe "-dare o

cunoasteti bdtrinului rege Carol al Romdniel, f-

i ce n'avea- intentia sa dea si ce .nu,

-i-a dat, iscAlind, chid a fost -vo'rba de. pace,

ceia .ce era hotdrit _sd nu resPecte,cdci doua
Zi (RIO. inclieierea tractatului de pace se trime-

tea 6rdinul de zi cdtre arrnat care se stie de

-toatd lumea, si care fgdduia rdsbunarea zilelor

acestora de umilintd,

$i aceta- este un -sfirsit pentru in popor invins. Sd mi se dea voie sd gdsesc maI nobil

actul regelui Petru al -Serbia Si ,e1,a fost rugat

s. incheie o pace. ,care .i s'a oferit innainte -de
fnfringere, a doua zi dupd o i?iruintd. care .poate
fi :inscrig intre cele mai nobile ce s'ail cistigat
rVre-o datA de un popor mi impotriva unei forte
covirsitoare. S'a cerut poporului sirbesc sd se impace Cu ace cari se pregtiaa, sd-i ndvleascd

teritoriul. Cineva care a .strAbtut Serbia atu'nci, a

-

vorbit cu o sentineld, cu un teran barin de cincizeci d an4imbrAcat In hainele de. aeas si care
infdtisa atuncI insttsi sufletul poporului sd. I-a
spus : Se pregteste o luptd, noud; vi se oferd.
pace ; nu yd.' impdcati ?

SA ne, impAcdm.

Dar

fr prietenil vostri, numai cu von $i atunci bdtrinul, scuttrind din cap, zise : nu ; mai bine *ne
bdtem

baut. Si, -cind,-dupd. doud HMI de sfor:WI fAr exemplu, 100.000 ()amen', pdstrati prin
.geniul militar al luI Putnic, a gasit, prin.muntii.
inghetati, prin vdile prdpdstioase, cu o mdmlligd
de hrand la tref zile pentru soldati, ail gdsit dru.

-mul lor de refugiu, li s'a oferit incd data pa-

18
i regele Petru a cAutat, nu pacea asig-urAtoare, ci moartea de era' i, neputind-o afla,
a avut singura durere in sufletul sAi.1 cd nu i-a
fost dat sA cad in fruntea ostasilor si inna-

cea.

inte de a pArAsi ultima brazdA a pAmintuluI sirbesc apArat de dinsul.

SA mi se dea voie atunci s aleg, intre telegrama mincinoasA din Sofia de la 1913, intre
mAgulirea sentimentelor bAtrinuluI vecin a cA-

ruI blindetA de suflet era cunoscutA, intre incheierea uneI pAcI pe basA de minciuna, intr sfruntata eI tAgAduire a doua zi, de o parte, si, de

alta, intre bAtrinul acesta, incunjurat de tot ce

este in Serbia eroism si cugetare politicA, care
apuc drumurI de munte ca $tefan-cel-Bdtrin al
nostiu, atund cind se ascundea in pesterile Carpatil .r asteptind -ziva rAsbunArif, sA mi se dea
voie sA aleg- pe regele Lear. in locul lid Shylock
rege.

Partea aceasta era absolut neeesarA fiindc

toti avem in sufletele noastre o nesfirsita datorie moralA de plAtit si trebuie s'o plAtim, cu rice primejdie, catre dinsiI, afirmind cA in dosul
cuvintelor noastre este o hotArire, ca hotArirea
aceasta se va preface, prin voia noastri, In faptA
si. prin voia lui Dumnezeil, se va preface in biruintA.

Dui:4 aceastA lAmurire tree i la partea explicativA, care va fi poate mai scurn spre a nu obosi

prea mult. Tree decI la partea care lAmureste

19

legalturile speciale ale OltenieI d-voastrd cu Serbia.

Din tot cuprinsul Terii Romanesti, in Oltenia

s'a al-Mat mai multa simpatie pentru Sirbf. Poate

fiindca i-a vazut maI de aproape, fiiindca, aid

tunurile s'ad auzit bubuind, fiindc aici eroiI ad
fost intimpinati in nenorocirea lor, fiindca supt
ochif d-voastra rdtacesc inca multimile acelea de
lemeI, de copil, de batrinl, de preotI, 2-- din cari

unul s'a toemit porcar pentru o bucatd de pine.

Poate, insa, c nu numai de aceia, c i dintr'alt

motiv, de aid ai venit sentimentele cele maI

calde de mild, sentimentele cele maI innalte de

admiratie, de asigurare a prietesugulul fatd de
poporul sirbesc. Si bine s'a fdcut, si, de cite
orI, orIcul, i se va oferi ocasia sa ajute pe Sirbul
pribeag, s se gindeascd la vorbele acelea din
Evanghelie ca prin once drumet care calca pragul case tale Dumnezed insusi intrd, si cu atit
mai mult prin drumetul acela nenorocit care a
luat cirja, toiagul pribegief fiindca a cautat sd
apere pana la stir-sit dreptatea lul Dumnezed.
Sa-I privim ca pe fratil nostri fr s asteptam
nimic de la dinsii. Ari platit lumil asa de mult
in ceia ce priveste imbogatirea comoril morale
a umanitatii, incit no' n'avem nimic sal li cerem
in sehimb pentru tot ceia ce, individual sad ca
natiune, am fi in stare sa li dam.
Si ma gindesc cu oroare, fatd de sentimentul
acesta firesc, la ideia, pe atit de nebunl, pe cit
de stupida, care a incoltit in mintea unor oamenr pervertiti prin imoralitatea luptelor po'i- tice de interes particular, ideia aceia de a ne
aseza in rindurile despoietorilor Serbier invinse.

20

Sint oameni cari nu se multamesc sa\ atraga.

urgia Rusiei, refAcuta mine, prin luafea Basarabief, innainte de Momentul s, innainte de mo-mentul seifi - asa trebtfie s se inteleaga lucrul,.
ci mai vreail ceva pe linga aceasta Basarabie,
care, national, este locuit de ai nostri: Nu, n'am
uitat=o; cad sa' nu cread cineva c sentimentele care nu se _manife.ga prin cereri nu se ascund in adincul sufletuluf omenesc... (un domn
protesteaz cu. jumatate de 'glas). Numai cit - -flinded am auzit p protestare
trebuie sa fie
- cineva .un idiot (mare ilaritate) ca sA-si inchipuie

ca un Stat mic poate sa provoace o Putere

Mare vecina cu dinsul in afara .de casul cind

Puterea aceasta in momentul infringeril, se sfarMa- pentrd totdeatina. Ei bine, vom ataca AustroUngaria la momentul
fiindca Austro-Ungaria trintita la IDA mint 'nu se va, ridica niciodata,

pe cind Rusia are inc innaintea sa un viitor. pe

care-1 vom masur4 cu rAbdarea i - pregatirea
noastra. (Aplause.)
Si iata unde aveam intentia sa ajung :

gasit

oa-meni atit de ignobili, cu o atit de total ignorare, nu numai a, dreptului, dar si a cavale,
rismuluI celui mai- elementar, adevarate hiene
sapatoare de morminte, care ail spus : Serbia e
jos, sa ni luam Valea Timocului. Si ail' scris
acedsta ! De altminterf la nof a- scrie nu e un
act de curaj asa de mare, fiindcA -in dos nu
e un sentiment ..de rilspundere i consecventa
atit de ,puternic- ca. la popoarele a. caror civilisatie e pe, deplin ispravita ; a doua zi scriitorul
politic a uitat si, el ce spusese in ajun.
,

0-lor, RominiI din valea Timoculur alcatuiesc

intr'adevar o populatie foarte numeroasa. Aceastd
populatie nu e insa originard de acolo : sint pribeg' olteni de-af d-voastra. ; a fugit de urgia
fanariota i a gdsit, acolo, pe pdmintul sirbesc,

loc de libertate

ocrotire. Dac se gaseste o

minte man care sa cread ca ospitalitatea, frateste acordata, creiaza musafirului dreptul de a
despoia pe gazda de casa sa, evident ca." in psihologia ei nu se poate amesteca istoricul, ci e rolul psihiatrului. Ca' noi dorim ca aceastd populatie sd se desvolte national, da, si va veni vremea pentru aceasta, de sigur va veni vremea ;
ba, cu cit vom merita-o mar mult prin ajutorarea

ce vom da Sirbilor, cu atit aceast vreme va

veni mar rdpede. Crutarea finer nationaliikti pier-

dute inteun corp etnic strain se capta, in adevdr, prin indatoriri esentiale fatd de acela cdruia
apartine acel corp etnic in care s'ai mutat

anume elemente ale nationalitath tale.

Niciodatd. Rominil de pe valea Timocului, 01tenif d-voastrd, vechl Olteni din veacul al XVIIIlea, stramutati acolo, dar pastrind toatd amintirea
malului sting al Dunarii, nicIodatal Oltenii acestia
nu trebuie sa ajungd un mar de discordie intre
no! i Sirbi, ci, din potriv, el trebuie sd fie un
element de continua legaturd frdteascd intre nor
dinsir,- Sirbif respectind singele nostru in ei,
iar nol respectind deplina i statornica lor suveranitate asupra parnintului care a ocrotit pe
acesti pribegr. Aceasta este formula. A umbla
unde altii a biruit, a despoia pe invinsul care
zace singerat pe cimpul de lupt, pentru o causa

22 -

care este si a noastrd a-1 desbi2dca de avtitul

sd, este o fapta pe care Fanarul politic tro- min" din secolul al XX-rea, o admite poate, dar.

pe care cavalerismul romdriesc mostnit o despretuieste. (Puternice aplause, indelupgr prelun- '-

gite.)

Dar, d-lor, nu trebuia veacul al XVIII-lea, nu

trebuia urgia'-fanariotd, nu trebuiati contribuabilil

pusI la .fum pentru a li stoarce .dajdiile, nu trebuia nesiguranta social d din aceste vreml de
grea;apdsare terdneasca pentru ca sa se creeze
.intre Oltenia si Serbia leg-a:turf: Legdturile acS-

tea sint tot atit de veplu ca

inceptiturile in-

sesi ale neamuluijor si ale neamului nostru.

,
DomniI nostri sti cd. se . chemail Voevozi in
timpurile vechi ; titi iardsI ca teranir libed de
pe vremuri se chemaa judect i c impartirea
terif noastre. in judefr MehedintiI, cele dona'
judete ale Jijulul, de sus si de jos, sail, cum
cem noi dupa un mime slay: Gorj i Dolj, Vilcea, Romanatil, toate skit judete' mal vechi decit interneierea principatuluf muntean. Si nutriele
lot s'a lpat dupd -numele juzilor de. pe, vremua:

Vilcea s'a numit dup., un Vilcea, care a, fost

cindva jude acolo ; Romanatif dupd un -Vechi

satean si ostas Romanat, judetul Meli-edintului-

dupa un Mehedint,---fard i la stirsit,care el a

dat numele acesta teritorial. Pe urind a venit, mar

mare peste juzI, Voevodul: Judele era civil, .Voevodul ostas; Voevodul era duce, judele arata

prin nsui numele sati _atributiile pe care le indepljneste ; acesta ijudeca pe eel deacas-a cu crti-

23

cea in mina, iar cellalt, Voevodul, cu buzduganul

in mind, judeca pe cel de peste granite,

pe

.1stinta dreptate si judecatorul de acas, pe sfinta

dreptate si acela al dusmanilor de peste granita.

Dincolo de Olt judetele nu se ma.' chiama

dupA amen', ci dupa ruri, ir in Moldova nu

sint judete, ci TinuturI. In Ardeal insA, prin sate,

panA foarte tarzid. se pastreazA juzif sad cnezii,
cum li zicead Slavil. Se vede foarte limpede
cum pe paimintul romAnesc, in pArtile acestea

apusene, a fost o regiune de temelie, o regiune

fundamentalA, alcAtuita. din Oltenia, din Ardealul
de Vest si intinzindu-se pang. in MaramurAs, de-

asupra Moldover, care este regiunea Voevozilor

si a juzilor sad cnezilor.
El bine, intre top' Slavir, numaI Sirbii sint acer
cari a avut ca si nor organisatia Voevozilor si
cnezilor. Bulgaril nu : SlavI cuceritl de razboinict de origine turanian, et ad avut cu totul alt
orinduiala, si, dacA rasare si la el cite un Voevod,
nicIodata nu o sa rasara un cneaz ; ba Voevodul
care se poate intilni la Bulgarl este de imprumut, si nu originar. Pe cind in Serbia, Bosnia si
si Bosnia si HerHertegovina, in Dalmatia
Dalmatia, Sint sirbestl, intocmai
zegovina, ca
ca si Serbia care singera acum supt ()chit nostri,
iar Dalmatia e o Serbie avind pe mal orase romane trecute supt stapinire si influent venetianA,
dar incolo, tot o Serbie curata, ca i Croatia ,
rostul lor e originar.
DecI, precum la nol Oltenia si plaiurile Ardealulu! apusean formeaza. regiunea Voevozilor
cnezilor, tot asa la Slavl Sirbia, Bosnia, Herte-

24

govina, Dalmatia formeaza alta regiune de Voevozl i cnezr. Si va intelege orfcine ca, atund
cind institutiile fundamentale ale acestel pArtI ro-

manestf care este Ardealul de Vest si Oltenia

corespund cu desvirsire cu institutiile fundamentale din regiunile slave represintate de Serbia-Stat si de regiunile *best de linga dinsa,
aceasta inseamna ca am avut odinioara, nof
el, o viata politica comuna. Aceasta nu se poate
spune de nictun alt popor in preajma noastra..
Cu nimenf n'am impartit asezamintele de temelie
ale vietif noastre decit cu dinsif. Se arat astfel
de la inceput, din veacurile cele maf vechf, cit
de naturala. cit de indicat' de geografie, ca si de
influente culturale, este legatura dintre regiunile
oltene i ardelene, de o parte, si regiunile sir-

best' de dincolo de Dunare, de alta parte. - -Am mal spus aceasta, li-am spus-o Sirbilor, in revista lor, Delo. A rasarit atuncf unul
dintre oamenil politicl improvisatf pe cari-I produc azf decoratiile Europel centrale si cite un
cuvint de amabilitate care li se arunca cu despretul pe care strainul Il are totdeauna pentru
acela care-1 serveste din conruptie, din vanitate
sail din simpl prostie congenitala, a rsrit, zic,
un barbat politic improvisat care a spus : .Domnule, malt incet cu comunitatea aceasta intre
Sirbf. i intre Olteril, fiindca d-ta pregatestl lucrud teribile ! (Ilaritate.) Marturisesc ca nu m'am

asteptat s descopar in fapta mea un asa de oribil complot in momentul chid trimiteam unel re-

sirbestI, a doua zi dupa biruinta contra

Austrief, ca demonstratie, o contributie la cu-

viste

25

noasterea legaturilor dintre nor. (Stir ce pregatesti ! Pregatestr anexiunea Oltenier de catre
SirbI ! (Ilaritate.) Er bine cu astfel de capete ce
pop' face ? i vedetr &it de ran e ca un tcugetutor care, in loe sa vorbeasca, serie, nu poate
sa auda risetele cetitorilor si,si chiar de aceia
comite articole peste articole, pe cind, altfel, de
ar putea vedea de-a dreptul cum ride lumea de
el, s'ar lecui. (Ilaritate.)
D-lor, nicr nor nu sintem asa de slabr ca sa
ne poata. cuceri Sirbii, niel Sirbil asa de tail
ca sa ni iea Oltenia. si niel nor, niel ei asa de
neburn ca sa schimbarn o prietenie de veacuri
intregi pentru astfel de ider mal ilogice, mar
stupide decit insusr planul de a mari Romania

intinzind un fel de tentacula de caracatit prin

valea Timoeulur, ceia ce ar insemna ca si cum
un original ar lua pe badea Ion, cu sumanul orf
cojocul lur, i, ea sa-1 tcomplecteze,, izar anina la

spate o suviyi cu un clopotel in virf. (Ilaritate.)

Si Romania s'ar infatisa, cu valea Timocului cucerita peste Dunare, intocmar ca badea Ion care
ar umbla cu codita i clopotelul dupa dinsul.

Dar legaturile acestea de la inceput n'an fost

singurele legaturi dintre Sirbi i nor.
Domnilor, a venit o vreme chid s'a intemeiat
din Oltenia si din <,Muntenia de la Arges un
Stat ronidnesc, Statul care s'a facut prin unirea
libera. a judetelor Oltenier cu judetele muntene
ale Argesului. Atunci ati pierdut d-voastra Ca-

pitala, care s'a mutat la Arges fiindca de la

Arges mergear, prin Cimpulung

Tirgoviste,

26

la 'BrAila, la Dundrea-de-Jos; . la Dundrea comerCiald., de. contell universal, si prin Dundrea

aceasta ajungeaf la 'Mare?. Neagrd, si, -end s'a'

intemeiat Statul uuitar, noT, Rorninil, am. avut
nevoie sd prefacem o demociatie terdneasca intr'o forrnd de Stat orientatd dupd normele- cele
vech! ale RdsdrituluI. Pe atunci Domnul nostru

era inc un jude orT un Voevod imbrdeat te,

rdneste i represintind datirie terdnestr. Ni ma!
trebuia insd ceVa .pe ling-d aceasta.
Aceasta nit inSeamnd cg, democratia'terdneascd
n'avea avantagii, dar nu e aid locul s le ardit :

o sd vie vrerriea cind o sd se vdrbeasPd larg de'

democratia terdneasc d'innainte, chiar.dacd multe

scaune subrede s'ar cldtina putin in viata noastr.

i poIitic, in urma aceste zguduirI cu

amintirile democratiel de la 000. Ceia ce a fost
atunci, o sd se fac din noil acUm, o sd se facd, de sigtir, acest lucru mare din Idiuntru, curri o
lucrul cel mare de peste granitdr,
sd se tadd
Oricine ar zice,: nit! CdcI 'pe nti, nu se clddeste
nimic, ci totul numar" pe da, piatr ce se lasd.
adinc, formind temelia pe care poi sprijini apol
_
'clddirea (Aplause.)
social a

.Nu ,zic c_d democrati-a terdneascd de la inceput

avem ceva niai mutt :
a fpst rea, dar - trebuia
o- cancelarie organisatd, o ordine de demnitarr,
o Curte; maT ales, o legitimitate dinasticd incunjurat de prestigiu. i lucrurile acestea, care erai1
indisperisabile,- nu le-am luat de la BulgarI, ci
de la SirbI.
Cele d'intdi inruclirT ale Domnilor nostri, care

ad. prefdcut pe acest! mindri i VitejI terant in

'

27

purtatorf de purpurA si de coroana, ati fost cu

dinastiile slave din lumea sirbeasca de peste Dullar-e, pe o vreme cind no! i Sirbil dadeam, pe
la Vidin, stapinitorI Bulgarilor, in veacul al
XIV-lea. Cala Bulgaril erati in decadenta, Sirbii

In plina putere, iar noi alcatuiam toctnaI viata

noastra de Stat, influentati de viata politica. sirbeasca.

Apo1, in limba s'aya, intrebuintata atita vreme

de cancelariile Domnilor nostri, se cinta si se cetia
cuvintul 'uf Dumnezea in Biseric. Aceasta limbA,
ca i scrisul er corect, ca si frumoasa caligrafie
impodobita a diecilor dornnesti, ni-aa venit, aier.

Oltenia, din Serbia. Cea d'intaia .manastire

de carturarr pe care am avut-o nor, este cea
ale carif temelii se mai vad la Vodita. apoi
aceia pe care, intr'o forma prefacut, o avem
In

astAzI, Tismana ;

dug ele numar a venit Pris-

lopul in Ardeal i apoi fundatiunile ma' noua

ale luI Mircea-cel-Ba.trin. Cine ni-a adus insa

viata veche de carturari, care a fost temelia

culturir noastre cele! vechI? Sfintul Nicodim.

Stintul Nicodim era un Greco-Sirb, avind singe
g-recesc, dar cu o directie culturala exclusiv s'aya,
sirbeasca. A trecut dincoace, s'a adapostit pe pa-

mintul nostru si a pi:kit printr'un dar de cuttura nepretuit acest adapost pe care
dat
no!, tocmai asa precum pribegif sirbr de astazi
aduc pentru no!, ca rasplata a ospitalittia, un
dar de idealism, un exemplu viu de eroism
suferinta, prin care se vor innlta sufletele copiilor cari vad ce poate suferi cineva pentru
tara sa t'ara a pierde vre data nadejdea in in-

28

vierea, in rasbunarea
calduroase.)

biruinta - el. (Aplause

Si, cind Sfintul Nicodim a venit, el a adus si

arta, vechea noastra art., ce are ca fond, ea
temelie, piatra- pe care a asezat-o pribeagul
lugar sirb din veacul al XIV-lea.
Comunitatea politica in cele mat departate
timpuri, legaturl dinastice in veacul al XIV-lea,
imprumwarea din Serbia a limbif de Stat si a
limbif din' Biserica, a caligrahei celor
dieci ai nostri, imprumutarea din Serbia a carturarilor religioi, inspiratia artef noastre incepatoare,
ce dar mal bogat si mai inflorit voitf
d-voastra .si fi avut nof de la un popor care, in
clipa ultimelor lui sfortri impotriva Turcilor,
daruia vecinului mai tinar in viata politica intreaga mostenire seculara a straduintelor sale

catre cultura ? (Calduroase aplause.)

La rindul nostru, am platit aceste datorif.

A fructificat cultura slavond pe pamintul nostru,

carturari modern' a plecat de la not' spre Sirbf ;

clericf carturari a plecat din aceasta Oltenie

catre provincia turccasca a Scrbicf. Asa incit
lumina adusai cu mini pioase, asa cum aduce
cineva o luminare de Pasti in btaia vintulul
de Marte, lumina adusa de evlavioasele mini ale
Stintuluf Nicodink a ajuns a fi pentru Balcanul
intreg o mare flacarai de viata., din care s'a aprins noua cultura a popoarelor crestine, Indus.
manite azi, criminal si stupid.

Si mat' gAsim o legatura intre Oltenia d-v.

viata sirbeascA : cind s'a ridicat Caragheorghe

29

dincolo, cind s'a intitulat capetenie a noroduluI sirbesc , cind a ridicat intre teranI un steag
terdnesc de libertate si a indraznit sg stea, el,
robul, innaintea imparatuluI turcesc, cerind
pentru sgracii luI dreptul la viatA cretina, s'a
miscat si inima teranilor nostri de dincoace. Pe

cind era inca un inceptor in cariera armelor,

slujind supt steagul Tarului, Tudor Vladimirescu

a luptat la Dungre pentru libertatea sirbeasca.

Si, cind vom merge si no' spre a lupt pentru
acelasr scop, sd stim bine ca innaintea noastr
a mers stegarul care represinta, in umila hotarire a vitejiel sale, frAtia de cruce a ROminilor
cu SIrbil. Asa precum Il vom vedea pe Tudor
cu ostasiI tergnimil de la 1821 in fruntea noastra de cite orf vom revendica dreptul sfint al tcranimiI noastre, Il vom vedea in fruntea noastra
si de cite orI vom da ajutorul cuvenit prietenilor nostri cari supt o nou apasare singera dincolo de Dungre. (Aplause puternice.)
Si darul acesta se plAteste : ostasul Tudor s'a
intors de peste Dundre ca omul politic Tudor : ideja

politicd a miscArii sale, de dinco10 a luat- o cl ;

ca un al doilea Caragheorghe, capetenie de teranI s'a simtit la 1821 pe pamintul Olteniei, cind
pentru a rpune elementele grecestI i ciocoimea grecisata, dedatA numai operatiilor fiscale
remuneratorir, cultivrii asidue, dar barbare, a
unuI budget inceptor, el a avut curajul sA adune un Sfat al noroduluI. A ridicat si el un
steag ca si Caragheorghe, acelas1 steag al Al-

racilor : al drepturilor si al viitoruluI lor. 5i, pre-

cum Caragheorghe a ispravit ucis pentru indrz-

30

neala faptei sale, si Tudor a platit cu singele

hotarirea sa de a ridica poporul nostru, in calitatea luI nationala, in rindul natiilor moderne.
Aceasta a fost invatatura pe care, prin Tudor,
ca rasplata pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem,
dat-o Serbia noua : cea d'intii'd manifestatie, i mindra, i biruitoare, de constiint
nationala ter-Anease.,--i, vom adaugi, cad vreme
constiinta nationala nu este atributul clase f ,frindamentale a until popor, el nu e in stare nu nu- mal
intincla hotarele, dar nici macar sA asir
gure Statul. (Aplause prelungite.)
Un istoric care ar avea mai mult ragaz decit
mine acum, ar putea sal arate in istoria moderna a
noastra atitea alte legaturi intre Sirbi i Romini.
Pot sa. maT amintesc doar cA intre top.' acel
cari stapiniail orl stpiniser ten, singurul care
a felicitat calduros, care a aclamat cu bucurie
Unirea Principatelor noastre, a fost batrinul teran
Milos Obrenovici, care fusese cneaz al Serbia
Vestea Unirit i-a scos din suflet cuvinte care
merita sa. fie insemnate de cite oh' se vorbeste
de legaturile dintre SirbI si noi. Oaspete pe pamintul nostru, cunoscator al imprejurarilor politice in care traiam, acest strain, care nu era

cu totul strain, a simtir instinctiv importanta actului din 1859 pentru viitorul nostril. Si. intre
acei cari ai urat trainicie actului Uniri1 si cariera glorioasa luf Alexandru loan Cuza a fost
cneazul sirbesc.

Dar ma opresc aid. Nu e nevoie sa." se spuie

mar' mult pentru a se afirma, pe basa arhinti-

31

rilor istorice, necesitatea durabila, eterna a a-

cestor legaturr dintre dini i dintre not. Pot fi

curente politice, de o parte si de alta, care, intr'un moment, sd. causeze, cum ail i causat, o
instrinare intre o tara si alta. Pe IMg toate
traditiile istorice, pe ling datoria actuala de a
admira eroismul Sirbilor, se aT adauga insa

ceva pentru a ne uni durabil in sfortdrile noastre.

Serbia nu poate trai decit intreaga : de pe
cfmpul infringeri1 sale din 1915, ea se va ridica
mal mare ; trel secole, de la Cosovo pana. la
Caragheorghe, ail adus intenieierea Serbid celd
mic; anul de suferinta de la 1915 va cladi
-

Serbia cea mare. Tot asa, veacurf intregI de

-

suferint ale noastre ni-ail dat Romania mica;

chinurile sufletestI ce le simtim astaz1, zbuciumul
care fra.minta inimile noastre, setea arzatoare
care ni arde sufietul, jertfele pe care mine le

vom aduce pentru indeplinirea celur mai stint

din gindurile noastre, vor intemeia o Romanie
mal mare decit cea de astazI. Amandou popoarele deci, pe acelasi drum, prin aceleasI suferinte, neputind trai decit in margenile drep-

tuluI national, vor forma, aid, in Orient, zgazul

contra apetiturilor imperiale, din Apus astazr,
poate din Rsdrit mine, si contra atacurilor lase
care, in chiar Orientul Europel, represinta trecutul chiar atuncI end se prind, intr'o ultima

miscare de agonie, de bratul viguros al Germanulur, pornit, prin cucerirea lumi1, catre pagubirea sa proprie (Indelung prelungite aplause.)
- (Stenografiat de H. Stahl.)