14V-

EGRESPLINDE-T A LUI 1APCLr'c I

B. A.R.P.R.
II
1749
_ A it
I CUPRINIAND :

DATELE DE 4 BRUMAIRE
ANUL II XL REPUBLICEI
FLOREAL ANUL IV (3 MAI){796

TRADUCTIUNE
E

ISFMNTE ST4TE
Adj11n3t i. Ir finr.:_,As..;),
pIN SERV ICIUL 3Ml ENDEKTEI pwlwEi

APARE LA FIE-CARE ,PAT RU LUNI

lii brotmr1 de cite 300 serisori.

AC 0c Et

,c0

BUCURESCI
! (7) r- G. A_ LA7AREANU
rafia Episcorlei, .No. 3

www.digibuc.ro
CORESPOMTA 111 APOLD I

CARTEA I
CUPRINIAND :

300 SCRISORI INTRE DATELE DE 4t3RUMAIRE

ANUL II AL REPUBLICEI
25 (OCTOMBRE) {793 I FLOREAL ANUL IV (3 MAI) 4,796

TRADUCTIUNE
E

LEONTE STATE
Adjunct cl. II (CAptant.
pIN SERVICIUL JNTENDENTEI prVI9IEI 4 JNPANTERIE.

APARE LA FIE-1CARE PATRU LUNI

Lt bmuri de cite 800 serif:me.

BUCU R ESCI
TIPOGRAFIA G_ A_ LAZAREANu
Ne. 3, Strada Episcopie, No. 3
1891'.
www.digibuc.ro
 *
* *

acl din secol In secol, nu s'ar nasce In lumea

1 acsta cte un genia, de sigur a crda senti-
mentelor nstre s'ar usa Intr'o proz amarl ! Numal
,citind pe marii crturari i faptele lor, inima omulut
mal pte s se desmorteasc, aruncnd In lturl
durerile 4ilei, pentru a contempla frumosul unel sin-
gure pagine maestre, fructul sguduirei unei minp
geniale, care ne Inalt cugetul d'asupra lumei reale
.i ne transport inima Inteun delir de fericire dumne-
zeiascl !
Napoleon I, ide 'igur, nu este geniul-sciintei ge-
nerale, dar este _genii') artel resboiului moarn, pna
la densul all mat fost genii militare; Ldar ele n'a0
Intrupat nici u4ul -c-alitatile marl ari caracteriz In
dever pe omul de genii'', ca, ambitfu'ne, ehtusiasm,
patriotism, Inalta pricepere i ptrundere a ideilor
generale, present de spirit In mijlocul tempestelor
-ca i'n al btlielor, In fine, o mare doz din focul
sacru, care face din fiinta omensa o divinitate.
Nu exist geni6 fr o mare culturl, a zis un
Invtat, i In adever, aviditatea nesecat cu care
acest genii) resfoea Ina din copildrie *i pn la
mrtea sa, sutele de volume ale literaturei, artel,
.filosofid i sciintilor grece i romane, probz cu

www.digibuc.ro
Iv
prisos, c trece In numrul acelor oament, pe carr
mum pofta de Invtat II stpnesce, dup cum prea.
bine o spune Petrarca : Alto diletto che'mparar non
provo, i cruia meritul s6c1 In afar de arta rcts-
boiulut, 't este recunoscut de ctre Academia natio-
nal Francez, numindu-1 membru al institutulul,.
pentru lucrarea sa : Carl slut principiile de cari
trebue sa se patrunda omenirea, si institutiunile ne-
cesare pentru a o face cdt se poate de fericitd.
In cariera sa de soldat i ef de stat, s'a artar
demn de una ca i de cea-l'alt, dus de srt Irr
drumul gloriel, stpnesce i conduce masele, cu
maestrie gigantic; Inaltele sale calitp morale i
geniul sett, subjug cele 27 de miliOne de inimt
cart bteaa In pieptul Franciel, pentru a-I cherna Ja
furirea destinelor sale.
Ajuns aicl, rolul sol ca ef de stat, este neter-
murit : ca s pul capt unel stri anarhice care dura
de io ani; s lupti i s pul baz until stat care In
elanul s revolutionar a sdrobit orl-ce urm de
ordine i a distrus ultimul zgaz al moravurilor unit
Intocmirl sociale vechl; se duct si s sul aceasta_
natiune pe scrile cari duc la templul mdret al gloriet
de neam,a trebuit un geniu de talia lut Napoleon I.
Progresul, urmndu-O legea sa In perfectionarea
fiintel ornenescl, geniul lut Napoleon I e mar presus
de ct al lut Alexandru, Anibal, Cesar, Carol Cel
Mare i Frederic Cel Mare, comparndu'l cu top
acetia, Napoleon II Intrece.
Alexandru, adapat la cultura greac, are un singur
dor, al cucerirel pmntului, scop care In parte i-I
ajunge; meritul Ins nu. e att de mare cnd pest

www.digibuc.ro
 V

-tot aproape, nu Intampin marl resistente, nicl nu

are de luptat contra unor armate bine organisate ca
a sa. Pe Alexandru, nu dorul esfintei patrii '1 mna
la cucerirl, ci mat mult pasiunea. Nu se distinge In
mart calittt morale, prob c ucide pe prietenul sd
Clitos *i pe cel mat bunt generali ca Philatos si
Parmenion; In ce privesce cultura generala, eroismul
si geniul in conducerea maselor, el este la .inaltimea
-adevaratulul conducetor de ostt.
Anibal, nscut In mijlocul pericolelor, unde top
membrit familiet sale mor aprnd Cartagena, face
fal patriet sale. Sufletul sea este metalul cdlit in
cuptorul incandescent al urei contra Romanilor. La
9 ant parasesce Cartagena cu tatal seil si pleaca
la resboio contra Rome; el doarme pe cmpul de
btae, corp nepsator la suferint, inirn care nu cu-
nsce frica, spirit luminat, care vede tot In sgomo-
tul btaliel ca si cel mat linitit om In repaus; la
etatea de 22 anl, este numit generalisimul armatel,
lupta contra marelut imperiu Roman, trece Pyrineil,
Alpil si moare pentru patria sa.
Cesar, mare a mbitios, plin de darurt, ca : bravura,
mndrie, elocinta si elegant; are o singur dorinta :
a ajunge Dictator. Viciile sale si mijloacele prin cari
caut s ajung la putere, ni-1 arata imoral si nu att
de mare patriot ; el este fundatorul imperiulut Ro-
man.
Carol Cel Mare, spirit fecund, adoroator pasionat
al sciintel si al justitiel, prgbiile umanitittei, lupta
fr preget pentru intindirea cristianismulut, care
dupe densul, este marea filosofie a binelut, a justitiet
_si a libertatit. Timpul, cu institutiunile de pe atunct,
www.digibuc.ro
VI

nu-1 ajut a deveni mare cdpitan, el totug este de um

mare merit, act conducea bine nite armate orga-
nisate In mod primiti v.
Frederic Cel Mare, amicul devotat al filosofielr
contemplator al binelul, nscut In urd contra case
de Austria, lupt cu eroistn 20 ant contra inamicilor
seI ; este singurul cpitan care In renume i calitti
morale ajunge pe Napoleon.
Napoleon, fiul unel nobile familil proscrise din Cor-
sica, are de mic predispositiunl pentru actiuni seri-
se i marl ; elev bursier al coaleI militare din Bri-
enne, frapeaz1 pe colegil set prin talentul set) la stu-
; timpul petrecut In coal, nu este pentru el de-
ck un incontinud joc de resboio ; cufundat In Inaltele
studii militare i Geografice, neobosit cetitor al ope-
rilor marilor cdpitanl, se ilustreaz pentru prima da-
ta la Toulon, mal trdici la Paris, trece apol ca ge-
neral ef al armatet de Italia, pe care o cuceresce,
traverseazd Mediterana i cuceresce Egiptul, este apor
rechemat in Franta pentru a lua frnele guvernulul
ca set* de stat, pune basele organisril societtil mo-
derne, argeaz de patra orl Europa cualisat contra.
sa, cade un moment victima greelilor In Rusia,.
lupt din noa pentru a intri armata, doborlt In urma
de Europa ahat, perde tronul, Il redtig In 20 de
lupt din noa pentru salvarea drapelului Fran-
ciel, i cade epuisat. Nscut Inteo insul a Mediteranel,
moare Intr'o insuld a Oceanului.
Ca ambitiune, Intrece pe totI erol, afarl
de Anibal cu ')care se egaleaz, ambitiune, care
e mal mult pentru patria sa de ct pentru persoana.
sa ; n'a avut dorul pasionat de cucerire dupd cum.
www.digibuc.ro
multl afirm i nicl setea resboiului pe care'l de-
testa, prob emotiunea sngernd a inime sale, cnd,
la vederea carnagiulul In urma btliel de la Eylau,
esclatn cu durere : Ce spectacle, est fait pour inspi-
rer aux princes, l'amour de la paix et l'horreur de
la guerre!
Mandru peste fire de natiunea sa, o voea mndr
i neumilita. de nimeni; ura cu furie pe Englezi pen-
tru intrigile lor contra Franciel, i considera drept
causa tuturor nenorocirilor sale i a le Europe!. U-
man *i marinimos atat pe cimpul de resboin ca
In politica ; iubea la nebunie pe generalil sei pe car!
tot-deauna numea fratl de arme ; nutresce Inalte
sentimente pentru religia cre*tin, pe care o consi-
dera ca evocatoarea morale! sublime, este restau-
ratorul pace! in biserica catolic i Concordatul este
opera sa.
Traducnd corespondenta lul Napoleon I, care nu-
mr multe mil de scrisorl (planurl de cam-
panie, ordine, corespondenta diplomatica, idel de or-
ganisare a statelor i a armatelor, diferite note, me-
*rifle sale i tot ce exista scris de cknsul, fie pu-
blicatiunl oficiale, fie corespondenta particulara a sa)
cred ca aduc un re-care serviciu bibliotece! In gener
ral, cad, in aceasta corespondent, soldatul, ca or-
care alt cetatean, chemat la vrtejul afacerilor pub-
lice ale statulul, va gsi tot-d'a-una ceva frumos
instructiv de citit.
Pentru a complecta intelesul acestel corespondente,
am dat sub forma de mid note, Ore-cari lrnuriti
istorice i esplicatiunf, acolo unde a fost nevoe, in
prospatnd ast-fel In mintea cetitorulul unele eveni-

www.digibuc.ro
VIII

mente cari se leag cu ideile din cuprinsul acestel

corespondente.
Oficerul de ori-ce arm sat) servici, poate gsi
In aceast corespondent pilde pretioase meseriel sale,
din care sei poat mri capitalul cunoscintelor i
tot-o-dat s'I Inclzeascd inima la focul sacru al
acestul geni militar, clict, fie-care din not putein fi
o-datei chematt a ne prinde in dansul lut Marte si
a pune cununa de laurt pe capul patriei noastre, du-
rend cu mandrie steagul gintei regine pcinii la ho-
tar& uncle glasul et ne va cheina.
S. Leonte.

www.digibuc.ro
 4. Comitetului mntuirei publice
4 Brumaire 2) anul 11 (25 Octombre 1793).

A doua positiune, este situat Intre Quatre-Moulins i les

Sablettes, la clout sute toise 3) mai aprpe de tabra Engle-
zilor, pe o mqvil ceva mai jos de cit reduta englez; se vor
putea dar aseza acolo trel piese de 16 cari ne remn.
Indat ce vorn fi stpani pe Eguillette i pe capul Sepet,
vom stabili in aceste puncte baterii, cari vor sin pe inamic
s parsscl cele doud rade, si vom indrepta atacurile asupra
redutei i frontului Tulonului, celui mai apropiat de arsenal
care in acelasi timp este si cel mai slab.
Dar, pentru a reusi, trebue un echipagiu de asediii frte
mare, cad, artileria este arma care cucereste posiiiunile, iar in-
fanteria o ajut numal, i constat ca o extrem durere, putina
solicitudine ce se pune in acst cestiune esential trel sfer-
turi din meni nu se ocupa de lucrurile necesare de di atunci
cnd sirnt trebuirga, dar tocmai atunci nu mai este timp. Nu
1) ln urma abolird rega1it4e1 d proclatnrei republicel franceze la 22
septembre 1792 s'a instituit acest comitet de catre Conventiunea national,
in edinta de la 6 aprihe 1793 sub numele de a Corait de salut public
compns din 9 membri td 3 supleany cu durat de o lung ; acestia ad tost ;
Barere, Delmas, Brard, Gambon, Jean Debry, Denton, Guyton de Mor-
veau, Treilhard, Lacroix, Robert Lindet, lsnard i Cambacrs.
Acest comitet inlocuind puterea esecutiv in mod provisorid devine
progresiv cu mersul revolutiunel, guvernul tercirel sub a-I canal patron
s'a trimes la gbilotind mil de menl, in mare parte inoceny.
Atribuliunile acstul comitet de guvernemAnt provizorid al republicel
pand la decretarea constitutiel td a formel de guvern definitive a repu-
blicel erad a suprTveghia i accelera actiunea puterel esecutive, avnd

www.digibuc.ro
 I0

este nimeni 'in capul arsenalulut din Marsilia ; ti-ebuesc intinse

cunoscinte pentru a ocupa acst functiune. De fapt in artilerie,
cea mai grea operatiune, este formatiunea until echipagiu de-
asedia.
Artileria nu era de toc organisat cnd am intrat in acsti
arm ; gratie dispositiunilor ce ati luat In mai multe rinduri,
ea incepe a progresa. A trcbuit se lupt mult contra ignorantel
i a josnicelor patimi drora ea le da nascere.
Trebue s isprvitI opera D-vstr, and artileriel conside-
ratiunea i independenta pe carI legile militare i spiritul tu-
turor timpurilor i le ail acordat In tot d'una i fr care ea
nu pte servi cu folos.
Cea d'natiil mesur ce will propune-o, va fi s disposal! a
se trimite armatel, pentru comanda artileriei, un general de ar-
tilerie, care, chiar prin gradul stl sii pote contilibui la mrirea
consideratiei acestei arme i se impune la o gramada de igno-
ranti din statul major, cu care trebue tot-d'auna se capituleze
5i se dogmatiseze pentru a le distruge prejudiciile i a pune
In executare aceia ce teoria i experienta ail demonstrat ca
axiome ori i crui oficer luminat din corp 4).
Comandantul artileria armate de sud.
Bonaparie.
dreptul a suspenda hotrarile contraril interesulul general. putea declara
resboiul si incheia pace si a qua msuri de aprurea intereselor d'ina-
untru si d'atarl; comitetul deliber in secret cu majoritate de votur
el fu intrit in functiunea din lunit in lun5 si declarat ca 4i permanent.
Numrul membrilor find isuficient, i se mal adaog in Julie 1793 Inca
pe Saint-lust, Jean-Bon-Saint-Andr si Couthon ; Acusat de moleciune de
atre Robespierre fu reinoit prin Barere, Jean-Bon-Saint-Andr, Gasparin '
Couthon, Hrault-Schelles, Saint Just, Thuriot, Robert Lindet, Prieur.
Din motive de snatate Thuriot si Gasparin sunt inlocuiti prin Robespierre
si Carnat, din acest moment incepe terrea sub dominatiunea luT Robes-
pierre. In urma decretuluT conventiuneT din Septembre 1793 se declarit
guvernul revolutionar iar dictatura conferit comitetului si conventiund
care functioneaza In permanenl adlogndu-se Inca doi membril In co-
mitet, Billaud-Vareanes si Collot d'Herbois, ambil revolutionari aprins1..
In Noembrie 1793 41 mal arog ca atributie suveranitatea asupra tribu-
naluluT revolutionar, politia, operatiunile militare conflate lat tarnot si
distributia subsistentelor armateT si populatiund.

www.digibuc.ro
 II

2. Cetteanului Sucy, comisar de resbd la Valence

011ioules 13 brumaire (3 Noembre 1793).

Sans-culolii 5) din sud, nu trebue s aib aka solicitudine-

de du de a cur4a teritoriul republiceI de tiranI. Pentru a a-
junge repede la acest scop esential trebue, cettene, a se pro-
cura caii necesari parcului de artilerie al armatei care asedi-
ao Tulonul, fr carl, operatiunile de asedia ar merge maI
Incet. .

Departamentul Dr4mei, care a dat atiitea dovedi de republi-

canismul stl, va putea procura cu uprinpl resurse frte marl ;
bine voicl dar a ve Inielege cu administra;iunea departamentului
i rechisilionall din diferite districte un numr de cal indestultor
pentru a se forma patru brigade, cum *i numErul de bol ne-
cesarl pentru dou brigade, In total 300 animale.
Fie-care brigad va avea 25 de crutal i va fi suprave-
ghiat de un brigadir i un sub-brigadir. Brigadirul va trebui
s scie a scrie i va avea 1800 fraud anual.
Pe rasur ce aceste brigade se vor forma, mi le veil trimite
Tirania ajunsA la culme, reactiunea contra WI Robespierre incepe tli in
urma insurectiunei din 9 thermidor este arestat 0 judecat de cAtre tri-
bunalul revolutionar (creatiunea sa) i esecutat la 10 thermidor (28 Jul.)
1794.
Din acest moment puterea acestuT comitet retrogradeazd, spiritele re-
volutionare diminud, ideia decretdrei i punerei In vigre a constitutieT se
agitd 1i ca consecintd inlocuirea acestul guvera revolutionar prin Direc-
toratul esecutiv in August 1795.
Dacd tirania O. dictatura acestuT comitet a Mcut atitea victime numal
pe simple bnuelt de rigalism i adese-ori nume pentru o idee contrarie
vederilor comitetuluT, nu e maT putin adevrat cl energia lui a contribuit
firte malt la salvarea FrancieT de a 6 pradd vecinilor gate a profita de
gcasie i a o highiti, sad pte a-T compromite succesul, a cdraf salutriT
urmdri s'ad revArsat asupra intregeT Europe, care speriatd, a primit noua
tntocmire politicd-sociald, Ill marl sguduiturl anarchice qi vArsArl de
skim proclamAnd Libertatea-egalitatea-fraternilatea, distrugind ast-fel
-absolitismul .1 feodalismul evuluT medid.
2) In elanul aprins al conductorilor revolutieT franceze In urma adop-
tAreT sistemuluT zecitnal penlru greutAti li mAsurT, se reglementard i timpul
tot de pe acest principid decretdndu-se calendarul republican.

www.digibuc.ro
 -I2-
-aid indicndu-le drumul i 'mi verI trimite controlul cu vIrsta
i semnalmentele cailor.
Animalele vor fi 1ntrelinute i platite proprietarilor dup
tarifa cailor de artilerie.
Bonaparte.

3. Cetteanului Gassendi, Lt. colonel de artilerie

011ioules 14 brumaire (4 Noembre 1793).

N'am primit de la D-vstr scrisorI din Avignon, dupl curn

-ne tinelesesem. Ast-z1 cred c sunteg deja la Grnoble.
Unul din lucrurile cele mal necesare non& ar fi 8 sail io miI
piese de schimb pentru puscl. Trebue s trecep pe la St.
Etienne i ast-fel yeti putea a ni le trimite cu uurini.
Am primit 8 mortiere, din carl dou, de ;lece calibre. Ni satt
trimis la o mie de bombe, dar aprpe tte sunt de 1 2 calibre.
Nedell .dar dac nu v e cu pucint de a ne trimite fr In-
tNiere bombe de io calibre.
Avem la Marsilia 6 mortiere de 8 dar nid o bomb. N'am
Deja pria proclamarea republiceI se schinabA era grigorianA in repu-
IlicanA care lncepe de la 22 Septembre 1791 di corespundAtre echinoxuluT
de teimnA. .

Acest calendar, are de bad urmAtrele priocipiI: anul ar fi trebuit sA se

divin In 10 pAry, InsA, luAndu-se de bad revolutia lunel de 12 oil pe
an in jurul pAmntulul, se admise inpArlirea anulul in 12 lunI, nature
insAli comandA acstA abatere de la sistemul zecimal. Luna fu de 30
dile si se divide in 3 pAry de cite 10 dile numite decade, schimbAnd
ast-fel sptAmAnele; a decla di a decadel era consacratA repausulul Into-
caind Dumineca ii ca consecintA o di de repaus mal pulin pe lunl.
Numele lunelor se 'adopta de pe ano-timpurile cArora apartinead. Anul
Incepe tmna, cele treT luni se numird, 1) venclmiaire (culesul viilor)
2) brumaire (Luna negurilor) 3) frimaire (luna frigulu) cele 3 ale ernel
se nutnirA: 1) nivase (luna zApezip 2) pluvise (tuna ploior) 3) vent6se
(lima vnturilor) cele 3 ale priml-verel se numirl : germinal (tuna mu-
guratiund) 2) floral (lima Inflorirel) 3) prairial (tuna livedelor) qi In fine
ale verel se nurnirl: 1$ messidor (Iuna seceriiulal 2) thermidor (luna
ctildureI) 3) fructidor (luna fructelor).
Aceste 12 tun! fiind de cAtre 30 dile, clA un total de 360 dile, pentru
a complecta anul pe 365 c.lile se adAogh alte 5 dile numite ocomplimentare

www.digibuc.ro
 I3

putut procura pionierilor atatea ustensile cite am nclajduit-

Cutafi dac v6 e posibil a n1 le expedia de la Grenoble
i de la Valence. Ceia ce ne lipsesce maI de cipetenie sunt
tapore i lopeti.
Nu vad nici un inconvenient dac ne yeti trimite un mk
echipagi de poduri, nu v pot fixa positi v numrul, fiind-ca
nu ne va servi de cat pentru cate-va treced de mltini cari
se formza pe timpul ploios.
Nu v trimet originalul hotrarei representantilor natiunei
relativ la D-voastri, fiind-c s'a trimis copie legalisat minis-
terului, trebue sa pstrez acum originalul In posesiunea mea.
Veti gsi la Lyon, mult mai multe resurse de cat credeam
i. mai ales In ceia ce se atinge de rotrie.
Dad ati gsi gata artificiI pentru semnale, trimeteti-mI ye rog,
ar fi de asemenea nevoe ca si avem bombe explosibile i
ghiulele. Ea am dat ordin sa se fabriceze de tte dar lucrul
merge incet, D-vstr trebue s le gsiti la Lyon.
Comandantul artileriel de asediu al Tulonulta.
Bonaparte.

care fu rezervate srbAtorilor nationale sub numele de Sans-culottides.

Prima di se consacrA geniulta, a doua muncei, a treTa ae(iunelor frumse,
a patra a recompenselor vi a cincea a opiniunei, acsta din urmA, fu
o adeviiratA srbAtre potrivitl caracteruluT natiuneT franceze, un fel de
carnaval politic, in acstA di era permis ori-cui a vorbi in public
ori-ce va vroi.
Pentru complectarea qileT a 6 a anilor bisecti, se admise a 6 di pentru
aniT bisecti td se numi, Serbatrea revolufiei. Pilele d'asemenea furA
impArtite tot de pe sistemul decimal, in dece ore decimale, orele decimale
in dece minute decimale gi aa maT departe.
3) StAnjenul francez egal cu qse *hire sad cu 1 metru 95 centimetri .
4) In lipsa titularuluT comandant al artilerid armatel de sud, Bonaparte
fu investit de cAtre comisarul guvernulul revolutionar, cu acstA functie
gi insArcinat a lua parte la asediul Tolonului care la Decembre 1793 era
ocupat de cAtre englezT pentru a inn* revolutia.
In consiliul de resboid tinut pentru asediul Tulonuldt sub preqedintia
genralulul Dugomrnier, general ef al armatel de sud, se discutA planu
de atac al TulonuluT, intocmit de comitetul fortificatielor in urma ordi-
nului dat de cAtre comitetul mintuireT publice. A cest plan de kii bine-

www.digibuc.ro
 14

4. Ministerului de resboift
Quartierul-general 011ioules 24 brumaire (14 Noembre 1793)

Cetlene Ministre, planul de atac al Tulonului pe care l'arn

presentat generalilor i representanilor natiunel, este cred, sin-
urul practicabil, dac acest plan ar fi fost de ht Inceput ur-
mat cu mai mult entusiasm, probabil ca ast-41 am fi tn Tulon.
V'am trimes observariunile generale carI sunt basa planului
pe care 'I concepusem.
A alunga pe inamici din rad, este punctul preliminar al
asediului in regula i pte chiar acsta operaliune ne va da
Tulonul ; n-18 voi Incerca s argumentez in o hipotez i in
alta. Pentru a deveni stpanI pe rada, trebue sil devil stpan
pe capul Eguillettei.
In momentul cnd am fi stpAnI pe Eguillette, ar trelui bom-
bardat Tulonul cu 8 sari to mortiere. Suntem stpni pe
Arenes care nu este la o discani de 900 toise i noI
vom putea s ne apropiem cu uprinl la o distani de 800
toise flea a trece ntul Neuve ; in ace1a1 timp s'ar amla doue
bateril inaintea fortului Malbousquet i o alt baterie contra

studiat, Bonaparte care era de fat, luit cuvntul i propuse planul stu-
diet de dnsul, care gsindu-se cel mill bun fu adoptat cu umanimitate
Ideia acestuT plan de atac fu: forlul Eguillette, supra-numit 7e petit Gi-
bra/tar, inchidea rada unde ancora escadrele engleze. Acest tort odat
ocupat de atre francezi escadrele numal pot ancora in recta fr a fl e-
expuse la distrugere de cltre armata franceza, ele ne mal putend a e-
vacua rada, las o garnizn de 15000 (Mien); fitr comunicatii, frit ajutor
eurend orl maT tardid vor fi snap a capitula, de unde result cA, for-
tul Eguillette odat in stitpAnirea armate franceze, escadrele gi garnizna
vor evacua Tulonul.
Ast-fel cheia positiund iu Eguillette, care de 0 de. pe bite opiniunile
din consiliu era forte gi inatacabil, Bonaparte reusi a convinge i planul
sda aprobat gi esecutat &Au frumosul resultat prev&jute de dnsul.
Din acest moment stua luf Bonaparte a rsrit. Generalul Dugommier
4n tr'o scrisre cAtre guvern se exprimi ast.lel : acest Uttar oficer me-
ritcl o mare atenfiune orl -1 ce idee ar adopta, va fi siyur
destinatii a pune o mare yreutate tin cumpane ; guvernul trebue sci
acorde gradul de general, contrar se va inctinta singur.

www.digibuc.ro
 15

fortului Artigues; ar fi cu putint atunci ca inamicul mirat,

-avnd deja perdut posesiunea radei si temindu-se ca dintr'un
moment in altul se cadi in mna noastr, s se hotrasea a
se retrage.
Inteleget1 ca acsta este frte ipotetic; acsta ar fi fost si-
gur, chiar acum o luni cnd inamicul nu primise Inca aju-
Ore. Dar, ast-0 ar fi cu putir4 c, cu tte ca flota ar fi
silit de a prsi rada, garniznai s dui incii i Si sustina
asediul.
AtuncI,, cele dou baterii pe carI le-am fi indreptat contra
fortului Malbousquet, ar fi repede Intrite prin o a treia ba-
terie; mortierele carl, In timp de trel 4ile ar fi bombardat
Tulonul s'ar Intrce pentru a ruina intririle Malbousquetului,
Fortul nu va resista 48 ore si nimic nu ne mai opresce atunci
de ct frontul Tulonului.
Atacam frontul compus in bastionul Marais i bastionul Ar-
genal prin un atac forpt care ne conduce numai de ct la
a doua paralel, favorisag de bateriele aselate la Malbousqpet
i de cele asedate la Arenes.
Am fi genati in acsti operailune de fortul Artigues, dar,
cele 4 mordere si sase tunuri cad' ar fi fost asedate acolo in
primul moment al atacului, ar riimnea acolo si ar mentine o
mat vie canonada.
Nu trebue ins s ne inselm ca, pentru a ajunge la acsta
ultirn period de asediu, avem nevoe de tot felul si c trebue,
ca diferitele objecte cerute In echipagiul ad alaturat sa fie
gata in parcul nostru.
Ve daia sma de dite demersurile si micarile pe cari le-am
fcut pentru a forma repede echipagiul de asedia (veill foia
litera A).
Este mai mult de o luna. de cnd am spus generalflor ca
artileria existent In acest moment ar fi in stare de a stinge
.5) Numele de Sans-culottes se (Wu drojdieT poporuluf francez,ln tim-
pul revolutiel, care de alt-fel a fost mijlocul prin care revolutia s'a de-
claret si a reusit cu succes, era poporul si maT ales cel din orase srcit
gol 0 flmnd, care pe tot timpul revolutieT a eervit partidele politic;
.n conducerea revolutiel si mal ales pe cel Jacobin.

www.digibuc.ro
 16

focul redutel E4gleze apdata pe virful capului Equillette-

Trebue dar sa deosibim clout periode diferite in asediul
TulonuluI.

Pericla I.
Luarea Eguillettei, alungarea Englezilor din rade i born-
bardarea, i in acela1 timp a ataca Faronul.

Efectul ce trebue sA producA acest prink atac.

SA ne facem stapanii pe Tulon prin comoliunea generala i
prin tma ce acsta Ore sa produca inamicilor de a cdea in
rnainele nstre i de a nu putea executa retragerea.

Luorrile ce trebuesc executate pentru acest scop.

r. Bateria sans-culotilor Existente
tun de . . 44 Situati la marginea mare la
2 tunurI de . 36 capul Brgaillon, ia a produs efectul
3 tunurl de . . . 24 sea, a alungat tOte pontonele, bom-
2 mortiere de csta. bardele i fregatele cari se AA
8
1
pe stnga Eguillettei.

2. Bateria Brguart Existente

tun de . . . 36 Ea curt cstele din drpta
2 tunuri de . . 24 Eguilletei i tota partea radei
mortier de cst. marl.

3 Bateria radet marl Existente

IProduce acelag efect ca i cea de

la Brguard, aceste dou bateriI
2 tunurl de . . 24 at) produs deja efectul lor, au go-
nit pontonele i bombardele cari
erau la dreapta Eguillettei.

www.digibuc.ro
 17

IV. Bateria Sablettes

Este situat pe o inltime visivi
4 tunuri de. . . 24
de reduta englez. numit Eguil-
3 mortiere de . . 12
lette.

V. Bateria Quatre-Moulins
1 Situati la 700 toise de la re-
2 tunnel de . . . 24
duta Englez.

PI. Bat eria Hommes-sans-peur

Situat pe un mamelon domi-
nat de tabra englez, drumul a-
ceztel bateril este hotrt ; mate-
3 tunuri de . . 16 rialele transportate. Generalul a
3 mortiere hotrit construcIiunea acestei ba-
6 terii, fiind c credea infanteria prea
slabi pentru a se sustine acolo.
Tunurile, mortierile i ustensilele
necesare sunt in parc.

VII. Baterie
Propusesem stabilirea acestei ba-
3 tunurl de . . 16 terit in drpta. bateriei VI, tunu-
rile exist tn parc.

6) Una din bateriile asediului Tulonulul, cAreia i se dAdu acest flume,

de pe bravura si singele rece a apArittorilor et'
Este cunoscutA in lumea militarl, povestea scrisorel luT Bonaparte dic-
tatA sub cerul liber td sub plea de glnte : Thebuind sA aerie o scrisre,
rugA pe un soldat, cAruia Bonaparte i-o dictA, in care timp o bombA de
la inamic cade lAngA &mil i acopere ecrisdrea cu Orin& Frte bine
lise soldatul care scriea, nu col mat avea news de nisip, i din a-
cast moment bateria lu numitA ast-fel ; soldatul secretar, nu era altul de
cAt Junot, pe care Bonaparte, l'a inaltat la cele mat marl grade kli 'l-a a-
vut multA vreme adjutant.
2
www.digibuc.ro
 18

VIII. Bateria Republicanilor din sud

3 tunurt de . .". 16
3 moniere . . . 8
6
6 8 Acst baterie este la 200 toise
de tabra englea, i bate cou-
rn
3 4
6 2
nicatiunile ; escadra englez.
i.

2 I 24
7 38
Prin mijlocul acestor 8 baterit, fortul Eguillette trebue s
fie al nostru i nu pte resista, infanteria se presint cu energie
Andat ce focul tunurilor inarnice este stins de ctre bombele
i tunurile nstre.
IX. Prima baterie contra Malbousquetulul
Acst baterie ar fi situat pe
tnlfimea Arenes visvi de Mal-.
bousquet In stinga Cad principale
a Tulonulul, la adpostul fortului
6 tunuri de . . 24 Ronge i a fortulut Saint-Antoine
la 400 toise de Molbousquet. Tu-
nurile sunt tn parc, drumul ho-
trt, materialele transportate, po,
sitia pregtit.
X. A doua baterie contra Malbousquetulur
Acst baterie ia Malbousquetul
prin unghiul sling pe inallimele
3 tunuri. de . . 16
de la . . . .
1 Tunurile sunt In parc.
XL Platforma de mortiere contra Tulonului
6 mortiere
Terenul pe care '1 putem lua
96 I 15 este cel purin la 800 toise de
38 Tulon.
Mortierele sunt In parc.
53

www.digibuc.ro
 - 19
Vedeff dar, cettene Ministre, a artileria este in regul
-pentru acst prima expeditie, care nu s'a fcut pan acum din
.causi a generalul persist in a nu se crede destul de forte
in infanterie. ).

Peridoda a doua.
Presupunnd dup cum e i probabil, a garnisna voesce
a sustine un asedin in timp ce e va inarca efectul ce '1 va
produce un bombardament de cite-va 'Pe, se va construi o
a treia baterie contra Malbousquetulul pe prelungirea inltimei
Gaux.
Se aAl cate-va obusiere pentru a ruina glacisurile i pa-
lisadele pe cari le-aa construit inamicii.
Se schimb direcjia mortierilor i se bombardeal fortul in
tirnp ce, cele 3 baterii atac, focul baterielor Lind stins i pa-
lisadele ruinate, se incepe asaltul.
Atunci numal rmne de ct a ataca frontul arsenalului,
stingnd focul prin bateriele inaintate i bateriele de ricochet
-i deschidndu-se In fine brea In frontul intermediar basti
.onului Marais i bastionului arsenalului.
Pentru esectuarea acestor diferite Operatiuni, trebuiesc ob-
jectele prevdute in echipagiul de asedia.
Bonaparte.
5. PIESA A.
Vliituratel la scrisrea preceelenti)
and representantii namiunel m'ati destinat pentru armata de
atac a Tulonului i 'ml-ad incrediniat comandamentul artile-
riei, nu existat de cit cate-va piese de campanie, dou piese
de 24, dou de 16 i mortiere fr nicl unul din ob-
2
jectele necesare, fr nid o ordine in servici, fr parc de
artilerie, fr nid un cornandament i fr combingiuni; de
la general la cel din urm adjutant, fie-care dirigea i schimba
dupe placul sda diferitele dispositiuni ale artileriel.
M'am ocupat a reda armei artileriei, acea consideraiiune e
acea independerla In opergiunile sale fr carl ea nu pte
servi cu folos.
e
www.digibuc.ro
 20

Slbiciunea armatei, lipsa complect a mijlcelor nstre,

timpul necesar pentru a pregati un echipagi6 de asedia, tte
aceste me fcur se shin necesicatea de a nu gindi la asediul
Tulonului, ci numal, a me mrgini de a forma un echipagi6
care s ne pun In stare de a alunga inamicul din rade, ae-
dend o baterie la Eguillette.
Avui curind 14 -tunurI, 4 mortiere i tte necesariele pentru
a putea construi mai multe bxterii. Am stabilit un parc, am,
pus ordine in servicia, am insrcirrat pe sub-oficieri cu detaliile
pe carI nu le putm Incredinta oficerilor cad' nu existaa.
Trei lile dup venirea mea, armata avu o artilerie, i bate-
riile Montagne i Sans-culottes fur stabilite, Inecar pontnele
inamice i resistari la mai mult de dou-zeci mii lovituri.
In acel moment, inarnicii intelegnd insuficienta artilerier
lor navale, fiscal-A totul pentru tot i debarcar la Eguillette;
ei ar fi trebuit s- fie sfrrnati In timpul debarcarei lor, fa-
talitatea sa6 ineptia nstr a voit ca acsta s le isbutesc.
Cte-va lile dupe aceia, posedat acolo piese de 24, un drum,
acoperit i palisade ; nc cite-va dile in urm le sosir aju
Ore considerabile din Neapole i din Spania.
Am inteles dar c cestiunea Tulonului era perdut, i ca.
trebuea s ne decidem la un asediti in regul.
N'am crutat nimic pentru a impinge de front preparatiunile
pentru atacul Eguillettel i formarea unui mare echipagia.
Am trirnis la Lyon, la Brianon i la Grenoble un oficer
inteligent pe care Pam adus de la armata de Italia, pentru a
ne aduce din aceste localitti ceia ce ne putea fi de folos.
Am cerut armatei de Italia, de a'mi procura tunurile ce
trebuia6 la aprarea oraelor Antibes i Monaco. Prin f6ea 'lit.
C., yeti putea vedea ceia ce ea ne pte da ; dificultatea era.
transportul lor. Am rechisitionat mijlce de transport din de-
partamentul Var. Mi-am procurat roo cai de rechisitie de la
Marsilia pe car] 1 am, trimes.
Am dat ordin s mi se trimit de la Martigues, 8 tunuri de
bronz earl erg' acolo i pe cari le-am inlocuit prin 8 tunuri
de fier.
Am rechisitionat din Marsilia, Aix i din departamentul Bou-
ches du Rh6ne, tte objectele notate in tabela lit. D.
www.digibuc.ro
 -21-
Am infiintaf la 011ioules un arsenal, in care cu 8o uvrieri,
ferari, rotari, tmplari i teslari, se lucrzi meret la fabricarea
obiectelor carI ne sunt necesare.
Am infiintat un parc, unde se lucr6z1 cu multi activitate,
sosisone, gabione, tirgi, sape i fascine.
Am cerut din Marsilia toll lucrtorii de panere i damigene,
i il intrebuintez la facerea gabionelor.
Am cerut cai de la tte departamentele i districtele, de la
toil comisarii de rsboit de la Nia pin la Valema i
Montpelier.
Am dispus a se lua din Seyne, i din Ciotat, tt lemnria
pe care am gsit'o i din care se lucrzi acum platformele ne-
cesare pentru tunuri i mortiere.
Am comandat s mi se fad la Marsita s000 sac! de p-
mnt pe 4i i sper s am in curind 'cantitatea trebuincis.
Am infiinvt o sal de artificii unde se fabrid fascine gou-
dronate, bombe i mated! explosibile.
Am luat msuri pentru a reinfiinta fonderia de la Arden
care este in puterea n6stri i sper c peste 8 dile voit avea
mitralii, gltne i peste 15 dile, chiar un mortier.
Am o sall de arme unde se repara armtura, un atelier
cu ro armurieri.
Vell atribui un merit 6re-care acestor operariuni diferite,
Cettene Ministre, cnd veII afla c numal et singur dirig i
parcul i operaOunile militare i arsenalul, ci n'am nid macar
un sub-oficier uvrier i c n'am de cat so tunarl de asedit
printre carI sunt Ina i mulg recruii.
Unul din cele mai interesante objecte i pentru carI v6 rog
mai cu insisteni, este pulberea, ve rog a face tte posibilittile
pentru a ne trimete.
Ne-ar trebui de asemenea, un oficer de uvrierf inteligent,
pentru ca s m pot increde in el, in tot ce se atinge de de-
tailile arsenaldlui.
_
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 22

6. TABEL LIT. C.
(Anexe la tabelul A1)
Situaia tunurilor qi munitiunel de asboia, procurate de armata de
Italia qi trimise de la Nizza la Antibes de unde trebuesc trans-
portate pe uscat la 011ioules spre a servi armatel de
asediu a TulonuluT

Tunurl i munitil Numrul Greut ate a

Mordere de 1.2 2 4,124

Afete pentru mordere 2 5,268
Bombe 1,000 144,000
Tunurt de bronz de 24 2 11,040
Afete de 24 2 4,800
Projectile de 24 1
600- 14,400
Tunurt de bronz de 16 2 8,300
Afete 11 2 3,984
Projectile 1) 6uo 9,600
Tunurr de bronz de 12 I 3,302
o
Afete I 1,85o.
Projectile Il '3oo 1,850
Procurate de la Antibes
Tunurt de 12 de bronz I 3,302
Afete I 1,850
Projectile 300 3,600
223,012

Mari de acestea s'a mat trimes la Far lde 7500 projectile

de 15 1. 9. p. idem de 1 1, ro, i cu cele de mat sus trimise
la 011ioules fac 6000 projectile de 15 1. 9 p. 5,300 idem de
I I, 10.
Cornandantul artileriel armatel de Italia,
Dujard.
p. conformitate
Bonaparte.
1) Piesa B nu s'a gisit si raportul nu mentionzA existenta eT.

www.digibuc.ro
 23

7. TABLOUL LIT. D.
(Anexa la tabloul lit. A)
Situatia objectelor pe call autoritatea municipalk din Marsilia trebue
s le rechizitioneze pentru formarea echipagiulul de asedid al Tulonului:
1g. p. lt. p. gr. dg.
840 scnduri de stejar de 10/1/2. 2 balanle.
r8o scinduri de pat 14/8- 30 franghii de cnepi.
6o ciocane 8/8 150 frnghii duble.
72 grinzi marl 7/8. 150 fringhii simple.
264 grinzl mici 7/8. 200 trsuri.
12000 cog lin. 200 livre de corde.
300,000 chilo plumb. 20,000 trnicpe.
25,000 unsbre pentru osii. 4,000 lopetl rotunde.
150,000 coil pinz de ambalaj. 24,000 sape.
50 coreme de cercuri. 2000 ciocane de petre.
Moo coti de pinz. 3000 topre.
moo livre de ciar. 4000 cosore.
loo cog de pima tare. 40 ferastrae.
woo cble de mucava (carton).
20 cdpriori i 20 scripete. Lemne de schimb
20 trgi 40 Mbe. 250 obeli de rte.
600 spite de Mte.
Ferdrie de schimb 400 bucele de Mte.
1 0,mo foi de tinichea. 300 scripete de manevre.
10,000 estractore. I000 planchete.
Bonaparte.
8. Proces-verbal
Al fedinja consiliulul de rgsboiti tinut la cartierul general
din 011ioules
011loules, 5 frimaire (25 Noembre 1793).

Generalulief Dugommier, generalul de artilerie Duteil, ge-

neralii de divilie Lapoype, i Mouret, generalii de brigad La-
barre i Gamier, Cetatenii Bonaparte, Sugny i Brul efi de
bataline i. ceatenii Flayelle i La Mothe, cpitanl de genia,
i ntrunindu-se In consilia de rtsboia in fata representantilor na-

www.digibuc.ro
 - 24 -
tiund i luind In considerahie positia i fora inamicilor precum
i mijlcele de cad dispun :
Au hotrt : ih

I. De a dirige tte atacurile asupra reduteI engleze, de a

stabili In terenurile cele maI favorabile ale extremitte capului
Eguillette, bateriI, carI s forteze escadra de a prsi rada i
chiar de a o sfirma dad un vint contraria se opune la
eirea el.
II. De a bate cu bateria Conventiund i bateria Poudrire
fortul Malbousquet, pentru a lsa inamicul In pedumerire a-
supra punctuluI de atac cum i de a pregti infanteria pentru
luarea fortuluI Malbousquet, daci evenementele permit acest atac.
III. De a aeda o baterie in posipa cea maI favorabil pentru
a bate inltimele capulhi Brun, 1 de a o impune inamiculuI pe
frontul ce voirn se atcrn.
IV. De a se lua In stpanire muntele Faron i de a ne meh-
line acolo.
V. De a executa de ocTat aceste diferite atacurI, divilia din
arpta find Insrcinat cu atacul fal .al fortului Malbousquet
i cu atacul reduteI Eguillette.
Di viliunea din stInga va esecuta atacul fal al capulhi Brun
i atacul munteluI Faron.
VI. De a stabili In locul cel maI favorabil titre bateria Con-
venliune i. Malbousquet o baterie de ase mortiere contra Tu-
lonuluI, care va incepe focul In momentul ce se va crede maI
nemerit pentru a produce descuragiarea i a mri neintelegerea
dintre diferitele natiunI cari computi, garnizna.
VII. De a stabili o redut de protectiune pe stinga mun-
teluI Conventiunei spre a Inpedica pe inamic, favorisat de focul
redutel Saint-Antoine, de a nu se Intrce i cuceri bateria Con-
venliund.
VIII. Membrii consiliulul aprob arangeamentul baterielor
deja stabilite.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 -- 25 --
9. Raprtele baterielor din 9 i 1.0 curent
011ioules, 10 frimaire, an II (30 Noembre 1793).
Bateria Conventiunea7). Inamicil simiind marea important a
acestel bateriI s'aft aruncat la atac fortat, aft cucerit bateria i
aft astupat tunurile.
Bateria a fost recucerit dupe o jumetate de ord. Tunurile
aft fost destupate numai de cat, canonada a inceput contra for-
tulul Malbousquet care a respuns perdut un sergent
-de artilerie i ni s'a sframat Incuetrea unuI afet.
Noi le-am trimes maI multe loviturl In ambrazurI carl ati
-trebuit s le pricinusc mult MO.
Bateria Pudrilre. Mortierele i tunurile vor fi In baterie
la npte.
Bateria Rada mica. Inarnicul a tras yid tend nptea contra
acesteI baterlI, care la randu-i a tras In contra bombardelor i
pontemelor carI voiaii a inainta pentru a trage contra bateriei
Poudriere i le-a obligat a se retrage.
7) Name le acesteT bateril s'a dat dupe al Faimsel legislaturi revolu-
tionare, ConvenOunea nap:anal& In urma evenimentelor de la -10 August
1792 si a suspendareT si arestarel lui Ludovig XVI, s'a decretat de catre
.4dunarea iegislativ, convocarea uneT Convenliuni nationale, care avu
km la 20 Septemare 1792, ea judeca si condamne la mrte pe Ludovig
XVI s't pe Maria Antoinette.
De la acst epoce si ping la 26 Octombrc 1795, acste adunare fu pe
-rind dominate de catre GirondienT, Denton, Robsperre, Marat trinitatea
4ictatoriald a carei terdre a nmplut lumea intrga de grza.
Sub-dominatiunea Jacobinilor, membril conventiund nationale Bunt cu
-totul la discretia guvernuluT revolutionar (comit de salut public) din care
Mee parte si Robespierre, guvern care ordona cele maT atroce crime,
-trimete la gbilotina pe totT membri dreptei conventionale (girondienT, par-
-tidul moderat si contra-revolutionar) intretine resboiul cu tte puterile pine
la 9 termidor, cind Robespierre si partisani seT esecutag, conventiunea 'i ca-
.pata independenta i sub un nod guvern republican moderat, revolutia re-
trogradeaze, ordinea este restabilite un moment si conventiunea nationala
pregatesce constitutia dise Directoriald, dupe care misiunea fliudu-i in-
deplinita, la 26 Octombrie 1795 se disolve.
Impreuna cu comitetul mintuireI publice, acesie adunare, de si a fecut
mult red si a versat singe inocent, a salvat totu-sl republica si a res-
turnat o era nenorocita si asupritre, proclamind si consfintind drep-
lurile omulul.

www.digibuc.ro
 -26
Bateria aMontagner,0). A tras cate-va lovituri contra alu
pelor call trInsportan trupele de la fortul Eguillette la Mal-
bousquet.
Bateria aSans-culottes). Inamicul este afar din rada ba-
terieI.
Bateria Quatre Moulins. Canonada frte vie tt nptea
contra redutel engleze.
Bateria Homnes-sans-peur. Le-a scos afar din servicia un
tun care se afla pe cavalier.
Bateria (Jacobinsa9) Nimic non.
Bateria Sablletes. Foc frte virt contra redutei engleze.
Bateria Breguart. Focul contra bombardelor inamice din
rada mare.
Bateria Rada-mare..0 mica canonadi contra bastimentelor
din rada mare.

8). Numele acesteT bateriT s'a dat de pe partidul cu acelaqT nume

Partidul Montagniardilor, el s'a format in prima perieglA a revolutier fran-
ceze, din elementele extreme ale partiduluT Girondien, partid moderat
calm, care nu voea republicA atigatA prin asasinate gi vArsArT de sAnge
Printre elementele de conducere a Montagniardilor fu Bazire, Chabre-
Merlin de Thionville i altiT, earl all avisat la separarea elementelor ex-
treine din partidul girondien, In urma resturnArel luT Ludovig al XVI
act care nu-1 aprobad girondieni.
In timpul revolutieT a luptat contra dominatiuneT Jul Robespierre qi cu
concursul tutulor elementelor revolutionare moderate reqesc in thermidor
a-1 resturna tii trimite la ghilotinA.
Simpatia prea pronuntatA pentru sanguinarul Marat (cel mar teribi,
revolutionar, sanguinar aprins, caracter vulcanic, redactor al jurnalulul
a'ami de peuple# amic devotat al luT Danton fost deputat al Conven
tiuneT unde cerea mered 800000 capete ale aristocraliei, asasinat de
cAtre Charlotta Cardoy fin unuT scriitor din Calvados.) i-a discreditat
mult in tata opiniuneT publice.
9). Nume dat acestel bateriel de pe clubul Jacobinilor, partidul extrem
revolutionar, care a resturnat pe Ludovig al XVI i la condamnat la
mrte, a pregAtit gi condus revolutia, a Influentat spiriteIe 1i le-a aprins
la Vote eruptiunile revolutionare. Din acest club fAceafi parte elementele
cele maT vulcanice ale poporuluT, intre earl Robesperre. Danton Marat,
infiintat in 1789 el dominA gi conduce Vote miscArile revolutionare pAnA
in thermidor, cAnd ultimul ilef Robespierre esecutat, clubul retrogradeazA
0 in Septembre 1799 este disolvat din ordinul guvernulul Directorial.

www.digibuc.ro
 10. Cettnului Dupin, adj. la Ministerul de rsboifi.
011ioules, 10 frimaire, an II (30 Noembre 1793.)

Diminla a fost prea frurmis pentru ca s nu te pun In cu-

rent de evenementele carI ao avut loc.
Bateria Conventiunel, situat pe inltimea Arnes, bate fortul
Malbousquet In drpta, in timp ce bateria Poudri&e II bate in
stnga.
La 9, bateria Conventiunel a inceput a trage contra fortuluI
Malbousquet, ne-a scos afar din servicift 3 tunuri i a omorat
mu4I tunarl.
Inl/imea Arnes, nu este de ct la o mie toise de Tulon.
Terorea a inceput, i la io, ore 5 dimineo, inamicii all a-
prut in numr de .ase miI omen!, comandali de generalul
englez O'Hara guvernatorul TulonuluI, a resturnat avant-pos-
turile. nstre .i aft ajuns pn la baterie. EI a astupat ase
tunuri din 24 carI sunt acolo. In acest moment, am sosit la
fata locului. Generalul Dugommier s'a btut cu un curagia a-
devrat republican. Am recucerit bateria, am luat prisonier pe
generalui englez care a fost rink la un bray, am urmrit. pe
Inamici In d'aprpe, le-am omorlt 4 !Atli la soo &lien! ;
am fcut un insemnat numr de prisonieri, printre cari, un
colonel spaniol, un major englez, i un Insemnat numer de o-
ficerl inferior]. Tunurile Convengunel ati fost destupate numai
de ct i tocmal la timp pentru a mri debandada in retra-
gerea lor.
Soldaii notri, plini de indignare s'ati aruncat imediat ar
supra fortuluI Malbousquet, 'I-am alungat de pe ambele Inl-
vecine, le-am distrus un uvragin pe carl Incepuse a-1 face,
le-am luat un mare numr de corturi, i le-am distrus ceia ce
nu am putut lua cu noi. Btlia dura de 7 ore, escadra fcu
o micare pentru a Inainta spre Poudrire ; bateria din rda
cari nu trsese inc, o sili a se line la 6 distanf res
pectabila.
Nimic nu egalz curagiul ce a desfurat soldatii notri in
acst este o prevestire fericit pentru esecutarea planula
!

care a fost hotrt. Bonaparte.

www.digibuc.ro
 7 28 -
11. Cettnului Gassendi
011ioules, 17 frimaire, an II (7 Decembre 1793)

Am primit tte scrisorile ce mi-ai scris. Am velut at pi-.

Tere de ail persecutiunile de care te temi. LI voia trimete prin
iitorul curier, o atestniune a representan;flor natiunel i un
fel de recomandatiune general.
Gasparin a murit! Nu-mi spul nimic de ceia ce creli se
fad dupe Intrcerea la Nuits.
Aid, suntem tot-d'una aprpe in aceia0 positiune. Armata
este tare de 30000 meni.
Avem II bateril contra fortului Malbousquet i a taberei
Eguillette. InamiciI ati incercat acum cte-va lile, de a ne Ina
lateria convenliunei, compus din 7 tunuri de 24.
Acst baterie se afl la i000 toise de Tulon i bate drpta
MalbousquetuluI el aa luat bateriea, ail astupat tunurile nstre,
dar reaciiunea le-a lost funestii. Am fcut 200 prisonieri, In-
tre cari guvernatorul Tulonului generalul ef O'Hara, un co-
lonel spaniol, un major englez i 20 oficerl subalternI.
Peste 400, aprpe tog englezi, aii fost omorlli.
Atunci trupele nstre s'aa aruncat asupra fortuluI Malbous-
quet i. aft ajuns pn la caii de fris. Era la ameall i
ne biiteam deja de 7 ciasuri, am avut 150 rnitI i 50 mortl.
Ail face bine daca all' trece pe la St. Etienne pentru a ne
-procura piese de schimb, estractre, sbil i tot felul de usten-
ile peutru atelierul nostru.
Bonaparte.

12. CetatnuluI Dupin

011ioules, 4 niviise, an II (24 Decembre 1793).

III prevestisem c vom avea strlucite isbnde, i vedI c me

4in de vorbii. Istovit de obosl i ocupaiiune, nu te-am vestit
pe tine cel dame!. Mi-e d'ajuns s-11 spun a engleziI n'aii
putut luat nici unul din tunurile nstre, c am gsit in Tulon
-aceeaI artilerie care se afla acolo mnainte de intrarea bor. Este
-adeverat ca el ne-aft astupat'o, dar in momentul cnd 'ii-scria
mai mult de jumtate este libera.

www.digibuc.ro
 29 -
Englejii ari perfectionat i ati mirk ind fortificatiunile ce-
ate], ast-fel ca Tulonul este ast-ll maI mult de cat orI and.
in stare Lie a se apra.
Inamicil retras cu o graba fri smran. 0 mare pane-
din corturI i bagagele lor art cadur in mainele nstre.
Inamicii n'aEi avut timpul d'a aprinde bine vasele, i ne r-
mAn Inca 15. EI n'aa dat foc magaliilor i atelierelor.
Am visitat arsenalul de mare, .1 pot a te incredinta ca
ce ne-aa facut este frte uor de reparat.
Dad, vIntul i-ar ii silit d'a Intardia patru ore, erat perdup.
0 fregat, care avea pirKlele defectuse inar4iind putin de a.
ei la larg, se gsea in spatiul primejdios al tunului, In mo-
mentul cnd bateriele nstre de la Eguillette eraa epuisate
noi am aprins'o cu bombe i spre marea satisfactiune a tuturof
republicanilor i in Era intregel escadre, am ars'o de tot,
In acest moment sunt la Balagnier, 15 tunurt in baterie, cu-
o bun forje pentru glonte foijate.
Sunt io tunurl la Eguillette i 12 la Grosse-Tour, cu un
tren de glrite forjate pentru fie-care din aceste 3 locurl. DTI
bricurI de 18 tunuti spaniole, ati intrat d'a dreptul in nptea
trecut In rada mica; este ordin dat d'a }Asa s intre cine
vrea, dar d'a nu lasa s ias nimeni ; i spre marea lor mirare-
le-am kat pe cite-1 treI. Ast-ser ateptim un vas de ices-
boitt spaniol, dad nu Intalnesce vr'un aviser, va cdea de sigur
in curs.
Me ocup cu dispositivele pentrn construirea cuptrelor cu.
reverbere, In present sc construesce unul la Grosse-Tour, voia
disposa a se construi un altul la Balaguier, in Marsilia exista
deja unul.
Am disposat a se Inapoea la Brianon i Mont-Lyon, tunu-
rile cad fost procurate de acolo.
N'am gsit la Tulon de cat 40000 miliere pulbere.
Bonaparte.
13. Ministrului de Resboiii
Marsilia, 15 niviise, an.. II (4 Ianuarie 1794.).
Fortul Saint-Nicolas, nu e in stare a se apr un quart de
ora. Cele treI incingetori care inchideat, fortul din partea ora-
www.digibuc.ro
 30 -
-sulul aU fost. drniate i fac posibil intrarea In fort din tte
WO] e.
Este indispensabil cu telte acestea, d'a pune acest fort In stare
.cl'a se apra, cel puin contra incercrilor citorva r voitorI.
Ar trebui dar, pentru acest scop, d'a ridica una din cele treI
Incingtorl.
Voiri disposa a se aseda tunurile contra fortulul, ast-fel ca si
domina orasul.
Tte bateriele din vecintate, carI apra. rada MarsilieI sun
inteo stare ridicol.
Igrrorana cea mal desvArsit a tutulor principiilor a pre-
-sidat la traseul lor.
Aceste bated! nu sunt In stare de a susline o canonad
val si ar fi btute de amfilad, tunariI sunt descoperitI la
..cAte va tunuri. Cu tte acestea, gresala nu const in faptul ca
nu exist bateriI de amfiilad, ci In aceia c ele nu sunt cum
trebue.
Am dat ordine pentru a se stabili traverse si a se repara a-
tt cAt va fi cu putint defectul primitiv al traseului acesor

In present se lucrzi la cuptoarele cu reverbere, cari se g-

sesc la fortul Faro.
Asemeni se Iucrzi la stabilirea de forge, la cele-l'alte ba-
teal, am hotrt locul unde trebue instalate i am luat msurI
pentru construciunea diferitelor cuptre cu reverbere.
General de brigadd de urtilerie, insdrcinat cuinspectia c6stelor.
Bonaparte.

14. Ministrulul de Rgsboiii

Marsilia, I pluvielse, an .11. (25 lanuarie 1794.)

Exist pentru fie-care baterie de csti companiI de tunarl

.de rnarin, cad. s'att procurat prin rechizi0e.
Cred, c in interesul marinel, trebue a se da ordine ca tog
matelo0 s fie Intrebuinafi pe vase, pentru aceasta sunt de
prere c va trebui s se destibe ate un ef, pentru fie-care
tun si opt servanli, care se vor recruta din garda national
www.digibuc.ro
 -- 31
..li nu vor trebui altI oficeri de cat efii de tunuri i coman-
dantul de baterie. Acsti rnetod frte simpl de alt-fel, nu
va fi de loc pgubitre republiceI i serviciul va fi mai bine
executat.
Sunt frte putin multumit de companiele de canonied de
.-cste; instructie nu se face i meniI sunt tot atat de igno-
rang ca i In prima li. ,
Matelotul nu este bun de cat pentru mare, I cred c sub
tte raporturile, trebue a '1 Inapoia meseriei sale.
Doresc s 'mi scrii un cuvint asupra conduitel ce trebue s
urmez. Nu cunosc nici-o lege asupra formatiuneI personalului
bateriilor de cste.
Sunt ocupat cu construirea cuptrelor cu reverbere, in po-
sitiunele cele mai principale i cu reorganisarea a cea mai mare
partea din bated], cad prin ineptia celor ce le-ati dirigiat pan
In present, sunt absolutamente lipsite de o bun apirare.
Sper, ca cel mult in is lile, se pun pe un picior respectabil
organisatiunea baterielor de cste, de la gurile Ronului pn
la Var. 'Bonapar te.
15. Cettnului Dupin
Port-la-Montagne (Futon), 10 pluvkise, an. 11 (29 lanuarie 1794).
M'am intors de la Insulele Hyres; am disposat stabilirea
mai multor baterii acolo pentru a pune aceste insule in stare
de al:ill-are i a putea procura un punct de sprijin vaselor
nOstre, contra unei escadre superiOre.
Bonaparte.
16. Representantilor natiunei
Marsilia 24 pluvi6se, an 11 (12 Februarie 1794.)
In urma ordinelor repetate ale ministruluI, am disposat a se
transporta prin convoiurile militare :
6o,000 Millieren) pulbere la Bayonne.
6o,000 1 v )) Nia
30,000 n n D Perpignan.
150,000 1 1
luate de la Saint-Chamas i de la Port-la-Montagne.
10) Pond egai cu 0 mie de chilograme.
www.digibuc.ro
 - 32 -
Acst localitate, este cu totul lipsit de pulbere, am raportat
ministrului, a este indispensabil d'a hotrt ca produsul fa-
briceI de la Saint Chamas se fie destinat timp de ate-va
lunI pentru a aprovisiona aceste localittI.
Este dar, imposibil, de a procura marine 5o,000 miliere
pulbere. Marsiiia i Antibes sunt complectamente lipsite. Am
dat ordin la Port-la-Montagne a se da provisoria mariner
to,000 miliere pulbere, pentru a nu se Inceta cu lucrrile ar-
tificilor ; este indispensabil ca In acest interval se oblinetr
de la comitet s ni se trimti pulberea necesari marine).
Tunurile micI de mariti de cari ne servim la atacul i a-
prarea localittilor, nu sunt bune pentru marina.
Voila disposa a se aduna mitraillezele de cari nu ne mal.
ser vim.
Nu sunt de loc muschet6ne.
Va fi imposibil de a avea pistle de calibru.
Obuzele de 6 calibre, de cari ne servim pe uscat, avend
vintul de cel puin 4 liniI, nu pot servi pentru mordere, la cari
pin In present nu saa Intrebuintat de ct mitralil ,i bombe
de 36.
Dac marina persist a se servi de obuze, am ordonat a1 .
pune la dispositiune 780 obuze.
Bonaparte

17. Comitetului mntuirel publice

Marsilia, 24 pluviiise, au. 11 (12 Februarie 1794.)

Ve trimet proectul cu modificrile cari sunt absolut necesare

la construciia cuptrelor cu reverbere.
Departamentul Bouche-de-Rh6ne, a construit deja unul la
bateriele de la Faro, la Marsilia, carI n'ari sustinut focul. Acesta
este afar din servicia i a costat de la 12, la 15 mil franc),
pe ct vreme acum se vor putea construi mult mat bune cu
o treime din acst sum.
Trebue a se pune de urgent ordine tri cheltuelele de res-
boia ale artileriel i geniului, se cheltuiesc sume imense pentru-
nisce lucarI frte rele.
www.digibuc.ro
 33

Trebue d'asemenea ca generalil de infanterie, s nu ordone

nici o reparnie, fiind.c el sunt tot-d'auna invlag li ne-mnre-
legnd de loc lucrrile nstre, el se incred cu uurint in (5-
menil de afaced.
De re-ce sunt fondue! pentru genit i artilerie, pentru ce
comisariI ordonatorl ordonantz cheltueli de asemenea natura
din fonduri extra-ordinare ?
Din causa acsta Republica pltesce lucrti, pe car! ageniiI
artileriel i geniulul, at refuzat d'a le achita.
Mai mult de ct atta, se impun republice! lucrirl ne-folo-
sitre, vtimatre i care trebuesc stricate.
M'am Intors de la turnul Banc, aprpe de Martigues ; eran
acolo 4 tunuri de bronz montate pe afete de cetate frte bune,
acestea an Lost transformate in afete de marin sub pretext a
afetele de cetate nu sunt bune de nimic.
Pentru acst cst, s'a cheltuit multime de ban!. cu nisce
lucrrI prste.
Una din cestiunile care merit d'asemenea atentiunea i so-
licitudinea D-vstri, este un decret, care se fixeze in mod in-
variabil, organisarea tunarilor Intrebuintail la bateriele cstel.
Am intervenit ca se se adopte de representantil natiunel, un
regulament provizori, dar care nu este suficient ; trebue o
lege precis.
Se. platete prea mult lume i nu in propotliune cu servi-
ciul i necisitatea.
Bonaparte.

18. Cettnulut Mazurier, adjutantul Ministrulul

de Resbohl.
Port-la-Montgane, 5 ye/108e, an. II, (23 Februar 1791).
Prin decisiunea anecsaa aid in copie, representanti! natiunel
at rechemat pentru serviciul marine!, pe marinaril cari ser-
veat la bateriile de cst.
Acum m ocup cu Inlocuirea lor, ar trebui insii a se hotari
de urgent o organisatiune stabila pentru serviciul cstel.
La cea mai mare parte din bated!, primi! i secundiI tunarl
3
www.digibuc.ro
 34

comandang de bateril, sunt platill cu ate 7 ludovicI pe yli i

allil cu aceitql sum In calitate de apitani de artilerie de cl. I ;
representanta natiunei ad dat o decesiune care va modifica
putin acst cheltuial ; 'ti trimet o copie de pe acst hotrre.
Conformndu-m scrisorcI tale, n'am destinat de at un tu-
nar pentru bateriele mid 1 doul pentru cele maI marI, ceia ce
revine la un tunar pentru cloud sal) trei piese.
Bonaparte.

19. Cetatnului Mazurier

Port-la-Montagne. 5 venteise, an. II (23 Februar 1794).
In timpul asediuluI TulonuluI, generalul-ef al armatei mi-a
ordonat d'a face o inspectie la Marsilia, pentru a pune in stare
de apt-are Saint-Nicolas i Saint-Jean.
Cind acest ora a fost declarat In stare de asedi, repre-
sentantiI naliuneI prin o hotdre, de pe care 11 altur copia,
m Insrcinza personal de a organisa pe un picior respectabil
fortul Saint-Nicolas si Saint-Jean.
Prin raportul ce am fcut, le-am artat c Saint-Nicolas nu
pte servi de at d'a domina oraul i. cl era cu totul afara
din aprare i c trebuia a se restabili una din cele dou in-
cingatorI, dad interese politice cereaa d'a se asigura acst
fortrt.
In acela timp fcul despre acsta un raport i MinistruluI.
Lucrurile de alt-fel stall tot pe loc, de aceea nicl nu m'am
gndit d'a lua disposuiunI pentru ridicarea incingatreI fortuluI
Saint-Nicolas. Scia firte bine a acst operatiune important
exige nu numal un ordin al MinisteruluI, dar chiar o hotrire
a convenliuneI sail a comitetuldi mntuirel publice. Sunt dar
incredinIat c acst fortrta nu pte fi util de ct a domina
oraul.
Dad am ordonat schimbrI in bateriile csteI, am fcueo
fiind-c am fost Insircinat de representanIii naliuneI ; dar,
chiar functiunea mea iml impunea acst datorie. Era evident
ea aceste schimbrl se impuneati de la sine i Inca In mod
grabnic.

www.digibuc.ro
 35

Majoritatea bateriilor acestei cste, mai ales din spre Mar-

silia, a fost construite de catre architectil departamentului,
fr ca vre-un ofiler de artilerie s fi Ina parte, ast-fel ci
multe din ele sunt rea trasate i defectuos construite ; la unele,
tunariI sunt cu totul descoperili, cu tte ci exista acolo tra-
verse ; sunt unele cad presint flancurile mire ; a trebuit
s ordon a se construi traverse i Walla pe cele de amfilad,
.cum 0 de a esecuta reparatia comunicatiunilor i platformelor.
Escadrele inamice se incrucid tmaintea csteI i 'mi impune
d'a continua inspectia pan la Menton 0 lucra in acela
sens, afar dad nu 'ml veI da ordine precise d'a nu face nici
o schimbare la bateriile de cst fr consimtimentul Ministrului,
are cred c nu trebue si se Indoiasci c vole destura tot-
el'a-una zel i circumspecIiune in serviciul republicei.
Din momentul cnd voiri isprvi turneul, 't1 voia trimite o
situatiune, prin care volt] detaila numirea bateriilor, de la gu-
rile Ronulul phi la Menton, objectele, schimbrile pe cari
le-am ordonat, aprovisionamentele, starea personalulta i me-
nilor carI se afl in serviciul bateriilor.
Bonapar te.

20. CettnuluI Maignet, representant al natiunei

Port-la-Montagne, 7 ventiise, an. 11 (25 Februar 4794).
Abia ast-li am primit scrisrea ta din 30 pluvi6se ; I trimit
indat ceea ce 'mi ceri.
Pentru tot ceea ce se atinge de colna lucrrilor de schimb
s'at dat ordine i se lucrd cu multi activitate.
Inainte de sesonul frumos voia face o nou inspectie.
rarea cstelor a fost lsat pe sma architecilor, cari dei aveat
bun-voini, le lipseaa ins cunoscintele
Cstele departamentului Bouches du Rh6ne, se intind de la
gurile Ronului la Ciotat ; dad tu dorescl a cunsce restul
cstelor, voie trimite detalii la finele inspecOunei, dupe ce
me voifi intrce la Nia.
La Marsilia este cettnul Sugny, directorul artilerid, care
va putea da t6te detailele ce doresci a avea.
www.digibuc.ro
 36

Pe cetnul Ponge, inginer al departamentului, l'arn Insr-

cinat cu detaliele eseculiund tutulor schirnbrilor relative la.
4idrie, cum i pentru cuptrele cu reverbere.
Dupd ce se vor esecuta schimbrile pe cad le ordon, po
fi sigur c csta va fi pus pe un picior de aprare mair
kevectabil ca ori and.
Personalul a fost aranjat prin o decisiune a colegilor tI.
In acest aranjament exist purin confusiune, fiind-ca marinarir
a fost rechema0 In serviciul marineI, tunariI buni devin rari.
Cautil ca acsta s se ia In consideraiune de Cave Conven-
ti une. Este nevoe s se dea cea mai mare atentiune acesteI
prfi .esetniale a armatel.
Dad ai nevoe de mine, vei scrie la Nia, unde plec n
acest moment.
Bonaparte.

21. Comitetuld mntuireI publice

Hrae ventse, an. II (28 Februar 1794)
De la luarea lui Port-la-Montagne, ni ocup a punt-
cstele pe un picior respectabil de aprare.
Am visitat cstele cuprinse Intre gurile RonuluI Atli la El-
racle, pretutindeni se lucrzi la perfeciotiarea vechilor baterir
i la construirea altor bateril mad in mai multe locuri unde-
am gsit de cuviinl.
Se lucrz In acela timp la construirea unuI mare numr-
de cuptre. Golful Hracle este blocat de o escadri ina-
mica, care intretae convoiurile nstre i ne-aa luat deja cte-vai
bastimente Incrcate cu provisii.
Am disposat s se stabilsc dou bateriI, una la capul
Lardier i alta la capul Taillat, carl vor proteja de aci mnainte
aceste convolurI. Imediat ce aceste baterii vor fi gata, sper c.
comunicatia Intre Nia i Marsilia va fi liber i se va putea
opera chiar In fala escadrelor inamice. Independent de avan-
tagiul d'a favorisa convoiurile nstre, am gsit cu cale d'a
reintri bateriile acestei rade, pentru ca in cas de trebuini s

www.digibuc.ro
 37

-pt protegea escadra nstr. Tti partea acsta e slab e are

-nevoe de un mare numdr de piese.
Rada de la Hyres, mi-a atras in particular atenriunea din
acest punct de vedere ; In acest moment se stabilesc acolo ba-
teriile Republicanilor si a Conventiund, fie-care compuse din
-ate patru piese de 36, done de 18 i done mortiere cu plac.
Aceste dou bateriI, situate una la insulele Porquerolles i alta
insulele Port-Cros, sunt independente de alt-fel de restul
armamentuluI forturilor acestor dou insule, stabilesc acum la
Brganon, la Gapeau i la Giens piese de 36, ast-fel ca peste
putin timp imensa rad de la Hyres va fi clt se pte de bine
aprat i va putea oferi 'un refugia escadreI nstre, orl-cari
ar fi foriele inamicului.
Plec ast-di pentru a termina inspectiunea csteI pn la
Menton. Imediat ce o void termina, v \mitt trimete un tabel
general, din care vefi vedea scopul fie-creI bateriI, situaliunea
In care se gsea, schimbrile cari s'aa esecutat, starea aprovi-
sionamentelor i starea personaluluI si a materialuluI de arti-
lerie ce posed.
M'am credut dator a v da aceste detalii, fiind-ci am aflat
-c sunteg nelinistig asupra situniunel acesteI cste.
Bonaparte..

22. Cettnulul Maignet.

Hracle, 10 vent6se, an. 11 (28 Februar 1794).
Aa mal sosit asta-sr In rad mai multe bastimente incir-
cate- cu gra ; escadra inamid tas le impedeci trecerea
)3astimentele astpt un timp maI favorabil.
Am disposat a se stabili cloud bateril, carI, imediat ce vor fi
terminate, vor putea garanta navigaOunea pe lng grm, chiar
In fara escadrel inamice.
Punctul cel maI dificil al csteI este acolo unde inamicul
intretae convoiurile nstre ; intre Hracle i Cavalaire i tocmal
pe aceste dou puncte intermediare, numite capul Lardier
.capul Taillat, se vor stabili aceste dou marl bateril.
Bonaparte.
www.digibuc.ro
 3-8 .
23. CetitnuluI Berber, comand. artileriel de la
Antibes
Port-la-Montagne, 11 vent:58e, an. II (1 Martie 1794,
5 ore dupit amia4I).

Te previn c escadra a plecat asta-di la 3 ore dupi amiada,

pentru a ocupa rada, in numr de maI bine de 22 panze. Platt
preveni pe comandantiI bateriilor golfului Jouan i Hracle,
pentru c daci sosesce nptea or liva, sa se dea atentiune la
semnalele vaselor, spre a nu le lua drept vase din escadra
engleza.
Bonaparte.

24. CettnuluI Manceaux, sef de brigada si director

al artilerieI din Tulon
Nip, 13 germinal, an. If (2 April 1794).
Avem grabnici trebuinta de cartue, trimete-ne fr tntir
.2iere un milion de cartue la Nia.
Maine intrim tn campanie cu 30,000 menl. Judea dar ce
cartue se vor consuma.
Bonaparte.

25. Cettnului Berlier

Antihes, 18 germinal, an. H (7 April 1794).
Trebue a se restabili bateria de la insula Sainte-Marguerite,.
acsta baterie n'are traverse de amfilad, trebue a i se construi
o barbeta, trebue a se tnalla cu 8 picibre traversele mortierelor
i a le da o grosime de 18.
VeI stabili o baterie de trei piese de 24, pe cari le vel lua
din fort i le veI instala la vrful din drpta insulei, pe locul
uncle se gsesce urmele uneI vechl redute ; in acst cestiune
te vet tnielege cu geniul.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 39

26. Cettnulul Berlier

Nia, 19 floral, an. II (8 Mat 1794).
Ti se ordon s trimeg 6 piese de bronz de 24 la parcul de
asedin, ver consulta pe cettnul Songis pentru a hotrl cati
trebuesc trimese; ver bine-voi a nu aduce nicr o intrziere
presentului ordin.
Sper c, contra obiceiulul s, generalul Hilaire, nu va face
nid o obiectiune. El ar trebui si aib deja cunoscint de or-
ganisatiunea armater de cand este general i ca atare s se
conforme acester organisatiuni.
Bonaparte.

27. Plan pentru a II-a operatiune preparatorie la

deschiderea campanieI din Piemont
Prima operatiune preparatorie a fost luarea oraului Oneille
Saorgio, Iniltimile Tanaro i Limone.

Jonotiunea armate de Alpi i de Italia

Observatiune
Colmars, 2 prairial, an. II (21 Mal 1794).
Nu se pte presenta cine-va In esul Piemontulur de cat cu
forte superire inamiculur s6a ; pentru a obtine acst superio-
ritate, trebue a se reuni armata de Alp! i de Italia.
Acst operatiune dar, este preliminar deschiderer campanier,
oil-care ar fi planul ce s'ar adopta.
II-a Observatiune
Jonctiunea celor dou armate nu pte avea loc de cat In
valea Stura, pentru a profita de positiunile i debgeurile pe
cari armata de Italia le-a cucerit.
De alt-fel nu este de cat valea Stura, care O. fie In veci-
ntatea celor dou armate i tocmar la Inteputul esulur i care
Indeplinesce condiliunea de cpetenie.
www.digibuc.ro
 40

111-a Observaliune
Armata de Alpi va intruni 25,000 rnenI destinnI a alunga
pe inamic din valea Stura i din giturile cari comunic cu
vile Maira, Grana i Stura.
Acst arrnat are de esecutat ad' specil de manevre :
I. Micarea pentru a proteja diviiunile atacului ;
II. Micarea dividiunilor carI atacii ;
III. Micarea pentru a desimula adevratulul nostru project.
M4carea pentru a proteja diviiunile ataculul
Se vor apda in observaliune 4000 men1 la ghtuI Longet
i la cele-l'alte carl comunic cu valea de la Chteau-Dauphin ;
aceste cohine vor sta in observaliune i vor profita de mic-
rile retrograde ale inamiculul pentru a inainta, fr Ins a se
hasarda i a se angaja in o lupt seris.
Se vor aeda In obse'rvatiune 4000 meni la gturile Maurin,
Sautron i pe gturile carl comunia cu valea Maira. Pe nit-
sur ce dividia din stnga veI Stura va lua posiliune inainte,
acst coln va ocupa posturile call pot favorisa dividiunea
ataculul; In tte positiunile ce vor fi luat fai de inamic, ea
va rmne in observaliune pentru a-1 ataca tn cas cnd el s'ar
Impratia pentru a merge In ajutorul celor-l'alte posturi ale sale.
Milcarea diviliunilor active
Armata de Alpi va avea trei dividil active :
Intaia dividiune se va numi dividia de Argentire, tare de
g000 meni.
A doua dividie se va numi dividia din drpta Sturei, tare de
5000 menl.
A treia dividie se va numi dividia din stnga Sturei, tare
de 8000 menl.
Diviila Argentire se va imparti in 2 colne :
1-a coln tare de moo 6meni,
2-a 1, 3000 )
Divijia din drpta Sturel se va imprmi In 2 colne :
I-a colni tare de 2500 rnenl,
2-a ) ) 2500 )
www.digibuc.ro
 41

Dividia din stnga StureI se va impril in 3 colne :

I-a coln tare de 3000 meni,
2-a D A 2500 A

3-a I A 2500 I
Divicpa Argentire
In a 3-a di de mar, acst dividie va pleca din tabAra de
la Tournoux i se va face stpn pe gtul Argentire.
In a 4-a di, 'India coln va remnea in observatiune la
stul Argentiere.
A doua coln va merge la Berzezio, unde va ascepta noutlI
de la cele-l'alte colne pentru atacul Loupieres i Barricades ;
dupe ce va lua in stpnire Loupieres, va trece Stura i se va
indrepta prin stnga i prin oraul Servagno, pentru a ataca
Montagnette.
Colna va rernnea in positiune la Loupieres i la Barricades
ii in urm la Montagnette, imediat ce se va lua in stpnire
acsta localitate. Cnd cele-l'alte dividiuni vor merge inainte,
.acst dividiune va asigura ori-ce comunicatiune de la Argen-
tire pAn la Vinadio.
In timp ce dividiunile din drpta i stnga Sturei, vor fi in
actiune, acst dividie le va da tot ajutorul posibil.
Dividiunea din drepta Sturel
Acst dividiune va merge a doua di de mar la gtul Saint-
Dalmas, unde se va ,uni cu o coln a armateI de Italia. A
treia di, a doua coln va lua drumul la Saint-Dalmas-le-
sauvageArgentiere, pentru a lua pe inamic pe la spate, dad
vor cuta s se mentin la gtul Argentire, sat dad ar opune
resistenl dividiunei Argentire.
Intia coln, reunit cu aceea a armatei de Italia, va ese-
cuta tte micrile necesaril pentru a impedeca ca a doua
coln s nu fie tiat de posturile pe cari inamicul le are la
Loupires i la Barricades.
A patra di. Daca se va lua gitul Argentire, prima coln
unit cu aceea a armatel de Italia, se va indrepta spre Inlii-
mile de la Saint-Bernard, se va combina cu dividia Argentire
www.digibuc.ro
 42

i cu a doua coln i va cuta s devin stpinI pe Lou-

pires i Barricades.
A doua coln va rmnea inapoI i nu va prsi tnliimile
de la Saint-Dalmas de dt in momentul cInd dividia Argen-
tire va fi sositi la Berzezio i va ataca Loupires prin flanc.
A cincea di. Prima coln se va indrepta spre Pietra-Porzio,
ea trece rtul i va ajuta din tte puterile i mijlcele dividiunea
din stinga Sturei in atacul sta asupra. localiateI Montagnette-
Dividiunea va avea de scop de a intercepta comunicatiunea,
intre Montagnette i muntele Sambuco.
A doua coln va lucra impreun ,,i va rmnea la spatele
primei colne, pentru a '1 asigura comunicatiunile cu Lou--
pires i drpta Sturei, in tiinp ce intaia coln va trece riul.
A 6-a i a 7-a di. Din momentul cnd vom deveni sapid;
pe Montagnette, acst dividiune se va combina cu cea din
stnga Sturei, pentru a o ajuta s ocupe muntele Sambuco.
Dad inamicul in1 esecut retragerea prin valea Grana i
Maira, intaia coln. se va line necontenit pe stnga vil
Stura, pentru a servi ca reserv dividiunii din stnga Sturei,
destinat a urmri pe inamic i a 'I lua Platoul Chteau-
Dauphin i intrga positiune pe care el o ocup la debueul
Trois-Valles.
Dad inamicul se reline spre Valloria, in sus de Dmont,
acst prim colni se va apropia at mai muh posibil intor-
chid Dmontul prin Aisone, pentru ,a observa pe inatnic, care
ar putea s atace posturile nstre situate intre Gesso i Stura
i a se uni cu dividia din stinga Sturei i Gesso, .pentru a
bloca Demontul i a alunga pe inamic din tte positiunile cari
inconjr Demontul.

Divicpunea dirk stilt Sturel

Intia colna va trece pe la &ill Maurin i se va gsi la.
a doua di a marplui la Acceglio, in care positie va rdmnea
pin la luarea positiunel Argentire.
A 4-a ;i 5 -a ji, ea va tnainta prin gatul Del-Mulo, pentru
a ajunge In faia oraplui Montagnette, va lsa Sambuco In.
stnga sa i va Inainta ptii in fal.a oraplui Montagnette.

www.digibuc.ro
 ---. 43

A 6-a di se va combina cu a II-a colni a ace1eas1 divi-

'Jinni, pentru a ataca Montagnette.
A 4-a gli de atac. A II-a colein va trece pe la gitul Scaleta
i va Inainta in a 5-a di prin Acceglio pn In fai de Mon-
tagnette, ocupind positiunI ceva mal la drpta de cAt aceea pe
care o va ocupa prima coln.
A 3-a coln va rmnea in posiliune la debueul vigor
Grana, pentru a impedeca ca cele done d'tntiia colne s fie
tiate i pentru a le protegea in cas de atac.
In momentul In care vom deveni stipird pe Montagnette i
pe Inltimile de la Sambuco i Valloria, a treia coln a di-
vidiund din stinga Sturel se va intrce inapoi, va trece prin
Saint-Martin i va ajunge la Bellino, unde va trece rtul Va-
raita ; a doua colnii o va ajunge si se vor uni.
Cel 4000 meni cart aa remas In observatie la Longet vor
tnainta de asement spre Bellino.
Prima coln a dividiunel din stinga va inainta ctre inl-
Iimile Eva, unde va rmnea tn observaiie.
Cei 2000 meni din ceI 4000 cart ail rmas la gtul Maurin,
vor trece pe la gatul Lautaret i vor intra in valea Bellino.
AcestI moo tomenI vor ataca platoul Chteau-Dauphin i tte
cele-l'alte posturI ce ar putea s aib inamicul in valea Ch-
teau-Dauphin.
Din msmentul ce vom lua inliimile de la Valloria, divi-
diunea din drpta StureI, reuniti cu o coln a armateI de
Italia, va bloca i asedia Demontul.
SA resumAm
Dividiunea Argentire va lua In stpnire gitul Argentire
si va ataca de flanc Loupires i Montagnette.
Dup expediliune ea va stpni tntrga Stura, de la Argen-
tire pn la Vinadio.
Dividiunea din drpta Sturet va ataca posiiunile din drpta
StureI, va ajuta colna din drpta, in atacul asupra Montag-
nettei i in fine va asedia Demontul.
Di vidiunea din stnga StureI, va ataca posiiunile din stnga

www.digibuc.ro
 44

"Salmi' i In urm va ocupa positiunile din valea Chteau-

Dauphin.
Ar fi posibil ca inamicul s evacueze positiunea de la Mag -
delaine inainte de inceputul operatiunilor ; din acel moment
Argentire ar fi al nostru, acsta insa nu va aduce nid o
.schimbare ; ar trebui a se ocupa Argentire fr mult osten-
-tatiune.

Manevra pentru a induce pe inamic SR erre

Este grea de a induce pe inamic In erre asupra teatrului

-de operatie ; putem ilia s'o facem acsta in ceea-ce privesce
felul ata,cului. Pentru acsta dividiunea Gesso se va afla la
Coni cu done Vile mai inainte ca armata de Alpi sa fac veri-o
-micare, pentru a atrage In acst parte fortele inamicului.
S'ar putea in acela timp a se ordona esecutarea ator-va
Inicarl prin una din vI, fr a se compromite.

Armata de Italia
Armata de Italia va intruni 30000 meni i Intl-6ga cava-
aerie ce va primi de la armata de AlpI.
Acst armat are a esecuta 3 specii de migrI:
I. Micarea pentru a proteja diviViile atacului,
II. Micarea diviViilor atacului,
III. Micarea pentru a desimula inamicului adeveratul nostru
-atac.

Micarea pentru a proteja divkiltunile ataculuT

Armata de Italia cu Lt000 ()menl va supraveghea gaturile

carI comunia cu valea Sturei i Saint-Etienne.
Drpta armateI va ocupa positiunile din susul CertoseI, ast-fel
ca s intretae drumul de la Vernante la Mondovi i Carru.
Dad va fi nevoe, acst diviVitme va prsi Loano i tte
posturile din drpta carI devin gret de aprat, pstrnd numai
positiunile de la Tanaro i Limone.

www.digibuc.ro
 45

Dividiunile ataculul
Vor fi patru dividiunI :
I. Dividia Gesso, tare de woo ennenI i 2000 cavalerie.
II. Dividia gatuluI Fenestre, tare de 6000 (Smell!.
III. Dividia Bains-de-Vinadio, tare de it000 rnenI.
IV. Dividia Saint-Dalmas, tare de 2000 rnenI.
DivIdiunea Gesso
I -a coln r0000 enneni, 2000 cavalerie.
2-a coln itocio menl.
In intala di a atacului, prima colni a dividid Gesso va.
inainta catre Robillante.
A doua di la Borgo-San-Dalmazzo. Ea va ocupa podul
Rocca-Sparvera pe Stura.
Dad inamicul s'ar gsi Intrit, divklia va prasi acest pod_
pentru a se concentra la Borgo.
A doua coln va ocupa o positiune pe drpta drumului
mare, ast-fel ca ea s se afie in apropierea posturilor din
drpta i a primeI colne.
Diviclia de la gtul Fenestre
In intiia di va inainta citre Valdieri, va apda posturile la
Andonno i va. supraveghea micarile inamiculuI catre Stura.
Ea va avea dese corespondene cu dividia Borgo i va primi
ordine de la generalul comandant al dividie Gesso.
Daca Intre Gesso i Stura, ar remnea trupe inamice, cele
done dividiI in comun acord le-ar sili s trci Stura indarat.
Dividia se va face stpara pe podul Loulme i '1 va repara ;
acesti operariune nu o va esecuta de cat in casul and nu ar
compromite-o i n'ar angaja-o in vre-o afacere serisa.
Ast-fel, va rasa sa trca primele cinci dile ale ataculuI, i
numal dupe ce ne vom fi facut Atipni pe Barricades e Sam-
buco, va fi vorba a se ataca Valloria pentru a Investi Demontul.
Ea va insarcina una din coleme s trci Stura, pentru a ataca
Valloria prin drpta. Cnd Valloria va fi luata i Demontul
investit, acst dividie va inainta la Borgo, pentru a se tritruni.
cu prima dividie.

www.digibuc.ro
 46

D1vi 4ia de Vinadio

A cincea di de atac, acst dividie va pleca de la gitul
Sainte-Anne i va Thainta catre Vinadio.
A sea i, va taia comunicalia dintre Sambuco i Demont.
Imediat ce vom deveni stapni pe Montagnette, pe Sambuco
Vallario, acst dividie 'va Inainta la Valdieri, unde va primi
ordinele necesare de la comandantul taberei Borgo.
Divis lia Saint-Dalma s

Acst dividie va inainta a doua di a ataculuI catre Saint-

Dalmas, unde se va opera jonqiuner cu armata de Alpi; din
acest moment ea va urma grosul dividiel din drpta Sturel.
Milcarea pentru a ascunde inamiculul Intentiunile nstre
asupra ataculuY
Pentru acest scop, dividia Gesso va lua podul de la Rocca-
Sparvera ; inamicul va crede c noi voim s lurn valea prin
Valloria i va Ingrmdi acolo fortele sale.
HrAnirea trupelor
Dividia Argentiere, remnend tnapoi se va hrni cu uprint.
Dividia din drpta Sturel, va avea cu sine trel dile de hran,
i treI dile pe catIrl i dupe acest timp, Barricades fiind liber
pentru catrI, acsti dividiune se va hrni de la deposite.
Dividia din stnga StureI, va avea trei dile asupra menilor
i treI dile pe catri; inainte de a pleca ctre valea Chteau-
Dauphin, va tncrca pe catrl Inca pe treI dile i se va Yrigriji
ca fie-care orn sa alba asupra sa cte treI dile bran. Se va avea
grije a se lua catirl i menI destuI pentru brutrie, pentru a
nu fi d'a distribui pine veche.
Pentru orI i ce intmplare se va pstra un aprovisionament
pesmeg.
Dividia Gesso, se va hrni din localitatile Saorgio i Tende,
unde se vor instala bruariI.
Dividia Fenestre, se va hrni prin Saint-Martin, in urmi se
va fabrica paine la Valdieri i Entrague.

www.digibuc.ro
 47

In cas c acst dividie, nu s'ar putea hrni cite-va dile prin

-ocalitiiiile traversate, se va cuta a se deposita la Saint-Martin
un aprovisionament de pesmett.
Dividia Vinadio, va avea se Pe de hran, din cart treI pe
-catrt ; ea se va hrni In urm de la Valdieri i Entrague ;
se va pstra o reserv de pesmefi la gtul Sainte-Anne.
Dividia Saint-Dalmas, va avea la plecare se dile de hran,
iar tn timpul asediulul DemontuluI se va fabrica pinea in
tOte satele vecine.
Se va Ingriji ca indat ce se vor consuma cele trel dile de
hran d'asupra menilor, s li se fac distribuia din hrana
purtat de catArt i a trimete imediat catarit indrt pentru
a '1 Incrca din noti.

Efecte de canaparnent

In timpul expediliet, nu se va lua nid un efect d'asemenea

-natur ;. se vor lua cele necesare pentru asedia dupe terminarea
ataculut Barricadei.
Dividia Gesso va transporta efectele sale pe trsurt.

Drumuif

Fie-care dividie, va avea done companit de pionieri.

Dividia Argentire, va area to..o de pionierI, cu inginerii
trebuinciot pentru a tndrepta drumul de la Stura pe rnesur
ce va Inainta.
Se va organisa o companie de uvrieri cu scndurile i grin-
-dile necesariI, pentru a se Construi trei poduri de cite 16o
picire de lungime. Acest echipagi va fi la Oda colOnel di-
vidiet Argentitre i nu va pleca de cAt imediat dupe luarea
Barricadei.
Dividia Gesso, va avea 800 pionieri, inginerl, materialele i
lemnria trebuincioas pentru a repara podul de la Verme-
nagna, Gesso i Stura, cart trebuesc evaluate 30 toise fie-care.
Se va lua de asemenea i un pod de fringhie, pentru a se
.arunca pe -Stura.

www.digibuc.ro
 48

Artilezia
Armata de AlpI, va avea un echipagia de campanie pentru-
se bataline, care se va instala inaintea Demontulul pentru
a proteja liniile i posiliunile.
Yentru luarea Demontului, ea va avea un echipagia de asedil
indestultor, care trebue evaludt cel pu;in la 36 guri de foc
i se vor repartisa urmand proporliunile de la Gribeauval ; se
vor lua proectile in de ajuns cu utensilele lor.
Trebue a se procura isoo pionieri, independent de cel ocupan
cu drumurile.
Divilla Gesso va avea :
Un ecihpagia de campanie pentru yece bataline i un echi-
pagia de munte cu dout obuziere de 6, i 4 piese de 4.
Divilia Fenestre va avea :
4 piese de 3 pe catari.
Diviia Vinadio va avea :
2 piese de 3 pe
Dividia de Saint-Dalmas, va avea :
2 piese de 3 pe catirI.
Cartuqe
Fie-care soldat va avea 40 cartue i 3 bombarde in cartu-
iere 40 cartge i 3 bombarde de fie-care orn pe catnil, carI
vor urma
Depositele se vor stabili cit se pte maI aprpe de frontierd.
Divilia Gesso va avea o imprimerie i doI corectori, un
frances i un italian ; cum i un translator italian.
Dat i hotrk la Colmars, la 2 prairial, an. II al Repu-
blicei franceze, una i indivilibil, pentru a fi esecutat.
Bonaparte.
28. Cettnulul Chantron, adjutant-major de
artilerie
Quartierul general Nizza, 10 prairial, an. Il (29 Mai 1794).
Se Ordon cetalnului Chantron, adjutant-major de artilerie,-
de a merge la Ormea.
El va desemna vederile orawluI Monsorio, ghtuluI Arma
Capriola, carI a fost luate de la inamic.

www.digibuc.ro
 49

Va visita posturile nstre cele ma inaintate spre Carnino,

Certosa i Inhltimile Marta, cad au fost luate de la inamic in
llua de 8 floreal ; In urm va esecuta doue chiiriI.
I. 0 chart a Inl$imilor carI sii unsci Inhldmile de la
Ponte-di-Nava, Camino i Certosa cu tnldmea Marta.
IL Cea-l'altii, care si unsc inaldmile de la Ponte-di-Nava
cu ghtul Ardente, Pizzo, Tanardo i Inltintea Briga.
Va lua informaduni de la Oneille, asupra necesitidlor gar-
niznel i situaliunea artileriel; va vedea podul de piatr de
la Ormea.
Va visita ruinele casteluluI de la Ormea, cunt i, artilena
instalat In posturile inaintate spre Briga i- Camino.
Va pieca miine, 1 1 prairial i se va intrce din acsti nil-
siune cel mai thrziti la 4 messidor.
Bonaparte.

29. Cettnului Pille, membru in comisiunea de

organisatiune a armatei de uscat 0. marin
Quartierul general Nizza, 28 prairial an. II (16 Iunie 1791).
Escadra ancorzi In golful Jouan, englezii de doue od maI
tarI, Incruciz inaintea golfuluI ; bateriile Irish sunt In bun
stare. 1

Intrarea golfului este aprati de doue bated! de cte 4 tunuri

de 24 i doue mordere A. la Gomer, cad, se tncrucizi ; exist
pentru fie-care o build forge de glnle.
Interiorul goltulul este aprat de due forturile Pelletier i
Sainte-Marguerite, bine armate, cum i de bateriile de la Ga-
belle i Crouton, fie-care de chte doue tunuri de 24. Afari de
acesta, maine va fi In fie-care baterie, un plus de opt tunuri
de 36, ast-fel ci tu poll a asigura pe comitetul mantuireI
publice, ca s. -nu aibi *I o grip. Am instalat a'asemenea i
o companie de tunarl din regimentul al II-lea, independent de
marinarii cad se MI6. acolo.
ItI trimit planul golfului Jouan cu bateriile, pe cad '1 ye!
comunica comitetului.
4
www.digibuc.ro
 - 50 -
Trimete-mI patru mortiere a la Gomer de 12, pentru acest
golf, care este frte important.
Nu pot a me abtine de a te preveni ca generalul Thve-
nard, amiral la Port-la-Montagne, Ingramidesce fr ratiune
sute de tunuri la intrarea radelor Port-la-Montagne, cad deja
zunt inatacal)ile. Acsta impedica ca mijlcele nstre s fie
intrebuintate in alte puncte ale cstel.
Radele de la Marsilia, Ciotat, Port-la-Montagne, Hracle,
jouan, Villefranche, ad fost marite considerabil dupe .asediul
Tulon uluI.
Ne-ar trebui afete de cste, nu '1I fixez numrul, fiind-ca
nevoile nstre intrec ceia-ce ne-ar putea trimete. Ne-ar trebui
ma muk de cat o suta, pentru a le putea intrebuinta la dife-
ritele positiunI mai esentiale ale cstei. Trimete-ne dar atit
cat veI putea, disposind a fi expediate la Avignon, unde
void da ordine a fi distribuite diferitelor postud sus men-
tionate.
De 3 lunl se fabria la Marsilia afete pentru a le instala in
rad. Afetul de cst este singurul care ar putea aduce un
ervicid sigur batericlor de cOsta.
Am disposat a se construi un mare numer de cuptre cu
reverbere cad s'ad pltit de catre marina.
ste indispensabil ca tu sa strui pe lnga comitetul mantuirei
publice, pentru a hotr organisatiunea tunarilor de cOsta,
inteun mod invariabil .
La Port-la-Montagne, s'a schimbat o parte din disposijiunile
ce am luat i acst schimbare este 'in detrimentul serviciuluI.
L S'a gramdit multime de tunud 1 mortiere, ceia-ce este
in detrimentul celor-Paite parti ale cstei.
IL Adoptasem pentru fie-care baterie maI mare de la Port-
la-Montagne, de a se aeda la to tunud de 36, unul de 18,
fiind-c tirul cu glnie, este malt mai precis i mai uor, cu
piese mid i acsta din caus c, pentru a trage Asupra basti-
mentelor mid este maI bine d'a nc servi de piese mid.
Un inconvenient care trebue inlturat la bateriile mad, este,
Intrebuintarea maI multor feluri de calibre; cu tte acestea
nid uniformitatea nu trebue dus la extrem, pan a ne lipsi

www.digibuc.ro
 - 51 -
avantagiile ce se pot avea de la calibrele mid; efectul ar-
tilerier de ak-minuelea, este. meseria artileristula
Doresc ca tu si scrir unt cavant amiralului Thvenard,
pentru a '1 aminti organisatiunea armatetor,..
El nu trebue sA. ordone nid o schimbare in artileria, cstel
fAr ordinul met', fiind-ci e comand artileria armatei de Itatia,
Mari de acsta, prin o hothrAre mi se ordonA d'a pune in
stare de apArare c6stele de la gurile Ronului phi la Menton.
Dad, cine-va nu se m:irginesce In limitele functiunilor sale,
atuncl nu resultA de cAt desordine.
Bonaparte.

.30. Planul pentru a doua operatiune preparatorie la

deschiderea campaniel Piemontului
Nizza, 2 messidor an. II (20 lunie 1794).
I. A se asigura spatele armateI, fie contra inamicilor din
ifauntru, fie contra celor din afar.
II. A se reuni sisternul de apArare al armatelor de AlpI
.de Italia.

Asigurarea spatelor contra inarnicilor din nauntru

afar
Representantii naliunel vor lua msuri a se goni indiviii
.arestatI ca suspect! din oraele provinciilor Monte-Blanc, Is&e,
Alpes-Basses i Alpes-Maritimes, in localitAtile cele mai sigure
.din interior.
2) Vor disposa ca tunurile de campanie, ce se, aflA in nesi-
surant in aceste orae, sA se trimit armatelor.
3) Vor rechisitiona din departamentele Dr6me i Isre, 300
tunarI voluntarI, car1 se vor trimete la kvignon, unde gene-
ralul comandant al artilerid, va ordona a fi distribuifi diferi-
telor puncte mai esentiale ale cstei.
4) Se vor cere de la Paris, 200 tunarl voluntari bine instruiti,
penuu a p4li bateriele cele mai esentiale tie la Port-la-Montagne.

www.digibuc.ro
 52 -
5) Se vor recruta gardele nationale din oraele Embrun,_
Mont-Lyon, Brianon i Grenoble, pentru pada garnisemelor.
6) Cstele de la gurile Ronulul la Menton, se vor Imprtik
in se arondismente, ast-fel : Marsilia, Port-la-Montagne, Fl-
racle, Antibes, Nizza i Monaco.
Pentru fie-care arondisment se va destina un general co-
mandant.
Forturile Bouc, Ciotat, Hyres, Breganon i insulele Pelletier,
vor .fi comandate de oficeri superiori numiii de generalul er
i sub ordinele generalilor comandang de arondismente.
In fie-care arondisment va fi un comandant de pial.
Artileria and directia, trebue s fie organisat ca atare.
La Marsilia vor fi 4 tumid de 4 pe afete-snii, pentru
serviciul cstei, cele de campanie neputnd trece, i 4 piese
de 4, de campanie.
La Ciotat, doue piese de 4, pe afete-snil.
La Port-la-Montagne, doul piese de 4 pe afete-snil i ro-
piese pe afete de campanie.
La Hyeres, patru piese de 4 pe afete de campanie.
La Hracle, done piese.
La Frejus done piese ; la insula Pelletier se piese, la An-
tibes se, la Nizza se i la Monaco done.
Se vor expedia la Avignon, pucile cari se gsesc in depar
tamentele apartinend armateI de Alpi. Ele se vor distribui
trupelor fie-di-III arondisment.
Dac, inamicul ameninl a face o descindere, generalul
comandant al arondismentului, va cere de la departament nu-
merul de rnenl ce va crede trebuincio1 i carl apol se-
vor rechisitiona. Generalul va face de Indati cunoscut acsta
generalului ef, pentru a preveni pe representaniii naliunel.
Dephrtamentele vor trimete pe ct posibil meniI armail ;
ace, call nu vor fi armag vor gsi arme la deposite.
0 parte a gardeI nationale, trimese de la departamente, va_
ocupa posturile i pdi garnisoanele, iar cea-l'alt parte cut.
trupele, se va duce la locul de debarcare.
Dac, va fi pericol i va fi temere de vre-o invasie, generalul

www.digibuc.ro
 53

..comandant al cstelor, va cere trupele necesare dgpartamen-

telor apartinnd armatei de Alpl.
Fortul Malgue, va fi smgurul scutit de la aceste disposifiunl;
acest fort va avea artilerie de regiment, un comandament de
piai, un comandant separat. Comandantul nu va primi ordine
-cle cat de la generalul Ff, sail, representantii natiuneI.

II
Reunirea armatelor de Italia i de AlpI
Armata de Alpi
Vor fi i6000 meni la drpta armatel de Alp!, destinati a
e combina cu armata de Italia.
Vor fi clout dividiuni :
Dividia Stura, va fi cornpus din 3 colne :
Prima coln tare de 4500 meni,
A doua I. 11 3000 ))

A treia 1 )) I SOO o

, Total . 9000 ment

Dividia Chiteau-Dauphin, va fi formati din 2 colne :
Prima coln tare de 3000 meni,
A doua v 4000 1
Dividia Stura
In a treia di a atacului, prima coln afiat la Stura, va
inainta catre Sambuco.
A patra di, va inainta pin in fata Demontului.
A cincea di, dac, dividia Chteau-Dauphin, este impedecati
-de vre-un obstacol i dac inamicul ar fi Intrit pe platoul
Chteau-Dauphin, sari pe niscal-va posiiuni de la Maira, acsl
coln, se va uni cu dividia Bains-de-Vinadio a armateI de
Italia, tare de 3000 meni, i va cletap. 1500 menI pentru a
inlocui pe a doua coln. Dividia va fi atunci forte de 6000
email.
Dac, dividia Chteau-Dauphin, nu este Impedecat de nimic
In actiunea sa, isoo rneni din a doua coln, se vor reuni cu

www.digibuc.ro
 54

prima colem, inainte d'a sosi in fita Demontulul, ast-fel cl, ea

va fi Ind forte de 6000 ennenI. ,

A treia di, colema a doua, va inainta catre inltimele cari

domini valea GraneI.
A patra di, -va avansa pentru a protegea flancul stng at
primei colfme i va Impedeca pe vrjma, d'a strbate 'in valea
GraneI, cu scop de a o intrce.
A cincea di, acst colem, se va combina cu Intaia -coln.
una din dividiile armateI de Italia (dac va fi necesitate) i,
va ataca Inltimile VallorieI, pentru a Investi Demontul.
In hypotesa ci, dividia Chteau-Dauphin, ar suferi eecurI,
acati colni ar merge In ajutoru-i pentru a ataca Impreun
i a '1 surprinde pe inamic pe la spate ; ea ar fi inIocuit cu.
1 oo men1 din India colemi.
Daca, acsta colni nu va trehui s mrg In ajutorul divi-
did Chteau-Dauphin, va trimete r5oo men1, a se uni cu
tntia coln li a face tte manevrele necesare pentrn a
ataca pe vrjma la Valloria i a investi Demontul.
A treia coln, se va tine Inapol i va Indeplini rolul de
reserv- celor dolt coleme ; ea va ocupa positiunI pentru a asi-
gura comunicatiunile In valea StureI i pentru a proteja pio-
nieriI, cari ar lucra la drumurI, ar repara podurile i ar escorta
convoiurile.
Divicpa CICAteau-Dauphirk.
Prima colem va Inainta a treia di spre gturile cari domini
valea MaireI.
A patra di 'I va aranja marul ast-fel, ca si Impedece pe
vrjma de a Intrce prin valea Mairel a doua coln a dividieI
Sturel 1 de a intence prin flancul drept a doua colem a di-
vidiel Chteau-Dauphin.
A cincea di, dac, a doua colem, nu prevede obstacole i.
dad inamicul nu ar fi Intrit pe platoul Chteau-Dauphin, va
face manevrele necesare pentru a favorisa ocupatiunea.
In casul ca vrjmaul ar fi tntrit, a doua colni a di vidid
Stura, va alerga in ajutorul acestei dividii; ele se vor combina
pentru a invhli platoul i a sili pe vrAjma s '1 prssc.
www.digibuc.ro
 55

A doua coln, va Inainta a treia Ii, citre llimile din fata

platoului Chteau-Dauphin ; ea va remnea merea diagonal
Inapoia prima colne i se va sine gata a da ajutor. In urma
noutifilor ce le va primi de la acsta, va Inainta a patra
pentru ocuparea platould Chateau-Dauphin ; ea va fi secondat
i de intia coln.
Generalul de dividie, comandant al dividiel Stura, va merge
cu Intiia coln.
Generalul de dividie, comandant al dividie Chteau-Dauphin,
va merge cu a doua colni.

Observaliunl

Ambele dividii ale armatei de Alpi, aCi impreuni de scop a

cuprinde valea Sturei i Inceputul vilor Granei, Mairei
Varaitei, pentru a ajunge la Demont i Chteau-Dauphin. Ele
se vor proteja mutualmente prin marul ce vor face, dividia
Stura, trebue ins s fie tot-d'a-una mai mnainte, ast-fel ca s
se pti gsi necontenit in diagonal de la intara coln a di-
viiiel pani la a doua coln a dividie Chteau-Dauphin.
Dac, inamicul ar pune piedicI colnelor diviiiel Stura, divilia
Chteau-Dauphin, ar trebui s aranjeze marul ast-fel ca si
avepte ca aceste obstacole s fie Inlturate, lund posisiuni cari
s dea a inselege c ea vrea si se Indrepteze asupra posturilor
opuse diviiiel Stura. Dad, dividia Chteau-Dauphin, di peste
grave obstacole, ea nu trebue s se angajeze In mod serios, ci
s se pun numai de cat in stare de aprare i s atepte re-
sultatul marplui dividieI_Stura ; singurul cas, in care s'ar putea
angaja va fi acela, dud ea ar observa c vrjmnut ar incerca
intrcerea colnelor diviiiel Stura pe la Grana i Maira. Ocu-
pasiunea posisiunei Chteau-Dauphin, nu va trebui s coste
inge, fiind-c odat stpan pe Dernont, inarnicul
s'ar gsi in casul de a fi invluit din tte prsile i de alt-fel
posiliunile Chteau-Dauphin i-ar deveni nefolositre. Trebue
recomandat diviiiel Stura, d'a nu avea prea multi Incredere In
marurile sale i de a nu conta pe isband.

www.digibuc.ro
 56

Armata de Italia

Armata de Italia va avea trei dividii :

India dividie de la Bains-de-Vinadio ;
,A. doua dividie de la gitul Fenestre ;
A treia dividie de la Gesso.
Dividia Bains-de-Vinadio, va avea doue colne :
Prima coln tare de z000 &nett!,
A doua colemi tare de i000 meni.
Dividia Fenestre, va avea tre1 coleme :
Prima colni tare de 2000 tnenr,
A doua coln tare de poo Comeni,
A treia coln tire de moo meni.
Dividia Gesso, va forma doue colne :
Prima colne tare de 14000 meni, 2000 cavalerie,
A doua coln tare de 4000 6nneni.
Dividia de Vinadio, va lnainta In a treia di de mar ctre
oraul, Pianche. A patra, ea va merge pe drpta StureL
A doua coln, va ocupa positiunl din 'napoI i va lode-
plini rolul de escort a convoiurilor i a corpurilor de reservi.
Daa, a patra di., dividia Stura, ar ajunge fr obstacole in
fata Demontuld i and s'ar afla a dividia Chteau-Dauphin,
a IntImpinat obstacole, acest dividie s'ar uni cu dividia Stura.
Daa, dividia Chteau-Dauphin, nu inttnpin obstacole, divilia
Vinadio, va Inainta a cincea di la Gajola, pentru a dia cornu-
nicatia de la Demont la Coni.
A, doua colem va reminea inapoI, pentru a asigura comu-
nicatiunile i a 'I servi de reserv.
Div:Via Fenestre. Cele d'Indie doue coleme ale acestel dividif,
vor inainta a treia di la Valdieri.
A patra di, daa dividia Vinadio, s'a unit cu dividia Stura,
penttu cuventul a dividia Chteau-Dauphiu ar fi dat peste
vre-un obstacol, prima colni va inainta la Gajola, a doua se
va afla in positie de a o ajuta i de a 'I acoperi flancul drept.
A cincea di, a doua coln va ataca Valloria, cu concursul
dividiei Stura.
Din mornentul ce Valloria va fi a nOstra i Demontul in-

www.digibuc.ro
 57

-vestit, i dupe ce ocupatia positiei Chteau-Dauphin a reuit,

_acst dividie se va uni cu dividia Gesso.
Dividia Gesso. In prima di de mar, acst dividie va
lnainta la Robillante. A doua i va Inainta la Borgo-San-
Dalmazzo, ea va ocupa podul Rocca-Sparvera.
A doua coln, va ocupa o positie pe drpta Intre Borgo 1
positia ce o va ocupa divilia Oneille, ast-fel ca si Oa pro-
teja convoiurile, a asigura spatele i a deschide prin es cornu-
nicallunea cu divilia Oneille.

Observaguni
Nu se prescrit alte marurI acestel dividiI; scopul sea este
d'a simula c voesce s Investsd Coni, d'a goni pe inamic
dintre Stura i Gesso, d'a proteja dividia Fenestre i flancul
drept al tutulor atacurilor.
Generalul ce se va afla la acst dividie va comanda Intrga
expediOe.
Va disposa a se recuneisce Coni, va proteja asediul Demon-
tuluI i va ocupa tte posiOunile In stare de a One In eec
armata inamici. Cu un cuvent, acesta este corpul -care servesce
ca punct de sprijin al intregei armate i a IntreguluI sistem, de
la Chteau-Dauphin al Tanaro.

Artileria
Dividia Stura va avea un echipagiu de campanie compus
din 8 bataline i 2 companiI de artilerie calrele, cad vor
Inainta dupe Investirea DemontuluI, due divklia Gesso. A
doua coln va avea (loud piese de 3, pe catki.
Dividia Chateau-Dauphin. Fie-care din colnele acestel di-
vidii va avea ate patru piese de 3 de munte.
Dividia de Vinadio, va avea doue piese (12 3 de munte, a
doua coln va avea cloud piese de reserv.
Dividia Fenestre, va avea patru piese de 3 de munte.
Dividia Gesso, va avea un echipagiu de campanie de 15
lataline. Un echipagiu de munte de doue piese de 8, doue
-obusiere de 6 i dou piese de 4.
www.digibuc.ro
 Fie-care soldat va avea in cartqied cate 40 cartue i trei
cremine de puc, iar pe catiri sari cheseme cte 40 cartge i
ei cremine de puc de fie-care soldat.
Armata de Alpi, va avea un echipagiu de asedia pentru De-
mont, care se va organisa 1 deposita la Jausier i care nu va
inainta de cat atunci and va primi nuol ordine. l'n ce se
va face Investirea Demontului, tunarii i auxiliaril vor confec-
tiona gabione, sosisone i tte preparativele pentru asedia.
Se va recunsce Demontul i se va hodd planul de atac,
pentru ca la intaiul semnal s fie gata.
Se vor da ordine a se repara drumul ce duce la Stura, se
vor aprovisiona magaziele i se vor da ordine a se aduce efec-
tele de campament pentru consolidarea taberei.
Hrnirea trupelor
Armata de Alpi. Diviia Stura se va hrni prin gtul
Argentiere i prin magasiile stabilite la Jausier.
Fie-care soldat va avea cu sine 3 dlle hran i fie-care ba-
talion afte 3 lile pe trsuri sa cadri. Se va avea tachia
(net pentru 8 dile. Aceste subsistente vor fi liberate dupe chi-
tanta cuartirierulul i acesta va rdspunde Impreun cu caporalil
furieri.
Nu se vor lua de loc bagaje i corturi pe timpul espeditki.
Dividia Chteau-Dauphin, va avea d'asemeni se dile de
hran i se va hrni prin cuptrele stabilite pe fronded.
Se va avea la Jausier i in depositul de lngl Chteau-Dauphin,
pesmeti, rachia i otet suficient pentru a se hrni aceste cloud
dividii in timp de nout dile.
0 dat in fata Demontului, se vor stabili in oraele veci-
nale, cuptre ; iar depositele cari vor procura acestor cuptre
materialele, se vor aprovisiona la .rndu-le de la depositul
central din Jausier.
Se va desemna un inspector principal de subsistente, care va
urma colna a doua a dividiei Stura i care se va tine in
corespondent cu regisorul de subsistent al armatei de Alpi ;
se va desemna de asemenea un inspector dividiei Chteau-
Dauphin, sub ordinele inspectorului principal.
www.digibuc.ro
 59

Fie- care coln va avea un sub-inspector *tat de gardi-

magazinerI, amploiall de distributie, pentru a putea esecuta.
distributia In scurt timp.
Inspectorul principal, nu va fi insrcinat de cat cu prima
evacuare a magaziilor de la deposite. Aprovisionamentul pro-
gresiv din primul echalon de magazil, intr In atribuliile regi-
sorului armatei de AlpI.
Armata de Italia. Dividia Vinadio, va avea se dile de
hran i nou dile de rachia, otet i pesmeti, depositate la_
gtul Sainte-Anne.
Divijia Fenestre, va avea se dile hrani la 6men1 i se
dile rachiti, pesmeg i ()let, depositate la Fenestre.
DiviOa Gesso, nu va avea de cat hran pe trei dile ; se va.
maI lua la convoiuti pesmell, rachit i otet pe none dile.
Inspectorul principal va lua mesurI, ast-fel ca s se Oa
fabrica pine la cuptrele din Limone, pentru a se hrni In-
trga dividie, Ora ce stabilimentele de la Borgo vor fi in stare
d'a fabrica pine.
fa Saint-Martin, se va instala o magazie de dividie i cuptre
In stare d'a brni dividia Fenestre in timp de 13 dile.
Se va organisa la Isola, o magazie de dividie In stare a hrni
dividia Vinadio in tirnp de 15 4ile.
Ambele magazil de dividii se vor aprovisiona treptat de la
magazia central de la Scarena.
Divilia Vinadio, de Fenestre i Gesso, dup6 espeditie se vor
hrni prin Borgo-San-Dalmazzo.
Se, va instala o magazie centrai la Sospello, in stare de a
hrni cele 3 dividiI in timp de o lun i jumtate.
Se va organisa o magasie la Saorgio, in stare de a hrni
trupele o lun, i o magazie de dividie la Limone, in stare, a
hrni trupele i dile.
Se vor stabili cuptre la Borgo i in satele din hula mar-
pluI, cum i deposite capabile de a hani armata in timp de-
opt dile.
Se va Insircina un inspector principal, de a dirige i da or-
dinele necesariI pentru evacuarea treptati a magaziilor centrale

www.digibuc.ro
 do

.cle la Saorgio, Sospelo i Scarena, la magaziile dividionare din

Limone, Saint-Martin, Isola 1 la diferite deposite.
Aprovisionarea progresiv a magaziilor centrale din Scarena,
Sospello i Saorgio, va fi dirigeat de regisorul armatei.
Se va destina un inspector pentru dividia Fenestre i un
altul pentru dividia Vinadio, i cate un sub-inspector pentru
fie-care coln. Intl la coln a dividiel Gesso, va avea duoI
sub-iuspectori.
Se va destina personalul trebuincios pentru distributie in
tte punctele, brutari carI s Oa fi In stare de a fabrica i
distribui prompt i fr intirziere.'
Se vor pune didaril necesad la dispositia inspectoruluI prin-
cipal, pentru aranjarnentul cuptrelor.
Se va urma aceeai organisatiune i pentru furage.
Trsuri
Trasurile artileriel, fiind sub ordinele imediate ale generalului
-de artilerie, el va da ordine pentru a se complecta personalul
necesar.
Trisurile de subsistente, sunt sub ordinele inspectorului prin-
cipal de subsistente. ComisaruI ordonator va lua msurI pentru
ca tog agentii necesarI s esecute distributia in ordine i In-
mod uniform.
Anabulanie
Evacuarea rnitilor i bolnavilor se va efectua prin Stura,
_gtul Argentire i pe drumul mare de la Saorgio.
Hotrt de noI, representantul natiund de pe angi armata
de Alpi i de Italia, pentru a fi esecutat indat ce armata de
Alpi va fi luat dispositiunile sale.

34. Cettnulul Berlier

Antibes, 7 messidor an. II (25 Iunie 1794).
Sunt nemultumit de activitatea ce s'a pus in armatnentul
-baterieI de 14 Brague ; nu avem nid praf, nid projectile, nicI
tunari, lucru care trebuia s fie esecutat In 24 ore.
www.digibuc.ro
 61

Arestzi pe caporalul Car li, care comandi acst baterie i%

care s'a absentat, ducndu-se dup vin la Antibes.
Di instruclii comandanlilor de baterii, ci ei nu trebue s .
lipssci nid o data de la postul lor. Tu m vei preveni cind
piesele de fer de 24, vor fi sosit.
Nu perde nid un moment pentru a reaprovisiona garni-
sna ta.
Songis, 41 va trimete mAine pe cetinul Avenard, pentru
a 'ti da concursul WI In sala de artificil ; nu perde nici un
moment pentru a activa fabricarea artificiilor.
Vei primi In urmi autorisalia pentru a lua afetele de marina..
Nu vei mai construi afete de marini, ci numai de c6ste.
Bonaparte.

32. Cettnulul Berlier

Quartierul general Nizza, 9 messidor an. II (27 lunie 1791).
Nu trebue si dai numele de Sainte-Marguerite insulei Pel-
letier, ci numai insula Marguerita ; cea-l'alti insula, Honorat.
Este nevoe de un decret al Conventiund pentru a se putea
schimba numirea garnisnelor.
Bonaparte.

33. Cetpnului Berlier

Quartierul general Nizza, 14 messidor an. 11 (2 lulie 1791).
Existi in Republici dou specil de alarmati, unii carI strigi_
ci le vor lipsi hrana i unii cad' se tern tot-d'a-una d'a r-
mine& fad praf.
S'a Impritiat In Antibes sgomotul ci s'a luat praful din
acsti localitate ; doresc ca nid tu, nici garda ta, si nu fiti
implicali in acstii cestiune, cid nu le va fi tocmai bine acelora
cari respIndesc alarma In popor. Comitetul mintuirei publice
i generalii, scia ce fac cind iati o cantitate re-care de pulbere
dintr'o piali i trebue si fie cine-va putin priceput pentru a nu
intelege a armata de Italia, apirindu-vd, nu trebue si aveti
ttna de nimic ; de alt-fel nu trebue ca cestiunile secrete s'i

www.digibuc.ro
 - 62 -
fie cunoscute de vrajma. Acei cari nu aint la centru maineI
nu ail rolul d'a judeca justeta operatiunilor..
41 recomand, in numele iateresulur ce Ir port, a nu alarma
pe nimeni, a nu. 'Lk permite nici o data calcule asupra pra-
fului, a. linkti opiniunea publia i a recomanda subordonatilor
rer acela secret. Nimeni nu trebue s cunsca aprovisiona-
mentele pietelor, de cat guvernul, generalulief i cu mine.
Mi s'a raportat c, In o intrunire de militarl, s'a -vorbit de
praful care exista i de cel care lipsesce 'pentru aprovisiona-
mentul piece! Antibes i ca tu erai acela care procura elementele
acestor calcule; doresc ca acestea s fie svonuri fale.
Bonaparte.

34. Cettnului Berlier

Quartierul general Nizza, 14 messidor, an. II (2 Julie 1794).
Este o tuelciune d'a spune ca nu. al de cat 28 miliere de
praf In Antibes, pe dal vreme ai 45 de miliere, fie in but6e,
fie in incircituri de tun, fie in cartue.
Diferenta acsta nu pte s aiba alt efect de cat s alarmeze
opiniunea publica.
Ea te rog dar, d'a calcula mai bine. Trimete baterielor de
csta ceia-ce le este necesar.
Bonaparte.

35. Lul Junot, Lt. de cavalerie, adjutant al

generaluld Bonaparte
Antibes, 25 thermidor, 2 fructidor, an. II (12, 19 August 1794).
Recunosc prietenia ta, scumpul mea junot, in propunerea
pe care 'mi faci; de mult timp i tu cunosci prietenia ce o
am pentru tine i sper a tu contez1 pe acsta prietenie.
Oameni, pot fi nedrepti cu mine, scumpul mers Junot, dar
este destul a fi inocent ; consciinta mea este tribunalul cdruia
'I Ja* cont de purtarea mea.

www.digibuc.ro
 63

Acstd consciintd este linijtit and o intreb ; nu face dar

nimic, ad tn'at compromite.
Adio, scumpul meri Junot, salutare i amiciie.
Bonaparte,
(arestat in fortul Carre la Antibes 11).

36. CettnuluT Multedo, representant al natiunei

QuartieruI general Loano, 29 fructidor an. IL (15 Sept.1794).
Ti-am scris in mat multe rndurI, dar tu nu mi-ai rspuns;
nu pot crede c acsta ar fi din dispre pentru mine. III vor-
beam de afacerea ce mi se Intmplase i gindeam c, dac,
imprejurrile te-ar provoca d'a vorbi de mine,, tu m'aI servi
cu in. teresul pe care '1 meritl un constant amic al libertgei i
o persn care tot-d'a-una Ii-a fost ataat.
Armata de Italia, ai' avea nevoe de un bun grafornetrn cu
lunet i genunchier, de o bun planet cu tot asortimentul.
Tu cunosciaI un artist care 'm1 vndu ceva anul trecut i care
mi-a prut bun ; te rog a face s '1 parvin anexata scrisege.
I-am Mat numele.
Salutare i frlie.
Bonaparte.
P.S. Complimentele mele lui Arrighi i Casabianca.

11) Pe cAnd Bonaparte se afla la armata de Italia, concepu faimosul

plan de invazie a armateT franceze in Piemont, i a cArel tmA era ; con-
eentrarea armatelor de Alpi i de Italia in valea StureT, pentru a Ina-
vili in Piemont; acest plan comunicat guvernulul de eltre Robespierre
tAnArul, care se allA in misie pe WV armata de Italia, tu aprobat. Mad
ordinul de mar fuse date, sosi vestea revolulieT din 9 thermidor i a-
restarea hit Robespierre; partidul advers, ceru arestarea i destituirea WI
Bonaparte ea complice eu Robespierre, sub euvant a planul adoptat tin-
clea sg redeschidA Tulonul englezilor i se serveaed interesele luT Ro-
bespierre, lucru ne-adevgrat; totu1 Bonaparte fu destituit i arestat in
fortul Antibes de cAtre ComisariT conventiuneT 441betto La Porte fi Sali-
ceti. Adevgrul Iasi eind la luminA Bonaparte fu.liberat din inchiscire.

www.digibuc.ro
 - 64 --
37. Cetatnului Multedo
Quartierul general Cairo, 2 venigaliaire (23 Sept. 1794).
N'am primit nid un rspuns la mal multe scrisorI ce li-amt.
scris, sunt cte-va decade.
AustriaciI amenintad Savona, i prin cucerirea acestuI ora.
voiaa sa forieze neutralitatea poporului din Genua, impedecnd
cu totul comerciul nostru.
EI fcuse deja drumurI marl, formar tabere i (Muse or-.
dine s avanseze artileria. In calculul lor, ei nu s'aa gndit.
a republicaniI se aflaa acolo i supravegheaa micirile lor i
ateptaa mornentul de a 'i prinde In flagrant delict.
Tu scii a oligarhii din Genua, care guvernzi acst repu,
blic, ne ursc, i nu atpt de cit prilejul ca s ne pt trda .

fr pericol.
Stirile din Genua, i midrile vrjmaului, nu ne las nici o
indoial asupra proiectelor lui. Representaniii, incredintall ci
era tocmai timpul d'a para i de a zdrnici pregtirile kr,
hotrfir ca armata de Italia, s inainteze pentru a cuta pe
inamic, a '1 bate i a 'I dejuca planurile lui.
A doua di de Sans-cuiottides12) am pornit in mar cu 12000
meni, un dividion de artilerie de echipagiu de munte i 600
dragoni.
Prin marurl combinate cu art i esecutate cu mult en
samblu, am silk pe inamic d'a prsi posiOunile unde el se
intrise i care '1 eraii frte avantagise.
A patra di de Sans-culottides de diminP, ne gseam in
presenIa armatei austriace, ea se afla in btae tn qesul Carcare,
ora Genuez ; ea intrise dlurile i stabilise aid putern ice
bateril
Nol ocupam inllimile Biestro, Pallare i Millesimo, indat
ce recunoscurrn positiunea vrajmauluI, ne hotrrm d'a incepe
atacul prin luarea in stpnire a vechiului castel de Millesimo

12) VedT nota 2 de la pagina 14 cele 5 dile complimentare din calendarul

Republican.

www.digibuc.ro
 65

de acolo a inainta la capela, tntre Carcare i Cairo i a ataca

inamicul pe la spatele positiund sale tntrite.
Prin acst operaOune, tl taiam reragerea, ti dejuam planut
de btae i ne asiguam o isbanda complect. La 3 ore dupe
amiaza atacaram vechiul castel Millesimo.
Inatnicul postase acolo un bun batalion ungar, care se apri
destul timp: pentru a atiga cite-va csuri i parsi campul de
lupt and se vedu pe punctul d'a fi incunjurat,
Feld-mareplul Colardo, cind ne vdu stpini pe Millesimo,
gata a Inainta spre capel, dadu semnalul de retragere, pe care
o esecut cu destul ordine i cu multi prudenla din partea
trupelor sale.
El fu, de alt-mintere, favorisat de npte, pe care o intre-
buin tota cu marul i nu se opt-I de cat la Dego, doue leghii
dincolo de Cairo. Noi intraam tn acea npte In Carcare,
Inaintaam a doua li la Cairo, orael din Piemont, a aruI
locuitorl ne predar cheile.
Pe la done ore dupe amiadI, descoperirm pe vrajma din
satul Rochetta. El avea rezemate flancul drept si sting de
munO, pe cari II credea frte tari; iar centrul le era Intrit
tn dosul Bormidel i sustinut de artileria lor.
Ulanii, cad formart tt cavaleria lor, faceaO evoluiii tn sus;
el nu cautat de at a ne inela.
Dad, ne-am fi gindit c eI ar fi voit s ne atepte a doua
di, am fi amanat bucuros partida ; dar, asiguraiI a el ar fi
fugit tn timpul nopiei, luaram imediat dispositiunl de atac.
Sse bataline i cate-va tunuri de munte se Inirar pe
muntiI din drpta, i avur ordinul de a intrce stinga inami-
cubit d'a lua posiliune pe drumul de la Dego la Spigtfo i
prin acst operatiune de a tla absolut retragerea inamicilor.
Done bataline furi trimise pentru a scte pe inamic din
posiliunea care li garanta fiancul drept. Restul armatei se
aranj in btae, in dosul orielulul Rochetta, cu cavaleria i
artileria.
Tote aceste dispositiunI, nu putur sa fie terminate de cat
(One trliti, sanga &du semnalul de atac g dupe o arj
5
www.digibuc.ro
 66

repetat de patru orl, remase stpan pe Inltimea pe care o

.,
ocupase inamicul. ,
Focul fu frte via la drpta, nixie vrajrnaul aranjase forte
Insemnate ; noi il gonirm dintr'o parte a positiunilor sale, dar,
o npte frte Intunecs, nu ne ingadui d'a inainta mal mult
i de a -ajunge pani la virful Dego.
Centrul lupti cu multi energie, vrjmaul ced peste tot i
cavaleria lui atit de ilustri trt evolutiuni, gasi prudent d'a nu
atepta ocul cavaleriel nstre.
Nptea ne-a despilit, moi am bivuacuat pe cmpul de
btae, am gedat artileria pentru a incepe canonada in revr-
satul zorilor ; vrjmaul Ins n'a judecat c trebue s ne atepte,
el a mers o di i o llpte necontenit.
Perderile vrajmaqului se socotesc [Ana la r000 salt rzoo de
&men); cimpul de btae, magaziile sale de la Dego 1 chiar
rnitif set', all tmas in puterea nstr.
Ast-fel dar, iat dejucate pentru mult vreme, planurile
vrjmaului asupra Savonel. ,
Btlia de la Dego, ar fi fost decisiv pentru Imprat, In
statele sale din Lombardia, dac, am fk avut Inca trel orie de
di mai mult.
Prin acst. espedifiune pare ci vrjmaul nu mai pte pentru
mult timp s mediteze ceva pentru Savona. Nu ne rmine de
cat a libera Corsica, din drama englezilor.
Sesonul este favorabil, nu mai este nid un moment de
perdut ; Spaniolii ail reint,at in portul lor ; mil avem infor-
mniuni recent& din Ajaccio, i, departe de a fi mat-it mijlcele
lor de aparare In acst parte interesant a Corsicei, el din
potriva desaprovisionase citadela de o parte din munitiile sale
de rsboia.
Cu opt sail dece mil &tent i cu 12 bastimente de rsboia,
In acest seson i espeditia Corsicel, nu va 6 de cat o preum-
blare militrisci.
A alunga pe englezi dintr'o positie care II face stipini pe
Mediterana, a '1 alunga din singurul departament pe care il
osupi inc, a pedepsi pe sceleralit cad art trdat Republica, a
libera un mare num6r delmmi patrioli, cari sunt Inca In acest

www.digibuc.ro
 - 67 -
departament i d'a restitui la dminele lort pe bunil republicani,
cad s'arr fcut vrednid de solicitudinea patriel, prin modal ge-
neros cu care el ail suferit totul pentru principil : iat, arnicul
meti, espeditia care trebue s ocupe cu totul sekitul guvernulul
in particular pe deputatif acestui departament i deputa-
tiunile departamentelor vecine.
Bonaparte.

38. Cetitnulul Manceaux

Nizza, '15 frimaire, an. III (5 Decembre 1794),
La Lance, hi va Inmana acst scrisre. Un echipagit de
artilerie de asedia sosesce pe mare la Tulon. Vei avea griji
a nu se debarca nimic fr ordinul mea.
Un echipagia de campanie trebue s sossei pe uscat, el este-
destinat a fi imbarcat. VeI disposa ca el s fie aranjat In parc
afari din orn in o positiune pe care o veI crede ma! con-
venabil.
Un echipagia de munte trebue s plece pe mare, vei lua
disposiliI pentru debarcare, in momentul cnd va fi sosit,
pentru a '1 indestula cu cele necesare.
Seful de brigad Sugny, care este destinat a comanda artileria
in acst espeditie, trebbe s plece la Tulon.
Bonaparte.

39. Lui Josef Bonaparte

Paris, 9 prairie] an. III (28 BIM 4795).
Aid s'ail arestat tineril cu cravate verai, car! sunt banuiti
-ca membril al societatei Jan"). Se arestz multe persne bi-
nuke d'a fi emigrate. A inceput a se intelege a regalistii sunt
de temut, fiind-c se cred favorisati i c este timpul d'a pune
capt sperantelor Jor.

13) Pseudonim al societteI tinerimel, care, pe timpul revolutiel, se pu-

nea in capul mivdrilor i manifesta In contra revolutid.
www.digibuc.ro
 68

Ti-am trimes eri prin Casabianca Constitutia ; totul crete

intr'un mod inspimnttor ; in curand nu va mai fi posibil de
trait; recolta este ateptata cu neribdare.
Bonaparte.

40. Deanna Permon 14)

Paris, 30 prairial, an. III (18 Iunie 1795).
N'am voit nicl o data d'a trece ca pclit, a trece ast-fel
In ochiI D-vstre, daci nu v'a spune c Kit de mai bine de-
clout-deci 411e ca Saliceti este ascuns la D-vstra. Amintili-ve
vorbele mele, &tuna'. Permon. Chiar in liva de i prairials
moralicesce eram aprpe sigur ; acum o scia cu sigurant.
Saliceti, velI bine, a fi putut s Intorc rul ce mi-aI fcut,
i lucrand ast-fel m'a fi resbunat, pe cand tu facut rea
fra ca e sa te fi suprat. Al cui rol este mai frumos in acest
moment, al mea -ori al tea? Da! am putut s me resbun, dar
n'am facueo ! Pte vel 4ice ca bine-facatrea ta Ill servete
de ocrotire ! Este adeverat ca acest consideraiie este puter-
nica. ; dar i singur, desarmat i proscris, capul tea ar fi fost
sacru pentru mine. Aide 1 du-te, cauta-II in pace un asil, unde
vel putea reveni la sentimente mai bune pentru patrie. Gura
mea va fi Inchis asupra numelui tea, i nu se va deschide
nid o data. Caete-te, i mai ales, apreciaza motivele mele; eti
merit acesta, cci ele sunt nobile i generse.
Dmna Permon, dorintele mele cele mai bune te urmeza pe
D-ta i pe copilul D-tale. Sunteti dou flit-4e slabe, far nici o
aprare. Providenta 1 rugciunile until amic s fie cu voi !
Fill mai ales prudent i nu ve optiti nicl o dat in orgele
marl. Adio, primig asigurarea prieteniei mele.
Bonaparte.

-14) In urma liberereT luT Bonaparle din l'ortul Antibes, unde tusese-
arestat prin intriga comisaruluT guvernuluT, Saliceti, gi dupe ce se do-
vedesce adeverul i inocenta asupra conduitel luT Bonaparte la armata de-
Italia, numitul comisar trebuia sA fie dat judecAteT; Bonaparte tnsA, cle
ment i mArinimos, il scapA.

www.digibuc.ro
 69

44. LW Josef Bonaparte

Paris, 4 messidor, an. III (22 lupin 1795).
Am primit scrisrea ta cu No. 16. Scrisrea lui Chiappe
ficut plicere. El are cel mai mare credit ; dad ar fi aid,
ar face ce ar dori. Voit face tot ce voit putea pentru a aranja
pe Lucien.
Et sunt In serviciul armatei de vest ca general de brigada,
dar nu In artilerie. Acum sunt bolnav i acsta m silesce a
lua un congedit de dou orl tre lunl. Cnd void restabili
sanatatea, voit vedea ceea ce voit face.
Ast-41., s'a chit Constitutia 15) la Conveniiune.

15) Constitutia directoriali, ;Hs a anuluT III al republicel. In urma

incetireT revolutiel in thermidor, se cerura de cite partidele poll-
tice punerea in vigre a constitutieT. O comisiune de 11, studiari acsti
conslitutie in timp de 3 lunT (messidor, thermidor i fructidor anul Ill).
Acsti comisiune, a fost compusa din elemente ale tutulor partidelor din
-conventiune s't anume : Lesaye, Daunon, Boissy-d'Anglas, Creuze-Latouche,
Berlier, Louvet, Lorivellire-Lpeaux, Lonjuinais, Durand-Maillane, Baudin
Thibaudeau.
asele acestel constitutil fu;
Puterea esecutird, incredintati- la 5 perseme numite director!, avnd
atributiunt limitate ca : promulgarea i esecutarea legilor i directiunea,
nu lust s't dreptul de rsboid st pace, care era reservat puterel legiultre.
Puterea legiuitre, se admite sistemul bi-cameraI, mar propriu
controluluT putereT esecutive. Experienta ficuta cu sistemul uni-cameral,
a dat resultate desastrse, c5c acest sistem duce la dictatura.
Basele putereT legiuitre furl : Consiliul de 500, commis. din 500
membril, avnd etatea de 30 anT cel pl4in, cu dreptul de initiativa le-
gilor, reinoindu-se cite 4/8 anual prin tragere la sortl i scrutin de vot.
Consigul btrdnilor, compus din 259 membriT, avind 40 anT cel
putin, toll insuratT sad vdcluvl, cu drept de sanctiune a legilor votate de
-Consiliul de 500, reinoindu-se anual cite, 1h.
Puterea esecutivi, compusi din 5 membril, ia numele de 13ireetorat
esecutiv, deliberzi cu majoritate de voturt s't se reinoesce anual cite
15; directoratul are ministriT responsabill numitT de densul.
torpul electoral este organisat ast-fel : Tog cetiteniT de 21 anT, se con-it
vci de drept in adunirile primare la inceputUl lui prairial i numesc
aduntrile electorate. Aceste la rindu-le, se convci la20 prairial si nu-
mesa duo! consilierT al legislature!. Ambele consilir, de 500 si al Wei-
milor, se convtici in adunare generala i numesc pe Director!.

www.digibuc.ro
 - 70 --
Se astpt fericirea si liniscea de la acst constitutie ; ti-o
voiti trimite imediat ce o voiti putea avea si cand va fi im-
primat.
Bonaparte.

42. Lui Josef Bonaparte

Paris, 6 messidor, an. III (24 Iunie 1795).
M6 voiff grabi de a trimete femeel tale, comisinele pe cari
le doresce. Dsiree imi cere portretul mea, 11 voit comanda si tu
21 vei da, dad ?I va mai face plcere, dad nu, 11 vel pistra
pentru tine. In ori ce evenimente, In care srta te arund,
tu sail bine, amicul men, CA nu poll' avea un prieten mai bun,
druia s fiI mai scump si care s dorsd maI sincer fericirea
ta. Viata este un vis upr care se risipesce.
Dad pled, si credI -c va fi pentru mai mult timp, trimete-mi
portretul t60. No! am vietuit attia ani itmpreuni, asa de stransI
unit!, in cat inimile nstre s'aa contopit, si tu sciI ma! bine de
cat ori-cine, c inima mea este cu totul a ta. Simt, scriind
aceste renduri, o emotiune fad esemplu Itn viata mea I Simt
bine c nu ne vom vedea asa curind si nu mai pot continua
scrisrea mea.
Adio, amicul meti.
Bonaparte.

43. Lui Josef Bonaparte

Paris, 18 messidor, an. III (6 lulie 1795).
Il'am mai primit noutll de la tine de cnd al plecit ; se
vede c pentru a ajunge la Genua, trebue s treci fluviul
Puterea judiciarei, este incredintata judecetorilor numig prin sistemul
electiv tii este organisate ast-fel : 1) Judecetoriile de pace, 2) Tribunalele -
departamentale i 3) Curtea criminate, compusi din 5 membriI gi un
jurat.
Sistemul administrativ municipal tii departamental, fu. asemenl nurnit
pe cale elective si incredintat la 3-5 membriI dupe populatie; in fine-
se declare libertatea preset', a cultuluI fi ast-fel statul francez trece intr'o
fase cu totul noue.

www.digibuc.ro
 71 t
Lth 16), cicl Desire, nu 'nfi mal scrie de cnd e la Genua.
Englezii at debarcat 12000 meni, in mare parte emigratI
din Bretania. Acest fapt provocat aid mare nelinisce;
find sigurI de superiOritatea infanteriei nstre, care 41 bate
joc de aceste ameninlrl engleze.
Armatele de Italia 0 de Pyrine, par via atacate.
Se decretz in fie-care 4i cte-va articole din constitulie.
Liniscea este perfect. Plinea lipsesce meret ; timpul este cam
rece i timed fa cu sesonul, ceea-ce intirziazi recolta. Lu-
dovigil merg aid 750 franci.
Bonaparte.

44. Ltd Josef Bonaparte

Paris, 24 messidor, an. 11 (12 Iulie 1795).
Englezii vor fi silii peste purin timp d'a se imbarca. Pi
chegru pregtesce trecerea Rinului. Vandeia 11) proprit. 4is
este liniscit. ChouaniI18) nu Incep de ct In nordul Loirei.
Se vorbesce ci pacea cu Spania este iminenti.

16) In mytologia gad, Lethe, este un fluvid din infern, cine bea din
apa acestul fluvid 41 uitA trecutul i chiar existenta terestrA.
17) Provincie in nordul FrancieT, resculat in urrna intrigilor regal4-
tilor Ip a clerului proscris, cum 0 de cAtre spiritele contra-revolutionare.
De tld mipArile lor insurectionale nu s'ad mArginit numal pe teritoriul
provinciel Nendeea, tottql li s'a dat numele de Vendeent Ait repurtat
dese-orI succese contra armatel republicane, gratie contiguratiunet adreseT
curagiuluf cu care prata de avantagiile naturale ale solulul. Migcarea
lor incepe in primA-vara anului 1793. Principalil fefi furl : Gathelineau,
Siofflet, Gharette, ei former& o armate. de 30.000 de insurgenti, intitu-
lAndu-se Marea armat regal eatolicas. Armatele republicane reufi
in diferite rinduri a '1 linisci, totuta capil neputend a fi prin1, continued
a escita spiritele la revoltA, prin unelfirile Burbonilor expatriati I prin
concursul material al AnglieT. Generalul Hoche insA, grape tactice sale
ingenise, reursce- a prinde pe 4ell i Vendeea este finisci IA in Martie
1796, dupe un resboid civil de 3 ant
18) Name dat insurgeotilor din Bretagnia, niece cete de brigancli, arf
in numer de cAte 50-00, desertorT din armatA, vendeeni reslAtitt etc.,
cutreerad 'Muffle, drumurile, stricad podurile, prindead curieril arma
www.digibuc.ro
 r72
Holandezii par amid calai ai revolutiei kr. E probahil ca
stathouder 19) nu va mai intra in Holanda, partidul sed este
absolutamente nul.
Nordul se intuneck Polonia i face sperant.
Italia se Imbogfitesce mered din rpirile i nenorocirile
Franciei. Galeazzini este cred la Genua. Gribesce-te de a 'm1
comunica noutti despre tine.
Luxul, plcerea i artele reincep la Paris Intr'un mod ui-
mitor. Eri s'a representat la Oper, Pbedra, In beneficiul unel
vechi actrite, de la done ore dupe amiadI multimea era imensa,
cu tte c- preturile ad fast Intreite. Trsurile, elegantii reapar,
sad mai curind eI ni i1 reamintesc de cAt ca de un lung vis, c
ar fi incetat vre-odati d'a strluci.
Bibliotecile, cursurile de istorie chimie, botanic, astronomie
etc. se succed.
Totul se ingrmadesce In acst lark pentru a distra i a
face viata plcut.
Fie-care este smuls de la reflecjiunile sale, cum se Om,
vedea in reil acst pornire a spiritului i acest virtej aa de
activ?
Femeile sunt pretutinden1 : la spectacole, la preumblrl, la
biblioteci. In cabinetul savantului vel vedea persne frte fru-
mse. Aid -nktnal, din ate locurile de pe painnt, ele Ineritti
d'a tine cdrmd; de alt-fel bdrbatil sunt nebula de pe ele, nu
gdndsc de cdt -la ele fi nu trdesc de ait pentru ele. 0 femee
are nevoe sd trdiascd 6 lunr ra Paris, pentru a cunsce ceia
ce i se datoresce ,si care este imperiul ad.
Bonaparte.

telor, tr5surile, convoiurile, asasinad pe comisaril i judeatorit guver-

nulul i devastail totul in calea lor, in numele causeT Tegale gi a cleruluT
resvrtitor. Principalul lor gef a lost Puisaye, fost membru al aduncirel
anstitutionale, regalist infocaL. Migcarea lor incepe/ in 1794 gi este ini-
bugit tot de generalul Hoche, in 1796.
19) Cea mal inalt funcliune in republica Terilor de jos, de la 1581,
avea In acelag limp pe land atributiunile putereT esecutive i comanda-
mentul armatel. Mal tarp"; acst funchie devine ereditaril In casa familiel
d'Orange.

www.digibuc.ro
 73

45. Lui Josef Bonaparte

Paris, 30 messidor an. III (18 lulie 1795).
Nici o scrisre incl de la tine, i e mai mult de o lun de
cnd aY plecat ! Nici de la Dsirde n'am primit nid o scrisre
de cnd se afl la Genua. Pe aid linisce complect. AU fost
re-carI sgomote la spectacole pentru cntecele de Rveil du
peuplet 5i (la Marseillaise, tineretul pare a nu fi incintat
de acest hymn. Constittnia se decretz In tte dilele. In loc
de a fi numit direct prin adunrile primare, dup cum era
projectul comisiunei de II, vor fi adunri electorale ca in 1790.
1mi Inchipuih ci tu profifi de ederea ta la Genua, pentru a
trimete argintria nstr i objectele cele mai preci6se. Louis
se afl Ia Chilons-sur-Marne de vre-o cinci saa se dile; el
va termina In acest or4 educatiunea sa ,i va deveni un orn.
El are bun-vointii, invat matematicele, fortificalia i armele.
Atept scrisorile -tale, pentru a m botar s cumpr o moie ;
nu este posibil d'a avea ceva bunior cu mai Fib de 8 la
900,000 &and.
Richard, servitorul lui Junot, care plecase- cu cail met, a fost
prins de Chouani la cinci leghii de Nantes.
Cali' pe aid, sunt fri pret ; acela pe care ti l'arn dat valo-
rzi cinci ori mai mult de ch m costa ; aga dar pstrzi-1.
Junot se afl aid, trind al dracului i cheltuesce de la tatu-
sd ct pte mai mutt. Marrnont, care rn insotise de la Mar-
silia, eke la asediul Mayentel. Se pare ca armata de Italia a
fost btut c s'a evacuat Vado i Loano.
Atept scrisorile tale cu nerbdare i noutll despre tot ce
te inconjr. Salutri femed tale, pe care doresc a o imbratip
la Paris, unde tresci mai fericit de clt la Genua. Aici, omul
sincer i prudent, care nu se amested de cat printre amid,
tresce In tt voia i libertatea imaginabil, dupe plac, i
este absolutament liber.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 74

46. Getatnu WI Boinod, comisar de rsboiii

Paris, 6 thermidor, an. III (24 Julie 1795).
Nu v'am scris, amicul met, fiind-cl n'aveam nid o noutate-
plcut a ve comunica. Nu mal sunteti Omit In funqia de co-
misar de resboit ; dar este cu putinr ca acsta s se schimbe
inainte de plecarea mea din Paris, care flu va avea loc de dt
peste cte-va decade.
Comunici-mi nout41 despre D-ta. Pe aid finisce complect.
III trirnet cte-va numere din (La Sentinellen de Louvet.
Scirile din sud sunt Ingrijitre, escadra perde un vas ; ar-
mata de Italia prsesce posiOunile i garnisemele importante
i perde artileria ; -magasia de pulbere de la Nizza a fcut ex-
plosie ; teroritii nuoi, comit numai crime. Trebue s sperm
c In curnd un guvern ferm i mai bine organisat va face s
inceteze tte aceste.
Adio, amicul met, scrie 'ml.
Bonaparte.
P.S. S se scrie generalului Bonaparte plic inchis sub adresa
zetlnulul Casabianca, representant al naiiunei, strada Micho-
diare No. 6.

47. Lui Josef Bonaparte

Paris, 7 thermidor, an. III (25 late 1795).
Sunt general In armata de Vest ; bla de care sufer ma
reline aid. Atept detalii de la tine. Cred ca tu Inteadins nu
mi-ai vorbit nimic despre Dsire ',. nu scit dad ea mai tr-
esce ind.
Pe aid totul merge bine ; numal sudul este In agitatie. AO
fost cite-va scene provocate de tineret; o copilrie.
La 1 s, se va relnoi o parte din membril comitetului mintuirei
publice ; sper ci alegerile vor fi bune. S'a disposat a se tri-
mete nuortrupe armatei de Italia. AI dori tu s ma duc i
et ? Scrisorile tale sunt prea lipsite de Inteles ; din causa a tu
voesd s fiI prudent si laconic, nu 'mi spui nimic. Cind te ver

www.digibuc.ro
 75

intrce ? Cred cl afacerile tale nu te vor reline mai mult de ct

luna lui thermidor afar din Frauta.
Nu e sigur ca proectul ILA Lanjuinais 20) si trcl; e posibil
ca sa nu se introduc nimic not In ce privesce efectul retro-
activ ; In principit, acsta ar Insemna a se comite aceeas1
grel. La fimp ti-am trimes raportul lui Lanjuinais.
Adio, amicul met , sntate, veselie, fericire si placere. Ti-am
trimes scrisori de la Marieta, Freron, Baras, care te recornanda
Insrcinatului de afaceri al Republicei.
Permon se afl aici; te salut impreun cu Muiron i Ca-
sablanca.
Bonaparte.
48. Lui Josef Bonaparte
Paris, 10 thermidor, an. III (28 Iulie 1795).
Emigrantil, in num6r de / 2000, debarca0 in apropierea in-
sulei Quiberon lngi Lorient, stabilise baterii pentru a apra
trecerea istmului. Vasele engleze i fortul Penthi&re, pe cart
le aveam, il ajuta spre a se apra, ei se credea in sigurantii.
Hoche le finea blocate dincolo de istm. Emigrantii a voit s
incerce o eire la 29, at lost ins btuil. La 2 thermidor, co-
lnele armatei de Nord sosind in timpul noptei : s'a trecut
istmul, s'a resturnat avantposturile, s'at cucerit bateriile
s'at omorlt o mare parte din acetI nenorociti; s'att fcut
z0000 prisonieri, li s'at Nat 60000 arme, p000 haine,
carne conservat i mai mult de r60000 perechi pantoft Acesta
a fost, amicul met, resultatul acestel intilniri, unde s'a admirat
inepcia lui Pitt, de a trimete 12000 (5meni s. atace Francia-
Se remarc, printre prisonieri, clerul episcopului de Dol cu
Monseignorul.
Totul merge bine. Acst afacere a suprat pulin pe micul
Coblentz din acst lad ; eri, erat plouati i s crell c birni
torii Europei avea re-care curaj ; alt-fel pe aid linisce.
Bonaparte.
20) Acest proect este relativ la Constitulia directional4 a anuluI III
Lanjuinais, a fost unul din membrif comisiund de 14 i autor al ideilor
acestel ConstitutiI. Vecy i nota No. 15.

www.digibuc.ro
 - 76 -
49. Memorii asupra armatei de Italia
Paris, primele (Pie ale lul thermidor, an. III (lulie 1795).
Armata de AlpI i de Italia, ocup crsta superir a Alpilor
cte-va positiuni din ApeninI. Ea acoperea departamentul
din Mont-Blanc, comitatul Nizza, Oneille, Loano i Vado. Prin
.ajutorul bateriilor de cste, cari s'ati stabilit in aceste din urm
posturi, cabotajul Marsiliel, NizzeI i GenueI, se esecut In fata
tscadrei engleze, fr ca ea s .pcSt impedeca acsta.
Inamicul a luat Vado. Escadra engleza a ancorat in acst
superb rad. Austro-SardinieniI, ari Marina o multirne de cor-
sarI. Teit comunicatia cu Genua se gisesce tiat.
Comertul, care renscea in Marsilia, este suspendat. Armata
{le Italia, flota nstr, arsenalul din Tulon, oraul Marsilia, nu
pot s 'I procure subsistentele de clt din interiorul FrancieI.
Cu tte acestea, armata inarnic, fiind considerabil
suntem silig de a '1 opune forte egale. Vom avea dar o ar-
mat numers in partea Franclei celei mai putin bogate In
grill, care, in cel mai buni anI, tecolta d'abia ajunge pentru
3 luni.
Este dar indispensabil de a restabili cabotagiul i a asigura
subsistentele suduluI, TulonuluI i a armatei; de a relua posi-
tiunea de la Vado. Frind ci posesiunea mrilor este pentru
moment In servitute, incumb armatelor ncIstre de uscat, de a
inlocui insuficienta marine!.
De la Saint-Bernard pan la Vado, Alpi! ocupatI de armate
nstra, formza o circonferint de 95 de leghil. Nu s'ar putea
Aar ca trupele nstre s circule de la stnga la drpta in ma]
putin timp de done sail treI decade, pe and inamicul, tine dia-
metrul i cornunic in 3 sa0 4 dile. Acst singur circumstantk
topografic, face desavantagis orl-ce aprare, mai omortre
pentru armata nstr, maI distrugetre pentru trsurile nstre
mai impovrtre tesaurului public, de cAt chiar cea mai
activ campanie.
Dac, pacea cu cercurile ImperiuluI se Inchee, Impratul, nu
va mai avea la stnga de ct Brisgaw i Statele sale italiene.
E de credut c Italia, va fi teatrul evenimentelor celor maI im-

www.digibuc.ro
 77

portante. Noi am simti tte inconvenientele positiunei nstre..

Trebue dar, ca noi, chiar din punctul de vedere al conser-
vrei oraplui Vado, s Impingem aiurea teatrul resboiului.
In positiunea Europe!, regele Sardiniei trebue sa dorsci
pa cea.
Prin operatiunl of ensive trebue ca :
r) A Impinge rsboiul in statele sale, a '1 face si Intrevadi
posibilitatea c se va nelinisci chiar capitala sa, i a '1 decide
s Inchee pacea cat se pte de repede.
2) A constringe pe AustriacI, sa prassci o parte din psi-
finnile, uncle el' stpanesc pe regele SardinieI, i a se lua o-
positiune, de unde s'i se Oa proteja Piemontul i intreprinde-
operatiuni ulterire.
Se va obtine acest dublu avantagiu, cucerind fortul Ceva,
intrunind aicea cea maI mare parte a armatei, pe mesura ce
zpada va acoperi gasurile Alpilor, cerindu-se concursul tu-
tulor oraelor mici din vecinatate i amenintind de acolo Tu-
rinul i Lombardia.
In urma atacurilor ce AustriaciI ad Intreprins asupra flancului
drept al armateI nstre, nu ne mai ranane nicl o indoial ca,
intentiunea lor este de a -Impinge teatrul rdsboiului catre partea
numitii aRivire de Genual, g de a ameninta departamentul
Alpilor-Maritimi din partea aceea. Am fi atund obligati a In-
trenine o armat numerdis pe picior de resboid, ceea ce ar fi
-Rine trnpovrtor finantelor nstre. Trebue dar, ca noi, din
conis, in directiunea organisatinnei nstre militare, s fink
condul de principiul ca, rdsboiul sii fie hranit prin resboid.
Este dar indispensabil de a relua de indata Vado, de a schimba
teatrul de resboit, de a ptrunde In Piemont, de a profita de-
restul sesonului frumos, pentru a ue procura aici un puller de
sprijin, unde s se Oa intruni armatele nstre, a ameninta
lmprtirea Piemontului i din acest moment si decidem pe
regele Sardiniei la pace, oferindu-1 condifmnile pentru inche-
erea ei.
Alpii, de la muntele Saint-Bernard, Cenis i Viso, continua
mered a se cobort pan la Ponte-di-Nava ; ast-fel c &al
Tende e cel mai accesibil i mai putin bait.
www.digibuc.ro
 - 78
Apeninii, carI incep de la Ponte-di-Nava i carI sunt maI
Tulin 1nali, .se cobri In mod mai simlitor catre Vado, Al-
tare, Carcare, i de aid se ridic, ast-fel ca, cu cat te infunli
mai mult in Italia, cu atat devil mal stpin pe
Vile Alpilor, sunt tte In direcPunea frontierei ; ast-fel c
nu se pte ptrunde in Piemont, de cat urcand In mod consi-
-derabil. Apeninul are vile sale bine regulate, dst-fel c le
pop trece fri a fi ,obligat de a urca, urmnd titurile pe cari
le intlnesci.
In sesonul actual, ar fi imprudent de a iZtreprinde operaPuni
importance prin Alpi ; este inns tot timpul de a ptrunde prin
Apenini, adica prin drpta armatei de Italia.
De la Vado la Ceva, primul loc pe frontiera Sardinie cave
Tanaro, sunt 8 leghil, fr ca inlimile s se ridice mai mult
-de cat cloud la trel sute toise de-asupra nivelulul mrei. Acqtia
nu supt munp propriii 1ii, ci numai dluri acoperite de p-
mnt vegetal, de arbor! fructiferi i vii. Zapada, nu acoper
nid o dat trecerile, iar vrfurile dlurilor in timpul ernei,
stint acoperite cu zaparli, nu Ins In cantitll marI.
Din momentul in care ne vor sosi ajutrele de la armata
-de PirineI, va fi uor de a reincepe operaPunile de la Saint-
Bernard i San-Gioanni.
Din momentul in care se va lua Vado, Austriacii se vor
indrepta de preferini spre punctele care apri Lombardia.
Piernontezii -vor apra eirea Piemontului. Se vor Lietaila In
instrucliunile ce se vor da, mijlcele de a accelera acst se-
pa ratiune.
In timpul asediului Cevei, Piemontezil ar putea lua positiuni
cat ma! apropiate de ale Austriacilor, pentru a nelinisci Im-
preun manevrele de asedih. Pentru a 'I opri de la acsta,
armata de Alpi, se va reuni hi valea Sturel, cu stanga armatel
de Italia i va 1nvesti Demontul, cucerind inltimea Valloria.
Se vor face teite demonstratiunile cari vor putea incredinta pe
inamic ca inteadevr se va asedia Demontul. Prin acest mijloc,
inamicul va fi. obligat a lua posiliunI intermediare pentru a
supraveghea in acelaq timp ambele asediuri.
Operatiunea asupra Demontului, este preferabil ori-careI
www.digibuc.ro
 79

alteia, pentru c, prin acst operatiune, vom putea reuni mai

-multe trupe, de re-ce, stAnga armateI de Italia, se va gsi
nattnalmente Intrebuintat acolo ; va nelinisci de alt-fel mai
-mull pe inamic, fiind-ca tuccesul acesteI operatiuni este legat
411 al Cevei i ar fi cu 'atAt mai mult funest PiemontuluI.
Armatele nstre 3n Italia, art suferit teribil de blele epide-
mice pestilentiale, provenite din causa cldurilor. Adevratul
moment de a esecuta acst campanie i de a da mari lovituri,
este ca, o aat ajunl in es, s se opereze din Februarie pAn
ln Iulie. Dad atuncI regele Sardiniei nu convine la Incheerea
piceI, vom putea continua isbindele in Piemont i asedia
Turinul.
Dac, cpm e i probabil, pacea se Inchee, vom putea lnainte
-de publicarea el, in Intelegere cu Piemontul, si ne asigtirm
-de la Ceva, de Alexandria, apol s mergem In Lombardia,
pentru a citiga indemnitll, pe cari le-am da regelui SardinieI
pentru Nizza i Savoia.
Teatrul de resboia atund ar fi Inteo tar abondenta, pre-
veiut cu orase marl, oferind peste tot iocul resurse mari
pentru trsurile n6stre, pentru remonta cavaleriei 0 echipamentul
trupelor.
Dad campania de Februar este fericit, vom fi In cele d'Intli
4ile ale pritniverei, stapAnI pt Mantua, gata a cuceri gurile
Trente i a impinge resboiul 'in acord cu armata care ar fi
trecut Rinul, In Brisgaw, pin& in inima statelor ereditare ale
casel de Austria.
Natura a impus margini Francid prin AlpI i tot natura a
impus margin: ImperiuluI Austriac prin Tirol.
Pentru a Indeplini scopul studiat in aceste mernorii, propunem
comitetului mintuirel publice urtratrele :
I) De a nu se prea grabi pacea cu statele germane i a nu
o Incbeea de cAt atunci cAnd armata de Italia va fi considerabil
Intrit.
II) A se disposa ca garnisna Tulon s fie linut de due
trupele Imbarcate pe escadr. i a restitui armatei o parte din
trupele acestei cetati; care va fi inlocuit atunci cAnd pacea cu
Ispania va fi ratificat.

www.digibuc.ro
 8o

III) A se trece- de urge* 15,000 meni de la armata de

PyrineI, armateI de Italia.
IV) A se trece armatei de Italia alli 15,000 email in mo-
mentui ratificard pace! cu Ispania.
V) A se trece /5,000 sat 20,000 rneni de la armatele din
Germania armatei de Italia, tn momentul incheerei picei cu
statele germanice.
VI) A se lua hotirarea urmtre :
Comitetul mantuiref publice hotresce :
z) Armata de Italia va ataca pe inamici, va cuceri Vado, va
restabili aicea aprarea radeI, va Investi Ceva, va esecuta asediul
acestel fort:M.4e i o va cuceri.
2) pin momentul In care austriacii vor fi alungatl, se va
ordona comandantuluI de fort a primi dou bataline i dot*
compana de artilerie ca trupe ajuttre.
3) Drpta armatei de Alpi se va reuni cu stanga armatel
de Italia in valea StureI, va investi Demontul, cucerind inl-
finiea Valloria.
4) Comandantul armatei din portul Tulon va trimete la
Antibes 4 tartane armate i 4 alupe canoniere, la disposiiiunea
generalului ef al artilerieI armateI de Italia, pentru a escorta
convolurile artileriei.
5) Se vor imbarca pe vase cu rame 36 lunuri de asedit cu
un aprovisionament pentru asedit, cari, vor fi debarcate la
Vado pentru asediul fortrete Ceva.
6) Se vor Intruni cat maI aprpe posibil de campul Tournoux,
40 tunurI de asedit pentru asediul Demontului.
7) Noua comisiune, va expedia la Avignon 400 milliere
pulbere, care va fi la disposiIia generaluluI de artilerie al ar-
mate! de Italia, cum i 200 milliere la Grenoble ; comisiunea
va lua msurl, ca acst pulbere s fie sosit la destinaie In-
nainte de finele lunel.
8) Directiunea subsisteutelor militare, va aprovisiona la Genua,
unde va forma depositul, gdul necesar, pentru a se hrni 6o,000,
1:men], pe timp de 3 lunI.
9) Noua cornisiune, va expedia armateI deJtalia, rot ceia ce

www.digibuc.ro
 81

II este necesar pentru cornplectarea echipagiulul de podurI

cerut, de ctre generalul artileriel la inceputui campaniei.
ro) Comisiunea de transporturI militare, va disposa hilo-
cuirea la armata de Italia, a celor 1500 catri, cari at) fost
luati pentru transportul subsistentelor la Paris.
Bonaparte.

50. Memorill militar asupra armatei de Italia

Paris, primele (life ale NI thermidor, an. III (Iu lie 1795).
In starea actuala a Europe, se pote trage un mare profit de
la armata de Italia, hotarnd'o a da loviturl decisive pentru a
impune pacea caseI de Austria.
Pentru acsta, armata de Italia va trebui :
r) A alunga pe inamic din positiunile Loano i Vado, de
unde el pOte s ne Impedece sosirea subsistentelor i cabotajul
de la Genua la Marsilia.
2) A profita de restul campanieI, pentru a lua nisce positiuni
unde s se pt mentine pe iarn, a ameninta tot-o-data Pie-
montul si a '1 putea protegia contra rsbunrilor austriacilor ;
prin acest mijloc, regele Sardinia, va putea primi pacea.
3) A cuceri Lombardia, a distruge influenta Austria in Italia
si a oferi regeluI Sardiniei despgubirI pentru Nizza si Savoia.
4) 0 data stpan pe Lombardia, a cuceri gurile Trente, a
ptrunde in interiorul TiroluluI, a da mn cu armata de Rin,
si a sili pe Imperatul, atacat fiind in interiorul statelor sale
ereditare, a incheea o pace, care si respunda asteptrilor Eu-
ropei si sacrificiilor de tot felul, pe cari le-am facut.
IntAiul si al duoilea scop pte fi atins lnainte de sfrsitul
carnpania
Al treilea scop, In cursul ernel ; al patrulea, In cele d'intal
(iile ale campanieI viitOre, dac, inamicil ne oblig a continua
campania.
Trebue a se intri armata de Italia, cu diviliile disponibile
ale armatei de Pyrinei ; va fi usor atunci de a se relua din
mainile inamicului, importanta positiune Vado.
StapanI pe Vado, se va restabili apErarea radei, pentru ca
www.digibuc.ro 6
 82

convoiurile nstre s fie acolo la adpost de amenintrile va-

selor inamice.
Austriacil, se vor retrage in spre positiunile cari apr dru-
mul Lombardiei; vor ocupa de preferent lantul muntilor de
la Priero, Montenotte superior i inferior.
Piemontezii, vor ocupa de preferent positiunile, cari apr
intrarea Piemontuld, adic, In liimile San-Gioanni, So lta,
Biestro i Montezemolo.
Va trebui, mai ales, prin o micare succesiv i fir a In-
trerupe pe aceia, care ne va face stpni pe Vado, s atacm
pe inamic, ori, prin un mall fal ctre Sasselo, s silim pe
inamic a evacua tte positiunile pAn la Montenotte inferior
.i a se retrage dare Acqui saa chiar ctre Alexandria; atunci,
prin Cairo i Millesimo, s se cucersa inltimea Montezemolo
care domina Cev a, In care limp divisia rImas pentru aprarea
positiunei Tanaro, ar Inainta dincolo de Batiffolo, ar investi
Cora din spre Garessio, i ar opera jonciunea sa cu divklia
care s'ar afla la Montezemollo, cit mai aprpe de Ceva.
In acest timp, se va repara drumul de la Madone de Sa-
vone la Altare, pe unde vor trece cele 36 tunuri, pentru
asediul Cevei.
In timpul In care se va investi Ceva, o divklie din armata
de AlpI, se va uni cu stnga armatel de Italia pe muntele
Sanbuco, dincolo de Barricade, 1, dad este posibil, va Investi
Demontul, cuprindnd inallimea Valloria. Se va recomanda
artileriei de asedia a executa cte-va micArl in valea Sturel,
pentru a face pe inamic s crcl a se pregatesce cu *seriosi-
tate asediul Demontului, i prin acsta a '1 forta s ia nisce
posiliuni, unde s Oa supraveghia tri acela timp asediul
Cevei i al Demontuhfi, circumstante frte favorabile asediului
Cevei. Luarea Deminuului, nefiind de loc necesara esecutiunel
proiectului de campanie, nu se va Incerca adevratul asedia de
cit In casul and s ar dispune de timp, mijlce i de forte ne-
cesaril, pen' tru a '1 cuceri, far a se slbi In nid un cas divklia
din drpta a armatei de Italia.
Stpni pe Ceva, se vor repara fortificatiunile i se va aduce
acst piala In cea mai perfect stare de aprare posibil.
www.digibuc.ro
 83

Dad, escadra inamici ar apirea in aceste mri, sail dac

austriacil s'ar Mari considerabil dupe luarea Cevei, nu s'ar
neglija de a se triad fortireta Savona, pdn unul sail doue din
tele mai bune bataline._
Ast-fel dar, tt armata se va intruni in jurul Cevel, can-
tonand In tte oraple i satele vecine. Se vor exploata furajele
cat mai inaintat in esul Piemontului, se va presenta ast-fel
regelul Sardiniel perspectiva unei armate considerabile, gata a
Inavli In statele sale, ceia ce '1 va determina probabil la in-
cheerea paceI.
Armatele nstre in Italia ail suferit frte mult, din causa
maladiilor epidemice pestilentiale provenite din causa caldurilor.
Adeveratul timp de a face resboiul i de a da loviturl marl
in acesti !ark este ca, o-data ajung in es, a opera din
Februarie pana In Julie.
In acest anotimp, zapada ingramadindu-se In gturile A lpilor,
se va putea micora pe lumetate trupele destinate a 'I pzi,
Intarindu-se cu atat mai mutt armata de Italia, care va inainta
asupra Turinulul, daci regele Sardmiel nu convine la pace,
ori asupra Milanului, daca pacea se hichee.
Stapn pe Lombardia pan la Mantua, armata ar gasi tot
ceia ce ar putea si 1 fie necesar pentru a se remonta i pentru
a putea trece gaturild Trente, a trece Adigele i a ajunge
ast-fel In interiorul Tirolului, in care timp armata de Rin, ar
trece In Bavaria i ar Inainta pana la Tirol.
Nine planuri de campanie, presint nisce resultate aa de
avantagibse, demne in aceln timp de curajul, soldaillor notri
i inaltele destine ale Republicel.

51. InstructiunI date de citre Comitetul

mntuirel publice generalului ef al armatei de Alpl
A. Kellermann
Paris, primele dile ale lui thermidor, an. III (Julie '1795).
Comitetul, recomanda atenliunei generalului Kellermann, ci
armata nu se Intinsese in 1794 dincolo de inallimile Tanaro
i nu 'I prelungise flancul drept calm Bardinetto, Melogno,
www.digibuc.ro
 84

Saint-Jacques, de cAt pentru a inpedeca pe armata austriacr

de a lucra in comun acord cu escadra engles, cum si pentru
a putea si alerge in ajutorul Genuei, daca itiamicul se indrpt .
citre acest oras, fie pe mare, fie pe la gitul de la Bochetta
a ea nu ocupa Vado ca o positie defensiv, ci ca ofensiv,
dar pentru a fi in stare de a debus asupra inamicului, dad
el s'ar presenta pe la Rivire; ca, indat ce austriacii se In-
dreptase citre Savona, el ar fi trebuit si inainteze pentru a
combate, si a '1 Impedeca ca sa nu cucersc acest oras si a
nu intretia comunicatiunea cu Genua ; dar, fiind-c armata nu
putuse a esecuta acsta, trebuia :
1) S fi evacuat Vado, pentru a Vi sprijini flancul drept pe
Saint-Jacques.
2) Cnd, prin resultatul operaliunilor dilei de. 25, inamicul
ar fi ocupat Melogno i crsta muntelui Saint-Jacques, Crebuia
ca in timpul noptei s profite de avantajul ce obiinuse in flancuL
drept" al armatei sale generalul Laharpe, pentru a evacua Vado
si a se servi de trupele lui Laharpe, pentru a Mari atacul
asupra positiunilor Saint-Jacques i Melogno ; i ast-fel armata..
de Alpi ar fi fost incununat de succes.
3) Dac, in liva de 27, se hotrise de a se ataca Melogno,..
era Ind timp de a se desfsura flancul drept, pentru a se gsi
ast-fel gata pentru acest atac, profitnd de noul avantaj ce ar-
mata obinuse in liva de 26, asupra stngei armatei inamiculd;
acst manevr ar fi hotrt victoria.
Memoril dictate la Santa Helena.

52. Instructiune milliard generalului Id al armater

de Alpi i de Italia
Paris, primele dile ale luT thermidor, au. III (Tulle 4795).
Prima manevr de esecutat, la drpta armatel de Italia, in-
data ce va fi primit tjutf5re, care s o fac superir in mini&
armatet austriace,_este, de a se ocupa Saint-13ernard si Rocca-
13arbena ; se. va putea atund A se indrepta catre Iiotre-Dame-
de-la-Neve prin Bardinettu, in care timp se va indrepta prin,
www.digibuc.ro
 85

inliimile Loano chre Melogno, pe care inamicul s'ar vedea

silit de a '1 prsi.
S'ar putea de asemenea a se inainta spre Murialdo due
.dlurile Biestro i a se tia clrumul mare de la Savona la Al-
tare i de la Carcare i Coni la Alexandria.
Dad, inamicul i-ar fi transportat artileria de asedi In fata
.Savonei, s'ar gsi In imposibilitate de a o mai retrage. S'ar
trimete de la Biestro o mica avant-gard catre Montezemolo,
pentru a alarma pe Piemontezi, in timpul cnd s'ar ocupa
inteadev& dlurile Pallare i Ca.rcare. Inamicul ar fi silit a
prsi Saint-Jacques i Vado ; el n'ar putea face acsta de cat
prin Montenotte i Sassello, pe unde nu prea sunt drumuri mari.
Va fi posibil atunci, ca. inamicul sa se hotrsa a forta tre-
.Ferea la Altare, Intreprindere Kea bazardati.
Posiliunea armatel nstre, ar fi dar Rocca-Barbena, Melogno,
Notre -Dame-de-Ia-Neve, Biestro, Muffle Pallare 1 Carcare.
In revtrsatul zorilor, va trebui s Inainteze catre Altare,
_IvIallare, Savona i Saint-Jacques.
In acest cas, inamicul, sail va prsi positiunile retraOndu-se
prin drumurile spre Sassello i prin Montenotte, pentru a alerga
ila ajutorul magasiilor sale, sail Ii va Indrepta maru1 prin
Altare, in intalnirea armatel nstre, saa va atepta i lua po-
sitiuni pe Altare 1 Savona.
In tdite aceste casurI, inamicul va trebui atacat, tnrins i
urmirit. Dividiunea care s'ar afla la Melogno, Notre-Dame-de-
la-Neve i Finale, In timpul noptei i in liva urmetre, va trebui
si '1 urmrsca de aprpe, a se Indrepta catre Saint-Jacques, a
auta s fac prisonieri, sart s prind desertorii, ast-fel c, din
momentul ce inamicul 1I va Imputina forIele la Saint-Jacques,
ea va merge i se va instala acolo. Artileria armatelor nstre
trebue sa fie mereil aprpe de inamic, pentru a '1 putea ataca,
in cas a el se indreptzi due Biestro.
A treia di, suntem stapanI pe tene vechile nstre positiuni
-i pe tene bagajele inamiculul.
A patra di, se va alunga inamicul, forlndul cat mai mult
posibil, a se retrage due Alexandria ; i este fOrte uor de a

www.digibuc.ro
 .86
se trimete mid detaamente dare Montenotte, pentrn a ocupa_
castelul de la Sassello.
Dad, acst operatiune este esecutat cu mult energie i
ardre, ea pte decide de srta campaniel, inamicul respins
catre Acqui, sail chiar mai departe, armata nbstr se pte in-
drepta catre Montezemolo, in care timp divklia de Bardinetto,
va merge ctre San-Gioanni i cea de Tanaro due Ceva,
dincolo de Batiffolo, i in acst 4i va trece Tanaro cu restul
armatei.
Stpani pe Montezemolo, trebue a se ataca campul retranat
al CeveI, imediat dupe acsta se va lua oraul i se va trimete
un corp de trup, pentru a bloca portul Ceva.
Armata de observatie, ar fi ocupat dupe imprejurri, a ur-
mri pe austriad, sail chiar a se intrce tn es prin un mar
secret, Indreptandu-se citre armata Piemontez, care s'ar reuni
la Mondovi, la Coni sail in orl-care alt posiOune. Artileria
de asedid, in diva atacului, se va gsi la Oneille, de unde va
lnainta la Vado, cnd vom fi stpni pe Montezemolo.
Indat ce echipagiul de asediil, va fi debarcat la Vado, va
trebui silit comandantul fortului a primi done cornpanii de
artilerie i done batalieme de infanterie ca trupe auxiliare, i
a proceda de tndat la aprovisionarea acestul fort, cu munilit
de resboill i a pune artileria s construiasc cele-l'alte uvraje
i aprrile necesare.
Arta generalului, care va comanda asediul Cevel, este, de a
tine pe Inatnic cat se pte mai departe i de a cdea cate-o--
data asupra fortelor intrunite ale inamicului, care i-ar forma
trupele in ses.
Armata, care asediazi Ceva, este in legltur cu Oneille prin
Ormea, 1 cu Vado prin Carcare i Cairo.
Dad, se obtine vre-un succes, va fi uor de a se ocupa
Acqui, Aba, Altare, pentru a fi stpni pan la Tanaro, avend
aernl de a amenina Alexandria.
In casul c se vor urma in totul acestei instructiuni sus-
numite, este indispensabil a se ataca posturile inamicului,
Intorcendu-le pe tte, dupe cum se hotresce in aceste in-
structiunI.

www.digibuc.ro
 - 87 -
Va fi indispensabd, ca atacul stingel inamiculdi s aiba loc
cu 3 dile mai inainte, dad, din contra, se ataca numal San-
Giacomo, care pentru a putea fi luat cu forta, trebue ca atacul
stingei s nu se esecute de cat 2 dile mai tirditt.
Stnga armatei de Italia i drpta armatei de Alpi, se vor
Intruni i vor Investi Demontul. Operatiunea pentru intrcerea
positiunel Brunette, a fost deja esecutati anul trecut. A se
dirija In comuni Intelegere, prin Muffle Sambuco, in urmi a
ataca Valloria pe ambele fiancuri; i stpane e acest deal, se
vor gsi c avansat cu trel maruri.
Dividia de centru, va supraveghea midrile trupelor, cari '1
se vor opune, pentru a putea printeun atac esecutat la timp,
sa fad in trupele inamice o diversiune.
Dad, atacul Demontului preceda pe al Cevei, va trebui
mult circumspectiune, esecutndu-se marul in regula, Avnd
tot-d'a-una flancurile bine pzite.
Serviciul artilerid, consist dintr'un echipagiu de munte
un echipagiu de asedia. Cel de munte, va fi mai putin nu-
meros. Se va servi mai mult de tunurI de 3, transportate de
catarii ce posecla armata, i de obuze de 6, cari produc un
mare efect.
Echipagiul de asedia al armatei de Alpl, se va intruni langa
Tanaros ct mai curnd po5ibil; iar al Cevei, se va imbarca
la Antibes, pe vase cu rame, dupe cum acesta s'a mai prac-
ticat deja anul trecut.
Se vor arma oraelele Bredis i Albenga, i se vor instala
acolo cteva companil de garnizni i cteva escuade de ar-
tilerie.
Nu se va osteni In zadar cavaleria, Intrebuintnd'O Itn aceste
positiuni muntse.
Un singur regiment de husari este de ajuns pentru a urma
colnele de mar; restul cavalerie se va duce la Ormea clue
Tanaro, pentru a putea strange contributiile In es i a prinde
prisonierii piemontezi.
Stapn pe Ceva, se va pune acst localitate In stare tie
aparare. Se va avea In vedere anotimpul i circumstantele, cari
la resboia nu se pot prevedea nicI o data.

www.digibuc.ro
 88

Scopul arteI resboiuluI dupe acsta, va A de a V pregiti in.

Piemont quartiere comode de lama i de a se prepara intrarea
in campanie, pentru Ianuarie saa Februarie.
Se vor asculta tte propunerile de pace i se va urma orI
i ce convorbire, care va avea aerul d'a conduce la pace.
Se va areta multi condescendenti pentru oficeril i soldatil
piemontezi. Dac s'ar face re-carI prisonied distinl, xepre-
sentantif i generalil armatelor nstre, 'I vor trata cu ingrijire,
acordandu-le chiar solda de activitate.
Nu se va esecuta asediul DemontuluI, de cat in casul and
se va dispune de timp, a se ocupa acest ora. ,

Data, anotimpul va fi inain'tat i gatul Argentire va fi grert

de trecut, amenintand a se inchide, i daca Demontul nu ar fi
*Inca cucerit,. se va tine dividia de D*** la Ceva, operand jonc-
riunea dincolo de Carcare.
Scopul campaniel de vara, va fi a se lua Turinul sail d'a
inainta In Lombardia.
Se vor face tte preparativele, fie in echipagii de poduri,
fie in echipagiI de artilerie, cum i itn aprovisionamente de
hrana, pentru a intreprinde cu succes acsta campanie.
Dad, se esecuta intrarea in Lombardia, scopul trebue sa fie
a pitrunde in Mantouan, pentru a se putea ocupa la inceputul
campanie viitre gurile Trente. Se va cauta a se intrebuinia
menI inteligentI, pentru a da alarma i pentru a fi in curent
cu micarile eari se petrec in acest ora. Nu se va intreprinde
asediul, de re-ce probabil 6 timpul va fi prea inaintat, chiar
pentru a se trece debueurile Tanaro.
De alt-fel, evenimentele din timpul ierneI, sail tratativele,
vor putea hotira, sari sa se faca acst operatiune, saa cel
putin blocusul.
53. Instructiune representantilor natiunel si gene-
ralulul sef al armateI de Italia
Paris, primele dile ale Mt thermidor, an. IN (Iulie 1795).
Comitetul mantuirei publice, luand In consideratiune situa-
tiunea politica a Europe)* i posiriunea militari a armateI de
AlpI i de Italia, crede :

www.digibuc.ro
 - 89 --
r) CA, dupe pacea incheiat 'Intre republid i regii Prusiei
.i Spaniel, dupe succesele obinute de tte armatele nstre
asupra inamicului, nu mai era posibil ca regele Sardiniei s
spere a relua departamentele Mont-Blanc i Alp maritimi, i
cA, din acest moment el nu mal are nici un interes a continua
resboiuL
2) CA, temerea armatelor inaperatului i a trupelor pe cari
le are in Piemont, pte s intiNie o pace folositre ambelor
state.
3) CA, ajutrele pe cari le-a primit armata austriaca din
Lombardia, atacurile ce ea a incercat asupra mai multor po-
sitiuni din drpta armatei de Italia, nu Iasi nici o Thdoialii
asupra intentiunilor sale, de a stabili teatrul de resboiri 'in sta-
tele Genuel i de a amenina departamentul Alpilor maritimi.
C, cel d'intai principia, ce trebue s ne insufletescA In
c.onducerea armatelor republicei, este ca ele s Fe hrnsea prin
resboia pe socotla Wei inamice ocupate ; ca, dad armata de
Italia nu ar schimba cat mai repede teatrul de resboia, ea ar
deveni frte ImpovorAtre tesaurului public, neputend fi Intre-
-tinut Inteo tar neutr de cat cu banI gata.
4) CA, ocupatiunea positiunei Vado de cAtre inamici, Impe-
rlecand cabotajul cu Italia, a oprit comerciul nostru i transportul
aprovisionamentelor, obligndu-ne a strange provizil din inte-
riorul republicei. pentru marina din Tulon ; armata de Italia,
oraul Marsilia i departamentele vecine, a citor recolt nu
ajunge de ordinar de cat pentru trel luni, i c, dad circum-
stantele momentane ne Impeded de a stpani marea, incumb
armatelor nstre de uscat, de a Inlocui insuficiena marine!.
5) Alpil, pe cari armata nstr 11. ocup, de la Geneva 'Atli
la Vado, formed o semi-circonferent de 95 de legbiI, cu un
sistem de comunicariunI frte dificil, ast-fel c ne trebue cel
pulin clout decade, pentru a comunica de la drpta la stnga,
pe dud inamicul, ocupand un diametru inteun es frumos,
permite trupelor sale, de a circula 'In trei sail patru 4ile ;
acst singurA circumstant topografica, aduce defensive! des-
.avantagii extraordinare, este mai omoratre pentru trupele

www.digibuc.ro
 - 90 -
nstre i mai distrugetre pentru trAsurile nstre, de cAt cm
mai singers campanie.
6) CA, armatele n6stre In Italia, ail suferit fOrte mult din
causa maladiilor epidemice pestilentiale, provocate de cAldurI;
adeveratul timp de a face resboiul In acst tarii i de a obline
mad succese, este ca, o dat 1ntrodu1 In es, a opera din
Februarie pAn In Julie.
7) Dad, natura a impus Franciei margini prin Alpi, ea de-
asemenea a impus imperiului austriac margini prin muntil Ti-
rolului. Se pte oferi regelui Sardinia' In Lombardia, despi-
gubiri pentru Savoia i comitatul Nizzel.
8) Ca, momentul pte s vie de a se combina operatiunile
armatei de Rin cu ale armatei de Italia, i operAnd In comun
acord, s inainteze pn In centrul statelor ereditare ale casei.
de Austria, i s dicteze o pace glori6sa, demni de curagiul
soldatilor notri i de destinele republica
Dupe tte aceste consideratiunI, cornitetul mntuird publice,
a dat ordinele cele mai grabnice pentru a se trece de la ar-
mata cre Pyrinel tte trupele, cad et-ail disponibile acolo ;
comitetul a avut grij a se lua tte mesurile relative la partea
administrativa a armatei, pentru a i se trimete tot ceia ce '1 este
necesar. Remne ca generalii comandang la rndu-le, s 14
mesuri a se combina operatiunile lor cu precisiune, cu resulu-
tiune i in secret, singurele garanrii ale victoria.
and vor sosi ajutre pentru armata de Italia, ea va ocupa
positiumle Saint-Bernard, Saint-Jacques i Vado. Anstriacii
atund se vor retrage cAtre Montenotte inferior i superior,
pentru a proteja evacuarea magazlilor lor i a observa micA-
rile ulterire ale armatel nstre. Este indispensabil de a '1
respinge din aceste iositiuni interesante, printeun atac fortat,
sail a ameninta comunicatiile lor cu Alexandria, printr'un mar
fal citre Sassello.
Singura garantie a sticcesuluI, In atacul positiunei Montenotte,
este promptitudinea cu care se va urma victoria dtigat, prin
alungarea inamicului din positiunile Saint-Jacques i Vado. Cnd.
austriacii vor fi obligati a se tetrage de la Alexandria ct mai
mult posibil, trupele nstre vor Inainta prin Millesimo citre

www.digibuc.ro
 91

Biestro i Montezemolo, in timp ce divklia rtmas la Saint

Bernard, pentru a tine in eec pe piemontezi, va Inainta prin
San-Gioanni la Montezemolo.
Dividia r6mas la Tanaro, va opera jonctiunea sa cu restnt
armatel, at mai in apropiere de Ceva, i impreun vor cuceri-
ampul retranat al Ceve, i Investi citadeia pentru a incepe
asediul acesteia.
Cavaleria, va cantona la plele muntilor in valea riulut
Tanaro, de unde va executa diferite curse i va impune la
contributil o parte din es.
Artileria necesar asedidui fortrete Ceva, va intra in rada
de la Oneille la inceputul actiunei. and armata va deved
stpn pe Montezemollo, ea va debarca Ia Vado.
Din moment ce armata va deveni stpIn pe Altare, un
batalion de. pionieri va repara drumul de la Altare la Madone
de Savone.
Generalul comandant al artilerieI, va restabili bateriile cat+
aprad rada de la Vado ; va lua artileria de la Finale, de la
Savona, i din ori-ce punct, uncle ea nu va fi necesar defen-
si vei nstre.
and artileria de asedia, va fi sosit la Vado i noi vom fi
stiipini pe Montenotte, se va ordona comandantului fortului
Savona, a primi in fort dou bataline i dou companiI de
artilerie, pentru a ne proteja retragerea in cas de evenimente
nenorocite. Trupele nstre, vor rImnea aid 'in calitate de
auxiliare.
Cu tte acestea, piemonteziI, indat ce vor observa a aten-
tiunea nstr este fixat la asediul Cevel, ar putea lua positiuni"
frte apropiate de ale austriacilor, pentru ca In intelegere cu
dbiI, s pt a zdrnici operatiunile asediulni. Pentru a
Impedeca acsti reunire, drpta armatei de Alpl se va reuni in
valea Sture cu stnga armatei de Italia ; stpAnI pe Barricade)
franceziI vor ocupa posiOunea Sarnbuco, i vor investi De-
montul, ocupnd i dlul Valloria.
Se vor Incene de indat lucrrile cu tdota srruinta, ca i
and inteadevU am voi a esecuta asediul Demontului. Se vor
transporta acolo chiar cte-va tunurI de calibru mare, fr ca

www.digibuc.ro
 - 92 -
-cu tte acestea si ne ambarasim prea mult, pentru a putea,
In cas ci anotimpul ar deveni prea reil, s trecem gtul Ar-
gentiere, sail si facem ori-ce altii operatiune, cerut de succese
mai repedl de ct ne Inchipuim, i pentru care istoria rsboiulul
nostr ne di destule exemple.
0 dat stpinI pe Ceva, se vor repara fortificatiunile; se va
reuni aid Intrga armat, pe msuri ce zapada va acoperi
gturile Alpilor.
Se vor percepe contributiunI de resboiti de la tte provin-
-ciile din esul Piemontului; se vor face tte preparativele,
pentru a intra In campanie imediat dupe timpul ploios.
Se vor primi tte propunerile de pace, ce se vor face de
.ciitre regele Sardiniei.
Representantii natiunel i generalii comandanti, vor pune cea
mai mare grij ca prisonierii piemontezi sa fie tratag cu mai
multi delicateti, cu mai multi Ingrijire, neperdndu-se nid o
.ocasie, ca austriacil s observe acsta, mirindu-se ast-fel ne-
tnielegerea ce trebue si existe Intre aceste doue puted.
Generalul comandant al artileriei, va complecta equipagiu1
de asediti al armatei, pentru ca, Intrunit cu cel al armatel de
Alpi, s se pt ataca Turinul sail Alexandria, sa0 ori-ce alt.
.-cetate din Lombardia, esecutndu-se cloud atacuri. Va trebui de
asemenea si complecteze, trainte de Ianuarie, un equipagiu .de
poduri, pentru marea campanie de halia, cousistnd :
r) din cordagil, diferite unelte de tiiiat i ancorc, pentru a
-se putea construi In 2 decade doue poduri pe vase de cite 200
toise fie-care; se gsesc de obiceia pe fluviul Po o parte din
-vasele necesarii.
2) Un equipagia de so vase mid de lemn, In dimensiuni
-de 22 picire pe 61/2, pentru a se putea trece cu xepeliciune
Oglio i Mincio.
Comandantul geniuluI, va tine gata, In urma equipagiului
de asediii, un equipagia pentru o companie de mined.
Comisarul ordonator, va lua 'rnesuri pentru a avea gata la
_aceiag epock, ambulantele i trsurile de subsiStent necesare
.armatei.
In Februarie, dad pacea se incbee cu regele Sardiniei, se

www.digibuc.ro
 93 --
va dun ca Alexandria s nu fie ocupat de ctre austriad,.
i se va ocupa Lombardia.
In primele lile frum6se ale campaniel viitre, se vor -trece
gaturile Trente i muntil Tirolulut.
Dad, pacea cu regele Sardiniel nu ar fi tncheiat, s'ar im-
pinge terrea resboiului pina in capitala sa.
Tte aceste instructiuni, pun in vederea representantilor
natiunei i generalilor, scopul pe care guvernul propune
penttu a 'I pune In stare de a decide i lua hotrid conforme
pentru casurile, cari nu ar fi prevedute.

54. Lui Josef Bonaparte

Paris, 42 thermidor, an. HI (30 Mlle 1795).
Vet primi alturat pe langl acsta pasportul ce cert. Vei
primi maine o scrisre de la comisiunea afacerilor exterire
ctre Ministrul din Genua, prin care este rugat a 'tt da con-
cursul necesar pentru afacerile tale.
Cred cl vet fi primit deja o scris6re de la Freron, care te
recomand hit Villard.
Lucian a fost arestat ; maine pled un curier cu un ordin
din partea comitetuluI sigurantel generale, pentru a '1 pune in
libertate.
Vci Indeplini tte dorintele tale ; pacient i timp!
Pacea cu Spania face indispensabil resboiul ofensiv tn Pie-
mont. Planul ce am propus, se discut i cred cu sigurant ca.
va fi adoptat. Dad via la Nizza, ne vom vedea, voia vedea
de asement i pe Desiree.
Atept numai respunsul tea, pentr-u a 11 cumpera o moie.
Voia scrie DmneI Isoard; pentru a da bani hit Lucian ; ra-
inte de a pleca 11 aranjez la Paris. Cred c, dad tu vei dori
s te reintord, me vl preveni din vreme. E probabil c. tu
Nei obtine un consulat tn Italia.
Totul este in linite. Pacea incheiat cu Spania i Neapole,

www.digibuc.ro
 94

ndespre cari am aflat erl, ne-a umplut sufletul de bucurie. Fon-

-duffle publice se ridic, asignatele 21) crest.
Pe aid nu e tnc cldur mare ; grnele Ins sunt nu se
pte mai frurnse ; totul merge bine.
Acest mare popor petrece merea ; dansurile, spectacolele,
femeile, cari la Paris sunt cele mal frumse din lume, sunt la
ordinea 406.
Libertatea, luxul, bunul ton, totul a retnviat; de ten:5re nu
1I mai amintete nimeni de eft ca de un vis. Vestea despre
frumsz victorie de la Quiberon i pacea cu Spania, a schimbat
inteun moment mersul afacenlor nstre.
Bonaparte.

55. Lull A. Cucy, comisar-ordonator

Paris, 30 thermidor, an. III (17 August 1795).
Vd fac complimentul mea, c v'ati dus la armati. Acolo
Neff fi folositor, i yeti avea dulcea satisfactiune de a concura

21) Monede do hirtie sugerate de Bailly (lost deputat i primer al Pa-

risului in 4790, proi ungtorul legeT martiale, declarat complice al MarieY
Antoinette ti't condamnat la mrte) i garantate de comune prin bunurile
eclesiastice, a cator valre pe timpul revolutieT scadnd cu totul, asig-
natele scad s't ele si se demonetiseza la q din valrea nominal, ajunge
-cultnea In Mg 1793, canil valrea lor sea& la 'fv ast-fel, 103 franc! in
asignate, nu valora de cat 6 leT i ceva. Armata, oficeriT, functionariT,
erall platitT in asignate pe valrea lor nominald. Necesittile revolutieT
find multiple, de re-ce sute de mil de menT muritorT de fme trebuiad
branitT, republica ajunge a emite din acsta hartie-moneda papa la colo-
sale Emma de 45 miliai de Ill
Cu punerea in vigre a ComtitutieT directoriale, guvernul se ocupa
serios de acest cestiune, care ruina complect starea financiara si In 30
iplaviale 1796, distruge plansele aceatel monede creandu-se eMandateleo eu
valdre fixa garantite prin buourile nationale, un Tel de bilete ipotecare
<le genul celor din cari am avut i noT inaintea actualelor }anew de &ma.
Sisteinul financier al asignatelor, desi condamnat din cause ruinel la
.care &Idea loc in niana purtatoruluT, totusl -este sistemul care a salvat
republica si mijlocul pria care a satisfacuI cerintele uneT colosale armate
de functionarT si a uneT ostirT pe tte liniile frontier4T, In titnpul crizel
revolutionare, and Franta, era amenintata din tte prtile.
www.digibuc.ro
 95

cu serviciile vstre binelui patriei. Norocul, favrea i stima

-menilor variaz i stint Intr'o perpetul oscilatiune ; orgoliul
de alt-minteri fondat, de a fi fost folositor si de a fi meritat
stima until mic numr de &lien!, in stare de a aprecia geniul
frumosul, e asa de invariabil, as de constant cu voi, ca
sentimentul onrei *) i tactul acestui **) natural.
Am fost destmat, pentru a servi la armata din Vende ca
_general de linie, nu prirnesc acsta; multi militari vor dirige
mai bine ca mine o brigada, i putini vor comanda artileria
cu mal mult succes. Eri stall la o parte, satisfacut c nedrep-
tatea ce se face serviciilor, este destul de simtit de catre ace!
-ce scia s le aprecieze.
Tu, amicul med, ocupi un loc- delicat: Dac geniul activ
-experienta Indelung fi arbitrariarmente esclusai din armata,
unde erai itrnpreund -cu revesentanti incapabili,
Ynseltori, pentru a nu spune mal malt, el n'ar putea s pi-
trundi i s merite o reputatie ; dar, amicul meti, tn cea mai
bun lume, a face binele pe ct e posibil si a se tine recom-
pensat de recunoscinta sa proprie, iati marele secret, cu care
-cine-va nu este nici-odata nid inseltor, nid lingusitor, nici
reutacios, nici kupdrtnr, nici vendicativ, nici criminal.
Nimic nod pe aid ; speranta singur nurnal, nu e Ina perduti
pentru oinul de bine ; prin acsta vrea5 sa ardt starea prea
olnav, in care se gasesce acest
SnEtate, constant veselie si nicl-odat descurajare. Dac
se gsesc in lume meni rei i ingratl, amintesteli de maxima
-cam caraghisi a lui Scapin : (Sa le fina recunosatori pentru
crimele, pe care nu le comit.
Bonaparte.

*) Cuvnt induios.
") Cuvnt nedescitrabil.
***) .-se cuviute nedeAcifraldle.

www.digibuc.ro
 - 96 -
56. Lui Josef Bonaparte
Paris, 3 iructidor, an. III (20 August 1795).
In acest moment, sunt ataat la biuroul topografic al comi-
tetului miutnirei publice, pentru direciiunea armatelor, In locul
lui Carnot. Dacii ai cere, mi s'ar aproba, de a pleca In
Turcia, ca general de artilerie, trimes de guvern, pentru 1
organisa artileria M. S. Sultanului, cu un frumos onorariu i
cu un titlu de ambasador fOrte mgulitor.
Vol strui s fii numit consul ; iar pe Villeneufve 22) inginer,.
pentru a merge Impreun. Mi-al spus c Domnul Anthoine se
Ai deja acolo. Ast-fel c mal inainte de o luni a veni la
Genua, am merge la Livorno, de unde am pleca ; in acest
cas, doresd a cumpera o moie ?
Pe aid, rotul este In linite; dar, pote a se prepar furtuni-
Adunrile primare se Intrunesc peste cate-va dile. Voiil lua cu
mine cinci sa6 se oficeri ; poimaine II voia scrie detailat In
acst privintii.
In curind, Vado va fi reluat, misiunea i hotrirea comite-
tului mntuirel publice, care m'a insircinat cu direciiunea ar-
matelor i tntocmirea planurilor de campanie, fiind frte
magulitre pentru mine, me tern c nu vor voi s me lase s
plec In Turcia ; vom vedea. Ast-c,li trebue s ved o campanie.
Te imbrtiez ; scrie-mi totui in ipotez ca ai pleca .1n.
Turcia.
Bonaparte.

57. Generalului Kellermann, comandantul sef al

armatei de Italia
Paris, 6 fructidor, an. III (23 August 1795).
Comitetul mantuirei publice, v'a trimes, generale, prin ul-
tirnul curier instructiunile relative la directiunea ce el crede ci
trebue s se dea armatei de Italia, cnd ri voi sosi ajutrele
22) MaT tirzia contra-amiral *1 amiral al marine! trancese, comandantul
escadrel la Toulon, a flout expeditia cu Bonaparte in Egipt, a luat parte
la nenorocita campanie navall de la Trafalgar.

www.digibuc.ro
 97

tle la armata de Rin i Pyrinei*). Pin atunci insk drpta

armatei este nevoit a suporta singur amenintrile inamicilor.
Comitetul, crede c ar fi posibil, ca prin o operaliune ofen-
siv, esecutati prin stnga armatei de Alpi, s se produca o
diversiune, care ar putea s aib ca resultat un folos irnediat.
Regele Sardiniel, and in cele din urm generaluluI Dewins
comanda trupelor sale, care este In acela timp i comandantul
ef -al armatei austriace, pare hotrt a concentra fortele i a
combina atacurile asupra positiunilor din drpta armatei de
Italia, i prin acsta chiar, a favorisa pte i atacul Savona,
care trebue sa fie obiectul tuturor sfortrilor inamicului. Este
timpul, de altminteri, de a ridica curagiul soldatilor notri,
de a scte din o defensiva penibil i care cu timpul ar
putea deveni descuragiatre.
Fortul Exilles, situat tr care a fost muh tinip fran-
cez, caut s tnbue sentimentele de iubire, pe cari locuitorii
ni le-a6 pastrat. Nu ar fi re posibil, generale, ca o parte din
trupele ce avem la Mont-Blanc, i o parte din cele cad pazesc
vile inferir s mrg contra acestui fort i reunite cu
citeva dividine de artilerie de asedia s '1 arunce In aer ?
Acst operatinne, frte folositre prin ea Ins1, ar fi mai fo-
lositre prin efectul moral, ce ar produce asupra bravel armate
ce comandati, i prin diversiunea Rate avantagisa- a proectulut,
pe care inamicii ar putea avea asupra Savonel.
Dac, re-cari circumstante locale sail accidentale v'ar face
s credeti c o rait in vre-una din vile din stnga armatei
de Alpi, va produce o parte din acela resultat, fr a fi
susceptibil de re-cari inconveniente car! s'ar putea intAlni in
expeditia atre Exilles, comitetul, are deplina incredere in pro-
denta D-vstr.
BraviI soldati, pe cari '1 comandati, s amintsc tot-
d'a-una c sunt tot invingdtoril de la Mont-Saint-Bernard,
Saorgio, Tanaro i Cairo. Comitetul, v recotnand a visita
insula Albenga, a tine bateriile cari o apr, pe un picior
respectabil, i a instala acolo un sistem de mine; ne-ar fi frte

*) Val! scrisrea No. 58.

7

www.digibuc.ro
 98

desavantagios ca inamicul s cuprind acst insul. Rndul

D-vstr de a ataca cu succes si in raport cu fortele inami-
cului, nu e deprtat. Veti realisa atunc! asteptarile patrieT, pe
care nu all' Incetat un moment, de a o servi cu zel.
Ordin intoemit de generalal Bonaparte.
58. Lul Josef Bonaparte
Paris, 8 fructidor, an. III (25 August 1795).
Sper c tu vei avea un consulat 'in regatul Neapole, pe dat
ce se va incheea pacea cu acst putere. Pe aid liniste corn-
plect. Dile le acestea se reinoesce o treime din membrii Con-
ventiunei. Sunt impovorat de afacerl la comitet, unde lucrez de
la i dupe arniaz pn la 5 ore, si de la 1 i ore sera pn la
3 ore diminma,
Legea din 17 niv6se a fost discutat eri, si decretat dupe
frte lungl discutiuni.
La zo a lunei, se vor intruni adunrile primare si vor pro-
ceda la alegerea 'une7 treimi din membril legislature!, dupe
care se va organisa puterea execudv, si ast-fel vorn fi guvernati
de noua constitutiune
Alte noutti nu mai sum. Rinul desparte armatele nstre ;
asediul Maieniei nu s'a esecutat. Vendeea este tot in aceiasi
stare. Trupele armatelor nstre de Pyrine, trec la armata de
Italia si la armata de Vendeea.
Bonaparte.

59. Lui Josef Bonaparte

Paris, 12 fructidor, an. III (29 August 1795).
Nu se pte liquida afacerea nstr Milleli, all acte justi-
ficative.
Armata din interior a primit Constitutia. Mai multe secduni
din Paris at cerut departarea armatei si revocarea decretului,
prin care restrngea relnoirea conventiunei numal la o treime;
ele at lost ins frte WI primite. Totul de altminteri este
destul de linistit ; poporul din Paris in mas este bun ; cati-va

www.digibuc.ro
 99

ar dori s imping mai depart reacliunea, nu e ins

nid un pericol. Adio, scumpul mat amic ; sneiate, veselie i
fericire.
N'am primit nimic de la Marsilia, din ceia ce tu Itni
anunli.
Bonaparte.

60. Comitetul mintuirel publice Wire generalul

ef al armatei de Italia
Paris, 13 fructidor, an.111 (30 August 1795).
Ve trimitem, generale, o nota care ne-a fost trimis 'a in
Tlvelia. Am examinat cu atentiune proectul, pe care presu-
punern c il are inamicul ; noi l'arn gsit conform adeveratclor
sale interese 0 conform repartitiunel actuale a trupelor sale
Dlurile Briga sunt in adever cheia departamentului Alpilor
fiind-c de acolo se p6te Intretdia drumul mare, 0
acest moment ne pte obliga a evacua Tende.
178 recomandam, generale, a ve lndrepta serios atentiunea
.atre acst parte, i a aranja cte-va trupc cari sa pta la
trebuint a Intri posturile nstre din dlurile Briga 1 a ob-
serva micrile ce le-ar face inamicul, plecnd din cimpul
13riga. Drpta armatel nstre ar fi mai bine sprijinit, daca ea
ar fi pe dlurile Caprauna, i deci mar apt-pe de Ormea.
Intre Caprauna i positiunea capului liniei vstre, sunt nisce
drumuri, pe unde inamicul pte sit se introduc plecnd de la
Garessio, pentru a ataca spatele armatei nstre, in care timp,
colriele plecate din positiunile lor actuale at ataca de front.
Se pte ca acst linie s fi fost mai forte, mai scurt, mai
uor de aprat, dac drpta ar fi fost sprijinit pe d4lorile
care acopere .Atassio, i ar fi urmat crsta muntilor cari do-
mina Arrosia.
Aceste ideI, pe cari comitetul vi le comunic, sum de alt-fel
cu .totul subordonate circumstantelor i forrelor respective
aceIor done armate ; e. rndul vostru, generale, a le aprecia
.a lucra In Consecinia.
Indrznla alupelor engleze, i indolenta genuezilor, cari

www.digibuc.ro
Iasi a li se lua din rade propriile !or bastimente, va prescrie:
a stabili o baterie i un sistem de mine Inteo positiune, de und e-
s pt acorda protectia i siguranta convoiwilor nstre.
In acest scop, trebue si -vd Intelegey cu guvernorul de la
San-Remo, i a 'I cere s stabildsc disa baterie, sail cel putin
a procura din San-Remo, orl din alt parte, Putinele tunurI
cari sunt necesare pentru acst baterie.
Cornitetul, at4t cu ere-care nerbdare, ca ajuterele ce
trebue O. fi sosit, si dea armelor nentre Indrsnla Incununatl
de victorie, I s restabilsc o dat pen tru tot-d'auna superio-
titatea ce trebue A aib braviI solday ai liberttei.

64. Nota generalului Bonaparte

13 fructidor, an. 11E (30 August 1795).
Inteun timp, cnd Imprtsa Rusiel a restrns legturile,
care o unesce cu Austria, este ln interesul FrancieI de a face-
tot ce depinde de ea, pentru Intrirea fortelor militare ale
Turciei.
Acst putere are nisce mili:ii numerse i brave, dar fente
ignorante in principiile arteI rsboiuluI.
Formatiunea i. serviciul artilerid, care influentz aa de
puternic In tactica nstr moderna asupra ctiguluI btliilor,..
i prpe esclusiv asupra cucerirel i aprreI locurilor MIA-
rite, este Inca in fa4. in Turcia.
Perta, care a Inteles acsta, a cerut In mar multe rindurf
oficeri de artilerie i de genia. Noi avem dy-va In acest
moment aci ; dar nu sunt nid destul de numero1, nid destul
de instruiy, pentru a produce un resultat cu ere-cari urrnarl
avantagise.
Generalul Bonaparte, care a chtigat re-care reputatiuner
comandnd artileria armatelor nstre In diferite circumstante,
1 in special la asediul Tu.lonuluI, se ofer a merge In_ Turcia,
cu o misiune a guvernului ; el va lua cu dnsul se sari Opte
oficert din cari fie-care va avea o cunoscin: particular a
sciintelor relative la arta rsboiuluI.
rhea, el In acst nou cariera pene si organiseze armata.

www.digibuc.ro
 --- IIDI -
-tura pe un picior respectabil i a perfectiona sistemul de ap-
-rare al forturilor acestul ImperiO, el va aduce ast-fel un ser-
vicit important patriel sale, i va bine-merita de la dnsa la
intrcerea sa.
Bonaparte.

62. Ltd Josef Bonaparte

Paris, 13 fructidor, an. III (30 August 1795).
Nu scia ce a devenit Antoine Rossi , mi s'a sput a el vie-
ruesce aprpe de Avallon In Bourgognia. Pacea cu Imperiul
se tratz, Vendeea are mereil forre; se pretinde a englejiI
voesc a incerca o ridu debarcare de trupe. AI dori s am
portofoliul cu tte hrtiile mele.
Trimete-mi ceva noutg asupra situaliuneI politice a Corgicei.
Bonaparte.

63 LW' Josef Bonaparte

Paris, 15 fructidort an. III (1 Septembre 1795).
AI dorit s aI scrisod pentru Villard, din partea tatluI -sea i
1i le trimet. Chiappe, trebue\ s mrg la armata de AlpI;
Ritter i Mayre rmn la cea de Italia. Pe aid, ca i peste tot
locul, exist putin micare printre capete, din causa relnoirei
con veniund ; regaliti1 se agit ; vom vedea ce fas vor lua
lucrurile.
Milne este licitaiia mo5iei, ce voesc a 'ri* cumpr.
Schrer plck la armata de Italia, Kellermann la cea de
Alpl, Canclaux la cea de pe c6stele MediteraneI; este o tabri
..care se organisa, tn scop de a se supraveghea micrile celor
..cu rele intenilunI din sud. Hoche, plcl l'n Vendeea, Moncey,
la c6stele de la Brest.
Eti continuI serviciul pe lng comitetul mntuireI publice.
Atept scrisorile tale, pentru a m hotrt.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - I 02
64. Lui Josef Bonaparte
Paris, 19 tructidor, an. III (5 Septembre 4795).
Comitetul, crede cl ar fi imposibil s plec din Frana, cat
timp va dura resboiul. S'a disposat s firt resrabilit in artilerie,
probabil c voia continua serviciul la comitet.
Poimaine aa ioc aid alegerile i adunrile primare. Pacea
cu Hessa-Cassel s'a ratificat.
Domeniile nationale i ale emigratilor nu sunt scumpe ; pa-
trimoniile ins s'art ridicat la nisce preturi nebune.
Dad rmin aid, nu ar fi imposibil ca nebunia insurtreI
sa" mI apuce. AI dorj, in acst privint, o vorb din partea
ta; ar fi bine si vorbesci in acst piivint fratelui Eugeniei 28)
i insciinzi-md de resultat, i atata tot.
Chauvet, care plca. la Nizza peste io lile, Ii aduce crtile,
pe cad le-al dorit.
Celebrul episcop d'Autun i generalul Montesquiou, art ob-
pnut permisiunea de a reintra In Frana, i att fost ter1 din
lista emigrantilor.
Bonaparte.

65. Ltd Josef Bonaparte

Paris, 20 fructidor, an. III (6 Septembre 1795).
Consulatul de Hio e vacant ; tu mi-ai spus Ins, a nu
voesci inteo insul. Sper s daa ceva mai bun In Italia.
Eri s'a hotrat, ca orl-ce individ care a suslinut asecliul
saa a exercitat re-carI functiunI sub guvernul regal,
va fi considerat ca emigrat. Freron i Tallien, art vorbit cu

23) Este vorba de insuratrea luT Bonaparte, care a avut ca punct de

plecare ocasiunea de a preda insug sabia generalulul Beauharnais, (con-
damnat la mrte pentru capitularea MayenteT in iniinile armateT prusiene)
n primirea fluid Ad. Cu aceste ocasie, Bonaparte cunoscu f pe Jose-
fina, vdduva generalulul Beauharnais, o creole frte simpatice prin
gratiile sale, dupe. cum if mergea vestea prin salnele DeanneT Tallien
de Stael, ast-fel 4 Bonaparte se amoreze i In 4796 o lu de sotie
pentru ca maT terdie fi ajung ImOrtsa mareluT Napoleon.

www.digibuc.ro
 - 103 -
lt vehementa. Ast-dI este llua fixata pentru intrunkrea
adunrilor primare in Paris. Sum multe afie pentru i contra',
se comptza Visa pe inielepciunea cettenilor. Nu este nid o
indoial pentru constitutie, care va fi primit cu unanimitate ;
o singura indoiala exista numaI pentru decretul care ordoni
c cele doue treimi din membriI conventiunei vor remanea la
locurile lor.
Voiti continua si reman la Paris, in special pentru afa-
cerea ta.
Nu trebue sa aI nid o grij pentru mine, ori-ce s'ar in-
Intampla ; ca prieteni am pe tog meniI de bine, ori-care ar
fi partida i opiniunile ce ei att. Marlette, este frte zelos
pentru mine; tu 'I cunoscl opiniunea ; cat despre Doutcet,
sunt trte intim cu el ; de alt-fel, tu cunoscI pe prie-
ten! al mer, de opiniuni contrariI.
Continua de a 'mi scrie exact ; vorbesce-mi de ceia ce voesci
s facl. VelI i 'mi aranjez afacerea ast-fel, ca lipsa mea s
nu impedece lucrul ce doresc.
Scri i femed tale. Sunt fOrte multumit de Louis; el res-
punde sperantei i ateptrei ce mi-am pus in gand pentru
densul. El este un bun biat, i tocmal pe placul inert; gsesc
Inteinsul foc, spirit, snetate, talent, blndep, buntate, .de
tte. Tu scil, amicul mee, ca eft nu tresc de cat pentru pl.-
cerea ce o fac la ai mei. Dacd, sperantele mele, sunt ajutate de
acstd fericire, care nu mg pdrdsesce nia o datd in intreprin-
derae mele, voii putea sd v fac fericirt si sd v indeplinesc
tOte dorintele vOstre. Ceia ce 'ml spui despre Flician, este
frte magulitor, sa se due& in Corsica i s se Intrca cu
banii sel. II voiti procura i lui o fums funciiune, in apro-
piere de Paris, uncle et va tri frte bine i va putea s fac
fericit pe femeea lui.
Lipsa luI Louis o simt fOrte mult, el ttni era de un mare
ajutor ; nu este otn mai activ, mai istel 1 maI iubitor. El facea
la Paris ceia ce voia ; dac el ar fi fost alci, afacerea pepe-
nierei ar fi sfarit, ,psemenea i afacerea Millelei. De and nu
mai am pe Louis, nu me pot ocupa de cat de afacerile prii-
Scrie'i i spune'l c tu atepti primul desemn, care

www.digibuc.ro
 - 104 -
ttebue s '1 trimitii pentru a ''i vedea progresul, i a nu te-
indoesci c el i Junot 41 vor tine fgaduiala de a 'II scrie
tnainte de sfritul lunei.
Minv voin avea trel cal, ceia ce 'mi va permitc de a m
preumbla cu gabrioleta, i de a putea s 'mi indeplinek tte
serviciile.
Adio, amicul men, ill urez petrecere bunk totul merge bine,
fil vesel, gndesce-te la afacerea mea, cad m'a apucat nebunia
d'a avea o cas. Fiind-c tu nu escI acolo i voescl a ramne
in strintate, trebue ca cestiunea cu Eugenia s se sfrsc ma
s se rup.
Atept rspunsul tea cu nerbdare. Tu potI rmnea la
Genua *oil ct vel clod ; motivul tea e simplu : de a scte din
Corsica putinul ce ne-a mat remas. Salut din parte'ml pe
Felicino.
Bonaparte.

66. Lui Josef Bonaparte

Paris, 22 fructidor, an. III (8 Septembre 1795).
Am scris eri femeeI tale, arnicul men, i cred c va fi primit
scrisrea mea.
Adunrile primare se vor intruni peste trel 4ile. Armata de
Sambre i. Meuse i cea de nord, an primit consrituria ; mai
multe comune din vecintatea Parisulul, an primit-o de ase-
menea.
Cte-va sectil din Paris sunt agitate de spiritele rdsvratitre ;
sunt chl-va aristocratI, carI ar voi s profite de starea de sl-
biciune, in care an fost tinuff patriotil, pentru a il expulsa
a arbora contra-revolutia; adevraiiI parriotl Ins, Conventiunea
ln mas *i armatele, sunt gata pentru aprarea patriei i a
libertreI, aa ch tre agitatiile vor fi in zadar.
Itl trirnet un jurnal, in care sunt publicate nisce fapte re-
lative la Tulon. Pe aid totul merge bine i In linisce; micele
agitatiunl carl exist, nu produc o mare sensatiune.

www.digibuc.ro
 - 105 -
Nu ad in viitor de cdt subiecte plcicuteci chiar dacd ar
fi alt-fel, ar trebui incei &dim in prescnt ; viitorul este de
dispreluit pentru omul care are curagiii.
Bonaparte.

67. Ltd Josef Bonaparte

Paris, 25 fructidor, an. III (41 Septembre1i95).
Vet primi aliturta scrisre a generalulut Rossi, care s'a
retras la Morvan In Bourgognia, unde el atpt pacea, dupe
care II va readuce In Corsica.
Adunrile primare din Paris, n'aa voit sa primsc decretul
prin care nu se di alegatorilor dreptul de a nurni de cat o
treime din membrit legislaturd ; ele aa acceptat Ins consti-
turia. Sectinnea de Quinze-Vingts, facend parte din faubourgul
Saint-Antoin, accepti i s'a raliat In jural con ventiunei ; ar-
matele art facut acela lucru, de asemenea oraul Rouen, i
mat bine de o mie de comune ; ast-li se atpta nouttI i
din restul Francia. Exist re-care ferbert la Paris In secliunt;
amenintrile lor ins par lipsite de temeirt.
Armata de Sambra-Meusa, a trecut Rinul i a ocupat du-
catul de Berg, oraul i citadela Dusseldorf.
Acst operatiune, care era meditat de dou lull!, a avut
cel mat mare succes, unul din cele mat strlucite ale its-
boiulut ; ea va avea o influenta imediat asupra *el cu Cer-

tred c tu nu post s vil, pin ce drumul nu va fi liber

de la Genua la Marsilia ; atuncI moul guvern va fi instalat.
Volney a plecat de o lun la America. Gentili, se afl aid i
cere retragerea. Sebastiani e cipitan de dragonl, el plc In
curind -la regimentul sea, care se afi la armata de Italia.
S. atpt cu nerbdare noutt1 de la armata de Italia ; se
simte ci e frte necesar pentru cornerciul i subsistentele nstre,
-ca cabotagiul cu Genua sa fie deschis.
Adio, amicul
Bonaparte.
www.digibuc.ro
 io6

68. Lui Josef Bonaparte

Paris, 26 fructidor, an, Ill (12 Septenabre 1795).

In scria In tte i1ele, fiind-ca 'ml Inchipuesc ca la Genua,

circula in de-ajuns sgomote false, asupra celor ce se petrec
pe
Constitutia, a fost primit de tta lumea ; decretul din 5,
asupra mentinereI celor done treiml din meffibriI conventiuneT,
a fost primit de majoritatea adunarilor primare ale republica
La Paris, din 48 de sectiunI, n'aa primit decretal de cat sec-
Ilunea Quinze-Yingts. Armatele primesc totul, constitunia i
decretul. Ast-fel dar, totul merge fOrte bine, si acsta loviturk
care ar fi putut fi fatala libertiteI, asigur pentru multi vreme
republica. Linistea fost turburat aid un singur moment.
Trecerea Rinului de catre trupele nstre, va accelera paced.
cu Cercurile ; asteptrn cu nerabdare, ca armata de Italia s 's1
recastige superioritatea sa.
Guvernul se organisza merea; o i senin se arat pentru
destinele Franciei. Exist o adunare primara, care a cerut un
rege ; acsta a provocat risul.
Bonaparte.

69. Lul Josef Bonaparte

Paris, 29 fructidor, an. III (15 Septembre 1795).
Majoritatea republicei, a primit deja constitulia i decretul
asupra reinoire.
Cate-va sectiunl din Paris, continua a fi in agitalie, cu tte
acestea causa publica pare salvat. Armata nstr din Vendeea
este frte considerabil.
Am citit Inteun raport imprimat, ca Cambon s'ar fi exprimat
asupra afacerilor din sud, prin frasa urmatre : Na cram in
acete eminente pericole, cnd virtuosul bravul general de
artilerie Bonaparte, se puse in fruntea a jo de grenadierl si
ne deschise trecerea.

www.digibuc.ro
 -- 107 --
Probabil, c Inteo lun, guvernul va fi organisat; atunci-
liniLea va fi necesarmente restabilit. Dac pacea se Inchee,
acst lar va prospera mai mult ca ori-cand; spiritele sunt
inteo activitate i micare, care vor fi frte favorabile co-
merciulul.
Am primit scrisdirea ta din 12 curent ; nu 'mi spui nimic
not. Lyon, Bordeaux i majoritatea republicei at acceptat ; Ina-
inte de o lur4, constitulia va fi promulgat.
Nu scim inc, dac Marsilia a acceptat ; ast-di vom avea.
noutti.
Bonaparte.

70. Lill Josef Bonaparte

Paris, 1 venclmiaire, an. 1V (23 Septembre 1795).
Am primit scrisKea ta din 19 fructidor, cu una alaturati
-pentru Muiron. Ateptm cu mult interes, conclusiunile aface
rilor din Corsica ; pe aid totul se an In linite.
Converniunea, are majoritatea pentru cele cloud treimi. Inainte
de o lun, nu va mai fi nicl o miFare; constitutia va fi sta-
bilit.
Armata de Rin continua a face progrese ; ea va Incheia In
curand pacea cu Cercurile. Ateptm peste putin timp nouttt
satisfcdtre de la armata de Italia.
Vendeea este mere Iii aceia1 stare; pacea este frte nece-
sari republicei.
Eri se vorbea c erail la Marsilia re-cari agitalii ; legea
asupra .emigratilor nu va fi satisfcut mult lume de acolo.
Bonaparte.

71. Lui Josef Bonaparte

Paris, 5 venclmiaire, an. IV (27 Septembre 1795).
Am primit scrisrea ta, din 24. fructidor. Este vorba mai
mult de cat ori and, de voiagiul mea, care ar fi hotarlt chiar,..
clad pe aid nu ar fi atata ferbere; In acest moment Ins,.

www.digibuc.ro
 - 108 -
exist re-carI agitatii cu nisce germeni fOrte explosibili: totul
va fi finit peste ate -va dile. Am primit actele de la Ville-
neufve ; el nu pote spera mai mult de cat de a fi Thaintat
capitan i acsta va fi o mare favOre, ci voia face s fie aprobat
pentru acst misinne ; in acsta calitate, principalul este de a
scrvi i de a fi folositor.
Tu trebue s fi primit, acum dece dile, o scrisre de la
Rossi, pentru muma sa. Lucian, se afia pe drum spre Paris;
dad et voia fi MCA aice, voia dun. a '1 fi de folos.
E mult ferbere printre spirite, situatiunea pare critica ;
geniul libertateI Ins, nu pirsesce nicI-odata pe apdtorii sal.
Tte armatele nstre sunt triumfatre.
Comisiunea marinei, a dat ordin agentului maritim, de a da
-consulului apuntamentele sale i de a '1 instala in functiune-
Bonaparte.

72. Lui Josef Bonaparte

Paris, 14 venclrniaire, an. IV, 2 ore dimint (6 Oct. 1795).

In fine, totul e terminat ; prima mea grija, este de a 't1 tri-

-mite noutti.
Regalivii, formatl in sectiunI, deveneaa din ce in_ ce mai
mndri. Conventiunea, a ordonat de a desarma sectiunea Le-
pelletier ; ea a respins trupele. Menou, care comanda acest'e
trupe, a fost, se dice, un trdator ; el a fost imediat destituit.
Conventiunea, a numit pe Barras comandant al fortelor militare
din Paris; comitetele m'aa numit pe mine al doilea Lomandant
Noi am aedat trupele nOstre ; inamicii ati venit sa ne atace la
Tuileries ; nol le-am omort multi lume, iar el ne-aa omort
30 de meni i rnit 6o. Am desarmat sectiunile i totul s'a
linivit. Ca de obiceia, ea n'am fog de loc rink.
General de brigadit Bonaparte.
P.S. Fericirea e pentru mine ; complimentele mele Eugeniei
I luliei.

www.digibuc.ro
 109

73. Raportul generalului Bonaparte asupra dilel de

13 vendmiaire 24)
15 vendmiaire, an. IV (7 Octombre 1795).
In diva de 13, la s ore diminta, representantul natiunei-
Barras, fu numit comandant ef al armatei din interior ; gene-
ralul Bonaparte, fu numit al duoilea comandant.
Artileria de posilii era tna la Sablons, pzit numaI de iso
rnenI; restul se afla la Manly cu zoo rneni. Depositul de la
Meudon,n'avea nici o garb. Nu se aflaa la Feuillants de Cat
cte-va piese de 4, fra tunarl, i numai go.000 cartue. Ma
gaziile de subsistent din Paris, craft Ole.
In mai multe sectiuni, btaia era general ; sectiunea de la
Teatrul francez, avea avant-posturile pina la Pont-Neuf, pe
care il baricadase.

24). In acst memorabil di, Bonaparte juc un rol frte important.

ln urma unor intrigi ale regalistilor i cu ajutorul nemultumitilor din
Vote partidele i maT ales cu concursul partidulul contra-revolutionar, se
preparit in Paris o nourt insurectiune, ca scop d'a ridica intrga popula-
iune a invada in sala convenfiunei nalionale pentru a aresta pe
deputatT si a resturna republica cAstigatA cu atitea sacrificii.
In evenimqntele ultirnilor timpT, se distinse printre revolutionarl un orn
energic si de mare actiune ; acesta fu deputatul Barras, care, cu acst
ocasiune, fu numit generallef al armateT din interior, la randu-T avea
nevoe de un secondant energic, bray i inteligent, pentru inauslrea res-
cleT proectate in ajunul dile1 de 13 venclmiaire ; Bonaparte, in acest
timp, se afla cu servicial la biuroul operatiunilor militare, insrcinat cu
studierea planurilor de campanie i pregtirea ordinelor pe l'ang4 Carnot,
membru dln comitetul mintuirei publice.
Barras, ougetand la Bonaparte, cera conventiuneT numirea lul ca general
secund al armateT din interior, ceea ce se si aprob.
Manevrele inteligente i savante, cu cad a indbusit insurectiunea sec
tionarilor, atrase cu acstrt ocasia deosebita atentiune asupra marelui stl
talent militar.
A doua di, Conventiunea, face o frumsit primire luT Barras si Bona-
parte, votandu-le recompense si primind uralele conventiuneT. Barras, care
nu voia s i se atribue numal luT succesul 'pia de 13, se sue la tribunl.
c.lice : ec'est le gnral Bonaparte, dont les dispositions promptes
et savantes ont sauv cette enceinte.

www.digibuc.ro
 -I -
Generalul Barras, ordon artilerieI de a Inainta numaI de cat
din tabara .de la Sablons la Tuileries, cladu ordin a se alege
tunati, din batalionul regimentului 89 i din gendarmerie, pe
-cari 'I repartiza la tunarI, trimese la Meudon 200 6meni din
legiunea de poliiie, pe care la de la Versailles, so de ca-
valed din patru arme, i 2 companiI de veteran). ; ordon go-
lirea magazie de efecte de la Manly, se aduse cartuele, i se
stabili la Meudon un atelier pentru fabricatia de cartue ; se
asigura subsistentele armate i ale conventiunei pentru mai
multe iile, independent de magaziile cari se aflaa pe la sectiunI.
Cu tte acestea, soseat din tte pfirtile raprte, car. sectiunile
se intrunesc, se armzi i se formza In colne. Geheralul ef
disposa trupele sale, pentru a apra conventiunea, i pregati
artileria sa, pentru a pedepsi pe rebell. El aFzi un tun la
Feuillants pentru a bate strada Honor ; instala la tte debu-
eurile tunur de-8. i pentru casul cel mai rau instala i tunurI
de reserv, pentru a trage focurI de flanc asupra col6nei care
va forta un debueu. El las la Carrousel 2 obuziere i 2 tunuri
de 8, pentru a putea distruge casele de unde s'ar trage asupra
con venti un e I.
La 4 ore, col6nele de rebell nvlira prin fte strdile,
pentru a se forma in col6ne de atac. El ar fi trebuit sa pro-
fite de acest moment aa de critic, chiar pentru trupele cele
mai deprinse cu r6sboiul, pentru a 'I distruge ; Lisa, sangiele
care trebuia sa curgd, era francez, i trebuia sa se lase acqd
nenorocitl, acoperia deja de crima revoltei, s se manjsci
Inca cu crima de fratricid ; a trebuit ca on6rea d a trage
primele loviturI s apartina revoltaIilor.
La 4 ore i trei sferturi, rebeld eraii gata, i incepura atacul
din tte partile ; ei ins fur peste tot ImpragiatI. Sangele
francez curse ; crima ca i ruinea acestei teribile lile, cazu
asupra sectionarilor.
Printre moll!, se recunoscuri pretutindenI numai emigrati,
preoil i nobill ; printre prisonieri, cea n-tai mare parte erati
Chouani de la Charrette. Cu tte acestea, sectiunile nu se a-
dult btute. Ele se refugiase in biserica Saint-Roch, In Teatrul
Republicei i Palatul Egalittei, atitand pretutindeni lumea la

www.digibuc.ro
-revolt, Pentru a evita singele care a trebuit s curgl a dokla
4i, trebuia sl nu li se dea timp de a se recunsce, ci a 1 ur-
mad cu. vioiciune.
Generalul ef ordon generalului Montchoisy, care se afla pe
piata revolutid, cu o reserva, de a forma o coln care, avnd
2 tunuri de 12, ar Inainta prin bulevarde, pentru a intrce piata
Vendme, va 'opera jonctiunea cu pichetul care se afl la statul-
major, i va forma dividia in positie de atac.
Generalul Brune, cu 2 obuziere, debu prin strdile Saint-
Nicaise i Rohan.
Generalul Cartaux, tritnese 200 menI i un tun de 4 din
dividia sa, prin strada Saint-Thomas-du-Louvre, pentru a debua
in piata palatuluI egalittei.
Generalul Brune, cruia '1 se ucise un cal, inainta catre
Feuillants, Aceste colne se pusera In rnicare. Saint-Roch,
Teatrul republiceI, ful a foriate ; rebelil prasir aceste localitail
i se retrasera in susul stradei Richelieu, i se baricadar din
tte partile.
S'ail trimes patrule i s'ari tras In timpul nopteI mal multe
lovituri de tun, pentru a le zadarnici operatiunile, ceia ce In-
teadevtr reui.
In revdrsatul dileI, generalul afl ca mai multi individi din
comuna Saint-Germain, cu z tunuri, eraa in mar pentru a
ajuta pe rebell, i trimise un detaament de dragoni, care le
Ina piesele i le duse la Tuileries.
'Cu tte acestea, sectionaril dei in agonie, Inca se opuneaft;
eI baricadara eirile secliunel Lepelletier, i aeglase maI multe
tunuri in strdile principale.
La 9 ore, generalul Berruyer, se aed in btae cu dividia
sa In. piata Vendrne. El Inaint cu 2 tunurI de 8 in strada
Vieux-Augustin., i le Indrept catre positiunea principall a
secfiunei I,gpelletier.
Generalul Vachot, cu un detaament de tiraliorI, se dirija
spre drpta, gata a Inainta in pap Victoria.
Generalul Brune, inaint spre Perron i install 2 obuziere
In capul strldeI Vivienne.
Generalul Duvignau, cu colna din centru i 2 tunuri de 12)
www.digibuc.ro
 - 1 12 -
Inainti catre str4ile Richelieu i Montmartre. Curagiul 1nsi le
lipsi sectionarilor, temndu-se de a 'f vedea retragerea tliat.
ET prsise postul i uita la vederea soldatilor notri, onrea
cavalerilor francezI, pe care o aveall de suslinut.
Sectiunea Brutus, dadu *Ind de ingrijit; femeea until repre-
sentant fu arestat4 la acst sectie. Se ordon generalului
Duvignau de a mnira trupele pe .bulevard, panii In strada
Poissonnire. Generalul Berruyer, veni i se aranj -in piata
Victoriel.
Generalul Brune, merse 4i ocup Pont-au-Change ; s'a inchis
drurnul sectiund Brutus i s'a inaintat ctre pieleie Grve, apol
scotoci Teatrul trancez i Pantheonul, de unde se scotoci in-
sula Saint-Louis. Pretutindene, patriotii rec4tigar curagiul;:
pretutindene progresul resboiului civil disparuse, pretutindene
poporul 11 recunoscea nebunia -i rtcirea sa.
A doua 4i, se desarmari cele clout sectiuni, Lepelletier i
Teatrul francez, cum i ventora i grenadierii gardel nationale-
Bonaparte.

74. Lui Josef Bonaparte

Paris, 19 venclmiaire, an. 1V (11 Octombre 1795).
Vel fi chit prin gazete, despre tot ce m8 privesce. Am fost
numit prin decret, general secund al grmatei din interior ;
Barras, a fost numit comandant ef. Am inving, i totul s'a
uitat.
Am isbutit ca Chauvet si fie numit comisar ordonator er.
Lucian Insotesce pe Frron, care plc ast-sr la Marsilia.
Scrisrea de recomandaiie pentru ambasada de Spania, va fi
expediat mine.
Dup8 fortuna, voia strui ca Villeneufve s fie numit In
Francia, major in geni. Ramolino este numit inspsctor de tr-
surf. Nu pot face mai mult de at fac pentru toii.
Adio, amicul mea ; nu voiti uita nimic din ceia ce pte s 'ir
fie folositor i s contribue la fericirea vielei tale.
.Bonaparte.

www.digibuc.ro
 113

75. Not asupra directiund ce trebue s se dea

armatei de Italia
Paris, 20 vendmiaire, an. IV (12 Octornbro '1795).
S'a comis o greOl capital, c nu s'a atacat cimpul re-
tranat de la Ceva, in care timp austriacil bacilli eran respinI
dincolo de Acqui. Intrga nstr armat se gsea disponibil
pentru acest atac. Succesul nu putea s fie indoelnic, fiind-c
noI am fi atacat cu 30,000 Omen!, r6,000-20,000 piemontezi.
Pentru ca dividia generaluluI Serrurier, care se gsea la 3,
la Garessio i San-Gioanni, adec la aprpe 4 ore de Ceva, i
dividia generalului Massena, care a fost pin la Cairo, aprpe
la aceiaI distani, nu aa profitat de victoria lor ? Trebuia sa
se scie cu tOte acestea ca luarea CeveI, punndu-ne la dispo-
sitie o parte din Piemont, procura armateI incillminte, Im-
brdminte, subsistente i mijlce de transport. Luarea CeveI
singur, pote si procure armate nisce cantonamente sintse,
i s termine acest nesfrit joc de bare, pe care noi il facem
de maI multi an! prin vrfurile Alpilor i al Apeninilor.
Luarea Cevei, reunirea armate nstre in jurul acestel cetlf,
sunt de o aa importatia, c acsta at- putea determina pe
curtea de Turin la pace i a micwra considerabil cheltuelile
enorme, ce costa pe tesaurul public intreiinerea armatei de
Italia.
Austriacii, retragndu-se citre Alexandria, A prsit pe pie-
montezl. EI trebue s se fi resgndit de la acsta ; dad 0 n'aa
fcut'o, ar trebui fr intirliere, ca trupele. s tnainteze a:re
Ceva prin Millesimo, Montezemolo i San-Gioanni, In care
timp, o divi4ie s'ar arunca dincolo de Batiffolo. Stpini pe
cmpul retranat, va trebui c-a artileria de asedia si inainteze,
i s se servsc de trsurile cari sunt In abondent in vecina-
tatea CeveI, pentru a transporta materialele de asedi.
0 dat Ceva a ru5str, armatele nstre se reunesc aid i ne
vom gsi stipinI pe o parte din Piemont, ameninmnd Coni,
Turin 1 Alexandria.
Divilia, care pzesce gtul Tende, Briga i centrul, -va In-
8
www.digibuc.ro
 114

vesti Coni, saa cel Rutin va inainta la Borgo, pentru a supra-

veghea mi,Firile garniznel Coni.
Armata Yntrg, Intritit cu ajutrele ce atpta de la armata
de Pyrinel, ar inainta in Februarie catre Turin ; a dividie din
armata de Alpi, forte de 4 la 5 mii tneni, ar trece prin mum--
tele Genvre i -ar veni sa intrsc armata ajunsa la Turin.
apada, care se Ingrmdesce in gaturile muntilor Alpi, nu
ltnpedeci trecerea unei colOne, and ea este sigur de a gsi
amid i ajut6re de cea-l'alt parte a muntilor.
Bonaparte.

76, Ltd Josef Bonaparte

Paris, 28 Nenclmiaire, an. IV (20 Octombre 17%).

Am primit scrisrea ta din io vendmiaire ; voia trimite s
se consulte afacerea ta i interesele femeei tale.
Sunt inaintat general de divkli e. in artilerie i comandant
secund al armate din interior ; iar Barras comandant-ef.
Pe aid linisce complecta. Se atpt instituirea puterei exe-
cutive i remnoirea conventiunei. Barras, Chenier, Sieys, sunt
numig in mai multe departamente.
Asignatele continua, a descresce ; se spera ca dupd formarea
guvernului, se vor lua msuri. Cred, c nu trebue s se pstreze
multi' moneda de acsta.
Sunt peste msura de ocupat. Frron, care se al% la Mar-
silia, va aiuta pe Luden. Louis este la Chalons.
Brbatul LY-nei Permon -a murit. Un 6re-care cet4n Billon,
despre care mi se spune ca este a cunoscinti de a ta, cere pe
Pauleta; acest cet4n n'are avere ; ain scris mnuel, c nu trebue
de loc s se gndsca la acst csatorie ; ast-di voia lua in-
formaiiani mai sigure.
Bonaparte.
..

www.digibuc.ro
 -2 I 15

77. Lui Josef Bonaparte

Paris, 1CF baumakeon. IV (1 Noembre 1795).
Sunt deja 8 dile, de and am fost numit generakef al ar-
matg din interior 25).
Consiliul de Cinci-Sute i al Btrnilor Yntrunit; primul
a format deja lista sa pentru Directoratul executiv 29. Se crede
cei cincI membriI vor fi Sieys, Revbel, Barras, Tourneur
(de la Manche), Cambacrs i Reveillire-Lepeaux ; until din
acetI 6 membri va cdea.
Sntatea mea este buna, cii tte c duc o viat frte ocupat.
Bonaparte.

78. Dispositiuni privitre la serviciul armatef

din Paris
Quartierui general, Paris, 19 brumaire, an. IV (10 Nombre 1795).
Armata din Paris are de scop:
r) De a mentine po1iia, i a face servicit pe lng tri-
bunale.
2) De a pzi Corpul legislativ, Directoratul executiv, i de
a fi gata tot-d'a-una a imprgia atrupamentele.
Garda national din Paris, iegiunea poliliel i companiile de

25) Cu ocasia organisAreT i punerea in vigeore a constitutiel directo-

riale, guvernul, amintindull de eminentele servicil aduse de Bonaparte,
'I incredinpi comandamentul armatei din interior in locul Jul Barras, care
fu ales Director. Din acest moment el lamp a organisa armata si a o
pregAti pentru viitrele i marile actiunt militare,
26) Guvernul instituit la 28, Octombre 1795, in nrma punerel in vigre
a constitupei directoriale, membril acestuT guvern furl: Lar4vellire-
Lpaux cu 216 voturi din 218 votanp; Letourneur co 189 voturT, Rewbel
,eu 176 voturf Barras cu 129 tsi Sieys Ca 156 voturT, acest din urmA
neprimind, se alege Carnnt cu 117 voturi. Noul guvern, fu instalat 1a-
palatul Luxemburg, unde nefiind nicT un mobilier, guvernul to- redigiaz
mesagiul pe o masA de scandurl. Instalapunea guvernulut se face prin
autoritatea luT Bonaparte, care organiszA garda i trupele de pazA ale
corpurilor legiuitre.

www.digibuc.ro
 - 116
veterani, sunt in special Insircinate, sub directiunea coman
dantuluI superior al pieteI, cu serviciul de la punctul
Garda uationali din Paris, procur pentru acest
scop, un corp de garda de 30 menI, fie-csarei
sectiuni, ceia ce face 1440 menF
corpurl de gard la bariere, de diferite
forte, ceia. ce face 480
53 posturl pentru piele, cheiurl i stabilimente
publice, in total 840
Totalul serviciului 4ilnic al gardel nationale
din Paris 2760 meni
Fie-care corp de garda, face serviciul de patrul In aron
dismentul sda, i fie-care corp de garda instalat la reedinta
sec/nine, di mini de ajutor locuitorilor sectiunq
Legitmea politie, instalati In casartnele din fata gardelor
franceze, stradele Baby lone, Oursine, Mouffetard, Popincourt,
Verte, procuri in tte dilele garde pentru : r) celor 9 Inchi-
sod, 2) tesatfruluI national, 3) stabilimentelor publice, 4) celor
6 casrml ; in total 550 tneni, plus Ioo reservi la Luxemburg.
Veteranil invalidI procura in tte lilele, diferitelor edificii-
nationale, j 60 rnenI.
Garda Corpului legislativ, it a DirectoratuluI executiv, este.
incredintat; BatalionuluI de grenadibri al Conventiund ; pi-
chetelor, servind de gardi provisorie THrectoratului; vetera-
nilor Conventiunel ; la 6 bataline, cantonate la cla
i la 2 regimente de cavalerie.
Aceste forte intrunite, trebue s aibi in tot momentul 42001
anenI presentl sub arme, tare procuri :
Infanterii; LuxemburguluI zoo tnenr.
Tuileriilor 500
Scle militare i quartier-general . 150
Un pichet la cla militar, gata de
maq la primul ordift . . . 500
Totalul serviciulul pentru infanterie 1250 meni

www.digibuc.ro
 --..- 117

,Artilria va da la Consiliul Btrnilor . . 2 tunuri de 4.

I, 7) v Consiliul de Cinci-Sute , 2 D 7, 4

) ) ) ) Petit-Luxembourg. . . 2 o . ) 4
1 D D 1 Scla militar, in baterie 2 4 To

ro tunuri de 4
Exist o reserv la Champ-de-Mars, compose din :
6 obusiere
4 tunuri de 12
6 p )) 8
4 ) 3 4
zo guff de foc,
independent de tunurile de batalion.
Cavaleria procur in tte dilele un pichet :
La Tuileril 40 meni
La Luxembourg . . 25 )
La $cla militar ,. . 25
90 meni
Un pichet de 6o meni din cavalerie, tn fie-care sr la 9
-ore, se divide in 12 patrule de- cte 5 meni, care vor face
acest servicia tt nptea, pe la corpul de gard central 1 la
fie-care municipalitate.
In dilele de sarbtre, se vor ordona patrule extra-ordinare,
-cari se vor lua de la pichetele de reserv.
In cas de alarm, semnalat prin foc sail clopot, trupele
trebue s se dud la casarmele lor, 'jar reserva trebue s trimit
patrule, pentru a mentlne ordinea, sad a lua informaliuni asupra
-causelor carl ar putea provoca atrupamentele.
Pentru aceste casuri, avem :
2 semi-brigade, cantonate la Sceaux.
i ) v Bellevue.
3 bataline ) Saint-Cloud.
1 serni-brigad ) '." ) Courbevoie.
i batalion ) ) Rueil.
+-
Batalinele cantonate la cla militar, se schimb in tte
4ilele cn acestea.

www.digibuc.ro
 - 1 18 -r--

Sunt 2 regimente de cavalerie la Versailles, cari se schimbi_

la fie-care ro aile cu cele din Paris.
Avem o reservi de tunuri la Saint-Cloud, compuse din :
4 tunud de 16
4 ) 12
6 V 8
6 ) ) 4
6 obusiere.
Acsti reservi nu e foci complecti, peste puine 4ile Ins,
se va complecta.
In cas de alarmi, batalionul legiunel de politie, casarmat tn
strada Verde, va merge la Tuilerii, trimilend soo enneni la
tesaurul public.
Batalionul, care se afli in strada Babylon, va merge Ia Lu-
xernburg; acela care se afli in ztradele Oursine si Mouffetard,
va merge de asemeni la Luxemburg.
Batalionul din strada Popincourt, va merge la Tuileril, prin
bulevard -i piata Revolutiel.
Parcul artileriel de reservi, tare se afli la scla militari, va
fi gata de mars, trupele vor ,lua armele ; un pichet de 300
&leaf, va merge la Tuilerii, si unul de 200 la Luxemburg :
fie-care din aceste detasamente, va avea cu sine cite 2 tunuri-
de 4.
Grenadierii Con venfiunei, vor merge la Corpul legislativ,
garda provisorie a Directoratului, se va instala la Luxembourg ;..
doue bataline vor merge la Tuilerii, alte 2 la Luxembourg,
avend fie-care batalion cite un obusier i un cheson, si cite
un tun de 8 i un cheson.
Tte trupele cad se afli la Sceaux, se vor pune indat in
'mars pentru Luxembourg, afar de cuartirieri si caporalii fu-
rled, si de un pichet de gard de 5 enneni, care va merge la_
scla militari.
Trupele, cari se afl la Bellevue, Iasi un batalion pentru a
pizi Meudonul ,si podul Sevres si merg la Issy, unde astpti
nuoT, ordini. Cuartirierii i caporalii furled, cu un pichet de
5 meni, merg indat la scla militari.
Trupele cantonate la Saint-Cloud, "%Tor ocupa podul Saint

www.digibuc.ro
 - "9
Cloud, unde va- rernnea un batalion, asteptind nuoi ordini;
resttil trupelor, va merge la Tuilerii cu 4 obusiere, 4 tunur1
de 8 cu cite un cheson de fie-care pie* urmind crsta dlu-
rilor. Compania de artilerie cilirti, va merge cu tunurile ei
la cimpul gamart, unde va astepta cavaleria care se afli la
Versailles.
Trupele cantonate la Courbevoie s't Rua vor ocupa podul
Neuilly, si inaintind la prta Maillot, pentru a protege tre-
cerea trupelor plecate de la Saint-Cloud, trimetnd in acelasi
timp un detasament de ioo 6metii la sc6la militari cu cuar-
tirierii si caporalii furieti, asteptnd In acsti positiune nu6i
ordine.
Trupele car] s'ar gisi. la Vincennes, vor merge la bariera
Dchance, unde vor astepta nuoi ordine.
Trupele cari se afli la Franciade, se vor apropia de Cha-
pelle, la intersectia drumulul care duce la iniltimile Mont-
martre, si vor trimete patrule spre acsti tniltime.
Cele clout regimente de cavalerie, cari sunt cantonate la
Versailles, vor merge spre positiunea cimpulni Clamart, si vor
trimete o patruli de so 6meni la scla militari.
Cavaleria, cantonati la scla militark va trimete o patruli
de ioo 6meni la Luxembourg.
Cavaleria, care este la cheiul Orsay, va Inainta spre Tuilerii.
The trupele, cari vor sosi la Tuileril, vor preveni pe ofi-
cerul comandant. care se va gisi in casa Noailles la biuroul
adjutantulul general de servici6.
The trupele, cari vor sosi la Luxembourg, se vor adresa
adjutantului general comandant al Luxembourgului, tn unul din
salnele Directoratulut executiv.
Tot! oficerii general], comisarli ordonatori, agenti] detasati
la armat, afari de gardil-magasioneri, se vor duce la scla
militari.
Tte avisele, rap6rtele, vor fi trimese la scla militari, unde
generalul sef trebue si se afle in locuinta adjutantului general
de servicit, care i le va transmite.
Comandantul Tuilerielor, va avea griji a face, ca si nu fie
nici o adunare de lume in strada Saint-Honor, la Carroussel,

www.digibuc.ro
 - 120 -
la cheiul Louvre, In piata Revoluriel, pe podul Revolutiel, la
cheiurI, 1 strada Saint-Florentin, etc.
Comandantul Luxembourgului, va avea grije d'asemeni a nu
se aduna lume in strada Vaugirard, Tournon i prin pietele
i stradele vecinale Luxembourgulul.
Comandantul clei militare, va avea d'asemenI grij a nu
permite atrupamente la Champ-de-Mars, In aleele cari comu-
nic cu In validiI, tn piata Bourbon, podul Revolutia i pe
bulevarde, phi la strada Vaugirard.
Dac, intrunirile ar persista i resista, dac, patrulele de
cavalerie i infanterie ar fi nemndestultre pentru a le risipi,
comandaritir aceslor trei posturl, sunt Inputerniciti a le impratia
cu forta, maI ales din momentul ce se va fi dat alarma.
Comandantif Tuileriilor i LuxembourguluI, vor imprti tu-
nurile i fortele conform instructiunilor particulare, ce le vor
avea de la generalul ef, i se vor, conforma dupe casuri.
Ambulantele vor fi gata de mar; se vor incrca mal multe
trsurl de bute cu rachia.
Bonaparte.

79. Generalului de dividie Micas

Vuartieru1-general Paris, 22 brumaire, an.1V, 9 nre sra (43 N-bre4795).
Veg. bine-voi, cettene generale, d'a ve afla mAine la Vin-
cennes; yeti inspecta cele se companil de veterani, diferitele
dividiunI de geandarmerie i depositul, care trebue a servi la
formarea unul al 5-lea batalion al legiunei de politie.
Veti inspecta turnul, care trebue a servi pentru Inmagazi-
natul pudrriei.
Ve yeti transporta la fabrica de pulbere Minimes ; yeti
veghea ca s se execute ordinele ce am dat, ca pulberile cari
se afi in aceste magaziI, s fie transportate la Vincennes.
NO da tte ordinele, ce veti crede folositre in interesul
serviciuluIr
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 121 -
80. Ministrului de finance
Qiiartierul-general Paris, 28 frimaire, an. IV (19 Dec. 1793).
Tesaurul, cetkene ministre, trebuia s achite 25 miline
pentru furagiul armatel, Ina de la 25. A trecut, cu tte
aceste 3 ile i el continua in sisternul sell de a face ca ar-
mata din interior sa sufere.
Ve rog, cetkene ministre, daca- este adeverat ca prin un
sistem de rea voint se calla a se provoca armatei lipsa,
a forta cu atita energie pe agentii tesaurului, in cat ei s fie
silii in fine, a se demasca.
Este indispensabil, ca s nu se mai infardie malt timp efec-
tuarea acestor plki; contraria, am fi siliti a rechisiOona singuri,
pentru ca armata s nu sufere.
D-vstr Intelegeli, cat de periculs ar fi acsti mesur.
Bonaparte.

81. Ministrului de rsbohi

Quartierul-general, Paris, 11 nivbse, an. IV (1 Ianuarie 1796), 2 ore p. m.
Am ordonat, ca batalionul al 3-lea din semi-brigada 49, s
mal stea cate-va dile la Provins, i acsta pentru mai multe
cause:
f) Pentru a avea timp, s ajunga din urm diferitele deta-
amente, cari sunt in departamentul Eure, In urinrirea in-
surgentilor.
Pentru a lsa timp oficerilor, de a prinde mai mult de
jumetate din soldkil, cari a dezertat In timpul marplui, pentru
a fugi acask in diferitele sate, pe unde a ttecut. Dad, restul
batalionului at fi continuat drumul, sosit la Luxembourg ar fi
fost mult mai greil d'a aduna pe acet1 dezertori.
III) Pentru a asigura mersul unul convoia de fina, pe a
earei prompt sosire la destinalie, mnistrul de interne pune
mult interes. V'am prevenit de imprejurrile, cari me sileall
a opri acest batalion la Provins, lucrand ast-fel in spiritul
ordinului D-vstr.

www.digibuc.ro
 -- 122 -
Cred a este necesar, ca acest batalion sa mai inthrdie ple--
carea inca cu chte-va dile.
Bonapart e.

82. Cettnulul Chnier, adjutant-general

Quartierul-general, Paris, 14 nivase, an. IV (4 Ianuar 1796).
Veri merge maine la ro ore, la Scla militarh, yeti gsi
acolo pe generalul Chaumont, sari pe adjutantul general, in-
sircinat cu. funciia de ef de stat. major; yeti visita Impreun
pavilionul dis al guvernmintuluT, care a fost destinat pentru
locuinp statuld-major general ; yeti vedea, dac, nu cum-va
este posibil de a incasarma acolo semi-brigada 29, cu saltele;
veri desemna locuiniele, ce ar putea ocupa cele-l'alte bataline
din acest cantonament, nedendu-le comod i aranjandu-le
saltelele necesaril.
Bonapar te.

83. Not asupra armatel de Italia

Paris, 29 nivse, an. IV (19 Ianuar 1796).
Dac, armata de Italia, Iasi s trci luna Februarie, fr a
face ceva, ca i In Ianuarie, campania de Italia este complec
tamente compromis. Trebue s fim bine convini, ci nu se
vor obline mari succese in Italia, de eat in timpul ernel.
Dacd, se presupune c armata de Italia, se pune in micare
eat mai curnd posibil, ea pte s mrg spre Ceva, a forla
cimpul retranat, inainte ca austriacil, cari se gsesc la Acqui,
s se fi unit cu piemonteziI.
Dac, la vedcirea preparativelor ce le-ar face francezil,
austriaciI, trecend prin spatele TanaruluI, s'ar reuni cu pie-
monteziI, trebue, ca armata nstr s execute doue maruri
spre Acqui, adic, In spre Cairo i Spigno. De sigur, a atunci
austriacil, se vor grbi de a se reintrce s 'i apere comuni-
caiiile cu MilaneziI.
Operatia, care trebui a se esecuta, este simpl : Piemontezil
se afi singuri ? A lnainta asupra lor prin Garessio, Bagnasco,

www.digibuc.ro
 - 123
Solta, Castel-nuovo i Montezemolo. Inamicii btutI, cimput
ietranat, lortat, se va executa asediul Cevei (operaie preala-
bill ori-drei alteia, orI-care ar fi marul ce se va executa).
Austriacii, aa presenta de spirit a se reuni cu piemontezil:
la Montezernalo ? Trebue a 'I separa, i pentru acsta a merge
dtre Alexandria 0, din momentul ce vor fi separaiI, s avem
24 ore disponibile, pentru a fora cmpul retranat al Cevel.
0 dat cmpul retranat al Cevei ocupat de nol, ar trebui
forie indoite, pentru a ne sili si ridicam asediul acestei for-
tirete.
Artileria de asedid va debarca la Vado ; nu trebue s existe-
temere de lips de carute, Tinutul Langes fiind destul de bogat
in mijlce de transport, i asediul Cevel cerend numal 24 phi
la 30 tunurl.
StpanI pe Ceva, nu trebue a se perde nid un moment, d'a
se disposa ca divklia, care pzesce Tende, Briga i Inltimile
comitatuluI Nizza phi la Borgo, si tnainteze ; va trebui a se
opera joncliunea prin Mondovi, a Investi Coni cu dividia din
centru, 0 a merge drept spre Turin. Regele SardinieI, va face
atunci propuned de pace. Trebue ca generalul, s spuni c
n'are dreptul d'a incheia pacea, cl pentru acsta trebue a se
trimete un curier la Paris, In care timp, Regele va fi forlat
d'a face propunerl, cari nu vor putea fi refusate i vor inde-
plini perfect scopul guvernuluI ; contrariu, se va da foc Tu
rinulul, fr a se ingriji de citadel.
Fiind-ca In Italia, resboiul depinde absolut dupe ano-timp,
fie-care lun, reclam un plan de campanie diferit. Trebue ca,
guvernul si aibi o deplin Incredere In generalul sea, a 'I lsa
o mare latitudine, 0 a '1 pune numal In vedere scopul ce este
de indeplinit.
Trebue o lun, pentru a avea o depe1 de la Savona, 0 In
acest limp, totul se pike schimba.
Cnd Turinul va fi at nostru, asediul fortaretei Alexandria
i Tortone va fi nefolositor ; intriim in tinutul Milanez ca i in
Champagne.
Guvernul, trebpe a da ordine ca echipagiul de pont6ne pe-
trsurI, pentru Mincio 1 Oglio, pe care 11 preparasem e, s.

www.digibuc.ro
 - 124 -
fie terminat. Se va gisi in, Italia, tot ce v4 fi necesar pentru
-podurile pe Po, Adige, Tessin i Tanaro.
Se vor gsi trsuri, echipament i hran destul pentru vi-
-itza armat, care ar ocupa esurile Piemontului i Milanului.
Bonaparte.

84. Cetatnuhil Chnier

Quartierul-general, Paris, 14 pluvidse, an. IV (g Feb. 1796).
Veri bine-voi, cetsene, a pleca astlli la vreux, veil In-
talni pe generalul Huet i administrasiunea departarnentulul
'Eure; verl visita tte posisiunile, pe cari le ocup colna de
mar a generalulul Huet, i imi vest raporta la Intrcere :
I) Despre starea i situasia exact a Irupelor cari se afl in
departamentul Eure.
II) DetaliI asupra posisiuneI ce ocup.
III) InformaliunI asupra subsistenselor, i modul cum se exe-
.cuti serwiciul administratiV pe lingi colna de mar.
IV) Iniormasiuni asupra numtrului, posisiunea i cipiteniile
..chouanilor insurgensl.
Bonaparte.

85. Directoratul executiv

Quartierul-general, Paris, 23 pluviese, an. IV (12 Feb. 1796).
ChouaniI, fac progrese frte simsite in departamentele Eure,
.Eure-et-Loir i Loiret.
In departamentul Eure, generalul Huet a luat briganlilor o
-magazie cu mai multe sute ratiI de pine, pe cad' el le avesa
in pdurea Breteuil.
In departamenta Aisne, el' afiz anunciuri contra-revolu-
Iionare, prin care se indmna cetsenii a nu plti imprumutul
forsat 27).

27) In urma complecteI demonetised a asigaatelor i, fate cu enormele

cheltuell ale statuluT i grave situatie fmanciare, guvernul, imediat dupe
instalare propune corpurilor legiuitre retragerea din curs a asignatelor.
Pentru acest sfarsit tesaurul avea nevoe de numerarid; guvernul ima-

www.digibuc.ro
 - 125 .-
Tineril din prima rechisitie, se adun din tote prtile ; numal
departamentul Somme a procurat 3000.
Este vrednic de laude, purtarea administratiunei departa-
mentului Eure ; administratiunile municipale tusk din diferitele
departamente unde sunt turburrl, se prt destul de rea, i
dat un slab concurs.
Am organisat, dintre vechif tunarI din Paris, trei companit
de tunarI, pe cari le trimet la cste. Acst mesur mi-a fost
sugerat de necesitatea d'a scpa Parisul de un mare numr de
menl leneI, i de a contribui la aprarea cstelor SeneI in-
ferire.
Bonaparte.

86. Cett.nului Clarke, general de dividie,

director al cabinetului topografic militar de pe ling&
Directoratul executiv
Quartierul-general, Paris, 5 ventese, an. IV (21 Feb. 1796).
Am primit, cettene generale, nota judelul de pace a can-
tonului Ferrire-sur-l'Ile, pe care mi-aI trimis'o,
Chouanieria, in acesr departament, era in adever organisat;
dar, colna leger, destinat a mentine linitea in acest depar-
tament i in departamentul Semi inferire, a fcut totul pentru
a restabili ordinea.
Am orelonat generalului Huet, d'a se Intelege cu judele de
sace, i d'a. dispune arestarea emigrantilor i preotilor rebeli,
cari s'ar putea gsi In comuna l'Ile.
Bonaparte.

ginA un nod sistem de imprumut : aEmprunt fora Principiul acestuI

fel de imprumut fu frte simplu : o contributie de 600 milicine numerarid
sad asignate in cursul dild, cu drept de desi Agubire pe sma statuluI,
musk numaI asupra eomenilor avutT. Pentru a stabili o normA in incasarea
acestul imprumut, se decreta ca asignatele si se primsa pi) valrea de
'Am, sad 400 miline numerarid stinge 10 miliarde asignate, cari se distrug
imediat.

www.digibuc.ro
 i2e _
87. Ministrului de rsboifi
Quartierul-general, Paris, 10 venb5se, an. IV (29 Feb. 1796).
Directoratul executiv, cefatene ministre, a hotrit ca o parte
din trupele i din materialul dividiilor a 9-a, io-a i i t-a sa
-e trimise armatel de Italia.
D-vstr all' dat ordin In consecint, de ma! bine de o lun;
sunt informat, cu tte acestea, cii aceste trel dividif posedi Inci
efecte de Imbriciminte, de cantonament, trasurI, artilerie, cari
sunt netrebuincise acestor dividii, In circumstantele actuale.
A dori, s ordonali generahlor comandantI ai acestor 3 di-
viliI, de a 'tni trimite fri lntar4iere, la Nizza, situariunea
tutulor trupelor acestor dividii, i sit ordonafi in acela timp
,celor trel comandan/1 al artileriei, a 'm1 trimite situatia per-
sonaluluI i materialuluI de artilerie al acestor treI divklii; iar
cornisarilor ordonatori ai celor trel diviliI, a 'nil trimete situalia
materialului diferitelor administratiuni, cari compun dividiile
lor, i de a 'mi trimeLe asemeni i obiectele, pe cari le void
--crede c Imi sum necesariI; si dad, ei vr crede a cererile
-rule le-ar compromite serviciul, sit 'mi ordonaili a ve da cont
de ele imediat.
Bonaparte.

88. Ministrului de rsboi

Quartierul-general, Paris, 10 ventise, an. IV (29 Feb, 1796).
Armata de- Italia, a trecut celeI de Alpi, regimentul 5 de
-cavalerie i 9 de dragon!, in schimbul altor done corptirl de
-cavalerie mai mart
Armata de Alp!, avnd mal multe alte corpuri de cavalerie,
-suaciente pentru a face poliiia la Lyon i Grenoble, ve rog,
-cetelene ministre, a ordona generalului ef al armateI de Alpi,
-de a line aceste done corpuri la dispositia generalutui ef al
_armater de Italia
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 127 -
89. CettnuluI 4tvurneur
Quartierul-general, Paris, 21 ventee, an.Fir (11 Martie 1796).
Insrcinasem pe cettnul Barras, de a inctmosciinp Direc-
toratul executiv despre cstoria mea cu cetinca Tascher-
Beauharnais. Increderea ce mi-a arkat'o Directoratul in Vita
ocasiunile, imi impune ca o datorie, de a I aduce la cunoscinl
tte aciiunile mele. Acsta este o nou legatur care me atnzi
de Patrie, i o garanhie mai mult, de nestrAmutatil mea hot-
rare, de a nu gsi salvarea, de cAt in Republica.
Salutare i respect. .
Generalul qef al armatel de Italia,
Bonaparte.

90. Administratiunel municipale din Marsilia

Quartierul-general, Tuloo, 4 germinal, an. I V (24 Martie 1796).-
Am primit, cet/enilor, scrisrea D-vstra relativ la m6su-
rile, pe care le luayi, pentru a activa Imprumutul fortat ; este
un servicia eseniial, pe care II aduceiT pail-id i armatei.
Inltura/I tte obstacoleie i disposari a se esecuta prompt,
vrsarea unel 041 din fondurile, cari sunt atat de necesaril
armatel.
Bonaparte.

91. Proclamatiunea 28) generaluluI qef la deschiderea

campaniei de Italia
Quartierul general, Nizza, 7 germinal. an. 1V (27 Martie 1796).
Soldali, sunteti goi i ra brnili ; guvernul v datoresce
mult, dar nu pte s v dea nimic. Rabdarea vstr, curagiul

28) Generalul Shrer, comandant sef al armateY de Italia, nemulIumi

guveroul prin faptul cl nu a sciut al profile de victoria de la Loano rli
ca consecintd Bonaparte fu destinat a 'I inlocui la acstil armatl. Plecand
la Nizza, plin de archire i bucurie, el cjise: aIntr'o hind voiti fl la
Milan sa la Paris. Planul de campanie al guvernuld pentru Italia, fu
www.digibuc.ro
 128 -
pe care il desfvirni In mijlocul acestor stnci, sunt admira-
bile; cle ins, nu v6 procur nici o glorie, nici o strlucire
nu se revars asupra vstr.
I/6 voiCi conduce in cele mai fertile cmpil din lume. Pro-
vincil bogate, orage marl, vor fi in puterea vstr; acolo? veli
gsi onre, glorie i bogtiI.
So ldati 0 armatei de Italia, v va lipsi re curagiul satt
constanta?
Bonaparte.

92, LW' Chauvet, comisar-ordonator sef la Genua

Quartierul-general, Nizza, 7 germinal, an. IV (27 Martin 1796).
Veti gasi alturat pe lng acsta, starea de micare a ca-
valerief; yeti vedea dintr'insa, c la io i in 4ilele urmdtre,
vor sosi regimentele.
Compania Navarre, Roy i Barry, pe care am v4lut'o, m'a
asigurat, ca cu Incepere de la i 1, ea va furnisa 40.000 quin -
tale de fan de la Menton la Finale. Nizza este aprovisionati.
Iat dar asigurate subsistenlele cavalerid mele.
Compania Collot, care a sosit la Marsilia, asigur serviciul.
crneI.

conceput tot de cAtre Bonaparke. ldeea acestul plan fu: A invada in Pie-
mont, a decide pe rege la pace, saiit contrariii a cuceri statele sale,.
a trece in urine' Po fi a lua din rndinile Austriel Lombardia. Aid
se hotaresce teatrul de operatil decisiv, untie trebue di se dea AustrieT
lovitura de gratie, spre a o sili la pace sau a invada In frumsa Italie,.
la care Bonaparte face alusie in acst proclamatiune.
Bonaparte sosesce la armata la 6 germinal (26 Martie 1796), uncle ga-
sind armata in cea mai colnplectl desordine i sgrAcie, o imbrbtzA
cu micY ajutre bAnesci, date de guvern, reusesce a restabili ordinea ; ca
general! comandanT de divigil are pe Massena, Augereau, Labarpe, Sr-
ruder si Berthier, acest din urm fu insArcinat cu funclia de sef de stat
major al armatei.
'De-a-cam-data fu primit rece de dtre armat i unii din oliceri
soldati se intrebad : a Ce vrea set facet aid acest general Vendmiairian,.
pipernicit Fs Frapalf insd de spiritul ltd extraordinar 0 de
geniul etla militar, curnd este adorat de armata.

www.digibuc.ro
 129

Compania La-Porte, asigur serviciul grinelor ; ageniii eI

art sosit la armat.
Am In mars iGoo catid, pentru serviciul artilerid mele.
Grbiti-ve d'a veni la Nizza, am trebuin de D-vstr. Va
trebui s fig pe drum, dupe scrisrea pe care v'am scris'o ed ;
ori-ce Intardiere din partea D-vstr, iml va lua sansa de
probabilitatea reusitel in combinatiunea operaliunilor mele.
In posiliunea actual, sunt mesuri cari nu se pot lua de cAt
de aicI; este o miscare primitiv, care trebue a se ordona de
aicI, unde se afl magazine si artileria armatei mele.
Am scris eri luI Saliceti.
Guvernul, astept lucrurl mad de la acstii armata; trebue
a le realisa si a scte patria din crisa tn care se gsesce.
Bon apar te.

93. Cetatnulul Faypoult, ministrul republicel

franceze la Genua
Quartierut-general, Nizza, 7 germinal, an. IV (27 Martie 4796).
Am primit scrisrea D-vstr. Asn-di, am prnzit la gene-
ralul Scherer, cu solia D-vstr ; voia fi Incntat, dac, II voia
putea fi folositor la ceva.
Afacerile D-vstre, me nelinistesc ; mi-e tm s nu se merg
prea departe, i sa nu se ztihnesc operatiunile esentiale ce
avem de esecutat. D-vcistr 041 cari sunt vederile guvernulul
tn acst privinl. Ve rog, a me pune In cunoscint de mersul
acesteI afaced, pentru a '1 da solulia, care convine operatiu-
nilor nstre ulterire.
Poporul genuez, este mndru si bray, s ne pzim de a da
de lucru oligarhiei, si de a '1 pune In positie d'a alia poporul
cu densii, 0 a reinoi scenele, pe cari le-a suferit Dewins.
Se zice, c genueziI ofer 3 milieme ; ideia mea este a le
primi, fail a se maI face vorb multi, si a continua cu bunele
si amicalele relniunI cu acst republia, a crei dusmnie ar
fi funest comerciului nostru si aprovisionamentelor armateI
nstre, si ar derangea tte proiectele militare.
9
www.digibuc.ro
 . - 130 -
Complimentele mele minitribir notri, pe cari, v rog, a le
transmite.
Bonaparte.

94. Directoratuld executiv

Quartierul-general, Nizza, 8 germina), an. IV (28 Martie 1796).
M aflu deja de maI multe dile, In mijlocul armatei; de eri,
am Iuat comandamentul.
Trebue sa v vorbesc de 3 lucruri esentiale :
t) De departamentele Vaucluse, Bouches-de-Rhne, Var i
Basses-Alpes;
2) De situatia armatei, de ceia-ce am fcut i de ceia-ce sper
a mai face ;
3) De situatia nstri politic cu Genua.
Cele patru departamente din arondismentul armatei, n'atl
achitat nid imprumutul for/at, nid drile In naturl de pro-
ducte, nici nu a tfectuat predarea furagelor cerute prin legea
de la 7 vendmiaire, nid nu a inceput rechisiiia celui de al
30-lea cal.
Existi mare lincezla i. intardiere in mersul acestor admi-
nistraliuni.
Le-am scris, le-am visitat i mi s'a promis re-care activitate
in ce privesce obiecrele cele maI esenliale armatei.
Situatia administrativ a armatei este trist, dar nu de deses-
perat. Sunt nevoit a ameninta pe agentiI, cari ail furat mult
i cart ail credit, i trag un mare profit, daci la urm m port
bine cu dnii. Armata va mnca de acum inainte pMne buni
i va avea i carne ; deja, ea a luat aconturi frte marI din
pretele intNiate.
Etapele, din drumul de la Rhon la Var, sunt aprovisionate,
i deja de 5 dile, cavaleria, trenul $i artileria armatel mele,
sunt In rnicare.
Cetten1 Director!, intentiunile D-vstre, vor fi Indeplinite ;
peste puiin timp, voill Inainta. Am ardtat armatel, In numele
D-vcistre, satisfactiunea guvernului asupra bunei sale conduite

www.digibuc.ro
 - 13 I -
pacientei sale. Acsta a Incintat frte mult pe soldati, i mai
ales pe oficeri.
Un batalion, s'a nevoind a pleca din Nizza, sub
pretext a 'I lipsea IncAlTmintea i banil; am arestat pe
grenadier% am dat ordin batalionului s piece, i cind era la
o leghe de Nizza, i-am trimes un contra-ordin.
Intetnia mea este, d'a congedia acest corp, i a incorpora
soldalii In alte bataline, fiind-c oficerif n'ag aretat destul
energie.
Acest batalion, este tare de 200 meni i cunoscut prin
spiritul sea de indisciplin.
Am fost primit la acst armat, cu manifestatiuni de bu-
zurie i de incredere, care trebuiag acordate aceluia, care In
timp de 5 luni a tiut s 'I chtige i s merite Increderea
D-vstr.
In special, am fost satisfacut de sinceritatea i onestitatea
generalulul Scherer. El a catigat drepturl la tecunoiinta mea,
prin conduita sa loial i prin graba de a 'mi da tte infor-
maliunile cari 1mi pot fi folositene. Sntatea sa pare Intr'adever
putin sdruncinat. Pe langa o mare facilitate In vorbire, po-
sed i cunoscinte morale i politice, prin cari pte, v va
putea fi de folos In vre-o insrcinare important.
nstr fat de Genua, este frte critica. Lucrurile
merg reg, s'a facut prea mult, sag nu de ajuns ; dar, din fe-
ricire, acsta nu va avea alte urmri.
Guvernul Genuez, are mai multe /inut i putere, de cit
ear crede. Nu. sunt posibile de at doue solulluni; a lua Genua
prin o prompt loviturA, dar acsta este contrarie intenbiunilor
D-vstre i dreptului ginbilor ; sag a tri in bunk amicitie
.a nu li se lua .banil, singurul lucru pe care 11 pretuesc.
Peste patru dile, 1mi voig transporta quartierul general la
Albenga.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 132
95. Cettnului Carnot, membru in Directoratur
executiv
Quartierul-general, Nina, 8 germinal, an. IV (28 Martie '4796).
Am fost frte bine primit de armat, care trni arat o In-
credere, vrednic de o vie recunoscint din parte-mi.
Mi-a prut, ca v6d In Schrer en om pur i lnminat ostenir
insi de rsboid, care i-a sdruncinat sntatea. Nu afi putea.
cum-va, a '1 intrebuinta ca ambasador? El are cunoscinta 6me-
nilor, i o mare capacitate moral.
Pe cnd eram la Paris, disposasem, conform aprobret
D-vstre, a se muta o companie de artilerie u6r1 la Nizza ;
Milet-Mureau Insi, s'a suprat i a dat contra-ordine. Acst
companie, ar fi fost folositre, de 6re-ce a Ron. rasboiul cus
distinctie.
Ingineril n'ad sosit, i printre acel ce 'mi trirnete Milet-
Mureau, nu este de eat Chasseloup din vechiul corp. Printre
cei 15 ingined, ce-1 am aid, nu exist nid unul, care s fi
eit de la Mzires; v rog, a 'm1 trimete alti duoi bunI.
Tesaurul, a disposat a se cumpdra Ludovigii de la Lyon.
Dad, casieriile nu ar Imprumuta asignatele ce le ad In cas,
li s'ar ridica valrea. Cred, c at trebui s se ordone o visit
caselor, de ctre un inspector; at1 descoperi atunci multi-
agiotarl, i acsta le-ar servi de lectie. Ceia ce v spun, este
sigur.
Sunt mari obstacole ; dar, cele mai mari sunt srite. Furagiul
este asigurat pellru o lunk etapele sunt aprovisionate, cavaleria
i o parte din tfen, stint de c'inci dile in mar. Peste putin-
timp, void inainta cu rigre.
Sper, mai mnainte de finele lunel, inamicul va perde niai
mult de m000 caciuli.
Noua organisare, a facut multi nemultumiti. Void disposa,
a se plasa cit mai multi oficeri void putea, In diterite admi-
nistratiuni, cum i pentru a administra provincia Oneille, pro-
curnd ast-fel existenta ctor-va btrni oficeri, cari nu dispun
de alte resurse.
Sunt cu respect, etc.
Bonaparte.
www.digibuc.ro
 - 133 -
96. Genera 1uW1 de dividie Berthier, seful statului-
major ganeral
Quartierul-general, Nizza, 8 germinal, an. IV (28 Martie 1706).
Inteniiunea mea, Cet4ene Generale, este, de a pleca Ia 12
Nizza, pentru a 'mi stabili quartierul general la Albenga.
\Teti' bine-voi a da ordine, pentru ca tt lumea s plece din
Nizza, i s se quartirusc a Albenga, potrivit gradulul i
regimului militar. Este indispensabil, ca tt lurnea si fie sositi
.acolo la 17.
Bonaparte.

97. Generalului Berthier

Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Batalionul al 3-lea, din semi-brigada 209-a, s'a fcut vinovat
tle indisciplin, i i-a perdut onrea prin spiritul de nesupu-
nere, refuzind. a merge la divisliile active. Oficeril s'aa purtat
ret, cpitanul comandant Duvernay, a aretat rele intentiuni.
Veribine-voi a disposa, sa se aresteze cettnul Duvernay i a
fi tradus Inaintea unuI consilia de resboiti la Tulon, unde yeti
.adresa plangerea, care va fi inaintati prin comandantul pieiei.
Veti disposa, s se traduc inaintea unui consiliti militar la
Nizza, grenadierii acusatl de autorl ar insubordonanleI.
Vefi disposa, a se cherna grenadierl, cari se vor
tlistribui, cite cinci, in batalinele armatel.
Oficerii i sub-oficeriI,. fiind-ci dat exemplu de a pomi
mar, ci a remas in rendurI fr a vorbi, sunt to cul-
pabill, ei vor fi numaI de cAt licentiati i trime1 la ca-
-sele lor.
Soldatii din acest batalion, vor fi incorporati la Marsilia, la
semi-brigada 83.
Presenta scrisre, va fi data in ordinul de sli al armatei.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 134

98. Generalulul Berthier

Quartierul-gedbral, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Vetl da ordine comandantului geniului, pentru ca compania
ode mined, cu echipagiul necesar, s mrg la Finale, unde va
pleca la 13.
ti yeti ordona, a forma un atelier cu ItO uvrieri, i de a 'I
pomi la 13 catre Finale. Comanda acestor uvrierl, o va avea
un oficer de geniA; el vor avea t6te ustensilele, cari le vOr fi
trebuincise ; uvrieril, vor fi ln numr proportional i de di-
ferite specii.
Cotnandantul geniulul, directorul parculul, i tog oficeril de
cari se afl la Nizza, vor merge la quartierul general ;
nu va rmnea la Nizza, de cit un oficer comandant de piat
i un oficer, insarcinat cu detaliile atelieruluI care se afl la
Nizza.
Bonaparte.

99. Generalului Berthier

Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Cavaleria, va fi impartit In 2 divi4ii :
Intaia divi4ie se compune din :
t-ul regiment de husari;
to-lea regiment de v&ltorI ;
22-lea regiment de vnitori ;
25-lea regiment de vnitorI ;
5-lea regiment de dragoni ;
20-lea regiment de dragonr;
t-ul regiment de husarl, va Inainta prih Menton, San-Remo,
Oneille, Albenga, i va merge la Toirano.
Al to-lea regiment de vnatorr, la Albenga.
Al 22-lea regiment de vn'atori, va urma aceleaI etape ;
cloud escadr6ne, vor merge la Pietra, i cele-l'alte doa la Loano.
Al 25-lea regiment de vnitori, va urma de asemene acelaI
drum ; cloud escadrne, vor merge la Borghetto, i cele-l'alte
dou la Ceriale.

www.digibuc.ro
 135

Al 5-lea de dragon!, va rtmnea la Albenga.

Al 20-lea de dragon!, va merge la Alassio,
A doua dividie, va fi compus din :
Al 7-lea regiment de husarI, care va merge la Pieve ; el va
pleca din Nizza la 15 germinal.
Al 13-lea de vntorI. care va merge la Diano-Marina.
Al 24-lea de venatorI, care va merge la Oneille.
Al 8-lea de dragon!, care va merge la Port-Maurice.
Al 1 5-lea de dragon!, care va merge la Arma, aprpe de
Taggia.
Vet! ordona generalulul de brigada Saint-Hilaire, d'a par-,
curge oraele destinate primel dividil de cavalerie, i a ve
raporta, dac sunt grajduri destule pentru adpostirea cailor.
Veti ordona generalulu! Srurier, d'a trimete un general de
brigad, sA visiteze satele unde trebue s locuiasc a doua di-
vidie. Vet! recomanda acestor general!, de a fi discrei In aceste
visite, i a nu scte nid o vorb, care ar putea descoperi
proiectul nostru.
Bonaparte.

100. Generaluhil Berthier

Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, ?tn. IV (29 Martie 1796).
Generalul Mouret, va comanda de la posilia riului Argens
pn la Bandol, urmand limitele departamentelor Basses-Alpes
i Var. Cantnele Colmars i Entrevau singure, nu vor face
parte din divida sa.
Generalul Barbentane, va comanda de la Bandol pin la
Rhne ; comandamentul sal, se va mntinde prin departamentele
Bouches-du-Rhne i Vaucluse.
Generalul Mouret, va avea sub ordinele sale pe generalul
de brigada Gardanne.
Generalul Barbentane, va avea pe generalil Serviez i Verne.
Generalul Despinoy, se va duce la quartierul-general.
Bonapa rte.

www.digibuc.ro
 - 136
101. Generalulul de brigad Despinoy, la Tulon
Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Intenjiunea mea, Cefirene Generale, este de a v6 Intrebuinta
la armata activ, pentru a pune in serviciul patriel talentele i.
curagiul D-vbstre. Vet! bine-voi dar, a ye duce fr intircliere
la Nizza, unde este necesar ca s fijI sosit la 15 ale hind. Ve
veil' asigura inainte de plecare, ca tte atehigele pe cari le-am
ordonat, s fie plecate.
Bonaparte.

102. Generalulul de brigadd Parra

Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Se ordon generalulul de brigad Parra, comandantul aron-
dismentuluI Antibes, de a cere numai de cit. corpulul admi-
nistratin a acesteI comune, d'a pune momentan in activitate,
pentru serviciul acestel pieje, batalionul garde! nationale, care
a fcut deja multi vreme acest servicia.
Acest batalion va fi pltit, pe timpul cit va fi intrebuin;at
in acest servichl, potrivit legel relative grdilor nationale, puse
in rechisijiI pentru serviciul garniznelor.
Din ordinul generalului ef.

103. Generalului Berthier

Quartierd-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
V'am scris ast-di diminj, relativ la oficeril batalionulul
al 3-lea din semi-brigada 209. Oficeril de grenadier! din acest
corp, s'aa purtat bine; ve rog, d'a menjiona acsta in ordin
i d'a lua, din partea D-vstri, informajiunI asupra conduiteI
generale a tuturor oficerilor i sub-oficerilor acestuI corp i de
a bine-voi a 'mi comunica resultatul cercetrilor D-vstre,
a 'mi face propunerl, pentru a putea plasa pe aceI dintie
denii, cari n'ati luat parte la insubordonanj.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 137 -
104. Ordin de di
Quartierul-general, Nizza, 9 germinal, an. IV (29 Martie 1796).
Genera lul ef Bonaparte, a trecut In revistk semi-brigadele
ioo i 165, cum i batalionul de la Montferme, al 7-lea re-
giment de husari i artileria ; el a rmas multumit de tinuta
trupelor, de sentimentul de devotament catre Republia, i de
ferma lor hotirre de a invinge, pe care artat'o.
El a parcurat dividiiie active ale armatet i a gsit peste
tot soldatl obicInuiti a Ynvinge i a suferi, tot aa de devotatl
liberttei ca i disciplinei, care este sufletul armatelor.
EI vor gsi intr'Insul un frate de arme, care se bucur de
increderea guvernului, mndru de stima patriotilor, i hotrit
a realisa pentru armata de Italia, fapte demne de dnsa.
Conform hotrkeI Directoratului Executiv, cu data de 12
vent8se, generalul Alexandru Berthier, este numit ef de stat
major al armatel de Italia.
Adjutantul-general Vignolle, rmne subief de stat major.
Generalul de dividie P. Gaultier, rmne In servicinl guar-
tierului-generat din Nizza ; el este in particular insrcinat in
acest moment, cu tot ce se raportii la noua organisare a ar-
matel, la rechisi;ia rnenilor i la schimbul prisonierilor de
rsboi4; el va semna tot ce este relativ la acest servici.
Se ordon generalilor, cari numrul de adjutang pre-
-1444 de lege, de a i-I alege conform disposipunilor prescrise.
Se ordoni d'asemenea, adjutantilor generali, cari n'a adju-
trele lor necesaril, de a propune fr intrliere oficeril cari
ti vor gsi capabili de a indeplini aceste importante functiuni.
Generalii-adjutanfi, trebue s aib in vedere, c nid o consi-
deratiune particular nu pte Si influenieze asupra alegerel
lor ; talentele, moralitatea, un patriotism pur luminat, tre-
bue singure sd 6 determine.
La primirea acestui ordin, adjutantii generali vor adresa
efului de stat major, numele, gradul i vechimea In servici
a fie-ciirui din ajutrele lor, eI vor face menliune i asupra
cunoscintelor lot%
Adjutantii generali, sunt prevenip c eful de stat-major,
www.digibuc.ro
 - 138 -
are ordine frte precise de la generalul ef, pentru a supune
la un examen pe adjutanfi, cu scopuf de a trece intre auxiliari
i de a Inlocui pe ace!, cari nu ar fi in stare de a seconda
serviciul, cu care adjutanil lor general! sunt insrcinalI.
bin ordinal generalald ef.
105. Generalului Berthier
Quartierul-general, Nizza, 10 germinal, an. IV (30 Martie 1796)./
Se va distribui trupelor, carne prspat de cinci or! pe de-
cadas batalinele, cari art primit ast-4I carne sarat, vor primi
maine prspt, i acele cari art primit prspt, vor primi
srat.
Administrariunile armatel i atelierele de uvrierl, vor primi
carnea la un loc.
Bonaparte.

106. Generalului Berthier

Quartierul-general, Nizza, 11 germinal, an. IV (31 Martie 1796).
Generalul ef, este informat c mai mulfi comisari de rsboift
i oficeri, all in case sume provenind din diferite vInieri i din
contributiI, i din venituri din terile cucerite. Acsta fiind con-
traria binelui serviciuluI, ordinei i constituiei, el ordon ca
aceste sume, s fie versate fard intNiere, in casa pltitorulul
armatel, sail in acea a inspectoratelor, spre a se IntrebuinIa
dupe ordonanele ordonatorului ef, pentru binele serviciului i
pentru a se procura soldatului ceia ce i se datoresce.
Bonaparte.

107. Generalultd Berthier

Quartierul-general, Nizza, 11 germina), an. IV (31 Martie 1796).
Semi-brigada 4-a, va pleca din Nizza In 13
la Albenga, compus. din 800 6meni.
Semi-brigada ia-a, va pleca din Antibes la
13 pentru Albengt 600 )

www.digibuc.ro
 139

7 Garda national din Antibes, va face servicia

in acst garnizn, pin In momentul cnd i se
va trimete soo 6meni fri car, din diferite cor-
purl de tr,up clr, cari trebue s sossc la
Nizza.
A 16-a semi-brigad de infanterie u6r, va
trece la Savona, unde se va organisa, indata ce
batalinele 1 1 din Ain i 5 din Basses-Alpes,
cari sunt la Tulon, se vor reuni cu ea ; ea va
pleca din Nizza, imediat ce vor fi 900 6menI
pentru serviciul piete 537 4

Total . . 1937 6menr.

cari vor putea inainta la drpta ast-fel : 1400 6ment de indat,
restul de 537 in curs de 15 dile, afar de batalionul 1 1 din
Am i al 5-lea din Basses-Alpes, tar de 850 6menl, cari vor
sosi ceva mg trdiO.
Aceste dou bataline, vor pleca din Tulon, pe dat ce
semi-brigada din Lot i din Landes, va fi sosit acolo.
Garnkona NiKv. Semi-brigada 15-a, in loc de a fi or-
ganisat la Lantosca, va 6 la Nizza, unde va pleca pe data ce
semi-brigada 2o-a va fi organisata la stnga; se vor grbi mi-
crile necesaril acestei organisri ; se va disposa de urgent, ca
al 2-lea batalion din a 7-a semi-brigad provisorie, sa plece
din Tulorl ; ea produce 759 6menr
Intaiul batalion de tiralior, va merge la Nizza
cit mar curnd posibil, el este la centru i are 287 D

Al 4-lea batalion de Vaucluse, idem, care este

la Saint-Tropez 188 n
Intaiul batalion de Gravilliers, care a plecat
de la Hydres 300 D

Totalul semi-brigadel 15, va fi de 1534 6menl

Se vor aduna la Nizza, tog 6meniI fail car din trupele
clr, din cari 5oo se vor destina garnizonel Antibes.
Vor rmnea pentru Nizza, moo &lien!. Restul organisrel
se va face, dup cum se arat In tabloa.
Batalinele din Jemmapes i cel din Paris, cari s'art anunpt

www.digibuc.ro
 140

-ca vin de la Bordeaux, vor fi dirigeate spre Nizza, unde vor

primi nuoi ordine.
Bonaparte'.
P.S. A ii-a semi-brigadi de infanterie, care are un baralion
la Marsilia i done la Avignon, va primi ordinul de a merge
la Tulon, pe data ce acst semi-brigada va fi sushi acolo ;
al 1 i-lea batalion din Ain, va pleca la Savona.
Al 5-lea batalion din Basses-Alpes, va primi d'asemeni or-
Aine de a pleca din Tulon la Savona, i va fi inlocuit prin
i--ul batalion din Loir-et-Cher, care se afla la Marsilia, i
acesta la rindu-i, prin al 2-lea batalion din semi-brigada 122,
-care este la Arles.

108. Generalului Berthier

Quartierul-general, Nizza, 11 germinal, an. IV (31 Martie 1796).
ItnI yeti trimete asta-sr :
I) Statul nominal, de oficeril de stat-major, cari plci la 12
la quartierul-general.
II) Statul oficerilcor de artilerie i genia.
III) Statul comisarilor ordonatori de resboia.
IV) Statul nominal, al agenOlor efi i administratorilor,
-cari urmzi quartierul-general.
Bonaparte.

109. Adjutantulul-general Chabran

Quartierul-general, Nizza, 11 germinal, an. IV (31 Martie 1796).
Se ordon adjutantului-general Chabran, de a pleca ast-di
1 1 germinal din Nizza, pentru a merge cAt va putea mai
urgent la Albenga, unde va stabili quartierul-general, care
plc din Nizza la 12 i va sosi la Albenga la 15.
Se va tnrelege in acst privini, cu guvernorul i consulul ;
-va lua tte mesurile cerute de dreptul gintilor tnteo pea
-neutr, land cu tte acestea, tte dispositiunile necesarii pentru
locuinp quartierului-general.
Din ordinul generalului t;ef.

www.digibuc.ro
 110. Generalulul Berth ler
Quartierul-general, Nizza, 42 germinal, an. IV (1 Aprilie 1796).
Vor fi 3 dividiunI ale cstei :
Prima dividie, se va intinde de la Rh6ne la Bandol, i va .
cuprinde departamentele Vaucluse i Bouches-du-Rh6ne, i va
fi comandat de- generalul Barbentane.
A doua dividie, va fi_ comandata de generalul Mauret i va_
cuprinde teritoriul de la Bandol pan la rIul Argens.
A treia dividie, va cuprinde teritoriul de la dill Argens
phi la Vintimille, i va fi comandata de generalul Casa-
bianca.
Generalul Stengel, va comanda cavaleria armateI. Generalul
Kilmaine, va comanda o dividie de cavalerie a armatel. Ge-
neralul Dujard, ya comanda artileria. Cetatnul Sugny, ef de
brigada de artilerie, va fi eful statulni-major al acesta arme.
Bonaparte.

111. Generalulul Berthier

Quartierulleneral, Nizza, 12 germinal, an. IV (1 Aprilie 1796).
Veti ordona companiei II, din al 2-lea batalion de sapatori,
care se afla la Frejus, d'a se afla la 21 la Finale, i companieI
VIII d'asemeni, a se afla la Finale la 20.
Veti ordona companieI VII i VIII, din al 5-lea batalion,
de a merge la Finale, pe data ce vor fi sosit la Nizza.
Bonaparte.

112. Cettnulul Sucy, la Genua

Quartierul-general, Nizza, 12 germinal, an. IV (1 Aprilie 1796).
Daca, ordonatorul ef mi-ar fi trimes, acum pte dile de
cnd sunt alci, o scrisre asemenea celeI pe care o primesc de
la D-vstre, scumpul met ordonator, a fi luat mesurI pentru_
a asigura serviciul furagelor ; dar, tte scrisorile ce am primit
din Genua, tindeati a me lsa In netire.
www.digibuc.ro
 - 142 -
Drurnul, de la Rh brie pinA la Var, este aprovisionat; Nizza
este AprovisionatA pentru o lunA, Mentonul d'asemeni.
Cu acela curier, cu care v6 scria D-v6stre, scria i cet-
tnului Navarre pentru a-1 grbi, i daa ordine generaluluI
Casalta. MAine sr, voiCi fi la Bordighera. Aid alAturat, veil
primi tabloul de micare al cavalerieI.
TrAsurile, fac marul grbit, i miine plci 2000 catirI;
vor fi trime1 tot! la Finale i Vado.
Dad, cettnul Navarre este de bunk credint, cu avansele
ce a primit de la Paris, i cu eel 60000 franc! ce dat,
nu atI trebui sA avelI grij.
Transportati-v la Varaggio, i contractatI furage de 30000
trancl, cu conditie ca sA fie transportate la Loano, Finale,
Oneille, maI Inainte de 25 ale lunei; la Albenga, voia fi i e
fat la contractarea ce veil face.
Grlul, este furrnsat de ciitre compania Flosque. Acest ce-
tln, care va merge la Genua, mi-a promis 20000 perechi
pantofi, cari vor fi pltiti la Paris.
Voia disposa, ca mAine s se expedieze de aid 5000 perechi;
iar 12000 perechI, se vor expedia de la .Marsilia.
Predatl scrisrea alAturat, priu care Collot ordona case!
sale, de a trimete r0000 perechI pantofI i 8000 quintale de
fin. GrAbitl expedierea pantofilor, pe cari cumprat.
Wine, plee la Bordighe,ra. Voiti fi la Albenga la Is, unde
ve voia atepta sA cat maI curAnd posibil.
Quartierul-general, compus din tot personalul serviciulul, a
plecat astii-dI. Lambert, plci cu mine.
Adio, scumpul mea ordonator, activitate i curagitd
Bonapar te.

113. Cettnului Faypoult

Quartierul-general, Nizza, 12 germinal, an. IV (1 Aprilie 1796).
plec .1a Albenga, unde sper s am noutall de la
*D-vstre.
Gavi, este un loc Intrit, care trebue si resiste mai multe
dile el nu pte fi cucerit, de cAt prin trdare, i dac ast-fel
www.digibuc.ro
 143

st rucrul, voi considera ca inamici aI FrancieI pe oligarhii,

cari lsar s se distrug ela Modesie, i cari ar preda ina-
micilor Gavi.
Intririle Genuel, nu ar mai fi inttirile unui popor neutru
1 guvernul acestei republic!, ar Inceta d'a exista.
Dar, nu cred ca acsta sa AA' loc, Cettene Ministre. Cautall
a ve procura ceva ajutre, i scrieji-mi mai des ; pentru ca s
cunosc mg bine positiunea i ideile D-vstre, din parte-ml,
me Insrcinez ea cu austriacil i piemontezii. Ve rog a trimete
In Piemont, nisce spioni cari s me 1.in in curent cu fortele
i micarile inamiculuI.
Sotia D-vstre este blue, iar nepoiica e tot-d'auna frte
cocheta ; ea face curte IldjutantuluI mea, iar de la mine nu 'I
place de cat haina mea frurns.
Bonaparte.

114. Ordin de di (estract)

Quartierul-general, Nizza, 12 germinal, an. IV (1 Aprilie 1796).
Conform dispositiunilor generalului ef, generalul de dividie
Gaultier, va comanda Nizza i forturile sale, precum i trupele
cari se afia acolo i cari trebue s mai sossc, pentru a forma
un corp de reservii ; el se va ocupa de organisarea i complec-
tarea semi-brigadeT r5, care trebue a se organisa In acst
garnizon. El nu va putea dispune de trupele reservei, de cat
numaI dupe instructiunile ce va primi de la generalul ef.
Generalul Casabianca, va continua cu comanda dividiel II a
tstei, afar de Nizza i forturile sale.
Generalul Gaultier, rmane insrcinat cu tot ceia-ce se ra-
porta la noua organisare a armatei, la prisonieril de resboia
i la schimbul lor ; el se va ocupa de tte detaliile dilnice,
relative serviciului de stat-major pentru dividia de la Tende,
aceia din stanga, intaia i a doua a cstel, i pentru tot ce se
atinge de obiectele, cari nu vor reclama hotrarea generalului
ef, sail a efuluI de stat major.
Biuroul de stat-major, remnend la Nizza, generalul Gaul-
tier, este insrcinat cu el i va corespunde adesea pentru tot
www.digibuc.ro
 144

ce este relativ la binele serviciului, cu eful de statl`tnajor,.

care va fi la armata activ.
Situatiunea de chenzen, care se trimete Ministrului, va fr
fcut la Nizza, i generalul Gaultier o va semna pentru eful
de stat-major.
Legile i jurnalele, vor fi de-o potrivi distribuite la Nizza,.
diviliilor armatel.
Genera lul Gaultier, va supraveghea esecutarea acestor dis-
positil.
Din ordinal generaluld kief.

115. Ordin de di (estract)

Menton, 14 germinal, an. IV (3 Aprilie 1796).
Generalul ,ef, reinoesce ordinul dat generalilor comandanti
de diviii, d'a accelera pe ct posibil, operatiunile relative la
noua organisare. GeneraliI de dividil, vor trece In revist tru-
pele de sub comandamentele lor, pentru a examina cu bgare
de semi starea armamentului. Vor disposa Inlocuirea armelor
afarl din servicia. Genera i adjutantii generall, nu trebue
a perde un moment din vedere, pentru ca trupele s fie pre-
vdute cu obiectele cari le pot fi trebuincise. Generalul ef,
este informat ca nisce amploiaii de furagii 10 permit arbitrar
a schimba ratia, sub pretextul lipseI In magazil. Le este cu
tot dinadinsul oprit de a libera ratii sub proportiunea deter-
minat, fra un ordin scris al unuI comisar de rsboi0, care
nu '1 va putea da, de :it dup ce se va fi constatat, prin un
proces-verbal, starea magaziilor, motivndu-se urgenta. El vor
rmnea respundtorl de msurile, pe cari le vor prescrie.
Adjutantii-generaii, insrcinali cu detaliile In, di vidii, vor
trimete cu cea mai mare esactitate efuluI de stat-major la
Albenga, micarea i situatiunea decader a trupelor in
In esecutarea cator-va micri de trupe ordonate, mai multi
generali at uitat a face schimbarea detalamentelor. Li se or-
don a pune cea mal mare bagare de srn la disposiiiile ce a
de luat, ast-fel ca, s nu remn nid un detaprnent isolat de
corpurile cari primesc ordine de schimbarea destinatiund.
Din ordinal generalaluT tie
www.digibuc.ro
 145

116. Genera 1u1u 1 Berthier

Quartierul-general, Oneille, 15 germinal, an. 1V (4 Aprilie 179(s).
Veti da ordine, i yeti lua mesuri pentru a se pune la dis-
posilia i in serviciul dividiei Ormea, urmetrele :
r ef de dividie
4 brigadieri
I. Trsurile de hran . .
20 conductori
1 zoo mid
1 brigadier
IL Trsurile de furage . . 5 conductori
1 50 catiri
2 brigadieri
III. Trsurile de artilerie . . ro conductori
I roo catiri
Aceti 35o mid, vor fi furnisali din provinciile genueze.
Fie-care conductor va comanda to catiri, fie-care brigadier
so, i fie-care ef de dividie 200. Ei vor fi pltiti la fie-care
5 dile. Se va tine o licitatie in pink prin comisarii de resboitt,
angajamentele vor fi cu diva, i, daci este cu putini, pentru
cite done decade.
Tte trsurile de mai sus, vor fi la dispositia ageniilor ur-
metori : cele de hran, la a agentului ef de dividie, cele de
furage, la a agentului ef de furage, cele de artilerie, la a co-
mandantului artileriei.
Se va ridica cit mai mult posibil, 1 se va face cu incepere
de miine, a se transporta de citre atelagiele de hran, &ink
rachia i pesmefi la Pieve i Ormea, de ctre atelagele arti-
leriei, cartme, .,i de ctre cele de furagii, oyez. la Ormea.
Trebue ca, in timp de 6 diier 2.500 quintale de gritt sati
Clink si fie transportate la Pieve i Ormea; s se ale la
Ormea, 100.000 ratii pesmeii, i la Pieve 500.000 ratii rachiet,
1.5vo.000 cartuw la Ormea, i s se transporte colo 4000
44tnite oyez.
In tte dilele, magazioneril fie-ciirui servicia vor trimete
to
www.digibuc.ro
 - 146
efilor lor, la cuartierul-general, situatia de tot ce se va fi vrsat ;
iar comisarul de rsboia va trimete ordonatorului, in fie-care
di, situatia de tot ce se va fi transportat la Ormea i Pieve.
Bonaparte.

147. Ordin
Quartierul-general, Oneille, 15 germinal, an. IV (4 Aprilie 1796).
Generalul ef, ordoni o contributie de quo sad, a ciror
repartitie va fi ficut in valea Oneille, i o contributie de 200
In fostul marchizat (Dolce-Acquav, el insrcinez pe generalul
Casaltar pentru esecutarea acestel contributiunl.
El ordon ca, satele cari nu se vor supune acestei recbisitii
in tirnp de 24 ore, si fie amendate cu cite too livre, In nu-
merar, pentro fie-care sac ce nu-1 vor fi furnisat.
Bonaparte.

1.48. Generalului Berthier

Quartierul-general, Albenga, 16 germinal, an. IV (5 Aprilie 1796).
VerI da ordine, pentru a se rechisitiona o diviiic, compusi
din un ef de di vidie, patru brigadieri, douNleci conductorl
dou sute catiri, cari vor fi 1uatl printre catixii din Genua,
de prin localitiile Laigneglio i Albenga, cum i de prin satele
cantonulul Loano.
Acsti dividiune, va l insrcinati a transporta fain, rachia
vin, de la Albenga i Loano, la Bardinetto, pentru depositul
ce am ordonat a se stabili la Bardinetto.
Se -va rechisitiona o dividie de aceiag fort, din localititile
cuprinse-Intre Pietra i Spotorno, care -va fi destinati pentru
aprovisionarea positiunilor pe cari le ocupim pe Saint-Jacques
dincolo de acsti positie.
Se va rechisitiona 6 a treia dividiune din Vecinittire Sa-
destinaa pentru aprovisionarea positiunel Alfare, "O. celor
din partea aceia.
Fiind-ch acsti operatiune,, este frte grabnc, 'conalsaril de
,

rsboifi, vr cerceta numal de di pie;el- generalil coman-

www.digibuc.ro
 147

danti, ti vor ajuta, dindu-le tot sprijinul pe linga guvernorii

genuezi.
Este indispensabil, ca acst rechisitie sa fie esecutat cel
mult pn poimiine.
Bonaparte.

119. Generalului Berthier

Quartierul-general, A lbenga, 16 germinal, an. IY (5 A prilie 1796).
Veil bine-voi, generale, a ordona constituirea unel comi-
siuni militare la Nizza, pentru a judeca pe emigratul
prins la Ormeea i transferat la Nizza, din ordinul generaluluf
Sdrurier.
Bonapar te.

120. Ordin de di
Albenga, 46 germinal, an. IV (5 Aprilie 1796).
Cu incepere de la 22 germinal, Intiia O. a doua dividie de
avant-gard4 intia i a doua dividie a corpului de btae, vor
primi alternativ,, tnteo li carne prspt, in cea-l'alt legume,
i in a treia li carne conservat. Carnea prspt, se va
distribui trupelor in t6te dilele.
Generalul ef, ordona ca ratia de furagirt s fie fixat ast-fel :
Pentrn trupele clrl i caii trsurilor, cite io livre de fin
jumaate banit de oyez.
Pentru cail trsurilor de artilerie, cite 12 livre fin i jume-
late banit ovz.
Se ordon adjutantilor-generati, insrcinati cu detaliile in
de a trimete cat se pte de repede, efului de stat-
major Ja Albenga, un memoria de situalia i Intrebuintarea
trupelor dividiunilor lor ; nu vor scpa din vederd de a nota
efectivul companie auxiliare. Generalul ef, are urgent tre-
buint de a cunsce aceste situatii.
Din ordinul generaltdul ef,,

www.digibuc.ro
 T48

421. Diiectoratulul executiv

Quarlierul-general, Albenga, 17 germinal, an. IV (6 Aprilie 1796).
Am transferat quartierul-general al armatei la Albenga. Mie--
carea, pe care am &if() inceput contra Genuel, a scos pe
inamic din quartierele de iarn. El a trecut Po, Si a Inaintat
cu avant-potturile pin la Dego, urmnd Bormida i Bocchetta,
lsnd Gatri Inapol.
lleaulieu, a publicat un manifest, pe care vi-1 trimet, i la
care will respunde a doua li dupe btlie.
Am fost frte suprat, i peste semi de nemultumit de acst
micare asupra Genuel, Rine ne la locul ei, de re-ce a silk
pe acest republic, a lua. o atitudine ostil i a redeteptar
pe inatnicul, pe care Pa fi surprins fr veste. Acsta ne va
costa mal multi rneni.
Regele Sardiniei, din parte-i, 41 d cea mai mare silinti.
El a ficut o recrutare de tined de la rs anI in sus, con-,
damnnd la impucare pe aceI cari nu s'ail supus, i chiar a
impucat deja 6. la Turin.
Generalul Co li, a trimes ca parlamentar la Ormea un in--
divid cu numele de Moulin, emigrat. Acest individ, a lost.
arestat, i am dat ordin s fie trimes Inaintea unei comisiunt
militare. Calitatea de parlamentar, nu pte s ne impun cru-
larea unul fia paricid.
Am gsit la Oneille, nisce marmor care valorzi ceva. Atn
ordonat, a se face estimatiunea i a o pune in licitatie la
Genua ; acsta n va putea procura o sum de 30 la 4o.
(le livre.
Casa Flachat, care are intreprinderea grnelor, i casa Collot
care pre& carnea, se Ora bine, ele ne dack grane frte bane,.
i soldatul lncepe a avea carne prspt. Armata, se afl Inteo-
sircie de temur. Am ind marl obstacole de resturnat, dar.
sunt resturnabile.
Mizeria, a provocat indisciplina, i fr disciplin, nid o
victorie. Sper, c tte acestea se vor aranja bine, deja totuL
presind o schimbare in bine. Peste putine 4ile, vom fi
lupti. Alalti-eri, am disposat a se face o recunscere spre-

www.digibuc.ro
 149

tte avant-posturile inamiculul a fost resturnate, 0 am

fcut cki-va prizonieri.
Armata piemontez, este tare de 40.000 infanterie 1 5.000
-cavalerie. Armata austriaci, este tare de 34.000 infanterie
3.000 cavalerie.
EI n'am disponibilI, de cit. 45.000 &lieni de tte armele ;
ani s'ati oprit multe trupe, tn serviciul d'inapoi i dincolo de
Rhne.
Chauvet, ordonator ef, a murit la Genua ; acesta este o
perdere grea pentru armati ; el era acti i tntreprindetor.
Armata a versat lacrnd in amintirea
Bonaparte.

122. Generalulul Berthier

Quartierul-general, Mbenga, 17 germinal, an. IV (6 Aprilie 1796).
Veri da ordine a se rechisitiona, pentru serviciul trsurilor,
furagelor, spitalelor i efectelor militare: o brigad de la
Laigneglia la Pietra, o brigada la Finale, o brigad la Vado,
-i una la Savona ; iar pentru serviciul artileriei: done brigade
-de la Laigneglia la Pietra, done la Finale, 0 done la Savona.
Bonaparte.

123. Ordin de sli (estract)

Quartierul-general, Albenga, 17 germinal, an. IV (6 Aprilie 1796).
Generalul ef, a trecut asta-dI in revist semi-brigada 39-a
69-a.
Cu plicere, public prin ordine de di, mullumirea pe care
-a avut'o de a vedea buna linut a imbrcmintei, a armelor,
-a discipline!, instructiei, a bunului spirit, 0 a ardrei care 'in-
sufleiesce pe aceste semi-brigade !
El a aretat multumirile sale oficerilor i sub-oficerilor IntrunitI,
pentru ca la rendu-le s le arate trupelor ce le comand. Ge-
neralul, este itncredintat c tte corpurile armatei, merit tot
.acelea0 elogi1!
www.digibuc.ro
 Generalul ef, Insiircinat din partea Directoratulul executi;
d'a aduce la cunoscinta trupelor venite din Pyrinel, i trupelor
-armate! de Italia, satisfactiunea sa, pentru conduita lor, a ex-
primat aceste sentimente semi-brigadelor 39 i 69 ; i. le trans-
mite Intregel armate prirt ordine de di, ateptnd prilegiul d'a
le face singur, tuturor bravilor sti camaradI de arme. El se
ocup neIncetat, pentru indulcirea seine! lor.
Din ordinul generalulta ef.

124. Generalului Berthier

Quartierul-general, Albenga, 18 germinal, an. IV (7 Aprilie 1798).
Vei da ordine, a se rechisitiona la Pieve, Ormea i Garessio,
o dividie de 200 catrI, pentru serviciul hranel ; agentul ;et- al
trsurilor, va trimete In consecint :
r ef de dividie
4 brigadier!
20 conductor!
200 cattirl.
La Ormea, generalul de dividie, comisarul de rsboitt,.
agentul ef al transportulur brand din Ormea, sunt lnsrcinatt
cu acsr rechisitie, care, trebue s fie efectuat inainte de 21.
Acstft rechisiie, se va face ca i cea de la Oneille.
Se vor rechisiliona, 2 brigade de cafir! la Oneille i In
provinciile cucerite, cari vor fi pltite i organicate ca i cele
precedente.
Generalul Casalta, comisarul de rdsboiti, i agentul ef al
transporturilor de hran, sunt lnsrcinati cu acst rechisitie,
care va fi de :
2 brigadier!
i0 conductor!
roo marl.
Brigadele de marl existente la Pieve i Garessio, vor fi
cuprinse i Imbrigadate In dividia, de care se meniionz
mal sus.
Bonapar te.
www.digibuc.ro
 -I5

125. Cettnulu Lambert, comisar ordonator sef

Quartierul-genera1, Albenga, 18 germinal, an. IV (7 Aprilie 1796).
V trimet, cetlene comisar, o reclarnatie asupra greutatei
ratielor, i asupra balantei mid, de cari se servi magaziile de
furagi. Este dovedit lucru, ca se fura prlile primitre.
Generalul ef, v ordona, a disposa sa se dreseze un proces-
verbal de greuttile balanNlor de fan, cari rman i cari a
fost Incredinate santinela
Veti disposa, ca cet4nul Michel sa fie Inchis, pana and se
va descoperi acel care a legat i cantarit baltele de fan,
pe magazionerul care a intrebuinat in distribu/il balanta
Veri bine-voi, a m informa diminla, pentru executarea
acestul ordin i a 'mi inapoia plangerea cetgnuluI Bertrand.
Este important lucru, Cetaiene Comisar, ca nicl un hol s nu
Oa a ne scapa. De mult timp, soldatil armater i interesel
patriei sunt prada abusurilor. Un exemplu este tot-d'auna
necesar, i mai ales la intrarea In campanie.
Din ordinal generaluluI

126. Directoratulul executiv

Quartierul-general, Albenga, 19 germinal, an. IV (8 A prilie 1793).

Cetateni Directorl,
Vei gsi anexat aid, scrisrea care mi-a scris'o generalul
Colli, comandantul armatei Regelui Sardiniel, cum i respunsul
pe care i l'arn fcut ; sper, c el va fi potrivit dorintelor
D-vstre.
Casieria, ne-a trimes adese scrisuri d'e sthimb, cari ne sunt
refusate, una de 162.800 livre care a fost emis la Cadix, a
Lost refusat d'asemene, ceia-ce mresce Inca nevoile nstre.
Am gsit acst armat, nu nurnai despoiat de tot, dar i
fra disciplin i Inteo permanenta insubordonare ; nemultu-
mirea ajunsese pan acolo, c rea-voitorii ati profiot de acsta ;

www.digibuc.ro
 - 152 -
s'a format un partid a Dauphenulut i s'a cintat cntece
cbouane i contra-revolutionare. Am dat ordin, a se traduce
inaintea unui consilit de resboin pe duot oficerl, invinuiti c
an strigat C Trdiascd Regele h
Eu presupun, e misiunea domnulut Moulin ca parlamentar,
era relativ la nisce intrigf de asemenea natur, i tn zadar
tncerc cu insistenii s descoper firul acestor intrigi. Fitt insi
sigurl, ca "disciplina i ordinea se vor restabili i voin lua
mesuri pentru pedepsirea miculut numer de contra-revoludonari
cari s'an ivit,
Totul este in pregtire ; am ocupat deja posidunea impor-
tanti de la Solta ; cind veil citi acsti scrisre, not vom
isprvi btlia.
Tesaurul, nu s'a dnut de vorbi; in loc de 5oo.000 livre,
nu ne-a trimes de ct 300.000, i n'arn audit Ind vorbindu-se
de o sum de 600.000 livre, care ne-a fost anuntati, dar cu
tte acestea not vom pleca.
Bonaparte.

127. Generalului Colli, comandant qef al armatel

Regelul SardinieI*)
Quartierul-general, Albenga, 49 germinal, an. IV (8 Aprilie 1796).
Domnule, un emigrat este un fia paricid, pe care caracterul
de parlamentar nu-1 pte scud de pedepsa meritat ; ace cari
se afl In armata D-verstre, o desonorezii prin presenia bor.
Ve rog, de alt-fel, a fi tncrediniat, Generale, ci voin prinde
ort-ce ocasie, care ve va putea proba stima care o am pentru

29) Partid contra-republican, format pentru aducerea pe tron a fiulul

lul Ludovic al XVI, numit Dauphin, cu ajutorul Anglid care Ineuragea
resboiul civil In Bretagnia ti in Vendeea.
*). Rspuns generalulul Colli, care In scrisrea din 7 Aprilie, adresati
generaluluT Bonaparte, se plingea de arestarea domnulul Moulin, pretin-
Ond cA, calitatea acestuia de emigrat francez, nu putea sA 'I intunece
caracterul de parlamentar, fi care scrisre se termina cu amenintarea de
a trata i pe prisonierul FAA Barthlemy, oficer francez, dup cum va fi
tratat domnul Moulin.
www.digibuc.ro
 153

bravii soldati ai armatel D-Ostre. AM o prea bun opiniune

de D-vo5stre, pentru a crede, ci ati putea sit ajungeti la vre-o
estremitare, care ar fi desaprobati de omul de onre, i ar
face s curg dull de sAnge.
Ai fi responsabili in ochii Europei intregi, i ctre armata
D-vstre In special.
Bonaparte.

128. Generalului de dividie Serurier

Quartierul-general, Albenga, 20 germinal, an. IV (9 Aprilie 1796 ).

W previn, Generale, c nisce midri neprevdute, fort hi

Pe generalul ef d'a merge asti4i la Savona, in loc de a
merge la Garessio, dup cum se hodrase la Inceput.
Veil primi ordine ulterire, cnd va putea s mrgi in aces
din urm loc.
Din ordinul generalului ef .

129. Cetatnului Faypoult

Savona, 21 germinal, an. IV (10 Aprilie 1796).
Am aflat, Cetitene Ministre, cl guvernul genuez nedjesce
pe patrioti, i nelinitesce pe amidi Franciei, and asil emi-
gratilor i inamicilor republicei. D-vstre, nu trebue s suferiti
o purtare atit de contrarie respectului, pe care Genua o da-
toresce mult republicei. Spunet1 cu tot dinadinsul guvernului
genuez, ca republica francez va proteja Genua i o va pune
la aapostul intreprinderilor inamicilor; in schimb Insi, neno-
rocire menilor perfi41, puternia In acest guvern, earl cautd
de mat timp a altera prietenia celor data natiunl, i a se
Daa, le lipsesce respectul pe care el II datoresc celul
popor din lume, cut-11nd inamicil set nu vor mal exista,
ji voirc dirige armata mea dupg conduita ci o vor avea. Voift
fi arnic, daca vor fi credincioi pditori ai neutralittei, inamic

www.digibuc.ro
 154

acelora, cari ar fi trdat in acelas timp si Francia, si interesele

Tepublicei lor.
Grabill' si trimeteil ceia ce asteptam.
Ve salut.
Bonaparte.

430. Generalului de dividie Augereau

Quartierul-general, Albenga, 22 germinal, an. IV (11 Aprilie 1796).
Generalul sef, me insarcinzi d'a ve ordona, sa ve iinefi
gata, ca la cel intaiii semnal sa puteil pleca.
Veil' disposa, a se distribui trupelor, hrana si rachiul pe
doue Pe, cum si panto@ cari pote a att sosit la Loano sail
Albenga.
Veit disposa, d'a se distribui si cate 8o cartuse de orn, si
veil strange cat mai muliI catari.
Generalul sef, ve va trimete prin un curier, mai multe or-
dine si o instrucliune detailata, asupra celor ce averi de ficut
asta-sra; aceste disposiiiunl, se refera la mlscarile inamicului
si la atacul ce urmzi a se da.
Veil insarcina patru escadrne de elit, din diferitele corpuri
de trup calari, de sub ordinele 1D-vstre, pentru a fi gata s
ve urmeze miscarea ce veil esecuta,
Din ordinul generaluld i,ef.
134. GeneraluluI Augereau
Quartierul-general, Albenga, 22 germinal, an. IV (11 Aprilie 1796).
Geueralul Augereau, va pleca maine cu cele doue semi-
brigade ale sale, si cu patru escadrne cavalerie als, pentru
a ajunge prin drumul cel mai scurt la Mallare, unde va fi
sosit Inainte de miezul nopiel. El va lua One sari pesmeii.
pentru 4ilele de 23 si 24, ,i ate 8o cartuse de om, din cari
40 in raniia si 40 'in cartusiera.
Companiile auxiliare si cavaleria, vor face serviciul de gar-
nizona si de escort al convoiurilor. Generalul Augereau, va
lua la Chapelle-Saint-Jacques, o reserva de artilerie, compusa

www.digibuc.ro
 155

din patru piese de 8, patru piese de 4, dou piese de 3, si uni

obuzier, cari vor urma marsul dividiei.
El va pleca de la Mallare miine, la 5 ore diuninta, si va
merge la Cairo. Va disposa, a -st eclera marsul in stinga ar-
mate si va ocupa Capela Saint-Julie, Intre Carcare si Cairo.
Dac, inamicul se va afla acolo, 11 va ataca si il va alunga.
Sosit la Cairo, va disposa a se ocupa munlii din stngay si
va trimete in recum5scere spreRoc'hetta, la jumtatca drumulul
spre Dego, unde va primi nuoI ordine. El se va line in leg-
tura de comunicatie cu trupele generalului Domartin, cari se
vor culca nptea pe Muffle de la Montefreddo.
Va supraveghea, ca s nu se fack ceva, care ar putea
destepta bnuelile inamiculut, si mai ales a nu se aprinde nick-
un foc pe aceste inltimi.
In drumul sg, el tra ataca pe inamic si-4 va respinge, dac
il va intlni, si va trimete noutatl de sosirea sa la Altare,
unde va fi" quartierul-general.
Bonaparte.

132. Coniandantului artlieriei la Finale

Quartierul-general, Albenga, 22 germinal, an. 1V (11 Aprilie 4796).
Se ordon oficerului comandant al artileriel la Finale, d'a
pleca cu o pies de 8, clout pies:: de 4, un obuzier, cloud piese
de 3, si tt muniIia de rsboit) si cartusele cari ati fost in-
carcate pe trsuri, asemenea si roo mid' Incrc41 cu cartuse,
daca. si-I va putea procura ; el va merge la capela Saint-
Jacques, unde va astepta ordinele generalului Augereau.
Bonaparte.

133. Generalului de dividie Massena

Quartierul-general, Albenga, 22 germinal, an. IV (11 Aprilie 1796).
Generalul Massena, va da ordinele sale, pentru ca generalur
de brigad Menard, s plece, pe data ce va fi prevenit, cu.
trupele cari sunt la Barracone, la Cadibona, Quiliano si Al-
tare. Trupele, vor lua tte cartusele ce aa. El se va pune irt,

www.digibuc.ro
 - 156 --
-capul acestor trupe, i va cuta s tae drumul inamiculului,
hare Carcare, Altare i Montenotte.
Generalul de brigad Joubert, i generalul Domartin, vor
veni s se unsc cu generalul Menard, in timpul noptei. Dad,
prin acst diversiune, trupele cari aa atacat Monte-Legino nu
vor mai fi in ofensiv, quartierul-general se va transporta la
Altare.
Generalul Massena, me va informa de sosirea sa la Altare,
i de midrile inamicului.
El va da pe lng aceste disposiliuni, tte ordinele ulte-
riere, ce va crede de cuviint, pentru esecutarea presentului
ordin.
Bonaparte.

134. Generalului Massena

Quartierul-general, Albenga, 22 germinal, an. IV (11 Aprilie 1796).
Veti ordona generalului Domartin, s plece cu done bata-
line din senni-brigada sa, pentru a se afla mai Inainte de
miezul noptei pe inltimile de la Montefreddo, i batalinele
-cari sunt la Finale, vor lua piinea pentru 4ilele de 23 i 24.
Batalinele, cari sunt la Melogno, vor primi painea de la
Capela Saint-Jacques, unde se va afla depus inainte de 5
-ore sera.
Toil tnenii acestor bataline, vor avea fie-care cite 8o car-
tue, din cari 40 In gibern i 40 in ranir.
De la Montefreddo, el va pleca in zorul 4ilei, pentru a merge
la Carcare, unde va fi sosit mnainte de 8 Ilimini. El va
atepta nuoi ordine pe dlurile din drpta posiliunel Carcare.
Din Montefreddo, el va trimete prin un adjutant sad un oficer
-de stat-major, noutti de sosirea sa. la Altare, unde va fi guar-
-tierul-general.
Generalul Joubert, va pleca pe cel mai scurt drum, cu tru-
pele de sub ordinele sale, la Altare, unde va fi sosit inainte
-de 7 ore sera.
El va trimete nout4i la Savona de sosirea sa, prin un oficer
-de stat-major. Va lua tte cartuele, cari sunt la disposilia &I._
www.digibuc.ro
 157

fie-care soldat, va purta 8o cartue. Va disposa, a se lua toil

catirii cari se vor putea gsi, pentru a transporta cele doue
piese de 3 cari se afl la Saint-Jacques; aceste piese se pot
transporta cu cite 6 =id, lsindu-se o parte din munitii.
Dad, nu se vor putea procura mid, nici cu forta, nici cu
bani, se vor lsa piesele i se va preveni autoritatea militei
de la Finale, sa trimit a le lua.
El va lua cu sine siptoril necesari, cum i tt piinea i
rachiul de care va dispune ; la 9 ore sera, va primi nuol or
dine la Altare.
Generalul Menard, va merge subit cu tte trupele sale la
Altare, potrivit ordinului ce i s'a dat. El va respinge pe inamicr
care se afl la Monte-Legino, tindu-i marul la Montenotte,_
Bonapar te.

135. Generaluhii de dividie Laharpe

Quartierul-general, Mbenga, 22 germinal, an. IV (11 Aprilie 1796).
Se ordon genendului de difidie Laharpe, de a pleca rniine
23 germinal, pentru a se afla cu o or inainte de 'Pt* pe
positiunea de la Monte- Legino, unde se va uni cu trupele cari
sunt deja acolo i va ataca pe inamic, esecutnd dispositiunile
pe cad le-am luat amenduoi, impreun cu generalul Massena.
El va reuni de indat, trupele semi-brigade! 15, cari se afl
la Stella.
El va avea grij, d'a instala un batalion de rezervi la Ma-
done-de-Savone, pentru a se arunca la timp asupra redutel.
Monte-Occulto *), in cas c trupele generalului Massena ar fi
silite a se retrage, cum i pentru a impedeca pe inamic cra
avansa intre Altare i Monte-Legino, cu intentie d'a dia drpta,
generalului Massena. licest scop al inamicului nu-i probabil,
dar este prudent de a '1 preveni.
Dupe mivrile, pe cari le va observa In stnga sa, el va
Impinge pe inatnic, i va lua tfite dispositiunile ce le va crede

*) Probabil Monte-Cuco, de re-ce old o charta nu arata un Monte--

Occult. in vecingtatea locurilor arEtate Mai sue.

www.digibuc.ro
 - 158
nemerite, pentru a '1 zpaci, legindu-i 1u acela timp opera-
;iunile sale, cu acele ale trupelor din stinga sa.
El va lsa 1a Savone, cti-va auxiliad pentru paza maga-
ziilor nstre.
Din momentul, In care el va crede ca inamicul nu pte
intreprinde nirnic in spre drpta generalului Massena, va remne
cu trupele sale i batalionul pe care 21 va fi Iisat In rezerv
la Madone-de-Savone, sae pe care 11 va fi Impins, dupe cir-
curnstante, la Monte-Occulto.
Va distribui clte 8o cartue de orn, din cari 40 In gibern,
i 40 tri rani. Va avea grij, ca trupele s ia paine satt
pesrnetl pentru dilele de 23 i 24.
Va da ordinele sale, i va lua tte dispositiunile pentru ca
munilia de resboi, rachiul, subsistentele i tot ce se referi la
ambulant, s urmeze miFrile trupelor sale.
Bonapar te.

136. CeneraluluT Serurier

Quarlierul-general, A lbenga, '22 germinal, an. IV (PI Aprilie 1796).

previn, Generale, ci inarnicul a atacat erl, cu forte su-

peridre, posturile Voltri, cari, dupe cea mai vie i cea mai
onorabil aperare, s'aii retras spre Savone. Inarnicul, a con-
tinuat indrAsnela sa, i s'a presentat 1a Monte-Legino cu forte
/ma mai considerabile. El se lupt. de la 8 ore diminta,
hrava resistenti a trupelor nstre for-tat a se retrage spre
Montenotte. Sunt hotirat a ataca eit insu-mI. In consecint,
generalul Menard, plea astii-serk de la Cadibona i d la
QqibAno, cu 4000 rneni spre Montenotte, Generalii Joubert,
i Domain, plea de la Saint-Jacques cu s000 rneni, pentru
a s uni cq trupele generalulut Menard. In acela timp, gene-
ralul Augereau, trebue a porni, In, mar la miezul noptel, cu
6000 6meni, ctre Mallare i de acolo aye Cairo, peritru a
1ntrce i ataca pe inamic, care ar putea dirige forlele sale
catre Montenotte i Sassello.

www.digibuc.ro
 15 9 -
Generalul Laharpe, cu avant-garda, insumind aprpe 7000
meni, va inainta catre inaltimile de la Montenotte.
Generalul Rusca, trebue a se tine in posi;iile Solta i Spi-
narda, i s apere Bardinetto i. Melogno. El va avea la ordi-
nele sale un batalion din semi-brigada 84, care este la Melogno,
afar de cele clout semi-brigade, pe cari le are deja. Acest
general, este la ordinele D-vbstre, i' II yeti da aj'utrele pe
cari le yeti crede pecesarii.
Din parte-Ve, va trebui sa faceli demonstraA cari s Oa
nelin4ti pe inamic, fara a ve espune trupele.
Ve voia comunica la timp, micrile sale ulterire.
Veri comunica generalului Rusca, ordinul de mai sus.
Maine, vom ataca pe vrjma pe tte punctele din drpta.
E posibil, ca poimaine- s ne Intalnitn. Fiti gata, a esecuta
-Ore micarile cari vi se vor ordona.
Bonaparte.

437. Generalului Laharpe

Quartierul-general, Carcare, 23 germinal, an. IV (12 Aprilie 1196).

Ve felicit 1 Gene,rale, pentru buna conducere a trupelor

D-vstre, i pentru fericirea care Insotesce In mod constant
bravura i talentele D-vstre.
Am visitat campul de btae ; peste tot nu ved de cat pri-
sonieri i multi* moql. Dividia Massena, este complect victo-
ris, ea a btut sdravan pe generalul Argenteau ; D-vstre,
ail avut a face cu insu1 Beaulieu.
Disposall, a se trimete tosI prisonierii la Savone, i ordonali
a se primi pine pentru semi-brigada 14, de la Madone, unde
se afla depositat i ocupati cu .tte trupele, positiunile cfiri le
Teti crede mai avantagise, pentru a da inamiculuI si inlelgi
6 este ameninIat la Sassello ; ar fi chiar bine ca s trimetepi
Inainte de sera, o patrul care ar putea s eclereze m4carile
initmiculiii, Nf grAbi evaduarea i v'ar punt la dispositie ma-
gaziile. caTi ,se ,afi la Sasselld. "44 to 4o- I

www.digibuc.ro
 16o

Genera Jul Massena, inaintz chtre dlurile de la Cairo, el

va trimete o parte din trupe in oras, pentru a percepe a
contributie. Este indispensabil ca s recunsced, inainte de
sea, positiunea trupelor lui Massena, pentru a putea s co-
municag intre D-vstre, mai usor. Quartierul-general, va fi la
Carcare. VeniiI in persn, sari trimeteli-mi astii-sr, un
adjutant, care s me informeze de posilia D-v6stre, *de misci-
rile inamiculuI si de tot ceia ce alI fcut In timpul dilei.
Augereau, Domartin i Joubert, cari sunt in Fs, vor pleca
!Wine, ctre Montezemolo, pentru a bate pe piemontezi, dad,
nu cum-va raportul, ce iml yeti face ast-ser, nu me va
hoar& si schimb dispositiunile.
Bonaparte.

138. Generalultd Massena

Quartierul-general, Carcare, 23 germinal, an. IV (12 Aprilie 1796).
Generale, indati ce yell' fi Incrediniat de fuga inamiculul,
ve yeti Indrepta cu trupele D.v6stre, spre Carcare. VetI trimete
un adjutant-general, ca s- recunsc positia care trebue si o
ocupe generalul Laharpe, pentru a putea ameninta Sassello 0
Dego. Veri stabili un post intermediar, pentru a servi de
corespondeni a dividiei acestui general cu Carcare. VetI tri-
mete la Altare, un oficer superior, pentru a indeplini acolo
functia de comandant, si a disposa s ye expedieze subsisten-
;ele; el va trebui si adune convoluri pentru a ve trimete tot
ceia ce ve este necesar, in fine pentru a stabili corespondenta
D-vstre cu spatele armatei nstre.
Dui, inamicul ar ameninta Ina dividia generalului Laharpe,.
ar fi indispensabil ca si luati nisce posiliunI, pentru a putea
sa sprijiniti stnga sa.
.Acest general, a plecat la ora I dupe miezul noptel, pentru
a ,urca spre reduta Monte-Legino, cu a 7o-a i 99-a semi-
brigada ; ast-fel, dupe cum vedeti, el este tare.
Augoreau, a plecat la 9 ore sra. Am trimes In. recum5tere,
pentru a afia noutri de la Joubert 0 Domartin.

www.digibuc.ro
 - 16r
Ciind voie sci sigur cum star' ei i voitt afla c'a trupa va fi bi-
te() posiOune hot:Ada, inten;iunea mea este ci D-vstr s
mergeti a ataca pe cei 800 meni despre cad se spune ci sunt
la capela Sainte-Julie ; de alt-fel, ne vom vedea la Carcare,
-unde me vohl duce pe dati ce va fi un batalion, fie- de al
d-vesstre, fie de al la Joubert, pentru a me protegea. Beaulieu,
era in persema la atacul redutei Monte-Legino ; et socotea cu
sigurant c ne cuceresce Savone.
Totul ne prevestete, cel evenimentele Ole! de asta-O
i celei de mane vor remetnea pagini frum6se in istoria
Franeiel.
Bonaparte.

439, Ordin de di (estract) 39

Quartierul-general Carcare, 23 germinal, an. IV. (12 Aprilie 1796).
Triasci Republica! Ast-ii 23 germinal, dividia Genera-
lului Masseua i a lui Lapharpe ail atacat pe austriacii, cari
. eraa in numer de 13000 meni comandati de generalul Beau-
lieu in persema i generalii Argenteau i Roccavina, ocupnd
importanta positie de la Montenotte.
s

30) In acstA bittAlie, Bonaparte, altig il. ascendenta cuvenitg asupra,

armateT de Italia, unde nu prea fusese primit cu incredere de care ge-
neraliT diviziilor, earl erad totT mg vechi ca dnsul. In nptea de 41
Aprilie 1796 TO concentrA drpta armatel lormatA din dividia tut La-
harpe i o dirijA pe drumul spre Montenotte inaintea generaluluT austriac
d'Argenteau, tot in acstA directie dirijA si divizia luT Augereau, pentru
a sustine pe Laharpe; iar diviclia hit Massena o minA pe un drum IA-
turalnic dincolo de Apenin, ast-fel ca sA peal adea in spatele armatel
lui d'Argenteau.
In diminta dilel de 12 Aprilie, tte colnele armatet franceze eraii
deja in micare pentru esecutarea planuluT de atac ordonat de Bona-
parte, care in acest moment se afta postat pe un mamelon, de unde vede
esecutarea punctuall a manevrel strategice ordonatA gi inceperea bAtAlieT ;.
desi infanteria austriacA resistA cu curagid, totu! invAluitA din teite pAr-
tile fu pusA in desordine, lAsAnd in mainile francezilor un mare numr
de prisonierl retrAgndu-se spre Dego, unde se afla postat restul ar-
mate!. Ast-fel, centrul armate inamice fu slAbit cu totul.
44
www.digibuc.ro
 - 162 -
Republicanii an btut complect pe austriacii, cari r.t perdut
aprpe 3000 de morti i rnitl.
Genera WI Roccavina, este in numerul celor riniti. Mai multi
locotenenti-colonell i oficeri, an fost omortli: Detaliile acestei
btlli vor fi trimese armateI, dup ce se vor culege tte infor-
matiunile relative la acst glori6s1 btlie.

1.40. Comisarilor de r5shoiii, de la Vado,

Savona si Finale
Quartierul-general, Carcare, 21 germinal, an. IV ((3 Aprilie 1796)
Generalul ef, me insrcinz Cetatene Comisar, a tr ruga,
s disposali pe respunderea D-vstr a se trimete la Carcare
fr intrdiere tt tantitatea de pine, care este fabricat *i
de a activa s se fabrice restul ce a mai remas.
IntrebuintatI tte mipcele posibile pentru a porni cat rii,
In mar.
Armata rmine fr pine, clad dispositiunile comisarului
ordonator nu se execut.
Nimic nu Ore scuza cea mai mic inardiere. Generalul ef
me Insrcineazi de a ve repeta c isblnda armatelor nostr a-
tdrnd de subsistente i ci el ve face respundetor de lipsa de
piine i a rachiului. In numele Patriei, v cerem o mai mare
activitate in fabricatie i tr ansport.
Din ordinul generaluluI tief.
141. Generalului de brigada Dommartin
Quartierul-general, Carcare 24 germinal, an. lV (13 Aprilie 1796).
Generalul Dommartin, dupe ce va ocupa tnltimele de la
Montefreddo, va trebui a ocupa pe cele de la Cosseria. Este
indispensabil de a alunga pe inamic de acolo, el e in drumul D-v,
Generalul Menard, plci de la Biestro acre Cosseria. Joubert,
cu trupele sak, recun6sce acst inltime, care trebue cu-
cerit intorcend'o, daci este posibil, fr a pe costa ceva.
Diva de astd-P va fi mar gloriOsii pentru arrnatele Repu-
blica' de cdt c ea de eti.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 163 -
142. Genera WWI de dividie Meynier
Quartierul-general, Carcare, 24 germinal, an. IV (13 Aprilie 1796).
Yet1 pleca cit mal curind scumpe Generale; pe cel mai
scurt drum, la Saint-Jacques. Dac, Generalul Dommartin, se
afl incl acolo, '1 yeti ordona a pleca la Calizzano, pentru a
se Indrepta cu semi-brigada sa atre Saint-Jean prin Murialdo.
Generalul Joubert intrce acst posiOune prin Castelnuovo, i
Generalul Augereau, atac ast-di, ori cel mai trdia Wine,
Montezemolo.
Veli ordona generalulut Rusca, de a sustine atacul lui Saint-
Jean ocupand reduta Maramasso i urrarind pe inamic ast-fel
in cit s '1 silsca pe ct se Ore a'I strhge trupele aprpe
de ale nstre pe msur ce ne vom apropia.
Vert vedea pe Generalul Serurier, i II yeti preda scrisrea
aid alaturat. Ve yeti tnrelege cu el pentru a putea se operati
inpreun in aceia1 directie.
Dad Generalul Dommartin a plecat deja de la Saint-Jacques
pentru a merge la Montefreddo, '1 yeti lsa a continue drumul
sea, clindu-I ordin a trece fluviul Po pentru a merge la Car-
care. Veil* esecuta atunci, aceeai operatiune cu trupele gene-
ralului Rusca i cu batalionul pe care Generalul Dommartin
_a trebuit se-1 lase la Melogno, limitnd mal mult micarile
trupelor sale.
Bonaparte.

143. Generalului Serurier

Quartierul-general, Carcare, 24 germinal, an.1V (13 Aprilie 4796).
Victoria este cornplect, scumpul meu General, Beaulieu tn
-persn a fost btut cu desvirire; el a perdut peste 3000
meni i i-am luat Inca peste 2000 prisonied; Argenteau i
Roccavina sunt gray rnifi.
Acum e rindul dividid D- vstre, ea atac -ast-di Monte-
_zemola.
Lunt disposiiiuni pentru ca una din colnele dividiel ce co-

www.digibuc.ro
 --, 164

manday si se arunce asupra orapluI Ceva, pe data ce ea vok

deveni sapan pe Montezemolo.
Cea l'alt va ocupa tnltimele de IA Battifollo, va merge
d'alungul lul Tanaro i va Intretea comunicatia inamicului. In-
dreptali-ve catre positia Nucetto, pentru ca comunicaya nstra,
se devina lesnicis. .

Nu lsay nimic la spatele nostru, Intrebuiptay tte mijlcele-

pentru a se trimete din vreme, la Bagnasco i Garessio, paine,.
rachiu *i. cart%ele de cari veY putea dispune.
Intrebuinay tte rnijlcele posibile pentru ca, cu voe ori,,
cu foria genuezii se ne furnizeze catirii. trebuincio*I.
Bonaparte.

144. Generalulul Massena

Quartierul-general, Carcare 24 germinal an. IV (13 Aprilie 1796).
Generalul Massena, va Inainta cu semi-brigada 21, dincolcu
de Dego.
El va impune acestul ora o contribulie de resboit de 24,000.
livre. Va strange tosi catarii cari 'I va psi fii. 'I va expedia pe
dat comisarului ordonator Sucy, la Carcare.
Va executa miFarl catre Spigno, unde va trimete cteva .
companii de trupe ure, dar cari nu se vor hasarda de ct
numai atat ca sa nu fie in pericol de retragerea bor. Aceste
micrl trebuesc incepute in reversatul zorilor. Dac, generalul
Dommartin sosesce cu trupele sale, se va uni cu generalul Mas-
sena, care 'i-va da ordine in consecina.
Generalul Laharpe, plecand in zorul 4ilei va ajunge la 9
ore dimina la Inllimile de la Cairo. El nu va lsa pe aceste
inallimi de cat un batalion ; cu restul trupelor sale va merge la
Cairo, unde va percepe o contributie de resboia de 36,000
livre, i '1 va disposa a Intruni tte mipcele de transport po
sibile, pe carl le va expedia comisarulul ordonator Sucy.
Generalul Augereau, va inainta, in zorul dileI, cu ambele
semi-brigade i artileria sa, prin Millesimo, Rocca-Vignale i
Montezemolo. Genera lul Joubert va pleca, In zorul lilei, prin
Castelnuovo, 4i va ocupa trupele cari sunt la Saint-Jean. Sea-
www.digibuc.ro
 165

pan pe Montezemolo, va trebui s ocupe tte positiunile veci-

nale Cevei.
Generalul de brigad Menard, va rimnea pe dealurile de
la Biestro. Dad trupele Generalului Dommartin, sosesc la timp,
se vor reuni cu ale Genera lulu! Massena, pentru a executa
micrile care i s'ati ordonat.
Artileria, va urma colnele la cad ea este atnat in acest
moment afar de piesa de 8 care este la dispositia Genera-
lului Joubert i care trebuesce sa reinde In parcul GeneraluluI
de dividie Augereau.
Cavaleria, va rmnea la cuartierul general pana la nuoi
tordine.
Bonaparte.

445. Generalului Laharpe

Quartierul-general, Carcare, 24 germinal, an. 1V (13 Aprilie 17%).
Generalul Laharpe, va trimite semi-brigada 140 i. al 2-lea
.batalion din semi-brigada 210 sub comanda Generalului Massena.
Cu restul trupelor sale, va porni catre Dego, va ataca pe
inarnic pe Inltimile de la Rochetta, i, imediat ce/va fi stapin
.pe Dego, va Innainta in stnga sa pentru a sprijini drpta
sGeneralulni Massena, care, insu1 la rindu-I, sprijin drpta
lui Augereau ; acest din urma va ataca, cu trupele Generalulul
Joubert, Montezemolo.
Dac, inamicul s'ar retrage de la Rochetta, Generalul La-
larpe se va tnica repede in stnga sa, pentru a preveni i a
lua dad este posibil, pe la spate, positiunile trupelor vecinale
1111 Montezemolo.
Este de mare important a se ocupa ast-dI Moutezemolo,
pentru a opera, in timpul nopiel, -sae cat mai urgent posibil,
joctiunea nstr cu generalul Serurier, cum i de a putea se
ne inlesnim subsistenlele de la magaziele din Bardinetto i
Garessio, iar rnine, a pune in micare trupele generalului
Serurier, tari de mai bine de 14.000 meni. .
Me refer la cunoscintele tale locale, convins fiind-c1 tu poti
mai bine ca ori-care, a indeplini scopul de mai sus.

www.digibuc.ro
 166

Cuartierul general, este Inca la Carcare. Noi vom fi In

cut sul dilei la Millesimo. Ij,l voi adresa ordinele mele la Cairo._
Bonaparte.

146. Genera WWI de brigada Rusca

Quartierul-general, Carcare, 24 germinal, an IV (13 Kpri lie 1796).
Generalul Meynier, a plecat adi dimineat, pentru a lua
comandamentul brigalei D-vstra i a celei de la Melogno.
Cum ns e cred ci el va fi luat drumul prin dealuri, este
posibil s nu fi sosit ; ve espediez dar, direct ordinele, pe cari
ve rog, de a le esecuta cu cea mai mare punctualitate i cu
curajul ce ve caracteriza.
Pe data ce yeti primi acst scrisre care, sper, ye va sosi
inainte de miezul noptei, yeti disposa a se trimete mid pa-
trule citre Murialdo, carl se vor Intruni la Acquafredda. Ele
vor comunica in zonal 4116 cu posturile nstre la Millesimo.
0 me vor preveni de sosirea lor la Carcare.
Veti disposa a se aprinde focuri marl cat mai aprpe de
reduta Maramasso i *) ast-fel ca inamicul sti fie In-
credintat ca o mare parte din fortele generalului Serurier se-
aft acolo pentru a-1 ataca. Ve yeti indrepta, cu tte trupele
D-vstra, catre Saint-Jean, maine cat mai de diminta, Genera-
lul Joubert va pleca cu o coln frte tare catre Rocca-Vignale.
Veti comunica presentul ordin generalulul Serurier, vet1
inpart0 tot ce ve va spune verbal Adjutantul ce ve trimet,
pentru ca se atace Montezemolo, i s nelini0sci cat mar
mult divilia inamici care este opusa. Enediat ce void fi in-
format de dispositiunile D-vstr voi Incepe atacul lui Mon-
tezemolo din partea acsta, prin Millesimo, operatiune care,
nu o voia esecuta de cat avend sigutanta ca sunteti stapan pe
Saint-Jean, sad ci-1 atacati cu tte fortele. Vell Intelege lesne,
scopul ordinului care vi'l dad, and Adjutantul ve va istorisi.
cele petrecute.
Bonaparte.
1 Lipsesce un cuvnt.

www.digibuc.ro

147. Capitularea Cosserid
24-25 germinal An IV (13-14 Aprilie 1796).
I. Somatiune, fcut de
citre generalul pf al arrnatd
de Italia comandantului posi-
tie] Cosseria, a se preda.
II. Somaliune : Domnule !
-SuntetI incunginrat din tte
prtile, resistena D-vstr, nu
va da loc de cit la vrsare de
singe, fir ver-un folos. Dad,
Inteun sfert de oil nu ye pre-
datI prisonierl, nu voila gralia
pe nid unul d'intre D-vstre.
(La i r ore diminta in 13
Apriliep.
Bonaparte.
Respuns la propunerea din
14 la 6 ore diminta.
Tte trupele vor qi din
positiea Cosseria cu onorurile
rsboiulul ; oficeril predatI pe
cuvint, iar soldatil prisonierI
de
..
rsboi in Francia.
www.digibuc.ro
167
I. Irespuns al Locotenen-
tuluI general Marchizul de Pro-
vera : Intentiunea mea este de
a apra postul pink la ultima
extremitateP.
II. Respuns : e.Ceia-ce s'a
specificat maI sus, sail, trecerea
liber a trupei mele.
In 13 Aprilie, la 2 ore p. m.
Propunerea ficut de Mar-
chizul Provera , generalului
francez dup btlia de la 7
ore sra :
Sunt decis a preda postul,
in conditiele urmtre :
D'a, me tritrce cu trupa
mea, arrnele i bagajele i cu
onorurile rsboiulni, la cirni-
nurile nstre pinii la termenul
-care se va fixa de o parte i
de alta.p
Ultima cerere repetata, d'a
ne lsa trupa cu nol sub con-
ditiele cart se vor dicta, re-
cornandnd, In ori-ce caz, pri-
sonierii notrii de rCsboill in
Franta pentru a fi menagiatl
si maT ales rnitii.
Dat la postul Cosseria in 14
Aprilie x796 la 7 ore 3h. di-
mine*.
 168

Re'spunsul generaluluz
francez. (tin sergent de fie-
care companie, doi voluntarI
cadetI de Montferrat, o ordo-
nant a domnuluI general si
oficerii sanitari.
aTrupa care apr postul
Cosseria, se va preda prizo-
nier de resboia ; onorurile de
r6sboia II sunt acordate.
Toff soldatiI i oficerif in-
feriori vor fi du1 in Francia,
pentru a fi schimbatI dupe
modul obicinuit.
Oficeril se vor retrage la
cminele kr, cu fgduinta
d'a nu mai servi pn cnd
nu vor fi schimbatI contra mu!
numer egal de oficerI francezi
de acela0 grad. EI vor pstra
sbiele 1 bagajele lor.
'rota trupa va, defila catre
Carcare, cuartierul general al
armatei franceze. De acolo,
oficerii vor fi duI unde vor voi.
Restul trupei, va intra In
Franta. Indata ce trupa va fi
defilat pe d'inaintea armate
franceze, care a atacat postul,
va depune arrnele pe locul
care va fi aritat de generalul
francez.
Dat pe dealurile Cosseria la
25 germinal, al IV an al re-
publicei franceze, la 8 ore 1/4.
cAcceptat refuzat de
indat.
(Din ordinul generalului Acceptat la 14 Aprilie 1796.
General de divklie, Provera
Augereau Locotpgeneral.

www.digibuc.ro
 169

148. Directoratului Executiv.

Quartierul-general? Carcare 25 germinal an IV (14 Aprilie 1796).
Campania de Italia a inceput. Ve dap compt de btlia de
la Motnenotte.
Dupe trei dile de manevre generalul Beaulieu, pentru a ne
da revana a disposat a se ataca drpt4 armateI nstre de catre
o divizie de dece mil menI, sprijiniti pe Voltri.
Generalul Cervoni, care comanda positia, avend sub ordinile
sale pe semi-brigadele a 7o-a i 99-a, sustinu focul cu cura-2
giul care caracteriz pe soldasii libertia Nu am tinut soco-
tl de adeveratele intenliI ale inamicului. Din momentul in
care f ni informat de circomstaniele ataculuI dreptei nstre,
ordonai generalului Cervoni de a atepta s se mnopteze pentru
a se uni cu centrul armatei mele printr'un mar fortat ascundend
micarea sa inamiculul, care era sprijinit pe Inltimile de la
Madone de Savone.
La 21, la 4 ore diminia Beaulieu 'in persn cu 15 miI
de menI, ataca i resturna tete posiliunile pe cari era spri-
jinit centrul armatei ; la t dupe a miaz el atac reduta
Monte-Legino, care era ultimul nostru retransament. Inamicil
repetar de maI multe off atacul, dar acesta redut, aprati
de 1500 de eimenl, era imposibil de cucerit faia cu curagiul
licelora cari o apraa. Seful de brigada Rampon, care o co-
manda, Inteunul din acele elanuri care caracteriz un suflet
tare i format pentru actiunile mari conjura trupa sa in mij-
locul focului, de a mud, la redut. InarniciI petrecur nelptea
la o btae de puc de noi,
In timpul nopliI, generalul Laharpe, cu tene trupele dreptel,
lu posisie in spatele reduteI,Monte-Legino. La ora i dupe miezul
noplil, plecai cu generaliI Berthier i Massena, comisarul
Saliceti i cu o parte din trupele centruluI i stngel, prin
Altare, catre flancul i spatele inamicului
La 22, in revrsatul zorilor Beaulieu, care- primise ajutre,
se ciocni cu trupele generalulni Laharpe, i se luptar cu
vigre, fr ca sa se pronunte succesul, cnd apru generalul
Massen semn mrtea i spaima pe flancul i spatele trupet

www.digibuc.ro
 170 --
comandate de generalul Argenteau. Desordinea inamicului a
fost complect. Doi din generall, Roccavina i Argenteau, ail
fost gravi rnifi.
Perderile inarnicului se ridid la trei pin la patru mil de
menl, din cari 2500 prisonierI, un colonel, 8 sail ro oficeri
superiori i mai multe drapele. Perderile nstre nu, trec de
400 de rneni.
Cnd voia primi tOte raprtele, i voila fi mal purin ocupat,
v voi trimite o dare de sm detailat care si v lumineze
asupra acelora chora patria le datoresce o rectinoscin; deo-
sebit. Genera% oficerl, soldaii, toil ail sustinut in acst 4i-
memorabila gloria numelui francez.
Bonaparte.

149. ComandantuluI Vnitorilor Calrl

Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, an 1V (14 April '1796).
Se ordon comandantului vntorilor clrl, de a forma
imediat un detapment de 15 menI, pentra a merge pe dru-
mul care duce la Carcare ctre Castelul Cosseria, cu scop de
a aduna pe la corpurile lor pa tosi rnenil cari s'aa imprtiat
prin sate. Ei vor scotoci tte casele pentru a vedea dad nu
se mai gsesc soldaii, i nu vor permite sub .nici un pretext
ca s remn vre-unul.
Din ordinal generaluld ef.

150. AdjutantuluI General Vial

Quartierul-general, Garcare 25 germinal, an IV (li April 1796).
Adjutantul-general Vial, va da ordinile cuvenite pentru a se
trimete de urgent ambulantele la Rochetta, dupd ordinul
anexat al chirurguldi ef al armatei, pe care it va Inmina chi-
rurgului care se afl la Carcare.
El se va inrelege in acst privint cu comisarul ordo-
nator ef.
Va trisuma pe toti prisonieril de resboia cad vor sosi la
Carcare i-'i va dirige in urm ctre Finale, de unde vor fi
www.digibuc.ro
 171

trimi0 la Nizza i mai ales pe aceI din reduta Cosseria, cari

vor sosi acolo. Li se vor libera subsistentele necesare ast-fel
ca sa pt pleca ast-di spre Finale, unde vor trebui s so-
ssc cat mal curand posibil. El va da ordin ca, in tte loca-
littile unde vor petrece nptea acetI prisonierl, si fie inchiI
In bisericI i sub paza une1 garde serise, acsta, comform
ordinilor generalului Ff. ToiI oficeril prisonieri de rsboia
de la reduta Cosseria, carI trebuesc sa fie trimiI in Piemont,
vor trece prin gatul Tende, mergnd prin Finale, Oneille i
Nizza. Cat pentru cel cari vor voi s plece In Lombardia,
vor putea trece prin Savone i Genua, pe mare.
El va da ordine a se aranja in linie de btae toti aceti
prisonierl pentru a fi trecuII in revist inaintea until comisar
de rsboia, i va da ordinile necesare comandantuluI escortei
pentru siguranta lor pe timpul marplui, care escort va fi
dat de generalul Augereau. El va anunla pe generalul Gaultier
de plecarea lor, printr'o ordonani trimis de la Finale. El
va comunica acst scrisre comisaruluI ordonator ef, i o
va inregistra in cartea ordinilor.
Ordinul chirurgului ef pentru ambulanie va fi adresat
direct de catre dnsul secundului sell. la Carcare.
Din ordinul generaluluT kief.

151. Generalului Massena

Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, anul IV (14 April 1796).
Laharpe, se- va indrepta spre inliimile din drpta luI Dego.
D-vstre \Teti ataca prin Rochetta. Am dat ordine generalulul
Dommartin, de a tntruni cele cloud bataline, din semi-brigada
a 84-a i a fi gata de mar.
DisposaiI a-i-se trimite de indat ordinul d'a ye ajunge
prin dlurile din stinga positia Cairo. Trebue ca in acst
sri s dormim la Dego. In jumtate or voiri fi la Cairo,
unde ne vom tntelege cu Laharpe.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 -- 172 -
152. Generalului Laharpe
Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, an IV (14 April 1796).
Inteniiunea mea este de a ataca asti-di pe inamic la Dego.
Este de neapirat trebuint s ordonati ca trupele D-vstre
s plece tte spre dlul din drpta pentru ca s puteli Intrce
pe inamic. Daca 41 instalat un batalion in Capela St. Mar-
guerite, II yeti da ordin s se retragit.
Generalul Massena, cu semi-brigada 21 1 84 1 I semi-
brigad de infanterie ur. va ataca pe inamic de front i
prin flancul drept.
Ve rog a remnea ceva mai Innapoia trupelor D-vstre
pentru ca se ve pot vedea la Cairo peste o jumtate de or.
Bonaparte.

153. Generalului Augereau

Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, an IV (14 April 1796).
Felicit trupa D-vstre, Cetatene General, de importantul
succes ce l'a obtinut. In present inainam prin Rochetta pentru
a ataca Dego, unde inamicul este tare ; iar de acolo vom Inainta
spre Cairo.
Cu cea-l'alt semi-brigada a D-vstre si cu aceea a Gene-
ralului Joubert care se afla pe dlul Biestro, veil brtui pe
inamic i yeti incerca a-I lua cei 7 sail 8 sute de enneni din
regimentul Belgiojoso, care se afi pe crestele muntelui Rocca-
Vignale, Inapoi de Millesimo, si cari at atacat ierl pe Gene-
ralul Beyrand, pe and se ataca Cosseria.
Acsta este o lupt de avant-posturi, care va fi folositre
prin aceea, c va bga spaima tri Montezemolo si va deturna
atentiunea inamicului asupra positiunei St. Jean, pe care ar fi
posibil s'o prsesc Teste trei ore. V voi0 informa de ceea
ce se va petrece.
Veff expedia ordinile D-vstre, Generalului Joubert comform
celor ce ve voiri da.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 - 173 -
154. Generalului Joubert
Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, an IV (16 April 1796).

Intrunig trupele D-vstre, si ordonati-le repausul si luatl

tot ce6a-ce veil gisi prin satele marginase.
Formati patrule ; supraveghiatT valea Murialdo. Asigurati-ve
de ceea-ce se petrece la St. Jean. Cinci sute Piemontezi se
afla In spatele adaposturilor formate de Rocca-Vignale ; nu all
gasi re mijlocul de a-1 Intrce prin flancul vostru drept, si
insciintand prin acsta pe cel de la Ceva se datT Generalului
Beyrand, care se afla la Millesimo, posibilitatea de a-i face
prisonierl ?
Eti sunt in mars spre Dego cu trupele luT Massena, La-
harpe, Menard, Dommartin si o serra-brigada a hit Au-
gereau.
Cred ci ne yeti reprosa ca nu v'am chemat, acsta din
caus ci eratT prea mult spre stinga. Maine yeti avea avant-
gar&
Generalul Augereau v va preveni de ceea-ce va fi executat
Beyrand tn atacul trupelor care se afl in spre Rocca-Vignale.
Comunicati-T D-vstre, tot ce v'atT propus a executa, cu
tte a nu e de cat o lupta de avant-post, este tns impor-
tant tn urma victorielor nstre.
Bonaparte.

155. Generalulul Augereau

Quartierul-generai, Carcare, 25 germinal, an. IV (14 Aprilie 1796).
Se ordoni GenefaluluT de divizie Augereau, a disposa ca
una din semi-brigadele sale sit plece de indata la Cairo uncle-
va primi not' ordine.
Acst miscare frte grabnici nu pte suferi sub nici un,
pretext cea mai mica Intardiere.
. Din ordinul generaluluT tief.

www.digibuc.ro
 174

156. Genera 1u1u 1 de brigad Menard

Quartierul-general, Carcare, 25 germinal, an. IV (14 April 1796).
Se ordon. Generalului de brigad Menard, a prsi imediat
dupe primirea acestur ordin pos4iunea pe care o ocup pentrti-
a inainta spre inllimile din apropiere de Cairo, pe termul
sting al Bormidel.
In acst micare, el va pune cea mg mare grab, i nu
va pierde un moment pentru executarea sa, care nu pte fi
opriti sub nici-un pretext.
Din ordinal generalulut tlef.

157. GeneraluluI Massena

Quart-gen., Carcare, 25 germinal, an. IV (15 April 1796) 10 ore sra.
Generalul Massena, va Intruni la Dego, tte trupele de sub
ordinile sale i va remnea acolo pan la un no ordin. Va
da ordine a se Inpinge recuncerile cAt mai departe posibil
came Acqui, fr ins a se compromite.
Bonaparte.

158. Generalulul Joubert

Quart-gen., Careare, 25 germinal, an. IV (14 April 1795) 10 ore ara.
Se ordon generalului Joubert de a pleca la 7 ore i 1/2
diminta cu trupele sale, de la inliimile Biestro, pentru a
ataca Rocca-Vignale, i a se aeza intre Castelnuovo i Mon-
tezemolo. I-se face cunoscut c semi-brigada a 55-a are ordin
a se uni cu trupele sale.
Din ordinul generalalut Epf.

159. Generalului Augereau

Quart-gen., Carcare, 25 germinal an. IV (14 April 1796) 10 ore sra,
Se ordoni generalului de dividie Augereau, de a prsi
miine la 8 ore diminta, posiciunea pe care o ocup, i de a

www.digibuc.ro
 175

pleca cu ambele semi-brigade de sub comanda sa la Monte-

zemolo. Va da ordine semi-brigadel din divizia sa, care a
dormit la capela St. Julie, de a pleca la s ore diminl pentru
a'l ajunge.
Din ordintd generalulud ef.

160. Generalului Dommartin

Quant.-gen., C.arcare, 25 germinal,an. IV (14 April 1796) 10 ore sra.
Se ordon generalului Dommartin d'a, pleca cu trupele de
sub comanda sa, mAine la opt ore dimint, din positiunea
ce ocup aprpe de Chapelle, pentru a merge la Monteze-
molo, trecnd prin Bormida del Cengio, unde va primi nuoi
ordine.
Ace la ordin generalului Laharpe, plecud de la Dego spre
Salicetto.
Din ordinal generaluluT ef.

161. CettnuluI Sugny sef de stat major al artileriel

Quartierul-general Garcare, 25 germinal an. IV (14 Aprilie 1796).
Se ordon cettnuluI Sugny, ef de stat major al artilerie,
a da ordinele sale, pentru ca intrga artilerie sa plece maine,
la 5 ore diminla, spre Millesimo, unde va atepta nouI ordine.
Va disposa d'asemenea a se expedia 5o,000 cartue la Mil-
aesimo.
Din ordinul generaluld ef.

162. Cettnului Lambert

Quartierul general, Carcare 25 germinal auul IV (14 April 4796),
Comisarul ordonator, este rugat a da ordinile sale, pentru a
se stabili o ambulant de Ioo paturI la Millesimo ; el va or-
dona d'asemenI a se ataa fie-cirei divizil, a generalilor de di-
Massena, Laharpe i Augereau cte o arnbulant care va
urma trupele In mar.
Din ordinul generaluluT tlef.

www.digibuc.ro
 176

163. Adjutantului Generalului Franceschi

Quartierul-general, Gareare, 25 Germinal anul IV. (14 Aprilie 1796).
Se ordon adjutantului General Franceschi, de a remnea mine
la quartierul-general la Carcare, pentru a fi insrcinat cu mat
multe lucrrI de stat major i. a trece In unire cu un comisar
de resboiti, la ease ore de dimineap revista tuturor prisonie-
rilor de resboie ficull la Dego ; dupe care 'I va trimete ime-
diat la Finale, i de acolo la Nizza.
Adjutantul General Franceschl, va avea grij a se intocmi
state nominale de tog acegi prisonierl, .in care se va arta
numele corpului lor, locul i data cidere! lor In captivitate ;
Inainte de plecarea lor li se va distribffi cte-o jumtate raie
de piine i jumtate ratie de rachia. El este prevenit a tru-
pele Generalului Menard, semi-brigada a 8-Ia de infanterie tir,
care bivoachz la npte aprpe de Carcare, sunt destinate a re-
rnnea la quartierul-general i a da escorta prisonierilor ; El
va da cite Ioo men1 la moo prisonieri. Un adjutant va fi In-
sircinat cu conducerea prisonierilor.
Din ordinul generaluld pf.

164. Generalului de brigada Beaumont

Quartierul-general, Carcare, 25 Germinal, min] IV (14 Aprilie 1796).
Se ordon GeneraluluI de brigada Beaumont, care comand
cavaleria In absenia Generalulul Stengel, a da ordine trupelor
clrt : regimentuluI Pd de husarl care se afla la Alassio, re-
gimentuld 5 de dragonl de la Albenga, restului trupd remase
din al 222. a de vantorl de la Loano i Pietra, regimentului 24
de vantorl de la Oneille, regimentului 15 de dragon!, de la
Taggia, regirnentuld 25 de la Loano i in fine regimentuld 7
de husarl de la Pontedassio, de a pleca succesiv la Carcare, tre--,
cand prin Finale, unde vor primi nuoI ordine.
Din ordinul generaluld tiet

www.digibuc.ro
 - 177
165. Directoratului executiv
Quartierul-general, Carcare, 26 Germinal, anul IV (15 Aprilie 1796).
V'am facut cunoscut c'am deschis campania la 20 ale lunei,
i v'am pus in curent de victoria insemnat pe care armata
francez a repurtat-o pe cmpul de la Montenotte; ast-di v
dat compt de btlia de la Millesimo.
Dup btlia de la Montenotte, mi-am transportat quartierul-
general la Carcare, am ordonat Generalului de dividie Laharpe
de a inainta catre Sassello, pentru a ameninta pe inamic cu ri-
dicarea celor 8 batalieme pe car i le avea in acest ora, i d'a
pleca a doua-di inteun mar repede i. secret, ln oraul Cairo.
Generalul Massena, inainta cu dividia sa atre tnltimile de
la Dego. Generalul de dividie Augereau, care se afla in mar
de 2 dile cu semi-brigadele 39 i 69, bivoacl in cimpia de la
Carcare. Generalul de brigada Menard, ocup dlurile Biestro
Generalul de brigada Joubert, cu intia semi-brigad de infan-
terie ur, ocup interesanta positiune de la St. Margueritte.
In diva de 24, in revrsatul zorilor, Generalul Augereau, cu
dividia sa, fort gurile Millesimo, in care timp Generalii Me-
nard i Joubert, alungar pe inamic din tte positiunele vecinale,
invluir printr'o manevr prompt i indrsnt, un corp de
i soo grenadieri austriacl, in capul arora se gsea locotenentul-
general Provera, cavaler al ordinului Maria-Thereza, care, de-
pane de a. depune armele i de a se preda prisonier de rs-
boia, se retrase pe virful muntelui Cosseria i se intri in rui-
34) 'rinta planulut luT Bonaparte find d'a deveni cu ori-ce pret sapin
pe drumul spre Piemont, ordond luT Angereau atacul trupelor poMate la
gurile Millesimo pentru a 'l degchide drumul spre Acqui gi Lombardia,
cacl stpda pe aceste cloud lima de comunicatie, desparte pe inamic in
cloud i devine arbitrul ataculuT uneia sad celeT-l'alte colne inamice.
Lupta incepnd, planul reusesce pe deplin, Augereau respinge pe Colli gi
Provera, cad sunt sift( a capitula : pe de alti parte trupele lui Laharpe
gi Massena iad Dego din miinile austriacilor cart y perd artileria i o.
multime de prisonieri. Cu acst ocasie, Bonaparte remarcheaz pe Lames
care garjea cu o bravurd exemplark pentru care 'I inaintd colonel pe
campul de Mae gi care din acest moment 'T cagtigi deosebita atentie
din partea luT Bonaparte.
42
www.digibuc.ro
 - 178 -
nele unuI wait castel, peste msura de forte prin posiIiunea sa.
Generalul Augereau, ordon artileriei sale s avanseze ; o ca
nonad vie dur cite-va ore. La 1 1 ore diminla, plictisit de a
vedea marpl met oprit printr'o mani de meni, clddi ordin a
se soma Generalul Provera de a se preda.
Generalul Provera, ceru si-m1 vorbsca, o vie canonada, ins
care se incepuse spre drpta armatel mele, me sili s merg
acolo. El parlamenta cu Generalul Augereau in timp de mai
multe ore; conditiunile inse, pe carI el le punea nefiind de loc
resonabile, i fiind-c nptea se apropria, GeneraluL Augereau
&Mu ordin a se forma 4 colne i se indrepti catre Castelul
Cosseria. Deja bravul general de brigada Joubert, grenadier
prin curagit set 1 bun general prin cunoscintele i talentele
sale militare, trecuse 7 enneni in retranamentele inamicului,
dar, lovit in cap, fu trantit la pmnt ; soldatii se' fl crebri
un moment mort i micarea colemeI sale se Inceteni, rana sa
ins nu este perieuls.
A-doua coln, comandat de Generalul Banel, inainta in-
tr'o tcere trist i cu armele in mn, cand, acest brag Ge-
neral fu omorit la piciorul retranamentelor inamice.
A-treia colna, comandat de Generalul-Adjutant Quesnin,
fu de asemenea descuragiat in marul ei, cad un glom omori
i pe acest oficer-general. Intrga armat a regretat adnc
perderea acestor doi bravI oficeri.
In urina acestora, nptea sosi i temendu-me_ ca inamicul s
nu regsc a'I' face o eire ; am dat ordin ca tte batalinele
A. se intrunsd, ft s construiasci parapete din gabione i ba-
teril de obusiere la o distant de jumtate btae de puca.
In dim de 25, in reversatul zorilor, armata sard, austriaca
i francez, se gsir fat in fal. Stnga mea, comandat de
Generalul Augereau, /inea blocat pe Generalul Provera. Mai
multe regimente inamice, intre cari I regimentul Belgiojoso
incercara a sparge centrul armatel mele ; Generalul de brigada.
Menard inse II respinse cu bravura. II ordonai nurnal de cat a
se uni cu drpta armatei mele, i o or inainte de amza
Generalul Massena debord stnga inamicului, care ocupa satul
Dego cu retranamente tari i bateril puternice. Nosi impinseram

www.digibuc.ro
 179

-trupele nstre ure pn la diumul care duce de la Dego la

Spigno.
Generalul Laharpe, merse cu divi4ia sa pe trei colne dese,
.cea din stnga comandat de Generalul Causse, trecu Bormida
sub focurile inamicului de i apa ajungea pna la bail, i ataci
aripa sting a inamicului prin drpta. Generalul Cervone, in
capul colnel a II-a, travers de asemenea Bormida sub pro-
tecOa unei bateril de ale nstre i merse drept asupra ina-
micului.
A-treia coln, comandat de Generalul adjutant Boyer, in-
trse o rip i tie retragerea inamiculni. Tte aceste micri,
secondate de 'indrsnla trupelor i talentele generalilor co-
mandanti, Indeplinir scopul ateptat.
Stingele rece este resultalul curagiulu2, i curagiul, este
apanagiul tuturor francezilor.
Inamicul, invluit din tte prtile nu mai avu vrenne de a
.capitula ; colnele nstre semnar printre ei, mrtea, spaima
fuga.
In tiny ce in drpta nstri luam disposijinni pentru a ataca
sanga inanliculul, Generalul Provera, cu corpurile pe cari le
comanda la Cosseria, s'a predat prisonier de resboia.
Trupele nstre, urmarir cu furie pe inamic din tte par--
4ile. Generalul Laharpe, se puse in capul a 4 escadrne de
cavalerie urmri cu
In acst li celebra, am fcut 7 pan la 9000 prisonied,
intre car1 un locotenent-general, 20 la 30 de coloneli satt
locotenenii-coloneli i aprpe in intregime regimentele urm-
tre: Corpuri de trup libere, trel companil de croati, un
.batalion de Pellegrini, Stein, Wilhem, Schrder, Teussch;
4 companii de artilerie; mai niuliI oficerl superiori de geniu
din serviciul Impratului; i regimentele Montferrat, Marine,
Suze, i 4 companii de grenadieri din serviciul Regelui Sar-
-dignie1;
Doue-leci i doue de tunuri cu chesnele i tte atelagiile
-i 13 drapele.
Inamicul a avut doue pin la dou-mii-cinci-sute morti, intre
.cari un colonel adjutant al Regelui Sardigniei,
www.digibuc.ro
 - 18o
Perderile nstre se -urea la patru, cinci-sute morti sat' rnifi..
Cettnului Reille, adjutant al Generalului Massena, i s'a.
omorAt calul,iar calul fiului Generalului Laharpe, a fost rnit.
V voiti trimite cat mai curind i dup ce voia pritni ra-
One, detaile asupra acestel btlii gloriose i asupra domenilor
cari s'a distins in special ; dar, de re-c6 ea, preyed c peste
putine ijile voia da nou btlie, ve rog de-o-cam-dati a a-t
corda cetiOnului Rampon, .5eful semi-brigadel 2r-a, in mod
provizoria gradul de general de brigad. Seful brigade!' 39
fiind clut mort In btlie, am numit in locu-I pe cetinul
Lannes, ef de brigad.
Bonaparte.
PS. V voi trirnite In tot-d'auna drapelele printr'un oficer.

166. Circular Generalilor Massena, Laharpe, Au-

gereau si Comisaruhii ordonator sef.
Quartierul-general Carcare, 26 germinal, an. IV (15 Aprilie 1796)
In frumsa victorie de la Dego, repurtat kit inamicul a,
fost tiat In fuga sa i a perdut intrga artilerie. Caii atela-
giilor de la piese, catiril de ea, aa fosr luati fail nid-o or-
dine, pe cnd eI trebuiau s rman la piese pn and Ge-
neralul ef ddea ordinile sale asupra destinatiund lor.
Armata va inielege necesitatea acestel msuri, care tinde la
bun ordine i continuitatea suceselor armatelor nstre.
In consecinp, Generalul ef, ordona oficerilor generali, ad-
jutantilor generali, oficerilor superior! i. particular! cum i vo-
luntarilor, carI vor fi luat cai i catrl din aceia ai corpurilor
armatei btute la Dego, a-i Inapoia In 24 ore, in primirea
comisarului de rsboia Boinod, la Cairo, care le va hbera qui-
tantd. Acel cari vor contra-veni acestor dispositiuni vor fi des-
tituiti si judecatl de o comisie militar.
Asupra raportului -Generalulul Laharpe i altor perseme cad-
ail vlut in adjutantul General Galeazzini, c cel d'Anteift a dat
ordin a se lua cail artileriei inamice deshrnndu-I insug de-
la piesele cari era in puterea nstr, ceea-ce a determinat pe-
Generalul Laharpe a'l aresta; Generalul ef ordon ca cet-

www.digibuc.ro
 181

lnul Galeazzini si fie judecat de un consiliii de resboia, care

va fi convocat la quartierul general.
Generalul ef, ordon tuturor comisarilor de resboiu, agen-
tilor ef 1, amploiantilor administralid i tuturor acelora cart
art luat ieri cal sap cadet de la inamic, a-I inapoia Comisa-
ruluI Boinod la Cairo.
Se va da cite un ludovic pentru fie-care cal. Acel cart,
contra presentuluI ordin se vor constata c delin vre-unul din
acetI cat sail ii vor fi vndut, vor fi tradui, tnaintea comi-
siunei militare i judecali la quartierul-general.
Din ordinni generalald
167. Adjutantului General Vial
Quartierul-general, Careare, 26 germinal, an. 1V (15 Aprilie 4796)
Adjutantul General Vial, se va transporta de urge* la
Dego i se va asigura dac s'a evacuat artileria, cum ",.i tot
,ce exist In magazil ; se va incredinta de asemenea dad or-
dinea este stabilit peste tot, grbind In special evacuarea ar-
tileriel, fie cu cal fie cu &ma
Dupe ce va pune totul in micare *i se va intelege cu Ge-
neralul Massena, se va intrce, i va da compt Generaluldi
Sef de acst misiune. Inainte de a pleca va cuta s intl-
-nsc pe cetteiiul Thvenini, pentru a se informa asupra dis-
posiriunilor ce a luat pentru transportul artileriei.
Bonaparte.

168. Generalulul Augereau

Quartierul-general, Carcare, 26 germinal, an. 117 (15 Aprilie 1796)
Am primit scumpe Generale, chiar In acest moment scri-
srea D-vstre asupra micrei ce pregatitL pentru a ataca pe
inamic In ast dimini.
Mari de brigada Generalului Joubert, aceea a GeneraluluI
Victor, aflat tn posiliunea Chapelle, disa St. Julie, este Ina
la disposiIia D-vstr. VetI putea dar trimite ordinile ce
yeti crede de cuviinl.

www.digibuc.ro
 182

Am dat ordine Generalului Dommartin de a trece prirr

Bormida del Cengio, i a merge la Montezzemolo.
Generalul Laharpe, va merge la Salicetto, i de acolo, daci
va if nevoe va merge grabnic spre Montezzemolo.
Eli, am luat inamicului, 6000 de prisoniett 22 tunurl, maY
multe drapele i Statul lor Major, nu le-au scapat de cat 600
ennenl. Prisonieril pe cari 'I am me Incurd ; noroc c voii5
trimete la Ormea pe acer cat-I 'I yeti face D-vstre la St.
Jean-de- Murialdo.
Bonaparte.

469. Generalului Joubert

Quartierul-general, Carcare, 26 germinal an IV (15 April 1796).
Cred c ve0 fi pritnit deja ordin, de a pleca 1 ocupa po-
siiiunea intermediar dintre Bistro i Rocca-Vignale, pentru
a seconda pe generalul Augereau la atacul ce va da. Ve rog
a pune cea mai mare exactitate In executarea acesteI mictt
VetI vedea, din scrisrea alturat, care este posiliunea stngei
nstre : de aceia sprijiniti-ve de preferinA pe drpta, probabil
fiind c nu veg intlni de loc pe inamic spre stinga.
Bonaparte.

170. Generalulul Laharpe

Quartierul-general Carcare, 26 germinal, an 1V (15 April 1796).
Rusca, a atacat pe inamic ieri la 9 ore de dimint in re-
dutele Maramasso i St. Jean de Murialdo, unde dispunea de
3000 de rnenI.
El !i-a eslat sdraven, a fcut 500 prisonieri i le-a luat
2 tunuri.
Augereau, pled miine ctre Montezzemolo cu ambele sale
semi-brigade, Joubert, execut intrcerea posiliuniI Rocca-
Vignale prin stinga i se indrpt apt:4 ctre Montezzemolo,
iar tu vei sprijini tte manevrele sale pentru a ajunge la
Salicetto.
Te rog a te ttransporta ct maI curend posibil In acsti
www.digibuc.ro
 rEi.3

positie pe data cell veI intruni o mare parte din trupele tale.
Sper, ci veI pleca Inainte de 9 ore.
Ajuns la Splicetto, veI Inainta chre Montezzemolo, dispo-
snd a fi precedat In marul ce veI face de trupe ure. Dad
nu va fi nevoe ca tu sA InaintezI pini la Montezzetnolo, te
voie vesti. DA ordine a se trimite generalului Massena, care
se afra la Dego, copie dupe acst scrisre, inse cruia este
nevoe a-I face cunoscute tte miFArile tale.
Bonaparte.
171. Ceneralului de Brigad Despinoy
Quartierul-general, Carcare, 26 germinal, an IV (15 April 1796).
Se ordon generalulul de brigada Despinoy, de a pleca la
ora I dupe miezul noptei la Dego, unde va visita tte pos-
turile. Dupe ce se va lnalni cu generalul Massena, se va
reintrce pentru a da compt generaluluI ef de midrile ina-
miculuI pe cari le va fi observat.
Va reaminti generalului Massena, ci el trebue sft trimit
patrule yin diferitele druinurl carI duc spre satul Piana.
Bonaparte.

172. Comandantulul garnisemei Millesimo

Quartierul-general, Carcare, 26 germinal, an IV (15 April 1796).
Se ordon comandantuluI garnisnel Millesimo, de a instala
so sfimen1 In reduta Coseria, i a da ordin a se aprinde fo-
curl' mad.
Bonaparte.

173. Generalului Massena

Quartierul-general, Carcare, 26 germinal, an IV (15 April 1796).
Sunt informar CA. Beaulieu In persn ye va ataca tnAine In
revrsatul zorilor. Disposatl a se instala In posilie piesele carl
repnAn ; aranjati-ve trupele ast-fel pentru a se putea opune o
vigurs resistent, dati ordin ca tiralioril s Inainteze, pentru
ca sa puteli fi prevenit de marul inamiculuf.
www.digibuc.ro
 184

Generalul Laharpe 41 va instala quartierul-general la

Rochetta.
Generalul Victor, se va amla cu semi-brigada sa pe inl-
limea Mori i in prelungirea lui Montenotte inferior. La pri-
mile lovituri de pucii ce vor trage avant posturile D-vstre,
veI disposa a se trage trei lovituri de tun una dupe alta;
acsta va fi pentru generalul Laharpe semnalul de a da alarma
i de a ve susline; iar pentru generalul Victor de a inainta
i intence pe inamic. Dad, din fericire pentru noi, Beaulieu
va veni, sper 6 el va locui camera lul O'Hara.
Disposafi a se cobor in vale tene chesemele, i a se rasa
muniiunI in jurul pieselor.
Bonaparte.

174. Directoratului executiv

Quartierul-general, Carcare, 27 germinal, an IV (46 April 1796),
V'am dat compt, Ceteni Directori, de cele doue btlii
pe cari armata nentr le-a repurtat asupra armatei Austro-
Sarde. Ast-zi ye dail compt de operaliunile armatei din diva
de 26, adic de btlia de la Dego 32) i cea de la St. Jean, de
ocupaiunea lui Montezemolo, i de joncliunea mea cu dividia
generalului Serurier, pe care o lsasem pentru a pizi Tanaro,
i Valea Oneille.
Drpta armatei, ostenit din btlia din ajun care isprvise
fOrte tirdiu, basat cu totul pe sigurana isbinfili, fu atacata i.

32) Pe and trupele ermateT franceze se odihneae in positiunea Dego,

cucerite la 25 Aprifie, un corp de grenadier! austriaci sub comanda lui
Wukassovich, trece Apeninul gi surprinde pe Francezi In Dego. Bona-
parte insciintat alrge in galop gi Indrpte colnele armateT sale spre
Dego gi in urma garjeT generaluluT Lannesse, care, in captfl trupeT cu
leria in vrful sabie7 striga a Vive la rpubliquen, reuceresce Dego, face
cite-va sute de prisonierl gi franceziT aunt definitiv stet:412T pe valea Bor-
mideT. Colnele austriace tug spre Milan, iar cele piemonteze spre Ceva
gi Mondovi. Din ineltimile positiunilor cucerite, armata zuresce frumeisele
cimpiT ale PiemontuluT gi Italia, (Piimentul fiigeiduinfeis, dupe cum 1
nurnea Bonaparte, care dise soldatilor sdl: (Anibal avait franchi les
Alpes, nous, nous les avons tournes.

www.digibuc.ro
 /85 _
i-se lu oraul Dego, In dorii dild, de ctre 7000 austriaci,
cari cliclur atacul cu cea mal mare Indrsnli. Alarma sunk
curind la aripa drpti, i imediat apoi la quartierul general.
Generalul Massena, indat ce 'I strnse o parte din trupele
sale, Incepu atacul. Trupele nstre fur respinse de treI ori.
Cnd sosiI, gsil pe Generalul Causse, adunind semi-brigada
a 99-a charjand pe inamici, i gata a-I lua la baioneta, cnd,
el cdu rnit ie mrte. Modul cum el s'a condus In ajun, pur-
tarea sa Indrsnt In momentul mortir, l'a ricut s fie via it-
gretat de soldati.
Primul lucru ce me Intrbi cnd ire vedu, fu : aS'a relnat,
Dego
Bran 2 ore dup amzi i nimic inc hotArit. Dej da-
dusem ordin semi-brigadei 39 comandati de Generalul de
brigada Victor, a se forma In colne de atac, cnd adjutantul
General Lanusse, adun semi-brigada a 8-a de infanterie
4i In capul ei se precipita la stnga atacului. Un moment tru-
pele sale ovk el insi le Incuragia prin indrsnla sa.
Acest bray oficer, a avut in timpul btliel un epolet a-
runcat de un glonte, el s'a distins de la resboia in cce prin
,activitatea, curagiul i cunoscitele sale.
Ve cer pentru el locul de general remas vacant prin men--
tea Generalului Causse.
Cavaleria isbuti a imprtia pe inamic, i fcu un mare nu-
-tper de prisonieri. Perderile inamiculuI se evaluzi la 2000 meni,
cari 1400 prisonierl. printre cari mai mull! oficerI supe-
riorI. NoI am perdut 220 meni moll! i rnitI, In care nu-
mer intr i eful de brigad Rondeau, supra-numit bravul i
eful de brigad Dupuis.
Adjutantul General Vignolle, sub ef de Stat-Major, i co-
mandantul Murat, adjutantul met', a contribuit mult la suc-
cesul acestor btlil,
De alt parte, Generalul Rusca, a cucerit interesanta posi-
hiune St. Jean, care domin valea BormideI, el a luat inami-
-culuI 2 tunuri, i too prisonierI.
Generalul de dividie Sururier, a cucerit dlurele Battifollo,

www.digibuc.ro
 186

)3agnasco si Ponte-Nucetto ; el a fcut 61 de prisonieri, printre

cad un locotenent-colonel.
Generalul Augereau, a ocupat redutele Montezzetnolo, pe
care inamicul le-a parish la apropierea sa, prin acsta el a deschis
comunicatiunile nstre cu Valea lui Tannaro, si cu dividia
Generalului Serurier.
1mi este imiosibil de a ve detaila faptele de curagiu i nu-
mele acelora cari s'aa distins in special ; Indat ce vom fi mai
p'utin ocupali cu diferitele manevre, si pe dat ce Generalii
ImI vor trimite detaile, m voila grbi a vi-le comunica.
Bonaparte.

175. DirectoruluI Carnot

Quartier General Carcare, 27 Germinal an. IV (16 April. 4796).

Veti vedea, in raportul pe care it trimit Directoratului, de-
tailele asupra btliei de la Montenotte si Millesimo. Nu v
pot ascunde faptul ci nu sunt secundat nici de ctre geniu,
nici de ctre artilerie, cu tte ordinile pe cad le ati dat, n'am
aid un singur oficer, din cel pe carl i-am cerut. Cettnul
Milet-Mureau, a pus rea voint In servici, pentru care me
plng in special.
Am luat Montezzemolo. N'am un singur oficer de genid
capabil de a recunsce Ceva, si trebue s fac Insu-mi acsta,
presenta mea ins este mult mai important spre dreapta ar-
matel mele, unde peste o or pte voia da piept cu Beaulieu
In persn, care cu turbarea In suflet voesce a Incerca a
da o lovitur de desperare. M credeti c n'am un singur
oficer de genia esit de la Mzires, nici-unul, care s fi fcut
vre-un asediu, oii s fi fost intrebuintat intr'o localitate fortificat?.
Corpurile de genia i de artilerie, sunt obiectul discutiunilor
celor mai ridicule, cnd este vorba despre eI nu se consult
nici-o-dat binele serviciului, tot-d'auna interesul persemelor.
Adjutantil ministrului imprtie laude asupra lor i patria su-
fez-a din causa acestora.
Cetteanul Muiron, un tinr sef de batalion de artilerie, care
cunoscea localittile de pe alci, unul dintre aceia crora le-

www.digibuc.ro
 - 187
all dat ordin a veni, i pe care cel purin comptam, nu a venit
V tritnit scrisrea originald care mi-a scris'o Millet-Murau.
yeti judeca singur, daca pte fi ceva mai prost, sari mai rat
voitor. Cu ce drept a concramandat, Cettnul Milet-Murau
ordinul care rag dat unui ef de batalion pentru a veni aci
Acela1 lucru ficut pentru o companie de artilerie clrel
criea de asernenea ordonat a veni aid. El a scris
Gasendi, ins nu ast-fel ca s. '1 incurageze ci ca s '1 des-
guste. N'am putut avea lucrtori. 0 alt companie de artilerie
uc5r, cu istensilele cele maI indispensabile, s'a destinat pentru
Constantinopole. Nu ve mai vorbesc de srcia in care me
gsesc cu banii, trsurile i rachiul. Stitt c'ai fcut tot ce v'a
fost cu putinl ; cu tte acestea sper c voia ei din incurd-
tur cu glorie i in mod avantagios pentru patrie.
Bonaparte-.

176. Directorului Carnot

Cairo. 27 germinal an IV. (16 Aprilie i796.)
Veti gasi anexat pe lng aceasta, o scrisre pe care am
primit'o i din care vefi vedea c am perdut sperana de a
avea artilerie ur. Dac s'ar fi lsat s plece compania care
acordat'o, i care trecuse deja Montargis, acum o luna,
nu m'ai gsi In acsti Incurcitur. Dar cnd ceI mici voesc
s guverneze, iat ce se intImpl. Eu cred c trebue s fie
in joc interniuni rele, alt-fel nu inleleg pentru ce s'a contra-
mandat ordinul pentru compania pe care o cerusem cu in-
sisten, i criia if dduser4I deja ordine de plecare. Nu .
cred ca exist un biurou mai prqin, in curent cu efectivul tru-
pelor sale, de ct acela al artileriei, care comptz pe trupe
care nu mai exist.
Ve rog, de asemenea, scumpul mea director, de a ordona.
Generalului Chteauneuf-Randon, de a nu mat reine trupele
care sunt destinate armatel.
Inamicul este rnult mai frte de cit credem, se bate frte
bine, are mult mai mult cavalerie i artilefie de cAt mine. Sper
cu tte acestea c ast-zi s '1 Inel fcend un mar fal pen-.

www.digibuc.ro
 188

a Incerca a '1 investi un corp de 6000 rneni care imi pare

isolat de grosul armatel.
Ca perderi, in morit, prisonieri i rnitl, inamicul a perdut
pan in acest moment mai mult de 12,000 menI. Nu ve pu-
teg inchipui desperarea, pot se 4ic turbarea mea, ca n'am
putut avea: un bun oficer de genii', pe a crel perspicacitate
sa pot compta i ace 5 sail 6 oficed de artilerie drora le di-
-duserti ordinul, precum i faptul de a me gsi fr artilerie
ur, In momentul cnd me gsesc in camp.
Bonaparte.

177. Generalului de brigadi Dujard

Quartierul-general, Carcare, 27 germinal, an 1V (16 Aprilie 1796).
Se ordon Generalului Dujara, comandantul artileriei, de a
pleca urgent la Montezzernolo, de unde va merge 1 recun4ce
positiunile cmpului retranat de la Ceva, i a raporta tn urmi
Generalului-Sef resultatul. Va Intalni la Montezzemolo pe Ge-
neralul de divklle Augereau, care va ordona midrile nece-
-sarepentru a acoperi recun4cerea sa. Acest rapor-t trebue
inaintat Generalului in timpul 4ilei.
Din ordinul General ul uilef.
178. Generalulul Laharpe
Quartierul-general, Carcare, 27 germinal, an 1V. (16 Aprilie 1796).
Ve fac cunoscut cettene General, dorina ce a avea de a
se face in Sassello un ant care ar fi util din mai multe puncte
..de vedere ; a dori ca peste o or semi-brigada a 14-a se fie
plecat la Savona, trecenk prin Sassello. Velas tt latitudmea
de a ordona tOte micirile cart le yeti gsi necesare -pentru
trecerea acestel semi-brigade. Cum ins inamicul pote avea la'
Sassello cate-va bataline, ar rrebui a lucra ast-fel ca semi-
brigada nstr sa fie viguros sprijinit. Probabil a veii aduna
In acst micare unui sat doue bataline. Sosit la Sassello,
ye autoriz a percepe o contribuie de resboia sub forma de
imprumut, in vin, vite i tot ce va fi necesar trupelor D-vs-

www.digibuc.ro
 189

tre. Veli putea lua o parte din ventod In acsti operaliune..

Cred ca brigadele cele mai ostenite trebue s mrgi pentru a
proteje acst micare la deprtare de o leghie de riul Mon-
tenotte inferior.
Semi-brigada Generalului Victor, serni-brigaAa 14.-a, cti-va
soldati din infanteria ur, 50 de venkori, dad credeti ci
drumurile permite acsta, sunt de ajuns pentru a da acest lo-
vitur, care va face multi ondore armatelor nstre, va incurca
pe inamic 1 se va sfri ast-fel nelinitea nstri relativ la Sa-
vona. Dad trupele nstre ar gsi forte mai mad la Sassello
restul dividiei D-vstre i al dividiei Generalului Massena, ar
merge pentru a le degaja, i, in caz de retragere, punctul de
sprijin ar fi neincetat ctre Montenotte inferior. Doresc ca de
la Sassello si scried la Genua o scristore in termeni pretentioi,
pe care o veri trimete prin un curier expres ; yeti tine pe lnga
D-Ystr pe adjutantul ce ve trimit, -1 pe care mil yeti trimite
la Montezzemolo de indat ce yeti crede c presenta mea ar
putea se ve fie necesar.
Dii3 momentul ce yeti incepe marul pentru acst expe-
ditie, m Yeti preveni printr'o ordonant la Montezzemolo.
Dad nuoi intmplri v'ar impedica de a executa marul, me-
yeti anunta imediat.
Bonaparte.

179. Generalului de brigad Peyron

Quartierul-general, Carcare, 27 germinal, an. IV (16 Aprilie 1796)
Este imposibil generale, de a distrage trupele armatei de-
Italia pentru a le duce lit departamentul Basses-Alpes. For-
tele sale actuale sunt prea trebuincise aid pentru a bate pe
inamic, ceea ce am i inceput a face cu succes deja de 5 dile.
Trebue a continua drumul isbandilor nstre, i armata va o-
nora acest campanie prin loviturile hotrtre ce ea va da ina-
micului. De re-ce este necesar de a se inadui spiritul contra-
revolutionar, care pare a se manifesta in acest departament,
trebue s Intrebuintati in acest scop, pe tettenii buni ca garde-

www.digibuc.ro
 -I- 190 -
mationale i a-I chema sub arme pentru a meniine ordinea
vpublica.
Bonaparte.

180. Generalului Dujard

Quartierul-general, Carcare, 23 germinal, an IV (17 April 1796,.
Se ordon generaluluI comandant al artileriel, a tine gata
piesele i a desemna localiatile din care s se Oa bate
.cmpul retranat al Ceve, cum i reduta Testa-Nerra.
Din ordinul generallul ef.
181. Genera W1u 1 Laharpe
Quartierul-general, Carcar, 28 germinal, an IV (17 April 1796).
Se ordon generalului Laharpe, care se afl la Mioglia, de
a pleca imediat cu trupele sale la Dego, unde va gsl semi-
brigada a 99-a i piiinea necesar trupeI sale ; acolo, va m-
inima pn la un noa ordin, land tene precaqiunile pentru
ail pstra postul, va executa recutu5scerI spre stnga [Ana la
St. Juiliette i Mombarcaro; de asemenea i spre drumul Acqui
pan la Montaldo ; iar spre drpta pn la posiliunea padu-
rsi a luI Montenotte inferior.
Din ordinul generaluld flef.
182. GeneraIului Massena
Quartierul-general, Carcare, 28 germinal an IV (17 Aprilie 1796).
Se ordon generalului Massena, de a pleca de indat cu
dividia sa la Mombarcaro, trecnd prin St. Juliette, unde va
zsi semi-brigada a 84-a, comandata de generalul Dommartin
care se va pune sub ordinile sale ; este necesar ca s sos3c1
.acolo la 2 ore dupa amz-di.
Din ordinul generaluld ef.
183. Generalului Serurier
Quartierul-general, Carcare, 28 germinal, an IV (17 April 1796).
Se ordon generaluluI de dividie Serurier, a pleca cu 3000

www.digibuc.ro
 - 19 1
de meni din dividia sa, la Priero, unde generalul ef II va
irimite un adjutant, din Montezzemolo, pentru a hotri posi-
;iunea ce va trebui sit ocupe.
Din ordinul generalulul t:ef.
184. Generalulul Serurier
QuartieruI-general, Carcare 28 germinal, an IV (17 Aprilie 1796).
Se ordona generalulul Serurier, de a trimite xoo de rneni
din dividia sa, cad vor inainta cat mai aprpe posibil de
oraul Ceva, unde vor remnea pin la un noa ordin.
Din ordinul generalulul t;ef.
185. Generalulul Serurier
Quartierul general, Carcare, 28 germinal, an. IV (17 April. 1796).
Se ordona Generalului Serurier, a lua positiune cu restul
trupel dividid sale, catre stnga, pentru a putea sustine cele
2 colne din drpta, i, in caz de incaerare, a opera daca
este nevoe, jonctiunea cu generalul Massena, prin Mombasiglio
Castellino, pentru a bloca sa urmari pe fugad.
Ar fi indispensabil ca aceste coleme ale GeneraluluI Serurier,
s fie la post inainte de 3 ore dupa amza-dI.
Din ordinul Generalalui tief.
186. Generalului de brigad Cervone
Quartierul general Carcare, 28 germinal, an. IV (17 April. 1796)

Se ordona Generalului de brigada Cervone, de a pleca la

Savona, unde va comanda trupele phi la un not' oral.
Acsta nu va impiedica Intru nimic voiagiul sn la Toulon,
de re-ce nu '1 va intArdia de ct numaI cu cIte-va dile. Va
ordin a se executa recum5Feri Inaintate spre Voltri i po-
siliunea Stella, va trimite emisari pentru a se informa In mod
exact de efectivul armateI inamice care se afl in aceste doue
va grbi ct mal mult posibil plecarea equi-
localitati ;
pagiului artilerie de campanie la Carcare. Intentiunea mea

www.digibuc.ro
 - 192 -
nefiind, de a avea magazil considerabile la Savona, ori la.
Vado, va avea grije de a impiedica s se debarce ceva pentru
a nu Incirca prea mult magaziile acestor doue localit1. Va
disposa ca tot ce va fi ne-folositor s se trimit la Loam)
pentru consumalia, dilnici a armatei.
Va disposa deharcarea artileriei de asedin la Loano ; coman-
damentul sto se va intinde pin la Albenga.
onapart e.
487. Administratiunei centrale a departatnentului
Gard
Quartierul-general, Carcare, 28 germinal, an IV (17 Aprilie 1796)
Decisiunea D-vstr unit cu scrisrea din r s Germinal, in
urma hotrarei Directorulul Executiv din 21 pluviose, relativ la
cavalerie, m'a convins de zelul ce ai pus in executarea eL
De alt-fel, nu se putea nimeni atepta la mai putin de la
patriotismul D-vstre, dar, pentru a contribui perfect la suc-
cesul armatelor nelstre indeplinind doriniele guvernului, trebue-
ca activitatea i supravegherea D-vstre, s se asigure dad._
municipacitlile executi ordinile ce le-ati dat in acst pH-
yinti. Ve rog dar, a Ye ocupa serios de acst cestiune, pen-
tru a contribui uc mai mult la triumful liberttei.
Bonaparte.

1.88. Generalulul de dividie Stengel

Quartierul-general Salicetto, 29 germinal au IV (18 Aprilie 1796).
Se ordoni Generalului Stengel, ca imediat dupe primirea
acestui ordin, s disposeze ca tte regimentele cu trupe clrt
cari se afl la Cairo i Carcare, plece In acst sr la
Priero, unde vor primi ordinile Generalului Serurier.
Generalul Beaumont, va merge 'in capul trupelor sale cilia
i va fi la ordinile Generalului Serurier, care 11 va da in-
structiuni.
Din ordinul Generaluldlef.

www.digibuc.ro
 - 193
189. Generalului Serurier
Quartierul-general, Salicetto, 30 germinal, an IV 19 (Aprilie 1796).
Se ordon Generalulul Serurier, a pleca cu intrga sa di-
cu cele 4 regimente de trupe clrt care rrebue se
Inopteze la Priero, land posiiune spre drpta inamicului. In
reversatul zorilor va alunga pe inamici din satul S-t. Michel,
unde, daca va fi posibil va usa de cavaleria sa, pentru a le
taia comunicatiunile cu Mondovi, avend Ind grijk. de a'I asi-
gura retragerea spre drpta sa ; el va lua cu sine cele 4 tu,
nut. de 4 pe cari Generalul ef le-a pus la disposilia sa,
intrga artilerie de campanie ataati la divilia ce comanda ;
pentru inhAmarea et va lua de la Ceva, cab'. necesarL
Se va tntelege cu Generalul Augereau, cruia i-sa dat ordin
chiar tn acest moment, de a tntrce priu Castellino, stinga
namiculul i a '1 respinge cu tota vigrea.
Va lasa 1500 de Oment vat pentru paza orapluis Ceva,
punendu-1 la adapost de oil ce jafuri, cum i de a!I asigura
comunicaiile cu. Ormea, putend -chiar a Inprvia un tor,p de
tiraliorI pentru a eclera micarile centrulut inamiculuL
Din ordinul generaluld ;4ef.
190. Generalior Augereau, Dommartin Massena
Quartierul-general, Salicetto, 30 germinal an. IV (19 Aprilie 1796)
Se ordon Generalulut Augereau, de a pleca cu trupele Ge-
neralulul Beyrand i ale Generalulul Rusca catre Castellino,
pentru a alunga pe inamic chiar In momentul tn, care Gene-
Talul Serurier se va Indrepta spre drpta inarnicului.
Dad va fi posibil, va cauta tnainte de a ataca Castellino,
s cuceresca crestele superire cari conduc acolo.
Generalul de brigad'a Dommartin, cu batalionul al 3-lea din
semi-brigada 84-a, va bombarda fortul Ceva i va trimite un
corp de observalie pentru a apira cornunicaliunile Generalulut
Augereau cum i a protegea retragerea sa In caz de eveni-
mente extra-ordinare, i a-I da chiar ajutorul putincios.
El va data, ca tndata ce inamicul va h In desordine o-
13
www.digibuc.ro
 194

cupe o positiune pentru a proteje pe Generalul Serurier pe

timpul operatittnel .ce are de executar asupra inamicului la
Mondovi.
Generalul Massena, va rocupa nire positiunI cari s pt fa-
vnri6a atacul contra armatei Piemonteze,
Bonaparte.

191. Generalului Augereau

Lesegnot 1 florial, an. `IV (20 Aprilie 1796) ora 1 nptea.
Inamicul a inaintat eri brusc contra Generalului Serurier.
Nptea a separat pe combatanti. Daci inamicnl se Indrtni-
ceste a. rdminea in positiunea ce ocupa dupa cum e i pro-
habil, de Ore-ce el voete a citiga timp pentra a evaqua.
Mondovi, yeti bine-voi a da ordin ca 1200 de 6menI diu tru-
pele D-vstre s. trci in cmpul retranat pentru a bloca
fortul Ceva. Va fi indispensabil sub tte punctele de vedere
de a'l ataca chiar .-ast-4 Veil ordona GeneraluluI Dommartin
de a pleca numai de cit pentru a dcupa inainte de zpri. dilei
positiune la satele Lapre i Lesegno pe termul drept al. Cor-
sagliel, nnde va gsi dotta piese de 3 carl am ordonat a fi
puse In baterie acolo i 4 regimente de trupe cIlri; Gene-
ralul Dommartin, va preveni de sosirea sa pe Generalul Se-
Yurier la ale crul ordine va fi in acst di.
. Da inamicul ataci mline de dimint pe Generalul Seru-
Tier, este indispensabil ca D-vstri WI atacatI imediat pentru
a putea ocupa urgent positiunea St. Michel; in ori-ce caz,
fie ca Inamicul sat Generalul Serurier incepe atacul, D-vstre
veti ataca cu vigre stinga 1111 l. veg face tot posibilul i rte
combinatinnile cad le yeti crede necesare pentru a -asigura
isbinda.
Bonaparte.
192. Generalului Dommartin
Lesegno, 1 florial, an. iV (20 Aprilie 1796) 4 ore n6ptea
W previn ci inamicul a inaintat eri in mar fortat contra
Generalului Serurier. Nptea a separat pe combatanil; este in-

www.digibuc.ro
 - 195 -
dispensabil Iasi ataca din nod, daci el se tndritnicete a
pstra posithmea sa, sad yeti da un puternic ajutor Gener-
Serurier daci va fi atacat. In consecint veti orclona ca
imediat dupa primirea presentului ordin s plece done bata-
li4ne spre Lapre i Lesogno, pe termul drept al Corsaglid.
Aceste bataline, vor fi urmate imediat de un al treilea Indata
.ce acesta va fi tnlocuit In cmpul retramat prin cei 1200 de
&nail pe carl Generalul Augereau are ordin de a-I trimite.
Vet1 gisi acolo done tunurI i 4 regimente de trupe arid.
D-vdstr yeti fi la ordinile Generalulai Serurier i 'I yeti
seconda la centru, conform ordinilor ce vetI primi, In care
imp Generalul Augereau va ataca stinga inamiculul, dupa ce
va fi trecut Tanaro.
Bonaparte.

193. Generalului Massena

Lesegno, 1 florial, an. IV (20 Aprilie 1796) ora 1 nptea
Generalul Serurier, a atacat erI pe inamic la St. Michel.
intunerecul noptii a separat pe combatantl fad ca succesul s
fie pronuniat de o parte oil de alta.
Ordon ca ast-di inarnicul s fie din nod atacat.
Veti fi dar gata a porni la primul ordin ce \Teti primi.
Este indispensabil ca generalul Serurier sa ocupe o positiune
stabil, inaintea micreI ce D-vstri o veil face.
Informati-me exact la Ceva asupra tuturor evenimentelor.
Bonaparte.
194. Generaluld Serurier
Quartierul-general, Lesegno, 1 florial, an. IV (20 Aprilie 1796)
Am aflat cu durere ci trupele nstre sad lsat a fi surprinse
-eri In satul Saint Michel. Am ordonat Generalului Dommartin
de a pleca cu semi-brigada sa la satele Lapre i Lesegno, pe
iermul drept al Corsagliei, uncle el va fi la ordinele D-vstre.
Intentiunea mea ar fi ca el se atace central, in timp, ce ge-
.neralul Augereau cu divilia sa, va ataca stinga inamicului

www.digibuc.ro
 196

trecend Tanaro. Prin aceste diverse miscirl verl fi in stare x

catiga revana Inteun . mod splendid.
Veri trimete de Indat Generaluldi Dommartin, instrucliunit
asupra conduitel ce urtnza a tine i va fi cu totul la ordi-
nele D-vstre.
Verl preveni pe generalul Augereau de ora In care crederf
a Incepe atacul, *1 de tot ceia-ce va fi nevoe a esecuta.
Nu trebue se fig mirat, scumpe Generale, de micul eec ce
all suferit, el nu va fi de cat preludiul victoriel D-vstre.
Este frte bine ca se ve intelegefi cu Generalul Augereau,
pentru ca diferitele atacuri ce yeti da, se fie combinate ast-fet
pentru a lucra Impreun.
Bonaparte,
195. Ordin
Ceva, 1 floreal, an. 1V (20 Aprilfe 1796).
Potrivit ordinuluI espres, al GeneraluluI ef, se va aresta
toil strainii cati vor ridica animalele sail alte objecte din In-
prejurimile i din ornul Ceva, i cari nu ar fi autorisari de-
administratia armatel franceze. Se vor supraveghea in parti-
cular genueziI ; ei vor fi arestag ca spioni i trimil la quar-
tierui-general.
Din ordinul generalalut tief.
196. Generaluld Massena
Quartierul-general, Lesegno, I florial, an. 1V (20 April. 1796).
Se ordona GeneraluluI Massena, de a pleca cu trupele sale
spre Lipre, aprpe de Lesegno, unde va sosi inainte de done
ore nptea, acolo va primi instructiunl asupra micarilor ce
le are de executat. Generalul Joubert, va face parte din dividia_
sa i el are ordin a se afia la Lesegno.
Din ordinui GeneraluluI ef.
197. Generalului: Augereau
Quartierul-general Lesegno, 1 florial, an. 1V-lea (20 April. 1796).
Veri da ordine GeneraluluI Joubert, de a pleca inainte de 2
ore nptea i pe data ce va fi Inlocuit la satul Lesegno.

www.digibuc.ro
 197

Veti da ordia Genera lulu! Rusca, de a pleca cu semi-brigada

-sa la Mombarcaro, pentru a tine o gard mare la cimpul re-
transat. Imediat ce va sosi Genera lul Laharpe, la Mombarcaro,
el va descinde cu Intl-6ga sa trup la cmpal retranat.
Generalul Beyrand, cu trupele sale, va r6mnea la. Castel-
lino, i va ciuta ca in timpul acIiunel, s nelinitsc stinga
simulind trecerea Tanarului.
Dad Generalul Rusca, s'ar informa c inamicul se apropie
de Mombarcaro, D-vstr veri pleca cu trupele Generalului
Beyrand, pentru a apra inliimile cmpului retranat.
V6 previn c Generalul Massena, cu tte trupele sale, i cu
Generalul Joubert, a ordin de a se duce la satul Leftno, pe
48rmu1 sting al Tanarului.
Bonaparte.

198. Generalului Laharpe

Quartierul-general, Lesegno, I florial, an. IV (20 April. 1796).
Imediat dup primirea acestul ordin, veri pleca cu done din
semi-brigadele D-vstr la Mombarcaro, uncle este nevoe ca
s ajungeti ct mal curind posibil. Veil lsa a treia semi-brir
gada la Cairo, dindu-1 instrucIiuni c, de se va apropia ina-
micul, si inainteze citre itnltimile Sainte Julie, 1 de a opera
retragerea sa, dad inamicul ar dep0 Dego, spre Monteze-
molo.
Bonaparte.

199. Generalului Dujard

Quartierul-general, Lesegno, 1 florial, an. IV (20 April. 1796).
Ve bine-voi Generale, a v6 transporta la satele Lesegno
i Lipre, pe grmul Corsagliel. Parcul de artilerie va fi trans-
portat in timpul noptil la Priero. Tte cartuele vor fi trans-
portate la jumtatea drumului dintre Ceva i Lesegno.
Cele ease obusiere cari aU sosit asti-11 diminti la Mille-
simo, se vor pune numai de cit In mar de la Montezemolo,
uncle trebue s fie deja pentru a merge la Lesegno, unde tre-
www.digibuc.ro
 - 198 -
but s sossci inainte de 2 ore nptea. Cele 2 obusiere caiT
sunt in baterie contra Cevel i cele 4 tunuri de patru se vor
transporta de aseme nea la Lesegno.
Bonaparte.

200. Generalului Serurier

Quartierul-general, Lesegno, 2 nodal, an. IV (21 April. 1791),
Vet! pleca de indat dincolo de podul Torrei, pentru a di-
rija D-vstr in persna atacul ce vet! incepe de Indat a-
supra drepteI inamicului; indat ce 'I \Teri fi btut, II ver1
urmiri in retragerea sa.
Generalul Meynier, are ordin de a se indrepta spre Mal-
rimea Bicoque, prin satul Saint Michel ; D-vstr Il veII pro-
teja in acst micare. Daca, dup acsta, inamicul operz.
retragerea sa, spre Carra, cum e i probabil, yeti avansa spre
Mondovi, pe care 'I yeti soma si se predea i eaci se va preda,.
yeti num..' acolo un comandant term i inteligent, cu o garni-
zem feorte mica.
Vefi impiedeca jaful, i vet! avea grij ca, cu grosul divi-
iiiei s luatI o posiliune spre drpta luI Mondovi, ceva mar
inainte de Bicoque, unde ye voici trimite ordine ulterire. Vet!
impune oraplui Mondovi, i satelor vecine contributiuni, in
pline, carne i alte subsistente de cari vor avea nevoe trupele
D-vstre.
Ea me voit afla aprpe de Lesegno, unde me vet! informa-
de tot ce vi-se-va intImpla.
Veg arangea semi-brigada Generalulul Dommartin spre-
drpta D-vstre, ast-fel ca ea s fie in stare de a se uni cu
trupele Generalulul Massena.
Bonaparte.

201. Locuitorilor oraplui Mondovi

Mondovi, 2 forial, au IV (21 Aprilie, 1796).
Generalullef al armatel de Italia, ordon locuitorilor ora-
plui Mondovi, de a depune la magaziile republicei in timp de

www.digibuc.ro
 199 -
dot& ore, tte efectele, Armele i munitiile ce- posed i cart
apartin Regelui Sardiniei, sa acele ce le vor fi cumprat, subt
pedpsi pentru ori-i-ce individ care ar coptra-veni acest ordin,
de a fi considerat ca tinuitor delapidator de efecte aparti-
nnd republice franceze, i prin urmare trimis in judecata
unei comisiuni militare.
Bonaparte.
202. Municipalittii din Mondovi
Mondovi, 2 florial, an IV (21 Aprilie 1796).
Municipalitatea din Mondovi, va lua msur de tndat, a ..se
transporta la redut, 8000 ring' de pesmerI, cart vor fi predati
adjutantulul general al Generalulut Serurier, spre a fi repar-
tisatI Indat a diferitI cuartirieri.
Va disposa asemenea a se, transporta l Lesegno i Lpre,
In timpul noptil, 30,000 ratil de pesmeti, cart vor fi predati
cettnuluI Vignolle, sublef de Stat-major, 1 15oo --ratit la
Bicoque, cari vor fi predate Generalulul joubert.
Municipaluatea va ingriji a se pune la dispositia Generalului
de dividie Serurier pentru trupele sale, 8000 raliI de carne,
1 poo buteliI de \kin; aceste subsistente vor fi distribuite la
redut adjutantului general, care va efectua imprtirea la trupe.
Municipalitatea va disposa ca mlne, Inainte de ro ore di-
minta, s aib 8000 ratiI plne, 8000 ratii carne i poo bu-
telii de vin, cad var fi cransportate i distribuite la redut,
Bonaparte.
203. Directoratului executiv
Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an IV (22 Aprilic 1796).
Ve dart compt de luarea CeveI, de btlie de la Mondovi")
i de intrarea nstr in acest ora.
33) Pentru complectarea planului BM, i penfru a '0 putea asigura
liniile de comunicalie. i spatele armatel, Bonaparte ordonA la 3 floreal
un nod atac asupra lui Mondvi. Generalul Srurier decide isbandA prin
cucerirea reduter principale Bicoque. Generalul Colli surprins, se retrage
in desordine, IAsiind in urma sa multime de prisonieri i trofee.

www.digibuc.ro
 - 200 -
La 27 ale luneI, (la 28 germinal) Generalul de divklie Au-
gereau plea de la Montezzemolo i ataci redutele carI apraft
inprejurimile cmpului retranat al Cevei. 8000 piemontezi le
aprail. Colnele comandate de Genera lit Beyrand ijoubert,
btut tt 4iva i cuceriri un mare numer dintre ele. Inamicul
a perdut trei pin la 400 de 6menl. Perderile nstre se urci
la 15o de 6men1 modri od rnifi; printre morti figurz
eful semi-brigadei 39.
Inamical, temendu-se de a nu fi intors prin Castel lino, p-
rsi nptea cmpul retranat. In reversatul zorilor, Generalul
Serurier intr in oraul Ceva, i investi citadela. In oraul
Ceva am gsit 6re-cari resurse pentru hrnirea trupelor nstre.
Armata piemontez, alungat din Ceva, ocupa posiliuni la
confluenta Corsagliei cu TanaruI, avend drpta sa rezimat pe
N6tre-Dame de Vico 0 centrul pe Bicoque. La z florial, (la
30 germinal) Generalul Semler, ataci drpta ivamicului prin
satul Saint Michel ; el trecu podul sub focul inamicului,
dupe trei ore de lupt fu silit a prsi satul ; dul Tanaru
inse, neavend nid un vad, divizia care trebuia s atace stinga
inamiculul, nu putu nelinitsc de cit prin actiunea tira-
liorilor. Inamicul i reintri drpta sa. Mai multi dintre sol-
datii nostri se dedur in sat la jat i incepu desordinea ; ceea
ce decisese pe Generalul Serurier a comanda retragerea, pe
care o execut In cea mai perfect ordine, Fie-care dintre be-
ligeranii .remase in posiliunea sa. pentru timpul noptii. Per-
derile nstre se urea. la 150 6meni, din cad 50 prisonieri;
perderile inamicului sunt egale, cu exceptie c noi n'am fcut
prisonied.
Ajuns la Cherasco, Bonaparte ocupl east& positie, frte slab apratl,
important& his& prin situatia el la confluenta StureT cu Tanarul, de uncle
se afla la 10 leghil de Savona gi de Turin i la 15 leghil de Alexandria.
Ajuns aci, inamicul fu silit a trata de pace si dupd indemnul cardina-
lulul Costa, Regele Piemontulul se decise a preda in tn&inile armatel
tranceze cele 3 localitAll: Coni, Alexandria si Tortone, ca garantie 0114
se va primi avisul guvernulul francez asupra p&ceT.
NOTA. Acest raport contine mal multe g rgell de date care aCir trebuit
rectificate pentru a concorda cu actele cari 'I insotesc.

www.digibuc.ro
 - 201 -
Positiunea ce inamicul ocupa era formidabil, inconjurati
de dou riurl adIncl i repe4I ; el distruse tte podurile i in-
Ies trmurilp cu bateriI puternice. Noi petrecurm diva de 2
(I florial) lund dispositiunl i cutand a executa manevre
fale pentru a ne ascunde adevratele scopurI.
La clout ure (in miptea de la r -2 floreal) dup miezul
noplii, Genera lul Massena, trece Tanarul, aprpe de Ceva, i
ocup satul Lesegno. Generalii de brigada Guieu i Fiore lla,
cucerir podul de pe Torre.
Scopul mea era de a m indrepta asupra oraului Mondovi
i a obliga pe inamic s schimbe frontul de btae. Cu tte
acestea Generalul Co lli, temndu-se de resultatul unei lupte
care ar fi fost decisiv, pe o linie aa de intins, comand retra-
gerea dupa cloud ore nptea, evacu tt artileria sa, i lua
drumul spre Mondovi. In revrsatul zorilor, armatele belige-
rante se zriri : btlia incepu in satul Vico, cu cea mai mare
ostilitate. Generalul Guieu, se indrept spre stinga lul Mon-.
dovi ; Generalil Fiorella i Dommartin atacar i luar reduta
care acoperea centrul inamicului; din acest moment armata
sard, pirsi cmpul de batae i in aceiaI sr chiar intraram
in Mondovi (btlia de la Mondovi a fost ctigat in 2 floreal).
Inamicul a perdnt 1800 de eimenI din cari 1300 prisonieri.
Un general piemontez a fost omort, iar rrel prisonieri, a-
cetia sunt: Locotenentul-General Conte de Leire, Contele de
Flaye, Colonelul gardei regelul Sardigniei, Colonelul Sta-
ler capul regimentului cn acela nume, alti 4 coloneli, II
drapele, 8 tunuri, din cari dou obusiere, i 15 chesne. Per,
derile mistre se urea la 200 menI morti sail rnifi.
Generalii, oficeril i soldaIiI, 'i aii indeplinit in perfectie da-
toria lor de osta1 francezi. Generalul Despinoy a adus marI
servicii, tot asemenea i Generalul de divizie Berthier, eful
de Stat-Major al armateI, la care tatlenele egalz cu activi-
tatea, patriotismul i curagiul s.
Intrga armat regret cu drept pe Generalul Stengal, ra-
nit de mrre pe cnd arja in capul unuia din regimentele
sale de cavalerie.
Regimentul 2U de dragoni, in capul cruia se gisesce ceta-
www.digibuc.ro
 - 202 -
tnul -"Murat, adjutantul me sef de brigad, s'a distills. In-
special.
Bonaparte.
204. Generalului Serurier
Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 April. 1.796).
Generalul de divize Serurier, va trirnite de indat la guar
tierul general, un stat nominal de oficerii, sub-oficeril si sol-
datil preset*. in Mondovi, cari sunt pat*. de Regele Sardinia
saft de Impratul. El va da ordin a se depune tte armele la_
redut, unde le va distribui soldalilor cad ail nevoe. Se vor
trimite la Ceva, inainte de to ore sera toff oficerii si soldaff
prisonieri, trimilend In acelas1 timp sefului de stat major la
Lesegno sari Lipre, un stat nominal de toll acesti prisonieri.
Er vor fi excortni de ctre un batalion, care Va fi inlocuit la
qurtierul general, Lesegno, de atre un alt batalion al Gene
ralului Massena.
Bonaparte.
205. Generalului Massena
Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 April. 1796).
Verl numi de urgent, un oficer superior, ferm si activ,
pentru a comanda Lesegno si imprejurimile. Bine-voiti ye rog
a-i da ordine fr intrdiere in privinia acsta, pentru care scop
Il yeti pune la dispositie un detasament de too menripentru
polila quartieruluI general ; veti da ordine frte rigurse tru-
pelor diviziel D-vstra, pentru ca voluntaril sl inceteze cu
totul jaful la care s'art dedat dej, i a nu se mal depirta de
postul lor ; acsta contribue la succesele nstre pe cari trebue
si le asigurtn luptnd din trite puterile.
Bonaparte.
206. Generalului Serurier
Quartierul-general, Leseguo, 3 florial an. IV (22 April. 1796).
Se ordon Generalului Serurier, de a trimite de Indat semi
brigada 84-a, la ordinile Generalului Dommartin, in sant

www.digibuc.ro
 - 203 -
Briaglia, unde va prhni ordinile Generalului Massena i va face
parte din divizia. sa.
Generalul Serurier, va lua positiune sprijinindu-I drpta sa
pe Muffle din drpta oraplui Mondovi aprpe de Ellero,
legAndu-se cu tinga Generalului Massena, care va avea trupe
la Briaglia; stinga sa va fi spre Borghetto, sat dincolo de
Mondovi. Se va avea grija de a se pli cu atentiung diferi-
tele poduri de pe Ellero. Va avea sub ordinile sale regirnentul
al 22-lea de vratori calarI.
Va trimite recum5ter1 Ana la riul Pesio, pentru a se studia
positiunea inannicului.
El va disposa ca Generalul Miollis, s6 plece chiar asti-41
pentrt a lua .comandamentul oraplui. Ceva, i a exccuta blo-
carea i asediul ciodelei, cum i de a asigura comunicatiu.
nile nstre cu Ormeea. In acest scop i-se vor destina ifloo
de menI cari vor face parte din divilia sa, iar In caz de ne-
ajungere i se va complecta acest efectiv din trupele aflate Ia
Ceva, de re-ce acele carl in acest moment se aft In cmpul
retranat al Cevei, apartin dividiei Genera lului Augereau, i
elg ati ordine a pleca pe data ce vor fi inlocuite.
Din ordinul generaluluT .ef.

207. GeneraluluI Beaumont, Comandantul Cava-

leriei Armatei
Quartierul-general, Lesegno, 8 florial, an. 1V (22 Aprilie 1796)
Genera Jul 'Beaumont, va ordona regimentula 7 de husart
i 15 de dragoni, de a pleca din Lasegno la satul Niella, qu-
artierul-general al Gentralului Massena, unde se vor pune la.
ordinile sale. Va trebui s'ajungii acolo la 4 ore dupd atnzi
Se vor rasa 25 de dragon] pentru serviciul quartierului;
general.
Reghnentul 22 de venatorl, va rmnea la ordinile Genera-
lului Serurier, cad va urma mivrile diviliei sale.
Restul trupelor clri, care se afla in vecintatea oraplui
Mondovi i Generalul Beaumont, vor merge cat mai curand.
www.digibuc.ro
 2 04

posibil la quartierul-general i vor fi gata pleca mine dt-

minli la 5 ore.
Ordinul ciitre regimentele 7 de husarl l Is de dragoni s'a
txpediat direct.
Din ordinal generaluld

208. Generalului Dujard

Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 Aprilie 1796).
Generalul Dujard, Comandantul artileriei, va expedia ast-
sell 3 florial la satul Niella, 6 obusiere de campanie, cari vor
remnea atasate diviliei Generalului Massena.
Parcul artileriei armatei va fi transferat la Lesegno, unde
se vor intruni tte chesnele de cartuse carl se vor putea
procura.
Va trimite de urgenI la Murazzano, 4 piese de 8, doue
obusiere si 6 piese de 4 saa de 3 de munte, cari vor trebui
si sossc acolo tnainte de miezul riopii, aceste piese vor re-
mnea in suita dividiel Generalului Augereau care le Ira lua
mine in reversatul zorilor, In trecerea sa pe la Murazzano.
Pentru executarea presentulul ordin, se vor lua de la cmpul
retransat al Cevel piesele necesare Ora la cornplect. Se vor
pune in baterie contra fortulul Ceva piesele carI ae fost luate
ieri inarnicului la Mondovi, cnd o dividie de equipagiil de
asedid va putea fi atasat la aceia I Generalului Serurier.
Va atasa de asemenea dividiei generalului Laharpe, la Mom-
barcaro, sease tunurl de trei si 4 tuning de patru de munte,
in cari vor intra i acele cad le posed. In acest scop va lua
artileria de munte atasat la dividiile Generalilor Massena
Serurier. Va trebui dac este posibil, ca generalul Laharpe s
aib acst artilerie, pin miine diminet 4 florial la vase ore.
Din ordinal generaluld

209. GeneraluluI Massena

Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an IV (22 Aprilie 1796).
Generalul Massena va pleca cu divizia sa, cu artileria i ca-
valeria, maine la e ore diminla, pentru a ocupa positiune

www.digibuc.ro
 - 205 -
de a-lungul riulul Pesio, sprijininduil flancul drept pe Ta-
naro 1 prelunginduil stinga atit cit linia sa i-va putea permite..
El se va aela in btae pe done linil pstrnd distanta ne-
cesar, ast-fel ca spatiul, sa pt servi, ca jumtate din divizia
sa s se Oa forma In coln strns. Trupele clrI vor fi la.
stinga. Va avea o avant-gard de infanterie ur i de- ca-
valerie care va pleca cu jumtate or maI 'nainte i care se
va Indrepta spre Carra, din momentul ce 'I va fi clera
stinga sa, iar restul diviiei o va urma la jumtate cs dis-
tant. Generalul Massena va remnea In acst positiune i In
acst ordine de btae. El va lua positiI pentru diva de 4
Din ordinul generaluluT ef.

210. Generalulul Serurier

Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 April. 4796).
Generalul Serurier, va pleca cu divizia sa, spre nmul Pesio,
avendu-1 centrul pe drurnul dintre Mondovi i Fossano: el
se va aranja In btae pe done unii, pstrind distanta necesar
pentru all forma linia a doua In coln strns ; cavaleria
va fi la stinga. El va avea o avant-gard compus din infan-
terie uri i trupe calrI, carI vor merge jumetate leghe Ina-
intea colnel. El 41 va clera stInga sa prin patrule clr1;.
va avea cu sine trel obusiere i done tunurI de 8 de campanie,.
va lua de asemenea piine i .pesmetil necesarI.
Din ordinul generalulul tlef.

2H. Generalului Augereau

Quartier-general, Lesegno, 3 florial, an. (IV 22 Aprilie 1796.)
Generalul Augereau va pleca din Castellino cu divilia sa,
tnhine la 7 ore diminta, la Dogliani, silindu-se a ocupa po-
dul Narzole, pe Tanaro. Se vor trimite tad avant-postutI ctre
Novello.
El este liber a pleca acolo cu tte trupele sale, dad crede
de cuviinfa, i daca ele nu cumva sunt prea obosite. Va lua
cu sine 11 piese de artilerie de munte care-I-se vor preda la

www.digibuc.ro
 206 ,--

liurazzano, unde generalul comandant al artileriei are ordin a

le expedia.
I se vor trimite la npte la vadul Tanarului, aprpe de
Castellino, pesmeiii necesari pe dilele de 4 si 5 pe cari
VA primi.
El este prevenit ca generalii Massena i Serurier, trebue s
'nainteze dincolo de Carrue. Dad, din virful dlurilor nu se
vor zri trupele generalului Massena, el va trimite din Cla-
vesana, o patrul pentru a se pune in legitura cu Carrue, su-
posand ci pte trece Tanarul.
Generalul Augereau, va preveni pe Generalul ef 'nainte
de a pleca, asupra drumului care '1 va lua, fie prin Murazzano
i Belvedere, fie de-a-lungul Tanarului.
Din ordinnl generalule
212. Municipalittel din Saint-Michel
Quartierul-general, Lesegno, 3 florial an. IV (22 Aprilie 1796)
Se ordon municipalitipei din Saint-Michel, a repara de In-
data podul acestei comune, care a fost stricat de ctre pie-
montezi. Tot! locuitoril vor trebui s lucreze la acsti ope-
-ratiune-, pentru a fi terminat frte repede, alt-fel, Generaluf ef
ti previne c va lua rigurse msuri pentru a'i constrnge la
acsta pentru a fi pedepsiti pentru neglijenta in executarea
acestul ordin. Se fac responsabili petsonal oficeril municipali-
ttei, de cea mai mica Intardiere In executarea acestei lucrri.
Bonaparte.

213. Ordin de di (Estract)

Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 Aprilie 1796).
Triasc Republica I Aripa sting a armatei, format din
Generalilor Meynier i Serurier, sustinute de a Gene-
raluluI Massena, a Invins pe inamic la Mondovi, in diva de
2 florial.
Generalul Colli, comandind insui armata piemontezi,
fost forlat a se retrage. Resultathl acestei victoril a fost luarea

www.digibuc.ro
 - 207 --
orplui Mondovi, i 600 prisonieri Inxre cari un locotenent-
general, JO. drapele, magazit enorme de subsistent i furagia,
2 obusiere, patrn tunuti de 4, parru tunuri de 8 i 12 chesne.
Armata ocup Dego, Mombarcaro, crnpul retranat al Cevei,
Castel lino i positiunile Bicoque i Mondovi.
Armata este prevenit, ca inamicul a Impratiat nice pa-
chete cu cartue a cror glnte, sunt de materie inflamabili,
carI fac explosie la eirea din tun, ele nu produc nid un rda
chiar cnd s'ar trage la distante mid.
Genera lil de divizie vor lira mdsuri peniru ca pachetele cu
cartue Ingrmdite In tabra saii retranamentele ocupate de
inamic s fie examinate, i nu se vor servi de .ele de ct dup
-ce se va fi asigurat c glntele sunt de plumb.
Din ordinnl generaluld pf.

214. Ordin
Quartierul-general, Lesegno, 3 florial, an. IV (22 April. 1796).
Generalul ef imprtece armate sale, marea sa saticfac-
tiune asupra bravurel i succeselor pe carI le a oblinut pe
fie-ce di asupra inamicului; el privesce Visa ca or6re jaful
tnspiimnttor la care se dedaa nice rnenI perverI, carI so-
sesc la corpurile lor abea dup btilie pentru a se deda la
excesele cele mai ruinse pentru armat, i numele de francez.
In consecinti ordoni :
r) Generalulullef de Stat-Major, a-I presenta in 24 ore,
un raport asupra conduitei morale a adjutantilor general! i
a celor l'allI oficerI ataatI la Statul-Major.
2). Generalii de divizie vor trimite GeneraluluI-ef In 24
de ore, o not asupra purtrel oficerilor superiori carl sunt
sub ordinile lor, de la deschiderea carnpaniel.
3). Comisarul ordonator-ef, va face acela raport, In pri-
vinta conduitel comisarilor de resboia.
4), Generalullef Vreserv dreptul de a hotrl asupra ofi-
-cerilor superior! san comisarilor de rdsboiii contra cror se vor
primi pranged.

www.digibuc.ro
 - 208 -
5). $efii de brigade r2i bataline, se vor intruni la Generalul
comandant al brigade, unde vor tntocmi o not, asupra ofice-
rilor din fie-care semi-brigada i asupra conduiteI lor morale,
care att avut'o de la deschiderea campaniei. Generalul de bri-
gad va inainta acst not, Generalului de divizie, dup ce
va nota i observatiunile sale.
Generalii de divizie, sunt InputernicitI a distitui pe datii i
chiar a aresta, la castelul din fortul Carrue, la Antibes, pe tot!
oficeril cari prin exemplele rele cad le vor fi dat air provocat
oribilul jaf care se practia de cte-va dile.
Generalii de divizie, sunt autorisatl, dupa circomstante, a
ordona Impucarea imediat a oficerilor sa soldatilor, carl,
prin exemplele lor rele vor fi excitat trupa la jaf i vor fi
distrus prin acsta disciplina, punnd in desordine armata
cornpromitildu-I salvarea : gloria.
Orl-ce oficer saa sub-oficer, care nu va fi urmat drapelul
sea, i care fr nid un motiv valabil, se va constata absent
in momentul unei btlif, va fi distituit, iar numele s, va fi
publicat in orau sea pentru a fi despretuit de concettenii sei
considerat de la, ori-ce soldat care se va dovedi c va fi
remas in Irma drapeluluI sell de done ori In ir, va fi pu-
blicat prin ordinul de di al batalionultg.
OrI-ce soldat care se va dovedi c nu a luat parte la o
lupt, va perde randul de inaintare la vechirne i va fi mutat
in cadre la cbda companiel, i dad este un grenadier saa ca-
rabinier, va fi ters din companie. Un soldat care se va do-
vedi ca a lipsit de done ori in Or de la luptl, va fi degradat
fata batalionulul sea, i i-se va rupe uniforma, dup care va
fi trimis dincolo de Var, pentru a fi pus la serviciul de re-
parade al drumurilor, pe timpul cat va dura campanIa.
Comandantil de bataline sati de companil, cnd sunt deta-
ali In actiuni isolate, vor presenta raprtele oficerului supe-
rior comandant al colOnei, care va putea ordona pedepsele de
mai sus, insciintnd i pe Generalul de divizie.
Generalii de divizie, de brigad, i efi'i de corpuri, sunt
responsabilI personal pentru executarea acestui ordin.
Din ordinal generaluha

www.digibuc.ro
 - 209 ---
215. CetfitAnului Androssy, ef de batalion in
Artilerie
Termul drept al PesiuluT 4 florial, an, IN (23 April. 1796).
Se ordon efului de batalion Androssy, de a pleca Jule-
diat cu tte mijlcele necesare, In men i unelte, pentru a
dirige continuarea lucrreI poduluI de pe Pesio, In jos de
Carru. El va comunica acest ordin i efuluI de batalion de
geniu Maubert, cu care va lucra In intelegere pentru execu-
tiunea ordinulul de fat.
Din ordinul generaluluT pf.
216. Cetitnului lambert
Pe tArtnul deept al PesiuluT, 4 florial, an. IV (23 April 1796).
Este urgent nevoe cettene comisar, 0. disposa ca s se ex-
pedize de indat spre Carru, 4 mii ratil de pesmeti pentru
trupele c.11ri ale GeneraluluI Massena. Painea i-se va distribui
ye diva de 4ease. Grbiti dar executarea acestul ordin pentru
a se face distributia In diva de 5, pe dilele de 6, 7 i 8 in-
clusiv. Operatiunile tactice ale armate, cer imperios ca acest
ordin si nn sufere nicI-0 intrdiere ; tot asemenea i pentru
cele-l'alte dividil ale armateil dup statele pe cad vi-le am dat.
Vefi sci c pentru divizia generaluluI Laharpe, subsistentele
vor trebui s fie dirigiate spre Mombarcaro, i de acolo vor
urma micarea divizieI; pentru divizia Generalulut Augereau, se
vor indrepta spre Dogliani.
Din ordinul generalulul lot
217, Generalului Serurier
Quartierul-general, Lesegno, 4 florial, an. IV (23 Aprilie 1796),
Indati ce veg fi ocupat positiunea me yeti informa la Carru.
Veil trimite patrule de cavalerie pentru a bate tte dru-
murile pin la Morozzo, i me vet1 pune In cunoscint de
ceea ce vor descoperi, cum i dad. artileria D-vstr este in
lagul i a ocupat position ile sale.
14
www.digibuc.ro
 20

Vet" fi primit deja pesmeiiI si piinea de la Mondovi, pentru

4ilele de 4 si 5. DalI ordin a se cerceta dad se gsesce In
stinga vte-un pod, afar de podul Breolongo.
Bonaparte.

218. Generalilor Laharpe i Victor.

Quartierul-general, Lesegno, 4 florial, an IV (23 Aprilie 1796).
Se ordon generaluluI Laharpe de a pleca rnine din Mom-
barcaro, cu trupele de sub comanda sa, la Niela, unde va primi
nuoi ordine.
Se ordoni generaluiul Victor de a pleca din Cairo, cu ba-
talinele ce are sub comanda sa, la Scaletta, unde va reminea
pn la un non ordin.
Din ordinnl Generalula ef.
249. Generalului Colli
Quartierul-general, Calm, 4 nodal, -an IV (23 Aprilie 1796).
Directoratul Executiv, Domnule, 41 reserd dreptul de a
trata pacea. Trebue dar ca plenipoteniiaril Regelui D-vitre s
se transporte la Paris sA a se astepta la Genua plenipoten-
tiaril pe cati guvernul francez Ii va trirnite acolo. Situatiunea
militar 1 morai a armatelor beligerante, face imposibil ori-ce
suspensiune de arme; cu terce ch et sunt tri particular convins
c guvernul va acorda Regelui D-vstre, nisce condiliuni de
pace resonabile, nu pot hisi compta pe nisce presumpliuni
-vagl, pentru a opri marsul armatel mele. Este cu tte acestea
un mijloc, de a ajunge la scopul D-vstre, potrivit adevra-
telor interese ale curtel vstre, si care va evita o vrsare de
snge zadarnic, contrarie raiuniL i legilor rsboiului-: acest
mijloc este : a-mi preda dou din cele trel fortrete, Coni, Ale-
xandria si Tortone, acsta dupe alegerea D-vstre. In aceA
caz vom putea astepta fad ostilitati negocierile cart se vor
A.cdsta `scrisre este un respuns generaluluT Golli care in c.liva de 23
Aprilie ceruse un arnlistilid fie Limitat fie cu- terrnen fix dupd hotdrirea
luT Bonaparte.

www.digibuc.ro
 211 -
Incepe ; acst propunere ste frte modesti. IPteresele reci-
proce cad trebue s existe Intre Piemont i Republica Francez,
me IndmnI s dort!sc, a vedea cat mal curend evitate neno-
rocirile de tte felurile cari amenintO patria D-v.,tre.
Bonaparte.

220. Directoratului executiv

Quartierul-general, Gareare, 5 florial, an. _IV (2i Aprjlie 1705).
Ve trimit relatiuni. asupra resultatului fericit al btaliel de
la Mondovi, care face cea mai mare onre .armatei.
\rep gasi alturat pe lnga acsta, ordinul care l'am dat
asti-41 msurile pe cari le-am luat contra jafulul.
...Nu ve putell face o idee clar de situatiunea militar i ad-
ministrativa a armatei.
Cand am luat e comanda, se afla In serviciul armatei spi-
ritele cele mai nenorocite, bra pline, fait' disciplin, fall sub-
ordinariune. Am dat exemple ; am pus t6te silintele a Imbu-
nti istanda a complectat restul. Cu Om acestea
lipsa trsurilor, cail proti i administrafiunea lacomA, ne-a dus
Intr'o sarcie absolut. Viaa mea aid nu v'o putei Inchipui ;
sosesc ostenit dinteo parte, trebue apoi a veghia tta nptea
pentru a face administrgie, 0 a me alla peste tot pentru a
restabili ordinea.
Soldatul fiird paine se dedti la excese teribile, tarl fac sa
rofiscli fiinia umand.
Luarea Cevei i a lift' Mondovi, pot procura ceva mijice, in
privinta jafului voia da exemple teribile. Wirt restabili ordinea,
sad dacii nu, voia Inceta de a comanda asemenea brigan41.
Contra mea, am o arrnat de Ioo,000 meni, e ns nu
dispun de cOt de 34,000 infanterie i 3500 cavalerie. Inamicul
are forturi intrite i o artilcrie numersi i perfecta ; cam-
pania dar nu este hotrtt. Inamicul este desesperat; dispune
./nsl de trupe i se bate bine. El scie ci lipswe totul,
spell ca timpul salveze, din parte'ml wept totul de la
geniul republicei, bravura soldatilor, armonia dintre efl,
Increderea ce ei 'mi arat.
www.digibuc.ro
 -e-- 212

Peste pup timp, korta Piemontului va fi decisi ; ye rog.

Insi a'tni tritnite oficerit de artilierie pe cari vi-am cenn
pe ceI de genie cari mi-ag acordat, din cari nid-unul nu a,
sosit ; un comisar ordonator ef, ne avnd aid de cat pe Lam-
bert, care nu mai pte dovedi; b000 de cavaleri01 1 6000
infanteri01. clar legaturile mele cu armata de
Alpi; peste putin timp, li voie da mina 0 o voia conduce In
es. Ordonati dar ca la Chateau-Dauphin, sa fie 10,000 de
dmenl gata a se pune fn mar pe drumul ce le voitt deschide..
Nu este nid un moment de perdut pentru a da ordinile
D-vstre grabnice armatel de AlpI, daca n'ad facut'o para.
acum, cad dad me presint la Saluces, i daca intorc valea
Melle i armata de AlpI intanjie, totul va fi perdut. Nu pot sa.
organizez de cat un corp phi la Saluces i treI spre drpta.
armateI mele.
Bonaparte.

221. Ordin de di
Quartierul-general, Carru, 5 flatlet, an. IV (24 Aprilie 1796).
Generalul ef, informat ca, cu tte ordinile date pentru a
se reprima jaful, cate-va elemente rele ale armatel continua
a'l exercita ; se reamintesce generalilor acele ordine, luand ma-
suri a se executa dispositlunile prescrise prin proclamatiunea.
adresata armatel, insarcinandu-se efii de stat major de a veghea.
la stricta executare.
ari
Scopul Generalului ef este de a impune Insemnate contn-
butil de resboid .asupra tarilor cucerite, pentru a se putea plati
In bani jumatate din solda intrege1 armate. Oficerii i soldatiI
se vor bucura de acsta disposiliirne; armata va putea sa ca-
tige noul victorii bine-meritand de ateptarile patriel; dack
jaful continua, totul este perdut, chiar gloria 4i onrea.
Pretele trebue si fie platite de la zo germinal pink la con-
curenta de 4 souur134) pe 41 de soldat i i6 livre de oficer,
adt pentru germinal cat i peniru florial.
30 Atoned& de aramit francezit, gave Nalorzi 4 centime 20 souuri
egali cu

www.digibuc.ro
 -- 213 -
Generaliii ef, ordona comisarulul ordonator rf i rfilor de
corpurI, de a veghea pentru ca Inainte de io ale lunei acetia
-trupele dividiilor armatel s fie desfcute de drepturile lor pe
timp de la 20 la io.
Se ordon pltitorulul general al armatel, de a avea pentru
fie-care dividie cam un pltitor special, care va urma. mic-
rile dividiel i va avea in permanent asupra sa fondurile tre-.
buincise dividieI pe dece dile.
Generalul ef ordoni ca, tte cererile de muniiiI s fie- adre-
sate prin generalii dividiilor, efului de stat major general, care
va ordona liberarea lor. Acsta dispositiune menit a stabili or-
dinea in acst parte a serviciulul, este potrivit reglementelor
militare i legilor in vigre.
Fie-care general de dividie, va trimite la patcul de artilerie,
done ordonanie, pentru a guida comvoiurile de munitil de ar-
tilerie ale dividiei sale. and dividia va schimba localitatea, se
Vor reinvoi ordonantele.
Cail de trup prinI de la inamic, vor apaqine celor ce-1-
ail prins; sunt invitati Insl a-I vinde de preferint oficerilor
armatei sari agentilor serviciuluI de transport.
Toll caiI sa catAriI, apartinend pieselor sail equipagiilor ar-
tilerie inamice, i carl vor fi prinI, vor apartine semi-brigadei
din care face parte trupa care va fi participat la acliune i
care va fi luat prizonier artileria, caii i catIril mentionatl.
In acest scop efii de corpuri i quartirierii ti vor preda cett-
nului Thvenin, Insrcinat cu transporturile artilerier, carI4 va
plti cu 200 livre unul peste altul ; iar fondurile prevenind
din acesti vindare vor fi repartisate imediat semi-brigadei res-
pective.
Acel dintre cal sail catArl carl vor fi vendull In alte pli
se vor confisca oil-uncle se vor g4i, iar cumpirtorii vot'
pierde banil dati.
Generalul Beaumont, comandantul tuturor trupelor cilia,
comand i serviciul acestei arme; regimentele sail escadr6nele
detaate momentan sunt de asemenea la ordinile sale in ce
privete detailele serviciulul armei.
Generalul Beaumont, va orindui in fie-care 4i la quartierul
www.digibuc.ro
 214 -t--

general, ate un pichet de 30 ciliigefi, comandat de un lo-

cotenent sae sub-locotenent.
Va fi oprit cornandantuIul de pichet de 11 da vre-o escort&
Sari ordinile statuluI major, 0 se va lua not de acsta.
Orl cand Generalul FE va incaleca, jumatatea pichetuld
Insoiiti de oficerul comandant, 11 va urma.
GeneraliI de dividie cart a momentan sub comanda lor
trupe calarI, nu le vor Intrebuinta de cit numal la scopur
pentru care le sunt ataate.
Din ordinul general ului
222. Directoratului executhr
Quartierul-general, Carru, 5 florial, an. IV (24 Apri lie 1796).
Ve trimit o cerere, ce 'mi-o face Generalul piemontez
asupra unul armistiiu i ye alatur tot-o-dat rspunsul ce
1-am dat*),
$per c el va fi conform dorintelor D-vstre.
Adak' propunere de suspendare a ostilitkilor pe timp de o
raManend Ins stipAni pe tot ceea-ce armata a cucerit, i avend
drept garantie doue fortrqe, ar fi frte avantagi&i republiceI.
In acest timp, vohl putea- cuceri Oa Lombardia austriaci pn
la Mantua 0 a alunga pe Beaulieu din Italia.
Trimit pe fratele met! Iosif cu aceste depe0 importante,
pentru ca D-vbstri sa-I putefi confia intentiunile asupra con-
tinutulut lor.
Bonapar te.
223. Directoratulul executiv 35)
Quartierul-general, Carru, 5 florial, an. IN (24 Aprilie 1796).
Cettnul Junot, adjutantul mea, v va presenta 21 de dra-
pele luate de la austriaci i piemontezi, In btaliile de la
Scrisreo No. 219,
35) La primirea vestel de frumsele victoriI ale armatel de Italia ;ad)
Bonaparte, corpurile leginitre primind trofeele cucerite. votzA in una-
nimitate elogiL armatet savantulut i brasulul et.general.. In acsti cji
se decretzA o srbAtre cu ceremonialul obiclnuit, la care -.la parte
ambasadorit puterilor preset:4T la Paris.

www.digibuc.ro
 - 215 -
Montenotte, Millesimo, Dego i MondoA,i ; intre acestea sunt
4 drapele cad a fost luate de la gardele Regelul Sardiniel.
Armata de Italia, presentindu-vd aceste 21 de drapele, probe
de vitejia sa, m Insrcinzi de a v asigura de` devbtamentul
el catre Constituiiune i catre magistratil republicel, carl, cu
o mink fermi comprim diferitele nsuinte ale partidulul se-
dilios care ar voi Ina a saiea stuul patriel.
Bonaparte.
224. Ministrului de Rsboiii.
Quartierul-general, Carru, '5 florial, an. IV (24 Aprilie 4796).
V trimit Cettene Ministre, 21 drapele cucerite inamicalui
de citre armata de Italia.
Nu pot s 've ascund at de mulr mi-a zdarnicit operati-
unile armatei mele, contra ordinul ce D-vbstri ati dat com-
paniel de artilerie ur pe care o trimesesem et de la Paris
la Nizza.
Tot ceea ce trebuia s'ml fie trimes de clue biuroul arti-
leriei i al gebiului, rt'a sosit ; nici un oficer de artilerie i
genitl din cari '1 cerusem, nici un ouvrier? Ma o companie
de artilerie calare nu mi,a sosit. Armatele republicei se gi-
sesc compromise, i pentru acsta nu pot a Invinovti de cat
reaua voinli a biurourilor artileriei. Daci aveam artileria u$6ra
n'n fi perdut pe vitzul General de dividie Stengel, i nu
m'a gsi oprit brusc 3n es de ctre o cavalerie mult mal nu-
mers i. mai bine montat de at a armatel mele.
W rog dar, a'ml trimite cit mai- turind posibil 6 companil
de artilerie ur cari s fi fcut deja rsboiul, v rog ase-
menea, a supraveghea biurourile D-vstre de artilerie, unde
se afl meni de rea voinI, cad incrd A zdrnici opera-
tiunile militare hotrate de guvern. Salutare i frtien
Bonaparte.
225. Ordin 4

Quartierul-general, Carru, 5 Maria], an. IV (24 April 1796).-

Tte autorittile civile i militare, din drumul de la Nizza
la Paris, vor lsa liber trecere cettnului junot, adjutantyl

www.digibuc.ro
 - 216 -
Generalului ef al, armatel de Italia, care este insrcinat cu
ducerea la Paris a 21 drapele luate de la inamic ; asemenea ;I
cetinulul Iosif Bonaparte insarcinat de Generalul ef cu
transmiterea unei depe1 feirte importante Directoratului Executiv.
SefiI de posturi le vor procura imediat calf de carI vor
avea trebuinA pentru a ajunge prompt la destinatia lor ; i In
caz de refus, vor fi constranI cu forra, ca numiiiI cetateni s
fie satisfcull la cererile lor, fie de catre comandantil militari,
fie de catre administratiunile municipale, call subt responsabi-
litatea lot, stint ;Mute a le da tot concursul imediat pentru
rechisiiie.
Bonaparte.

226. Cetatnului Faypoult

Quartierul-general, Idrru, 5 florial, an. IV (24 Aprilie 1796).
Vi-se alatura pe ling acsta, scrisrea GeneraluluI Colli
i respunsul mat. (Scrisrea No. 219) este urgent nevoe s-1
respunde0, ca tn ce privece conditiunile de pace avem nevoe
de ordinele directoratului, cat pentru armistia acsta me pri
vece personal.
Sunt aa de Impovarat de mund, ca nu pot a ve scrie
mai mult.
Bonaparte.
PS. Respectele mele D-neI i micutel Iulie-Joseph.

227. Generalulul Serurier

Quartierul-general, Carru, 5 nodal, an. IV (24 Aprilie 1796).,
Se ordon GeneraluluI Serurier, ca Imediat dup primirea
acestui ordin a disposa ca avant-garda sa, s piece Impreun
cu regimentul 22 de venatorI, un obusier i un tun de 8 spre
Triniti, unde se 4ice c inamiciI a0 o gard mare.
La prima Insciinare ca inamicul ar fi In forIa la Trinita,
va aranja un semnal pe care II va da la timp, i imediat va
ordona ca divizia 8-a inainteze pe maI multe collme In spre ina-
mic .1 o va aranja in posilie de btae Inapoia avant-gardel sale.

www.digibuc.ro
 - 217 --
Va lua tte precautiunile i disposiiile necesare dupa cir-
comstanie.
Generalul Serurier, este prevenit c Generalul Massena, cu
divizia sa, execut aceia1 operaliune asupra Oraplui Bene.
Dad inamicul n'are la Trinita de ct avant-posturi, el o va
cuceri i va impinge ayant-garda sa, spre Fossano, dupa ce
se va asigura c Generalul Massena, a sosit la Bene. El va
ordona avant-garde sale de a fi in legituri cu aceia a Genera-
lului Massena. Quartierul general, se afl la Carru.
Din ordinal Genenalulal ef.
228. Generalului Augereau
Quartierul-general, Carru, 5 florial, an. 1V (24 Apri lie 1796).
Se ordoni Generalului Augereau, ca imediat dup primirea
acestui ordin, s plece cu divizia sa, pentru a ocupa positiunea
Novel lo. De acolo va ordona avant-gardel, a recunce po-
silla Morra, unde se crede c se pot gsi nisce poduri din
cari s se pt bate Cherasco. Va trimite o garda la vadul
Tanarului, pe drumul de la Novel lo la Narzole, care trebue
s fie acela ca i cel de la Narzole la Dogliani.
Se vor recunce vadurile carl se vor gsi pe Tanaro, cum
locurile undo s'ar putea Intinde poduri.
I se trirnite fostul adjutant general Sornet, fost la statul
major pentru a'l Intrebuinta In serviciile divizie sale.
Este de mare importan ca trecerea despre care s'a vorbit
s fie bine 04iti pentru a asigura ast-fel comunicaiiile mstre.
Din ordinal GeneralaluT ef.
229. Cettenilor Maubert i Andrdossy
Quartierul-general, Carru, 5 florial, an. 1V (24 Apri lie 1796),
Vetl bine-voi CettenI, a ve transporta cit mal urgent posi-
bil la satul Lequio, pe Tanaro, li yeti parcurge i yeti merge
pin la satul Narzole, cutnd locul cel mal favorabil, pen-
tru a intinde un pod pe Tanaro. Veil lua precautiunile necesare
pentru ca aces: pod s se intind nptea.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 2/8

230. Generalului Dujard

Quartierul-general, Carru, 5 florial, an. 1V (24 Aprilie 1796).
Generalul Dujard, se va transporta mAine 6 florial Inainte
de zorii dileI la Bene, de unde se va transporta apol spre
Cherasco, ct se pote de aprpe, perttru a recunte iivragiile
i localitAtile cele mai proprii pentru a stabili bated! pentru
deschiderea acestaI garnisne, trichis prin retranamente i
palisade.
Va cAuta si Oa da compt despre acsta generalulul ef ime-
diat ce va sosi la Cherasco.
Din ordinal generalulul ef.

231. Generalului Augereau

Quartierul-general, Carru, 5 nodal, an. IV (24 Aprilie 1796).
Se ordoni Generalului Augereau, ca imediar dupa primirea
acestui ordin, se piece cu trupele disponibile ale diviziunet
sale, pentru a ocupa inillimile carI domini Cherasco, pe ter-
mul drept al Tanarului, de unde se pte bate cu avantagia,
acst posiIitme. El este prevenit a Cherasco, se afl Investit,
Intre Stura ,i Tanaro, de catre avant-garda Generalulul Mas-
sena, a Card divizie trebue s atace miine de diminiA acst
posiliune.
Generalul Augereau, avnd cu .sine Intrga artilerie, o va
pune In baterie des-de dimin4, saa cAt se pOte de curAnd va
bombarda positiunea, cAnd Generalul Massena va Incepe atacul ;
el va lua tte disposiliuniie pentru a slAbi at ma mult pe
inamic. Chiar clacl Generalul Rusca, nu va 6 sosit Ind, Ge-
neralul Augereau tot va trebui s execute acest ordin ; Gene-
ralul ef, a ordonar ca la Narzole sA se construiasa un pod
prin care ar putea comunica cu dnsul. El se va asigura de
ceia ce s'a executat in acst privini.
Generalul ef, Iasi pe seama Generahilui Augereau, pentru a.
lua dispositkunile ce va crede utile In acest scop.
Din ordinal GeneraluluI pf.

www.digibuc.ro
 219

232. Generalului Augereau

Quartierul-general, Carru, 6 florial, an. IV (25 Aprilie 1796).
Generalului Augereau, va pomi din positia ce ocupl, pe
data ce va putea-, fail a 'I osteni trupele, Tentru a ocupa
positiunea de la Alba ; el va lasa ioo rneni la quartierul
General pe care il va plrasi, pentru a se pune n legatura cr
generalul Rusca, care a primit ordin a ve ajunge din urma,
dad nu cum-va v va fi ajuns deja.
Din ordinal generolului
233. Directoratului executiv
Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an IV (26 Aprilie 1796).
Eri v'am trimis prin f ratele rnea Iosef, scrisrea Generalului
Colli i respunsul ce 'I-am dat. Pentru a putea prinde curi-
erul pe care el il atepta de la Turin, am ocupat Cherasco
i l'am alungat din Fossano.
Sunt frte nelinitit de a alb, dad rtspunsul mea este con-
form dorinrelor D-vstr.
Dad putem avea pace ori arrnistiii in conditiunile impuse
de mine, Inainte de deschiderea campaniei, voia merge In Tyrol
i da mana cu armata de Rhin i voin face rtsboiul in Ba-
varia. Cat dapre gentiezT, rdmne s hotdtl D-vstra, cela
ce voig, ar fi bine insa, pentru a le da un exemplu i a le pre-
tinde acestor domni cate-va miline mai ales CA fata de no!
aa avut o conduita oribil.
Pe aid totul merge bine, jaful a =I incetat, prima- sete a
und armate lipsite de mijlce, s'a stins. NeoorocitiI sunt scu-
zabili, cad dupa ce aa suferit trel anI pe viorfurile Alpilor,
sosit in pamntul fagaduinteI 1 a trebuit si-i guste bunurile.
Am dat ordin a se Impuca trel i am trimis vase la sa-
pat dincolo de Var.
Maine plec pentru a deschide posturile armatei. de Alpl ;
sper ca ea a fost prevenita a tine gata 6000 domeni la dispo-
sitia mea satt gata a intra prin Chateau-Dauphin.
Asta-slI am trimis o coln pentru intrce gatul Tende,

www.digibuc.ro
 - 220 -1
pentru a me pune In legituri cu Nizza i a menagia o noue
-comunicarie.
Alturat pe linga acsta yeti gsi o proclamatiune pe care
am dat ordin a se imprima la Mondovi, sper ea ea va fi con-
forma dorinielor D-vbstr. Maine se Impusc nice soldati 0
un caporal, carl ah furat nisce vase sfinte dintr'o biseric. In
zermen de trel dile, disciplina va fi sever stabilit, 0 Italia,
mirat va admira intelepciunea armatel nstre, dup cum ad-
mir i curagiul ei. Acst restabilire me cost o cazn frte
mare, ceia ce 'mi procurh momente frte suprtre ; s'ad co-
mis grozvil, cad me fac s tremur, noroc a armata piemon-
tezi in retragerea sa, a comis fapte 0 mai rele.
Acst frumsa Tara', fiind la adpost de jafuri ne va oferi
resurse ffte marl, numal provincia Mondovi ne va da un rni-
lion de contribuiie.
Bonaparte.

234. Proclamatiune armatel

Quartierul-general, Cheraseo, 7 florial, an. 111 (25-Aprilie 1796).
Soldati ! In 15 dile aff repurtat 6 victorii, all luat 21 dra-
pele, 55 de tunuri, mai multe localitii intrite, all' cucerit
partea cea mal bogat a Piernontului, all fcut 15,000 priso-
nieri i ati lasat inamiculul pe cmpul de lupt mai bine de
z o,000 de meni morg 0 rannill.
V'atl btut phi' ast-di pentru nice stand sterile, ilustrate
prin curagial nostru, Ins nefolositre patrieI ; ast-di ve puteri
-msura prin conduira vstr, cu armata de Olanda 0 de Rhin.
Lipsill de tot all' Inlocuit totul. AO c4tigat btlii fr tunuri,
afi trecut riuri fr poduri, ati executat matlurl, fortate fra
Incltminte, all bivoacat fra rachiti 0 adesea fr paine!
NumaI falangele republicane 0 soldalii libert4e1 erg' ca-
pabill a suferi ceia ce ati suferit. Gralie voile soldali I am
ajuns ad ! Patria recunosatre ve datoresce prosperitatea sa
0 dad voi invingitorii de la Toulon, atI prevestit nemuri-
trea carnpanie, din 1794, isbandele vstre actuale prevestesc
o isbind 0 mai frums.

www.digibuc.ro
 221

Ambele armate, care odinr v'aft atact cu indrsnlk, fug

inspirhintate d'inaintea \rostra ; menii perversi, cari rcleall
de mizeria \rostra si se bucuran in &dal lor de triumful
dustnanilor vostri, stint tulburap i speriall.
Dar soldati, n'all ficut nimica, fiind a aveti Inca mult de-
&cut, nid Turinul, nid Milanul, nu sunt In puterea \rostra -,.
cenu,sa Invinglitorilor ha Tarquin, este inca cdlcatli In- pi-
cire de cdtre -asasinir lta Basseville 39
La inceputul campaniei, erati lipsitl de totul ; ast-ll sun-
teii In abondent aprovizionati ; magasiile de la inamid sunt
Humerse ; artileria de aseditt si de campanie a sosit. Soldaff I Pa-,
tria are dreptul de a astepta de la voi lucrurl mari ; yeti respunde
asteptrilor ei ? Far indoial cele mai marl obstacole sunt trecute,
tns aveg Inca batalif de dat, orase de luat, duet de trecut.
Se gsesce cine-va intre voi al crui curagia sa se clatine ?-'
Este vre-unul, care O. prefere s se retntra pe vIrfurile Ape-
ninilor i ale Alpilor, pentru a suferi at pacienta injuriile aces-
tor soldati sclavi ? Nu, nu este nid unul printre Invingetoril
de la Montenotte, Millesimo, Dego si Mondovi. Toti ard de
dorinla de a duce departe gloria poporului francez; toy voesc a
umili pe acet1 regi orgolioi cad ail Indragnit se gnclsca a ne
pune lanturi ; toll voesc sa dicteze o pace gloriosa care sa des-
pgubesca patria de sacrificille imense pe cari le a fcut ;. top
voesc se pt striga at mandrie cnd se vor Intrce tn satele-
lor : a Am fcut parte din armata gloriosa a Italia!
Amid ! ve fgtiduesc acsta isbind ; ve pun inn o condi -
liune pe care trebue s'ini urati c'o vet] implini, adica : sa res-
pectati poprele pe cari le yeti libera, sa lasati jafurile oribile la .
care se dedatt numai nisce scelerap escitaa de catre inamicii
notri, alt-fel nu yeti fi liberatori at poprelor, ci nisce flagele,
i nu yeti face onre natiunii franceze, care v'ar desaproba. Vic-
torille vostre, curagiul vostra, succesele vstre, singele fratilor
nostri morti in batlii, total a r fi perdu, chiar onrea i gloria.
CAI flespre mine si generalii cari ati tncrederea vstra, am rosi
36) Basseville diplomat francez? trinais consul la Roma pentru prote-
jarea supu&dlor franceil; asasinat prin intrigde clericale in pia de 13.
lanuarie 1793.

www.digibuc.ro
 222 -
de a comanda o armat fAra disciplin, frA frill, care nu cu-
nsce alt lege de cht cu forta. Dar, Investit de autoritatea na-
Vonalfi, ptruns de justilie i in basa legei, void ti s fac ca
s fie respectate de acest mic rimer de meni fr curagiti
Ira inimi, legHe uipanittii *i ale onrei pe carI le calc in pi-
cire. Nu voira suferi ca nisce brigandi s manjesc lauril voi-
tri ; voiti face a se executa riguros reglementul ce l'am adus
la cunocinta armatei prin ordin de di. Jefuitoril vor fi impu-
cari far mil ; deja mai multi a fost executati : cu acst
ocazie am constatat ca placere graba cu care soldatil bunI al
armatet a -executat aceste ordine.
Popre ale Italiel, armata francez dorece a rupe lanturile
vstre ; poporul francez este amicul tuturor poprelor : venni
cu incredere Inaintea armatei mSitre ; propriettile vstre, re-
ligia i obiceiurile vbtre. vor fi respectate.
Noi facecn re3boi0 ca- nisce inamid generog, ura nstr se
Indrpt numai asupra tiranilor cad ve Ingenucheaa
Bonaparte.
235. Hotarire
Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
ht nurnele republice francm.
Gmeralul lef al armila de Italia ,ci comisarul directora-
tulut executiv de pe Idngel aceia,cl armatd.
Aqua tu vedere c Francia, in reaboiul injust pe care pu-
-terile coalisate declarat, este in drept a considera ci
land parte la acst infaml coalitie totl acer carI aunt in ser-
viciul regilor pe car! Franca este siliti a-I combate,
Hotaresc
CA tte bunurile situate in proviucia Mondovi, apartinnd
persnelor cad sunt in serviciul Curtei Regelui Sardiniei, vor
fi sequestrate in profitul republicei franceze.
Este interzis tuturor fermierilor, debitorilor, agentilor, di-,
feritelor persne, de a ceda sumele datorite de el sub pedpsa
-de a respunde sumele i de a se declara nul ori-ce plata.
Li se ordon de a se presenta in 24 de ore de la publi-
.carea presentei hotrirI, la municipalitatea apropiatA de domi-

www.digibuc.ro
 - 223 -
ciluL lor, pentru a face declaratiunea sumelor _datorite precum
felul titlurilor pe baza caror datoresc sumele, care declara-
ihme va fi semnat de el sari atestata de 2 oficeri municipal!
In caz cand acetia n'ar ti sa scrie.
Ofierii municipali sunt iinui a transmite aceste declarniunl
ageraor militarI casi compun administraliunca provinciei.
Facut la Cherasco la 7 florial maul al IV-lea al republicei
franceze, una i indi
Bonaparte.Saliceti.
236. Comandantulul fortului Ceva, Conte de Torna-
Forte, General major
Quarlieral-general, Cherasco, 7 florial, an.IV (26 Aprilie 1796).
Armata D-vstr a fost batuta la Mondovi ; liniile pe cad
le-a ocupat inapoia Sturci, aa fost foliate orau1 Cherasco
-s'a predat ; artileria mea asedia a sosit. Ori-ce resisteni
ai opune art fi contrara jegilor resboiuluI, i ar produce o
vrsare de singe zadarnica. Fortul D vstre, dominat la dis-
-ulna de iso toase, nu I susceptibil de nicio resistenfa.
Dad, in 24. de ore de la notificarea presentei somaliuni nu
vefi preda, nu voia admite nici o capitulaiiune i voia trece
garnizna D-vstre prin sabie.
Dad, pstrarea oravalui Ceva, care se va gsi foriamente
sacrificat prin focul bateriilor, klack viaa bravilor soldatl, pe
cari-I comandag v6 interesza, atuncI Domnul men, primi o
,capitulatiune onorabil i predati-ve imcdiat.
Bonaparte.

237. Generalului Laharpe

Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
Suntern stpani pe Cherasco, unde am cucerit 28 de tuiturI
irnense aprovisionamente. Oraul acesta a fost frte tare.
InamicH ati parisit linia Sturd i se retrag spre Turin. Au-
gereau trebue sa fie In acest moment la Alba. Voia da ordin
Generalului Victor de a se transporta la Niella, cu semi-bri-
gada sa unde va fi sub ordinele lut Este timpul de a ne

www.digibuc.ro
 - 224 -
gin di serios a intra in Acqui. Adjutantul mee se va Intrce
sper inainte de zorii dileI.
Trimete-mi prin el noutti si detaile asupra positiunei tale
si aceea a inamicilor. Ocup eI Acqui, s'an retras tnapoia
cantonamentelorj sari incra misari tnainte ? deja de cate-va
dile numai am de loc noutti positive ; nu cred c dupe esecul
complect al piemontezilor si descuragiarea lor total, s mai
pt si resiste dincce de Po.
Iti trimit 200 livre in scop de a le distribui spionilor pe
cari ti vei trimite numai de cat spre a recunste positia ina-
micului.
Dac tu credi ea prin jonctiunea cu Victor at destule forte
pentru a executa o miscare spre Acqui, autoriz a o face, trebue
ins ca s o executi prin stinga, pentru ca s te Oa sustine
Augereau care se afl la Alba.
Informzi-me exact de tte proectele tale, pentru ca maine
In urma celor ce'mi vet comunica si pot hotri.
Jonctiunea mea spre Coni cu Gamier si Macquact se ope-
reaz chiar in acest moment si pe data ce voie primi noutti
din parte-0, voill opera jonctiunea mea cu armata de Alpi.
Te taibrtisez scumpe Generale si te felicit asupra pildelor
ce ai dat.
Te avertizez ca asta-di se- impusc un caporal si se destitue
4 oficeri,
Jaful a mat incetat, disciplina se Indrpta peste tot. Dispo-
sal' ca ordinul dnexat aid sa se expedieze lui Victor, dndu-i
si tu in acelas timp ordinile ce vei crede necesare.
Bonaparte.

238. Generalului Serurier

Quartierul-general, Cheraseo, 7 florial, an IV (26 Aprilie 1796).
Veti gsi alturat aici, Scumpe Generale, un ordin pentru
a disposa ca Generalul Fiorella s plece imediat la Morozzo
cu 2500 meni, unde este indispensabil sa sosescl in titnpul
dilei ; ti yeti remite hrtiile aci anexate, pe call nu le va
deschide de cat dup sosirea la Morozzo. Adjutantul me') ve

www.digibuc.ro
 225 -
va remite 200 livre pe cari yeti preda lui Fiore lla
destinate pentru expeditia sa.
D-vstr v'ati condus cu prudenta i inteligenta ce v ca=
-racteriz. Trebue ca inamicii s v lase cu totul liberi trecerea
Sturel pe motivul de a scud unul din oraele lot saa s ti
facefi culpabili In ochil poporuluI de crima ardereI Fos-
sanula
Am scris DirectoratuluI Executiv In termenii ceI mai favo-
rabili asupra serviciilor ce a adus patriel generalul Guieu.
PutetI a'l asigura ca inainte de o decadi va fi confirmat.
DisposatI a se Arunca un pod pe Stura tnaintea FossanuluI.
Nu lsatI pe nimenea s trci pin ce acest pod nu va fi
terrninat. Podul ce am disposat a se Intinde pe Stura la Cbe-
rasco va fi terminat intr'o ar fi frte bine dac al D-r.
ar ff gata la npte. Informati-m daca se gsesc magazil la
Fossano. V trimit 200 livre pentru cheltueli extra-ordinare,
pentru spionii ce yeti trinfite de indat a ve procura infor-
matiuni asupra positiunilor inamicului, de la Savigliano, Coni
Saluces.
In acest moment anti, c inamicul parasesce positiile i ca
se indrpt spre Turin.
Bonaparte.

239. Generalului de brigada Fiorella

Quartierul-general, Cheraaco, florial, anul IV (26 Aprilie 1796),
Generalul Fiorella va pleca miine In revrsatul ,zorilor, de
la Morazzo, i va merge In timpul liIei la satul Boves;, ajuns
acolo, va trimite imediat un oficer cu o patrul la Vernante,
0 de acolo la gtut Tende, unde va preda generalulul coman-
dant al acelet localitati ordinul alturat
De Indat ce, cele 2 bataline din acele cari se atra la gtul
Tende se vor Util cu Generalut Fiorella, se -vor transporta
impreuna la I3orgo-San-Dalmazzo, l, imediat ce Generalul Mac-
quart se va instala cu cele trel bataline la Eorgo-San-Dal-
mazzo, Generalul Fiorella, data nu va primi nuol ordine se
va reIntrce la Fossano, Inapoea StureI.,
.15

www.digibuc.ro
 ,- 226 --
Ceneralul Fiorella, va sosi la 8 curent la Boves. Ed soco-
tesC c4 tn Oiva de io, eli va merge intrand cu trupele Gene-
4-alului Macquart spre Borgo-San-Dalmazzo ; la 1 r .iliva el se
va tritrce In Impreiurimile Fossanulut.
Generalul ,F iorella, va lua tte msurile pe cart circomstan-
tele i mi5carile inopinate ale inamicului i-le vor dicta. Acsti
misiune fiind feirte delicat, el va pstra ,cel nnl mare secret.
va canta pe cat posibil si ascund inamiculul intentiunile sale.
El va face tte schimbrile pe cari Imprejuririle i localittile
vor reclama. Cetiriul Baratta, patriot piemontez, are ordin
de a merge- la npte la Morozzo, cum insa el este de partea
NI Coni, putea s-1 cluzsc dar nu-1 va perde din vedere
i a nu se tricrede in el de cat pentru a avea lamuririle ne-
cesarii.
Ceneralui Fiorella tmI va scrie tn teite 4ilele i da relatii
asupra micrilor inamiculut.
Bonaparte.

240. Ordin
Quartigrul-general, Cherasco, 7 florial, au. IV (26 Apiilie 1796) .
Se ordon Generalulut de brigad, eomandant al gatului Tende,
de a pleca imediat cu trupele sale la Boves, pentru a Intri
trupele Generalului Fiorella. Alturatul ordin se va transmite
Generalulul Macquart.
Bonaparte.

241. Generalulul Macquart

Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
Vi se ordona de a pleca cu teite trupele diviziet D-vstre,
alar de auxiliari gndarmeria i zoo de ment pe care 1 yeti
lsa pentru siguranta comunicatiilor. D-veistt yeti merge ja
Boves, unde vett gsi pe Generalul Fiorella ; de acolo yeti
merge la Borgo-San-Dalmazzo,, uncle ve yeti tntiiri i veri dis-
posa a se. transporta intrga artiherie de sub comandamentul
D-vstre. Anexatul ordin tl yeti himana Generalului Gamier,

www.digibuc.ro
 - 227
i ve yeti' intelege asupra drumului ce trebue sa se ia, infor-
mandu-m asupra celor ce veji executa. La Bows yeti gsi
painea necesar. Veti disposa ca fie-care soldat sa aib cu sine
cte 8o cartuse.
Bonaparte.

242. Generalului Gamier

-Quartierul-general, Cherasco, 7 aortal, an. Iy (26 Aprilie
Se ordon Genera lulu! Gamier, a porni cu trupele sale la
liorgo-San-Dalmazzo, pe drumul cel mat scurt pe care -se-
va permite. Se va lsa din tt divisia stinga, un ba-
talion si se vor evaqua magaziile de munitie la Colmars
Entreveaux. El va ordona comandanplor acestor pie/e a fi gata
de apirare. Se va preveni Generalul Gaultier la Nizza, de
micrile ce verl executa.
Bonaparte.

243. Cettnului Baratta

(Patriot Piemontez)
Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 A prilie 1796).
Generalul ef CetiiIene, m insMinz a ve comunica ca
presenta D-vstre ast Sra inainte de 6 ore la Morozzo, este
frte necesar, acolo ve.i gsi pe Generalul Fiorella cu un
corp de trup insarcinat cu o expedilie pentru care Generalul
sef are trebuint de D-vstr ; el comptzi de_ alt-fel, pe pa-
triotismul D-v6stre.
Din ordinal generalului ef.
244. Generalului Gaultier, la Nizza
Quartierul-general, -Chreasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
Generalul Macquart i Generalul Garnier, plc amndoI cu
diviliile lor pentru a merge Inaintea lui Coa:
Dati ordine ca magaziile ce ei ari lsat In urm si nu fie
_compromise ; ordonalI asemenea garnisemei Colmars celor-

www.digibuc.ro
 - 228 -
l'alte de a se sine gata In posita de aprare. Voi hrni aceste-
divitiI cu resurse de aid ; disposati numai a li se trimite mu-
nitil de resboia.
Expediall imediat la Antibes 6 mordere b. la Gomer de 12
calibre, cu cite i0o bombe de fie-care, i 6 piese de 24 cu cite
200 lovituri de fie-care. In acest scop yeti Intrebuinta tte
mijlcele de 'transport posibile i chiar trsurile cari serv la
transportul alimentelor.
Cred ca inainte de 15, aceste dou divisine de artilerie vor
fi transportate la 'Scarena. De aci Inainte comunicatiunile nstre
vor fi frte dificile i Indat ce Generalul Macquart va lua In
stpinire Borgo-San-Dalmazzo, yeti disposa a se trimite toll
oficeril, trupele i obiectele necesare armateI pe acest drum.
De ieti suntem stpani pe Cherasco, unde am pus mina pe
magazine inamicului, 20 tunuri etc. Acesta este tin or*
frte tare.
Bonaparte.
245. Generalului Cervoni
Quartierul-general, Cheraseo, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
Alturat aid yeti gsi Generale, un ordin pentru plecare a
semi-brigadel a XIV. Dac nol micri ale inamiculul pe cad
ea nu le Tot sci vd vor face s judecafi inprudent acsti ple-
care me yeti preveni numal de cat.
Trimited-ml informatiuni asupra efectivului trupelor cari
se afi la Savona i Vado, cum i de magazine de artilerie i-
de subsistente cad se gsesc acolo.
In momentul in care voia, pruni rspunsul D-vstr, v voia
expedia ordinile necesare pentru continuarea marplul.
Bonaparte.

246. Generalulul Dujard

Quartierul-general, Cheraseo, 7 florial an. IV (26 iprilie 1796 ).
Se ordon Generalulul Dujard, de a grbi cit maI mult lu,
crul la poduL de pe Stura, aprpe de Cherasco, ast-fel a
miine in revrcatul zorilor si Oa trece artileria i trupele..

www.digibuc.ro
 - 229 -
In acest scop va merge in persn at cettenii Androssy
ii Maubert.

247, Generalului Rusca

Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1798 .
Se ordon Generalului de brigadi Rusca, a pleca imediat
cu trupele sale de la cimpul retranat al Cevel, la Alba, dac
nu cum-va va fi plecat deja, unindu-se cu Generalul Augereu ;
ordinul i-s'a dat deja in doue rindurI (28 germinal 7 florial)
e frte straniu c el nu s'a contormat ind acestor ordine.
El trebue s fie in locuit tn cmpul retranat al Cevel, prin
generalul de brigada Miollis.
Din ordinul generaluluT W.

248. Adjutantului Ballet

Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 April 1796).
Se ordon Cettnului Ballet, adjutant de stat major al ar-
matel, a pleca mine 8 curent, trek' ore diminta, la Alba,
pentru a lua informatiuni asupra spiritului public ; va tntilni
pe Generalul Augereau i se va informa de la ansul asupra
locuitorilor de la Asti i asupra dispositiunilor lor. Ar fi im-
portant i folositor ca acelti locuitori sa ias inaintea nstr
i s provdoce o micare revolutionar ; nu trebue 1ns ca noi
s prem ostili.
El va lua informatiuni i. culege nouttile ce va putea asupra
inamicului, i se va reintrce iiiiva la Cherasco. Va comunica
generalulul Augereau, cii am expediat cloud ordine generalului
Rusca pentru a'l ajunge cu trupele sale, nu cred ca 'Ana tn
present s nu fie deja la ordinile sale ; din partea sa Gene-
ralul Augereau, ti va ordona a'l ajunge cit mai curand dad
mu cum-va va fi sosit deja. Va preveni pe Generalul Auge-
reau ci Generalul Victor cu brigada sa, va fi Inca cite-va eile
la dispotia Generalulul Laharpe.
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 -, 230 -
249. Generalilor Augereau si Serurier
Quartierul-general, Cherasco, 7 florial, an. IV (26 Aprilie 1796).
Se ordon Generalului de dividie Augereau, a pleca imediat
In persn la Cherascu, pentru a primi otdinile Generaluluf
ef. El va face tot posibilul de a sosi de npte, pe acest timp
va lsa comandamentul dividie sale Generaluldi de brigaa
celtii mat apropiat.
Ace la lucru se ordon i Generalulul. Serurier.
bin ordinul generalulul ef.
250. Municipalittei din Frabosa
Quartierul-general Cherasco, 7 florial an, IV (26 Aprilie 1796).
Cettent, generalul ef a primit scrisrea D-vstre din 5 ale
corentel i el este frte Incrediniat de bunul spirit al conce-
tlenilor D-vstre i de ataamentul lor ctre republica fran-
cezi ; eI vor da o prob de sinceritate and ajutor zelos, prin
t6te mijlcele de earl dispun pentru a usura transportul sub-
sistentelor armatd, bine-voind a cotuunica comandamentuluI
francez pe acei individI carI prin legkturile lor cu inamicul,
trebue s fie supraveghiall oti pedepsiti; depuancl cu exacti-
tate armele i munitia ce all luat la retragerea piemontezilor,
executnd in fine cu supunere i celeritate, ordinile guvernului=
francez. Republica face rdsbohl regilor, ea protegiaz ins po-
prele. Comuna D-vstre pte si compteze pe amicitia sa dac
locuitorii vor ti s se arate demnI de dinsa.
Din ordinul generalului ef.
251. Directoratului Executiv
Quartierul general, Cherasco 8 florial, anul IV (27 Aprilie 1796).
Dup btlia de la Mondovi, inamiciI trecur Stura i o-
cupari posiIiuni intre Coni i Cherasco. Acest din urm ora
forte prin positiunea sa la confiuenta StureI ell Tanaro, este
ind mal forte i printr'o incingitre bastionat frte bine M
aria cu palisade i cu frise.

www.digibuc.ro
 - 231 -
Ziva de 4 fu intrebuineata hr trecerea lui Ellero i cu a-
runcarea de noi poduri peste Pesic. Sera, avant garda sosi la
Carru; a doua 4i dupe un escarmous de cavalerie, intrararn
In ora5u1. Bene.
Generalul Serurier, plca fa 6 cu divisia sa la Tiinit
bombardi oraul Fossano, quartierul ,genefal al Generalulul
Colli, Generalul Massena se Indrpt contra luI Cherasco,
resturn gardele mad ale inamicului. Trimesel -pe generalul
Dujard i pe Adjutantul meh eful de bualion Marmont, un
oficer frte distins, pentru a recunelte localitatea i a instala
bateriile de obusiere pentru a tea palicadele. Inamicul erase
cAte-va lovitur1 de tun i evacua ormul trecnd iar1 Stura.
Am gsit acolo 28 de tunuri i magazil frte mad. Acest
cucerire este pentru noi de cea mai mare important; ea spri-
jin drpta nstri i ne procuni marl resuise de hran.
Timpul este frte re, plou cu Olean. Am disposat a se
intinde pe Stura poduri de vase.
Se 4ice ca inamicul s'a retras la Carignan pentru a acoperi
Turinul, de care sunt departe cu 9 leghe.
Fussano, se pred; Generalul Serurier, II ocupa. Generalul
Augereau, inaintza spre Alba. i atept In fie-care moment
vestea despre cucerire acestel localitel.
Alba este a nstr ; am dat ordin Generalului Augereau de
a, runca pe Alba imediat mai multe podurl de vase, pentru
a se putea trece Tanaro, care este un r frte larg i [One
repede. Ne aflrn aici in, cea maI frunu5s eara din lume.
Bonaparte.

252. Conditiunile until armistitiu 1) intre armatele

franceze 1 piemonteze
Quartierul=general, Cherasco, 8 florial, an. IV ,{27 A prilie 1790).
2) The ostiliteile vor Inceta intre armata francez in Italia
armata Regelui Sardiniei, de la data dud conditiunile de mal
jos vor fi ratificate pin in 5 cjile dup finele tratrilor cari se

1) Propunerea Generaluluf Bonaparte.

www.digibuc.ro
 231

Incep acum pentru a avisa asupra plcil 4-definitive intre cele

cloud puterl.
2) Armata franced va rminea stpina pe tot ce-a cucerit
de-a-lungul Sand, de la Dmont- pni la Alexandria.
3) Oraul i citadela Coni, vor fi predate trupelor franceze,
tot asemenea oraul i citadeIa Tortone, cu artileria munitiile
de rsboid i subsistentele cart se afl acolo.
Dad oraul .i citadela Tortona, nu pot fi imediat predate
francezilor, se 'va remite provisoriu numai Alexandria.
4) Trupele franceze, vor avea facultatea de a trece pe la
Valenta. Statele Regelui Sardiniei, Ora cnd trupele austriace,
vor fi evacuat teritoriul, vor fi considerate ca neutre, i se va
acorda trecerea armatei franceze In Lombardia, pentru a ataca
armata imperiala In positiunea ce ea va ocupa.
5) Se va permite liber trecere prin drumul ceI mai scurt
curierilor extra-ordinari i adjutantilor Generalului W.- al ar-
matei franceze, pe cari l'ar trimite la Paris, att la dus cit
i la Intors.
6) Tte trupele, oficerit i equipagiile de :rsboit, ale Re-
gelui Sardiniel, cari fac parte din armata austriac in Italia,
vor fi coprinse in sus-disul armistitin. Regele SardIniei va pstra
cadlog pe austriacil ce-i va avea in armata sa.
7) Citadela Ceva, se va preda sad dad nu, armata francez
va fi Jibed, a continua asediul acestei fortrete.
Bonaparte.

253. Directoratului Executiv

Quartierul-general, Cheraseo, 8 nodal, an IV S27 Aprilie 1796).
Asti npte la cloud ore, adjutantul GeneraluluI Colli mi-a
adus o scrisre dup care ve trimit o copie. La acst scrisre
am ficut rspunsul alturat *). Atept In -nptea acsta ultima
sa hotrire, In acest scop voi(j trece Stura i void merge intru
Intmpinarea adjutantulut ce 'mi va trimite.
Regele Sardiniel, Ira fi ast-fel obligat de a Incheia o pace

A) VecIT serisrea No. 252.

www.digibuc.ro
 - 233 -
Alup dorinta D-vstr, fiincl-c, afar de provinciile coprinse
intre Coni, Cherasco, Alba i Alexandria, posedm orau1 i
fortul Coni *1 oraele i fortretele Tortona i Alexandria.
Dad, acsta se va hotari mine, void pleca imediat pe ur-
.
mele la Beaulieu. Void obliga pe ducele de Parma i de Pia-
cenza, a incheia pace. Void ciuta s trec Po, pentru a ocupa
teritorul milanez. Daca nu primitI propunerile RegeluI Sar-
.digniel, 'tni-va fi ma uor peste 15 cjile s iad Turinul, de
cat acum, atuna void avea artileria mea de asedid, void obliga
pe Beaulieu, a trece iarig Po ; ast-fel c jonctiunea mea cu
armata de Alpi va fi mai lesnicis 1 void avea done orae
trarite car' 'mi vor servi pentru deposite. Verr cunce c
.este de mare importanta a 'mi comunica hotfirea D-vstra,
numal mie personal, pentru a clack a -fi angajat in actiune
.clincolo de Po, s am fimpul material de a alege msurile ce
va trebui si iad i a profita de momentul favorabil pentru a-i
face cunoscut Regelui Sardinia intenliunea D-vstrA.
Indat ce armistitiul cu Regele Sardinia va fi Incheiat, void
trimite In Elvetia, unul din adjutantii mei. Consider acest eve-
niment ca unul din cele ma fericite ce se pte inchipui; tog
genraliI i comisarii, Guvernului, II privesc ca i mine.
Dac a sci c nu corespund scopului D-vstr i ca aq
face un lucru contrarid proectelor D-Nstr, acsta ve asigur ar
fi pentru mine, cea mal mare nenorocire ce pot s 'mi in-
chipuesc.
Am prevlut la timp casul i am cerut instructiuni ; mi s'a
respuns c in Imprejurirl neprevedute trebue a me conduce
dup evenimente.
Bonaparte.

254. Generalului Massena

Quartierut general, Cherasco, 8 florial, an. IV (27 Aprilie 1796)
Se ordon generalulul Massena, a detaa imediat din divizia
-sa, un corp de 15oo meni, care va trece Stura i va merge
urgent la Morra, unde se va pune provisori sub ordinile Ge-
meralula Augereau. Nefiind nimic, care s impiedice .execu-

www.digibuc.ro
 234 1
tarea acestui ordin, Generalul Massena, va pune tta promti-
tudinea pentru aducerea lui la indeplinire.
Bonaparte.

255. Genera 1u1u 1 Serurier

Quartierul general, Cherasco, 8 florial, an. W (27 Aprilie 1796).
Se ordona Generalului Serurier si in lips inlocuitorului sti.1,.
ca imediat dup prirnirea acestui ordin, s se pun In miscare
cu trupele diviziunei sale, pentru a trece Stura si a ocupa cr
positie inaintea orasului rossano. Va avea grija d'a alege po-
sitia cea mai militar si a ocupa inltimile cele mai avanta-
gise, stnga sa, inaintea lui Fossano ; iar drpta se va Tre-
lungi paralel cu Stura.
El este prevenit c Generalul Massena, trece In acest mo-
ment Stura cu tt divizia sa, pe podul pe care l'am aruncat
mainte lui Cherasco si va lua positie dincolo de termul sting
al Sturel si Tanarultd.
Din ordinul goneraluld tlef.

256. Conditiunile unui armistitiu, hotarit Intre

armatele Iranceze si piemonteze
Cherasco, 9 florial, (8 spre 9 ore sra) an. 1V (28 April 1,796).
Articolul 1. Tte ostilittile vor inceta intre armata franceza de
Italia si armata Regelui Sardiniei, cu incepere din 4iva in care
conditiunile de .. mai jos vor fi indeplinite pin peste 5 dile
dup sfarsitul negocierilor cad se incep, pentru a avisa la o
pace definitiv Intre cele doua puteri. Orasul Coni, va fi ocupat
de francezi ast-li 9 florial sail 28 Aprilie, a anulul corent,
orasul Alexandria, va fi asemenea ocupat de francezi, asteptind
ocuparea garniznei Tortone, cel mal 0.45 la ri florial sail
30 Aprilie, Alexandria nu va fi ocupat de armata francez,
de cat pina ce va intra 3n posesiunea orasulur Tortona.
Articolui- .11. Armata rancez va rtmanea stapan pe tot
ce a cucerit ast-fel : tte provinciile situate dincolo de iermul
drept al Sturel, pan la confluenta cu Tanarul si de acolo

www.digibuc.ro
 235 --
ormnd irmul drept al acestui fluviu pani la vrsarea in Po,
acsta pe tot timpul cht trupele franceze vor ocupa Alexandria;
cind ins acest ora5, va fi Inapoiat trupelor Regelui Sardinia',
pran faptul ocupaliunel oraFiluI Tortone, de cave francezi, li-
mita va continua de la confluena Sturei cu Tanarul i Ora
la inliimea Asti, pe rmul drept al sus-lisului fluvirt; in
urm drumul mare care duce la Nizza de la Paglia si de ad
la Cassine, va servi ca demarcaiune, de acolo trecnd Bormida,
maI jos de Cassine, armata franceza va fi stpin pc _Ormul
drept al Barmidei pin la vrsarea ei In Tanarul i In fine de
acolo, pra la confluena acestui din urm fluviu cu Po.
Articolul IIL Oraul i citadela _Coni, cum i oraul i ci-
tadela Tortone, vor fi predate- In minele trupelor franceze,
impreun cil artileria, munitiile de rsboirt i subsistenele cari
se gsesc i pentru cari se N,or dresa inventare ; asemenea
pentru oraul i citadela Alexandria, cari vor fi provisoria o-
cupate de francezi, pni and se va preda citadela Tortone.
Articolul IV. Trupele franceze vor avea facultatea de a
trece Po, mai jos de Valenza.
"irticolul V. Se va permite trecerea pe calea cea mat
scurt, curierilor extra,ordinari din tabra armatel franceze
cum i altor oficeri pe carI generalul Ff al armatei Crancezd
ar voi sa-I trimiti la Paris, att pentru dus ct i pentru
intors.
Articolul L Tte trupele, oficeril i equipagiile de its-
boi0, in serviciul Regelui Sardiniel, care fac parte din armata
austriac din Italia, vor fi coprinse in sus-disul armistiliu.
Articolul Vil. Citadela Ceva, va fi predata cu artileria sa,
muniiiile i subsistemele sale, iar garnisema sa se va retrage
In Piemont.
Articolut VIII. Se va dresa, in localitile Coni i Tortone,
sail In Alexandria, ocupata provisoria, in casul ca. Tortone, nu
va putea fi predat la moment francezilor, un act de starea
artileriei armatelor, uneltelor i munitiilor de rsboia, subsis-
tenielor cum i de tunurile cari se vor gsi, de cari republica
francez, va line compt Regelui Sardiniei, adica a-I preda ar-
tileria i a plti dup actele de estimaliune, niuniijie i subsis-

www.digibuc.ro
 -- 236 -
tentele ce vor putea fi consumate, asemenea se va proceda i
pentru Ceva. Trupele din aceste orase, se vor retrage in Pie.,
mont cu armele i bagagiile lor i cu tte onorurile resboiului.
Bonaparte, General ef al armateY franceze; De la Tour,
locoterent General; Costa, colonel, qeful statuluY major.
257. Directoratului executiv
Quartierul-general, Cherasco, 9 florial, au 1V (28 April 17)6).
Vesi gsi alturat aid, Cetatedi Directorl :
i. Copie dup scrisrea ce 1m1-a scris Generalul Colli ;
2. Copie dupa respunsul met *);
3. Copie dup a II scristre a numituldi General ;
4. Condi.tiunile armistitiului incheiat ast-npte blue Genera-
lul la Todr, comandantul armatei plemonteze i Intre mine.
Ceva, Coni i Alexandria, sunt in puterea armatei nstre,
asemenea i tte posturile din Piemont de dincolo de Stura
-i Tanaro ; acesta Insumzi o popidatiune de . . . . i o In-
tindere de . . . . 4* Daca nu v yeti intelege cu Regele Sar-
diniei, voit pistra aceste localitti i voiti inainta spre Turin.
Equipagiul met de asedit va fi transportat spre Coni i de
scolo la Cherasco.
Ateptm decisiunea D-vstr, eu plec mine contra lui Beau-
lieu, Il voit sili s trci iar1 Po, Il voit trece i et imediat
dupa aceia i voit ocupa tti Lombardia, ast-fel ci Inainte
de o lun sper sa ajung la mun;i1 Tirolului, d m intlni cu
armata de Rhin i a lupta impreuna in Bavaria. Acest proect
este demn de D-vstr, de armat i de destinele Francid.
Dad nu veil acorda pacea Regelui Sardiniet yell bine-voi
a m preveni mai inainte, pentru cl, daca voit fi in Lom-
bardia, sa pot a m organisa-in acest scop -i a lua msuri in
consecinI.
Ct despre conditiunile de pace cu Sardinia, puteti dicta
ceea ce ve convine, fiind-c am_ in puterea mea principalele
localitg.
1 Vecy scrisfirea No. 219.
**) Nu sunt puse cifrele.

www.digibuc.ro
 -- 237 -
Ordonall ca 15,000 de meni din armata de Alpi s mi-se
pun la dispositie ;i. s me ajung ; cu aceste trupe voia avea
0 armat de 45,000 meni, din carl va fi posibil s trimit o
parte la Roma.
Dad dornnia-vstra continuall a'ml acorda increderea de
pan acum, i clack aprobatI aceste propuner5, sunt sigur de
reuita : Italia este a D-vstre..
Nu trebue s comptati pe o revolutie in Piemont ; acsta se
va Intimpla, dar spiritul acestor popre nu este Ina pregtit
in acst directie.
Am justificat Increderea D-vstre i opinia tavorabil ce
v'aii format'o despre mine ; voiti cauta nelncetat s v dart
probe de zel i de vointa ferma spre a merita inc stima
D-vstre ,i a patria
Trimiteii-mi 12 companiI de artilerie ura, de ege-ce n'ain
nicl una, asemenea *i. cavalerie cum r un comisar ordondtor
ef abil i inteligent. In present n'am de eh pygmei cari m
fac s mor de Rune in mijlocul abondentei in lam cea mai
bogat de pe glob.
Bonaparte.

258. Generaluluf Despinoy

Quartierul-general; Cherasco 9 florial, an IV (28 April 1796).

Se ordona Generalului Despinoy, de a pleca imediat din Che-

Tasco la Coni, unde va lua comandamentul. Va fi Insotit de
un oficer al armatel piemonteze, purtator al unei scrisori a
Generalului la Tour, pentru a se preda acsta localitate in
mainele fiancezilor, ateptndu-se ordinul Regelul care va sosi
ast-sr,
Generalul Despinoy este prevenit ca Generalul de brigada
Fiorella, se afla cu brigada sa la Boves, aprpe de Coni i
dnsul are ordin de a inainta spre acst localitate in timpul
i. modul ce-i se va indila ; asemenea are ordin de a da un
numr de trupe egal cu acela carl compune actualminte gar-
nisna trupele piemonteze in Coni. ,
Generalul Fiorella, trebue s remin cu trupa sa in afar

www.digibuc.ro
 - 238 -
de ora, pn in momentul cnd garnisna va ei pentru a se
duce la destinaliunea ce i se va da de ctre Generalul Co Ili. In
consecini Generalul Despinoy, va trimite ordinul ad alturat
Genera lulu! Fiore lla, prevenindu-1 de momentul child trebue a
se apropia de Coni : el va intra in ora, dupe ce va fi luat
cunoscinti de foria garnisnel ; se va cere Generalului Fio-
rella pentru acst ocuppre, acela numer de trupe. Se va intra
in localitate, se vor ocupa posturile i se va Intelege cu ve-
chiul comandant pentru a disposa plecarea imediat a garni-
snei piemonteze.
Ceneralul Despinoy, va lua cu sine un oficer de genia, unul
de artilerie i un comisar de rea)oiti ; va constata starea lop-
1it4ei i va dresa un inventar de piesele de artilerie, muni-
tine de tte felurile i de tte magazine; In fine va stabili in
tte pariile serviciului i ale administraliunel, ordinea i su-
pravegherea.
Din ordinal generalulul ef.
259. Comandantulul garnisonel Coni
(Cavaler al de Flecher)
Quartieruhgeneral, Cherasco, 9 florialr an. IV (28 Aprilie 1796).
Ve timet, Domnule, ordinul Regelui D-vstre, pentru a preda
garnisna Coni, oficerului investit cu -ordinul mea. Ve rog in
.consecinti s bine-voi;1 a preda localitatea i citadela Genera-
lului Despinoy, puratorul presentei.
Bonaparte.

260. Generalulul Baron .de la Tour

Cherasco, 9 nodal, an. IV (28 April 1796).
Am primit domnule, ordinul adresat comandantului locali-
t4eI Coni pe care v'al1 dat ostenla de a'mi-I trimite. Maine
voia fi aid spre a atepia ordinul pentni fortreta Alexandria
sail Tonone. Dvstr scifi Domnule, ca distania de aid la
una din aceste localitfiri, impune ca ordinul Regelui sl fie ex-
pediat mline, pentru a putea sosi la i t florial.

www.digibuc.ro
 - 239 -
Una din dividiile armatei mele, se Ai deja In mar spre
.aceste
Sunt asigurat ca Beaulieu evacueaza teritoriul D-vstre.
Sunt incantat Domnule, d aceste relatiuni Itni dart ocasiunea
de a t6 exprima sentimentele i consideraliunea cu care am
onOre de a fi... etc.
Bonaparte.

161. Generalulul Laharpe

Quartierul-general, Cherasco, 9 florial, an. IV (28 April 1796).
Transport-te imediat la Acqui i urmresce pe austriaci In
fuga lor ; ei evaquiaz positiunile i trec Po. Am dat ordine
lui Augereau pentru a apuca calea spre
Am Incheiat un armistitia cn regele Sardinia, prin care ni
s'a dat Coni, Tortone, Ceva, trecerea la Valenta, cum i tte
provinciile coprinse lime Coni, Stura, Tanaro i Po.
Curand voift fi la tine, atept noutti pentru ocupatiunea
localittei Coni i Ceva, pentru a merge spre Tortone i a te
intalni.
Bonaparte.

162. Generalului Augereau

Quartierul-general, Cherasco, 9 flprial, an. IV (28 Aprilie 1.796).
Armistitiul_ a fost semnat i Coni se afla deja in stapanirea
nstr. Maine vom lua In prirnire Ceva i poirnine Tortone.
Am scris lui Labarpe ca, daci are sciri c inamicul se afla
in plin retragere, scrie, pentru-c tu s lei calea spre
Ilizza-della-Paglia. Maine voia fi in cantonamentele vOstre.
Bonaparte.

263. Generalului Haquin

Quartierul-general, Cherasco, 9 florial, an. IV. (28 Aprilie 1796).
Se ordon Generalului de divizie Haquin, de a lua coman-
-damentul garnisnelor i positiilor Ceva, Mondovi i Cher-asco.
In acest scop se va transporta In acest din urm ora, unde'i

www.digibuc.ro
 240 -
va. stabili quartierul general, 4i va avea sub ordinile sale, Iii
fie-care din aceste trel orae cite-un General comandant, ast-fel:.
La Ceva pe Generaiul Miollis; la Mondovi pe Qeneralul
Charton i la Cherasco, pe Generalul Lasalcette. Ceva va avea
garnisn de600 meni ; Mondovi de soo i Cherasco de 7 la 800.
Genera lul Haquin, va da ordine speciale fie-crui dig acett
generali pentru serviciile ce trebue a stab ili, d'a mentine po-
litia in aceste i a asigura paza magaziilor ce vom
putea a vea acolo.
Genera lul Haquin, va pune cea mai mare atentiune pentru
comunicatiunile nstre i a intretine podurile de pe dud. El
este insciintat ca Genera lul de divizie Macquart comanda o-
rapt Coni. Binele serviciuluI pretinde ca el s6 conrespund cu
dnsul asupra tuturor cestiunilor de interes general, iar rela-
riunile In acsta privint trebue s fie frte active.
Generalul Haquin, va fi direct sub ordinul Generalului ef,
ciruia II va da compt exact de tot ceea ce va fi relativ la ser-
viciile localittilor ce-I sunr incredintate, cum 1 de tte ces-
tiunile cu call este in special insarcinat. Va fi In orespon-
dent frte activa cu Genera lut ef al statultd-major in tot ce-
se atinge de aprovisionamentele i magaziile armatei supuse
supra-vegherel sale, cum .1 pentru ori-ce cestiunI de resortul
Statult4-major. Genera lul ef recomanda deosebiteI D-vstre
atentiunI cile de comunicatiune ale armatel nstre i podurile-
de pe dud.

264. Generaluluf Serurier

Quartierul-general, Cherasco, 9 florial, an. 1V 05 April 4796).
Generalul Serurier, va pleca inine dimint IO fiorial, cu
trupele desemnate in instructiunea alaturata, i va sosi miine
diva la Cherasco, unde va primi nuoI ordine. Inainte de -a
pleca se va ocupa de executarea dispositiunilor continute in ci-
tata instructiune.
Dad se gasesc vase, la trecerea FosanuluI, care s fie pro--
pentru a fi Intrebuintate la Intinderea _de podurl, le va
mina la Cherasco.

www.digibuc.ro
 - 241 -
Instructiune pentru Generalul Serurier
General sef md Insrcinzi de a preveni pe Generalul Se-
rurier, a el trebue s plece si c a dat ordine pentru a se
lsa In localittile provinciilor cucerite, trupele necesare pentru
serviciul garnisemelor, ast-fel :
Semi-brigada a 46-a, va urma dividia sa care este destinat a
line garnisn in Alexandria ;
Semi-brigada a 56-a, va rdminea la Coni, pentru a tine gar-
nisn acolo sub ordinile GeneraluluI Macquart ;
Semi-brigada a 12-a, va remnea cu garnisna in Mondovi ;
Semi-brigada a 22-a, va merge la Ceva ;
In fine semi-brigada 55-a, va tine garnisn la Cherasco.
Generalul Serurier, va da celor in drept ordinele alturate.
In ce prhesce serni-brigada, a 55-a, ea se afl la Cherasco,
unde trebue sa i rdmn.
Result din aceste dispositiuni, c Generalul Seruriet ur-
rnzi a se pune In mar miine spre Cherasco, cu a 16-a semi-
brigad de infanterie us&, a 19-a semi-brigad de btae si 2
bataline din semi-brigada a roo, cad vin de la Tende 0 tre-
bue s fie acum la Boves, sail c'ail plecat la Morozzo. Aceste
trupe vor forma dividia sa, si vor fi urmate de semi-brigada
46-a destinat a tine garnizna In Alexandria.
Sunt date ordine pentru venirea batalionuluI r-iii din semi-
brigada a ioo, care se afla la Nizza, si semi-brigade a 2o-a,
de sub ordinile GeneraluluI Garnier.
Aceste trupe sunt destinate a face parte din dividia Gene-.
ralulul Serurier si dar trebue a-I urma miscrile sale.
Din ordinul generalului pf.
265. Generalului Massena
Quartierul-general, Cherasco, 9 florial, an. IV. (28 Aprilie 1796).
Generalul Massena, va pleca cu trupele sale la Alba. Va-
lsa avant-garda sa la Bra, pina cind dividia GeneraluluI Se'
rurier va sosi acolo. Cele done regimente de cavalerie car
sunt atasate diviziune sale, trebue s se duck la Alba.
Din ordinul genoralulul pf.
46
www.digibuc.ro
 - 242 --
266. Directoratulul Executiv
Quartierul-general, Cherasco, 10 florial, anul 1V (29 April 1796).
Orasul Coni a fost ocupat de trupele nstre, el posed o
garnisnii de 5000 de &nett!.
Nu sunt de loc in dubiti c D-vstr nu vet1 aproba con-
duita mea, de re-ce o arip a armatei acord un armistitirt
care 'ml va da timp a bate pe cea-l'alt, un Rege se pune
absolutamente la discretia mea dndu-mi treI din cele mai tari
localitti cum si jumtatea cea mai bogat din statele sale!
Puteti dicta de sus pacea, Regelul Sardinia Ve rog de a nu
scpa din vedere insula Saint-Pierre, care ne va fi mai util
de ct orl-ce port al Corsicei si Sardiniei.
Dac-I acordati portiunea din teritorul Milanez pe care o
voiii cuceri, aceasta numai conditional de a trimite 1.5,000
6men1 pentru a ne seconda si a pzi acst tar, dupe ce
vom deveni stpni pe ea.
In acest timp, voiil trece cu armata D-vstr Adige le si
voila intra in Germania prin Tirol. In acst ipotesa, va trebui
s pstram ca deposit pn la incheerea picei generale, loca-
littile si provinciile ce ocupam actualminte; trebue a mai
aduga la acdsta ca, in igliva cnd cei z 5,000 piemontezi vor
trece Po, ni-se va preda orasul Valenta.
Col6nele mele sunt in mars; Beaulieu, fuge, sper a'l prinde
In curs.
Voiti impune ducelui de Parma cte-va mil6ne contributil.
El vd va face propuneri de pace; nu vd grbiti ins, pentru
ca s pot avea timpul de a'l face sa pltsc cheltuelile de
campanie, s aprovizioneze magaziile n6stre si s ne procure
caii necesall trsurilor pe spesele sale.
Dac D-vstr nu acceptafi pacea cu Regele Sardiniei, dad
proiectul D-v6str este de a'l detrona, trebue a'l amna cite-va
decade insciinandu-md despre acsta, pentru a ocupa Valenta
si inainta spre Turin.
Dupe ce voia bate pe I3eaulieu, si'l voit obliga de a trece
iarsi Adigele, s't cnd voia fi sigur c yeti acorda pacea Re-

www.digibuc.ro
 243

gelui SardinieI i void primi o parte din armata de Alpi, voia

trimite spre Roma 12000 de meni.
Cat despre Genua, prerea mea este ci trebue s pretindeti :
a) is miline ca indemnitate pentru fregatele i bastimentele
din porturile lor ; b) s dispuneti ca acei carI ati dat foc bas-
timentuluI, la Modeste i ail chemat pe austriacI, s fie jude-
cal1 ca trditorI de patrie.
Dac D-vstr m insrcinatI cu tte aceste dispositinni,
pentru cad trebue s pstrat1 cel mai mare secret, voia reu,i
s fac tot ceea-ce doritl.
Dac am re-cad anse de a face o expeditie in Lombardia,
acsta va fi din causa cavaleriei inamice. imi sosesc 40 de
artilerid, carl n'an facut rsboia pana acum i carI n'an cal.
Trimitetl-mi dar 6 companiI de artilerie, nu confiatI execu-
tarea acestel msurI menilor de biuroa, cad lor le trebuesc
Io 4ile pentru a expedia un ordin, in plus c vor avea ineptia
de a mi-le trimite din Olanda, de unde n'ar putea sosi de cat
In Octombrie.
Trupele neostre in acest moment, intr in Ceva, i am pri-
mit ordinul Regelul Sardiniei prin care ni-se liberzi Tortone.
Bonaparte.

267. Cetatnului Carnot

Quartierul-general, Chreasco, 10 florial, an. IV (15 Aprilie 1796).
Armistiliul incheiat tntre Regele Sardiniel, i nol, ImI des-
chide comunicatia prin Turin, ast-fel c mi se economisece
jurntate de drum ; voin putea de aci Inainte primi ordinile
D-vstr i a v cunce intenliunile, pentru directiunea ce
trebue a se da armata
Sunt stpan pe Coni, Ceva i Tortone ; acorn voesc a trece
Po i a intra Iri teritorul Milanez ; In treacat, sper sa pun
maina pe ducele de Parma pentru a-1 sili s pltsci scump
incapinarea sa.
Proiectul me0 este de a ajunge pe austriacl i a-I bate
Inainte de a primi rspunsul D-vstr, pentru ca In &ma s
pot inainta spre Turin, Neapole saa in Austria,
www.digibuc.ro
 244

Dac Regele Sardiniei, ar afla Inaintea mea a nu voill a-i

acorda pacea mi-ar putea face un
Dac nu voiti a acorda pacea Regelui Sardiniei, lucratI ast-fel
ca e st fi Insrcinat a'l Incunosciinta despre acsta, ca la
rIndu-mI sa am tot timpul necesar pentru pregtire, i nici
plenipotentiarii sel la Paris s nu scie acsta.
Dac acordni pacea RegeluI Sardiniei, prescriet1 conduita ce
trebue a se avea cu Genua, Parma si Roma.
Beaulieu, are Ind cu densul 26,000 enrienI bine equipati, la
Inceputul campaniel avea 38,000. Ea naintez cu 28,000. El
are o cavalerie tare de 4,000; a mea nu este de cat de 3,600
si In rea stare.
Curtile din Turin si din Viena, la Inceputul campaniei se
asteptaii la succese sigure. Armatele inamice combinate eraa
de 85,000 de tmeni ; e le-am bitut cu 35,000.
Ath trebuint de ajutre ; armata de Alpl pOte s'mi pro-
ctire 15,000 de 6meni. Generalul Chateaneuf-Randon, ar
trebui pun la dispositie cei 3000 de meni ce 'I-a re-
iinut la Nimes i cati arm fost destinati pentru armata de Italia.
Cu acest ajutor, Italia va fi a nstr i voi putea inainta In
acelasi timp spre Neapole i Mantoua, mal ales dac void
parveni a bate pe inamici peste puin timp.
Tocmai mi-a sosit un oficer de genia. Ve rog a'mi trimite
artilerie useor.
A dori sa am In serviciul armatei mele pe generalul Ba-
ragney-d'Hilliers, el mi-a cerut acsta.
Bonaparte.

268. Generalului Baron de La Tour

Cherasco, 10 florial, anul IV (29 Aprilie 1796).

Domnule am primit in acest moment amabila D-vstr.

scrisre, impreun cu cele done ordine ale Regelui, pentru Ceva
Tortone.
In acest moment, nu se afi de cat un mic detasament la
Fossano, care se va retrage treptat; poi-rnaine nu va mai fi
www.digibuc.ro
 - 245 -
niment la Bra i voiti avea onrea de a v vesti despre
.acsta.
Dincolo de Stura nu voitl tine de cat un corp de garda
pentru podul de la Cherasco.
Am cerut s mi-se comunice de ctre generalul comandant
al garnisdonel Coni, Situatia magaziilor de la Ntre-Dame de
l'Olme ; Indat ce voiti primi rspunsul set, voit avea onre
a ye rdspunde.
Adjutantul mea plea la Paris, veil bine-voi a face sa-i-se
libereze un passe-port i un ordin deschis a i-se pune la dis-
positie cail de pv necesari.
Voitl avea trebuint de 1 000 de cal de ham, pe cari do-
resc a'i cumpra din Piemont ; v'a1 fi recunoscator. daca afi
intra tn tratare cu cetinul Tevnin, agentul ef al transpor-
turilor *i 'I verI primi oferta sa pentru procurarea acestor cat.'
Adujutantul D-vstr ye va remite o not de oficeril priso-
nierl de rsboiti. lnilat ce 'mi yell face cunoscut numele zcelor
pe cart doriti al avea, voia ordona s v fie trimi1 fie la
Coni, fie la Cherasco, i D-vstrit m veil Indatora tritrw
indu'ml pe at notri la Tortone sail la Cherasco.
Am dat ordine pentru ca guvernorul orauld Mondovi de
care v interesatl, s se tritrci Inapol.
Sunt cu considera;ie i stim Domnule... etc.
Bonaparte.

269. Generalului de brigad Miollis

Quartierul-general, Cheraseo, 10 florial, an. 1V (29 Aprilie 1796).
Generalul de brigad Niollis, va gsi alturat aid o scri-
sre pentru Generalul-major conte Tornaforte, guvernor al
fortulul Ceva, prin care acest guvernor este obligat a preda
francezilor fortul, munitiile artileria, subsistentele
i aprovi-
sionamentele de tot feltil.
Garnisna va ei din Ceva i se va transporta la destinaliu-
nea indicat de catre Generalul coitiandant al armatei piemon-
teze. Generalul Miollis va ocupa tte forturile sail posturile

www.digibuc.ro
 246

0 se va intelege cu fostul guvernor pentru plecarea fr in-

tirdiere a garnisemd.
Se va constata prin inventar starea artileriei, a muniiiilor
de resboit, a subsistentelor i in fine tot ce se va gsi in fort,
In acest scop se va Intrebuinra un comisar de resuohl, un o-
ficer de genig i unul de artilerie ; restul trupelor i al tunu-
rilor, cart ati sarvit la asedia se vor aranja dup cum se va
crede maI nemerit. Generaiul Miollis este prevenit a s'a ho-
deft un armistitift intre francezi 0 piemontezi, conditional ca
aceti din urm s ne predea ornele Coni i Alexandria, In
carI vom intra peste 24 ore.
Din ordinul generalului tie
270. Comandantulul fortului Deva
Contele de Tornaforte
Quartieral-general, Cheraaco, 10 florial, an. IV (29 April 1796).
Ve trimit Domnule, ordinul regelui D-vdstr pentru a preda
fortul Ceva, oficerului Insrcinat de mine. Ve rog dar, s bine-
voili a preda citadela Generalulul Miollis, purttornl presen-
tuld ordin.
Bonaparte.

274. Generalului Kellerman, comandant ef al

armatei de Alpi
Cherasco, 10 florial an. IV (29 Aprilie 1796).
Voeam Cettene General, se trimet astlli pe Generalul
Serurier, cu 10,000 men1 spre Fossano 0 Saluces, pentru a 'mI
deschide comunicatia cu armata D-vstr, i a ve cere cd
6000 de meni despre cad Directoratul Executiv i-a pus la
dispositia mea dandu-ve ordine a-I reuni la Brianon. Ve rog
a disposa ca aceste trupe sa trci pe d'inapoia StureI prin
Coni, phi la Cherasco, unde le voila da ordine in conse-
cint. Coni, Tortone 0 Ceva, sunt ale republiceI, asemenea i
tte provinciile coprinse intre Stura, Tanaro, Po i ducatul
Piacenza.

www.digibuc.ro
 247

MI dori asemenea send' trimiteti +ow ()talent prin valea

Aostel, pentru care am obtinut libera trecere de la curtea
din Turin
Generalul Berthier, v va incunosciinp de tot ce s'a pe-
trecut in timp de 15 aile i de conditiunile armistitiulut care
s'a incheiat.
Sunt cu consideratie, Cettene General, etc.
Bonaparte.

272. Generalului Meynier

Quartierul-general, Cherasco, 10 florial, an. IV (29 Aprilie 1796).

Se ordon Generalulut Meynier, a merge de indat la co-

mandantul pieteI qi citadelet Tortone, care i s'a Incredintat.
In consecint, se va Intelege cu generalul Laharpe, care se
afl la Clavesana, i care II va inlesni mijlcele de a intra in
Tortone cu I,5oo ment. In cas ins cii, positiunea trupelor
tmpratulut va face imposibil executarea acestet dispositiunt,
va ntepta sosirea generalului et care lia veni miine la di-
vizia generalulul Laharpe. Se altur pe lng acsta, ordinul
Regelut Sardiniei atre guvernorul oraplut i citadelei Tortone
pentru ale preda francezilor
Generalul Meynier dupe ce va preda guvernorului ordinul
Regelul, va disposa intrarea trupelor franceze tn. Tortone i
va ocupa posturile. El se va intelege cu guvernorul in pti-
vinta evactarei garnisnet piernonteze ; in executarea acestor
dispositiunI, va fi tnsolit de un comisar de resboia. de un o-
ficer de artiletie, unul de genia, i va dresa un iuventar de
starea in care se gsece localitatea, ouvragiile, bastimentele,
munitiile de resboia i subsisteutele ; tn fine, va lua tte dis-
positiile i precautiunile necesare pentru ca acst localitate s
aduc republicei tte avantagiile la cart se wpti.
Din ordinal generalulai f, i el .

www.digibuc.ro
 248

273. Cetatnului Lambert

Quartier general Cherasco, 10 florial, anul IV (29 Aprilie 1796).

Comisarul ordonator ef, este rugat a lua tte dispositiunile

i a da ordinile cele maI precise pentru a se instala spitale la
Cherascho, Mondovi, Ceva, Coni i Garessio. Va stringe tte
efectele, paturile, i'mbrcmintea, equipamentul, provisiile de
hran, i in fine tte obiectele cart apartin serviciilor admi-
uistratiunel armatel, cari aa lost gsite In provinciile cucerite
i va instala magaziile necesare in localitrile sus numite.
Nimic nu trebue s se risipsc, totul s fie adunat.
Fiind-c la Cherasco i In alte localitll existi o mare can-
titate de obiecte spitaliced, se vor aprovisiona spitalele din
localitjile sus citate ; iar prisosul se va transporta prin Coni
la Nizza. El va ordona a se transporta la Ceva o parte din
obiectele carI se afl in fort.
Comisarul ordonator ef, este de asemenea rugat a da or-
dine agentilor i efilor diferitdor servicit administrative, a'm
trimite cAte o situatie de tte objectele i magaziile luate de
la inamic.
Bonaparte.

274. Generalulul Massena

Quartierul general Cherasco, 10 florial, anul IV (29 Aprilie 1796].

Generalul Massena, va pleca cu dividia sa mine 1 1 curent

de la Alba la Nizza de la Paglia, de unde va trimete patrule
de recum5cerI spre Acqui i ctre positiile ce va fi ocupid
inamicul in imprejurimile acestei localittI. Regimentul de dra-
goni care se afl la disposiOa generaluluI Massena II va urma
divizia in acest mar. Regimentul de husarI va pleca !Wine
la 5 ore dirnina i se va pune in mar spre Clavesana. Se
va ordona un pichet de 5o meni din acest regiment genera-
lulul ef la 5 ore diminta.
Din ordinul generalului ;let
www.digibuc.ro
 - 249 -
275. Generalului Dujard.
Quartierul general Cherasco, 10 florial, anul IV (29 Al rilie 1796.
Generalul Dujard, va lua disposiiii ca artileria claria i
parcul care va sosi mine la Alba, sit plece tn diva de 1 2 la
Nizza della Paglia.
Generalul Dujard, trebue a urma nelncetat pe generalul ef ;
In consecinta, se previne cii mine la 5 ore diminta domnia
sa plc.
Din ordinul generalulul ef.

276. Generalului Augereau

Quartier general Clavesana, 11 florial, anul IV (30 Aprilie 1796).
Se ordon generalulul Augereau, all dirige marul sda, spre
Bistagno i Bormida, de re-ce, generalul Massena a plecat
deja ast-41 dimint cu tt dividia, de la Alba la Nizza della
Paglia.
Din ordinul generalul La fief.

277. Generalului de brigadi Pelletier.

Quartierul general Alba, 11 florial, anul 1V ( 0 Aprilie 1796).
Se ordon generalulul Pelletier, care trebue s sossc ast-41
la Alba cu semi-brigada a 46-a, a pleca mline cu aceste trupe
i a ajunge tot tn acst di la Nizza della Paglia, unde va
primi nuol ordine.
Din ordinul generaiulul fief.

278. Generalului Serurier

Quartier general Alba, 11 florial, anul IV (30 Aprilie 1796).
Se ordon generaluluI Serurier, ca maine 12 curent, s plece
-cu trupele sale de la Bra la Alba, unde 41 va tntruni dividia
i unde va primi nuol ordine.
Din ordinul generalului fief.

www.digibuc.ro
 - 250 -
179. Generalului Despinoy.
Quartier-general Acqui, 11 florial, anal IV (30 Aprilie 1796).
Veil bine-voi a v6 transporta cat mai urgent posibil la Acqui
i de acolo In localitatea unde va fi quartierul general.
Bonaparte.

180. Cettnului Faypoult.

Quartier-general Acqui, 12 florial, anul IV (1 MO 1796).
5untem deja de ieri la Acqui, Beaulieu fuge aa de repede
c nu'l putem ajunge.
Mine Laharpe va fi la Tortone, unde doresc mutt a avea
n convorbire cu d-vstri asupra unei cestiuni importante.
Trimeteti-mi o nota geografica, istorick politica i topogra-
fic a principalelor feode imperiale vecinale Genuel, pentru a
studia i g. lua msurile cele ma bune.
Trimeteli-mi o not asupra ducilor de Parma, Piacezia i
Modena, fortele militare de call dispun, localitlile Intrite ce
posed, i In ce consist bogtiile acestor tali ; mai ales trime-
teti-mi i o not de tablourile, statuele, cabinetele i diferitele
curiositli, cari se gsesc la Milan, Parma, Piancezia, Modena
i Bolognia.
Und tnchiasem pacea cu Ispania, ducele de Parma trebuia
s conlucreze la acsta ; pentru-ce n'a facut'o el re ?
Trimeteti imediat la Tortone 6000 perechi pantofi.
at despre cetitnul Giacomone, s'l lsrn acoperit de ru-
ine i infamie, ducel s6rta unde va voi. Am pus in cunos-
cinl pe guvern de purtarea sa pentru a nu mai fi admis a
servi cu francezil.
Bonaparte.

281. Cetatnulut Faypoult

Quartierul-general, Acqui, 12 florial, an, IV (1 MaT 1796).
Alturat pe lang acsta, yeti gsi, Scumpe Ministre, copie
dupa armistitiul ce am Incheiat cu Regele Sardiniei. Trupele

www.digibuc.ro
 - 251 --
nstre a intrat deja in Coni i Geva , mine intr in Tor-
tone. In oraul Coni am gash afari de munitii, tte maga-
ziile armateI Sarde.
Beaulieu trece Po, i caut tn fundul Lombardiei, un re-
fugiu spre a scpa de armata francezi. El a declarat Regeld
Sardinid Ca nu voesce a se opri de cat la Lyon, n'a apucat
insa pe drumul acesta.
Nu exist in Piemont, nid cea mal mica idee de o revo-
lutie, i nu cred c Francia ar vroi s'o provoace pe socoteala sa.
Bonaparte.
282. Generalului Lasalcette
Quartierul-general Acqui, 12 florial, an. IV (1 MaT 1897).
Sunt informat generale, ca serviciul se execut f6rte rea lii
garnisna ce comandati. Sun asigurat c barierile nu se ridick
nptea i c se trece puntea fr passe-One liberate de armatL
176 rog a da ordine, ca tutul s se execute in cea mai per-
fect regul.
Bonaparte.
283. Intendantului provincid Acqui
Quartierul-general, Acqui, 12 florial, an. IV (1 MaT 1796).
Este indispensabil domnule, s da/I ordinile necesare pentru a
se versa armatei, de catre tte comunele provincieI Acqui
4000 quintale de fain.
Vet! bine-voi a face repartiliunea acesteI rechisitiI pe co-
mune, in raport cu bogatia fie- careia ; trebue s masuri
ast-fel, ca cu tncepere de maine s fie gata ilnic, cite o sut.
quintale pentru a se alimenta cuptrele.
Bonaparte.
284. Generalului Dujard
Quartierul-general, Acqui, 12 florial, an. IV (1 MaT 1796).
Generalul de artilerie Dujard, va trimete in grab la Sa-
vona un oficer, care va expedia la Acqui tte uneltele ne-

www.digibuc.ro
 252

cesare artileriei de campanie, cum 0 provisiunile infanteriei

car! se gsesc la Millesimo, Altare, Savone, Vado i Finale.
Va disponsa a se Intruni In rada de la Vado, tte bastimen-
tele incircate cu equipagiul de asedid, 0 va face inventariul
pe care II va aduce imediat la quartierul-general.
Bonaparte.
285. Generalului Berthier
Quat:tierul-general, Acqui, 12 florial, an. IV (1 Mal 1796).
Veti da ordine generaluldi comandant al garnisonei Coni, a
forma o gard de 5o oameni, care va fi postat la podul de pe
Stura 0 schimbat la fie-care 15 dile; acesti so meni vor face
serviciul de gard intre pod i Fossano ; In acest scop se va
stabili acolo o barac.
Generalul comandant al garnisnei Cherasco, va tine gata
de asemenea un corp de gard de 18 meni dincolo de Stura ;
tn acest scop se va stabili o mid redut pentru aprarea po-
dului, in care se va instala o pies de 3. Acst redut va fi
plasat dincolo de Stura spre Bra, pe culmea din drpta po-
dului la o distant de trei, patru toise.
Bonaparte.
286. Municipalittil din Aqui
Quartierul-general, Acqui, 12 florial, an. 1V (1 MaT 1796).
Municipalitatea din Acqui, va da socotl 1 efului de stat
major al armatei franceze, de Ore efectele de imbrIciminte,
i mai ales de pantofii cari s'au lsat la Acqui, de ctre ar-
mata austriaci ; va da asemenea ordine locuitorilor a declara
ast-di municipalitte (care este timid la rndu-i a da compt
efului de stat major) tte armele, munilia de rsbolu i sub-
sistentile, tte efectele de equipament 0 imbrcminte 0 in
general tot ce va fi lsat armata austriaca ; in caz de neexe-
cutare i nedechrare la timp a celor mai sus, se va proceda
la perchezitia domiciliari a locuitorilor.
Armata francez avnd neaprat trebuint de pantoft, mu-
'
www.digibuc.ro
 253

nicipalitatea este rugata a preda ast-di soe perechi comisa-

ruin! de r6sboid, repartisandu-i pe locuitori, potrivit mijlcelor
de cari dispun ; Costul acestor pantofi va fi rambursat
pe baza chitantei comisarului de rdsboi, care va con-
stata predarea.
Necisittile armateI fiind imperise, municipalitatea este pre-
venita ci la caz de Intardiere tn executarea requisitiel panto_
filor, requisitia acsta se va face de catre armata.
Ballet adjutorul adjutantilor generatl, este Insrcinat a veghea
la executare presentulul ordin.
Bonaparte.

287. Generalului Berthier

Quartierul-general, Acqui, 3 florial, an. IV (1 Mai. 1796.
Veti ordona a se continua cu perceperea taxelor de trecerea
podurilor de pe Stura ca i mai tnainte; banii cari se vor in-
casa din aceste taxe, se vor pune la dispositiunea Cetalnului
Andreossy, directorul equipagiului de podurl al armatei.
Se va continua de asemenea cu plata taxelor la podurile de
pe Fossano ; iar banilor strtn1 Ii se va di aceia1 destinatie.
Bonaparte.

288. Cetitnului Lambert

Quartierul-general, Acqui, 13 florial, an. IV (4 Mal 1796).

Nu se va mai fabrica paine la nid un cuptor din cele a-

flate la Genua, de cat nurnal pentru hrana garnisnei.
Nu se va mai fabrica paine nici la Coni, nici. la Mondovi,
nid la Ceva, nici la Pont-Derlin, de cat pentru garnisna.
Se va fabrica la Cherasco pentru diviii.t Generalului Seru-
rier, *i la Acqui pentru cele-l'alte dividit ale armatet.
Vei avea la Cairo, o magazie de moo sad fain, aprovi-
sionament pe care '1 yeti alimenta netncetat de la Savone.
www.digibuc.ro
 - 254 -
Am ordonat intendantului de a ye procura 4,000 quintale
de Rini pentru Acqui.
Bonaparte.

289. Sefului de brigada Sugny

Quartierul-general, Acqui, 12 florial, an. IV (1 Mat 1796).
Seful de Stat-Major al artileriel Sugny, va libera dividiel
GeneraluluI Laharpe, 80000 cartuse din acele luate de la
Austriaci.
Bonaparte.

290. Generalului Laharpe

Qartierul-general, A qui, 12 florial, an. 1V (1 Mai 1796).
Se ordon GeneraluluI Laharpe a pleca asta-d1 din Acqui
cu dividia sa si a merge la Rivalta, sail ma departe dad 'I
va fi cu putinl pentru a putea ajunge maine la Tortone.
Se aneitza pe ling presentul ordin seria parolelor si a
proclamatiilor date pentru a doua chenzin a lunei florial, cum
si un bon pentru primirea a 8o,000 cartuse. Fiind-c aceste
cartuse stint rmase de la armata austriac, se va constata daca
glntele nu cumva sunt defectu6se, dup curn sail maI gsit
la cmpul retransat al CeveI.
Generalul Laharpe, va inmana GeneraluluI Victor, ordinul
prin cari i se face cunoscut c semi-brigada sa trebue si as-
tepte la Acqui pe Generalul Augereau.
Din ordinul keneralaluI kief.
294. Generalului Massena
Quartierul-general, Acqui, 12 florid, an. IV (1 Mai 1796).
Se ordon Generalului Massena, a pleca din Nizza-della-
Paglia, mine 13 curent la 5 ore diminta cu Intl-6ga sa di-
vizie, pentru a merge la Castellazzo, Intre Bormida si Orba;
pe data ce va sosi acolo, va ocupa tre bArcile cari se afld pe
cele doue rfurl cari vor fi In apropierea sa, pentru a putea
ast-fel s arundm pe rturi podurile trebuincioase.
www.digibuc.ro
 255
Se previne generalul Massena, ca Intiul regiment de hu-
sari i al 15 de dragoni, care in acest moment sunt i fac parte
sa, trebue s plece de lndata la Rivalta.di-Sarivia.
Este de asemenea incunotiintat ca Generalul Beaumont, va
pune la dispositia sa regimentul 24 de vnatori calli i re-
gimentul al 8 de dragonl, care vor urma marul dividieI sale.
Generalul Massena va lua tte precautiunile necesere, pentru
a asigura subsistentele i furagiul trupelor, lucru ce ti va fi
uor inteo tara aa de bogat In substante i furagia.
Din ordinal generalalui
292. GeneraluluI Beaumont
Quartierul general, Acqui, 1`2 florial, an. IV (1 Mai 1796).

Se ordona Ganeralului Beaumont, a placa mine 13 curent

din Nizza-della-Paglia, impreun cu trupele calri de sub or-
dinile sule i anume : regimentui to de vnatorl, 5, 20 i 25
-de dragoni; pentru a ajunge la Bosco, tot in aceiai ii, atep-
tnd acolo noui ordine.
Fiind-ca comisarul ordonator ef, se afl mutt inapoia guar-
tierului ganeral, ca i cele-l'alte serviciI administrative, este
necesar sa se trimita inainte un oficer inteligent, pentru a a-
sigura trupelor turagiul i substantela.
Generalul Beumont, va da ordine trupelor calari cait trebue
s fie pe drum pentru a ajunge armata, ast-fel ; regimentul 13
de husari, 2 excadreme din al 20-lea l un detaamant de ioo
husari se .vor transporta din punctele unde se vor afla i pe
drumul cel mai scurt, la Tortone. Se va cere Generalului
Augereau, care va trebui s fie mine la Bosco, seria parole-
lor pantru a doua chenzina din florial.
Din ordinul goneralului
462. Generalulul Augereau
Quarlierul-general, Acqui, 12 florial, au. IV (1 Mai 1796).
Se ordon Generalului Augereau, a pleca imediat dup pri-
mirea acestui ordin cu divizia sa, de la Bistagno la Acqui, de
www.digibuc.ro
 256

pude va pleca rnline 13 spre Bosco i acolo va primi nous

ordine. Va lua tte dispositiunile nesesare pentru asigurarea
furagiilor i subsistentelor, ceea ce de alt-fel nu-T va fi dificil
inteo tar aa de bogat. Dac are trebuint de cartue, i-se
vor libera la Acqui, pentru care va face In ast-sear cerere
efului de stat major.
Din ordinul generaluluT ef.
294. Generalului ef al armatel piemonteze
(Acest tltlu 11 (II Bonaparte baronulul de la Tour)
Quartierul-general, Bosco, 13 florial, au. IV (2 Mai 1796).
Am aflat, Domnule, a neapolitanii ail ocupat Valenza. In
teresului Regelui i al republicei sunt de acord i pretind ca
s alungati fra intardiere aceste trupe din Valenta.
Curagiul de care armata D-vstr este Insuflelita i pe care
lnsu-mi, l'am apreciat ; nu 'mi lasa nici-o urm de tridoiala 6
yeti reocupa indata Valenza ; yeti cunsce de alminteri ca a-
csta este una din clausele armistitiului pe care l'arn Incheiat
Daca yeti avea nevoe, v6 pot da ajutor, o divizie din ar-
mata ce comand.
Generalul ef al statului major, va avea onre a ve trimete
maine situalia prisonierilor piemontezi de la intrarea nstr in
campanie.
Me voia grabi a ve trimite clt mai de curnd posibil pe
aceia care-i doriti de preferint.
Bonaparte.
295. Generalului Berthier
Quartierul-generaf, Bosco, 13 nodal, an IV (2 Mal 1796.
Veti bine-voi a trimete imediat un adjutant pentru a par-
curge Impreun cu 25 de ventori trmurile Orbel. In acest
parcurs va prinde tte vasele pe care le va intilni pentru a
arunca un pod pe Orba, ceea-ce va Inlesni comunicatiile tntre
Bosco i Castellazo.
El imi va da compt de ceea-ce a fcut inainte de 8 ore sra_
Bonaparte.

www.digibuc.ro
 257

296. GeneraluluI Augereau

Quartierul-general, Bosco, 13 florial, anul IV (2 Mal 1796).
Generalul Augereau, va instala brigada generalului Rusca
In orasul Frugarolo, land tte precauiiunile necesare pentru
a se pzi bine ; in consecini va avea garde marI frte atente ;
restul divizieI sale, va bivoaca sub arborI, la stinga si innapoI
de Frugarolo, pentru a acopefi Bosco, unde se afl quartierul
general. Va trebui a se trimete patrule pn dare iermurile
Orbel. Trupele clrI sunt bivoacate la drpia lul Frugarolo.
Generalul Beaumont are ordinul a. trimite inainte pe drumul
de la Bosco la Alexandria, un dctasament de too cal,un altul
Inaintea centrulta sda la aceeasl distan, si In fine un al treilea
Inaintea dreptei sale.
Ge3eralul Augereau este Insciiniat c generalul Laharpe cu
divizia sa se afla la Rivalta-di-Scrivia, 7 mile la drpta lui
Bosco si la 2 mile de Tortone ; generalul Massena cu divi'zia
sa, se afl la Castellazzo, la patru sag cind mile de stinga
sa ; asemenea este insciinat cl generalul set- a ordonat a se
fabrica pinea necesar dividieI sale la Bosco.
Din ordinul generalalui tief.
297. Instructiune generalului Beaumont
QuartieruI-general, Bosco, 13 florial, anul IV (2 MaI 1798).
Generalul Beaumont, va aseda bivoacul cavaletie, la stinga
si inapoia satului Frugarolo, prelungindull linia trupelor spre
Rivalta unde se afl generalul Laharpe cu divizia sa.
Generalul Rusca, cu brigada sa, va ocupa Frugarolo ; iar
restul divizieI GeneraluluI Augereau, va bivoaca inapoia stingeI
acestul sat si inaintea localitld Bosco.
Generalul Beaumont, va trinaite un detasament de too cal,
la trel mile de Frugarolo, va avea garde marl si va trimete
patrulcle Ora pe Ormurile Bormidel. Va trimite de asemenea,
inaintea centruluI trupelor sale ciitre Tortone, un corp de
ti-upa, care va detasa patrule la drpta si la stinga, tot ase-
menea si spre Rivalta, pe drumul de la Bosco la Tortone. Va
17
www.digibuc.ro
 - 25 8 -
ordona comandantilor acestor detaamente cea mat mare supra-
veghere, i vor comunica repede tte nout4i1e pe cari le vor
avea de la inamic, avdnd grija d'a nu da sciri fale.
Generalul ef a ordonat s se fabrice la Frugarolo 5000
ratil pAine, pentru trupele calrl ; asemenea 2000 ratii la Casine
pentru aceleag trupe. Generalul Beaumont va trimite s se
primsc acdst pine de la punctele mentionate.
Din ordinal generalulul ef.

298. Generalului Massena

Quartierul-general, Tortone, 14 florial. anul IV (3 Me 1797).
Se ordon generalului .Massena, a forma de urgent un ba-
talion de grenadieri din tre companii ale semi-brigade 84 i
din trel ale semi-brigade 21, el va incredinta, comanda efulul
de batalion care a trebuit s fie deja desemnat in urma ordi -
nului generalului ef, asemenea i pentru numirea adjutantului
major.
Generalul Massena, va forma de asemenea, un batalion de
carabinieri, din trei companif din intlia semi-brigld de infan-
terie ur, i trel companii din a treia semi-brigad.
'I. se atrage atentiunea, c mai inainte de a forma batali-
nele -sus 4ise, companiile se vor complecta pe efective ; iar
btalinele, vor fi gata de plecare poi-mine.
Acela ordin, gencralului Augereau pentru a forma doud
bataline, unul de grenadiri i altul de carabinieri, cu corn-
panil din semi-brigaaelee-meniionate.
Acela ordin .ge'neralilot'Serurier i Laharpe pentru a forma
fie-care cite un- hatalion ile grenadieri.
Din ordinul generalulul

299. Generaluhfi Laharpe

Quartierul-general, Bosco, 14 florial, an IV (3 Mal 1796).
Se ordon generalulut Laharpe, de a trece imediat Scrivia
cu tt divizia sa, i a intra tn Tortone ; el este incunoctin;at

www.digibuc.ro
 259 --.

.c jumtate din trupele semi-brigadel a 46-a, all ordin a se

transporta In acst localitate spre a sine garnisona.
Generalul Laharpe, va prelui cAt este de important de a
menline cea mai exacta disciplina, d'a impune armatei res-
pectul pers6nelor i al proprietalilor i a stabili cea mai mare
ordine in rechisiliile sail disposiliile ce le va ordona pentru
Irnirea trupelor.
Din ordinnl generaluinT ef.

300. Genera 1u1u 1 Laharpe

Quartierul-general. Bosco, 14 florial, an. -IV (3 Mal 1796).
Vei bine-voi scumpe Generale, de a ;rimite so de vntori,
la oraul Novi, cu ordin a'ii procura 4ilnic ate 15,000 ralii
.de pine i a li-le trimite la Tortone.
Trimit, un batalion din a 46-a semi-brigad pentru a ocupa
Francavilla.
Bonaparte.

NOTA. Cartea II, va cuprinde alte 300 piese, privit6re campaniel din
Italia din 1796.

www.digibuc.ro
. N1,1 >7.4.

www.digibuc.ro