DOCTRINA COMUNISTA

Doctrina politica comunista are la baza principiile ideologiei marxist leniniste, ai carei
fondatori au fost Marx, Engels si Lenin. Potrivit acestei ideologii, oranduirea capitalista va fi
inevitabil inlocuita de o noua societate, cea socialista, ca prima faza a comunismului. Acest proces
are loc pe calea revolutiei socialiste menite sa duca la schimbari radicale atat in domeniul politic
prin instaurarea dictaturii proletariatului, cat si in domeniul economic, prin inlocuirea proprietatii
private cu proprietatea comuna, socialista, asupra mijloacelor de productie.

Potrivit lui Marx si Engels, orice stat este produsul diviziunii societatii in clase antagoniste,
statul burghez fiind produsul capitalismului si, deci, un instrument de opresiune, de exploatare si
de dominare a unei clase, burghezia, asupra altei clase proletariatul. Socialismul va inlocui
dominatia omului de catre om cu un alt sistem de administratie, ceea ce implica o atitudine critica
fata de un stat ce consacra exploatarea economica si dominatia politica. Burghezia a jucat un rol
revolutionar, insa ea nu mai este, dupa parerea lui Marx, o forta a progresului. Ea se dovedeste
incapabila sa stabileasca formidabila dezvoltare industriala pe care a suscitat-o si care va conduce,
fara indoiala, la propria ruina. Burghezia, negand proletariatul, se neaga pe sine insasi, proletariatul
nu se poate nega pe sine decat negand burghezia. Burghezia isi produce proprii gropari. Caderea
sa si victoria proletariatului sunt inevitabile. Aceste profetii din Manifestul Partidului Comunist
vor fi confirmate si argumentate in principalele texte ale lui Marx si Engels.

Principala contributie a lui Lenin este Teoria Partidului sau a Organizatiei Revolutionare.
Ea reprezinta cel mai important adaos facut de Lenin operei lui Marx cu deformarile si denaturarile
respective si ofera solutia politica a depasirii economismului, permitand ca revolutia sa aiba loc in
Rusia. Pornind de la o anumita conceptie asupra constiintei de clasa, ea conduce la un anumit tip
de organizare a proletariatului. In practica, scrie el, omul trebuie sa demonstreze adevarul, adica
realitatea si forta gandirii sale. Si in numele unitatii dialectice dintre gandire si realitate, Lenin nu
va inceta sa-l revizuiasca pe Marx, luptand in acelasi timp impotriva revizionismului. Marxismul
nu este o filozofie speculativa, ci o stiinta pusa in slujba transformarii lumii. Aceasta transformare
se va putea face doar prin dialectica teoriei si practicii. Agentul ei va fi partidul. El va avea sarcina
sa acopere neajunsurile cantitative si calitative ale proletariatului rus.

Nasterea statului sovietic, de fapt venirea la putere a partidului, in conditiile in care Lenin
refuza orice alianta cu alti socialisti, nu prilejuieste nici un fel de salt calitativ sau largirea
democratiei, ci dimpotriva micsorarea ei si introducerea dictaturii cu urmatoarele trasaturi:

- suprimarea rapida a libertatii presei, a libertatii de exprimare si de

asociere;

- interzicerea oficiala a grevei, sub pretextul ca nu putem face greva

impotriva noastra;

- crearea politiei politice C.E.K.A., avand rol de haituire a opozitiei si

aparitia primelor lagare de concentrare (GULAG);

- proclamarea oficiala a Terorii Rosii pentru a apara revolutia;

- subordonarea sindicatelor sub pretextul ca munca lor era sa convinga

masele;

- birocratizarea administratiei si a sovietelor;

- dizolvarea Adunarii Constituante in care bolsevicii erau minoritate;

- interzicerea pliripartidismului, chiar si limitat la partizanii socialismului;

- suprimarea autoritara a fractiunilor din sanul partidului unic.

Sub Stalin, teroarea se inaspreste. Sub pretextul pericolului incercuirii

capitaliste, Stalin aresteaza si extermina pe toti opozantii politici. In 1945, profitand de victoria in
Al Doilea Razboi Mondial, Uniunea Sovietica isi mareste sfera de influenta in Europa de Est.
Sistemul este insa subred, iar Berlinul 1953, Ungaria 1956, Polonia 1956, Cehoslovacia 1968,
Polonia 1970 si Polonia 1980 reprezinta tot atatea revolte ale clasei muncitoare impotriva ei insasi,
adica impotriva statului care pretinde ca o reprezinta.

Gorbaciov ajunge la putere in 1985, intr-un sistem epuizat de povara tot mai mare a
cheltuielilor militare, de razboiul din Afganistan, pe fondul unei economii aproape falimentara si
intr-o perioada in care contestatiile se modifica atat in interiorul, cat si in afara U.R.S.S.. El a ales
calea reformelor si s-a lansat intr-o tentativa ce va esua: a initiat democratizarea U.R.S.S., pastrand
in acelasi timp monopolul partidului. Contradictia a fost atat de mare incat alegerea s-a redus la
doua posibilitati: fie reintoarcerea la statutul anterior, fie sfarsitul sistemului partidului unic.
Tentativa de lovitura de stat din august 1991 va fi un fel de Octombrie 1917 pe dos, care se va
termina prin suprimarea P.C.U.S. si destramarea U.R.S.S.. Totalitarismul se descompune in
favoarea democratiei, care se releva ca o ideologie indispensabila a societatilor moderne.

Ideologia comunist, utopie

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate
privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi
membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut
principiu al unei societai comuniste este: De la fiecare dup posibiliti, fiecruia dup
necesiti.
Prea frumos ca s fie adevarat , asta vorbind utopic pentru c practic e ceva oribil.
Ca conceptie si ca calitate si ca cantitate revolutionara este extraordinara. Marxismul (care de fap
este sinonim cu comunismul i diverse ideologii derivate) la origini, e bun i are gnduri mrete.
Problema apare cnd se ncearca punerea acesteia n aplicare, pentru c se transform, de fiecare
dat, n ideologii personale: marxism-leninism, stalinism, trotzkism, dejism, ceauism, castrism.
Gradul destul de ridicat de utopie l-a facut mereu speculativ i adaptabil.
Anumite premise ale marxismului pot rmne n continuare modele de administrare comunitar,
atta timp ct nu se ncearc transpunerea lor ntr-o faz postrevoluionar i postcapitalist i ct
timp msurile preconizate rmn la stadiul socialismului, nu i al comunismului. Comunismul
oricum nu a existat niciodat. Drumul lung al socialismului, pe care multe state totalitare l-au
apucat, n-a fost dus la stadiul lui final, preconizat de Marx, al comunismului deplin. De aici i
utopismul desvrit al marxismului i transformarea lui doar ntr-un pretext de guvernare.
Ar putea fi implementat cu succes ntr-o gint, sau ntr-un trib. Chiar si ntr-o uniune de triburi.
Dar n societatile mari, ntr-un stat, este imposibil.Singura comunitate marxista veritabil ar fi
doar cea din rai, utopie mai mult nimic.
Este o ideologie conservatoare care la etapa actual nu ar face fa modului de via, cci nu
poate duce la o dezvoltare a societii
n ceea ce privete democraia i celelalte ideologii politice mai deiferite dect cea a
comunismului, nici ele nu sunt perfecte, dar dac s aleg din 2 rauri , voi alege cel democratic cu
siguran.
Comunismul este una din marile porcrii pe care le-a creat omenirea. Doar oamenii slabi pot
vedea comunismul ca pe ceva bun. Cum s fie bun ceva care nu e de acord cu mijloacele de
producere private ? Comunismul are scopul ca toti oamenii sa fie egali. Idioenie mai mare nici
nu se putea de inventat. Mereu va fi cineva care va coordona i implicit va avea i o stare
materiala mai bun. i de ce ar trebui ca toat lumea s fie egal ? De ce cineva care are idei
mrete s aib aceiai soart ca un retardat? Comunismul nu permite diversitatea, creativitatea,
defapt nu permite mai nimic. Le permite oamenilor s triasc i s munceasc ca nite vite i s
glorifice conducatorii. Defapt comunismul ca ideologie e cam paradoxal , iar ca implementare a
fost de-a dreptul monstruos.
La final ceva foarte interesant
n Germania tot mai populare au devenit magazinele, n care marfa este gratuit.
Principiul de funcionare al acestui tip de magazine este ca fiecare client s aduc produse pe
care nu le mai folosete i poate s ia n schimb ceea ce are nevoie. Aceste magazine s-au
infiinat cu scopul de a ajuta categoriile defavorizate ale populaiei, reprezentnd o form de
lupt mpotriva societaii de consum.
Magazinele nu au vanzatori, nu exist preuri sau case de marcat i nici paznici.[hotnews.ro]
O form nrudit cu comunismul evident, dar ceea ce vreau s remarc , una este s faci pentru
c vrei s-o faci i altceva este s faci pentru c cineva te oblig chiar dac faci exact acelai
lucru.

Comunismul si utopia societatii socialiste

Dupa terminarea Celui De-Al Doilea Razboi Mondial, Europa Centrala si de Est a fost inglobata
in sfera de influenta sovietica. Bineinteles, Romania n-a fost exclusa de la acest proces. In toate
statele in care sovieticii aveau influenta au implementat fortat regimuri comuniste. Astfel, prima
conducere comunista din Romania nu a fost legitima, ci a fost impusa de la Kremlin. Defapt,
toate regimurile comuniste din Romania( atat sub Dej cat si sub Ceausescu) nu au fost legitime,
dimpotriva, au fost perfect ilegitime. Dar, din moment ce Armata Rosie era in Romania nu mai
conta cine-i sau nu legitim, conta ce dicta Armata Rosie. Comunismul in Romania ( la fel ca-n
alte state) a fost impus cu forta, in mod brutal. Alegerile pe care le castiga Partidul Comunist cu
99,9% erau total false si nu reflectau vointa cetatenilor. Totusi, statele comuniste se auto-
proclamau "democratii populare". Comunismul a fost bazat ,in mare parte pe minciuni. In timpul
regimului lui Ceausescu ( in special) se organizau mari festivitati nationale pe stadioane si in
piete pentru a-l omagia pe lider. Regimul comunist, prin astfel de mecanisme, incerca sa creeze
imaginea artificiala ca dictatorul este iubit de catre popor si ca poporul sustine ideologia
comunista. In realitatea, stim cum a fost, multa teroare si propaganda.
Comunismul si socialismul trebuiau sa elimine exploatarea saracilor de catre cei bogati, cei cu
mijloace de productie. Intr-adevar, s-a reusit acest lucru. Dar, acesta reusita a creat un
exploatator mai mare si mai tiranic decat un bogat capitalist, a creat exploatatorul
suprem:STATUL!. Spre deosebire de un bogat capitalist, STATUL detinea totul, de la terenuri
pana la mijloace de coercitie fizica. Conform socialismului, oamenii nu mai trebuiau sa fie
exploatati. Din pacate STATUL comunisto-socialist a abuzat de proprii cetateni pentru a crea o
societate care oricum nu poate fi creata. In Rusai 7 decenii de comunism totalitarist nu a fost
indeajuns pentru a crea aceea societate mult visata de comunisti. In schimb, in lume, comunismul
a omorat sute de milioane de oameni, mai mult decat toate razboaiele combinate la un loc.

Socialismul
Socialismul este o gam de sisteme economice i sociale caracterizate prin proprietatea
social a lucrtorilor i controlul asupra mijloacelor de producie;[10] precum i ideologiile
politice, teoriile i micrile care au ca scop s le implementeze.[11] Proprietate social se poate
referi la public, colectiv, sau proprietate cooperativ sau la alt combinaie format de
acestea.[12] Dei exist mai multe forme de socialism i nu exist nici o definiie unic care s le
cuprind pe toate acestea,[13] dreptul de proprietate social este elementul comun mprtit de
diversele sale forme.[5][14][15]
Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republic socialist/stat socialist i propune
s instaureze comunismul.
Prin socialism se mai nelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul,
apar noiunile de egalitate i solidaritate i constituie un proiect att economic (colectivism
economic, autogestiune, economie mixt), ct i social (egalitate in drepturi, egalitate de anse)
i politic (democraie).
Astzi, socialismul cuprinde ntr-un mod foarte larg i general pe toi cei ce doresc schimbarea
organizrii sociale n vederea obinerii unei mai mari justiii sociale: el l include att pe
socialitii marxiti, ct i pe social-democrai i pe anarhiti. Aceste curente se nfrunt n
probleme fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru
democraia direct.
n privina teoriilor socialiste se pot deosebi:
Socialismul marxist = teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i caracterizat
prin luarea drept obiectiv a punerii n comun a mijloacelor de producie i de schimb, ca i prin
repartiia echitabil a bunurilor. Ea lupt pentru emanciparea muncitorilor i ranilor, pentru o
lume fr clase sociale i fr oprimare. Pentru Marx, care a stabilit i definit esena micrii
socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului, a muncii ca marf i chiar
a banilor. Principalii socialiti marxiti au fost: Karl Marx, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa
Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci, Vladimir Ilici Lenin, Leon Trotsky.
Comunismul = ansamblul concepiilor socialiste care concep instaurarea ornduirii socialiste ca
o cerin a raiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea social i edificarea
unei societi ideale, bazat pe abunden i egalitate. El nu face distincie ntre clasele sociale,
ntre sraci i bogai, ntre exploatai i exploatatori, aa cum fac marxitii. Critica lor se
ndreapt mpotriva capitalismului, sistem ce are consecine nefaste asupra dezvoltrii omului.
Principalii socialiti utopici au fost: Gracchus Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A.
Blanqui, Saint-Simon.
Socialismul anarhist (libertar) = exprim o critic radical a societii i a tuturor formelor de
guvernare ce stau stavil unei dezvoltri armonioase a individului i care l constrng la corupie.
Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr
Kropotkin, Noam Chomsky.
Socialismul reformist = dei pstreaz din marxism obiectivul depirii capitalismului i
furirea unei societi socialiste n care mijloacele de producie s fie proprietate colectiv -
resping revoluia pentru atingerea acestui el, adic luarea puterii prin violen de ctre
proletariatul organizat. Reformitii susin ca statul burghez s fie constrns, prin lupte sindicale
i parlamentare, s fac reformele necesare perfecionrii societii. Principalii socialiti
reformiti au fost: Jean Jaures, Eduard Bernstein, Karl Kautsky.
Social-democraia = se revendic de la principiile socialismului democratic, stabilite de
partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) i preluate apoi de alte
partide (laburist - n Marea Britanie, socialiste - n rile scandinave i latine). Ele urmresc o
desprindere total de ideile marxiste i ducerea unei politici zis realist, de reforme sociale, n
cadrul unor partide parlamentare de centru-stnga. Ideile social-democrate se reclam de la
principiile revoluiei franceze: libertate, egalitate i fraternitate (termenul actual: solidaritate),
viznd o societate bazat pe aciunea comun a tuturor cetenilor, care au aceleai drepturi i
rspunderi. Interesele economice nu trebuie s pun piedici democraiei, aceasta fiind capabil a
stabili cadrul economic i a fixa limite aciunii factorilor de pia. Fiecare cetean, n calitate de
salariat sau consumator, trebuie s aib un cuvnt de spus n stabilirea i repartiia produciei, n
privina organizrii i condiiilor de munc. Printre figurile marcante ale social-
democraiei secolului XX pot fi menionai: Leon Blum, Olof Palme, Salvador Allende, Willy
Brandt, Lionel Jospin, Segolene Royal.
Cuvntul socialism i are originea la nceputul secolului XIX. A fost folosit pentru prima oar,
autodefinitoriu, n englez, n 1827, pentru a-i descrie pe discipolii lui Robert Owen. n Frana,
din nou autodefinitoriu, a fost folosit n 1832, pentru a-i descrie pe discipolii doctrinelor
lui Saint-Simon, iar dup aceea de Pierre Leroux i J. Regnaud n l'Encyclopdie nouvelle.
Folosirea termenului s-a rspndit rapid i a fost utilizat diferit n multe locuri i momente, att
de grupuri, ct i de indivizi care se consider socialiti sau de oponenii acestora. Dei exist o
mare diversitate de opinii printre grupurile socialiste, toi sunt de acord c i au rdcinile
comune n luptele din secolele XIX i XX ale muncitorilor din industrie i din agricultur, lupte
duse conform principiului solidaritii i pentru furirea unei societi egalitariste, cu
o economie care ar servi emanciprii maselor largi populare, iar nu doar puinilor bogtai.
Socialismul trebuie privit ca o form de organizare social, n care interesul societii primeaz
n faa interesului unui individ sau a unui grup restrns de indivizi i vine n opoziie
cu liberalismul, care reprezint sistemul social n care primeaz interesul individului, sau al unui
grup restrns de indivizi, n faa interesului societii. Privit din acest punct de vedere,
socialismul are ca atribut democraia, definit ca putere a poporului.
Economia socialist pune la baz statul, ca administrator al bunurilor societii, bunuri comune,
care s stea la baza dezvoltrii ntregii societi, avnd ca prioritate necesitile acesteia legate de
creterea continu a nivelului de trai. Iniiativele particulare sunt stimulate n domeniile
deficitare ale cerinelor sociale, dar sunt limitate cele duntoare societii, prin prghiile
financiare aflate la dispoziia statului.
Acestea sunt cteva principii de baz, care stabilesc un cadru adecvat societii socialiste, menit
s aib la baz omul cu necesitile lui, pentru a asigura fiecrui individ condiii de trai i de
perpetuare a speciei, de recreere i de respect reciproc, pentru a da ceteanului demnitatea
cuvenit ca om, ca membru al societii n care triete, muncete, i gsete fericirea i
particip activ la bunstarea ntregii naiuni.