www.dacoromanica.

ro
 OPERILE MORRIE
ALE LUI

SCHILLER

www.dacoromanica.ro
 Prea Inciltatei Dónand,

Peste tot territoriut centrului Europa, pentru scrierile

sale nemuritóre, se serbesa cu cea mat mare solemnitate
numele celebrutui Schiller ; pretutindent in acele regiuni
i se inalta statui si monumente ; natiunite eivilisate tote,
maa si micY, ail facuta de multa timpa o fala de a
'llt possede in limba tor; mai putea fi Ore ertal, demn
de nor, Prea Inaltald D:omnd, stt ne remand el &I-
ca necunoscuta, séa asa de pqin?

www.dacoromanica.ro
11

Am culezat dar a incerca acesta intreprindere ince-

pind prin traductiunea "Resbelul de tret-zect de any:
ye marturisesc% Prea I la12 Dbmnell di nu si
tetra o mare temere, alai din punctul de vedere al difficul-
tatilor ce presintti a asemenea liscrare colosalainteo limb?'
'Med nefixata, cat Si din acellea al anevointa de a propaga
acest fel de opere prin micul nostru cerc de citilori, iu-
bitorl de dénsele, si al exclusivismuluf ce manifestam in
privinta autoritor strainT.
Dovadei despre atista este cei nor, contra color ce se
petrec pe la (die popdre, afarti de catt-va pré pugint
autod franca, ne a/tam encti tipsitl, in limba ndstra
nationala, de mat tote acelle scriert ce all feicut marirea
si gloria acelor popdre.
Si in adevir, uncle sum prin rncinele nOstre, prin bi-
bliothecele nOstre, publice sea particulare, prin cercurild si
aduneirile thistre, in limba nOstrei nationalti, classicit
Gred ssi LatinT, poett si prosaic' capo-d'operele
Spaniel, Augliei, Germaniei si alle Franciei ? uncle sunt
operele historicilor, legislatorilor, invetatorilor, specia-
listitor eminenti, de tot felul, a acestor terri, cari ail

www.dacoromanica.ro
 III

contribuit la luminarea natiunilor in genere, la intinde-

rea t.si accekrarea civilisapunii, la descoperirile scienti-
fice, la cultura frumosului si a sporirea si latirea bi-
nelui material ?
Cat de minim nu este intro noi Si numerui ce7-
lor ce 'si intrebuintésti timpul in asemenea incercari
variate, asi dice cosmopolite!
Duce relle pernicicise, ce dais fatalmente consecuinte
si mat relle, sunt acesta raritate de initiatori variati
Si acésta persistentli in lipsa gustului pentru o ini-

yare mai felurita: saraeia ideilor prin marginirea cer-

cului lor, si sterilitatea intellectuala; chiar ii limba
prin intrebuintarea ei marginita, remdne nesusceptibila
de nuantare, nu mai pole dobéndi acea allegere de ex-
pressiuni nemerite, precise, acea mladiere, necessard spre
a deveni indestul de descriptiva pentru feluritele leno-
tune ce se presinta, ce pular/ observa insine, sét1 a cellor
observate de scriitorii streini, in natura si in elementele
ce ne incungiura.
Cine alt de cat Grecii mai cis séinti Si Latinis przu
citirea, prin commentarea, prin traducerea /or aft for,

www.dacoromanica.ro
Iv

Mat in secu'ii treculi pe lyricif, pe dratnatzcii, pe invi-

tatii, in fine pe cugetatorit francesi, pe Maros', Ronsard,
Malherbe, Desccrtes, Pascal, Corneille, Racine,
illolitre, Boileau, La Fontaine ?" Cdteoperep1eicutenu
glissimin unit din eteestia imprumutate de la autori lta-
lieni si Spaniei introdusi in Francia prin Principessele
Florentine, si prin SAaniola Anna de Austria ? In
seetslii ce unnesti nu este Shakspeare carele quid la mai
marea dramatisare a scenes franeese ? Intre Germany a-
semenea, pe ItIngei c'lassieit antici, nu stint Milton fi
Slzakspeare aceia (writ all contribuit la d(svoltarea po-
esiei tor? Si nu volt GermaniY, la rindul lor, caril atl
inspirat in urtna pe Avgli si able natiuni in poesie, his-
torie si filosofie ? F:i vu de eurge din aeista ra tdte po-
pdrele s'ati adtipat mule din sorgintile cetor-l-alle, fel_
rà prejudicity, fata eXclvdere, Si di 'si ati irrigat fie-
care din elle cu eanaluti tram dint,' tinsele yrrinele lor
proprie? A nu uttna si noY ass( roma n'ar fi o rnbrtu-
risks ea disperaM de viitotutti nostru si de Umbel mistral'
Nu e de tagadvit cit vu este aptitvdit ea core ye lip-
sem cad in vnele rotnuri avem deja barbati de mutt

www.dacoromanica.ro
 V

merit, earl nu numai possedd scienta, dér sci1 th o si

cornmanice cu mdiestrie. Ast-fel sunt in historic? in. pro-
fessorat Lazarif Bar mug, 13 dlcesci, Cogalniceni,
Hajdeii, Ilfaiorescii2 Lauriani, §i alyi.
Avert; un corp medical distins intru tote.
Avert; magistray si un baro4 cu care ne putem fill.
Avon oratori cu renume.
Dar cu meihnire trebue set recunOscem cá ne lipsesc e-
lucubratiuntle proprie alle magistratifor nostri si a mem-
brilor baroului, se4 prelegerile i introducerile lor, in
limba nationatd, a autoritor str4inT special?, contrnentay,
esplicati.
Nu suntem tot atett in drept de a re gretta Si absenta medi-
tatiunilor seridse a politicilor nostri in interualele de re-
tragere, dupti pilda 7hiesilor, Guizoglor, Brongha
milor, Russelilor z Palriterstonilor, sil cel rutin
traductiunea productiunikor acellor straini, cu cari set ni se
rectifice, Si ni se complectese educatiunea poUticä, si pen-
tru a ne (Twinge cti in so7ititudinea lor se occupti cume-
ditarea si re so3varea acellor ineurcate probleme sociale,
opre Inca marea fericire a natiunit

www.dacoromanica.ro
1r1

In bellele-littere asemenea incercam o tristä pausa,

cad nu mal vedem successor-I silt emulf, Cu aceag arddre
si verua, demnI de Hiliadel Veica'rescu, Alexandri,
Bolliae, Bolintineanu, Alexandrescu. Donic. Cre-
teanu i &tit,
In starea nóstrti materiald suntem, in adever, gratie
initiative f pricepute, impulsiund viguróse, energid neo-
bosite si perseveranto neclintite a Prea IndllatuluY
Nostru Domni2, pe callea inflorird; cad missiunea pro-
videntiala pentru care a lost evident preursit Domnilo-
rula Nosiru, judecand din coinciderea venirit Selle
intro nof cu momentul de crisli suprema a 1eri, cdnd ces-
tiunea pentrund era: .to be or not to be," de a fi seit a nu
ficea ce nu trebue sa uitam nid o data, acea mis-
siune nobilä, inspiratei de cea tna caldurdsa dragoste
pentru poporul Sea, este neincetat in miscare si se in-
deplinesce cu cel maI mare successit, fard a se puté ta-
gddui acdsta nia de cel mai nedrepr appreciatod, iér
resultatele ei immediate si immense sunt de a fi infiin-
iat pentru nof adeverata trassurd de unia ce ne infra-
lesce astätif cu Statele civilisate si ne a cdstigat consi-

www.dacoromanica.ro
 VII

cleratiunea lor, precum si de a ne fi desuol tat consciinta

de ce putem fi, persevertind in directiunea data.
Dér in ordinul esthetic, din causa Upse uner.applica-
tiunl mat generale si a prostratiunif in care ne afi'dm,
ire bue sti marturisim Ca sttim Meet inteun statu-quo ce
ne pole impinge si maY indtirtit.
Deci o stimulare, o impulsiune actiuti, constantti, ne
sunt, precum a fost pentru organisatiunea materialti,
indispensabile urgente.
Magma Vóstre, care Vag insusit cu atata fericire
allinarea sufferintelor, J7e incumbli asttidI
.,
missiunea a-
cesta stimu7tird, acestd imputsiura ce sunt migkele de
allinare a sufferintelor esthetice.
Pentru acésta ammintiti- Pe numaI, Prea Znitat
Dômnd, celebra Curte de la Weimar, Athena Germanier,
si acea pleiadti strälucitã, inspiratti i protegetti de prea
leiudatA Stäpinitor a aceluI Stat al caror sdnge illus-
tru se confundti si cu al Vostru noult Ducessli
Amalie," possedend acelleasi sentimente inalte, aceeast cul-

www.dacoromanica.ro
turd cu care si natura Si app iratiunea I'ostrc Pa
tnclestrat, bine voiy, Prea Indltald D6mnii a reinvia
acei timpi fericiy 4 fecunal in regiunile ndstre, cu cari
suntey deja si Pelt fi, frnpreuna cu toy Romanif, apul urea
legata prin duibse suvenire si prin zimbitóre sperante.
Fie acum iaincepusi singura, Prea Indica lel Deinind,
pint _vor mat' ostia muneile hercvleane de la care enca
nu se póte abatte augustult1 Vostru Sociii. Natiunea,
apprecicind nobila intentiune, nu va lipsi a Ve reintarce
bine-cuvintarea sa, on care ar fi resultatulet slorsarilora
Lostre.
Dar eine ar pute affirma ca aceste sforttirY ar remane
zadarnice, ca n'ay ajunge la un succes macar relativ ?
Ceiud Asa Providenta, zimbind destinurilor Romania,
ar bine-voi sa vg incunune cu Iaunireesini, eredetY, Prea
Inellcatel Domna, ea attuna 11Romeinimea" intrega se
v a grabi a eternisa memoria L'astra baptisand era in care
ar domnit Secolula lul Carol I-ig fi al Eli
saöethel Dimina."

www.dacoromanica.ro
 lx

Demnag dar, Pré Inaltaid Dômat, a prind sub au-

gustul si bine-veitorul patronagiü al Ind lgmd Nstre
acéstti traductiune, inceputul incerctirilor.
Pré plecatutui,
pré credinciosului §i
pre devotatului
Ind Wand Vostre
servitor i suppus
George de Lensit.

www.dacoromanica.ro
SCHILLER.

www.dacoromanica.ro
 CATE-VA RINDURI ASUPRA LUI
SCHILLER.
Boileau, clasicul poet frances, qice unde-
va in scrierile sale CHASSEZ LE NATUREL
IL IVVIENT AU GALOP."
Dea acest adagiu exprimat cu atata in-
credintare este un adever pentru ni§te dis-
positiuni, ni§te obiceiuri mai mult sad mai
putin vulgare, cu at mai mult urmeaz a. se
avem firma convictiune c intre oamenii es-
traordinari, superiori, §i fortele ne sondabili
ce armuiesc Universul exist a. o aliantA mi-
teriOsil, in at geniul, darul cu care sunt
eli inzestrati, demoniul familier, precum clicea
Socrate intre Grecii antici, de care sunt co-
prin§i, se sfarame tote stavilele, se strnat5,
tOte anevointele gr5mAdite in contel-le, pen-
tru ca se 's,i indeplinesa negre§it destinu-
rile impuse lor, nu fatalmente, ci dintr'o vo-
intA suprem5, ce '§i are scopul preconceput.
De aceea §i vedem c toti Omenii carii in
adever an posedat insu§iri reale, adeverate,
ne tilgAduite, ail strApuns, s'ad. al-Mat §i aft
umplut lumea de faptele lor ; ail transfor-

www.dacoromanica.ro
tv

mat'o prin ideele kr resbind ne oprite prin-

tre tot ce li se opunea, ca §i and ar fl
incovaiat ei evenimentele chiar, pentru ca
se pOta, apare §i ajunge la reu§ire.
Lumea antica, este plina de asemenea
esemple ; lumea moderna nu ne ofeth mai
putine.
Asemenea se intimpla §i cu Schiller.
Este mat bine de un secol de &id el
näscu la March, in Dudatul de Wiirtemberg.
In mica urbe Lorch, unde se stabilise fa-
milia sa, avu de invatator pe Pastorele Mo--
ser, ch'ruia 'i dete nemurirea in prima sa
drama BANDITH," i discipolul influentat
de virtutile invetatorului hotarise a 'i urma
prefesiunea. Pentru a '§i indeplini dorinta,
intra in §c61a de la Ludwigsburg, undo se
deosebia atat prin zelul set. cat §i printeo
inteligenta precoce.
Pe acea vreme, Suveranul de atunci al
Wartembergului fundase §cóla numita CARL-
SSHULE in care voia a introduce elevii dis-
tin§i din Ducatul seu. Schiller, in temeiul
declaratiunei professorilor de la Ludwigsburg,
recunoscut cel mai de frunte student, fu a-
tras in noua sc615, in anul 1773. Noua in-
stitutiune, insa, ne avènd §i cathedth de theo-
logie, 'Schiller fu nevoit a parasi carriera
sacerdotala, pentru a invata dreptul. Deth
acesta §ciinta nu '1 putea seduce, precum nu
putuse atrage nici pe G-cEthe, and acesta '§i

www.dacoromanica.ro
urma studiile la Leipzig §i la Strasburg.
Ca qi GcEthe, Schiller 'ql potolea neplacerea
prin citirea luT Klopstock §i ce1or-1-a1t1 scri-:
itort ce deja se semnalati in Germania.
De aasta, parere nu fu tug, §i Duce le de
WitIrtemberg pentru studentul pe care gun-
dea el ca, protege atund and voia sa
sileasca vocatiunea, §i impuse studiul me-
dicineT. Nevoit a se supune, Schiller '§T ter-
ming, invètaturele acesteT din urnaa speciali-
taiT, priimi gradul de doctor, §i scaa Eind
o institutiune militara, se pomeni ata§at, in
cualitate de chirurg, la un regiment din ar-
math.
Insg din i in cli geniul seu poetic '1 de-
parta de profesiunea ce i se impusese ; incepu
a compune in secret, dupe inspiratiunea ima-
ginatiuneT selle: prima producere a travali-
uluT seu nocturn fu drama sau poema BAN-
DITTI, dupe forma ce dedese in principiu,
mi fel de protestare esagerata in contra con-
strangerilor ce suferise §i cari inca, conti-
nuau.
DSr nicT un librar nu voi se accepte a
publica o opera atat de fulgeratoare a ,unuT
june necunoscut ; ast-fel se ve4u nevoit a o
tipri cu spesele selle, con servand anonymul.
Un succes ne pomenit incununa, acesta
opera , prelucrata acum pentru scena, pe
theatrul de la Manheim. Enthusiasmul ce in-
spira ajunse la culme intinerimea acelel epoce,

www.dacoromanica.ro
VI

c6c1 scrierea nu era alt de cat un resbel

declarat tutulor inegalit4i1cr sociale, tutulor
prejudecatilor, tutulor constringerilor, pe care
ventul ce sufla din Francia in ajunul trans-
formarii ei se cerca a le spulbera i in Ger-
mania. Din nenorocire insa, resbelul era sel-
batic, crud, cAci mergea p6n6 a admite §i
crimele ca medii de inlAturare a viciilor so-
cietatei, precum era ea atunci constituita, §i
ast-fel efectul produs se mrtrgini in exalta-
rea a cate-va spirite de studenti, sOrta cora-
munh' a tutulor exageratiunilor.
Resunetul succeselor lui Schiller desco-
peri in fine anony-matul seu.
Ducele, care voia se aiba in o§tirea se
un chirurg, eet nu un visator cu idei ne-
admisibile §i .care '1 pareau contagiOse, '1
opri de a mai publica, färä inalta sea apro-
batiune, ori-ce nu se atingea de profesiunea
ce '1 impusese.
A tunci. Schiller decise a pArasi o patrie
in care se privea ca intemnitat, de vreme
ce cugetarea sea era incatenata de vointa
arbitrath a Suveranului. Fugi la Manheim,
creclend eh nu '§I va putea dobendi alt-fel
libertatea spiritului §i a actiunilor selle.
Aci publicá mai multe opere nuoi, cari
se §i represintar6 ; dera pe cand aceste seri-
eri se priimiat cu un enthusiasm ne descris,
fail a fi remunerate in aceea§t proportiune,
autorele se gAsea caclut in situatiunea ma-

www.dacoromanica.ro
 VII

terial Datoriile se gni-

cea mai pe,nibila.
mAdeau netucetat §i resursele n'avoau nici
o sporire. Dupe mai multi ani de amaraciuni
de tot felul el urm5, coasiliilor unor amici
§i plea, in fine la Weimar, unde se aflau
atunci adunati autorii §i arti§tii cet mai ce-
lebri in giurul neperitOrei Ducese Amalia
si a finlui ei Carol August.
Schiller publicase de curend istoria revo-
lutiunii Terrilor-de-jos, §i Ducele de Weimar
'1 numi profesor db istoria, la Iena. Atunci
se afundA el in studii istorice, filosofice
in celle mai profunde meditatiuni asupra the-
orielor esthetice, precum §i in collaboratiunea
coa mai intinsii, in diferite jurnale §i reviste.
Cariera sa istoria, se incununä aci prin de-
scrierea RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANN!.
Cu ocasiunea unei reviste nuoi, OvLE, fáeu
cuno§tintr,t, nui de aprópe eu celebrul Ga:the,
cunotint5, in adevèr fecundA, in fericitele ei
resultate pentru mangrberea §i podóba orne-
nirei.
Unirea acestor ambe geniuri avu de efect
a reinvia spiritul lui CicEthe pentru nuoi pro-
ductiuni §i peatru terminarea Capo-d'operi-
lor sale ce de cat-va timp intelenisera in
intelligenta sa, desgustata qati intrebuintatil
de Ore-care odihra. iar pentru Schiller ea
contribui la crearea operilor sale lyrice §i
dramatice celle mai celebre.
Ei pub1icar4 mai 4nt6iii impreun5, saty-

www.dacoromanica.ro
VIII

rile numite XE NIT menite de a fulgera, o

dat5, pentru tot-d'a-una, pe totl acei pygmeT,
critici §i detractori ai lor. ApoT, pArilsind cu
desAvir§ire orl-ce po1emic5, '§I luit fie-care
sborul.
Nu este aci locul, nicT cadrul nu ne per-
mite, nicT avemil pretentiunea de a face o
analysà, o disertatiune proffundà , detaliatä
a scrierilor acestuT mare autore, derA nu ne
putem abtine de a nu mArturisi neuitata
impresiune de multämire prodush de ele la
citirea lor, 'precurn §i a nu cerca printr'o
repede arunaturil de ochit, asupra unora
din ele, de a imprA§tia intre compatrioti
gustul de a '§l da o asemenea satisfactiune,
sat. de a o improspAta in inima §i aminti-
rea acelor cari deja aü incercat-o.
Operile poetice ale lui Schiller s'ar putea
divide in trel periOde : Celle dou6 d'tintAi ce
se terminil cAtre anul 1794, deja ne anuntil
un poet adevèrat §i un mare cugetAtor ; en-
sà aurul ce contin ele este Cncrt amestecat
cu Ore-care aliagiu. Deci vom incepe de la
a treia pericid5, clasich care este rninunatil
§i necomparabilil.
Prima sa productiune din acest5, peri&15,
este WALLENSTE1N incarnatiune poetica, si
dramaticA a RESBELULUI DE TRET-ZECT. DE ANT,
a chuia istoriA o rostise §'apoT o scrisese de
curand cu atata fortA, e1ocuent6 §i elegantà.
Sujetul formA urt trilogie TABARAPICQ-
www.dacoromanica.ro
 11

LOMINIIMoRTEA, sari: devotameutul nemär-

ginit, esclusiv al armatei dare generalul el,
arirnarea acestui devotament nelegitim spre
al reint6re asupra Suveranulul caruia sin-
gur apartine el de drept,§i desnodithatmtul
tragica, asasinatul lui Wallenstein, victimrt, a
ambitiunei selle, a orgoliului seti.
In acela§i timp apäreti qi operile lyrice
celle mai rApitOre.
AFuNDATORUL (der Taucher); OocoRii LUI
IBYCUS, (Die Kraniche des Ibycus); LUPTA CU
SMEUL, (Der Kampf mit der Drachen); CAUTI-
UNEA (Die Bilrgschaft); OLOF'OTIM (Das Lied
von der Glocke), §i altele.
Musa sa acum se inalta, se purifia, nu
mai cAnta de cAt numai simtimintele celle
mai sublime, celle mai denme, curagiul, con-
stanta, amicitia §i dreptatea.
Nimic nu e mai popular in Germania de
cat aceste poeme ce se §tiu pe acolo mai de
toff pe din afarA.
Dupe Wallenstein apare MARIA STUART,
tragedia in care poetul fidel aci istoriei, ne
arka sfir§itul tragic al unei infelice femei,
unei infelice Regine o Reginil care dom-
nise peste dou6, tronuri, al Franciei §i al Sec-
tiei; urt fernee care domnise peste t6te ini-
mile celor ce o contemplasera, cunoscut5, tu-
tulor §i prin dulcele ei poesii, mat cu sema
prin acel adio duios §i profetic dare Fran-
ta ; ne o arretA in infioratorul moment dad

www.dacoromanica.ro
x

sOrta cumplith, prin crucpmea unei imperi-

6se rivale, §i in politich, §i in Religie, qi in
concuista inimilor, o oshndesce a isp4i pe
echafaud exaltatiunile §i suferintele ce a pri-
cinuit, aspiratiunile ce a avut, erorile, poate
§i crimele ce a comis.
Apoi urmezh JEANNE DIARC victima ino-
centh a unei natiuni ce, in mânial ajunsh
la frenesie, Incerch de a trage o resbunare
imposibilh asupra esaltatiunei re1igi6sh unith
cu enthusiasmul patriotic, singure producèt6-
re de minuni.
Luceitor ncobosit, Schiller se odihnea tre-
chnd de la o munch la alta : ast-fel in in-
tervalurile dintre compunerile selle originali,
el se ocupa, ca §i Luther, mai cu sénah in
materii sacre, ca §i Fishart, Voss, Wieland,
Burger, Goethe, Shlegel, cu traduceri din di-
ferite limbi ce, in genul acesta, sunt mode-
lull, precum sunt tOte traducerile intreprin se
§i publicate de Germani.
Acestea sunt : IFIGENIA, MACBETH, Pi-IEDRA,
UNCHIUL CA NEPOTUL, TURANDOT, de Carol
Gozzi, CANTURI DIN ENFIDA, PARASITUL de
Picard, CHRONICI FRANCESE, la care se ada-
ogh §i vasta sa correspondenth cu emulii §i
arnica set
In fine aparechntul lebedei Gum. AUME
TELL.
Prin comparatiunea acestei scrieri cu BAN-
Drill, prima sa lucrare dramatich, -putemit

www.dacoromanica.ro
 XI

mèsura inaintarile luT Schiller ca cugetator

§i poet.
In BANDITII heroiT drameT, catI-va tinerT
exaltati, nemultamiti, ore cum decazutT, pen-
tru iubirea de independinta maT mult per-
sonalä, pentru ura ori careT constringerT
fie cat de justificabilasfarama, desgrindina
tOte barierele, ate intocmirile ce contin, ce
constitug societatea umana.
In GUILLAUME TELL, din contra, un po-
por bray, rabdator, muncitor §i onest, im-
pins la disperare de tyrania unor locotenenti
mir§avI a StapinitoruluT pe care eT represinta,
scutura, jugul nesuferit §i reintra in fine
in drepturile sale calcate.
Acesta dia urma drama este IA epopee in
onOrea adeyèrateT libertatT, a drepturilor sa-
cre §i neprescriptibile a popOrelor in gene-
re. Effectul eT, §i in spirite, §i in Mimi, §i
pe §cenape acésta, din urma din causa ta-
blourilor representand u natura Ara asemä-
nare in feluritele eT frumusetTfu magic.
eel mai insemnatT contimporanT aT luT Schi-
ler 'I consacrara prinosul uneT admiratiuni
sincere, inflacarate. N'avem de cat a reciti
rindurile scrise de M-me de Stael ca sa ne
conyingem.
Niel unul din atributele esentiale aparti-
nënd fiinteT omene§ti se yede c n'a scapat
observatiunilor luT Schiller, and, in seri-
exile selle esthetici, pare ea pune sub pipa-

www.dacoromanica.ro
xlt

irea nóstra elementele ce constant frumosul,

bunul, §i utilul, §i and ne desfrqura, ca §i
and le ar crea el atunci pentru noi, na§te-
rea §i formarea simtimentelor inalte ce facu
gloria §i onórea omenirei.
Schiller in scrierile selle in genere n'a a-
vut alta tinta, de cat de a ne inspira, prin
cultura intelligentei si gloriflarea idealului,
amorul libertatii §i al virtutei de care el in-
su§1 era patruns.
CONSCIINTA. ERA MUSA SA, a clis undeva
M-me de Stag.
Ca §i Klopstock, autorele Messiadei, Schil-
ler fu numit, in anul 1792, cetatian frances
de Adunarea nationala legislativa,negre§it
ca Un. omagiu pentru principiile esaltate ee
espusese el in BAMDITa din junii seT ani;
caci errorile acel Adunari, celei mai sla-
be din ate a avut Franla, pentru ca n'a avut
nici nobilele, urnanele scopuri §i abnegatiu-
nea sublima a CONSTITUANTET nici grandio-
sul in energie, in patriotism, in creatiuni §i
in orróre al Conventiunei forma un con-
trast immens cu inaltele simtiminte, cu pure-
le §i logicele doctrini politice §i sociale ale
lui Schiller, ce nu mult in urma, putin lip-
sira a se reflecta intr'un memoriu ce hotarise
el a publica pentru apèrarea lui Ludovic
al XVI, dat judecatii.
Intr'utt scrisóre dare amicul set Koerner,
din anul 1792, el cere sa 'I recomande tin

www.dacoromanica.ro
 XIII

bun traducAtor in limba francesA pentru sfir-

§itul ce '0' propusese :
CAci, clice el, vine un timp in care cine-
va trebue st, vorbescA pe fatt, pentru cri, d'a-
ceia esistA, susceptibilitatea aceia ce §i. eu
'm i. pare ca, simt acum."
SiinAtatea sa a1terat4' de mult timp deja
din causa unel existentl atk de laboriOse,
nu mai putu lupta cu niV,e friguri catarra-
Me ce '1 cople§isert.. El muri in anul 1805,
abia in al 46-a ail al etatii selle, in tOta
splendOrea geniuluT set, in tea, vigórea pu-
teriT sale intellectuale, §i fu inmormentat cu
mare solemnitate la Weimar, in capela Ma-
re-ducalA.
In acest ultim Oil zace el intre illustriT
SuveranT, cari '1-au imbriiti§at, §i intro cele-
brii sei amici §i similil sei in geniu. Gmthe,
amicul statornic §i apreciatorul seu eminent
invocA, pentru dinsul, in versurile eloquente
din. Epilogul ce a compus asupra Cum-owl-UT
aclamatiunile posteritAtiT---li, precum vedem,
ele n'at lipsit !

www.dacoromanica.ro
 Were I to pray for a taste which should stand me in stead
under every variety of circumstances, and be a source of hap-
piness and cheerfulness to me during life, and a shield against
its ills, however things might go amiss and the world frown upon
me, it would be a taste for reading Give a man this taste, and
the means of gratifying it, and you can hardly fail of making him
a happy man ; unless, indeed, you put into his hands a most per-
verse selection of books. You place him in contact with the best
society in every period ,of historywith the wisest, the wittiest,
the bravest, and the purest characters who have adorned huma-
nity. You make him a denizen of all nations, a contemporary of
all ages. The world has been created for him. Sus JonN
Elnitscusa.

De a '§l avea se me' rog pentru dobindirea until gust care se

'rol fie folositor, sub verl-ce imprejurart, o sorginte de fericire
§i de mang,here in tot timpal esisten.tiT, qi o paveza contra Tele-
lor el, oil cat ar fi lucrurile impotrivitoare §i art cat s'ar poso-
mort lumea asupra mea, acesta ar fi gustul pentru citire.... Da
unul om acest gust, §i mijloacele d'a '§l '1 putea indestula l cu
grea nu vel nemeri de al face fericit, afara nu mat, certamente,
de vel pune In mânele sale cea mal perversa culegere de carp.
Ii pul in contact cu cea mat bona societate In fie ce period al
historiel cu cele mar tntelepte, mat de spirit, mal affectuoase,
mal brave §i mar pure caractere ce ail adornat humanitatea.
Il fact un cetatean a tutulor natiunilor, un contimporan a tutu-
lor secolilor. Lumea s'a creat pentru dinsul.

www.dacoromanica.ro
 IIESIELUL DE TREI-ZECI 1JE ANN1,

MaT 'nainte de a intra in. cetirea acesta

opere classice, a caret traductiune in limba
nationala vifl astac,IT a infati§a compatriotilor
meT, cred ca nu este nefolositor d'a arunca
o repede privire asupra intregului subiect.
Acesta ne va ajuta de a '1 imbrati§a de o
data intr'un. mod synthetic de la inceputu-I
qi pea in resultatul sal final, ce se inco-
rona cu acel instrument de pace celebru nu-
mit Codicele Natiunidor, din causa unor
nouT principii politice ce a inaugurat.
Stipulatiunile cuprinse intr'insul, atat po-
litice cat i religiOse, precum §i Ore-carl eve-
nemente corollarii la earl: nu ne initiaza au-
torul, dera, earl mi s'aii parut §i utile §i in-
teresante pentru formarea unei idel complecte
despre un evenement de o ap, mare insem-
natate, aü contribuit a me determina la fa-
cerea acestuT resumat ce cred c '§I va afla
justificarea tn motivele expuse.
Acest resbel dOra, lupta tot de o data re-
ligiOsa §i politica, incepe in anul 1618 qi
tine fara intrerumpere pea la anul 1648,

www.dacoromanica.ro
ev

Origina sa fu in Germania, dera se in-

tinse peste mai OM Europa. Actorii princi-
pali mai tog' nu trAira de a '1 vedea sfir-
§itul. Dintre Suverani, duct Imperatorl Ger-
mai:a, Mathias la finele vietei selle §i Fer-
dinand II ; heroul nemuritor Gustav Adolf,
regele Suediei; dintre generalii eel mai in-
semnati, Tilly, Wallenstein §i Ducele Bern-
had de Weimar; Richelieu, marele ministru
al Franciei, pA'rintele Joseph, suffietul cellui
dIntein, numai esista la incheierea pacii, erA
lupta continue mereil §i dupe mOrtea lor, mai
crancena, mai invers,unata, doveda in destul
de convingetere ca causele acestui resbel nu
eraIt numal celle apparente.
Afara de antagonismul religios intro- Pro-
testantism. §i Catolicism, mai esista §i un
indouit antagonism intro statele limitrofe §i
Imperiul german, intre principii germani,
suveranl nesecuri a/ statelor ce compuneati
Impetiul §i Imperatorele, §eful suprem.
Secretarii differitelor culte protestante, per-
secutati cu cea mai mare rigóre §i cruclime
de Catolici, sustinuti de induoita autoritate
formidabila a Papei, theocraticA §i politica, se
resculara contra acestora cu fanatismul cel
mai infocat, cu abnegatiunea de martin i. ce
intreiesce puterile §i indupleca la celle mai
necalculate sacrificie.
Anglia §i Danimarca, Suedia §i specialmente
Francia se aflaü spaimintate de unitatea

www.dacoromanica.ro
Imperiului German, mai cu semA de cand
acest5, unitate ameninta de a se cirnenta si mai
tare si intr'un mod perpetua sub dominatiu-
nea Cassel de Austria ce, prin acquisitiuni
succesive isvorite din concuiste i succesiuni,
stApinia esclusivamente Archiducatul Aus-
triei, Bohemia, Ungaria, Terrile-de-jos, atunci
mai intinse, Italia, Spania, cea mai mare parte
din noul mundü, i putea ast-fel cotropi mai
ruit6iii tote statele germane din Imperil"' i apoi,
cu tote aceste nezleite i formidabile resurse, se
apese cu o greutate irresistibi1 asupra in-
dependintei kr proprie, fg,r5, a avea nici o
contra-greutate spre rasArit din partea Polo-
niei, desbinata prin natur,a constitutiunei ei,
seri din partea Russia, nepossedAnd in acea
epocn nici o insemnätate.
Statele germane celle mai principale, pre-
cum Saxoniele, Brandenburgul, Palatin.atul,
Wartenbergul i altele voiail assem.enea nu
numai de a fi ferite de absOrberea a tot putin-
telui Imperator, dOra i a ca'stiga o indepen-
dintrt mai bine definith, si a se lAti in possesi-
unile kr.
Deci sefii acestor state se grabirl a in-
batisa dimpreunA cu popOrele lor Protestan-
tismul, noul inv64ament atat de favorabil
scopurilor lor, cotropira, statele bisericescl ye-
eine sOil cuprinse, in tinuturile lor, le secu-
larisath i, profitand de fanatismul suppusi-
lor lor, se inarmaril si se resculara, in. con-

www.dacoromanica.ro
VI

tra Suzeranului br catolic, stilp §i brat ne-

crutAtor al Papel.
Puterile strAine profitarA la rindul kr §i
de dorintele Principilor german): §i de fa-
natismul popOrelor, pusserA in joc tóte aceste
pirghil puternice, le sprijinir6 .cu forte lup-
tAtOre formidabile §i cu subsidii necurmate,
qi ast-fel se iscA acestA luptA crAncenä §i in-
delungath,, religiósä pe cat §i politicA.
Fasele acestui resbel se pot divide in pa-
tru periOde.
1. PeriOda PalatinA, de la 1618 la 1625,
incepênd cu revolta Bahemilor in contra Im-
peratorilor Mathias §i Ferdinand II, termi-
nându-se cu ngbu§irea eT §i persecutiunile
ce urmarA, politice §i religiOse.
2. Perióda DanesA, de la 1625 la 1629, in
intervalul cAreia Regele Danemarcet Christian
IV ia sub scutu-1 apkarea Protestantilor in
Germania, derl succombA in acestA intreprin-
dere, bAtut de illy §i de Wallenstein, ge-
neraliT Imperatorelui §i aT partituluT catolic,
§i este nevoit a se suppune onerosului trac-
tat de pace de la Liibeck, din anul 1629.
3. Perióda SuedianA, de la 16301a 1635.
In acestA pericidA influenta Francia, guver-
natA atuncT de Marele Cardinal, cum se su-
pranumi Richelieu, devine simtitóre. Impins
de ingrijirile ce insuflag tendintele Caselor
de Austria §i de Spania, ramure nedesphrtite
ale ace1uia§1 trunchiti Richelieu, ministru
www.dacoromanica.ro
 VII

a tot putinte al Regelul Francia Ludovig

XIII, inlesnesce RegeluI.SuedieT, Gustav A-
dolf, putinta de a se pune in capul Protes-
tantilor in Germania, spre a se continua opera
intreprinsa de Regele dames cu asa putin
succes, intervenind si reesind a iucheia pa-
cea intre Po Ionia si Suedia si apot incheiand
cu d'ensul o conventiune de subsidii.
Acesta periOda nu este de cat un sir de
triumfuri pentru Protestanti si gloriosul Rege
al Suediei un sir de umilinte pentru Im-
perator, pentru aliatit Wei si pentru causa
ce sustineau pinä la anul 1634, duoi ani
dupe mórtea acelui Rege, cat enca mai ti-
nu impulsiunea ce el cledese si prestigiul
seu. Der in. acest an 1634, dupe infrange-
rea totala a Suedianilor la Nordlingen, Liga
protestanta se desbandA, si principiele si
interesele ce apkau paru a fi de a pururea
strivite prin tractatul de la Praga, din anul
1635, incheiat intre Imperatorele cu Elec-
torele Saxoniei, care desertase causa Protes-
tantilor.
4. Perióda a patra si cea din urma, care
s'ar puts numi perieda francesh din causa
influentei desAvirsite a Franciei prin interve-
nirea ei directh' in lupta, incepe de la anul
1635 pia, la 1648, finele si al resbeluluT.
In acesta periOda Francia intra in alianta
Cu Protestantii din Germania, cu rebelii din
Ungaria, cu 0 parte a Italiei, cu Olanda si.

www.dacoromanica.ro
VIII

Elvetia. Spania se unesce mai strins cu A-

ustria. Cat-va timp vicisitudinile resbelului
sunt balantate intre beligeranti, der mai in
urmA succesele se succedA din ce in ce con-
tra Imperatorelui i a aliatilor sei. Ast-fel
la 1639 Bernhard de Weimar cuceresce Al-
sacia; la 1640 Portugalia, Russillonul §i
Catalonia se revolth, contra Spaniei; provin-
cia Artois se cuceresce de Francesi, ear Sve-
dianiT facti celle mai marI isbinde in Ger-
mania, condu§i de Banner, Torstenson. §i.
Wrangel. Sub ministeriul Cardinalului Ma-
zarin, carele successe la carma Franck): dup5,
mórtea lui Richelieu, in anul 1642, victori-
ele succesive alle marelul Conde la Rocroy,
la Friburg, la Nordlingen §i la Lens, in an-
niT 1643, 1644, 1645 §i 1648, precum §i
succesele finale alle Svedianilor sub Koe-
nigsmark, carele se face stApin pe Praga
actiune strAlucitA, si decisivA ce pune ca-
pet §ovAirilor Imperatorelui secarea teri-
lor, desperarea locuitorilor cgduti in unele
041 pine la selbgticiunea anthropofagier din
causa lipsel indestularea Principilor cari
'§I simiaIi ajunse scopurile lor politice, is-
butirg, in fine a pune un termen acestui res-
bel pustietor, prin acea memorabilA pace, nu-
mitA de Germani pacea de la Munster si
de Francest pacea de Westfalia, dupe nu-
mele provinciei sei circumscriptiunei teri-
toriale in care erati cuprinse urbile Osna-

www.dacoromanica.ro
 ix
briik §i Minster, unde s'ati semnat tracta-
tele.
Ac4st5, pace se consacth prin duo6 tractate
deossebite. Primul fu incheiat la 6 August
1648 in urbea Osnabrtik intre Imperatore le
Germania' Ferdinand III, Svedia §i aliatil
ei protestanti. Al duoilea in urbea Minster
la 24 Octombre 1648 intre Imperatore le §i
Francia cu aliatii ei catholici.
Plenipotentiarii pärtilor contractante avu-
th a invinge celle mai grelle obstacole. A
trebuit mai Ant èiti. un timp indelungat spre
a concilia sfAdirile assupra cestiunilor de e-
tichetA, ce impedecati deliberatiunile assupra
cestiunei principale. Apoi vicissitudinile res-
bellului, ce 'dna, continua §i preschimba din-
tfun moment intr'altul positiunile relative a
statelor, unele -cAtre altele, precum §i aspi-
ratiunile lor provocati assemenea celle mai
marl difficultáll intru indestularea atator pre-
tentiuni, atator interesse opusse.
Ace§ti plenipotentiari erati :
I. Din partea Imperatorelui,
Comitii de Trautmansdorf §i de Nassau.
2. Din partea Franciei,
Comitele de Avaux, Abel Servien mar-
quis de Sabl6, §i Ducele de Longueville.
3. Din partea Suediei,
Baronul de Oxenstierna §i Salvius.
4. Din partea statelor din Imperiul Ger-
manti,

www.dacoromanica.ro
x
Adam qi Lampadius.
5. Din partea Venetia' §i a Papa,
Contarini §i Falb) Chigi.
Portretele tutulor acestor plenipotentiarI se-
mnatarl al tractatelor de pace se conserva §i
astach in. casa municipala a urbel Minster.
Spania, ce luasse parte la acest resbel,
nu voi se ia parte la pacea ce se ineheia,
sperand a profita de turburarile Frondel, ce
bantuia atund Francia, qi continua lupta
cu acest Stat pfnä la annul 1659, enca 11
anl. Der in acest annti, sub domnia lul Lu-
dovig XIV in Francia i Filip IV in Spa-
nia, se incheia la 7 Novembre intre ambele
Regate pacea numita, a Pyreneilor, semnata
de Mazarin si de Louis de Haro, plenipo-
tentiaril Statelor respective.
Francia castiga in acesta, pace, la Sud,
provincia Russillon i nisce pole de munti,
la Nord, provincia Artois si multe orale din
Flandra, Hainaut, Luxemburg, precum si
Ore-carl parg din Lorraina set. Lotharingia.,
dobindi si pe fiica Regelul Spaniel, Maria
Theresia, drept Regina, evenement ce avu
de consecuinta suirea Burbonilor pe tronul
Spaniel, dup6 o noua i indelungata confla-
gratiune a Europel intregI, de la 1701 pena
la 1713, spre a se paralisa, la rindul el,
suprematia Casel Burbonilor, care acum a-
meninta de a deveni tot atat de periculesa
pentru Europa, ea aceia a Casel de Aus-
www.dacoromanica.ro
 XI

tria, trifling prin acesth, pace de Westfalia.

Cerc vitios de actiune §i reactiune funeste
in care sunt in veci osandite a se inverti,
frilmêntandu-se, popdrele ce abandon6 car-
muirea interesselor lor omnipotentei nemär-
ginite a unui singur om, sett zacii in resem-
natiune or nepassare.
Ear Spania ca§tigi, din cruciadele ei re-
ligiOse §i politice in Europa, de a se vede
decAcluta din rangu-i de putere de primul
ordin, de a se vede desmembrata de mai
multe provincii §i state ce poseda, de a
se vedea saracig, zleitä §i datOre, cu tote
galiOnele de aur §i argint eel procurafl pos-
sesiunile selle din lumea nousa, de a se ve-
dea redusa la duoè treimi din populatiunea ei
perind prin macelurile §i sufferintele resbelle-
lor in. care o incurcat am bitiunile §i bigo-
tismul nesocotit al Regentilor sèi timpiti, der
absoluti, §i sub focul neincetatelor hecatom-
be de fiinte omenesci, sant prinos al Santa
Inquisitiuni catre Pei, ce nu puteati esista
de cat in sgbaticita §i aiurita inchipuire a
unor Torquemazi.
Stipulatiunile tractatelor ce servirg, de ba-
sA, acestel pact se divid in trei pArti :
1. Clause teritoriale. 2. Clause politice.
3. Clause religiOse.

www.dacoromanica.ro
kit
I. CLAUSELE TERITORIALE.
Pentru Francia.
Recunóscerea conquistelor a Trei-Episco-
pate coprinclend territoriele de Metz, de
Toul §i de Verdun din Lorraina §i a Alsa-
cieT, fäcute de Enric II in annul 1552 a-
fara, de ora§ele Montbeliard §i Strasburg, co-
prinse in urm5, de Ludovig XIV, in annii
1676 §i 1681.
Pentru Suedia.
Cedarea mid 041 a Pomeraniel, a insu-
lei de Rugen, a cetátil de Wismar din ma-
rele Ducat de Mecklenburg-Swerin §i port
pe Baltica, a tinuturilor arhiepiscopale §i
episcopale de Brema §i de Verden, secula-
risate, cu trei voturi in Dieta Imperiului.
3) Pentru Statue proles/ante din Imperia.
Acquisitiunea a mai multe State bisseri-
cesci arhiepiscopale, episcopale §i abatiale
seculari sate.
Electorele Palatin iT reclobindesce dem-
nitatea de Electore §i Palatinatul de jos.
Bavaria conservh Palatinatul de sus.
4. Se recunósce independinta Terrilor de
jos §i a Elvetiei.
II. CLAUSELE POLITICE.

1. Imperatorele nu maT póte pe viitor de-

www.dacoromanica.ro
 XIII

cide de sine§i farg, concursul Dieta Impe-

riului in affacerile generale ale Imperiulut
2. Toti membrii Imperiului, ath ossebire,
§i urbile imperiali sunt recunoscull de Su-
verani at Statelor §i tinuturilor ce possedä,
avAnd dreptul a incheia alliante intre dtniI
§i cu State sträine.
3. Numèrul Statelor ce compun Imperiul
German se fixa la 343, dintre earl 158 sunt
state mirene, 123 state bissericesa §i 62
urbT libere, numite Imperiale.

III. CLAUSELE RELIGIOSE.

1. Confirmarea pAciT de la Passau din

1552 i a celel de la Augsburg din 1555.
La cea d'anthiti se semnA o pace de reli-
giune, preliminarie §i se recunoscu Luthe-
ranilor libertatea cultului religios. La cea
de a duoa se concluse cu Lutheranit o pa-
ce basatA pe formularul professiuniT lor de
credintä ce infki§assera, eT la Dieta tinutA
la Augsburg in annul 1530, §i care 5e nu-
mia Confessiunea de Augsburg.
Avantagiele dobindite de LutheranT in
ambele aceste pad se intind acum §i Calvi-
ni§tilor.
2. Admiterea, pe langa 26 membri Ca-
tholici, a 24 membri protestang in Camera
de justitie imperial4 ce judeca causele feu-
dale dintre membril ImperiuluT, §i care se
www.dacoromanica.ro
XIV

substituise cu timpul Consiliulut sa. Tri-

bunalulut Principilor possesort de state in
Imperil
Admiterea assemenea a Osse membri pro-
testang in Consiliul aulic, in care se jude-
ca1 in ultima instanth' tog suppu§it Impe-
r iului.
Consecuentele resbelulul de tret-slect anni
fur marT, precurn le v6clurgm in stipulatiu-
nile din iractatele de pace, §i precum se
mat desvoltar a. in urmA, atat in ordinul mo-
ral cat i in ordinul politic.
In ordinul moral, dup6 secerarea popula-
tiunilor §i pustiirea p5mentu1ut pe care ele
locuiati, se ca'stig4 libertatea de consciintit
precursorele libertAtit politice fragment
al drepturilor naturale inherente fiintei ome-
nesci, care dede nascere impulsiunit irresis-
tibile de a le revendica in t6t5, intregimea lor.
In ordinul politic s'a assecurat ensä, po-
pOrelor drepturt essentiale, s'a stabilit §i e-
quilibrul Europet prin infrangerea suprema-
tiel Casa de Austria, ce putea sü usurpa
dominatiunea universal6, reducend Europa in
starea vechielor Imperie asiatice, sell a da
loc la perturbatiuni continue, impediatOre.
desvoltArit sociale §i politice a pop6relor e-
uropene ; a temperat excesele dominatiunit
p ap al e.
Stipulatiunile cuprinse in tractatele ce con-
sacrar4 ac6stá pace exceptandu-se Ore-cari mo-

www.dacoromanica.ro
 XV

dificarI introduse prin pacea de la Utrecht

din anul 1713, däinuira Oa in timpul pri-
mului Imperiti frances care, prin innovarile
introduse in Constitutiunea ImperiuluI Ger-
man, putem ;lice ca '1 a si disolvat.
Dera, pentru Germania in particular, acest
resbel, prin pacea ce avu de resultat, fu, in
ordinea politick cu desavirsire fatal. Ea esi
dintr'insul sfisiatk sangeranda, umilitk cu
preponderanta a politica' si unitatea-I natio-
nala perdute totalmente. De atunci si penè
in timpurile nóstre, consecuintele acelul res-
bel ail prefacueo intr'o arena deschisa, tutu-
lor ambitiunilor straine, theatrul ski pasagiul
de resbel al puterilor invecinate.
Acesta stare de lucrurI bask opera lenta,
si sicura a timpuluIduoI secullreedifi cand
simtimentul demnitatiI nationale cu conlu-
crarea a multor spirite Onditóre si a unor Re-
gent): intelligentI si patriotid, urma mai cu-
rend seti maI tarclid sh o preschimbe.
Reactiunea se ftcu in timpii nostri.
Schinteia se azvirli cu usurinta, din Fran-
cia si aprinse Germania preparatk Cu re-
pe4iciunea electricithtiI ea se intruni si 's1
ajunse tintaunitatea nationala, redobindirea
cuveniteI selle partI de preponderanta in affa-
cerile Europel, de care se Oa desmoscenita
de un asa lung sir de anI. Austria prin in-
valmäsela el in interesse straine de Germa-
nia, in care o impingea annexiunea de ata-

www.dacoromanica.ro
XVI

tea State cu atatea gintI differite, qi care

n'avea de resultat de cat compromiterea maI
mult a intereselor curat germane, Austria, in
tot in.tervalul de mai mult de duoT sem%
n'a maI sciut, cu tot prestigiul §i puterea ce
inch posseda, se reca,§tige terenul ce per-
duse, §i a lftssat sh caclà din mana-I prea
impovhrath §i gArbovith sceptrul GermanieI,
ce '1 nahnuise patru-sute de ani l'arg intre-
rumpere. Prusia a pindit cu dibAcie chderea
luI §i '1 a adunat in momentul opportun. Ast-
fel se putu indeplini ceea ce in timpul acel-
lor resbele religiOse s'ar fi socotit, precum
vice §i Schiller, un ce de negandit, ca o ch-
petenie protestant s ajunch a pune pe ca-
pu-i imperiala Coninh germanh, ce precum
vedem nu mai: are asthsli nevoie de a fi
romantt.

www.dacoromanica.ro
PRIAA. PARTE

www.dacoromanica.ro
 RESBELUL
TREEZECI DE ANI
wirm,.....,.................

PRIMA PARTE
CARTEA I.

SUMARIU.Consecuentele generale ale Reformatiunei. Rescoala

lui Mathias. Imperatore le 'i cedeaat Austria fi Ungaria. Mathias
recunoscut rege al Bohemiei. Electorele de Colonia abjurA la catho-
licism. Consecuenta acestei abjurAri. Electorele Palatin. Cearta
succesiunei Julierilor.Vederile EA proectele Regelui Frantel Ernie IV.
Formarea Uniunei. Liga. Moartea Imperatorelui Rudolf.
Mathias 'i succede. TurburArile din Bohemia. Resbelul civil.
Ferdinand stIrpetite protestantismul in Styria. Bohemii 'ili aleg de
Rege pe Electorele Palatin, Frideric V. Frideric priimege coroana
Bohemiei. Bethlen Gabor, print al Transilvaniei , face invaziune
in Austria. Ducele de Bavaria si printii din LigA imbrAti§eazil
causa lui Ferdinand. Uniunea ia armele pentru Frideric Millis
de la Praga tii supunerea total a Bohemiei.

De la inceputul resbelului pentru Religiune in

Germania pena la pacea de la Munster, abia se pe-
trecu in lumea politicg a Europei ceva mare sau
demn. de insemnat, la care Reformatiunea') se ral
fi avut partea cea mai principalg. Toate marile e-
venimente ce se ivesc in acest period, se leagg
cu reformarea credinoi , dacg nu chiar decurserg
dinteensa, in principiu, i ori care Stat mare sau
mic 'i a simtit influinta, mai mult sail mai putin,
intr'un mod direct sau indirect.

www.dacoromanica.ro
 8 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

Apr6pe intreaga intrebuintare ce fgcul Casa dom-

nitOre a Spaniei cu imensele sele forti politice, fu
de a le indrepta in contra celor ce le profesati.
Din Reformatiune se incinse resbelul civil , care
zgudui Franta din temelii sub patru regime vije-
lioase1), atrase armate strAine in sinul acestui Regat,
si '1 reduse a fi in intervalul unui semi-secol tea-
trul celor mai triste sfisieri. Reformatiunea facu
ca jugul spaniol sA devina nesuferit Terrilor-de-jos,
§i destepta in acest popor dorinta i curagiul de
a'l sdrobi dandu-i tot d'o data si mai toate mijloa-
cele de isbutire. Tot reul ce Filip al II-a2) cugeta a
face Reginei Elisabetha 3) a Angliei nu era de cat o
resbunare ce '1 coprinsese, fiind-ca ea luase sub
scutul seu in contrai pe supusii lui protestanti
se pusese in fruntea unui partit religios pe care
el se muncea a '1 nimici. Desbinarea in Biserica
avu de consecuenta in Germania o desbinare po-
litica durabill , si care de si intr'adever a asvirlit
aceasta terra, mai mult de un secol, in pra-
da confusiunei , tot d'o-datä ensa a inaltat i o
stavila .permanenta in contra unei impilari politi-
ce. Reformatiunea fu in cea mai mare parte ca-
usa care atrase pentru prima oarl puterile Nordului,
Danemarka i Svedia , in sistemul Statelor euro-
peane , cAci federatiunea Statelor protestante se
intArea prin intrarea lor in acel sistem , i pentru
ca federatiunea lor devenise pentru densele chiar
indispensabilà. State ce mai 'nainte abia stiau unele
de altele cA esista , incepura , prin Reformatiu-
ne , a dobandi un punct de contact important 1
si a se alipi unele de altele printr'o noul sima
patie politica. Precum prin Reformatiune intrarl in
alte raporturi intre densii cetateni cAtre cetAteni
si suverani care supusii lor, asemenea prin ea
v: Oass de Austria

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 0

State intregi dobAndirg noui positiuni unele cgtre

altele. j ast-fel cursul straniu al lucrurilor fgcu ca
desbinarea Bisericei sg fie causa care impinse Sta-
tele la o leg-aura mai strinsg intre densele. In-
grozitor inteadevër i funest fu primul efect prin
care se manifestä aceastä generalg simpatie politica.
Un resbel pustietor de trei-zeci de ani, carele din
intrul Bohemiei la gura Scaltului , de la marginea
Poului la coastele Balticei, despopulg terri, culcg
la pament recolte , prefacu in cenusg orasele i sa-
tele ; un resberin care multe mii de luptgtori '§i
ailard sfirsitul , carele stinse in Germania , pentru
un semi-secol , schinteia nascendg a culturei §i
readuse in acei4 antica barbarg salbaticime bu-
nele moravuri ce abia incepuserg a renasce mai
indulcite. Europa insg scapg neimpilatä i libe-
rg din acest resbel teribil in care pentru prima
oarg. se simti ea cg este un lant de State asociate ;
§i aceastg solidaritate a Statelor intre densele ce in-
teadevèr näscu pentru prima oarg in acest resbel,
ar fi singurg, un folos suficient spre a impgca pe
cosmopolit cu grozgviile acelui resbel. Mg.na la-
boarei a sters pe nesimtite toate urmele funeste ale
acestui resbel, darg bine-facatoarele consecuenti de
care a fost insotit au remas in fiinta. Tocmai
aceasta generala simpatie intre State, ce comunica
semi-Europei zguduirea din Bohemia, veghiaza azi
pacea ce puse capa acestui resbel. Asa precum
flacgra pustiirei din intrul Bohemiei, Moraviei i Aus-
triei aflg o cale spre a ;ncendia Germania, Franta
si semi-Europa; ast-fel facla culturei din aceste
State '§i va croi un drum spre a lumina acele terri.
Religiunea mijloci tote acestea. Prin mediul
ei numai fu cu putinta tot ce se inempla, darg
a trebuit mult ca toate sd se fi intreprins pentru
densa sau din causa-i. De nu s'ar fi intrunit cu

www.dacoromanica.ro
10 RESBELUL DE TREI-ZECI DEANI

densa interesul privat §i interesul Statului , nici o

data vocea Teologilor §i a poporului n'ar fi gasit
Domnitori atat de voio§i , nici noul invatlmint
campioni atat de numero§i, atat de bravi i atat de
ne-strgmutati. 0 parte importantg in revolutiunea
pentru bisericg se cuvine ne aparat invingatoarei
puteri a adeverului sau a ce se lug drept adever.
Abusurile in vechia Bisericg , absurditatea multora
din invatamintele sele, exageratiunea pretentiunelor
sele trebuia ne-apgrat sg revoke ori-ce inimä deja
sedusg prin presimtimentul unei lumini mai curate,
trebuia sg o dispung a imbrgti§a Religiunea indrep-
tata. Farmecul independintei, opulentul spoliu al
a§ezemintelor biserice§ti, trebuia sg induplece pe
Regenti a fi rivnitori de o preschimbare religioasg
§i nu putin sg sporeascg intien0 gravitatea convic-
tiunii lor personale ; ensg singurg ratiunea de Stat,
putea sg'i impingg la aceasta. Dacg Carol Quintu 2)
ametit de succesele sele , nu s'ar fi atins de imu-
nitätile membrilor Imperiului , cu greu s'ar fi in-
narmat o federatiune de State protestante pentru
libertatea Religiunei. Dacg n'ar fi fost setea de
domnire a Guisilor12) Calvin4tii3) din Franca nici o
data n'ar fi vezut in fruntele un Conde 4) sau Co-
ligny6. Dacg ar fi lipsit impositul de un denariu la
zece §i doug-zeci, nici ug data Scaunul de la Roma
n'ar fi perdut Terrile-de-jos. Regentii se luptau
ori pentru aperarea ori pentru märirea lor. Entu-
siasmul religios le recruta armate i le deschidea
tesaurile poporului lor. Multimea, acolo unde spe-
ranta de pradg nu'i atragea sub stindarde credea
cg '§i vgrsa sangele pentru veritate, pe cand §i'l
imprg§tia in folosul Suveranului ei. Si ferice de a-
cele popoare cg interesul Domnitorilor '§i dete de
asta data mana cu al lor ! Acestei intimplgri numai
8) Vest Beformstinnea

www.dacoromanica.ro
 CARTEA 1 11

au a multämi pentru liberarea lor de dominatiunea

papalg. Ferke asemenea si de acei Domnitori ai
cgror supusi luptandu-se pentru causa lor proprie,
se luptau in acelasi timp si pentru causa Domni-
torilor lor. In epoca despre care tratgm nici un
suveran in Europa nu domnia asa de absolut spre
a fi mai pre sus de vointa supusilor sei in urmä-
rirea scopurilor sele politice. Insg cu cate greutati
numai se putea castiga buna vointa a natiunei in pri-
vinta projectelor sele politice si a o pune in miscare !
Cele mai tari motive , imprumutate ratiunei de
Stat, las g. pe supus rece , cici , rare ori le pgtrunde
si mai rare ori 'I interesl. In asemenea cas nu
mai r&nâne unui Domnitor, om de stat abil, de
cat de a lega interesul de cabinet de un alt inte-
res oare care, ce atinge mai de aproape poporul,
dacg un asemenea interes esistl earl de nu, a'l
crea. .

In asemenea cas se afia o mare parte din a-

cei Domnitori cari se ivirl pe scenl imbrgtisand
causa Reformatiunei. Printr'o seranil insiruire a
lucrurilor,, a treVuit ca desbinarea in Bisericg sä
coincide cu dou6 imprejurgri politice , fgrä de care
este probabil cg ea ar fi avut cu totul o altg des-
voltare. Aceste imprejurgri erau preponderenta su-
bita a Casei de Austria,1) ce amerinta independinta
Europei, si zelul activ al acei Case in favoarea ve-
chei Religiuni. Prima din ele desteptg pe Suve-
rani, a doua inarma natiunile pentru densii.
Suprimarea unei jurisdictiuni sträine in Statele
lor, suprematia in affacerile bisericesti , oprirea
1

scurgerei de bani la Roma si spoliatiunea opulentg

a asezgmintelor bisericesti , erau niste foloase ce
urmau a fi seducgtoare de o potrivg pentru fie-care
Suveran; pentru ce, s'ar .putea intreba, n'avurg ele
acelasi efect si asupra Printilor Casei de Austria ?

www.dacoromanica.ro
 12 RESBELUL DE TRELZECI DE AM

Ce opri aceastä Casa. §i mai cu seama ramura ei ger-.

=nä de a da ascultare staruitoarelor invitari a a-
titor numero§i supu§i ai ei , precum ci de a se
inavuti §i densa I dupe esemplul altora , in dauna
unui cler lipsit de miclloace de aperare ? Este greu
de creclut ca convictiunea despre infailibilitatea Bi-
sericei romane sa fi avut asupra pietoasei perse-
veranta a acestei Case mai multä inriurire de cat
credinta contrarie asupra apostasiei Printilor pro-
testanti. Diverse motive se intrunird a transforma
pe Printii austriaci in sprijinitori ai Papalitatii1). Spa-
nia qi Italia , terri din care Austria 'ci tragea o
mare parte a fortelor sele, erau devotate Scaunu-
lui din Roma cu acea oarba supunere cu care se
distinsese Spaniolii mai cu deosebire, encl din timpii
clominatiunei Goti1or2). Cea mai slaba apropriere de
invatamintele reprobate ale lui Luther ci. Calvin,
urma sa deslipeasca irrevocabilmente de Domni-
torul Spaniei inimile supucilor sei; lepadarea sa
de Papalitate putea sal coste chiar Regatul. Un
Rege Spaniol trebuia sa fia un Print ortodox, sau
alt-fel trebuia sa. .se coboare dupe tronul set'. A-
ceiaci presiune esercita asuprä-i ci Statele sele i-
taliane, pe cari trebuia sa le crute mai mult de cat
chiar pe Spania sa, fiind-ca ele purtau jugul strain
cu mai multa ne-rabdare ci puteau se'l scuture cu
mai multa inlesnire. La aceasta mai se adaoga ca
Statele italiane 'i presinta pe Franca ca rivala ci pe
Papa ca vecin ; motive indestule pentru a '1 opri
de a se declara in favoarea unui partit care nimi-
cea consideratiunea Papei, ci a '1 invita din contra
sa desfa§ure zelul cel mai activ in favoarea vechei
religiuni spre a'0 obliga pe ceful ei.
Toate aceste motive , care urmau a avea aceiaci
greutate pentru ori care Monarh spaniol 7 erau spri-
jinite pentru fie-care in parte §i de altele parti-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 13

culare. Carol Quintu avea in Italia un rival primej-

dios in persoana Regelui Frantei '), in bratele cä-
ruia s'ar fi aruncat aceastä terra indata ce Carol
ar fi devenit suspect de principii heretice. Tocmai
pentru realisarea scopurilor ce urmärea Carol cu
cea mai mare cäldurA , mefienta catolicilor i o
sfada. cu Biserica ar fi fost cu desavirsire impie-
dicatoare. Cand Carol Quintu se aflä in positiunea
de a opta intre ambele partite religioase, noua
Religiune encA, nu ajunsese a se bucura de con-
sideratiunea sa, i care acestea in acel timp encl
esista o speranta foarte probabila despre o recon-
ciliare pacTnica intre ambele. biserici. In fiul seu
si succesore, Filip al II , se intrunea ua crestere
monahall cu un caracter despotic si posomorit ,
spre a intretine in acest Print , contra tutulor ino-
vatiunilor in afaceri de credinta, o ura ne impacatä
pe care o putea micsora si mai putin imprejura-
rea aceia de a se fi brodit ca protivnicii sei politici
cei mai inviersunati se fie tot d'o-data i vrajmasii
Religiunei sele. Posesiunile sele din Europa a-
flandu-se imprastiate printre atatea State straine ,
gasindu-se pretutindeni deschise influentei opi-
niunilor straine, nu putea el sa priveasca cu ecua-
nirnitate progresul Reforrnatiunei in alte terri, si
ensusi interesul seu politic cel mai direct 'I impingea
a lua cu dinadinsul partitul vechei Biserici, pentru
a nabusi sorgintile unei contagiuni heretice. Cur-
sul cel mai natural al lucrurilor puse dara pe acest
Print in capur causei religiunei catolice si a lega-,
turei ce incheiara adherentii catolicismului in contra
novatorilorl Principiile ce fura observate sub Carol
Quintu siFilip al II in tot timpul domnirilor lor inde-
lungate i pline de evenimente, devenira legi pen-
tru urmasii lor; i cu cat se intinse mai mult sfi-
1) Francine 1 do Valois,

www.dacoromanica.ro
14 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

§ierea in Biserica, cu atat mai mare taril trebui

sä adere Spania la catolicism.
Mai libera in miFarile ei pare a fi fost ramura
germana a Casei de Austria , §i daca multe din
aceste impedicari lipseau acestei ramure , era pe
de akä parte inlantuita de alte consideratiuni. Pos-
sesiunea coroanei imperiale, ceva cu totul de ne-
gandit pe capul unui protestant, caci cum putea
un apostat al Bisericei romane sa poarte Impe-
riala Coroana romana tinea legati pe succesorii
lui Ferdinand I-iu de Scaunul papal Ferdinand
ensu§i era devotat acestui Scaun §i din con§tiinta §i
sinceramente. Afara de acestea nu erau in destul
de potenti Printii austro-germani de a se putea
lipsi de sprijinul spaniol , carele prin vre-o fa-
vorisare a nouei Religiuni s'ar fi perdut cu desa-
vir§ire. Demnitatea lor imperiala asemenea le dicta
a sustine sistemul politic al Imperiului') german,
prin care ei ensu§i se mentineau Imperatori , i pe
care se muncea sal surpe partea protestantä a acestui
Imperiu. De se va tine searnd si de raceala Pro-
testantilor in fata nevoilor Imperatorilor §i a pe-
ricolelor comune ale Imperiului , de violentele lor
cotropiri in timporalul Bisericei §i de vrajma§iile lor
pe unde se simtiau mai tari , atunci estt poate lesne
de inteles cum toate aceste motive cooperara a
mentine pe Imperatori in partitul Papalitatii , §i
pentru ce interesul lor propriu urmd a se contopi
pe deplin cu interesul Religiunei catolice. Si pre-
cum poate intreaga soartd a acestei religiuni a atirnat
de decisiunea ce lila Casa Austriei, atunci negre-
§it ca Printii austriaci au trebuit sd fie priviti prin
toatd Europa ca stilpii Papalitatii. De aceia §i ura
Protestantilor in contra ace§tia se resfrinse in una-
nimitate asupra Austriei , §i contopi din ce in ce
pe sprijinitor cu causa ce el sprijinea.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 15

Darg tocmai aceastg Casg a Austriei, vrgjma§g ne

impgcata a Reformatiunei, punea in nu puting pri-
mejdie de o data i indipendinta politicg a State-
lor Europei, §i mai cu deosebire pe aceia a State-
lor Germane, prin planurile ei ambitloase, sprijinite
de o forta preponderantg. Aceastg impregiurare
urma sä de§tepte inspaimântati pe Domnitorii a-
cestor State din securitatea lor, i sl facg a ye-
ghia la propria lor apgrare. Mijloacele lor ordinari
n'ar fi ajuns nici o-datg a se impotrivi unei puteri
atAt de amenintätoare. Ei furl nevoiti a cere sfor-
tgri estraordinare de la supusii lor, §i fiind §i aces-
tea cu totul ne-suficiente trebuirg a se imprumuta
de la vecinii lor cu imputerniciri, §i a cerca de a
contra-balanta, prin contractare de leggturi intre
denqii, o putere caria, isolati, nu 'i puteau sta im-
potrivg.
Darg acele mari temeiuri politice ce aveau su-
veranii de a se impotrivi propg§irelor Austriei, nu
le possedau §i supusii lor. Numai interese presente,
sau suferintele momentului pun popoarele in m4-
care, §i o bung politicg de Stat nu trebue sä a--
tepte ivirea lor. Deci, ce nenorociti ar fi fost acei
Printi dug, din fericire, nu li s'ar fi infatiat un
alt motiv mai energic carele sg pasioneze natiunea
§i sä invgpgeze intr'ensa un entusiasm ce putu fi
dirigiat in contra pericolului politic coincidând
cu un altul in aceeia§i cuestiune ! Acest motiv
fu ura declaratä in contra nouei Religiuni sus-
tinutg de Casa de Austria, devotamentul esaltat
cgtre un invepment ce acea Casä se muncea a '1
stirpi prin foc §i sabie. Acel devotament era info-
cat, acea urg ne invinsg ; fanatismul religios se te-
me §i de amerintäri depgrtate ; entusiasmul nu cal-
cull nici o-datg ceea ce el sacrificg. Ceea ce nici
eel mai cert pericol aI Statului n'ar fi putut mij-

www.dacoromanica.ro
16 RESBELUL DE TRE1-ZECI DE ANI

loci pe lenga cetatenii sei, o savirsi entusiasmul re-

ligios ; pentru Sta.; pentru interesul Printului s'ar
fi inarmat putine brace voluntarii ; pentru Religiu-
ne sarira la arme cu multumire si comerciantul si
artistul si cultivatorul. Pentru Stat sau pentru Print,
fie-care s'ar fi cercat a se coti si de cea mai mica
dare estraordinara ; pentru Religiune se puse ina-
inte si avere si viéta, si tote fericirile lumesci. In-
treit mai ardicate sumi se varsa acum ca niste to-
rente in tesaurul Printului ; intreit de numeroase ar-
mate pisesc spre campul luptei, si, in aventul pa-
sionat in care pericolul imminent al Religiunei as-
vide acum tote inimile, nu mai simtea supusul po-
vara darilor, nici toate acele sfortari sub care, in-
tr'o stare mai linistitä a sufletului seu, ar fi in-
genuchiat obosit. Spaima de inchisitiunea spaniola,1)
de nopti ca celle 'din zioa S-tului Bartolomeu,')
destupa Printului de Orania3), admiralului Coligny,
Reginei Elisabetha a Britaniei, Printilor protestanti
din; Germania, isvoare de ajutor la popoarele lor,
azi enca neincelese.
Dara numai cu sfortari particulari, cat de mari
ar fi fost elle, totusi putin s'ar fi putut isbuti in
contra unei puteri superioare chiar si pentru cel
mai puternic Potentat, semetindu-se a sta in potri-
va-i isolat. In timpii acelei politice enca putin des-
voltate, numai nisce casuri intemplatoare puteau in-
dupleca State departate a se sprijini intre densele.
Diversitatea constitutiunilor, a legilor, a limbei, a
moravurilor, a caracterulm national ce deosebea
natiunile si terrile intr'un numer ecuivalent de 11-
nitati diverse, si ardica intre ele un zid despar-
titor permanent, facea pe un Stat nesimtitor de
suferintele celui-l-alt, duä gelosia nationala nu'i
escita, pOte, si o multumire hostila si invidioasa. Re-
2) V: sub patru regime vijelioase

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 17

formatiunea surpA acel zid despgrtitor. Un interes

mai viu, mai ne-mijlocit de cat binele national, de
cat amorul de patrie, independinte cu totul de re-
latiunile cetAtenesci, incepu a insufleti pe fie-care
cethtian in parte, precum §i State intregi. Acest
interes avea puterea de a lega impreunA maY multe
State, si chiar pe cele mai depgrtate, pe cand intre
supuOi aceluia§i Stat putea lipsi o asemenea le-
ggturg. Ast-fel calvinistul frantez avea cu refor-
matul genovez, englez, german sau olandez un
punct de contact ce nu'l avea cu propriul seu con-
cetAtian catolic. Ast-fel, inteun punct foarte impor-
tant, el inceta fi cethtianul unui singur Stat, a'§i
mgrgini atentiunea i interesul seu asupra acestui
singur Stat. Cercul seu se lgrgqte; el incepe sg.
'§1 pronostice din soarta statelor strAine, simili cu
densul in credintg, pe a sa proprie. De aceea acum
antei puturg. 'cutesa §i Domnitorii a infAti§a afaceri
strAine diriaintea Corpurilor lor Legiuitóre, §i a spe-
ra sg afle pe lengg densele o ureche asculthtoare si
un ajutor grabnic. Aceste afaceri strgine at devenit
as td-zi afacerile nationali, azi se intinde cu dra-
goste o mang de ajutor fratelui de credintg, ce-
ea ce odinioarg s'ar fi refusat vecinului simplu, ne-
cum unui strAin depArtat. A cum locuitorul Palatina-
tului '§i pgrAsesce terra spre a se resboi pentru
fratele seu de credinta frantez in contra vrAjma-
§ului de religie comun. Supusul frantez trage spa-
da in contra terrei pArintilor sei, ce'l maltratA, si
plena sA '§i verse sangele pentru liberarea Olan-
dei. Acum se vezurg sviteri piept in piept cu svi-
teri, germani inarmati de bgtae in contra a ger-
mani pentru a decide pe malurile Loarei i ale
Senei despre dreptul de succesiune la tronul Fran-
tel. Danesul trece peste Eider, svedianul peste
Belt ca sA sfarame lanturile fAurite pentru robirea
Germaniei. 2

www.dacoromanica.ro
18 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANT

Este foarte greu de zis ce ar fi devenit oare

Reformatiunea, libertatea Imperiului german, de n'ar
fi luat parte in contra-le infiordtoarea Casl a Aus-
triei. Ceea ce ensg s'a probat cu indestulare este
ca nimic n'a stanjenit mai mult pe Printii austri-
ad in mersul lor al-re Monarhia universalg, de
cat resbelul inversunat ce purtard ci in contra no-
uilor opiniuni. In nici un alt cas .de cat inteacesta
ar fi stat prin putintg Printilor mai subrezi de a
stoarce de la toate treptele supusilor lor acele
estraordinari sfortgri prin care se impotrivirg pu-
terii austriace; si nici Statelor de a se intruni con-
tra vrajmasului comun.
Nici o-data puterea Austriei nu ajunsese la o
culme mai inaitd de cat dupe biruinta lui Carol
Quintu de la Malberg1), unde invinsese pe ger-
mani. Pgrea cd independinta germand cdzuse de veci
la pgment impreung cu Liga de la Smalcald 2); ea
reinvie ensd in persoana lui Moritz de Saxa,3) vraj-
masul ei cel mai pericolos. Toate roadele biruintei
de la Miihlberg se perd la congresul de la Passau')
si la Dieta de la Augsburg-5), i toate dispositiunile
luate pentru o impilare timporalg i spiritualg, au
de resultat final o pace pling de concesiuni.
Germania la acea pieta dela Augsburg se des-
bina in dou Religiuni si in douë partite politice.
Acum antei se desbina ea, fi ind-cg acum antei se
privi ca legala acea desbinare. Peng aci Protestantii
fusesera considerati' ca rebeli , acum se hotäri a'i
tracta ca pe niste frati, nu doara fiind-ca ereau re-
cunoscuti ca ast-fel, darg pentru c. erau siliti a
urma asa. Mgrturisirea de credinta (Confessiunea)
de la Augsburg cutezg a se aseza d'aci inainte a-
laturi cu credinta catolica , tot ensa numai ca o
vecing ingaduita i cu drepturi piovisorii de su-
I, 2, 3, 4, 6, V : Ileformatinnea

www.dacoromanica.ro
 CARTEA 1 19

rord. Se recunoscu .fid-cdrui membru inirean al

Imperiului dreptul de a declara , in tinutul i pa-
mentul seu, domnitoare i unicd Religiunea ce ensusi
profesa, si de a spolia pe acea opusä de dreptul
de libera esercitare ; fiä-cArui supus se concedd
permissiunea de a pargsi terra in care Religiunea
sa era oprimatä. Acum dara pentru prima oarA se
bucurd. doctrina lui Luther de o sanctiune posi-
tivd, i dacd acea cloctrind zanea tdvalitä in pulbere
in Bavaria sau in Austria, ea se putea mingiea ye-
zendu-se tronând in Saxonia si in Turingia..Totusi
ensd numai Suverani aveau facultatea de a hotdri
care Religiune sd fie profesatd in tinuturile lor, si
care sä fie proscrisä; earä pentru supu§ii ce nu
fuseserd represintati in .acea Dietd, mai nici de
cum nu se ingrijise la incheerea acestei pAci. Nu-
mai in singurile State biserice*ti, in cari Religiunea
catolicd rëmgsese irrevocabilmente cea domni-
toare, se obtinu pentru supusii prbtestanti, acei ce
deja de atunci erau de aceastä credintä, dreptul de
liberd esercitare a Religiunei lor ; dard i aceasta
numai pe garantia personald a lui Ferdinand Rege
al Romanilor carele isbutise a efectua aceastä pace
uä garantie protestatä de partea catolicd a Im-
periului, si care, hind inregistratd in instrumentul
de pace cu acea prot, statiune, nu priimi forta de
lege.
De ar fi fost incai numai niste opiniuni ceea ce
desbina spiritele cu ce ecuanimitate s'ar fi uitat
cineva la asemenea desbinare! Darà de aceste
opiniuni erau legate avutii , demnit4 i drepturi,
o circumstantd ce ingreuna nemdrginit desbinarea.
Din doui frati cari se bucuraserd pena aci in co-
mun de averea pArinteasc, unul pardsi acum cd-
minul parintilor sei; de unde se ivi necesitatea de
a proceda la imparteala cu fratele remas A casg.

www.dacoromanica.ro
20 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

Tatgl nu hotgrise nimic pentru casul unei despgr-

tiri, pentru cg nici presimtise acea despgrtire. A-
vutiile bisericei decurseserg acumulandu-se, in in-
tervalul de zece secoli, din &nine bine-fgeetoare
ale strgmosilor, i acesti strämosi apartineau atat
fratelui care pleca cat si celui care Mmanea pe
loc. Era oare dreptul de succesiune lipit numai de
caminul parintesc ori esista el in sange ? Da-
niile se facuserg pe seama Bisericei catolice, pen-
tru ca atunci nu esista i alta Biserica, se fa-
cuserg adicg pe seama primogenitului, pentru cg a-
tunci acesta era encg unicul fiu. Avea oare tgrig
dreptul de primogeniturg si in Biserica ca si in
stirpele nobili ? Avea oare vre-o valoare legalg
favorisarea unei parti ch.nd alta encg nu i se putea
opune ? Puteau fi oare Lutheranii esclusi din folo-
sinta acestor bunuri, la fundarea cgrora ajutaserä
ori-cum de o potriva i ancestorii lor, numai pe
temeiul cä in timpul fundgrii nu esista encg ose-
birea de Lutherani si de Catolici? Ambele partite
religioase au pledat unul in contra celui-l-alt asu-
pra acestei cause de litigiu cu temeiuri specioase,
§i encg pledeazg; ensa ar ii cu greu i unei parti
ca i celei-l-alte a 'si constata dreptul. Dreptul e-
mite decisiuni numai asupra casurilor ce se pot
presupune, i poate cg fundatiunile bisericesti nu in-
trg in numerul acestor.casuri; cel putin atunci cand
am voi sg intindem conditiunile impuse de funda-
tori i asupra unor these dogmatice; este oare
de inchipuit cg poate fi posibilg o danig de veci
unei opiniuni supuse schimbgrei ?
Cand dreptul nu poate decide, atunci decide for-
ta ; aceasta se intimplg i aci. 0 parte 'Asträ ce-
ea ce nu i se mai putea lua inapoi ; cea-l-altg apgrg
ceea ce encg mai posseda. Toate acele tinuturi de
episcopi, de abati, secularisate inainte de inche-

www.dacoromanica.ro
 dARTEA I 21

erea pAcii, rëmaserd in possesiunea Protestantilor,

dard Catolicii, printr'o Reserva speciala se asecu-
rara in contra veri carei secularisari pe viitor. Tot
posesorele unui a§ezemint bisericesc, dependinte
directamente de Imperil], fie Print-Electore, Epis-
cop sau Abate cade din beneficiurile §i demnitatile
sele indatä ce abjura pentru Biserica protestanta.
Atunci el trebue pe data sd deprte possesiunile
sele §i Capitolul pasaste la o noul alegere ca
i cand postul seu s'ar fi aflând vacant din cauzä
de moarte. Pe acéstd sautd ancora a Reservei Buse-
ricestice facu a depinde de pro fesiunea sa de cre-
dinta intreaga esistenta tirnporala a unui Print bi-
sericescsta intemeiatA, in Germania, penä azi inca
Biserica catolica ; §i ce ar deveni oare acésta Bi-
serica intImplandu-se sa. se sfarame acea ancora ?
Reserva Bisericeasca incerca o opositiune inver-
qunata din partea membrilor protestanti ai Impe-
riului, §i daca pe'lla in sfir§it ei tot o admisera. in
instrumentul de pace, aceasta avu loc cu espresa
adaogire cd ambele parti n'au isbutit a fi de acord
asupra acestui punct. Deci, putea ea oare fi pen-
tru partea protestanta. maT obligatorie de cat era
pentru Catolici acea garantie a lui Ferdinand in
folosul supqilor protestanti din Statele bisericqti?
Ast-fel dar doue objecte de litigiu remasera in
tractatul de pace fara solutiune; din ele se aprinse
i. resbelul.
Aa se petrecura lucrurile in privinta libertatii
religioase §i a bunurilor bisericesti, cu drepturile §i cu
clemnitatile nu se urma alt-fel. Intocmirea Imperiului
german se calculase pe fiinta unei singure Biseri-
ci, cAci numai una singurd esista atunci cand ea
se forma. Biserica s'a desbinat, Dieta imperiall s'a
despartit in doue partite religioase §i intocmirea in-
treaga a Imperiului trebuia oare sA recunoascA es-

www.dacoromanica.ro
22 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

clusivamente un singur partit ? Toçi Imperatorii de

pe vremi fusesera fiii Bisericei romane, caci Bi-
serica romanä fusese si ea pena aci frä rivala in
Germania. Dara oare raporturile sele cu Roma
constituiaa ele sincrure pe Imperatorele Germani-
lor, si nu era oare°Germania mai cu seama care se
afla representatä in Imperatorele seu ? Din totul
Germaniei face insä parte §i fractiunea protestanta
coprinsa intr'ensa, si cum oare se represinta aceasta
fractiune prin sirul ne intrerupt de Imperatori ca-
tolici? In tribunalul §uprem al Imperiului, membrii
Imperiului se judecau ei pe sine, caci densii sin-
guri delegau acolo judecätorii. A se judeca ei en-
susi pe sine, a se distribui o dreptate egala asu-
pra tuturor, acesta este sensul institutiunei sale
dar poate oare fi indeplinit acest sens daca
nu ocupa loc intr'ensul ambele Religiuni? Ca sa fl
domnit in timpul infiintarii acei institutiuni o sin-
gurg credinta in Germania, aceasta fusese numai
o intimplare; ca nici unui membru al Imperiului sä
fie ertat a oprima pe cale juridica pe altuI, a-
ceasta era tinta esentiale a acestei institutiuni. Dar
aceastä tinta nu e nemeritä când o fractiune re-
ligioasa posseda esclusiva insusire de a judeca pe
cea alta ; si este oare permis a se sacrifica sco-
pul unei institutiuni daca intemplarea se preschim-
ba ? In fine, dar i cu multa stradania d.stigard
ProtestantH pentru Religiunea lor dreptul de se-
dintä in Camera imperiald, dar inca nu §i depli-
na egalitate de glasuri Eara la Coroana Imperi-
alg nici un Cap protestant n'ajunse a se inglta.
ori ce s'ar zice despre egalitatea introdusä
intre ambele Biserici germane de pacea religioasa
de la Ausburg, incontestabilmente tot Biserica ca-
tolica esi biruitoare. Tot ce doUndi cea luthe-
rana fu toleranta ; tot ce ceda Biserica catolica fu

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 23

un sacrificiu oferit nevoei, nu ecuitdtii. Tot nu e-

ra aceasta o pace intre dou6 puteri considerate
ca egale, era numai o simpld invoiald intre std-
pinitor §i rebelul ne invins ! Din acest principiu
pare a fi purces si cd pureed incd. procedeurile Bi-
sericei catolice catre cea protestantd. Se privea
&Icä ca crimä de a abjura pentru Religiunea pro-
testantd, de vreme ce un asemenea pas se res-
pldtea cu o pagubd asa de grea ca aceea ce Re-
serva Bisericeascd tine suspendatd asupra Printi-
lor bisericesti apostati. Chiar si in timpii ce ur-
mard, Biserica catolicd preferd a se expune de a
perde totul prin fortd, de cat de a renunta de bu-
rid voe si de drept la un mic folos ; cad a lua
inapoi o spoliatiune se mai putea spera, si in fi-
ne era o pagubd intimpldtoare numai; in vreme
ce, pardsirea unei pretentiuni, recunoasterea vre
unui drept Protestantilor, aceasta sdruncina colum-
nele pe care se reazdmd Biserica catolicd. Chiar
in tractatul de pace pentru Religiune, acest prin-
cipiu nu se scdpd din vedere, Ceea ce se jertfi E-
vangelistilor la acea pace nu se fAcu neconditio-
nat. Toate, se declarase espresamente in tractat,
vor avea a se tine in seamd numai pend la viito-
rul sobor general, care se va ocupa de a intru-
ni ambele Biserici. Si acunci numai, cand aceastä
din urmd cercare nu va reusi, pacea bisericeascä
va avea o validitate absolutd. atusi de putind
sperantd esista despre o asemenea intrunire, catusi de
putin serioase erau si cugetarile Catolicilor chiar
intru aceasta, totusi, cel, putin, se dobandi, prin a-
cea conditiune, mijlocul de a se pune oare cari
restrictiuni tractatului de pace.
Asa dar aceastd pace pentru Religiune menitd a
rabusi pentru veci flacdra resbelului civil, fu in fond
numai un expedient timporariu, o opera a nevoei

www.dacoromanica.ro
24 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

§i a fortei, nici cum dictatà de legile dreptatii,

nici cum rodul unor idei rectificate asupra Re-
ligiunei i asupra libertätii religioase. 0 pace re-
ligioasa de acest din urma. fel, Catolicii nu o
puteau conceda i, de voim sä fim sinceri, nici E-
vangelistii nu se aflau inca la indltimea ei. De-
parte cu totul de a ardta Catolicilor o ecuitate
färd restrictiuni, apdsau §i ei, unde le sta prin pu-
tinta, pe Calvinisti, carii, la rindul lor, meritau tot
atat de putina toleranta, in adeverata acceptiune
a cuventului, fiind i densii asemenea departe de
a o practica. Pentru o pace de asemenea natu-
rd, timpii aceia inca nu erau maturi, i spiritele
erau incd prea intunecate. Cum putea o parte
pretinde de la cea altä ceea ce ea insäsi era ne
capabila de a acorda ? Tot ce Ii pästrä sau do-
bandi fie care partit religios la incheerea pacei de
la Augsburg, '1 datora fortei, raportului acciden-
tal de putere in care se aflasera ambele partite,
unul catre altul, la asezarea baselor acei paci.
Ceea ce se dobandise prin fortä, prin foga trebui
sä fie §i sustinut. Acel raport de putere trebuia
dar sa continue a dura i pe fiitor, sau alt-fel
tractatul de pace '5i perdea tdria. Cu sabia se in-
semnasera hotarele intre ambele Biserici, prin sa-
bie aveau a fi i pazite sau vai ! de partitul ce ar
fi lepadat antai armele din 'nand ! Perspectiva ne
sigurd, späimntätoare pentru odihna Germaniei
care, din sInal pAcei chiar se areta amerintatoare !..
0 liniste momentand succeda acum in Imperiu §i
o legatura de concordie trecëtoare pärea a strän-
ge iarAi intr'un singur corp membrele sele desbi-
nate, ast-fel cd §i simtimentul binelui comun re-
veni pentru cat-va timp. Insa desbinarea atinsese
organele vitali i, pentru a restabili armonia pri-
mitiva, timpul trecuse. Cat de precis se parea cd

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 26

hotgrise tractatul de pace limitele drepturilor am-

belor pgrti, totu§i nu mai putin edmase el supus
la diferite interpretatiuni. El impusese un armis-
titiu pgrtilor ce se combgteau in mijlocul celor
mai aprinse lupte ale lor, acoperise vgpaea focal-
lui, nu '1 stinsese, §i de ambele pgrti rdmäseserg
pretentiuni ne indestulate. Catolicii credeau a fi
perdut prea mul; Evangeli§tii a 11 dobandit prea
putin; ambele parti se despggubiau interpretand
dupe vederile lor tractatul de pace, ce nu cutezau
nca a viola.
Putintele motiv ce pornise atati Printi protes-
tanti a imbrati§a cu atata cgldurg invetämentul lui
Luther cotropirea adicg a fundatiunilor biserice§ti,
fu §i dupe incheerea pacii nu mai putin eficaciu de
cat inainte de ansa, §i cate din bunurile biseri-
ce§ti mediate nu intraserä inca in manile lor, a-
veau a le intra in curind. Toatg Germania de jos
fu in scurt timp secularisatg ; §i daca cu Germania
de sus se petrecu alt-fel, aceasta se intimpla din
causa unei resistinti din cele mai vii a Catolicilor ce
preponderau aci. Fie care partit constringea sau
oprima, pe uncle se afla mai putinte, pe partisa-
nii celui-l-alt. Printii biserice§ti, mai cu seamg, ca
n4te membrii ai Imperiului de cat toti mai lipsiti
de mijloace de aOrare, furg neincetat amerintati
din causa nesatiului de mgrire a vecinilor lor ne-
catolici. Acela care era cu desgvir§ire ne putinte
a respinge forta prin fortg, se refugia sub aripa
justitiei, i plângerile pentru spoliatiune in contra
unor membrii protestanti din Dietg, se gramgdeau
la judecgtoria Imperiului, destul de dispusa a ur-
marl cu sentintele ei partea acusatd, dar §i prea
putin sprijinitg spre a le face esecutorii. Pacea ce
conceda membrilor Imperiului o libertate religi-
oasä depling, ingrijise oareli cat §i pentru supu§i,

www.dacoromanica.ro
26 RESBELUL DE TR.M-ZECI DE ANI

reservandu-le dreptul de a päräsi nesupdrati terra

in care Religiunea lor era oprimatd. Dar in contra
siluirilor cu care stgpinitorul terrei poate apgsa
n4te supu§i ce el esecrä, in contra suferintelor fg-
rg nume cu care el poate impedeca plecarea emi-
grantilor, in contra curselor intinse cu me§te§ugire,
in care, astucia unitä cu puterea, poate prinde spi-
ritelelitera moartg a acelui tractat de pace nu
putea protege pe acei supu§i. Supu§ii Catolici a
stgpinitori protestanti se plangeau cu glas mare
in contra violgrii pacii religioasecei Evangeli§ti
cu glas i mai mare in contra impilgrilor ce in-
timpinau de la dreggtoria catolicg. Imverpnarea
§i setea de controversie a theologilor inveninau
ori ce incident, cat de neinsemngtor in sine, §i in-
vgpgiau spiritele; §i ar ii fost &Ica o fericire dacg
acea turbare theologica s'ar fi secat, versandu-se
asupra inamicului de religiune comun, fArd a '§i
mai lepacla veninul seu chiar asupra fratilor de
credinta.
Unirea Protestantilor intre densii ar fi isbutit in
fine sg tie intr'o oscilatiune egalg ambie partite
ce se combgteau, §i a prelungi ast-fel pacea; ensg
spre a face confusiunea desgvir§itg, acea unire a-
puse curand. Invetgmentul ce respindise Zwingli
la Zurich §i Calvin la Geneva, incepu curind a prin.-
de rgdgcing solidg §i in Germania, §i a desbina pe
Protestanti intre densii, intr'un grad de abia se
rnai cunoteau intre ei de cat grin ura lor co-
mung contra Papalitgtii. Protestantii acelei epoci
nu mai semgnau cu cei ce cinci-zeci de ani mai
nainte infati§aserg mgrturisirea lor de credintg la
Augsburg, §i causa acestei schimbgri este de aflat
in ins4i acea märturisire de credintg. Ea fixa ri-
tului protestant un hotar positiv, mai 'nainte encg
de a se fi multumit pe acest hotar spiritul de cer-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 2t

cetare ce se desteptase, si ast-fel Protestantii scd-

pal-A pe ne stiute o parte din folosul ce le asicura
lepgdarea lor de Catolicism. Plangeri identice in
contra ierarhiei romane si a abusurilor din acea
Bisericg, o reprobare comung a dogmelor cato-
lice, ar fi fost de ajuns spre a forma punctul de
unire al Bisericilor protestante; ensd ei cdutard a-
cest punct de unire intr'un nou sistem positiv de
credintg. asezarg intr'ensul semnul deosebitor, pre-
eminentia, essentia Bisericei lor, si legarg de den-
sul tractatul ce incheiaserg cu Catolicii. Numai in
cualitate-le de adherenti ai acei inärturisiri, sau
confesiuni de credintä, contractaserd ei pacea se-
ligioasg ; numai membrii acei confesiuni erau in
drept a se impärtasi de bine-facerile acei pgci. Prin
urmare, oH cari ar fi fost consecuintele, situatiu-
nea devenea fatala pentru adherentii ei. Spiritu-
lui de cercetare se punea b stavilä permanentg.,
acordandu-se o oarM ascultare prescriptiunilor
acei confesiuni, dar si punctul de unire perea as-
semenea ivindu-se desbinare asupra formulei sta-
bilite. Din nenorocire se ivirg ambele casuri, si
nefastele lor consecuinti se ardtard si ele. Un par-
tit se thIll cu statornicie de prima confesiune de
credintg, eard Calvinistii depgrtandu-se de densa
nu fäcurä acest pas, de cat pentru a se ingradi si
ei inteun nou sistem esclusiv de doctring.
Nici un pretext mai specios nu putura da Pro-
testantii inamicului lor comun de cat neunirea a-
ceasta dintre ei; nici un spectacol mai pläcut de
cat inversunarea cu care se persecutau ei unii pe
altii. Cine dar mai putea incrimina pe Catolici da-
ca ei considerau ridicold arroganta ce 'si insusi-
sell. acei indreptatori de credintg de a propove-
dui singurul sistem de adevèratg Religiune ? Daca
ei se imprumutau cu chiar armele Protestantilor

www.dacoromanica.ro
28 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

in contra altor Protestanti? Daca ei, in aceastä

contrazieere a parerilor, se tineau strins legati de
autoritatea credintei lor, in favorul caria graia cel
putin, o vechirne venerabila i o pluralitate de
sufragiuri §i mai venerabila ? Insa Protestantii, prin
aceasta divisiune intre dênii, intrara in nevoi §i
mai serioase. Numai adherentilor la confesiunea de
la Augsburg se aplica pacea pentru Religiune, §i
Catolicii insistau acum a cere acestora o declara-
tiune prin care sä arate pe cine voiau ei a recu-
noaste de coreligionari ai lor. Evange14tii nu pu-
teau include in comuriiunea lor pe Reformati farä
ai impovera constiinta, nici nu'i putea esclude
fairä a transforma niste amici folositori in vrajma0
periculo§i. Ast-fel dar aceastä divisiune funesta a-
rad machinatiunilor jesuitilor calea prin care se
putea sadi neincrederea intre ambele partite, §i
distruge armonia mesurilor lor. Legati prin indo-
ita lor temere de Catolici §i de proprii lor adver-
sari protestanti, scapara Protestantii in genere din
mâna momentul priincios, care nici o data nu rnai
revine, de a cuceri pentru Biserica lor un drept
absolut egal cu acela al Bisericei romane. i de
toate aceste nevoi ar fi fost feriti, defectiunea Re-
formatilor ar fi fost cu totul ne vätämätoare ca-
usei comune, daca punctul de unire intre den§ii
l'ar ft clutat numai in principiul departarii lor de
Biserica romana, earl nu in confessiuni de credinta
ca cea facuta la Augsburg §i in formulare de
concordie.
at de divergenti erau asupra celor-l-alte puncte
totui ensä furä Imanimi a intelege cAl o securi-
tate datorata numai ecuilibrarii fortelor putea fi
mantinuta numai prin conservarei acelei ecuilibrari.
Necontenitele reformari a unui partit, straduirile
opuse ale celui alt, intretineau veghiarea in am-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 29

bele pgrti, §i continutul tractatului de pace religi-

oasg devenise subiectul unei dissentiuni eterne. Ori
ce miFare fgcea partitul opus se privea ca o tin-
tare la invalidarea acei pad ; ori ce mi§care '§i
permitea sie§i un partit avea loc, dupe ideea sa,
numai pentru mantinerea ei. Mi§cgrile Catoli-
cilor n'aveau toate un scop agresiv precum ii
se imputa de partea adversg. Multe din Cate ei
sgvirOau le erau impuse de spiriful de proprie a-
perare. Protestantii ardtaserd intr'un mod ne ecui-
voc ce aveati sd. a§tepte Catolicii de ar fi avut ne-
norocirea sä r&nanä ei partea supusd. Aviditatea
Protestantilor pentru bunurile biserice§ti silea pe
Catolici sd nu spere nici o crutare din parte-le,
precum §i de la ura lor nici o mgrinimie, nici o
tolerantg.
Dar §i Protestantii puteau fi scuzati claca manifes-
tau puting incredere in lealitatea Catolicilor. Prin
perfida i barbara tratare ce permiteau aces-
tia in Spania, Fracta §i Terrile-cle-jos cgtre core-
ligionarii lor, prin subterfugiul ru§inos a unor Printi
catolici de a se deslega prin Papa de jurgmintele
lor cele mai sacre, prin uriciosul principiu ce pro-
fesau cg nu este trebuintg a se observa cgtre ere-
tici nici credit-4g, nici lege, Biserica catolicg '§i
perduse cinstea in ochii tutulor oamenilor de bine.
Nici o incredintare, nici cel mai infiorator jura-
ment din gura unui Catolic nu putea sg lini§teascg
pe un Protestant. Cum ar fi putut dar isbuti in-.
tr'aceasta o pace de Religiune, ce jesuitii o depin-
geau prin toata Germania ca o simplg conventi-
une provisorie §i care fusese reprobatg intr'un mod
solemn chiar la Roma.
Insg conciliul general, la care se referaserg in
tractatul de pace, se §i tinuse in ora§ul Trient,
dar, precum nici se weptase alt-fel, fat-a a fi re-

www.dacoromanica.ro
30 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

conciliat Religiunile dissidente, fArà a fi facut md-

car un pas spre acea reconciliare i fdrd.a. fi avut
in sinu'i Protestantii deputati cari sa represinte.
Deci ei furl d'aci 'nainte escomunicati intr'un mod
solemn de catre Biserict, al cdrei representant
se pretindea Conciliul. Mai putea oare a le offeri
lor o securitate suficientä in contra afurisaniei Bi-
sericei un tractat profan, smuls §i acela prin ar-
me un tractat ce se rezema pe o conditiune ce
decretul .Conciliului parea a o fi anulat? Ast-fel dar
nu mai lipsea acum nici aparenta dreptului de a
viola pacea pentru Religiune, de s'ar fi simtit Cato-
licii destul de puternici pentru aceasta ast-fel §i
pe Protestanti, de aci 'nainte, nu 'i mai ocrotea ni-
mic de cat respectul de puterea lor.
Multe alte cuvinte supravenirä spre a marl ne in-
crederea. Spania, putere care se sprijinea pe Ger-
mania catolica, se afia atunci incurcata cu locuitorii
Terrilor-de-jos intr'un resbel invequnat ce aträ-
sese la hotarele Germaniei floarea armatelor spa-
niole. Cat de iute dar aceste trupe s'ar fi aflat in
Imperiu, dacg pentru vre-o isbir decisivt s'ar fi
ardtat trebuincioasa presenta lor ! Germania pe a-
cea vreme era Camara din care se faceau apro-
visionärile de resbel pentru mai toate puterile E-
uropei. Resbelul pentru Peligiune grmadise acolo
soldati pe cari pacea lasase färd pane. Multor
Printi, indipendinti unii de altii, le era cu inlesni-
re sd stringd osti ce inchiriau pe la puteri straine
sat indulciti de *fig sau din spirit de partit. Cu tru-
pe germane tinu Filip II-a resbelul seu cu Ter-
rile-de-jos, tot cu trupe germane se apärarä §i
ele. Fie ce recrutare de trupe de felul acesta, in
Germania, spaimânta in tot-d'a-una unul din am-
bele partite religioase, cAci putea sä tinteze la a-
pesarea lor. Un sol calatorind, ivirea vre unui Le-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 31

gat extraordinar al Papei, o intilnire intre Printi,

o intimplare neobicinuita se socoteau ca prega-
tesc de sigur nevoi pentru una sau alta din am-
bele parti. Ast-fel statu Germania in cursul unui
semi-secol, cu mana tot pe sabie; sueratura unei
frunze chiar aducea fiori.
Ferdinand I, Regele Ungariei, si prea bunul seu
fiu Maximilian II-a tineau frinele Imperiului in acea
criticd epocha. Cu o inimä plind de sinceritate,
cu o pacienta adeverat eroica, mijlocise Ferdi-
nand pacea religioasd de la Augsburg, si perduse
in ingratai cercare de a intruni la Conciliul de la
Trient 1) ambele Biserici o munca zadarnica.. Pa-
räsit, in nevoe, de catre nepotul seu Filip de Spa-
nia, strimtorat de o data si in Transilvania si in
Ungaria de arm -le victorioase ale Turcilor, cum
'i ar mai fi fost aminte acestui Imperatore de a infrin-
ge pacea pentru Religiune, nimicind ast-fel chiar o-
pera sa .atat de laborioasa ? Cheltuelile celle mari
ale resbelului turcesc reinoindu-se necontenit, nu
mai puteau fi acoperite prin slabele contributiuni
a statelor sele mostem sti, deja secate; el avea
dar nevoiä de assistarea Imperiului, intreg si pacea
religioasd numai tinea encd strinse intr'un corp
parfile desbinate ale acestui Imperiu. Necessitati-
le economice faceau ca Protestantii sä fie pentru
densul nu mai putin trebuinciosi de cat Catolicii,
si 'i impuneau prin urmart.: obligatiunea de a trata
ambele parti cu o egala dreptate, ceea ce, fata
cu atkea pretentiuni contradictorii, era o adeve-
rata muncd uria§ä. Insä mai trebuia mult ca resul-
tatul sa fi correspuns cu dorintele sele. MIddie-
rea sa in favorul Protestantilor servi numai de a
reserva pentru nepotii sei un resbel pe care nu 'I
putura vedea ochii sei murinzi. Nu mult mai fe-
1) Val Reformatilmea

www.dacoromanica.ro
32 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

rice fu fiul seu Maximilian pe care numai nevo-

ia impregiurgrilor i lipsa unei esistenti mai in-
delungate '1 impedicarg poate de a sui pe tronul
imperial noua Religiune. Nevoia povgtuise pe tatg
a cruta pe Protestanti; fiului §i nevoia §i ecuitatea
dictarg aceastg crutare. Nepotul plgti scump cg nici
de ecuitate ascultase, nici nevoei nu se supuse.
Maximilian lgsg in uring'i §ese fii, dar numai
cel änni näscut, Archiducele Rudolf, mo5teni sta-
tele sele §i se sui pe tronul Imperial; cei-l-alti fu-
rl dotati cu slabe apanagiuri. Cate-va provintii
anexe apartineau unei linii collaterale continu-
atg de unchiul lor Carol al Styriei ; dar §i aces-
tea furg incorporate cu restul mwenirei, Inca sub
Ferdinand II, fiul acestuia. Aa dar esceptandu-se
acele provintii, intreaga §i considerabila putere
a Casei de Austria se concentrg, d'aci 'nainte,
toatg intr' o singurg mgng, din nenorocire 8nsg,
intr'o mang §ubredg.
Rudolf II nu era lipsit de acele virtuti ce ar
fi ca§tigat, negre§it, dragostea 6menilor, dacg soarta
ar fi rezervat conditiunea unui om privat. Carac-
terul seu era bland, iubea pacea; §i se devotase
stiintelor mai cu seamg Astronomiei, Fisicei, Chi-
miei §i studiului antichitgtilor cu o aplecare pa-
sionatg, dar care '1 tinu retras de la affacerile gu-
vernului §i 'I escitg la o prodigalitate cu totul
vgtgmgtoare, intr'un timp cand critica situatiune a
Statului reclama o attentiune fgrä preget §i and
financiele sele zleite impuneau cea mai strictä e-
conomie. Plgcerea sa pentru Astronomie '1 fgcea
a se rgtgci in acele visuri astrologice de care se
lasä a fi furat cu atata inlesnire un spirit melan-
colic §i sfiicios ca al seu. Acestea insocite tot de
o-datg §i de o junete petrecutg in Spania, fgcu-
rä ca urechile sele sg remang deschise la toate

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 33

relele sfatuiri ale jesuitilor si la toate insuflärile

Curtei spaniole, de care in fine fu stgpinit cu de-
savirsire. Atras de niste manii nedemne de inal-
tul seu post si speriat de niste preziceri ridicule,
el disparu, dupe usul spaniol, din ochii supusilor
sei, pentru a se afunda in Carneele §i Anticele ce
posseda, in laboratoriul si grajdurile sele, pe când
discordia cea mai primejdioasa desfacea toate le-
gaturile corpului germanic, i para focului de ras-
coala i incepuse a linge treptele tronului seu. A-
propiarea de persoana sa era oprita ori caruia fa-
ra. esceptiune; cele mai urgente affaceri steteau
ne urnite; perspectiva bogatei mosteniri spaniole
disparu pentru densul prin nehotärirei de a oferi
mana sa Infantei Isabella; Imperiul era amerintat
de cea mai grozava anarchie, pentru ca Rudolf,
de si fara mostenitor direct, nu era de induplecat
a ingadui alegerea unui Rege al Romanilor. Die-
tele Austriei Ii declarara incetatä supunerea lor
catre densul, Ungaria si Transilvania se smulsera
singure de sub suveranitatea sa, si Bohemia nu
intirzie mult a urma acest esemplu. Urmasii a-
celui atk de teribil Carol Ouintu erau amerintati
de a perde o parte din possesiunile lor la Turci,
alta parte la Protestanti, si de a peri, in fine si
farg nädejde de scapare, sub isbirea unei cualitiuni
formidabile de Printi, ce intocmea in contra-le un
mare monarh din Europa. In intrul Germaniei se
petrecu ceea ce se petrecea in tot-d'a-una thud tro-
nul se afla fdrä Imperatore, sau c5.nd lipseau unui
Imperatore simtimintele corespunzAtoare. ScArbiti
sau napustiti de Capetenia supremä a Imperiului,
membrii sei 'si yin ei singuri in ajutor i aliantele
ce ei inchee urmeazä a tine locul autoritatei ab-
sente a Imperatorelui. Germania se divide in done
1) Enrlo IV al Frantel
3

www.dacoromanica.ro
 34 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

uniuni') ce stau fata in fata inarmate. Rudolf, adver-

sariu despretuit al uneia i protectore neputincios al
celei-l-alte, sta intre ele trandav i ne folositor, de
o potrivä necapabil a risipi pe cea d'antai ci a
domni assupra celei-l-alte. Ce dara putea actep-
ta Imperiul german de la un Print care nu pu-
tea feri macar State le sele moctenecti de vräjma-
sul din intru ? Pentru a stävili ruina tot-all a fami-
liei de Austria es, uniti, in contra-i chiar membrii
Casei sele, i o factiune puternica se arunca in
bratele fratelui seu. Espuls din toate terrile sele
hereditari nu 'i remane nimic a perde de cat tro-
nul Imperial, moartea ensa 'I rapeste tocmai la
timp, spre a '1 cruta ci de aceastä ultimä rucine.
Numai geniul cel reu al Germaniei '1 trimise un
Rudolf de Imperatore tocrnal in acea critica epo-
chal cand numai o prudenta flexibila ci un brat
puternic puteau feri pacea Imperiului. /nteun timp
mai linictit, corpul Statelor germane s'ar fi stre.
curat ensuci din ori ce nevoi, ci Rudolf V ar fi
putut ascunde goliciunile sele inteo intunecime
misterioasä, ca i multi altii de rangul sau. Tre-
buinta urgenta de virtuti ca acelea ce lipseau
aduse i lumina nedestoinicia sa. Sitaa;iunea Ger-
maniei cerea un Imperatore ce putea da greutate
decisiunilor sele pr:n propriile lui mijloace de a-
jutor, i Statele moctenecti ale lui Rudolf, cat de
considerabile erau, se aflau inteo scare ce punea
pe Suveranul lor in cea mai extrema incurcatura.
Printii de Austria erau, inadever, Suverani ca-
tolici, ci tot o-data, erau i stilpi ai Papalitatii.
Insa mai trebuia mult ca i Statele ce stapineau
se fie ci ele tërri catolice. Nouile opiniuni patrun-
sesera asemenea ci in aceste tinuturi, ci mu1ta-
1) Oonfederatinnes Printilor i Matelot protestante pe iie o parte contra Impe-
ratorelni gi a Liget catolice, pe de alta, al ()Aria Ilef era Mazimillan duceleBavarlei.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 35

mitg incurcgturelor lui Ferdinand si a blandetei lui

Maximilian, ele se respindiserg ad ct un repede
succes. Provintiile austriace presintau in m!niaturg
spectacolul ce oferea Germania pe o scala mai
mare. Majoritatea clasei feudatarilor i cavalerilor
era evangelistg, i, prin orase, Protestantii doban-
diserg cu mult mai mult preponderanta. Dupe ce
isbutiserg a introduce pe cate unii dintre dênsil in
Dietele provintiali, pe nesimtite toate posturiie, toate
colegiurile provintiali, unele dupe altele, furg ocu-
pate de Protestanti, s't Catolicii expulsi dinteensele.
In contra clasei numeroase a feudatarflor si a ea-
valerilor si in contra deputatilor de urbi, glasul a
cati-va prelati era prea slab, si pe acestia chiar
necuviincioasele batjocoriri i despretul if...in:los al
celor-l-alti 't sili a päräsi inspäitnintati Adurzre.E..
Ast-fel Dieta Austriei intreaga deveni pe
cite protestantä, i Reformatiunea pasi d'aci 'nal 1;:d
cu pasi repezi spre o esistentä officialä. Suvc.ta-
nul deveni dependinte de Dietele terrei, cdci ele
aveau cäderea de a'i refusa sau a'i incuviinta daj-
diile. Dênsele se folosirg de nevoile financiari in
cari se afla Ferdinand si fiul seu, spre a stoarce
de la acesti Suverani, una dupe alta, ate o irnmu-
nitate religioasa. Clasei de feudatari i cavaleri
concedg in 'fine Maximilian liberul exercitiu al Re-
ligiunei lor, dar numai pe teritoriul si in casteiele
lor proprii. Entusiasmul zelos i nesocotit al pre-
dicatorilor evangelisti pIi peste acest hotar fixat
de intelepciune. Cu sfidarea unei prohibitiuni ex-
prese, multi dinteensii tinura predici publici prin
urbi de provincie pkä i in intrul Vienei, i po-
porul se grgmadea in gloate se asculte aceastg no-
ug Evangelig, a cgrei savoare consista, mai cu o-
sebire, in sarcasmele i injurioasele expresiuni pre..

www.dacoromanica.ro
36 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

särate printr'ensa. Ast-fel se dete fanatismului un

aliment continut, si se invening prin boldul unui
zel necurat, ura intre douë Biserici atat de apro-
piete una de alta.
Dintre statele patrimoniali a Casei de Austria,
Ungaria i Transilvania erau possesiunile celle mai
nesicure si mai cu greu de mantinut. Neputino
de a aOra ambele aceste terri in contra inveci-
natei si superioarei puteri a Turcilor, induplecase
deja pe Ferdinand la neglorioasa mesurl de a re-
cunoaste Portei, printr'un tribut anual, un drept
de suzeranitate asupra Transilvaniei, o märturisi-
re pernicioasg de slgbiciune, si o ispitire encl §i
mai pericoloasg pentru o nobletg ne astimpAratä
de ate ori 'si ar inchipui cä are motive de plan-
gere in contra Suveranului ei. Ungurii nu se su-
pusseserg Casei d'Austria ne conditionat. Ei sus-
tineau libertatea electivä a coroanei lor i recla-
mau cu semetie toate drepturile constitutionali ne
despartite de acea libertate electivg. Proximitatea
Imperiului turcesc i inlesnirea de a 'pi schimba
suveranul cu impunitate intäreau pe magnati si mai
mult in semetia lor ; and erau nemultamiti de
guvernul austriac, se aruncau in bratele Osma-
nilor, and nu'si ggseau indestularea la acestia,
se reintorceau sub dominatiunea germang. Tre-
cerea cea deasg i repede de la o dominatiune
la alta se comunicase i modului lor de gandire ;
nedecise ca i térra lor ce se leggna intre suve-
ranitatea germang i otomang siovgiati i spiritele
lor intre rAsc011. §i supunere. Cu cat mai infelici
se simtiau ambele terri de a se fi coborit la sta-
rea de provincii a unei Monarhii strgine, cu atat
mai ne invinsg era aspiratiunea lor de a se in-
china unui stgpin esit din sinul lor ; de aceea nici
era dificil veri cgrui nobil intreprinzaor a obtine

www.dacoromanica.ro
 CARTE& I 3'7

omagiul lor. Cel mai apropiat Paä se afla in tot

d'auna gata a oferi sceptrul i corona veri cdrui
rebel in contra Austriei ; cu aceiasi grabire se con-
firma si de Austria veri unui altuia possesiunea
provinciilor ce ar fi zmuls Portii, simtindu-se ea
destul de multumita de a fi scapat printr'aceasta
o umbra, cel putin, de suveranitate, si de a fi do-
bandit o stavila contra Turcilor. Mai multi ase-
.

menea magnati : Bathori, Boschai, Ragoctzy, Be-.

thlen se inaltara printr'acest mod, in Ungaria si
in Transilvania, unul dupe altul, la positiunea de
Regi tributari si se mentinura ne intrebuintand
nici o alta politica de cat aceea de a se intruni
cu vrajmasul, spre a deveni si mai spaimântätori
pentru stäpinul lor.
Ferdinand, Maximilian si Rudolf, ale trei stä-
pinitori ai Transilvaniei qi Ungariei, secard §i ma-
duva celor alte terri ale lor, spre a apdra pe a-
ceste cloud in contra navalirilor Turcilor, si in
contra räscoalelor din intru. Resbeluri pustiitoare
alternati pe aceste teritorii cu scurte suspenclari de
arme ce n'aduceau vre un folos mai bun. Terra
zacea pustie in lungui si in latui, i supusii impi-
lati aduceau plangeri grele in contra vräjmasului
ca si in contra protectorelui lor. Reformatiunea
patrunsese si in aceste terri, facend, sub scutul
libertatii constitutionali si sub vdlul turburarilor,
progrese insemnate. Se acdtara §i de densa fara
nici o socotinta, i ast-fel spiritul de factiune de-
veni si mai pericolos prin esaltatiunea religioasä.
Nobilimea transilvana i ungard, condusa de un
rebel indrasnet, Boschai, ardica stindarul rdscoalei
Insurgentii din Ungaria stat gata a face causä co-
muna cu Protestantii nemultumiti din Austria, Mo-
ravia §i Bohemia si a atrage toate aceste terri in-
teo grozavd rdsvrdtire generala. Atunci caderea
www.dacoromanica.ro
38 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

Casei d'Austria se indeplinea negresit, si inevita-

bill devenia i aceea a catolicismului in acele Ord.
De mult inca priveati Archiducii Austriei, fratii
Imperatorului, cu nemultumire tacuta, la ruina Ca-.
sei lor ; acest din urmä evenement le fixl hotd--
rirea. Archiducele Mathias, fiul al douilea al lui
Maximilian, loc-tiitorul Imperatorelui in Ungaria,
si heredele presumtiv al lui Rudolf, 0.0 inainte
spre a se oferi ca sprijin al Casei Habsburgilor,
ce se cletena. In tineretea sa, pripit de setea u-
nei false glorii, acest Print dete ascultare, in con-
tra intereselor Casei sele, invitarilor a cati-va re-
beli Neerlandezi, ce 'I chemasera in terra-le pen-
tru a apera libertatile natiunei in potriva propriei
sele rude Filip II. Mathias, carele, in vocea unei
factiuni singuratice, crezuse cl aude glasul intre-
gulti; popor Neerlandez, apare la acest apel in
Neerlanda. Insa succesul correspunse tot atat de
putin cu dorintele Brabantezilor, cat i cu astep-
tariie seie proprii, 9i se retrase cu rusine dintr'o
intreprindere nesocatitä. Mult mai stralucita fu insa
a dcza sa aretare in mundul politic.
Dupe ce apelurile sele catre Imperatorele, ne-
contenit repetite r&naserl färä nici un efect,
convoc5. pe Archiduci, frati i veri ai sei, la Pres-
burg, si tinu sfat cu densii asupra primejdiei cres-
0.nde ce amerinta Casa lor. In unanimitate, fratii
eei defera lui, ca celui mai in verstä, aperarea
patrimoniului lor, pe care unifrate timpit '1 expu-
nea peirei. Puterea lor deplina si toate drepturile
ce au, le depun in mânele acestui frate mai mare,
si 'I investa cu o autoritate suverana de a tucra
dupe chibzuire-i pentru binele lor comun. Indata du-
pe aceasta deschide si Mathias negocieri cu POrta
cu rebelii Unguri, si dibacia sa isbuteste a salva
ce mai r6mäsese din Ungaria, prin incheere de
www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 39

pace cu Turcii, precum i drepturile Austriei a-

supra provinciilor perdute, printr'un tractat cu re-
belii. Darg Rudolf, gelos de intregirne,a puterei
sele suverane, pre cat si negligent de a'si o sus-
tine, refusg ratificarea acei pad ce o priveste ca
o cglcare vrednicg de pedeapsg a suveranitgtii sele.
El acuzgpe Archiducele de intelegere cu vrgjmasul
de scopuri trgdgtoare asupra Coroanei Ungariei.
Nici activitatea lui Mathias era de tot lipsitg de
cugetari interesate; darg procedeurile Imperato-
relui accelerarg indeplinirea acestor cugetari. A-
securat, din motive de recunostintg, de eirnpatia
Ungurilor, cgrcra le hgrgzise de curênd pacea, pre-
cum si de devotamentul nobilimei ce 1 '1 Fijlociserg
negociatorii sëi, punnei compta si in Austria chiar
pe Un partit numeros, acum cuteazg el a esi inainte
desfgsurindu-si planurile mai pe fatg, si a incepe
sfada cu Imperatorele, tiind armele in mâng. Pro-
testantii din Austria si Moravia gata de de mult
pentru ascoala i acum castigati de Archiducele prin
promiterile sele de a acorda libertatea de religie,
imbrlOseazg cu sgornot i pe fata partitui seg, i
intr'acest chip se realiseazg unirea lor cu rebelii
Ungariei, cu care amerintau ei de atata tiny. 0
formidabilg conjuratiune se infiintg de o data con-
tra Imperatorelui. Tarziu de tot se hotgraste el
a indrepta gresala ce fgcuse; in zadar se incercg el
a irrpra§tia aceastä ligg funestg. Deja toti au a-
pucat armee in ming Ungurii, Austria, Moravia,
deja s'au inchinat lui Mathias, acesta se alb, acum
in mars spre Bohemia a cluta acolo, in castelul sat,
pe Imperatorele, spre a reteza nervul puterei sele.
Regatul Bohemiei nu era pentru Austria o pos-
sesiune mult mai linistitg de cat Ungaria, osebirea
era numai cä aci intretineau discordia cause poli-
tice I acolo Religiunea. In Bohemia isbucnise cu
www.dacoromanica.ro
40 RESEELUL DE TREI-ZECI DE ANI

un secol inainte de. Luther primul foc al resbele-

lor pentru Religiune, §i tot in Bohemia un secol
dupe Luther se aprinse flacgrile resbelului de trei-
zeci de ani. Secta, cgria Joan Hus dedese na§tere,
subsista in BoheLLia continuu d'atunci incoace, u-
nitd cu Biserica romand asupra ceremoniilor qi a
doctrinelor, osebinduse numai asupra unicului ar-
ticol al cinei ce Hussitii gustau sub ambele forme.
Acest privi1eiu, Conciliul de la Bassel, printr'o con-
venpune particulara Compactatele Bokemiei"
'1 concedasera partisanilor lui Huss, §i cu toate ca in
urmd acest privilegiu se contesta de Papii dupe
vremi, ei insa continuara a se bucura de densul
sub scutul legilor. Si liind-ca usul Potirului era
singurul semn de deosebire important al acei secte
ea fu desemnata sub denumirea de Utracui§ti, a-
dica cei ce se comunica sub ambele forme, §i a-
ceasta denumire era placuta sectatorilor, cad le
reamintea acel privilegiu atdt de scump lor. Dar
sub aceastd denumire se ascundea §i acea mult
mai rigida sectd a Fratilor Boliemi §i Moravicari
se departau de Biserica domnitoare asupra unor
puncte mult mai insemnate, qi aveau prea multa
asemenare cu Protestantii germani. In ambele a-
ceste din urrnd secte inovarile religioase, germa-
ne §i elvetiane, dobindirg un grabnic succes, §i de-
numirea de Utracui§ti, sub care se pricepura a
acoperi mereu principiile Ior schimbate, ferea de
persecutare.
In fond numai numele mai '1 aveati in comun
cu Utracuitii cei d'antai ; in esentie ei erati Pro-
testanti cu desevir§ire. I-Hui de incredere in pu-
ternicul lor partit §i in toleranta Imperatorelui, cu-
tezara se aparg la lumina cu opiniunile lor cele
adevgrate sub domnirea lui Maxmilian. Dupe e-
semplul Germanilor ei redactara o proprie Cnn-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 41

fesitthe In care atat Lutheranii cat si Reformatii '§i

recunoscurg opiniunile, i voirg ca toate privilegi-
ile fostei Biserici utracuiste sg fie transferate in
aceastä noug Confesiune. Aceastg cerere intimping
opositiunea colegilor lor catolici din Dietg si furg
nevoi0 a se multgmi numai pe un simplu cuvent
de asecurare din gura Imperatorelui.
Cat trái. Maximilian eT se bucurarg de o per-
fectg toleranta si sub noua lor formg. Sub succe-
sorele seu scena se schimbg. Un edict imperial a.
pgru si retrase libertatea de Religiune pretinsilor
Frati Bohemi. Acesti Frati Bohemi nu se deosebeau
intru nimic de cei alti Utracuisti. Sentinta osindi-
rei lor urmg dar sg atingg de o potrivg pe toti
afiliatii la aceastd Confesiune. De aceea toti se Im-
potrivirg mandatului imperial in Adunarea provin-
tiei, dar nu '1 puturg resturna. Imperatorele §i
membrii catolici ai Adungrii se rezemau pe Com-
paclate i pe dreptul terrei Bohemiei, in care ne-
gresit cd nu se coprindea nimic 'Inca in folosul u-
nei Religiuni, ce pe acea vreme nu avea in fa-
voarei vocea natiunei. Dar cate d'atunci in coaci
nu luaserg prefacere ! Ceea ce odinioarg era o
simplg sectd, devenise acum Biserica domnitoare,
si era oare alt ceva de cat o sicang de a pretin-
de se se fixeze hotarele unei Religiuni din nou 1-
vite prin conventiunile cele vechi? Protestantii bo-
hemi invocarg asecurarea verbalg a lui Maximilian
si libertatea religioasg a Germanilor, in napoiul
cgrora nu voiau a sta asupra nici unui punct. Dar
in zadar ei furl respinsi.
Ast-fel era starea lucrurilor in Bohemia and
Mathias, deja stapin peste Ungaria, Austria §i Mo-
ravia, apgru la Collin spre a revolta si Dieta Bo-
hemiei in contra Imperatorelui. Nevoile lui Rudolf
se suird la culme. Pgrgsit de toate cele-l-alte ale

www.dacoromanica.ro
42 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

sele State hereditari, el 'si rezemä ultima saspe-

rantl pe Dieta Bohemiei, care precum era si lesne
de prevëzut avea a abusa de necesitatile sele, spre
a ajunge la indeplinirea tutulor pretentiunilor ei.
Dupe trecere de mai multi ani, el se arätä earl
la Dieta de la Praga, i pentru ca se probe popo-
rului cä inteadever el se afll inca in viatal toate
obloanele ferestrelor unei galerii de a lungul cur-
tei pe unde trecea trebuirl sl fie deschise ; do-
vadl indestulltoare One uncle ajunseserl ideile ce
esistau despre dinsul. Aceea de care el se ternea
se si intimpll. Membrii Dietei, care simtiau
importanta, nu voirl se vie la nici o inolegere
mai 'nainte de a li se acorda deplinl sicurantl
pentru privilegiile lor constitutionali si in privinta
libertatii religioase. Numai era de nici un folos a se
inflsura acum in vechile subterfugiuri. Soarta Im-
peratorelui era in mânile lor, si el trebui se se
plece necesiatii. Cu toate acestea el nu o flcu de
cat in privinta celor-l-alte cereri, afacerile religioase
'si reservl a le regula la sesiunea fiitoarea Dietei.
Deci Bohemii luarl armele intru aperarea Im-
peratorelui, i un resbel civil sangeros sta acum
gata a se incinge intre ambii frati. Darl Rudolf,
carele de nimic nu se temea mai mult ca de a
remânea intr'o ast-fel de dependintl servill. de
Dial, nu asteptl isbucnirea lui, ci se grabi de a
se invoi cu Archiducele, fratele seu, pe o cale
pacinicl. Printr'un act formal de renunciare llsl
in stlpinirea acestuia ceea ce nu i se mai putea
lua inapoi, Austria si Regatul Ungariei, '1 recu-
noscu asemenea si de succesorele sell la tronul
Bohemiei.
Scump in destul plltise Imperatorele sclparea
sa din aceastä nevoe, spre a se incurca indatl in-
tr'una noul. Afacerile de religiune ale Bohemilor

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I a
fuseserä alungate la sesiunea fadre a Dietei. Dieta
aceasta se deschise in anul 1609. Membrii ei ce-
rut-4 aceeasi libertate pentru Religiunea lor ca si
sub Imperatore le precedent, un Consistoriu parti-
cular, cedarea Academiei de Praga, i permisiu-
nea de a infiinta din mijlocul lor niste Defensori
sau protectori ai libertätii lor. Li se dete respun-
sul de mai 'nainte, cad partitul catolic incatenase
toate resolutiunile sfiosului Imperatore. Cat de re-
petat si cat de amerintator era limbagiul prin care
membrii Dietei 'si preinoiau representatiunile lor,
pe atat si Rudolf persista in prima sa declaratiune
de a nu acorda nimic peste vechile conventiuni.
Dieta se imprAstie färä a ajunge la nici un re-
sultat, i membrii ei, aprinsi in contra Imperato-
relui, convenirl intre densii de a se aduna din pro-
pria lor autoritate la Praga, spre a lua ei insusi
mesurile cuvenite de ajutor.
Deci ei venirä in mare numer la Praga. Cälcand
peste prohibitiunea imperiald, ei deliberau merett
mai sub ochii Imperatorelui. Mladierea ce el in-
cepu a al-eta nu servi de cat a le dovedi citä fria
inspirau, l be mari semetia; asupra punctului prin-
cipal el remase insä nestramutat. Ei asemenea im
plinirl amerintärile ce fäcuserä luand cu seriosi.
tate decisiunea. de a stabili de sinele, pretutindeni5
liberul esercitiu al Religiunei lor si de a nApusti
pe Imperatorele in nevoile sele pene ce va fi con-
firmat aceasth a lor mesurl. Ei mersera si mai de-
parte, '9i deterä singuri pe acei Defensori refu-
sati de Imperatorele. Numirä eke zece de fie-care
din cele trei clase ce formau Dieta. Se lug hon.
rirea de a infiinta cat mai in grab o fortä mili-
tarl, i instigatorele principal al acestei revoke,
Contele de 'Ihurn, fu orinduit general-wachtmeister.
Seriositatea acestor acte indupleca in fine pe Im.

www.dacoromanica.ro
44 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

peratorele a face concesiuni ce si Spaniolii 'I sfa-

tuira a le face acum. De temere ca membrii Dietei,
ajunsi la culmea esasperatiunii, sa nu s'arunce, in
fine, in bratele Regelui Ungariei, el subscrise acea
memorabila Carte de Majestate a Bohemilor cu care
ei, sub urmasi acestui Imperatore, au justificat re-
beliunea lor.
Confesiunea bohema, ce membrii Dietei presin-
tasera Imperatorelui Maximilian, dobindi prin a-
ceastä Carte de Majestate drepturi egale depline cu
acelea ale Bisericei catolice. Utracuistilor precum
continuau Inca a se numi Protestantii bohemi se
conceda Universitatea de la Praga si un Consis-
toriu particular desevirsit independinte de Scaunul
archiepiscopal de la Praga. Toate bisericile ce le
aveau in stapinire prin orase, sate si tirguri in-
ea de la promulgarea acei Cdrli de Majestate se le
stäpineasca apururea,* si voind a mai zidi si altele
noui peste acest numer, aceasta se nu poata fi o-
prit nici clasei feudatarilor si cavalerilor, nici o-
raselor. Assupra acestei din urmd clause din Car-
tea de Majestatt se isca mai tirziu acea nefericita
cearta ce puse Europa in foc.
Cartea de Majestate facea din Bohemia protes -
tanta un fel de republica. Membrii Dietei afiasera
can putere ca§tigau ei prin perseverantg, buna in-
teldgere si armonie in mesurile lor. Imperatore-
lui nu'i mai remasese de cat o umbra din pute-
rea sa suverand, dandu-se, in persoana zisilor pro-
tectori ai libertatilor, o incuragiare pericoloasa
spiritului de rescoala. Esemplul §i succesul Bohe-
miei erau un semnal seducator pentru cele-l-alte
State hereditari a Casei Austriei, si toate se pre-
gateau a stoarce aceleasi privilegiuri pe aceeasi
cale. Spiritul de libertate strabatea provintiile una
dupe alta, si fiind-ca neunirea intre Printii Aus-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 46

triei fusese avantagiul principal de care Protestan-

tii tiurä a se folosi cu atata succes, partitul ca-
tolic se grabi a impaca pe Imperatore le cu Re-
gele Ungariei.
Insa aceastä reconcilare nu mai putea fi sin-
cera. Offensa era prea grea pentru a putea fi er-
tata, §i Rudolf continua a hrani o ura nestinsä
in inima-i contra lui Mathias. Cu durere §i necaz
se oprea el gandinduse ca'§i sceptrul Bohemiei are
in fine a trece intr'o mama a§a detestata ; §i pers-
pectiva mortii luT Mathias fara mo§tenitor, nu era
mult mai mangaetoare pentru dinsul. Atunci ca-
pul familiei dever ea Ferdinand, Archiducele de
Gratz, pe carele '1 iubea tot atat de putin. Spre
a esclude atat pe acesta cat §i pe Mathias de la
succesiunea tronului Bohemiei, el concepu planul
de a repurta acea succesiune asupra fratelui lui
Ferdinand, Archiducele Leopold, Episcopul de Pa-
sau, cel mai iubit dintre agnatii sei §i carele se
bucura de mai mult merit pe linga persoana sa.
Ideile Bohemilor in privinta dreptului lor de a '0
alege Regele §i simpatia ce aveau pentru persoana
lui Leopold, pareau a fi favorabile acestui proect,
pentru realisarea caruia Rudolf consuhase mai mult
partinirea sa §i dorinta'i de resbunare, de cat fo-
losul Casei sele. Dara pentru a ajunge la scopul
seu, era de trebuinta o forta militara ce Rudolf
'§i aduna in tinutul episcoparde Passau. Destina-
tiunea acestui corp de Wire nimeni nu o §tia ;
insä o navalire neprevezuta ce facu acest corp in
Bohemia din causa nerespunderii soldei §i fara
§tirea Imperatorelui, escesele ce comise acolo, res-
culara intregul Regat in contra lui Rudolf. In zadar
incredinta acesta pe mcmbrii Dietei despre ino-
centa sa ei nu '1 credeau; in zadar se incereg
el a infrina brutalitatile ce savir§iau soldatii sel

www.dacoromanica.ro
46 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

neporunciti ei nu voiau se '1 asculte. Presupuirri.

cä aceastl urmare tinta la destrugerea Carta de
Afajestate defensorii libertaplor inarmarl intreaga
Bohemia protestanta, §i Mathias fu chemat in terri.
Dupä gonirea trupelor sele din Passau, Impera-
torele remase in Praga despuiat de ori ce ajutor,
unde se afla sub veghiere ca un prisonier, in pro-
priul seu castel i cu toti consilierii sei depärtati
de densul. Mathias, in acest timp, intrase in Praga
in mijlocul veseliei generale, §i putin mai in uring
Rudolf avu destulg mic§orime, de suilet spre a '1
recunoWe de Rege al Bohemiei. A§a de aspru
pedepsi soarta pe acest Imperatore ca '1 sili a
ceda, Inca din viatl'i, vräjmaplui seu un Tron
ce nici dupe moartei n'ar fi voit sä 'i lase. Spre
mai deplina umilinta pentru densul, '1 silira a de-
slega pe toti supu§ii sei din Bohemia, Silesia §i
Lusacia de toate datoriile lor, printr'un act auto-
graf de renunciare, §i el sävir§i aceasta cu inima
sfi§iatä. Toçi '1 päräsiserg, i aceia pe care el cre.
dea ca obligase mai cu osebire. Dupa ce sub-
scrise actul, azvirli palaria din cap §i sdrobi in
dinti pana ce savirsise un serviciu atat de umi-
litor.
Pe când Rudolf perdea una dupa alta toate pos-
sesiunile sele de mo§tenire, nici demnitatea impe-
riall nu o sustinea mult mai bine. Fie care din
partitele religioase, intre care Germania se afla
impartita, nu inceta din silintele sele de a se im-
puternici in paguba celui-l-alt, sau de a se ase-
cura in contra atacurilor acestuia. Cu cat mai ne
putincloasa era mana ce tinea sceptrul Imperiului,
si cu cat mai mult se simtiau i Protestanta
Catolicii läsati in vole, cu atat mai muit urma
se stea de§teaptä reciproaca lor surveghiere, cu
atat mai mult se creasca mutuala lor mefienta. Era

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 47

in destul ca Imperatore le se fie cArmuit de Jesulti

dirigiat de sfatuirile Spaniel ca se se dea Pro-
testantilor pricing de temere i un pretext de a
sgvir0 hostilitgti. Nesocotitul zel al Jesuitilor carii
in scrierile lor i pe anvon puneau in dubiu vali-
ditatea pacei religioase, atio tot mai mult me-
fienta lor, inducea a presupune scopuri ame-
rintgtoare 0 la cea mai indiferentg mi9care a Ca-
tolicilor. Ori-ce se intreprindea in Statele here-
dita:i imperiali, spre a pune margini Religiunei e-
vangelice, de0epta atentiunea intregei Germaniei
protestante ; i tocmai acest reazgm puternic ce
supu0i evangelici ai Austriei '1 aflau sau se a§tepta
a '1 afla in coreligionarii lor din Germania, con-
tribuia mult la semetia lor 9i la succesele cele
repezi ale lui Mathias. Se credea in Imperiu cg
pacea religioasa se mentinea gratie numai nevoilor
in care azvirliserg pe Imperatorele turburgrile in-
terioare din Statele sele de mo§tenire ; de aceia
nici se grgbea nimeni a '1 smulge dintrInsele.
Mai toate afacerile din Dieta Imperiului zaceau
ne urnite, sau din pregetarea Imperatorelui sau
din vina membrilor protestanti din acea Dietg,
cari fgcuserg lege a nu mai contribui intru ni-
mic la trebuintele comune ale Imperiului, pene ce
nu li se vor fi inlgturat pgsurile. Aceste pgsuri
erau atribuite mai cu searnA relei cirmuiri a Im-
peratorelui, violgrei pAcei religioase §i nouilor u-
surpatiuni a Consiliului aulic Imperial, ce incepuse
sub acest guverngment se 'si lAteascl jurisdictiu-
nea in paguba Camerei de Justitie. Mai 'nainte, in
casuri ne insemngtoare, Imperatorii hotgrau in ul-
timg instantg singuri, in casuri de importantg cu
concursul Printilor asupra tutulor acelor contesta-
tiuni ivite intre membrii Imperiului, ce dreptul celui
mai tare nu le resolvase fgrg intervenirea acestoral

www.dacoromanica.ro
48 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

sau le lgsau a se decide de care judecgtorii im-

periali cari urmau Curtea ori unde rezida. Acest
7

oficiu de jurisdictiune supremd, Imperatorii 'I trans-

miseserd la finele secolului al XV-a unui tribunal
regulat, permanent si cu rezidenta fixg, Camerei
de justitie de la Spira, la care membrii Imperiu-
lui, spre a nu fi apasati de puterea arbitrarg a
Imperatorelui, 'si reservasera dreptul de a numi
assesori *i de a cerceta, prin reviziuni periodice,
hotgririle date. Prin pacea religioasg, acest drept
al membrilor Imperiului, numit dreptul de pre-
sentatiune si de visitatiune, fu intins i asupra mem-
brilor lutherani, ast-fel c d'atunci in coaci aveau
glas i judecgtorii protestalti in contestatiuni,
se introduse un ecuilibnz aparent intre ambele Re-
ligiuni in acest tribunal suprem al Imperiului.
Dérg inamicii Reformatiunei si a drepturilor in-
susite immbrilor Imperiului, pand ind ori-ce inci-
-dent putea fi folositor scopurilor lor, gdsird. indata
expedientul de a destruge beneficiul acestei insti-
tutiuni. Incet, incet, se introduse usul ca o curte
judecgtoreascg privata. a Imperatorelui, Consiliul
aulic imperial din Viena la inceput farä altg des-
tinatiune de cat aceea de a asista cu sfaturile sele
pe Imperatorele in esercitiul netfiglduitelor sele
drepturi intfteriali Aersonale, un tribunal ai cdrui
mernbri, numiti de Imperatorele singur dupe vo-
intai si plAtiti de densul, urmau se aibg de lege
suprem d. avantagiul stgpinului lor, si de unicg bu-
solg interesele cele mai scumpe ale Religiunei ca-
tolice, pe care o profesau se es -xcite justitia
supremg asupra mernbrilor Imperiului. Dinaintea
Consiliului aulic Imperial se imfatisau acum multe
afaceri litigioas intre membri Imperiului ne simili
in Religiune, asupra cgrora numai Camera de jus-
title era competentá a se pronunta, ear inaintea

www.dacoromanica.ro
 CARTEA r 49

infiintgrei sele, numai Consiliul Printilor. Asa derg

nici o mirare mai poate fi dacg sentintele acelui
tribunal 'si trgdau origina, dacg de cgtre judecgtori
catolici i creaturi ale Imp 1-atorelui se jertfea drep-
tatea interesului Religiunei catolice i interesului
Imperatorelui. De si se pgrea cd toti membrii Im-
periului german aveau acelasi cuvent ca se pre-
intimpine din vreme un abus atAt de periculas, se
ridicard insä numai Protestantii pe cari acel abus
apgsa mai simtitor, i chiar acestia nu toti, ca
apergtori ai libertgtii germane lovitg de o insti-
tutiune asa arbitrarg, in partea ei cea mai sacrg,
in administrarea justitiei. In adever Germania ar
fi avut prea putine cuvinte de a se felicita pentru
abolitiunea dreptului celui mai tare si instituirea
unei Camere Imperiali de Justitie, dacg algturi cu
densa s'ar fi mai inggduit i esistenta unei arbi-
trare jurisdictiuni imperiale. Membrii Imperiului ar
fi castigat prea putin asupra timpilor epocei bar-
bare, daca Camera de Justitie a Imperiului, in care
ei sedeau algturi cu Imperatorele de a judeca,
pentru care ei renuntaserd la vechile lor prero-
gative de Suverani, ar fi trebuit s3 inceteze de a
fi o instanta necesarig. Insg in spiritele acei epoci
cele mai stranii contradictiuni se ggseau impreu-
nate. Numele de Imperatore, o mostenire de la
Roma cea despoticg, Inca coprindea in sine, pe
acea vreme, un inteles de autocratie ce forma con-
trastul cel mai ridicul fatg cu dreptul public al
Germanilor, i cu toate acestea acel inteles era
sustinut de care juristi, respindit de partisanii
despotismului, i crezut de cei slabi.
La aceste pgsuri generali se adause din ce in
ce un sir de incidente particulari ce intinserd in-
grijirea Protestantilor pene la neincrederea cea mai
mare. In timpul persecutgrilor religioase de cgtre
4

www.dacoromanica.ro
50 RESBELUL DE TREI-ZECI DE AM

Spanioli, in Teri le-de-jos, cate-va familii protes-

tante se refugiasera in urbea imperiala catolica
Aix-la-Chapele, unde se stabilisera cu desavirsire
'§i Immultisera pe nesimtite partisanii. Dupe ce
reusira a strecura, prin stratagemd, cati-va de cre-
dinta lor in consiliul municipal, atunci cerurd o bise-
rica pe seamale i esercitiul public al serviciului divin;
dara priimind la aceste cereriun respuns negativ, ei si
le iodestulara prin sila si mai cotropird i intreaga ad-
ministratiune a comunei. A vedea o urbe atat de in-
semnatä in manele Protestantilor, aceasta fu o lovi-
tura prea aspra pentru Imperatorele i pentru tot
partitul catolic. Toate exortatiunile i ordinele im-
periali pentru restatornicirea stärei primitive a lu-
crurilor remaind fara resultat, o sentinta a Consi-
liului aulic imperial declara urbea sub proscrip-
tiunea Imperiului, care insd se aduse la indeplinire
numai sub regimul ce urma.
De o insemndtate mai mare furä alte cloud
tentative ale Protestantilor pentru a 'si intinde
teritoriile i puterea. Printul Electore de Colonia,
Gebhard, nascut Truchsess de Waldburg'), simtise
pentru tinara contesd Agnes de Mansfeld, canonica
in Gerresheim, o pasiune ardenta ce gasi echo in
inima ei. Ochii Germaniei intregi fiind pironiti asu
pra acestei legaturi, fratii contesei, duoi calvinisti
zelosi cerura satisfactiune pentru onoarea ofensata
o casei lor si care nu putea fi salvata prin nici o
casatorie pe cat timp Electorele rernânea Episcop
catolic. Ei amerintara pe Electorele cd vor stinge
aceastä rusine in sangele sets si al surorei lor,
daca nu va renunta indata la ori-ce relatiuni cu
1) Preepositus regice mensce, archidctpifer" una din ode patru vechi
priucipale demnitAti ale Imperiului german, wand de atributiune de a pune pe
masa Imperatorelui in qina incoroniirel cello pe duel tavi de argint cite o bucatiL
din boul ce se frigea intreg eu ocaslunea aceetei solemnititi.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 51

contesa sat de nu 'i va restatornici onoarea ina-

intea altarului. Electorele, indiferente la toate con-
secuintele unui asemenea pas, nu mai ascultä de
cat glasul amorului. Fie cä se simtea de mai nainte,
in genere, pornit pentru religiunea reformatä, fie
cd farmecul iubitei sele opera singur aceastä mi-
nune, el abjurd religiunea catolicä si conduse la
altar pe bella Agnes.
Casul era unul din cele mai grave. Dupe litera
reservei bisericefti Electorele prin aceastä apostasie
perduse tot dreptul la Archiepiscopatul seu, si
daca in veri-un cas era important pentru Catolici
de a aplica Reserva Bisericeasca, aceasta era spe-
cialmente atunci cand se atingea de Electorate. Pe
de altä parte pgräsirea puterei supreme era un
pas foarte dureros, cu atat mai dureros pentru un
sot asa de affectuos carele ar fi dorit se inalte va-
lOrea inimei. si a mânei sele prin oferirea unui
Principat. Reserva Bisericeasca era, care acestea,
un articol in litigiu din tractatul de pace de la
Augsburg, si a smulge partitului catolic acest al
patrulea Electorat, aceasta pärea a fi de o estremä
importanta pentru toatd Germania protestanta. E-
xemplul se si dedese cu succes la mai multe aseze-
minte bisericesti din Germania-de-jos. Mai multi Ca-
pitulari ai Cathedralei de la Colonia erau deja protes-
tanti si tineau cu Electorele ; chiar in oras acesta
era sicur de partisani protestanti numerosi. Toate
aceste motive, cArora indemnarile amicilor si ru-
delor sele, precum si promisiunile multor Curti
germane, le dedeau si mai mare taria, hotarira pe
Electorele de a 'si pastra Archiepiscopatul chiar
si schimbandu'si Religiunea. .
Darg. se vezu in dbestul de curend cä el intre-
prinsese o lupta ce nu o putea scoate la cale. Deja
voia ce dedese pentru libera celebrare a serviciului

www.dacoromanica.ro
52 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

divin protestant in tinuturile Coloniei, aflase pe

linga membrii catolici ai Dietei terrei i pe linga
Capitularii Cathedra lei cea mai vie opositiune. In-
tervenirea Imperatorelui §i un fulger de excomu-
nicare de la Roma ce '1 anatematisa ca pe un
apostat §i retrggea toate demnitatile sele atat
bisericeti cat §i mirene, inarmara in conträ'i pe
membrii Dietei sele i pe Capitolul seu. Electo-
rele strinse o§ti, asemenea fgcura §i Capitularii.
Spre a se asecura in graba de un brat puternic, ei
pa§ira indata la o nouä alegere de Print Electore,
ce se decise in favoarea Episcopului de Liege, print
bavarez.
Un resbel civil incepu acum, care, din causa
interesului celni mare ce ambele partite religioase
din Germania trebuiau se simta pentru acest in-
cident, putea lesne se aibg de sfir§it disolutiunea ge-
neralä a pAcii in Imperiu. Pe Protestanti revolta mai
presus de toate ne-sfiala Papei de a desbraca, in
temeiul unei puteri apostolici insu§ite, un Print
membru al Imperiului de toate demnitatile sele
imperiali. Inca in timpii de aur ai dominatiunei
lor spirituali se contestase Papilor acest drept; cu
cat mai mult aceasta intr'un secol in care cAzuse
cu desg.ver§ire autoritatea lor in ochii unui partit,
§i la cel-l-alt se mai rezema pe stilpi foirte sla-
biti Toate Curtile protestante din Germania in-
tervenirg cu energie inteaceastä causä pe linga
Imperatorele ; Henric al IV al Frantei, atunci Rege
numai al Navarei flU lgsa ne strgbatuta nici o
cale de negociare pentru a recomanda cu dina-
dinsul Printilor germani sustinerea drepturilor lor.
Casul era decisiv pentru libertatea Germaniei.
Patru glasuri protestante in contra a trei cato-
lice in Colegiul Printilor-Electori urmau neaperat
se piece escedentul de putere in partea Protes-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 53

tantilor, si a inchide pentru apururea casei Aus-

triei calea spre tronul imperial.
Dard Printul Electore Gebhard imbrgisase Re-
ligiunea reformata si nu pe cea lutherand ; singura
aceastä imprejurare facu nenorocirea sa. Dusmania
ambelor acestor Biserici nu ingadui membrilor
Imperiului evangelisti a privi pe Electorele ca pe
unul din ai lor si de a '1 sustine in aceastä cua-
litate cu energie. In adev6r toti '1 incuragiasera
si promisesera ajutor ; dara numai Contele pa-
latin Ion Casimir, un print apanagiat al Casei pa-
latine, Calvinist infocat se tinu de 'vorba. El, ne-
socotind prohibitiunea Imperatorelui, intra nezä-
bovit pe teritoriul Coloniei, fara insä a sävit* ceva
demn de luat in seama, caci Electorele, insusi
lipsit si de cele de absoluta necesitate, '1 thsä cu
totul fara nici un ajutor. Cu atAt mai repezi pro-
gresuri facu Electorele din nou infiintat, sustinut
cu energie de rudele sale bavareze si de Spaniolii
din Terrile-de-jos. Trupele lui Gebhard, nepla-
tinduli-se solda de seful kr, liberau vrasmasului
positiunile una dupe alta ; altele fura constrinse a
se preda ele tnsui. Gebhard se tinu ceva mai
mult in Terrile sele vestfalice penë fu i aci silit
a ceda fortelor superioare. Dupe ce fäcu in 0-
lancla si in Engliterra mai multe incercari zadarnice
pentru restabilirea sa, se retrase in Episcopatul de
Strasburg, spre a muri acolo Decan al Capitolului,
prima victimä a reservei Biserieefti, sau mai bine
a lipsei de armonie intre Protestantii germaniei.
In curând, de acea cearta din Colonia se inodd
alta noul in Strasburg. Mai multi Capitolari pro-
testanti din Cathedrala de la Colonia, isbiti de o
data cu Printul Electore de fulgerul proscriptiunei
papale, se refugiasera in Episcopatul de Strasburg,
unde posedau i prebende. Dara fiind-ca Capitolarii

www.dacoromanica.ro
54 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

catolici din acest Episcopat hesitau a le acorda

folosinta acelor prebende in cualitatea lor de pro-
scri§i, acestia se puserg in possesiunea lor de sinele
§i prin silg, §i un puternic partit protestant dintre
cetatenii Strasburgului le procurg in curand chiar
preponderentia in Capitol. Capitolarii catolici fu-
girl la Saverna in Alsacia, unde, sub protectia
Episcopului lor, ei continuarg a '§i tine Capitolul
privindu'l ca singur legitim §i declarand pe cei
rema§i in Strasburg de amagitori. In timpul ace-
sta ace§ti din urmä, prin admisiunea a mai multi
membri protestanti de rang inalt, se intdriserd in-
teatat in cat puturg cuteza, dupe incetarea din
viata a Episcopului, a postula un nou Episcop pro-
testant in persoana Printului Ion George de Bran-
denburg. Capitolarii catolici, departe cu totul de
a incuviinta aceastg alegere, postularg la aceastä
demnitate pe Episcopul de la Metz, un Print de
Lotharingia, carele '§i i vesti ingltarea prin incepe-
rea hostilitgtilor pe teritoriul Stasburgului.
Ora§ul Strasburg imbrati§ând armele pentru Ca-
pitolul protestant §i pentru Printul de Brandenburg,
eard partitul opus cAutand, cu ajutor de o§ti din
Lotharingia, a se face sthpin pe possesiunile teri-
toriale ale Episcopatului, se iscd de aci un resbel
indelungat carele, potrivit spiritului acelor timpi,
fu insotit de devastatiuni barbare. In van interveni
Imperatorele cu autoritatea sa supremg spre a de-
cide asupra certei: possesiunile episcopali remaserd
multd Vreme Inca impArtite, pene ce in fine Prin-
tul protestant renunta la pretentiunile sele pentru
un ecuivalent pecuniar moderat, §i ast-fel, §i din
aceastA impregiurare Biserica catolicg e§i victorioasg.
Si mai neodihnitor fu pentru toatA Germania, ce
se petrecu, indatg dupe potolirea certei precedente,
la Donauwerth, o urbe imperialg din vabia. In

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 55

acest ora, pen6 aci catolic, partitul religios pro-

testant ajunsese, sub regnurile lui Ferdinand si a
fiului seu, a deveni, pe calea sa obicinuitg, inteatat de
mult cel predomnitor, in cat locuitorii catolici furg
nevoip a se multgmi cu un Metoh in monastirea Sfin-
tei Cruci, si a feri de scandalurile Protestantilor cele
mai multe din ceremoniile religioase ale cultului bor.
In fine un Abate fanatic al acestei monastiri se semeti
a sada glasul poporului si a intocmi o procesiune
publicg purtand Crucea inainte i cu stindardele fal-
faind ; insg el fu indatä constrins a 'si päräsi in-
tentiunea. Darl tot acest Abate, incuragiat prin--
tr'o favorabild proclamatiune imperialg, reinoind
dupe curgere de un an acea procesiune, urmarg
atunci inclerdri publici. Poporul fanatic inchise
poarta orasului caluggrilor ce se intorceau, dobori
la pament stindardele, si insoti cu räcnete i cu
injuraturi la rezidenta lor. 0 citatie imperialg fu
consecuenta acestor acte violente ; darg poporul
intdritat argtandu-se cä cugetg a se atinge si de
Comisarii imperiali, zgdgrnicindu-se i toate incer-
cgrile de impaciuire de bung voe de cdtre gloatele
fanatici, atunci urmg in fine si declaratia formalg
de proscriptiune imperiall contra urbei, cu execu-
tarea cgria fu insgrcinat Ducele Maximilian de Ba-
varia. Descuragiarza coprinse acea burgesie, odi-
nioarg atat de semeatd, la apropiarea armatei ba-
vareze, i fat-A nici o impotrivire lepada armele.
Suprimarea totald a exercitiului Religiunei protes-
tante in intrul urbei fu pedeapsa culpei sele. Ea
'si perdu privilegiile, si din urbe imperialg in Ita.-
bia se preschimbg in urbe provintialg. bavarezg.
Doug impregiurgri incongiurau acest evenement
ce urma se destepte atentiunea cea mai mare a
Protestantilor, chiar i cand interesul Religiunei ar fi
fost mai putin imbolditor pentru dênii. Consiliul au-

www.dacoromanica.ro
t6 ItESBELUL DE TREI-ZECI, DE ANI

lic al Imperiului, un tribunal arbitrariu si integral-

mente catolic, a carui jurisdictiune se contestase, de
alt-mintrelea, cu atata vioiciune de densii, pronun-
case sentinta i esecutarea ei se incredintase Du-
celui Bavariei, sefului unei circumscriptiuni straine.
Proceclari atat de contrarii Constitutiunei preves-
teau din partea Catolicilor mesuri violente ce pu-
teau prea lesne se fie rezernate pe niste intelegeri
secrete si pe vre un plan pericolos, si se se silt--
sasca prin strivirea desavirsita a libertatei lor re-
ligioase.
Intr'o situatiune in care domneste dreptul celui
mai tare, i securitatea se reazemd numai pe pu-
terel partea cea mai slaba va fi in tot-d'a-una
preocupata de a se pune intr'o stare de aperare.
In acest cas se afla acurn Germania. Daca in rea-
litate se urzisera de care Catolici oare-cari planuri
vdtdmetoare pentru Protestanti, atunci, bine jude-
and, prima isbire urma se caza, dupe calculul
cel mai bine nemerit, mai cu preferinta asupra
Germaniei-de-Sud de cat asupra Germaniei-de-
Nord, pentru ca. Protestantii germani de la Nord
se tineau unii de altii insiruiti pe o intindere mare
ne intreruptd de terri, si prin urmare puteau se
se protege intre densii cu inlesnire, in vreme ce
cei de la Sud, stand despartiti de cei-l-alti i oco-
lid jur in jur de State catolice, se aflau expusi la
ori-ce navalire. Care acestea, daca, precum era
si de presupus, Catolicii ar fi voit se se foloseasca
de sfisierile intestine ale Protestantilor si se
dirige atacul in contra unei singure secte religioase,
atunci Calvinitii, ca mai subrezi, i pe linga ace-
stea i exclusi din tractatul de pace pentru Reli-
giune, se aflau evident expusi pericolului celui mai
apropiat, i asupra lor urma se caza prima lo-
viturä.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 57

Ambele imprejurari se ivira de o data in tinu-

turile electorale palatine ce aveau in Duce le Ba-
variei un vecin carele insufla multa temere, earl
din causa trecerii lor la Calvinism nu mai pu-
teau spera nici o protectiune de la tractatul de
pace religioasa, §i foarte putin sprijin de la mem-
brii evangeli§tii ai Imperiului. Nici o provintie
germana n'a incercat intr'un interval de timp a§a
de scurt atat de dese schimbari de Religiune ca
Palatinatul pe acei timpi. In scurtula period de
§ease-zeci ani se vezu aceasta terra, nefericit in-
strument de jucaria al stapinitorilor sei, jurand
de cloud ori pentru doctrina lui Luther §i abjurand
de doul ori iara§i acea doctrina spre a imbrati§a
Calvinismul. Printul Electore, Frideric al III, fu
cel d'antalu care deveni necredincios Confesiunei
de la Augsburg, pe care Ludovig fiul seu pri-
mogenit §i succesore, o restabill indata §i prin sad
ca Religiune domnitoare. Prin toatä terra Calvi-
ni§ti fura spoliati de Bisericele lor, predicatorii pene
§i chiar invetatorii lor de Religiune de prin §coli furl
goniti peste fruntarii, inca §i in testamentul seu
persecuta zelosul Print evangelist, numind fiului
seu minore drept tutori numai lutherani riguros or-
todoxi. Dara acest testament ne legal '1 anula fra-
tele seu, Contele Palatin Ion Casimir, §i, in virtu-
tea prescriptiunilor din Chrisobulal), se puse in pos-
sesiunea tutelei §i a intregei administratiuni a terrei.
Se dete acum Electorelui, in virsta de noua ani,
Frideric al IV, invaptori calvini§ti, insarcinati de
a desradacina din inima pupilului lor heretica cre-
dinta lutherana, uzand chiar, ivindu-se necesitate,
1) Chrisobula promnlgatl de Imperatorele Carol IV in anul 1356 en eonsimtimintul
tutulor Membrilor Imperiului la Dieta de la Metz. Aceasta era o cbartA sad constitu-
tiune in trei-zeci de eapitole si se numes Cbrisobull Ihnd-dt sigiliul imperial de a-
nr, coprins intr'o capful% era atirnat de inanuscris. Tracta despre alegerea Impera-
torilor, despre drepturlle Vicarilor de Imperatori, despre a-le Printilor Electori, des-
pro a-le Printilor i a1i membri a'i Imperiului, a urbelor imperlali, despre caderile
Dietelor Ti ale Judecittoriilor.

www.dacoromanica.ro
58 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

§i de lovituri. Dacg ins4 cu Stgpinitorul se pro-

ceda ast-fel se poate conchide cu inlesnire des-
pre tratamentul 'intrebuintat cu supu§ii.
Sub domnirea acestui Frideric al VI-a se al-ad
Curtea palating cu deosebire ocupatg de a indu-
pleca pe membrii protestanti ai Germaniei la më-
suri unite in contra Casei Austriei, §i, fiind po-
sibil, la formarea unei asociatiuni generale intre
den§ii. Pe lengg impregiurarea cg aceastä Curte
se dirigia cice sfgtuiri franceze sfgtuiri in sufletul
cgrora era o urg permanentg contra Austriei, dar
chiar ingrijirea ei despre propria sa securitate o
silea de a se pgstra din vreme de protectiunea
atat de dubioasg a Evange14tilor in contra unui
vrgjma vecin §i superior in putere. Mari greutati
se opuneau realisgrii acestei uniri ; cad aversiu-
nea Evangeli§tilor pentru Reformati abia era ceva
mai slabg de cat ura lor comung pentru Catolici.
De aceea mai äntai se facu incercarea de a in-
truni Religiunile ca printr'aceasta se s'aducg mai
multg inlesnire legaturei politice ; insä toate aceste
incercgri nu isbutiau, §i se terminau, de ordinar,
cu mai marea intgrire a fid-cgrui partit in opiniu-
nea sa. Nu rëmanea darg alt-ceva de cat de a
imulti temerea §i neincrederea Evangeli§tilor ca prin
ele se se introducd necesitatea unei asemenea u-
niri. Incepura darg a esagera puterea Catolicilor
§i primejdia asemenea; evenimente accidentali se
atribuirg unui plan precugetat ; simple intimpläri
furg desfigurate prin interpretatiuni odioase §i toatä
conduita Catolicilor fu luatg ca rezultatul unei
intelegeri intre den§ii §i a unui plan sistematic de
care probabilmente ei erau cu totul departe.
Dieta imperialä de la Ratisbona, in care Pro-
testantii speraserg a isbuti intru preinoirea path
religioase, se sparse fgrg nici un resultat; §i pe

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 69

lenga pasurile lor trecute se adaose i apasarea

recenta de la Donauwerth. Cu ne crezutd iuteala
isbuti a se infiinta acea mult dorita Unire. La
Anhausen in Franconia, in anul r6o8, Electorele Pa-
latinatului, Frideric IV, Conte le palatin de Neu-
burg, doui Markgrafi de Brandenburg, Markgraful
de Baden si Ducele Ion de WUrtemberg prin
urmare Lutherani i Calvinisti intrard ei pentru
densii i mostenitorii lor intr'o confederatiune strins
unita ce se numi Uniunea Evange1icc. Stipulatiu-
nile acelei Uniri coprindeau cä Prinçii uniti in a-
faceri de Religiune si in cele privitoare la drep-
turile lor de Membrii ai Imperiului, se obligg a
se sprijini mutual unii pe altii cu sfat i fapt, in
contra oH carui agresor, si a fi toti impreuna so-
lidari ; de a sari toti cu putere armata in ajutorul
fid-cdrui membru al Uniunei atacat prin rezbel ;
de a tine deschise, la cas de nevoe, fid-caruia
dintre dênii, pentru ostile sele toate tinuturile,
urbele si castelele membrilor uniti ; eard cuceririle
ce se vor face 0, alba a se Imparti intre ei toti
in raport cu contingentul dat de fie-care spre acest
sfirsit. Directiunea coalitiunei intregi fu incredin-
tata in timp de pace Electorelui palatin, insd cu
putere marginitd, pentru tinerea cheltuelilor se ce-
rurd avansuri de subsidii, i un fond se si depuse.
Deosebirea de Religiune intre Lutherani si Cal-
viniti sa nu aiba nici o influenta asupra cualitiu-
nei i aceastä asociatiune cu toate stipulatiunile ei
se fie valabila pentru zece ani. Fie-care membru
al Uniunei trebui a se lega de a recruta noui a-
sociati. Electorele Brandenburgului se ardtd gata,
Electorele Saxoniei desaproba coalitiunea ; Hessa
nu se putea indupleca a lua o hotarire, Ducii de
Braunshweig si de LUneburg asemenea aveau oare
care ingrijiri ; eara cele trei urbi imperiali: Stzas-

www.dacoromanica.ro
bo RESBELUL DE TREI-ZECI DE LNI

burg, Nuremberg i Ulm nu furä o concuistä putin

importantä pentru coalitiune, cäci membri ei aveau
trebuinta mare de banii ce ele posedau §i fiind ca
exemplul lor putea fi imitat §i de alte multe urbi
imperiali.
Membrii confederati ai Dietei, fara curagiu §i
inspirand putina temere pe cand erau isolati, dupa
infiintarea coalitiunii tinura un limbagiu mai se-
met. Ei depusera, prin Printul Christian-de Anhalt,
inaintea Imperatorelui plangerile §i reclamatiunile
lor comune, intre care, reintegrarea urbei Do-.
nauwerth in drepturile §i privilegiile ei de urbe
imperiala, suprimarea jurisdictiunei Curtei aulice
imperiali, §i introducerea de reforme in insu§i car-
muirea sa §i in alegerea consilierilor sei, tineau
locul principal. Ei alesesera, pentru a face aceste
doleanti, tocmai timpul cand Imperatorele abia
mai putea rasufla de turburarile ivite in statele
sele hereditari ; cand perduse clue Mathias Aus-
tria si Ungaria i abia scApase Coroana Bo-.
hemiei numai prin singura concedare a Clirgi de
Majestate ; and, in fine, prin afacerea succesiunei
din ducatul de Iuliers (Mich) se pregatea de departe
o noug, vapae de resbel. Nu poate fi dara nici o
mirare daca acest Print zabavnic se grabi acum
mai putin de cat ori and spre a lua o hotarire,
si daca Uniunea apuca armele mai 'nainte de a
se fi chibzuit Imperatorele.
Catolicii veghiau Uniunea cu ochi plini de sus-
piciune ; Uniunea pandea pe Imperatorele §i pe
Catolici cu aceia§i mefienta ; Imperatorele hranea
neincredere ptntru ambele parti; pretutindeni te-
merea i intaritarea ajunsesera la culmea lor. Si
tocmai in acest timp critic se brodi ca prin moar-
tea Ducelui Ion Wilhelm de Iuliers se se deschizg,

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 61

in tinuturile Iuliers i Cleva, o afacere de succe-

siune din cele mai litigioase.
Opt competitori se infatisarg pentru aceastä mo§-
tenire a cgria indivisiune se statornicise prin trac-
tate solemne, si Imperatore le, carele ardta dorinta
de a 'si-o insusi privind-o ca feudg imperiall va-
cantd, putea trece de al noulea competitor. Patru
din acestia : Electorele de Brardenburg, Contele pa-
latin de Neuburg, Contele palatin de Doue-Punti §i
Markgraful de Burgau, acest din urmg print austriac,
reclamau succesiunea ca feudg femining, in numele a
patru printese, surori ale repausatului Duce. Alti
doui: Electorele Saxoniei, din ramura') Alberting,
Ducii de Saxonia, din ramura2) Ernestind, invocau
un drept anterior de expectatiune, concedat lor asu..
pra acestei mosteniri de cgtre Imperatorele Frideric
HI si confirmat in favoarea ambelor Case Saxone de
cdtre Maximilian primul. Cat despre pretentiunile
unor printi strgini se tinu putind seamd. Dreptul cel
mai proxhn poate cg se cobora asupra Electore-
lui palatin de Neuburg si parea a 'i favora mai
de o potriva pe amendoui. Deci ambele Curti, in-
data dupg deschiderea succesiunei, orinduirg a o
lua in possesiune ; inceperea se fgcu de Branden-
burg si Neuburg urrng. Ambii incepurg sfada cu
pana i probabilmente ar fi terminat-o cu spada;
darg intervenirea Imperatorelui ce voi se infatiseze
aceasta causd dinaintea tronului se'u, si a tine sub
secuestru provizoriu terrile in litigiu, determing
ambele parti litigante a sAvirsi o grabnicg invo-
iall spre a inlgtura primejdia comung. Ele con-
venirg de a cirmui ducatul impreung. In zadar
Imperatorele puse a soma Dieta acelor terri de a
refuza omagiul nouilor lor stgpinitori, in zadar
(1-2) k dona ramord a Cassel de Basonia ces Ducalg ce domnea In Mania fpos.
!edit demnitatea electorali de la anul 1547, rind rrinurs primo-geniti eau Erntetinil
fit desposedata de Carol Quint%

www.dacoromanica.ro
 62 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

trimise el pe propria sa ruda, pe Archiducele

Leopold, Episcopul de Passau si de Strasburg, in
tinutul de Iulich spre a reimbarbata prin presenta
sa partitul Imperial d'acolo. Terra intreaga, afara
de urbea Iulich, se supusese Printilor protestanti,
si partitul imperial fu asediat in aceasta capitala.
Contestatiunea supra ducatului de Iulich era
importantd pentru tot imperiul german §i atitase
bagarea de seama chiar si a mai multor Curti
europeane. Cuestiunea nu era tocmai eine trebuia
se possede ducatul de Iulich si cine nu ? Cuestiu-
nea era care din ambele partite, in Germania, cel
catolic sau cel protestant trebuia a se mad cu
o possesiune asa de considerabila, pentru care din
ambele Religiuni trebue a se th.stiga sau a se
perde acest teritoriu ? Cuestiunea era de trebue
ca Austria sa triumfe Inca o data in usurpatiunile
ei, si se 'si indestuleze nesatiul de cotropire de
terri cu o nouä prada, ori se se mantie libertatea
Germaniei i ecuilibrul puterilor sele in contra
Austriei ? Deci sfadirea asupra succesiunei de Iulich
era o afacere de un interes comun pentru toate
puterile ce sprijineau libertatea si dusmaneau pe
Austria. Uniunea evangelica, Olanda, Engliterra
§i mai cu seama Enric al IV al Frantei furl a-
trasi in aceastä sfada,
Acest monarh carele consumase cea mai fru-
moasa jumetate a vietei sele luptând contra Casei
de Austria si de Spania, §i numai prin o puternicd
stäruire eroicd isbutise in fine a trece peste gra-
mada de munti ce acea Casa rostogolise intre
dênsul si tronul francez, nu statuse pene aci spec-
tator trindav a turburarilor din Germania. Tocmai
aceasta lupta a membrilor Imperiului cu Impera-
torele procura si asecura Frantei sele pacea. Pro-
testantii si Turcii erau acele doul contra_ponduri

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I (33

salutarii ce tineau plecata spre pament puterea

Austriei in Orient si in Occident, dar in toata gro-
zavia ei se ardica ea indata ce i se da inlesnirea
de a scapa de sub apesarca acelor poveri. Enric
W avusese, in intervalul unei semi-vieti de om,
inaintea ochilor sei spectacolul neintrerupt al ne-
satiului de dominare si al setei de cotropire de
terTi, inherente Casei de Austria, pe care nici ad-
versitatea, nici mdcar saracia de spirit ce alt-
minterlea modereaza toate pasiunile nu le pu-
tea stinge in sinul in care curgea o singurd pica-
turd din sangele lui Ferdinand Aragonezul'). La-
comia de concuiste a Austriei, Inca de un secol
incoace, smulsese Europa din fericirile pacei pi
produsese in intrul Statelor sele principali o pre-
facere violenta. Ea golise câmpiile de cultivatori,
atelierile de artisani, spre a acoperi terrile cu
gloate monstruoase de osti nepomenite pene aci,
marile, rezervate comerciului, cu flote vrajmasesti.
Ea impusese Printilor Europei necesitatea de a
ingenuchia industria supusilor lor sub taxe pene
aci neauzite, si de a seca maduva resurselor sta-
telor lor perdute pentru fericirile locuitorilor
lor intrebuintand-o in aparari impuse. Pentru
Europa nici pace, pentru Statele ei nici o prospe-
ritate, pentru popoare nici un plan durabil de fe-
ricire mai putea fi pe cat timp s'ar fi ingaduit a-
cestei familii primejdioase se turbure dupe placui
linistea acestei parti a mundului.
Meditatiuni de asemenea natura innorau sufletul
lui Enric la apusul unei vieti atat de glorioase. Ce
'nu '1 costase a introduce ordinea in acel chaos
turburat in care azvirlise Franca tumultul unui res-
bel civil indelungat, atitat i nutrit tocmai de a-
ceasta Austrie! Fia-ce om mare doreste a fi lu-
crat pentru eternitate, i cine garanta acestui Rege

www.dacoromanica.ro
64 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

durata prosperitatii in care läsa el Franta pe cat

timp Austria §i Spania remâneau formand o sin-
gura putere ce azi, in aclevn., zacea jos obositä,
dar caria era de ajuns o unica eventualitate fed-
citä spre a se readuna indata intr'un corp unic §i
a rena§te cu toatä grozavia ei? Voind el se lase
succesorelui seu un tron bine intemeiat, popoare-
lor sele o pace durabila, atunci aceasta puterepe-
ricoloasa trebuia se rëmale pururea desarmata.
Din aceasta sorginte curgea neimpacata ura ce
Enric IV jurase Casei de Austria urä ne stinsa,
infocata §i dreapta ca §i vrjn1aia lui Anibal in
contra poporului lui Romulus, insä inobilata de o
mai generoasa. origina.
Toate puterile Europei aveau a indeplini, impre-
und cu Enric, acestä mare indatorire ; dara n'aveau
toate §i politica luminoasa §i acel curagiu neinte-
resat de a intra in actiune. Pe fie-care, fara escep-
Pune, 'I seduce ideea unui profit apropiat, dara
numai pe sufletele cele mari le mi§ca binele de-
partat. Pe cat timp intelepciunea, in scopul ce '§i
propune, compteaza pe intelepciune sau pe pro-
priele sele forte, ea nu na§te de cat* planuri hi-
merice §i se expune pericolului de a se face de
rIsul lumei, insa succesul cel mai fericit 'i este ase-
curat i poate compta pe aprobatiunea §i admi-
ratiunea tuturor pe data ce, in ingenioasele sele
planuri, ea esercitä un rol in contra barbariei, avi-
ditatei §i superstitiunei, pe data ce impregiurarile
ajuta a reduce pasiunile egoiste a fi execu-
torii frumoaselor sele scopuri.
In primul caz proectul cunoscut al lui Enric de
a expulge Casa Austriei din toate possesiunile ei,
§i de a imparti intre puterile Europei aceastä a sa
pradd, ar fi meritat, in realitate, numele de himerä
cu care mereu a fost gratulata. Dara '1 mai meritä

www.dacoromanica.ro
 CARTEA 1 66

oare si in cel-l-alt caz ? Bunului Rege nici o data

nu 'i trecuse prin minte de a compta, in executorii
proectului seu, pe un mobil asemanat cu acela ce
'1 insufletea pe densul sau pe al seu Sully in acea-
sta intreprindere. Toate Statele a cat-or coopera-
tiune era necesaria intr'aceasta, se induplecard a lua
rolul lor prin motivele cele mai tari ce pot vre
o data pune in miscare politica unei puteri. De la
Protestantii din provintiile Austriei nu se cerea alt
ceva, de cat ceea ce s'altminterlea s'arata a fi sco-
pul silintelor lor scuturarea jugului austriac ; de la
Terrile-de-jos asemenea nimic de cat lepadarea ju-
gului spaniol. Pentru Papa si pentru toate repu-
blicele Italiei nu exista afacere de mai mare im-
portanta de cat aceea de a goni pentru tot-d'a-
una din peninsula lor tirania spaniold ; pentru
Engliterra nimic nu putea fi mai de dorit de cat
o revolutiune ce ar fi scapat'o de dusmanul ei cel
.mai declarat. Fie-care putere castiga la Impartirea
unei prazi ca Austria sau tinuturi sau libertate,
possesiuni noui sau asecurarea celor vechi; si fiind
cä toate castigau remânea si ecuilibrul ne atins.
Franta putea desdemna cu marinimie veri-ce par-
ticipare la acea prada, ffind-ca, prin caderea Aus-
triei ea crestea cel plitin indouit pe cat era, si se
afia mai puternica atunci cand nu cauta a 'si mari
puterea. In fine, drept resplatä ca. ar fi liberat Eu-
ropa de preseno lor s'ar fi acordat odraslelor lui
Habsburg libertatea de a se imprastia in toate par-
tile lumei cles-:operite si care se vor mai descoperi. Is-
birile pumnalului lui Ravaillac 2) salvara. Austria pen-
tru ca linistea Europei se se mai intarzie cu cati
va secoli.
Cu ochii pironiti pe un asemenea plan, Enric ur-
ma se imbratiseze cu un interes grabnic si activ
Uniunea evangelica din Germania si sfada ivitä a-
5

www.dacoromanica.ro
60 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

supra succesiunei din Iulich, ffind ni§te evenimente

din cele mai importante..Negociatdrii sei se aflau
lucrând färä preget pe lenga toate Curti le protes-
tante ale Germaniei, i putinul acela ce ei destgi-
nuiau, sau Igsau . a se ghici, din marele mister
politic al Monarhului lor, era de aju: s a cA§tiga
ni§te spirite aprinse de o url ata de infocata in
contra Austriei, §i stapinite cu atata putere de
rivna de rnärire. Silintele lui Enric, pline de o
inteleapta politica, strinserg §i mai mult legaturile
Uniunei, i puternicul ajutor la care el se indato-
ra inalta curagiul confederatilor la cea mai solida
incredere. 0 numeroasä armatä francezAl condusg de
Regele in persoang, avea se intimpine trupele U-
niunei la Rin, §i mai Anai se ajute a se indeplini
cucerirea terrilor Iulich §i Cleva ; apoi, in unire cu
Germanii se inainteze spre Italia, unde Savoia,
Venetia §i Papa tineau gata un contingent puter-
nic spre a resturna acolo toate tronurile Spa-
niole. Aceasta armata victorioasa trebuia in urmg,
strabatend Lombardia, se rgsbeasca in patrimoniul
Habsburgilor, i acolo, favorata de o rascoala ge-
nerala a Protestantilor, se sfgrame sceptrul aus-
triac in toate terrile sale germane, §i in Bohemia
Ungaria i Transilvania. Brabantii i Olandezii, im-
puterniciti cu auxiliari francezi, s'ar fi desarcinat
§i den0i, in acest interval, de tiranii lor spanioli,
atunci acest torent ce se rëversase ingrozitor
peste malurile sale, §i care encä de curând ame-
rinta se afunde in virtejurile sale spumegoase li-
bertatea Europei, ar fi curs lk §i uitat pe dupe
rnuntii Pyreneil or.
Frantezii se faliserg in tot d'auna cu iuteala
lor ; astä data furg intrecuti de Germani. 0 ar-
math. a Uniunei deja era in Alsacia peng ce encä
nu se aratase acolo Enric, §i imprg§tiase un corp

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 67

de ostire austriaca adunata ad de Episcopul de

Strasburg si de Passau, spre a o conduce in tinu-
tul Iulich. Enric IV 'si intocmise planul ca om de
Stat si Rege, dar 'I incredintase spre indeplinire
in maini de banditi. Dupä a sa parere n'ar fi tre-
buit se se dea nici unui membru catolic cuvent
de a interpreta aceasta inarmare ca facuta in con-
tra sa, si de a face causa Austriei causa sa pro-
prie ; Religiunea nu trebuia se fie de loc si in nici
un chip amestecata in aceasta cuestiune. Dar cum
erau Printii germani se 'sT uite scopurile lor pri-
vate pentru planurile lui Enric? Ei plecati din punc-
tul de vedere al rivnei de cotropire, al urei reli-
gioase nu trebuia dar pentru indestularea pasi-
unei lor dominante se'si insuseasca in mersul lor
cat ar fi putut mai mult a cotropi ? Ca niste vul-
turi cadeau ei pe Orrile Printilor bisericesti, si 'si
alegeau, chiar cu pretul unui ocol cat de mare, a-
cele grase locuri de pasunare spre asezarea tabe-
rilor. Ca in terra vrajmaseasca impuneati contribu-
Ouni, 'si insusiau veniturile publici si luau cu zorul
ceea ce nu li se oferea de bung voe. 5i spre a
nu lasa pe Catolici in nici un dubiu despre ade-
vèratele motive a inarmarii lor, lasau sa se auza
in destul de tare si deslusit ce soarta se pregatea
din partele averilor bisericesti. Atat de putin se
pricepusera unii pe altii, Enric IV si Printii ger-
mani in privinta planului de operatiune ! Atat de
mult se incelase bunul Rege asupra instrumente-
lor sale ! Eterna este veritatea ca o violenta cand
se ordonä de intelepciune, nici o data se fie insdr-
cinat violentul cu indeplinirea ei ; cl numai aceluia
cdruia ordinea este sacra se poate incredinta vio-
larea ei.
Purtarea liniunei ce era ensusi pentru multi
membri ai Imperiului evangelisti nesuferita, si te-

www.dacoromanica.ro
08 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

merea de procedeuri si mai aspre produserg in

Catolici ceva mai mult de cat o indignatiune trin-
davg. Autoritatea Imperatorelui, scd.zutd la cel din
urmä grad, nu mai putea se le garanteze nici o
ocrotire in contra unui asemenea vi-ajmas. Coa-
litiunea lor fgcuse pe membrii Uniunei atat de
ingrozitori si de semeti; o coalitiune earä trebuia se
li se opund.
Episcopul de Wiirzburg croi planul acestei U-
niuni catolici ce se deosebi de cea protestantd
prin numirea de Ligg.. Punctele asupra cgrora con-
venirä erau aproape aceleasi ce constituiau basa
Uniunei ; Episcopi compuneau pluralitatea mem-
brilor ei ; in fruntea acestei Ligi se puse Maximi-
lian Ducele Bavariei, da-, find unicul membru mi-
rean de oare care insemndtate, investit cu o putere
färä asemgnare superioard de aceia ce unionistii
concedaserg Capului lor. Afarg de impregiurarea
cä Ducele Bavariei era singurul sef al fortelor de
rezbelliguiste, ceea ce fgcea cg. operatiunile Ligei
urmau neaperat se dobandeascä o repeziciune §i
o energie ce era imposibil se esiste cu atata in-
lesnire in acelea ale Uniunei, dar Liga mai poseda
si avantagiul cd. contributiunile pecuniari de la
Prelatii bogati curgeau mult mai exact de cat de
la membrii seraci evangelisti ai Uniunei. Fgrd a
propune Imperatorelui, ca unui membru catolic
al Imperiului, a lua parte in coalitiunea lor, färd
a'i da, ca unui Imperatore vre-o socotealg despre
aceasta, se ardicg Liga de odatg, ne asteptatg §i
amerintatoare, inarmatä de o putere suficientä ca
se imorminte pend in fine Uniunea, si a se per-
petua sub trei Imperatori. Liga in adeve'r combg-
tea pentru Austria, fiind-cg era dirigiatg in con-
tra a Printi protestanti ; dar ensusi Austria trebui
in curand se treinure dinaintea ei.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I

Intre acestea armele Unionistilor fusesera des-

tul de fericite in tinutul de lulich si in Alsasia ;
Iulich se afla strins blocat si intreguI Episcopat al
Strasburgului in puterea lor. Dar acum se pre-
curmarg i stralucitele lor succese. Nici o armata
francezg nu se ivi la Rin ; caci acela ce era se o
conducg, acela care era se fig mai cu seama su-
fletul intregei intreprinderi, Enric IV nu mai era.
Fondurile lor scadeati, Dietele Statelor refusati de
a .trrsa altele noui i urbele imperiali aliate rat).
daserg cu mare neplacere procedeul de a li se ft
cerut necontenit numai bani i nici o data si sfa-
tul lor. Mai cu seama iritase pe aceste urbi fap-
tul de a fi fost nevoite a intra in cheltueli privi-
toare la sfadirea pentru succesiunea din Iulich, ce
fusese expresamente esclusa din afacerile Uniunei;
cä Printii uniti concedati din casa comung pen.
siuni umilate; i, mai pre sus de toate, O. nu li
se supunea de catre Printi nici o socoteala despre
intrebuintarea banilor.
Uniunea dar se pleca spre caderei, tocmai cand
Liga se aseza in fatal cu puteri noui i viguroase.
A mai stdrui in campanie timp mai indelungat,
lipsa crescenda de bani nu o mai permitea Uniunis-
tilor, pe de akä parte ensg era foarte pericolos de
a pdräsi armele in fata unui vraj,nas gata de ba'-
tae. Spre a dobandi securitatea, cel putin dintr'o
parte, Unionistii se invoird in grab cu vrjmasul
vechiu, Archiducele Leopold, si ambele parti con-
venirg a'si retrage fie care armatele din Alsacia,
se'§i libereze mutualmente prisonierii, si se dea
uitgrii toate cele petrecute. Intr'un asemenea neant
se risipi aceastd inarmare mult fagaduitoare.
Acelas limbagiu imperios cu care Uniunea, re-
zemandu-se pe fortele ei, se anunose care Ger-
mania catolica, 'I intrebuinta acum Liga in con.

www.dacoromanica.ro
70 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

tra Uniunei si a trupelor ei. Li se arata urmele

ce läsase espeditiunea lor i li se aplica fara cru-
rare infierarea epitetelor celor mai aspre ce meri-
tasera. Teritoriile Episcopiilor de Wurzburg, de
Strasburg, de Maienta, de Treva, de Co Ionia si
altele multe incercasera pustiitoarea lor prezenta.
Toate aceste tinuturi bisericesti aveati a fi despa-
gubite de daunele suferite, trecerea pe apa i pe
uscat caci ei se facusera stdpini i pe navigarea
Rinului I- se fia din noti lasata libera, in fine toate
aveati a se restabili in starea primitiva. Mai 'na-
inte de toate ensa li se cerea afiliatilor la Uniune
o declaratiune sincerd i statornica la ce avea.
se se astepte partitul opus de la coalitiune. A-
cum venise rândul Unionistilor a ceda fortei. Ei
nu se asteptati la un vrejmas atat de bine inar-
mat ; ensa ei singuri descoperisera Catholicilor mis-
terul puterei lor. Negresit trufia lor se simtia a-
tinsa de a cersi pacea, dar tot de o data trebuia
se se priveasca foarte fericiti de a o obtine. 0
parte promise a se supune la despagubiri, cea-1-
aka ertare. Armele se depusera jos. Erica o data
se risipi vijelia resbelului, i urma o linite mo-
mentanä. In acest timp isbucni i rescoala in Bo-
hemia; care costa pe Imperatore le cea din urma
provintie din possesiunile sale hereditari; ensa nici
Uniunea nici Liga n'avura nici un amestec in a-
ceasta sfacla bohemica.
In fine Imperatore le muri in anul 1612, sim-
tindui-se tot atat de putin trecerea in morment
pe cat i se simtise 1 presenta lui pe tron. Mu lt
in urma, dupe ce calamitatile domnirilor ce ur-
marl facura a se uita miseria domnirei sale, se
incongiura de o aureola memoria sa, i o noapte
atat de grozava se intinse acum peste Germania,
in cat ajunsese a se dori cu lacrimi de sange re-
ivirea acestui Imperatore.
www.dacoromanica.ro
 CARTE& I 71

Nci o data nu se putuse dobAndi de la Rudolf

se consimta la alegerea succesorelui seu la Impe-
Hu, §i din aceasta causd toti a4teptau, coprin0 de
triste ingrijiri, vacanta apropiata a tronului impe-
rial ; ensd in contra tutulor weptarilor Mathias
se urcä pe densul indata §i in lin4te. Catolicii
detera glasurile lor cad sperau tot binele pentru
den0i dela via activitate a acestui Print; Protestantii
detera pe ale lor, cad sperau totul de la debilitatea
sa. Nu e greu de a combina o asemenea con-
tradictiune. Cei d'antai se rezemau pe cea ce el
aratase odinioara, ace§ti din urrnd pe cea ce el
infati§a acum.
Momentul unui nou aveniment la tron este in
tot d'auna pentru speranta ob0ea§ca, ca zioa im-
portanta a tragerei unei loterii, prima Dieta a unui
Rege, in State elective, este obicinuit cea mai
grea incercare la care este expus. Fie ce pas
vechiu 'si ridica acum vocea, se cautd §i altele
noui spre a le face se participe §i densele la re-
formarea ce se spera a se dobAndi. 0 creatiune
cu totul noud trebue se inceapà cu noul Rege. Ser-
viciile cele mari ce coreligionarii lor din Austria
savir0sera lui Mathias in timpul rebeliunei sale e-
sistau encá vii in memoria membrilor protestanti
ai Imperiului, §i modul mai cu seama cu care ei
obtinusera plata acelor servicii, parea ca trebue
sä le serve acum de model chiar lor.
Ajutat de Dietele protestante din Austria §i
Moravia, cercd §i aflä in realitate Mathias Calea
catre tronurile fratelui seu ; dar rapit de ambiti-
oasele sale cugetari, nu se socotise el ca §i Die-.
telor se deschisese printr'aceasta calea de a pres-
cri i ele legi Domnitorelui lor. Aceasta descope-
rire '1 trezi curând din betia succeselor sale. Abia
se reinfati§ase el triumfator supu0lor sei austriaci,

www.dacoromanica.ro
72 RESEELUL DE TRE1-ZECI DE ANI

din expeditiunea 'i in Bohemia, cg deja '1 adasta

o prea plecata expunere in destul de suficienta
de a'i amari tot triumful seu. I se cerea, inainte
de a paci ei la savircirea juramentului de inchina-
dune, libertatea nemarginitä a Religiunei prin o-
race ci tirguri, egalitatea perfecta de drepturi
intre Catolici ci Protestanti, i admisibilitatea e-
gala intru toate la toate serviciile Statului a aces-
tor din urrnä. Protestantii insucira de sine-le
aceasta libertate, i, in virtutea increderei lor ab-
solute in noul regim, restabilira din propria lor
autoritate cultul evangelic pe acolo pe unde '1 su-
primase Imperatore le. Mathias in adevar nu des,
demnase a exploata plangerile Protestantilor in
contra Imperatorelui ; dar nici o data putuse ma-
car se'i treaca prin gind de a le inlatura. El sperd
cd intrebuintind un ton firm ci hotaritor, va
sdrobi indata de la inceput aceste pretentiuni. Le
vorbi despre drepturile sale moctenecti asupra ter-
rei ci nu voi nici se auza de vre o conditiune ina-
inte de oferirea omagiului. 0 oferire de omagiu
fara conditiuni o savircisera vecinii lor, membrii
din Dieta Styriei cdtre Archiducele Ferbinand, dar
curând dupe aceasta ei avurd cuvinte de a se cai.
Prevestiti prin acest esemplu, membrii Dietelor
Austriei staruiau in neinduplecarea lor ; ba enca,
spre a nu fi constrinci prin sila la savircirea ju-
ramentului, ei parasira chiar capitala, chemara si
pe colegii lor Catolici la aceiaci impotrivire, ci
incepura a stringe trupe. Se pusera in miccare a
reinoi vechia lor alianta cu Ungarii; atrasera 'in
interesul lor pe Printii protestanti ai imperiulk, pi
incepurd a lua dispositii prea serioase de a ajunge
prin arme la realisarea cererii lor.
Mathias nu hesitase nici de cum de a incuviinta
reclamatiunile mult mai covircitoare al Ungarilor. Dar

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 73

Ungaria era un Regat electiv, §i constitutia rcpu-

blicang a acestei terri justifica cgtre densul cererile
Dietei, precum se justifica qi in fata intregei lumi
catolice conclescendinta sa cgtre Dietg. In Aus-
tria din potrivg predecesorii sei esercitaserg drep-
turi de suveranitate mult mai mari, pe care nu le
putea el jertfi in profitul Dietei, farg a se disfama
inaintea intregei Europi catolice, fdrg a se in-
cgrca cu indignatiunea Spaniei §i a Romei i cu
dispretul chiar *a supu§ilor sei Catolici. Consilierii
sei catolici ortodoxi, dintre carii '1 stgpinea mai
cu osebire Episcopul Vienei, Melchior Clesel, '1
escital a suferi se i se smulgg mai bine prin
sill de Protestanti bisericile toate, de cat a le
ceda .mgcar una pe cale legalg.
Din nenorocire ensg, aceste incurcgturi 'I näpä-
dirl intr'un timp cand era encg in viata Impera-
torele Rudolf, martor ocular, prin urmare, al a-
cestei scene, §i cand, putea fi lesne ispitit a se
servi in contra fratelui sea de acelea§i arme cu
care acesta cg§tigase biruinta asupra lui de in-
telegeri adicg cu supu§ii sei rebeli. Ca se scape
de o asemenea loviturg, Mathias se grgbi de a
priimi propunerea Dietei Moraviei ce se oferi de
mijlocitoare intre membrii Dietei Austriei i den-
sul. Un comitat ales din ambele Diete se adung
la Viena, unde se auzi rostinduse de cgtre depu-
tatii austriaci n4te cuvinte ce ar fi causat surprin-
dere chiar in Parlamentul de la Londra. aProtes-
tantii, ziceat ei in conclusiunile lor, nu voescti a
fi in patria lor considerati mai Mu de cat o mang
de Catolici. Cu ajutorul nobilimei sale protestante
constrinse Mathias pe Imperatorele a ceda ; unde
se afla opt-zeci de baroni catolici, acolo se sue
la trei sute numerul baronilor evangeli§ti. Esem-
plul lui Rudolf serve de avis lui Mathias. Fereas-,

www.dacoromanica.ro
74 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

ca-se de a nu perde cele terrestre umbland dupa

concuiste pentru cer.v Si fiind-ca cei din Dieta
Moraviei, in loc de a'si indeplini mandatul de
mediatori in folosul Imperatorelui, trecura final-
mente in partitul coreligionarilor lor austriaci, fi-
ind-ca Uniunea din Germania interveni cu energia
cea mai mare in sprijinul acestora, temerea de
represalii din partea Imperatorelui Rudolf strim-
torand si dênsa pe Mathias, suferi el in fine a
i se smulge declaratiunea dorita in favoarea Evan-
gelistilor.
Aceasta purtare a Dietei Austriei cAtre Archi-
ducele lor o luara acum drept model pentru den-
sii membrii protestanti ai Imperiului german cdtre
Imperatore le lor, fagaduindu-§i acelasi succes. La
.cea d'antëiu Dieta ce pnu el la Ratisbona, in anul
1613, unde cele mai urgente afaceri asteptau o
solutiune, cand un resbel cu Turcii si cu Printul
Beth len Gabor al Transilvaniei,carele 'si insusise
in acel timp, cu asistarea Turcilor, stapinirea acei
terri si amerinta chiar Ungaria, necesita o ge-
rail contributiune pecuniara, se pomeni de o data
cu o cerere cu totul noug din partele. Glasurile
Catolicilor erau inca cele mai numeroase in Consi-
liul Printilor, si fiind-ca toate se decideau prin plu-
ralitate de glasuri, Evangelista erau obicinuiti, ori
si cat de uniti ar fi fost ei intre ei, a nu se tine
de loc seama de densii. Deci de acest avantagiu
ce le da pluralitatea de voci pretindeau ei a se
lepada Catolicii ; precum si de a nu mai fi pe vi-
itor permis nici unui partit religios se absoarbe
glasurile celui-l-alt in nevariabila majoritate a lor
sele. Si adevërat, daca Religiunea evangelica tre-
buia se fie si ea representata in Dieta, atunci se
inolegea de sine cu evidenta ca nu i se putea
taia de insusi constitutiunea Dietei facultatea de

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 75

a usa de acest drept. Plangeri in contra usurpa-

rilor de competenta a Consiliului aulic imperial §i
in contra impilarii Protestantilor, insoteau aceasta
reclamatiune, §i plenipotentii membrilor Imperiului
aveau ordin a lipsi de la deliberarile comune, pene
dud va urma un respuns indestulator asupra aces-
tui punct prealabil.
Aceasta periculoasa desbinare desmadula Dieta
§i amerinta de a distruge pentru tot-d'a-una uni-
tatea deliberatiunilor. Cat de sincerl era dorinta
Imperatorelui de a mantine, dupe esemplul lui Ma-
ximilian tatalui seu, o inteleapta cumpanire poli-
tica intre ambele Religiuni, purtarea actuala insa
a Protestantilor nu 'i mai lasa de cat alternativa
vätarnëtoare de a alege intre amendoua. Pentru
urgentele sele trebuinti o contributiune generala
de la toti membrii Imperiului 'i era indispensabila;
§i cu toate acestea nu putea el se '§i oblige un
partit fara a perde ajutorul celui-l-alt. Putin con-
solidat precum se afla eI in propriile sele State de
mo§tenire, nu putea de cat se se cutremure gandin-
du-se numai de a se incurca inteo lupta deschisä
cu Protestantii. Dart ochii intregei lumi catolice,
tintiti asupra decisiunei ce va lua, representatiunile
membrilor catolici ai Imperiului, acelea ale Curti-
lor Romei §i Spaniei, permiteau tot atat de putin
de a favora pe Protestanti in detrimentul Religi-
unei catolice.
0 situatiune atat de critica ar fi paralisat un
genlu mai mare de cat Mathias §i anevoe ar fi
e§it dintr'insa prin propria sea inolepciune. Darn
interesele Catolicilor erau strins impletite cu autori-
tatea Imperatorelui, i läsand ei se se surpe acea
autoritate, atunci Printii kiserice§ti, mai cu seama,
nu mai aveau nici o ocrotire in contra< navalirilor
Protestantilor. Deci vezend acum pe Imperatorele

www.dacoromanica.ro
76 RESBELUL IDE TREI-ZECI DE ANI

§ovaind nedecis, ei crezura ca. era tocmai tim-

priincios de a intari curagiul seu ce se imuia.
Ii permiserä se arunce o cdutdturd in misterul
Ligei, §i U ardtard toatd organisatiunea, resursele
qi fortele ei. Cat de putin ma.ngaitoare pentru Im-
peratorele putea fi aceastd descoperire, totu§i per-
spectiva unui sprijin atat de puternic permise a
prinde mai mult curagiu contra Evangeli§tilor. Ce-
rerile lor furl respinse §i Dieta se impra§tia fara
se 11 luat nici o decisiune. Ensa, Mathias fu jertfa
acestei sfädiri. Protestantii refusarä subsidiile lor §i
'1 lasara a plati singur pentru indaratnicirea Catolicilor.
Turcii insä se aretau ei singuri voioi de a pre-
lungi armistitiul, §i Printul Bethlen Gabor fu lasat
in 1in4tita possesiune a Transilvaniei. De pericole
exterioare se afla acum ferit Imperiul, §i in intru-i
chiar dornnia pace, cu toate acele sf §ieri atat de
primejdioase. Certei asupra succesiuni din Iulich,
un accident cu totul ne ateptat, dedese un curs
minunat. Acest ducat continua mereu de a sta in
possesiunea comunä a Electorelui de Brandenburg,
§i a Contelui palatin de Neuburg; o casdtorie intre
Printul de Neuburg i o printesa. de Brandenburg
avea se lege nedesparfa interesele ambelor Case.
Acest plan intreg '1 nimici o palma ce Electorele de
Brandenburg avu nenorocirea a §terge ginerului seu in
betie. Din acest moment buna intelegere intre ambele
Case disparu. Prinful de Neuburg trecu la catoli-
cism. 0 printesa de Bavaria '1 respthti de aceastä
apostasid i sprijinul puternic al Bavariei §i al Spaniei
fu consecuenta naturall a ambelor evenemente. Spre
a ajuta pe Contele palatin intru possesiunea es-
clusivä a tinuturilor de 1ulich, armiile spaniole din
Terrele-de-jos fura atrase in Ducat. Pentru a se
despovara de asemenea oaspeti, Electorele Bran-
denburgului chem a in terra pe Olandezi, carora

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 77

cauta a se face placut prin irnbrätisarea Religiu-

nei Reformate. Ambele otiri, spaniola i olandeza,
se aratara. ; dara, precum deveni evident, numai
spre a cuceri pe seamale.
Resbelul vecin din Terrele-de-jos parea cä vo-
este a lua d'acum inainte teritoriul german drept
theatru ; j ce fitil ne sfirsit de materii inflamabili
zdcea aci gata pentru densul ! Cu groaza vedea
Germania protestanta pe Spanioli prinzend picior
statornic pe Rinul de jos, dard cu mai mare groaza
vedea Germania catolica pe Olandezi reversAndu-se
peste hotarele Imperiului. La apus se credea Ca
va lua foc mina ce incd de mult coptorise toata Ger-
mania cdtre acele parti erau indreptate ternerile
si asteptarile dal-a comotiunea ce pricinui explosia
veni de la rasarit.
Linistea ce daruise Bohemiei Cartea de Majes-
tale a lui Rudolf al II mai dura, cat-va timp en-:
cd si sub dotnnirea lui Mathias, pdnd ce se numi
acestui Regat un not succesore in persoana lui
Ferdinand de la Gratz.
Acest Print, pe care mai in urmä vom inveta
al cunoa§te mai de aproape sub numele de Im-
peratorele Ferdinand II, se anuntase drept zela-
torul cel mai inexorabil al Religiunei Romano-
Catolice, prin stirpirea violenta in staturile sele
de mostenire a Religiunei protestante, i pentru a-
cest cuvent el fu privit de partea catolica a nati-
unei boheme ca flitorul 'sprijin al acestei Biserici.
Sanatatea debill a Imperatorelui apropia din ce
in ce mai mult aceastd epocd, §i Catolicii bohemi,
in terneiul increderei lor intr'un protectore atat de
puternic, incepura a intimpina pe Protestanti cu
mai putina crutare. Supusii evangelisti, mai cu sea-
ma a feudatari catolici, sufereau cea mai aspra mal-
tratare. Tot-d'o-data mai multi dintre Catolici co-

www.dacoromanica.ro
78 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

misera nesocotinta de a vorbi oare cum tare des-

pre sperantele lor, si de a destepta intre Protes-
tanti, prin cuvinte amerintatoare aruncate in aer,
o mefientä vätäme'toare in contra viitorului lor
stapin. Dar nici o data acea mefienta n'ar fi re-
suflat in fapte daca Catolicii s'ar fi marginit a vor-
bi in genere, i daca prin osebite atacuri asupra
unor indivizi nu s'ar fi dat qefi intreprinzaori car-
tirilor poporului.
Enric Mathias, Conte de Thurn, nu Bohem din
nastere, dar posesor de domenii in acel Regat,
prin zelul seu pentru Religiunea protestanta, §i
prin fanatica sa dragoste pentru nouai patrie, 'si
insusise toata increderea Utracuistilor, ceea ce
deschisese calea la posturile celle mai insemnate.
Sabia sa o manuise in contra Turcilor cu mare
glorie. Prin conduita sa insinuitoare, el castigase
inimile gloatelor. Fiintd aprinsa, impetuoasa, iu-
bitoare de invälmäselil cAci in asemenea situatiuni
luciau talentele sele, nesocotit i indrasnet pänd
la nebunia pentru a intreprinde lucruri ce nu cu-
teaza o prudenta rece i un sAnge mai potnlit; in
destul de färä de constiinta de a se juca cu soarta
a mii de oameni când se atingea de satisfacerea
passiunilor sele, si in acelasi timp in destul de
dibacia de a conduce de sfoara o natiune ca na-
tiunea bohema d'atunci,el luase deja partea cea
mai activä la turburarile de sub domnirea lui Ru-
dolf, si Carlea de Majestate ce Dieta smulse-
se acelui Imperaton era mai cu seama meritul
seu. Curtea incredintase, in cualitatei de Burg
graf de Karlstein, pastrarea Coroanei Boheme §i
a documentelor privilegiilor Regatului ; dar ceva
.

mult i fara asemänare mai important 'i incre-

dintase lui Natiunea/Se ea gnsafinumindu'l ape-
ratorul sau protectorul credintei. Aristocratii ca-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA 1 79

rii dominau pe Imperatore le 'i retraserä neinte-

lepte§te veghiarea asupra celor inanimate, spre a
läsa influenta asupra celor vii. Ii luara officiul
de Burggraf ce'l tinea dependinte de favoarea Cur-
tei, spre a 'i deschide ochii assupra importantei of-
ficiului ce'i remanea, §1 ast-fel ranird vanitatea
ce ori cum reducea ambitiunea sa a fi nevätä-
maoare. Din acest moment '1 coprinse setea res-
bunärii i ocasiunea de a '0-o indestula nu lipsi
mult timp de a se ivi.
In Cartea de Majestate ce storseserd Bohemii
de la Rudolf II, ca §i in tractatul de pace Religi-
oasä al Germanilor, remãsese nedeterminat un
articol de capetenie. Toate drepturile ce acea pace
conceda Protestantilor erau in profitul numai al
membrilor Dietei, nu in al supu0lor: pentru -sin-
gurii supu0 ai Statelor biserice0i se stipulase o
libertate de con§tiinta nedecisä. Si Cartea de Ma-
jestate data Bohemilor nu pomenea de cat de mem-
brii Dietei §i de urbele rege§ti, a caror magistrati
se pricepuserä a '§i insu§i §i ei drepturi egale cu
ale acelor membri. Numai acestor urbi se conce-
dase libertatea d'a infiinta biserici §i §coli, 0 de a
exercita in public serviciul divin protestant ; in
toate cele-l-alte se lasase iii voia stapinului caru-
ia ele apartineau se determine care libertate re-
ligioasa incuviinteazd el supu0lor. De acest drept
se serviserä membrii germani ai Imperitlui in toata
intregirnea sa, membrii mireni, inteadevër, fara
nici o opositiune ; membrii biserice0i, carora o de-
claratiune a Imperatorelui Ferdinand contesta a-
cest drept, combatusera, §i nu al-a temeiu, carac-
terul obligatoriu al acestei declaratiuni. Punctul
contestat in tractatul de pace, era ne derminat in
Cartea de Majestate; inteacela interpretatiunea
acestui punct nu era dubioasa, dar era dubios da-

www.dacoromanica.ro
80 RESBELTJL DE TREI-ZECI DE ANI

ca trebue se i se dea ascultare ; intr'aceasta interpre-

tatiunea era lasatg asupra membrilor Dietei. Deci
supusii membrilor eclesiastici din Dieta Bohemiei
credeau cl posseda acelasi drept ce incuviintase de-
claratiunea lui Ferdinand supusilor Episcopilor ger-
mani; ei se tineau egali cu supusii de prin urbele
regesti, cad ei prenumerau domeniile bisericesti
intre domeniile Coroanei. In orgselul Klostergrab,
ce apartinea Archiepiscopului de Praga, si in Bra-
unau, ce apartinea Abatelui monastirei cu aceiasi
numire, supusii protestanti incepurAl ne autorizati,
a zidi biserici, i cu toatA opunerea stgpinilor a-
cestor feude si a desaprobgrii chiar a Imperatorelui,
constructiunea acelor biserici se terming.
Intre ac.tstea, veghiera defensorilor oare cum
ostiase, i Curtea crezu cä poate se risce o me-
surg serioasA. Din ordinul Imperatorelui se deri-
mg biserica de la Klostergrab, i cea de la Braunau se
inchise prin silnicie, era dintre burgesi capetele cele
mai neastimperate furg aruncati in temnita. 0 fer-
bere generala intre Protestante fu consecuenta a-
cestei mësuri. Strigate se inaltara in contra vio-
lgrii Ceirtii de Majestale, §i Contele de Thurn,
animat de setea de resbunare, imboldit si mai
mult de oficiul seu de Defensor, se aretä cu deo-
sebire activ a infierlAnta spiritele. De prin toate
circumscriptiunile Regatului, prin isi stigatiunile sele,
deputati furl convocati la Praga, spre a lua me-
surile necesarii contra primejdii comune. Ei con-
venirg a alcatui o jalba catre Imperatorele, si a
stgrui asupra liberarii intemnitatilor. Respunsul
Imperatorelui, deja reu priimit de membrii Dietei,
pentru cl nu era adresat lor d'a dreptul, ci cdtre lo-
cotenentii sei, desaproba conduita lor ca contrarie
legilor i seditioasg, justifica cele petrecute la Klos-
tergrab i Braunau dia ordin imperial, coatinea si

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 81

oare-care pasagiuri ce puteau fi interpretate ca

amerintatoare.
Conte le de Thurn nu lipsi de a mari vatamè-
toarea impresiune ce facu acest rescript imperial
pe linga membrii aduna0 ai Dietei. El le areta
pericolul in care pluteau toti partasii la acea jalba
si stiu, prin intaritarea i temerea ce le insufla, a
'i impinge la hatortri violente. A 'i rescula d'a
dreitul in contra Imperatorelui ar fi fost acum un
pas incA prea cutezAtor. Numai treptelniceste
conduse el la aceasta inevitabith. tintä. De aceea
gasi cu cale a atrage indignatiunea lor mai ant6u
asupra consilierilor Imperatorelui, i imprastie spre
acest sfirsit parerea cg. rescriptul imperial fusese
redactat in Locotenenta de Praga si numai sub-
scris la Viena. Intre locotenentii imperiali, Prese-
dintele Catnerei, Slawata, i baronul de Martinitz,
ales a inlocui pe Thurn in oficiul de Burggraf de
Karlstein, erau tinta urei ganerale. Ambii, inca de
mai 'nainte, dovedisera in destul de evident mem-
brilor Protestanti din Dicta dusmanestile lor cu-
getari, find singurii cari refuzasera a asista la se-
dinta ce se tinu pentru inregistrarea Carta de Ma-.
jestate in statutele Bohemiei. Inca de atunci ei fu-
seserd amerintati de a Ii facuti rdspunzaori pentru
veri-ce violare fiitoare a Cifrii de Majestate, si
toate nevoile ce incercaserä d'atunci incoaci Pro-.
testant-ii se aruncara asupra lor, si nu fara temeiu.
Dintre toti feudatarii Catolici, acesti doui se pur-
taser a mai cu asprime in privinta supusilor Pro-
testanti. Li se aducea acusatiunea de a II asmutit
câinii asupra lor spre a 'i impinge catre biserica,
ai ca cautau a 'i constringe de a se intoarce la
Catolicism, tagaduindu-le hotezul, cununia i inmor-
mtl.ntarea. Contra a clouä flinte atat de odioase,
urgia natiunei se putu aprinde lesne, deci i furl
6

www.dacoromanica.ro
82 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

ele hothrite a servi de victime indignatiunei ge-

nerale.
In zioa de 2 3 Mai a anului i 6 18, deputatii se
ivirg la Castelul regesc inarmati si insotiti de o
suitg numeroasg, si parunsera cu zorul in sala unde
se afla adunati locotenentii Sternberg, Martinitz, Lob-
cowitz si Slawata. Cu ton amerintator cerurä ei o
mgrturisire de la fie-care a nume de luase parte la
redactarea rescriptului imperial, si de conglasuise
intr'aceasta. Sternberg 'i priimi cu moderatiune ;
Martinitz si Slawata respunserg cu semetie. Acea-
sta le decise soarta. Sternberg si Lobcowitz, mai
putin detestati si inspirand temere mai multh, furl
condusi de brat afarg din salA, apoi apucarg pe
Stawata si pe Martinitz si tirindui la o fereastrg
'i gsvirlirg intr'o adincime de opt-zeci de picioare,
in santul castelului. Peste dinsii imbrincirg si pe
secretarul Fabricius, o creaturg a amenduorora.
Toatg lumea civilisata fu coprinsg de mirare des-
pre un asemenea mod straniu de esecutiune a
justitiei, si cu tot dreptul ; Bohemii disculpara
acest mod, infgtisandul ca un obiceiu national, §I.
nu ggsirg in tot incidentul nimic demn de mirare
de cat de a se fi putut ridica cine-va atat de ne
vagmat dupe un salt asa de inalt. Un musuroiu
de gunoi peste care cazuse trintitä Locotenenta
imperialg o ferise de vr'un reu.
Nu era de asteptat cg grin acest mod de ese-
cutiune sumariu se se fi recucerit gratiile Impe-
ratorelui ; darg tocmai in aceastg positiune voise
Contele de Thurn se 'i vazä ajunsi pe membrii
Dietei. Daca ei, numai de temerea unei primejdii
incg ne certe, 'si permisesera un act asa de vio-
lent, asteptarea unei certe pedepsi, si necesitatea
mai urgenth de securitate, trebuia O. 'i afunde si
mai tnult in asemenea urmgriri. Prin aceasta fapta

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 83

brutall de a '§i face singuri indestulare, veri-ce

cal de retragere se aflau acum inchise nedecisi-
unei §i pocgintei, §i aceastä crimg isolatà parea cg
nu mai putea fi ispäsitä de cat printr'un §ir de acte
de violenta. Ne putendu-se face ca faptul se nu
se fi savirsit, urma darä a desarma puterea pe-
depsitoare. Numirg trei-zeci de Directori, pentru a
continua revolta legalmente. Se fgcurg stApini peste
toate affacerile guvernului i peste toate veniturile
Statului, indatorarg pe toti functionarii rege§ti §i
pe soldati a le presta jurgmentul, §i emiserd care
Natiunea bohemg intreagg somatiunea de a se scula
pentru aperarea causei comune. Pe Jesuiti, pe carii
ura universalg inculpa ca uneltitorii actelor deopre-
siune comise pene aci, esilarg din tot Regatul si
membrii Dietei gasird cu cale de a justifica aceastä
asprg mesurg intr'un manifest special. Toate aceste
pasuri se facura pentru mantinerea autoritatii regale
§i a legilorlimbagiu obicinuit al tutulor rebelilor
pene se pronunta succesul in favoarea lor.
Agitarea ce cauzg vestea rezvratirei din Bohe-
mia la Curtea Imperialg nu fu de loc atat de vie
pre cat ar fi meritat o asemenea provocatiune.
Imperatorele Mathias nu mai era acel spirit ho-
tdrit carele odinioard putu cauta in chiar sinul po-
porului seu pe Regele §i stgpinul seu, §i a '1 res-
turna de peste trei tronuri. Acel curagiu plin de
incredere ce '1 animase in comiterea unei usurpatiuni
pargsi intr'o aperare legitimg. Rebelii bohemi ridica-
sera armele ei Anteiu, i natura lucrurilor o aducea cu
sine ca §i el se urmeze esemplul lor. Dalt nu putea
spera se inchizg resbelul numai in Bohemia. In toate
statele de sub do minatiunea sa, Protestanti erau legati
intre din ii printr'o simpatie pericoloasg pericolul
comun al Religiunei putea se 'i impreune in grab pe
toti intr'o republica teribilg.. Ce putea el opune unui

www.dacoromanica.ro
84 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

asemenea vräjrna, dacd partea protestantd a su-

pu§ilor sei se desbina de densul ? $i nu se stin-
geau oare ambele pArci intr'un resbel civil atat
de däräpändtor ? Nu se risca oare totul remänend
el invins, §i pe cine alt de cat pe supu0 sei
ruina el find invingdtor?
Reflexiuni de felul acesta dispuserd pe Impera-
torele §i pe consilieri sei la indulgenta §i la cu-
getdri de pace ; dar in aceastä indulgentä tocmai
credeau unii cd zace cauza reului. Archiducele Fer-
dinand de la Gratz encd. §i presenta Imperatore-
lui urdri de fericire pentru un evenement menit de
a justifica in fata Europei intregi veri-ce violenti
s'ar intrebuinta contra Protestantilor din Bohemia.
f/ Nesupunerea, zicea el, anarhia §i rescoala at urn-
blat pururea de mând cu Protestantismul. Toat%
immunitdtile ce s'a concedat §i de densul §i de
fostul Imperatore Dietei, n'au avut alt efect de
cat de a spori cererile lor. In contra autoritdtii
suverane tinteazd toate pornirile acestor eretici ;
treptelnice§te din sfidare in sfidare s'au suit ei
pend la acest din urmd atac; peste putin se vor
atinge ei §i de ensu§i persoana Imperatorelui, sin-
gura itmasä encd ne atinsd. Numai in arme mai
poate fi scapare de un asemenea du§man,lini§te
i supunere numai pe ruinele primejdioaselor pri-
vilegii ce au securitate pentru credinta catolicd
numai in stirpirea desdvir,itä a acestei secte. Ne-
cert, in adever, poate fi rezultatul resbelului, cer-
td ensä ruina generald, dacd nu s'ar intreprinde.
Averile confiscate ale rebelilor vor implini cu pri-
sos daunele cheltuelilor §i spairna ezecutiunilor va
fi pe viitor pentru cele-l-alte Diete un invetdment
de a se supune mai cu grabire."Puteau fi oare
tinjiti Protestantii din Bohemia pentru cd ingrijau
din vreme a se apera contra efectelor unor asse,

www.dacoromanica.ro
 CA RTEA T 85

menea principii ? Aceasta re'scoala a Bohemilor era

indreptata mai cu seama asupra succesorelui Im-
peratorelui, ear nu in contra Imperatorelui ensusi,
care nu savirsise nimic pentru a justifica ingrijirile
Protestantilor. Ei ardicara armele, enca sub dom-
nirea lui Mathias, pentru a inchide succesorelui
seu calea catre tronul Bohemiei, dar, tot timpul
ce avea a trdi acest Imperatore, ei voiau a se tine
in limitele unei supuneri aparente.
Dar Bohemii se aflau cu armele in mama, si Im-
peratorele dezarmat, nici ca cuteza sa le ofere pa-
cea. Spania inaintd bani pentru pregatirile inar-
marei si promise de a tramite si ostiri din Italia
si din Terrile-de-jos. Generalissim fu numit Con-
tele de Bucquoi, un Neerlandez, caci nu se putea
acorda incredere nici unui indigen, earl Contele
Dampierre, un alt stain, comanda sub ordinile sale.
Inainte de a se pune in miscare aceastä armata,
Imperatorele cercd calea blândetei intr'un manifest
ce preceda. El declara in acesta Bohemilor:" Cd
Cartea de Majestate 'i este sacra, ca nici o data
n'a luat vre o deciziune contra Religiunei sau a
privilegielor lor, ca chiar inarmarea sa actuala 'i
este impusa de a lor. Indata ce natiunea va fi le-
padat armele si el licentiaza ostirile sale". Dar a-
ceasta scrisoare clementa nu 'si avu efectul dorit,
caci capii rescoalei gasira cuvinte de a tainui po-
porului benevolenta Imperatorelui. In locu 'i ei im-
prastiara de pe amvone si prin foi volante sgo-
motele cele mai inveninate si facura pe poporul
amagit a astepta cu groazd sosirea de nopti ca
celle din zioa santului Bartholomeu, ce nu existau
de cat prin capetele lor. Toata Bohemia, cu esceptia
a trei orase, Budweiss, Krummau si Pilsen, Ilia parte
la rscoala.. Aceste trei orase in cea mai mare parte

www.dacoromanica.ro
86 RESBELIIL flE TREI-ZECt DE ANt

catolice avura singure curagiul a remgnea , in

generala defectiune, fidele Imperatorelui, care le
fagadui ajutorul seu. Dar Contelui de Thurn nu
putuse scgpa din vedere cat de periculos ar fi
de a lasa trei piece de asemenea importanta in
mâni vrajmase, ce in toatg vremea tineau deschi-
sd armelor Imperiale intrarea in Regat. Cu o a-
gerg hotarire apare el d'inaintea urbelor Budweiss
Krummau, sperând a le supune pe amendoue
prin spaimg. Krummau se 'predete, dar toate ata-
curile sale furl respinse cu statornicie din Bud-
weiss.
Dar acum Imperatorele incepu a desfasura
i
mai multa energie i activitate. Bucquoi i Dampi-
erre navalirg cu doue corpuri de armata in Bohemia
incepura a o trata dusmaneste. Insa generalii im-
periali gasird calea spre Praga mai anevoe de cat
o inchipuisera. Fie ce trecetoare, fie ce post ce
se putea mantine causi de putin, nu se puteau
resbi de cat prin sabie, i la fie ce pas inainte
crestea impotrivirea, caci escessele trupelor, compu-
se mai cu seama de Ungari i Valoni, impincreau
amicii la defectiune i pe dusmani la disperare. °Dar
chiar i acum cand trupele sale inaintau in Bohe-
mia, Imperatorele nu inceta d'a oferi Dietei pacea
si de a intinde mA.na pentru incheerea unei invo-
eli de bung voe. Nouile perspectivi ce se desfa-
surasera rebelilor le sustinea curagiul. Dieta Mo-
raviei imbratisa partitul lor, si din Germania se
ivi pentru densii in persoana Contelui de Mans-
feld un protectore pe cat de neasteptat, pe atat
si de viteaz.
Capii Uniunei evangelice privisera in tacere la
agithrile Bohemiei ensa nu si in nemiscare. Am-
bele, Uniunea si Bohemia, se luptau pentru aceiasi
cauzg si in contra aceluias dusman. In soarta Bo-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 87

hemilor, acei capi facura pe membrii Uniunei se

'si vaza chiar soarta lor i depinsera soarta aces-
tui popor ca interesul cel mai sacru al Uniunei
germane. Credinciosi principiului acestuia ei intd-
reau pe rebeli in curagiul lor cu promisiuni de a-
sistare, i o intamplare norocitä puse, pe neas-
teptate, in stare de a le indeplini.
Conte le Petru Ernest de Mansfeld, fiul unui o-
ficiar austriac, Ernest de Mansfeld, care coman-
dase cu multä gloria cat-va timp armata Spaniola
in Tërrile-de-jos, fu instrumentul ursit a umilia
Casa Austriei in Germania. El ensusi säver§ise in
serviciul acestei Case primele sale campanii si se
bdtuse, sub stindardele Archiducelui Leopold, in
tinutul de Iulich si in Alsacia, contra Religiunei
protestante si contra libertatei Germaniei. Dar
castigat pe ne simtite de principiile acestei Re li-
giuni, el päräsi un sef a cdrui avaritie refuzase
despagubirea ceruta pentru cheltueli sdvirsite in
serviciul lui,. i consacrd Uniunei evangelice zelul
seu si o spaa. victorioasä. Tot de o data se brodi
ca Duce le Savoei, un aliat al Uniunei, se ceard ajuto-
rul ei intr'un resbel contra Spaniei. Uniunea cedä ace-
stuia noua sa concuistd, i ast-fel Mansfeld priimi
insdrcinarea de a pregati in Germania un corp
de patru-mii de oameni spre uzul si pe socoteala
Ducelui. Aceastä ostire tocmai sta gata de mars
cand se incinse si focul rezbelului in Bohemia si
cand Duce le, ce tocmai acum nu mai avea nevoe
de ajutor, läsä acele trupe in libera intrebuintare a
Uniunei. Nimic nu se putea nemeri mai bine pen-
tru Uniune de cat de a fi in stare a servi aliatii
ei din Bohemia pe socoteala sträinä. Indatä si
priimi Conte le de Mansfeld ordin de a conduce
acesti patru mii de oameni in Regat, i o cornisi-
une simulata ca din partea Dietei Bohemiei sluji a

www.dacoromanica.ro
88 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANt

ascunde in ochii lumei pe adeveratii uneltitori a

stringerii de ostire ce el adunase.
Mansfeld apare acum in Bohemia si, prin cuce-
rirea urbei Pilsen, intarita si devotata Imperato-
relui, prinde picior statornic in Regat. Curagiul
rebelilor se mai ridica encd prin ajutorul trimis
de Dieta Silesiei. In fine incepura incaerarile intre
rebeli si trupele imperiali, putin decisive, dar cu
atat mai bantuitoare, si care servira de preludiu
la un resbel mai serios. Spre a slabi agerimea
operatiunilor militare ale Imperatorelui, se intre-
tinea negocieri cu densul si se primi cu placere
chiar mediatiunea oferita de Saxonia. Dar mai 'na-
inte ca rezultatul se poata dovedi cu cata putina sin-
ceritate se proceda, moartea rdpi de pe scend pe
Imperatore le.
i ce savirsise oare Mathias spre a justifica as-
teptarile lumei ce le provocase prin resturnarea
predecesorelui seu ? Era oare demna de ata.ta truda
suirea sa pe tronul lui Rudolf print'o crima, pen-
tru a'l pastra cu atata slabiciune, si a'l pdrdsi cu
a§a putina gloria? Tot timpul cat fu rege Mathias
el expie imprudenta prin care ajunsese aci. Pen-
tru a purta cu cati-va ani mai 'nainte coroana,
el'i rapuse cu totul independinta. Autoritatea per-
sonala ce'i mai lasase puterea sporita a Dietei, o
retineau agnatli sei printr'o constringere umilitoare.
Bolnav si fara urmasi, el trai sa vazd atentiunea
lumei alergand grabita inaintea unui mandru suc-
cesore care, in a sa nerebdare, anticipa asupra
destinului, inauguramd domnirea sa peste chiar cea
expirändä a batrinului garbovit.
Cu Mathias ramura domnitoare a Casei germane
de Austria se putea socoti ca si stinsa; cdci din-
tre toti fii lui Maximilian se mai afia in viatd, in
Terrile-de-jos, singurul fara copii si subredul Ar-

www.dacoromanica.ro
 CARTIA I 89

chiduce Albrecht, care ensä cedase drepturile sdle

mai directe asupra acestei mosteniri ramurei de
la Gratz. Casa Spaniei, asemenea printeo legatura
secreta, (revers) se desistase de toate pretentiu-
nile séle asupra possesiunilor Austriei, in folosul
Archiducelui Ferdinand de Styria, in per&oana cA-
ruia avea d'aci inainte sä dea odrasle noui in Ger-
mania tulpina de Habsburg, si se renasca vechia
marire a Austriei.
Ferdinand avusese de tata pe cel mai june frate al
Imperatorelui Maximilian II, Archiducele Carol de
Carniola, de Carinthia si de Styria, eara de muma o
Printesa de Bavaria. Pierzend pe tatal seu encA la
al XII an al ethtei séle, Archiducesa 'I incredintä ingri-
jirei fratelui ei, Ducelui Wilhelm al Bavariei, sub ochii
caruia fu crescut si instruit de Jesuiti la Academia de la
Ingolstadt. Ce principii putu el trage din relatiunile
séle cu un print care se descarcase, din motive de
devotiune, de sarcina de a cirmui, nu este greu
de inteles. I se arAta pe de o parte indulgenta
printilor coboriti din Maximilian pentru partisanii
noului invetament si turburarile din statele kr,
eara pe de alta prosperitatea Bavariei si zelul ne
strAmutat pentru Religiune al stapinitorilor ei, si'l
lAsara a alege intre ambele aceste modeluri.
Preparat in aceasta scoall de a deveni un lup-
tätor plin de forta pentru Dumnezen, un ager ins-
trument al Bisericei, el pärAsi Bavaria, dupa o pe-
trecere acolo de cinci ani, pentru a lua in in5.nA
cirmuirea Statelor sele de mostenire. Dietele Car-
niolei, Carinthiei si Styriei ce, inaintea prestärii
juramentului de ornagiu, cereau confirmarea fiber-
tatii lor religioase, primira drept respuns cä liber-
tatea de Religiune n'avea nici un amestic cu o-
magiul. Juramentul se ceru fArd conditiuni si se
si presta in realitate. Multi ani trecurA pena ce

www.dacoromanica.ro
00 RESBELTIL DE TREI-ZECI DE ANt

intreprinderea a cdrei plan se urzise la Ingolstadt

se socoti maturä de a se aduce la indeplinire.
Inainte de a da pe fata planul acei intreprinderi,
Ferdinand porni in persoand la Loretta spre a do-
bandi mila Virginei Maria, si la Roma pentru a
primi la picioarele lui Clement al VIII bine cu-
ventarea apostolica.
Dara nici ca se atingea de ceva mai putin de
cat de a expulge Protestantismul dintr'o terra unde
el posseda superioritatea num&ului si dobendise o
existenta legala printr'un act formal de toleranta,
concedat de tatal lui Ferdinand clasei de feuda-
tari si cavaleri din acele terri. 0 concesiune emisd
cu atata solemnitate nu mai putea fi revocata fara
pericol. Dara pe pietosul ucenic al Jesuitilor nici
un obstacol nu '1 speria spre a se retrage. Esem-
plul celor-l-alti Printi membri ai Imperiului si Ca-
tolici si protestanti, cari exercitard dreptul de
reforma, fara opositiune, in terrile lor, si abusu-
rile ce comisese Dieta Styriei cu libertatea ei de
Religiune, aveau se serve de justificare pentru acest
act de violinta. Sub scutul unei legi positive, dara,
absurde se credea permisd cutezarea de a badjocori
fard sfiala legea ratiunei si a ecuitatii. Insa in aceasta
nedreapta intreprindere, Ferdinand ardta, ori cum,
un curagiu demn de mirare si o stäruinta demna
de toatd lauda. Fara zgomot, i trebue se adao-
gam, fara cruzime suprimd el slujba bisericeasca
protestantd succesiv din toate urbele i, in putini
ani, aceasta opera pericoloasa, spre mirarea Ger-
maniei intregi, fu cu desavirsire terminata.
Dara pe cand Catolicii admirau intr'insul pe eroul
si cavalerul Bisericei lor, Protestantii incepeau a
se pregati in contra-i privindul ca pe vrajmasul
lor cel mai pericolos. Cu toate acestea propune-
Tea lu Mathias de a trece asupra lui succesiunea

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I tI
sa, nu intimping in State le elective ale Austriei
nici o opositiune sau prea puting, §i chiar Bohe-
mii 'I incoronarg de Rege ffitor al lor, sub con-
ditiuni foarte acceptabili. Mai tarziu, dupe ce cu-
noscurd vadmetoarea influentä a sfaturilor sele in
privino carmuirei Imperatorelui, se de§teptara in-
grijirile lor, §i diferite proiecte autografe ale sele,
ce malevoleno strecurg in manile lor, §i care trd-
dau destul de ldmurit sentimentele sele, le ingltä
temerea la culme Ii intarita mai cu osebire un
tainic pact de familie incheiat cu Spania, prin care
Ferdinand transmitea acestei Coroane, in cas de
lipsg de mo§tenitori barbgte§ti, Regatul Bohemiei
fara a fi auzit mai 'nainte voino natiunei, farä a
fi respectat drepturile elective ale Coroanei lor.
Duvnanii cei multi ce '§i dobandise acest print prin
reforma sa din Styria, mai cu seamg intre Pro-
testanti, '1 slujird cat se putea mai reu pe lengd
Bohemi ; eard mai cu osebire unii emigranti sty-
riani ce se refugiaserd in Bohemia, purtand cu
den§ii in noua lor patrie o inimg plind de resbu-
nare, se aratard fard preget de a nutri focul re-
voltei. Intr'ast-fel de dispositiuni ostile afla Re-
gele Ferdinand natiunea in momentul cand lgsd
locul Imperatorele Mathias.
Ni§te raporturi atat de rele intre Natiune §i can-
didatul tronului ar fi escitat turburgri chiar §i in
timpul celei mai lini§tite succesiuni, cu cat darg
mai mult acum in mijlocul celui mai invgpgiat foc
de rasvratire, acum cand natiunea reluase su-
veranitatea ei i reintrase in starea de drept na-
tural, acum cand se afla cu armele in !nand, acum
cand simtimentul ce avea de unirea ei deteptase
intr'ensa o incredere ce o esalta, i curagiul ei,
din causa celor mai fericite isbanzi, a promisiuni-
lor de ajutor strain si a sperantelor amggitoare,

www.dacoromanica.ro
92 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

se suise la cel mai 'nalt grad de statornicg con-

fienta. Ne mai amintindu-§i de drepturile cedate
de mai 'nainte lui Ferdinand, Dieta declara tronul
vacant i desrobit cu desavir§ire dreptul lor elec-
tiv. Semne de o supunere pacinicd nu mai esistau,
§i Ferdinand mai voind se se vazA in possesiunea
Coroanei boheme, nu avea de cat alternativa de
a o cumpera cu jertfirea a tot ce da pret unei
Coroane, sau de a o cuceri prin sabie.
Dara cu ce mijloace se o cucereasca ? Asupra
on i cgruia din Statele sele V. intorcea el ochii
se aflau toate in flacari. Silesia se atrgsese de la
inceput in resvrätirea Bohemiei. Moravia era gata
a imita acest esemplu. In Austria de sus §i in cea
de jos se ardica, ca §i sub Rudolf, spiritul de li-
bertate, §i nici o Dieta nu voia se indeplineasca
juramentul de credinta. Ungaria era amerintatä cu
invasiune de Printul Bethlen Gabor al Transilva-
niei ; o inarmare tainica a Turcilor inspain-ienta
toate provintifle de la räsArit, si pentru ca jalea
se fie deplinä trebui ca, deteptati de esemplul
general, se ridice capul §i Protestantii din Statele
patrimoniului seu. In aceste terri numerul protes-
tantilor era convIr§itor, §i in cele mai multe din
ele ei aveau in possesiunea lor veniturile cu cari
Ferdinand trebuia se poarte resbelul. Neutrii in-
cepurg a §ovgi, credincio§ii a perde ori ce speranta,
numai cei reu cugetAtori aveau curagiu. 0 jurna-
tate a Germaniei fgcea semne de incuragiare rebe-
Mot-, cea alta a§tepta in nem*are rezultatul ; aju-
toarele spaniole se aflau Inca in terri depgrtate. Mo-
mentul ce adusese totul lui Ferdinand, amerinta
de a 'i rapi iarg§i. totul.
Tot ce el azi, subjugat de aspra lege a nevoeii
oferg rebelilor Bohemiei toate propunerile sele de
pace sunt desdemnate cu aroganta. In fruntea une,

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 93

o§tiri, deja apare in Moravia Conte le de Thurn,

pentru a indupleca la o decisiune aceastä singura
provintie inca hesitânda. Ivirea acestor amici da
Protestantilor din Moravia semnalul de resvratire.
Orwl Brtinn este cucerit, restul terrei se precla
de bung. voe ; in toata provinti4 se schimba
Religiune i guvernament. Sporind in cursul seu,
se revarsa furios torentul de rebeli peste Austria
de sus, uncle un partit de aceia§ opiniune pri-
ime§te cu veselie. ,,Jos osebirea de Religiune, drep-
turi egale pentru toate bisericele cre§tine. S'a
raspindit vestea ea prin terra se inroleaza trupe
straine pentru a strivi pe Bohemi. Aceste trupe
le cautdm i vom lua in goand peri la 1) Jerusalim
pe du§manul libertatii." Nici un brat nu se mi§cà
in aOrarea Archiducelui, in fine rebelii tabard di-
naintea Vienei spre a asedia pe Stapinitorul lor.
Ferdinand strecurase in Tyrol pe copii sei din
Gratz, unde nu 'i mai credea in securitate ; el sin-
gur stätu in capitala sa imperiala a§teptand insu-
rectiunea. 0 manä de soldati era totul ce el pu-
tea opune acestei adunaturi turbate. Si acelor pu-
tini soldati chiar le lipsea buna vointä, caci se a-
flau in lipsä §i de solda §i de paine. Viena nu e-
ra pregatitä pentru un asediu prelungit. Partitul
Protestantilor, ce pe tot minutul sta gata a se a-
latura de Bohemi, era cel mai covir§itor in ora§.
Protestantii de afara deja adunau trupe contra lui
Ferdinand. Deja plebea Protestanta parea ca. '§i
vede pe Archiducele inchis intr'un chinoviu, Statele
sele impartite, copiii sei crescuti in Religiunea pro-
testanta. Rezemat pe credinta unor vrajmasi as-
cunsi i incongiurat de vrajma§i declarati el vedea
in tot minutul deschizAndu-se abisul ursit a inghiti
toate sperantele sele §i pe el ensu§i. Gloantele
1) A1usiune ea vor gam pe insuqi Imperatorele n residenta ea Hind.ck aceeta avea ei
titlul de Bege al Ieruealimului.

www.dacoromanica.ro
94 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

Bohemilor sburau prin castelul imperial unde, §ease-

spre-zece baroni austriaci, razbind in apartamen-
tul seu, navaleau asuprd-i cu imputari §i se sileau
a stoarce cu semetie consimtirnentul seu la o cosi-
federatiune cu Bohemii. Unul din ei '1 apuca de
bumbii hainei sele racnincl la densul : Ferdinand
subsemna-vei ?" '
Cui nu i s'ar fi ertat a se cletena intr'o situa-
Pune atat de teribila ? Ferdinand se gandi cum
ar deveni el Imperatore roman. Se 'Area cd nici
o altä alternativd nu 'i mai remâne de cat sau o
fuga grabnica sau sd cedeze; oamenii de curagiu
'1 sfatuiau a fugi, preotii catolici a ceda. De pd-
rdsea capitala ea cadea in manile du§manilor; cu
Viena se pierdea Austria §i cu Austria tronul im-
perial. Ferdinand nici capitala sa parasi, si de con-
ditiuni enca §i mai putin voi sa auzd.
Archiducele se afla encä discutand cu baronii de-
legati, cand de o data resunetul de trimbiti umplu
piata castelului. Pe fata celor ce se aflau prezenti
se intre-schimba temerea §i mirarea oveste spai-
mentätoare cutrierd castelulunul dupe altul dis-
par delegatii. Multi nobili §i burgezi se auzira
fugind iute in tabara lui Thurn. Aceasta prefacere
grabnica o opera un regiment din cuirassierii lui
Dampierre, carele strabatea in ora§ in acest mo-
ment critic spre a apèra pe Archiducele. Indata ur-
ma si pedestrime ; multi burgezi catolici, insufle-
titi de un nou curagiu prin ivirea lor, §i enstwi
studentii imbrati§ara armele. 0 §tire ce sosi din
Bohemia assemenea in acela§i moment complecta
mântuirea lui Ferdinand. Generalul neerlandez Buc-
quoi batuse cu desavir§ire pe Contele de Mansfeld-
lenga Budweiss §i se afla acum in mar§ spre Pra-
ga. Cu agerime destinserd §i Bohemii corturile
lor, pornind intru liberarea capitalei.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 96

Acum devenirg libere i trecgtoarele ocupate

de vrgjmas pentru a impedica lui Ferdinand dru-
mul cgtre Frankfort la electiunea de Imperatore.
Daca pentru regele Ungariei suirea sa pe tronul
Germaniei era folositoare in privinta planurilor
sele, cu atht mai important era aceasta pentru
densul acum când numirea sa ca Imperatore.
devenea mgrturisirea cea mai ne banuitg i cea
mai hotgritoare despre demnitatea persoanei sele
despre dreptatea causei sele, dedea tot de
o data si speranta spijinului imperiului. Dar ace-
iasi cabala ce 'I persecuta in Statele sele eredita-
rii, lucra in potrivgi si in postularea demnitgtii Im-
periali. Nici un print austriac se nu se mai urce
pe tronul imperial, si mai putin encd Ferdinand
persecutorele hotgrit al Religiunei lor, sclavul Spa-
niei si al Jesuitilor. Spre a'l impedica pe dinsul
intr'aceasta se oferise encd din zilele lui Mathias
Coroana Germaniei Ducelui de Bavaria, *i in ur-
ma ne acceptgrii acestuia, Ducelui Savoei. Dar fi-
ind-cg cu acest din urrnd nu se puteau ajunge cu
inlesnire asupra conditiunilor, incercarg toate.rnij-
loacele de a mai zgbovi alegerea, pend arid vre
(.) isbire decisivg in Bohemia sau in Austria ar fi

d&imat toate sperantele lui Ferdinand, si '1 ar fi

fgcut ne capabil de aceastd demnitate. Membrii U-
niunei nu lgsarg nimic necrutat de a insufla Elec-
torelui Saxoniei, incatenat de interesele Austriei,
preventiuni in contra lui Ferdinand, si de a infatisa
acelei Curti pericolul de care amerintau, principi.
ile acestui print si leg-Muffle sele cu Spania, Re-
ligiunea protestanta i Constitutiunea Imperiului.
.Prin inaltarea lui Ferdinand pe tronul Imperial,
mai adgogau ei, Germania o se se vazä incurcatg
in afacerile private ale acestui print si '§i va atra-
.

ge in contrg-i armele Bohemilor. Insg cu toate a-

www.dacoromanica.ro
 98 RESBELUL DE TREI-ZECL DE 4 NI

ceste uneltiri impotrivitoare, zioa alegerii se fixd

prin circulari, Ferdinand fu convocat ca Rege le-
gitim al Bohemiei de a lua parte, si glasul seu de
Electore, cu toatd zadarnica opozitiune a Dietei
boheme, fu recunoscut valabil. Cele trei glasuri
ale Electoratelor bisericesti erau ale lui, i glasul
Saxoniei 'i era asemenea favorabil, al Branden-
burgului nu 'i era impotrivitor, i o majoritate e-
xtrasdecisiva '1 declara imperatore in anul 1619.
Ast-fel vëzu el mai Anteiu arzatä pe capul seu pe
cea mai dubioasa dintre Coroanele sele, spre a
pierde, putine zile in urrna, pe aceea ce el pre-
numëra intre cele mai certe possesiuni ale sele, Pe
când la Frankfort '1 incoronau imperatore, '1 res-
turnau la Praga dupe tronul Bohemiei.
Mai toate Statele sele hereditari germane intra-
sera, in acest timp, intr'o ingrozitoare confed,rr-
tiune cu Bohemii, a caror semetie infrinse acum
toate hotarele. La 17 August 1619, intr'o adu-
nare generald a Dietei regatului, ele dedarara pe
Imperatorele, vrajrnas al Religiunei si al libertatei
boheme,carele prin funestele sele sfaturi aprinsese
in contra-le pe repausatul Rege, ii imprumutase cu
trupe pentru subjugarea lor, dedese regatul in jaful
strainilor,, si in fine, batjocorind suveranitatea
natiunei, '1 i transmisese Spaniolilor printr'un
pact tainic, decazut de toate dv..pturile sele a-
supra Coroanei lor, i procedara, fara intirziere,
la o noua alegere. Fiind-ca Protestantii dedesera
aceasta sentinta, nu putea dara in nici un chip se
cazd alegerea asupra unui print catolic, de si
pentru o forma numai, se auzird cate-va glasuri
in favoarea Bavariei si a Savoiei. Insa amara urd
religioasa ce desbina intre densii chiar pe Evange-
listi i pe Reformati, aduse pentru cat-va timp
greutgti §i in alegerea unui Rege protestant, pend

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 97

ce in fine, fiueta si activitatea Calvinistilor biruira

pe Luterani, de si coversitori in numer.
Intre toti Printii ce fura propusi pentru aceastä
demnitate, Electorele Palatin Friderik V dobAndise
cele mai intemeiate drepturi la increderea si recu-
nostinta Bohemilor, si intre toti acestia nu era al-
tul in persoana caruia interesele private a unor
membrii din Died si inclinatiunea poporului se se
arate justificate prin atht de multe avantagiuri po-
litice. Friderik V era inzestrat cu un spirit liber
si destept, cu o mare bunatate de inima si cu o
liberalitate de Rege. El era capul Reformatilor din
Germania, seful Uniunei a cdrei forti erau la or-
dinile sele, ruda de aproape a Ducelui Bavariei,
ginere al Regelui Marei-Britanii, care 'I putea spri-
jini puternic. Toate aceste avantagiuri, partitul
calvinist reusi cu mare succes a face se se pri-
veasca ca de o mare valoare si adunarea generath.
a regatului de la Praga alese de Rege pe Fride-
rik V in mijlocul rugaciunilor si a lacramilor de
veselie generale.
Tot ce se petrecuse in Dieta de la Praga fusese
o lucrare prea mult premeditata, si insusi Fride-
rik, in toata aceastä afacere, luase o parte prea
activä ca se se poata afla surprins de propunerea
Bohemilor. Dar razele Coroanei ce acum le vedea
de aproape 'I inspaimin'ard, §i micul seu suflet se
cutremura de marirea crimei si a norocului seu.
Dupa obiceiul acestor sufiete slabe, el voi a se
intdri in desemnul seu cercetând mai Antai parerea
altora ; dar n'avea putere asuprd'i acea pärere in-
timplându-se ca ea se fie contrarie pasiunei séle.
Saxonia si Bavaria de la cari ceruse sfat, toti
Electorii colegii sei , toti câti cumpaneau in-
treprinderea cu capacitatile si fortele sele, '1 pre-
vestira clespre abisul in care se arunca. Insusi Re-.
7

www.dacoromanica.ro
98 RESBLEUL DE TREI-ZECI DE ANI

gele Iacob al Angliei prefera se véza zmulgan-

duse Coroana de pe capul ginerelui seu, de cat
se contribue a se viola Majestatea sacra a Regi-
lor printr'un exemplu atat de pernicios. Dar ce
putere avea glasul prudentii contra fermecatoarei
luciri a unei Coroane regale ? In bratele sele se
aruncd o Natiune liberä, in momentul manifestarii
celei mai energice a puterei sele, cand ea respinge
de la sine odrasla sacrd a unei stirpe de Stapini-
tori de doue ori seculara rezematä pe curagiul
seu '1 alege pe densul de conducetor al ei pe ca-
lea pericoloasa a gloriei i a libertätii; o religiune
oprimata ateapta de la densul, näscut aperatorul
ei , protectiune §i asil in contra persecutorilor
ei marturisi-va el atunci cu micwrime de suflet
temerea sa, träda-va el cu la§itate o Religiune §i
libertatea ? Natiunea aceia arätä encl uperiori-
tatea mijloacelor ei, §i impotenta vrajma§ului
doue treimi a fortelor Austriei inarmate in contra ei
ensa§i, §'un aliat belicos gata a qi din Transilva-
nia spre a mai desdoi slabele rerna§iti a acestei
puteri, prin nävalirea sa vrajmd§easca. Acele pro-
vocari nu vor de§tepta oare ambitiunea sa ? Aceste
sperante nu'i vor inflacara oare curagiul?
Cate-ya momente de reflexiune lini§tita ar fi
fost de ajuns se'i arate rnarimea riscului din acea
intreprindere i micwrimea valoarei cu care ea
se resplatea dar incuragiarile arnageau simturile
sele, §i avertisrnentele se adresau numai ratiunei
lui. Nenorocirea lui fu cä vocele de care era in-
congiurat mai de aproape §i care erau mai influ-
ente luara partitul pasiunei sele. Sporirea de pu-
tere a stapinului lor deschidea ambitiunei §i cu-
piditatii tutulor servitorilor sei din Palatinat un
camp nemesurat de satisfaceri. Acest triumf al Bi-
sericei sele urrna se exalte spiritul ori cdrui Cal-

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 99

vinist fanatic. Putea un cap asa slab se reziste a-

celor luciri ce consilierii sei ardtau, exag e-
rand si fortele si resursele sele atat de nemode-
rat pe cat injoseau pe ale vrajmasului ; provocgrilor
predicatorilor Curtei sele, cari'i infatisau inspirati-
unile zelului lor fanatic ca vointä a cerului? Visuri
astrologice grdmadeau in capu-i sperante himerice;
ensusi prin vocea iresistibila a amorului '1 impre-
sura seductiunea : Putu§i tu se cutezi. zicea. lui
Printesa Electoare, use accepti mana unei fiice
de Rege, i acura te sperie o Coroanä ce vine
se te intimpine? Mai bine 'mi place a manca pane
goala la masa ta de Rege de cat a me imbuiba
cu desfatari la masati de Electore..
Friderik lua Coroana Bohemiei. Cu nepomenita
pompa se savirsi la Praga incoronarea Regelui.
Natiunea desfasura toate bogatiile ei, spre a'si
cinsti propria sa lucrare. Silesia si Bohemia, terri
anexe ale Bohemiei, urmard exemplul statului prin-
cipal, si prestard omagiul. Reforma domnea acum
in toate bisericile Regatului, veselia era fdrd mar-
gini, iubirea pentru noul Rege se suia pend la a-
doratiune. Danimarca i Svedia, Olanda si Vene-
tia, mai multe State germane '1 recunoscurd de
Regelegitim, si Friderik incepu a se pregati a'si
apera noul set] tron.
Asupra Printului Bethlen Gabor al Transilvaniei
se rezema acum principala sa speranta. Acest
spaimântator dusman al Austriei si al Bisericei ca-
tolice, nemultarnindu-se cu principatul ce hrapise
cu ajutorul Turcilor suveranului seu legitim, Ga-
briel Bathori, imbratisa cu aviditate aceestä ocasi-
une de a se mari cu paguba Printilor Austriei,
cari refuzaserg. a '1 recunoaste de Suveranul Tran-
silvaniei. 0 navälire in Ungaria i in Austria se
conceal cu rebelii bohemi, i ambele ostiri aveau

www.dacoromanica.ro
100 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

a se intruni d'inaintea capitalei. Insa. Beth len Ga-

bor tainui sub masca amicitiei adeveratul scop al
inarmärii sele, si promise cu multa viclenie Im-
peratorelui cd va atrage pe Bohemi in cursä ofe-
rindule un fals ajutor i ca va preda vii in ma-
nile sele pe capii rebelilor. Dar de o data se i-
veste el ca vrajmas in Ungaria de sus ; teroarea
'1 preceda i pustiirea venea in urma-i ; toti i se
supun, si la Presburg priimeste Coroana ungara.
Fratele Imperatorelui, guvernatorul Vienei, se cu-
tremura pentru aceastä capitala. El chema cu graba
in ajutor pe generalul Bucquoi. Retragerea hive-
rialistilor atrage peltru a doua oara ai-mata bo-
hema. dinaintea Vienei. Aceasta armath, imputerni-
Cita cu doul-spre-zece rnii de Transilvani, si indata
dupa aceia unitä cu ostirea victorioasä a lui Bethlen
Gabor, amerinta. din nou a lua cu asalt capitala.
Imprejururile Vienei sunt toate pustiite, Dunärea
este inchisa, aprovizionarile sunt toate intrerupte
si spaima de foamete apare. Ferdinand, pe carele
aceasta primejdie iminenta '1 readusese zorit in
capitala-i, se vezu enca o data pe marginea prä-
pastiei. Lipsa §i rigoarea timpului silira in fine pe
Bohemi a se reintoarce a casa-le ; o infringere in
Ungaria chema inapoi pe Bethlen Gabor ; pentru
a doua oara, tristea sa salva pe frnperatorele.
In putine septemani luara toate aka fata, si
Ferdinand, prin activitatea sa de politic intelept,
pe atat imbunathtise causa, pe cat 'si ruinase
pe a sa Friderik prin trandäviei si relele sele
mesuri. Dicta Austriei de jos se indupleca la pres-
tarea omagiului prin confirmarea privilegiilor, s'a-
cei putini membri cari nu se aretasera furd decla-
rati culpabili de lese-Majesiale')§i de inalta tradare.
Ast-fel Imperatorele prinse iaras picior statornic
(1 Lcesce majestate

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 101

in unul din State le sele de mostenire, si tot de o

data se puse totul in miscare spre a se asecura
de ajutoare straine. Inca de la alegerea de Impe-
ratore, la Frankfort, isbutise el, prin representa-
tiunile sele verbali, a cAstiga in causa sa pe E-
lectorii bisericesti si pe Ducele de Bavaria la Mid-
nich. De la participarea Uniunei si a Ligei in res-
belul bohem avea acum se atirne tot resultatul
acestui resbel, soarta lui Friderik si soarta Impe-
ratorelui. Germaniei protestante intregi parea de o
mare importantä de a sprijini pe Regele Bohemiei,
eara. interesul Religiunei catolice parea a cere im-
perios de a nu lAsa pe Imperatorele se sucombe
Biruiau Protestantii in Bohemia, atunci toti Printii
catolici din Germania aveau a tremura pentru pos-
sesiunile kr; erau ei invinsi, Imperatorele putea
prescri legi Germaniei protestante. Deci Ferdinand
puse Liga in miscare, Friderik Uniunea. Legatu-
rile de rudenie si o inclinatiune personala pentru
Imperatorele, cumnatul seu, cu carele fusese cre-
scut la Ingolstadt, zelul pentru Religiunea catolica
ce parea plutind in cea mai evidenta primejdie,
insuflarile Jesuitilor unite cu suspectele miscari ale
Uniunei, determinara pe Ducele Bavariei si pe toti
Printii din Liga a face causa lui Ferdinand a lor
proprie.
In urma unui tractat incheiat cu Imperatorele,
ce 'i garanta despagubirea a tutulor cheltuelilor
resbelului, si a tutulor perderilor ce ar putea in-
cerca, Maximilian lila cu puteri netermurite co-
manda trupelor liguiste ce priimisera ordin a
a alerga in ajutorul Imperatorelui contra rebelilor
Bohemiei. Capii Uniunei in loc de a aduce impe-
dicari acestei coalitiuni primejdioase intre Liga si
Imperatorele, intrebuintara in potriva toate mijloa-
cele de a o grabi. Puteau ei indupleca Liga ca-

www.dacoromanica.ro
102 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

tolicg a lua o parte declaratg in resbelul Bohemiei,

atunci ar fi putut promite i densii aceeasi ur-
mare din partea tutulor membrilor si a asociatilor
Uniunei. FArA o miscare declaratg a Catolicilor
contra Uniunei nu se putea spera o intrunire de
forti intre Protestanti. De aceea ei aleserg mo-
mentul cel critic al turburgrilor din Bohemia spre
a reclama de la Catolici inlgturarea tutulor pgsu-
rilor vechi, i o garantie depling pentru libertatea
religioasg. Aceastg reclatnatiune redigiatg intr'un
ton amerintätor o adresarg cAtre Ducele Bavariei,
ca Cgpetenie a Catolicilor, stgruind asupra unui
respuns grabnic i neconditionat. Maximilian deci-
dendu-se sau pentru ei sau in contra lor, scopul
ce aveau ei in vedere era atins : o mlgdiere din
partei hrgpea partitului catolic pe cel mai puter-
nic protector al seu ; impotrivirea sa inarma tot
partitul protestant si fgcea 'nevitabil resbelul prin
care sperau cg vor isbandi. Maximilian, afarg de
aceasta, atras in partitul opus de atatea alte mo-
tive, lug somatiunea Uniunei drept o declaratiune
de resbel formalg, i grgbi inarmarea. Pe cand
Bavaria si Liga se inarmau pentru Imperatorele,
se negocia i cu Curtea Spaniei pentru subsidii.
Toate anevointele ce politica dormitandg a cabine-
tului Spaniol opunea acestei cereri, le invinse din
fericire ambasadorele imperial la Madrid, Contele
de Khevenhuller. Afarg de avansul de un milion
de fiorini ce se stiu stoarce putin cute putin de
la aceastä Curt; se mai decidg a se face si o
ngvglire asupra Palatinatului-de-jos din Neerlanda
spaniolg.
Pe cand cgutau a atrage toate puterile Catolice
in aceastg alianta, se lucra in acelasi timp cu cea
mai mare energie a impedica contra-alianta a cua-
litiunei protestante. Trebuia a se risipi din mintea

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 103

Electorelui Saxohiei si a altor membri evangelisti

ai Imperiului ingrijirile ce imprestiese Uniunea ca
inarmarea Ligei tinta a le hrapi inapoi asezamin-
tele bisericesti secularisate. Asecurarea inscrisd a
contrariului linisti pe Electorele Saxoniei, pe ca-
rele, i gelosia sa privata contra Palatinatului, §i
suggestiunile predicatorelui seu de curte, mituit
de Austria, si mahnirea de a fi fost trecut cu ye-
derea de Bohemi la alegerea Regelui, deja 'I ple-
cau in partitul Austriei. Nici o data putea erta
fanatismul lutheran fanatismului reformatilor ca a-
tatea nobile tari precum se esprimau ei se
cazd in ghiara Calvinismului, numai pentru ca An-
techristul roman se faca loc Antechristului helvetic.
Pe cand Ferdinand intrebuinta toate mijloacele
spre a '§i imbunatati reaoa situatiune in care se
afla, Friderik nu scapa nici unele spre a vätäma
buna sa causd. Prin necuviincioasa sa strinsa ali-
anta cu Printul Transilvaniei, aliatul declarat al
Portei, el indigna sufletele pietoase, i zvonul general
'1 inculpa ca i ar fi cautâncl marirea personala chiar
*i. cu paguba Crestinatatei, i ca ar fi inarmat pe
Turci in contra Germaniei. Zelul seu nesocotit pen-
tru Religiunea reformata irita pe Lutheranii din
Bohemia in contrd'i, precum i pe Catolicii Rega-
tului derimarea icoanelor. Noui imposite apesa-
toare 'i rapird dragostea poporului. Asteptarile
zadarnicite ale magnatilor le rdci zelul, neivirea
ajutorului strain le scazu increderea. In loc de a
se consacra cu zel neobosit administratiunei Rega-
tului, Friderik risipea timpul seu in dezmierdari ,
in loc de a 'si spori tesaurul printr'o economie
inteleapta, el spulbera veniturile Statelor sele in-
teo pompa teatrala ne folositoare, si in liberalithti
reu aplicate. Cu o usurinta nepasatoare IT placea
a se oglindi in lucirea nouei sele demnitati si in

www.dacoromanica.ro
104 RESBELLIL DE TREI-ZECI DE ANI

preocupatiunea sa de a se bucura cu timp si fgrä

timp de Coroang'i ii e;a din minte grija mai
urgentä de a o intepeni pe capul seu.
Pe cat ei se amggiserg cu densul, pe atat din
nenorocire Friderik insusi se inselase in asteptg-
rile sele pentru ajutoare strgine. Pluralitatea membri-
lor Uniunei osebeau afacerile Bohemiei de scopul
aliantei lor ; pe cei-1 alti membrii ai Imperiului, de-
votati lui, 'i incatena o oarbg temere de Impe-
ratorele. Pe Electorele Saxoniei si pe Ducele de
Hessen-Darmstadt 'si 'i c4tigase Ferdinand; Au-
stria de jos, de unde se ada.sta o diversiune vi-
goroasg, prestase Imperatorelui omagiul ; Bethlen
Gabor incheiase si el un armistitiu cu dênsul. Pe
Danemarca, Curtea Vienei stiu s'o adoarm g. prin
trimiteri de ambasacle, pe Svedia se o ocupe in-
tr'un resbel cu Polonia. Republica Olanda abia cu
mare muncä se apdra in contra armelor spaniole,
Venetia si Savoia steteau inactive ; Regele Iacov
al Engliterei fu inselat de mestesugirile Spaniei.
Unul dupe altul amicii se retrdseserd; una dupe
aka perird sperantele. Asa de repede se preschim-
baserg toate, dupe trecere numai de cate-va luni!
Insg capii Uniunei adunarg (31tiri ; Imperatorele
si Liga facurd asemenea. Fortele acestei din urmg
se aflau strinse Mpg-a Donauwörth sub stindardele
lui Maximilian ; acelea ale Unionistilor ling-a Ulm
sub comanda Markgrafului de Anspach. Pgrea in
fine cä sosise momentul decisiv menit a pune ca-
pet printr'o isbire capitalg acelor sfgdiri indelun-
gate, si a fixa irrevocabilmente raporturile ambelor
Biserici in Germania. A steptarea se Oa intinsd la
cel mai nalt grad de ingrijire de ambele pgrti.
Darg cat de incremeniti remaserd toti cand sosi
de o data vestea de pace si se despartirg ambele
armate fgrg a 'si da o singurg loviturg.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 105

Intervenirea Frantei efectuase aceasta pace ce

ambele parti imbrati§ara cu aceea§i grabire. Mi-
nisterul francez ce nu se mai dirigea de Enric cel
Mare, ale carui maxime de Stat poate ca nici mai
erau aplicabile situatiunei presente a acelui Regat,
se temea acum mult mai putin de sporirea pre-
ponderentei C'asei d'Austria de cat de sporirea
puterei Calvini§tilor, mantinendu-se pe tronul Bo-
hemei Casa _plating.. Incurcat el ensu§i, tocmai a-
tunci, intr'un conflict periculos cu Calvini§tii din
intru, nici un interes mai urgent avea el de cat
de a vedea cat de mai curind zdrobita factiunea
protestanta in Bohemia, penè a nu lua de la dinsa
un esemplu primejdios §i factiunea Huguenotilor
din Franca. Spre a mijloci dara Imperatorelui pu-
tinta de a '§i avea mânele libere in contra Bohe-
milor, ministeriul se intrepuse ca mediatore intre
Uniune §i Liga i mijloci acea pace nea§teptata,
al clrei articol mai important coprindea cd: Uni-
unea va renunta la ori-ce amestec in conflictele
din Bohemia, §i ca ajutorul ce ar putea da lui
Friderik V se nu se intinza peste tinuturile sele
palatine." Firmitatea lui Maximilian §i frica de a
se afla prinsa intre trupele liguiste i un nou corp
de o§tire imperiala ce era in mar din Neerlanda,
decisera Uniunea a incheia o pace a§a de ru§i-
noasä.
Mate fortele Bavariei §i ale Ligei stau acum
la ordinile Imperatorelui in contra Bohemilor nä-
pustiti soartei lor de tractatul de la Ulm. Mai
repede de cat se putu respendi vestea faptului
de la Ulm, se ivi Maximilian in Austria de sus,
unde, membrii Dietei, consternati §i nepregatiti
pentru intimpinarea vre unui vrajma, cump6-arg.
milostivirea Imperatorelui cu pretul unei inchinari
grabnice i fgra conditiuni. Ducele atrase la sine

www.dacoromanica.ro
10(3 RESBELUL DE TREI-ZECI DE ANI

in Austria de jos trupele neerlandeze ale conte-

lui Bucquoi, i aceastä armata imperiala si bava-
reza, sporita dupe intrunirei la cinci-zeci mii de oa-
meni, patrunse fär perdere de timp in territoriul Bo-
hemiei. Toate escadroanele boheme ce erau im-
prestiete prin Austria de jos si prin Moravia le
puse in fuga dinaintea ei, toate orasele cutezand
a se impotrivi le lug cu asalt ; alte inspgimentate
prin svonul biciuirei incercate de cele din teiu des-
chideau portile de buna voe ; nimic nu putea sta
in calea cotropitorului mars al lui Maximilian. Ce-
(land se retrase armata bohema comandata de bra-
vul Print Christian de Anhalt, in vecinätatea Pragei,
unde Maximilian veni al isbi sub zidurile acestei
capitale.
Reaoa conditiune in care el spera a surprinde
armata rebelilor justifica aceastä agerime a Duce-
lui si asecura victoria. Nici treci-zeci de mii de oa-
meni n'avea Friderik adunati ; opt-mii adusese
Prinol de A nhalt ; zece-mii de Ungari trimisese
Gabor a se alatura de steagurile sele. Navalirea Elec-
torelui Saxoniei in Lusacia taese tot ajutorul ce
el astepta din aceasta terra §i din Silesia; paci-
ficarea Austriei täe asemenea pe toate acelea
ce promitea d'acolo; Bethlen Gabor aliatul seu
cel mai de temeiu sta nemiscat ; Uniunea 'I jert.,
fise Imperatorelui. Nimeni nu 'i mai remânea de
cat Bohemii sei, i acestora le lipsea buna vointg,
concordie si curagiu. Magnatii bohemi se vedeau
cu mahnire jertfiti generalilor germani ; Contele de
Mansfeld remasese la Pilsen despartit de cuartie-
rul general al Bohemilor, spre a nu servi sub An-
halt si Hohenlohe. Soldatului, lipsit si de cele mai
de trebuinta, 'I perise ori ce curagiu si rivnä, §i
dipciplina ostirei, cazutg, da cultivatorelui prilej de
cele mai amari plangeri. In zadar se mai arata

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 107

Friderik in tabärä spre a ridica prin presenta sa

curagiul soldatilor, §i prin esemplul seu emulatiu-
nea nobilimei.
Pe Albul-Munte, nu departe de Praga, incepuserä
Bohemii a se retran§a, cand ndväli asuprä-le ar-
mata combinata imperiall bavarez6, in zioa de 8
Noembre 1620. La inceputul luptei, oare cari a-
vantagiuri furg dobAndite de cavaleria Printului de
Anhalt, dar superioritatea vrajmaplui le nimici
indatä. Irresistibili se repezira inainte Bavarezii §i
Valonii, §i cavaleria ungara fu antia a intoarce
spatele. Pedestrimea bohemä urrnd curând esem-
plul cavaleriei, §i 'n aceastä fuga generala furl §i
Germanii impreuna tiriti. Zece tunuri, ce compu-
neau artileria lui Friderik, cAzurd in mânile vräj-
mapiui. Patru-mii de Bohemi perirä, in fuga §i in
bätae, ear5. dintre Imperiali§ti §i Liguiti abia câ-
te-va sutimi. In mai putin de o orä fu cA§tigata
aceastg. batalie decisivd.
Friderik se afla prinzind la masg, in Praga, pe
cand, sub zidurile cetatii, armata se läsa mace-
lari pentru densul. Poate cä el nu se a§teptase la vre
un atac in aceastä zi, pentru ca tocmai pentru atunci
poruncise un ospat mare. Un curier '1 trase in fine
de la masa., §i de peste zidurile cetatii in vale se
desfä§url ochilor sei intreaga sceng ingrozitoare. El
ceru cu rugaciuni un armistitiu de 24 de ore spre
a se chibzui pentru luarea unei hotariri; opt ore
numai fu tot ce 'i acordä Ducele; Friderik le in-
lrebuinta a bljäni noaptea din Capitala impreung
cu sotia sa §i cu §efii principali din armatd. A-
ceastA fuga se petrecu cu a§a graba in cat Prin-.
Tul de Anhalt '§i uitä cele mai secrete hârtii i
Friderik coroana sa. Acum §tiu cine sum" zicea
nenorocitul print acelora ce 'i adresau cuvinte de
mângaere. Sunt virtuti ce numai nenorocirea in

www.dacoromanica.ro
108 RESBELUL EE TRE/-ZECI DE ANI

le invéta, §i in adversitate numai 0am *noi Printii

ceea ce suntem."
Praga enca nu era perduta fdrd de mântuire
când Friderik din micorimea sufletului seu o pardsi.
Corpul deta§at de sub comandamentul lui Mansfeld
se afla enca. la Pilsen §i nu luase parte in batae.
Beth len Gabor putea in tot minutul se se declare
in ostilitate §i se recheme la fruntariile Ungariei
fortele Imperatorelui. Bohemii infrinti puteau se
se ridice iarasi, boala, foametea §i asprul timp se
consume pe vrdjmastoate aceste speranti dispa-
rura dinaintea fricei de fata. Friderik se temea
de nestatornicia Bohemilor carii puteau lesne cd-
dea in ispita de a cump'era cu predarea persoa-
nei sele ertarea Imperatorelui.
Thurn §i cei ce se aflau sub aceia§i osânda cu
densul gdsird tot asa putin prudent de a a§tepta
soarta lor in zidurile Pragei. Ei se refugiara in
Moravia pentru a 'si cduta indata in urma, scapa-
rea in Transilvania. Friderik fugi la Breslau, unde
ensä petrecu putin timp numai spre a afla de a-
colo la Curtea Electorelui de Brandenburg un a-
zil provizoriu, §i in fine in Olanda.
Batalia de la Praga hotarise soarta Bohemiei
intregi. Praga se predete invingatorului chiar de
a doua zi; urbile cele-l-alte urmar a. esemplul ca-
pitalei. Dieta facu juramentul de credinta fara con-
ditiuni ; assemenea facura §i Dietele Silesiei §i Mo-
raviei. Trei luni lasa Imperatorele se treacd pend
orrundui o cercetare asupra celor petrecute. Multi
dintre cei ce fugisera in prima furie a fricei, se
ardtard din nou in Capitala, plini de incredere in
aceasta aparenta moderatiune. Dara intr'o zi §i la
o oil hotarite isbucni vijelia Patru-zeci §i opt din cel
mai activi uneltitori ai rescoalei fura prini. §i

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I 109

tradusi dinaintea unei comisiuni extraordinare, com-

pusg de Bohemi si de Austriaci. Doue-zeci si sapte
dintre dinsii murir g. pe échafaud si din popor o mul-
time nenumeratg. Absentii furg citati spre infgtisare,
si precum nimeni nu se ivi, ei furg osinditi la moarte
ca culpabili de inalta traclare, si de lese-Majestate
imperialg, bunurile lor confiscate si numele lor tin-
tuite pe spinzurgtoare. Se confiscarg si averile re-
belilor deja morti. Aceastg tyranig era tolerabild
cgci atingea numai unele persoane private, si spo-
liarea unora imboggtia pe cei-l-alti; atht mai
dureroasä fu insg opresiunea ce apasa tara intrea-
ga fail osebire. TO 'predicatorii protestanti furg
exilati din Regat; cei bohemi indatg, cei germani
putin mai terziu. Cartea de Majestate o tge in bu-
cgtele Ferdinand cu Ansgsi mâna sa si arse sigi-
liul. epte ani ani in urma bgtgliei de la Praga
se suprimg in tot Regatul ori ce toleranta de re-
ligiune in privinta Protestantilor. Violentile ce 'si
permise Imperatorele contra privilegiilor religioase
ale Bohemilor si le interzise contra constitutiunei
lor politice, si in aceiasi vreme in care le ridica
libertatea cugetgrii le lgsg cu generositate drep-
tul de a se taxa ei ensusi.
Victoria dupe Albul-Munte asezg pe Ferdinand
in posesiun-a tutulor Statelor sele; ba incg i le re-
dete in stgpinire cu o mai mare putere de cat a-
ceia ce avusese asuprg_le predecesorele seucgci
prestarea jurgmentului de credinta se fgcu farä con-
ditiuni, si nici o Carte de Majestate nu mai mar-
ginea autoritatea sa suveranä peste terra. Ast-fel
dar tinta tutulor legitimelor sele dorinti era ajun-
sg, si encg mai pre sus de asteptgrile sele.
Acum putea el desface pe aliatii sei si licentia
armatele sele. Resbelul era terminat de ar fi fost
numai drept ; de ar fi fost si mgrinimos si drept ar

www.dacoromanica.ro
110 RESBELUL DE TREI .ZECI DE ANI

fi urmat ca i pedepsele se inceteze. Soarta in-

treaga a Germaniei se afla acum in mana sa, si
fericirea i miseria a multe milioane de oameni a-
tirnau de hotarirea ce avea el in gand a lua. Nici
o data decisiune atat de grava n'a statut in ma-
na unui singur om ; nici o data orbirea unui sin-
gur om nu unelti atat de multe calamitati.

- j

www.dacoromanica.ro
 APPENDICE BIOGRAFIC
ASUPRA CELEBRITATILOR MENTIONATE IN

RESEW'', DE TRE1-ZECI DE AIM

DIN

rA CARTE.

8
www.dacoromanica.ro
 Pag. 8. 1). Sub patru guvernemente vijeliose.

Aceste patru guvernemente vijeli6se ale Franciel sunt

regnurile Regilor Francisc II, Carol IX, Enric III gi regenta
mumel lor Ecaterina de Medicis, in timpul minoritAtil lub
Carol IX.
Mal 'nainte de a depinge aceste guvernemente, cred ca
este interesant se aruncArn o ochire retrospectivA asupra
predecesorilor acestor Reg!, asupra lul Enric II, tatAl lor
gi a lu! Francisc I, mogul lor.
Reformatiunea patrunde in Francia sub Francisc I de Va-
lois, Rege in anul 1515, gi apostolil gi adherenti1 el sunt
strivit! cu cea ma! cruda rig6re. Inaintea posteriatil acest
Rege are marele merit de a fi inteles pericolul cu care deja a-
merintatt indipendinta Europe! tendintele cotropit6re a Case!
de Austria ce in curênd avea a concentra in mânile until
singur Print tret immense mogtenir!, provinciile hereditart
ale acestel Case, vechile possesiun! ale Case! de Bur-
gonia in Terilede-jos, Monarhia Spaniola cu Italia, Nor-
dul Africe! gi America, osebit de eventualitatea thronulul
imperial al Germanie, atunci cel ma! mare titlu in lume
gi cel mal prestigios, gi de a se fi devotat fara Intreru-
pere rolulul glorios gi utile de a combate acest pericol.
Pentru a paralisa acesta omnipotenta i aviditatea ce
nAgtea dintrInsa, Regele Franciel intrA, in anul 1519, in
cornpetitiune pentru thronul imperial al Germanic!, remas
vacant prin mOrtea Imperatorelul Maximilian I, dell este
biruit in acdstA luptA ambiti6s1 de nepotul acelul Maximi-
lian, de Carol de Austria, din semintia Habsburgilor, carele

www.dacoromanica.ro
116

este ales sub numele de Carol Quintu. Nesuccesul lul

Francisc '1 face a se allia chiar cuyrotestantir din Im-
periu gi a gramadi resbelur! peste rest dud in contra ri-
valulul set, in care este clad invingator band invins; &A
in anul 1525 inarca celebra h frargere de la Pavia, in
urma curia este prins, condus la Madrid .si internnitat.
A colo, la Pavia esclama el acele cuvinte celebre : Tout
est perdu fors l'Innneur' l
Redobandind libertatea dupe sen natura unul tractat one-
ros ce nu stipula. mat putin de c:st desmembrarea Fran-
ciel, ce din fericire- nu se esecutA, Trancisc reincepe res-
belul in contra lul Carol Quintu gi a alliatilor set. Ca se
se imputernicesca gi mat mutt se alliazA acum cu Sultanul
Turciel Soliman II, inchein I cu dênsul o liga offensiva gi
defensivA,fapt ce patu att.n 1 un mare scandal pentru
chregtinatatea intrega.
Legaturile a estul PrInt cu Protestantil din Germania
contribuirl a introduce nouile doctrinf religi6se in Fran-
cia. De gi Insa in Germania .Francisc se folosea de aceste
doctrint in privinta scopurilor sale politice, escitand in
contra lul Ca ol pe Printil Prote stantl ligatI la Smalcald,
acésta nu '1 impeclica de a zd obi pe supugi1 set, par-
tisan! a! luf Luther gi Calvin, gi de a p igoni prin foc gi
sabie pe infortunati! Valdez!, a reduce la cenuga peste doug-
clec! de sale locuite de acesti^, gi de a ingAdui pe soldatil
set se nabugesca ferpeile, gi copii in fumul cogarelor in-
cendiate prin care se refugiaserA acele fiint1 nenorocite.
Cu t6te acestea Francisc a lasat in urmel memoria
until Rege cavaleresc, act a fost un protector ardinte
al litterilor, al artelor, al artigtilor gi al invglatilor ; cad
la Curtea sa se atragat tot! corypheil acelul timp, precum:
Leonardo de Vinci, Primaticile, Andrea del Sarto, Ben-
venuto Ceilini, Marot, du Belloy §i alti! ; In fine pentru cl
acea Curte era cea mai splendida in serbAtorl de tot fe-
lul 9i impodobitg cu damele celle mat belle din Francia.
El a Inceput cladirea Luvrului, a ziiit castelul de la

www.dacoromanica.ro
 117
Fontainebleau, a incuragiat explorariunile peste marl a
mull! navigator! hdrAsne if. En,A tot densul inaugura §i
era deplorabila gi raingtOre a fay() itel r, a Contesef de
Chateaubriand, a Ducesel de Etampes, a Diane! de Poitiers
gi a alte multe secundariT. Numaf cruclitnile sdle religi6se,
fenomen inexplicabil tntr'un spirit tot de ta datA lu ninat
gi superstitios, intunecA acdstA memoriA, de alt-minterlea in
adev6r cavalerdscA.
Enric II se sue pe tron la 1547. Mogtenind ideile po-
litice precum gi errOrele religiOse ale PArintelnl setl re-
portA biruintl insemnate in contra Casef de Austria gi a
cellor ce 0 sprijindu , are gloria gi meritul national de a
fi reluat urbea Calais, stAptnitA de ma! rnult de dot! se-
colt de Englezf, gi de a cuceri statornic tinuturile Mete,
Toul gi Verdun, remase in stApInirea Franciel 0116 I-1
timpil nogtrif. EnsA, mat crud de cat Francisc pentru Pro
testanti! din Regatul sed, tocmal cand se preg tise chiar
gi printr'o allianV cu Spania, pe atunct tu fundul inimei
Ina inamica mortall a Francier, gi cand se inarmase
cu hotAfirea cea ma! nestramutam de a i Irene o cru-
ciadA zdrobitOre contra tuturor sectatorilor note! Religiunl,
mOre el 8nsugl, isbit In ochin de o agchle din lance& luf
Montgommery cApitanul giardelor sele, intedn carrousel.
Sub regnul acestuf Print, D ana de Poitiers, numitA Du-
cut de Valentinois, ft singura faAr ritA ce domni absolut
pe inima sa din juniel gi pênd la mOrte-f.
Ambit acegti Reg1,gi tatll gi fiul, se pot fali cu gloria
de a fi salvat independinla Europe!, ferind'o de monarhia
universall pentru care se frAminta cu ne obosire Casa
de Austria pin sangele Francie! verAndttse mereil in
multele gi crancenile retbelue ce avurA loc de la victoria
de la Marignan Oa la tractatul de la Cateau-Cambresis, de
la 1515 la 1559. Dé A Enric avu pe d'asupra restrigtea de
a lasa Franciet o Inlgtenire fatall--, pe v6cluva sa Catherina
de Medicis gi pe corruptii sel fir. De aceea gi m6rtea
sa, in anul 1559 deschide pentru Francia era cellor mat

www.dacoromanica.ro
118

marl calaniitAft ce timid Ong dupe avenemktul lul Enric IV

primul Burbon, in anul 1589.
Francisc II, Print slab de sIngtate gi de spirit, succedl.
In domniiea sa de un an el trece ca o umbra gi nu servA
de cat de unealta passivA in mainile facfiunilor opuse a
PrInfilor de Burbon, Pring calvinigtl din sangele regal, gi a
Guisilor Print! de Lorraine catholic!, transplanta in Francia,
In luptelq cArora curge pentru dominare esclusivA tn Stat
cel mal prefios sange al Franciel sub pretextul Religi-
une!. Guisil stAptneti pe Rege prin celebra Maria Stuart,
soda sa gi nepal a lor.
Dupe disparifiunea acestut Monarh apare in fine pe
scent celebra i tngrozit6rea Catherine de .Medicis, Re-
genti pentrii secundul el fin minore Carol IX.
FiicA a tut Laurentitt de Medicis gi a MadeleneY de Bour-
bon, nepal a Pape! Clement VII, ea ,se mAritA in anul
1533 cu Enric II de Valois al Franciel, sub regnul lul
Francisc I. In tot timpul domnirel solulut el, ea petrecu
in intunerec, .eclipsatA de insolenta gi exclusive domina-
fiune a favoiitel Diane! de Poitiers, gi 'n anul domnirel
fiulul el,.4Frencisc II, Masia Stuart, prin Guisil unchil el,
o fine assemenea alungatl din afacerile public!. Dark cu
avenemktul la tron a minorelut Carol IX se ivegte la
lumina Catherine, dupe o esistenfl obscurA de dou6-slec1
gi cind de an!. NAscuti intr'o Curte ItalianA unde trAda-
rea, viclegugul, duplicitatea, intrigue, assasinatul, otavirea
;i t6te principiile machiavelice erail modul de guvernare,
unde sulletele gi corpurile erall corrupte, unde bigotismul
gi ne credinfa i t6te viciurile erati tmpreunate, nu ma!
este de mirare ca Catherine de Medicis care gi nAscuse
gi crescuse in asemenea maxime gi moravurt, gi care ab-
sorbise, putem slice, de la stnul mame! sëlle contagiunea
acestel atmosferl viciate, se '0 fi infeles rolul et de Suvera-
a in modul in care '1-a jucat, din sliva in care acestrol a
putut deveni activ gi Oa la m6rtea el, act nenoroci-
tul Carol IX in realitate n'a guvernat sacl o datA, t6te

www.dacoromanica.ro
 110

cualitatile ialmei sdlle 0 a spirituln! sett, or! car! ar fi

putut fi ele, remaind paralisate prin abusul placerilor in
care 8nsa0 muma sa '1 asvtrlise i 'I mantinea, Luand in mina
frtnele guvernuluf inteo epocä in care Regatul era sft0at
de discordiile religi6se sub care se -ascundeati turbarea gi
planurile re3turnat6re a partitelor, aceia mat cu sthrla a Gu-
isilor, car! tintatt la usurparea thronu Catherina se
afla de o data in elementul ei dorit, cart numl in aseme-
nea situatiune putea se '0 desfapire ea tOte talentele de
intriga ce posseda, astucia i duplicitatea in care nimenf
nu o intrecea, i numaf iatr'un asemenea timp de tur-
burls! putea se ';1 indestuleze patima ce avea de a divide
spre a impartiti. Ea era inzestrata cu tot ce putea con-
tribui la incleplinirea in perfectiune a unuf asemenea rol.
Dara daca virtutile morale lipseati absolut din inima-f,
majestatea i demnitatea regala , fineta spiritulul, intelli-
genta, simtul artistic, gratiile era!! tmoreanate la cel ma!
inalt grad in persona sa. Ensa t6te darurile acestea, domi-
nate de un caracter crud, nu ma! erati de eat instrumen-
tele Cube ale acestuf caracter. Ma! sincera i (land chiar
gi numal o satisfactiune relativa constiintilor oprimate nu
ma! puteatt suferintele lor servi de unelta pentru ace! ce
se speculatt cu dtnsele, i Regatul ar fi fost ferit de cala-
mitatile ce a incercat sub dominatiunea ef proprie 0 a
fiilor el carmuitl Oa la sftr;itu-I de dénsa.
Din contra, escitand pe Catholic! contra Calvini;tilor
gi ajutind pe rand partitul biruit, ea retnvia farä sftr;it
sfida gi luptele ; ea a fast causa de a recurs Calvinigtil
la o11 auxiliaril de German!, de Elvetian! ;i de Angli,
simili in credinta, ca i partitul contraria la ajut6re din
;err! correligionare, toate acestea adunaturf de horde fa-
tale, care pe de o parte pradatt qi jefuiatt Regatul, pe
cand, pe de alta, efectul deplorabil al acestor lupte intestine
paralisa actiunea ;erre in Statele vecine, compromitea
t6te sfortarile obositoare ale lul Francisc I 0 Enric II
gi ast-fel rämtnea zadarnica perderea sangelul Francief,

www.dacoromanica.ro
120

respindit pentru independen;a Eurcpel tn contra planuri-

lor Case! de Austria.
In fine Catherinl, din temerea el gi de Guisi gi de Bur-
boni pentru thronul fiilor sel, nu avu alt4 politica de cat
de a zdrobi pe unit prin alp ; ddra. tot-de-o-data catholi-
ca, ea hranea o ura mal neimpacata contra Burbonilor ca-
ri eratt Cahrinigt1 gi Prinil din Sangele Regelul cu drep-
turf eventual! asupra Coroanel prin care se puteaft legitima
pena la Ore care grad aspiraliunea lor tacita, salt cerca-
rea unel usurpa;iunl anticipate ; dra pe Guisi, ca strain!,
gi ne crec18ndu'l atit de pericologY, '1 prefers ca Catholic! ;
ensà, pentru a'l compromite gi a nimicl ast- fel gi poftele
lor ambiliOse le destina rolul al mal odios In planul ce
concepuse pentru zdrobirea de o data a ambelor partite ce
o spaimdnta. Acest plan, prin care spera a '91 cagtiga in
acelagl timp un merit religios gi la Roma gi pe Mpg
puterile catholic!, era acea urzireinfernala de a maceittri
de o data pe top Calvinistif din Begat in aceiae Eli .2i
ora, cu Guisii drept instrument.
Ca sa ajungä la scopu'l pacifica mal anteiti partitele,
manta pe fiica sa Marguerita dupe Enric de Burbon, Re-
gele de Navara gi tn urma Regele Franck! Enric IV, a-
trase la Curtea fiulul sett, acum rnajore dal inspirandu-
se tot numil de povetile el, pe tot! gefil pricipall calvi-
nigtr, Intre cari pe Amiralul Coligny, inima, bralul gi ca-
pul adeOrat al acestui partit, pregatind ast-fel injunghi-
area generala din nóptea tlilei S-tului Bartolomeu.
Cauci totul era gata pentru eexcutarea tristel gi singe-
rOsel drame, rolurile Impar;ite, sliva gi ora pentru Incepe-
rea macelulul fixate de catre Consiliul de sange presidat
la Tuileries de Catherina 8nsagl, avênd de colegi pe cel-
al0 dont fil al el, pe ministrul justipel de Birague, pe
maregalil de Tavannes gi de Retzmal rnitasese a se i-
nilia Regele in acest complot criminal contra propriilor sel
sum1 urzit de chiar muma gi halli seT, gi a se invinge
ultimele Bele scrupule putaiduse degtepta de ultima scan-

www.dacoromanica.ro
 ik
tee de humanitate ce deja se stingea In sufletut gata el
pArAsi. ArStarile Catherine!, descrierile et sinistrep6te gi
tainica sa temere de o muma care 'I prefera cu evidentl
pe fratele set Enric, heredele presumtiv al tronulut; de o
femee tare bAnuita de otrAvitOrea Reg'nel de Navara, Jean-
ne d'Albret gi a altora mulp care 'I impedicall drurnul; de
o femee In fine al aria tainic consilier era parfumorul el
italian, compuitorul renumit al cellor mat necrutatoare gi
mat trasnitoare oträvl induplecari curand pe Carol IX
nu nurnal a consim;I la perpetrarea crimei ddrä a lua gi
8nsugY parte gi apoi a se WI cu ansa.
La a dou6-spre-slecea orS din n6p ea de 24 August,
172, cliva Santulul Bartolometi, sunetele clopotelor de la
biserica St. Germain l'Auxerrois, enoria familiel Regale,
dati semnalul, gi Indatd Incepe mIcelul. Bandele sinistre
sunt comandate gi conduse prin toate despAr/irile oragulta, gi
chiar In locuinta Regelut, de Enric de Guise, de fratele
MonarhulutDucele de Alenconde Du cele d'Aumale, fra-
tele lilt Enric de Guise, de Tavanes gi altif. Entic de Na-
vara 0 PrinIul de Condé, rudele cele mat de aprOpe ale
lul Carol IX, nu scAparl de cat abjfir:Ind fortati Calvinis-
mul. Ensagt Marguerita de 'Valois, fiica Catherine!, fu tn
pericolul cel mat mare.
In fine cade gi Coligny, carele inspira Catherine! cea
mal mare fria, ucis de un german Besme, care 'I gi bat-
jocorl dander lovitura mortalA.
Assasinil, precedall de tone ce le lumina drumul In-
tuneccs, cu brajul sang inflgat cu o legaturg albA gi 1n-
semna/l de o cruce ca sK se cun6scS Catholicit din Pro-
testanil, cutreed. stradele ucigand, jefuind gi dand foc ca-
selor gi obiectelor aruncate peste ferestre.
Mullime de r6sbunArt private glsirl acum ocasiunea 0
timpul a se indestula. Intre cel lovill de acdstä urgie furs
gi mutt! Inv;aV. Aceste maceluri se esecutari din ordin
suprem prin cele mat multe provincitddrl, pentru cob-
rea omenirel, se gAsirS unit guvernatorl cart refusari de

www.dacoromanica.ro
122

a indeplini asemenea proscriptiunl barbare. Numele tor

ni le a pistrat cu sfintenie historia, gi acestea sunt : Con-
tele de Tende, Marquisul de Gordes, Chabot-Charny gi
Vicontele de Orthez. Trel clile ddinuirl omorurile gi
prAdArile. Dupe calculele aproximative fAcute in urml se
crede cl ar fi perit pests 70,000 de Omen!. Historia ne
mai spune a 8nsugt Regele, de la o ferestrA din Louvre,
privind pe stradl pe cel ce fugiau inspAimintatt, trAgea
asupra lor, gi cl veselia sa '1 esalta p8nA la frenesie cam%
nimerea gi culca la pAment cite o victimA l
AcestA traditiune fdcu negregit pe celebruf Mirabeau,
inteun moment de furie contra Curlet la inceputul Revol
Itniunel, se asvtrle acelle cuvinte atuncl atat de zdrobit6-
re gi semnificative : VecI de aci ferestra fatall de unde un
Rege nenorocit a tras ensugi cu mana sa in chiar su-
pugil set."
Dupe incetarea uciderilor, Carol IX, inso;it de Regina
mumA gi de MU Curtea sa, merse la Mont faucon, locul
de aptnzurAtOre léngl capitald, unde sta acAlat cadavrul
trunchiat al sermanulul Amirale, gi privind cu batjocorire
la rn:Agilele mortal! ale martiruiul exprimit cu cinismul
cel ma! neruginat cuvintele sarcastice ale lut Vitelius :
r, Corpul mart al vrAjmagulut mir6se tot-d'a-una bine."
DerA nu mult tn urmA, Carol IX, deja langezit prin
excesurT, coprins gi muncit de remugart confirm! se im-
bolnIvi. Pe patul de suferitne credea cl vede fantomele
cellor asasinatt pline de sange, gi cl aude gemetele gi sus-
pinele lor. Din top 1)(361 set curgea sange, -gi vocea popo-
lulut slicea ci acesta este sangele ce cruOimele lut gi ale
mumel sele absorbise gi Il revarsA tnnapol el acu. Duo!
ant dupe acest mAcel memorabil, la 1574, pAtimind nein-
cetat, muri in fine, abandonat de mumA, frali gi rude,
numat pe mainele &ice! sele gi a doctorului aff, Am-
broise Pare, amendol Calvinigtr, ca dintr'o batjocurA a
seirtet.
Enric al III de Valois tn urma informatiunilor maicel

www.dacoromanica.ro
 12a

selle, indatA se reint6rse din Po Ionia spre a lua posse-

siunea thronulul frateluf sell. El in pima sa junele cAgti-
gase renutnele until bun general, care commandasa armatele
catholic% contra Calvinigtilor in Francia. Derit via;a sa
depravata, inaugurarea sistemuluf deplorabil de favoritl
sail minioni, ne decisiunea sa tntre Catholici gi Calvinigt1
avu de consecuentA pentru densul ura generall gi dupla-
nia tuturor partitelor. Intrigile Guisigtilor ce ;intat a a-
duce depunerea sa, '1 silesc a ordona assasinatul lor, a-
dicA a celul surnumit le Balafré gi a Cardipalului. Atuncr,
excomunicat de Papa, se pronuntA in adev6r deaderea
sa de Parlament gi de Sorbona, de gi nu eratt ele competente.
Fuge din Capitall gi ne mar avênd nicl un reazem se u.
negte in fine cu calvinistul Rege de Navara, predestinat
de Ord la thronul Franciel gi devenit acum in realitate
unicul mogtenitor, gi ImpreunA inconjoarl Parisul revoltat;
derA in acest asediu Henric III este assasinat, in anul
1589, printr'o lovituri de pumnal in pinteci, de cAtre Ja-
ques Clement, dominican fapatic gi instrument al Guisilor.
Acest Rege, ca gi toll Printil de Valois, era afabil, in-
strait, plin de spirit, amic al artelor, (lea slAbiciunea sa
de caracter, depravatiunea moravurilor Bele, robirea sa de
inspiratiunile celle rele alemaicei sëlle, determinarg.
pierderea sa. P6te el ramura Intrega a familiei era deja o-
sAnditA a peri stingêndu-se in acest trist fel.
Calvinistul Enric de Navara, acum naturalmente gi con-
form legilor terrel pentrn succesiune, Rege de drept al
Franciel ca Enric IV de Burbon, se gi proclaml ; darl
nesupunerea gefilor catholici de armate gi de provincif, gi
a tine% marl pAll a Naliunel, fAcurA a continua mult timp
8ncA resbelul civil, escitat gi suslinut fincl gi de Spania
gi de Roma ; numal simpil politic al acestuf Rege con-
siliandu'l abjurarea sa la Catholicism putu se mijloceascA
luarea de cAtre dinsul in possesiune reall a thronuluf
Franck% gi statornicirea sa pe dênsul.

www.dacoromanica.ro
 Fag. 8. '). Fi lip II de Habsburg.

Fitt al lul Carol Quintu gi al Isabelel de Portugalia, Filip

este ngscut la 1527. In anul 1554, tatgl seu 2 cedg Regatta,
Neapoluluf gi al Sicilief, i '1 da de totie pe Maria Tudor fiica
si succes6re a luf Enric VIII Rege al Engliteref. In anal 1555
Carol Quintu abdica in favorer staptnirea Terrilor-de-jos,
gi la 1555 devine Rege gi al Spaniel prin scobortrea dani-
tivg a tataluf sett de pe t6te thronurile ce ocupa. Ambilios
tot d'o-data fanatic, In tOti viala sg Filip n'avuse de cat
done scopurl pe care le gi urmgri prin t6te imensele mij-
16ce de care a dispus r".gnul exclusiv al Religitmel catho-
lice, gi dominactunea satt supremalia universalg a Case! sdlle,
ce era Casa de Austria. In acest stirgit 'sT esercitase, deja
pane a nu fi Rege al Spaniel , t6t1 influenta in Engli-
terra prin sopa sa Maria One la 1558, cat timp trgi
dtnsa indemnancro i obliglnd'o a resturna Religiu-
nea catholicg, suprirnata de tatal et Enric VIII, gi a intre-
buinta mesurile cele mat strivitoare pentru isbutire.
Abia deveni .Rege g'al Spaniel a 'gf Insugi proectele
de Monarhie universall a tatilta sett i incepu, in aliantg
cu Engliterra, resbelul cu Francia. Ins). m6rtea Marie!
Tudor gi avenernêntul surorel el Elisabetha la thronul En-
gliterrel, cu (Masa qi al Religiunef Reformate, rgpirg luY
Filip or! ce influen;1 in acea /dug, gi victoria de la St.
Quentin, repurtatg in anul 1557 de trupele Anglo.His-
pane asupra Francesilor, se zadArnici prin tractatul de la
Cateau-Cambresis din 1559, prin care Francia remase nu
numal ne atinsa ddrg tncl i sporitg in possesiunile el.

www.dacoromanica.ro
 125

Ensl Filip nu se descuragia lesne in privinta scopurilor

sdlle. Neclintit in hothrirea sa, ne obosit la lucru, aspru,
cumplit gi cu un suflet resbunAtor chiar gi atre familia sa,
el, din fundul cabinetulut sett, nu incet1 tOti viata sa de
a frOmanta Europa intrdgl prin Intrigile sélle, gi de a tor-
tura gi trunchia pop6rele supuse lui, direct sad indirect,
prin persecutärl 9i eseculiunt religi6se.
StApin aprOpe absolut in Spania el se fdcu despot ab-
solut ; suprimA in 1591 funqiunea de Mare Justiliar de
Aragon ce era custolele immuniapor lure gi controlul
actelor .regale. Pentru ca se gtdrga orl gi ce suvenire a
dominatiunet arabe gi se stingO ort gi ce heresie contrarie
cultulut catholic, nu se multumi de a ingadui, dupe pilda
predecesclrilor set, gederea in Regat a remAgitelor din Ma-
unit, cari odini6ra stapiniserl Spania, sub conditiunea de
a se declara chregtint, ci 'I constrinse, precum gi pe Re-
breit spaniolf, sad se '9Y schiwbe portul, obiceiurile, gi a
Se chregtini in realitate, sad a. pdrOsi Regatul ceea ce
mat arilogl la despopularea terre gi la stirpirea indus-
triel, prin emigrarea totala a victimelor optand pentru
exil, dupe ce fuseser d. mulif dinteingii mat ant8ifi a-
pesall cu strivirt de tot felul gi muncilt prin adds de
credinyi (auto-da-fd) ale Inquisitiunel locale, ajunsA la
culmea inflorireI el pe acest plm8nt priinciios, in timpul
acestul Rege fanatic. La Neapol gi la Milan Inquisitiu-
nea sa dete pricina la resvrktirl seriOse. Ne tojeranta sa
ecsitä in Terrile-de-jos, in anul 1666, o resc011 teribild,
toccata la tnceput in girtele de singe ce facea se curgi
Ducele de Alba, odiosul seu executor derA in urmA
find ea triumfOtoare costa, in anul 1581, pierderea de-
sAvirgitä a provintiilor In care se ivise.
Incercarea sa de a face invasiune in Engliterra pentru
a V resbuna amorul propriti gi politica sa contra Regine!
Elisabethet care'l refusase o dini6r1 mana ce 'I oferise gi
care nu inceta de a acorda protectiunea et Protestanlilor, in
genere, gi specialmente acelora din Statele sélle nu avu

www.dacoromanica.ro
126

alt resultat de cat destrugerea, in anul 1588, a ingrozi-

Ord sele flote cunoscuta sub celebra numire de : /Min-
eibile Armada. Sprijinul sett accordat Guisilor gi Liget
contra Regilor Enric III gi IV, sforjarile Bele de a da
acestuf Stat pe fiica sa Isabela drept Regina, isbutira nu-
mal de a fi ridiculate to Satira numita Menippei dupe
satiridil Menippe din davit antic', gi de al constrtnge. a
Incheia mal In ajunul morjel sdlle, la 1598, tractatuluY de
la Very ins ce confirma pe cel de la 1559, atat de avan-
tagios Francief.
Ilumal Portugalia reegi el a o cuceri sub regnul
sett cucerire tnsa nesicura care se gi perdu sub urma-
gul sell Filip IV. 0 singura acjiune gloriosa gi utile p6te
inregistra historia in viaja acestuf Rege : batalia gi victoria
de la Lepante, repurtatä asupra Turcilor in anul 1571.
I se imputa de a fi intrebuinjat gi assasinatul mysterios
gi otrava in indeplinirea planurilor sdlie pentru triun f il
Religiunel ce profesa gi a politicel ce urmarea. Fiul sea
chiar, Don Carlos, devine prada Inquisijiunei, victima, se
asicura, a principiilor gi politicel inflexibile a cruduluf
gi fanaticulul sett pdrinte. Mal mullf poejl: Otway, Schil-
ler gi Alfieri aft compus tragedif interessante asupra mold
acestul Print.
In fine Spania possedand minele PeruviuluY, America
gi provinciile celle mal varif gi inflorite din Europa, de o
intindere infinita ce filcea a cli e Regilor acestel Monar-
hit ca Wee nu ?Rite apune in domeniile lor Filip
o Ha mat despopulata si mal seraca de cat o priimise.
S'a recunoscut tin merit insemnator acestul Monarh
resemnatiunea si ecuanimitatea ce a aretat cand i s'a a-
nunjat desfiintarea totals a celebril invincabile Armada
ddra n'am putea mat bine se atribuirn aceste sebtimente
la bigotismul sett resemnat creylênd ca Incearca o pe-
dépsi meritata pentru slabirea fanrtismulut sell religios
avend trebuinja de o Ilona fmboldire, sad la indiferinja
Despotuluf ail geoid, ne- milostiv si nepatruns de precep-

www.dacoromanica.ro
 1%7

tele adev&atel morale, carele se crede staptn absolut pe

vietele supgilor set §i le jertfe,te, 9i pe resursele !erre?,
socotite nesleibile, pe care tn temeiul omnipoten;et selle
necontestate, le p6te revendica nemarginit ?
In fine Filip, mai tn anul 1598 mull scazut dar nes-
.

chimbat tn ideile 9i principiile selle, cu toate lovirile ce

priimiserl. Mormtntul sett este In palatul, tot-d'o.data li
monastire, de la El Escorial, inallat de dinsul in urma
until vot fAcut cAtre Sftntul Laurenlitt tn zioa bataliel de
la St. Quentin ce coincida cu zioa de serbatOre a SAntuluf.
Planul general al edificiulul amintqte instrumental supli-
ciulut martyrulul tin grates pe carele a fost el legat §i
ars de vitt.
Aspectul constructiunitor este grandios dara trist, ceea
ce facu a zice until calator englesnu 'rot reamint cine
cl Filip a trebuit se aiba o mare Ilia In momentul luptet
cand facu votul.

www.dacoromanica.ro
 Pag. 8. 9 Regina Elisabetha de Engliterra.

Regina Elisabetha din hotarirea ce luase gi mantinu in

tot cursul existentel sale de a muri ne maritata pentru am-
bitiunea de a se numi In perpetuitate Regina virgind, era
fiica lul Enric VIII de Tudor gi a Ane! de Boleyn, nascuta
in anul 1533 gi decedata la 1603.
Vicissitudinile acestei Printese ad fost extreme. Enric,
tatal _el, Print dissolut gi crud, repudie pe Catherina de
Aragon, prima lul sotie, ca sa ia pe Ana de Boleyn, de-
nu:meld. de onOre pe lênga. Regina, apoi o osindi la mOrte
acusand o de adulteriti gi de incest._ In urma hi pe de-
m6sela de on6re a Ant! de Boleyn, pe Jeanne Seymour,
urmand ast-fel Oa complecta num6rul de gdsse socii suc-
cesive, din cari celle mat multe murira decapitate gi. cele-
l-alte repudiate. Déra and osandi pe Ana de Boleyn, de-
clara gi pe fiica sa Elisabetha bastarda gi ne legitima.
Elisabetha, redoblndinduli drepturile prin testamentul
ce facu Enric la ora morsel, putu sa se sue pe thronul
Engliterref, in anul 1558, dupe mOrtea surort! ei Maria
din primul maritagiu al tatalul seti cu Catherina de Ara-
gon. Sub regnul intreg ênsa al acestei surorl catholice fa-
natice gi fanatisata gi mai mult de sotul el Filip II de
Spania, Elisabetha avu a incerca celle mat marl persecu-
tiun! din causa cit profesa ritul protestant, fu implicata,
in mai multe accusatiunl de conspiratie, gi In fine intemni-
;LIM in Turnul Londrel gi in alte castele fortificate.
De o instructie rail, pe lênga cunogtinta perfecta a
limbelor latina gi greaca In care scria gi se esprima cu

www.dacoromanica.ro
 129

inlesnire, ea a gi tradus pe unil din celebril scriitor/

antic!, pe Horaciu, pe Sophocle gi pe Demosthenes ; mai
scria In perfectie i limbele italiana i francesa gi le vor-
bea cu eleganta. Dotata de un caracter energic gi de geaiul
special al domnirel, ea lua f bele guvernului tnteo mina
firma preeum gi directia politicel defensive a Europe!
contra politicel cuceritOre a Case! spaniole i austriace,
gi, prin influinmorale, prin subsidil pecuniarl precum gi
prin expeditiuni militare sett trimiterl de trupe auxiliare,
isbuti a deveni peal la oare-care grad o stavill contra
politicel acelor Case. In intervalul eclipsaril Franciel de
pe scena politica a Europe!, din causa turburarilor gi a
resbelelor el intestine pentru Religiune i pentru domi-
nare intre facttunile Burbonilor gi a Guisilor, Eliiabe-
tha fu, putem clice, palladiutnul independintel Europe!, fu
la tnaltimea missiunel ce 'I acordase provisoriu Pro videnta
cad Francia nu putea sa tntarzie a reapare la postul
el gi a's1 relua rolul de ponderat6re, gi de a mantine e-
cuilibrul contra escesselor de pntere pentru care se arata
a fi ea creata, 1 i pe care 'la esercitat tot-d:auna cind a
fost condusa de lefi nationall care 't at Inteles geniul
gi missiunea.
Ast-fel ea tnceta in 1559 resbelul cu Francia, inceput
de sorora sa Maria influentata de sotul el Filip II, gi con-
tribui la iucheerea tractatulul de la Cateau-Cambresis, de-
favorabil Regelul spaniol ; inchee alliani cu Protestantii
de pe continent, se ingera in Mite incercarile intreprinse
pentru derimarea Guisilordéra in contra acestora se a-
dloga gi o reminiscenta, de ma nationala, pentru ca un
membru din acésta familie recucerise Franciel urbea Ca -
lais, acea urbe atit de insemnat6re, Rossesiune seculari
a Engliterrel, perduta sub regnul Marie! care murind clicea;
Deschidetiml inima gi vett vedea sepate pe densa litte-
rile Calais" ; trimise ajut6re de trupe in Terrile-de -jos
incurcate intr'un resbel sugrumator cu Filip II, Suveranul
lor ; pustil prin Drake, Cavendish, Hawkins coloniile spa.
9
www.dacoromanica.ro
130

nioll ; destruse, cu ajutorul gi al tempestelor, celebra flota

de invasiune numita invincibile Armada ; sustinu pe Enric
IV al Franciel contra Liget infiintata prin intrigile gi aju-
t6rele lul Filip ; ficu o espeditiune in Portugalia ca se
sustie pretentiunile lul Antoniu, Print nelegitim din san-
gele lul Emanuel Fericitul Regeluf acele1 terrl gi Mare
Prior de Crato, al ordinuluf de Malta, contra DuceluT de Alba,
generalul trirnis de Regele Spaniel ca se cucet dsca acest
Regat; iar in anul 1596 bombarda Cadixul.
In carmuirea et interiOra, Elisabetha impinse la gradul .
cel mat nalt desvoltarea gi marirea nationala sub t6te
priviNle. Se incongiura de individualitatile celle mat ca.-
pabile gi maY celebre, de Nicolae Bacon, jurieconsultul,
de Lordul Cecil, de Walsinghann gi altiY. Intreprinderile,
maritime inflorira sub regnul el, §i stabilimentul Engliterrei
in Indiile orientale, devenit In urma Intinsul Imperiu
de azt, este dator el nagterea sa. Gloria regnulu t Elisabethel se
mat straluci gi prin scriitoril neperitort : Spencer, Francisc
Bacon, fllosoful gi fiul lul Nicolae Bacon, gi Shakspeard.
Primul sliar englez, English litercurg, aperu assemenea in
slilelele acestel Regine.
Ceea ce stinge unele racle din aureola splen lin a E-
lisabethel este marea asemanare a el in caracter cu Enric
VIII, care '1 da instincte de cruclime gi tyranice.
De gi administratiunea et era firma, luminata, inalta, era
MA gi f6rte despotica, gi nu ferita de crude persecutari
gi de executiunl religi6se gi politice. Avea mult gust pen-
tru ostenmatiune 9i placer!, o extrema vanitate femeeasca,
susceptibila de cea mat mare resbunare and se simtea ra-
nita, gi pretentiuni exigente gi periculose la frumusete gi
spirit. Dintre multY favoricf cari 'I 01 subjugat inima R9-
bert, ,Contele de Essex, plati cu viatal irritatiunea ce '1
causa el, mal cu sdma in acdsta privinta. In fine Elisa-
betha 'g1 a manjit regnul cu osandirea arbitrara la m6rte,
gi fag nicY un drept din parte!, a egalef et in rang, a infortu-
Data Regine Maria Stuart, gi acdsta mat mult din causa su-

www.dacoromanica.ro
 131

perioritAtel tn frumusete ce victinia avea asuprel. Dar mat

horribil, mat sftgietor pentru memoria Elisabethel, mat
intinator pentru caracterul el tn complinirea acestel dra--
me lugubre, stint diversele i necontenitele megtegugirl
intrebuintate pentru a degrada, a destruge prestigiul Ma-
rid ! gi co femee i ca Regina, intrigile resvrAtit6re ce a
fomentat intre supu7i1. el, cursele ce 'la intins ca se n'aibd
alt refugiti de bit in Engliterra, intemnitarea asprd ce 'I a
impus inteun interval de 19 ant, hypocrisia el prin care
mijlocegte de a i se cere de chiar Parlament ositidirea la
m6rte a acestel rivale p.intru cd din temnitd '1 inspirase a-
tatea devotamenturl la multi dintre supugil Elisabethel, si
perfidel resemnatiune cu care 'ql dd. pretinsul silit con-
simtiment ca invinsa de cerintele Napunet exprimate prin
representantil el.
Elisabetha a remas cu tOte acestea in veneratiune ln
amintirea Englezilor, i fiinta el este pentru dtngil personifi-
carea Regelui celui mat mare care a domnit vre-o-datA
peste el gi cu drept, cad slAbiciunUe inimei gi a ca-
racterului ei all fost veadmètdre ef insàs, rll virtutile
ca i geniul ei all profitat Natiunet intregt in present gi
in viitor.

Pag. 10. 1). Carol Callint11.

Vecli Casa de Austria.

www.dacoromanica.ro
 Pag. 10 ; 2). Guisil.

Inlaturêndu-se pretentiunile acestil mare stirpe de a se

cc:4)(3d din Imperatorele Carol cel mare, asupra carora 10
tntemeiati el pretinsele tor drepturl la cor6na Franciei cu
escluderea familia domnit6re §i. justificati tncercarile lor
usurpatrice, Guisil descind in realitate din una din cele mat
vechl Case suverane din Europa, Casa de Lorraine sat Lo-
tharingia, al caria fundatore fu Gerard din familia ducilor de
Alsacia, numit de Imperatorele Henric III, din Casa de Fran-
conia, in anul 1048, duce hereditar al Lorraina-de-sus. A-
cdstä Casa a posedat suveranitatea acestel TerrI intr'un inter-
val de 700 ani IAA la 1738 and, in virtutea tractatului de
la finitul luptelor pentru possesiunea thronului Poloniei intre
Stanislas Lescinsky, sustinut de Francia §i alliatil el, §i.Au-
gust III Electore le Saxoniel, sustinut de Imperatorele Ger-
maniei qi alte state, ultimul Duce Francisc III-lea, devenit
in 1736 sociul Marie! Theresel, ultima odrasla din. stirpea
Habsburgilor, qi prin urmare noua tulpina a Casel Impe-
riale de Lorraine-Habsburg domnit6re astacll in Austria,
primi in schimbul Ducatula sett Marele-Ducat al Tosca-
na, vacant de Staptnitor prin m6rtea fail urmall, in anul
1736, a ultimulul §i. al 7-lea Mare-Duce Ion.Gaston de
Medicis.
Fie slia in trécat a Lorraina a trecut in staptnirea
Franciel, in temeiul stipulatinnilor din acel tractat de la
Vienna, pentru a Stanislas Lescinsky era socrul la Lu-
00Via XV-lea al Francielf 9i acest Stat nu renunta la res-

www.dacoromanica.ro
 13
tabilirea luY Stanislas ca Rege al PolonieY contra rivalulul
sett August de Saxa, de cat sub condiliunea de a se da
lul Stanilas Ducatele de Lorraina 0 de Bar cu reversi-
bilitatea veclnicl a acestor posesiunl asupra Franciel la
m6rtea In! Stanislas, ceea ce se gi indeplini in anul 1766.
Claude de Lorraine, unul din fiil Duce 10 stlpini-
tor Rene II, este fundatorele ramuril princiare a trunchiu-
lui de Lorraina transplantatd in Francia gi cunoscutl sub
numirea de Ducil de Guise. Francisc 1-iii de Valois
numi pe acest Claude Mare Vên nor al coronel francese,
indlll proprietllile sdlle Guise i Auma/e la rangul gi pre-
rogativele de Ducate, gi il numi guvernatore al provin-
ciel Champagne drept rasplatl pentru partea ce i se cu-
vinia in victoria de la Marignan, la 1515, pentru cucerirea
Luxemburgulul in 1542, gi salvarea Parisuluf, doul an!
in urml, de invasiunea vrIgmagului.
Personage le cele ma! celebre gi importante ale acestei
familif, ale clri! destinurl furl atat de mult impletite cu
ale Franciel aria II pricinuirl nenorocirl mult mai vlte-
mlt6re de cat II furl avantagi6se serviciile membrilor ei,
or! cat de marl gi strllucite ad fost ele, stint :
1. Francisc de Lorraina, duce de Guise, fiul lul Claude
1-id, unul din cel ma! marl general! aI timpulul se'd. El
aperl dui:16 o precedentl respingere a trupelor Imperiale
Germane de la Stenay Metzul in 1552 gi 1553 contra
lul Carol-Quintu 0 a Ducelui de Alba ; priimi pe la 1557
sarcina de locotenent-general al Regatului frances; rev
pinse pe Spanioll din provinciele Nordului, gi in anul 1588
rlpi, impreunl cu fratele s6ii Claude II duce de A umale,
de la Englezi urbea Calais, concuista lor secularl ; dupl
mOrtea WI Henric II el, impreund cu fratele Ott Cardi-
nalul de Lorraina, acesta ilustru prin invqltura 0 geniul
sat politic din care se inspira resbelnicul s6ti frate ,--- in-
trarl in consiliul Regului Francisc II, acel principe slab
gi nepot al lor prin socia sa Maria Stuart, gi escitarl in-
vidia partitelor religiose gi politice, represintate de fami-

www.dacoromanica.ro
134

lia Burbonilor, in timpul, ministcriulut lor, prin impunerea

esclusive gi asprel lor dominaciunt universale preste teta
sera. In anul 1562, sub Carol IX, macelari peRuguenoli
la Vassy, fapt prin care incepura, in Francia resbtlurile
pentru religiune. Este declarat geful Catholicilor gi pro-
ceda la cucerirea sinuturilor gi urbilor ocsupate de Cal-
vinistl; scapa de a fi ucis la Rouen gi graciésa pe cul-
pabil, dar in. fine, dinaintes, urbel Orleans ce asedia, o
lovitura de plstol, data de protestantul Poltrot Mere, 11
rapegte viela in anul 1563 : asasinat fatal, cad intrInsul
zace germenul macelulul din neptea Santulul Bartholomed.
Urmagil ucisulut banuind pe Amiralul Coligny de unel-
titor al crimeb ail intreprins in urma tete escesele pentru
car WO sting resbunarea in sangele Amiralulul gi al in-
tregulub partit opus neuitand tot-de-o-data gi avanta-
giile politice ce puteatl recolta intreSiand aceste vrejlif.
Enrie 1-iit de Lorraine, duce de Guise, supranumit
le Balafri, crestatul, martur ocular al ucideril parintelul
set Francisc, jurand de atund a 'Astra o ura neimpacata
contra Protestansilor gi a gefulul lor imediat a A miralulul
Caligny, in urma bataliilor de la Jarnac gi Montcontour
cu Calvinitif, carl furl infran11, organisA i dirigie mace-
lul din neptea clilel S-tulut Bartholomett i isbuti a omort
in adev6r pe Amiralul. In anul 1575 batu la Dormans
§i isgoni din Serra pe Germanil alias! cu Huguenosil
francesl; aci priimi cunoscuta crestaturd pe obraz. in
anul 1576 deveni 9eful 9i sufletul real al Liget catholice,
ce contribui a se infiinsa in Francia pentru scopurile see
resturnatere, de gi Enric III de Valois, Regele, inspai-
mftntat, se declara geful aceleY Lige, neavend curagiul a
o combate facigY. Imputernicindu-se prin manoperile see
subterrane gi prin forSele ce'l dedea Liga prin care cosi-
torase pe' Rege pentru concesiunile see favorabile catre
Calvinist!, degradase atat c13 adtnc pe Suveran in ochil po-
poruluf, in majoritate catolic, i 'I electrisase, prin urmare,
?Alt de mult pentru dênsul i pentru toll membril familiel

www.dacoromanica.ro
 135

sole, in cat el nu mat velea intr'Insul gi at et dec at pe cel

mai aprins, cel mat indeminatec, cel mat demn campion gi
pe cel mat aged_ agrAtort at vechil Religiunl. Du0 m6rtea
ducelut de Anjou, frate gi mogtenitor presumtiv al Regelul
Enric III liplit de descendintt directt Ducelt Enric de
Guise aspirA la thron cu mat multA cutesan1A, ne mat
avênd alt obstac I intre ansul gi Coroana de cat pe
Regele de Navarra, prmcipe din ramura Burbonilor cu
drept de a succeda. Deci gi Inchee alliantt cu Papa
Gregoriu al 13-lea, cu Regele Spaniel, escitl popo-
rul contra acelul Rege de Navarra, ridicA in pici6re
pbpula/iunile din Nordul gi Estul Franciel, ii bAtu din
nod la Vitnory §i Auneau, in anti! 1587, pe Germanit
protestanp, auxiliarit Calvinigtilor din Francia. Dupe
bAtAlie intrA cu triumf in Paris ci exaltA la un aga mare
grad poporul parisian In cat se aridicarA baricade pe
strade gi tnsugl Regale fu asediat in Louvre, palatul seti.
Enric III fuge, darA este constrins a semna in Iuliti din
acellagt an un pact numit Edietul de Uniune ale clrut
puncte principal/ gi concluante furl recunOscerea a tot ce
s'a executat de rgd, gi promiterea de a nu recundsce niel
o data de mostenitor un Principe heretic, Dark in anul
1588 la Adunarea de la Blois a Corpurilor legiuit6re ale
Franciet, numite Etats de Blois, compuse mat mult de
partisanit Guisilor, Regele, v6c1ênd desemnul lor de a da
Coroana Ducelut Enric de Guise, vuse gi '1 assasina in
chiar camera sa, precum gi pe fratele seti Cardinalul a
duoa sli.

www.dacoromanica.ro
 Pag. 10. 4). Con.dé.

Condé, Principl din shgele regal, o ramura din Bur-

boa. Cel mg 1nsemnatl gi de car! se pomenegte In text
sunt :
Ludovig primul, unchiti al Regelul Enric de Navarra
Rege al Francie sub numele de Enric IV gi primul din
BurbonY, geful Calvinistilor gi in lupta.continul cu factiunea
Guisilor. Sub regnul Regelul Francisc II, Guisil isbu-
tesc a '1 tntemnita, a '1 da sub judecata ca resvrA-
titor gi a obtine osandirea-1 la m6rte. Scapa de a fi
esecutat numal prin grabnica m6rte a Regelur, gi la
aveneméntul lul Carol IX, sub regenta Catherine/ de Me-
dicis, conform sistemulul acesteia de contrabalantare a
putitelor, este gratiat. Ranit la batalia de la Jarnac, pe-
trecutA intre Calvinigtil gi Catholicil din Francia, acestia
commandatl de Enric fratele Regeld Carol, Montesquiou,
capitanul guarclilor acestul Enric, Il asasina lagemente prin-
teo lovitura de pistol.
Enric primul, geful Calvinigtilor impreuna cu Enric de
Navarra, dupe m6rtea ha Ludovig I itt tatal sett, in n6p-
tea macelului, numit macelul de la St. Bartholomett, este
silit se abjure, tot impreuna cu Henric de Navarra verul
sett, de Carol IX, In cabinetu-1, sub amenintare de m6rte;
rolul sett este neinsemnator prin sporirea lnfluentel WI En-
ric de Navarra asupra partitului calvinist gi a actiunilor
see heroice.
Ludovig II, strenepotul lui Ludovig I. Acesta este cu.
noscut sub numele de Marele- Conde. Inca Duce d'Enghien

www.dacoromanica.ro
 137

hal sett trAind purta titlul de Principe de Condd gi

in etate de 22 ani numai, cistigl bAtAliile de la Rocroi a-
supra Spaniolilor la 1643, de la Friburg in Brisgau asu-
pra generalului bavarez Mercy, la 1644; de la Nord !igen
in Bavaria, in 1645, gi contribui mult la terminarea Res-
belulul de trei-zen de ar4 prin victoria de la Lens in anul
1648. Cariera sa ilustrA se termini la 1687, dupe multe
gi celebre victorii din timpul minoriatii gi sub regnul ac-
tiv al lui Ludovic XIV. Bossuet pronunciA nemurit6rea
sa oratie funebrl la immormtntarea acestui Principe tn re,
numita sa proprietate Chantilly.

Pag. 10. 5), Coligny.

Gaspard de Coligny, din ilustra familie de Châtillon, s'a
suit pen6 la trdpta de amiral prin curagiul gi sciintele selle
militare. Dupe mórtea primului Condé remase geful activ al
Protestantilor. Atras la Curtea lui Carol IX, el se 'in-
creslu acestui Monarch gi pentru sine gi a a isbutit a '1
convinge se fie egalmente drept pentru cor eligionarii sei
ca gi pentru Catholici. Avertismentele ce i se dedea5 din
partea Calvinigtilor nu puturt un moment se cletene con-
vinctiunea sa : el credea cl a hani o suspiciune ar ofensa
on6rea Regelui. InsA in cliva de 22 August 1572 egind
din Louvre de la Rege, o loviturg de puga, (arquebuse)
trasI de un Maurevei, assasin platit de Ducele Enric de
Guise, il attinsa gi '1 rAni la brat. Venirea Regelui, indatA
dupe accident, la castelul unde locuia, gi mânglierile
selle celle mat cAldurOse precum gi tncredintIrile celle
mai energice de a cerceta gi urmAri pe toll cei-ce ar
putea fi banuiti d'acdstA crimä spre a pedepsi cu spin-
clurAt6rea pe culpabill, adormirl gi de astd-datl bunul
genin al lui Coliguy, prede3tinat a muri victima, ca mulli
semeni lui, a caracterului sett tot-d'a-una mai presus gi
de o vill bAnuialA gi de o sfi6s1 ingrijire. (Dou6 clule in

www.dacoromanica.ro
138

urml Mu esplosie mIcelul general al Protestancilor in

care peri sertnanul amiral de o m6rte din cele mai tra-
gice in al 55-lea an al et0i selle.

Pag. 16. 3). Princul de Orania.

Guillaume, supranumit Tacutul (Taciturnus), este inima
fisufletul resc6lei Provincielor-Unite, sét mai nemerit a
Neerlandesilor. Negregit ambitiunea sa '1 ar fi impins p8n6
in fine a profita de nediblcia lui Filip II in guvernarea
sa instreinatOre, gi a inAlla pe ruinele unei suveranitAli
perinde edificiul suveranitOi selle proprii. Invidia Insa gi
orgoliul rAnitor al Regelui a precipitat desnoddm8ntul in-
tru cat se atingea de o mai prelungitA inactiune din partea
lui Guillaume. Crescut la Curtea lui Carol Quintu carele
trata cele mai secrete affaceri numai in de facia acestui
adolescent bucurêndu-se de t6ta increderea sa ; insarcinat
cu ambasadele cele mai spinOse gi mai strelucite ; initiat
la tOte luctarile, la t6te marile proiecte de Stat gi ale
Casei Imperatorelui cele mai tainice, din causa intimei
cunoscin0 ce avea despre discretul gi tainicul sett tempe-
rament : acdstl asemanare de caractere Intre Filip gi Prin-
01 de Orania care mai de multe oH de cat s'ar pu-
tea crede este mai curand o causa de desbinare de cat
de sympathie ; acest partagitt in cunoscinta unor affa-
ceri colosali, a unor projecte pe cat de gigantice p6te,
pe atat gi de compromitAtoare, de al chor myster voia
Filip gi 'i convenea se fie singurul depositar ; ingan-
farea ce ochii acestuia de lynx gtiura surprinde In ochil
nu mat pulin Inteadins stir:0 ai lui Guillaume, t6te
aceste cuvinte nu puturK lipsi de a nu f: o causl de
neincredere, de sfiala, de depIrtare gi de nil, In fine,
tntre ambele aceste naturi de o potrivI pltrunzItOre ,
de o potrivI dominatrice, de o potriva vindicative gi ne-
clintite in hotartrile bor. Guillaume birui kg, prin diba-

www.dacoromanica.ro
 139

cie in acdst& lupth, surdä la lnceput, darn cu eat mai

sicurn, cici lovitura din urrnä ce dete fu 1111 leac: Pro-
vinciile-Unite scIparn finalmente de sub jugul Suveranulul
lot. Filip repurtn si el la rendul sea biruinta : Gerard
Balthazar fu insnrcinat a 'i o procura dand la Delft
lovitura mortaln Printului de Orania, tin serviciti pen-
tru care familia uciz6toru1ui, sfisiat de justitia locall
in membrele selle, priimi de la R.egele Spaniei titluri de
nobleta.
Trist triumf, acest triumf al lui Filip !
Vom cun6sce mai pe larg pe Guillaume de Nassau si
pe cei-l-alti Printi din familia sa in 1storia revolutiunif
Terilor-de-jos I

Pag. 63. O. Ferdinad Aragonezul.

Ferdinand Aragonezul, supranumit Catholteul, s'a ilus-
rat mai presus de Printii timpului seu prin o perfidie §i
mai mare, dar tot de odatn si prin ambitiunea sa mai
nesntiOsn, ca i printeo inteIigen i un geoid de domnire
in adeve'r superi6re ; si t6te aceste insuiri, defecte,
p6te, pentru simplii indrviçii, ori cualithti pentru Suverani,
mai ales fundatorl se vede a le a inoculat, ca se se
inclecdsca, in descedinta sa.
In anul 1479 el succedä tatAlui sea Ion al II-lea si
devine Rege al Aragonului, in peninsula Spanioll, si al
Siciliei.
Ambit, el tmpreunä cu Regina Isabella a Castiliei cu
care se clsätorise in anul 1460, hotärträ a reduce sub
sceptrul lor tOte regatele din care se forma Spania si care
incl nu erati sub dominathinea lor.
In anul 1481 inceputh resbelul sant cu Maurif rega-
gatultd de Grenada, a cnror ancestort subjugasern Spania
Intrega si instituisern acolo mat multe Regate ce ajunse-
sern la cea mal naltä culme de inflorire si de civilisatiune.

www.dacoromanica.ro
140

Acest resbel, al carul suflet era Isabel cti mal cu sema

din cuvinte de pietate, tint' apr6pe 12 anl. Tenacitatea
Suveranilor chrestinl fu atat de mare in cat fundara ce-
tatea numitä Santa-Fe pe locul taberel lor incendiate, ca
115 arete ca nu se vor mal mi§ca de pe trremul din facia
Grenade! Oa ce acdsta Capita la a Statulul musulman
nu va succomba sub asediul cu care o impresurat.
Dupg biruirea desavir9ita a Maurilor, in anul 1492, el
lua tnapol de la Carol VIII al Franciel provinciele Cer-
dania 0 Russillonul, emanetate de tatäl sd atre Ludovig
al XI-lea, Regele Franciel. In anul 1512 rapi de la Ca-
therina de Foix §i Ion d'Albret, sociul el, Regatul de
Navarra, lasandu'l o fractiune dintrInsul, cea din Pyre-
neile fransese §i care in urma a devenit micul Regat de
Navarra posedat de Enric de Burbon pIna a nu deveni
el Regele Enric IV al Franciel. Ast-fel dar, prin posesiu-
nile lor intrunite, Ferdinand §i Isabella domniad acum
preste WO. Peninsula cu esceptiune de Portugalia.
Atuncl incepu Ferdinand a'0 organisa Regatul in intru
cu o mama firma, cu o cunoscinla inascuta de om de
Stat, dar tot de o data §i cu o cruslime, ore-0 cum ge-
nerala in acea epocha. Introduse cu violenta unitatea
Religiunil prin inflintarea Inquisiliunil ce deveni aci atat
de grozava in cat se numi Inquisi,iunea Spaniola spre a
se distinge de inquisiliunile instituite in alte State, i prin
conversiunea forlata a Maurilor §i a Hebreilor dup6
cererile lul Torquemada, a 9efulu1 Inquisiliunil, §i a cele-
brulul cardinal Ximends, confesorele Reginel Isabelle!.
Intinse §i intari asupra magnaIiIor autoritatea regala, des-
volta imunitatile era enescl ca sä le liberese de sub in-
fluenta magnatilor 0 a le reduce sa atirne numal de
omnip6tenta Regelul.
Apol cu acea0 dexteritate ha parte in afacerile exteri6re,
introducend ast-fel §i pondul Peninsulel in Europa. Aci
perfidia sa 10 gäsesce un camp intins spre a se esercita

www.dacoromanica.ro
 141

§it desagura dupl. impulsiunea §i activitatea ambitiunil sele

in veci nepotolite.
Alliat cu Regele Franciei, pe sub ascuns provocA es-
pulsiunea Francesilor din Italia. Alliat cu Ludovig XII,
printeun tractat secret pentru concuista i impArtirea Re-
gatulul Neapolitan, suscitA. 0 invrAjbire i remane singur
stApin asupra acestui Regat. Intr'un cuvint alliatii s6i de-
veniao sett victimele sAle sea erat redu0 a se fi jertfit
numai pentru interesul sni. In acest chip incorporl el cu
Spania Regatul Neapolulul §i multe locuri pe c6stele
A fricei.
Isabella 8nsl se distingea de Ferdinand cu cualitAti de
suflet cu totul opuse ; piet6s5, dar clementA §i de carac-
ter bland §i leal, in tot-d'auna a remas contrarie violin-
telor sociului ei.
Din toti mo§tenitorii lor nu le remasese spre a le succeda
pe atatea thronuri din Peninsula acum intrunitA, i pe celle
streine din Europa §i noua lume, de cat o fiicA unicA
Idna, care §i acOsta, du0 matrimoniul ci cu Filip cel
Frunzos de Habsburg din Casa de Austria, innebuni de
gelosie pentru frumosul §i inconstantul ei sociA pastrand
imensa mo§tenire ce avea se i se coboare de la pArintil
ei pentru fii ei Carol-Quintu de Austria, cel mai puter-
nic potentat din timpii s6, §i pentru Ferdinand fra-
tele acestuia.
Murind, Isabella nernultAmitl de ginerele sR1 i v6clênd
pe fiicl-sa insanA fArl sperantl de tamaduire lag pe bar-
batul el Ferdinand regent pe Statele el plug la majorita-
tea lul Carol, Carol-Quint, strefiul lor.
Splendicla ilustratiune precum §i fama neperit6re a Reg-
nurilor Isabela qi a lta Ferdinand este deseoperirea dime-
ried in anul 1492.
Lisa gloria t6t1 a indepliniril acestuY mare fapt revine
cu drept Isabellel mat cu séma, cad ea a fost prima a
se pAtrunde de ideile lul Columb, a se pasiona pentru
densele, §i a stärui pentru executarea lor, cea ce nu

www.dacoromanica.ro
142

prea intelegea spiritul r sitiv al lut Ferdinand, cdruia

plAceati concuiste mat putin h-pothetice.

Pag. 65. I). Sully.

Maximilian de Bethune, ndscut baron de Rosny, creat,
pentru marile sëlle serviciurt Duce de Sully de Henric IV,
stdpinul sëti, a fost atasat pe lingd pers6na acestut Mo1
narch êncl de la al 12-lea an al vtrstel see; '1. a inso-
cit i,n tOte campaniele, si prin fidelitatea sa neclintita 4i
sfaturile sele cele ntrnerite si avantagi6se, a meritat O.
devie amicul Regelul sni.
Functiunile in cart 'st a desfdsurat marile sele cualitätt
si insusirt administrative acest ministru sunt, dupd cum
le numesce el insust in memoriele see:
,,Consilier al Regelut in t6te consiliurile sele ; superin-
tendent asupra financielor, fortificatiunilor, bastimentelor,
porturilor, canalurilor si navigAril gtrlelor : mare maestru
al artileriet, al cdilor, guvernatorele Provinciel Poitou,
al Bastiliel etc. etc. si ma esercildnd sz o eta func-
liune, cea tnaY periculósa din Me, acea a intrigilor si
sfadirilor a le Casel si ale Curtit RegelaL
Insd putem incredinta a meritul cel mat mare al lut
Sully a constatat in genial sdti politic si de o lungd ve-
dere, care '1 a indemnat a sfAtui pe Henric IV, de si el
tnsusT calvinist puritans a abjura Calvinismul sfat nu
numat politic ddr si de un mare ordin moral dupd con-
secintele ce avu !
In timpit nostri, n'ar fi fost salutaritt un nod Sully ca
sd dea un consilitt analog ? Pritnirea a cloud color! encd
pe Iângl colOrea liliilor (crinilor) si care ar fi fost ca o incor-
porare, o contopire nedisolubild a cloud principiurt ce nu-
mat intrunite sinceramente pot asecu,ra liniscea si prospe-
rarea popOrelor si a guvernelor !

www.dacoromanica.ro
 Pag. 65, 2). Ravaillao,

Asasinul lul Enric IV se impartasesce din immorta-

lftatea Regelul prin sacrilegiul sag, ca si celebrul incen-
diar Erostrat prin memorabila destructiune a templulul de
la Ephesa, una din cele Opte minuni din anticuitate. Tra-
ditia ne spune a acest nenorocit era un visionar fana-
tisat care, auslind a Enric se pregatesce a declara resbel
Pape!, cresitt a indeplinesce un act de mare pietate im-
pedicAnd acest resbel anti-religios printeun omor. Decl se
hotArt a sevtrsi crima si isbuti a pumnala pe Regele,
oprit in mersu-I din incurcatura unor trasurl pe strada
la Ferronnerie din CapitaM, in sliva de 14 Maia 1610.
Prins si supus torture! declara 'Ana in sfir;it ca n'are
complicit.
Enric IV in anul 1609 se pregatia a se pune in ca-
pul tine mart armate francese, si in unire cu Uniunea
evangelica din Germania, creata prin modemnul si sub aus-
piciele séle, st incept lupta traditionala a Franciet de la
Francis 1-it de Valois contra Case! de Aastria ceea
ce ne spune si Sully in memoriele séle, and enca pro-
portiunt si ma! marl proiectelor Regehil, precum infiin-
tarea unul Consilia, ca cel amphictyonic, format din t6te
Statele Europe!, unde s'ar fi cercetat in ultima instanta.
diferendele intre p6p6re ; dar pumnalul lul Ravaillac cur-
mând cu sirul clilelor lul Enric li indeplinirea proiecte-
lor sdle, Casa de Austria fu salvata ;i de astt data de o
mint sicura.
Intrig! romane si spaniole, cu ramificatiunt in intrul
Francier din giurul chiar al Regelul precum Concini gi
socia sa Galigai, servitor! favorill florentint ce insocisera

www.dacoromanica.ro
144

pe Maria de Medicis, la venirea et In Francia ca sock a

luX Enric, 9i Duce le de Epernon carele nict o data nu
se supusese cu sinceritate; rema9itele spiritulut de revol-
ta al Liget ce êncl nu se stinsese printre Catholic! pote
el nu sunt cu totul streine in faptul asasinatulut Regelut
Enric IV, a until Rege carele jertfise, in adevn., convic-
tiunile séle religi6se until thron 9i until sc6p politic 9i
human cad pe Una asecurarea thronulut sni. asecura
9i incetarea resbelulut civil, incetarea curgeril until sange
precios dar care, tot de o data. nu era nict mat pucin lumi-
nat nict mat pucin impartial, nict nut pucin om de stat
spre a mar ingadui mult timp asuprirea consciintelor, resbe-
lurile civile 9i prelungirea derapanatOre a anarchiei in Stat.
Faptul deveni prin resultatul sell ênca f6rte consecuent
caci impedica negre9it prefacerea sari lucrurilor in
Europa, 9i amana acdsta prefacere tocmai [Ana la parea
de Vestfalia or! Munster.
Cand Enric priimi lovitura mortala, avea langa dinsul,
in carul sn, pe Ducele de Epernon. A cesta, 9ef al Regi-
mentulut de guars% merse 9i incongiura indata, cu solda-
ft s6i monastirea Augustinilor uncle se afla adunat Parla-
mentul, il soma a remite Regenta in minele Reginei Maria
de Medicis, infiinta un consiliti cirmuitor 9i se trecu mem-
bru intrinsul.
Suprimarea prin m6rte violenta a until antagonist in-
grozitor in momentul indepliniril a unor acte ce tinteati
la resturnirea unel stari de lucrurl pentru mantinerea
aria qi vechia Religiune 9i Potentatt puternici terrestrl, 9i
spiritual!, eratl fOrte interesatt, este o coincidenta agra-
vanta pentru nascerea seti formarea deductiunilor celor mat
acusatrice. Totu9I Insa stint necesarit probe mat positive,
cad, altmintrelea, a osindi negre9it ca uneltitort pe to t! aceia
carora o crimi le profita, ar fi a nu crede in esistenta tine!
morale naturale in omenire, 9i rare-ort ar fi innocenta ferita.

www.dacoromanica.ro
APPENDICE ISTORIC
DIN

I-A CARTE

www.dacoromanica.ro
 Pag. 7. ') Reformatiunea.

Reformatiunea este termenul consacrat prin care se cua-

lifia revolutiunea religi6s1 din al XVI secul, operati de
Luther in Germania.
Origina tnsl a acestel Reformatiunt esista in chiar esen-
tia spiritulul uman, in tendintele sele irresistibile de inves
tigare, de propAsire, in imposibilitatea de a imobilisa acest
spirit, de a i se nIbusi aspiratiunile.
Doctrina Catharilor sad Albigezilor, principiile emise
de Abelard, vederile i actele lul Arnauld de la Brescia,
discipolulul sett, credintele Valdesilor, propagandele lut Ion
Wickliffe din Engliterra, lul Huss, shisma cea mare in chiar
Biserica catholicl a Occidentulul, miscarea creatA de era Re-
nascerir, abusurile ce se incuibaserA in Biserica romanA, in
fine, ambitiunile si rtvna de cotropirt a Printilor stAptni-
tort din Imperial German, gelosiile i rivalitAtile Protes-
tantilor strAint contra tendintelor absorbit6re a efulut a-
celnl Imperid, sunt manifestArile i mediile prin care s'a
produs si a fAcut explosiune acest evenement de o asa
mare insemnItate in consecuentile sdle.
Secta orientalA a Catharilor intrA in Europa pe la finele
secolulul al X-lea, prin poporatiunile slave despre sudul
el rAsAritean. Se introduse in Italia prin relatiunile corn-
merciall ale Italienilor cu acele pop6re, strAbAtu aseme-
nea in Ungaria, Bohemia si Germania de Nord; din Italia
se strecurl in Francia meridionalA, Insl pên aci tot pe
sub ascuns.
Doctrina acestel secte ataca mat multe dogme ale Bi-
sericel i tAgAduia drepturile Papel precum i chiar legi-
timitatea fiintel sale.
Prima el manifestare publicA avu loc in prima treime a
secolulut al XI-lea ; ddrA cel éntAid sectarl destAinuill furl
asediatt in castelul de Monte-forte 18130. Turin, si osin-
dip a peri pe rug impr eunA cu seful lor Girard de Mon-
te-forte, de cAtre Heribert, arhiepiscopul de Milan.

www.dacoromanica.ro
148

In Francia meridionala tnsa secta prinse radacint tarl.

Adherentil el sustinutl de marl seft fendall locall schim-
ball numele lor primitiv, numindu-se a cum AlbigezY, dupe
urbea Albi din sudul Franciet. ET se intinsera si in alte
part! ale acestel terd spre Nord, de unde patrunsed si
prin Flandra.
Pentru exterminarea lor se infiinta o crueiada la ince-
putul secululuT al XIII-Iea si apol se institui Seintul of-
ficift al Incuisitiunel. Ordinul monahilor Dominicant sat
FratT predicator! contra heresieT, fundat tot atunct, fu in-
sarcinat cu atributiunile de Inquisitor! adica cu des-
coperirea si sttrpirea heresiel si heresie se privea tot
ce difera de spiritul Regiunel romane, od si cat ar fi di-
ferit aceasta de preceptele evangelict.
Abelard, In Seculif al XI si XII, vestit prin argumen -
tarea sa puternica si luptele sdl'e dialectice prin cari se
distinse 6nca de la al 16 lea an al varstei sale, precum si
prin p tssiunea sa infocata pentru bella Heloisa, fiica ca-
noniculut Fulbertceea ce ne a facut sa avem acea coy-
respondenta renumita intre aceste inimi despartite cu vi
olentaintroduce sphitul de controversa si in cuestiunile
religiose, aplicand dialectica tn theologie; publica asupra
S-tel Treimi un tractat ce se cualifica. de Biserica hetoro-
dox,. si este osändit de Conciliul de la Soissons si de Pa-
pa Innocentitt II-a.
Arnauld de la Brescia tot In secolul XII monah si dis-
cipol al luT Abelard merge si mat departe. Prin influenta
predicilor sCe contra hierarhiel Biserirel si In fav6rea res-
tabilirel simplicitatit el primitive, devine a tot puternic si
est :. privit ca un nott apostol. Papa Innocentitl II, 'I con-
damna, '1 gonesce din Brescia; el atuncT merge In Francia,
este expuls de acolo si trece la Zurich in Helvetia ; ddra
tn anul 1145 el apare la Roma si prin predicatiunile
sélle vehemente in contra Episcopilor si a clerulut, pre-
cum se afla el atunci organisat,isbutesce a rescula poporul.
Papa Eugenitt III este constrtns a pgrasi Roma, si Ar-

www.dacoromanica.ro
 14C)

nauld infiintda ad guvernuI republican cp durA tlece sal.

DdrA Papa Adrian al IV chiarnA in ajutoru1 pe Inipera-
torele Frederik I, Barbl-rogie, de Hohenstaufen, gi Ar-
natild, care fugise in Toscana unde era reverat, este, cu
t6te acestea, predat de fria Imperatorelul, adus la Roma,
este osindit la m6rte prin ardere lentA, in zorI dc tliuA
ca sl nu afle multimea ce s'ar fi putut rescula.
Secta Valdesilor, aga numitA dupa fundatorele el Petre
de Valdo, nAscu la Lyon in Francia pe la anal 1160.
Doctrina ce profesau sectatorii consta tottl to ataca-
rea hierarhiel bisericegt1 gi in propoveduirea realisAril
votulul de sArAcie al clerulul. EnsA confundap cu Albi-
gesil fura de uA potrivA persecutatl ; atancl el pArAsirl
Languedocul i Delfinatpl. provincil francese, gi se refugiarl
in munca Provenciel 0 al Pietnontulul, unde trAirl to pa-
ce 0 nesciup peril in anul 1545, and Fran. isc I, Regele
Franciel, sanctionand un act al Parlamentul I de la Aix
ce1 osindea cu mOrtea, incepu acelle terribile i nemilos-
tive mAceluri care se esecutati, firl ossebile asupra fe-
meilor, a bltrinilor gi a copiilor. C111 puturl scApa de
focul gi de sabia re '1 ardea pe ruguri 0 '1 secera, Una-
rindu-i, fugirl in Helvetia.
Inn Wickliffe, dugman renumit al PapalitAtil gi al orga-
nisatiunil generale a Bisericei catolice, se semnalda in
al XIV-,a secul prin proclamarea principiilor séle con-
traril. El sustinea cl Episcopul Rome n'are nicl uA
preeminentie asupra celor alp, nicI Prelatil asupra sim-
plilor preop ; cl clerul in genere i monahir in parte nu
irebue sA posede bunurl timporali, aid un drept de ju-
risdictiune, nicl uA functiune publicA ; cA t6te bunurile
Bisericei sA se confisce de Stat pentru ugurarea imposite-
lor ; nega mai multe dogme esentiali, efficacitatea vestitelor
indttigenti, acordate de BisericA pe bani pentru ertare
de pAcate, a rugAciunilor fAcute pentru morp, fulninA in
contra damnatiunel repausatilor cart nu priimiserA in viatA-le
botesul, 0 in contra confesiunel, adicA a spovedaniel pA-

www.dacoromanica.ro
 150

catelor. Insa un Conciliti din Londra '1 condamna in mail

1382 si fu nevoit a parasi Oxfordul unde locuia.
Shisma cea mare din Occident, o perioda de 70
ant, de la 1370 Oa la 1449, funest i discredit6re pen-
tru prestigiul Bisericet si al Papa litap, ratacit6re pentru
credinciosiT i cel mat zelosl at acestut rit, in care se
alegdfi de ua data ate doul i tret Papr, unit residând in
Roma, altil la Avignon, sail in Spania, si cosi! se exco-
municati unit pe a4i1 ca -ne legitimi, aceasta shisma
ieligi6sä vine si mat adaoga la confusiunea ce sdruncinase
deja creditna in iniml.
In intervalul acestet desbinart bisericest1 din secoliT al
XIV si al XV, apare Ion Huss, nascut in Bohemia la
anul 1373 din parinp se'rmant. Dupa priimirea unet bri-
Haute educatiunt, inlesnita de protectiunea unitt puternic
magnat, el devine, in anul 1409, rectorele Universitalit
de la Praga, duhovnicul Regina Bohemief, Sofia de Ba-
varia, solie a Regelut Wenteslas IV supranumit betivul si
lenesul.
Adoptfind doctrinele luT Wickliffe si atacand conmuniu-
nea sub ck singura specie, cultul Sante! Virgine si al
San Olor, indulgentele §i autoritatea Papel, el pasiona prin
aceste propoveduirt poporul bohem in fav6rea sa si a
inv6tamêntu1ut sett, déra tot de o data este constrins a
parasi Praga i condemnat de Papa Alexandra V.
Atunel el apela in contra Papel la Conciliul adunat
la Constanta, in anul 1415, convocat spre a pune capet
ace! marl shismr a OccidentuluT. Imperatorele Germanic!
Sigismund de Luxemburg, fratele regelut Wenceslas, 'I a-
corda un sauf-conduit ; dará Hus nevoind se ';1 retracte
In Adunare opiniunile ce emisese este prins i ostndit a
muri de vitt pe rug.

siil -
Etna mOrtea sa rescOla Bohemia, si sectatorit set Hus-
devin o seal resbelnica condusa de Ion Ziska,
adica chiorul. A cesta, unul din sambelanit Regelut Wen-
ceslas, lenesul §i betivul. cucereste la 1417 Praga, bate

www.dacoromanica.ro
 16i
in un-spre-slece blttlit rangiate armatele Imperiall, jefu-
este monastirile, mIceliresce pe preoll gi pe monaht, gi
adunind Dieta Bohemia la Ciaslafi, isbutegte a depune
pe Sigismund care succedase la thronul Bohemiel, in anul
1419, fratelul sett Wenceslas mort in acel an. In fine aceit
fanatic, de call-va anl orb, m6re de ciuml la 1424. Se
slice et ar fi Mat se se fact din pielea sa o WA, ca
sunetele el, reamintind memoria gi vitejiile sdle, se con-
duct mered pe tovarogir sel la isbAndt.
Dart nicl dupe mOrtea sa Hussitil nu furl domoliti.
Succesele lor la Austig, la Mies gi Tashau in anil 1426,
1427 gi 1431, desperand gi pe Papa gi pe Imperatorele
de a '1 supune prin forg, el 'I invitt a trimite o depu-
ta/ie dintre dêngit de apr6pe trel-sute de indivisli la Con-
ciliul de la Bassel, acest Conciliti find adunat in anul
1431 pentru a introduce o reformt in Biserict, a ter-
mina shisma Hussitilor gi a effectua intrunirea Biserici.
'or latine gi orientale. .5i. in adev6r Conciliul acesta ce se
jinn de la 1631 Oa la anul 1443 proclamt superiotatea
Conciliilor ecumenice asupra Papel, intre altele depuse gi
pe Papa Eugeniti al Iir ca nelegitim gi intronist pe un altul,
pe Felix V carele fusese Duce Suveran al Savoel sub numele
de Ameded al VIII; tnst acesta remase considerat ca An-
tipapt, de aceia gi abdict gi se retrase in Ducatul sett,
la Castelul numit Ripaille din causa desfittrilor tn care
petrecea cu tovarogi alegY.
La acest Conciliti Hussitil furl indestulall prin inchee-
rea unel conventiunl numitt Compactatele Bohemia con-
&matt prin jurtmantul Imperatorulul Sigismuud, .gi care le
acorda privilegiul de a gusta Cina sub ambele forme,
sub utracue specie" -adici cu paine hi yin sat numal cu
paine, de unde gi furl el in urmi numill Utracuisa.
Ast-fel numal se putu imptciui Bohemia. Din Ilussiii
egirl sectele numite FratiI-Boheml gi Fratil-Moravi, ce mal
in urmA adoptart mal tOte principiile Protestanlilor gi in-

www.dacoromanica.ro
162

trarl in noue luptA cu Catholicil gi en Imperatoril german/

carl urmarA.
Apol se ivi era de Renascere, aurora timpilor modern!, pe
la mediul seculului al XV in urma anulul 1543, and Mire
Constantinopolel de Mahomet II Cuceritorul gi epochl a refu-
gittri in Italia a invl tatilor gi a artigtilor byzantinf. In acestl
terrA desflgurA acéstA erA razele el strAlucitOrP sub domnirea
Medicisilor, eapol se imprAgtie tn Francia sub Francisk I,
supranumit Regele gentilom. Ca ins s6re Iuminos rnare ea
peste chaosul gi intunerecul mediulul evil, risipind gi imprA-
gtiind ceta, negura ce acoperéd ozisontul; face sA adie tin
vent de independintA contra or! egret constringerl, provOcA
aspiratiunl de schimbare, dorinp encl ne definite In popOre
§i care devinti din ce in ce mal precise in aventul lor pe
spirala stratelor sociale.
DorA acegtl invAtap gi artigti cari continuati traditiunile
anticel Grecil gi a Bizantiet din timpil de disolutiune so-
cialA, aduserA tot-d'ul-datil cu dingil gi-corzuptiunea gi
scepticismul acelor timpl, gi ast-fel molefsirA gi mai mult
uncle Curp ale Europe!, alterarit gi mai mult disciplina
Bisericel, sdruncinarl gi mal malt credintile in inimi.
Spiritul de cercetare trece atund de la littere in cues-
tiunile religi6se, se Imultesce num6rul cugetAtorilor, gi un
ajutor eficaciti se aduce la rAsArirea seminciilor, bune gi
rele, aruncate de bArbatil cart 'g! depAgiserA seculil in ca-
re vietuiserA.
Excesele de tot felul in moravuri, tn centralisare gi in
dominatiune a demnitarilor Bisericel occidentulul, ajunse
la apogeul kr, nu se mal poate ascunde, nicl tolera, precum
nu se p6te potoli nicl setea de densele, nicl Intreprinde-
rile violente de a le continua, de a le sustine.
Lethargia popOrelor mal IncetdzA; urechile lor Incepu
a se deschide la sunetul cuvintelor de reprobare, de re-
generare a inicuitAtilor, a amAgirilor ce rgsbescti pénA la
densele, gi aft un echo periculos tn inimile lor, din ce in
Ce ma! pAtrunse, ma! InflAcArate de acesté revelatiunl i

www.dacoromanica.ro
 in
ochil lor se despIejineazI si ince pu a se simti atrast cu
plAcere spre nouile doctrinT, mat/ asemanate cu simplicita-
tea Evangeliilor ce se propagff, si a se depArta de vechit
invetätor: cart nu mat plstrau umilinta si resemnatiunea
povituite si practicate. de Salvatore le tn tot timpul carie-
ret sdlle propoveduitoare si chiar In agoniet pe Cruce.
Ambitiunile de independintA absoluta si rtvnirile pentru
possesiunile bisericesct a Printilor din Germania se des-
teptA, si cu densele li se Inf AIWA si mediul cel mat neT
merit de a ie tndestula : prefacerea Bisericet,
A profita de acest media spre a 'I intrebuinta contra
preponderentil absorbit6re a unel Case suverane, coprinde
spiritul de rivalitate ce animA pe unit Potentantl gelost
de mantinerea ecuilibrulut intre State, sad doritorl de a ',
resturna in folosul lor ; precum asemenea si Printil inte-
mall a se opune acelut spirit de rivalitate sad acelor
ambitiunt recurg la mediul contra:id de va nu ingAdui
nict o prefacere in BisericA, atacatA de heresle, pretext pla-
usibil spre a justifica violentele lupte ultreprinse de densil,
in aparentl pentru lAtirea sad aperarea unul principid
sacru, iar in realitate pentru mArirea sad sustinerea lor
proprie.
DdcA acel interes religios ar fi fost pur si la unit si
la altil cum ne am esplica un Rege catholic ca
Francisc I al Franciet, perhecutor al nouilor opiniunt re-
ligi6se in Statele sele, se se p6t1 allia cel AntAl in Eu-
ropa cu Turcit spre a se aduce printrqnsit incurcAturt
Imperatorelut catholic al Germanic!, ImpiedieAtOre la ster-
pirea acelor opiniunt reprobate de dInsul i Cum, mat in
urmA, un Cardinal, un Print al Bisericet catholice si mi-
nistru al Regelut Prea crestintitlul Regilor Franciel pre-
cum este si al Franciel asir fnca acela de fried prima-
genita a Biseriedstrivind de al mintrelea In tea-% pe
adherentit opiniunilor anti-catholice, al se pal liga cu
Print! necatolicl in contra unor Print! catholic! ? Cum ne
am esplicA chiar atacurile si amerintArile fAcute sefUltit

www.dacoromanica.ro
154

Bisericel catholice de Carol Quintu gi de Filip II, Su-

veranT prea- Catholica Si cum, in fine, ne am esplica, pe
If ngl cotropirile posesiunilor biserice§tf, zdrobirea unitlfil
nationale adusA de Printil germanl prin aliarIele lor cu
State strAine contra gefulul Imperiulul fapte ce fArA a
st6rpi doctrinele vecheY BisericT, servirl numal la mArirea
lor proprie gi la asecurarea suveranitAli! lor absolute cu
paguba politicA a Patriel comune.
Din tot ce precedl putem vedea cl timpil sosiserA pen-
tru explosiunea gi satisfacerea decisivi a tuturor acestor
variate aspiraiiunt ce nu mal eratt vagT, ci bine definite
in spiritul gi vointa celor ce le manifestati ; cl t&Imul
gi Omeni! erati pregAtill pentru acdstA prefacere ce nu se
mal putea nic! amina gi mal pncin stAvili. DecT, precum
in tot-d'a-una in t6te situatiunile ce ail nevoe ne apArata
de o solutiune, se IntImplA de apare gi omul preclestinat
de a o da, ast-fel se intImplA gi aci, gi acest om fu Lu-
ther, omul inzestrat cu acel puternic dar de convingere ce
cuceregce inimile pop6relor, cu acel sens politic practic
ce se face stApin pe ratiunea Printilor, gi cu acea aclIncA,
inting, variä inv4AturA gi pAtrundere ce, reinviind trecutul
gi anticipand asupra viitorulul, risipegte intunerecul, co-
municA lumina gi se impune tutulor. Coordonand tOte a-
cele fragmente de doctrinT, de principil aruncate ina er
inainte de dInsul, identificandu-se cu t6te aspiratiunile, cu tote
ideile ce encl erati numal simlite &al nu gi bine formu-
late, pentru cti nic! timpir nu emit atund rnaturl, Refor-
matorele nu avu de cat a se areta, gi dupe ivireT, dupe
propagarea doctrine! sae in lume, gAsind un echo In inima
gi In egoismul gloatelor gi al Domnitorilor nu mai trebui
de._ cat autoritatea timpulta ca sl o consacre gi se o faca
irevocabile.
Luther nIscu la Eisleben in Saxonia in anul 1483 §i
muri in anul 1546. Fid al unul serman gi simplu lucrator
in mimic Statuld, care Insl cu totl serAcia sa '1 trimise
spre inv6lAtura la Eisenach, Martin Luther ajunge doctor

www.dacoromanica.ro
 155

in filosofie la Erfurth ; in anul 1505 devine tnonach in

ordinul A ugustinelor §i la 1510 pleaca in misiune la
Roma.
Dupe int6rcerea sa, tocmaT in anul 1516 incepe a a-
nunta pe fatA principiile see contraril dogmelor catholicl.
Opositiunea sa se ivegte prin combaterea Indulgentelor,
adicl a patentelor pentru scutirea de plcate, sustinute de
Incuisitorele Texel. Cardinalul Cajetan, legat al Pape la
Dieta de la Augsburg, thsArcinat a mijloci retractarea 10
Luther, ne isbutind a o obline de bung voe, incdra de
a '1 aresta ; tnsA. Luther scapA, fuge la Wittenberg gi se
pune sub scutul Electorelul Saxoniel, Friderik. Sustinut de
mai mult1 Prinp germani, Reformatorele devine mal In-
drAsneI ; in thesele gi scrieriie see publici, el se resc611
acum in contra autoritAliT papale, in contra Biserice gi a
ierarhiel see ; respinge celibatul preotilor, voturile mona-
stice, atacl legitimitatea posesiune 1 bunurilor timporall de
cAtre cler gi dogmele principall ale Catholicismulul, precum:
spovedania, cultul sfintilor, Lithurgia §i Comunicarea sub
o singura specie. Atunci el este anatematisat de Papa Leon
al X Papa cel artist §i nAscocilorul Indulgentelor pentru
Imullirea mijloacelor av8nd a servi la remunerarea artig-
tilor gi la plata capo d'operelor ce produceatt, gi scrie-
rile see sunt osandite, in anul 1520, a fi distruse ; InsA
el arde sentinta Papel, publicamente, pe piala urbel Wit-
tenberg.
Acest act de cutesare ne auclitA determing pe Impera-
torele Carol Quintu a '1 cita dinaintea DieteI de Ia Worms
in anul 1621. Luther, dupe dobendirea unlit sauf-conduit,
apare la Worms fArl temere gi sus;ine publicamente lungi
desbaterl asupra doctrine see. Atunci proscriptiunea, im-
p erialA se pronuntA asuprAl, darl Frederik al Saxoniel,
protectorele sell, pentru '1 ap6ra de orY ce pericol, '1 sine
inchis in fortere/a Wartburg clece luni. La e§irei de acolo
Luther percurge mai multe State germane propoveduin-
dul1 doctrina, 9i prin elocuetqa sa pasionatA convine-

www.dacoromanica.ro
itd
tOre, entusiasmIal gi exaltd mat tote pop6rele pe unde
trecea ; iar cel mat multt dintre Printt gi stAptnt de feude
se unesc cu dinsul, mat cu sdml din punctul de vedere
politic gi al foloselor imediate ce trag din cotropirea po-,
sesiunilor bisericept, declarate de Reformatorele nelegitime
pentru cler.
Reformatiunea Infringe acum t6te stavilele, se tntinde
se tntAresce, secular;sarea domeniilor gi a State lor biseri-
cesct tncepe.
Arhiepiscopl, Epixopl, Abalt, membrt at Jmperiulut
rnediag sail imediag, adi A SuveranT bisericesct sat laic!,
dependinit indirect satt direct de Imperitt, abjurA pentru
Protestantism gi se declarA stApbal gi staptnitort desAvtre
gilt gi hereditart pe domeniile, feudele salt State le ce pos-
sedatt pêni aci sub differite condiftunt. Alte le se cotro-
pescil d'a dreptul de Suveranit in Staturile clrora se a.
flat! coprinse.
Primul ce dete exemplul to Albert de B andenburg --,-
Mare!megter al ordinulul Teutonic. In anul 1525 el le.
pad1 haina ordinulut seu gi se proclaml duce hereditar
In Prusia.
Dieta de la Spira din anul 1526 emite hotArtrl favo-
rabill pentru Lutherant.
De la anul 1526 Oa la 1529, Doctorul Martin Lu-
ther petrece ocupindu-se netncetat cu organisarea Biseri-
eel see ce se numea Biserica Evangelici impreuna cu
inv6p.tul sett amic gi discipol Melanchton.
In anul 1529, la a doua Dicta de la Spira, Carol Quintu
ingrijat de progresele acestet nout doctrint, face a se re-
voca t6te avantagiurile dobAndite de Lutherani la prima
Dietd de la Spira 9i emite un Edict prin care se lovesc
cu proscriptiune toil adherenlit lut Luther.
Tot in anta, 15294 Printit gi stAptnit feudalt emit tm.
braligaserl causa gi forincipiile tut Luther se adunit la
Worms qi prolesia An contra acestut Edict al lui Carel

www.dacoromanica.ro
 157

Quintu de unde se gi dete nouilor sectatorl denumirea

de Protestang.
In anal 1530 se presintn la Dieta de la Augsburg
confesiunea de credintn pe eare se basa Biserica Evange-
lick, redigiatä de Melanchton, gi se respinge. Darn pe la
finele acestuf an se forml la Smallcald o lign de apgraie
intre nou6 Print! stAptnitort protestant! gi 11 urbr impe-
dale contra lu! Ca ol Quintu si alliati! se! catholic!. Acd-
stn lig& reimputernici influenta Protestantilor in cat in a-
nul 1632 la Niiremberg el dobentiirl o trevä provisorie
Oa la adunarea viitorulul Conciliti de la Trient, ce tre-
buia se se adune la 1545 spre a regula acdstn cuestiune
religiOsn gi a impaciui ambele Biseric! : agteptarea fu za-
darnicl cAci aci se respinsern tOte pretentiunile Protes-
tan tilor.
Cu Mote acestea secularisnrile gi intinderea Reformati-
unel continuarn neincetat Oa in anul 1547, anul ce urrni
dupe mOrtea luY Luther, anul btittaliel de la Miththerg. Aci
Protestanti1 furl biruiff cu desAvtrgire de Carol Quintu. Ar-
matele acestuia erati domandate de renumitur Moritz de Sa-
xa. Landgraful de Hessa Filip Magnanimul gi Ion Frederik
Elect orele Saxoniel, comandantif Protestantilor, furl prin§!,
isbill cti proscriptiutlea Imperielul gi deposedatt de Sta-
tele lor ; tut acdstt calamitate ce lovise pe Protes-
tant! gi pe acel Print! nu durn de cat Oa in anul 1552,
and acelag Moritz de Saxa, acum adversarid al lig Ca-
zol Quintu, smulse acestuia la Passau o pace 'preliminarn
care revocn tot ce se hotnrise in urma bAtnliel de la Mdhl-
b rg, dete libertatea Printilor pring! gi '1 reintegri ta
Statele lor.
In anul 1555 se inchee la Augsburg pacea de Re-
ligiune deSnitivA. /n instrumentul de pace, pe lingn alte
drepturI recunoscute Bisericer protestante, pe lângn priimi-
rea confesiune! de credintn, o diniOrn respinsa tot la A-
ugsburg, se incluse Ind gi nefericita clausn numitt : lte-
seruti Bisericiscicceia ce Bo, pe Catholic! a zice : Und

www.dacoromanica.ro
158

war dieser artikel denen Protestanten ein Dorn in Aug en,"

adicA : gi le fu Protestantilor acest articol on ghimpe in
ochl." Prin acéstg reservd se recunoscurg, de gi tntr'un
mod ce da materie de litigid cotropirile i secu-
larisgrile de One aci ; darg pe viitor acestea erad o-
prite gi se mai stabili c orl ce Print sad stApIn feudal
bisericesc, de orl ce trepta, care ar abjura pentru nouile
doctrini, va fi privit ca decgclut din tOte beneficiurile
demnitglile ce posedg.
Cu tOte acestea, acestg c1aus fu adesea violat g. gi ace-
ste violgrl furl primele cause determinante ale explosiunel
resbelulul de trel-tlecI de ant. Edietul de Restitutiune, emis
de Ferdinand in anul 1629, prin care se anula recun6s-
cerea secularisgrilor gi a insugirilor legitimate 6re cum in
acestg pace, dete foc miner gi aprinse resbelul.
Luther muri In anul 1546. Dupe cum ve'zurgm resbe-
lele pentru statornicirea doctrine! sdlle nu fAcurg, esp1( si-
une de cat dupe mOrtea sa ad cat trgi, el tntrebuinta
tOte silinlelesélle spre a le inlItura. El se opuse gi ful-
gerg contra ace! secte numitg Anabaptisti1 sati cel ce se
botda de a doua Ora : Doctrinele acestel secte eratt anti-
sociale, communiste, act sectatoril predicati neutilitatea
a orf ce fel de guvern, tmpgrtirea averilor i resculatt pe
Orran1 in contra proprietarilor ; el ajunserg la culmea
puteril lor tn anul 1534, avênd in capul lor pe Bockold
sad Ion de la Leyde o calfg de croitor, recunoscut In
urmg de profet gi de Rege gi care sgvirgi crimele celle
ma! ne legiuite.
Luther a fost reformatorele si al limbel germane ce '1
este dat6re cea ma! bung traducere a Bibliel.
Dupe mOrtea sa, in oragul unde se ngscuse, corpul aces-
tul om illustru se transferg la Wittenberg gi aci i se flcu
cea ma! strAlucita i solemng inmormêntare.
In anul 1821, i se ridicg, dinaintea case! municipal! a
acestet tub!, ug statue de bronztt.
Reformatiunea avu a lupta In Germania mult timp en-

www.dacoromanica.ro
 159

a pea a se impune legalmente un secul dupe inder-

tea lul Lutherde la 15461a 1648pea la pacea de
la Munster sad de Westfalia.
DdrA, cercul actiunel sëlle nu se mdrgini to Germania.
Zwingli, tn Helvetia, papelanul gi pensionarul WI Le-
on X-lea, incepe revolutiunea bisericdscd in anul 1522
revolutiune ce depdgagte pe aceea a mut Luther In doctrind
re1igi6s1 ; InvglImentul sett aprinde resbelul civil in acéstA
Ora ; cantanele r6mase credinci6seFatholicismulul jai% ar
mele gi Zwingli martyr al convictiunilor sale este ucis-
la Cappel tn anul 1531; solda/it partitulul contrarit '1
sftgie corpul in bucdtr, le arde gi spulberd tn vent cenu-
ga ce lasd. Bossuet a slis despre densul : El era un om
indrdsnet, cu mat multd ard6re de cat sciintd. Cuvintele'l
avdtt multd claritate gi nict un Reformatore nu 'ql a ex-
primat ideile gi cugetArile sëlle cu mat multd precisiune,
uniformitate gi gir logic ; Ulil asemenea nicl unul n'a
mers atat de departe, nici avu atata cutesantd."
Enric al VIII In Englitera se declard la 1531 §eful
suprem al Religiunel Regatuluf seu, pentru a Papa refu-
sase a't accorda divorciul cu Catherina d'Aragon, spre a
lua de socie pe Anna de Boleyn, de care se inamorase, gi
la 1534 declard Engliterra despärtitA de Scaunul Ro-
me gi tncepe prin suplicit Reforma religiosd in Staturile
sdlle, gi resultatul el este anglicanismul sati ritul anglican.
Calvin sau CatiVin, Reformatorele frances ascut la No-
yon, in anul 1509, tncepe prin sate predicele see in spi-
ritul nouet doctrinf pe la anul 1532. Urmgrit el fuge la
Nerac, la Curtea Reginel de Navara, sora NI Francisc I,
asilul de atunct a tutulor Protestantilor. Ne simtindu-se
aid acolo sicur, trece ln Elvqia, uncle ln anu11535 pu-
blicA celebra sa scriere : Asupra institutiund chreftine§i
o dedia Regelui Francisc I. Acestd carte fu ca un ma-
nifest al Reformel cdcl stabilea WI govdire principiile gi
doctrina pe care se rezema ea, gi tn curend devent co-
dicile religios al novatorilar din Francia. In anul 1540,

www.dacoromanica.ro
160

dupe o prima cercare ne nemerita, Calvin reinträ tn Ge,

neva gi esercita o influentI suverana. Aci emite un for-
mular ce Ovine lege a Statulut prin care reglementa ar-
ticolit de credinta, intinde refolmarea dogmelor gi a cul-
tulut chiar gi asupra moravurilor gi a conduitel private
a cetatenilor gi urmarewe cu riorea cea mai cum-
plita pe toll cat! 'I stint impotrivitort. Intre victimile
netolerantel sëlle putem prenum6ra mat cn sema pe Mi-
chel Servet, pe care puse sail arcla de vitt in anul 1553,
fiind-ca nu era de dteiall opinie cu clênsul in privinta
Mind Scintef Treitni. El fa supranumit Papa al Geneve! gi
Geneva fu numita Roma protestanta. Se conserva gi
asta 41 In vechia Cathedra la Catholica, St. Petru, aclf tem-
lu protestant, scaunul lut Calvin pe care gedea el cand
se arata tn biserica.
Calvin a fost i mai radical tn doctrina sa de cat Lu-
ther, de aceia gi tnvtamantul sel este numit 1?efortna
ReformqiuneY gi sectatoril docttlnel see stint numiti Re-
forrnatl sad Calvinisti. Acest inveTimant linta a corn-,
plecta gi a organisa, simplificand'o, opera lut Luther.
Partisanil doctrinelor religiose ale lul Calvin full nu-
mit! In Francia gi Huguenots. El avura a sustine In acest
Regat o lupta crancena gi sangerOsa pea sa dobandesca
liberul esercitid al Religiunet lor pentru a i aci sco-
purile politict venira a se confunda cu doctrinile religiose.
Sub veltil Religiunel un partit cugeta, a restringe omni-
potenta autoritatil regale, a anticipa asupra migcaril de
la 1789, gi altele de la Sud aspb at a face din Francia
un Stat federativr vis sati dorinta ce p6te a esistat Ii
majoritatea spiritelor populactunel meridionale a acestet
natiunT, cad asemenea tendinll s'ati imputat mult tn ur-
ma gi Girondinilor, representantilor Sudulut din celebra
Conventiune nationila, ceea ce a fost gi causa plausibtla
a osandire! lor.
De la Francisc I de Valois i pari la suirea pe tron
a lul Enric al IV, prim ul Burbon, la 1589, persecutiu-

www.dacoromanica.ro
 161

nile celle mal horribilt ap6sarl pe Ca1vini9t1 : arderY Ve

ruge, udder!, ptIstiirea cAminelor, muncirea prin cazne 9i
mdeeldrirea eU grämada peste Ma terra In nóptea de 24
August 157, nOptea pet S-tuiut Bartolomeitfapte au-
tentice inregistrate de istorie, spre ru9inea cellor ce le ail
conceput 9i le at ordonat, 9i care at provocat crude re-
presaliT, ce detera durer6sa consecuintA de a stAvili mat
mult timp progresele civilisatiunel 9i de a ruina multe e-
dificiurT 9i objecte de artA prin dirimarea 9i jefuirea tern-
plelor 9i a castelelor !
Ensl la 1589 Enric IV de Burbon, dupe stingerea ra-
murel de Valois cu mOrtea lut Enric III, rAmanind sin-
gurul moctenitor al tronulul FrancieT, pentru accelera-
rea pacificArel generall a prrel, pentru ca sl fie pri-
imit fArl scrupul de .majoritatea Natiunet, precum §i pen-
tru ca sA i se deschidA maT curind portile CapitaleT, as-
sediate de &mut, se converti la Catholicism clicand : Pa-
ris vaut bien une tnesse". IntrAnd tn fine la 1594 tn
Paris ordonl prettitindenT incetarea persecutiunilor reli-
gi6se. Dupl reducerea tutulor Cap ilor 9i provintiilof ce i
se mat impotrivei, emise in anul 1598 Edietul de ta Nan-
tes. Printr'acesta se asecura d'aci 'nainte legalmente Pro-
testantilor libertatea de consciintl 9i potsesiunea a ate-
va cetAtt pentru casurl de noul urmArirt. Dérä sub fiul
set 9i succesore Ludovig XIII persecutiunile reincepurA,
de cat mArginite. Sub Ludovig XIV ensl, la 1685, se
revoc5 Edielul de la Nantes §i impillrile 9i micelurile a -
vurl din noil loct1;. acum elle se numeati Dragonnades,
act se esecutau prin dragon!.
DerA precum lin naturA nict un r6tI absolut "nu esistA
fall. WO aibI uA compensatiune in bine, corectivul sell,
consecuentele acestor Dragonade furl, prin emigrarea in mul-
time a cellor firml in credinta lor religi6s1 inundarea.
terrilor vecine cu bogItiile de tot felul 9i cu industria ce adu-
ceil acestt emigranti. Germania, mat cu semA, Engliterra, 0-
landa, Belgia sunt dat6re acestut act al lut Ludovig XIV ne
11

www.dacoromanica.ro
162

man qi ne politic pentru Francia inflorirea materialA gi

chiar de§teptarea sati accelerarea civilisaIunet lorcAcI
tn realitate, sub regnul lul Ludovig XIV, care, afarl de
strimtele sdle ideY religiOse, era de alt-mintrelea un mare
Print, Francia ajunsese a sta sub t6te privirile In ca-
pul civilisatiunel europeane.
De atuncI tocmal sub Ludovig XVI redob3ndirl Pro-
testantil In Francia liberul esercititi al cultulul lor, iar e-
galitatea cultelor creOne se proclamd abia de Charta de
la 1830 mat têrclit de cat pretutindenT afard de Engli-
terra uncle, la rindul sett, Protestantismul deveni §i edmase
netolerant 9i esclusiv.
John Knox, sub Regele Iacob V, din Stuart!, pe la
mediul secolulul al XVI, introduce In Scotia Reforma ca-
re aci ia numele de Presbyterianism.
Si ast-fel Reformatiunea §i Reforma religi6s1 desbi-
nandu-se ansa cu timpul In f6rte multe ramurl treand
§i In lumea nou6, as% cu tOte strivirile Incercate, Cu t6te
persecutiunile suferite, cu t6te garlele de sange ce eail
versat pentru ansele sad cu pretextul lor, domnescti In
tOtä lumea cunoscuta, pOte, peste dou6 cincim! din nu-
m6rul total al adeptilor Christianismulul.
Din desf4urarea evenementelor ce precedg, nu trebue
dar s ne simtim not Roman! mandrif de spiritul tolerant,
de blandetea §i mArinimia Natiunel nOstre, care a adgpos-
tit In mijlocul el sectatort streint a tutulor riturilor religi6se
din Europa, acordându-le lini§te, pace, protectiune i li-
bel X statornicire, pe and fit acelia§1 patril, deosebitt
numal de credinlà, se intemnilatl, se ucideau se ardeati
reciprocamente, se espulgead§i chiar az1 se privesc r6d
in Statele cele mat civilisate?
Nici o-datd ar fi putut fi la nol §i pentru not o serbatOre
un auto-da-fé.

www.dacoromanica.ro
 Pag. 11 '). Casa Imperialii d'Austria.
Casa Imperialt de A ustriaeaci nu p6te fi cuestiune
de cat de and este domnit6re acdstt Cast in Austria §i.
Germania, §i de desvoltarea dominatiunil see peste cea
mat mare parte din Europa ; nicl cum de originea Principi-
lor acestel antice §i ilustre stirpe ce 'gl inaltt filiatiunea pang
in intunerecul primilor secoll din era chre§tint are de
fundatore pe Rudolf de Habsburg.
LAsand la o pirte legenda sei traditiunile ce'l incun-
giurt, avenemêntul tut Rudolf la thronul Imperial al Ger-
manic! avu loc prin alegere in anul 1273.
Noul Imperatore, Contele Rudolf de Habs.burgdupe
numirea nnor posesiunt patrimoniale din Helvetia,cuceri
in anul 1278 in urma unef mart Mali!, numitt blttlia de
la Alarchfeld, caqtigata asupra tut Ottocar II Regelul Bo-
hemie!, ducatele de Austria, de Styria §i de Carinthia §i
le flat un apanagiti statornic al familiel séle.
Fiul acestuia Albert I-iti de Austria, Imperatore in anul
1298, dobandi Tyrolul prin matrimoniul sett cu fiica con-
telul Meinhard de Goerz, Saptnitorulut acestet terrt. Sub
domnirea acestu! Albert se revoltt Svitera de atuncl §i
'§1 caqtigh. independinta.
Ungaria i Bohemia intrart sub dominatiunea luY Albert
Il de Austrie prin socia sa, Elisabeta,. fiicd a tut Sigis-
mund Imperatore §i Rege al Ungariel §i al Bohemia in
anil 1437 §i 1438.
De la acest Albert, prin influenta ce dedea asupra ale-
gätorilor atatea imense posesiunt private, Cor6na imperi-
sit a GermanieT, de altmintrelea electiva, devine 1n fact
hereditare in Casa de Autria.
Imperatorele Maximilian, prin matrimoniul sett cu unica
fiict a lul Carol Temerariul adtogt la patrimoniul sett
Terr ile-de-jos, in anul 1477, §i prin al fiulut sett Filip cel
frumos cu Ioana, acum singurt Regina a Spaniel intreg!
dupe mOrtea parintilor eY Ferdinand de Arragon tii Isa-

www.dacoromanica.ro
164

bellA de Castilia, State le hereditare ale Cases de Austria

se mat adlugarl cu Spania, Italia, parte din Africa, A-
merica gi t6te se concentrA in mânele fink:I luY Filip frn-
mosul Carol de Austria numit Carol Quintu impreunl gi et!
Cor6na imperiall a Germania
Cu drept putu lua atuncl Casa de Austria drept devisA
cele cincl littere vocale ale alphabetulul.
A EI 0 U
gi care semnifica :
Austriae est imperare orbi universo"
gi nu cu mat putinA dreptate a putut slice un poet despre
acestA Cask :
Bella gerant alii ; tu, felix Austria, nube;
Nam quae Mars aliis, dat tibi regna Venus.
Dar tot-d'o data urma ca dinteacésta se se su'e la culme
gi in tOte cele-l-alteState din Europa temerea sett Ingri-
jirea de a se pomeni cotropite, ceea ce gi dete nascere la
o inapulsiune de reactie nestIvilitl.
Carol Quintu, carele la al 19-lea an al virste Bele, la
anul 1519, devine stApin peste tOte aceste State gi Co-
r6ne, prin m6rtea succesivA a pArintilor gi mogilor set,
prin Thgtmfarea gi temperamentul seti belicos gi neastim-
perat a contribuit se mArescA gi sl. justifice acele temerf
gi ingrijirl. i ferice pentru independinta Europel cA o
ideie noua, Reformatiunea religiosA, flcu esplosiune sub
domnirea acestut Potentat, desceptând aviditatea Printilor
German! asupra Statelor bisericesci din imperitt, a cArora
dirimare gi insugire nu li se mat pAreatl, nicl mai puteak
fi privite un sacrilegiti ! ferice a gelosia gl simtul po-
litic al Regilor frances1 din acel timpl all venit a se in-
terpune tendintelor cotropit6re ce dedeak asemenea mij-
16ce imense! ferice in fine cl nici Carol Quintu, nicl suc-
cesorif set n'att fost geniurile chemate ca se combine gi
.se complecte gi prin creatiunile lor tot ce ar mai fi tre-

www.dacoromanica.ro
 165

buit a se fad. acele resurse gi forte iresistibile gi trium-

fAttore I Alt-fel, eine p6te prevede ce ar fi devenit Europa,
add cu call secull s'ar fi inapoiat ea in civilisatiunea el ?
Dad dupe o domnire ce 'qi imprumuta splend6rea mat
mult de la ra9lele multimilor de CorOne din care isvora de cat
din strAlucirea actiunilor ce fac o epocl memorabill ca a-
celea a unul Carol cel Mare, sal a, until Napoleon I, Ca-
rol Quintu, neardicandu-se séti necutezand a se ardica
peste prejudiatile secululul set!, nepricepêndu-se se 'gl
organiseze elementele de fortA nesleibile ce ppseda in-
tr'un mod gi permanent 'I. mobil spre a se putea servi netnce-
tat gi dupe vointd,Carol Quintu, tot go vaind gi intrebuintand
din contra numalsemi-m6surl, se simte d'odatA coprins de un
desgust neinvingibil de a mat domni, abdicA, se cob6rA succe-
siv de pe Vote thronurile see, gi merge a se inchide gi a muri
intr'o monastire, la St. Juste, in Spania. Acolo, incongiu-
rat de mal multe horologiurl ce nu puteatt insemna in
concert timpul se minuna gi se poclia de orbirea sa de a
fi vuit, pe chid se credea in drept, a uniformisa cu sila
cugetArile supugilor se!, gi maI ales in cuestiunl de cre-
dintl !
Prin m6rtea sa, Casa de Austria atuncl intaitt se im-
pArti in doug ramuri : fiul set Filip lul Spania cu anexele
el, Italia Terrile-de- jos gi America ; fratele set Ferdi-
nand primi Corona germanA, Statele hereditaril ale Aus-
trieY, Ungaria gi Bohemia etc.
De gi acestl succesorl al lul Carol Quintu nu mal pu-
teait fi privip periculogl la gradul sedinsa, precum ra-
murile acestel Case puteail orl-cand redeveni drAgl ame-
rintAtorul trunchiii intreg, orl produce un geniil ; precum
asemenea remineail gi mij16cele de a se sprijini comu-
ne gi in dispositia ambelor ramurl : ingrijirile Europe
ail continuat de a esista, gi sfortarile prin urmare de al
dirima acdstA Casa nu incetarl.
Casa de Austria inceti de a domni in Spania la aye-
nemêntul Case! Burbonilor in acdstA tdrrA, in anta. 1700;

www.dacoromanica.ro
186

ErA Corona imperiall a Germaniel cAclu de pe Capul Hab-

sburgilor dupe o posesiune neintreruptA, de la 1438
pea la 1806, de patru secollodatA cu disolvarea Im-
periulul German de Napoleon I.

Pag, 12. 1). Papalitatea.

Papalitatea este acea institutiune mArdll i venerabill
prin anticuitatea el de apr6pe nou6-spre-c1ece secoli, care
'§1 légl origina de aparitiunea Apostolulul Petru la Roma
in anul 42 de la Christ, gi subsislA fart intrerupere p6n6
astAsIl; care a carmuit fla contestatiune so cietatea chregtinA
intrdgA prin succesivil Pontifici de la Roma, numill Papi
§i Vicaril lift Christ, p6n6 la despArtirea Bisericel in Bi-
sericile LatinA gi Orientall chregtine, urmatA in anul 863
sub Patriarchul Constantinopolel Photius, iar In Occident
p1n3 la al 16-lea secol la ivirea lul Luther.
N'avem ad nicl cualitate, nicl vointa de a ne occupa
de cuestiunile dogmatice ce Incongiurl aceastA institutiune:
ne vom ocupa numal cu facerea tine scurte espunerl
despre influenta ce a esercitat In rapporturite el cu mun-
dul politic gi asupra civilisaiuni1 in genere.
AcdstA institutiune este, precum vedem din basa origi-
net el, contimporanA cu Biserica chrestinA chiar, i apol
se consacrl gi se sanction1 prin martyrul primilor Pontificl
sub regnurile Imperatorilor Romani, persecutoril tnvergu-
nap al Bisericel, p8n1 la edictul de la Milan din anul
313 dat de Imperatorele Constantin, carele declarl do-
minantA tn Impend Religiunea chrqtind. In intervalul aces-
tor trel secoll, din 33 de Pontificl ce s'ad succedat 28
sunt martyril firmitatil lor to credinta i preceptele Mtn-
tuitorulul. Suprematia recunoscutA gi legitiml a Pontifici-
lor romani asupra chregtinAtAtil tntregl In acest interval gi
pinA tn secolul al IX, epocha desbinIril Bisericil, se a-

www.dacoromanica.ro
 167

credits prin mulPmea doveililor co esistA despre acesta.

Cataclysmul mundulul Roman inundat de Barbaril ce
se reversatt necontenit gi succesiv asuprld -1 ca unde din
ce In ce maY sporinde, mat formidabile gi care rupeat1
ttrind totul In urma lorn'a putut sl desrAdAcine insti-
tupunea ; din contra, prin devotamentul gefilor ei inspi-
rat!, prin muncirile suferite de dtngit, prin sangele lor
respandit, prin vietele lor expuse gi jertfite, acdstA institu-
pune s'a Mark necontenit, 'gi a atras respqctul chiar a
unora din' gefil barbell cei mai Ingroslitori, a ferit tradi-
pile antice, monumentele, manuscriptele vechil civilisati-
tint, a pAstrat schinteia stingendu-se din care se aprinse
gi lumindsA civilisatiunea modernd, imblânslind, domesti-
cind gi chregtinând pe ferogil gefi barbarl gi hordele lor
destrugAtore din care a egit societeea "humanA actuall.
Sub dominapunea StAptnitorilor franc! In al 8-lea secol
se recunoscu institupunil papale gi suveranitatea timpo-
rail cAria Y1 deterg el gi mal mare extensiune, atet din
supunerea lor cAtre autoritatea spirituall supreml a Pa-
pilor, cat gi din munificenta acelor StSptnitorl interesap
de a se legitima In ochil popoarelor mat cu tArie, ling! de
Vicarul lul Christ, gi recunoscAtorl pentru legitimarea do-
bInditA. Dar suveranitatea lor timporall o doblndiserl
Papil, mult 'nainte, din inipativa pop6relor Peninsulel i-
taliane careIn timpul invasiunilor gi migrapunelor diverse
gi neincetate, care de care mat necrulAtOre, a popOrelor
barbare, gi la nagterea micelor tyrranate locale ce se formati
din ruinele ci cenuga autoritApt gi influentel Imperato.
rilor Occidentulul gi OrientululpreferaserA a recurge mat
clirend la protecpunea Papilor, mat humanA, mal blandA
gi -mai aperAtOre, de cat a rAmtnea espuse la eventualitl-
tile acelor timpl cumplitl.
Pepin, supranurnit le Bref," seurtul, fu primul dintre
StAptnitoril franc! carele flcu In anul 755 o donatiune re-
alA In pArantur! restituind, de acest cuvent se servA el
dupe. chronic! oracele din Exarchatul de Ravenna §i ce-

www.dacoromanica.ro
168

le din Pentapolis italiana Pape i, stapinulul lor legltim. In

anul 774 Carol cel mare recunoscand asemenea autorita-
tea spirituall gi timporala a Papilor, gi maY mult de cat
tatAl sett, nu numal a confirmA clonatiunea parintelul seti
dar mai adaoga la acesta multe gi marl liberalitap terri-
toriale, nu insa pre cat s'a pretins maY in urma, cad pe
acea vreme nu le posedase Inca el insugi; iar donatiu-
nea pretinsa a mut Constantin se crede a fi un document
apocryf fabricat in al IX secul pentru ca dispunea In
favorul Papalitalet de tOte provinciile Imperiulul de Oc-
cident impreunä gi cu Italia intreaga. Carol priimind Co-
rOna imperiala din manele Pape! Leon III in anul 800
lasa a se implica printeacesta un drept pentru Pap! de
a confera CorOnele, gi ca consecuinIa, d'a-le putea refusa,
precum gi de a pronungia chiar caderea Printilor in dis-
cordia cu acegt1 Pontifici isvor nezleit de multe agitart
ii resbele tn mediul evu.
Dup6 caderea dynastiel lui Carol, Papalitatea avu a
Incerca multe atacurl din partea Regilor gi Imperatori-
lor ce urmard.
Papa Nicolae II din Savoia fu primul care decreta,
in anul 1059, independinta Pontificilor de Imperiu, ne
mat recunoscand dreptul de confirmare a electiunit lor
Imperatorilor german! ce gi '1 insugisera.
Succesorele sed Grigorie VII, Hildebrand , din Tos-
cana, crescut in Francia, pe lengl reforma ce a adus tn
cler introducand gi celibatul absolut, a mai voit s§. inalle
omnipotenta gi suprematia Papalitatil atat in Biserica cat
gi tn politica contestand Suveranilor arrogarea dreptuld
de investiturel din care s'a iscat acea vestita luptl semi-
seculara terminatA cu succes de Papa Calixt H in anul
1122 prin concordatul de la Vorms incheiat cu Enric V
Imperatore din Casa de Franconia, gi eonfirmat prin Con-
ciliul tinut tn basilica de Latran ;concepand planul de a
face din totA Chregtinatatea o familie de pop6re hall a-
Wand de Papa, tatal comun, arbitrul suprem peste den-

www.dacoromanica.ro
 169

sele ca gi peste Suveranil lor, gi esercitand contra Printi.

lor puterea sa absoluta atit prin armele spirituali, exco-
rnnnicatiunea, cat gi prin armele timporall, depunerea
pentru a introduce moderatiunea in SuveranY, supunerea
Intre supugY, gi pacea gi concordia Intre toll.
Aceste idel furl combItute gi sustinute prin mu Items.
bele de Printil dupe vreml 0 de succesoriY lig Grigorie
VII ; finalmente itnsk Papa nu puturk sk '91 vasik realisatk
suprematia lor politick asupra Europe Intregl pretutin-
deni gi intr'un mod statornic.
Ina nu eite mal putin adev6rat cu t6te acestea ck. Pa-
pil dobandind puterea directrice in Europa In tot-d'auna
att intrebuintat-o, in realisarea a idel marl, folosit6re gi
civilisatrice.
El s'att aratat In tot-d'auna impotrivitorl instituiril scla-
viel, din vechime cat gi in timpil moderni, gi in tote ma-
xile cuestinnl sociale all intervenit spre a apera cu tärie
gi nil temere drepturile omeniril 9 i ale dreptatil; aseme-
nea ad fost gi protectorl gi sustiitorl ai artei sub t6te pri-
virile.
A cele martyruri, sufferinti, sfortkri gi mari merite pen-
tru Religie contra persecutiunilor, pentru nerobirea Italiel
gi plstra rea simtului el de nationalitate, pentru aperarea
Europei, In fine pentru omenire gi civilisa tiune, nu se pot
dar nega, nici sterge, nici desfiinta vre-o datknici a se
tntuneca prin licentele trecktOre ce s'att strecurat gi care
n'att putut lipsi unor mai slabe naturi omenesci.
Ast-fel in seculul al X-Iea Biserica prin Pontificii ei in-
cerck, gi pe alocuri isbuti, a impune feudatarilor de t6te
treptele pacea /t4 Dumnetleu o suspensiune a hostili-
tktilor spre a preveni sad a indulci calamitAtile ce pro-
ducéu resbelele private sad intestine. Prin observarea a-
cestei pkci, trei quarturi a-le anului deveneatt epoci In
care nu era permis a face resbel gi acesta era pentru
tot-d'auna oprit prin biserici, prin cimitiriuri,prin sate, pe
la mori, pe drumurile cele mall. Serviciul divin se aux-

www.dacoromanica.ro
170

penda ori node se tnfrtngea acdsta pace, posesorii de pro-

prietqi allodiale le perdeall precum §i feudele se re-
tntorcead la suzerani violând-o. Daca passiunile oameni-
lor ar fi ertat a se pizi cu sfintenie acdsta pace cite cru-
zimi i calamitatl nu s'ar fi inlaturat !
Ast-fel prin impulsiunea data cruciadelor, tn seculul
al XI Papii ail intarsliat cu aprope patni secull invasi-
unea Turcilor In Europa, care ar -fi fast teribill i fárl
asernanare mai destrugatore In mediul evu de ,cat In secu-
lul XV.
In seculul XII 9i XIII, ca 9efi ai Guelfilor contra Gibeli-
nilor, prin energica lor opunere, Papii triumtara peste Casa
Imperiall de, Hohenstaufen ce sustinuse o lupta seculara
pentru robirea Italiei. Din acel triurnf /Anna, In urma
menagementele reciproce Intre Imperatorii din Casele de
Luxemburg 9i mai cu sdma de Habsburg, i Papii ce ur-
marl. Ambii, i Pontificele 9i Imperatorele avead necesstr,
tate de a '0 tontine reciprocamente prestigiul. Italia se
putea scuba ori 9i cand la vo cea Papilor, i cite incurcatur1
nu putead cause suveranitatile eclesiastice cuprinse in Ger.,
mania, cari se instituisera din vechime din initiative sat
prin tndemnuf Papilor, In piincipiu, pentru Inlesnirea chre-
oinarii popOrelor germane ! Assemenea i Papii aveati
trebuinta de bratul seculiar al Imperatorilor pentru corn-
primarea doctrinelor ce sapau 9i amenintati a aurpa auto-
ritatea lor spirituala.
A tttea bine-fuceri, atatea foldse dar aduse de acésti
antica, yi pre ctt vedem, inebranlabila institutiunea nu le
recund§te 9i a tagadui meritul el de la omenire i civilise-
tiune n'ar fi oare o ingratitudine istorica

www.dacoromanica.ro
 Pag. 12. 9). roominatiuttea Gothitor in Spania.
Spania, al cad primi locuitori ail fost Iberil gi Celtii,
dintre tOte terrile de sub dominatiunea Rome, a incer-
cat, impreuna cu Gallia, cele d'intai invasiuni de Barbari.
Suevii furl primii navalitori pe la anul 409 dupe Christ,
urmati de Vandali 9i Alani, apoi de Wisigothii, de la 412
pane la 416. Acestia cucerisera in fine Peninsula Intraga
cand venira peste cltn§ii Arabii, carii, in turns bataliei de
la Xeres din anul 711, find victorio§i, apsiara domina-
tiunea musulmana preste Ma Spania pe ruinele domina-
funii Wisigothilor, reducand-o in provincie a intinsului Im-
periu arab de sub Abassicii,cu exceptiunea a unui colt
de loc in muntii Nordului, numit Asturiile, unde se refu-
gia §eful visigoth Pelage qi fonda micul Stat cre§tin des-
tinat a recuceri in urrna tOtA Spania asupra musulmani-
lor, §i a'i da unitatea de astasli. La 756 Spania forma un
Khalifat separat,, Khalifatul occidentului seu de Cordova
ce luci duoi seculi ; dar apoi urma desmembrarea Khali-
fatului din care se formara mai rnulte Principate musul-
mane independinte, ce caclura succesiv sub lovirile popu .
laliunilor autochtone chre§tine conduse de Principii Visi-
gothi din Asturii contopiti cu dinsele 0 cari cu timpul
deja se constituisera in Regi de State osebite. Aceste
State se contopira in dominiile lui Ferdinand Aragonesul
§i a sociei sale Isabela, Regina de Castilia, aft mai bine
In aceia a nepotului lor Carol-Quint de Habsburg din Ca-
sa de Austria, primul Rege a tOtA Spania unita.

www.dacoromanica.ro
 Pag. 14. 1) Imperiul German.

Imperiul mat tn urmi, idr dintru 'ntii Regatul Ger-

manic! este Statul ce se formi din desmembrarea Imperi-
ulul Franc al lul Carol cel Mare de Heristal.
Acest Stat a dobindit o existenti distincta tn anul 843
prin tractatul din urbea Verdun. Prin acest tractat, ce
pOrti numele urbel unde s'a tncheiat, s'a ficut partagiul
Imperiulut Franc coprintlind, afari de Germania
Gallia, 'parte din Spania, Helvetia gi Italia intre cel trel
fil al Imperatorelul Ludovig supranumit le Ddbonnaire",
blajinul," idr de German! der Fromme," pietosur, fill al
lul Carol cel Mare.
Din acegtl trel fit, Ludovig supranumit Germanicul" a
luat, drept parte a sa, Germania, compusi din tinuturile
numite Saxonia, tntre Ems gi Elba, din Franconia, tntre Rin
gi Boehmerwald, din Alemania, Intre Rin gi Lech, din Ba-
varia sdii Marka (marginea) oriental/4 tntre Lech gi frun-
tariile de astisll ale Ungariel, cu Austria, Styria, Carni-
ola, Friulul, Carinthia.
Ludovig Germanicul" este dar primul Rege al Germa-
niel. El a mai suppus dominatiunil sdlle, prin plati de
tribut anual, pe Slavil din Bohemia gi Moravia, gi tn 869
mat dobtndi o parte din Regatul Lotharingief.
Dup6 m6rtea sa ênsi, la 875, Regatul Germaniel to
xerde idr unitatea : se lmparte Intre cel trel fil al sn, lu-
and fie-care cite o provincie locuiti de una din cele trel
marl triburl germane gi transformind aceste provincil In
Regate osebite. Saxonia cade lul Ludovig Saxonul ;" A-
lemania, formata din Suabia, Elvetia gi Alsacia, lul Carol
Grossul" ; Bavaria lul Carloman.
Dar acest Carol Grossul," Regele Allemanlel, luind Ia
880, dug mOrtea fratelul s6tt Carloman, a Regelul Bavariel,
Mae prosessiunile sdle tmpreuni cu Italia ce deja 'gl o
annexase Carloman, devine printeacdsta Imperatore; gi dupe
mOrtea gi a luI Ludovig Saxonul, tneorporind cu a le sale

www.dacoromanica.ro
 173

;i State le acestuia , Intrune;te din nod Germania Intr'un

Stat unic; dar la 884, Carol devenind Rege ;i al Franciet,
o contopegte Inca o dad In Imperiul Franc.
SlAbiciunea de minte a lul Carol Grossul", lipsa-1 de
curagiu ;i de capacitall militare devenind netagaduite I!
atrag depunerea In anul 887. Resturnat de pe tOte thro-
nurile sëlle de o DietA adunatA la Tribur sett Trebur or!
Treuwer (Triburiuml, o urbe In Germania, el se sfIrqesce
miserabil, In anul 888, Inteo abbatie din insula de Rei-
chenau pe lacul de Constanlia.
Cu cAderea luY Carol Grossul," CorOnele Franciel, I-
talie! 9i Germaniet se despart din noti, 0 Germania, re-
devenind Stat dietinct, chidmA la thron pe Arnulf, un fiti
natural al Int Carloman. Sub regnul acestuia Germania
se adaogA cu Lotharingia IntrdgA. Arnulf se Inarcl a re-
constitui Imperiul stremoplut sni Carol cel Mare ; nAvA-
lesce In Italia de dou6 or! gi prin cucerirea el dobên-
desce Cor6na ImperialA de la Papa Formose tn anul 896
;i more In anul 899, respins In fine din Italia.
Fiul ati Ludovig supranumit Copillul" II succedA In
Germania la vIrsta de 6 arm! ; la 15 annt devine 0 acesta
Imperatore. Insl acest regnit fiind numal o lungA mino-
ritate, autoritatea regalA, deja slAbitA din regnit In regnit
dupg Carol cel Mare, se anull acu cu desAvNire. Se petrec
disordint de tot felul, ;i Ungurit, chematt pentru prima
OrA de Arnulf ca auxiliart In resbellele sdle , btntuesc
Germania prin prAdArile 0 jafurile lor nestAvilite.
Cu Ludovig Copillul" stingdndu-se In Germania, la 911,
descedinta lut Carol cel Mare, Thronul german devine acu
In fapt electiv, conform cu datinele natiunif.
Acu mat multe Case se succedA pe acest thron prin
electiune.
Conrad, Ducele de Franconia, este ales Rege de Se-
niorit ;i de nobilit local!, dupe recomandafiunea lut 0-
thon Illustrul" ducele de Saxonia 9i de Thuringia care
refusg. Cor6na impedicat de bEtrânetile sdle.

www.dacoromanica.ro
174

1Zegnul but Ccnrad de la 911 Oa la mOrteT fupecontenit

oragios din causa Itipte see netntrerupte cu cele alte tribur!
ce nuluaserA parte la alegerea sa gi 'i furl mered op Use.
Casa de Saxonia succedA lut Conrad la 919. Prin me-
ritele cele mart, prin energia gi capacitatea desvoltate de
primul Suveran al acestet case, Enric 1-iti supranumtt
vpAsserarul"--roiseleur, der Finkler, de German!, cu
t6te a thronul redevenise to realitate ,electiv, ensl re-
mase, de gi tot prin elegiune, un secul In acéstA familie panA
la stingerea et tn anul 1024.
Acest Enric menlinu unitatea Germanic! comprimând
tncercArile Bavaria gi Suabiel de a se declara State in-
dependint! ; rencorporA, Lorraina cu Germania ; reimputer-
nicT autoritatea regall prin reinfiintarea militiilor set Heer-
bann" gi a Comililor Palatint cu atibuliunt gi mat mart
de cat avuseserl sub regimul but Carol cel Mare ; rreA
nod Markgrafiaturf Onuturt de margine" 0 fu primal c re
acordA primele privilegit urbelor ce resAreati acum, restaura-
torul Imperiulut gi noul fundatore a until Stat german distinct.
Othon,"numit cel Mare, fiul precedentuluT, este ales Rege
de t6te triburile germanenegregit in virtutea marelut pres-
tigiti rposcenit din acliunile glori6se ale tatAlut sat. Du-
IA suirea sa pe thron este tn tret rtndurt biruitor asupra
Vasalilor celor martducil de Bavaria, de Bohemia gi
de Franconia ; tnfrands1 feudalitatea ; secuestrdsä In fa-
milia sa succesiv tOte marile ducate posedate de gel stre-
int lut ; comprimA revoltele Slavilor de pe Elba ; impune td-
but Danimarce, Bohemie gi Poloniel ; face a parunde
religiunea chrestinA to acele regiunl barbare : opresce in-
vasiunea Ungurilor prin o vlctorie strAlucitA asupra lor,
gi asecurd ast-fel autoritAtil see o putere covtr§itOre ; cu-
ceresre, tn anul 951, Regatul Lombard, numit Regatul I..
tablet de Carol cel Mare dup6 ce mat antêt luase de
socie pe Regina Adelaida, v6duva Regelut bombard Lotha-
nit desposedat de Berenger II cAruia II tnapodsA la 952
Regatul cucerit cu conditiunt de vasalitate cAtre Germa-

www.dacoromanica.ro
 175

nia ; apol in anul 962, chemat de Papa Ion XII 0 de

aljt feudatarl italiant ca si '1 mintudsci de tyrania aces-
tul Berenger, reintri in Italia §i cotropesce Regatul cu
Con:ma de fer, §i de la Papa primesce Cor6na Imperiall.
Atuncl 0 transforrni Othon Regatul Germaniei in Imperid
sub numirea de Stint Imperiu Roman de ginte gerrnand;
numire ce conservi Statul german phi tn anul 1806, a-
dica 844 de anni.
Acdsti transformare a Regatulul Germaniel in Sint Ira-
periu Roman ce s'a considerat de multi ca Rate glori6sA
cred ci fu ast fel numal in aparenja cid in realitate
prin acdsta s'a dat nascere la pretenliunt ambiliOse pentru
Stipinitoril german!, 0 'I a stivilit de a funda §i asecura
unitatea Statulul german prin risipirea timpulul, zleirea
forolor §i resurselor lor si ale Territ in Incurciturt ne-
sf1r0te 0 in resbele esteribre din cele mat derip6nit6re
firi a putea macar isbuti si '§f incorpore statornic I-
talia, nici scuti pop6rele ambelor lent de anarchia, de
desordinile 0 de calamitijile de tot felul ce ad suf-
ferit.
Sub domnirea acestel Case, Bohemia face parte lute-
granti din Imperiul German pêni la disolvarea Int ; Re-
gif Danimarcel de la 948 pentru Lifland, Regil Poloniel
pentru Silesia, recunoscu asemenea suzeranitatea Impe-
riulul German in clilele acestor Suveran! Saxon!.
Casa de Franconia se sue acum pe thronul Imperial.
Imperatorele Conrad 11, primul din acdsti CasA, ada-
oga Imperiulut regatul de Arles ce cuprindea linuturile:
Franche-Comtd, Delphinatul, Lyonnatul, Svijera occiden-
tali, Provencia qi Savoia ; introduce in Statele séle Pa-
cea lut Dumnecteti" institujiunea aceia ce ingridea resbe-
lurile private in intervalul a citorva rleciml de stile pe
and, oprindu-le sub differite pretexte 0 prin pedepse se-
vere pentru cet ce nu paziati acesta pace al aria scop
era de a pune capn singer6selor lupte intestine, lijite a-

www.dacoromanica.ro
176

cum la un grad nepomenit in Germania Intre Vasa lil eel

marl ci senioril feudall de t6te treptele.
Ceia ce semnalesa maI cu oscbire 8nsa pe acest Con-
rad este recun6scerea legala prin constitutiunea data de
dênsul la Milan in anul 1037 a hereditatel feudelor ce
deja esista in fapt gi se legitimase de catre Carol II
Chelul", fiul lul Ludovig Debonnariul in State le sele oc-,
cidentale prin Capitulariul set din annul 887, dat la
Kiersy-sur-Oise , in care autorisa erectiunea de Castelurl
fortificate i recunoscea hereditatea feudelor gi a titlurilor;
asemenea gi cotropirea adrninistratiunel marilor ducate din
Imperid gi conferata membrilor familiel see, ambe me-
surl spre a statornici hereditatea thronuluI in Casa sa prin
creare de partisanl gi de sustiitorl numerogl i devotatl.
Tut din acesta Casa, Imperatoril Enric IV gi Enric V
sustinura crancene lupte cu mat multi Pal:4 de la Gri-
gorie VII Inc6c1 i p8n6 la Calixt II, in privinta Imes-
titurelor", lupte ce nu se terminara de cat prin supune-
rea acelor Imperatorl la multe hurnilinti catre Scaunul de
la Roma.
Arum dupe un mic intervalregnul ml Lotharill II de
Suplinburg, duce de Saxonia ajunge la thron, tot prin
electie, Casa de Suabia din familia de Hohenstaufen, a-
Hata. cu Casa de Franconia. .
Inlljarea acestel familil se trage de la Frederic de Bu-
ren, Seniore de Hohenstaufen in Suabia, carele pentru
credinci6sele séle servicil catre Enric IV In resbelul set
cu Roma In privinta investiturelor" dobendi mana flicel
sdle Agnes" impreuna cti Ducatul de Suabia gi de Al-
sacia ; fiul set Frederic facênd aceleagl servicil Impera-
Orelut Enric V tot in contra Santulul-Scaun obtinu pen-
tru fratele sett Conrad ducatul de Franconia. Acesta la
mOrtea luY Enric V disputa thronul lul Lotharid de Su.
plinburg sustinut de ilustra familie a Guelfilor sal Wel-
fen" de orlging italiano-germana din al IX si al XI-lea se-
cul i represintata prin ginerele sed Enric trufasul" Su-

www.dacoromanica.ro
 177

perbul"; darA tn zadar cl Lotharit1 isbuti a se alege Im-

peratore.
InsA la mOrtea lui Lotharill, Conrad la rândul Bed is-
buti a fi ales Imperatore cu tOte impotrivirile aduse da
acel Enric Superbul, ginerele Suveranulul decedat,
impotrivirl ce se terminarl prin bAtIlia de la Weinsberg
IMO Heilbronn in Wurtemberg in annul 1140 dupA care
rivalul nouluf Imperatore fu spoliat de t6te domini-
ile fide.
Rivalitatea Intre arnbele aceste &milli de Guelff stI Well!
gi Gibelinlsupranumire ce se dete Imperatorilor Case! de
Hohenstaufen gi partisanilor lor din coruptia termenulta
Weibligen numele castelulul unde se nAscuse Conrad III
avu de consecuentA nascerea a duol partite renumite ce
desbinarl Germania in seculul al XII. Cel d'AntAI, Guelfil,
erati suslinut! de Papi, aparAtoril pe d'o parte a indepen-
defile! Italiane iar pe de alta aspirind a "§I mAnline §i
mAri dominatiunea gi supremalia lor asupra tutulor Su-
veranilor in genere, gi mai cu sdniA asupra celor din Ger-
mania ; Gibelinil sail Imperialigtii, calif repre-
sintaii interesele Case! de Hohenstaufen ce tinta la aser-
virea Italie!, la dirimarea incAlcArilor papale gi la suje-
tarea Pontificilor roman!.
Guelfil semnificarA In urmA in urbele Italie! partitul
democratic; iar Gibelini! partitul autoritar sell al aristo-
cralieT.
Dynastia de Hohenstaufen ce incepe cu Conrad III gi
care se sf8rgdsce cu infelicele i poeticul Principe Con-
radin, decapitat la Neapol in 1268 din ordinul lul Carol
d'Anjou din familia domnit6re, ce r1 opunea ura i rls-
bunarea papalA contra Case! sale, a fost una din cele
mai cercate de destinurile cele ma! nalte, cele mat strA-
Incite, precum gi de nefericirile cele ma! crude gi asaT
jalnice. Membrit el, Prin/I impodubill ca t6te darurile
physice gi morale, frumuse/ie, cavalerism, spirit, invq.i.
tad, luminA, bogAtie, avurA top sOrta fatall de a at 'tinge
12

www.dacoromanica.ro
178

miserabilmente. El ail redicat Germania gi autoritatea su-

verang la culme, readucend sub suzeranitatea el State le
invecinate ; ail incercat a stivili incllarile Romel gi om-
nipotenta ce 41 Insugia asupra Germaniel suslinInd o luptl
secularl cu (lima gi cu urbile lombarde, ca pe ambele
lor ruine se inalie gi sA statornicescl independenta im-
periall ; dad el furl One' In fine, Ingenughiap de dad,-
strivip, gi cu dtngil gi Germania, cad dupe dispari-
funea acestor Frill/1, ale caror posesiunr patrimoniale
furl prada unel mul;iml de compelitorl, peria gi linis-
cea gi unitatea gi influenla politica a Germanic! In E-
uropa, desvoltarea Inflorirel sale, gi pentru mult timp.
Incl sub domnirea lor se iviserA mal mulp usurpatorl.
Dupe dengil veni interregnul fatal ce Iinu de la 1254
pena la 1273.
Acu se sue pentru prima Orl pe thronul Imperial Casa de
Habsburg and de asta data numaI duo! ImperatorT, dintre
carir, cel dinthiu, Rudolf, fu ca un Icac nemerit pentru
a tArnAdui ranile terrel din atetea lovitur!, fArA VIM a
putea reda Imperiulul gi prima sa splendore gi influen0
tn afacerile ruiner de atuncl; ba fu âncl nevoit a cAstiga
pe Papa Gregoriu al X-lea promitIndu'l gi concedândul
In adeverpe lengl o mare parte din succesiunea Marel-
cornitese Mathilda, constAnd to ducatul de Toscana, Comi-
tatele de Modena, Reggio, Ferrare, Cremona etc. data
de &Elsa Paper Gregoritt VII la 1077 §i In urml Pape!
Pascal II-lea la 1102-0 Exarchatul de Ravenna pentru
ca BA fie susOnutA alegerea sa de St. Scaun gi a putea
deveni Imperatore; 9i numal ast-fel putu fi Rudolf libe-
rat cu Inlesnire de anti-regele Alphonse de Castilia care
renunt5 a mat domni In Germania dupe amerintarea de
excomunicare ce 'I fAcu Papa.
Urmesl cat vs timp Casele de Luxemburg §i de Ba-
varia; to fine revine 9i reascendA thronul Casa de Habs-
burg de a dotty. Orl in anul 1438, §i '1 occupl neintrerupt
peal la 1806, anul disolvAril Imperiulul German.

www.dacoromanica.ro
 179

De la 1806 p0na la 1871 Imperiul German remane di-

so lvat.
In 18 Ianuariti 1871, Regif si Printit Germaniel rein&
intdza acest Imperiu si, ca dintr'un joc al destinulul, se
reinfiintdsa el tn Statul al aruia Suveran tl desfiinlase,
tn Fr incia, gi la Versailles sub domnia until membru al
aceliall dynastil.
Acu acestl RegY si Prinp tnnalta pe thronul retnoit Casa
de LlohenzoTlern §i proclaml de Imperatore hereditaritt pe
Regele Wilhelm de Prusia.

IMPERATORII SI REGII GERMANIEI

DUPE ORDINUL CHRONOLOGIC in DYNASTIC.

DYNASTIA CARLOVINGIANA
sAir DE
HERIST AL.
Carol cel Mare, Imperatore al Occidentulul
de la 800 814
Ludovig Blajinul", Imperatore Bul aces-
tuia de la 814 840
Lotharid I-in, fiul acestuia de la . . . 840 843
Ludovig Germanicul" fiul Blajinuld" pri-
mul Rege al Germania la 843 si Imperatore 855 876
Carloman Germania este fraclio-
Ludovig Saxonul nata tntre acestl 3 fir at 876 887
Carol Grosul" lulLudovig Germanicul
Arnulf 887 899
Ludovig Copilul" 899 911

Conrad I-itl, Duce de Franconia . . . 911 919

www.dacoromanica.ro
180

CASA de SAXONIA
Enric 131sgraru1" 910 936
Othon cel Mare I 036-- 973
Primti Imperatore al S-tulul Im-
periil Roman de ginte germanä
la 962 ,
Othon II 73 983
Othon III 983-1002
Enric Il SAntul 1002-1024

CASA de FRANCONIA
Conrad II Salicul (der Saliel) . . . . 1024-1039
Enric III 1039-1056
Enric IV 1056-1106
Anti Imperatort :
Rudolf de Suabia . . . 1077-1080
Herman de Luxemburg . 1081-1088
Conrad (fiul lul Enric IV . . . 1093
Enric V 1106-1123

Lotharifi II de Suplinburg ..... 1125-1138

CASA de SUABIA
siu DS
HOHENSTAUFEN
Conrad III 1138-1152
Frederic I, Barbil-ro§ie" 1152-1190
Enric VI 1190-1197
Fhilip 1198-1208
Othon IV (de Brunswig) anti Impe-
ratore 1198-1208, Imperatore. . 1208-1216

www.dacoromanica.ro
 181

Frederic II 1215-1250
Enric Raspe din Thuringia anti-
Rege de la 1246-1247
Conrad IV 1250-1254
Guillaume de Hollanda anti-Impera-
tore de la 1247-1254

INTEREGNU
REGI LISERPATORI, RECIINOSCIITI PARTIALMENTN.

Guillaume de Hollanda, rege, . . 1258-1256

Richard de Carnouailles, . . . . 1257-1272
Alfonso de Castilia, Pt . . . 1257-1273

Rudolf de Habsburg, Imperatore . . . 1273-1291

Adolf de Nassau . . . . 1292-1298
Albert I de Habsburg 1) . . . . 1298-1308

CASA de LUXVMBURG si de BAVARIA

Enric VII de Luxembuig 1308-1313
Ludovig V de Bavaria. 1314-1347
Frederic frumosul" de Hasburg an-
ti-Imperatore de la 1314 la 1325,
associat la Imperitl de la 1325 Ong
la 1330
Carol IV de Luxemburg 1347-1378
GUnther, comite de Schwarzburg : an-
ti-Imperatore de la 1347-1349
Venceslas de Luxemburg, Imperatore . . 1378-1400
Ruprecht comite Palatin anti-Rege . . 1400-1410
Jobst de Moravia JO . . 1410-1411
Sigismund de Luxemburg y) . . 1410-1437

www.dacoromanica.ro
182

CASA de HABSBURG
gU DE
AUSTRIA
Albert II 1438-1439
Frederic III 1439-1493
Maximilian I 1493-1519
Carol Quintu 1519-1556
Ferdinand I 1556-1564
Maximilian II 1564-1575
Rudolf III 1576-1612
Mathias 1612-1619
Ferdinand II 1619-1637
Ferdinand III 1637-1657
Leopold I 1658-1705
Josef I 1705-1711
Carol VI 1711-1740
Carol VII de Bavaria (causa resbe-
lulul de succesiune §i a rumperil
Pragmaticel SancliunT din an. 1713 1740-1745
Francisc I de Lorraina-Habsburg . . 1745-1765
Josef II 1765-1790
Leopold II 1790-1792
Francisc II 1792-1800

DISOLVAREA IMPERIULUI GERMAN

DE LA 1806 PlNA LA 4871.

CASA de HOHENZOLERN
Guillaume I, Rege al Prussiel . . . . 1871

www.dacoromanica.ro
 183

Desvoltarea istorleit a Constitutiunilor Im-

perintul German.
De la navalirea pop6relor barbare, Germani!, tmpartitl
tn diferite triburt cu diferite numirT, cunoscull de Roman!
Inca din anul 222 tnainte de Christ din biruinta ce re-
purtasera asupra-le sub consulul Marcelus,precum se po-
mene;te In Fastele capitolinT Impin91 de Slav! penl ci-
tre rtul Elba, se revarsa preste tOte possesiunile Romane,
gi Odoaker Regele Herulilor, un trib al lor, restOrna, catre
476 dupe Christ, pe ultimul Imperatore Roman al Occi-
dentulut Romulus August, carele ca din deridere a sonel
tmpreuna tn numele sett numele fundatorelul Rome! gi p'a-
cela al fundatorelul Imperiulul.
Franca, adicl fergil" sat Freie liberi", format! din
contopireaa mal multe triburl germane, mat intreprincletorl,
mat resbelnicf, mal cutezatorf, isbutesc a dobandi o supre.
matie asupra celor-l-altl Barbarl gi prin dibacia, geniul ma!
mare al pfilor lor, Meroveti, Childerie, Clodvig, cucerescti
Gallia tn anul 481 dupe Christ, ;i tnalta dinc6ce i dincolo de
Rhin State ma! bine constituite; ir la degenerarea stirpel do.
mnit6re a Merovingianilor, numita ast-fel dupe ;eful el Me.
roved ;i recunoscuta de Francia ca 1-a rasa a Staptnitorilor
se!, se ridica la anul 679 stirpea de Heristal sdtt Carlovin-
gianä dotata In curs de cate-va generatiunl de Omen! emi-
nent!, tncepend ee la Pepin gi Carol Martel", Pepin cel
Scurt"pana la Carol cel Mare. Acesta prin geniul sett, prin
vitejia sa gi prin prestigiul ce dobandise este ales de Franc!
Rege gi peste posesiunile fratelul seti Carloman decedat. Ast-
fel tn anul 771, tn al 43-lea de la ngterel, Carol, devenind
geful unic al Jmperiulul staptnit de familia sa, concepe
;i indepline;te proiectul cel maI mare, cel ma! tnsemna-
tor din istoria mediulul evu : concentri sub dominatiunea
sa t6te Statele franc!, tOte Statele fundate 9i de alte tri-
burl barbare pe ruinele Jmperiulut Roman occidental, a-
dna sub sceptru-1 tOte triburile germane a;ezate In Owl

www.dacoromanica.ro
184

mania, Intrunegte pe cuceritorY cu cuceritil, pe German!

cu Roman!, §1 cu totil finpreunA lovegte §i sfAraml la Sud
pe Sarrasinf, la Nord opregte In loc pe Saxon!, noui nAvA-
litorl, pune caplt migratiund pop6relor gi dl Europe! oc-
cidentale, frAmantate mereti de la al V-lea secul, rApaos
§i stabilitatedupe Invingerea definitivA a Saxonilor la 804.
Resbelul cu Saxonil fu cel mat crtncen, cel mal indelun-
gat, gi cel ma! plin de acte Ingrozit6re : o parte din po-
pulatiune fu transplantatI cu d'asila In Galia gi ce1-1-alte
se impuse leg( draconiane. Resbelul era Insocit de pro-
pagandl religi6sA, soldatil erati urmall de preoll, ceia ce
dete nagtere la fundarea a multe Epi3copate §i Abbati!, a-
§eclArninte tot de o-d'atA bisericegt! §i militarl, pentru in-
chregtinarea, civilisarea gi tinerea In frit a populatiune!
a cu IngenuchiatA. La 800 Carol priimegta din manele
Pape! Leon III CorOna imperiall a Occidentulul displ-
rutl deja de trel secull.
Imperatorele Carol cel Mare de Heristal, e§it dintr'un
trib german gi dintr'o familie ce se aflase domnind peste
Galia uncle se Introdusese unitatea §i organisalia centra-
lisAtOre a Romanilorcausl din care §i astAsll In Galia
modernA, In Francia, nu se pOte stirpi nu numal spiritul
de unitate care este bun, dar ilia acela al centralisAril
escesive care este velAmAtor introduse acela§ sistem
unitar gi centralisator §i Intre German!, pe cat hcesta
se putea concilia cu obiceiurile §i tendintele tradiiionale
federative a acestor pop:ore ImpArtite gi subimpArlite In tri-
burl gi ramurI avflnd divisiunl territoriale §i politic! propril
numite Gau" pagus" §i formate din agregatiunea comunelor
representand o intrunire de bunuri allodiale a cAror pos-
sesorl alegeati pe duel Herzogl"; sati §efil triburr
lor marl, precum ducil Thuringilor, Bavaresilor, Bur-
gunzilor, Alemanilor, Frisonilor din al 6-lea secul. Ca-
rol ma! Intreprinse spre acelagl sfir§it §i isbuti a paralysa
influenia exclusivA a acestor gefi inrAdAcinall instituind

www.dacoromanica.ro
 185

un nod regim ce deveni, numal dupe eclipsarea marelta

Imperatore, regimul feudal.
Ast-fel vechile circumscriptitml le transformi in Comitate,
tn Ducate noul; crei Mire!, tinittirl de margine, pentru apE-
rarea territoriulul la fruntaril, gi le di gefi administrativl
purtitorl de titlul acelor circumscriptiuni : dud, grafi sad
comip, rnarkgrafi, toll insi functionarl revocabill, numitl pe
cite tref anf; Imparte tot Imperiul tn clece Inspectorate
numite Missatica coprinclênd fie-care din elle ma! multe
circumscription! territorial! suppose cercetirilor a don!
Missi dousinict trimigil stapinuluI", un Comite gi un E-
piscop, cite o-dati gi un Abate, comissarl representind
pe Imperatore, gi calif 'g't implinead missiunea in Ianna-
riu, Aprilid, Julitt gi Octobre. Aceasti missiune consta in
a asculta plingerile contra administ ratorilor sad guvernatori-
lor, a judeca gi a face dreptate in numele Suveranului
ficênd ast-fel a se simti prin provincil actiunea one! pu-
tee centrale. Mal crei gi Archiepiscopate, Episcopate
Abatiate, nigte fundatiuni gi religinse gi militare, pentru
chregtinarea pop6relor 8nci barbare gi mantinerea in cre-
dinta chregtini a celor deja chregtinitt ; institui juris-
dictiunea Comitilor Palatinl cull pronuntad hotArTri asu-
pra crimelor de 'nalti tridare gi erad gi instanti de
appel supremi contra tribunalelor provinciali.
Dar indati dupd mOrtea lui Carol, la 814, abia este de
inchipuit repedea surpare a imensulul sell Imperidurma-
re inevitabill a imbecilitatil coboritorilor sel gi a vrajbe-
lor dintre dingil. Numaf cu sfirimarea thronulul Mogol
al but Aurengzebe tn India ar putea exista o analugie
6re-care tntre ambele aceste memorabile evenemente. Ce
mat molt de cat o demnitate nominali, de cat tin pres-
tigiti neputernic putead 'Astra nigte mogtenitorl abject! ca
un Carol Chelul, tin Carol Grossul un Carol $implul sad
Têmpitul ? Diferite gins! de nivilitorl ferog! egind din
Vote unghiurile Europe! nipidesc acu preste Imperiti pa-
dind, miceldrind gi brizdand prin sabie gi foc t6te pro-

www.dacoromanica.ro
186

vintiile ce incepead a inflori tn t6te ramurile aa ca au-

toritatea centralA se p6tA stIvili ast-fel furia cotropit6re a
acestul nod element barbar, de cat rescumpArand pe alo-
curea pause rnomentane prin platA de tributurl sad con-
cesiunl de territoril.
Piratil de la Nord, Nordmann, oamen1 de la Nord, cu-
treerad Imperiul, preumblandu'gi turbarea ce '1 insuflelea
gi groaza ce inspirad, de la gurile Elbe! la Pyrenel ; selbaticif
Unguri ce fAcead a se crede a sunt biblicil Gog gi Magog
sad Innainte rnergatorif lul Antechrist din Apocalipsis, jA-
fuiau gi destrugead cu nemilostivire cetAtile lombarde ;
Sarazinil staptn1 deja pe Sicilia aducea6 jalea in campi-
ile Campaniet gi insuflail fiorul morlil in Roma.
Aceste suferinp preschimbarl fqa Imperiuld franc des-
naldttlindu-se.
Pe cand autoritatea suveranA centrall 41 da sfirgitul
in convulsiunele agoniel, o hydrA de autoritAt! subalterne,
emanind in principid de la cea centrall gi superposate
una peste alta, rAsArea, cregtea gi se afirma cu o repezi-
clime, cu o desvoltare gi cu o energie en eat ma! iresis-
tibile cu cat nu &sea nic! o stavill care se o comprime
precum se comprimaserA de Carol sefil, principil, herzogif
sail ducil primitivf a! Germanilor. Acésta era feudalitatea
eu 'Lae privilegiile el formand lanol neintrerupt, spirala
nemArginitA de suzeranl gi infeudap . In acdstA epocA se
pOte urmAri gi afla Inceputul suveranitap tutulor Friuli-
lor, Dacilor, Markgrafilor, Comitilor cern, din guver-
natal% administrator!, inspector! a circumscriptiunilor Im-
periulul lul Carol, acu Suveranil de fapt sub nume de vase!!
a urmagilor seY, timbre neputernic1,devenid in urmA Su-
veraniI de drept, consacrall, cc! de .trdptA ma! micA chiar
de legY, eel marl de timp, de obiceid, gi de puterea lor
iresistibilA ee nu se mal putu infrange, mal ales and slA-
birea autoritliel central : devenise desevircitA, atat din ca-
asa luptelor Imperatorilor eu Papalitatea gi cu Italialupte
ce 'I silea a instreina pentru dobêndire de ajut6re gi dia.

www.dacoromanica.ro
 187

g4ele de privilegiurl ce mat aveatt, precum gi de a fi

mal tn tot-d'a-una absent! gi ocupall cu afacerl esteribre,
ceia ce distrAgea atentiunea lor mal activA gi mal susti-
nutä de la cele interiOre,dt gi din anarhia ce se ivise.
Efectele naturall a acestui discredit al Imperatorilor din
lipsa de autoritate ce'l coplecise furl pe de o parte o a-
viditate ce clutl gi isbuti a se satisface favoratl de chiar
acel discredit, iar pe de alta constituirea definitivA gi ire-
vocabilA a Imperiulul in Stat federativ.
De atund Imperatoril din Casele ce urmarA se rnArginirA a
restabili pacea interiOrA, mai cu sdmA dupe ce se perdu
speranta de a realta puterea ImperialA la culmea i pres-
tigiul de altA datA, gi a esploata positiunea lor i mij16-
cele de care dispuneatt in interesul familii gi a Case
lor spre a mAri averea lor personalA gi prin acdsta a 'gl
asecura hereditatea thronulul.
Din acest punct de vedere al acestor Imperatorl corn-
binat cu acuisitiunile gi pretenOunile consacrate prin obi-
ceitt gi lungl possesiune a Vasalilor celor marl, bisericegtl
ci laid, gi cu acelea a celor mal mid bazate pe aceleagy
drepturl gi care statornicirA federalismul tn Imperiu, de
curge ci organisatia sa subsecuentA, intocmirea:egilor sale
fundamenta.le gi a institutiunilor ce legatt tn:re ele aceste
multe State marl gi mid gi prin care esistati formind
Oa' la tractatul din Westfalianumal pentru exterioriu
acel tot unit care se numea Imperiul german.
Din acestea cele mai principale sunt :
I. Concordatele incheete cu Sf. Scaun prin care s'a
regulat raporturile Clerulul cu Statul ci situatiunea ace-
luia In Stat : cel de la Worms din anul 1122 carele ter-
minA sfada in privinta Investiturilor" bisericegtl; gi cel
de la Vienna intre Papa Nicolae V ci Imperatorele Fri-
deric III In anul 1448 prin care rAmanea in dispositiunea
S-lul Scaun numirea la multime de beneficiurl eclesiastici
gi inlocuia perceperea ,,anatelor" prin o taxl ecuivalentA
ambe to avantagiul PapalitAtir.

www.dacoromanica.ro
188

Bulla de aur promulgata tn soul 1356 sub Impera-

torele Carol IV de Luxemburg, elaboratd parte tn Dieta
generald de la Niirnberg gi parte in Adunarea Printilor
Elector! la Metz.
Dispositlunile principal! ale acesta Bu lle sunt :
1, Despre Printit Elector!, Kurfursten, Numerul aces-
tor Print/ car! dobfindiserd privilegiul exclusiv de a alege
zu Harren" pe Imperatorele, se fixd la numerul de
gepte.
Privilegiul alegeriY Imperatorilor era In vechime in po-
sesiunea generalitAtil Omenilor fiber!, demnitarl gi senior!.
La Inceputul seculului al 13-lea la alegerea Imp eratorelul
Othon IV de Brunswich, Braunschweig, existd o urmd de
esercitare a acestul privilegid numal de cAtre posesoril
bisericegt1 gi laid a demnitnilor i arhi-officiilor CorOnel
de care se legaserd cu vreme gi posesiuni teritoriale, Prin-
cipate, devenite in urmd .hereditart gi Principatele gi a-
ceste officiuri ce avead nunirea de Erzerbarn ter ; iar la
alegerea, in timpul interregnuluY, a Regelul .,Richard de
Cornouailles apar in acestd cualitate de alegatorI atat ca
invegtrantatl incd din al X-lea i Xl-lea seculT cu unite
din acele demnitAll i arhioficiurf, precum Arhiepiscopil
de Mainta, de Colonia gi de Treves, cel dantiiii ca Ar-
hicancelariu pentru Germania, cel d'al 2-lea ca Arhican-
celariu pentru Italia gi cel d'al 3-lea ca A rhicancelariu
pentru Regatul de Arles sad Arelat, cat gi Palatinul de
Rhin ca Archidapifer Erztruchsetz" Grand Senèchal;
Ducele de Saxonia ca Mare-Maresal; Markgraful de Bran-
denburg ca Mare §iambelan, Erz Kämmerer" Regele Bo-
hemia ca Mare Echanson Erzschenk".
In Bulla de aur" sunt numit! acegt1 Print! Elector/ :
,,consitieri intim i credinciog a 'f Imperatorelui ; cet
!Ate Wag Si luminele Sdntuluf Imperitl, tumbril cor-
pului Imperial." El puteati gi fArd a fi convocat! se dea
de sinele sfatur! Imperatorelul prin comunicArl emanate
din Collegial bor. Format/ un Collegiti osebit; In fine la 1338

www.dacoromanica.ro
 189

privilegiul exclusiv al Printilor Elector! fu recunoscut, §i

Balla de aur nu fAcu in urmA de cat se '1 confirme. In
acest an 1338 in zilele Imperatore lul Ludovic V de Ba-
varia et se adunarl spre a }load, contra Pape!, alegerea
Imperatore 10 legitirna §i desevirgitA prin singura obtinere a
majoritAtel sufragiilor electorale, fad a ma! avea nevoe de
a merge la Roma spre a fi Incoronat de Papa. Electoril
aveati rangul de Regl lipsindu-le numal titlul de Majestate;
posedati toate drepturile regaliane, fArl mijlocire de pre-
alabill investitura imperiala. Judecati in ultima instantA tn
Statele lor si supu§ii lor nu puteati apela la Tribunaluri
afara din Ora. Statele lor erati indivisibill ; se mo§te-
neati pe baza dreptulul de primogeniturA , majoritatea o
dobandeall Electoril la al 18-lea an.
Electorele- Arhiepiscop de Mainta fixa sliva alegerel Im-
peratorelui. El incorona pe Imperatorele daca incorona-
rea avea loc in coprinsul Arhiepiscopatulul sett, iar de
se petrecea la Aix-la-Chapelle acdsta se sevir§ia de cAtre
Archiepiscopul de Colonia. Electorele de Bohemia nu
recuno9tea nic! o jurisdicOune a Imperiulull in Statul setl,
Electorele Palatinatulul la vacantA de thron sad lunga
absentl a Imperatorelui era Vicariul sell in eoprinsul
Franconia, Bavariel, Suathei, si Rhinului ; afacerile per-
sonal! ale Imperatorelut erad de resortul sett. Electorele
de Saxonia esercita politia in cliva alegere! si in Adu-
narile electorall; era Vicariul Imperatorelui in terrile
de drept public Saxon si Directorele a Corpus Evan-
gelicorum", sad a celor de nit evangelic.
2-a Alegerea Imperatorilor era hotArttA prin acea BullA
la Francfurt pe Main. Printil Elector! isi dad votul sati in
persOnA sad prin trimis! §i nu puteati yen! la locul ale-
geri cu o suitA mai mare de doua cute ingi, §i din aces-
tia numal 50 puteati fi inarmati.
Top streinil ce nu aveati drept in alegere, chiar Print!
al Imperiului, §i ambasadorl cari! nu erati prenumeratl
in suita Electorilor, eratl obligati a pArasi tn clitia alegeril

www.dacoromanica.ro
190

Oragul. Alegerea avea loc tn Cape la Bisericel S-tulul

Bartholomett IndatA dupd alegere Imperatore le ales era
obligat a jura Capiluiatia Vapol era proclamat in bi-
sericd. Incoronarea avea a se face la Ain-la-Chapelle
dar obicinuitse petrecea it Francfurt In datA dupl ale-
gere, gi prima sa DietA trebuea s'o convoace la Nurem-
berg. Succesorele Imperatorelul se alegea obicinuit Incd
din viata acestuia ca sA se poatA conserva mal sicur he-
reditatea in familie, gi alesul purta numele de Rege al
Romanilor fArd a putea se s'amestice in afacerile Impe-
riulur; acesta asemenea era obligat a subscri o cape
tulaiie. Primul Rege al Romanilor fu Enric VII fiul lul
Frideric II.
3-a Mal hotdra i despre represiunea hostilitAtilor pri-
vate gi a Imputernicirei gi mdrirel oragelor in paguba
Printilor gi a StAptnitorilar local!.
III. Edictul de pace perpetua ce ;iota a loct,i p
eea lu Dumnedeu" instituitA de Papl i rdmasd nesuficientd
din causa lipsel mediilor de coerciPne pentru neobser-
varea el.
Imperatorele Conrad II i Enric III Intocmiserd 6re-
care mzsurl spre a Infrina hostilitAtile private, InsA nu
puturd attaca principiul reulut, facultatea de a '§1 face
singurl justitie ce 'ql o Insugiserd oamenil fiber!. Decl se
mArginiserd numal a opri agresiunile nedrepte. InsA In
timpil luptelor civile ce urmard pentru possesiunea thro-
nulul, hostilitA;ile private ajunseserd la culmea lor gi dru-
murile chiar deveniserd nesecure. Imperatorele Enrich V-a
isbutise In a. 1121 la Wurzburg, a reinuoi hotdririle restricti-
ve cdclute In desuetudine, InsA acestea aduserd pulin ajutor.
Imperatorele Friderik I la Dieta de la Nurberg stabilj
principiul cd orl cine va ataca cu dreptate pe altul se
fie dator se incunostinteze pe adversaril despre intentiunea
sa cu trel slile tnainte sub osandd de felonie la din con-
tra. Filip de Suabia la 1201, Othon IV la Oldemburg In
1209, Friderifl II la Francfurt tn 1234 §i la Maiqa in

www.dacoromanica.ro
 111

1236, emiserl legl pentru linigtita trecere a viatorilor gi

asecurarea averilor ; insA turbuthrile din Imperiu Impe-
dicarA pe acesti Imperatorl a intrebuinth mal multA energie
pentru observarea lor, gi ast-fel hostilitAtile private ur-
math cu mal mare furie gi consecueqele devenia pe de
o parte gi mai grozave gi mal desperate, pe de alta insa
ele furl, din nevoe, causa a doul marl avantagilinau-
gurarea latenta a ereI de degteptare gi de libertate a corn-
munelor gi stirnulantul nepresimOt al aventulul comercial.
Pentru a opune un zAgaz puternic acelor hostilitAp pri-
vate gi agresiunl necurmate luara acu succesiv nagtere
Hansavechitt termen Gothic semnifichnd: confederaliune,
asociatiune resbelnica ; legAtura intre ele a peste 90 urbl, gi
aceia a urbelor de pe Rhin din A lsacia, din Loraina, Ba-
varia, Wetteravia, Saxonia gi Westfalia de care se alatu-
rara gi unit StAptnitorl de /inuturl, iar causele de sfada
sail de hustilitate ce se iveatl tntre dênsele se terminatt
de tribunale arbitrale numite Austraegalgerichte."
Energia Imperatorelul Rudolf de Habsburg isbuti a e-
mite cu concursul Dietel de la Wurzburg in anul 1287 0
lege oprit6re a orY ce hostilithp private pe termen de trel
ant, apol la Spira in 1291 a prelungi acest termen pe
6 anl care se Intinse pe alp trel Anca la Colonia de suc-
cesorele set Adolf de Nassatt. Ina t6te aceste m4surl e-
ratt des infrinte ; de aceia gi confederaliunile pentru Itm-
potrivire intre urbl gi stAptnitorl de tinuturl sporeati gi se
'ntindeatt.
Netntelegerile Insl gi tcnvrAjbirile ce IncepurA a se ivi
tntre urbele gi Printil confederap pentru causa de hal-
cArl reciproace, de insugiri arbitrare din partea Prin
tilor, precum taxArl, extorsiunl pentru Oath de sauf-couduit
gi de escorti ; din partea urbelor pentru intinderea raio-
nulul lor, avuri de consecuinth desbinarea acestor confe-
derafunl in duoi partite hostile ce ajunseth la crincene
agresiunl. Insuo guardele mercenare ale urbelor se res-
culat tn contrile. Causa principali de nrA a Printilor con-

www.dacoromanica.ro
192

tra urbelor era ajutorul ce'l dedeati acestea altora ame-

rinjate de cucerire sad acelora care incercati a scutura de-
pendeinja sub care gemead : ast-fel fu ajutorul dat de con-
federajiunea urbelor din Suabia Helvejianilor resculajf con-
tra luT Leopold d'Austria in anul 1386. DecT unirea a
dui:A elemente contraril adaoga la 1.8121 caruia voiati a pune
sfirgit. Resbelele private tncepura a rumpe slabele lanjurl
ce le infranau gi ele isbucnira din nofi cu furie gi mai mare,
ad ambele pall se Alt acu tmputernicite, urbele prin
confederajiunile lor mai intime, Print! prin formarea a
societaji1 de agressiunejformidabile precum SocietajilejLeulu!
a S-lul Wilhelm, a 6-lut Gheo rghe.
Recunoscandu-se finalmente a nu se putea stirpi drep-
tul de agressiune, de a 'gl face justijie de sinegT, prin
nigte restricjiuni timporarl, gi ca numal lovindu-se in prin-
cipiul sed acest drept pentru tot! gi pentru tot-d'a-una
ma! cu sdma ca uneor! insug1 Imperatorit dupa interes1.1
lor protegiau acest drepttn anul 1495 Dieta de la Worms
objinu de la Imperatorele Maximilian a se promulga a-
césta lege fundamentall a Imperiulu! numita Pacea Per-
petuti, sub peddpsa pentru Infringerea ei sail inijiativa de
a '91 maT face cine-va de sinegl justijie, de 2000 de Marc!
de aur fin, gi toate litigiurile avead acu a se judeca de
un tribunal infiinjat spre acest sfirgit osebit de alte atri-
bujiunt ce mai avea. Imperatorele Maximilian petrecu
duoe slile de la opt ore de dimineaja p Ina la opt ore de
seara, Intreruptodugl lucrarea numal spre a pi-334i, pentru
ca se se chibzudsca cu maturitate asupra unel mesurl atat
de importante la care se aila zorit, tot de o data gi Im-
presurat de atatea cerinIT gi aspirafiuni contradictori! 1
Acest Edict de pace perpetua" gi Infiinjarea noulu I
tribunal detera o lovitura hotarttore gi acelil Judecatoril
tarnice de tenebroasa memorie Curtea Vehmica" orf tribunalul
Stintef Fein," numire ce '91 trage origina din cnvêntul Fern"
din iimba germana semnificand pedeapsa, §i care Igl jinea
mysteriosele sale sedintl, antiiti, mat cu sana in Westfalia,

www.dacoromanica.ro
 193

apol prin tnfiintare de mat multe, sectiunl prin tati Ger-

mania. Inceputul acestil institutitup este necert gi se crede
a fi un rest degenerat al vechilor libere institutiunl juri-
dice ale germanilor. Ea ajunse la culmea desvoltaril sale
In seculil al 14-lea gi al 16-lea; devenise atit de cutezi-
Vora tn cat chema dinaintel pe tnsugl Imperatorele Fride-
ric al III-lea. Creditul sell tnsa cel mare gi gr6za ce in-
spira derivatt din turburarile domnind in Germania gi din
complicitatea el cu unit din Imperatorl caril se servisera
de dinsa spre a se libera prin ea de unil Marl devenip
periculogl; precum gi din tntrebuintarea puteril el In risbu-
part private gi In affacerl interesate. De aceia ji t6te vo-
cile devenisera unanime spre a cere desfiintarea el, gi se
tnfiiqasera chiar confedera/iunl de urbl gi de Prinp ca
se atraga judecata differendelor dinaintea lor spre a opri
recurgerea 'la acele tribunale secrete gi primejdiose. Unele
urbl i unil Menibrl al Imperiulul cereatt gi carp de apa-
rare, de asecurare de la Imperatorl In contra tnsugirilor
acelor Judecatoril, Ina In zadar, act Incercarile unor Im-
peratorl d'a regula, d'a tmbunataft procedura lor tainica
;i sumarie rernasera fara succes.
Membril aces:A Fern" sad Voehme" se numeatt Sa-
pienp" sad initiap" i eratt priirnip prin depunerea pre-
alabila a jurarnêntulul : de a ajuta a spstine Santa
Fem" gi a o tainui de femee i copil, de Tata gi Mama,
de sorora i frate, de foc i OM, de t6te ce soat.ele lu-
minéza, ce pl6ea uda, de tot ce este Intre cer i pamtnt".
Presidentele se numea Frei-grab Comite-frane, al West-
falii ;Irma presidentele .onorific a tutulor Scaunelor sad
sectiunilor aCestor tribunale era ImperatOrele carele, la
Incoronarea, sa era priimit Intre Sapieng, ad. inijiap.
Citatiunile se faceatt de Catre un membru tnfigand citatia
cu semnele symbolice la uga chematulul agteptat la locurl
gi n6pte hotartte de Sapienif" spre a 6 condus la tri.
banal, uncle, prin juramtntul att Val martorilor 861 gi con-
tra jurarnintele altora se absolva sati se ostndea. 04124.
13

www.dacoromanica.ro
194

til sad neurmatoril la citatiunl se priveaa infemay sail

dupa German! Verfemt"; i atuncl culpabilul declarat era
dat pe mama Sapientilor" caril erail tot-de-c data gi mem-
bri al tribunalulul gi executoril din obligatiune a sentintelor :
acestea consistail In spanzurarea tnvinovatitulul de pri-
mul copacia vgclut, iar la impotrivirel el era indata pumna-
lat. Spre a se cumfigte ca omorul provinea din sentinta
pronuntata de judecatoria Femicd" un pumnal de o for-
ma particulard sta tnfipt In cadavrul omoritulul sail depus
lângIl dinsul cand era spanzurat,
IV. Camera Imperialg de Justitie, Curtea su-
prem1 din Imperil, instituitA de Imperatorele Maximilian I,
la 1495.
AcdstA CamerA era cornpusa de Judele Camera ce tre-
buea se fie dintr'o familie princiara sail comitall, de duol
President! gi de un nurne'r variabil de assesorl. Dupa ivi-
rea Reformatiunel acegtia eraii parte catholic!, parte
evangeligtT, tug cel din urma In minoritate ; eraa platill
precum I numitl de Membril ImperiuluT. Parte erad spe-
cialigt!, parte eraa luatt dintre clasa Cavalerilor. Resi-
denta acestel Camerl la inceput a fost In mal multe urbf
Imperiale, ma! cu sdma la Spira, g'apol de la 1689 la We-
tzlar. Camera de Justitit judeca i hotara t6te procesele
Statelor immediate ale Imperiulul, gi era ultima instanta
a Statelor mediate Insa numal in materie civila. Ea era
marginita prin privilegiile de : non appellando a multe
State ale Imperiulul ; dar putea fie-care apela la acest
tribunal suprem In contra judecatoriilor local! pentru de-
negatiune sail Intarcliare de justitie i pentru causa de
nullitalte in affacerl criminal!. Acdsta Camera 9'a atras
blamurl pcntru zabava adusa in tractarea proceselor gi
pentru mituirea membrilor el ; cu t6te acestea a facut
mult bine venind In urma unor desordinl excesive din
lipsa a verl ce institullune ca sA le Inifrtneze.
V. Consiliul Aulie. Camera sat Curte aulica Impe-
riall compusa de o banca de cobill 9i de o banca de

www.dacoromanica.ro
 195

jurisconsulit cu drepturt ecuale, cet din urmA platill mat

mult; de un President gi 18 consiliert numip toil de Impe-
raturele gi priimindugl emolumentele de la dtnsul. Acest
Consiliti se tntocmise de Irnperatorele Maximilian la 1501,
dupA tnfiintarea Cameril de pistitie, atribuindu'gt numirea
si retributiunea membrilor sf, dindul §i mat aceleasl atri-
bunun1 cu acelea ale Camere!de Justine ; iar altele, precum
cause feudal!, criminate, atinse de Membri! immediall al
Imperiulul gi afacerl de administratiune generall, fiind atri-
butiunt speciale a le acestul Consilitt, pe de o parte, Im-
peratorele t§l menagiase o jurisdicfmne ce el putea influenta,
gi pe de alta silea i pe Membrit Imperiulul a tncerca
effectele acestel influentarl prin obliganunea lor de a recur-
ge In unele afacerl la acdsta jurisdicnune singurl corn-
petentA. Membril Imperiulul n'au Incetat nicl odatA a se
plange contra acester jurisdictiunl Insd instituirea el ra-
mase neatinsA chiar gi de tractatul din Westfalia.
Cu moartea Imperatorulul Inceta gi functionarea mem-
brilor acestul Consilit. El se prenoia sad dobAndea noul
puterl de la noul Imperatore.
In timp de Interregnu, Vicarit Imperiulul caril tl car-
muiati: la m6rtea Imperatorelul filril succesore ales tn prea-
labil, In timp de Indelungate absent!, In timpul minoritAtil
sat a unel grele i durabill bolirl a Capulul suprem cu
aceiagt autoritate ca gi a sa, afarl de esercitarea drep-
tuluf de a acorda Investiturt de Principate sat de thron
instituiat judecatorii vicariale In locul Consiliulul Aulic
care tncetatt cu reaparitiunea guvernAmantulut Imperial.
Residen/a Consiliulut era aceiagt cu a Imperatorelut : decl
mulp secull el residA la Viena.
Mal exista j un Consiliu tainic kat Consiliul de Stat
al Imperatorelut politic gi nu juridic.
VI. Capitulatiunea de alegere la thronul Im-
periului WahlCapitulation" era un act fa care se
formulatt conditiunile cil toate tradipile i legile Imperiulul,
precum i drepturile gi privilegiile personale a le Mernbrilor

www.dacoromanica.ro
7196

ImperiuluI gi a Statelor ce posedat nu vor fi Infrinte. Jurii-

méntal de observare integraI a coprinderd acestul act,
;i subsemnarea sa era obligatorie pentru tot Imperatore le
din noti ales, ce nu era nici proclamat tic! tncoronat
tnnainte de sAv8r§irea acestor formalitAl. Redactiunea
actulul era un drept exclusiv al Primilor-ElectotI, In tot
d'auna contestat de cel-l-altI Membril al Imperiultilpan1
la regularea cuestiunie! In favorul Electorilor de tractatul
din Westfalia ce stabili asupra materiel tin mod de ur-
mare invariabil.
Primul Imperatore supus a subscri §i jura o asemenea
Capitulatiune fu Oarol-Quintu. Negreqit temerea ce inspira
tin Monarh posesor de atatea State, §i prin urmare de
atItea enorme mijlOce independint! de cele inherente dem-
nitA;il de Imperatore al Germaniel, In privinta tnalarilor
ce ar fi putut comite netntempinanA nicl un Astacol, a
dat na§tere idei de a recurge la o asemenea masurl re-
strictivA.
VII. Proseriptinnea Imperiulul, Reichsacht",
Bantam Imperil, era o ped6ps1 din cele maI grozave
usitat1 tn moramile popOrelor Germane. A-céstA pedeaps1
se pronuMa sub diferite forme gi In diferite grade de rip:5re.
Osanditulul la o asemenea pedeaps1 i se retrAgea orl-ce
protectie a legil, orl-ce privatA apArare, orl-ce refugia, asil
sail gAzduire; i or cine ar fi venit In ajutorul unu! ase-
menea ar fi fost osandit la aceiW tratare ca i cand ar
fi fost complice l De aceia se declara culpabilul exclus
din lege, ,,exlex", hors la loi", §i la German! Vogel-
fret", adicA expus a ft tmpurat In libertate ca o pasere.
Acést1 pedeaps1 maI atragea i m6rtea civill, deschiderea
succesiunil i disoluOunea cAsAtoriel.
Formula sentintel era In vechime acdsta :
Declarlm solia ta v1cluvA 9i copil tal what! ; fendele
tale tnnapoiate Suzeranulul ce '11 lea dat ; patrimoniul §i
averea ta proprie In posesiunea copiilor tel ; corpul qi
rarnea ta prada dobitacelor din pAdurl §i a paserilor din

www.dacoromanica.ro
 197

aer. Te Manz expus fie-cAruia pe toate elite ; gi orl unde

omul are pace gi asecurare tu se n'aib! Did de cum, gi
te izgonim cAtre rescrucile lumeltn numele Diavoluld."
Imperatoril german! caril uslu de o prerogativil aga de
puternicA, dinteo tnsugire IngAduita gi basatl pe pretentiu-
nea ce aveati de a fi mogtenitoril autocratiel omnipotinte
a Imperatorilor Roman!, posedad In mAnile lor o pArgie
de o ask mare tArie That ar fi izbutit, finaImente, a resturna
Constitutia IntregA a Statuld, a anihila, a absorbi: cu
desevIrgire pe top membril ce alcAtuiatt Imperiul gi a con.
topi totul gi pe top intr'o unicA gi nemijlocitA dominatlune
a lor daca ar fi avut gi mijlOce propril superiOre acelora
ce puteati Intruni generalitatea Membrilor Imperiuld,
amerintact de desfiintare, tutu apArarea lor de proscrip-
;inn! zdrobit6re.
Daca asemenea proscripliuni ear fi pronuntat unmet In
folosul Imperatorelul gi pentru extensiunea posesiunilor
nicl odati ar fi putut ele sl se execute. Dar, ea Rate
mid eicep;if, acestea se executail In folosul a unora sad
mat mull! dintre Membril Imperiulul caril adesea eratt gl
Insircinat! a le aduce la tndeplinire spre a fi animal! de
mal multi rivnA.
Ast-fel se urml cu proscriptiunea lul Enrie Leul, duce
de Saxonia, In anul 1180 la Dieta de la Wurzburg; a
Contelul Palatin Otton de Witelsbach In anul 1208; a
Electorelur de Saxonia Ion Friderik In anul 1547; a
Electorelul Palatin Frideric ImpreunA cu aliatil set la 1619,
gi allele, chiar i dupl tractatul de Westfalia.
De toate aceste proscrip thin! nu profitaril de at tot
Prinil membril. a! Imperiulul hand tn posesiunea lor sail
Statele sail demnitAtile proscrigilor.
Proscriptiunea se pronunta de Imperatorele singur ; un-
met une orl gi cu concursul Dietel. Dar de la Capitula-
throes sub-scrisA gi juratA de Imperatorele Carol VI la
1711, initiative acestuI drept fu suprimatit pentru Impe-
ratore. De atuncl Imperatorele trebui pentru 'ca IA le.

www.dacoromanica.ro
198

vdscl ca proscriptiune pe un Membru al Imperiulul se

aibA pentru aceasta Incuviintarea. Diete!, fArA care nu
s'ar mal fi executat aid o asemenea osAndA. De aceia gi
na se putu Indeplini dorinta Imperatorelul de a izbi cu
proscriptie pe Regele Prusiel Friclerik cel Mare tn anul
1758, clef tot! ce1-1-alti Membril a! Imperiulul refusarl
adhesiunea lor la o asemenea mnurft.
VIII. Divisiunea aclaninistrativg, a Imperiului
in Cereuri. Kreise. AcéstA divisiune proectatA de Impera-
torele Albrecht II In anul 1438 se esecutA de Imperatorele
Maximilian I la 1500 cu concursul Membrilor Imperiulul,
spre a da mat multA putere actiunel guvernuluI central
pentru IntArirea i functionarea regulatA a nouilor institutiunI
ce se introduseserA sub regimul sat. Imperiul fu tmpArtit
In gdse circumseriptiun! numite Cercurl. Cercurile Fran-
conic!, BavarieT, Suable!, de Rhinul de-Sus, de Vestfalia
gi de Saxonia, cu esclusiunea Statelor Electoral!. Ia anul
1512 nurarul Cercurilor se urcl la Oece prin adlogirea
linuturilor austriace gi burgundiane ce formarl alte duoA Cer-
curl, gi aceia a Statelor Electoral! de pe Rhin gi a am-
belor Saxonit intocmind gi acestea and. duol. Cate-va
jinuturl coprinse tn aceste noul Cercurl rAmaserA afarA
din jurisdictiunea lor. In capul fie-cAruia Cerc era unul sad
duol Print! ce aveat cAderea de a convoca Adunarea
specialA a Cerculul. CAM erad duol unul era laic gi cel-
alt bisericesc. ConvocArile se fAcead tn numele efulul sail
gefilor de Cerc, gi cAtre acestia se adresati ordinele sad
m6surile Imperatorilor. Afar-A de acegti pelt, Cercul avea
un comandant militar ce purta mai tn de obgte titlul de
Feldmarecal gi avea tn competintAl afacerile militarl.
Administratiunea acestor Cercurl mat dobtndi In urmA
tn atributiunile sale, afarl de vegherea mantineri pàcii
publici, b Ingrijirea afacerilor militarl; presentajiunea de
assesorl la Camera de Justitie, executarea sentintelor Cur-
jilor Imperial!, inspecjiunea systemuld monetar gi a vA-
milor. Proiectele se priimead tn desbaterile AdunArilor

www.dacoromanica.ro
 19*9

prin tntrunirea majoritAtif sufragiilor ; insl aceste proiecte

trebuiad 51 fie in acord cu legile Imperiuld.
IX. Urbele Imperiali erati nigte urbi prvilegiate ce
possedad libera administratiune a intereselor gi a territoriuld
lor, dreptur! regaliane in coprinsul raionuld gi annexelor
lor, gi aveatt gedere gi vot in Dieta Imperiulul.
Depindead asemenea immediat numal de Imperit, de-
pendenta ma! mu It nominalA, precum se vede din consti-
tutiunile lor, tn care se coprindea stipulatiunea : "quae
tantumdem in Republica possunt quantum Imperator in
imperio". Aceste drepturf se dobindeati sail prin rescum-
pgrarea acestor urbe de la Suveranul lor direct, sad prin
milostivire ImpetialA, sail prin fortA, ma! cu searra in
timpif Interregnuld. De multe orf urbele perdead aceste
privilegiurl sad din conduita hostila cltre Imperatorele,
sad prin zAlogirea lor de Imperatorele tntrebuintat la
StAptnitoril vecid. Magistratil local! nu putead deveni
dynagti a acestor orage, ad Constitutiunea lor, in unele
democratica, in altele aristocratica sad oligarchicl, era
supraveghiatA gi garantatA de Imperatorele.
X. Immediatitatea Imperialii, : Reichsunmittel-
barkeit" era privilegiul apartin8nd unor persone gi unor
dominif de a depinde direct, immedi It, de Imperid, adicA
de jurisdictiunile Imperial! nemijlocit, chiar gi fiind coprinse
acele dominif in Statele suverane germane din Imperid :
ast-fel se bucurail de acest privilegiil, afarA de Statele gi
StAptnitoril lor, Membril a% Imperiuld cu drept de gedere
gi de vot deplin In Dietele Imperiuld, gi multe alte seniorif
impreuna cu persoana seniorilor possesorilor lor, funds-
tiunf religi6se, monastie, proprietAtile Cavalerilor, ate-
va sate chiar, membril Caselor Printiare gi Comitale dom-
nit6re, functionarif Itaperiuld, mat cu aeamA membrif Tri-
bunalelor imperi II. Acest privilegit era fOrte considerat
gi clutat cAd asemlna in drepturl pe cef cel possedad
cu Suveranil Statelor celor marl din Germania gi It ptmea
aat-fel in posi thine de a tntocmi State to Statele in care

www.dacoromanica.ro
200

se aflatt copringl. Ca disolvarea Imperiulut s'a pus un

sftrgit acestut privilegiti. Mediatitatea *era starea aceia d'a
depinde,. d'a dreptul de StAptnitorit Statelor germane va
sale. Politica Imperatorilor favora fOrte Nobilitatea bucu-
ran lu-se de immediatitate, attrnind aclici de clangil d'a
dreptul, cAcl le servea la ImprejurArl contra StAptnitorilor
Vasall celor marl.
XI. Carpal Cavalerilor Imperiuldi Reicherit-
tersehaft" sati Nobilitatea immedistA a Imperiulul. Acolo,
uncle de la surparea Ducatelor nationale primitive, In Fran-
conia i Suabia, ele nu:se mat retnfiintarl dupA stingerea Case!
de Hohenstaufen, gi In Lorraina, despicatA In mid Suverani-
tag, a putut pAstra Corpul Cavalerior, adicl Corpul 6meni-
lor liberY, Nobilitatea, independents, sa i esercitiul drepturilor
sale traditionale asupra supugilor ser locuind In tinuturile
ce posseda contra orY cArul gef intermediar; a rAminea In
dependinta immediatti numaI de Irnperatorele gi a se bucura
de protectiunea sa specialA sub conditiuneea respunderil
unul simplu imposit numit Subsidiu Carnally. AcegtI Ca-
valerl al Imperiulul nu fAceatt parte din Dieta Imperiu-
lig, Ind se bucurati de toate immunitAtile membrilor Im
periulul irnmediatl. Trei-sute-einei-leci do Iam1ii erati
acegtI Cavalerl i num&att peste 200,000 de supti91 pe
mat mult de 100 mile patrate de pAmênt propritt al lor,
Formait o corporatiune osebitA tmpArtitA In Cercurl. Cer-
cul avea CApitanul snt, Consilieril self, Syndicul sti cosi!
judecati gi Incheiat1 diferendele ivite Intre Cavalerl de la
cad! se apela la tribunalele imperial!. Avea aceastA Nobi-
litate gi Dieta el osebitA gi putea detaga, ca corp osebit,
trimigl, numitI deputall. Cu disolvarea Imperiulul peria
cu desAvtrgire i privilegiile acestor Cavalerl.
XII. Paterea armgti a Imperiului. In vechime
conform agezAmintelor gi datinelor ce cirmuiati pe German!,
tot omul liber era ogtean Indatorat a merge In persoanA In
bAtae. DupA tnfiintarea regimulul feudal tOte treptele de va-
ult erati obligate a face serviciul militar and se convocatt.

www.dacoromanica.ro
 201

In urma devenind independent! Staptnitoril de tinuturT, acestia

erati obligatl a da un contingent fixat dupa trebuinta oi
dupa puterea fie-caruia Stat In parte pentru care se linea
o osebiti matricta satt registru. Acdst din urma system
de servicitt militar fu stabilit la o Dieta de la Worms
In soul 1621, hotarandu-se armata Imperiulul a fi de
£000 calarell oi de 20,000 de pedeotri, impartit1 intre
diferitele State din Imperiti oi plhtill sad In natura satt
in ban! cate 12 fiorinl pe luna de fie-ce calaret oi de 4
pentru un pedestru. 0 asemenea matricuM se tinea oi
pentru cheltuelile administrative ale Imperiulul ce se pur-
tad oi se soldatt proportionalmente de tot! Membril Im-
periulul. Daca Imperatori n'ar fi dispus de alte mijlOce
personal!, armatele lor, conform contingentului ce li se
acorda de Membril Imperiulub, ar fi fost fOrte netnsem-
natOre oi de putin folos pentru indeplinirea a proecte
adesea folositoare chiar Irnperiulul.
XIII. Puterea legislativii. Acdsta se esercita de
Imperatoreleln unire cu Membrit Imperiulul formand un
corp adunandu-se la epoci hotarite. Sesiunile acestor Adu-
par! se numeati Dietele Imperiuld, de la dies indicta" cli
fixata, oi In limba germana Reichstag" cli a Imperiulul, sub-
Intelegandu-se tli de legiferare. Corpul se numea el insuot
Dicta a Imperiulut, Reichstag". Tot Membrul facênd
parte din acest Corp trebuia sa fie Stapinitor in Imperitt
de un dominia, adica de un Stat immedidtesercitand in
trinsul drepturile suverane, oi se numea de German!: Stand;
adica : dupa seusul general al limbel germane usual; o
situatiune, a stare sociall, o clasa sati conditiune sociall ;
dupd sensul particular al limbel politice: o stare sail
persoana politica avand oedere oi vot in Adunarea gene-
rail compusa de starile sociale din Imperia, in Dieta,
posedand oi esercitand drepturile suverane in dominiile
sale.
Membril Dietel Imperiulul se numeati : Reichstaende,
adici: Statile sociale ale Imperiului ; Membril Dietelor

www.dacoromanica.ro
202

provinciale, adicA a State lor particular! din Imperitt, se

numeati : Landstaende, adicg . Stdrile sociale de titiut satt
provintie. Asemenea In Francia tn vechime : Etats, Etats-
Generaux, semnificand : Stall sociale, Starile socicde Gene
rale, satt mernbrif Corpulul legiuitor gi Corpul legiuitor el
tnsu gl.
Intre StArile sati Membril Imperiulul din Died se pre-
numerati : Imperatorele pentru feudele sale proprit imme-
diate, Regele DanimarceI pentru Ducatul de Holstein,
I'd:1;i! Elector! bisericegd ; ma! milt! Arhiepiscopl, Epi -
scopt, Prelap, Abbatt gi Abadesse ; Printil-Electort eel
laid ; apot Print!, Landgraft, Markgraft, Graft satt Comitl
precum gi Urbele Imperial!.
In basa vechilor AdunArT, tintlte la camp In Apriliti sati
Maid, gi In Septembritl ale Germanilor, ce esistaserA gi sub
dynastia carlovingianA; a traditiunelor gi a legilor fundamen-
tal! subsequente ale Imperiulul, aceste Diete, considerate ca
parte integrantA din systemul constitutional imperial, esercitati
In comun cu Imperatorele toate drepturile suverane, afara
de acelea numite ,,Reservate Inveriale". Acestea erati ;
Suzeranitatea asupra tutulor In Imperid ; Patronatul suprem
al Bisericel romane gi apArarea S-tultd Scaun ; confirma-
rea alegeril Papilor, and acdsta nu se contesta de Pap! ;
conferarea de demnitAtt, de oficiurt de Carte, a titlurilor
de nobilitate; erectiunea de Electorate ; tnnAltarea chiar gi
la rangul de Rege ; distribuirea gradelor Universitarl, ase-
menea gi esercitiul puteril judiciare supreme.
Toate afacerile.ce depindeati de decisiunea Imperatorelul
gi a Imperiulul nu puteati fi tractate decat In gi prin Diet&
Imperatorele lua parte Insug! tn seantile Died sail era
representat de un Commissaritt principal, carele trebuia sA
fie Print al Imperiultd, asistat de un concommissaritt.
Printul Electore Arhiepiscop de Mainta, In qualitatel de
Arhicancelariti al Germanic!, era Directorul AdunAret,
Dietet. Trimigit, adicti delegatil Membrilor Imperiulut and
acestia nu veneati tn persoanA, 'g! adresati cArtile de acre-

www.dacoromanica.ro
 203

ditare §i Commisariulul principal Imperial §i Printulul-

Electore de Mainta ; asemenea cAtre acesta se acreditad
§i trimi§if, ambasadorif, Curtilor strAine. Deliberatiunile
Dietel avead loc in trei collegiurl osebite :
1. Collegiul Printilor-Electorl in care Electorele de
Mailn;a aduna suffragiile §i libera pe al snl Electorelul de
Saxonia.
2. Collegiul Printilor care se impArtea in banca laicA §i
in banca bisericeascl. Comitil Imperiulul fAceatt parte din
acest Collegid dar n'aveati voce virilA adicA personal1 ; era!!
impArtill tn ma! multe bAncT, precum : banca comitall Ve-
teraviana, SuabianA, FranconianA §i WestfalianA avênd fie-
care cite un vot collectif (votum eurialum). Asemenea se
urma §i cu Prelatif, Abaci! §i Abadessele Imperiulul pre-
num'erat! tot in acest Collegiti ; erati implOIT In bAncile
de Rhin §i de Suabia avend Impreuna numa! duog voturl.
Directoratul CollegiulePrinIilor se esercita pe rind de
Arhiepiscopul de Salzburg §i de Arhiducele de Austria.
Collegiul Urbelor Imperial!, impArtit tn 2 band: banca de
Rhin §i banca de Suabia. Directoratul in acest din urma
Collegitl se Indeplinea de Deputatul Urbel tn care se linea
Dieta. Urbele Imperial! avead in DietA cite un vot fie-
care.
Majoritatea voturilor decida questiunile tn affacerile
general!, nu insa §i in causele religi6se sad In acelea
referêndu-se la interesele esclusive ale Membrilor Imperiu-
1111. Fie-care Collegiu vota §i lua resolutiunt osebit, §i
cind aceste resoluliun! ale differitelor Collegil etad di-
vergente, atuncl se proceda prin Relatiune" gi Corre-
latiune" a se pune in acord, adicA se fAcea prin Direc-
toratele lor o espunere a cuestiunel spre emitere de avis.
Resolutiunile Collegiurilor find unanime se alcAtuia atuncl
rap portul general cAtre Imperatore, cerandu-se innalta
aprobare ImperialA:sReichsgutachten, Suffragium Imperil,"
gi dupA dobêndirea acestel aprobArl ce se da prin emiterea
until Decret de Ratificare, acele resoluliunl luau numirea de

www.dacoromanica.ro
204

Conclusiune a Imperiulul, Conclusum Imperil" Reichs-

schluss" Reichsconclusum", 9i putere de lege. Toate re-
soluliunile confirmate ale unel sessiunt a Dietel se numeatl
Recese ale Imperiulul" Reichreces" sail Reichsabshied".
AcdotA din urmA espresiune semnificAnd: congediti, despArlire
de Imperil, poate cA venea din causA a atuncl Dieta,
cegt terminase lucrArile, se spargea, se despArlea, t§l lua
congediul. Dup1 sub-semnarea de cAtre Imperatore a
acestor Recesse ele se promulgatt, se tnregistratt de tribu-
nalele judiciarl ale Imperiulut, §i observarea lor ddvenea obli-
gatorie pentru toll In Imperil. Imp eratorele avea un Veto"
nemArginit. De multe ort acest Veto a fost folositoepentru
Imperil cand Vasalit ceY marl izbuteati a emite resoluliuni
unanime importante particularisrnulul Statelor §i vAtamA-
tOre totulut. Intr'un cuvênt Dieta avea cAdere a legifera;
a abroga, a interpreta legile, a declara resbel, a tncheia
pace, tractate, allianit, a priimi 0 trimite ambassadorl,
0 toate aceste drepturl 0 acted ale el erati obligatorii
pentru toll Membrit Imperiulut.
XIV. Tractatul de pace din Westfalia. Despre
acesta am vorbit mal pe larg In Introducliune. Mat re-
petAm WA Intr'un cuvtnt ca el a statornicit Federalismul
definitiv 0 legal In Imperil, a rupt cu desAvIr0re 9i In
mod vAtImaor slabele legAturt ce mat lineal strAnse In-
tr'un fascet Membrele Imperiulul Impotriva strAinulut.
Aceste instituliunl pe care s'a sprijinit Imperiul ger-
man tntr'un interval de ata.lea secull pina la disolvare'l
tn annul 1806, coprindeati In ele pe lIngA mullt germenl
pernicio9I 0 avantagil nedubitabile.
Ele ad sttnjinit acest Imperil de a degenera %ten
Stat Asiatic mare 0 uniform, fArA vialA, intelectuala, fdrA
luminA rodit6re.
Si In adev6r, daca ambiliunile particularisate 0 avidele
rivalitAtilrecipr6ce a Printilor celor marl din Imperil,
caril Intot-d'auna att lintat 0 panA In fine al isbutit a
anula cu desevtrcire autoritatea imperialA ,-- foga centralA

www.dacoromanica.ro
 205

chiar gi prin luptele intestine cele mal sftgiitOre, pare-

lysand astfel orl-ce unitate gi, prin urmare, orl-ce putinta de
a evita sail de a respinge agresiunile exteri6re, preferand
a face din Patria communa o victima a egoismulul lor
neprevdsl6tor, Insa, Germania In reul fractionarel gi a
slabiciunel sale materiale a putut se afle o compensatiune
fericita prin ivirea consecuenta cu regimul el a o muljime
de centrurf In care se aprinsera o mul;ime de focare,
acaror caldura propice, nutritoare, detera un avInt neta-
gaduit, nesttnjinit, gtiintelor, artelor, litterilor gi In fine
la tot ce constitue o civilisa/iune reall gi de plina; de gi
acea slabiciune a nabugit mult timp asp iratiunile Ger-
mania in ordinul politic, a ranit adesea trebue s'o
marturisim arnor propriul Natiunel luT Herman carele
odinidra izbutise a stoarce lacraml amarl lul August plan-
end gi jalind moartea legi6nelor sale macelarite !
De la 1806 la 1815 aceste institutiunl tnvechite ad pri-
mit o modificare noug gi antinationala din vointa omni-
potenta a lul Napoleon I edificatorele, preste ruinile Im-
periulul millenariti, a Confederatiund de la Rin, 0 aso-
cia;iune de State germane recunoscand de Protectore on
Imperatore francez gi obligate al da contingentele lor ar-
mate contra altora State germane imposit tyranic de sange
peste pop6re hap spre a ajuta Potentatulul strain se verse
un sange congenerid.
De la disolutiunea Confecleratiunel Rinulur, la 1815, papa
la victoria de la Sadowa In 1866, sad pana la tractatul
de la Praga ce a regulat efectele acelel victoril memo-
rabilT, Germania s'a carmuit de Dieta confederatiund
Statelor germane.
In intervalul acesta Oa la 1871, Germania, sfIgiata
prin bataliile de la Langensalza, de la Kissingen, de la
Hundheim, de la Uttingen, de la Wdrzburg gi altele multe
pana la cea decisiva de la Sadowa Germania ramase
desbinata In duod : Germania de Nord gi cea de Sud.
Victoriile de la Weissenburg de la Woerth, Cap itulatia

www.dacoromanica.ro
206

de la Sedan, cucerirea Strasburgulul, predarea Metzulut,

investirea Parisulul, aduserA In fine Unitatea politica a
Germaniel ce se stabili prin proclamarea Regelut Guil-
laume de Prussia ca Imperatore hereditarit al aceste! Terri
In anul 1871, 18 Ianuarit, la Versailles.

Pag. 16. i) Incuisitiunea Spanio1i.

In schila asupra ReformatiuneY ant v6c1ut cA acëqt1
instituliune s'a infiintat In Francia In anul 1204 spre a
stAvili propagare q. doctrinelor heretice a Albigesilor sub
Pontificatul ha Innocentiti XII.
AcdstA institutiune nu putu O. princla rAclAcinl In lo-
cul uncle se nAscuse ; tn Spania Insl ea glsi, In 1232,
pAmentul unde '1 convenea sl prospere. Mat tarcliti sub
Ferdinand Aragonesul i se dete o nouA organisatie gi o
putere ta adev6r ingrozit6re. Av8nd de principalA atri-
b4une urmArirea Maurilor gi a Hebreilor caril s'ar fi in-
tors la vechile lor riturl, institutiunea, priimind numirea de
St. Officitt fu pusa sub directiunea unlit Mare Incuisitor CU 1111
Consiliti numit Suprema i 45 de Incuisitor! general!.
Papa Sixtu IV abia voi sa confirme infiintarea acestuT Slot
OfficitidesaprobAnd spiritul cumplit gi puterea formidabill
ce se acorda acestel jurisdicIiunf, precurn asemenea gi win-
duirea primulul Mare-Incuisitor, a celebrulut gi de cruda
mernorie Thoma Torquemada din ordinul Dominicanilor.
Consiliul suprern al IncuisiOunil se aduna regulat, la Ma-
drid, sub presidenta Marelul Incuisitor asistat de gdse
jucll gi de un procuror gi alil functionarl numill sai in-
tArip de Rege. Afarl de acestia ma! eratt atagall pe
MO SAntul-Oficiti gi mul/1 altil din cuprinsul Spaniel cu
titlul de familied, chiar gi dintre personagiele cele mat
tnalte din clasa nobilimel din causa privilegiilor legate de
aceste functiunf.
Procedura Incuisiliuni1 era tainicA ; prevenitul, inchis
intr'o temnitA numitA Casa Santa, pentru casurl mat ugur!

www.dacoromanica.ro
 207

era supus ;a pedepse spirituale, dr pentru mal grave se

osanclea la amendA, la intemnitne sdit la mOrte. In aastA
din urma imprejurare prevenitul era dat justitiel timpo-
rale, gi era dus la locul executaril acoperit de un san-
benito, un vestmtnt galben In forma de sac cu o cruce
In spate gi alta In pept impodobit cu diavoll. Sentinta,
gi esecutarea el, se numiati auto-dale, 9. ct de credin1A.
Rig6rea acestel institutiunt s'a desvoltat mal cu sétnA
sub Filip II, atat In Spania cat gi In Terrile-de-jos. De-
venise sub acest Rege gi mijlocul cel mal sigur de a se des-
povara de orl-cine profesa idel cat de putin mat liberale,
sett gi chiar de tot cel ce displAcea, precum ajunseserA,
lnaintea Revolutiunil francese din 1789, acele renumite
lettres-de-cachet, set aril sigilate cu sigiliul Regeltg, ce
contineati un ordin ca din parte-I la disposiliunea celor
potentl pentru a intemnita WA judecata prealabill, gi all
mijloc de ap6rare pe tot acela carele gena.

www.dacoromanica.ro
 =RP-AMA
ln dediceqici:
Pagina II. Rindul 20, Citeste : InivAla.tilor.
IV. b 3 0 Descartes.
id. » 20 D aptitudinea.
V. » 16 » Brougha n.
» id. » 19 » solitudinea,
VIII. u 14 » - Cand.

ln cile-va riadurZ asufira lui Schiller :

Pagina IX. Rindul 4, Citeste : reIntOrce
» u b 12 0 dem
» XI. , » 7 » sfArama.
» » » 16 0 din.
u XII. » 8 D glorificarea.
» XIII. D 16 » asil.

la Iniroducgune:
Palma IV. R1ndul 17. Citeste : esista,
» UV. D 19 » ap8ra.
» IIIX. 24 » asil.

Pagina 11 Rindul 17 Citeste : de a'l crea .

12 1, 23 11 esercitat.
22 ,, 34 I, Augsburg.
58 11 4 , ,, al IV-Ica.
,, 59 11 30 ,, Strasbuq.

www.dacoromanica.ro
194

Pagina 63 RIndul 25 Cite§te : nict o pace.

68 ft 16 .., fu Investit.
pp 70 // 1 ,, arata.
11 73 ,, 17 li viata.
77 ft 5 ,. Terrile-de jos.
Pt 79 ), 31 ,, nedeterminat
80 P1 20 aruncate
80 71 21 ,, Protestantt
81 ff 8 ,, hotartrt.
II 81 ,, 19 /1 generale
/1 82 )1 6 ,, aflau
if 82 ,, 15 ,, Slawata
If 82 ,, 36 11 urmart.
83 11 29 fp '1 parasi
Of 85 11 17 ,, strain
ff 90 /1 18 exercitasera
12 90 f1 19 ,, reforma.
11 92 1, 24 1, covtrOtor
P) 03 ff 30 1) §i vede
06 /1 15 1. de pe
/1 97 )1 27 1, tnspalmtntara
97 ,, 28 ri marimea
,1 99 /1 18 Pi Silesia §i Moravia
111 99 fl 32 1) aceasta
,, 99 la notila ,, loesoe majestatis
11 102 Rtndul 36 f9 acelor protestante
103 ff 14 Pi Antichristul
pp 105 Pf 7 ,, Caset d'Austria
,P 106 ,, 18 1, tret-zect de mit
Mr 107 ,, 7 ,, Novembre
PO 108 111 31 ,, orandui
lf 118 ff 5 la unealti
119 ff 31 f9 coreligionare
120 11 28 ,, executarea
pp 122 1) 21 /f martirulut
ff 123 /3 7 ,, avura de consecuenla

www.dacoromanica.ro
 195

PP 124 6 si la 1556
ff 125 If 27 ,, escita
1, 130 PI 14 PI Walsingham
IP 134 1f 9 39 pistol
If 137 ), 30 ca multi
140 33 omnipotenla Reg lul
143 la titlul 99 Ravaillac
Pa gina 143 Rtndul 3 Citeste : din memorabila
12 143 ,, 18 ,, Francisc I- iti
PP 147 PP 15 fl PotentaIilor in loc de
Protestantilor
12 149 If 34 ,, fulminft
ff 153 1/ 18 If heresie
Pf 11 11 28 impedicatOre
fl 155 ff 2 Augustinilor
ff 157 10 Nurnberg In loc de
Nuremberg
I) 165 21 1 uman si nepolitic
162 II 32 22 Europa
11 99 1/ 33 11 de a
166 11 8 If Subsista
12 ff 18 In rap p orturile
12 170 27 Atitea binefacerl
185 )1 11 9/ Missi dominici
1, 186 ,, 2 si poati stavili astfel
10 Antichrist
12 22 1) 18 19 centrala si sup rapuse
188 39 8 fl zu Ktren
1f 190 ,., 4 lf Aix-la-Chapelle
9/ 19 17 11 a Inlocui
11 99 22 care mesurT
/1 19 99 31. /1 N urnberg
11 191 ,, 31 99
Sauf- conduit
192 1/ 3 19 dependenta
If ff PP
35 din limbs. gerrnanI
I, 20Q /, 10 /1 Innocentiti III.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro