-

ISTORIA ROMÂN1LOR

BERL( 1786-1800

www.dacoromanica.ro
ISTORIA RONLOILORO
CURSÙ FICUTÙ LA FACULTATEA DE LITEBE DIN BUCURESCI

DUPE DOCUMENTE INEDITE

DE

D. PROFESOR() V. A. URECHIA
MEMBRU ACADEMIEY ROMINE, MEMBRU CORESPONDINTE ALU ACADEMIEI SPANIOLE,
1NSTITUTULUY ETNOGRAFICU DIN PARIS, F AIX ALTORe DIVERSE SOCIETATY t CONGRESE
LITERARE SI. ISTORICE, MEMBRU FUNDATORU ALU ATENELLUT ROMANU ETC.

PUBLICATG

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

DE

COMITETULO DE STUDENTI AI FACULTITEI DE LITERE DIN IMMESH.

SERIA 1786-1800

TOMUL III
CU NUMER6SE ILUSTRATIUNL PLANURf DE RESBOIO ETC.

-C=>

BUCURESCI
IPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GÖBL
23, STRADA DOMNEI, 23
1892.

www.dacoromanica.ro
 N. P. MAVROGBENI
born nu terei Rombniei si Mol dovei

www.dacoromanica.ro
 J.POPESCU B JENARIT
AUTO R.. :111.r.r%I.W
v o Lta 9z757. az72a-ado.td. ///-

P REFATA

Cand In prefata tomuluI nostru aratatt, ca mal totl is-

toricii nostril modernI, nu s'at ocupatil de secolult alt 18-lea, de
cat intiunt modt cu totult nesuficientt i cu ma" dinainte hotarita
intentiune de a gasi rét tott ce domnil fanarioll at fri.cult in téra,
sciamt bine, cà void starni rèsboit asupra'ml; dar de rèsboiti ca
acesta nu trebue sà se téma cine isi implinesce in consciinta o datorie?
ApoI datorie, este pentru unt istoricil, de a fi dreptil in apre-
cierile séle, chiar déca curentele stabilite nu ar admite asemenea im-
plinire de datorie.
Acésta amt fatutt fara pregetare. Amti araatt in tomurile I si
II, in modt documentat, iar nu cu vorbe gole, ce aU facutil bunt
si ce ail facutil rèti domnitoril dela 1774 pan& la 1786. Totti ase-
menea fäcul i prin acesta alt 111-lea tomü, pentru anil 1786 pana
la 1791.
Déca cu tomult alt lucraril mistre amt sgandaritil supe-
rarea unora din cel deprinsI a face istoria dupa povestl, orl dupa
curente politice, iar nu dup. documente, apol, in urma publicarei to-
mulul de fata, inch pana sa nu apara mntregû, supérarea acelora s'ail
urcatil la unt diapazont forte naltt.

www.dacoromanica.ro
II

Pana si in sînulù acadmiel, unde s'ar crede ca santa sa ur-

maresce de mintl potolite, ara.' aflatù colegi, cari sa m6' lina de ral
ca urmaiù vechia deprindere de a injura, cu spurne la gura,
pre totl domnil greci, dela o l-alta, chiar cand gasa' cä atI fa-
cutti fapte frum6se,--Orl prin aluziuni, orT directa, lucrarea mea ati
fostù criticata, dar totù numai cu clieurile obianuite in istoriile
nóstre scolare, ca eU adeca', din nisce bragagii dela Constantino-
pole, ama facutù domn1 de tréba'.
Alai inlêiù, niel unulti din domnil de mil ocupatù nu
sciù sa fie fostil ajunsù la tronuri directa din meseria de braga-
gia, dar ciliar de ar fi fostti asla, ce are a face originea josnica a
omuluT cu istoria laptelor lul proprie ?
Dintr'unti porcara se trage dinastia serba i cate alte dinastil
totù asemenea josnice origini potù avea
Datoria mea, ca istoric, era sa nu aseundtl faptele bune, niel
cele rele ale nimaruT, l'ara sa m'é preocupù despre originea familiel.
Acésta amti
ama facutù' acésta, nu cu planulti preconceput de a spala
a scóte curati ca aurula pre fanariotl de la o lalta, cum se clice in o
reclama ce se publicà inteunù mare jurnalti, in fav6rea tomului 5
din Istoria romanilora ala' d-lui prof. Xenopol (1), ci cu hotarirea
de a fi istoric cinstitti i a judeca pe domnitorl dupa fapte, iar nu
dupa trebuintele politicel
Nu este adevëratti, ca eU am susOnutù teza, ca epoca regene-
rara roma ne incepe sub doninia fanariotilor, dar am probatili
cu documente, póte chiar prá numeráse, cà nu dela 1821 numai
incepe a irdi natiunea romana, ci ca ea ki continua, plina de vita-
litate, evolutiunea cultural, din seculti alU 17-lea, in ala 18-lea
ca secolula ala 19-lea primesce dela secolil trecutl o frum6sa i ne-
contestabila clironomie.

(1) Vice reclama, cit d-nu Xenopol : Autorula, de qi dil dreptate acelora din Domhil
fanario¡T, carI aù %cata ceva bun in tarile 'lastre romane, (ce alta anta facuta ea?) se feresce
&idea in discupa represintata de unir (?) din autora noltri, cad voril sa vada in epoca
Fallario¡itora regenerarea poporuluI romana". Ea inlelegil sa se laude opera coleguluI mea,
(.16r sa se spuna una ce neesacta ea acesta, despre altura, este nedrepta I

www.dacoromanica.ro
 Negresit, ridicold este o scriere ca aceea de curênda publicata
de cl-nu Rangabe, carele voesce a proba, cum-ca In téra romanésca
tota ce s'a fitcuta buna, s'a Malta prin grecl, cum ridicula este si
afirmarea lul, ca familiT curata romanescl, ca a Sturzescilor, Cali-
machescilor, etc. sunt. familie fanariotice; dar 61'60 absurda i ridi-
cola ar rémAnea istoricula, care ar continua sä judece secolula ala
18-lea, cum s'a facuta Nanä astacIT, prin cartile nóstre didactice !
Atka avema de gist' aci pentru acum! caw' privesce critica ce
s'a adresat pan& acJI lucrdril Distre, vorna avea pacienta; dupd cum
35 de ani am avuta pacienta de a aduna documentele, voma avea si
pacienta de a colecta tóte criticele, ce se vora adresa muncii néstre
si, insotite de respunsula potrivita i definitiva', le voma publica la
finea tornurilor serieT ultime din Istoria nòstra moderna.

V. A. 17rechili.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA 110MAAILOPIC
1786-1800

I.

Ochire retrospectiva.
Cu tOtd solemna promisiune data de Porta prin noul eÏ hat*rif
din (1784 1)), vèquamil, d. la 26 Martie 1786 inlocuesce la Domnie
Munténd, pre Mihai Sutzu prin Nicolae Mavrogheni, dupd o domnie
atat de scurtd. Si pentru Moldova promisiunea Portel din 1784
nu valora multil, cand, spre a se conforma dorintel Austriel nemul-
Imita de C. Mavrocordattl, caree nu primise de Consult1 Austriel pre
Raicevicl, POrta mazili pre acesta inlocui cu vérult1 sén, cu
Alex. I. Mavrocordat gis(' Firarulti (2). Nu e vorbti., cä apropierea cur-
tilora de Viena cu acé de la Petersburgti. inlesnisd Porte acé pre-
facere de domnie din Afoldova. Ministrult" rusesca din Constantinopole,
Bulgakoff abandonase resimtiméntului ministrului Austriei Herberta
pre Domnitorula Moldav (3), in interesult" cimentdrei aliantel austro-
rusescl.
De Indata ce noulti Domnti se urca pe tronula Moldovel., In 10
Februarie 1785, Herberta II cere estradarea desertorilorti din Ardea14.
Sub acestù nume, amri arétattl ca se coprindéti numero0 scutelnici
Hurm. T. VI. p. 420.
T. VI. p. 428.
VeT Hurm. T. VI. par. 430. Raportulil tul Herbert catrA Kaunitz din 26 Ianuarie
1785. Despre apropierea ambelor carli veql Ilurm. T. VI. p. 437.
lídori Romdnilort1 de V. A. Urechid. 1*

www.dacoromanica.ro
9 V. A. URECHIÀ

al boerilora si monastirilora. Acésta situaliune a asTa chsilora de-

sertorI, ne-aa esplicata resistinta Divanulul moldava, resistinta care
noI n'o puturama pune in comptula unora simtimente nationale,
macar umanitare, ale boerimeI!

Nu numat Rusia apropiéta de Austria, lasa pre acésta sa lucreze

In Principate si la Constantinopole, dupa interesele eI, ci i ministrul
de esterne ala Franciel ordonase ambasadorelul francesa din Constan-
tinopole, sh favoriseze vederile AustrieI in Principate. Noul secretara
al luI Alex. Mavrocordat, francesula d'Haiderive, primesce ordine dela
ambasada francesa d'a intra in strinse relatiunI cu RaicevicI (1).
Austria e multamita de noul Domna. «Acesta principe se pare pré
bine intentionata pentru afacerile n6stre, scrie Herbert lul Raicevicl, in
11 Februarie 1785, si e hotarit sa inä bune relatiunI cu ll-ta». Nu mal
pupa Herberta recunásce (2) prin alta nota a sa catre RaicevicT, din
26 Februarie 1785, ca nu era tocmaI vina fostului Domna in con-
flictele iscate intre curtea Moldava si filtre Raicevicl, i recomanda
acestula mal multa moderatiune din partea subalternilor lui (3).
Acésta recomandare cu atata era mal prudenta, cu cata noula
Domna era banuita, ca are relatiunl simpatice cu Prusia.

Pregatirile de résboia din partea curpora aliate sunt acum cu-

noscute la Peda. Acum cugeta sa se pregatésca si ea (4). Abia Bu-
curescil reluasera linistea lora obiclnuith, dup. serbAtorile trecereI pe
aicI spre Austria a sotieI internuntuluI austriaca Herbert (5) si nu
Mapa apol, vr'o douè lunl numal, se latesce in Principate vestea,
intbrcerea sotieI lul Herberta in Austria, este semna neindoios de
résboiulti apropiata, intre Austria si Turcia. Grijh tot mal mare in-
cepe a se imprastie in Bucurescl i mal apoI in Iasl. Mavrocordata
din Moldova insciintata de cele ce se planuesca la Viena si Peters-
burg, e tota mal obediente la pretentiunile lui RaicevicI, asla ca In
una raporta ala sé(' catra Herbert, din 12 Septembre 1785, Rai-
VedI Hurm. T. VI. p. 433 §i 437. (Nota din Februarie 12-1785.)
Ilnrinnzaki T. vi. pag, 940.
Despre Itaicevicl ve4i biogralla Ita de B P. Hasdetí cu titlu : Studif critice asupra
istorieT BucurescT 1869.
Vedi Hurrn. T. VI. p. 448, raportulu lul Abraham Camondo.
Despre solemna recepliune la curtea Munténii a solleI lul Herbert, velI Hurm. T. VI,
p. 445, 446. Ve4I volumuIrt nostru anteriorti.

www.dacoromanica.ro
 IsTourA Ro/J:6/11,0m,

cevicl qice «per tutti gli affari in generale, io mi trovo molto

:

obligato a questo Signor Principe, per li suoi modi onesti e la faci-

lita nel tratare, che ha usato sin ora» (1).
cu téte aceste, Mavrocorclat Alex. nu cutéza a impinge con-
cesiunile adra Austria si in cestiunea edesertorilorii» pana acolo
pank unde le cerea Raicevicl, chef Voda se temé sa nu nemulta.'-
mésca boierimea, interesata, cum vèguramil, de asi Ostra scutelnicil.
Ca s'a nu se supere Austria de acésta, Voda insarcinéza pre agentula
s'éa din Constantinopole, sa mérga. la Herbert, sa cerce a-I explica
stadiula cestiunel si a-la convinge, ca Domnitorula nu puré concede
mal multa.
Ala, in 12 Octombre, 1785, Herbert primesce pre Kapuchihaia
ha Alex. Mavrocordat, care-I aduce asemenea explican. Herbert nu
le aproba, si in nota lul din 12 Noembre 1785, Herberta vestesce
lul RaicevicI demersula lul Vodä. Moldovéna i ca i-a réspunsa, ca:
«si la cour impériale est mécontente da Prince sur l'article des dé-
serteurs, elle poura aisément le faire perdre, ou disgracier, les
ministres turcs ne demandant pas mieux qu'un pretexte, ainsi que
je l'ai prouvé par l'exemple de son prédécesseur, qui au reste n'a
pas été déposé pendant qu'il se montrait favorable a. cette restitution,
inais lorqu'il y est devenu contraire.»

Ama vèguta ca domnia luI Alex. Mavrocordata (Firarul) a fosta

destula de anevoiása i fara de afacerea desertorilorii austriacl. O
flimete gré bantui léra (2) si incendiI gréznice apriipe nimicisera Iasii.
Aa arsa i curtile domnescl. Voda se muta apol In alte case (ale
luI Razu) si treI Jile dupa acea arda si aceste. MaI arde si a treia
curte domnésca peste cate-va cjile, de nu mal voiaa boeril sa inchi-
rieze casele lora pentru Domnie, iar poporula aplica lul Alex. Ma-
vrocordat sobriquetula de Finca-Vodei . Ca sa alba unde locui, Ma-
vrocordat fu silit a reconstrui curtea domnésca (3).
De aceste nu se puta insa folosi, chef nu tailia evenimentele
precipitara cata finit efemera lul domnie. Bine informat, cum vèqu-

Iturm, T. VI. p. 449.

Lima de pdne facu ca locuitoril lèreT bintuita de seeete. sil reclame la Domnitoril
inaiderea povernelord, ea sil no se mal impu1ineze productele. Vedi Urieul domnesc in acésta
In Arh. Rom. T. II. p. 18-3. Vesli volumulti nostril anteriorti.
VOI DrzIghict 14c:orla Moldovei p. 48-49, T. II. VOY voluinulü nostru I, pag. 224

www.dacoromanica.ro
4 V. A. URECIIII

Lima, de cele ce se pregatiaa de puterile aliate contra Turcid, Alex.

Mavrocordata fugi in Rusia in 1787, lasanta carma Moldovel in manile
a 4-5 boierI, singurii carl sciaa ca Domnula nu se duce din Iasi
In vre-o inspectiune a judetelora, ci ca fuge peste Nistru (1).
Divanula Moldava fusese inspaimentata de acesta evenimenta
de amenintarile din Constantinopole. TotusI Pérta avénd si ea grijile
ei, se rnultamise cu explicatiunile ce Divanula Moldava II tramisese des-
pre fuga lul Alex. Mavrocordat si se grabise a inlocui pre fugarul Domn,
cu Alex. Ipsilante, fostula Domna alü Valachiel, partizanula secreta
Austrid.
Cu cateva luni mal inainte de ce Alex. Mavrocordata fugi la RusI,
caqu din tronula muntenesca Mihaila Sutu. succesorele lul Caragea.
Ama vécluta in Tomula Domnia omenosului si blan-
dulul Sulu Mihat Intervenirea in 1784 a RusieI, si a Austriel in
favórea neschimbard frequente a Domnilora, tota nu asigurasa luI
Mihal Sutu o domnie lung.
Deja. la linea anulirt 1785 crag cunoscute diplomatilorti din
Constantinopole intrigile pentru mazilirca lul Mihal Sutu dela Mun-
tenI. Aceste intrigI le tesa cu mare abilitate Nicolae Mavrogheni una
simplu dragomana ala luí Ca'pitana-Pasa. In Ianuarita 1786, Choiseul
scrié MinistruluI de Vergennes, ca Capitana-Pasa, adeca marele admi-
rala, persista a starui pe langa Sultanula, sa faca pre dragomanula
séti N. Mavrogheni Principe al Valachiel. Déca nu isbuti de indata,
este a top grecii din Fanartt, de altmintrelea pururea desbinati mire
eI, se unira de asta data, ca sa impedice, fie si prin dare de banl la
Vizira, numirea luI Mavrogheni, ca Dom* flindca acesta nu era
dintre familiile grecescI, care-si disputati tronurile romane, ci era ling
candidata noa, una simplu Want" esita la lumina de curenda prin
marea istetime a lui.
Mavrogheni nu dispera ì 1ucr sä castige pre Ministrula rusesca
In favérea sa. De Choiseul '1 refuza concursula séü, dér ambasadorula
ingleza intervine pre langa Bulgakoff, care declara intfo nota data
Portil, ca suverana sa nu va suferi nicl-o-data ridicarea la Domnie
a luI lVfavrogheni i ca, multamitä cu purtarea lul M. Sutu, Rusia
cere men-tit-1cm acestuia pre tron (2);

Ve41 T. I. alu istoriet nóstre (1774-1786) pag. 240.

Hurm. Tom. VI, pag. 37.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORC a

De Choiseul, in 26 Ianuaria 1786, raportanda cele mal susa aré-

late, adauge a ()ice ca : «Mavrugheni care catra mull spirit adauge
cutezanta cea mal netermurita, a sciuta se persuade pre stapanula
cà onfirea luf era la mijloca si c trebue sa dobandésca favòrea
care i se refuzase in publica».
Astfela cu tòte sumele importante trimise de Sutn la Petersburg
cu telta marea protectiune aréta Bulga.coff. Mavrogheni nu
desespera... « Toie'? pre atetta de intrepidft, pre eat de ambitioset,
el t1 este hotel' Hat set-0 pérdä viatet, sat set ajungei Domitit ala
Valachiel», scrie Choiseul catre de Vergennes, in 25 Februaria 1786.
luna nu avé sa tréca la mijloca i Mavrogheni isbutea in
planulti séü. Treanda asupra cadavrului protivniculuT sé, Grecula
Petrache, merge la 2/14 Martie sa primésca investitura la Seraia (1).
Succesula luI Mavrogheni de sigura nu a trebuita sa placa mu-
scalilora i nicl Austria Ambasadorula franeeza si de Vergennes ac-
cepta faptula implinita si se silesca a'si face favorabil pre Mavro-
gheni in privinta comerciulul Marei-Negre. Singurtt la Roche, fostula
secretar ti luI Sutu, este nemultä.mita de numirea lui Mon-
sieur Mavrogheni si se hotaresce a abandona Bucuresch (2).

1I.

Isyóre.
Mal inainte de táte voma aminti lucrarile pana acum facute
asupra luT N. Mavrogheni. Cundscem Ora asta'qi urmatòrele mono-
orl IstoriT mal importante asupra Domniel si a vietif lui N.
Mavrogheni. Acestea sunt :
Pitarultl Ilristache elstoria faptelor Mavroglienesci», o cro-
nicà in versurf scrisa la 1817 si publicata de Cesara Boliacti in
Buciumu/iti, la 1863;
Memoriele unui greca, de Thonta Hope, serse In englezesce
la linea secoluldt trecuta, traduse in frantozesce la 1847, de Defau-
(I) Greculu Petrache din simplu buditaru doenise directorul mouetilricI turcescI §i era
celu mal bogatu din Fanaru. EN cerca:,,e si repuna pre Ciipitauti Pa¡a §i pre Mavroglioni, pro-
mit6ndti Sultanulul suma de 4,000 de pungI de Inuit, ca srt exileze pro Houk' Ministru. Acesta,
Ilasan Paja, dote a ini.elege Sultanulni, c di'cfi va otnori pc PcIrache va diti6a mal
Apa se /;i Icu, chinr in litta (And Mavrogheni primia invesLitura klItirm tom. VI, pag. 38 §i 39).
(2) Vedi seris6rea lul cAtrtide Verk;eunes, &WU' diu 10 Iluiu 1780. (Ilurm., tom. VI,
pag. 40),

www.dacoromanica.ro
6 V. A. UREcnd

conpret, iara pe romanesce publicate, in parte, de D..5tef. D. Greceanu,

in Romanulft, la 1861. Acesta carie coprinde povestirea crestinului
turcitá Anastase Sotirti (Selima), despre evenimentele la care eta, alh'-
turea cu Mavrogheni, a luatá parte activa, intre 1787-1790;
31 Enache Va. ceirescu in dstoria Impératilorá otomanI» publicata
in Tesauret de Monumente, dupa manuscriptulti originará, in posesiu-
nea d-lui Stet Grecianu, Incä atinge multá Istoria proprie a donaniel
Mavrogheni, desi cum vomti vedé in modil nu tocmaI dreptá (1).
4) Histoire de l'Empire de Russie sous le règne de Catherine
II et à la fin du 18-ème siècle par le reverend M. Tooke et traduite
de l'Anglais par M. S... avec les corrections de M. imirnove
et secrétaire de l'Ambassade de Russie h Londres et revue par M
Leclerc, ancien capitaine en reserve, de France, Paris, 1801. 6 vol. 80;
5) Etat actuel de l'Empire ottoman, par Elias Abesci, traduit de
l'Anglais par M. Fontanelle, 2 vol., Paris 1792;
Taurische Reise der Kaist-,.rin von Russland Katherine lE aus
dem Englischen iibersetzt. Koblenz 1799 2 vol.;
Histoire des campagnes du Comte Alexandre Suvarow
Général-feld-mareschal, Londres, 1799, 2 vol.;
Asseline. Histoire de l'Autriche, Paris, 1877;
Miami Wilhelm Zinkeisen in «Geschichte des osmanischen
Reiches in Europa». 8° Gotha 1859;
Fersuche einer kriegs geschiste des green Alexander Su-
warow Rymninski. 2 vol. 80, Gotha, 1795;
Ausfiihrliche Geschichte des krieges zwischen Russland, °ester-
reich und der Turkey. 4 vol. 161, Wien, 1791;
Chronografulia lui Dionisie Eclesiarcul, coprinqenda istoria
domniei lui N. Mavrogheni. Acesta scriere a fostti publicata fullaes1
data de A. Papiu Ilarianti, in TesauriC de monumente istorice, T,
II Bucuresci, 1863, la pag. 161.
Dionisie Eclesiarculti serie la 1814, der a fostá in parte mar-
tor(' ocular tt alá evenimentelorá din domnia luI Mavroglieni.
0 scriere cu totulti moderna despre N. Ma vroglieni este
acea a d-lui Ionescu-Gion, publicata in Revista lima pe anulti I,
(1888)- pag. 216 si 304 (2).
T. 11, pag. 293.
D. lonescn Gion nu se serve la scricrea sa decettu de cakAa din mouogialide mat
susil citate §i de coleci. Odobescu. Stank' atrabeloru alu luerib el, flu ne-au convinsu uoutra
vederiloru ntistre.

www.dacoromanica.ro
 IsroarA. Romirm.one 7

Coleetiunea de documente Hurmuzaki-Odobescu. Vol. III supl.

1(1889). Vol. II supl. 1(1885). Vol. VII (1876);
Vaillant. La Romanie, 3 vol., Paris, 1844;
Ubicini, in Istoria Pro vinciilor Danubiene ;
Ion Ghyca, Scrisori i conborbirl economice;
Colectiunea de documente proprie;
Condicele de documente dela Arhiva Statului;
Draglii4 Istoria Moldovei ;
Mr. de Chénier : Revolutions de l'Empire Ottoman. 1 vol.
80, Paris, 1789;
Magazina istoricil p. Dacia, T. I, Bucuresd, anula 1845;
Arhiva Romanesa, de M. Kogalnieeanu, las1, 1860;
Considerations sur la guerre actuelle des Tures par Mr. de
Volney, 1 vol. 80, Londres 1788
Mr. de Peissonnel, ancien Consul general de France it
Smirne : Examen du livre intitulé: Considérations sur la guerre
actuelle des Tares, par. Mr. de Volney, 1 vol. 8°, Amsterdam.
1788;
Andr. Wolf, in tBeschreibung des Rirsteuthumes Moldau»
(Sibini) 2 tom.
Melchisedec Chronica Husilor si ac6 a Romantatli;
Vechile institutiuni ale Romaniei de Ioan Brezoianu (1 vol.
80, Bueurescl 1882);
Uricariuld de T. Codrescu, passim;
Storia regionata. dei Turchi, dell' abate Francesco Boca
8 vol. 80, Venezia, 1791;
Histoire de l'Empire ottoma.n depuis sa fondation jusqu'it la
paix d'Jassy ea 1792, par Mr. Salaberry 2-éme edition. 4 vol. 80,
Paris-Londres, 1817;
Lettre et pensees du Maréchal Prince de Ligne, publiées par
la Baronne de Sta61-Holstein dans la Bibliothéque instructive et
amusante, Vienne; 1 vol. 80 mic 1818;
Atentiunea lumeT era asupra terilor romane la finca seco-
luldt XVIII-lea. Caras, scrisa «His'.oire de Moldavie et Valachie», done
editiuni, mire care ce germana din Francfort si Leipzig, 1789, cu
«Nebst Beschreibung der mil den Ti.trken geftihrten Krieg»
Dacia Auraria de Kösteri, cu adéogirile luI Seivertus;
Milkovia lul

www.dacoromanica.ro
 V. A. UnEcniX

11I

Europa si Orientultc
Pentru a intelege bine situaliunea in care N. Mavrogheni apuca
domnia Wei Muntenescl, simtima de nevoie sa aruncama o privire
mal adinca asupra situatiunei generale a politicei europene, mal
ales cata privesce Orientula i sa reamintima evenimintele principal'.
Maria Tereza murisa la 29 Noembre 1780, lasanda pentru succe-
sorele eI Iosif II, deja imperator al Germaniel din 1765, o situatiune
dificila i interna. i estema. Secriul veselel si devote' suverane fusese
insultata:-ca si la ala lul Ludovic XIV, se aruncara petre asupra
La esterior : Prusia sporiá sub Frederica II, care trai inca 6 ani
dupa Maria Tereza. Casa de Hohenzolern ês1 marca misiunea d'a
suite pre Austria din lumea Germanica si d'a o impinge spre Orient:
drang nach Osten !
Alianta Austriel cu Franta, acé chimera realizata una momenta
grape metreselorti lul Ludovica ala XV, avea sa inceteze d'a mal fi
de folosa Austriei, did fatalmente Francia avé iar sa reintre in secu-
larea sa politica : neamicia contra acesteia i acésta in numele ideilor
nouè ale revolutiuna De géba Masia Tereza dusese pre Maria An-
toinetta ca Regina a Franciel si pre a doua sa fiica, Maria Carolina,
pe tronula ambelora Sicilil ! NicI una resultahl politica nu dobandi
Austria din aceste casatorii. Felix Austria nube! remasa de asta
data vorba
AquisiOunea unel part,I a Poloniei in tidiása impatiire a aceT
térl, din 1772, puse pe Austria in contact directa cu Rusia. Acésta
si ea doria sa isgonésca pre Austria din posesiunile eI slavice, cum
Prusia cauta sa o relege din lumea Germanica.
La interior trebile Austriel nu ere' in mal bune conditiuni.
Iosifa II era cle 39 an1 canda primi mostenirea. Ela aduse pe tronula
catolico-feudala ala Habsburgilora idel cu totula moderne si o sistema
politic& tinqênda la una ideala de unitate. Multe de asemenea idel
le dobandise Iosif II in calkoria lul in Francia la 1777. Cunáscema
reformele luI, reforme care atinsera si pre Romani' din Arcléla, ser-
manil iobagi al boerilor ungurY. In speciala Romani' din Ardél salu-
tail. pre Iosif al ti II, ca pre unü mare imperatora si principe ala Ar-
dealulut In 1873 Josef ala II-lea calètori in Ardeal si Bucovina.
La 1784 luna Maia se introduse limba Germana ca limba ofi-

www.dacoromanica.ro
 Inguas Roximwan o

ciala in Ardeala i Ungaria i indata apoI (3 Iunie) se desfiinta

nedrépta impartire a TransilvanieI numaI la cele trel natiunI privile-
giate: se imparti Vra in 11 comitate. Romanimea resufla. . . . In
aceleasI aria 1784 se ordona lacerea conscriptiuneI generale in Ar-
déla si Ungaria.
Acésta dele ocasiune rèsc(51eI celeI marl a Romanilora sub Ursu
Horia, Closca i Crisan, dupa adunarea de la Mesteacan, tu inutula
Crisulul (1).
Rèsceda acésta dete de lucru luI Iosif II in Ardéla si Un-
gana.
Politica esterna a luI Iosift II era : a's1 intemeé inriurirea in
Germania prin ceva mal solida decata vanula titlu de imperatore
adeca prin aquisitiunea BavarieI si de. alta parte Iosifa II visa esten-
siunea spre Orient, cu paguba Turciel (2).
Nu ne ocupama de cele-l-alte directiunf ale activitateI
II; ne limitämü ala ved ea urmarinda planula séri de estensiune in
Orienta.
Aci se intalni cu lucrarea deja mal vechia a Rusiel. Acésta se
prefacu eh e gata a împäri cu Austria si baga cu istetia pre Iosifa
II in una résboia cu Turcia, rèsboiti din care Rusia numal castiga.
De altmintrelea lui Iosif II nu-1 placé, ca Ecaterina II sá. ajunga
la Constantinopole. Cu gindil de a impedica lucrula, losifti se intalni
cu Caterina lila Mohilev (3), sub nume de comite de Falkenstein (4).
Serbatorita i invaluita in intrigl, Iosifa II rè'mase aci aliatula Eca-
terinel.
Cate-va cuvinte acum despre Rusia.
La 1783, in 8 Aprilie, prin manifeslula sèa catra Europa, in-
corpora la ea Crimea si acuzá, pre Turcia de calcatcíre tractatulul
dela 1774. Dupa manifestil, Turcia prov6ca tulburarl in Crimeea, intre
TatarI si Ecaterina clice ea «Animée d'un désir sincère de confirmer
et de maintenir la dernière paix conclue avec la Porte ottomane

Despre acéstri memorabilti rilsccila a se citi lucrArile relativa In Tesauruld de monu-

mente" de Papiu llarianu si mal alesd lucrares d-Ita Densusianu, in analele Academia. Veqi
§i tu Aaanarea nalionata, jurnalulu med, articolulu despre Horia : Coifure a la lluvia, la Paris.
Vell si volumulti I allí nostru (1770-1786).
Asseline. Histoire de l'Autriche. Paris, 1877.
Deja la 1780 Iosif II se Intalnise en Ecaterina Iii Petersburgu si dobindise de la ea
unu tractatu de comerciu.
Vedl Bistoire des campagnes du combe Suvaroff. '1'. 11, pag. 3

www.dacoromanica.ro
40 V. A. URECILIX

en prévenant les discussions continuelles causées par les affaires de

la Crimée, nous réunissons notre Empire toute cate peninsule,
l'fie de Taman et le Cuban, comme une juste indemnité des perles
que nous avons failes et des dépenses que nous avons supportées
pour maintenir autour de nous la paix et le bonheur» (1).
La scirea acestel anexari a Crimeel si Cubanului, mare rumOre
la Constantinopole. Tina emotionati cera resboiulti. Divanula tur-
cesca nu culéza sa asculte de pornirea multlinei turcesci. i pote
cuminte jucleca Divanula. In adevera Turcia nu ave sa declare
resboia mima' RusieI : Impiírtirea Poloniei, speranta unei noue spo-
liatiuni, facusera aliate pre cele trei Curti, dela Berlin, Viena si Pe-
tersburg (2), astfelia ca acésta alianta impusese neutralitatea la cele-
1-alte doue Curti principale din Apusula Europa Perspectiva unni
tratata de comercia cu Rusia dice Salaberry (3) si speranta a su-
planta pre Anglia la Curtea dela Petersburg, impinge pre Cabinetula
dela Versailles sa menageze pe Impòratésa Ecaterina i deci amba-
sadorele francesa din Constantinopole primisa dela ministrula de
externe francesa instructiuni in sensti de a indemna pre Divana sa
negocieze si sa evite résboiultl, cu atata mal multa ca Porta ave
pe capa rebeliunea Pasei de Egipeta. i acesta atitata si pre sub
mana ajutata de Rust Contra Egipetului va tramite Abdul liamid
pre Amiralula Hasan Pasa. Anglia singara, nemultamita de Rusia,
ata acésta acorda Franciel una tratata de comercia ce refuza sala
renoésca. Englezilora, incepu a alita pre Divanula otomana la
resistenta l'ata cu Rusii si ciliar II indemna la resboia. Ambasadorula
engleza din Constantinopole, Ainslie, ara fi redactata, dice-se, ela
insusi respunsultí Porlici la manifestulti Ecaterinei, dar A.nglia nu dade
Turciei neci una ajutora efectiva, de (5ste si de flota. Acesta decisese
pre Divantl sa asculte de indemnula Franciei si, in 1784, una
noa tractata, cum vedurama, se senma la Constantinopole, tractala
Animat5 de o dorinill sincer5 de a intiíri §i menline ultima pace incltiét5 co Púrla
olotnan5, preintimpimIndu disculiuttile continuo causate de afacerile CrimeeT, noi reunimu la
imperulu nostru tút5 actist5 peninsul5, ca dirt:.pta indernintate a perderiloru ce ainu suferiltt
a chellueleloru ce arn induratt4 pentru a inenline lut jurulu riostra pacea i fericirea."
Ver)1 Ilist. de l'Empire Ottotn. de Salaberry, T. IV, pa. 04.
Austria profil5 de spaitna TurcieT, ca s5-1 smulga Iti 25 Eebruarie 1785 unn trae:04 de
liber5 intriga/hule pe Du-iire.
Asemene dobilada comerciala a AtrArieI litt-I place Attglier, cuca' un-1 place nect sial 5-
nirea Crimeal de Bu§I, ceca ce-li diitlé accesul mara Negre.
Loc. citat.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 41

prin care Sultanula recunoscè de bune cele petrecute in Crimeea

Cubana, sért in Taurida i Caucasa, cum le numira muscalii, dórä
pentru ca aceste nume vechl sa facrt pre Europa a una, c. aceste
térT erati mahometane. Saim Gherai, ullimula Halla ala Crimeei, ada-
postila la Constantinopole, nu intilniia d'a lì esilatil la Rodos si apoI
pentru ca se supusese in trecuta politicel rusescl.
Tratatula dela 1784 (1) l'acuse cá. Abdul Hatnid srt ié grtíza
Cea mal mica miscare din panca acelora arunca alarma si
tulburarea in Constantinopole i in Seral (2).
Abatele Becallini in eSloriaragionnata» a luI (T. Vil, pag. 4) ()ice
Convenzione del 178.1 ad insinuazione della Corte
di Francia, accordata dalla Porta °Romana, era un ogelto di perpetue
inquietudini pel Divano, a cui ogni giorno sussuravasi alle orechie
da' ministri delle corte emule a quella di Piélroburgo, che la conti-
nuazione del possesso di quena provincia in mano de'i Russi, era
l'istesso che vedersi rapire, una volla o le pici belle contrade
della Turchia Europea».
De aceea Divanula cauta sà intrethart in populatiunile Talare si
Georgene speranta unel salvtul din milnile Rusilora. Aceste sperante
se invioraa cu manifeste turcescl introduse intre TatarI (3).
Dar aceste dada. numaI ocasiune ambasadorului RusieI din
Constanlinopole, Bulgacoff, srt proteste si sa ameninte. Asla in 1786
Bulgacoff cere Port.eI, inire allele, ca ea si1, recum5sca noue esten-
siunI teritoriale ale Rusiel in Asia, sà inceteze inarmarille i prepa-
rativele de resboia, si srt inceteze vecsatiunile MoldoveI si Valachiel
cu schimbarea de Domnf. Ptirta respinsh, cum putu. pe cale diplo-
matica, noile acusiíri.
Caterina anunta solemn. la finca anului 1786 di va merge
In curé.nd sit viziteze Crimeea. 1MAretia asiatica ce o insoti in
acésta calkorie, organizala de Potemchin; afluinta estra-ordinarä de
streinl de tóte trep tele, ce o insotira in cá.l6torie; omagiula ce re-
gele Poloniel, Poniatowski, primula el manta, devenitrt vasalula
el coronata, veni dée, Cu cillcarea uneI dispositiunI a Constitu-
tiuneI polone, care oprea pe regii PolonI de a trece peste hotarele
VéreI; sosirea lul Iosif II. imp'ératula Austriel; amestecula ambelortt
Vc41 Vol I. ah.' ¡'ostro (1774. 178(L)
Salabsin, vol cit., p. 97.
13ccuttini, T. VII. V. Taurische Reiso,

www.dacoromanica.ro
12 V. A. URECHIX

curtl austriaca si rusésca la picilirele aceluiasI idola; t(Ste aceste

imprejurarl detera calkorieI CaterineI II in Crimeea, tota aparatulti
unul musa triumfala de taa, importa* atasata la cele mal marl
proiecte...»-
Incurajata de prestigia, imbatata de tamilierI din tóta Europa,
pana si dela marele Voltaire, Ecaterina visa reconstituirea imperiului
bizantina de sigura in favòrea Rusiel si Polemchina inscrisa
chiar pe arcilla de triumfa ala ChersonesuluI, vorbele: «dramulft la
Byzantei (1).
Divanula din Constantinopole i Sultanula Abdul Hamid nu
putura sa nu se emotioneze la naratiunea celor petrecute in Crimea,
cu ocasiunea calètoriel Ecaterinel. Alianta AustrieI cu Rusia devenisa
un lucru aprlipe certa in urma intalnirel suveranilora in Crimea.
Dec1, mal mult ca ori-cand, Turcia se prepara de lupta (2). Rusia, ca
sa imputineze amicil Turcia acorda, FrancieI in 1787 Ianuarie, trae-
tatula de comercia' multa dorita de ea, si cu acésta insinuéza in
sufletula Sultanulul banuell asupra sinceritateI amicitiet Francia de
care o asigura ambasadorele el, Choiseul Gouffier. Aceste banueli
sporiaa, intetite de Anglia, cum arétarama.
TotusI cabinetula de la Versailles, se sili in 1787, sa linistésca
acele banuell, interveninda' directa prin ambasadorula séa dela Peters-
burg, Comitele de Segur, In favdrea pazireI tractatulul din 1784
facuta, qicea Ludovic XVI, cu intervenirea Francia
Acésta intervenire dupa unii istoricl, ara fi fosal primita'. de
Ecaterina cu ingaduinta, si ca ea ar fi data ordine lui Bulgacoff sa
se inteléga cu Choiseul-Gouffier pentru aplanarea dificultatilora dintre
Rusia si Turcia, in scopa de a evita .resboiula (3). Pare irisa ca de-
pesele in acestil sensa, ale guvernuluI rusesca, a fosta perdute, anca
fiinda la Adrianopole curierula rusesca, care le ducé la Constan-
tinopole.
Ne priminda réspunsa, Choiseul, (lupa instructiunile guvernuluI
Acéstri inscriptiune era pe p6rta Osa a Bizantulul. In rata porta era o alta inscriptiune :
Entra pure invitta Augusta,
Io son troppo in yero angusta,
Non ho in me alcun marra° raro,
/da per me si giunge al Paro". (Becat. T. VII, pag. 38).
Divanulu era cu atAt mal iritatu contra Anstriel, 4' in 1785 II acordase unu non
tractatii de liberA naviga/iune §i con-lercitt pe Dunitre Becat. T. VII, pag. 31).
Sallaberry T. IV,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ttOKINILORtf 41

sal, impinge Cu energie pre Divanù la resboia. Atunci unù numéra

de militari si ingineri francesi se puna la dispositiunea Turciei, ca sa
se pregatésca de 'lout(' resboiti, intarinda cetatile din Basarabia si
Oceacovulii.
0 revolt& a térilora de jog' supravenita, sib& pre Iosef II sa
se inkirca intfo Intinsòre din Crimeea. Ministrulti séa Laschi, care-la
insotise in calètorie, terming. regularea aliantei cu Potemchin. Scopulii
aliantel era isgonirea Turcilorti din Europa, si «dividirsi tra loro la
Turchia Europea» (1). Ocupatil cu revolta térilora de jog', Iosef II,
asigura totusi pre Francia, ca nu numai ca el nu va da mana de
ajutora Ecaterinei, ci ca va indemna-o chiar a renunciá, la ideea ro-
manesa de a reinfiinta Imperiult1 Bizantina... (2).

Prusia nu era mal sincera aliata. Ea intelésa cu Anglia, impingé

pre Abdul Hamid la resboiù, dupa ce se facusera atate cheltuell de
pregatire. Prusia nu neglija a lucra nu _numaI la Constantinopole ci si
In Bucurescl si Iasi. La Curtea din Moldova, Frederik insinuéza pre
König, una consula prusiana. Acesta lucra contra Austriel si contra
Rusiei.... Acésta ne explica uciderea lui in 1787, prin instigatiunea
lui Ipsilante Voda (3).
Dér.Prusia si Anglia aréta Porte!, ca momentula e propice de
o revendicta a el contra Muscalilora. Regele PrusieI se angagézä a
tine in echec ostirile Austriei, pe fruntariile Boemiel si ale Silesiel, pre
langa ca Iosef II avé pre brate rebeliunea Statelora de josa si acé
din Ungaria. Anglia promite si ea sa inarmeze Suedia si pre Polonil
rul sa-I aduca la revolta. Ambasadoril Prusiel si Angliel mal valoraù
in fata Divanului si gréoa situatiune interna a Franciel, care In ade-
véra era in pre4i6a. revolutiunei, si care ea acum indemna pre Turd
la conciliatiune.
Ambasadorula francesa comitele Choiseul Gouffier «Non ces-
sava di mettere in vista al ministero (turco) tutti i svantaggi e di cer
rare tutti i modi di smorzar l'incendio che era per accendersi. (pag.
54. T. VII. Becat).

Pag. 45, Ab. Becattini, Tom. VII.

Adevèratii el gi ins5gI Ecaterina OkrInd5 preg5tirile Turciel si neputinta lul Iosit d'a
intra In rèsboill, aliturea cu ea, primisl sii feel concesiunI. Ministril Ilerbert gi Bulgacoff, ci-
piltaril instructiunI coneiliante asupra cererilord PorteI.
Almanaeh des ambassadeura de 1804. Brunswig, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
14 1. A. 1iREcmi

Dar degéba, Anglia era mal multi) ascultata, mal alesa ca

Francia, Irestava del tutto anihilata, per le critiche circostanze in cui
trovavasi involta, a cagione dello sconvoglimento delle sue finanze» (1).
. . Questo stato d'importenza in cui trovavasi la Francia pro-
.

dotto avea, che ni un caso di essa faceasi nel vortice politico clegli
affari e che la potente sua influenza era del tutto dileguata a Con-
stantinople, ove solo si era reso predominante il partito del'inghil-
tera e della Prussia».
Divanult1 din Constaniinopole fu ademenitil de acésta perspec-
tiva si refuza a primi propunerile conciliante ale lui Bulgakoff, ha
Inca deveni cu attü mal pretentiosil, cu cat(' acesta era ordonatil sa
fie mai moderat
mire aceste, situatiunea se mai agrava prin faptuhl, ce deja am')
raportattl, ald fugei lui Alex. Mavrocordata din Iasi in Rusia.
Acumil Porta adaoga intre reclamallunile el dela Rusia, estra-
darea lui Mavrocordat (2).
In marele pregatirl de résboiti ale Turciel nu puté sit nu aiba
unit mare rol il Hasaml Pasa amiralulù, séti capitang Pasa, care se
ilustrase In rèsbaie. Purtarea lui Mavrocordatti Alex. din Iasi, Inca
inainte de fuga in Rusia i situaliunea lui Hasan-Pap, nu putin
contribuira la succesele, la POrta otomanit, in 1786, ale lui N. Mavro-
gheni, neinseinnatulli, darti agerula Dragoman') alti amiralului vic-
toriosti.
«Capitan Pasa, (lice Enache Vacarescu, ati vrutti sa mal faca
unti ciraclic, mal vertosti giísindti in prilejire de vreme. Decl facu
(I) Abatete Becattitli T. VII. pag. 55
(2) Ma,vrocordatil pare cl fugi amenivtatil de sdrta amiculuï, protectorelul
Ismaila Pala, care perdu in 1785 April 0 demnitatea de Reis 0 gavernatoril
alii Bosnia i viata. Choiseul In raportula sért cétre de Vergennes, din 13 Mai-a
1785 prev54me asemenea pericola pentra Mavrocordatii (Harm. T. II. supl. I.
pag. 36 doe. LX. Ve41 In anexa acestil actù. Ved1 T. I. alti opera n6stre.
Int'ro scrisdre ce Mavrocordaté adres6zi sotiel séle Zamfira. la Constanti-
nopole, eta justifica fuga pe ratinn1 de prudenté. pice NI a fosté persecutaté de
lpsilanti, care ar fi data 700 pungl luI Afa-Bey, ca neidé. Mavrocor-
daté, ea sé scape de mórte a fugitrt daré la milostiva impértitésé. (Hurm. T.
supl. I. pag. 36. Doc. XXIV.) Choiseul Gonffier avé rea opiniune de Mavrovordat:
-«Muvrocordat est incapable de fake volontairement une action honate, (Harm. T.
111. supl. 1. pag. 40). Despre negotiatiunile Portel pentrn estradarea luT Mavro-
cordatil yell acela0 vol. 111. supl. I. pag. 38 Doc. XXV, XXVI. i Doc. XXVII.
Drag-hid' serie cé, «Pricina pentru care Mavrocordatil Vodl a ilisatil tronitlé 0 a
fagitrt In Rusia, nu s'ati putatil afla de nimenI.» T. IL pag. 49. (Ia0 1857).
Veql c amé isú noI In T. I. p. 241.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORO

cerere ca pe Dragomanula armadel (flote) sa-la faca Donma 'pre

romanescl (1).
Reintor,sti victoriosa din Egipeta Hasan-Pasa, impinge si WI la
résboia contra Rusiel.
Eata situatiunea esterna in care N. Mavrogheni ap'éta domnia
tòrei Muntenesci, pe canda in Moldova Pörta inlocuise pre fugarula
Mavrocordata prin Alex. Ipsilante.

Avenirea la tronula tèreI MuntenescI a lui N. Mavrogheni, ama

cJis a ca n'a fosta placutä Rusiet Asla in 1787, Bulgalcoff aréta ca
N. Mavrogheni tgouverne dela manière la plus tyranique, (2).
De noula Domnil ala Moldova Alex. Ipsilante, Rusia nu 01'6
tota atata de nemultamitA. Dintr'o nota a ombasadorelui francesa
Choiseul, chill ministrula sal de Vergennes, se víte intelege de ce?
La ocaziunea vizitelora ce ministril streinI din Constantinopole facura
noului Domna Ipsilante, ministrula austriaca, qice Choiseul, petrecu
ore intregi si de repelite rêndurl cu Domnula Moldava, cu care
atata in interesele Austriel cat si ale aliatei acesteia, ale RusieT,
pare dar ca se intelesesera. Purtarea ulterióra a lul Ipsilante In cursula
resboiuluI din 1788, probéza cat de intemeiate fura banuelile lui
Choiseul (3). Asasinarea consulului prusesca, König, in 1787 la Iasi,
o consideraa ca untit servicia facuta RusieY (4).
Venima acum la N. Mavrogheni.

IV.

Opininnea Vére i despre Domn4.

Cum considera, inainte de tote, éra muntenésa avenirea lui

N. Mavrogheni la tronula el ?
Tesaur. T. II, p. 293. VedI Minn, vol. II. supl, I. pag. 37. Nota lui Choiseul (Doc.
LXI) prin care vestesce lul de Vergennes despre intrigile luI Cdpitanu Pa§a In favdrea luI N.
Mavroglieni (Anexa). ApoI Doc. LXIV prin care, in 10 April stilti non 1781i, Choiseul vestesce
lui de Vergennes, islulnda lul N. Mavroglteni (T. H. sup. L pag. 39. Doc. LXIV. In anexii vedi-l).
VedI Doc. LXV. p. 40:
!form. vol. II. supl. I. p. 44. Doc, LXXIV. vedi-I In anexa.
Vedl Hum. Vol. II, supl I, pag. 42. Doc. LXX.
Acest documento mal desvelesce si o lature a politiceY Austriace contrare Ruqiel. Ne-
gre§itu alianta nu era tocmaï sincerii §i in tau casuld treatcíre. A conserva pre Tura la Dur
ndre, un puté sA Ile o politicti aprobatA de interesele austriace. (VedI doc. In anexa n6s1r5).
Vedi Almanac des arnbassadeurs de 1804", edipa din Brunswic, pag. 79).

www.dacoromanica.ro
46 V. A. UREclui

Déca despre acésta Intrebamil tocmal pre unti boer representandil

simtirile boerimel romanescI dela finea secolulul alti XVIII-lea, déca
intrebamti pre vestitulti Enache Vacarescu, Oil ne respunde ca: «Douè
lucrurI se pricinuisa cu acésta (cu numirea de Domna alti lul N.
Mavrogheni) de stricacIune térel : Unula cad din dragomanti alil
Capitanti-Pasel, nici-o-data n'att staff' a se face Domnti, nicl. In Vala-
chia, niel in Moldova, ci de abIé amti véclutil a se face holed' si
anca boIerti in dregétorie mica...; a doua, ca acesta nu era °mil
crescutU in Fanarti, ca sa scie orinduelile FanaruluI incaI, séti ale
Pré inaltel Portl» (1).
Judece-se, ce josti era simtulti nationalti!... Lul Enache VA-
carescu nu-I placé Domnulti N. Mavrogheni, cad nu era din boeril
cel marI si cad nu era fanariotti !! El, cu adevératti, adaoge, ca Ma-
vrogheni nu cunoscea nicI obicelurile n6stre, dér mal adaoge si acé
scadere In perselna lul Mavrogheni, ca tnici a grai grecesce, séii
turcesce bine nu scié; rumetnesce nu era in via(a lui cu putinfel
ca set invete». (De ce?)
Va sa ilia N. Mavrogheni nu place boTerimel, cad nu e greet'',
nu scie grecesce si ea' este din starea de josti!...
In acésta afirmatiune a Iul Vacarescu, este explicarea easel rele
ce a tinutti N. Mavrogheni si cu Fanariotii si cu bolerimea mun-
teana. Aci este explicatiunea protectiuneI deosebite si iubirel ce Ma-
vrogheni acorda téranulul romanti ..,.
Lul Enache Vacarescu a fosta din eapulti loculul putinti sim-
paticil N. Mavrogheni. Nu totti asemene Fag' primal WA téra. Pita-
rulil Hristache In «Istoria faptelorti lul Ilavrogheni» sét «Povestea
ltiavroghenésca , qice :
«La 16ttl optu-ded §i. ése
Dupa ce s'aridicase
Cu Domnia, din Noroda
Mihal Sutuhl Voevodit,
Nu trecu cate-va dile
'audimil de Domnit a vine,
Unulii ce ait fostil in tréba
Dragoman pe marea, Alba,
Ce-1 glee §i Mavrogheni
Iscusitft §i. omil WI trebi.
tna unii danl mat are
Ca e omit §i. vitézfi mare.
Diva care audire,
Cu atata 'mpodobire
(1) Tesaurii, T. II, p. 293,

www.dacoromanica.ro
 ISTORld RomAxmouti. 17

Toff cu mare veselie

IIú ateptaù ca si vie.
DV, ce 'ntri 'n Bucurescl
La ce anteI s privescI ?
La Galantomie mare,
Séll la blânda-1 cautare
vedéI c'o pleaciune
Incatil era o minune,. (1)

Din contra Dionisie Ectesiarultc arétLi. ea impresiunea ce a

facuté noulti Domnti, a fosté de «streljnicie», iarti nu se arétA «cu
o plecaciune» de minune, ci «ca se otaria judecata pe turcie, (pag.
168. Tesaur T. II). Totü asemene in locti de a fi Wanda la catare
Grecula Anastasie, in Istoria lui Mavrogheni aréta a era «inspai-
mantAtóre posomorirea sprincenelor lul» (2).
Dintre moderniT istoricl Aronti Florianti ne aréta pre N. Mavro-
gheni «printù strasnicti (adeca iubitorti de bani», adecl toc-
mal contrarié de ceea ce serié la 1817 Hristache, In versurile maT
sus aduse.
Fotino, in Istoria Daciei (part. IV epoca 4), la Domnia lul Nicolae
Mavrogheni clice ea: acesta era unti Domnti férte aspru si escentricfc»(3)
Fotino a Indreptatitti in parte, pre ace carT, mat apoi descritt pre N.
Mavrogheni ca pre un quasi nebunil.
Intre eel earl ,InaT de unacjI flu scrisé despre Mavrogheni este
junele scriitoré D. Ionescu Gion. D. Ionescu a publicatti in «Revista
noua» pe anulé I (1888) pag. 216 si 304, sub tillu «Din Istoria Fa-
nariorilortl», o monografie asupra luT N. Mavrogheni, in care con-
stata, a N. Mavrogheni ar fi uné nevropaté, unti quasi nebuné. La
acésta conciusiune D. Ionescu nu ajunge decatil sprijinindu-se pe
Enache Vacarescu, si pe alte cate-va isvóre Will atatti de pucintk
denme de credint5.. Nol vornti ciiuta de apr6pe faptele luI N. Ma-
vrogheni, sprijinite i luminate cu documente numer6se i &ilea
inedite si vomti vedé caté de pucintl a meri-
tatti nenorocitulti i bravulti domnil epitetulti de nevropatti si de
nebuntl.

Ved1 Anexa, dupiI Buciumull

RomAnulft" 1861, 10J, Ianuarie. aneta.
G. Sion trad. pag. 174 T. II.
Istoria Romdnilord. de V. A. Ureckid. 2*
www.dacoromanica.ro
48 V. A. tiREcini

V.

1\T. Mavrogheni. Originea. Sosirea la Bucuresci.

Originea luI N. Mavrogheni este pucina cunoscuta. Dionisie
Potino serie, ca, N. Mavrogheni era fiula unuI negutitora obscara,
numita Petra, dintr'o insula a Mare.' Egee, de aceea Celebi Petrachi
de care vorbirama mal susa Ila numea Taufanli, adeck
iepure de multe otare, adeca locuitora uneI insule mid. Celebi
Petrachi Ila numea «fara nume i Iärä familie».
Choiseul Gouffier In raportula WI din 27 anuarie 1786, catra
guvernula francesa, numesce pe llavrogheni «un paysan de l'Ar-
chipel»; una téranil din Archipel.
Enache Vacarescu ne spusa, ca N. Mavrogheni «era de felula
lui ostrovéna, dela ostrovula Paros, i se aflase slujinda la alp dra-
gomanI».
Din faptula Ca nu scie grai grecesce, cum afirma tota Enache
Vacarescu, nu putema conchide cä nu era greca, ci este a se intelege
ca graia dialectula dela Paros i nu era oma de carte. Totu0 e po-
sibila sa fi fosta de felula celora ce se gicéa levantini, indivic11
grainda mal multa' limba italiana decal cea gréca. Postal ce ocupa
fang Capitana-Pap, Hasan, de dragoman% anca documentéza acésta
situapune de levantinit a luI N. Mavrogheni. Ba ce e mal multa,
Mavrogheni pretin,de mnsuÏ a este venetianai ca adevérata sa
familie e Maurosini.

N. Mavrogheni nu remasa multa in Constantinopole dupa ce

dobandi scaunula MuntenieI, ci lua drumula preI romanesci. Dionisie
Eclesiarcula nu ne spune data sosirel lui Mavrogheni In Bucurescl,
decat jice, ca: «Acesta' Donm% cu mare pomp& i ca. strasnicie aa
intrata In Bucuresd, avaida cuca imp6ratésca i dou6 tuiurl, semnula
putereI ImpèratescI» (1).
Enache Vacarescu 4ice, ca numirealui N. Mavrogheni ca Dorm%
este dela 26 Martie i ca la Bucurescl sosi la finea luI Mal, 1786.
Prima data e falsa. Choiseul da data exacta a InvestitureI luI
N. Alavrogheni de Sultanula. Este 14 Martie, stila noa.

(1) Tesauruln T. U. pag. 167.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILORe

Data exacta a solemnet intrAft in Bucuresct a lui N. Mavrogheni,

o avenál la pitaculti cu care eta insuO, in Mal 15 (1786) ordonA
alaiulù cu care eld va intra in Bucurescl. Dionisie Eclesiarcultt ne-a
spusti, c. intrarea lui a fosa"' cu mare pomp6,. Darnil dér in nota
alaluli intrarel lui N. Mavrogheni, In 17 Mat 1786, in Bucuresct (1).

(1) Cu o %fi In,tinte, la 16 Martie, haré mal éntttin Dcimna ha N. Mavrovlieni In Bucu-
curescI, cu alajú Intocmitu tutti cu pitacti Domnescu.
N'oda, in pitacultt din 1876, Mal 15, vestesce jupéneseloru ca sé scie cé mine Sémbété,
cu ajutorulu Int Dumneqeu, la 8 césurt din qi, este sé fie intrarea pré tubitel Dennne Domniel
mete In néuntru Bucuresciloru, sé fie strinjt toil la Viiciirescl; spre a nu se face vre-unu
cusurP.
(Cond. N. XVII arh. Stat. Buc. fila 3 verso )

Eata acum :

°rinda/ala alaiulid Domniel obieeialti tilrel, la intrare "in Bueureeel.

SttSgulii catanilora de tara, ea capitanula i catanile acestuI stéga, totI calarl
MarmatI.

Brésla agiésca.
CalaretI polcovnicescl, toti calarI i inarmatl.
Vel Capitana de Cazad ca stégula i sarmaciula i tobosulft sha.
Talposil Dorobantescl pedestri, eu chivere, ca tobe qi ca cimpoile lora.
Vel capitana de DorobantI Cu zapciil söl Inainte i Cu catl-va din brésla
armenésca, ca tacama curata Imprejura i stégula séa en t(ita po-
d6ba dupa dinsula.
Podaril, totl pedestri cate dol.
Cazacil agiescI, asemene pedestri, cu eimpoI i tobele lora.
Vênatorl asemene.
Capitanil agesd inarmatl, ca tacama cuata, pedestri.
Ceausula agesca eu polcov. de ciocli.
Polcovnicula de vênatorl ca polcov. de pod.
de rérgoviste ca logof. agiesca.
Vel-aga cu pochiba dupa
Stégula cu stegarula agiesch i calareti ca praporile i trambitile ea toba
sarmachtla dupa D-luI.
Neferii totl luarmatI calarl ca baiaracula lora, cate dd.
Besléga, eu tacama curata.

Braa .qpittarkort.
Lefegil cu stégurile, cabal.
Vel capitana de lefegil ca zapciil sel i bucIumula, tobosula, sermaciula
dupa dinsula.
Scutelnicil spataresd Inarm41.

www.dacoromanica.ro
20 V. A. URECHLt

Dupl ce ati intrat6 in Bucuresd, ail venitil cjice Dionisie

arcul «cu fotil alaiula la biserica domnésa, Intru care i s'atl
molitva de Mitropolitulil, pentru ridicarea la domnie, dup5. obiceTtis. (1).

Potera01 totl inannatl, cAlrl, cu haine fistichil i albastre i Cu mokui i

cu musicaup
Delft' Wad, totl inarmatl, cu sulite in maul, cu odoba0i lora.
Seimeni bulucbapscl inarmatI totl, cu haine ro01 cu moturl galbene,
cu stégulti cel mare, i toba i sarmaciula.
Capitanii spitarescI inarm41, Cu fading curat.
Ceaphl spataresca, cu Polcovniculfi de vénatorI.
Polcov. de potera. cu fétafa spataresca.
Polcov. de seimenl, cu Bapuluc Bap.
Log. spatirescil, cu capitana de menziluri.

Val speitaril, eu poddbet &pit obiceiii.

Stégula cu stegarula i buciumula i lefegil, cu prapore i tramb4e,
sirmacia dupa D-lul.
PaharniceI, Cu copii din casa.
-MAI de Paharnicie, ca vätaM de vist.
Aprodil ceauqescl, cu aprogil Maps&
Ceauphl de apro41, ca vgtafula de aprooll.

Brésla Portiirései.
Portarel, rênda, pe josii, cu semnile in mlnI.
Alti 2-lea Portara, cu ala 3-lea Portara.
Vel-Portara
D-lora boerl velitI i allí doilea, cum se aréta in osebita fiSie i inaintea
D-lor: starostea en neguktorl paminten1 qi cu negutitoril de cumpanie.

Brésia armilfésal
Armapil, cu pupa0I.
Alti treilea arma0i, cu alit doilea arma01
Vol arma0i cu podóba dupa obiceia, avênda pro totl lautaril DomnescI.
Stégurile tëreI i trômbita01 domnescl, cu musicanfii nentfi.
Tuimile.
Juruk Bairak.
dupa orInduéla cu sacale.
Salahoril calarl, cu bekle In mina.
Cal domnescI Impodobitl, tragandu-I comipl cate
Al 2-lea comisti Rahtivan
Al 2-lea postelnica cu capoturl 6 post. cal 0 tacana curat, asem enea.
Trek post. treti vist.
Logof. treti log.
Vtori logof. vtori log.
Post. vel pitar.
Comis. vel Pah.
(1) Pag. 167, Tesaurulfi, II.

www.dacoromanica.ro
 IsToRte. Road!' fitoRt1 21

La ac6stA, ceremonie a sacrulul se petrece unü fare' caracte-

ristictt. Voda, care nu scie grecesce, sétl romanesce, Infra& de se afitt
in BOurescI vre unti barbatil In stare de a face o cuv6ntare roma-
néscA. I se recomanda, pe unti gdasceilit domnescil». Acesta, din

Una ceauft imp'ératescit, alth ceau01. Impgratescii.

Una capegia Impgratesca, antl capegill imp6ratescti.

liczbafa

Beizadea cu D-lul Memni

i uuft saraciii. Agasi cu Cioliodari Dumisale,

1ucûa&u1 Galionyiii0r, randur7, cede, patra ca capitanalit lorti.

Un satird alti satia

»

Mataratia Alaiu-ceauq, Mataragi baq.

Saraci Iamac, icioglan ceaq, Saracci

Una gavazti unii marzdaclail and gavazii

Unit peicii imptiratescii Oti peica, impëratescil
Unti hanaharlaa
c.)
C.) eta hanaharlaa
Delibaa cu chehaiaoa e.4 rIZ
Ce
to7
Batí ciohodaril tufecci ba
el cu toV ciohodariI
Cu toV ciohodarif Ce

CL, al visa
ciobodad )91
-4
&.1 # tulee,e,11
tufeccii cu cioNloW.A.
puse!

Vataffi de divanil Etori spatara eu abia

cu saidacurl, i topuzul.

&mania Donoti4 Sangiacula

TOT copiil din casa, purtandil praporele Ring semnil.
D-lul Post. Gherake D-luI Clucer Iane,u
Camin Manolake Comis. Nicolake
Comis Romano Pah. Condili
Camaraq Gherake Vel Clramatic

www.dacoromanica.ro
22 V. A. UREcHIX

ordinula WI N. Mavrogheni tine un il logostl catra adunarea noro-

dului, ca fie-carele sa se grijésca a petrece bine si cu fapte bune,
cacl celuT ce se va prinde in vinovatie, i se va resplati de M. Sa
Voda, cu pedépsa grea, in lumea acésta, de nu va m41. avé Dumnecleti
necazulti pedepsi pre cea-l-alta !

Asemene amenintari nu potil placé boerimel. Éta de ce ung

ca Hristache, se bucurà de avenirea la tronfi a lui N. Ma-
vrogheni, si 6tt de ce Vacarescu Enache exclama, ca N. Mavrogheni
«veni pentru pacatele i peirea térei... Mavrogheni sosindti in téra
«dete pricina tuturord a remané incremeniti, dupa ce Fail vèclutit
«ictroma, ski posna a firei a semana» (1).

D-lur Armasu Caragea Vol Capar

» Manu Armasu latrosil
Vel vist. Romano Ispravnicil de curte
Ici ciohodarg Spatar. Stavarake
Vtoii cgmgras Vtore Grgingticii
Muhurdarg Diviktar
CI)-

Ce7'

e)

Cu totl edecliil dupg D-lul i Mehter Rasa cu Wtá taIfaoa hil, cantina.

Carera Gospoda.
«hi) Nicolae Petru Mavrogheni VV. i gosp. zem. Vla. Poruncimil Domnia
mg, Vgtase de aprocji, i Vgtase za Divang, si avetl a Insciii4a D-sale boIarilorg
i zapciilorit marl si mid si tuturorg mai mil argtaporg, cg Duminecg, la 10
ceasurI ale nop-Vi, cu ajutorul lul D-48ìt iaste sg tie intrarea Domniel nóstre
inguntrulti Bucuresciloril, la Domnesculg Scaung i sg fie totl strinsl maI de-
nainte, la Vgcgrescl i pusl la rinduialg, ca la ridicarea n6strg sg se afie totl
gata la piclorti, spre a se porni ; Ina sg cgutatl spre a nu se face vre unú casará
sdù vre o atacsig la pornire, cg vOl fi in ving. Asisderea sit avetl a arilta fie-
aria brésr3 la mergere sg, daibi a striga si a face sgomottt i amestecgiurg,
ce fie-care cu tgcere sa urmeze miscarea alaialul ; iarg uná Alai-ceaus sa aibg
a gmbla Ware cu necontenitil inainte Indreptandfi i intocmindil miscarea alaiului
la mergere, ca sá curgg cu rinduialg bung. I Saam receh Godmi.»
1786. Matit, 15».

;I) Pag. 291, Tesauruld.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ROMINILORCI

Asemené modd de a cugeta, era Matti de generaltí in boerirte,

ca opiniunea rea despre noultit Domna se intinsese panä si intre
francezii, earl petrecég printre boerI. In scrierea «La Moldavie en
1785, faisant suite at journal d'un voyage de Constantinople et
Jassy(1) de Hauterive (lice si eltr, ca: «un Mavrogheni, un homme de
rien, sans talent, sans esprit, sans savoir, est devenu Dragoman du Ca-
pitan-Pacha ; il a ensorcelé ce Turc, et quoiqu'il soit si médiocre que ses
compatriotes en sont honteux, il deviendra Prince tout comme un autre».
Amenintarile logosului dela ceremonia ungerel, sunt cu Mtn
mai reali, cu cat N. Mavrogheni, dela Metropolie se intórsa la curtea
domnésca, avéndil dupa dênsulti serie Dionise Eclesiarhubl o
garda proprie din dol gelati Imbracatl iii camasi de zale. N. Ma-
vrogheni, comti uscativti la ()brazil, naltil i strajniciI» (2) pasinda
dup., o garda de doi gelatl, In haIne de fer, era un il spectacolti
pucinti asiguratorti pentru boerimea cé comp., din momentil ce
i se cerea acel boerimi sa inceteze cu Impilarea norodulul...
Émi inchipuIescti pre boerl mergénda dela biserich sa sarute mana
Domnului, in spata'ria cé mare si furandu-la cu cáda ochiuluI, sa-si
dée séma pe ce cal Fora puté aduce in vederile i procedi-
mentele lorü obicinuite ! ... (3) De Hauterive a definitti societa-
Yell Revue de géographie, didgée par M. Ludovie Drapeyron, Ill anide, Janvier 1880.
Ubicini a comunicatu Inerarea actssta medité, a comitelul de Hauterive, scrisi dupa ce petre-
eusa In Bueuresel i IV en boierimea, pre care, de altn-fela o deserie, cu negre colort.
Dionisie, Tesaur. IL p. 167.
Hristache scrie, ea dela Metropolie pang. la Curte, N. Mavrogheni artmca mereu bant
cu o galantomie
PlinI de elevterie,
In t6te partile
Bacsisurl i arunandii :
Lei, essindarl marl si grog"'
Stag asv6r1itl pe drum(' grosi,
Er (Ma sosi la Curte
SI mai vedI bacsismi multe !
StI reviirsatl prin tipsil
Toth' stamboll i funduclii.
Si care boer merg6
Mama de II sIruta,
Vedeaï cum it atânil
Cu pumnu gaited prin mIng.
Ne miramil toVi: ce sa fie
Acésta galantomie ?
to.V multamIamii
Ç. amii. dobbditti Domnii
(Bueiumula, 1863, N. 8. Velb anecsa).

www.dacoromanica.ro
24 V. A. URECHIX.

tea romana din Moldova in cate-va cuvinte, clicenda: «Grande

opression du peuple, grande soumission des grands, grande autorité
du Prince . , . Quant b. ces boIard si humbles, qui se tiennent debout
et découverts, devent le Prince, qui tremblent en parlant k Maria Sa
Voda», se moquent de lui in petto et vont, en sortant de la cour, dire
leur fawn de penser 5, des gens qui la rediront au Prince, le dit Prince
les craignant plus qu'il n'en est redouté. Tiles paye pour qu'ils se taisent,
donne des charges k tous ceux qu'il n'aime pas et des pensions
des amis qui mourraient de faim s'ils n'avaient pas la ressourse de
le voler, quand il ne leur fournit pas le moyen de voler la Mol-
davie».
De asta data lucrurile nu se par boerimel muntene ca vora
merge cum le afla de Hauterive la Iasi. N. Mavrogheni nu va tolera
boerimeI purtarea el cunoscuta, nicI nu o va pldti sa taccl Cand
va voi ca una bouü sa taccl, ila va amuti de-a binele, luandu-I vIéta,
orY tramiténdu-la surghiunii in loca sigurii.
A intelesa boerimea bucurWéna ce oma e N. Mavrogheni
decl nu refuza a juca dela inceputa dupa cum Il canta noulti
domna. Departe de a protesta contra numireI luI de Domna
boeril din Divana se grabesca a multami amiraluluI turca Hasan
Paya, cad din staruintele lul li s'a data una Domna ca Ma-
vrogheni.

Carte Mira laminatult1 Cfípitancl-Pact

Vestesce Divanulil cg, la 17 Mai art intratrt in scaunii Nicolae Ma-

vrogheni. MulOrnescrt M. S. ha Capitaml-basa §i se r6gA, «ea dupre cum nu-
mitulft Domnii este ciraca al M. Tale, alla si de acumil lnainte sa,-14 aIbl
deosebitii nazarulti M. Tale si s1-1 dal ascultare la cele ce se va ruga pe,ntru
seraca raia». (1)

Si nu numal catra Capitana-Pap tramite boerimea multamirl,

ci i catra Vizirula i WO. luminatula prag, prin una arza, prin
care (ice, ea «multdmimtl Pré puternicif ImpérAtil pentru alegerea ce
ne-ail facutii de una Domna ca acesta, vrednica, fara de pregeta,
destolnica, multa lubitora de dreptate i credincIosa ala Pré puter-
niculul Devleta i voma aréta Wa supunerea i ascultarea la vointa

(1) Condica No. 1'7, Arch, Stat. fila 27.

www.dacoromanica.ro
 IsroarA Romin. mone 25

lui povétuirile IuÏ i dupre Pré Jna1tuIi i impératescil firmanti,

nu vonul esi nici cum din cuvéntuld séa » (1)
Unü arzü ca acesta fu subscristi Ore de dire chiar Enache
VAcbsescu, care nu a intarclie a fi Vornicil mare in Divan ?
(1) Éta, aci In intregime arzulti acesta, dupd copia din Condica No. 17, dela Arh. Sta-
tuluY, arzii descoperitil de mine.

Azii la lumin«tulel pragg

gel" acestti prè plecatii alit nostril arzti-malaaril, nol credinclosil robI al pré
puternicei. Impératil, Mitropolit, Episcopil, EgumeniI, boeriI capitani i t6ta gram
raiaua prel romanesci, cu plecaclune ar'étamil la pré lummatulft praga alit pré
puternicel împërii, cei la 17 ale land acesteia Mai, intreindti Domnula nostru
cela de acuma, Nicola Mavrogheni V. V. In domnesculii scauna in Bucurescl,
cetita la curte, intru augttla tuturortl, cela vrednicil de inchinaciune i 111)0-
ratescil &mama, cu care pré puternica Imphatie oranduesce noug pre numitula
Domnil i cu mare bucurie i en cucernicie, dupg, datoria n6stra, intelegêndil cele
cuprinpt6re la cea vrednicg de inchinaclune port-Inca a nebiruitel impgra-VI, ne
amit supusit i amit recunoscutii pre numitula nostru Domna i obladuitora, pie
carele dupre cum pré puternica impératie 1-a cunoscuta de vrednicii, intelepta,
buna obladuitorti alit impératescului chelera ala tërel n6stre, prachticosti i iscusita
la impëratescile slujbe, fiincla in multa vreme cercatit i terbie, chiar alit pré
puterniceI impérap, &Ma la slujbe impgratescl tersane, câtit i la slujba imptirg-
tesculul stolil, in cal an fostit dragamanti si la multe alte locuri Wag intkiplatti
de i s'ait poruncitit recamanduindula, destolnicti a face zaptil impgratesculil mem-
lechetil si a ocroti pre Milo, raea cu bine si a s'évarsi impèratescile porunci
care se vora porttnci, 1-ail alesa ca Impgratescl darurl, 1-aft
Domnil Thel RomanescI, spre care si noI urmandil cu credinta, intocmai
cu voin0 pré puternicel impëratil i socotinda acésta alegere drepta mare facere
de bine, noua, in data ce 1-amii castigata" in paméntula nostril, amil cunoscutti la
numitula Domna cea mai dinainte cercatg vrednicie i ferbiqala la impgratescile
slujbe i deosebitft lubire catra raiaua ; cu care aceste vrednicil i darurl ce are,
nadajduimil ea mal multa ca orl-care altula se va aféta pré placuta i harnicil
la ocrotirea impëratescei raiale si la implinirea impëratescil pommel. Deci dupa
cum din tacrirttrile fungi ale Domnului nostru se va Incredinta pré puternica
impëratie, de fiesi-care pricing, pentru acésta multamimil pré puternicel impgrAil
pentru alegerea ce ne-ait facuta de unil Domna ca acesta, vrednicil, fara de pre-
getil, destoinicú, multa lubitorti de dreptate, i credinclosti alit pré puternicului
Devletii, amft arfstata i vomil argta WU. supunerea i ascultarea la vointa
povatuitile lui i dupg pré inaltula i imphatesca &mutt, nu votmit esi niel cum
din cuvAntitlil sét. Pentra care inalVinda manile n6stre catra a Totft Ti4oru1a
Duil4eulil nostril, pentru buna sporire vecInica i nebiruitg stare a imphatiel, ne
rugama ca plecata supttnere la mare milostivirea el, ca sa se asculte numitula
Domnil ala nostru, la cate aril aféta pentru nizamula i buna obladuire, odichua
liniscea impgratesceI raiale, i sa-la alba imphatia sub puternicil i înaltù aco-
peramènta dimpreung cu saran raja ce i s'a incredinOta, dupre cum si pana acuma
ail fosta sub umbra aripilor séle, remainda i nol indatoratl tot-d'auna cu acea
osirdie i credintg la impgratescile poruncI si la cea de pururea raga* cgtra
Dumnegeil, pentru bang fericirea pré puternicei Impgrap» (1).

(1) Urun5zil la fila 20 verso o scriscire InteacelaIT Boost! Mil Vizirti.

www.dacoromanica.ro
 V. A. UREcutX

In definitiva de ce pu té!) boeril sa fie supèratl pe Mavrogheni

inca de la inceputula Domnier? Mavrogheni, urit de Grecil din Fanara,
este dintre rarii DomnI, carl nu veni in léra inso-iita de o ceta de
fanarioll hämisiÏ. «Cu fie-care Domna noa sosesce din Constanti-
nopole o ceta noua de functionarI de Stata si de CurtisanI (1). Mal
tot-d'auna el sunt rudenil ale suveranuluI lora pana la a doué-
clecelea spita; dér Mavrogheni, sciinda cata sunt de setáse chiara
de S angele aprópelul lor aceste lipitóre financiare, avea imprejurula
sea unti numèra multa mal mica decata orI-care altula din prede-
cesoriI lul.»
Mavrogheni n'avé lila de capatuit; ne tinenda a's1 da pe t'ata
originea josnica, nu aduce la Bucureesd din rudele sale sarace dela
Paros& Una singura fostt cumnata al s6a, fostula consula ala
Venetiel la Canea, oma de alt-fela nu pré de tréba in trecutula
fusese tramisa de N. Mavroglieni la Bucuresd ca Caimacama pana la
sosirea lul in léra. Condili fu apoY cata-va timpti Camarasa alti lul
Voda, dara nu tarcliti Mavrogheni era gata ala baga in ocne déca
Condili nu preferia sa fuga din téra (2).
MaI avu Mavrogheni si una nepota, Costache Mavrogheni, care
in 14 Augusta 1786, fu numita Vel spatara. In condica domnésca
No. 17 fila 70 este copia circulareI porund catra ispravnicil si va-
tavil de plaiurI, din 16 Augusta 1786, prin care li se vestesce nu-
mirea de spatara a lui Const. Mavrogheni.
Era naturala ca comanda ostirel s'o incredit*ze Mavrogheni
unuI orna de incredere ala sai . .
Nu numal Divanula lèreI fu compusa de boeriI din téra, (3) dér
Memoriile unuI grecil din secol. XVIII. Ilormlnulu" 1861, Ianuarie 12.
,,Ronninulu" din 1861 7 §i 8 [armar. Condili pretinde ca klavroglieni l'a disgrapatu
pentru cii ar fi destainuitu originea grecli a némuluT 10, pe andu Vodi linea sil lie socotitu
tirmapl din ndmulu Morosinilorti VenetianI.
In Octonibre 1786 eatti boeriI DivanuluI
Tenache Vacarescu vel Vor. de téra de josa.
Gregorie Balean!' » » » susa.
ApoI unnéza acestuia Stefanil PrAscoveanu.
Nicolae Filipescu vel log. de Vra de josa.
Costache Mavrogheni vel spatarti.
Const. Filipescu vel Post.
C. Racovita vel comis.
Ioanù (?) vel Clucera
Vasilache(?) vel Paharnica
Ales. VacArescu vel. stol.
1Tio1ae Brancoveanu vel vist,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORCI 27

Ora si la ispravnicii nu gasima numitI, din primal(' momentù

luarei de Mavrogheni a frâne1or re1, decatil tottl boerI p6mênteni.
NumaI la Craiova, ca Banü, afltrn nume stréine. In Martie 1787 a
numit6 pre Alexandra Ierache (?) Biv. ve! Post. (1) apoI acesta fu
Inlocuit in 27. Nov. 1787 cu Tudorache Dibuoglu (?) (2)
Bata:
Boeril Divanului la 1788 Mai&

N. Brancoveanula vel Bana

Manolache Brancoveanula vel Vor. de Ora de susa (3).
Searlatil Greceanu Vist.
Rada Slatineanu vel Vor. de téra de josa.
band (?) vel log. de Ora de susa.
Const. StirbeI a. » » josa.
Manolache Mavrogheni vel spat.
Dumitrae,he vel Comis (autorula istoriel even. dintre 1769 1774 (?)
Teodorache Tufeanula vel Pah.
Ales. Vacarescu vel stol.
Mate! Cantacuzino ve! slugeria.

Bata ispravniciI numitl de Mavrogheni :

Buzeù Stol. Scarlatil Campineanu

Saac
I Pach Dimitre Racovita
1 Med. Const. Movila

Prahova J Sat. Ionita, Baleanu

1 Crac. Dimitrache StirbeI
Serd. Grigore Alexianu
Ialomita 1 Sluger. Barba Vacarescu

I Fach. Alexandri
Ilfovil
1 Pach, Const. Cretulescu
J Clac. Rada Golescu
Dambovita 1 Biv. vel. post. Marca

Vlasca
Pitar. Scarlata Hiotu
1 Armas. Mihalache Maim
J Pitar. Const. Ghiurgia
Teleorman 1 Pach. Nis. Tarnov

Condica No. 17, fila 137 verso.

condica No. 17, fila 197. Arch. Statuld.
Condica No. 17. Fila 184 verso. 1787 111aiu 17. Circuliírl la vilta01 de plaind veslin-
dule numirea luI Manolache Brancov6uula ca vel Vornicu ca sil-ln cunOscrt dc labetu alii lent.

www.dacoromanica.ro
28 V. A. Cusma

Serd. Dumitru Papazogglit

Muscelii
et Minen Falcoianu (1)
Stol. Scarlatil Dritganescu
Argesi
Biv. vel. Capitauti de dorobantl Saya
Dumitru Manclru
mta Teodorache Chescol biv. vel. slug.
Medel Georgita Jianu
Romanal Pitarulti Enache Farcasanu

Vahea I Serdarti Andronache Bengescu

Vist. Const. Socoteanu
Biv. vel. slug. Enache Politimil
Doljti
Pitara Nicolae Vladoianu
Vist.
Gorja Sord. l'arfara. si maI apoI in loculd acestuia
Biv. vel. Slug. Manolache Gradisteana

Mehedinl Stol. lona Glogoveanu

Slugeriii Alexandru Calfoianu.

Isiveivnici ce salí filcutel la leatel 1786 Mait 8.

Slam Rimnicu
Dumitrache Bi vel. pitar.
Btv vel. Medel. Grigore lirisoscoleil (2).

(I) Se scie a Cimpulungul avé o administra¡iune privilegiatO, a parte. Acestu privilegiu

lid respecta si N. Mavrogheni §i numi numai unu epistatu (inspectoru). pe lAngii judetu, sétt

Eata -documentulil relativtl, din 23 Iiinie, 1786, dupa cod. XV, fila 40:
Hrisovulii arkeniloril ot. Ccimpu-lanytt
Judelui al 12. Purgan l ca toi orasenil cal sunt din orasulti Doinuiel
mele din Campu-lungil, ca si fie in pace si ertal de lucrulti Domnescil si de
vama, Monastiril din orasil, si de vama Pitarilorrt dela zborulti lui sfeti ILie Pro-
orocii: yeti ce voril vinde sért cine ce va cumpara, ail calú, aù' boti, art pece, ai yeti
ce, si nu. aibi a lua dela dinsi vaina, dalia cum aù avull obiceiti, de n'art datil
vaina acestil. °rasa niel odinióra, i si nu Al nimene vole a cump6ra loca de
casa in orasti, nicl boaiu mare, niel' singa domnésci, niel slugA boerésci,
sa cérg locii dela Domnie in oragt, séil vadii de m6a, séú delniti In cAmpii,
séii nescareva mo01, séti vil, séik verl-ce de ale acestorrt orAlenl, ci numal ora-
qenil si fie volnicI a cump6ra unil dela altiI, qi de vorii ti datorl i nescareva
or5lenl, aú pe la boerI, art pe la alti 6menl de t6ra, i li si, va intêmpla aceloril
orasenI m6rtea i pu vorrt avé ca ce plati, si nu fie volnicl acel datornici sa
vétula la alta parte on-ce aril rémané dupi m6rtea acelorti oraseni, ci numal

(2) Condica No 17, lila 86 verso. Lista isprivniciloru ficti¡I la 1786.

Vell la pagina 14 din Condica No. 17 o lista aprépe identicti.
Condica 17. fila 99 verso, cuprinde schimbArile de ispravnie %cuto in 1786, Octoinbre
30 g't unele in 1787.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLI. ROMINILORtt 20

Nu scima pâna Infra putea documenta povestirea ce

face Dionisie Eclesiarculd de faptele imediate ale luI N. Mavrogheni.
Elti qice, ea a doua 4i dup5. intronare, Mavrogheni «a chiamatti pe

iara la orisenI s aiba a vinde, Asisderea i pentru randulil judecatiloril orasulul,

numal judetulil i cu Pargaril sa aIlia a judeca pe orasenI, lar ispravniculii jade-
1 u11g, séh alt-cineva si nu OM vole a se amesteca in judecatile bru ; i sa fie in
pace si ertatl de fumaritil, verl-care din orisenl a merge ca carele lorú,sit ineame
pece dela Balta, sa nu dé fumiitù, fad de numal sit alba a -da la M-rea din
Campu-lungh dela unii carii de pece oca 5, dupli cum fostil obiceiri
mal .nainte vreme ; asisderea i -pentru erbarith alma sa fie orasenil in pace
si ne superatI pentra vitele ce se voril taia la scauuile de carne care facil t6mna
pe dealti la vie, si pentru alte vite ce voril stringe pentru hrana lorti, niel de
cum erbaritil sa nu dée, precum n'aft maI (lath nicI odini6ra; i iar sa fie in pace
ertag de ciohadaiitil, care din orasenI se voril hrani cu mestesegulil cismariel
sa nu dea ciohodaritu, i pentru gostinarith aria sa aibi a scuti orasenfi una mie
pe anii, vrendil sa-i duel sa-i válida la Brasovil, sa nu dé gostinaritil pe acésta
suma de ramatorl ce serie mai Bush, si vefl-carl din oraseul s'ar hrani cu negu-
storie vênclandil i alte maruntisurl pe la targurl, nicl de cum sa nu alba supérare
de cotaritii, dupa cum niel alte datI n'ail maI datil; asisderea sa nu fie nimenea
volnich sa aduca vinti sa vin41 in orasil, niel din boerl, niel slugl domnescl, niel
hoereseI, niel Wad, sal micaril ce felh de omil aril fi, MI% numaI insisI orasanif
sa vinga vinii inteacestil orasil, iarù' alth uimenea. Nimenea din téranI sA fie volniefi
a incarca verl-ce povara din °rash pang nu voril imam ântêiù orasanil, atatii
peste téta vremea cat si la zbortilii. sfantulta Ilie prorocil ; asisderea si pentra
randulil dijmaritultfl i oeritalul, verI-care bowl aril merge cu acéste slujbe la
acestil judetil alti Muscelulul, sa alba a le da orasenil peutru ehleltuIala lorA numaI
im pranzu de bucate; si care din orasenI arti avé sa platésca verl-ce dijmaritil,
sa dée de nume numai Po bank' tref-spre-lece, iarù altil nimenea superare mal
multil sa nu le faca, diva cum ail avutil obiceiti i mai dinainte vreme; i sa
alba volnicie orasanil din Campu-lungh, sa nu ingaduésel pre nimené din eel streinl
a se hrani in °rash, eu niel unil felh de negustorie, ci numal orasanri sa se hill-
nésca inteacestil WO. Asisderea i pentru orasanI, earl ail viI in Multi Pitestilorh
pre mosia Radulul-Voda, i pre mosia miinastiret Nucetulul, in Muth
sa nu alba vole Egumenulti niel odiniéra a le face alte obiceIurl none, fara
llama si alba a plati orasanil vinariciulii domnescil din cjece vedre o vadra
otastina pamentulul, dupa obiceitt, i dupa ce va seke vinariciulh domnescil earl
apol sa le ié otastina, i pentru parparti sa ail)/ a da de crama Po bant
spre-cjece; iar pentru. putinile cu strugurl ce voril face pentru tréba caselorit loril
sa nu-I supere, niel alta zaciulall din livelile de poml ce vorti avé pre la viile
loril sa nu le We, si sa nu alba vole slugile ski tiganil acestorti mönastirl sa mesure
vinulti ce voril lua din vinkaciii si din otastina cu mana lorii, fara numaI acela
Oil bucatele sa alba a-si mesura vinulil ce vorg fi EA dée cu mina lortl i cu
vadra drépta de zece oca, si sa alba volnicie orasenil vamp, vinurile in Mil
pe la cramile lorrt pe cum att avutii obiceiii i mal nainte ; î iar sa MIA ora-
purl din Campu.-lungil a stapini nesce muntl ce sunt al orasulul din Dew&
lecatdrect prci, ce suut acolo ot sud. Muscelu, dupa cum stapanitil i ping
acum; asisderea i pentru verl-care din boeril Domnid mele voril merge sa fie
ispravnicI acolo la acelh judetil alil Muscelulul, sa nu alba vole a supera pre ora-
sanI pentru fênui séil pentru lemne, séú pentru calf' de dug, séh pentru alte clad,
pentru ea fundA acestil orash la loch de munte i cu anevoie a se hrani, ne fiindil

www.dacoromanica.ro
30 V. A. URECHIX

Mitropolituld Gregorie si pre Filareta Episcopuld RomniculuT si pre

Cosma Episcopula Buzeului la masa domnésca de i-aa ospétata,
cinstindu-T i Imbracandu-I cu haine Imblanite, scumpe, domnescl.
Ear a treia cili aa chiamata pe boeriT cei mart de i-ati ospétatala
masa domnésca, cinstindu-I si boerindu-I, dandu-le slujbele DivanuluT
domnesca. A patra qi ad _pusa satarci de banT pe Metropolitula, pe
Episcopil si pe boierT, inca si pe negOtoril cel marl, s& dée, care
60 pungl de banT, care 50, care 40, care 30, 20, 10, care 5; asemenea
si pe boeril craiovenT ..»
Cuvéntula pentru care Domnitoruld a aruncatil acésta «Satara»
asupra boerilora i clerulul Malta sa fie fosta reconstruirea cur-
Word don-mesa din BucurescI, «ca este rusine politiel a fi casele
domnescl In mijlocula orasului surpate, de nu are M. Sa unde sa.
§éqa, i cum M. Sa are cheltuiala gré, decT boeril n'aa avuta ce
face, cu voie fara voie, aa data ce li cernta de catra M. Sa
caciendu-le ospétarea scumpa» (1).
Enache Vacarescu, Dionisie Fotino i Pitara Hristache nu amin-
tesca de acésta fapta.

In Maid 21, anula 1786, N. Mavrogheni adresa Mr& Wtrt téra

o specie de manifesta-programa ala domniel. Mavrogheni declara.,

locti de aratura, aft fostil ertatl de t6te acest6 cate scriì mai susft anca de mat'
nainte vreme, dupa _cum am vatintit Domnia mea Hrisovulti reposat. Domniel
séle Mihaiù Racovita voivodulit, i Hrisovulii Domniel séle frateluI Domnit Alec-
sandru Ipsilante Voila cu MA 1775, Februarie 15, 0 Hrisovulti Domnid séle re-
posatulul Nicolae Caragea Veda, i Hrisovulit Domnid séle frateldi Mihaiti Voda,
cu létft 1783, Decemvre, pentru aceste mili 0 obiceiurl ce se aréta maI
1311A, de aceste i Domnia mé and &mil milostivitù de amit ertatit, ca sa fie de
aceste in pace 0 no sup'ératl, i amit întAritú Hrisovulti acesta cu Insaql credit*,
Domniel mele 16) Nicolae Petre Mavrogheni Vod, i ca a pré iubitilorti Domniel
mele fii ì cu totil sfatulit cinstitilorti i credincicll boerilont celorti marl al'
Divanuldi Domniel mele, Dumitrache Ghica vel ban, Nicolae Brancovénu vel
vistierti, Stefan Prerovénu vel dvor. de Téra de susil, Pan Enache Vatirescu
vel vor. de Téra de josil, Grigorie BA16nula vel logof. de Téra de sustl, Nicolae
Filipescu vel log, de pro, de josti, Costache Mavrogheni vel spút., Costandin
Filipescu vel post., I6n vel cluceriu, Vasilache vel paharnictl, klecsandru Vaca-
rescu vel stol. vel comis, vel sluj. vel pit. i ispravnicti Nicolae Fili-
pescu vel log. 0 s'afl scristi Hrisovulft acesta întra Intêiulit anù' alit Domniel
n6stre, aicI In oraquift Domniel mele Bucuresel, la nil dela Naperea Domuultil
nostru Isus Hristos, 1786, Iulie 23.»

(1) Tesaur de monuminte, II, P. 168.

www.dacoromanica.ro
 isTonrA nomilloBb 31

ca tcé cant6i4 fivna i grijä a Domniei mete este a se urniá, si a

se pázi dreptatea noroduluI si a supusilorti ce ni s'al) incrediniattit,
intru táte pricinile si trebeie lor ...» (1).

(1) Eatg intrega acestil actrt importat.til, ce ama (leseoperitn In Conclica tlomnéseA
sub No. 17.
Circulara de naua Domnie.
eith N. Mavrogheni, Dumnialoril boerilorú ispravnicl, i boieriloril judecAtorI,
cavioOloff egumenl, molitvelor vástre protopopilorA, preog, diaconI i mazililorA,
negagtoriloril, bresla0, pircalabilorit duprin sate, qi tatuo-ni benito-
rilorú din jadetulil . . . De obste ve facemil Donmia vóstrA In scire, cl
cu mila i ajutoralii manid Dumnedeii, aqedêndune In. Domnesculit scannit allí
acesteI cre§tine§t1 6r1, cea dântAI rivnA i grijA a Domniel mele, este a se arma
a se pAzi dreptatea norodulul §i a supuOlorti ce ni incredintatit, letra
t6te pricinile i trebile lorì, dupre cum aicea suntemit povéluig i de la milos-
tivulü a totti sciitorulA, cela ce ne aú Invrednicitii la acésta stapanire
pre acésta suntemA orindaig qi dela pré paternicalii Impératil (a cgruia stA-
pitnire sA o 160scg, Dumnedeit peste totit pAméntulii) ca sA carAgma bite ur-
mArile Cele fArg, de cale i nedrept4i1e. DecI fiindA cA din inceputA
iubitá sufietulit nostru nedreptatea, i este f6rte nesuferitA la firea Domniel mele,
fiìndú ImpotrivA" porancel lui Dumnedett, iatA ne facemA datoria i vé arétAnirt
Dumnedeiasca poruncA, dupA care asemene este §i a n6strA poruncit6re : cea maI
dAntélit voinO, a fie-cAruia din D-v6strA, ispravnicilorit, séú judecAtorl,
verl-ce zabeth a orl-ce pricinA a norodulul sA vé purtag f6rte ca dreptate dapA
tóte si Cu fiiea lul Damnedeii §i a DomnieI N6stre, sa se pArIséscA fie-care de cele
réA obicluaite trecate hotAiiti judecAtilora, sl le faceg dupA S-ta pravili, de
jafurl qi de hrApirl sA-I diafendipsig i nu trama D-tic sA fig. curag de unele
.ca acelea0, ci niel pe 6menil D-v6strA, carl Ii aveg orinduig ca zapcilicarl
verI cu ce epistasie asupra satelorti., sg, nu-I 1110,1:14 a jafai, ci fie-care sa se
mulOméscA pe ceca ce este l'acula séA dreptii, fArg, de a se lAcomi, cg, aceea
ce este dreptit este §i. blag,oslovitil de la Damnedeii, gi indestulézA atAtti pe dênsulit
cata i pe fiulA tul, iar ceca ce este nedreptit, este prafú i ca vApaia foculuI
arde i nu numal nu se folosesce dintru acestii feliii de nedreptate, agonisell,
da/A cumil eI socotescit, ci i copiil i tasele lora rémAnit la pustiire, precumit
avemA la acésta pildA multe case ce s'ait stinsú i ait rémasit copiil lora f6rte
sAracl; pe locuitorl s1-1 primig ca bunl-voire i ca blAndete dada vinti la
D-v6strg, de a se plAnge pentra d.to ceva i la cele ce vorú fi ea cale sA i as-
cultag, iar la cele fArfi de cale si le dag iispunsurilca blAndqe, flandu-I ca
cuvéntil i cu desluqire a urma poruncilorit lui Dumnedeit i pravilel, ca qi
inqil eI. sA, IntelégA i sg. pficépA bine ; iar un far de cuvéntit infru.ntandu-I sA-I
isgonig. Up si va fie deschisa i audalA delteptil in totil ceasulit ; sA nu diceg
saraculuI: «Date, ci nu este vreme ! tineg pe la cuilile 1)-v6strA cu dile
indelungate, pinA a viá gAsi vreme de a vé impreuna, dupl cum am auditti cl pi-
timiaA locuitoril, pentra cA ac6sta fórte multa ne tulburg, duhulil, cAnd vomil audi-o;
luag pilda dela Divino noI i urmag, ca up Divanuldi este deschisl a primi
fArl de pregettä. In totil césulfi pe fie-care. Si in scurtii intra t6te sA pAzig drep-
tatea qi huna orInduéll i cela ce va sluji bine i cu credintl chivernisindt1
ocrotindit pe locuitorl cu buni ocirmuire i dreptate, sA fie Incredintatit i ca
totalit adeveritA, ca negreqitti va dobAndi mila lal Dumnedeil i evnia DomnieI
mele, jara ImpotivA, val de acela ce va cAlca poruncile santa pravile i ale pré

www.dacoromanica.ro
32 ir. A. UREcirri

Dionisie Eclesiarulti spune ca N. Mavrogheni, judeca In Di-

yang fapt cu divanistiT, une oil fata si cu mitropolitult1 si episcopit
si alte orI si singuril pricinele, inst ela judeca, el hotAria si InsusI

puternicei Impëritil si ale Domuiel n6stre si 'lil vomil dovedi ci ail ¡lentil vre-o
nedreptate, orl ail jifuitil, orl Wail pizitil poruncile si pbv6tuirele n6stre ! Uhultt ca
acela, nu numaI va fi lipsitil din slujba Domaiel mele si nu va mal fi Invred-
nicitil nicl-o-dati la slujba si mila Domniel mele, ci va petrece si ceea ce n'ail
socotitil, niel ail ganditil. Poruncimil Domnia mé si Toni tuturorti breslasiloril si
téranilor, de obste, fie-carele pentru pisufile si necazurile ce yeti avé, si vé plan-
geti la ispravnici si la judecitorl, pentru judecitl l'i alte nevoi ce yeti avé si
nidijduimii, ci dupg povituirile si poruncile ce aft dela Domnia mé, a vé fa-ce
WI indestularea si dreptatea, jara and dela ispravnicI, sé il judecitori nu -yeti
afla dreptate, si nizuitl Cu !mina nidejde si multi bucurie la mila Domniel mele,
si 60, uva Divanulul nostril este pururea deschisi, de uncle yeti afia WI lude
stularea si dreptatea v6stri la cele ea cale vi ... (lipsà) insii clutati de vé parisitl
9i
; voI de cele ce suntetl rgil obicinuiti de mai naiute, si rugAndu-ve milostivului
Dumnedeil pentru sitnitatea, pré puternicil impgrAtiI, vol ca sotiile si copiii vostri,
peutru sinitatea n6stri, si vë litsati de minciuul, si imblati ca dreptate la t6te,
si metahirisitl munci drépti, ca si vii fie- spre indestularea taselonl vóstre ; nu
vsé cutezatl a face piii si jalbi mincittn6se si nedrepte, nu fitl vicleni, pentru
ca si vg ajute Dumnedeti, vi pentru ca si vg iubim si nol ; purtati-v6 ca ascul-
tare si supunere la impéritescile poruncl si la ale n6stre, earl le vomil da in
scrisù' priu ispravnicil judetului, pentrn ca' aupii, cum vom -pedepsi pie celil ce
v'ati jifutitil, si v'ail luatt adichisittl, asla vomil pedepsi si pie cel ce volt au-
teza diutre vol. a imbla cu. jalbi -si cu phi mincin6se, séii impotrivire citri min-
duitil Nostri, si cu viclenie ; nu 176' yeti puté Indrepta cu cuvêntuld prostimel si allí
nesciintet Si asIa dregétoril si se Otte Writ locuitorl ea troposulil cell!, cuviinciosil,
si locuitoril 0, se p6rte citri Dregè'tori ca cauta orânduiall si suptinere la po-
runcile Nóstre. Asisderea poruncimil molitveloril vóstre, protopopiloril, pregilonI,
si, ciutatl dupi cum suntet1 poOtititl de pirintil arhierei, si pizig si si urmatl
slujbele sfintelonl biserici ea cea ciduti orinduiall, fir de cusuril, si si vil
petrecetT vléta dupa onlnduiala cinului, pizindil cinstea darului ce avetl. Si si
nu lipsiff intru a sfitui cu invgtituri dithovnicesci pre locuitori si intru a indemna
spre cele ce sunt a le datoriel crestinesci, ca si le unneze, BO, le pizésci si si
albi evlavie citri Dumnedeesci si si fie curatl, ispovedindu-vé si glijindu-vé in
vréme, si cate se cuvinil la datoria-vé t6te si le siv'Arsiti. Pentru care iati in-
teadinsil amil trimestl pre ornulii nostril .. . . ca acésti Domnésci a n6sti carte,
inthii la d-tre ispravnici, ca si le cetiti si si ne trimitetl féspunsulú in
scristi ci a'l intelesil ; apol si mérgi prin orasele si satele aceloril judge si o
citésci MU audulti tuturoril de obste, si si iscilésci in &mail el preotii si Or-
cilabil sateloril Mtn" adevenre ci ail inteles'o totl.»
1786, Mai 21.

Eati 6menil de incredere insircinati de N. 1Vravrogheni cu ducerea in ju-

dge, a acesteI cirtl deschisi
Slam Romnic
Buzgil Stoian cafegiil Iamak
Saac

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILOILO

elü poruncia de pedepsia pe ce-lO ce i se pAré a fi vinovattl, cu gré

bataie la scarrt; nu mal randuiá la yelp boerI, sal la Departamentù
sa cerceteze pricina jaluitorilorO, ci M. Sa hotaria pe turcie.
AcéstA acusare ce aduce Dionisie Ecl. luI Mavrogheni, este nu-
mal intru atO.IO întemeiaUí, cA Voda reforma judecata boeriloril in
pricinile tèranilorO, judecatO. mal tot-dé-una nedréptet. .

De altmintrelea N. Mavrogheni n'a desorganisatO Departamen-

turtle intocmite de Alex. Ipsilante prin codulti sal, ce amil cercetatil
in urma.
Cum di. N. Mavrogheni n'a desflintatO departamenturile insarci-
nate cu justitia, stag dovadit, fntre altele, documentele urmiltóre:
Pitacula acestul Domnitoril catra velitil logofeVi, 1786, Mai 20, porun-
cindu-le sr vestésca judecatoriloril dela egte trele departamenturile, SA villa In
bite 4i1ele la datorie, sa mi se faca Intaripere ca judecatile «0, se feresca Dirt°
de strimbatate, sea interesuil, ci dreptatea Mite sg, o pazéscil, judecandfi dupa
sfinta pravill 0 dupa obicelnlil painêntultil» (1).

1786, MaI 20. COO , boierl DivanuluI ca sit se adune pre

t6te 4ilele cele oranduite de tréba la Domnésea u6str1 curte la césurl orgnduite,
ca sa cautaV dupg, orânduiala ce ail fosta, pricinele de judecatil ale noroduluI, ce
se vora orAndui d-vgstra cu poruncile Domniel mete. In serisil, ca sa nu se za-
bovesca eel ell jal bile, ca aile Indreptarea lorù', pazinda D-tre tiara tóte
dreptatea dupa sfinta pravila i dupa obiceiula pameutuluI. Si pentru fie-care
pricina sa ar6141 Domniel mete hotgrirea In scristi prin anaforale i sa
ariitatl D-lor velitilora logofetl i D-lor boerilorrt ac6sta Domnésca
a N6stra porunca i cautaV sa urmAl dupa cum se coprinde mat susil» (2).

Ialorn4a
Ilfov Anastase Icioglau
Vliqca
Teleorrnan
Prahova
Dimbovita Costandin Icioglau
Muscela
RomanaV
Oita Ioniça Icioglan
Dolja
Mehedinp.
Valcea
Gorja Stefan Icioglau.

Combat XVII, fila 11 verso.

Condiea XVII, fila 11 verso.
!aorta Romilnilor4 de V. A. Urechia. 2*

www.dacoromanica.ro
34 V. A. liaccnii

boeril Craiovei
(Biv vel. clac. Barbu tirbeí, Biv vel. clac. Const. G-eanoglu, Biv vel. Pach
Stan Jian, Biv vel. stol. Ionita Brailoin, Biv vel stol. Otetelesanu) orand4
judecatorl, le dg instructiile urmat6re :
SI se adune de diminétg la Divanii, unde-1 resedinta Caimacamid.
SI judece cu frica luí Dumne4d1 i dupg santa pravill, netalmacinda
orl stricandü pravila.
SI fi g cu duicé i blandea aka cela ce jaded, cara de pismg
vrIsmasie, niel se Injure pre cinevall din ceia ce se judeca, sub pedcipsa urgiel
domnescl.
SI asculte f6rte cu luare aminte orI cat ara fi de lungi cuvintele lora,
nu le zetignésca, cuvêntulii, orl cum aril fi si 4isele lora sa le serie in practicale
deosebite, iscalite chiar de impricinatl, (WI scia carte.
Sa séda judecatoril totI in randuiala bung, fara de vorbe, glume, sal risurl.
Sa se citéscg cu luare aminte t6te sinetuffle pricinatuluI i sa iscodéscl cu amé-
nuntal pricina cu minte curata i linisce, fgra de Nigonire, cumpanind &duffle.
Sg nu judece din prietesuga, rudenie, sai din Meg tiar de yeti fi si 0141'
de vre una °brazil, sa nu v6 plecatl, cgcl de vi5 -vet1 pleca vé yeti pedepsi fórte
grea, ca unil ce v'atI temuta mal multa de acela °brazil cleat de Dumnecidi,
de pravill si de Domna». Sa nu ja mita.
De vorft face vre-o gres611 judecgtorii pre care el insisl o recunoscii in
urma, sl albg voie a lua cartea de hotgrire inapol sa o 1nclrepteze.
Para de ravasil de jaiba cu poruncg In dosa, si nu se canto judecatg
zapciii sg nu alb/ volnicie a trage pe cineva la judecata fárá poruncl in scrisil.
Hotgrirele se dati numal in serisa si de fa,ta, iar nu inteascunsti.
Cartea de judecata sá se citéscg intru aulfula celuI osandita.
Nemultamitula are apela la Ji hotgratg.
Déca o parte nu vine la cliva hotaritg, se va aduce cu trépad4 i va plati
cheltuiala.
Divanula sg fie cinstita, sg lipséscg dihoniele interesuluI. SI fie activa, sa
nu zabovésca pre 6menl.
In anaforale sa arete cap. din pravile ce aplica in afacere.
a4ivierea poruncimft i pentru cel ce se judecg, ü orI-ce stare si de orl-ce
tréptg vora fi, sg st6 In picióre cand se judeci i farg de islica, f6rte cu cucernicie
supunere, graindil cu smerenie i respunOnda cu oranddiala bung, sa nu
cuteze a huli pe judecgtorl, s6il ala necinsti i alti injura, %IA de va injura pre
judecgtorI inscintandu-ne Domnia mea, se va pedepsi cu. batae Asisderea
cela ce va nazui la untl °bra& ca sa-la ajute la judecata, oil va mitui pre ju-
decatora, unulti ca acela sg-0 piar46, judecata (1).

VI
pranul sub Mavrogheni. MoKi. Foisor de justifie.
skirpite. Arestul preventiv.
Protectiunea mare acordatä. tèranuluT, celul de jostl era indicatil in
manifestuld sal din Mai 1786: «pe locuitorl sa-1 prirnip, ordona ad-
ministratorilorti diversT din jtidete, cu buna voie si cu blAndete cand
(1) Condica No. XVII, fila 34.

www.dacoromanica.ro
 isTolus Rottimioat 35

vinti la D-vástra de a se plange pentru cate-ceva si la cele ce voril

fi ca cale sa-1 ascultall, iar la cele faede cale sa le datl respunsula
ca blandee, facendu-1 ca cuventulil i cu deslusire a urma a po-
runciloril lul Dumnegeil si a pravileI, ca insiI eI sa inteléga si sa
pricepa bine, iar nu fä.r'de cuvint infruntandu-1 sa-1 isgonitt Usa sa
va fie deschisa i au4ulù destept In -Wtü cesula; sa nu clicet1 sdra-
cului: dute! ca nu este vreme, nicI sa-1 tinet1 pe la curtile D-vestra
cu (pie indelungate pana a ve gasi vreme de a ve impreuna, dupa
cumil an3ü auqitü ca patiatl lotuitoril ...»
N. Mavrogheni Indemna pe teranil nemultamit1, de judecata ju-
decatorulul si a ispravniculul sä. apeleze la Domnie, «ca usa Diva-
nuluI este deschisa a primi far de pregetil in tom césuld pe fiecare...»
In manifestula sè Mavrogheni cere concursulti bisericel pentru
a deprinde locuitoril la cele drepte si cinstite. Acesta manifestil
tramite ispravnicilora sa-1 citésca eI in judete, ci delega anume 6-
menI de increderea luT, cari sa le citésca in cate trel judete fie-care.
Astti-felil N. Mavrogheni spera ca va strabate graiult1 lul pana la
-Want
pentru ca in adeverti leranuld sa petä ajunge pana la
Domnitoruki Mavrogheni, cu jaiba luI contra nedreptatilorti ce i le
ar fi facuttl ispravnicit i judecatoriI, séti macarti oft-cine din judettl,
N. Mavrogheni otaresce, in Iunie 1786, sa se faca pentru e1 unü
foisora la tergula MosilorCi, unde sa póta alCi intalni teranimea, care
vine la tergil, ca sa-1 spuie pesurile i jalbele :

Pitacii la vel spAtaru din 1786 Junio 9 prin care amintindti c veliti boerf
aúfAcutil anaforá sA se mute oboralii têrgulul de Mara inAnntru, nude se fAcea
mal Inainte, cdar astAdi. Ma* merendft Insine Domnia mea inteadinsti pentru
acésta la namitulit têrgii, amú vgdutù cA bine este asedatii In locului wide se
afll acumil (Aorta (1) la margine, afarA din Bucurescl, uncle am porunrittc &I se
facli un foiforti pentra Noi, la care avemii sl mergemii la clilele de tirgil pentra a
cerceta si a Intreba pe 1ocuitoril érii dupre afarA: cum petrecti si co &hi se
p6rti isprAvnicil i zapciil judetulul De uncle avemil lesnire a se face acéstA cer-
cetare dada vom merge. Ci darft sA ari5tI acéstA domn6sca porunca si la va-
mesii, se scie; 0, o cititl si In di de adunare a tirgulul, ca sAscie totl de obste
ce hotArire %catty tIrgulti de acolo sa nu se mai mute; care acéstA hotarlre
poruncimti O. se tréci in condica Divanulul». 1786 Iunie 9 (2).

1787 Innis 17. Carte pentrn têrgurile de afarl i t'èrgulft de la Isvorulù'

tAmAduirel; findit-cl se flea numal douil têrgurl Mara din oran pe s'éptamftnA,

In anti% urmittoril lar a fostA tntrebare de striiinutarea oborulul.

Condica No. XVII fila 27 verso.

www.dacoromanica.ro
86 V. A. t'anexa

si acele numai la una locú, in interesulit imbelsuglrel i ieftingtiel piee i pentru

ca BA se imputineze precupetiile, carl sunt, din causa ca sunt numaI doue (lile
de tèrgfi la care vin vênptorl de afarA, Domnitorul dispune ca de astA41 inainte
si se facA trel tArgurI de afarA pe sëptemana, adecA Mari i Vinerea la têrgulrt
de afarA eelti obicInuita de panA acum, jarA unulrt Joia si se faca. la (Iitta Do-
hopighi adecI la Isvorulil tAmAduiriloril din capula podulul Mogos6iel, alg.turea
foisoruluI domnescrt, in maidanii, in potriva portil curtiI foisoruluï, la care sA se
faca si dora de vite, dupA cam trebue, ande O, vie locuitorii ca cele ce art de
vangare)y. Domnitorulti poruncesce sA se citéscA portmca in totii orasulii, iar vel
vamesulri sl execute pe vamesiI de la oborn targuluT de M'ara ca sA infii4eze pe
langl foisorula domnescil. (1)
NB. Se vestesce acéstA dispos4inne si la ispravniciI judeOlorrt vecino, ca
ei sA vestésci deschiderea noulul °hora.

Vorbindg de ispravnicl, e loculti sA spunem, c5. cea mal mare

grijA ce li dete Domnitorulg fu relativA la starpirea hotilorti. SA ana-
lisamil cartea deschisA la top ispravnicil, din 1786 Ianuarie 1, In
privinta hotilorg. Domnitorulti Mavrogheni spune, cA in trecutg hotil
sciindg a nu sunt pedepsip cu márte, ci numai cu ocna 1 cu
batae, nu desvatA de hotiI, dér acum Domnitorulg ca burla cresting
le vestesce, ca top sh se ferésca de tallara si de hotili sA se apuce
de muna., hranA drépta i sA nu se faca nimenl gazdä de hop
nimenea sA nu dea hotilorg de mancare, arme, iarba, ség cdt de
puting lucru, i anca sA-I denunte, cacI mal vrednicl de mòrte
are Domnitorulti pe gazdele de hop decdt chiar pe hop ; pe unde
nu sunt gazde de hop nu sunt hop. DecI pe viitorg celti care va fi
prinsg ca hotg, ori ca gazdA de hotg, &Inda macarg ung codru de
palle la ung hotg, sa nu se astepte la alta pedépsA, decat numaI
mgrtea de épa, unde ag talharitti, unde ag hotati si unde act gAz-
duitil pe hop:

«De care vA çi poruncimrt indatI dupa primirea carta n6stre numal dedil avet1
a ridica tepl (2) pe la t6te drumurile i rgspanturile de cherestea grósii itépAng,
intemeindu-le bine a nu se shica si a nu se striimuta In urml, ca sa va41 fiescl-
care m6rtea lor inaintea ochilorrt lor, ca 8111 aducA aminte i sA se pAzésci de
urmArl nedrepte, in care tepI O. se scobésca, sl se facA slove scriindil acestea
cuvinte : ce va face hotil, uciderl, sért va fi gazdA de hog, séti alte ne-

(1) Condica XVII, fila 192 verso.

(2) Despre aceste tepI amintesee gi Dionisie Eclesiarhul sticèndii: Poruncit-ati aceatti
Domnit tuturorii zapciilord de prin Judete gi tuturoril pircalabilorú de prin sate, In t61.6 iéra,
de mi facutil ;ept de dol stinjenT puindu-le la bite bisericile dinainte In susil, scriindil pe Un-
sele (v6d6odd gi eli Cu °chi') ca pe 6menil ce furd gi pe talharl gi pe ce ce-gT juril pgrintil
qi-I bate ... intepe Ard niel o judecatii..." (Tasaurd de Papi d llar. T. II. pag. 168).

www.dacoromanica.ro
 ISTOILIÀ ROIANILOBCY 37

trebnice urmarl va face in potriva lui Dumneclea, séìl nu va petrece vlata lui
crestinésca, a merge la biserica si a implini t6ta datoria crestinésel, cu acésta
ped6ps1 de m6rte se va osandi : intepatit» Pentra care sg avetl D-v6stra isprav-
uicílorú i hotgrire a n6stra a o ceti in augirea tuturoril de obste prin
tóte =pie, satele i cAtunele, i deosebita cAnd Off in judete, sfatuitl, pova-
taitl pe clile cele bune, poruncindti zapciilora D-v6stTe ca asemenea i eI sg
urmeze i s i ispitésca, aevea i prin taing, de aunt niscare-va gazde de
1141? de s'aft facutfi vre-o tovargsie de hotl noug ? care sâ nu fie esita Ong
acum, maI nainte sg-I prinqa. i celii ce va ar6ta slujba DomnieI mele a prinda
hotil séti gazdele hotilorh, va avea mill de la nol cAte talen i tina stag, cum in
potrivg, va petrece pedépsg, cel ce aü sciuth i n'att spusl CautatI dar sg nu
socotitl, dupg cum eral obicinuitl mal nainte, cit scrisorile i cu primirea po-
runcilorti, el ne vom hodini numal a v6 serie si a v6 porunci, ce eu jurgm6nta
v6 scriemii, in numele marelul Dumnecleii, de vom aucli in judetulii D-v6strg el
s'ati ivita macar unti beta si nu l'atl pinch, Insine vom incgleca cu totii ecpaiulú
nostru ci MIA de veste ne yeti vedea ca am venitil acolo in judetti, de ande nu
ne vom ridica Ong nu vom prinde hotil, pentru cA nu o avemil intru nimica a
erna bite° iarng afarg, numal pentru prinderea anal hotit ApoI socotitivg, atuucea
ce se va alege de voI ispravniciloril? ci dar intelegeti-le aceste dar bine, i fiti
cu strejuire pia ì n6ptea (1). 1876 Iunie 1».

Cu referinta la 114 avema anca de semnalata i alte acte dela

N. Mavroghni.
Antélula este relativa la neprelungirea arestulul preventiva ala
hotilora prins1 de ispravnict Am vècluta deja pre Alex. Ipsilante ce-
rand judecatorilora si ispravnicilora a nu prelungi arestula preventiva.
N. Mavrogheni dele poruncä catra ispravnicI, din 1786 Decembre
19. Domnitorula a aflata, ca dup. ce se prinda hoi1, II Vila qile
indelungate InchisI la grosurl trilmita la judecata Divanulul
CraioveI, orI ça pe uniI Il sloboda pentru interesurl. Domnitorula
ordona sa maI multa de 3, 4 clile pentru cexamenu» fap-
telora lora Inainteze la Divanula Craiovel, necutezanda pre
vre una hota sä-la slobacla (2).
Cu referinta la arestrul, se cade sä amintima mèsura luata de
N. Mavrogheni in privit* arestarilora de femel :

Circulara din 1786, Iulie 14, ordong sl nu se inchiza mulero impreung cu

barbatl, séti la casg de om neinsuratii, niel la conaculti ispravniciel, ci la parca-
labula salumi, (Meg este oinil insurata, lara déca nu va fi insuratil, sa se dea la
anti omit de isprava, insuratil si de ispravg (3).

Cond. XVII, fila 15.

Condica No. XVII, fila 120 verso.
Condica No. XVII, fila 55.

www.dacoromanica.ro
SR V. A. URECIIII

In anula urmatorA 1787, N. Mavrogheni renoi cu strasnicie

circularile séle relative la hop:
Ceirri deschise la ispramict si la polcomtici, ca aeuma de prima-arii, sa prindei
hop, inainte de ce d sa ésa la drumuri.
1787, MaI 19. Domnitorul serie catra ispravnicl, polcovnicl Ocápitanl, de§tep-
tandu-I din noti BA aIbá grija de prinderea hotilor, mal ales acum cánd boeriI merg
pie la téra pentru lucrárile câmpulul i cAlgtorescil multi la drumil, «sá mi care
cum-va sA auimú cl g cAlcatil hotii vre-o casii boerésca, BM pre vre-unti
drumetil, cum niel vre-unil ornA macará cát de prostfi, pentru ci de vomit' amp
una ca acésta, dap atatea porunci ce Varna scrim"' Intfatátea rándmi, ci aft
pututù' hop gási mijlocii lutre atItia capitanI, potere, polcovnicl, o sunlit de slu-
jitorl ce avemil oránduitl In tag, i aù cAlcatil casa vre unul boeril, séti boe-
rinaqü, séti pre altultl, bine O. scitl ca pre acelti poloovnicA, séú cApitanA intea-
cáruia plasá, s'ati facutti calcarea, liti vomil pune in tépa acolo la acelg
cu acestil felil de m6rte liti vomit pedepsi pentru pilda Aqiqderea
pie ispravnicil acelul judetil aduandu-I. ca urgie 11 vomil pedepsi stra§nicil» (1).

VII
Administratiunea. Nizamul spetteirese.
Alexandru Ipsilante reorganiza hit& administratiunea téreI ho-
tarinchl drepturile çi datoriile ispravnicilorti, a polcovniciloril de judete
si a zapciilord breslei spatarescl. Abusurile ce comitéti acesti divers'
agentl al administratiunei ca sa's1 acopere avaIetultl, séd darea la
care erat1 obligati catra sefil lor aü atrasil atentiunea si a lul Mavro-
gheni, care hotaresce avaleturl mid i dispune ca toï agentil acestuia
sa fie numiti prin carte domnésca. Mavrogheni da urmatoruhl hri-
soya al bresleI spatarescI:
elliind-cl din vreme 1i vreme nizamulil breslel spátárescl venisi la pr6stá,
stare, din lenevire i nepurtarea de guija a zapciilorii spátárescI inmultidu-se
(1) Condica XVII, fila 185 verso.
1787, Iunie 2, afiAmil iarAi circulgai cátra ispravnicI ,polcovnicI i capitanI
pentru hotl. Domnitorulil le spuue cA hotárirea lul e neschimbatd, §.1 va pedepsi
ca m6rte pie zabitil din circumscriptiunea cárora se vor hampla hop.
(Condica XV/I, fila 188 verso).
In 1787, Tillie 31. mai aflám circulará Iar4i pentru hoti, la polcovnicil din
judet, eA s'ail simtitil pe la uncle locurl hog, ceca ce dovedesce cA polcovnicil lar
s'a4 data la lene. Domnitorultt le vestesce, cá, le va trámite spioni printeascunsil
sA, inspecteze moduhl do strájuire a fie-cárul polcovnicii pe care vomil dovedi
cá nu urmég poruncilorit mistre, sa scitl ca tepele ce le vedetI puse pe la dru-
muri sunt puse pentru voI, i cu acestù felt de osindl a morteI Intepa0 v'è
vetI pedepsi . . ca Iati e§imil din pkatù : fiti" urmátoril a face strájuire i paza
cuviinci6sa, fiindil ca, Domnia mea pentru una ca aceea havae-
ttuile §.1 p/ockele ce datl, ca sa putet1 sluji la poruncile mistre cu sill* i ca
totl 6menil votril deplinti, de care f6 i poruncimii sá nu vO cutezatl. In protiva
hotárIrel blisovulul nostru, a da call de putinil mal multA, vre unii havaetil séú
plocontl, ci in tocmal sá, fitl urmátorI i slujba v6strk sl o cautatl cu deyteptare».
(Undies. XVII, fila No, 213 verso).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILORO

Cu adausullit cusurtuilora, jafurf si nedreptatl, pentru pricina c daa pré multa

avaetti, peste m'esura, celora dupa vreml dregtor aï spatariel ce l marl, caul al
oranduesca zapeil, earl pentru ca s Bata acea grea dare a lortt, sa nu o pa-
gubesca, cl s castige, mi cautaii datoria pe deplina a slujbil, ci le era &hill
numai i numal la agonisire, din care acésta pricina nu se pazea nicl strajuirea
talharilorú precum se cade, niel nizamula celú cuviinciosìi. alti menzilurilorti
aù marginilora i alto& asemenea nizamurl, si téte ajunsese la catachrisisii; pentru
mesa déra neputandii Domnia mea a suferi acesta atacsie a curge, ea o necu-
viinciési i ne drépta, étUral dupa cum din mila lui Dumnajeti si la altele
multe am data nizamula dreptatel, grijindfi mal nainte ca tete BA curg i sa se
lucreze cu mijlocula i euventula celft drepta, asla am socotita si la acésta cele
cu cale si de folosula VereI, spre a lipsi de aicl inainte eusururile i pricinile
alumurilorìsi a nedreptatilora ce sa fame de catra zapcil, i punemil In selisa.
printr'acestii. Domnescti alii nostru hrisovii, nizamula breslei spataresel in ce chipa
are de aid Inainte a se urma, oranduinda anume atatil venitulú spatariel, care
dreg6torie ca o veche ce este nu voim a se lipsi de cele drepte i cu cale ira-
turile el, ce-i facema i adausa de léfa dela Visteria Doraniel mele preeum sa
aréta mal josii, ca sa nu se Indrasnésel a lua mal multa avaetti i altele peste
ceea ce orandtiima mal josii, ChM i iratula care se cade a Ilia zapciil eel mail
si cci mid al spatarid, pe catil se cuvine, dnpa dreptate, lar nu mal multa,
adeca talen l (jece mii douë sute léfa dumnélul vel spatara dela Visteria Domniel
mele pe fiesce ce anti, optii mil talerl, fenula i ploconula dela totI slujitoril,
musa unim lea vechia pentru carulii de MIA, si alta leii vechiii ploconii, care se
da numal odata anii, talerl dar trel sute dela vel capitanft abl Menzu-
earele sa alba taleri una suta WA dela Vistieria Domniei mele, i sit
nu se cuteze a se intinde la cata de putinii furtisagfi de %nil, i din orzula
cello& Menzilhaneleloril, oil' a sfeterisi cevas1 din cea oranduita chieltuiala ce se
da din Domnésca u6stra Visterie, ea unula ce pentru acesta 1-am scaguta de
cela greii peste mgsura avaetil ce da, si pentru acésta are si léfa din Visteiie,
ci sa ingrijesca pentrit caii Menzilurilora a fi hranifi bine si deplinii, precum
Menzilgiii totI, cad de vomit vedé i dupa acésta din using vre unti cusurti la
Menzilhanele, strasnica 11 vomit pedepsi, Ma de a nu-1 aseulta Bid* unit Mil de
Indreptare ; talen l 150, dar dela log. spatarescii, carde sa alba talerl 45 lefa pe
luna, din Visteria Domniel mele, i talen f doul dela fiesce-care capitanii de lefegil,
carele nu are anti fara decal nadajduesce pumal i numai la venitulul strajif i
a grosuluI ski, si la obicinuitulii ploconti i fella dupa cum s'aa (listi,
cate Gal leI vechl; taleri dou'é-gecl, dell dela Buluc-Basa, carde sa alba
talen l doug-cledi i ciad, léfa pe lung din Visteria Domniel mele si altil ni-
mica, talerl noug-clecI, dell dela polcovni& za seimeni, elii nu are
alta iratti fara de numaI talen i trelf4ecl pe luna, WI din Visteria, Domniel mele.
talerl doug sute dela polcovnieula de poterasl, carde sa alba talerl tret-gedi
WA pe luna dela Visteiia Domniel rude ; alai% de alte intêmplathe ce ié dela
talhart, cum si obielnuitula plocona i feat dela 6menil sël ; talen l dours.sute dar
dela polcovnieula de vënitorl, canelo sa alba taleri treI-zecl pe luna, WI dela
Visteiia Domniel mele, Ara din alte Intêmplatóre dela Wharf, cum si obi&
nuitula ploconfi i fella dela 6menil ; talen l trel sute dar dela céusti spatarescii,
carele sa alba taleff doué-cl.eci si duel WA pe luna, i taleri doul dela fiesce-care
capitanfi, dela celé de pe afara, capitanil cand se va face, talerl patru-4ecI dela
stegariulft carde sa alba taleri treI-spre-zece pre luna mfa, dela Visteria Domniel
naele, si je avaetti dela noa-spre-cjece capitanI ce slujeseil in BucurescI, cum
vatafula spathes& sa dba, talen l cinel pe lung dela Visteria Domnid mele,
sa iae avaeta halen i douI dela fiesce-care capitanü de pe afara cand se face;
talerl 680 dara dela sépte-spre-cleee poleovnicI al judetelora, carde sit alba

www.dacoromanica.ro
40 V. A. URscHIX

doug-clecI léfg, pe lung dela Visteria Domniel mele ; care acestea t6te facri talenl
doug-leeì i una de miI, una sutg sépte-cjecl (21.170) iratti alit spAtarulul pe
fiesce-care anti; lAngg acestea poruncimil. Domnia mé, ca ântêiù toti capitaniI de
obste sg,mi dée avaetti spAtariului, ci numal acel egpitanl de pe afarg sg de la
ce l ce s'ati numitù maI susti, i afarg din cele mai susil insemnate sg mal dée
And talen l doul la elpaitchl D-lui vel spatarii, i alti doul talen l la cartea gospodA
de cApitAnie, care sg adung talerl 4ece, care a da fiesl-care &Ida sl face egpi-
tang. Alft duoilea, capitana cel de pe afarg 0, se faca. cu eg,rtI Domnesel, si de
se va dovedi cinevas1 flrg de cartea gospodti, acela nu numaI sg se sc6t6,, ci And
sg-s1 iae cgzuta pedépsg. Alti treilea, apitanil de pe la marginl sg, fie datorl
insciinteze Domniel mele amesos pentru pricinile marginiloril cele trebuin-
ciése prin dumnélul vel spAtarti. Alù' patralea, top polcovnicil de prin judete,
totI cApitanil de obste, atatil eel din nguntru, cAtil i ed de pe afarg,
pue totl 6menii lor la slujbg cu rAndil sg slujéscg Dornnid i örii, dupg datoria
fgrg a nu tin é vre unA omit, ca sg iae bad de s'éptémang, iarii de care-
cumvasI se va indasni a urma in potriva acestor, cinevasl, acela, strajnicA.
se pedepséscg; cum s"i slujitoril de nu vorti urma sg slujéscg, sg se de la dajdie
In visterie. Allí cincelea, polcovnica i egpitanil de pin judete i dupg marginI,
totl de obste sg, fie datorl sg pgzéscg Impreung cu totl slujitoril lorti dlua
nóptea ca priveghigre hotarele lorú, inconjurandii inguntrulii tinutulul lord, ca sg
nu se intample vre unti cnsur i atacsie, atAtti la buna orAndlliala pazif
si a What:ace'', cat i altorti porund ce sunt date de Domnia mé,
fiindfi-cg pentru acésta ne-amti milostivitii Domnia mea de le-amti rildicatti de
asupra lorù avaetulti edit peste mAsurg, ce da dupg vremI. Alù séselea, bresicle
de aid ale slujitoriloril, adecg, siimenil lefeg,ii, poterasiI, vingtora si scultelnicil
sg intre de obste, la slujbl; fArg de a nu cuteza vre-unti zapciti din eel marl,
ski din, eel mid, si tie pe cinevas1 cu platg, fiindti-eg de se va dovedi intfacestti
chipil, are sg se pedepséscg ca grea pedépsg. Alit' qéptelea, vel spataruhl ce sg,
va afla dupg vremi, sg se feréscg de celti mal putinti zulumú i ne dreptate,
sg nu THAI fArg de scirea i porunca Domniel mele, a necinsti, sé ti a rAdica vre
unii boerú, verI de ce tréptg va fi, cum niel din partea bisericésel, i sg, fie cu
purtare de grijg, ca niel unulA din zapcil sg mi iasA din orfinduiala Nizamulul ce
maI susA poruncimil, fiindil-ca de se va dovedi einevall din zapeil cg. atit fleutil
vre unti zulumú i nedreptate, esindii din orAnduiala poruncilorú ce dAmil., acela
are a se pedepsi cu cea maI gré pedéps1 a Domniel mele. Al optulea, ispravnicil
judetelorii sa albg, tétA purtarea de grijg spre a plzi nestramutattl acestil nizamti,
MAtú polcovnicil catti i cApitanil de prin judete, i cand cinevasl diutfénsa
face vre unti cusuril impotriva eeloril mal susil 4ise poruneI, sa alg a inseiinta
ispravnicil Domniel mele, pentru ca sA iae null' ca acel cacjuta pedépsg, dupg,
vina lenti, spre pildg i infétltura atelor-1-4, fiindti-cg de va veni in amjulti
DomnieI mele vre nuti r6ti herechetti alti zapciilorti de pe afarg, nu numal acel
se vorti pedepsi, ci i Insisl ispravnica, pentru lenevirea lorú ca cea mal grea
pedépsg, ca unil ce el sunt mal AntAiii vinovati la cusururile ce se mil intêmpla
dud nu ne vorti da in scire. PoruncimA Domuia .mé, sg se plzéscg numitulti
nizamil nestr'émutatti intru tótc dupg cum orfinduimil, spre a nu se Intêmpla vre
unti cusuril la vre-o poruncg a Domnid mele, ci sg fie odihng i linistire in t6t1
téra Domnid mele, fijad-cg ca acestA mijlocti dud se va urma se stinjenescil
Autatile tfilharilorti i flc&toril de rAuttitI, i sg pgzesce nizamulti menzilu-
marginilorti si se savarseseti bite ale se cuvine la dreetoria spatgriel,
ca randulala lord, cum si portincile Domniel mole, ce sg dg aici in orasula
Bucurestilord si in tótA téra DomnieI mole, se sevArseseti in vreme fArg de cusuril.
Dec1 pentru ea sg se pgzéseg de acitin inainte atéstg dréptg orAnduIalg i bung
nizamti la br6sla spItAxéseg, precum otanduimil mal sugt, in mist'. Ilia de schini-

www.dacoromanica.ro
 IsToule. Roluirrn.oati 41

bare, ami.' Intgritii hiisovulg acesta, Cu 1)111.0 Domnésca n6strA iscgliturg, i pecete,
care pentru ca sg, fie sciutg la tal, yi se mi se de uitiriI, dupg vreml, acéstg
drgptg hotgrIre, ség" si ijica cineva0 din zapcil, cg, n'ail §ciutti acésta orInduAlg,
poruncimg ea mal antélil sg, se tréc huisovulil acesta la condica Divanulul §i a
visteriel. Domnil rnele, unde poruncimfi dumitale vel visternicti, si se apze
lefile precumft mal susil 4icemù In catastihil, i sg qcie anta cel ce se afli acum
In zapa:km-1', cit i cel ce se voril orändui dupg vremI, fidndu-se euviin-
ciósele porunci ale Domniel mele, pe afari la ispravnicI i polcovnicI i capitant
de Iinciinfare, dupg acésta sg se dée la santa Metropolie, ca Og se plzésci in
bung pgstrare, adeverindu-o i cu mruturia pr6 iubitilorg Domniel mele fiI,
Constandin Vodá, Petra Voda, Iosif Vodg, yi a dumnélorii einstifilorg vi cre-
dinciol celorg mad aí Divanqiul Domniel mele, Pan Dimitrache (Mica
vol bang., 8tefan Prgseovgnu vel vornied de Téra de mil, Ianache Vgcgreseu vol
vist., Manolache Brancovénu vel vorn. de Tgra de josii, Nicolae Filipescu, vol
log. de Téra de susil, Costache Ghica vol log. de Pm de josti, vel splt.,
Costandin Filipescu vel post., loan vol Cluciu vol pg,har, Alexandru Vgegrescu
vel stol., Nicolae vel comisü vel slugerg, Antonie vol pit., i ispravnicii Nitolae
Filipescu vel logof. i s'a scrisil hrisovulg acesta In logofefia Divanulul Domnil
mele, la 16tü. 1787, Martie 4) (1):

AcestO hrisov Il promulgO Mavrogheni cu urmatárele :

GrÇi deschise la 17 judefe i caintacanult1 din Craiona, din 1787 Marte 5.
eVg facemg. In scire, el vgendil D-nia mea multe cusururl ce faca la slujba
domnéscg Zapciil breslel spgtgrescI, cel din Bucurescl i cel de afarg, data la
altele cätil qi la prinderea hofilorii, la paza mgrginilorit qi la tréba nizamulul,
cgutändil niunal la agonisire, cu pricing, ci li se ja avaietur1 grele, de cgtre vol
spltaril, ce este dupg vreml, §i de aceea se silesca sil segtg acea dare ce ail datii
cheltuiala ce li s'ají pricinuitil, iati am dat Domnia mea Nizarnulti cel euviin-
ciosii la t6tg, brésla spg.tgrgscg qi la tofl zapciil mar): qi miel, priu hrisovil §i am
pusil in sclisii anume t pentru polcovniciile de pre afarg de prin judefe, i de
prin egpitinil de pe marginI i de prin judefe, cat avaietii se dea cand se oran-
duescri la polcovnicie, ség capatenie, adecg polcovniculti si dea la D-lul vel
Spgtarg taler1 40 clara, iar alt nimic maI multa i polcovnicul sil aibg talerl 20
léfit pe lung de la Vistieria D-niel mele ; iar cipitanil si nu aibg a da s'Ata-
rulul niel un felil de avaiet, ce numal talerl 2 la logof. spItireseil, doI la ceau§ulti
spglgrescii, 2 la ecpaiulii D-sale vel spatarg iar 2 la avaetulg cgrtel domnescl
ce i se va da la mana de cApitenie i atätii polcovniciI cät i clpitanil eel de
pe afarg toff sil aIbg a se face de acum Inainte ca cart1 domneseI, iar canelo se va
ggsi fgrg carte domnéseg la mânile Itil, de citipitenie, acela nu numal sg se sc6ti
ce sil se i pedepséseg §i. a fie datorl egpitguil dupe la marginl a insciinfa D-niel
mele antesosu pentru pricinile mgrginilorri cele trebuincióse prin D-lul vol spg-
targ. Decl fiindfl-cg ami' ail lipsitú avaeturile ce li se luail mal inainte i chel-
tuiala ce avea qi nu pot avea niel o prieing de Indreptare, oil a lua dela slu-
jitod banl i sil nu fie 6menI de pazg §i de slujbg la trebile domnescl, ca
pricing ca sc6tg cheltuiala ce ail fácutú, orl a se lenevi la slujba qi la
datolia lor, iatg cg vg scriemù, sil argtag ac6stg a n6strA Domnéscg hotgrire
poruncg polcovnicilorg i egpitaniloril cäfl sunt In acola judepl, ea de acumg
Inainte slujba datoiia lor si o cante cu mare stiruintg, liva n6ptea, neador-
mifI, Inconjurandti attitti polcovniculìi coprinsulti judeOluI, cit i egpitanil OC(Pn

(1) Cond, XV, ala 42,

www.dacoromanica.ro
42 V. A. Urniend

lula hotarulul lor, in t6tA vremea facandfi strejuirea cea cuviinci6sA pentru prin-
derea hoiloriI, pentru paza marginilorii yi pentru tréba nizamultil a se urma
intocmal dupa, poruncile i povAtuirile D-mel mele, far de nicl un fel de cusuril.
atattl polcovnicil, cat ai cApitanil, sa mi mal cut6ze de acum inainte, precumil
mal susii dicemii, a lua de la slujitorl banl i sA lase locurile marginel deschise
cum ai judetulii fill% de (Smear'', eel trebnincioaI, ci pe totl sA-I aibA in slujba,
6men1 harnicl i vrednicI, ea cal ai ca arme, fiindii pururea totI gata la piciorii.
(Tentru care datorI sa fitl D-v6stre ispravnicilonl ai judeteloni s1-1 cerce-
tag in t6t1 vremea a fi urmAtorl polcovnicil i apitanil poruncelorft D-niel
mele. i cand vre multi dinteanail se va parta in potriva celord mal susit4ise,
sA avetI a insciinta D-nieI mele, WA de a v6 lenevi, séti. a trece cu vederea,
pentru cA axonal a cerceta ca 6menil nostri inteadinsil printeascunsii de he-
recheturile polcovniciloni i capitaniloril i dada in potTivA vom audi, sA scitI
a, nu numal acelii polcovnicti séti clpitanii se va pedepsi straanic, ce ai D-v6stra,
înivö veti" fi vinovatl la cusururile ce se va intampla i yeti cadea in urgia D-niel
mele. CAutatl dar, atat D-v6strA cu slujitoril ce-I avetl, cat ai polcovnicil i capi-
tanii cu 6menil lor, de 41 Impreuna, urmAtorl, s?re a fi odihnI i liniate in t6ta,
téra D-nieI mele, curAtindil locurile de Intl i 6menl r61, i pazind nizamulfi
mArginile i s6varaindii t6te poruncile Domnescl in vreme i farA de cusurii
se unlit Domnia mea inscintare, &OM de la D-v6strA ispravnicilonl, cat ai de
la fieal-care polcovnicii ai capitanii deosebitd, cum cA cetita de vol de totI
acésta a nóstri Domnésci carte ai ca ati intelesti i cA sunt urmatorl (1). 1787
Martie 5».
VIII
Justifia. Condicarii. Tabula.
Décd pentru hold prinsT N. Mavrogheni ceruse ispravnicilorti
neprelungirea arestuluf preventivil, nu erail dc5r5. impedicati polcov-
nicil de judete i potirele a mil ucide, décg, nu se dadéail prinsl.
Capulti celul ucisti era träinisti la Bucurescl si cel care ucidé
primia rèsplätire. Eatä, un documentA din care se pòte vedé cum
N. Mavrogheni nu se lasa a fi inselatti asupra cut are a face sä.
résplatirea domnéscA pentru uciderea until hota:
Carte legata clitret Caintacanulti Craiovel, din 1786 Iunie 17.
S'art insciintatil M. S. de hotulii ce s'aft omoritti al carat capr4 s'a trämìsA
la curtea Domnéscet, c'd n'atl fostti ucisii de ceitane, ci de un ciobanil ; pentru voi-
nicia lui Vodd porancesc actual inaintea Divanulal de Craiova, sci-i arete ccri
trclinite M. S. blagoslovenie # darti talen i 10, # osebitti preste 3 twit facii
zapciii de clitane (2).
NB. Asemenea mule sail trAmisil i la mina elobanultif ea sa o aibi, ea un prilegifi in
tótà viala.

Dispositiunile lul N. Mavrogheni pentru a stärpi hotiile ati is-

butitil In bunä parte, cel puting In Bucurescl.
;1) Condica XVI'. fila 150.
(2) Condiea No. XVII, fila 53 verso,

www.dacoromanica.ro
 ISTORik Roximoni 43

«Poruncit-a, serie Dionisie Eclesiarcul ca nimenea in Bu-

«curesci sa nu-s1 inchiqa portile case; sale, niel cliva, niel nóptea,
«de se va intempla vre-o paguba casnicilortl, de furtisagti, séti orl-ce,
«va implini M. Sa din Visteria lul; i ati inceputO a ambla clioa
«náptea pe ulite i prin curtile boere.sci, une ori tiptilù, alte ori de
«ata, cand calare, candil pe josO, cu dol treI arnautl dupa el, si
«cercanda, care cum se allá. pe la casele lorti ?...
«Iar pe furi de-1 gasia, sé ti II arétaa ali1, numal decat po-
«runcia gelatilora (fiindO gelatil dupa el) de-I spanzurad in ulita de
«o prajina in furd si-I Pasa de sta spinzurati cate o qi, apol Il lud
«de-1 scoté tiganil afara, si '1 ingropa, si se lacé mare frica, tuturor.»
Ca at isbutittl N. Mavrogheni cu terárea insuflata, a mal stirpi
hotiile, o recumisce Dionisie Eclesiarculti, clicêndti ca «nu (mal) era
«a vedé, sal a aucili, galcevindu-se árnenil in sate, sal. a se ucide
«nu se auclia nume de hoti unde-va i calètoria ómenil i neguti-
«toril orl unde fara frica» (1).

Justitia sumara ce t'atea cu hotil, de-I spinzura pe ulite, nu in-

semna cum deja am clisti mg susq, ca N. Mavrogheni desfiintase
organisarea justitiel, dupe condica lui Ipsilante.
Eata circulara ce adresa, la Iunie 23 anuli.1 1787, d'ara judeca-
toril DepartamentelorO;

Pitacrh cdtre boeril depertamenturilor din 1787 Imie 23.

«Fiindft-cA judecata este a lul Dumnecjeti se cade tuturorfi celortt ce mergil

lnaintea judecatmilonl sa se judece cum i judecatorilora ce judeca, cand sunt
In loculfi judecatoriel la depertamentula cel oranduita, sa stea ca cuvfintai cu
sfialá. Dreptil aceea, ca se aibá, pildá, ce-1 ce merga sa se judece, atata para§iI
cát i paratil, spre a sta Inaintea judecatil cu smerenia ce se cade, poruncimft
D-nia mea, ca toV boeril judecatorl de pe la depertamentur1, candil stal la
judecAl sa se pazésca de tóte alte vorbe i gime sea risuri mima sil le fle
cu sistolie i für de ciubuce, Ondula nauta la tréba judecilp cugetula
la Dumnedeil, ca laminase la dreptate, iar sd nu facii atuncea in vremea ju-
deciip, glume, risuri sitc alte vorbe, nici sti 72/4, cutéze a bea tatuad, ca osebitg de
scdrba .,9i uriciunea ce va avea de la Domnia mea, scarbindu-ne f6rte asupra
unuia ca aceluia, dar niel lid Dumnellefi nu va fi placute i sufente acestea.
Pentnt care poruncimit D-tale vel log, de téra de susii, sa randuiescI la Diva-
nula D-niel mole un logofitelii ea acestü domnesed al nostru pitacti citésca
la depertamentud, ca sa-1 aula judecgtoril, spre a pazi atatil D-lorft aceste vo-

(1) Pag. 168. Tom, II 4in Tesauril 4e monuminte, 4e Papiù

www.dacoromanica.ro
44 V. A. UaRcfuX

inte ale DomnieI mele, cAt i logofiteii i zapciil, iar mal vartosil piritil si pi-
risil ce se judecl, sg urmeze a sta inaintea judecgtorilora ca sfia1 i ca rusine
socotinda fie-si carele ca si cum ar vedea insusI pe D-nia mea standfi in mij-
loculâ (1). 1787 Iunie 23.

Tinerea condicelorti infiiniate sub Ipsilantti la fie-ce jude0, pen-

tru controlula just4ie1, este rigurosti mentinuta de catre N. Mavro-
gheni, prin circulara sa catre condicari, din 1787 Feb. 24(2).
Matti tiné Mavrogheni sa. nu se sustraga nimene dela ase-
menea dispositiune, ca In April& 1787, Domnitorulti scrie
pedepsésca fárte aspru, «cif inchis6re stranicet pe unü
preot care f'a feicutiC diatei Wait &nut() In condica domnéscci,
impotriva povquirilor it date» (3).
In 1786 Maiti 20, adeca Indata dupa sosirea In Bucurescl, N.
Mavrogheni luase din no ll dispositiune, ca sa se mentina condicele
sa se tréca in ele tbte judecatile i intabularile de vemlarT, tocmelY,
zapise etc.
Eata pitaculil luI N. Mavrogheni In acésta cestiune :

Registra de vevtleiri
Ordinti la ispravniel : ere facena tu scire, ca dg multg trebuinta,
socotitft Domnia mé, a fi sg se trécA in condici i sA se infAtiseze inainte de
judecgtorie, van4are de mosiI, dg viI, de tiganl si de ofi-ce. Cum maI vartosti
sulfurile ce facil cinevasft intre dansil, i zapise de izblvirl, i zapise de ase-
zgmanturI i tocmele, ca sg se adevereze acele zapise si de judecgtorulti aceldi
judetil, off de ispravnicil aceluI judetti i asla sg alba temeiù, cand se mil
arfita acele zapise la Divanulti Domniel n6stre, sA le putemft da credinta a face
otirirea ceea ce este cuviincI6sA a drepta,tel. Deci fiindfi-ca acesta este si pentrn
siguranta i buna odihng celul ce are acelft sinetti de asepmêntil, cum si pentru
inlesnirea Divanulul, eta vé poruncimfi, ca de acum inainte off-cine va cumpera
lucru nemiscgtorii, sétt vorft face sulfurI, sett aseclemëntmi pentru verl-ce pricing,
unulti ca altulü, sa aibg amêndouii acole 041 a veni la judecgtorii, sett la isprav-
niel jara, adecg i judecgtorulil, séú ispravnicil cercetandil i velandfi ca este ca
bung oranduialg, de bung vole adeverittl, si nu este impotrivg i ca pricing de
galcévg, acelti aseprnantii s't venclare, sat' iconomicosti, sg adevereze ca iscAlitura
ispravnicilorti i judecgtotilorti, sl se trecl si in condica i asIa va aye tArie. lar
intealtfi chip* sg scie totl, ca nu se va tine in 3emg i sa averet fespunsti de
urmarea acestei vestitóre poruncl dela D-strg. Acésta. 1786, Mal' 20» (4).
Asemene, s'a flout(' Oita vechiulti spitgrescii, catrg vel aga, totti ca
ifosulA cartel de suet, i s'a datii la vechilli de spalgrie.

(I) Condica No. XVII, fila 194 verso.

0 dAin in anecsii dupli fila 243 condica No. XVII.
Condica No. XVII, fila 176 verso.
Condica No. XVII, fila 6 verso.

www.dacoromanica.ro
 isxonia. rxonit

IX
Religiunea sub Mavrogheni
In tIstoria lul Nicolae Mavrogheni» din tAnastase» sal «Memo-
riile unuI grecti din secolul XVUh, autorult1 ne atta pre boieril
neamid acestul Donanti, declarandu-I, cAnd superstitios cilnd atol, (1).
ContrastulCt acesta de superstifiosil i ate /4 nu-la aflamü In
actele luI N. Mavrogheni, relative la biseria. Din contra, Mavrogheni
cerea bisericeI sa fie organula cela putinte de moralizare si de cul-
tivare a omenireT (2).
Prima mèsura luat5. de. N. Mavrogheni, fu ca táte bisericele
stée deschise peste tótà ijiva, ca sti p0th. crestinil la orI-ce Ore intra
si a se ruga (3).
Asa dér pre preotI II silea sa-si caute mereil de slujba bisericel.
Pitarultl Hristache, amintesce despre acésta dispositiune a luI N.
Mavrogheni. (panel.] :
«ApoT déca mai trecu,
Alta cera noti fan:
Dete strapica pon-inca
De puse pe poli!' la munca,
Ca, cate biserici sunt,
lí cate s'or fi alland
SI sté pururea deschise
en luminarI aprinse
O. popa sami lipsésca
De langa ea, s'o pazésca,
Pentru vre o intêmplare
Oil de m6rte, séit de b6le ;
Ca, cand Mi va cauta
p6tI curanda afla.
Saracif popl, ce pise
ce potopri le sosise !
Ce muna qi ce canonü,
Ca nu lipsea din anvonfi !
Cat era qiva de mare
Sta priveghiii In picIdre,
Romanule pe 1861, Ianuarie 18. Vea anexa nóstri Cu acdstil lucrare.
Vedi §i Pitaruld Hristache cura 116 crede.
Mavrogheni. serie Mitropolitului, in 1786, Iunie 6, sa dea porunca tu-
turorfl egumenilortl, epitropilorfl dela m6nastirl i preotilorfl dela biserieele ma-
halalelorA, din totä °ralla Bueuresd, ea ¡'le-eare biserieä sA ste 1Ó14 qiva desehisA
de dintine(a peina sera, la unii cesa din no'pte, ca s gasdsca, cre§tinif vreme orl-
cand potii merge sa-§I faca in bisericl rugaclunile. Tot-d'auna s st6 una pre-
qta la biserica pentru paz, de diminéta pana la una césfi din n6pte. Candelele
dela ieónele impe'rlitesei pristolA, sA ste aprinse. Slujba intrArii sci se faelt de
ea sera; fAcendu-se de dirninép .nu potA veni erestinii.

www.dacoromanica.ro
46 V. A. Mama

Cu ochil pre drumfi

Si ca dintil tottl rAnjitI,
SA nu cum-va sa sosésci,
Si póte sii nu-i ggséscl !...
CA scié c'obiclnuesce,
De-i lovea totfi far de veste,
CAnd nu le trisnia prin gAndfi
Maul liii vedé venindfi,
Ori cu vr'o clalma In captit,
Sat cu vre unti
De nu putéi alegl,
Niel ca sl-lfi mal Intelegl,
CA sta JAW popl sAracI
In spangi, seil, ca soldatl,
T6tA clioa nelipsitl,
IlitAndu-se pe la sfintI,
AvAndu-I parigorie
La a lorti melancolie,
Iar, colea, mal in sera*
Mud gAndlail cA aft scApatfi,
Iar Incepea a toca
Si lar la slujbA intra.
La ortrona de diminétA,
ApoI latl, ulte vlata!» (1).
N. Mavrogheni introduse la preotil roman1 potcapulti great' In
locula piddriel i a cauculul
(Apt:a le mal porunei,
Si alta II sfAtui,
Ca totI sl pue In capil
Cate unft grecescil potcapil ;
La Dime sa nu-lft mal ié,
Cum uniI obiclnuia,
Ci ca unti dará,
De tottl sA fie oprittl.
Deci q'acésta o arman,
Totl cauculft lepadarl.
Gata la poruncA fuse
toti potcapurl ill puse» (2).
Buciumult), de Cesar Boliac, anula I, No. 7, Ianuarie 1863. VedT anexa néstrfi.
Serie despre acésta i Dionisie Eclesiarchul : «Se imbrIca une-orl, Mavro-
gheni VodA, in halne popescl, alte oil se ImbrAca cu rasA i podcapii cAlugAresce.
mergé pe la bisericl se vala cum slujescfi preotil i pe ce vreme- sevirqescit
slujba. Poruncise a fi pururea la tóte bisericile uqile deschise, cjiva i nóptea,
preotulli celft de rAndii al se afie nelipsitil in bisericA, peste WA vremea, cu
cuvéntft, ca off-cine va trece pe 11110 biserica, BA intro sl se Inchine, séfi
fad paraclisil, si de cu séri, sA se slujéscA utrenia Impreunl cu vecernia, cu
euvêntft ci de diminéti nu potft veni 6menil la bisericA, mergêndtt la lucru, lar
la cjile de serbitorI, ea midi en mare, totl sA vie la biserici, cii celfi ce nu va
merge la biserica, se va bate rid, fArA mili. Si a§la se Amplea bisericile de 6menl
de frica poruncel, lar nu pentru dragostea lul Dumneeleft».
Buciumulti, 1863, Ianuarie. Yell anexa tuístrii,

www.dacoromanica.ro
 18Tonle I:1ma1:WW1 47

Ca sà nu p6tä. avé pretext boerimea, cä, este pré MO in bise-

rid iérna 0 se imboln5.vesctl, N. Mavrogheni orandui, in februarie 27,
anulti 1787, sa se that sobe in maI multe biserici. Dam in notA
pitaculti domnesca In acestù objectù (1).

(1) Hrisovulit ingnilistirilorti ce s'ail oreinduitr4 a se face sobe

eFiinda-c/ partea loeuluI acestuia din firea pAmantuluI ski face r6ce1l
gerurl strasnice in vreme de lama, din care pricing multi din crestinl si din eel
slabI ce nu pottl rébda iutimea gerurilorti, r6manti unil Ara de bisericl in vreml
DIV ea acelea i pécItuesett, iar care merga péte BA se catiriséscA in
cat secla eu capetele géle la sfänta leturghie i sa rémae ca patimO, cum si
preotil eel ce sunt slujitorl la sfintele taine, fiindti-ca lurk/ cu Dianne, nu
puting discolie patimescA si en multa r6bdare de iutimea germilorA vedem BI-
varsindA sfintele ierurghil pe care aeestia totl, parte mirenésel i bisericéscA,
v646.ndu-I Domnia mea a pAtimescii, ne-amti indemnatti din rim si din dragostea
ce avernü cAtrO cel ce lubescti sfanta biseriel, si ea sO nu pricinulasci
acésta vre-o zItignire la datoria cea crestinéseA, care nol ne silimti din tota
sufletulk i ca hierbintalg dorima ea sl o vedemù urmAtindu-se in faptl de aka
totI supusil nostril crestinI, ce ne-att ineredintatil Dumne4eA sub a nóstrI obli-
"duke, iatI am hotOritti, ea ca a néstrA cheltuiall, sl facemii la t6te aceste sfinte
bisericl ce s' aft numitfi mai josti, din orasula Domniel mele Bucuresel, cite o
sobA cu care sl se faca óresi-care cOldurl inIuntrula bisericilora la vreml de
rAcell, 'farm, dad se slujesca sfintele leturgil, s. pata fies-eare crestina sta, de
41 face rugIclunea i InehinAcIunea lar/ a 'Wind si a se sAeOtul de iutimea
gerulul, cum si preotil asemenea, i osebitti am randuita dela Visteria Domniel
mele i cate duol seutelniel din pAmantenI, la téte aceste sfinte bisericl eu sobe
pentru adusulfi lemnelorii, pe earl scutelniel glsindu-1 preotil Bel epitropiI bise-
nicilorfi sA-1 \dud, la dumnélorti ispravnicil judetulul, ea sO cerceteze
81 le (Me adeverintl pe numele i chipula lor, dui)/ care adeverinte sa li sA dée
peeetluitarile Domniel mele dela Visterie, ea sl fie nedajniel de t6te dajdiile cate
ara esi pe mg dela Visteria, séa dela camara Domnief mele, pe cel-l-alt1 de
obste, acestia de We si fie ne supératl, msa sI n'albI preotil sétt epitropil bise-
rictlora a metahirisi pe acestl seutelnicl la ale lora slujbe, sé a poslusInil, niel
al cheltulaseI lemnele acelea la alte 041, ei numal pentru cOldurI in biserica,
scutelnicil sA fie numal i numal pentru adusulA lemnelora biseried, Mä de
a-1 darvari la altele, séti a le lita banI ; care acéstI hotaxire vranda Domnia mé
a slvarsi in faptti, amú i data din Visteria Domniel mele, banif eel trebuinciosl
pentru eheltuiala sobelora la We aceste biseriel, in manele preotilora dela
hes-care bisericA, pe care-i indatoriml ea insusl sl pérte grije de incalitulfi bi-
sericilor, eu indestulare, dupl iutimea vremil, sl nu facO vre-o lenevie la acésta,
eäci voma avé a tramite omti dinadinsa intru cercare, si la care va fi nepurtare
de glijA, nu va puté avé meld preottl niel unti rgspunsti de indreptare, i pentru
ea 81 se pIzéseI acésti orandulall, de mila ce am facuta Domnia mé sfintelora
acestora bisenici, eu scutelnicI, i cu urmarea faceril sobelora, a fi tot-d'a-una
nestricate i cu elldurI in launtrulti bisericilora, amtt data acesta Domnescu
nostru Miaow"; intAritil ca ins41 Domnésca néstrI iscäliturä i peeete, care dui)/
ce se va petrece In condiea Divanulul si a Visteriel, poruncima sI se dée in
pOstrare la sfanta Metropolie, maxturie puinda si pre pré iubiii Domniel mole
Costandin VodA, Petra VodA, Iosif VodA, si pro dtunnéloru einstitl i cre-

www.dacoromanica.ro
 V.. A. thiacird

Bisericiile fiindti mera deschise, ca sa fie indemnat i poporult1

a le frequenta, Domnitorulti, inca in 1786 (Dembre 13) trAmise cartl
legate la ispravnicl, s. inscinteze locuitoriI:

«Ca este porunca Domniel mele, fiel care de obqte, acuma la acésta S-ta
4i, (Craciuna) al se ispavaduiasca i sa se grijdsca, partea brbAtésc i femeiasca
cu copiiI lor, fiinda folosula qi binele sufletaluI lor, la care suntetI i D-v6stra
ispravnicilora, datorl a-I indemna i a-I sili spre acésta, dupi cum am grait P. S.
S. Mitropolita cum qi prinilorì, EpiscopI, ca sa scrie la Protopopi i PreoVI. Ci
dar cusur si nu facet1 la acésta datorie, ce sé fitl cu luare aminte, ca sa nu
rémaie nimenea negrijitI, ad:Ida-v.6 i inqiva pilda cu urmarea, fiindll ca
D-véstra ispravnicilora aveti a da gima inaintea luI Dumne4eil, candil' nu veti
griji pentru acésta ca nisce dregatorl ce vé aflatl randuitl de catre D-nia mea.
Acésta i fitI sanatoqI . . . » (1)
NB. In aceea0 Ji Domnitorula a scristi Episcopilora i Mitropolitului
ruja 11 4ice, ca are mare evlavie i iubire peutru dansula, sa poruncésca la 6menil
bisericilora, ca totI sa se spovéduésca i sa se grijésca.

dincioqI boeril ceI marl ai DivanuluI Domniel mele, Pan Dumitrache Ghica vel
ban, Stefan Prescovean vel vorn. de Téra de susil, Ianache Vacarescu vel vist.,
1VIanolache Brancovén vel vorn. de Téra de josa, Nicolae Filipescu vel logof. de
Téra de susii, Costache Ghica vel logof. de Téra de josa, Costache Mavrogheni
vel spat., Costaidin Filipescu vel post., loan vel clucerù, Vasilache vel paharnicii,
Alexandra Vacarescu vel stolnicù, Nicolae vel comisa vel slujeril, vel pit.,
ispravnicula Nicolae Filipescu vel log., hrisovulli acesta in logo-
fetia DivanuluI Domniel mele, la léta 1787, in luna lui Febraar, in 28».

Bisericile anume
Biserica Curta' gospod. veche.
Biserica Dómnel Balap.
Biserica sfintilora ApostolI.
Santula I6n.
Santula Saya.
Zlataril.
Bisenica D6mnil.
Patru-zecl de mucenicl.
Sfantula Dimitrie.
Sfantula Nicolae ot
Biserica Dintfo-4i.
Schitula Maicelorti.
Santuhl Nicolae din Prundil.
Sfantulti I6n ala Domnulul vornicA Pr4covén.
Biserica Alba a sfantulul Nicolae din Postavarl.
Adeca iése-spre-zece (2).

Condica de la Arh. Stat. No. XVII, fila 110. 17 c541 legate la ispravnicl.
Condica XV, fila 39.

www.dacoromanica.ro
 iaroaia flobaxmone Sc)

De Pascl (1787 Martie) iar repet5. Mavrogheni aceste dispo-

sitiuni (1).
Une-orI N. Mavrogheni luit ocasiune dela vre-o sèrbatÒre, ca sa
adreseze téraniforti, circularI prin cari sa nimicésca temerile si ura
ce boerimea &auta si. insinueze intre el, contra Domnitorulul. Asia,
ca esemplu, aducemt una din Oct. 20 anulti 1786, pe care o expe-
diase Domnitorult1 de ocasiunea Sf. Dumitru, prin IAA téra, in 17
carp deschise WO. locuitort Prin acésta Domnitorula le promitea
mili., ferire de nedreptatI si de necazurile «ce pediméti inainte»
ca sa fie fericitl i multamitl, atatù despre sup6arl, jafuri, necazurI
nedrept4, orI in ce chip si ver dela cine, cat i despre rêndula
visteriel.» Boerimea imprastiá vorba, ca Mavrogheni o sa
adauga fa' dajdfile, ca o sa introduca darl noue. Mavrogheni aréta
acésta e o scornitua dusminé3c5, si ca departe de a se adaoga
darile s'ad mal scaguta.
Eata in analisa actulti, care dovedesce, ci. adevérata era asertiunea
luI Dionisie Eclesiarcul, a sub N. Mavrogheni. «detjdiile raialilorft
nu pré era grele» (2) :
17 artl deschise catre locuitoril din jadee. Domnitorul la ocasiunea
bätorii Sf. Dumitru «and impgrafii, i Domnit obielnuesetc a da donmescete lor
inseiin(64 in férei fi blagoslovenie asupra supusilorg sa», ice, cl h./mite 0 el
acéstA blagoslovenie i mi lipsesce de a serie locuitoriorù, mAcaril a 0 inainte
le aft sensu cOErÇi eprin care v'am dat si. intelegey ciita mill avemil de voI qi
citI grijI purtImü pentru a fi feriti de nedreptIti i necazurl ce patimg1 maI
Inainte, precumil vetI fi cunoseutti in fapti dreptatea carea o iubimii spre tog
§i lucram ca durere a lipsi bite cele mal dinainte ca si. petrecetl in clilele
Domniel mele fericiti i multImiti", atâti. despre alte superlri, jaftut necazurl
nedrept/t1, off in ce chip i ver de la cine, clt i despre randule dAjdiiorú vi-
steriel 0 a altoril neobiclnuite se6terl de dIff none a nu fi inarcatl ; care t6te
acestea am fostii data trebuinciósele strapice porunci atre ispravnicI atre
zabiti i atre totl s1ujba01 domnescl de ob§te, ca totl urmlnda vointel n6stre ce
avernii asupra vestrI, a, le fie mil/ de vol, a se Otte ca mijlocull ce se cade
mal multil sl nu ve supere nimenl intru nimiea, preste dreptulti ce este obicl-
nuitil. Si deosebittl am treintisil i tramitentil i a»tenii nostri pe afaret intr'adinsti
pentru c'ercetarea a vo'stra petrecere. Dar, cu t6te acestea, iatl qi acum, dupl.
neadormita grija durere ce avem de vol, nu am lipsit de a ve serie, ca de
care cumva verl-una din ceI ce se bucuri de slAbirea vóstra, carI nu voesc bi-
nele vostru i sunt vajmasil patrid, netemetorI de Dunmeg.eii, sat mal v'èrtos
4icemti. Farmazonl, vor âmbla scornindl i preserandl, intre voI neseareva deqer-
tleiunl de vorbe mincinóse, orl pentru sedterea cle dajdit neobicInuite i alte
nou5, or alte minciunt, care turbar. odihna vestrA, si. scitl ci. tete acelea suut

Condtea No. XVII, fila 165 verso.

Tesauril II, pag. 168.
htoria Romanilora de V. A. Urechid. 4*

www.dacoromanica.ro
50

deqertIciunl ale acelora ce nu volescú a vi5 vedea pe voi insufletitl, i Cu acésta

sa fé faca spalml i grijl, a vl intrista ; pentru care Domnia mea va adeverimii
ca nu numal vre un adaus mal multii i incarcatura de dijdil, séti alta satere
de dan l noul, peste cele obiclnuite qi drepte, nu yeti: cerca nicl-cum, ce inca
deosebitl lqurinta NetI vedea de la D-nia n6stra, la care vl Incredintamti cu
juram/nta pe viata de la ImputerniculA implrat6, sI fitl bine nlajduitl ca yeti
vedea de la D-nia mea din di In di uqurinta i mantuire de cele mal de nainte
qi nu vetl fi suphatI cu nimicti mal multti din cea ce se cade, ce cum diceinfi,
din vreme in ueme usurinta, dupre cum atl i vgdutil ca am facuti la séma
trecuta, cid aveniil mili qi durere de vol' i iubimtt pe siiracI dintfadinculii
inimel n6stre. Dreptil acea, lepidandii t6te gAndurile i necredindil minciunile,
se rugatl pre milostivalii Dumnedeii, pentru viata milostivulul imphatil (a caruia
stapanire sa o faca Dumnedeil mai biruit6re ca tóte altele) i pentru starea
D-niel n6stre, facéndu.-va hrana qi aliveriulú vostru cu tTagere de mima i cu
bucurie, i sa vl argtatl ca caduta supunere, ce vi se cade, catre ispravniel, cAtre
zabitl, cinstindii pe mal maril voqtri i implinindii dreptù' datoria vóstrl ca huna-
voire, in vreme. De care jata, qi acunad am scrisii cartile D-niet mele la isprav-
niel, ca asemenea i el sa se arete catre vol cu dreptate, dandu-le cuviinci6sele
poruncl, ca sA vO pazéscl, dreptatea intru töte i sa le fie mill de vol; dar qi
voI, dupa cum dicemù, sa urmatI datoria i supunerea vóstra Ara de cusurii, ca
sA nu ne scarbitl. Ci dar, vldêndil acésta domnésca a n6stra porunci in tot chipulfi,
si 41 bine chipsuitl, la mal sus ar5tatele nóstre povl,tuirl i poruncl i prosla-
vindil pe prea tot puterniculii Dumnedeii, ca gandulii ca sa ne ajute, sa putemil
curati cu totulii cele de mal inainte patimI, care tragetl, ì de care cumva orl
vre-unulii din ispravnicil, orl vre-unulii din slujba01 cel randuitI, vl va supra
preste poruucile nóstre, pentru unulti ca acela sa ne argtatl ì yeti afta dreptatea
pe depliml (1). 1786 Oct. 20.
NB. Urinéza 17 artl legate cAtTe ispravniciI de pe la judete in sensulli
proclamatiuneI de mal susii.

Dintre mèsurile ltft N. Mavrogheni, cari privescti religiunea, volt,

aminti lila. cate-va.
Tata una :

eCarte gospoda clITA tiganil laeqI domnescI, el aii trimesù VodI duhovnicI
boteze sfiltuéseci a merge la biseridi, cd tiati niel o lege si niel o n'in-
duialii pthzd aeurn. Duchovnicii vor pritni iéfa de la visterie ea sei-1 invet,,e pra-
voslamica credinfd, fi fiird niel o clbeltuiald &Pi boteze i s'a-1 ingrifésea. Vodel
II tindimnii sd se Jasa', de fitrtisagti, cd vor fi pedcpsifi, de acésta CIL n'arte de frpa.
IsprAvuicil sri dea ajutorti duchovnicilora tramiqI prin judete, (2). 1786 Aug. 13.

Condice No. XVII, fila 94-95.

Tramiterea de catre Mavrogheni de emisarI anume ca s faca dreptate taraniloru, este
amintita de Dionisie Ecles. unde dice : Poruncitat, la 4 boerl marl al Craiovel §i la alll din
Bucureser, si amble prin ora, sa judece pricinile locuitorilorti de prin sate ce vor av6, 'ara
mita de liad, numat anula sa le faca, lar dovedindu ca vor face manciltorie, in Oca. vtx pu-
Tesaur II. pag. 168.
Condice No. XVII, fila 68.

www.dacoromanica.ro
 IBTORIA flOMINILOliel

Pitacù pentru inmormlintarea colora saracI 1786 Iunie 6, catre marele spat.
yi marele aga. ZapciiI cOEndú afli vre-un morti sima i stri:lni pira rude Si
vestésci spitarului sei agiel, care si dea ba fi de cheltuiali, ea si se ingro'pe
&pi reinduiala crestinései ( 1 ) .

Ca sYsi dea séma de aprópe de modula cum Ingrijitorii Monas-

tirilorg cauta de Monastiri si de averele lor, Mavrogheni ordonà'.,
Junie 26 anula 1786, la toV ispravniciT sà vestésca tuturodi egume-
pitorra. de MonaslirT, epitropl i stariV de metoce i schiturl
«Si se se(ile sii, si vie la Bucuresr7 eu tac hrisdrele monastireY (2) ea si
vedemi ordnduiala ce este fienti pentru (teclea monastiri de cifre rilposarii
titori (3).

Cum ea Mavroglieni ceru egumenilorti de monastirT sà dée s6ma

In regula despre administratiunea lorü, pite sta de dovada urma-
torult1 :

Pitaci eitri starostek de negustort, sii ia socotéla Epitropict

nuInistirei Colrea.

ne-amii pliroforisità Domnia mea, dela dumnélul credinclosulii

Domniel mele, Dumitrascu Racovita, biv vel vornicil, cum ca danta mfinastire Colea.
din aicea, din orayulii Domniel mele Bucurescl, din rea chivernisire a epitropiloril
ce aà fostú, nu -numaI a ajansfi la o pr6stá stare, ci yi la datorie a incaputti,
pentru care, (lapa datoiia ce are dumnéluI, ca n'A ctitoril ala acestei sfinte
milnastirl, a cerceta tot-d'a-una starea acestel m5nastirI, fiinda-ca s'a* adé-Veritii
Inteacestayil chipú, jata, oranduiinti Domnia mea pe Setrarul Chiriac Arbur, epis-
tatulft starostiei de negustorl, din pretina cu doul-trel negustorI practicoyl, ciirora
vO poruncimil, ca dupa dieta reposatulal ctitortt, ce a ziditil nuriiita münastire,
sa avetI a lua séma epitropilortí ce ad fasta, de tota venitulfi i cheltulala mb'-
nastireI, de cand epitropesca pana acum, i sa argtatl socotéla in misù sub isca-
litura, yi de vreme ce epitropil ce aii fasta pana acum, ca nisce rél economI,
lipsescil yi nu vord sa, intre la socotéla ali da séma, l'ata dupa cererea d-sale
vorniculul, randuimii pre S. Ta Parinte Zechno. epitroptt la numita milnastire;
fiindli-ca te-al aflatii yi mal Inainte in launtrulii miinastird i aI ciinte de totti,
sa iel asupra S. Tale tóta tréba mönastirei, dupa cum va arlta sfintiel Tale
dumnélul vorniculft ctitorti yi sa le chiverniseqd ca bune economil, pana 11,1 vom
da yi Domnia astia mai pe urma povatuire i portmca» (4).
Toliko pisah gpd. 1787, Oct. 9.

Condica No. XVII, AH,. Stat, fila 23 verso.

0 carte dela Epis. Buzù din 1786, Iunie 6 da dreptulu Mon, liuL6u si aib5
Dragaica. Cond. No. XVII, fila 1'7 verso.
Cond. No. XVII, fila 46 verso.
Contlica XVII, fila 235.

www.dacoromanica.ro
52 V. A. tJaacuii

La propria lul biserica, Mavrogheni, randuesce epitropie speciala.

As la la 1788, August 28, da OM de renduire ca epitropI, a luI loan
Hagi Moscu, Dumitrache Turnavitu Dimancea, Nicolae Venetianu,
Teodosie Gramaticul si loan Odobescu, d'impreuna cu cate unulti
din cele-l-alte isnafurI ale breslel negutitorilorti din ceI alesI fruntasi (1).

Una fapil curiosil, cat privesce biserica, de sub domnia lul N.

Mavrogheni, este hrisovulü prin care elü donéza menastirel Cernica
mònastirea Arges, ca s'o administreze Cernica tcu iconomie», ne-
avend altil personahl decat 4 preoll, séü calugarl, untl proistosti cu
nume de economa si 2 calugad. Acestia sunt chiar tramisl «sä faca
zaptti mònastirea Arges pre numele Cernical» (2).

Unil altil faptil este relativil la icóna facetáre de minunI dela

M6nastirea Sarindaria. Acolo se aduna multa lume si pare ca sub
pretext de vindecare a bcileT, se facea acolo adunad de totti felul. Dom-
nitorul N. Mavrogheni dete:
Pitaculd Domnescd, catra egumenuld milnastireI Sarindaralul, din 1786,
Iunie, sa nu sada nimenea In mönastire, fail numal egumenulii si soboruld
mhastirel si bolnavil de ambo sexe, care- cerca vIndecare la ic6na facdt6re de
minunI a MaiceI Domnului (3).

Dar procesula pentru nesce lemnü sfantti, cat nu agita Divanul? (4)

N. Mavrogheni ajuta si bisericele romane din Ardél. In 1786,

Octombre 17, Mavrogheni dele carte domnésca protopopulul Stefan
dela Scheidt din Brasov, «sa aiba vole de a sine la pasune in WM.
20 de cal, impreuna cu oile lor, fara ned o superare de dad» (5).

Condica No. XVII, fila 321.

Cai *a lul N. Mavroglieni, din 26 Iulie, 1788. Cond. No. XVII, fila 310.
Condica No. XVII, fila 42 verso.
1786, August 22. Procesii Intre ciohodard si boeruld Gligore Baleanul vel
logofettl pentxn nesce sfcinta lemml m6ste. Acestd procesii a urmatil si sub Alec-
andru Voda Ipsilant.
116stele aceste art fostd amanetate de ciohodarrt la net preotrt Popa I6n
dela Biserica Neg4itorilor.
Baleanul le-a cump'érat dela popa ca 70 lei. Ciohodaruld voia sa le res-
cumpere fiindii-ca erail amanetü, lar Baleanul 4ice, ca nu le mal are, ca ati fostd
jafuite In timpula mal din urma.
Vocla scutesce pe boerift de pretentia ciohodarulut
Condica No. XVII, fila 92.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOBO 53

Protectiunea ce biserica afla la N. Mavrogheni, nu '1 opria, la

trebuintele tèreI, a impune m6nastirilort% unele sacrificii. Asia la 1787,
Ianuarie 17, Domnitorul dä catra Mitropolit unti pitada'. domnescq: (1)
«Fiindii-ea nu viue zaharea destula in Bucurescl si din causa ea morile sunt
inghatate, Veda ordona, ca prisosula de bucate dela mb'niistiul &I se aducet spre
vindare in Bucure.scl, ca rizapavar, ara de niel o pagaba, ca de nu se vor
supuna egumenil, yola va tramite 6meal carl evor calca t6te gropile,
jignitele i hambarele si se va lua apol totti graulft fara banI i osebitti de pagaba
vor fi si blastemay. de Domnia n6stra».

Totti asemené in timpuld resboYulul, N. Mavrogheni e silitti a

avé in de aproape vedere pre servitoriI altaruluY, cad multi erat in-
strumente a le politiceY rusescY, politica ce nu o servia N. Mavro-
gbeni. Dar despre aceste mésurl vom avé a grai ceva mal departe.

X.

Bresle. Industria, comerciA.

N. Mavrogheni in scurta si agitata luY Domnie gag timpti a se
ocupa de interesele comerciuluY si ale industria El acorda protecliune
buna breslelor. Sub domnia lul se unira in 1788 in un singur rufet,
breslele J1icarilorü i a cojocariloril BascaliY. (Hrisovultä. din Mala
25 an 1788), dupa ce in 1787 cu un alt hrisov din Febr. 23 se
desparlisera de blanarY. Eata ambele hrisòve:

Hrisovulti Bresla cojocariloril i Islicarilortí Bapalii ce s'aii dattc in unza.

«Datamil Domnia mea acestft Domnesctl al nostru Hrisovii Breslil

cojocariloril Bascalil, ce suntft unitl ptin zapisulù Oft a fi un Rufetft, ca
aiba a fi Rufetii, dupa cum sunt si la bite stapanitile ale pré puternicel Impa-
ratil, cum si la alte t'ad, spre a nu se amesteca alta' la mestesugulii acesta, si a
nu metahhisi alil alisverisulft acesta, afara, din ceI ce sunt Isnatti, sa alba Ru-
fetulti acesta Proistos dupa obiceiul lor, si a patru batrani alesI de t6ta br6sla
spre a cauta t6te pricinile i socotelile lor, sa tie cutie de milostenie cum pi
t6te Rufeturile, i din:4 hotarirea ce am facutti prin Hrisovit de asidosie de la
Visterie pentru t6te Rufeturile de obste din Bucurescl, sa aiba a fi ne dajnicl
de t6te dajdiile visteril si ale CamareI ; poruncim Domnia mea i tuturoril zap-
ciiloril ce aft avat ne schimbatil, pentru care am intaritil Hrisovulti acesta ca
domnésca n6stra iscalitura i pecete, marturie puindft si pe pré iubiii Domniel
mole fil, Constantin Veda, Petra Voda, i Iosif Veda, si pe Dumnélorft cinstitl

(1) Condica No. XVII, fila 124 verso.

www.dacoromanica.ro
51 V. A. UnEcinX

credinciosT boerl veliti ai Divauulul Domniel mele. Pan Nicolae BrAncovénu

vel Ban, Manolache Bráncovénu vel vorn. de Téra de susti, Scarlat Greceanu
vel vist. Rada Slatinkul vel vor. de Téra de jos ; Ioan vel log, de pm, de
saki, Constandin Stirbeiil vel log. de Téra de josil, Manolache Mavrogheni vel
spat., Constandinil vel Post., Manolache Mavrodin vel s1iigeri, Dumitrache vol
comis, Teodorache Tufénulii vel Pahar., Alexandra Vacárescalil vel stol., Mateiil
Cantacuzino vel sluger., Stavrache vol pit., si Ispravnicu Than vol log., si
scrisù Hrisovulii acesta aid in orasu Domniel mele Bucurescl, la lét 1788.
Maiti 25» (1).

Hrisovulii 1.:dicardoril, din, Bucuresd.

«Intro alte rafeturT trebuincióse obstieI, fiindil i Islicaril din Bucuresd, prin
jaiba ce deterg, Domniei mele, cerura ea O. fie osab41 rufetulil lor, de rufetulti
sA li se pue in oninduiala ce se envine, obiceiarile ce ail avutil,
pentru care obiceiurl ale lor, in vremea reposatulul Domaiel sale Nicolae Voda
Caragea, 116'pda-se de Dumnélor5. Boeril Epitropl cercetare le ail gásitil bune
si le-al dat i Hrisovulil, care ni-1 arëtá del vklumfi ca létulii 1782, i hrisovulli
DomnieI sale Mihaiti Voda Sirtulii, care iarásl Il váumá, ca létulii 1784; deci
acum cercetandu-le i Domnia mea, si vádéndu-le ca sunt cu cale, le intirimti
ca sl li se pázésca intocmal precum mai josti poruncimil adeca rufetulft acesta
sá, fie osIbitl de brésla blánariloril, intru t6te, si intru nimic sa nu aibl a face
Chiurciu-Basa al cojocariloril cu dinsil, de vreme ce blanariloril nu li se prici-
nuesce nicI o sticaciune, ski scadere la Hrisovulfi ce ail si el pentru ale mes-
tesugulul lonl; de aceea iatá oranduim, ca IlicariI, dintre al6g5 un
Proestos, care este Calpacci-Basa i patru mesterl, earl i vor avea mal de Is-
pravg, cu mestesugil mat bunt' i mal vrednicI i earl BA fie Epitropl i Purtá-
torl de grija rufetulaI lor, 011 dará sunt mesterl vreduiel ca schrta mestesuguluI
acestuia deplinil primitI de proesti si de brés11, sá, aibl dupá, oranduiala rufetulul
lor asI lua i pecetluiff Domnesel de rufet dela cámara Domniei mele, treandu-se
la catastihuhl breslelorti, ca sá fie sciutl si cunosc41, spre a nu fi volnicl
afará, dintr'aceia a lucra mestesugulfi islicariel, fárá nu.maI acestI ce s'ail fácutil
rufetil, i supt dinsil sl aibá un ciaus pentru stringerea baniloril la cutia lor,
pentru cel caff vor fi chiámatI la jadecatá dud se va Intimpla pricinl i intre
dinsil, Islicar ca Islicarig, ski dud va strica lucru and se va Intlm-
pla pricinl de judeatl intre dinsil pentru ale mestesugulul, pentru ucenicl
eálfi i pentru eel earl vor face stricáciune lacralul cuivas, i pentru eel ce vor
fi neurmátorl la vreme din una din câte sunt legal i hotaritl prin hrisovuld
acesta al Domniel mele, sl se stringa la un loe pentru a face longe dupá
rufetulul- lor, ande sa chiame pe cel cu pricina, i c'and acela de sinesl nu va
arma a veni, dupl sciinta ce-I va face Proestosulil cu EpitropiI, atuncl
volnicie a trimete pe ceausulil lor aducl far de vole si sá ja i trépad
haul 40 si sA hotáréscá pricina acea sub iscaliturile lor, dupl dreptate i dupl
obiceiubi mestesugulul lor, si pe eel earl vor fi ca pricina de indreptare sá-1
indrepteze, iar pe eel ce va fi cu vinl, de va fi vina lul mal mieá, 0.-i fad, eI
cercetare i dojana dupl obiceiulil rufetuluil, iar pe cel ce va fi cu villa de pe-
dépsg, 81 aibá, a-1 argta la d-lul vol cámárasil dimpreunA ea alegerea lor in scrisii,
ca cercetându-1 se villa sg-1 pedepséscg, lug pe unit ca acestia vinovatl s6,-1 ho-
MARI a da si cAte oaresI-care gerem6 la cutia de rnilostenie a bresleI lortl dupá,

(1) Condica XV, lila 94.

www.dacoromanica.ro
 18TORIA. ROMINILORO rOJ

mesura vinel in loe de pedépse ; iar dumnélul vel. Age cum 0 altl zapcil al
targulul se mi se amestece a-I trage pentru ale me§tequguluI islicarel, ci se nr-
meze dupe cum se aréte maI saki ; sa aiba a tinea qi cutie, cum ail qi alte ru.-
feturI, in care se se stringa in t6te simbetele septemaniloril, de la fie0-care
megteril cu pravalie cate 6 bani, cum qi de la calfile cele ca simbrie mai bune
cite bu-ni trel; a00erea i cel ce va deschide pravelie, se aiba a da la aceasta
cutie ate tal. 10, care cutie sa se pecetluésca de Proestos 0 de acel Epitropl,
qi a§la pecetluita sa se pastreze in séma lor, purtandil de grill ca se. se stringa
venitulii CO este oranduitil ; i candil din brésla lor, se va intimpla a muri vre
unul intru scapataciune, ski vre unul din vre o b6le, indelungata, orl din slabi-
ciunea betraneteloril trecute i mi va fi vrednicil de a se chivernisi, sétl din alta
intimplare de la D-44, va cadea in lipsa desavar0tii, atuncl din cutia aceasta,
se, se de la acela ce se cade, ca mortultt ingrepe cu celea trebuinciese
dupe oranduiala creOindsca. i seraculil sa se alute dupe, dreptate ; lug acea
cutie se, nu se deschi4a de altula, ci fa, inaintea proestosului, i aceloril patru
ce ail pusú pecetile sa se deschila, i hand banil, ce va fi trebuinta, iareql sa se
pecetluésce la loctl.
«Asiqderea poruncimii, ca cojocaril bascalif se, cumpere off de la mocanI,
de la mecelarl numal marfl ce lucréza el' la me§tegull ce al, iar marfa sub-
Ore care este ide meOepgultt Islicanilon, adeca starpiturl, sA fie opri0 de a
cumpara, atat ei cat 0 a4i hid' dela mocanl, nicl dela alt nimenea, iar
carl din cojocaril bascalil se va dovedi ca ail cumparata pelcele sterpiturl, ca
se face orl caciule cazaclie0, séti boznicescl, se aiba al arta rufetule.
pe acela la d-nélui vel cameraVi, ca sA ja marfa subtire ce este de treba islica-
riloril pe séma cameali; dar niel islicaril se nu fie volnicl a campara made.
grilsä de earl' lucréze cojocaril bacalii, cad dovedindu-se, asemenea se va lua
acea pe sdma camaril. Cel cart vor fi se, laso de la stapanl ca sA1i deschicla
prevelie, se, nit aiba vole de sine§1 fail de voia stapanulul, i filr de vole de la
epitropl 0 dela radii, ca sa-1 cerceteze mal antaiii de este vrednic a avea pre,-
valie 0 a se numi meter, 0 de scie meOepgahl desever0tii; iar dupe ce va
lita vole, 0. se va vedea ca este destoinicil la aceasta, sa (1.6e antaiii tal. lece la
cutia lor, i a§la sa aibe, vole a deschide privalie; uceniculil se. nu fie volnicii se
iase de la stepanil pane la sorocil, cat II va fi tocinka, niel sa-1 piimésca altul
nimenea din i§licarl; a0qderea 0 dupe, va implini ucenicia inca se mi fie
volnicil sA jasa, niel sa-1 primésee Mmenea, pana nu va sluji qi stapanulul see,
ca simbrie. un an, care simbrie sa i se hotarésca de brésla cat sa iae, precumii
gisera ce, ail fost a0§derea si calfa de va fugi mal inainte de sorocil
fez/ de pricina vrednice, sa remae paguba§ii de ate. simbria lal ce ail slujitil,
altulil se, nu-1 mal primésce, iar de-1 va goni stapanulti seA flra de vine, sa-I
platésce tOtA simbiia lul pe cat 'ail slujitil. Candii se va intimpla a veni neseareva
ihcani dintr'alte Oni sa nu fie volniel a'§i deschide pre.valie aid pana nit-§I va
lua antaiti birù intre ceI-1-alt1 islicarl i pane nu se vor cerceta de pamêntenl isli-
earl de ail scinta meOesuguluI, lar dupe, cell va lua birulil 0 va fi vrednicil sa
scie meqtequgulil deplintl, atuncl cu scirea rufetulul sa aibe vole a'§I deschide
pravalie dand i banil cutiilore. ; agiOerea fiind el numitil islicarl, din jaiba ce
detera Domnil mele, ne aretara cumea cojocaril bascaliI nir-§1 lucréza numal
megtequgule lor, ci se amestece de cumpara de pe unde gasescil har01 albastre
de fac caciule 0 le vénd pe la mu§teril, caro cu acésta le pricinuesee pagubl
cerura de a fi °prig ; decl de vreme ce acelea pelceli albastre ne adeverimil
CA din inceputti s'ail lucratil si se, lucreza i acum de i0icarl, ca un lucru dara
ce este de tréba me§tequg-ulul ilicarilorù, poruncimti ca de acum inainte se nu
fie volnici cojocaril-bascalil a cumpara acest feliii de pelcele 0 a le hiera, sée. a
tinea pun praveliile lor, ci cu totulti se fie opriti, ca de un lucru ce nu este

www.dacoromanica.ro
 V. A. Llama

de tréba mestesuguld lor. Decl precuma Domnia mea am intarit acOstA huna
oranduiala a radiara lor, asla sa fie i ei in bita vremea a rinde marfa lor cu
pret drepta, si a lucra mestesuguhl lor curata precum se cade, feiindu-se nicl
a strica isliculti cuivasI, niel a schimba pelceaua, niel a face vre un alt cusurti,
pretula sa-1 ceje dupa cum se cade, nelacomindu-se la castiga, spre insgla-
ciunea i nedreptatea cumparAtoruld, pentru cad de acésta se va face cu dina-
dinsul cercetare in t6ta vremea, de fata si pe subt cumptitti, si pe mil islicari
fi va dovedi ca aù luatti pretil mal mult peste cea ce se cade, nu numal va
perde, ci se va i pedepsi. Acestea téte cate scriemti mal sud"). pentru acest rufetù'
al islicaiilora, poruncima Domnia mea tot-d'auna sa urmeze i sa se pgzésca ne-
stramutata, si am intarita hrisovula acesta ca insasl credinta Domnid mele 16)
Nicolae Petre Mavrogheni Voivoda i -cu credinta pré iubiiborù Domniel mole fiI
Constanding Voivoda, Petra Voivoda, Iosifa Voivoda, i cu t'A sfatulti cinsti-
tilora i credinciosilora boerilora, °dora marI al Divanulul Domniel mele, Pan
Dimitrache Ghica vel Ban, Stefan Priscoveanu, vel vorn. de Téra de susti, Ma-
nolache Brancovénu, vel Vor. de Téra de josti, Ienache Vacarescula, vel Vist.,
Nicolae Filipescuiù vel log. de Téra de susii, Costache Ghica vel log. de Téra
de josti, Costache Mavrogeni vel spat., Constandhift Filipescu vel post., Ión
vel clucer, Vasilache vel pahar., Alesandru Vacarescu vel stol., Nicolae vel
comis, vel slujer., vel pit. si ispravnicu Nicolae Filipescu, vel log. de Tora
de susil, i s'aft scristi hrisovula acesta la antaiulti aufl dintru antaia Domnie a
Domnid mele, aid in orasulft Bucuresci, la anil, de la nascerea Domnulul Dum-
nedefi, letti 1787, l'obr. 12, de Gheorghe logofaula za Divana(1).

Cojocaril grosl i blanaril subtirI, cal:da si el dela N. Mavro-

gheni un hrisovil, cu privilegil marI, protectioniste, contra comerciulul
austriactl, azacescil i chiar turcescl Hrisovulti este din 20 Octombre
1886 (2).
Am vèdutti deja in volumele nástre anterifte importar* bres-
lelorti in genere si a cojocarilorti i blanariloril in deosebl. In tomulti
I, la paginele 558 si 563 am adusil hrisòvele cojocarilorti si ale altor
meseriasI lucrftndil obiecte de blanä, precum, de exemplu, islicaril.
De sigur nu t6te dispositiunile vechilorti hrisáve ale cojocarilorti se
schimbä prin cel retnoittl acum de cata Mavrogheni, ci numal in parte.
Eata acest hrisovil reinoitil si pe alocurea modificatti, al lul N.
Mavrogheni :

«Hrisovulii cojocarilora din Bucuresd.

«Intre alte cuviincl6se ce ne muncina i ne nevoima Domnia mé, a le pune
la bulla oranduiall in fapta, spre folosinta cea de obste a paziteI de Dumnedeti,
crestinescil TOrI acestia, ce mi s'a incredintata, fiindfi i rufetula blanarilorti sub-
tiri i cojocarilora groi, carora cad-Ondu-se a li se intaii si lor privilegiurile ce
ail avut, i li urmatti, s'ají l'acata din porunca DomnieI mele cercetare
cate s'afi gasitti ca cale si trebuincl6se, atat pentru (16'101 cat i pentru folosula
Condica XV, fila 37.
Veql la anexd §i hrisovnlii renoitil rufetuld bdrbierilor6 din 22 Octombre, 1786.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RombaLoatr 57

obstiel, le intirimti printeacest4 Domnesculil nostru hrisoví, ca s li se pizései

nestAmutatii, adeci numal eel ce sunt sciutl i cunoseutl de mesterl cu dajde
la visterie i primitl de rufetti, aceIa s lucreze mestesugulti acesta, érit altil
str6inl firi de cipitaiii si nestatorniel, si nu fie volnicI phi null va lua
dela carnal% si vole dela Chiurciu.-Basa, i btrânii rufetulul ca si-Ri cerceteze de
este vrednicì ca sciinta mestesuguluI pro deplinii; din care mesterl sciutl cu-
noscutl de vrednicI, earl vor fi maI de ispravi, 'Arid si ca pracsisti, si se alti
sése, insi patru din cojocarl subtirl si (10111 din cojocaril grosl, care si fie proestI
ai bresleI, ca cu dinsil împreuB s. aib Chiureiu-Basa povitui brésla lor,
si a purta gate preste t6ta, vremea, a se urma si a se pizi cele ce orinduima
maI josù, anume : ântêiú s aib Chiuciu-Basa impreuni Cu aceI proestI, a cauta
pricinele i judecitile breslelorii pentru ale mestesugulul, pentru ucenicI, cilfl,
pentru eel ce vor face striciehml la Wen' culvas1 i pentru eel ce vor fi near-
mitorl la vre-una din cite sunt legaff i hotiriti a le pizi prin hrisovulll acesta
aid Domniel mele, de care dud va fi trebuinti, stringindu-se la null 'cell, Chiur-
ciu-Basa, adeci, dud va fi in pricini impreuni blinaril, si se adune numaI
narl, lar ciud va fi in pricini cojocarl, si se adune lar proestl aff acestul mestesug,
care impreuni ca Chirciu-Basa i cu cel-l-altI, sA trimitä si chiame pre celii ca
pricina, i dud acelasI de lene si nu va urna a veni dupi sciinta ce-I va face
Chiurciu-Basa i cu proestl, prin trimisfl atunel si aibi volnicie, a-111
aduce si firi de vole cu céusl de cojocarl i si-I iae trépädü bad 40, dupi
obicelidfl ce a avuti, si hotirésci prieina aceea in scrisil, sub isciliturile lor,
dupi dreptate i dupi obiceiulù mestesugulul lor, si pre eel ce va fi ca pricini
de indreptatil si-i indrepteze, lar pre cel ce va fi cu vini, de va fi vina lul mal
si-I faci cercetare si de fati, dupi obicelmile rufetulul, lar pre cel ce va
fi ca vini de pedépsi sA albi a-15. ariita la dumnéldf vel cimiras4 din preuni
ea alegerea lor in scrisii, ca cereetindu-se vina, pedepsései, ins& unil ea
acela vinovatl si-I hotirései da si cate 6resI-care geremea la cutia de milo-
stenie a breslelorii, dupi mésura vinel in 1004 de pedépsi, lar altulfi nimenea
nu se amestece la piicinele i judecitile ce se intimpli intro dênsil pentru a le
mestesugalul lor ; sA albi a tiné rufetulft acdsti cutie, dupi obicelulii ce a avutii,
in care si se stringi de citri orinduitulti céusil a hi Chiurciu-Basa, in bite gm-
betele gptëmânilorii cite trel banI de fiesI-care privilie, ori blänärie, orl cojo-
cirie ; ayisderea si se stringi la cutie si de OM negustoruhl cazacliù,
Raele ai pré puternicil ImpêrAÇil, and va vinde orl-ce felii de marfa eazacliasci,
dela vinptorI tre-cjecl de banl la suta de leI, cum si de la cumphatoril Raele
a pré puternicil Impéritil, lar altil treI-4ecI de haul' la suta de lei, asemené
se stringi la cutie orasil, care geremele dela unil ce vor fi hotiritl de citri
dumnélul vel cimirasti dupi cum am 4isú pentru vinele lor, cum si dela altil
care deosebitii le vor da mina a face de sines1 vre-o milostenie i vor vré insisI
a anima la cutie ; asisderea si stringi si eel cite talen l cjece dela eel ce va
esi mesterl a deschide privilie precum mai josii se cuprinde ; care acésti cutie
in care este si se stringi acest4 venitti de banI, si se peeetluései cu sése pecetl
a le proestosiloril ce s'aù mal sue', i asla pecetluiti si o pistreze din
preuni ca acest4 Domneseuhl nostru hrisovìí, in séma unul proestosti pimintean
pre care-la va alege Chiurciu-Basa i ton'. rufetulii, purtindii Chiurciu-Basa de
griji ca si se stringi venitultt ce este orinduittl, i cand din brésla lor se va
intimpla a mmi vre anulA intru scipiticlune, séii vre unulti de vre-o b6li inde-
lungati, oil din slibiclunea bätranetiorú trecute, nu va fi vrednicii de a se chi-
vernisi, séfl de alta intimplare dela Dumnecleil va cidé in lipsa desevirsiti, atuncl
din cutia adsta si se dée ceea ce se cade, ea mortulii si se ingr6pe ca cele
trebuincl6se, dupi rinduéla crestinései, i siraculú si se ajute dupi datorie; insi
acea cutie 84 DU se deschidl de altulti, ci 'far de fatA fiindti inaintea acestor

www.dacoromanica.ro
 V. A. Uniccua

sase ce ail pusii pecetile sa se deschila, i luandù bana ce va fi trebuintA, lar

se pecetluésca la locù, i de nu vor fi eel d'antéitil carl aù pusil pecetile, sa fie
altil in loculà loll a pecetlui, cinc l sése de isprava din blanari i cojocarl;
canzanlil si altI negustorl, ce aducii mart de Téra, cazacésca, din Brasov si dela
Lipsca, insa Raelele ai pré puternicii Lupératil, sA, nu fie volnicl a o deslega,
ci antail sa dée scire Chiurciu-basil, carele cu sése proestl sa mérga ca sa fie
fa ta la deschiderea marfil, i puindii pretil ce se cade prin tocméla ce vor face
intro dênìi, fie-carele dupa acehl pretii sa cumpere i sa iae cat le va fi de
trebuinta. Marfa de Rumeli sa nu fie voluicl negustoril cel ce o aducil nicl sa
deslege fara de scirea Chiurciu-Basil proesti, nicl sa o lucreze el
nicl sa o vén41 cu blana i cu pelea, ci antOiù s de de scire Chiurciu-
Basil sa mérga din preuna proestl sa o tocmésca i dandA pretil sa
iae ; tót ca radicata asisderea si cazaclii cum si lipscanii, fog, raele a pré
puternicil Impératil totA ca radicata sa o vén41 la brésla blanariloril, lar sa nu
tie voluicl a lucra el marfa aice ; Vulpele, jderif, pisicl, i alte maruntal de
cojocarie nime a stringe, fara numaI de o va stringe si de va cumpiira pentru
trebuinta sa, a-sI fa,ce 1'11-0 bane de purtatil, lar chipA de se va ame-
steca la marfa ce este a blanarilortl, va dovedi Chiurciu-Basa ca isnafulii
sa-I iae pe séma camaril Domnesk acea mart. Bogasieril sa mi alba vole
sa campero, séú sa lucreze mart, cojocarésca, Mel sa tie in pravalie, séil in casa
luI halne blanite, nicl sa blanésca gordil ski tivilichil, sal jubele, séit verl-ce
altii pentru negustorie, sétl a sc6te in têrgú sa vêncla, ci ca totulti BA fie popritl
a nu se amesteca tam nimicil la mestesugulii cojocariel; nicl unuhl din blanarl
si nu fie volnicil a merge sa increze la vre-unulil, ci fara de al fi mestesugulil
cojocalia, ar cumpha mart pentru negustolie, cacI dovedindu-se i se va face
pedépsa, earl numaI chid va cump6ra cine-va mart, pentru a sa trebuinta
imbricaminte. Cand va veni maría, adeca sangeapil, cacomil, laca, dihoruí, pisicl,
alta mart mal usóra, sa alba blanaiiI a o imparti ea toti1, lar de nu le va ajunge
spre a lua fiesce-care cat 'I este trebuinta, atuncl sa lao doul blanari pang la
mud sute de sangepl, ca ca acestii mijlocù sa se péta chivernisi totl; harsile dela
mocanl i peile dela scaune, care vor fi de trebuinta mestesugului cojocariel, sa
se protimisésca Antail cojocaril paménteni al breslel a cumpAra, apol ce va r6-
ma,nea sa iae i straniI, ins& cojocaril paméntenl sa alba a da f6Ie la Chiurciu-
Basa de cata suma de pele va fi trebuinta la totil rufetulii peste anti, care acea
suma sa o campero ca pretulii ce vor da str6iniI i cele-l-alte sa se Am4a la
str6ini. Asisderea, s'ail fostil jaluitil in anil trecutl tog islicaril asupra
cojocariloril bascalil, ca nu urméza a cumpara maría de cojocarie grósa mime,
cele ce le este trebuinta mestesugului lor, adeca hars1 negre de caclula de pre
la mocanl, i pel de blana de' cojóce de pro la macelari, ci dela o séma de
vreme inc6ce, s'aii apucatil de stringti si mart subtire, ce le più starpiturl, care
este de trebuinta mestesugulul islicarilorù i o precupescil vin4end-o plinteaseunsil
pro la stréinl, altele le vindil din pravalil de-amana la mustelii, lar cele próste
ce le r6mantl le vindil loril ca preth'. mare. 8i all cerutii islicaril, ca sA alba
dreptate la acésta, spre a fi opritl, a carora jalba i cerere fiindti en cale dupa
cercetarea ce s'a WW1, am aseclatll çi acestil pontil in hrisovultl acesta ahl
Domniei mele, ca cojocaril bascalil de a nu mal cumproa Biel dela mocanI, nicl
dela macelarl numaI mart ce lucréza si la mestesugult1 ce aft, precum mal Bush
se arka, lar marfa subtire, care este de mestesugulii islicarilorii, sa fie opritl
numitil cojocarl bascalil, de a nu mal cumpara, niel dela mocanl, niel dela altil
nimenea, ce le aunt obiclnuite de le string-A islicaril, lar carele se va gasi, al scie
ca acea mart se va lua pe séma cameril. CeI earl vor fi sa se iae dela stapaii
ca deschila pravalil, sa n'aiba vole de sinesi fara de vol'a stApanului
fara de voila dela Chiurciu-Basa si de la rufetii? ca 4-111 cerceteze 'kWh de este

www.dacoromanica.ro
 IbTORIA ROMINILORD r)!

vrednieil a av6 pravalie 0 a se numi meqterri, 0 de sole meqtequgahl destivilr0tri.

lar dupa ce va lua vole 0 se va vedé a este destanicrt la acésta, sa dée antkil
talen l 20, dupa cum le-ail fostil °blear', lug talen "' 10 Chiurciu-BaKi i talerl
10 la cutie, i a0a va deschide pravalie ; ueenieil sa nu fie volnicI sa Iasi dela
stapanil pana la scrod", eat II va fi toeméla, niel primésc alttí nimené din
cojocarI. Aqiqderea i dupa ce-vi va implini ueenicia, inca sa nu fie volniert sa
lag 0 BA, nu lit primésea nimené pang. nu va sluji stapInulni sOti cu simbrie unti
anil, cum a fostil °blear'. and se va Intêmpla a veni nescal-va cojocarl stred
de prin trialte pri, sa nu fie volniel a desehide pravalil aid, phi nu-a vor
lua antart bir dela carnal* 0 pana nu-lii va cerceta Chiureiti-Basa qi rufetuhl, lar
dupa ce-vi va lua bird qi se va cerceta, de va fi vrednicil, en megtequgithl pre
deplinii, atunci eu scirea Chiureiu-Ba0 0 a rafetulul sa aba. vole a deschide
pravalie, dandil banil eutia. SA albi Chiureiu-Bap, din preuna eu tart rufetulil
lor purtare de grija, in tdta vremaa a cereeta 0 a gasi pre tos' eel ce ar vrea
sa pagubésea vama Domnésel, dintre acestil rufettl allí lor, 0 pre cure-lii va
dovedi intru acésta fapta, sa alba alrt da la vel vamepl, ca sali platésca vama
obiclnuita pe deplinii, i Inca sa-1 faca i cercetare ea sa fie spre pilda altora.
Chiureiu-Basa sa alba purtare de grip, pentru blanile de orl-ce fail, caro fad"
cojoearil, ca nu mime euratù sa le luereze, ei niel miel sa nu fie, facêndu-le
intocmal dupa mkura i . . . . cebú cuviinelosil, ferindu-se de a nu le face mid
próste sOit putrede, aú ne potrivite séù ne cusute bine, pentru ea nu numal
vor perde privilegiulú acesta, ei se vor gi pedepsi; deosebitil 4icem mal eu straq-
nica porunea, pentru pretil a t6te feliurimele de blane, sa se ferésca orl-care
blanariil a nu °ere pretil mal multi.'" preste ceea ce se cade, dupa naravulil ce ail
ci numal eu pretil dreptil vinla marfa, pentra cad de acésta se va
face cu dinadinsulil cercetare In t6ta vremea, de fa ta si pre sub cumpëtil, i pre
caro blanaril vom dovedi, ea art eerutil 0 ail luatil pretil mal multil preste
ceea ce s'art eaclutii, nu numal va perde, ei se va pedepsi f6rte. Aceste t6te
Cate oranduimil mal susù, pentru numitulú rufetil ahl blanariloril i air" cojoca-
riloril, strasnica porunea sa alba Chiureiu-Baqa de impreuni cu proestl
al rufetuluI a le pazi nu numal el, ci i pentru top catI se afla In numkulil
rufetulul, cu meOesugil, sa albá purtare de grija In tótá vremea, spre a le cerca
ca sa le urmeze ca null' ce a ail a fOspunde si a da séma pentru tog ce1-1-altl,
lar cand vre-unulil in potriva poruncil va arma cevaa, off va face blana mal
mica din mësura cea hotarita, putreda i ne potrivita, orl va cere 0 va lua pretri
mare preste ceea ce s'ari catjutil, orl va mizdui vama Domnesca, aea proestl
cu Chiurciu-Basa, ca nisee Insu0 vinovatl vor avea a se pedepsi 0 el fail de a
nu avea cuvêntii i pricina de indreptare ea n'ail sciutii, sOit sa arete pre eelii
vinovatil, de a remftné el indreptati, cad pentru aceea sunt randuitl proestl
cerce i sali povatuiasca rufetulft in tota vremea, i 6menil rufetulul sa fie
ale0 i seiutl, i pentru aceea li s'art faeutil de eatra Domnia mé aceste privi-
legiurl la cate scriemil mal susú. Catl dér lueréza aceste meqtequgurl, acel ail a
se cun6see de blanall si cojocarl la brésla, 0 el ail a eun6see de mal marele
loril i povatuitoril pe Chiurciu-Baqa 0 a se sci pe sineql fie-earele dintr'On01
ca stint legatl la brOsla i supuql Chiurciu-Ba01 a da aseultare in t6ta vremea,
lar pre eel nesupuql al albA Chiurciu-Basa al arka, ca al se pedepsésca de Writ
Domnia mé. Intárimú dér hrisovulú acesta eu insáql credinta Domniel mele 16)
Nieolae Petra Mavrogheni Voevodri i eu credinta pré iubii1orú Domniel mele fil
Constandin Voda, Petra Voda, 1 eu totil sfatulii D-lor cinstitiloril i credindosl
boeriloril celoril marl al Divanulul Domnia mele: Pan Dumitrache Ghica vel bang,
Nicolae Brancovénu vel vist., Stefan Parscovén vel vornicil de Tora de susfi, Pan
Ianache Vacarescu vel vorniert de Tora de josr", Gregorie Balénu vel log. de Téra
de susil, Nicolae Filipescu vel log. de Tora de josil, Costache Mavrogheni vol

www.dacoromanica.ro
60 V. A. URECHIX

spAt., Costandin Filipescu vel post., Costache RacovitA vel comis, loan vel clue.,
Vasilache vel pglarnieti, Alecsandru VIclrescu vel stol. vel slujer, vel,
Pitar 0 ispravnicii, Nicolae Filipescu vel log. Scriindu-se hrisovuli acesta Infra
intéiali anti dintru intéla Domnie a Domniel mele, aicl in oraqulti scaunulut
Domniet mele BucurescI, de Gheorghe logof5til za Divanti, la anil dela nascerea
Domnulul Dumneleil i mantuitorulli nostru, Mil 1786, Decembre 20 (1)».
Eatti si barbierilorti cum le renoiesce Mavrogheni privilegiurile :
Hrisovuhl barbierdorti din Bucuresci
«De vreme ce rufetalú bArbierilord meSeff, cart locuesei aid in mph"'
Domniel mele Bueurescl, art mart obiceturile i apzInfinturile es se cuprinde
mal josù, incl mat din nainte, din vechime, a00Ierea art avuttl 0 unit proto-
mqteri mal mare preste duii, adecl staroste peatru purtarea de grijA, 0 chi-
vernisirea rtqfetultil lori, earl obiceiurl cerêndii a li-se intAti 0 de cAtrA Domnia
m6, dui)/ ce m'amil plirofonisitù intAii el le-art avutil aeestea, qi ami vllutrt
inqine la mina loll, atitil hrisovuli. Domniel sale fratelul Grigorie Alexandra
Ghica Vodl ot lag 1768, i laisovul Domniel sale Alexandra loan Ipsilanti Vodl
ot létrt 1775, cum 0 o angora intAritA iari de Domnia sa Alexandra VodA mat
In urmi facutA la létft 1780, i din hrisovul Domniel sale rIposatalut Nicolae
Vodi Caragea, cu létrt 1782 Mairt 12; ami porunciti si aléga staroste
ales pe cAruia i-ami dattit acestii hrisovi. ali Domniel mele, ca si aibI
a fi staroste i part/twiú de grija presto tott bArbieril de aid', i eli impreun/
cu 6 epitropl meqterl al breslel acesteia mat 135trinl 0 mat de cinste at loll ce
vori fi si plzéseI orinduiala ce al titre et, adecA:
Tott eitt lucrézA meqtequgul acesta aid in Bucuresct, oft pgméntent,
strlini, din ort-ce parte aril fi veniti, séú Cilhilra, Dorobant, ScaXbi, ski ort-ce
de slujitorii ari fi, sil aibA a asculta de starostea 0 de eel 6 epitropt la celea ce-I
va povAtui pentru ale me0qugulul.
Pentru ucenict and vorii vré sil iasI de pe la meOqug, sil fie datorl
a da de scire stArostiel. i epitropilorii, ca prin scirea i vola loril 81 lasi, lar
de sine0 sil nu fie volnicii, nict vre-unuli din me0ert si nu indasnéseA a lui
ucenicula altuia.
Clad se va intimpla, oft greplA sil facA vre-un bArbierii, de a nu lucra
bine, off de a nu pazi bine Duminica i alte s5rbAtort, séú judecatl sil alb/ unulti
cu altulli pentru ale meSequgulul, sil nu fie volnicil boeriii mare, aga séti aft
zapcil a-I judeca, fArA numal starostea dimpreunA cu epitropil sl-I judece i si-I
indrepteze dupA obiceiìl i orinduiall, certindu.-1 i dojenindu-I dupA vina ce
vor face.
Phil nuli von!' deschide meqteril mat de ciaste prAvAliile, si nu aibA
voie bArbierl deschide. i pentru cutia de milostenie ce ai avuti.
°Muhl a tin6 brésla acésta, sil iae dela totil me9terulil cite banl trel, i de calfl
cite banl dol, dandi ace01 banI orl-cine aril lucra meqtequguli acesta, i sil se
stringi In cntie la starostea, care cutie O. se tie pecetluiti, atit de staxostea cit
0 de epitropt cu peeetile lorrt i sil se pAzéscl preste anft ca dintfacel banl sil
se cheltuiasa la praznic prapodomnei Paraschiva praznuesett el, i la m6rtea
vre-und meSeri din brasla lorti, ce nu va avé cu ce sA i-si facA trebuinci6sele
ingropAril 0 ale porniril, dintru acel banl, sA-111 slujésci i si-I facl pomenirile
lui; cum 0 de va rAminea vre un meOerii de al lor la slabiciune 0 la sixAcie
din MA, EA din altA intimplare, iarA dintre aceI banl sil-lii ajutoreze cu cea CQ

(1) Condica No. XV, fila 24.

www.dacoromanica.ro
 isTotas ictomiNu.one 61

va fi ca cale dupa stares, luÏ, pentru care aceste cheltuell dad se va intimpla
la trebuinta a se face, ca totl impreuna sa deschilla cutia, i ca data' de obste
al epitropilorfi sa se cheltuésca, i atata de banil ce vor stenge la cutie, cum
si de cheltuiala ce se va face la celea mai susti ar6tate, in totl anil sa aiba
starostea aff da socot6la inaintea acelora sése Epitropl, ca s i-se cun6sca de-1
este slujba ca redinta séti nu, care acestea obiceiurl i asepmanturl le-ail avutil
brésla barbierilorti inca mal dinainte vreme, dupa cum ne-am adeveritfi din hri-
s6vele fratilorti DomnI ce Wail jistt maI susfi. Dreptu acea si Domnia mea, le-am
intaritil vechiulti obicel i oranduiala lor, ca sa se urmeze precum poruncimtl,
pentru carele s'ati dat domnescul acesta hrisov intarit cu insas1 credinta Domniei
mele lib Nicolae Petra Mavrogheni Voevod si ca credinta pré iubiÇilorit Domnii
mele Constandinii Voda, Petra Voda, marturil puind si pe Dumnélorti cinstiti
credinciosl boerl eel' marl ai Divanuld Domnil mele : Pan Dumitrache Ghica
vel Ban. Pan Nicolae Brancovénu, vel vist., Pan Stefanii PrascovénA vel vor.
de Téra de susti, Ienache 'Mansell vel vor. de Téra de jog, Costache Ma-
vrogheni vel spat., Costandin Filipescu vel Post., loan vel Clucerirt, Pan Co-
standin Racovita vel comisù, Vasilache vel paliar, Alecsandru Vacarescu vel
atol., vel slug., vel pit., si misú hrisovulfi acesta, intru antaiulfi anti
al domniel n6stre, la leat de la zidirea lumil 7292, lar dela nascerea DonanuluI
Dumnetjeti i mantuitorulul nostru I. Thistos, lét 1786, Decembrie 22 (1).

Tot' boiangiil se oferescù sa renunte la pravalii deosebite

constituent"' prin asociatiunea munceI lor, o kepxane, o anume in-
stalare pentru vapsirea stofelortii. Domnitoruld le da un anume
hrisov.

Hrisovta ce s'ati clat rufetzelui

44`iind-ca boiangil din Bucurescl dupa hrisovulti ce li s'all dat de cab.%

Domnia mea, spre a fi si el rufettit intocmitil ca nizamulti ce li se cade si cu.
privilegiulii Domnescti, ca un mestesugil trebuinciosit ce este si acesta noroduluI
Bucurescilorii, dupa cam si tuturorii altorti rufeturl li s'ail dat hrisóvele Domnid
mele, ne-art datù jalba in ulna, cum-ca s'art unitil cu totl cel ce art intratil la
rufetalii vesta, si s'afi aselatii ca sa fie numal o cherhanea de luau mestesu-
galal acestuia aid in BucurescI, la care si lucreze toti cel ce sunt rufetil, far
de a nu tinea aiurea pravalil de boiangeril in Bucuresd, si din bung vola lor
ait facutfi asepmantil cu egumenu mönastiril Zoodoh-Pighi de le-ati dat o pravalie
a mtbastiril, langA p6rta de josii a cartel vechi, sa o faca cherhana, i sa dée la
m6nastire pe tot anulti cate tal. 300 si 20 oca faclif de ciará alba, in séptèrnana
cea mare a postului de langa paseI, invoindu-se i pentru cheltuiala 'cm tre-
buinci6sa actin' la facerea binalil, i ait datti la mbastire Zapisrt iscalitii, care
s'all v6latrt de Domnia mea, ea coprindere pe largti de t6ta simfonia lor, asupra
anti& ait mart de la Domnia n6stra intarire, a carora cerere filudA cu cale si
Lira de niel o stricaciune, sért vre o pagaba obstiel, s'art primitti si de Domnia
mea, si le-amii datti acestil Domnescii al nostru hrisovù', prin care Intarimit
ase46mantulit ce-lit art cu m5nastirea Zoodoh-Pighi pentru pravalia cherhanalei.
Ca sit se urmeze intocmal i lam tóte dupa zapisulti lor, poruncimrt ca ni-

(1) Cond. XV, fila 29.

www.dacoromanica.ro
 V. A. UREMIli

menea altulti O. nu fie volnicti a tinea alta pravalie de boiangelic, niel

lucreze mestesugulfi acesta, orI basmagiii, orl rufetti de alta brésla, orl macarti
verl-cine, dup. Inisovulti ce li s'ati dath, afara numal dintru acésta cherhanea,
la care sa lucreze totl acestia ce ati intratti la rufeth i aú daft wish de
ased'émêntil la Zoodoh-Pighi, fara de a nu avea niel insusl el vole unul de
a deschide aiurea pravalie si a lucra mestesugulh acesta intialta parte,
fr numal la unii loch intru o cherhanea ce s'aii numith mai sus ; dup. cum
unith asedath el titre &Elsa in scrisii; de care poruncimii Dumitale
Vel. Aga sa opresel pe totl acestia a nu lucra acesth metesugh si a nu tinea
alta pral/lie de luau boiangelacului, far de numal acésta cherhanea a lorti aa
lucreze ; dara si el sa aiba a pazi dreptatea mesterilorti la plata boiangelaculul,
spre a nu cauta cu acésta pricina de oprirea altorh pravalif, prat de plata scumph
peste cea ce se cade, ci dupa, cum s'afi urinath si pana acumil cu acelii preth
obisnuith sa lucreze si de acumii inainte fara de a nu strica haina cuivasi, s'ari
a face alto inselaciunl, pentra ca Dompia mea, dupa cum voim
spre a se hrani si a se agonisi din manca mestesugulul bru, asemenea voimft
si dreptatea norodulul de obste sa se pazésea ; si am intaritil hrisovulú acesta
ca !mall Domnésca mistra iscalitura si pecete, si cii marturia pré
DomniI mele fil Constandinti Voda, Petra Voda, Iosifú Veda, si a Dumnéloril
cinstitiorú si credinciosilorth boeriloril cel marl al DivanuluI DOMilii male : Pan
Nicolae Brancovén, vel ban, Manolache Brancovén vel vorn. de Téra de susii,
Scarlatil Grecén vel vist., Radu Slatinénu vel vor. de Téra, de josh, Ioanh vel
log. de Téra de sush, Constandin Stirbei, vel log. de Téra de josh, Nicolae
Mavrogheni vel spat., Costache vel post., Diimitrache vel comis., Ienachi Ma-
vrodin ve! clucer., Teodorache Tufénula vel pahar., Alexandru Vacarescu vel
stol., Mateig Cantacuzino vel slug. Stavarache vel pit. si ispravnicii, vel log..
scriiudu-se hrisovulii acesta intru al treilea anii al Dour:lief mele aid in orasu
Bucurescl la lét 1788, Iunie 13, de Raducanù Poienarth logf. de Divanii. (1).

Importante sunt i urmAtórele doué acte ale lul N. Mavrogheni,

relative la Evret Primula le dä staroste i scutirl de birurY, regulandu-1
la rupta. Ala doilé le acordà dreptula de a-sl construi o casa de ru-
gAcIunl In mahalaoa orasulul In Bucuresci. Ambele sunt din 1787,
Ianuarie 10. Starostele Iosif Simon ni e deja cunoscuta.

Hrisovidü starostei de Evrel.

cDatamil Domnia mé acesta hrisovii lul Iosif Simon, pie care ficuth
Domnia mé, staroste de ovrd. pentra cara vgduirt Domnia mé liris6ve Domnescl
intru ca're serie, cum ca aú avutil aceste obieeiuri, adeca, era elti impreima cu
totl ovreil, apëratl de alte dajdil ce es6 peste anh dela visterie, fara de numaI
ruptórea lorú, dupa cum era asedatl la cámara Domnésca. Pricinele cele maI
mid ce avé ovreif intre densil le judeca starostea, lar cele mal marl in care nu
era odilmitl pe judecata lul, dumnélul vel carnal:ash. Starostea si casa 1111 era
apgrata de fumaritii si de alte oranduell, dijmarith pe drepte bucatele luI. Peutru
cap.' stupl avé nu platea, si and stringea banil dajdiel dela ma, lua de nume
cate haul tre1-4ecI pentru ostenéla lul, si fiindil si vechilii de haliamh-basa, lua

(1) Condica XV, fila 87.

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA RODIÁNIL01115 63

de totù ovreiula casnica cate talen l 1 pre anti i alte veniturl a le hahamuldi,
dupa oranduéla lor. Asemené tine ovreil i povernile ce le-aa avatii facate ea
cheltulala lor in BucurescI, pie locultt ce li data. dela DomnI 0 Sinagoga
lor. Deci acele mili 0 obicelurl ce le-att avutii 0 dela altI fratl Domnl, cart' maI
susit aréta, ne-am milostivitit i Domnia mé de le-am intaritit ; pentru care po-
runcim i voila tuturora ovreiloril sa avetl sci de staroste, sA-I dati supu-
nere i ascultare ce se cuvine. A0§derea sa-la protimisitl orl uncle i intru téte
locurile ca pre unit staroste alit vostru, ca pie cola ce va arAta starostea impo-
trivitorii, neurmatoril i nesupusit, se va pedepsi. Si amit intaritil hrisovula acesta
ca inseql iscalitura Domniel mele i pecete i ca credinta pré iubitilora Domniel
mele fil, Costandin Voda, Petra Voda, martorl puinda 0 pre dumnéloril cinstitl
credinclo0 boeril coi marl al Divanului Domniel mele : Pan Dumitrache Ghica
vel bana, Stefan Prescovén vel vorn. de Téra de ma, Ianache VAcArescu vel
vist., Manolache Brancovéna vel vorn. de Téra de susii, Grigore Bah% vel logof.
de Téra do susii. Nicolae Filipescu vel vorn. de Téra de josit, Costache Mavro-
gheni vel spat., Costandin Filipescu vel post., Ioan ve]. clucera, Costandin Raco-
vitA ve]. comisit, Vasilache vol paharnizil, Alexandra vel stolnidi vel slugera,
paharnictt vol pit. Si s'ail scrisa htisovaltt acesta la anula dela spasania
lama, 1787, in luna lul Ghenarie 10, de RAducanu, logof. de Divanii» (1).

Hrisovulti ovreilorA pentru, case de rugeiciunl.

gTuturoril ovreilora câi sunt locuitorI aid in oraulú DomnieI mele Bucu-
rescl, ca sa, alba vole printfacesta ala nostru hrisovrt, Domnescil a-0 face o casa ca
douil °dal, ca sa le fie pentru rugaclunea lora cea din bite 4ilele, aid in mahalaua
Popesculul, pe unit locil care, in Divanula Domniei n6stre, s'aii adeveritil ca
fosta alù lorii cumpgrata mal din nainte, pentra care att facutii cu totil jalba,
plangere qicêndii, cä i mal dinainte atit avata casa pentru rugaclunea din
téte Jilele aici in ca sA ne incredintama mal bine de adevértt, am cer-
térga'dumnéldi vel camara§a, trimitêndù omit credinclosa ala
cetata prin marafetulii
Domniei mele la acea mahala, undo nui fosta avutil casa aceca mal din nainte,
pliroforisindu-ne Domnia mea, cum ca adevératit a fosta avata, ne-ama milo-
stivita i le-ama fostil data vole printeacesta hrisova ala Domniel mele, ca
facI dup. platerea lord o casa cu dou'é od5,1, unde sA-0 facA rugaclunea din tAte
cjilele, no supératl de nimene; pentrit care poruncimil Domuia mé zapciiloril sa
apgratl ca sa pétl fi ne supgrati atat de catra mahalagil, cat 0 de catra nimené,
niel unit fela de su.pArare BA nu alba, ca a0a este porunca DomnieI mele. Si am
intAritii luisovala acesta cu 1110.0 iscalitura Domniel mele i pecete, i credinta
pré iubitilora Domniel mele fil, Constandin VodA, Petra VodA, marturil puinda
qi pre dumnélorit cinstitI i credincio0 boerl Divanulul Domnief mele : Pan Du-
mitrache Ghica vel band. Stefan PreFovén vol vorn. de Téra de mil, Ianache
Vicarescu vol vist., Manolache Brancoven vol vornicii de Téra de josa, Gregorio
BAlen vol vorn. de Téra de ma, Nicolae Filipescu vel log. de Téra de josit,
Costandiml Mavrogheni vol spIt., Costandin Filipescu vel post., loan vol clucera,
Costandin Racovita vel comisil, Vasilache vol pahar., vol slugerr, ve]. sardar,
pel pit. Si s'ait scrisa hrisovula acesta la léta 1787, Ghenarte 10, de RA-
ducan Poenaria vel log. za Divana (1).

(1) Condica No. XV, lila 31.

www.dacoromanica.ro
64 jr. A. tTitEcmi

Totn la regularea breslelorn numeraran si alte douè hrisáve dela

N. Mavrogheni.
Primula este actuln relativn la rufetuln selarilorn din 1787,
Octomvre 9 (1).

Cartea starostei dc sclari, 1787 Oct. 9.

eDat-amil cartea D-niei mele luI pe care Varna facutti staroste

purtatora de grijk peste totl selatil de aicea din Bucuresci, ca impretml cu. 3,
4 epitropl mesterl así breslel acestia, mal batrad i mal de cinste al lorrt, se
pazésca oranduiala ce ail intre el, adeci totl câi luerka mestesugula acesta al
salariel aicea in Bucuresd, orl panAnted séú stréinl, sa aiba a asculta de staroste
si de acel epitropl la celea ce i va povatui la cele pentru a mestesugulul. Pentru
ucenicI, cand vor voi sa iése de pe la lusted a fie datorl a da de scire starostid
epitropilora, ca prin scirea i voia lor sa iasa, iar de guy sa nu fie volnica a
esi, niel vre unula din mesteel sl nu indrasnésca a lua ucenicula altuia. Ganda
se va intampla orl gregla se va face de vre un selaril de a nu lucra bine, ski
judecata unuia cu altula pentru ale mestesugulul, sa mi fie volnica nimenea a
judeca fat% numaI starostele dimpreuna ca epitropil sa-I jam i sa indrepteze
dap/ obiceia i oranduiala lor, certandu-i i dogenindu-I dupa vina lor. Asisderea
se aiba a tinea cutie de milostenie (dupa cum ail t6te rufeturile) in care cutie
sa se ia de tot mesterula, din Dumineca in Dumineca, cate bad trel, i de earl
cate bad doi, clandu-i acestl bad orl-cine ar lucra mestesugulti acesta i sa-I
stringa in cutie la staroste, care cutie sa se tie pecetluita atatil de staroste cat
si de epitropI cu pecetilo lor i sa se pazésca peste aml, ca dinteacel bad sa-i
cheltuiasca la m6rtea vre unul mesteril din brésla lor, care nu va avea cu ce
sa faca trebuinci6sa inmormantare si ale pomenird, dintfacda sa-1 slujésca i sa
faca pomenirile lul. Cum si de va riimane vre un mestera de al lor la slabiciune
la grade, din b6la séí din alta intamplare, iarrts1 dintfacel bad' ajuto-
reze ca cea ce va fi ca dupa starea lui. Pentru can acestea cheltuelI, candil
se va intampla trebuinta a se face, cu totl impreuna sa deschi41 cutia i cu
sfatil de obste al epitropilora sa-I cheltuiasca i atatil de banil ce vor stringe
la cutie cum si de cheltuiala ce se va face la cele mal sug aratate, in totl
se aiba starostele asi da seama inaintea aceloril epitropl. CAM strainl selarI vor
veni din strainatate in Butcuresel si lucreze mestesugulii acesta al selarid, sa
aiba datorie a da in scire intaiii starostd i epitropiborù, ca sa se cerceteze de
este ca sciinta mestesugulul pe deplina i asla ea scirea sa aiba voie a deschide
pravalie, danda havaetil la cutie talen l (pee i starostel talen l doI i bad' 90; si
calfa dada va esi si va vrea sa deschida pravalie se aiba a da iarasI la cutie
taleff 5 si havaetulil starostel; iar feciori de selarl ce vor ramanea in loculil ta-
Will séú, acela si nu se supere a da niel la o parte, niel la alta, ce se urméze
a pune .si el paraua pe stiptamana, cum ail pus'o i tatala séù. Pentru care po-
runcimil Domnia mea tuturoril selarilortl, sa avetl al sci de staroste i sa-I da-ti
supunere i ascultare cricI celul impotrivitora are voie sa-i faca certare dupa
villa lul».

(1) Condica XVII, Arch. Stat., fila 239.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 65

Prin acestalaltil act(' se numesce G. sin Ghica cuiungia general('

peste toll cuiungiI din Bucurescl :

«Datti-amti acésta Domilésca a wish% carte, slugil Domnief mele Gheorghe

sin Ghica Cuiungifi, pre care 1-amii facutii Domnia mé Cuiungia-basa preste top
Cuiungil din BucurescI, ca sa alba a fi purtatorl de grija rufetuluI acestuia im-
preuni ea bétranil lor IntocmaI dup. hrisovulii Domniel mele ce are rufetulù
acesta, ca sa fie pazite dreptatea i obiceiulti lord. Pentru care poruncimfi
voua taturorti cuiungiilorfi din BucurescI, 8146 cunéseql de Cuiungi-basa F,si

proestosti al vostru datl caluta supunere si ascultare la porunciile Dom-

niel mele, ce se vor da printfinsulú si la obisnuita oranduiala a rufetuldi ce se
copiinde in hrisovú. Catra aceste, fiind-ca numitulù Cuiungi-basa se afia
camarel Domniel mele la trebile i poruncile ce-1 da, ne-amil milostivitù asupra
i-am data sa aibé, si un omti scutita i apératil de t6te dajdiile i anga-
riile visterid si ale camareI domnescI, 'Mtnu nimica sa nu se supere, ca sa póta
A de poslusania caseI lul. Asisderea i alte privileghiurl i obiceiurl ce va fi
avutti Cuiungi-basil pânä acum, acelea precum s'ati urmatii la ceI-1-alt1 Cuiungi-
haft, aqla al se urmeze si la el, spre a le avea.». 1788, Sept. 9 (1).

Déca breslele aù primitil dela N. Mavrogheni vechia protectiune,

el nu se creclu datorti a IrOlege practica comerciuluI, cum 11 pricepti
unil economi0I astaqI, ci esercita controlul cel mal nelèrmurit asupra
lul, mal ales(' In orae.
Imediatil cum seni in BucurescI, stabilesce, la 1786, nartu redusil
pentru bacaniI i lucrurI de mancare. Acestti nut(' fu combinatil de
vel Aga, de Mil Medelnicerul (?), Pahaniculti Enache Lehliu i Nicolae
Stolnicula (?) (2):

Pitacti cab% boeril epitropl din 1786, Mal 22, ca impreuna ca Aga se faca
cercetare de nartii abacaniilorti, de t6te feltuimile, pehtru pane i pentra carne,
In ce chipti era nartulfi cu care se urma pana acum si cum este ca dreplate de
a se urmal... i pentru t6te sa ne (lag pliroforie in swig', ca arétare pre largip)(3).

In lunie 26, anulti urmatorti 1887, se promulga cu pitacti

domnesca unti nartt" general(' Intocmitil de o comisiune, in care a
lucratil i Stolniculii Dumitrache, autorula istoriel evenimenteloril
care se termina Cu pacea dela 1774 (4). Acestii narta generalt" (5)
este din Cod. No. XVII a Arh. Statulul, la fila 202-208. Pre(ult"

Cod. XVII, fila 327 verso.

Cod. No. XVII, fila 16 §i 17.
Cod. No. XVII, fila 7.
Veig lucrarea mé In analele Acad. romine, pe 1888.
Urmeaza in anexti.
¡atora Romdnitorel de V. A. Urechig, 5*
www.dacoromanica.ro
00 V. A. VRECIIII

ocalei de carne de 6ie 3 parale si o lescaie i ce de vac& 2 parale

si o lescaie (1).
In acelasi anti, 1787, Iunie 20, N. Mavrogheni, dete pitacti sta-
bilindü narta si la caramida:
Pitaca eitri vel Spit. i vel Aga, punênda nartil cirimideI i obliganda
pie cirimidarl si o faci buni, adici miia, talen l doul pre loci'', lar china adu-
suldi talerl 2 112. Domnitorula ordoni ca velitil hoed 81 fie con-
vocal a doua i, ea impreuni cu Mitropolitula se faca narta i pentru cele-l-alte
lucrurl. 1787, Tunic) 20 (2).

Nu numai narturi impuné N. Mavrogheni la negutitori, der

cfacea, ()ice Dionisie Eclesiarcul si cercad pe la cel ce vindeak
pane i alte bucate, si pe la bacanil cumperand (incognito) cate
ceva i de-I gasea cu vinclare ré, îÏ ridica si-I pedepsia fórte reti,
le lua glelba» (3).
Déca pune nartud reduse la productele mancarei si chiar la
haine, N. Mavrogheni indemna pre locuitorii Bucuresceni faca
proviziuni de lemne si de mancare in timpti Willi. Este curiosti pi-
taculti urmatorti ailed vel Aga, ca sa indemne pre orasani a null
cheltui paralele in lucruri zadarnice, ci sa-si cumpere la vreme cele
de nevoie caselorti lor (4).
Pitaca citri vel Aga, si indemne pie orilenl, care anula trecuta s'aií plinsa
ci lemne de focil i sunt pri scumpe si se ingrij6sci de ele, «si cumpiri din
vreme, ei i jivinele pimintulul Inca grijesc din vreme, precum este furnica; v6-
cjuti de fati e 6menilor, câtA mipare face gi cal gitire pentru agonisita hranel
cel de larnl, care este cea 11191 mica jivini pe fata pimintulul, cu cftt mal
virtosaÓineniierü, li se eade a socoti cele trebuinel6se a lora de larni a-le
stringe . . pentru acea carele, precum gisesee de faca cheltuelele la
altele in zadara, i Ii risipesca agonisita lorti. la luencri, zadarnice, mal, bine
ampere cele trebuincI6se ale caselora lora, precum, lemnele de foe, zahareaua
mandril 0 el se desobipuésci a risipi cheltuéla 'Tor in zadar». 1787, Iulie 14.

Asupra cheltuelilora zadarnice ale boerirneT, N. Mavroglieni era

fórte aspru. Pitarulti Hristache, spune :
gA.pol mal dede (N. Maw.) un nizam,
SI nu umblima cum umblamii
In zariflicurl plimbirl,
Çi in alte desfrtniff,

Cod. No. XVII, fila 208 verso. 1787. Iulie.

Cod. No. XVII, fila 194.
Tesarii, t. II, pag. 168.
Cod. XVII, fila 211.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Rouitatoatr 137

Ci 6reqi-ce maI
C'apol vom fi pedepsitl.
No1 dupa a néstra fire,
O socotém ingrozire
Cu. care Domnil s'aréta
Patin inteiÙ, d'ocamdata;
tot nu-1 dam credémintii
Vëdftndu-1 la fire b15,ndii,
Ci o socotém drept gluma,
Dar vaduram ca nu-1 buna;
Ca de o mica pricing,
Te pomenél ca-1 aninü
MaI avé obisnuita
Ung tunii séra,
La ling césù it slobodé
Chnd stréjile se porné,
Ca sa fie Bening de stréja
1VIicti si mare s'alba
Dela uml césÙ sa nu âmble,
Nimeni, Did sa se mal plimbe.
Niel calare, niel cu butca,
Ca stréngubl îi va fi munca.
DecI, noi ne maI speriaram,
De plimbat ne mai lasaram;
cum audém dand tunulti
Numal toti p'a casa drumulti!
nimenI nu indrasné
SA sté la musaaverea....» (1).

Pentru ajutorarea afacerilord publice si ale comerciului, N. Ma-

vrogheni, avu ochiuld atentd la menzilurl séd poste. Domnitoruld
ctiuta sii impucineze abuzurile ce se facead cu rnenzilurile si, hare
altele, dete pitacti la totil cdpitaniI de menzilurI de pre margine, cii
a aflatil Voda cA el dad teskerele de cAte 2 cal si incA i und surugid
cu caluld WI, la orl-cine vine de peste DunAre si din Moldova, si
sunt obligati sa le dé apol si capitanil de menzild din lAuntruld térel,
In locd de und calü de cAlarie pentru olacd si unuld cu surugiulti.
Sii lipsésca edeculil adaosd de und aid duoilea cali. Numal la ceI
cu. fermand séd buiulurtarI sii dé douI cal (2).
Intre mésurile lul N. Mavrogheni relative la vämÌ, ami aflatd
und pitacd din 1786, Julie 18 (3) oprinda intrarea in Téra Munte-
néscA a pacurel din Moldova.
BucIumul6, de Boliac, 1863, pag. 28.
Cod. No. XVII, fila 181 verso.
Cod. No. XVII, fila 55 verso.

www.dacoromanica.ro
68 V. A. 1.TREcial

La Ianuarie 1, 1789, vamile de la fruntarie nu eraa arendate.

Dec1 N. Mavrogheni a tramisti pitaca circularti la toti ispravnicii, sa
randuésca la fie-care vaink cate una orna de incredere pre langa
vamesulti cela vechill, carY sa stringa venitulti anulu1 ce incepe, cic
catastif4 deosebita, pana se va rindui alta vamesil (1).
Va se (lid, eratl vamile dupa unti tarifa specialtl, iar nu in
totulti conforme cu prevederile tratatelorti comerciale ale Austriel cu
Turcia, de a se plati o taxa fixa de 3 Vo.
Ne arendarea vamilortí pe 1788-1789 pare a se explica pe
imprejurtirile rèsboiulut Nu s'aq gasil tí cumpératorI acestuI venita in
vreme de resmerifet (2). Sunt cart,I deschise la 22 jud* de dincolo
de Olta, cu data Octombre 31, anula 1788 si alte 5 poruncI catra
5 judele oltene, tramise sub adresa luI Pah. Ionita Buzescu si Iordan
Teodosie, ispravnicl de Dolj, ca eI sa caute vamile in regie, prin
(5men1 de huna credinta.
De alt-mintrelea pucin a trebuitti li produsil vamile, despre
sà,'
Austria mal alesil, de Ore-ce inca din Iulie 11, afluid 1787, Mavro-
gheni opresce exportula in Austria de zahere.
Circulara elítrI vItAleil plaiurilorti, oprindil exportulti de zachere, fie catil
de putinI, prin mocanl barsanI, Inglduindu-le sI ia numaI porumbulti cata le
va trebui pentru mâneare aicI In Vi% la strinsti, dér nu a qi-lti exporta. Dom-
nitorulti ordonI pentru acésta, sa se intaréseI drumulti qi potecile plaiulul. 1787,
lidie 11 (3).

Acésta probiliune a exportuluI zaharelel, ha chiar si a importulul

de orl-ce marfa din Austria si Ungaria, este generala la Februarie 3,
anula 1788, din causa impregiurb.rel resboiulul :

Ceirfi la veitaei plaiurilorii

Domnitorulù le ordonl sI IntIrésel straquicli paza hotarului qi drumulti

mergereI in launtru, qi de ast/41 inainte si nu ingaduiti mal multii a trece In
lAuntru, nicI suditti, niel mara de a lor, niel zaharea, niel rImgtorI, niel' altil-
fehl de lucran l a le lora, cum niel' din lIuntra a veni aicI In térI asemenea sa
nu ingIdnitl suditl, séil we una fehl de mara a lor, O eu totulti sa fie opritl,
lar intamplAndu-se venindfi din launtru vre mal' negutitoril raja ca al jasa in
. érA, pre acela numaI sa-lù' 141 al vie en marfa luI impreunI, neopritti, care
acésta pazI sI o facetl negreqitti cum o poruncimti, cl vell cIdea, in mare urgie».

Cod. No. XVII, fila 121.

Cod. No. XVII, fila 345.
(a) PO. No, XVII, fila 191 verse.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINLIORII 69

Cu privinta la protectiunea ce N. Mavrogheni acorda oraselora

In desvoltarea lor, avem de inregistratti aci hrisovuld Ploescilor, din
1786, Iunie 24, ca vorniculil Moruz sa nu le ja taxe, orI chiril de
casa, i nicl unti ames teca sä nu aiba Moruz Cu orasulti i nicl cu
locula din jurulti orasuluI pana la áre-care raze, Eind-ca orasultl,
acesta este si a fostil mosie domnésca sloboda i cu nedreptate
Alex. Ipsilant a data orasulti luI Moruzi. Ba Inca la 1781, cuno-
scendu-sI gresala, insusl ipsilant a revocatil hrisovulti séti data lul
Moruzi. In urma Nicolae Caragea V. V. si apol MihaI Sulu iar cu
nedreptate ati data PloesciI lul Moruzi. Contra acestor hrislive ultime
aü reclamatil ploescenii catra Mavrogheni, care acum iarasi declara
Ploescil de ()rasa Ebert' (1).

XI.

Edilita tea public&

Centralisarea puterel In manile Domnului, '11 obliga a se ocupa de

tae cestiunile. Din disposiliunile luate de N. Mavrogheni, din directiunea
edilitatel Bucurescilor, avem de mentionatti aci reintocmirea gardurilorti
Inconjuratáre Bucurescilor, garduri facute, cum scima, sub Alex.
ipsilante :

«lci) N. P. Mavrogheni VV... D-ta vel Spatara, fiinda-ca ne inscilntamti cum

gardurile care ail fosta facute de jura imprejuril Bucurescilor s'atl stricata qi
prapidita la unile locurl, cu toulù remainda vracnisce, deschise, pe unde p6te
intra 0 a eqi nu mime ca piciorula, ci i Cu multi §i fiinda-ca mahalagiil sunt
dated ala face 0 alii drege la loca, ca unula ce este pentru ins41 a lor imprej-
muire ; iata poruncima dumitale, sa rinduescl zapcil hunk"' prin t6te
margind, ca sa pue pre mahalaga sa dréga qi sa faca gardurile pe unde sunt
stricate, Intemeindu-le bine, precum ail fostil ântêiú facute i in gran sa le sa-
virOsel pang este 0 vreme buna, standil zapciii d-tale mumba0r1 asupra lor,
pana ila vor ispravi, cum poruncimil, fara alma, remainda deschise numal dru-
murile podurilor ce sunt cu stray.. 1788, Octombre 28. (2).

(1) Cod. No. XVII, fila 44.

Se vede el de Moruzescl nu era mult5mitu Mavrogheni. El 1u5 in 10 Iulie, 1786, dela
Vornicul Moruzi qi 14 Wage de tigan1 ce i s'aù' fostü d5ruitii dintre eel domnesci, de c5trli MihaI
Vod5 Sutu, sub cuvént cd acel tiganl sunt de preste Duntlre, 'ilia a impar. turcesci, ce pot5
fi considerati ca tigani domnescl, iar nu ca tiganI particularl.
Cod. XVII, fila 29 verso.
(g) COd. No. XVII, fila 338.

www.dacoromanica.ro
70 V. A. URECRIX

Una asemené gardanu era numal pentru vama orasuluI, dér

pentru siguranta public& sub Mavrogheni. Tata una pitaca curiosa
adresata de Domnitora catra Logofaula Sptitariel i catra Ceausa
din 1787, Februarie 4, imputà.ndu-le ea o mulere a pututtl fugi
din Bucurescl rara scirea strajilortl :

Pitaca catra Logoftitula spatariel i catra Ciatqa, din 1787 Februaaie 4.

Poruncima Domnia m6 catra, Logofétulti al spatariel i d-tale Cian01 spatarescii,
fiinda-ca amú luata D-nia m6 insciintare cum di asta-ndpie arc fugita o muiere
din Bucuresei, de care 'Wile ne-amii talburat D-nia mé asuprei-vit : de ce se nu
fie strejile ea paza cea cuviinci6sa ? 0 ce fel de stréja pazescil, cand pota
maerile a eqi din Bucurescl Diptea fait de nicl o oprire ? ca ad.evaratil vrednicl
suntetl de pedépsa cé mal gré. Ci dar, deschideti-vii ochi qi intaritl strejile bine
pre tdrd marginen Bueuresedor, de juril imprejura, ca se nu se mal intample alta
data a puté dosi °ma séa mulere din BacurescI 0 a priude strejaril, ca in
credinta luI Dunnezeti vé sp'anzura incaltatI-imbracatl!» (1).

Pentru grija pavelelor, a curateniel stradelora, era si sub Mavro-

gheni tota Epitropia intocmitá sub Ipsilante. Cutia acesteI epitropiI
era insa slàbita In fondurI, din causa c. boeriI nu-VI platea.a sumele
datorite la imbracare de caftanurI.
Atunci N. Mavrogheni, insciintata ca boerii ce imbraca caftane
de boera, cum si ispravnicil ce se oranduesca i egumenii, nu mal
del avaettait lor la cutie si flind-c5 acestI banl servesca la podu-
rile din Bucuresd: «intriacéstä vreme cand sunt cheltuelile grele ale
d-lor boerilora si ale egumenilora, sa aiba deosebire i usurintä la
data aceluI havaeta, din ceea ce da mal inainte, i sa dea totusl
ceva la cutie, otarima ca dela ve! Bana Nina la vel Postelnicti,
sa dé la cutia -cate talen l 20, si dela vel Clucera pana la vel Comisa
sa dea cate fatal 10; iar dela vel Sardara în josa, cand vor imbraca
domnescele caftane, orl hala orl paialica, pana la cela mica, cum si
ispravnicil, sa dé cate talen l 5, si egumenii mònastirilorti mad cale
talen 20, iar ai msrmastirilorti celor-l-alte cate talen 10. Dupa care
acésta orinduiala sa aveti d-v6stra boerl epitropl a urma». 1789,
Martie 24 (2).
Domnitorult1 avé In considerare dificultatile boerilorti in timpulti
resboiului si de aceea reduse darea Ion la cutia epitropiei.
Indata dupa sosirea in téra a lui N. Mavrogheni, el aflanda cutia

Cod. No. XVII, fila 126 verso.

Cod. XVII, fila 349.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA nOMINTLORt 71

epitropiei sleita, ordona SpataruluI i Agel sA oblige la repararea

podurilor séti pavelelorti, pre chiar pravaliasii séü proprietaril de case,
fie-care in dreptul casei sale.
Eata pitaculti in resumatti :
Pitacfi catre spit. si Aga din 1786 Iunie 20. Voda a &HI podurile din
tirga cata si de prin mahalale f6rte stricate, asa a pe unele ulite nu póte obstea
sa tréca nici calare. Poruncesce ca tirgovetii, pravaliasiii i mahalagii sl fie obli-
gati a drege pavéaua dinaintea pravaliel si a portil, pe undo este podulii cu
podka sa fad totti ca podene, iarà in mahalalele pe ande sunt facute lesi cu
tufa i cu_ paie sa le repare ca de acestea (1).

Podurile pe apa Dambovitel se facea, cum vèguram, mal adese

de catra mahalagit Podulti dela Radul Voda a f9stil facutti de catra
egumenulti M6fiastireI. La 1787, Aprile, fiina stricatti, Mònastirea fu
silita, cu mumbairti, sa-14 restaure, dér la 14 Aprile, se ridica mum-
basirulti. (2)

Mal este unti Pitacti din 1787, Decembrie 9, catra boerii epitropi,
pentru podulti ce se face in rnahalaua sfintil Apostoll (3).
Epitropia este silità a da sérna in 1788, August 31, prin cartea
Domnitorulul (4).

Una din preocupärile IuÏThN. Mavrogheni, fu inmultirea apei in

Bucuresci. Dam la anexe actele luI, relative la intemeiarea conduc-
telorti de ape, adusa la casa principala de ape, lfinga biserica lul, unde
construi unti chioscil frumosil, care deveni loculti de preamblare a
-iota orasuld si a lul Voda. Acolo avé el si o villa, de care vorbesce
Anastase In Istoria lui Mavrogheni (5).

Cod. No. XVII fila 39.

Pitacii scutindri pre minastirea Rada Voda de a face pod langa mhistire
pe Dambovita dupa cererea mahalagiilorg, iiindii-ca acelit podil este pentru usulrt
lor i deci monastirea nu e obligata al reface. Pre celti vechig facutii
unit anterioril egumenü din buna-vointa. Acésta s'a adeveritii de Filaret Episcopfi
Rimnic, si de boerl din Divanil D. Ghica vel Ban, Manolache Brancoveanu vel
Vornica de Ora- de jos. SI i se ridice deci mumbafirult1 de esecutiune.
Cod. No. XVII, fila 176.
Cod. XVII, fila 246.
Carte la epitropil cutieL din 1788, August 31, cerend dare de sémfi generala de bang
cutieT. Velp logofet1 s5 aibil a trfimite aoésta carte.
Cod. No. XVII, fila 321 verso.
Yell Buciumuld din 11 Ianuarie, 186L

www.dacoromanica.ro
72 it. A. LinEciirk

14 at-0 date la bocri pentru cifmeTe din 1786 Noembrie 11

Domnitoruld lice, C. Cu ajutorulti Maicel Domnului a egruia Bunl-vestire

se prAsnuesce la scaunulii nostru din curtea veche, si ca cheltuiala sa (a Dom-
nitorulul) adusft pentru podóba poliiei i indestularea orasulul «apele dela
Cretulescl fildndit-se cismele curgAt6re atatil in lAuntru curtil i afariL din 'AAA
cât i in deosebite locuri si pArti ale politiei, lard mai virtosil dal% la campil
de marginea Bucureseilor in loculil ce se numesce la cApAtaiult1 podului Mogo-
s6ieI am ridicatii o imfrumusetatA zidire fiandti chiosctl ca odAl i ca t6tA po-
d6ba susti i josii i havuzd precum este de fatA vöutü, unde potil ajunge
toV locuitoriI al politiei, de mergil pe josti, fiindti apr6pe, si 'si fact"' priveala lor».
Aceste ape Domnitoruld le inching lui Dumneq.eft care 1-a ajutatii si pe care '1
r6g1 sA-1 ajute si la aducere anon"' ape de la «Giulesch letra mal mult1 in-
destulare. Deci fundA cA dintr'aceste apa ot Cretulescl, am bine-voitti si din insAs1
proerisuld Domniel mele am cugetatti ea si ar6ttimti han cAtrA dumnélui cinstitti
si credinciosti boerulti Thmaiel mele intra cinstea si indestularea easel
d-laisi a tuturorti 6menilort1 easel qi a imprejurasilorii mahalagil, am data
dér d-sale acéstA domnésel carte, ca sA OA una mr3surA de apA, care m'asurA
de apg sA fie d-luI volnieft a o metahirisi la casa d-lui. Peniru care hotArimil
ca niel o dini6rA sa, nu se imputineze, niel sA i se ja acéstA m'ésurA de apl
atat d-sale cat va av6 viatA dela Dumnaleft, cat si clupA sevarsirea d-lui sa re-
maie la casa d-sale veclnid i ne strAmutattl, ca unit' ball ce dintr'a n6strA
ostenélA si cheltuialA I-am fleutii, dupA voluicia ce am avutft pe a nóstrA drépta
lucrare. Dreptti aceea, parancimil d-v6strA epitropilorti, ce vq1 fi dupl, vreme
asupra cismelelorti din Bacuresci, cum qi ie suilyi bap qi mesterilorti suilgil,
vou'a scutelnicilord ce sunteti orandu41 pentru santulft eismelelorti, nu numal
sl vé feritl a face dupA vreme vre-o seAdere de mësurA de apl a d-sale, qi and
ajutorulft celft cuviinciosù sA anti a-1 da mesteril suilgil in vreme ce va avé
trebuintA de vre unft meremetil si de cur4enie».
IatA boeril earl aft capAtatil apA:
Vol Baal Ghica, Pach. Cretuleseu, Clue. Slatineanu, Vor. Moruzi, Mbastirea
Sf. Saya, vel Baal Filipeseu, Vor. RacoviO, Clue. IonitA, Clue. Zamfir, Vorn.
Ianache VAcArescu, Logof. Dudescu, Vorn. Parscoveanu, Logof. Manolache Bran-
coveanu, Logof. Greceanu (1).

Cismelele erail until venitù affi cutiei epitropieI obstescl. Pentru

regularea acestuI venita, N. Mavrogheni dete o carte din 1787, Iunie
25, ce o aducem aci, dup4i. Cond.. No. XVII, dela Arh. Statulul, fila
196 verso.
Prin hrisovula primitiva Mavrogheni dkluse In-
grijirea lor 0 a adunaril veniturilord lor, la obstésca epitropie :
«Dar socotindii Domnia mé, cg, dandu-se la cutie p6te sa se cheltuéscl la
alte trebuinte, i cand va fi trebuintl de a se drege sal a se meremetisi vre
una din aceste fôntanl, cand se va intémpla sA se stiice, sA lipsésel haul ; de
aceea, printeacéstA carte a Domniel mele, oranduimii pe iubitorttlft de Dumnecjeil

(1) Col No. XVII, fila 103.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIL ROMINTLORC

Par. Bpi.Scopta de Rîmnictl, Chi. Filaret, ca si se strIngi banT din eratulil fôn-
tanelora la Sf. sa, ca unulii ce este cela mal Antela epitropil alta acestora fOn-
toril i prin a SI. sale epistasie si a d-lor sale celor-l-alt1 boerl epitropT, si se
cheltuésci la cele ce va fi de trebuinfi, urmanda lusa 8f. sa din preuni en
d-lor boeril epitropI, pentru cheltuéla ftintanelorii si pentrit prisosula ce va 1.6-
m'anea din baúi pe anii, Intocmai dupi coprinderea hrisovulul DomnieT mole si
acésta spre a se stringe eratulti la SI. sa, s urmeze in cit va avé vlafi, lar
dupi petrecania sf. sale si remOle a se strInge iratula 11110 la cutie, prin d-lor
epitrop

Mal esisti una pitaca la isprivnicia din Muscel, 1786, MaT 27, si trimifi
la BucurescI // olari romftnl, si ajute la regularea cismelelorii cu plata hotirlti.
Asemenea s'aa cerda alfI 11 olarI din jud. Dbabovifa (1).

Alte m6surl de edilitate ;

Oprire de a slobodi, arme in ora.

Pitaca citri vel S'Atara qi vol Aga.

«Fiind-ci este si lucra de primejdie si de spaimi a se arunca In liuntru
Bucureseilor, Intru norod, pist6le i puscI, gil, de niel o trebuinfi, iati poruncima
d-tale Spitarti si d-tale vel . si dafI poruncI la tofl zapciil d-v6stri,
ornare cine va prinde arunciada pistola, sé ii pasa, ver pre uli, sé a prin curtl, pro
unula ca acela s aibi voie zapciil d-v6stri a intra ver unde va fi ca aridice
ala villa la D-nia mé ; Insi si daff ânteiti de scire cu pristava la téti obstea,
ca si fie Insciinfafl de acésti porunci si dupi aceea ciad nu se vor supune si
urmap dupi cum aré poi:andina (2)». 1787, Iulie 25.

_Regule pentra slugi.

Pitacti domnesca cita vol Spit. i citri vel Aga, pentru slugl, In ce chipa
si le dé stipOniI simbrie.
Slugile si servésci pala la soroca.
Laesire, stipinulii si, le dée adeverinfi la mana. ca si-I serve acesta
atestata de a inbra la alta stipiati, iMi de care nimenl s nu-la primései
In slujbi.
Cu pristava si dée de scire In teta oraulti BucurescI, ci este opritil a
da simbrie mal mare decat se urmézi, si a nu e libera si se primései slugi
poslusnicti pre cela firi rivasti dela stipanulft anteriora. Sluga care va cere
mai mare simbrie, daca a avuta, si stiplaula care va da mal mare simbrie,
se vor pedepsi. Se va lua dela d'instala la cutia de milostenie, baniI ce di maI
multa ca simbrie, de vreme ci-I risipesce ara de r-andulali. Stipinula Ama este
datora si dea slugii rivasti de buni pnrtare. 1786, Junio 5 (3).

Cod. No, XVII, fila 12,

Cod. XVII, fila 201.
Cod. XVII, Arch. Stat., fila 22.

www.dacoromanica.ro
74 V. A. 1.Juscml

Cosari i nsgsurt pentru foca.

Pitacii cAtrA vechilulA spAtAriei i cAtrA d-lul vel Aga, din 1786, Mal' 20,
ca prin gpristavri, si dée scire la tofi de obste, data casnicilora alta si pravülia-
silora» BA alba grija de a-sI mAtura coBurile in vreme. Asemené si datl gstraquica
ponina coBarilorti, ca nelipsitù sA amble in Me 4ilele prin mahalale». Pitaculit
mal adaugg ca top prIvAliaBil sl alba, (IRA obicelA patina ca api, care sl fie
totti-d'auna plinA, sub pedépsa grea, in casA de focii din pricina luI i ca ame-
nintare de a respunde pagubile. Aga i vechilulA spItAriel, se privegheze de
apr6pe, spre a nu se Intampla primejdie «ad i asupra d-strA ne vom turbura
na vetI avea niel una respunsti, (1).

Umblare ca &alai.

Pitacii Domnescii cAtrA vel SpIt. si vol Aga, din 1787, 1Viartie 6.
DomnitAruld poruncesce ca butcile, carele i cArutele se's nu mai amble fide
pe uli(e, ca s'aì,1 intennplata mdrte de orna, clon a fosa cavila ca Ion Suru-
giul, ami s'a cAlcattí o mulero qi a omorit'o ca r6ta carului, efiincla aprdpe de
cunoscin(a ca vizitiit din blestensata fi rea lor, obicirsuiri flincla a se intrece unula
cu altula # a alerga ccit pota ca butcile i caretele pe ulip, i fiindri-cA pe ulitA
pururea nelipsitti urdini 6menl pro josh i cilld, la trebninta lor, negreqitri
se potri intêmpla multe ca d'alde acestea. «Ces pristava sa se vestésca. tutfrora:
archiref, sea been marl sa-# infrineze vizitiii, sa mérga "brota pe ulirá, priveghicincla
si de o parte # de alta, strigandA Inainte O. se pAzéscl, lar mal vartosti dad
este bulucti, orl sA aBtepte BA se curete i sA se lArgéscA loculil de a trece, sétí
se urmeze mergerea ca mare Huiste Bi incetinelü. Domnitorulri orclonA zapciilorti
capitanilora de respcintie a-lA da josil de pe caprA pro contra-venitorti i a-lti
tramite prin spAtaril i aga la Domnil sA-BI ja pedépsa. Totl sA fie cu prive-
ghere, cAd i zapcil i apitanil de respantil i aga vor fi respunclAtorIo (2).

Ilfavrogheni i poporulfc.

Dionisie Fotino qice, ca N. Mavrogheni tatra popora se areta

Protectora si generosa, iar càtrA boeri despretuitora si tirana( (3).
Acésta apreciare, cum vëqurAm, e dréptä. Este irisa. util s'o do-
cumentAtna prin cate-va acte inedite.

Cod. No. XVII, Arh. Stat., fila 7. Amintésa-g1 cititorul de mésura luatii de oprire
a fumilre1 de tutunii pe strade ba chior gi tu pr5vAli1 (Vell la domnia lul M. Sulu).
Codica XVII, fila 159.
Ist. Dada, t. II.

www.dacoromanica.ro
 ISTOR11. ROMINILOACT 75

Ala este pitacula circulara, ce N. Mavrogheni trAmisil tuturora

proprietarilord de mosiY, manastin, schiturl, boed marl si ala doitea,
boerinasl, mazill curenda dupa ce sosi in Bucuresd, la 28 Mal,
anula 1786, si prin care Domnula ìl manifesa otarirea de a apèra
pre tèranula clAcast, contra asupririlord mosierilora.
Eat5, actula acesta fbrte importan ta :

Cartl desehise la 17 ispravniciI despre ciact i religiune.

«Cuviosilor Arch. egumenl i epitropl de pe la mönastirI, staritilorA de pe
la schiturl, d-v6stre boerilorfi marl si al doilea, boernasiloril, maziIilor i tuturorti
celorii ce avett mosil si sate in judetult1 sanatate, v6 facemil
Domnia-146 In scire, ca viindrt de acum Inainte vremea a totfi lucrulft pam6ntuluI,
a dijmel bucatelora, a trebilorti casel fiescaruia stapánti de mosie, cand avetl a
cere de la satenil ce v6 locuescrt pe mosil, datoria cea ce v6 sunt datorl a hiera
si a da pentru dreptulrt pamántulul, nu amd lipsitù mal dinainte, din vreme, a
v6 da domnescele n6stre invétaturl i poruncl si a v6 ar6ta scoposulil si vointa
DomnieI mele In ce chipa este, ca sa povatuiti pe isprávniceil ce-1 avetl, In ce
chip sa se párte ca locuitoriI, cura si Insisl cuviosia v6stra i d-v6stra sa fitI
urmatorI, dupa cam mal jos se coprinde :
«Fiesi care stapan de mole sa nu supere pe locuitorl peste poruncile dom-
nescl 1.1 preste dreptulti acela ce este alti mosiel obicinuitfl i serisü prin con-
nici la daca niel la disma, niel sa metachirisésca pe locuitorl ca pe tiganI
864 ca pe nisce robl, a-I framâ,nta si a-1 sfaráma fdra de mill, niel sa-1 casnésca,
sa-1 bata, sétio sa-1 ocarasca ea Injuraturl nesuferite, pe dênsiI, ség pe sotiile lor,
socotindu-v6 fies1 care, ea, toyi zidirea lui suntem i totl fruti Intru Christos
ne numim, dupa cum lice ganta evaughelie, i acla ne sunt datl ca un amanet
de la care ne folosim si no indestulam. Pentru aceea trebue sa-I metachitisim
pe dánsil dupa cum este roja lul D-4ert, ca blândete, cu bunatate si ca cuvinta
de omenie, fiindu-ne mill de prostimea lor si atata la hiera de daca sa nu-1
ingreuneze preste obiceiulti pamántulut sért preste vreme, séìt a-i trimite pe la
mosil departate, cat si la luatul de disma sa nu-1 pagub6sca a le lua orl mal
multil preste drépta gecivala si preste cuprinderea poruncilor domnescl, orl cu
banite maI marl si preste vreme, orl a alego si a le ha fruntea bucatelorfi, ci
precum le da lorti D-clert rodula bucatelorfi, asa si stapauulti mosid sa primésca
si din buntí si din prostil i Intru tóte sa pazésca dreptatea i oranduéla lora, fa-
cánd pe cebú prostil, ca cuvéntulti a-1 Intelege si a implini datoria luI, care este
dreptula stapanuluI moiei, sért cand se Int6mpla intre dánsil vre-un t'a orna,
semet6 i impotrivitord, pe unulrt ca alela saga ar6tatI la dregatorl, ca ca ju-
decata i ca dreptate sa-lrt supue faca se urmeze, iar sa nu pedepsésea
cinevasI de sine si niel Insi-v6, niel cel oranduiyi 6menl ai vostri, ca pentru aceea
avemfi oránduitl dregatorl çi zabetl pe afara. Ci daril sa fiti urmatorl totl dupa
poruncile Domnil mole, eaci cine se va Indrasni a face vre-o urmare preste po-
runca DomnieI mele, sa scie, ca va fi cazut In urgie. Lana acestea bite, se cade
euviosiiloril v6stre, egumenilor, protopopilor, preoilorti, ce suntetI parte biseri-
caca, cum si d-v6stra boeriloril marl si al doilea, ce suntetl ea sciinta inv6ta-
turel, ea i pentru ale legei, sa ar6tatl celorfi. prostl, invildndu4 cu bleindefe
ca durere cum sei viefuiescd, ea nisce pravoslaunici cura fi, céndu-vg la acésta
d-vistrd parad; gua cu urrnarea celordbune, ca sd vadd ceä proftl, sti se indemneze

www.dacoromanica.ro
76 V. A. UittouLt

A nu petrédi dobitocesee, farii de biseried Si fürli de grzjanie i spovedanie la vreme,

in seuirt ea pe ni.,see fil aï voftri averi .,si avem a da sénzet pentra
acéstainaintea lal drept aceea nu numal d-v6stra, sa urmatl datorid crestinescl,
ci mal vIrtosil pe copiil vostri and mergetI la biserica sa-I tragetI, ca pastorula oile
séle, si cat pentru d.-vdstra de atl mersil séti nu, nu este atata pecata, dad vede Dam-
nedefi ca avetI credinta i dragoste, lar supusil vostri, earl locuesca pre langii vd, cei
ce avetI sciinta inataturd, earl spanzura, la a v6stra chivernisire, cum si eopii
vostri de nu vor petrece crestinesce, sa seitl ca pecatii este In grumazul vostru ;
lar cand veg avea grija peutru densiI, cum clicem, se se41 ea mal multù hara
vetl afla dela milostivala Dumnedeti pentru densil decat pentru ruggelunele d-stra.
Dar si locuitoril sateni trebue, la cele ce stmt datorI °MIA stapanulù moiei, sa
nu se Impotrivésca, ci ea protimie sa Implindsca datoria lor i dreptula acela ce
este al stapanulul mosiel, daca sa o faca pe deplina in 4ilele cele oranduite
obidnuite si de fara niel o Impotrivire, lucrulti lorù, i ca inbarb4ie,
lar nu silitu i fara tragere de inima ; dioa sa o apuce de dimineta insus1 cas-
nicula i celti vrednica de muncl, lar O. nu tramiO copil sk* muierile lor ;
disma sa dea deplinfi ca dreptate i de vreme, ea sa nu pagubésea stapanula
mosieI Intru nimicii de dreptula luI; pentru el cum voim binele si fericirea
lor, i precum 11 Tubim pro deusil, asIa voim si drepturile stapanilor de mosie
sá se pazéscá i sa nu suferima nedreptatea, sea pagaba, niel la o parte, niel la
alta ; cd mid color marl sa le dea cinstea cuviinel6sa, sá cun6sca pre stapanula
mosieI de volnicil pe pamantuld sea. Poruncima i d-v6stra' ispravniel al jade-
telora, tOte acestea cate portmcima mal susil, sa pazitI a se griji, atata pentru
stapanil mosielora, era sa nu supere pre locuitorl maI malta peste obiedu, la Went
de clad, sea la cerere de dipia, niel sa-i casnésca, sea sa-1 metahirisésea fara
de mila, ea pre tigauT i robl, cat i pentru locuitorl a nu se impotrivi la cele
drepte i obiclnuite ale stapanulul mosiel si a so parta si el ca oranddiala cea
bung, i cuviind6sa, facenda pro eel 1.61 cu euventula sa Nehiga, spre a urrna,
danda ajatorula cola euviinclosa stapanulul de mosIe la cele drepte si euvi-
inc16se. Sa nu avetI grija numaI antaia cand ve vine porunea n6stra si apd sa o
datI ultaril, aù sa mal aseeptatl a doua si a treia porunca, pentru cate o tréba
ei si dupa acésta, parurea si in taa vremea in urma sa avet1 luare amiute ca
sa se pazésca vointa n6stra, pentru ea a doua pommel ve va fi ca urgie, i man
acésta sa punetl sa o eitései Mtna audula egumenilora, boerilora si tuturora
stipauilorti de mosil ; asisderea sa o cit6sea, Intra audula tuturera satenilora ca
sa o Inleléga de obste, si in scurta sa o facep acésta cunoseuta si sciuta tuturorti,
la mari i la mid, si sti avem respunsa (1). 1786, Mal 28»,

Nu numaT ca. ceru N. Mavrogheni ca mosieril sa nu incarce pe

c1acas1 in lucru peste ponturT, dér, unde putea, el mal scadea chiar
si din cjilele datorite de satenT.
AsTa, avem o carte de judecata, a satenilorti de pre mosia Mi-
tropolia-Tirgovistea. Donmitorulti apera pre 8atenl contra pretenliunilorti
ingrijitorului Mitropoliel, care le cere clad, 12 clile pre anti, pe cand

(1) Cod. No. XVII, fla 17,

www.dacoromanica.ro
 'STORM. ROMINILORII 77

Domnitorula '1 recum5sce datort numal ca sése (pie, si ameninta

cu pedépsa grea pré dichiula m6nastiret care a maltratata pre
Ièrant (1).

Sub N. Mavrogheni aflam intemeiate unele slobocjil de Sirbt (buna

dal. la Cornatela In Ilfova) cu anume invoelt de clacä i rupta la vi-
sterie (2).

XIII.

Cultura publica sub Mavrogheni.

Din douè privintl ne remane a mal vorbi despre N. Mavrogheni
inainte de a ne ocupa de evenimentele din anula 1787 si inainte,
cu referinta la politica externa si la resboia.
Prima intrebare este ca referinta la cele ce Mavrogheni, ort cart
sub Mavrogheni realiza tú, pentru cultura generala a rel.
Este necontestabila, cà scólele reorganizate de Alex. Ipsilant,
primita pro tectiunea lut N. IVIavrogheni.
In August 25, anula 1786, Mavrogheni ordona tuturora uceni-
cilora dela scelle, sä asculte de Filaret, episcopula de Romnic pre
care l'a orinduita nazira asupra scolilora domnescl. Eat& pitacula :

chind-cd dumnéluì Iubitorula de Damaged, pkintele episcopil Manic

Filaret, este orInduita de Domnia mé asupra scdlelora, domnesei nairi, i pur-
Word de grijd, porancim taturora ueenicilora dela fedla, sg. nu ardtatl Impotrivire
povatuirilorl séle, ci. sil fiVi urmatori i ascultdtorl, mulOmindu-vd cu mila ceea
ce v6" este ordndaitd de Domnia mé, care sil nu o socotitI ca léfa i datorie, ci
sil o cun6scetl o mild dela Domnia mé rinduiti spre mângderea i ajutoruld
vostru, In vreme ce vol nu slujitl Domaid, séil altuia, ci Inqive vouè, v5 slujitl
folosuld i procopséla v6strd. Pentra aceea dar, multaminda-vd la mila ceea ce
este orInduitd, sil fii sIrguitorl la inv4Itard, ca ad arêtati rodü, pentru cd celd
nemultdmittl i neurmitora, pre acela ardt-andu-ni-lt1 sf. sa, 11 vom lipsi vom
isgoni» (3). 1786, August 25.

Inca In primula anti ala Domniet séle, N. Mavrogheni se otarésce

sa Infiinteze o sceda In seraiula romanesca din Constantinopole, unde

Cod. No. XVII, fila 62. VeqT anexa.

Cod. No. XVII, fila 130. VelT anexa.
Cod. No XVII, fila 73 verso.

www.dacoromanica.ro
78 V. A. Misma

s6. !ny* 7 tineri p6m6ntenl limba turc6sa. Domnitorulti insArci-

néza pre ve! Banu Enache Vticarescu eu alegerea tinerilor4 bursierl
al Domnului, din de boerI marl c541-va, i catl-va din boeril de
doilea, orfanl sat Cu pArintl.
Eatä pitaculti cAtr4 boeril epitropi obstesel

Pitaert &U/reí boerii epitropi

«De vreme ce intre alte necuviincióse lucrar! ce prin bagare de sémi am

ve(lut Domnia mé a se afi aid in téra DOMDM mele, este unul i acesta de
a nu se afla intre piménted, niel in orAnduiala boerésci, niel in cé de alit doilea,
vre unul ca s aibi sciinti de carte turcdsci, ce este limba cé mal trelminei,dsti
intr'acéstei (érii, care se Mía sub stipAmirea pré puterniculul othomanicesc Devlet,
socotind Domnia mé, cit i la acésta nu este pricini alta decat neindeplini-
rea datolieI ce se cuviné si aibi luminatil Domnl, selefil noOri ; asnpra acestel
facerl de bine ama cagetati. Domnia mé, din rivni pirintésca fiind porniti, ca si
impodobim téra Intru cAt Damnecle6sca providenti ne-aii oranduit otcarmuitor,
mal virtos pentru acésti facere de bine, Bi ca invétitura acestuI cinstit Bi tre-
buinciosù dialeetù, pentra ca si rémaie deapururé poma* dreptii aceea, de osebl
de seo pos ce avena ca sit aducernü i aicl dascili de acésti invétituri, fijad ci
am hotirit si facem fcoTei a férei la Tarigrad, in saraiul férei Bominesei, cu
cheltuiala Domniel mele, ande se invete 7 tinerl piménten1 acésti limbi, porun-
cim sit cercetatl fitrit zitbavit, ca si aflatl 7 piméntenl, atát din fil de boerl
dol-trel, cAt Bi din orAnduiala de al doilea trel-patru, séù' cu pirintl, 861'1
ara 0,641, carI si voiasci a merge sit dobindesci acest lucra rivnit, dupe cam
cu cheltuiala Domnésci. 8i de vreme ce aceSt1 ucenici, pentra ca si se
indestuleze ara zibavi de acésti invétituri, face trebuinti, a avé 6reBcare ins-
ciintare Bi de gramatica greasci, ami orinduitti Domnia mé cercetitorti a-
cestel pricine i purtitor de grije pe d-lul vel vorn, Ianake Vicirescu. Decl
dintre aflandií aceSt1 ucenici dupe mijloculii ce vé poruncimil se-1 trimetetl
vel vornica, ca urmandil a face cuviinci6sa cercetare dupe pirunca ce f-am
data a-1 griji i a-1 gi,ti dupe vointa Domniel mele §d aBa, se-1 pornésci. la Ta-
rigrad, in numele lul Damnecjeti i ca blagoslovenia DomnieI mele, ca se invete
Bi si se procopsésci, BA fie de folosil téreI, bucurie stiphirel i pomenire Dom-
niel mele deapururea». (1) 1786, Octombrie 1.

In 1787, Iunie, esista scòle romanescl in Focsanl §i. Tirgoviste,

cum resulta din pitaculti luI N. Mavrogheni (2), in coprindere :

«Damnélor boerilor epitropi, din talad 50 ce era a se da, doctorului Manicat,

eati vé poruncimil, taleri 15 si datl dascilului ce s'a orAndaitil cu deosebiti
carte a Domniel mele la Focqanl, i talerl 15 si datl dascilalul ce s'a orinduitù
la TirgoviSe, jud. DAmbovita». 1787, Iunie 8.

Cod. No. XVII, fila 120.

Cod. N. XVII, fila 199.

www.dacoromanica.ro
 ¡Brous Iloldrin.oat1 19

Sciinta este representata In téra abé prin doctori, apotecarl si

ca 41-va inginerI (1). Spitalulti. Colea din Bucurescl, are si el doctor' si
spiterI propril. Cu pitaculti din 21 Iunie 1786, Mavrogheni numi pre
doctorulil Constantin, medial alil sc6lelora, Iar alil Bucurescilor pre
cunoscutuld doctorti Caracas!. La orfanotrofie intari pre doctorula
Silvestru.
Eata pitaculil de randuire al doctorilorti :
«D-lor boerilorii epitropI, fiinda-ca m'am pliroforisita Domnia mé pentru
Caracaql dohtorula politiel de aid, cum ca este practicosii qi prothiniosa la tre-
buintele térel, de care totl mint multimitl, éta-lfi orinduim 0 Domnia mé a fi
lari dohtora ala politiel, c5.ru1a, poruncim sa datl din banil cutieI pre luna ate
100 talen; avivlerea si datl i lul Silvestru, ce este dohtora la orfanotrofie, pre
Ina, ate 25 talerI, 0 lul Constantin ce s'a oranduita dohtora la sc615., pre lung
cate 25 talerl» (2). 1786, Iunie 21.

Anastase Grecul, jice ca. t6te mestesugurile si artele le esercita

In téra numal tiganil si ca in qiva cand acestia s'ar sui in carute
si ar emigra din Ora, acésta ar remané lipsita de cantatorl, de dan-
tatorl, de musicanil si de mesterI, si nu s'ar mal gasi niel caldarari,
nicI lacatusi, niel cucierI» (3).
Cu Mtg. acéstá asertiune, se pote proba, ca nu numai liganil ere'
mestesugari, din atatea hrisóve de rufeturl. Apoi in alaiuri cate
specil de musid n'arn vègutil ? Eata, aci, dam In estractti, In nota,
o porunca a lui N. Mavrogheni, din care se vede a si trimbitafii
domnesci aveatt scOla anume (4).

(1) Carte din 1787, Martie 14, pentru léfa doctoruld qi a spiterulul dela
Craiova 0 a doctorulul dela R.-Valcea. Lefile acestora randuite aa fostfi de Mihal
Vodi qi Ipsilant Voda, 0 anume : talerI 200 din vama CraioveI ;
200 dela Ocnele-Mari;
200 din vinderea oeritulul ;
200 din dijmarita;
200 din vinaricI.
care fad" talerl WOO. Peste acésta suma, Domnitorula,
cu acésta carte, mal adauga anca talen f 100 tota din slujbele mal sag aratate,
care acdsta suma, are a se imparti la eel doul doctorl 0 la spited'.
Cod. No. XVII, fila 165.
Cod. XVII, fila 59 verso.
Romanuluu pe 1861, 12 Ianuarie.
Carte de numire a lul Nitu, in slujba de vitafa de trimbitql domnescI,
ca si-I povattifasca la me§tepga 0 sa-1 invete. Poruncesce trimbita01onl sa-la
asculte, 0 cara- nu-la va asculta 21-15. duci la armaqa sill ja pedépsa.
Cod. No. XVII, fila 54.

www.dacoromanica.ro
86 "V, A. 1litucniI

Musica vocala, pentru care atilt' véqutil In anif trecutl infiintan-

du-se anume scóla, nu a fostil neingrijita sub N. Mavrogheni :
Cartea ce s'ad data in 1788 Noembre 17, lul Dimcea cântIretul biseliceI
DomnescI, edupe vrednicia meqtequguluI s'éü' ce are la cantgrile bisericescl gi dupe
slujba cu care s'ad start slajindd din mica vérstd 0 pan acum, s'ati gcutd
destoinicil de mila Domnésa; iatA ne-am milostivitü Domnia mé de l'am fIcutii
deftereulli bisericelorii domnescl. Va avé orânduiala ce este a deftereulul biseri-
celord domnescIp din veniturile ce sunt oranduite tagmei preotescI 0 cântdretilor
domnesd prin hrisov. Asemenea 0 deosebite scutirl (1). 1787, Noernbre 17.

Cu pitaculti din 21 Iunie, 1786, N. Mavrogheni a ordonatil Epi-

tropiel obstescl, sa dée Dascalulul Mihalache dela clasa de musica,
cate 40 talen t léfa pre luna i Cate 15 talen t pre luna pentru trel
scolart cantarett dela Mitohulti Episcopiel Minnie t cum i veltafului
copiilor 4» dela acee4 scála (Mitohulil Episcopiel 116mnic) cate 5
talen t pre luna.

Niment mal poftitoril de glorie i de laude ca N. Mavrogheni.

Biogyafulil lui, grecula Wren Selim (Anastase) ne spune, ch tuna
din principalele slabiciunt ale lut Mavrogheni, era dorinta sa cea
mare de a figura In istorie» .... El se silia de a acorda dovegt de
distinctiune tututurorti acelora pe care II credea capabill de al da
lut Ore-care celebritate, fie In versurt, fie In prosa. i Bucurescil ar
fi devenitil o gradina de scriitort de ode 0 de sonete, déca nu ar fi
fostri fòrte anevote a-I Mira pe placti (2).
Era In adevérti In Muntenfa o emulatiune de scriere 0 de arte,
gratie acestel pofte de laude a lut N. Mavrogheni. Negre0tti mal multa
grecesce se scrie, dar se tiparesca 0 aril In stréinatate, dedicate lut
N. Mavrogheni (3), cad cartY, ort-cum, ail merituhl d'a atrage aten-
tiunea Europet asupra tériloril mistre.

(I) Cod. XVII, fila 340.

Romitnulie, 1863, pag. 34.
Alusiune la scena curi6s5, and Mavrogheni primi cu räcéli dela Mal poeta' grecti co-
cogata, nisce versurI de laudé. Autoruhl se rugä, väldndil ricdla lul Mavrogheni, sa-1 corégA
Insuifl, ceea ce crede rfid In poema lul. Mavroglieni Verge tota §i Iasi numal vorba : dfavro-
gheni", (jicénd& a acestil cuvéntfi spune mal multa decit téte versurile NI.
A§Ia la 1787, loan Zaneti Clucerulil imprimä la Viena cartea :, Réfutation du trait&
d'Ocellus : de la nature de l'Univers, gi o dedici In o prefall gi francesi 0 gréci, lu1 N. Ma-
vrogheni. Iu achaté prefatä fericesce Valabia ci are asemenea mare Domilii..

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA ROMiNILORÒ 81

Avem dela N. Mavrogheni un4 tabelti naivil, in colorl, zu-

gravita de zugravula Grigorie, la 1 Ianuarie 1789 si insotittl de nu-
mer6se versurI, carl sunt cea mal fidela icána a picturd i poesid
la 1789 i despre care vom avé a mal vorbi cand ne vom ocupa
de resbóele luI Mavrogheni din 1787-1789. El alaturam aci in re-
producere necolorata.
Aci vom termina aceste note asupra cultureI, amintinda ci Ma-
vrogheni nu introduse limba gréca in Divanti, cu escluderea celei
romane, dar, nesciindd romanesce, Mavrogheni ceru sa se faca in
limba gréca unii resumata al coprinsuluI, pe marginea anaforalelorti
ce i se volt aduce.
Eat& acesta acttit:

«Poruncima Domnia mé, d-v6stri cinstitilora Bi credincIo91 boerilora

al Divanulul Domniel mele, pentru orl cate judec4I ciat41 i ai cautatg, a
cirora anaforale, séa cirtl de judecati, ail a veni Inaintea n6stri, BA le =Jima ;
tar' acele anaforale, séti carp', Indoinda c6la de Mite pang, In mijlocù, si se
scrie de o parte romlnesce, lar la o parte grecesce, i avía de desubtil si
141 d-v6stri. Asemené poruncima sá urmeze i boeril judecitorl dela fie0-care
depertamenta negreqita ; de care si ar'ét41 d-v6stri velitl boerl porunca n6stri
depertamenturilord tuturora. Care anaforale, sét1 cirtl, avetl d-v6stri a le face cu
mijlocula care am arétata d-v6stri, pre scurta scriinda temefula In care span-
zuri t6ti pricina i hotiiirea dreptiteI, care avetl a face dupi pravili. Intfacesttl
chipA este vola i porunca n6stri al urmatl» (1). 1786, Iunie 12.

Trebue sa constatamd, ca porunca luI N. Mavrogheni in acésta

privinta n'a fost indeplinita cleat la rari anaforale anume relative
la procese, ca sa p0th. Domniteruld da séma, cine din procesa4
avé dreptatea. In adevérti, numer6sele coditi de Divanti din domnia
lul si peste 200 de acte diverse ce posedemti insine dela N. Mavro-
gheni, sunt tóte esclusivil in limba romanésca.
Intru cat va fi contribuitil la manpnerea limbel romane ca limb&
de Stattl, unil Enache Vacarescu, visterniculil lul N. Mavrogheni, noi
nu putem spune. Dar vom aminti, ca. la 1787 public& Enache \Tad.-
rescu gramatica limbei romanesd (2).

Cod. XVII, fila 36 verso.

,,ObservaiiT sétt b5gArI de semi asupra regulelorit i orinduelilort gramaticel roma-
nced adunate alcatuite acum fintêtfi de dunmelul Enache Vacitrescu, celti de acum dicheo-
filaxd al bisericel cel marl a RgsAritulul si mare vistierit al principatuluT Valabiel. In tipografia
8fintel Episcopil a 116mniculul la 1787". recir anexa reiativd.
Maria Roinlintiord de V. A. Urechid. 6*

www.dacoromanica.ro
89, V. A. URECIII1

Negresitt, asta41 nu se maI póte sustine ca. Enache Vacarescu

este primula gramaticiana ala Romaniloiù. Deja la 1757 românil
aveaa unfl gramaticiana. Macarie, apoI Mitza.reanu archimandritula,
care preda gramatica romanésca in scella dela mOnastirea Putna,
apoI la 1779 gramateca romano-rusésca tiparita la Iasi de Toder
Sholerul i imprimarea in 1788 la Blaj a gramaticel romanescl,
a doctoruluI Molnar, probéza cä Enache Viicarescu nu este a fi con-
siderata ca in4iatoru1a studiului gramaticei intre romanI; ci ca el
este una demna_ de lauda factora, dintr'o miscare deja existenta intre
tot.I romanit. Nu imputinama in nimica laudele cuvenite boiarului
E. Va'carescu, dar facem istorie!

XIV.

Ddrile sub .N. Mavrogheni.

Una din cele mal grele acuzarI ale lul Enache Vacarescu contra
lui Mavrogheni, a fosta ca acesta Domnù a j'afuita si pradata téra-
La 1 Januarie, 1787 (1), dupa cererea luY Mavrogheni, Enache
Va'carescu, trece dela vornicia mare la visterie. Déca art"' fi fosta ade-
vèrata ca'. N. Mavrogheni a scornitù birurl noue i grele, ar fi putut-o
spune visternicula. Am véquta cum insusi N. Mavrogheni, in circu-
lara sa catre téra, desminte acele scorniturI boerescl, câ va pune
birurl noue. Apol Dionisie Eclesiarcul qice lamuritù ca, tdajdiile
raelelorft nu pré erali grele» (2).
Condicele domnescI dela Arh. Stat. nu conserva nici ele urme
de adaogiri de birurI si de scornituri de biruri noue.
Asia slujba tutunaritulul pre 1787, este de pogonù cultivatù
mésurata cu stinjenula pecetluita, cate 4 talen l vechl si, ploconù de
nume, banl 40 (3). Tota asia era si mal nainte de N. Mavrogheni.
Monopolula sareI urméza regula din trecutù'. Camarasia OcneI nu
pare sa fia,' produsù venita indoita, in 1787, Martie (4).

Tesaurfi II, pag. 2E3.

Tos. LT, pag. 48.
Cod. No. XVII, fila 1116.
Cod. No. XVII, fila 161.

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA ROMINILORO

Oeritulti continua ca in trecuttl.

La 9 Octombre, 1788, Domnitorula tramite carte la taxildarii
slujbei oeritului, sa grnésca incasarile si sa tramita banii acestel
slujbe : «sä tramiteti sume bune i adesea aicé la naziri, ca visteria
are mare trebuintd, atath de plata leflloit ascherliilorti, cum si cum-
pératórea zahereliloril, cum fi cu alte necurmate cheltuelt di de
nu veti urma dupa cum vé poruncimil, nu numai ca vetI fi pagu-
bitil cu grele trépede, ci vett cadé si in urgia Domniei mele».

Avem in cod. No. XVII, fila 329 verso, 17 carti relative la

slujba oeritului pre 1788 (Sept. 23), si din ele nu se vede ca darea
sa se Ilia indoitti.
dupa ponturile pe 1788, adeca chiar in timpult1
resbelului, nu este sporitù (1).
Sub N. Mavrogheni, s'atI mentinuta, ceiri pucinil in anii 1786
si 1787, contributiunea de soimi in natura pentru unele judete mun-
tene. Asia aflu aceste douè acte relative :
1786, Mal 22. Porunca legata la vatapiI plgurilora : cfiinda-ca Sahagi-baqa
a venitti pentrn qoimil obiclnaitI, lata ca-ti poruncima, priminda Domnésca n6stra
caxte, sa OA a tramite ofmil ce aunt orinduitl dela acesta plaiú, fail de a se
zabovi cu aducerea. Acésta îi poruncimb'. Domnia mé».
anume : PlaTula dela suda Dimbovita;
» » Muscel;
NucOra sud Muscel;
Ialomita » Dambovita ;
Argela » Argqii :
Lovistea
Prahova » Prahova.

Ton' ala la 1787, MaI 5 i In 1788, Mal 23, Voda flea carp*. legate
la WWI de plaluff gsa tramita datoritil am./ bunT, frumolT, Tar sa nu fia niscal-va
giurele i aasta sa scitl ca Domnia mé nu volú a cumpara i a aduce dintealta
cä se atla aid, ea sa nu prieinuimil cheltu1611 plalulul».

(1) Cod. No. XVII, fila 319 verso, din August 22, anuln 1788. Aci se cere ca fi In 1787
Iunie 17
a De WA litra banT 13 nol i plocona de name, adeca Mil ce va avé dela
10 litre in susti, orl cat de =HA, sa platésca cite banl 13 i plocona. burl 80,
lar care va av6 cita 10 namal, sa platésca banT 14 OA anti plocona. Slujba e
data 'Ana la Septembre 1 i ca scutirile obicInuite».
Vey1I in anexa rAnduiala acestel clArl pe 1 86 a tutuaritulul dupA cod. XVII filele
56 §i 57 verso.

www.dacoromanica.ro
84 V. A. thmon1

Plalurile oltnil
Dambovita. (Damb.) 1
» (Muscel) '1
NucOra » 2
Ialomita (Damb.) '1
Argeplii (Arge0) 1
Lovistea » 2
Prahova (Prahova) 2
Teleajenti. (Saac) 1
Despre Bugg (Saac). . 2
Parscovulul (Buzgii) 1
Slaniculul (Buzèl) 1
15

Dionisie Fotino in T. III al séa da lista tuturor slujbelor, adeca a

darilor. Aceste nu le aflama in 1786/7 urcate de cum emit sub dom-
nia din urma, desi Dionisie Ecles. qice ca tvinariciula, oeritultl si dij-
maritula ila lua indoita si intreita» (1).
Negresita in timpurile grele si mal alesa in 1788/9 N. Ma-
vrogheni a avuta recursa la mijleIce de tota felula, ca sa capete
banI (2). Intre acele mijI6ce, sa amintima pre cela de care graesca
cronicile: boeria orI pre cine pe banl. Dionisie Ecles. qice Inca ca N.
Mavrogheni tboeria cu sila pre eel ce aflá, ca aa ceva banI, le tramité
caftane si cagl domnescl cu ciohodarI si orl pre unde-I afla 111m-
braca si le lua banl, lar care nu se supunè si nu primia, il ducé
Arnautil la Nazir si la Dervisa Aga, care era calmacam si-1 puné la
grosul vartel in puldre si ala nevrénda, primia caftanele de pinza
si da la bug, cu cuvinta cà trebue lui Voda sá dé lefl la ostl (3).
Nu pré fara voiä era asemenea boerire; déca intrebama pre
Pitarula Hristache, ela ne spune :
cDed dupa alte multe
Cisluirl marl 0 marunte,
Ce le presera prin téra,
Atatii aid cat g'afarg,
De ne luasemil de &dud'
Cu cisle tail rândurl randurl.
Mal aft& unit viclequga
Sa-I ié cu altil me0equgil

Tes. II, pag. 174.

Afga punea satarale de haul pre hoed marl 0 mid Ili pre cumpanil 0 pre toil
bresla01 gi pre telte ru'eturile." Dionisie Ecles , Tes. II, pag. 174.
Tes. II, pag. 174.

www.dacoromanica.ro
 IsTontA RoultuLont 85

Si 'ncepu a se porni
Spre eel miel a-i boleri,
FAcêndif pre unil etrarl,
Pre alp.' pitan, serdarl,
Ca Ed vacj1 eel mal marl
Si se 'ndemne a da bad.
ApoI d'aci sl te
Si sl maI vecg boleril !
Alergeindit care de care
SA ié caftanuld mal mare,
MAturandù totil de prin casa
d'anda Oa la cama,
Numal i numaI sit fie
In rindil l'arhontologie,
Si nu remfte mai josil
Decat unii altulfi mal prostil ;
Chlar se puné i éranil
De da cu duiumulù banil
$i care nu41 trecé 'n
Vedél caftanii ImbrIcandti
dinteund mojicA pingan4
L'audlaI : arhont. qetrarri !
DecI cu nfjloculti subtire,
Ii spllase de totti bine» (1).

Deci nu numal cu deasila boeriá. Mavrogheni, carele dupa legend&

de alta-felia 10 bate joca de boerie, imbracand cu caftana si pe calula
sea de parada, ce se numea Tablabasa, dandu-1 rangul de Cluceriii (2).
In conversatiunile lui N. Mavrogheni cu Selim sett Anastase, el
esplica asemenea stárceri de bani asta-felia : cLumea qice cá sunt
o fiara nesatula de rapiri? ApoI, te rog, spune'ml cum este cu
putinta fara ban't sa resping o invaziune i sa me meninü i ea la
putere? Déca nu voia aduna sumele necesarie pentru a face éste
a intretine o armie, Austr.iaciI vor Mira preste o luna In Bucuresci si
déca nu voia porni merea., ca pana acum, darurl si pescheuri lui
Capitana Pasa, marelul Vizirü i Sultanului, me voia vedé destituit
pan& la anula» (3).
In definitivt, birurf sporite nu aflama la N. Mavrogheni inainte
de resbel, s'apoI visterniculil Enache Vacarescu nu imparte cu Ma-
vrogheni respunderea sporirei darilora, déca sporire a fost ?

(t) BucIumulti, 1863, No. 10.

Dionisie Fotino. T. II, pag. 175.
Ronnanulil 1861, pag. $0.

www.dacoromanica.ro
86 V. A. UnEcnIX

Déra in timpulti rèsboiulul si in trebuinta acestuI résbolil Dom-

nula recurge la un mijloca nepotrivita ca acel al boerirei pe banl;
apoI mal bine era sa impuna darl nouè i grele tèranulul, decat sa
specule pe desertAciunea omenésc6. ?

XV.

Vizite la Bucuresct. Pregediri de resbel.

Cata finea anuluI 1786 (Noembre 20) N. Mavrogheni primi cu
onorurl in Bucurescl i in téra sa «pre Cinst. liaron agentulti C.
C.» Elü primise asemené, cu cate-va lunl mal nainte (in Iulie), pre
scriitbrea engleza Lady Craven (1) (Elisabeta Berkeley). Despre re-
ceptiunea agentulul austriacti, età pitacultl domnesca :

Pitacil cAtra ispravuicil din ArgesY, 1786 Noembre 20, vestindu-le ca vine
cinst. Baronii agentul C. C. si ca vtltasil de plaiurl s1 se die la hotaril când
va sosi sil dea tot ajutoral si si alba 6menl destuI de paz1 la locurile rele
strimtor6se ale plaiuld, spre a eIl6tori d-luI ea odihni qi fAra, stenahorie.
Asisderea si vol egpitanilortl, sil aveV a randui pe liingit 6inenl de paz1
pana la elpitgnia dinainte, lar d-v6stra ispravnicilor sil avetl a face d-lul tót§,
cuviinciósa cinste, spre a petrece odichnitil qi multamitil de a le drumuluI, dela
'l'Arare p5,n/ In BucurescI. S'a ()enana i mechmandar din Bucurescl pa Polcov.
Nicolae Hiotu, en care ispravnicil vor avea a rëspunde pentru cele ce se envine
la cinstea i cAlëtoria agentuluI (2).

Anula 1787 vine cu pregatirl de r'ésboiil mal amenintatòre de-

cat orl i cand (3). N. Mavrogheni, dete in Ianuarie 1787 Visteria
pe mana luI Enache Vacarescu, care asla puté insusl sa se convinga
de nevoile -16rel de banI si sä critice mal putin apucaturile Domnulut

Ve0I artieolulii d-lul Gion Ionescu In Revista Nonti", anuld III No. 45 pag. 184.
YelI Voyage en Crirnée et à Constantinople en 1786 par Milady Craven, traduit de l'Aglais
par M. Guédon de Berchére notaire a Londres, 1789'.
Cod. No. XVII, fila 106 verso.
Choiseul cAtril de Vergennes despre pregAtirile de résboiil §i ordinele date Domni-
lord din lag §i BucurescI :
,,Les araternents continuent avec célérité dans l'arsenal et il passe déja des corps de trou-
pes considérables qui se rendent sur le Dattubc. Le nouveau Prince de Moldavie est parti et
l'on a expédié des ordres à Iassy et à Bucarest pour faire transporter it Okzakow des vivres
et le bois nécessaire pour en palissacler renceinte."
Vol. II, supl. I, Hurtn.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBLÁNILORd 87

Nu tardia sosirA la Bucurescl firmanuri ca sa se tramita multA zahe-

rea la ambarele Isaccel, i salahorl ì cherestea la Ozu (1). Una alta
firmana cere care, salahori si cherestea la Ismaila. una firman a mal
sosi indatA, din Ismail, tot de asemenea natura. Nu era, deci, pentru
nimeni din térA un secreta, ca résboiula nu va intardié de a isbucni.
In Divanula Domnesca Voda incepuse a se intreba cu boTerimea,
care e rolula t6rei in acela rèsboia ? Sfatula boierilora, In frunte
avenda pre insusi vestitula Enache VAcArescu, nu pré era dupa
placula lui N. gavroglieni.
SA stA,ma, asia dará, cu máinile incrucisate ? dice intristat N.
Mavrogheni, lui Enache Vacarescu.
D'apoi cum ?... Cum vrei MAria ta sá amesteci téra in gficéva
dintre trel împräiI, rAspunde patriotulil Enache Vacarescu.
nostru ni e set ne &item* câ Romanul4 nu mai scie set se
ci set' dé proviantft ostirilorit stréine
Vachrescu sustiné, ca rèsboiul nu va fi numai intre Turcia
Rusia ci i cu Austria. Mavrogheni, fie ca sá nu se descurageze pré
mult boerimea, fie cad era Ma informat, sustiné ca Austria nu va
lua parte la acest resbel.
Mavrogheni se insela cat privesce politica Austriel, dér in fonda,
intelegé bine, cA o aliantA definitiva intre Austria si Rusia nu era
posibile, interesele acestof douè staturl isbinduse in peninsula balca-
nica si in Principate.
CUgetanda a fi utila deocarndatä pentru ela a se tiné cu Austria
In bune relatiuni, ulci vedema, in 30 Februarie 1787 ancla una pitaca
Wrä velitii boerl, cAtrA spAtarula si Aga si catra ispravnicil de ju-
dete, vatast de plaiurl, cApitanif, vornicii, zapciT deprin plast. Prin
acesta pitaca, Voda aplica la suditii Austriaci, la procesele loft. pon-

(I) Choiseul cAträ Montinorin despre repararea cet51ii Ociacov.

Ne pouvant me reposer sur le zéle de la garnison d'Oczakow, depuis lougtemps fort
mal payée, j'ai fait ordonner aux Princes de Valachie et de Moldavia d'envoyer 2000 terrassiers
qui seront employés, ainsi que 400 charentiers pris dans cette capitale, à relever les fortifica-
tions et palissatier l'enceinte. Cette place est absolument dans le méme état oft l'ont mise
les Russes lorsqu'ils la prirent en 1737. Les brèches sont encore ouvertes. Le magasin k pou-
dre dont l'explosion contraignit de capituler, n'a pas été seulement réparé. Enfin, Mr, si cette
place était attaquée du c(ité de la mer, elle ne pourrait tenir quatre heures et nous savons que
les Russes ont fait préparer et cacher dans le Dniester un grand nombre de bombardes et de
bateaux plats propres à cette expédition."
Hurm. T. II., supl. I, pag. 43.

www.dacoromanica.ro
S8 V. A. URECHIX

turile Incheiate de Porta cu Austria. EL a ordond ca tdte pricinile su-

ditilorg nemtl sa se cerceteze dupd acele ponturl (1). Asemené odd
ponturi noue pentru ciobanil ardelenl, pentru Invoke de pdsunatula
°flora In plaiurl (2).
In vedere avêndti pregatirile de resbela si bine Intelegnda On-
dulg boierilora, Mavrogheni cant& all atrage totti mal multa sim-
patiele claselor de jog' ale tèret
In Aprilie 5, anula 1787, N. Mavrogheni cu ocasiunea Pascilora,
repet5, manifestula s6a calrd tad téra, insotindula de o alta circu-
lard WM ispravnicil, polcovnicil si cdpitanil de margine, cu aceeasl
datd, prin care ordona acestora sti dé concursula lora trdmisulul
adhoc al DomnitoruluI, Biv. vel Slugerula Ianache Politimos, ca acesta
sk citéscá preste tot proclamallunea catre lérd. In acésta ordona pro-
prietarilorg de mosiI, «care avetI pe mosiile vdstre locuitorl, sá iubill
pre mal miciI vostri si pre cei prostl, aretandu-vé spre el cu dra-
goste, cu dreptate si cu milostivire, ca cdtrd unil ce sunt zidirea lul
Dumnegea, ca si vol, pentru cd Dumneclea, douè lucrurl cere dela
nol . ... adeca: dreptatea si milostivirea . . . . 6.-I povatuitl spre cele
bune, facé'ndu-v6 Ins& maI Inté1a pildd, cu urmArl sufletescl, ca sd
vadd cel prostl; si sa 'Inv*, sa vé feritl de nedreptAil cerenda dela
ansiI numal ceea ce este dreptula . ... lar cand aceste nu le vet1
urma, sa scill cd 1ntru zadara v6 este mergerea la biserica si evlavia
ce arètail, cacl cresting fArd de fapte nu este mftntuire . . . . 0 Apol
vestesce t6ranilorg, ca nu vor fi incarcatI la dkjdil, ci Inca usurall ....
Decl sa se apuce voiosl de semanaturl, sá faca ròde cu prisosinid
spre a mal cdstiga .... Ddm In anexd ambele acte (3).

Cod. No. XVII, fila 166.

Veiji anexa A original A rii pitaculfi din 1766 Iunie 6. Mal éti o poruncl despre ciobanl :
Carte legatl la vAtafulit de plaiulil Prahovet, pentru lArsanil suditt, din
1786 Iunie 6.
Opresce pe lArsanit suditI de a esporta mild din térl, ce numal pentru
trebuin-ta stanelora ce ail in mun-til Wit. Asemenea poruncesce ca casul ant la
stftne In mantil triril sA fie datorl a-lil viudo in -térA, la negustoril de asemenea
articol. &inn al na p6ti face pentru casa lor deelt dupi ce se pog6rit cu
oile In vale.
Doranitorul mal insIrcinézi pe vItavl s6 cerceteze care din suditt aii matt,
call la visterie nu sunt cunoscztl ? ce muntl aunt ? sunt proprietate, séil Dunn'
arendati ? 1886 Iunie 6.
Cod, XVII, Arch. Stat., fila 23 verso,
0) Vegl anecsa,

www.dacoromanica.ro
 IBTORIA ROMINILORtt 89

In vedere de sigurt cu pregAtirile de resbola, Mavrogheni voiesce

ca mica (5ste a tèreI sa fa sub comanda unul credindosti. Decl,
in luna 'WI April, N. Mavrogheni vestesce polcovnicilora de judete,
dpitanilor6 si celorti 17 ispravnicI, ca. N. Mavrogheni, nepotulti lul
Voda, este sAtara. (1)

Acum Mavrogheni a intelesti cg. resbolulti cu Austria este inevi-

tabilti. Decl sub pretexta de a urunAri hop, N. Mavrogheni incepe a
priveghia de aprópe pre negutitorg austriacl si muscalI. Elti ordona
mal ânteiti celora 5 ispravnicl de peste Oltti cele urmatdre :

Circulara la 5 judete Oltene. Nizamù pentra stranil earl vinfi acolo ca ne-
gutitorl strginI, din earl unja sunt hop, earl aft ucisti o intréga casa In Roma-
nag, al fie cercetati totl streinil earl se dati de negutitorl, ce rost art ? si sa
al chezasil vrednice si earl sa fie respuraptori pentru g. SI se tie condicl
deosebite pentru numele strginilor si chezasil lor, sa na calétorésca decat cu
scirea ispravnicilor, a starostiilor si a parcalabilor satulul, insemnandu-se gitta si
ceasul plecarel si la ce loe si la ce trebuinta ?
Asemené sa se ordone si la toff locuitoril din sate, sa nu ascunda pe omul
hot cod rat ce'l mill intro el si sal dé in mina zabitului. Parcalabfi si preotil sa
vegheze pentru totI sateniI. Sa ma calétorésca nimen1 fara scirea preotuld si a
parcalabulul satulul, ca si sa OM gasi celti ce arabla in cal* rele.
gpentru ca hotafire vé (lama, insi-ne ca venimil in patine loculul si
val de ispravniculti acela si zabitulti intealti carula tinutti se va intampla hotil
si nu i-ati prima, dreptfi acolo, la acelti loctl vomti trage si dupa ce vomit cazni
cu cea maI grea pedépsa atItit pe zabitil, parcalabil si pe fruntasiI satultff, vom
face si ra6rte pentru pilda) (2), 1787 IVIaI 5.

XVL

qahitn-Gherai qi, boerit manterti. .Aprovizioneiri.

Intre aceste Sahim-Gherai Han, fostuhl sultanil al Crimulul, care

servea in Rusia (3) trecu prin Principate spre Adrianopole. (4)

Cod. XVII, fila 1'72 verso. din 1787 April 10.

Cod. XVII, fila 182, verso.
Ern. Vfictirescu. T. II, pag. 293.
Choiseul Mrs Montmorin despre c115toria luT ahirn-Gherai spre Adrianopole
Par les dernieres nouvelles recues de Bucarest, Shaliim-Gueray était i Fokchani, sur
les limites de Valachie et de Moldavie, continuant sa route vers Adrinople",
Vol. II, supl. I, pag. 45,

www.dacoromanica.ro
00 V. A. UancinX

La acéstA ocasiune N. Mavrogheni ié aspre m6surI s impedice

pre hoed de a se mntalni cu Hanulg, ca sa nu intrige contra Domniei
lul. Iatrt analisa unuI pitacti de acésta natua (1).

9 clifl la capitana de margine pentru a nu trece nimen6 Dunarea cu mer-

gerea Hanului, fi din boeri, fid din ori-ce treptei, din negureitori, ori brésle, orf din
partea bisericéscd, .94 nu ingei duescd a se amesteca in calabalicul Hanului, niel a
se putea intáini mácar, lar mal virtos a calgtori impreunii, de a trece Duneirea,
fara de cartea Domniei mele j fara teschere dela d-lul vel spat, nicl pe fa, niel
intru ascuns peind la viard te vont pedepsi ; lar pre carele Il vel dovedi ca
cu megtequg intriaseuns tainuindu-se amestecatti i callitoresce cu calabalicul
din preuna, pre unul ea acela, cu mijloc puind mana, sa-'1 triméta la Domnia
m6». Dapa ce va trece Hanultt insa va fi libera trecerea peste Dunare lar ci pentru
alp (2). 1787 Maid 25.
NB. Aceste circulad adresat la capitana de Buz, Oltenita, Odivóia
din Vlaqea, G-agel din Ilfov, Gréca din Vlapa, Daia din Vlara, Fundul Dan-
ciulul din Ialomita, Marginenl din Saae.

In vedere cu resboYulti, N. Mavrogheni pregatesce aprovizionarea

capitaleI i chlar si a oraselorti din judete.

Pitac WI% Aga din 1887 Iulie 11, ca sa insciinteze a 0 gati fie-cine zaherea, cum
çi mkastirile din BucurescI sa faca de t6ta mönast. ale 50 cantare de paximad
gata cad intamplarea vremel pite sa aduca vre-o inputinare ci sa nu se prici-
nuésea ferésca Dumned.eil verl-o lipsa» . . . Domnitorul ordona egumenilor sa faca
proviziunile, ea sa servésea, pentru norod la vreme de trebuinta, cu plata.
Domnitorulti promite, ea in cast1 de a nu fi trebuinta, egumenil vor fi despa-
gubitI de plata dela Domnie (3).
NB. Prin circularl se intindo adsta disposiOnne la tóte milnistirile din
judete.

XVII.

Sudifii rust Pregeitiri de 6ste românéscei. Paza hotareloriti.

in luna urmätóre, N. Mavrogheni, ordona, din porunca PortiT,
facerea une catagrafiT de toil negutitorii ruO, cari timp it de 6
luni nu vor fi supgrati de nimica i dup.' acest termenti vor
din férci, lar cart itu vor fi suditi rnuscal i vor fi raele ntiscuti,
Din cond. No. XVII fila 187 de la Arh. Statuld.
Cod. No. XVII, fila 187.
Cod, No. XVII, fila 224.

www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMINIL01111 91

ver grecl, ver romani, ver de altd neamtl vor fi luata patenta
i
rusésea, sâ se considere lar raele, supuindu-I la haraciula imperateseti
si avendii in vedere catastifulti datÙ la Divang de Consululti rusesa
Domnitorulti cere resultatulti prin anaforale, ca sa-ld vestésca Portil.
Aga este randuitü mumbasira, ca sa aduca inaintea Divanulul pre
negutitod spre a-I serie in catagrafie (1).
Acum N. Mavrogheni nu mal sine séma de sfatul umilitor al
boerimel mal ales al lul Enache Vacarescu, si se otaresee sa se
pregatésca si el de resboiti.
Indata N. Mavrogbeni, la 20 August, 1787, randuesce pre Da-
mian Lubili in slujba de Buluc-basa, preste neferY, si-1 da insarcinarea
sâ mérga prin judete sa recruteze neferl (2). Jar pre de alta parte,
Domnitorult1 trä'mite pre catI-va boerI al lui de incredere, cercetatorl
prin plalurile despre Ardeal, ca s a observe miscarile Austriacilorti.
Voinescu este numita nazirü prete 2 plaiurl, preste totl vatafiT din
ele. El r;ste obligatü, cu vatafl si cu plaesI sub arme, sa impaneze
táte drumurile si potecele, sa privegheze isi Dipte hotarele. Voinescu
sa cerceteze si el pre totti cesula, ca sä afle ce se lucréza din colo
in vecinatate ... de r sa nu comunice domniel nescare-va havadisuri
mincindse. Eate circulara de randuire a acestor naziri, in vedere cu
miscarea ostilor austriace :
1787 August 27. Carti" legate catre naziril randuitl la 'Anhui.
gBoertilt1 Domniel mele Costicii Voinescule Biv. trete logofete, sanatate! vt;
facemil in scire c intfacésta vreme delicata fiindù trebuinta ca sa avem pe la
plalurl 6menil nostri alesI i practicosl, atatil pentru paza cea cuviinci6sa care
trebue intr'ae6sta vreme a avea plalunile, eat mal vartosfi pentru orl-ce s'ar audi
s'ar hiera inauntru, sa ne faca insciintare. Iata alesú pre tine la araan-
dou5 plalurile judetulul Da,mbovita si te orandaimti nazir i desev6rsit chiver-
nisitor alit acestorfi dou6 plalufi i ÎÌ dam pe am6ndo'l vatasil sub a ta ascul-
tare. DecI indata ce vel primi domnésea n6stra poranca, numal decat sit te soil
sa mere la numitele pialan, dimpreuna ea vatasil i mal ant6iti sa impanezl
t6te drumarile potecile eu plaiasl i poteeasl, 6menl harnicl, ca arme, care sa
prazésel n4pristan4 diaa si n6ptd htarutù ei privighere ; pe care pazitorl ades6
sa-I cere,etatl, de ia i prin a3eunsfi, de sunt la loculü. celâ oranduitii nelip-
sitl si de fae paza cea euviinciósa, s61.1 nu.. Dar langa acésta sa aibl cea d'ant6iLl
tréba i datorietI a cereeta pe totd e6sulil ea sa afli ce se lucreet din colo in
veciattate i orl-ce vel audi a se lticréza, séri se aide In partile loculul, numal
decat inteacelt1 césil si inteacela minuttl, macaril n6pte, dial de va fi, sa ra-
pedi eu graba aid inseiintare, sciiindâ totaodata si totù intr'o vreme o carte
Cod. No. XVII, fila 214. Pitaca cAta Divantl, din 1787, luna August 14.
Cod. XVII.

www.dacoromanica.ro
92 V. A. URECEIX

cata D-lul' vol Vomita qi alta cata D-lui vol Spat, dar salí deschidl 0)010 a
afta lucrud adev6rate qi cut bata pleroforie, lar sa nu ne sera' niscaIva havadi-
.,suri mincinóse qi pared, s'A inteua chipa sa scril D-niel mele i Intealtù'. feltt
la D-lor velitiI boed ; cum qi amd nu se va sini qi nu se va au4i nimica, tota
sa aibI a Insciinta raele, pe t6te 4ilele, fiindti-ca acum s'ala orinduita li-
miraqI pe la t6te plaiurile, cftnd avet1 mijloca de a ne tramite orl In ce vreme
ea inlesnire ; i orl ce cheltuiall vel face la acésta tréba a havadigurilora si o
ar60. la D-luI vel Vornicti ea foie qi fiinda ea cuviinta se va plati de la .D-nia:
mea. Ci dar, sa aibI omti alta t6a intr'adins trimisa Inauntru prin talni, carel si
aiba numal acesta tréba a iscodi qi a fi cu privighere spre a ea lucrurl ade-
v6rate sa Inscfinted D-niei mele, lar nu vorbe qi pared; i cauta dar, dupa, ipo-
lipsis ce avem Domnia mé asupralI, sa ne slujescl la acésta tréba i intfacésta
Nreme, cu vrednicie, deqtept4 i farit cumula, sa na se intample a audi maI
inte de la alfil vre-o vestire qi tu sa dorml, pentru cA vremea este delicata i ItI
vol perde viata, lar slujindii bine vel fi miluitù i cinstita de cata Domnia m6.
Acésta I1 poruncimil i sa avemù respunsit. 1787, August 27 (1).

NB. S'aii oranduitt cu identice eAri, urmatoril unid, atara de acesta

Andrei la plalula despre Buz6a suda Saac i plaiulü Teléjen.
Mihalache la plalula Prahovel, din Prahova.
George Buccirénu, Biv. trete. logof nazira pe ambele plaluff din jud. Muscel.
Stefan Caciulit, vatafil la Lovistea qi nazirit la plal'uhl Arel din Argeqiù.
Leul, vataftt la plalurile Slanic din Perscov din Buz611 i nazir la a-
méndou6.
La plaiurile Valcil ispravniculit portan"' Marco sa &ésa nazira pentru
ambele plaiurl.
La plaiurile Vacan qi Novad din Gorj, sa pue nazira clucerul Gradi§ténu,
pe chize0a sa.
Nicolae, vatafil la plana T'Alean in locul lul Stoian.
La plaiul Mehedintl asemen6 sA gasésca om clac. Prusia.
NB. Prin cartI cata ispravnicil s'ea vestit acésd infiintare de nazirl, dar
sa adauge, ca i ispravnicil sa nu inceteze a lucra impreuna cu naziril pentru
paza plalurilor (2).

1116surl rigurlise se iaù la iruntariile despre Austria si Turcia in

privinta calétorilorti. Mal cu séma Mavrogheni voiesce a impedica
trecerea la Austria a boleriloril trAdatorl ; de aceea in Octombre 19
anula 1787, Domnitorulti, prevéetorti in téte, repela ordinulti sa nu
péta esi nimeni din téra fdra teskerea, csi cu juraménta vé icü, pre
capulfc impgrattauf, acolo in margine te vom pune in tépel (de
vor lasa adecet trecerea lar de tefkerea), ci dér deschideti ochil...»

Codica XVIII fila 215.

Cod. XVII, fila 217.

www.dacoromanica.ro
 Imam tioxiirm.oab

Acésta porunca e adresata la :

GradiSea
MfiesinenI
Untur6sa ISlam Rrimnicii
Albotesel
Oraei
Stolnita Ialomita
MAareseI
Cioegnesel
Oltenita Ilfovil

Gréca
Darla Vlqea
Odivoia
Piatra
Zimnicele Teleormantl

Uda } °hula
Islaznlù
Celeulti Romanatl

Clobaml
Ghidici Doljti

Calafattl
Prastolil Mehedintl
Voditl
NB. S'ati serisil asemené i vatailor de pialan.

XVIII.

Isbucnirea resboiului. Manifest ulü Porte

alft Ecaterinei.
La 13 August isbucni incendiulil resbotulut intre Rust si Turcl
«con sorpresa universales., (lice Abatele Francesco Becattini in
gStoria ragionala dei turchi» (1).
«Se aduna Divanula (turcesc), scrie acest istoric, se lua otarirea
de a intima ministrulul rusescti invitarea a se presintá. pana In trel
4i1e la 131.5rta, in moda publicü, prevenindulti ca se pu tea dispensa

(I) TomnIil VII, pag. 68.

www.dacoromanica.ro
01 V. A. VREcml

de cheltuiala obidnuita pe vase si pentru cail necesarI, de Ore-ce s'a

ordonata de guvernula turca tot ce trebue pentru receptiunea
O chiamare atata de estraordinara i neprevèquta surprinse
mult pe D. Bulgakow, caye dete despre acésta indata insciintare In-
ternuntiulul impératesca BaronuluI de Herberta, carele indata espedi
la Pòrta una Dragomana ca s6. 1ntrebe de obiectula acesteI neastep-
tate intimaiun1. Réspunsula ministruldf Otomana fu, ea' fiinda Turcia
si Rusia douè pulen cu totula libere si independinter puteaa ele
trata impreuna dupa placula lora, Wä sa fie obligate a da compta
nimenuia, si c. prin urmare Intrebarea ministrulul Cesaresca trebuia
sa fie considerata ca neoportuna» (1).
AtuncI ambil ministri1ntelesera lovitura preparatä. Pe data inter-
nunziula, chlar In acé séra, tramise la marele Vizira pre doul din
secretariI sél, Insotiti de doul alt1 dragomanT, cu una memoria in
care vestesce ca, déca Pórta va declara resbel Rusiel, ela este datora
a preveni pre ministerula otomana, ca. Iosif II, 1mpératula, este aliatula
Impératesel Rusiel i ca, ded, M. Sa Iosif, nu va puté privi cu indi-
ferinta asemené ruptura. Vizirula dormea cänd sosira tramisil lul
Herbert. Ela réspunse, ca nu pricepe ea ce drepta Iosif II se ame-
stedi In afaceri ce nu-14 privesdi TramisiT respunsera ca M. S.
Cesarea, ofera putintea sa mediatiune, pentru a se stabili inlelegere
cu Rusia si a evita una resbela, care ar4 puté deveni fatahl Tur-
ciei. Vizirula refuza a primi ca mediatóre Casa de Austria, care este
manifesta partinitdre Rusiel, esapendosi che (Iosef) si era obbligato
a somministrarli (a la Rusia) un socorso di 30,000 soldati in caso
di guerra colla Porta, onde S. M. (il Sultano) volea piuttosto avere a
fare con dichiarati nemici, che con amici equivoci, e che altro

(1) tAlunatosi il Divano, si prese la determinazione di intimare al Ministro

di Rusia di presentarsi dentro tre giorni alla Porta in forma publica, prevenen-
dolo, ,che potea dispensarse della solita spesa de bastimenti o cavalli necessari,
attesoche erasi dal govern° ordinato tutto l'occorente pel suo ricevimento. Una
chiamata si straordinaria ed improvvisa sorprese assassimo il sig. Bulgakow, che
ne dette subito parte all' internunzio dell' imperatore, Barone di Herbert, da cui
immediatamente si spedi alla Porta un Dragoman per rilevare l'oggetto di si
improvvisa intimazione. La risposta del Minister° Ottomanno fa, che essendo la
Turchia a la Russia due Potenze totalmente _libere e indipendenti poteano tratare
insieme a loro arbitrio sen,za esserne obligate a renderne conto a chicchessia e che
in conseguenza dovea la richiesta del Ministro Cesareo considerarsi come inop-
portuna».

www.dacoromanica.ro
 ISTOIttA. ROMINILOR6 05

non gli restava a sapere, se non quale sarebbe stato il limite che si
era prekritto S. M. di mettere agli ajuti, che erasi obbligato ad ac-
cordare a' nemici del gran Signore, oppure se avea determinato di
entrare egli pure in guerra contra tutte le sue forze, come sembra-
vano indicare le tante truppe falte filare in Ungheria, essendo pero
libero l'imperatore di operare tutto quello che avesse creduto conve-
niente ai soi interessiz(1).
Din tae aceste Intelese Bulgakow ca resbelul este gata a is-
bucni. In gioa de 16 (2) August, dupa ce s'el transportat alurea
arhivele, mérsa cu hita suita, de la Pera la Constantinopole. Primit
cu ceremonialul ordinar, fu dus la Divan, unde i se facura, gice Be-
cattini, cele mal ciudate propunerl, la care negresit Bulgakow nu put6
respunde, neavèndd instructiuni. Muna ilti Usara sa iasa din Divana,
dar abla esitil, fu arestat si dus la Sépte-turnuri. La protestulti
unora din AmbasadorT, di de ce in contra dreptuluT gintilorti all ares-
tata Pòrta pre Bulgakow, Reiz-Effendi respunse, a numal asa Ha puté
saya de furia musulmanilorti.
Cu bite aceste, numaT la 22 August Pcírta dete la lumina ma-
nifestul de resbelti contra Ecaterinel.
La 24 August 1787 (slil noti) Plirta remite Ministrulul frances
Choiseul, manifestulli sèil, prin care explica Franciel motivele pentru
care ea e silita a face resboill Rusia

Traduction du Manifeste donné par la Sublime Porte contre

la Russie. Remis et, M. de Choiseul le 24 Aoíit 1787

eIl était expressément convenu, que les Oczakowiens auraient l'ex-

traction libre et illimitée du sel des marais salants affectés de tout
temps aux habitants de cette frontière. Cependant, on y a toujours
rencontré mille entraves et l'on y a éprouvé toutes sortes de mauvais

(1) eSciindu-se a (Iosifii) se obligase a da Rusiel mi ajutorti de 30.000

ostenI, in cas de resbeld cu Párta. DeA M. S. Sultanuhl preferia sl aibl aface
Cu neamicI declaratl decAt cu amicl Indoelniel si ca nu-1 maI r6mine alta de seiut,
decat care este limita ce a otArit M. S. pentru ajut6re si d6cA luase Austria
otArirea sA intre s'i ea In resbelft cu t6te fortele s-61e, cum pare a indica nume-
rósele trupe earl se aduna In Ungaria, libera fiindil negresitii ImpZiratulii de a
lucra orl-cum va fi crelutti cuviinciosa pentru interesele séle.»

www.dacoromanica.ro
 V. L. ttREeml

traitements de la part des Russes, et lorsqu'on a réclamé l'exécution

des conventions, la Cour de Russie s'y est constamment refusée. Le
Consul de cette cour a séduit le Vevode de Moldavie, qui a le rang
de Prince. Elle en a favorisé la fuite et lorsque la Sublime Porte l'a
.réclamé, l'envoyé de Russie a répondu que sa cour ne le rendrait
point, refus formellement contraire aux traités. La cour de Russie a
manifesté ses mauvais desseins en donnant ainsi des interprétations
à. son gré à. plusieurs pareils articles. Elle a débauché des sujets de
la Sublime Porte, en établissant des Consuls en Valachie, en Moldavie,
dans les Iles et dans des endroits oi la présence de ces officiers
était inutile et même préjudiciable aux vrais croyants. Elle a fait
passer dans ses Etats des sujets de la Sublime Porte. Elle en a em-
ployé d'autres à sa marine ou à d'autres services. Elle s'est surtout
souvent ingérée dans les dispositions intérieures de notre admini-
stration, en sollicitant, soit la révocation, soit la punition des gouver-
neurs, des juges, des employés et de tous les officiers qui ne cove-
naient point A. ses intéréts et même du Pacha de Georgie et des
Princes des Valachie et de Moldavie,

«En conséquence, la Porte donne ce Manifeste & la respectable

cour de France, pour lui notifier la résolution qu'elle a-prise de faire
la guerre a. la Russie. La Sublime Porte sournet les motifs qui la
font agir aux lumières et à l'équité de ses amis» (1).
Le 11 de Zilcadi l'an 1201. Le 24 Aoftt 1787.

Abatele Becattini dá. pre larga manifestula Porte' otoinane (1).

Turcia In manifestula eI se jeluesce ca Rusia necontenitil, dela
pacea din 1774, a facuta sa se produca obstacole la continuarea
pacel, Cu pretentiunl i cererl oner6se, contraril tratatelor i conven-
tiunilor. .Ala a invadat pe neasteptate Crimeea, a careia independent&
era asigurata prin pacea dela Kuciuc-Kainargi; asIa a impins pe Ha-
nul de Tiflis, sé ti de Georgia, sa se rebeleze í sa se declare linde-
pendinte de Pórta otomana si Rusia a si introdus ostirile eI In Georgia.

(1) Hurm., Vol. II supl. I. pag. 46.

(1) Vol 7, pag. 71, ve! Anexa.

www.dacoromanica.ro
 iSTORLL ROMINILORTI 07

Cat privesce Principatele, rhanifestula qice (cum vequram) ca Rusia

prin intermediula Consululut sé din IasT, a ademenita pre Domnitorulti
Moldovet Alex. Mavrocordat, «Vasalula imperiulut nostru» si ca
Rusia n'a voila sa extradeze pre fugarula Domnti, care era culpabila
de tradare si de rebeliune catra Sultanula.
De asemené Rusia prin stabilirea de consult in Valahia si Mol-
dova, si inca, si in insulele Arhipelagului, n'a avut alta scopa, dealt
de a dauna Musulnianilora si sa reduca cata mal multa numèrula
supusilora Sultanulut, facéndu-1 sa tréca in Rusia.
Rusia s'a amestecata si in afacerile interne ale ImperiuluT, ce-
rOnda destituirea, ori pedepsirea unora Pasale, Judecatorl, Comandang
Ministri, impiegatt in Vamt Ba si a Principilora Valahiet si
Moldovet, «de noü investitl cu guvernaméntula acelora téri.»
Vorbesce apoi manifestula de condescendinta ca care Pérta a
fost fata ca negutitoril rust, lucru remas fara reciprocitate din partea
Rusiel.
«Finalmente, ministrula Rusiet fu primula care provoca la résboia,
insistand ca ministru la sublima Pérta, sa i se dé In scrisa renun-
tiarea expresa a Portel de la vechiula nostru Dominia Georgia, Kar-
taliniat; generalula Potemkin avé ordine sa se apropie de hotarele
Turciet cu 100.000 ostenl, ca sa ne oblige a acorda cererea minis-
trulut. Ba chiara impératésa insasi era gata sa vie in fruntea acestel
Pérta s'a multamit sa céra d-lut Bulgakow sa se remita Cri-
mea in situatiunea et de la 1783, iar ministrula rusesca rèspunse
negativa i cu mandrie, declaranda ca asta ceva ela nu va propune
guvernulut sért rusesca.
«Pentru téte cuvintele de mat BUStl, i alte nenumérate, publice
si secrete, resbelula a devenita pentru hunit musulmani o afacere
de lege si de religiune i acesta e motivula pentru care s'a judecata
convenienta a se remite acesta manifesta la respectabilit nostri amicl
vecht, suverant din Europa, notificandu-le acésta drépta si intemeiata
otarire de a declara resbel Rusiel, otartre care se supune la 'trite-
lépta reflectiune a persénelora nepartinitére, magulindu-se (Pérta) ca
otarirea el va fi privita cu ochia discret i drept». Data in Constan-
tinopole, la 24 a lunel Somado (August) anul Egiret 1201 s't al erel
crestine in 1787.
Maria Romdniturd de V. A. thtchid. 7*

www.dacoromanica.ro
98 V. A. URECtia

De aci inainte numal de rèsbòIe e vorba preste tot si pretu-

tindene.
La manifestulil Portel, Ecat erina II intimpina cu un contra-ma-
nifestti (1). Impératésa Rusiel respunde ca :
«Non e dunque per nostra volunta, ma provocata dalla perfidia
de' nostri nemici e de' nostri emulI, che impugniamo la spada e ci
azzardiamo a combattere, e perciò abbiamo incaricati i nostri co-
mandanti il general Feldmarechallo Conte di Rumianzoff Transdanu-
biano. come pure, il Principe di Potemkin il Taurico, di agire ostilmente
contro i. Turchi, colle truppe...» (2)
Acum, (Tice Becattini, (3) cunoscu Rusia ce desavantagiu era de a
fi restituit ea prin pacea de la Kuciuk-kainargi tela téra dintre Nis-
tru si Dunare!!...
Iatä cum se dati pe fata intentiunile crestine ale Rusiel rela-
tive la nol.
Respunqênda ManifestuluI PorteI, Ecaterina 11, califica de reil
intemeiate (4) cererile Polel i intre aceste : estradarea lui Mavrocor-
dat i rechiamarea vice-consulului rusescil Selinski, din Iasl, sub cu-
yenta ca ar fi indemnattl. pe Mavrocordat sa fuga in Rusia.

XIX.

Oceacovulet. Miqcarea In, téra Rorneinéset. Volney. Peysownel.

In téra Romanésca resboiulti declarat ocasiona, negresitti, mis-

aft in sensurI diverse. Vechil partisanl ai Rusiel se agita ins& in
secret, ca'cI Kit"' ca N. Mavrogheni va fi cu Turcia.
80,000 de Turcl märsuira spre Oceacovil, pe cand o alta armata
mal considerabila nainta spre Dunarea. Oceacovul era sa fia atacata

Becattini. Ve4I anexa.

gA0a dar nu cu vointa n6strI, ei provocata de perfidia neainicilorù no§-
tri si a rivalilorti noOri, apuam spada i inceream s6rta de a combate ; i clod
ama insireinat pre cornandantil noqtri, generalul Feldmarelal Contele de Rumian-
Ov Transdanubianuld §i pe Principele de Potemkin Tamicul, de a lucra ostil-
mente contra Turcilor, ca oqtirea.» (Becattini, T. VII.)
Becattini. Pag. 88.
Becattini, T. VII, pag. 84.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINIL0116 99

de Potemkin. Choiseul in raportulq sè'd dela 25 August 1787

aréta guvernului frances acésta si-si exprima temerea, ca Oceacovul
nu va puté sa se tina, din causa discordiilor din sinulti cetatel acqtia.
Inginerul francez de Lafitte «a fait des prodiges d'activité, et si ses
conseils avaient été suivis, la place serait en état de faire une Ion-
gue défense ; mais le peuple et une partie de la garnison se sont
révoltés lorsque l'on a voulu détruire quelques mauvaises baraques
pour faire passer sur leur emplacement un retranchement nécessaire.
Les firmans les plus menacants n'ont point été respectés malgré les
instances du Pacha qui, d'ailleurs est très-faible, sans expériance et
qui, l'année dernière était douanier de la Capitale. C'est un barbier
et un cafetier qui examinent et jugent aujourd'hui les travaux de M.
de Lafitte. Les janissaires refusent de travailler, ils se livrent entre
eux, au milieu n'Ame de la ville, les combats les plus meurtriers
et il en a déjà déserté un assez grand nombre, pour que le Prince
de Valachie ait été obligé de les repousser» (1).
In 10 Septembre Choiseul aréta din noù guvernului s'O, incuria
guvernului turcesca, nepregatirea lui pentru résboiù' (2).
Asupra resbelului declaratù a inceputù a scrie, in Octombre 1787,
Volney, cartea sa «Considérations sur la guerre actuelle tiparita in
Londra in anul 1788.
«Dans ce conflit des deux puissances, quelle sera qice Vol-
ney l'issue de leur choc ? Oil s'arrêtera, oft s'étendra la secousse
qu'en recevra l'un des deux Empires ?» (3).

Inginerul francez de Lafitte «a facut minunI de activitate, i déca consi-

liele lul eraa ascultate, urmate, cetatea ar fi in stare O, resiste lunga timpa ; dar
poporullí vi o parte din garnisona revoltatù cand a fost vorba sa se (Mine
cate-va pr6ste baxace, ca pe loculti lor sa, se tréca unú retranvamentii necesaril.
Firmanele cele amenintat6re n'ait fostii respectate, Cu t6te staruintele Pavel, caro
pe langa acestea este las slabù, fart experienta vi caro in anula trecuta era
vamevii alú Capitalel. Una barbierii vi una cafegia examina vi j'Idec . astall lucra-
rIle d-lul de Lafitte. Eniceril refusa de a lucra, el sa aplica la batai ucidlitóre, unil
cu alii, in mijloculfi oravuluI. Una destula de mare num'érii diutre el
desertatil, intr'atatil, in cat Domnitorulti Valachid a fosta nevoita sa-I respinga».
Vell Hurmuzachi vol. II, supl. I, pag. 47.
«In acesta conflicta ala celor doug puterl, care fi-va resultatula doc-
nirel lora? Unde se va opri, pana unde se va intinde sguduirea ce va priimi din
acésta clocnire unida din cele dou6 impera' ?»

www.dacoromanica.ro
.100 tr. A. UnEcini

Autorele mal voiesce sa lamurésca care e si rolula Frantel In

acestù résboiii si care trebuie sa-1 fie conduila ?
La prima cestiune qice di, cu Vote ca Franta a trimisa ofiterI
si ingineri in serviciulti TurcieI, elil nu crede ca Turcia va esi
biruitòre, precum nu crede iara'si ca Turcia va fi cu desévarsire per-
duta (1). Despre Rusia Volney serie, ca ea aspira sil iée pam'énturt
dela Turcl si adaoga «D'abord on (la Russie) a demandé rusage de la
Mer Noire, puis rentrée de la Mécliterranée, l'on a exigé l'abandon des
Tartares, puis l'on s'est emparé de la Crimée; l'on protége aujourd'hui
les Georgiens et les Moldaves ; le premier traité les soustraira A, la
Porte (2). Oui, tout annonce le projet de marcher à. cette Capitale
(Constantinople) et tout présage une heureuse issue à, ce projet:
tout, dans la balance des intéréts et des moyens, est a. Tavantage
des Russes contre les Turcs . . .0 (3).
O singura pedica s'ar puté opune Rusiel: resistir0 ce ar opune
cuqile Europene . . dar Volney trece in revicpune statele si nu afla
.

pre nimeni propria si gata la acésia. Spania i'are 'niel un interesti,

orf a fi Rusia, oil Turcia la Constantinopole, «il est vrai que la
cour de Madrid (4), a manifesté des intentions hostiles à la Russie,
en s'engageant, par un traité récent avec la Porte, 5. interdire le pas-
sage du Gibialtar à. toute fiotte armée contre la Turquie. Mais il est
à. croire que ces dispositions suggérées par une cour étrangère, res-
teront sans effet : il serait imprudent a l'Espagne, qui n'a auoun
commerce à conserver, de prendre fait et cause pour celui d'une
autre Puissance, surtout quand a cet égard, elle a de justes sujets
de se plaindre de la jalousie de cette même puissance.»

Pag. 25.
Pag 45.
«Mal 0,nt8irt Rusia a muta folosin0 Marel Negre, apea' intrarea iii
Mediterana; a ceruta abandonarea Tatarilora, yi apol a coprinsil Crimeea; astA41
Rusia protege pre Georgieni si pre Moldoven1 ; primula tratata (ce va mai In-
cheIé ca Turcia) II va snstrage dela haca». Da, totala aun* proiectula de a
ajunge la Constantinopole í dupa tate prevederile, acésta va fi ca deplina isbanda,
cacl totala in Ulula intereselora si mij16eeloril, este In avantagiula RuOlora
contra Turcilorib.
(9) Pag. 55.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILORO 101

«On pent en dire autant de l'Angleterre» (1). Din contra An-

gla in caderea TurcieI ar obtine caderea comerciulul francestl; dec.(
lucrultá 'l convine!
Francia singura «à raison de son commerce et de ses liaisons
politiques avec la Turquie, a de grands motifs de s'intéresser à. sa
destinée Dér ea in circumstantele in care se aft', péte-se ame-
steca in cérta iscata ?»
Volney adaoga : «Les Oats du Nord : la Suède, le Danemark,
la Pologne à raison de leur voisinage et de l'intérêt de leur sureté,
ont plus de droits de s'allarmer. Mais quelle résistance peuvent-ils
opposer ? Que peut même la Prusse, sans le concours de l'Autriche?...»
Din nenorocire pentru turd, lmpèratultl austriacti este aliatulti Rusiet
Nu pote Austria sa renunte la alianta Busiel, cad fa.ra de ea, ar
inferiára neamicilortá eI naturall : Suedia, Prusia, liga germanica
Francia. Vis-à-vis de Turcia, (lice Volney, Austria gasesce folOse in-
multite 'de a se résbuna de perderile lul Carol VI-lea, de a recuceri.
Belgradul si de a obtine parnênturile care ati pentru Austria cea mal
mare importanta (2).
Volney adauga, ca Austria este interesata a pune mana pe pro-
vinciele TurcieY, care o despartil de Mediterana.
Asupra chestiuneI a 2-a : care sunt interesele Franciel in rés-
boiulti de fata, Volney ice, ca este opiniune destula de general&
printre francezl, ca Francia este interesata sa mentina integritatea im-
periulul otoman, cu orl-ce pretil i ca acésta opiniune a devenitti o
maxima politic& a guvernului franceztá. Volney analiséza interesele
Franciel i conchide in sensa opustl, sustinêndti, cä interesele Franciel

«Este adevgratil ca Curtea din Madrid a manifestatti intentimil ostile

Busier, angajandu-se, printeunti tratattl recenta ca P6rta, a opri trecerea Gibral-
tared la t6ta flota armata contra Turciel. Dar este de cre4ata, ca aceste
suggerate de o curte strOina, vor rOmane fara efectil : va fi fórte imprudentii
partea Spaniel, care n'are a pastra niel una lela de comerciii, sa ja parte
causa pentra acela ala unel alte Merl, mal ca soma cand in acOsta privin0 ea
are juste cavinte de a se plange de gelosia chIar a acestel puterI. Se p6te (lice
totù a0a i despre Anglia». (Pag. 57).
Pag. 55. ,,Statele de Nordn : Suedia, Dania, Polonia din cause vecingtittg qi al inte-
resulul signran/el lor, ail _mal multft cuvêndti de a ingriji. Dar ce rcsisteup pot ele opune ? C9
p§te ajar Prusia fr alutorulfi Austriej r

www.dacoromanica.ro
402 V. A. URECHI1

sunt de a fi aliata RusieT, care este cretina', lar nu pagan& si bar-

bar& ca Turcil.
Volney nu se sperie de cuceririle RusieI si ale AustrieT I du
moment que la Russie et l'Autriche se trouveront limitroples, l'intérét
qui les a unie les divisera et leur jalousie réciproque rendra l'equi-
libre t Europe . Déjà, l'on suppose que le partage pourra la faire
naitre au sujet de Constantinople».
Volney aréta apol cam ce felti ar fi in gandula celora doué mo-
narchil, sa faca impartirea plcicintel turcesci.
Austria sa iée provinciile dealunguluI Golfulul Adriaticti, cu Raguza
posesiunile VenetieT, care va fi despagubita cu alte paménturl;
dect Austria va avé tota pamentula, din dreptulA Vidinulul pana la
Corfu. Ecaterina va fi recunoscuta Impératésa de Constantinopole si
restaurat6rea imperiulul grecil
In contra politicel pronate de de Volney, a scrisa de Peys-
sonnel, cartea intitulata «Examen du livre intitulé Considérations sur
la guerre actuelle, par Mr. de Volney» (1).
Peyssonnel refutéza argumentatiunea lul de Volney si, declarandti
ca nu s'ar opune la alianta Franciel cu Rusia, cat privesce comer-
ciulti pe Marea Negra i deschiderea de debuseurI pentru comerciula
francezil, in Rusia, Polonia, etc. nu aproba insa o alianta care aril
deschide rusilora calea Constantinopolet (2). Cand Rusia gice
Peyssonnel va posede Bizanta, Babilona, Atena i Ecbatana, Ieru-
salimuI, Tirul si Palmira, va deveni periculós& din tóte privintele
politicei si a moraleT, destruct6rea virtutilorti, moravurilorti si libertatel
pop6relorti
De aceea Francia are interesti sa conserve Imperiutti otomanil (3).
ApératorI al Turcie, ca Peyssonnel, sunt i aIï scriitorl din acésta
epocA. Voiil mal cita opera «Lettre d'un voyageur b. Mr. le Baron
de L., sur la guerre des Turcs (Philadelphia ? Paris, 1788).

Amsterdam, 8°, 1788.

Pag. 193.
Pao. 206.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 103

XX.

Proclamatiune de resbel A. N Mavrogheni. Partidele vechi.

In Septembre 5, anula 1787, Nicolae Mavrogheni adreséz5. pro-
clamatiunea sa ctitra téra, cu referiniii la rèsbolult1 declarattl,
coprinderea urmatòre
gCu acésti Domnései a u6stri carte sciiemii i insciintimil tuturorti de
obste. el Domnia mé din fire avêndi iubirea de 6menI i dragostea catra totI lo-
cuitoril t6ril mele, cad suntetl incredintati sub a astri obliduire, dintennii in-
ceputi nu amú lipsit a griji pentru Mina petrecere, odibna, i dreptatea vista
a tuturori, ca si fill oerotiti i ap6ratl de orl-ce impotrivid, cu cât mal virtosii
acum inteacésti vreme impirechiati a resmeritel, si scitl ca indoiti purtare de
griji si paz i ami luat Domnia rné asupri-ne pentru vol totI i ne-ami
en toth sufietuli i trupula nostru ea si ne jirtfimil pentru vol si p6rulli din
capulti vostru si nu se clintései, niel averea v6stri, niel vlata, v6stri sa nu se
stingg, dupe cum si vedetr de fati durerea i purtarea de griji ce avem pentru
vol, ei nu numal cu trupulii si eu sufletuli stimii, ci i grele cheltuell i haznele
vhsimi la cele trebuineldse pentru usurinta v6stri, a intimpina cererile ca se
faci si pentru diafendipsisti i paza t6ril, de care rugimi we milostivull Dum-
necjeii ca sa ne dé ajutord si de acum Inainte, pana in sfirsitti, a sevirsi cele
ce pohtimi spre diafendipsist ali vostru, dupe cam si, avem nidejde mare la
mila dumnezeireI séle, ci cele ce aft fosti in vremea trecutei resmirite si cele
ce atI pitimith atuncl, acum mi vetl 'Mimi, niel vetI cerca de melt' felii de
intèmplid ce all cereati atunci, din priciva maI marilorti vostri, earl netemin-
du-se de Dumneleu, ail climb"' cuanttilii evangheliel, care lice gel paskrula
cc14 Luna are grija de osi, lard naimitalit i pastortal MA rat care n'are grija de
vede 4)04 venind4 i lasa oile si fage, i lupula hrapesce i risipesee oile».
Decl fiindil cA unif din eel féti obielnuitl din fire, mincinosI, a vorbi dela sinesI
vorbe de spalmi si a proroci halturl si pared desérte, pima aI dovedi Domnia
mé si pima a-I pune In mini ca si le &Genii pedépsa ceca ce se envine dupi
pravill, ea anorti turburitod de odihna obstel, p6te intr'acésti vreme si se scor-
nései, dela sinesi vorbe si a proroei minclunl de cele viit6re spre a vi ingriji
a v6 duce la span* ea sA v6 fad, si v6 vindetl lucrurile vistre, fara prettl,
indestuleze licomia lord, care aeelea urmézi a vg aduce qi la desnidijduire si a
vO biga in inimele vistre intristare i frici, ea si pirisitl munca si hraua v6stri ;
de aceea dar nu lipsimù en acestea domnesci ale nóstre cirtl, a v6' inseiinta si a
vi da buni pliroforie, ca si nu v6 Intristatl intra ; nu yeti pitimi, dupre
cum mal susti. am list, niel vol, niel easel() vistre, niei averile v6stre, si firi
de a nu asculta si a crede, sal' a vi amigi, dupi aceli feli de halturl, si fitI
vesell, si v6 lipsésci t6ti grija i spaInia, ciatindu-v6 trebile i lucrurile pi-
mêntulul, cu inimi intinsi, i cu silinä, i eu bucurie rugindii pie milostivulii
Dumnecieti pentru armele pré-puterniculal Imphati, ca si le fad, biruitire asupra
vrismasilorù sel, dupi datoria ce avetl ì pentru buna stare a Domniel mele, ea
si ne ajute a, ve oeroti si a v6 apira pang In sfArsitil de od-ce bantuIali, dupa
,..coposulil ce avemil,; la care aceste pliroforiI, ce v6 diria Porania mél incredin,

www.dacoromanica.ro
 V. A. UnEcinX

tându-ve, vol locuitoril teranI, si scoteniA din inimele vestre tete pirerile
cunoscendA buna economie ce facemA pentru ale vestre usurinte, si
fitl dar urmitorl poruncilorA ce v'am scrisa, de a ve apuca ca silinti si ye faceti
seminiturl de bucate indestulti, pentru binele i folosulti vostru ca si ve faceti
alisverisulti, si ve elstigatl ca si se afie si..la we-o intempiare de trebuinti
a imperitescilorti porund zacherea, ca nisce raele credinciosl i supusi ce suntet1
ELI pre puterniceI ImperitiI; se, nu gisitl Insi pricing cel lenes1 de =Inca, ca este
vremea acesta i si remilnetl nil de ariturl, pentru cA unif ca acela, ca nisce
lenesI, vorA fi al vini. Deosebitti poruncimA d-v6stri boïerilorìí i boerinasiloril,
ca pirisindu-ve de cele trecute, si avetl fiesce-care durerea i grija ce se cade
pentru mal micil vostri, ca vremea nu este de interesurl, ci dupe cum nol grijimA
de odihna si buna petrecerea vestrA, asIa i voI ca maI micil vostri si vO purtatl
ca lubire de 6menI i ca dragoste, ca si putetI aye pre Dumnegeti de pug,
de ajutorA intru tóte. Acestea poruncimti de obste si si avem respunsti dela totl
ci at auitü i atI intelesA poruncile nestre, iscilindu-v6 in dosulti acestel
preotil, pfircilabl i sitenl» (1). 1787, Septembre 5.

Aceste cartl deschise catra egumenl, epitropl de mònastirl, pro-

topopl, preop, diaconl, boeri, boerenasl, si la toil locuitoril de obste,
ai fost trimise pre ldnga 17 aril legate, cu aceIas1 data, pitace catra
ispravnicl, poruncindu-le sa citésca proclamaIiunea de mal susii in
tòte orasele i satele sa indemne pre 16ranl sa faca semanaturT.
Partida rusésca se agita in téra. De sigurk mal cu séma in
inclinarile pentru muscall erati marl. AustriaciI Ana num6rati
partisanY in boerime.
In 22 Septembrie, 1787, Mavrogheni, ca s. impedice pre cAlu-
gad de a propaga prin sate afectiunea pentru muscall, 16, sub pretexta
de religiune, dispositiunea, ca nid unü alugaril sa nu mal pát5, esi
dela mònastire si sa nu se amestece cu norodula de c5bs1e
Cu ceit vial vertosli acuma in acéstii vreme delicatii». DomnitorulA ordoni
o prealabili catagrafie a cAlugiriloril : de unde e fe-care ? pimenteanii sea
streinA ? omA sciutti i cunoscutti egumenului, see. starituluI?
Dupi acésti catagrafie si nu se mal primésci pre nimen6 qi cilugiril cata-
grafiati si nu mal albA vole a esi afari din menistire, firi de trebuinti, in care
casil sA albe, adeverinti iscälitA si adeveriti dela menistire, indicAndii numele
trimisulul si scoposulA i ilele Cate are a zabovi afar/.
CiluggrulA care are asemen6 certificatti, sA mérgi dreptil &dal la ispravnicI,
earl cercetându-i qi gisindti cA nu sunt ipochimene schimbate i adeverinte min-
cip6se1 va ingidui cAlugiruluI si mérgi la trébi.
In acestil sens& a scris4 porund la ispravnicl (2).
Cod. No. XVII, fila 225.
Cod. No. XVII, fila 280 yerso, 17 aril desehise eAlri eiumenI, starell vi episeopl,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOBÙ 105

XXT.

Eneichip V aceirescu. .Pregâtirl noue ale lui Mavrogheni.

Dintre boeril ceÏ mal rnarcantl al tèrel Muntenesd de pe timpul a careI
istorie o facem, este neindoios, Enache Vachrescu. Ii alaturam portretul.
Despre originea acestel vechl familil, fie legendara, fie istorica. ne-am
ompatti in anterilirele volume si vora mal grai In anexa la acésta pagina.
De sigurtl am fi Mlle multamin sa pastraran lui Enache Vadi-
rescu aureola de glorie cu care ni-16 an prezentatil /Gana asta-ql
scriitoril carl s'ati ocupatti de densuln, scriitorI ca Fotino i Odobescu (1).
dar istoria are alta misiune decat de a crea in modti nedocumentatn
Òrnenl marl si era
Facemn decl istorie, cand curmarati siruln legendeI, arétandn pre
Enache Vactirescu ceea ce in adevérn a fostn.
Negresitn, scaderile ce am constatatti i avem a constata in
faptele lui ati in parte explicatiunea, déca nu scuza, mn mijlocul4
socialiti in care s'a nasculti, a traitti si a faptuitn. Orl cat s'ar con-
stata in Enache Vachrescu o natura mal de elita si o cultura mal
deosebita decat a boIerilorti contimporanl cu elü, dênsuln e membrulti
unel societatl date si faptele lul in cea mal mare parte nu-ln despartti
de foal de acea societate.
Asla véguramti pre Enache Vacarescu criticandti numirea ca
Domnti a luI Nicolae Mavrogheni pentru ca nu era dintre fanarioll
pur sang, pentru ca nu scia grecesce i pentru ca era de origine
obscura. Ce altri imputa lul Mavrogheni i insil fanariotil din Con-
stantinopole ? Care alte simturI avean boleril cel mal Instrèinall de
ér6, si mal inconscientl de Romanismti ?
Apol cand Austria aliata cu Rusia an format(' prolectulti de all
imparti tenle romane, ce pornire afla istoriculn In sufletuln luI Enache
Vaarescu de natura a ni-ln arka cä cerca macarn sa. salve Ora sa
de acésta impartire ?
Singurn numal Mavrogheni-Voda ja initiativa apèrarel 161.0 si
pentru acésta, prin nizanaulti ce amn adusti indaratn, reorganiséza

(1) IreOT in anexa dela acéstii pagini ce a serial d Odobescu despre Enache Vadrescu
in Tesauril II, pag. 293. VW ,Revista RomAnre, anulii I, articolulii d-luT Odoboscu,

www.dacoromanica.ro
106 V. A. URECHIX

ostirea si In m6surile posibile cauta sa o inmultésca. Ama vèclutti

deja opositiunea ce vrednicula Domnitorti intampinä in acésta dela
boierI si el-Aar dela Enache VAcarescu.
In restula anuluI 1787, Mavrogheni se ocupa cu reorganisarea
ostird. Enache Vacarescu nu Incuviintéza procederea 'III Mavrogheni
ca sa adune óste. De unde avea vre-o 5--6 mil de ámenI, Mavro-
gheni in6. sa ridice numèrula ostirel preste 20 mil. In ostirea sa
Mavrogheni primesce si turd. Vacarescu (ice, a Mavrogherfi dandil
lefurI cate 10 lel pre lunä" de calaretl, cate 7 de pedestrad, turciI
carI dela Sultanulti ca ostad nu primeati asemenea left, venira multi
sa Mire In ástea Domnitorulul muntenescil spre a profita de ase-
mené lefl (1). Vacarescu descuviinta asemené procedare, care o gasia
in paguba ostireI turcescl....
Mavrogheni, ca sa se faca bine vèclutti la Constantinopole, nu
primi plat& pentru zaherelele si cherestelele date Turciel in 1787. Si
acésta fapta o desaprobä Vacarescu, «ca si cum Impëratia, cand ar
fi vrutti sa le Ié din téra fära plata, nu ar fi pututti fi, ca fi, cum
nu ar fi fostA téra a Imp6ratului».
Déca contra cIudateI parer' a lul Vacarescu, Mavrogheni daruia
turcilorti proviziunl, nu mal pupal energiculti Domnitoril punea stray
la Dunare, spre apèrarea tèrel de °still neregulate si chIar pentru
a impedica trecerea de turd, cu titlu de comerciantI In téra, acésta
conform tractatelorti antericire, de care deja ne-am ocupatti.

La ocasiunea serbatorilorti Craciunulul din 1787 N. Mavrogheni,

adreséza tèrel a doua proclamatiune, in care, din nog, se declara
credinciost alti Sultanulul Hamit si indémna téra ca sa faca ca si
ehl. Mavrogheni promite tèrel apérare buna de invacpunI dusmane ;
ela spera a «obladui (pre locuitoril tèreI) pana in sfirsittl feritI, dupa
pofta inimeI mete si dupa durerea ce avem pentru vol ceI credinciod
si supusI raele si tèrel Domniel mele, dupa cum si vedeti in fapta
grija nástra ce avem asupra tèreI, ca pentru a vòstra odihna si
ocrotire, ca sa nu patimiti cele ce patimescil altiI, cu cheltuelI grele
tinemti ostad si facema felurI de mijIlice, vérsandti hasnalele nelstre

(I) VelI Tes. II, pag. 294.

www.dacoromanica.ro
 "STOMA R0241N11.0110 107

pentru a tèrel paza i odihna». Domnitorulti adaoga a dice, ca si

se va pune In fruntea acestorti ostasl si va merge In contra neami-
ciloril, ea sa asigure linistea locuitorilora.
Acésta proclamatiune o da Mavrogheni dupa ce primesce dela
Constantinopole firmanurl, carT li dadeatI mart puterI In Ora si cad
mal autorizaa a Impedica trecerea prin Muntenia de ostirl
chlar turcesci. Negresial, Mavrogheni pre cand Ana Austria nu de-
clarase rèsbolti TurcieT incredintasa pre Porta, ca elii cu ostirea
sa va apéra Muntenia si ca decT nu este trebuinta de a intra in ea
ostiri turcescl anume. Acésta convenía Portel, care Isl duc6
puterea spre Bugeac si Moldova. Poruncile dela Porta, ca otirÏ tur-
cescI sa nu tréca in Muntenia se citira pe la táte serhaturile de pre
marginea Dunarel, cum afirma Insasl proelamarea lui N. Mavrogheni,
dela 25 Decembre 1787 (1) :

Apeli la Ore't de silrlAtor,

«Cuviosiloril archimandiip, egumenilorti i epitropiloril dela sfintele

stirl i mitoce, molitfelorii véstre protopopl, preotilorg ì diaconl, d-lortl v6stre
boerilorg i boerinasilorg, polcovnicilorg, zabitilorg, capitanilorii, buluc-basilorti si
neferi i breslasileril i negutatrailoril, orasanilorti de prin tergurl i orase, sluji-
torilorg i voué parealabilorti, sindiilord i tuturorii locuitorilorg catl sunteti
locuitorl în judetul, . . . de obste vé facemil domnia mé in seire, ca apro-
piindu-se acum sérbatorile sfantel. naseerI §i a sfantulul a Domnultil Ditinuedett-
luI nostru Must]. Christost, nu amti lipsitil, dupa iubirea de 6menl ce din
fire este la nol i dupa dragostea care avernti catre vol, suptisil nostril* eel
credinciosI, cafi suntetI de la Dumnedeti IncredintatI sub a n6stra obladuire,
a vé trimete printr'aceste cliff domnescile nóstre blagoslovenil, bine euvéntandu-
vé ca sa,vO invrednicésca Dumnedeti a praznui acestea sfinte sérbatorl, acum,
la mild si la mult1 anl cu bucurie. Pe tang care aceste blagosloveniI, vé
&ling i deosebitele Domnescile n6stre Incredintarl si nadajd1 de bucurie, ea
dupa neadormita grija ce avemtl pentru totl supusil nostril spre a petrece in
qilele Domniel mele feriti de téte relele, nu vomil lipsi, preening na am lipsitg
a griji si a gasi mijléce Intfacésta vreme de résboI, pentru ocrotirea vóstra
insine ne vomit' jertii pentru mantuirea si scaparea v6stra dintru orl ce primejdie,
ca unti pastord cu grija de oile sale, ca sA împlinimú euvéntult1 Ante' evan-
ghelil. ea cpastorulil celg bung sufietulii 41 pune pentru olv; de care avemil na-
dejde la mila marelul Dumnedeil si a pl.() curateI maice a sfiutiei sale, si la
ajutorulii sfinOlorti angerl, ca in urma dupa acestea tOte ;Tell avea mare bucurie
ei mare manglere toti de obste; ce dar* fara de a vé desnadajdui la vre unil
testar pentru acésta curgat6re vreme a résboiulul, fig veselI si nu vé parasitl

tu anexa purtarea Inl Enache Vkarescu i la acésta ecasiune,

www.dacoromanica.ro
108 V. A. Vann-a

alisverisurile v6stre i munca caselorti v6stre i facetl ragaciunl nelncetatfi. catre

milostivalfi Dumnedeil pentru viata i biruinta Devletulul a prea puterniculul
nostru Imperatii Sult. Hamit, i pentru téra acésta si pentru buna starea Dom-
niel mele, ca sg ne ajute a vg °bikini pan In sfarsittl, feritI dupg pohta inimel
mole 0 dupa durerea ce avemti pentru vol eel credinciql i supusl raele al tgril
Domniel mele, dupg, cumil i vedetl la fapta grija n6stra ce avemil asupra
ca pentra a v6stra odihna i ocrotire, ca sa nu patimitl cele ce patimescù alp,
ca cheltueli grelo inema osta0 i facemil felurl de mijl6ce, vfirsandii hasnelele
n6stre pentru a tfirel paz g odihna, cu care ostasi i insine suntemd gata, ca
neadormire i fará odihn 4iva i n6ptea, ca sg saiimii in orl In ce ceas ar
fi tTebuinta a ne porni spre a supu0lord locuitorl ai Domnid mole apgrare de
orI-ce Impotrivire. De care iat i acum scriindil la pré 'Malta Pórta i faandfi
rugaciune pentra al vostra repau3ii, prin ajutorult1 lul Damneder' ne aù sositii
luminatele Imp5rAtescI firmanurl, intru care coprinde a nu mat cuteza nimenl din
ostasi a mal trece prin Domnésca nóstra téra. Dupa caro trimitêndti sureturI
adeca copil pe la tóte serhaturile, Intru audulfi tuturorfi. Ci darfi
In vreme ce proa bine scitI i ai auditfi. ca Domnia astra pang a nu ne veni
acestea ImpgratescI porunci, ne am silitii In tot chipulfi a vg ocroti de bite cate
ail fost prin putinta, ca unii Domnii i parinte de obste. ce ne arnii aflatii téril
acestea, ca catil mai vêrtosii acumil, dupg, primirea Impgatescilor firmanurl, uu
vomil lasa mijiocü catil de putin a ne sili spre a v6stra ocrotire i aptirare
rugarml pro bunulfi Dumnedel a bine-voi si a ne ajuta, spre deplina sfivêrsire
A poruncilorti firmanuri invrednicindu-vé si pe vol. a prgsnui sfanta nascere, santul
botezii al DomnuluI nostru Jsusii Christost, scum i acestil viitorii an mil a
petrece prin blagoslovenia sfintulul Vasile Intra fericire, ca sanatate, ca Indestu-
lare de bunurl, de rusumaturl i ali§verisurile v6stre i ca pacea cea de obste
dorit6re (1)». 1787, Decembre 23.

XXII.

Proclanteiri noue. Garnizone.

Cu bile asigurärtle ce dadé Domnitorula in asemene proclama-
liuni, carl se qiceati ccaitl de parigorie», spalina se lälia in léra,
intretinutA cu imprastierea intentionata de felt) de felt/ de vestl, de
cAtra cel call nu puteatl suferi pre N. Mavrogheni. PartizaniI mu-
ba i aI Austriei, nu lipseati de a agita spiritele. VodA numia
pre acestia «facètorI de rele i farmaon i vrAjmasI al patrieI lor».
Eatà o noua proclamare a luI N. Mavrogheni dela 29 Decembre
1787, catrd locuitora Bucuresciloril :
cFiindti-cg ne-am Insciintattl Domnia mé, ca uniI din fac'étoril de rolo
farmazonf, ail semfinatil multe felurl de vorbe neadevérate spre spar= norodulul,

(1) Cod. XVII, Arch, Stet., fila 248 verso,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMI1qILOR6 169

ca gil faca cele dupa obicel'ula lora rele gandurl, poruncimfi. d-tale (lui Aya)
sa incredinted pe totl de obste, ca sa Detréel In Huiste si ara dé frica de orI-ce,
negutatorindu-se fara, de Indoial i bucurie, nedandfi creq26mêntil la halturile celorfi
semanatorl de vorbe mincin6se, ce niel prin mintea cul-vasI trebue sa tréca, cäci Domnia
mé, ca ajutorul lul Dumneleil, in 4ilele nóstre avem purtare de grija, ca priveghere
pentru siguranta i repausulii domnesculul nostru orad Bucuresel si a t6tel tarl
pana Inteatat cat i 'n'ata n6stra o punemfi in primejdie cand va fi trebuinta
pentru savêrsita paz a a totfi norodulul DomnieI mele. DecI fiindil si vol locui-
toriloriil din orasulfi. DomnieI mele BucureseI, bine incrediqatl pentru linistea
neclintirea v6stra, nu trebue sa datI ascultare la vorbele celor fac6torl de role
vrajmasl .patriel lortl, pre care unil ca aula dovedindu-1 i primléndu-i, îi vom
pedepsi spre pilda altora, niel sa punet1 in gandü vre uml lucra asemené ca acela
ce s'a intemplatù in rasbolfi trecutil, din pricina vrasmasiloril patrieI,
pentru a Bol, precumfi jicemú, ca ajutorula luT. Dumneciefi si a pré curatel
Malee! Séle, vé" vomil pazi de orl-ce impotrivire a vrasmasiloril si facgtorilortl
de rele i veVi fi intru o liniste i odihna» (1).

NoutAtile cii intentiune imprastia te de catra neamicil lul N. Ala-

vrogheni, nu bite eraa neintemeiate, ci, in tota casula, multe luate
din jurnalele austriace, carI anca' strébateaa in tea la 1787. Insusl
Domnitorula primesce asemené jurnale. In condica dela Arh. Stat.
No. XVII, fila 241, este una pitaca clara. Paharn. «secretara», ordo-
nandu-1 sg, tramita' tgazeturile din leittntra, la d-lut Postelnic4
Jianto (2).

Indata dupa proclamatiunile din linea luI Decembre 1787, Ma-

vrogheni si tramite ostasI de ai sel, douè companil de nefer1, sub
capitaniI Dumbrava i Balcul, la Oltenita, ca in intelegere cu Sali-Aga,
dela Minare, sa opresca trecerea de Turd in Ora (3). Asemené in
Decembre 29, anula 1787, «s'en -randuita la Chitila lu llfov, Achmed
Brat Cheles Ozman Ghizler Aga, ea 30 de neferi pentra paza dru-
mului ce urinézh' pre la numitula loca, ca niel de aid afara s'a nu
lase niscal-va neferi se jasa, nid de M'ara sa vie aid, fa'ra de po-

Cod. No. XVII, fila 249.

Pitaculu e din 5 Noembrie, 1787.
1787, Decembrie 31, s'au scristi porcuno gozpotle critrI Dumbrava i BaTcul, capitana
ea s se scede din pretina cu neferit lorti sti mtrgrt la Oltenita lâ,id d-lul Sali-Aga ca sit fie
de paz.
Cod. No. XVII, fila 249 verso.

www.dacoromanica.ro
Ho V. A. tliincriii

runca M. Séle. Pentru care s'aa scristi poruncl ispravnicilorti de Ilfov

ca s& ingrijésca pentru conacula lora, de mancarea lora si a cailora
lora, a li se da cu plata dela dénsil» (1).

XXII.

Resbelulii Ø Visteria. Satarale. Boerii !

Cu inceputula anuluT 1788, N. Mavrogheni este silita s& iée

mèsurl mal violente, unele spre a avé mijlòce cu care sa faca i sa
intretin& 6stea sa, si altele contra boierimel din partidele rusésc&
nem
Dionisie Eclesiarcul cice, ca Mavrogheni arunca csatarale pre bo-
Terii marl si micT si pre cumpanil, si pre tot! breslasiT, si pre rufeturT».
Ca sa inmultésca clasa dela care puté s& iée tsatarale, (cad dela
tèranl nu lua apr6pe nimica), Mavrogheni a recursa, cum végurama,
la ciudata mèsura, de a boeri pre ori-cine voia SA platésca darea
caftanului i chTar de a impune caftanula de boerie tuturora celora'
ce scié c& pota sa-la platésca.
Pe de o parte Mavrogheni facé boleri nuoi, pe de alta lua, la
inceputula anului 1788, mésuri violente contra celor vechT, pre earl
îl banuia cà sunt in corespondent& cu muscaliT si cu austriacil.
De alt-mintrelea boerimea vechia. fara de a escepta nici chIar
pre Enache Vacarescu, era Mt& infectata de eel(' maY mizerabila
fanariotisma, infectiune contractat& prin o aprópe secular& conve-
nire cu grecii din Fanara. Caracterula fanariota este manifesta In
cele mal multe din actele boierimei. VedetT cum descrise pre bolerl,
turcitula Selim (Anastase), la o recepliune la curtea domnéscii:
«Intraia in sala de audientd,... mé puseia cu gala modestie in
parte cé mal retrasA a apartamentului... in cat o céta numeròsd de
curtezanT ce sta In mijlocula We, spre a atrage &Me privirele
alü clirorti aerú, costuma i maniere, anuntaa pretentiuni malte, abé
mè zarira cà mè aflama i ea acolo .... (2). Cand intr& Mavrogheni

Cod. No. XVII, fila 249.

,,RomAnnlil" din 1861, pag. 26, foileton.

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA lioxImoier

In sala: «Fie-care din el se muncia sa tréca cu cate-va degete mal

inainte de burta vecinuluT
Primitü cu dispretg, cu batjocura chiar de bolerT, pre cand
ancâ nu-sl declinase titlurile inaintea luT Voda, vedeti pre acel boTerT
slugarnicl, cum se indésa In jurulg 14 in urma audienteT ce 'T-a
acordatg Domnitorulg: «Cand aparul din nog scrie Anastase,
In cerculg aspirantilord la audienta Domnului, nu mal era nicl unul
care sa nu se pregatesca a viri Cate o indirecta observatiune desti-
nata a-T inlesni calea de a se adresa apoi de-a dreptulg catra per-
sdna mea. Acelii ce la intrarea mea se facuse a nu aude salu tarea
ce-i adresasemg, acum spuné catra altiT, ca dintfung frigg mare s'ar
fi pomenitg de o data cu o asurgire fdrte superatáre ; celg ce-ml
risese cu hohotil in fata, spuné acum ca.', din Ore-carT supérarT cas-
nice, i tulburatg mintile, astg-felil in cat a rémasti zanaticg ; lar
catg pentru cela care mè atacase de-a-dreptulg prin cuvintele séle,
spuné câ elg oil de cate orT vede cate un g streing de o mare in-
semnatate, doritorg de a sta incognito, elg isi cumisce datoria sa
de a-1 veni inteajutorg, cu ori-ce chipg, nascocindil cate ung mijlocg
ingeniosg spre acestil sfirsitg».
«Fie-care aruncandu-mI astg-felg mica sa frasa de indreptare,
se facura in urma, ca sun!, in mirare a me aflu asa de apriipe de
densiT, si incepura a me saluta cu chipulg celg mal gratiosg, i vor-
toti vrura sa me incredinteze prin tonulg celg mal de
sluget plecatei
Deca cu ung veneticg abé sositg la curtea lui Mavrogheni, se
'Arta asia boeriT, care era purtarea tort' fata Cu Mavrogheni, páte
orl-cine a-si inchipui. Mavrogheni insusi scie, ca boeriT odata esiti dela
curte il numeag «Cumplita ca Alerone riula Iadurilorú Ø
b1án4itiì ca Satana» (1).
Sciindg bine in re stinut ilg aveati boeriI, Mavrogheni, pe data
ce intelege, ca Austria nu va intarqia de a declara resboig si ea, se
otarésce sa faca imposibila tra'darea boerésca. De aceea lé mesura
de a tramite preste Dunare sa stée, sub privegherea turciloril, pre
multi boeri. lnsusi En. Vacarescu clice ca : vecjendg ca s'a in-

(1) Românulii", 1861, pag. 30.

www.dacoromanica.ro
 V. A. ORECHL1

ceputa una résboIti ca acesta, i obladuitora iérel nóstre este Mavro-

ni, m'am prostita de dregatoria ce aveam, pentru ca sA nu fia ame-
stecata in faptele mal susil numitului, flinda de tota netrebnice ...» (1).
Dar care netrebnice fapte if imputa En. Vacdrescu ?
CA ti-a intrata o idee: sti se facä sesaskier i acésta a o
catortosi, ati gasita mijloca...*
A se face comandantula ostirilorti si a al-Ara Muntenia contra
invaqiunilora era o fapta netrebnica.' ?.... cat de josti era simtula
demnitatel si ala lubirel patriel in &Tar suflete nobile ca aid luI
En. VAcArescu!... Acesta, vequrama, cä sfa'tuia pre Domna mArgi-
nésca activitatea domnésca intru a servi ostirilorti turcescl
Pre cand romeinula Vacalescu nu avé credinta. in valálrea ostasului ro-
mana, acésta crediniA o avu strèinula Mavrogheni; ela crequ in ea si
istoricula romana nepartinitora, nu pote sa nu-la onoreze pentru ase-
mené fapta. Apol a 11 seraskier era nu numal afacere de mandrie,
ci i mijlocula unica de a protege téra chIar contra ostirilora amice
ale Turcilorti.
Vachrescu mal adaoga intre faptele netrebnice ale lul Mavro-
gheni i aceea cä a tprädatu ì jãftitú téra» (2).
Apoi sa ascultania ce réspunde N. Mavrogheni la asemené acu-
zare : Spune-ml (slice ela lul Selim) cum este cu putinta farä bani
sa respinga o invaqiune i sä mè mentia si ea la putere ? Déca nu
voia aduna sumele necesare pentru a face soldall si a intreline o
áste, austriacil vor intra preste o luna de qile In Bucuresci, i déca
nu voia porni mud' ca pana acuma daruri i peschesuri lui Capitana-
Pala, Marelui Vizira i Sultanulul, mé vola vedé destituita pana la
anula'. Lora' dar trebue sa se impute rapirile mele, cad de asl
generosti i milostiva, m'ar acusa de acésta ca de o crimA. Cat
pentru asprimea mea, pentru ce gandescI ca, a facuta POrta in fa-
vOrea mea o escepliune, far& exemplu !Ana astaqi, in regulele sale
obiclnuite ? Pentru ce gandescl ca mi s'a acord ata tota de o data
rangulti de serasckiart turcesca i prerogativele unui hospodara
crestina ? Pentru ce 'mi-a data ea comanda mal multorti mil de

Tesarii, t. II, pag. 274.

TesaurO, II, pag. 294.

www.dacoromanica.ro
 11:M0R/A ROHLTILORO 113

soldatl musulmani ? Nu mi le-a datiI Ore pentru a me pune in stare

de a inlatura printr'o tarie esceptionala tóte pericolele ce amenintati
Ora acésta? Asia dar cand in positiunea rara in care mè purie na-
Scerea mé, intr'una din inSulele grecesci, calitatea mé de supusti aid
until principe mahometanti si religiunea grecésca ce profeseza,
pre grecl cä mè urescti ca pre unti trantorti venitti de aiurea, pre
roman' ca favoriza intfascunsa pre austriad si pre musulmanI ea
me despretuesca ca pre unti ghiarti i raia, si ca totl acestia se
unescti spre resturnarea me; cand végil ca trebue sa mé apérti de
gelozia celul antéig, de viclenia celui a1i doilea si de fanatismulti
celuI de alti treilea; cand sciti cà blandea s'ar lua dreptti slabiclune
n'ar aduce decat imbarbatarea cutezantel lor, i ar grabi caderea
mea; in sfìritü cand nu-mi potti ascunde, a ruina mé ar atrage
chlar ruina tèrel mele, nu e Ore de a mé datorie sa preintampinù
prin o apesare extraordinara nisce elemente ce sunt gata a isbucni?
Trebue Ore sa mè oprescti inaintea minutiáselord forme ale legel, in
locil de a avé recursa la o dreptate grabnica, pentru a lega ma-
nile omului banuitil, a paraliza pre vinqètorti si a perde pre cri-
minalti?» (1).
in adevéril N. Mavrogheni, care suferise inainte de declararea
resboluluI, chIar si in sinulti Divanului, boieri pre carl il scié in re-
latiunl cu Rusia si cu Austria, in lama anilorti 1787-88, se vede
silita cum mal susti spuseramti cparalizeze», surghiunindu-I
din téra in Turcia. Unil din eI, insusl En. Vacarescu, se trasera de
buna vole din téra. Dupa ce in Ianuarie 1788, intrarea AustrieI in
résboIti nu mal puté-fi necunoscuta, de Ore ce_ si luI Mavrogheni veni
carte dela generalulti austriacti din Sibiti, «de propoveduire resbo-
lulub (2), Vacarescu (lice «cä neputéndti mal suferti si mal
vértossü teméndu-nie sa nu-mi arunce vre-o näpaste, precumil a
aruncatti la multi nevinovatl (?) ca sa-1 jäluésca, si la multi pre
carl avé pisma, cad if surghiunea cu cartea lul la cetatea Giurgiulul,
I-am arètatti ca nu pota inteaceste vreml (?) ca sa écit'i aid in téra,
temendu-mé de cele impotriva, si am cerutti sa-mI dé vole sa mere'

Rominulu", 1861, pag. 30.

Cronica otom de En. VitcArescu. Tesaurd, t. II, pag. 294.
raffia Ronidnitorel de V. A. Urechid. 8*

www.dacoromanica.ro
444 A. UREcm.1

la Tarigradtí cu casa mé, mal vértosil e. socia mé era tarigradéncb(1).

Marea influintä de care En. VacArescu se bucura in lérä Il impusese
atentiuneI luí N. Mavrogheni (2). Turcitulti Selim ark&c Mavrogheni

Socia a doua a luI Enaclre VAcArescu era Elena Caragea, filca terzimanulul Iordache
Caragea. Veq11 Tes. II, pag. 288.
Pela domnia luí Brancoveanu Inc6ce, pe totti anuld sporisa buna vada a
Vacarescilor in Ora. Uciderea impreuna cu voda Brancoveanul a Clucerulul Enachita
Vicarescu nu putind contibui la acésta. Am aratatil, In anteri6rele volume, ale serid
1700-1774, cum dup. Clucerul Enachita remasera 4 fiI : Constantin, Barbu, Bada
si Stefan. Dintre acestia, Stefan fu cel maI invatat i mal bagata in gala. Insurata
cu Catinca Donea, Stefan fu tatal lul Enache Vacarescu, de care e vorba mal susg.
Opositiunea ce Acura Vacarescil Domnilorti, i maT alesti lul Racovita Gehan;
aùcasunata. pe de o parte multe neajunsurl acestel familiI, dar de aci si marea
el popularitate. Stefan Vacarescu si Barba furl otravitI din ordinuhl luí C. Ra-
covita, la marea indignare a éreí muntenescl. Acésta spori i maI
stima tareI pentru Vacarescl i Dodd Domnd Alexandra Scarlat Ghica socoti a
face placere t6rel, purtandu-s1 atentiunea i buna vointa cum va4uramil
asupra urmasalui luI Stefan Vacarescu. La 1767 acestd Domnitord chlarnd la
visterie pre Enache Vacarescu. D'atuncI Incepu cariera straucitl a luI Enache
Vacarescu. N'avem a reveni aci asupra faptelord la care a luatii parte phi cand
Mavrogheni facu din eld pro unuld din cel maT InsemnatT bolerl al Divanulul
sad. Sub Al. Ipsilante, mare si tare, Enache Vacarescu, nibusi miscarea nationald
a bolerulai Candescu. and fugira In Ardéld cel doul fil al luí Al. Ipsilant,
&ache Vacaresca i cu aIií cum nararamd mérsera OBI la Viena sa
reclame estradarea beizaclelelord. Acolo Enache VAcarescu lua gustahl luxuluT,
alti fastuluI si ald pompel, de care atatd abuza apol, relatorsil in téra. Bogatiile
1111 i buna opiniune in care liti aveil contimporanil, liti impusera i lul N. Ca-
ragea, urmatorulul Dommd dupa Ipsilante. Acesta IL fact' chiar si ginere la 1783.
Sarta buna nu parasi pre bogatuld si influentele Enache Vacarescu niel sub M.
Sutzu, ald carala fu visterniculd mare. Déca M. Sutzu era acusatd ca pra ju-
mulise gafca do téra, 6re nu are vina si marele crezusü air]. bolerimel muntene,
Enache Vacarescu ? D. Al. Odobeseu in biografla Vacarescilorti (1), ne aréta pro
Enache Vacaresca continuandd In slujba de visternicd ald lul M. Sutzu pana la
film DomnieT. A.césta resulta si din cele ce spune InsusT Vacarescu (2). TotusT
Selim (3), martord demml de credinta, 4ice ca Mavrogheni ea desgropatü pre
Vdclirescu .... din retragerea in care tràia, ne venindil pe la Curte». Credem
ca acésta insemnéza, cd dupa mazilirea luT M. Sutul, ne remanêndd caTmacamd
t6rel Enache Vacirascu, elù, omd f6rte mandru i ambitiosii, se simti ofensatil
si so retrasa la mosie anti momentl Din acasta retragere liti sc6s1 inteligentuhl
Mavrogheni faca mal ântêiú vornia (4).

Revista Rornan5, t. I, 1863, pag. 512.

Tesaurti de Papiil, t. II, pag. 512.
Turcitula Anastasia.
VeOT In anexA detaliile biografid lul Enache Victirescu.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 115

«a aflatti mijloculd (indata dup. suirea sa pe trontí), sa desgrópe

pre Vacarescu, «Crezusa alii boierilortl», din retragerea in care traia,
ne venindti pre la curte... arótandu-I ca interesele Orel cert1 ca
sa ocupe unt postti eminenta....» (1). Vacarescu fu ant6ia vornicti
mare, apol visternicti Cum de se lépada de asemené posturi ?
Este Ore tocmat patrioticti ceea ce facea acesta mare boera romanil?
N. Mavrogheni, care nu puté, desteptil cum era, sa nu cunósca
fundulti inimel lut Vacarescu, i eta ins4 «pohtia» ca Vacarescu sa
nu mal stée in téra, decat nu gasia uti1 sä mérga acolo, la Con-
stantinopole, ci peste Dunare, la unti serhatti tunde-mi facu scrie
Vacarescu provlima ca sa mé dual pentru ca sa nu céra
altit s. mérga la Tarigrad». Voda permise lut Vacarescu, care primi
sa mérga la Nicopole, de unde apot salt tramita casa la Constan-
tinopole, lar elii sa se intórca indaratti.
Impreuna cu Vacarescu, Voda scóte din léra tramite sub
priveghere, la Nicopole, pre altt hoed: pre Vorn. D. Racovita, Vorn. Man.
Cretulescu, Banul Necolae Brancoveanul, Logof. C. Ghica, Clucerula
D. Falcoianu, Stolnicula Alex. Farfara. Deja, mal din nainte erati tra-
miV la Nicopole tret holed: Vorn. Enache Moruz, Logof. Scarlat Ghica
0 Pah. Tudorache Iuliano (2).
Despre aceste desterarl a unora din botert, sub N. Mavrogheni,
scrie i cronica lut Hristache :

. . . CA intrasi 'n bAnulalA,

Dapti. a lul socotélA,
SA nu fuga cine-va
La vrAjmasù care cumva,
Séfi si facti cearsitlicurl
S'alte multe haiticurl,
Cu earl sunt obicInuitl
De le fad' in resmeritl;
Care acé bAnulali
O avé fr 'ndolalA,
Dupl vremile intêmplArd,
Mal mural pre boIeril
Ca eel ce Bunt mal semetI
Si la t6te mal istetl;

Romanule, 1861, pag. 23.

Tesaurd II, pag. 295.

www.dacoromanica.ro
146 It. A. 1.1itscsil

Pentru ca, cum ma' trecu,

Nu qciii ce i se paru
Pre boIeril Filipescl
li surghiuni din Bucuresd
Cu felarl de cazne multe
Tocmal inteunil Oda de munte...» (1).

Filipescilor le confisca Mavrogheni averea, ca tradb,torl.

Totil asemenó facu cu averea CluceruluI Campineanu, care fugi
In Austria (2).
Asemené facu i Spatarulul Iancu Magureanul (3).
Dui:4 cronica lul Hris tache, surghiunirea boIerilora In Tu.rcia
a decis'o Mavrogheni, numai In urma fugeT In Austria a lui Campi-
neanu i Magureanu :
eVoda cum fécju a0a
'ncepura a se cara
Cate unulii cate unult,
Numal lasa pre nici
porni 'n téra turcésea
Ca al maI necajésca» (4).

Dionisie Eclesiarcul anca scrie, ca N. Mavrogheni, pe cat era

milostivil i buml asupra supu01orti sèl, pe alga «era asupra bole-
«Mora cumplitti prada de fie-ce vina i anca déca sla inceputti
icresmerita, a surghiunitti pre totI boleril ce mall din BucurescI
«pre ce1 din Craiova in téra Turcésca, prin cetatI, cu mare paza, ca
fsa. nu OM face corespondente cu nemtil séü cu musealiT,
«paze i la Mitropoltta i la Episcopl» (5).

Cu asemené boYerime, care tiné corespondente tradatóre cu nea-

micil tèrei, Ore N. Mavrogheni era tinutti sa amble cu dulcéta?
lata cine a scristi i Nita legenda, ca Mavrogheni era za-
natica, nebuntl!

BucIumulO, 1863, pag. 36.

Ved1 Hristache. Buciumuld, 1863, p. H.
Id. ibid.
BucIumuld, 1863, pag. 36.
Tesaurli, t. II, pag. 168.

www.dacoromanica.ro
 'STORM. ROMINILORti 117

Nu asia era opiniunea boierimel celeY de josti 0 a tèranilorti.

Cronicaruhl Hristache recunásce, ca Mavrogheni, in timpultil res-
meritei preída de averi pre boierii trA,datori:

«Adevikii, II cam prAda,

Dar nevoIa lil Indemna ;
Cum era sl odihnéscl
At'ata 6ste turcéscA ?
Si de-ar fi festil ung altil Denial
Ar mal fi scApatil venal. mil
Cu-atata mare-ootire
Ce cAluse pre creotinI?

Lipong, la aoIa amarti

Nu era bang zadart.
Oare n'al fi bucurosil
Pela m6rte sA fil ma. ?
SA nu dal pentru scApare
Si cAmaoa din spinare ?
VreI sA cjicl cA jAfula;
JAfula unde scia,
Pre care scia ca n'are
Nu-I maI fled supgrare...» (4).

00irea roman& Organizarea et

Datorti a se premuni in contra tradarilorti boierescl, lipsita de

halal, luptandti contra intrigilorti ce i se faceati la Constantinopole,
energiculii Domnitorti aduna 6ste cu o activitate preste WA lauda.
Pre cand unti boierti romana ca Enache Vacarescu sfatula pre Dom-
nitorti (ca in anii trecutl pre Domnitorula Carol, carula i se gicé sa
nu ié parte la resboiulù de peste Dunare), sa se lase de a face (tire
0 sa se marginésca a hrani pre a turciloril, streinulti Mavrogheni
reintocmi o0irea nationala 0.aduna bataliòne de seimeni 0 de lefegil
de bite némurile.

(3) Buclumulil, 1863, pag. 36.

www.dacoromanica.ro
118 Y. A. ITREcnii

Cu ce intusiasmti descrie i sa1ut6, cronicarulti poetti Pitarulti

Hristache, òstea romanésca !
eòste Incepu a stringe
Pentru vérsarea de singe;
Totl condoratil, cismariI,
Precupetil, earcIummil,
Osebitti romanI de téri
Ce-1 strInsese dup'afari.
Si le fiat baeracti
Dupa cum le-era pe placg,
Ficêndu-1 totù cete-cete
InarmatI Cu puscI pe spete
Randuindule i léfi
NumaI ca sa faci trébi,
lar pre romanil de téri
Ce-i strInsese dup'afari,
Dupi ce le ficu WA,
Ii mal puse la o trébi
Ca si Invete i mustra
Si scie si dé ca pupa.
Apol si stal sa privesel
Si cu dragti sa pomenescI,
De romanasil volnicl
Inciltall totit ca opincl!
Si te fi datil la o parte
SA vecjI regule curate...
Cat erail de drigilasI
niscutI a fi puscasl!
Se mira eine-1 vedea
Si la el gura cisca,
Ciel paré fostfi catane
De cand aù esitti din féle !
De asla mustri curati
Se totfi mira lumea
Cum mergé preste campie
Mandri i en veselie!
Grecii ca nisce migaff
Se mirafi de opincarl,
Caril de cand niscutfi
Pura 'n ochi nu ail' fédutti,
Pre earl II credeafi
Neslujindu-se cu eI,
Cad eI cand venlati In téri
Intrafi en omenI de-afari!
Bunl pentru ostisie
Nu credeal romanl si fie (1).

(1) Buclumulii, 1863, pag. 36.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtI 119

Numai in clasele mijlocil rètnasese inca intregti simula natio-

nalitga Hristache este representatorele acelor clase din care va esi
apol emenii revolvtiuneI dela 1821 si a tutorora miscarilorti nationale
urmatóre.

Choiseul scriindtit catra Montmorin nu graesce ins& cu mare intu-

siasmti despre ostirea improvisata de Mavrogheni la Bucurescl :
«Les Pachas de Bosnie et de Servie ont reçu l'ordre de se tenir
pr'èts A. marcher au premier mouvement de l'Empereur, mais la Mol-
davie et la Valachie sont toujours fort dégarnies. Mauroieni rassemble
a. Bukarest 5 ou 6 mille grecs qu'un déserteur allemand essaie de
faire manceuvrer, et il a pris pour commandant en chef de son ar-
tillerie un cordelier échappé de couvent français de Péra. Les troupes
commettent sur leur route des désordres affreux et la Porte reste
souvent sans nouvelles des frontières parceque ses propres courriers
sont dépouillés».

Este locultit sa aducemti aci «Ponturile pentru buna orinduiala

a cetef ostasesci, a slujitorilord din tòtà téra, din brésla spatarieI etc.»,
adeca organisatiunea data de N. Mavrogheni ostirel nationale. Eat&
aceste ponturi

Pentru slujitorimea ce se 414 intrurea in Bucurescl,

1) 4Pentru siimeni oranduimil Domnia mé ca sil fie 90 stégurI, precum ati

fostil din vechime. Stégull cell mare sil fie de liude 100 si 6 alte stégurl de
We 50. Acestia ca nisce slujitorl ce sunt pururea gata ca eau lorti spre orl-ce
tréba a tèril si pentru paza Carp. Domnescl, oranduimil Domnia mé léfa lul vel
capitaml de shmenl talerl 20; odo-basil cate talen l 2, ciausalul cate talen l 1.60,
stegarulul cate 1.30 0 pre fie-care siimenü ate talerl 1, fiind-ca este calaiime.
Asisderea pre fie-care capitanti cate talen l 6 si zapcii i slujitoril bnl, sil
léfa asemené ca 0 dela vel stég. acestia sil alba datorie a fi puraré gata ca call
ca In orl-ce vreme se vor porunci sil mérga undevag, fara de niel unti
de zabava, sil i purcéla; cand va fi vremea sil intre la radii, aceste stéguri sil
aibil datorie capitanil a intra ,cu totl slujitoril lorti fara de a nu avé niel o lipsa;
léfa sil aiba all o lua in fiesce-care patru lunl o data; adunandu-se In Curtea
Domnésca eu zapcii lorI sil aIba, lua léfa dela Visteria DomnieI mele, oran-
duindil sil li se dée i postavurile lord dupi vechluhl obicelti rosil, i capitaniloril
galbine si zapciilorl vercy ; ci In vreme ce I-al léfaqi postavurl i aunt seutiO,
al datorie fad oca-l-alta pod6ba a armelortl;

www.dacoromanica.ro
120 V. A. UitEcaiX

CéupluI spAtArescA, logof. spatIrescti, stegarulul, buciarcasulia i tram-

bitaOlorü le oranduimü tuturorA léfa precum se coprinde in catastihulA Visterid.
Asisderea mal oranduimil Domnia m6 aicl in BucurescI brésla spatarid samai
alba léfa dou'6 capitana de scutelnicI, carI sunt pentru paza foculif, si capitana
zapcii lorù, dreptti acea aft datorie, a fi nelipsitti unù st6gti pe fiesce-care
sëpt6mang, din cartea d-lul vel spatarA pentru a fi pururea gata la Intêmplat6rele
ianganurl ;
Amauta, fiindA-ca sunt i aceqtia trebuincIosl, am orandnitA Domnia m6
si fie patru stégurl cate lude 100 qi sa i6 léfa, si cu zapcii lorù dupa °randa-
Tala ce s'a faca% la Visterie;
Lefegii spatarescI i capitanescl, le-am lumultita Domnia mé numilrula
la stégurl sa fie mal mare, adeca de liude 150 stégulA spatarescti, de liude 100
stégulA capitanescil, pentru ca sa intre la randti, din destulii sa se póta ajutora
neavêndd léfa ; scutelnicil asemené, de vreme ce muncescA numal pe scutéla,
oranduimti Domnia mé optti stégurl de cate liude 50, pentru cad fiindil vechiti
obicell a sluji numaI pe scutéla, sa intre de randA ca s'épt6mana, carl sa fie
datorl a pazi strajile mahalalelorti i capitana 1°14 sa alba ali lua qi posta-
varile lorú. Capitana de podad sa fie nelips41 slujitorilorii dela paza marginel
podurilorA, intrandA stégalA jumètate pro fie-cAre s'éptlimana ;
Totl capitana de pre la capitaniile de pre da% i6 léfa 1011 cea
°raudal% dela Visterie In fiesce-care patru lunl o data; slujitorilonl sa se impli-
nésca dupti suma catastihului ce este pecetluitA la Visterie, ca sa se afie suma
Indestula, nelipsig pentru apgrarea marginilorti si a tgril;
Mezilgii sa alba sa-vi ié léfa dupa orandulala ce amil facutti Domni-
m6 prin testamentii;
Capitana' de slujitorl sa aIbA datorie sa pazésca marginea i plasa capi-
%niel séle, atat de 6menl rOi, catti si de totl cel ce veril trece pro la capitania
lul; sa bisciinteze pre d-lul vel spat. apururea de orl-ce se va intêmpla In plasa
capitaniel séle raleara de orI-ce pricina mica (1).

Din actulti de mal susil, resulta d. (5stea luI N. Mavrogheni era

compusa :
Din 90 de stégurl a cate 100 osta0, decl total 9.000 calarl
Din 6 stégurl de cate 50 300
2 capitanil de scutelnicl, ea pompierl.
4 stégurI de arnautY, a cate 100 lude 400
1 steagti de lefegil spatarescl 150
D 1 » » eapitanescl
» 100
8 stéguri de scutelnicT a cate 50 de stéguri pentru
a servi ca gardd nationald In °rasa. . . . 400
Capitaniele de afara cu slujitorI pe marginele éreT. ?

(1) Cod. No. XV, fila 90.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLL ROMINILORO 121

Decl, cu aproximatiune, ostirea reorganizata de N. Mavrogheni,

numéra circa 11.000 ostenl, in care nu scimil inca numérulti pote-
cafilorfi 0 al it' slujitoriloril. Ca aproximatiune nol punemil pentru
plasile din spre Ardeal, numérultl acestoril pazitori de granite la altl
5.000 de osteni, pentru tkite judetele dela Jiii la Putna.
Sa nu ultä'mti a adaogi si unti parcii de artilerie. Preste sa-
calusile ce ad aflatil Mavrogheni in Bucuresci si care serviati la pa-
ragi, Domnitorula dobandi cum vomti vedé mal departe until
numéxii de tunuri in WA regula, dela Turcia si le utiliza cu succesti
in résboiti.
Asupra ostirel reorganizate N. Mavrogheni randuesce spatar, in
1788, Ianuarie, pre ruda sa Nicolache Mavrogheni.
Eata apelula sub arme a ostireY :
PorancA la totI polcovniciI §ii cApitanil, dal% de ceI de pie la margine, din
1788, Genarie 16. 4FiindA-cA d-lul einstitulA 0 credinclosulfi boerA sill Domniel
mele Nicolache Mavrogheni, vel spAt. lese afark din porunca Domniel mele, cu
deplinA volnicie 0 putere, sA cAutati oil In ce césii sA fitl poruncitl de d-luI,
numal decAt el v5 sculatl Cu totI slujitoril tili 6menil voqtril deplinil i Intfacelfi
del sA v5 afiatl lAngl cl-lul, urmandfi Cu supunere la slujba ce vetI fi poruncitl
de d-lul, fArA a nu v5 cuteza niel unulA a face vre-o zabavA, séii o impotrivire,
pentru a celA ce nu va urma poruncilorfi, unulti ea acela va fi pedepsita cu
spAnzurAt6re» (1). 1788, Ghenarie 16.

XXIV.
Proclametri noue.
Indata apoi, in Ianuarie 25 (1788), Domnitorul adreséza o noua
proclamatiune catre locuitorl mal alesti ckra tèrani, in coprinderea
urmatére :
CArtl de parigoiie, eltrA totl locuitoril de obqte, din 1788, 25 Ghenarie.
«PA cuviogilorii arhimandritl, etc., v5 facem In seire cl cu bunA pliroforie
amit luatA adeférata inseiintare, cum a unii din eel 1.51 IndArAtniel farmasonl.
nelegiult1 0 MA de temere de DumnecleA §i de stApanti, caril aunt vrAjma0
patriei lorit §i. impotrivitorl la porancile donanescI 9i. la InsAll bunl-vointa pr6
puterniculul Devletti, ala Imp5rA4ief, ce are pentru bung odihna v6strA, dupl celA
r5A nAravit alii lorA nu lipsescil a mi se pArAsi de urmArl rele, spre a scorni §i. pre-
sAra vorbe In deqertii 0 mincIu.nI Intre norodA, eutezftndu-se a 0 serie gait In

(1) Cod. No. XVI/, fila 254.

www.dacoromanica.ro
122 V. A. URECHIX

téra la satenI i ispravnieilord halturI d vestirl neadev5rate, spre a aduce grija

qi palmaIn immele v6stre, ea eu acestea turburandi odihna vÓstr i clOndti la
desnadajduire si vé pricinulasca pagub i risipit la ale v6stre agoniselI i strg-
mutarea caselorti i odihneI v6stre, spre puté eI sevaqi cele diavolescI rele
scoposurile qi interesurile loril, N'anda fax& de pretft agoniselile v6stre, a v5 vedé
trebuinta de ajutorulfi lor, lucrurI care nu le sufera niel Dumne4eti
earele turbara duhuld Domniel mele ; ci cal pentra a lord resplatire avema
Mina nadejde i suntem ineredintatI la dreptatea i judecata marelul Dumne4eil,
a nu vord rëmane filia de osinda i pedépsa acea ce li se cade dupe faptele
lor. i trebue ea pre unil ca aceIa 0,4 dé Dumne4ed in manile nóstre i vetl
vedé resplatirea dupa inimele lord; lar pre vol' totl de obqte v5 incredintamii
v5 dama bune nadejd1 de bucurie, ca nimicù si nu vi5 indoitl, niel sa credeff, nicl
sa v5 Ingrijati de vorbe ea acele, i sa fifí bine nadajduitl eu credinta des5v8r-
9iti, la domneseile nóstre diafendefsis, c noi 4iva i nóptea strajuimil pentru
odihna i ap5rarea v6stra de °A-ce, nu numal ca tracia qi ostenéla fara niel o
adormire, intinilêndd aqulft nostru preste totI supu01 noOril din t6ta téra, ce
ne-a ineredintatil Dumneilefi, ei i eu chleltuell grele, v5rsandtt hasnalele n6stre
la osta0, pentra paza .kel, i cand vonn1 aucji la orl-ce parte de locti afara
téra Domniel mele, a patimesed vre unil din locuitori de orl-ce feld de sup5-
rare, nu numal 6menl de al' noqtri avemd de a tramite qi a proftacsi ea sa apere
pre dénqil, ci i Inqine &id va fi trebuinta suntem gata a incaleca qi a ne porni
fara niel una' pregetd gi In scurti: eapulti ne vomil pnne i ne vord jertfi pentru
locuitoril tërel n6stre qi pentra celd maI mieâ maeari, en mijlocii ca niai vlata
v6stra, niel copiil i sotiele v6stre, niel averea v6stra s nu se smintésea tara
nimica, ea mili pannte ca durere i ea und pastorfi en glija de oile séle, ea sa
Implinimfi euvéntuld evanghelicil ce 4ice: cptistorulii cela Una sufletula 10' pune
pentru oile séle», dupa eum i alta data acele vi le-am scristi. Ci dar, lepildandil
t6ta indoIala i grija de vorbele vrajmaliloril patriel qi ale farmasoniloril neleginitI
socotindn-le acestea t6te ea nisce minelunI, fitl bine incredintatI la parinteseile
domnescile nóstre invétaturl qi vestid de bueurie ce fé dmú, i nimicd nu
v5 ing,rijatI, ea avenid durerea inteadanculd inimeI nóstre; pentru acésta facemd
numal i numal gatirele eqireI i a miparilorti n6stre, care auqitl, adeca, pentru
a v6stra a locuitorilord t5rel mele, bulla odihna i petrecere. Pentru care intea-
ding am d tramisil emula nostra cu acésta a n6stra domnésca carte ca sa v5
dé acestea vestirl de bucurie, eitindu-vii a astil carte intru auclulfi tuturortiv (1).
1788, 25 Ghenarie.

Domnitorul se adreséza si cu o proclamare osebita catre totl

Arhimandritil, egumenil i epitropil de pe la monastirl Indemnandu-1
«ea parte bisericésea sg. eautatI fiesce carele, dupa datoria ce
avetl, sa nu ascultall niel ca sa vé amestecall la vorbe mincinóse ale
nelegiuitilor, ci grijindtf numal de cele sufletescl si de ale sfintelorti
monastirl economil i chivernisell, sa facetl fiI bisericescl adevèrall
credinciosl catre stapanil, niel sa credetI la havadisurl mincináse ce

(1) Cod. No. XVII, fila 254 verso.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROMAIRLORO 1/3

ve va scrie orl vre unul din obrazele partel bisericescl, sea vre unul
din obrazele parteI mirenescl
Domnitorulil area calugarilorti, ca are ostire gata pentru paza
tereI i odihna tuturor, áste pentru care el 10 varsa hasnalele ... (1)
Domnitorulti avé scire ca% Rusia, dupa obicelulti èì, trà'.misese agenti
ocultl, earl agitaü mal alesü clerulit De aci necesitatea acestel spe-
ciale cartl adresata, nu mal mult mitropolituluI i episcopilor, ci di-
rect la cel mai mid, spre a'l deslega de ascultare, in cele politice,
de §efil lor.

N. Mavrogheni nu se marginesce a chiama la datoria de roman'

pe biserica0, ci avênd scire de intetitele nazuintl ale neamicilor luI
0 al Orel pe Mg& satenl, adreséza, 4 qile dupa ce ail scristi bise-
rica0lor, o proclamare directa numaY catre teranl. DuIo0a cu care
le vorbesce i in care le aréta datoria ce at catra patria, de a o
apera contra invagiunilorti, ar face onòre Domnulul celul mal de
sange curatil romanescti. Eata actulti acesta in WU intregimea :
17 cartt deschise la judete, din 1788, Febr. 2.
«VouI Warm./ locuitorl t'lranl de prin t6te satele i oraqele ot sud . . . .
ralcarti ca indestule scrisa In trecutele lile printealtele domnescele n6stre
call, dar dupI neadormita grijl cu durere i cu mill ce avemù pururea pentru
vol, nu lipsim iarl0 i acumù' a vg tnsciinta 0 a vg da nldejde de bucurie
cl cu mila lut Dumnecteti i ca silina i truda Domniet mele ,s1 sciti c vetl
petrece vremea acésta fara nicr o bantaiala i ail de nict un kill de primejdie,
pentru a domnia mea giva i n6ptea privighemti i Ingrijimti pentru apiSrarea
ocrotirea vóstrl de ort-ce felù de bAntuielf i suntemti gata oil In ce ceasti
orl In cotro ar fi trebuintI sl ne porniml in0ne pentru ca se va pIzimA
pentra acea deosebitit de ostasit i zabitil care 'it tinem6 aicea i afarl in térA,
amä orânduita 0 pe D-lut vel. spat. cu Indestut osta0 afar/ pentru paza Ord
caruia se envine a da t6ta ascultarea ca s sarii ca ascultare canda v va po-
runci, i ort-ce vr4masa va veni asuprd-vg i sl v(1 calce 0 a/ vO hrIpéscI, sI
BLitt en micti cu mare asupra lora, sa datt fArl de nict o sfiala, i cel ce va
aduce owl/ vre-unut vr4mall ca acela, sa scitt ca aceluia nu numal se va
darui de catre Domnia mea unù bac0qti bunü 0 Inca va caltiga iertAciune de
dljdie ca unti vrednicil ce se va argta. Ci dar lepAdândft t6ta grija i intristarea
bucurati-vg 0 fig vesell, lipsinda t6tI frica din inimile v6stre, 0 nu credett min-
ciunile voitmilorti de 1'61 al patriot, ca dap/ cum v'amù mal scristi, In ilele
n6stre nu vet)" petrece niel unù ri35, ci fill bine odihnitt aphatt atâtit despre
alte jafurl i nedreptItt, cltil i despre ale vremilord IntamplarI, ne

(1) Ve0I In anexi Intrepid manifestii dupi unfi originald ce posedemil.

www.dacoromanica.ro
124 V. A. UaacniX

amii hotAritil a ne pane viata nóstrA fi a ne jertfi pentru vol, dupA cuvêntulil
evangheliel; pentru acea dar Ineredintandu-v6 bine la domnescile nóstre man-
ORA i bucurAndu-v6, cautati-v6 alisverisurile vóstre cu mima intinsa, petrecAndil
fArA nicI o temere i fila niel o intristare i urmatl dupA cumA v6 scriemil mal
susti, ca dupA cum Domnia mea priveghemil si v6 pAzinail de aicea, asa si voI
stag si fitI eu sirguinta ce se cade, sarindü fdrA de pregetil cu sIrguialA la In-
Vamplare de trebuintA i Inteacestasl chipù despre amandou6 flindil silintA, nu
vetl simti niel o durere séii bAntuiala, si rugatl pe milostivalil Dumne4eil pentru
a DomnieI mele bunA stare si IntArire, ca sa ne ajute a v6 oblAdui pana In
sfArsitil, dupa scoposultl ce avemil, spre a fi Intru t6te ferieitl i multamitI, dupA
cumil i avemil mare nAdejde de la mila Dumnezeiril sale, ea vetI cun6sce si
vetl vedea dupa acestea de fata si in faptI mila ce o avemii pentru vol, dupA
cum o si vedetl» (1). 1788 Febr. 2.

Planulft de resboia defensivil al4 lui Mavrogheni.

chid map la arme. Boieril fugar.
Intre acesle declaratiunea de resboiti din partea AustrieT, despre
care se scie inc5. din Ianuarie 1788, se face fapt deplinit.
In prima combinare a planulut set' stategic, N. Mavrogheni, cre-
gendil ca va aye de luptatti multü timpg numai contra muscalilorti,
isi concentra cea mal mare parte de ostire la FocsanT, ca cu orl-ce
mizlocti sil impedice intrarea muscalilorü in Muntenia si WO combine
puterile cu ale Moldovenilorti remasi credinciosi Portel Otomane,
cu ale Turciloril din acele 041. Cu acesta scopti pornindti ostirea
spre FocsanT:
eDete strasnicA porunca
Boierilorù sl se strIngA
La curte, totI Inarmatl,
Pe cal bud IncAlecatl,
Cani dupA ce veni
De r6sboIti Ii sfAtui
Si-1 trAmise spre FocsanI
SA d6 r6sboll ca muscall».

Acestä trAmitere si a boerilorti in tabera de la Focsanl era

numal o incercare a lui Mavrogheni sil vacla déca boerimea re-

(1) Cod. No. XVII, fila 258.

www.dacoromanica.ro
 iS1ORD1 kOMISTELORO

masä tu érA ascultá de ordinile lut si de si se mulfami cu su-

punerea la poruna a mal multora din el, (1) cart plecara spre Buzeti
si pre cart de acolo ti intárse indtirAtti. Ceea ce e mal probabil, Ma-
vrogheni II inkirse temènduse ca nu o data apropian de muscall,
sá nu facá si aceia ceea ce fäcuserä. indatä, Campineanu i alfit :
s'a fugá la neamicti.
Unit din boerl chiarti negutitort din Focsant tot trecurá la
i
muscall. Domnitorulti fu sìlitû sá le sequestreze averea si in Iulie
1788, dä.rui averea lord la santa Vlahernh de pre podulti tergulut de
afarà (2).

Atunel fugiri In Austria, Cimpineann, Mitgureanu

Pentru Inlesnirea ogtirel din FocganI blavroglieni, pre langii multe alte dete pitaculft
urnatoril
CAtrA vol Aga, din 1788, Ghenario 9. Dornuitorulii apune el la Foesarg,
din porunca Domuiel Séle, s'a deschisil o prIvAlie de bAcAnie, dar el n'are ()real
de vinque. Aga sA strAmitA grabnicil totii felubi de bleAnif la Focsanl care se
vorti vinde pro banl sigurl.
Eatg, aetulil relativuí:

Hrisovul4 fagarilorti dela Focpnl, de avutulti lorü ce s'a clatii la sfcinta Ylaherncl.

«De vreme ce Ioanii Chesatulil, i elpitanulti Radulii Argintil i IoanitA

i Mihalache Blanariii, i Chir Aplesa, i Manolache Polcovuicá, i Tudo-
radio logofetti, i Ionitl BAcanulii i Mistea Blnariulù, planénten1 fiindù, cu lo-
cuinta aid la FocsanT, intfacéstA TérA. co este memlechetil alú Devletulul pré
puternicif ImpérAtif, undo s'ati chivernisitii i eel agonisitil din muele DomneseI
petrecêndii ca odihn i dreptatea lorù, aú cutezatil in potiva legil si a datoriel
supuneriloril de s'ati hainit, fugindù la vrAsmasiI impérAtiel, acumii intfacéstA
vreme de r'ésboiri ; dupA a axon"' pribegire Amaindii dupA totil euvéntulii dreptii
averile çi luerurile lorti Domnescl ca ale unorii Tat/ amil hotAritil Domnia
mea, ca t6te aceste mai josti numite lucrufi nemiscAt6re ale numitilorti fuganl
ce la all aid in térA, sA, fie de astA-0 inainte aficaisite la hramulti ce alai
fAeutti Domnia mea, aicl in orasulii Domniel mele Bucurescl, de pe podulii th-
gulni de afarl en numele Sfcinta "Vlahernd, unde se adApostescil, sA, adapA ì BA
folosescii erestinil de obste -eel ce all credintA i fierbintélA cAtre cele siinte,
care pricinuesce bunItate, bunil folosù de a fi indestulare de obste, acéstA apA
curgAt6re ce mil izvodit'o Domnia mea inteacestù locil dela sfánta VlahernA,
care lucruil le ar'étAmii anume, adecA : 14 pog6ne vie la VArteseoiii i Olteni, ca
mosia de stánjed 500, In tinutulii Foesanilorti ale lul Ioanú Cbesatulii, 14 po-
g6ne vie in douti locurf, Cotesd si VArtescoill i mosia de stanjen1 400, la Bel-
ciugata ale capitanulul Radulú Argintil, 12 pog6ne vie la Bontesd, i mosia la
Budesel de stanjent 300 ale MI Ionitl IAlaboiii, 6 pog6ne vie la la CArliga
ale luI Mihalache BlInariii, 6 pog6ne vie la Crirliga si casa in FocsanI ale

www.dacoromanica.ro
126 V. A. UB.ECHIX

Dela giva cand Turcia declarase resbola RusieI, Europa intréga

avé ochil spre Austria, se. véda ce pasl va face ? Se imprastiase
vorba in lume, c. Iosef II, se intelesese cu Caterina II asupra pla-
nulul de a isgoni pre turcl din Europa si sail imparta Statele ace-
stora. Becattini (1) crede ca asemené impartire nu all avut'o in minte
Austria si Rusia, sciindtil aceste èrI ca asemené impartire nu ar su-
feri-o sa se faca cele-l-alte puterI crestine, cad ea art' ocasiona o
sdruncinare a echilibruluI politicti. Tote asemené alta data Francisc
I, regele Franciel, Ludovic XIV si Filip V, regele Spaniel, impledica-
sera ruinarea TurcieI si o ajutasera.
Acésta sciindú, Iosif II se marginise de o cam data a aitta
PorteI, dupä arestarea lui Bulgakow, cà din causa aliantel AustrieI
cu Rusia, nu va puté sä nu traga spada, cum se intêmplase lucrulti
si in 1737, contra TurcieT, déca ea va ataca maI ant&bi pre Rusia si
ca numaI in casula cend Rusia ar ataca ea ant6iti pre Turcia, Au-
stria ar puté sá remema neutra.
Josef II, in decursula anulul 1787 se oferise ca mediatere, numal
Sultanul sa depuna armele. Dar ca respunsti, Sultanulti public& ca
va fi considerata ca tradatorti de Statt, ori-cine va face vorba de
pace si de tratative. Decal. Nee. (106 a intelege luI Herbert ce,
déca Austria ar voi se. nu declare si ea résbolil, Turcia va primi

lul Chir Aplesa, 8 pog6ne vie la Carliga i casa In FocsanI ale lilt Mamie
Polcovniculti, 4 pog6ne vie la Bontescl ale lul Tudorache Logore'tula, 7 po-
g6ne vie la BontescI i casa In Focsanl ale lui Ionita Menu, 8 pog6ne , vie
la BontescI i casa i cOxcluma, In FocsanI ale luI Hristu Blanarula, t6te aceste
sa le fad, zapta, sa le stapanésca sfanta Vlaherna, care sit fie venitula la acesta
haiereta ; pentru care arnti Intarita hotartrea acésta, ea Domnescula nostril
pecetluita de nol, martorl fiindú pr6 iubitil Domniel mele
fil, Constandin Voda, Petru Veda, Iosif Vod i dumnélonl cinstiii i cre-
dinclosil bolerl al Divanulul Domniel mele, Pan Nicolae Brancovénu vel Bag',
Manolache Bra,ncovénu vel Vornica de Téra de susil, Scarlat Greanu vel Vist.,
Slatinénu vel Vernier' de Téra de josa, loan vel Logoféta de Téra de susa, Co-
standin Stitheiù vel Logof. de Téra de josti, Nicolae (Mavroghenl) vel Spat., Ioan
vel Post., Dnmitrache Falcoianu vel Clucia, Dumitrache vel Comisa, Tudorache
Tuf6nu vel Paliar., Ioan tirbeiù". vel Stoln., Grigorie vel &rd., Mateia Cantacuzino,
vel Sluj., Stavarache vel Pit. si Ispravniculti Ioan Damatis vel Logof. de Tao, de
sasa, scriindu-se lam ala treilea anti alù Domniel mele, aid In orasula scaunului
Domnid mele Bucurescl. 1788, Iulie 30».
Cod. No. XV, fila 94-96.
(1) Becattini, Storia ragionata dei Turchi, vol. VII, pag. 98-99.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA tOMINILORO 427

sa trateze Cu ea dupa cum ataté ori cerura despre indreptarea

hotarelorti dintre ea si Valachia si Croatia. 0 rectificare de fruntaril
va sa (lid, in limbagiulti cancelariel austriace, o usurpare de na
teritoril. Iosif II nu mal puté da indatatÙ si ordona concentrarea a
5 corpuri de arma [à gata de a intra in campanie. Primula corpti
de 7.300 Wail stationa la Semlin, la gura Savel, alti 2-lea de 17.000
In Bucovina amenintândtí Hotinuld si alti 3-lea totti de 17.000 ocupa
fruntaria Transilvaniel despre Muntenia. Al 4-lea proceda in Banat
(20.000 osiasi), si alti 5-lea de 40.000 ómenT fu indreptat spre Cro-
atia. La 9 Februarie 1788 (stilul noti) se publica manifestul Austria
de rèsboid contra Turcilora (1).
Párta réspunde manifestula dela Viena, cu o intimpinare-ma-
nifest törte lung, din 1/13 Martie 1788, prin care rstárna cu destula
logica, -WA argumentatiunea contrarilora e1(2). Intru cat ne privesce
pre noi Romanil, acestti documenta amintesce moduli"' necorect, dus-
manescti, cu 'care Austria ne rapi Bucovina (3) «Avendo essa (Austria)
richiesta una non indifferenté porzione di terreno della Moldavia,
misurata l'estensione e fatti piantare i segni de confini, indi fatta
marciat gran truppe minacciando delle fierè ostilita, se l'Eccelse Porta
non gliene fdceva una immediata cessione. Il sultano avendo in
vista l'antica amicizia, e la quiete comune de' popoli, in vece de res-
tar irritato dal tuono imponente della domanda, voile usare la dol
cezza, è spedi deputati in quelle parti per stipulare con documento
la cessione suddetta del predetto territorio senza alcuna ragione ri-
chis to » .
Unti alit' punctil imputatil Austria, este de a's1 fi stabilitil in
Principate un agenttl, dei acesta dreptii nu 11 da nicY un tratatti.
Numal dorinda pacea Pòrta rail primita .. .
Vestea declarara rèsboiula arètarama ca veni la Bucurescl prin
carte dela generalul SibiuluT si chiar mal nainte ceva de acésta
carte Domnulti primise scirea de la Melechi-Pasa din Vidin. Voda

Dimil In anexa acestO Documentii, dupl Becattini, vol. VII, pag. 100-103. Ve4I
despre inilirarea eiste1 Austriace qi Dionisie Ecles. Tesaurfi pag. 173.
DWI gi acest act in anex6. Becattini vol. VIL pag. 104 - 116.
Becattini pag. 112 vol. VIL

www.dacoromanica.ro
128 V. A. tlaEctra

chiamä. pre En. Vätä.rescu si-1 arétä. cartea dela Sibiti in Febr. 2
(1788) musandu-sl barba scrie likä.rescu (1).
«Veclut-aY, Nemp a aridicat resboia esclama-Vodä.. Bine
iml giceal tu si acum ce sä. fac ?».
EmOunea lul Mavrogheni trebuia sä fie sincerA, cad 6stea
era mg WO, la Focsanl si pe fruntaria Ardelulul nu avea destulä.
putere
Ciudat e insá respunsulA ce dä. VAcarescu Domnitorulul:
eNu te teme, cá imperAtia de te-ar fi crequtti de atund te o-
moria, cuing' II-amti qis eil, ci acésta o scie i creclemêntil nu
datti. . . . ».
Se inselase din contra Vadirescu, cum aretarain: Porta ca
multe puterl din Europa nu cred6 In seriositatea uneI aliante intre
doue puterI cu tendinte atatil de opuse, cum ati fostü i sunt
asta-cil Austria si Rusia.
de astà-datä. En. Vätärescu sfatuesce pie Domnil sá renunte
a face elt1 rèsboiü, ci marginésca rolula de hanitora abl osti-
lora turcescI . .
Apol dupa asemenea sfata trist i rusinos Enache Vddirescu
da demisiunea si se duce la Nicopole!
Si cu tOte aceste Mavrogheni avé tepolipsis» cum mäxturi-
sesce insusl Vacarescu, In acest boerti românti, mal de trebá de att.'
cel-l'alV (2). Mavrogheni l'a rechilmatil adese-ori dela Nicopole, dar
n'a vrutti sa vinä. in 16r6., ci a statil la Nicppole dela Martie OW.
la Octombre, totti cerêndil luI Vodá vole sá mérgä. la Constantino-
pole, voiä ce naturalmente Mavrogheni ff refuza (3).
BravuliI Domnil päxasitii de Vä.cArescu indoi energia i intari
marginea despre Ardéla.

TesaurO, t. II, pag. 204.

Tes. pag. 295.
VicAresca pretinde ci Mavrogheni surghiunindii hoeril In Turcia, la Nicopole, douè
lucrurI cugetase : unulfi, ca si arete la Pérti cAndil ,q fi In prilegire de vreme cli acegtl ho-
ed afi avutfi corespondente Cu Nemtil gi cu Muscalil mal Inainte" gi pentru aceea i-a trAmisfi
la Nicopole, gi altulù pentru ci de va vré si se Intérci In téri vre-unulO, si-1 ja mull! banI
'VAcirescu citézi casulfi vornibulul Greciann care a plititù dreptulfi de intércere a so/iel sale
In Muntenia cu 10.000 taterl , Dar insugl Vicirescu mArturisesce ci Ita nu i s'a5 cerutO
asemenea rusfetil . (Tesaur II, pag, 295).

www.dacoromanica.ro
 IBTORL1. ROILINILORO

lEar Domnulil Mavrogheni, scrie i Dionisie Eclesiarcula, (1) Inca

ail pug áste, strajl pe marginea érei, besliT, cu capeteniT beslii
agale i odobasi i cu 6stea din Ora, c. facuse capitenii cu stéguri
frumáse, zugravite cu sfintY, imbracandti capitanil cu capodurf dom-
nescl, dandu-le i lefl, numinda capitania luT Sf. Gheorghe si a ha
Sf. Dimitrie si alí SE Teodor Tiron, si a altorti sfinti; erá si capi-
tanil de arnaup cu turd amestecap.
Indata dupa primirea scirelorg' despre declararea r6sboiulul de
catre Austria, Mavrogheni da o noua proclamare catre Ora, facên-
du-I insciintare de acestil noti evenimentti:
«Pré euvioplorii Archimandritl etc. (2), de obste facemil domnia mé de
scire la totl, ea de vreme ce prea Inaltatulti. Vidin Serascher, Melek Mehemet-
Paya ne aft adeveritil in scrisit, cumil ea plat putine dile, franciI, nemtiI in
potriva prieteniel p a pravilelor fésboiulul p a totù cuvêntulii, fat% de veste
nivilita de at. cileatd Rupva qi aù Insciintatii catre I. S. eu obraznicie cum
ca aft Asboiù ca prö puternica imp6ri4ie, nu amft lipsitü i nol, dupi netigiduita
datorie a néstri, de o parte si adiogA,m puterea otiriIorù nóstre i si &email
en ajutorulù lui Dumnedeil euviinciósa gitire pentru riisboift asupra vrilmasilorft
acestora p si grijimù mal Inainte de Cite trebue spre paza supuplora nopri p
nesupsérare a donmeseeI n6stre térl, qi de alti parte si vestimil nol la totl vrajba
acésta, ce fir de niel un euvönt4 ne ail ar6tatil. In fapti acestl frincY, vecinfi
nopri p si vA Incredintimil, ei de vreme ce el s'ail pornitil ea nedreptate p
firi, de nicI untl felii de pricing la vrajba, osebitù cA vor avea mal intiiti Im-
potrivitorii p pc lnsup Dumnedell, ba fir de indoiali, dicemil, el vor fi biruitl
de catre purtitérele opirl ale pré puterniculul Devlettl, precumil P alte oil en
ajutorulit lul Dumnefleil s'ail frftutft biruitd, dupi cum se p v6d de fati
b.r.tintels nóstre Intinse In liuntrulii pimöntultd töril lorii ca nisce semne vil
Intru pontenire ; lug fiind-ca in alte vrenif de resmerite s'art Intimplatil din rea
obliduirea aceloril dupi vrenil domni de a fi patimitù risipe i sirieil, ur-
mézi si avetl intiacésti vreme binuiali ca acea; pentru acésta dar vé dimil mal
vörtostl inimi p v6 lneredintimil, ea sA el nu numal suntetl afari din ofi-ce
flick ci Inca nu yeti avea niel o deosebire din inpp otomanicesciI ostap fiind-ca
In 4ilele nóstre nu se =Id cine este musulmanti i cine este raia, ci se cauta
acela ce Blujesce mal multil i lp primejduesce p viata lul cand ar face tre-
buinti pentra clragostea pré puternicultil Devlettl, care acésta airguinti nidijduimA
si o vedemii In pitting, vreme de la vol raiatelor qi. fil vopri P si scitl el de yeti
sii p vol dimprenni cu cele-l-alte opI ale néstre at lovi dud s'ar intampla
a se ivi In Ora ndstri en vre o tftlhirésci urmare, nu namal va fi acésti fapti
spre möngierea véstri $i spre pazi de orl-ce alti Intamplare rea, ce putetl bi-
nui, ci incA v6 vet1 indestula eipigandft atiltea lucrurl de ale franciloril, eicl
nol nu vom cere de la vol alta cleat capetele lor acésta pentru ea si cu-
n6seemit pe biruitorulii spre al milui en bogate damel p ea orlare de dajdie In

Tes. II, pag. 17:3.

Cond. No. XVII, Arh. Statuld, fila 259 verso. Actulii este din Far. 7, anulfi 1788.
/aorta Romanaord de V. A. Urechid. TON. rn 9*

www.dacoromanica.ro
 30 V. A. ellEcinX

téta vremea ; punetl in gandii cate réutIff si cate sarAcil patimitfi alte orl
cand aii apacatù aoeqtI francl de aA intratùin p/mAntulti vostru i sirguitive a
se/pa de téte acestea i cu mare luare aminte sa le statl in potrivl de se vor
aréta la vre-unA loct, socotindii cate bunitatl avetl a cIstiga îndat, cu silinta
indrasnéla ce vetl face, cand, precuml 4icemil, se vor ar5ta acestl vecinl vra§-
masl i ii vetl lovi, dandii cu acésta nume chiar eredintel véstre catre pré pu-
terniculg devletÙ si nedeosebindu-vé cu indrasnéla si sirguinta véstrii din Mu-
sulmanl, yeti p/zi si vet'l izbavi i pe vol si pe Ora véstrii. Al doilea vetI cástiga
agonisell indestule din biruintele ce cu ajutorulii lul Dumneq.efi Ará indoiall
veg fue asupra acestorù' vrajmasY. Al treilea vO vetl' cinsti ca cinurl, care numal
la ac6sta vreme le putetl dobandi, si al patrulea vé yeti milui cata vetI face
izband/ eu iertleinne de dajdie in vecl». 1788 Febr. 7.

XXVI.

.Proclamatii Austriace.
Austriacil cauta sä inunde t6rile de proclamatiune adresate cAtre
romant, esplicându-le scopula rèsboiulut ca avantagiosa pentru Prin-
cipate.
Pachete de asemene proclamatiunt sunt prinse de unit vAt4e1
de la margine, credinciost lut Mavrogheni. Atuncl domnitorula se
grAbesce, pe de o parte a rAsplati pe vdtdqeit cart prinseserl mani-
festurile austriace (1), si pe de alta prin un anume pitaca din 8 Fe-
bruarie 1788, serie tuturora vat4ei1ora de plaiurt (d'ara de Secuent)
sä fie atentl i sà sequestreze orl-ce asemenea publicatiuni ale ina-
micilor.
Eatl acesta din urmà act circulara:
15 cartl la vAtasil de plaIniI, afarg din Secuenl; din 1788 Febr. 8.
«Va inscintamil ea asta-41' la 8 ale aeesteI lunI vatasiI de plaI ot sud Saac
ne trimiser/ 5 plicurl pecetluite i serse de asupra catre vAtasil de plaiù, catre
ispravnicil judetelorá si catre egumenl, i inteaceste plicurl 2 manifesturl tipa-
rito la Beciù', grecesce ì romanesce, de acelea ce pricinuesefi inselIciune la multI
ticálosI prostl de minte, de 11 aducü. la perdere de vlatl. Numitil vItasil din
numal decat acestea phicuni puindu-le in mana %t./ a nu
te publicui, le Mí trimisfi la Domnia mé, dupl datoria credinteI lor, pe carl

(1) Carte de boerie a vAtasilorti din pl. Secuenil cu Peana visternicti al

3-lea, din 1788 Februarie 8. Acesti vatafl se numeaii Andreiii i Constantin.
Post. Andonache este insarcinatii sl duo/ caftanele in pila si sá, le eitései po-
runca imbracandu-i en caftane. Asemene yi pe vItafuld Illihalache din plasa
Prahova
Cod. No. XVII, fila 261.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi 110XLNItOR$ 431

Domnia ama trimisti postelniculil Domniel mele cu caftane i iama einstitil

eu boelie i i-amti i manita deosebita (lupa credinta i sadacatala lor. Par de
mndoial suntema ca si vol, dupa datoria credintel v6stre, de care cum-va vor fi
sositil In manl ast-fel de plicue, le vetl si porni la Domnia ; de nu v'an
sosita pana acumti, s fiji eu multa bagare de gala i eu mare strajuire, ca
ori In ce césù vor intra In panfènturile teriT, sa le punetl In mân i far de a
nu se mal arata la alta °braza sil se triméta drept aicea la Domnia rné si va
fi asemenea i slujba i credinta v6stra cunoscuta i placute DomnieI mele ea
acelora, i fig sanatosl» (1). 1788 Februarie 8.

Ca sA preintimpine cetirea de catra tèranY, oil in genere, de lo-

cuitorii Munteniei, a vre unuf manifestù austriacti, ce ara fi pututa
straate In lérd, Mavrogheni socae utila sA adreseze din noti o pro-
clamare circulará, scrisa pe hârtia grésà turcéscá., in formatulti hris(5-
velora marl i In numérti de 40 esemplare (2).

Cod. No. XVII, fila 260 verso. -

Cod. No. XVII, fila 262. 8 Februarie in 1788, coprinde o copil No T posedema unfi
originalfi.
Manifestul acesta s'ati scristi i s'ati tramisti prin t6te partile jrii, ca de
se va Intampla a tramite Impotriva Impüratiel manifestad, al nu le créga.
Manifestula e adresatil archimandritilorg, egumenilorü, boerilorti de t6te
clasele, mazililor, breslasilor, neguVétorilorii, orasenilorti, parcalabiloril din sate,
sindiilora i dregütoriloril, vatasilora de piala, capitanilora i tuturorg bonito-
rilora tereI. ellné facenill Domnia mé de scire, ca deapuniré In vremea rhinelitel
se obielnuesca a se tramite prin téra de cara partile Impotrivit6re cate una
randa de cartI ca numire de manifestad, Intra caro, cu fagadaeli mincin6se si
Inselatóre, se facti Indemnarl, ea carl mult1 din coi tira minte i fara de price-
pere vinfi la pIerderea vieteI, precumti ama véguta ea s'ati =lata i aicea in
paméntula acestel Vid In vremea trecuta a resmeritesi i atI aaitü ea ,s'ail In-
tdmplatti si la alte türl de ai caclutil multI In robicIune i mult1 si-at plerduta
vlata din pricina acestora felurl de InselaclunI. Deci fiinda el i acum este
rasmerita i sunt rasb6Ie pornite dela douti némud, nu este Indolall ea se póte
tramite aceste feluri de cartI si a se Imprastia prin t6te partile, eu nadajduire
ca pote se va ahueca cu firea vre unti ticalosii i prostil de minte si se va in-
vela pro acole Ságaduell fara de niel unti temela i fara de niel o bulla sevêrsire,
hiera care este in potriva si a legil si a totti euv6ntala politicesca, ca niel legea
na *My* pe supusl a se Impotrivi strapanitorilora ce aii bine-voittl Dumne4eti
a le orindui, niel cuéntala politicesca, na voesee a Indemna pre 6menl fara de
arme de a se face ostasI, Impotriva stapanitorilorti lor i obladuitorilorti ;
acestea t6te cum ca sunt semi) de neputinta, lucrli singura o ar6ta, cael de
ail Impüritiile rtisbolti, are a se sevêrsi de cara ostasil ce sunt onmnduitisi ho-
tarltl, lar nu de ciara locuitoril ceI politicescI, cad acestia, dupi datona bun el
obladuirl, se envine a se pazi si a se ocroti de cata ostasl, lar nu de a se In-
demna ei de a se face ostasi Impotriva stapanitorilora lor celora dupa lege
a cadea In cea dupa arma robl si a fi pricinuitod si de robicIunea altora nevi-
novatI si de perderea vietel. Inteaceste manifestad putetl face socotéla ca are
a se fagadui si a vi se propovadui paza lega antal i ocrotirea bisericilorti

www.dacoromanica.ro
132 iv. A. thaeffil

Ordin de di pe 6ste. Concentreiri. Campu-lung.

CincI cjile dupa acesta manifestO N. Mavrogheni dete o ordine
de Ji, adresata pe 6ste, cum se gice asta-c1I, Indemnandu-o sa fie
cre.dinciòsa. Voda promite neferilorri, earl se vor distinge In lupta,
sa-I fad, privilegiatf i nedajnicl In vecie, pre el i casele lor.

caul póte a fi maI malt& ocrotita legea pravoslavnica si orinduelile bisericescI,

deeat sub ocrotirea pré puternicel imp6r4il, dupe cum vedeg in faptii, ca
tot(' pam6ntu1d t6re'l romanescl nu se afla macara o geamie s6a unit meceta
legel otomanicesel, ce este legea stapanit6re inteacésta Ora. Are a vi se maI
propovedui p6te pro linga aceste si privilegil noue, sé d paza de privilegil vechl.
Putet1 insi-v6 a v6 face sosotéla si din vedere si din augire, atata de privilegiile
t6rel românesel ca ce mijlocil s'ati pazitil de dad pré malta P6rta, din vremea ce
s'a supusa Ora i pana astall, tóte ale s'ati harazitii dintru inceputa i din au-
(Area privilegiilor t6rilora invecinate, adeca a craiel unguresel, a Orel Ardealului
si a Bacovinel, care acestea p6te sit fie la tog de obste aucjite i sciute. Vedetl
In cea dapa urma a in trecuta r6smerita, dapa ce s'a stapanita téra romanésea
patra ani de catra impotrivitoril pr6 puternicil imp6ratil, ca ce s'alt alesti decat
a fi lovit i ca a fi jefaita, ea a-i remanea zidirile stricate si darapanate si a
remanea ticalosl locuitoril, unil ea sotiele robite, cu copii plerdug, ea t6iine1e,
viile i nemestiile lor strieate, precum ai v64atii aievea ea s'a int6mplatil
aieea si la Marea Alba si intealte 041, uncle amaginda-se, pferduta mal
maid!' cleat aufl miliona de ticalosI crest-id. Care We acestea, dupa ce a riimasii
Ora laras1 sub obladnirea cea plina de milostivire a pré puternicel imp6rap, in-
cetii inceta s'a indreptatii si a venitti lutist in starea el cea d'ant6ia, and si ea
mg' adausn. Dreptil aceea Domnia m6 chibzuinda pentru S. V. si d-v6stra si
pentru vol tog de obste, de a face nu numal paza ce urméza dupa datolia
domnésel, ca a ocroti Vra en ostasI, Wanda pre pr6 puternicula Damne(jea intru
ajutora, ci maI virtosa i paza ce urrnéza dupa datoria parintésea, v6 sfatuima
pro totl de obste, precumil avail datii acesta sfatil i aid' in Divanulti DomnieI
mele, fag, fiinda P. S. Mitropolitula toral. Inbitoril de Dumnecjeil episcopil Riranie
si Buz6d si tog d-lor cinstig j credincIost boTeril eel marl e Divanulul Domniel
mele, ca sa v6 pazitI credirqa i supuuerea catra pré puternica imp6ra4ie la care
v'aii harazitii puterea lui Dumnecjen, precuma ati gasit'o dela str6mosil si mosil
vostri, si sa fig ineredintag, a ea acestii mijlocii, mi namai vi se vora phi bite
piivilegiile ce 41 avutii pan asti-41, ci dupa puterniea sa milostivire vi se volt
mai addoga i altele; si de care cum-va se va int6mpla a se imprastia acesta
fell de carp.' inselatóre, ca numire de manifesturl i orl-ce fela de scrisori,
oil de obste, °II in parte, sa le cunósceg precumn i sunt, adevarata inselat6re
pricinuit6re nu numal de a cadea in robie ì a'si perde viata ace' ce din pros-
time vorti putea a da cred,am6ntit nu este de indestul de a le patimi acosté
numal acel ce se vor hipla, ci vor fi priciva a le patimi si eel nevinovag; pentru
care vor fémanea a da sém i lul Dumnecjeti in manca de vocl. Ci dar dupit
cum si in porunca ce vi s'ati trimisii de la 7 al lunel acestia de obste care
v'amn arntatii, ca in gilele Domniel mele, intre ostasl nu se cauta cine este

www.dacoromanica.ro
 broma Roulxmoot 133

Eatti, actulA intrega :

Cirg deschise catre zabiti, polcovnicI, cipitanI, buluc-ba§i i tog neferil
osta§I, din 15 Februarie 1788, dela N. P. Mavrogheni V. V...
«D-vástri Zabitiloril etc. vi facemh Domnia mea in scire, ca acumh este
vremea candil trebue slugile cele drepte i credinciése si'§I arete slujba c cre-
dinciós i drépti, cu vrednicie i hirnicie In fapti, dupi datorie i dupi lege,
ea si puteg ca§tiga Inteo rgsplitire harurl vrednice, care nu le puteg dobandi
la alte vreml. Drept aceea micarti a indestule Varah scrish si v'amil povituith
maI inainte cum trebue si vé purtatl qi si slujig la acésti Viena, dar penttu
ca nu cum-va si vg amigitl qi s slibig silinta §i protimia vdstri, din pricina
vorbelorti de inglijare qi de spaimi a voitorilorh de réfi patriel qi vre uno/A
hainI impéritid, séù dupi amigit6rele cArtl ce se numesch manifesturI, care
péte si tramita qi pe la vol, vrima§iI impgrigei ca feltui de amigiri qi se vil
smintiti eeva§1, jata, de isnévé v11 dim Domnia mé inseintare, ca cel ce se vor
in§ela a da ascultare la acelA &hl de amigitóre cirg, qi la sperieturile ce vor
face voitorti de ea" ai pattieI i se va sminti ceva§1 din eral* a slujbel hit
eti drépti, qi se vor sfii a mi face impotrivirea ce se envine la vre-o intamplare
de nivalire a vrijmasilorh impéritieI, cu vrednicie, ca un birbath harnich si ea
o singa, credinciési a impéritiel §i a Domniel mele, séh a face vre-unti hainlic,
care este i In potriva legeI qi a tot envantaluI drepth, unil ca aceia Me si
fie pricina de robicinne §i de rgulti patria, rgmaindt1 vinovag i Inaintea lul
Damnedeti, iar cel ce va sta la acésti vreme ea desévliviti vrednicie qi silinti
pentru paza tgrel i pentru impotrivirea i isgonirea vrijma§ilorti, unulti ca acola
LO va aréta In fapti slujba lul vrednici qi va argta dragoste catre puterniculA
Devletil ala ImpérigeI, cu trupii i ca suiletultl lul, unulr" ca 'tecla va fi fericith
In vlata lui, el§tiga,ndri muele impéritesel i halad vrednice de la Domnia mé,
qi pe neferil voqtri 11 vom face privilegiatl §i nedijnicI in vecie, pre el qi pe téte
casele lor. Ci dar urmag (lupa cuvéntahl Sf. evanghelil ce dice: suptute(i-vi mal
marilorï vostri. i si vO Mema birbatl vrednicI qi credincio§1 aI impéritiel 41).
1788 Febrimaie 15.

musulmanulii §i cine este cre§tinulh, ci se cauta acelil ce slujesce mai mult qi

primejduesce i viata pentru dragostea pré puterniculuI Devletil. Cand s'arrt
Intampla a se ivi i In téra n6stri din impotrivitorl cu vre-o urmare vri§mg§ésch
§i rara de veste, cel ce va ridica arme asupra lor, nn puma i se va cun6sce
t'apta spre mantairea téreI qi spre sirguiala i credinta catre pré puternica im-
péritie. i cunosandu-se acestea, fie§l-care va dobandi darurile qi privelegiurile
ce vi s'ah scrish inteacésti porunci de la 7 ale acesteI ludí qi in cartea ce vi
s'ah trimesh despre partea pré santuluI Mitropolittl. lar de carecum-va veg
argta lenevire la cele ce vé poruncimil, va fi cea din arma amigire mai rea de
cata cea cid noi pentru acésta vO dim vole ca si ridicag arme asupra
vri§ma§iloril hilad §.1 slivitorl de alta lego, nemti, ea si vil pizig §i pe vol
qi patria §i ipolipsis al credinteI qi al sadacatalul vostru catre pré puternica
impéritie §i catre nol, dupi datoria credintel §i a supunerel véstre
to§1». 1788 Februarie 8.

(1) Cod. XVI, 61a 246.

www.dacoromanica.ro
131 V. A. UnscaiX

Apropierea ostirilorti austriace de fruntaria lérel muntenescl si-

lesce pe Mavrogheni a concentra, pe tang& ostirea nationala, i ostirt
turcescl. Dupa porunca Vizirulul i s'atl pus la disposipune Ibraim Pasa
cu indesturci Wire. Intemeiattl pe aceste contingente noi de áste
Mavrogheni spera a Incredinta mal deplini éra ca va fi apérata /Ana
In fine de invaziunea austriaca.
Dupa cum am gisti, táta armata disponibila, afara de cea din
FocsanI, ia pozitiunI pe la trecétorile din muntl. Posedemtl pitaculti
domnesca din 17 Februarie 1788 adresat4 judetuluI din Campu-lungti
archimandritulul Egumenti al monastirel, cum si boerilorti de MA
si al II-lea de la Campu-lungtl. Din acestti pitactl, prin care se vede
aric . o data cum Campu-lungulil avé o organisgiune administrativa
speciala, culegemti informaliunea, ca nu pré ere' acute din timpti
magazine de aprovizionare pentru ostirl. Acésta se ié prin
Insa se promite plata dupä tescherelele de predare. Ca si
In telte proclamaliunile deja aduse de nol, Domnitorulti face apel la
credinla Campulungenilora si le aréta ca acésta este o datoria catre
téra si catre Inaltula Devletd, ha ameninta ca la din contra va
Incaleca insusI si impreunä cu turcula Ibraimtl-Pasa si cu numerò-
sele ostirI vor merge la Campu-lungtl si vor taia capulìi. tuturoril
celorti viclenl.
Iata actula in MIA intregimea lui :
,Cuvi6se archimandrite, egumenii alù sf. mnnAstirl CAmpu-lungti din sud
Muscel, i d-v6strA boIerilorti d'Antéll i ahí doailea, i tie judetule dela orasuln
CAmpu-lungn sAn'étate.
Vö facemfi Domnia méin scire, cA pentru paza térel si a cuviosiel pArintilorn
si a d-vóstr boierilorií, trAmiteran Domnia mé aceI boIerl cu o suma de ostasI
la Cimpa-lung, ca se vn strulascA de vrAsmas1; carl ()stall fiinda ca ail trebuintl
de Juana, poruncimil Domnia me, ca al avetl a le da zachereaua cea trebuin-
pentru care avetl vole si volnicie data de cAtrA Domnia mé, ca undo yeti
gAsi zacherea dela verl-cine mAcaril, sa o luatI i negresitti cA dela sfintia ta
d-v6strA boierllor i dupA la altil pe undo vet1 gAsi sA ImplinitI dorinta osta-
silorti acestora, sA nu albA lipsA, si pe cAtA sumA de zacherea vetI da BA aIbI
cuviosia ta egamene a lua tescherele (lela orinduip boierf, dupd care tescherele
vi se va pill ti de visteria Domniei mele, de care amil data i poruncA spre acésta
la visterie; cAutatI 1mA de fitI cu osArdie la acésta i siliti-vé a implini dorin-
tale pentru folosulti vostru i pentru binele vostru, fAra de a nu gAsi pricinA
nu avetl, 66h' ca nu puteg glsi, pentru -cA, osebitù de datoria ce avetl dupA lege
a fi ca protimie la Implinirea celord trebuincI6se ostirilorti impérAtescI si ale
DomnieI mele, care vé pAzescil pre vol si pre térA si care aunt rAnduitl
versa sangele pentra vol la vre o intêmplare de trebuintA si a fi ca crediata
dréptA Ø ca supunere la inaltulii Devletn allí pré puternicel ImpgrAtil, sub a

www.dacoromanica.ro
 Isrolux Romiximoafr 43'5

carda umbra a41 traitii i v'ag chivernisita, i v'ag miluitù ca felurl de pri-
velegiurl Inteatata suma de anI, vol i parintil voqtri, mo01 qi strémo§iI voqtri,
care nu le puteg acesté t6te tagadui, dér i pilda aveg a résmeriteloril trecute
pro coi ce s'ad amagitti inplata a se haini, ce sfir:Otti bina aù avattl §i
Cu ce s'a(' folositù, ca aù Amasa casele lor la pustiire, copii lor grael, i érel
ail pricinuitil robire. De aceea dar, acestea t6te socotindu-le i ca sa nu cadeff
In ipopsie, coi ce nu vé vetl arata protiml i ca ajutora ostilora la acésta vreme,
cautatl de unnag dupa cum va porancima qi vO feritl cugetala a nu va amagi
a nu cada la gandurl deqérte, care aducti la primejdie de vIata pre cei ce se
inqéla i implininda ca dragoste cele IrebuincI6se ogtilortl, fitl vesell qi nu va
speriag, ea avala nadejde mare la pr6 milostivula qi a totti tiitorula Dumnedea,
prin silinta i tracia n6stra qi a ostilortl, sa nu petreceg nimica i sa fill Iaraql
In starea oca bulla a Ostra qi In milele Imparatesel qi ale DomnieI mele. Nu
numaI ar'étatl credinta i supunerea vasta In fapti, dupa cum i Domnia ma
varsarati hasnalele n6stre i ne vomti jertfi pentru vol qi lata osebitil de ostile
ce averna pentru ala vostru diafendefsisti, ari venitti acuma §;i maria sa inaltula
Ibraim-pap ca Indestula 6ste aicea. lar cand in potriva nu veg implini ea pro-
timie cele trebuincIóse ale ostaqilora', i va yeti amagi a cadea din credinta
supunerea v6stra qi va vetl haini, atundi sa scitl ca niel InOne Domnia mé nu
voniti puté sapo, vlata vasta din primejdie qi silitl vom fi a incaleca InOne din
pretina mi Nada Sa pré inaltatula' Pa0 de vorna' veni aci cu top.' osta01 qi
pro tog ceI vielenl, carl vota aduce ostile de acolo la lipsa i stinahorie cu
nedarea color trebuinclóse ale hranel lor, din rantate i scumpatate qi care vota
fi necredincio§1 i hainI al pr6 puterniceI imparatil, sub sabie imprxiitesccl II voluú
trece pro tog i casele lor i averile lor vota fi t6te imparatesel ea unii ce dupi
lege sunt vinovatl mortel. i ca acésta Tata, ne facemil datoria de eqimil din
pacata i vi le aratamil mal din nainte, lar mal 0i:tosa cuvio0ei téle egumene
Carnpulungene qi-g poruncim ca unulti ce eqg parte bisericésca i duchovnic, 814
sfatuescI pro tog i sa-I fuel sa inteléga, Mandil-te mal' ântêiù insug pilda cu
a te arata protimon qi credinclostl al imparatlel i Domniei mele, ca sa nu pe-
treceg acesté ce vremea de acum le p6te aduce, qi a vi se intêmpla astil-fela
de sfir§ittív (1). 17 Februarie, 1788.
In sensulil artel de mal sustl, i mal aprópe Merara, tottl in
17 Februarie 1788, Mitropolitulti si episcopil impreuna cu velitil
t'oled, seria* o alta carte carä, egumenil i boleril din Muscelii (2).
XXVIII.
Nouei proclamare. Disciplina in &te.
O qi inainte de proclamatiunea caträ, COmpulungenl, Mavrogheni
se adresá la tedá téra chlämändil in ajutor in contra invaziuneI tóte
bratele valide, prin urmatorulti manifestil :
Proelamatie cata locuitorl.
(Vouë, taturcul locuitorilora t'arel de prin tate satele i oraqele, macará
ca, In &estala v'amtl scrisO. in trecutele ile printealte domnescl ale n6stre carg,

Cod No. XVII, fila 265.

Cod. XVI, fila 266 verso. VOY anexa.

www.dacoromanica.ro
136 V. A. UazcluX

lar dupd neadormita grij i en durere i eu mild ce avernd pentrn vol, nu

lipsimd lards! mama a vd insciinta si a vë da nlidejde si bucarie, cA cu mila
lat Damae4ad si ca silina i truda Domniel mele ad seii ed vet1 petreee vremea
acésta WA de niel o bintalall si fdrA de niel und foll de primejdie, pentru ca
Domnia mé 4iva i n6ptea priveghiamd i ingrijimd pentra apdrarea si ocrotirea
v6strd, de orl-feld de MALIBU' si santemil gata oil In ce ceasd si oft in cotro ar
fi trebainta ad ne pornimil insine ca sA vö pazimit i pentrn aceea osebitfi de
ostasi i zabiV eare-1 inemá aicea si earl in .térd, amA orinduitÙ si pe d-lut
vel spit. eu indestat ostast in Ord pentru paza rii, edrula i se envine a-1 da
t6td, ascaltarea, ca si sdriVi en sirguintd, si en ascultare cand vë va porunci si
de se va intêmpla de a veni niseai-va vrAsmasl aT imper4ieT asupravasl ca
ye calce si si vg rapésed, 211.41 ca mid cu mare ea sd le stati impotrivd
sd-1 stânjinil. i cell ce se va ardta cu vrednicie eredinclostl si cu dorire de
patria lal la acéstd vreme si va ar'éta slujba lul in faptd, nu numat se va ddrui
de cdtrd Domnia mé ca bacsisti band, ei dud va elstiga ì tertlelane de dajdie,
ca und credinclosd ald impOrdtiet. Ci dar, lepadindd tóta grija i intristarea,
bacura4i-v5 i fil vegan', lipsinda-ve t6td frica din inimale v6stre, si nu credetl
minetanile voitorilord de ris'd patriot, ed dupd cum v'amd mal scrisfi, in qilele
n6stre nu vetl petreie niel und rdd, ci Ott bine odihnitl el yeti fi apdratI atâtá
despre alto jafurl si nedreptgl, cdt si despre ale vremilord intêmplarl, fiinda-ed
ne-am hotaritil a ne pane vtata n6strd si a ne jertft pentra totl, ca und pistord
ce trebue all pane sufletulil s'éd pentru ol, dupre euvêntald evanghelid. Pentru
ateea dar ineredintInda-vd bine la domneseele n6stre mAnglerl i bucurdndu-vd,
elatati-v6 atilverisarile vóstre ea jalma intinsd, petreauld OA de niel o intri-
stare si urmatt dupd cum vd scrieffal mai stud, ed. dup. cum Domni rné pri-
veghlemil si vé pdziml de aieea, virsändd haznalele Domniet mele la ostas1
pentru paza vóstrd, asla si vot statI i fii cu sirguinta ce se cade, sarindil
de pregetd, ca sirgalall, la intêmplare de trebuinta i inteacestd chipd despre
anièndou'é pArile fiindd sin*, na veV simti niel o durere séd bOntutald.
ragatt pre milostivald Damnelleil pentru a Domniel mele band stare si intarire
ea si ne ajute a vë oblidui pdnd in sfârsitù clupd scoposula ce unit'', spre a
fi intru t6te multarnitt i feritl, dupli cum averad mare nadejde la mila Dumne-
cleirel séle, ed vett enn6see i ATV vede dupe adstd de fatd si in fapti mila ce
avem pentru voI, dupd cum o si vedetl» (I). 16 Februarie, 1788.

De sigurti cl disciplina nu era usorti de tinuta o armata le-

nhra, cum era acea organizatA de Mavrogheni i Intre sirurile ostireY
turcescl. Mavroglieni, se arèta insa strasnicil pedepsitoril al infrac-
tiunelorti. Pitarulti Christache eare destule cuvinte pentru a lauda
energia lul Mavrogheni, care Ingrozea chiar si pe ofileriI turd :
«Jar vitézuld. Mavrogheni
Ca un norocitil al vremi
Si ca un cIrmuitord,
Strasnic obldduitor,
Avêndit putere deplind
Data Trin &mutt la maná,

(1) Codica XVII, fila 268.

www.dacoromanica.ro
 lamas Rombawler 137

Ce va face, ce va dice,
NimenI sA nu i le Alice,
SA spInzure si sit taie
Fie mitearA elt de mare,
Indati orIndui
PaznicI spre a strAji,
DandA strasnice poruncI tali
Int/I pe la eel mal marl,
SA fie en privighere
Spre fitc6toiiI de rele,
CA in urmi mal simtindA
Pe vre-un tureA rò1 fitand,
Aga le vine de hae
Unde va sin* ostasI (SpAtarulti si aga)
FAcêndA vr'unti r6A undevasl
FAr de altA intrebare
SA '1 prinda si sing omére».
Gratie acestora poruncl, care se realizara pe deplinti, turcil nu
mal facura supèrarI locuitorilora,
e CAcI cum au2ea de aga
Tremura tnrcil ea varga
Mud U. vedea prin tare]. treandii
Se sculaA tog tremurIndA
Brava, Mavroghene, brava,
AltulA ca tine mai stava,
Asa tail grantulA sl-sl tie,
Cu atála strAsnicie P
Unde s'aA mal au4itfi
Si unde s'ait pomenitA
De-un ghiarA sA se 'ngrozésel
Atftta éste turcései ?
Vede-al. gogemite Pasil
Si AtItia marl Bimbasil
Cu barbele lungl lAsate,
AsteptândA pe la perde
Neputindu-1 gAsi vremea !
Apol VoevodA era
Séa a vizinl semana ?
Care DomnA a mal stAtutil
Trel tuiurl sit fi avutù ?
Si care altulti sA se batit
Cu doI Impiiratl de odatit ?
De mare cinste e vrednicti
Itavrogheni cela puternicti(1).
(1) Buc1umulii, 1863, pag. 36.

www.dacoromanica.ro
138 V. A. UnEciul

Pe lângä asprimea cu care pedepsea infraOunele, Mavrogheni

mal lua si maulï prin care inlAtura din calea ostirelorti carciumele.
Tad, pitacula prin care prin Mumbasirl, cu data din 20 Februarie
1788 ordonA acésta. El trAmite :

cApro41 vatasescI i ceausesel, copil din casa, de Divanti si de visterie i

paharnieel, pe drumarile ce se numeseil maI josti i cu porancl eltre ispravnicil
osebite, ea cate ceirciume cu vinurl se voril fi afiandtt in drumurI, pe We sa le
oprOsc i ridicandl vinurile sa le duel la satele ce vor fi departe de drumurI,
In laturl si sa nu maI pue altele a se vinde inteacésta vreme. Asisderea si dap/
la sate sa nu vancja la ostasl stri5inI séù turd macarti unti drama.
Drumurile Judetele
De aieea pan/ la Oltenita Ilfov
D D * D Dala. Vlasca
D * * » Zimnicea Ialomita
» » » » Segarcea Slam Rimnica
D I * In dreptulfi Darstordul Bus6A
» * * la Slobozia Gospod San .
» D D D Focsanl Buzefi
» » » » Ploescl, pana in Ca'mpina cum si in Campina
D D D » Tirgovistea Petrosita si pe . . . . Dambovita de susl

XXIX.

Moldova. lpsilante.

L5.sanda unil momenta téra muntenésca, sä urnatirima eveni-

mentele din Moldova. In urma fugel lui Alexandru Mavrocordata,
In Rusia, (1) ama vèzuta cà éra rèmasese administratä de o cAlm6.0.-
nie de 3 boerl; Situaliunea in care se afla P6rta, aa obligat'o
primésca de bune esplicatiunile date de boeril calmacamT, prin care
se desvinovAtaa de purtarea Domnulul fugara. Negresitil, dupri cuma
amintesce i Draghicl in Istoria sa, nu numal Calmacamii dar Si In-
tregú i Mitropolitula cu Episcopil semnarà Arzmagzarula
de disculpare pentru purtarea lul Mavrocordata Alexandru.
R6spunsula Portel la acesta actti fu favorabila i urmatt indata
de una curiera anuntanda numita Dolma Moldovel, Alexandru
Ipsilante.

(1) Ve ll Tomula I, pus. 241.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIL ROKANILORt 139

Numirea lul Ipsilante la tronula Moldovel, nu o protesta Bul-

gacow, pentru c Ipsilante era persona grata, pentru Internuntiula
austriaca Herberta. Choiseul raportéza guvernulul sal de la Ver-
sailles, in 10 Fevruarie 1787 (st. n.) ca Herbertti profitanda de
ocasiunea visitelora ce MI Ministril aa facuta noulul principe ala
Moldovel, a stata «enfermé avec lui plus de deux heures» (1).
Choiseul cunoscénda relatiunile luI Ipsilante cu Austriaci, asecia
ca secretara' ala acestui Domna pre un francesa:
«Afin de me ménager les moyens de savoir tout ce qui se pas-
sera dans cette demière province, où les troupes turques ne tarde-
ront pas t se rassembler, j'ai placé près du Prince Ypsilanti, en
qualité de secrétaire un Francais aussi sfir qu'intelligent et qui, dans
l'espérance de mériter vos bontés ne négligera rien pour se rentre
utile» (2).

Ceea-ce interesa pe Choiseul era nu numal de a cundsce fap-

tele Domnulul noti dela Tal, fasta cu Austria, ci maI alesa de a ur-
mari de aprópe evenimentele résboiului ce era a se deschide mal
tarcjia. In adevértI, la finea lunel. Ianuarie 1787 dupa stilula nostru,
determinarea Portel de a face résboia Rusiel era aprópe luata. Turcil,
dela mica la mare, erati atitall de dorinta de a incepe acest résboia.
Fetvalele muftiulul la data arétata erati espedite in bite partile, ca
imediata sa se adune o (5ste mare, din care 60,000 aa si primita
ordine sa tréca in Moldova.
Ipsilante nu Intarc,liS, de a sosi in Iasl, in Februarie 1787, dar
scurta lul Domnie nu-I de timpa sa faca administratiune .... Din
primele cjile avu de a se ocupa de «isvòde de zaharele si de cara-
turl pentru trebuinta ostirilora ce se aduna din tóte partile prin
cetatile Dunarene» (3). Contra acestora angarale se jaluesce téra Cu
anume arz-magzara.

Hurm., Vol. II supl. I. pag. 42.

Hurm. Vol. II., supl. I, pag. 42.
DrAghid Tom. 11, pag. 50, edit. 1857. Iati Magzarulfi trAmisii de DivanÙ
tAminda pentru nona domnie i cerénd ugurare de angarale :
cNoT prea plecatil i smerip robi ai Pra puternicil împrii, Mitropolita,
Episcopr. ArhimandriV, Egumenr, bojan, boerena§if, capitana', bulucbaqil i a1t1
zapcil, (séa Mitropolita cu t6ta partea bisenicésc i toVi boeril) catre inaltula

www.dacoromanica.ro
440 V. A. UnEcmX

In tom. II, supl. I, altl. lul Hurra. pag, 43, suntit publicate ra-
porturl de ale Ministrulul francesti din Constantinopole din care se
vede cumti bietele no5stre 1.611 trebuia sä trlm41 mil de Ièranl, cu

dreptula Prag si catre luminatula i milostivula Seauna, prin acest al nostru

plecatil adev6rata Magzar intêia facema ale n6stre robescl smerite inchinaciuni
din adinculA inimelora marI multamiff pentru mila ea care °el de indelangatI
anI stapinil nostri aù voita a ne milui, din Dumde6sca insuflare fiinda indemnatI
a orêndui Doma otcarmuitora pamêntului acestuia pe credinciosula supusti
Prd puternicel Imp6ratil Alexandru Ipsilant roda, carde dintru inceputä s'art
ar'étatit eu credincio'sä rima la cele indatorite slujbe atre pre inaltula Devletä
förte cu *tare dreptate i milostivire art chivernisitä pe supusa InVerätesca raja,
in cea-l-altä domnie a sa ce arc &m'In in megie,sa lastra Ora muntenesca, flindil
doma' plin de mari darurl si imboyütitti mira a min(el iscusinp i infelepciune,
prin care nadajduima sil se reverso si catre acésta téra a pamêntulul MoldoveI
cele marl milostivirl i ap6rarl ale pr6 purerniculul nostru Impöratù. Pentru care
de aptuurea en multamitoriti cugeta rugamit pe datatoriulti a t6te bunatitile
Dumnedea ca sil tie i sil pazésca pe Pra puternica imp6ratie intru cea de in-
delungati anl marirea si slava sa. Catre acésta blanda nol smerintif robl c6 ro-
b6sca Indraznéla, facema plecata insciintare prin seesta smerita alù nostru Mapar
colora de multi aal milostivl stapinl al nostri, cil téra acésta a Moldovel pentru
multe nestatornicil ce patimesce de la o gima de vreme si mal alesa pentrn cé
mare lipsi de rodirea i stricaciunea a total felulti de pane ce s'el int'emplata
in anula trecutii la c6 mal multa parte, ati Amasa tata raiaoa acésta la o stare
farte alaba, pltiminda eel mal multi locuitorI, intru multa saracie i lipsa, in
cat de abia pota suferi petrecerea (Indina lora. Drepta aceea, din partea a t6ta
obstea acestora smentl supusl a pré puternicii Impgratil, ca totil cadênda la
pam'enta i férsandti lacriml, facema rugarainte Wat inaltula i dreptula sean*
sil se milostivésea milostivil stapinil nostri asupra acestel nevoiasa i sama téra
si sil i-se faca asurare de cele peste putintil grele dad si mal alosa a multelora
havalele de zahirele, cherestele, salahori si alte marl angaril eare necontenita
in t6ta vremea se cer si se Anduescti pe la serhaturile de piin pregiura, la
care n' ad mal Amasa putinta locuitorilorti acesteI t6r1 ea sil p6te réspunde,
aflandu-se ca toti (precuma aratama) la f6rte slaba si ticalósa stare. Deel dar
jaras): adaogamti smerita çi cueernica rugaminte a 1:Ostra, ca sil na fimil trecuti
ca vederea i neimpartasitl ca aceste cerate marl mile de la marele nostru si
milostivula Imphatil, a caruia santalti Dumnecjeti sa-I vecinicaca Inaltulil Devletii
filtra marl slave si norocirl de apurare& i asa aceste impgratescl milostivirI
ce se vor revarsa asupra ndstra robilonl s61 unite fiindil ca vrednica i drépta
chivenaisire a Domnulul, care s'ait orinduita, suntemti bine ineredintati i nadaj-
ca cu vremea (s'al in putina veme) sil vie téra ac6sta la cea mal huna
si norocita stare snbt umbra cé puternica a milostivireI Imp'6ratulul nostru si
subt pov6tuirea cea vrednica a credinciosti slugel sale Domnulul ce ni s'al' orén-
Uta. i in 1611 vremea voma pazi nestramutata catre pr6 'nana Praga a mi-
lostivl stapanil nostri, cea pra deplina credinta si supnnere, carele avemii mos-
tenire de la strgmosil nostri, implininda ca tata osirdia ca nisce dreptl credinciosl
raiale t6te cele (lapa putinta nastra ponina, a Pré puternicil Imp6ratil pana la
cel maI departatI urmasl al nostri».
NB. Acestil actii l'amii pubiicatii mal ântâiü in Memoriii presentatil Leademiel in 18881
Cu thlu : Doeuminte dintre 1769-1800.4

www.dacoromanica.ro
 fSTORIA 1:101LiNILOlit 1 41

transporturT, ori ca sä lucreze la cetatile turcescl cap se mai in-

tòrcéti la casele loril din ace01 nenorocitl si mal alesÙ cati Isi mal
ducéti a casa boil lor ?
In I4 nu mal era unù secret"). pentru Divanú, crt Domnitoruhl
cell" not" sta in bune relatiuni cu Austria. Prusia dobandise de cu-
réndti recunóscerea oficiala de catre Port& a consulului ce ea, dupa
cuing vécluramti, intretiné de cati-va aril deja in Moldova (1). Era
deci unti agent:" mal multi.'" pe Lang& celti rusescù i cel austriacii,
cari urmariatt de aprópe totT pa0T noulul Domntt. 0 mare parte din
boerime i mat ales(' Mitropolitula lifoldoveT nu voiati sa aucla de
Austria, ci, in secretü, corespondé cu Ru01. Mal alest din finea
anului 1787 noi amt.' descoperitti destule corospondinte preschimbate
intre Mitropolitulti i cneazult" Rumiantov, prin intermediult until
protoereù rusescù Mihailù Strilbiski. AIM" publicatù in memoriult" ce
amt." presintatù Academiei rom'ane In 18 Noembre 1888 cu titlu
tdocuminte dintre 1769-1800) (2) aceste corespondinte.
Cum ca Domnitorult" Ipsilante nu era in curentù cu aceste co-
respondente, apare de acolo, ca Hatmanulù, care se scie ca la top
Domnil grecT era omulti de incredere, simtinda relatiunile lui Stril-
biski, prigoniá, pre acesta. Strilbiski spune MitropolituluT, in o scrisóre
de la 20 Noembre 1787 ca tfara de veste m'arnù dust' dela casa mé,
macarg ca in multe rênduri amti tremuratt cu trupult" i cu iMma
despre nisce slujitori al HatmanuluT, cari s'ati laudatü ca mé va juca
nu popesce ci turcesce, osebitù de aceste pe o slug a mé o inchi-
sese de pe ulita ca sri. rna spue unde sunt, i pentru aceea scire
nu 'am datti, ca intrebandute, sa nu n-16 scil unde stint i nicl in
prepusil sa nu poli infra despre cine-va» (3).
Grafula Runt lantov za Dunaevski in 1787, Noemvrie 12, din
Parafievca, scrie Mitopolitului Moldovel spre a intra In corespondentrt
cu el": fspre nuintuirea a multoriti crestini despre cele grele
One, numai Cu suspinur i c siujb4 grele» promite ajutorulti
Impératesel.
Originalulù' in limba lqésca de siguril este la Alitropolia din
Hurmuzachi, tom. II, vol. 1, pag. 43.
Veql anexa.
Pag. 97 a Memoriullii meii din 1888.

www.dacoromanica.ro
442 V. A. URECELEX

Iasl. D. Erbiceanu e departe de a fi publicatil in «Istoria Metro-

polie documentele pretiòse de acolo. Cu deosebire d-sa a lasatil
neutilisate documentele slavone.
Traducerea nóstra pare a fi contimpurana cu originaluld i dupa
scris6re se vede, c. traduatorulti era unti rust' sciindA rèü romanesce:
«S'ait talmacitu dapg cola rusescl.
Inalte i prd multa felicite StApftne Mitropolitul pAmIntulul Moldovel.
Ala meil intru duhul srantii plrinte i mult Insciintate fAc6toriti de bine.
InzAdara este aloes a afla incredh4area i ubejdenie ande crestinatatea
ceste si este cu c6 adevarata i mal mare legaturA a dragostel unita, i dupl
alcatuirile aceste, i mie mal alesti decat altele 1ml sunt la scire toate huma-
tie a présfiintiel tale, asemen6 si ale mele cAtrA présfintia ta
ca maI bune si cunoscute &duff, pentru care efi pima inceputa ca acéstI scri-
s6re Intre amIndou6 pirtile, intocma spre Intrdga i huna aflare aducêndune la
Indatorita Indestulare si InaItare, se cade cu armare i cu c6 peste fire bucurie
cu adeveratit mangâere ea sit fie pentru. mine ; prelungirea acestif trebl, care
se serie, este spre mintuirea a multor crestinf despre cele grele g6ne, muncI ea
saspinun si cu slujbi grele, pentra care dupa Dumne4ell tóte nadejdile lor
pue, spre cé tare si silnica apgrare i cu ajutorula intrthi tota avgustinel n6stre,
ca Intre eel marl, maI mare este cu biruintel6 i ca Induarile, asemen6 c6
préproslIvite monarhiel si pe ale el drepte arme maI ca nadejde este ea sl le
pue ; spre care ea cu bite puterile si eu socotintele i dug a mé cd nehotarita
ce m'arna aruncata cAtra dragostea v6strI si a MoldoveI, nu o vola lasa-o cu t6te
puterile mele, a o ajutora, i cu aceste sim-Vr1 i ase46m6nturl, cu e6 bang
socotiatl i cinste in care Bunt
Ala preosfintiel tOte btu tota cucernicitl i ascu1tIt6re slugX.
Noembrie 12: cjile Grafi Rumiantov za Dunaevski.
1787 anula
Din Parofievca.

Mal aye/nil o scrisòre din 1787 Noembre, din Kneajoe, semnata

de ling Proloiereil ald caruia nume nu ni-16 da scrisòrea, cacl este,
din nenorocire in parte rupta, dar pre care 1-am afiatil din alta scrisóre
dela 1788 Fevruarie 21, a se numia: Protoiereul Mihail Strilbiski.
Din catti se citesce in scrisárea acésta, destuld apare, a acestil
preohl era unulti din spionil Muscalesd, care, vèguramti era interme-
diarula corespondentel secrete dintre Rumiantov i Mitropolitulli Mol-
dovel. Elti se declara chIar talmacitoriula scrisoreI de susti a luI Ru-
miantov, cad acesta se temea .tsä nu se porte (scrisárea luI) pe la
talmacitoril cel ce nu sunt la o mare in lucrärile cele de taIntto.
Strilbiski cjice, ca a talmacit'o «pre cdtil ai2 Toga puterea seiinfei
lid de limbd moldovenésed ». De aci O. din ' observatiunea scrierel
lul (o deteramil intocmal), se vede ca ehl nu era romanil din nascere.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. Rom.Isru.om, 143

Mai departe agentulti acesla secretti alli Rusiei, inv6ta pre Mitro-
politulti, ca sä. arète «numai celorti ce sunt la o unire fi la o
credintel cu biserica RèSeiritului, ca th se bucure qi, sei se iniple
de neidejde, cad tòte puterile pornit intr'acestei lunei
Noembrel, cu tótä lama grea, ca sä. scòtä. mal in grab& Moldova
din grijele el. Invèa apoi pre Mitropolitulti sä tie pre generalul en
chef in curenta de totti ce s'all mal întêmplatü noil dela 14 Octombre
acesta aü orênduitti pe malutil Nistrului omti impärltescti, care
va astepta réspunsulti, numai fârà zeibavei, cA °stile sunt pe cale,
si ca sa se scie cate COta áste se va orendui si la ce locuri ?
unde sunt TurcY mai multi si unde sunt mal putini? ca sa se pal
socoti suma cu ptiterea ostirei, ct voril o datä. pe táte pArtile sä.
cuprindä i sa slabescA táte .... (lacuna incepe aci). Din ceea ce a
remas neruptil de pe acéstä filä a scrisárei, se vede c5. Strilbiski era
recunoscutil tä1maci alú lui Rumiantov pentru limba romänésc5..
(lice Mitropolitului, sä. nu scrie in grecesce, ea pe la Muscall nu este
cine sk tradua din adstO limba (1).

(1) Copie dupi seris6rea protoiereulul Mihail Strilbiskii (din Kneajoe"). dela 1787, No-
embre 20, catrà Mitropolituhl Moldovel
Preosfintite i mare stapâne, Mitropolita alü Moldovel, miostivulit meil
stap anti.
PlecacIanea mé cé grad i umilita o aducA Inainté preosfintiel téle i
rogti ea sa amti ertadune ea fall de veste dull dela casa mé macarti ca
in multe rindan mad tremuratO cu tru.pulti si Cu mima despre nisce slujitorl
al hatmanulul, care s'ail landata ea m5 va jaca, nu popesee ci turcesce, osebita
de aceste, pe o sluga a mé o inchisese dupe ulita ca sa m5 spine unde sunt,
pentru aceea scire nu tl-amil data', ea intrebandu-te sa nu m5 nil mule Bunt,
niel In prepusti sa na poi intra despre cine-va. lasta carte dela feldmare-
salultt de pe rnsie am talmacito pe moldovenie pecetluitti de grafulti
Rum. ca sa nu sa /Arte (sic) pa la talmicitorli cel co na aunt la o unire
lucrurile cele de teal, nunnf cetindu-n al pré socotitl ca vorbele el sunt Mite
nalte, ca dup. seurtarea limbeI moldevenesel nu p6te B5, ajunga la Inaltimea el,
dar pe cata am il (sic) fosta puterea sciintel ani talmacit-o. Preesfintia ta ea
una arhipastorti si ravnitord buuit pentru pravestavnicil din patria preosfintiel téle,
bolinda ca inim peutru intristarea ticalosultn noroda, si adese orl cantanda la
suspinurile lor, bine al voitti, ea sa le descepen la multi: talna acésta ascunsa;
dar aréta numal celorti ce sunt la o anire si la o credinta en biserica resaritulul,
ea sa se bucure i ca sa se umple de nidejde, cad t6te puterile armiel s'aft
pornitit inteacésta luna a lui Noembrie ; necautanda niel ingrijindu-se de gertuile
si on:10mile cele necontenite, s silescuí mal in grabil ea sa seotil (sic) din pi-
pe (sic) pe ticalósa Moldova. Macara ea ett i Ma de spusultl a preesfintiel
téle, séti a beIerilorti èriT, amt sciuttl mal bine ce sa graescti, cum pentru preo-
sfintia ta i pentru boIeril Moldovel, asisderea i pentru negutatoril, asa si pentru

www.dacoromanica.ro
144 V. A. UREcmli

Din cele espuse se vede cà erati cel putinù douè curente politice In
Moldova: unul, al DomnuluT, mnclint spre Austria; altul, al Mitropolitulul,
spre Rusia. De sigura se mal grasiati id colo si boerl carl n'aril fi voita

suspinulti noroduluI celta insarcinatti i de totti pradat i saracita, pentra venirea

eelora streinl, care din cel mal mar ra0, anume cu poreclele lor i ea cata
soma s'ati asequta pe alocurl, i cata zaher6 si flnti, séti i orza, t6te anume
la ce loca t6te arnatti. Asperea i preosfintia ta ca cel ce sunteti la
una linda, sa agtatil t6te in misa ce s'al mg Imita dela Octombre in 14
i pana acula. i aceste arkinda i altele earele le veg sci, s. insciintall pe
generalulti ansefta (sic) Elmpta ca generalulil aù oranduitii la malula Nistrulul
omii imptuttesca (sic) care va astepta rëspunsulti, mima fara zabava, ca estile
sunt pe cale, i ca s se scie cata oste (sic) se vora orandui si la ce 104,
ande sant turcI mal multl, i unde sunt mal putinti, casase (sic) 'Ata socoti
soma en puterea ostireI, ca vora o data pe t6te partile si cuprinda sa
,0 slibasca t6t (rapta)
Pr1:4) mahnirea Moldovel id.
E :01 parido ala Moldovel
g cu t6ta Ora Mold . id.
tei de cata vetl tr ... id.
cD
si cut multa zIbavi . . .
P24, mitere la malulti id.
)0 O 4.2 ce este oranduita id.
cAnd voma tramite id.
anseftti generala id.
4) 3 la acesta generala id.
. . cenie pe rusie, i in id.
U1
CID f4
- Grafulti Rumiantov id.
CO 4'
fg este in malo rossie id.
L. Rossid, dad, in id.
2.4
Kieva ca sa-I gatésca id.
0:1
I
matara ca de si ramftn . id.
Usa polcurile mal in id.
Q polcurl grecesce sa
nimenea nu sil gasesce id.
.t.4
CCI
sant oramluitil aice k id.
CI) Z.'"
pentra talmacitu id.
C.) vol veni si ea cu d . .
ce cc
cu
catra totI, i. id.
E Pi, Protoier..
er. 1787
I.' Noemb. 20.
T.) din ICniajo e
NB. Ac6sta scris6re pe care o dama in ortografia ce-la depu-
seram la Aeademie, ne aréta, ca acesta protoerea (ala carula nume 1-amti atleta
in alta scris6re, ce urm6za /a vale) era spionuld Musealilora, tnainte de intra-
rea lor in Moldova la 1788. Din scris6re se vede partasia secreta a Mitropolitalul
t6rel, cum i onesta 'mutare a Hetmanulul theI din 1787, Hetmanulti care simtise
pre spion vestea et de nu se astamparli 'tia va jaca, u popesce ci turcesce,

www.dacoromanica.ro
 isroma Rolekimono 145

ca téra sa se strice cu Turcii(1). Cum-ca boerimea era impartita in

vederile politice, se pote conchide si din grija ce puné Strilbiski
Rumiantov a feri scrisorile catre mitropolitulti MoldoveT, de a nu
fi citite de cel «ce nu sunt la o unire lucrurile cele de
lana» (2).

Dann) In anexa si o alta scrisére a lui Strilbiski catre Mitropolittt,

din 20 Octobre 1787, din care se va vedé, ca desi s'a declaratil rés-
boiulil in August acela anti, ástea muscalésca nu era inca gata de a intra
In campanie. Strilbiski scrie, apol ca la Noembre acestil anti etóte pu-
tenle armiel pornitti». NumaI acésta scire a fostti prematura, cacl
desi se promité Mitropolitului i boeriloril partizani muscalilortl, ca
ostea rusésca va intra in téra gneceiutdn,dit séit ingrijindu-se de
gerurile séiti onieturile cele necontenite», totusl intregimea a anulul
1787-88, ástea rusésca rèmasa neactiva pe malula Nistrului.

Dara chiar §i dintre boerii orate acestui eurentA aA semnata arz-magzarula urmi-
tora declaranda fidelitate eAtre Porta Otomanfi
«Prin acestii all nostril plecatfi i adevératil Magzarti, ariitamti la pragulfi
inalteI imparatesel marirl, care sa fie nebiruita, in ved, di inseibiOndu-ne acumú
de la Domnulfi nostru pentru cea dupa téta dreptatea vestire a résboiulut cake
vrajmavull i neprielnicalti pré paternicel impgratil, eu totil amù ridicatil
nele catre cerü rugdmdu-ne pentru, indelungata statornieie pré puterniculut nostra
impératti, i pentru ea sé arate biruitóre urmele patent .sale, impilândù i su-
puindii sub pid6rele MI pre tail vrajmavulii i impotrivniculti, bucurandu.-ne
de impératescull &maul cauí vi din vifi glasulti Domnulut nostru, pentru ca
Vointa i vrerea curgêndl din nemarginita milostivire a impërateseel sale marfil,
este sa se pazésca Keleriul acesta de t6ta stricaciunea vi supérarea; vi ascultandil
cu téta luarea aminte ate alte s'aù disil pentru indatorita credinta astra
savérvirea imparatescilora porund, indata amá incredintatl pre Domnulfi nostru
pentru gata pleearea nisstra o pentru cea desavérvitti smerita sirguinta n6stra, care
ne-arnii rugatl ca sa o aréte vi catre inaltull vi not
invine prin acestù alti nostru smeritil Magzail, ingenuchiândl sa aducemil pentru
acésta nernarginita mila, cele dintru addneull inimet ferbing smerite multamirt
cadéndii sit ne rugamii, ca dupa cum dintru inceputù stramoviI novtri s'ati
umbritti sub umbra i ocrotirea impératesed marirt, ava vi not sá ne invrednicimii
bogatelorl indurari a milostivirel i purtarel de grije a puterel sale. Pentru care
ca nisce credinciése i multamitére slue, rugamii pro Dumnedefi sá nu ridice
de-asupra n6stra iubirea impératesceI marirl, ca fiindfi asupra néstra acésta im-
pératésea ocrotire, miluire i umbrire, sa rémanemil nesupératI i intru odihna,
ca sa puteml, sévarvindil impérateseele porund, sa aducemil catre Sfintu Dum-
nedeil necontenite rugl pentru indelungarea Markel sale.»
Memoria de V. A. U., 1889. Doeuminte dintre 1769-1800".
Maria Ronsdnilorel da V. A. Urechid. TOM EL 10*

www.dacoromanica.ro
146 V. A. ihtEcini

Numal In 17 Fevr. 1788 Ecaterina II adreséztt Moldoveniloril

urnatorultl manifestti, tiparita la Petersburg :
cat a tui Dumne/ci mila no'i Ekaterina a clood imperatrifa i avtokratorifil
a Mate .Rusiilor. I proci i proci i proci.
«Présfintitilor mitropolitl alit MoldovlahieI, 0 alù Ungrovlahid, de Dumne4.ert
iubitorilora episcopr, cinstitiloril eel din partea bisericésea, eel de bunil néma
catre noi cu iubire credincio0 bawl, osta01oril, oropnilorft, i tuturorit Rica-
itorilorti, din domnia terd Moldovel, 0 a terel rumanescI, a noastra imperato-
Asa, buna voire i milostivire.
La toate descoperirile rezmiritilora ce tot datum fara dreptate aii deschisfi
sultanil tarcescl catre Rosia, stremosil noOri i nol Insu§I stapinitmi tronulul
Rosid lend(' arme pentra aperare, n'ail fostit eugetu numal de a birui pe vraj-
maVi, ei aù' fosta impreunatil Cu acé mare rivna a noastra, spre a scoate norodu
cehl credinciosil ahl lui Iisusit Hristosa, a izbavi biserica ortodocsiel grecesd,
din celit patimitoria necinstita jugit alù agarinenilorl
Celli dintru pré innaltime Dumne4eú ce aft blagoslovitil armele noastre
tot dauna en biruinte asupra vrajmaplul cregtinescil, pentru cele ne cuprinse
ale lul judecatI, n'ait invretnicitù la acole vreml pe tog crWinil acestorti hide-
stulate pamenturl, ce sunt ca4utl suptit chinuitérea stapanire a muametenilor, a
prianui el en bucurie pe acea desevirsita a lor scipare.
eu nadejde de viitoare fericire, sfaqindit ce de pe ulna a noastra
rezmirita cu tureil ce ei ail rennet biruitl, amd intarita pin legaturile ce not'
amil facutti la pace soarta a taturora lecuitorilorti erWinl de la Ora Moldovel
0 de la téra ramanésea, en aceste pazindu-le toate folosintele i bunele mijlo-
chi a stapiniriI parti duhovnicescI, i mirenesel, i deosebitft a tuturora löcuito-
Daspre o parte avetl insciintare de bunatatea inimi noastre, 0 de acea
parintésca a noastra purtare de grija pentra vol, ea pentru una norodù' ce este
de o lege eu no'l, care tot-d'auna ari trasii i trage i acum la din0I ala nostru
acopereminta ; despre alta parte insufi simtitl en grele inchipuirl, a cm ne sfir-
00, reutate ce izvorasce din stapinirea Saltanulul turcescit, supta care, oare
puteff vol. socoti macara o 4i a nu ve teme de repunerea vietil 0 a averil
voastre? Uciderea acea ehinuita a %ital. domnulul Moldo vii, 0 a altora al dum-
neavoastra boieni, ye dovedesce acea groazneci pilda, cand, de la curtea noastra
pentra aceste neomenite urmArl i pentru alte multe ce s'a Matta in plimanta
vostru, s'ait foste qisil otcarmuird turcesel, cum ea acebo eu noI puse slinte
legaturl, ce deopOe stint sciute, zaticnescù de a face sill impotriva privelegiu-
rilora i obiceiarilora voastre, i in locil de a se cal el, ne ama intampinatil
numal ea ritotatea, ca in§elaciunea, 0 en vielequgu, unite aceste en calcare
pravilii, prin care de iznoava ait de§chisit rezmirita.
Pentru aceea a noastra ostalasca putero este pornita asupra vrajmagulul,
decl turcil napadinda la hotarele noastre s'ail intampinattl cu a lorti prapadenie.
Dare, dupa cum noi 0 la acésta de acumil intamplare, WV 0 tall este
In mima noastra a diafendevsi legea i ortodoesesca biserica greceasca, 0 ea sa
aducemú la norocita stepenu cele crWinesd noroade ce patimesca din varvari-
ceasca tiranie, intaill dame in Beim deop§te pentru acesta tuturora lecuitorilora
din tera Moldova 0 din téra rumanésca, calif fiindit ca sufere vrajmiqésea gonire
prapadenia ce li se face de catre turcescl, dorescil de acea ortodoesésca
creftinesel legea, i hranescit in mima ion Mina ineredintare la diafendevséla

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 147

noastra, acestoril felti de comed le fagaduimii noI deplinfi acoperemântil de la

armele noastTe.
Doao ale noastre puternice armil es4 ca sa birudsca pe acela veclnicA
vrajmasti crestinescti ; curándll o suma de ostasl dantr'aceste armit se pornescti
la pamênturile voastre, vorfi goni pe tara din vietuirea lor de acolo, si vorfi
Intari a voastra ne piimejduire, vorti fi pentru a voastra apèTare Inpotriva fetiI
neprietinilonl, i 16cuindil cu voI vor fi fratl al vostri. Urmarile trecutel rezmi-
rito Inca sunt proaspete In tinerea minil voastre, odihna voastra dintracea vreme
aù fostA mal Mina si mal' adeverata de cátù acea din pelele paca; ca asemen6
orêndulall yi dragoste ving i acumfi la vol ostasiI nostri; otearmuitoril acestorfi
ostI sunt al nostri feldmarsali Grafu Rumiantov Zadunaleski, i Cnézu Potemkin
Tavriceskol; iubirea de oamenl i dreptatea lorti este Indestuhl cunoscuta de vor ;
aceasta v dá voao o noao mijlocire de a voastra folosinta ; dumnévoastra boierl
totl povatuitoril erilor, adunativa intio mima si venitl spre Intêmpinarea
cuiiiorti noastre, strInget1 vitejil ostasl aI pamêntulul vostru, si unitl toata pu-
terea voastra ea ale noastre arme, peutru a birui pe tureI pan toate locurile.
A.cea ravnitoare ca herbintéla silinta a voastra va fi ca resplatire folositoare dupa
curag s'afi rasplatitt/ da la nol multl pentru acele deosebite ale loril slujbe la
trecuta rezmirita, cu multe feliorl de darurl; asiyderé si vol sfintita bisericésca
putere, pastoril turmi crestinescl, luatl palosu cehl duhovnicescA, dula/ cumfi jice
cuvéntu lui Dumnecleti. desteptatl pe acei ce sunt chematl la arme ca sa Impi4
leze pe vrajmasi ce viforescti biserica lul Hristosti : aceasta de acumti vreme este
acea mal huna; aceste zile sunt cele folositoare; Innaltatl a voastra rugiciune
catre Dumnecleti, ca sa tramita din ceriù a sa mi/a la aceI ce diafendevsesca
credinta ortodocsésca, sa fie o staphire dupa cumti este o lege, acea rusésca, ca
a voastra. S'ati datfi la tronu nostru In orasu sfintulul Petra, la luna Februarie,
la 17 (lile, de la nascerea lui Us: la anu 1788 : din Impëratia noastra la
anu 26.

Loculti La acelti adefératit s'ag iscalitA ca InsasI a el

Pecetil Impërat6sca madre mana aya: Ecaterina.

S'al tiparita In Sanctpeterburgil la tipografia pré sfintitulul sinodb.

In Februarie 21, anuld curgatorti 1788, Protoereulti Mihail Stril-

biski scrie Mitropolitului Moldovei, din Breslait . El spune ca «graba
dintëiil a ostirilorti att fostü, a era s5. calce Cazacii, ce sunt ames-
tecati cu T'Atara, pe urma lor si Turca in Ora Lesésck ca sa o ro-
béscA. i sti o prade.» Arét6. care era planulti de campanie al Tur-
ciloril, dar a le a fostil planulti in zadarti, cä Rusil 5'at aseqatil
de la Kamenita pan in dreptula Elturlucului accind va veni vre-
mea, de odatet pe t6le petrtile set mire in Moldova.* Da informa-
tiuni de locurile unde este aseclatti &tea rusésca, i cere Mitropoli-
tului, ca cu boierii intelesi set desc6set peste tóte locurile sciinfele
ce se mai nasc no4 acumiti in Moldova, despre Tarigrad, de la

www.dacoromanica.ro
448 V. A. UREcad

DunAre; Hanulti unde este ? i in cotro vra sä mérgA?" La BAlti cine

mal este ? i cu catA suma? TAtaril de la Kobile cu Sultanulti lor
In cotro s'atl ? etc. Cine este pAzitor4 in Iasl, din RomAnt ati
din Turci ? VodA unde a esita cu urdia sa ? Ce scie din Valachia?
La Movila RabAeT cine este ? La Hotin ce se face?.._. Cu Nemtil
cum se ati?
gT6te aceste n'ea Milostiva monarhina voesce sa le scie de la
Pré osfintia Ta, cum si de la boieril Ce voiescti Rusiel binele.» -
DA apol corespondintele scirI despre situatiunea in care se afla
Rumiantov si cum el trámite informatiunile Mitropolitulul la Impé-
rAtésa. Strilbiski a venit insusl la malul Nistrulul cu o escortA de
Cazad sa astepte acolo rèspunsulil Mitropolituldt (1).

(1) _Pré osfinfite parinte archipa'storiule a rnci de bine-voitorili.

N'am lipsitù eA smeritulii i aqternutul picI6relorl pré osfintiel tale, a

te insciinta ca cele trebuinci6se insciintarl, asemenea i celorA ce voesetí binele
patril sale: graba d'inthiù a oBtiiilorii aù fostti, ca era sa calce Cazacri ce sunt
mestecatl ca Tataril pe arma lor §4i Turcil in Ora leBasca ca sa o robasel sa
o prade, dar viindA mal inainte ogtile Rosid lasatù i el a o robi, ca tot
Bartulù lorti, care dice ca ati pace ea LeBiI, ca era Ondula i gatirea lorti de o
data sa lovasca prin Ucrania qi peste Nistru, ea ala se aBedase, cum va ingheta
Nistru indata sa tréca, carora gandulù le-aù fostù in zadarti. Ca (Ole Rosiel
s'aù agedatù de la Camenita pava drept Ehurlucul i cAnd va veni vremea, de o
data pe t6te parfile si, intre in Moldova. La Tighina alta arraie este, i pana la
Vozia, care Bi acegtie tot o data vor sft intre; agijderea i ceI dupe mare, cum
cel ce sunt in potriva acestonl locurl Bi a Tarigraduluï. Pentru aceea este
intArdiere. Pré osfintia ta vorbesce Bi te sfatuesce ca boeril carl sunt intrn una,
Bi BI voesc binele séil i a ttirel, indémni-1 ea si descég peste t6te /ocurile
sciintele ce se mal nascn noti acumii in Moldova despre Tarígrad, de la Dunare.
Hanulti unde este Bi incoteo vrea sa marga? la Baiv cine mal este Bi ca cata
soma? Tataril de la Cobile en SultanulA 1011 in cotro s'a trasù ? qi mal in
scurtil ande stringil ea mai mulg ? in Tes1 cine este pazitorti: din boerI, ati din
Tara' qi en cata soma ? Voda unde aù eBitA cu urdia sa ? Voda de téra munte-
asea se aude ()Batí ca nrdie sa spre hotarulti MoldoveI ? la movila RabfteI
cine e? la Hotin ce se face? se stringti ail cum ? ca Nemtil cum se ati qi ce vorba
se p6rt1 printre Tara? t6te acestea pré milostiva monarchina voesce ea si le
scie, de la preosfintia ta, cum Bi de la boerii ce voesc Rusia binele, i facênd
insciintare adevgrati si o kimetetl ea acestù om ali metí ce l'ama trimesA ca
aceste cereff. Voescti ca si scitl i acésta, ca cintile ce vinù la Gheneralul Ba-
ronti indata le t'imite la Rumiantovul, i Rumiantovul i mai in graba cu
uniera' le trimite catre imphateasa, de o insciinteaza qi de acolo vine orl ce
ponina ar fi. Gbeneralulti acesta este mal mare peste t6ta armia Ueraind
totl Ghenaralil ilù asculta pre elti, jara peste dinsulii este mal mare Grafulii
Rumiantovulti, Tara peste Rumiantoval este Impi5ratésa, i inteaceasta armie a

www.dacoromanica.ro
 Isroare. Romlmoatfr 440

Baronulil Elmpta, din têrgulil polon Braslav, in 20 Februarie

1788 lila. serie Mitropolitului Moldavti intréba directil : Ce se
face in Moldova si de este dre0-care adaogire a ostirel? (de Turci, de
sigurtl) Baronulti comanda armata din Ucraina, dar stAtea sub co-
manda en chef a lui Rumiantov. Elù recomanda Mitropolitului pe
Mihail Strilbitki i spune Mitropolitului, ca rèspunqa prin 6menii
acestuia :

«Pré 'Malta preosfintite Stapane, milostive arhipastorde.

SI me ertl, milostive arhipastorde, ca-t1 faca superare, si ostenéla cu ru-
gamintea mé, sciti a al multa grija pentru ticalosulti noroda al MoldoveI, asis-
derea si a Ostra cé intru totii milostiva monarhia ca facerI de bine In graba le
voesce a fi, si al* slobocji pre ei de navalirile vrasmasilortl ce ati venitii peste ere-
stinl; pentru care, nevoIe ne este ca scim ce O, face in Moldova? si de este
óres1 caro adlogire ostirel ? E nimard altda nu me Incredintezù alta catfi
preosfintid tele, milostivulii metí staphe, ì pentru aceea me rogil sa me inda-
torescI ca acesta Insciintare, i Insciintarile ce-mi vel tramite, sa Intrebl si pro
°el ce sunt intr'o unire ca Pres. Ta ca i eI sa-mi tramita inteacésta parte, prin
dmeniI ce vord fi oranduiti de patintele Mihail Protopopuld Strilbiski, yi
nadajduitl ca o facere de bine ca acésta despre partea v6stra, nu va romano
fara de indatorita maltamire, i incredintare s avetI, a ea ce caluti si en cé
Inalta socotéla, cu cinste ami a petrece,s
AIù Preosfiintid Tele marire milostivuld arhipastorfi,
Pré plecatl daga.
Barantl Elnipta.
20 Febralfi, 1788.
In lesasca targusorù Braslava.
aice sa p6rta, vorba, ca in Iaï ara fi
duma, me rogü i pentru acesta sa
me insciinted».

intarclierea armatel rusescl de a infra in Moldova, dupg ce

multi holen i chiar prelatil bisericei se compromisera in fata Turcie
prin relatiunile lor cu Muscalil, indémna pre ace0a sa adreseze

'nabei ea este Polcovnita. Iara de veI ave eeva a Baje, care s'ara paré ca
nu-1 cu cale a serie catre obrazile aceste marl, setietl pe larga la mine, cad si
acole prin mijloctrea mé se toemascu si se trimetii si acole la Peterburg. Vetl
sci si acésta ca pe mine m'ad oranduit de ama venitil la malult1 Nistrulul ca
catl-va Cazad pentru slujba mé, si acumfi astépta respunsula di pe aceste cartl,
si en aceste römftiú alit tuturoril de obste daga eredinci6s1 si mijlocitoriù binelul
Moldovd. Protoierel Mihail Strilbitki.
1788 Ferrar 21
Din Braslava ttrgusoril.
Nuroril mele II voescil totA binele si sanatate; eil sunt sanatosil,
loen cu feclorultt mea Policar podporucicu.»

www.dacoromanica.ro
150 V. A. Uaxcliri

cata Impèralia Rusiel una apela rugand-o sa grabésca a intra osti-

rile, sa-I apere de Turd
Dama, acesta acta, ala carilla originala va fi de sigura in arhiva
din Petersburg si care, prin o norocita intemplare a rtnasil in copie
téra:
gPré indltate generara Feldmarfalii , ala nostru pré iubitoria
fi de bine fdc'étoril Domna

«Toma in vremea cAnd eram Inviforati de fortnnile celord maT cumplite

spaTme i fricI pentra apropierea Turcilord si a Tatarilorti ce inteacele cjile ni
s'ad vestitti, aft rhaiitd ca o dulce rala de lamina in mijloculd nostru luminati
cartea InAltimeI Tale, dintru care bine vestindu-ni-se pentru apropierea izbavireT
n6stre, ()lema a pi-6 slavitelord intru biruinte arme a pr6 puternicel Intkérdtesel
mdrire, ca totil cuprinsil de o maro si nespusti }momio si 11111011dd clitrii
Ceriu mânele n6stre, ca ochil vérsAndit herirá' ama datti multamit6re laude
milostivulul Dumneled, pe carele din adinculd inimilord it rugamt ca sa inalta
slava v6stra in necontenite biruintl asupra vrasmasilord.
(S'ad intelesd de cara nor pr6 deplind 1 ca tétA musa plecacIune i céle
ce Inaltimea ta prin a sa luminata carte bine voiescI a ne poranci, si ea tog
din totd sufletuld Incredintamd pre Iniltimea ta, ca suntemti i vomil fi ca t6ta
osirdia credinciosl supusl la t6te cele (Jipa putinta slujbe cittrit armia Impéra-
tescil marirl, ctim i ispravnicilord i capitanilord de pre la tinuturile din partea
Nistrulul, dupa luminata porunca Initlimei téle li se vord da de la nol trebu-
inci6sele ponme!, ca al aila gata Oled en sciinta drumurilord; si fie d'ami
Imphatescilord armil, spre partile nade vord fi rênduite a merge. Asisderea
pentru vite si alte ce voril fi de trebuinta pentru hrana ostilord se va fac2 t6ta
cea dupit putinta Faltare de grija, Tusa pr6 suntem Ingrijatl gatindü Eceste
mal nainte de trecerea armiel, nn cum-va }anula tatarescd, dupa ce se va-Insci-
inta, sa t'imita Mari sa le ja.
Decl TarasT indrasnimil la acea parintésca bunatate i Tubire de 6menl
a InaltimeI Téle, ca t6ta plecacInnea i durerea ne rugamd : ffi milostivd asu-
pra acestel tical6se patril, ca sit se isbilv6scli pre catd s'a put6 maI cu graba
de cumplirea primejdiilord ce o Tamojo% despre navalirea Agarineanilord ce
acumd s'ad apropiatfi, cacI sciutd sa fie InaltimeI Téle, ca intr' aceste 4ile Hanuld
Tatarescil ca Tataril s'él fi ea nnti Pasa ca cAta-va suma de Turcl Adiada po-
dari peste apa Pratulul la tin. Falciulul, din josd de tO.rgald Husil, imbla prin
olaturile acele trecêndti i intorandu-se i suntemd coprinsl de mare frica ca
nu cam-va adaogéndu-se.- suma mal' multa, sa indrazn6sci a se sai i mal in
susd si sa faca stricaclune i per4are in norodù'. Dreptti aceea, Iarasl cagléndri
inaintea InaltimeT téle i v4a.sândill lacrimT, cu t6ta supusa plecaclune ne rugamd,
ca al se faca told grdbirea ce va fi prin putinp cu trecerea fi venirea impgräte-
scilorti arma in p'dménturú nostru, ea sd ne isbdvescd cu una cama mai nainte
de valurile primejdiilora, dup'd inallele ftigaduinti a Impè'reitescel márini, eare prin
manifesta ni se adeveréz'd, chi de nu va grai aeest dorita ajutorit ea
sei liniftescd starea acestel inväluite VA; apoi intre cate tiedlofiä ce pota sit ur-
mese, neputénda locuitoriä sáI caute de prdfila papufoilora fi de semdnatura
acum este vremea acestora,trebue s'a' se intémple fi o ma/re lipsd de
peine, din care sit se primejduktsed locuitoril a peri de Pite in vremea viitdre».

www.dacoromanica.ro
 IsTmus Romix' moat 451

Facerea i semnarea unorti asemené acte de att.& mal multi

din boieril tèrel si nu numal de Mitropolitulil Leon, alü MoldoveY,
ne-o putemti greil explica fall de pArtAsia la miscare si a lul Ipsi-
lante. Negresitti, acumO ca Austria declaras5, resboiii Turciei s't ea ea
era cunoscuta de aliata a lguscalilorii, Ipsilante care prin Hatmanulti
seü persecutasa In 1787 pre Strilbiski, acumti n'avea de ce sà. nu
intre i elt in intelegere si cu Muscall PArtAsia sa la corespondenta
MitropolituluI Leon si a boerilortl, dela inceputult1 anului 1788, cu
Rusii, se póte deduce si din &Tar vorbele bolerilorii, din adult' de
mal susg : cum puteati boierii, fiindt Domnil Ipsilante, a promite
vor da el poruncA ispravnicilorti si apitanilorii din partea Nistrului,
ea sä se pung. la dispositiunea ostirilorti rusesci, déca la acésta nu
ere' intelesi cu insusi Ipsilante ? De sigurO, Domnitorultz lucra in
secretil, cà.cÏ Turcil si Tà.taril ere' deja in t6r5..
°stile turcesci in adevèr intrate in Moldova inaintéza pang. la Bo-
tosani. Compuse din ianiceri, aceste otirÏ devasttt Moldova ca o 16r5.
dusmanA. Asemen6 purtare a ostirei turce, scrie Choiseul, in 10 Ianuar
1788, stilt' nott (1) a silitù' pre Marele VizirO sà. rechiame 10,000 de
ianiceri cart nu mal puteati fi dominati de oficerit
Una episodti raportatil de Choiseul, in acelasil raporta alü sèti,
nu ne este cunoscutù din alte isv6re. Ianicerimea arti fi atacatO spre
a-111 prada propriu14 palata alü Domnului Ipsilante. Atund céta de
arntiqf domnesci, ajutatA de 500 cAvOlerime turd., fu silità a se
bate cu ianiceril. «Ce combat a été long et très-meurtrier. Enfin
ceux-ci après avoir perdu beaucoup des leurs, ont consenti à. évacuer
la ville». Dar ca sà iasa din orasù s'apucara, In cursti de douè
s6, iée cu désila totl caii 6menilorti, la 9000, tóte carele ba pana
butcile boierilorl Speriatti de asemen6 scene, secretarult lui Ipsilante
l'Abbé Chevalier, fugi din Iasi in Bucovina. Atuncl Turcii considerara
acésta fuga ca o tradare a lui Ipsilante; ei glisesera cä Vodä l'a trAmisù
pre francezulO Chevalier la Nemil cu misiune secreta i sä le duca
sciri de starea trupelorti turcesei In Moldova. Choiseul desminte acéstg.
scire si desaprob6. «la ldcheté» a secretarului (2).
Nu putinti a trebuitti sà. imple de Ingrijiri mintea lui Ipsilante,

Hurm. T. II, supl. I, pag. 49.

Hurm. T. II, supl. 1, pag. 49.

www.dacoromanica.ro
452 V. A. URECHLY

asemené episoda i banuelele Turcilora cu referinta la secretarula

sal fugita In Bucovina. Credema ca banuelile Turcilora despre in-
telegerea lul Ipsilante cu Austria erati forte intemeiate i orl cata nu
crede lucrulti acesta Choiseul, noI vedema In Chevalier una tramisa
ala luI Voda Moldava in tabara austriaca.

Respunsulii io ata Porta, la Manifestuliti Austriei.

Pregatirile Rusia
Intre acesté, la manifestulti Austria PCIrta rèspunde la 28 Fe-
bruarie, 1788.
«A fost specificata in regularea limitelora OciacovuluI ca locui-
toril acestuI °rasa nu vorti fi nelinistitl in lucrarile lora si ca el
cu invoirI din partea oficerilorl respectivI vorfl fi autorizatl sä scáta
sare din mlastinile särate aflatcire intre castelul Kilburn si Kopkoi,
de Ore ce acele mlastinI sarate aa fosta afectate de-apururea locui-
torilorti din Oceakov. Amicitia ce domnia filtre ambele puterl le facé
o lege sa observe acesta articlu, care fusese In vigore fara cea mal
mica cérta In timpa de 5 séa 6 ani dupa epoca regulard otarelora;
ha chiar, la o ocasiune, Subl. Porta representanda Ti.amisuluI RusieI
ca Curtea lul fa'cuse Ore-care opos4iune in acésta privinta, acesta
dete vina pe comandantula de fruntarie; i ceea ce probéza cä Curtea
Rusésca recunoscea bunula drepta ala Subl. Portl, este ca o asigura
ca a ordonata in moda precisa ca pe viitora sa se evite orl-ce ase-
mellé discutiune. Sublima Porta primi, in adevéra, atuncI scrisorI carI
o vestiaa ca acésta afacere e terminal. Cu bite aceste Rusia s'a in-
departata de cat-va timpil dela acesta articola ala tratatelorti. A su-
/Al-ata pre locuitoriI dela Oceakow la estragerea sa'ril i cand Subl.
Porta a renoita plangerile el catra Tramisula Rusiel, acesta ministru
s'a prefacuta ca nu scie de ordinele ce s'el fosal data comandan-
telul fruntariel. Acuma clicea ca comisarula lora s'a Inselata in acesta
articola ala regularel hotarelora, acuma avé recursa la subterfugil
carl facéa sa se vada lamurita ca intenliunea Curtel lui era de a
anula acesta articola din tratatti. Cu una cuventa, la urma urmel
a ridicata formala jaluire contra Indaratniciel locuitorilora din Ocea-

www.dacoromanica.ro
 'STOMA n 0311SIL013 153

kow de a voi se estraga numaI decat sare si ad persistatti de a-1

impedica dela acésta.
«Capitulatiunile spund formald, ca aceI din supusii uneia si
altela din puteri, call din cauza unel crime de tradare, ori o fapta
de nesupunere, séd vre-o alta Ore-care vina, s'artr refugia din o Ora
la cea-l-alta, ca sa se ascuncla, séd sa afle adgpostd, nu volt fi ad-
mil sub nicI und pretextd, afar& numai de Rusil cari arti imbratisa
islamismuld in Imperiuld otomand i mahometanii cart s'artl face
crestinl in Rusia ; ea in ori-ce altd casil vord fi estradati la prima
cerere, dinteo parte, séd dintealta, séd celd pupil vord fi isgoniti
din téra unde s'ad refugiatd. Cu acésta nu s'a avutil anti scopd in
vedere, dead de a se evita nepla.ceri ce artt puté aduce o protectiune
acordata la facètorI de rètr i sa se inlature orl-ce motivti de recéltt.
Era de asemené specificatil, ca orI-ce supusti ald uneia din cele douè
puteri, fie mahometand, fie crestind, care fiindd culpabild de o greséla,
ard trece cu ori-ce scopd, dela untrStattt la ce1-1-altd, va fi pe data
estradatti, la prima reclamatiune a unda sal alteta din Puted. Aceste
douè puncte sunt formale in capitulatiunl; totusl, cand Subl. Pórta
a reclamaid pre Domnulti Moldovel Alexandru, care lasandu-se a fi
ademenitti de insinuatiunile Rusilorti, trecuse in Statele lor, Tramisuld
acestel Curti a avutd recursd mered la subterfugil, mered a cautatd
sa eludeze capitulatiunile i pana in fine a rèspunsd categoricd, ca
Curtea lui neci o data nu va da pre Principele Alexandru, de si S.
P6rta era intemelata in cererea ei.
«Tramisuld RusieI nu s'a multamittt de a da asemené rèspunsti;
eld a presintatd S. Porti und oficid in care anunta ca Principele
Potemkin se afla la fruntaril in fruntea a 60,000 de 6menI, ca este
insarcinatti cu punerea la cale a crdor-va puncle in contestatiune
ca, cat ji privesce, eld are ordine de a urma instructiunile ce va primi
dela acestd generalti.
«A tine asemen6 limbagid, era neindolosti a provoca S. Porta
la resbeltl; totus1 S. Pórta a socotitil cu cale sa inch*. octal. Acéstb.
conduita II era dictata de prudenta. Ea respunse Tramisulul RusieT,
ca de Ore-ce Principele Potemkin fusese insarcinatti cu punerea la
cale a unord puncle in discusiune, trebue sa-1 scrie Tramisuld
indemne a .da satisfacere S. Porti asupra dreptelorti plangeri
ce ea are contra Curtii Rusesci. Tramisuld Rusiei réspunse categoricd

www.dacoromanica.ro
154 V. A. tnEcnik

ca Curtea lui nu va renunta la Hanula de Tiflis, ca nu va estrada

pre Donmula Moldovel i ca nicl-o-data nu va ceda in afacerea estrac-
tiunei sarel. Ast-fela fiara respunsurile acestui 111inistru. Ele probara
cat este de otarita. Curtea lul a rumpe tòte tractatele.

,«Sublima Peala a favorisata in mal multe ocasiuni Curtea dela

Viena Mil sa fie obligata la acésta de tractate. Eaia cate-va exemple:
Curtea de Viena a ceruta o estindere a frunlariilorti séle in spre
Moldova. Acésta pretentiune era contrara tratatelora; ea 'Ï-a regulata
hotarele cum a voita ; a intarita fruntariile acestea Cu trupe S.
Párta preferinda pacea la o ruptura si unicamente in scopa de a
restringe legaturile de amicitie, cad subsistaa intre ambele Curti, a.
numita una comisara anume si a data Curtei de Viena unti acta
care o pune in posesiunea teritorului ce ea cerea.

«N'a mal fosta exemplu ca Curtea de Viena sé. fie avuta Consuli,
vre-odiniòra, iu Valachia i In Moldova; acesta puncta nu e de loca
coprinsa tu capitulatiunI. Totusl, cand Curtea de Viena a ceruta sa
se stabilésca agenti in aceste douè Provincii, S. Pòrta, l'ara a consi-
dera ca stabilirea acelora agenti ara vatama interesele sale politice
ca vora resulta inconveniente marl pentru ea, a consimtila la
acésta inovatiune, cu scopa de a da noue doveqI de amicitia el
pentru Curtea de Viena ....» (1).

(1) gil a 6t6 spécifié dans le réglement des limites d.'Oczakow que ron
n'inquiéterait jamais dans leur travaux les habitants de cette ville, qui munis
de titres de la part des officiers respectifs seraient autorisés à tirer du sel des
marais salants situés entre le Chatean Kilburn et Kopkoi, ces marais salants
ayant été de temps immémorial affectés aux habitants d'Oczakow L'amitié qui
régnait entre les deux Puissances leur faisait une loi de l'observation de cet
article; il avait été en vigueur sans le moindre débat pendant cinq on six ans
aprés répoque da réglement des limites; et méme, dans une occasion, la S. Porte
ayant représenté à l'Envoy6 de Russie que sa Cour avait formé quelque opposition
a ce sujet, elle en rejeta la faute sur le commandant de la frontière; et ce qui
prouve que la Cour de Rassie reconnaissait le bon droit de la S. P-te, c'est
qu'elle lui assura qu'elle avait donné des ordres précis pour 6viter à l'avenir
toute discussion semblable. La S. P-te recut, en effet, alors des lettres qui lui
annonvaient que cet objet était terminé. Cependant, la Russie s'est écartée depuis
quelque temps de cet article de traités. Elle a inquiété les habitants d'Oczakow
dans leur extraction du sel, et lorsque la S. Porte en a itérativement fait ses
plaintes k renvoyé de Russie, ce Ministre a fait semblant d'ignorer les ordres

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOIte 455

Incä din luna lift Septembre 1787 Principele Potemkin, scrie

Langeron In «Résumé des campagnes de 1787-1788» (1) mersä la
Elisabet, mare orasti noü situatft intre Nipru si Bog . . . Trupele
rusescl earl trebuiati sä compunä òstea luY Potemkin Inca merserä
spre Elisabetti si spre Cherson

qui avaient été donnés au Commandant de la frontière. Tantôt ii disait que lour
commissaire s'était trompé dans cet article du réglement des limites, tantôt
avait recours h des subterfuges, qui faisaient voir clairement que l'intention de
sa Cour était d'annuler cet article du trait& En un mot, il a fini par élever une
demande formelle, se plaignant de ropinifttreté des habitants d'Oczakow à vouloir
absolument extraire du sel et persistant à les en empêcher.
Les capitulations portent formellement que ceux des sujets de l'une et de
l'autre Puissance qu'uu crime de trahison, qu'un manque d'insubordination, oil
quo tout° autre faute pourrait déterminer h passer dans l'un des deux Etats
respectifs pour s'y cacher on pour prendre un asil, n'y seront point admis, sous
qulque prétexte que ce soit, à l'exception des Russes qui embrasseraient
misme dans l'Empire ottoman et des mahométans qui se feraient chrétiens en
Russie; quo, dans tout autre cas, ils seront rendus h. la première réquisition de
part on d'autre, on qu'au moins ils seront chassés des Etats de la puissance chez
laquelle ils soraient réfagiés. On n'a eu clans cela d'autre objet en vue que celui
d'éviter les désagréments que pourrait amener une protection accordée a des
malfaiteurs et d'éloigner tout motif de refroidissement, il était également spécifié
que tout Riot de l'une ou de l'autre puissance, soit mahométan, soit chrétien
qui, eoupable de quelque faute, passerait, dans quelque vue que ce fut, d'un Etat
dans serait lo champ, reudu h la première reclamation de rune on
de l'autre Puissance; ces deux points sont formels dans les capitulations ; ce-
pendant, lorsque la S. P-te a réclamd le Prince de Moldavie Alexandre qui, s'é-
taut laissé gagner par les insinuations des Russes, avait passé dans leurs Etats,
l'Envoyé de cette cours a toujours usé de subterfuges, il a toujours cherché
élnder les capitulations et il a enfin répondu catégoriquement, que sa Cour ne
rendrait jamais le Prince Alexandre quoique la S. P-te fut fondée dans sa demando.
L'envoyé de Russie ne s'est pas contenté de donna une 'Janine réponse.
11 a présenté à la S. P-te un office dans lequel il annonvait que le P-ce Potemkin
se trouvait sur les frontières h la We de 60 mine hommes, qu'il était chargé
de raccommodement de quelques points en contestation et que, pour lui, il avait
ordre de suivre les instructions q'il recevrait de ce général.
Tenir un pareil langage, c'était sans doute provoquer la S. Porte h la guerre;
cependant, la S. P-te a ern devoir fermer les yeux. Ce parti lui était dicté par
la prudence. Elle fit dire h rEnvoyé de Russie que, puisqne le P-ce Potemkin
avait été chargé de l'accommodement de quelques points en discussion, il devrait
lui écrire pour l'engager de l'accommodement de quelques points en discussion,
il devrait lui écrier pour rengager à satisfaire la S. Porte sur les justes plaintes
qu'elle avait contre sa Cour. L'Envoy6 de Russie répondit catégoriquement que
sa Cour ne renoncerait point au Kan de Tiflis, qu'elle ne rendrait point le Prince

(1) limn., Vo/. U supl. I.

www.dacoromanica.ro
 156 V. A. Llascud.

La inceputula primaverei (1788) Principele Potemkin se apropia

de Oczakow
Rumiantov aduna armata sa in Polonia in 1787. Cu bite sta-
ruintele puse de Mitropolitultz MoldoveT si de unía din boerT, (cum ye-
cluramil) Rusia nu intr.& in Moldova decat dup. ce Austriacii in-
trasera. Intrarea muscalilorft este din Iunie 1788, pe cand in Aprilie
inceputulti lui Maitl stilult1 nostru, 1788, Austriacit deja ere in
Moldova.
Armata lui Rumiantov era Impartita in 3 corpurl, care tustrele
trecura Nistrulti fara greutate ; untl corpti langa Hotinti, sub ordinile
generalului en chef Soltikof; al 2-lea corpti condust de insusl Ru-
miantov trecu la Mohilati si era destinat sa ocupe Moldova, pe cand
corpula I-id era menitti s'a se unésca cu (5stea austriaca si sit ase-
dieze Hotinul. Al 3-lea corpti trecu la Iampol cu misiu.nea de a masca
Benderul si de a se uni, la nevoia, cu corpulti luT Potemkin ...

de Moldavie et qu'elle ne se pr6terait jamais aux representations de la S. P-te

au sujet de l'extraction du sel. Telles furent les réponses de co Ministre. Elles
. . . ......
prouvaient combien sa Cour était décidee à rompre tons les traités.
La S. P-te a favorisé dans plusieurs occasion la Cour de Vienne sans y
étre obligee par les traites. En voici quelques exemples : La Cour de Vienne a
demandé une extension de ses limites du côté de la Moldovie. Cette prétention
était contraire aux traites; ello en a régle les limites à son gre; elle a garni ses
frontières de troupes . La S. Porte préférant paix à une rupture et uniquement
dans la vue de ressener les liens de l'amitid qui subsistait entre les deux Cours,
a nomme un commissaire exprès et a donne à la Cour de Vienne un instrument
qui la mettait en possession du tenitoire qu'elle exigeait.
Il n'y avait point d'exemple que la Cour de Vienne eut eu jamais des Consuls
en Valachie et en Moldavie; ce point n'est nullement specifie dans les capitula-
tions. Cependant, lorsque la Cour de Vienne a demande d'etablir des agents dans
ces deux Provinces, la S. Porte, sans considerer que l'établissement de ces agents
nuirait à ses intérêts politiques et qu'il en résulterait de grands inconvénients
pour elle, a consenti à cette innovation, dans la vue de donner de nouvelles
preuves de son amide à la Cour de Vienne.
(Suit un commandement aux Cadis, Vaivodes et autres officiers residents
dans les Iles et sur les côtes de Constantinopole à Livourne portaut que la Cour
d'Allemagne s'étant alliee à celle de Itassie pour prendre part à la guerre, l'In-
ternonce et sa suite va partir de Constantinople pour Livourne, et recommandant
de protéger et de ne pas inquiéter l'envoye d'Allemagne dans les ports où
aborderaity.
Coleq. Hurmuzake. (Odobescu).

www.dacoromanica.ro
 18TORIA li0IIINILORO 157

Intrarea austriacilora n Moldo va. Ipsilante prinsit

de austriaci.

Pe cand Muscalil totti intarcliatt de a intra in Moldova (1). Prin-

cipele Coburg cu 15.000 de ostenl i cu cavalerie bunâ, intra in
Moldova din Bucovina si ataca llotinulti.
La intrarea ostirel austriace in Moldova, maresalulti austriacti,
Comitele Lascy, adreséza, in 1788, untl manifestil «cairá populatiunea
greco-ort. din Moldova, Muntenia alte N'O vecine», prin care
spune la totl mitropolita, archiepiscopY, episcopi, archimandritl, egumenT,
bolerI pamêntenl, noroduluT, «ca, Imp6ratésa RusieI flindri dusmanesce
navalita de catra Pòrta Otomanicésca si pentru aceea P. I. Impèratil
ca credincIosti (aliattl) pazitora legaturiloril ce are cu Impératésa
RusieT, aflandu-se silitti a apuca armele si despre partea sa, si a
tramite ostile sale impotriva Porte! Otomanicesch promile ca vorti
fi in liniste si nesupératl totl cel cari «vor sedé cu linistire, la casa,
MÒntistirea i poporulti lor i '11 vorti cauta in pace de mestesugulti
tréba...» respectiva «si se vorti aréta In Mita vremea cu pri-
inta si gata vointa spre slujb,a» Craescel armate... Pre uniI ca aceIa
«Impératésca marire e hotarita a-1 lua intru puternica ap6rare,
protectia sa intocmaI ca pe insiI vechil supusl locuitorl din térile
séle....»
Mal promite deplinulti respecta i liber tate a religiunei orlodoxe ..
«Bisericile, ARMastirile i scbiturile dimpreuna cu telte averile i veni-
turile sa se pazésca in starea lor... » Va respecta privilegiile de care
se bucura partea bisericésca Asemené ale bolerimeI, ale tirgurilorti
Mal promite Maresalulil Lascy, cä slujbele anca se vorti da la lio-
manl i voril fi primitl si in dste.

(1) Maula' intarcli6a, serie Vacarescu, din camac Rumiantov «hranise o

mare uraciune asupra nemtilora, uril din cea-l-alta resmerita, pentru cief-se cjicea
cala defaimasera nemtiI gana% Dec1 acurna mal multù grijia ca sa j6ce pro
Nemg i sa-1 aduca In stare de a perde r'ésbniele i a remanè biruitir, decat
sa faca Insu§1 isbanda i sa fie purtatora de biruinta asupra Turcilora».
Tes. II, pag. 296.

www.dacoromanica.ro
I 58 V. A. Unucia

Din Witt coprinsult1 maniféstulul, resare convingerea, ca Austria

ititranda In Principate, spera sit.' le pastreze, pftml. in Siret, ha 'ancä
amintea, prin unti falstit istoricti, de unti timpti cand aceste
fi apartinuttl Ungariel... (1).

(1) Eati Intregil manirestulii Mare§alulul Comite Lascy eLi populatiunca greco-ort din
Moldova, Muntenia §i alte tbrl vecine, din 1788

Desiwe a sa impeiratésed, crilésca-avostolésea :

«Se face de scire i cunoscutil, cu acestil manifestù cele ce mal josil ur-
moza, de obete tuturorti creetinilorti aI Bisericel rösäritulul, athtti parte bisericOsca
cum ei mirenOsca, ce se Mil locuitorl pe hotare turcescl: Dar mal vIrtosti locui-
toriloril de Moldova, téra muntenésca, i alte acestora megieee tërl, anume mitro-
politilortl, ski archiepiscopilonl, episcopiloril, arcbimandritilort, egumenilortí,
cea-l-alte parti mhastirescl i bisericescI. Aeiederea boerilorii paméntenl, noro-
(11114 i unuI fieece canfla din locuitoril acestord öri, veil de ce stare qi rangti
sa, fie.
ImpgratOsa Rusiel fiindit duemanesce navalita de catra P6rta Otomanicésca,
ei pentru aceea prea inaltatubl Impgrattí ca credinciosil pazitoril legaturiloril ce
are en Imparatésa RosieI, atandu-se silitù a apuca armele ei despre partea
sa, ei a tramite oetile sale impotriva Portel Otomanicescl, aù socotiti mai
nainte, dupa a sa milostivire, la urmaiile cele triste ei attrnatóre de moeinael
ei de thanl, care aduce focuhl
Dreptù acésta, a sa ImpgratOsca, marire, departe fiindti de a intêmpina ca
creetiniloril bisericei fésaritultil ce se afla locuitorl In terile de maI susil
numite, ei de al lipsi de casele, vitele, mociile i averile loll, este maI vIrtosii
hotarita, pre unulil fiesce carele. ei pe totl adda, care cu linietire, votO. cedo la
casa, monastirea i poporuhl lar i 'el vonl cauta In pace de meeteeugula séti
tréba cinulul lorO. cell"' bisericescil séü, bresliI lorii eel mirenescI, i cariI im-
preuna se vor argta catra impOratésea-CraOsca armie la totil prilejult1 ei in t6ta
vremea ca priinta ei gata yob* spre slujba ; pro miff ca aceetia dar este a sa
ImpOratésca marire hotarita a-i lua Intra puternica aphare, i protectia sa in-
tocmal ca pe insiel vechil supuel locuitorI din thile see ; apgrare, suptil care el
atuncl potti färä grija ei In pace a arma de a-el cauta de alieverieil, meeteeugii
ci trebile lar, tu tail loculO, precum e1 maI nainte.
Mai vIrtosil ail mal susil numitil locuitorl creetinI al bisericel rgsaritulul
despre lege ci obicdurile bisericd lor sa nu fie intru nimica supOratl: bisericile,
monastirile ci schiturile, dimpreuna cu tOte averile ei veniturile sa se pazésca
in starea lor, ei t6ta partea bisericésca ei duhovnicésca mare ei mica sa fiä apé-
rata, ei privilegiile ce va fi avêndil, care privescti starea ei averea el, sa
ocrotite.
Asemend ail ei top' boIeriI ei moeinaqiI in térile de maI susil numite Mol-
dova ei téra muntenésca sä fla, precumil ei s'ail aflatil e1 maI nainte, in vremea
ce era suptO staptnire ungurésca, ocrotindu-li-se tóte pronomiile, intocmaI ca ei
nOmurile tOril ung,urescl. Nu mai putin oraeurile çi tirgurile ad' sa fia ocrotite
ca dreptatile ei obicdurile lor, care privescti casa, locuhl, averile lor, ei alte ca
de aceste.
Dar nu-I destulti en data! inaltulil bine voitoril scoposil aI séle (sic) im-

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA ROMINILORO 159

Muscalil neviindu-I in ajutoril, Coburg lasa apoi Hotinul, la care

se intárse numaI dupa ce comitele Soltikoff infra si el cu corpula
de muscali. Hotinuld resista pana in 16/28 Septembrie 1788.
In estremitatea nordica a Moldovel Austriaca eraù in harte cu
Turcil. Colonelult1 Fabris ocupa Botosanil si se pregatia sa inainteze
spre sudulit Ore. In stea lul Fabris se afia si un mica contingentil de
volintirl MoldovenI, 500 de (5menI. Acestil corpa inainta contra Tu'-
cilorü spre °reste (1). La Larga ttel ore departe de IaSI, Fabris cu
Austriacil (6-7000) si cu contingentulti romana se Intalni, in 7 Aprilie
stilultit nostru, cu Turca. Acestia furá invinsT, si perdura gvarie, ban-
diere, arme e bagagli. Fabris allora seguendo il corso della vittoria
si avanzò fino ad Iassi capitale della Provincia diritnpetto alla quale
situò nella sera del 8/90 Aprile le sue soldatesche schierandole in
ordine di bataglia sopra una collina. Ibraimo colla sua gente si era
posto a sinistra della cilla. sopra un altra collina.... (2)

phAtescl-CrIescil mArirI merge hnd, si mal departe, si este de a pum qi a

asega gala in slujba ostinések cum si politicéscA, pe aceia din pAntêntenT si lo-
cuitorir, carT se veth gAsi $i vord fi, sért de ala milite se vorA face destoinicT
de slujbl si de a-i faca pArtasT tuturoril acelorA dreptAtI i folosuff, carI
vechil supusil locuitorl filtra Odie impérAtescil séle marfil cele de mostenire.
Deci dar acelora, cara dupil t6te acestea mal sial argtate 'Asa averea,
casa, sél alta locuintl i mestesugulil lor, fugindil in hotare strEne, si nu s'aril
lut6rce in scurtl vreme in urmA, unora ca acestora li se va lua Uta averea
binele, fArl intacere, i se va impArti in datA in de obste ivélA intre satu
la ce1-1-altT locuitorl crestinT de aceeasl credintl, carl afi rëmasti cu Huiste la casele
mestesugulti, séh trebile ion.
Iar aceTa carT, in potriva a t6t4 nAdejde, s'arfi cumva fura cu mintea de a
una cela mal' mica tare/ de vrAjmAsie cAtrA imphAtésca-Crifiasca anule, unil
ea acera se vorrt socoti de dusmatif, i vord fi dimpreunA cu femeile i copii
lor cu a mal mare strins6re pedepsitT.
Drepttl acésta, pentra ca nimenl sl nu se p6tA desvinov4i Cu nesciinta,
zata, din inadinA poranca ImptirAtesceI CrIesceT mArirl, noT, cArora impérAtésca
mArire ne-a incredintatil de-asupra-stApanire peste MI armia sa, facemA de scire
canoscattl cele de maI susil ar6tate tuturoril creqtiniloril bisericil
ce se afla locuitorl, dupA cumrt la inceputtl s'ail pomenitil, pe pAnAntult1 tëril
MoldoviI si tè'ril muntenescl si in alte hotare otomanicescI. Asa dar are sl se dé
datomica cinste i cucernicie pré batel imphAtescl peceV ce s'a pusil mal mil.
(Dupd manifestuld originalt1). L. S. Feldmarefalel Graf Fon Lasfi.
(I) Becattini, T. VII, pag. 142.
(2) «Fabris atuncl 11m/rinda cursultl victorieT, inaintA panA la Iasl, capi-
tala Provinciel, in dreptulii cArela ase46, in séra dela 8 (20) Aprilie, ostirea sa,
insirand-o in ordine de bAtaie pe o colina. Ibraim ca 6stea sa, se aseqase
stanga oraquhil pre altA culme...

www.dacoromanica.ro
160 V. A. URECIIII

Dar inainte de a nara cele intêmplate intre ambele ostia ne-

arnice, sa amintima ca, dupa Dffighicl, Domnitoruhl Ipsilante primise
ordine dela seraskierulti turcescti sa mérgá la tabera turcésca, la
Falda. «Sciindti fusa (Ipsilante) ca NemtiI fórte de graba avéti sa
filtre in IasT, dupa corespondinta secreta ce tiné cu dénsiI, Domnulti,
precumil spunti, facea felurl de chipurl a prelungi calétoria sa ca
sala apuce vremea In orasti la sosirea acestora. Un turca insa din
aceI de pe 1,Inga dinsulti, véclendil intárclierea ce facé pe cale, si ne
mal putêndu'sI staptini mlinia si gr6za de nemti, pe care poporulti
il aducé din césti In césti, ati scosti iataganulti dela bráll si Fati
ardicatil salti lovésca ca pe un tradatorti, si putintl de nu i-ati sbu-
ratti capulti pe locti ..., déca din norocirea lul Ipsilante, Bim-basa
lul, Vitu, una vestitti vitézq Intre arnauti, nu scolé sabia mal iute
ca fulgerulti ca sa reteze mana (turculut) cu iataganula si sa i-o dée
la paméntti, (1).
Ipsilante in urma acestuI episodti, gice Draghicl, s'ati incunjuratti
de arnautii sei, inlaturdndti Turcimea si esindti din orasti, ca si cand
ar fl fostil otliritti sà mérg5, la tabera viziruluI, de o data insd Fati
inconjuratti un polc de husarI, cari ucisera. Turcil si Ricura prisonierti
pre Tpsilante cu totti bagajulg séti, la Térgusorti, langa Iasi.
Versiunea ca ipsilanti era Intelesti maI dinainte cu Austriaca
sa-Iti prinda, nu este numal In DrAghicI (2).
Despre fapta lui Ipsilante, asemené Abaltelle Becattini (3) scrie

Istor. Molt1 , T. II, pag 51.

Totuff Iatii ce ',tico Choiseul, de O maI apoI serie gi el cal Ipsilant a fostti intelesil
Cu AustriaciI:
«Vous aurez OtO promptement instruit de l'avantage remporté en Moldavie
par les troupe3 autrichiennes. Le Prince Ipsilanti a N fait prisonnier, deux
Pachas ont été tués et, a en juger par le grand nombre de blessés que les
Tares ont fait transporte'. a Ismail, leur perte doit avoir été considérable».
«Domnitorul Moldovei, Principele Ipsilante, considerand mai sigma liber-
tatea sa, qi pote ins41 viata, cugeti sd se retraga din Iaql numai cu 50 de
turcI din garda, cari *fi remasesera, fugindii pe la drépta dela ormit spre Galatl,
pe apa Bahlui, care curge pe aprOpe de ora. Nu putO lusa sa-§i puna in
esecutiune planulii sliii fara ca Austriacii sa pi* de veste, séii fara ea si U,
urmatá o intelegere secreta intre 4isuld Príncipe qi Comandantele Cesarescii.
Acesta expedia pe data doud jumatatI de escadr6ne in pina 'cailorti, Mate din
ambele aripe §i. apel alte dort6 divicliuni de intaiire. Acestea ajunsera pe Voda
fórte curêndd, ciad era sa urce prin muntil prin cari se trece in Polonia, lid
()pira, ncisera gardia §i facêndu-la prizonierti, lid condusera in tabara imperiall,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOBa 161

ca «L'Ospodaro di Moldavia Principe Ipsilanti, scorgendo mai sicura

la sua liberta, e forse la sua vita, penso di ritirarsi da Iassi con
soli cinquanta Turchi della guardia, che li erano rimasti fugendo a
destra della ell& verso Galatz pel fiume Baclui... Non poté però mettere
in esecuzione il suo disegno senza che gli austriaci se ne avvedessero,
o sia che qualche segreta intelligenza corresse tra il predetto Prin-
cipe e il comandante Cesare°, spediti sul momento due mezzi
squadroni a briglia sciolta staccati dalle due ale e poi due altre di-
visioni di rinforzo, lo raggiunsero ben presto mentre stava per salire
le montagne.... lo fermarono, uccissero le guardie, e prigioniero lo
condussero nel campo Imperiale. Insiemi con lui furono presi molti
de' cortigiani e 40 tra muli e cammelli, che portavano i suoi più pre-
ziosi tesauri. Si racconta che nell' atto che stava l'Ospodaro per
consignare la sciabla a' tincitori, un offiziale Turco tentasse di uci-
derlo, ma indamo, essendo restato il traditore ucciso egli stesso con un
altro colpo di ciabla aventatogli da un ussero".
Ton asemené scrie i Salaberry in Histoire de l'Empire ottoman
tome 40, Paris, 1817, pag. 114: «L'empereur Joseph, qui ne parais-
sait que comme auxiliaire et qui s'était déclar6 le dernier, fit entrer
ses troupes dans la Moldavie, avant que le grand Vizir ou ses basti-
ments eurent passé le Danube (?). Le colonel Fabris franchissant les
défilés de la Transilvanie (?) pénétra jusqu'à Iassy, et enleva l'Hos-
podar avec une facilité qui fit croire à la connivence de ce
Prince avec les impériaux. Les autrichiens, maitres de la Capitale,
arborérent bientôt dans toutes les villes ouvertes de la Principauté
l'aigle allemande 5, la place du croissant (?!)».

Improuni cu mal multI burl' 0 en 40 de catarl i camile, cari duall comorile

lul cele maI preci6se. Se povestesce c in momentulli dud Domnitorulù' se gatia
d.de sabia in manile invinetorilorii, unit ofitera turd se incerca
ucida, dar nu isbuti, cad acela fu ucisa de alta lovitura de sabio ce-I dete
11, pag. 142.
D. profesora Erbiceanu a publicata In Revista teologicii, No. 28 (Noembre 1886, Tal),
unit' estrasii din ki:Opiot irciw 1787 gi 1788 roptie A. A.. tiptiritii In Venetia la 1791.
Comparanda acesta estrasil Cu scrierea luT Becattini o gasiräfnu identica. A luT Becattini e
tipiiritit la Venetia gi totd In 1791. Care pe care s'a copiat dintre A. A. §i Becattini I Ed
presupunil ca A. A, este grecula plagiatord. De aceea flier pota sa cites(' acesta fragmenta
care, cAtd privesce episodulii prinderel luT Ipsilante, nu este decat o traducere din Becattini.
!Work; llomdniloral de V. A. Urechid, TOM. In. 11*

www.dacoromanica.ro
16E1 7. A. thtECH:ii

Enache Vacárescu raporta faptulti prinderel lui Ipsilante, cu bo-

lerimea moldovenésca, dar rara a banui sinceritatea Domnitorulul
moldavti. Elü qice anca, ca nemiI mergenda la IasY, sperati cà vorti
fi ajutatl indata de muscall, ceea ce nerealizandu-se, se vMura
a abandona lar Iasil (1).
In orl-ce casti, evenimentula din IasI avu de consecinte, cä Ibraim
Pasa abandona Iasil si d., cum scrie Becattini, fugi la Galall. Becat-
tini pune multa pretil pe acésta victorie a austriacilorti (2). Pare ca
si la Viena era acésta opiniune, cacI colonelulá Fabbris fu naltatil la
rangulti de generalti-maioril. Dämti, dupa o gravura austriaca, din 1788,
scena prinderel lul Ipsilante, ce s'ar fi intêmplattl mal departe de Iasi.
Indata ce la Plirta se sciu de tra'darea lui Ipsilante, femeea lul,
o l'ata i unil balatti, fura maltratati de Turcl, inchisi i despoiati,
Cu télta interventiunea i protecliunea ce cautara a le da Choiseul
altl ministri streinl (3).

Tesaurti II, pag. 296.

Tom. VII, pag. 143.
«La famille du Prince Ypsilanti est réduite au dernier degré de l'infor-
tune. L'ambassadeur d'Angleterre, dont il n'avait pas cm devoir acheter la bien-
veillance, abusant de son malheur, l'acense publiquement de trahison, soutient
qu'après avoir appelé les ennemis il s'est laissé prendre à dessein. Enfin, Mr.,
pour comble d'horreurs, il a, de concert avec l'Envoyé de Prusse, pressé la
Porte de faire m'éter cette malheureuse famille. La Princesse a été enlevée de
son Palais et conduite dans une prison destiné() aux malfaiteurs. Son fils unique,
homme d'esprit et qui pleurait encore la perte.récente de sa femme a été em-
prisonné séparément et on l'a présenté k la question pour savoir oh sont les
trésors de son père. Comme il n'a indiqué qu'environ deux millions placés chez
divers banquiers de cette capitale, on lui a objecté l'assertion de l'Ambassadeur
d'Angleterre qui prétend que le Prince en a fait passer plus de vingt it la banque
de Vienne. On attend sur cet objet des ord.res du Visir. Je crains qu'ils ne
soient funestes, et qu'en accueillant cette accusation il ne croie rejeter sur le
Prince prisonnier la perte de la Moldavie et justifier par la les mauvaises dis-
positions que lui-méme avait ordonnées.

L'Empereur, qui prend intérêt à son sort, a jeté les yeux sur sa famille
qui se trouve à Constantinople et b, laquelle il craint que la Porte ne fasse éprouver
les effets de son ressentiment. En conséquence, M. le Prince de Kaunitz a prié,
de la part de S. Majesté Impériale, l'Ambassadeur du Roi à Vienne de demander
k S. M. qu'Elle vous charge M. de rendre à cette famille tous les bons offices
possibles, afin, de la soustraire au malheur dont elle est menacée. Le Roi a
bien voulu ag,réer cette demande et S. M-té espère que vous obtiendrez qu'on
laisse la femme et les enfants du Prince Ypsilanti vivre paisiblement dans l'ob-

www.dacoromanica.ro
 IBTORLL ROILLNIL0116 163

XXXII.

Austriacii nu ap6rdIaçi. Boierii cerec din noti

intrarea
Intrarea in Iasl a Austriacilorti aü pututti fi ocasiune de spe-
ranta de aperare pentru locuitoril capitaliel Moldovei. Acésta speranta
fu de férte scurta durata. Fabris nu era indestula de tare ca
se mantina in IasI contra unel ostirI mal marl de turd i decI abié
intratti in I4 la 8 April 1788, el declara mitropolitulul i boerilora
remasl acolo, ca vré sa se retraga neintarcliatil. Atuncl gréza cuprinse
pre mitropolita si pre cel remasl In 16ra si, sub boldulil acestei gréze,
mitropolitulti Leona si bolerimea adres6a. indata (la 9 Aprilie) lul
Rumiantov urmatérea scrisére, rugandu-lil sa grabescä intrarea ar-
matel rusescl in 1VIoldova:

(Pré luminate generala ansefa, ala Hostru intru iota naddjduita mare
faegtora de bine.

«Ne mal remanêndu-ne alta nadejde ca sa scaparall de piimejdia ceI de

istovù perderl, jata i acum, prin acestriinathns trimisil ala. nostru, nazuimil
iaraql la malta Milostivirea a ei Impgratese't mariri qi prin acésta cata Inaltimea
ta smerita scris6re, cu multa plecáclune i cu ferbintI lacrimi, cadêndil cu totl
de obyte, parte biseriasca i politiasca, punemii de fa ta atarea asta cO vred-
niel de prangere, i cele umilite rugaciunile n6stre, ca sa se milostiv6sca spre
noi Imparatdsca marire, i prin ale sale impëratescl arme de subt comanda inal-
timei tale, cum i prin a inaltimel tale mijlocire i iubire de 6menl, sa ne izba-
vimA de gr6znica primejdie a perdgrel, de care anatema ingrozitl. Chi sciutil
sa fie Inaltimel Tale, ca dupa biruinta ce s'A mal t'acata in trecutele dile asu-
pra Turcilorii de catre Kesalicescile oqti, la loculd ce se numesce Larga, trel
césurl mal susü. de EA eri shmbata, Aprilie 8, aii venitii aicl in 141 un corpos
de veo 9ase--qapte mil 6ste Kesaricésca, i fugêndii Turcil in giosh chri mal

scuiitéh laquelle sa catastrophe les dévoue. Je ne Crai pas que pour y par-
venir vous ayez besoin de combattre le prejugé qu'on peut avoir sur sa trahison,
mais une des plus grandes preuves qu'U ne peut en 'Are acensé, est qu'il a
laissé sa famille entre les mains du G. Seigneur. Quoi qu'il en soit, Mr., vous
ferez valoir le mieux qu'il vous sera possible l'intérêt que S. Majesté prend h
cette famille, d'après la recommandation de l'Empereur, et vous tacherez de
convaincre les Ministres de la Porte qu'il peut aniver des circonstances oh ils
se féliciteront d'avoir dona un exemple de modération en ne confondant point
les innocents avec ceux qu'il croiraient coupables».
Vep Hurmuzake, L.

www.dacoromanica.ro
164 V. A. UREcini

era, ati plisa Kesaricescil pe Domnuld de aice Alexandrn Ipsilonte si-15 tina
In pul. lar asta-41 ni s'ari data réspuusti de la Polcomniculti Comandir, cum
a nu are ponina, sa até aicea, ci iarasI fara gbava iaste sa se intórca InapoI
ea corposula ski si ca Domada robita. Ded de va fi una ca acésta, cunoscutd
si sciutti iaste, ca l'adata Turca' si l'Atara ce sunt in partile de josti a térel,
negresitn trebae sa ne iée in picióre si sa pue sabio si foca orl pe ande vor
ajunge. Ne 'ligaran dar iarasI din adancula inimel, vérsanda lacriml ca jalnica
plangere : milostiv4i-vé asupra a alta norodti crestinesc si izbav4i-ne cum mal'
ingraba de obstésca per4are ce ne sta asupra. Dimisula nostru carele va inchina
Inaltimel tale acésta smerita din partea mista scrisére, are sciinta din destulti,
ca sa arate InalVmel tale, prin cuvénta, grija i ternerea nastra, cuma i starea
lucrurilorti din partile acestea.
Nol asteptama ca insetata dorire, sosirea aicea cum mal ingraba a impii,-
redescilorti arme, ca sa ne isbavésca de frica robiei varvarescl a Agarineanilorti.
Nadajduimil g nu fie trecuta ca vederea cererea si rugamintea nastra celora de
o credinta supusI, i remanemti a InaltimeI tale cata, Dumnegeil smeritil ru-
gatorl» (1).
Leon, Mitropolitil
Din Iasil MoldoveI
1788. Apile 9. Pré plecag slugl
(NB. Nu este alta semnatura).

Se mal tramite de mitropolita i boerime o petitiune si directa

catra Impératésa, cerêndu-I, in un stila oribila, sa dé voie Moldove-
nilora a-1 tramite o 4diputatione, ca sa o asigure -de devotamentula
Moldovel si de trebuinta eI ca sa nu IntArclie éstea rusésca a mira
In téra. Eata acesta acta ciudata
«Tata sufiarea norodulul pravoslavnicil si mai cu prisosinta eparldile acestea
carI ah' dobandita umbrirea apharel intru buna sa vietuire, se sprijinesce Intru
intêmplatérele nevol i primejduitérele momenturl din pragulh pristolului vostru,
neavéndii ande aiure atirna intru a sa mintuire. Césula acesta alú intêmplarilorti
acestora de acumti ne face ca ca cele mal umilite glasurl sa strigama i g ce-
rema cu suspinat6re lacrimare totl, nol Moldovenil, prin urate plecarI, indurarea
Ta, apératoriule ala nostru. prin o siwijinire frirli de mijlocire i trecere de vreme
a armelorrt Tale cele pravoslavnice, ca prin pajora ocrotirel semnultil Impératescel
\rastro marirl, sa ferimil o vlata a nastra, care se invaluesce in cugetarile primej-
duireI i sa ramae iar a ruga pre atot Puternicultl imparata pentru proslavirea
puteriloril vastre. lar credinciosil pravoslavnicil Moldovenl cel cu bulla cugetare
indatorire veclnica, dalia starea cé de acumil a Patria astre, diva puterea
fiinta micsurareI, insusindil catre gatirile colorú trebuinciase ceea ce se puté,
si l'atril nevol iarasl nadajduinda la Indurarea Vóstra, venia jartvi cugetaiile
n6stre cele fara margenire catre aceste apératorl puterl, ce le asteptamn pentra
o ocrotire gralmica i Miga inaltarea glasurilorti celora rugatorI. Pentru acésta

(1) Velt Documente dintre 1769-1800 de V. A. U. Bucureset, 1889.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROILtNriOliet 1(35

eu sfiala cutezámil a adrtogi : sI fiI milostivtl a primi o mângaere a sulleteloril

nóstre : trimeterea la picl6rele pragulnI Vostru a unel diputarione (sic), pré huna
si credinci6s6, ea nemarginirea mulOmirilorii n6stre celor6 lacrimatóre si ca
M'unir° la limanula Pravoslavie, dela care se va ineredinta si pentru rivna n6stra
si pentru IntêmplAtdrele nevol.
«A ImphltesceI, monarhiceseil v6stre máxirl pré pleeatil si credinciosiI
supush (1).

Din causa intarclierel Rusilora de a intra in térd, IasiT se de-

sertara de totI carii puta" se trécil Dundrea. Mitropolitula si boTerimea
care nu se dusese cu Ipsilante fugird pe unde putura. Mitropolitula in
28 lunie 1788 era la M-rea S'atina.

Manolaehe Roset.
lntre aceste 135rta avênda nevoie sh esiste in Moldova o auto-
ritate nationald, ca sh faca pe cata posibila a gravita in jurula O
pre tèranii Moldoveni, se grabi a numi Domna in loculd lui Ipsilante
pre Manole Roset. DrAgicI serie (2) ca «acesta era una boIera trditoria
la Fdlcia cu o reputatie destula de bund. Candü vizirula cu urdia
turcésch s'aa oprita acolo pentru o vreme, ludnda sciintd cd Nemiii
aa intrata in Iasi si Ipsilante s'ati desvelita a fi cu dênsil si ajuto-
rula Rusilorti, pe de o parte ad scristi (vizirulti) la 136rta arètânda
necredinta tul si tot-odatd avênda trebuintd pe ldngd armie de una
poruncitora aire térd, s'aa aruncata privirea asupra lui Manole Roset,
ce se infatisase la ela cu boieriT din inutil, si Fati numita Domnu
Moldovel dupd imputernicirea ce av6 dela Sultanula, ca sd sc61ä si
sd pue Domna pe aceste tèri, la int'implare de trebuinta, fagdduindu-1
si pentru investiturd dupd obiceia a serie sd i sä, trimita din 'fa-
rigrad».
Cine era acesta Manoli Roseta? Ea erecta cd' nu e altula decdt
acelasi Manolache Giani Roset, devotatula Domna efemera ala t6re1
muntenescI, care nu avu parte de Domnie in urma pdcel dela Kuciuli-

Din cartea nrui Doeuminte dintre 1709-1800" 4' 1889, pag. 25.
1st. Mold. T. H, pag. 52.

www.dacoromanica.ro
166 V. A. UHECHIX

Kainargi (1). Ipsilanti capeta, cuma vècluramt, domnia in locula

Manoli-Voda din Craiova si in locula candidatulut unet 041 din
bolerime. Era naturala ca Manoli-Voda sa fi fosta candidatula de
Domnie in locultt lut Ipsilante, tradatora cause turcesd. Este o pa-
rere ce o intaresce i faptula, ca proclamatiunea ce adreséza el catre
Moldova, ca sa'st vestésca Domnia, se vede salís& de una condeia
muntenescti. Am descoperita acesta documenta la Mitropolia din
Iast in 1886. Eatalti in tóta coprinderea hit si cu semnatura fasi-
mi1at6. Nu sa insemne locula de scriere, proba a a fosta scristi
In cale, unde-va, in tabera turcésca, séa chiar din Turcia :

Ico. .31almil V. V. B. 3.1. g. 2. Moldavscce.

gPreosfintia ta alesule de Damnecjeti parinte Mitropo1itü, Iubitorilort1 de

Dumneclea paaintilora episcopi, prea cuviosilora archimandrig si egumeni de pe
la sfintele mOnastirl i t6ta tagma biseridsca, cinstitilora dumn6v6stra boerilorti
dintaiii si ala doilea, dumn6v6stra bolerilorù parcalabI si starostl, capitanilora,
bulucbasl, negutitorilorti, orasaniloril, mazili, breslasi, vorniceiloril de prin sate
tutttrorti locuitorilorti t6rel Moldovel, sanatate si totil binele v6 poftima dela
milostivula Dumne4e4 ca sa v6 darul'asca. De obste v6 facemil Domnia m6 In
scire, ca pr6 puternica Imp6ratie Devletù Ali Osman (a caria putere sa o 'hita-
résca Dumne4eii In ved) pliroforisindu-se de amestecaturile ce s'el facutil aic6
la Moldova si det (sic) navalirea neprietenilort, p6te din nepurtarea de grija
obladuitorulul ce a fostil, oranduitÙ pre nol Doma' si obladuitonl acei
dandu-ne putere indestula ca sa curatimti téra de ne prietenii Imp6ra4iel
çi sa, o ocrotimil despre ori-ce Impotrivire si necazurl; cata. care lata ne-araO si
pomitii «mi» si avemg nadéjde la mila prea Inaltatulul Dumnelleti, a in patina
vreme va intra fiesce-care lucru la orbdulala sa si téra 10 va afla odihna si
r6paosulil el. Pentm care nu ami"' lipsitil a v6 insainta de acésta, ca s v6 ve-
selig si sa v6 bucuratl ca totil, raganda pre milostivula Dumnecjeú pentru buna
starea prea puternicil Impkatil si a n6stra si a v6 sfatui parintesce ca sa nu
v6 amagitl dupa, mägliselele neprietinilorù' ce v6 arét ca feluri de fagaduelI, cacl
t6te acelea sunt vremelnice çi tara de temei, si ceI ce se amagescti ámami. In-
selati si caiti pana in 011.00, dape cum aveti pilda pä cel ce ati creclutii unele
ca aceste, a nu numai ait tosta pricinuitorl de fel si stricaclunea patriel lor,
ci plerdutil si t6te averile, Inca pana In sfirsitil unil çi viata ; ci ca unil
ce scitI ca cata indestulata si norocita, petrecere atI fostù sub stapOnirea prea
puternicului Devlettl, traindii desfátati In mili si in privileghlurl Imp6ratescI, mosil

(1) 136te proba acéstfi asertiune g't faptult, cA tu sigiliulii pusfi sub Manifestó, se vede
nu numal bourulti MoldoveT ci gi stema MuntenéscA, dupfi obicerulii luatfi de cel carI fuseserA
cind-va domni i la o Ora gi la altfi. Vficfirescu Enache spune el Pre inaltulfi Devlet4 facu
Domnil MoldoveI pre Manoil-VodA, incA dela Sofia mergéndil spre Belgradó, care (Manoilii) tre-
cfindfi pe la Nicopole gi pe la BucurescI ad mersii la Iagt. (Tesaurti II, pag. 296). Dect nu era
balerulfi din Ffilcifi de care grfiesce Drfighicl.

www.dacoromanica.ro
 Isromt Romirat.oat 167

str6mosil, cum silnsivé, care v6 afiatI acumil, stapanindu-s1 fiesI carele mosiile
panAnturile lul nesup6rata intre atata suma de aril, se v6 ar6tatl acuma cu
prothimie, mat* virtosil d-tra bolorilora i dregatorilora, ca mail ce suntet1 capetenil
otcarmuitorl celora maI mid, se vé silitl in OM chipula de a gasi mijloca
ca sa navalit1 la domnésca nóstra milostivire impreuna cu câi altI din /ocuitorI
v41 putea sa ven41 la nol, unde veri audi ecl ne Odra qi nn numaï chiste
mila veVf dobIndi acumg, ci va fi cunoscuta si in arma slujba i sadaeatulil
acesta la tail n6mula d-tra, a castiga dela pré puternica 1mp6r4ie mili inde-
stulate i privileghiuff; i cala despre partea otomanicescilora n6stre ostiff sa nu
avq-1 niel o grip, si 1ndoIala, pentru ca ail data strasnice poruncl imp6ratescl
ale n6stre ca sa nu supere pci raja intru nemica. lar col ce nu yeti avea mijloca
de o cam data a scapa si a veni la noI se v6 departatl din prejuruhl nepriete-
nilora, spre a nu se Intempla nimia ca acelula primejdia aceea ce o aduce lutimea
resbol'ulul, de care nimenI nu p6te napa, nicI putema noI sprijini &tuna elan-
du-v6 langi prietenI. Ci dar ascultati-ne sfaturile earl parintesce ve dama la
acésta i punet1 silinte verI-care i veil din ce trépta ara fi, de navaliVI cu in-
drasnéla la mila n6stra, ca din preung ca d-tra se paterna mod saraca
spre a o aduce la starea ei i vetI cun6sce In fapta mila Domniel mele i bung
obladuire cu milostivire catra tot1 care o avemii In cugeta a o seversi fiindu-ne
mila de téra acésta, ca unil ce suntemii i noI ea unulü din patriop, dupre cum
-ne nit! si pe nol i némula nostru. Asisderea i prea,sfintillora v6stre pari4ilor
arhierel, dupe datoria ce avetI sa indemnatl cu invétaturl i povatniii pci orl ca1i
din pamanten1 vetI putea ca sa urmeze dupe cum le scriemil, fiindii spre binele
folosula lora, i asteptama fara zabava venirea lora catra noI spre a le da
cuvinitele méle povatuirl pentru paza i buna otcarmuire a grace 6r1, i fit1
sanatost
Iseälitìl: 1788, 12 Iunie.

lie M
Ambele mitre.
folio f. mare. 1788

www.dacoromanica.ro
168 V. A. URECHIX

Mavrogheni Domnia Moldova Proclamatiunea cdtret

Moldoveni. Acte de Domnit Moldova Confiscarea mofiilor4
A. Ipsilante.
Domnia Moldovel inainte de numirea luÏ Manole Roset, o ve-
dem disputata cu staruinta de catra Mavrogheni. Ostirea 14 din
Focsani opera deja in Moldova, cand Ipsilante fu prinsa de Aus-
triad. 1VIavrogheni, aflanda de inlémplarea luI Ipsilante, adreséza,
In 13 Aprilie 1788, o proclamatiune catra locuitoril judetelora Mol-
dovel si in deosebl celora al judetuluI Putnei, prin care le spune
ca izauclinda Domnia mé intêmplarea de acolo din Moldova, cuma
atf ramasil ¡Ara Domna, cá nesce oI fara pastoril, acuma la acésta
vreme resvratita i socotindu-ne la cata grija i spaima va fi adusa
acésta intémplare, cuprinsil multa durere i mil& de vol». N.
Mavrogheni if asigura, decl, cad II consider& ca pe proprii sél supusl,
ca va griji de linistea i pacea lor ca si de a locuitorilora Mun-
teniel.
Eata intrega actula :
Callao ce s'al scrisù la kid* In Moldova, In 1788, Aprilie 13.
«Pre cuviovilorl archimandritT, egumenilor i epitropilorl de pe la sfintele
mönlstirf i schiturl, molitfelorú vestre protopopT, preotl i diaconl i d-vestrI
starostiloril sett boferilorfi, ce suntetI are, de dregetoriT, mazililorti, breslavilort,
capitanilorti, negutitorilorti, orlqenilord, parcllabilorti, sindiilorti, i tuturortí lo-
cuitorilorg teranf de prin tete antele tinutulul din Moldova shetate. De
obvte ve facemti in scire, ce, angina. Domnia mé intemplarea de acolo din Mol-
dova email clai remasti fara de Domnti ca nisce of flrl de pAstoril acumd la
aces% vreme resvrtit i socotindu-ne la CAM,grij i spaImA va fi adusti acestl
intemplare, ne-a coprinsil miring durere i mill de vol, carf suntetl de acelavl
neamil ea nof, pentru care nu amil lipsitri printeacéstl, domneseI a nestrl. carte
inteadinsti a ve acre ç1 a ve vesti tuturortl, ca s scii, cl Domnia me nimicti
nu ye vomil deosebi din ceste-l-alte raele ale terel n6stre, la paza çi ocrotirea ce
trebue se, avetl intfacestl vreme, ci ca unil parinte de obvte vi Domml cu mill
vi durere de tete raelele ImperItesef, preening grilling pentrn locuitoril teref
nestre avla vomù' griji çi pentru voi, ca sl nu ve primejduitl de cAtrl vilvmavi
vi de cltrl nimenl; çi iat amù trlanisù vi trImitemil ovtirl ale nestre Indestule
in acea parte a locului, la Focvanl, ca s vO pazéscl de vravmavl vi deosebitti
vi Invine In putine ile venimil la parten locului pentru ocrotirea desevervitl vi
viata ne vomii pune la Intemplare vremelnici pentru aperarea tuturorti
dupI cuventulil evanghelieT ce ice: «pastorult1 celi buna sufletulft fvf
pune pentru of. Ci dar nAdljduitT la mila i ajutorull Domniei mele, fitT

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. Rona/moat 160

de nicl o grija si nu ve infricosatl i niel nu ye temetI de nimica, c dupa cum

vO incredintamti mal susil Domnia mé, avema tota grija pentru ocrotirea v6stra
fiesce-care sa vö cautatl alisverisurile i hrana v6stra, fara de a nu ve risipi
Mt de a nu ve instreina, sea de a ve imprastia pe la departate locurl, pazinda
11100 voi credinta cea drepta i supunerea catra Devletulii pré puternicel impe-
ratil, precumil suntem datorr dupa lege, fail de a nu v6 insela i fara de a nu
ye amagi cinevalI din voI, a ve adapa In niscare-va cugete rele ; i ala cu aju-
torula lui Dumnedea fig bine incredintatI i nadajdnitl la acestea ce ve serie
Domnia mg, ruganda pre milostivula Dumnedeii pentru biruinta armelor pr6 pu-
terniceI imperatil asupra vrasmasilorti sal» (1). 1788, Aprilie 13.

Mai exista, din 17 Aprilie 1788, dela N. Mavrogheni i alte

proclamatiunI cab:A Moldovenl (2).
N. Mavrogheni mal vestesce Moldovenilorq, In 25 Aprilie anultt
1788, cA cel eari arü voi sa se adApostésca In Muntenia, din causa
resvatirilorti i a resmeritel, vorn fi primitl de densulti cu bratele
deschise :

«Pré cuviosilora arhimandritl, egumenI dupa la sf. menastirl, d-v6stra

bolerilorti d'antéia si alú doilea, d-v6stra, boerilorri parcalabl i starostl din
tinattirile Moldovel si negutetorilorti de acolo, sanetate ! Mama Domnia mé
de resvratirea ce este intface patrie, i socotindii ca p6te unil nu vetl fi sigurl
odihnitl pe la locasurile i locurile wide vé afiati i pentru ca nu cum-va
din pricina acesta sa aretatl c silii atI fosta de nevole pentru adapostula vostru
a ve trage prin 041 i locurl ne calcate de vrasmasii, Iata de obste ve facema
Domnia me in scire, ca sa afétatl i celor-l-alti, tuturora deobste, cumil ca verl-
earl nu se vora otaii de a sed6 pe locurile séle i vora vré a se trage pentru
ocrotirea i siguranta lor i a caselora si a averilorù ion, bine sa fie incredintatI
ca totil de obste, ca Domnia mg cu parintescl brate deschise nu name ve
prìmimù la FocsanI si in pamentraile terel n6stre (dupa cumil pentru acésta am

(I) Cod. No. XVII, fila 292 verso coprinde o copie ceva alteratil
(2) Proclamatie la judetele Covurlul ca orasulii Galati, la Tecucl, Tutova,
Bacaa, 1788, Aprilie 17.
«Prg cuviosilorii archimandritl, egumenl, etc. de obste ve facema in scire
etc. (precurna in proclamatia de mal apoI termina asa «Ci dar dupit ce
veti primi acésta a ash% domnésca vestire sa vO intórcetl lar la locurile vóstre
catI se va fi stremutatil i apucandu-ve de lucrultl pamentulifi sa v'é cant*" hrana
chivernigla v6stra, faandu-ve alisverisurile fara a nu ve infricosa si a nu ve
speria, ca dupa cumil ve incredintamii, nu yeti petrece nimia... » (restulil apr6pe
identica ca In proclamatia de mal susii).
Cod. No. XVII, fila 293.
Proclamatil la Barlad, la Vaslul, si la cele-l-alte judge din Moldova, din
Aprilie 19, 1788 Inca posedemfi si le Una in anexele de la acésta pagina.
VedI i Cod. XVII, fila 294.

www.dacoromanica.ro
170 V. A. Unzcna

scristi vi am poruncitd cinstituld i credinclosuluI boIerulul Domniel mele Co-

stake Kiani biv vel Clucera, CaImacamulul ce se afla la Focvanl, i Inca sa, scitI
ea ve vomil ocroti i v vomil pazi cu tÓt strajairea i oslrdia, IntocmaI dupa
cum strajuima vi pre ceI al térel acesteIa, nedeosibindu-ve nimica de dênvil ;
cumti i caril vetI vré i v41 pofti çi ve va fi mal 1ndemana a ve trage la
Braila, putetl merge cu indraznéla vi WI de niel o Indolala, uncle ca pre uisce
raele credincIóse vi supuse ale DevletuluI pré puternicel Imperatil primitl vetI
fi vi acolo vi vetl ave totil ajutorulti de ocrotire i genmiel». Ci dar, ca sa fitI
fara de respunsti vi Inaintea luI Dumne4eti vi a stapanilorii, nu amil lipsitti a
ye aréta vi acésta pria domnescele n6stre cliff, la carl Incredintandu-ve s fitl
urmatorl a ye trage la aceste numite locurI, cap nu vett puté sta pe la casele
vi pe la satele vi oravele vóstre. Pentra care alai scristi Domnia mé vi la lumi-
natulg Thrall Muhafezu vi la cinstitulil Ibrail Nair, i fii sanatovI» (1). 1788,
Aprilie 25.

N. Mavrogheni nu numal cri. adreséza proclamapnl ca acestea

la MoldovenT, ci si face acte de Domnti, aci numesce ispravnici in
unele judete, in cursuld lunel lui Mal, 1788. Eatä pitaculti de ran-
duire de ispravnica la judetulti Tecucia, din Mal, 1788:
«Dat-amti Domnésea n6stra carte pe carele 1-ama oranduitil
Domnia me ispravnicti la tinutulil Tecucialul din Moldova, Imprenna cu . . . .
ca nnindu-se la téte trebile tinutulul cu numituhl tovaravulit sea, vi pazindù
pe deplinti bnnele Domniei mele InvetaturI i poruncl ce 1-amil data, sa aIba a
fi cu multa purtare de grija vi priveghere, anteiti pentru paza i ocrotirea locui-
toriloril de WI% 6menI ref i Impotrivitorf, aperandu-1 i ferindu-I de orl-ce
Impotrivire:vi nedreptate, spre a-vi puté avé odihna vi linivtea lorti dupa buna-vointa
Domniel mele, avivderea sa caute cu silinf tóte pricinele i pasurile
ca sa-1 odihnésca i sa-I ave4e, multamindu-i pe fiesce-care de dreptuhl liff; catra
acestea, atattl lump ispravniel al se ferésca In totil chipulti de jafu.r1 i nedrep-
tW, cat vi pe 6menil i zapcil lorú sa nu-I Ingaddiasca a napistui vi a jafui
pe cinevavI cu Mil de putinfi, cad i pentru acela vorti aye Insuff a da séma;
vi avla slnjindil bine vi cu credinta, von"' cavtiga mila vi einstea-i dela Domnia
n6stra. Pentru care poruncimti Domnia mé i molitfelorti v6stre protopopI, preotI,
diaconl i voile buluc-bavilorti, capitanilora, slujitorilorti, maziliborl, breslavilorti,
vorniceiloril de prin sate vi tuturonl locuitorilortt téranl, top.' avetl a cunósce pe
numitulú bolerri all Domniel mele de Ispravnicil vi purtatora de grija
dandu-i supunere i ascultare, ca sa péta savarvi poruncile Domniel mele. Tolico
pisah». 1788, Maiù, 15.

Mavrogheni nu urmAri numaT domnia din care fugi Ipsilante, ci

si averea 15.sat5. de elü in Muntenia. Elti serse Vizirului la Sofia si

(1) Cod. XVI, fila 296 verso.

NB. Este gi traducerea In grecesce a acestuI actil, la fila 297.

www.dacoromanica.ro
 ISTORII ROILLNILOR11 171

de acolo dobAndi firmanulti (1) prin care, in Iunie 1788, Pata au-
toriz6. pre Domnitorulti Mavrogheni s6. confisce pentru sinesi totti
avutulti. lui Ipsilante din Muntenia. In urm6., in August, acesttí
Mavrogheni îICi trecu cu unnAtorulti hrisovtl pe numele lul. Iositunult1
din ceI treI III al sèl doul erati Constan tin i Petru):

Hrisovula ce cei data Märla sa pré, Inqatula nostru Doma, pré iubita
séle Beizadea Iosif, pentru tac acareturile Pgitului Domna Alexandru
Vodti Ipsilante, ce le are ca &mana impërcitesca , cum-cit fiului
M'aria séle.

«Dupi impséritesculit i vrednicultsi de InchinicIune firmad', ce ni s'A datfi

la 21 ale Ramazamuld 1202, pentru t6te acareturile i lucrurile de aidl. din
téri ale fugitulul Domnult. Moldovel Alexandru Voda Ipsilante, ce a pribegitù
la vripa§I inteacésti vreme de fésboil, In care se cuprinde cum-ca puternica
Impéritie, (Domnulti Dumne4eil. si-I Inmultésci, stiphirea), cunoscêndfi grelele
cheltueLl ce facema Domnia mé cu multimea otirilorù pentru paza

(1) Eatii firmanuld

Eratanula pentru acareturile fugandui Donmula Noldovei Alecsandra

Ipsilante, ce le-aa cleiruita Impè'rei(ia Diaria séle pré Indkatului nostru Doinnult1
T'era Ronidnescl, Nicolae Petra Mavrogheni Vvd. Iunie, 1788.

«Alesule dintre Dorad al némulul Mesiel, stipinule acelorfi marl din tagma
lul Isus, cela ce escr acumii Domml Téril RominescI, Mavrogheni Nicolae Vvd.,
sivirOturile si-ti fie bune. Ajungandfi. acestil Impè'ritesei semnii, In scire si fia,
a de vreme ce s'el arétatil din cele serse ale téle i din tefteru ce s'a trimisti,
cum c fuginda Domnuhl Moldovil, pre In pim'èntulfi. Téril Românestl are indestule
acareturl; de vreme ce s'a arétatù la pré Iniltata Pérti, ea dupi tefterulfi, orI si
se vêncji numitele acareturl despre partea lifirie la coi ce yo/1 vré s cumpere,
sal prin Impéritésci porunci de o data si se faca zaptil veniturile numitelora
acareturl ; de aceea dar, ffindù ci amù cunoscutù cheltuelile cele marl care le
fad ca qtirile, i langi acésta ffindù inca cunoseuti de totl, ea se cade despre
partea pré Inaltuld Devletfi si ti se faca tie ajutonl i lnlesnire la trebile
slujbele ce sunt dupi Incredintarea ce avemfi, cum ea numitele aca-
returl aù Indestulii ; lata dupi Impéritésca mé multa iubire ce avezni
citri tine, pentru cunoseuta eredinti i sirguinti ce al arétabl, te-amil miluitù'
hirizindfi Impgritia m6 tie numitele acareturl ; decI spre Incredintáre s'a datii
acesta Impéritescii alfi mefi firmanfi care ti s'a trimisfi. Ci dar dupi impera-
tésca mea iubire ce avernü citri tine, cumil s'a isù mal susfi, pentru multa ta
credinta i slrgdali incredIntandu-te bine cum ca te-am miluitü ca numitele
acareturI, le vel lua Intru nestrémutata-t1 stipinire, dupi vointa ta, i vel pune
t6te silintele téle, spre sivéqirea Impérite§tilonl mele poruncl, ca téta credinta
sirgulala; pentru care acestea data acestii ImpératescA firmanli care s'ati
scrisii la 21 ale Ramazanuluï, 1202 in eSofla.»

www.dacoromanica.ro
172 V. A. UBECIIIX

iubire de dreptate qi ca milostivire judecandil cum a pentru acele grele chel-

tuell §4i pentru truda 9i multa os1rdie ce avemti, se cade despre partea pr6 Inal-
tatuld Devletti a se da noua ajutorn i inlesnire la trebile i slujbele Impératesdi ce
sunt asupra-ne. ne-ati miluita Imp6ra4ia ca tóte numitele acareturl, harazindu-ni-le
qi dandu-ni-le in nestramatata stapanirea n6stra, ca sa le facemil zaptù dupa tef-
terula ce ni s'ati trrnisù, i sa le metahirisimil dup. a n6stra buna-vointa; decI
dupa puterea Implratescului &mana', t6te aceste lucruri ca nisce bune ipostatice
ale Domniei mele, caOigate ca slujba, qi ca multa tracia din mila impe'ratésca,
av'endù asupra lor desav'èrsita volnicie §i stapanire, ama bine-voita Domnia mé
din palintésca dragoste i iubire de fia, de le-anal harazitil pré iubituluI nostru
fia Iosif Mavrogheni Voevod, ca sa le tina §i sa le stapanésca nestr6mutatti cu
des6varOta volnicie. t6te, cum anume se arata in deosebita teftera ce ni s'ají tramisa
dimpreun ca Impératesculti firmau al pré Inaltatulai Devletti. Pentru care acestil
haril i hotarirea ce ama facutti Domnia mé, ama data pr6 iubituluI postra U' acesta
Domnescti vi bine inchipuita al nostrn hrisovii, intaritil cu domnésca nóstra iscä-
litur i pecete, i adeveritti cu credinta pré iubitiloril Domniel mele fii Con-
standin Voivodü, Petra Voivodtí, i cu marturia dumnélor cinstitilora i credin-
closi boierilora Divanulai Domniel mele, Nicolae Brancoveanu vel Banti, Manolache
Brancoveanu vel Vorn. de Téra de susii, Scarlat Greceanu vol Vist., Bada Sla-
tineanu vel Vor. de Téra de PO, Ioan Damaris vol Logof. de Téra de susii,
Costandin Stirbeia vel Log. de Téra de josil, Nicolae vel Spatarti, Ioan vol Po.t.,
Dumitrache Falcoianu vel Clac., Dumitrache vel Comisti, Tudorache lufénul
vol Paliar., Alexandru Vacarescu vel Stol. Gregorio vel Serdarti, Mateiii Canta-
cuzino vel Slugerhi, Stavarache vel Pit., §i Ispravnicti hrisovulul acestula loan
Damaris vol Log. de Tora de susti, misa hrisovula acesta inteala treilea
anii. ala Domniel mele, aicl la scaunula Domniel mele Bucuresci, in logofetia
DivanuluI, la aniI 1788, August 1. (1)
Procit vel Logorttt.

Domnia lui Manole Vodd. Corespondenta cu Iacob Episcopula

de Hui, Cu Mitropolituhl qi, cu boierii.
In lunie 30 ancti Manole Vodd nu era intratti in 14. La data
acésta episcopulti Tacob din Husl se afla refugiatti prin padurI cu
multi boIerl compromisi fattl cu turciI. AcestÙ episcopti scrie mitro-
politulul (care era la Slatina), O. la IasI a intratti una paà si cu
Calga-Sultan dimpreunk cu Pah. Mihalache Manu. Mal spune acéstä
carte a bejänärituluI episcopti, cl in Iunie 29, Stolnicutti Arghirache
Cuza a aflatil dela VasluY, el pe acolo a trecutti vatavulti de cAlärasI
cu cal de °laca inaintea Märiel séle lui Manole Vodä, «care a fost
qic6ndti el pite sä. se intalnésca ori pe la Berlad, sal pe la Te-

(1) Cod. XV, fila 96.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ttozaxmoier 113

cucitlo (1). Unnéz5, de ad o nouà dovad'a ca nu din R&M venea

noulti Domnti.

(I) Eata seris6rea luI Iaeob

Pré sfin(ite Sitipac,

g Cu prea plecate mataniI inchinAndu-mg, sArutti cinstitil blagoslovitórea
drépia preosfintieT téle.
Pré cinstita carte a preosfintieT téle, scrisl din Iunie 28, astA41 Iunie 30
cu bucurie o amii primitü i fórte m'arnti bucuratti eft te aili preosfintia ta sl-
nAtosti si in liniste, mergêndil bine pang. la m6nIstirea Slatina. NoT cu blagoslo-
venia preosfitiel téle pânâ acumti ne afiámùsecjetorl totti aicé in fundulú BrAtilel,
Insä altiT din boIarl. nimenT nu suut ajeé, ca ImprAstiatil cu totil care pe
uncle ail pututt. InsciintArl de aicé : pâuä acumil numal unfi pasa i cu Calga-
Sultan, dimpreunA cu pah. Mihalache Mann se afiä intratI in Iei. lar Hann pant):
acumii se aflA totfi peste Pratt TurciI din Iesl, icù unil el se slobodil in susù
pânä aprépe de ipote i intfacoace spre nol And s'ail slobolitù pAnI pe la lie-
liséia, liana i vre-o cftte-va cardurl de vacl de pe unde aii pututti gAsi
dusil la IesT. IatI trimiseiii preosfintieT téle suretii de pe cartea ce-mi
serie pah. Mihalache Manu, pe care fIcutti i réspunsti multAmindu4 de
acéstA carte cu mAngOlere i cumti cA cu adevArata eù mO aflu bejanAritti in
partea CarligOtureT cu cAtl-va ticAlosi. de 6menI ce amù India scApa, aflAndu-mti
acumilfugitú prin padurl, fiíndù impreung cu totti norodulti ingrozitI si la mare
lipsA in catil ail inceputti unit sl m6r1 de Mine si nu potii esi de prin pOdurl,
ci pe de o parte se slobodtt Turch din IesI i apucl vitele noroduluI ate potil
gAsi si le dull la IesI; pe de alt1 parte ne desbraca i ne jAcuescti multimea
tálharilorti si a 6meniloril celorti rél, ce se aflA in téte partile, allAndu-ne in cea
maI amarA i ticAl6s1 stare. i cA, scoposulii plea este ca sA mé tragil spre Hui
si cA amú trimesii qi oil sureturl de bucurie si de mang'aiere de pe acea carte
a dumisale, pre la War): pe uncle se vorii Fan gAsi norodulfi bejOnAritti si
amnia de douti cjile de cAndti amú trimisil pe Ting feeIoril alù meti cu féspunsti
la pah. Mihalache Manu i Ana pAnA acumii mal venitti, ce a fi pricina
nu pot(' sl mal venitil o instiintare de la d-luT Stolniculti Arghirache
Caza, de peste codru, ea TerI Jol, Tunic 29, i-ati venitti unii Aspunsil dela unii
logorétti veehilulti dumisale ce-16 are la Vasluitl, alma cA aril fi trecutil vAtafula
de cAlirasl pe acolo in cal de olacti inaintea MArieT Séle luI Manolo VodA, care
ail fastti i gicéndti cl 'Ate s1-1 si intélnéscA orl pe la BArlad, sat pe la Tecuciti,
si de a fi adevAratti nu seiti. Din Bug niel de la o parte niel unii felt" de insci-
intArl nu multi uimica, pentru care mé rogti preosfintiel the pentru ceva insei-
intArl de bucurie, ca dor ne vomit mal mOughia i nol pe aicé in c'Ata vreme
vomfi mal puté sta loculuI pe aic6. Osebitil sil fie porunca preosfintiel téle cltra
fedora dela Sinesd, ca dud ouui, avé a insciinta pe preosfintia ta sil nu prici-
nulascA a veni la preosfintia ta, del* si alalta-eff I-am chlOmatil pro totT alcé
si niel unulti nu s'a priimit sil mérgA la preosfintia ta cu acésta insciintare ce
trAmiseTti acum. i eta acésta römiìí fiindil
A preosfintiel téle pré plecatä slug5 88 Junio 23.
Lecob, Episcoptilii Husulul».

www.dacoromanica.ro
174 V. A. UREctui

Manole Vodã in efemera sa Domnie s'a incercatil sä readuca

pre boleri in téra. In acesta sensti a scristi si Mitropolitului sa se
intórca la Iasi, dar Mitropolitula i-a rèspunsù in August 5 in modula
urmAtorti :

Pré Intdfatei milostive Do'ntne,

«AtAt4 din cele mal dinainte luminate cartile înälimei tele, cat si din
acesta, ce ni s'a trimesti acumti intr'aceste 4ile, prea depling ama thelesul folo-
sit6rele indemnarl ce ne fad Inaltimea ta prin parintescl i staphescI sfaturl,
pentru sa ne intercemti la locmile nestre, ca sit stamti impreuna a cauta
spre a se aduce la cea d'Antéiti bine norocita stare, dupa cum iaste celit
singura scoposil i buna-vointa a pre puterniculul nostril Impérattl si a celoril
de multI ani stapanI : noI prea Inaltate, precumil amil mal insciintatti
tele, Indestula c.unescemü ca la acésta hotarire a drepteI socotell, nu numal
folosulil i buna stare atatd a n6stra cata si a térel ne indemna a urma, ce si
acea mare datorie a supunerel nestre pentru acele marl milostivirl care mosil
parintiI nostri cum si noT ama avutti i avemti de la pré inaltatulti Devletti, nu
maI putinti ne léga. Dar fiindti ca nol suntem °prig aicea prin chipurile ce am
aretatti, cu t6te acestea pe sub cumpNa a face clatoria ndsträ pre
cdta ne-aa fosta in putintil, sfatuinda i inclemneinda attita pre boieril de a cloua
stare, call fi pre mazill i locuitorii ce aa fosta bäjänärifi-in peirtile aceste, din
carii mulri pi-in indemnula nostru i prin argtarea celora din panca Inaltimel
téle milostive fägliduinte s'aa intorsil pre la locurile ion pind acum'u', i socotima
ca i cei-l-a41 ce ai mal rgmasa se vora into'rce färä zábavá, lar acuma eá im-
preund ca episcopula ce se aflei leingii mine, dupli ce ama luatä acéstä de pe
urmti carte luminatä a Inaltimel téle, indatä ama scrisa cátrá d-ion boleril ce se
afláilnpr4tieff, pre la deosebite locurt, ca s'a vie sä ne adunämii la loculä ce s'a
socoti Ø sratuindu-ne sá ne llama euviincio'sele m'ésuri, sä punema in lucrare tdtd
silinÇa pentru sä gásimá chipa fi cale sä putema seäpa, ca s'a nebuimil la mila
acoperämentula In4lÇimeb téle. Macarti ca cati jale si durere de inima simtimil
oprirea nestra aicea, ca atatil de multa greza i frica suntemti coprinsl, ca nu
cum-va intorcéndu-ne, sä ne primejduima a etidea in urgia pré ineil(a(ilora stäpcinl,
de vora socoti cá clepeirtarea ndsträ s'a fa' cuta ca chipa de hainkicii fi nu de

inte anti MO ala pagind a 3-a, ca P. S. se mal adauga :

«Dumnealul pah. Mihalache Manu 4icuí ca se afia soletora in casele dumi-
sale vist. Matel Canta, puindull cail la ceairfi. In gradina cea ca fiori. id
unil ca de dud afi mug' respunsulti dela nol la pah. Mihalache s'ati pusti strajl
turcescl tarl prin prejurulti Ieului M. nu se mal slod6da Turd pe alai% ca sa
faca réfi si nu scimil de va fi adeveratti
Acésta scrisere era Inchisa dupa cum se inchideati saismile tara plic
sigilata ea cera rosa ca pecetea episcopuluI, avêndti de a drépta i stftnga mitrel
literile : ia cb.
Formatulti sigiluluI ceva mal mare ca o moneda de 50 de banl. Ca suportI
scutulul: crucea i dija. Mobilierulfi scutulul nu se p6te vede bine.

www.dacoromanica.ro
 /srontA RoxImmont 175

m'yak. Ca 'bite acestea inehiciénda ochil i incredintandu-ne la marea milostivirea

bunatatea cea erestinésea a Inaltimel téle, totti chipuhl de silin0 voma pune,
precuniti Jicemì, ca sa scapama i sa ne intércemii, avênda chipa Dumne4eì.
intarite nadejdele n6stre la acela ighemoneseft curata sinidisisa a InaltimeI téle,
la care spanzuramil i vlata i averea néstra. i puinda pe acelafa 'Malta Dum-
ne4ea marturg fagaduinfeloril ce ama Mufa dela Inalfimea ta ci judecatora apg-
reirii Fi acoperamêntului ce nadajcluima dela mila Inalfimei téle. DecI dar aeuma
mal nainte prin acésta smerita scrisére nazuinda eatra Inaltimea ta, ea multe
lacrimi ne rugama : Fii milostivù asupra no'stra i asupra acestil ticiUdsà patrii
cu chipula ce Dumneojefi va ajuta Inalpmel téle, apéra-ne de primejdiele ce
ne ingrozesca, ea de se va fi cunoschda asupra nóstra vre-o anoté% primejdui-
t6re, s astilla dela Inalfimea ta milostiva sfù'tuire (or cu ce chipa, se va socoti),
ca set nu intreunù de vota ndstra in primejdiile de care ne tememil. Pentru care
rugandu-ne Iarasl, rémanemil asteptâ,ndii cela de pe urma respunsa stapanesell
ala Inaltimel téle» (1).

Bolerit nu vorti sa asculte de chiamarea Domnitorului, ca.cI se

temil de vre-o cursa si se sciii culpabilI de hainlicü, impreuna cu
Mitropolitulti. Dar cuma Muscalil nu se decideail a intra In tèra
lama se apropia, cand niel atad' RusiI nu puteati intra, boIeriI din
pribegie de pe langa Austriad seria celor de langa Rusl si-1 intréba
de cele ce se mal planuise i déca n'ara face bine pre cal-va din
cel adapostiV pe Mg& tabära Rusésca sa-I tramita la Iasl ca sa aIba
aeruld de a reveni cu totit la datorie, si va fi o incercare de ce
rezultate art.]. dobandi bolera, déca s'arti intórce top.. Tata scrisòrea :

chinteacésta seiisóre a n6stra, nu lipsima a cerceta de bulla san'étatea

d-v6stra pe care Dumne4ell sa o daruésea d-v6stra de a pururea, insciintanda
pre d-v6stra i pentru nol ca ne alma sanatosl, dar en Ore-care parapona, mi-
randu-ne de o mare tacere ce vedema din partea d-v6stra, caro toba felulii de
ipopsie ne pricinuesce. MI nu numal cea din dragoste si din legatura patriotis-
mulul lndemnare a ne da si nona 6resI-care idee de curgerea luernrilora vedema
a en totii aù contenitii, dar si la cele ce nol scriema cate o data d-v6stra, nu
llama réspunsii. i paraponulli nostru nu péte fi de alta, deeat ea vedema ea
vremea trece fgra niel nna roda din cele ce asteptama s castigama. Ne vedemil
si pe nol i téta téra, ca nu suntema niel tuteo stare si niel paterna chipzui
de ne-ail mal Amasa nadejde de vre-o adapostire. i fiinda-ca d-v6stra orl din
auini prietenesel, orI din judecata colora féqute miscarl socotimii a putetl a
avé trebuinel6sa sciinta asupra acestorti aporil, noI necontenita ama asteptatil ca
sa fima impart4iti cu vre-o insciintare din partea d-v6stra. Cu téte aceste lata

(1) Din cartea mé Documinte" presintate Academiel, 40 1889 pag. 110.

August 5, fära de nicT o semnatura, dar este copie serisà tocmal din acata epoca §i de
huna séma din partes MitropolituluI solicitata de Manole Roset, sa se intérca la la§1.

www.dacoromanica.ro
176 r. A. tiltECILLI

ca dupa cele din trecutele cartI a marieT séle luT Voda, care sud vq_ute
sciute de d-v6stra, tramitema la d-v6stra si pe acésta ce ad venitti acum ca s'o
vedetl. IntelepcTunea d-v6stra indestuld va intelege i ea adincime va judeca
cele scrise, intimiênda cugetuld' i entra cele viitóre nesciute intêmplarT, séti mal
alesa, cata cele ce si lucrurile ceste de NI faca sa se prepue. Arhondes, noT cu
totiT ca una ce suntemil socotiV de pricinuitorl si a fericitei starl si a tristelora
intêmplarl a noroduluT, carula sórta ne-a pusil g fi ceI intaiti. si pentru carele
ne ad indatoiitti a avé tOta privegherea, cum ca suntemti legatT ca o neaphata
datorie si multa purtare de grije, niel inteanii chipa nu paterna a ne lepada.
Decl dar, inteacésta data nu lipsimti a insciinta pe d-v6stra, ca dupa Intarqierea
ce se vede ca s'ad t'acata pana acuma, iaste de prepusti, ca de se va face si vr'o
popiire de acu inainte, negatirea celorti trebnincT6se de ernatti va fi pricina de a
nu orna ostile rusescI in paméntula Moldovel i nestândd ace16, Taste cunoscutil
ca niel aceste Kesaricescl nu vora puté sta, i va remallé téra des chisa i lasata
TarasT pe m'Ande Turcilortl.
Ci dar, ea sa nu patimésca ticalosia cea mal de apol, ama socotitd noT,
acestI care ne aflama in partea ac6sta, ca de vomti puté gasi, sa tramitemti treT
patru din boTeril ce se vorti primi sti mérga la IesT, ca sa se aula, ca aù mena
din boTert Dar la acésta ceremii i sfatuld d-v6stra de gas41 cu cale ca O, se
faca acésta, profilacsisa, gil si din bolera ce se afla In partea aceTa pe vre uniT
cel veV socoti d-v6stra, putêndti indupleca sa-1 tramiteg ca sa se intovara-
Osa, ca ceT ce nol nadajdaima sa paterna gasi spre implinirea acestel socotelT.
Pentru care poftima ca fara de zabava sa avema Aspunsa impreuna i ca niscal
insciintari ce volt' fi. De vetT socoti d-v6stra vetT arna i Inaltalul grafa cartea
acésta domnésca, cerendd si a InaltimeT séle parintésca sfataire» (1).

Draghiel serie, d. Manole Voda hu avrt niel timpultl de a primi

dela Pórta insignele Domnesci, i cA, de abla intratil in Iasi, cu osti
turcescl, a muritti acolo si a fosttl ingropatti la Biserica Domnésca
a sf. Nicolae.
Documentele ce posedernù ne spunil fapte cu totula din contra
asertiuneloril lui DraghieL

XXXVI
.Moldoveni volintirt Mavrogheni serie volintirilor set' se dée
partea lut Capitanul Vifu. Batalla de la Vaslua Cetele
rebele urmetrite de Mavrogheni fi de Manole Vodei Choiseul
despre òstea acestora. Manole Vodel hain.
Mal Ant6iti trebue ca sa arétAinti, ca amauta cari esiserà din
Iasi impreuna cu Ipsilante, trecur6. in partea Austriacitora si se or-
ganizara in cete de volintiri dusmane Turcilora i lui Mavrogheni.
(1) Din carlea nuS, Doeuiniute dintre aniT 1769r-4,800", 1887. Pag. 112.

www.dacoromanica.ro
 isTonts. flomixmoa6 in
In fruntea acelorti o0r1 de moldoveni rebeli, era cu deosebire viteazulti
capitanula Vitu, celti care taiasa mana turculul, care voise sa ucida
pre Ipsilante. Acestui capitantl si la a1t1 7 capitani Moldovetit, adre-
sasa N. Mavrogheni in 16 Matti, 1788, urmatorula apelti :
Cali ce s'atí serial la capitana din finutula Moldova.
cCApitane Vitule i Odobase, i Baraictarule, Ceausule i tutur grit neferilora
dela acésti cApitInie, s'énAtate ! Ve facemit Domnia mé In scire, c acéstA r6
pornire a v6stra, care 41 fAcuta, de ati ridicatil capu i v'atI pornitù a vö i'm-
potrivi ca arme asupra ostirilorit pré puterniculuI Ali Osman Devlet, care ne
este data dela Dumneleit stApanitora, sub a drub, umbra 41 trAitit, Tot, pArintil
némurile vóstre, nu o socotimit a fi din insust ahí vostru eugetit, séù din vre-o
semetie i IndrAznéll ca nebAgare de séma, ei indemnatt, 0141 si amAgitt fiindit
de flgAduinte desérte ale vrismasilora, care nu le vet1 puté cAstiga niel-odatI,
41 fleutù aasti rea pornire ; îns IneredintatI safii cA acésta urmare, sfarsitit
Mina nu pate avd niel cumù, ci, orl acanatt, oft mat pe urml, veil la unit loca,
veil la atulù', nu puteg scApa de osInda morteI, pentru el InsusI Dumnelleft ca
unit dreptil judecAtortl, face resplAtire dapI fapte fiesl-artfia. Deel aucjinda Domnia
m6 de numele téit, capitane Vitule, i vanda a te izblvimit dinteacéstA Inse-
lActune in care at cäatü, latl, cu lubire de 6menI, Inteadinsti, itt scriemit, sfA-
tuindu-te pArintesee, ca pre unitfiù, ca lepAdanda oil ce fandasie ait bAgatit in
capetele v6stre vrAsmasil, BA venitt la cunoseintA, spre a socoti cele din urmA,
spre a nu te 1nsela la aceste ce sunt t6te treat6re i vremelnice, i acumù'
fiind-el sunt a vie acolea bairacuri cu putert de °still rinduite de Domnia md
In partea loculut, autatI 0 mat nainte pAnA a nu sosi acolea °stile n6stre, facetl
sill* de va tragetl i venitl cäträ nol ca plecAclune de fé Inchinatl 0 nu numaI
primii vet1 fi 0 nevAtAmatl, fArA de niel o piimejdie de cAtrA zabetil qi ostasit
nostri, and vetl veni ca capote plecate, ci Ana, 0 ca dreetorie de bowie fé
voia cinsti i milA vet1 dobAndi dela Domnia nóstrA. Iar de nu vetl puté mal
nainte a vg trage 0 a vent cAtrA not, facett mijlocire and vora veni asuprg-f6
°stile nóstre, acolea, de esitt Inainte ca pricing de a v'é lovi ca at nostri si de-
osebindu-vi5 cu mijloculii, nAzuiti cu pleattane Inchinanda-va la ()stile n6stre,
latI, ca jurAnAntit strasnia vé itcredintAma pe scumpa vlata pr6 puterniculut
Imphatil si pe multi Domniet mele, cA nu numal nu vett petrece me unù Ail,
ci vetl fi indoita i Intreitil mal folositl i mat astigatt decht ca
langg acésta mat folositI yeti ramlne fArA de niel unit ponosit i hulk dupl
linistirea vremel acestia, a trAi cu odihna, linistea i cinstea v6strA. Ci dar ascul-
tl-ne, cApitane Vitule, la acestea ce te Inv'étAmit ca pe unit MI, pArintesee
crestinesce, i urmézA emit te sfAtuima, MA de niel o temere i fArA, de niel
o IndolalA si, ori aicé venitt la Doinnia mé ca IndrAsnélA, ort In partea loculul
de veti vré a remane In slujbl, avemù locuri a v'é orandui, çi asteptAmù BA
auslimit a v6strA intórcere i *attune, ca sä ne bucurAma si BA te cinstima
BA te miluimil» (1). 1788, Mail'''. 16.

(1) Cond. No. XVII, Arh. StatuluI, fila 299 verso.

ClpitanuluI Vita.
lane Plastirea.
Istoria Romdidlerd de V. A. Urechid, TOM. Tn. 12*

www.dacoromanica.ro
178 V. A. UREcita

XXXVII.

Campania din 1788 in Moldova.

Intargierea Rusilortt de a intra in Moldova inlesnesce lul N.
P. Mavrogheni conducerea cu s4cesti a campanieI, in anula 1788.
Lucrarea energiculuI Domml se píte studia de istoric in deo-
sebitti, in Moldova si in téra Muntenésca.
Sà urmarimtt mal antaiti pre Mavrogheni in Moldova.
Aci, avenda centrula puterilortt sale in FocsanI, sprijinittt pe (5stea
turcésca din cetatea BraileI, Mavrogheni desfasura aripa sting& prin
judetula Putnel si alü BacauluI i aripa drépta prin judetula Tecucia si
Tutova naintind pank la Vasluiü. Aripa sting era naturalmente apèrata
de muntiI VranceI lar cé drépta se 0116 in legatura cu ostirea tur-
césca i tatarésca, carl intre Prut i Nistru se urcatt !nerd' spre
Iasi i Nordulti Moldova
In aripa drépta a luI Mavrogheni hi& positiune dupa numirea sa de
Domatt MoldoveY, si Manole Voda cu unele cete de Mo'cloven', ré-
mase nehainite.
Ambele aril:A ale ostireI lul Mavrogheni suit hartuite nu numaI
de AustriacI, ci si de volintirii moldoven1 trecuti sub drapelula
AustrieI.
Cu tbte dificultatile ce intimpina, maI ales din causa volinti-
rilorù rebell, Mavrogheni putu inainta cu aripa drépla pana in ju-
detulti Vasluitl, pe cand aripa stìngà, se tiné cu anevole in judetula
BacauluI si al Trotusulut Aripa acésta era maI mutt pe defensiva;
cu cé drépta nainta, sperand all. combina miscarea cu aripa drépta
turco-tatara, a carei basa de apérare ere' cetatile din Basarabia.
In primele Ole din Maitt 1788 óstea lui Mavrogheni Ulu la
Vasluitt ante-garda aripel stinge austriace. Dup. afacerea dela Larga

Clpitanulul Nicola.
Saya.
Izbasa Hagi Jiuca.
CApitanti Capsizul.
Delibasa Gheorghe.
C1pitanii Antonie Bekianu.

www.dacoromanica.ro
 iStORIA kOMINILORtf 110

Austriacil intrara in IasI i cautara a inainta spre GalatI, prin

V a sluiti.
Nu tòte cetele de neferI Moldoveni s'ail hainitti. Asia aflamti in
Mal 1788, o céta de neferi comandatl de Dumitru, fecIorulti lui
Moldovanulti Ianache, ajutandti ostirea lul N. Mavrogheni, In bataia
ce acésta ostire castiga la Vasluiti. Eata actula din care resulta
acésta informatiune :

ca Dumitru , feclorubl lul Moldovan Ianake Sprinceana

arnatil cu slujba vrednica ostasésca la résbolulii ce s'al facntil de cata osti-
rile néstre asupra vrajmasilort1 nemp la Vas1ui In inutulil tgrei MoldoveY,
unde ca un sadacatlail ala pré puterniceI Impëraii, aú navalita asupra vrasma-
silonl ea barbatie i i-aii lovitil impreung cu ostirile néstre, lata
pentru drépta résplatire slujbeI luí i pentru ca sa facemii pilda i altorti
credinclése ce se vorh m'ala ca vrednicie, datit acésta domnésca a n6stra
carte, prin care otarimil ca sa i se dé dela Camarasia de ocne léfa pe 'Uta Ola
cate 10 banI, care acésta mila de léfa sa o ana nestr'émutattl In t6ta vlata lul
si dupa mértea lui sa se dé acésta mila de M'a la coplilla-fi» (1). 1788, Maiii 25.

In urma acestuI succes al luI Mavrogheni, la Vasluiü, ne espli-

cama decisiunea subita a lul Fabris de a abandona Iasil. Austriacil
cari cu aripa lor estrema stinga cercasera st inainteze spre
se detera indarat, intimpinandti fortele luI Mavrogheni.
Atuncl Mavrogheni sirnti ca Austriaca vor reveni asupra aripel
drepte cu gata mal multa inversunare cu cat aflasa Coburg, ca
Ibraim-Pasa, comandantulti trupelortt turcescl din Iasi t'acuse gresala
mare, (dup. ce abandona Iasil in manile lul Fabris in urma tradareI
luI Ipsilante) de a nu'sI uni trupele cu ale lul Mavrogheni, ajunse in
judeul Vasluiù, ci de a apuca calea pe Prut spre Gala tl.(2).
In asemene stare de lucrurI, Mavrogheni ordona, in 26 Maiti
1788, tramiterea grabnica de noui contingente de ostire turco-romana.
Ghiura Tufecci Basa ce se afla cu ostire in Buzeti, primesce ordinulti
lui Mavrogheni, ca impreuna cu cinstitti Daritan Aga Tur-

Codica XVII, fila 302.

NB. Asemené 4111 s'a datil §l Toncultd, feclorfi lul Cara Ivanciu B4tovliu.
,,Questo contratempo (tr5darea lul lpsilante) obligo il 13assa Ibraimo a decampare
da lassi e rivolgersi a briglia sciolta verso Galatz. Becattini T. VII, pag. 143.

www.dacoromanica.ro
isO V. A. trtacitti

n,agiu, s. mérga cu trupele lor grabnicil in Moldova. Domnitorulti

d. «SaraskieratulO» acestor noué contingente lul Daritan Aga (1).
Intre aceste Turcia comisese erelrea d'a da domnia MoldoveI lui
Manole-VodO. Becattini ice, d. ceca ce- a indemnatil pre Turcia sk
faca pre Manole Domnu MoldoveI, (2) a fost dorinta ca sä dée a
crede Europei, ca abandonarea Iasiloril de Ibrahim Pasa si tradarea
lul Ipsilante nu aù schimbatil in nimica starea afacerilora ei in
Moldova. Becattini irisa mal adauga, ca Manole Roset pisad cu ju-
metate milion de galbenl (?) dreptulti de a se urca pe «un, trono
dubbioso ed efimero» pe care in fapta nu se putu sui, neputenclti
purta decat vanulft titlu de Domna (3).
NegresitO era o greséld din partea Turciet nu numai de a mahni
pre Mavrogheni, care se crequse in drepta a lua pentru sine admi-
nistratiunea si a Moldovel, dar mal cu sema de a paralisa unitatea
de comandA. in miscarile trupelorti din Moldova.
Cu tòta acésta ercíre, Manole-Voda, care îlù veciuramil alta-data,
In Oltenia, destulti de bravil luptandu-se aldturea cu TurciÏ, l'O com-
bina si de asta-data putinele trupe ce grabnica se adunara in jurulti
lui, In aripa drépta a ostirel turco-romane a MI Mavrogheni, i ambil
DomnI avurd cate-va succese.
Aceste succese, contestate de Becattini, sunt marturisite de Choi-
seul, care in 20 Julia 1788 (stil noti) in ung raportil alti séri cdtrd'.
Cabinetula din Versailles, serie: ca dupa ce «Manol-Bey
trupele séle cu ale lul Mavrogheni, Principele Coburg lit'a pas
cru pouvoir résister à un corps supérieur qui marchait à lui» (4)
si a datti indaratil. Choiseul chYar adaoga a spune, ca ariergarda
ástel austriaca a fostil batuta de DomniI romanl (5).
Aripa dréptá era asla dar in lulie 1788 stäpana pana la Va-
Aripa stinga cauta si ea a combina miscarea sa Cu a acelel
drepte. La inceputulil lul Iuliti 1788, antegarda aripel stinge com-

Cod. XVII fila 302.

Per mostrare al mondo risolutezza e grandezza d'animo nomina suba° un altro
Principe nella personna di un rico mercante (?) greco chiamato Merpie (?) Rosset." Tom. VII
pag. 144.
(.3) Becattini, T. VII, pag. 144.
,,N'a creduta cd pate resiste la untí corpg superiora de Coste, care venia contra NI".
Hurí% T. II, supl. 1, pag. 5U.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOBt 181

pus. numal de 400 ascherlil, faca o miscare inainte contra neami-

culul care ocupase cu antegarda aripel séle drepte Targultl-Ocnel.
Austriacil scosi din acésta localitate, sunt urmaritl cu succestl, batutl
din notí la ComAnescl si alungay peste hotara, In Ardeal, unde sunt
din notl batuti.
Eata ordinea de qi, data de Mavrogheni, relatandO acestri succesti
de arme :

ceinstitilorti d-v6strl seraskerileril, bimball, agalelord, zabitilori qi tutureri

ascherliiloril noftrig, sIn'étate i vrednicA birántl asupra vr4maO1orti, vé pohtimil
dela pré puterniculi Durangoü sA vi dizulasci. Vé facemii Domnia mé in scire,
el astAcli Mercal-1 la 5 ale acestei lunl (hile) ne veni veste de bucurie cum cl
d-lul Hagi Suitari Ba0-aga allí postra numai cu 400 de ascherlil, dupl ce arc
levita fi are, gen:da pe vrtkmasig nemfi dela Ocnele Moldovel, mergêndi asupra
lori pinA la ComInesel, asupra hotaruluI nemtescii, ande acolo fiindii ordia vrlq-
maOlorti intemeiaff eu cetate de pilméntii, cu fanturt, ca tunurl fi ca alte dresu4
de resboitt, cu indrAsnélA O ca bArbItie ai iurudisiti asupra lor, pre carit cu
ajatoruli 1111 Dumngefi biruindu-I qi sflaraindu-1 fato AA, le-ail, luatrz mete-
rezurile ca 4 tunurg ale vrkmafilorg fi ca alte multe calabaliicurg qi intorcêndu-I
In fugA, mergrt estile nústre imante. Pentra care nu lipsimi a vé vesti tuturori
de obqte qi t'asta biruintl caro di Dumnecjeti cela dreptil oOilori n6stre asupra
vrA§mallortl, ca sA vg bueurati ea totil i sA multAmiti qi sA slAviti pro Dum-
ngell pre care luindu-li qi d-v6strA inteajutori, sA nivAliti ca indrAsnélA asupra
vrAqmaqilori qi nidijduimi la mila Dumne4eirei séle, a yeti birui, dupl cum
In bite pArtile unde s'ai arnati vrAgmayi, asemené ail fostil biruiti qi aù fugiti
ruqinatl O bltutl ; de care aqtept4mil §i dela d-v6strA veste de bucurie qi litI
sAnëtoql» (1). 1788, Iulie 5.

Restulti anuluI 1788 este folositù de Mavrogheni, de Manole

Roset si de Turcl, pentru a impiedica mal departe inaintarea austri-
acilorti in Moldova. De altmintrelea si austriacil, ocupatI cu asediultí
Hotinulul, se tinù si el in defensiva in Moldova, cu atatù mal multù'
ca Muscalil nu se ota'riati sa intre si el in Moldova, retinutí, cuma
vomil vedé, cu alte nevoI despre Suedia. Harte de antegarde destule
dela August pana la finea anulul 1788. Ceca ce supra multa pre Ma-
vrogheni erail cetele de volontiri moldoveni, din carI Coburg fa'cuse
ante-garda ostireI austriace. Cunosandil, ca Moldovenl, locurile, avéndti
legaturl cu salde si cu bolerimea, aceste cete sunt mal anevoIe de
batutù decat éstea regulata austriaca.

(1) Cod. N. "f/11, lila 311.

www.dacoromanica.ro
182 V. A. URECHIX

Ca sa repunk volintiril, Mavrogheni face la inceputula lui Oc-

tombre 1788 una noa apela la sateml Moldoveni, le aréla greséla
ce faceaa hainii, i cuma ela cu 40,000 de císte nouti, e gata, Mull-
tecnd insuqi opinci, sä Anti sä stingä pre dusmani i pre hainI» (1).

(1) Eati acesta manifestil

«I@ N. P. Mavrogheni Pr6 ctivioyI archimandritl i episcopI a sfin-

telortl M6nastirl i schituri, molitvelorti v6stre protopopiloril, preotI i diaconl,
d-v6str6, bolerilork parealabilortl, yi boIerilorti ce suntet1 fara dreg6torie, capita-
vameyilorti, breslayilord, negutitotilor5, orayanilorti, vornicilorti, satenilorti
de prin sate yi tuturorti 16cuitorilord marI yi mid din téra Moldovei, sIn6tate !
S'aq' =IRA la pré Inaltuld Devletù, ca vre-o catI-va volintirl invartindu-se in
pam6nturile Moldovel aù ridicatti arme asupra purtat6relorti de biruinte oytirl
ale pr6 puternicil Imp6ratiI 0 nu numaI eI ca nisce hainl facutti vinovall
de t6ta pedépsa imp6ratésca pentru a lor indrasnéla, ci anca cu ala lor
ail pricinuitti bunelorti raele neodihnit yi prapadenie. De aceea ca t6ta smerenia
n6sta ni se poruncesce, prin sfintti imp6ratescil vrednie,i1 de inchinaclune hati-
humaiumil, sa dama ca puterea lui Dumuedeil t6reI v6stre doritil nizamti, adeca
pre acel vraymayi volintiff ca ajatorulti lul Dumuedeii sa-1 prapadimil 0 pe ere-
dinchisele raele ce 0-ati perdutii din pricina lor odihna sa-I cautarati i strin-
gêndu-1 sa-1 aducemti la urma yi la casele lor. Dec' fiindti ca dupa acésta vred-
ilia de inchinacIune imphatésca porunca, tramitemti de-ocamdata acolo in partile
loculul Moldovel vre-o cateva0 baierace ea 6ste de a n6stra yi in urma ca aju-
torulti lul Dumneleti este sa plec6,mfi, i inyine ca cata 6ste va face trebuinta,
iata de °byte v6 insciintamti 0 v6 adeverimti, ca t6ta socot6la n6stra este ca
sa se prapadésca volintiril e sa v6 caytigatI odihna i sa v6 stringet1 prin
casele v6stTe ca Disco raele ale pré puterniceI imp6ratil. De aceea dar fiindii-ca
acésta este cu totuyI pentru mantuinta yi bung starea v6stra, indata ce vetI vedé
ac6sta domnései a n6stra carte, pang a nu pleca i inyine de a veni in partea
v6déndil numal baeracele n6stre ce se trimisera de o cam data, nu numaI
0, v6 scoborip pe la satele i casele v6stre i sa v6 apucat1 de mina 0 de
trebile v6stre, pentru ca sa v6 agonisitI luana vietel" v6stre, ci anca s6, i datl
totti felulti mana de ajutorti, aretandti ostilorti nóstre locurile unde ves! sci ca
se afla volintirl i flandu-v6 totù una cu ostayil noytri, sa izbiti" pre aceI hainI
volintirl ca nisce pricinuitorl saracieI i peireI v6stre ; nu v6 temetI, Did punet1 in
gIndil ca este lucru cu anevole a se prapadi acel fiindti-ca fugil yi se
vira prin munV yi se ascundii prin Wait cad. acésta este pré lesne de a-1
zeitigni 0 de a-I infrange 0 de a-1 potopi, ca Dumneclelasca putere inlesnesce
cele marl i grele meran i precumti muntil marl ceI cu prapastil i cu marl,
cu Dumnedel'asca putere s'ati facutil odinióra noue locurl yese i campil i amtl
supusti pe maniatif (?) nemt1, asemen6 yi acumù" cu 40.000 de 6ste de aril" face
trebuinta, ce inteadinsii amti gatit'o i incaltandfi i inyi-ne opine!, venimii i vomit'
sdrobi aceI volintirl scotêndu-1 de pin padurl cu ajutorulti. lul Dumnelefi i cu
a sf. Nicolas, aid carula nume purtamti, scriindu-ve acésta in ciiva praznuireI
pomenireI sfintiel" s6le. Acésta luting sa pazitl, ca voI ingiv6 sa v6 ar6tatl cre-
dincIóse raele ale pré puterniceI imp6rap yi nu numaI BA, v6" ar6tatl adiafini

www.dacoromanica.ro
 IsTozus. Roulzrn 'Load 183

XXXVIII.
Gavernulfc austriaca in Moldova.
Austriaca neajutati de muscali i batuti de Mavrogheni se retragil
pe Finja Siretului. In Roman se asécla centruhl cadministrafiunel
Cesaro-regesci austriace) cum sg, intituléza, compusii din 2 Austriacl
(baronulti Herghelet i generalulti Enteberg) si boeruld Constantin,
Bals Ciuntul. AcéstA administratiune rinduesce ispravnici la unele
din judetele Moldovel de apusti i nordri i prelevà. dela aceste
rile. Mal multe fama boeresci aü trecutti in partea austriacilorti.
Asia vederna pre un Räducanu Roset si pe Toderasco Bals (1). In
sA statI departe de ostile n6stre, cicI afluid strasnia vé vomil pedepsi, ci sA
scoboritl indatl prin casele v6stre i sá vé facetI totil una cu ostasil nostril, ca
Cu ajutorula luI Dumneleg volintiril sA se prIpleléscA si vol sA afia0 mAntuinta
si odihna vóstrA. Aeeste vé InsciintAmil si fitI sénétosI». 1788, Decembrie 6.
Cod. XVII, fila 344 verso.
(1) De la d-nulil Senatorfi Blancfort am dobanditii una actfi, dela lc. k. adiabas-
traga a Romanulue, prin °are Bilducanul Roset este rinduittt ispravniefi la tinutulfi
Impreunii cu cinstitfi i credinciosil d-lul Toderagco Balg biv vol Vornic. Actulti e din 1789
Iunie 15 (4). Semnatii de B. Metzburg.
Porunca administratiund din Roman, cAtrA mazill, ruptasI, slujitorl, vornicl
locuitcail din regiunea Moldovel ocupati de ostirele Austriaco, din 1789,
Iunie 15.
«De la Kesaro-Krcliasca administra(ie a Romanulta.
«Socotindu-se de ditrá administr4ie, 'indulttt pre cinstitil d-lul RAdu-
canu Roset ispravnic la tinutulii Nianatulul impreung en cinst i crediticios d-luI
Toderasco Bals biv vel Vorn. cAruia i s'ah' dat depling invétáturA ca s cumpA-
néscA starea tnturor i sá, arétuiaseA pe totl locuitoril cu buna orinduialá,
dreptate, neasuprindii pe nimenl filtra nimica preste dreptate. SA serie dar si
vticw (sic) mazililoril, ruptasiloril, slujitoriloril, vornicilorg, locuitorilorii de prin
sate si tuturorg alturg selétorl din tinutalii Niamtuldf, sA datI tóté. ascultarea
supunere ce se cade ca unul dregAtorig i ispravnic ce este orAnduit, ca sA
p6tA implini ea lesnire poruncile imp'érAtescl i slujbele trebuinci6se a ostilorii
si a . f5rei intoemal precumii ti se trimete ponina. CAcl pe cel ce se va afeita
nesupusii i impotrivitoril are desevérsite puterl ca sl-I pedeps6sca.
lar de va fi mazilg, Mi de altA stare, sá-lii trimatA alce cu vina luI in
scrisg, ca sé, li sl faca cauta cercetare spre pilda i altora». 1789, Junio 15.
Orasulg Romanulul.
Semnatil: B. Metzboury.
L. Sigil
Cdrd
Vulturul
bicept.

Meinorid de V. A. U., 1889, pag. 113,

www.dacoromanica.ro
184 V. A. UREmit

partea reseriténA a MoldoveI administa dupà. intrarea Rusilor, Divanula

din Iasi. Un document') din 15 Sept. 1789 semnat4 de General Feldma-
resala Baron Spleni scrie catrA boerii Divanulul sa nu mal se ames-
tice In judetele Hula, DorohoI, Botosani, Harlati, Suceava, Niamtu,
Romana i &Oh, nicl sd le requisitioneze, ci numal In judetele
unde sunt ostI rusescl i call «de mum ca ajutorul cu Dumneclea
se vor lua sub stApanire» de Rust Baronula Spleni qice, cä edupre
cum asupra dusmanulul prietenesce unindu-ne (cu Rusil) batema
reboia, asemene i pentru cele trebuinciése amendurora ostilora trebue
téra s. ne dée cacluta ajutora» (1).
(1) Mentoriit de V. A. U., pag. 122 i 113 din 1889. Eatà nota intritgil a lul Spleni
Gheneral Feldmarefal Baron Spleni a:JIM cinst. Borril Divanultd din 140,
g en mirarea mé am vegutti asta-41 o carte a d-lorii boerilorù Divanulul
depreuni cu un zapciù ce este renduit BA vie aice la Roman 0 la Baca/ si
zapciiasci pe ispravnicl, Nara implinirea zaheréleI 0 a fenuluI ce s'ati
acestor tinuturl, spre trebuinta oBtilorti imperitescl rusescI, poruneind/ Divanulti,
Cu un chip/ de ultare ca ar fi in pirtile aceste oBtile imper. Kes. mirirl, la care
osti nu putini ajutorti trebne sa dée acésti téri i mal ales/ la fen, care de
aiurea nu se 'Ate aduce, cum 0 la cara spre caratulii zaherealel i altorii trebuin-
ciese oBtilorti; Pentrn acésta dar, pe zapciulti ce saú trimis/ de la Divan/ asupra
acestuI tinuttl inapoI, cricl ins4 Divanuli trebne si socotései el
tinut. acesté pe uncle se afli acumii oBtile Impör. Kes. MirirI, cum 0 tinuturile
din sus, de unde necontenitil se cara zaherea pentru trebuinta oBtirilort1 i mal
ales/acumù nidijduindi ca far zabavi se va pogori i luminatuhl Printipii in
pirtile aceste, trebne tinuturile Herta, Dorohol, BotoBanl, Hanlaù, Suceava,
Niamtii, Romani 0 Baciii, cu alte rinduell de cit./. Divan/ si nu se supere,
de s'all i trimisi nescal zapcil de catre Divan/ intfacele tinuturI, nidijduesdi
ca indati 11 va chiama inapol. Iar Divanuhl dud/ nu va conteni 0 tot va cere
rinduele de la tinuturile aceste aretate (din earl noI nu vom conteni a lua cele
trebuinciese pentru oBtile nestre), nu numaI ca tinuttuile nu vor puté si respundi
la done pirtI, ce pentru cea deseverBitti striciciunea lor, care trebne sa li se
Divanul insuBI va fi pricing. Eù nidijduesc, ca '11101 boiaril
Divanulul, asupra acestel gingaBe madea si faci obstesc i patrioticese data 0
BA pue la, cale, ca si nu se dé ziticnire ostiloril la trebuintele ce sunt i mie
si-ml dé in grab respunsil la ce cale pus/ acésti pricina, ca si pot/ lua
mesurile méle. CAcI la tinuturile unde sunt oti1e imper. ruseqc1 0 care de acumil
cu ajutorulü luI Damn*/ se vor lua subt stipinire intru nimica de citri nol
nu se superi; dupi cum asupra duBmanulul prietenesce unindu-ne batemi re's-
asemenea i pentru céle trebuinciese amenduroril oBtilorti trebue téra si ne
dée ca4utú ajutoril. Asemené -Limes/ InapoI pe zapciuill ce era anduitil la
tinuttl. Sucevel i Niamtubl, del la aceste tinuturl acumil s'ail trirnisù esecutiI
de citri mine, si aduci 700 care pentru trebuinta ridicireI corposuluI me/ de
aice.RomanSept. 15.»
Amid actii douatii biblioteceI Acad. romano impreunit cu allele mal sus(' aduse.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILORt 185

XXXIX.

Campania din 1789 in Moldova. Hainirea 1u4 Mande Roset.

Proclamarea nouci a lui Nicolae Mavrogheni dupd het inirea
Manole Roset.

lama anulul 1788-89 a potolitti in catti-va resbolulil in Mol-

dova, dar a dattl timpil de pregatirI pentru noua campanie. Caderea
Hotinului, intrarea in Moldova a Muscalilorti, inaintarea lor spre
ail obligattl pre Turcl si pre Mavrogheni la alte dispositiuni belice.
Aripa sting continua a tine muntil despre Ardeal i judetele Tro-
tusuluI si BacauluI, bar aripa dréptä, se mal concentréza spre judetele
Berlad-Tecuciil. Aripa sting se sprijinea pe centrula ostireI concen-
trate in Focsanl, lar aripa drépta era in legatura cu acesta centru
si Cu Galata i Basarabia sudica.
Gratie acesteI situatiunI, 6stea comandata de generalil lul Ma-
vrogheni, respinsera in 1788 incercarile austriaciloril de a sparge cen-
fruit, atacandu-lil intre Bacäi i Focsanl. Totusl aripa drépta a luI
Mavrogheni, din causa ea TurciI din Basarabia nu's1 combine' bine
miscarile lor cu ale Domnitorulul munteanti, nu numaY nu maI pro-
greséza, ci, din contra, perde pe WO, clioa terenul. Austriacil simtinda
slabIrea acestel aripe, e's1 diregil din noü fortele unite spre judetulti
Baal si al Putnel.
Nu maI putin 6stea lul Mavrogheni se lupta vitejesce, nu tar-
chlar in contra Rusilorti si-1 opresce cat-va timpil de a-sI face
junctiunea cu 6stea austriaca in sudul Moldova
La mijnastirea Adam 6stea turco-romana castigk' unù frumosil
succesti contra Muscaliloril, la inceputula luneI Martie, 1789.
Dar untt elementil noù i neasteptatti de slabire a aripel drepte
a ostirel lul Mavrogheni vine in tradarea lul Manole Roset. Acesta
desperanda de a lupta cu succesti si in contra Rusiloril, dupa ce el
intrara in Moldova, preferi sa se inteléga cu el si se lasa a fi prinsil
de RusI in o clocnire din Februaria, séti inceputulti luI Martie.
Despre acésta trAdare a lul Manole Roset nu scrie nicl unulti
din putinil nostri istoricI. DraghicI qice eronatti (vOuramil), ca Manole

www.dacoromanica.ro
186 V. A. UnEcia

Vodà." a domnith numal 2-3 lun1 i ca mergênda la IasI, acolo s'a

imbolnaviti1 si a muritt, ingropatti flinda la Sf. Nicolae Domnesct.
In contra asertiune1 aceslela, stat destule documente inedite.
Eatà, Tn primuhl locq, o proclamatiune a lul N. Mavrogheni,
Moldovenl, povestindu-le hainticull4 lul Manole Roset:

gPré cuvioiloiì arhimandrig, egumenI i epitropI dela sfintele mhastirI

schiturl, molitvele v6stre protopopilorü, preotilorii i diaconilord, d-lor bofe-
riloril, pircalabf i bolerilord ce sunteti t'ara dregëtoril, mazililoril, breslaqilord,
capitanilord, vameqilord, negutitorilord, oraqanilorii, pantirilord, slujitorilort, vor-
niceilord de prin sate qi tuturord hicuitorilord Orani de prin t6te satele i oraple
MoldoveT, sannate! DES obSe vO facemil Domnia mé in scire, pentru hainulit
Manolo Vodä Roset, ce era orinduitti ca domnia asesta. 0111, cii nemulf6mitorti
necunosetlora argtandu-se la gata i cinste ce se invrednicise din De-
vletulù pré puterniculuI Imphatulul nostru, i calcandd pravila i porunca luf
Dumnegefr, farra a nu socoti °s'inda i urgia Dumnecieésca, care are a gasi pre
cel ce swit impotrivitorf i necredincIo0 stapanitorilorii ce Dumnecjed le-a datfi,
qi Ara de necl o durere i grija de saraca raja, care era incredintati sub a lul
obladuire, ail cugetatd in gándulii sal viclesugei ad fi s'e:mil-fila fapta netreb-
nicii qi, vrednicei de tal categoria, fugindii insu0 de sine0 la vrilfmasi, tara de
niel o nevoie, séù pricina vrednica de indreptatd, cu acestù mijlocú, caro ne-amù'
pliroforisitil dela mnsui Polcovniculd de Muscalf anume Ivan Trumbetcov (ce prin
putcrea oftirilorti ndstre ce alterad randuite aci in Moldova i prin biruinta ce ad.
data Dumne(J4 ostirilorul n6stre la resboIuld ce ad facutil cu vra;ma§il la m6-
nastirea Adam, l'ad luatù robil vid, primiêndil i all mult1 vr4ma0 vil i morfi
§i. iaù adusù ala la scaunulil Domnief mele), care din lacrimI, cu graluld
inaintea Domniel mele, a artitatti ca l-ad insciintatd. numitula Manole T'oda pro
dênsuld, ande era cu oqtirile liff, de ad tramisil pe furiet o séma de osta0, ande
eOsa Manolo N'oda, afarií din GaluO. gil astcpta, i lwindolli de acolo 1-ad
trecutil la Ia.sfl. Deei; pula cà s'ati intemplatel acestil Itainticà ald luf, de ad
fugitù la vra§maqi i v'att lasatfi ca pre nisce of fara pastoril, vol' dar sil nu
avetT niel o frica séd temere din lipsirea luf, cacI Donmia mé avemd din pré
puternicfr imphatulfr nostru hatiprifurf impò'rates0I date nona anca mal de nainte
pentru téra Moldovel i suntem rinduig i poruncitI a griji i de tha aceea vi
de raelele MoldoveI intocmai ca i pentru raelile Ora aceqtia i pentm aceea
randuimil putere de oqtirl ale n6stre precum vedell in tinutalti aceI Ori, pentru
isgonirea i lovirea vra:pna§ilord i amd avutd purtarea de grija a v6stra anca
pana a nu se haini Domnula vostru §i a fugi la vr4ma§I, cu catú mal virtosti
acumil vomù' avé induoitft grija i durere pentru vof, de care amù data strapice
pontncf i inatattul seraskerilord i tuturord n6stre, ca sil alba asupra
vóstra raielelord miloserdie i sil vé strèjulasca, sil vé pazésea a nu fé calca
vraqmaqif i a nu v'é supëra qi a nu vO jáfui alti fac6torI de role hotomanl
jaca0 i vetT petrece prin silinte tid purtarea de grija a 'Ostra fara de niel o
prirnejdie, nedeosebindu-v6 nimica din raelele thel nóstre. Dreptd acésta avetf a
sta feteìl carel° pe la satele §i. locurile v6stre, cu top, filia de a nu v5 s'Al.
manta, qi nu numal vol cail vé aflatl acumil pe la sate qi pe la locmile v6stre
sil nu vè' str6mutatf, 0i qi pre altif cilt1 s'ad bejanaritil i ad fugitil, Mandil aceste
bune vestid din Bol, sil avor a-i insciinta i a-I indemna ca cu totil sil se traga

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Roulmonti 187

qi sa vie la loa i arma lor, sa v'6 facetl hrana i chiverniséla v6stra, aflân-
du-vti prin prejaruhl o§tirilorfi n6stre, caril vinfi Mil' verse sangele pentru vol
sa v1) pazésca pre voI qi pre copiil voqtri i casele v6stre, catra caril se cade
sa avetI sirguinta a ajuta i vol' en verl-care zaherele, ca slujba §i care ca ce
vetl puté, dupa starea i putinta v6stra, lepsédandil din gandurile vóstre t6te
getele rele i viclequgurile, ara de a nu v.6 amagi la lucrad vremelnice i de-
Orte, a aceste sunt t6te trecgt6re, la care niel legea niel' datoria nu vé Indémna
pre voI raelelorù a vil impotrivi, orl a socoti macar In gindulii vostru cugete
rele, séfi a dosi i a fugi din préjma oOirilorií nóstre, ca, qi fuga i dosirea
hainlicil se numesce, i dupa cum insulf Dumnedeù poruncesce prin gura apo-
stolulul gsupune-0-11 mal mariloril voqtri i vò' plecatl lorg, ca acela
priveghiaza pentru sufietele v6stre» i dupa datoria ce avet1 catra stapInire a
acestul Devlettl Impgratescù', subt a carda umbre atl traitfi vol qi parintil voOri de
atilta suma de anI, fii cu supunere i cu credinta drépta, ca avem mare nadejde
la mila luI Dumneleil, carele bate resból'ele §i la puterea multimeI ceI nenum6-
rate, a ogtirilorit imptiratescl, a infrbge, a isgoni í pre vra§ma§1 i petreandil
vremea acésta, yeti fi l'ar41 In odihna i liniqtea v6stra, i câÇi v5 vetl arZita
credincIoqI §i raele drepte vetI sluji actual la acésta vreme oOirilorti n6strc,
veg dob'andi mili nemarginite, ì slujba i credinta v6stra va fi cunoscuta i prin
drépta obladuirea i mijlocirea Domniel mele vetl caqtiga nume Miel la impgratie
§i cele ce ati risipitil acumfi la acésta v6pae a rgsbolulul, bite le ves! pune la
locií i le yeti" intemela mndoitù i intreitil din noianulil cela plinù de indestulare
qi milostivire, care din fire are Devletulli pré puterniculuI JmOratuluI nostru
asupra supuOloril s'61. A0a dar sa urmatl i fitI sad6toqI!» (1). 1789, Martie 17.

O carte insemnata de consultatù asupra evenimentelora din

Principate la epoca ce studiämtl este opulti lui Atanasie Kommen
ipsilante (2).
Acesta istorictl dä pretióse informatiudt despre Manole Roset
Voda (3) si cata privesce hainirea

D5ind in anexa alai acta Tar despre Manole Vocia, scrisd citar de Mavroglieni, in
timba grec5, cu data din 20 Martie 1789. (Cod. XVII, fila 348.)
'Aaavxacoc Kop.vvou `17(p1Xxvto,) Exx.X7iietasaxwv xxt rokmosolv VOY EL;
Eo3nta PLIDstov II', O' xast. ro L itera T-ird aXwatv (1153-1789) ix zeLpoypiTov
ivaxaórou rii; Lipa; p.ovil; ro5 publica ta de archimandrituld Uherman Aftho-
nidos Sinaitul, la Constantinopole, in 8°, 1870.
Pag. 705.
u.kijciaXmLaaivroq rot3 MccvdX-rdaa Eis .rò Ta.XarCE, gypc:Lpay 4 Maupoydnic
ZOCTptiva IlpozonEy vi za0capiav TaY MOX6OPXaliaqOç 67TOTaliInGtto ePouiciot..1,
xect aLúa7,1 gx8oaLv eLi xeLporoverjOij p.nrporoXixis IlloX8o(3).a; aXkoc 7CLITCbg
potacksEq tv 67rotov auto; 6iXaL xext exiiporre %mi ata 7pav.v.irow 8Lx 7.ç
tetoviiq xat còv Mav6X-Boav Xatvlv Tir; POVSEXecaç, p. 3Aov 6rro txt).a.XonE10-11 ixow
aXX' 6 13.3476 l'izi$71 %a?, ailrip rìv vxolpavríav, p.i rò vi alzerac gcai va ivipTt
6aa TbY ypcepst ô Mpor LE b'Xoy &roo rópa.pefia.L6tara 7c6); t do) gvat
q,e6871, axivaaXccxci otrzoTavtiaL .n

www.dacoromanica.ro
188 V. A. IrE.Eclul

OrI-care fie aprecierile lui Ipsilante Komnen despre Mavrogheni

faptulti ca dupa asertiunea verbala a d-lul B. P. Hasdetila Kiev este
ingropatA Manole Voda, ne probéza, ca in adevérti eIÙ a trecutti la
Muscall, orI ca cu vole, orI fara de vole a fosta prinsti de el, la
Galati. Din declaratiunea maiorulul rust', prinsti la batalia dela mò-
nastirea Adam, de catra Mavrogheni, apare ca prinderea lul Manole
de Cazad, a fosta de chlar elü pregatita
In totti casula acestti Manole Vodä, care untt momentti stä in
calea ambitiuneI lul N. Mavrogheni de a domni asupra ambelorti
Principate, nu este altulti decat acel Manole Giani, oio; To& xXripcxoti TCavvil.
De ce acestti Manole Giani se numla Roset, ni-o spune cronica lui
Dumitrache :

«SA povestimil i pentru partile CraioveI. Era acolo pusii de Domnii Cal-
macamil, dumnealuI Manolache Giani biv vel .postelnicii. Dumnealdi dar pentru
ap6rarea frei, unindu-se cu boleril aceI pArti de locù, ajungii la muhafAzulii
Dilulul Mehmet Paya CapIcaran, carele mal nainte fiindú cu dregitoril intre
ogeagliI, de cite-vayl orl îlü fenduise P6rta cu nizamurile Orel.
In locii numitulti Pap liii face vel Banti, i dInda-I cevayI 6ste, cur4i
acele duel judete de stupai (MO). Despre anti parte il insciint5. PorteI la Babadag,
de credinciosil j vrednicti, fiinclú nort vizirú Hall Paya fiiulù lui Aivat Mehmet
Paya in loculú luI Moldovangi Ali Paya ; i i se flgAdui Domnia, cum i
datú mai la urma 0 se numi Manoil Roset, trAgendu-se despre mumAD (1).

Nu pré multe hrisóve esista dela Manole Geani Roset, necI ca

Domnti alü Munteniel ne cum ca Domnti alti Moldova Damil in
anexa unulti din 7 Aprilie, 1770, in posesia d-neY generalti Macedonski.
Reproducemti actulti cu facsimilea dupa semnatura lul Manole, care
se marginesce asi (lice «lio Manole Roset V.V. «gospodin» si nu si
«Ugrovlatiscoe».

XL.

Pregettiri pentru resboiit. Me'suri administrative. Campania in

Muntenia in 1788. Emigrarea
Sa ne intércemti acumti in Muntenia. Aci Mavrogheni, ingrozitti
de sòrta familiei lul Ipsilante (2), (lice Becatini, isl manifesta cu mal
(I) Idemorid" de V. A. Urechig, presinlatil Aeaderniel in 1887-88. BucurescI 40 1889.
(2) Ipsilante fusese enema de austriaeI la 13rnu.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA koanimoab 189

multa ostentaliune de cab) orI cand credinta catra Pòrta otomana.

BoeriI, fugindil cu oprirea DomnitoruluI, '11 iritase rea i mal
multa contra loft (1).
Miscarea de emigrare a boerilora era gala de mare, In cata
Domnitorula fu silita sa dea porunca, ca nimenI din boeriI de clasa
I sé a II sea si din negutitorI, sà nu mal amble prin BucurescI cu
butce, cad impedica miscarea ostirilora. Dela acésla oprire Domni-
torula scuteSce numaI pe mitropolitula, episcopil, doctoril, sea vre
unula ce va fi betrana, sea neputinciosa. Prin acestasl pitaca Ma-
vrogheni, avenda In vedere greutatea cu care se tine disciplina In
ostirea turca, acuma sosita in Bucurescl, ordona ca jupanesele sa nu
mal amble pe strade cu carete, ci sa sécia pe la casele lor «cad
ffinda vremile imprastiate i imparechiate, se pota urma multe Impreju-
rärï Domnitorula poruncesce i femeilora mahalagiilora
targovetilora ca, de cate orl merga dupe trebuinte, sa iasa cu ca-
pula acoperita si nu cu desfranarI «ea sit se péta pazi edecula
cinstea ffe-caruia» (2).

In Febr. 18, 1788, la 4 ciasul din cji Mavrogheni ail pornitfi 4 cart!
sa dad ispravnicei fugariloril boerl keg la Buzeil copilulti din casa de divanii,
la Argel aprodulti Ceauqescii, 0 la Prahova i Secuenl aprodula Vata§esculti i pe
ispravnicel Campineniloril.
Condica XVII, fila 269.
Pitacti catre Vechilula spatarid i catre Aga, din 1788 Febr. 21. Fiinda
ca acum dupa trebuinta vremeI adunati multa suma de osta§1 enicerl
'evil* i sunt sa mal vie 0 alti de pe la serhaturl, dupa la ordil, aicea
fiind-ca din pricina careteloril 0 a butcelori se IntImpla de multe off intamplarl
netrebnice, poruncimil D-nia mé D-tale vechilule de spatari i D-tale vel-aga,
ca se (lag in scire tuturori, afétandu-le ca este porunca D-niel mele, ca nimené
din boeril intaii 0 al doilea, séti din negutitorl, de asta-41 Inainte se nu mal
amble cu carete sé i butee, ci totl de avalma sa amble calan, afara numai de
Mitropolitulti, Episcopil 0 din boeriI, sea doftori vre unuhl ce va fi bétraml, gel
neputinciosi . . . . Msg. i acestia sa mérga cu multi bagare de séma, ca sa, nu
se urmeze la vre-unil osta0i vre o Intamplare netrebnica. A0qderea sA datl
D-v6stra, In scire i prin graiù i prin alte insciintarl, ca i jupanese séi negu-
tatorese sa nu mal amble pe ulita eu carete, ci se qaqa pe la casele lorti fiesce
care, cad fiindi vremile Inpraltiate i Imparechiate se poti urma multe Intam-
plarI necuviinciése 0 mai vértosil sa InsciintatI 0 pe femeile mahalagiiloril
tirgovetiloril, ci cele ce vor avea sa mérga unde-va pentru vre o trebuinta, sa
mérga acoperite nu ea desfranarl, ea sa se péta pazi edecul i cinstea fie-
caruia, care Domnia mé grijimi in tOtA vreme de a fi ocrotite. Hotarlmil In-
tfacesta0 chipti i poruncimit Domnia mé sa se urméze».

www.dacoromanica.ro
190 V. A. tirtEc1i4

Totil In interesulti ordineT Domnitorulti dä. specialti pitacti :

Pitacil regulilndii hanurile din Bucurescl din 1788 Febr. 28.
Hangifi sunt datorI a ave supravegherea tuturoril acelortl ce locueseti in
hanil. Locuitoril din hanurl sr', nu OA arme. Asemenea sa se inlItureze din hang
orl-cine nu se 'Arta cinstitil (1).

Nu scimil de unde a luata Becattini informatiunea, di Mavro-

gheni ca sä placa turciloril, ar fi prefAcuta cate-va bigericT din Bu-
curescI in geamiT. Acésta minciunä o aflämti i la anonimulti grecti,
scriitorula cartel Icscopta TM ¡TO% (2). Acesta (lice In adevèrti, ca Ma-
vrogheni «a ajunsïc la atdta nerufinare 0 impiositate de a pre-
face mai multa de o Bisericel in Bucaresci in Giamii tar-
cesci». Becattini, ca si greculti anonimti, aduce o proclamare a MI
Mavrogheni catra téra, In urma declarAreT r6sboiulu1 de Austria, unti
manifestti pre care ea nu l'amti aflatti in condicile Domniel séle, dar
care, de altmintrelea concord& cu vederile luT si cu atätea alte ma-
nifeste ce cunòscema dela el. Eatà actulti acesta, care este tradusti
dup. grecesce de d. prof. Erbiceanu In Revista teologica (3).
gNol Principele etc. etc. Ve facemil cunoscutil voile cre0iniloti, bolerilortl,
proisto0lorrt 0 altora din off-ce rangil qi ve ordongmtl in acela01 timpii ca sa
fig supuo 0 credincIo0 Autocratoruld nostra, sub a Willa autoritate am traitil
nol pAna acum. Nu trebule sa ne lepedgmil noI de acést/ credindo0e, niel ma-
car cu naintea, 0 ve ordonamil sa avetI t6ta marea aminte de a nu ye inqela de
viclenia Tadésca (nemtéseii); pentru ca Némtula 0 Rugli sunt de o potrivl uqorl
la minte 0 Tigard ca frail@ deasapra apeI. Rusulti ail ineeputii o data resboill
cu imperatulti nostru, dar n'ati urmatil multil timpil 0 noI am luat din no il dom-
nirea acesteI provincil ; acésta cauta sa faca acum INT6m0111. Acela respandesce
serial contra n6stra, acela voesce sa ve asigure ca adeca are sa intre in acésta
stgpanire (a the% dar este cu neputintg sa'qI ajunga scopulil sett Scopuld seil.
este sa semene tare noI desbinarea, q'ar ren0 dar se teme de sine insuql, pentra
ca Autocratorulti nostra este aqa de puternicil, in ea décA tog Autocratoril 0 totI
Regil se ridici contra lul nu sunt in stare 41 invinga. i ell am putere de cal
0 de 6menl, ca alp.' Regl 0 Dumneileil este cu mine, pentru ca legea mea este
a CreSinilorg, lér nu a Turcilorü. De aceea venitl voI creqtinilorii, venitI en top
In numele lui Is. Christos, inarmati-ve, luatl fie-care arma dupI cum putetl, M.-
getile, sulitele, cutitele, 0 orl-ce altil ce v'ar cad6 in manl, venitl, venitl contra

Cod. 17, fila 274 verso. Vedl anexa.

NB. Sail cerutil gi chezegie de la ceI ce §edti prin lianurT.
Revista Teologicii. Iall Noembrie 1886.
IagT, Noembrie 1880. Becattini pag. 146, vol. VII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOitt 19

Nemtilora. Imputerniciti-va de a opri invasiunea in téra. Acia cugeta sa inva-

deze pe nesimtlte, nu pentru ca sa ne cuceréseI, ci pentra ca sa ne jafulésel.
D6r va fi alungatil i Némtulti i Ru01. Rumia ?i alta data aii invadan in
nóstre, dér rinde este acum? Nu vedetl vol Ore ca §i in presenta imparatesee
Autocratorulii nostru ? AsvarlitI de la vol orI-ce neincredere cata pré Inaltula
nostru Autoeratora, sub a e/1111a guvernare nol am taita pana acum atat de
fericitl. In cal cine remane orbii, acela este afurisitil i condemnatti eterna in
lada. Noi ve ordonamil in timpil propria sA substragetl i sa desfiintatI t6te
smierile ce se respandescii contra sfinteI n6stre credintI. Celil ce va trada pe
unul din acel ce féspandesell ast-fel de scrierl va preda in manele nastre va
Ina un dar de 400 leI, va fi inaltatil de la gradilla de cetliténil in gradulù boe-
rilora ; i eù ca mana mea '1 voiù imbraca ca caftana. Acela insa care va con-
tinua a publica ast-fel de scrierl va muri inteunil para, faya. niel o compatimire,
In aceéO Ora. Fiji sanatog, credincio§1 cretini, supuneti-vg ordiniloril n6stre.
PlatitI acum darea impusa votad, dupa acésta yeti fi liberl de orl-ce alta dare
fiscala. Venii, venitl contra Nemtilora spre a'l invinge. Fitl sanatoOD (1).

In urma declararei de résboIti a Austriel, N. Mavrogheni adre-

séza catea zabitl i ostasl, In 27 Februarie 1788 un ordin dn i prin
care le spune ca tvrasmasiI nemtl âmbla ca cu mijlocul de brapire
si Cu felurI de viclesugurl sa calce (téra) i unde vor puté ajunge
sa hrapésca raIaoa i sa jafuésca». Donmitorulti apela la ostasI ca
sa nu maa astepte nota ordin dela eltl, ci pe data ce vor auqi, ca
s'ati arétata verlunde niscariva nemti, numaI «sa ve pornitl
asupra lor In graba, ca cu veste, sétl fara veste lovitt si nu voimil
Domnia mé alta nimica fara numaI capetele lor». Domnitorulti renunta
In favoarea ostasilor s'él la tòte spoliile de résboltl, ba le promite si
recompense Iltaruri vrednice i dregcltorii care la altd vreme»
nu le potil ostasiI câ.stiga. La din contra, déca ostasiI nu'sI vor face
datoria, vor fi pedepsitt Termina Mavrogheni a Indemna ostasit
sa tiurudisésca ca nisce barbatl vrednicl, fara sfialL.. ca (5menI sunt
(dusmanii) ca i nol, mal v*értosil nisce nelegiuitl, pe carI Insusl Dum-
negeti II bate pentru nedrépta pornire a lor» (2).

Revista Teologigil" din 1886, pag. 118 119. Verba Tadésce incà probéz4
anonimuld greca' a tradusd §i plagiatd pe Becattini.
Bata actulti
5 &II deschise cata zabitiI ostaql din 1788, Februmie 27.
«Ve facemil In scire el de vreme ce vraqma§il nemtI Imbla ca ca mijlocul4
de brapire i cu felud de vielequgurl sa calce qi mide vor puté ajunge sa bra-
Osa raIaua i sa jafuTascg, nu trebue sa §edetI nem*atI far de niel o urmare
a0eptandil numal porunca dela noI, ci cand vetl awJi ea s'ail aratat ver unde

www.dacoromanica.ro
 V. A. thtscunt

Douè que dupa acestti ordinti de gi, Mavrogheni tramite

unti noti ordina de cji cam in aceeasI coprindere, darti li mal vestesce
ea la plaiurile Secuenilorti tèranil muntenl ai saritù cu ciomegile
asupra ostirel nemtescl si le ail gonittl.
Ded Voda le gice sa nu le fia grija de (5meni ca i eI, cu atatti
mal multti c. acelora le este indoita si intreita frica.... Domnitorulü
promite cate 500 talen l de capil de vrasmasti neanAti vomti
cinsti cu cinste i dregétorie ca pre unti barbatil vrednictt
viteaza,» i facendil pre totl neferil luI privi1egiaÏ i nedajnid in ved...
Domnitoruld indémna pro ostasI asI face détoria si pentru motivulti
ca se cade «a ne pune vIata pentru fratil crestinI ceI de o lege cu
nol i pentru patrie $i pentru dragostea cea can% pré puterniculti
impératti Sultanulu Hamit, sub aid carula skiptru atl traitti
chivernisita vol si parintii vostril, dup. cum si Domnia mé gata
suntemti a ne jartfi cu voi, la intêmplare de trebuinta.... Ci dar sâ
vé védemti ffilorti » (1).

nescarva nemtl, numal decat far de a mg astepta porunca de la noI s v por-

niti asupra lor ca graba, ca cu veste, ség fár veste sa-I si nu voim Dom-
nia mea alta nimica far . numaI capetele lor si tot avutulii de cal, arme, si de
verl-ce alt yeti' dobandi sa fie al vostru foiosù i osebitii sa nadajduitI de la
Domnia mé cu mare bucurie harmi vrednice i elute de dregatoril, care la alta
vreme nu le putetI castiga. Iar dud acésta datorire nu vetI arma-o si se va in-
templa de la verl-o parte a se arta vre-ung ma i nu-i vatI lovi, dandu-le
vreme a naval si a calca in pamentulii Ord acestia, atuncl sa scitI ea dupa
gatirea ce facemii de a esi insine Domnia mé afara, pe care vointi gsi cl
Anti in vreme slujba luI, pe anula ca acela Il voma pedepsi cum va fi mal
grel Ci dar urmatl dupa cum ve seriem i indata ce yeti simti de vrajmasit
numal decata far de a astepta porunca de la nol, de o parte sa ne facetl de scire,
despre alta sa va pornii ca graba asupra lorA ca sa-I bovil i duff' yeti avea
silinta deplinti i vetI iurudisi ca nisce barb* vrednicl, far de 'lid' o sfiall,
uniù nadejde la ajutorulli marelul Dumnegefi, ca vetl face isbanda negresita,
pentru ca emenl sunt ca i vol, mal vertosa nisce nelegiuitI, pre care InsusI
Dumne4eil II va bate dupa nedrépta pornirea lor». 1788 Fehr. 27.
(1) Eata actula in intregime, dupa cod. No. XVII, fila 269 verso.
Carte catra zabitI i °stall domnescl spre a fi cu priveghlare barb* a sari
asupra vrasmasiloril nerntl.
auturorti zabitilora i vatasilorti Domniei mele care vé aflatI la
sanetate i vrednica biruinta vé pohtimii dela milostivulti Dumne4di ca sa
darulasca. Ve facemii Domnia mé in scire, ca de vreme ce nelegiuitil nemtI fara
de niel o pricina vrednica s'aii pornitù asupra acestel pravoslavnice tell, a carora
pornire niel este, niel 'Ate fi pentru altil sfritú, fara de numal sa jafalasca nade

www.dacoromanica.ro
 1STOBIA Rombiwit0 193

Cu tA5te frumlisele apelurI la téra si la ostirl, cu tòte micile

isbande deja castigate de ostire si de chIar leranil din unele pärtl
contra ante-gardelortl austriace, multl locuitorl din sate ca si din
orap, fia dupa deprinderea vechia, fia ademenitl de spioniI austriacT
si rusescl, abandona casele lor i emigréza. N. Mavrogheni adreséza
acestoril fugan l o proclamatiune prin care iI indemna sa revina la
casele ion, unde nimenl nu-I va supera cu nimica, cad proviziunile
ce vorti da la oslenI, li se vorti plati directil de el, din lefile ce aa.
Poruncl strasnice s'ati data sa nu fia nimenT din locuitorl superaiI
cu nimica, ci aperatl de orl-ce jafuitorT numal sa nu asculte de vorbele
Inselatòre si de fagaduelile cu care ambla vrasmasil sa-1 inséle ,

vorfi put6 ajunge, s calce i s robésca pe fratil noátri crestinI 0 se faca r6utate
t6reI, avemil nadejde la dreptulti judecatorii i prd puterniculii Dumne4eti 0 la
ajutorulti pr6 curatel MaiceI séle 0 alit tuturorù sfintiloril, ca se veil intórce
ruáinati çi von"' fi Mug de cab% °stile imp6rAtesci 0 ale n6stre, dui)/ cum Iati
am 0 luatil astacy vestire de bucurie ca 0 la (?) çi aicl pretutindené
ande s'ail ar6tatil, lovindu-se ostile n6stre gi biruindu-1 s'ati intorsti ruáinatl, lar
mal vèrtosa la plaIurile Secuienilor cu clomagele lovitti çi gonittl. Dreptti
acea ntt lipsimil a v6 insciinta de aceste 0 a v6 serie, ca nu trebue sa v6 ingrijatl
de 6men1 ca çi voI, la care este anca indoitii çi intreita frica, nicI se cuvine a
le- da pricina de indrasn611 en sfiala v6stra, ci luandti pre Damnajeti intru ajutoril
çi incingêndu-v6 mij16cele v6stre cu brîulú credinteI, sa indrasnitI si iurudisitl
cu mima intinsa ca sa-1 lovAl si sa-1 sdrob41 and se veil ar6ta. Si edit' ce va
face biruinta ái va aduce la Domnia m6 capfi de vraámaqa neamp, unnlù ca
acela va lua dela Domnia rné 500 talere 0411 vomii cinsti ca chiste çi dreg6torie
care la alta vreme nu p6te dobandi, ca pe unú barbatil vrednicri çi viteazti facêncla
gi pre totI neferil lul privileghiatl çi nedajnicl in vecI ; çi mi numaI vol care v'all
ostaáitti vet1 avé in parte muele dela Domnia m6, ei v41 fi pricina pentru top' pam6n-
tenil de -obste a caátiga dela pr6 puternica imp6ratie ipolipsù bunti Ø a rev6rsa
In urma ,milele el cele bogate catra totI, dud prin silinta çi osirdia vóstra se
volt isgoni vraámaqil din . 6ra acésta. Si pe ranga acestea vetl av6 0 dela milo-
stivulti Dumneleil vrednica resplatire pentru mantnirea çi isbavirea zidirel manner
sf. séle de catra vraámaáil aceátia, pre care insuál Dumne4efi II va bate, dupa
nedrépta pornirea lor. Lana acestea trebue sa socotitI ca qI détori suntem a ne
pane viafa pentru frafit ereolini eel de o 16ge cu noI çi pentru .patrio çi pentru
dragostea pr6 puterniculuI imp6ratil Sultana Hamitii, sub alti cartila skeptru (1)
atI tram çi v'atl chivernisitti voI çi parintii voátril, dupi cum 0 Domnia m6 gata
suntem dimpreuna ca vol a ne jartfi la intémplare de trebuinta pentra dragostea
pré puterniculuI imp6ratti Sultan Hamit çi pentru pra. Si lata de aicea v6 vom
proftacsi Domnia m6 toff felulii de imdattl gi nu v6 vomil lasa niel cum fara de aju.-
torulti celii cuviinclosti dad va fi trebuinta. Ci dar sa v6 vedemil, Mora, acum
este vreme cand trebue sa v6 ar6tatI fieáI-care slujba çi vrednicia çi rugamfi pre
milostivulfi Damneleii ca sa &cep isbauda aceea caro o 0 nfidajduimil. 1788,
Februarie 29.
Iataria Romdnilora de V. A. Ureeltid. TOM. in. 13*

www.dacoromanica.ro
191 V. A. 11eEmni

Ca cel ce se amagescri dela credinta (cara léra) si se insélala pri-

mej die de \data villa....
Mavrogheni termina clicé'ndil, ca facutil détoria crestinésca
mal vestindu-le o data si ch nu mal are pècatti déca esinda apoI
insusl la partea loculuI, va fi van de acela ce-lti va afla neurmatora:
cnu va scapa de robire si de sabie... » (1).

(1) E:La intregu actulil analisatil pe seurtù

3 Cirg deschise ah% locuitorri fugar): ea si se int6rci la casele ion, din
1788, Martie 3.
eruturorti locuitorilora de prin sate qi orwi ot sud sinitate7
de obOe vi facemfi in scire, ca f6rte ne miramú Domnia mé de urmirile v6stre
de miqdrile care autlima ca faceg risipindu-vi de la casele ì locurile v6stre
ascunpndu-vg, in potiva invititurilorù i cirtilorfi prin care intru atatea rin-
dual' v'amti incredintattl, ea Domnia mé avemii pentru vol t6ti
purtarea de griji ea durere de mima i al mili ca sa nu vi bantuig, niel si vi
primejduig intiacésti vreme i pentru truda i ostenna ,ce facemù' ; neadormitü,
(lima i n6ptea, priveghilmti pentru a vóstri petrecere, cheltuimii in greil
hasnalele astro i pentra aceea am orânduitil gi la partea loculul anta oqtime
ca si vi pazésel qi si vi trajuiasca, atatil pro vol' de cita vriqma0i, ca sa mi
vi calce, séti si vi hripésci qi si vi robésci instreinându-vi din locurile v6stre
despirtindu-vi de némurile i rudeniile v6stre, cat i pentru ale vóstre averl
sa nu se risipésci, canora osta0 le avemii date strapice poruncl i invititurl, ca
si nu vi bântuésci, ség si vi faca niscal-va sill i jafurl, ci se petréca cu
bine qi ca brand* ca nisce raiele ce sunteg al pré puterniculul impiratii, care,
aù porunca a-vi virsa shogele pentru vol. ApoI cand aceste le vedeg de f4a in
fapti, ea le facemil Domnia mé, pentru ce vol faceg urmirl netrebnice gi miqcirl
ca care dap' pricini de binuiali aduceg lucra la sfirqittl reù qi la pri-
mejdie ? ca adevérata si scig, ca f6rte ne-amti m'Ahilad de acésta i jata vé scrienifi
vi mal sfituima pe tog : cautag de vi adunag fiesce care pe la casele qi pe la
locurile v6stre i ca nisce credinci6se raiele stag pe loe qi nu vi temereg ca
Domnia mé grijima nu numaI pentru vrijmap nemg i vi apirimil ca si nu vi
calce, si vi hripésci, ca i despre 6stele n6stre si nu fig bantaig, aritanda-vi
insi cu supunerea qi credinta acea ce se cade micra raiele credinci6se, spre a da
ajutorula celorù trebuinci6se de hrana o§tilorrt n6stre din cele ce aveg, cu plata
v6stri de la osta0, fiinda-ca pentru aceea le clima Domnia mé léfi. Nu vi ama-
gireg la vorbe inp1it6re qi la feigc"aluele ca care linablä vrajinafit s1 ve bqale, ca
t6te acelea sunt vremelnice i in zadar, caii nu pote anca niel' un temeiú ade-
\Tirata i eare aducii pe ceI ce se amagescii de la credin0 qi se lupia, la pri-
mejdie de viati. dupi cumii pilda aveg a vremilorti trecute pe ceI ce s'al inqelatti
la vorbele i indemnirile vrtigmaqilorii, sea la ale nepretiniloril al patriel, ea n'A
folosit alt, dedal in cea dupi arma in robiciunea fratilorti cregtinl, pentru care
aveg a da soma i inaintea lul Dumneleil pentru ceea ce din inicio, vóstra vor
Dreptil acea ascultag invititurilorii ce vi clima pirintesce i domnesce
fundé urmitorl la acestea ce vi scriemil, intordndu-vg fiesce canelo, ca si ancliniti

www.dacoromanica.ro
 18TORLA. Romilatoaer 195

XLI.

Protectiunea acordatd .Romdnilord din Arda ft.

Cu tt5t5. aprinderea resboTuluT contra Austria Mavrogheni scie
deosebi dintre dusmanil téril pre romaniT supusT austriad. Asia vedemil
cä Ingadue, cu pitaculti sèri din 5 Martie 1788, barsanilora ardelenT
sa-1 tina oile In térà, numat ordona ispravnicilora de Rffinnicul-
Sarat, Buzèti, Saac., Prahova, Dambovita $i Muscel, sa nu-I ingadue
a sui oile la munte, ca sa evite corespondenta prin el cu austriaciT (1).
Chiar i mal targiti cand résboiulti e mal aprinstl, Mavrogheni
este bunil pentru ciobanit ardelenT si '1 lasa in léra cu vitele lora,
prin urmatorult1 pitad]. alü DivanuluT :
Cartea boerilora la biv ve! 3 vist. Andreia epistaturil anrenduroril pral-
urilora din suda Saae, ca «surgir ce se afla cu oile lora la paqune aicr in pa-
mentula tarer romanescr, dupa a lora cerere ce ait fostil Menta in urma deschi-
derel rasboinlar, spre a li se da vore sa tréca in launtrula Cu t6te vitele lora,
macaril ca li s'ad' data' de afta M. Sa Pré malt. nostrn Domml sloboliciune
ca sa fie nepopritr gi ail gi Scristi poruncile M. &le la totl vatagir phlurilora
cuma gi la D-lora ispravnicil judeteloril, ca sa le dati drumula sa se ridice cu
tate vitelo lora sa mérga in launtru neopritl. Dar fijada-ea d-ta mama al ilisci-
intattl, M. Séle lur T'oda, cam-ca murga ce se afla in partea loculul cer ca sa
ramae ea oile ta pamènturil tare sa i le pasea alee. i fagadueseil ea t6ta
branza ce vor face sa o dée la negutitoril de aice, pentru trebuinta capanulur
imparatescil, rugandu-se a li se da vore a cumpara malaiulti pentra demancarea
celoril ce se afla Cu vitele la Mune aicea; la care acésta ca t6te ca li at trimisa

In patine ile, ca v'atI adunatii gi v'é afratI pe la casele vóstre, ca sirguinta de

ajutora la implinirea celora trebuincióse ogtilora n6stre. Iar candil niel acumii nu
vet1 intelege, atunel sa seitr, ca Domnia, n6stra t6ta datoria cregtinésel ne-amil fa-
cuttl-o de ama eqittl din pacata gi dada vomil egi ingine afara la partea loeulur,
va fi val de acela ce-la vomil gasi neurmatora : nu va Halla de robire gi de sabie ;
lar cer ce nn se vor sminti din credinta lor gi se vor afla nestramutatl de pe la
loca i slujindil i *tanda ea cele ce pota la trebuintele (*Hora n6stre, unir
ca aceia yeti' vedé mildo Domniel mere de l'ata spre voi i vetr cagtiga privileghiurl
cuí nu le puteti dobandi la arte vremarl, rilmaiuda nedajnicl in bita viata v6stra
pentru putina ajutoril ce facetI acuma n6stre vetI dobandi mal mult
gi yeti caqtiga indoitil i intreit i vetI fi pricina a cagtiga i ce1-1-altI pamêntenl
ai voOri nume baila de la Devletula prea puternicer imparatil prin aratarea gi
ajutorul Domnier mere eánd ne yeti asculta». 1788, Martie 3.
Cod. XVII, fila 272.
(1) Cod. XVII, fila 273 verso.

www.dacoromanica.ro
196 V. A. URECHIÀ

M. Sa N'oda r6spunsil prin cartea M. Séle cum al urmeze, dar deosebitil ne-aA
chilmatil si pre nol M. Sa i ne aù poruncitA scriemii InteacestasI
cum-ca de vor da suditil vrednice chezasil cum-ca remaindii alce in Ora nu
vor avé nicl un feld de ambletA i trecere pe potecele plaIurilorA, niel insiI el,
niel 6men1 de aI lorA, nicI rude de ale lora a trimete de aiel in colo, séfi de
acolo aiei, cu niel un felA de pricinA si de trebuinta, niel carespondenfil prin
scrisorl, niel alt-felil de spionlicuri nu vor face, nicl vre-o zaherea nu se vor cerca
a cara peste hotaril de ala acolo, ci vor petrece cu ferire do téte acestea, can-
tandu'sI numai de hrana vitelorti i curaca vor plati t6te rusumaturile visteriel
Domnescl la vreme, dupa vechiulfi obiceiìi far de niel o Impotrivire, cum si
c3le-1-alte &Acolad si dreptatl ale stapanilora de mosil si ale mantilorti, nepa-
gubindA pro nimenI de nimia, si de -te IncredifflezI i d-ta la t6te acestea,
nu vor face vre o armare impotriva, printeascunstl, care sa aduca vre-o nevoie t6reI
$i noul, si d-tale asa sa prim41 i slobolitl a r6mane cu oile lorA
O, si le pasea aici In . éra si le vel da pace la catI sunt ca ei aicea In partea
loculul a nu-1 sili si a nu le face niel o supgrare pentru mergere in launtrulA,
si le vel da vole a cumpéra si malal'ulti cela trebuinciosA, numaI pentru de man-
carea lora si a ciobanilorü. Iar sa nmi se cuteze, ca numele acesta ca's1 dad.
merinde pentru demlnearea ciobanilorA la °I, a trece paleara o oca in launtru.
Ci dar, dupa luminata porunca M. Séle MI Poda, nu lipsimú 41 serie si vol
ea sa urmez1 intoemal, dupa cum te povatuimil qi sa Intaresel f6rte tare potecile
si bite locurile hotarulul, ca sa nu p6ta gAsi mijlocii de a trece, ca asIa ne ati
poruncitit M. S. Voda sciiemil i InteacestasI chipfl vq1 urma i pentru
plaiulú Teliajinulul, fiindA-ca este data asupra D-tale, si nu se faca vre
eusurA, ca apol nu te veI putea mintui de urgia i primejdia domnésca i sa
averdi rAspunsfi» (1). 1788, Maiti 22.

La Martie 6, anula 1788 Mavrogheni permite lui Ionita Lungu

sudita, care a avuta pravalie in PitescI, ca impreuna cu altl 11 sudetl
barbaV i mulerl i Cu tota avutula lora sa se retraga. in Transil-
vania (2).
Ba mal multa, cu un cavalerisma de lauda, Mavrogheni cere de
la Parta voIe ca sa permita a esi din Ora nesupèratti i agentula
Austriaca Sior Marche! (3).

Cod. No. XVII, fila 301.

Cod. XVII, fila 275 verso.
«Cartea data la divanulA t'aei romanescl de Sior Marcheli pentru int6r-
cerca sa si supusilorti astriacescI la patria lorù, din 1788 Martie 11 e dupa
&manalä dobanditA la cererea lul Nicolae Mavrogheni-Voda. Mareheli recun6sce
ea li s'a datù voIe sa iasa cu totl cu totil ambula lora. AA mal' rémasti in Ora
numal suditi 5, aretatl annme, pana ce-si vorA termina afacerile, dupa care se
vor libera si el In sigurantap.
Cod. XVII, fila 289.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 197

XLII.

Plantad de resboi4 al'd Austria. Mavrogheni inipeinézd

pasurile muntilor ApeliC la arme ald tuturora! Austriacii la
Jiul de sus il qi la Cdmpu-lung.
Facêndti din Timisbra si localitatile vecine local de centru ala
ostirel séle, Impératulti AustrieI cauta, prin aripa drépta sa invada
Serbia si Bosnia, ca sä Ila silitl Turcil Imparti ostirea si a se slabi
In Principate. Cu aripa stinga. Austriacil se Indreptasera prin Bucovina
spre Hotin, ca dée mana cu òstea aliata rusésca. OrI cata de
mare era relativil ostirea austriaca, intinsa, pe un front4 de ataca.
dela Hotin la Bosnia, acésta ostire nu era in stare de a lua ofensiva
In orT-care punctil alti frontulul el. Negresitti i Mavrogheni cu Turcil,
creqéndu-se détorl a tine pepti1 Austriacilora prin ti:Re punctele pe
unde el arq fi pututil strébate in Moldova si Muntenia, alurä si el
In greséla austriaciloril, Imprastiindu11 tottl mal multa fortele. Ce-I
dreptulti, Mavrogheni avu ochiula maI multa atintitil la Focsanl, ca
sa impedice de a fi invaluitil pe acolo de neamicil i apoI sa se afle
Intre focula austriacilorti de pe hotaruk1 muntilort1 i acé ostire ce
arti fi résbita pe la FocsanI. Dar nu mal putinti Mavrogheni cauta
s'a apere pasurile principale ale Carpatilorri dintre Ardeal i éra
muntenésca.

Dupa ce prin proclamatiunea ce amil adusil mal susù N. Ma-

vrogheni rechiama pre fugaril din sate si orase, apol In 5 Martie
acelasT ana, el adresézä o speciala proclamare numaI catra locuitoril
din orase si tergurI, obligandu-I a lua parte activa cu ástea la apé-
rarea locaIitäilorü ande locuescti : «Ca nisce raele credincióse sa
stall dimpreuna cu ostile nóstre la vre-o Intêmplare de navalire a
vrajmasilorti, sarinda cu mieti cu mare, . si avemti nadejde la mila
lui Dumnecleil ca vetl birui, dupd cuma s'a4 infreintii si pe la alte
locurl unde arétata pana acum4 (1).

(1) Proclamatiune la locaitorI, din 1788, Martie 5.

«Tuturorti locuitoriloril de prin orase si targurf ot sud
iarIsf de obste vij facemtl Domnia m in scire, a pentru a v6stra bula pace

www.dacoromanica.ro
198 V. A. UNECHIX

Intre acestea Mavrogheni nu putu dispune de atata ostire cat

sa tramita si la estremitatea Oltenia Pe acolo ostirea austriaca aflanda
nepazite trecètorl in muntil Jiulul-de-susg, aû intratti i inaintara
papa la tirgulti JiuluT, pe cand alte cete austriace cercara se inainteze
la Campu-lung i Ewan Ostirea romana unita cu cete din ostirea turca
ati isbutitti insa in primele gile din Martie sg. isgonòsca cu pagube
pre austriacT din RI scáta din Ora. La Campul-lung s'a intern-
platti asemenea lupta, in care austriacil fura invinsT si fugariti pana peste
hotarele Ardélului. NoT dainù in nota buletinulti acestora victorit, din 8
Marte 1788 (1). Domnitorula ié ocasiune din acésta victorie, ca sa

strejuire, care trebue sa avefi !nteacesta vreme spre a nu ve calca 0 a ve hrepi

neceare-va vrajmall al Imparatiel, averml tótft purtarea de Oja cliva çi n6ptea cu
durere i cu mill ca de nisce raele credinciese 0 supuse 0 pentru acea
ra,nduitd la t6te trel trebuinci6se partile loculul indestiff ostagl precumd velutii,
carora °stall strapicI porund le-am dat Domnia mé, ca sa petréca cu vol raele
cu blandee 0 su 1)110, oranduiala, danda-le trebninciesele sacherele i lefi dela
visteria Domnid mele, ca sa nu fig voI suparatl i nacajitl, qi a0a vetI fi 0 despre
vrama01 nemtI feritI cum 0 despre otile n6stre nu vet1 päi nicl un red. Dreptd
acea fig veseli, na ve Intristatl, niel vO risipii cu stremutarea i cu fuga de la
casele §i locurile v6stre, ca sa nu scadem ca acésta din creditna vestra i vet1
da o pricina de banniala, ci ca nisce raele credincióse sa statl dinpreuna cu
°One nestre la vre-o intamplare de navalire a vralma0lorit, sarindd cu micd ca
mare ca sa, le stag inpotriva i sa-1 lovii. i avemd nadejde la mila luI Dum-
ne4ed ca vetI birui, dupa cum s'ad infrant 0 pe la alto loeurl undo s'ad aretat
pana acum i cine va fi barbatil vrednicti i va areta slujba In fapta cu osirdie
asupra vrama0loril imparatid, anula ca acela va castiga mill vrednice, care nu
le póte doblndi la alte vrenli, facendn-lii Domnia mé nedejnic in ved; cumd inpotriva,
cell ce se va sminti din credinta lui §i nu va arma datofia acea ce este datorfi
chip lege melee cele supuse catra stapinitofil ce Dumne4ed le-ati data 0 se va
amagi i dupe, inplaciunile vra0na0lorti qi a voitorilord de red patriel, unulù' ca
acela nu numd luI 41 va pricinui, sfir0td red, ce fratl cre0id pri-
mejdie de viata i robiciune, pentru care vord remane qi vinovatI a da séma
Inaintea lul Dumneled.
Ce dar urmatl dupe, Invetaturile care parintesce vO sfatuinati 0, care v'amil
sfiltuitd intr'atatea rendurI pana acumg, ca sa nu ve ail' pe urma». 1788, Martie 5.
Cod. XVII, fila 275.
(1) «D-v6stra agalelorti, i boerilorili polcovnicI buluc-ba0; cepi-
taut tuturord osta0loril ce suntet1 oranduitil pe gat% I érA Domniei mele,
senatate.
«De ob§te ye facemd Domnia mé In scire, ca asta-41 ne-aù venitfi alù doilea
veste de bucurie a biruintel 0 a vitejiel ce au fleutd purtatérele de biruinte oto-
manicescele °Ohl 0 ale nestre de la Campu-lungii asupra vra§ma0lorii, care
o0irl navalindd aka dênii cu cela obipuitii iureù aid lord i-ad gonital nu numal
In trecutele tine pana la Rucar, ci treandd podulil aù iurudisitti In launtru in

www.dacoromanica.ro
 'Emma Romirm.onii 199

Indemne cu intusiasma Wra si ostasil la noue lupte si victoril. Si

pentru ca indemnula sa fia mal eficace, Mavrogheni tramite carte de
rèspunsü la capitanii sèl, lul camarasti alil duoilea, si la Buluc-basii
sél Spiru si Luca carl at-i repurtattl victoriele mal susti arétate, prin
care carti de réspunsti spune cä pre al duoilea camarastl, ilt1 ridica,
la rangult1 de mare serdarti «si facemti totti némulti si casa ta apé-
rala de téte kale visteriel si alte multe si sa aibI si camarasia
air' duoilea arpaletat». LW Luca si Ipir (sétl Spir?) il «cinstimti cu
paiaoa polcovniciel Craiovei». Cu cartea lui Mavrogheni e tramisil
anume boIerti dela Divanti cu trel caftane ca sa-1 imbrace in tabara.
Domnitorula intinde resplatirea si la polcovnicl si la catane : «vé
harazima privilegiulti ca in Vita viata véstra sä fitI apèratl de Mote
dajdiile si oranduelile visteriei. Si de va ti ca.qutti vre unula din voi
in résboin, harazimil acésta apérare iiiloril s'el, earl prin sciinta véstra
luandti adeverinta dela d-lui Caimacamul si dela d-lor boleril DivanuluI
CraioveI, sa -vie la Bucurescl ca s'a li se dée si cartI din Divanulti
DomnieI mele pe acestil privilegitl....»
Mavrogheni mal tramite si 500 talen l call sa se imparta tuturortl
de vel serdarulil (1).

pgménturile loll 0 pe mg dial:161)01 I-ail omoritti 0 pe alti mitt I-ati rgnitti.

Ne-ait adusisi 0 atâtea capete de vrglma0 0 vil 0 multi. .Asemené biruinte ail
flcutil 0 °Oil° ngstre de la CraIova, gall otomanl Mg 0 creqtinI, care dandil
ngvalg ail mersti la Térgulti-JiuluI 0 de acolo gonindg pe vrgqinapl 0 lovindu-I
att omoritti malt multl; ne-ati adusil gi de acolo capete de vagma0 pré
multe 0 vil robT, all prinsit 0 pe unti bgraictarg cu baiaraculti hif qi pe totl
ceI-1-altI vr4ma0 I-ail gonitil pan la hotarele lor. Acestea vi le InsciintImit 0 ca
sil vii bucurati 0 ca sil le vestitl la totl osta0I noqtii ce se aila acolo, ar'étandu-le
pre 'argil cu buna Intelegere neputinta vrIpna0lorti 0 danda-le indrisnélg la ng-
vglirea cgtrg dén01. Ce darà acumti dada a'ail fgcutit la tog cunoscutg neputinta
vragma01or, nu perdetI vreme, ci sAiiti ca neindoi6sa ngdejdie 0 prin Dumneleiasca
putero 0 a n6strg blagoslovenie ItI vet1 birui 0 indatg sil avemit veste de bucuria
véstrg, pentru cg milostivulti Dumneleg Indestule semne 0 inceputurl bune ne-ail
arétatil 0 ne arétg ca biruinta co dg, ostilorit nóste asupra vr4ma0lora 0 rhigne
numal la gaivretulil D-v6stre zabitilorg osta0lortt DomnieI mele, ca sil facetI
1.i.

Indrgsn6la ca nisce barb*. vrednicl. Dreptit acea urmati dupg cuing vé scriemil
0 sil vé vedem fiilor !!!». 1788, Martie 8.
Cod. XVII fila 278.
(1) gThAeriart Domniel mele ahl duoilea cgmgra0 i slugilorg DomnieI mole
Ipir 0 Luca buluc-ba0lorit, i vout; catanelorg, ostalilorti DomnieI mele ce v'ati
purtatil cu credintg 0 cu vitejie 0 atl ficutit biruinte asupra vrIpna0lorti pré
puternicel impgratil, slnétate. Cartea ce atI tamisti la Domnia m6 vestitóre fiindg

www.dacoromanica.ro
200 V. A. UnEcini

Pregeitiri de intrare a lui Mavrogheni in Ardeal. Manifestulfi

lui cdtret Ardeleni.
de isbandile mid dela Jiu si Campu-lungil, Ma-
Incuragiatti
vrogheni sä dispune st intre in Ardéhl. AtuncI in cursulti luneT
Martie 1788 adreséz6. Brasovenilord o proclamatiune, care o d5mri
aci integralrt, fiindú 'Corte curiása i importantil :
CartI de inscintare catre locuitoril dela Brasovù, din 1788 Martie.
«Taturorii locuitorilorl din tinutulil Brasovuld parte bisericésel si mire-
nésca, Cu dregatorie politicsc i ostasésca, sanatate i totii binele va' poftimfi

de birainta ce puterea lul' Damneder' v'aa harazita asnpra vrasmasilorti, o amit

primit i veselindu-ne amti data maltamita mare lul Damnedeil pentm ajutoluld
ce v'ati Want i pentru credinta i sirgulala cu care v'aff purtata de obste,
pentra cinstea Domniei mele si a the. Tata i Domnia m6 vO facemil euviinci6s1
resplatire i pe tine al t (hone camarasit ca un it credinclosii boIerù'. ala Domniel
mele, lata te cinstimd Cu dregdtoria serdariel celel marl si facema tad "Amalfi
si 'Ma casa ta apdrata de t6te dajdiile visteriel si alte multe si sa aibl i cama-
rasia alit duoilea arpalacil ; lar pe tine Luco battle-base si pe tine Ipir baluc-
basa vO cinstimti ea paiaoa paleovniciel Craiovel i dm ti Domnia mé volnicie
pentru aasta boleralul Domaid mele .... Post ce s'aa' ordnduita ea trel caftane
de aic6 din Divanuld Domniel mole ca sa vie in partea loculul si prin sdinta
d-sale calmacamulaI Craiovel, orl unde vé va intêmpina se vé imbrue umerile
v6stre cele credinclóse ca caftanele Domniel mole cele harazit6re de ciaste si se
vO numésca en mal susfi numitele boleril. i voi boIerilora DomnieI mele pol-
covnicilorti sa fitI Iarasl aphatl de tóte dajdiile visteriel. Iar voI catanelora ere-
dinclosl ostasl al Domniel mele, ca unil ce v'atl purtatd ca credinta cea cuvi-
inclósa catra Domnia m6 si pentru aceea v'atI invrednicita de cab% puterea cea
Dumnedelasca a fi biruitorl; vO hardzimti Domnia m6 privilegiulti, ca in WI vIa!a
vóstra sa fitl apératI de bite dajdiile i ordnduelile visteriel si de va fi (Mutt"'
vre-unuld din vol. in résboiii, harazima acésta aparare fillorti sél, earl prin sciinta
v6stra luanda adeverinta dela d-lul calmacamulfi si dela d-lor boIeril Divanulul
Craiovel ad, vie la Bucuresel ca sa li se dea i cliff din Divanula Domniel mele
pe acestti privilegia. i iati v5 framitemti si dara talen l 500, care sa vi se imparta
prin mftna d-séle vel sardard. Ca totI dar acum remanênda impartasitl de dom-
nescele n6stre dararl ce am Multi spre resplatirea acestel credinte ce atl arétatit,
acuma sa vO sirguitI larasl tar' ca acestil haireta i credinta, ca sa aducetl
alta biruinta asupra vrasmasilortt, ca ajutorulii mareld Damneder' si a blagoslo-
venieI DomnieI mele, ne avénda niel unit felt' de indolall ca l'arasl diva Orin-
tésea i domnésea 'Asti% datolire vO voma impartasi de alta cinste i mili, atfitti
pentru ca sa remlie multamite ostenelele vóstre, ear' i pentru a sta pilda
altora slugl al Domniel mele, ca sa ne slajésca ca credinta i ca dreptate.
tu postelnice, sevarsindr" porunca Domniel mele, sa aducI adeverinta dela totl
mat su.sfi numitl i insciintare dela d-luI caImacamula Craiovel; botarita inteacesta
chipa sd, urmezI, ca acésta este porunca Domniel mole». 1788, Martie 8.

www.dacoromanica.ro
 iSTORXA. komilmonti 201

de la milostivulii Dumneciell al ye daruiascal Vg facemil Domnia mé in scire, ea

din césulll ce s'a stricat pacea dintre Inaltulù Devleta cu Imperatia Rusiei, am
avutil desgvarsita vole ea sa aducemti aci in principatula nostril din t6te partile
multime nenumgrate de ostasI, Iasi Inbirea de 6menI i firésea miloserdie ce dela
Du.mnecjea ne este In inim sèditä, spre a nu Ing,reuna norodulfi de aicea, ne-aa
zatignitti, maI vêrtosil a-Wanda-se aicea In principatula nostru suma de suditiin
vecinatate, atatù negutitori, catú si de alta stare salasluitI, ne amil Ingrijatil
pentru a lor paz a fericire, ca nu cum-va sa li se Intêmpla primejdie de vIata,
atingere de cinste i pagaba catil de putina la avutalil loril. Dar ,liad-ca far
de veste si far de niel un euvéntil de dreptate aú deschisa résboia i impgrgtia
némtulul in potriva DevletuluI, i vg4gndil micári necuviinci6se la o persdna
ImpgrAtéseg, si cresting, cad pana a nu se vesti stricarea paciI ail semanata prin
plalurile Orel nóstre manifesturl indemnat6re de a'sl esi norodula din cuviinciósa
supunere, cuprinclêndll IntrInsele o hotarire des'évirsita pentru cele viit6re, care
numal anal Dumnecleil aunt sciute, ca singuril este a tail puternicg, si Indata
dupa acésta nu numal locurile Devletulul aa calcatil, ce Inca ail intratù si In
hotarele principatuluI nostrn, aù' hrapita din supusil nostril, vgritil i In mg-
nastiff vecino de hotaril i aù turburata ea tota felulú odihna norodului aces-
tuia, fara de a nu socoti férsarea de gage ce aduce acesttl fela de urmarl si
maI vértosil nepurtanda grija niel macara de Insisl suditil lora, ce ere' aicea,
ca sa nu se primejduésca; peutru acea dar sil4i am fostii ea sel adueendi mul-
rime de o'ste, nu numai spre in potrivirea arestorti miccári vriymilfeset, ci cincei
spre rifspliitirea nedrepteget care s'ail p9rnitti asuprli-ne. ca tdte cei se cuvinea
ca nof asem enea fcirei de veste sil ne pornimti i intrcindil ca ajutorulti lui
Dumneqetc aid in lcluntru sa pricinnima férsare de gage, robire si perlare tutu-
rora color-ce pornirea ostasiloril i-ar fi intampinatil; dar iarasI crestinésca n6stra
datorire si firésca evsplachnie popritil de a ne porni fara de a nu vg face
'LAMA Beim. eum-ca venima, i dmtdiil sti v sfiltuimil pentru blade ce vj voimti
ca se vg dap lnivá supunere fir de raboi i impotrivire .,9i se vi,"
la acestil principatti de uncle v'afi de.syllinatti ci v5 priminai cu ori-ce leyáturi
privileghinri vO yeti socoti insi-vg a vg fi mal de folosil, gala la partea biseri-
césca, cat si ostasésca, i politiedsca. Care aceste capitulatione ni le vetl trimite
en eel maI de cinste si de eredinta si mal de virsta dintre obstea de acolo In
(Hindi de . ca sa le aprobaluima si sa le latarima ca domnescile n6stre
hris6ve si o si vg astigatI linistea i ocrotirea avutulul vostru, i sa
IndestulatI de privelegiurl pline de milostivire si iubire de 6menl i cel politi-
cescI T maI vertosil cel ostasescl, cn adaugire de Intreita plata de léfa. i de-
osebitil vetl castiga totA Muhl de haruff dela Dumneq.ea, fijada ocrotitl sub
obladuirea ce en totula odraslesce rodurl ale credintel urmatóre propovaduirel
a sfantel evanghelil ; lar de care cumvasl nu vetl da asealtare sfatuld nostru,
iata, ne spalamil mgnile de vinovatie pentru sangele ce are sit se verse si pentru
Infricosata jungbiere si amara robie a sotilora si a copiiloril vostri i pentra foculù'
prada ce are a se arma en desgvarsita prapadenie pgmêntulul ce se va calca de
ostasI. Care t6te acestea socotindu-le numal ne aductl mare scarba i mghnirea
sufietulul si niel Intennà chipa na amil voi per4area i stricaciunea vóstra, dar niel
putema a mal popri maltimea ostilor ce sunt gata a navali acolo In Mantra despre téte
partile, i nadajduimil la mila pré pater. ce este rgsplatitora nedreptati si
ocrotitoril celoril asupritI, cum cá ne va ajuta si va ineununa °stile n6stre cu
si en isbanda. Acésta vO însciinAmà i fii sanatosl. 1788 Martie (1).
(1) Cod. XVII, fila 287.

www.dacoromanica.ro
202 V. A. UitycluX

Lectoruld va observa cu emotiune, credemd, vorbele din mani-

festd : 3,sa, -trè dap supunere WA de r6sboiil i impo-
trivire si se Trè alcittuiti lariisi la acestfi Principatti (Valachia)
de unde Vati desghinattl". Negresitd, istoricesce nu pré se pold
explica vorbele aceste, dar ele ne arétd, ca mintea lui Mavrogheni,
orI a celord din boIerl cad nu-ld parasisera incunjuratl, era
conscienta de comunitatea de nationalitate cu MunteniI a Ronkinilorfc
Ardeleni, pre call Domnitoruld II invita sa nu mal fie gdesghinatl»
de mama patrie.

XLIV.

Illovroglteni leiudat 14 la Constan tinopole. Darurile Sultanului

trei ntise Jul Mavroglteni: baterie de tunuri. Noug tradetri. Con-
fiscarea averilora Jianiloril, a lui N. Topliceanu etc. Austriacii
trehnitil c'drti la Craiova, cerêndú proviziuni. 1Voile circuletri
ale lui N. Mavroglteni. Seitenii ademeniti de Nonti.
cettret e. Volintiri.

Intrigile boIerimeI nu sunt 'Agate In sémd la Constantinopole.

Domnitoruld N. Mavrogheni se bucura de cé mal buna opiniune la
Pòrtd i marele Amiral n'are decat a se lauda de ceraculli
Sunt convinsI la Divanuld turcescil, ca Mavrogheni este celd mal
vrednicd osteand si ca serviciile lul, In timpuld resboTuluI, vord fi
de mare utilitate Turciel.
Scirea de norocitele prime resultate dobandite de cdtra Mavro-
gheni la inceputuld campanieI 1788, sunt primite cu mare bucurie
la Constantinopole. Atuncl hirta ddruesce Domnitorulul Munténd und
numérd considerabilti de tunurl. Acestd dart' 1-amd aflatd consignatti
In condica No. XVII (Arbiva StatuluI) fila 291, cu hiere marl si In

www.dacoromanica.ro
 IBTORIA ROILiNTLORO 203

colore roiä, ca o informatiune mal importanth, in coprinderea ur-

n-attire (1):

1 fat 4,1_thaffii if,411911_

1.7":alr4n1 3aMit

. otataaf Xyfr /IT vtisi3430:itedfloirilia f

,z,trimin so a; 7:,
ii." 44`. "I ion 61/ mijif I. fx
nit/J(60n fit %Wigs ?Wu:J. eiliogs iff/b5?),g
dffri1eifreCR 9:1:
sight,(2ir allayn 2:,:4ttlxiga afifif a.141j9 1
at t'ke,f7krtrotriirfprio iltin J2t,pd 6
tz%Ivirvyttlirregfrim Atxári tl'iguti-j-it je aIf
ii
izatItit iniauf et f73.119 »Wit he ,i'' 17.) fr 6 (
- eòtttZatin' MY.ItY /nifr
e1 .11 4/ .,
t. 7 G 6. itYli 0:f h Ma
4,,
In pox fA v i o it 5 av aly4fitto2zxz?h,
J ? " hz At) p v
bailit -Aicht(ler.4.9 Ti/afli A trot ski ,

00rea austriadi, ce resbisà in judetu1t1 inlrasa in rela-

( 1 ) «La 1788 s'aft tramisil M. Sale Pi 6 Tualtatulul nostru Domng N. P.

Ma,vrogheni VV. dela Pórta imp6ratésca a pr6 puterniculdf Devletula impè'ratieT
tunurI pe uscatù incarcate in care, call la Martie 19 ale acestul and aù sosibl
aice in domnésca curte a Mariel sélo in politia Bucurescilora. Dec1 pentru ca
sa fie seiutil acesta imgratescil haril ce s'ail facutil MarieI séle dela Impérgie
'Mtnu cinste si intru semuula sadacatlaculuT Marid séle. s'ati scristi in condica
Divanulul Domuescil alù t6reI romauescT iscalitil de d-lor velitiI logofet,I.
Vel log. vol log.»
Cum cä craft in téril eeva billing §i mal nainle de acestii dart', se vede Eli din aiaiurr
§1 din pitaculii urmitorü alii lul Mavroglieni:
«Carte de ap'6rare a M George Ttotarill domnescii. Din intamplare pri-
mejduiudu-se r6II din foculti tunurilorù a r6masù shatti qi vrednicil de jale, din
slujba domnésca, de nu se p6te hrani. Domnitorula 11f1 scutesce de orl-ce dajdil 4.
ordona vistierulul sa-T continua 16fa ce a avutù pana
pod. XVII, Lila 227 verso.

www.dacoromanica.ro
204 V. A. Ulutcral

tiun't secrete cu unil boierI din Craiova si in genere de peste Olttl.

Neasteptatri s'ati hainitil de Mavrogheni Hagi Stang Jianulti Post, si
fluid sM.1. Gheorghe, i Pitarul Nicolae Toplicénu (1) si cari aü fugitti in
tabara Austriaca. N. Mavrogheni dete Divanului de Craiova ordine de
sequestrare a averilortl aceloril hainT (2) cum sequestrasa i confis-

«S'aü facutil carte domnésd la manele dumnéluI elucerulul Chénis, ca

t6te lucrurile i averile pitarulul Nicolae Topliceann ce hainita fuginda la
vr4ma01 ImpératieT, sl-i tie dilruite Intru ve§nica stlpanire, pentru slujbele ce
ail arétata i arétl dumnélul cu rézboiti 1mpotriva acelora vrIqma0».

Carte ultra Caimacamul Craiovel sli iae in seris avutulel Jianulal

triimird in scrist1 ditra Sa.

Xinstita i redinciosti boIerula Domniel mele Teodorache Dibooglu

biv. vel, Post. Canacamula Craiovel i d-v6str/ celor-l-altI boerl al Divanulul
Craiovil, gnitate. Vö facema in scire pentru Hagi Stan Jianul Post. i pentru fiula
söt Gheorghe, caro plmènténil fiindil al teril ace§tia ce este Memlechet al De-
vletulul pré puterniciI Impör4ii, subt a elm% umbrI at trlittl indestulatI i s'ati
chivernisita petrecenda In min DomnescI ea dregltoril de boerie i cu multe
inca maI cu deosebire acum In qilele Domnid mele, miluindu-se de
catrI Domnia mé qi cinstindu-se cu cinstea de boerie mare, la care aceste bite
bunItIt1 fiindú necunoscétorl i nemultImitorl arétandu-se, sculatii, In po-
triva legil, i in potriva datoriel, care se =vine a avé eel sup* la stIpanitorI
ce dela Dumneleil li s'afi data, i hainindu-se at fugita din patria lor, pribegindil
In Téra NemtéscI la vrIqma0I Impérltiel Inteacéstl vreme de rasmirita, dupl
care pribegire a lor rémainda dupa poruncile ImpérltescI, dupa ()Mead i dupa
tót dreptatea, lucrurile i averile lor t6te Domnescl ca a unoril hain1 i pribegl,
am hotarita Domnia mé, ca téte averile ion celea nemipatére, care at rémasil
Domnesd, sl fie- de astI41 inainte afieroma la hazneaoa apeloril de alci, ot. Zoodolml
Pighi de uncle se adapI totit norodula Bucurescilor i la sfanta Milnastire dela
acéstI numita haznea, pentru care am data i domnesculti nostru hlisovti deose-
bit(' cu acésta cupriudere, ca sl alba volnicie epistatulii dela zoodohul-Pighi a
le face zaptil, 0 a le stapani biserica i hazneaua apelora tu 13101 pace, strin-
gênda i luanda téte veniturile lor, din care veniturl sä cheltulésci la trebuintele
hazneliI apeleril de acolo dela Craiova de uncle se adapa, norodula deob0e al ora-
§ulul Craiovel, epistatulil de aid dela zoodohul Pighi, lara§I el pérte grill a
trimite cheltuléla cea trebuinci6sI, pentru care veniturI i cheltuIell sl alba a
aréta la Domnia mé pe WO, vremea socotéla i prisosultl ce va prisosi din veni-
tur1 peste cheltuelI, se va orindui de cItrl Domnia mé uncle el se dea, Tér/l
la loca cuviinclosti, 1éra cele m4catóre t6te vinOndu-se sl se trimitI liana la
Domnia mé. Pentru care IétI trimitemil Inteadinsa pe cu carele pri-
mind(' acésti domnésca nóstra portmcI, sl aibl d-ta biv. vel. Post. caImacamula
Craiovel a face catagrafie de &Ste averile Jianilor: case, prAvalii, acareturl, lo-
moil1 ianT, dobitóce, stupI, mIrfurl, halne, iuvaerurI, haul'? da-
cud1

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA Rom:I/molt11 205

cas5. si averile lul Constantin sl Iordache Cantacuzino (1). Averile

aceste le donéza Mavrogheni la hasnéoa apelora 0 la biserica luI
dela actuala sose (grAdina K*lef).
Asemenea purtare a boiarilorti motivéz& urmatárea proclamatiune
adresata de Mavrogheni boerilorti d'antaid i alü doilea 0 la totl
locuitoril prin care le gice :
(D-v6stra boerilorti d'intal i allí doilea, polcov., capitanilorib, i catanelorti
térei, negutitoriloril, bres1a0lorfi i or4enilord din Craiova sanatate. De ollte
facem Domnia m6 in scire pentru vrapna01 nemti ce s'ail aratatti la Goliti a tlindti
neputincioqi a sta inaintea oqtilortsi n6stre ati tramisti cearfitil cu carti frâncepi
care s'ail piinsti de catre osta01 no9tri i s'au tarnish aicea la Domnia m6, prin
care e scrisil Wit vol acia la Craiova dreatori1or i cell ajutorti de imdat4

toril ca zapise séti fr zapise i ori-ce, t6te prin cercetare bung sa le fad zaptfi,
-sa le serif pan la una, apucandti ca strins6re pe fiesce-care omii al lor ca sa
le aréte mntru adev6rti, 0 de o parte acum mai Antélii s aibi a trimite la Domnia
m6 catastih iscalit de bite averile lor, iér de alta parte sa puT ca sa vinda t6te
cele m*At6re ca pretulfi lor cel cuviincios, i ca Mumba0rula acesta sa trimiti
la Domnia mé banil ce se vor stringe int6iti i rinduri ; asemené sa urmezi a
&finite 9i eel-I.-al-0 haul, dupa vindarea Ior, ca 16e name iscalita de fiesce-care
lucran i cu ce pretti' s'ati vindutii, la care sa nu fad vre-unti cusur. Ji saarn receliv.
1888, Martie 17.
Cod. XV, fila 77.
(1) Cod. XVII, fila 28, din 1'788, Martie 12, coprinde f6ia tiganilorfi lul Coast. i Iordache
Catitacuzino (129 de suflete) confiscan din causa hainiel acestorii
Constantin Cantacazino isü i Dudescu nu aqteptase declaratiunea ras-
boiului Austria qi P6rta, ca sa se apropie de politica austriaca, cad deja
In 1787 Iulie, elk obtinase dela impérattilii Carol VI, anti hrisovit
umblarea qi locuirea lul in Statele austro-ungurescl i asigurandu-1 protectiunea
guvernalal austriacii i ungurescii. Constantin Cantacuzin invocase, pentru a oh-
tine acestil actA, acte auteri6re dobandite de familia Cantacuzin, dela Austria,
in 1711. Dania in anexa acesta actil alti caruia originalii munitil ea sigilulti
statului Austriacil i sematura luT Carolti VI este in posesiunea n6strl.
Si ar6tamti indata ca nu tóte averile confiscate pe cuvêutu de haiulic dela
boeril pribegitT la neamicil, ari rémasti bane date de Mavrogheni la hamaua
apelorii gi la biserica lai, dela Capulti podulal Mogo§6ieT. Atatil dupa uciderea
lui 1VIavrogheni, camA vomtl vedé, cat(' 0 sub domuil urmatori dela pacea din
1791, se restituescii mo01 qi averl la boeril hainitl de Mavrogheni. Damil in anexa
actele, buna6ra, prin care Alex. Const. Moruzi restitue, la 1793 Augusta, averea
nemiqcat6re a fratilorti Constantinil slugeru Gheorghe Magarénu 0 a salgo-
resol Maria Vergulésa qi Nicolae Vengaba din 1793 Septembre 2. In aceste
acte de restituire mi se cruta de signed memoria lui Mavrogheni, iar temeiuni
restituirel II ja Divanulti i Morazi-Voda din proclamatiunea porteT, dupa pacea
din 1791 0 1792 de iertarea tuturorti cebonA caluti in yin/ de hainlicti.

www.dacoromanica.ro
206 V. A. UREard

ca sa le proftacsitl ca sa statl dinpreuna ca dênOI la r5sboI in potriva oOilorii

nóstre, lucra ce niel legea niel' cuvêntulii politicescii nu slob6de pre supu0 a se im-
potrivi, sé5 a ridica arma asupra stapanitoriloril ce de la Dumnegea sunt orfinduitl,
mal v'èrtosii asupra miel stapanid sub a caria umbra ali traitti O v'atI chivernisit
indestulatl vol qi parintiI §i moqil voqtril de Alta suma de anI §i care pricinuesce
primejdie de viatA §i vAtamare la obgtea celor-l-alt1 fratI creqtinl al patria. Pentru
care nu lipsimil a ve serie qi acumil acésta domnésca n6stra carte la totl ca
nu numai sa v5 feritl a nu ve cuteza la o far' de lege fapta ca acdsta §i sa nu
ve inplatl a ve impotrivi oOilorii n6stre, orl a ridica arme qi a da vre-unii ajutora
vr4maplul fiindii-ca acestea sunt trecet6re §i nevrednice, la care nu trebue sa
ve inplatI a pune vre-unii temeiii, inca ca nisce datorl dura lege qi ca nisce
credincioql raele supuse §i. drepte ale prea puterniculuI Devletii ala imperatid,
sa ve silitl cu oqtile n6stre, care vord sall verse sângele pentru voI §i. cu inimI
curate qi cugetù" dreptii, t'ara de viclenie §i meOequguri" ascunse purtându-ve sa
datI oltilorù nóstre ajutorulii cela cuviinciosti, ca prin credinta §i. slujba ce yeti"
areta acumii la acésta weme trebuinci6sa c4tigandil §i vol §i t6ta patria v6stra
ipolipsisil bund §i mili ImperatescI §i ale DomnieI mele §i. nu numal voI sl ve
feritI de urmarl impotrivitóre, ce incI §i pe alt1 ce-1 vetl piicepe dintr'h§il, ség
ver-care se da dupa cugete rele §i. metachirisesce minciunl pe unil ca
acola sa nu-1 acoperitI §i ca pe nisce pricinuitorI de insug alt1 vostru refi qi ca
pre nisce hainl sa-1 descoperitl, sa-1 datl de fata, sa-1 trAmitet1 legati la Domnia
mé, pentru cl de nu vetl" fi urmatorl dupa cuma ve poruncimil §i ve vetl" lupia
la urmarl netrebnice, sa scitl ca hotarire avernü a veni inOne acolo in partea
loculul cu puterI de 30.000 de 6ste qi pe totl pe sub sabie ve vomil trece O
ve aretamil eqind din pacata». (1) 1788, Martie 24.

Cu 3 clile numai inainte de acésta proclamatiune, la 21 Martie

1788, N. Mavrogheni se adresà la tòtd téräl, sil nu créc,là in vorbele
ce se rèspandesca de nemti si de muscali, ci sa's1 caute fie-cine de
tréba sa, chcl Vod'a il apera cu ostile séle si tcánt'U' pentru un ca-
valerli obldduitoril al4 Sibiulut, suntem4" Domnia mé vrednici,
cu ajutorulft marelui Dumnegeil si cu puterea ostilortt ce avem4
a r6spunde $i al veni de hac». Pe cel ce se va dovedi 6, Tm-
prastie vorbe de nemtI si de muscalI, ii vor denunta 6menT ascunsl
al lui Voda, vor fi prinst, legap si vor fi tramisi la domnie, /dar si
hotarirea mistra sil o scitt, ca nu avemil alta pedépsá a le face, ci
numal capulti sá, i-lti tIliemiri indatd» (2).

Cod. XVII, fila 292.

Eatà proclamarea

Carte din 1788, Martie 21, cata top de ob0e.

«Cu acésta Domnésca a n6stra carte scriemii kti insciintamii la totl de oblte
egumenI de pe la monöstirl, preoti" qi protopopI, boerI d'intili qi alù doilea, breslayI

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILORCE 207

Nu numal boerimea era acum trädatóre, dar si unil din locuitorii

din judetele muntene, agitatT de agentl muscalT i ausiriacT. LocuitoriT
din Secuenl, cu tae isbändele ostirel. lul Mavrogheni i cu tòte indem-
nurile si apelurile lui de a nu fugi, de a nu'sT päräsi casele, fuel
dosescil prin padurT. Domnitorulil le adreséza in Aprilie 19, anulg
1788, urmatorula acta, prin care le aréta réoa purtare nepatriotica
sili bänuesce ca s'atl intelesti cu vräjrnasil Nemti le da ter-
menA de 5-6 dile sä revina la casele lor, unde vor fi nesupèratl.
La din contra vor fi rob4i i -trecuti sub sabie.

i negutitorl, i tuturora locuitorilorti de prin satele i oraqele rel, ca ne-amfi

inscintath Domnia mé de unil cari naravitl rö In netrebniciI i obi9nuitI a
vorbi halturl i minciunl nu lipsescil a scorni 9i a presera vorbe de nemtI, de
muscali, cu mijlocii care dal ingrijare i spaima o9tilorh impërate9tI qi ale Dom-
niei ce se al randuite la partile loculul celorú trebuincióse peutru impo-
trivire vrA9ma9ilorli i pentru paza insA9I a v6stra 9i a terel de ob9te. De care
acésta f6rte multa ne-amii turburatil Domnia m6 9.1 ne datI pricing, ca cu t6tA
dreptatea sa ne pornimii cu nemilostivire qi fara de mila asupra vóstra, in vreme
ce este bine cunoscutil, a acel ce facü acestù feltl de vorbe cu adausuhl de vr19-
ma9a i pricinnesdi glijA in inimile ostagiloril stint necredincio9I i hainl; pentru
care iati c va scriemii la totl de ob9te hoed, negatitori i locuitorl, parte bi-
sericése i mirenésc i ne facemù' datoria cre9tinésca de ve' sfatuimù parintesce
fie9I carele sa se parls6sca i O. nu se cuteze maI multh a vorbi, orl cumfi de
nemtl qi de muscall, ci cautandu-va trebile caselortri v6stre, aliveriurile i hrana
pamhtulul', sr petrecetl ca nisce raele credinci6se qi supuse ale prea puternicel
imphatiel, precumil suntetI datorl dupra lege, far de a f6 eqi din gar/ vorbe
care nu vi se cade i ata petrecdnda cu credintl i ca supunere fig far'de
o OA qi far'de niel o indoiall qi nu va temerep nicl de vre-o suparare a o9tilorti
n6stre, and yeti fi credincio9I, Did de vre-o brapire i cAlcare a tereI despre vrA9rna9l,
in vreme ce cath pentru unii caualeri obldduitorii alá Sibiulal, suntena Domnia
mé vrednicl ea afittorulti marcial Dumneci.efi 9i cu puterea o9tilorá ce avema a
raspunde qi a veni de hull! Tara dud niel dupa acésta nu ve" vetI parlsi de
vorbe ca acelea, sá citl ca ataxia intr'adins ascun9I 6meniI no9tri, ea BA afle
sa dovedésca pe cehl ce va vorbi de nemtl 9i de miscall orl cumil i deosebitii
ca avernù poruud date la totl zabitil no9tril, ca sa pringa pre acela sa-i lege
orl-care va fi acela i legath sa-f tramita la Domnia ndstra; dar qi hotArirea n6stra
sa o scitl ca nu avemil alta pedépsa a le face, ce numal capula sa talemil,
indata cu mérte salt"' pedepsimii, pentru cA nu numai °data vi le-ama smisi acestea
inteatatea rindurl qi nu mal Amalie ertare greplilord dupa ce amü ertatti °data.
9i de doug off. Ce dart'i urmatt dupa cuma vO poruncimh' i feriti-vg sa nn cadetl
in primejdie, datoria cre9tinésca facut'o. SI scitl ca hotarire
avenul i in9ine sl venima in partea loculul i pe unil ca acel pe sub sabie
i vom trece». 1788, Martie 21.
Cod. No. XVII, fila 289.

www.dacoromanica.ro
208 , V. A. URECHIX

Eaca' proclamatiunea :

(Vou6 tuturorn locuitoriloril dela judq. Secueniloril, v5 facemil Domnia mé

in scire, ca ne omit insciintatil Domnia m6 pentru ale vóstre netrebnice si ne-
suferite arman, cum-ca in locit de a v6 arnta ea sirguintl imprejuruln o7tilorit
u6stre, cafi sunt orinduite pentru a véstri ocrotire, spre a's1 v5rsi sangele pentru
voi si a sluji pentru pimentulit vostru si pentru datoria care avetI ca nisce
raiale ce suntetI, iar vol impotrivA %audit, si nemultimitorl si necunosentorl
firadti de truda si de cheltuéla cea gré co facemn Domnia m6 pentru a V6stri
isbAvire de citrA vrijmasI, v'atl ridicatil dupA la casele si dupA la satele v6stre
si fugindil si depirtânda-v5 de Dug ostirile n6stre v'ag ascunsii prin muntI si
v'atl apropiatil la vrAjmasil nostril, ca gindurl ca sA slujitI printeascunsù' vrij-
masilorii si ca BA facetI mij16ce si povituirl vrijmasilorn, ca sA hrlpéscA dela
ostasil nostri lucrurl, care ne dl pricinA a ne porni fit% de niel o milA, ca sl
lAsimii lovirea vrAjmasilorit si sA v6 lovimil pie vol, dându-v5 in mfinile ostasiloril
ca sA v5 faca ciabun qi sA petrecetl cele ce n'atl ginditn si care nol n'amti
voit'o a vi se face. In vreme ce nol nu asteptAmn acumit dela vol altil decnt
numaI o slujbA In pr6jma osthilorn n6stre si o credin0 dréptA, cid i d6jdiile
visteriel vedenul ca vi impotriviri de nu le rgspunderi, zaherelile cele trebuinci6se
de hraua ostilorii iarisi nu le datl voI ca nisce datorl ce suntetl a-1 hrini, ci
ale cump6ra Domnia mé cu grele cheltuell din alte pArt1 si le trimetemil noI
de alce, cum si lefile loll si t6te trebuintele ostirilorii le implinimn v6rsindft
hazuelile nóstre ; vre o primejdie iarAs1 n'ait pitimitit de cAtri ostasl citI all
stitutii si c6ff ,stail din locuitorl. in °rasa Cu sirguinta si ca slujbl si se afli
neclintitI, nepetrecendü nicI un fa', afarl numal de vre-unii hainii si spionil al
vrAjmasiloril no$tril. Apoi care pricinA vrednicA avetl a fugi si a dosi? sén ce
greutate si spaimi v5 silesce de a nu sta in locurile v6stre, prin préjma ostiri-
loll nóstre, decitti numal o réutate viclénA si un cugetil r6n, cu care singurii
voI ceretl perirea v6strA cu faptele ce le urmatIP Pentru care si scitI, cA pini aid
all fostil tóti milostivirea si radarea n6stri si maI multù nu vomn puté suferi
si ea hotArire v5 scriemil ac6stA din urmA poruncI, ca sA esimi din p5catti ; si
clutatl toff de obste, mic si mare, parte mirenésca si parte bisesericésci, papa
in 5-6 Ole sA esitl de prin pidurl si de prin filt11.4 SI v5 depArtatl din
préjma vrAjmasilorii si intorandu-v5 totI pe la sate, sA avetl a fi prin prejurulti
ostilorn n6stre, ca sl le slujitl si sA vii sirguitl in trebile ostasilorii ca nisce
ralale, precumit suntetI datorI, fir de a nu dosi mai multii, pentru ca de nu
vett fi urmAtorl, pre vials. imphatulul Ne jurAmn, cA vomit int6rce asupra v6strA
ostile n6stre de v5 va face ceabun, de v5 va sfixima si v5 va zdrobi. Ci dar
ascultatl la acestea ce v5 poruncimit, ca si nu petrecetl aceea ce n'atI ginditil
si mg milki nu v6 vomn mal serie, fárl decit asteptandil respunsulil int6rcereI
v6stre. Tolco pisah gospod. lar de ve va lua cinevasI cevas1 A venitl la Domnia
m6 si v6 voiii implini t6te inapol, ci de nu v5 yeti veni la urma-v6, si sA esitI
din pidan l si locurI ascuuse, sA scitl a insi-ne Domnia m6 voimit sA dAmti po-
runca sl vé robésci si sa v6 trécA sub sabie ca nisce nesupusl» (1). 1788,
Aprilie 19.

(1) Cod. XVII, fila 296.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA hOlfiNILORCI 209

Pe cáind pre tèrani iT silea sa se intòrca la casele lor, de bolea

amartitulti Doma yola sa scape, punêndu-I cuma vègurama --
sub privegherea Turcilorti, peste Dunare. BoleriT nu pré volaü sa
mérga acolo.... El gasira pretexta, ca ati copil mid i ca dolcele nu
volt sa mérga peste Dunare. Domnulti hilatura acesttl pretexta,
poruncindil in 11 Martie 1788, ca slugele i doicile sa mérga peste
Dunare cu haremula boierilorü, unde nu li se va intémpla nicl untl
Spatarulti si Aga se aréte porunca doicilorti i slugiloril. Cele
care volt' fugi se vol.(' pedepsi si se voril tramite l'ara de vola lor
la stapanl peste Dunare (1).
Negresittl, de téranT avé nevole Mavrogheni sa-I pastreze, pentru
ca sa se faca araturi i sa fie proviziunT de hrana in téra. Chiar 11
obliga la lucrarea paméntului. Eata calle adresate de Domna in
Aprilie 18, anulii 1788 catra protopopi, preotl si la locuitori spre
spre acesta scopti (2):

16.) Nicolae Petru Mavrogheni rod. i gospod. zem.

gMoliftelorü v6stre, protopopilorg, preotilorü, diaconilorti, niazililorù, bres-
oravenilonl, parcalabilorü de prin satele i oravele tareI
DomnieI mele i tuturor locuitorilorti, de obvte va facemti Domnia mé In scire,
ca dupa neadormita grija ce avemti qina i néptea nelipsitti pentra paza féreI vi
a v6stra a va feri i a va ocroti de orl-ce nedreptate vi inpotrivire, am trimisil vi
trimitemii ovtire la trebuincI6sele locurl ca sa sté inpotriva vravrnavului vi si
no le dé vreme a vé calca vi a hrapi lucrurile v6stre, care ovtire tiind c5. aü ale
lor trebuinci6se, rinduite i sciute de unde sa le Ié, avala' Domnia mé date
stravnice poruncl ca sa nu va supere vi sa vO bantulésca pre voI, ci Iér sa
Incredint41 la acésta, ca gata ovtile ce sunt in partea loculul dinainte trimise,
cat vi cele ce se mal trimetü de aicea sunt numal pentra a v6stra strajuire de
catra vravmavl, i (lapa poruncile ce ati date de la nol, se vor feri i nu vq1
petrece niel unte]. réfi dela dênvil , vi pentra aceea nu numal a vil ingriji
de eI nu trebule, ci Inca sa vO inveselitl, primindu-1 cu bucurie ea pe

Cod. XVII, fila 279.

l're pranI i desertor! nu-I !as . sA tréa peste Duniíre.
cCarte din 1788, Aprilie 11, catra Daut-bava, ründuitti cu 15 neferl paz-
nimicI la puntulü Gigalia pe Dunare sa Impedice trecerea peste DunAre a deser-
torilorfi vi si Inlesnésca intrarea In téra a celora ce vorü sa ja slujba In 6stea
din téra».
Cod. XVII, fila 292 verso.
Cod. No. XV, fila 81, Arh. Stat. din Bucurescl.
Romdtttionl de V. A. UreclUd. TOM. III. 14*

www.dacoromanica.ro
210 V. A. UBECHII

unil cari voeseti Ail verse sIngele i si se jertfései pentru a v6stra mantuire
de eitra vrismasil Nemti; pentra care lipsindii ori-ce inhistare din inimile v6s-
tre, sa v6 apucati ca totil de lucrul panfentaluT, ca sa v6 facet! araturile 0 se-
minaturile cele trebainel6se, mai vartosii la semanitura de orz s v6 si1ii mai
multti, a ara mai multti, si aveti la vreme de cerere, ca sa nu fig sii atunci
a. cump6ra dintealti parte bucate, curitindu-v6 locurile i 1iveile vóstre de hrani,
fac6ndii cate sant tóte spre chivernisirea caselorii v6stre, fiind c timpulú cu
mila luÏ Dumne4eil se aréta f6rte bung, cu ploi i Cu semne de imbelsugare,
yeti stringe r6dele i ostenéla manilorl v6stre en bucurie, pentru ea Domnia ma
suntemfi hotiriti a ne pune vlata in plimejdie ca si pazima téra si pe vol en
t6te averile vóstre, nevatimatl de eatra vrasmasT, Wen pisah gospod.,. 1.788,
Aprilie 18.

Uri cata energie pune Mavrogheni de a tine in frail ostirea

turca, ea nelinistea, pe alocurea locuitoril. Asia s'a intemplatil la
Campu-lungO, care fu pradatO de Turd.
Domnitorulii era amaritO de acésta. Creciendil ca teranii arti
mal increcietori in vorba bolerilora din Divana, pune atund pre ace
boTeri car' II remasesera credinciosl, sa adreseze el locuitorilorti fugitl
din judetulii Muscelú, apelubl urmatorti, din 11 Maiti 1788:
Cirti dela bolerI citri locuitorii din judetulii Muscel, a vent de ande
sunt

cHristos a inviatfio,

«Pré euviosilorti egumenl de pe la sfintele m6nistirl i schiturl molitfeloril

v6stre protopopilorfi, preoti i diaconi, i d-v6stri, boierilorfi, maziliorit, neguti-
breslasilorfi, orisanilorti Cimpulungeni, plàiailontI, pArcalabilorti de prin
sate si tuturonl 16cuitorilorti siteni de prin t6te satele ot sud Muscel, pirintésea
blagoslovenie tramitemil de obste, lar dela nol boleril dragoste i san6tate pohtimti
dela milostivulti Dumne4ett ea sa v6 dirulasca. Macarit a indestulii v'amfi BM-
tuitii parintesce printeatatea rinduri de scrisori i v'amii povatuitti pe 'argil, cu
pohta din dragostea i durerea ce avemti, ca nisee in ce chipti trebue
O. v6 purtatl acumil la acésta vreme, ea credinta drépta dupti datoria ce
patrioti'
avemil catra pré puterniculti Devletti imp6ratescti, pro carele dela Dumnellell 11
avernii stapanitoril, sub a cam% umbra amfi traitti top de obste i ne-arnü chi-
vernisitti intr'atata suma de ani, feriada-v6 de t6te cugetele, urmarile ì misca-
rile, earl' canta vrasmasil a înelasi a cid6 din credinla i supunerea vista%
17.15

c6 bung, ; dar fiind-di vrasmasii,' nu vorii fi contenitti niel email a amagi pro
norodg ca feluri de inselaclunl si en urmari netrebnice i fina de niel unti temeifi,
silindti spre a v6 face si esiti din randulala snpunerel v6stre, nu lipsimti lara0
de isn6va printr'aceste carti a v6 serie $i a v6 ar6ta ca insi-v6 vedeti i aucjiti,
urmirile vrasmasilorfi, ca niel unti temeiú i niel o putero vrednica, séi scoposfi
bud' nu ail asupra acestel Véri, ci numal ca si hrapésea si al jifuiasei pe uncle

www.dacoromanica.ro
 Isrolus R01111.1 ILOEft 211

vorti puté ajunge hotesce i apol fuga vi se In-torea ruvinatI InapoI la hotarele
lor. Deci cand aceste sunt Mute i cunoscute de rata c puterea i teme:hila
Ja &n'uva nu este, nu trehue sa avteptati niel dela Mafia Sa Voda poruncI, niel
dela Bol sfatuirl vi 1111401mi, avênda pilda totuvl fapta lor, ei insugl din sine-vé
si vé feritI de amagitarI cu care ambla si vé Invéle fara de a nu cauta la
cestea ce sunt vremelnice e1 trec6t6re c stand intemdatl la credinta vi supu-
nerea véstra, si aveti a vé trago din prejurulti lor, sa fugiti de orl-ce spionlica
çi slujba printeaseimsa a vravmaviloril vi a v6 aflatl pe Miga ovtile donmesel,
nedepirtatl ea shijba vi eu sirguinta, finda ca acola mergti sa-v1 verse sangele
pentra vol vi pentra noi totl çi a stravnice poruncl date dela Maria Sa Vodi,
a se parta ea vol bine vi a nu vù face niel unti réti, In vreme ce 'Varia Sa Vodi
le tramite vi zaherelele cele trebaincI6se i len din destulii din haznalele Mariel
Séle vi reman la vol numal o slujba ei drguinti a aréta Imprejurulii lor. Iar
pentru cele ce impotriva vointeI MAriel Séle ati urmata acei fac'étorI de rete
ostavi, acela In Campu-lungii de afi hrapittl e ati jafaitii manastirea vi pre
oravadi, ei aù fuga., multa searbindu-se Maria Sa Voda, aucjiacia de acestea,
Indata aA Insciintatil la InsavI pré puternica ordie Impératésca vi la serhaturi,
dupa mide ati fosta aceI ostaif ea sa-1 prinda vi ca si dé foca caselora lor sa.
arda, cu totulti, pedepsindu-1 ca m6rte. i pentru a vóstra pagubi ni-aù' inere-
dintata pré bine Maria Sa, ca tóte pani la una vi se va Implini din visteria
M. Séle. De care vetl avé a aréta la urma M. Séle pagubele v6stre i vé yeti
afla la téte dreptatea ei Indestularea. Ci dar aseultati-ne la acestea ce ca pe
piace fil iubitl v6 Invétamti cu dragoste ei cu durere vi nu vé Indoitl, niel vé
spériatI, ca Miria Sa 'Poda aù tramisù ci tramite necontenita putero de ovtiri
indestnle asupra vrivmavilorti de-1 lovesce ci pe tóte cjilele aduce la scaunula
M. Séle viI vi capote de vragmavI, precumil auliti e avernù mare nideje, el
pana la arma vorfi fi biruitI desevêrvitti ei voma avé petrecerea n6stri laravl
odihna, ei ca linisce, rugancla pro milostivulti Dumnecleti, ca sa vé darulasca pacea
cea dorita, care o ci niclajduimù' » (1). 1788, Maiti 11.

In urma repetitelorti isbande din munti, Mavrogheni obligä pra-

valia0 din Muscel, Arge i Prahova redeschida pravaliile
urmeze in linisce negotulti lor :

3 cartI deschise din 1788, Nadie 19 la ispravnicil de Muscel, Argev ei

Prahova sa silésea negutatoril din Pitead, Cimpu-lung vi Ploesel ea si deschicja
pravaliile si vincji gil frica, de 6re-ce Oste numerosa din téra 'I apéri de °A-ce
bantaire, de vreme ci ei de catra vravmavI nu al mal remasa vre-o grija cid cu
mila ei ajutorula lul Dumnecjeti pe orl unde s'aa arétata tlovindu-I purtat6rele
de biruinte domnescele nOstre c otomanicescele ovtirl InfrantO,
matÙ vi atí curatatù locurile de clénviI. lata ei v'é poruncima sa se eitésca acésta
domnésca a l'Ostra carte acolo In oravulti intru angula tuturor, ca fiesce-
eare pravaliavù ei negustorti sa Iba a-vi deschide privalia ei marfa lor, ea si'vI

(1) Cod No. XVII, fila 298.

www.dacoromanica.ro
212 V. A. URECII.Lt

faca alisverisIula i negutatoria lora far de niel o grij i sfiala de catre nimenl,
carora sa le aratatl i adsta, c oil-ce pagnb li se va intampla i cal de putin
lucra li se va lua de einevas1 in sita, Domnia mé vom respunde de la insiney (1).
1788, Martie 19.

Niel vorba luI Voda, atatil de energica i atatti de corespunqè-

Mire adevératelorti interese ale tèrel, niel sfatulti de mal sustI
boTerilord din Divantl, nu putura opri pre unja din locuikorl,
de austriad i de muscalT, de a se face cete de a0a qiI ,vountirb,
dar mil ere' adevérate bande de hotl, ce pradag i nelinisteatl Ora
ucideati icl-colo i cate ung turcti, ca sa nu fie qisü ca nu sunt
ostaff.
Acésrá stare de lucrurl provoca pre Mavrogheni sa dé in 26 Maill
1788 urmAtbrea noug. 'proclamatiune :
«Tuturorri locuitorilora de prin satele i orasele terel Domniel mele, sanitate!
De obste va facemil de scire Domnia mé, c Inteacésta vreme pate vre-unia din
facatorI de role cavi sunt din firea lora naraviVf la hOie si la fapte netrebnice
sa capte din sinesl in gandul lor a se porni la cate role si cu nume de volintirie
sa prade si sa **(liana pro ande vorù puté ajunge ; precuma i ceI ce sunt
voitorl de rail patriel si de_ neodihna véstra a raelelora, pato sá pue la cale pe
vre-unula din cel prostl pamanten1 spre a esi din rinduiala supunerd lora si se
veril insola a se porni cu arme 1.1 afile° vre-o indrazniall, ea si uciga
si sa ornare vre-nuil turc, sea ca nume de volintirie, cuma intamplatii in
In cea-l-alta trecuta rezmerita si va aduce asapra vóstra locuitorilora vre-o banuiala
care sa vO pricinuiasei vre-o peire si primej die. Pentrit care va dama in scire, ca
Domnia mé averna rinduite in téte partile i potirl pentra h41 i facatoril de
rail i puterl ostirl pentru lovirea vralmasulaI, cuma $i a Morfi ce 011a nume
de volintirie i na vora paté hiera si savarsi niel una scoposil rail ala lora', niel
vora puté fi urmarile amelo ce ail fosta in cea-l-alta rezmerita. Dalil ca t6te acésta
fiinda-ca vremea este imparechiata iamagitére, candil péte iarasl al se 'bisele
vre-unula din coi prost1 fAra de minte i naravitl mal dinainte, a cugeta in gandula
lora vre-o pornire rea, i fiinda-ca Domnia mé voima sa, trecema fara de niel o
banuiala asupra-va i Mi de niel o piimejdie, curgerea acestal rasboia, dupa cuma
asla i nadajdaima la mita l'A Dumnelea, mi lipsimù a va serie la totl de obste, ea
dupa cuma Domnia mé nu lipsimù, cu multa tracia i grija pentrii vol' si facemil
atata cheltaiala, varsamil haznelile nastre pentra paza tarel si a vastra tutuma
despre orI ce facötori de rail, asia i voi trebue sá 41 ca privighere
ca baila luare aminte pentru unif ea acela ce se adapa in gandurl desérte ea
acelea ca sa nu cail.a, cum clicema, asupra véstra vre-o banuiala candil se va in-
templa a face vre-uuil gatera de ral vre-o pornire rea, a acide vre-una turca
vetI primejdui vol ce! nevinovatI, si pro care vetI piicepe ca, se afla inteacesta

(1) Cod. XVII, fila 288.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIL Ro:Jî1411.0Ru 213

feld de cugetti i gatirl mal dinainte salti datI de gatti qi salí ar6tatI la zabitiI
noqtri; cumd i candti se vord arta de fati unuld ca acela amblandil la aceste
fapte de hotie i de volintirie, sed voril fi eqitù din partea loculuI vre-unultl, 1111-
mal de cata dándd de scire potiritord qi zabitilord noqtri, sa saritl qi voI asupra-le
ca totil dinpreuni mari i miel ca ciomege i ca sape, ca si datl latrienqil sa-I
lovitl, sa-I prindetl, sa-I sdrobitl qi sa-I ucidetl fara niel o sfiala ca pe nisce hotI
pricinuitorl de r6alli vostra g'ald patrid. Aqia sil ne aveti blagoslovenia! urmati
(lupa cumd ve scriemil pentra binele 9i folosuld vostra i cela ce va fi urmatorid
§si vetI prinde niscare-va hotI de aula, séù Ii vet1 acide, acela nu numal va avé
blagoslovenia lui Damnegetl, ca unti mintuitord qi izbavitord fratilorù lui creOinl
de facetod de rail, ce gi de la Domnia mé yeti caOiga mile qi resplatirI pentra
slajba i eredinta véstra». (1) 1788, MaI 26.

XLV.

lncercarea austriacilord d'a sparge centruld Unid de frontfc

a Vodd. Victorii noue. Recompense la viteji. Bdtaia la pasuld
Buz& $i la Curtea de Argel. Desertoril austriaci.
In aceleasI Ve, dela finea lui Maitt 1788, pela 26 Mala, ostirea
lul Mavrogheni avu o noua isbanda contra austriacilorti. Centrultt
ostirei lul Sax-Coburgti cérca sa sparga centrulti ostirei lui Mavrogheni
din directiunea Focsanilorti, dar, cum deja arétaramtl, nu isbuti de
asta data. La Odobesci se dete batalla, in care austriacil fura res-
pinsi. Care incarcate de capete- de ale vrajmasilorti, multi prinsi vil,
untt baeracti, osebitti de multe lucruri i agaonisell fura spoliile
opime (2).

Cod. XVII, fila 302 vers.

NB. La fila 305 este un alt act apreope identic.
CartI cara zabiti de biruinta ce s'ad l'acata la FocqanY, din 1788 Maiii 29.
«Cinstitilora D-stra Serascheri, Bimba§I, Agale, ZabitI i tuturorti Ascher-
liilor ot sud. senatate i vrednica birainta asupra vrajmaqilor ve pohtimd
dela milostivahl Dumneleit Ve faceta. Domnia má in scire, el asta-4I luni la
29 gile ale acestel lunl ne veni mujdea dela Focpul in scristi aretata, cum ca
biruitórele n6stre lovindù pro vrajmaql ce se ar6tase acolo qi biruindul
i-al infrantii isgonitti i ne trimitil care inearcate de capete de ale vraj-
maOlorti 11 vil multi i baieraca de ale lor, osebitti de multe lucrurl i agonisele
ca care s'al folositti oqtile n6stre de la vrajmaqI. Pentru care nu lipsimú a va
vesti acésta biruinta, ca sil ar6tatI D-tra zabitilorti i la totl osta01 spre a se
bucura de acésta biruinta ce da Dumnegeti (*llora nóstre i asemenea D-v6stra

www.dacoromanica.ro
214 V. A. URECHIX

NouI résplatirl se dar' in 30 Maitt 1788 la osteniI distinsl in

acésta lupta. LuI Enache Buluc-Basa i se va da dela Cámarasia Ocnel,
o pensiune de banl 15 pe i i cate 10 banI pe qi la neferii Du-
mitru Baraictarti, Stoica neferulti, Iane, gpentru slujba ce s'a4
arètata la résboiula ce s'ail facutti la OdobescI i Focsanl in potriva
vrajmasilorti nemtl (1).,
La inceputulti lunel lunie, fiinda domnitorulti la ValenI in munte,
venitti veste de isbanda noua asupra austriacilora la vama
Buzeulut
Despre acésta lupta (nu mé incumétti sä qicti résboiti) vorbesce
Pitarulti Hristache asIa :

veni buni vestir°

CA ce! despre Austria (2).
Ai ficuti o vitejie,
Adecl, mergindii in sus,
Pin' la vamA ail ajunsii,
vama 211 coprinsii,
Pre nen41 cu totalii stinsl
Decl de grabl porunci,
Tunurile slobo4i.
Pe-atuncl trAsnia tnnurile
De le mergé fumurile,
De trisneti multa qi de plesnetil,
11-1 sbura Orilla din cre0etti.
Iar peste pucine 411e'
Dupl acd isbindire,
VgarlmA numaI cA vine
Vr'o sutA de nemtI, mal bine,
Aducenda-I din apol
Turcil ca pe nisce ol;

de acolo, luindt1 pre Dumnelleii in ajutorii, sA nävälii ca indriznélA asupra

cA adejdnimil la mila i ajutorabl lul Dumneleil cä ve tl birui,
dapA cum in tSte pArtile ande arëtati ati fostii biraiV i s'ea intorsil ru-
qinatl i bAtutl, de care aqteptAmil i de la D-trA veste de bucurie i fi0 D-tri
sinitoql». 1788 Mala 29.
Cod. XVII, fila 303 verso.
(1) Cod. XVII, fila 304.
Mal sunt §i alte nume, carf par a fi de strAinT, ca Ivanciu Neferul, Zahul Neferul,
Glleorghe Sideri, biv c5pitan za dorobantI §i loan Si§tovIAA asemene. Acestorii dol Yod5
asigurA cAte 15 banl pe 4i pe teltA viata lorü i a copiilor lorO. (Acelall cod. XVII, fila 304).
(?) Oastea sa dela m'unte.

www.dacoromanica.ro
 Isroaa. Romix. moat, 215

ail viI, altil ranitI,

'altiI piin masdrace 'nfiptI
Vedeal pa turd, pe verl-care
Cu °ate nna capa la spinare.
Tar Mavrogheni v646ndii
AU:Via nemtl aducandii,
Cu tanurl, cn terhanele
De Iarba 0 cn ghlulele,
ChIama pre Turd, pe agale
i-1 Imbracara en blane,
Pe alp I-a 'mpodobitti,
Cu celenchluff de argint6,
Celenchiurl, blane, capóde
N'avé cin' sa le me p6rte,
Atata era de dese,
Niel marfa maI remasese.
CroitoriI, cojocariI
saracil argintaril
Nu maI put6 tail lucranda
Blane, celenchiurl Wanda ...»

Acolo caqui 1000 de ostasI austriacl, si ail fosta multi

prinsi vil cumti aréta Domnitorula in urmAtórea ordine de o
pe ostire:

«Cinstitilori d-v6stra serasched, bimba§1, agale, zabitl §i tuturorti ascher-

liilora ce va aflati . . . . san6tate §i vrednice biruinte asupra vrapnaOlorti ve
politimil dela pré puternicula Dumne4e6; va facema Domnia m6 in scire, ea astall
Duminica la 4 411e ale luneI Iunia, ne veni veste bung, la Wed, cum ca purta-
t6rea de biruinta oqtirea n6stra iurudisinda asupra vrarna§ilora nemtl dela vama
Buz6ulul, i-aa lovitti f6rte Ail, pre earl cu ajutorulii lul Dumne4di biruindu-I,
peste 1000 all omorita, A prinsil vil qi A 'Anita, osebitii de multe lucrurl qi
agonisell, earl ati dobanditi o§tile n6stre dela vrapna0. Pentru care nu lipsimil
a v6 vesti tuturora acésta birainta care dete Dumneleil ostilorti n6stre, ca si
va bucuraV asemen6 0 d-v6stra luandil pe Dumne44 inteajutora sa navalitl cu
indrasnéla asupra vra§maqilorti §i nadajduimti la mila luI Dumne4e6 ea vetl birui,
dupe cum in Me paiIile unde s'aii aratatti vra§ma0 A fostil biruitl ; de care
a0eptamti 0 dela d-v6stra vestire de buculie, si fiV d-v6stra s6nato§1»(1). 1788,
Junio 4.

Ala' hará se inttimpla la Curtea de Argestl totil in primele que

din Tunie 1788. Mavrogheni resplatesce la 10 lunie 132 neferi si 10

(1) Cod. XVII, fila 364 vorso.

www.dacoromanica.ro
216 V. A. Uatcn

Buluc-Basi pentru ck, la curtea de Argesa aü apèrata artileria, ata-

cat& de austriacI i aü isgonita pre acestia (1).
In urma acestortí isbande N. Mavrogheni tramite aril dela
boeril Divanulul catra vatasit dela plalud, prin care aril, cu data de
5 Iunie 1788, Domnitorula ordona tuturorti pazitorilora de hotare sa
lase libera intrare In téra tuturora desertorilora din dstea austriaca (2).

XLVI.

Bettaia la Tinlis. Victorie. Oastea lui Mavrogheni intret

Ardeal. Turnavitu caimacam.
In Iulia Costea lui N. Mavrogheni caul& sa strabata la Brasova.
Cetele din ostire, earl aveaa apèrarea \tie Prahovel, avênda tabara
la Campina, plecara spre Predeal i strebatura la Timisa In Ardeal
unde Intêmpinanda áste austriaca, s'aa batuta cu acea i aü doban-
dita victoria, dupa care aa mersa tota Inainte (3).

Cod No. XVII, fila 307 verso. ClIrt1 date la neferir din Arge§
«Fiindfi ca (bu1uc-ba0, séti baraictarii, séfi nefera fecIorula
bucuresclana sal edrinelati) s'aù afétatft Cu 1ujb i cu saidacatil
la Curtea de Argeg, standâ ca vlata lid de aù pazita tunnrile impatatescI,
facuta trebuincbsele mij16ee ostOsescI de ail gonita pe vt4ma§l, !ata pentru
resplatirea slujbel lul amil data césta domnésca a n6stra, catte, ea sa alba a lua
léfa dela Ocne, pe di cate banl (jece in t6ta vIata luI i dupe m6rtea lui sa alba
copiil lui acésta mill,. 1788, Iunie
NB. Wail scrisii 132 cirt1 asemené la neferI §i 10 la buluo-balI.
«Boeril scriti acestora agentI administrativi, c Voda Insciintati ca vin
soldatl desertorl din Ardeala ca dorinta de-a se supune Domului, dar ea nu cutéza
a trece din causa o§tilor randuite la hotara. Domnu poruncesce ca in taba vatajil
sa vestésca desertorilort, ca M. S. Voila dupa firésea iubire de 6menI porunca aft
data serascherilora ce se afla cu o§tile la hotare, «ea cer ce cu eapete plecate
cu supunere vorft veni spre Inchinaciune, nu numaI sa vateme btu nemicii
ce and ea bland* primindu-I i cu bud sigurantie de paza loll la
drumil, cu tóte ale lorti Ian gd i cut indestulare de cele trebuincióse ale mandril,
sa-1 trimita papa aice la luminatil scaunu Domniel, ande vor afla mangaere de la
mila M. S. Voda». 1788, Iunie In 5.
Cod. XVII, fila 306 verso.
g Cinstitiloril Dumnélora Serascherilor (formula ca la cele-l-alte
avisan i de victoriI). De ob§te vö facemil Domnia mé in scire, ca oqtile nóstre dela
CO.mpina, luanda pre Durancilefi intru ajutoril i nvjUindìt asupra vralmaOlora,

www.dacoromanica.ro
 ISTORLI ROMINILORO 217

Pitarula Hrislache amintesce de pornirea ostirel in directiunea

Brasovulul:
«Tar inapol ii pornirl
Dreptil la Brapv ca sl-lti la ...»

Domnitorult1 esinda insusi la doste, lAsti in Bucuresci o cilimAcAmie,

dar sufletult guvernului era Turnavitul, contra caruia energicii scrie
Pitarul Hristache. Mal anteitl acestù cronicaril arétä ca Mavrogheni:
031-Asi dar a fi eu cale
Ca Insu0 sa se pog6re
Cu top Tureil dupi el,
SA s'alégit la un fah,
01.1 spre bine, Ski spre
In mila lul Dumnecjefi,
CA se supAras1 f6rte.
VgsrpndA a niel cum nu póte
Niel Brapvulil ca i6,
Niel Tamil spre Ru0 mergé,
Incepu a se gAti
Spre vrAjmaqi a se porni
Si strinsA t6tA Turcimea
tótA a luI boerimea
Si al cur-VI marl i mici
Ciohodari i epaicl,
SpAtar, aga, dorobaqf
Si ZapeiiI totl eel altl (1)
Si merse en ordia
In eampil sub Mitropolia.
Sea dar cate-va
Acolo sub MonAstire,
Apol iar se ridicA
dreptil In mil apuel,
LuanduV oOirea WO,
Spre vrAjmaql ea sA se bata.

ca sA intre in lAuntruhl lord', pe la Timi0. undo intampinandù' pe vrAlmaql

lovindu-i fórte rOü, i-afi zdrobittl sfarimatil, lubd4 mu4ime de robI soldatI
vil i ape, ca stégurile lorìí, dimpreuni i ca tobele, ianl capete nenumgrate ale
celonl omoritl, din earl mu1i vil i capete aù adusti astA4I alee la seaunult1
Domniel mele i mere' Inainte. Pentra care nu lipsimil a vg vesti i acéstA bi-
ruinti (ea In cele anteri6re)». 1788, Iulie 11.
Cod. No. XVII, fila 311 verso.
(1) Fotino dice c óstea adunati In Ora de Mavrogheni se urc5 la 100,00n, T. H, pag.
170. trad. Sion. Asemenea D. Papadop. Calimah In Revista D-lul Tocilescu pe 1890. pag. 12i.

www.dacoromanica.ro
 V. A. UREcinX

Ear aid in BucurescI,

Ti-era scarba sa privescl,
Ca-0 lasase pre iubitulù,
Aded pre Turnavitulti,
Vechil in loc ca sa.-I fie.
Apoi vejí blastematie,
Din chli boerl ramasese
Pre dênsuhi. Il alesese
Mal harnicii, mal practicos !
grosti i necioplita
Tun fudulù" deosebitA....

Nina i untl bletti Pitar Hristache se supèr c. unti °mil de

rendti ajuge la o mare demnitate In téral...
«VaI, o! . éra romanésca.
Ve4I cm n sa te stapanésca ?
Un Dumitru Turnavit
Care n'al fi mal ganditti.
Pal sa te dal la o parte
sa yell ale lul fapte !

Ca ce fapte ?
ApoI avé o mandrie
Lipita de mojicie
atata semetie
De nimenl nu vr6 sa scie.

Dar puté Turnavitul sa alba autoritate asupra boIerimel

rat naravita?... Da, ela era aspru i maretil cu boIerimea:
«VeniaA la dinsula boerl
Pentru niscare-va trebI
Ca la un stapanitorti,
Tare! obladuitorù,
Iar el ca una blestematti
sedé resturnatii in patù
boiaril In picI6re,
Stall cu capetele g6le.
Alte orl star' prin pridvor,
Paul se scula din somnii.
In scurtii se afla al vremi
Al doile Mavrogheni,

www.dacoromanica.ro
 ISTORJA ROMINILORO 219

Nu putéù boerii suferi un mojict la asTa rangti de locotenentil

domnescù. Dar era el Turnavitu in adevéra omt1 mandru, semelt ?
InsusI Hristaclie descrie portulil lul simplu, fila de nicI o pretentie,
de félida:
«Avé In cap o aciull,
Tuguiatl ca o mil
cu ghebe In spinare
De nu Mena cinc! parale,
De aba rosie, rupti,
Cu ata albA muta,
Cu poturl, ca iminel,
Se deprinsese cu eI.
Iar sall fi vOutil alare
Chiara vItafil de haimanale,
C'o gramada de voinicl,
Totl arnautI, socaricI,
Avé'ndu'l pe langl dInsul
De nu puteaI si'! ii risul...

Turnavitult1 represinta pentru istorie acé clasa de boierinasI

neguitorI romanI, carl singurI rémasesera credinciosI lui Mavrogheni
cari, urandil boierimea Instreinata, Incepe sa alba consciinta de
nationalitate si de dreptil. Eata strébunil celorü carI la 1821 si 1848
voril lucra la mantuirea térel de fanariott, dar si de oligarhia
boerésca.

XLVII.

Ataca simultanea in muntii Carpan. Apela la ce din Vcilenii-

de-munte. Iskinda dela Porcent _Nauta ataca la pasula Buzeului.
Impresurarea Brasovulta.
In acelasI timpù candil Mavrogheni pusese In gIndti sa iée
Brasovultí, el ordona sa se faca simultaneù atacurI si pe la alte
puncte. Asia tia aflarna dand ordine cetelorù séle sa atace Ardélula
pe la vama BuzéuluI, pe cand peste Oltù Inaintati In munV si pe
la Orsiova cete de Turcl. La acésta ocasiune N. Mavrogheni adreséza
locuitorilorti din jud011ti SecuenI si celorù' din ValenI urmatorulil

www.dacoromanica.ro
2O V. A. URECITIX

apela ca sa ajute o0irea spre a o Inlesni sa mérga inainte

promite scutirea de hilt, a lorti 0 a copiilorti lord.
Eata acesta apelti, din 14 Iulie 1788:
gTaturora Iocuitorilord de la VAlenl 0 din prejuruhl VAlenilorA ot sud
Saac sAnAtate. ca ajutorulti luI Damneleii (*He n6stre ati a face acuma
ndedlire asupra vrasinafilora la vaina Buz1ului ca sA4 lovésci, nu lipsimA a vA
serie 0 voul, a acumA este vremea andA trebue sA,v arAtatl credintaqi datoria
aceea ce vi se cade WI% prea DevletA pré puternicel impérAtil . . . . . . .
pentru cea dinteatata sumg de anI vietaire i chiverniséli ea care atl trAital subt
umbrele cele pline de milostivire ale imperAtieI sale, voI i pArintil voqtril i totA
némulA vostra i acumil este vremea duff' putetI a cAqtiga 0 a dobandi mili 0
privileghiurl, care Die odatA nu le putet1 dobAndi la alti vreme. Ce dari catl
din voI yeti argta acumil slujbA imprejuruhl oltirilorA n6stre la nAvilirile inpotriva
vrAqma0lorti impér4iel i vetl da ajutorii la cele de trebuin0 otirilorü silindu-vg
arétindA in fapti credinta v6strA ca tragere de inim i ca rivng, ferbinte, silindu-vé
ca slujba vóstrA spre inlesnirea mergerel inainte i isbanda o§tilorA n6stre, bine
sA scitl el nu numaI nedajnid v vomA face in vecI pre voI 0 pre totl copiI
voqtri, ci înc i ca alte mile de privileghiurl i ea darurl vrednice vö vomA
hizAzi pe vol 0 pe tall némul.il vostru, care yeti fi deosebitl din tail norodulil
ce1A-1-altA de obqte. Pentru aceea dérù' nu vé lenevitl, niel perdet1 acéstA vreme,
care vé p6te face norocitl, ci pornitl din sine-ve ca s urmatI egg de
mulV oqtirilor n6stre la acésta poriaire, eu slujbit i ca credintl i vetI cun6see
In faptA milele DomnieI mele, (1). 1888, Iulie 14.

Numal la finea luneI Iulie 1788 se realiza incercarea dela

pasulti Buzulul 0 la vama de acolo. Pe la acesta puncta mal
lesne de amblatil decal cum era pe atuncI Predealulti, 6stea lul
Mavrogheni Inainta victori6sa spre Brapvtl, pre care II i impresura.
Eata ordinea de i prin care N. Mavrogheni vestesce acésta isbandire :
Serashierl . . . . (formula).
«Vé facemil D-nia me in scire, a alaltAerl lunl pré s1vitalü Ali-Paqa ca
agalile, zab4iI i ca totl ascherlif noOril' de la VAlenl, lu'indl pe Dum-
ned.eil inteajutorA ati fAcutti iurepl la vama Buzëului, ande intrandA o§tile nóstre
ail Watt' zaptii vama i t6te meterezurile i anturile vrijma0loril de acolo.
AA Wattotile n6stre intru stapanire i t6te tanmile vrajma0loril °AV al avutti
acolo ; iar pe vrAjma01 nemtl cfti s'ail aflatil la meterezurl in vama Buzeulul pe
totl i-al stricatù i i-aù' omoritti 0 de acolo, ca ajutorulA lul Dumnecjeti intrandil
in lAuntru in hotaruhl vrAjma0lorii i mergAndil inainte all ajunsù ping, la Brapvil;
all Matti i Braqovulii muhaserea, pe care nAdAjduimii la puterea marelul D-4eil
ea si stApAnimii i eetatea Braqovulul, in vreme ce t6t6 puterea vrAjma0lorA nemtl
ati fosta la vama Buzéulul. Pentru care nu lipsimù a vesti » (2) (formula).

Cod. No. XVII, fila 312 verso

Cod. XVII fila 314.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILORO 221

Era de sigura, o isbanda insemnata acésta dela Pasula Buzeulul.

Nu putema crede ceea ce clice Mavrogheni In ordinea sa de cll., ca
acolo era «Wet puterea, austriacilora, dar, negresita intra In pla-
nula lor de a intari mitt' acesta puncttl, cad cu miscarea aripel
stinge austriace care Inainta spre OdobescI si Focsanl, trebuia sa fie
combinata o pogorire de ostire austriaca. din pasula Buzèulul, ca sa
coprinda intre dou6 focuri 6stea romana-turco din Focsant Victoria
dela Pasula Buz6ulul asigura spatele centrulul ostirei lul Mavrogheni
si sub impresiunea buna a acesteI victoril, care 'I deschide calea
spre Brasovü, Incepe atacula general ala liniilora austriace din
Oltenia.

XLVIII.

Mersulit campaniel in Oltenia. Luarea Rwavel.

qenlic la Bucuresci.
Mal numer6se ordine de qi avema cu referinta la succesula
trupelora din Oltenia spre muntl si peste muntl. Dania In nota aceste
diverse ordine de cli. Primula este din Iulie 31, anula 1788, relativa
la lupta dela 27 Tulle, la Rusava. Ostirea turco-romana lua Rusava
si Lazaretul si Jupalnicul si satula Tufurile. Ail peritti 2500 AustriacI
si s'atl luata 10 tunud. Scirea acésta o da lul Voda capitana Mihaití
Stiuca ispravnicula din Mehedintl, din chiar locurile din Ardéla unde
strebatu 6stea (1).

(1) Eatä gi ordinea de li relativä, comunicatä gi boerilorti din Nicopole, doarii vor intriga
mal putinä :

Cinstitilorù' d-v6stra Seraschierl etc. (dupa formula ordin.).

cDe obste va facemù in scire, ca asta41 luandil Domnia mé Insciintare cum
ca purtatmile de biruinta °stile pré puternicd ImparatiI si ca °stile nastre din-
preuna Cu M. S. Hasanfi pasa Seraschierulù si cu Maimisa pasa, Jol In 27 ale
acestei lunl la 3 césurl din zi, lovindti pre vrasmasiI nemtl la Rusava, ca ajutorula
pra puterniculuI Dumne4ii i-aù biruita, i-ati izgonitù si dupi ce ai'l fact:Ail zaptii
Rusava Wanda si lazaretulii nemtesca, asemena i-aa biruitft, i-ait izgonitil si
de acolo. Si intranda Inauntru In hotarele lorú ail facuta °stile nastre zaptil din-
preuna ca linfava ;9i, Lazarettilii si Jupalnicula si satula Tufurile, la care acesta

www.dacoromanica.ro
23.2 V. A. URECIIII

In acelasl ordina de qi Mavrogheni vestesce i alta mica isbfulda

dela Porceni din susù de Têrgulti Aula Despre acésta isbanda
este si una alta ordintt de gi deosebitiá, din Augusta 4 (1788) (1).
Al treilea ordinti de qi, din Augusta 6, vestesce inaintarea ostirei
turcescI pe DunArea, dup. luarea OrsoveY, si luarea cetatel. Inic-
Calesi (2).

resboill peste 2500 de vrasmasT nenntI, ostasl, ati adata morí prinsù vi-
afara de alt1 robI i robe, le-mi luan si 10 tunurI cu gebhanelele lora si multe
alto lafuri- ail dobanditil si S'ah' Indestalatit ostile mistre de la vrasmasf. Unde
trechdfi de alta parte si din Imparatdsca ordie a DevletuluT Imphatesc, Maria
Sa Cherkez pasa cii putero de obste, añ iurudisitù Cu top inauntruhl hotareloril
vrasmasilorfi si ca ajutorulil luí Dumneddi mergh inainte. Care acésta vestire o
serie Domaiel mele ciliar(' din launtrulti lazaretulul nemtescil Capitaml Mihaiù
Stiuca ispravniculù' Mehedintiloril i cu Capikihaiaoa mista, cad ati testa rinduitl
dinprenna ca ostirile i deosebitil ne-aù pliroforisitil i prin cuventii alano din
ale ' e'rel ce ati adusil Domniel mole aceste d'II de vestire, carT aù vNutil ca ochiT
lora aceste biruinte i sunt adeve'rate. Pentra care acésta huna vestire facendil
caviincios ven& aice la scaunult1 Dornajo): mele, nu ama lipsitA maT intél a
proslavi numele manid)" Dumnedeil cela dreptil judecatorti, carele intru resplatirea
nedreptel porniii a vrasmasiloril i-aft osindittl chiaril In local(' ande aù facutii el
anttia Incepere a pricinel resboiulul, de aú calcatii si aù data pricina de pomina
a ostilorù Devletulul pré puternicel T1330'1101, Ciad(' biruinta ostilora n6stre de
junghiatil sfarimattl. Osebitù' de aceste biruinte ce s'ati facutil la
numitele locurl vena(' si alta veste dela Tirgalil-Jiulul, cuma d-lul Cara
Mustafa, cu 300 de (Mil lovindil pe vrasmasiT ce era la PorcenT, unde spargindu-le
ordia, peste 200 de ceadiruri le-aù' taiattl, le-aù sfarimatù si din vrasmas1 multa
suma aú °limita si atl prinsù vil si pe cfttl ají scapatil infundattt Inteunfi
bocù strimtù facendu-I mahaserea din tóto partile, carl nadajduirnil la mila lul
Dumnedeil caniel aceTa mi voril scapa. DecT nu ama lipsitil printeacésta Dom-
'Asea a n6stra carte a vesti i d-v6stra &aurora ((Regula (lupa cuma in tdte)
1788, Iulie 31.
Cod. No. XVII, fila 313.
Asemené carte s'afi scrisfi gi la d-lor boeril de IR Nicopole.
« in scire, ci pri5 slavitulti Ibraim Pasa cu Cara-Firtaf (?)
i cu d-lor zabitil i cti t6te ostile ce era la TOrgulll JiuluT, plecandil asupra
vrasma,silorii la PorcenT, i-ail lovitil si le-aii sfarimattl ordia de acolo dela Por-
cen1 si stricatii ea puterea lul Dumnedeij, firte röü. Din care f6rte mulfl ait
omoritil i el luatù vil robi cu t6te ceadirurile lor, de al' i tabaritll i ail
römasú ostile "Ostro Inteacebl locil ce all facutii zaptil si de acolo l'Arana' ostile
n6stre in launtru hotareloril vrasmasiloril aù iurdisità asupra Sibiilor. Pro care
nu lipsima a vesti d-tra acésta biruinta (formula) 1788, August 4.
Cod. XVII, fila 314 verso.
« . Scire, ca dalia ce cu puterea laI Dumnedel ostile n6stre a facutfi
zaptil Rusava, Jupalnicul, Tufurile (sed Tuiurile?) i nil sfarimatil pe vrasmasil
ce era acolo, mergenda Tnainte pe hotarele vrasmasilora, pe Dallare In susil, it4

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA HOMINILORO 22d

Ostile din Jiti, dupa batalia dela PorcenT, merga inainte

vama VulcanuluT, unde Austriacil perdil 4 tunurT si multe proviziunT
diverse. OrdinulA de qi din 7 Augustil 1788 vestesce acésta isbanda
da scirt i despre luarea MehedieT (1).
Dupa fie-care victorie, la Bucurescl se face «settlic» adeca pa-
rada si slobogire de tunurl de bucurie. Asemene isbande Mavroglieni
nu uta sa le vestésca i boerilorti din Nicopole, ca dora sá sté li-
nistitT i sa nu cuteze a intriga.
In directiunea Câmpu-lungulul Inca, in primele ciile din Augustfl,
intrara ostile de sub seraslcieratulti lui N. Mavrogheni, de pradara In
Ardél mal multe sate (2).

iurudisita asupra cetateI ce avea vrasmasil pe Dunare, care cetate se numesce

Inic-Calesi, Maria Sa Hasan-Pasa seraskerulii cu. luminatula Laz Meimis-Pasa
dupa, uscata si dupa Dunarea c6ta Caiclara ìSaici. uncle avênda vrasmasil
cind tabif cu tumid indestule, aù batutii resboiii cind césurl ca vrasmasif, pre
earl ca ajutorulil lul Dumne4ea i-aa biruita °stile nóstre fac6nda zapta cate
cinc! Mille lor si pre totl vrasmasil acei cetatI i-ad chirdosita f6rte rú. Pentru
care acésta biruinta amd data slava luI Dumneq.eil i amd fácutú enlicula cela
cuviindosa cu foculù tanarilora, aid la domnésca n6stra curte. Ded nu lipsiudi
a vesti i d-tre» (formula). 1788, August 6.
Cod No. XVII, fila 315.
e Scire, c. d-lul Cara Mustafa Bimba s cu zabig
tóte ostile n6stre dela Tirgu Jiulul, dupa ce cu puterea lui Dumne4ea all batuta
pe vrasmasil ce era la PorcenI, sfarmandu-le fOrte féti ordia, totii aceste ostI,
mergéndil de acolo inainte biruitorf, all facuttl zaptti i vama Vâlcanului, unde
multime de vrasmasI all omoritti si aa prima vil'; Nat(' si 4 tunurl cu
gephanelile Ion, cédirud, zaherele si tail ce all avuta si de acolo intrandii in
niuntralt1 hotarelora vrasmasilonl, merg6nda inainte, facendii biruin i luanda
pricli dela vrasmall ; de alta parte M. Sa Hasan-Pasa Seraschierul, precum v'ama
insciintata, dupi ce cu puterea lui Dumnecleii all facuta zaptil Rusava, Jupanic,
Tufurile si ad goal acolo data sfarimare vrasmasilora, merenda Inainte birui-
toff, ati facuta zapta i cetatea Mehedia, undo multe zaherele i alte agoniseli
ail luatd ostasil noF,stri dela vrasmasI i Taal): ca ajutoruld. lui Dumnegell mer-
gêndil inainte, flanda biruinta, pentru care acésta buni-vestire amil data slava
lul Dumne4e1 fac6nda fenlici4 cehl cuviindosa aice la Domnesculli nostru scauml
cu focula tunurilorti. Ci dar nu lipsima a vesti sj, d-tre . . . . » (formula). 1788,
August 7.
Cod. XVII, fila 315.
&ire ca astacli ama primita' veste de bucurie dela Campu-
lungil, cum ca, dintre ostile n6stre ce avemil rinduite acolo, o suma de ostasT
orestinl adeca Ghiuler-Agasi cu buluc-basil i al o suma de neferI all intrata
In hotarele vrasmasiloril, all sfarimatù' f6rte r6il pre vrasmasil ce all Intémpinatil,

www.dacoromanica.ro
224 V. A. URICrnk

La 16 August(' se vestesce intrarea oVilorti turco-romane i pe

la pasultí Brantl in Ardél, cu intenpnea de a'0 face junctiune cu
ástea trecuta prin pasult" BuzèuluT, ca sa realizeze inconjurarea Bra-
pvului (1).
Cate-va ()He apoI (August '21 s i August 26) Domnitorult1 aduce
la scirea tuturortí, ca (5stea sa turco-romana, intrata in Mehadia, a
fostti din noÙ atacata de &tea austriaca, dar ca acésta fu batuta,
dup. care óstea turca inainta in Ardeal i catl facutil i TemiOra
muhaserea» (2).

°morbid(' multT qi luandil vil; ait calcatil sate de ande multime de robf 0 de
róbe ait luatil, &milli Intregi qi copiT, erglielii de cal, 200 of alto vite ail
matitostile n6stre. Pentru care nu a vesti d-tre» (formula). 1788,
August,' 10.
Cod XVII, fila 316.
NB. Asemend all s'ad triads(' la boTeriI din Nicopole.
c. scire, ca asta-di ne ail venitü veste de buculie lela Campu-
lungfi, cum-ca pré slavituhl Osman-Pap ca puterea ogtilorti ce avant"' rinduite
acolo, cu ajutoruhl lul Dumnedol ait intratil in vaina dela Branti, unde lovindü
pre vrIjma01 nemtl fórte stricatil, de care 5-600 ail omoritil, fare call
aitcadutil qi unit ofiteril mare 0 3-400 ail luatil vil. Ai luatil 0 6 tunurl ale
vrajma0loril qi multe alte agoniseli ait dobanditil n6stre i ap dupa ce
amù biruitti win i ama fitcutit numita vama zaptü, intrandü In launtru mergü
°One nóstre Inainte asupra BrapvuluT, caro 0 acela nadajduimil alil stapani cn
voia lal Dumnedel Pentru care acésta biruiuta amü dat slava lul Dumnedet"
faandr" fenlic celil cuviinciosil aic6 la Domnésca n6stra carte on foca
Dec1 nu lipsinni . . .» (formula). 1788, Augustil 16.
Cod. No. XVII, fila 317.
seire, ca dupa ce cu ajntorulil lui Dumnederi, pré pu-
ternicel n6stre Imp5ratif, ail Matti zaptil Mehadia treandil 0 In launtrulii atata
cale, precumü Insciintatil In trecutele dile, vrajma01 catl scaparl dinteacestil
rësboiti maf inmulpdu-se i ispitindu-se acum de isnóva resboi Impotriva
puteriloril (Ord nóstre totil acolo, asupra carorti inrudisindü M. Sa pré slavitulil
Hasanù Pap seraskierü cu puterea ostilord Imp6r4ief, biruitil i acumil
ajutorulü lul Damneder' faramandu-I fórte röù, luanda iara0 multi robf vil
atatea tunurl. i astall se aill Intinse corturile otilorit nóstre cu M. Sa Seras-
kierü Inlauntrn In Mehadia i dincolo de Mehedia, inainte de atata cale. (formula
fentic, tuunrf etc. . . )». 1788, Aug. 21.
Asernend ciir/T gi la boeriI din Nicopole.
Cod. No. XVII, fila 318.
scire ca M. Sa Cerchez Pap Seraskierulfi, i pré slavitulii
Meemi01 Pap, cu putere de oqtirt din ordia ruma dupli ce ail facut4
zapt Mehadia i cetate Enikale i ail anti:" atata biruinla luândù multimi de

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILORO 225

Din ordinula de di pe ostire, dela 26 August, se vede ca ástea

luI Mavrogheni nu Insocesce pre Turcl spre Timisora, cacl tinta ope-
ratiuniloril séle belice, era coprinderea BrasovuluI si defensiva pe
hotarele despre muntil Carpatl. and e vorba de « Timigora», Ma-
vrogheni scrie, cá se spelil cil acea cetate o voril lua In stapanire
<toqtile pr6 puternicului inip6ratil» lar In ordinea de di dela 16
August serie, merg]. ostile n6stre asupra BrasovuluI, care si
acela nadajduima Oft stcipeini».
In acelasi timpil 6stea turd,* din Belgrad luase Zemlinul. In
Bosnia cu putine ()lie Inainte 6stea turcéscil dobandise biruinta contra
ostireI auslriace (1). Aripa stanga a ostireI turcescI pasia din isbanda
In isbanda.

robi vii i mortl, capete nenumérate, si atta suma de tunuri ale vasma§iforil,
precuna mergétdil inainte biruitorl, aft facutù ì Temisvarul
muhazerea. Pentru care ne insciintéza capichehaiaoa nóstra din ordihumaium cum
ca M. Sa pré inaltatil, pré luminatù stapinulti nostru vizirù, aú scriet vrajmasiloril
ce se Oa inchisl in Temisvarii, cumil ca de se vol.(' inchina si de se voul supune
a se da far de resboai si a se inclina la °stile nóstre, vorá avé rai si téta milos-
tivirea si vorti petrece nici o primejdie. De care si asteptama negresittl
sciintare cum(' ca s'atl inchinatù si ail audit ea voia lui Dumuedeù' zaptil
Temisvarulti, dupa pr6sta starea si neputinta in care se afta vrajma4ii. De alta
parte yeti sei, ca M. Sa. Abdi Paya Seraskierulii, cii puteri de ostire din Beligradil
iarudisindü asupra Zemlinulul I ail gout(' ca ajutorulil lui Dumnedeil zaptil
astadi se afla sub staptuirea ostilora pré puterniculul impératulul nostru si este
otarlre a pré luminatului stapInului nostru (Dumnedea sa-1 fie njutorfi) ca despre
améndoué partile aceste ad. M. Sa Cerchezil Paya ea slavituld Meemisti Pava
despre Timisvara si M. Sa Abdi Pap despre 1VIoncaci, cu puterea ostiloril ce ail'
mergêndii inainte sa ja si vrajmasilorti, ye care si nadajduimii la aju-
tore(' lui Damned.eii stapanésca purtat6rele de birainti °stile pré puternicului
impératului nostru». 1788, Aug. 26.
Cod. No XVII, fila 319.
(1) . Seire ca purtatorile de biruinta °stile pré puter. imphatului
nostru, dupa ce ail facuttl zaptù Mehadia si ail prapaditù pre vrajmasii
karat(' si cale de doug césuri In laantrula hotarelorti vrajmasilorti, luandu-le
nenumgrati vil i capete si 50 de tunuri din care 10 al oprittl M. Sa Seraskier
Asan-Pasa langa M. Sa, iar 40 'nil trimesti la orclihumaium. i iaraF,11 am
Matti veste cam-ca vrajmasii intranll in Bosna ca gala 6ste, ca ajutoruld lui
Dumnedell intorsù rusinati si stricati flirte ea. A prinsil si multi robl
uncle ati fostil acolo la acésta batalie ;si insusi imperatorulti nemtescA i s'ail
juratù ea otarire asupra Bosnia a nu mai cerce cu résboiì. i iarasi am luatfi
veste cloaca vrajmasil ce ail fostil In potriva Belgradului trasil catra partea
Mehadiei Wand(' cate-va 6ste pentru paza Belgradului. Asupra carona navalindti
'aorta Rcmidniloril de V. A. Urechid. TOPS. M. 15*

www.dacoromanica.ro
226 V. A. UaEcitrX

Despre isbandele dela Mehadia s'aa bucurata multa §i Divanula

din Constantinopole, carele tramise luI N. Mavrogheni una firmana
vestitora isbitndeT. Urméza. atund noua proclamare din Septembre
8 anula 1788 prin care N. Mavrogheni vestesce sosirea i coprin-
derea firmanuluT (1). Acesta acta era de natur5. a mal potoli i amana
intrigele boTerimei, dar nu si a le curma definitivti Eata actula
acesta :

PaLm cri ice s'ad acatil de vestire pentru rtsboiald ot Mehadia i altord
locurl de acolo.
Zemli Vlahiscoe . . Cinstitilorù D-tre saraschierI, bimba0, agale,
zabitilord qi tuturorl ascherliilord aï Domniel méle. Ve facemd in scire,
prin vrednicd de inchinacinne pré inaltuluI imptratescri firma* care acumil
ne ad venitil ca d-lal cinstituld Haseind Aga Barbier-Baqa al pr6 InaltataluI
ni se vestesce, cil ca ajatoruill lui Dumnellet, partat6rele de biruinte
oltiff ce ad fostd pornitd spre rtsboid din campahl Fetislamultii gi ad trecutil pe
la Vidind dinc6ce In pamantald Ord romanescI. cu povatairea inaltatulaI Ilasan-
Paa seraskierald, ail luatd sub stapanire lazaretult ce este aprópe langa palanca
Raqaver 0 pe Nemtil earl eral inlauntru, ca la 6000, pe eel mal multi i-ail tre-
cutd sub sable, pro cei-l-alt1 robitd, care lazaretalil fiind-ca era loca01
negatitorilorti, ail dobanditd partatorele de birainta qtirl intregI magazil, pline
de Mari de avail, argintaril i multl robI i r6be. Care aceste auclindu-le oOile
ce era In potriva la Fetislam, ca mare rivna a alergatd qi eI la rtsboid.
Decl v&jéndd pornirea purtat6relord de birainta oqtirl, vrajma0I aù perdatt
nadejdea mantuireI lord 0 precumil cel ce se iliac/ in marea, coprindd In brate
cat de midi lemml ce ard gasi, ca nadajde ca vort put6 pazi (scapa), at Mead
qanturl i meterezurl late 0 adancl apr6pe de ant munte care este la -Boazu
Mehadiel i cu parcane i arampoi al flcutd mare tabie ca me§tequgii inatatii
0 bine scmtd i Inauntruld antariloril ce al Watt al abatutil i gira ce-trece
pe dinaintea MehadieI 0 pe dinapoi ail intaritii tabule puinda tumid multe 0
cumbarale. i ca acestd mijloct macard cl se vedé lucruld ca anevoIe, dar
nadajdaindd la Dumneleri Inteajatoril, ail nilvIlill purtatorele de biruinta (Ole
imptratesd asupra palangel ce este In partea drépti a Boazuld i awl ce s'ail
rtsboitti vitejesce 4ile trel, In c6 dupa urma, ca multe navalifí, vantuhl biruintel
ail suflatil in partea otomanicescilord °Ohl i atga 8'01 Watt' in stapanire qi nu-
mita palanca i vrajma0I carl eral In launtruill totl sal prapaditt, i la 25 ale

M. Sa Abdi-Pasa, ca ajutorald luI Dumnecied pra'padita 0 ad intrattl purta-

t6rele de biruintI pré putern. inptratalaI nostru in panAntald vrajma0lord
cale de 8 césurl inlauntru. Pentru care aceste biruintI s'ail facuta fenlic mare
la ordihumaium cum çi nol aicl la Domnésca u6stra curte amil data slava,
lul Dumnecied ca foculd tunurilorli. DecI nu lipsimil a vesti i d-tre
(formula) 1788 Augusta 13.
Cod. No. XVII, fila 316.
(1) Vetp En. Vricrurescu, §1 Dionisic Eclesiarcul despre aceste fapte In Tesanr de mon. T. II.

www.dacoromanica.ro
 IsTonti RombuLontl 221

lunel zilcada, Jol, in numita palanch care este in vérfalii muuteld scoOnda
chte-va tunuei ail inceputti riisbduld din partea otomanicescilord ostirl' asupra
meterezurilord nemtescl ce era in cela adevtratú boazil, bathndil ca foca de trel
parfi purtatorele de biruinta ostirile n6stre ale imphr4id, care ostI navalindfi
ca sabio si ca suli0 si nadajduindti. la Dumne4eesculd ajutorti, ati intratil frica
in iaimile vrjmaiIor i desnadajduindu-se gheneraruld nemtilord ad fugitd
împrean ca 6stea sa. Care fu.gi a lor facêndu-se cunoscuta a doua 41 diminéta,
atl intratti purtatorele de biruinta ostirile impèrhtescI de ad Acata zaptti mete-
rezurile. Decl numituld Serasker-Pasa gonindil pe fugitil nemtl dela cetatea Me-
hadiel doug trel ceasuri inainte, s'ad facutil i altd rh'sboid cu Ungurii ce sunt
imbreicag in /toril, carl erail spre ajatoruld fugitilord NeintI si in c6 duph urma
si imbrdcafii in herü nesuferindd navalirea oqtiriloril otomanicesel ah' fugitti si
el. Si asia cetatea Mehadid r5mhindll desértit de 6menl, Para de greutate s'ad
staphnitd de catra pré puternica impëratie. La acésta dar mare biruinta
sunt nenumhate vitele i robil i róbele si averile carI ah' intrath'. In m'a-
nile biruitorilorti domad. Catra acestea loculd ce se numesee Inicu (Enicale)
care este chieea Dunarel fiindd stapinitd de ostile otomanicescl, o suma de vr5j-
mal 'randa cele trebninci6se cu dênsil aú mersti si s'ati ostitti cu dênsiI acolo
si as% oprindu-le trecerea Dunard. Pentru care orinduitulti care era acolo asupra
lor Mimis Pasa navalindd asupra vrajmasilorti si multa strimtorindu.4 s'ad inchinatd
si cu acesttl rape' ad luattl intru stapinire totti loculd acela si s'ah' deschisil
drumd spre Belgrad pe Minare; care aceste vestirl de bucurie ale marelord
biruinte ce ad facutfi otemanicescile ostirl, ni se poruncesce prin maI susti nu-
mituld inaltulti firmanti, ca arëtându-le la cel ce se cade, si ne silimil cu oftirile
ce sunt 0r:indulte aice, a inlesni mijlóce spreluarea Brafovului; dreptii aceea nu
lipsima a vesti si d-véstre acésta pre largil adeverite pentra mal" susil numitele
mal:1 biruinte care ad datil si da Dumne4ed ostirilord n6stre asupra vrajmasiloril,
ca al vé bucaratI si sa slavitl pre Danine4ed pro carele luandu-ld si d-tre in-
tfajutord sil navalitl cu indrasnéla asupra vrajmasilorti » (1) (dupd formula
cunoscutc1). 1788. Sept. 8.

In cursult1 lunel Septembre nouè victoril sunt semnalate prin

ordine de i ale lui Nicolae Mavrogheni. In 13 si 19 Septembrie
1788 Domnitorula anuntA victoria mare dela Caransebes, unde Turcii
luara nu mal puting de 5000 prisonierl si 200 tunurT de diverse
calibrurT. Caransebesult1 rémase o ruinA in acestil r6sboia (2).

Unil originalfi In minile n6stre.

g . . . . in scire, ca ast1.41 la 13 ale lund acestela ne-ati venitd veste
de bucurie, cuma ca purtat6rele de biruinte ostile pré puternicului Imp6ratuluI
nostru, lovindu-se cu ostile nemtesd in launtru la Caransebes, cu ajutoruld lui
Dumne4ed ad biruitil si aù sfarimatil puterea némtulul, facé'ndil si Sabesul zaptü,
unde ad fostd si insusl Craiulti lor, carde spaImantIndu-se de lovirea ostilorii
otomanicescI, n6ptea, &m'Ata spre Duminica, la 8 asad, ail fugitti si pentru
care acésta bulla vestire ama , ». 1788, Septembiie 13.
Cod. XVII, fila 323.

www.dacoromanica.ro
228 V. A. thumnuX

In 18 Septembre noué avant* fusesera obtinute contra austria-

cilortl, pe linia Valcanulut. Numerése sate se supuserA si óstea ro-
manä-turco inaintézA contra Sibiulul (1).

(1) Ia scire, ca d-lul Cara-Mustafa 1ga, si cu slavituldIbraimit

rasa din preuna ca ostile de la Craiova dupa ce ad facutfi zaptd Lazaretuld
Valcanulul si ad caleatd t6te cele din prejurd sate ale vrajmasilord, Mudd atatea
robl i r6be i multime de vite la multe randur!, ail esitd si ait intrattl la ceabund
ostile n6stre mal in launtru, intinclandu-se cale de trel césar, de uncle ea multe
agonisell se Intorcea Indestulatl i folositl pia ait ajunsd si la locult1 ce se nu-
mesce Poiana, uncle era la 6000 de vrajmasI Imbracatl ca fier si alti soldati
ostasT, earl' spaimantandu-se de puterea ostilortl n6stre, s'ad sculatit de la loculd
lord si ad fagitd. Dap, a carora fugit totl locuitoril satelord parteI loculul vd-
Ondu-se ca ait rdmasil singurl, nefiindil vrednicl stapanitoriI lord, Inchinatil
la ostile n6stre si s'ad sapasil a fi raele ale pré puterniculd ImpératuluI nostrti
ceranda ca sa aiba mit i mangaere. De care acésta MO a vrajmasiloril i su-
punere a t6te satele pArtel loculul, aducanda rgspunsulti numitilord la capetenil
ot ostirile n6stre, pornita tótit puterea ostirelord, de mergii Inainte asupra
Sibiulul, care, cu vrerea lui Dumnedeil nadajduimil a-lit stapani si pre acela. Dec1
fac'endil obicinuituld senlic ca foculd tunurilorti aice la domnésca n6stra. Curte
nu amil lipsitii a vesti i d-v6stra», (formula ordinara) 1788, Sept. 18
Cod. No. XVII, fila 327.
Erl v'amd. Insciintatil biruintele care ea ajutorald lui Dam-
ne4eil ail fatal"' ostile otomanicescI in partea localul din Iazaretuhl ValcanuluI
pang la poiana uncle este cetatea vrdjmasiloril, ast141 iarafi mud primittl i alte
non! vestirl de bucurie, cumii ca, °stile n6stre, ce mint Baba chivernisirea luI
Naime Ibraimil Pasa si a d-lui cinst. Bimbasil alit nostru Cara-Mustafa A.ga, diva
ce ail intratù' si s'ad latitd In %antra In péniêntul Ord vrajmasilord, coprinciêndil
indestula parte de locd, facêndd ceabund ati ajunsil si la tinutula i la °rapid
Ahcea, care stint departe In launtra ca la 15 césurl si pradandil din prejuril
satele le-ad si facutti zapth qi ad Amish acolo ostirile, de ande Indata
boeril, negutitoril ce se afia acolo, catil si din eel de josil eel mal ales1 ad scrisd
arzuhald cerêndil la °stile n6stre ca sa le dea . . . . (pace?) ca se supund singar!, fa-
gaduindu-se sa se faca si el raele, ale pré puterniculd. Impératulìt nostril si sti
platésca haracid, a carora plecaciune primind-o otile n6stre, ad intratd In Mantru
in casa bali (P) de ande ad facutd zaptit armele vajmasescl die se aflail acolo
gephanele indestule, si astadf se afla ()stile n6stre In numita Casa Ahcea dan-
du-le locuitoril partel loculuI tainurl zaherele cele trebuinci6se ostiloril n6stre.
Deosebitil de acestea acumd scrisd. si M. Sa pré înältatú i pré luminatil
vizir stapInulii nostril vestindu-ne pe largù' rd4boiuld $i biruinta ce ad facutil °stile
otomanicescI la Caransebesii, de care am scrisii cartile DomnieI mele de Insciintare
D-v6stre, de prapIdirea vrajmasilord, unde au fostd si impfiratulìt lord, carele
spaimantandu-se, n6ptea ait fugita din preuna ca ()stile sale, in care fuga a lord
dandii pedestrimea peste calarime ca nisce infricosatl si socotindu-se mill pe altil
de vrajmasil sfarimatil taindu-se i Injungliiindu-se 'titre dênsil si inteacé
jungbiare a lord aii pornitil M. Sa pré inaltattl vizirù °data, asupra-le en mare
navalire puterea ostilord M. Sale, si lovindu-I ad Matti 5000 de robl i peste

www.dacoromanica.ro
 'STOMA Rumba Lilt( 1:7 229

XLIX.

llIavroglreni in Aral. qépte sate se supanü.

Proclamatiani diverse.
N. Mavrogheni impedicat-a maltratarea de WO. Turd a Roma-
nilorti din Ardéla ? Lucrulti acesta era greti de facutri, totusi vedemil
cu autorizarea lui, se facura in Muntenia, pe alocuri, adevérate
subscrieri ca sa se adune bani cu care Popa Ion dela ST Stefanli
din Bacuresci réscumpèra Liela Turcl Romanil robiti de dinsil. (1).
Alai uza Alavrogheni si de alta mijloca spre a scapa pre Ro-
li cerea sa se in-
i-naniI Ardeleni, de macelulil si jafuiri Turcilorti:
chine lui si sa se stramute in 1.éra romanésca; ha i cei ce vor
rèmane pe acolo vor fl apérati, écä se vor declara raele. Bata, ca
model, urmat6rea proclamatiune din 19 Septembrie 1788 adresata de
Alavrogheni la orasenii dela Casabaoa Ahcé (?) din Banat :
c...Vlahiskoe, voila tuturora oraseniloril din easabaoa da Ahcea si dela cele-
l'alte erase si sate ale partil localuI din inutulil Transilvaniel, din téra nemtésca,
sanitate! Ne-am Insciintattl Domnia mé dea d-lui Cinst. Bimba s al nostru Cara
Mustafe., cum ca dupa ce ca ajutorula lal Daninegeil ail intratil °stile nóstre
prin Vulcan, aicea catra partea loculuI, In téra vrajrnasuldi, vol locuitorri din
Casabaoa Ahcea aii trimesa elcia catra Dumnélul mal susa numitulii zabitil ala
nostru de v'atl Inchinata, pentra care ama' luadata huna urmarea vóstra de su-
punerea i plecaciunea ce 41 fAcutú, ca care v6 ar6tatY, de care éta si Domnia
in6 v6 scriemil printeacésta Domnésca a nóstra carte acésta voste de bucurie,
ca dupa firéaca iubire de 6menl ce avail* 641 ca capete plecatI si supunere
drépta se vor Inchina la nol' facandu-se raele ale pré patent. imperatulal nostra,
mi numaI primitI suntetl, ci i totA felula de manglere vetI avea si Intru

204 de tunurl marl si mieisi t6te gephanelele si gatirile ostasescl, fait de a scapa
niel anti vrajmasii. AA fosta si 2 ghinararl din care unala s'a omorit si pre altula
piinsa Anita presto totti. i ata ail intrata i intra ca t6ta 6stea M. Sale in
paminturile vrajmasilorii, supuindii multime i nor6de si pe totl vrajmasiI i im-
protivniciI, iar Caransebesula arsil ca focfi. Acésta v6 Insciintama si 141 MBA-
tossiv. 1788, Sept. 19.
Cod. No. XVII, fila 326.
NB. S'ati scrisfi asemené la boeriI din Nicopole.
(1) volt cod. No. XVII, fila 317, arh. Statalul.
cR6scumphare prin subscriere In Bucurescl de catI-va Romani din Ard61,
rob41 de Turd. Popa Ion dela Sf. Stefana a dat ellezafie de desrolfire ti. 200».

www.dacoromanica.ro
230 V. A. IhtEcinX

supératl nu vetl fi, si pentru cafT din vol vetI vré a vé trago si a veni aice,
iata, ami misil la d-lui zabitulii oØilorìl nóstre ca s vO trimita cu huna sigu-
rantie de poza vóstra la drama i cu téte lucrurile vóstre intregl aicl la Domnia
mé, unde si loor' Indestnlatil de odihni i chiverniséla véstra avemil a ve da.
Ci dar off-catl si oil de ce tréptit vetl fi, ved din ce parte de loca, vetl avé
acésta huna socotéla In cugetula vostru, sa fitl bine fneredintatt la ac4sta ce v'é
scriemtl i ea bueurie sa namitf la mila Domniel mele: cu acestil mijlouti de
supunere si ea pleaciune arötandu-vé nu vö va intimpina niel o lovire ostasésca.
Acésta i fitl sanatosI !» (1) 1788, Septembre 19.

Ostirileinaintandtl In Septembre contra BrasovuluI, din mal

multe 041, cetele române din calea Buzèulul i Timisului, ocupara
satele din jurulil Brasovulul. Domnitorula prin proclamatiunl ctitra
romaniI din sépte sate II indémhä, sA se supune térel romanescl. Aceste
sépte sate 1rämiser4 cate una etciú la Domnitorti sä declare supu-
nerea lora, iar Domnitorula le rspunde urinktorulti importantti ma-
nifestri, din Octombre 6, anulil 1788:
Carte ce s'ail scrisil la söpte sate ce s'ail inehinatil. Scrisa pe cóla mare,
de hartie turcésca.
RVonii tuturorti locuitorilorA dela satele ce se numescii &telele. Thlungenil,
Zazenil, PurcareniI, Podila, Preimile i Harmanti, din tinutulti BrasovuluI, sanatate!
Ama Watt' Domnia mö Insciintare pentru supunerea i plecaciunea véstra, cuma
ca dupa ce 41 primitù domnescile Nóstre c4i vestitére de milostivirea ce facem
Domnia mé spre voY, v'atf bucurattl i ruin sépte elciI trimes1 aI vostri, catra
SeraskiedI otilorù Domniel mole, dela ValenI , anume Gheorghear Deleann ,
Ionita Barbel, Bratulil Coinac, loan Bratul, Ion Bucsa, Ion Bratul si Achim 01-
teanul ai cenit ca al vél facetr raele ale pré puterniculuf impératulti nostru, cu
supunere sub staphirea DomnieI mele, ceröndil dela mila Domniel mele sa si
fli primitI sub ocrotirea n6stra. Pentru care no-el parutii bine de acésta bulla
socotinta a véstra, carele pentru binele i folosulti vostru atl fatutil. i lata si
Domnia mé nu lipsimil printfacestil domnescft alit nostru sinetil a vti Incredinta
ca atatti voi, locuitoril satelonl din mai susil numitele sate ce v'atl Inchinatil,
catil i altil de al vostri ver de ce trépta ar fi, care din sinesl, mal nainte de a
fi intampinatii puterea otirilorit n6stre se vorù' fuchina i voril axil a se snpune
la nol si a se trage en locuinta Intfacésta, crestinésca obladuire a Domniel mele,
In téra romanésea, vetl petrece ferieitl subt stapanirea pré puterniculul Devletti
ala frapérataluf nostru, care din fire are milostivire asupra raelelorù' sale, si sub
drépta i crestinésca ocrotirea Domniel mele, iubinda pre supusil nostri °el cre-
dinciosI ea pe nisce hl si pre eel din tagma ostasésca ii vomil orindui In slujba cu
bunti folosulù lonl, Invrednicindul la ciaste de dregatoril, iar pe locuitorif
muncitorl i casnicI fl vomil multami cu téta, odihna i dreptatea 1°14, pe mosiile
Domniel mele, care se mimes& U1uiii ot sud Ialomita, o mosie mare in sud

(1) Cod. XVII, fila 326, Arh. Stat.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAN11.02.11 231

slamil Romnicii, i mosia Giulescil din suda Ilfovti, i mosia ManiatI in sudti Ilfovti,
i mosia Zimnicele in sudti Teleorman, sé l ved unde vetI vré si vé va placd iocula
de locuinta v6strA, orT totI la una loa, séii deosebitl, suntetl piimitl i avetl
voie a vé asela en t6te casele v6stre. Pentru care si porunel amil scristi atila
ispravniciloril, carI sunt rinda* de Domnia mé purtatorl de grijA numiteloril
cht i d-lor dregétorilorii, ispravniel ai judetelorA, ca viindft vol din néuntru,
sé vé plimésea cu tal mángfterea i sé asele in loculA unde vé va plécé
spre multémita i odihna si hrana v6strA si a vitelorti v6stre, si deosebitil avernti
porunel date la d-lor Seraskieril i Zabitil nostri, ce avemil orinduiti cu ostile
pl mérginl, ca la esirea v6strA, sé avetl tottí feliulti de paz& si de strAjuire,
nicI pre vol sé vé supere, niel ale v6stre lucran i sé nu se clintéscA Intru nimios,
ci inca i ajutord ce vé va trebui la drumil, pentra ale mAncArel v6stre sl vé dé.
Drepttl aceea fitl bine nédéjduitl la acésta ce v6 scriemii Domnia md, i atad
voI locuitorilortl din maI susii numitele sate, vé pornitl a veni ea M'ende, si M'A
de niel o indoiali, 864 temere de eevas, catú i pentru acel de 1 vostra ii in-
demnatl i vé itsciintatl unil pe altil (ni de ce tagml vora fi, ca sé scie cA,
Domuia mé, dupá, firésca iubire de 6meni ce ayuna, pe fie-care vé primima ca
brate deschise si totl vetl afta odihna i milostivirea dela Domnia mé». (1) 1788,
Octomb. 6.

L.

Istoricii streinl despre iskindele tul Mavroglteni. Batata

dela 1116ndstirea Sinaia. Austriaca respinsl de acolo. Austriacit
redufl la defensiva' de oOirea romano-turcet.
Becattini, care este favorabila Austriacilorri, nu tAgà'duesce di-
versele ciocnirl din luna Aprilie si August 1788, dar le Imputinéza
importa*. Ela gice «Trupele cesaree se impotrivise cu obstina-
iune i ajunseili a face mema fa'rà.' resultatil atacurile lor (ale Turco-
Roma' obligandu-I a da Indaratil cu furie, asemené la pasulti
Turnu-rosti, alü Buzètilui si la Vulcan. Fabris (unchiulti celuI care
luase Iasil) 'u& In posesiune In acele cjile bogata mònästire dela
Sinaia unde s'ara fi pututtl mentine daca nu era coplesitri de fortele

(1) Cod. XVII, fila 332 verso.

"La fila 334 sunt i cértile scrise la ispravnicil pentru 7 sate ce s'al in-
chinatti, ca sé-1 asefle la odihna lar cAnd _vorti veni
La judetul Slam Romnicil
2 Ialomita
Moya
» Teleormanti.

www.dacoromanica.ro
232 V. A. URECIIII

superiáre ale neamicului. Se apèra insa Fabris acolo, dar silittl a

abandona positiunea cucerita, n'o las& decat dup. ce incendia m6-
n astirea» (1).
Mal apoI insa recunósce ca a ceste ciocnirl diverse orl tscara-
muccie dist rasero gli Austriaci da maggiori intraprese nella
Valachia per tutto il mese di Agosto»(2).
Apoi déca 6stea. luI N. Mavrogheni n'ar fi isbutitd decat atata,
de a impedica descinderea ostilord Austiace in iMma tèrel, anca lauda
se cuvine bravuluI Domnitord.
Si nu mal multd isbutise 6stea Austriaca, a inainta sub feldma-
resaluld Conte de Vantersleben Fiamingo, oficerd de meritd. Din
luna Aprile anca, spre Servia si la Dunare cremasa monarhuld
(Iosif II) mal multti de trel lunl in acé ultima a sa cetate de frun-
tarie, suspendandd operatiunile ulterioare ofensive, contra unul
neamicti, care nu era atdtft de despretuitil, cum !Id creclusera la
inceputd (3).
Ceea ce impedica pre Iosef 11 de a nu lua ofensiva mal energicd
contra fruntarieI turcescI era si Incetinéla cu care oOrea rusésca
descindea spre Moldova (4).
Cum se face ca Austriacil sunt mered batutl pe tóta unja mun-
tilorti? De Chénier in «Révolutions de l'Empire Ottoman» (5) la
pag. 249, recun6sce cà Turcii (respective MunteniI) cavura cateva

«Le trape cesaree fecero un ostinata resistenza, e giunsero a rendere coa

sempre infrutuosi i loro attachi, obligando li a dare adietro con furia, ugalmente
che alle augusta di Torres (Turnu-roO), Boza (Buz65) e Vulcan. Il Fabiis
(unchiti celui care lua Ia0I) si impadroni in quei giorni del rico Monasterio
di Sidnay (Sinaia), ove si sarebbe potuto mantenere si non fosse stato soprafatto
dalle forze superiori degli avversari. Vi si difese tutavia in tal modo, che non
abandono la sua conquista se non dopo aver vedato consunto dalle fiamme il mo-
nostero stesso». Vecii despre bAtaia dela Sinaia in anexa ce serie han Zaneti.
CA aceste harte distraseri pre Austriacl dela mal mar! intreprinderI in Valachia in
t614 luna luT Augustii.
Dimoro il Monarca (Iosif II) per pitt di tre mesi in quella sua ultima
piazza di frontiera, sospendendo le ulteriori operazioni di offesa contro un nemico
che non era poi tanto da disprezzarsi, come dapprima si era creduto».
(4.) Vea ce serie de acéstA intirqiere Viicilrescu Enake In lstoria Imperiulul Otomanii".
Tesaur, li.pag. 295.
(5) Paris, 8°, 1789.

www.dacoromanica.ro
 IdTORIA IlomiNiLoaer 233

isbande despre Ardeal, dupa ce atacasera de mg multe oil posturile

neamice, cu cé maI mare obstinatiune, el strebatura (TurciI), in Scla-
vonia si in Banatti, unde facura multa pustiere (1).
maI departe: «In diferitele clocnirI ce avu In Transilvania,
Otomanil pusera gata incapatanare, ca in douè (lile el renoira ata-
curile lor de mal multe orl» (2).
La 1-itt Septembre 1788, Austriacil voindtl (3) sa for-
teze pasulil OItuz, listea turco-munténd Il apéra i sili pre generalultl
austriacti Boli sa dea indaratil. Apol Banatul fu invadatti de turco-
muntenl Mersula rapede alil acestora spre Ungaria «respandise
gróza. AustriaciI otarira st dè focti la mal multa de 60 de orase,
ca sa impedice pre °toman' de a le coprinde» (4).
Asemene perderI le explica Abatele Becattini prin gresélele pla-
nulul de resboiil conceputtl de Imperatorele Iosef II: «In locil de a
trece Dunarea si de a merge dreptil contra Otomaniloril, in centrultt
chIar alü éreI lona, elti le lasa timpult1 de a aduna ostia i intinse
una frontil fa'ra profunditate pe o linie cu multa pré lunga'. Acestil
principe la care activitatea era dreptil geniü, fara insa Inlocui,
otarise singurtl planultt mixttl de campanie ce adoptase» (5).

« eurent quelques avantages du côté do la Transilvanie, après

avoir attaqué plusieurs fois les postes ennemis, avec la plus grande obstina-
tion, ils pénétrbrent dans l'Escavonie et dans le Banat, où ils firent bien des
ravages».
«Dans les différents engagements qu'il y eut en Transilvanie, les Otto-
mans mirent tant d'opiniatreté, que pendant deux jours ils renouvellerent leurs
attaques plusieurs fois». (pag. 250).
(1) Acelap autoril, pag. 250.
« avait Apeada la consternation. Les Autrichens se déterminerent
même raettre le feu a plus de 60 bourgs, pour empêcher les Ottomans de s'en
emparer ».
«Au lieu depasser le Danube et de marcher droit aux ottomans, dans
le centre m'eme de leurs provinces, il leur laissa le temps de rassambler des
armées, et étendit un fond sans profondeur sur une ligue beaucoup trop longue.
Ce prince, chez qui l'activité remplacait le génie, sans le suppléer, avait arrêté
seul le plan mixte de campagne qu'il avait adopté».
Pag. 115. Vol. V/I, 1817, Paris et Londres.

www.dacoromanica.ro
231 V. A. URECHIX

Consideratiuni politice. Principele de Ligne in Moldova.

Suedia fatei cu Rusia. Mavroglteni despre politica esternei i despre
r6sboiulil Suedief.
Turcia, declarandü résboiulil Austriei i Rusia compta pe spri-
jinulti Suediei si al Polonia «Ambasadorele Angliel daduse Turciei
s'a spere, ca aceste tèri, (Suedia si Polonia) vor Itia armele in favtirea
Porte', si ca i regele Prusiei se va insarcina sa se opuna impera-
tului Iosif» (1).
In aceste imprejurari se deosebi, ca diplomatü i osteanü, Prin-
cipele de Ligne.
Marefalulft Principe de Ligne care Oca unü rol(' destulil de
importanta in resboiula din 1788-1791, pe langà ambele armate
Rusésca. si Austriaca, se afla in Noembre 1788 la Iasi. De aci trA.mite
Principelui Kaunitz o scrisóre, apoi in 1 Decembre 1788, alta scrisòre
la o pers6na nenumita. Ambele aceste scrisori le damil In anexa,
dupa cuma publicatil Staël-Holstein in «Lettres et penssées du
Prince de Ligne» (2).
In prima scrisóre de Ligne face mai mula' politica; judech pre
Muscall in purtarea lor t'ata cu Austriacit in resbelulti de fa0, si
aréta lentürea de miscare a ostirel lui Potemkin. De Ligne i-a (lisa
ca déca elü, Potemkin, aril fi voitti sa inainteze ostirea pe érmil
Marii-Negre la Dunkre, elü, De Ligne, ara isbuti sa faca din Potemkin
HospodaruliI Moldovei si Valahiel. Potemkin arti fi rèspunsu ch ar
puté fi rege ala Poloniei de ar voi; a refuzatil sa. fie Duce de Curlanda...
Cu iota dispretulil manifestatil de Potemkin pentru tronulil Roma-
nol vomü vedé cä acestil desideria '1-a avuttl §i a cercattl
mal apoi sa-lü realizeze.

«El embajador de Inglaterra le habia hecho concebir esperanzas de que

se armarian estas dos naciones en favor dela Puerta, y ademas que el Rey de
Prusia, se encargaria de oponerse al Emperador Tose.»
Historia dela Turquia de lose Maria Iouanin y Iulio Tan Gaver, tradusA in 1. IspanioM
de una sociedad litteraria. Barcelona, 1840 pag. 358.
Viena, 1 vol. 8° mica, 1818.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILORtf 235

De Ligne a indemnatil apol, (ice elti, pre Potemkin sa faca

Rusia terile Romane independinte de Turd i sa fie ele guvernale
de propril lor bolerT, sub protectiunea celor doue imperil.... Potemkin
respunse : «Nous verrons!»
Am vedutft no! Romanil, apoi, ce ganduri hraniati Rusia 0
Austria despre nol!
In a doua epistola Principele de Ligne, din tabara dela Movila
Rabae i lafi, face unti minunatti i simpaticti tabloù al tt societateT
moldave i pledéza cu multa cäldura cauza terilorri romane in fata
lumel culte. Descrierea plastici i viú colorata a unel case bolerescl,
din epistola luT de Ligne, este proprie a ne arata ca o data cu
ocuparea Ia01or de catra Muscali, &Tar in anulti 1788, bolerimea se
reintorsese in 1a0 i Ore-care siguranta i incredere in viitorti inlo-
cuise spaIma i gróza dela inceputula resboTulul.
Simtimintele acesteT boIerimT, dupa de Ligne n'arti fi deck de
«belnuiti de Ru0 c aú preferinta
lauda. Elü clice câ boTerii :
pentru Austriaci, suspecti acestora cäc î credli in legciturei cu
Turcii, e (boierii) doresc4 totti atata plecarea un ora pe Wit se
temí de revenirea celor-l-a4i» (1).
Regretamil ca nu puterna confirma asertiunea nobila a lul de
Ligne despre boierimea Moldova De sigurti esceptiuni se vorti afla
intre boTerT, cu asemene nationale simtiminte, dar noi amt."' arétattl
cum bolerimea acésta a chiamatfi ea insa0 pre Muscall.
Ce e de mirare, de altmintrelea, ca bolerimea néstra de acumil
100 de ani sa nu fi avut4 desteptata consciinta nationalei, cand
de Ligne ne spune, ca coc6nele boTerilora «méprisent la langue
de leurs e'poux»?
Din léganti primindti asemene dispretti a totti ce e nationaltl,
apoT instreinatil sufletultt junelig fiti de bolera prin educatiunea greca,
cand ajungeail In versta téra, patria pentru el era numal mijloculti
d'a se intretine, d'a dispune de veniturl cu care sa-0 satisfaca
trebuintele de luxil , de risipa... Cele 150 de curtl bolerescl din Tal
ere' de sigurti mal kite exploatat6re, era nu conduc'ét6re de-
votate i gener6se ale poporulul romanti.
(1) Staël-Holstein, pag. 236.

www.dacoromanica.ro
230 V. A. URECHIX

cand facema acésta durerósa constatare, nol nu urmarima

scopula ce nu admitemù la una istorica de a denigra o clasa
a societatel in fav6rea alteia ; noY facemil numaI functiunea medi-
culuI destepta, care «ni ascunde rana nevindecatd », cad scie ca
atund póte deveni cangrena.
Trebue, In sinula unei societatl ca cea descrisa de de Ligne
sa fi existata undeva, in vre una strata obscura, i serninta
a nationalismului. Aceea astepta numal timpula propice ca sa in-
col tésdi !
Principele de Ligne se sili a dejuca politica englesa si prusésca
in Polonia (1). Prin Princepele Czartoriski se intelese ca Potemkin
sa dé 4000 de pusd dela Tula la Poloni, carl sub pretext d'a se
inarma contra Tatarilor, sa fie gata a se ridica contra regelul Prusiel.
Principele de Ligne isbutise a proba Polonilora «ca Regele Prusiel
ambla sä ia ce mal rémasese plus-minus independinte din Polonia
dupa prima impartire».
Despre pretentia lui Gustav -al III al SuedieI in timpula résbo-
WWI declarata de Turd Muscalilort, ca flota rusésca din Baltica sa
salute ea mal antaia flota suedeza, Becattini aduce mal multe infor-
matiunl in tom. VII, pag. 200 si 221, dar nu este locula a ne ocupa
de acésta. Ca sa dejóce pre SuedezI, Ecaterina castiga in favórea
Rusiel pre Danemarka. Acésta declara résboia Suediel (2) Anglia,
care impinsese pre Suedezl contra Rusiel, nu voesce ca Dania sa fie
o pedica in calea SuedieT si aduce lucrurile, ca impedica pre Dane-
marka de a face résboia regelui Suediel, prin tratatula ce Anglia
subscrise cu Prusia la 13 August 1788, tratatù prin care Prusia
se lega la acésta si anca si de a agità Polonia rusésca contra
Muscalilorti (3).

Vedi Lettres du Prince de Ligne (Viena 1818, pag. 140 qi 150). «Sous
pretexte de s'opposer aux Tuns, j'ai engag6 le Prince Potemkin 4 livrer 40,000
fusils aux Polonnais, s'ils veulent former une confédération appuyée par les deux
cours imperiales. Plusieurs grands signeurs polonais que j'entretiens dans ce
projet, n'attendent que son exécution pour etouffer le parti prussien. Je ne leur
demande seulement que de n'élre rien que polonais». etc.
Becattini, vol. VII pag. 225.
Becattini vol. VII, pag. 238.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILORCT 237

Principele de Ligne cum giserAtna lucrä i elú in acestti

sensa in Polonia.
Totusl Suedia fu liberä a urnari rèsboiultl. Acésta scire este
Mite placuth la Constantinopole si ea este comunicatil si trel
nescl, prin urmAtárea proclamatiune, din Septembre 15 (1788):
Cart1 de inscintare de r6sboiulii ce ail Licata Sfeti asupra Ru01oril. 1788,
Septembre 15.
In scire, ca cu adevè'ratil Sfep aù pornita Asboiù qi pe uscatil
0 pe mare asupraOlorti 0 la inceputulkl lui lulie candil ail eitil armata
ru0loril pana la Zarettl ca sa vie la Marea Alba cu 30 de corabif marl qi
armata Sfetiloril, dupa ce aft popritil e0rea lord la marea Baltica cu infricoqatil
pe unile din corabile lor cele mat multe le-ail Inecatil i cele-l-alte care
abia scapandil prapadite Intorsù inapol. A0qderea 0 pe uscat fachd4 Sfetil
navalire asupra hotarelorA rusescl, le ail luatil 0 o cetate ce se mimeses
0 ail intratil la cele Mal divainte locurl ale Rusiel, apropiindu-se ca 20 de asurl
cale pana In Petersburg; care acésta ail pricinuítù mare spaima in Petersburg
In cat i craiasa s'ail dus la Moska. Dec1 nu lipsimù a vestí i d-tre acésta
strimtoréla i slabire de neputinta a vrajma0lorii ruï, intru care se aila
casa scitI la ce stare se Oa vrkjma01 no§tri i fig d-v6stra sanato0'.» (1) 1788,
Septembre 15.

LIT.

Noi pregeitiri de invadiune a Ardélului. Noui proclamar.

.Apelft la hainiti. Suitariulft traditorii. lntrigele lui Veicarescu
qi ale boieriloril.

In preqioa une1 nouè incercarI a luI N. Mavrogheni d'a resbi

In Ardealtt, el adrestt tèreI o nota carte de parigorie, in care-I spune
ca «suntem4 hotarifi a r6mäne seiraci fi a ne jeirtvi pentru
mcintuirea vistrei., El apeld la téra sil ajute si ea sArinda in aju-
torulil ostirei cu ce pote, cäci, clice el cu duiosie «ale Domniei mele
cit eltuel i pagube sunt nenumerate fi nesocotite, pallet in cat
am ajunsil . . .. a ne vinde si hainele i acareturile néstre ca
sa fie' téra i locuitorii e pâzif' i nechicat1 de vajmasil si de

(1) Veq! i Coil. XVII fila 323.

www.dacoromanica.ro
238 V. A. URECHIX

címenl rel» (1). Ce puté face mal multil N. Mavrogheni si 6'1 e mal
odiásd, t'ata frumésa luI purtare, acé a unora din boierl pamêntenl!
Unil apela ultima mal face vitézulti si amaritula Domnü chfarti
si la hainitil de téra. Acesta e motivatti Ole de intrigele boeriloril

(1) Cod. XVII, fila 335.

Clirp, de parigorie adra top, de obste

ceuviosilorti egumenI sanatate vil portimil de la milostivula
Dumnedea. De obste TiS facemil Domnia mé in scire, ea pentra a Ostra ocrotire
strajuire de catra vrajmasl si de cata orl-ce faciltora de r611, carl cauta in-
teacésta vreme rezvratita a vil calca si a vil hrapi, nu lipsima Domnia mé, dioa
niel n6ptea a ne chipzui si a face tota feliula de mijI6ce, orladuindil puterI de
oF,ttire In t6te parta, precamil sunt vëdute de f4 i priveghinda in tota asula
ca sa fi 41 feritl i ca sa petrecetl eurgerea acestal réa resboia fara de primej die,
la care nu numal viata ne-o eheltaima ea truda si ostenéla ce facema t'ara de
niel o odihna si adormire, avênda durere dintfadincula inimeI pentru vol raelele
ce suntetl ineredintatI dela Dumnedeti subt a n6stra obladuire, ei i t6te haznelile
n6stre ama cheltuita i cheltuimil pana l'acata sfirsinda totti ce ama ayuna si
neputêndll intimpina grelele cheltuell, ama vênclutti si t6te tacamurile, rafturilo
si haznelele DomnieI mele spre implinirea grabnitelora trebuinte ale grelelora
cheltuell ce pe t6te qilele &cenia necurmata eu atata suma de ostirl ce le hranimti
pentru paza si ocrotirea terd si nu voma lipsi pana In sfirsita a sta eu viata
ca averea nóstr, ea sa vO pazimil si suntemil otilrift a Hmeine graci §i a ne
jertfi pentru mantuirea v6stra. DeeI aceste tóte sciindu-le voI, ea se faca de catra
Domnia mé tira de niel una cusma, si c sunt abarate si de vol vëdute, pri-
veghindil cu durere ea una parinte cata fiil s61, sa mi Vé intristatl, niel vil In-
glijatI de niscareva rele intamplarl ale vremeI acesteia, niel sa v'é para rel de
6res-care pagaba i risipa ce s'ar fi intamplata culvasI Intfacésta vapae a res-
boiulul, del ale Domniel mete eheltuell si pagube sunt nenumilrate si nesocotite
pana beata ama ajunsii, cuma dimití, a ne vinde i hainele i aearettirile n6stre
ea sa fie Ora i loeuitoril el pazitl qi necalcatl de vrajmasI si de 6menl rOi, ei
rugag pré milostivulù Dumnedeil, ea sa ne dé ajutorti a v'é strajui dupi scoposula.
buna-vointa Domniel mele, dupa cuma i nadajduima la puterea dumnedeirel
sale, ea prin silinta i truda ce facema yeti petrece eurgerea acesteI vremI
de niel o piimejdie i vetl dobb.adi iarasI odihna i linistea v6stra cea dorita,
stapanindu-vil eu pace paménturile si veniturile v6stre, i t6ta risipa care aù pri-
einuita euivas rezvratirea vremel acestia, i pag,ubele, le yeti implini la loca, In
(jale Domniel mele i vil vomil face Domnia mé Indestulatl a vil agonisi Indoita
Intreita, pentru cele ce mama daft la trebuintele ostirilonl, numaI fiti credin-
eiosI pana la afinad si, cuma' dicemti, vetl avé dela dreptatea Domniel mele totti
felial de ajutorti spre ludestularea v6stra. AsIa dar fiti urmatorl si ve" mangletI,
lepadanda t6ta grija i lntristarea, avênda baila nadejde la mita luI Dumnedea
la privigherea Domniei mele, ca yeti dobandi iarasl odihna si linistea v6stra
veg cun6see In fapta durerea ce avem pentru vol. A.césta i fiti sanatosì». 1788,
Oetombre 8.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINTLORO 239

din Nicopole. In tdmna anulul 1788 Mavrogheni alla ca. Enache

Vacarescu i a41 boerT, dela Nicopole a adresata o petitiune la
Pórta, cerêndt1,-- contra otarireT luT Mavrogheniinvoirea de a merge
la Adrianopole. lAcesta arzohala dupa ce l'ati luata vizirulü, ne-aa
tramisti r6spunsti sa stänill acolea (Nicopole) pana ce va face ota-
fire. Dupa ce ail sosita la Rusciuc (vizirul), viinda la Bucurescl
pirindu-ne Mavrogheni cu multe WI mincimise, danda si la hasnea
o suma de banT, aü pututa face ca sa se tram4a fermana cu una
ceausa Irnp6r4escti i sa iée si pe 6 boierl dud. la Rodosa
surguna si asia la.sandu-ne familiile la Nicopole, la sfarsitula luT No-
embre, am purcesa dupa, porunca si am mersa la Rodosti» (1).
N. Mavrogheni isbuti si de asta data a dejuca intrigile luT Vaca-
rescu si ale WI N. si Manoil Brallcoveanu, Constantin si Scarlat
Ghica, 16n Moruzi etc.
Nu suntema de parerea invètatulul istorica i arnica al nostru
D. Papadopul-Calimah, ca acesti bojen i cu marele Ban(' Panti
Filipescul cu fiil sé1 Nicolae si Constantin, constituiaa in éra untl
partida «al pacer» In Intelegere Cu Alex. Ipsilant. Ce pace era posi-
bil'a' in téra, déca Austria si Rusia Impartiati tèrile ndstre si imperiula
Otomana, cum projectasera ? Ere' acestl boierl conscienti de wa(io-
nalitatea lor, cand lucraa cu Alex. Ipsilante, fugita la Nemt1 ? Tòte
vorbele i faptele acestora boierI nu le del dreptula a fi consideralI
ca unil particlft politiat si mai alesa national& A fi in contra
lul Mavrogheni si a cauta sa mérga la Constantinopole ca sä intrige
contra celuT care dela Inceputula rèsboiuluT sa luptase Cu atata energie
Cu asia succesa contra ostireT austriace, era a avé puinü, fárte
putina desteptata conscinta nationala. Mavrogheni ori-ce dice
Enache Vacarescu,lucra ca orn care cunoscé si pre Vacarescu si
pre ceI-l-a1(1 boierT, cand °Nina ezilarea celora 6 boierT (Intre cari
si Vachrescu) la Rodos si cand pe marele Banti Pana Filipescul
pre eel doT fiT aT 1u II surguni la monastirea Meteora (2).

VAcärescu. Ist. Imp. Otom. Tes. II, pag. 296-207. Very 1st. luT Naum la aniT 1787.
Very Dare cle alma" de Papadopul-Calimah- in Revista arheol. a d-lul Toeilescu
pe 1890, pag. 125.

www.dacoromanica.ro
240 V. A. UREcoa

In téra Jianil i erban Otetelisanu. cum vécluramti, erati din

ceI mal de cur&iclti hainiti. Dar Nina si suitariul, omil care manca
panea DomnitoruluI, trada si se haini fugind la neintI, pre-
1'1

cuma se constata din o carte a luI Vocla, din Noembre 20, 1788,
prin care da luI Nicolae Polcovniculti Delibasa folosinta unel pravaliI
de cahvene, pe loculd curtel domnescl, la 'Arta curtei, care cafené
tot Voda o dedesa suitarulul, adeca bufonului sèri. Acumil o da
nouluI sèti servitorti credinciosti Delibasa N. Polcovnicul (1).
In apelulti séti catra hainiÇi, maI alesti la ceI carI formasera bande
de asIa disil volintiri contra ostirilor0 turcescl i decI i domnescI,
le promite iertare, déca se Intorcil la datoria lor, ha le promite chiar
orInduire In slujbe cu bunti folosti, la din contra vor fi trecutl sub
sabie (2).

Cod. XVII, fila 342.

Eat5 aci acestil actil

Voile tuturorù' celorti ce din pr6ste cugetele v6stre si din rele

indemnarl i amegiturl desérte si minciase v'afl inselatù de v'afl abatutù din
calea cea bung i v'aff pornitù in urmarl netrebnice, petrecendii In hop ca su-
perarea locuitorilorii din sudil . . . . ye facemii Domuia mé in scire, ca dupa
iubirea de 6menI ce avemit spre toff si spre eel gresifl i dupe, cugetulii nostru
celti parintesdi care avernii i spre voI, cei ce v'afI inselatl, ca sa ve
dintfacésta netrebnicie, sciisii cartea Domnief mele de insciinfare, ca bune
fagaduinfe cumil ca suntefl ertafl de Domnia m6 pentrn gresala ce 41 facutti
si nu numal vorii fi nepomenite gresalele vóstre, ce inca vefl dobandi si mile, dela
Domnia n6stra, orInduindu-ve in slujbele Domniel mele, Cu folosulii vostru, numaI
s v parasifl de armarle ce afI apucatA i se, venifl la cunosciinfe, mai nainte,
pana a nu ve intampina puterile de zabifil i poteras1 af nostsi, i pang acumil
urmatorI nu v'afl aretata sfaturiloril n6stre. De care sa scifl, c aceste urmarl
sfiritú bunil nu al si a ve scapa din primejdia ceea ce aduce Dumnegeil jade-
catorulli celt1 dreptii pe unil ca vol. si de pedépsa si de urgia Domniel mele
putiufa nu este, si eata de izneva ne facemil crestinésca datorie de ve mal' scrieinù
°data: ca sa vO luafl séma bine spre a nu reman6 cliff pe arma, si de ve vefl
parasi de acésta cale ce 41 apucatii si vefl veni acumti dupe, piimirea acestel
de al doilé porund spre inchiniciunea Domniel mele, sa sciff ca dupa curial mal
susii vO aretamii, sunteff ertafl, i vefl castiga dela Domnia mé mila si chiver-
niséle, orinduinda-ve In slujba Domniel mele ca bunti folosulil vostru, iar de nu
veff fi urmatorl nieT acumù, dupa acésta sa scifl ca nu vefl Napa de robie si de
sabie, neputendil naai multa a ye ocroti si a ve rabda i pecatula va fi in gm-
mazul vostrn». 1788, Oct. 17.
Cod. No. XVII, fila 337.

www.dacoromanica.ro
 ¡STORM ROMÁNILORCI 241

LIII.

Campania din 1788 dupe colegia Hurmuzaki si civet

scriitorii wationalt Potemkin Principe de Ligne despre Bust
Luarea Hotinulut
Pucine sunt in coleqiunea Hurmuzalke scirile despre mersulti
resboTulu1 in anulü 1788. La pag. 55 a volumuluI II, suplimentti I,
Doc. XCII,--XCVIE, se del scirl pucintl importante dela 9 Iunie la 22
Iulie. Dupa Choiseul, la 1 lulie 1788 se laOse scirea in Constanti-
nopole, ca Rusil aü trecutti in fine Nistrul si ai intratil in Basarabia
ca Mavrogheni a batutil unti detasamentti de 15sle austriaca, dar
ea a fostil ranita in lupia i ca din acésta rana a si mural."' dupa
dupa cate-va (pie. «Ces nouvelles sont très-incertaines», adaoga.
Choisel (I).
la Octombre 1788, Potemkin il perdu timpula in
Dela luliti
jurulti Oceacovulut La 1 Octombre Principele de Ligne scrie din
tabara dela Oceacov : cNous ne serions plus ici si les deux
grandes armées des deux grands empires n'avaient pas été si
long temps en compliments, et qui passerait l'une le Bog et l'autre
la Save, et si j'avais 6E6 cru, elles se donneraient à présent la
main et Nicopoli» (2).
NumaI in 17 Decembre 1788, pe ung gerti de 23 grade, Ocea-
covul cade. AustriaciI, cart cum v6guramti, se retr6sesera pe unja
Siretului, I.I concentrase principala lucrare la asedierea HotinuluT.
Dar numa1 in Septembre 1788 Hotinul capitula cu conditiuni favo-
rabile pentru asedia(I (3).

Hum., Vol. II supl. I, pag. 55.

Pag. 223. «Lettres et pensées du Maréchal Prince de Ligne» par M-e
la Baronne de Staél-Holstein, Vienne 16-1818. «Nol n'ama maI fi aci déci cele
doug marl armate ale Mora doné mari Imptiratil n'arti fi statist atatti de lungil
timpti pe complimente, ca cine si trécl una Bugulti i cea-l-altii, Saya i décl
ele mti credeati, acumil tfar da 'Willa la Nicopoli».
Luarea Hotinuld se datoresce trImiterel unul contingentii de Rug, dupl
mijlocirea Principelul de Ligne (Lettres du Prince de Ligne, pag. 164). VAci-
reseu pomenesce de acésta (Tesaur II, pag. 296). Muscalif lasarI Hotinul in
letona Romdnilorel de V. A. Urechid. TOM. Ill. 16*

www.dacoromanica.ro
 V. A. baEcta

Caderea OceacovuluI aril fi pututil da mana maI libera RusilortI,

déca nu arti fi avutti de furca cu resbolulti cu Suedia (1) si déca nu
exista in fundulti sufletulul lor o tainuita ura contra austriacilortl,
de altmintrelea ura séü gelozie impartasita si de Austriacl contra
Rusilorti. Principele de Ligne spune, cä um) oficerti de geniti austriacti
Insarcinatil sa someze garnizóna dela. Hotin de a se preda, arti fi
gis4 garnizonel : «Temeti-v6 de Muscali; nu v6 predati lor; grabiti-ve
a 176 preda Principetill de Coburg, cad Rusil ati gisti cé. ati sa vè'
violeze femeile i sa v6 scòta afara intestinele» (2).
Dela scriitoriI contimporanI romanI séti i stréini, dar carl atI
scrisil in téra despre cele petrecute in cursulti anuluI 1789, Inca'
putemti culege cate-va informatiuni utile.

stapanirea Austriacilord qi el plecara spre Iai, de uncle isgonira pre Domnul

pre Hanul de acolo, cart se retresera in Bulgaria 0 Ga141. Atata isbanda a
factitti feldmareplul Rumantov in acestd anti (1788). Care Domnii isgonira Mus-
calif din Ia0 P Manole Voda ? Vacarescu Intelege a Doninulú fu silitti a se
retrage din Moldova, iar nu din Iaql, unde nicI pare sa fie intratii.
Afacerile stréine crttr5 Choiseul despre ocuparea HotinuluI de egtri Coburg §i despre
continuarea rasbolulnI:
«Chokzin est pris du 19 Septembre et cet événement peu important par
lui-même le devient par la circonstance parcequ'il laisse M. le Prince de Cobourg
maitre de venir au secom de la Transilvanie, ou de marcher avec M. le M-is
de Romanzow vers la Moldavie. (Flurm. Vol. II, supl. I. pag. 59).
«La prise de Ckokzin a été confirmée par l'arrivée d'un Counier. La résis-
tance qu'a faite pendant trois mois cette place qui, suivant les Mgles de l'art,
ne devait tenir que trois jours, prouve aux Cours impériales qu'elles paiemnt
bien cher les moindres succès. On assure que l'armée combinée s'est vu forcée
d'abandonner pour la seconde fois la Moldavie et qu'elle vient d'évacuer Jassy».
«Je puis mettre dice Prince de Ligne, pag. 164 encore Chokzin au
rang de mes exploits militaires puisque c'est force de couniers que je l'ai
fait attaquer, et au rang de mes exploits politiques, puisque j'ai obtenu de Vim-
pératlice qu'elle nous en assurat la poossession quelque paix que l'on fasse».
Choiseld credea c in primavéra anulul urmatord 1789 se va face pacea
cu Suedia i ca atnncI Ecaterina va puté tramite flota in Mediterana spre a activa
resbolalii. Choiseul adaoga : «Cette piincesse, quoiqu'elle manque d'argent, con-
tinuera la guerre de term, et si, pendant l'hiver, elle occupe la Valachie et la
Moldavie, elle menacera au mois de Mai les provinces la droite du Danube».
Hum. T. 1T, ',mid. I, pag. 60.
Lettres du Prince de Ligne, pag. 161,

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA R031IN1LOkt 21-1

Pana aci am citatti, din acésta privinta pre Enache Vacarescu,

Dionisie Eclesiarculti si Pitarulti Christache, cacI acestia scrisera cu
gindil ()tarn de a face istorie. Dar mal sunt scriitorI, cad nepro-
punêndu'*1 a face anume istorie, prin lucrarile lor atingti acelasI
scopti. Sunt apol altI call scriti cronice, carI ori-cat de rapecli si ne-
staruitòre, cauta sa fie bagate in sénia.
Din acésta' categorie este scrierea protosinghelul Naum RThuni-
ceanu. Cronica acestuia se intinde dela 1768 la 1810 si coprinde
timpti v6c,luta de autore. Damil in anexa, dupa manuscrisula acade-
mieI No. 322, partile din acésta cronica, relative la Donmia luI Ma-
vrogheni. Despre mersulti campanieI din 1788 putine scrie Naum,
dar el ne ati pastrata numele boierilorti surghiunitI peste Dunarea si
la Rodos de catra Mavrogheni. Dela scrierea luI am acing.' insine
mal susti acele nume.
0 alta opera, cu maI multe amanunte asupra vitezeT campanil
din 1788 a lul N. Mavrogheni este cea tiparita la tipografia dela
Cisméoa ha Mavrogheni In 1789; este cea cu titlula «Povestire
scurtei de faptele viteze ale Pré ineiltatului, Bine credinciosului
f i biruitorului Domnului nostru fi, steipanitorfi a tad, ungro-
vlahia Doinn,u Domnal L.) Nicolae Petru Mavrogheni, alccituitet
de nobilulfc f i invétatulft boier 'a niarele Caminar D-lui Mano-
lache Persiani.,
Dei acésta filadd de 47 pagine, din Februarie 1789, este sem-
natil de Illanolache Persiani, ea coprinde lucrarile in lauda luI
Mavrogheni ale mal multora scriitorT. Asia full: Matel Mitropolitulti
Mireloril, Filaret episcopulti de Romnicti, Alexandru Calfoglu mele
comisti, Ioan Zaneti mare logofetti, Teodor dascalulti de la St Saya,
Dumitru Zisu asemenea dascalti la Sf. Saya, marele postelnicti Eu-
statie, George Slatineanu si frate sal Scarlat Slatineanu. Totl acestia
scriti, care prosd, care versurl, spre a lauda faptele de résboiti ale
luI N. Mavrogheni. Publicamti in traducere romana, la anexe, aceste
scrierT, din care, cat privesce campania din 1788, lectorulti va culege
tottl mal multe informatiunI decat amti aflatii in Hurmuzaki. Isban-
cple lul Mavrogheni la Ceimpu-lung, la TirgoviOea, la Focfani,
la Mewl, la Sinaia, la Ceimpina, la Ceineni, sunt descrise si

www.dacoromanica.ro
244 V. A. Ui/ECHLt

cantate de diversil acestia scriitort Viteziile Domnitorulul Muntean,

implu totti orientula pana la Bagdad. Organizarea armatei séle mi-
nuna chiar si pre Turd. Gaziula Sahip Devlet veni anume din Giurgiti
la Bucurescl sa vada (5stea lui Mavrogheni i rémase in admiratiune
In fata ei. Unja qicü ca acésta armata trecé de 100.000 de (Smeni
«armati i equipatl de minune» (1). Noi am adusti mat sustl parerea
néstra asupra numérului el, care era multtl maT redustl.

LIV.

Nouile dispositiuni bellice ale Austria. Mavrogheni intervine

pentru pace la Choiseul.
Cu téte neintelegerile secrete si gelozil dintre cele douè armate
sortile resboiulul incepila surlde de acumtl inainte mal
Austriacilorti. Corpula de armata ald lui Fabris rémasil neocupatil
dupa caderea HotinuluT, putu sa se indrepte, in mare parte, spre
Ardeal, ca sa intarésca corpulil de acolo, atatta de maltratattl de (5stea
lui Mavrogheni si acé turcésca (2).
Noile dispositiuni bellice ale Austriei erati ajulate si de faptula
ca in Moldova, la instigarea Austriel si a Rusiel, se infiintasera,
cum vècluramti, cete de voluntirT dintre locuitoril, car' cu gandti de
prada, hartuiail pre Turd si pre al lui Mavrogheni.
In Iasi, dup5. caderea Hotinului, sosinda muscalii lui Rumiantov,
s'ati organizatti guvernù naiona1. Divanultt fu lasata sa administreze
cel putintl judetele unde nu ere' nemti, sub presedinta until superiorti
rusti Lascasov senatorull Mai importanti in Divantl eraù, scrie
Draghici, Logofétulil Iordache Ghika si Vorn. N. Rosnovanut, «dela
care aceltia cerea téta réspunderea».

Veqi Dare dé sérinä" de Papadopulo Calimah in Revista pentru istoria a d-luY To-
cilescu, pag. 125.
Choiseul scrie in 26 Octombre 1788, la Versailles : «L'Empereur, dont
l'armée est considérablemeut diminuée, attend le corps de M. le Prince de
Cobourg qui a quitté Chokzin après la prise de cette place et qui s'avance dans
la Transilvanie».
Hurrn. Vol. II, supl. I, pag. 60.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. Romismontr 245

Oft-cat se lauda Mavrogheni cu óstea sa de 40.000, el, desteptil

cum era, nu put6 sa nu incépa a se indoi de s6rta rèsboiulul. De
aceea 11 si vedemtl esprimandil, in mal multe scrisorI catra Choiseul,
dorinta de a se face pace, dorinla impartasita apol si de marele
vizirtl, in decursult1 lunel Noembrie i Decembrie anula 1788. Ma-
vrogheni staruia pe Pang Choiseul «à. faire passer par lui les insi-
nuations que je pourrais avoir ordre de présenter au grand vizir.
Quoigne l'intérk de Mavrojeni soit sous tous les rapports, de hater
la paix et d'y contribuer». Choiseul totusl nu destainuesce decat rnal
tarqia lul Mavrogheni ca deja in sensula 'Axel lucrasa i vizirula (1).

(1) Hurmuzachi. vol. II, supl. I, pag. 61, Doc. CV/I.

Choiseul catra Montmorin despre dispositiunile TurcieI pentru pace §i despre dorinta
luI Mavrogheni de a comunica el marelul Vizira rnijlocirl de pace.
«Ces détails ne permettent point de douter, M. le Comte, que le Grand
Visir n'ait que le désir réel d'entrer en négociations et qu'il ne soit toujours
dans l'intention d'employer les bons offices de la Cour de France.
Une lettre que j'avais reçue quelques jours auparavant du Prince de Vala-
chie en est également la preuve. II m'avait déjà érit plusieurs fois, ainsi que j'ai
eu l'honnenr de vous le mander, M. le C-te, pour m'engager k faire passer par
lui les insinuations que je pourrais avoir ordre de présenter au G. Vizir. Quoique
l'intérêt de Mauro-Ieui soit sous tous les rapports, de "Ater la paix et d'y con-
tribuer, cependant, son personnel mérite si pen de confiance que je crus devoir
mettre la plus grande réserve dans mes réponses. Il s'est plaint aujourd'hui et
me 'presse de m'expliquer comme vous le verrez dans sa lettre, que je joins ici.
Après ce qui se passe entre le Visir et moi depuis deux mois, je n'ai plus
de raisons pour me tenir sur la male réserve avec le Plince de Valachie ; mais,
comme il parait ignorer la négociation déjh commencée, je n'ai rien dit qui put
la lui indiquer.
J'ai confié à Rachid-Effendi la demande do Mauro-Iéni, afin qu'il ne put
me soup9onner de manquer de confiance en lui, ou de vouloir conduire k son
insu une double négociation, et je crois que ce Ministro n'a appris qu'avec plaisir
cette circonstance qui, en cas de quelques mauvais succès, lui laisserait le moyen
de les rejeter sur un autre».
Extrasii din scriseirea lul Mavrogheni catra Choiseul despre tractarea paca /tare Rusia
§i Austria cu Turcia:
«Le commencement de la lettre est rempli de compliments et ensuite de
quelques Mails sur des prisonniers de grime pour lesquels je l'avais prié de
solliciter du Visir uu meilleur traitement.
Par rapport à l'affaire de la guerre, persuadé comme est le Suprème, de
mon attachement et fidélité pour la Sublime Porte et de mon empressement pour
les intérêts de mon auguste souverain, et ayant, comme j'ai dit, pour moi de la

www.dacoromanica.ro
246 V. A. URECFIIII.

Dar acésta pace dorita e :luck departe.... Insusi Choiseul mar-

turisisA guvernuluT sal, in 13 Septembre, 1788, c5. «TurciY nu vortl

bouté et bienveillance il m'a assuré que ses sentiments pacifiques et son huma-
nité ne lui permettaient pas de considérer sans chaarin reffision de sang et la
mine du genre humain lorsqu'il commen9a à combatre _pee valeta rennemi
mais comae les intérats de la Sublime Porte exigeaient un prompt secours, il se
pressa de les défendre par la voie des armes ; qu'ainsi, S. Altesse, le suprame
Visir ne négligerait pas le moindre moyen qui puisse concourir au rétablissement
de rancienne tranquillité de cette partie d'Europe, ponrvu qu'il ne soit pas contre
la gloire de rEmpire ottoman, puisque cela a été son principal but et connaissant
outre mon attachement et fidélité pour la Sublime Porte et mon inclination pour
la paix, il m'a permis &accepter la proposition et de traitor ile cette affaire, ce
que je fais de bon coeur.
Je prie done V. Excelence si elle a la permission de son auguste mean
d'entrer et de traiter de cette importante affaire, de vouloir bien déclarer à l'a-
venir avec plus de décision ses sentiments touchant ce propos lorsqu'elle vondra
m'honorer de ses lettres, afia qae nous puissions proliter de roccasion (oar la
proximité de notre ministare) de faciliter les moyens pour en aecélérer la fin.
Autrement, Mr. avec des lettres semblables k celles que jusqu'ici out formé
notre correspondence, nous ne pourrons rien conchae.
116spunsulti lul Otoiseul trimesa luT Mavrogheni cu privire la intervenirea Frantict pentru
facerea 061.
«Jai re9u hier la letre que V. Altesse m'a fait rhonneur de m'adresser le
8 Noembre S. V. et je ne perds pas un instant pour- avoir celui de lui répondre
et de la remercier de la justice qu'elle rend aux sentiments généreux do mon
auguste Cour. Sans-doute, Mon hince, elle est, eomme vous l'observez, la plus
ancienne el la plus fidèle alliée de la S. Porte, et la seule puissance qui, depuis
taut d'années qu'elle a contracté ces liens d'amitié, n'ait jamais donne lieu h la
plus légare discussion on h un seul moment de refroidissement. L'avenir ne peut
jamais démentir rheureuse expérience du passé, et cette inaltérable harmonie est
dans les décrets de la Providence qui a placé nos Empires dans des rapports de
politique et de commerce si intimes gulls ne pourront jamais séparer leur for-
tunes et que les mêmes intérêts ne cesseront jamais de leur étre communs.
L'immortel Visir qui vient de rendre aux armes ottomanes leur ancienne
gloire est trop éclairé pour ne pas sentir que, de toutes les Puissances de l'Eu-
rope, la France est la seule qui ne puisse atre soup9onnée aujourd'hui d'agir par
des motifs personnels. Elle n'a et ne peut avoir en vue, M-r, que la prospélité
de la Sublime Porte; et c'est pour cette raison qu'elle désire lui voir prompte-
ment conclure une paix avantageuse qui puisse devenir une barriere insurmon-
table pour l'ambition de ses ennemis.
V. A-esse aura facilement saisi les raisons qui jusqu'h présent, m'ont em-
paché de m'expliquer plus clairement dans les différentes lettres que j'ai eu
rhonneur de lui &lire. Je devais attendre que j'eusse rep quelques lumières
sur les dispositions de la Sub. Porte avant de lui communiquer entiarement
celles du Rol mon maître.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomINILoR0 247

ambla serios4 dupa pace decal, séti cand \Terri fi fosta réti batut1 ca
la Pasarovit 0 la Kainardgi, sert and \Tort' fi avutil marl isbande (1).

Je vous prie aujourd'hui, M-r, de faire connaitre à Son Altesse le Suprème

que ma Cour s'empressera d'interposer sa médiation aussitêt que la S. Porte
temoignera le désirer ; qu'elle a (KO, pris des mesures pour agir avec efficacité
auprès de Cours ennemies ; qu'enfin elle ne se refusera absolument h aucun des
moyens qui pourront paraltre acessaires pour rendre cette paix stable et per-
manente à jamais.
Telles sont, M-r, les assurances aussi sincères qu'illimitées que je suis
autorisé de donor à 1a S. Porte.
Le Suprême appraciera rétendue et la grande utilita de ces dispositions du
Roi mon mitre, s'il daigne se rappeler le zèle et le succeès de la Cour de
France en 1739, lors de la glorieuse paix de Belgrade, laquelle subsisterait en-
core si, en 1747, les Ministres qui gouvernaient alors l'Empire Ottoman ne
s'étaient hâtés de reuouveler prématurament cet accord, sans la participation de
la France, 4 son insu et dans le moment oh elle était en guerre avec la Cour
de Vienne.
Les circonstances actuelles sont semblables à cellos de 1739; les voeux
do ma Cour sont plus ardents que jamais pour la prospérité ottomane et l'on
ne saurait douter, M-r, du succès d'une négociation entreprise sous de si heureux
auspices.
Je prie done Votre Altesse, de faire connaltre au suprème Visir les senti-
ments du Roi mon maitre et de m'instruire des intentions de ce chef de l'Em-
pire afin que je puisse me livrer 4, mon zèle et accélérer, s'il est possible, rheu-
reux instant qui doit rendre le repos 4 l'Europe et consolider la gloire de
Yousouf-Pacha.
Je vais, M-r, en attendant votre réponse, engager le Ministère du Roi 4
continuer ses démarches secrètes et à préparer les voies ; mais V. Altesse sen-
tira combien il est nécessaire qu'il ne soit pas exposê à perdre des- occassions
précieuses et qu'il sache si la sublime Porte accepte exclusivement l'utile mé-
diation de la France.
Puissiez-vous, mon Prince, inspirer au Suprême des sentiments de modé-
ration et d'humanité si dignes de lui et rengager à m'accorder une confiance
que je mérite par mon zèle sans bornes pour sa gloire personnelle, par mon
attachement inaltérable aux intérêts de cet Empire que je regarde comma une
seconde pattie. Je m'estimerai trés-heureux, M-r, si ramitié que je vous ai vouée
pent devenir un moyen de commencer le salutaire ouvrage de la paix et je me
féliciterai de toutes les occasions oh je pourrai vous renouveler rassurance do
la haute consid6ration avec laquelle jai rhonneur d'être etc.».
(1) «Les Tares n'ont jamais fait la paix que lorsqu'ils y ont até contraints
par de grands revers, comme h Passarovitz et 4 Kaïnardgik, ou lorsqu'ils ont
obtenu de grands avantages, comme au traité de Belgrade. Ni l'un, ni rautre de
ces deux cas n'aura lieu, au moins de quelque temps, puisque la campagne n'est
pas loin de sa fin.
II ne faut pas oublier que lorsqu'ils ont accepté les conditions de la paix
de KaTnardgilc, ils étaient épuisés par six campagnes ; ils avaient perdu toute

www.dacoromanica.ro
248 V. A. Um:cad

Irish' diplomatia proflta de iarna, de incetarea silita a resbolulul,

ca sà schimbe note cu referintA la acestil résbohl. Incercarea WI N.
Mavrogheni d'a provoca, prin Choiseul, negociAri de pace, nu remiine
fail resultate, citcI Choiseul, cum vèqurtimti, negotià, de si nu voia
sil, amestece In negotiari pre Domnitorulü munteanti. In o nota a
ministrului din afar& francesa air& Choiseul se vede, di la linea lul
Ianuarie 1789, Choiseul comunicase la Paris conditiunile cu carl
Rusia si Austria ar primi sa trateze de pace. Acestea cereati ca basa
negoliiirilortt uti possidetis. Ministruhl dela Veraslles qice ca : « Uti
possidetis qu'on propose pour base de la négociation pourrait effrayer
au premier aspect. ll remblerait qu'on voudrait y comprendre la
Moldavie et la Valachie, dont en effet les Cours impériales occupent
une partie. Les explications que j'ai eues avec M. le Comte de Merci
(ambasadorulti AustrieT la Paris) ont dissipé mes doutes A. cet égard,(1).
Hotinula, (lice Merci, e totti ce cere Austria. Ba chlar déca Turcil ar
refusa acéstil cetate, totil Austria nu va rumpe negoprile. «Quant
aux autres places ou plutût aux postes dont l'Empereur est en pos-
sésion, ils me semblent qu'ils sont si peu considérables qu'on peut
se flatter que la Porte ne fera pas beaucbup de difficulté de les
céder. Dans le fait, il n'en résultera qu'un arrondissement de fron-
tières pour la Cour de Vienne, qui ()tera peu de choses auix Turcs
et fixera les limites dans cette partie d'une manière plus solide et
moins sujette b. discussion.

leur marine ; ils craig-naient a chaque instant de voir monter jusqu'a leur capitale
une flotte victorieuse. La Moldavie et la Valachie étaient conquises ; l'ennemi
avait passé le Danube et s'avan9ait. Lenrs troupes sans confiance dans leurs gé-
néraux et frappées d'une terreur panique, fuyaient sans oser combattre ; et malg,ré
tous ces motifs, M. le Comte, ils auraient encore prolongé leur résistance si le
souverain, qui après 50 ans de captivité, venait de monter sur le trOne, avide
de repos et de plaisirs, n'avait cru ponvoir séparer sa gloire de celle de la
nation et terminer it, quelque prix que ce fut une guerre .entreprise par son
prédécesseur. .....»
Hurm. Vol. II, supl. I, pag. 59.
(1) c Uti possidetis» ce se propune ca basi a negociatiund ar puté speria
la primulii aspectü. S'ar Ord a in elfi o sa se coprincla Moldova qi Valachia,
din earl curtile imperiale ocupa in fapta o parte. Esplicatiunile ce am avutfi ctt
d-nu Comite de Merci ail risipitfi indoelile mele in acésta privin0.

www.dacoromanica.ro
 'STOW A lioulamoat '249

La négociation avec la Russie présentera, je crois, plus de dif-

licultés» (1). Suedia insti, Gustav III alti ei, impinge pre Turd la
luptal... (2) Asa dar Austria, dupe deprinderea ce-i cunòscemti, cere
numaI to rectificare de hotare, L
La 22 Martie, 1789, Choiseul, care a intelesti pre Ministrulti séd
unde voesce sa ajunga negotiatiunea, respunde mal limpeenda
cat-va cestiunea (3).

«Ma privesce cele-l-alte localitatI s6A mai curendthi posturl ce posede

acuma Impgratulfi, mi se paré atatti de pucinii considerabile in Ma este de
sperata c. Pórta nu va face multa impotrivire de a le ceda. In fapta, nu va
resulta din aasta cesiune decat o rotunclire de fruntatil pentru Curtea Viend,
care va lua putina tral dela Turd i va ficsa hotarele In ac6 parte In unri
moda solida §i mal pucina supusa la discusiune».
Hum. Vol. II., supl. I, pag. 64.

In 3 Maui, 1789, guverauld dela Versailes, adlogi a serie lu1 Choiseul

«La modification de 1' uti possidetis me parait offrir beaucoup de facilité. 11
me paralt clair que l'Empereur ne cherche definitivement qu'à assurer ses fron-
tières et les sacrifices que les Tuns auront à faire pour remplir cet objet me
paraissent bien peu consid6rables, car alors il ne serait plus question de Chokziu
et même, si j'entends bien la d6pêche de Mr. le Prince de Kaunitz, la restitution
de cette place pourrait devenir le prix des CeSSi092.9 peu importantes () que les
lures seraient dans le cas de faire».
Vecp §i Hurna. vol. II, supl. I, pag. 66.

Choiseul cätrà Montinorin despre pretentiunele RusieI §1 Germaine, §i despre con-

diliunele pied:

«Je sens-bien, Mr., que la Cour de Vienne ne tiendra pas inviciblement

l'uti possidetis qu'elle exige d'abord et les expressions memos da Premier Ministre
m'autotisent à le supposer. puisqu'il ajoute Ine ces sacrifices seront de peu d'im-
portance pour les Tuns, expression qu'il n'emploirait pas sans doute s'il avait
réellement en vue la cession d'Oczakow et de son territoire, celle de Chokzin,
de toute la Principaut6 de Moldavie, Dabizza et Novi. Mais il serait bien
désirer, comme vous l'avais pensé, Mr., que les emirs Impériales réduisissent
promptement leurs demandes aux prétentions qu'elles veulent définitivement conserver
et qu'elles ne perdissent pas en d'inutiles tentatious un temps précieux dont sau-
rout profiter les ennemis de la paix.
J'espère désabuser les Turcs de la vaine espérance de reprendre Oczakow
dont ils se bercent encore et je suis persuad6 galls consentiront, après la d6mo-
lition de la place a laisser sentièrement désert tout le tenitoire comprit entre le
Bog et le Dniester, moyen terme qui remplit 6galement les vues de la Russie.

www.dacoromanica.ro
2%0 V. A. URECHIX

Cum puté accepta PCrta sa tradeze pe baza uti possidetis, and

Rusia ocupa o asia de mare intindere de teritoria in Moldova; si pe
aiurea. Insusi orbitula De Merci ministru dela Versailles pricepe impo-
sibilitatea acésta si scrie lui Choiseul in 31 Martie 1789, ca a arètat
Cabinetulni rusesca, prin ambasadorula francesa dela Viena, ca sa
atraga atentiunea Principelul de Kaunitz asupra acestul puncta (1).
Fata cu conditiunile puse de impèratula Austriel, Pòrta stabi-
lesce pre ale séle, din care amintim :
Restitutiunea teritoriilora si pietelora ocupate de trupele aus-
triace si anume Hotin, Sabatz si Palancele Bosniel.
0 despagubire de spese de r6sboia ce Hamidi Zadé vizirula
o socoti a fi de 50.000.000.
Choiseul (lice, a conditiunea acésta nu pré este rigurosa sustinuta
de Turd. Choiseul a objectata Porte', ca Austria ar putè consimti
sa evacueze Moldova si Hotinul, dar ca nu le ar puté remite oto-
manilort, de áre.ce in Moldova sunt si Busii aliatil Austriel si ocu-
patiunea Hotinulul este comuna. Acesta rèspunsa al lui Choiseul
este din 2 Iunie.
mire aceste, se intêmpla si mazilirea vizirulul, care se lasase a
fi batuta de austriacl si de muscall. Hasan-Pasa amicula luT Mavro-
gheni devenise vizir.

La Moldavie serait évacuée et, peut-être, si l'Empereur l'exigait absolument,

pourrait-on convenir que la ville de Chokzin restera dans l'état oft elle sera rendue
sans que les Tuns pnissent y ajouter de nouveaux ouvrages.
Le vieux Orsova et les terrains 4 l'orient de l'Unna resteraient 4 l'Empe-
reur qui restituerait Novi et Dabizza. Les anciens traités seraient confirmés».
Hurm. Vol. II, supl- I.

(1) Afacerile straine catre Choiseul, tlespre conditiunile pacer §i mijlocirea Francier:
gL'objet de M. de Prince de Kaunitz en vous donnant Puti possidetis pour
base a étd de montrer des facilités de la part de son mattre, puisqu'il est vrai
que l'Empereur gagnerait peu de chose en l'obtenant. mais pour la partie qui
regard° la Rassie, il présente une masse de possessions dont la Porte ne peut
pas faire le sacrifice. Vous aurez, selon toute apparence, été bientôt 4 portée
d'instruire M-r le Prince de Kaunitz de la répugnance de la Porte k traiter sur
ce pied. J'ai écrit dans ce sens 4 M-r le marquis de Noailles et- j'espère que
l'Empereur se relftchera de cette première proposition, d'apres les observations
que vous transmettrez k son Ministrl»,

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A R0IIINIL0R13 251

Turcitulti Anastase serie, ca la numirea nouluT vizir Hasan-Pasa

«Mavrogheni recastigandil nitela curagitt î speranta . se duse de
graba sal intalnésca».
lntalnirea lul Mavrogheni ca amiculti sétl fu pfina de emotiuni:
«Stoicul celti mal nesimtitorti n'ar fi privitil pe aceste doue perso-
nagie, Tara a simte Ore-care placere, cand TsT frece' barbele unulti
de altulti imbratisindu-se, pe cand el se cunosceatt asia de bine intre
el. Se qice ca la cea d'antaitil a lor sarutare emotiunea ce simtira
améndoi fu asia de mare, incat pleopele lor de aram6 varsara chiar
lacrime de bucurie. In T'apta vizirult1 i Domnula erail cu totulti
unulti pentru altulü. Lul Hasan i-se paré, ca cu ajutorula lul Mavro-
gheni ar puté avé ceva succese diplomatice, si lul Mavrogheni i paré
razimulti lul Hasanti mal necesar de cat existenta» (1).
«Mavrogheni ce venise pe la Arvanitohori dela umla, inteacé
iarna si mérse la Sistov, ceru ca sa fie rênduit6 Muga Iusuf-Pasa
seraskier de Diiü (Vidin) si se duse acolo». En. Vacarescu scrindt1
aceste, amintesce ca «Hasan-Pasa Gezaerliul (Hagiul) cercase ca sa,
afle un mijloctl de a puté inchié o pace si cu muscalil i ca nemtiT,
intimpinandti cereri marT, nu sevérsi nimicù pana i-se intempla
mártea de lingóre» (2).
Asemené Selim (Anastase) qice, ca sperantele si ale lul Hasan,
si ale luT Mavrogheni le curma in 20 Martie 1790 o meIrte grabnica
uniI (pea ca ar fi fostil otravittl «dar era de 90 de ani cand muri» (3)

LV.

Incetarea luptelor in timpul iernei. B dtdlid voud la Illanetstirea

Adam. Muscalii la 1a0.
lama anulul 1788.89 dá. Ore-care qile de odihna relativa osti-
rilorti din Principate. Totusl òstea lul N. Mavrogheni facu In Febru-
arie 1789 o navalire pana la 18 ore distanta dela FocsanT la Mo-
Romanuld 1867, pag. 55.
Tesaurd II, pag. 298.
Romanultt 1861, pag. 55.

www.dacoromanica.ro
2:ï2 V. A. URECHIX

nastirea Adam. Acolo se urma o harp in care ástea lul Mavrogheni

esi biruitóre reinanênd4 in monastire, din care isgoni pre neamicil
si punêndil mana pe multa «zaherea». Acesttl avantagiti fu serbattI
Bucurescl ca o victorie deosebita (1).
MuscaliI ocupanda Iasil dupa caderea Hotinulul, boerimea Mol-
dovéna se intárse, in mare parte in capitala Moldova Aci in Noem-
brie 1788 petrecu Principele de Ligne si de aci el scrise Principelul
Kaunitz acé remarcabila epistola (din Noembrie 1788), prin care-I
spune ca a propusil WI Potemkin sal faca Principe peste Moldova
Valachia numal sa grabésca Rumantzov a merge cu ástea sa in
Bucuresd. Ceré'nda acésta de Ligne lucra in scopti de a ajuta ástea
austriaca merell batuta de Turd si de N. Mavrogheni. Diversiunea
(1) Eath ordiné de Oi a lul N. Mavroglieni relativa :
« Vlahisloi cinstitilorti d-lor Serashierilor (formula) . . . In scire ca
asta-41 la 2 qile ale acestel lunI ni ail venit veste dela Focqanl, cum-ca vraj-
ma01 fiindú strIo§I multi suma la Monastirea ce se numesce Ada (Adam) In
tinutula Cuharluiulul in Moldova, cale de 18 césurl din Focqanl, unde fad adu-
nare de zaharele i alte gatirl de résboiil, cu scopos de a lovi otiIe n6stre ce
uniú in partea locului trimise, gindinda ca dor osta0I no§tril donnù fail de
niel o priveghere; de care acasta Insciiutandu-se osta01 notrii s'atí pornitii cu
ajutorula lul Dumnegeil asupra lor i brindo-I ântâiù caraula vrajmagilorti ce se
afla Inainte-I aù prinsil vil i aú omoiltil ca4l-v4 dintrIn01 i cei-l-a41 ce ail
scapatA, alergandil la numita 1Vlonastire, uncle eraù ceI mal multi vrajma0, in-
data ce ail Wahl veste de puterea oOilort1 n6stre numal decatti ridicandu-se In-
fricoKi pornitfl In fuga on mare graba lasandil tate ale lor In locii, iar
oOile n6stre dap/ lovirea i sfarimarea caraulel lor navalindil asupra-le ail mersil
pana la aceealI mtinastire pre care all facut'o zapttl, aú intratil Int'Insa i asta-41
se Oa n6stre in launtrula el. In loculii vrajmalilonl, biruitorl. de unde nu
putina zaherea i alte multe felurl aú agonisittl di.la vrajmaqI 0 de acolo por-
nindu-se Wirea, mergt1 eh ajutorultl luI Dumnedeil inainte; pentru care acésta
vestire i biruinta ce face Wile n6stre aa slávitú numele mareluI Dumne4eft
facéndil senilcuiji cel cuvinciosil ea foculü tunurilora aice la Domnasca n6stra
curte. Dec1 nu lipsima i D-tre a Insciinta ca sa vé bucurati i ca sa ctin6scql
ca Drunneleil cel tare 0 pré puteruicil este ajutoril o0ilora n6stre i biruinta
este a nóstra; nu gedetI dar niel D-tra In loctl nemi§catl, ci luandil pre Dum-
necjeg Inteajutonl, fac41 pornirea cé cuviinciósa asupra vrajma0lord far de a nu
pune Inainte disrolia vremeI 0 a drumurilonl, cA Dumnelert cel pré puternicil
tóte le Inlesnesce 0 cele colOr6se i ca anevoie el le face cal. netede i drepte.
De care Weptamil 0 dela D-tre bunile vestirl de incline. Acésta vé Insciintamil
0 NI sanatql). 1789, Martie 2.
Cod. XVII, fila 345 verso. Dela 31 Nombre 1788 la 2 Martie 1788 nu mal este niel
untl actd In condica 17. Lucrulti se esplich, cricl résboiulu a Incetatti lu tin.puld iernel, lar Ma-
vrogbeni este elti peste Dunäre dusd sal se in felégg ca noula §1 cu seraskieril

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMÁNILOR11 253

acésta a Rusiloril spre Bucurescl, ar fi degagiatil ostirea austriacii

din Ardél si ar fi pututil sa se concentreze in Banatti unde Turcil,
cum vOurämil, inaintaserà atattl de mult.
Cerenda un duumviratd pe 3 anl, pentru guvernarea Moldovel
de Ligne, de siguril scrié in urma vre uneI discusiunI cu boeriI eel
doI Iordache Gbyca si N. Rosnovanu, earl duceail atuncI trebile tèreI.

LVI.

Pregatirile Mavrogheni pentru noua campanie din 1789.

Victoria la Tabac. Turcii la Movila Râbàe. Mavrogheni face
er6rea de a slabi corpulg din Focotig. Oastea austriaca' mai
bine pregettita. Suvaroff. Nag plang de beitaid al Rugilorg.
Mavrogheni abia intelesti Cu vizirula amicula séü, ist valu spe-
ranVle perdute prin nuírtea subia a LA Hasan-Pasa. Totusl el ti nu
ranase inactiviä, i intorsti In térd, Inca in Februarie 1789, el se
puse pe lucru. DecI chitinitt pe 1 April 1789 °slim sub arme si
pre toll boieriI ca s'a's1 iée locurile lor In armata. Eata acesta
domnescri:
12 dip: ce s'ail swig' la 12 judete de a merge top la ordia Maria Séle.
D-vdstrA boIerilorti de starea ant8iii, a doua 0 a treia, cap v'ap.
cinstitil i ap imbrAcatil domnescl canape, earl ye aflap la judetulti.... san'étate.
facemft Domnia me In scire, cä acumii la 4i antéia a luI Aprilie otgrimil a
veni, Cu puterea lui Dumnelefi i ajutorulfi MaiceI Preciste i a sfinploril ingerl,
in§i-120 Domnia mg cu mulpme de o0irl afarg pentru lovirea vrArna-
01ord i pentru mhntuirea rel; ci dar fiind-cg la acéstä vreme sunt Mori top'
supu0I i credincio0I DevletuluI pie puterniculul ImOratulal nostru, cum 0
tagma boerésa care s'aft cinstitù i stall chivernisitfi din muele domnescI ca
privileghiurl osebite din locuitoril pranl, a urma DomnieI mele ; latg vö poruucima
ca totY de ob0e, mare BM rnicil, Ail din eel ce sunt finduip de Domnia mé ca
slujbg in tréba domnéscg, top ceI-1-a1p de ob0e, boYeli marI BM mid' i zapcil
ca0 all Imbracatti caftane domnescl, gglindu-v5, sä vö sculap sá venip fätä zgbavg,
la ordia Domniei mele. Pentru care poruncimii i d-vósträ ispravnicilorii jade-
telora sa avep a Insciinta porunca i otArlrea acésta la boIeril i bolerina0I aceluI
judepi, ca sA n'albg pricing cl n'afi sciutri i n'afi auitú porunca» (1). 1789,
Martie 27.

(1.) Cod. No. XVII, fila 350.

Iar la 5 jude/e °Ilene s'ad serisd ea sa WITS la Craiova la d-luI Turnagi Ismail Aga.
vochiulü CaIrnacamd.

www.dacoromanica.ro
254 V. A. 1.7aEcittX

Intrarea Rusilora in campania, schimbasa insa multa mersula

resboiulul. In fata cu ostirea ruséscil, care nainta intre Nistru si Prut
spre Dunarea, aripa drépta turca era multa distrasa dela miscarile
ostireI lui Mavrogheni, concentrata la Focsani. Acésta imprejurare
släbia unja de aperare ales& de Mavrogheni. Acesta facu gresala de
a sprijini el aripa drépta turcä prin detasarea de 43len1 din corpula
dela Focsant Cu acesta contingenta TurciI batura pre muscalii la
Tabac si inaintara pana' la Movila J3abäeï, detaVinda din ea pre
Muscall si speranda a puté sä intre in curenda si chiar in Iasi.
Tu Basarabia incepu campania in primele cple din Aprilie. TurciI
fura, cum aretaramil, victoriosI la Tabaca :
Proclama(ie la scrashicri

«. . in scire, caoti1e pré puteruiculuI impgratulul nostru, Dumnelea

sa-T lumultésca stapanirea. facanda mare gsboia ea vr4ma01 la Tabac Chiuprusa
aprópe de Ismail cale de 4 céstui i ajutatida Duinne4efi Wilora nastre ati
biruita pre vrapiaqI, diu cad multime nenumarataaù prinsa vil i aii omorita,
ail luata dela vrarna0 0 18 tunurl thmpreuu i ea alte multe lafurl i call
aü pututit sap, goniuda-1 u6stre, aä 'nerd.' Maria Sa Hanul dimpreuna
cu biruitGre i asta41 se afla Maria Sa ca puterea la Ilautepesi.
(111ovila KIWI) De care avema nadejde la ajutorula pré puternicultfl
0 In norocula milostivulul Imparatil, a goni pre vra0Ba0 0 dela Ia0, cum 0
diu t6te pri1e. DecT na lipsima a vesti i d-v6stra» (fmmula) (1). 1789, Aprilie 29.

In primavéra anului 1789 &tea austriaca avé capetenil mal

incercate i mal abile. Bolnavindu-se impératula Iosif 11 dupa batala
dela Carausebes, 1788, unde austriacii furä invinsl, se intòrsa la Viena,
numinda comandanta in pailile Sclavoniel, pre maresalula Laudon
si In partile Ungariei pre Hadik. Apol, intemplandu-se mártea mare-
aluluÏ se dete comanda acestuia maresalului Laudon.
Sub conducerea acestula Austriacil vora relua o fericita ofen-
siva in 1789.
Campania noua din 1789, era sa se deschida, cand mud. in 7
Aprilie st. noa (2) Sultanul Abdul-Hamid in versta de 65 de anl.

Cod. No. XVII, fila 351 verso

linea eodicel No. XVII este cu un acta relativa la pogonari, din 1789, Linde 25.
Enake Viictirescu %lice Marte 1780. Tesaur, Ii. pag. 297.

www.dacoromanica.ro
 istokrA. fiomi:moite

AcestO evenimentO nu fu remarcatO scrie Salaberry (1) decat in

launtrulil SeraiuluI i n'avu in afara necl o influinta. Selim III
unica ahí SultanuluI Mustafa, se urea pe tronti in versta de 25 de
ant Acesta dete indata ordine de intarirea ostireI la Dunare i in
Basarabia. In contra lul Tosif II mal bucurosil mergeati Turcil, mal
alesl in urma victoriilora deja Castigate in Banat.
In Moldova Estea rusésca avu si ea comandantula schimbatO.
Dupa ce Suvaroff, indreptandu-se de rana ce cabatase la Oceacov,
fu tramisù in Moldova, Rumiantov bolnava de unil piclora se re-
trase(2) curendO apol si Potemkin remase peste ambele corpurI de
armata combinate. In noulE plan de campanie, Rusil nu'sI maI in-
dreptara bite ánevointile numaI spre a ocupa pamentula i cetktile
dintre Prut i Nistru, ci intelesera ca era indicata intarirea aripeI
stinge a austriacilort, care nu puté sparge frontult1 ce-I presinta Ma-
vrogheni intre Comanescl si Milcovü. RusiT impinsera decI Este si pe
unja Berladulut ca sa ajunga a's1 da mana cu AustriaciI pe unja
Siretulut in judetulil Tecucill.
In fruntea acesteI ostirI era generalu1O-locoteninte Derfelden. Acesta
isbuti sa bata pe Turcl nu departe de Berlad i ocupa acestO ()rasa.
LVII.
Campania din 1789. Suvaroff 414 face junctiune cu
Au,striacii la .Ajud.
(In anulil 1789, scrie anonimulO oficiosit alti carel: Ausfiir-
liche Geschichte des Krieges zwischen llussland, Oesterreich und
der Tiirkey (3) noroculti favorisa armele austriace n until mod')
Hist, de l'Empire Ottoman. Tom. 1V, pag. 122.
Rumiantov, care nu acea nimica, perdu comanda. En. VIcarescu serie
c. «mareplula Rumiantov, bolnavá de until picTorti, defdmándu-se de ocármuirea
ce acuse pána acumil, din care Wail pricinuitil i NemWorii stricklune i Ru-
Olorti neisbandi, ii ridicA comanda din máng impérátása, i ca mijlocá disgraVatti
se orludui a edt'3 la Jijia in Moldova ail tréb i se dete i comanda sa tag
asupra Principeld Potemkin, care §i veni la IaVi». Decl ambele armate se unirá
sub Potemkin, de care ascultaA generalff Kamenski, Soltikoff, Repnin i Suvaroff.
Aceste o0irl" rusescI furl reintregite ca noi recrutf in timpulá lernef.
Tea. II, pag. 297.
Wien. 1791, 4 vol 8 micii, rig. 95. Dritter Band.

www.dacoromanica.ro
OA It. A. ORECHTI

estra-ordinart, asia ca acésta campania fu una din cele mal gloriése

Inregistrate in analele Résblielortr.2.
Lauda ce trage pentru ostirea austriaca ne aréta strasnica resis-
tinta ce opusa acestel armate centrulti ésleI turco-romana din Focsanl.
Autorult anonimt voiesce a esplica perderile Austriacilort din
Campania anteriòra pe motivult ca. (5stea turco-romana fusese pu-
rurea in numért covèrsitort, si a ostenil austriacI erat Ingrozitl
de rapecliciunea si impetuositatea atacurilort 6steI neamice si mal
denainte spaiméntall de obiceiult turcilort de a thia capetele celord
cach4 ranitl pe campult de bataie, de maltratarea prizonierilort si
de strigatele gróznice de alah ! in timpult ataculuI. «Dar Austriacil
acumil se deprinsesera cu d'alde astea si Incepura a avé consciinta
de superioritatea lor ... »
Adevérult este aiurea : atilt arétalt deja ca Turco-Romanil fa-
cuserA gresala a'sl slabi oistea dela centrult frontuluI de bataie,
cu géndt sa oprésca pre Rusl in Basarabia, pe candt Coburg ne
mal avéndt Hotinul de asedialt, isl indrepta in jost téta puterea.
Apol si alta imprejurare schimba mersult resboIului. Impératult Iosif
imbolnavindu-se de lingóre, se retrasa din fruntea ostireI, la castelult
sèrr deba Laxemburg si Hetzendorf ca sail caute de sanètate, 0
dele comanda nepotuluI sat Arhiducele Frantz, ca sail faca edu-
catiunea militara, In acestCt insemnatt résbolti. Comandamentulti
efectivü insa ild avu Feldmare§alula Grafa de Habick. Cavalerula
Laudon comandä intrunitele armate Slavono-Croate. In loculii Feldma-
resalulul leitenantiI Gran de Wartensleben, care se retrasa din causa
de bella, Feldmare§aki leitenantil Clairfait luti comanda corpului din
&natl.'. Corpulii din Ardealti care continuase a fi comandata de
generala feldzeigmeister Fabris in quartierele de lama, in primavera
dobAndi ca sefil pre Feldmareplulti leitenanta Principe de Hohenlohe,
lar Principele Coburg pastra comanda o0irei din Galilia i Bucovina,
lucrândii in intelegere, in Moldova, cu ástea ruséscä sub comanda
generalului Graft' Suvarow.
La inceputula lunei Martie ante-garda aripei sting austriace era
comandata de Baronulti de Kiemnayer. El avé misiunea de a observa
n*carile bsteT lui Mavrogheni 0 a turcilorti din Foqanl. Laghrulti

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Rola.Nit.out 257

austriaca era aseclata la Podula BeizadeleI, pe malulti SiretuluI la o

mil& i ceva, In linie drépta dela Bacaa, unde trupele austriace
erati sub comanda Colonelulul Karaicia.I. Acesta IsI combina miscarea
cu a antegardeI de sub Kienmayer i cu miscarea a douè batali6ne
dou6 diviziunI de cavalerie, carI din Ardélti primesca ordine de a
ataca si ele pre neamicl (Turco-romanl) din flanca.
Din Focsanl auginda de miscarile ostirel austriace, Inca se mica
contra austriacilora una coma de 8000 ostenl sub comanda luI
Hagi Suitaria Seraskierulti. Obligap Turco-RomaniI a se apera nu
numaI de elstea lul Coburg, dar si de cea a Muscaliloril, eI nu puteati
prudenta sa iée ofensiva. Colonelula KaraiciaI Intre aceste lug. o po-
sitiune naturala Int5rita i proprie de a impedica inaintarea o0ireI
turco-romane In Moldova pe 1Mia Focsanilor. Pasurile Oituz i Ghimus
pre la carl ara fi pututù sa fie Invaluitl Austriaca de o miscare incunju-
rateire a Turco-Romanilorü, fur& acoperite In timpil utila de austriact
La 14 Aprilie (stila noti) ante-garda lul Hagi Suitaria, tare de
8,000 cavalerl stete la Petruscant, localitate situata cam la mijloca
mire Adjud i Ocna, pe apa Trotusil. De aci ástea acésta Turco-
Roman& apuca calea prin munt1 pana". la Parava, totil pe drumula
mare care ducé dela Bacati la Adjuda. Va sa clica scopulti Turco-
Romanilorti era de a incunjura pre AustriacI.
Pe data ce KaraiciaI prinsa de veste de miscarea Turco-Romani-
lorti tramisa câti-va husarI i una detasamenta de ArnautI Moldovenl
comandatl de capitanulti Saya, din tabara dela Faraonl, cu misiunea
de a recunósce mersula i positiunea Turco-Romanilora.
Pringênda la rêndula lor de veste, Turco-Romani' nu inaintara
mal departe, ci se int6rsera indaratti pe Fang apa TrotusuluI. Au-
striacif Insa if urmarira, ucig6nda cáll-va i fii.Cènda 4 prizonierI.
Cam pe atatia perdura i Austriacit Era o simpla lupta de ante-
posturI i durere ! la aceste posturl se batura Romanil luí capitana
Saya cu Romanf de al lul Mavrogheni!
Cincl cjile apoI, la 19 Aprilie shill nog, urma o afacere mal
seribsa la Valea Seaca. Damil In facsimile planulti acestel batalil,
asla cum 1-ama aflata facuta de aka Austriaci (1). Bataia urma Intre
(1) VelI planulfi anexat.
Mora Romdatilorte de V. A. Urechid. TOM. III. 17*

www.dacoromanica.ro
258 V. A. UnnenxI

ástea comandatä de Karaicial, i acé de sub comanda luI Hagi Sui-

taria, hnprejurul Faraoanilor. Ilagi Suitariula revenisa si se apropia
de AustriacI cu vigóre pe drumula dela Agiuda spre &wail. Pe data
KaraiciaI ordona ca cele 3 divicpuni de cavalerie Levenehr, Barco si
Imperial& si anti bataliona de infanterie a lui Kaunitz sa ié grabnica
positiune la Valea Séca, la drépta dela drumulil pe care era angagiata
astea luI Suitaria. De abia esecutasera Austriacil acésta miscare, cand
eta i Turco-Romanil, la 5,000 ostenl cavalerie alésa, comandatI de
Hagi Suitariul, unti Pasa, una Bimbasa, treca cu mare graba san-
Virile In care se Intarisera Austriacil si del una ataca formidabila
(«wit ungemeinem Muth»). AustriaciI se retraga cu ordine Inapoia
artileriel lor i Intampina grOznicula iureü ala Turco-Romanilora cu
una foal de tunurI atata de sustinutil, In cata obliga pe al nostri
sa se retraga. Atund una noti atacil impetuosa data In flancula
stingt ala Austriacilora, nu isbuti mal bine, din causa artileriel au-
striace. Una alU treilea atacil la flancula drepta si la centru comanda
Suitariula, Insa si acesia atacil fu respinsti. Atuncl Hagi Suitariul
végénduil f ara resultata atacurile, s'apuca de aduna la una loca
mortiI i ranii1 seisi retrecu cu Wta prude* santulti, ca dincolo
reforme ostirea pentru una not' atacü. Acésta noua incercare n'ayu
cad, urmaritl de AustriacI, Turco-Românil se retrasera', spre in-
fanteria lasata indaratula lor si a doua cji se inapoiara pána la apa
Trotusulul, lasanda, cum scrie anonimula (1) In manile Austriacilorti
doué drapele, 40 de mortl si 200 de prisonierI í alte averI. eri-
itorula care ne da asemené informatiunl, pretinde ca cavaleria au-
striaca n'a voila sa faca prisonierI, ci i-aa ucisa ca résbune de
identice procedimente ale Turciloril. 1Vlare credinta nu putemil pune
In cifrele istoriculul oficiosa, care serie, ca cele trel atacurI ale Turco-
Romanilora nu ail ocasionata Austriacilora decat 14 mortI si 32
de ränitI!
Principele Coburg la primirea scireI despre acéstä victorie tra-
mise multamirl caldurase colonelulul Karaicial i descinse Indata
ela cu ostirea din Roman spre FaraònI, urmanda ra'pede calea spre

(1) In Geschichte des Krieges". pag. 103.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Romlmone 250

Adjud. Feld-maresalul Laitenant Spleeni si coloneluld Karaicial mer-

sera dreptil asupra Focsanilorti. Ostirea acestora se compunea din
5 bataliline infanterie, 6 diviziunl husarl, 35 tunurI si totl arnautil
roman' al capitanuluI Saya. Restuld corpuluI de armatà alil lul
Coburg coprindea 5 batalióne de infanterie si 9 diviziuni de cava-
lerie, ded peste tota armata Austriaca era de 32,000 de (5menl. Pe
planula intitutatri 4cLager bei podulti Peysedep, lectorula va urmAri
cu inlesnire situatiunea inaintabire a armateI austriace pana in pri-
mele cjile din Maiti. Restulii acestel lunI se intrebuintéza. de Coburg
pentru a descinde catil mal lute spre Roman restula trupelorti din
Nordul4 Moldovel. Principele Coburg primi intaxiri din aripa dréptä
austriaca despre Ardeal si inainta. spre Focsanl (1).
Linia turco-romana, precumil vèguramti era de mica profundi-
tate, afar& din orasulti FocsanY, ande era concentrarea ceva maI mare.
Se tot asteptà sosirea trupelord noi din Braila si se sper& a se puté
opri intrarea lul Coburg in Muntenia, (WA acesta ar fi cercatil sä
faca acésta intrare prin Focsant El insá isbuti sä faca o mi§care la
care nu se asteptaa ceI din Focsani. Lasanda FocsaniI neatacatl, Coburg
Impinse o parte din ostirea sa in téra romanésc& spre apa Buz0.1
pana la 8 mile maI josil de Focsanl, intinclêndu'si frontula si spre
Targulil-OcneI ca sa evite solutiune de continuitate cu aripa Austriaca.
din Ardél. De sigura Coburg urmarea planula sa iasa inaintea ostireI
turcescl asteptatä de la Braila, pe care ba.tend'o, apol sa inconjáre
Focsanit Intre Faraánl si Ocna, se afla Feldmaresalul Spleeni ca o
important& parte din ostire, iar in laturI pe apa TrotusuluI lu'ä posi-
tiune colonelul Horwath cu 4,000 (5menl trupe ardelene.
Pe dat& ins& Coburg simti ca gresise in miscarea sa precipitata,
cad afl& cum cà o ostire turc& tare de 20,000 6menl este concen-
trata nu departe, in susti si in josil de Focsanl. Nesimtindu-se destula
de tare nicI pentru a merge inainte nicl pentru a mentine positiunea
ce luase, principele Coburg se retrage si trimite olac la Berlad, unde
se afla Suvaroff cu ostire Ruséscä si-la indémn& sa's1 faä grabnic
junctiunea cu armata austriaca si sä inainteze impreuna spre Focsanl.

(1) Veql planulii indicatil.

www.dacoromanica.ro
260 V. A. thmcisti

Dupa autorul cartel «Incercare de Istoria 116sbáeloril, a Contelul

Alexandru Suvaroff (1) Rymniksky», ostirea rusésca din B0rlad se
compunea din 3 regimente de carabinieri de cate 5 escadr(5ne, regi-
mentele de cazad ale colonelilorti Grekow, din 1,000 arnauti, adica
osteni Moldovenl, 12 bataliòne de infanterie si pe langa tunurile re-
gimentelorti inca. 16 piese de camptI. Acésta ostire fusese pan& acum
sub comanda Genera10-Leitenantulul Derfelden. Acestasi anonima
spune, ca Suvaroff de si nu cunoscea personalti pe principele
Coburg, simpatish fòrte multri cu eft' si nu intarcpa sa lege o strinsa
amicitie. Acestil scriitortit 4ice, ca ostirea turca in marsti spre Focsani
era nu de 20,000 ci de 40,000 de (5ineni. Pe data ce Suvaroff primi
invitarea I'll Coburg, lasg. o bung. garnisona in Irèrlad si in fruntea
ostirel apuci deadreptula pe al aprópe neamblate prin munÇí, ca sa
strabata la Adjud. 6stea merse 41 i nápte i trecu Siretultt pe unil
poda de pontelne austriacl
Inteo c,li si jumètate Suvaroff percurse o cale de 12 mile, ceea
ce abia putu crede Coburg, care veni sg, '1 intimpine in tabgra ce
Rusil asec,larg la aripa sting a armatei Austriace. La 30 Iulie ora
11 de neSpte ajunse &tea rusésca la tabgra Austriaca ì lua aci o
positiune ascunsa, ca sa nu bage de séma turco-romanil ca s'a facuttl
junctiunea muscalilor cu Austriacii.
In qiva urmatóre se construirg 3 podurl pe Trotus, unuld In
drumuki Domnescilor douè la gura Domositel. Colonelulti Baron
i
Karaicial fu insgrcinat cu protegerea primula poda, cu detasamen-
tuft"' sau, iar cele-l-alte douè poduri fura date in séma colonelului
Kepiro comandanda 2 divisiunI de husari si unti bataliona de infan-
terie. Coburg si Suvaroff in comunù acordil facura planula de bataia.
Corpulti Austriacti tinu fianculfi dreptii cu 5 bataliéne In prima linie,
do0 batali6ne intea doua linie, fie-care batalionil formatti in careü
cu cate 5 tunuri, la distanta de 300 psi i artileria de reserva fu
impartita si ea in aceste intervale. Cavaleria venea dupg. infanterie
in a 3-a iinie.

(1) Versuch einer Kriegs Geschichte des Grafen Alesmder Suwarow Rymniksky (Friedrich
Anthing) Gotha 1795-96, 2 volume 80.

www.dacoromanica.ro
 UTORIA ROMLNILORt 261

Aripa drépta era comandata de Feldmaresalula Spleeni. La aripa

stinga comanda Feldmaresald Leitenantula Levenehr.
Corpuld de armata rusesca era la flancula sting' cu 3 careurl,
dar In frunte pasia ma ski.' de armata Austriaca cu scop de a masca
Turcilor presenta Muscalilor. Cavaleria rusésca venea in Oa 3-lea 'trial.
La 31 Iulie diminéta la 3 ore se puse In miscare armata aliata
pe 3 colóne, trecu Trotusula si merse pana la Calimanesd, avênda
ca ante-garda : Rusil pre colonelula Karaicial si aripa Austriaca
pre coloneluld Kepiro. De la CalimanescI armata inainta pana la Ma-
rasescI. Aci corpula rusescd 10: o positiune ascunsa. In sata, iar
corpula Austriaca se razima ca aripa stanga de corpula rusesca avenda
Siretula la spate.
Din Marasescl Suvaroff tramise und oficera cu 30 cazad ca cer-
cetasl (éclaireurs). Acestia adusera veste, ca ail zarit patrule turcescl.
Suvaroff detaséza 1500 cozacI si volintirI Moldovenl (tot-d'auna el
eratt pusl In frunte!) Antegarda turca era de 3000 ostenI, sprijinill
pe un lagar de 7000 ostire, comandata de Osman-Pasa si aseclatti
dinc6ce de Putna, cu scop de a taia calea neamicului spre Muntenia.
Nitnica nu ispravi se pare acesta detasamentil de cazad, de Ore-ce
InsusI apologistula lul Suvaroff scrie, ca fala ca numérula mal mare
al ostirel turco-romane cmussten die Russen zurikk» fur& silitl
RustI a se Intórce indaratd. Totusl ar fi perdutd 6stea turco-romana
In acésta harta ca Cazacl, sprijinitl de AustriacI, la 600 anent
Acum Insa urrnéza o afacere mal seriósa: ac6 a trecerd PutneI
de catre Ausfro-RusI sub focula tunurilorti turcesd. Posedema si
dama In facsimile (1) planula trecerel Putnel In nóptea de 31 Iulie stil
noa 1789 spre I Augusta, fapta belica care deschide calea armatel
aliate spre Focsanl. Acesta plant'. ce presupunema dresata de princi-
pele de Ligne si care se conserva In manuscriptd original de Bibl.
AcademieI n6stre, va Inlesni barbatilora speciall urmarirea, pas dupa
pas, a miscarilora ambelora armate, care'sI dais la FocsanI si apol
la Rdnanica o batalie apr6pe definitiva othritóre pentru sórta Turciel
si a lul N. Mavrogheni.

(1) veo facsimilea.

www.dacoromanica.ro
262 V. A. URECHIX

Antegarda Austriaca nu putusa a se mentine dincéce de Milcova,

pana la sosirea lul Suvaroff si retrecusa indarata, luanda armata
austriaca si rusésca positiunea A indicata pe planula anexata. Din-
cáce de Putna era, cum aretararna, tabara lul Osman-Pasa. In fata
cu tabera turca AustriaciI construesca néptea poda, dup. ce colo-
nelula KaraiciaI bate anteposturile turcescl si le alunga.
Indata apol Austriacil si Muscalil treca podula lor de luntre
B. B. si cavaleria prin vada si ataca tabara luI Osman Pasa. Acesta
nu resista si se retrage spre Focsanl, luanda acolo positiunea K. K K.
La aripa lor stinga Turco-Romanil puna cavaleria, la centru asécla
infanteria si la drépta tom infanteria sprijinita in spate de mona-
stirea sf. Samoil si alte BisericI. Turd' cugetaa ca., sprijinitl pe
Intariturile facute la Focsanl, sa invaluésca pre neamica luandu-la pe la
spate. DecI detaarä una corpa de spahiI si acestia primira ordine sa
apuce pe departe prin lunca Putnel si sa inconjure neamicula, luanda
pe la spate aripa drépta austriaca. Dar AustriaciI prinsera de veste la
miscare si in puntulil E de pe plana respinsera primula ataca alti
Turcilora. Acestia revenira cu mal multa impetuositate, pe tota frontula
austriaca, dar lipsit,I de artilerie si secerap de cea austriaca din aripa
drépta, sub comanda lul Spleeni in equer, el nu putura nainta decat
pan& la punctula G de unde, dupa acestù al doilea ataca, se retrasera
In positiunea ocupata In jurula si inlauntrula Focsanilora. Austriacil
isl desfasurara mal multù' aripa drépta in / si pe o linie de fronta
profunda, profitanda de terenula favorabila, avénda In fath uua campti
grea de Amblata, din causa ca era plina de spinI si de tufarisa si
de unt faldure de delisiora, cum se Vote vedé pre plant, el apucara
din nog ofensiva, atacanda din ambele aripY cu éste de cavaleria pe
caner infanteria si artileria 'Asia nainte In centru si Ilia Ilona posi-
tiune indaratula ataculul cavaleriel. TurciI si Romanil nu putura a se
sustine contra acestul ataca si se intérsera in linia lor de aparare
in jurula si in launtrula Focsanilora. Cavaleria austriaca (3 diviglinnI)
strebaturá in punctula M si inlesnira ast-fela inaintarea altora trel
divichunI de cavalerie In punctula N, cigar la marginea orasuluI, in
partea stinga privinda despre Milcova. Alta divichune de ostire au-
striaca IsI combina lute miscarea cu cele din punctele M ON si

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA. 263

strebata cu o manoperd identica in punctula 0, isgonindd pre Turd

si Romani.
Din aripa stingd Suvaroff i infanteria merga si el inainte ca
s6. incunjure Focsanii din partea dréptd, cum privesci dela Milcova.
Suvaroft nu se opresce naintea retransamentelora marcate pe plana
la stinga privitorului, ci trece si ja positiune intre Milcov i Focsani
la sudula orasulut inapol, strebate chlar In °rasa langa piraula de
hotarti. De aci, ajutatti de infanteria austriaca, ataca. pre Turd si
Romani addpostiti intre zidurile Mondstirei SE Samoil si ale altorti
Biserici ce se pota vede indicate in alta plana ce anexama. Turcil
Romanii disputara neamiculul past' cu pasa stradele orasului (1)
care remasd o ruina fumeganda.
Dup. o aperare de mal multe ore siliti furd cel din Mondstire
a se preda, iar cel cari puturd se retraserd, Romanil mal multa spre
Ròmnica i Turcil pe calea Ballet
Anonimula austriaca pretinde (2) ca (5stea turco-romana batuta
era de 30.000 de ostent si cd a lasata In manile invingetorilor tad
artileria, munitiunile, magazinula i tabdra. Sunt multa esagerate,
aceste spolii, deed amintima ca acelasi scriitora ark& cd. aliaiÏ nu
prinsera vil in acéstd victorie decat 96 osteni!
mai esagerate sunt cifrele date de Istoria Campaniilora lui
Suvaroff (3), ba a-Aar si In Salaberry afldma erori de cifre. Dup&
primula scriitora germanti insd darna in anexa planula resbolului
dela 21 (31) Iulie 1789, cu espIicaiunile lui. Narezd si Salaberry
pe scuriti acest6 resboia cam asia :
«Indata se afld (de Coburg) ca 40,000 Turd din Brdila a plecala

Insu0 scriitorulü austriacti marturisesce, a o mongstire din Foc§anI

fu incunjuratl de AustriacI i cl din turnulti el ceI Impresuratl trägé focurl.
ChM comandantulil Austriad isbuti s intre in MonNstire glsi o garnizonit
numal de treI qtenI Infanteria austriaca înfiiriat cci fret o0enï cutesezari
a-I resiste, II mIcellri miserabilmente ! Chiar i in Köngstirea Sf. Samoil nu
maI aflar Austriacil decat 56 o§tenI, earl cutezaserl a tine meterezele contra
oqtireI aliate, ca sA (Me timpfi grosuluI armatel a se retrage.
Ausfiihrliche Geschichte des Krieges. nWien 1791. pag. 123.
Pag. 122, opera citati.
Versuch einer Kriegs Geselnehte des Grafen Alexander Suvarow Rymnikski II, Theil
Gothe, 1796.

www.dacoromanica.ro
264 V. A. UnEcud

spre Focsanl. La 12 mile dela tabara turco-romana Coburg era ca

unti numérti mal mict i decl cera ajutortz luT Suvaroff, care pe
loca se pune in marsti fortata lasandil ceva óste i in Bérlad (1).
Sultanuld Selim intarise si el listea din Moldova si dela Dunare
cu 150,000 ostenl, dar gresi inlocuinda si pre Vizirulti Iusuf Pasa,
prin pasa dela Vidin.
Coburg inainta contra trupeloril turcescI, pre cand Suvaroff mergea
la Horopsescl si pe Prutil ca sà incunk5re pre Turd. Coburg lua
de bataia la Milcov».
In marsurile acestea precipitate bietiI téranl romanl erati snip,
qi i nápte, sa lucreze la drumuri din noti deschise... Sa lucreze ? sa
mára sub cazna, lipsitl pana si de mancare! (2).
Intre aceste, éstea turco-romana, Wà sa fie adaogita inca de
eel 40.000 ostenl dela Braila si Buzat, call nu sosesca la timpti,
face o miscare inainte si primele sirurl sosira tang Marasescl (3).
Suvaroff mergendti si eld spre a invalui pre turco-romanl,
baga unri acti in piclord de unde turcil îli numira apol Topal
adica Schiopul.
La 21 Hill 1789 se dete bataia. Austriacil i Muscalil avura
grija sa-1 divida trupele in miel carele i lasara sa tréca intre inter-
vale multimea de spahil pe call Il fulgerail apol ca tunurile aseqate
la unghiurile carelelorti. Era in lupta, (lice de Salaberry (4) 18,000
Austriad si 7,000 de Rust Turcii fur% sdrobitl, de si comandatt de
Insusl Hasan Pasa.
«Turcii nu prinsese de veste de junctiunea Austriacilor ca Rusil,
cacl lucrulti se tainui pré bine, pun'éndu-se tottl Austriacil in ante-
garda. La Marasesci ajungêndil artnata unita, incepuse hartele cu ante-
posturile turcescl. Turcil fur& batutl i fugaritl unil spre calea Bucu-
rescilor, altiI apucandti spre Braila, in 31 Iuliü, 1789».
Acésta fu prima bataia castigata de Austriacl de and incepuse
resbolulti.

(/) Histoire des campagnes de Suwarow, pag. 51, T. IL

Histoire des Campagnes de Suwarow, pag. 67.
Pag. 75, ibidem.
T. IV, pa'. 131.

www.dacoromanica.ro
 18TORIA RomImoarr 265

Insusi autoruhl istoriel lui Suvaroff recumisce ac6sta clicêndti:

IFiir die kaiserliche war es die Erste Feldschlacht die sie in diesen
Kriege gewannen) (1).
Avem informatiuni positive, ca la Focsani nu se afla si Ma-
vrogheni in persána, dar neindoios se afla si óste Romana. Déca,
ne amintimti de chiamarea mal sus A adusa a tuturora bola-
rilord in tabara, la quartierulti generalil, la inceputulti campaniel,
puteamti presupune ca se afla la Focsant si Mavrogheni, dar in
capitolul de mai la vale vom arèta cum vitézultt Domn4 era in
timpulti acesta ocupatti cu rèsbolulti in Carpatl. Cum a totusi la
Focsani erail si Romani, se ps5te intelege si din faptul ea retragerea
ostirel dupa invingere, se face nu numal spre Braila, ci si spre Bu-
curesci. Presinta Romani1°1.4 o arum& si Anastasie Turcitulti.
Bucuria despre victorie e mare in tabara aliata.
Dam in anexa reproducerea unul tabela in care sculptorele
Schubert ne aréta, cum Coburg si Suwarow si in genere Muscalii si
Austriacil se imbratiséza si se felicita de isbanda (2) unel lupte care
Onus& dela 6 ore diminéta nu mal Mint' de 10 ore !
Principele Coburg fu resplatitti de Impëratulti skl cu Crucea
mare a Mariel Teresa. Acelasi Imp6ralti Iosif tramisa lul Suvaroff o
tabachiera bogata cu cifra sa, insolita de o epistola autografa din 13
August 1791, ce damtz in anexa (3). Asemené reproducema epistola
adresata lui Coburg. Acelasi lucru facu si Ecaterina Mr& Coburg.
Cu multa inteligenla fu combinatil indata ataculti ce la 2 August
stilti not detera trupele Turco-Romane contra aripel drepte a Rusilor
dela Bdrlad, pe Sire(' si pe Prutti. Acestù atacti sili pre Suvaroff
sa abandone pre Coburg la Focsani imediatti dupa victoria (4). Co-
burg ne mal flindti sprijinitü de corpulti rusesctí, nu cuteza sa urma-
résca pre Turco-RomAnii in retragerea lor. Austriacii se multamira a

Pag. 71, tom. II.

VedI gravura anexati.
Vetp anexele.
Ausfilrliche Geschichte des Krieges zwischen Russland, Cesterreich und der Turkey".
Vol. III, pag. 124.

www.dacoromanica.ro
266 V. A. Uazcrul.

lua positiune la o ára dista* de FocsanY pe apa Milcovulul (1). Co-

lonelulti Karaicial fu tramisa la putina dista* inainte cu ante-garda.
Restulti luneI August Austriaca nu culezara a nainta, iar Suvaroff
este strinsti ocupatù de miscarea Turciloril din Basarabia sudica si
Galall-Braila.

LVIII.

Unde era Mavrogheni când se dete beitalia dela Focsani?

Lucrarea °lira romeine in Munrii Carpap.
Sinatindu-se in FocsanI de pregatirile de atacil ale lul Coburg,
'Anca dela desprimavérarea anulul 1789, Mavrogheni care, cum v6-
cluramil, chiamase pe bojarl in tabara dela FocsanI, '11 lun. misiunea
de a ataca (5stea austriaca de-alungulti Carpatilor, ca sa impedice
adunarea de maI multa ostire Austriaca pe 1Mia CentruluI Focsanl-
Galall.
In luna lul Mal Mavrogheni conduce cu vigore ostirile turco-
române pe la diversele pasurI din munti contra ostirilorti austriace
din Ardealt1 si Banata (2).
Anonimulti Austriacti (3) in tomulil alq N-lea ab:1 «Istoriel Rés-
boiululo, urmaresce din punctulti sal de vedere, atacula diverselorü
pasurl si asecjarea trupelortl Austriace in timpula ernel pe la aceste.
La ~la Vulcanulul, buna-élra, in primele que din Martie se gasear'
douè bataliline din primulti regimentil romanesca, douè batalidne a
lul Spleeni, dou6Belgiojoso, unulti dela Esterhazy, douè divisiunT dela

(1) Der Graf (Suvaroff) hatte Nachricht, das die Tiirken in seiner Abwesenheit von
Berlat aus Bessarabien iiber der Pruth setzen, und diese Gegenden iiberfallen wollten. Er begab
sich deshalb Tags nach der Schlacht bey Focsani auf den Marsch".
T. II, pag. 73 a Versuch einer Kriegsgeschichte des grafen Alexander Suwarow Rymniksky.
Gotha, 1796.
(2' In Iulius zeigten sial sehr haufig feindliche Truppen an den Pdssen Bocza, (BuLdu),
Töm6sch, Altschanze und Tarzburg. Man vernahm dass dieselben zu dem unter dem comando
des Fiirsten der Wallachey, Mavrojeny, versammelten Korps gehArten, und die Absicht hatten,
zu gleicher Zeit unsere Grenzen von Siebenbürgen aller orten anzufallen.
(3) Ausfiirliche Geschiehte des Krieges zwischen Russland, Oesterreich und der Tiirkey.
Vol. IV, pag. 7. Viena, 1791.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBLUILOR6 267

Husaril de Toscana, o divisiune de dragoril de Savoia i unti esca-

dronti de voluntad.
La Pasulti Turnu-Rosu erati unti batalionti Oross, unulti Spleeni,
unulti Aloinzi, o divisiune de husad Toscana, o divisiune de dragonI
si vre-o cate-va sute de volintid calad si pe josti. La Temesiti, autorula
anonimti pretinde ca se gasea numal unti batalionti Oross.
In pasulti despre Campulung se &eat/ 2 batali6ne din alti
2-lea regimentil romanescti-austriacti care facusera parte in trecuta
campanie din armata printuluI Coburg.
Cum se ridica zapada din pasurl pe la linea lul Marte, Mavrogheni
dete ordin de mergere inainte, de si anca &insult/ nu se afla in muntY.
Prima ciocnire se intampla intre Campulung i Rucar. La 8
Aprilie st. n. turco-romanil ataca ante-posturile austriace dar, dupa
cum scrie anonimulti istoricti austriacti, atacula nu isbuti, de si Turco-
omanil arti fi avutti 253 moil!. Dupa obiceiuld lul, istoriculù nu
acusa mortI din elstea austriaca decal until semi Ranitl fura, (lice,
mal multi ì durere ! ceI mal multi dintre ostasil din regimentulA
romanescti. La acestti atacti luara parte, din partea ostirel austriace
unti escadronti de volintirI romanl, din cel call la indemnuld
instreinatilorti boerI, abandonasera pre Mavrogheni. Una oflcerti din
acesta escadronil, anume Burta, anca fu ranitti.
Oastea romano-turca se retrasa ceva mal indaratti, in Valea
Muierel. (Walj a Mulieri), cautandti a se mal intari, sprijinindu-se
acésta ante-garda pe trupele din Campulung, cad faceat recum5scerl
pana in launtrulti Ardélulul.
La 25 a aceleasl lunl noti), 1500 Turd, si la 4000 Ar-
nauti muntenI erati gata. sa navalésca dela Romniculti Valcel in
Ardeal, cu intentiunea de a ocupa punctul Sease-sate peste munt.I. S'ati
insinuatti turco-romanii pe la Cozia si Comet cu scopil de a ataca
pe Austriacl pe Vérmulti stangti. alti Oltulul, cad aveati ante-postu-
rile la Gura-Lotrulul si la Piatra. Dupa 7 ore de bataia aprinsa de
ambele partl, romaniI si Tamil luara positiunile dela Gura-Lotrulul
Piatra si dela Fòrfica pana la Cornet. Acésta mrmastire fu prada
flacarilorti in mijloculti acestora harte. La 1 Maiti nog') turco-
romaniI cautara sa mérga inainte dincolo de Cornet si isbutira unti

www.dacoromanica.ro
268 V. A. UREORI1

momenta sa coprinda inaltimile dela Iona si sa delogeze pre inamica

din Saracinesci, dar, dup5, aretarea anonimuluI austriaca (1) intreprin-
derea nu isbuti.
In definitiva aceste harte eraa menite numal sa impedice pe
austriacl de a se insinua in Romania, caci adeverata incercare de a
merge in Ardeal, urma sa se faca numal in lunile viitóre si a nume
dupa sosirea la Campina a Domnitorului Mavrogheni.
Anonimula austriaca recun6sce, ca restula lunel lul Maia se
mentinuse i Austriacil i Turco-Romanil in positiunile ocupate, iar
In luna Iunia Turco-Romanil intreprinsera noue atacuri asupra pasu-
rilora Transilvanene.
Este de amintita curagiósa incercare a Turco-Romanilora dela
18 Iunia not1). Deprinsi a urca calad muntil ceI mal prapa-
stiosl, el se hotarira a lasa pasula unde 'I asteptaa Austriacil i sa
teca de a dreptula peste muntl pentru a coprinde Fagarasula. Nea-
micula luase t6te precautiunile pentru a evita surprindere dela Munte.
Asia el facu sá sara cu iarba de pusca o gróznick stanca care con-
stituia una fela de punte intre doue prapastil pe unde era singurulA
loca de trecere In spre satula Breaza, care vine la o mica departare
de Fagarasia, iar dincolo de acésta prapastie facu intarituri prin
santuri i aseqa putine trupe pentru apararea acestora intariturl.
Ajungenda la locula unde Austriaca saltasera In aera stanca,
Turco-romanil se pusera pe lucru i pravalinda petre reimpreunara
atnbele malurl. Acum 6stea n6stra trecu acesta loca dificila profi-
tanda si de o negura désO, dar sgomotula ce facuserà pietrele pra-
busite pentru a constitui puntea de trecere, destepta atentiunea
sentinelel Austriace dela santurile din apropierea stancel. Pe data
sentinela da foca sumaiaguluI dela prajina de alarma. Din prajina in
prajina semnalula e data pe o mare Intindere in Ardeal, i trupele
Austriace din imprejurime se puna in miscare, indreptandu-se la
locula de bataia, iar o parte cercand4 sa strebata la Campulung,
se tale linia de retragere a cutezatórel trupe Turco-Románe.

(1) Opul0 citatil, pag. 16, vol. IV.

www.dacoromanica.ro
 IsToni& Roitittn.ond 269

Spaima fu mare si in ostirea Austriaca si in Fagarasa, unde

tocmal era qi de targti la 19 Iunie (stila nog') (1).
.Turco-Romanil de si isbutira sa delogeze dela santuri garda
sh-si deschida cale implandu-le si pe acestea cu pam'èntti, v6clenda
ca miscarea lor este F.;imtita î temendu-se ca sa nu li se tale retra-
gerea nu mal inaintara si se intirsera indarata la positiunile lor, nu
fara a se ap6ra de atacula combinata ala neamiculul care tisnia din
tbte
In luna Tuna insa, precuma ar6tarama, avea sa se intémple
marea si ultima incercare a ostirei muntene de a str6bate in Ardeal
prin pasula Timesulul. Mavrogheni intelesa cu Turcil din centrula
frontulul de bataia dela Focsani lasa. o parte din ostirea sea acolo
si cu o altä parte veni insusl la Campina Wanda misiunea de a-'si
combina atacula in pasula Timesului cu incercarea ostiret din Foc-
sanT de a Intimpina pre Coburg la Putna. Mavrogheni ordona una
atacti simultanea prin t6te pasurile Carpatilora.
Hagi Suitariul din corpula dela Focsani inaintase cu 8000 de
calan i intre Adjud i Ocna (14 Aprilie stila not». La 15 Aprilie st. n.
Mavrogheni va sä atace pe Austriaci la Temesia ca sa produca o
diversiune puternica, care sa impedice intarirea neamicului din fata
Focsanilora.
Mavrogheni av6 cu sine, in acésta expeditiune 30,000 o§teni,
pre call II concentrase la Campina. De aci ela nainta la Sinaia. Acolo
detasa 6000 de 6meni cu misiunea de a cerca sa tréca prin pasula
Temesului (2).
Austriacii, sub comanda generala-maiorului Oross, luasera. la

In Fogaras war an diesem Tage eben Wochenmarkt. Der Schrecken und die Beath-
zung unter dem VoIke war unbesclueiblich. Die Bauern, um sich leiehter flilchten zu können,
boten den Kdbel Waizen, den sie- vorher um 8 Gulden nieht geben wollten, um 1, und eine
Fuhr Holz, ftir die sie sonst zwey Gulden verlangten, um drey Groschen zum verkauf an (In
Figiragil era 1ti acea i târgü siptiminaId. Spaima i nelini§tea in popord era de nedescrisd.
Töranil, pentru a putea fugi mat u§ord, ofereati pentru vinqare, banita de grid, pe care mat
nainte nn o dedead cu 8 florin!, cu unuld, und card cu lemne, pentru care de obiceid ceread
2 florin!, pentru treI gros1). Vol. IV, pag. 21. kusfiihrliche Geschichte des Krieges zwischen
Russland, Oesterreich und der Ttirkey. Viena, 1'791.
Wirklich gieng midi bald darauf die Nachricht ein, der Hirst Mavrojeny sei mit
30.000 Mann von Kitnpina aufgebrochen und bis Sinay vorgerticket", pag. 22, opuld eitatd.

www.dacoromanica.ro
270 V. A. Unecnfl

Predeal o positiune favorabila si se intariserd in ea cu santurl

parapete.
In clioa de 15, la 6 ore diminéta, ante-garda lui Mavrogheni
atacd aripa drépta i sting de o clatt esincla din pAdure, si cdnd
fu aprópe de santurI indreptä trel tunuri asupra fortificatiunilora
austriace. Unula din aceste tunurl fu Insa indatd scosa din servicia
cu o loviturd de tuna (Sechspfander) austriaca.
Cu mare vigáre fu condusa atacula fortulul. Ostirea atacatáre
nu afla insa positiune avantagiósd. Totusi 12 vitejl osteni (1) avurd
cutezarea sà sard in santurl sub pláia de glónte i incepurd a bate
piráne pe parapete ca sä 's1 formeze scar' de urcata pe ele. Sapte
din acestl bravl furä saceratl de mórte i ceI-1-alt1 silitl a renunta
la temerara Intreprindere.
Rand la 10 ore tinu atacula. Dar sosindü unü not' contingenta
de ostire austriacd, sub comanda cdpitanulul Maina, aI luI Mavrogheni
simtird cd ar puté fi '114 intre douè focurl i preferirà a se retrage.
UrrndritI de AustriacI, retragerea fu penibild pand la Valea Ta-
pulul, lingd Sinaia. Autorula austriaca pretinde, cä. Romani' Hisard
191 mortl si 33 cal. Cu prinsl nu se laudard Austriacl cleat cu
trei S cu 6 drapele. Negresita cd scriitorula oficiosa austriaca nu
denuntd, dupä obiceia, decdt vre-o 30 mortl austriacl!
In acelasl timpa, dupd cum arètar'ámti, urma ca ostirea Turco-
Romând sa ja ofensiva pe tótd unja Carpaplora, ca sd impedice con-
centrarea Austriacilorti In num6ril mare la Focsani. La 16 Iulie stila
urmä la pasula Turnulul-Rosu, la Priporti, o hartd a cdreia
descriere partinitáre Austriacilora negresita, o ddmil in anexa' (2).
In tota restula luneI Iulie mal urmard diverse harte de ante-
garde in principalele pasurl Carpatice (3).

(I) EatA cum nardzA Insue autorulh oficiosh austriach acestil episodh : Zwtilf Wage-
hilse hatten die Kiihnheit in den Graben der Schanze zu spiingen, NVO sie Nagel in die Patti-
saden schlugen, und so hinauf klettern wollten ; aber der Herr Posten-Kommandant, Obrist-
wachtmeister von Layritz liess Manschaft auf das parapet (Brustwehre) steigen die 7 von ihnen
erschoss'.
Yell anexa.
()pule' citath austriacii, T. IV, pag, 27.

www.dacoromanica.ro
 IsTORIS noositoRti 271

Domnitoruld Mavrogheni, dupa harta dela pasuld Timesulul,

pregati und nod atactl pentru primele Ole din August, combinandu-ld
cu o miscare simultanata despre Valenii de Munte.
In momentuld cand se pregati si se dete Walla dela Focsani,
mal mulffi decal ori-cand Mavrogheni si corpuld sal de ostire luara
ofensiva in Carpati (1). Cu deosebire insa' ataculd fu indreptatil mai
ca putere in pasuld Buzéulul, ca sa se provòce maI in apropiere de
ostirea lui Coburg, diversiunea dorital care sa impedice intarirea
corpuluI lul Coburg cu nouè contingente din Ardeald. Pasuld Time-
011ui fu apératd de Austriacl contra ante-gardeI lui Mavrogheni de
4000 ostenI, pe cand in pasuld Buzéulul se concentrasera peste 9000
ostenl, mal multd Turd, cu 6 tunuri. Ataculd yiolentil datil aci sub
comanda lui Soliman Pasa cu douè tunuri, in cursi de mal multe
gile ingroqi pre Austriaci. Feldmaresaluld Leitenant, din Ardeald, se
rApecji insusl la pasuld Buzéului sa aduca ajut6re ostirel austriace
din aceld pasd (gieng selbst nach Boca ab) (2).
Darnd in anexa pe largd dupa istoriculd oficiosd ald campaniel
austriace, naratiunea diverselord harte urmate la pasuld Buzeului.
Bravuld Soliman Isl facu datoria ca sacrificiuld viatel sale. Alaturea
ca Turcil se luptara vitejesce si mal multi ostenI romarff comandati
de Anastasie.
Acestl vitezi impedicara junctiunea armatel Austro-Rusescl din
Focsani ca 6stea Austriaca care lucra sà resbésca prin pasuld Buzéulul,
dar nu putura schimba seorta resboiuliJI dela Focsanl!
De sigurd incurajiati de isbanda lui Coburg, si a lul Suvaroff,
dela Milcov, comandantii Austriact cari apérad pasurile Carpatice in
contra WI Mavrogheni, incepura, catra finea lul August (stild nod) a
lua ofensiva si a descinde pasurile. La 22 August (stild not) 2 co-
Mne austriace purcesera a descinde pe valea Oltulul. 0 colána se
opri la Racovita iar alta trecu OltuId pe la Canenl. Austriacil se
insinuase in Valea Topologului.
Acolo intalnira o ante-garda de catl-va turd sub comanda lui

Am I und 2-ten August zeigte sich der Feind an allen Pfissen, hauptsdchlich aber
bey Tduadsch nnd Bocza (Buzed).
T. IV, pag. 31, ;villa citatd. Val): narathmea luT Anastasia (Salim).

www.dacoromanica.ro
272 V. A. Dimon.II

Osina Bimbasa Seraskier i Bostan-Ulu Bimbasa si 300 de poterasl

Muntenl, comandatl de Armasu1t1 Dumitru Lamciul (1).
Acésta mana de vitez1 ce puté contra inmiitelora puscI ale
Austriacilora? El se lup tara cata putura i isbutira a se retrage prin
padurI spre Curtea de Arges. Armasula Dumitru i cu capeteniile
turcescI, luara din Curtea de Arges anca ceva ostire i ca la 1000
de ómenl se intórsera aprigl contra Austriacilora, ca oprésca de
a merge lnainte. O noua harta remasa far& resultata mal bung pentru
Romano-TurcI, cacl era imposibila ca 1000 de ostenl sa tina lunga
timpa contra unora forte cu multa mal marl. Ca s'aa luptata mi-
nunata poterasil ArmasuluI Dumitru, staa de marturie cel 200 de
mort1 i numerosl ranitl ce aréta. istoricula Austriaca cö. aa remasa
pe campula de bataie din óstea romana. Numal 11 ostenl romanl
se lasara sa fi a prinsl de vil !
Resistenta acésta vitéza a poterasilora ArmasuluI Dumitru, .pusa
pe gandurI pe Austriacl. El se oprira din mersulti lor inainte, mar-
ginindu-se a se Intari In positiunile ce apucasera. Aci remasera in
WU luna Septembre (2).
La pasulli Rusavel 'aria s'aa petrecuta harte i batal intre Turcl
AustriacI, in legatura unele din acestébatal cu acea dela Focsant
Din documentele pan6, acum cercetate de nol nu resulta. ca. In 1789
se afla pe langa óstea turcésca din acestil puncta i ostire romanésca,
de aceea niel nu voma insiste a descrie .diversele aceste harte
UM care se intinda in Transilvania pana dincolo de Mehadia
descinda In Ora Muntenésca In judetula Mehedintulul.
Asemené nu ne putema ocupa aci de operatiunile belice turco-
Austriace din spre Serbia, Croatia, Slavonia, etc. OrI cate succese
pututa avea Turcil icl-colea in aceste regiunl, batalia care se dete
la Rômnicti, si de care urméza ancä a ne ocupa, le-ari facutil inutile,
acésta hotaranda definitiva s6rta rèsboiulul.

Opuld citata, t. IV, pag. 41-45.

Istoriculd austriact1 pretinde cA de aceea 6stea austriad fu linigtiti In Septembre In
aceste OW, cAcI Romano-Turcil nu ma! cutezar5 a o ataca. Dar de ce nu InaintarA Austriacii
mal la vale In téri ?! (pag. 46, op5 citatil, vol. IV).

www.dacoromanica.ro
 Ivronts ilomismottt 273

LIX.
Atac la .136rlad. Rësboiul dela R6mnic. Evenimentele la Bucuresci.
In lipsa lul Suvaroff, vègurama ct Turcil ca sa faca diversiune
voira sa tréca Prutula i sa atace ariergarda din Berla.d. Déra a
doua cqi dupa victorie Suvaroff pleca din Focsanl, si la 27 era ear
cu 6stea la Bé'rlad. Una alit' corpa de RusI detasata de Repnin
se posta intre Bé'rlad si Fakir', sub comanda PrincipeluI locotenent-
general(' Volgonski ca sa acopere flancula stanga ala lul Suvaroff.
Ne ramane sa studiama acum si a doua mare batalia, ac6
dela 11.6mtlic, dupa chlar autoril germanI.
Sa observamil mal anteia cà victoria dela Focsanl nu prea era
In definitiva asla de mare, de Ore-ce 6stea turco-romana nu numaI nu
fu urmarita, dar ca sa retrasa relativa in destula burià ordine
anume cea mai mare parte din cavaleriä pe drumul la Mmnica
Buzeti, cea mal mare parte de IanicerI pe drumula Brailei (die meiste
kavalerie auf dem Wege, nach Rumnik und Buzeu, die meisten Ianit-
scharen auf dem Wege Braila). Negresita, in manile Austro-Rusilora
invingtorl remasera cele ce nu eraa lesne de luata in retragere
and" nu tóte, cad Austriacii nu aflara abandonate in retransamente
deal vFo 10 tunurl.
Ama vécluta atuncI ca pe and se petrecea acésta "'tibia la Focpnl,
Domnitorula Mavrogheni se afla in Carpaii.
In bataliile aceste ultime juca ultima sa carte si N. Mavrogheni.
Sciinda ca sórta lui era legata acuma de ac6 a resboiulul, scrie Se-
lim (Anastasie): «Mavrogheni isl slei visteria sa privata pentru a ridica
cu a sa cheltuiala un corpir not' de ostire araturanda pe king acésta
6stea ce maI putu a duna din tabéra dela FocsanI, porni spre
R6mnica pentru a organisa acolo un atacti generala, care sa se p6ta
da tota intr'unii limp(' si in contra tuturora strimtorilora Transilvaniel,
aOnda speranta ca inimiculii, véglendu-se silita de a se apèra din
tóte &file de Math', s'ar puté afla mal multa deschisa din vre o
parte. Mavrogheni se si incerease a carmui insusi o expedipne contra
strimtóreI dela Temis». (1).
(1) Rominul 1861, pag. 54. Ves11 anexa.
latoria licmadnilord da V. A. Urechtd. TOM III. 18*

www.dacoromanica.ro
274 V. A. URECRii

Despre corpulti de armata a lul Coburg in urma batafieI dela

FocsanI i pana la jumétatea luneI Septembre (st n.) nu se mal
vorbesce de 1ocL Insusl Istoriculti Austriaca recunásce acésta. Dup.
acesta Coburg la 17 August lasa Focsanil si ja positiune noul mal
in apropiere de Carpatil Ardelenl. Acésta miscare a corpulul luI
Coburg se explica prin faptula ataculuI violentri ce iTurco-RomaniI
dedead la pasula Buzèulul, la Times si la cele-l-alte pasurl. Coburg
rémase inactiv, nedandu-sl bine séma de cele ce se petreceati in
muntl i teméndu-se de a inainta spre Bucuresci, pe eta limp(' la
Braila era o armatä importantä Turcä i cà din muntl putea indata
descinde armata lui Mavrogheni, asa in catii Coburg putea sa se afle
intre douè focurl. In tolü casultl, repetinill, batalia castigata de Coburg
Suvaroff la FocsanI, era departe de a fi fostti o victorie asa de
strèlucita cum ati voitil s'o califice acestl duoI conducaorl de ostire,
de Ore-ce n'a cutezatil Coburg sa urmeze calea spre Bucurescl.
cata aucli de invingerea dela Focsanl, Domnitorula se repecji
cu o parte din trupele sale spre Ránanic pentru a cä.uta sa impu-
tineze desastrulit Elti provoca imediat o nouä concentrare de ostire
Turco-Romana. Marele Vizirti dela Macintl, se puse insusl in fruntea
a 100,000 de turcl i trecu Dunarea pe la inceputulti luneI lul Sep-
tembre, debarcelndii la Braila.
Indata Principele de Saxa Coburg aflä, ea vine acésta ostire turca
de 100.000 ostenl sub comanda marelul vizirù in persona. Coburg
cere grabnic4 ajutorti dela Suvaroff.
Miscarea turcilorti si a luI Mavrogheni simtind-o Coburg, deta-
sézä pre maiorulil Kienmayer cu cate-va cete de ostenl ca sa faca
o recum5scere spre Rômnicti. Se pare di. Mavrogheni nu concen-
trase anca téte puterile turco-romane aci, cacl aflanda de apropierea
luI Kienmayer de Rômnicil, orl rêti informatil asupra puteriloril cu
care acesta venea, preferi s6. lase Romniculti si sä ja positiune la 5
mile dincolo de Buzéti, mal apröpe de Turd.
La 18 Septembre stila noti, inainte de amiaql, Coburg prime
limba cä Marele Vizira ca mare putere, cu multa artilerie, cu mare
numérd de camile, a trecuta Buzéul la Grädistea i ca chiar in acé
qi o sa intalnésca pre Coburg la Martinesci, dincéce de apa

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA 110MINILORff

ailandu-se deja la u distanta de 4 ore de lagarulti Principe14 pe

drumulti ce duce dela Braila la Focsanl.
Cu acésta veste se trimise imediatti unti curierti la generalulti
Suvaroff, iar corpuld Principelul de Coburg tramisä te.ste bagajele
la Focsani, construi o Intaritura care adaposti manutanta
magasiile.
Apararea acestei intariturI fu Incredintata maiorului Klein de
Khevenbiiller care avea sub comanda 700 6men1 infanteria, 100
cavaleria si 6 tunuri.
Corpulti Principelui pleca dupa amiazI, la 3 ore, in 2 coláne,
o ora la stanga, apol drepta inainte luând positiune ast-felti ca
trecu frontulti pe drumulti dela Braila la Focsani, avendti flanculti
stangtt catra Milcovü, iar celti dreptti langa o dumbrava catrA riuhl
Rimna.
Brigada generalului Karaiciai care se compunea din 2 batalkine
Impèratesci i infanterie Kaunitz, 2 divisiI Levenher chevaux légers,
1 divisie Barco, 1. divisie husari sacui si arnauti (Romani si Mol-
dovenI) fu asegata la flancula dreptti, pentru a acopen i tot-de-odata
drumulti ce duce dela BucurescI prin Buzéti, ROmnicti la FocsanY.
Corpula de trupa se asecla apol In ordinea de Wahl. hotatitit
In careuri, infanteria pe 2 uniT, cavaleria Intfa treia linie.
Acésta positiune era favorisata de terenula alesü, protegêndti
pe Principe, In casulti cand inamiculti ar merge asupra Focsanilorti,
putea ataca fara de veste In Hand'.
Turcil i Romanil lul Mavrogheni anca luasera positiuni bune.
Mamie Viziril ocupa cu lagarulti ostirel sale Martinescil, pe flanculti
drepta alti lul Coburg si arier-garda o avea spre Odaia, avendil
spatele acoperite cu garnizemele din Galati si Braila. La 19 Septembre
sosi din spre Buzéti Mavrogheni cu ostirea romana i Infiinta la 20
Septembre (st. n.) tabara nu departe de tabara Maretut Vizirti (1).
(1) Den 20 September war alles ruhig, um Mittags aber wurde wahrgenommen, dass
der Feind auf den an der Seite unsers rechten Fifigels liegenden Anhiihen, jenseits der Minna,
ein betriichtliches Lager aufschlage " Patrula austriaci aduce scire ci dass dieses neue
Lager (linga cel de la Martinescl al Marelul Vizir) aus den Truppen des FOrsten Mavrojeni
bestehe, die bisher zu Buseo waren" pg.,. 151 I-JII din Ausfithrliche Geschichte des Krieps
zwischen Russland, Oesterreich und Titrkey. Wien 1791.

www.dacoromanica.ro
 ir. A. batata

Dupa planulil de Maje intocmitil cu Marele Vizirú, òstea Turco-ro-

ultra& ocupa CrOngulil Meilortl, o ridicatura de pá.mentti, care servia
ca postìi avansattl intre Martinescl si flanculn dreptìl. ahí ostirel
Austriace. Acolo se improvizara intarituri volante aparate de 30
tunuri.
Turco-Romanii ocupara Bogza, Tirgulti Cucului, satuln Caiata
avendti in acésta parte la spate, padurea Caiatei, i clec' dela Mar-
tinesci la pádurea Caiatel se intindea frontuln ostirei Turco-Romane,
care réspundea asia la ambe aripele Austriace.
Darral in anexe douè diverse planurl ale acestui resbeln, unuld
reprodusn dupa und plann manuscriptn, ce ama atlatti in Biblioteca
Academiel (1) si carele este decl ineditn si pát6 chiar originaluln
plana intocmitil de AustriacT, dupa bataie, i ala doilea dup. altil
plana litograflatil in colori si anexat de istoricula campaniilorti lui
Suvaroff (2). Mal. anexamil si o vedere generala a batalid, dupa
acelasi istoricti.
Lectorulti, ajutatn de explicgiunile dupe planuln 1-in va puté
cu lesnire urmari fasele acestel bätälil memorabile.
Scopuln urmaritti de Vizirti in intelegere cu Mavrogheni era,
dupa cum se inielege lesne din privirea pe planulti anexattl de a
intinde o linie opribire descindereI mal departe a Austriacilorn intre
Braila si pasulil Buzèului. Acésta linie deveni invelit6re ostirel Au-
striace intre Martinesci, Bogza, Caiata i Targuln Cucului. Laculti de
sub Martinesci, apa Slivnicului de alta parte si marile päduri dela
Caiata si Targuld Cuculul cu apa Rômna, ajutan multa scopuln.
urmaritil de Turci. Tabara turcésca din Martinesci asecla in Crangulti
Meilorti (punctuld Q de pe planti) 30 de tunuri apárate de santurI.
De aci cugeta Mavrogheni sa se intindá o a doua linie de frontü
prin punctuln K unde in adevèrti si isbutira turco-romanii a aseqa
o baterie pana in flanculti dreptil ala posiVunei turcesci la Targu
Cucului-Caiata. Bateria din punctulti K, de isbutea sa se mentina

Plan von der Hauptschlacht an dem Rimnick-Plusse den 22. September 1789.
Vegl anexa.
Plan de la bataille près du Rymnick din opul : ,Versuch einer Kriegsgeschichte des
Grafen Alexander Suwarow Rymnikski 2 vol. 80 la Friedrich Anthing. Gotita 1795.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R0)11.211LORt 277

oprea mergerea inainte a antegardel lul Karaicial din punctula I, 0

devenea o a doua linie de aparare in contra neamiculul, pogoran-
du-se dela Focsani. Dispositiunile fusesera luate f6rte bine si Mavro-
gheni cu Vizirultit puteaa spera victorie. Grecula Anastasie, amicula
devotata ala lul Mavrogheni si care cu multa vitejie se rèsboise
aläturea cu Oa pe la strimtorile Carpatice i in deosebl pe la Timesa
Buzétl, ne spune ca si de asta data Austriacil ail fosta salvatI de
invingere numal prin sosirea la timpil a lui Suvaroff. In adevèra,
onorurile bataliei istoria trebue sa le atribuésca Rusilora, cad acestia
trecêncla dela JorascI i Bogatl luara flancula drepta alil armatel
austriace indreptarä atacula prin punctula H in O asupra
Targu-Cuculul-Caiata, facêndil sa tad, bateria romana din K i aco-
perinda ast-fela deplina spetele corpuluI Austriaca, care prin M N se
apropie de Crangula Meilora indreptandu-sl puterile spre Wartinescl.
In fata bateriilora din punctula Q se desfasura frontula corpuluI
Austriaca care sili pre Turco-Romanl dupa o resistenta formidabila
sa se retraga spre Martinesa Pe punctula R intre Bogza i Crangu
Meilora i apol pe ambele flancurl S, S, dupa ce flancula stangti ala
Turco-Romanilora fusese sparta si risipitil de Suvaroff, Muscalil
Austriacil navalesca asupra Martinescilora in qiva de 22 Septembre
(stila nog) 1789 Speranda a prinde chiar in tabara pre Hassan Pasa
Marele Vizira, si pre Mavrogheni. Cu t6ta insistenta lul Mavrogheni,
care simtea bine ca perderea bataliel avea sa insemneze per-1E1'u ela
perderea DomnieI, Domnitorula nu putu indupleca pre Vizira la o
resistenta desperata in MartinescI. Turcil fugira abandonanda tabèra
si lasanda in mana neamiculuI numer6se trofee, arme si munitiunl
de preta de peste 3 miliOne. Mica armata romana dup. o lupta eroica
sustinuta dela résaritula sérelul pana la apusula lul, trebui sa urmeze
si dênsa pre Turcl in fuga lor desordonata. In 23 Septembre anca
Austro-Muscalil urmareaa pre fugara. La 24, Suvaroff isl asega tabéra
indaratula Milcovulul, iar Coburg se intárse in positiunea dela Golescl.
ése gile durase acésta memorabila bâtaiä cu pregatirile el.
pece miI de turd si Muntenl caclura mortI, i inecatl in Rimnica
Buz6a. Anastasie (lice ca «cursula Dunarel se opri prin numèrula
multelora care ce Omaser6, intensa si prin corpurile celor care cercase

www.dacoromanica.ro
278 V. A. URECHIX

sa tréca undele el crusite de sange». 68 de tunurl rèmasera in

manile crestinilorti, 100 drapele si proviziuni numereise.
Victoria dela Rimnic fu celebrata la Viena si la Petersburg.
Suvaroff capata titlulti de «Romnikski» iar Coburg marele cordon al
ordinuluT MarieT Tereza. Damti in anexa scrisorile adresate lor de
Imperatorulti AustrieT si de Ecaterina.
Eata cum nareaza Selim cele petrecute la BucurescI in urma
invingerel lui N. Mavrogheni la R6mnicti :
«In Bucuresci túta lumea dela mare pana la mica erail in conster-
natiune. Cei mal multil dintre curtezanif lui Mavrogheni 11 parásira
pana chiar si rudele l'A cele mal de aprópe si nepotii -lul. Unele
dintre persánele insemnate ale tèrei parasira capitala inainte de pie-
carea principelul, si pe cand principele esia din ora sil pe o 011a
spre a merge in Turcia, boiaril s61 esiati pe alta pentru a compli-
menta pe nernti, cari dupa batalia dela RòmnicA plecasera indata
spre Bucuresci».
Din aceste vorbe se vede ca Mavrogheni dupa invingere reveni
la Bucuresci, dar ca aci nu rémase multe (lile, creglêndg ca Austriacii
si Anuda se volt grabi sa descinda pana la capitala Munteniei,
deci lasandti caimacamie in Bucuresci, se grabi a trece Dunarea.
Insusf Becattini recunelsce eä numai dupa fuga acésta a lui Mavro-
gheni din téra, putura pune mana pe Muntenia. Acestil succesti
descuragiandti si pe Trurcii din Serbia, Belgradulti si el se precia
Austriacilorti (1).
In urma bataliei, Mavrogheni, qice En. Va'carescu, a lasattt in
Bucuresci putina áste si el s'a retrasti la Giurgiil. Aci proiecta
Domnitorula sa se faca o treuget Cu Potemkin «intru care sa lege,
ca sa nu vie Muscalii si Nemtil in iéra si sa traga si el Turcii
din téra pana se va face pace. Tramisulti ce a fost insarcinatil cu
acésta solie ajungênda la Focsani gäsi acolo pre printula Co-
burg, ce cu tòte ca fusese biruitoril la acésta campanie, dar nu se

(1) «Aperta (fu) alle armi vittoriose la Valachia colla fuga dell'Ospodaro
Mavrogheni, che vide rovesciato irremissibilmente il sno trono, facilitato in fine
l'aquisto di Belgrado non meno che l'altro di Bender e di presso che tutta la
Bassarabia».

www.dacoromanica.ro
 'STOMA. ROILISILORa 279

indraznia sa vie la Bucurescl . . . » (1). Einisarula WI Mavrogheni a

fosta pare-se unti traclatoril, care asigura pre Saxe-Coburg ca pite in
WM linitea sa mérga la Bucurescl, ca. (5ste nu este in cale nickierl.
Dup. Pitarulil Hristache, avernil alta versiune despre acestti
tramisil. Cronica in versuri, (lice ca dupe victorie Nemtli naintase
pan& la Buzeil :
Mal pan' la Buzati venise.
ApoI ca sa se mai bata (2)
Venia tréba cam cludata,
Ca Tung se risipise
De frica mal tql fugise.
Decl vè'cRndil si ela asla
Ca nimidi nu ispravia,
De tall se desnadajduise
i téra o parasise
i trecu in téra Turasca
Sa nu se ma. nevolasca
Remainda vr'o duol-trel Pall
In BucarescI, cam golasI,
Cu vre-o mie de Turd,
Top, to.V lar nu mal multI;
Care si el astepta
Prileja d'a se departa;
Cand de and 0, se strec6re
Nu cum-va sa-I impresóre
Ca Neirgil se intinsese
T6ta, téra coprinsese
lar Mavrogheni gandi
Inca pan' ce nu fugi
Ca 'n BucurescI ail rgmasil
Vr'o catI-va Turd de pripasil
nu cumva sa i6 scire
De a Nemtiloril venire
i liana el a sosi (3)
SA 'ncép'a parladisi

1) Istoriculii Austriacil anonimii Ancä ne spune cit in tabara Austriaca dala Garlicele
§1 Golesel a sosita Episcopula de Rámnica, trimisfi de Mavroglieni pentru a negocia unii armi-
stiOii, dar ca acesta nu trata numaY cu Potemkin, cum scrie Vacarescu, ci in deosebT cu Coburg.
De altrnintrelea Potemkin niel nu era in tabara.
Mavrogheni luandil deeisiunea de a negocia el armistitiula i§i asigura unit ultima mijlocit
de salvare a Tronulul.
Mavrogheni.
Nemli.

www.dacoromanica.ro
280 V. A. UnEcutY

DecT clifamit pre Filaret

De-la trlmise la Nentg dreptl ...
Ca sg-T parachiuiséscl
Câtil mal curêndil sl pornésca ...

Va sl qicA, din contra peirerei lui VacArescu, a Filaret arti fi

fostti trdmisA la Muscall.
Mitropolitula Filaret afa, dup6. Hristache, pre AustriacY spre
Buzéti. E mal de .crequt insa versiunea istoricului Austriaca. Coburg
esitA d'a asculta de Filaret :
«StAturl la indoTala,
ArItandil multe cuvinte
nu indrAsnial sA intre
Pentru c'aflase el Tarcl
In Bucurescl sunt cam multl.

Atuncl Coburg porunci cetel de arnautI si volintirY (1) ce-1 avé

strinsi din Moldova, sa mérga el ca ante-garda, la BucurescY.
Coburg trimiténda in ante-garda pre arnAutil romani, urmArea
scopula de a trage In partea sa pre Bucuresceni, aratându-le cà cu
dinsula sine deja o parte din téra si pe de alta facea actti de pru-
den p,' netrimiténdil ostire Austriaca in ante-garda, neincredintêndu-se
deplinti in apelulti ce-T fAceati boeril rémasi in Bucuresci, in asigu-
rArile ce-1 dedeat d. aci Austriacil vorti fi bine primili.
De o data se latesce vestea in Bucuresci, c6. 4:5stea nerntésd va
intra in orasti ne intarcliatil. Comandantii garnisénei turcesci se ho-
tArescil a retrage éstea la Vadrescl.
Pitarulti Hristache qice si el ca :
«Amauta ce s'aflase
TotT pe cal IncIlecase
spre TurcI se ridicase.
Merse de le dete veste
CA Némtuld pe marginT este (2)
i declt a/ se lovésci
Mal bine sl se pornésd

Pag. 208, tout. III, Ausfürlielte Geschichte des Krieg,es,

Adic4 bariera.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R0)11101.0110 281

i Duniirea al o trécii
i spre GiurgiA cu totl sl mérgii,
n'oil numai zitbovirg
Ci Inda% se pornirit ...

Turca ajunganda la Vacarescl staa loeuluI, si nevaganda pre

Austriacl al:lavanda nicairea, sunt otaritl a reintra in Bucurescl si a-1
prada nainte de intrarea Nemtilora :
da spune-ml acum ce facI
§i unde si te mal bagl ? »

filtraba Hristache cu drepta cuventa. La scirea acestel Intòrcerl a

Turcilora, confusiunea si spaIma fura la culme in Bucurescl. Fugiaa
totI care in cotro puteaa :
«Una' spre NemtI apuca,
Altil prin hanurl filtra.
Nemtil nu se mal vedea
Turcil se apropia !

Cele patru podurI de capetenie ale orasului nu mal sunt destua

de largY pentru tata lumea care Orca a fugi spre a-sl scápa avutula
si mal cu sama viata.
Bejanie cumplita!
Se inchida pravaliile.... Léganele cu roll aurite si chervanele
gema de femei si de copil caulanda sa plece in directiunea opusa
Vacarescilor, cu risicula de a muri de (Orne, orl de a fi ucisI de hotl
In cale.... Cine n'are macar una cala de incalecata 'll duce lada de
Brasova, orl sipetula, la una din manastirile incongiurate de zida si
se pregatesce a 'vi-o apara, Impreuna Cu altil asemenea lui, impu-
scanda dela meterezele ziduluI, In Turcl cand vor navali.
Acum se petrecu in Bucurescl legendara-salvare a orasulul de
dasecilultit Florea si inveleiceil sal dela scála romano-slavona din sf.
Gheorghe.
La manastirea sf. Gheorghe, dascalula Florea invata linistita
vre-o doua-clecl de ucenicl sa citésca la psaltire si pe bucavna.
Ce facl, dascale, striga din pragula usel intranda parintele
Onofrel? D'a drumulti ucenicilora pe la casele lor, ca peste una

www.dacoromanica.ro
282 V. A. UREcinl.

ceasa-douè tort orasula e perdutil, ca turciI ail hottirita sa-la prade

si sa-la arcja pana nu villa nem01 In BucurescI. Grabesce, dascale,
ca nu maI e vreme de «cruce ajuta buche az, ha; ce e césula WI
de mare cumpena!»
Melia ucenicI 'sl puna cartea In traista si dail busta spre usa.
Ho, téra! striga dascalula Florea, alerganda In pragula useI si
Impedecanda esirea ucenicilora.... ho, WV ca Mavrogheni tota e
domna, de Turd nu-I habara!
Dar Mavrogheni a fugitil, dascale, adauga a (lice popa. Cu
nasultt In catil, dascale, o o n6pte nu mal scil ce-I prin téra .... Da
drumulù' ciracilorti, ca daschlil grecl dela sf. Saya ail tulit-o la fuga
anca de a-séra ...
Da ea nu sunt greca, parinte.... Ce ail TurciI de Impartita
Cu noI ?
EstI nebuna. dascale? Déca Nemtil nu sosesca peste una
ceasa In Bucuresd, greca orI romana, tota de sabie perima ...
Care va sa gica pärinte, (WA vina indata NemtiI Karla. orasula ?
Si fag sa mal astepte réspunsula preotuluI, dascMula Florea
pune p6lele antereuluI in brig, si tIsnesce pe usa scólel striganda
«dupa mine baetI».
-- A inebunita bietula dascttlil gandi parintele OnofreI, care
cautanda si el sail scape cjilele, fugi in vre-o parte a tèrel.
De ()data, pe la amiacJI, rèsuna aerula de glasula clopotelora
marl si miel de pe la tóte mónastirile din Bucurescl.
Sgomotula este asurcjitoril si Wtä lumea se opresce din fuga,
intrebandu-se : Ce este ? ce se intèmpla?
La mónastirea VacarescI, capeteniile turcescl impartisera desa de
climinéta glónte si iarba de pusca la ostire. T6te mésurile eraa luate
pentru ca, cum va innopta, Turcil sa navalésca In °rasa sa prade
si sa macelarésca pe bieVI locuitorl.
De o data se audil la Vacarescl r6sunärile clopotelora din
BucurescI.
Intr'o clipa capitenil si ostenI aa esita din corturl si pe sub
pórta mónastireI, Intrebandu-se unultt pe altula :-
Ce este ? ce se int6mpla ?

www.dacoromanica.ro
 IBTORIA ROMIXILORtf 283

Ce sa tia mä'xite agale, striga dascalulti Florea, oprindu-sl

calulti in t'alía unul Iusbasa turca. Fugill, fugitl agale ! Aù intratti
Nemtil in Bucurescl... Sunt mulV ca franela i iarba Augitt do-
potele cum resund... Mitropolitufil cu boeril primescil pe Nemty cu
cinste mare...
Amesteculd celti mal cumplitti produce vorba dascaluluI Florea.
Intr'o clip. Turca att incalecattl cate douI i treI pe una cala si
calad i pedestri o tunda in directiunea GiurgiuluI...
Bucurescil sunt scapayt, fara ca Nemp sä fi sosita macarti la
marginea orasulul. Ce se intemplase ?
Dascalula Florea impánise pre cet doue-cject de ucenicI al lul
pe la clopotnitele tutulora mònästiriloril din Bucurescl.
Me baetl, cand o fi sòrele a chindie, tragety me clopotele,
bite clopotele pana la vremea táca-I de vicernie i Dumneçlea Cu noI.
Acésta frumòsa legenda Pitarula Hristache o strica atribuindtt
tragerea clopotelorti la preoty.
Atuncl preotimea, qice el, dete navala la clopotele
Turcil cum le augia din Vticarescl crequra ca suna in on6rea
intrarel Nemtilortt si
4Nu scieaft cum s'oil intdrce !...»

Voluntirit Austriacl i putina calarime nitrara in BucurescI, numal

In sera acelel cile memorabile de 28:
«I dona 4i aù intratti
Totil obuzulti regulatù
La létulti opt-gect si nota
Octobre douë-clecl i noul (1).

Intrarea in Bucurescl a lul Coburg o descrie istoriculti oficiosa

austriaca in tomula III, si o pune la 10 Noembre, stilCi nott (2).

BucIumul0, 1863, pag. 40.

cHierauf kamen alle Bojaren, Kaufleute und Arnauten der Stadt unserer
Mannschaft entgegen, und fiihrten dieselben, bei der schon eingebrochenen Nacht,
durch die mit Menschen angefiillten Gassen, bis jenseits der stadt, wo der Trupp
auf dem Wege nach Giorg,iewo Posto fasste, und deu tibligen Theil der Avant-
garde erwartete.

www.dacoromanica.ro
284 V. A. URECJia

Negresitti WA boerimea din BucurescI, dupa cum mal sustl arètaramtt

din Istoria lul Mavrogheni, a luI Anastasie Turcitulil, nu a0epta
intrarea lul Coburg in Bucurescl pentru a i se Trichina, ci pe intre-
cutele e0 Tntru intampinarea lul la marl distante. Dam dupa o
naiva icána anexata la Istoria campaniel Austriace, inchipuirea cor-
tegiuluI esitti din Bucurescl pentru a Intampina pre Principele Coburg
la intrarea sa in capitala munténa (1).
Austriacil intranda in BucurescI la 10 Noembrie stilA noti, (lice
0 Becattini, (2) fu cincontratto da tutti i bojar, mercanti ed arnauti
Tutto il clero aprestavalo fuori di una porta, ed nel tempo del suo
ingresso suonavano tutte le campane e il popolo esclamava ad alto
grida : viva Pimperatore. Ben volentieri si prestarono i bojari e tutti
gli altri ceti di persone a prestar giuramento di fedeltk all' Augusto
Regnante, il cui ritratto stava appeso publicamente sotto il trono,
convenendo di buona voglia relativamente alle contribuzioni da pagarsi
dalla rendite del paese per l'avanti adette al fuggitivo Prince Mau-
rojeni, e circa le somministrazioni di commestibili di ogni genere».
Serbarl numereise, mese, rugaclunI prin bisericl, bite inlesnirile
pentru Tnquartirarea (Orel, nimicti nu refusara cei 800 boiarI (0 ce

Den 10-ten traf auch der Feldmarschal Prinz von Koburg mit dem Haupt-
korps bey Bucarest ein. Bey 800 Bojaren, und mehr als 17000 Einwohner ritten
und giengen dem Prinzen entgegen, und empfingen denselben vor der Stadt an
einer kleinen Kirche. Von alien Seiten ertönte ein grosses Freudengeschrey, die
Glocken von allen grossen und kleinen Kirchen warden gelAutet, alle Stand°
standen in den Gassen unde verherrlichten den Einzug des Piinzen, und de s
Kaiserlichen Heeres in diese Hauptstadt. Der Prinz rite auf einem Schimmel, der
mit goldenen Steigbilgeln und grösster Pracht ausgezieret war, und welchen die
Bojaren ihm entgegen geschickt hatten, der Prinz hatte seine Feldmarschalls
Uniform an und war mit alien Orden, die er hat, behangt».
Eaci cum narézi intrarea Austriacilorii Moniteur Universel" francesd, No. 110, din
Noembre, 1789
eNous recevons les details suivants sur la prise de Bucharest, par le prince
de Cobourg. Les quatre Bachas qui avaient occupé cette ville ont été saisis d'une
toile frayeur A, l'approche des troupes Autrichiennes, galls se sont rétirés sur le
champ vers Giurgevo dans le plus grand désordre.
La noblesse et le clergé de Bacharest`ont été recevoir le Prince de Cobourg
jusqu'A, une église située hors de la ville, et lui ont fait une pompeuse réception»
Yell anexa.
Vol. VII pa g 335.

www.dacoromanica.ro
 idTORIA BODLINILORO 286

Coburg afla in Bucuresd Bietulti Mavrogheni totti mal spera la t6rmul

Dunarei ca Austriacii nu volt intra in Bucurescl i ca doar se vor
gasi bojari carl sa vina dupa el macar in semnù de protesta
contra invasiuneI Austriace.

LX.

Bateilii la Poreeni f i Vleideni. Oltenia ocupatei de Austriaci.

Turcil mal sustinura cate-va clile résboiulti in muntil Olteniei

dupa Invingerea dela Rômnicti. La Porceni i VadenT erati 17000
de turcl sub Pasa cu douè tuiurl Kara Mustafa, cel care, in 1788
dusese cu multa stralucire ostirile destulti de adincti in Valea Ha-
leguluI.
Contra taberelor dela Porceni si VadenI isl indrépta tóta puterea
disponibila Principele de Hohenlohe. Turca apérara vitejesce pasul,
dar fura batull la 8 Noembre (stil noti). Hohenlohe deschise calea
spre Craiova. In acelasl timpù, dstea austriaca dela pasul care con-
duce la Rômniculti Valcel sub comanda maiorului Brugglach, anca
isbuti sa rèsbésca Wanda pe Turd i MuntenT spre Olanesci
Horez, la 5 Octobre (st. noti). La 6 Octombre &tea Austriaca apuca
la Cozia. De aci descinse la Calimanesci i Capu-Pisculul. In ante-
garda acestui detasament de ostire austriaca era Boerul Babeanu,
care tradase pe Mavrogheni cu un nurnèrti de poterasl romanl. Acésta
nu impedica pre poterasil Mmasl credinciosl lul Mavrogheni sa
faca datoria pana in fine. Asa el se luptara impreuna cu TurciI in
contra Austriacilorti si a fratilorti lora tradatorl, la Ocna i in mal
multe puncte din calea Austriacilora pana la Craiova.
La 7 Octombre antegarda austriaca se afla la FOntana Banulut
La BAmnicti 500 de turcl delil si 200 de poterasi romanl cautara
fara resultat sa impedice intrarea neamiculul.
Romanil i Turcil carl puteati sa'si apere viga se retrasera spre
Craiova. Dar inteacolo mergea acurn i biruitárea ostire Austriaca
intrata prin pasulti Rômnicului. Pe la Cainen1 ttsnise detasamentulti
austriaca sub comanda Locotenentului Colonel Wilhorsky cu scop

www.dacoromanica.ro
286 V. A. Uhacati

tpentru a descinde in Valachia (um tiefer in die Walachey ein-

zudringen) (1).
Prin pasul care duce la Câmpulung apuca alt detasament aus-
triac sub colonelul V. Kray care se indrépta in mar s repede spre
Craiova. La 8 Noembre (st. not1)- Kray se glisesce la 2 ore departare
de acesta ora, la Isalita. Aci 50 de credinciosl ostenl de al luí
Mavrogheni arserä vitejeste ultimul pral de puscA in contra austri-
acilorti lOsandil 5 mortl si mal multl aniti in retragerea lor.
Se mal intiirsera curándti apol turca si MunteniI dar era prea
tOrgiti. Ca si la Bucurescl boeril din Craiova esirá impreunä cu multi
locuitori din orasil intru intOmpinarea colonelulul Kray i1 introdusertt
el singuri In orasti punendil la dispositiunea austriaciloril provisiunile
necesare i primindul Cu mar! manifestatiunl de bucurie (2).
Scriitorul Austriac adesea citat de nol recum5sce cä acésta a fost
ultima afacere belica a corpuluI de ArmatO Austriac in acest rèsboit.1
De altmintrelea sosirea ernel pune capAt campanieT austriace in Ora
románésca.
Despre intrarea Austriacilor in Craiova serie si Dionisie Eclesiarchul.
Eaca cumtl narlzä cronica intrarea Austriacilorti In Craiova :
(Nemtil ati sositü i aü intratì In orasti cu pace, esindu-le ina-
inte boIeril schimbatl in haIne boieresci (3) si intampinÉlndu-I cu
rugAcIune i-at poftitil de at venita la EpiscopI, esindu-le Inainte cu

(I) Vol 4, pag. 68. Ausfilhrliche Geschichte.

. (2) cHierauf wurde der Oberste Bray mit seiner Mannschaft von den Ein-
wohnern von Krajova ebenso freundschaftlich aufgenommen, als Prinz Coburg mit
seinem Heere von den Bewohnern Bucarest's. Viole Bojaren und ein groser Theil
der Bewohner dieses ziemlich anzehnlichen Städtchens kamen dem Herrn Obersten
auf eine Stunde weit entgegen. Verschiedene von den Bojaren, liessen unter die
Mannschaft, welche auf ihren beschwerlichem Marsche schon durch zwei Tage
ohne Brot war, Brot, Fleisch, Wein, und andere Erfrischungen austheilen. Hierauf
nahm der Oberste, unter Bedeckung eines Bavalleriedetaschements und der
Scharfschätzen, begleitet von alen Bojaren zu Pferde, bey läutung aller Glocken,
gegenseitiger Begriissung der Artillerie, und Riihrung des Spiels von dem städchen
Besitz».
(3) Cara-Mustafa cu Tureil din Craiova (avéndil si catane romftnI) cu o
luna inainte de ce Austriacit sa se apropie de acelii ("rae", dupa spargerea Libere
dela Porcen1 ail avutil o falsa alarma. CoprinsT de frica fiindil, 4ioa pe la pranijií
ail datil fuga .... Intriung sfertti sal"' multa jum6tate ceastl, niel unula n'a('

www.dacoromanica.ro
 ISTOkIA ROMINILORO 287

litanie bisericésca, adeca preotil cu Sf. Evangelie i cu S-ta cruce In

pridvorulti bisericel, unde Oberster Craig cu oficeril lul (care acesta
Oberster era venial inaintea ostilortí cu piota pedestrimeI i cu volin-
tiril) qi sarutandti sfintele, ati intrattl In biserica totl, cantandu-li-se
axion, clicêndu-se de diacona citirea pentru biruinta improtivnicilortl,
pomenindt1 pre Impératult Iosif, li s'ati facutd masa mare In Epi-
scopie de Mil, boIerl, ospatandu-I bine. Mal vêrtostl boleril Bibescu,
fiinda unuhl din el la Nemtl pre carele indata 1-atl facuta ispravnicti
Apol aU sositil i generall cu multa doste calarime....* (1).

LXI.
Quarliere de larnd. Belgradulli cap itulatú. Succesele
Miqcdri politice. Apreci'dri despre rgsboiulli dela
R6mnic. Mavrogheni.
Coburg acum Il stabili quartierulti de iérna, pe cand Principele de
Hohenlohe facu tot asemené la Craiova, in 26 Oct. 1789, dupti spargerea
taberil romano-turce dela Porcent judetula Jiulul si dela Campina (2).
fémasti in ora0i i fugindil pang, la Mönastirea Jitianu, uncle este podti mare
statatord pe apa Jiulul, acolo ad statutit sa vada ce se face, 0 vaendti ca era
alarma falqa, intorsd In Craiova i banuindu-0 pre boIerl ca eI ad pricinuitti
spaIma lord, ad chilmata pre totl bolerlI i i-ati junta s ie credinta cu el qi
sa le spue adevaruld cand se va Intampla sa vie Nemtil i le-aii poruncitii de
s'ait schimbata fi eat imbrei cat4 in halm twrcesei
dicrult negre fungi in capil »
Tamil volad cu acésta schimbare de hale, ca In casti de aval a Austria-
doni fi a In pericold i boleril" i decI eI sa nu talnuésca de Turd scirea in-
vadliunel o0ireI austriace in ora q Dionisie adaoge ca la ultimulti momentti
cand Nemii avead sa, intro, Turcil ere' gata al prade Craiova, (Ma bolerimea
negutitorimea ard fi refuzatii de a da lilt Cara-Mustafa 70 pungl buff, suma
ce in urma boleril ad pus'o pe Ora 0 ati scos'o cu pristosd »
Tom. II, pag. 178-179. Tesaur, P. Harlan.
Tesaur 11, pag. 179.
eNempI déca s'ati implinitd trot anI, ati intrat in Ora de o data pe la
tóte schelile intr'o4i, ca ap tocmise sfatuiile intro dan0I 0 Printing Coburg
ad intrat in Bucurescl ca generaluld i ca °Oil() lord, coprinciandd t6ta Ora
peste Oltd 0 nu 'I ad statutti nimene impotriva; la Craiova aù venitti In qioa de
Sf. Damitru 26 Octombre hintuld Henzerberg, 4 iar la Cernetl ad venitii dol
generad ca 001 pedestrime i calarime, ca multe tumid, venitail qi regimentuld
militarilord romanI ce le (lice Fratup, iutI la Asboid.
Tesaur If, pag. 178.Dionisie Eclesiarcul, veig povestea turciloril din Craiova la acela§ti loe.

www.dacoromanica.ro
288 V. A. 1Jascnii

Victoria dela Minnie demoraliza pre Turd Garnizona din

Belgrad sub Abdi-Pasa capitula cu onorurile belice si se retrase
In Bulgaria. Abdi fu descapatinatd de Sultanuld ca pedépsa.
Rush; la gurile DunareI, mergeail si el din cucerirl in cucerirl.
Benderul isi deschise portile inaintea luI Potemkin (1). Galaluld fusese
arSti de Kaminski. Ismailuld mal 0116 Inca. "Suvaroff inainta ca salti
asedieze.
La strigatuld de aman! al Turciel, Anglia si Prusia se agita
seriosil. Sub auspiciile acestord doué state, Polonil se aliéza cu Pòrta,
o armata navala englesa se dispune a protege diversiunea regelul
Suediel, care nu ceré altil decal se fie sprijinild

N. Mavrogheni trecêndti la Dunarea, «acolo poruncià turcilorti

sa stée cu résboid asupra Nerntilord sa nu-I lase In léra, dar turcil
adaoge Dionisie Eclesiarchul (2) véendil ca si el ati data dosuld
de ad fugittl din téra, null mal ba'gati in séma.
«Scria Mavrogheni si boerilord tèrei car' Il lasase caimacaml la
scaunuld Domniel, ca déca vor veni Nemti in Bucurescl, sa le dé
zaherea i sa ocrotésca téra, precumtl si Maria Sa s'ad nevoit de ad
scapat-o de robie, (3). Bravuld Domnil voia cu orl-ce prep sà scape
léra de pustiire.
Nu putemd incheia acestd capitolti ald ocupatiunel tèrei de catra
Austriacl fara de a inregistra aci aprecierile unora din scriitorl asupra
acestul Domnd catil privesce purtarea lul in r6sboid si chlar fata cu
léra, cat si apreciarl strèine asupra rèsbolului dela Rdmnicti.
Langeron in memorial séd despre campaniile Rusilord si Au-
striacilord scrie ca triumfuld lul Coburg_ in Muntenia e datoritd

Dirna in anexi stampa representindti luarea BenderuluT.

Tesaurultl, Tom. 11, pag. 177.
Dionisie Eclesiarchal serie ca, dapg Invingerea dela Relmnic «TurciI se
Otis° sl rob6sca téra, (ca Ora neamia) i a venitù unti paql mare cu 6stea
lul, i adusese sad arm.]: pline de stréngari çi curele i lanturl sa lege robil qi
mat marl Bacarescil II era in minte. Dar Domnuhl Mavrogheni cu mare me?-
tem6. i cumpltare ail taiatri pre acel pa0 pe Dungre i Pea aruncattl In apA,
nesciindil nime din Turd».
Tesaur, Tom. II, pag. 177.

www.dacoromanica.ro
 ISTOR IA ROMINILOR6 280

numal luI Suvaroff, carele sili pre Colaurg sa adopte planula séti de
bataie la Foc.-piii .si la 11.6mnic. «Le prince de Coburg, dominé de sa
gloire et croyant que la victoire s'était trompée, vainquit presque mal-
gré lui!» (1)
Turcitulti Anastasie (SeHan) in istoria lul N. Mavrogheni,
activa ta bataliile dela FocsanI i ROmnica, atribue victoriile tota lui
Suvaroff. «Nu voia mal intreprinde s'a deslusesca in ce chipa... fura
scapMI de douè orI Coburg si AustriaciI prin activitatea fara esemplu
a luI Suvaroff cacI de douè oil era sa fie prapadiV de catra turd» (2).

N. Mavrogheni, care dupa marturia luI Selim se lupta vitejesce

Ja ROmnica, esplica invingerea sa prin nedisciplina ostireI séle
a cele! turcescl. Ordinele MI nu eran i eseculate, acésta vklenda el in
tabera dela FocsanT:
«Selim, esclama sèrmanula bine ca ea lasa nu sunt;
am data doveqi de vitejie chiar pe cand postula ce ocupama cerea
dela mine sa ui mg multü prudinte. De nu ar trebui aicl de cata
curagia de a se asigura isbanda, nu m'asi terne de Inc c'o sa rriò
biruésca; dar, privesce ostirea ce averna, very de are cine-va pe ce
se radima, spre a se llata ca va birui.»
Dap& perderea batalle!, esinda din Bucuresci insotita de credin-
ciosula Selim, care 'I urma de si schiopatanda in urma unor rani
capatate in lupta ultima, Mavrogheni era trist «Cine s'a
pusa vre-odata pe un trona, si a pututa sta pe dinsula in liniste ?
Cine a alergata ca mine dupa favi)rea until Sultana, fara sa aiba a
se teme de perderea capulul sèfl.? Vie dar mòrtea and va pofti,
destula am traita déca am costa Doinnitora l» (3)
«Acésta dispositiune de spirita se schimba insa, scrie Selim
cand sosirama pe inalurile DunareI. Véenda acesta mareta tluvia,
pe care'l trecusa ca(I-va anl mai inainte pentru a merge sa ja In
posesiune demnitatea cé mai Malta la care el puté sit aspire, si pe
care se gatia salti tréca acum Indarata, fugara si despoiata de Mill

Hurm., Langeron, pag. 92.

Romfmul 1861. pag. 54.
(.3) RomAnul 1861, pag. 55. Irtp
latorla Romesnitorti de V. A. Urechid. TOM. ILL 19*

www.dacoromanica.ro
290 V. A. thuzcatt

marirea, Mavrogheni, cu tòte c5, fusese Domnti, se opri spre aÏ arunca

bchii in urma cu mahnire i nefiindil in stare sä se smulga de °data
dela tot ce fusese obiectulti ambitiunei vietei séle intregi, el refuza de
a merge mal inainte 'Ana nu se va incredinta de a intratrt in ade-
v'érti Coburg in capitala sa.»
Acéstà scire o Oa indata Mavrogheni... Ba mal aft', cum vé-
guramtl, ca boeriI, cari se °Wiser& sä itmana pe Lang dinsulti si-i
jurasera credinta tat primitti cu bratele deschise» pre austriaci...
Atunci N. Mavrogheni intra in barca carea astepta i lise
ultimula adio une! Véri care nu-la intelesese i nua iubise cà nu-la
intelesese. .
dar Domnulii Mavrogheni rëmasti Domnia» (lice Dionisie,
voinda sà inteléga ca-I s'ati terminatil Domnia, dupa intrarea lui
Coburg in Bucuresci. Celti putintt Dionisie nult1 mal infrunta, pe cand
En. Vacarescu serié: (Mavrogheni in vremea ce aducea Turcil isbande
In Bosnia si in Ungaria, aducé i e1 cu TurciI ce avea (niel pome-
nesce de (5stea romana!) aid isbandä pe la hotarele Transilvaniei
apoi se intbrcé si jäfiia (?) Manastirile 1.6rei i lua i odóre
sfintele rase de prin bisericl i vasele calugarilora (1) si sfarima zi-
duffle curtilortl, cuma aù facuth la Cozia si la Argesti si scrié la
Devlela, ca aü luata dela Neinti Cozia calesi (2). Ear intfacestil anti
(1789) ce s'ati impotrivita norocult1 biruintet Pré înaltulii Devletil,
neavenda ce se mal facä. i Mavrogheni aicI, cart nu avé ce se mal
prade i sa mai jafuésca, niel mal ramasese boierinasi i mazilasl

Aasta era in timpulil and Craiova urma si fie apfirati do Turd. Vicirescu.
Dionisie Fotino spune aceste fapte aya : «Mavrogheni ca ostile ce avé,
ava norocula a repurta cate-va Invingeri asupra austriacilora, atatA la manastirea
Sinaia Gatti si la Cozia de peste Oltrt si in alto locurl. Acele lovirl desi nu fu-
sesera de cata nisce mid harte totusI Mavrogheni Writ Turd le representa ca
batalil marl si ménastirile le numise cetatf. intarite, Intitulandu-le Sinaia-Kalesi,
Kozia-Kalesi i altele. Pentra asemine succese, Sultanulù i-a tramisa Kilq-Kaftan,
adeca sabie Impéritésca i haina, ca felurite laude i binecuvéntarly. (Trad. de
Sion, Tom. II, pag. 177.
de ce nu le puté Mavrogheni considera ca cetatI acele MonastirI In con-
jurate de zidurl cu. metereze ? Ca cetiti le luase austriacil si le apérase pang
ce fésbi 6stea lul Mavrogheni. Despre pradarile vaselora sfinte, aflatii
de. cata In Vacirescu. Dar lacrala era si posibili, cu. Indisciplina ostireI turcescI.
Ce puté Mavrogheni contra acesteI nediscipline, el o Men tot-d'a-una.

www.dacoromanica.ro
 lszoitte. Roman-met 291

(auc,litl pe boerula cela mare cum nu voiesce sä ésa in fruntea terel

din prostime !!) de al da dregatorie WA de voie (vecll Pitar Hri-
stache ce serie din contra) si apoI it jafuia i trimeté caftanele pe
la judete si imbraca Mr. vole pe cine amqia ca are banL.. Facuse
Caimacan Craiovel turca i Chehaia turd'. si Capigilor Chehaia turcù
si ne avenda ce alta a mal face aicé, cu pricina ca merge ca sa'si
faca cercetare ordiilora, umbla prin sate si imbreica pe Mrani ea
cattane i apol Il punea la inchisòre ca sa-I (lee banl . Spai-
mentata dupa 16te aceste . . . s'ati trasa la Giurgia» (1).
Asa ceva n'o scria nicl Dionisie nid pitara Hristache Este
'impede strevOuta ura boierului Vacarescu in ce spune de demo-
craticulli Domnitora! Eaca cum apera si Selim pre Mavrogheni de
acuzarile ce i se aduceaq :
Pe ata timpa era &ilea primejdia mare, si era trebuinta de
multa energie, el era trebuindosa ; dar caderea protectoreluI lul,
Hasan Pasa, puse In miscare ¡Ate limbile invidiel, si in secreta se
pregatira o mulfinte de acuseiri pe care '0 propunea inemicii sei
sei le asvdrle asupra lut la cea ma4 d'cintéi,4 ocasiune favorabile.
In faptft, nt existei nici o crimd sa gregélei care sei nu 'i-o
impute. Se dicea cd administrase rë'fi treburi cu care ¡lid
insarcinase cineva vre-o datei ; cd insafise sume pe care Wei
odini6rd, nu le primise ; cd teiiase capete care (Inca stei-
tea'ú f6rte solide pe unterii lor. Dacei adevèrulit s'ar afla intre
am,ëndou6 extremele, s'ar 17, pututil privi el ca omuli2 celic mai
perfectil, cdci i se fetceall imputeirile cele mai contradictorii
cele mat nepotrivite. Totù de o data fdcea i cumplitil
risipitorit ; i lct.fa i indreisnet4 ; ì super. stitiosit si ateit ; si
prea bleindfc prea aspru ; si prea prudinte prea nesocotitii.
Dar de si nu era prea lesne de a vedea cu deslusire care eraa
crimele, tota era evidinte ca". pedépsa '1 era neaperata si ea se va
face, indata ce sentinta se va puté pufie in lucrare far& primejdie,
cad era deja pronuntata In secreta. Despre acésta era chlar el convinsa;
pe ori-ce great vedea pleceindit spre Bucuresci, i se peirea cd o
set Ai unit piritoril care mergea sd dea clovadei ;in contra lui».
(1) TesaurO, Tom. II, pag. 297.

www.dacoromanica.ro
292 V. A. URECIIII

LX1I.

Muntenia sub Austriaci. Bucurescii iarna anului 1789 - 90

Potemkin la Iasi. Noulit resboiulft.
la CalafatA. Negocidri de pace la Iasi.
Pentru administratiunea potitica a Munteniei se tramita, mal
targia, din Viena, Baronul Thugut i Consiliarulil Stefan Raicevicl
fostula agenta ala Austriel in Principate. In Bucurescl continue insii
Divanula din bolerl de ai tèrel. La flnea anulul 1789 si in anula
1790 aflu in Divana pre boieril: Dumitru Ghyca Bana, Rada Slati-
neanu Vornica, Draghiceanu Greceanu Visternica, Manolache Gradi-
steanu biv vel. Vistemica, Episcopula Filaret (116mniceanu), Ioan
Damaris, Mate! Falcoyanu, Constantin Stirbei.
Alaturea cu boleril din Divana semnéza ofichialulit austriaca
Marchelims i «Maria Sea pré inaltatula Prinkip, séù. general-feld-
marsal leitenant Baron fon Entiberg».
In decursula Terne! 1789-90, Bucurescil resunara de petreceri
organisate de Austriacl. Balurl, ospete neintrerupte.... «Nemtii
ce s'aa asegata in Bucuresci si in Craiova s'ati apucata (lice Dio-
nisie Eclesiarcul de music! si de balurl, dupa obicelula lor si nu
pit grijia de resboia... si lubea i boleril, mal vêrtosalmulerile,
sicele si balurile nemtesci, ca se aduna cu el la acele veselitelre» (1).
Se margini Coburg a pune strajl pe marginea Dunarei la tete schelele,
ceva ostire regulata si maI alesa volintirt romani, sirbl, arnaut.I... (2).
AcelésI petrecerl la Iasi, unde Potemkin 01-16 curte ca una ade-
vèrata Monarcft. «Suita lul cé strèlucita si mare,' scrie Draghici, nu
infatisa tipulti unul stata-majora de generala, séa de maresala, ci
glòta unei curt1 de monarca orientala, dupa imbracamintea ce purl.*
flinda incarcatl de aura, si de arginta pe kite cusaturile straelora...
cei mai atasatl de Potemkin nu ridicaa capula dela pe-
treceri ce se dan in tòte jilele, cand la una bolera cand la altula

Tesaur II, mt. 178.

Midem.

www.dacoromanica.ro
 isTow.A. Roxiimumett 293

pentru ca sa faca multamire sfetliulul, titlu de serenitate ce purta

acesta printil (1).
Langeron amintesce ca saprês la prise de Bender, le Prince Po-
temkin vint s'établir a. Jassy. oft toutes les dames russes suivant sa
cour vinrent embellir le séjour de cette capitale et faire l'ornement
des fêtes que le Prince y donna k» Amorurile luI Potemkin cu cocci-
nele moldovene si mal ales ti cu &Mina de Witt, femeea until ge-
neralti polona, nu erati scandalurl tainuite nimenul... (2). Aceste pe-
treced nu erati de natura a activa preparativele campaniel anulul 1790.

Mórtea lul Hasan Pasa ridica curagiula partidulul contraril pacel.

II succeda Celebi Aga Zadé Serif Hasan Pasa, ce se afla la Rahova
Muhaflr, neamicil alt.' lul Mavrogheni (3).
In asemené conditiuffl, noula Vizira puté spera succese militare,
si deci a fi contrara la tratativele de pace. De aceea, cum scrie En.
VacArescu, provoca pe Prusia sa se conforme tratatului de alianttl'.
din Ianuarie, si cu deschiderea campaniei din 1790, Frederic sà intre
i elt1 In actiune.
N. Mavrogheni, dupt't esirea sa din Muntenia nu statu neactivil.
Did indiferenta la cele ce se lucrail. Dupa ce incercarea lui de a
dobandi armistitia dela Potemkin nu isbuti prin faptultí lul Filaret,
Mayrogheni readuna din sfaramaturile ostirei sale si o complecta Cu
turd, concentrandu-si acésta ostire in fata Calafatulul.
Domnitorulti planui sa atace, cu (5stea dela Vidin, Calatatul. Dio-
nisie Eclesiarchul qice ca acestti atacti urma' la 15 Ianuarie, pe un mare
gerti. Mavrogheni si Turcil ail isbutitti a trece Dunarea si a se intari
la Calafat. Auqinda de acésta, boleril si negutitoril din Bucurescl se
Infricosara crapstinda asupra Nemtiloril ca nu stati de resboiti, ci
stail de tractirti si de balurl... Apoi s'aa gatitil Nerntil si ati mersù

T. II, pag. 54 0 55. Ist. Moldovel.

Hurm vol II, supl. I, pag. 92, Memoriile lul Langeron.
«Celebi Zad6 Hasan Paya (.ice- Eu. Vicarescu dupit ce sosi, despre
o parte intlri gItirile resboluluI, despre a1t4 parte pré inaltulù' Devletii indemni
si pre CraTulii Prusiacti ca sa se ridice asupra Neugilorii dupe datoria alianOI
ce fAcuse cu P6rta».
Tesaur II, pag. 298.

www.dacoromanica.ro
294 V. A. ThincniX

asupra Turcilortt si era una gertt cumplita si zapada, instt neSptea

pe luna, cu putere de osti i tunurl, i lovindu-se cu Turca i-aa
biruita .si i-att bagatil In Dunare sa se scalde si sa bea apa;
si vil robl si cal lualü i cateva tunurl dela TurcI, lar pe ceI mol!
cotelittl NerntiI si ce t111 gasittl aja' luattt i i-aa aruncatil sala-
horii in Dunare. La acesiti resboitt aft Tosta si Vocla Mavrogheni cu
Turcii si ave si carata luI cu sine, cadí ave Onda sa scape dela
Turcl la Nemti (?) Dar ca priceputtl TurciI si luà
aminte Pasil de eltl; anca i s'atl impulata ca ati venia la resboitt
cu careta ca mulerile, lar nu calare ca voInicil si careta cu telegaril
i-att rttpitû in resboitt ostasil nemtescl»!
De uncle a mal luata Dionisie i acé8la noua tradare pusa
pe socotéla lui N. Mavrogheni ? i de cand ung sefti de armarä nu
avé voie sa alba cu sine o careta? Este una ce esceptionalti acésta?
In urma acestei victoril. Coburg se margini a mal tramite doue
trel escadaíne de c5ste sub colonelultt Craiti (din Craiova) sa
jure cetatea Turnu «in un ostrova nu departe de clensi» serie Dio-
nisie Eclesiarchul, (1) iar Coburg remase pana in primavera inactiva
In petreceri, la BucurescI.
La TasI irisa eral:1 negociattuni pentru pace cu Principele Potem-
kin, pe cattt timpti resboiultt continua in tcímna si iarna anulul
1789-90 (2). Rusil ridicasera asediuld Ismailului ca s'a'.0 adune toti
puterile contra BenderuluI, in Octombrie 1789 (3). La provocarile

Tesaur U, pag. 179.

Ministralti afacerilorrt strgine din Versailles serie in 19 Martie 1790
lui Choiseul : «Nous sommes fondés t croire que la n6gociation entre le G. Vizir
et le Prince Potemkin n'est pas rompue. D'un autre côte, ce Prince agit
Jassy, comme s'il était assurd d'y demeurer toujours
Ifurm. II, supl. I, pag. 74.
Parte din traductiunea unta buchi lureeseil tritinisd arnbasadorulul de unula din
agentil s6!:
«Les Russea se sont éloignés d'Ismail et ont formé avec toutes leurs forces
le sii;ge -de Bender. Cette place a tout au plus deux mois de vivres, et la Porte
la regarde comme perdue. On ne peut pas milme y envoyer du secours d'Ismall,
puisqu'il s'y trouve tout au plus 10 mille lloramos.
Ifurm. Doc. CXXVII, vol. II, supl. I.

www.dacoromanica.ro
 !STOMA. ROlfiNILORO 295

PrusieI (1) in favérea Turcia Ecaterina II (in 8 Ian. 1790 stila noa)
rdspunse prin Neselrode, ca si ea doresce sa inceteze calamitatile
résboiulul si ea, ea titlu de incredere personal& si esclusiva in
regele PrusieI, ea va primi pacea cu conditiunea urmatbre : eDéca
se va puté invoi la facerea pacel, ca bite térile situate intre Nistru,
térmiT Mara Negre, Dunarea, Oltula i fruntariile Austriace, cunoscute
sub numele de Basarabia, Moldova si Valaehia, sä OM forma pe
viitora una Stata libera i independinte guvernata de una Principe
de religiunea (Potemkin?) domnitdre in téra si care stata nici o' data
sa nu pelta fi supusa la alta putere, ci sa servésca pururea de ba-
rier& vecinilora sèï, ca sa se inlature intre aceia tom cuvéntula de
discusiune si de cérta, care certe nasca pré adese din causa unet
vecinatatl imediate. Cu acesta moda este de sperata ca va lipsi pe
viitora orI-ce motiva de discusiune i ca pacea i liniscea vora fi
solida stabilite din o parte si din alta» (2).
Va sa clica Rusia incerc& and. o data cu sistemulti el : a face
pre Romanl independentY, ca apol sa li se intêmple i lor ceea ce
patira Tataril din Crimea declarall independentl!
In aceiasl luna 31 Ianuarie 1790 Pérta semna cu Frederic
Wilhelm al Prusiel untt tratata de alianta in tit& regula. Acesta
tratatil convenia Turciel, dar convenia si Prusiel, care nu s'ar fi dat
In laturl sa lase pre Rusia si Austria s& id pre sérna lor Moldova

ProvocIrl interesate : «Non era un mistero, che il Re di Prussia tirava

tutte le sue linie perche gli venissero cedute le cittl di Danzica, di Thorn nella
Prussia, state dichiarate amesse sempre alla Polonia nel trattato di membra-
mento».
Becattini vol. VIII, pag. 100.
«Si l'on pent convenir à. la paix que tous les pays situds entre le Dniester,
les côtes de la Mer Noire, le Danube, la rivibre d'Aluta et les fronti4es anti-
chiennes connues sous le nom de Bessarabie, Moldavie et Yalachie puissent former
désormais un Etat libre et indépendant gouverné par un Prince de la religion
dominante dn Pays et qui ne puisse jamais 'Are soamis à. aucune autre Puissance,
mais servit toujours de barrière à. ses voisins, afin d'écarter d'eux tout sujet de
discussion et de querelles qui ne naissent que trop souvent d'un voisinage im-
médiat, on pourra se flatter par 14 que tout sujet de discussion pour l'avenir
serait Oté et la paix et la tranquillité solidement iltablies de part et 4'antrep
Hum. vol. 11, sopl. I, pg. 73,

www.dacoromanica.ro
296 V. A. 1.7nmcniX

si Valachia, numai acele s'o lase, pre ea Prusia, a lua si ea o parle

din Polonia. In acesta sensil Inca in Oct. 1789 Prusia negotiase in
secret cu Rusia si Austria (1).
La umbra tratatuldt cu Pòrta din Ianuarie 1790, Prusia concen-
tra ostirl amenintatòre Austria Leopold e silittl sa ducä si el ostirl
spre fruntaria nordica, cautandil sa disitnuleze prin mart pregatirl de
temerite séle reale relative Si la situatiunea interna si la cea
estera Adeverat ca succesele bellice contra Turcilor, obtinute de catre
maresatala Laudon, erart imbucuratelre (2) dar tocmaT aceste succese
agitati nu numaT pre Prusia, ci si pre Anglia. Alinistrula englez Pitt
nu voiesce desmembrarea TurcieT in favelrea Rusia

LXIII.

&Italia la Giurgia. Negoc.ieri de pace. Reichembach.

Parta rea Austria. Ecaterina continud a cere infiintarea unai
regati? ronalnescli. Joculú politicA al Prusia.
Pre cand ast-fela curgea politica la curtile beligerante si la Berlin,
Londra, Coburg se pregati sa atace Giurgiul In primavera anuluT
1790. Acésta se 1ntempla anca inainte de mòrlea luT Iosif II.

Chokeul dare Saltan, despre intrigele i duplicitatea Prusiet fatA cu Turcia

cLa Cour de Prusse, en méme temps qu'elle excite la S.-Porte b. conti-
nuer la guerre en la beqant de nouvelles promesses, négocie secrètement avec
les deux emirs Impériales et offre de leur laisser prendre la Moldavie et la
lachie et même de leur en assurer la possesion par sa garantie, A condition que
ces deux emirs lui laisseront prendre une partie de la Polope. C'est ainsi que
la Cour de Berlin sacrilie entièrement l'Empire Ottoman 5, ses propres intérêts».
Harm. vol. II, supl. I, pag. 71. Doc. cxxv.
«I prodigiosi progressi del Maresciallo Laudon e del' Plincipe Coburg°
contro i Turchi, igalmente che quelli della Russia erano sempre pill a Londra
e a Berlino un oggetto dinquietudine, ed i respettivi plimi Ministri Pitt ed
Conte de Hertzberg stavano ponderando i mezzi di conservare la bilancia politica,
che veramente si videva minacciata dalle conquiste luminose dei due Imperi
Confederal >.
Becattini, VIII, pag. 48 Ve011 in anexa despre aceste Imprejuriírt ce scrie Johann Willi.
Zinkeisen in tom. VI, sub titlu : Orientaliselie Politik Prenseena si Die Weitgreifenden nine
(les Ministers von Ilert7berg" apol si In Modification der Orientalisehen Politik Preussens".
pag. 671 700.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA R0111.4,V,ILOlie 297

De acestti evenimenta nu se amintesce In Hurmuzake, dar este

descristi pe largti in Dionisie Eclesiarchul si mal pe scurtti. In Enache
Vacarescu (1).
Eat'a cum MI naréza Dionisie Eclesiarchul (2) :
Turcil din cetatea Giurgiovul, v*646ndil pre Nemtl negrijulivl i zglial niel
înr6sboig, eI pitad sg-i lovescg filrg, de veste, i q1a, intr'una de
fiindil °Oil° nemtescl la lagartí afarg in câmpil cu corturile i negglitI de rgsboiii
caii calgrimeI priponitI la pktune. Av6 i multe muierl cu el, duo obicelulti
nemtescg, unele ale ostaOloril, altele cu oOile se tinti, de spall rufe i curvescft
eu cine poftesce, cg acestil lucra este la Nemtl t'Ara, de sfialg, i Muscalil anca
o ati acesta fár perdea. Avea Netntil ea eI qi vacI i capre, pentru lapte,
acelá lapte era lientru generan l oficerl de-iti be ca cala; aveati posadnice
slujnice tiit6re cel mal marl. DecI eqit-aft Turcil t'Ara de reste din cetate, ca la
vr'o trel patru sute gi ail isbutitil acolo la laggrg, unde fiindil gi Principele Cu
tótl ofi9erimea i danda ngvall in Nemtl inceputti a secera cu sgbiile qi
cu iataganele ca pe verle qi cumplitil II taié de Anclal; lar muIerile i copii Watt,
osta0I strigail *toril §i se \Taita Printu Coburg cu generaril tremura i striga :
Husarl, Husarl, Arnauttl ! Arnautti cg, nu scié ce se facg, de mare fria,
perduse cump6tu1g». Att sgritft Unguril, cari aveati laggrti deosebital §i ail
silritil i Arngutil, volintiril romänl sub conducerea qefulul lor, maiorulti Mavrodin.
Acesta a luatil pre Tara pe la spate i Cu vitejia lor aú scgpatil din mänele
Turcilorft tunnrile Nemtilorti cu tete spoliele i robit. TotRI 6000 Nemtl ail
cOutil in acéstä Mea. Coburg dAdea vina pentru acestg, perdere pe unti maiortl,
care ar fi fostti tradatoril, fugindil la Turcl in Giurgiu ì ci acesta aril fi venitil
Cu Turcil In modil aa nea§teptattl asupra taberel austriace.

Noultt vizirü nu ascépta niel el desprimavararea pentru a se gtiii

de rèsboiti contra Austriacilor. Avea de gdndil, zice Dionisie Eclesi-
archultz, sä robésca Bucurescil i 1.61A téra. Acésta aflanda BoeriI din
Bucurescl, si el cunoscêndil sabiciunea Austriacilorti de la Intemplarea
de la Giurgiti, grálitti de a trimite o delegatiune la generalultt
Suvaroff, In intelegere cu MitropolitultI si EpiscopiI, rugandulti, In nu-
mele crestinatatel, sú vinä Cu ostirl grabnice s6. scape Bucurescil.
Suvaroff primi chiämarea i expedia IndatA ostirI si artilerie impor-
tanta spre téra Romilnéscti, iar el veni in Bucuresel cu cal de posta
stt se Inteléga cu Principele Coburg.
Frate, te teml de Turcl Cu atatia voinicl ce aI? Suvaroff
luI Coburg.

1) implratilor ottoinanI.
(2) Tosaur, vol. II, pag,. 180.

www.dacoromanica.ro
298 V. A. Unecna

El %cull planula de bataie contra urdiel vizirulut Victoria rémase

aliatilora, gratie artilerieT rusescI, intre care 2 tunurl pe care le tragea
cu cate 40 de bol.
«i asia aa izbavita D-zeti téra de peire Deci dupa acésta
isbanda aa venitti Suvaroff, Generala comandira cu ástele in Bucurescl
intimpinandula boeriI cel marl si ArchiereiI cu mare cinste, facêndu'l
ovatil pentru vitejie si biruinte si petrecénda Muscala ca o luna de
(Jae in Bucurescl, se veseleatt si canta i beaa si impreunandu-se
soldatiI Muscall ca Nemtii pe la carciume, dupâ ce se imbätaa si
unil si altil, se bateaa pe podan l si Muscalil résbea. pe Nemtl ca-1
batea la fad ca pumniI i-I da josa» (1).
Intre aceste se intampla mártea lul Iosef II-lea, la 20 Febr. 1790
0-1 urma in tron Leopold II Duce de Toscana.
Acésta impre:urare, adausa la agitgiunile seniorilora din Ungaria,
nemultumitl cu legile liberate si egalitare ale MI Iosef II, si cu ame-
nintarile Prusiel, impingea pre Austria spre pace, tine& trainda Iosef
al II-lea. Intre UnguriI nemultamitI 6.mblati agitatorl Francesl, Flamanzl,
si Turd (2) ca sa-1 rèscéle contra luI Leopold, cautanda sa impedice
ast-fela pre Austria de a urma mal departe résboiula cu PeIrta.
In Polonia austriaca, si in Ardéla nu eraa maI putine agitatiunile.
Totusl asemené silintI ale emisarilor streinl nu dadura resultatele as-
teptate. Leopold fa'cu seniorilora Ungurl conceslunl marl si el se li-
nistira, (3) atuncl cand la Roma, Neapoli, Paris, Londra, Berlin, se
credé ca, Austria va fi In rele conditiunl, ca atatea zarve launtrice si
ca Prusia in spate, de a maI continua résboiula cu Turcia.
Murise Ahmet IV; murinda si Iosef II numaI rémase actora in
résboia de cat Caterina II. Selim III doria pacea; pacea o doria si
(1) Cronografulti luI Dionisie Eclesiarchul, Tesaur vol. II pag. 180-181.
2) Becattini, VIII. p. 67
«Per vero dire era piuchè certo, che nell' Ungheria erano insorti da qualche
tempo de' torbidi degni di riflessione, quantunque la Corte di Vienna procurato
avesse di nascondere con ogni cautela immaginabile la periglioasa sua sitnazione.
Gli emmissaij Fiaminghi, e Francesi uniti agli Ottomani soffiavano per tutto il
fuoco dellapaibellione, persuasi i primi de non poter mantenersi e i secondi non
poter salvare il vaccilante loro Impero, che col procurare ovunque delle solle-,
vazioni e rivolte.
(3) Becatini, VIII, pag. 72-80.

www.dacoromanica.ro
 Itsroau. RouoiU 299

Leopold II, cticl avé pe king altele, socotelI de regulattl cu Frederic

Wilhelm II.
Prusia deveni periculòsa AustrieI i ma muli In urma tratatulul
de alianta Inchiat4 de Frederic ca Turcia la 31 Ianuarie, 1790 (1). Un
asemené tratat4 Dieu Prusia si ca Polonia, cu condiliune ca ea sa dé
contingentti. de (isle contra Austriel (2).
Rusia schimba si ea note ca Berlinul (3) note de natura a da
banuell curtel de la Viena.
Succesele bellice din primavéra anulul 1790 nu eraq Insa de
natura a Impinge pe muscall si pe AustriacI la pace. Negociatiunile
incepute la Iasl fur& tntrerupte In luna lul Martie 1790 (4). Niel
Becattini, VIII, pag. 88.
VezI anexa dupe pag. 92 a liii Becattini vol. VIII.
Vez1 pag. 96 T. VIII a luI Becattini.
«Les négotiations à Iassy sont rompues. La Porte Ottomans ne vent
entendre puler d'aucuue cession et d'aucun traité, sans fa participation de la
Saki°, et sans 'Intervention de la cour de Berlin.
On est trhs-impatient d'apprendre quel effet produiront les dépéches qui out
été envoyées dernièrement par des couriers A Berlin, Varsovie et Petersbourg.
Ces dépêches 4taient le résultat du conseil qui avait été tenu la veille. La cour de
Berlin ne s'est pas encore expliquée sur l'objet de ses préparatifs militaires. M.
de Cachet, chargé d'affaires de la cour de Vienne A Varsovie, à envoyé à sa
cour des déOches dont le contonu a paru très-satisfaisant. On espère que la
Répuhlique acceptera les offres qu'on lui a faites. Son envoyé h Vienne, le général
de Woyna, est trAs-porté pour une aliance avec cette cour : si elle a lieu, il est
plus que probable qu'il n'y aura pas de game avec la Prusse, puisque cette cour
attendu la neutralité de la Saxe Electorale, manquerait absolument son but.
Voici les propositions qui ont été faites par la cour de Vienne k celle de
Berlin : 1. La cour de Berlin donnera son consentement aux articles de paix
proposés dernièrement h la Porte Ottoman°, par les deux cours alliées, et les
garantira ; 2. dans le cas oft la Porte voudrait continuer la guerre, la conr de
Berlin n'y prendra mum part, 4 moins que les deux cours aliées ne s'éloignas-
sent des demandes faites à la Porte, on de l'équité naturelle ; 3. La cour de
Berlin fera tout ce pi depéndra d'elle pour déterminer les Etats Belgiques
la tranquillité et h une somnission raisonnable; 4. Enfin cette coar s'expliquera
sur ce qu'elle exige des deux °ours alliées. Les propositions qui ont été faites
la Répuplique de P.ologne pdrtent en substance ce qui suit : 1. La maison
d'Intriche s'engage à garantir l'indépendance et l'indivisibilité des provinces qui
composent actuellement les possessions de la République ; 2. les Polonais proprié-
taires de terres dans la (Miele, seront traités comme les domiciliés dans cette
province, et ne paieront, qaoique absence, que la contribution simple ; 3. on di-
minnera, autant gull sera possible, le prix da sel fossile de Wieliczka ; 4. On
accordera 4 la République admit et plus d'avantages de commerce qu'aucune
antre cour ne pourra lui en offrir, et cela sans demander aueun sacrifice quelconque >.
Moniteur Universel", No. 96. Coresp. din Viena 20 Marti° 1790.

www.dacoromanica.ro
300 V. A. UnEculY

Turcil nu o voiati. Choiseul scrie In 22 Alartie guvernulul séll de la

Versailles, d.: «Il n'est que trop vrai que les fanatiques et ceux qui
sont soudoyes pour désirer la gberre, l'ont emporté sur tous les
efforts du Grand Vizir et que le Grand seigneur a rejeté les proposi-
tions avantageuses et malheureusement tardives des cours impériales...
La continuation de la guerre est résoluez (1).

TotuO, subù presiunea ministrulul Englezti Pitt, si mal alesa a

armateI luI Frederic Wilhelm, care era gata de a intra in résboiti
contra Austriel, Imperatorele Leopold, cum araaram, primi negocia-
liunile de pace (2). Se decise tinerea unuT congresti la Reichembach
In Silesia Prusiana, Aci se aduna pe langa representantiI Austriel i
al Prusiel, plenipotentiarl al Angliel i OlandeI, ca sé. se concerteze
asupra preliminkrilor (3).
In primele conferinte dela Reichembach (4) se tratara afacerl pri-
vindti mal multil pre Polonia decat Orientulti. Wilhelm ceru Danzigul
t'i Torn. Austria pentru acésta sé. despagubésca pre Polonia cu re-
stituirea uneI partl din Palatinatul Zamosc si a salinelora de Veliczka,
iar Austria sé. pastreze cuceririle el din Croazia, cele douè san-
giacurl de Belgrad, de Semendria si Oltenia (Valachia mica) pana in
Oltti, restabilinduV otarele dela Pacea de Pasarowitz din 1718. Leo-
pold refusa O energia refusulul sèri de a ceda din ieritoriulti ce 'I

il) Hurm vol II, supl. I, pag. '14.

cNu este de c'át pré adevératii ca fanaticil carl sunt platitl pentru a doni
rgsboinlil, 4 paralizatil telte stAruintele mareluI Vizir qi ca Sultanulii a refusatil
propunerile avantagiése, din nenorocire W01 ale cut¡iloril imperiale .... Conti-
nuarea résboluluI este hotaritiv.
(2) «Se ne stavano gik da peche mese gli eserciti Austriaci e Prussiani
accampati in alcune parti a vista l'ano dell' altro, quasichè dovessero ad ogni
momento combattire, guando apertosi un regolar carteggio tra due Sovrani, si
convenne di unanime accordo tra loro di apere un pacifico congresso a
Reichenbach».
Bec. wi; pag 107.
:1) Vez'! In anexa coresponden¡ele despi% acésta publicate in Monitorul Universal francez
din primele lunl ale anulul 1790.
(4) Austria fu represintatrt in Congresil de Principele de Reus trAmisulfi sén extraordinar
la Berlin §i de Baronulti de Spielmann ; Prusia prin Comitele de Hertzeberg tl't Marchesul Luc-
ebiesini ; gi Domnil Evart li Baronul de Reede pentru Anglia §i Olanda.

www.dacoromanica.ro
 IsTottiA 1:103ittu.ontr 301.

lasase Maria Tereza mal potoli pretentiunile lul Frederic Wilhelm,

Pertratarilq la acestti congresil taragaira mult timp t'ara resultan'', si
numal din cand in cand aparee" la lumina reciproce declaratiunI
contra declaratiunt In fine Baronulti de Lusi fu tramis de Regele
Frederie Wilhelm la Viena sa se inteléga direct cu Leopold. Acesta
areta Imperatorelul .A.ustriactl, ca Prusia nu mal pretinde teritoriile
sus aretate, dar si Austria stt renunte la cuceririle sale peste Dunarea,
Saya si Muta. Frederic Wilhelm promite mediatiunea sa la Párta in
fav6rea uneI rectificarI de otare despre Croatia si ca-I va da si votulti
sea la prosima alegere de imperatorti Romanti. Leopold, sfatuit de
ministrulti seti Kaunitz, se decise a primi propunerile, numal sa i se
dea o mal mare intindere de otare in Croatia si Rusava vechia sa
i-se lase, ca punctti de aperare a Banatului i ca Regele Prusiel sa
se unésca cu el pentru a readuce sub ascultare Tèrile-de-jos
Belgice.
In 27 luna stilt" nott 1790 Prusia si Austria semnarb, la Reichem-
bach conventiunea in acesta sensti (1).
Tottl-odka Regele Frederich Wilhelm asa sa se imprastie vorba,
ca Representantult" set' la Constantinopole, Dietz, inchiaind cu Pórta
In Ianuarie 1790, tratatti de alianta olensivei defensiva, i Cu obli-
gatiunea pentru Prusia de a intra in resboirt aldturea cu Turcit, tre-
cusa peste puterele . AsIa ceva paré ca este sa se inteléga din

faptultt rechiamareI lul Dietz dela Constantinopole si a inlocuirel luI

cu alt represintant.

Luandti cunoscintli de cele otarite la Reichenbach, parerile fui%

diverse in Divanulft de la Constantinopole. Unja voia sa se pritnésca
farä reserva cele acolo decise, ca sa fie libera Pórta de asT int6rce
bite puterile contra Muscalilorti; iar ali1, basatl pe tratatula
de Turcia cu Prusia, cerétl sa se restitue Crimea, Benderulti, Ocia-
covulti, Basarabia i ton' ce era in manile Rusilorti. MaI ales se cere
de unja din Divanti respingerea conditiuniloril ce Austria puse pentru
libera navigatiune In marea Negra si pentru dreptulti de a ave con-

(1) Becalliiii y. VIII, pag. 118..

www.dacoromanica.ro
802 V. A. IIREcmi

suit in Ole scalele i porturile Turciet Divanula tragana de a respunde

cate-va cple, dar in fine Sultanuiri primi conditiunile propuse.

Frederic Wilhelm cerca sa aduca si pre Ecaterina la tratare de

pace. Ea respunse, ca Turcia a trasa antaiti spada si ca Rusia nu Ara
pune pe a sa in téca decat in cpua cand Turcia va recun6sce de
buna posesiunea de Rusia a Crimeei, i i se va da Ociacovul cu te-
ritoriul sea... Ecaterina, necreenda utila politicei séle sa céra si
Principatele, proceda pentru ele, cum procedase in 1774 pentru Cri-
meea. Ea propuse, vécluramti, ca conditiune de pace, sa se declare
Principatele nedependinte, cu un Domna suveranti, ca barier6. intre
Rusia i Turcia Ecaterina punenda asemenea conditiuni adaugh,
déca, ele nu convina Prusiei, cu care Rusia n'are nici o cérta
Rusia e gata sa 'I respunda prin arme, di soldatii Muscall cunoscti
deja drumula ce duce din Rusia la Berlin !
Din acesta respunstt luä ceva curagia si Leopold, care Dieu
cunoscuttl, cit in ori-ce cas, Austria avenda alianta ca Ecaterina
ostile austriace vor trebui sa luple alature ca cele Rusesci in qiva
and Prusia ar voi sa invade pamenturI rusesci, i ca nu pot ostile
austriace evacua Principatele, pana ce Turcia n'ar face pace si cu
Rusia, cad aceste principate ai fosta ocupate de Austria ca aliata
a Rusiel.

LXIV.

Camp- ania a 3-a din 1790. Mavrogheni, la Calafat.

Proclamatiunea austriacei despreVictoriei Boerii esilati. Vei ceirescu
in favóre la noula Vizir, cere capuliti 114 Marrogheni.
Pe canda asemenea negociari continue', campania a 3-a bellica
urmá, in Principate si peste Dunare. Coburg intelesa ca Suvaroff
decisera sti tree& peste apa TimokuluI, care desparte Serbia de Bul-
garia. Turcii se marginira concentra, din acesta parte, puterile,
spre a delude Vidinul. De alta parte Mavrogheni, cuma deja vequ-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 11 OEILIILORtr 803

ramii mal in urma, retrecuse Dunarea (1), Cu un corpti considerabilri

de ostire «presso il luogo ove esistono le reliquie dell'antico ponte
di Trotona. De aci Mavrogheni se apropia de Calafat, unde se in-
tari in transee. La 26 Iunie stilti notl, in faptulti clilel, generalulti
Brugglach cu 9 batalieme de infanterie si cincI divicliunl de cavalerie,
in mansa fortatù inainta spre tabera lul N. Mavrogheni. Lupta incepu
violenta, dar Mavrogheni se apar'a' vitejesce, ca desperare, dar fu silitti,
parasitil de turcl, carl fugira peste Dunarea, sa tréca si el cu marl
greutatl la Nicopole. Austriacil ucisera 800 ostenI de al MI Mavro-
gheni, facura prisonierl veo 700, dobandira cate-va tunurl, stégurI si
saice inarmate. Calafa tul Minase In mande Austriacilor.. .. (2)

Selim serie ca «la 14 August, Iusaf, (Pava VidinuluI) porunci diviliuneI

laI Mavrogheni sa tréca Dunarea, avênda de gana, el l'adata ce 6stea lul Ma-
vrogheni se va intari cu qanturl lava satula Calafatulul, din dosula caruia voia
sa se aptle, sa tréei apa patina mal susa Cu restulil armieI séle, ca sa pue pre
inamica intre doné focurl. Dar inamicula nepoliticosil nu iba fig se Implinésca
atesta proiecta, ci, 1min-tanda n6ptea, Ara a fi vMutil, ne ataca la 26 August
In faptala (lile! ca o§tire multa mal mare decat a n6stra».
&lira descrie apol ca péna de maestra episodele dad orante, cita de risa
ale resbolulul (ve41 anexa).
Mavrogheni abla scapa Cu vlata in o 'antro . . . . «o ghlulé sparse barca
lul 1VIavrogheni chlar in minutulti cand el se pogorise inteinsa §ii de ar fi isbit'o
ca o °lipa mal apol, plincipele 'vi-ar fi aflatil sfirgitulii in Minare, dar nu era
acésta m6rtea ce i se destinase lul, ci o alta !... »
Rorndnulfi din 1861, pag. 70, foiletonl VelI anexa.
Mavrogheni qi 6stea MI s'ail batuta ca nisce adev'ératI vitejl. Resulta acata
inforinatiune din chiar proclamatinnea adresata Bucurescilora qi t'éreI de Divan
anuntandil victoria ast-felil :

« Catrii clamaba mi Spiitarcl, i ara &mala vel Aya, pentra biruinfa

ce s'a facutit la Calafattl

Publicatie pentru birainta ce ati acata generalula Feldzeugmeister Graf

Clerfait la Calafata, cum ca strinendu-se acolo opta mil de Tara, atl mema
numitula gheneraltl asupra lor ea 9 batalióne de pedestrime qi en 5 divi4i6ne
de calarime, gi la 26 ale aceSiI lunI dupa calindarula noti lovindu-se de dimi-
ata in insqi qanturile turcescI, qi neputendil a-1 Bate numaI cu bataia tuna-
iiloril, s'A afiata ata, qi cu navalirea puOeloril i-ail scosa din qatOrl, §i. cu
Me ca vr4ma§il ati statuta f6rte tare O cu mare impotrivire, dar, lar oqtirile
craiesei dupa firea lor Wanda tare iiisboiii, 1-ail Infanta pro vra§maql ca
mare omoriclune 0 cu inecare in apa Dunaril, care Ara grepla ail rémasa morSI

www.dacoromanica.ro
304 T. A. UnEcnil

Nouè' succese in Bosnia fura ultimele victoril ale Austriacilorti.

eacI indata apoi interveni armistitiultt de care vorbi-vomtt mal jostt
Intre acestea boIeril romanY, esilati la cererea lui N. Mavrogheni
la Rodos si pe aiurea, staruira sa li dée vole Pòrta a merge la
rèrnova, nude Vaveati multi familiile. In Febr. 1790, scrie Vacgrescu (1)
sosi bolerilorti (itlaculti) la Rodos, prin care Sultanulti invoi bole-
rilora sa mérga la rèrnova. Ajunsera bolerii la Chio numal cand
murindil amiculti lui N. Mavrogheni. se facu vizirü neatniculuI lul,
Celebi Aga Zade serif Tiasan Pasa.
SositI boieril in jurultt Tirnovel, el carl nu putéti sa nu scie
in ce situatiune se afla acum N. Mavrogheni, mal ales In fata nouluI
att staruita si att obtinutti firmanil sa mérga la Adrianopole
Cu familifle lortl i acolo set se odihnéscd. La inceputulti luí Tulie
1790 sunt boiarii acolo. Marele Vizirtt care nu puté suferi pre N.
Mavrogheni, nu intarcjia a chiama la el pre Enache Vacarescu.
qice luI Vacarescu, ca desaproba surgunirea .luI si a boerilortt de
cälrä Mavrogheni si ca. «set me scol (Vacarescu) set merye la ordie
la Rusciuc».
«DecI, scrie Enache Vacarescu, lasandu'inI sotia si un copila mal
mica ce aveamti la o doica, amti plecat cu menzil i amt-t mersti
la Rusciuk. In césulti ce amil sositti, amtt descalecata in ordie la
Bostangilar-Oda-Pasa, care si indata (land veste la luminalula Che-
haia-Beiu, Chehaia Chatibi-Efendi, chiamandu-m6 m'ati luatti si m'att
dusti dreptil la Vizirultl.

la locti, ca la o mie cincI sute, luhndu-li-se i unù tunti, i ve-o cftte-va stégurI.
Tar din partea ostirilorn erAiescI aú muritfi unfi ofiteril si s'ail ranitù unO maioril
i optA ofited, i soldatl ca vre-o optil-geel mortI i rAnitI; tuna maI
ajutoril Turcilorft ca sAiel de pe apA, larils1 mare shicticluue li s'afi fAcutil ca
tunurile ostirilord crAiescl si indatA ce di luatil scire de venirea armiel asuprAle,
t6te tuntuile ate li se gAsea, nóptea si cliva le-aft intorsil inapoi ; decl ac6stl
biraintA sA o publicuiff dumnévóstrA la t6tA obstea poliiei Bucurescilorti, ca
lacO multAmitl luI Dumnedetl cu totiI si fie-care 0, se bucure i sA so vesel6seit
Andil nAdejde la ajutortilii marelul Dtunnegeri si la puterea ostirilorft crAescl,
cA vorn avea i alte vesthi de bucurie pentru maï marl biruiqe i sfArimarea
vasmasilorft. 1790, Iunie 20.
Butchery, glieneral-feld-marschal-leitnant Baron fon ; 116»inic Filaret,
»iitrie 1Jani, Marchelie, Manolache G-'r(alyeana, Limitrie Logo':
(1) Tesaur II, pag. 208.

www.dacoromanica.ro
 IsTome Ilomimonò 305

«Dupa ce m'att priniiti Cu milostivire si cu cinste, nfitti pusil

de amti sequtti si intre alte vorbe si intrebarl ce facutti pentru
pricinile résboiuluI si ale térel romanescI, mi-ati poruneita sa scritt
boTerilorti dela Bucuresd si sa le arilia, cä o sa vie ordia Impératésca
la BucurescI, ca sa. dée résboiti Nemtilortt ...».
Turcil siiniaü nevola, aflandti dórâ curnti holed' se dedesera
totl la Nemtl si MuscalI, sa aiba macaril cu
se gindi tocmal la ceI nemultamitI de Mavroglieni, pote deja °tarn
alt.' p&cjâ pre acesta. Vizirula promitea, ded, prin Vacarescu, de-
plina milostivire asupra boierilorti ce vorti abandona pre NerntI, numat
sa nu dosésca din téra, In diva cand AustriaciI vor fi Invinsl. En.
Vacarescu lucia acuma ca neamicti neimpacatti a lift N. Mavroglieni.
Invitatil de Vizirti sä serie boierilorti din téra, elti refuza qicCmd
«In vreme ce seal tott din BucurescI ca Donmulti Mavroglieni este
la Mu, f;3i este halea Doninft, i flindti isbanda turcdsca are sa vie
la Bucuresd, nu este cu putinta sa-ml dée ascultare mie, ci totf
trebue sa dosésca (4»
Vizirulti Intratt : «MO acolo urescil Bondi nil pre Mavro-
gheni ?».
Cu socotéla incarcala En. Vacarescu nara Vizirulul ceea ce el
pretinde ca sunt faptele rele ale lul N. Mavrogheni. Pana acolo im-
pinge lucrulti Enache Vacarescu, ca (lice ViziruluI, ca déca ar sci ea
in mergerea Turcilortt, va fi luat si el cu Vizirulti spre BucurescI, el
va preferi set doséscet, déca va sci ca Mavrogheni tot este Domn!...
Aceste declaratiunI le repeti En. Vacarescu si inaintea a treI
altI ministri turd sett. Acestia fura de opiniune sa se ra-
porteze la Constantinopole declararile lul En. Vacarescu ... Era totri
ce voia Vizirulti : «Mergl, (lice el luI Veicdresca, de scrie la boleri
qi 'I incredintézei c na va mai, fi Macrogheni Domnft
Ca sa fie mal tare in joculti seti politicti, En. Vactirescu ceru
ViziruluI sa se chiame langa dinsulti si ce1-1-altI boleti din Arvani-
toltori si din Adrianopole. Acésta o dobandi lesne si pe data En. VA-
carescu scrise boIerilorti din téra. Scrisòrea WI nu o &lama publicairt

(1) Tesautii II, pag. 299.

letoria Romdattorti de V. A. Urechtd. TOM. III. 20*

www.dacoromanica.ro
806 V. A. Uizenil

In «Istoria lmpgrettiloril otomani», desi lasase loe pentru deco-

piarea ei. Ar fi unil documenta de mare invétaminte si déca s'ar
afla copia Intre hartiile familieT Vacarescu s'ar aduce cu publicarea
eT deosebita lumina in istoria acestora timpurT grele. Pote ca ar fi
si de natura a mal apèra i onárea politic& a luT En. Vkarescu.
Destula ca din acela momenta En. Vacarescu este omnipotenta
pe langa Vizira i serbatorita in Ostea turcésca din Giurgiu si Ru-
sciuc. Vizirula II ordona tsä fid nelipsitft dela corturile lid» pe
WO. giva «facenda si dragomanlic in Divan In táta curgerea de vreme
ce am fosta la ordie intfacésta campanie» (1).
Din aceste (Jae capula luT N. Mavrogheni este otarita peiren
Grecula Anastasie (Selim) mal da si alta explicatiune la caderea
si perirea luT N. Mavrogheni ura invechita contra unuT nepota al
sal, Stefan, dragomanulti arsenaluluT turcescti. Selim aréta, ca acesta
Stefan era oma modesta si staruitora In slujba sa, dar nu voTa sa
se amestece In intrige N. Mavrogheni interpreta acésta récéla
indiferenta tocmal din contra in planurl neamice luI. «In fine Mavro-
gheni se otari sa intrebuinteze putina stare si putinula credita ce-I
maT rémasesera pentru ca sa cumpere disgratia nepotulul sèü, chlar
si mórtea aceluia, de-1 va fi trebuinta».
In deserta Sean IT aréta ca facea r6O, ca lul chTar isT Men
cacl perdea una razima 5igurti perpnda pre Stefan, orl CM el nu
manifest& sgomotos serviciile ce adusese si maT puté aduce unchiuluT
Mavrogheni «amarita de necazurl, serie Selim, ajunsese incapabila
(16 a mal judeca cu sange rece. El semank ca unt oma care, urcanda
Blanca rapede cu ochiT merea atintitT spre vé'rfa, merge cu pasT
fermI i sigurT, dar la coborisa v646nda prapastia deschisa sub pi-
clárele séle, isl perde tota cumpétula si se arunca intr'ênsa chIar de
frica ce are de a cadé in intru» (2).
Asla fiinda acum Mavrogheni, el nu asculta de sfatula buntl al
luI Selim, i striga spumeganda de manie Nu sunt iucunjurata decal
de &CC Mori ! Atl luatü cu totiT parte la complota; totl y'at1 intelesa
ca sa-ml répunell vIatal »
(1) Tesaur II, pag. 299.
12) Rornanul din 1861, No. 22, foiletona, Vasil anexa.

www.dacoromanica.ro
 !STOMA Roué/moat ki7

Avea dreptate Selim. Déca Stefan nu fusese de mare ajutorti luI

N. Mavrogheni, fu pentru el de peire Inlocuirea 1111 Stefan in postulti
ce avé prin Hangerliul «a caruI ura contra lul Mavrogheni, scrie
Selim, nu avé marginT!»

LXV.

Hangerliu. Intrigile ltd. N. Mavrogheni in fata mortii.

Uciderea lui. Apreciir despre acesta.
Acest4 Hangerlitt Incepu a intriga in contra nenorocitulut Prin-
cipe Mavrogheni. El amintia cum zarafult1 Petrache I0 perduse
din causa lul Mavroglieui i ca «Mavrogheni s'ar fi imbogatitti din
comorile aceluia» (1). Asemené intrigl se intemplati prin o coin-
cide* fatala, tocmal chid Mavrogheni perdé batalla dela Calafat...
Atuncl Mavrogheni sirni inteligenttl cum era di e perdutti.
Acésta convingere 11 aduse la cea mat de pe urma descurajare
chIar la e3altare a la Ludovic XI. Selim naréza o scenä gróznica de
asemenea sureccitare (2). Dar asemené 'WA §i desperare nu-1 intu-
neca multü timpti patrumptórea vedere politica. e Selim, esclama
elin urma unul paroxisnytt de nervi ora dura urma s'a apropiatü
pentru mine; a0 11 nebuntl de m'aV flata ca potti s'o indeparteztl!...
In tot-d'auna pe N. Mavrogheni 'l-ama vétjutil viteadi, despre-
Windt' mórtea i Insetattl de glorie, de lauda Istoriet Pana la ultimulti
momentil atarl fura simtirile luY. El intreba pre Seliin creclincIosuld
ultimulti sèü amicü ce ar fi mal cuviinciostt pentru gloria lul:
sa se ucida singurti (sal sa aSeptet Cu linWe qi curagill lovitura
fatal ce mi se pregeitesce? »
Selim pleda caldurostt contra sinuciderii. Apol Selim voi sä
mérga la Constantinopole sa dej6ce intrigele luI Hangerliu. Nu avu
timptt. Abia plecatti, dela Vid in, dupe o despartire de Mavrogheni, care
merita sa fie citittt in scrierea lul Selim, i abia. Mavrogheni sa

Romilnul, 1801. pag. 81. Ve41 In anexä scrierea luY Selim.

'Peg! anexa.

www.dacoromanica.ro
308 V. A. tinEcnii

mutase de langa Vidin amblandil ratacitora din sata in sata, i Iala

ca la localitatea szlisa Bela II intalni Capigiuld tramisa de Viziriula,
cinsarcinata de a-1 aduce cununa nemurirel», cum scrie Selim.
Mavrogheni mal uza de una mijlocti de sca.pare, ce-la planuise
de mal dinainte : el sc6se, de fata cu Capigiula, unti _mica corana
din nail, si se declara partizana al legeI lul Mohamet
Dar planula nu-I reusi. Capegiulil nu-I dete decat timpubl ne-
cesartl ail face rugacIunele dupe corana. Ingenunchianda, Mavro-
vheni exclama.: Meritamil o alta resplatire dela suveranula mea.
Macar sa mal gasésca Sultanula in tottl imperiulti sèü celti vasta,
unit' singuril great sag fie credinclosa ca mine !...»
Dupa aceste cuvinte isI goli insusI cu fermitate capula si lash
se tréca la gatil stréngula fatalal... (1).
Ca sa legitimeze fapta ucidereI, neamicil lul inventasera min-
cluna, a la batalia dela Calafat, Mavrogheni ota.'rise sa fuga la Nemtl.
L'am ve'cjuttl, de sigura, batêndu-se contra Austriacilora cu desperare
cautandu'sI apoI adaposta tota pe tèrmulii turcesca. Cine '1 opri
de a fugi la AustriacI, cand acestia eraa invingétorl, déca in adevail
fusesese intelesti cu el ?
Scirile despre tradarea inchipuita a lul, N. Mavrogheni, anca din
1789 se respandise de Austriacl, carI nu puteall ulta cu ce vitejie
Domnitorula ji inuse in respect(' in Carpatl atata lungti timpa. Asia
veste duceaa jurnalele germane si la Paris, unde Moniteur Universel
inregistra asemene scorniturI (2).

Ron-tit-nil, 1861, foiletonulil dela pag. 82. Veql anexa.

«La defection de l'hospodar Mavrojeni se confirme par des lettres de
Frankfort du 23 Novembre : il est en négociation avec les chefs des armées im-
périales. Il offre de faire cause commune avec les Autrichiens et les Russes, si
les deux cours consentent lui assurer la souveraineté de la Valachie».
Monitcur Universel", No. 106, din 7 Noembre, 1789.
«Les dernières nouvelles de la Valachie annoncent comme certaine la
»tort de l'Hospodar .Blavrojeni. Ce prince a été décapité, par ordre du Grand-
Visir, dans un bourg, près de Widdin. C'était le seul moyen qu'on efit de s'as-
surer de sa personae. Le Ministre, dit-on, l'avait mandé pour lui faire quelque
reproche, l'hospodar refusa de venir, et le Grand-Visir lui renvoya un capigi-
bachi qui, dans les formes de ce genre de procedure, lui trancha la Cate. Cette
nouvelle a besoin d'etre confirmée».
,,Maniteur Universel", No. 311, 22 Oct. 1790.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILOIle 309

Eacd in ce modil rece si indiferenta naréza En. Vdcdrescu uci-

derea lul N. Mavrogheni :
«lnteacéstd. vreme Mavrogheni all purcesti dela Did, ea sd vie
la ordie, avéndti la dénsula vre-o 7-8000 de éste si vre-o 20 de
tunurt si fiind-ca Bomdnit (nu si Vacarescu?) printeunti magzarti
arkaserd téte faptele séle la Vizirula si Vizirulg la Impératull, an
venitti hatiserifti si att. trdmisti Vizirula pre untl Sultana si pre
frate-sétt, care era Capigi-Basa si Mirahor-Paiasi si intalnindu-lti pe
cale viindil, intr'un satti ce se numesce Bela, i-ati tdiattt capulti si
l'aa adusti la ordie si chiamandu-mè Vizirula pre mine, m'ati trimestt
la Leilec-ceadir ca caftangiulti mariel sale sd-i, cëdd capulti i in-
torcêndu-mè mi-aa poruncitti stt Krill la Bucuresci bolerilortt o carte,
ca din porunca Maria sale, 0 sä le arété, cd dreptatea pré pu-
terniculut impératil afldndtt de fap tele lui Mavrogheni ce ail facuitt
In ¡lira Românéscà',, i-ati Matta résplatirea, si dupd porunca indata
i-amti inscintatil si s'att bucurat cu top» !
Augitt! s'a'd bucurat cu totii! ca si Enache Vdcdrescu !
Cu asta bolerime, ce putea face unti angerti, necumù Mavrogheni ?
Tota mal omenosti este Dionisie Eclesiarculti, care (lice : «iar pe
Domnultt Mavrogheni IVA taiatti Vizirulti cu fermanti impératesctl
dar n'a fosta fermantt facutti cu scirea impératului, ci cu viclmign
att pusti vizirulti pre capicheltaiaoa lut de attt pusti pecetea impéra-
lulul, avénclei vizirul4 pismd pe el, Inca din cdnd era seraschier
la Ditl, ca atunci it poruncia Mavrogheni lut sd mérga la éste, sa
nu stée in cetate ... (1)».
Eatd cum scrie si Choiseul despre uciderea lut Mavrogheni :
«Sa expusa asta-ty la porta Seratului capultt Principelut Valli-

(La nouvelle de la mort de l'Hospodar de Maurojeni est confirmée ;

sa téte a été envoyé h Constantihople. Ce malheureux prince avait cru pouvoir
se soustraire h ce cruel sort, en embrassant la religion de Moliamet ; mais cet
expddient ne l'a pas saw* Le Grand Seigneur lui a donné pour succeseur de la
dignité d'hospodar de la Valachie, le Prince Mauro Cordato. La famine de l'in-
fortuné Maurojeui s'est sauvée b, Carlsbourg en Transylvanie, avec une partie de
ses trésors.
Moniteur Universel", No. 312, 23 Oct. 1790,
(1) Tesaur N, p.n. 181,

www.dacoromanica.ro
310 V. A. Ijasoml

hiel N. Mavroglieni. Acesta fu victima geloziei ce marele Vizir i cel-

l'altIPasi prinseserá contra Jul din causa isbandelora luI celora
antél si a silinteloril stáruitOre ce pusese penlru causa otomanl.
NeamiciI luI aa obtinuta anta dela Sultanula, care sama pre Mavro-
gheni, ordinulü sh fie esilal. Resistenta(?) ce puse de a se supune
s'a paruta marelui Vizira una motiva suficienta ca stt ordone dela
sine si ucida. Vizirula a rechiámata trupele ce Mavrogheni co-
manda i apoI lipsita ala de ostire, Domnitorula n'a pututa evita
lovirea ce pregatia ura contra lui. Oastea pare cá. fu nemultamita
de acéstá crudä ucidere i nu se pote vedé decat Cu durere, cé. ze-
lula cela mal statornicil si cele mal generòse silintl ale acestul Prin-
cipe nenorocita, aa fosta neconsiderate paná. la acela punctil de a-I
se imputa ca &aclare demersurile ce el facé ca slt-I fie rèsplatite si
sagú condamne a'sl perde vivita in moda neomenosa» (1).

(1) «On a exposé aujourd'hui h la porte da Sérail la tete da Prince de

Valachie, Nicolas Mavrojeni. 11 a été victime de la jalousie que le Grand Vizir
et les autres Paellas avaient conpe de ses premiers succès et de l'opiniatreté
de ses efforts pour la cause ottomane. Ses ennemis ont obtenu d'abord du Grand
Seignem, qui l'estimait, l'ordre de son exil. La résistance qu'il a apportée h s'y
soumettre a para au Grand Vizir un motif suffisant pour ordonner de son chef
qu'il Kit mis b, mort, Il a fait rappeler les troupes qu'ils commandait ; et, aban-
donné ainsi h ses propres moyens, il n'a pu éviter le coup que la haine lui a
fait porter. L'armée paralt avoir été mécontente de cette cruelle exécution, et on
ne peut voir qa'avec douleur que le zèle le plus constant et les efforts les plus
généreux de ce Prince infortune aient été mécannus au point de lui avair fait im
puter à trahison les démairches qu'il faisait pour en obtenir la récompense, et l'aient
fait conda»iner à perdre ignominuisement la vie».
Signé: Choiseul-Gouffier.
lIurm., Vol. II supl. I, pag. 77.
Altmintrelea esplich abatele Becattiui mértea luI N. Mavrogheui In vol. 8,
pag. 135. Elii pretinde cá. Coburg a reclaman la Viziru contra Inf N. Ma-
vrogheni, pentru ca acesta, In timpii de armistitin «spediva intimazioni a que'
Bojari o Gentiluomini per aver viveri e denari. Stanchi quin gia del tirannico
suo governo, e di soffrire ulteriori avauie, consegnarono in mano del Príncipe
di Coburgo supremo comandante dell'Armata Austriaca le lettere di
detto Ospodaro per ottenere nuova retribuzione . . . Sdegnato il Maresciallo, che
costui, in tempo di armistizio nutrisse l'ardimento di chiedere tributti da una pro-
vincia di cui non era piu in possesso perchè occupata dalle forze Austro-Russe,
spedl per un Uffiziale queste lettere al gran Vizir, per fargli comprendere come
erano rispettati i suoi ordini, demandando nell atto medesimo un adequata sa-
disfazione. 11 grand Vizir trasmesse queste lettere at giovane Sultano, il quale

www.dacoromanica.ro
 ISTOELL ROMINILORt 311

LXVL

Negocidri de pace la Giurgiu. Veiceire,scu adininistrd téra

din tabeira turcéscd.
Pe cand se intêmpla bataia de la Calafat negotiatiunile de pace
eran intrate in o faza noua, chiar la tabera Vizirulul, ca o conse-
cinta, a conventiunel incheiate de Austria cu Prusia la Reichenbach.
Impératésa Ecaterina véglénda noua fata ce luati, lucrurile, dupa
conventiunea dela Reichenbach, se grabise a se impaca Regele
Suediel, prin conditiunl onorabile pentru ambiT suveranl, la Varela,
in 14 August 1790, cu interventiunea Spaniel.
Ecaterina II otari ca ea va continua singura resbelula (1).
Muntenia in acesta timpa era administrata de Divanula mixta
de holen i impiegatl Austriad Mal la vale voma studia faptele acestel
ad minis tratiunl sui-generis.
O alta administratiune oculta maI exista in téra in acelasl
Enache Vacarescu, inainte ca i dupä uciderea lul N. Mavrogheni,
este administratorula suprema ala tèrel in numele si din tabara
lurcilort, macar ca Párta dupa uciderea bravulul Domnü, numise
indata in locu-I pe Alexandru Mavrocordat, disa i DelibeI. Acesta nu
facu nicl un acta de domnie, téra finda in manile nemtilora, ci stete
in tabara Vizirului (2). Vacarescu insa scrie pentru provisiunl, care

in un istante di collera invio al sao ministro il comando di far decapitare l'in-

quieto Mavrojeni».
Becattini ice, cä Mavrogheni a fostii chigmatii la Viziril i cui acolo i se
tiui capuld. Selim a fostil celfi mal bine informatfi qi cele serse de el concordl
cu cele scrise de En. Viclrescu, cum vgcjuramil.
Ca Austriacil nu fur/ streiff la uciderea lui Mavrogheni, cum ati fostii
pkta§1 la acl a luI Gregorie Ghica, nu ne îndoimú, cuici vitezia cu. care Domni-
toruhl le tint' cala in muntl devenise «frica qi spainta Nemtilorfi»
cl)pbtriv Kai 19.1.v.Poc vtit; reptiavEac . cum serie Caminarul Persiani. D.
Papadopulo-Calimach Insi afirma ca «nouhl Vizirü, eumOratil. de Austria
decapitl miplesce pe Veda N. Mavrogheni, farl scirea SultanuluI, la satuhl
Pelina (P) apr6pe de Sistova In Iulie, 1790.
Revista pentru Istorii i liter, de d. Gr. Tocileseu, 1890, pag. 125.
Salaberry Histoire de l'Empire Ottoman, vol. 4, pag. 137,
veo Fotino, II, pag. 180-181, trad. Sion,

www.dacoromanica.ro
312 V. A. URECHIX

de requisitiuM etc.; el e In comunicatiune cu Mitropolitula i cu

EpiscopiY, desi aceste tòte se faca in secret de Austriaci (1).
La 1 Augusta 1790 trecuse urdia turcésca cu Vizirula la Giurgia
(din Rusciuc), insotita de Viicarescu. La 2/ TurciY pregatiaa
plana de bataie cae din Prusia Prírta spera ajutor ... A doua
la 3/15 Augusta era sa plece rístea turcésca spre Dala, ear la 8/90
csa purcedema nol (Vhcarescu si boierii) cu Vizirula».
Dar la 6/p3 Augusta Vacarescu veninda la Giurgia din Rusciuc,
vè'clu la cortul lui Hagi Eieni Aga Capigi Basa nisce Evropet lntre eI
era comitele Lusi. Cu acesta Vacarescu grai italienesce, cacl evita de
a vorbi grecesce, ca sa nu'l banuéscii Turcil. Lusi era sola pentru
pace. Primita de Vizirula, fu imbracat cu blana de samura . . .. (2)
Vizirula tramise stafela la Constantinopole. Resulta una armistitia
l'Are Austria si Pürta, cu incepere dela 21 Septembre silla noa,
pana la linea luT Mala 1791. Eata in ce moda este redactata acesta
armistitia, duptt cum il anula in Becattini (3):
t Se face de scire la tóta armata de sub ordinele mele si de
asernenea la cele-l-alte armate ale Majestate Séle Apostolice, Regele
Ungariel si al Bollemiei, cum ca priminda Pórta otomana conditiunile
stipulate mire Majestatea Sea si Majestatea Sea Regele Prusiei la 27
lulia trecuta. Ea Feldmaresalula principe de Coburg am fosta auto-
risata din partea prea gratiosului nostru suveranü, precuma de ase-
mellé i Marele Vizira erif Hasan Pasa a fosta autorisata de Sul-
tanu a incheia una armistitia intre respectivele douè armate, austriaca'

dar mie-mi' orindui (Vizirula) tréba tarei roinânescI ca sg se caute de

mine t6tg». . (Tes. II, pag. 299). Scriscaile mele ce am scrisa In judetele Vira
românescl aù' fost dindéstale la induplecarea i credinta ce ati firesce (?) Romtinil
adra pré puternica Pórtg, ca sg pornéscg pro locuitoril a'l taturor judetelora dupg
marginea Daugref, sa care zacherea §i sg vincig la serhaturile turcescI i sa o vingg
la Tara, afiându-se nemta la Buctiresd. In hasula Griurgialul, 1700 familil veni-
sera ca carele lora din I1fov, Vlara si din Teleormana i Madi-da sub ocro-
tirea mea . In Mg acéstg curgere de vreme, judecatile i pricinile lora so
clatati de mine ... Inteacesta chipa am otcarmuitii trebile téreI ea multg La-
cere a stapinilora pana candil s'A acata armistitift eu
Tesaur Ii, pag 299 300.
En. Vactireseu in Tesaurd II, pag. 300,
IroL 8, pag. 129-131.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ROMANILORet 313

si turca, spre a da loca la negociatiunile de pace. In consecinta,

comandantil generali al qiselora armate prin mediatiunea Contelul
colonela Luzzi din serviciula M. S. Prusiane, ama priimita si semnata
reciprocamente urmatórele articole cu cele mal ¡osa scrise pacturI
conditiunl:
Din qiva subscrierei armistitiulul supraqisa, 21 Septembre
curenta , va inceta oil ce ostilitate atata pe uscata cata si pe
apa intre trupele austriace si otomane, carl trupe pana' la sub-
scrierea tratatulul de pace vor remanea in posesiunea provincielora
si fortaretelora ce actualmente sunt in puterea lor, si intre aceste
se vor sili cu t6la staruinta de a evita orl ce manifestare de neami-
citie, fia directa U, indirecta, care ar puteo. da ocasiune de intbrcere,
ast-fel ca din ambele partl sa se observe o perfecta liniste i concordie.
In casula cand, contra a 1.6ta asteptarea, s'ar emite, dupa
publicarea presentulul armistitia, dintr'o parte sal dintealta vre o de-
vastare, invasiune, dauna, furta, rapire sea alta fapta de ostilitate,
arnbele 041 se obliga de a's1 da reciproca deplina satisfacere si des-
pagubire ci s'a pedepsésca rigurosa pre autori, favorisatorl si exe-
cutorl.
Mata corpulti de armará regesca Austriaca cata si acelCt
otomana se vora deosebi. Trupele austriace nu vor intra niel in numera
mare, niel In numera mica in judetele Turnu, Giurgh i Braila si
din contra Marele Vizirti nu va tine dincóce de Dunare dealungula
fruntariilora Valachiel, ocupatá de armata Austro-Rusa alta numera
de soldatl, decat necesariula pentru garnisdnele qiselorû trel cetatl.
Assemenea (rupele turcesci nu vor trece niel in numera mare, niel
in numera micú fruntariile Valachiel in districtele cele-l-alte ocupate
de Austriacl. Navigatiunea Dallare! va fi libera pentru ambele partl
In susa si in josa de a lungula termuluI respectiva ocupata, clara
fara a se apropia de termula omisa.
Locula de destinata pentru congresula de pace se va fixa
in téra cu totula neutra, si se vor lua mesurile cele mal eficace pentru
sigma* lul si pentru comoditatea si libertatea minictrilorü carT vor
avea sa asiste la el.
Din qiva publicarei presentului armistitia se declara, ca re-

www.dacoromanica.ro
B14 V. A. Unectul

mane deschisa intre ambele part1 o reciproca comunicatiune precumil

era si mal inainte In timpti de pace.
Fie-care din supusil respectivl, care va voi sä tréca de pe
teritoriuld unuia séd altuia, va trebui sa aiba pasportd semnatd de
comandantulO sé4 si cu acesta va putea ambla pentru afacerile sale
fara nicI o Impedicare.
Rèmane hotaritù i stabilitO ca armistitiulti acesta nu va
ci generald pentru tlite armatele si pe tòte hotarele M. S.
Apostolice, RegeluI Ungariel si al BohemieI, câtüsi ale PorteI otomane,
si va trebui sa dureze 9 lunI, adeca pana la linea lul Mal 1791».

LXVII.

Turcia tap ca Rusia in noua campante 1790. RéSboit't

navalü. Tota negocidri de pace. Prusia aliata Turciet Luarea
Benderului de Potemkin. Situafiune grea pentra Potem,kin.
Turcia exigent& Resboiulil RuOlorit cu Suedit
TurciI sperail ca dup. facerea armistipluI vor putea a's1 duce túte
ostirile contra MuscalilorO. Deci Vizirula pleca din Rusciuc spre
Silistria, ca de acolo sä faca pregatire contra Rusilorti din Moldova.
Flota turcésca era la gurele DunareI (1), pe candO muscaliI se pregatiad
sa atace Kilia. Prin faptula ca Austriacil nu IngaduiaO pre Turd
In faviirea armistitiului, sa tréca prin Valachia spre Moldova, cam-
pania contra ostilorti rusescI mergea greti. In Septembre Sultanul
ceru AustrieI sa-I restitue Valachia dei pacea cu ea nu era fa-
cuta, macartl pe 6 luni, ca sa OM conduce prin ea ostire spre
Moldova. Supune acésta naivd cerere Choiseul catra Ministrul
Montmorin (din Versailles) in nota ce'l tramite, Constantinopole,
In 8 Februarie 1790:
»Le Grand Seigneur veut que sans attendre seulement la
signature des préliminaires, sans savoir .si l'on pourra convenir des
premières bases de la paix, l'armée autrichienne évacue la Valachie,

(1) Ve4 corespondinte Id Choiseul din 22 August 1790. Ilurm. Vol. II, supl. I, peg. 74.

www.dacoromanica.ro
 IsToms RomIsmonti 315

par ce qu'il en a, dit-il, besoin pour attaquer les Russes en Mol-

davie, et, dans le cas où l'on ne pourrait convenir de la paix,
rendrait cette province qu'on lui aurait ainsi prètée pour six mois» (1).
In 22 Septembre Choiseul scrie iarasi la Versailles, ca Sultanulù
priminda dela Austria refuel la cererea de sustl, a tramisù olac la
Viziru ordonandu-I sa reincépa rèsboiula cu Coburg. Norocti, (ice
Choiseul, ca Vizirulit mal putinù inversunatil partizanù al rèsboiulul
decata Sultanulti, apucase a semna conventiunea de armistiti4 Cu
Comitele Lust.
Campania cu Muscalii fu anevoi6sa pentru Turd in 1790. Pe
marea Negra, in 19 Iuliù, 36 de vase turcescl fura batute de contra-
amiralula rusa Uschakow si nu putura scapa in parte la Sinope, decata
fugindti favorisap de intunereculti unei nopti. Lupta nu fu decisiv6.
«ma le forze Turche non tornerono a valeggiare per molto tempo» (2).
De alta' parte Principele Potemkin «non tralasciava niun prepa-
rativo per uscire validamente in campagna coll' armata di terra» (3).
Intre aceste, la Iasi, cum vOuramti, se afla unia din ministril
Portel Cu scopù de a negotia pacea. Ministrulti rust"' Bulgakoff
arestatti de Turd, fusese liberatù Cu ganda de a facilita negociarile. Dar
Pòrta nu se lasa de pretentiunile sale, relative la inapoiarea Crimeel
de Rusl, in situatiunea celù putinù in care o pusese tratatulú dela
1774, si acésta nu puteati admite Muscalil cu nicl unù pretù.
Eaca de ce in Martie deja erail rupte negotiarile dela Iasl (4). La

Sultanula vrea ca fara a astepta semnatura preliminarilora, WI a sci

déca se va putea ajunge la piimele base ale pacel armata austriaca sa eva-
cueze Valachia, pentru ca, cjice el, are necesitate de acésta spre a ataca pie
Rust in Moldova, i In cas cand nu se va putea Wale% pacea, el va inapoia
acdsta provincie, care i se va iniprumuta pe ease RM.
Vol. II, supl. I, Hurm. pag. 70.
Lupta nu fa decisiva dar fortele turcescl nu se mat incercara la lupta
multa timpi, iar acele men): se folosira do acésta pentru a se retrage la Catra,
ca de ad sa dea mana de ajutora armatet de uscatti protegiand'o i procurandu'l
provisiunt
Becattini VIII, pag. 140.
Ibidem.
Hum. vol. ir, supl. I, pug% 73, Doc. CXXX.

www.dacoromanica.ro
316 V. A. URECHIX

acésta se decisera Turcii, cum véqurama , impinsi de Regele

Prusiei (1).
Pe and una corpti de ostire, la ordinile lui Kaminski, ataca
Galatii i '1 ardea, Suvaroff l'ama vécluta ajutanda pre Coburg in
bataliile dela Focsani si dela Rômnica (king& Martinesci) la 22
Septembre.
Principele Potemkin incepu campania cam incetti, in Augusta
1790, facu demonstratiunl in jurula Benderulul, Ina Akermanul (ce-
tatea Alba). La Bender ajunse Potemkin numai in Octombre. Ben-
derula caqu nu prin lupta i prin tradarea Pasei. Acesta plati
Constantinopole cu capula tradarea cetatet
Turcit, la favárea armistitului cu Austria, Indoesca silintele contra
ostirilora rusesci. Acésta ne esplica afirmatiunea lui Choiseul in nota
sa catre ministrula Montmorin, din 1 Sept. 1780, ca : «La position
du Prince Potemkin est cruelle, et le voilà loin de réaliser ses chi-
nieres. 11 ne s'agit plus pour lui de régner sur la Moldavie, mais de
parvenir 5. en sortir» (2).
Choiseul afirma inca ca. acuma Potemkin propuné, prin tramisula
ski Lascaroff, negotiarI de pace si ca Turcil refusar'a : »Ses avances
ont été refusées». Déca, adaoga. Choiseul, Polonii s'ar decide a intra
In actiune i ar descinde iute dealungula Nistrului. ei pe de o parte

(1) Choiseul ciltrA Montmorin, despre proiectulli de alianlil Intro Turcia si Prusia
«M. Dietz A pris enfin le seul parti qui ne permet plus auctine objection
de la part des Tuns, ni aucune résistance de la mienne. D. adopte généralement
toutes les conditions exigées par la Porte et il ne manque plus pour la signature
du traité que le consentement du G-d Visir, auquel on vient d'expédier un courrier.
On ne prévoit pas les motifs qu'il pourrait allégaer pour rejeter une convention
entièrement rédigée suivant les désirs de la Porte. En voici les articles tels qu'ils
me sont communiqués par l'agent plus fidèle et le mieux instruit qui, pour tout
dire, les tient du Ministère lui-même :
Le Roi de Prusse promet de déclarer la guerre le printemps prochain aux
deux Cours Impéiiales et de n'entendre à aucune proposition de paix que de
concert avec la Porte. Il s'engage à lui procurer une paix solide, avantageuse et
conforme à ses désirs, à lui faire restituer tout ce qu'elle a perdu dans cette
guerre, et, de plus, la Crimée, objet qui forme seui un article séparément rédie
dans le termes les plus clairs,
2 Hurrn. II, supl. I, pag. 75.

www.dacoromanica.ro
 isTotui 11o/dtmond 317

si pe de alta eel 80.000 de Turd din nog expediatt contra tut Po-
temkin, ar pune pre Rust in grea situatiune.
Pòrta devenia in asia ocurintil, si mat neinduplecata in cererile
séle (1) Pe de alta ea Implé «tutte le corti di Europa di lagnanze
sopra la durezza del imperatrice nel ricusare a dessi (Turci) la pace,
dal che essi deduceano che si vedea chiaro l'oggetto da essa pre-
fisso di rovesciare il loro impero» (2).
Ecaterina II, cu scopti de a potoli réua impresiune facuta in
Europa de acusarile Turcilorti, puse pre Contele de Ostermann sa
transmite tuturorti ministrilora resedinti pe la curtile europene un
memoria circulartl, desmintindil vorbele turcescl, ca Rusia ambla nu-
mat dupä cucerirl teritoriale. Impèratésa acusa pre 13(5ria, ca incepil-
t6re rèsboiului, apoi aréta cä ea nu cere spre a face pacea decal :
1, Renoirea simpla a vechilora tratate si a transactiuniloriä. ul-
teriere 'Axel' de la 1774.
2. Infiintarea unlit Stahl independinte din Moldova, Basarabia
si Valachia.

kl) Choiseul &ilea Montmorin, despre greut4i1e Ruilorü i cererile din ce in ce mal
marI ale Turcilord pentru incheiarea pAcel.
«La position du P-ce Potemkin est cruelle, M. le C-te, et le voilk loin de
réaliser ses chimères. Il ne s'agit plus pour lui de régner sur la Moldavie, mais
de parvenir k en sortir. C'est en vain qu'il a renvoy6 plusieurs fois Lascarof an
camp tare pour y entamer à quelque prix que ce filt une négociation. Ses avances
out 6t6 repoussées et quatre-vingt mille Tares marchent en ce moment contre
lui. Si les Polonais se décidaient k la guerre et se portaient rapidement le long
du Niester, il lui deviendrait au moins très-difficile de regagner Oczakow.
Je crois, M. le C-te, pnuvoir assurer que le G-d S-r ne se d6sistera point
de ses prétentions sur la Crimée, et vous pouvez en lager par celles qu'il se
dispose k élever dans la rédaction du traité définitif avee la Cour de Vienne. Ce
n'est pas assez pour lui, après taut de revers, d'obtenir l'entière restitution de ce
qui lui a 6t6 enlevé, de se voir rendre Chokzin, toute la Valachie, les deux villes
d'Orsova, Fétislam, Belgrade, Semendria, Sabatz, toute la Servie et un tiers de
la Bosnie; il pi-Rend encore aujourd'hui anuuler toutes les concessions acord6es
par son prédécesseur k la Conr de Vienne, se reporter k l'époque de la paix de
Belgrad».
vol. II, supl. r.
(2) Rt6te curti/e Europa de jaluirl asupra neinduplecarel ImphateseT, caro
refusa tureilora pacea, din care refusa el deduca eg se vede clarü scopula ho-
tarita ala ImpgrAtesel de a le ruina imperiultv
Beccattini VIII, pag. 141,

www.dacoromanica.ro
818 it. A. thmerril

4Considerandu-se bine, qicea Ecaterina IT, intindereatérel i nu-

mérula cethtilora cucerite de ntirea rusésca î pe care voima sa
le restituima PortiI, cessiunile neinsemnate ce-1 cerera' sunt de
natura de a ne garanta contra a orI-ce ba'nuiala de ambitiune ne-
mésurata. Cererea privitáre la independinta celora tre provincil, din
orl-ce parte s'ar considera, nu pede paré dedil desinteresata din
panca nóstra. Opresiunea i devastarile de tota felula, sub care ele
gema, reaua administratiune i depradarile, le faca de putina impor-
tanta chiara i pentru Nrta. Priminda decI acesta puncla va perde
mal putina de cata va caftiga nimicinda orl-ce scanteie aprinclètáre
de résboia grea prin spese i cruda, care atattl de desil se intémpla
din causa acestora posesiunl» (1).
Asemenea nota a guvernelui rusesca era din 8 Iunie 1790.
De sigurt moderatiunea (?) Ecaterinel II venia in mare parte
dela situatiunea Busiei in résboia cu Suedia, cu care inchiée pace
numal in 14 August 1790 (2), i dela amenintarile din partea Pru-

«Considerandosi bene, l'estensione del paeste ed il numero delle Piaze

conquistate dalle armi russe, e che vogliamo restituire alla Porta, le meschine
cessioni che le domandiamo Bono di tal natura da garantirci da ogni sospetto
di smisurata ambizione. La domanda riguardante l'indipendenza delle tre pro-
vincie, da qual si voglia parte si consideii, non puo parere se non desinteressata
per parte nostra. L'oppresione e le vessazioni di ogni genere sotto di cui gemono,
la cattiva amministrazione, e le spoliazione, le rendono di poca importanza alla
Porta istessa. Accettando dunque questo puncto, perdera assai meno di quilo che
non guadagnera a stradicare affatto ogni incentivo di guerre dispendiose e cru-
delo cagienate con tanta frequenza di que' possedimenti».
Becattini, vol. VIII, pag. 144-148.
Victoria oitireI rusescI din Iulie 1790 asupra Suerlilord, a fosta antmciati In Bucu-
rescI de Austriael g't serbati prin Tedeum. Eatri publica Vunea tilmisi fu 19 Iulie 1790 de Divanti
eStrA judele §i la Aga §.1 Spftarü;

Publicatii la tac ji«lefelc i la Aya fi la Spat. penfru biruinta

ett Sfefi
«Mafia Sa pr6 Inaltulil Principe Coburg prin Ordertsi insciintéza Divanula cum ca
1-ati venitil veste dela IasI, cum ca Maria sa O eorgis Gheneralil-maioril apropiin-
du-se cu flota muscalésca de stramt6rea Mara catra Viiburg, mide sta lita flota
Sfetilora cea mare si cea mica MI venitil InsusI Craiulti Sfetiloril ca flota lul
cea mica inaintea floteI moschiesd, i izbindu-se afi tinutil bataia multa vreme,
In cat atatil de multil biruital i s'A Madi"! flota Sfetilorill catri ail fostti

www.dacoromanica.ro
 ISTOkA RomIumok6 810

siet De alt-mintrelea convenia, cum arätar'ämti, Rusiel declararea

indipendentel Principatelorti, cum Il convenise asemenea independenta
Crimeel la 1774....
Inchierea pacel de Gustav, regele Suediel, la Varella, cu Ecaterina
surprinse nepläcutil pe Turcia ca si pe Anglia si pe Frederic
Wilhelm II. Sultanuld fa'cu chIar imputärt representantulul SuedieI
despre acestä pace, pe cand Suedia se legase WO. Turcia ca aliata,
s5, continue resbolult1 contra Rusilorti (1).
La acusarile Divanulul turcescti, Suedia respunse Cu unti memoriti
circularti (2), din 18 Noembre 1790, a Regele SuedieI s'a résboitil
contra RusieI In trel campanil, Impedicandtt ast-feltt fortele navale
rusesci de a fi duse din Baltica contra TurcieT, In Arhipelag. Suedia,
In negocittrile sale de pace, cu intermediarea Spaniel, ceruse RusieI
ca sli facä pace si cu Turcia i s5, se restitue Crimeea sub vec. hil
s'é1 Hant La acésta cerere Rusia a respunstl, cli amesteculti altora
curtl si mal alesti acé dela Berlin, face imposibilä asemené Implicare
si cl de aceea ea, Rusia, Insärcinase pre Principele Potenkin sli ne-
gocieze directil cu Pcírta, färä nicl o intermediatiune streinä. Regele
SuedieI n'a voittl totusl sä faca singura pacea, dar In 20 Wide Rusia
a declaratil ca va restitui Turciel téte cuceririle facute dincolo de Ni-
stru, (adecä In Principate) conforma trat. dela 1774, si cli cetatea
Bender si altele intermediare vorti Ii dartmate. Intre aceste Suedia

trebuinta, a qi i flota cea mare vranda ca sa taie drumulti Musealilonl, pe care

Rota ansa Raqii puindu-o Inca lnainte aú batut-o mai cu asupra si de tot(' i-aa
sfartmatti, i aä cascigatti Muscalii la acésta batalie 7 corabii mari i trel
iar o corabie mare i clod mid 9i alte qaici spargandn-le s'ail prapaditti ea tota
s'ati prima viI din Sfeti ca la 6000 de 6meni, in scurta t6ta flota Sfetilorfi,
uniI s'art stricatti de totti, altil s'ati prinsil, atatil cata niel o corabie n'ati pututil
sa seape, i f6rte multi 6meni s'ati inecatti In apa; s'ail luata de Miscall' optil-sute
de tunufi, qi insuql Oraialù Sfetilortl la batalie cand riimasese numal patru
corabil mutandu-se dintr'una in alta, care corabil iara§I luata de Ru0
nu se scie Craiula ce s'ail Multi; decT nn lipsesce Divanulti a Insciinta dumné-
v6stra, ca sa puplicuiti In totfi judetulti tinutului acestuia de biruinta ce s'aa
facutil. 1790, Iulie 19.
(t) 7,ii Divano fu quello, che strepit6 altamente, e chiamato il seegretario di legazione
Suedeze Signore Aspo gli rimprover6 In termiani assai fora diavere it suo Sovrano manifesta-
mente violato ed infranto il Tratatto di alleenza6. Becattini tom. VIII, pag. 185.
2) Ved1 anexa dupii Becattini, T. VIII, pag. 186-189,

www.dacoromanica.ro
820 ir. A. 1.1uscuti

perdu o. Witale navala i mal véOndil ca Frederic Wilhelm 11 impinge

Párta la o pace isolata cu Austria, iar ca Anglia si Olanda nu dada.
banT i ostire pentru continuarea itsboiului, ce Suedia nu-la mal puté
continua, silita fu Gustav regele a face pacea, mult.amindu-se cu
declararea EcaterineT II «che assicurase alla Porta una pace non
svantaggiosa».
Ce displacea mg multa PoileI era ca Suedia recunoscuse prin
tratatula dela \Varela, titlula Impératesel de tCzara della Crimeea e
della picola Tartana, non meno che di Sovrana de' Regni di Cabardinia
e Giorgia».

LXVI1I.

Congresul4 dela Sistovii.

La $istova (1) se adunasera filtre aceste, de si tota cu tra-
ganare si «non con molta sollecitudine» representantil Austriel, in
frun tea carora era baronula de Herbert, fostula internuntia austriaca
la Constantinopole. Asemené sosira acolo representantula PrusieT, al
Angliel si al Olandel, tal asla cum acestia luasera parte la tractatula
din 1698 (Carlovitz). Ungaria pretinse sa alba si ea una representant
(trattandosi di dover regolare de' confini spettanti al loro regno» (2).
Comitele Esterhasi avu acésta misiune, la marea satisfacere a Ungu-
Hora, carl, spre a multämi tul Leopold, II rugara s'A grabésca a face
serbarea incoronarel ca rege al Ungariet

Loculd de adunare fu lungil timpft discutatd. 136rta propuse BucuresciI orI

in linea luI Septembre 1790 gil(' vechiti. Esta ce se serie la 8 Octombre 1790 stildnoù, din.
Constantinopole:

«Le Congrès se tiendra probablement k Bucarest ou à Chumla, le Orand

Seigneur exigeant absolument qu'il se tienne sur son territoire».
«Da 1-er Octobre. Le Drogman s'est rendu aujourd'hui che MM. les
Ambassadeurs d'Angleterre et de Hollando pour les inviter de la part du O rand
Seigneur à se rendre k Bucarest et faire valoir la médiation de leurs cours pour
terminer l'ouvrage de la paix entre la Porte et le Roi de Hongrie.
Becattini, vol. VIII, pag. 132:

www.dacoromanica.ro
 1810111A ROMINILOMI 321

Din partea Turciel era scrie En. Vacarescu «pré

Reiz Efendi Biri Abdulah i pré Invétatulii Meche Molasin si Ordu-Cadisi,
Ismet Bei-Efendi si slavituln Oruznamegi Etendi Duri Mehemet. Dra-
gomann fu Alexandru Moruzi» (1). Din partea Prusiel era Comitele
Luchesini.
Spatarul Ion Cantacuzino, personagin importantil in timpurile de
care ne ocupamil, nu atain prin lucrarea lui in Ora, cat prin cuno-
scintele ce avé cu barbatil la putere in Rusia si pe aiurea, ne a
lasatal in unti memorial On sal, in limba rusésca, unele informatiunl
çe n'aflaramn nicaiurea, relative la Congresuln dela istovtl. Asia el
ne spune, ca dup. cererea lul Luchesini, Divanulti din Bucurescl
tramisa pe el, Ion Cantacuzino, ca sa arète Congresulul i In deosebI
Jul Luchesini, dorintele i drepturile Wei. cScopulil lui Luchesini
scrie Ion Cantacuzino era d'a scuza purtarea Turcilorti si de a
departa pre Romani din partida Rusie i Austriei, cautandti sa do-
vedésca, ca unirea cu aceste palter): nu le va fi de nicI unti folosn,
de vreme ce cu táte fagaduelile lor, sárta acestorn ambe téri nu se
va putea hotart fara cele-l-alte puteri ale Europei». La aceste vorbe,
Cantacuzino il réspunse hotarild si cu vrednicie : gCu nedreptn, mar-
chise, imputezi Romanilorti necredinta cäträ Turcl. Téra Romanilorn
este o téra libera, ea IV are drepturile sale ; i acel ce vorn voi a
le despretui, sén a le silui nol ii vomil numi si pe densii tiranl
II vomn urI ca si pe Turcl. Aplecarea catra Rusia se pnte erta pri-
vindn tractatele dela Kainardgi i conferinta dela Atiluncavac i nici
una din puterile Europel facutil pana acum pentru téra aceea
ce an facuttl Rush'. Nu uita, domnule, ck éra Romanésca In vreme
de trel vécurl s'a luptatil cu Turcii, pe cand Turcia era in temelulta
puterel séle, i cand ea facea sa tremure Europa. Silita de Impreju-
raft fatale, téra Romanésca trebui In urma sa se piece, sa se recu-
n6sca sub protectoratuln Turciel, lar nicl o data al fi róba». Canta-
cuzino in urrna adaoga : «Pentru ce Prusia in local d'a apéra interesele
Portii nu ja sub protectia sa téra Romanésca, care ar fi mal mul-
tamita sa fie sub protectiea ei decal sub a unorn State vecine

(1) Tesaurd II, pag. 301.

¡atora Romdnilorit de V, A. Urechid, TOM, In 21*

www.dacoromanica.ro
42:). V. A. UREdazi

puternice, prin urmare tot-d'auna primejdiöse pentru ansa

rivalitatea lor? Prusiea prin positia sa geograficti nu p6te fi primej-
diósii pentru tera RomAnöscit, der interesele, mal cu sérna cele co-
rnerciale le ar fi comune. Ea ar putea vinde Principatului productele
séle manufacturiale, §i sa primescA lu schimba producte brute. M6
mira cum Mare1111 Frederic II 1-a sapata acésta din vedere, i latit
acum o ocazie tare ti se infatiOzä ea sa faci fericirea Principatului
intemelata fiinda pe interesele Prusiei, i ea creqa cit in imprejurArile
de acum, domnia-ta, vel putea cu inlesnire sit dobandesci Invoirea
rézèmula Portil pentru acésta». Ioan Cantacuzino In urma, cu
curiitenia de inim6. ce II caracterisa, Men cunoscuta acesta cuvênta
Printulul Potemkin.
IMinistru Olandeza, una bètrana slaba ce ocupa postula de
ambasadora la Constantinopol, era mal de tota trItata de cabinetula
sea. El 10 aréta intusiasmula pentru Iota ce era orientalti, Iubea
pre multi') portula bolerilora i era mandru ca vorbesce turcesce.
Gelosa de influinta ce Marchisula Luchesini incepuse a dobandi
intre boten, el ineepu a-1 incredinta, cä nu trebue s. dea nicI unit
creqem6nta acestul ministru, ad el nu are niel o instructie dela
cabinetula sn, cleat numal ca téra Românéscit' sa se intórcit Tur-
effort), Wit nict o conditie. Alinistrula engleza era prea rece cu bolera
intemeta numai vorbele Ministrulut olandeza. Aceste imprejurArl
credema ca f0.eurk ca relatiile intre hoed i Ministru prusiana sit
lnceteze (1).
TrAgitnarea lucraril Congresulul o esplicit Vkärescu prin aceea, ca
Ru0I, ave'nda succese bellice contra Turcilora, Austria voia sA le (lee
timpa sà Inainteze, ca sail impuna i el conditiunile de pace (2).
Mal multi) crederna cà tdiganarea ven de acolo. di Austria spent
sà dobandésca la tratata cu atilta mal bune conditiunl, cu cht Turcia
va fi maY rèL incoltitii de Muscali....

Veql Magaz. Istor. p. Dacia. T. I, pag. 197.

i eu tóto ci se incepuse Congresuld dela Noembrie 1790 i preli-
minarile pled °rail hotgrite, v&reindu-se insg, biruintele Moscaliloril, NemW, dupl
datoril, prelungia pacea, potrivindA vremea de a o sevArqi, séa de o data, cu
MoscaliT, sal 6resT-ce mal nainte
VAcirescu. Tesaur 11, pag. 301.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomiaLoa0 323

In adevèreí, la inceputula lui Octombre, armata rusésca cu Po-

temkin, ajunsese la Bender si curn vklurama lua cetatea
fia, si prin cumpèrarea Pasel ce o apèra.
Luarea Kiliel, toa"' in Octombre, dupa opta gile de bombardare,
de leitenant generalula Gudovicl, deschise ostirel rusescl calea spre
Tulcea. La 1 Noembre 1790, Rusil intrara in Tulcea (1); de si era
apèrata de 6000 cavalerie turca, -400 muscall temerad intrara
m'asa i Turcil speriatl fugira (2) fara de a cerca sa. lupte !

LXIX.

Luarea Ismailului.
La 12 Noembrie, flotila rusésca stradtu pe Dunare la Isaccea,
lua iar t'ara lupta si acesta crasa unde _aliara 48 tunurl si multe
munitiunl de rèsboia si proviziunl, ca i la Tulcea.
Dela Isaccea, flotila merse de organisd asediula IsmailuluI, din
insula Ceta!, dupa ce susVnu o har0. pe Minare cu flotila turca,
care se retrase sub bataia focului din Ismail. Pe cand la Versailles
se credea, ca campania anului 1790 s'a terminatil si ca Potemkin
«va prendre ses quartiers d'hiver t Iassp (3), lata ca in nòptea
delaw/21-11/22 orasula Ismail fu luata de Muscall sub Suvaroff: «La
prise d'Ismail clice Langeron est certainement le plus extraor-
dinaire de tous les événements de guerre arrivés depuis bien des
siècles, (4).
Rusil trecura sub ferula spadel 27000 de ostasi turcI din gar-

«Une partie de l'armé° russe a passé le Danube et s'est portée Ba-

badag. Un corps assez nombreux de Tartares qui occupait ce poste s'est promp-
tement replié sur l'arrnée du Grand. Vizir, toujours campé Chumla. Constanti-
nople, 8 Decembre, 1790»,
Memoriu16 lul Langerou, Hurm., pag. 06.
Durm. Doc. CXLII, tom. JI, supl. I, pag. 79.
Hura', pag. 97. Memoriulit Langeron. Luarea Ismailuld este in udevér6 unul6 din
cele mal extraordinare evenimentd de resbelit Intémplate de mal multe secole." A.mintimd c6
fortifiearea IsmailuluT de Tora s'a t'Acula dupit indemnulu lul Moruzi, Doinnul6 Moldovel.

www.dacoromanica.ro
324 V. A. thlEcad

nizona Ismaiulul (1). La Sistov msa congresula, la data acésta «con-

tinue tranquillement ses séances» (2). La Constantinopole cand veni
scirea caderel Ismailulul, putinti de nu isbucni o revoluilune.

Les ddtails qui VOUS seront parvenus directement sur la prise d'Ismail
ne sont que trop vrais. Les Busses, inités d'ane horrible perfidie, conseillée par
un Prince Tartare, ont emporté la place d'assant et passé au fil de l'épée 27
mill° hommes qui y étaient entermds. Les chefs n'ont pu parveuir à. moddrer
la fureur du soldat et ont 4 peine pr6servé deux ou trois cents hommes de ce
massacre général. Le Prince Tartare, Kre du Kan, et deux ou trois Pachas
ont péri les premiers.
Choiseul dare Alontmorin, in 22 Ian. 1791, pag. 79, Tom. II, sup. I. Hurm.
Veq1 Panorama Universal Hist. de Turquie de Iouanin, pag. 361. Becattini dd. §i ra-
portulil tut Suvaroff despre aceste mad, fapte de arme, In tom. VIII, pa g 219 :
gDopo la pace di Kainardgl la Porta si era determinata a fortificarla (Ismail)
e reuderla un autenaurala della Romania per consiglio di Mornsi allora Hospodaro
di Moldavia, e quell° opere consistenti in una triplice fossa con un grandissimo
argine della maggior consistenza fortissimo ed erto con palizzate duplicate erauo
state construite negli anni 1776 e 1777, sotto la direzione di un Ingegnere nativo
di Catalogna il quale trovandosi nel 1771, in Polonia sl era impegnato al servizio
di Mustafh III. Avoauo costate queste qualche milione di piastre dovute sborsare
dai Moldavi. e Valacchi, che farm inoltre obbligati a somministrare provvisioni,
operaj, e tutti i materiali nella maggiore abbondauza. 11 gran Visir, che couosceve
l'importanza di questa gran fortezza, e che l'apprezzava come runic° baluardo degli
Stati del suo padrone, distacco dal suo esercito un Seraschiere, due Bass4, tra
hincipe della deposta famiglia di Crimea, tutto il corpo de suoi Gianizzeri, ascen-
denti intorno a diecisette mila, e tredici mila Asiatici armati. con precisa istru-
zione di morir tutti pria chb cedere e parlare di rendersi. L'assedio incomincio.
verso il di 25 di Novembre, e il bombardamcnto nel di 6 Decembre, ma il nu-
meroso presidio che potea dirsi piuttosto un annata, non lasciava avanzare di
un passe gli assediauti, cho B011 ascendevano pill che a 25 raila nomini. Non era
mai forse avveuuto in guerra che nu corpo si poco numeroso no assediase un
altro di 32 mila. T1 Principe di Potemkiu vedendo, che le operazioni erano per
andare in lungo, e tornado la cattiva stagione, e cho una gran parte delle sue
truppe non restasse consuuta dalle vigoroso sortite della gnaruigione, scrisse
risolutamente al Ten. Generale Conte di Suwaroff (che si trovava sulla sponda
sinistra del fiume Sireth por tenere a tenor° di quauto si é (Jett°, intercetta la
comunicazione tra lbrail, e l'assediata piazza) facendogli sapere. che egli voleva
ad ogui costo Ismail nelle mani, e che percio ne affidava l'impresa al ono spe-
rimentato valore. 11 prode Uffiziale, di cui abbiamo gi4 enunciate le azioni, e la
gloria acquistata unitamente al nincipe di Coburg°, uelle dite vittorie di Foskani,
e di Martinesti, ricovuta appena questa commission° si trasferl a gran passi in
faccia ad Ismail con una scorta di circa quarauta Cosachi che gli servivano d.
guardia, lasciando al Seret il Genersle Kaminskoi per comandare alle sue gentil
Hurm, Toni. II, supl. I, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
 isTous Roulsumat 325

1,XX.

Admiflistrafiunea (era sub .Neintl.

Pe cand Gongresula cauta la Sistov sa ajunga la o pace ce
intarqie lar Muscalit pasesc4 din victorie in victorie la Basarabia

Giunto al campo, venue ricevuto con i maggiori applansi, e visitati i posti co-
mando le disposizioni pe/TU fosse disposto l'assalto senza perdita di tempo,
destinandone la memorabil giornata. Prese tutte le opportuue mismo, fu diviso
tutto l'esereito, rinforzato da varie Pulke di Cosacchi, in sette colonne di due
mila ciuquocento uomini per eadauna compresi quelli del General° Ribas, e distri-
imite vennero agli ITffiziali le respettive inconbenze. Si pose egli alla testa delle
due prime colonne e per incoraggire i soldati tenue loro in brevi parole ii segu-
ente energico discorso : .Ricordatevi antici, che non vi è mai stato assalto per gli
eserciti Russi, che non sia loro rhISCii0. Non vi posRono essere per anche sfitggiti
dalla memoria quelli di Ocz«kow, di Kilburn, e di _lidia, iìi eui avete sempre
trionfato. Non os/ante le Milherage forze degli Ottomanii voi gli arete sempre battuti.
II rimbombo uniforme delle voci feci comprendere l'universal desiderio di venire
alle mane, onde immediatarnente comparvero i segnali per avanzarsi ad assalire
le combattute mura. I difensori trovavansi già preparati per la resistonza, essendo
g,i4 stati minacciati di 'norte se si dimostravano neghittosi e vili, e al contrario
allettati colla speranza di doviziosi prerni se opponevano una coraggiosa difesa,
talchè la loro costanza, ostinazione, e forocia non poterono esser maggiori.
Suwaroff prima di eseguire ii suo piano avea fatta intimare la rosa alta Piazza
su della quale aveano i Musulmani tanta &lucia, che le aveano dato il nome di
Hordu Kalessi, o sia Fortezza dello Stato. Ajdgj Mcemet Basa a tre code, che
ài comandava colla dignith di Seraschiere, contando sulla validit4 della città, e
sal numero e risoluzione de' Giannizzeri dette una risposta plena di disprezzo,
ed aggiuuse anche alla fiereza l'insulto. Gli fu soggiunto, che se volea attendere
l'estrimiti le sue truppe sarebbero passate tutte a fil di spada, e gli fu mante-
nuta la parola. I Russi cominciarono animosamente l'assalto, la platina del di 2
Gennaro 1791, secondo il uostro stile, verso le ore sette di Francia, vale a dire
cinque ore avanti il mezzo giorno. I Turchi oltre quello di t'ami aveano eretto
un trincieramento interno guarnito con cinquanta quatro cannoni di bronzo. Le
batterie della Flottiglia incominciarono il caunoneggiamento nel giorno precedente,
che durd per ventidne ore continue. Dalla parte di torra quattre mila Cosacchi
furono le prime a montare lo scale. Dalla parte del fiume ae seguirono l'esempio
dieci battaglioni, e tre altri infla de' predetti Cosacchi. Ogni colonna fu ricevuta
con un fuoco infernale a mitraglia, di mcili, granate, carcasse e altri strumenti
di mute, 1VIalgrado questi ostacoli, resto eseguita la scalata, e giunti che furono
gli aggressori sul baluardo, attaccarono colla picea e la bajonetta i Turchi armati
di lancie, spade e pugnalo, e dopo non lunga resistenza ne focero prigionieri
cinque mila. Incalorito sempre piit il combattimento, i Giannizzeii battendosi
ponme disperati, respinsero i Russi per ben duque volte, e in tal congiunturt}

www.dacoromanica.ro
326 V. A. UnEcinX

Dobrogia, sa arunctimil o retrospectiva ochire asupra administratiunel

tèrel muntenesd sub Coburg.
Deja am mentionata, ca. Principele Coburg mantinuse adminis-
tratiunea 161.0 Muntenesd prin Divanù, cu adaogire de catl-va repre-
sentantl austriad. Despre acésta regulare memoriula rusesca alü lui
Ion Cantacuzino serie, cà avu porunca Coburg din Viena de a con-
mold restarono uccisi e non pochi feriti da ambe le parti. Il Generale Suwaroff
fermo sempre ed intrepid° senza niente alterarsi si occupava ad ispirar coraggio
alle milizie, e sostituendo nuovi soldati agli estinti, ordind un sesto attacco col
rinforzo di alcuni Reggimenti di cavalleria. Quest° ebbe luogo con tal bravura,
buona direzione, e ordine, che fu inutile ogni riparo, e fa superata la breccia
fatta già a forza di continuo fuoco. Le colonne Russe entrarono furibonde Della
fortezza tagliaudo a pezzi, chiunque loro si presentava davanti. PiÙ di 26 mila
Turchi rimasero tracidati colla pih orribile carniflcina che forse siasi veduta in
quest° secolo ; il rimanente fino a 42 mila uomini oltre gli abitanti si gettarono
in ginocchio chiedendo la vita, il che non dee recar maraviglia, quando si consi-
deri esser la CHO, di dieci Verste o siano intorno a sett° miglia Italiane di
circuito. Cinque e pih mila Russi perdettero la vita ne' diversi attacchi senza
annoverare i feriti, contando:4 fra gli estinti molti Uffiziale dello Stato maggiore,
e tra secondi il Generale Besborodoko fratello del primo Ministro nel diparti-
mento degli affari esteri della Corte di Pietroburgo. E' questa la maggior perdita
di gente, che essi abbino fatta in tutto il decorso della presente e forse anche della
decorsa guerra, perchè i Turchi discacciati da' baluardi, si barricarono nelle strade,
ed ogni edifizio puo dirsi, che sostenesse un particolare assedio, onde vittime furono
del lor coraggio tre G-enerali maggiori, un Brigadiere, sei Colonnelli, pih di quaranta
tra Tenenti Colonnelli e Magg,iori, cento sedici Capitani, e cento ottanta quattro
altri Uffiziali subalterni. Il comandante Musulmano, scorgendo i vincitori penetrare
per ogni dove, si rinchiuse con una scelta tnippa di più di mine uomini, chiamati
bravi, entro una Moschea ove si difese fino all' ultimo sangue ricusando di
abbassare le armi. fino a tanto che vendette cara la sua vita unitamente a tutti
i suoi seguaci. Uno spaventevole saccheggio segul orrendo conflitto, e non ter-
minò se non passati due giorni, avendo guadagnato i vincitod nu bottino con-
siderabilissimo. Furono ritrovati tante ne. due argini, che nelle opere, e sulle
batterie erette alle sponde del Danubio dugento e sessantacinque cannoni, trenta
mortari, quattromila porzioni di polvere da cannone, sedici stendardi, ventotto
bandiere, e infinite provvisioni da bocca. I prigonieri ascesero a sedici mila cin-
quecento, compresi gli Ebrei, ma tre mila in circa ne morirono in pochi giorni,
mille distribuironsi tra gli Uffiziali, e il rimanente fu spedito a Nikolaw sul flume
Volga. Oltre al Seraschiere Aydes Meemeth perirono nella strage quattro Bassh
a due code, e sei sultani Tartari avanzo dell' infelice famiglia de' Gueray pro-
veniente dal famoso Gengiskan, che ne tempi delle Crociate avea soggiogata quasi
tutta Tutti gli Ingegneri ested vale vale a dire, Prussiani, Francesi, e
Inglesi che si trovarono in Ismail perirono nell' assedio, e il sanguinoso macello
fu tale, che fecero rosseggiare le acque del flume in molta distanza della Piazza.
Siccome nel tempo delr attacco la flottiglia Musa combatteva con ugual valore
contra la squadra leggiera Ottomanal che si trovava in un braccio del Danubio

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROliksirLORt 327

Berm Mtn( Nte legile Ord. Imperatorele Iosif numi !Elsa directa
pre Ién Cantacuzino SpcItarg sí pre Scalat Campineanu AØ, ca pre
unil ce-1 cunoscea, de and fugisera la Sibia abandonanda pre Mavro-
gheni. Cel-l-alt1 membri al DivanuluT, dupa memoriula kg Ion Can-
tacuzino, NIA : Preedinte Principele Coburg, Vice-preedinte General
Entenberg, secretara 0 translatora Hofrath Markelius, Mitropolitula
Cosma, Filaret Episcopula de ROmnic, Episcopula de Buzéa Dositeia,
marele Bana D. Ghica, marele Vistierd Scarlat Corneicu, marele
Vornict Radu Slatineanu, marele Logofaa Radu Golescu, I6n. Damali,
Const. Draganescu, Vistierula Mate! Falcoyanu.
in soccorso degli assedianti, con una piogia incessante di palle incendiarie, e
infuocate getto a fondo una gran porzione de' bastimenti Tarchi, e asttinse il
rimanente a rendersi con tutte le munizioni e cannoni. Tra gli Uffiziali trovati
a bordo vi erano non pochi Svedesi e delle altre surriferite nazioni, che tosto'
colla morte ricevettero il giusto castigo di avere impngnate le arrni in favore
de' Maomettani contro i Cristiani loro fratelli. Non si sa comprendere come a
front° di tanti infelici esernpj si trovi tra gli Europei chi osi pascare in servizio
de' Tarchi, giacchè l'esperienza ha fatto vedere, che l'esser guidat, i Musulmani
indisciplinati e inesperti nella tattica da Uffiziali Cristiani ben poche volte è
servito a far conseguir ad essi delle vittorie. Il Duca di Lorena, e il Principe
Eugenio no aveano sacrificati al loro giusto sdegno quanti ne aveano potuti aver
nelle znani
Fu detto, che il Principe de Potemkin avesse prescritto che non si desse
quartiere ad aleuno in quest° memorabile assalto, non in vista dell' insolita
ostinata resistenzI, ma per ver saputo, che a Costantinopoli ern° stati poc' anzi
a sangue freddo trucidati tutti i prigionieri presi ultimamente dagli Algerini
sopra la piccola squadra del Lambro Cazioni nell' Arcipelago contro ogni costume
e diritto della guerra. L'Harem o sia il Serraglio delle vaghe donzelle, e degli
Eunuchi del Seraschiere, procuro salvarsi alla meglio su' navigli appostati sotto
il medesimo, ma caddero tutte in mano do Cosacchi Zaporowiensi, che erano
smontati da cavallo per sostenere i loro compagni destinati a salir le scale. Il
Cal, e il Capigl Baehi, il figlio medesimo del già Kan di Crimea Kerint Gu-
eray, il figlio del Seraschiere, il Bush di Kilia, e molti altri Uffiziali e Ministri
Ottomanni di primo grado si gettarono prostesi a terra avanti il vittozioso Ge-
nerale Suwaroff, che pieno di modestia avea scritto al Principe di Potemkin per
avvisarlo dell'ottenuta conquista in questi termini : Le mura, e yli abitanti d'Is-
mail sono sottomessi a piedi di S. 111. Imperiale. L' assalto è stato micidiale, ed
io ho Vonore di farvi i miel eomplimenti per sl grande acquisto. ll Gen. Eibas
ha presi a' nemiei cent° sediei bastimenti. Tutti i soldati si sono arriechiti. Noi
siamo i padroni di tutta la spiaggia dritta del Danubio, e di togliere al gran
Visir i modi di trar la sussistenza durante l'inverno. Ne' bastimenti Turehi ince-
neriti dal General Ribas vi erano quattroeento sessanta eannoni de' quali cento e
ventiquattro sono stati presi, e treeento quaranta Mail a fondo del fturne»,
liecattini, Storia rag., t, VIII, pag. 212-220.

www.dacoromanica.ro
328 V. A. Unneml

Negresita ca In Divana esercita o deosebita influinta Spcitarulft

Ion Cantacuzino si cu Aga Campineanu, ca cel cad fusesera directa
dela Viena recomandall lul Coburg.
Acesta Divana va fi nu mai pucinti In secrete legaturl cu Enake
Vadrescu din Giurgiu, din tabera turcésca si dupa pacea dela istov
va primi 1ndata modificarl In sensula vederilorti lul Enache Vacarescu.
Este locula sa Inregistrama aci, ceea ce Ion Cantacuzino Spa-
tarulli ne spune despre modula curiosa cum Divanula presta lul
Coburg juramantula de credinta.
Coburg ceru asemene juramanta dupa unt formulara scrisa in
limba germana si romanesca. Acesta formulara copriiide, ca nemliI
mantuinda Ora de robia Turcilora, numal prin puterea armelort,
Romanil jura pentru densil si pentru urmasiI.lor, credinta si supu-
nere AustrieI, rca unit ce ail fostfi o dati tributad Regilorti
Ungarlei". Spatarula Ion Cantacuzino si boleril ne gasinda cu cale
a recun6sce prin juramenta acesta asertiune a Austriacilora, eat&
cum L Cantacuzino isbuti a face ca tera sa nu jure pe formularulfc
Intocmita de Coburg: cSciinda ca prin Impotrivire n'ar castiga nimica,
hotad (I. Cantacuzino) c'ar fi mal bine a fusela pre Nemtl. Nedesco-
perindu-se DivanuluI, el merse numal la Mitropolitula si.-1 gise sa
numesch o comisie secreta, care sa cerceteze juramêntula propusa».
Se Intocmi comisiunea din Episcopula Filaret, Cornescu si Ion Can-
tacuzino. Des de dimineta se adunara acestia, In qiva cand la ora
12 boIeril aye sa depuna juramentula la Mitropolie. Cantacuzino cjise
colegilora sel: «Nemtil sunt prevegetorl, nol Insa le voma dovedi ca
suntem mal istell deck densil, cand e vorba de fericirea patrieI n6stre;
sa aruncama der juramentula romanesca scrisa de densil si sa scriem
altula 1ntemeIata pe cela mal mare folosa ala Orel. Nol 11 voma da
apol Mitropolitulul ca sk-lti scóta din sIna In minutula ce va trebui
a jura. Nemtil nu vora pricepe nimica; translatorula Markelius sa
fia, inconjurata de 'polen, cad sa-1 caute a-1 distra si sa faca sgomot
multa in cata el sa nu auçla articolele juramentulub (1).
Naiva mijloca de a elude proiectele Austriacilora asupra terel !

(1 Apud. Balusm. Magazinu Istorieit pentru Dada, t. I, pag. 194-195,

www.dacoromanica.ro
 IsTourA Emil:moat/ 329

Totusl istoricula cauta sa tina sema bolerilorit si in deosebl Spata-

rulul Cantacuzino i pentru intentiune.
Din fericire jocula politicel PrusieT, al Angliel i alte imprejurarl
aperara la $istov Sera in moda mal elicace de incorporare la Austria
decat intentia boerimel la prestarea juramentula
Déca fa. cu Austria Divanula se 'Arta destula de romanesce,
reactiunea boeresca contra regimulul ce l'ama puté numi democra-
ticti, al lul Mavrogheni, fu estrema. Oamenil lul Mavrogheni fura
persecutatl si teranil nu mal putina Par-ca boieri voiaa sa's1
bune asupra lora, de putina considerare in care Mavrogheni II avu-
sese pre el boeril. Insasl Austria era in mirare vecienda pre boerime
cum îi apera privileghiele fara nicl o consideratiune pentru ingenu-
chiarea de tot a contribuabililora teranl. In Moldova Coburga tota is-
buti sa faca pre boeril din judetele ocupate de estea austriaca, sa
ié i el parte la nevoile resbolulul, contribuinda ca i èranil cu care,
proviant etc. Coburg cerca sa dobandesca acestasl lucru si dela
Divanula Muntenesca. Dar eata ce respunsa energic cat si reactionara,
dusmanesca pentru teranY, da Divanula la cererea lid Coburg:

Ceitra Prinfip, dela Divand

«Am primita cu pleciclune vreduiculù de inchinacIune pré luminatula or-

dörula InAltimeT, Tale prin care ni se poruncesce cum el, taranil 00T-1-alp
traga tete greutatile ostirilora, sA facema poruuca Divanulul cAtrA d-luf vel
Vistiera ca s dea si seutelnicit boerilorti tuturouì câte unit cart de null i cate
until can't de lemne cu manta ca. scutelniciT at fosta pnnA acum nesuparati de
nimica. AcéstA porund dupA cum si cele-l-alte am fi vruta sl o sevirsima cu
osirdie, dud na am fi avata datorie sA aratAma cAtrA Maria Ta aceea co aduce
prihana la obladuirea InAltimeT Tale, ce al' asupra tern', impotriva bunelorti flgit-
duelT ale MArieT Tale si ale InAltimel Sale Feldmarechalul Lasi, tipArita, i impo-
triva firescel i obidnuitel milostirl ale pre puterniculul Imperata i Craluld,
spre a se pin privileghiurile. Teti lumea scie el la fitesce térA o parte care se
numesert botert, nénturt, a privileghitni cu care se deosibescii dintre Vérani, ce
nu ail, i aceste pnivilegitiurl, razimA la hierbintéla ce at i la ostenelile ce faca
cu sangele lor acestia, ca sA pazéscl forma oblAduird. De a avea Lora scutelinict
razina la mg mal mare, mat vechig privileghiil, care-lrc dolkindise din slujbele
din vitejia lor, &lie& cet meld Donna intru resplatirea vre-unel waist slujbe ce all
s'évir$itit ceitrel d'enfit i ecitrel patrie, le-art luireizita sate intregi robI, cart se
numea vecinl i ruratinl; eel dupd urntit Doma, at gdnat tireinesca, vréndil sec
surpe némulti boteresen lipsita de acesta mare privileghiti, i pentru ca sA-1
mangae óresl-cum, in locti de cate 500 si de cate 1000 si mal multa, care ayes,

www.dacoromanica.ro
330 V. A. I.Taxcad

le-aa data mal antgil cate 200, 300 6men1 din birnid §i dui)/
analogie mal cate putina, ca s/ le slujésci la vil, la molt la adust de lemue,
la bucate, intocmd ca sl implinéscl cu slujba lor locula robiloril, ce II luase
0-1 fame birnicI ; care acesta privileghil 'l-ami avutil tot-d'anua deplina, mal
virtosa in vremea resmeritd avutil i cela din urmil privileghia,
spre a avea scutelnid, i ama dobandita i cela d'antt3id privileghia spre a avea
salgvardie (?) osebitii sate intregl precuma avemil la acésta i dove41 in scrisa. Dug
incheerea plcil dela Cainargi, Cu tate cit era in tractatti Sd avenul tóte privi-
ghiurile, dar Doninit iarki (Iva tirdnesca rivnci care avea, ne-ad stricatti privi-
leghiulii de o sunia mare de dment a nedajnicelortl sate ; ca tóte acestea
läsatd cel-altti adeed a avea scutelnict i posiusnicl, pclind la Domnia
ha 111avrogheni Vodti ; acesta Iarli0 a pAzitil dupI vederea obicdului vechia,
di data scutelnicl ea pecetluiturr i posluquicr, dar dupI ce s'ati deschisa r6sboinlil,
fara de a ni-1 strica de totil, lIsanda numaI numele lor ping de all data
zacherele, PIA, care 0 orl-ce da 0 birnicii, pana inteatata, cata s'aa prIplidita
vitele i t6te ale lor, de nu putea a& ne fie de nicl o trebuintI, séa folosa
nimica ; acum dug buna venire a cre0inescilora imp6rItescI o$iri, dupft ce ail
ramasa dela visteiie a fi nesuparatI yi nu s'ati pus la zacherele 0 la altele, nu
pota a ne fi Iarit0 de niel unil folosu, séa de vre-o trebuiql lam nimica, mal
virtosa de se IntèmplI a avea cineva vite 0 care, cad ispravnicit WI de porunca
Visteriel ii ja in sliejba ostirilord, lar acolo pe nade se 04 pdlcurile il iaü insusi
ostasit ca totula i II metachirisesca in slujbele séle ail de a nu-1 slabi nimicil,
neadevIratl i nedréptI este acéstI aratare, ce s'aa WW1, catrl Inaltimea Ta,
cum di scutelnicil aii fosta nesuparatI pang mum 0 nu aa data nimica, cad
intru nimica osebig de cd-l-altI n'aa fosta, ci i %null, care 0 vite li s'aa luatil,
anca mal ca asupra lor decat ponosluindu-se i pismuindu-se
nume de scutelnicI boeresd, qi sunt acum chlar in slujbele ostaqilora el' i carele
vitelo lor. DecI ca sI dIm porunca Divantclut dart') (Put vel vistierti spre a
pune pe scutelnict a da ccite zing cara de Pal i cdte unti earn de know,.
acésta esto tomtit a se strica privileghiuld boterilorti ; i MVO acesta este care
aduce mare prihand la Inclyintea Ta, cum cd s'aii stricatti privileghiurik
care lucric datoria i adevgrulii )ze silesce a argta i1iriei Téle, in vreme ce not
avendi nù'dejde sti cerendi dela lniigimea Ta ea Si ne inoesci celti maI
privileghitz, spre a ne da sate intregI preoum am avut dela cel vechl Domnl,
si o aveam in vremea rèsmeritei ce1-1-alto i tad o data nadajduiama sl ne inti-
réscA Inaltimea /arid 'Me i cela de al duoilea privileghifi, spre a nu se supra
scutelnicil i posluquicI de WA ispravnicl 0 de catrl palcmile ostIsesd. Drepta
aceea, ca plecacIune ragam pe In/ltimea Ta, pentru aniêndou6 ca sI cun6§cemtl
nol cum cA am vjuta slobocknie ca bunti-venirea i infNisarea impi5rlitescilorti
°Obi, f i cum di nu mat suntem supust sub jugulti varvarilorti, care erant in vrentea
Gospodarilorü, de a face orl-ce vrea fi ort-ce ti se ptirea dup4 fandasiile fi relele
tor socotinfe, spre interesula lor, si, punent inaintea Maria' Tele suma scutelnicilaril
fi a salgvardiilorii ce aveam in vremea resmerirel cei-l-alte, si sumele ce am avutti
in vremea pieil, cum 0 suma ce se numesce cl 1 avemil acum, ca s/ ve41"
MIria Ta nedreptatea n6str/ child vom perde i aceste p4ine ce ne-aii ramasa
inteacésta vreme» (1).

(1) Cod. No. XVIII, fila 348,

www.dacoromanica.ro
 ISTOELL ROMINILORti 331

Acesttl documenta iscalita de tot! boieril Divanului negresita va

intrista pe toll acel, cari s'aa deprinsa cu procedeula istorica adoptata
pan& astAcji, de a pune tóte relele pe vina Domnitorilora, nu numal
fanarioii ci i nationalI, si de a atribui tota binele la clasa bolerésn.
Va46,-se o data. mal multa cum acésta boierime, tocmai In momentula
cand in Francia se punea capata privilegiurilora boieresci i alaturea
ca Ardélula, unde Horia i al sél ceruserà, expunendu-si capula,
dreptate pentru tèrAnime, vacja-se, qicema, cum ca n'a invètata nimica,
cere intórcerea la timpurile iobAgieT, desfiintate de Mavrocordat.
Eata i alta Documenta de valórea acelul de susa :

Caere Prin(ip, n privinfa carelord ce ad pusd set dea boerii la dste.

«Am priimitd cu plecadune vrednied de inchinacIune prd luminatald order
a InaltimeI Tole, prin care ne ar6tI Maria Ta, ea in anuld trecutd ar6tandd lull-
timea Ta boerilord Moldovei cum ed ca sd nu se supere nuntai pranit, sa ajute
si D-lord la care de o'ste fi cunoscdnd'o este spre folosd, acéstd are-
tare ad dat de hand-vota D-lor 230 care pentru slujba campaniel qi cum ca, chip,
pilla Moldovenilord, trebue i na de buna-vola n6stra al damti 600 care cate
cu 4 bol i cate cu un omd. i osibitil 200 de carau§l, ca o mal mare ce este
tara romanésea decatii judetele Moldova. Pi 6 Inaltate D6mne, aclev6ratd niel o
data nu printimd a fi mai josil decdtel Moldovenii la osirdea slujbet catre °Sidle
imp6ratescI preeum niel suntemd maI jos la hierbinreala cilznirel din mcinile
turcesci prin inaltele bresuri ale crestinestilord tinpräteset ostiri. Numai ne rugamd
piimeasca inaltimea Maria Tee a lua grim, ca Moldova n' a avutd nici o
asenzetnare Cu Ora Ro»tardscd, nici in vremea pâcii, ea unii ce ad amid Donna
crestini i ccit era prin putinrd mai mic. ora fi intpufina firania tureilord, iar nol
ant avutd Domnd pe Mavrogheni-Yodd, carek tend and # juntiltate mai naintea
resmerip deschisese ril.smerire cdtre biserirescile tagme, cdtrd boeri ciltrd pi rani (?)
11 muncea, if tiranisea, cum niel in vremea resnterifil; cdci rtIstnerila deschis
la 5 ale lunei Jul August si la Aprilie in prelungire de case, fapte luni &km
si lama s'a mcintuit de cdtre turd Moldova, kind a nu sintri inchderarea resme-
ri(ei ; noi am amid cum dicemd # pe Mavrogheni Domnd i o sutil 9»il de turd
duoi si juntatate clupti deschiderea resmeririi in care went° nutnitul
Domnd despre o parte i turcil despre alta parte, ad prapaditd cu totuld éra
adev6ratil ad patimita multti Véranil, dé,' ochii isgonitorilord tiranilord nostri
ai fost cu mal multil r6utate asuin.a bisericescel tagme i «supra bocrilord (1), asupra

(1) Aga dar mArturisescA Ingill boIerit, el pentru tAraul Mavroglieni era bunii. Mal la
vale boTeril credri al! justifica refuzulii de a da gi el care, pe cuvéntult1 cA s'aA /uatA t6te
carele din judetulA VlasceI. Dar de ce dad el ea exemplu und judetfi in care TurciI erafi In
putere, la GiurgiA, gi din care VAcArescu adunase gi el care gi proviantii pentru Giurgin? De
sigurdtéra era IngenunchiatA de resbeltt peste tott, dar ceT mal stiricitl era* 6re boten!, net
mal multi fugarl pelle otare ?

www.dacoromanica.ro
3a2- vi A. Unzonil

negutAtorilorit i orIsanilora si de atata de bine ait nimerita i aa shirsitit

gandula lor, in cata ne-ati prApAdita i ne-aa sArAcita ca totulit, care niel vite
ne-ait Amasa, nici care, niel zaharele, niel altú venita i altor, ci ânc i dupA
intrarea Imp6rAtescilora crescinesci ostiri ne avadti vreme s resuflAma din grab-
nicele trebuinte ale ostirilorit astali cate care si vite suut in térA, t6te se afil
zaptit in slujba ostasilora i spre semna de dovadA pus-ama inteacésta si o
copie de care a d-lul porosniculai Seutpali din judetula VlAscil intru aratare,
cl ale tuturora care s'al luati i sA Ya, ¿lela io'te breslele ci bisericesel fi boerese,
;si seutelnicesei poslupsieesel sunt in slajba ostirilorit; deci de
vomil face cislA de acésta sumi de care la partea bisericéscl, la boIeril mazili,
la negutitorT, i la rufetari, Bici untila dintre acestia n'A care, s6A vite s dea
in natura, ci se va face mima o mare turburare çi mahnire in zadara la totl ;
de le vomfi socoti lar in bala' care faca 300 si mal multa de pungí i vomil
cere a da hul uacht, abla s se gls6scA la 4ece, dou6-4ecI, unula care sA póti
mi da banii lui, oil ca datorie sA platésca cisla luI, cel-l-alti to0 n'A i mum-
ba$iril vara sei (imple inehisorile fi sei innoinin ea acata véeuli lui Mavrogheni.
Cum dér sA, aretIma poi proheresis, acela ce-la politimil din tota sufletula nostru,
acolo mide nu este putintA de a s6varsi una faptil si acolo unde aduce prihani
la buna oblA,duirea InAltimei Tee si la milostivirea pr6 puternicului Imparatulul
Cralului. Pentru care dupA datoria u6stra ar6tAina drepta adevOril i tical6s1
starea n6strA la bunAtatea si la labirea de 6meni a AlAriel Töle, ca sA nu Ama'
vinovag in urna cand nu se va patea implini cA nu am ar6tatit MAriel T610, ci
r6manema la mila MarioI TéleD(1). 170, Giben. 5.

Cu tòta protestarea acésta a Divanului, Austriacil otar6sca, ca boe-

rimea, nAnastirile i breslele, n'ati care, sä pialad. o suma
Ore-care, ca sä servésa a Inchiria carele necesare. Eata una docu-
menta probtindit acésta :
Mide ce s'oil fa eta ¿lela Divaaa de orénditiala a ,200 vare moecluesei
pentra eiíratulil zaltarelg ¿lela Foefanl

«llumnév6sta ispravnicilora ot sud... va facemil in scire, c fiindil trebuintA,

de o suma de care, ca si aducA zaharale dela Focsani, i v616ndil neputinta
lipsa taranilorit, ama socotita ca la acéstA vreme cand este atata lucra, de a's1
cApAta cineva trebuinta vietil MI peste totil anula i dupA atatea supArAri a se
sup6ra si ea acésta le va cAd6 fórte cu greú sAracilorti locuitori; deci dér soco-
tinda aceste t6te discolii, socotitti cu cale ca sA se faca de térA 200 care
mocAnescl cu cate duoi chirigii, i sA AA in acésta podvadA pana se va cara zahareaua
de orza si de fin, cArora sA li se plAt6scA chirla de care pe o lunA cate tal.
60, si acéstA chirle se va plAti dupA orindulala ce s'A fAcuta din banil ce s'A
orinduita si se stringA dela nulneistirl, ¿lela preop, ¿lela boert ea seatelniel, (lela
bresle fi ¿lela slujitorisi ce sunt pe atara. IatA dér ca si la acesta jude0 se orindni

(1) Cod. No. XVIII, 41a 849,35y,

www.dacoromanica.ro
 Isrom RomiN' moo 333

a se face care, care socotimil ea ludestula va fi curia, i nicI o impotrivire séa

discolie se va gAsi ; ci Wanda. pornnca, numal decat al dub* sa facetl aceste
care, sA fil care bane, tépene, ca sA p6ta lua povarl de 30 sad ea ovésil, 0 de
treI burie eti Mina, insl sA fit{ carele cu cate optii cal si duel carluO, si
andu-se carele pe deplinii, ca bite ale lor, dupa cum vi se scrie, sA le datI
in mana MumbasiruluI 0 la 'liana unul arma0i, séii slujitorù, ca sl le due/ drepta
la FocsanI, si de acolo aa sa-0 iae curia lor pe o jumétate de lunA dela boerula
celù ofinduita, i viindil eu povara aid la Bucuresel, isI va lua i cea-l-alta
chirle pe jumatate de lung, dér pana la srwsitulù acestel lunl negre0til sl se
afle t6te carel duse la FocE,4anl; socot4i-vl dér, ca na patetr gasi niel o pricinA,
sea impotrivire, sA iceÇi eft nu stint care, pentra cA nol vedemil aid tot-d'auna
viinda care ca cal cu butl ca vinù i ca altele ; nu pota sA glséseA pricina qi
sit qici el a-1RM in angarele, pentru cA indestulatA chirle li se dl pe o luna
0 awl si de angara, si este dela Damnedefi i varI vreme bunA, i fArA niel
o cheltulall tt Itranesca cal, socotiti-va cata trébA delicatl este, care este
grabl sl se aduel acéstl, zaherea, ca sg, nu se intémple lipsA la ordie ; sI
cum-va sA urmatl ca amelie, séù ca vre-o neblgare de sémit la acéstA poruneft,
pentru ca nu va ajunge en pedépsa de a scApa, ci sA scitl cA vetf cAdea in pri-
mejdie de vial, qi sl avema rèspunsii» (1). 1790, Maiil 25:

(1) Cod. No. XVIII, fila 161.

«Porunca ce s'ail flcutil in dosulii reportultd comisiel visterier pentru cisla
némurilorii, de banil ce s'aii pusii.a da pentru carele de clratulii zaharelel, care
eislA poruncesee Divanula sl se facl dupl puterea fiesee-cArula, i sA o dée la
vel spAt. ea duipA aceea sl facI tacsilu banilorii». 1790, Iunie 13.
Enteberg, gheneral-feld-marschal-leitenant, Minnie Filaret, Dimitrie
Bawl, Badet Sleltineann, Mareltelie.
DAinti ad i §i cloud alte acte relative la carele de transportil ale oltird, unulO din 23
laminae 1790 §i aid duoilea din 16 Februarie 1790:
Dela Divanulti Principatului (6rei Romeinesel ultra d-lui eel Vis(.
4NIAria Sa pré InAltatula Principe, priu luminatula order& dela Februarie 2,
ale acestuI urmatorii anù, poruneesce la Divanii, cum cA carele en transporturile
ostAgesel, din plicinA cA nu stint sub povatl ostiigéscA, nu mime carele se stria
ci i 6menit dela care se napusteseil si fugh din lipsa hranil, undo n'ail purtare
de grijA sA se cApuIascA de Vist. i poruncesce Maria Sa, ca Divanulti sit dée In
grabl poruncl, sa se fael eisll pe t6te judetele, de optil sute de care, 0 pan&
la qi antéia de Marti() si fie bite aceste care strips° la unii loca, ea sA se p6tit
la magasie spre a se aduce trausporturile mal in graba; si nu alba loeuitoril
mal multa supérare, ci sA albl fiesce-carele vreme sA se apuce de hem pAmén-
tulul, caute de maul spre rodirea pAméntultil. Dec1 Divanula nu lip-
sesce a serie 0 a face dumitale cunosenta porunea acésta, ea ind,atl dupl pri-
mirea acestul pitaca, numal decat sl se facA de cAtrI Domnia Ta cisla acestor
800 care pe fosco-care judeta, dupA starea lor, 0 cum mal MA zAbavl sit Se
pornéscA ca unil cOsti mal nainta porunel cAtrA ispravnicil din t6te judetele o
in dina soroculuI sI fia t6te carele gata, vol socoti însui Domnia Ta, cata este

www.dacoromanica.ro
334 V. A. taeclul.

In privinta acestorti 200 care, esistà nizarnult1 intocmitti de

orânduirea la tepistasia» carelorti, a DivanistuluT biv vel
Vist. Manolache Gradisteanu (1).

de scurta vremea soroculuI, la care se eer aceste care; de aceea dér (peen* ea
trebly:, ca i poruncile sa se faca cu straquicie, 0 en mare grabi sa se pornésea
spre a nu se zabovi nid lucrarea ispravnicilora judetuluI pentrn savar0rea po-
runcel aceOia». 1790, Ianuarie 23.
Cod. No. XVIII, fila 8 - 9.
Alta. «Dupa insciintarea vistieralul Draghiceauu Greceanu, pentru carele ce
sunt orinduite, ca nu se potil gasi precum se cer, s'a filcuta r6spunsil la d-luI vel
vistiera, a de nu se potil gäsi carde gata eu fiera se faca orinduiall 0 din cele
ne legate en fiera, numaI sa fi a tepene i san'étése, fiindil-ca se cera en gnibly.
1790, Februarie 16.
Cod. No. XVIII, fila 29.

(1) Cartea ce s'a &It'll cl-lui Vist. Greidifteanu pentru epistasia carelorii.
Dela Divanulll Principatulul rii Boinanescl, cátrá d-lul biv vel Fist. Manolache
Gril ch. fteanu Divanistulti.

«Pentru don sate care mocanesd ce s'aa randaita a se ice dintr'aceste

12 judete pentru caratula a patru-cleel de mil sad cu ovësù i dou'6 miI but6e
en fling dela FocqanI pana in Bucuresd, cu plati de chirie pe lnn. cate talerl
60 ana cara, Divanula a &Ha eu cale pentru buna savar0rea acestel trebr, a
primi d-ta asupra-t1 gab"' epistasia carelora ce ail venita pana acum i von'
veni 0 de amnia inainte, spre a le primi cu zapta dumnéta, cata 0 a socoteleI
banilord de plata chirii acestora care prin mainele dumitale, cum 0 purtarea
de grij i silinta pan in sfar0til a earatuld acestel zaharele din Focqani pana
aid ca oranduitele care qi en 6meniI cel trebuincio0 ce se vora rancid langa
dumnéta.
Dupa plimirea aceqtia, mal ant6ia sa cere d-le dela comisia Visterid
suma oranduelel carelonl la care judete anume sunt oranduite, i cite cat dela
fie-care judeta, 0 care judete sunt poruncite de a tramite carele dreptil la Foc-
0,1'1 i ca ce raijlocil, 0 care judete sunt poruncite de a veni dreptil aid la
BucurescI? ea de aid sa se tramita dreptù. la Focqad sa inearce uumita zaharea,
din care unit.' raportula dela comisia vistierii, c ag i venita, spre a avea
dumnéta scire de unde sa aqteptl oranduitele care ce sunt pentru tréba acésta.
Pentra ajutorula dumitale orinduesce Divanula 0 pe
ea sa-la metahirisescl la tréba acésta a carelora dupa bun socotéla a dumitale
0 el si alba a urma dupa porunca i povatuirea dumitale, fiinda cu léfa ce are
oranduita pe lung tal. . . . .4ivIerea s ceri dumnéta dela comisia Visteriel
patru din boerina0, earl sunt oranduitl en 16fa dela amara Craiasea, a sluji la
int6mplat6rele trebl de acestea, carora li se va face 0 dela Dived' ajutora,
oranduesd dumnéta 'mulit peste cate 50 care, carele acela boerina0 are a
merge de imprenna Cu earele la Focqanl, trimit6ndu-le dumnéta dreptil la Pitanl

www.dacoromanica.ro
 komIlmotte 335

pre cAnd boeril refusA sa contribulascà la greutAtile Wel, ca

flind-cA el sunt boerI, el certii «Printipului» austriactl
adAogire de veniturT prin urmAtorulti raportri :

Bespunsil ala Divanulul &Ord Prinripti, pentru slujbele boeresd

asupra Divanului.

«Rezimandu-ne la bunitatea InAltimel Téle, Indrisnimil a ruga pe Iniltimea

Ta pentra venituld lui vel cAmAraed, vol cAminard, vorniculul Curti!, al lul vtori
armad. al luI vtori spAtar& al lui vel capar, al luI ici dohodarit, ca si le di-

Asanache Robescu, ce este oranduita acolo la Focpail pentru Incireatuld acestii

zaharele, ca si le Incarce ea zaharea, i Tarkfl de Impreuni ca carele Incircate
ea zaharea si vie la drumit pang, aid, 0 pani se va descirca zahareaua aid In
Bucurescl, ca Ieriql printeksuld BA se descarce la magazia proviantului, 0 sit
iae adeverinti dela magazierd pe cate burle cu faini, off sad cu ovhd aù facutd
teslimil 0 In cate cal* care adeverinte si le strangl In manile dumitale ca
dal séma.
Acestord care ail si, se incépi plata chiriilord din lino, ce se vord in-
ane cu zaherea din Focqad, cirora si le socotescI dumnéta china pe lung cate
talen I 60 precum s'aii tocmitd, dreptit aceea si, te ajungl dumnéta cu numitulit
Pitaril Asanache Robescu dela FocsanI, ca sA te insciinteze pentru fiesce-care
cirinei, MA 0 in ce di ad incircatt 0 ad plecatil din FocpnI dandti numituld
oranduitil fiesce-ciruia cAiAuâ cfitanti la mad, cu ar'étare anume: cutare din
cutare judetd, din catare seta, din catare céti, a incircatil in cutare 4i atatla
sad, séit atatea burie, sub purtarea de griji cutirula boerinasti, precum i d-lui
asemené Ii vel da scire cand trimitI de aid carele, ca cine anume din postelnicel
le tnimii prin f6e, i cand s'ad pornitd de aid.
Fiindd ci la orinduIala de suma acestord dou5 sute care, a socotital
Divanula i povare ceea ce péte incirca fiesce-care card dintr'acea suma de za-
harea, cu. miisuri, 0 pe puterea dobitócelorti. De aceea der dumnéta sA povi-
tuescl i si poruncescl oranduitilord ce merg ca aceste care, a griji ca fiesce-care
chiright si fie datoril a incirea inteund card cate 30 sad, ca sa péti inane
In fiesce-caro card si cate dou'6 butéle Cu faini, pentru care si nu-I ingaddasci,
a face zAbavi la eil5torie imblandit incetit, ca gandit de a le trece luna numal
cu unti cAratti séd dou'6, spre a lua plata de 60 de Id, ci si amble cu
ca fie et) carii si care intrio luni micard de trei orl cate alga povari,.
Banil pentru china acestord care Bunt randuitl a se da dela pré sfintia
sa pirintele Mitropolitil, pe m5nAstirY, i preotil, i de sfintia sa pirintele Buz5d,
i dela comisia Visterid ce vial de pe la judete 0 dela d-lui vol Spitard, cad
implinesce dupi cisla ce ad ficutd Divanuld prin catastihd anume pe Bucuresci,
ci dér dumnéta si, cerI dela d-lor cu cartea acésta a Divanuld buff ce va fi
trebuinti sut dai acumti la pornituld carelord, cum 0 mal pe urmi la pornirea
fle§-eirel cete, uncle vol. da dumnéta adeverinti de banil ce primescl, lar dumndta
dandd chifigiilorti pe mane fie-eirula, si ial dela majuelo lor cfitanti cu numele,
porecla, satd i judetit, a cirora plati de chirie este ald socoti dummita, precum

www.dacoromanica.ro
336 V. A. Mima

'Masa. Inaltimea Mirid Téle la Diva* acestd feld de veniturl era

tot-d'auna eastigurl boeresel, si niel o dati nu intra la veniturile
liindti-ci fiesce Va are veniturile el In parte ale séle; en acésti bunitate a
MArieI Téle, Divanuld va puté hiera fapta buni la scipitap, vrednicI de aja-
tord, la IngropirI, la vgduve si la alte locurl euviinclóse ca acestea; suma este
pré miel, lar mangaerea va fi pré mare. i t6te acestea facerl de bine se vord
adioga la bunititile Miriel Téleq l). 1790, Ghenarie 21.

Ne existandti Domna, nu erag numiti : vel ca'nütra0,

vel caminara, vorniculti CurleY, armaulti al 2-lea, al 2-lea sptitarti,

vel cuparulti, icIciohodarula Boeri1 réma0 din Divaml vor sa cu-
muleze veniturile acestorti oficiI
O slujba a Curtei, disparuta sub regimulti Austriaca, a fostil
vel cc&fegiuli. Avaetuld acestel slujbe era dela cafenele. Abuzivil acestt
vena', 10 talerl de cafenea, in 1789-90, 11 percepu pentru sine vel
aga. Divanulti otaresce In 21 Octombre, 1790, ca venitulti sä se per-
cépti In folosulti cutieT milelorü, afari de taleri 10 pe luna, cari se

dumitale mal sud, din 4iva ce inearci zahareana dela FocsanT i pléci
la Buenresci si de aicea inainte de randd pe cata, vreme vord face muenda si
viindfi pana la sfarsituld ciratulul a t6teI sume! de numita zaharea are a le
Alubia china acésta i acum Indata si pornescI dumnéta firi zibavi o céti ce
va fi gata carele In BucurescI, ca si plece la Poesanl. strigi si se jilueseti
eirinsil cum ea sedil de11 perdil vremea, cima si le daI &mata acum Inainte
ball pe cate o jum6tate de luna, ca sA albi de chleltulali.
6. Sev6rsindu-se ciratuld de Mi suma acesteI zaharele i ficAndu-le
teslimii la magasia proviantulul, sA aIbl donnéta si-tI séma la Divand pentru
isprivirea trebil, ea en efitantele magasieruluI de teslimatuld acestord patruqed
de miI de sael eu ovësd, i dod mil butóle ea Ming, en care Imprenni si artitI
dumnéta Divanulul si socotéla banilord prin catastili amante iscilitti catI han! a!
primita dela d-lul vel Spitard, cal' al plititti la caratulil acesteI zaharele
cfitantele chirigiilord deosebitti ale fie-cirula, ar'étandd si adeverintele Pitarulul
Asanache, en gina ce ad Incireatti fe-eare din FocsanI i cu vremea de cand
pana d'id a imblatti acésti chirie, i In cate randurl ad ficutil povari, i cati
chirie a luatd fie-care, asteptandil &muna porunca Divanuld pentru slobogenia
carelord ; deel pentru turnare spre sev6rsirea acesteI trebl poi dumnéta a te
ajunge si en comisia visteriel, i cu ispravnicil judetelortí, linde sunt oranduite
aceste care, precum si dela Divanil se va da dumitale oresI ce ajutord i poruncl
vel avea trebuinti, i ades6 si raportuesel dumnéta Divanului de nrmarea trebii
aceqtia, puindti silintele dumitale pentrn sivérfirea t'id de zibavi». 1790,
Innie 14.
Cod. XVIII, fila 205.
1) Cod. XVIII, fila 344.

www.dacoromanica.ro
 fsitoua floadmémi 887

vord da ca léfá. vatafuluI de cosarT, organisatd In interesuld bunel

grije de incendia (1).
Lut vel aga Scarlat ampineanu, i se &I Irisa Indatá, o com-
pensare pentru acestd avaetd ce i se la. Se vede cá, aga Campi-
neanu reclamase cá. i s'a scOutti venituld. Decl Divanulti renduesce
la Noembre 1790, o cercetare : care anume fost-ad avaeturile ab
antiguo ale agiel ?
Dela Divanulti Ora Romancea, ciltrii d-lui Stólnicu Dumitrache i ara
Stolnicu Niculeseu.
«Pentru avaeturile agid dela vatajfile rufeturilora din Bucuresd, fiinda ca
s'ati hotaritti dela Divanti, a acele avaeturl pe cita era In vremea Domniisale
Alexandni Voda Ipsilant, i a domnfisale Mihafil T'oda utul, yi a Domniel séle
Mihaia Voda Caragea si se dée la dumnélul vel aga Searlat Cdmpineanu, Divanula
oranduesce pe dumnév6stra amindouI, ca nisce practicogl i ca salte de aceste,
ca Impreunindu-4 la una locti, rinde aduanda sqi pe vatagil rufeturilora, atila
ceI ce sunt acum, citti i cd ce aù fosta, biltrinl mal de 1nainte, i plirofori-
sindu-vé drepta Intru adevéra atitil din cercetarea acestora, citti gi din alte
dove41, cita era obiclula de se da In vremile a trel Domnil, dupa acell obiceia
urmándu-se i acum s alba a se da avaetulti d-lul vel aga, care avaeta 1mpli-
nindu-la dumnéta Stolnice Costandine Nicolescule, dupa porunca ce ai, sa-la fad
teslimti la d-luI vol aga i sa raportuescI Divanulub. 1790, Noemvre 15.
Enteberg , feldmarschal-leitnant, ot Reimnic Filaret, Dumitrache Banü
loan Logof Costandin Vtirbeirt.

(1) Dela Divanulti Prinfipatului f'érif Romelnescl. Porune4 Mira boerii epitropi.
«Dela cafenele din Bucurescl obiceia era de se lua de catra vel cafegia pe
tdta luna avaeta care era venita al s'él, fara de a nu avea a face niel zapcii
tirguld, niel altù nimenea la aula avaetti; acum fiinda c vol cafegia lipsesce
qi s'ati adeverita Divanulti cum ca pe téta, luna platesca la agie téta
cafeneaua cite talen f goce, Ara de a nu fi avutti agia acestg obicei4 ; Divanula
a &Ha cu cale, ca acesta avaetii, cite talerl 4ece pe t6ta luna de t6tii cafenéua,
sa se faca venitil la cutia milosteniei de obqte, din care sa se platésca vátafidui de
cofarl, care slujesce laraqI pe t6ta ob0ea, ida lul cite 4ece talen pe luna, lar
cel-l-alg bani si se cheltulasca ca scirea DivanuluI la milostenil de Orad qi
vaduve care este folosii sufletesca de ob§te. Decl poruncesce Divanula d-v6stra
ca sA luag In Bolisa cite cafenele sunt In t6ta poliia Bucurescilor, i de téta
cafendua sa aveg a lua cite talen f 4ece pe luna, care sa-1 strIngeg la cutie,
din care d'inda pe téta luna vatafulul de co9ar1 cite talerl lece, pentru ea-1-
alg sA aveg a vé da socotéla. trecinda §i acestti avaeta ala cafenelilora filtre
cele-l-alte veniturl ale cutiel». 1790, Octombre 21.
Dumitrache Banii , _roan Damaris, Matheiti Rilcoianu.
Cod. No. XVIII, fila 285.
Ietoria Romlinilord de V. A. Urechid. TOM. III 22*

www.dacoromanica.ro
g38 V. A. Unontt

Boieril .nca cera regimului Austriaca ca sa li se dée si sare

gratis din ocnele t6rei :

Cara Printipil pentra obicsitati ce ai avutfi boeril de a li se da sare.

d Cu plecidane Insciintamil Inaltimel 'Me, ci, din sarea ce Tasa din ocnele
acestel thl, am avutti totti-d'auna orindulala la totI DomniI dupe vreml, de se
da la boerl pa.mantenI cum §i. la japanesele v'éduve, sarea cea trebuincl6sa pentru
casele n6stre fiesce-druIa dupa, trebuinta staril séle, care acestti obiceiù s'a
pazitil. i se da de ca.tra camara0 In totl anil §i &id era ocnele véndate li cand
era In credinta ; pentra care rugamti pe InAltimea Ta sl bine-voescl a porunci
la d-laI epistatulti ocnelorti ca sa nu fim isterisitl de acestù obiceig din mataculti
paméntulal nostru, A ne Imparta0mti pentru trebainta caselorti n6stre cu acéstA
orindulala de sare del:4 obicelulti ce 1-am avutù din vechime, (1). 1790, Ghen. 26.

Tata si doué pitacuri pentru aprovisionarea cu sare a ostirel

austriace :

(Cata Caminariti Hagi Moscu. Dupi Insciintarea Vistierulul Ghiurghiu, ci,

este trebuintl de sare la legara In judetulil Ialomita, pentrn vaque ail Indo-
stulare, i se poruncesce a griji de acésta qi dela Ocnele ce vor cidea mal apripe
sa trireita sare ca Indestulare la MOJA, ca sA cumpere sare osta0, §i de n'are
mijlocti de cara sa serie Vist , ea oil din carde lagarulal, Mi din judetti
si, trimita si, o incarce».

«papa orderulù pré InaltuluI Printipa s'a ficatti porund la Caminariù

Hagi Mosca, epistatulii Ocneloril, ca sa sc6ta sane din destu16, qi Ocna SlAniculti
ce pana acum era lnchisa si. se dée letra ajutoralil celor-l-alte spre a se sc6te sare
de ajunstl, aded 200 Mil 300 de cantare, qi si nu se faca vre-o risipA din folosulù
clmariI Imp6rAtescl, lar cheltuIala ce-I face-o la trebuinta acestul lucru, si se
dea din baniI venitulul alii Ocnelorù qi ala vamil». 1790, 5 Iulie.

o data porniti in acésta dicectiune, de ce sa nu cera boeril

Divanisti si alte privilegii ? In interesula aprovizionarel ostirilora se
opresce vinclarea in téra si exportula vitelora de taa specia. De
graba boerilora le vine in minte, sa céra administraliunel austriace
scutirea boerilora de asia proibitiune. pranula, omula din prostime
nu va cumpéra, séa vinde o vita, macar oil ce nevole ara avea ...
Boerula insa, va puté face acésta, de asemené mònä.stirile si preotil ..

(1) Cod. XVIII, fila 346-347.

www.dacoromanica.ro
 isroita nostiNTholit 839

In adula acesta ce ami"' in nota aci, mal este amestecata

alta dispositiune, lar ca escepliune, pentru boerl. «Cel ce se intempla
In vinovatil si greselY» unnéza a se pedepsi cu bataie «Dar
flindil-ca filtre ce1-1-al1 prosti pottl sa cac,la la vre-o vina si vre-unil
din cel de cinste, carT nu se cuvine a se pedepsi cu batale, Divanultl
a socotitti ca aceia sa se osindésca cu strafti, dupa xnèsura vinel
luT, care acestil strafti s'a %cut(' venitil la cutia milosteniel» (1).

(1) Eatti acestil acta :

Publicafil la 12 judefe, f i una la Caminara Mosca pentru vite a fi oprifi
löcuiorii stí vincrít i negustorii sd cumpere.
111Aria Sa pré InAlatulù Printip, poruncesce prin luminatii orderall Inll-
timel Séle, ea nimené din 16cuitorI si nu albo rife a viudo vite, eAcI eu acésta
si 'pricinuesce mare stingherél/ la trebuincI6se care qi vite de slujbl, qi cum cl
acéstl vole este sA o ab/ numaI partea boerésel, i biserieéscl, care nu dail care
la trebuinta viudo vitelo lor ce yo& avea de prisosl, qi cum cit
pentru ca si fie Indestulare in téra, atatil pentru bruna oqtirilorti, câtù §i pentru
trebuinta öriT, poruncesce Inaltimea Sa, ca dela di antéil a lunil viitóre, dupl
carindariii noti, sI fie °pral a nu mal' trece de aid, niel la Ardeal. nicl la Banat
niscareva vite : bol, vacl, ol, sél capre. Decl dupi înaltù orderula Inaltimel Séle,
145 poruncesce Divanulù sA fitl urmatorl i dupi ce yeti publicui acésta porunc/
atltil la totI 16cuitoril Ti negustorff de vite i la vame01 térgurilorti, cata mal
v'èrtosÙ la vata01 plaitirilorü, sl avetI apol purtare de grill, ca nimené sI nu
cuteze printeascunsl a face vAndare, cAd i cela ce va rinde se va osiindi
celii ce va cumpha va p/gubi i va lua i pedépg, cum 1;ii pentru de a trece
vite de aid din .téri Cu totulti s/ fie opriVf. Pe llaga acésta v6 mai inseiiutlmii,
cI la . ale lund aceqtia saü trimisti d-v6stra publicatil pentru cel ce se
IntAmpli In vinovap i greqell de a nu se globi ca dare de banI, dér fiindl-ei
hita, ce1-1-a1t1 potii si cada la vre-o vinA i vre unil din cel de einste,
care nu se cuvine a se pedepsi Cu bätale, Divanull a socotitil ca numaI aceI
si se osandésci cu strafü dupa m6sura vine! lul, care acelil strafil s'a anta
venitl la cutia milosteniel de oqte, ci dér aqIa si urmatl qi sA avqi a Insciinta
Divanuld pentru unil ca aceI vina, lai i starea i parlegiull l'Ara care se ata,
dreptil Inteadevi5rii, dupl care sl socotig eltii este cu cale a da dupl vinovatia
lul, care sl-I 9i Impliniti i si-I trimetetI dreptil la Divanii, ca insciintare in
scrisd, ea sl se dée la cutia de milostenie gil de a mi se face alte liman!. in
potrivl, sél a se mistui acestfi venita ala cutiel. Vetl sci ca acum intr'acestii
dasd veni ala duoilea orderl alii Inaltalal Printipit ruin care intgresce f6rte
strapisl porunca oprirel a vind'érd vitelorti ca hotArire de a nu avé nimeuea
vele- si cumpere vite dela 16cuitorl, eg,c1 de se va face impotrivi avetl a cadé in
mare °anda de pedépsl, lar orl neguitorl, séti liferantl, adicá cumplrltoril imp6-
ritesel de se va Intêmpla a ambla sl eunapere, &iba voie numai dela m6na-
stiri boereset, poi)! ce vorti fi avéndti de prisosti i de vindarea arora li se volt
da p4uquri1e cele euviinciése ¡Ira de plata; a00erea intIresce InalOmea Sa

www.dacoromanica.ro
 ,4.5 it. A. enEciiii

Sub tota regimula austriaca, noi n'amil aflatfi renoire de privi-

legil pe la m6nAstiri. Posed6mil una singura acta din 19 Aprilie 1790.
In fav6rea m6nastirel Radu-Voda. Se scutescd de beilicuri lemnaril
0 zidarii, cad lucrl la m6nAstire :
(S'a flcutil pitacti Cu porund cAtrI dumnéld vel %Wail i vel aga, dupI
jaiba ld David, epitropulti milnIstiiiI Radulul Voda, a nu se supéra cherestelele
si alte trebuinte de lueru mönIstirif, care le va avea tocmite a se lua la beili-
curI, cum si pentru lemnaiii i zidaril ce se InsemnarI mal jog', sI nu se supere
la fie ce beilicti, fad de numal cInd va fi o trebuinta grabnicI, sg. iconomisésca
a nu rémInea niel lucru mhastiril josil cum 0 pe lemnarl sI-I supue dupa
aleciemêntil a lucra,., ca sI nu gIséscA pricing, cu beilimile qi A faca alte mete-
qugurl si InselIclum meíngstiril» (1). 1790, Aprilie 19.
Lemnaril : Manole Greca, Oprea, Manea, Sima, Stoica, Petre, Stefan,
Gheorghe, Ioan, Stoica, Marin.
Zidaril : Dumitru Tipografu, Ioan, Dina, Dumitru, Gheorghe, Paraschiva,
Nicola, Sandal, loan, Petre, Neacqul.

Din caus5. cä top lemnaril, dulgheril, se requisitionaserä la

lucrula podurilora pe clile de comunicatiune, era fórte grea a se
afla mestesugarT de acestia in Bucuresci (2).
Ama gisa a scutirl deosebite, ori reinoiri de mill la m6nIstiri
nu ati Malta regimula Austriaca. Adevératti ca in 23 Ianuarie 1790:
,S'afi fAcutti Pitaca la pré sfintia sa pArintele Mitropolita, a da de
scire tuturora egumenilora 0 epitropilora m6nastirilora, spre ai

oprirea treceril, cliciindil ci p6te sit se Intêmple ,cu nume de lucran i câqtigate In
fésboiti, a se trece In Wile aeelea ca liniscire cal, bol, vael, of si capre de aid
din Orl 0 tail cu acéstl numire sl se pricinuiasc§, si pagaba cImarel de a nu
plAti nicl vamI, de aceea Ur ca totulii sunt oprite a nu e0 din térl acestil
felù' de vite, atIta numal caiI cd ce voril fi de pretil peste 30 galbed :;d en
adevilril ea sunt cistigatI la résboiil, acda O. fie slobodti a-1 trece, ci dér sA
IntlritI strajnicil paza acésta, mal vêrtosii vltasil de plalurb. 1790, Maiil 20.
Cod. XVIII, fila 106.
«Dupl raportalú dumnélul vel Vist. ce a InsciintatÙ dumnéld vel Aga,
ca nu mal p6te gIsi dulgherl sI lucreze la trebuintele spitalurilorti si la casele
dumnéluI Vornicului VIcArescu, s'a datti poruncl cItrI dumnéld vel Vist. ca. din
73 de dulgherl ce sunt arétatl in 161e, sa faca trel cete, cea d'Antaiti cite 20
dulgherl care 0, se iae dupa analoghia ce va gIsi damned ca cale, qi BA
lucreze cIte 3 4i1e de AAA, apol sit se schimbe sit intre alta cétI».
-Cod. XVIII, fila 118.

www.dacoromanica.ro
 !aroma Romlamoatr 341

arèta hrisóvele i sineturile de muele ce va fi av'ènd6, ca sa si le

InoYasca» (1).
Acéstä porunca n'avu insa nicl o consecinta. Din respectuld bise-
riceI nu aflamA decat unti actil de constituire de léfa pentru preotul4
duhovnicti au puscariel(2) si o curicSsa nota a Divanulul WO. «malta
Ordiascel gubernie a Principatului Transilvania in scaunulil
ceteltei Sibif4», cerAndti restituirea dela unti preota dela biserica gre-
césca din Brasov a capulul st. Acsentie, dela intmastirea Cotrocen1 (3).

(1) Cod. No. XVIII, fila 6-7.

(2) Porunca ce s'a flcuti zn dosuli jálbii popi Barba dullovnia ot

pufarie ci in dosulü anaforala vel Arma, ca sä i se dée léfa dela Yisterie
cdte talen i 5 pe lunü.
cFiind-ca s'a adeveritti toivanulg vi dela Comisia Visteriei cum a a avutil
preotula, duhovniculti puvcalieT, léfa acésta, dupa slujba sa in care se
at% cu piimejdia vietil luT, i se cade cu téta drepratea a-vi av6 ora,nduiala ce
a avutù, poruncesce Divanulit dumitale vol vist. ca din veniturile ërii sa i si
dé pe t6ta luna cate acel talen l cinci léfa, avegêndulil in catastihulti lefilorti, de
care nu suntemil la îndoial c i Maria Sa pr6 Inaltatulfi Printipti cu Mina
voire va piimi acésta patina1éf, ce cu tót dreptatea se cuvine numitului Preotti;
avivderea poruncesce Divanulti, ca sa i se pazésca vi privileghuulü scutelif de oil
ce darl vi angaril» 1790, Maill 17.
Entenberg, feldmarvalfi-leitnantil, ot Bennnic Filaret, loan Damaris, Con-
stantin Oirbei, Maki: Fülcoianu.

(3) 4( atrg. Inalta Cralasca gubernie a Printipatulul TransilvanieT, in scaunulfi

cetatil Sibiului, Insciintare dupa ar'étarea ce a faeutil la Divan Ignatie Egumenu
mhastirel CotrocenT de aid de langa politia Bucurescilor, ce este inchinata la
obvtea mhastirilorfi ot sfetagora, cum cA unti eromonahtt i duhovnicri, Mistofor
sfetagoretula dela mbastirea Cseropotamulü, ce de multi ani se Bill preotti slu-
jitorù la biserica grecésca a companiei din Bravov, a fostù primitii in pastrarea
sa, prin maneie dumisale vel Ban Ghica Divanistulti, In cea-l-alta rèsmirita tre-
cuta, capulti sfantulul Acsentie celti nog i mana sfantulul Acsentie celâ vechifi,
trimise de aici dela egumenulti ce era la numita mbastire Cotrocenl; dinteacarula
pastrare ca4endil aceste sfinte m6ote la manele sfintiei séle parintelul episcopti
Ardélulal Chira Gherasim vi se afla i acum sub pecetea sfintiel séle; pentTu
care ait adustí egumenult. Cotroceanu, la Divanti, dovedi inscristi dela toti
sfetagoreti call' se afla nid, anume sfintia sa parintele archiereg Chir Gregorie
Stavropoleos, cuviosulA arhimandrittl, David, epitropulti mbastirel Radulul-Voda
cuviosulti archimandrittl Chiril, egumenulti mönastirel Mihaiti-Voda, cum di
aceste sfinte mégte nu aA fostri ale numitulului Hristofor, ci trimise dela egu-
menulti mOn4stiref Careen' In 'Astral:ea $a pant turburarea vreutili ca dud

www.dacoromanica.ro
342 V. A. IJazoKa

Administratiunea Austriacfi, In Ora Muntenésca este anevoie de

a se califica in douè vorbe; in genere ea lasa sa subsiste vechile
deprinderI si obiceiurI.
Mal Inainte de bite sa amintimfi aci, din nofi, ca nu numal
Coburg are administrapnea tail, ci a pentru administratiune s'a
mal trb.mistl dela Viena si pre Baronul Tugut si consiliarulfi imp6r5.-
tescA Raicevicl. N'amil aflatt nicI unti act de administrare semnatfi de
acesta, dar maI aflaramfi semnatI adese si pre duol cancelaristl al
curtel si al statulul, pre Marchelie si Raab. Amti vèclutù pe _Raab
numitti in comisiunea socotelilor. Totl acestia primiail lefl si tainurl
dela visteria 116rii (1).
tPrintipul» avé- cancelaria proprie, la care dela 1 Mal, 1790
stilti nog, funciona unil cancilaristfi român anume Dimitrie si until. scri-
itor Anton fon Fifer Mazurcovici. PrimuluI i se platIa 25 talerl

se von/ cent IarA0 sA le dée, precumil 0 d-luI vel BanA Dumitrache Ghica Di-
vanistulA asemené dete mArtude 0 pliroforia Divanulul , 0 fiindù'-eI acumA
se cera acestea de pArintil sfetegoretl, ca unit lucru al lor, pohtesce pre Inalta
gubernie, ea sl bine-volaseA a Inseiinta sfintiel séle pgrinteluI episcopulul Ardé-
luluI spre a da aceste sfinte mOte la orAnduitulA epitropii, ce aduce cartea
acésta, ca A le trimita aid eu sigurantA, la loculA lor».
Cod. No. XVIII, fila 194-195.
(1) «DupA orderull pré InAltatulul Printipti, pentru Eseelentia Sa Baronulti
Tugut, i consilierulii ImpArAtescA Raicevieiu qi ceI dol can4elaii0I al Curtel 0
al Statuld, d-lor Marchelie 0 Raab, ea sA li se dée pe 4i, pentru Escelentia Sa
Baron Tugut, 12, pentru d-lul Raieeviciu 6, la douI eantelari01 de fie-care cate
patru aded po4i6nI de fenii, i de orztl, dupA care s'a fAcut panti cAtrA d-lul
vel Vist. ca intocmal sA dée acele portiónl dela cli Ant8h1 a lul Martie». 1790,
Februarie 25.
Cod. No. XVIII, fila 35. (Velf li pag. 327).

Porunca ce s'a dat'ii &Wei cl-lui cinst. vel Via. in closula copiel desale
sinior .1Ifarchelis, ofichélurez Imp'éreitesca, pentru tainur4 d-séle.

«Vel vedé dta nota d-sale Sinior Marehelis ofiehialulii Impgrateseil, cum
0 euprinderea luminatulul Orden A OA marii Séle pré Inaltuld PrintipA, 0 sa
aduel d-ta pro Ispravniei Ba-i intrebl, cu ce cufinta sA ImpotriveseA a nu da
acést5, oranduialA de orzil, i null, 0 de ari alt1 poruneA Impotrivi sA arAte, lar
de nu, datorl sunt dup1 Porunca Inaltulul PrintipA, a urma 0 a da deplinA
acéstA orAnduialb. 1790, Sept. 6.
Cod. XVIII, fila 253.

www.dacoromanica.ro
 'vows Rombin.oat 343

celul din urtn5. (Mazurcovicl) 35 talen l pe luna (1). Acésta se vede

din «cartea pentru léfa ce se orandueFe la uml cantelistti i unit scri-
itora de la Escelenta sa generalti», dela Divanui PrincipatuluI tèrel Ro-
manescI catra Comisia Visteriel.

Chiar din intitulatura actulul de susd se vede, ca pentru adminis-

tratiunea financelorti Orel era randuitA o comisiune, 4is. a Viste-
riel». in acéstä comisiune intra 0 Raab, de care amt.' gran mal susti.
Comisiunea avé condicara specialti pentru bite lucrArile séle.

Divanulti compus4 din boieril i prelatil deja numitl de nol

mal susti, era esecutorula ordinelorti lui Coburg i alti capl
tramisi dela Viena. De-altmintrelea Divanulti tine, ca i in trecuta,
condica de bite lucrArile séle. In Iauuarie 1790, Divanula ceru
Coburg randuirea logofaulul Raduc, ca condicarti (2).
Rinduirile in slujbe la judete, le acea Divanul, dar negresitii
mal adese dupk indicatiunile capilorti Austriacl.

(1) «Maria Sa pré Inaltul Printip, dupa reportuld Escelentil Sale Feld-
marsal-Leidnant Baron fon Entenberg poruncesce prin luminatù Orderulil Inal-
timi Sale, ca de la cji fintdia de Maiti dupa calendarul nog, sa intre la Mfg cu
tota. 25 pe tuna unit cantelarista anume Dimitrie, ce slujesce la cantelaria Es-
celentel, i osebitil s intre la WA i alta trebuinciosii sciiitoria la cantelaria
Escelentiel Sale, anume Anton fon Fiser Mazurcoviclt Cu tall 35 pe lung, de la
27 ale tut Maia dnp calindarulü nog, spre a li se da aceste left, fiind-ca slu-
jasca, pentra care poruncesce Divanula, sa bine-voiasca, cinstita comisie at asecla
In. catastifa lefilorti si a li se da hotarita léfa dela numitele ile». 1790, Maiii 22.
Cod. XVIII, fila 159.

(2). Uátrci Printip, dela Divanzl

«Insciintama Inlimei Téle, a la Divanula cola mare este mare trebuinta

de una. condicara cuma este la Comisia Visteriet, deosebita, numaI la tréba
acésta, adeca ca sa tie condica Divanuld i sa. fie ea glija de a se trece We
luminatele Mariel Téle ordare i raporturt ale Divanulut si or-ce porunct i cartl
sé dart dela Divanti afara In téra pentra off-ce tréba. Pentre care nu lipsim ea
pleciclune a ne raga Mariel Tale, sa bine-voescI a sé orândai unul ce va fi vred-
anume MAW logoréta, caruIa si i sé orandulasca dela Maria Ta léfa, cate
talert 30 pe luna, cum este qi altI visteriet.» 1790, Ianuarie 18.
Cod. No. XVIII, fila 345.

www.dacoromanica.ro
344 V. A. Thowat/

Austria av6 dou6 categoril de amicl pre carI tiné sa-I respla-
tésca 0 In fav6rea carora intervinea pe rang Divanti. Orl erg' in-
divicji, cari ajulasera iñ una mod Ore-care, descinderea in Ora a o-
tirel Austriace, ori bolaril pre carl voia capatuiasca cu slujbe.
Aqa in 4 Ianuarie 1790, dupa, ordinula lul Coburg cs'a data cartea
Divanulul lui Panait i Ion frati sin Damian vataful i Radului Barleanu
de la satula Braesci jud. 13uz64, pentru slujbele ce aa arètata la ve-
nirea armelora chesaricescl, sa fie aparatl de Me oranduelile i da-
rile ce vor fi pe Ora (1).
Unja din boild se Zeal cunoscup Austria Insocind i (5stea lora
prin judete. Eat& una exemplu :
(S'a datti. cartea Divanuld, ca porunca cab% dumnélor ispravnicil Ialomiteï,
ca, s'a randuita dumnéluI Ghiurghiu, langa Eseelenta Sa gheneralt1 Horvat, ei
dumnélor dée totfi felulfi de mana de ajutoril Cu maziliI breslad i slujitorl
de ajunsfi la cele ce va avé trebuinta, §i. de va fi trebuiqa A fie i unulii din
dumn6loril ispravnicil langa damned». 1790, Aprilie 27.

La fila 36 a cod. No. XVIII, din timpula regentel Austriace, aflu

asemenea ca, cdupa orderula pré Inaltulul Printip s'a facuta pitaca
la d-lul vel Vist pentru Constandin Duca, pentru care voesce pré
Inaltuld Printip, ca unde va fi prilegia, sé, se oranduiasca Ispravnica
la vre-un judeta curtenesce catre Divan». 1790 Februarie 24.
Cate odata Divanula cutéza sa resiste la unele ordine date in
favórea vre-unul boiar de a fi randuit in slujba, orl pentru a des-
titui pre unti altula. Eata una casa:
«Ima primitú luminatulti orderulti InalOmel Tee, dela Fevruarie 11, piin
care ni se arétaca mahnirea InalOmeI Tao, cum ca Divanulti n'a fostti urmatorfi
la luminatull. orderuhl Inaltimer Tee ce s'a datil dela No. 38 pentru
DrAganeseu dela Vlaqca, ca sa, se se6ta din ispravnieie, ci am facutii impoiaiva
ar'étare. Pr6 Inaltate D6mne, noi nu cutezaidi la nici o luminata porunel a
InaltimeI 'Me, a ne ar6ta neurmatorl, ei s'a int6mplatii de a venial
aid Arma§ulti Nicolae, ce este rindaitti epistatil sa faca vasele poduld, a artitatti
n'a fostit Ionita Ispravniculti piicina de cusurulli lemnelorti poduld, ci alta
pricina a fostk wide ailandu-se aid i d-lul cinstitubl Malorul ce a fostit rapor-
tuita pentru Tonita Draganeseu, at. mers4 Paharniculii Alexandri, socrulti numi-
tuld Ionita de a graitil ca d-lal, lertandu-I gregéla, I-a datfi fAgaduinta a y-
ritportui de acolo InaltimeI Téle spre a-I da IertacInne. Acum dar, dup. lumia

(1) V94. No. xvm, fila 5.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOItit 845

natulfi orderulil Inaltimel Tdle, numal decat lipsindil pe numitulA Ioniti inteacest
ceas4 am facut i ispravnic in local luI pe Vtore Vist. Raduc. Farcasanul, carula
trimisa si cartea Divanuldf de ispravnicie, i °BOA/ porunca pentru graba
lucrulul vaseloril podulul»(1). 1790, Febuarie 1.
Regimuln Austriacn cauta a-si apropia si pre boleril pribegili in
Turcia si pe aiurea, din timpulti lui N. Mavrogheni. Eata unti actti
relativn la familia Filipescilor :
«Dupa Orderulfi pré Inaltatuld Printipil dela 27 ale lund acestie pentru
coc6na Smaranda i Zoita Filipescilor, ale carora boerI se Oa In ticalosie sur-
ghiunitY, aù facutil rugaciune AMU Sale sa nu li se supere arani, ci sa-i laso
sa fie pentru slujba d-lor, poruncit pria pitac la d-lul vel Vist. ca Ara de
a se pricinui ne isprava la binele obstiel, si la slujba ostasasca, al le faca usu-
rare si ajutoriulti acela ce va fi prin putin0». Februarie 22.
Din propria sa initiativa Divanuln Inc. intervine pe langa vre
unulti din ministri, lIT fav6rea a cate unti personagin. Asia in Fe-
vruarie 15, anuln 1790 «dup. rugaciunea ce in scrisn a facutti Divanului
biv. vel. Ban Ienacache, s'ati facutn réspunsil la d-lui vel Vistier, ca
sa se orinduiasca fluiti d-lui Banului Ispravnicil la until judetti i in
loculti ce va gasi cu cale s5. raportulasca Divanuluiz(2).
Unele numiri in functiunile judetene le face Divanulti dup. ga-
sirea cu cale a ispravnicilorti respectivl :
«S'alt facutti r5spunsil la Ispravnicil Buzgulul pentru Dinul, ce afi fostft
vataffi la plaluld Parscovulul i dupa ar5tarea d-lor s'a oranduit in locu-I Petra
Matel; fiind-ca i cel-l-altfi lar dap/ aratarea d-ion s'a oranduitil, sa caute sa nu
fie si acesta ca cel-l-altii»(3). 1790, Februarie 24.
cata umbra de autoritate mal lasa regimuld Austriacti
Divanului de bojari Wei, se gasira unia boieri, carl nu mal vorti sa
scie de acestti divanti. Asia aflamn, bun& óra, un rebelti contra Di-
vanului , in Tanuarie 1790, pre Postelniculti Hier* Bocsanescu ,
numitti in actuln urmatorn :
Caträ Prinfip pentru Hierufci Boa,siineseu Post.
«Am félutfi luminata porunca a Inaltimil Tee, ce s'afi dab"' pentru Heruta
Bocsanescu Postelnicula, ca sa1i céra In scristt ertacIune dela Divanti, si sa 8'6
osandésca cu inchis6re de trel (Ale In casa MI; multamitl suntemfi Marta T61e,
(/) Cod. No. XVIII, fila 352.
Cod. No. XVIII, fila 28.
Cod. No. XVIII fila 35.

www.dacoromanica.ro
346 V. A. UazauX

pentra care aducêndA pe HerutA In Divauù i s'aA eititA intru amp luminatulA
orderA a InAltimeI Téle, ca despre o parte sA-vT cunesel grevala, i sA urmeze
poruncil ali cere iortIciune in scrisA ; despre altA parte si no arete pe Polcov-
nicü anume i unde se aflA, ca sA trimitemA sé-1 aducA spre a intra en &unit.
In judecatl, sA-I cAutAmti dreptatea ce are cu acelti PolcovnicA, care vi dintrn
ântêhi acesta, I-ama is-o fArA de a opri, niel a-I cere zapisA pentru pol-
covnicA, vi elA IarA-vI urnagtorA niel iertAclune a-vi cere In serian,
pe rolcovnicti a areta ; dreptii aceIa s'ait pus A aid la caraula DivannluI
ping sA1i cera, dupA luminata poruncl I1Ariei Téle, iertAcIune In selisA spre a se
Interce asupra lul necinstea aceea, care o ceremA de la Maria Ta, flind-c6 cinstea
Divanulul este cinstea Maria Téle» (1). 1790, lanuarie 19.

Cum niel regimulti Austriacti, niel Divanulti nu puteati da slujbe

tuturortl bolerilorti, eel rètnasl afara din budgetula tèreI, (NO obi-
ceÏulü gralati de Mil pre Austriacl i laudati administratiunea
rusésea dela Iasl, orl nu desertati antecamerile capilor4 Austriacl,
fac'éndu-le 4ile rele, ca solicitatorl de slujbe. E probabilil chlar,
unía din eT, nemultamitl ea nu capata slujba dorita, erail gata de a
conspira acum contra Austriacilorti, cum conspirasera alta data contra
luI N. Mavrogheni. De aceea Austaiacil iél unele mèsurl de ordine politie-
nések interesAndti linistea i buna rènduIala a Orel. Intre acestea fu
isgonirea din Bucuresei a tuturorti boÏerilorü, carg n'avétt slujbe,
tarniténdu-I pre toll pe la mosiele lor. Nu-I vorbk pitaculd cu acéstä
dispositiune, se intemeéza pe nevol igienice ale Capitalen ... (2).

Cod. XVIII, fila 344.

Dela Divanulii Prinipatulu ëreZ Bománescl. Poruneä tra

vel Spec' tarii i d-lul vel Aya.
«Maria Sa pré Inaltalü Priuipù, prin luminatA order(' InAltimeI Séle, po-
runcesce pentru tog boleril i boerinavl, ce se atlit In Bucuresel, eltl nu aunt la
slujbA, ca sä li sä dée de scire, fi sä fi,e silip a esi afarli pe la mofiile lor,
cal din mulfimea qi multa adunave a norodului in Bucuresci, sä pricinuesee nu
numai scumpätate, ;si ne ajungere la tdte ei fi bade se inmulpsa, acum mal
vértosú in vreme ceilduro'sei de vérci; deel dupA luminatti orderulA Inaltimel Séle,
DivanulA poruncesce d-vdstrA, ca sA insciintatI poranca la totl, cati aunt fArl
niel o slujbA, séü trébl In Bucurescl, i sA-i siliV ea negrevitA sl iasA afarg
de zabavA, i sA argtatI Divanuld de urmarea poruncil». 1790, Iunie 13.
Enteberg, gheneral-feld-marschal-leitenant, Dimitrie Banit1 _Reiducanu
tineanu, .Rôninie Filaret, Marchelie.
Cod. No. XVIII, fila 196,

www.dacoromanica.ro
 ISTORLL Robilamout 34'7

Mesura acesta contra bolerilorti fu precedata de o alta mesura

corrtra calugarilorti strani ... Pare-se cä vineati pre multY, carl faceall
la adapostubl rasei meserie de spionl. Mitropolituld de sigurti
la intervenirea lui Coburg, oil a lut Tugut cere DivanuluT asemené
porunca de oprire de intrare a calugarilor4 streinl, la ocasiunea isgo-
nirel din téra a lul Iosif Proin-Radul-iotul O Diaconul Eugenie (1).

(1) Eati ordinea adhoc :

cAA cetité Divanulù acésté insciinlare a pré sfintii séle Metrop. si s'ag
gésité eu cale socotéla pré sfiinlii séle, si de trebuinlé, si eata pentru Iosif
Proin-Raduliotul si Diaconula Evghenie ce ati fostii izgonill de aidi pentrn ale
lonl rele urmArl, si ad cutezat a se intérce iargsl Id in téré Sri de scirea si
t'Iré de voia DivanuluI si a pré sfinlii Séle, s'a fécutil poranca Divanului cétri
d-lul vel spétariu, ea sé-I rédice in pazé sé-1 trimilé, spre a-I sc6te daré din
hotarele teril, unde aii fostil facut surghlunlI, dandu-se si porunci Ispravnicilort
marginenl de a nu-i lésa alta daté a se mal intérce, niel si calce mal multé in
pémintulii Vélil, jara pentru cel-l-all'i calugarI ce se voré intImpla de acumg
inainte a veni aicl in léré, intoemal dupé cum a4 gésitii pré sfinlia sa °u cale,
s'aé. Menté poruncile Divanulul si ab% Ispravnieff judelelanit margenl si cétré
Vétasil de pilé, ca niel de cumii sé nu-i lase a intra in térft pro calugérl, ci po-
prindu-1 la hotarri si cereetandu-1 cine snnt, de nnde sunt si din ce locé vine,
si cu ce trébé si unde cere sé mérgé, si insciinleze Divanulul, si Divanula aré-
tandé pré sfinlid véstre de vonl fi primill de sfinlia ta a veni, asa li se va da
slobodenie, iaril de nu, vorii fi popfill', izgonindu-se inapoID. 1790, Martie 20.
Cod. XVIII, fila 67.

?éple cdrri totil, dqpil acésta hotet Are la Sllim-ii6m,nic, Buzeti, Saac,
Praltova, Dantbovip, Ilfurel fi Arge.F.
(Pr4 sfinlia Sa pLintele nostru Mitropolitula lag aii Inschnlatil Divanuld
dela 15 ale lunil acestia, pentru mullimea célugérilonl strAinI, carl ne cometaÇi
si nesciull de mide sunt, si cu trébi si ce felifi de 6menI sunt, vinfi in Iéré
slobodl, din care péte unil sé fie goniff din loeurile lonl de 6menI rél, pentra
care sfinlia ta A Osar' ca cale, unil ca acestia ce sud t'Aré de niel unÙ a-
l:Mal' si ne sciulI, sa fie oprill si ne primilI aicI, si sé lipsései acesté réii obi-
ceib, mal värtosi4 acuma 'bar' acéstä vreme, cerêndii prea Sfinlia sa ca de acumé. Ina-
inte sé se facé Antel cercetare la hotaré unora ca acelora, care acésta gésindu-o
si Divanulù cu cale si de trebuinté, intra acata vreme, jata sé poruncesee atftt
d-stre, caté si vétasiloril de pialé, sé avell purtare de glijA, de acum inainte, si
dudé. sé va aréta vre-anù calugérti, verl din ce parte ale vecingtali, oil stréinii,
oil' paménténé, oprindu-ld, sé-lit cercetag en deaméruntulg, orl strilinÙ orl pa-
manténii, cine este? de unde este si la ce vine? si Manda insciintare Divanulul,
dupé porunca ce vé va veni, yeti' fi urmétorl, orl al slobodi sé vie, orl a nu-lit
Risa sé intre In péméntulti téril intorcêndu-la inapol; autall tusé de NI urmétorl,
el apoI veg avé a réspunde». 1790, Martie 20.
Cod. No. XVIII, fila 68.

www.dacoromanica.ro
848 V. A. UaEcnIX

De sigurn asemen6 m6suri interesan de aprópe mersula rèsbo-

iulut Totti cu vedere la resboin, in timpuln nouel campanil din 1790,
afamn date de Divanü ordinele urmä' Vire, oprindn, in Aprilie 25, si
mal departe ori-ce comunicatiune a térei, a comerciantilorn si de
orl-ce natura. cu cei de preste Dunttre.
Eata aceste douè ordine :
«Poruncg cgtrg d-lul vel SpAtarg i cgtrg d-lul vel Aga, fiindri-ca s'a
apropiata vremea de a eyi oytirile afarg la lagheil, sg insciinteze la toti de obyte,
orl-egtI vorii fi avéndri páng acum comnnicationg yi aliyveriyA la margiuele
Dungrif, de acum inainte sg conteneze, ca niel sg ducg, niel sl aduca marfg,
pentru altù aliyveriqg sal trebuintg, cadí orir-care se va prinde, tótg marfa aceea
se va lua yi se va yi pedepsi, lar de va fi anula en tárgulti i ca Ocna se va
pedepsi; sA nu ggs6scg vre urnulil pricing ea n'a sciutb. 1790, Aprilie 25.
«Poruncg cgtrg Cgminariulti Hagi Mosca, cum eg tog ceI ce se afig en
trebl de vgml yi ca altü aliyveriyil de negustorie, mi de alta comenecationil ca
marginea Minara, trebue sl se traga, fiind-el este sg Usa oytirile la laggril afarg,
sg arate d-lul pe totI col ce vor fi orInduitI, prin f6Ie anume Divanulul, orl la
trebl de vgml yi de ale ocnelorA la scheli, impreung ca 6menil lor, yi la ce locil
se afig, in ce judetil, yi en ce trébg este orgnduitil? care arAtare sg o faca fárg
de zAbava». 1790, Aprilie 26.

Cu referintn la vdmi, dallan in note o colectiune insemnatA de

documente, unele relative la arendarea lor, la conditiunile de aren-
darea lor, altele arétândn ce articole nu se putean importa, orY ex-
porta si in genere mòsurl luate pentru regulata percepere a vamilorn
din t6te ptirtile tèrel romhnesci (1).

(1) Dele& .Divanula Prinfipatulid ërii Ramtinefti. Porancil cätrit

Camin. Hagi Mosca epist.
«Pentrn trebuinta obyteI spre a fi Al din destulA la lumingrile de aid,
este ca cale a fi popritil totii söalñ, sg nu lasa afarg din térg, niel de cumA,
pana nu se va face indestulare i implinire de suma ed trebuinci6si aicl; dreptil
acé Divanulti poruncesce d-le, ca cale semi se afta aicl acumfi, yi pe afarg
vorA vré ea sg le rg4l ca si le intrécg in alte pArti, d-ta sg nu dal niel de cuma
voe de a se radica, niel Tescherele de tredt6re, pana candil cumg 4isemii, se va
face indestulare trebuinti ce avémil aiel, de care cumg ca fAcutg indestu-
lare trebuintil, atuncI numal sg te incredintez1 d-ta cand vel vedea adevcrintg
In scrisii a d-luI Biv. vel Stolnicg Constandin Neculescu, cuprin46t6re care sg
aya, ca s'ag implinitg slujba cea trebuinci6sA aicl, ca pe unida ce pre d-lul '1A are
Divanulig inegreatti cu tréba Narturilorg tgrgulul, yi are a griji de a nu fi lipsg

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi Romératostr 349

Se fati negreitil mèsurl extraordinare in Bucuresd, In timpulti

ocupatiunei austriace. Eatcl ponturile cu care sunt sä se urmeze -ni-

In ora0, i de a nu se precupi de cAtrI vénOtorl cu pretti nesuferitù' ; i dupA

ce vel vedea acestù feliti de adevetinta a d-lul, apoI pentru seulti ce va mal
prisosi peste suma c6 trebuinci6sA aicl, acela va fi slobodù de a se rIdica qi a
se viudo la alte 041; ci intra acestù chipil, veI protacsi d-ta i porunci la totl
vameqil de pe la t6te schelele ca séurile sI nu le slob64I a trece niel' de cumil
pana nu vorti avea alti doilea insciintarea d-luI de slobozenie». 1790, Octom. 18.
Enteberg, gheneral-feld-marschal-leitnant, Cozma alft Ung. Vlah. loan Log.,
Marchelie ofichialul ImpérItescti.
Cod. No. XVIII, fila 297.

Dela Divanu Prinfipatuldi tgril Romiinesel. Poruncit cdtrii Ispramtid ot sud....

eVe facernù In scire pentru vinzarea vAmilorti a anulul viitorl leatti 1791,
sI facetI inteacestall chipti, adecl cea strigare fostù la 15
ale acesteI ludf, a doua strigare este s sé faca la sfirqitulti acestel lunI, dupit
noulù alindartit, Iartí a trela strigare candii cu hotArlre este si se dea ~He,
este sI se fui la 12 a lul Ianuarie, 160 1791 dupl noulti cAlindard, care vine
la i 1 de 'anuario dap/ vechlulA calindarù, inceputulti anulul cum sé obicI-
nueqte In éra acésta ; ci clara acésta sé o publicarisitl in tue judetele qi la
totI cei ce vor vré a fi muSeril, ca sl o au4 i sé o inte16gI, spre a veni fieqce-
care In vreme si se afie or-ce muqterii- aicl, del in urmA de se va gAsi cineva
/d. ea n'aa sciut, veyi fi d-strl in vini». 1790 Decembrie 12.
Enteberg, feld-marschal-leitnant , ltdmnic Filaret, Iban Log., Munolache
Gra difteanu, Const. Marchelie.
Cod. No. XVIII, fila 336.

Dela Divanulii Prin(ipatului rii Romeine11. Porundi catre Ispravnid

ot sud Teleorman.
<S'A cititil la Divanti insciintarea d-stre, ce facetl de la Noemvrie 29 pen-
tru 29 butr ce a't1 gAsitti descArcate acia in Zimnicea, trecute de peste dunAre
In p/mintulti téril in potriva prileghiului téril qi a poruncilorti Divanulul, pen-
tru care macarti cA scrietI d-stri cum cI cercetb,ndii v'ail arétat omul cel orin-
duitù asupra cIming.rituluI, cumti ca sunt trecute cu o luna inainte, dar acestea
sunt cuvinte de indreptare, pentru ca opima vinurilorti este inca de mal ina-
inte din vremea domniilorti, care acelti °biela fiindil sciutù i impottivI
adstI urmare era vInovatI de a-1 osAndi al plgub6scl totù vinulti acesta, ea
chtù maI vArtosù, ca ata' intIritti i Divanulti acumù acelft obiceiti alti opriril vi-
nutilorù straine dupa cumti aù fostù. Pentru acela darti, Divanulti poruncesce ca
bite aceste vinuff O, le int6ra inapol i pentru ca sA nu se faca alte mijlocirl,
lata inteadinsù oranduitti i acestù mumbaqirti sluga DivanuluI, carele sa st6
acolo mumbagira pan/ duda se vor trece tóte aceste vinurl Inapol, cu carele
sé ave.t1 a Insciinta Divanulul cumft sIvirqitti poruncal

www.dacoromanica.ro
350 V. A. timad.

zamulti atabl In Muntrulti tèrgulul, cal i prin mahalale, prin boleril

Sptitarti i Aga :

(Dumnaul vel S'Atara s aduel pe totI hangiil de pe la hanurl, enm si de

pe la möngstirl, unde seda boleril si negustoril sa-1 pue sa dea catastihii fie-

fiinda si de acumil Inainte eu luare aminte i cu priveghlere, si fiada' In scire

la toti ea si nu s5 cuteze cine-va de a trece vin de peste Duntire aicl in pa-
médula. Véril, cadi le vora pierde cu totti». 1790, Decembrie 10.
Enteberg, gheneral-feld-marschal-leitenant, ot Römnie Filaret, Dumitrache
Banul, Badu Blátinénu, loan Log., Damari, Matei Fdleoianul,
Cod. No. XVIII, fila 339.

Publicafie la tate juclefele ;si la Spdtar i Aga cuma. # la Cdminaru 3foseu

pentru eérd ca este opritcl.

(S5 face d-stre In scire pentru ara ce ad' fosta sloboda pe acesta ana
trecuta a esi din t6ra, ca deosebitti de lipsa i scumpatatea ce ail pricinuit adsta
slobolenie Ara de socot611 de aii ajunsil lumlnarile la una pretil f6rte mare, si
la o lipsa incata patimesce politia i totil norodulti de obstie ; dara este cu-
noscutii, ca va si riimae lucru a nu 85 put6 gasi niel pentru trebuinta sfintelonl
biserici. Decl ea 85 nu ajunga tr6ba la o lipsa ea acésta desavérsita, s'6 porun-
cesce d-stre, ea sa InsciintatI la top.' cA dra este oprita a nu esi din Ora mal
multa fara de scirea i pornnca Divanulul in scristi, pana nu se va indestula
ant5la trebuinta de obste a politieI si a thil; pentra care sé avetl a ar5ta po-
nunca DivanuluI la Vataseil de plaiurl, la Vamesil schelelora si la capitanil de
margine, ea sA nu sé cuteze a slobogi macara o oca de ara fara de cartea Di-
vanulul. laril de se va intampla a face cercare vre-unulti ara de porunca Di-
vanului In Bolisa, nu numai acela ce va da slobo4enie se va pedepsi, ci si ara
se va lua contraband». 1790, Decembrie 19.
Enteberg, gheneral-feld-manchal-leitnant, Rôninie Filaret, Radu Slatinénu,
iban Log. Manotache Grädifteanu, Const. tirbei, Marchelie.
Cod. No. XVIII, fila 340.

CäITá einstita dregëtorie a Impè'riltescil veiml, dela erillasca eetate a Brasovulul

(La 2 ale n6stre de Martie, priminda Divanula cartea Imp5ratescil

sub No. 462 dela 2 ale lunel lul Martie Mula. 1790, pentra negustorula
derich fon der Remnic, carel a tainuitil in vama Imp5rat6sca una c6sornica de
aura, pretil de 22 galbenI, s6a 99 florinti, am adusa pe numitulti han Friderich
fati la Divanti, spre a-lit indatori la cererea Imp5ratescil vaml, ca sa faca teslima
orl la negustorula Seufa, bél la vama Imp5ra,t6sca la Brasov acéstä suma de banl
si dote r5spunsula lul inserisii sub a lul iscalitura, de curgerea prieinil, al dril%
rgspunsti, nu lipsimii dupit prietenésca vecinatate trimite alaturatù inteacésta
carte a Divanului, dela care va vedé einstitil dreetorl al Imphateseil vaml, cum

www.dacoromanica.ro
 ISTOELL hOMINILOlitt 351

care hangiti de tog cfti sunt de sea. In hanurt si in mfingstirt, anume cum
chlamg ? de unde este ? de cata vreme a venitù ? i cu ce tréba ? i egumenil
hangiil s a'fbg datorie a da In misa pe tAtA qiva cine a lipsitù dintfacela halla
si möngstire, si cu chiezlsie a lipsitti, i cu ce tréb i unde dusil ? cum si

acéstg pricing este IncheTatl prin cinstitg administrage a ergescilorfi vgml ale
Transilvanit dela Sibifi, de care nu lipsimù a face Insciintare spre Aspunsultt
la mal' sima numita carte a Impgratescif vlanl, si de va fi vre unù cusurù l'arAsT
va avea Divanulti In scire». 1790, Marga 12.
Cod. No. XVIII, fila 53.

«La ispravnicil ot sud Slam Reimnio; s'a flcutù rfispunsil la ispravnicl pentru
vamesit dela Focsanl, care mi urmézg obicelulul vechitl la luatulii vAnail, ci face
supgrArl In potriva ponturilora; poruncitfi ispravnicilorti ca s nu Ingldu-
Iascg a urma in potriva obicelulut, trimitêndu-li-se din ponturT i capulfi al 19,
care este pentra FocsanI ritos, si de vor mal face vamesil si de acum tnainte
nescart luid In potrivg, s1-1 pue sl plItéscg Indoitil». 1790, Aprilie 3.

Poruncïi ceitret ispravnicii ot sud Saac.

«Piindti-cg dumnélul Hagi Moscu, epistatula vAmiloil a argtatù la Divanfi,

a cu porunca ispravnicilorti, ce afi dail vatafulul plalulut nu Ingidue de a intra
inlguntrn anil-altil cu lucrurt de cele ne poprite, si asta se plgubescit vamesil de
VAlent, li poruncita sg de poruncl dumnélor, ea pentru cele ce sunt slo-
bode a filtra In lguntru sg nu se popréscg niel de cum, fiindù i folosula cgmgril
ImpArItescI». 1790, Martie 13.
Cod. No. XVIII, fila 48.

«Dnpg insciintarea ispravnicilorti dela Muscelti, pentru jafurile ce face 15-

cuitorilorti, trimisil i Mortasipil vamesilorit dela Pitescl, s'a datù poruncg la
ispravnicil dela Arges a nu-I Ing/dui s facl urmArt In potriva catalogulut si a
ponturilorti, i ceca ce va fi luatù raí sA-1 int6rcl. Asemenea si la ispravnicit
Muscelulul flcutù rfispunsti a nu Ingldui pe Mortasipi, cum si la cAminarulfi
Hagi Moscu, epistatulti vmibonù, s'a poruncitù a serie vanaesulul ca sg se pg-
riséscl de acelil fallí de urmArl, a va cldea In grea pedéps1». 1790, Ianuarie 25.
Cod. No. XVIII, fila 11.

Poruncei ditrti ispravnicii ot sud Praliova, ca sá apuce pre cumptitorii

de rachiii din Podgorie sá dée vaina.

«S'a jAluitù la Divanù cumpergtoril vgmel acelul judegi allí Plotescilorfi,

cum e/ de pe la Podgorie ati cumpgratti i cump6rA negustorit sumg de rachifi
pentru vinlare i pentru aliveniulù lo; dela care rachiù cerêndil vamesil dreptul
vAmil, nu se supunù a plAti, niel vItujfitoril podgorent, ca cuvêntii ca n'a fostù
obiceiù, niel cumpkgtoril negustorl, pentam care cAutându-se catalogulfi
se &asee pontil anume pentru acésta, mide (pe chTar asta: «rachiulti aducfi

www.dacoromanica.ro
 V. A. tincifil

eel ce vinti de uncle ati venitti P Cu ce tréb i ea ce eredintA ? î sA li si iae

zapise hangiiloril din mad cum ea vorfi pAzi acesta nizamù, i cum el de se
va ittempla vre unit furtiqagti sell in altl plicinA, vre-unulti dinteaceI bane
sA dee sema, lar care hangiT nu va urma acesta, dumnelor Spitar 0 Aga sA-T arete
en raporta la Divanti, ea sA-0 iae pedépsa.

dela Podgorie, are a plAti vamesulul leciulall la pee ban1 unultiv ; daci dupl
acestil pouti dreptate are vamepilti, ea dela toth rachiulfi acela ce-14 cob6r1
0-14 aduefi negustorii dela Podgorie, a lua 4eciaTalI, adeci dela cumpérAtorT, lar
cu vililyetoril PodgorenT, si nu. OA a face alta, MA de numal Mod Bunt acel
vincyetorl a aréta Inteadevér suma ce ati. vindutti, 0 la cine aft vindutfi ; dreptii
aceea Divanulti vé poruneesce, sA aveg a da totti ajutorulii celA cuviinciosú vame-
ca acel cumpérAtorl si dee tot/. venitulfi vImilorti la t6tA suma vedrelorfi ce ail
adusti, sért von"' aduce dela Podgorie, MA de a nu mal astepta alti porund ;
der 0 pe vit4étoril podgoreni sa-1 apucag ca sA albl a-1 afeta intru adevérfi
MI suma rachinlul ce ati vindutii i vindü, lar ne urmIndfi a artita, atuncT ea
pe nisce videnT i inselAtorl ce suut de venitul elmaril ImpérAtescI, sI-1 apucag
84 plitese1 totfi venitulù vAmil. 1790, Iulie 1.
Entenberg, Corma alA Ungro-YlahieT .116mnic lilarel, Yel Banii, loan Damaris.
Cod. No. XVIII, fila 218.

C'eitrd d-lui Ceiminarulti Moscu, epistatur4

«Dupi orindulala ce s'aii fAcutù la 21 ale luT August, leatù 1790, ea din
cliva dintliù a luT Septemviie incepéndil, chte vita se volt- sc6te din terl sA se
plAtesci la acelea adlogirea cea hotAritA, ffindù'-cit pftnA acum niel unA felt" de
socotell nu s'a datti, niel banil acestui venitú nu s'aù réspunsti la eImarI,
flindti-ci la sfär0rea anuluT dupi calindarula norztrebue sA se !lichee socotela,
apoT inainte la tit/ luna trebule sI se dea banil aceTa la camera crauseI. Pentru
acesta der, Divanulti poruncesce dumitale: indata dupl primirea acesteIa, sl albi
a face In selisti acésti socotel1 i cu tog banil Impreuna sA se adune ca sl se
dea la camarl». 1790, Dec. 29.
Cod. No. VEI1I, fila 342-343.

Publica fie la ate juclefele i la Speitara # Aga, pentru vami ce vort4 sei se 644.
«Fiind-CA la 13 si la 20 ale luT Decembrie dupi cAlindarulti Doti este si
se strige vincjarea vImilorti a anulul viitorfi, iaril la 27 se vorti vinde aid la
Divanti, i celti ce va da mal multil la cochil-vechl acela le va lua, se porun-
came d-stre BA insciintag de obOe fleAndu-o acesta cunosentl la tog, spre a sé
afla la cjiva acé oranduitI or-eare va fi muqteriulti, drora li-se IncredintézI ci
vitlarea acestora vAmT va avea t6te acelea dupA °ulna avutti i in
trecutfi ; IncA mal are acesta deosebire, ca In anula trecutfi tete ate sé aducea
pentrn armie nu plItea vaml. laril amnia tete sunt sl se plItesd, earl numal
din vinù' i rachiù, verdeOri iì fling, ce va aduce pentru trebnin0 amid acelea
nu vonl plati vand, pentrn care este 0 lucru véclutil el a patra parte nu afi
rémasti ostai indtù ail fostfi In anulti trecuttiv. 1790, Noembrie 24.
Enteberg, gheneralfi, ot .F ilaret, Const.
Cod. No. XVI/I, fila 321-322.

www.dacoromanica.ro
 'dom. RomiNrioae 353

(Dumnélal. vel Spatara i d-lur vol Aga, atan prin Miga can i prin ma-
halale, si apdo vitapi in t6te mahalalele, 6menl de ispravii §i ca buni credinti.
a carora nume si se trécit In condica s'Atador i agiel.

Pentru 30 creifarI ce este a se lefa de un% rinultorrt la slobo;lenia Ora

din férd (112)4 raportulii cantinarului Hagi Mosca; s'ají fàcutti adsta calle catra
numitulti Hagi Moscul i osebitii 6 ciírli la Divanulii Craiovel fi la cincl jude(e.
tata caminara Hagi Mosca epistatuld vamilora i ocnelora. Fiind-ca rl-
mitorir aù fostil popritl a eqi din t6ra, Ira la Ianuarie 25 ale acestul ama-
toria léta ati data Maria sa pré Inaltatula Printipti Orderti la Divanil, cumil ca
cela ce va vr6 a sc6te rimitorl si dée peste obicInuita vami cate trer-deel crei-
tarl de una rimitora pentru slobocjenie, care banl si se dée la eimara Impera-
tés* jata s'ati Menta poruncile Divanalul i cita ispravnicil i vamegir din
cine judete ot peste Olta, dupa, raportulti d-tale, ea si fie urmitorl a lima dela
rimitorir ce vora trece Inliuntra cate ama trel-ber creitarl peste obilnuita vama,
dari deosebitti si da d-tale porunci i volnicie, ca sa aibI a cerceta qi pe cine
ver dovedi dela venirea ostirilort1 i pina actinia', orr ispravnici judetulur, orl din
zapeil, oil din vameql, Elda verl cine ci ati luatil dela negustori de rimitorl, orr
ace$1 cate trel-decl de creitarl, oil mal multii, séti mar patina, 53i. peste po-
runci art slobocjittí nescareva rtmatorl, pe unir ca acer apucl si Implinésci
banii ce vora fi luan, ea BA-1 Aspandl la amara Impiiratésci». 1790, Aprilie 10.
Cod. No. XVIII, fila 89.

cCitra d-lul vel. Vist. Dupa reportan d-tale vata§il de plan i Poteca0
carl prinda pe carl treca peste plan cu lucrurI cele oprite i furti-
§agurr, i cera a av6 sloboclenie, cat vora gasi asupra lora si fie ale lord,
Divanu a data respunsa la acésta, ca pe cine va prinde sa aibi a 1nqciinta Diva-
nulul pe cine anume ail prinsii i cu ce? qi Divanula va orandui ce si iee va-
taqiI vi ce si iae potecall, §i. !atril acesta chipa si raspada. d-lur vist. ;Tata-
01014 i potecaOlonl i ispravniciloril judetulal». Mala 11.

Dela Divanulií Printipotulul ftri Bondinesci.

Pentru 12 butI cu vin i 12 butl en strugurl ale Radillur -Catana Bravo-

winulul, ce aa finta in viile séle, care le are aicl In téri, se poruncesce d-stre
ispravnicilora i vataOlorti de plan i vameOlora dela schele, art avetl, a da vole
ea si 1 le radico gi 81 le qi tréci Inauntru la Bralovii, fari de. Mor o oprire,
dupi cuma slobog art fosta Bra§ovenil in totl anir a-vi trece vinurile lora ne
opritr, pentru care sa aibi plati vama ca una sudita ce este, dupa tarifa,
cite vrel la suti, Para, alta suphare, numal si grijitl, ea pe tanga, aceste vinurr
din viile sale, sa nu ridice i altele de cumparatfi. fiind-ci ca acésta se paga-
besce venitula vimel». 1790, Octombrie 29.
Enteberg, gheneraril, Coma ala UngTo-Vlahier, Dnmitrache Bon, vel Vist.
loan Log., Constandin tirbei11, Ilfarchelie.
Cod. No. XVIII, fila 300.
Irtaria nomantlara da V. d. (Melad. Tom. ILI. ti"

www.dacoromanica.ro
 V. A. untail

Preotulii mahalalil i vatapil aula, ce se voril apcja, sa alba datorie acum

In graba sa dea catastihd de totl catl sunt qe4fitorl, anume, de cand i cu ce
negustorie, ség data pamanteaml sal insurattl séti ne instuatil?
(SO alba aliveri0'
parlare de grija, ca pe t6ta clima a da in scrisil térgovetil la d-ta
vel Aga 9i mahalagii la d-luI vol Spatarfi, ca,t1 voril veni de afara7 paménteaml

S'aii facutil poruuc. catra Ispravnicil din sud Prahova, c auí luata Di-
vanuld inqciintare, clunil a in loca de a da mana de ajutorft vameqilorfi a nu
so piicinui pagaba la venitulii camaril ImpgratescI, el sunt pricina a nu puté
face targii, a descara marfurile i iaù carele i vitele, i li se poruncesce a se
parasi de acestil felii de urmArI, anca a dée mana de ajutorfi vameqilonl dupa
pontarl qi catalog4 la venituld vAmii, cA vor fi invinovatitI a rfispunde pagaba
ce li se va pricinui». 1790, Aprilie 17.
Cod. No. XVIII, fila 101.

Porunca cata ispravnicil ot sud Oltii dupa jaiba vameqilorti de acolo,

cumii ca mergéndil ea porunca Divanuld la ispravnid, ca sa le implinésea baniI
dela Inceputulii unid pana a se viudo vamile i sa i iao ispravnicil
urmatorl n'ail fostil a da banii iae ispravnicil leciuiala, ci se afla oran-
duitulfi vameqù' pagub411, de nu are cu ce Aspunde sferttuile la camal% ; ail
mal ftleutil vameii arfitare, impreuna ca preotil i oraleniI i totl locuitofil dintria-
celii judetil. cumil ca d-lor ispravnicil i zapcil d-lor ah datfi ponina de di
opritti targurile, dupa cuma aréta vameqii untl ravav5 a lui Mihalache Mardagin
zapciula plaqil Vedil, in care serie, a negreqitti sa trimita parola de eff, ca apol
embodisesce targultl; jaiba lo& randuinduse la d-lul caminara Hag,i Mosca, ea
sa inseiinteze Divanuld de este vre-o porunca pentru oprirea targurilora, qi in-
sciintézk cA acuma niel o porona de a se opri targurile nu este, fara numd
anda era turcI, pentru reutatile ce facea in téra, era ponina data a fi oprite
targurile de pe la vale, iaril acuda fiindii liniote de turcl, niel o poruna nu
a opii targurile. S'ail trimisil mumbaOr a aduce pe acelii zapciii; osebitil s'ail mal
jAluitù vameqil i targovetif i tog locuitoril de acolo, cumii ca zapciil i slujbaqii
do judettl, ea nume de havaetil iaú cate o 1°0 qi ring zlotil de pe la ispravniel
ca cuvintil de obicelil, care aceste role urmarl fiind-ca radicatil ina din
doninia madi séle Alexandra Voda, Ipsilant, Divanu le- poruncesce, ca sa se pa-
rasésca de acesttl feltl de role urmari, ca de vortl mal face qi se va mai in-
sciinta DivanulA, se voril aduce i se vorA pedepsiv. 1790, Junio 10.
Cod. No. XVIIr, fila 194.

.Deta Dice:onda Principatulni priä Romdnesel, cli1r6 ispraunicil ot sud...

«Se face dumnév6stra In seire, a in potriva obiceluld i privilegiuld

a intelesÙ Divanulil cum ca unil altil aduca vinurl strgine de peste Dual.° qi
niel o vama nu platescii, care pentru aasta fiindii-ca nu s'a data nimului vre
unit paquqii de slobocienie, nicl a avutii vole cineva0. de aceea se portincesce
dumnévéstra, ca sa cercetatl in totil judetulfi, i catil vinil se va gisi aicl in
judetulti dumnévéstra, strenii, sal rachifi adusil din Ora turcésca, sA avetl a
apnea pe acela ca strins6re sA platésea vitma indoitfi. Din carl banii dreptl al

www.dacoromanica.ro
 IsTouts IlomiNrtoR0 855

ori strlinti, de ande al venitil ? mi co trébi al venitti si la cine este in gazdA?

cirora acestora venitl de pe afari le va face dumndlorfi cercetare dupi porunca
ce ati.
eDumnélul vel SpItarti si urmeze a avé cApitanT, zap.eil de ispraVa i ca
strájarl la podarile cele marl, la marginT, si la strajile drumurilorti, ce sunt

vimil sä se dée la cámara ImpérAtésci, lar indoTala si avetl a o trimite aiel ea

inscii4area dumnévéstri in serisil, i ca fdle anume dela cine si pe cate vinurl ?
care o si asteptimil. macar ei se cidea acele vinurl i rachiurl si se faca con-
trobontti, ca unile ce sciutil a fostil acestrt obiceiti de oprire Anca din dilele
Domnilor, dér de acésti data a ficutd. Divanall miloserdie cu dênii i al lisatti
a pliti numal vama todoitA, lar& dupi acésta tu urmi de vor maI veni i alte
vinurl i rachiarl strline, sg, avetI dumnév6stri a le face controbontti pe tóte
firi de a nu astepta a doua porunci, i luändu-le In scristi, numaI (leen sA daV
scire DivanuluI, ca si se în4ä i si se dea banil la cutia milosteniel de obste;
asisderea si pe acel, carl, prin mijlocirea lor, se vor slobocli acele vinuff, sa-I aré-
tatl, ca si el si se pedepsésea si si se strájuIasei, dér si aveg a Inseiinta la
toti de obste, fieéndl poranca acésta cunoscuti tle-cirula, el sunt oprite vinmile
i rachiurile stráine a veni in térg, precum a fosta obieeluiri ; de care macar ei
s'a datii strasnici porund si la dumnélul vel Spitarti, ca sä Intárései paza mar-.
ginilorl, dér i dumnév6stri si avet1 pije de acésta. Asisderea se poruncesce
d-v6str5, ea si datl In scire vAtasilorù de plail, i vamesilorl mirginni, cum si
ca firi de pasusull mel, al feldmaresalulul-leitnant Baron fon En-
tenberg, niel vinti, niel vite, niel zaharea, niel de ale mánciril, orl de ce, sft na
lasi din téri, i t6te acelea ce se vor gási firi de pasusulâ meti, si se lao con-
trobon0 si si se arete». 1790, Noemvrie 1.
Entenbergh, ghenerall, Filaret RônIniceanu, Dionitrache Bantl, kan Legal:
Marchelius.
Cod No. XVIII; fila 803.

dAsemené porunci s'a tienta si cata amillaran. Mosca, ea sl gisései pro

top.' ce al adusti in BucureseI vinurl stráine,
ce! apnce ca stilns6re,
dupi ce va lua dela dênsil vama (1140,, care si se dée la cámara lmpáritésat
si-I apuce s plitésci indolala, pentru care IndoIali si reportulasci Divanulul
anume de cAll hui sunt, lar de amura inainte de vorti mal veni alte vinurl sa
se lao controbontri pe séma catiel milosteniel obstieI. Asisderea s'al mal Insciintatil
pe la téte marginile, ca niel vinti, niel alta zaharea de ale mánciril sa nu jasa
din téri t'irá, de pasusull eseelentil séle ghenerarulul, ci darl sé di In seire
d-le de acésta». 1790 Noembiie 1.
Cod. No. XVIII, fila 304.

La buera epitropl pentru vinuri .,si ~Mari striiine ce se varee inai aduce
si se iae controbontrc pe sélna cutie.
«Pentru cel ce de aicl lnainte vorl aduce vinurl si rachiurl strI:ne, din
Ora Turcésel, In urmá, dupi tusciintarea acestil porancl, s'ad llana hotirlre, ca
t6te acole vinurl i radiad si se fael controbontl si vIn4ándu-se. banii lor si se

www.dacoromanica.ro
856 V. A. Llama

alaturea , earl si plivegheze neadormig qina i n6ptea , sa raportuiasca de

tqf eel ce vorti evi din Bucurescl, undo mergti i cu ce trébi P earl aceI tog
cfti vorti evi din Bum-tread, off 6ment boIerescI, orl al1 6menl, verl ce
fehl, s alba ravavulti d-lul vol Spat. alit vi de eel ce voril intra, de undo vinil
vi ea ce tréba? care de acevtia totl pe fe-care séra s raportulascii dumnélul vol
Spatarti Cu catastiliti la Esceleuta Sa Gineraluld, lar fara de rivavA pe nimenea
sa nu lase a evi din BucurescI earl.
4Dumnélul vel Spatarti i dumnélril vol Aga, dap& datoria ce ati, atatil gina
cattl vi n6ptea s amble prin targl ci mahalale, strajuindti pururea cu priveghere,
zapciii dumnélor, marl vi mid, cu 6menil lor din preuna, cercetandd
pentru ceI cunoscutT, cat i pentru ceI necunoscutl, fic6ndri cercetare tot-d'a-una,
cu mare luare aminte pentru d'alde acestti felfi de 6menI.
«Dummiltil starostea de negustori, cu eel' 24 de negastorl, s ama datorie
cu negustoril c Cu rufeturile a strajui nóptea pentru pravaliile lor, oranduindfi
din t6te rufeturile pe randa cu straja, ca sa nu se Inté'mple vre-o primejdie de
focii, off din felinare, s6ii din uscacIunea ce este, WI din alta 1ntêmp1are.
«Tog pravaliavil, atatii mari i mid, pe la pritvaliele lor, catti vi
se alba toeitori vi putinI pline eu apa tot-d'auna, care pentru acésta, cum vi
pentru felinare, eu priveghere sa alba purtare de grija d-lui vel Aga, dupa cum
din Inceputti a fostti acestil nizamti obielnuitti, vi pe care va dovedi ea n'are
patina, séti tocit6re puna cu apa, Indati ridiedndu-14 la grosfi, sa-lfi aréte la
Escelenta Sa Generalulii, ca sa se pedepsésca pentru nesupanerea lul ; cum vi
pentru ogeagarl datorI suntetI de obvte a griji de curatenia lor.
«Tog boIeril mad ei mid*, parte bisericésca, séri mirenésca, pdnfi la trei
cesari de note s cintble fiep-eare la tréba sa, lar dela treI césurl all nu ma!
amble nimenea, lar carele nu va urma, se va pedepsi la 1nchis6re, Insa dela unii
ciasii sa amble tott ca felinare.
«Fiindti-ca la cafenele se face adunare numaI de 6menT stföinI i netrebnid,
ci este ci foculti ce arde itte6nsele necontenitti lacru de primejdie, gasimfi cu
cale sa se inch* t6te cafenelele i sa st6e inchise o lunt de cjile.
«Dumn6lor, bolerif zapcil, dupa cercetarea ce vortl face apururea, pentru
ceI cu ipopsie vi banulalft, ntimal decal pe care vorti cun6sce in vre-o banuIall
sa-1 arke Escelentel Séle Genera,lulta vi en graba st urmeze a-I i sc6te unde
va fi oranduitil.
«Dumnélul vol Spatarulfi sa alba datoria a pane pe mahalagii de pe mar-
gine ca sa 1nchida ca gardti t6te drumurile i locurile deschise, undo nu sunt

dée la cutia de milosteuie, ca unile ce ci mal mainte ait fost oprite, i ati cal-
catil obiceiulti i prevelegiulii öri1 ei porunca Divanulul, dal% din vinurile ce
alt apucat4 de afi adusti papa acumii, la care aA facutii Divanulti milostivire de
le-aii itsatti ca sa platésca rama indoita, din care rama drépta este a camlirii
imp6ratevel, care acésta hotarlre la ispravnicil judetelorti pe
Mara, vi lì s'afi poruncitil sa se urmeze In fapta, ci der vi d-stra BA avetl a
griji, ca sa aflaP vinurile i rachiurile ce se vorti mal aduce In urma porunci-
loril acestora». 1790, Noembrie 1.
Enteberg, gheneral4 , ot. flômnic Filaret, Damitrache Ban , loan Log

god. No. XVIII, fila 804.

www.dacoromanica.ro
 IsTome RomIrmontr 357

strajT, pe care esa din BacurescI, ca sa nu ramae mal multa loca sloboda, decat
acolo pe mide sunt strajile. care h acésta ca mare strajnicie sa faca strInsére
fies-caruh, ea in graba sil se îachi4a t6te marginele Bacurescilor de jura lm-
pr ej ara.
«Pentru marchitanil i soldata ce se afli risipitl la Bacurescl, sedênda
prin mahalale l'Ira de niel una cavada, si bine-vossel Inattimea Ta, a da po-
runa, ca sil se ridice acestia top' sit ésa la lagitra, set sa se dée vde si po-
rcina Eicelentel Séle feld-marelal-leitaant Baron von Entenberg, ca set-i ridice
set-1 seqd pe top la lagiíre. Fiinda-ca catanele ait lacerad de striel si sfarámit
gardarile aedo ce suat In préjma Bacurescilor, la vil, i gradial, care acestea
sant pentru o pul si oprire de intrata i elita din nauntru politiel Bacurescilor,
la 6menl Al i farI de vite si de altote; ne rag§.ma Inaltimel Téle sit bine-
voescl a da poruncI strajnid, ea sa nu strice aedo gardarI, fiinda, cum (poema,
pentru a politid stritjuire,(1).

Cu bite mésurile esceptionale luate, justitia continutt a se da In

DivanO i In Departamenturl.
Putine prefacerl In personalulil Departamenturilorti afl&mti sub
Austriacl. EI nu lasA pre tott boleril ce-I aflä la intrare, dér remanO
mult1 neschimbatl. In Februarie 1790, quin pitactk s'a orInduitti
judechtorti la Departamentù Sard. Dumitrache Brezoianu, In locula
Clucerulul Istrate Cretulescu,(2).
Cu deosebire a tinutti Coburg sit favoriseze pre unula din jude-
c5.toril DepartamentuluI, cu numele Saul, Acesta a motivattt unnatOrele
trel acte
«Catra Comisia Visteriel, ca alalta-eil s'a l'acata poranca Divanulul catra
Comisia Visteriel pentru damnélul Paharniculd Saul, ea pana la Martie 1 s§, i
se dée pe patru lad trecate cate talad 40, lar dela Martie de cand ait intrata
la judecatorie sa iae cate talerl 150. Dér flinda-ca Inaltimea Sa pré Inaltatula
Printip a bine-voita si prin ordera ca hotatire porancesce ca dela di antéia de
Noemvrie sa i se dée 141 daplina cata anal Divanista, care i s'a si oranduita
cate talad. 150, trebae sa urmeze intoemal. i porancesce Divanuld ea din veni-
tarile Visteriel Ora sa dée cate talen 150 dela 4i antaia de Noembrie i sa
oraadalascl pe Saraf ea astaV sa-I dée negresita si ca cartea acésta i eu orderula
Inaltulul Printipei se va tinea la séma la socothla . 1790, Martie 15.

«Dalia Ord.erula Inaltalal Printipa s'a facial porunca catra Comisia Visteriel.
pentru Paharaicala Saul, judecatora dela Departamentii, ea al alba léfa, ea si
tolera Divanistl, si din clitla, d'antaia a lid Naemvrie 1789, pana la sfirsitula
laail laI Fevraarie ea i se dée ceca ce i se face, pentra care Divamila orag-

(1) Cod. No. XVIII, fila 241-298,

(2 Cod. No, XVIII.

www.dacoromanica.ro
358 V. A. UascHil

duesce pe lunl chte tal. 150, adicA tal. 60 al judeatoriel i 50 al nomocrato-

rulul ai tal. 40 prisosa dapi orderuld Inaltulul Printipd; dér fiindd-ci léfa
judeeltoriel qi a nomotaratoruluí pana la sfirqituld lunel lui Fevruarie, s'a data
celord ce ad slujitd, l'hilan a i se da dumnélul dala Noemvrie phi la sfirqituld
cate tal. 40, lar de acolea Mabita pro ceste-l-alte lunI pana la
sfirgituld luí Aprile fiiudd-ca a Mata cate tal. 110, sA i se dée i aceI tal. cate
40 §i a i se urma pe fie-care luna, de acum Inainte cate tal. 150, clarea lefil
pe lie-care luni >.

(CitrA dumnélord boeril epitropI, poruncI; dupA arëtatea PaharnicaluI Saul,

el a aviad' mi nainte (lela epitropie orlad fíala de i se da cate tal. 50 pe luni,
fiindl-el Inaltuld PrinipìI volesce a i se pAzi acésti orandulall, Divanuld nu a
lipsitil a-1 Insciinta». 1790, Mala 8.

Avenir.' de inregistratO in privinta Departamentelor acestora, noua

lor regulare-- mal uniforma cu deprinderile apusene, prin urmatbrea:

POrwca Divanulia pentru Luna orandulalei fi ni zantal Departamentului.

In dosultí Anaforald :

«Amaste raportuite de citrA dumuévéstrA, flandu-se cunoscute la Divand,

s'a v'édatii el en bunA orandulall qi ca cale este cererea ce face printeacésta,
9i primita filudd' argtarea dumnévéstrA, s'a §i porancitd a se puna 161e In lucrare,
s'a n'indulta casi lateadinsti pitara a se data judecAtile, cu masa numal
In m'jlocri qi ca scaune la prejard, lid, de paturl, sél 1Avii, precum i soldatil
Imp5rAtescI da pul la up casal da julecati s'a rInduitd; pentru care se pollita-
ceses i tuturord zapciilord Divanului, ca la vrernea judeeltel nu numal In0-vg
si statí ea sevas.ti ce se envine gi ca luare aminte la isihie, ci Ana si fití cu
pr.veghere gi asupra celord ce se judacti, ca 81 stéa ca sfi AA, §i si nu se
Indrisnésel nimenea a cuv3ata nimied p-anA nu se va l'Araba de judecdtorti i se
grA,Iésci numal ale judecAtil, i deosebitil sA avet1 a raudal. pe Mi qin ale und
zapcitl de cal miel, ea sl stée afari la uO Impreuni ea soldatil cel rânduitl,
carate sA, fie dtatorl a slobo fi intrarea In llantrit numal acalora ce vord' fi traba-
iticío$ qi ea pricina vreduicA, larl altd pe nimenea sA nu laso a intra in lAuntru
IALA trül, larA chal' Ore-cine na se va m'ala ea supunere §i nu va fi urmitoril
poruncil, ci se va obrIsnici neplzindu-se oriindul'ala ce se envine, pre unalii ea
acela damnév5strA boten l judecitorl aveti a-Iti arka ca Anafora In scrish(1).
1790, Ianuarie 28.

Avêntula ce ié influinta Austriaca in urma intrareT

cu Coburg in Bucurescl, este atatti de mare, a pana i negutitoriT
Austriacl cauta, la umbra acelei inriurirT, a se impune Romanilor0,
pana la abusii. Nu unti casa mina, ci numeróse, cand vedenpl

(1) Cod. No. XVIII, fila 21.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIL ROILLNILORCI 359

negustorT i meseriast romant datt afartt din propriele lord prAvAlit,

ca sä se instaleze in acele suditl austriacl.
lata una raporta ala DivanuluT catrà gpré Inaltuld Printiptt»
prin care, in 8 Februarie 1790 constata acésta invaqiurie de mar-
chitant Austriaci In proprietAtile Romanilord:

«Istrate Islicarul de 'lid din Bucuresel, aú AMtù divanuluI, ci in prisilia

undeli lucra meOesugnIti sèií de-vi seotea hrana cea din t6te ilele, noué sép-
tamânI de d'id aù intrata unl marehitaml en niqte madi de Bées, privilia
este a lul Istrate ci o are luati eu curie, aú datii i ban1 jnmétate inainte,
cheltuitl i talen f 10 de al dres-o, alta privilie na mal are ca sa se péti chi-
vernisi, einel soldatl impéritesel tine in casi, en lemne, Cu 'minad qi eu alte
trebuinci6se ; Divanull dupl jaiba lul atI poruneitù d-lul vel Aga, ca si faca
pe acell marchitad' si ésa din privilia jaluitorulul; d-lul Aga insciintézi Di-
vanulul, el trimiténdl de-a chiama pe acell marchitad', niel al vrutii si vie ea
si stea fati. Dec1 nu lipsiml a insciinta In.limei 'Me de acésta §i a aréta, el
acestii ~toril datoria ea fieqce-care 'Amantar' i o implinesee, fiind-ca tina
eifel ostaqI impgratescl in casa lui. pentru privilia acésta citI plitesce chirle,
eind va fi scosfi din privilie, ne avandl linde Inereze meqtequgulii, urmézi
si fie lipsit i de hrana vietil; marchitanif aceqtia se envine a-§31 gisi
si intre eu invoiall, fiind-ei facii a1isveniui pentru folosull latí. SI bine-volései,
kilitimea Mariel Téle, ca en luminata porunei ori cit./ d-ion einstitil coman-
da,ntl, al pirtil ostiqeqel, séul cal% d-ion zapciii dregitorl al politiel, sil sc6ti nu
numal pe acelit marchitad' din privilia jiluitorulul, ei si pe al(1 marchitan, care
asemenea cdc intratti cu sila pe la alee pravia, precumii din jalbile stiphnilorii
priviliilorl ce pururea daii la Divanii adeverit, ea sé rémae slobodl
ca si se hrinésci i séraculii acesta»(1). 1790, Februalie 8.

alerte Prinfipil.

«Punemil intfacestii plecatii réportil jalba ce ail data la Divanti Stefan

Polc. ea si se MI de Iniltimea Ta; pentru care si bine-voesel Inilimea Ta
a porunci pentru aceI marehitaxl, cl orl si se plitésci china dupi dreptate
ala sé q64il 5â11 faci lor, orl se slobózi prilvulia jilui-
torulul si se p6t1 chivernisi ert ala' sétI (2)». 1790, Ianuarie 26.

Unnarirea contra amicilord lut Alavroglieni si a conluptasilord, cae

i-ad r&nasti mal lungd tinipd credinciosi, nu e una din cele mal

Cod. No. XVIII, fila 357-358.

Cocl. No. XVIII, fila 341,

www.dacoromanica.ro
360 V. A. UREcnil

miel preoeupatiunl a Divanulul ocupapnel Austriae6, in decursulti

anulul 1790 (1).
(Dupi arltarea d-lul ve! Log. Golescu s'a oranduitd Mumbasir a strInge
ravasele slujbasilord vinaricerl ca si se potrivésca catastihu spre a se vedé sfe-
tirismosuld si furtisaguld ce ad facutd slujbasi. 1790, Ianuarie 22.

(1) Carte ce s'a data, dela Divanrt pentrit oprirea nidrfil Turnavitulu
Catrei starostea de Negustori
g Asta-41 ad data jaiba la Divand d-lul vista Mateiu Falcolan cum a 1-a
pridatd Turnavitulti ca 17 pungl de bad i taled 150, osebl de 50 pungl ce
i-ad luatti domnul Mavrogheni, asisderea si caminada Hag,i Mosca ad datd jala
cumd ea jafuitd Dumitrache Turnavita i camarasuld Ianca IVIavrogheni en
talerl 2500, osebl de talerI 8000 ce i-ati luatù' juvaerurI domnul Mavrogheni,
iaras1 caminada Hagi Mosca, ad datd jaiba cumd ca ad opritd Dumitrache lur-
navitul banil ar ciocanasilord dela Talega talad 800 si al ciocinasilord dela Sig-
ui° talerl 1200. Asisderea i Sultana Medelnicer6sa ail data jaiba, cumd ca are
sa iae dela Turnavitul taled 4845 si bad 74, ca hotadre de judecati, si ad
filcutd cerera la Divand, prin jalbile d-lor. ca orl sa dée fIgaduinta in
Dimitrie Annasopolon comisionernld Turnavitulul, la care este maría a Turnavi-
tuld trimisa, cumti ca le va piad acestI banl, ori sa d6e porunca Divanuld a se
opri maría Turnavitulul dupi analagon sume! banilord, gi esebitd de acestia ad
mal jaluitd i alti cumil ca ad sl iae dela Turnavituld, si ad cerutil dreptate
aji toriuld Divanuld, unde viindd de fata i Dimitrie Armasopolon, comisione-
ruhl lurnavitulul, la care se afli marfa Turnavitulul trimisa ; s'ad Intrebatd ce
respunde la acestea Abi de pricinl de banl ce si jiluesed numi# ca ad sa iae
dela Tarnavitul, si ad data Divanuld respunsd hotarittl, ei niel este vechiluld
Turnavituld a respunde la pricinile lul, amesteci la plata de vre-o da-
torie a Turnavitultif; dad Divanul neputéndri a izgoni pe ceI ce dad jilbl
cera dreptate, acuitad candil se aila marra Tarnavituld aid, i fiind silitd Diva-
nuld a face indestularea jalnitorilorti sal raspunsula numitulul comisioneld ald
Turnavitului, cuma ci de vreme ce eld si 16pAdi si nu va si rispunda la jalbile
acestea, si ci e el marfa Turnavituld este opriti, iar d-tale Îi poruncesce Diva-
unid, ca indati dupi pdmirea acestil porund -si mergl la Armasopolon la care
sunt 27 téncurl ca matase ale Turnavituld, (lupa Insusl aratarea numituld Ar-
masopolon, care t6acurl sil le pecetluesci ca peeetea starostieI i ca pecetea nu-
mitulul Armasopolon, comisioneduld Tarnavituld, i facêndu-le t6te zaptd,
dal adeverinta iscilhitil la mluile comisioneruld pe atatea ténearl pecetluite en
matan, cumd ca le-al ficutd zapta din porunca Divanuld dupi jubile numiti-
lord jfiluitorl, si sil id i d-ta adeverintl dela maulle, comisionarittlul iscalita,
pe atatea téneurl pecetluite, cn matase, ce sunt ale Tarnavituld, care tacuil eu
mara sa aibI a le pune la una locd sigurd intio buni pul i pastrare a nu se
strica, si a nu li se intampla vre-und pericolond, ande sil stée poprite pana se
va face hotadre pentru jilbile ce s'ad data' asupra Turnavituld, i precum ti se
va porunci ea ald doilea ponina a Divanulul asa vel fi urmatarith. 1790 Maid 17.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, Coska al ITng. Vlah., Bitzetí Dositeig,
Marchelie, kan Damaris, Manolache Grcldiftén, Constantlin Oirbeirt, hiv vel Sardarit,
Cod. No. XVIII, fila 105,

www.dacoromanica.ro
 Iaroau Roafkar.oatt 581

Putinil timpt dupa acésta bolera se impacl cu Turnavitu si mij-

locescti acésta poruncg. noutt, din 5 Tulle 1790:
Porunca cabra starostea de negustorl pentru sloboclenia Marfil Tarnavituluf.

«liada TurnavituluT, care dupd. jrabile boIerilord jiluitorl este oprita, iiind-
cd Insisi acel boIerl pluitorI ad data actund iscilitmile d-lor In scrisil la Divand
ca si se slob6, sd, aibi dard a o face t6t1 t estima In maulle luI Armasopulou
comisioneruld TurnavituluI, carele ail datfi la Divanti adeverinti sub iscalitura
sa In scrisd cuma cd, ad primit'o Uta Intrégi precumfi ad fostd, care adeverintii
s'ad pnsd In pistrare la cantilaria DivanuluI lfind jalbile jiiluitorilord ce ad
°eruta °parea acestil madi si ad primitd acumil slobodenia eIv(1). 1790 Iulie 5.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, Befrnmic Filaret, loan Dantaris, Costan.
¡S'Urbe-in, Mateiu Fdlcoian.

Nu numal in averea lor all fosta isbiti amicil nefericitulul N'

Mavrogheni, ci si in viata lor. Sub acusare de «mare viclenie §i de
vincletori de patrie», sunt spanzuratl In August 1790, duoi neno-
rocitl fostl slujbasi Gheorghe Logofaulti si CAmArasul4 Gheorghe
Poliz (1).

(1) Dala" publicafit # la S'p4tar ti # la Aga pentru dual infl ce s'A

hoteíritti de sptinquratrt, cliträ ispravnicil ot sud.

gGlieorghe Logof. # Gheorghe Polio Ct'untirafti, prin corespondenta ce az1

fli cut& ca panca vreilsmaszdui, s'ad' alatti pirdtorl urmAtorl de mare viclenie si
viud5torI de patrie, dupd, a citrora fapte judecata ostdsésci i-ail hotiiiitil a se
osiudi en pedépsa funiel, care judecatd din porunca pré Inaltulul Printipd la 27
ale acesteI luni, dupd calindarulil nod, are a se Implini cu mal' susd num4il;
decl pentru pilda tuturord sd aveVi d-v6stri ispravnicii a publicui acésta facénd-o
sciuti $i cunoscu'd tuturorti de obste». 1790, Augast '15.
Cod. No. XVIII.

Eati eli alte (loa aete, mulla urinArindil o intrégA serie de slujba21 al lui Mavrogheni
pi al duoilea de surghiunire din térA, a unuia din &nena Id Mavrogheni:

Dela Divanulti Prinfipatulul Kril Ronicinescl

«De vreme co ispravnicI, menzilarl, taingil s'i samesl, ce ad fostil la judetuhl

Buzklul in vremea Domnului Mavrogheni, a clirora nume s'ad insemnatil maI jostl
Insill s'ad doveditd pe sine In DiVaml cu cftstigurI nedrepte s'i dobftndl de mán-
ciamil de pe la saracil 15cuitorl, prin Implinirl de Amloituri din anduell ale
Visterid, luate din judetd si Impartite Iutre dausiI, 111 de a le argta la Visterie
cd le-ail Implinitd, si prin alta feluriml de bota cu mésurdturl nedrepte zahare..

www.dacoromanica.ro
32 4r, A. ihasawaX-

Md. amicil Turciel i al lul N. Mavrogheni, eraa maltratall, sur-

ghiunit.1 cand nu spanzuratl, de AustriacI, era4 Ore mal bine tratatl
Romanil In genere din léra Romanésca?
lelorti spre pagaba gi Incareatura sOracilord i spre inqelaclunea i paguba soco-
Visteriel rel, dobandindu-se pe sine0, pe earl furtiqagarl i caqtigurl
nedrepte, nepatanda-se lovoi 0 a se Imparti Intro dén01, ai catezata a se lndrisni
de a eqi 0 la marele Divana fa..1 de niel o sfiali, uncle védutl de fatit
relele mmirl ale lor, ae tagadnite de Insi0 acele ca0igurl i hotil, tal. 7050,
carele luatl mal josa numitif, cerênda analog(' drepta a le Imparti acésta
hotie la totl tovari01, §i pe 'Irma, dup. ce dal Divanlul acésta pliroforie
aréta de fata acésta hotie a lor, fact"' Inteading Involell i sulfure de ImpacacTune
intoreanda unulfi altula, care aceste urmarl ale lor netiinda euviinta i cu cinste
Divanulul a le primi, séri ale trece en vederea, drip, ce s'a facuta de fati védutele
§i datord fiinda Divanulá a face pilda pentra aW slujba0 i dregltoii, osandimfi
pe totl ace$tI tovaraqi de furtimarl sa d4 din însui acelti eaqtigil de tal. 7050
una mie galbeni Imp&atesei la cedia milosteniei saracilorii de obqte, pentru care
randuiml zapeil pe ca atta pe ace0I ce sunt aid dintign01 sa-I apace
cu strIns6re sa Implinésea dela totl acésta ea analoghie partea lor, call 0 pe
Panait Slujeru, Vistiera Neaga i Samequ Gheorghe, ce se allá afari la Bazar',
sa Implinései dela totl acésta mie de galbenl'In somed de Ole cirora
niel unü fell de pricinire si nu primésel, ci pana la numitull won' de nu
va implini acésta -snail de galbeni, st.1-1 ridice pe tofi in fiare, pe tofi aducti
la Divanti ; pearl' care poruncesce D;vanalti i du.mitale orandaitule zapeiti
MumbaOrti, de na vel face implinire sa scil ca, te vei cun6sce de nevrednicii
vel fi cadutl din orandulala slujbel tile». 1790, Lille 2.

Calstigtwile ce at fiq-care &TA soca la Comisiei dela Muhl 14, 1790.

Talenl
2000 Stolnicall Raducanu ca tal. 500, rasura semiloril obiclnuite ce al luatfi
fari a nu eqi din judetl.
1500 Ilie Camara0t1 cu tal. 500, rasura acestd semi, tal. 1000, Wag din jadea
cu nume de a se cheltui la trebile judetuluI qi na i-al cheltnita, bez
tal. 300 diti Pit. G6net, ce a slujitl la magazi e.
1000 Iamandi Capitanulti
1600 Hagi Ene.
300 Panait Slujeru.
250 Vistierula Neacru.
400 Same§ulti.
7050
Alta. S'a Muth volnicie en mumba0r4 sá aduci pe Medelnicerul Ianache dela
sud Dambovita ce a foitti ispravaiel in sud Valcea la Multi 1788, tovara$ cu
Marca Portarull prin scirea ispravnicilora, aid la Divanl, ea sá réspun4a pentru
arétarea ce a flentl end Doman Navrogheni atimel la fuga numitulul Portará
Marco in Sibil, cam ca a Ina numitul Portará din judeta tal. 13394 banl al
Miriel Séle, dupa care s'a pornita namitull Doma de a luatil dela
Austricescl, talen l 9028». 1790, Iulie 5.
Cod, No. MIT, fila 223.

www.dacoromanica.ro
 18TOBIL Roulimoat $63

Nu numal pe capilla sèl. nu era sigura nime, clara niel pe pro-

prietatea i avutula sèli. Trebue administratiunei Austriace, in Ienu-
arie 1790, casa de scála si de biblioteca de la st. Saya? Scóla incéta,
iar biblioteca si museula didactica eraa stramutate oil si unde (1).
In localula sc(51eI, Austriaca facura spitala militara. Dar(' nu se res.-
pecta mal multa proprietatea privata. Se da M'ara din casele séle
clueerula Otetilisanu, Ilind-ca convina casete lui OberfervalteruluI spi-
talului din st. Saya. Pivnitele lui Lehliu si a clucerului Racovitza se
desérta Cu sita spre a le ocupa Austriacil.... (2).

Alta. eDupd jaiba luI Dumitrache Saudagiul i dupd, auaforaua dumnélul vel
Spdtard pentra î whisirea ce se afil cu prepauere do banuIall pentru cel ce aa
fugitü din (era Tureisea, i arétd dumnélul vel Spdtard cd, el a fostd si isgonitd
aiel, ea una onza al bit Illavrogheni si In potriva poruncil pré
s'ad intuid, s'ad gasitil cu cale de cittrd Divand i s'ad' poruncitil dumnéluI vel
Spitard CJ, sa-ld surghiundsca de aicl din pamêntald tgrif, trimitdodu-Ift ca
paznicl, de unde O, nu mal alba vele a se Int6rce, si se insciinteze si pe isprav-
nicil Focsanilor de a nu-111 'Asa ad mal calce in pamêntuld tëril asemené
pentru o mulere ce era In sdlilluire fard cununie si alubia cu já,lbl numiud L-111
de birbatd, sa grAlésed pré sfantiel séle pdrintelul Mitropolitd ca sá cerceteze
si sd faca cuviincl6sa indreptare la acéstaD. 1790, IVIaid 24.

«S'ad data porunca Divanuld prin pitacti la d-lor boeriI epitropT, dupd or-
derd ce ail mita la Divand, ca ad se dalerto o odae ce este la danta Saya
Vivliotichi, fiindl trebainc,i6s1 a se puna Intr'dasa habido bolnavilord ostasI Im-
pkatesci, sä randuiasca d-lor un gramaticil ca sciinta de invgtaturd si ea An-
drein dasellula latinl, ca sil faca catastih da tSte cartita anume, cuma si de
alte mestesugarl ale Inv6tIturil i sa se alma oil la milstirea stantulul Gheorghe
séd In alta parte, undo vord socoti locil bund a nu s strica». 1790 Ianuarie 28.
Cod. No. XVIII, tila 14.

Dupd raportuld d-bil vel Aga. ca dapd cererea d-luI Retmaistera a i

se da o pivuita sa tie depositoriam ala spitalulal dala sra'ntu Saya, aù urmatd
poranca DivanuluI, ca orl pivnita din cartea cé veche si i se dée, Bel' a pahar-
niculul Lehliu, ci pentru pivnita din curtea d rocha ad datd re'spunstl ca este
pentru alta trébi a spitalulal de acolo, iar pivaita dela pdharnica I.eblia vö-
dOnd-o i-ad plleatd, dar ad °eruta i casele de désupra t6te ca sa é4d, Ober-
tervalteruld spitalulul, la care case fiindd cd séde cluceriu Otetilisan cu
1-ad acata da ad mimad numal casete janigtate, si cero porunci ca si sc6ta
o ilabalacurile din pivnit.4 si sd si chicoria la jumhate casete ; s'ad' %tutti
rdspunsil catrd domnulul val Agg, cd pivnita clucerulul Ricovitd mi s'ad
luatd, cdcI are vinurl Intedosa, apol ne arkandd de sunt vinurl
la pivnita Lehliuluï, cundí i pentra a vedé cu cluce,riu Otetelisan In jumd-
tate casele, iardsi nu arOta de 13'411 multimitti si °lucera, ei sa deschida pivnita

www.dacoromanica.ro
364 V. A. UREeful

In ora0 nu mal putea resbate nime fara de a fi pung4it... T6-

ranula care aducé la Bucurescl de vingare din produsuld campuluT
s65, zaherele, letnne, legume etc. era dispoiata de ele de cata sol-
datt /wat', dela et cu deasila, cu hrapire, tara de plata, dimtre cele
ce aduci,' de vdndare; dela alfit iaa banit la drum, f i aqa nu-
mal ti slobod de merg»....
Numal in 5 Februarie 1790 Divanul4 isbutesce a dobandi voia
sa tramita la jude0 i la spatarula Aga din Bucuresci urmatorul4
ordinù pentru starpirea acelora jacmanil austriace:
Publicatil la 12 judefe pentru cel ce faca Hutdfl, celord ce adued de
vint,lare cele trebuincio'se a tdrg'd. Dela Divanuld Prinfipatulul Orif Rorndnesci.
Poruncd cdtrd vel. Ispravnicil ot sud...
4-Fiind-ca de apururea vind jalbI DivauuluI, cuma ca 6menil ce ard fi viindd
dela Ora ca lemne, la targd, ca zaherele, legume i orl-ce de ale mandril se
supera, se needjescti, §i se pfigubescd de 6menI rei, i de caträ soldap, luftudu-le
en désila, ca hrapire, fára de plata, dintre cele ce aducd de vincjare, dela alti
ial banI la drumil i aqa 11 slobodd de mergd, din care acésta speriindu-se lo-
cuitoril, se embodisesc de a aduce ca tragere de inima cele trebuincióse la targa
de vincjare, qi se pricinuesce dintru acésta i lipsi la obqtea noroduluI, cum qi
acelord locuitorl ticaloOe ; decI noI, pentra partea ostiOsca, iata ama datii
feld-marschal-leitnant strapice poruncI ea juramenta tare, cumti ca pe culi din
ostaqI se va gasi In fapta dinteacésta, pe unulti ca acela ilti voiü vedea
ca pe uml botii druma§ü, i dupti jndecata ostaOsca i se va orandui pedépsa
luI cu mórte, i comandantil companiel ce nu va tima in oranduiala 6meniI sa se
vord pedepsi qi me strapicii, iar pentru 6menI rél i hrapitoil, carl su-
pera pe locuitoril ce aducti unele altele de vinlare la tftrgù, s'ati poruncitil la
d-lul spataru, la d-luI Aga, §i la d-luI Armad ca nive zabitI ce suntell sa dée
tare porunca zapciilord d-lor de pe la margia §6. de pe la respfintif yi din
launtru politiel, cumti i pe dad, in dramurile care intra la BucurescI, si van-
duiésca 6menI de paza, ca si striijuiésca, de l'ata i prin taina ascunO, cu pri-
veghere mal vêrtostí in tdrgurI In launtru, i pe orl-care va vedea ea se in-
drasnescd eu obraznieie a face hrdpirea bietulut f&and, orl a-i face verl-ce supe-
rare, numaI decdtd sa ésa letra ajutord i prin4endd pe acela si legandulù', de
va fi soldatti aduca la mine impreuna gi ca tamirulti lul, iara de un va
fi soldatd aduca la Divand, ca sa-I faca ea pedépsa luI pilda la totl, iarti
impotrivindu-3e cinevall la aducere. !adata fara alta sa-I impupe. DecI se po-

de voyd fi vinurl sa Insciinteze Divanuldi i sa caute alta pivnita imprejurd,

lar de vonl fi alto calaballcurl sit le scal ; iar pentru casa fiind-ca aréta la
Divand d-lul Vist. Falcoianu, ca muna treI oda sunt drese in care §éde cluceriu,
iar done oda sunt stricate, ci sä graiésca cluceru séd ca stapInn casil, ca sa sg
acolé stricate, la care si da aiutor4»1
ço. No. XVIII, 414 14,

www.dacoromanica.ro
 isronTA flomINTLORIT S6t

muere i d-stri ca acestil Nizam, si-16 faceg d-stri cunoscutil si la totl loca-
toril cef infricofalí ca fie-care et se indemne la drumul ci venirea lui, i cand
va fi suplfratti cle cinevais, sii strige Cu glasti mare la poterag fi la paznicii mima
s4 le mérgrt intru ajutorti princp, i deosebi së poruncesce
taladora de potera,st de pe afarei, ca si fie si el* cu purtare de griji pentru
acésta ; care aceste porunci ce dat la d-luI spitaru, la Aga, la Armas si la
d-tre, vetI sci a le-amit ficuti eit feld-marschal-leitnant cunoscute si la partea
ostisésci ca si le qcie» (1). 1790, Noembrie 5.
Asemenea ficuti si la spitaru Aga si Armasu, .ca si privegheze in
Bucurescl si pe la marginI.

Aga -orasuluT nu Emite ap6ra pre nimenl si nimica de ostenil

AustriacI ; nicl chlar ruinele curtilora domnescl arse nu le páte pro-
tege: Austriacil furit lemnulg, ferula, desgrAdesal curtea arora
pututti apitanula agiescti sa, le sté Impotriva»(1).

(1) eDupi poruuca ce aa dati Divanuhl inci, de dad arsti casele

nouë, la dumnélul vel Aga, ca si randuI5sci paznicI a nu se lua de cita
cinevasl hernia, petrele, cirimida i orI-ce din cele rémase, ait reportuita Diva-
mulla d-lul vel Aga la Decemvrie 11, cum cti soldap lcingii alte mciruntae de
fierft ce aft luatrt, de care ato spuet de atinad d-séle cinstitutui comandautti, aft
Nata §i o uet de fierti; acum iarAi ait reportuita Divanulul d-luI vel Aga dela
6 ale acestel lunl, cum c ostasil nenati ait mena la dou5 grajdurI ale curtil
despre vil, atad din cuprinsuli curtil si le-ai desgridittl de jur-linprejurù' de uluce,
eirora putati cipitanuli agiesci si le atea la potrivi; pentru care nu lipsimi
cu pleclicIune a Insciinta Iniltimel 'Me». 1790, Fevruarie 8.

Dér &ea in orase Austriaca cadeatt itcrefü In avutulA si casele

6menitorti, ce se urma pe dará., prin judete? Téra mal era devastatit
si de asla iiI volintiri, col, sub pretexttt cit sunt partizanl al
Austriel, vagabondart, prAdatt, Insusl Coburg fu silita a-11
purta atentiunea asupra acestoril hofi, carl organiaall in cete, Cu
steagg, nelinisteati téra intréa
Ala, in 25 lanuarie, 1790, Divanula ordonti vel Spatarulul,
se id la caraull4 pre Radu Coldulet, Rada Herghelegiu, Toder
Morara, Stan Drcigan, Voicel Trei istarul fi Gheorghe Vasile,
to0i gin slujba osteiqdscd Janga Dumitrache Strajmaistru sin Mi-

(1) Cod. No. XVIII, fila 805.

www.dacoromanica.ro
866 V. A. IlaacittI

halache, care dupa netrebniciile lor s'aa scosa dela slujba osta-
fésca, sa-1 pedepsésca cu cate 30 de toiage la WM» 0, ea ocna
pe Wa vIata la recidiva. Acestia sunt trecutl la bira ca pedépsa, si
cvel Vist. va inceirca satele Cu numele lor, giar Dumitrache Straj-
maistrula s'a data la spitalulll Colfei fiinda bolnava»(1).
Altl 27 de volintirI al Majorulul Stefani, prada 16cuitoril din Dam-
bovi(a. Ace§tia sara Cu iota i obliga pre Maiorula Stefani sa dée
zapisti ca din léfa acelor 27 de boll clisT volintirT, va plati cu
incetulti Vote pagubile. Divanula intervine in 28 Februarie, 1790, la
qisula Maiora Stefani cat unula ce iubesce dreptatea (?) qi, nu
voiesce a se ponoslui num,ele duinnétuf, set faca in,destulare»
la cererea celor cu zapisula (2).
Eata una alta casa in care intervine Divanulti cu raporta la
Principele Coburg, ca sä, se aduca la Divana una alta voluntara hota,
Hristea Bulucbafa:
cInsciintama MarieI Tale pentru and. Mistea Bulucbasa volintira, ce se afli
In slujbA Mug/ Maloralii Nieola, peutra care jiluindu-se la Divana Spitarula
Haugerliu cum ca este Mora cu talen 600. ai lerea jAluinda-se i unfi Gheorghe
Bolneagul, ci niel in Bueuresel l-aa jefaita de tota ce aft avutil asupra Jul, ad.
salsa Divanula la Maiorula Nicola ea si-la trimita spre a se judeea ca davagil
lul, caud 1iiudl-ei, numituld Hristea de sinesi venise In Baeuresel, aa mersft
zapciuld Divanulul ca cartea ce era scrisi pentru dênsula de 1-aa argtatii ehia-
mandu-14' si vie la judecatá, i antéla a Oa el va veni a doua 4i Irma-0 la
Plirallfi, lar dapi acésta merganda zapciula (llama, nu numal n'a vrutil
si vie, ci Inca luanda cartea Divanuld din manele zapeiuluT, ea inseliklune, a
Iacileeata sA pleee ; i cerêndu-I zapciula cartea si i-o dea, el l-a i gonita
lovindu-la ea scars calului i asia in BRA a luata si cartea Divanuld diu manele
zapeiuld si nevranda al dea niel o aseultare. Pentru care si bine-
voesel Inaqimea Ta a porunei si, se aduel acesta Hristea la Diva* ca BA se
cauta prin judecati aceste jAlbi ce sunt asupra 1111)43). 1790 Ianuarie 30.

Cod. No. XVIII, fila 10.

«Dupi jaiba lul Bum! i Neculae i Radul din Valea4ungi sud. Dam-
bovita pentra 27 volintirl ;II MaYorulul Stefani ce pridata si a mata zapisa
dala numituld MaTorti, ea din léfa ion si le plitésci ca incetala ; care l-ai argtata
si la Divani de s'aft viSdatft, s'ai Kris(' Maiorulul Stefani, ca unuld ce Iubesce
dreptatea si nu voesce a se ponoslui numele d-lul, se faci Indestulare de drep-
tatea lor». 1790, Februarie 18.
(3, Cod. No. XVIII, fila 8a1-352.

www.dacoromanica.ro
 IBTOfilk ttomiamottt 367

Mal Inseamti in nota. i altA documenta de acéstl natura (1).

In 10 August, 1790, Divanula capata Invoire dela Coburg si ja
mèsurl mal seribse spre starpirea hotiilorti i jafurilora ala qi§ilortt
osta0 i voluntad Austriacescl.

Publicatit la 12 judek # la Craiova pentru hola # fáeloril de r6d.

«Fiindd-cd. Inteacéstil vreme de primivéri, multi din cel naravitI de mal
din nainte la fapte role, vor cuteza a cerca gandurile lor cele desérte spre a se
porni In hotil, i Adalid() ce era obielnuitI, altil din pr6sta minte a lor, Indemnati
de cel röl, socotindil sá se folosésca en agonisell nedrepte, se vord lupia la
aeeste netrebnicil, carl pentru ca sa amagésci norodulii, oft póti s6v8rsi
relele faptelord lor, se vora i schimba in haine ost5sescl, spre a na fi ennoscuti
de hotl, lata antad pentra ostasil ceI buni spre a fi cunoscuti, Escelenta Sa
Feldmarechalul-leitnant, din porunca pré Inaltuld Printipti, aft datd nizamuld
celé. cuviinciost1 Halda la bite tisturile ostasescl pe afamé. In téra, ea orl-care
din ostall, verl cu ce tréba ar fi oranduitI In judetá, si Iba dela comandirald
regimentuluI adeveiinta la m'ad' iscalitl, cum cd este ostald linplrittescd, i cum
a este oranduit 8611 tramisd cu entere trébé., spre a fi cunoscutd; !ara carele se
va gasi arl de dovada In scrist1 la manile lor, amblandd dupa jafurl i fapte rele,
cu prieing ca este randuitil la trad., fArl de dowada la maulle luI, pe unil ca

(1) Holdrirea ce s'ad lactad n dosuld anaforalet departamentulut de

cremenaliond pentru $lefan fecioru Bratului a se trimete la ocnd, # alft dot a se
slobodi pe chiezd#1, cuporunca catrd boerit judeedtort de la acera departamentd.

cata pentru han Tarculet si Gregorio Geianu, fiind-ca dupa arëtarea

d-stril n'all pe nimenl Dovagid, pi-in chIezasie vrednieli, (el oil dad se va una
pe urna lord vre-und paguirasii sl aibé. a-ld da de fata), sil se s1ob64.1 dela
Inehisdre, iard pentra Stefan feciora Bratuld, macard ca artítatl ca niel acesta
n'are pe nimenI Dovagifi, dará, pentru aeesti feciorl al Bratului destul parid le
sunt- tusesl faptele lord, ce de atat,a anl 011 actinia, apururea n ad contenita
din jAcmaniI i talharil, sciute de obste, precumil chiar i acumil la venirea
armiel cu mijlocu ed ad Intrat volintirt la slujba impgratéscd, asenmea ad nce-
putd rele urmdri ttillidrii ale lord, dupd cumd insuft (kla comancliru lord ad
luatd Divanuld inifiintare, cd pentru aceste urite fapte, ca pe nire tâihari i-ad
# izgonitií din comanda sa ; dreptd ac6 divanuld poruncesce d-tale ve! Armas,
ea !adata ce vel primi porunca ac6sta, numal dedal' pe acosté. )1tefan fecioruld
Bratalut sd-id porne;gct cu grabd la Ocnd, ca sà stée acolo In pedépsd, i t'ad
de porunca Divanulul, niel de cumd si nu fie slobodd a esi». 1790, Martie 16.
Cod. No. XV1U., fila 61.

Ponina eu Mumbasir cItri egmarasul dela Ocna Telega, ea s pue n Oca

pe Steran fecioru Bratulul, i firli de porunca Divanuld sa nn-l1I s'oh*, (landa
adeverin0 la mana Mumbasirului ca l'ad fitcutd teslimd. 1790 Martie 16,

www.dacoromanica.ro
 368 V. A. UnEcild

acola, ad vote 16enitoril s. sari ea totif si-1 Fiad& si ea pul trOmitett

dumnévéstrd la tisturite ce vord fi maI apr6pe ; de cl de altd parte dumnévéstri
si Intfiritl strejnirea i paza cea nviinel6sd In totit coprinsuld melar tinutd pentru
hotl, orânduindii poterasI Inteadinsti la pOrtile loculul cele trebaincI6se, si la
drumurl pe Polcovniculii judetulul ca toti poterasil tul, °Apana. cu slujitoril
lor, cum i zapciilord de prin plasY, sl le datl porunci a priveghea de acésta,
ea& si faca totd feluld de strijuire cn totif spre a simti si a cunsee mal dinainte
pe aceI ce ad cutezatil acésta si sunt pornitl spre fapte rele, ea mal nainte 814 intIm-
pine, nedindu-le vreme a cdvIrsi vre unil ra, lar IntOmpldndu-se a calca pe einevasI,
ort la casete lor, sé l. la drumurl spre a-i jAfui si a le face vre un Ad, numal decit
proftacsasci cu una ciasd mal naiute poterasii i cu satele din preuni, mare séd
mic, sa sara eu toti si-I prinda, al nu scape, séd de se vord departa sa le iée
urma i si-i punetl in mâni negresitti, atOt pe dénsil Mil si pe gazdele lor, edel
hoti fila de gazde na potii fi, si s1-1 trimetetl la bani pul ca ecsamenuld lord
aicl; pentru care sa i faceti cercetare In tot cupdasul judetatul de arniug vo-
lintirl i departatl dela comandite lord, sérbI Mil si din plmentenl, care Omblit
Inennjudadu-se prin judettl, ca arme asupra lord, ca BO vé dée semi ea ce tre-
bainti este? de cine este orOnduitd? i ea ce dovadd In s risil la m'anide toril? si
pe acel ce-I vetI gasi t'Ad niel un d'Atan si l'Id de trebuinti cunosentd, ne
sciuti i ca blaulalk sl ave( a-I prinde i ea pul 814 trimetetl aicl la Divand
ea Insciintarea d-stra In scrisd, iarù' mal vértosil pentru tiganl ce hunt
In térA, off domnescI, mbastiresel, sed boereset, si avetl a chiama pe totl vitta-
vil lord al le luag chezdsie buna dela nihil° lord, ea edil pérte grija fiesee-
care vdtava pentru totl cetasi tul a nu eugeta la cOttl de patina hotie, si a se
pArlai de nAravarile lord, ad. pa lingl hotl i insall vdtava acela se va pedepsi
strasnicil; asi§derea i pOrcilabilord, preotilorfi de prin sate, si fruntasilord ori-
pul de prin orase si le datl In scire i sO le poruncitl, ca fiesee care al grijased
In satuld séd, sed In orasd a nu se afla vre-und orna neu necunoseutd, séd gazdi
de hoti; si aibi i datoria acésta, i pentru coi ce vord fi In banuialit orl
de hotl sed de gazdi de hotl, l'Oil de a nu-11 trece cu vederea, sl-El dée in
pire la ispravniel, el de se va dovedi la urmA, ei din Batuta si °mula acela
ailesit vre-una orna rild, pe Muga aceld hotd va fi si plreilabald In osinda ;
dreptil amé darA sl grijitl Orto de acésti bata petrecere a locuitorilord i dra-
metilord, fila de griji i temere de hotl i 6meni t'A ca nisce deregitorl a!
jadetulul ce suntetl, cid vetl fi vinovatl ciad na yeti avé acésti 'mutare de
griji, mal N'adosa cl unil ca acestI ficétorl de Ad ne tardo* fijada, s'ad ea-
tezata in vremmile trecate si la 6meal, ofiteri ImpUltestl a face ucidere de
'arte, i socot4i-v5 clnd se va Intèmpla una ca acésta In ce nevoIe veg intral,(1).
1790, Aprilie 13.

Acéstá circulara e repetit5. sub o alta formé. numal 2 clile dup5.

aceea, Ins5. cu acésta de a doua circulará Divanula ié, cu o dulo§ie
care tocmal bine nu-11 prinde, ap6rarea tèranulul Bi ordoná isprav-
nicilora sé. le fad5. dreptate la jalbele lor. pice DivanulA i aceea,
«la ordnduiakt oblciduirei ce ne ctfla aded. sub regimulti

C9d. No. XVIII, fila 97-98.

www.dacoromanica.ro
 1STOIILL tionfixrLoRtr

Austriacti, nu incape ca pentru una si aceIasT afacere

repele zadamict1 ordinulti ce dä, dupei cunt aveafc ispravn,icit reef
obiceiú din trecutiti
IatA intregula actg..
Publicafii la 12 judefe, cedrei ispravnicsi, pentru eel ce facti rat oslasl,
-1 infciinfeze Divanulid, ournt i la pricinile de judeca orl-ce poruna le villa
sti le urineze, iarù scl ni tase pe locuilori si se intdrca n deserta.
(Mama." eg i alaltgierl prin cgrtile ce vi trimis dela Divan(' pentru
nizamula ho.tilora, ar6tatil cuma el locuitoril aù" vole sg sarg sg pringi pe
care din ostasl vorti Arabia dupg jafurl i dupg fapte netrebnice, sup5rindu-I
necgjindu-1, ilia de a avé la minile lorti pas* i dovadg in scristi dela mal mari
comIngiloril, cum(' eg este orincluita cu vre-o tr6b1; darg iatg amnia intr'adinsti
sg poruncesce d-stre, ca sg avq1 In grijg pentru miff ca acel ce se veil glsi in
judeta farg de pas* si Mg de dovadg In scrisil la manile lorú, cuma ea este
rInduittl cu trébl, punetI sg-I pringg negresita, i sg-I trimetetI In pug, la
tisturile ce vorti fi mai aprOpe; pentru el as% Watt si data poruncI la t6te tis-
turile ostgsescl de pe gall, Inc5, si eel ce cu trebuintg aú venita sg c6rg dela is-
pravnicil judetuluI trebuintele lorù ostasescl, iara de sines1 nu sunt volnicl a
sup5ra si a necgji pe locuitorl tutu" nimicti ; pe lingg acésta fé InsciintIma de
obste, cg multe porund pentra multe felurl de pricinl, judecgt1 si de altele ce
sg del odatg dela Divana, d-strg ne ureandu-le, ne sgarsindu-le, se Intang
jgluitoril" In deserta, fArg de nicl o ispravg i fgrg de niel un Aspunsii, séa Insci-
i*re dela d-strg, de li se pricinuesett cheltueli i trépgda pergêndusl vremea
lucrulul lorti ; asisderea i pentru alte trebuiqe ostgsescl i Nizamua ale 15ril,
cite douti trel Tinduri de poruncl vi se trimet plug, le punetl In faptg cu lu-
crarea, pentru care al scitI, cg acestù r5ti. obiceia cu care ati fosta inv5tatl, de
a astepta pentra o tral ate dou5 treI poruncI, nu este acrima suferitii la orin-
duiala obladuiril ce ne afIlmtt, ci pentra orl-ce pricing mare BM micg, porunca
Divanului ce earl data o datg, are asi av6 puterea i urmarea el farg de a nu
r6mgnea josti, supuincla pe eel ce sunt indatoratI la ac6 hotgare i porunc5, a
Divanulul, a fi urmItorl" fail de voia lorA, i mal meta sg nu asteptat'l
doilea i alA treilea poruncg, cIcI ac6 de al doilea poruncg sg, scitI cl are a
veni cu urgie i cu mare osIndg; asemenea si pentru sup5rgiile ce se Pluesca
locuitotil pe tóte qilele, cg art de dbl. ostasl, v5 poruncesce Divanulti, ca
de a nu lgsa pe sgracI si se trepede pe aici cu jIlbl pergêndusI vremea lorA, BA
avetl d-strg Ispravnicilora, ea nisce dregg,torl ce suntetl cu datorie a ajuta pe lo-
cuitoa la pgsmile loll, ande yeti augi cl aù facuta vea-care din ostasI vre-o
sup5rare la vre-un-satti, i aú luata de sinesl, ori vite, oft earn, ori bucate, séti
verl ce, si aflatl pe aceI ostasI dela ce regiment(' mime sunt, si cu grabg sft
insciintatl Divanului, cg Intealtù chipa nu. pote face Divanula zaptula acela ce
se cuvine, sat pedépsa acelul ostasa si Implinire de dreptula sgracilorti, dud
acei ostasI nu sunt sciutl si cunoscutf, si pe lingg insciintarea de regimentu
lorti, si avetl a lusciinta Divanulit i pentru hrgpirile ce arétg jgluitoril ci
s'ati fAcutti, 6111 si ce supgrare aù fácutií fies-care, cu dovadg, Ma de asuprire
mai multa»(1). 1790, Aprilie 15.
(I) Cod No. XVIII, fila 112.
Istoria Romanitord de V. A. Vrechid. TOM. Ill 24*

www.dacoromanica.ro
370 'V. A. Cuata

La 9 Iulie 1790 noua circulara la cele 12 judete si la Diva-

nula Craiovel i la d. vel spataru, pentru volintiril ce ambla prin judetti
fara niel o tréba, ci numai spre a jafui. (1)
Totusl asemene circulara n'el fosal de vr'unti realti ajutorti térel,
déca judecamil dupa faptulti ca ele mereti se repeta.
O asemene repetitiune gasimil In 1 Noembrie 1790. De asta
data Divanulti apela la locuitorl sa se Inarmeze i sà sara, ca sa
prinda voluntarii, sa-1 desarmeze si sa-I tréca ispravniculti peste botara
in Austria, clara sa nu-I lase a trece la Turci, off la Rusl.

Dela Divanult1 1-3rintipatulia rii Bonkinqci, ceitrei ispravnicii ot sud.

<J'anda cg multI arngutl i volintirl ce s'al lgsatù' din slujba ostI§éscl,

mere' Inarmag i calgrI prin térg, farg de niel o trébg i pun targurI

(1) Publica(ii la 12 judefr la Divanulii Craiova, i la vel sp5taru .,si la

vel Agcl, pentru volintirit ce prin juderti fürd nict o trébù' ca scl sarei
pringa. Dela Dieanulti prinfipatulul Çërii Romdnescl.

«In multe rânduell arétatil cl este porunca Mgrii Séle pré Ing4atulu1
Prinipù pentru volintiri ce gmbll raznitl din comanqile lora lnapoia laggriloril,
pradandti, jafttindil i %anda totù felulù de r5uta4I, ca pe unif ca aceia cu orI-ce
mijlocà se va puté sa se desbere, incatù §i vole s'ad datù poterilorü, ca sa-1 prinqg
sg-1 ducg la lagg,rulli cela mare; acumil darg fiind-ca aù luatil pré
Piintipil bung pliroforie, camii el mult1 emenl strginl ca nume de volintirl se
respandescil §i. ambla prin tete locurile, fgandil 1111 de felil de sup'ergrI, jafurI
alte netrebnice urmgrl, pentru care ca t6t1 puterea pre Inaltulul Printipli se
dg slobo4enie la top capitanil, slujitorii, pArcglabil §i sgtenil, ca orl-unde se voril
afia acestil felil de 6men1 amblanda t'ara de capataill i pravglindli, jgfainda, fa-
cha' lucruri tâ1hAreci, sa sarg ca micti en mare si abatg ca sA-1 pringa, §i
legandu-1 sg-1 aducg dreptà aicI, darti de nu-1 va pité prinde vil, sa, dée sg-1
omere, incg de care cumvag vor fi qi nescari-va capitanI, tisturl RomanI, ded
lortl sg le facg asemenea ca anona ce se invoIescú den01 la urmarl de fapte rele.
Dec1 Divanula vO poruncesce, ca sA scitI atatù d-strg ispravnicilorti, catù qi la
top.' de obOe sA Insciintatl, cg acéstg voIe aii dat-o Insu0 pre Inaltatula
negreOtil si pue in urmare porunca acésta Mil de a mi se sfii nimenea de a
face ea indraznélg silinA sg-i prinll pe unil ca aceI, i legandu-I sg-i aducg
dreptil aja, de care a§teptIma §i. respuusii cumil cg publicuitù porunca
acesta intru aululd tuturorti de ob0e, atattl la targurr i orap, catil i la tete
satele judetulul». 1790, Iulie 9.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, Filaret Rehnnicénu, Marehelie oflehial
Impëreitescti, Manolache Grikli#6n, Constantin ?tirbeití.
Cod. No. XVIII, fila 227.

www.dacoromanica.ro
 istottta ilombar.olt0 3'71

care cel mal mulp stint de alte trill i nu locuitorI de aicl din tOra Romanésel
cAsAtoritl, care de multe ofi s'ail int'dmplatii a face hopi jafurI i p6te ne-
gre0til i acumil asemenea indemnare sA aibI, Divanulli porunceqce strapicti,
ca pe uni ca aceI ce ail fost in slujbl ostaq6scA gAsindu-I in WA AmblAndii,
arnAup séti volintirl, sa aveti a-I opri cu bine, séri cu sila, luandil armele
cu puterea poterasilorti, a zapciilorii 0 a slujba01orii de judetil, sai la int6m-
plare de trebuintA, cand vord fi mai mulp, si ridicati i dmenl din t6,0, armap
spre a-i duce qi a-I sc6te cu pazA Mull peste hotaril. uncle sa fie depArtap
dela 6stea Rusésca 0 dela dstea Otomaniascri, i maI v6rtosil a nu se puté
preuna intre d6n01, i dupA ce se voril trace peste hotarulti Ora ChesaricescI,
atuncl sl li se dée armele, ca sl mérgA unde voril vr6, iar impotrivindu-se
unii ca ace% a da armele lorü, nicì a se lasa ca sa-1 ducA, qi nu arii vré ca
sA asculte la cuvintele cele bune, sA li se metahiriséscA i sila unora ca ace-
lora; de care se cade i d-strA ispravniciloril sa deqteptap pe locuitorI, i sa-1
povAtuitl ca 0, fie silitorl pentru folosulii i odilma lord, spre a se inarma i el
0 a sari, care cu arma, care cti ce va put6; asiOerea sA dap ajutord unuI is-
pravnicA anai ispravnicti de allturea judetaltil la prinderea unora ca acelora, de
care mal nainte sl dap qcire locuitoriloal pentru venirea i trecerea unoril fac6-
toff de rele ca aceia, fAc6nda-I cunoscup locuitoriloril i cand se vorti impotri)i,
0 nu va fi altil mijlocil a se prinde, sl d6e sA-1 om6re, ci darti aqla sl urmatl»(1).
1790, Noemvrie L
Entenbery glieuArar, Filarei Itt'nnnicfm Thonitrache Ban, loan Log. Marehelie.

Negresitil ca de asemene fapte ale volintirilorti vagaboncp, ba

chiarti si ale ostasilortl regulatI, nu vomti face respunptorl pe cape-
teniile Austriace (2), dartl nu mal putintl ele ati fostil causa de grele
suferintI pentru Ora, cumti se pete intelege si constata si din actele
ce aduseramti mal susti.
Dreptatea cere sa adtiogamil ncä, ca multe din acele rele dom-
niati contra vointei capilorti ostirel Austriace, gratie coniventeI cu
hotu i volintiril vagaboncli, a slujbasilorti nationall din judet.e. Ca
lucrulti asa este, se pae vedé din urinat6rea circulara ce Divanula
adreséza la totI ispravniciI:

Cod. No. XVIII, fila 302.

i Cu tate aceste iatrt barem unti cazil in care acusiírile se potti reporta la §efl
in care caz) Divanulti muntenescil avu meritula d'a cuteza sit cérI dreptate de la Coburg :

Cara Prinfilort pcntru dol husarï,.

gCu plecAcIune înciintAmù, ca ispravnicii dela Ialom4a in,ciintézA la co-
misia visteriel qi comisia inqciintézA DivanuluI, ca un domn cApitan Baron von
Kereszti, de basalt trimit6ndil doi husaff la téra ungurdsca, la intdrcere ati maI
venitti eu alp trei, aducadil Ilene i alte calabalicurl qi viindii pe la satulii

www.dacoromanica.ro
372 V. A. UBECHLI

Carfr la to'te judef ele pentru hofil ce se prindd, a s'ad insciinfatii Divanuld
cd nu urmézel obiceiulii a-i trimite la spdtdrie.

«D-strg ispravnicilorrt ot sud..., sangtate, ve facemA in scire, ca luand Diva-

nuld insciintare cuml ca multr hop s'ara fi prinsti la acell judepi dela venirea
armiel laceo°, unil ea vinovatif de uciderl, altil caznitorl de 6menl, furI de dobi-
teca si borfasI, si d-stra prin mijlocirea de mituiri Vi slobodiri, precumA acestea
pricinl s'aù si cercetatri spre dovedire unele si s'a4 cunoscut adeverate, si macarri
ca sunt a vi sie areta d-stre una cale una aceste pricinI de cap vinovatl ap
sloboditti si vorl fi sa se cera, dará pana a se savarsi cercetarea acésta si a se
pliroforisi Divanull mal desevarsita, jata dela Divanl vi se poruncesce, sa scip
ca oranduiala acesteI pricial a hotilora cargo insteacestil chipa, adeca : orl-ce
fell de hop s'ar prinde in jade, nu suntep volnicI a-I tina mal multa de útil
treI dile la grosall d-stre, orI ucigas1 fie, orI cIznitorl de 6menl, sérz fati de
dobitece, sal borfasI, lar a patra di suntet1 datorl a-I trimite la Bacuresci cu
examenu lora, dreptà la d-ltil vol spatar, dupg, °bical'', si d-luI are a-I da la ere-
menalionii si acolo ad a se cerceta si dupa canonele, dupa oranduiala pravile-
lora are a li se botad' pedepsa, dttpg, ving, ; ci dará acestea ce ap urmattl pana
acunli, sa nu ve indraznip a le maI urma de acumá balite, si orI-call vinovap
vi se va afla in grosii, in diva ce vep primi cartea acésta, ca orI-ce pricing de
hopo, numaI decattl en examenulii lora sa-I pornitl sa-I aduca dreptrt la d-lul
val s'Atar, si pe cap yeti fi apucatti a-i slobodi cu mituiri, sd-i, prindefi li iardIsi
cu examenele lord sd-i trimetefi, pdnd a nu remünea lucru sä vi se cérd cu
mustre, fi de acumd inainte sd ve feriri sd nu se mal audd la Divand, cd s'ad
unnatd fapte ca acestea, ci dupa curar" mal susá ve dicemil, orl-ce vinovap de
hopo° se vor prinde, dupa treI dile sa-I trimetep drepttl la d-luI vel spatarl, ca
ne urmandri dupg cumg vi se poruncesce, vep fi invinovapp Mil de cuvantl de
indreptare ; acésta si fip sanatosI.»

Iaca i alta actti de 4a natura:

«D-stra ispravnicilorg ot... sud Buzar'; aidi la Divanii venia cu jaiba Gheorghe
Tunsoiu i Nica Muda dela Istrita sud. Saac, aretandii, ca unil calugarl, cara este
purtatord de grija pe mosia 'strip, a m-ril sf. Gheorghe, i-apuca pe el si pe
alp sateni din satull lora, sa platésca talen I 213, pagaba ce dice ca s'al fa-

Raya si intemplandu-se masul acolo, al"' apucatil pe Parcalabu satulul de I-ail

dat dol locuitorI sa pazésca de straja n6ptea la carele in care era acole haine,
pe care locuitori peste n6pte trimitendu-1 en cauí. sg-I adape, diminéta ati pasa
pricina ca le-ail perita din cara calabalicii, de tale'''. 35, si al luatri din Bata
trei bol; acuma cal seracl stapaniI boiloril 10 cerd vitela lorg, ne fiindil nimidá
vinovap si cerg ispravnicil luminata poruncl a Inaltimil Tele, catra aceli capitan
de hasarl baronulti von Kereszti, ca sa dé boii saracilorti, ci sa bine-voIasca Inal-
pmea mariel Tele a se da acésta porunca, del ni se pare ca nu era cu cuvi-
inta sa puna locuitorl sa pazesca de straja, ci se fi puf' catana sa pgzéscg,
care schl obiceIull, séri incal sa nu fi trimisti peste nópte ca cail sa-1 adape».
1790, Ianuarie 26.
Cod. No. XVIII, fila 346.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR tl 373

cutd de catra o suma de hotomanI, call la venirea armid calcatil i Pad

pradatil, cu cuvéntft ca si el all fostil atund 1mpreuna cu acel hotomanl la acé
prada, de care numitil jaluitorI arta, ca cu adev6ratil de all i fostd impreuna
cu aceia, dal% 61 n'aft luatú nimicil dela aceld calugard, ce vord fi luatil t6te
ceI-1-a1V hotomanI, si cumù ca atuncI la venirea armid, prins1 fiindil, all Inca-
putii la lachis6rea d-str6, i dap/ ce li s'ad luatd de citra d-stra, tot CO ad
avatil asupra lord, le-atl luatd i gl6ba la 7 ins1 din satuld lor cate tal. 27 de
omil i I-atl sloboditd i cerd acumil dreptate a nu fi apucatI ca sil plat6sca
aci paguba de tal. 213, ca mill ce 61 tail ce ail avatil li s'aft luatil de WI%
d-stra i all datil i g16ba pentru vina lord; decI sciutil este Divanulul, ca
atund la venirea pr6 puterniciI ostirl aicl In pamktuld Orii, prindéndu-se 43
de hotomanI, carI jafttise pe multI, s'aft facutil teslimd tog la Inchisórea d-stre,
ca t6te orl-ce s'a gasitil asupra lord, dandu-vi-se porunca de citra d-luI cinstituld
ofichéld Imp6ratescd siniorti Marchelie, ca si st6 la Inchis6re pang vord veni totl
pagubasil sil-vi iée fie-care dreptuld Ail dela aceI hotomanl si in urma atI
fostii însciinatù Divanulul, cumft ca aceI hoOmanl, spargéndil grosulii uncle
i-avétI tnchisi, all scipatù si all fugit, ci fiind-ca acumii dupi, afétarea ja-
luitorulul, se vede ca d-stra atI antú insciinOre divanuluI ne adev6rata, fijad-
ca niel all spartii de sine, ci InsusI cu voit4a d-stre sloboditd, luandu-le
de omit Cate 27 de lei rusfetil, ca si-1 1as41, care urmare a d-stra este Impo-
triva poruncil ce 41 avutil, ea sil nu-1 lasatl pana vor veni tog pagubasil, i fiind-
ca acésta fapti, a d-stra v6 face tovaras1 cu aceI fac6torl de rele, dreptatea
silesce ca Divanuld sa hotarasca pe d-stra a pliti t6te pagubele la orl cat' pa-
gubasl s6 voril ar6ta de acumft Inainte jafuitl de catra acel hotomanl, lag, care
pag,ube arù puté si, le dovedésca cu bune i vrednice dovedl, pentru care si se
poruncesce d-stre, ca jiluitorilord sup6rare Mel Intennù chipft sil nu li se faca,
fiind-ca el all esitil numaI ca trupu din 1nchis6rea d-stre, i vina lord s'aii pia-
tit-o la d-stra ea cate 27 de lesí ; ci darù' asla, sa urmatl negresitil, ca maI viindft
jaluindu-se, oil din pigubasI, ori énsisl acestia, sil cii ca vet1 fi adusI cu
trépadd i dupi ce yeti plati pagubile, v6 yeti i necinsti».
Dumitrache Banu, Illanolache Grädi.tónu, Dumitrache Log. Marchelie ofi-
ch6ltd ImphatesC11.
Cod. No. XVIII, fila 20-24.

cand fapte de asemenea natura se petrectl In WA téra, reac-

liunealboIerésca contra tèranilorii este in tótil plenitudinea. Monas-
tirile i boerii, neascultati sub N. Mavrogheni, cat privesce claca
respira sub regimulti austriacti, care da aspre ordine, oranduinda
muatbafiri sil faca locuitorilorti zapcélicti spre a se supune la táte
cele prevNute de pontur' i de sigurti i peste ponturi (1).
1) Cetimil in cod. din timpti:
gS'a171 datd dou6 dill ale divanulill M-reI Muir' din Sud-Dambovita, pen-
tru locuitoriI ce sunt sedetorl pe mosiile M-r6i, ca nu urm6zi, datoriilord a-sI
face clasa i all' da dijma precumil si la cele-l-alte obiceiurl; s'aft poruncitil la
ispravniciI judqulul, ca dupa condica sil-1 supue a.

www.dacoromanica.ro
374 V. A. UrrixcnIX

Fi-va acésta situatiune gré pentru èrana, causa pentru care un

intrega sata, NeculesciI, din judetulti Ft6mnicula Sarata, a fugita din
téra Muntenésca in muntil VranceI ai Moldovei (1), orl spionil rusi
ati indemnata la acesta acta pre satenl, ca sa arete tèrel Munte-
nesci, cä Romtumla e mal fericit sub administratiunea muscalésca?
P6te ca ambele explicatiunI sunt bune.
Dar atunci si Coburg se puté felicita cu 30 de familiT, carl emi-
grara din raiaoa Giurgiulul i cerurä. regimuluI Austriaca loca de ase-
ciare in alta parte a tèreI muntenesct Acesta loca li s'a data in ju-
detele muntene si fura i scutity de birurI (2).

fáentti cartea DivanuluT ca Mumbair, dupa anaforaua pré sfäntiel, Pa-.

rinteluT Mitropolit, pentm locuitoril de pe la mo0a Gherghitil din sud. Ilfov, ea
mi vor sl urmeze la obicelurile i adeturile mo§ieT, poruncindil a le face i a
le implini tóte adeturile, i a-1 opri dela vindarea vinulul i a rachiuluT.

cDupA doué 1nsciintArl ale ispravnicilorti ot sud Slam R6ranic i dupA

reportul d-luI vel Vist, s'a fleutil réspunsti la d-luT vel Vist, ca pentru satulti
Neculescil ce aii fugitti In Moldova i pentru niqte volintirl ruseFT ce trecil din-
c6ce in pAméntulti téril i faca stricAclunT, réportti la pré Inaltulti
Printipti, ca sä sede unde va socoti, cuma i pentm trel sute scindurl i 70 co-
sorovl, bunA este urmarea ficutti i pentru cAratul qAIcelora si faca silintA,
larti pentru vitela ce i sé cera sA dé la tATat qi sa plAtésca ocaua pe parale
patri' arétl discoliT, ca nu sé potti gAsi, la acestii réspunsti d Divanulti ca
d-lor era datorT a nu lAsa sA trécA vite din judetulil d-lor In Moldova, cAcT
boil ImpérAte$I acuma nu sé potil aduce i sl economiséscA d-lor a nu fi lips1».
1790, Februarie 25.
A mal emigrata si alta sala in Aprilie 1790, anume Jitia, cuma
se vede in acesta acta:
«Réspunsil la Ispravnici din SlAm. Ramnic: la Insciintarea ce el flcutti
pentru unù satti anume JAtia din plaiu 116mnicii ce ati fugita In Moldova la
vornicia Vrancii, In tinutulti PutniT, care era posta0 In R6mnic, care tinutti fiindti
In stApanirea Austriecésd, ati serisù escelentia sa genAral Feld-marschal-leitnant
baron fon Enzenberg la Roman, ca si poruncéscA a da ace$I 6menl, numal qi
d-lor ispravnici sA cauta a trimete fke de numele lorú i 6menI de paza
la drumfi spre a-1 aduce». 1790, Maiti 8.
cPitac cAtrA d-111 vol Vist pentru 30 familiT ce ari eOtti de Raiaua
Giurgiulul, carora li s'ati data la m'AM' luminattl senetti al InaltuluI Printipti
pentru odihna lora In pAméntulii Ora'. aicl, i fijad-ca la local ce certi el a se
amla, all socotitti Divanulú cl nu vorti avé odihul, s'aii trimisa la d-ta cu vi-
tavri de visterie ca sI socotaci un loca in partea munteluI, la Praliova, ski la
Dambovita a se apqa, i sA li sA (16e ;;Ii cuviinci6sa carte atril ispravnicil de
aparare», 1790, Martie 13,

www.dacoromanica.ro
 ISTOR IA. RoM&N1Louff 375

Nevoile i greutatile ce apasati pe téra din cauza ocupatiuneI

strèine si a résboiulul nu Impedicati pe poporti d'a mal petrece, dupa
deprinderile strébune, la ocasiunea sèrbatorilorti bisericet Asa vedema,
ct bucurescenil petrectl totti una In balurI si mese cu AustriaciI,
iarri i starea negutitor6sca i cé de jos nu lipsescti a'sl petrece
pascele la jocurI si la dulapurt Aceste din urmà', flu lipsescA a se
înfiina cu anume vole a Divanulul (1).
Birurile si veniturile 16rel se aduna dupà obiceiri prin. comisia
Visteriel, In care este representantula Austriactl Raab (2).
Dania in note acte relative la darea fumärituluI pe 1790 (3).

(1) Carte pentru Dulapti.

«Dupa obiceia ce s'all urmatd din vechime In top ani, s'aii data prin acésta
carte a Divanuldi slobocjenie lul Balas Saraciul i Tana Ciohodariul i Panait Buz-
Bard i lul Dumitra Capitana, ca sa aiba vole a face la Badal Voda dulapnlii
celti obicInuitd la serbatorile sfintelord pascl ale Invieril Domnuld ce tine trel
cps de randri, pentru mingaerea i ptivéla norodulul de obste i pentru (Sresl-
care agoniséla si chiverniséla lord, ea care se folosescil ca dela venitu acestuI
dulapti, pentru cheltuiala si ostenéla ce facil, urmandu-se orandaiala acestul dulapil
intocmal dapa obiceiu co s'ati urma,tii i mai naiute; pentru care se porancesce
d-stra zapciilort1 politiel, supérare si nu li sa fad inpotriva obiceiului, ci sa
fie slobo41». 1790, Martie 13.
Cod. No. XVIII, fila 75.

(2) Diva orderuld pré InaltatuluI Prit4ipti s'ad facutd pitacd la d-lul vol
Vist, ca s'aii oranduittl din pretina ea cel-l-altI la comisia socotelilord, d-lul
cinstit Raab, ca sa fie nelipsittl dela acésta tréba». 1790, Februarie 25.
Cod. No. XVIII, fila 33.

(3) Cartea ce s' art datil la mina fumariului, cu paular!, (lela cine are a lua f undiritii.
Dela Divanult1 Prin(ipatulul ril Romeinesct.

«Fiind-ca slujba fumaritultil din Bucuresel este venitii alü camaril craesei,
care s'ad vindutd din porunca AMU. Séle pré InaltuluI Pninipù obladuitoruld
téril la mezatd In Divanuld ènii, pentru care réspande cumpératorialil avaetu-
rile banilord pe t6ta luna la camara craiasca si fiind-ca aú jaluitfi DivanuluI
cumpératorald acestil slujbe, cumil ca cei mal josti numip' nu vord sa platésca
acestd obisnuitd venitil al camaril, dapa datoria lord, pentru pravaliile i carci-
mele ca care se negustorescd i isl fated alisverisald pentru folosulii i castigulfi
lord; s'ad data dela Divand acésta carte, de volnicie la manile cumpgratoralul
de famaritil, prin care sl porancesce pentra fiercare in parte 84 se nrmeze pre-

www.dacoromanica.ro
376 V. A. URECHIX

Nu mai putind continua a se percepe i darea caminaritulul desi

cuma sa cuprinde mal josa : 1) Pentru suditI, pentru marchitanI, pentru ovreI,
catI dintrin0 tina pravaliI de se negustoresca aid inlauntru politiel Bueurescilora,
off pravalií cu felurl i melte§ugurI, sea carciumI ea vengarl de villa i rachia,
toti acqtia sunt datorl a plati acesta venita aid camarli, fara de nicI o impo-
trivire, diva pontuel qi dupa vechiula obiceia, qi numal marchitanii §i negustoril
armieI, carl sunt la lagare afara tina pravaliile lora acolo de vinda. marfu-
rile la armie, aceI ail a fi nesuperaV de nimica qi in buna pace, dar inanntru
politiei Racareseilora Mandl alisveriqula ca §i ce'f-l-a1V prava1ia0 al politiel
trebue sa platésea obipuiturile venitaff ale camaril, cuma platesca
valiefi al politiel fara de niel o deosebire, pentra ca nu potl a pretendirisi Na-
tal cu nume de marchitanI i saditl, dada el se negustoresca aid la politie,
iara nu la armie ; pentru care se poruncesce d-tale vel Aga, sa oranduitl zapeil'
harnid, ca cu ajutoru qi dela d-lul platmaiora sa faca implinire dela tql ace'
de acestil venita al camaril.
2-lea. Pentru catI carciumafi i negustorl pravalieff ait mata caql ale Di-
vanuluI dela boerina0 0 dela altil ce aa privileghiurI de scuteli, fiind-ca in
privileghiurile i cartile lorit mitt sa seutésea drepte bucatele lorit, iara nu ale
altora strainl dela aceste carciume i pravalil ce se vora dovedi ca nu aunt bu-
catele privileghiatilora, nicI carciumele sea pravaliile lora, ci aa venduta prive-
leghiula lora la carcimarl i pravalie§l, sa se lao acesta venita alit camaril,
d-ta vol spatara i d-ta vol Aga sa dal fumaiitiluI tot cuviinciosula ajutora a se
Implini dreptulii sea dela fie-care cu zapciu oranduita inteadinsii, earl mime
din logofetil DivanuluI i aI Visterii, dap, anaforaua ce s'aa *Ida la Divanti
dela let. 1783 Septembre a d-lor boerilora Divanulul teril, intarita i cu hota-
lire de judecata domuesca a Mara Séle Mihaia Voda Sutul, ace§tia cap' sö afia
In slujba, care slujesea cu deosabire giva i neptea In teta vremea ne lipsita
far/ de niel unit felil de randa, sa MIA a scuti cate o pivnita, macara a loll,
macara straina, sa fie In pace 0 nesuperata, pazindulise privileghinrile 0 la acele
carciume ale lora sa nu MIA a face fumaril niel o superare.
3-1e. Pentru ménastirl serie la Ponturile DivanuluI, multi 14 ald
fumaritulul, cumii ca ménastirile celé mari, dupa vechiula obiceiü, ati scutita cate
o pivnita, care pentru ace ale o pivnita sa nu alba a face fumariula niel o
superare, iara pentra cate alte careime sea pravaliI vora fi pretendirisinda a
scuti mai multe, trebue sa aiba privileghiurl domnesd de mila deosebita, pen-
tru care priveleghimi flindit ca gall de obqte s'aii data porunca Divanulul Inca
de asta iarna dupa venirea oOirelorti, &Ail 0 insu0 la ponturile de vimjarea
vamilora qi a slujbelora camariI, care s'aa publlcuita de fata in amjula tutu-
rora, serie la capulii 30 cuma ca privileghimile dela trel domnl: Alexandru
Voda Ipsilanta, Nicolae Voda Caragea i Mihaiu Voda Sutul, fiercare ménastire
aretanda-le la Divanil sa se Intarésca ea cartea Divanulul, i a§la sa fie pazite
urmate, urmezi dala dupa, cuprinderea acestora pontmi i dupa oranduiala
ce cuviinciósa, ea call veril aye privileghiurile lorh' intarite cu cartea Divanului,
sa li be pazésea, sa, fie nesuperatI de fumarita pre cate pravaliI sea careime le
va fi scriindil cartea Divanulul, iar care nu va aye cartea Divanului, sa aiba
a plati, macara manastire, macara negustorI strainl al companiel; drepta ace sa
poruncesce d-tale vel Spatara i d-tale vel Aga, dupa acésta oranduiala BA urmall,

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi RODIANILORO 377

numai la orase, cumti resultl din actult1 ce dämti in nota din 8

Noemvrie 1790 (1).
Biruld tiganilorti este de aprópe urm6xitti (2). Austriacil reintrodusea
sg-I dati ajutorultl celil cuviincIosil a se implini del A fiq-care dreptulil fuma-
riulial». 1790, Iulie 3.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, Coz»ta, ali Ung. Flak. Dintitrie Ban, loan
Da»taris log., Manolache Gt.&listen Biv. vel Vist., Constandin tirbei, Mateiu
Feileoianu, Marchelie ofichélil Impgratescil.
Cod. No. XVIII, fila 216.

(1) Dela Divanult1 Printipattdul t6ril Romemescl.

cDela Divang ail venial jalbg dela bite satele plgepscl din Plaig, despre
Buzed sud. Slam-Ithanic, Cum11 CA orânduitulti ce este ca slujba camingrituluI
la partea locultg, in potriva vechiuluI obiceig, a cgaIiI Divanului 0 a ponturilorg
de acéstg slujbg ce atl dattl la ragnA, ail sup6rattl i supérg pe locuitoril de
prin satale acestui plaiù, ca sg pltésc cminritiilù, ca pricing cg ail plgtitg
in anulù trecatil alg Domnulul Mavrogheni, pentru care fiind-eli olriceiu aü fostil a
se ilia ceintineiritadil ntonai prin orase .,si tcirgurl, iarri Via prin sate plefesesci in
niel n satele cele-l-alte (lela vale niel o data eibnintiritalti n'atI fostü, dupg
care obiceitt vechiii j Divanulii urmandil ail data la mana cAminaraluI cliff ca
asemenea cuprindere, anerisindg nedrépta armare ce s'ail flcutil in anult1 trecutti
al domnieI lul Mavrogheni i s'ail datti acéstg carte a DivanuluI la mgnile tu-
turortl sateloril dinteacestii plaiii, sg se apere acumil i tot-dé-una de slujbagil
cAminarI, i pentru a ail facutti oranduitulta ca acéstg slujbg a cAmingrituluI
estimpil urmare in potriva vechiulul obiceitl a ponturilord Divanulul, spre a jgfui
pe locuitorlse dg volnicie slugi Divanulul... sg mrg i prin silina d-lorg
ispravnici judetulta, dupg ce va implini dela dgnsulti total inapoI ce ail
dela locuitoril pläiai, apol rAdicAndil pe acelll cgminarg ce-la va ggsi in plaig
fAcêndil supurare satelortl, sg, aibg, al aduce la Divan ; de care se poruncesce
d-strg ispravniciloril ai judetuld sg avetI a da qcire i celorl-altI tovar41 cgmi-
nan in cele-l-alte plgq1 ale judetulul ca sg se pArgséscg de acestil fail de urmgrI,
9i sg nu supere pe locuitoril de prin sate pentru cminritù, ci numaI prin orap3
qi tgrgursi sg aibg a Ambla». 1790, Noemvrie 8.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, ot BO'ntnie Filareta, Dumitraelte Batt,
loan Log. Mateii Eälcoiam, Marehelie.
Cod. No. XVIII, fila

(2) Q. Wei d-lul vel Armas pentru birulí figanilorri

Dupg orderulg pré InAltatuluI Prinipù, cuing cl voIesce MAria Sé a sci
câtl trebue sg plgtéscg, birulil cele trel feluil de tiganl, ad. rudari, ursari,
spAlgtori de aura, 0 in ce vreme aceqtI banl trebue sg se tide? care acéstg aré-
tare o cere Mgria sa pan In trel (pie, ci dada indatg ce veI primi d-ta porunca
acésta numaI decgtil sg rgportulascg DivanuluI In grabg, care arnare sg o facg
dupg temeinice lucran, adecg, dupg condic i catastige pecetluite, cg este sit
se reportuiascg Inaltulul Principil». 1790, Martie 14.
Cod. No. XVIII, fila 56.

www.dacoromanica.ro
378 V. A. Unmend

darea ccerdrittclui»; (1) nu este ultatù de regimg (2), agiula auruluT,

fortilndti cursultt galbenilorg; Puturile de 'Acura dela Gampina fura

Cäträ vel Arma f pentru figani de peste Olti cá s'aü data

subt sttipdnirea dumnealuï.

((Maria Sé pré Ingltatula Printipa prin luminatu orderula Mgriel &le dela
ciad ale ace§til lunI, face qcire DivanuluI, pentru tigani domnescI ce sunt trecutI
In tinutula Craiovel. peste Olt, cuma a d-ta aI WA, voia a stringe dijdia lorii
qi aurulii din tota cuprinsula hintipatuluI örii BominescI, i ca sg nu sg dée
vre o zatignire slujbiI, de acea ag data MAria Sé acéstA vole a trece zapcii d-tale
qi de cé parte de Olt, pentru care pricing aú poruncitil Mgria Sé i Divanulul
Craiovel de a mi face vre-o zgtignire 6menilora d-tale de cgtrg ven-cine, fiind-
cg d-tale i s'ag data ttitg voia i stapinirea tiganilora domnesd, dupg cumg
maI susù sé cuprinde 0 este Maria Sé incredintatti, cg i d-ta vel face catastilta
curata i vel pane silintg de a ggsi pe totl tiganiI, ci IncA 0 la vreme veI face
inplinéla dijdiilorii en rinduiall, data a banilora cita §i a auruluI qi dupg
ce vel face istovulg 1t1 veI 0 da la casa rësboinlul ; ci dara nu lipsima a ar'éta
d-tale luminata poruncg MgrieI Séle Inaltulul Printipii pentra volnicia ce ti se
dg, spre a fi insciintattl, dupg care sg fad urmare». 1790, Martie 29.
Cod. No. XVIII, fila 76-77.

4;411)g jaiba BitulaI negustor, chiezaq ce este a lumingiiel de cérg, pentru

céra ce prin Ponturl este hotgritg a da negustoril la lumingrie, cg cu pricing
eg n'ag cérg nu volt sg-I dée nimicii, i ail ait doveditil cérg pe la negustorl.
numaI i cere cite parale 70 pe ocg, ficuta poruncg la starostea de negus-
toff, ca sl mijlocéseg a-I invoi i a-1 da amnia macará trel patru mil ocg
din céra cé hotgritg, cg de nu vorg urma apol se va lua Cu porunca DivanuluI
acestil alisveii0 dela negustorl». 1790, Martie 8.
«Sal data porunci, DivanuluI la caminara Hagi IVIoseu, pentru bani ce ja
din vitinI, sg iae jumétate argintil i jumétate galbinI, pe care asemenea sg-i
dée la cgmara Impgratéscl, care acésta s'aii Malta dupg orderulti pré Ingltatu-
lal Printipa». 1790, Ianuarie 25.
Cod. No. XVIII, fila 10-11.

(Dupg luminatula ordera alú pré laminataluI Printipii, s'ag data poruncg la
d-luI vel Vist ca téte dgrile de banl ce sg (lag' la cgmara ImpgrItéseg, sa se
dée jumétate in galbenI i jumétate in banI de arginta, asemenea i d-lul sl
dée porancg la ispravnicI prin judete, ca ispravnicii ce banl von"' lua i vora
trimite la Visterie, aqa sg-1 trimitg, de care acésta data porunci la cgmi-
naru Moscu, ca i d-luI cu bani din vanag aa sg fie uringtora». 1790, Ian. 28.
Insciintindu-se Maria Sé pré Inaltula Printipii din jalbile ce i-aa venita
din bite pirtile, cuma cA negustorll qi locuitoril nu vorii niel sg iae, niel si
schimbe galbenil in pretula lorA celti poruncitü, strwicti poruncesce la Divanii
prin luminatu Mgrii &le orderu dela 25 ale lunel ace§tia, ca sg se fad publi-
catie in térg, ca cela ce mi va vré galbeniI drepta eincI floring, call de patina,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 379

puse sub pazil de soldap austriaci i venitulli acestortl puturtprin

arendare atribuith ctrníreÏ impèr'atescI (1), sat ct proprietarii
furl requisitionatl de ea.

séil sil schimbe, unuld ca acela va fi osanditd pentru uuti galbend sil dtie
0 de-1 va fi marfa de mai multil pretil va fi osInditil sil dée nuu;tteriuluI gliíbd
pretuld mdrfiI, no fiindti on cale a ldsa pe negustorl s cd0ige indoitil cdltiga
cu acéstd urmare ; (led Divanuld poruncesce d-stra sil insciiutatl acésti poruned
prin ttite oraple i târgurile §i satele acelul judettl, ca fiq-care sil scie cil cold
ce nu . va vrd nicI a lua nicl a schimba galbenu intru acestil mal susil numitil
pretti, hotdritil bine sil scie, cd se va osindi ca osanda acésta negrgittl, ce po-
runcesce Inaltuld hintipil, de care sil i ayetI purtare de grijd, ca sil aflaa pe
unulil ca acela ce nu va fi urmatord, qi numaI decatd sil insciintatI Divanulta >.
1790, Februarie 15.
Asemenea s'ai1 Malta pitaculti Divanulta cdtri d-lui vel Aga, pentru Bucu-
rescI, email 0 WI% d-lul vel Vist.
Cod. No. XVIII, fila 27-28.

Publica pi de la Visterie la caminaru Moseu, la spatara, la Aga la top isffarnicil

pentra galbeni, ca sit se primésca la late aril° cate talerl, 5.
«PAnd amnia galbenil i In alto dljdil a thil ad urmattl i s'ail
la casa ostd§ascd, cdte 5 lel 0 10 parale, iarti acumd in térd la ollte nu se
potil da galbenil mal multa decht talerl 5 0 cdmara nu sufere maI multti pa-
gaba acésta ; se face d-tale In qeire, el din Oa dintitid a liff Noemvre dupil
cilhindarulù noti, galbeniI in orI-ce feld de dare nu se va primi la casa ostd,-
sdsca maI multd dechtd talen 5, precum niel casa nu-1 va da in maI mare pretil,
pentru care se dd d-tale in qcire mal de vreme, ca cu acéstd oranduiall
urmezI d-ta a primi 0 a da galbeni la cdmara crdiascd, de care s'aii datd in
ytire 0 pe alar la ispravnici, 0 la slujba0 0 la top de ollte». 1790, Oct. 8.
Cod. No. XVIII, fila 27.

(1) «Camp6ratora ce ail cumpgratd estimpil vama dela Cimpina CU pan-

rile de acolo ail data jalbd Divantzlul cuing cd la puturile cu pdcurI pdzescil
soldatl i nu-i inglduescil a lua pgcura ce este obiclnuita a vame0lorti, pentru
care fiind-cd pleura ce Iese dintr'acele putuff peste ordnduelile curtiI este venial
alti cdmdrel impérdtesel, care s'ail vindutd la mezatuld Divanulta, pentru care
yame01 rgspundil sferturile de buff aid la camera resboItilul, sil
Ta a porunci sil se. ridice acel soldatl i sil fie slobogi yame01 a-0 lua
bine-yogatimea
pleura, ca sil nu se pricinulasa nedreptate cumpérdtorilord ydmil; a001erea jfi-
lagce numituld yame01, cd acolo la Campina i s'ai1 pusti qése soldatI in cfar-
pentru care sé r6ga MarieI Téle a se porunci 1a d-luI °lichen ce este
acolo la Campina spre a i se slobocli casa vamil de cfartird, sil p6t1 data tréb a
stringerea banilord camdriI; pentru care nu lipsimil 0 de acésta a aréta Mariel
Me». 1790, Februarie 3.
Cod No. XI1I, fila 356.

www.dacoromanica.ro
380 V. A. UREcua

«Ponina catra ispravnicil din sud saac dupa reportuld caminaruluT Mosca
ca sa silésca pe stapanil ceI cu puturile de pacura ale' lucra cumti sa cade
fiindd trebuinta- de o suma de pleura ce sa cere la ()Oh"' vi nu are de unde
o implini,. 1790, Maja 6.

Peste &trae obidnuite, tdra mal plati dupit gasirea Cu cale a

lui Coburg, o indoita dare estraordinara, una in banl si alta in
natura. Ispravnicil fura orinduitl sa preleve si sa dé socotell de aceste
darl, sub pedépsa militará, precuma resulta din actula ce dama, unt
raporta castra Coburg, din partea Divanulul din 6 Februarie 1790.
Una curiosa birt trecatora fu si acela ala adunard din unele judete
de brósce cu test (1).
Administratiunea Austriaca este fórte energica in stingerea da-
rilora acestora. Coburg imputa Divanului la 15 Februarie 1790
(stil not) intaNierea perceperd, iar Divanula respunde ala:

Ciltril Melria Sé pré Iiialfatul Prinfipti dela Divaitulti férii.

REPORT
«Cu plecaclune amil primita luminatuld orderuld InaltimeI &le, ce este
datd dela Februarie 15 lét 1790, astasli la Ose ale n6stre de Februarie, intru
care se poruncesce pentra ispravnicif judeteloril, cumil ca patri' lunt n'ad urmatil
sa trimita raporturile lord qi socotelile ca isprava darilord ce s'ad poruncitd in
Ora, adeca o parte in hui O o parte in natura, pentru care indatft, dupa prii-
mirea luminatulul orderd, mima! decftt s'ad data porunca Divanulul catre d-lut
vel Vist. ca al trimita in graba porund strapice la totI ispravnidi de obqte,
ca in soroculd ce poruncepi IVIaria Ta, de 14 (lile, sft, trimita negreqitii reporta-
rile lord 9i socotelile qi ca isprava darilord la Divand, afétftndii ispravnicilord
insa$ copiinderea luminatuluI orderd alii MitrieT Téle, ca cel-ce nu va fi urmli-
toril nu numaT i se va opri léfa, ci inca vorii cadea 9i In pedépsa ostaOsca qi
Indata ce vorii veni numal decatii le vomil arilta Inaltimef Me». 1790, Fevr. 6.

Birurile ordinare se prelevaa grea, nu numal din causa lipsel

de mijltce a téranuluY, dar si din causa amesteculul ostasimel aus-
triace. Acésta lipsa este atat de evidenta, ca Divanula cauta sa
urmeze, orT macara s'a imputineze unele abusuri ordinare la prelevarea

(1) «S'ad datd porunca la ispravnicif Ilfovulul ca sa gasésca 300 br6sce tes-
t6sa, séti O, gasésca negustoru sa le stringa, fiindu trebuinciése pentru unit
obrazd 9i. ea plata «huna se vord lua.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi. RO3LtNIL0111/ 381

darilorti. Intre acésta era i cercalura oerltulu'l i a altorti veni-

turl. In 29 Ianuarie 1790 Divanuld a autorisata pre vel Vist, dupa
raportulti lul, ca sé, se vênda la mezata cercatura oeritulul, insa
cercalura sé. se faca numal asupra slujb41orti stringéndil rëva-
vele lor iar asupra locuitorilora sd nu se faca' nict o cerca-
,

turd, nid sd-I numere oile, nid cérd parale, fueteara cu or-
ce felft de numire fiindu-le indestulit locuitorilonti cele ce ad
pdtimiti'4.
Acésta cercdturd a oerituluI se arena.* numal cu 5500 lel pe
1790. Pentru a se face posibil prelevarea acestul venitg, Divanulti
intervine la Coburg cu urmatorulti raporttl, din 7 Februarie 1790:
«Inaltimel Téle Cu plecaclane Insciintamii, ca cercatura slujbel oeritulul
s'afi vindutil Cu talad 5500, qi fiind-ca cumperatoril acesteI slujbe ail tre-
buinta de ciad luminate poruncl ale InaltimeI Tele, sa li sa dé catre coman-
diril ostirilora, adeca o porunca catre Maria Sé gheneral Oros aflandu-se in
cvartira la sud Ialomita, alta ponina, catre d-lor comandiril ce sunt la cvartird
la sud Ilfov i alta porunca catre comandiril din sud VlaFa qi alta porunca catre
Maria Sé ghenerar Horvath dela FocqanI; In care poruncI O. se poruncésca de
catre lnaltimea Ta sa nu se supere slujba01 aceqtia de catre cinevail din cinu-
rile ostaqescI, ci sa alba voIe ali cauta slujba cercatureI de oeritil intocmaI
(lupa carpe Divanulul i ponturile comisiel Visteriel, ci sa bine-voescl Inaltimea
Ta a porunci sa li se faca luminatele poruncI ale Inaltimel Téle»(1). 1790,
Februare 7.
Cod. XVIII, fila 353.

Desigurti ca venitulti vamilorti merg6 fárte slabti in 1789-1790

din causa resboiulul i a ocupatiunel austriace. Esportulti de pro-
ducte i vite (1) era oprit. Importuld inca primea restrictiunl nume-
r6se. Nicl chiartí c6se nu se putéti aduce in téra l'ara anume per-
misiune, cae]. Austriacil considerati cósele ca arme pericul6se in ma-

(1) Iaci un actil din care se vede Cu ce grijli Divanulfi oprea exportulil §i al0 cailorfi
(1) «InaltimeI Tele ca plecadune Insciintamti, ca d-lor ispravniciI din sud
Saac facil arétarea acesta: CA locuitoril din Transilvania ca paqinurl treca
e6ce in téra de campera cal de pe la herghelil §i. dapa ande gasesca de i ductl
Inauntru i Jicú ca sunt pentru trebuinta imperatésca; pentru care aretamil
timel Téle, ca a fi acesta felii de cumparatorl fara de scirea Divanulul, póte a
se intampla multe pricinuiii §i pe lana aula i alp de aid din téra paterna
dice ca qi pentru alisverilu lora iara1l vora campera cal, ca nume ca pentru
tréba osta§ésca faca §i acela strInsura de cal, locuitoril funda supera:II de pod-
vell ca luarea canorá ca luarea dobit6celora, cu a raspando poSile, i mal ales('

www.dacoromanica.ro
882 V. A. liaEcia

nile téranuluI roman si ale celora de peste Dunare. lata un permisa

de importa de case din Gratz:
Celtra i1Iria Sa.
cCoRstandin Grigoriu negutatorù au hil de aid cere slobodenie a aduce
dela Graz ft'pte hui ca cdsc ce le are me dinainte tocmite de mala sal acolo,
pentru care tlind-ca Divanaltí l'atit pusil de aù data zapisa aid la Divanù cuma
ca in alta parte nu le va scdte, niel va trece cata de pufine "in (éra tarasca, ci
sunt de trebuinta Ora, iar dovedindu-se cu cata de putinti ca aù trecutil
dintr'acea madi, alurea sa se pedepsésca cumù va fi mal greti, sa bine-voescl
Inaltimea Ta a-1 da papport qi slobodenie a aduce numitele ,Isépte butl cu c6se» (1).
1790, Ianuarie 26.

gS'ait Multa Pitacii la Divanft citra caminara Hagi Mosca epistatulti va-
miloril a serie la vameo dela botara pentru Opte butl' ca c6se ce este si
aduca Constandin Grigoriu pentra trebuinta OH' aceqtia, ca si, le s1ob6da a veni,
platindft lusa vama c6 obicInuita». 1790, Februarie 9.

Creda ca acelasi motiva esplica i controlula vincl6rel ierbel de

pusca i a plumbului. De asemene plumb si iérba de pusca fuma con-
fiscate dela Turnavitu, cunoscutula credinciosa ala lul N. Mavrogheni.

«S'el l'anta Pitactí. dela Divanti la Februarie 7, 1790, cura starostea de

negustoril, dupa anaforaua starostil ce s'A cetitù la Divang pentru 532 oca
plumba in 13 lospe, i pentru 732 oca iarái plumbù' vergele Inteo patina, i
pentra 40 oca jaiba de puoi inteun burift, §i pentra 160 oca fisicurI testele
ce sunt luate la starostie din magazia lui Chir Dumitrache Tarnavitu, 0=11 ca

Imputinandu-se nutretulil, ceI mal mult1 voescù viudo caiI ca c'unti cuvIntù
ci, dobitóce sá scape de podvedl. alta' paterna dice ca avêndil radeniI
prieteogurI ca din locuitoril qedëtorl inauntru, potil face vre-o mijlocire ca ceIce
se numescil camphatorl de cal imp'6ratescl i fara a-§1 vinde dobit6cele sa
le tréca 1nauntra la rudele i sá scape de podvedile ; ci dar de va fi ca
patina, bine este sa se zaticnésca ca totulti acésta cumphatóre a cailorti, ca sa
nu se pricinuIasca lipsa de vite aid In téra, iarti de nu va fi acésta prin putinta,
atund face trebuinta a se pune acésta de Maria Ta In orandnIala, Incunosciintand
pie Divan, de acetI 6menI catl cu adevhatti i ca numele lorù, sunt acel raudal'
de-a cumpha cal pentru trebuinta Imphatésca qi fiesce-care cata suma de cal are
poranca a cumpgra i cand se va intórce sá fie iarái prin scirea DivanuluI
suma de cal ce vord trece inauntru. De acésta facema scire Inaltimel Téle
ne rugannù a se pune la buni oranduIala de Maria Ta cu a nu se da pricinuirl
de zetichnirl aicla In téra la cererile trebuinte lora ostaoscl ce sa ajutoréza cu
dobit6cele acestorti locuitorì ai thil». 1790, Ianuarie 31.
Cod. No. XVIII, fila 353.
(1) Cod. No. XVIII, fila 347.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA tiOMINILORO 888

s'ají gAsita musteria ale cumpéra acestea, lusa plambula ocaua pe banl 60,
iarba ocaua po talen l 1, fisicurile suta de testele taleri 14, ci fiind-cA pe acesta
preVi nu sé implinesce léfa ce mi a lua Neferil, sa cerceteze starostea ea ce
pre0 le viuda aceI musteril, i de este indestulil acestil pretil la analogul
ca sA mi se dée In pagubI i a§Ia sa urmeze a le da, réportandil qi Di-
vanulul ce suma ail eitü, ca sA iae poruncl».

Lipsa de importa' era si ea mare. Nu mal era l'era de ajunsù

In Bucurescl (1) si pentru trebuinta podurilor se adusa din Roman.
Acésta lipsA, motiva urmIltewele ordine din 22 Januarie 1790:
S'el acata poruncI la starostea de negustorl, ca Indat/ sI cerceteze
férte cu de amInuntulil in tota taro pe la totl negustoril unde se afil feril de
vIngare, qi la orl-cine va gAsi, orl cata ferti, anume In graba sI reportuiascI
Divanulub. 1790, Aprilie 18.

«S'a data porund prin pitacti la starostea de negutitorl, dupA orderula pré
Inaltulul Prinipü, ca sI dé In scire la totI negatitoril ca cel ce volt vré a
cumpéra fera sI mérgti, ski sa trAmitI sil ridice dela Sibiti, fijada Indestula,
dupA loca are sé-la plItéscA funtul... creitarl séti opt, oil-ce felii de fiera ara vrép.
1790, Ianuarie 22.

Starea acésta de decklere a comerciuluI nu se puté Imputina,

de sigue'', cu ordine ca acesta:
«S'ail data poruncI Divanulul la ispravnicil ot sud Saac pentru t'alga GI-
jeni, 0rl4i cu Bucov, sa se siléscI ispravnici pentra strIngerea targuriloril §.1
pentru facerea ob6reloril a nu se Intampla pagubl vAmil ce este venita alii cA-
mAreI impérAtescl». 1790, Februarie 16.
Cod. XVIII, fila 27.

«S'a facuta Pita& la starostea de negustorI, dupl luminatu ordera dela

6 ale ace§til lunI i dapl cataloga de o suma de cArtI ce ati data, care suut
de vin4are, sI dée de scire la totl de obOe i care va vré sil cumpere sI arete
la cinstitula tabs auditorula, unde este sil se faca mezatula acestoril cArtl».
1790, Februarie 25.
Cod. XVIII.

acésta stare decOutá a comerciului provine In mare parte

si din causa requisitianilora de teltà natura In folosuld ostirilorti de
ocupatiune. Requisitiunile aval a se face, ce-1 dreptula, Cu cisiti, pe
judete si cu Ore-care platl minime. Acésta se vede din urmAtdrele

(1) Cod. No. XVIII, fila 22.

www.dacoromanica.ro
384 V. A. tInEcruX
ia.

ordine ale DivanuluY, unulti dela 25 Ianuarie 1790 i altulti din

29 Januarie:

«Dupa reportuhl d-lul vol Vist. pentru a mal' avé locuitoriI unde sunt ostasI
usurare, cuma si ostasil a nu avé lips1 de carne, s'ati datii dela Divanii Aspunsil
d-lul, ca sa portmasca. sa faca cisla pe doue plasi la Ilfovil, unde nu sunt ostas1
ispravnicil judetulul, la care sa se dée totil feluhl de strasnice porancl, a nu
gasi cine-va mijlocu de vre-o mancatorie, l'ara de numal cisla sa fie de cincl-
cjecI de vacl si ceI ce vort1 da vitelo 0,11 iae peile si plata cate parale trei pe oca».

Dupa reportul d-luI vel Vist. pentru judetu Buzeulur, ca nu mal' are vite a
se da la hrana ostirilorti, pana si vacile cu vitei s'A taiatil, ca sa taie pe t'Al
4iva cate 15 vacl, cum si pentru satele plaiuld, i ungureni ca nu potti a As-
punde zahareaua In natura, s'atl datil porunca la comisia Visterii, ca sa faca
oranduiall la vre-unü judetil, de vite, in putina vreme pana volt sosi vitelo im-
përatescI, cumti si pentru ceI ce nu afi a rnpunde zahareaua in natura sa o
réspunda In banI si intahl darea de ball sa, se dée pentru imprumutarea ce all
t'Unta Divanulfi prin zapis, si sa se iae zapisulti. 1790, Aprilie 29.

«Dup5 inseiintarea ispravnicilorti dela sud Teleorman si dupa reportulti

d-luI ve! Vistier pentru vitelo ce se mananca de ostasl, ca se tale pe fieste-
care cji cate patru-qecl vacI si pana acumù numai dinteacehl jlidetii s'ají datti,
ail gasittl si Divanuhl cererea ispravniciloril drépta si reportuirea d-luI vel Vist.
ca cale, spre a se da vite si din judetult1 OltuluI si s'A datti rgspunsil la d-luI
vol Vist. ca sé facá orandul'ala si la Olt de vite.

Decl: trei parale pe oca de carne era pretul ce se promité

de Austriaci
Pentru Mema vitelorti requisitionate ast-felti, clit pe ce sé. se re-
quisifioneze si mOcelarl români. A trebuita sO intervinA una non
ordintl in 20 Maiti 1790 ca sé. se impedice asemene requisitionOrT (1).
MOcelarit n'avéti voie sé. cumpere vite tinere pentru consumatiunea
orwlorti. A trebuitil intervenirea unei jálbi a lorti, din Aprilie 1790,
ca sé. ti se dée voTe.

(1) cDupá reportulti d-lul vel Agá el nu vorti mficelaril a merge cu carne
de taiattl la lagare, Watt datil respunstl ca de vreme ce arta, ca ponina este
a nu face sila, ci de huna vole cine-va vré sa mérga, nu incape porunca, niel
orandulala a face». 1790, Maill 24.
Cod. No. XVIII, fila 162.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMIN7LORD 385

«La jaiba macelarilorti din Bacurescl ce ail data, ca nu II Ingaduescil

marchitaniI ostalescl si, cumpere vite tinere, gi d-laI vel Aga le face sicletil a
fi carne la scaune Indestula, sa r6ga a av6 vole sa cumpere vite cumil volt gasi;
li s'ají dati porunca DivanuluI, c vite tinere nu sunt slobocy a cumpka, ci
d-luI vel Aga sa arete numele macelariloril catI suut adevgratl macelad i sa
li se faca cartile Divanulul la manT, spre a avé vole sa cumpere vite, ve mal
supóranda-i marchitanil ca Nana vitelora, avend qi cate un osta0a Impreuna».
1790 Aprilie 17.

oDupi Insciintarea d-luI vel Ghiurgiu i s'ati facutti rgspunsa ca fiesce-care

regimentil are a griji pentru macelarl, filma oranduita plata lora, ne fiinda
t6ra dat6re, iarìt de nu ail 6menI ea acesta meOequga s'ad salsa la ispravnici
Prahova, ca sa tnimiit i sa slujésca ca plata dela regimentad ;
s'ail data ponina yi la d-luI vel Aga, ca catI vora vré din negustorl, sa mérga
Cu cele trebtriuci6se de mancare la lagarti ca sa vinit eu folosali lori». 1790,
Maja 3 (1).

Dama In note o serie de ordine relative la requisitiunI militare

si la modula cuma se prelevaa. Jata lusa una documenta care pro-
héz5, eh' asemene requisitunit nu se fitcéa tot-déuna In moda regu-
lata si dupà" o anumita ciski (2), ci ca o adev6rata jafuire :
(Dup6. Insciintarea ispravnicilori dela, sud Teolermau pentru ostaFA ce trecti
In susti i In josil, ca ail luatil dela löcuitorI qi care i vite i n'u qi po-
rumb i od-ce ail &Hit de mancatil, incati s'ail speriati 15cuitoril,
Imita respunsi ca Intru atatea randurI li s'ad scrisú ca sa afle pe ostaii ce
faca rét, dela ce regimentii sunt, i cuma chama, pe comandiril i tisturile
acelori regimentad? qi urmat'o acésta, din care suut vinov4I, del din pri-
cina acésta nici unti re3punsil sevarlitil nn potil lua, ci si cauto sa Insciinteze
nnmele comandiruld i regimentalul, ca sa se scie spre a se imitó face indreptare
§i sit Insciinteze dreptuli adev'éri cea ce s'ail luatil dela 16cuitoril dd osta0,
si, nu serie vre-o mincluna, ca vora cad6 In mare urgie i se vorti sc6te i din
ispravnicies. (3). 1790, Aprilie 24.

,1) Cod. No. XVIII, fila 125.

«Cisla era mal multa o vorbit g61a, citel se lnati (lela miele judete
tóte vitelo. Tata dovada:
«Dupa Insciintarea ispravnicilora judetulnl Ilfov i diva raportulii d-loY
vel Vist. pentra trebuinta ce este de vite a se taia la osta0 din cvartiril dela
acesta jude0, cacI vite nu se maI gasesci in judetula Ilfov, s'ají data respuusil
la d-lul vol Vist. ca suma ce va gasi ca cale qi In care judete va socoti din
Dambovita, Arge, i Saac, sa cisligascii, care eisll sii, o arete i Divanultg».
1790, Februarie 19.
Cod. No. XVIII fila 31.
Cod. XVIII, fila 113.

Iatoria Ronzdnitora de V. A. Urechid. TOM. III. 25*

www.dacoromanica.ro
 V. A. URRena

nu numal proviziunl in natura. i vite se requisitionail Mo-

rile particulare ere"' luate in serviciulil manutantelorti qtirilorti (1).
Lemnula la podurI pe caile de comunicatiune, se tale 0 se cara
requisitionalmente. Ba chiar vase de plutire pe Dunarea, Olt se
fábrica in ace1a0 modti. (2).

(1) C4tr'd stolnicult4 Constandin Nenciulescul pentru cheltulala morilorii ce se

face, uncle se ntacing zaheréua

«Dupa orderulti pre Inaltatulul Printipti, dela 3 ale MI Aprilti, pentru ma-
ciniulú ce se &di la morile de aid 0 ceril stapanil morilortI a nu
remanea de taú paguba0 avendti multa cheltulall i oium nu li se da i ca
voesce Maria sa a artita stapaniI morilorti cheltuIala ce all la meremeturl
va Ina plata, s'atl facutii porunca catre stolniculii Constandin Nenciulescu i catre
alti stapad de mod, ca sa arete cu catastiliti WO, cheltniala ce ati la mereme-
tuld morilorti, artitandui-se cuprinderea luminatulul orderti intocmali. 1790,
Martie 28.
Cod. No. XVIII, fila 79.

(2) «Dupa orderulii pré Inaltatuldi PrintipA dela Martie 3, cunul ca

maiorulti de Podan i Hoembruc, aréta, ca dal% din 8 vase ce sunt acute la Caq-
ci6re s'ail ispravitti i treI eici din cele 12 poruncite i s'ail pusil 0 pe apa,
cumg ca de aril fi fierulti ceill trebuinciosil s'arti isprOvi i cele-l-alte pana
la sfar0tu lui Marti° qi cumú ca fierulti dela Roman ce Wail adusil la FocqanI
este trebuincIosil a se aduce in graba 0 cumti ca maI face trebuinta de lemne,
de scandurl. 0 de fu.nie gr6se ca sa mai redée ; de care poruncesce, ca ispravnicu
judetaluI VlAcii celti din lima edit afla la Casci6re, sa faca gatirea cé cuviin-
ci6sa 0 se duel Me ale poduldl la locuhl eel(' oranduitil i sa-lti i faca.
dere aréta Maria Sa, cuing ca pentru acelea 12 qaid este trebuinta de 220 de
filial la lopetT, care trebue sa se dée din judetu V1Acii i al Ilfovuliff i cumg
ca sa se poruncésca armavilul Nicolae sa p6rte grija, ca pang la sfar0tulil lund
ace0ia, 6meniI sa fie strIn0 qi ca sa ramal'e i sa stée ace§tI 6menl In slujba sa
nu fuga, sa cuvine sa nu se supere de darl 0 M. le platésca fieparuia pe 4i
din capitalulti téril cate 4ece creitarl qi cate o oca malaiti de porumbti i dupa
trebuinta sa-I schimbe, pe luna, 8611 ata, cu randulti; pentru care acésta p6te sa
p6rte grija gi sa tie socotéla, arm4u Nicolae care all slujitil la rgsmirata tre-
cuta la miscali langa luntra0I vaselonl 0 are sell)* apel qi a locuriloril i tre-
bue sa amble dupa poruncile ce i se va da ; pentru care aceste t6te poruncesce
sa se faca randuelile cele cuviincióse In graba i fara de mica zabava ; decI dap
luminatu orderti MAni Séle, care intocmai pe largA arétamti d-tale, sa nevoeqd
atatil pentru hiera, pentra lemne, pentru ispravnicu VlaqciI, pentru lopataril din
judetu VlAcii i Ilfovulul, cu rfinduiala mandril 0 plata lor i pentrn acestil
arma01 Nicolae, a face trebuinci6sele porancI pentru orandulala gi urmarea sa-
var0ril i implinirea acestora in vreme fara de zaba,ya». 1790, Martie 12.
Cod. No. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 isTdRie RomIiinzati 681

Serviciulti requisitiunilorti (1) pentru armata austriaca nu se

Ciitre vel "Fist.
(1) cDupg orderula pré InaltatuluT Printiptl dela 24 ale lui Martie cupid ca
de vreme ce slujba core a se lua socotéla zaharelelorti ce s'ael data pentra °stag
din jadc(ele de peste Olt Si a se face nindu,ialii atettil pentru ceca ce trebae ml dé
de amnia inainte, cátil si pentru darea carelorri si alte slujbe pentra campania
viitdre, i a0a sa se faca m5surile cele trebuinci6se, atfild pentru vremea trecuta,
catil i pentru vremea viitóre; Divanuld si porunasca d-tale i sa te Insciiqeze,
a trebue sa mere la Craiova cu d-lul Oberst-Laitnant directora zaharelelortt
ca si Intocmitl acolo ca Divanuld i sa facetT oranduelile obicInuite
and' pentru binele slujbeT, câti i pentrit mantuinta érii i sa facetl reportii
de t6te ce se vord face de d-ta acolo; pentru care nu lipsesce Divanulii a In-
sciiuta cuprinderea orderulul spre a fi urmatord». 1790, Martie 16.
Jaca si diverse acte relative la requisitiunl, acte promise maI
susil, la pagina 386:
«Diva Insciintarea comisii Visteril thil i dapa reportuld d-luT vel Vist.
la pricina ce este Intro Ienache Ciupesen ca lticuitorit dela Fulga pentru bani
ce i sa cere de zaharelele ce ati luatd, fiind-ca eld tagaduesce ca nu ail luatti
bani din jud4 dela ispravnicil ce nu ail fostil i ca sant §i la alte sale ne
récutti Divanult1 réspuisil la d-luI vel Vist ca s'ad orânduitil stolnicil
Movila ca inpreuna cu Polcovnicu Izvoranu i ca Ciupescu sa faca cercetare de
ad Matti ispravniciT din judetti aceI banT i luT nu-i ad data, la care sa faca
cartile comisiT VisteriT». 1790, Februarie 15.
Cod. No. XVIII, fila 28.
«Dupa Insciintarea ce face d-luT vel Vist. cuma ca la cupt6rele unde se c6ce
pané ostaOsca ara fi fostd trebuinta de 4 care ca batil sa care apa, i fiind-ca era
mare cheltulala, saú facutii unil pup. dupa argtarea lul Constandin Gramaticu
epistatul dela cupt6re, ci Divanulii sa raportaTasca catra Inaltult1 Printipd, ea sa
slob641 ace01 banT al cheltueli sa, se dée celord ce aii fáciitü, d-luT vol Vist.
sa faca cercetare prin vederea lucrurilord de figa cele ce s'ail lucratti la aceld
putti de sunt precumd le aréta oranduituld epistatil i de este cheltuiala lord
atdta, ca sa nu fie aratarea luT ea prisosil». 1790, Aprilie 22.
Cod. No. XVIII, fila 210.
«Loup raportulti d-luT vel Vist. pentru lude 36 ce are a thin ispravnicu
de curte, pescan, acumd se afil numal 24, din care ace0I lude 7 sunt la Vlaqca,
de uncle nu potil aduce pesce qi core vel ispravnicu a se schimba i sa i se dée
dela Ilfovil cuing 0 eel ce lipsescii, sa i se dée din coi intratI In ordnduell,
s'ad LIMA réspunsil la d-luT vel Vist. ca pe eel dela Vlaqca sa-1 schimbe pre-
cumil cere, jara pentru ceT ce lipsescil sa fie ingaduitorü pana se va istovi za-
hareua i sa i se dé». 1790, Aprilie 26.
;Sése ca 6 11.1Uni-baOri ortinduip, la 6 judge pentra care i salahoril
ce all fostrz poruncirt fi na s'aií i,nplinitil, care sunt trecute din mina in ca-
vintti ca datoria fief-carala judepl, aretate pe aflame.
aiindil-ca pedal carale i salahoril ce sunt maT josd arétatI, carT all fostd
orducluitd a veni dela judetu V1Aeii pentru trebuiqa lagarulul cu i de soroe,u

www.dacoromanica.ro
388 V. A. URECMI

fácé numai de boieril enduiti de Divanil, ci era un(' anume Di-

oranduitii spre a se afla la oranduitele locurl, In trei randurl s'ail trimisil po-
runcile comisid VlsterieI la ispravniciI judetultif, Intaiil la Aprilie 25, allí doilea
la Aprilie 26 si alil treilea la 4i Intaill a lunii acestia, ea care aceste poruncI
din urma trimisil i Mumbasid arétandu-se ispravnicilorri catil
este de mare si grabnica acésta trebuinta, si cata silinta si osirdie sunt datorI
sa pue la acésta tata spre a se afla la sorocil, cuma si ce primejdie le va
veni cândil voril face vre-o zabava si nu numaI la soroculil celti oranduitil
ar6tatil sevarsitorI poruncel, niel pana asta-4T, carele i salaboriI venitii
la lagaril, pentru care volnicesce Divanulii pe sil mérga ca mare
graba la numitulti judetù', ca sil vall filtra adevérti, care este pricina de ail za-
bovitil i zabovescA ispravnicil trimeterea acestorA care i salabori ? de sunt adeca
care In judetù' i ispravnicii i ca Mum-basiril Menta ca4uta silinta a le tri-
mete pana acumù, séil de este elii embodisit care zatignesce i pricinuesce
discolie la implinirea acestil marI trebuinte, din ce anume curge acésta ne
armare si ne Implinire a porunciloril si de va fi pricina din nesilinta ispravni-
ello& si a oranduitului Mumbasir, numaI decatil sil iae de grumaz pe isprav-
niel sil amble In judetil (jiu, si nóptea, ca sil faca oranduita suma de care i sa-
lahorl sil le pornésca cu graba la oranduitele lagare i pana nu va savarsi
tréba sil nu slabésca pre ispravnicI nicI unti césil si dupa ce va porni camele i
apoI sil radico atad pe unulA din ispravnicI, cata si pe acelil Mum-
basir, ca pre una nevrednicil i becisnicA ce n'al implinitù slujba luI, sil-I aduca
aicl la DivanA ca sil se pedepsésca, larA de va fi alta pricina adevérata si vé-
cluta de fata, care zatignesce i pricinuesce lipsa i zabava la Implinirea acesta
orandueli, numaI decatil cu mare graba sil raportulasca Divanulul ca mizil
dreptulil adevArA, ar5tandil ca pliroforie huna i ca intelegere curata si pe anume,
acésta poruncesce Divanulil». 1790, IVIaiti 7.
Cod. XVIII, fila 135.

cRespuns cAtra comisie la raportil ce ail darti d-la! vel Vist. pentra lu-
minarile ce al data unil din ispravnicl la trebuintele ostasescI si ceril a se sea-
dea la socotelile ce se IncheIe pentru zahereua ot Noemvre, datil porunca
ca ispravnicil sil aréte ca catastikil suma luminariloril, la cine ati datù si candil?
véléndu-se de Divanil catastilm, apoI se va da porunca In ce chipti se va gasi
ca cale». 1790, Maiù 20.

Catra comisia Visterii tériI dupi raportu eomisii pentrn luminArile ce cedi
m'U din ispravnicl a se scadea, ca sil se aréte cu catastihil la ce judetil i rinde
ati dat, ce s'ail cerut de Divanil a se vedea, aréta ca ispravnici ail trimisti ca-
tastilie, numaI pana acumil fiind suma putina de ajunge pana la tal. 200, clara
péte sil se mal intample de acestea i cere hotarire cuma sil urmeze : sil le tie
In séma ispravniciloril, ség sil le Me dela 16cuitorI? data respunsti dela
Divanil, ea Divanulil cene ca sil vatja ande si la ce locurI s'ail datil, spre a se
face perunca, atatù pentru celea de acumil inainte, ce péte sil se intimple tre-
hui* la ce locuri se envine a se da, si ande nu este porunca a se da, catil
pentru cele date pana acumil, dupa ce se voril vedé locurile unde s'aù datù sil
se faca oranduIala de ande sil platésca i ca ce mijlocil i pentru locurile ce

www.dacoromanica.ro
 113TORIA ROMINILORD 889

rectora ahl zaherelelora, oberleitenant Heliqer.

nu esto cuviinta a se da, sa scie de actual inainte a na se mai da; si face

trebuinta a se vedea acell catastiliii la Divanti». 1790, Maiil 23.
Cod. No. XVIII, fila 157.

ellupa orderall pr6 Inaltulni Printipii dela 13 ale acesteI lanI, ca dupa
insciintarea ce al Matra. Maria sa dela directoral zaherelelorl polcovnicului He-
liser, la socotéla ce al ari5tatti do zaherele ce al data téra in natura, pentru
brataril do Id care-1 cera plata loril pentru panea ce ait datil dintealorti
venirea ostirilorl in téra i poruncesce Maria Sa ca sa incarce pre d-lul vol
Vist. ca din banil ce vinti de pe afara de pe zalierele sa ma4amésca si pre
acestl brillad j tescherelele de dare se va scadé la socotélg, de catre direc-
toral, ca sa faca urmare i savarsire acestiI poruncI, de care se arete si Diva-
nidal ca sa raportalasca pr6 Inaltatulal Priqipii». 1790, Martie 4.
A

«Cata d-lui vol Vist. ca sa orauduIasca a se face merimet ce trebue Cu

cherestea la grajdu din mbastirea Sarindaril, ca st se pue cail escelen01 Séle
generalulaI Maior Sala ce esto in conacil la d-lul vornicall Catana, ne
loa in cartea d-laI a palie». 1790, Aprilie 26.
cDupa raportulii vel Vist. i dial insciatarea ispravnicilorl Muscell,
pentra scagiimautti ce cera la judetii, s'ad faculta respausl, ea asemenea sa faca
si la acestil judetil cuma s'ail flauta la judetele PrahoveI, spro a face ispravnicil
estracil cuma este starea judetulul i puterea si atuuel ceea ce se va ggsi
cale se va face sca46míltii». 1790, Ianuarie 25.

gDapa raportubl d-lal vel Vist. pentra tal. 70. 60 ce s'al cheltaitil
t'acerca a treI cupt6re la Chipa!, si unta la BAO, in sud Teleorman si dupit
adeverinta ce ari ariltatl a ofichialulul Imphatescl de acolo, s'al %cata rcs-
ptinsil d-laI Vistieruld, ca orl dela Visterie 41 din judetl sa se d6e acel banI».
1790, 'anuario 25.

Carie l'entra indrcptarea (tramaba ci yatirea conacilura artileriilc

CC vinil pela aimpic-Lung.

«Asta-41... Martie luulmtí orderall marii Séle pr6 Inaltatulul Pninipü, intru
caro ni se porancesce pentra artileria ce vine din aliara pe drama Campa-
T'anguila, sa oranduimil tal boeril pentru mutare de grija, credinciosa, ea pracsis,
ipolipsis si ca vreduicie ; decl dará. Divanu al ales pe d-ta... de a mergo la
Campu-Lang si acolo ande intalninda-te ea vel da porunca ce i se da
dela comisia d-lul cinstitaluI Ghenarar Oberslaitnant Eliser, ande al a urma
iutocmai dapa cumil mal josil i se ar6tg, i dimprenna ca artileria a d-lal a
veni pana in Bucarescl si a parta de grija de t6te celea trebuincióse, insa din
BacureseI pana la Campa-Lang t6te podurile pe ande vorl fi stricate sit dad po-
rtacit ispravnicilorel, boerilorii, ntazitilwa, breslailar sit dréga podurile (lupa po-
vatairea d-le, pe liude vor fi gropI i nor6e, sa astupe ca tufo i cu piare ea,
sg pag inlesui trecerea t'ara primejdie.

www.dacoromanica.ro
390 V. A. UBECHTX

Requisitiunile mail de producte agricole avurd i alte conse-

(Anti, cdcl nimicirà o industrie care era pe la 1790 Mae respandita:
fabricatiunea spirtáselorti din grâne i porumburl. Ca sa nu se Irn-
putineze grânele pentru magazinele otirilorü, povernele Intimpinara
marl si seriáse pedid, cad nu mal puturd lucra decatil férte reduse
la numérti si numaT cu marl garantil si pedepse, pentru proprietariI
povernelorti, cd nu volt lucra decatti producte agricole stricate.
Se 'Ate vedé acestea din actele ce dama In note Vote din
anil 1790(1).

Find-ca artilmia vine cu 1200 vite, in 1070 cal 0 130 boY, pentru panea
la ciriu0 qi pentru oviza i orza de cal este de a li se da dela magazia Piteqti-
lor, care pentru acestea la fieve-ce conami trebue 1070, tainurI de orzil, pen-
tru orza i pentru rogue ficanda ispravnici care incarce d-lor i si-la
trimiti pe la conacele celé oranduite 0 la locurile ce vel socoti d-ta impreuni
cu ca si fie conacile de poposali, vet1 orandui de a pune cate 1200 por-
tione de fénii, danda porunci ispravnicilorii, ca negre0til Mania fr zibavi si-la
pue la conace deplin, care villa care 12 de ingsuri, in fieq-ce caul cate 80
portions si portionulti de oci 5, puindii d-stri i 6menI salahorl si lege fénulti
si faci portione, ca si nu se risipésc i si nu dé iama chirigiil a lua
oranduiali, a atuncl nu va ajunge indoitil i intreitil.
Aveti acésti vole 0 porunci, ca si oranduitI boeril i boerina0 de in-
preuni ca ispravnicI pentru inlesnirea trebil i pentru discolia carelord de a
cumpira porumbil pentru griuntele cailora de unde vora gisi s iae i cu fi-
tintiile d-luI si se plitésci cbila Briilil de 240 oci. Po tal. 7, care plati se va
da dela, d-lor ispravniciI i ca fitintiiie d-luI se vora tinea In sémi la Visterie.
Fiind-c ca aceste dobit6ce ce villa' ca artileria, cal i bol, este si se
intérci inapoI, trebuinta este de a se pune iari0i la acele oranduite conace
catil fénia i porumbti, milli 0 la alit doilea venire ce este si, se maI aduci
anti conacti la venire, 0 altula la al doilea intércere, iar601 d-luI s aibi pur-
tare de griji a orandui pe ispravnicil judetelorii, de împreun i Cu boeril, ma-
zili, brislasi ca din vreme sä stringi fénula si-la' aibi ficuta gata porOone, si
cumpere porumbula si fie gata bitutil, dupi cuing qicemil cA se plitesce dela
Visterie, ca si mi se supere locuitoriI pentru care, ci landa d-lui porunca Diva-
nuluI numaI decatil ca olacti sA purcmji 0 In fapti si pul tréba, dandil puma
Cu stripicie, ca fill de zabavi si se pue fénula i porumbula la locmile de
conace, unde se voril socoti, oranduindti cate un mazilil i cate aufl slujitoriti a
fi magasiera a primi fénula i porumbula, ca In vreme si se dée iarAi ca po-
runca d-lul, avéndti respunsa in scrisii dela d-lul, ci al primitii porunca, i aI
purcesti i aI pusti tréba In fapti cuma ti se poruncesce qi fil
1790, Martie 10.
Cod. No. XVIII, fila 47.

(1) eD aria porunca ce ni s'ati data prin cinstitula pitacti alti Divanulul supu-
Ondu-ne acel poruncl, amtl mersil in0ne la povarna ce o are anastasie Negustoriti din

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROXIINILORt 391

OrÏ-c.tt de nesuferittl regimul requisitiunilort, toa:1 s'ara fi in-

mahalua 61-organuluI, carele acestù A.nastasie acumA se afla la Rusia §i la nu-

mita povarna, gasirAmil pe Constandin nepotuhl sétl, ce-lil are lasatù vechilù pen-
t'u acésta tréba, a povernil, caruia cerendu-I ca sa Re arete bucatele ce le are
st/inse pentru lucra poverniI, ca sa le vedemil de sunt stricate, netrebnice pen-
tru hrana, mancarea obtiei, gil de sunt bune, precumil a0a ni-se poruncesce de
catre cinstituhl Divanù', M'A ar'étata trel feliuriml de bucate, Insa vre-o 10
chile de porumbù, i vre-o 10 de meiù qi vre-o 2000 oca de malaiù i porumbri
micinatil, care aceste bucate ni le-ail aretattl tóte sunt stricate, ca adeveratil
netrebnid de hrana obtiei, fara numd de iirebuinta Rovernil ; Intrebandult1 de mal
are la altil lo& aid In Bucuresd alte deosebite bucate strInse, ca sä mergemil
sa le vedemù de sunt stricate séü bune i ne dete respunsil, ca eh-1 pana acumrt
alte bucate nu are strinse, l'ara numaI acestea ce arétamil mai susù qi ca este
sa mérga afara prin judetù ande va afla bucate stricate sa cumpsere i sa le
aduca ; dupa acésta dusil la epitropie i dupa porunca einstituluI Divanil
l'ama pusù de aù datù zapisù prin chezA0a unul Diamandi Angheni negustortl,
cuprindétortl IntoemaI dupa ponina cinstitulul Divanù, prin care se lega, elri
ca chiezaqulii lul, ca in tóta vremea catil va lucra acésta povarna niel inteunii
chipa nu va face vic1em6 de a cumpera bucate bune, ca sa le lucreze Impreuna
ca celea stricate, fara mime pre cata i se va da vole dela cinstitu Divanù, la
o &AA de chile bucate stricate, ciad chile de bueate bune, iaril mal multil nu,
iar dovedindu-se ea vre-un vielequgil ca aú cumparatil bueate bune pentru tre-
buinta poverniI maI multrt peste acelea ciad chile la sutA, atuncl deosebitil de
strafulii ce se va hotari de catra cinstitul Divand ca se dé linde i se va po-
runci, ci si se osandésea í cu pedépsa de perderea viep, ola i cu chiezaF,ci lul,
ci noI dupi porunca cinstituld Divanù nu lipsimri a face Insciintare, ea sa i se
faca cuviinei6sa hotarire, cumil Dumneleil va lamina cinstitulii Divanil». 1790,
Martie 12.
Constandin Cluccriu. Nicolae Pähar. Stefan Ilfedel.

Intürirea Anaforali dela Divanü.

Incredintarea ce al datil DivanuluI prin cheza§ú la epitropie cutral
se vede inteacésta Anafora a epitropilorii, i data slobolenie, ca sa ailia vol° a
lucra numitele bucate ce are $ altele ce va campera Alicate, pentru care se
poruncesce d-tale vel spat. i d-tale vel Agg, i tuturorri eatl se cuvine, sa nu
fle povarna (quita mal multil, ci slobodA a lucra ca acestil fehl de bucate, cara
de a nu se supera de catre zapeil Intru nimicrip. 1790, Martie 12.
Cod. No. XVIII, fila 55.

Pitacü catre boerii epitropl pentru poverni.

cetitù la Divanù Anaforaua d-v6stra de cercarea ce atI Pacida bu-
catelortl lul Anastasie povarnagiu §i de cheza§ia ce a-ti datil, carda dupa che-
za§ia ce atl data, i s'ati datil slobo4enie dela Divanù a lucra ne opritù, ci
daril sa grijii d-v6stra de acésta taba a poverneloril, dupa porunca ce ne-ail
venittl §i dela Maria Sa pré InaltulO. Prinipù, prin ordertl dela 22 ale luneI
amtia, prin caro poruncesce Divanulul: (ca sA iae aminte Diyanulil a

www.dacoromanica.ro
392 V. A, URECULK

dulcitn, (idea, precuma se promitea, se plateatl requisitionatele pro-

se cheltui bucate bane la acestù lucra de bIuturl si a sl se lucreze acestil

lucru mime de aceI ce s'ail hrAnitii cu ac6sti meserie :) 0 atiltil acestil
Anastasio sA nu aducl bucate bune peste porunca slobodeniI ce i s'ati datil, catil
si altI, carI audimil cI lucrézI bucate la povern1 In Bacurescl sdil afar/ sl cer-
cetatl d-v6strA, cine stint, cu ce volnicie si cu ce poruncl ail deschistl povern1
de lucra? si cu ce felil de chezAsie? cumil si ce felil de bucate lacr6z1 la po-
vern1 ? si sa arétatl negresitil Divanului. Decl este Divanu datoril, diva orderulil
Inaltuld Printipil a face cercetare de adstit trébI t;ii a fi pliroforisitil pentru
ties-care povarni; ea care purtare de grijI suntetl dela Divautl, d-v6strI Marc*
si avetI a respunde si fail de cartea Divanuld mi este slobodil nimed»,
1790, Martie 13.
Cod. isIo. XVIII, fila 58.

11 (Alp, publicap, la 11 jucicte, afitrii din, Masccl, pcntra povarnagii

ce vorti sii canyon bacate stricatc.

«DapI jAlbile unora din povarnagri ce ail fostil obicInuitI a se hrilui ci

acestù lucru a poverneloril si din porund ail fostù opritI, dportuindil Divanulti
catre 1VIIria Sa pr6 InAltatulil hintipil, s'ail milostivitù Mgria Sa atilta pentru
dinsil, spre a nu fi lipsitI de hrana ac6 cu care aù' fostil obicInuitl, &Ida
iintéiti chedsie aice la Divaml si Divanulil sA li dée slobodenie numaI pe bucate
stricate ce nu voril fi de alte trebuinte fdrI de numd de lucru poverniloril, catii
si asupra acelora ce ail acestù fail de bucate stricate, ca sl OM prinde cevasù
pe dinsele sI mi le p6r4i ca totalii, pentra care ne-ail data Maria Sa Printipil
orderu la Diva* dela 22 ale hind acestia, cum-ca Divandil sa Me aminte i
sI pórte grijA a nu se lucra pe liingI ace16 stricate si bucate bane si sI se In-
credinteze bine la acestù Divanil; Deci Divanulil ail orAnduitil tr6ba aasta ant-
pra epitropiloril ca sa iae chezisie dela fiesce-care dupI poruncile ce li Wail
datil si aréténdil Divanulul cu Anafora, sa li se dée cArtile Divanuld de slobo-
genie, cAcI Intealtil chipil, fIrA de ciirtile Divanuld, nu stint slobodl nimenea,
dar cu t6te acestea Divandil vA poruucesce si d-vdstrA ispravnicilor, sA nu
cumva vre-unulil din cel ce li se va da vole de bucate stricate prin cartea Di-
vanulul sa ridice si se aducI de pe afarl la acestil fehl de lucru de béaturA si
bucate bune, sI auto*" sI purtatl de grijI, poruncindù si zapefiloril ca sI nu
IngadulascI a face inpotrivire la InaltI porunca MArii Séle Inaltuld Printipil,
spre a ridica bucate bune, niel sé fie slobodl a luera pe afarI cinevasl povard
fIrA de cartea Divanulul si de este acia In kid* d-v6strA vre-o povarnA, sa
avetI a cerceta, cine este acelil povarnagifi ? si ea ce prima, si slobodenie la-
er6z1 ?t;ii negresitil sl Insciintezi Divanuld, oprindti negre0til pe cela ce nu va
cArtile Divanuld». 1790, Martie 15.
Cod. No. XVIII, fila 65.

Carte calm Iordachc Niculescu, ce s'aìi oraluluitil (le Divaia asuiva povernclorii.
«Eti facemil In scire, cti nimenea nu este slobodil a avea povarna si a lucra
West de b6itturI ce se face din bucate, niel tu Bacuresci, niel afarA, in t6ra, fArI

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILOIlt 893

ducte, fie si cu preturl derisoriY, dar promisiunea nu se realisa mal

de numal cela ce va avea cartea DivanuluI de slobogenie pe bucate stricate,

dupa porunca i hotarirea pré InaltatuluI Printipti, prin orderulti ce all data la
Divanti, dela 22 ale lunei luI Martie lét 1790, in care scrie chiarú ala, ca paza
ce se face inteaceste vreral de a nu se lucra rachia din grail buna este pré
bud i trebuinta este de a lua aminte Divanu. a nu se pune la facerea rachiulul
bucate bufe, decata stricate i rachiula sa se faca numal de aceI ce s'ail
pana mama ca acésta mesetie; decl amtl socotita sa oranduima intr'adinsù unù'
boera cu buna epolipsisa, asupra caruia sa (lama tréba acésta a Nizamului po-
verniloril, spre a pazi sa nu se faca in potriva arman; lata Divanu all alesii pe
d-ta (lama tréba acésta amp% cu asfetulil cela cuviincIosa dela d-lul vel
spataril, ca mal antela dupe ce veI primi porunca acésta a Divanului sit aibl a
face cercetare in totI Bucurescil i gad ca sa atli ande i cine lacréza povarni
cu ce porunca i slobolenie si pe cela ce nu va avea cartea DivanuluI numaI
decatil sa-la poprescl, sa-la inchii i si pecetluescl povarna, ca unuia ce all
facuta indraznéla impotriva luminateI poruncil Marii Séle Inaltulul Printipil, care
din Inceputti all fosta data prin ordera spre a fi poprite povernile, pe care sA-10
Divanulul : de dud si ce fehl de bucate all lucrata? i vel avea porunci;
de alta parte, sa facI cunoscutil la totI povarnagii vechi, cail se hranescil cu lucru
acesta, spre a sci cum-ca escI orauduitil de Divanti asupra NizamuluI povernilora,
insciintandii pe miff ca aceIa, ca Maria Sa Inaltula Printipa s'ati milostivitil
atatil asupra povarnagiilora spre a nu se isterisi de acestil alisverisii ea care all
fostil obicInuitI de s'ail chivernisitü, cata i asupra celoril ce vorii avea bucate
stricate spre a puté plinde pe dinsele cevasú sa nu le piar41 cu totulti si le dri
vole, hid ca acésta oranduiala, sa ant6iil a da chesadi la d-ta in midi cum ca
nu va strica bucate bune ce sunt de trebuinta mandrel, la acestri lucru de
btiutura peste porunca d-lul, iaril de se va Find°, atuncl sa se pedepsésca si sa
bucatele acelea i d-ta Wanda acésta chiedsie i pliroforisiudu-te
bine, ca unulti ce insusI e a respunde la intimplare impotriva, sa aratI Divanulul
ca Anafora In scrisii unde si cine anume P ca sa se dée cartea Divanuld de slo-
bogenie a lima si a face brava sa si asla cu cartea Divanulul va fi sloboda ;
dreptil acea se poruncesce d-tale vel spat. sa oranduescl un zapciii ca call-va
slujitorI, ca sa se atle la tréba acésta, langa numitulti stoluica». 1790, Martie 20.
Cod. No. XVIII, fila 77-78.

Caere stolniculA Iordache Neculescu pentrtt povarnagii ce li se dei vac sei luciere.

«Vasil° Greca ce tine povarna Ianculul la Fantana BouluI, dupa obiceirt

vechill, dupa chezasia ce ar6t1 prin reportuhl d-tale dela patru ale lima luI
Aprilie, ca ati data prin zapisti in scrisii, lata i s'ati data slobocjenie, ca sa
vole a lucra rachiii de bucate stricate pentru care Wail datil la manile MI cartea
DivanuluI de slobolenie, ca sa nu fie popritti, ci dara si grijescI bine, ea sa nu
se cheltulasca la acestil lucra de baittura zahare ce este bud de mancare, peste
oranduiala si peste porunca ce este data, cacl nu numal el va cadé in mare vino-
vatio si va pagubi ca totula acele bucate, ci i d-ta vel avea a respunde, ca un
oraudititil asupra, acestel trebb. 1790, Aprilie 6.

www.dacoromanica.ro
394 V. A. Limosa

niel odatii. si ()mena remáneatí cu «fitantil» neplatite, ba une-ori con-

testate, sub una cuvêntil ori sub altura (1).
Apoi pe langa nevoile requisitiuniloril mal se impunéti, ca in
timpuri linistite i narturl. Adevèratti cä «boerii epitropi» se camti
sfliati de a impune narturl, déra Divanulil, .impinstl de regimulti Aus-
triaca, ceré acele narturi si otária, buna-òra, ca carnea de mielti s;1
se \rinda cu nada la sGaune dupe sf. Gheorghe :
«Dupe reportulù' d-lul vel Aga, cuma sa se urmeze pentru carnea de mielti
a o viudo macelaril la scaune? fiind-ca sfeti Gheorghe atí trecutii, s'ati datil po-
runca catre boeril epitropI, ca sa cerceteze atatil pentru acésta, cata i pentru
celelalte felmiml de calmad i nartul ce se va gasi cu cale sa-111 aréte Diva-
nulul i d-lul vel Aga sa daca pe macelarl la boeril epitropI i sa aduca Anafora.
1790, Aprilie 24.

«Porunca catre boeril epitropI, a din cjiva sfintilorù' Impè'raff Constandin

qi Elena aft avutfi porunca a pune nartti la carne qi niel pina acumti nu s'ati
féljutfi Bici o urmare, ci darà dupe porunca ce aù sa faca nart6 qi se une Di-
vanulul Nartulti celti cuviinciosti, la care d-lui vol Aga se faca epistasia a se
urma porunca». 1790, Maiti 24.

Dama in note preci6se documente referitóre la diverse narturi sta-

bilite sub regimulti austriaca, intre cari

«Lul Dumitru Grecu povarnagiu ce are povarna aicI in Bucurescl la Fôn-

t'Ana Boulul dupa raportulfi stolniculd, dela 5 ale lui Aprilie, asemenea carte i
s'ail data». 1790, Aprilie 6.

«Lul Gheorghe Grecu povarnagiu ce are povarna aicl in Bucurescl la FOntana

Boulul dupe reportulii stoluiculul dela 5 ale lui Aprilie asemenea carte i
dattb)(1). 1790, Aprilie 6.
Cod No. XVIII, fila 83.

(1) ha un exemplu
«Dupe reportulti d-lul vel Vist. pentru cel ce li luatti bucate in
venirea crescinescilorri oqtirl i li s'afi datti fitantiI, cumil i pentru doui5 fitantff
ale magazierilorti i a d-111 vel Aga, ce s'ati luata bucate dela Ionita Nicola val-
varagiti, i Dragomir i Tudorache §i Pilat ovreIulti, de aicl din Bucurescl, care
nici In catastihil ce ati data magazieril nu se gasescti trecute, ca de unde este
porunca a li se plati, fiind-c îi certi Wplinirea dreptulul lorti ? s'ad data res-
pungí la d-ltif vel Vist. ca pentru acele fitantil va face Divanulfi teoria pricinel,
iarà pentru plata, dupe cuma i d-luI gasesce cu cale, sa fie ingaduitorl 'Ana
se va incheia socotelile judeOlorrio. 1790, Februarie 18. Ad. colendasgraecas:
Cod. No. XVIII, fila 30.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM.INILORt 595

a) Nartulti pe verdeturl si legume din 15 Septemvrie 1790.

b) Nartulti pe lucrurl de bacáiniT, din 8 Noemvrie 1790. c) Nartula
pe carne, 15 bani oca. d) Nartula pe pane. e) Nartult1 pe luminiirT
de sea. Nartubl pe lumInárT de céra i altele(1).

(1) Nartula lumineirilorti in ce chiptc s'aii yäsiti2 ca cale a vinde

ocaua de lumineiri de cerii. C'atre luminatul Divani ala Prinfipatului Vril ro-
man..escI, dela noi cei mal josü numiti, Anafora.

«Dupe jaiba ce ail data luminatuluT Divanti celi ce tino pe acesttl urma-
toril aun, cherhaneaua vînrii facliilorti de cera, dupe porunca, ni-amil adunat la
un loca i prin cercetare lndestulandu-ne de cumpératórea materialurilorii la
acata vreme i de alte cheltuell, Tata se areta mal jOSil :
Pírale
70 Cumpérat6rea unel oca de cera.
7 Se tuerca la clece una seqeméntulfi ceril la topitil i lucru.
3 Pentra 9 dramurT bumbacti ce jara la oca.
7 Pentru lemne, curia pravaliel i simbiia slugilort.
7 C4tigulii luminararaluT, la 4ece unulfi, dupe pretu1t1 cumpératérd unil oca
94 de cera. Tusa cu acestil nartil va pute fi paila la vremea strinsulul de
miere, larti atuncl razema treba Tara la porunca luminatuluT Divanil; de acesta
insciintamil qi ce desavarqita hotarire se va face de catre luminatula Divanil».
Dumitrache Stolnicu, 1oiä Ceiminariu.

Dela Divanulti PrinfiPatului t'era, Romeinesci.

«De vreme ce s'ea cunoscutti de t'ata paguba luminararuluT, poruncesce

Divanuhl ca sa aiba voTe, de acumil pul la vremea strinsuluT de miere, a vinde
ocatia de facliT de cera roOe cate parale 94. lusa facliile sa fie de ciara curata,
far de amestecatura i fitilulil dupe potriva, lar atuncl .eqindil cha nona va
face Divanulii cercetare qi va pune nartulii celrt cuviinciosa ; dreptil acea sa aibl
scire i d-ta vel Aga, spre a face cuviinciósa publicatie».
Cod. No. XVIII, fila 93.

Pentru lumineirile de cérei' ca ce prepi po'te s'eí le Ancla ocaua lumineirarulti.

«S'ail gentil porunca la caminaritilil Moscu epistatulli vamiloril i al ocne-

loril i catre stolniculil Dumitrache judecatorulil i catre sard. Chiriac Arbut, dupe
jaiba luminararuluT ce tine cherhanaua de cera, ca sé socotesca cumpératerea
cedí cite parale 70 ocaua i cheltifiala ce are la bumbacii i la lucratorT i orT-ce
se arete DivanuluT cfttri tino ocaua cu t6ta cheltuTala luT, ca sé se imita
cun6sce cuma peto sa vInla i elfi luminarile». 1790, Aprilie 8.

www.dacoromanica.ro
396 V. A. UaEciuX

Din causa acestoril narturl nu mal aduceall stitenil lacrurl de

Dela Divanula Prin(ipatalta rii Ro»uinesel.

cPoruncesce Divanula d-v6stra boeriloril epitropl ca din preuna ca d-litI

stoluiculti Constandin Nicolescul (pe carele îIü are Divanulil incarcatil cu tréba
nartmilorii targulul) sa merget1 la d-luI vol Vist. undo facanda-se cercetare la
tete aceste ce se jaluescu zalhanagiiI cuma l de s'afi urmata i in wig trecutI
a se lua guff de pe la zalhanagiii i egg, suma de oca s'art luatii i cu ce pretrt
s'ail vinduta seta an i antertil, i cu ce prettl se vinde acumg? sa se faca o
chibzuire in ce chipii s'aril putea face indestulare pentra suma seultif ce este
trebuinciosil a se cheltni peste anii, alci, i a nu se priciuui scumpete lumina-
rilortl i dupe ce se va gasi mijloca i se va face indestulare i implinire do
suma cea trelminciesa, apoI yeti turma d-v6stra a puue i nartulli cela cuviin-
ciosil, cu ce pretil sa vinga luminarariT ocaua de luminad la ob0e, care nartil
ce yeti gasi cu dreptate a se pune, sa-lil avetI alt areta Divanuldi in scristi,
ca se se (lee porunca catre d-IttI stolniculuI, Niculescu, spre a griji ca se fie
nartulil pazitil, i sa urmeze rara de a se face vre-o inplacTune la vigare».
1790, Octomviie 18.
Enlenberg feld-marselial-leitnant, Go.:»ea fag Ung. VW. Marelielie ofteheal
Jingratesell, loan Logf.
Cod. No. XVIII, fila 280.

Boerilorg epitropi, potet nartaltl cara.

(Dupe insciintarea d-luT vel Aga, i aiarulfi ce s'art filcutil peutru carnea
de vaca, ea nu potil sa viga macelarri dupa nartil, fiindù vitelo scumpe qi se
hearcit ocaua de carne dite banT 15 afara din cheltuiala loril. s'afi oranduitil
(lela Divanil la d-lor hoenil epitropI i la d-lui! stol. Dumitrache, ca sa aléga
pretula celù' dreptil cu care se curiae a fi vigarea carniT, vOêndit i aiarula
ce Wart Wittu de d-litT vel Aga i sa insciinteze DivantattI la ce chipii voril
gasi ca cale». 1790, Martie 12.
Cod. No. XVIII, fila 56.

Ntre eel .iget pentru narturi.

«S'ail Matta porunca catre vel Aga, dupe orderula pre Inaltultil Priu-
tiprt, ce at datil la Divanil, Aprilie 3, pentru nartil, ce s'ail facutil asta-temna
spre a se viudo cele trebuinciese zaharele de Itraua vieti §i nu s'art urinate de
d-ltil vol Aga, i s'art data strapica porunca sa urmeze negreOtil, aretandu-i-se
cupriuderea orderuluT intocmaT> . 1790, Martie 26.

Crave d-lta vel pentru nartu111

Dupe orderitlil pre InaltatuluT Printipfi, pliroforisitù iustO Maria

Se, ca nu potrt macelaril sil vinria oca carne cate haul 12 i art hotaritù a vinde

www.dacoromanica.ro
 ISTOBTA Ilomizi1rma/5 S97

vInclare in ora. A0a ca AustriaciT si1i1 fura a publica, ca unele arti-

pand la sfantul Gheorghe oca carne cate banI 15, s'aft data porunca DivanuluI
la d-lul vel Aga ar'étandui-se i cuprinderea orderului IntocmaI, ca sa pórte
grija a se urma acestil naafi çi sit fie carne de Indestul i blind». 1790,
Martie 27.
Cod. No. XVIII, ilia 78.

eS'ati data porunca la d-lul vel Aga pentru brutarl, ca Nartula p-

zscl i sa fie indestulare, iard in pane sa aiba vole a amesteca malaiti de meiti
0 de porumba i sa sc6t1 la targa §i malae, iar peutru cele-l-alte rufeturl care
nu vora arma natant, pe care-la va dovedi, sa-lii aducd la Divanti». 1790,
Aprilie 17.
Cod. No. XVIII, fila 101

cDupe 'insciinOrea beerilord epitropi pentru rinduld macelarilora, cit nu se

p6te a se pune nartd, fiinda vitelo totil slabe, li Wail data porunca, ca sa gri-
Slasca la vreme, far de alta port-Luca sapile mail». 1790, ALM 6.

Pornnca ce s' arc data in dosula reportaba, vel Aya pentru nartula carnii vaca.

«Fiind-cd a se face aiara la carnea de melti este orinduita d-lul vel logf.
Toui i ca d-luI, sinior Marchelie ofich6lul Imp6ratescil, oranduesce Divanula
peutru carnea de vaca, iara0 la d-lor, undo viinda i chird Panait Dimancea sii,
faca 0 la acésta dart"' cela cuviinclosil i s ar6to d-lor Divanulul prelulti
dreptil dupe care sa se dée nartú macelarilorti, ci dara cl-ta vel Aga
ajutorula cela cuviinciosil la d-lor pentru tréba acésta». 1790, Junio 21.
Cod. No. XVIII, fila 118.

Porunca ce s'aa facuta in dosula Anaforalei .Epitropilara, pentru nartula

earnil. Dela Divanula Priatipataba Ilomanesci. Pornnca catre d-lui ye? log.
Ioni(a Damaris i catre shziora 111archelie.

cVeti vedea d-v6stra ac6sta carte ce ail facutil d-lor boeril epitropI qi
mania ce puna la vincjarea churl, care fiinda ca ni se pare a fi scumpa, amnia
inteacésta neme, cand mieii crescênda s'aa mal ingraptii, d-v6stra sa bine-voiV
ca inqiv8 sa facetI cercare acea ce socotiti ca trebue pentra buna cunoscinta
de fata vederea pretulul ce-I cuviinciosil, ded impreunanda-ve amandol in curtea
conaculuI d-sale sinior Marchelie, ande aduandil 0 pe chir Panaiot Dimancea
ca un practicosil in ale vitelorfi, sa facetI d-v6stra aiaril ce urméza, Cu bung
liare aminte, ca pentru o tréba ce este a obOiel 0 se afétatl DivanuluI in mist.'
nartula celii drepta, care se cuvine Inteacéstd vreme a se da macelariloril ; pen-
trn care poruncesce Divanula i D-tale vol Aga sa urmezl la cea ce vorti avea
d-lor trebuinti asupra trebeI aceSia». 1790, Junio 17.
Feld-marschal gltenaral leitnant baron fon Entenberg, Go,ma ala Ungro-
Filaret, Radu Slatinéna.
CO. No. XVIII, fila 203.

www.dacoromanica.ro
808 V. A. TIREcrtil

cole, necesare la spitale, se vora cump6ra far5, nart, cu preturl bune (1).

Dela Divanulii Printipatului rii Bonuinesci.

«Aducéndu-se fatA In Divanti, gala' pe luminArariI, cat' Bi pe uniI din

negustori, zallianagil, 'Aura a qi luminAraril amblA sl-vi micBoreze vinovAtia
lorti, aratandii el Bi In altl anl ai fosta IndatoritI zalhanagiil de le-ai data loll
cate o suma oca de sea, Bi a eI n'ati vInduta seri séti luminArl fAcute la ne-
gustorl din téra Turcéscg, dan ii acestea le Vinduse la o parte, ami Intrebatfi
numai acésta BA aréte, adecl pana a nu se face armistrifia de era seulti maI
eftinti, de cata amnia niel de cumisi nu puturA tAgAduTascA, ci cu gra-
iula lorit mArturisirA, ca adevaratti era ma eftin; dupe acésta le diserAmti iarABa:
pentru ce atuncI cand era multi maI eftina nu grija ca sl fie cuprinsa seula
cela trebuinciosa peste anti, ca unil ce el sunt rufeta legatti FA tie oraqula de
luminarl, BA grijiasel In t6ti vremaa a nu fi lipsi i altil si nu fie volniel a
des chide luminaril, decata' rufetula Bi la acésta nu avurA niel unii cuvinta
vrednica de respunsa ; i-am mal Intrebata : de vreme ce WI ca li s'ati data
In altI anI sell dela zalhanagil i acésta vorti BA faca i ca nut' obiceiti hotArItti,
sA aréte la Divanti vre-o carte de porrina DomnéseA, prin care sA se hotarasca,
ca sA fie datorl zalhanagiil In totl ani sa, le dée cate o suma oca de sett, Bi nu
avurA, fin numaI cu gura ziserA, ea aBIa urmattl; (led acéstA probleml a loll
ne flinch"' carte Bi hotArlre Domnésca, la mijlocii, Divanu nu p6te sA o primésci
ca un obiceiti hotArItil i maI virtosa, ea de cumpara el Bea din vreme, pe
cand era eftina, amnia nu aril fi avutil niel o trebuintA de a cere sell dela zal-
hanagil ; macarti Bi carte Domnésci sA fi fostil, pentru pedépsa vinovAtiel lora,
Divanu, cu data de obBte, ail hotArltii ca luminAraril BA cumpere sea off uncle
vorti putea gAsi i en cat prep se vorii putea tocmi Bi vindarea loll la oligte
si fie °calla de luminArI pe parale 20, iara nu mg ; ci ("ail dui:4 acéstA
hotArlre poruncesce Divanu Bi d-tale stolnicti Niculescule, ca BA priveghezI a nu
se vinde luminArile maI scumpe, ei si se plziassA nartulti acesta far de 'lid o
schimbare, iarti pe care din luminArarl se va dovedi cA urmézA In potdvl i vinda
luminArile, orl ca lipsA din suma drammilora ocalil, oft cu preta maI ma, sail
va pune in luminArl amestecAturl, pe unulti ca acela pedepsescI d-ta cu
Maje in fata prIvaliel lui pentru pilda i vegherea tovarABI al rufe-
tuluI lorti; rana acésta sl le ar'étl d-ta el tota seulti de aid' din térl, verI a
cul va fi, cu porunca mé feld-marschal-leitnant baron von Entenberg este de
total opritti a nu ei din térA la niel o parte i poruncesca luminarariloril ca si
cerceteze i orl unde vorii dovedi seti scosti ca sA-111 trécA In alte pArtI veil a
mil va fi sa-la iae controbonta Bi jumgtate dinteacelti seti sA se iae pe sérna
cAtanilorti Impi5ratescl, iarti jumgtate BA se iae pe séma luminArarilora, Ma de
niel o platIp. 1790, Noemvrie 11.
Entenberg, Coma al Ung. Vlahiei, DionitraPhe Bang., loan logf.

(1) cPoruncA cAtre ispravnicil ot. sud Ilfov, ca sa dé In scire la totl de obte
ce vora -avé nntü, gainI, 06", lapte de vingare, si le aducA In Cartea cea veche
ca si le vancjA, pro bun prep». 1790, Mail"' 10.

www.dacoromanica.ro
 ¡SIMIA ItoiaNn.oatt 899

LXXI
Abusulii Cu sudifri. &m'a Turcii.
In vedere cu greutatile ce apèsaA asupra tèranului i spre a le
mal tnura, Divanulti se tanguesce lui Coburg, In 12 Februarie 1790,
ct «Ungurenil» «ce sunt Cu locuinta i legas ct darea l'in-
dula ferii» acumil, de cftneld ati intratil ástea austriaa in térA,
merga la cancelaria lul Coburg i cap615, pasporturi cu carl se
dual la Transilvania.... Divanult1 qice, cä «téra este incarcat5. la suma
cu toti ungurenii, la darea datoriel zaharelelor», apol décA
el sunt sloboql a se duce in Ardél, cumil remtunl satele incArcate
cu quot-partea lora?
«Porunca catre d-lul vel Aga, fiindri ca, la spitalurile din Bucuresel este
trebuinta a se cumpëra unttl, oue, gainl lapte, poruncitil d-lul sa dée In
scire prin mahalale i celorii ce villa la largil ea de acestea de vilulare, pentru
hrana soldatilora bolnavI, ca sa se strInga In Curtea cea veda pe marginea
garld facêndu-se ca unii targupril unde vincja lucrurile loril cu pretil qi
ca tocméla far de a li se face vre o sila, 346 a li se pune nartil, ci clara Intea-
cesta0 chipri sá urmeze d-lul». 1790, Maiti 11. laca aci avemil originea ha-
lelorú din Bucurescl de pe malultl
Cod. No. XVIII, fila 141..

Ciirrí la opt judep pentru seuri de trebuinp a luntiluIrarilortl

Pela Divanulti Printipatuld tgriI rombesd. Porunea catre ispravnid, ot sud.

«Find-ca pentru lipsa ce este de laminad aicIa la oragu Bucuresciloril, all
hotaritil Divanula, ca totI negutitoril ce ají strInsil vite aicl in téra §i le-ail
taIatri la zalhanale sa dée o suma oca de sëil la luminarari de aid din Bucu-
rescl, ajutord pentra trebuinta obgtel, din care suma dupi analogia ce s'a(' ga-
sitil ca cale, s'ail orInduitil i la acehl judetil ca sa dée negutitoril ce aii strinsil
vite oca ski. Dreptil aceea primindi d-v6stra porunca acésta a Divanuld,
numal de atil sa aduceff negutitoril cap voril fi strinsii vite 9i le voril fi trilata
la zallianale adía In judetult1 d-v6stra i puindu-I sa-1 faca cisla el filtre eI sa
avetr a Implini dela totl acésta suma oca de seil ce mal sustl sé aréta, i adu-
cênd-o aid sa o faca teslimil la vatafulil de luminararl, carora sa li se platésca
de luminarad mia de oca cate talen l 450, iaril nu mal multa, ca sä p6ta viudo
qi luminararil la obqte dupa nartulil celi hotaritil, care banl prin marafetulii
d-lul stolnicull Constandin Neculescul epistatulil narturilortl tirgulul, sa li se
Implinésca pe §inù dela luminarad, adeca cu o mâna sa dée aula qi ca alta sa
primésca hurí». 1790, Noemvrie 15.
Entenberg, Cosina ali Ung. Vlachie1, ot Rennnie Filaret, Dumitrade Banu,
Constandin
Cod. No. XVIII, fila 318.

www.dacoromanica.ro
400 V. A. UREcitil

Jaca anaforaua Divanului:

«Inalpmei Téle Cu plecadune InsciintImil, ca dela o séml de vreme Inc6ce
vedemfi c mili dintre ungurenif de aict, ce sunt ca locuinta i legat1 cu darea
In rîadul örii, vinfi la cantelaria InlÇimci Téle i luanduiff pasaporturl merga
si la d-lut vel spatarfi i seda ravasa de drumil, ca sa mérga In Transilvania
cu casele lorù, precumti veI vedea Maria Ta si pe aceste eludí case ce s'ail scosil
paqaporturl a merge si Divanulti dela Inaltimea Ta n'are niel o porunca ca sa
scimti de sunt slobodl a merge din d'ace§t1 In Transilvania; gata scimfi, c éra
este Incarcata la suma ludilorii i cu tott ungurenit la darea datorid zahare-
lelorfi, precumfi s'aii datfi inlimei Téle Insemnare de bita suma ungurenilora ;
de sunt dintre dan§i1 slobodt a merge lu Transilvania sa se dea luminata po-
rimel Inaltimel 'Me la cantelaiia Mafia Téle, ca candi."' li se da paspérte sa-1
'Limita la comisia visterid, ca sil se sedfii cu numele nì1 din catastihulti ungit-
renilora, ca sa nu férnae téra Incarcata cu numele lora §i pentru acestia ade-
vfirulti arétamti Inaltimel Téle, el la la. , prin sin* d-111 sinlorti Mar-
chelie ofiterü Impératescil, aa' fostil slobodt i ne opriti a merge In Transilvania,
niel aa avatil voIe sé maga, acumil fédênda acestia ca ala In
tal podvedile i trebuintele o§thiloril Impératescl, cenit sa mérga i iarali peste
putina vreme ne astamparandu-se la un locfi, potii lara-§1 a veni, ci sit scimti
not de sunt slobodt de catre Inaltimea Ta, tara de nu sunt slobodt Iara§I sa se
poruncésca a nu li se da slobodenie i atatii pentru acestia ce s'ah scosil acumii
papp6rte cat i pentra alp ce s'ati maI dusil i altil ce voril vrea si mérga,
ci de actinia inainte sit avernil portinca Inaltimel 1 éle : in ce chipfi sa urmamil ?» (1).
1790, Februarie 12.

Contra altul némtl de prigilegiati inca se tanguesce téra si Di-

vanula obtine invoirea a se pune la biril toti fac6ndil o spe-
ciala catagrafie «ca ambla cu înelitciun1, ca se pédà fi apératl..... si
nu dati nici o dare niel in terile impèrätesci de mide vintl,
nici aici in parnintula tèrii dupe ce sosesctl, si pricinuesctil num. al
o greutate térii» (2).
Publicata, la 1:2 judefe fi la Craiova pentru &oreé, a se pune la bircl,

(nada trebuinta a se sci cfitT ovni' se afla ca lficuinta aict In pamIntulil

atatií ceI casatoritt i Intemeiat1 ca familiile i casele lora, cata §i ceI
ne casatoritt, ce se tia' cu fela de felil de negustorit i meste,itigh, Intre

Cod. No. XVIII, fila 360=861,

cDect acesta actii spune de evret, cg vinfi dela Inphatiilevecine, i ne
aréta cata' de Intemeiata e teza evreilorti autochtonl In llacia i In ort-ce casil,
cata de putinl erail evreit pamIntenI In Muntenia, pe la 1790! Se va vedé acésta
si din actele ce succesiva VOIllii mal publica, intre carl o minunata statistica a
Bucurescilor4 din 18204

www.dacoromanica.ro
 'STONY! I:told101.0RO 401

se giseseti multi ovrd, care ambla cu nume ca sunt venitl din niuntru din
örile ImpiratescI si cu altti cevasil numiri nu sunt intrati In vre-und felti de
dare, ci ambla cu înelaciuni, ca se p6ta fi aphatl, i as% dupe vielesuguhl Cu
care se p6rta nu dad nimicü, nicI In thile Impgratesel de pe unde vinü, niel
aid In pimIntulti tiril dupe ce sosesca i pricinuescd numal o greutate
fara de a nu se folosi camara Impiratésel Cu nimicti dela el; pentru care fiindd
la totI datorie Intréga, ca dupa starea, puterea si mestesuguld ce are fiesce-care
sa faca cuviosil ajutoril i folosti camariI; iata ca sfatil de obste se gasi cu cale
si se poruncesce d-v6stra, sa facetl cercetare cu amgruntuld in totil judetul acela,
sa-1 luatl In scristi pe totl evreil catI se vord fi aflandd, arkandfl pe fiesce-
care ca familia liff si ce mestesugti i negustorie are si de unde se numesce ea
este asl'a faandil catastihti curatil, Intoemd precumti vi se poruncesce, sa avetl
a trinaite la comisia visteriel, insa pana la 11 ale viitórd lubl lul Martie, dupi
numörulú testamentuld celuI vechiti i sa scitI d-v6stra i acésta, ca orl-care
ovreiti casatoritti, séù necasatoritd, asegatd, séù ne asegatil, se va afia slujindil mar-
chitand In tréba armadff Impiratescl, aceIa sunt a fi fara de dare, dara tad trebue
si se me In scristi i al fie aritatl In catastih cu deosebire, unde slujeseti, jara
ceI-1-a1t1 ad sa platésca la Visterie, dela gi antal de Noemvre lét 1789 papa la
sfirsituld lul Octomvre lét 1790, pe unii anti Intregti cate tal... cea-ce vetl gasi
en cale si ca drepta sa aritatI In catastihil pentru fies-carele, cumft i zaharelele
celea oranduite, precumii respundd i locuitoril önii i care din ovrel ce vind
din alte till' se vord adeveri cA i-atí plätitú darea luI acolo, pentru anuld
Continulm Cu actele relative la narturi, incepute la pagina 395:
(Formica catre Aga Isehistambol i Armasu Arcuda, ca nu aunt urmatorl
zapisului i prinsord ce ail data pentru palm a o sc6te mal mare si deplind la
dramurl dupa zapisil i Divanuld dupa zapisuld ce atí data are a le cere ris-
punsti, ci primindti porunca sa aiba a da nizamulti celti cuviinciosd, ea sa se
fad{ palm dupa nartil i prins6rea ce ad datti, sa nu caga In vina pentru ca-
tahrisisd aid trebil acestia» 1790, Junio 24.
Cod. No. XVIII, fila 211.

Catre d-lui vel Aga pentu nartulusi. vinului.

(S'ad datfi porunca dela Maria Sa Ghenerarul Entenberg si dela cel-l-alt1
Divanitl, la d-lul vel Aga, pentru nartulti vinulul: a se viudo ocaoa drépta si
vinulA ne amestecatil, pe parale sése». 1790, Martie 31.
Cod. No. XVIII, fila 80.

Narturile pentru lucrurile nuincdrii in ce chipa s'ar4 gdsita cu cale a se vinde.

Pirale Male
Unt de lemn 40 Sapunul cela bunti . - . 36
Orezu .. . 16 Fideua de Venetia 50
Nahutul 12 Pastrama de vaca de zalhana . . 12
Mislinile 20 Sapunul prostd . è . . 20
Branza de oI din Burduf . . . 16 Meiul 24
Cascaval 22 Icrile tescuite 50
'aorta Romanilort1 de V. A. Urechid. Tom. III. 26*

www.dacoromanica.ro
462 P. A. UREertti

aeesta acela va fi aphatil de zaharele, iaril nu i de darea ce se face acumil

hotArire, InsA acésti dare vorii respunde en cislA Intre el, ea di nu sim0 vre

PArale Parole
Icrele negre moI 46 Moreovl ocaua 3
Malaiul de porumb macinatil 3 Caper° 2
Mälaiú meitl mAcinat 2 Galia mare una 2
PAina de ore' 2 Giulia de mijlocil una 1
Ciapl 4 Guliile cele marunte 2 1
Fasole 6 Ridichile, 6 de luna 2
Lintea 6 RAdichile cele marl, ocaua . . 2
MazArea 8 Telina ocaua 4
Bobul 10 Merele creteseI 8 1
Prunele uscate 5 Merele amestecate 15 2
Usturoiil 6 eapAtinl 1 Nucile 30 ...... . . 1
Prazul celú mare 5 fire 1 Apa, In ocolulti Agescu, sacaua 4
Prazul miruntil 10 fire 2 - In mahala, apa, sicaua 5
SpAnac ocaua 4 Orzul ce se vinde la hanurl yi la
PAtrAnjel ocaua 6 bicinil ocaua 4

Dela Divanulrt Prinfipatului êrii .Romdnesci.

«Dupg acestq naafi ce stall &HA ca cale a fi finlarea acurnti InteacéstA

vreme la fie9-care felurime, precumii mai susil se arétA, poruncesce Divanula
d-tale, biv. vol stolnice Neculescule, si dal cuviinciosulil nizamti, ca ca acestii
pretà sA fie vinclarea luerurilorii ce se numeseil maI susil, Wit nu maI scumpe»
1790, Noemvrie 8.
Entenberg, Dumitrache Bang) loan logf. Constandin tirbeiu, Mateiu 1dl-.
coian, Marchelie.
Cod. No. XVIII, fila SIS.

Poruncli clitre boeril epitropi pentru nartulii

»Piind-cI Aga Ischi-Stambol yi ca Arma9 Arcuda ce ail avutÙ asupra

nizamulti pentru nartulii de pine aicl in Bucurescl, aù fostil datorl ea numal
pinA la gräuli noù sä aibA, acea epistasie, acumil dará, d-v6strA sA datl nizamulii
acesta, adeel sti cereetatl preuIfi griulul noil en care-111 curnpgri brutaril din
tirgil, atiti celti de frunte, câtù yL celù de alit doilea yi alil treilea, sá facet.'
apol yi cea cuviinci6sA socotélA brutariloril, dupA pretulil grAulul ce eumpArA,
cu ce nartil se envine a vinde pinea In Bucurescl P insá cAutap bine si nu facql
vre-uml cumuli la adsta socot61A, precumii nu atI facuti cercetarea cea dr6pti
yi cuviincI6sa la graulii vechiii afiatil aceI dol boerl, de all luatil tréba
asupra lorii, en multi deosebire yi folosù noroduluI; §i nu numal acumil sA faceg
acésti nrmare qi sA arétai Divanulul In mist', ci tot-déuna, in vremI, sA cerce-

www.dacoromanica.ro
 ISTORLL Roué:Nu-oat 403

unulù napastuire, asemenea 0 la alta cheltulall ce vorfi respunde rufeturile» (1).

1790, Aprilie 14.

tatI pretuhl graulul qi dupa aceea sa urmatl a face qi narta brutarilorg 0 iar
sa arelati. Divanulul, de care astcptamit respunsii» 1790, Septembrie 13.
knife; Logoféttl, Mateiu Fälcoianu, Marchelie, Biv. vel Set' rdariu.
Cod. No. XVIII, fila 259.

Anaforaua eparopilorii pentru nartulii precupetilorti .

tDupg, luminata porunca amil facutil cercetare, pentrii legumile qi verde-

tuiile ce vindil la obste precupetil In tare' qi vedemil curnii ca vindarea le este
cu prettl ne suferita, doll nol dupa cercetarea ce facemil de pretuhl cu care
cumpArit precupetil de pe la löcuitoril de pe afara qi de pe la gradinarii de aid
din Bucurescl si dupa starea vremil, socotimil a fi cu cale sil se vinda, legumile
0 verdeturile cu pretulfi ce Insemnama mal josii, Insa acumA de o cama data,
dar mal asupra t6mnil de se vorií mal eftini vomil punta de grija qi In ce
chip'í va fi atuncl vindarea vomil face deosebita pliroforie cinstitului DivanO, ci
pentru ca sil se pazésca vinlarea cu acestii prettl, sil fie luminata porunca cin-
stitulul Divami catra d-lul vel Aga, ca sil dée porunca tuturonl precupetilora
In ce chip(' sil le fie vIn4area; de acésta Insciintamil einstitulii Divanü». 1790,
Septembrie 10.
Costache Cluceru, Nicolache Peihar.
Cod. No. XVIII, fila 261.

Pirale Parale
Pasolea oca .... .. . . 7 Patranjel fire 15 1
Lintea oca 6 Morcovl fire 10 1
Mazarea oca 10 Guija una 1
Bobul oca 8 Brojbe doug, 1
Ciapa oca 5 Sfecle mal marl 3 1
Varza, capatina mare 2 Sfecle mal micl 6 1
lar cea mica 1 Spanac, ocaua . 6
Usturoia, capatinl opt 1

Divanulii Prinfipatului férii Bomeinesci. Poruncei cliZre d-lui vel Aga.

C Cu acestil pretil ce aii socotitti cu dreptate intru acésta vreme, sil po-
runcescI d-ta precupetiloril de a fi =atoll spre a vinde fiesce-care felurime de
leguma, supuindu-1 fail de vol'a loll la acestil nartil ; iarù pe celil neurmatortl
se va pedepsi, ar'étandil d-ta tuturora de obste pretuld acesta, ca sil fie sciut
la toti ce'l ce cumpara». 1790, Septembrie 15.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, ot liômnic Filaret, loan Damaris, Ma-
nolache Greídi;steanu, Constandin s itirbeiu.
Cod. No. XVIII, fila 262.
(1) Cod. No. XVIII, fila 104.

www.dacoromanica.ro
404 t A. UREctrri

O altà categorie de locuitorl de care se preocupà regimulti

austriac In Muntenia, sunt turcil. La favòrea armistitieT, negustorif
turcl ail vole sA vie In 161.6,, pe timpti limitatû i Cu petfufft dela
feld-merschal-leitnant Entenberg. Se face Insg. catagrafie de ton turcil
rema0 In térA, ascunsl pe la locuitoriT tèrel, Cu scopil de a fi con-
sideran ca (robl» O. a servi apol la schimbulti pe prizonieril aus-
triacT, robin de turcT. Jata actele relative la acésta categorie de locuitorl :
Publicafie la to'te judekle ;si la Agei i la Spettar, pentru turd.

«Pela Divann Printipatului riï romAnesci.

Porunca catre ispravnid ot sud....
Pentru negutatoriI turd ce vinil Cu &manna, atI avutil poruncl date dela
mine feld-marschal-leitnant, ca unii ca acestia ce vie' ea firmanurl sa aiba In
minile lord si pasusmile mele, In care pasusurl en deosebire sa poruncesce
d-v6stra. ca numal in locultt ande este sederea ispravnilor si alba a se negutitori,
WA de a nu Ambla prin sate, care ail vole a r6mânea numal pftna cand vorti
tarsi negustoria lord; acuniti amd Intelesd, dupa cumd i insusI eel mal einstitr
turd se jaluescti, ca o multime de turd fugan l alt-felti de 6naenI rtil aril fi
fugindti de peste Dunare i aril fi venindti aid In téra romftnésca far de niel
und feld de firmand i s'arti fi ascun4Andd pe la löcuitorl pin padurl si in alte
locurl ; pentru care strasnicil se poruncesce d-v6stra, ca sa aveti a arma dupa
poruncile ce avetl date dela mine feld-marschal-leitnant si pe acelti feld de
turd fugarl, ce n'ati firmanuri, séú pasusurl dela mine, sa avetI a-1 prinde, me-
teherisindd ntêiú cuvinte dulcl, dupa cumii avetl povatuire i sa le luatl armele
dAndu-se la celti mg de apr6pe comandantd ostasesc, ca trimita la mine,
Impreuna cu armele lor (jail mal firtos d-v6stra ispravnicilorti i capitanilord
dupe margine f6rte sa strajuitl marginea i turc fat% de firmanfi sa nu lasatI
a trece si intra la téra, dar sa urmati negresittiv (1). 1790, Noemvrie 22.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, ot Minnie Filaret, Ion Damaris, Const.
i itirbeitc, Maki Falcoianu.

Publica fie la ate judekle fi la Spiitar i Agá, pentru turcil ce se

vorii fi aficina rata;s1 in Or&

«Copie Intocmg dupe orderuld excelentd Sae feld-marschal-leitnant baron

von Entenberg, care ad datil la Divanuld
Suntemd pr6 incredintatl, ca atAtti pe la téra, eAtti si ca deosebire In
orasti In Bucurescl, mal Inaintea intraril armiel Cesaro-craescI In téra romAndsea
i la vremea cAnd intra armia i dupa ce ad intratil, multi turd, de 16cuitoril t6ril
ad fostd luatl In slujba i ftntêiù ca s ad opritil aid in Ora, séd subt altti
dupa cumd totl acestia ce stint de legea lui Mohamettl, unil fiindd In
slujba InalteI porti, ail purtatil arme asupra armelorti crestinesci si ail alai/

(1) Cod. No. ITX11, fila 320-321.

www.dacoromanica.ro
 IBTORLI ROMINILORe 405

robI la noY, carl sant a se metaheiisi filtra asemonea chipti, procurar' si el me-
tachirisescd pe af nostril; dect si bine-vorasci cinstitald' Divan a face cele mal
strasnice poruncI pe largd, atitil pe la isprivniciturI, cita si la spitirie i la alte,
dregi,torie, ca fiesce-care in tinuturile i in poperele lora sa cerceteze cu amti-
rantalti: ande si cáll tare! se atte.? si se trimiti fol la cinstituld Divand. care
dregitoril si alba a tino, in pul acestil feld de turcI, sed si se lase cu in-
destulati chezesie, ca cind vorti fi ceratl si se dea, ca si se peti da la comi-
sionulli schimbAril de robl; numal pohtescd pe cinstitulri Divand, ca indati ce va
veni foile de pe la judete si dregitoriI, sA fui unti catastihd de tete si si ni
se trimiti». 1790, Decembrie 9. (st. n.)
Entenberg, feld-marschal-leitnant.

Dela Divanuld PrintipatuluI Veril rominescl.

Porunci catre ispravnicl, ot sud.
«Dupi coprinderea mal susti aretatel poruncI, poruncesce Divanuld si avetl
a urma IntocmaI, de care asteptimd fir de zabavi respunsti cu feie anume» (1).
1790, Noembrie 29.
Entenberg, feld-marschal-leitnant, ot R6ntnic Filaret, Radu Slatineanu,
Iban Dansaris, Marehelie.

LXXII
Edilitatea sub Coburg.
Ocupatiunea austriaca facu Ore-care bine, &d'a in directiunea
edilitateI. Pentru prima data se gandesce guvernulti tèrei la regu-
larea pietelorti publice, la curatenia i pavarea stradelorti din alte
orae decatti Bucurescii. Acésta grija este energica, mal alesü spre
finea anului 1790, din causa b6lel ciumel, care ameninta téra, la
acésta data.
Acésta curatenie a ornelor6, in interesulti igienicü, cuma i nA-
surile de luat cu referinta la taierea vitelorti, le afama in circulara
Divanulul, catre tòte 17 judete, din 6 Aprilie 1790. Se otaresca pe-
depse banesci dela contraventiuni, in folosulti case' spitalului. Dama
In note actele relative. (2) Eata, ordinul relativ la BucurescI:

(1) Cod. No. XVIII, fila 328.

(2) Ceirti la 17 Mete pentru eurNitzdil uli(elora de prin orar.

(Fiind-ci curitenia politiilord si a oraselorii, de spurciciunI, de lesitirl, de

gunee si de orl-ce mardarlicurI i putorl, este paza sinititel de obste, cid aceste
molipsescil aeruld cela sinitosti si pricinuescil bele ; iati se poruncesce d-vestra,

www.dacoromanica.ro
406 V. A. tJaacaxX

Dela Divanulti Printipatului ftril Romdnesci. Poruncd cdtre vel Agd.

(Curatenia unel politil plina de norodii gi de alisverigd are deosebire la

sanatatea obgtiel gi la o buna ocarmuire de oranduiala öiii (1); iatA unù deosebitd
lueru care invrednicesce luare de séma, la totI! Pentru aceea dara, pr6 bune gi
Intelepte oranduell ale marii Sale pré InAltatuluI Prin(ip'4 de Sacsonia Coburg,
aù fostti date Divanului d-lul ; porunci In multe randurl de a se aduce acestil
multù trebuinciosti luau la armare in fapta, ca i celd mare i celd midi BA
stringl gunoiuld dinaintea casi sale gi din curtile séle eu silinta sa-ld se6tA afara
din tirgd; tiara fiind-ca acestd nizamil nu se pazesce, s'ad facutid hotaidre in
Divand, ea nu numal eel mid, adeel prAvaIiaii, negustoril, rufeturile, mahalagil,
parte mirenésea, cumti i bisericésca, ci i boeril top' de obgte sa stringA dina-
intea casil séle de doue orl pe septemana se6ta afara din tirgil, pentru
care s'aii randuitil hotarire i gl6ba de bani la eel ne ascultatorl, iar deosebitd
va metahirisi eseelentia sa feld-marschal-leitnant BHA eu esecutia ostagiasca strag-
nica In eatd celd mal dinteiti va sta data vreme in casa sa neslobodd panl
and va fi desevargita agIa curatenie, care este spre binele de obgte; ded acésta
hotarire, diva ce s'ad vestitid gi s'ati facutil cunoscuta in Divand spre intelege-
rea fieg-caruia obrazd, jata BA trimite d-tale, ca BA o fad publica gi la t6t1 obgtea,
curnd gi fieg-caruia in parte, la care acésta trébá i poruncesce Divanulú stragnied
sa fil en purtare de grija acumid i In t6tA vremea i sa BRNO pe fieg-care ea

sA purtatl grija pentru targurile i oragele acelul judetd, ea pnrurea in t6ta

vremea sa fie tóte ulitile grijite i curatite, far de gun6e gi far de niel un mur-
dalicti, putorl, séti legurl, ea t6te aceste sa se sc6t1 afara din orad la loca de-
partattii iarti sa nu se arunce pe ulita gi pe langl zidurl i alud; agigderea ml-
eelarilorid sa le datl porunca i nizamil, ea BA tale vitele la unti loed mal deosebitd,
afara, ande sa arunce mO.runtaiele i spureaciunile ce esid din trinsele, ea nun-
dallculii face mare put6re nesuferiti, care negregitti molivsesce aerulti sanatatei,
iard mal virtosid zalhana sa nu fie in launtru targulul gi a oraguldi, ci afara, la
loca departatil ; deel la acésta datorie sa facetl supugl i urmatorl pe fie-care,
iard celd neurmatonl poruncil, sa scie, ea mal antgiti are a se pedepsi ea tal. 2
a doua 6ra eu tal. 4, a treia 6ra ca tal. 8 gi agla Inainte tag indoitri sa se pe-
depsésca, care acegtil banl aunt sa. se pue la casa spitaluluI ; a& se scie,
acésta pedépsa Para niel o deosebire a starilorti si urmeze». 1790, Aprilie 6.
Cod. No. XVIII, fila 84.

(1) «Dupa raportu d-luI vel AgA, pentru luminaria de eéra i pentru alte
cherhanele de luminarl de sett gi de sapunti, eumil i boiangii, earl yang, pe po-
duff putorl spre molipsirea aerului i aréta ea arid fi bine sa fie opritI cherha-
nagiil a nu Thal' lucra in tîrgil, cumii i boiangii asemenea. Wad datti poruncl
catre d-lul vel Aga, ea buna este acésta socotéla a d-lul i si le urmeze in
fapta, ca sA lucreze la mahalale i BA le aduca gata in pravalil spre vinciare».
1790, Maid. 6.
Cod. No. XVIII, fila 128.

cS'ail datii porunea Divanulul la d-lul vel AgA, pentru lemnele, i tèmd gi
cherestele ce vial de vinlare la tirgii, sa p6rte guja d-lor a veni numaI la 19-

www.dacoromanica.ro
 IsTow. RoxImoRO 407

negresita politia sa fie curatita de apururea ; afisderea sa grijesel d-ta si de

alte necurateuil si putorl, cart molivsesed aerula sanatatil, dupa povatuhile vi
poruncile ce al date si tnal dinainte pe largil, ea sa ou fie eusuni trebel acestia-
din nepurtarea de grija i nesilinta d-le» (1). 1790. Octombrie 23.
Entenberg feld maschal-leitnant, Coma alá Ungro-Vlah ; Dumitrache Banta,
loan Logf. Manolache Grtidifteanii, Constandin tirbeiu, 3fateiu Fdlcoianu, Mar-
chelie ofichial InzpgrAtescii

Poruncele date in April nu avur6. efectele dorite, de áre-ce annul

o anafora a boerilorq epitropY, din 3 Maiti 1790, ar6tandti modula de
organizare a polcovniciel podurilorti, atributele acestuia i beneficiile
MI 0 cerenda Divanului readucerea ca polcovnicti a logof. Stoica,
spre a se ocupa seriosil de podurile, adeca pavelele din Bucurescl.
In urma acestei anaforale aprobat6. de Divantl, acesta, in 7 Maiil
1790 rinduesce pre vel Spatar i vel ag5. ca mumba0r1 pe lânga

curile colea orinduite, sit se strInga ca sa nu se mal ptimésca Imbuicjirea carelora

pe unto, lima pe podu calicilord langr,a lntim, pe locula LeurdenceI, de langa se-
trardsa Falcoianca, i langa mdulstirea Mihaia Voda, pe maidana langa Dambo-
vita, i pe poda lul Serban Voda, maidanula uncle ad fosta dulapula, i pe podula
thgulul de afara pe locula Nlainesculul, de lana polcovnicu de calarasl Stan si
pe locula Martagiulul, iara pe podulii Mogos6e1 fiinda multe virane deschise,
unde va socoti acolo sa fie adunarea carelora, si de acé-sta al pate grija yi d-lul
vol spAtara». 1790, Ianuarie 26.

Porunca ce 8'4 facia in dosul4 Anaforalii epitropilorti pentru cureifilultt podurilorii.

Dela Divanu Prin(ipatului féril Romdnescl.

tObiceiula care ail fosta, poruncesce Divanuld a se urma i mama si sa

alba volnicie polcovnicu de poda a sili ca acésta porunca pe totl pravalieyil si
casnicI ca Inaintea namestiilorti sale fiesce-care sa mature si se caree podu
asisderea poruncesce Divanula, d-tale vel Spatara i d-tale vol Iga, mai antala
ad poruncescI la tql strajaril marginilora i respantiésiI ca sa dée In scire 16-
cuitorilora ce intra In launtru politiei, arkandu-le locurile cele oranduite unde
aù a trage fara de a se popri mal multa pe podurile ulitilora, cari locurl da-
torI sunt d-lor boeril epitropl sa le aréte antime dupa cuma mal Inainte aa fostti
poruncitl, ca sa fie sciute, earl acelorti 16cuitorI, catii i orasenilora politiel, fa-
canduo acésta sciuta, cunoscata ea publicare catra totl de obste, apol i 16cuitoril
ce se vora gasi standa pe ulita, sa fie siliV a trage la locuriLe celé orancluite»,
1790, Lille 1.
Cod. No. XVIII, fila 112.
(1) Cod. N. XVIII, ma 289,

www.dacoromanica.ro
408 V. A. Unacaill

polcovnicu de podurl i Epitropia ol*scO, pentru ca sl repare po-

durile din capitala.
Iata aceste acte:
Anaforaua dela boeril epitropi cu intürirea Divanalui, pentru care s'ati
orânduita polcovnicu de poclii logf. Stoica.
itre cinstitulti Si marele Divanü alü PrinOpatului Krif Romeinescl. Dela depar-
tamentulti Epitropieä Anafora.
elnsciintamii cinstituluI Divand, ca polcovnicia podmilord, maria Sa Ale-
xandru Voda Ipsilante prin hrisovil ad legat'o subt povata epitropiei obsteqc1
impreuna cu totl ómenhi stégnInI sOù, asemenea urméza 0 la maria Sa Nicolae
Voda Caragea, i la maria Sa Mihaiu Vodi, Sutul, precuma 0 la mild dintaid
al marii Séle Nicolae Voda Mavrogheni ; fijad-ca dupa cuprinderea hrisovelord
epitropia este incarcata cu purtarea de grija a facereI i meremetulul celord patru
podurI marl domnescl, de catre epitropie sa alege omd vrednicti de slujba
credinciosti. pe care ardténdu-lù' epitropia la Domnie cinstea cu imbra-
caminte de. domnescti caftanil, dandu-1 porunci de a fi silitorii spre lucrarea
raeremetulù acelord patru podurl, fidndulti teslimti subt povata Epitropiel im-
preung ea totI 6menil stéguluI s6ti, ea numal de epitropie si asculte, lard ace0ia
nicI o tréba en eld, séti en dmenil luI, sa nu aibl, Vémaindti namal i numal
pentru tréba podurilorti, ne supgratil fiinda polcovnica de vre-o cerere de havaetd,
cuing 0 6menil stégultil sèl de alte podvedl i luerarl sa nu se iae i all'a ur-
mandu-se, podurile cele marl totd6una, In curgere acelord ail, era huno, fArA niel
unti felti de stricaciune, iaril dela all doilea an aid marii S6le Nicolae Voda Ma-
vrogheni, ne naal urmanduse ortnduiala hris6velorti i polcounicia podurilorü fa-
cenduse für de scirea Epitropiel, prin felurimi de gerimele, ca dare de havaeturi,
niel unü felü de lucrare nu s'aü feicutti la lucrarea i meremetula (liselorü poduri
marl, r'émainda suma de podine gramadI pe marginea podurilord ne puse la
locurile uncle era trebuinta de meremetii, care podina t6ta ad ars-o osta01 as-
cherlal, din care pricina a polcovnicilord de poda fiinda 6men1 neale0 de epi-
tropie, insarcinatI cu dart de havaetarl i cu luare de 6men1 din stégalti set,
la alte deosebite poslu§anil domnescI, ail r6mas A cate patru podurile cele marl
la o pr6sta stare, precumii este cunoseutil cinstitulul Divand; pentra care ne
rugamil einstitulaf Divanti, ca sa bine-voIasca a-0 pazi oranduiala polcovniculuI
de podd 0 a 6menilord set' dupa puterea hrisóvelord domnesd, pe alegerea ce
acumii aú ficutd epitropia, sa se orandaTasea, la slujba polcovniciel de podd
Stoica Log,f, care este omti vrednicii, cereatti i credit:16.NA la t6te trebile epi-
tropieI, afiandu-se slujindll de catI-va anl i bine-voindti einstituld Divanti a se
orandui acestd mal susd numitil la slujba polcovniciel, fiindd de in0ne sciutd
alesti de vrednicti, avêndd i satele ce Bunt podinarl al epitropii, mila einstitu-
lul Divand de a fi nesupdratI la alte podvedl, ca sa pata aduce In Bucurescl
suma podinil ce sad tocmitl, se vord meremetisi cate patru podurile celea
marl; noI fiindt1 pentru acésta tréba a obSiel, indrasnimd a face In scire einsti-
tulul Divand, ar6tanda puterea hris6velord 0 in ce chipil se potil tndrepta po-
durile, iara hotartrea remain) a se face cumti D-ded va lamina cinstituld Divand (1»,
1790, Maid 3.
(1) Cod. No. XVIII, fila 131,

www.dacoromanica.ro
 IBTORLi. RomiarrLoall 409

(S'al datii poruncl cltr/ d-lui vel splt. i catrii vel Aga, dupI orderull pr6.
InaHalal Printipe, care poruncesce, cä dupl altl porunel dela 11 a trecutel luni a
lui Aprilie pentru fIcutull i dregerea podurilork atatÙ celea din tirgl, cfttl
celea de prin mahalale vi nu s'al facutl niel o urmare, pentru care f6rte
pré InaHull Printipil i poruncesce, ca sä facl de isnóvl poruncl,
ci Mr de zabava al se drégl, cad vi eri era sl se intimple primejdie la 6 cal
caesel vi de nu se va face de acéstii data armare, nu va trece ca vedereaHull
flr de mill, se va turbura asupale, ne mal dandti ascultare la niel
una fell de pricinuire i ce primejdie se va intampla voril respunde d-lor ; ci
pentra podurile celea marl s'al datti stravnid poruncI la boerii epitropi, ca
f/r/ de zabava s/ pue sl le drégk kit pentru podurile micI vi de .prin ma-
halale, sA pue d-lor pe târgoveti vi mahalagil ale drege far de zlibavit vi sit se
astupe t6te baltacurile, standl d-lor Mumbaviri, cuniti i pentru curltenia politiei
mituratu podurilorl sä urmeze porunceI, ce are dat/ dela 15 ale lui April vi
al nu mal avtepte altii porunck ci in t6t1 vremea al urmeze» (1). 1790 Maiu 7.

(Porund eltrl d-lui vel sp?it. ca pria t6te mahalalele al cerceteze i unde
vorl fi drumurile stricate sl rftodulasel zapcii asupra mahalagiilork ca ca tufl,
ca %ram/Writ de zidl, ca cenuva, sit se drégi negrevitt, pftnl earl la campil,
cä apoi va avea d-lul a respunde» (2). 1790, Maiu 6. (3).

Cod. No. XVIII, fila 130.

Cod. No. XVIII, fila 128.
WI qi alte acte relative la pavelele din Bucuresd:

(Insciintamii Inaltimel Tee, d zapciulii ce este purtItorii de grije asupra

podurilork aded polcovniculii de podan, jalui la Divank cuing cä slujitoril ce are
la steagl, adecI podaril, fiindil vecptori pe afar/ in sud Ilfov, nu-I las/ ostavil
ce locuesel prin casele lort ca sI vinI in Bucuresci sI-vi implinésd datoria
slujbeloril, la tréba podurilorii, care s'ail stricata neavétdil cu cine, sä lucreze
cere cuviinci6sa indreptare la acestea, ca sI nu fie elù cOutl in vink el podu-
rile aunt necurAtite i stricate, ci fiind-c/ acevtl podan l este trebuinta a nu lipsi
din slujbl, al bine-voescI înäiimea Ta a se da laminat/ porunca InalOmei Vie
elk% comandiril ce vonl fi printr'acele sate, ca al slob64/ pe acel podarl siL vie
spre a-vi implini datoria slujbelorii, aded a fi 1441 el EA lucreze la trebile
podurilorl séú cu. bani plItésd septèmftna la a41. 6meni de aid din Bu-
curesci ca sä lucreze, spre a nu se aduce podurile Bucurescilor la mal mare
derapInare i stricacTune», 1790, Februarie 5.
Cod. No. XVIII, fila 354.

(DupI reportull d-lui vel Agä, cä i vine porunci atiese pentru meremetu
podurilorl i polcovnicu de podil nu-i dl ascultare, qicêndil el boeril epitropi
are a-I poranci, datii respunsil dtrl d-lui, el polcovnicu de podil este su-
pusii la epitropie i pentra podurile celea mari s6, fie datorii a ariita la epi-
tropie, iar pentru celea-l-alte al urmeze obiceiuluI a pane pe cei cu case vi
le drégb, 1790. April 24.
(Poranci cäträ boeril epitropi, ca dupI datoria ce at a parta grip, pentru
podan, al fie drese, fiind-c/ in t6te pärile aunt stricate, a/ orandulascl d-lor

www.dacoromanica.ro
410 V. A. Momia

Reorganisarea spitalelorti dela Pantelimon si dela Marmita, cu

scopti de a contine pana la 1000 paturi(?) inca e o dispositiune a
regimului austriaca:
(Dupg orderall. pr6 InAltatului hintipti fAcutti Pitacfi la d-luI vel

polcovniculti de podurl, eu poding dela epitropie a drege podurile cele marl, iar
pentru podurile eelea miei, carl sunt datorl mahalagiil i prAvAliesil a le drege,
fiind-cg, gAsesctl pricing cA nu se gAsesce poding, s'ad data poruncg osebita la
comisia Visterid a serie cArtl la ispravnicl sg, pornéscA pe Monitor): en poding, de
vinlare, dar si d-lor sA oranduiascl polcovnicultl de podti ca sg le dée ajutora
Cu poding de cea veche, ca sA drég i acele negre§itfi, sl nu se intimple vre-o
bata a vorti avea a da séma». 1790, Aprilie 28.
«Dupg anaforana boerilorfi epitropl pentrn podan i ce sunt Cu pecetluituile
comisid Visteiii a fi apèratI, en pricing, cg, se supgrA de ab./ ostasl, nu vonl a
veni la lucru podurilorti, fAcutii porund in dosuld Anaforalil, cA fiindfi
strapici poruncg, dela Inaltulii Priniipü a se drege podurile negresitti, pentru
care se randuesce Mumbaqir zapeiti polcovnicescii, ca ea voIe fArA voIe sA-1 aducl
pe top' aceI podan l nesupuql la lucru §4i se poruncesce i la totl zapciil pla-
qilorfi sA nu se supere mal multti aceqg podarl; a94derea se poruncesce si de
cAtrA escelentia sa feld-marschal-leitnant la t6t6 partea ostgOscA, ca sá slobocle
pe aceI podarl, a nu le face niel o suphare». 1790, Ilaiu 23.
Dela Divana Prinfipalului ferii Romdnesol.
(D-ta vol Agg, fiind-eA podulA uliii care incepe dela hanulti lul $erban
Vodg i urmézA la vale pan la p6rta din susil a curtil domnescl, ceI vechl, este
f6rte stricatil, cattí se primejdnescti eau i vitele treatorilorfi i fiind-cg podu-
rile ulitelorfi miel precumil este ac6sta sunt datorl a le drege mahalagiil, ulicerii
prAvglieqil cátl qedù de rânclií pe acésta ulitA 9i de oparte qi alta, Divanulti
poruncesce d-tale, ca sA pul pe totI mahalagiil, ulicerl i prává1iei, catl sea pe
acéstA ulitg qi pe de oparte yi pe alta, randuindit zapcil asupra lora, ca sA-1 si-
16scA a drege acestil podil negreqitt, precumú trebue, de temeit, iarfi de volt
pricinui cá nn ait chereste i podine, Divanu este pliroforisitil, ca cherestea
afi incepubl a veni la tirgil de vintjare din destull, precumfi i ast6.41 vinerl
insciintatù cl,ait venitti de vinclare din destull la Tirgu-de-afarA, de unde
pota sA cumpere din tirgti i sA dr6gg podula negre§itii». 1790, Octombre 25.

Dela Divanult1 fgril Botnelnesei. Poruncd cara d-lor epitropi.

«Podulfi din p6rta de Bina a curtil vechl peste apa Dimbovita si de rindfi
pan la conacul Ministra Erbet fiindii f6rte strieatti, vá poruncesce Divann
sá avetl aTti drege, la care sg, oranduitI pe polcovnicu de podurl i t6te locurile
stricate sA le implinitI i al le intocmitl i sa nu rAmae mal multil stricatii»,
1790, Octombrie 25.
Cod. No. XVIII, fila 292.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROXINILOIte 411

Vist. ca sl orandulascl a se face celea trebuinci6se pentru dou6 spitalurI marl,

unulA la Pantelimon i altulii la MArcuta, In care BA Incapl cate o mie 6menI
de urmarea Bi Inceperea ce va face BA aréte Divanulni, ca sA reportuiascA pré
Inaltulul Printipil, care acelea sA. se cisluiascA pe judete dupi pleura ce va da
polcovnicu de inginer1(1). 1790, Martie 1.
In Mal 1790 se construesce casa de spitald si la Banésa, cumil
probéza doue acte, pe rang spitalulti esistenta dela Colta(2).
De aceste spitale ingrijesce Inca Epitropia obstésca.
De acésta si continua a fi ingrijite i podurile marl din Bucurescl.
Aduseramg mal susil cate-va ordine relative la podan l polcovniculti
de podurT, sub administrarea austriaca. Podurile micl se repara de
pravaliasl i proprietaril de case din stradele laterale. Ingrijirea de
podurile de pe Dambovita (3) si de mèsurile de aparare de focù nu
Cod. No. XVIII, fila 40.
«Se vede acésta din nota d-lul siniorii Marchelie ofichialulA ImperI-
teseil pentru stufulA ce se gAsesce de vInclare la mahalagff i pe la sate, ca cerA
pretil nesuferitti i trebue la spitalulA ce se face la BAnésa». 1790, Main 29.
«Porunel catre comisia Visterid a randui 60 care celea trebuinci6se la spi-
taluill ce se face la BAnésa, care care al nu se supere, nicl sa. se iée la alte
podv6de i angariI; pentru a fi cunoscutI sA li se dée paququrl dela comisia Vis-
terieI Bi dela escelentia sa gheneralulii»._ 1790, Maiu 29.
Cod. No. XVIII, fila 173.
«Porunca cAtrA pArintele Zehno A.rhiereulti epitropii m-rii Coltil, fiind-ca
s'ail oranduitil la spitalulA monAstiril doftorA d-lul atraniulu1 Ioan, care ail fostA
nainte, ci BA fie InsciintatA i pe d-lul cun6scA de doftorti ala spi-
taluluI, dandu-I oranduita lea de tal. 60 pe luna». 1790, Iunie 17.
Cod. No. XVIII, fila 204.
«Fiind-ca fAcutil cheltulalA din poruncA la cele trebuinci6s1 ta-
camurl de tréba foculdi, i la meremetu caseloril Divanulul tal. 2459 qi banI
117, care cheltueli fiinda ca sunt pentru a obqtel trebuinta i folosti cu care nu
se Indatoresce cAmara Imp'ératéseA a o respunde ; DivanulA poruncesce d-le sard.
Arbut, ca unulA ce al fostA i maI nainte la cislele de cheltuelile oraquluI
lefile Neferilorii, ce sa plAtea de rufetulil Bucurescilor, dupit acea oranduiall
urniandA, de ImpreunA ca starostea de negustorl, sa cislueqcI ca dréptl oranduialA
acéstA suma de bad, earl banl Implinindu-se en zapcialicu d-sale vel SpItar, i
d-sale vel AgA, sA-I facetI teslimii la Visterie, ca BA se pue In locil la cAmara
ImpiirAtésca de ande 8'81 luatil de s'ali cheltuitti i sl aibl d-ta sArd. Arbut, i
d-ta staroste a artita cisla ce vetl face, la Divanti». 1790, Martie 1.
Cdtrd Hagi Chiriac starostea, pentru a implini banii dupti cisla ce s'ail facutil.
gPentru cheltuelile ce Wail fAcutil la cele trebuinci6se tacamurl ale foculul
la meremetu case! Divanulul 9i la alte trebuinci6se, care s'ail cisluitil pre bres-

www.dacoromanica.ro
412 V. A. URECEUX

sunt uitate sub regimuld ocupatiunel austriace; spesele pentru ele si

pentru reparatiunile la casele DivanuluI, le platescd Irisa rufeturile.
In Mal 1790 s'ad stramutatd la turnul Coltel «fo4orulfc de
unde mal fusese si mal Inainte (1).
Und obiceid vechid nu se perde sub Nemtt: céta masalagiilora
continua a avé catare !... Cate solemnitatl, amblarl néptea i chefurI
nu ad fostd luminate de acel masalagiI, carI pe langa scutire, avead
dreptd si la 4 rindurl de cisme pe and (2) !

lele din Bucurescl dupa piteen Divanulul dela Martie 1 yi intrând i sfintele
lile ale patimilorti yi ale sfintei invieri, ad fostd porunca Divanulul data ca
nu se supere nimenea inteaceste 4ile ; acumil darA, dupa septemana acésta, po-
runcesco Divanula sa se iae implinirea acelord clile io bani dela fie-care, pentru care
1i se da ajutord pentru acésta tréba pre Ionita cupet negustorii dintre liptcanI,
pe Hagi Anton Blanariu dintre blanarI, i pe Hagi Nedelea dintre bogasierl, dupa
oranduiala ce ad fostd mal nainte, ca sa avetl a face implinire dala t6te breslele
yi dela totl, dupa cisla ce ad facutd, cari bani implinindu-i sa avetI a-1 face teslimii
la visteria tëril, de unde s'ad luatti banil de s'ad cheltuitil, fiind-ca nu este da-
t6re camera Impdratdsca a respunde cheltuelile acestea ce s'ad facutd la trebile
politiel tdril; decl se poruncesce d-tale vel Spatar i d-le vel Agá, al datI aju-
toruld celd cuviinciosii cit zapcil i 6menI oranduitI din destul, carl sa amble a
face taxild banilord dela fiey-carele». 1790, Martie 26.
Cod. No. XVI, fila 79.
Dela Divanulf4 Printipatului Çërii _Ronicinesci, catre boerii epitropi ai obsta
«Pentru podulii de peste apa Dambovitd, care cobóra catre Mihe Voda,
primind porunca Divanulul, sa avet1 a °rallad pe polcovnicu cu podaril, ca
faca parmaclicurl de stinghil pe amêndoue marginile pentru sprijinéla a nu se
face vre-o primejdie vitelord i tredtorilorit acumd in vreme de 'lana pe inghetii
cuma i meremetu gaurilord yi podinilord stricate de acilea sa le intocmitl».
1790, Decembrie 3.
Cod. No. XVIII, fila 390.
a Catra d-luI vel Aga, ca s'ad cetitd raportuld d-luI pentru foiyoruld de focii
In care sunt paznicI pentru intamplare de foca, cumii ca s'ad slAbitit i paturile
de susd s'ad stricatd i pentru ca sa nu se intample piimejdie cere a avea vole
sa mute paznicil la Cata, unde ad tostd yi mal nainte yi este yi mai inaltd ;
i s'ad datd respunstl, ca de sunt numaI paturile stricate, sa pule 6men1 sa le
dréga, ca sa se pazésca totii acolo yi acea patina cheltuiall ce va merge la aceld
patfl va areta-o intealte cheltuelI, iarit de este de susi pana josit slabii, sa aibi
voie a muta paznicil de focii la Colta yi sa reportufasca Divanuld, ea si se ea-
puiasca yi pentru aceld foiyord a nu se face vre-o primejdie». 1790, Mala 15.
Cod. No. XVIII, fila 147.
«Porunca cata comisia Visterid, dupa porunca InaltuluI Printipd pentru
vameya dela Campina, ca din banil ce sunt sa (He la caminaru Moscu arii fi

www.dacoromanica.ro
 IsToRIA 11OUN1LORU 418

O alta mêsura de edilitate, dar menita a produce unti venitti,

din strafurile otatite de 3 i 6 galbenI, este acea ce impune negutitori-
toril cumperarea de mèsurl cu marca Orei, fabricate sub controlulil
Divanulul. Eata, acesta documenta din 9 Iulie 179O:
Dela Divanulii Principatula frii Romeineset. Porunea elitrd d-lul vel Speitarti.

apururea se jaluescii atatA ostasiI, cuma i norodula de obste,

cumil-ca carelumaril ce viuda' vinuil i rachiurl, dupa ce-B1 jail pretula acela
dreptii, care este hotaritii dela Divana, cu folosulii castigulul lorú, l'Ara de niel' o
paguba, apoI nu viuda ca oca dreapta, ci fiinda slobo4ì, in vola lora, ca masurI
neinsemnate i necunoscute, factl feltirl de mestesugurl si vicleniI ea InselaciunI
la ocale, vinclandfi ca m6surl mal miel, din care se prielnuesee paguba la tóta
partea ostAB6sca, cuma si la totii norodulA de obste, si ca acestA mijlocii
nartulti vinuluI nu se pazesce i intru inzadara este nizamulii ce s Mi datA la
pretulA vinpril cândù m6surile nu sunt drepte, decl fiindù ca cale a se pune
acésta la oranduiala cea cuviinci6sA spre a aya earclumariI m6surl insemnate
pecetluite cu semnula' Divanulul, ea unA lucra ce este pentru trebuinta i drep-
tatea de obste a totii norodulig, dupa cuma si la alte politil din prile europe-
neBel sa urmeaza, nu ca sil mal mareasca ocalele din dreapta m'asura lori cea
obiBnuitA, care este a pa', urmat6re din ceputii i pana acumil, adeca ocaua
drépta de patru sute dramurl, ci ca Ea nu se faca inB6laciune i vielesugurl la
acelea drepte ocale a vinde ca alto mal miel m6surl, inSlanda norodulti ; lata
dar din porunca Divanului l'anta mésurile celea cuvinci6se ale t6ril de
her alba, peeetluite ca semnul pecetil Divanulul, carI sunt drepte i intoemaI
la dramurl, adeca cea dintaiii oca drépta de dramurl patru sute, jumétatea de
dramurl dou6 sute, litra de dramuri una mita, i ein46ea de drama cincIejed,
caro ti sé di d-tale pentru carclumile ce sunt in mahalaua tinutulul spataril,
spre a le imparti si a da la toga earcluma de obste cate patri" de acestea, fa-
candu-le teslimil in manile carelmarulul, dela carele ve"' lua d-ta cheltuiala
acestora pentru cate patru, tal. dol si un ort, care banl sa-I aduel d-ta totI
deplinii pe suma ocalelorA ce primesel, ca sil se dée de unde s'ail eheltuitA, cu
care aceste m6surI sil alba a vinde totl carelmaril, fara de a nu se cuteza sil
faca vre-o schimbare acestorti m6surI, séti a vinde ca altele ce nu voril fi pe-
cetluite en semnulii pecetil DivanuluI, jara carele se va prinde In urma ea nu

°pita cea ce se face la pleura masalalelor, ca aceI bani sA se int6rca dela

Visterie d-lul caminarulul i se va tima in séma, ci dar BA urmeze poruncii».
1790, Maiu 20.
Cod. No. XVIII, fila 153.
«Dupa reporta d-lul vel Armas, pentru obicel'ula ce al avutA masa-
lagiii a li se da de patru orl inteuna an cisme si actinia nu li se da; s'el data
respung la d-lui vel Vistier, ea sil cerceteze si de va fi avutti ca adev6ratA
acestii obiceiti vechia, poruncesee Divanuld al li sil puna in orinduIala obiedulA
ce aa avutA, ca sil li se dea». 1790, Noembre 22.
Cod. No. XVIII, fila 320.

www.dacoromanica.ro
414 V. A. theacall

vinde en acestea mhurl drepte, unulli ea acesta s dée 9ése galbenT Impha-
terl, 9i se va Inehide pravalia séú clrcIma acea, ca hotarire ca niel °data In
arm/ sl nu se mal faca alisverip i vinclare Intrènsa ; ei darn dupa ce vei face
teslimn. acestea mgsurl, sa, publicuerl totti de °data Intru o vreme nizamuln
acesta la totl de obqte, ca BA 9cie fie9-care cumpgratorin a cere dela elrelmarn.
86,4 fincja ea ocaua cea pecetluita, iar care drclmarti nu va vrea, Indata sa
vie cumpgratoriulil la cl-ta, sa dée de qeire, spre a se arma hotafirea ce aril"-
tang mal susú, pentru care se va face In arm/ osebite cereetarl pe subt cum-
pan de a pane In nib/ pe unulù ea acela eu Ins41 ocana acea nedrépta
schimbata, asemenea i la tog vêncy6toril de untii-de-lemnii, oetü, rachin,
albi d-ta a da m'ésurile aceste pecetluite, de care alteptamil i pentru aceqtia
asemenea foae de c'àtl cunt la num'érn top pe anume» (1). 1790, Iulie 9.
Entenberg, feld-marfal-leitnant; Cozma ali Ungr.-Vlah.; Merchelius, oficheal
impgriztesca Manolache Grticlifténi Costa2tdinit Stirbeirt.
Asemenea porunca ca acésta s'an %edit 9i la d-lul vel Aga.

Dam In note aci i allele documente relative la mèsurT, (male. coturT

etc. din Sept. 0 Noemb. 1790(2).

Cod. No. XVIII, fila 225.

Poruncez' côtr boerii epitropi pentru coturile de pe la prnvenii.

ca Divanuln, din jalbT, eumil ea eel ce vindii marfa
Cu cotull tu BueurerT, pravalie91, ovreT çi bueure9tenl, Inrla norodulii de vIndn
en coturl nedrepte, mal miel din mhura lorü i mincin6se, care pricInuescil
multi nedreptate i scumpete, pentru care fiindii ca coturile celea drepte cu
care trebue sa vInga fieq-care prava1ia95, cunt 9ciute 9i cunoscute, Insemnate cn
sentnulil camara Domnerl 9i date Intradinsii pe la totl prava1ie9il, care ace16 se
vödù ca le-an ascunsn i fad vialare en altele, se poruncere d-v6stra, ea In-
data diva primirea ace9tiI poruncl, fara de veste i ca mijlocil pe sub cum-
pétú sa cereetatl intradinsii pre la pravalie91 orY-care va fi, ca sa pullet' In mftna
de ace16 coturl mincin6se en care *MOM norodulii, i numal deeltti sa briin-
tatl Divanulul. 1790, Sept. 6.

Carp la 12 judefe fi la Bucure;s4 pentru a se impiir(i coturi la cei ce Vindt1

marfd. Divanulit principatului Çrii .Romcinesci.
«Pentru ca sa se urmeze dreptatea de obqte la vincjarea marfurilorn cu
cota 9i si nu se In9ele mai multú norodulA de catre vincyétorii marfurilorn, care
Wan priusú ca coturi schimbate 9i mal miel din mgsura lorA, Divanuln eu
cotal de obqte urmlndil i obiceiulul ce all fostfl, all facutil coturl drepte de
berg earl saù pecetluittl la amêndoul capetele en semnula pecetif Divanulul
s'aii clan ca sa se Imparta la totI, orl câi vîndù orl-ce fella de feliurime de
marfa ca cotulii, atatù aicl In t6ta politia Bucuregeiloril, cuing qi pe plaza In
t6ta téra, de obqte, nu numaT la negustoril paméntenl, i strainT, ci 9i la bragovenl 9i
la ovrel, fara de niel o deosebire, ca unil ce aicI In téra negnstorinda-se, aunt

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA IlomkaLoat 418

Un c4tigil realti avu Ora, sub regimulti austriacti, din grija mal
mare pusa pentru a face practicabile drumurile marI i de a se

datorI a0 viudo marfa ca cotull féril tare se urmézI la obqte, pentru care co-
tuximacarii ca in vremea Domnilorti obiruitti era de plAtea negastorulti un galbeng,
dar Divanulii t'Adula urrare qi scadere dintru acésta ce era obiruitil, oran-
duere ca hotarire de obqte a se lua numai cate 60 parale de cota, i fiindfi
a pricina a dou6 coturl ce obiclnuiait prOvAlieqii de tinea pan acumg, unultf
adecA me mare pentrn una fehl de malla, era o lesnire a se 'birla norodulii
prostil ce nu av6 qciinta a m6smil coturilortl, Divanulti aú rAdicatil de totil a-
cell mica cota i oranduere, cl numal una cotfi sa fie la t6te feliurimele
mArfi, ea care acela sO 1401 negustoril bita marfa lord, qi iée prqulti
dreptil acea oranduere Divanu pe ca la top' de obqte sa dée cotù de herù
pecetluitii ca pecetea Divanului, i s. iée dela fieql-care cate 60 de paree, qi
impArtindii aceste coturl nou6, sl stringO dela totl pe celea vechl, dupO
ca sA nu r6mae mal multil a metahirisi cu acelea vre-o inqallciune, dupi care
acestfi nizamfi poruncere Divanulii tuturorii negustoriloril de o40e a fi urml-
torl, i fiql-care ca acestfi cota gil vin41 totri felalti de mara a loril ca celti
ce se va gasi en altii-felii de cota sl qcie el se va pedepsi., 1790, Octom. 21.
Dumitrache Ban, loan Logf, Mateirc Fälcoiani, Marchelius.
Cod. No. XVIII, fila 288.

Publieafii la Aga fi la spcit. fi la gte judefele.

«Primindii porunca Divanulul, sa avetl a face catastihfi de catI vindfi marfi
ca cotulfi in targtui i in tal"' judetul acela, verl pImanted, ved strAid, verl
ovrel, veri Brarvenl, verl care viudo orl-ce felii de marf1 cu cotulit BO luatI In
scrisù numele loril i num6ruld ; a00erea sl faceti catastihù' de cate carcluml cu
vin4are de vial, i rachia, cuma qi catl vingetorl de unt-de-lemnii 8611 *di,
care viuda ca m'Osar" de ocale in totù judetulú acela, prin tirgurl i pretutin-
denea pentru totI facêndii catastihii, sA trimetetl Divanuld, carde a§téptO aceste
fArl de zlbava.» 1790, Octomvre 11.
Insl in Bucuresci safi scrisii nume pentru coturl.

9 porund pentru a se impiirfi °cale pe 41;1 in judefe. Dela Divanulil princi-

patului férii Romeinesci.

«Pentru ca sO se urmeze dreptatea la vingarea vinuld i rachiuld, untfi

de lema' i ori-ce ca misurile celea drepte i obiruite ale töril, iatA dupa
hotarirea ce ají fIcutti Divanulil incl dela trecuta luni liii Tulio 9 a acestul ur-
mOtorii antt prin cartea iscalitd de tótl obSea Divanuld, fAcandu-se ocale de
fierii albù, i pecetluindu-se cu semnula pecetiI Divanuld, dupg m6sura t6rii,
adecA ocaua de dramuri 400, adecA patru sute, iatO dupl cuma i aicl in 11-
untru politiel Bucurescilora urmatii, si trimite qi afari la judete °mula Di-
vanuld, anume, canelo si albi a da la top: cap vindù rachiri, cap' viuda'
unta' de lemnii, Oetù i ori-ce b6uturA, cate una tacOma de patru ocale, care
este una de dramuri patra sute, alta jum6tate, de dramurl dou6 sute, alti litrA

www.dacoromanica.ro
416 V. A. 13aacini

construi podurI pe apele de pe aile mart (1) Negreitii aceste lucrArT se

faceati tota prin requisitiunl impilatóre, dar celti puinü totti se mal
folosi i éra din acele requisitiunt Principala cale ingrijità, intre
Muntenia i Ardealii, fu acea dintre Ploesd-Campina-Timisii. Dama

de drammi una suti, vi alta de cincldecl dramurl, yeti prin térgurl, prin orave,
prin sate, pe la drumurl, pe la carcIme megievescI, boeresci i m5nistirescl,
la totl orl câi faci vindare petutindenea i in toti loculù, datorl si fie de
obvte a primi aceste m6surl, ori strAinI, orI pimintenI vi a vinde ca dinsele;pen-
tru care aceste cate patri' are a lua dol lei vi una °di vedijA, iar mal multi
nu, ca se va pedepsi; decl se poruncevce d-vóstri ispravnicilori al judetulul si
datl ajutoril la acésti, orinduindti uni slujitoril de al d-vdstri, de impreuni ca
orinduituhl Divanultil si arable si aféte t6te cardmile din judetii, cuma vi pe
altI ce viuda ca mèsarl de ocale spre a se da la totl mi5surl drepte, cAd in
urmi are si se cerceteze, vi de se va dovedi ci nu s'A argtattl la orinduitulil
Divanulul totl acel carI vindi ca nAsurI, ca si li se dée mösurile Divanuld
vi ca nu urmézi a \rinde ea acelea, vetl fi invinovititl; avivderea vi se porun-
cevce, atatd d-vóstri, i zapciiorù de Din plAT, i cipitanilorii, i vatafilori de
plaii vi altorh' slujbavir, si datl toti feliti de mani de ajutoril orinduitulul aces-
tuia, ca si p6ti sAvìri tréba ea le3nire, supaindil negreviti pe cel ce se vori
aféta ca Impotrivire.» 1790, Noem. 5.
Entenberg, feld-marfal-leitnantil , 1?ömnic-Filaret4, Dumitrache Banti,
Damaris, Manolache Greidi;steang , Maleta l'Alcotana, Marchelius.
Cod. No. XVIII, fila 307.
(1) Brudina pentra trecerea pe podurI servia, atitil statulur, cati i parti-
cularilorù, pentru intretinerea podulal. Acésti brudini nu o plitesci niel ostavi1
nemp, nicl podvodatil lorii.

Dela Divanulti principatului pira Bomdnesct, catre ispravnict ot. sud. _afma,
Olta, BusëA, Prahova, lalomif a i Argegt.

«Si sciti ci la transportar! cu trebuinte ostivescI, cumii zaharele i altele,

cumii vi dela ostavl vi 6menl impgritescl nu are a se cere niel o plata la tre-
cerea podurilori peste api, niel de catre atiplai moiilorù, nicI de catre cum-
ptiritoril venitutilonl acelortl podar'', niel de catre cipitanI séi podar!, pentru
care Divanult1 vö poruncesce stravnicil sA insciintag de acestea la totf, ca si
nu se cuteze nimenea din ceI ce ati podad' peste ape, a face vre-o supgrare ci-
riuvilorii ca acesttl felil de transportar!, spre a le cere vre-o plata de treatdre,
niel si le faca podaril dinteacésta pricini vre-o zibavi la trecere, cid nu nu-
maI anulA ca acela va int6rce indoiti i intreitii, ci incA se va vi pedepsi.»
1790, Iunie 13.
Entenberg, gheneral-feldmarfal-leitnantii, Dimitrie Bang, Riiducanii
_Römnicti Filaretì, Marchelius.
Cod. No. XVIII, fila 195.

(Clitre comisia visteriel dupi noti d-lul cinstitulal obers-leitnanti fon Eli-

www.dacoromanica.ro
 IsTontA ttoulittrt.oub 417

In noti1 (1) actele din 30 Ianuarie 1790, 5 Mairi, 23 Julie, 7 Sept.,

F,4eril, proviant-maistertl, pentru drumurile i podurile ce cadil dela FocsanI phi

In BucurescI, mai v'èrtosti pentru podulri dela Molpovenl, ca sa faca firi de zi-
bavi Intoemirea i dregerea lorù, pentru care acésta saü maI data in multe
randurI poruncl catre comisie, i si faci cumil maI in grabi, ca net luau ce
este de mare trebuinti.» 1790, Maill 27.
Cod. No. XVIII, fila 167.
Pentru poduld dela Moldovenl s'a mal serisfi deja In Aprile.

Pentru podrc dela .11foldoven1 sud Ialomirei i pentra dregerea drunnwilortl.

«Dap, orderulti pr6 Iniltatuld Printipti, astill, la Aprilil patru, s'ati ficutù
porunci la ispravnicI IalomitiI, ca sa faci podil stAtitoriù' la Moldovenl, porun-
cindu-le ea ca grabi si se faci 1 si drégi i drumulti bine, care s'ail trimisti
ca lipcantl Intradinsil la AprilA 5 diminéta, i osebiti porunci s'ati ficutti si la
ispravnicil IlfovuluI, ca sA dr6gA drumulti ce cade Inteacestil judetti. a 1790,
Aprilti 4.
Cod. No. XVIII, fila 82.

(Dupi reportulti d-lul ve/ vist, ca dupi Inseiintarea luI Nicolae Andro-
neseu, ce este asupra poduriloril ot Cisciore, ca n'are cujnite do ajunsA, s'ati fi-
cutù porunci la d-lul vel armasA ca si pro' ftacsésci cujnice negresitil.» 1p0,
Februare 20.
Cod. No. XVIII, fila 32-54.

(1) Calm Prinfipre, pentru lona sin Manole.

Intelesti luminata porunca a Mariel Tale ce ni-se di pentra Ioanil
sin Manole, camele in drumulil Timesuld ail ficutil cirefumI In care va sA pue
alte trebuinci6se pentru conacu ell6toriloril Transilvaniel ; pentru care sA
dea Divanulti pirunci a nu fi supgratil de vami, nu lipsimti ea plecicIune a in-
sciinta Mariel Tale, ca pentru acésti pricini dindA stipinulti mosiel jaiba Di-
vanulul, amù reportuitil inAltimel tale cum-ci Divanulti ail socotitii pentru ea
si niel stipinuhl moslel stipinirea aceea ce are asupra pimatuluI
söuí dupi dreptate, i niel acestù jaluitorA care ail apucatil de ati fieutil caret-
mele si nu se pigubésci Intru nimicù', si bine-voescl, Maria Ta, a ne pgrunci
ea si punemil pe stipinult1 mosiel sa plitésci nu numai eircImele pe CAM va
fi cheltuitil phi la unil bank ci i vinurl, fétri, orzti i orl-ce va fi adusti si
le plitésci ca pretuhl acela ce aril fi pututil vinde ca folosulil luI si si remfte
eirelumele la stipinulti mosiel; pe camele sa-lti Indatorései Divanulii a parta
giije de-a avé tóte cele trebuinci6se drumuliff pentru odihna cAl6toriloril la
care rgspunsil u plecicIune rugimil pe Miria Ta, si bine-voesel a o plum
acésti, pentru ea si nu se faci nicI stipanulul mosid nedreptate ca a-sI pierde
pilméntulti s6A, niel paguba celula ce ail ficutil eirdumele acestea tarn nimicil
si va fi Indatoratil stipinuhl mosid a avé t6te cele trebuincióse pentru odihna
calAtorilorti.» 1790, Ghenarie 30.
Cod, XVIII. fila 350-351,
letoria Romdnilord de V. A. Urechid. TOM. III. 27*

www.dacoromanica.ro
418 V. A. OREciLTI

18 Noembre si 22 Nuernbre 1790, care se ocup, fie de repararea

fie de aseqare de trahtinca, penlru cillelorI pe acéslit cale.

gPorunci catre ispravnicI ot sud Prahova, dupi cererea d-luI Eperiesil,

comisaresula rii, pentru dregerea drumulul dela Sinaia, ca are Insciintare dela
comisaresula Ungara a-i se da pe t6t1 gina 150 lucritorl F,4 si i-s5 randuiasci
dou5 sate séti mal' multe din plaia, se poruncesce ispravnicilora ca si se ajungi
ca comisaresula ungara, ca niel lucritoriI sa nu r5mae l'ira de ariturl, si de
urmarea ce vorti face si alba r5spunsa Divanula.» 1790, Maiti 6.

I)eia Divanu1i Principatulaï, Çrii romaneseë, ceitre Egamenalel

cS'ati cititfi la Divana faspunsulti ce facl pentru una trachtira ce este

trebuinciosti a se asecja acolo, ca toate cele trebuincióse, Intru care ar5tI, ci
pentru trebuinta ciliitorilora aI finta dona carcIme, una din susti i alta din
josti m-rel, care aceste carcluml potti fi pentru a conici cel prostl, iarti
se va Intampla a trece alte pers6ne §i obraze cinstite, trebue si-I priimescI
untrulü m-reI; pentru care Divanulil ati socotita, ca Iniuntrula m-rel sa facI,
cuviosia ta, o despirtire cu una rinda de ulucl si In partea despre rhiritti unde
este si portita de intrata i esitil ea cate-va odil panA Inte acésti parte, saft par-
tea despre amia4A-4i, unde cade i culinia cu cate odAI sunt la acea parte si le
deosebescI cuviosia ta, cuma qicemii, desc1ii4anda si o portiti pe unde si, aibi
intrarea si esirea musafiril, gitindfi acele odAI i puinda cele trebuinci6se
pentim odilina i multimirea ofiterilorti i altorti pers6ne cinstite, spre foloimla
m-rel, ca en aasta si se faca i trebuinta, si si fie si biserica i milnistirea
nesupgrate ; ci clara acésti gitire trebne si, o fui', cuvioia ta, negreF,Iita i Mi
de zAbavi.» 1790, Noembre 22.
Cod. No. XVIII. fila 319-20.

Dela Divanala Prinripaticlusi friZ 1ìománesei. Porane6 etflrei

O'rigorie Hrisoseoleo.

(Ti facema In scire, ca Inca de asta-iarni (1110 bunii-venirea ostirilorti criescr

s'aa data In scire, prin ispravniciI judetulul Prahova, la hl' stipanii mosiilora
din drumulti TimisuluT, ca si se apuce sa faci carciumile acelui drumfi la lo-
mufla. celea obicinuite, unde sa asele si t6te celea trebuinci6se de conacti, ca
si gisésci ciletoril i 6menil ImpgrAtescl ce mergil i villa pe acelii drumñ. cu
zaharele de lima ostiriloril i cu alte trebuinte, adiposturl pentru dan0I
pentru vitele lora si cele trebuinci6se. cu plata de banI, cu folosulti i castigula
lora, MI de niel o pagubi, i ne urmandil stipanil mosiiloni a griji de acésta.
atatil crétoril ce venea din liuntru i cArAusiI ce aducea pro-
viantil, de lipsa celorfi trebuinci6se si de iutimea vremil de ;ami, ne avandft co-
nacil de adipostire, In cata unora IntImplatil i m6rte din viforula ce Mi
datti Intaia; dreptti acea trebuinti ati silitú a face Inaltula guverna o urmare
cuviinci6si la acésta i s'aa ase4atfi una loan Manole cu tovarisula s'él mar-
chitanil, de ati finta cardume din pagiste cu cheltuiala din cimara criiasci,
unde ati pusa de t6te cele trebuinci6se pentru odihna si Indestularea ciletoffloril ;

www.dacoromanica.ro
 imita Ro:411;1+4kt 4.10

Allit cale ingrijit5, In cllt-va fu cé (161a FocrnI la BucurescI.

dupa cuma sil, urinéza qi pana acumfi, dala fijad-ca d-ta al data jaiba Diva-
nuluI pentru carciuma din valea Ursultil, ce este pe mo§ia d-tale, bS.rniindú pen-
tru ce si faca acesta alisveriet pe mo§ia d-tale altulù, i aI cerutll a o tinca
d-ta i rilspundI cheltuiala ce al l'acata ; Divanula primesce acésta cerero a d-tale
(lupa dreptatea ce 1, ca o mcqie ce este a d-tale, care niel Impgratia nicI mal-
tala Printipa nu voesce acésta a te pggubi, gil a te isterisi de veniturile, lasa
fiind-ca banil cheltuelilorit ce s'al facuta la aceste carciumi se cera acumil
cgmara craésca, dupg cuma §i orderulii dela Inaltulii Printipii s'A data la Di-
vana In doue randurl pentru aasta §i pe langa acésta fiind-ca celü ce va sa
je carciumele de iarng, trebue de acuma sa fije a§edata spre a putea capui
atata Mulla cela trebuinciosa de conace ala' gati qi ala stringe de acumti pana
nu trece vremea fánuluI, cuma qi grauntele §i t6te cele-lalte trebue din vremea
lora si le capuiasca, la care aceste, cere Divanula bung Incredintare §i siga-
rantg dela d-ta ca le veI pazi, dupg cama qi numitulii loan Mande asemenea
este legata la inalta Gubernie ; iata Inteadinsil si serie d-tale acésta poruncg,
la care cerermù respunsù hotarIta dela d-ta in scrisa pana In cincI-§6se dile,
adecg de vreI d-ta sa iei carciuma asupra d-tale, sA plgtescl acuma baniI chel-
tuitI, ce s'A acata la carciuma qi la Imprejmuirile el, care sunt sg se dée la
cgmara crlésci, sa platescI d-ta qi MI loan Manole natura ce va fi strinsa la
carciumg, cuma' villa, rachiú, bucate pentru trebuinta calgtorilora, Cu pretulii ce
le-aril fi vinduta elf, i pentra ca sit fie Divanulit bine nadajduitti, ca d-ta veI
fi Insu§i silitora, a avea t6te cele trebuinci6se pe iarna viitóre, cuma: vinù, rachia,
pane, Ana, grgunte §i adgpostire de odihng caletorilora §i nu se va face vre-una
cusurii, sa pul d-ta la Divanii, ca una' amanetti, tal. doue mil sa st6 In pastrare,
ca candil se va face vre-una cusura §i se va Intampla a patimi cgletoril vreo
lipsg de cele trebuincióse, sal primejdie din neaflarea adapostireI, sa respundI cu
acesta amaneta, iara candil d-ta aceste nu le vel primi a le face, atuncI va rg-
manea asupra numitulul kan sin Manole, Mala numal va fi vremea rezmirgtel,
bit' nu mal multa, pentru ca d-ta al dreptate adev'érata. ca una stapang ala
mo§iel, a le tima acestea, darg i trebuinta vremei resboiull urmisza a Inlesni
trebuintele o§tirilonl §i acelora ce caletorescti pentru o§tirl, care este folosa ala
taril §i bine de obste, ci clara la una dintr'aceste done a§teptamil respunsil ho-
taritrt». 1790, Iulie 23.
Asemenea porunca §i la Egumenu Mgrgineanu, cuma §i la Egumenu Sinait.
Cod. No. XVIII, fila 235.

(Divanulii af luata Insciintare dela Escelentia Sa comandantula Sibiulul

prin Maria Sé pré Inaltula Printipa, pentru drumula ce urméza dela Cámpina
In susù spre Timi§ páng la valea Ursulul, cuma ca dupg portmcile ce li
data niel unii dresit ; se da dar de izn6vg ponina a pune tota felu
de silinta. ca ca un ciasa mal nainte sa faca tota dresula cela cuviinciosl la
aceste trebuinci6se locurI, fiind-cg murria este sg tr6ca o§tirea qi alte transportanl
pe acelea drumurl §i la fie§care trecere a o§tiriloril sa oranduiasca cate una be-
rina§rt din conacil 'in conacri pentra a int6rce carele inapo'f, iara alte care sg
se afle Inainte de schimbatb. 1790, Septembrie 17.
Cod. No. XVIII, fila 203.

www.dacoromanica.ro
420 V. A. IJakaaad

CA& din ditectiunea IalomiteT, spre Dunhrea, In vedere Cu mica-

rea ostireT In primlivéra anului 1790, al' preocupatti de timpuriù pe
Divanulù' êril. Incit din 31 Martie s'a scrisil despre podula dela
Moldoveni de pe Ialoinita (1).
In MaT se repet5, ordinile pentru podurl pe Arge In genere
peste apele din Ilfov, Bueu, Ialomita (2).

Dela Divanulti Prhifipattelut rii Ro»teinesd. Ponotcei ara' .Egnmenulti

stintel mrmiístirli Sinaia.

(Trebuinta este negreqitti atta pentru osta0I Impè'ratescI i pentru 6meniT

calUorT ì amblatorl In slujba Imphatésci, ca acia la mónastirea Sinaia, ce este
apr6pe la hotaruhl Ard6luluT, sa se orinduiasca unù tralitirti, care si aibli atita
iscusire i avere ca sil p6ta gazdui ofltirl qi alfl 6menT de cinste ; decl Divanula
protimise§ce pe cuviooia Ta la acestù alisveriqù, catun stapinti allí moOeT, dupi
dreptate i jata inteadinsù cu acesta lipeanù i scriemii: de voescI a lua
pratl qi a face trahtirulil acesta, cu de tóte cele trebuinci6se i l'ara de cusurti,
a putea gazdui, cumií dicema, ofitiriT i alti 6menT de cinste, sil aibl a da res-
punsulft d-le, trimitinda i ineredinfare In scristi subt iscaliturafi, cumil ca veT
avea purtarea acésta de grija cu t6te cele trebuinci6se qi indestulare pentru
gazduire §i huna odihna ; care acesta respunsil aqteptamfl fara de.zAbava §i
far a trece iaraqI cu tacerea, ca iati vremea este §i trebue a se afla in graba
tralltirula gatitil, iaril de mi, si avemù iara0 respunsti i va orindui cinstitula.
gheneralil comanda altii omù' vrednicii acolea, caruia i se va da totù felulti mina
de ajutorù pentru luT». 1790, Noembrie 18.
Entenberg, ot Rthnnic Fil«ret, Dnmitrache Bann, han Logf. Match( F4l-
cojan, Marchelie.
Cod. No. XVIII, fila 308.

Oltra comisia Visteriel pentru a se face podu la Moldoven1 peste

i a se trimite hienda cela trehninciost1 la Hiceqd.

..
«Pela April 10 plin luminata orderula Marie Séle pró Inaltulul Printipi,
insciinte'za la Divantl, cumil ca este trebuinfil a se face la MoldovenT, peste Ia-
lomita, podfi pe vase statatora i visteria are datorie a trimite fleruhl celi tre-
buinciosti la podu HerarT oca 200. 6 Tigan1 me0erl de bier, 15 podan i po-
runcesce Mafia Sa Divanultif, ea numaT (lean si alba purtare de grija a se
pune la orbduTala, comisia Visterii si aiba a face en urmarea i savaqirea
trebiT in graba, la aceste poruncite de Inaltulù Prii4ipü, l'ara zabava». 1790.
Martie 31.
Cod. No. XVIII, fila 82.

«Porunca cata ispravnicT ot sud Ialomita, Buzeu i Ilfov, fiind-ca d-lul

Zape me;iterul5 de podurl, din porunca Mara 861e prea Inaltatulul
pentru intocmirea F)1i avedarea podmiloril peste apele din M'ovil i din Ialomita

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROILINILORtt 421

LXX1II.
Postele. lspravnivii de fad*. iliesari administrative. Catia
milelor.

Pentru nevoile administratiuneI §i ale oOreI, continua a esista

menzilurile, dartl nu parti a fi in buna stare. Oficerii austriaci iéti
dela menziluil cail ffträ sérna si serviciulli sufere. (1) Se iéü unele
dispositinni de imbunatalire.

Duna, Divanulil le poruncesce ca totti ajutorulil ce va fi trebninciosil de sala-

horl i cherestele, me0erl i orl-ce sa aiba a le da negreitil i in graba fara
de zabava s proft6csasca cele ce va cere, tiindil tr6ba mare 0 delicata, ea de
va serie ca din priciva d-lor nu se póte sevar0 intocmirea, vorrt fi in viva».
1790, Main 12.
Cod. No. XVIII, fila 142.

«Poruuca catra Fotache 1irbeiu serd. tiind-ca este mare trebuinta, pentru
podulfi ot Prisiceui de peste apa Argesuld a se iutemeia, ca esto sa tr6ca arti-
leria pe acolo qi fiind-ca dupa iusciintarea ce ati Matti dela vol Vist. ca
datrt i patru UmenI do poslulanio la podil, cumil i portinca catra ispravuid a-1
da tkjatorti, dela alii card venitil esto sa se folosésca, ii poruneesce
ca sa pue WO, siliuta sa-lrt fad. intarésca bine, tocmiudil doul vase en
cheltuiala altele ce va fi trebninta qi cart mal curêndit MIA do zahava
sa-lil savrtrOsca, fiind-ca este stralnica portmca halted Printipii, la care s'aii
oraudnitti i Murnbair sit sttie asupra-1 sivarffisca». 1790, Main 15.
Cod. No. XVII!, lila 146.

(1) «Dupa inseiintarea escelentiel sale baronil Entenbergh ce ail facutil la

ispravnicii ArgepluI, pentru aledarea i indreptarea po;iteloril, de dinc6ce de
apa OltuluI 0 de dincolo de apa Oltului, s'ail or-anduitrt dela Divanti cu
carte catre Esce/entia sa, ca dinace de apa Oltultd, gi cd de dincolo de apa
(ultuiui, ajungUndu-se intro din01 si faca asedarea i indreptarea poqteloril, la
caro si bine-voiasca escelentia sa a se face acésta buna intocmire i apare.»
1790, lanuarie 26.

..litafora la Coburg pontra poge:

«Din alaturatulil reportil ce se pune acesta, tart epistatult6 pqteloril,
veI intelege Maria Ta supriratile ce ail poOele.
Pentru care Divauulil cu plecacIune aréta inaltime Tale parerea sa imam
indreptarea lorií, spre a lipsi aceste supgrarT, prin luminatele poruncile Nadel'
Tale, ca sa nu se prapad6sca i poSele §i va avti qi Divanulil mustrare peutru
zabava §i zaticuirea trcbiloril din pricina stricadund
1. D-lorrt oficerri, ce suut afara, in cfortirud, sat átneuil amblandri

www.dacoromanica.ro
422 V. A. IlaxemI

!Mea regimuld austriactt introduse unele modifIctIrl in compu-

nerea Divanului, cumt vétiuramd, eld lasa neschimbata compunerea .
autoritatilord judetene, adlogendd numal la acésta, pe alocure, cate
und cofichial Cesaro craesceo. Tota doi isparvnici administréza

prin tera cuma si la Bucuresel, viindli, intorandu-se, pentru tréba d-loril, sa nu

supere postele, ci sil amble Cu mil d-lora.
Pentru catl slujbasI imperateseI merga si vinti eu forspanurl, sa nu se
supere postele, ci sa amble cu caiI forspanurilora.
Pentru d-lorti oficeril si ostasil ce sunt la cfartira prin satele postelora,
sa se (lee porunca, ca trebuintele ce volt avea pentru caratula zachereleI sa si le
faca eu caru cu boil ce sunt pintre acele sate, iarti si nu °presea pe postasii
carI sunt datorl a veni cu mil la slujba postiI, fiind-ca se prepadesca oil po-
Sil de aiel'.» 1790, Februarie 9.
Cod. No. XVIII, fila 359.

cDupa orderula escelentiel sale ghenarala Entenberg ce aa Nata insciin-

tare dela ofichiala ce este in judetula Dambovita, pentru satula VoinesciI t;ii
Gemenele, ca porta posta si se supgra si de care la carda zaharelil, si ea pos-
tea ce aù' fostti la poda Barbieriulul s'ea radicata, din care se prielnuesce pra-
pidenie cailorti, neputenda tinca 12 césar, s'ail Moda ponina la d-lul vel
vist. ea indreptarea ce va gasi d-lul ea cale a se face sa arete DivanuluI in
scrisa.» 1790, Aprilie 29.
Cod. No. XVIII, fila 118

Publicafil la tjte judef ele pentru poftl. Dela Divanult1 Principatului (6.4
Roindnesd. Formal catre ispravnici ot sud.

«Fiind-ea Mafia sa pré inaltula Printipa are hotarire si porunca strajnica

data atatti la Medelniceriu Gregolie epistatula postilorti, cata si la tete statiile
dinteacésta téra, ea pururea sa se afle in totù' césulti gata cal alesl, la fie-care
posta, pentru curenl si estafeturl, adeca cate 12 cal ea hamurl, sése surugiI si
trel carate, si fiind-ca s'A Acata socotela, cum-ca de multe orl se va intempla
a nu putea epistatula postelorii sa ajunga cu cercetarea ce este datorti a o face
adosé; de acea Divanulti poruncesce d-v6stra strajnicii, ea in teta vremea si avetl
a face cercetare pe tete septemanile de cate doue olí, pe la postele ce se afla
inte ala fie-caruia judetil si de vetl gasi neseaI cal lipsa, sea surugil, sea ea-
rute, indata, far' de a mal astepta alta porunca, sa-I implinig dela postasI, ce
sunt datorI a avea cail acestia de slujba, del' de se va intempla, fereasea Dum-
neq.eli, a se pricinui vre-o zatignire, vre-unuI curueriu din pricini ea nu s'A
aflata cal, negreitd Tg vetl invinovati si d-vestra intoemal de opotriva Cu epis-
tatula postelonl ; Muga acésta ve maI Insciintamfl, ea nu suntetI volnicI d-vestra
ispravnicilora, precuma niel altl nimenea a lua cal de poste, si al' darvari *M-
ace si in colé ; ci clara vil poruncesce Divanula si pentru acésta, sa nu Tij in-
draznitl mal multa a lua cal de poste.» 1790, Iunie 15.
orl. No. X11113 /pa 292.

www.dacoromanica.ro
 IsToo Id, Rombacoatt 423

judetula, cumil se vede 0 din circulara urmatdre adresata acestorti

ispravnid din tóte judetele, in 22 Aprilie 1790:
Publicapi la 12 judge i la Craiova pentru islifavniel, a tintbla
prin judefe, iari sa ni fép ame'nclf4 la seaune.
«Fiind-ca s'aa Insciintata Divanula pentru totI ispravnicil de obste, cuma
ca mal niel o data nu se mica din loca a esi Insist prin judeta, atata pentru
trebuinta ostasilora ce se afla în judetd, ca sa capuiasci de celea ce trebue
sa capuiascA, de celea ce trebue, care le sunt oranduite, cata i pentru locuitorI
BA vada cuma petrecii, despre zapcil si BlujbasI, ci amêndoI stag la un locfi
poruncile i trebuintele ce sunt le trimeta numal cu zapcil i cu slujitorl
de a se argta eI pe la d-lor comandirir çi tisturile ostasescl, ca sa gra6sci
si pue la cale de trebuintele ce sunt i WA de a face alte cercetarl pe urma
acelorti oranduitI, ci precumil volt acel zapeil i slujbasl, asIa ne-
cajesca i supari pe lncuitorl cu urmarI i cu cererI maI multa peste cele
oranduite, pentru interesurile çi castigurile lora; qi iarAsI la celea obicInuite ale
lora de maI nainte aù ca4utii zapciii i slujbasiii si pe langl greutatile trebuin-
telora ad i de catra dinií jafurl cu Wad mat multa peste cererile ce sant cu
poruncA, vi de acésta d-v6strA nimicti nu grijitl; pentru care Divanu ye porun-
cesce : fiind-ca la WA judetu sunteff cate dol, sa cautatl unula din d-v6stra si
aveti tot-déuna a esi In judeta, ca si vO IncunjuraV pe plAi1e i satele judetu-
luI, una pentru a griji de trebuintele ostasescI si de poruncile ce vi se dal,
alta pentru ca sa cercetatl urmarile i faptele zapciilora d-v6strA, sa ve pliro-
forisitI insivi de adevgrulti lucrurilora, In ce chipil si porta i cumil metaltiri-
sescil slujbele ce li se daa ? care acésta datorie BA o urmatl acuma i tot-déuna:
a esi cate unulii in randa, iara sa nu sedetI anAndol la una 104 fiind-cl acésta
este de mare trebuinta a vedea Insiva cele ce urmiza zapciil i slujbasil d-v6stra
cumd petreca lacuitoriI». 1790, April 22.
Alasurl de incetare a jafuriloril administratorilorti aü luatO Divanult1
sub administratia austriaca, de i nu in genere, cad nu voia Coburg sa-1
instraineze aci boerimea, care traia din acele abuzurt Este untl cast' insa
In care, la 28 Ianuar 1790, vedemti cumit se da porunca de Divanti, ca
Cu <sINIumbasir sa'. mérga'. la atmpu-Lung sa se cerceteze jaiba otitie-
niloril din Campu-LungO, de catra Gheorghe Slujerul ispravnicu a Cu...
.111umba* dinpreuna pentru jafurile ce adeca s'att facuttt de catra Retie
ce aü fostti jude i sa aduca insciintare orinduitula Mumba* impreuna
§i pe piritulti judettl, ca aid sa se faca implinire, ittat nu acolo (1).
In interesulti buneT oranduell s'a dispuso, in 5 Julie 1790, fa-
cerea und catagrafil de táte casete, unde se vinde vinci i in genere
de carciume, spre a se veghia asupra lorq (2).
(1) Cod. No. XVIII, fila 107.
(2) Dela Divanula Prinfipatulta Orel Ronuines(1. l'orunc4 eatre vel spit.
«Indati ce vol primi d-ta porunca Divanultil? munaI decAd sa puf pe

www.dacoromanica.ro
424 V. A. UREcuil

Cutia mililorti si in genere Epitropia obstésca a fostù bine-v6-

quta de administratia austriaca. AcestO organO administrativa, orl de
idilitate, fu mentinutO. Veniturile casel Epitropiel obstescl ati fosta
imbunatalite. Mal alesti cutia milelor aO primitti adause de veniturl,
cumil deja véquramtl, bunti elra din venitulil cafeneleloril din orase.
Ispravnicil i in genere slujbasii, cumti ama arétat, ere' tinup a da
la cutia milelorti o suma, de banl, la torcinduire». AcestI banl
pré intrati regulatO in casa si de aceea Divanula expedia circulare
provocandü la respectarea dispositiunel (I).

vatavu de carclumarl ca sa faca fole anume de cate carcIuml marl s1 miei sunt
In totd cuprinsulti plavilord d-tale, de prin mahalale, cap fact.% vindarea de vinü?
ved cine ard fi, pambteand sé( straind P pe t6te sa le aréte in numërd, cu ca-
tastiltd, care catastihti s.-1ú tramip far' de zabavd. la Divauti, fiind-ca are a da
Divanuld pria d-ta mgsurile celea cuvinci6se la vindarea vinulul, en care si ei
si se folosésca la aliqveriquld lord, dard i dreptatea cumphatorilord sa se pa-
zésca cu bulla orandaiala, insi trebue sa I argp d-ta vatavalul de carcIumarI, sa
scie, ca Divanuld are a face deosebiti cercetare in tóta politia Bucurescilord,
care carcluma, séd magasie, s66 casi ea vindare de vinü mare, sé ti cata de mica,
ved a cuI va fi, nu se va gasi ardtati in catastihuld vatafalul, nu numal elii se
va pedepsi, ca una inplatord la pon-Inca Divanulul, ci pe langi dtmsulil va pa-
timi i aceld carclumarti; ci dard aqteptamil catft mal curandft acea f6e, citri qi
pe alp orl catI viuda, ori untd de lemnd, otetü, rada, cu mêsurI, pentru top
sa facI fofo.» 1790, Iulie 5.
Cod. No. XVIII, fila 221.

(1) Ctirfi la 17 judefe pentra haractu culiel.

giré facemd in seire pentra obipuituld avaetd ala cuticI de milostenie

care sunt oranduip de dad ispravniciI cate tal 50, dupa lnisovele DomnescI ce
s'ad urmatd tot-déuna, fiind-ca acestd putind *toril ce facep d-vdstra la catia
milostenieI, este trebuinta ob$ei, cuma i ins41 d-v6stra, i l'ap trecutd ca ve-
derea, mal aducêndu-vd aminte de acésta datorie, care de asta nebagare de s6ma
va fi priclnuit6re de smintéla, in vreme candd de lume este qciutii cate dari se
da de ispravnicl mal nainte, de unele cu rugetil, de altl prin sila tiraniel ce su-
grama pe top; iati vi se poruncesce, primindd cartea acésta si avep a tramite
acestl banI far' de alta prelungire la Epitropie, luandd adevdrinta de primire,
cacI neurmandd din proerisis a vil implini datoria d-v6stra cu acestil putinti aju-
torid, sa ;+citI ca vö vep osandi la mal mare strafd,1 1790, Aprilie 0.
Cod. No. XVIII, lila 89.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR ti 425

Cateva qile apol, cu ocasiunea unel circularl de aflarea unoril

cal austriacesci, Divanula repeta ordinea In cestiune. Apol in Decem-
bre 19, anula 1790 noua repetire. (1)
Divanultí dela Craiova crecluse unti momentti, ca banii avaetulul
dela cele 5 judete oltene oprésca la Craiova. In 19 Maitl 1790
Divanulti dela Bucurescl serie celuI din Craiova :
«Catre Divanulii Craiovel. "Dupa raportulti ce ati trimisi dela 16 ale lul
Aprilie pentru talerl 50 de pe la ispravnicl, al' cutiel de milostenie, ce cerfi a se
opti acolo, s'A data porunca DivanuluI, ca si se trimita aici', fiind-ca in ltrisú-
vele de orinduiala acestorti banI al cutid serie Si se trimita aicI, iaril nu acolo.(21 z
1790, Maifi 1.

(1) Publica(ii la 12 judge pentru da cal ce atl titgittl dela 4~10 pentru
m'adula Miel tri»tete.
«D-vóstra ispravnicilorù', v facemti in scire ca la 28 ale huid lul Aprilie,
dupa carindariu noii, ail fugitii dol cal' dela uta dela ArttmatI din campa de
uude Atea, amiindoI caff 'nalt1 de mijlocil, la tóte( picerile potcoviti en potcóve
nemtescI, unii cala este vini.itk anula este murga si cómele la amêndoI suut in
dnipta, cari acestI cal sunt.1 lul Daniilil Borsil Popa dela regimentulfi Oros,
pentru care bunil bacsi§ are a capëta acela la care se va ga'si acestl ea!, ci
d-vóstril i 441 in scire la totl de obste pentru acésta. Vi mal insciintamil
pentru avaetulti Miel', de ispravuicie, pentra care vi s'ah mai porunciti, si nu s'ail
ari5tatfi dela d-v6stra niel' o armare, caut41 do nu facetil prelungire, ca si ott
pagubitI ca trepede.» 1790, Aprilie 25.
Cod. No. XVIII, fila 114.

Dela Divattalti Prin(ipatalul Ronaineseï.

«Fiind-ci josti numitl' boed ce ail statutil ispravnicl la numi-
tele judete, armattl a da obicInuituld avaettl la cutia de milostenie dupi
oranduIala htis6velorti Domnescl, care iaste ea cale si drept. i fiind-ca epitropil
cutieI sunt silitI din porunca DivanuluI a-s1 da socotóla de tóte aceste veniturl
ale Miel, carI prin report fama ariitare Divanulul in scrisii, ca de la acestI
jostl numitI boerI ce se afli actinia in BacurescI, niel pan' acata n'atl pu-
tutti primi acestl banl, dupi doui poruncl ale DivanuluI, ce li s'ati scrisil, se da
voluicie oraudnitull de la Epitropie, carele si apuce pe fiesce-carele din d-lorti
cu strins6re si implinésca negresittl acestl banI la cutie, pentru care poruncesce
Divanulti si d-vóstra numitilorti boerl', fiind-ca azestil avaetti este obicInuitil si
aveti a-lti da fina de priciva de impotrivire, cacI v41 fi silitl i ca alte mijlóce
a-lii da fin a yola d-vóstril., 1790, Decembre 19.
Entenberg feld-otarml-laitnant, Comba al bityro-Vlahici, M'anulo( _Filaret,
Rada SlAtineanu, loan Logf., 111-wtolache Grädi.tcauu, Const. tirbcl, Mald
coima, 111-archelias.
Cod. No. XVIII, fila 310-341.
(2) Cod. No. XVIII, fila 19.

www.dacoromanica.ro
426 V. A. Miami

In 10 Octombrie 1790, s'a ceruta dela epitropia o4téscu sérn&

general& de gestiunea fondulul CaseI(1).

LXXIV
Rechieintarea betjenarilor. 1116suri relative la agricaltort
Intru mèsurile de administratiune, de sub guvernula austriaca,
se cuvine a cita i silinta cell pune ela a rechiama In plaiurI pre
lacuitoril fugitY. In felula acesta este cartea din 4 Ianuarie 1790 (2).
Cu circulara din 8 April 1790, aa fosta invitatI sateniI a cul-
tiva piimIntulti, ala semana, promitendu-li-se, cä de actinia Inainte nu
li se vora mal lua bucatele Mi% de pret.a. Regimula austriaca nu
ezi la de a pune chiara MumbaOrI, pre soldatil sei, de prin sale, ca
s& scelt& t6rani1 la artiturl i sem&nAturt de prim&véra:

.18 M.O, la 17 judefe #, la Divanit Craiovei, Otra ispravniel, a intlenina

lücuilori", la senulnatarl.

«ll-v6stri ispravnicilorrt ot sud.... Sinitate, facemi in scire pentru rindulti

seminittuilori de bucate, a trebainta o cun6scetI câbl este de mare, spre a
indemna §i a sili pe licuitoril totl de obste, si la cu plugutile lord a face
ariturl de bucate mai cu indestulare decatil in alte vremi, ca si imita ti
pentru implinirea datoriilorti ce art cita hrana ostirilorri ce se alía iu téri de
pazi qi ocrotirea lora de citri vri§ma§i §i de ale prisosi i pentra alisvetiO §i

«D-v6stri boerilorrt epitropI, care suuteti dupi otinduiala hrisoveloril

patru la numirii. ad. d-lui biv. vel Clucer Costache, i d-lui paltarniculi Ni-
colae, i d-lta biv. vel Clacer Iordache Colfescule. ce te-al t'esta oraucluittl in lo-
culti stoluica Ianache Palade i d-luI, biv. vol Medel. Stefinita,
porunca Divanuldf, sá avetI a veui inaiutea mitropolitului Ç4i a pArintiloril
epitropf, ca si vi datl socotélii de bite veuiturile cutiei phi la ori-ce, i de
chitad', imprenta cu t6te pitacurile qi seneturile datoriilor, care socobili cau-
tandu-se cu deaminuntulli de sfintia lora parintii Arhirel, dup. oranduiala hri-
s6velorrt j iscilinduse si, se adaci la excelet4ia Sa feld-marschal-leituant baron
von Entenberg, firi de zibava». 1790, Octombrie 10.
Copita Illitropolit. Dantilrache Ban, val Yisl., loan logf., Manolache Gra-
di*ana, Canslandbs $tirbeia, Mateirc Ellcoianu, Rada Golescal.
Cod. No. XVIII, fila 272.
S'aii data cartea Divauulta lui Datnian ce art fostii vátavü, ca si iie
epistat i Nazir poste vata,ii de plaiti, la dotte plaiuri in sud Buzeu i sA po-
vit,uiasei pc 16cuitorI a-I stringc la turna lorrt ia pizi Nizatuttlii cuma se cado»,
1790, lanuarie 4.

www.dacoromanica.ro
 Imita RoulxmoRe 421

ch§tigul loril tutti' acésti vreme, d'A acumb nu li se maI iail bucate MI de
pretil, ci se ckitigi qi se folosescil Cu pretil, care la alte vreml nu-lil ail
ciad se vorti sili a face arAturl de bucate mal indestule este insu0 folosulfi
interesula lorá; dará, fiind-ci unil din 16cuitorI ag venitá cu AM la Divana ji-
luindu-se, cá nu-I slibesca i nu-i lasi tistmile i ostall ce sunt la fartiruel asl
putea face ariturile loril, alta' din 16cuitorl pite din lenevirea lora. se voril
bovi qi nu voiti sill la acésti trebuinchisi lucrare a pámintulul ; de acea dará,
iati ca MAria Sa ghengralu feld-marschal pré Inaltulù Piintip4 ati data porund
la t6te tisturile ost4escI de pe dará, ce sunt la fartirurl, ca i insu0 86 fie
Mumbaqir a indemna qi a sili pe totl casnicil i familiaqil mide se allá la cfar-
tirurl si iasá, cu vitele lora qi cu plugurile lora la araturl de bucate f¿i nu vorá
fi 16cuitorif mai multil opriti de ah% ost41, niel el', niel vitele 1011 §i Amito
actinia Duma:1 la a d-v6strii silintá de a pune acésti l'apta in lucrare, ca sl oran-
duitl limeni inVadinsil de a seke pe fieqce-earele en plugli la ariturl de bu-
cate si indemnindti si faci catil de naultil semániturl; dreptá acea dará ciu-
tatI de nu facetl cusurá la acéstá trébá, care este cea dintiiil i maI mare a
táril, ci mare silintá sil punetI, pala nu trece vremea aritmilora, §i faceti pro
16cuitorl a se indemna i insusI el cu tragere de mimA pentru folosulfi i alis-
verilu lorá, i pentru indestularea Ora' i si avemt. respunsil» (1). 1790, April 8.

O alta m6sura luata, sub regimula austriaca, cu referinta

agricultura, fu oprirea de a se da pcirj6le la térinI(2).

(1, Cod. No. XVIII, fila 86.

(2) 12 alif la 12 juclep pentru kieuitori a 2214 avea vdie sit die pcirjúle, vi
indomia la krana pantintalia. Dela Divanula Prin(ipatulut ((fril Bontilitesel.

«D-v6strii ispravniciloril ot sud... sanitate ; pré Inaltuld hintipri obliduitord

téril prin luminatu orderil Márii Séle dela 3 ale lui Februarie de acestii anu
1790, insciintézi la Divanil pentru pidólele ce se obiclnuesce inteac6sti téri
In primiv6ri a se da pe la live41 de ténete i peste cimpurl, ci lipsa ce este
de feml nu slob6de a se urma estimpil acestti obiceiù ; pentru acea poruncesce
Inaltimea sa a se zitigni acésti armare de phij6le pe la luna luI Aprilie spre
a putea gisi "¡Alune dobit6celorá, transporturilorti, asemenea i pentru holdele
de bucate poruncesce Iuálimea Sa, si incépi táranil a lucra din vreme, ca sil se
fa.ci indestulare de bucate, cid afari din lirana ce-vi dobandescá prin buna lu-
crare a plmintului vorá avea mare ci§tigil din vinclarea bucatelorti loril la mul-
timea otirilorti ImpáritescI ce se allá in téri, cid t6te li se vorá pliti eu banI
gata cu deosebiti armare dintru a oOirilortsi otomanicesd. Deci dupi luminattl
orden' IniltimiI Séle, Divauulá poruucesce d-v6stri, sil facetI cunoscuti i sciuti
poruuca acésta la totl de obSe in totá cupriusulil judetuld aceluia, ântâiìl pen-
tru pirjóle, mal multti pe locurile uude sunt trecátórele transporturiloril i pe
liugá drumurl si nu se faci, phi la luna lul Aprilie spre a putca gási vitelo
pi§unea lorá. fiindii lipsi de Mi; a doua pentru holde, sg-1 indemnatI pe totI
16cuitoril térii de ob.lte, prin unid cuviincióse, ea si so sil6sci din vreme a le
lucra yi a face aráturI cu indc9tulare pentru binele folosula lora, fitcénd4

www.dacoromanica.ro
428 V. A. MIECtia

Acésta dispositiune fu repetita i In 14 Noembre 1790. (1)

In interesuld agriculture, regimuld austriaca aa mentinuta
int'a' 0E6 vechile dispositiunl, ca t6ranit sa nu fie trag In judectitl in
cursuld lunilora Iulie si Octobre, ca sasl peda cauta de tréba cam-
pulut a viilora si a culesulul porumburilora. NumaY pentru Bucu-
rescl functionéza Divanula odata pe septemana in Octombre.
Publicafie la 12 jt«lete a nn se ¡raye nimenea la judecata in ttita lana tul lidie.

«D-v6stra ispravnicilord ot sud.... fiind-ca apr6pe este vremea secerisulul

bucatelorA cuma si cositura fanételoril i stringerea a tuturorit s6mftuaturilorfi,
dludil tara acésta vreme trebue sa, contenéze pricinile de judecatT si de jam
intre locuitoriT Orad, precumft si obiceiulA aü fostil; Divanulti v6 poruncesce sa
publicarisitT porunca acésta la top de obste, ca sa scie, ca in tóta luna luT lulie
priciniqi jalbI de jadea* nu se cauta si fies-carele sasI caute de lucra, fara de
a nu trage si a duce d-v6stre pé nimenea inteacésta vreme la judecata, ci inca
si pe cm ce sunt 'jato* in judecati. s.-I slobocjitT, dindA sfirsitA pricinilorti in
graba, fari de a tinea maT multil, ca sa nu-s1 piérja acésta trebuinci6si vreme.»
1790 Junio 21.

Publicap la 12 judge peligra lima lui Octonwre di este vacantie.

«llupa obiceift ce ail tosta i dupa trebuinta ce unn6za in vremea culestt-

liff viiloril si a porumburilorti, a na trage nimenea prin judecatT, s poruncesce

pe totT sa MOHO, a are a lipsi dela acca, ca lu vremile trecute, spre a li se lua
bucatele far de plata si fir de pretil, ci totT veril fi folositT i cAstigiatI din
manca lora; dreptil acea si pe ceI lenesI 85.4 silitI la acestil folosit si indestu-
larea lora i in apta sa urmatl poranca aasta, de care respuusil*,
1790, Ianuarie 26.
Cod. No. XVIII, fila 14.

(1) Publica(ii la 12 j«le(e catre i.sp)avnie'l pelare( inirjole.

«Peutru pArjole s'ad insciintat d-vóstra inca de asta primavéra din porunca
NarieT sale prci inaltuluT Printipti Coburg, ca trebuinta ce este inteacdsta vreme
tic ostirl pentru a putea gasi vitelo impgratescI hrana lorù peste cAmpurl uu
sloWde acestil obiceiù, maT vktosil acumil in vreme de iarni, cAndit nu suut
atâtit trebuincióse pArjólele, iar vitele arit putea gag pasunea loril peste campa,
deci fiind-ca audimd ca acea porunca nu se pazesce, ci in totù loculil se da
parj6le, DivanulA ré poruncesce strasnici, sa avet1 a opri negresitù spre a nu se
maT da piritile, maT v'èrtosti acumil anda nu sunt, dupi cuma qicentil, gata
trebuinci6se, cficT de se va maT int6mpla undevaFfi, si scitT ca ispravniculA
lai judetil se va pedepsi si se va sc6te din slujba sa.) 1790, Noemvre 14.
.Entenbcry, han l'optan, Maleitt Ililcoianie,
Cod, XVIII, Ala 315. - . _

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINTLOR 429

t1-v6stra si faceti publica in teta tinutultl, ca Tu t6ta luna lul Octomvre este
vacantie i Divanuta se faee numl odata pe stIptemana Vinerea pentru treb1 ale
15acurescilora, ci clara fiesee-care Inte aastasa luna sa se a,stimpere de jude-
cat i sa-s1 catite de culesuM viilora si de araturile bucatelorfi., 1790, Sep-
tembre 24.
Vorbindil de justitie, e loculil s'A ne otarlmil a anexa la acestO
volumil o serie de acte din 1789/91 cu referinta la diverse procese
cercetate de departamenturl si de Divanil Din aceste anexe lectorultt
va puté asi da sérnO de progresele si schimbárile Intemplate In le-
gile i obiceiurile térel romilnesci, la finele secolului alti XVIII-lea.

LXXV.
Licenciarea volintirilorù. Noult1 neamica: Ciuma!
La Sistov. Muscalii victoriofi in Basarabia i Dobrogea.
Vizirula strangulatft pentru uciderea lui Mavroghenl. Bucuria
la Petersburg. Conditiunile de pace. Intervenirea Prusia Resc6la
qistoveniloril contra plenipotentiarilorti. Turcii cu Vcic eirescu
voill set apuce pre .Rugi pe la spate. Coburg face diversiun e.
Semnarea pei cei la qistov. Analisa tratatului.
Amü IntilNiatti pre lectorulil nostru cu cercetarea si
,
documen-
tarea administratiuneI din aniI 1790/91, dar istoria nu mal este nu-
mal Insirarea de nume propril §i de date de résbáie, ci tocmai cer-
celarea evolutiuneI culturale a natiuneI,
, iarù acéstO evolutiune se
manifestO tocmal prin documentele de categoria cebra care le amti
adusti maI susti.
Finca anuluI 1790 se semnaléza prin licenciarea tuturorri ce-
telortt de volintirl, formate de CoburgO it tal Divanulù vestesce
tinuturilorti, prin circular din 30 Decembre 1790, acéstil desfiintare
si reintrarea cetasiloril sub legea comunO, inteacéstti vrerne
()lid unulú n'aft, remast1 trebuinciosft mai multtl in slujkl.,
Actula acesta, prin unti amestecil de lucrurI, ce nu face on6ro
cance1ariOlori,1 Divanului din 1790, coprindo i o intrebare catre
ispravnicl, d6cil el cu adevératil arogatil dreptulti de a Iua cale
trel lel de flò-ce vita ce se vinde In Wrà, sa sil esporta ? (1)
(i) Publica(ie la tac Pulekle pentru robada fi pentric vi/ele ce se slobodit.
(Se face d-v6stra In scire pentru tot1 cap. aa fostù volintid In slujba

www.dacoromanica.ro
430 V. A. ITREcHTX

Dar téra abla scapá de cetele de vagabomp, de volintirl, si ea

este amenintatO greil de bola ciumeT. Se iéti incá din Decembre 1790
m6sur1 profilactice contra intinderd acesteT complite búle, care in
1791 este violentá in multe part.1 ale tèrel si in totO. Orientulti Eu-
ropel. Instructiunile necesare date vorti urma in anexá. (1)
Pe cánd la Sistov, cuma véclurOma, continua molatecO nego(iitrile
de pace intre Austria si Turcia, muscaliT culegeati succese repetite
la DunArea, in Basarabia, in Dobrogea. Vizirulû Hasan lu spilnzuratti
capulti lul expuso, in Februarie 1791,1a Constantinopole, la porta
SeraiuluT, ca o inscriptiune, cá, era lenesit, inepta si triidOtoril. I se
imputh si uciderea lul Mavrogheni, l'Ora scirea PorteT si a Sultanului.

07thilorti chesaro-criesci, c tnteacéstl vreme nicI unulii n'aii remasfi trebuin-

closfi mai multii In slujba, ci tot1 de obste sa sc41, cit sunt ridicatI,
fArli niel unü felt1 de slujba 86'1 pretentie. Decl, pentru ca nu care cumva
ca acestia purtandfi totil numele acela de volintirl, se veril Impotrivi, ori a nu
merge la judeclitoriile nii, candfi se va Intémpla a avea vre-o inicia de judo-
cate, Cu einevall, orl a se purta Cu nescare-va urmarl netrebnice, de aceea
dAmii In mire, cg, nu numal d-vbstrg si o scitI acesta, ci si la top de obste si
o facet1 acesta cunoscutfi, cit fies-carele dintrInsii are a fi urmatoril la porun-
cite ispravnicilord, ale dregItoriloril si la datoriile Veril. Pe langft acesta ve maI
Insciintlmfi, cit pentru tai vita ce se vinde In térit si se sc6te din Vil s'A
auqittl, cit ispravnicil fati cate treI leI ; pentru care astéptl Divanulti respunsti
dela d-v6stri de aff Menta vre-o minare ca acésta, orI de aü luatil altil-cineva,
seil cuma este pricina acésta P, 1790, Decembre 80.
Cod. No. XVIII, fila 342.

(1) 13 Copa daptt orderult1 glieneraralid la Idte jade(ele i la _Aya i Spiítar

entra liizeiretubl de dame& fi la flesee-eare s'a6 fama eiite o
poraneti candi este mal josti.

gDela Divanulfi Printipatulfi Veril Romanescl.

Cata ispravniciI de sud
Yeti vedea d-v6stri orandulala ce s'et acata de acestea lazfireturi la nu-
mitele locurl pentru care Divanulfi ve poruncesce ca sa le fa.cetl cunoseuta la
totS de obste dupl poruncip. 1790, Decembre 8.
Entenberg fekl-marselad-leitnant, 116»inie Filaret, Rada Slattneanu, loan
.Damaris, Mata Füleoianu, Maraelie. (Ve4I instructiunile In anexa).
SO. No. XVIII, fila 341.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 11011ÁNII.O116 431

«Si in urma (a uciderel) d6mna lut Mavrogheni dava

mpëratul ClG harzoval, carnal Domnulti el a fostii credinclosii
imp6ratiei, slujit cu dreptate in Wire, Imp&atulil aì po-
runcitit de aft' teiiatil capula, cei (di
tdiatit pe Mavrogheni cu firmanli viclean», scrie Dionisie Ecle-
siarch ulù' (1).
Pe cata era spaima tristeta la Constantinopole in urrna suc-
ceselora RuOora, pè gala mare era voia-buna la Petersburg. Me-
dalil de aurCt se batura in onórea lui Suvaroff, o scris6re autografil
tramise Ecaterina lul Potemkin, cu dar(' una palata. (2) Se tinu aci In
Martie consilia not" pentru continuarea nouel campanil, ba si a po-
sibiluluT resboiti contra Prusienilora. Se decisa, ca Potemkin O. Su-
varoff sa lase comanda armatei dela Dunarea luT Repnin i Solticoff,
cad sa se tin& in ofensiva, iara Potemkin si Suvaroff sa mérga la
corpula de armata destinata a se bate cu Prusia, spre Livonia, Po-
lonia, Rusia Alba. In Aprilie 1791 Rusia avea gata 340,000 ostft*:
il che rendea estatici tutti gli emuli di questa potenza» ad. «Cm
ce facusa sit incremenésca totl protivnicil acesteT putertz (3)
Austria dei negotia la istov, tiné shinse relatiunile cu Rusia.
Potemkin era direct(' informaitl, la I4 (4), de totl .pa0 ce facea
Austria la Sistov. (5)

Dionisie Fotino Ind serie, c &manta pentru tlierea capuluf luf Ma-
vrogheni fume fal0i, fari scirea Imphatuluf, faimosul vali de Kenn-
dasi, care era Taraphana Eminis, fiindù neamicil alà lui Mavrogheni, a mijlocith
m6rtea sa prin Sala Mahmud, ce fusese crescgtorulfi lui Sultan Selim i ea t6te
a vizirulti a trAmisfi la Constantinopole capula lui Mavrogheni descriindil culpa
ce a ceruta m6rtea sa, dar Sultanula s'a supgratti f6rte; pentru acésta
averile luT nu vindutil In folosulti hazneleI Impgratescf, dupA obiceiil, ci s'aii
lasatil dórand i copiiloril sel». T. II, pag. 180 0 181. trad. Sion.
Becat. 8, pg. 225.
Becat vol. 8, pg. 228.
Potemkin petrecé la Ia0 In Arno. 1790-91. Vecif descrierea petre-
cerei dela Ia0 de Langeron la pg. 98. In Martie 1791 età merse la Petersburg,
uncle cheltui la petrecer1 4 milióne i apol fu silitil de ImpgrAt6sa sl se In-
t6ra la 6ste In principate. La finea luT Iulie 1791 e In Galatl. (Harm. Langeron
pg. 104).
Beeat. 9. pg. 231.

www.dacoromanica.ro
432 V. A. uREcluX

Victoriile Rusilorá la Ismail, Isaccea, Tulcea nu putitki contri-

buirá a muia cerbicea plenipotentiariloril turd dela i$istov. De uncle
turd! sustinéCt inerett, cä prin vorbele cstatu quo ante bellum» sá se
intelégá Int6rcerea la Moldova a BucovineI si a tuturorti
rilorü ocupate de austriad In timpukt resboiulul, acum, influentatá
de victoriile de peste iérná ale Rusilorá, P6rta primi, in 27 Ianuarie,
statuquo relativá la posesiunile din ajunulá resboiulul, decl recunoscu
din mil spoliatiunea Moldovei de Bucovina. TotusI Turcia indemnatil
de Prusia cere sa se fact'. mentiune in tratate, ca lucrare preliminará,
conventiunea dela Reichembach. In ruptulá capului nu primi Impe-
ratorele austriaca acésta si Prusia inclémnrt pe Pórtá sa nu mal in-
siste, destulti flind-cii. Austria si primésci in tratatulá seá cu P6rta,
la Sistov, acelea conditiuni folositóre Portel, ce fura prevéclute la
Reichembach. Austria puse in Mal 1791 urmatórele conditiuni pentru
pace: I. Sa i se cedeze de Turcia totá teritoriult1 Croatiei turce, páná
la apa Unna. II. S. i se cedeze cetatea Orsovel vechi cu totá dis-
trictul seü, flind-cit Pórta nu implinise artico1ult1 din tratatula dela
Belgrad. Ace16 articulá dispuné, cá acé forteréta i vecinantile el vorá fi
inapoiate ImperatoruluT tse dentro un anno, la Porta non avesse a sue
spese fatto prendere altro corso al fiumicello Cerna, e fatto in modo cite
circuisse il distritto della medesima, affinche fosse intieramente se-
parato dal territorio appartenente al Bannato di Temiswar(1). IIT. Li-
bertatea de navigare i comerciá pentru supusil Austriaci pe Duná-
rea si pe Marea Négrá si pe t6te márile, fluviile i porturile, scalele
si radele Turcid. IV. Despágubirea supusilorá Austriaci de tóte pa-
gubile suferite din causa resboiuluI. V. Sá se anuleze articolukt din
pacea dela Belgrad, care opresce pre Austria de a construi cetittl pe
Dun:area si pe Saya si pe ori-ce hotaril despre Turcia. VI. Final-
mente, cá Hotinul si Principatele vorá remâne ocupate de Austria
paná cánd va dura resboiukt TurcieT cu Rusia.

(1) <aid In unit anfi de 411e P6rta nu va fi datii, ca spesele sae, altii
cursfi apeI CerneI InteasIa feliâ ca ea sa Incunjóre districtulfi acelel cetatl, ca
sa fie cu totulfi separata de teritoriulfi apartinênd Banatulul Timis6reL» In
calea spre Mehadia, caltitorulfi vede si astaql resturI de apaducte imense, din
lucrarea Incercata de Turcia, ca sa conduca pe acolo Cerna. Acésta lncrare nu
se realiza i Romania perdu o bung parte din teritmiulti sefi.

www.dacoromanica.ro
 I8TOMA Romismont 433

Acesta ultimatum surprinsa i Inmarmuri pre plenipotentiariI

otomanT. El cerura instructiunT dela Constantinopole.
Acuma era terminata si luna lift Maia i armistitiula avea sa
inceteze, cand sosi la Sistov chiara marele noula Vizir Iusuf Pasa.
Acesta crequ, ca ara putea sä intimideze pre plenipotentiariT austriacY,
resculanda (1) contra lora pre poporula din localilate. *Pupa lipsi ca
(plenipotentiariT) sa nu remana victime ale turbAreI plebee» (2), scrie
Becattini (vol. 8 pg. 262). Silit1 fura plenipotentiariT sa fuga si sa se
adapostésca la BucurescI(3). Asemene purtare a lui Iusuf Pasa dis-
placu multa ministrilora Olandeza, Prusiana i Engleza, mediatoril dela
Sistov. El espedira curenT la curtile lora, carT protestara contra acelel
pu Wirt
TurciT surescitall una momenta de cutezanta plebel dela Sistov,
se declara gata a incepe .campania cu vigore. Marele Vizir spera trik
umfurT. El arunca, ajutatil de Vacarescu, In secret, unele podurT pe
cate-va ape'in Valachia si pe Dunarea, king Silistria, cu &Ida de
a lua pe muscall de pe la spate, prin Valahia. Acesta plana nu is-
buti. Rusia §i Austria prinsesera de veste. AustriaciI facura grabnica
diversiune 'cu áste spre Cladova si intarira ástea luT Coburg, din
16ra Romanésca. Rusil Inaintéza grabnic i el In sinula TurcieT,
*a gran passi si aprivan radii° per penetrare lino sotto le porte del
serraglio!» (4) «Cu marl pasT îi deschidéa intrare ca sa strebata
pana sub plirta Seraiulul.»
Puterile mediatóre amenintaa la rêndula lora. Ele provoca rein-
nodarea negotiatiunilora la Sistova. Lucrarea se grabi de asta data
Dania in anexa corespondentile ce publica Monitorul francesa din
1791, cu referinta la cele ce se petrecht in orienta 0 in deosebi ca referinta la
resboiula de care ne ocuparama i ne ocupama.
Poco manco che non reatassero quelli viUi,n dei furore plebeo".
Choiseul scrie la Paris in 25 Iunie 1791 : (Doc. CXLV Hurm. H supl. 1, pg. 80):
M. de Noailles vous aura instruit exactement de la marche da Congrès de
Sistowa et des difficultés qui, au dernier moment, ont amené une déclaraton
très-ferme des Ministres autrichiens, et enfiu leur retraite à Bucarest. Quoiqu'ils
aient en lame temps vité tout ce (pi pouvait donner à cette démarche l'ap-
parence d'une vraie rupture, et quoiqu'ils aient ménagé aux Plénipotentiaires
ottomans toute facilité pour renouer la négociation, elle me paralt cependant
exposée à de grands dangers».
Becat. vol. 8, pag. 269.
'aorta RomAniiorii de V. A. Urechid, TOIL III. 28"

www.dacoromanica.ro
434 V. A. unEcruk

si in 5 Augusta, gi crecluta fausta de superstitiosiI Turcl, se sem-

néza la Sistova pacea «permanenta et perpetua» si indata se semna
si conventiunea anexa separata. (1)
SA analisama tractatula :
In art. I ala luY, Turcia acorda amnestia completa tuturora su-
pusilora el, din Valachia si Moldova, carI aa luata armele contra el
si vora avé dreptula a se intarce linistitI in téra si la mosiile lora.
In art. II Parta recunasce si ratifica din no a «conventiunea din 7
Maia 1775z relative alla cessione della Bucovina, quena de 22
di detto mese 1778, sulla fissazione de 'limiti de detta provincia.»
«Relativa la cesiunea Bueovinei, si cé din 22 Mala 1778, asupra
fixareI hotarelora qisei provinciI.» (2)
In art. IR se dispune, intre alte asigurarl date, libera naviga-
tiune a supusilora AustriacI si ToscanI si renoirea firmanului din
1786, relativa la dreptula de intrare, petrecere si esire din Moldova
si Muntenia a ciobanilora romanl (Alocan°.
In art. IV Austria se lega a restitui PorteI si a le evacua, tate
terile, provinciele, pobesiunile, terenurile, cetatile, fortaretele, cu tata
artileria si palancele ce a ocupata in timpula resboiulul, coprincyén-
du-se «tatto il Principato della Valachia e i distritti dela Mol-
davia ocapati dalle trape imperiali,» i a restabili otarele cuma
eraa la 9 Februarie 1788 cánda s'a proclamata resboiula.
Art. V dispune, ca Cetatea HotinuluT cu raiaoa sa se vora re-
stitui PorteI numal in cliva candil ea va fi facuta pacea cu Rusil,
pana canda acésta cetate va sta in mande Austriacilora, neameste-
candu-se inse niel directa, niel indirecta in resboiula Rusiel cu Turcia.
Evacuatiunea, cfice art. VI, se va incepe indata dupà, Tatificarea
paceI si se va termina in 30 clile.
In fine prin actula separata, la art, 6, se lega Austria din noa,
a evacua principatele pana in 30 (lile dela ratificarea paca
Acésta pace fu de multi aplaudatá qi de multl criticata. No' Ro-
manil scaparama de a fi incorporatf la Austria si Rusia, gratie in-
terventiunel Angliel, Olandel si a Prusia

(I) Velp in anexi Intregele Rete, dupi Becattini vol. 8, paz. 264-278.
(2) Becattini vol. 8.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA. ii0IIINILORO 435

LXXVI.

Defertare,a Muntenia de Austriaa. Acturú de predare a (grei

in nuinile guvernului Roma'nescit.

Ocupatiunea austriaca, inal alesa cu Oltenia, durd Inca si peste

timpula °tarn In tratata. «Néoa cdclutd In muntil veciril BanatuluI
Intdrqiard restitutiunea midi Valachil.» (1)
Deja noula Domna ala éreI MuntenescI este numita de Porta.
Mk:aril crt, dupd cuma véclurdmil, indatä' dupä uciderea lul N. Mavro-
gheni fusese numita in locula acelula Alex. Mavrocordat Deliul, dar
Austria si boeril isbutird, dupa pacea de la Sistovil, sl. fie inlocuita
acesta Domna, care nici o qi nu domni in Muntenia? prin fostula
Domna Mihal Sutul. Dei téra era Inca ocupatd de o parte din osti-
rea austriaca, Sutu veni in Septembre 1791. Coburg ins& nu mai
este in térti; (2) Capétenie ostirei de ocupatiune este comitele de
Mitrowski. Acesta predd definitiv téra, prin representantil sél Comitele
Strasoldo locot.-colonela si Cavalerula de Caballini Ehrenberg major,
in primirea representantilora noului Domnitora titiu, cu actulti din
9 Septembre 1791, anume marele serdara Dumetraki si cancelarula
DomnitoruluI, Panaitache Codricd.
Mina in notd, in limba originalulul, actula intr'o présta redac-
tiune francesd, prin care aceste 4 perséne recunosca implinitd mi-
siunea lorii, iar aci eatala in trdducere: cStipulata fiinda in tratatula
de pace dintre Inaltd Mid otomand si Curtea de Viena prin pleni-
potentiaril acestora doué puterl, in 4 Augusta, cd trupele M. S. I. .si
R. A. vora deserta marea si mica Valachie, cuma si judetele Moldo-
veI de dincáce de Sireta, A. S. Principele a WA Tara Rumänéscd,

(1) ,,Le nevi eadute per tempo suite montagne limitrofe al Banato, ritardorono la resti-
tuzione della picola Valschia". (Becattini 8, p. 270).
(2 Vesli Fotino II, pag. 181.

www.dacoromanica.ro
 y. A. tlaammt

loan Mihail Constantin de Nu, gratiosula méti Domnti, in virtutea

deplinel séle imputernicirI, destintIndu-ne pre noi doi, pre marele set'
Serdartt si pre mine in calitate de secretarti alti sèti, ca s asistemti
din partea sa, ca representantI al autoritateI DomnuluI Nostru, la
cesiunea formala a diseI terI, ce d-v6stra domnilorti destinatl din
partea E. S. Comandantulti generalti comte de Mitrowski aveti a o
face in calitate de plenipotentiari, representiinda autoritatea Es. S.;
Nol dol nu putemti decatil a fi Mee mttgulitl de a avé chiamarea
cu táte formalitatile cerute, comisiunea nóstra. NoI
v6 putemti asigura, d-lorti, mal denainte, c'a M. S. S. gra0osu1ti nostrn
Principe este indemnata cu bunit-vointti a acorda supusilorti M. S.
I. si R. A. totti ce cere buna armonie, care esista intre cele dou6
puterl respective, Ma i totti ce páte proba propriele séle simVminle.
La Bucurescl, In 9 Septembre, 9 Ore dirniné1, 1791.» (1)

(1) gAyant été stipul6 dans le traité de la Paix entre la sablitne Porte
Ottomane et la Cour de Vienne, par les plénipotentiaires de ces deux Puissan-
ces, le 4 d'Aofit, que les troupes de S. M. I. el R. A. évactlassent la grande
et la petite Vallachie, aussibien que les districts de Moldavie en dqh du Schiret,
S. A. R. le Prince de toute la Vallachie Jean Michel Constantin de Suzzo, mon
Gracieux Prince, en vertu de son plein pouvoir ayant destiné nous deux: son grand
serdar et moi en qualité du son secrétaire, pour assister de sa part comme re-
présentant l'autorité de notre Prince h la cession formelle du dit pays que Vous
M. M. destinés de la part de S. E. M. le Commandant général Comte de il/i-
trowshi devraient faire en qualité de plénipotentiaires représentant l'autorité de
S. E. Nous deux ne pouvons que d'être bien flattés d'avoir h remplir avec toutes
les formalités requises notre Commission.
Nous deux ponvons vous assurer MM. d'avance que S. A. S. nOtre Gra-
cieux Prince est porté de bonne volonté à accorder aux sujets de S. M. I. et
R. A. tout ce que la bonne harmonie qui existe entre les deux puissances res-
pectives exige, aussi bien que tout ce qui peut prouver ses propres sentiments.
A Bucarest, le 9 Septembre, 9 heures du matin, 1791.*
Altrilapaxl aspampEc, Le Secrétaire de I. A. S.
Le Comte Strasoldo m. p. Pan ajottaky Canceglierg Codri cam .p.
lieut-colonel. Le Oilier de Caballini
Ehrenberg in. p., major.
(Hum uzaki, vol. VIT, pag. 478.,

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINILORI) 437

LXXVII.

Busii continua' resboiul4. Batalia la Macin. lncendii la

Constantinopole. Talburdri in cap ¿tala Turciei. Intervenirea
Pitt. Inter ven,irea Danimarcei. Cererile Busiei. Repnin. Nego-
tidri de pace la Galati, Cu Potemkin. Apoi la _lag. Planurile
lui Potemkin, dupd Langeron. Mórtea lui Potemkin. Negotid rile
continua' dupci mórtea lui Potemkin. Scriitorii roma'ni despre
Potemkin. lnscriptiune la Golia.
Muscalil continua résboiulti i dupa semnarea pacel dela Sistov.
Principele Galitin, sub comanda lul Repnin, cu 25000 rusl (1) inal
batu pe Turd, la Maiti in 17, in anuItl 1791. Aci RusiI luara 500
corturl, 26 tunurl, 5 stégurT, 26 bandiere si alte trofee si numérosl
prisoniert Repnin ameninta Vara. lusuf Pasa, de a dotia ora
era neconsolattl de atate perderl, cu atka mal multü ca scié, ca
tòta Turcia doria pacea, cacl top erati convinsl, di. Rusia nu va mal
puté fi oprita de a merge inainte. Nenorocirl neasteptate adaogri la
spalma de Rusl in Constantinopole: 4 incendil nimicira acolo dela
20 Maiti la 26 Iunie, la 9000 de case, pravalii, averl colosale. (2) Sa-
tirele i pamfletele se imultiati in Constantinopole contra PorteT.
Chiarti sultanulul Selim III, i-se aruncati Vinerea, mergenda la mo-
schee, reclamatiunl cerenda pacea. ... (3)
Divanulti Otomantl, veqendti miscarea acésta, cauta sa prováce
pre Prusia si Anglia a se sine de promisiune si a ajuta Turcia cu
ostire, ca asla Rusia sä fie silita a face pace. Ambele cabinete se
marginira la interventiunl diplomatice, iar nu bellice. In Londra
ministrulti Pitt declara', ce-1 dreptula, ca va espedia o flota de 35 vase
In Baltica, ca sa oblige pre Ecaterina a accepta pacea cu Pdrta pe
basa de statu-quo, se pregatia chiarti flota de plecare, dar lucrulti
se margini la plecarea uneI singure fregate de resbelt1 cu doué bas-

\Tell i Langeron, pag. 101.

«De Salaberry la Histoire do l' Empire Ottoman, vol. 1V, pag. 139, (pee
ca aceste Incendil ere' puse anume: «chaque nuit le feu etait mis dans un
quartier de la ville ou dans un autre; des malintentionnés Rent les auteurs
secrets de ces attentats impunis. Le fanar, le quartier des princes grecs, fut in-
cendié presqu' en entier.»
Veql Becattini, t. 8, pag. 285.

www.dacoromanica.ro
438 V. A. UAECH1X

timente armate. Aceste se marginira a face recunéscerI in Beltula

mare, apol se dusera la St. Elena. Parlamentulti englezil nu aproba
intervenirea armata. Poporula englezti nu yola nicl elti resboiulri cu
Ru01, ca sa nu pérO. comerciulii ca el. Pitt nu putu invinge nicI
Parlamentulti, niel opiniunea negutitorilorti. Curtea de Danemarea, vecbla
arnica a Rusiel, se interpusa, ca sà impedice ruptérea cu Anglia. Ea
declara la Londra 0 la Berlinti, ca Ecaterina nu va subscrie pace cu
Turcia, silita de intervenirea culva, dar ca déca cabinetele de Lon-
dra 0 Berlinti ail niscal-va propuneri equitabile 0 acceptabile de
fiicutil in asemenea scopti, Rusia le va aucli cu placere, cad tine sa
scie lumea, ca la orl-ce glorie prefer& pe aceea de a reda Europel
lini0ea, destulti a acésta sa fie impacata cu ondirea sa 0 ca sa se
stabilésca o noua fruntarie, care sa nu fie favorabila Turciel pentru
planurl ofensive (1).
«Unti asemenea rèspunsti, serie Becattini,(2) conceputti cu atata
demnitate (eti Urechia, voIti (lice: astutie) a facuta sa inteléga Cabinetula
britanicti §i celti prusianti, ca nu era posibilti nicI cu amenintarile,
niel «colle offerte» (cu propunerile) de a sdruncina otarirea celul
dela Petersburgti. De aceea ministrubl Pitt tramise pe Fawkener in
Rusia, ca sa intre In negotiarl, pentru a obtine pentru Turcia cele
mal bune conditiunl posibile. Cu acestti scopti tramisulti Angliel i
al Prusiel, presentara impératesel Ecaterina un4 memoriti, in 27 Iu-
niÙ, la care guvernulti rusescti réspunsa Cu o lunga nota adusa de
abatele Becattini (3): Guvernulti rusescil a intelesa cu placere dorinta
sincera 0 leala *a Angliel i Prusiel d'a vedé restabilita pacea intre
Rusia 0 Porta. Dar de Ore-ce Rusia a suportatti greutatea resboiu-
14 i-se cuvine sa caute o pace care s'o resplatésca de sfortarile
facute. Ce cere Rusia este justii 0 moderat6.» Ce cere ?
Cele douè curtl aliate ofera sa propuna DivanuluI de a ceda
pe tot-deauna Rusiel districtula Oceakov, dela Bog pana in Nistru,
«in tutta proprieta e sovranitek». Rusia va demantela insa cetatea
Curdnd si Choiseul din partea Franciel cousilia pre Turd slt fie moderatI §i sii pri-
miscil condipunile pace!. lief)! Hum. pg. 81, Doc. CXLVII din 1791, Iulie 13.
Tom. VIII, pag. 278.
Tom. VIII, pag. 279.

www.dacoromanica.ro
 Invita Romínmone 439

OceacovuItl, spre linistea Turcia Turcia va conserva tòte cetátile de

pe termula NistruluI si de dinclke. TurcieI vora remane tete terile de
dincòce de Nistru, chcI Rusia nu s'a pusa in ganda sh-s1 mAresch
teritoriula cu paguba Turcia (!) Insh cere, ca Turcia sh nu Impedice
navigatiunea liberà pe Nistru, ci inca s'o protéga. Rusia nicI odata
nu s'a ghndita la distrugerea Monarchiel Otomane, nicl la daunarea
equilibrulul generala, cuma ati bIrfita numal neamicil sel (!). Astépth
Rusia sa vadli ce vora face, in acesta sensa, puterile amice ale An-
glieI i Prusiel.
Cele done cabinete acceptarà propunerea Rusiel. cll popolo
inglese 'non volea sentir parola di guerra; il re di Prusia giu-
dicava di non dovere entrare egli solo in /un inapegno si grande.» (1)

Alarde vezir, cuma vequilma, intre acesle fusese reti batuta de

Rusi. .Athte disgrata si informatiunile primite de Pòrta, ca Anglia si
Prusia o abondonh, (leca nu va accepta conditiunile de pace ale
RusieI, in una momenta canda ostirea rusésch avé cale deschisa
spre Constantinopole, ila' indemna se espedieze la tabAra lul Repnin
plenipotentiarT, ca sh cera pacea i sa semneze o suspensiune de arme.
Comandantula rusesca respunse, cä pacea se pòte acorda numal cu
conditiunile urmhbire :
i. Sh nu mal fie vorba In congres despre Crimeea si de Tarta-
carl volt remalle pe deapururea cuma sunt, sub suvera-
nitatea ImperiuluI Rusiel, conforma conventiuneI din 20 Ianuar 1784,
care conventiune va fi confirmath In lúte phrtile el si considerath In
deplinh vigore.
If. Cesiunea de POrth ara Rusia a cetateT Oszacov, cu tea
districtula sea, Nistrul deveninda hotarula intre Rusia si Turcia.
Libertatea de navigatiune pe Nistru pentru ambele ten.
IV. Tractatula dela Kuciuk-Kainardgi din 1774 In feote articolele
cu referinta la libera navigatiune a bandierel rusescl pe tete fluviile
si mhrile supuse PorteI Otomane, si specialmente In Marea Negra, cuma

(1) PoporuR1 inglezti nu vota s'auchl vorbi de resbelit; regele de Prusid socotia ç uu
trebue sA se bage singure In ala gré trdbli."

www.dacoromanica.ro
440 V. A. thimui

si telteconventiunile posteriOre, principalmente cé din 1779, vorü

remäne in deplina vigóre.
Turcia va putea construi oft restaura fortarete, dar departe
de Nistru, ca sa nu supere navigarea liberà.
Liberarea prisonierilorii de ambele parv, rara rescumpèrare.
Porta nu va fi in dreptü, pe viitorü, sub cuvintù de felonie
de a schimba ospodarii de Valahia si Moldova, si nici unü turd'
nu va mal putea pe viitorti a-0 stabili domiciliu in aceste doue
principate.
In fine, ca ultimä. conditiune, Rusia propune, dup. primirea pre-
liminarilorü de sus, unü armistititi de optfc Zuni, pentru a conveni
in acestü timpil si de cele-l-alte puncte remase indecise (1).
Perderea de turci a unei WM navale in fata Varnel si bòla
ciumel care clecima ostirea lorü, (dealtmintrelea si pre cé Ilusésca (2),
adaose aceste la tae cele-l-alte, silescil pre Peed sä negotieze grabnicil
pentru pace. Deci, la 11 August 1791 (stilü noü), se deschiserä ne-
gociürile, la Galati. unde Potemkin se afla, urmandu-s1 viata sa de-
lucs, ca unü adevératü Suveranü.
Potemkin desi muria lumea In jurulti seü (3), persista a sta

(1) Dup5 Choiseul iatii ultimele conditiunl primite de Vizir dela Rep!lin : (pag. 81, vol
1718-1781 Ilurrn.).
«Le Reis-Effendi me fait commaniquer en ce moment, Mr., les conditions de
l'acte préliminaire, signé par le G. Visir et par le P-ce Repnin.
Ils se réduisent a trois articles très-succints et qui seront susceptibles de
grandes discussions lorsqu'il faudra les traiter définitivement.
10. Une suspension d'armes de huit mois, à compter du 1-er Aoilt
jusqu'au 1-er Avril (vieux style).
2°. Le Dniester formera la limite des Empires, mais avec des modifi-
cationssur la manière dont sera possédé le terrain add k la Russie.
3.0. Il sera apporté en faveur des Tuns des modifications h quelques
articles des anciens traités.»

L'Epidémie dont on avait commencé it sentir la maligne influence dès

le mois de Juillet, augmenta bientOt dans toute l'armée avec une fureur in-
dicible. A Galatz surtout, oh, dans les années précédentes, on avait enterré 16-
gèrement un grand nombre de victimes des batailles,.., les maladies furent af-
freuses. Tout ce qui habitait cette ville en fut attaqué. (Langeron pg. 104).
MmisA 0 junele Principe Carol de Wirtemberg. (Langeron pag. 104.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORLL RORINILORtT 441

acolo (1), negociandO. AtinsO insa de Ma si eta, se grabi sa se ri-

dicá sa mérga la Hui....(2). ApoI, urandu-i-se si aci, trece in cincl sése
locurl diterite, scrie Langeron (pg. 104) si In fine merge la Cerdam,
«jolie maison de campagne A, 5 verstes de Iassy».
Cerdant pare sa fie Cerdacul 1u1 Ferentz. Decl Potemkin a tre-
buit sa locuésca la palatula lul Duca Vocla, la Cetatuie.
La Husl MO statu, congresula pentru pace se tinu si acolo, dupa
Becattini.
Congresulil se continua apol la Iasi. Aci sosira plenipotentiaril
turd cu o suit& de 3 la 400 pers6ne.
Potemkin, care .nu isbutise In projectele lul de a domni asupra
Curlandel si a Poloniel, acumil nutrea sperante sa'sI tina pentru sine
Moldova. póte si Valahia. Langeron recunósce, ca deca Potemkin traia,
s'aril fi opusti la retrocedarea MoldoveI : «Acésta dorinta din parte-I
nu era condusa de dorinta binelul patrieI sale, ci de al sett. Magulit
cu gendula placut si nu chimeric de o suveranitate independinte, dupa
ce nu isbuti in projectele sele asupra Curlandel si a Poloniel, Po-
temkin considerasa Moldova ca ceva al lui si avénd asemene project,
el alcatuisa acele doue monstru6se regimente de 12 batalione de
granadirl fie-care si de 12 escadréne de cuirassier', ceI mai frumos1
si mai bunl soldall. El destina aceste bataliáne Principelul Moldovel
si spera a Jmperatésa i le va da lul.» (3)
Langeron chlama monstru6se acele regimente pentru ca Po-

«Le Prince etait fort bien établi 4 Clalatz. Il y av ait fait rieltement
meubler une très-jolie maison ; le grand visir lui envoyait tous les jours des
fruits et de la glace. Que lid importait le reste ?» (Langeron pg. 104).
ill vient A. }MO, joli village, a 80 verstes de Iassy. Sa maladie aug-
mente, il pleure, il Omit, il invoque tous les saints, se confesse, communie,
maltraite valets et médecins, envoie cinquante courriers par jour, l'un cherchu
un fruit h Iassy, l'autre un légume en Crimée, un troisième un joujou h Moscou».
Langeron pg. 104.
Pag. 105. ,Ce desk de sa a part n'etait pas dirige par celui du bien de sa patrie,
mais par le sien propre. Bercé de l'ided flatteuse et non chimhique d'une souveraineté in-
dépendante, apres .avoir &hone dans sea projets sur la Courlande et sur la Pologne, il avait
regardé la Moldavie eomme un bien qui lui appartenait et c'est d'apres ce project qu'il avail
compose ces deux monstrueux regiments de 12 bataillons de grenadiers et de 24 escadrons de
de cuirassiers des plus beaux et des meilleurs soldats de l'armee. Il destinait ces deux corps
au Prince de Moldavie et espérait que l'impératrice lea lui donnerait,"

www.dacoromanica.ro
442 V. A. URECHII

temkin, ca sa se conforme unel stipulatiunI ce se negotia de Turd,

c. Rusil dupa Telnnoirea paceI sa nu alba dyeptula a ocupa Mol-
dova Cu maI multa éste decata douè regimente si dou6 escadráne,
ca sa respecte litera invoieleY, dar sa alba éste in Moldova, Po-
temkin Mari regimentele i escadrénele si In loca de cateva mil de
émeni, voi sa tina in téra 24000 de muscall in gioa cand ar deveni
Domnitortl.
Dara planurile omulul, fie acela °ma chiara gloriosula i nein-
trecutula in mA.rirl Potemkin, sunt nimicite de sérta . . .. Potemkin
nu putu ajunge sa senmeze pacea; bella lul se inrèi. La finea lunel
lul Augusta 1791, Potemkin refusa orI-ce remedid, trainda catva timpa
prin forta temperamentulul sèü. Apol béla se intetesce . In o qi
canda credé, ca este mal bine, anunta projectula de a lasa Iasil
si a se duce la Nicolaiew. Media se opuna ; el a II maltrata. El
tacura si ela pleca din Iasl, pe calea Copoului, in 25 Aug. (6 Sept.)
cu Massot, chirurga francesa, Timan doctora germana si ca neNta
sa Comtesa Branitska. In cale se opri, ne mal putêndti continua ca-
l'étoria. descendit de voiture et ayant fait jeter un matelas par
term ce coucha dessus et expira.» (1)
Petrecerea lul Potemkin in Iasl a r'émasa legendara prin luxula
desfasura «Dup. povestirea bètranilora din vécula ala 18-lea,-s'ar
puté alcatui, (scrie alta berana istorica, Draghid (2) una toma intrega,
la istoria tèreI de era win putinta a se tine una jurnala de téte ur-
marile cele mal insemnate ale vietuirei sale clilnice.»
fiind-ca citama pe DraghicI, sa amintima cA ela serie, ca Po-
temkin se ducé la Petersburgil, flind-ca cacluse in opiniunea Ecate-
rind i ca «In druma aa murita pe teritoriula MoldoveI, otretvita
precuma spuna, de dusmanl, de unde Intorcêndu-la la Iasi, i-atl fa-
cuta operatie (voesce sa clica autopsie) i maruntaiele le-aa ingropata

gLangeron dice, di corpulg liff Potemkin fu dusÙ la Kherson qi Ingro-

pata in monAstirea Cetatel, uncle rgmasA, cu tóte ordinile contrarie ale Impera-
tuluT Paul.» (Langeron, pg. 105).
Tom. U, pag. 55 a Istorid Moldovel.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOBti 443

unde si ati datti sufletulti, iara trupula, balsamandu-se, le-ati trimisti

la PetersburgO (?) spre a se inmormenta o (1).
Potemkin fiindO mortti (2), negotiatiunile continuará dupti, diva
timpti prin comitele Bedborodko (3). Acesta fu mal conciliant, de si
ceru si elfi in numele Ecaterinet 12.000.000 lei ce pretindé Rusia ca
spese de resboiti. Pacea fu semnata in fine, la Ia0 in 9 Ianuarie
1792 (4).
Ecaterina ca sa se arète magnanima si genero5sa in fata Euro-
pel, ierta TurcieY cele 12.000.000 leY. (5)
Ast-felO se termina acestO resbelO, in paguba Turciel, de si ea
sperase a esi invingatòre prin ajutorulti Angliei, a PrusieY, a Suediel
si chiarri si a Poloniei. Dama in anexa intreg trctatulii Paca dela Ias1 (6).
Consecinta cé mal daunatóre a acestul resbelù, pentru Princi-
pate, fu stabilirea in mintea RomanuluI a convingerei, ca Rusia pana
in putinl anl va nimici pre Turcl si decl totO mal mare deveni Inriuri-

0 curi6sa otarire luase unii momead consisten 0 In capulti 10 Po-

temkin: elil yoia sa, puna a se traduce si tipari la Iasi operile MI Horafiu.»
Vom reveni asupra acestei informaliuni.
CXLIX. Choiseul catre Montmorin, despre mértea Dincipelui Po-
temkin si intftr4iarea lucrarilorii Congresului din Iasi. Constantinopole, 31 Oc-
tombre 1791.
«La mort imprévue du P-ce Potemkin apportera nécessairement quelques
délais aux opérations du Congrès de Jassy. Les trois Ministres plénipotentiaires
ont declaré -qu'ils n'avaient re9u leurs ponvoirs que da P-ce Potemkin et qu'ils
étaient, par conséquent, obligés d'en demander de nouveaux k l'Impératrice.»

CL. Choiseul catre Montmorin, despre reinceperea negociatiunilora la

Iasi. Constantinopole, 12 Decembre 1791.
«Le C-te Bedborosko, arrivé k Jassv dé.* dépuis quelques jours, a repris
les négociations entamées par le fen P-Ce Potemkin, et il paran que ses ma-
nières conciliantes, si différentes de celles qu' affeotait son prédécesseur, achè-
veront de lever les difficultés qui s'opposaient encore k la paix.»

Becattini pune data de 11 Ianuarie (loco citato). Cu acésta pace se

termina sciierea lui Becattini si a lui de Salaberv.
«Avendo avuto l'imperatrice la generosith di condonare alla Porta
12.000.000 di piastre di cui andava creditrice per le spese.» (Beca& pag. 293,
vol. 8).
Ve4T anexa.

www.dacoromanica.ro
444 V. A. URECIIIX

rea muscalilora In Principate, unde, Cu putina mal nainte, dupä a-

lirmatiunea chiara a unuI istorica parlizana caldurosti al Rusia
Draghicl, (Poporula se temé atund de Muscall ca si de ostea tur-
césca, fiinda cá, tiné calea ómenilora pe druma, II desbrach, lI stilcea
si leca, multe necuviinte pe la case, de niel se mal pota povesti.» (1)
Acuma Potemkin este cantata de una ver6ificatora Roman, (2)

(1 (Tom. II, pag. 56 .

(2) In codicele No. 154 din biblioteca Academia se atta urmatérele versurI:
viefei felclmaralttleti Cnéza Potemhin al Imperiit ici Moseovei,
en stihursi».
O ! tu desérta lume! Dupa ce s'A ostenit,
No putêndg a-ti da alt mime. Ca ung comandiril vestal,
Pentru ale tale De-ag supusg biruitil
Ce facI Inteacestea stArl, - Si cetatI aù risipitg,
réo in tine norocirea Ismailulg si Vozia,
CoversitI cu mgrirea, Cu puternica, aria,
Cu asIa asedemaitil Benderulg i alte multe
Ca-cumil avé sfirsitti. Care sunt de toti sciute
Perdéoa când o ridicI, Prins-atí in a sale mrejl
Te 1141, nu sciI ce sé Pre vitejiI cel ales1
Muna te afétl schimbata, cerutil O. faca pace
Precuing firea ti-I 16sata, Neavilndg altil ce mai face.
OrI-cu a morta grabire Din Turcil cei mal alesi
Mi In vr'o nenorocire. Aù venitg In Es1 :
Si ne Intrebandil de nime Reiz Efendi vi-alt1 multI
ttI iél darult1 iar la tine Pentru pace hotaritl.
Iaril pro ticalosulg omfi Eata si mértea soseste.
ilù dariml ca pro unti pomil, Tâlhariulù celii fax de veste,
De cinste si de dulcéta, Si cu mare Indrasnéla
Mal pe urma si de viatA, llg face de ésa-afara
Si'lg aducl la asia stare Din mutile und'era,
facl vermilor m'Aneare. precum se Ola,
Precumii acumù voitl sa Gandindg acésta cu cale
Si la mare si la mica Ca sa faca o primbare,
In lume s'ab. auditti Câncl spre Nistru ati purcestí,
De Potemkin celil vestitti, Din orasfi, de-aia din IasI,
CA acestti mare bIrbatil Cautandti loca de scapare
Fiindil cela ant'éig de sfatg, Dintr'a morta vatámare
Ministru impè'ratescti, Iar ceasulg cclii otravitti
Feldmarsalulg ostasescri, Mal multti n'ati Ingaduita
Vitejilorg celorit marl când ag mersti o di cale,
Ai Rusia' eel mal tarl, Unde se numesce o vale
De care inteacésta vreme Codralti,
Siliti sunt mult1 a se teme, Dupa starea loculitl,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 445

si pe zidult1 internii ala bisericei Golia se inscrie numele, titlurile lul

si criva mortet Este ultima aminlire ce remasa In Moldova dela Po-
temkin. (1)

i vèl'éndil ca ajung6 lar puterea eI cé data

M6rtea carea II goné. TaIna de noI neaflata !
Acolo aft poruncitil Venitl °stall Intearmati !
SA-I a;stérna pre pamêntil, Gatifi cail, InhamatI,
SA ingadue putin, Ca BA m'é pornescil Indata
Staudu-I careta In drumil. linde n'amil fostil niel odata,
Dec1 privinda In t6te partI SI lasfi al' mel cunoscutl
La campil frumog qi verdl, SA mergil la cel nesciutl...»
Din ochl lacriml II curgó Deci ceru sA-1 dé la sine,
Lumel d'andu-I defaImare Ic6na sa i se *nchine
Cuing niel ling prep nu are i spre ea a dutù.
Ca cell-I-co tare o iubesce Ail strigat sa vie totI
La sfir0til multti se caesce. Osta0I luI Inannatl.
Ail (jig,. 0 cuvéntil mal tare I-ati Invótatil ca cuvinte
De-a vietel luI scurtare : Ca cumil le-aril fi fostti parinte
«Niel averea mé cé mina i le aducé aminte
Acumil nimicti nu-mi ajutl. Ca pre dênsulil sa nulti uIte,
Diamanturl 0 berIanturl, Ca unulti ce vede bine
Nu-mi trebuitl, statl-In latan l ! Ca perú t6te de la sine.
Cinurl 0 cavaleril, lar dupa aceste tóte
Acumti v'é lug celorri viI ! Schimba viata luI spre mate
Prietenil credincio§1 i se dusa spiintenit
Acumti sunt neputincio§I La polculti cel'aù' gatitti,
decatti rudele t6te SA ié a sa resplatire :
Moartea este maI aproape OrI mill, oil osindire . .
i grabesce ea taiie
Faandil a sa datorie.
Acestri cnézu s'ail sever0til la anisi dela Hristosil 1791 (fila 33-36 din
codex 154 al Academiel. Codicele e e copie din 1837 In 40.)
(1) In monastirea Golia dela Ia0, pe páretele din drépta, este o lungl in-
scriptitme ruséscl In litere aurite, cu referinta la Potemkin. lata traducerea data
de P. S. Episcop Melchisedec :
«Reposatult1 in Dumnedeil pré luminatulti Kneaz Gregorie Alexandrovici
«Potemkin Tauricul, generalil feld-marschal alù RusieI, comandantil qefil alti ar-
«miilorii rusescI operatóre la sud, alil t6teI cavaleril, 110re, regulate §ii neregu-
«late, aid iloteloril din Marea Neagra, Azov, Caspica, 0 Mediterana, Senatoril,
«presidentil al colegiulul ost4escil alit statulul, generalù guvernatorti alii Tavriel
e§i. Charcovulul, generalii adjutantil, actualü camerieril alil M. Séle Imperial°,
«generalil instpectoril alá oOiloril, sub colonelii alti Leib-guardiel, alii polcului
«preobrajenski, qefti alil corpultil cavaler-gardiloril, alti polculd de ChiurasierI,
«ea numele seil, alil polculuI de dragonI de Sant Petersburg, alti celuI de gra-
«nadifi de Ecaterinoslav, supremulil ief'd alii palatulul fabric/ref de arme i ca-
«valertí alti ordineloril mesa; alil st. apostolù Andrei cent antra chiAmatil, Mil

www.dacoromanica.ro
446 t. A. URECHli

Ceca ce nu putinti contribui la terminarea resbelului fu si ma-

rele evenimentti din Franta, revolutiunea poporului contra vechei
monarchil. Acestti evenimentil aruncä panica in títe curtile crestine:
«Un sentiment spontané d'alarmes, scrie Salaberry (pag. 148 vol. 4)
et de haines saisit 5. la fois toutes les Wes couronnées de l'Europe
et une croisade presque universelle fut tramée contre une seule na-
tion, que de grandes errecurs et de grandes fautes devaient préci-
piter dans le gouffre de l'anarchie». Un sentimeut spontandi de in-
grozire si de un l coprinde totdeodatà pe tóte capetele incoronate ale
Europei si o cruciada aprópe universalt fu urzità contra unet sin-
gure natiuni pre care mari erori i marl greseil avérz s'o precipite
In präipastia anarchiei.

«st. Alexandra Nevski, alit ordinuliff ostasescù allí st. mareldi martir aheorghe
epurtatorul de biruinte si al st. intocmal ca apostolil Cnéz Vladimir, de clasa I-a;
«al ordinilor regale polone : al vulturulul albil ; ahi st. stanislati, alú ordinuldi
«prusianù vulturul negra; alft elefantuldi danez ; alti ordinuldi suedez; alit Se-
«rafimilorit i ala marelul Principatti Holstein, graft"' alù' Rusid, mare hetmanti
«alit ostiriloril dzacescl de Ecaterinoslav si de Marea Négra, celti mat' zelos pen-
Ara Domnitoritt; credinciosti fiti alti Patrid, carele a Intrunitit ca Imperiulti ru-
cseacti Crimeea, Tamanul si Cubanul, intemeitoruld i ridicatorulit floteloril vic-
«torióse in mAnie sudice, invinggtorulit puterilor turcesd, pe uscatù si pe mare,
ecuceritorulfi Basarabiel, alti OceacovultiI, Benderuldf, Alermanulid, Kiliel, Is-
«mailuldf, Anapd, Sugiuc-cale, Sapid, Tulcel, Isaccia, alit insuld Berezan,
PalanceI, carele a %cut sA tremure capitala si a sguduitil inima
Otoman prin vietoriile pe mgrl; carel a acoperit de glorie armia ru-
esOsca in Europa si Asia si a pus temelia gloriOsel pad eu P6rta otomad, fun-
«datorul6 i rididtoruld a multe orase, protectorulù sciintelord, industriel si co-
bIrbatil Impodobitti ca t6te virtutile public° si ca eucernicie, a
«terminatti gloriosa curgere a vietel sale In Principatulil Moldovel, la 37 ve.rste
«dela orasulti capitalel Ias1, in 5 dile ale lui Octombrie la alit 52-lea an dela
uascere. aruncandit In abisulù malmiciund nu numal pre top aceia carora le-ait
«fAeutA bine, ci si pre met' cart' 'lit cunosceati».
Loculit ande muri fu pólele délulni Beicul, care se Intinde la nordulii Ba-
sarabieL P. S. Melchisedee a vizitatù monumentulit ridicatti acolo luI Potemkin,
venindti la 1851. dela Kiev.
Intrebandil pe unit Roman Basarabian, ce este acelit stupii, acela i-a res-
puns4 cA-1 stilpicla ial Sfeglici.
Bietulù Roman MO lui Potemkin vecliiulli lul titlu de «Svead aded
«pré luminat».
Darl de ce &lam/ asia, 116 intréba Episcopulù roman.
Pentru ca a sfecido aid/ respunde glumetulti roman. Croti(e istorire
archeologice, Buritresel 1885 pag. 243).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
LA TOMULta III
Tornul I din seria 178G-1800

www.dacoromanica.ro
 ANEXE LA PAG. x5
.D. de Choiseul are d. de Vergennes des,ore intrigile ce se fac la Po'rtil pentru
punerea kit Illavrogheni la domnia fe"rei romanescI.

«J'ai eu l'honneur de vous informer avant-hier par le courrier de Vienne du

changement général arrivé dans le Ministère et de l'élévation de Yussuf Pacha de
Morée, qui, après avoir été l'un des derniers valets du Capitan Pacha, avait obtenu
depuis quelque temps toute sa confiance. Les grands de l'Empire, tous ceux
qui out déjh occupé, les premières places voient avec peine l'usage violent que le
Gd amiral fait de son crédit et, malgré la terreur qu'il inspire, les gens de loi
ne dissimulent point leur mécontentement. Je crains, Mr, que le nombre de ses
adversaires n'augmente encore si, comme on me rassure, il persiste à vouloir faire
son drogman Pee de Valachie. II l'avait tenté vainement il y a quelques mois,
et je ne vous informai point de cette intrigue, parceque je ne pensais pas qu'elle
put se renouveler. Les circonstances sont changées, et ce genre d'événement au-
trefois très-indifférent, pouvant avoir aujourd'hui des suites embarrassautes, je vous
prie d excuser quelques détails dans lesquels je vais entrer.
Le G. S. étant venu l'été dernier passer la journée dans la maison de cam-
pagne du Capitan Pacha, celui-ci se jeta aux pieds de S. Hautesse et lui demanda
la Principauté de Valaehie pour son drogman. Le G. S., suivant son usage, la
lui acorda sur le champ, donna sa parole impériale de déposer le lendemain le
Prince de Valachie contre lequel il n'y avait aucunes plaintes, et de nommer à sa
place Mavrogheni; mais lorsqu'il voulut faire dresser le Hatishérif, ses Ministres
lui représentèrent le danger d'un changement qu'il n'avaient pas conseillé et il
fat entièrement de lour avis. Toutes les grandes families grecques, malgré la
haine qui les divise toujours, se réunirent pour empécher un paysan de rarchi-
pel de leur enlever une place qu'elles regardent comme leur patrimoine et se
cotisèrent pour convaincre tout le Divan de rincapacité de Mavroieni. Cepen-
dant celui-ci ne désespérant point encore de son élévation, you'd s'assurer que
la Russie n'y mettrait point obstacle et vint me demander des conseils que je me
gardai bien de lui donner; mais l'ambassadeur d'Angleterre, moins prudent ou
plus empressé de l'obliger, lui offrit, avec les assurances les plus positives d'un
plein succès, des services qu'on ne lui demandait pas et fit avec beaucoup d'éclat
et de gaucherie 4 Mr de Bulgakov des offres que ce Ministre rejeta avec hu-
mour. Cette fausse démarche ayaut bientét transpiré, il crut méme devoir té-
Istoria Romilnilorts de V. A. Urechid. Tom. Ill, 30*

www.dacoromanica.ro
 4ti 0 f A. thmani

moigner encore plus fortement son indignation. Il déclara dans un office remis
la Porte que Sa Souveraine ne souffrirait jamais l'élévation de Mavroiéni, et que,
satisfaite de la conduite du Prince actuel, elle exigeait qu'on le maintint dans
sa dignit6.
Cette affaire parut alors absolument manquée, mais elle va se renouveler.
Mavroieni qui, à beaucoup d'esprit joint l'audace la plus inébranlable, a su per-
suader à son maitre que son honneur était engagé à emporter une grace qui lui
avait été enlevée publiquement et Hassan Pacha m'a dit à moi-même qu'il sau-
rait tôt on tard venger cet outrage.
Je ne doute point, M-r, que la Cour de Russie ne s'oppose a ce change-
ment par une suite de l'extension qu'elle donne à tous les articles des trait&
qui peuvent être utiles à ses vues. D'ailleurs, le Prince actuel de Valachie a
fait'passer des sommes considérables à Pétersbourg, et on le dit fort protégé
de M. de Bulgakow, dont la conduite est sans doute fort approuvée de l'Imp6-
ratrice, puisqu'elle le comble de bienfaits.
Vous saurez apprécier. M-r le Comte, le degré d'importance que lion doit
attacher à cette intrigue».

D. de Choiseul eiltrtl d. de Vergennes despre numirea Tui Mavrogheni la

do»tnia Vrei romdnesel. (10 Avril 1786).

«La négociation de la mer Noire, dont je suis occup6, est encore dans une
situation qui ne me permet pas d'en prévoir les suites et de hasardées démarches.
Le Drogman du Capitan Pacha, ce Mavro-Ieni dont j'ai eu l'honneur de
vous entretenir, Mr, dans ma dernière dépêche, vient d'être nommé Prince de
Valachie, lorsqu'on s'attendait le moins au succès de ses intrigues et je n'espêre
plus qu'après avoir profité de l'influence qu'il avait sur le Visir pour ses propres
intérêts, il apporte le même zèle à seconder nos projets. J'ignore encore, Mr, si
la Russie avait été consult& sur ce choix, auquel son Ministre s'est opposé long-
temps. On assure que son Drogman a témoigné quelqrte humour, mais on ne peat
juger par la des véritables dispositions de sa Cour. 11 n'est cependant pas vrai-
semblable que la Porte ait voulu contrarier ouvertement une Puissance pour la-
quell° elle est accoutumée d'exagérer les ménagements».

Bulgahotv cùgrä Simollu despre 22C»lugamirile llusiei rap Cu Turcia pentru

schimbetrile de domni in filrile rongine. (27 Mart 1787).

«La Porte ne se montre pas mieux disposée relativement à ce qui se passe

dans la Cuban et aux environs d'Oczakow. Elle ne preud manes mesures pour
contenir ces peuples et donne même asile aux transfuges qui passent de la Russie
dans son Empire. II est vrai qu'il a été publié des firmans pour mettre ordre à
ces divers objets, mais ils restent sans exécution.
D'un autre côté, elle se permet toutes sortes de vexations contre les peuples
de la Valachie et de la Moldavie qu'elle ruine par de fréquents changements
d'Hospodars, dont le choix fait ram° pen d'honneur à son humanité, car celui de
Valaquie, par exemple, gouverne de la manière la plus tyrannique.
Ces griefs ne sent pas les seals que la Rassie ait à reprocher aux Turcs».

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA hombiLoRfr 451

Choiseul cutre Afaeerile straine despre iveparativele Turciei pentru

raboitl etc Austria.

«Le Ministre (l'Internonce) paralt bien convaincu que l'Empereur est plus
intéressé qu'aucune puissance 41a conservation des Tuns, dout le voisinage pen
inquiétant lui permet de porter ses forces sur ses autres frontières et dont l'anéan-
tissement ne lui offrait d'ailleurs, en compensation d'un avantage si réel, que l'ac-
quisition de quelques provinces pauvres et difficiles à réduire par leur étendue,
leurs montagnes, la résistance; mais il est possible que M. d'Herbert ignore les
projets de sa cour ou veuille les cacher et peut-étre même son affectation 4
démontrer ses principes pacifiques doit-elle être pour moi un nouveau motif d'ob-
server ses démarches. Il a profit6 de la visite que les Ministres ont faite au
nouveau Pee de Moldavie pour rester enfermé avec lui plus de deux heures et,
depuis quelque temps, il a pris divers prétextes pour multiplier ses agents en
Valachie et en Moldavie. Afin de me ménager les moyens de savoir tout ce qui
se passera dans cette dernière province, oil les troupes turques ne tarderont pas
4 se rassembler, j'ai placé près du Prince Ypsilanti, en qualité de secrétaire, un
Fran9ais aussi stir qu'intelligent et gut, dans l'espérance de mériter vous bontés,
ue négligera rien pour se rendre utile.
Mes mesures sont également prises, M. le Cte, pour 6tre bien instruit de
toutes les déterminations que la Porte pourra prendre et de la disposition oil
seront successivement les esprits. Dans ce premier moment, la nation s'indigne
de la perfidie qu'elle 6prouve. Elle sent qu'elle a épuis6 tous les sacrifices qui
pouvaient éloigner l'orage, et les regrette, puisqu'ils n'ont servi cial encourager
de nouvelles usurpations. Le même sentiment des Ministres a passé jusqu'aux
derniers soldats et la fermentation est extrême. Les Fetfa da Mouphti ont été
envoyés dans les provinces avec ordre d'y rassembler sur-le-champ toutes les
troupes, et 60 mine hommes sont d6signés pour former une première armée d'ob-
servation en 1VIoldavie, Depuis quatre jours on enlève tons les charpentiers de la
ville pour le service de l'arsenal et tout ce (Di existe do vaisseaux est mis en
armement».

ANEXE LA PAG. 17
Istoria ficptelorg luI Mavroghene Vodei ;si a rantiritei din thwart lui pe la MO.
&visa la 1817 de pitarula Hristache.
O poveste minunati Incepil dupa a mea idee,
Cand s' Intêmpla cate o-data, Cu vr'o cate-va condee,
La vre o parte de loctl Povestea Mawroghenésea
Din al4 acel terI norocii, De la téra Romanésca,
TÓt firea e pornita Ca nu e dupa dreptate
A n'o avea taInuita, A o lasa la o parte,
Ci pentru o pomenire Piinda luerurl minunate
0 pupil in publicuire, peste fire ciudate,
Ca dupa vremI sa citésea, Int6mplarI nepomenito
Ce nu cié, sa pomenésel ; fapte neaulite,
Dreptil aceea dar si ea, Care de le-oI scri pe tóte
Cu mila luI Dumnedea Mavroghenescile fapte,

www.dacoromanica.ro
42
Nu'mi ajunge niel hartie
Niel condee 'n maul sl'mI fie,
Ci din cele mal mArunte,
SA nu vi se parA multe,
Si f6 rogil orl cafT nu seig:
AscultafI BA pomenifI.
La leatu optil-decI 0 ése
Dupa ce s'aridicase,
Cu Domnia din norodil
MihaI Sufulti voevodti,
Nu trecu cate-va (pie
S'audimti de DomnA, el vine,
Unuhl ce a fostù' in trébA
Dragomanù pe marea AlbA,
Ce'l dice 0 Mavrogheni
Iscusitti 0 °mil alit' trebi,
Si ind unti darti mal are
Clef e omit 0 vitézti mare ;
DupA care audire,
Cu atata'-mpodobire,
Tofl cu mare veselie
DI a0eptAmil ea sl vie.
Dupl ce Intl% 'n Bucurescl,
La ce ant1 sA priveseI ?
La galantomie mare,
Séti la blandal cAutare ?
CAll vedeal c'o plecleiune,
Incatti era o minune.
Si cu o galantomie
PlinA de elefterie,
In t6te pArfile dandti
Bac00url 0 aruncandti,
LeI, essindaril 0 gro0
Sta asvirlifY pe drumil: gro0.
Iar (Meg sosi la curte
SA maI vedI bac0prl multe !
Sta revarsafi piin tipsii
Totil stamboli 0 fonducliI.
Si earl din boierl mergea
Mana de iI sAruta,
VedeaI cum II atirng
Cu pumnul galbenl pin mang.
Ne miramil toff ce BA fie
Ae6stA galantomie ?
Si nimenI nu pricepea
Acésta ce'nfelegea,
Si top mulfAmiamù, qicêndil,
www.dacoromanica.ro
t A. ORiciiii
CA amti dobanditti Domml blandii.
DupA ce s'a aqedatil,
De nizam s'a apucatÙ ;
Si puse t6te la cale
Dupl a s'a cugetare,
Ar6tandil o hArnicie,
Cu o mare strApicie.
Dete 'ntOill poruncA mare
Ca toff sli dea ascultare,
CA cele ce elii va dice
Nimene sA nu'l le strice,
Fie bune, fie rele,
Elti '0-o da sérna cu ele.
Apol mal dete-uml nizamil
SA nu AmblImù. cum Amblamti.
In zarriflicurI 0 'n plimbarl
Si in alte desfranArl,
Ci 6reql ce maI ferifi,
C'apoI vomit fi pedepsifl.
Nol, dupl a n6strA, fire,
0 socotiamil ingrozire,
Cu care Domnil s'ar6t1
Pufinti, anteti, d'o-cam-datA
Si tail nu'l damti cred6mktil
Vgdêndull la fire Mann,
Ci o socotiamil dreptil gluma,
Dar vgduramil ca nu'l bunit ;
CA de o micA pricinA
Te pomeniaI alti aninl.
Numal cell vedeal d'o-datA
P'in targti treckdii, fdrA gl6tA,
Cu vr'o douI treI, din preunA
Cu ate o sopA 'n mInA,
Si dupl ce se intorcea
Vedeal colea 0 colea
Cate unulii atarnatil
De vre'o qiandrama legatti.
Iar pe alai% prin campurI
Stall epele !nfipte plleurI,
Pe miff in f epI c5znindO
Iar pe alfiI spanzurandti,
In catti ne camii speriarAmti,
Si tofI la grip, intrarAmil,
Védêndti fapte intocmite
Si lucrurl deosebite,
Care altulil n'aù' avutti
Din cap DomnI amti petrecutii.
DécA mergeal 0 la curte
VedeaI altele maI multe,
 'STOW. ROMINILORO
Te uItaY prin spAtArie
Itgman6I la aporie,
Vedeal sabiI ferecate
Totti prin parql spanzurate,
Mal pistóle, busdugane,
Masdrace i iatagane,
Sulitl, aligere, cOte,
Ca acile ascutite,
Maciud, mal puscI ghintuitet
Tóte prin paretI lipite ;
ApoI AO, te socotiaI
Si'n rostù nu puteai sal dal.
VedeaY casele d'o parte
NumaI de arme 'ncarcate,
D'altA parte te nag
Si la ela si Inghetal
vedeal c'unti harzti strainii
Nu'qI semana a crestint.
ChM liii audiaI vorbinda
IncremeniaI tremuranda,
Din damuitù si din chiafarii,
Si din as rsi. din caldarti,
Nu'la maI puteal potoli
Niel a'lti maI inconteni.
Atata unjj dan avea
F6rte-e vlaviosa era.
Si la cel e-l-alte t6te
La ch pit, la vorbl, la fapte,
Nu avea deosobire
Dinteunti paganil d'altl tire.
Avea catI-va sp6nzuraV
In portil schimbatù' ImbrIcatI,
Cu nisce mintene scurte
Numai pan' la brati acute,
Cusute ca glitanuri-
Si la brane iataganurY,
La capil ca salmi turcescI
Cu salvarl hue IncaltatI,
Si cuta pan' la genuche
Cu gaItanurl pe muche,
Cu iminil In picióre
Si Cu genuchile g6le,
Cu manicile sumese
prin manI gl6ntele dese,
Galeongil, le dim,
De Magi elú nu lipsea.
Ganda facea me-o plimbare
Nu mergea ca pomp/ mare?
Ci calare voinicesce,
www.dacoromanica.ro
453
Si la capa legatti turcesce ;
Cu galeongil dimpreuni
Si mazdraca tiindii in maul ;
Si pe ande nu &deal',
P'acolo ila Intalnial;
pe josh i Ware,
Prin taiga i prin mahalale ;
Une-oil In portù turcescti,
Alte-orI calugarescu.
Mai avea obiclnuitil
Erna tuna, séra nelipsita,
La unil césd liii slobodla,
Candti strajile se pornia,
Ca si fie semna de strajl,
Mica si mare s'aIbI paza.
Dela un césti sA nu Amble
NimenY, niel sA se mal plimbe
Niel calare, niel ca butca,
CA stréngula ii va fi manca.
DecY noI ne mal speriaramil,
De plimbArl ne mal lasaramti;
cuma audiama, danda tunulù',
NumaI toti p'a casa drumulti ;
nimenl nu Indrasnea
SA stea la musaverea,
CA WA era nóptea mare,
In straja facea preAmblare.
Si te pomenial ca ell,
Tiptilti, In poni fela de fela :
Turcesce, calugaresce,
Schimbata ca d6mue feresce.
ApoI d6c1 mal trecu
Alta ceva maI nog ficu:
Dete strasnica porunca.
De puse pe popI la muncl ;
Ca, cate bisericI sunt
Si cate se vora fi afianda,
SA stea purnrea deschise,
Si cu luminarl aprinse ;
Si popa sa nu lipsései
De langa ea, s'o paziasca,
Pentra vre-o intêmplare,
Orl de xnórte, ség de b6le ;
Ca, dad' 1111 va cauta
SA'la pate curênda
Saracil popY, ce Otis°
Si ce potopti le sosise.
Ce muncl si ce canna
CA nu lipsiati din amvonti ;
454
Catfi era qina de mare
Sta priveghindit In picióre,
en ochil pe drumii sticlitl,
Si cu dintil tota
SA nu cum-va sA soséscA
Si p6te sa nu-i gitséscA ;
CA scia c'obicInuesce,
De'i lovea totil fle de veste,
Candil nu le trAsnea prin gandit,
AtuncI 'lit vedeal venindil,
Off eu vr'o alma In capit
MI cate una. camilafil,
De nu putea'l sA'l alee,
Niel ca sb,1 mal intelegI.
Ci sta bietil popT. sAracI,
In sbangl, cii, ca soldatl,
Uta giva nelipsiV
TJItandu-se pe la sfintI,
Avandu'l parigorie
La a lorti melancholie,
Iar, colea, mal Inseratil,
Cândú gandeall el aü scapatil,
Incepea iar a toca,
Si iar la slujbA intra,
La ortonii de diminétA
Apol lata, uIte viata.
ApoI le mal porunci,
Si alta'l mal sfAtui :
Ca totI sl pue In capa
Cate unii grecescit potcapit;
La nimenl sA nu'lil mal ea,
Cumit una obicInuia,
Ci ca unit darit neclAtitit
De totil sA fie oval
DecI s'acesta o urinarA,
Top ciciula lepAdarA,
Gata la porund fuse
totl potcapiurl puse;
CA n'avea cumfi sA ntt pue
Vklandà cA nAdejde nu e
Al mal sta cu 'mpotrivire,
SéÙ a'l mal da sfAtuire ;
CA, se temea de elit fórte
SA nu 'ncapl la vr'o m6rte,
CA'ntru nimicii nu avea
A tAia §'a spengura.
Inca eli fAcea unii haz('
A clice al i nu az.
Ci ce cantecil le canta,
www.dacoromanica.ro
V. A. URECRII
Acele i eI juca.
Ne miramfi totl ce sa fie
Acestit focg qi greu urgie ?
Si nimenl nn putea s'afle
Ce inchipuescit aste fapte ?
Unil gicea c1 I omfi bunfi,
Cei mal multI ca e nebunii ;
Alti tileafi de prostit,
Si niminl nu-I da de rostii.
Candil §eded cu elii la sfatii
Chiarfi nebunù adevAratit;
Candil Incepea numall apune,
Nisce basne de minuue.
Cuma 9i se felti purtatti
nóptea ce a visatii.
Unele 114 tnti;ebal
Alte rAspunsurl lual.
Iar la qile 'mpArAtescI
Cândii vreal heretisescI,
In lod de logosii al faca
Spunea dupi Marea Alba ;
Apol ulte-te i ve41
De puteaI sA'l mal' alegl.
Ci care, cuma jicù vorbea,
Dupg cumil sa pricepea
Si nimenl de nicAirea
Na patea afle firea.
Si maT. avea Inca una :
CA credea lesne minciuna ;
La (lamia cata te-al fi dusil
Vr'o minciunl sl'i fi spusil,
Pe 1061 intraI la nazarA
De fe avea maI mandara;
Insl ce felit de minciung:
Cu zavistia 'mpreunl
SI qcil sA paradoseqd
Si d. categorisepl,
Pe unil de bunl d'o parte,
P' altulù' de AA d'altA parte :
Si-ap prohoriseal
ciaste îi dobandea.
Numal sA te tiI i bine
C'apol ride-org top de tine,
Cumil pAti bietulil Delhi
D'o pomeni mortii i viii:
Aqa 'atrase d'o-cam-dati .
Si elit la acésta tréptA,
Avandulit la unil nazarit,
beata Ii dote caftanfi,
 ISTORIA. ROMINTLORt 455

De armalld mare, pafta CA II semana la t6te.

Dupa slujba eel fAcea, Adearatii, ti gAsise
Si ap o surdisi Omuld dupA cum poftise,
PAnA cAndù' o 0 gre0, Cu t6te incoronatil
C'atata forfecarA, Chiaril luda cad spgnzuratii.
De nu nemerea pe scara; Acumg dar sA maI lAsamil
Si'l fuse inteund zAdard 'alta vorbi s'apucAmii.
Mavroghenesculd nazard,
sA fi sciutd s'érmanulil La létuhl optii-lecl i optil
La ce-o sA-Ri sc6t1 caftanuld Dete spaimA in norodd
Mal-maI ca, s'ar fi lAsatii, Augindu-se ca vine
D'acestd caftand piptiratti. Oste turdsca multime,
DupA ce'sI perdu nazaruld Avêndii Turcil i TAtariI
Intl% de rAndd Perdicaruld, Grósnicil rgsboI cu
Cu minciunI, sliandd ca qcie, Decl iarA0 luaramd veste
Fórte bine astronomie. De Asmiritd, ca este
AdicAte ca-I ghicitord Si félurAmti ca and asland
Si de stele cititord. Pe Mavroglieni in divand.
DupA care amAgire Incep'add a se gAti
Credea 'ntr'Onsulti peste fire, R6sboiu1d intocmi,
SciI, ca Turci 'n Moameta Si de grabil sabia sc6te
Dell sine omd sAntil i dreptd, Si in spAtArie o trase,
Ast-felii i eld ilù tinea Din WA pe jumnate
Si de t6te îIú credea; Cu piophiolurI atArnate,
Nóptea cauta pe stele S'a colea o spangurA
iva venea ca muqdele, Semnti de rèsbol arétl.
Af6tAndii lul Mavrogheni Apol sc6te i sangéculd
Cursula anilord, vremi, AdecA: tuiuld i stéguld
Si cele intémplAtóre Si le aHA in curte
Ale vremel viitóre. A fi la totl cunoscute,
ApoI nicI eld n'o lungi, CA stint puse inteadinsii,
Ca incepu parAsi, DnpA cum mal susd am
Pentru ea vedea ca I spune Dup'aceea porunci
Nisce minciunI de minune. SA faca catagrafi,
Une orI Metil le ghicia, De chtl Nenifi se atil térA
Iar mal adesea mintea. Si pe totl sal scot' gait ;
Dupl ce e0 qi elii Pe suditl i cei-l-altI
Dinteacestd meOqugeld, chtl stint lord inchinatI,
Apoi altu'n log* call' Cum Thal' in grabü pornéscA
Care pan'in sfAr0til fu, SA plece 'n tOra nemtéscA ;
Adecl-te Turnavituld Avéndil i ca el bAtae
Dimitrache, procopsituld ; GrabnicA i f6rte mare,
Cu toptele, cu momele CA On' a 'ncepe ca Rusia
De'l intrase pe supt piale, SA sculase Austria.
Orl-ce i-ar fi ar'étatil Iar dupA, ce ii pornirl
Nu ea dintr' aid luI sfatd, T6te scheile se pornid;
AtAtti i-se 'ncredintase, Si porunci cArtl de scrise,
head pe totl Prin judete le trAmise,
Numal, avea i dreptate Inteaugii sA le citéscA

www.dacoromanica.ro
456
Prin tóta Ora romanésca ;
Cu buna pliroforie
De acésta bAtAlie,
i nimenI sA n'aIba frica,
Ci sa stea totl In (Ailing,
CA pe totI II va pazi,
Nimica nu voril patimi,
NumaI O. stea cu credinta
La acésta Asmirita ;
CA intrase 'n banuéla
Dula a lal socotéla,
SA nu fuga cine-va
La vrajma01 care cum-va,
SUL sa facA ceaqitlicurI
'alte multe hainlicurl,
Cu carl sunt obicInuitl
De le Lea in r6'smiritl ;
Care acea banuéla
0 avea fara 'ndoiala,
Dap/ vremile 'ntimplarel,
Ma multù pe boeril t6rel,
Ca cel ce sunt mal semetI
i la t6te mal istetl ;
Pentra ca curnA maI trecu,
Nu mill ce-i-se paru,
Pe boeril Filipeqc1
Il surghiuni din Bucure§cI
Cu felurl de cazne multe,
Tocmal Intenuù y6rfil de munte.
Iar dupi eel surghiuni
Dreptù la case navAli
'i. t6te zaptù le flea
Scale q'i alte ce avu ;
Batel, radvane §i carete
'alte lucran l maI m6runte.
DecI pang, Tamil sosi
El cata vreme a gasi,
SA string/ 0 de aici
Vre-o suma de voinici
SA dea o ajutorinta
La acésta r6snairita.
óste Incepu a sting°
Pentra v6rsare de sang();
TotI condoratil, cismaril
PrecupetiI, carciumaril,
Osebit Romani de téra
Ce'l strinsese dupa earl ;
i le fAcu baeracil
Dupa cum l'era pe placil
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHII
Fac6ndu'I tail' cete cete,
InarmatI, ca puscI pe spete,
Rinduindu-le 0 16f1
nand ca sa faca tréba,
Iar pe Romanil de téra
Ge'i strinsese dup'afara, .
Dupa ce le flcu 16fA
Il mal puse la o tr6bA :
Ca sA invete 0 mustra
SA scie sa dea cu pupa.
ApoI sa staI sa priveqd
cu dragii sa pomene§cI
De Romana01 voinicI,
IncaltatI totti ea opincI!
SA te fi datii la o parte
SA ve41 regule curate,
Catft erail de dragalaql
i nascutI a fi pu§ca0 !
Se mira cine 'I vedea
i gura la el casca,
Cad pArea c'ail fostil catane
De candil ati eqitil din fóle !
De a§a mustra curata
Se tail mira lumea tóta,
Cumti mergeail peste campie
Mandri 0 cu veselie !
Grecil ca nisce magarl.
Se mira de opincarl,
Care de candil s'afi nascutti,
Pura In ochI n'ari v6lutil,
Pe cad il credea mi§eI
No slujindu-se cu el',
Cad eI candfi veiled"' In téra
Tamil ca 6menI d'afara ;
MIDI pentru ostaqie
Nu credeati Rornanl sa fie.
'acumA In 6ste de'l prima
Mal multa fall fAcea.
lar dupa acestea t6te
V6'4uramil ca alte se6te :
Dete strapica porunca
Boerilor A se strInga
La curte, totl InarmatI,
Pe cal bunl IncalicatI;
Carl' dupa ce yeni,
De AsboI 'I satui
Fl trimise spre FocanI
SA dea rtisboI In Muscall.
Burl plecandil se duse;
 ISTORIA ROMINILOIttl
Paul la Buzgil n'ajunse
trimise sa se-nt6rca
Zahava sa nu maI faca.
Nu'l trimetea ceva
NumaI firea le-o 'ncerca,
Ca sa va da curd' s'arata,
SUpusl sOù hainl d'odata ?
Tar clucerulil Campinénula
Ca sa scape de tiranula,
Adeca de Mavrogheni,
Apuc drumulú Vieni,
Spre partile érei Nemtescl,
Las'andu'sI bite 'n BucurescI,
Numal calare, cu
Ca 6ea tandii vede lupulfi.
Mavrogheni cumil
Ca unii balaurg scrisni,
Si de grab(' orindui
Casa de pecetlui,
Orinduindd Inteadinsil
De le-ail luata t6te 'n scristi
Haine, scule, argintaril,
Carete, mosil i viI,
Si orl-ce a mal afiatil
Pe t6te le facu zaptii.
Atunci sa fi fédutil jale
Si plangere fate mare,
Ca dupa ce i le lua,
Pro coc6na '1 radica',
Din preuna Cu copil
De'l supuse la urgii
in Tarigradil II trimise
Acolo II surghiunise.
Tara déca mal trecu
lar asa facu
Spatar Iancu Magurénulil,
In urma dupa Campinénu15.
Voda cumil vëdu asa
Ca 'ncepur-a se cara,
Cate unulfi, cate unuld,
Numal lash' pe nicl
Si'l porni 'n Ora Turasca
Ca sa maI necajésca.
Dupa ce dar 11 pornira
Jata i Turcil sosira,
Nenumgrata multime
Cu tunurl i cu tarime.
Unula i unulii delil
ResgrasenI d vindeliI
www.dacoromanica.ro
457
HotonenI i Nicopeni
SistovenI, Turtucleul,
Manafl, Arapl, Anatolenl,
DancalicI si GiurgiuvenI,
Ortale peste ortale
Cu felurl de saltanale.
Gemea téra romanésca
Numal de 6ste turcésca,
Carl' (IRO ce venira
La conace navalira,
Desertindit casele bite
Ce era mal imbracate,
Toti eel mai marl, agale
Ce aveati pompa mai mare ;
Iar ceI mal micl navalira
Care pe uncle putura,
Amblandil totri inversunatl,
ca nisce caul turbatI ;
Nim.en1 n'avea sa le did,
Vre o vorba catti de mica,
Ca cuing te ar fi auditil
Panca mana pe. cOttl ;
MO cutremuril candil gandescg
La acelü fursaltil turcescii
Si la acela capatéhl
Ce avea Turcil !
Atatil avea semetie
De nimenI nu vrea sa scie
De avrad i d'anasina
P'atuncI se 'ngrosase gluma.
Mult1 se lipsira de case
Si tog prin hanurI intrase,
Ne fiindú obiclnuitl
A sedea cu atatia Turd;
Caril déca mai trecu
La zurbale incepu,
Si la alte multe rele
Ce era deprinsl cu ele.
Nu era di netrecuta
A nu fi zurba facuta,
Numal audial trantinda
Pistóle, puscl, slobodindti.
lar vitézulil Mavrogheni
Ca unti norocita alil vremi
Si ca unù carmuitorti
Strasnicii obladuitoril,
Avêndti putere deplina,
Data prin firmanii In mina,
Ce va face, ce va (lice,
458 V. A. URECIIIX
Nimene s nu le strice,
SA spanzure i sA tale,
Fie mAcarit cata de mere,
IndatA orindui
Paznicl spre a stritjui,
D'Anda strapicl poruncI tarl
Intkil pe la cei mal marl,
SA fie en privighere
Spre f1c6toril de rele.
CA in urmA, mai simtindil
Pe vre unil Turca r6ii fAc6-ndii,
Dela orl ce baeracil,
Aga le vine de hacil;
Asemeni fa poruncitI
8i cel-l-altI al lul
AdecA: SpAtarulii, aga
Cumit qi a lora t6tA tagma,
Unde vor simti osta0,
Fácêndú vr'unit röú undeva§l,
FArg de alta intrebare
SA'lil prindA i salti om6re.
Apoi d'aci sA te tiI,
SA ve41 bdtál la zapciI,
Totil ca sopa neghiobeqee
Vedek numal cal lovesce,
Nu cAuta niel de mánA,
Niel de picioril, niel* de gura,
Ulule le venea lovea,
Val! de el ce pAtimea!
In cátil i el se spefiese
De aceste bAtAI dese,
Ce pAtimea bietiI TurcI,
De zapcil qi de-arnAutl,
MAUI de eei spItarepl,
Mal virtosil de ck ageqd.
CA, cumil aula de aga
Tremura Turcil ca varga,
8ciindu1ii ea e deliù,
Ce ii dicea Hangerliii;
M'AA 11 luase frica
De nu mal (pm nimica
Cálida 'hl vedea prin tirgii treckidil
Se scula totI tremurândil,
8ciI, ca candil ar fi trecutil
Veunil Turca mare, eunoscutii,
41a se scula la randa
TotI cu top tremurAndil.
Bravo, Mavrogheui brava,
Altul ca tiue mal stava
www.dacoromanica.ro
Aql'a totil grantulil sa'0 tie,
Cii atA,ta strApicie?
Unde s'aft mal auditil
8i ande s'ail pomenittl
D'untï ghiauril sA se ingroz6scit
Attita 6ste turascff,
Si ca ritcorile numa
SA'ql sigurifs6scA slujba ?
M6 rogil ce putero tare
8i ce strApieie mare,
Ce avea 6menil lui,
Te Intrebil, mie spul:
De n'aril fi fostil Mavrogheni
S'ex fi sumetitii puterii
Ci ca rAcorile 111
Se temea §i de al hl,
CA totl Tureil îlü scia
Ce fursaltil mere avea ;
Vedeal gogémite pa§1
8i atatI marl bimba0,
Cu barbele lungl, lAsate,
l'Ana la brári spanzurate,
A0eptfindii pe la perdele
Ne putêndu-1 gasea vreme!...
ApoI voivodfi era,
Mi a vizirii semana?
Care Domml aú mal stAtutii,
Trei tuiurl sA fi avutil?
8i care altù sa se bata
Ca dol Imp6rati d'odatA?
De mare chiste e vrednicil
Mavrogheni cela puternieil.
Adev6r, spunil, cá práda,
Dar nevola Indemna
Cumit era sft odihnéscA,
Atttta 6ste turascA?
.8i. de ar fi fostil altá Domnfi
Ar fi mal' scApatil veunfi omil,
Ca atata mare-o§tire
Ce cAduse pe creOhil?
De cae orl ispititii
8i 'n elite rindurl s'ail pornitil
SA dea focil i sA robéseA,
8i sA iarmaladis6scA,
8i kit, ca a sa putero,
I-ait opritil de aste rele!
Pe cAtI paqI i Turcl vestiti
I-a omovîtit, surghittnitl,
Numal °Ad se ispitise
 'STOMA ROMINILORtr
La r6I, lar nu se 0 pornise?
Liponil la a0a amaril
Nu 'I era banil zadaril.
Ore n'aI fi bucurosil
Dela mdrte sa fil scosil
sa dal pentru scapare
Si camaqa din spinare ?
Vrel sa 4ici ca, jafuea...
Man uncle scia...
Pe care scia ca n'are
Nu'I mai Men sup6rare,
Ci unde vedea mai gl6ta
P'acolo da cate o r6tI.
SI lasamg dar pang aicl
SA 'ncepemil de resmiritl.
Veni vremea sa pornésca
vste spre téra Nemtésca ;
Deci facu mare gatire
Pentr' a Turciloril pornire ;
Si gati vr'uo 4ece mie
Cu o mare protimie.
Tuturoril lefi imparti
spre Brapvil II porni ;
Iar pe cel mal marl agale
il imbraca qi ea blane ;
Sfatuindu-I cum se faca
Si pe la ce locurl sa tréca,
Pentru Braqovfi ca sa-hl ja,
Dup6 cumfi nadajduia.
Apoi dup6 ce-i porni
Alta 6ste mal gati,
AVM Turd' catii 0 'Mari
Si-I tramise spre MuscalI.
lar peste putine
Priimi o rea vestire,
Cumil el Russia s'a intinsil
Si Moldova a cuprinsil,
Si din cap: Turd afiatil
Mal niel unult1 n'a scapatil.
Dup6 care audire
Iara0 mal fAcu (*ire
De °stall sa mal tramita
Spre a da adjutorinta,
Ca sa m6rga drept la Iaqi
SA gonésel pre vrajmall.
Si porni o suma mare
De lenicen i ortale
Imbarbatandu-I ca vorba
www.dacoromanica.ro
459
Ca sa stea sa ja Moldova.
Tara cuing pled din
Scil, ca candil dete pe foal.
Ca toti Turcil se topira,
Niel unuhl nu mal venira.
Apoi v646ndil ca nu p6te
Pe Muscall din Ia0 a-i sc6te,
Se mai lasa de Moldova
s'apuca de Europa ;
Cäci vedea ca cam spre Nemti
Venia Turcil ma! semetI
Jara in colo spre Ru0
Cum se ducea era du0;
Rarú cand unulil de scapa
De volnicil se lauda.
DecI pan'a gati ostire,
Ii veni bung, vestire
Ca cel despre Austrie
Ail facutI o vitejie,
Acleca: mergêndil In mil
Pan' la vama aù ajunsil
ca vama ail coprinsil
Pe NenitI ca totuhl i-ail stinsfi.
Decl de grabil i porunci
Tuninile-a slobodi;
P'atuncl trasnia tunurile
De le mergea fumurile
De trasnetù' multi"). 0 de plesnetil
ItI sbura p6rulii din crestet1
Ear peste putine dile
Dup6 acea isbindire,
V64uramil nurnal ca Yin
Vr'o start de NemtI, mal bine,
Adducêndu-1 din apoI
Turcii, ca pe nisce ol:
Unii viI, altil ranitl
Alti prin masdrace 'nfipti
VedeaI din Turd pe orl-care
Cu caté-unil captl la spinare.
Iar 1Vlavroglieni védêndil
Atatia NemtI adduandil,
Cu tunttrI, ca terhanele
De earba 0 de ghiulele,
Chiama pe Turd, pe agale
Si-I Imbracara ea blane ;
Pe alti 'i-a impodobitil
Cu celenchiurI de argiutil.
CelenchiurI, blane. cap6te
N'avea sa le mal p6rte,
460
Atata era de dese,
Niel mart*/ mal fémasese.
CroitoriI, cojocariI
saracil argintarii
Nu mal putea tota Melinda
Blane, celenchimi flanda.
Apol dupé ce-I einstira
lar InapoI II pornira,
Drepta la Brapvii, ea sa-lti ja,
Darù nimicti. nu folosia,
Ca 6stea de tot slabise
Si Turcil se me rarise,
Unil la rêsboia perise,
Altil de frica fugisa.
In susa a se mai intinde,
MI a mal merge 'nainte,
Vedea ca nu isbutise
De cate orI se pornise ;
Da numaI cate-o navala
se opria lar la vama,
de la yam/ prin
De facea catg-unti ceaburt.
Gasia cat.-o caraulg,
Cumti amù (lice mura 'n gura,
canda le venia 'ndemana
Stergea cate-o capattna,
la Bucurescl nrivala
Ca sa le dé Voila blang.
Asta le era isbanda,
Totù caqtigulti qi dobênda.
D'antaiti de nu borbonia
Inca totù mal fruncjaiia.
lar de la o vreme-'nace
Aqa-1 vedea-i el se 'nt6ree.
Végénda aqa Mavrogheni,
Ca se dedesera leni,
Se socoti, ce sa fie
Acést'a lorü miqelie
impotriva noroca
CI curd' mere ap se 'ntorcii?
fiind-ca pentra
Nu-I traga mima la trébi
nu scia ca din fire
din a lor norocire
Nu potii sa prohorisésea
Pe vramaqia sa-la biruésca.
Decl drip' ale-alte multe
Cisluirl marl i marmite,
Ce le presura prin
www.dacoromanica.ro
V. A. UREcinX
Atâtù aicI, cata q'afara,
De ne luasemil de gandurl
Cn cisle totti rândunï, randua
Mai afla unù viclegugti
S6,4 ja ca anti meOepgti,
'ncepu a se porni
Spre eel' mici a-I boeri,
Flanda pe uniI qetrad
Pe altiI pitan, serdaa,
Ca sa yap, eel maI marl
SA se 'ndemne a da banI
Apoi d'aci sa te til
sa mal ve4I boeril
Alergandti care de care
SA ja caftanula mai mare,
Maturancla total de prin casa
dand papa la camaqa,
NumaI qi numal sa fie,
In fella '1 arhontologie,
SA nu férnae maI josa
Decatti unit altultl maI prostti;
Chiara se punea i t6ranil
De da ea duiumula baniI
care nu-t1 trecea 'n gandii
VedeaI caftanü imbracandil;
dintr'un mojicti plugarù'
L'augial: arhon qetrarti!
Ded ca mi4locul subtire,
II sp6lase pe top bine.
ApoI v'écléndil ca oqtirea
Tottl parasesce firea
SA faca qi el vr'o tréba.
Dup6 ce le dete léfa ;
Na, ci se ducea In muntl
se 'ntorcea jumulip,
GAsi dar a fi Cu cale
Ca InsusI sa se pog6re
Cu totl Turci dup6
SI '0 aléga la IBA felti,
Ori spre bine, séú spre réti
In mila luI Dumnec,leti.
CI se supérase f6rte,
VNandfl ea niel cumti nu p6te
Niel Bragovula' ca sa-lti ja,
Nici Turcil spre Ru0 mergea.
In cepa a se gAti
Spre vrajma0 a se porni
strinse tóta turcimea
t6t'a lui boerimea
 isToRre. ilosaxmoutt
Si al curtil mari i miel
Ciohodari §i. ecpaicl
SpAtarù, aga, dorobantl
zapcii toti
Si merse ntêiù e' urdil
In cAmpA sub Mitropolia ;
eu dartt eâte-va
Acolo sub monastire,
Apol Iar se rádicA
Si dreptti In susti apucg,
Luandu-§I oqtirea tóta
Spre vrAjma0, ca sá, se bata.
Iar aicl In BucurescI
'TI era scArbA sA privesci;
CA lAsase pe iubitulti,
Adecl pe Turnavitulti,
Vechiltt In locu-1 si fie.
Apoi ve41 blAstemAtie !
Din cAtI boerI remasese,
Pe dinsulii ilà alesese
Alai harnicii, mai credinciosii
Si la trébl practicosti,
Mojicti, grosti i necioplitti
S'untt fu.dulit deosebittt.
VI! o Ora RomInésca
Veq.I cm' sA te stApAnéscA ?
TJnù Dumitru Turnavitti,
Care n'al fi mai ganditti.
Paf sl te fi datti d'o parte
sA ve41 ale lui fapte !
CA fAcea prin Bucuregcl
Total tarturi Mavroghenepi ;
Apoi avea o mAndrie
LipitA de mojicie
S'arata o semetie,
De nimeni nu vrea sA scie !...
Venia la dinsulti boerl
Pentra niscare trebi,
Ca la unti stApinitoriù,
Trei oblAduitoriii ;
Iar elü, ca una blAstematil,
Sedea in patri rásturnatti
Si boeiii in pici6re
StAndti Cu capetele
Alte orl sta prin privdorti
IJADA se scula din somnil.
In scurttl se afta alti vremi
Alti doilea Alavrogheni.
Avea in capa o cAciulA
www.dacoromanica.ro
461
Tugnétg, ea o sulA,
Si o ghebA in spinare
De nu fAcea cinc! pArale,
De aba roOe ruptA
Cu ata alba muta ;
Cu poturi, cu iminei,
Se deprinsese ea el.
lar sk-ltt fi vticlut calare
Chiarti vAtaftl de haimanale,
C'o grAmada de voinici
Tottl arnAutl, socarici,
Avé'ndu-i pe ring dinsulti
De nu puteal risultt ;
Si da prin tirgti cAt'o rana
Ca sa-lil vaclá, lumea t6t1
La ce tréptA a adjunsil
cAtil s'a 'nAltatti de susù'.
Afferim DimitrAchitl
D'ar mai fi vr'o rgsmiritA
Si unù Mavrogheni Domnù,
Sciti cl tu te-ai face mil !
Acumil iatl nAdejdea, frate,
CA aia nu se mai p6te.
Ce gandiai ? c'a ta Domnie
Pana 'n sfirqitil o sa tie,
De Amblal aqa pe susti
CM fu Mavrogheni dusü ?
Nu socoteai ca e vántlí
Asta ce Amblai fddndti,
Care suffandti te 'ngrozesce
Apoi lar se potoleFe ?
Nu sciéi sA tunea este
O rota ce se 'nvIrtesce,
Care alta trébA n'are
De catil sA sue, pogóre ?
Cu tóte aceste dar
sa icemù cA e unti dar
untt noroc neganditù
De la Dumneoleti venitti
CA t6te la mi cA,ndù' vine,
Ori rele vorti fi, oil bune,
Sunt totti dupi5 norocire,
Iar nu nAscute din fire.
Darii sl le lAsAmti d'o parte
SI 'neepemil de alte alte
A vedea sfirqitult1 trebi
Ce a flcutfi Mavrogheni.
Dup5 ce eqi. afarA,
Se plimbl cht-va p'afarl
462
Si plea dreptil spre Foesad,
SI dea rOsboiú in Muscall.
Apd vgdu ca nu i verba,
Ca-i dete uml prafti de toba,
Atata de otetitil
In eatil n'a mal zabovitil,
Ci pe loel s'a strecuratl
Si spre NemtI a apucatil.
NemtiI inel se pornise
Mal pan' la Buzeü venise.
Apd sta.: ca sa se bata,
Venia tréba cam ciudata,
Ca Turcil se risipise,
De frica maI totl fugise.
Deel v64dndil si ell asa,
Ca nimich nu ispravia,
De tottl se desnadajduise
Si téra o parasise
Si trecu 'n éra, Turegsea
SI nu se ma! nevoiasca,
Ramdindii vr'o dud' trel pasl
In BucurescI eamil golasl,
Cu vre-o mie de Turd
Totil-totl iar nu me multI;
Care si el astepta
Prilejti d'a se departa,
Candil de candil sa se streare
Nu cum-va sa-I impres6re,
Ca Nemtil se Intinsese,
TotatOra coprinsese.
Iar Mavrogheni gandi,
Inca pan a nu fugi,
Ca 'n BucurescI aú fémasti
Veo ca!-va Turd de pripasa,
SI nu cum-va sa ja scire
De a Nemtiloril venire
Si pana el a sosi
Sa 'ncépa a parladisi.
chiama pe Filaretil
De '14 tramise la NerntI dreptii,
Ca sa-I parachinisésca
Cum mal eurênd sa porn6sel.
Santia sa plea, se duse
Si spre Buzeit il ajunse
i-a
Spre Bucuresel coborindI,
porunca priimisa
Çi d'aceea se pornise.
Dupii ce s'apropriara,
Staturl la indoéla,
(Dive unil codice IreqI íi Buciunna Ronan din 1862, 23 Inn.-2 Februar).
www.dacoromanica.ro
V. A. LTREend
Art,ttandil multe euvinte :
Si nu indrasnia sa intre
Pentru aflase de Turci
Ca 'n Bucuresei sunt cam multi.
Dup' aceea se seulara
Arnautil ce s' aflara
Si totI, cali 'nellecara
Si spre Turd se fédicara.
Merse de le dede veste,
Ca Nemtulil pe marginI este
decatil sa se lovésea,
Mal bine sa se pornésel
Si Dunarea sa o tréca,
Ca spre Giurgil cu totI sa mérga.
TureiT nu mai zabovira
Ci indata se pornira,
Pled pan' la Vaearescl,
ApoI gandi 'n Bueuresci
Pentru ce Insa asa,
SI nu le faca ceva ?
Iutêiù s'armaladisésca
Si maI apol sa pornésea
Mal vértosa ca NemtI nu sunt,
Ci raea i-a amagitI.
Asa dar se socotira
Iar inapol se pornira.
Ja spune-mi acumii ce fad
Si unde sa te mai bagi ?
Unii spre NemtI apnea,
AIiI prin hanurl intra.
Nemtil nu se mal vedea,
Tureff se apropia.
Ce mill Dumne4eésel
Fan legea erestinésea!
CI pe tott Tureff orbi
Inapol se porni.
Dar tall nu se int6reea,
Clopote de n'audia;
Ci eumil ineepuea trage
Nu scia =MI s'or intiSree,
Socotindil adêvgratil
C'atunel nemtiI sii intrata.
Iar nemtil toemal pe sera
Aft intratil i eI (l'afara;
Insa din volintirime
Putinï si din calarime
A doua o a intrata
Toth obuzulú regulatil,
La létuhl optil-deeI i Doug
Oetombre dou5-decl si
 ISTORIA ROMINILORit 463

Istoria ita Nicolae Mavrogeni, Doman114' tërei Romeinesci.

(Fragmenta din Anastase, sdìi Memoriile unuI gree in secolula XVIII")

I.

SUMARIU
Anastasia se otavesce stí mérga in Valachia la Mavrogheni, care ajunsese domnii in acea Ora.
Trace Balcanil §i Dmiarea §1 se intalnesce Cu nisce dilator' franc'. Indiscreiiunea
until egumenü greed. - Eta intalnesce pe Condili, cave lasase serviciulti luí Mavroglieni
De multii timpil aveam dorinta d'a merge la Valachia, sa cereil noroculil
meti pe MAO Mavrogheni, care se fame Principe alti acei provine. Din Egipt
trecul la Constantinopole. In timpula acela lusuf fasese inaltatti la demnitatea
de Mare Visir. Din momentulti numirel séle, hue pregati rumperea pacil cu Ru-
sia i resbehtlii isbacni Lira declaratiune formal°. La 18 August 1787 Turcia
faca ambasadorulul acestei puteri politeta de a-I da mill apartameut la sOpte
tumuli (1) pe socotéla Sultanului i garnis6na turcésca de la Ociacof ataca foal-
HO de Kinburn momenta in care acésta se credea in pacea cea mal
deplina. Chiaril de aril fi dobanditil turcil succesulii celú mal complect intea-
cesta lovire, tottl n'arti fi pututti sa fie aphati de pata acestel fapte de rea
credinta, dar neisbandirea lorti adaoga mai mult rusinea pentru dânsii.
ratulti gasi acumil unti pretextti seriosti pentru a se uni ca Rusia §i declara res-
belli Portei la 9 Februarie 1788. Acésta intamplare se paru ca va face neapa-
ratil din Valachia teatrul Asboiului in cursul campaniei urmat6re, si de acea se
indoi dorinta mea d'a merge in acea provintie. DobAndlii. dela Hassan scrisóre de
recomandatiune catre Iusuf i catre Mavrogeni.
Mamie visir Marls° ostirea sea la Daud-Pacha i aridicase stindardul sa-
cra alù Profetului; elú adunase in jurulti ski marea 6ste a credinciosilorti pentru
apkarea Imperiului Otoman. Aveama proIectulii de a-I face o visita in tr6catil ;
dar sperândil a jaca until rolti mai stralucittl pe pam'entulti Valachiel, m5 °tarn
a merge la Mavrogheni.
Cu bite ca t6te dispositiunile si scrisorile de recomandare 'mi erati luate
pentru plecare, mal petrecui insa Inca vre-o patru Vs In capitala Tumid, pen-
tru a me deda la t6te placerile ce acestil scurttí spatiti de timpil ImI permitea
d'a'nff procura. Dupa ce 'ml mai adío inteacestti chipti dela Constantinopole,
plecal catra teatruld resbelului si alù periclelortí, alü carora drumtí este adesea
incoajuratti de mal putine pericle dealt allí placerilor. Echipagiurile mele eraft
fórte usóre : ele nu consistaii de cat in cea ce calultí meù putea sa p6rte, pe
lAnga persóna mea. Nefiinda indestubl de bogatil pentru a'mi da o escorta nu-
merósa, credal ca voia calgtori in chipula acesta cu mai patina temere dealt
cand a§ fi fostti insotita de untt cortegiti neindestulator4 pentru a mi5 api;ra.
Morsel la tabara, lui Tina. Visirul 'ml era cunoscutft de mal inainte de
cilnd era Kehaia al MI Hassan. Indata ce el mari num6rulil scrisorilorti mele

(1) Inchisarea de Slatu la Constantinopole undo Pórta, in cas de rurnpere de relaliuni.

aresta pc Mini§trir puterilora straine, subt pretexta d'a-I apara de insultele popotatiuna

www.dacoromanica.ro
4 (3 4 V. A. URECRIX

catra Mavrogheni, inaintaid cal6toria mea, cad' qi fusuf se pregatea pe curanda

sa pornésca ca 6stea sa tu cate-va locurI insemnate, unulti dupa altulii, pentru
ca sa dea timpa Zaimilor i Timariotilorti de prin t6te provintele Rumeliel a
mari num6rula armid see i doriamti s intalnescti in calea mea cat se va pu-
tea mal patine din aceste despartifi de drepta--6redincioql de al lul Mohamet,
cari supuindu-se chiamarel ce le facea Vicariulti Profetulul (1), erag sa alerge
din t6te colturile sa se wile subt ordmele locotiitoriulul
Pela Daud-Paqa panul la Heracli nu mi se intampla nimicii extra-ordinara.
Trecerea Balcanulul arti fi pututa da placed mari unul alta om cleat mine.
Ea insa care erama multa mal doritora da cun6sce stirgitta lucrurilora de
cat inceputulti lora, fusel incantata in (-4iva cand vacjuI muntele Emu la spatele
meti i ca atatti maI multa cand maiest6sa Dunare incepu a rostogoli subt ochil
mel valurile s6le maree; lar dupa ce treed acestti rig mandru qi puseiù pi-
ciorula pe campiile bogate ale Valachiel, atuncI bucuria mea nu me avu margin!.
Spre a profita pe cat 'mi era ca putinta de bine facerile Cristianismuldi qi
a da o proba de stima ce purtama inca pentru institutiunile see 'mi propusel
a petrece intaia n6pte dupa sosirea mea pe un pamanta creltinesca, irate° ma-
nastire ce era in drumalti mati caria calugarI aflasema ca vietuiaa in abun-
denta i ca puteaa ca inlesnire sa clée cal6toruldf din bogatele r6ma0te ale me-
sel lor, 0 din dormitorula lor un cap pentru odihna. Manastirea se cotropise
ca o ora mai inainte de catre o céta de Fraud ce calatoreati av6nda la mana o
ordine otaritóre dela gavernul provintial pentru a fi bine primitl i ospatatI
orI uncle in calea lor.
icù ca schitula era cotropita de ansiI, cad num6randa stapaniI, slugile,
curierii, mekmandaril (2) §i dragomanil, crea ca nu erail mal putina de trei-gecl,
calugarif fusesera sco0 de prin chtliele lor pentru a face 1°61 acestora nu-
mero0 6spetI. CretluI maI intai ca o m6sura a§la de estraordinara, trebue sul aibi
o cauza de aceea0 insemnatate, 0 a negre0ta capula acesteI cete va fi cela putinti
un tramis al vre une puterl creSine, d'a se duce la P6rta spre a trata niscal afaceri
importante. M6 aka dar In linite a'mi odini calul in orl-ce coltisora mi s'ar acorda.
VruseI ca t6te acestea sa m6 asigura déca banuelele mele eraù adevarate i adre-
sandu-m6 la unti fel de curier jumatate elvetiana jum6tate italianù, carele &lea or-
dinele sale catre economula m'anastirel lute() limba amestecata ea italienesce
elvetienesce, fara ca economulti sa inteléga una singuril cuvénta din vorbirea lui0
tail ce putul descoperi fase ca domnul T*** patronula sad era una taarti posesorti
de o stare mare qi care, desgustandu-se d'a gasi a casa la dansula tötul odihna,
de-ali vedea ordinile esectttate indata ce le dedea, s'a apucata sa ratacésel prin
lume, pentru a'0 procura placerea, séa d'a se culca fara cina, séa d'a continua
calatoria sa fara a se odini intr'unti pata. De aci avea gandul sa se oprésca mai in-
tea la Constantinopole ; dar de acolea inainte nu era otarita inca de va merge
la China pe uscatti, WI la Peru pe mare, acésta nu se qcie Inca.

Acosta Cilla se purta de Sultanulti ca urmajil al5 Califilora. In túte resbelele séle
In contra puterilora str5ine cregtine, stindartulil sacru alO Profetulul era tot-dé-una des15§urat
spre a face pe poporulti s5ti s5 cr645, cui resbelale séle erail intreprinse tot-chl-una pentru ape
rarea IslarnisinuluI.
IinpiegaiiI ce se Ins5rcinez5 In Turcia d'a inso[i la drurnil pe arnbasadoriT §i voia-
gioril de distiuqiune i de a tuiplini trebuintele ce RU.

www.dacoromanica.ro
 tSTSDRLA. ROMINILiMit 465

De si invasiunea francilor lipsise pentru patina pe calugari de chiliutele

lor, dar staretulil nu avusese nicI o superare. Ea Intelesesemit, ca acesta v646'n-
du-m6 ca mil facuseiml familiarit cu 6spetil s6I din nóptea trecuta i ca aveamil
catre del:101 o purtare putin obisnuita unul mahometanit, incepuse a prinde ba-
despre mine. Temendu-m6 dar sa nu faca la Bucurescl vre-unit raportù' Aft
In contra mea, cre4u1' ca pentru asta data asi putea fara cainta sa me lepadii de
Profetultl. Il trasel dar la o parte cu unù tong de confidenta misteriosa,
ca ea sunt unù greed venitit tiptilg, ceea ce-I fa usoril de crelutil aulinda vor-
birea mea in bimba greca, si ca sunt unú emisara al Rusiel, insarcinatil a afla
dispositlimile calugarilora de religiuea grecesca catre marea Imperatesa. Atunci
elit Indata 'mi deschise inima sa, 'ml areta cea maI vie admiratiune pentru Eca-
terina, si m6 ruga s'o asigur ca cea mal Intge ocasiune, ca parintele stareta Ki-
ril este unuhl din cel mal devotatl partisanl al el, adlogand chiar, ca schitulit ar
fi avendil inlesnirl d'a Intretine o corespondinta secreta intre persónele dis-
tinse d'a servi intereselor acelei principese. N'amg datti uitareI buna sa vointa
dud, ma In arma, avaI trebuinta d'a supune la contributiunI, seù d'a trimete
acela districtil ostirI pentru a sta In cartiere.
ImI lual iarasI drumulit, cufandata In gânduri, piintre nisce locurl balt6se
pre uncle proa inceta puteamit merge, ast-fel incâtit abia zaril pe unit calareta
alü caruia echipementa nu pretuia mai multa decal calulit sail, i carele venea
din partea catre care m6 dirigeam ea. La catl-va pasI departe de mine, el
opri Wahl strigandit : gSelime !» si tot intr'ung timp strigahl si eft: C Con-
dili !»
Domnulit Condili ce era o data catolic romanti, avusese de Intel sop p'o
sore. a MI Mavrogheni, pun urmare o greca. Remaindit veduva peste optii-spre-
()tee hint' dupe casatoria lore, crelu ca cebú mal bunú mijloc d'a proba dorul
iubirea sa catre sotia ce Perduse era d'a imbratisa religiunea ce ea profesase ;
ea tete acestea insa el se reinsura cu o catolica romana inainte d'a implini
nula doliulul. Parasi si pe acesta a doua sotie pentru a intra in o monastire,
esi si din monastire, pentru a se Insura d'a treia Ora cu o femee maI juna
deal cele dou6 In politica el nu fusese mai statornica decatii In
am6re: Consuhl alit Venetiel la Canea, el vinduse turcilor iuteresele republiceI;
trimis fiind apoI de turd la Zante, 1-ait tradat pe acestia In faverea Vene-
tianilorit. Eú '1 cunoscusemit la Constantinople, unde 'si da aere de impor-
tanta, ca cuing in maneca lul ar fi purtatil trasnetula WI lone. Gaud Ma-
vrogheni fusese insarcinatil cu principatulil Valachiel, tramise Inaintea sa aci pe
acest demuú cununatù' ala sOù, ca Caimacamil din parte'l. Mid(' sosi el In-
su!, 11 numi Camarasit al seil si 'I credeamil esercitanda Inca acesta functiune
din urma.
Undo al' plecata Iordache ? Il intrebal: la Constantinopole, sell la Ta-
bara ?
Uncle m'o mâna noroculii, tml respunse elii, cad iaca-mil iaresI obli-
gattl cauta.
Asta este o Intamplare ca care te vel fi obicinuitù', II clisel. Dar
Mavrogheni de ce te-a alungat ?
Spuna cine pete 1 iml respunse el ridicgndil din umerl, cad cù unula
nu potti. Cand un omit are uml sphitil familiarit de care se conduce tot-deuna,
nol astia bietil muritorl nu mal suntemit admisl dupe perdea. AceI ce lucreza
prin inspiratiune pottl face orI-ce le trece prin mpg. Vel fi aulitit negresitil
Istoria Romanilorii de V. A. Urechid. Tom. III. 81*

www.dacoromanica.ro
4 66 'V. A. taacmi

vorbinda de bogatula Vacarescu, Cresus al boierilorA, care credea a s'a putut

apera de orl-ce pradare din partea luI Mavrogheni prin nevenirea sa niel o data
la curte 0 piin neprimirea orl-carel functiunI séti distinctiud. El bine, Marro-
geni, gratia consilierului WO celui neve4utù', a aflata mijlocula d'a desgropa pe
Vacarescu, I a trimis respunstl ca ca umilitI urméza a fi Inaltatl, 0 a in-
teresula terei cere, ca el sa ocupe mill posta emininte.
i pe semne n'a gasitil totri aceea0 retinue pentru a te opii pe d-ta in
servitinlil seii ?
Demonulti s'éli edit familiara 'I-a *WI In capù, ca numole sea grecesdi
este o coruptiune, ca el se trage dintr'o vechia 0 nobill familia venetiana, Mo-
rosini, 0 acum si di numele de Mauroceni. Limba mea din nenorocire a alune-
cata lute° li 0 1-ama data numele ce pnrta tata-sea, 0 pentru acesta crima
elli m'a condamnat, pe mine cumnatula sell, Consilierulti sea, camaraplii sell, ell
care aveamil dreptulii d'a gasta fie-ce pahara en villa ce bea elù, m'a condam-
nett', lic, sa vietueseti cu pane qi apa In ocnele de sere ! Amil gasitú en
cale mal bine sa me fad neveluta mal Inainte de executarea sentintel ; dar dupa
co yogi trece otarele principatului seti, atunci voiù vorbi!
Inal paru ca d-lii Condili nu a0epta momentulil acela pentru esecutarea
amerintarel ce facea ; dar ne voindil a'ml perde timpulli In care nu agteptamil sa
gasescil nicl una cuvIntù de adevera: «Iordache, II 4isel, d-ta care plea, poi
avea ratiunea d-tale de a vorbi, dar eil care sosescù' abia, aq fi gre0til cand te
al arulta. Cunoseil lumea Indestulri pentru a cii, ca, aerulil ce incongi6ra pe unii
omii disgratiatii este contagiosil, 0 nu poi sa desaprobl, den al fosta qi d-ta
tratatù ast-felti precumil al fi tratat 0 Instep pe altil In asemenea casii. Aqia
darn, adio ; 31 doresc t6te fericirile.»
Dupa aceste cuvinte me departa, dar, cu t6ta graba plecarel mele, totil
nu putal sa nu amp pe Condili strigandtl, ca va ingriji pe drumula sea sa po-
runcésca a se tine mil' gata pe la poqtil pentru intorcerea mea. Nu me mai a-
pucaI sa daù' respunstl 0 facendu tóta putinci6sa silinta, sosil chiarti In séra
acea la Bucurescl.

II.
SUMARIU
Anastase sosesce in Bucuresell. Curtea lul Mavrogheni. Ehl se presinti la vechiulii s6fi
patrontb Serviciile séle sunt primite. -- Politica luI Mavroglieni. Anastase se nu-
mesce caph alti Arniutilorfi gardet Situatiunea unul ospodaril. SlAbiciunea lul Ma-
vroghenl Mersulil armid cItrA Foc§anl.

Din minutulli cand resbelula se declarase contra Austria, Mavrogheni, pre-

veciendil ca Valachia va deveni teatrulù' batalia, 10 trimise inapol la Constanti-
nopole pe D6mna sa cea gr6sft d'Impreung cu WM escorta el; me mirai multi"'
de acésta Intelépta mesura, care 'ml paru a fi de Mina augurg pentru mine.
Pentrn a se pune In stare d'a purta cheltuelile trebuinci6se la aperarea printi-
patulul seii, el pnsese contributiud grele, nu numal asupra mirenilor, dar chiar
qi asupra membrilor cleruluI, earl, ca mini0ri al pacil, nu pricepeail In ce
chipù putea sa-i privésca pe d'én0I resbelulil, cad ei credeml, ea nu trebuia a se pre-
tinde dela dén01 cleat rugacina pentru scapareaterel lor. Osebitil de acésta prin-

www.dacoromanica.ro
 'STOMA. RominLost 467

cipele trimisese in esili in Turcia, séi pasese la opréla in Ora, pe acela d'intre
boeri pe earl II banuia, ca intretinii intelegerl secrete cu Austria. Eli incredin-
tase la vre-o sépte, 86ü optil mil de seimeni, sé ti soldati provinciali, paza gurelor
si a potecelori ce forméza singura trecritóre printr'acea infiorat6re bariera de muntl
care desparte Transilvania de téra Romanilor. Prin ingrijirile séle, Bucurescii,
oras d'o intindere fate mare, asegati inteo campie, pentru ap5rarea caruia na-
tura n'a Anti nimici, i artea n'a pututi face mai nimicti, Bucurescil,
devenira unii °rasa asla de bine intariti pe cat situatiunea sa puta permite. Fie-
care han fu prefacut inteuni fortil; bite m5nastilile furA schimbate in fortarete ;
palatulil archiepiscopului çi biserica mitropoliel chiar, cladite pe singura
time ce putea servi ca puncti de ap5rare, se transformara inteo cetA0e ; si,
uni scandala neaugiti pentru Romani se v5cjura soldatil principelui
acolo uncle pang aci nu se aulise (led sfintele servitil ; ghiulele de tini se gra-
madira acolo uncle era infipta sf. cruce, pusti si sabil stag intesate acolo ajar
unde preotuli presinta sfintele taine inaintea credinciosilor rugatorl.
Tocmal pe dud se Wee' aceste pregatirl de resbelii intraiù si ell in Bu-
curesci. In apropierea acestel cetati, nu intalnea cal5toruhl alti deed cete de fa-
milli ce fugeall dinteinsa insplimbtate el lacrimandi, ei despartirl dintr'o °dire
turbulenta care navaleat. inauntru. Ori pe unde 'mi opriamii mersula moi in ce-
tatea ac6sta vorbindu-se decal de esiluri, de strafuri, de confiscari, de
arestari, de recrutarl, de fortificar si de planuri de atacii si de apgrare. «F6rte
bine! * slisei in gandula mei, «t6te aceste sunete discordanti sunt pentru urechile
mole o armonie desfatat6re. Ele 'mi promiti aceea ce 'mi trebuesce, aceea ce 'mi
place mie mai multi decat off-ce: confusiunea ei turburarea, earl se pari c'ar fi
ajuns a fi elementuli mei; resuflu si ei aid, ei o sa innottl acumil in larguli
meit». De aucjiami vorbindi ca vre-unuli din eel mal d'int51 functionari ai sta-
tului ar fi scapndi din fav6re, séi ca se anunta pe curandil caderea vre-unuia
din cei marl: «Bravo !» 'ml 4iceamil in sine'mi; «este trebuinta ca sa'mi des-
chi41 si mie cine-va loo». M5 asem5nami cu acele pasen i rapitóre pline de es-
periinta, care chiar din momentulti ce se incepe batalia, bati deja din aiipe as-
teptandi castiguili ce li se pregatesce.
Insa, dupa ce se astimpara prima furie a simturilor mele, cand m5 gag'
cufundati pe ganduri in singuratatea camera mele, visurile de marire mal
furl tot asia de stralucitóre. «Ami intratil» 'ml 4iseii, intr'o ttéra undo n'amil
nici uni amicii, nici macani cunoscuti, uncle fie-cine urméza a m5 privi ca
pe un trantoril, contra caruia toti ai interesi a se uni; sunt in mana unul sin-
guri omi, ei °multi acela este Mavrogheni 1 Mavrogheni care, chiar in vechea sa
positiune dependinfe, nu putea erta contra-lica cine-va ; care se guverna mar
multi de capriciulti s5t1 decal de ratiune, si care in vechia sa conditiune de su-
pusi, dupa ce data timpi s'a luptatti ca setea sa pentru gloria ce acumil a ca-
patat'o, se imbata asta-41 in fie-ce minuti din cupa lingusirilor ei a puterei! Este
adev5rati ca porti in sinula mei calitati de acelea cani, in situatiunea sa de as-
ta-i, urméza a fi preti6se in °GU sOi, ei in buzunarulii mcii ami recomandatiuni
pe care propriuli sOi interesi '111 obliga ale lua in Ore-care bagare de séma. Cu
nisce scrisori asia de favorabile pentru mine, din partea celor dou5 carl
stint mai puternice in Otomani, marele-vizirt. si Capitan-paca, ar trebui
personage'
abia sa are' timpulti da'ml declina numele ei d'a declara ceca ce dorescii, pentru
a doblndi tottill Dar de ande scii ei, déca Mavrogheni, ea t6te ca nu e niel
eli prea scrupulosi in materle de religiune7 nu va privi schimbarea mea de lege

www.dacoromanica.ro
468 'V. A. UBECHIX

ca o pedid la Inaintarea mea In principatulia sea greceseilP Nu cum-va va fi

conservindil vre-o rea snvenire despre maniera patina cavalerésea a eOrel mele din
casa sa P Nu este probabilta ca sa fie superaba ca n'ama mai mena
°data sa-1 Intalnesea, sa cera proteetiunea 1u, i umbrirea mea sub aripele séle» P
In fapt m Incredintasema la mal multe rIndurl, ca era de o fire a0a de nea-
propiata, Incit, de ce l'al fi strInsa mai de aprópe, de aceea optima mal multa
resisten. Aveamil dar a me teme, ea recomandarile mele vor sa servesca numaI
spre a-I da ocasiunea d'a areta independinta sa, neltandu-le de loca In Berna ; a0a
dar eu tete frum6sele mele apera*, vrémil sa fitl pregatita a suferi primirea cea
mal rece, i °tarta a Mabita en atála prevedere, mncât una refusa sa nu peta niel
a me compromite, niel a me
Dupa planulù acesta, departe de a face o toaleta compleeta pentra a me
duce a doua 4i la audienta luI Mavrogheni, departe d'a prevesti pe totI trecetorif
pe ulite, prin aerula mea de importanta, c me duma la Curte ; departe d'a anunta
printeunil toma d'autoritate, la sosirea mea In patata, ca educa ca mine reco-
mandatiunile mareluI-vizirtl, ale mareldl amirala qi ale primuluI dragomana alil
marinel, amù daba chiar 'in eseesulta contraria; i nevoindù' a radica tonula Inca
sa mO veda silita cobora la casa de nereuqire, vena bite() Imbracanainte alfa
de simpla, intral in sala de audienta ca atIta modestie, in partea cea mal re-
trasa a apartamentulul, ca manolo vIrlte pe m'anee, Ineat o ceta numer6sa de
curtesanl ce sta in mijloculia salel spre a atrage tete privirile, i ala carora aera,
costumil §i maniere anuntati pretentiunl Inane, abia zärirä ca, mO aflama 9i. eta
acolea.
El nu Intrerupsera pentru mine niel desole qi lungele ion cascaturl ce le
dedea una aerù' de neastImpartl, niel convorbirile lor ce pareaa destinate a ajunge
pana la urechile auditorilor celor mal departatl i se atingeati cand de cela din
arma bon mot ce acuse banula Craiovel, dad de cea din arma bagare de sera/
l'acata de d. camara0, ami de cea din arma trama de spirita a d-lul Spatar.
Audisemil i eú, ca ara fi una loca ande modesta se vora înäIa prin laude,
dar locula acela negreqitil ca nu era anticamera lul Mavrogheni. Credincioqil
nu pareaa de loe dispuqI a acorda unui straing o positiune mal ridicata decat
aceea ce elia Insulí voia sa '§i dea, ce '1 ara fi Watt]." deplina multamire a do-
rintelona seo deca ara fi gasa(' ela en cale d'a se tine la ceda. Esta pre ade-
verabl, ea din timpa In timpia primeail a me onora ca atentiunea d-ion, dar
acésta pentra a me mesura en ochil dela capa pana la piciere., lar niel de cuma
pentru a me invita prin ochil lona macana sa lata parte In nobila lora ceta.
Aceita esamenù tacuta morse atála de departe, In cata in sfirgita perdnI rabda-
rea i Incepul i eli, la rendula metí, esamina ca atIta mandrie In cata pa-
tina cIte patina le cama täiaï pofta de vorba i silil privirile loril cele manto
a se schimba bite° uitare silita. Unan d'intrenqil, In sfirOta otarit a se ridica In
lupa, se deslipi din ceta i veni suridInda, ca una fela de politeta muscatere
pana la scaunula unde qedusema i me Intréba ca una aeril insolinte: deca so-
cietatea d-ion are onerea d'a-mi fi placuta? l'ara alta Intrevorbire «ama FI '1
respundil ca nu, cand totil ()data se desehise uqa cabinetulul 111 Mavrogheni
totl aspirantiI la onerea audientel sólo se aqedara, In cerca In jubila camerei, pe
d'id unan din ofiteril se1 se Inainta spre a alego pe aceita felicita mmitora pe
care va presinta mal *hita Inaltimel Seo.
Pie-care din el, speranda acesta distinctiune, se muncia sa treca ca Me-
ya degete mal Inainte de burta vecinulal sea, Ctti pentru mine in acela mo-

www.dacoromanica.ro
 IsToRTA RombaLoRt 469

menta criticit, eramit cea mai de pe urma pers6na de care 'si ar fi adusit aminte
el sa se ocupe. i m'ar fi uitata cu totull, de n'asI fi informattl pe usieril de
presenta mea, ridicandit mana peste capetele tuturor cebra ce se impingeal d'in-
aintea mea, si ar6tand nisce naif, care fura un talismang la vederea caruia
usieral impinse cu gramada pe ceI ce stail d'inaintea mea si m6 trase spre ell.
Il dedei atuuci scrisoriele mele de recomendare si 'mi faca placerea vichina d'a
numi in gura mare pe aceI ce le scrisese. Ell le duse indata principeluT, si in-
torcenduse chiar In acea clip, 'mi gise, sa intru in cabinetulti s611. Iml arun-
cama ochiI asupra cebra ce lasaml In anti-camera ; $i pareall c 'al fostfi d'o-
data isbitl d'una trasnetil. 1.1-nulit era palidl de consternatl, altul rosil de ne-
cazit; top se trageal ca respecta s m lase sa trecii, si fie-care parea ca se
ocupa a afla mij16ce sa repare cu dibacie imprudinta sa, cand marele personagil
ce se presintase incognito va trece iarall prin anti-camera.
Dar, de si aml fostil chilmata asia de iute de priucipe, nu dobandiI pentru
acésta o primire mal multamit6re. Mavrogheni nu vru nici raleara s 'ml adre-
seze o privire plina de surprindere la care m6 asteptaml. Elti continua a da
atentiunea sa trebilor cela °mal, fara a areta ca a bagatit de seama ca in6
afin in fata sa, lasandu'mi t6ta Inlesnirea d'a privi darapanarea ce a savarsitl
ambitiunea mai multa decat virsta in trasarile fetei séle, ce eral de fell comune
grosolane. Pasiunea sa dominanta, prin Intunecarea naturala a ochiulul
cebú' dreptit, adlogase In ast-fel de grada uitarea crucisa a ochiuluI sting, bical
privirea sa devenise ea totull prevestit6re de r6u. Elù se uita in ved in laturi.
Pentru a vedea bine pe cell ce 'I vorbia in fa, intorcea mula intr' o parte.
Este adev6ratil, ca, partea de josti a obrazului s'él compensa ciudata asprime a
parta' de susil. Barba si mustatile pe care le ingrija fórte =HA, eral negre ca
cernéla, surlsulit ce esia din buzele séle ast-fel Inconginrate era atitil de dulce
pe cal era de spaimantat6re posomorirea sprIncenelor sao; buzele séle desvèleati
cand vorbia dou6 Andad de dinti albi ca zapa* i nimeni nu scia mal bine
decat densul a'l arela la ori-ce ocasiune.
Tocmai dupa ce sayal* d'a dicta o scris6re de trei fete catre Reis-Efendi,
si chipa ce termina t6te cele alte treburl ale sao, chiar i curatitull unghielor
pe care le ingrija In cea mal perfecta Huiste, abia atuncI Mavrogheni, prefacen-
duse In sfirsitti, cA m6 zaresce, m6 Intréba ca una tond posomoritil, déca eI sunt
cela ce 'I a adusil acele trente de hartil, ar6tandu'mi bietele mole scrisorl, ce
eral asvarlite pe sofa, fara s6 fie deschise? Ii fespunsei, ca da, si m6 plecaifi ea
mal aerit respectuosl. «Dar m'ami Insarcinatil cu densele din Intamplare. II
adlogal, cacI sal eI f6rte bine, ea recomandatiunile sunt ca totulit de pisos
catre Inaltimea V6stra; ca chiar talentele nu sunt de ajunsti, déca se infatiséza
insotite de ingamfare, i ca trebue numai ca o rala din bunatatea InaltimeI-
V6stre s6 pico de buna-voi6 asupra aceluia ce yeti avea bunatate sa '1 favorisatl».
Acestit complimentii, facutit caracteruldf independinte al principelui, 'mi
para ca mai tocesce spiniI cu carl era sbarlitl. Trasurile fetei séle mal perdura
din asprimea lor ; 'mi para ca ve'clui mil foil de surlsil de multamire, si In sfir-
sitit 'mi marturisi chiar prin vorba satisfactiunea sa. «AI dreptate, 'mi Ose,
voluta mea este singura mea lege. D'al fi macard Archangelul Gabriele, coboritil
din inaltimea cerurilor, trebue mai Intail sa gasesci mijlocit d'a 'ml placea mie,
pentra ca s6 capetl de la mine vre-o fav6re, In Valachia celit putinfi.» «Dar,
'ml adaoga desposomorindu-se ca totull, tu scil ca ca t6te nebuniile tale
totil te-amit iubitù tot-déuna. Eral vestal In sburdalnicil la tinerete ; sperl ca

www.dacoromanica.ro
470 V. A. UREcail

timpuld a mai data minte, fara atI stinge focula acela. Spune'mI, cad scia
&al fosta Kiasef in Egipt, cuma al ajunsit la acela ranga, si din ce causa 'I
al perdutil» ?
E povestil pe scurta tòte intftmplarile mole din paméntula. Mamelucilor,
fara lag a pune in acea descriere atita esactitate i adevera ca in acésta carte.
Nu vrusel s '1 cerca credulitatea vrênda a me face se trecit dreptii unit mo-
dent de Intelepciune si de virtute; dar 'ml zugravil vinele i greselile mele cu
condeiula indulginte al unul arnica, a card chiar defaimarca este tot-dénua maI
patina aspra decat lauda inaraiculul. Cela din urma obiecta de care II vorbil
fuse intalnirea mea cu Condili, la intrarea mea in principatulti sea, si-I spuseia
ea luase drumulit spre Turcia.
Nu, 'mi clise Mavrogheni: scia bine ca merge drept la Viena. El l nu
face ocolulit acesta decat pentru a me amagi. Dar ce 'ml pasa? sunt sigura
ca ela a fosta In totù timpul mal periculosit pentru amicii de cat pentru inamiciI
seI: de aceea i ea ama data ordine, ca t6te drumurile se '1 fie deschise. Dar
Cu tine voI face cu totula din contra».
Incredintal pe Willa, ca eit unulil me constituiamil prisonierula sea de
buna-voia; i velílndit ea dupa acésta nu 'ml mal face Biel o intrebare, 11 salu-
taI i me traser.
Inte acesta timpù, lungimea audiinteI ce dobandisema, i despre care In
anticamera incepusera a credo, ca nu se va mal sfarsi, confirmase pe deplina
ideea ce formasera totI despre 1nsemnatatea pers6neI mele. 1VIisterula ce me
asemanatit abuiilorit ce inveleseit vérfnla muntelul, facea si mal multit
sa crésca pretinsa mea importanta; de aceea, cand aparul din Roil in cerculit
aspirantilora la audiinta principelaf, na mal era nicl unul care sa nu se prega-
tésca a viri cate o piezisa observatiune, destinata a 'I inlesni drumula d'a se a-
dresa apoI d'a dreptula catre persóna mea. Acelil ce, la intrarea mea, se Meuse
ca nu ande salutarea ce-'1 adresasemq, acum spunea cake altil, ca d'inte una
fliga mare s'ar fi pomenitit d'odata cu o asurciire f6rte suparatóre; cela ce' mi
fisese cu hohota in fata, spunea acum ca, din Ore care supararl casnice, i s'afi
turburatil mintile, ast-fel in cata a remasti zanatica; iar cat pentru cell"' ce mg
atacase de-a dreptul prin cuvintele sale, spunea, ca el orl de cate orl vede una
strainti de o mare insemnatate doritorit de-a sta incognito, el cun6see datoria
sa de-a 'I veni intru ajutora e,u oii ce chipa, nascocindil cate un mijlocù inge-
niosil spre acest sfirsita. Fie-care aruncându-'mi ast-fel mica sa frasa de in-
dreptare, ca i cand eI, bietil 6menl, n'ar fi ganditit ca vorbele lor 'mi ar atinge
urechiele, se gem% in urma ca stint in mirare d'a me saluta cu chipulit cell"
mal gratiosit i vorbindu-'nfl totl de o data vrura sa mO incredinteze prin tonula
cela mal de slugcl plecatc1 ca , dar nu sea despre ce voiau se me lucre-
dinteze, cad n'ama vrutit a me opri niel o clipa macar pentru a 'I asculta ; ci
despicand multimea, cu unit aera de demnitate, 11 lasal pe totl se imparta
intro dasil o salutare plina de mandrie ce le arunce.
A doua primil dela Mavrogheni ordine d'a merge se '1 1ntalnesca la
o casa de tera ce avea earl din ()rasa, unde insu's1 el desemnase i plantase o
gradina Mae Mimosa. Acésta ordine este de bunit augura, me gandil et. Intr'
unit timpa, Mavrogheni. dud intra in gradinesa, lasa importanta la uva. Este
prea adeverata ea in mijlocula lalelelor i gir6felor sale, caracterulit lul lua o
infatisare mal voi6sa, devenea i Oa de col6rea roselor; dar ca i aceste regine
ale florilor, ascundea tot-deal= cate unit ghimpe. Printre voiosia ce domnea

www.dacoromanica.ro
 fermis RomI=owl 471

conversatiunea sa descoperiamil o greutate stational% ce '1 apgsa anima, pre-

cuing se vede in stanca nemirata subt undele limped'', earl In cursulil lor o
acopere, dar nu o aseundé. Cuvintele ce 'ml clise nu se pareatt a fi pregatite
din 'nainte, dar tinta lor evident era d'a descoperi in ce chipii vorbere lumea,
despre dénsulii. cNimicil mal placuté. 'ml qise elii, decat d'a qei ce dice lumea
de Doi, 0 nimenul ca omuluI streing (pe care nu 'la cun6re nimenI, 0 de care
nu se sfiere nimenI), nu 'I vine mal bine sa afie acésta, din causa ca elf" nu
tine de niel o partita. Unil °mil Boa venal" aude adesea lucran l pe care °multi
celli mal iscusita nu péte isbuti a le sc6te la lumina. «Sunman cent drepté,
de gloriósa memorie, 11 disel ca o mare seriositate, oil" de ate orl se Intampla
ca supu0I silI al desaprobeze faptele séle, avea obiceili d'a tia nu numal limba
la eel ce rldeaii, dar chiar 0 urechiele la eel ce 'I audia.»
--(0 Intelepte Solimane ! striga ail, cu until suspinü, insa fiind-ca nu sunt
supremulil arbitra al imperiuld., ar putea fi o desfatare pentru mine BA amp
diferitele opiniunl ce are lumea despre meritulil administrareI mele.»
gStapane, 11 respunseI fiind, la mare Indoiala ca '1 ar putea face placere
sri auda opiniunI, call t6te se sfar0ail cu o defaimare, ce ar putea sa afle Tull-
timea V6stra, drat ca supu0.1 se intrecú care mal de care sé vorbéra de Maria
V6stra ca maI multa iubire 0 respectil» ?
«Dar care este virtutea mea pe care o lauda mai multi"' din t6te,» respunse
elf'? «Fi-va Ore blandetea, 864 neinteresarea mea ?»
Acésta 1ntrebare mli punea pe untl. térima Mae alunecosii. Aci trebuia sé
iail lingqirea eft asaltti, 0 isbindalit ast-fel despre partea cea mal slaba a sa,
trebuia WM expul a lovi 0 a rani pe cei ce 'I mail, de 0 avea t6ta buna-
voiinta de-a se aréta puma' cu iubire 0 en mangaiere. Laudele prin cuvinte de-
rrte 0 general!, catii de patina meritate A fie, 10 gasesc local tot-déuna cu
Inlesnire. Dar, in momentulg acesta, Mavrogheni se parea a fi ast-fel de setosil
de laudele cele maI nepokivite eu constautiunea sa, incat mé temul, ca, n'ar
putea si mistuiasca t6te laudele cate dorea si5 i se faca. Acésta intrebare ce
'ml Men elii, nu era Ore o cursa pentru a descoperi pe lingu0torulii, 0 a '0
ride apoI de mine? Mé munceamii sa cites& pe fata sa ceca ce trebuia sa
credit; dar trasurile lul ere' In nemipare, fisionomia sa era nemirata 0. nimic
un putul afla.
11 trebuia Irma unti respunsil. gStapane» 11 diseI, cine nu cunósce can"' de
bung 0 de dulce este caracterulli Maril Tale, 0 t6ta lumea este ineredintata ea,
déca cate o data escl sfortatii sa dal o ordine ca asprime, anima cea mult Mina
a Mad'. Tale geme de nevoia care te-a Indatoratti a o face.»
4\141, 'ml réspunse elli ea nerabdare, ca n'o sé pot sc6te nimicù de la
tine. Dar 11 voiù proba ca n'araii trebuinta sa 'ml réspundl la cestiunea ce 11
amil adresat% Lumea cjice ca sunt o fiara neslaula de rapire 0 de réutate.»
Mé arétaI f6rte surprins de aceste cuvinte.
«Dar, continua Mavrogheni,» se dice ea sunt cumplitti ca Alerone riul ia-
durilor, 0 neimblanditti ca Satana; 0 cu t6ta mirarea ce vreI sa 'mi arlitI despre
acésta, o cunorl Insa 0 tu ca 0 mine. Dar ceca-ce In adevérii póte ca nu sea,
este ca publiculil ar trebui sé 'ml fie recunosegtonl ca sunt ast-fel precumil mt.»
Pentru asta data mirarea mea deveni adevlirata, dar mé feril d'a 1 o aréta.
(Sunt doué luerurl, qise Mavrogheni, pe care cred. ca nu le poti tagadui.»
&mug sa 'I respundli: negre0tii a0a este! dar mg °pail la timpil».Una este

www.dacoromanica.ro
4'72 V. A. UREctal

a acésta provintie trebue sa fie aperata ; alta, ca nimeni nu e maI in stare de

cat mine a o apera».
Miff din capii unù manù de aprobatiune.
«Spune-ml acumil, cumil este ca putintafr baul sa respingii o invasiune
sa me mentiti qi ell la putere ? Déca nu voiti aduna samele necesare pentru
a face sold* 0 a intretine o armie, Austriacil vor intra peste o lima de /He
In Bucurescl; qi déca nu voiti porni moral' ,ca pana mama, darurI gi pephesurl
luiCapitan-Paqa, marelul visirá i SultanuluI, me voiii vedea destituit papa la
anull Lorti dar trebue sa se impute rapirile mele, cad, de a0 fi generosii qi
induratorii el m'arii acusa de acésta ca de o crima.
pentru asprimea mea,
mea adaoga elli dupa ce trase resuflarea,
pentru ce gandescI a a facutil in fav6rea mea o esceptiune fr exemplu
pang asta-41 in regulele sale obicInuite?
Pentru ce gandescI ca 'mi a acordat tot de o data §i rangulii de Seraskier
turcesdi qi prerogativele unnI hospodar grec? Pentru ce imI a dat ea comanda
a maI multoril miI de sold* musulmanI? Nu mi le-a dat Ore pentru a me
pune in stare de a inlatura printeo tarie estraordinara t6te periclele ce amenintail
acésta provintie? 41.a dar, cand in positiunea rara in care me pune nascerea
mea intr'una din insulele grecescI, calitatea mea de supusti allí anal principe
mahometang i relig,iunea grecésca ce profesezti, yed . pe grecl ea me urescii ea
pe unti trantoril venitil de aiurea, pe romanI ca favoriza inteascunsil pe Austriacl
qi pe Musulmad ca mO despretuescil ca pe un ghiaur i raia,,t0 ca tott ace§tia
se unesei spre resturnarea mea; dud veg.rt ca trebue me apkii de gelosia
celul d'antel, de veclenia celul d'ald doilea 0 de fanatismulti celul treilea;
dud qciii c blandetea s'arti lua dreptIl slabiciune i n'arii aduce decat imbar-
Mare cutezanteI lorti çi ar grabi caderea mea; in sfir0tti dad nu 'mi potù
ascunde, ca ruina mea ar trage dupa dinsa chiarii mina provintid rule, nu este
Ore datoria mea sa preintampin4, printr'o apesare estraordinara, nisce elemente
cad sunt gata a isbucni? Trebue Oro sa me oprescii inaintea minuti6selord forme
ale legeI, in local de a avea recursii la o dreptate grabnica, pentrn a lega ma*-
nele omulul banuit, a paralisa pe vindetoril 0 a perde pe criminall?»
Se opri aci pentra ca sa va46, efectulil produsil asupra-mi prin talentele
séle oratorice 0 se arêta multamitii. Dupa ce dar scuza inteacestil chipti, dupa
placerea sa, necesitatea In care se afia d'a goli la 1a,4I 0 d'a tranti la capete
fara sa mai cera voie dela proprietaril lorii, trecu dela trebile séle la ale mele.
«Din ora de dud al sosibl, 'mi ise, 'ml ai ocupatil necurmatil gandirile.
Din nenorocire, dap capitulatiunile acestortsi provintil, este tota a0a de greil
Valachia pentru unù musulmanii, pre cal este in Constantinopole pentra unit
grecti, ca sa dobandésca inaintare. Sunt f6rte putine posturl la care unti tared
ar putea sa pretinga ; i ca t6te acestea ai dori pentra tine o functiune i avan-
tagi6sa in sine, qi care sa nu te prea departeze de pers6na mea. M'amù ganditil
multti pang salI gasescil una, care sa reunésca aceste done conditiunl. Dar in
convinst1 ca ca talentele tale trebue sa isbutesci, in orl-ce cariera, te °ran-
duescri sa fil Divan-Efendi allí met" (secretarti al DivanuluO. Yel avea sa schimbï
spata pentru a tinea pena.»
Bagatele! me gandil eú in mine : totti ca acea intorsura de maul ca care
s'ar fi sburatii capult1 unul inemicti, se von"' inmulti esercitiile de pen/ pe hartie.
Iml vol inchipui, cand voiti sta in cabinetulli meù sa ap4ii simetricesce fraze
vorbe el alegtit companil de soldatI in linie de Male ; i acésta totil ca aceea0

www.dacoromanica.ro
 isToarA Romixiiint 473

tinta, adeca de ap6rare 0 de atacii catre inemici. Miniqtrii v or fi neapgratil °po-

mp multi.' de noulil lor corespondent, 0 scrisorile mele vor deveni monumente
de conservatil, ca modelurl de stilù diplomatica, pentru meditatiunea secolilor vii-
t6re. Dar a cunosceamù bine caracterulii Jul Mavrogheni i nu'i aratai nici mi-
rare, nici nemultamire. «Stapane, Ii )ha, cu seriositate, Inaltimea V6strA a fleutil
pAna asta-4I indestule minuni, i acunitt va mal face Inca una : d'a ma metamor-
fosa pe mine de °data Intr'unfi secretarù' Inteleptii i apgatii, starcitil call e pia
de mare pe Wail]) s tragil la linie drepte i sa. rotanjescil la peri6de. Este ade-
varatil, a a nu cunoscil cleat dialectula poporartl alú limbei turcescI; dar ma
voiù sili a studia limbagiulii curtei, pentru ca cel marl In capitala a nu gasésca a
critica nimia In scrisorile n6stre cele provintiale».
Acésta intrebare pare a pusese pe &duff pe Domnu Mavrogheni. Pe cand
'1 Bahama' ca a plea : «mal aWpta! 'mi clise, gandurile de-al doilea sunt adesea
mai bune deal cele d'intaiii, 0 mi se pare c'ar fi mal bine sa te facil Beqli-Aga
alti moil. In calitatea acésta, vei avea comanda regimentutuT de Ianiceri al mel ;
vel fi Inarcinatil a transmite ordinele Sultanulul In diferitele provine, a orandui
escortele marilor functionarl al PortA, i citi bine a vei Indeplini de minune
sarcina acésta. Va trebui In adevail sa il qi unù felil de tribunalü de justitie,
pentru a lua cunoscinta de contestarle ce s'ar ivi Intre Musulmani i raiele,
judeci dupl regulele condicel mahometane ; dar ce ne pasl? and Dumnecleil
ne da o functinne, totil elli ne acorda i talentele trebuit6re spre a'i indeplini
functiunile. Postelniculù ma este mill minunatil ministru de Statii, cu t6te
nicI nn subscrie numele, gi p6te a din causa acésta este elf' 0 mai
bunii. Yistierul meù este fara cusurii, de 9i nu cun6sce niel macar regula de
trel. Si catil despre spatarula nu cum-va este elii mal r'étl ministru
pentra a ate °data n6ptea se desfItéza spargêndil la ferestre pe la orapni
flanda sgomota prin ulite? Vel face 0 ta ca top cei-l-alti: vei lua unil aju-
toril bunt], care va fi platitil mal pupal 0 care va face tréba mal multa cleat
capetenia sa, i ast-fel vor merge bine t6te. In casurl grele Ina 0 Indoi6se, In-
chipuesce-ti tot-d6una cr, musulmanulù are dreptate i fag sa caqtige pricina».
Functiunea de Be0i-Aga nu'ml placu niel de cumil mal multa deat cea de
Divan-Efendi ; dar ma rezimal pe caracterulii nestatornica alà principelui pentru
a'qi preschimba Ore-cumii proiectele ; i ciamù ca pentru a le face a nu se
mal preschimbe, era de trebuinta numal Ore-care impotivire sa'i arétl. Il salutal
dala din nog gi ma retasei fara a'l face cea mai mica obiectiune.
A doua i iar ma chiama, i tocmai dupA gandulii mell se intorsese yin-
tulti : «Scanavi este de parere, dise Mavrogheni, zarindu-m6» ca o BA fil unù prostil
judecatora ; elù ice, ca niel °data n'o sa aibi gravitatea necesara Me° sala de
audienta, 0 a n'o ati placA mai bine sa cobori vIrfulii mustatilor decat sa'l
Asucesei In soil. Nu Intelegil niel eù Insu-mi pentru ceimi pail ca doresci aVia
de tare functiunea acésta. Crede-m6 pe mine, comanda arnautilor mei 'l-ar con-
veni cu multù mai bine». Tocmai acésta era ceca ce'ml placea mal cu osebire ;
spre Intari mai bine In resolutiunea adsta, nu'l ar6tai, niel bucurie, niel
fivna. Eramil chiar sl Incept' a discuta asupra Indatoririlor i atributiunilor aces-
tel functiuni, spre a'ml asigura i mal bine posesiunea el prin Ore-care contradic-
tiune, pe and 'mi taie cuvantulii: «qa nu'ml vorbesci! striga Mavrogheni,
mai bine decat tine cunoscii ceca ce 11 convine. Oranduirea amft i scos'o ;
: date in postalil In posesiune i multamesce lui Dumneqed c'a tri-
misil predecesorului V6i1 o lungóre, care a lasatil vacanta unil locti aqia de built

www.dacoromanica.ro
474 V. A. unacird

Oranduirea ta va face pe multl sa te fivnbsca, dar cate-va impart' de plunibil le

Va imputina numerula si ala acestora, pe curênda».
Me aruncal la picierele principelia spre multamita de faverea sa, i dupa
aceea nu me mal gandiI la alta, decat a me achita de noua mea functiune.
Facia carindii cauoscinta ca oficieril din corpula m6i1 de ostire, si ajunseI, de si
Cu 6re-care anevointa, a dobandi si supunere de la soldatI. Mai Inainte de me-
seria lar de astall, ceI mai magi d'intre (Musa avusese meseria de banditI si
se pareaa dispusI a sfarsi viata lar precuma o incepuse. Dup. cate-va 4ile de
campanie, ne invoirama ca desevarsire.
Fiind-ca nu m'6 asteptama sa stag twit multa la unil loch', nu facia
nicI cheltuiald pentru instalarea me. Lasanda principeluI Brancoveanu placerea
d'a pune pe frum6sele séle r6be sa '1 faca vIntit lute un chiosca poleita, ar-
mandu-le ca cede de pawn' albl, eil me multamil d'a locui Inteo casa de lemna
si ca catI-va tiganl pentru a me servi: este obiceiii d'a vorbi Ail de rasa acésta
de 6men1 agerl, flecarI, mincinosI si hotI, cari, inchinandu-se lul Mahometii ca
tuna, i santel feciere ca crestinil, lacreza In Valachia a sterce aura din gu-
n6iele oraselor, ca aceeasi adresa ca earl sc6te foitele de aura din luciosulit
paraelor ce se coborii din manta acestel t6r1. Deca igana s'ar sui iar
In carutele lar i ar parasi tera acesta, provintia ar remanea lipsita de cantatorl,
de dantuitorI, de musicanti si de ursitorl, si nu s'ar mal gasi niel caldararl,
lacatuA niel ended. Catit pentru mine, n'ama' fosta nemultamitit de servitiala
lor. El Bunt prea multa despretuitI pentru ea sa, Ot fi onestl, dar sunt i prea
.

sfliciosl pentra ca sa se dea la crime de mare crugime; nicl o-data nu lip-

seseil da isbuti in orl-ce meserie ce Intreprindii, cleat le trebue mal multa iste-
time cleat curagiii, maI multa Indernanare decal mind.
Desorganisarea imperiulul Otomantí silesce adosen pe saveranti a alerga la
viclesugil pentru a'sl tinea dreptula ce 'I da Constitutiunea téreI asupra vieteI
supusilor s6,1 cel adev'eratI. De aci vine ca guvernulit turcescii Infatisézit adesea
unil contrasta ciudatit de Invederata viclenie, ca 6re-care bung. credinta adeverata;
cad eM observa tractatele ca mare Ingrijire, i In purtarea sa fata ca provintiele
grecescl, Valachia si Moldavia a data despre acésta unit exempla demnil de mirare.
Cand se supusera aceste provintil armelor turcilor, (1) ele stipulara pastrarea reli-
giund si dreptalii d'a se gaverna de catre principI de natiunea lar. Acésta ca-
pitulatiune a fosta tot-deauna pazita fara abatere. Li s'a si data' guvernatorI, and
d'intre nobilil Orel lar, cand d'intre negutatoril din Fanar, dud 6menI a carora
naseere le dedea dreptil la acesta postit emininte, cand Insfarsit 6men'1 ce n'aveail
altú titlu spre a ajunge aci decal bogatiile lor; însá, pana lute una ca
si In cea-l-alta provintia, clopotnitele bisericilora crestjne se Malta maI presusa
decal minarelele moscheelor turcescI, i Inchinatoril lul Chiist au presederea
asupra celar ce credit In Mahomett, celit patina In cea ce privesee organisatiunea
din Intru, cad alai% de acéstii, ospodaralii greet' primesce dela suverana puterea
ca care este Investitil, intocmal ca si un pas6, turci. Despotii in provintia sa,

(I) Acéstä scriere coprinde maI multe inexactitä/I istorice gi am6nunte lipsite de funda
menta pe curl insä nu le rectificämä, din causä ca nu dämil acéstil oper5 ea istorie, ci ea o
naraOune din timpulli lui Mavroglieni, care, eu tdte neexactitätile, aruncil 6re-care luminä asupra
aceleI epoce i asupra deprinderilor gi datinelor de pe atunci, earl sunt fúrte putinti cunos-
cute Inca. ( Nota Redarliunet.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RombaLontr 475

dar sclava ca tóte acestea Oa sultanului, capulii sea póte, In orl-ce momenta,
sa se gasésca numeratú hike acole patru-spre-dece ce are dreptuld sa céra dela
supusil sí pe fie-care cp, farg a da vre-o seama de (Mode imparatescului uci-
Mora de amen (sultanului): acésta este o impregiurare ce in ideea multor 6menil
ar scadea cat-va din fericirea d'a posede o curte alcatuita, In tate departamen-
tele séle, intocmai dupa curtea fostilor Imperatl gred.
Cu fie-care principe nog sosesce din Constantinopole o Ma noul do fanc-
tionarl de Statil si de curtisani. Mai tot-déuna ei sunt rudenil ale suveranului
lor liana la a doug-decilea spite; dar Mavrogheni, sciinda cata sunt de set6se
chiar de sangele apr6pelni lor aceste lipit6re finantiare, avea Imprejurula sea' mil
numerii multfi maI mica decat ori-care altula d'intre predecesoril Ini. Sosirea mea
dar facu societatel séle intime unii adaosa, care mil fa neplacuta. Abia trecea
cate-o di fail sa tiimita sa me aduca, ca firmi plates& partea mea la petrece-
rile séle; elii se sfia de greci si se temea de Turd. Ea erama unii felt' de do-
bitoca amfibia pe care'lii piivea ca neavendù niel ghiare, niel aripi de Innotatil ; ela
dicea adesea ori: «n'amil frica ca Selim se me sfasie, séti Willi alancee din mana,».
Favarea 'big de care me bucuramfi nu era si ea fare Ore-care inconveniente.
Barometrul dispositiunilor Principelui era tot-déttna la variabile : adesea se ridica
la timpti frumosa ; adesea lar se coboria la furtuna, si In casulii acesta Marea
Négra chiar nu se aréta mal furtun6sa, in luna luI Martie, decat ela. Aceste va-
riatiunI depindeaa mail cu osebire dela scirile ce'i venetta din Constantinopole.
and vedeamti veninda vre-ung trimisa dela Parta, aveama grija a m6' tine in
Marl pang ce se afia obiectula misiunel acelnia. Intr'una din (Tile '11 001 asia
de spaimantatii, ca cand Parcele ar fi venita sa'111 silésca 0, le urmeze.» la
citesce colea, 'mi dise cu ling tong de desperare, ja vedl ce serie aid». Ea me
asteptamii cela putina sa gasescü vre-una hatiseriftl contiinda sciterea sa din
Donnie. Dar niel de cumti: era o gazeta de la Viena ; si acea mare nenorocire nu
consistea decal Intr'unil articola trimisii din Bucuresci, In care intiadevera ela
era f6rte maltratata. gAcésta diatriba miserabill, continua ela, compusa In vre-o
cafenea de la Viena pentru a face petrecerea celor ce n'ati de buen, se va culege
de toti blestematii de scriitori de (pare din Germania spre a se tipari; va fi pri-
vita In tota. restnla Europa ca una documenta autenticil, si In stirsitil istorio-
grafii seriosi ii vor da unti caracterfi durabila, si o vor face sa tréca In istorie,
pentru viitorti, ca unii adevera netageduita. Voiii fi defaimata de straini in tate
secolile viit6re, 0 niel unula din concetatenil mel nu va intrebuinta péna sa spre
a mea justificatiune. Ah! de ce m'a asvarlitii s6rta in mijlocula unul neamil asla
de miserabila ? Eti aveamil In mine generosita.te, o mandrie onorabile, multa no-
bleta In sentiminte ; si numai chid vedul ca virtutea Intarita mai multa neln-
credere decat vitiula, si vitiula fericitti rapinda pentru densula laudele cuvenite
virtutii, atuncl si el ain't parasite calitatile ce nu puteati sa semene decal pe-
did in drumula carierel ce 'rul propuneamii sa petreca. AtuncI deveuil si eii ca
cei-l-alti: false, invidiosti, fail credinta. Nu trebue dar sa cada vina asupra mea ;
greutatea gresalelor mele si. responsabilitatea lor este a acelora ce al sucitfi spre
rail dispositiunile mele cele bine».
Pate conchide cine-va din aceste cuvinte ale lui. cl una din principalele
slabiciuni ale lid Mavrogheni era dorinta sa cea mare d'a figura In istorie. Ade-
sea faptele séle n'aveati Obi scopii decal d'a be sci a,sedate In analele timpilor. Elii
afla chiar unil fela de multamire In evenimentele acelea, la care de si mi era Oh
pmestecata, Insa In sinele trebuia se aduca unti subiectii de Intristare generala,

www.dacoromanica.ro
476 V. A. UnEcnil.

De esemplu, déci, s'ar intampla nut" entramuni, o inundare, una foca, care sa ce-
nusésca juingtatea unui °rasa, elü atuncl batea din palme, si striga cu unti aerti
de satisfactiune: «Bata cate-va paginl pentru istorie. Urmasil nostril vor 4ice
Acésta s'a intimplata sub domnia principelul Mavroghenip. i pentru a face pe ur-
masI sala pomenésca, &dent" c'ar fi fosta in stare, ca Nerone, sg, dea foci" ca-
pitalel séle. Acésta sete de o glorie dupa mórte, da tuturor faptelor séle o tur-
nun care era cu totula ciudata pentru unil ospodara ala Valachiel, si care
%en sa faca lucran l de acelea ce in tgrile crestine catolicl l'ar fi inaltata
pana la cera, de 6re-ce, téra acésta, ilù faces, sa tréci drepta una lipsita de mintl.
Nimica spaimanta ast-fel ca amerinOrea de-a fi luatt" in risa in una din
scrierile publicate in t6ra francilor(1); i as1 putea numi (long sat trei capete
earl remasen a intro urneril posesorilor ion, numal din frica ce avea Domnula ca
nu cum-va sala sfasie jurnalele Vienel cand le-ar fi Matti. Adesea Ii venea
imite pe principele Cantemir si si serie ela îasuT istonia timpuld sgre pentru
a fi siguri cn chipula acesta, ca va figura acolo asIa precuma ela dorea ; dar n'a-
vea indestula' timpil ca sa se ocupe de acésta, i amana acésta lucrare dupg, fi-
nitalù Alte orI gandea sa mO faca pe mine istoriografulti sOi. Ceea
oprea, era el nu i se pirea cii spiritula rued ar fi indestalti de seriosa,
si se temea si nu faca pe cititorl sa nî4a. Alte orl if venea dorinta s'aduca
sine vre anti invgtata francesa; dar We capetele lor era smintite prin ideile cele
revolutionare, i una asemenea orni ar fi pututil face si fésune si in Turcia stri-
garea de libertate. Pana a se otarl Insa la una felt" asupra acestur subiectil, ela
se silea d'a acorda dovecy de distinctiune tuturor acelora pe earl 'I credea ca-
pabill d'a-I da lul Ore-care celebiitate, fie in versuff, fie in prosa; i Bucureseil
ar fi devenita o gradinii de scriitorl de ode si de sonete, déca nu ar fi fosta
f6rte anevole d'a-i mira in placii. In mijlocula laudelor celor mal estravagante,
nu trebuea adesea deal una cuvênta pentra a intarita mania sa, si obicinuia a
trimete pe autora sa coriga cuvgntulii acela la ocnele de sare, loci" minunata
pentru a raci intusiasmula poetica si a face sa se starpésca ofi-ce naseocire li-
terara.
Acésta temere insa nu putu ingheta curagiula unul flu pocita ala lul Apo-
line, canelo se credea destinata a restabili in Grecia moderna gustulti
In t6ta a sa curatenie. Acela presinta lul Mavrogheni o oda in onórea sa, com-
pusa in forma odelor luI Pindar. Diva esemplula poetuld ce luase de modela,
turnase laudele principeld in cate-va cuvinte, si se intinsese f6rte multi" asupra
caderil Babilonuld i asupra cutremurulul dela Lisabona, subiecte ce 'I dedeail
ocasiune si fad o multime de perióde resunat6re, dupg, placula sèú. Acésta insa
nu era si gustula mal patina clasicil ali ospodarald: i poetulti vgq.éndil ea ver-
smile sae nu produceafi impresiunea la care s'astepta, Iii raga Cu umiliqa d'a
sterge dinteinsele cele ce nu 'I-ar placea; i atuncI Mavrogheni lui condeiula
inegri t6ta scrierea osebitil de numele sea, 4icênd GA acel cuventa singar dice
ma"' mult decal versurile luI t6te.
Autorulü Inchisi in mica sa pers6na t6ta mania de care este capabila
unti poeta i unti cocosata. Nu rgspunse nimica Domnulul; dar vgndu casa ce
avea, desfacu i starea sa miscat6re toti, i se retrase in Austria. De acolo, ne

(1) Turdt numeail pe atund franel pe toit Europeil apusenI, fr oaebire, earI 1ocuia4
din afar5 din hotarele imperiulul Otoman.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomiraLoat 477

mal av6ndù a se teme de ocnele ValachieI adresA principelul o serisóre, pentru

vesti, cl ell avusese proectull alege pe d'Ansull eroulti und poeme
epice, dar eit de Ore-ce versurile séle n'ati avutl norocult1 si'l fie pe placil, en o sA
se multimésca sl serie in prosA: cA a fleutit toemólA en unl librarA dela Lipsca
pentru a compune istoria resbeluluI, si el nu va ulta niel una din faptele prin-
cipelul Mavrogheni.
Dar pe melil timpl principele incepea a avea ocupatiunl maI serióse decat
aceea d'a se g-andi la productiunile muselor. Granita despre mé4A-n6pte a Prin-
cipatulul sOil, de0 lipitl ca Austria, dar 'I pricinuia temere puting. Natura o
intArise indestull printr'o barierA de muntl. intro earl nu se afla decit cate-va
potecI strimte, ale elrora inAltiml fiind ma.i peste putintA d'a se apropia, apl-
rarea lor devenea lesnici6s1 i trecerea prin ele cu desAvArsire primejdi6s1. Par-
tea cea lesne de isbitil a Valachiel era despre rIsAritti i lesne putea cine-va sa
rësbésea inteinsa despre Moldavia, care era deja ocupata de RusI; chiar de cAnd
s'a deschisti resbelull, ace$1 barbarl intraserl in provincia acésta, 'nasal ca-
pitala ei IasiI, i fleuserl prisoniertt pe priucipele Ipsilante, ospodarull el; si cu
téte cA fuseserA In urml respin0 spre Hotin, ei amerintail In fie-care isji d'a re-
cAltiga tërêmull ce perduserl si d'a se Inainta pAnA la unit pAril ce curge pe
unù locti sesti i formézA linia despArtitóre dintre Moldavia si Valachia.
Spre apgrarea otarului despre partea acésta, care era cell maI tare ame-
rintatl, Mavrogheni '0 ficsase IncI de mal inainte ea rendez-vous all puteiilor
celor maI tarl, câmpia Focsanilor, care pórtl acestit nume dupA unit oral fara
de zidurl, asedatti la hotarulti amêndorura principatelor, si din care orasfi fie-care
principatl posedézA pe jumAtate. In Aprilie piimiti ordine d'a merge acolo, din
Bucuresel, cu arnautiI, a cArora principalA divisiune o comandamA eI, i cu orl-
efttl seimenl, orl enicerl s'ar fi pututil aduna din provincie. Se porni totti odatl
dela Sofia, tail asupra acestuI punetti mal multe divisil de infanterie si de ca-
valerie din o0irea cea mare, cAcl acolo avea Mamie visirà cartierull gene-
rail all sin, compuse acele divisiunI do eniceri ca lOfA subt ordinele sangiaci-
lor lor sefl prin inaintare), si de °stiff tinutale de spahil subt ordinele
agilor lor (ski comandanti cu dreptulti de mo0enire). Când se reunirg la Foc-
sani puterile acestea tóte, ele puteal sit se ridice la vre-o doug-spre-dece sóti
trel-spre-dece mil de 6menl. Dar cu trupele acestea nu putea cine-va a se IA-
zima decat asupra arnAutilor, ce eral din natura lor bravI, i cArora nu le lipsea
decAt disciplina si Ore-care cunoscintA in tacticA. Mal totl eniceril i infanteria
veneati din Anatolia. Eral 6men1 obicInnitl a se ocupa de profesiunI paclnice si
nu mergeal pe josil decAt cA,nd eral in neputintl d'asI procura cal. Spahiil din
contra, cart formal cavaleria, eral in cea mai mare parte 6men1 carl cApAtaserA
deba vre-unull din oamenil marl aI imperiului unit Ziamet sal unti Timar(1) ca
titlu de rgsplatA pentru serviciile lor casnice ; i adesea chiar eral loctiitorl tri-
misl de atre titularil lor, earl titulan l era chiar o femee sél unA copilú. Abia
sciél acestia sA stea pe cal si ar fi avutti infAtisare mal bung ca pedestrime.
Indatoratl ing,riji insile de ImbrAcaminte si de hranl, n'avea alt1 grija cleat
d'a calcula timpulit absenteI lor de a casa i minutull ande ar putea sA, se

(1) Tinuturi dimite militarilor, care se deosebeseil tntre dénsele numal dupti nurn6rulti
de ostagl de cavalerie ce titularii sunt obligati d'a da guvernului in timpi de resbeltt no a lor
socotéli.

www.dacoromanica.ro
478 V. A. URECIIIX

intérne in vetrele lor. ET nu stag subt stégurl decat atIta catl gésean mijléce
si triasel jAcmlninda pe amid si pe inamicI; si indata ce acésté inlesnire le
ar fi lipsitii, el se credeal descércatl de orl-ce obligatiune, si se Weaù nevégutI,
fArl concedia. Provisiunile date de gavernii, si asupra drora capil Weal negotti,
erati dupé obiceia, neindestulétére si de calitate présta ; ast-fel incat era anevole
de a ghici care era causa adevératé a celeI mai marl mortalitétï, imbelsugarea
séti fémetea ? Neavêndil Bid nun. Mil de magasii in regulA, ostirile ar fi fosta
bAntuite de mkt° din pricina hranel celd rele, WI a fémeteI, de n'ar fi avutii
o multime nemAsurata de telall, ski imprtimutatorl de bud-vole de earl tot-déuna se
gAsescú in suita une armil turcescl, care impeded marsulti eI, si poprescii -re-
tragerea sa. Mid léfa soldatilor se intamplé a mi le fi de ajunsii, acel 6menI,
ce se impacé cu putini, primesen in loca de buff armele, obiectele de echipa-
mentn, call ; de unde resulté, in momentultt bétAil, cé jumAtate din infanterie
este %A arme, si jumétate din cavalerie MA cal.
Mavrogheni vedea téte neorInduelele acestea, dar nu putea 81 le mind nicI
o tilméduire. Principatula ski nu dedese decâtti o parte din ostirile adunate la
FocsanI, si se temea d'a aduce aminte celor-alt1 d omulii.pe care la pusese in
wail atAtor musulmani nu era altulti decatil mill green, unit ghiaurti. Gaud Ind
sosi la tabard, si v'ég.0 acea adunaturl gréznici de trupe nedisciplinate, sé spéi-
mânté si tremuré cA sfirsitula nu va corespunde de loca dorintelor séle. Inteo
gi dud merse A dea o rété cu mine, sé se asigure décé se esecuta nine regle-
mente mug, la care vAgu di nu se conformaii cu nicl una chipii, nu putu sé se
oprésd d'a striga: «Selime, sciI bine el ea lasti nu sunt ; alma daté dovegl de
vitejie chiara pe dud postula co ocupainti corea dela mine sé fiti multa maI pm.-
denté. De nu ne-ar trebui aici alta' dedta curag,iii spre a se asigura isbAnda, nu
m'asI teme de locil c'o sé mil biruiascl; dar, privesce ostirea ce avemii, vegl
de are cine-va pe ce 81 regima spre a se flata de-a esi biruitor ?«Asupra fo-
culul aceluia netAgaduitti ce lipsesce ca totulti dela bandele acestea de crestinl,
asla de Ail disciplinate si d'ensele, II réspunsel pentru all popri de-a se preda
la descuragiare, reazimé-te pe ceea ce sine loca de ordine, de tactid si de sub-
ordonatittne intro rindurile soldatilor turd; reaziml-te pe fanatismil, pe acela in-
tusiasmil a privi mértea féré spaiml, fiind-dé o crede unil pasporta sigarti pentru
a ajunge la feiicirea eterné».
Acesta discursti se Ora el 'lit insufletesce. «Este de mirare, imI gise ela
zimbinda, cé tocmal una grecil sé dorésd, asIa tare sé se conserve foculii fana-
tismuld turcescil ; sé caute a popii glaele cele ea cal albl despre Nord d'a veni
sé infigé .din noti dada Cruce pe malurile Bosforulal ! sérta mea cea neintelésé
voIesce ast-felii, si aducti cerulul ragAciunl ferbintl sé 'ffil* acorde gratia acésta».

SUMARIU
Lovirea cu Austriacil.Avantagiurile dobAndite de dare Anastase.VoIesce stt tréci strimtorile
pentru a merge spre Bra§ovil.. Este respinsil. Corpula de Wire tureescn se intdrce
la VilenI.

Marele visira seguse asIa meta in nelucrare la Sofia, indtii pe la Constan-

tinopole incepuse a se murmura in gura mare. Pentru a se restabili veselia ill

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILORt 479

capital, Iusuf otari sa saerifice o parte din armia sa. Banatula Temis6rei fu
teatral(' ce en'. IsI alesese pentru acésta tragedie. Trebuinta era insa sa incépa
a trage asnpra vre-unul alta punctii bagarea de sé ma a ostirilor austriaco, ce oca-
paa provintia adata. Avéddil planula acesta, generaran"' primara ordona hit Ma-
vrogheni s atace una dupa alta t6te pasurile muntilor, ce se aflail intre Valachia
si Transilvania, si 11 trimise una adaosii de patru mil de 6menI de ostire pr6s-
pata, jumatate infanterie, jumatate cavalerie. Ca puterile acestea si cu cele ce
puta sc6te din campan' Focsanilor, principele cerca una dupa alta sa invinga in-
grozit6rele strImtorI dela Terzburg, dela Vulcan si dela Turnul-Rosu. Dar dupa
ce v'éga a nu isbutesee la niel una' una panda, don i sa renunte la nisce cer-
carl atata de omoritóre pe catil eraii si de nefolosidre. Dar acésta nu intra In
planurile vizirulni. Acesta trechdtt Dunarea la Vidin, i inaintanda ca armia da
lungula °taran-a despre apusil ala Valachiel, dete principeluI ordine none de a's1
1ndrepta armele séle spre strimtorile ce merga la Brasova, °rasa' bogatil i fórte
comercianta, ande boeril fugitl din principata tramisese avutiile lor, ca Inteunfi
loca de siguranta. In urmarea acestuI ataca IVIavrogheni organisa la Valenl o noua
tabara aleatuita din vre-o trei mil de spahil, care mal" fusese Intrebuintag deja la
atacurile precedente, si din dou'é mil cincl sute de 6menI de estire pr6spati, ar-
nautl i enicerl, HM din tabara dela FocsanI, i Inca neobielnuitI la resbele de
feluni acesta. Catl-va desertorl Nemtl ce cunosceaii bine potecile i puncturile ce
ere" pazite le serveati de calluze, si otari sa atace mal intêiii strImt6rea dela
Bozan (?).
Pe mine mg alesese, ea sa conduc espeditianea acésta. Ea eramil chiamata
sal dati gloria, séú sal sufera rusinea; de acea mé" si °tara' a nu uita niel una
din ingiijirile si din privigherile, carl ar fi patata servi spre ai asigura succe-
sala, cacl este de prisosa sa mal adaogú vre-o vorba pentru curagiula mea. La
9 August l'oran', din ValenI, sése sute de spahif, carl ajunsera total in liva acea
in mare apropiere de AustriacI, si care masera positiune In fata linielor lor. La
10 ma puseI pe drama, in fruntea divisiunei principale, compasa din opta sute
de arnautI si din 200 de spahil. MO opiil la trel leghe departare de ante-garda
mea, si peste cate-va ore, iml sosi restan' cavalerieI i infanteria bita. La 11,
diminéta, t6te puterile nóstre eraii concentrate pe virfulii dola Poru Ilki, primula
punctii pe care era nevole a ne face stapanl.
Pe cata era de importante, ton atata era de anevole de-a laa in stapanirea
n6stra Inaltimea acésta, care domnea t6te jururile locullí. Ea se cobora spre
nia Austriacilor printr'o dina usóra ; i Indata ce el ar fi pasa de veste de pla-
nulil nostru, n'ar fi lipsita de-a puna s'o Impres6re Tinte° MI de cavalerie
asedata In observatiune despre partea lor cea drépta. Pentru a Insela corpulii lor,
impinsel pe spahil si pe eniceril mel, ca i d'ad n'as1 fi avutii alta Onda decatù
de-a ocoli muntele acela. Pe cand col6na lor prelungita i Inaintandu-se ea in-
cetula destepta bagarea de séma a inimicilor, arnautil mel ascunsl ochilor lor de
catre acelil munte, se arma din partea opusa peste stand', ca o greutate necre-
quta ; i tirail acolo dupa dênsil artileria n6stra. Cand venisera fórte apr6pe de
virf, si pana a nul afla Austriacil, tramisef ordine ostirilor celor-l-alte de-a se
Int6ree cu spatele si de-a urca si dédsil stancile muntelul. Indata ce eavaleria
inemica v'qa miscarea acésta, ghici intentiunile nóstre, i pleca in fuga mare sa'sI
apuce loca pe poiana acea ; dar InteacelasI momenta ea 4iiri virfula nauntelui
coplesita de arnaatil nostril, carl racninda in gura maro, asvarlira indata la fo-
culi' din bateriele n6stre ce le yi ayedased.

www.dacoromanica.ro
480 V. A. UREcnd

La acésta vedere neaBteptati austriacil se opÑ i priveari Incremeniti dad

pe arnautil, carl erati stapaii al 1na1timei, cand spahii, earl se urcati pe munte
pe unde mi puteail fi atac4i. In sfirBitil se trasera. 1napoI çi mersera reja
positiunea lor cea
Era o frum6s1 priveliBte sa fi véclutti acele °Sid call paid ad mersera in
linigte pin fun dud' strimptoreI, incuragiate de strigkile de bacilli° ale cama-
racjilor lor cari ocupati deja inaltimea, cum se repecjeati pe c6stele cele rapell
ale stancilor, eund10 Weaü drund de trecere plintre maracini i crangur1, cumfi
se suiail pe nisce inal0m1 ce se panel a fi neapropiate, cumil sariaii ea nisce
capii6re dintT'unti virfil de munte cumti picau josti 0 se ridicafi, 10
dedeail unil altora ajutorti, facêndu-se pio i seal* i tóte acestea subt foculti
neintreruptil alú inemiculul, alti card sgomotti era nabuBitti, potù' gice, de stri-
Ohl° de multamire ale soldatilor
In fine, 6menil din aripa mea cea stanga biruira t6te pedicile Bi t6te ne-
voile 0 prinsera 0 el loca pe poiana acea d'impreuna eu camaracjil lor din aripa
drépta, care de cat-va timpti deja o masera In posesiunea lor.
N6ptea o petrecuramil In positiunea acésta respectabile, command In
frunte linille Austriace Bi protectatI la spate printrio perdea de padure fórte
désa, care nu permitea inemiculdi sé cun6sca puterea n6stra s6O sé cerce a ne
muta din loe. 11-6ptea fuse frum6sa, Bi stelele luciati pe firmament ca nisce dia-
mante; dar in revarsatulii zioriloil se inalta o teata ap de désa in cat se pi-
rea ca acopere natura intréga cu anti vélti nepatrunsil i obiectele devenira
atunci i mal Intunecóse in orele cjilel de °and fas'esera In orele nopteI.
sa profitti de acea perdea nepipaita ce ne cople0a, pusel sA atace cavaleria aus-
triad. In Bantinile el prinil ante-garda mea de spahil; i aceSti erol, neputandti
cun6sce numérulil nostru, fad coprin0 de spaiml, apucara la fuga chiarti dela
focii ce dederamil i parasira In manile n6stre minunata positiune ce tineal
Cobotalil atuncI corpulft meg de armie dupa munte. Erand protej4I in
drépta prin continuatiunea tufiqulai de 'Mare, prin intru careia patrunsesera ar-
nautil meI; si in fata-ne avénd céta aceea care nu ne lAsa Bici sa vedend nici
0, find va4i4i de earl Ong in departare de vre-o doué-cled de paBl.
Una Inchipuitù desertoril austriacti se angajase a ne area drumulti
mai bung pentru a da ocolil Banturiloril inamiculul. MiBelubl acela mergea ala-
tarea cu mine, dar fiind-ca banuland priveghIamil cu multI We
miBcarile see. De °data '111 valai oprindu0 ; se int6rce cu pa0.
Inapoi sub anti pretextil de nimidi Bi creclêndti ea a nemerittl unit moment('
favorabilti i porni calulti In fuga cea mil mare.
Ajutorad de uprinta 0 de iutea sa, inamioulü ar fi aflatil tocmai in mo-
mentalti cebú mal critidi i sosirea n6stra i numérulti nostru i dispos4iunile
n6stre. Gonil calull dupa acestil tradatod in fuga cea mal raped°, trasel
amandoué pist6lele in directiunea ce el(' luase, cacI BA ochesdi nu puteamil,
fiind-ca c6ta furase dinaintea ochilorú chlara din minutulti fugeI see. Dar
mi profita de inBelatoria luI; d'abia Wig o sutil de paBI i aucjil unil sgomotil
surdú ca cand ar fi picatti ceva greil dinteo inaltime ; totà de o data mé pO-
menu i efi pe marginea unel iipe 0 din fandulti el atip eqindti nisce gemete
care 'ml detera sil pricepti ca tradatorulti nu scapase de gl6n4ele mele decatii
pentru a 10 zdrobi 6sele peste stand'.
In iut6la gOnd, eil mO departasemil Ore cuing de 6meniI mei i ocolindii
dapa iinghiulü unei stand pentra a-i reintalni, mO trezil de °data in mijloculii

www.dacoromanica.ro
 ÌSTOEJA 110111.NIL0110 481

unel cete de husarl' austriacI, carl esisera din rêndurile lora pentru a face o re-
can6scere si pe care 'I atrasese in partea acésta sunetuhl pist6lelorti mole. La
a lora Intalnire, ea m6 crelal perdutil. Vrusel Inca si faca o incercare pentru
a le scapa mal balde d'a mé preda ca a faca ca mine orl-ce arn vrea. «AmicI,
le liseI in limba italiana, aulit-atl semnalulil metí venitI In ajutorulil unal ores-
tinn, care cauta a fuga; sca,p4i-m6 de turbanula acesta din capil si cariada
dati-mi vre-o caciula».
La aceste cuvinte, m piimira cu marl strigarl de veselie ; fie-care lua in
manall caciula ce parta si o ridica in aern, dar profitanda de momentulii unde
manele loa eran ast-felft prinse, pornil in galopula cehl maI mare. Auliana
deja sgomotul mersulal osthilora mele i in pOne minuto alance): jara corpula
metí de ostire. Hasaril, aulinda si el acela sgomotü, ce le vestea ca Ii ajunge
inamiculn, nu mal °regara de trebnina a m6 urmarésca, ci se inturnara trimi-
ténda-ml dreptil escora cate-va gl6nte, carl, mularnita ceteI, suerara pe lana
urechile mele, dar m6 'asara sa traescl Mal acuilma inca vre-o doue sute de
pasI i céta se respandi l'adata i ne v'élurainti numal la o bataie de plisa de-
parte de liniile austriacilora. Un foc spaimantatora din tóte bateriile lora ne
caluta de o data. Ea le respunsel d'anda semnalele de navalire ; si pe cand spa-
hiil, carl respinsesera corpulli de cavalerie, loveaii pe inamica in lature, etii mer-
geama drepta ca 6stea cea-l-alta.
Amauta' nostril ajutoratl de sabille lor, se sufra peste redutele asupra ca-
rora erati puse bateriile, i eniceril nostri sc6sera cu dintil lor fitilulú dela tu-
nurl ; rupsera ingradirile de castramente, i implura santurile ca .porpurI grama-
dite, cacl mult1 bravl perla mal inainte de-a se intari liniile. In sfirsitii foculti
inemiculur 1:lupa a se domoli i num6rula 'al a se imputina. Ne facuramil cu
tunulli una drama prin eI i trupele n6stre navalira din t6te partile ca o garla
rapede. %irania in tabara gramelI de mortl, dar niel' una corpil cu viata. Aus-
triacil fugisera ca atata zorn mare, incata nicl nu astupasera tunurile ce pa-
asisera.
Inaintandu-ne spre contumata (varal) i cele-l-alte cladirl, din dosula tabe-
rel, le gasiamil asemenea pe tóte pustil. Din Mullí de unde se aflari edificiu-
rile acestea, se vedea prea lamurita trapele inemice, carl eran deja la o distanta
Insemnata, i cercail sa apuce pasulti ce ne despartea de Brasov (Cronstadt), prin
partea cea maI strimta a aceluI pul cata eramll de prapadiV de osten6la nu
vruseI sa °presea mersultí nostru nici unil singura minuta ci continuarama a
armad pe fugan. Ajunseramil peste patina la o l'A unde trel sute de 6menI
otarIi ar fi patata lesne sa opacca e armie intréga. Dar ametéla Austriacilor era
alía de complecta, in cata fie-care soldata fugea deosebitil. Vre-o treI (lec' inca
se rallara si vrura cat-va timpù sa se opue mersulul nostru, dar nu le folosi
acésta la alta nìmicù, decatil de-a se preda singurI in mana morVl.
Indata, din virfula unul dealú, ariamil de departe campia In care da
strimt6rea aceea; si la a el vedere, speranta i chiaril incredinOrea de-a putea
ajunge pana la Brasov scóse din pepturile n6stre strigarl de o bucurie ge-
nerala. Una singura lucra ne cump6ta: Austriacil parean a se ralla din noa la
gura potecel si a se pregati sa intre iara inteinsa pentru a ne disputa trecerea.
Creluramil Intêiü, ca ne bisela «MI nostril, dar ne incredintarama in curênda
ca acésta nu era o ilusiune de optica. Indata ce se aliase la Brasov, ca trec6-
t6rea strhntoreI dela Bozan fusese !living, se tamisese trel mil de 6menI, ce
formaù' garniz6na acestel cetatI, ca a vie in ajatorulti corpului austriaca ce fa-
htoria Romanitord de V. 4. Urechid. Tom. /II. 32*

www.dacoromanica.ro
482 V. A. UP.Emit

sese InvinsÙ de armele n6stre ; el intftlnia pe fugari, se intrunirl eu

aseclarI la arier-gardl, ea sI isbéscl en trupele cele odinite pe soldatil nostril
eel obositl.
Nu mama in stare sI luptImil eu nvlirea und cavalerii ce nu trAsese
Ind nicl untI focti. i Ian) clip i trupele acestea nuol, pornindO din d6lulti in
virfulA cAruia le v4userAmti, cAlurA peste noI cu totù avantagiuhl ce le da clina
ca t6te acestea sA le tinù peptri, numgrulti lor neparêndu-ni-se
prea considerabilfi; dar elnd vOai, dupa resiste* mea la lovirea acestel d'in-
têiù divisil, cI mal ese totil de pe d6lull acela Ind o a doua divisiune i maI
numer6d, simtil bine, el nu mal e sperantl de-a reusi, si a nu ne maI rè'mft-
nea altl partidl de luatd decatti de-a ne int6rce inapd.
Mid vq.usemil pe inemicti cI incepea a se reuni, Intelesesemti a trebuia
sl alergO la mijl6ce estraordinare spre a reinvia ard6rea soldatilor meI obositI ;
prin urmare le impartisemù eftte anti paharti mare de curagiii, subt forma de ra-
chili. AcéstA doctorie fácu efeetti : le bell* mima, i aburiI eI li se urea in
Cltl-va din ei se simtirA asia de InflIcAratI de dorinta de-a se sui la certi
prin drumulti celti mal scurtti, incatti nemultImindu-se d'a fi ucisl In ripI, se
Buhl pe muntit din prejuril. De acolo asvirleag ca pl6e arborl, petre, buclt1 din
stIncI peste Austriacl impedechndu-le ast-felti mersulti, pe clad restulil armid
IsI s'évirsea retragerea in bunI ordine. DederImil foal vimeT in trecere; i pa-
rlsindil tablra cea eu santurl, unde plAtiserAmO atfttti de scumpil cea d'intd vic-
toria reintrartimii In Valachia, fArA altA perdere decItti a cltor-va intusiastl dintre
noI, earl prea multù se devotasera. N6ptea in sfarsitti veni si ea, ca sil mg do-
moldsca atfttil.g6na ce ne dati Nemtil, earl i iutéla fageI n6stre i ast-fehl pu-
turAmil ca cera ofinduialI mal bung sil reintrAmii in partea VAlenilor.
O imprejurare pricinui o simtit6re mfthnire trupeloril mele, eAcl perdurAmil
In timpulil retragerel nóstre pe eel maI mult1 dintre prisonieril ce prinseserImti
In g6na nemtilorh'. Cel mal voInicI i mal activl gasiserl mijbocù sil scape la
primulil momenta de confusiune i ne remIsese mime din eel' rinitI i obositI
de ostenéll, carI maI multti ne Impedecati mersulti deelt ne folosial 0 parte
din eI avuri norocalO d'a mini pe drumA ; cat pentru eel ce se plreall dispusl
sil trAiascA, fArl altù motivü decal d'a ne lacuna drumuhl, nu fuse bine de
dInsiI; me top suferir/ o operatiune hirurgicalA, care tintea a deosebi trunchiulfi
de extremitatea superiórl a corpulul, c/c1 soldatiI Ind nu primeati a Se lacuna
eu calabalicii de prisosti i capulit anal inamicil le era indestulti a cIpIta re-
compensa obisnuitA. M silil sil conservii pe la locuhl lorti eftte-va capete care
iml insuflail mill; dar vNul el mijlocirea mea la acésta, nu plIcea
md: (ET vreaù, iceati el, si le lasti sarcina asta asuprl-le s'o sAvIrsiascI dupI
voia lor».
Dupl ce Amblaramti mal tétil n6ptea MI a ne opri, odinirAmil la cele
dintliti rae ale aurord. PlecarAma apd si séra reintrarIma In Valeni, uncle nu
fusergmti lAudatI muitù pentra lauril ce udaserIma cu sIngele nostru, ca tóte cl
nol flcuserAmti multi mal mina cleat toti aceia ce cercaserA, mal inainte de
nol, a lua vre-o strimt6re. i apd nd aduceamil si prea patine capete si
temtl, cI arnIatil mel ar fi luatti ca sil-s1 implb sacil, chiartí capete de ale to-
varAsilorti brui ucid, décA soldatil musulmad n'arti fi avutti intelépta ingtijire
d'aqI rade capetele, pentru a nu se intImpla gresele ca acestea.
DécI cititmilorO li se pare ca amù datil o socotélA pré amInunt/ despre
speditinnea acésta, II rogü sil se gandéscI, cA où scrih' pentru petrecerea mea

www.dacoromanica.ro
 15TORLL ROMINILORti 483

mal multa i apoI care evenimenta din resbelula acesta póte fi pentru mine mai
interesantn, decat Mafia dela Bozan, in care erama chiara ea insumI eroulii?
La Valenl, aflaramil indata nuvela, ca nu numaI stramt6rea acésta, dart"'
bite cate dual' in Transilvania, fusesera fortificate si se paziaa, pentru a nimici
orl ce nona incercare d'a le mai lovi. Renuntarama dar la acestil proectÚ
mi se dote ordine d'a porni tótà astirea spre PocsanI, punctula catre care din
t6te partile se panel a veni sa se gramadésca non l nol.
IV.
SUMARIU.
Frigid!' aduce 'mil armiste/il cu nemtil. Luarea Ociacofulul de dare Potemkin. SeHill
succede luT Abdul-liamid la 7 Aprilie 1789. Disgralia luí Hassan qi a luT Iussuf.
IncurcKtura In care se afli Mavrogheni. Armistitiu la 20 Maift 1790. M6rtea luT
Hassan. Stefan, nepotulti lul Mavrogheni este Intoenail prin Hangerlin. Reinceperea
ostilitAtilorh cu Austriacil. Cele din urmli lupte ale lul Mavrogheni.Esecntarea lul.
Rusil sub comanda lul Romantof luasera, iarài Iaii, chian1 dela deschide-
rea campaniel. Austriacil, salt ordinele luI Coburg, se inaintasera pana la Ajad.
Departe de a se sfii de una bimbasa (colonela turd», ce tramisese Mavrogheni
cu 1800 de 6menl, pe la junAtatea lul Octombre, ca al Bata ante-posturile lora
din acelt1 °rasa, eI continuasera mersula lonl i limed In sfarsita si orasula
FocsanI.
Valachia se parea atundi a fi in cea mal mare piimejdie ; numal din pri-
cina apropierei iernel se ma! amana sfirsitula. Arraiele combinate, creclêndil ca
este indestulil pentru anulù acela biruinta Moldovei intrege, se asedara in cuar-
truffle lora de iarna, Rusii la Iasl i Nemtil la Roman; lar noI stamil destula
de en in tabara n6stra nu departe de FocsanI.
Trebile nu infatisati una aspecta maI favorabila dincolo de Valachia. Priu
navalirea sa in Banatula Ternis6rel, visirula Iusuf implusese imperiula otomana
intrega de cea me mare veselie, si apoi de °data enfundase tóte inimele Intel)
farte mare intristare. Luarea acestel: provine fusese asIa de grabnica, spaima r6s-
pandita prin succesula vizirului fusese data de mare, incItti Buda si chiarti ca-
pitala Anstriel credea deja, el védú pe Turd la usa lor ; dar o mina mal pu-
ternica decata cea omenésca insemnase Mehadia ca termenula cela din urma ala
progreselor lui Iusuf. Sub zidurile cetatel acesteia, aerula ciumata alti acestut
loca mlastinosti, se facu indoita vat6mator san6tatel, din pricina timpulul ume-
dosa, îqecimi asIa de teribile rindurile soldatilor 651, incatil pentru a nu'l perde
pe top, se vi5du silita d'a parasi cu cea mal mare graba biruintele sae. Tottl
ea acea MOM cu care condusese in Banata o ostire numerósii, i puna de ar-
dare, tail asla de rapede sc6se ela inapol o maul de trupe slabanogite prin bale,
si se v'édu siitú la sfirsitula anulul, d'a inchia, pentru trel lunl, ca Nemii, una
armistiih umilitor.
Confidenta Turcilor in comandantele puterilor lor pe mare incercase o is-
bire tati asIa de completa. La inceputula primaverel din 1788, dud Hasan, ca-
pitan-pava, se suise in Marea Négra cu opttl-spre-dece corabii de linie, doug-decI
de fregate si o suma nenumnrata de salupe canoniere, pentru a merge sa, lovésca
escadra rusésca langi Kinburn, imperiula intregii avea cele mal stralucite spe-
rant° de reusita ; dar cand trecu timpti dupa timpil i primira bataI dupa Mal;

www.dacoromanica.ro
484 V. A. URECHIX

cad. Intd salupele canoniere ale lui Hasan furl prapadite in Liman de catre
Nasaii; chid apol flota sa se respinse cu o perdere insemnata de catre Paul Iones
la Gluboca ; cand in fine t6ta pregatirea corabiilor séle de resbelti fu prapa-
dita prin ace$ do comandantl de mal sue'', imprennatI in dreptuln. KinburnuluI,
atuncl inimile tuturor musulmanilor se implura de spaima si de temed; totI se
acoperira Cu sad' si en cenusa, totl védura, mana lul Damnedeti ridicata in contra
celor ce aù turburatfi pacea.
Can fa de mare desperarea bine-credinciosilor, cand, la 17 Decembre, Po-
temkin se ficu stapanü peste importanta cetate dela Ociacof! Efectuln produsti
prin evenimentulti acesta este mal presusù de ofi-ce descriere. Dupa unit anti ca
acesta, insemaatn prim amenintatoruln pericold alù' Valachiei, prin perderea Mol-
davia, desfiintarea armid turcescI, nimicirea flotel otomane, rusinosala armistititi
incheiatii Cu Austria,,, si luarea unuia din balevardele imperiula de catre Rusia,
calamitatile se Oxen ca nu vor mai inceta dean dnpa ce némuln lul Osmanti
s'ar fi isgonitti din Europa ea desevérsire. Poporatiunea a careiChemultamire pii-
cinuita de t6te aceste nenorocirl se ma amarise si ma tare védandii merai des-
partirl din armia marelni visirù', ca se intorceati In t6te dilele, trecêndti Bosforulti,
In starea cea mai miserabill; incepu atuncl poporulti sa céra capuln lui Iusuf,
totil acelead strigail furi6se ett earl ma inainte cerusera numirea sa de visirti.
Jasa, renuntandù la orl-ce proectù de resbelii ofensivtl, visirulii °tart sa con-
centreze, pe CAA va fi putinta puterile séle la unii locü, spre a se ocupa de apé-
rarea imperiula. Ttimisese lui Mavrogheni nun adaosti de cina mil de 6med
earl imprastiindu-se titre Curtea de Arges, Rômnicn, Brancovenl, Went si Cam-
pina, se parean a fi de ajunsii spre apérarea otarulul Principatului séti, i intra
apa i elti insu-d in Basarabia, pe dud ostilitatile se suspendasera.
li radica deja mana spre a da in acea parte o noua lovitura in Moldavia
si'd promitea, ca succesele ado de mal inainte se vor renoi, dud o imprejurare
neasteptata veni sa vestejésca tóte sperantele Turcilor i sa ne paraliseze puterile.
Acésta fu m6rtea Sultanula Abdul Hamid, caruia II succese nepotulii ski
Selim, si la imprejurarea acésta nimeni nu era pregatitil. Fara a fi pututti pre-
vedea o asin mare preschimbare, acestii Principe trecu de °data, la 7 Aprilie
1789, din umbra haremulul la splendoarea tronulul despotilor otomanl.
Ca cei ma multl tinerl, Selim se ocupa a strica tan ce fame lpredeco-
ruluI sèl. Barba luI abia era de cincl-spre-dece dile i acel da favorit princi-
pall' al uncbiului Iusuf Rasan, cadura indata din posttuile inalte ce ocu-
pal Nu-I trata lasa de totti cu asprime. Virsta lui Hasan, indelungele séle serviciI,
sén'
vechile séle isbandI, inspirati Inca pentru acestù era' veterann nub.' felti de ve-
neratiune, la care era lumea obicinuita i caria noulù" monarha ere@ ca trebue
sa se piece. IsI ascunse dar disgratia sa prin aparinta una favors"' nod, si 1131
orandui Begler-bel alti Rumeliel, iar pe capitan-ba (care era pana aci coman-
dantti alit marinel, subt ordinile séle), name Geretlu-Husein, liii puse in locula
marelul amiralti.
Nu numal ca Rasan se departa cu acestil chipti de elementulii séti Data-
ralù', dar, osebitil de acésta primi ording de-a pleca in fruntea armid din Ba-
sarabia, In calitate de Seraschier, sa desrobésca fortareta OciacovuluI. Iusuf, ce
era en mult ma putinii intemeiatti in dragostea poporuldi suferi o disgratie mai
complecta. Din rangulti de viziin mare HA kobori la acela de pasa de Vidin;
spre a invenina si mal multil sagéta cu care ilt1 rani, demnitatea ce elf" per-
dea, fuse data guvernatorulul acestel cetatl, chiara inenneuld sOi celul mai de-

www.dacoromanica.ro
 ISTOItIL ROIANILORrT 485

clarata. Acosta noti comandantil primara era supranumita Dgenase, adica Mor-
tullí, supranume ce i se dedese din causa slabeI san'étatI.
Cata' despre Mavrogheni, nu i se %en indata vre-o sehimbare in situatiunea
sa. Pe catil timpti era primejdia Inca mare, 0 era trebuinta de multa energie,
ella era trebuinciosa; dar caderea protectorulul luI puse In mipare t6te limbele
invidiel, çi In secretti se pregatira o multime de acusarI pe care IV propuneal
inemicil s'él sa le asvirle asupra luI la cea mal d'intéia ocasiune favorabila. In
fapta, nu esista niel o crinal, FAA grepla, care sa nu-I o impute. Se clicea di ad-
ministrase röú treburl eu care niel odini6ra nu le primise ; a taiase capete, care
Inca stati fórte solide pe umeril lor. Déca adevgrula s'ar afla intro amêndouii es-
tremole, s'ar fi pututa privi elù ca omulii cola maI perfeetii, cad i se facéii im-
putarile cele maI contradietorie 0 cele ma nepotrivite. Tall de °data II fa-
ceati i cumplitti i risipitor ; i la0i i Indrasnetti; i superstitiosa i ateil ; i prea
blandil, i prea aspru; i prea prudentii, i prea nesocotitit Dar de0 nu era prea
lesne de-a vedea ca desluOre, care-I eraú crimele, totti era evidenta, ea pedépsa
îi era neinlatuarata i ca i se va face, indata ce sentina se va putea pune in
lucrare fara primej die, cad era deja pronuntata in secreta. Despre adsta era
chiar ela convinsù ; 0 pe orl-ce Grua vedea plecanda spre Bucurescl i se parea
ca o sa fie unti paritora, care mergea sa dea dovada in contra luI. asemenea
pe orl-ce turca vedea ca sosesce aci, gandea el este vestitorula insarcinatil a-I
aduce disgratia sa.
Aflandu-se In positiunea adsta i eiindti, c perderea principatuluI söù va.,
trage dupa sine 0 perderea lui chlara, no avénda' s altepte niel mil ajutora de
la noula viziril, care dorea sa '1 vaq.a incercandti pagube in resbela maI bine
decat isbancti, Mavrogheni îi slei visteria sa privata pentru a ridica cu a sa
cheltuial unit corpti nog de (*ire; i alaturanda pe langa, acésta i 6stea ce
mal puta aduna din tabara dela Focqanl, porni spre Rômnic, pentra a organisa
acolo unti atacti generale, care sa se p6ta da tot Intl!' anti timpil In contra tu-
turora strimtorilorii Transilvaniei, avénda opera* c. inamiculù, vè'Ondu-se si-
BM d'a se apara din Me partile de o data, s'arii putea afla deschisa mal
din vre-o parte. Mavrogheni se qi beard, a carmui ela speditiunea In
contra strimtord dela Tim4. Dar, séti ca at aflatti Austriacil scopula söü, ski
Paa banuitti, cad ei Ii apucara inainte printeunti atacii WEI de puternica,
In cat chiarti pang sa nu OA timpulti d'a da semnalele loviriY, ce combinase
elti, fuse respinsa cu o perdere considerabila i silita de a se inapoia spre
Ploescl. Irécléndull dar ast-fela proectele zadarnicite pana a nu avea timpula
de a le indeplini, iqI rechilma trupele séle dela otarele Ungariel 0 se int6rse
descuragiatil ca totulii, la Rômnie, unde îi amla cartierula generahl.
Dela inceputula foculul eti fusesemil ranitil la cópsa printeunti glontil, care,
atingêndu-m5 la Ng produse ineettl incetil o esfoliatiune f6rte durer6sa. Rana
acésta mO pusese pentru cat-va timpti In neputinta, d'a servi, de aceea parasil
Rômnicul i mg Intorsd la BucurescI, unde chirurgulil lul Voda, singurulii tae-
torti de Ose de °ma din principata, carele era in stare d'a deosebi unti osil de
piciora dintfunü ciocanela de toba, fu trimisti de vre Q doue oil la mine pen-
tru a-mi grabi vindecarea.
Nu voiù mal intreprinde sa desluqescti aid In ce chip'', dupa eveni-
mentele acestea mal marunte, de care vO vorbii, furl scapatI de clod orl Coburg
Austriacil, pria activitatea fara esemplu a luI Suvarof, cad de doue orl eraii
sa fle prapaditl de catre turd, Suvarof bittu ca desévar0re pe turd, odata la

www.dacoromanica.ro
486 V. A. UREcad

Focpill qi alq doilea i la ROmnic ; acestea aunt fapte pe earl analele neultate
ale istorieT le-a scapata din intunericti. Ast-felfi, de mare era ametOla turcilora
la Reimnic, in cat, en t6te ea Dgenaze, comandantele kill, ordonase sit se Im-
pu8ce chianl soldatil 861, car! ail fugi, dar t6ta tabara otomana ca4u In puterea
inamicilmal loll. Cursulfi. Dunarel se opri Fin num6rulfi multorfi care ce r6mOse-
sera intrInsa 0 prin trupurile aceloril, earl cercara si trécit undele séle Impluie
de sange.
In Bucuresd, tOta lumea, dela mare pana la micA, erati in consternatiune ;
eel me mult1 dintre curtisanil lul Mavrogheni II parasira, pana chiarù' qi rudele
11'1 cele mal de aprópe qi nepotil lul. TJnele dintre persónele Insemnate ale O-
rel parasisa capitala, Inainte de plecarea piincipeld qi pe and principele e8l'a
din ora 84 pe o porta spre a naerge In Turcia, boeiii 861 eglaA pe alta pentru a
complimenta pe nemtl', earl, dupi =Ha dela ROmnica, pornisera Indata spre
BucurescI.
Cat despre mine, fara a cauta sa m6' laudil de credinta mea 8i cu t6te
ca all fi pututO gasi causa pentru a r6manea In Bucurescl, cad rana mea m6
silea a schiopata in suita piincipeld, fled nero4ia de a merge dupa dansull
Temerea mea cea mal mare era, Witt vedeamti cufundatti intr'o des6var8ita In-
tristaciune de a parasi suveranitatea a carel capatare '1Ù costase atat de multti ;
dar m6 v64u1 cu. multamire Inqelatil asupra acestuI punctti. Cu t6te ca atatea
resbele, perdute unula dupa altultl, dedesera gandurilorfi sae o colóre Pré Intu-
48064 cal6toria paru a-1 schimba gandmile qi a-1 rechiiima veselia: «Cine s'a
pusÙ vre-o data pe unit tronti, Iml lise elti, 8i. a pututfi sta pe dansulù In li-
nigte? Cine a alergatti ca mine dug fav6rea vre unul Sultan, fara sa aiba a se
teme de perderea capulul Ai? Vio dar =Idea, dud va potti ; destulii mg traitg,
décil mil fostil Fincipe».
Acésta dispositiune de spiritl se schimba tag, cand sosiramfi pe malmile
Dinkel. Vklandti acestO margti fluviti, pe care 'Hi trecuse, en cal-va an! mal
Inainte, pentra a merge sa ja In stapanire demnitatea cea mal malta la caro elil.
putea 0, aspire, qi pe care se gatea sa 'Iti tréca acumti InapoI, fugarfi 8i. des-
poiatl de WI maiirea, Mavrogheni, ca t6te ca fusese piincipe, se opii spre a'81
arunca ochil In urma, en mahnire, qi nefiinda in stare sa se smulga de odata dela
tota ce fusese obiectulfi ambitiund vietel séle Intree, elfi refusa d'a merge me
Inainte, pana nu se va Incredinta de-a intratti In adev6ril Coburg In capitala sa.
Dar 8cirile role all aripl; elf' afla Indata, ca inemicil nu numaI ati intratti In Bu-
curescI, dar chiarti ca nobilil 'I all primitti en bratele deschise ; 8i. ast-felfi, cji-
c6ndii adio pentra tot-déana principatulul 8611, elf' intl.& in barca care'lii aqtepta.
Binele cate °data se name din r611. Perclandll bataia dela ROmnie, Djenaze
perdu. 8i. demnitatea de mare-visirfi ; dar, fiind-ca elti chiaril. de acumti parta
numele de mortl, Sultanul Selim, cre4u, se vede, ca p6te sal lase viola. Insi
neisbutirea locotenentuluI s6ll qi a celor-l-a41 generall al s61 Hi desgustasera de
resbelti, foi. elfi alese, pentra a Inlocui pe Djenaze, pe vechiulA nostra Capitan-.
paya, Hasan, ale canija sentiments paclnice couveneei mal bine dispositiunilor
celor nou6 ale suveranulul. Omit' se orandui, unit. visir4 se duse la cuartierulù
generaI4, la timla ; qi Mavrogheni reca8tigandA nitelti curagiti qi speranta dui-A
aflarea acestel noutaV, se duse de graba salti intalnésca.
Stoiculti celfi mal nesimtitor, n'ar fi privitti pe aceste dou6 personage fad
a simte Ore-care placere, cilia' '811,frecafi. barbele unulti de altulg Imbrati8andu-se,
pe clnd el se cunosceel aqla de bine Intro el. Se (lice, ea la cea Int61 a lor sa-

www.dacoromanica.ro
 !madi ttomiNiumb 487

rutare, emotiunea ce simpra amêndol fa asla de mare, incatù pleopele lor de arma
varsara chiar lacrime de bucurie. In fapta, vizirulti i principele eran Cu totula
nimia pentru anula. Lul Rasan i se parea, el ajutorula lul Mavrogheni I ar che-
zaqui ceva suceese diplomatice, gi lul Nlavrogheni Ii parea reazimula lul Hasan
mal necesarn decatti esistinta ; dar val! bucuria celul din urmi fu scurta. In-
tocmal ca Moisi, liman era destinata a privi numai de departe obiectula tata-
ror dorintelor séle, tinta tuturor bucuriilor séle pacea cea de multi cantata, qi
pe care in sfirqita abia o vedea licarinda in departare, s6rta poruncise ca elti
nu guste din inchierea eI. Dupa o iarna intrégi petrecuta in negotiatiunI spi-
n6se i ostenit6re, numal una armistitia se ineuviintase, §i la 20 Martie 1790,
Gazi-Hasan, dupa o acere care na tinu decata cáte-va ore, termina lunga
stralucita sa cariera. Unil inculpan pe inemicil sél de a-1 fi scurtata 4ilele, dar
era de nouii-cleel de ani cand muri.
N'a mal amasa actinia lul Hasan decata memoria ; dar ea va trai incon-
juran de splendóre, cata timpti va sine imperiulti turcescti. Una singarti nora,
ce ar intuneca s6rele la apusula seit, n'ar putea face sa se ulte atatea ore in
timpula carora di a aruncattl paras de lamina. Fasesema martor, in tineretea
mea, la espeditiunea din Morea mal tar4ia 'la ami urmata in Egipt, i desti-
nata sa esercitase asupra aleI mele aceeasi influinta departan, dar neintrerupta,
ce esercitéza asupra natura lame marea fáclie a lumel. Precuma am vOutti pompa
séle, vOul i raclele din urma ale apusulnI s'élt; yi nu numal cA in tim-
pula vieteI lui Hasan, s6rta mea a statutti legan indirecta de-a luI, dar inca
dupa m6rte'l s6rta mea se alla infavtrata In negrula intunecimel ce acopen i im-
periula Otoman.
Intimplarea acésta ridica curagiula partideI, care voia resbelulti. Un simplu
aga dela Ruqciue fu numita ea succesor al luI, numal din pricinit, ea, ca cap-va
ad mal inainte, acela turburatorti musulmana insultase pe principele Repnin(1),
carele trecea, ea vestitor de pace, prin ()lupia ce guverna eut. Mania personan
fu privita ca o chezasuire despre sciinta militara. N'ama trebuinta sa adaoga ca
ca cata mal multa Hasan s'a argtatti amicti ala lul tlavrogheni, cu atila sue-
cesorulii lul se creclu dator de a-I deveni cela mal neimpacata inemica ; dar
Mavrogheni mal avea inca una inemicii secreta, de carele nn se temea niel de
cuma, i era en multa mal periculosti deelta top aceia a carona dulmanie se
declarase : aula inemicl era chiarti ola insuqI.
Acesta inimica II inspirase, patina cate putinti, o urli invechita in contra
nepotuluI sZiti Stefanti, dragomanula arsenalulul; i acésta fara cuvinta, cae!
§tefanti era anula din 6menii acela ciuda4ii, cad prefera una posta modesta ca
care say p6ta crea prin manca o existinta linistita i dulce, fésplata unel
oneste gi modeste industriI, iar nu posturl multa] mal inane, carl sunt i en
multa mal sguduit6re i nesigure, unde ambitiunea este leganata pe genuchil
pericolulul. §tefan, pentru a piiveghia mai bine cursula si a preveni eonsecin-
tele intrigilorii, ce se urzeaa impotriva unchiului s'II, s'a abtinuta totù'-dé-una,
ca o neaucjita staruinta, d'a se amesteca eld insa-oI in intrigo, qi nuy slabise
puterile in shigarl deqerte, nn iutise inektatirea inemicilorù' sOi prin lupte
nefolosit6re.
O conduita [data de diferita de a sa, urma sa para de banuit acestuI unchiii
(1) Principele Nicolae Repnin, ambasador Rusfi la Constantinopole, gi spot generala
egtirile Rusie1, care Mi mal' multe biruinle In contra Turcilor.

www.dacoromanica.ro
488 A.

ne ca minte ; i °multi care se multamise de a se tine de datoria postului s511,

care v5citne pe Gazi-Hasan inlocaitti in comanda marina prin Hasan de la Creta,
si pe acesta. inlocuitn pdn Husseim Georgianul, carele sub favorituln sultanului
ca si sub acela caruia i-se machina poporulii, Did* °data nu s'a sehimbatn din
credinta sa catre cal mal marl' ai lul, nici din devotamentulti s5i1 pentru eel de
apr6pe lul, nu putu dobandi dela nesocotitala de unchia alit An decatil o dus-
mlnie inradacinata dreptil recompensa a tutulorn calitatilorn sale celoril bane si
a servicielorti ce-I Muse. In fine Mavrogeni se otari si intrebuinteze putina stare
putinulti creditn ce'l mal rgmasesera pentra ca se cumpere disgratia nepo-
tulul, sOrt chiar i m6rtea lui, déca va fi trebuinta.
Spaimântandu-me de acésta °Wire a lul, a careia esecutare trebuia nea-
paratti se aduca ruina principelui si a tatulorti celorn de pe 15.nga dinsulti, m5
duel intalneseit, i fara multe perifrase Ii paseirt inainte t6te consecintele
cele rele ale acestal scopti nesocotitil. Dar amaritil de necazarl, Mavrogeni
ajuusese incapabile de a mal judeca ca sange rece. Elit semana cu unit omit care
=dada o stand, rapede ca ()cliff tot-dé-una atintiti catre virfü, merge eu pall
tepenI i sigurI, dar la coboristi vëcyénda prapastia deschisa sub pici6rele sale,
i?i perde totil cumpétalti si se arum/ intr'insa chiarti din frica ce are d'a cadea
in intru. Ofensatil de indrasnéla mea, dar incapabile d'a gasi cuvinte puter-
nice in contra argumentelorn mele, elil nu'mi r5spunse la t6te mustrarile mele,
decatti prin oearl. «Nu sunt Incungiaratti decatti de tradatorl», 'ml striga
spumegandti de manie; tati luatil cu totii parte la acelasiil complotti; toti v'ati
legatti ca sa'mi luati viata; to v'ati deschisù bratele, ca sa'ml apucati rtimasi-
tele averel mele.»
Nu crequin de trebuinta sa cauta al da rgspunsuri la atatea inculpari ne-
meritate ; mO marginil al spune, ca déca va persiste a lucra dupa placerea ine-
micilord seI, r5sturaftndrt i pe acestn din urmarézimrt alti easel sale, apoi amicil
s51 se vorti vedea silitl ali ingriji de siguranta lorn, lasaI sa se mal
désca la avisulti eel dedei.
Nal fase de niel unti folosti. Eld continua' sa intrigeze pentra isgonirea
din functiane a nepotulul s'éti; si, fiindd ca ceea ce WI corea ca atata Avila, se
intémplase a fi de acordil en dorintele chiarti ale inamicilorn sgi celoril mai in-
versunati, Ott ajanse la tinta ce's1 propusese. tefati fu destituitit, dar Mavro-
geni ava mahnirea d'a vedea oranduitil in loculn lul pe Hangerliul, a caruia ura
asupra lui Mavrogeni nu avea margini.
Asi fi pututit, fara vre o mustiare de cugetti, sa m5 despartti de dênsulil
In aceste momente, dar din dou5 motive remasel inca ca elti o Amasita de
d'ragoste 11 mai pastraml Inca, ca tóte nedreptatile lui si apoi nu 'mi venea
sa-mi dait demisiunea toernai in momentull cand tamaduirea rand' mele imi per-
mitea de a'ml relua serviciulti.
Adev5ratil este, el aceln serviciti se cunoscea ca nu o sa tie multi"' timpti.
Geniulit Wei pe care 'la vii4aseramil unit minutil întinêndrt aripele séle dea-
supra consilielorn Portei, isi luase sborulti de aci spre Nordtt si se oprise in
Austria. Iosif II, aatoruln acestui resbelti, mein Principe, care, prin chipulti ne-
socotitn ca care vrase sa mode scoparile séle folosit6re in sine-le, dar care
In locti de a se sfirsi dupl dorinta lul, a aprinsil foculti rebeliei in t6te statele
sae, dela Danare pina la rîalù Escaut, Iosif II mmise. Dapa ce a stinsti flaca-
rile ce elù atitase, desfiintand de o data pe patina s51 de m6rte t6te reformele
ce ocupasera ea ostenéia viata sa intréga, chi si-a datil sufletulti, impovoratit

www.dacoromanica.ro
 iwronts. ilomiamontr 489

de vederea atatord nenorocid publiee si private, ce adlparA ea amArAciunI mi-

nutele din urmA, ale unul om plinti de mandrie si de simtire. Leopold, fratele
urmasull séa, care eu pArere de rè'a pArAsise malurile pacinice ale Auld
Arno, cad nu se bucura d'a se espune vijelielorti, care bubuiait atunci impre-
jurula tronulal imperiala, Leopold dedese trupelora Austdace deja nisce idel asa
de diferite din ale trecutulul, încfttù lateo varA 1ntrégA, ele se multamira de a
privi in liniste pe turd dela una mala all DunAxel pang la cel-alta'. Din ne-
norocire, Iusuf, pasa vidinulul, care nu iubia odihna, luI linistirea acésta a lorù*
drepta o dovadA de slAbiciune i IsI inchipui a 'Medic) séle unite cu acelea
ale WI Mavrogheni, art" fi indestule spre a isgoni pre Anstriaci din vecinAtatea
sa. Ela invita pe principele fArA, principatti sA vie cu ostirea, ce-i mal remAsese,
sA se unéseA impreunl si acesta se duse langA elI Indatl.
La 14 August, Iusuf porunci divisiund luI Mavrogheni sA trécA DunArea,
avéndù' de gandl, ca dupA ce acela despArtimént se va intAri cu santud langA satulti
Calafatula, din dosula cAruia voia sA se ase4e, sA trécA apa pniuú mal susti cu
restula armid séle, ca sA pue pe inamiel fare done focud Dar inamicula nepo-
litima, nu 11s1 sA se Indeplin6scA acesta proectl, ci, inaintanda n6ptea fArA
a fi v6(lutti, ne atad la 29, In faptulii ilei, Cu ostire mitt' maI multi decata
a n6strA. Adev6rula este cl, atIcandu-I dala spate, II WO a credo unit mo-
menta, cl planula nostru reusise i cl Iusuf elI insusl I-ara fi atAcanda ; dar
acéstA diversiune venea prea tarcjia spre a ne scApa : inamicil eral deja in de-
piing posesiune a liniilorti n6stre.
In mijiocula vArsarel de sange ce urma dupl aasta, nu mil de Imi va fi
iertata de a vorbi despre sérta und caldArl, care, cata de prosta obiecta se pare
a fi si ea, a formatti Ina unti episodil insemnat in tabloun generall. De unti
timpti nepomenitii, acéstA scull a bucAtAriel fusese consolatiunea, reazimulii,
punctulti de impreunare all und odale (regimentti) respectabile de ieniced. Tru-
pele acestei divisiunl o caral dupA dansele in fugele lorü. cu t6tA iutéla ce pu-
tea sA permitl forma, mArimea i greutatea sa, i cAldarea fAcea ca maiestate
retragerea sa in mijloculti functionarilora devotatl serviciuluI sgii, cari eral dela bu-
cAtarula primarl, Asci-basa all odalel, panl la cela de pe urmi randasa all regimentu-
lta. Una despArtiméntil de husarl de al' inamiculuI o zAri i otAri sa se facI stApanii pe
dansa. Ieniceril a cArora era cAldarea, otAtirA si el, pe de altA parte, sA apere phi la
m6rte UUI instrument"' ca acela, care de atatea ori sustinuse existenta lor si restartorni-
cise vig6rea lorI. Lupta fu lunga si sanger6sA : cand Austriacii biruitod duceati cAl-
darea in triumfil, camd ieniceril, ancandu-i ca nisce desperatl, se puneal
in posesiunea el. In fine, d'abia dud victima pasivA a acestel contestArl Inver-
suuate, târîtl inteo parte, taritA intealta, 0411 cA, perirA top' apArAtorii sel
musulmaul, d'abia atuncl trecu din manele bine-credinciosiloril inteale pAganilorti(1),
MA BA se adite ingrijati de a sci cine vorti fi aceia, cad vonsi Implea de ad
inainte larga, sa capacitate si cine va fi insAreinatri de a maI atita foculti sub
pantecele sale cele nAprasnice.
Vol. care datl tot-dé-una mal mare importann cuvintelodi decat lucruri-
lora, yeti int6ree capula cu dispreta dela o asemenea sceni i vetl privi-o ca
una fapta de vitejie nebunéseA ! Aflatl dar, cl organisarea fundamentali a iefii-
celora, face din caldarea ce servA la fertura din bite Ode punctula de impre-
unare ala regimentuluI loll, face obiectulti a cArnia perdere imple, pe acela
(1) Pitgata aci suntil cre§tiniY, iar bine eredinciof sunt musulmaniT. Anastase e Welt.

www.dacoromanica.ro
490 T. A. tnEciiii

corpti, ce n'a sciutil s'o apere, ea o pata netérs i rusin6sa si a indestulti este,
ca soldatulù' s aib ung obiectù' Ore-care a cara! plistrare Bit fie pentru dênsulti
unù punctii de onóre, ccï putinn ne pasa ca obiectulti acela sa fie unti vas*
de arma, séti unti peticn de matasa impestritatil de mal multe fete (ca stindardulri),
sén o aquill, sért o caldare.
Divisiunea mea patimise mal puting de cata t6te in bataia acésta a n6stra ;
mö intorsel dar la Calafat, ca sa protegit reimbarcarea celor-l-alte trape, dar
nu putul opri o sena de o grozava confusiune. Sute de nenorocitl, neputhdil
ajunge la barcele adunate pe riii, se aruneara in apa cu speranta d'a le ajunge
valurile DunareI ucisera urdí numnrit maI mare de soldati de aI nostriI, decatn
armele nemtilorri. Barca plina de soldatl fa cufundata In apa de catre artilerie;
o ghiulea sparse barca lui Mavrogheni chiarn In minutula cand eln se coborisc
dinteinsa i d'arti fi isbit-o ca o clip, maI inainte, principele s'arti fi sfarsitti
(jale in Dunare; dar nu era acésta m6rtea ce i se destinase luI, ci alta.
Fiind-ca rómasesemil pe urma pe maluln inamicule, ca o mana de arnauti,
asteptdmn s beari paharulù muceniciel, ca t6te a hilatura acésta nu 'ml
era de loen pe gustil, eluda zariI la catl-va pasl o luntricica pitita in stufù, pe
care n'o luase nimenea de acolo, neputênd-o sc6te. O ar'étaiil la vre-o patru
cincI d'intre soldatil mel cel mal vrednicI; alergaramit degraba la clima i arun-
candu-ne inauntiu, traseramil catil putémil, ca bratele in loen de vasle catre
malulii turcesc. Artileria inamica gasise in noI untí semnù ca sa lovésca, dar
pentru noroculti nostru iutóla cursulur Minare! ne impinse curindit spre
scaparel; i ca t6te c ghiulele suieran pe langa urechele n6stre, niel una insa
nu ne a atinsil de m6rte. Mi-an lasatti numaI prin carntirl vre-o (loan ranI spre
suvenire de qioa aceea, dar en m'asI fi lipsita bucurosti si de acelea, cu t6te
ca, dupa curnù gice Coranul, din radie facute de armele necredinciosiloril ese
unit mirosn placutil luI Mahomet ; i ca atan mal multa, el turcil sunt atan
de supusl vointelorn providentel, in cata niel nu obielnuescri a tari dupa ostirile
lorti 6menl de aceia, carl strica decretele cerulul i carl se numescù' chirurgl.
Reusiramil ast-felil a trece Danarea; ne stabiliramn ea sederea In apropie-
rea VidinuluI. Printr'o intamplare ciudata trecerea n6stra in Turcia se faca
chiarn in momentulit cand Hangerliul desteptase in capitala vedija istorie a za-
rafuluI Petrache si de a da de Uta pe Mavrogheni, ca s'arit fi imbogatitil din
comorile ce perduse Sultanulù' din pricina morteI suite i grabnice a acestul
banchern. Asemenea lovirl date principeld, una dupa alta, se parean a face nea-
pörata perderea sa ; fie-care silinta ce facea clii pentru a se maI ridica DU servia
decatil pentru a rapegi caderea sa si mal multa i s6rta pare ca voia sa 'lit
conduca din nenorocire in nenorocire, pentru a incovoia puting cate putinti or-
goliuln sil pana la panAntii, nevrêndri sa-lit dob6re dintr'o singar/ loviturg.
In mijloculù' silintelorn nerodit6re ce facea eln pentru a conserva mandria
sa cea neobielnuita, se vedea inteinsulit pe tóte dilele simptome de o perdere
de curagin cresandti neincetatti. Incepuse sa créga elit insull la voia secreta
a povatuitorulul supranaturale ca caro in timpii sel de fericire, Ii placea sa faca
a crede pe lame, ca are relatiune ; chiaril elil se temen acumil de acelit pova-
tnitorù; del, in loca de a fi t'un geniu bunit, acelil spiritil familiaril ahí Oil
devenise o furie r'ésbunat6re, care'lit muncia qioa i n6ptea. Cu «MI tintitl
en"' se adresa din timpil in timpit catre acea fiinta inchipuitg, ca candil arn fi
vëcjitt'o inainte-I, si'l corea sa-vi mal precurme persecutarile, 811 alte orl se a-
plica d'impreuna cu acelit spiritit sa apere i sa indrepteze conduita i admiui-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ItOMINILORt 491

stratia sa. Inteuna din dile, in mijlocull unuI cerel numerosil, aromindl cate
nitelil, cad dela unit' timpù inc6ce, somnulfi acesta Ii amortia adesea simtirile
dedea o odina sewn grijilorti ce'lù sfasial, vè'dul miscandull buzele cate-va
minute, ea si chid( ar fi soptitil ceva catre alta persena, i apol sculandu-se de o
data, ton corpulti sguduitù de convulsiunl, deschidéndil nisce och turburatl,
raenindù cu o voce ca tunetul «Ba tu mintl, duhil necuratfi! cad datii
cil focti magasielon colon g6le, ce se credea ca sunt pline cu grane; n'aml
reclaman eù Ida desertorilorti, earl na parasise nicl °data stégall suveranultif
niel Ingropatl el In c'ampl casa ca banI a ostiril, care dupá de-
pesile mele, o rapise o ceta de ulanl nemtescl ; niel paharuld ca otrava nu '1-amil
clan ».
Inghetanda de or6re si de vain* ii puse mana pe buze i reusiI a opri
acestil isvord desvelitoril de taIne; 11 trasel din camera earl i abia putuI sa
domolescit ratacirea rnintiton séle. «Selime» 1ml qise elI atund, «ora de pe
ulna mi s'a apropiatil, 41 fi nebunii de m'as1 flata el pocil s-'o departezti; spune-mi
dar cu sinceritatea ta cea obielnuita, ce 11 pare a fi mal euviinciosù gloriet
mele: sa-ml sfarsescù el singuril qilele, ea sa nu last! pe persecutori BA triumfe
dupa dorinta ce al, sell sa aftepth en liniste si curaglil lovitura fatala ce mi
se pregatesce ? »
Stapane, 11 respunsel, ca seriositate, top euneseeml ea unit rege, unii ge-
nerall, unù omil de Stan', pottl fara niel o mustrare de cugetil, sa jertfesel
unel politice rele i nesocotite, until necan nebunescii, unul punctl de on6re
amggitorl, atatea victime inocinti pe can arrt gasi ca cale. Cun6sceml iarA0
ea unI particulart1 p6te sacrifica o parte din membril corpuluI sèú pentru conser-
varea Dar, oil catl. de uriciesa arI deveni existinta unul ornI pentrrt
elI insu-0 si pentru ce1-1-altI, nu vedeml nicaerl sa ne icl, ca '1 este ertatil
de a alerga la sinucidere i acesta este cea maI grozava din tete crimele
«Nu-ti amil cairn e sa-mí striga Mavrogheni «t6te teoriile si
ideile crestinilon i mahometanilorli ; cad aia, luandu-ne dupa acestI din urma,
el ne aril dice p6te ca ora morteI nestre fiindu-ne scrisa pe frunte, nu este In
mana nóstra de a -o grabi. El te consultii pentru a sci care din aceste doue
partite m'arti face sa figuren mal ca folosii in instorie? Amti Odutli, el s'a datfi
laude la uniI eroI din veehime, carf s'ail ucisil fat% niel o trebuinta ; aml
dun iar, cantatil dintre cel modernl, carl s'aii supasü rabdareI d'a vie-
tui fara ca sa maI conserve vre-o speranta can de mica si nu pre sciu care din
acestia insufla lumel mal multa admiratiune».
«Aceia earl traescii, II strigaI fan indoiala. Cel vil figuréza pretutindenea
multil mal bine dean mortii. i apoI gad de acésta, este si obiceiultl pa-
mêntuluI ast-fell si este o datorie de a se conforma luT. banui ca vre-o
b611 mizerabila i rusin6s1 te a lipsitil de onerea strenguldi de matasa si mar-
toril acestel fapte eroice s'an pune la pedépsa pote ca nisce ucigasl».
Mavrogheni pe aseunsti ton maI consen a Ore-care dragoste pentru yiata.
Nu numal ca othl sa sufere viaja i sa n'o maI scurteze pe cata ii remasese ;
dar, pentru ayf asigura mal bine si acésta rémasita, elìí °nil a o feri de mana
lul Iusuf, care devenise amnia inemicull sett
El mO dispuneaml inca °data arma, clef nu m'é puteamd otari de all
parasi tocmal la nenorocire; dar, spre mirarea mea cea maI mare, in loca de
a-mi fi recunoseeton de devotamentull mel, ell ill privi ca o sarcina supéra-
tere. «Amii vedutil efi, ¡mi lise dû, el Iusuf te are de apr6pe ; seil ell ca

www.dacoromanica.ro
492 V. A. UBECHIX

esci spionula le, si adloga a sigurulti qi cehl din urma servicill ce asi fi tre-
buitù a, mal facti Inca unui stapanti care a fostti plinti de bunatati si do indul-
genta pentru mine qi caruia ar fi trebuitti ina al mai &it 6re-care supunere,
este de-a me departa pentru tot-déuna dinaintea ochilor sei». Cat-va timpil me
impotrivii; dar vklendil, a In t6te lilele imi Men mustiar noue, ca n'amil ple-
catti, lual si A otiirirea de a-lti satisface. Bataia dela Calafatil fusese pentru mine
unil campti de mire, si 'ml marise reputatiunea mea militara; prin urmare eramil
fara grija despre destinulfi mefi. CAutai unti momenttl, In care imi paru ca Ma-
vroglieni se bucura de Ore-care liniqte de spiritil si, intrandri In camera sa, II
sarutai mina si II cerul ordinele Belo pentru capitall.
Se Wu galbenù augindi vorbele mele, 0 se uita la mine cu unil aeril a§ia
de speriatù', ca si and niel odiniera nu mi ar fi ordonatti sa me dual «Stapane,
il iliseI, nu lia'aI invinovatitil insu-ti, chianl eri, 4icêndti a m'amü impizmui-til a
sedea langi D-v6stra» ? «Ah ! shiga elti, trebuia tu sa ascult1 unti mil ama-
ritti de atatea nenorociri gramadite pe capulfi ail? Situatiunea mea nu-tl mal
lasa nici o speranta, se vede, de Ore-ce ail venitti lucrurile pang aci!» Si se pre-
ambit), cu pasl marl si cu unti aerti turburatil. Apoi oprindu-se si cercandu-se a
se areta mai linistitti !Jul qise : «Nu, nu se p6te ; Sultanulti nu voiesce a mé
pérqa pe mine ; elti scie bine catil amil facuttl di pentru binele imperiulul».
Me incercai sal Intarescil in- minte ideea acésta mangaetóre si gandeamti
a vi-a mai luatil patina odihna, cand de °data sbera cu o salbaticie mal mare ca
tot-déuna. «E de prisostl a cercil all ascunde aceea ce simt. 0 greza intunecósa
imi apasa sufletultl; nisce fantasme de totil felula qe tinù dupa, mine si iati for-
mele cele ma ingrozit6re de esme, de naluce imprejurulil pasilor me!. Cliiar acuma
iata doe, trel, o ceta intréga de aceste esme infatiseza imaginatiunei mele pre-
vestirile cele mai nenorocite».
«El bine, dar piintre atatea duhuri de ale Intunerecului, II zisel eti, mi se
vede Ore vre unil ingerti stralucitor, care all arete, a ducêndu-mg eti in ca,pi-
tala void putea lucra pentru restabilirea positiunel Domniel Tale? 'Ti este cunos-
cuti vedija mea intimitate cu Spiridon, influinta ce are acesta asupra tatalul s6ti,
legaturile acestul din urma cu Hangerliulil, creditulil ce cest-l-altil are in Di-
vanti, bogatiile 0 ambitiunea 1111 Mavrocordat. Cunosci WA de multil a doritil
acesta o domnie pentra fiulii sett Nu s'ar putea lua mesuri cu dênsulti, in pu-
terea arora Oil say.' Intrebuinteze starea si creditulti ce are pentru all scapa
viata si rangulù ce ocupl, subt conditiunea insa, ca a lasI fiului ail, dupa in-
cheerea pace!, t6te drepturile ce ai mai putea a aibl asupra Valachiei» P
Acésta fu ca 0 cumil as! fi intinsii unii paiù unui °mil care se limed; dar
principele se aglita de elti cu inane zelù, si me sill si pornescii, ca sa aducti
proectulil acesta la indeplinire. Cand iml lual adio dela dênsulil, imi strInse mana
intre manele séle, earl erail inmuiate bite° sud6re rece : «Selime, imi cpse, Se-
lime, tu care m'ai cunoscutil din tineretile tale, tu, care tot-Una al despretuitù
bunatatile mele; tu, pe care Did' odata nu te-amil perdutii din ochil me!, nici
chiaril and te gandeal a te parasisemtl cu totulù', acordeza-mi si tu singura
resplata, care pete sta In puterea ta; nu suferi sa se atribue incapacitatei mele
aceea ce a fostil unil efectti ala ordinelor s6rtei. and vel aucli vre °data criti-
audit' conduita mea din timpultl Domniei, opune acelor invinovatiri tabloulù pu-
tilielor s-i sla.belor mijlóce ce awl gasitti ; apune ce amil ficutil acolo, rsi cu ce
le-aMil facutti. Cand s'ar uni lumea intréga a me condamne, tu null uita pe
veChiula tea arnica, si aibi cutezanta d'a lua apiirarea memoriel sae».

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBIINILORO 493

M6 simtil atuasù ; eramti in punctula de a renunta la cal6toria mea, dar

in ce-I aril fi pututa fi de folosil presinta mea? TraseI guild Inceti§orti maim
mea din manele séle 4isel, ca sper allí vedea tniumfandit de totI inamicil 861.
Fie pe voia lul gise elù, ca unti tona maI odinita : pléca
sa-ti dea D-44 norocire !»
PlecaI, dar nu fusel norocitil.
Mavrogheni se milt& curIndll de langa Vidin, dar nu se departa pré
ci ambla cat-va timpil ratacinda din sata in satil, fara sa se fixeze nicaerl, ca
cand 1-arti fi fosta frica sa nu 'hi urmarésca cine-va, 'ma niel o data nu se
departa, de langa otarele principatulul s6a, intocmal ca fluturulti de n6pte ale
caruia aripe s'ati parlita pria flacira vre uneI luminarI 0 tot continua a falfai
imprejura, mic§oranda cércanula din ce In ce, pana la minutula otarltil pentra
sfar§itulti s'ég.
Minutula acela sosi pentru Mavrogheni la Bela. Acolo v64u sosinda de o
data inainte-I, nu o fantasma plasmuita de imaginatiunea sea, ci unit capigiii
insarcinata a-I aduce cununa mucenicid (cad dupa prejudecatile musulmaniloril,
fav6rea qtrénguluI de matasa trimisti din partea Sultanuliff, asigura pe lumea
cea-l-alta tóte resplatirile mucenicieI). Elli pastrase pentra scaparea sea cea maI
din urrna, unit mijlocit iscusita, In puterea caruia avea tota credit*. Ela gise
trimisulul din partea Sultanuld: «De multa timpti recunoscusemit ea inteascunsti,
ca cat(' este islamismula mal adev6rata credinta, decal(' bite cele-l-alto; singura
mea dorinta ar fi BA imbrati§eza in public(' acésta sfinta religiune qi sa m6 pre-
numarti i eti tare cel bine credincio§1».
La aceste cuvinte plincipele sc6se din sinulti sari unit mica coma pe care
'1 punta asupra sa ea scopula acesta, 'I sari* cu cuvioqie i cella sil-vi faca
profesiunea sa de credit*. O asemenea cereal nu se putea refusa.
Capigiula 11 lag total timpulit trebuinciosit pentru a-0 face rugaciunile,
lugenunchierile i spalarile dupa religiunea sea cea Doug. 0 toeing dupa ce i§l
termina t6ta ceremonia 11 marturisi satisfactiuunea sa de a putea tramite la ce-
rurI unii bine credinciosa adev6rata.
Ce mal putea face Mavrogheni atuncI? Nu se afla de Ice acolo la bide-
mana unti poporti fanaticti tot-dé-una gata de a lua snb protectiunea sa pe neo-
Rill(' acela, a carel etate tan6ra, ar fi patutil da nascere unel compatimirl pu-
blice in fav6rea sa; pacatosula ea p6rula albti nu avea divaintea sa decata unit
esecutora cu sango rece, carele nu se gandea la nimicil altil decatti, a se achita
de misiunea sa. V646nda dar ca orI-ce me§te§ugire devenise netrebuinci6sa, prin-
cipele se arma In sfar§ita cu resolutiunea de a se supune destinulul sOú. Nu se
putu opri Iasi de a striga Ingenunchianda: «A§ fi meritata o alta resplatire, eel('
patina dela suveranula meti. Macara sa maI gasésca in tail imperiulft séa cela
intinsti, unit singuril greet', care sa-1 fie mal credinclosti decata mine !»
cuvintele acestea 10 goli capulti i lasa sa-1 petréca §tréngula edit fatala
ca chipula acesta se rupse existevta luI Mavrogheni.
(Romanul din 1801 Innuariti),

www.dacoromanica.ro
494 V. A. URECH1X

ANEXE LA PAG. 18
Unti strenepotfi allí RA N. P. Mavrogheni, actualmente consulh generalfi
alh Turciel la Marsilia, publica o lucrare ca titlu : «Les Mavroyéni»,la Firmin
Didot din Paris. I-am comunicattl, la cerero, céla dapa c611, lucrarea mea
d-sa mi-a tramisil pana acumh (Februar 1892) vre-o 5 corecturI pe col6ne duph
lucrarea sa. Estragemfi aci, cele ce acre despre originea lui N. P. Mavrogheni.
Este multa fantasic in acésta parte a lucrareI d-lul Consulii generalii, daril nu
mé Indoesch, ca ea va fi citita cu profith' de istoricl i ca va servi la discer-
n erea adev6r,aluI.
c... Voila, en un mot, ce qu'est Paros, aprés tantôt soixante et dix ans de
régénérescence.
C'est done encore daus son passé qu'il faut rechercher les véritables 614-
ments qui constituent la plus solide gloire de Paros.
Le dernier des hommes remarquables qu'elle ait produit est incontestable-
ment Nicolas Mavroyki, auquel les Parienp, entre parenthèses, auraient da con-
server un plus fidèle souvenir, une plus constante gratitude.
Les avis sont partagés au sujet de l'origine de cette famille. On pense
commandment qu'elle se rattache à celle du fameux conquérant vénitien, Fran-
pis Morosini, qui s'immortalisa par l'asservissement da Péloponnèse à sa patrie
et en rept, comme marque de reconnaissance, le titre de cPéloponnkien».
Ceux qui partagent cette croyance, se based sur une similitude de nom,
admissible par le sdjour prolongd des Morosini dans le Levant et surtout en
Eubée; sur la figuration du lion de Saint-Marc au pied du blason des Mavro-
yéni, sur les traditions orales conservées par ces derniers à cet égard, et enfin
sur le témoignage de plusieurs historiens et généalogistes, comme Félix Sales,
C. M. Couma, M. Persiani. Thomas Hope, etc.
En ce qui concerne les traditions existant (lain la famille encore mainte-
nant, nous renvoyons le lecteur à ce que nous disons au sujet de la perte des
papiers du prince Pierre, dans la biographie que nous consacrons à ce personnage.
L'affinitd des Mavroyéni avec les Morosini par la ressemblance orthogra-
phique et vocale des noms est trop bien expliquée dans les ouvrages de F. Sales,
archéologue-paléographe de Vienne, en Autriche, pour que nous cherchions, ici,
a ajouter quoique ce soit à l'interprétation de ce savant.
Quant au séjour des Morosini dans le Levant, les événements qui les y
amenèrent ne sont pas d'une date fort reculée et sont, par cela même, faciles
a raconter ; c'est la simple histoire de la conquête vénitienne en Orient et prin-
cipalement sur le sol des anciens Grecs, occupé et stérilisé durant des siècles
par la domination inintelligente des Ottomans.
François Morosini, qui personnifie cette conquéte, fut le plus illustre des
membres de cette famille renommée et un des plus grands capitaines qu'ait eu
la République de Venise. N6 en 1618, il ne tint pendant de longues annks
qu'une place secondaire dans les fastes de son pays. Le véritable point de départ
de sa glorieuse fortune ne commence guère que vers 1685, pour se maintenir
jusqu'a sa mort.
Débarqué en Mork au mois de juin 1685 avec une armée de huit mille

www.dacoromanica.ro
 istonLi Romiglikae 49ti

hommes, effectif alors respectable contre une nation qui s'acbeminait déjk, vers
la décadence, François Morosini acheva la prise de possession de la Chersonèse
moraite par la bataille de Patras, le 23 juillet 1687. En décembre, une fois
Athènes prise et abandonnée comme d'aucune utilité stratégique, restait encore
Nég-,repont.
Bien que le doge Justiniani vint a décéder sur ces entrefaites et que le
conseil des Dix Pélut k sa place, le 3 avril 1688, Morosini ne s'en rendit pas
moins le 9 du même mois k Paros pour y organiser cette expédition. Les pH-
paratifs achevés, il parut le 23 jaillet devant Négrepont et la bloqua sans effe,t
jusqu'au 21 octobre. Alors, il dat lever le siège, tellement ses troupes avaient
été diminuées par des combats partiels; et très-fatigué lui même, il tomba ma-
lade et fut obligé de revenir k Venise en 1689.
Cependant, la g-uerre continuant toujours en Orient, on erat que la pré-
sence dn doge y était nécessaire. Oa le nomma généralissime pour la qua trième
fois, quoique Igé de soixante et quinze ans. Il partit done en 1693. Arrivé
l'armée, il mit plasieurs fois en déroute la flotte turque et prit Malvoisie, ce qui
assura la conquête définitive de la Morée. Enfin, accablé d'infirmités, il tomba
malade et s'éteignit k Napoli de Romanie, le 6 janvier 1694, universellement re-
gretté. La corespondance d'Anne Akerhjelm, dame de compagnie de la comtesse
Kcenigsmark, témoin oculaire, noas montre ciao c'est dans Pile d'Eubée que le
chef vénitien dépensa le plus de temps, d'efforts et de talents. Son corps fut rap-
porté à Venise, oil le sénat lui fit élever un monument avec eette inscription
FRANCISCO-MAVROCENO -PELOPONNESIACO
SENATVS
ANNO MDCVIC.

Bien que les dépouilles mortelles du doge aient été ramenées dans sa pa-
trio, nous avons tout lieu de croire qu'un ou plusieurs des siens, de ses propres
enfants peut-être, demeurèrent en Eubée après sa mort et y formèrent soucbe,
l'imitation de celui de ses parents qui, nommé dac Crète, succomba dans cette
ile au commencement du dix-septième siècle, comme l'indique cette épitaphe que
nous devons à l'obligeance de l'archev'èque orthodoxe de Candie :
D. M.
DONATO MAVROGETO CRETAE TIN CI.
OMNI N IUTVM GENERE ADMIRA
TIONEM EXCN LTISSIMO.
MN LT'S EIV. AD COMMUNE DONVM
GESTIS CELERERIMO.
ANO. SAL. IIIDCNIX.
ANGELO CRADONIC COSIL ET
'WM CNIIIINOPROCSIL.

C'est de cette manière, c'est-h-dire par des Morosini restés clans le Pélo-
ponnilse, que les Mavroyéni se rattacheraient au doge Franois.
«Les Mavroyéni, (lit C. M. Couma, sont originaires du Péloponèse. Ils sout

www.dacoromanica.ro
496 jr. A. UnEmirl

ainsi qu'eux-mêmes l'affirment, une branche des Morosini, qui ont commandé avec
gloire sur Venise, et que des ouvrages latinS nomment Mauroceno» (1).
M. Persiani est aussi explicite dans son Tableau Synoptique publié 4 Bu-
charest en 1789. II affirme que cette descendance est incontestable, mais la ci-
tation que nous en ferions serait beaucoup trop longue ; et nous préférons y ren-
voyer le lecteur.
Pourtant, si nous nous en référons aux autres versions publiées à ce sujet,
leur migine serait beaucoup plus ancienne et remonterait au Bas-Empire, à une
de ces families chassées de Constantinople par Mahomet II. Cette filiation est
indiquée par Pouqueville et a été copiée textuellement dans les ceuvres de l'auteur
du Voyage en, Grèce, par tous les écrivains que la game de l'indépendance hel-
lène poussa à prendre la plume en faveur d'un peuple esclave.
(Les Mavroyéni, écrit Pouqueville, sont issus d'une de ces maisons prin-
cières qui conservèrent, aprbs la prise de Constantinople, quelques lambeaux de
leur illustration passée. Leurs geux posséderent longtemps des fiefs dans Vile
d'Eubée ; et un de leurs anatres, après avoir perdu la ville de Carystos, passa
au service de la Porte (2).
Outre cette diversité d'opinions qui, cependant, tendent à nous confirmer
l'existence de la parenté qui unit les Mavroyéni aux Morosini, nous ajouterons
que telle était la conviction du prince Nicolas Mavroyéni lui-même, qui, pour
indiquer plus clairement son origine, signait tous les actes officiels de son gou-
vernement du nom de «IVIaurocenon. (P?)
D'un autre OW, voulant élucider ce point, comme aussi reproduire ici,
avec la plus scrapuleuse exactitude et avec toute l'authenticité voulue, les armes
de la famille Mavroyéni, nous nous sommes adressés à des personnes dont la
compétence, en la matière, est indiscutable et reconnue par les archivistes pa-
léog,raphes les plus autorisés de France et de l'étranger. Ces personnes sont
M. Louis Blancard, archiviste en chef du département des Bouches-du-Rh6ne,
et M. de Grasset, dont les connaissances dans l'art héraldique ne le cèdent en
rien à celles du savant directeur des archives de Marseille.
Consulte par nous sur le point de savoir son opinion sur la parenté des
Mavroyéni avec la famille du doge Morosini, de Venise, M. L. Blancard, sur
les attestations que nous lui avons fournies et aprbs avoir pris l'avis de phi-
sieurs de ses collègues et confrères, a exprimé un avis absolument favorable.
En. outre, M. L. Blancard, ayant bien voulu nous adresser 4 M. de Grasset pour
l'examen du blason des Mavroyéni, nous avons présenté à ce savant une estampe
do 1790. Au-dessous de cette estampe, grossibrement lithographiée, on lisait ces vers:
`ID.Eav awcplpsv 41ba ci Ti:02 x6pai 4tacc,
4irsp.6yaw z4ç r.Mpave Ntx6).ac.
&Frio: Pposin, 7ría4r, ibcrcep ZaXotct,
Pspltavob;4 upEoo x4rrt.
El; arituv Up.astcs Osb; cabasty
Trui/s).&; iviltblap a; cao; ibpop.bacv.
Hi Manpoyavat t.(ZY 1-1AnnoActot. Tb Tivo; TO)Y, xarnh; ?4atbvouctv O abtol, efvat r.).4-
;og Tar) el; yip lievex1ay avob..to; .ihrep.oysocrivr.tov Mopoctvicri, oE 6,-totut si; Àatt9tx& comAitivica
b..npfl:cyfrat. MaupoTbata.Histoires des actions humaines [1.7toptat Taw ',1Apuutivto IT.K4sor] ; G.
M. Couma. Vienne, 1812, t. I, p. 388.
Ilistoire de la Régénéralion de la Grce ; P.-C.-H.-L. Pouqueville. Paris, 1820, 1. IV,
p. 216. Les Iles de la Grhe ; L. Lacroix. Paris, 1853, p. 425. Excursions en Roumélie
en Moré e; ; Dora d'Istria. Paris, 1863, t. II, p. 230.

www.dacoromanica.ro
 isTonta itostialLoatt

«Le corbeau [symbole de la Valachiei a nourri Élie [le Prophète] ; à toi

Nicolas, le nieilleur des princes et le souverain de la Dacie, il elionorera et ser-
vira d'embleme
«Tu vaine,s tout mortel par tes vertus, comme tes armes ont vaincu les Alle-
mands par la grcice de Dieu.
«Sois persuade que Dieu te conservera de nombreuses alinees sur le tröne».
M. de Grasset, après une Ande attentive de cette estampe, a eu la com-
plaisance de blasonner et d'expliquer, comme suit, les armes de Mavroyki dont
nous offrons la reproductin et qui sont les seules véritables dont cette famille
puisse faire usage. (?)
«Armes. D'argent au corbeau de sable la tete contournee à dextre tenant
en son bec un rencontre d'or, somme d'une croix de sable, accosté a senestre d'un
soleil à seise rais d'or, et posé sur tertre de sinople. L'écu bordé d'une guirlande
de laurier de sinople arlée et liee d'or, enviromzé d'un cartouche d'azur 4 lambre-
quins d'or et d'argent, pose sur une epée d'argent et un sceptre d'or en sautoir,
supporté par deux bustes de hérauts, tetes et ln.as de carnation revétus de tuni-
ques de sinople sonnant des trompettes d'or, et soutenu par une tete de génie
carnation ailée d'or posant sur un lion aile au repos aussi d'or. Le tout posé sur
un manteau de gueules fourré d'hermine surmonté d'une couronne princiiire d'or
formée de gueules».
C. M. Couma, M. Persiani, Pouqueville et autres se complètent mutuellement
et nous donnent, pensons-nous, la clef de l'higme non résolue, jusqu'à présent,
sur l'origine des Mavroyéni.
Après la mort de François Morosini, la possesion de l'Eubk, dont il avait
assuré la conquête ainsi que cene de la Mork tout entière, fut confirmk aux
Vkitiens par la traité de Carlowitz, le 26 janvier 1699. Mais la &publique ita-
lienne, malgré son habileté politique consommée et peu scrupuleuse, ne sut point
conserver cet accroissement de territoire et se laissa reprendre par les Tares, en
1715, ce qu'elle lenr avait enlevé par la force de ses armes et la strat6gie de
son delta généralissime. L'armée ottomane, commandée par le sultan Ahmed III
et le grand vizir Damad-Ali-Pacha, danta au mois de mai par la prise de Pile
de Tinos dans l'Archipel. Elle entra ensuite dans la pkinsule ; Corinthe, Napoli
de Romanie, Egine, Coron, Navarin, Modon, le Chatean de Morée, ouvrirent leurs
portes. L'He de Cérigo, et, dans l'He de Candie, la Sude et Spinalunga tombè-
rent toar h tour. A la fin de novembre 1715, les Vkitiens ne possédaient plus
rien dans la mer Ionienne, ni dans la Mork; les Maniotes retirés dans leurs
montagnes, continuèrent à défendre leur indépendance, les armes h la main. La
Grke était redevenue ce qu'elle était au seizième siècle.
Or c'est probablement h l'issue des péripéties de cette lutte si meurtrière
et si dgsastreuse pour Venise que nous pourrions faire remontcr, en nous au-
torisant de la version de Pouqueville, la Upossession de la ville de Carystos
an détriment des Mavroyki, et leur retraite dans l'archipel de la Grèce, comme
nous l'indiquerons plus bas d'après C. M. Couma. L'abandon de ce domaiue dut
leur étre très sensible, car l'Eubk, à laquelle les Vénitiens donnèrent le nom
de Négrepont, était yenommée dès la plus haute antiquit6 pour sa richesse vé-
gétative (1). On citait son doux climat et on parlait de ses oliviers, de ses vi-
13 Les Vénitiens transforrnaient volontiers la plupart des appellations locales; c'est
ainsi que le Ilef propre des Mavroyéni, Caristos, devint Castet-Roaso, à cause de la teinte des
pierres dont il était
'aorta Romdniloril da V. A. Uncida. Tom. 111. 88*

www.dacoromanica.ro
498 t. A. LTaxcniI

gnes, de ses céréales et do ses paturages comme des meilleurs de la Grèce (1).
La parenté qui existait entre les Mavroyéni _et les Morosini fat peut-être le
motif de la fuite de ceux-ci dans les Cyclades. Les Turcs, vainqueurs et in-
traitables comme on les connaissait, n'auraient certainement pas manqué de faire
retomber leur courroux sur les vaincus et principalement sur la famille de l'il-
lustre chef vénitien qui. taut de fois, leur avait livré les plus cruels combats.
Pour éviter la vengeance des Ottomans, les Mavroyéni prirent la fuite. C. M.
Couma, que nous citerons encore, écrit a ce propos :
cIl est incontestable que quand les Turcs conquirent le Péloponnèse, en
1715, deux Mavroyéni, Piene et Étienne, réunirent leur fortune mobiliè re et se
transportèrent dans l'ile de Paros oh ils achetèrent des propriétés. Ils étaient
très riches, car Pierre fit reconstruire k ses frais l'église de cette Ile, vouée h
la Vierge-aux-Cent-Portes, ainsi que l'indique une inscription conservée jusqu'à
ce jour. Quad h Etienne, il se rendit ensuite h Constantinople et parviut, grace
h son instruction, h la dignité d'interprbte de la marine. Lorsqu'il mourut, en
1766, le prédicateur Cornélius (2) pronon9a son oraison funèbre, dans laquelle
il exalta ses vertu ainsi que son amour de la science, qui le détermina h fon-
der une école grecque b. Paros eu y adjoignant un metre, envoyé par lui de
Constantinople. Pierre étant resté N Paros, y donna le jour b. deux fils : Démé-
trius et Nicolas (3).D
A partir de cette époque, il est possible de suivre, pour ainsi dire pas h
pas, l'histoire des Mavroyéni, grace h des papiers du temps découverts tout
dernibrement et que nous avons réunis et compulsés.
Pierre et Étienne ne vinrent pas seuls chercher un refuge dans les Cy-
clades, ils fu.rent accompagnés ou suivis dans cette circonstance de leur père
Démétrius, de leur mère, Maroussaki, de leur autre frère, Nicolas, et de leur
sceur, Granétaki (4).
La fortune des Mavroyéni qui, d'après Couma, était considérable et leur
permit d'acquérir des propriétés dans toutes les parties des Cyclades, les mit
vite en évidence et chactm brigua leur alliance. Un contrat de vente, daté du
1-er janvier 1725, que nous reproduisons en regard, nous informe qu'h cette
date, Maroussald (5) était décédée, que Granétaki avait épousé un notable du
pays, était décédée, et que Nicolas Mavroyéni, oncle de notre héros, propriétaire
au village de Képhalo-Marmara, était consul d'une nation étrangère.
Etienne, que Couma nous montre revenu de ses terreurs, aprbs avoir d'a-
;1) La Gi4ce ou description topographique de la Livadie, de la Mora et de l'Archipel,
G. B. Depping. Paris, 1823, t. II, p. 112. Les Iles de la Gl4ce ; L. Lacroix. Paris, 1853, p.
410. Lettres sur la G-rèce, l'Ilellespont et Constantinople ; A. L Castellan. Paris, 1811, p. 21.
Cornélius, natif de Zanthe, fut un des nombreux éléves de Bulgaris de Corfou. Nommé
prédicateur de la Grande-Eglise de Constantinople, il prononça plusieurs Aloges et oraisons
funébres, publiés à Venise, en deux volumes, en 1788. Il mourut dans la ville qui avait éte
son berceau, vers la fin du dix-huitiéme siècle.
`Itopiat Taw 'AvOpunr.Evwv Ilpaiscuy ; C. M. Coma, t. X, p. 389.
Ce nona de Granétati est tres répandu aux Cyclades. 11 est dérivé, croit-on, du mot
franyais grenade (en grec pwati) 'twine] on a ajouté la ternainaison du diminutif aki (pie nous
retrouverons dans une foule de noms contenus dans eet ouvrage. Cranétaki siguilie done pe-
tite granade.
Maroussald est un des dirninutifs, fort nombreux, de Marie.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Rom/moat 499

bord fui l'invasion turqne avec les siens dans un lieu moins en évidence que
ne resta que pen de temps h Paros et passa, selon l'expression de Pouque-
ville, au service de la Porte. Cette dernière le choisit comme interprète de sa
marine jusqu'en 1766, moment de sa mort, saisi par Cornélius pour nous exposer,
dans un long discours, les qualités éminentes qui firent regretter sa mémoire.
Malheureusement, ce n'est qu'incidemment que cete clésiastique mentionne sa femme
et pas du tout ses enfants, s'il en eut. Etienne fut un homme d'une vertu
exemplaire, prodigue de ses richesses, et d'un patriotisme éclair& II fonda, comme
nous venous de le constater, une école grecque h Paros, sa patrie d'adoption, et
y envoya de Constantinople un metre dont il paya les honoraires.
Pierre, auquel l'église de la Vierge-aux-Cent-Portes dut sa reconstruction,
s'installa h Parikia ou plus exactement à Képhalo-Marmara oh habitait tale-
ment son frère Nicolas. Cet endroit était alors le centre le plus important de
rile de Paros h cause de sa proximité avec la forteresse vénitienne de Saint-
Antoine, que le prince Véni6ri défendit avec la plus grande intrepidité contre
Barberousse, ne rendit que par famine, et dont on voit encore les débris,
sur une hautte colliue, h côté de ceux du convent da même nom. Le voisinage
du port de Trio y provoquait aussi un certain monvement de transit. Actuelle-
ment, Képhalo-Marmara n'est plus qu'un chétif petit village de la commune Mar-
pissa qui, avec les deux hameaux de Dragoula et de Tzipido, porte la dénomi-
nation de Villages inférieurs [ra ttw 7opt]. On y montre aujourd'hui les ruines
des vastes édifices, témoins d'une certaine prospérité lointaine, ainsi que celles
d'une construction plus modeste appelée par les paysans Maison de Mauroyéni.
Ce fut dans cette maison que Pierre Mavroyény et Kira Prégoulina (1)
donnèrent le jour à plusieurs enfants : Démétrius (2), Irae, Cendilo et Nicolas,
le futur hospodar de Valachie.
Nicolas, fils cadet de Pierre Mavroyéni, naquit done k Marmara de Paros,
jadis Port-Képhalo, et non h Mycône, ainsi que plusieurs auteurs l'ont avancé
sans examen, parce que, sans doute, ils avaient connaissance que Pierre Marro-
yéni, qui jouissait d'une très grande richesse et était vice-consul d'Autriche dans
les Cyclades , possedait également une résidence à Mycône :
Le «Musk de la Société historique et éthnologique de la Grèce> , h Athè-
nes, possède, en effet, un fauteuil, style Louis XIII, ayant appartenu h cette maison
et au-dessus duquel on lit cette mention :
346. E.1PANON ANIIKON EI TIIN EN AITKONQ OIKI.IN TOT IIETPOr MAITO-
UENOTE TOY Error., 1735,.19PIITIII: A. 111EAET0110TA0E.
C'est-h-dire:
346. Ce fauteil provie9zt de la Maison de Pierre Mavroyéni à .31geûne en
1735. Offert par A. Mélétopulo (3).
C'est la évidemment un surnom comme on en donne tant en Grèce, mais dont la
signification nous échappe. Nous le reproduissons tel que nous le trouvons dans le Voyage au
Levant de C. S. Sonnini, t. I, p. 150.
V. la biog. de D. Mavroyéni, gouvernenr de Myedne.
Le Musk, de la Société historique et étimologique de la Grèce Plotnerov tc.ro-
pre'q; witVivo-An:eq.; 'Eratpict; .rt; Tauaod, qui possède le fauteuil de Pierre Mavroyeéni, est
situé à l'École Politechnique a Athénes. Son Catalogue, non encore publié, porte cette remarque :
346 EtIoavoy ì ?"Aoo y.eropp.attcpivou vet& Xpoctily notvAlikuny zal t.STeilreco;

www.dacoromanica.ro
500 V. A. Mumma

La distance qui sépare las deux Iles de Paros et de MycOne est insigni-
fiante, et Pierre Mavroyéni se rendait alternativement de l'une dans l'autre, selon
les cas, et aussi parce que ses fonctions de vice-consul d'Autriche devaient né-
cessiter sa présence à Mycône comme à Paros et dans les Iles circonvoisines
des intervalles inégaux.
Il est difficile de déterminer avec précision la date de la naissance de son
fils, Nicolas Mavroyéni, faute de documents certains, mais on pent la croire voi-
sine de l'an 1735, et plutôt antérieure que postérieure à cette époque.
Ses parents lui donnèrent au baptème le prénom de Nicolas, qui ADA celui
de son oncle, et celui d'un saint dont la réputation est considérable en Orient,
surtout chez les marina, qui en ont fait leur patron et se plaisent à environner
sa mémoire d'une foule de légendes, dans lesquelles il est toujours questions de
sauvetage en mer (1). Etait-ce une prédestination de son existence à venir? --
C'est bien possible. Quoi qu'il en soit, on raconte que, dans cette circonstance,
un prêtre de Santofin, aux paroles duquel on croyait comme à autant de prédic-

lulaxoo apoOpoil, itChMILTOVTO; tic3upx TrpoyeviTczpa, tò Irca,m6tepov xp000clipavtov, ix tt; iv Illo-

7.6vy aptotoxpatmil; obiluç Ilitpou Mctopo-fivouç xtviiltEs-ri; til) 1735." [346. Fauteuil de bois
couleur acajou, avec filets dorés et étoffe recouvrait quatre fauteuils, dont le plus aucien était
tissé d'or, provenant de l'aristocratique maison de Pierre Mavroyéni à Mic6ne, bfitie en 1735].
L'inscription rapportée plus haut se lit sur une petite pancarte suspendue au fauteuil lui-mdme.
Il n'y a pas quatre fauteuils plus anciens, ainsi que semble dire le catalogue, mais un seul fauteuil,
celui dont nous offrons une reproduction, et dont l'étoffe, usée par le temps, au lieu d'avoir
été enlevée fut, cheque foie, reeonverte d'une nouvelle itoffe, de maniere qu'en relevant un
des coins on pent voir les quatre Tissus différents. Tous sont rouges ou roses, et le plus an-
cien contient des fils d'or.
(1) Au temps des persecutions exercées par les empereurs Dioelétien et Maximilien, saint
Nicolas fut jeté dans les cachots de Rome, comme beaucoup d'autres chrétiens, el n'en sortit
qu'i l'avenement de Constantin, sous le regne duquel il assista au concil de Nicée en 235, con-
voqué par ce prince. Saint Nicolas, qui était archevéque de Myra, en Lycie, mourut dans un
age avancé, à Byzance, ofi sa memoir° fut des plus vénérées à cause des miracles qu'on lui
attribuait. La legende, celle qui établit surtout sa reputation et le fit choisir comme le patron
des marina par les Orthodoxes, est celle-ci :
Un individu, oblige de prendre la mer pour des affaires urgentes, se rendit l'6glise de
ce saint pour invoquer sa protection avant de s'embarquer... Le navire qui le portait dtait déja
loin du port, quand vers neuf heures du soir, les matelots se leverent pour tourner les voilet
qui n'étaient plus sous le ven.t Notre homme se leva également, parce qu'il avait soif, mais,
comme il arrive souvent, en cherchant à se désaltérer, il géna la manceevre, fut bousculé et
finalement précipité au beau triilieu de la mer ainsi que Toussaint Lavenette dans Robert-
Robert". L'obscurité étalt si profonde et le vent soufflait avec tant de violence que les ma -
telots, impuissants à le sauver, se plaignaient arnerement de la mort cruelle qu'ils croyaient
réservee à leur passager... Quant à l'infortune, ses vétements s'emplirent d'eau, el il disparut
dans les nets ecumants, en s'écriant : Sainl Nicolas, sauvez-moi 1" Mais les deseins de Dieu
sont incompréhensibles I Cet homme qui criait et qui se croyait toujours au fond de la mer,
se trouva soudain transporté dans sa propre maison... Or, comme il continuait pour cette rai-
son à se lamenter, les voisins, qui le croyaient absent, entendant ce vacarme, se leverent, allu-
merent des lumières et entrèrent chez lui. On doit penser quel fut leur étonnement quand ils
le viren+k es vétements dégouttants d'ean de mer et criant comme un possédé. Ils demeure-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 501

tions et d'oracles, s'écria, dès qu'il le vit, sur un ton d'inspiration : «Enfant, ta
canière sera brillante, mais puisse ta fin être heureuse!)(1)
Arrivée du grand amiral Djézaerli-Hassan-Pacha au port de Trio. Nicolas
Mavroyeni, assuré de sa protection, part pour Constantinople.Les moyens dont
disposait la famille de Nicolas Mavroyéni lui permettant d'étudier les lettres,
comme on dit en Grèce, il s'y livrait avec une ardeur extraordinaire lorsque,
ce qu'on raconte, le redorttable Djézadrli-Hassan-Pacha, atterrit, au sud-est de
rile de Paros, dans le Port de Tico, choisi par lui COMM-13 station d'été pendant
l'évolution de la flotte turque dans la mer Egée et oh, depuis, tous les-épitropes
des Cyclades prirent l'habitude de venir annuellement verser les prestations de
leur ile respectives (2).
Djéza6r1i-Hassan-Pacha avait eu une existence trbs mouvementée avant d'ar-
river au plus haut grade de la marine ottomane. C'est ainsi que, né en Perse
et vendu comme esclave, il devint amiral du port d'Alger, d'autres disent gou-
verneur dune province de l'Odjac, qu'il dut quitter pour se réfitgier en Espagne
a cause du Dey qui jalousait ses richesses ; motif des plus probables. Recom-
mandé ensuite à Constantinople auprès de Raghib-Pacha par le comte de Ludolf,
il devint capoudan-pacha ou amiral en chef (3). Hassan-Pacha était de petite
taille et, si nous en croyons les historiographes, il avait toujours aupras de lui
un superbe lion privé au sujet duquel on raconte qne, voulant éprouver le cou-
rage de M. de Choiseul Gouffier, ambassadeur de France, il fit un jour paraitre
tout à coup cet animal à ses côtés, tandis qu'il conversait avec celui-ci. Elam-
bassadeur fran9ais, sans donner le moindre signe de crainte, regarda froidement
cette énorme like, et dit à son hôte : «Vous avez la un bel animal !) Le pacha
ne put s'empêcher de s'écrier : «Les Fran9ais sont braves, (4) ! Ce lion, il le tun,
un jour de ses propres mains pane que dans un accès de jalousie, cette
lui avait enfoncé ses griffes dans une cnisse. Hassan-Pacha, que les grecs sur-
rent émerveillés d'une telle aventure. Enfin le naufragé leur dit : ,,Que se passe-t-il dolic,
mes fréres, et comment se fait-il que vous ayant quitté, hier soir, à neuf heures, ayant na-
viguè pendant un certain temps, étant tombé la mer, puis:englouti, en invoquant Fassistance
de saint Nicolas, je me retrouve, comme vous le dites, parmi vous et dans un ettat anormal?,,
A pres avoir examiné attentivement ses vétements trempés et écouté ses paroles, les voisins de
eet homme comprirent que c'était là un miracle ; et, pleurant de joie, ils récitérent le Kyrie
Rehm. Ce fait, qui se passait à Constantinople, se répandit bientùt par toute la ville et par-
vint aux oreilles de l'empereur et du patriarche qui appelèrent eet individu pour leur narrer
ce prodige. Quand il eut achevé son miraculeux récit, tons s'écrierent à l'exemple de David :
Dieu est grand, et ses ceuvres admirables
(Official Orthodoxe du mois de Décentbre. Venise, 1876).
Anastase ju Mémoire; d'un Grec ; Thomas Hope. Paris, 1820, t. I p. 44.
Le capodan-pacha quitait tous les ans Constantinople, le 23 avril (v. s.), jour de la
Saint-Georges, pour percevoir les impéts dans l'Archipel. Cette féte, comme celle de Saint-Dé-
me:Arius, le 26 Octobre, sont chez les Grecs, co que sont Piques et la Saint-Michel dans le
midi de la France. Les matelots de la flotte turque étaient engagés pour une campagne qui
commençait à la Saint-Georges et finissait à la Saint-Démétrius.
La Turquie; Juannin et Van Gayer. Paris, 1840, p. 363. 1ilatoire Moderne de la
Grèce J. R. Néroulos. Genève, 1828, p. 91.
Lettres sur le Bosphore; Locard. Paris, 1822, p. 27.

www.dacoromanica.ro
502 V. A. URECHIX

nommaient «Moustaka» à cause de sa grande moustache, portait toujours le cos-

tume des Levencl ou soldats de marine (1).
Cinque fois que le grand amiral tenait la mer pour faire rentrer les im-
pats, il était de règle, dans ces circonstances, soit dans Parchipel , soit sur le
littoral de la Grèce, d'héberger volontairement, ou le plus souvent contre son
gré, le commandant en chef des forces maiitimes del' Empire ottoman, ainsi que
sa suite. C' était 14 une marque de condescendance dont les insulaires se se-
raient bien passés, mais il fallait subir cet excès d'honneur, sous peine de subir
des spoliations de tous genres aussi ingénieuses qu'arbitraires. Autre temps, au-
tres mceurs ; c'était admis et généralisé 4 la hauteur d'un principe, et le con-
traire efit semblé extraordinaire à Poppressé eomme à l'oppresseur.
Or l'amiral Hassan-Facha, le jour qu'il aborda h Trio de Paros, fut in-
vité à un banquet dans la maison du vice-consul d' Autriche, Pierre Mavroyéni,
l'instigation de Nicolas, son fils(2).
Nicolas, qu'un auteur nous dépeint comme un adolescent employant son
avoir à des ceuvres pies et comme un jeune homme plein de fougue qui, sans
attendre qu'un léger duvet ombrageat ses lèvres, pourchassait déjh avec achar-
nement les corsaires, afin de préserver son pays de leurs fréquentes attaques et
de leurs déprédations ; Nicolas, disons-nous, le promoteur de cette invitation,
souvent périlleuse avec un Tun de ce temps, tourmenté par une ambition bien
rare pour son age, trouva moyen de s' introduire si fréquemment en présence de
l'amiral et lui fit une cour si assidue, qu' il en obtint la promesse de sa pro-
tection à Constantinople s'il consentait à se rendre dans cette ville pour y bri-
guer un emploi. C'était précisément le Ave qu'il caressait en secret. Lo jeune
Mavroyéni, incapable de modérer les transports de sa joie, baisa avec une fré-
nétique reconnaissance le pan de la robe d' Hassan-Facha; et, acceptant avec
empressement cette offre inattendue, partit bientôt pour le Bosphore, on devine
aisément avec quelles espérances,

CHAPITRE III
Nicolas Mavroyéni à Constantinople. Les différente versions publit:es sur son arrive dans
cette ville. Il fraye avec les Fanariotes ; Djézaerli-lIassan Paella, le fait nommer in-
terpréte de la marine turque. -- Son influence sur lé grand-amiral.
Ce que nous avons dit h propos da départ de Nicolas Mavroyéni de Paros,
et de son arrivée h Constantinople, est la versions généralement adoptée, h tort
ou h raison. Mais l'exactitude nous fait un devoir de transerire les données con-
traires d'autres écrivaius.
D'après C. M. Couma, «Nicolas Mavroyéni partit tout jeune de Paros pour
Constantinople, o4 il apprit le turc, Pitalien et le grec, langue dans laquele
il ye fit que de médioeres progrès. Sa bravoure et son intelligence l'élevèrent
au poste de drogman de la marine. Il était très habile dans ses manières avec
(1) Sous le nome de Leven, les nations méditerranéennes désignaient les recrues de la
marine turque provenant de FOrient Levanto) en gén(ral et de la 6r6ce en particulier. A la
longue, ce nom est devenu synonyme de rbrave".
k2) Anasease Mémoires (Vain Grec ; Th. Hope. Paris, 1820. t. I. p. 45n.46)m); Mro-
min; ; Antonopoulo.

www.dacoromanica.ro
 Is'wins ko1.darrrA1u1 503

les Turcs, à tel point qu'il en fut aimé comme un coreligionnaire. Hassan-Pacha
le prit bientôt à son service, le fit nommer interprete de la marine, et le choisit
comme son conseiller privé et le guide de toutes ses actions (1).»
Salon Ahmed Djevdet, Abd'oul-Raman, Imbéry et Vassif-Effendi, de prince
Nicolas Alavroyéni vint dam sa jeunesse de l'ile de Paros k Constantinople. Le,,
auprès de Hadji-Nicolaki, banquier de Djézaftli-Ghazy-Hassan-Pacha, il aprit la
langae italienne, alors en grand usage, avec le fils de Nicolaki, Stavraki, qui
devint interprète du Divan impérial. A la prière de Nicolaki, Mavroyéni fut
nommé secrétaire de l'interprète de la marine. Sa facilité d'élocution et son
intelligence native attirèrent sur lui l'atention d'Hasan-Pacha qui, à peine la
place de drogman de la marine vacante, le fit nommer par un iraciè ou ordo-
nance impériale. Les Fanariotes, bien qu'énormément vexés de voir un simple
employé du banquier Nicolaki devenir interprête de la marine, n'osèrent rien
dire, craignant le courroux d'Hassa,n-Pacha (2)».
Quel que soit, au juste, la fa9on dont Nicolas Mavroyéni se rendit à Con-
stantinople, nous savons d'une maniére positive gull se familiarisa vile avec son
nouvel entourage, qu'il se jeta tête baissée dans les intrigues du Fanar et sut
se servir avec taut d'adresse du haut appui d'Hassan-Pacha, qu'en l'espace de
trois années, pendant lesquelles il subit vraisemblablement les métamorphoses
indiquées par les chroniqueurs ci-dessus, il réussit, les uns disent à supplanter,
les autres k remplacer après déces l'interprète de la flotte, Argyropoulo, homme
d'une profonde éradition et d'une parfaite honnêteté.
La charge d'interprète de la flotte ou de la marine (tersandt terd jamani)
dont le titulaire, comme en général tons les drogmans officiels, portait le titre
de tehawouchir, était dévolue priucipalement aux beich-capi-keitayas; elle venait
en troisième ligne, c'est-à-dire apres l'hospodorat et l'emploi de drogman du Divan.
Jasqu'h la révolution hellene de 1821, les Grecs du Fanar conservérent lo
privilege exclusif de fournir des interpretes de la marine et du Divan au gou-
vernement turc. Lorsqu'e, cause de cette levée de boucliers, les Fanariotes ne
possédèrent plus la confiance des vsmanlis, on ne put tronver dans l'Empire,
comme refit souhaité le Grand-Seigneur, un seal Turc qui flit en état on qui
ea la bonne volonté de parler une langae étrangère. On fut obligé de conférer
ces dignités, abolies depuis, e, des Jiffs ou à des Arméniens.
Le drogman de la marine avait un traitement, revenu ou bénéfice auntie'
de 300 bourses. Cette somme n'était, il est vrai, qu'éventuelle. mais, bon an
mal an, elle surpassait toujours consid6rablement la rétribution allude a l'inter-
prète du Divan, qui ne touchait que 94 bourses.
Le drogman de la marine disposait en outre des places de mousselims
de mouhassils, espece de petits gouverneurs civils et militaires que la Sublime
Porte répartissait dans certaines iles de l'Archipel comme sur le continent grec
pour y exercer, en son nom, une sorte de contrôle et de surveillance. II achetait
ces charges et les revendait au plus offrant pour son compte particulier. L'ap-
pel des jugements rendas par les premiers juges, qui étaient ordinairement au
nombre de trois ou quatre par Ile, était porte devant l'interprete de la flotte
qui décidait en dernier ressort ; les insulaires préféraient s'eu tenir an verdict
de leur compatriote Oita que d'en appeler au grand amiral, dont 'Intervention
clatopEcit Tay 'AvOpcurcbto npgewv, C. M. Couma, t. X, p. 390.
Eistoire de l'Empire ottoman, Ahmed Djovilet, t. X, p 400.

www.dacoromanica.ro
504 V. A. 'bacilli

efit été consider& comme la dernière des calamités. C'etait lui également qui
faisait passer les avis et ordres du gouvernement ottoman aux insulaires grecs
et qui transmettait les réelamations, petitions ou autres plèces de ce genre au
Divan impétial par le canal du capoudan-pacha. «Le premier secrétaire de
la communanté d'Hydra, rapporte G. D. Criesis, fut J. Criésis, homme qui pos-
Wait le plus de connaissances de son temps ; rempli de sagesse et d'intelligence,
il laissa des chroniques remarquables sur son époque, dans son premier mémoire
adressé à l'interprète de la flotte, N. Mayroyéni. Chargé de protéger les droits
de ses compatriotes, et envoyé deux fois h, Constantinople, comme délégué, il y
représenta son pays avec tant de sagesse et de dignite qu'il excita l'admiration
de N. Mavroyéni
Le drogman de la marine percevait les dimes des Iles, quand, chaque an-
=tee, il accompagnait le grand amiral dans la tournée qu'il faisait h cet effet
dans l'Archipel. Le fac-simile suivant, refetu de la signature de Nicolas Ma-
vroyéni et dans lequel il atteste avoir reçu cet imp6t des habitants de Naxos,
en 1776, vient corroborer ce fait».
Actul ce noI nu dim In fac-simile, clice
«Nous déclarons par le présent que rile de Naxos, autrement dit: Castro,
Bourgo et Néochori ont seulement payé le dixieme da bakié de l'année courante,
1776, au trésor de S. A. noire illustre seigneur, visir et grand amiral, Ghazy-
Hassan-Pacha. En foi de quoi nous avons délivré la présente attestation pour leur
sauvegarde et pour valoir ce que de droit. Le 22 Aaat 1776.
NICOLAS MAVROYÉNI, dragoman de la marine impériale.

La date precise de la nomination de Mayroyéni comme interprète de la

fiotte Dons échape, attendu que si l'histoire des grands interpretes du Divan a
été imparfaitement &rite, celle des drogmans de la marine reste encore h faire.
Cependent, en nous basant sur les pièces officielles que nous avons reçues des
Cyclades et do Constantinople, nous pouvons établir ainsi la chronologie des in-
terprètes de la flotte immediatement avant et après Nicolas Mavroyéni.
Document signé par Nicolas Mavroyéni, comme fondé de pouvoirs de la femme de l'interpréte
de la marine, Th. Dimaki.
1763 THOMAS DIMAKI
1766 ÉTIENNE MAURO1iNI.
. . . . ARGYROPOULO.
1771 (?) NICOLÁS MAN R01 kls I.
1786 ÉTIENNE NIA'S ROYÉN1 (neveu du precedent).

Une fois drogman, Mayroyéni donna h cette place une importance qu'elle
n'avait jamais eue. «Ses prédécesseurs n'avaient jamais été que les interprètes
des commandants, même les plas imbéciles et les plus stupides ; Mayroyéni de-
vint l'ami et le conseiller du pacha le plus énergique et le plus clairvoyant qui
ea jamais été h la tête de la marine turque. La lion, dont le rugissement fai-
sait trembler le musulman, montrait la douceur d'un agneau avec le ruse Grec.
(1) ilisloire de rile d'Ilydra jusqu'a la révolution de 1821; traduite du grec moderne
par Théod. Blancard, Marseille, 1888, p. 84.

www.dacoromanica.ro
 Isreona Itomhin.6ná 505

Si le bruit de quelque acte illégal commis par son drogman arrivait jusqul lui,
le premier mouvement d'Hassan était la colère; il jurait qu'il ferait Banter la Me
l'insolent qui résistait à ses ordres ; mais la vue de Mavroyéni suffisait pour
désarmer son ressentiment, et il chargeait de nouvelles faveurs cette téte qu'il
venait de jurer de faire tomber. Toutes les infractions du drogman aux lois et
aux usages des Turcs, ne semblaient que lui assurer plus d'influence sur son pro-
tecteur, et les orees, aussi portés qu'autrefois à attribuer les effets, qui les sur-
prenaient, h quelque cause surnaturelle, s'étonnèrent moins de la puissance de
Mavroyéni, que de la vertu des ingrédients dont il avait dft se servir pour com-
poser un philtre» (1).
Les historiens sont unanimes à constater Pinfluence considérable, sans bor-
nes, dont Nicolas jouissait sur l'esprit de Djézaèrli-Hasan-Pacha qui fut, certes,
l'amiral le plus remarquable de la marine ottomane. Ce musulman avait été si
charmé de l'esprit de son drogman et tellement captivé par ses manières, que
jamais aucune intrigue, faite en vile de lui nuire, ne put ébranler un seul in-
stant l'attachement que lui portait son mitre. D'aucuns assurent qu'il poussait
sa confiance en Mavroyéni jusqu'a lui permettre de le remplacer, mais sans offi-
cialité, dans ses fonctions. On a inaintes fois cité le crédit dont avaient joui
jadis Panayotaki et Nicolas Mavrocordato, mais tout cela n'était rien auprès de
l'énorme ascendent de Nicolas Mavroyéni, non seulement sur le grand-amiral,
mais aussi sur les membres composant le Divan impérial.
Emerson Tennent, un publiciste anglais de quelque valeur, nous laisse de-
viper la tactique mise en pratique par le drogman de la flote pour arriver h
posséder un si grand crédit: «L'audace et la présence d'esprit de Mavroyéni)
écrit-il, l'adresse de sa conduite envers les Turcs, le zele qu'il montrait pour
la gloire de l'Islam, et les extases dans lesquelles il tombait souvent dans le
Divan, en eriant d'un air inspiré : «Allah! Allah!» le rendirent l'unique idole des
Ottomans, aide de camp, interprète, conseiller et instrument de toutes les entre-
prises d'Hassan-Pacha (1).»

ANEXE LA PAG. ig
Nu numar de la ocasiunea solemnel intari in Bucurescl a Domnitorulul
avem pitacurl organizùndti alaiuff. Mal damú aci alaiulti cu care esia Domnia,
afarl, la Isvorul-TImAduiref i cu care esia Domnia la Binis.
In cod. XVII, fila 251 am mal aflatù' un alajú, din 1787, MI indicare de
ocasiunea la care avu locú. ti reproducemil, ffind primull in care Odin introdusg
WI ¿un cu tunaril lul si treI equipage domnescI : Careta Gospod, en 6 telegarl,
Butca Gospod, cu doI telegarl lucim estraordinar o sanii domnésel In-
hImata cu cerbI.
Orinduiala alaiului de Inane (?) in ce chipii s' a orinduita.
TotI aprop vritAsescl, aprocliI ceausescI, copill din cal al vatavuluI de vis-
terie i paharniceil tot!, cu ceausif i stegarif lorü, inarmatI qi c1ri, dol Gate
doI, dupg orinduiall.
(I) Anastase on Mémoiree cl' un Grec; Th. Hope, t. I, p. 45.
(1) Emerson Tennent, t. II, p. 279. B'flptutç inaya000aTelosto;, etc.;
Stéph. Th. Xénos. Londres, 1861, t. I, p. 74.

www.dacoromanica.ro
5O6 V. A. ukEtitri

Tal Portarál ot vel Portar asemenea

6 ComirI calad cu haine roqiI asemenea,
4 salahod ai grajdufilor Gospod. asemenea,
Camaraqh §4i lipcanil, asemenea calad 9i InarmatI ert vataful de calaravI
Odobaqa de lipeanl.
Tagma logofeteilor ceI miel de Vesteril.
4 e de Divanit.
Hekeam Bar ea iamaculù s.
Top leventil ot vel ispravnic za curte calad' 9i inarmatl, cate dDI.
Ciohodadi gospod, totl inarmatI §i. calad.
Satirl, asemenea.
6 Alaifi-Ceanql, din earl doI s arable pentru miqearea indreptarea ala-
iuluI la mergere, ca huna orinduiala.
3 saraccif i ung mataraghl, asemenea calad 9i. Inarmatl.
2 Tranabita0 Gospod, calad.
Iciagalele totl cu idecliil, calad Inarm41, cate doI.
4 PostelnicI Capocelal §i. Inarmatl.
4 logofetl de bina.
4 logofetI za visterie, de ceI ce aù Imbracat caftane.
Al 3-lea Comis CA Caftangiu
Al 2-lea Comis ea al 2-lea pitarii.
Vataful de paharniceI, cavataful de curte
Vataful de aprocjI, cu ceauq de aprod.I,
Al treilea vist. en al 3-lea post.
Al 3-lea logorét de sus, en al 3-lea logolt de jos.
Vel cu devietaral.
Patru tranabitaqi gospod.
Biv vel arma. multurdar, cu Vel Post. Mathehi.
Vel Pitar Stavrache, en Pitar Manaill.
Serdar Gregoraro, en Serdar Stanciu.
Paharn. ahuesen, ea Pah. Nicolake.
Paharn. Ianeu, ca Pah, secretar.
Vel Comis, cu D-111 biv vol clucer vechil Postelniciel.
Tacamulil arma0eI lnaintea tunuluI.
Arma0I cu pura01 calad i 'Mamad.
Al 2-lea arma, ca al 3-lea arma.
Pitar i erban.
Don' cu doI topeil deasupra i totl ce1-1-4 tunad calad Imprejurulti tu-
nuldf, en fuqtele In manl.
Vel Armalt en totI lautariI eantandil qi cu 4 trambita0.
Cavas! doI Inaintea eamareI i luarmatl.
Cámara Gospod cu 10 tufeccil de oparte i 10 de alta parte, calad qi
inarmatl.
Vechilulti camaralieI i ca Vel gramatic dupa cámara.
Haznea Emini en totii tacamulti lui, calad §i InarmatI.
Ordu-A.gasi ca totil tacamula luI calad §i armatI.
Careta Gospod. en 6 telegari.
Sania Gospod ca cerbiI.
Batea Gospod en dol telegad. (Cond. XVII, fila 251).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Romintond 507

1787. Alaill la Isvorul TAmAduirel.

«Alaiul prea iubitel D6mnel Domniel mele afard, la Isvorul TAinAduirel».
50 SeimenI polcovnicescI 1
50 « bulucbAsescl I cAlArI si armatI.
6 Postelnicl top ca capoturI si tacAmti curatI.
Ceaus spItAresc, cu ceaus n'ocia.
Bas bulucbas, cu polcov. de serinanI.
Vtorl Pit., ca polcov. de tag.
Vornic di harem, Cu vel clpit. de dorobanV.
50 nemyí din pértA, pe josa.
12 fustasl cu dardo sí Cu isbasa lor.
8 CApitanI aI seimenilor spItAresdi si 4 al giudetelora inarmatl cu zar-
davelu in cap.
10 Ciohodarl pe llaga careta gospodja si cele-l-alte careto urm5.tóre.
Poruncim Domnia mea, Ceaus spitAresc, sA fil zapcia, ca sa gAtescI acest
alaia joI, 1111 In 4itil». (Condica No. 17, fila 177).

ANEXE LA PAG. 33.

crustifia sub MavrogIteni.
Din urmAtérele acte se pite vedé, inca odatA, ca neintemeiatA este afirma-
titinea unora din scriitorl, a Mavrogheni judeca turcesce si numaI (IRA voia lul.
Adevi5ratti a pedepsia greil abaterile dela datoril ale impiegatilor justitiel.
AsIa in 3 April 1787 a urmArita pe Miculti za,pciulti «sa resputill, cAcl ail slobo-
(pm una ucigasa din puscArie, 1u5,nda rusfeta». (Cod. XVII fila 166).
Amti afétatil cl N. Mavrogheni n'a schimbatil dela o 1-alta judecAtoril de
la «departamentud». In 5 Mai, 1878, a numita pe nepotula sfintiel' séle prin-
telul Mima(?) la depart. de s6pte, in locula armasulul N. Cantacazino. «l'oran-
cima' d-lul Vol Vist sA-lil asell in catastihula legilor intre judecAtorl. Asisderea
poraucimil si d-lul Vel log, de téra de susa, sA ar'étI Domnescula nostru pitacú
boerilor judecAtorl dela acela departamenta, ca sA fie insciinOtl.» (Cod. XVII,
fila 174).
Amintimti acesta casa ea sA se confirme asertiunea n6strA, cA nu s'ad des-
desfiinOta de N. Mavr. gDepartamenturile» qi cA schimbArile la ele nu erati atta
de dese si de generale cuma s'ar fi pututti crede. Din pitacula adusù' se mal vede
si aceea, cA la ori ce numire in slujbA de judecittor trebuia s5 participe doI din
velitiI boerl al Divanulul : Visternicul, pentru regularea lefeI numitultil qi unulil
din logofetif marl, ca contrasemnator allí alegerel functionaruldi.
Acuma diversele acte mal sima promise.
Tata un casa férte curiosa de abusa ala uniii ispravnica din Meediutl, care
in locti de a face dreptate la jaiba unid maza, ilil bate la falangl si illl in-
chide. Asia ceva nu fAcea Mavrogheni, ci boerula Clucerul Frusin !

Carte la Caintacanuc Craioveë, a 124 Dionitrasco Anescul cu Costea Negu(itorubl

pentru 6 ol.
« Zemli Vlah.... De vreme ce la Domnia mea A data jaiba Dumitrasco
Anescul mazila din sud MehedintI pentru Costea NeMitoru, citmcA la leat 1780

www.dacoromanica.ro
508 V. A. UREcEaX

datti sése ol ca toeméli si tot prelungindu-lfi nevrandti si i le plitésci

mersil la dénsulil si-1 cr banil la cji antëifi a lui Mai, iarù numitulti Costea
nu numal banI nu i-ati datfi, ci înc ati grail la dansulti de rail si baba' :sd
camel mergandt1 la Cluceruli Frusinu Ispravnicu judqulal, ca si.-1 judece pen-
tru acésta, numitulti clucerti, firi de a nu intra in niel o cercetare ca si vaqi
cine este vinovatit, rail pusti la ji de targti in falangi si trash' 200 de
toege la WO i dupi aceea- bigatil in puF,IcArie in butucI dimpreuni cu tal-
haril globindulfi i cu talen l 146, firi de a nu i se da baniT dupi ol. Pentru
care, micarti ci ait (lath* zapisfi de Impiciuire la mana Costel, dar slice cit acelti
zapis datti de nevoie ca si scape dela inchis6re. Asisderea dimpreuni cu
Unsaid ati trimesfi jalbi Domniel mele i téti bgsla mazililoril de acolo ce-
randti dreptate pentru acésti strasnici pedépsi ce ati %cut& clucerul Frusinu
lul Dumitrasco, ea filanga la i de WO i ca inchisére la puseirie, avandulti
pe acesta ca pe unü pirinte in tarafulti lorti. Dec1 vrêndi Domuia mé ca si
Ne pliroforisimti de adevérd la aceste, iatit scriemti d-le cinstitti i credinciosa
bolerulfi domniel mele Alexandra Gherake biv. vel Post Caimacame Craiovel, ea
d-ta impreuna cu d-lor cel-l-altI holed de acolo, si facetI cercetare fate ca de
aménuntulti atatil pentru pricina galeevel luI Dumitrasco ca Costea in ce chipti
sa intamplatti si cine dintre amandol ait datfi antaiti pricini de galeévi si care
este vinovatti mal multil la acésta, cat i pentru pedépsa ca falanga i ca in-
chis6re ce se jiluesce ci ficutti clucerulti Prasma: de este adevérati
In ce chipfi l'afi Matti? Care aceste si le cercetatl prin 6menil ce se vorfi fi
intamplatti de fati, iar mal vartosit pentra gl6ba, cara este ca totulti nesuferitfi
Domniel mele, si cercet41 cu ce cuvintii s'ati indriznitti clucerula Frusin de
ait ficutti o armare ea acésta, ins& cercetarea si o facetI drépti in adevérti, in
frica lul D-44, fir de a parti la vre-o parte si ori In ce chipti vet1 dovedi., se
insciintatI Domniel mele, ca anafora. Pentra care orinduimii i Mumbasirti pe
boerulii Domniel mele.... Post, si stée acolo pang vetI face cercetare i asteptand
respunsurl pânit 11' va veni alfi doilea porunci dela No1 in ce chipfi si urmeze
dupi cercetare, de va remanea clucerulfi Frusinu vinovatil la acésta, sit iée
Mumbasirulti trépidil dela numituhl clucerti talerl 30. Tolico pisah gap. 1787 Apr.
1786 Aug. 19. Judecata inaintea anal arbitra rinduitti de Vodi
0 lived/ ficuti pe mosie striing atatil o stipanesce celti care a finto si
urmasiI sél, WA este tfretitarii pe mosie ; iar déci lipsesce, o perde si revine
proprietarulul mosid.
Judecata luI Nicola Gheorghiu moldovéna din HArlifi. cu Christodor Tolea
din BucurescI, nevasta si din avere.
Domnitorul munténti corespunde in privinta acésta cu domnitorul moldovénti
Alesandru Mavrocordat, care adeverindil dreptatea 'al Gheorghiu, domnitorul mun-
téng arunci la puscirie pe vinovatti i viudo nisce moil ale aceluia pentru in-
destularea pigubasulul. Cond. 17, fila 125.

0 carte de Judecafil a lid Pectrafcu, pentru pricina ce are cu curnnatu-eat

Badu, amendoi .poterafi.
«Pitrasco Poterasfi dela Stégulti d-luI polcovnicti de poteri ot. satu Mira
sud Vlasca, ati trasti la judecati inaintea N6stri pe cumnatu-seil Rada poterasfi

www.dacoromanica.ro
 !MOBIL ROMINILORtr 509

tota dela stégu lul, arnand ea estimpii, dupit doue dile trecute dupi diva
Gheorghe, In marginea satuluI fiindil uniI starva de caltl, s'ati dusa séra
de Wail ureatil apr6pe de acela morta calli, Inteunil copacia, pazindil cu pupa,
ca viindü la starva vre unù' lupil sa mananee, sa d6e intr'Insula sa-la omóre
peste nópte merenclit i acesta Rada eu pupa, total pentru a pAzi la acela
starvil, ca sft ueiga vre unit lupil; dupa ce afi mersa acolo, vgclêncla ca nu-I vino
bine sa dée cu pupa, all mersil de all luatú starvu traga la loca ande II
venea luI cu indemana ca sa p6ta da ca pura i acolea ande Intindea starvula,
vadêndü Petraro miscarea starvulul, intunerica fiinda i ne baganda séma
data ca pupa ca alice, i all Impurata pe cumnatu-sea Rada printr'o maul si
pe la cóste, Uganda Inteinsula 13 alice si peste o septemba puindu-se In earil,
ati venital aid sa jaluiasca Muiril Séle luI Voda i ela de frica all putt mijlo-
citorl i aú facutil pace si datii tal. 26 si acumtl cere bani inapoI fiinclii
ca, nu at murita i este sanatosa ; Mtg. fiinda i Rada cumnatu-sefi, marea
baniloril tagaduitil, fara unmet' dise, ca elli s'ail dull la starvil in pici6re
ca pupa la spinare i luanda cosula caluluI In mlna sa-111 traga fiinda usora
s'ea pomenitil Impuscatil si din copaciulit care all data ca pupa diestima
luI pang la starva este numaI de 5 past' si elú pentru ca fostit cumnatil
ertatit i ail facuta pace pe acestI banI, ne mergêncili niel la doftoril ca scóta
alicele dinteinsuhl, pentru ca sui nu-lil sc60 In cheltuiala, jara de ix fi fosta
straina niel Intr'unti chipa nu s'arü fi odihnitii, pentru ca osebitù' de cheltuiala
ce all facuta la cautatula boleI, dar si de bucatele ce all avuta peste campit
semanate pagubita si all 'Imam"' i secatti de maul, bona la lucru grea
nu pOte munci; decl fiinda ca si de InsusI noI Cesbracandu-se Rada se Védu
semnele alicelora, care sunt i pana acum in carnea lul ne sc6se, i maI Vertosa
ea din copaciula care aa data ca pura cunoseuta lucru se vede, ca este si mal
patina diestima ca de 5 pasI, pentru ca de suit &Ida vine maI apr6pe i ve-
derea omulul stanch"' In pici6re, nu face vre-o asemanare ca de lupa, fiindil ji-
guinia patru pici6re, ci trebue sa se fi uitata bine ca °chit si apol sa dea
cu pusca, (led flinch"' ca acésta invoire all facut-o prin zapisa ca buna-vole si
rugatti de cumnatu-s'étl Patrasco, care zapisa se vèdu si de nol, ca cuprindere
Intoeme, hotarimil ca Rada sa fie In pace si nesupgrata de aceI banI de catre
eumnatu-s'éa Patrasco, pentru ca niel acuma nu este litrosita i vindecatil, aflandu-
se alicile In carnea lul, i dupa vreme cand se va Intimpla a se deschide ranile
sa aiba ca ce a se elute; acésta! 1786. Decem. 11. (Cod. 16, fila 13).
fW. sped., Costandin Cocordseu Pahar.
Alta judecata:
Io. 11Ticolae Petre Mavrogheni V. V. i gpd. Zem. Y las.
S'aii Infatisatil la Divanti inaintea Domniel mele améndoué puirile, i fiiudil
doveditil numitu Gheorghe Grecu cum ca all fosta gazda de hotl, nu s'ait primita
pare lul, ci hotartma ea Costandin Polcovnicu sa aiba pace, dandu-I acésta Dom-
nésca mist% intarire la mana lui intru apgrare. 1787. Mart. 3. (Cond. 16.
Fila 33, 34).
Vel. Log f.

pec.
gospod.

www.dacoromanica.ro
610 V. A. ilarxrd

Pré Inagate Ddnine.

Dupa jaiba ce ad data InAltimel tale Gheorghe Grecu, din satul BaMusa sud.
Oltd, pentru dumnealuI Constandin vel poleovnicil za dorobang, arëtandd c fara
villa Pad prepusil de gazda de 1141, gi batendu-1ì cu 200 de bete la falanga,
i-ad luatit 0 tot(' ce-ait avuttl dupa safletulù lui, precumti mal jog anume se
aréta i 10 cere dreptate ca Implinire, prin care jaiba ne poruncepl Maria Ta
sa cercetamti i sa inpiintamd Mara Tale ; dupa luminata porunca, aducendu-se
fata Constandin polcovnicil ptratulti, s'ad Intrebatil ce are a respunde? gi 4ise, ci
aid in Bucuresd de Ins* eld princlandu-se treI hotl, anume: Dumitru, Voleo
Hristea Sirbu, 0 la cercetarea ce s'ail facutti de judecata in spatitria dumnelul
biv veI spat. Costache IVIavrogheni ad aretatil, ca In primavera aflandu-se In lio-
tie, all mal avutil tovara0 pe unit Mincul, care este impupatti inteuntl piciord
din batalia ce all ficutit dincolo de Dunare cu potera siimenésca i pe mail Cos-
tandin ce all A:0sta Inpreuna ea dinsil aid In Bucurescl, cand s'ad prinsd eI 0 all
scapatil 0 pe acestil Gheorghe jaluitonl, numitil pinsi hotl arò'tatti ca-Iti
all gazda, la care all 0 banI 0 arme 'bate la dinsulti i dupi acestù tacril a
lor, cu volnicia data In scristi a d-luI biv. vel spat. Mavrogheni, all mersit i mal
Inteiti afiandù' pe acestil Mincu ranitù In satulti Cotenita dintracelit judetti, caro
fusese prinsa de ispravnicI ea o septamani de Ole mat nainte de prinderea
acestorti hotl de aid din Bucurescl, 0 in 4iva ce all ajunsti numituld polcovnicil
tuteacestù satti, intru acea fusesa venitù i acestil Mincul dela ispravnid la
casa lul i primiendulti all mersd asupra satuluI Viiqera ce este din multi Co-
tenetil diastima de locil de o jumatate de ciastl, uude se aft/ q'ecjetorin acesta
aretatil atatti de gazda Gheorghe jaluitorti i gasindula 0 pe dinsulti, ail 'Mee-
putd a face cercetare, dupa porunca ce ad avutù', i intra cele-l-alte gasindit
pe unit Tudor sluga sa, ad afétatti, ca anu In postulti san-PetruluI, pe vremea
pra0lif de porumbd, simtindu-se de potera el ad venitù' dupa dinqil sil-I primja,
iar acestil Gheorghe Impreuna cu Mihail tovar'équhl sell pe venitulil mo0ei Izvo-
rale §i Cotenita il puse pe totI ace0I hotl de sap la porumbil §i inteacelai1
chipit mi se putea dovedi hotil de potera i lute° sambata sera s'atl sculatil
acestil Gheorghe dela Viisera, luandil Inpreuna 0 pe Tudor, sluga sa qi mergandii
la satuld Cotenita all intratti in gradina luI Voleo, ce este unulti dintr'acei prin0
hotI de atuncI i lulndti de subt patulalti lul cincI puscl i doue iatagane §i
patru pistele, qe4endil la carciuma lul In sattl, la unil Necola carciumarit, fratele
acestuia Tudor sluga, de acolea all incalecat Gheorghe d pe Tudor l'ad luatti totd pe
josti, avendil i unulit i anal(' arme In spinare sil le duel la casa lul la Vii-
Ora, 0 pre drumu mergendù', all (jig Gheorghe earl Tudor sluga, sil nu spue
nimeinul de radicarea armelord, ca dupa ce le va vinde la Craiova ii va da 0 lul
talen l 10 0 ajungéndil a casi past' in soba bordeiulul, apd a doua i Dumi-
nica piimienduse de polcovniculd judetulul, acestil Mincul ritnituld, totù intea
cea i despre sera, ati 4is Gheorghe catra Tudor sluga, ca Isla merge la pol-
covnicti si meta pe Mincul, i fiinda ca elù rémane singurd a casi l'ad intrebata
pe stipanulit sea Gheorghe, déca va veni cinevasI la densul peste nepte sil
(lee pupa? i i-ad poruncitil sil nu dée ca-lti spanzura, i apol dupa acesta
vorbit ce-ad avut-o intre den0I, luândll armele de ande le avea puse intaid,
le-ad trecutil in pivnita bordeiuluI pusd Intr5 nipe butl, i dupa
ducerea lul, Gheorghe peste nepte cine va fi venitd nu qcie, ca dreptil

www.dacoromanica.ro
 fsTontA kom12.1' mottit 511

unde ati fostil armele ati radicattl bug scandurl ale bordeiulul i au luatfi
armele, si la radicarea lor aü rams unti pistolit, care datil luI Tudor
pentru fagaduiala de tal. cjece ; de care si Insusl -Nicula brat Tudor sluga, pentru
radicarea armelorit din gradina Velculul totil asemenea arétare i-ati fleutti
polcovniculuI, si dap, arétarea acestora prinêndù i pe acell Mihaiti tovarasulit
lul Gheorglie, certatti cu 6resce bataie ; i fiind-ca elti ati fostil i bolnavil
de frigurl, s'al arétatit de bolnavü fórte réìI, i cu t6te ale lui miscall de sca-
pare ce-di Matti nu s'ail creluttt, i n6ptea dud ail rémasti acolo, pudi
pe améndoI in butuel i rati culcatù cu acestal Gheorghe alatarea, i améndol
mnvulii cu unit chiurchig, si peste n6pte adormindtt i strap°, polcovnicull fiindti
smacinatl de amblarea drummilor, de langa acestil G-heorghe s'ail sculatti Mi-
haiti ski ì cu butueulti in picióre ail fugittt si nu rail mal gasitti,
pentru aceea i pentru ca su spue armele, data cAte-va toiage la fa-
langa dupa aducerea lor aici, infatisindu-sé inaintea judecater t6te partile totti
asemenea arétare ail iacutti hotiI, i înc aft arétatit c. dupa ce s'ail Anal Min-
cul in téra turcésca, i intorcêndu-se InapoI, pe drumit aft Intilnitil unù' Tare
i-ail luattl calulti si o pupa i unà iataganl; si pe call l'ati pusti pe acell
Minen ranitl, i treandil Danarea ail venitil la satulit lor, Cotenita, s'ati des-
partitit si de al-doilea Dumitra Velco i Nandiciu, i cu unit Costea, si s'al
dusti asupra CraioveI in judetulit GoKjilor pe Maradie i aft lovitit pe unti omit
ce-1 cjice pe porecla Spann, i 1-att luattl tal. 100 si al mal lovitit pre una cio-
bang, si luatti tal. 40, si dela unit Roman tal. 20, si dela altil ciobanti
tal. 15, si apt)l lovindu-se cu poteiile de peste Oita, aft peritti acelti Costea
tovarasull ion, care i adusl i capultl la luminata pórta gospoda, cumti
acell Tudor i brat Ego Nicula, slugile luí Gheorghe gazda, peste celé de maI
susti arétate, aft mal 4is i acésta, ca viindú pe drumil cu Gheorghe stapanulii
lor, rugatit de dênsil ea sa nu spue pentru purl si de punerea lor la acelea
locurI ce se aréta mal susù', cumti si de pistolulit ce Pal datil 'al Tudor sluga
si-le va da tal. 40, la care arétari ale lor, niel Gheorghe jAluito$alil, Inaintea
judecatil pentru aeelea arme care le-al radicatil dela Cotenita i le-ati dusl de
le-ait ascuns4 la casa Id, emit si de pistolull cell rémasti datti lul
Tudor, sluga sa, pentru flgtiduiala de tal. 10, n'au tagaduitl, gala numal al
réspunsù pentru arme, cl nu qcie cine le-ail luatù din pivnita bordeiuluI ; deci
dui curdi aft fosta Gheorghe gazda si aseunptorl de hotl, este dovedita Insusl
din tacrirulti hotilor, si din spusa slugilor WI, care atuncI candil era cu totl de
fata aft rémas anapologhitos, iar pentru ceea ce aréta jaluitoriulti ca i-sati
niel polcovniculti n'an tagaduitti, ce OA, ea unile slat luatil de insusl, i altele
de poterasl, dupa obieeiü, cad obiceiulit vechil este dela hotl si dela gazdele
hotilor, orl ce se vor gAsi, cei ce pencil jail totù', si esindl nescare pagabas1
mal total Implinescl pagaba, çi apol ceea ce rémane este al lor, cAd pentru
aceea i-se pune viata In primejdie ; noI de cercetarea ce amti facutti i atunel si
acumti, dupg. luminata porunca, insciintamil, iar hotatirea cea desavarsitit sé va
face de catrA InAltimea Ta. 1787, April 29.
Vel Post. Costandin CocarcIseu, vel. palta.

Celé luate DunmealuX Poleovnieulti a Poterii.

1 Unit call en sea.
1 IpAngea de aba albA.

www.dacoromanica.ro
512 t k. Uktemi

1 Told de p6ril.
1 Chiurciii postavd de térA.
2 Antiree scurte de aslage.
4 CAmAsI romInescl vechl.
3 PAredif ismene.
3 Peschire.
1 Basma albastrA pr6stA.
1 Feel
Y.; Cotil postavil rosu.
311 Cott alag6.
3 Petice postal/ verde.
1 TuzlucI.
1 Blisma de 12 parale.
1 Mindiril pAnzA de Brasovii complectA ca paie.
1 CA'inlaid de alamA.
1 FlintA.
tal. 16, bani 90 luati # dap, la Ior&elte hiv villard spdtdreseil.

GeV, luate de poterc0.

1 PAreche desagT de pele.
1 Cojocii mutt'.
1 Festl.
1 Ploscl.
1 PAreche suratrai vechY
1 Ri6m6 de atA.
1 Cutitti de 25'parale.
1 Pipernità de osii.
32, Oca 'humbug.
4 Oca MA.
2 Oca de Ord. (Cond. 16, fil. 33, 34).

Caree de judecalli a lul loan sin Lefler Chelariii 211:9-il Negoefei, care
dnpd inseiintarea D.-lord Ispravnicilord ot sud llfovd, ad in ipopsie ea' ard fi
s'apatti /a o comerd.
gFiindil cit dupA Insciintarea dumnélord boerilord ispravnicl sud. Ilfovri ce
ni-ail Mutt!, a in présma monAstiri Negoescif s'ail gAsitil o sApAturA de gr6pA
Cu asemAnare de com6rA, si dupg cercetAiile ce ad fAcutti Dumnélortl, (lief' cA
In pivnita monAstirif Negoescl s'aii gAsitd o cazma, si In gura acei cazmale fiindit
r6masil niteld pAméntil 1-ad potrivitd cu pAmêntuld sApAturil acei gropl, si nimicil
despArtire Intre (Rude n'ail avattl, si ad bAnuialA, cA aril fi fostil la acea sApA-
turA de gr6p1 un loan sin Lefter chelaru mongstirel, care chelarid aducêndu-se
aid, dui% cercetArile ce am fAcutii ne-am adeveritd, ca acea sapAturd de gr6p1
s'ail flcutù JoI nóptea spre VinerI la 8 ale trecutuluf Aprilfi, si chelariuld fusese
trimisil de igumenu de la 1 Aprild ca nisce zaherea la Oltenitd, vi ail venitil la

www.dacoromanica.ro
 tsroms 1tmoiNtLolt6 513

15, tot a acelel luni, la monastire, precumil no-am(' incredintatil din insad' gura
lui Iordache, ce ail fostti oranduiti zaheregiu domnescil, ea numituld chelarti a
fostil nelipsitti dela Oltenita intre aceste 15 lile, cum si numituli egumenti, Jol,
la 8 ale meld urmatére lul Apriltl, ail fosti aid in Bucurepl, si a doua i Vi-
nerl ari plecattl de aid la monastire impreuna ca d-lul paharnic Pierescu
ca d-lul Costache arm 1,01; dug nests incredintari ce ail Matti judecata, cu-
noscuttl hiera este, ca rea a fostit aratarea dumnéloril ispravnicilortl, pentru ca,
niel una e0tri adevgrate, i Amine loan chelariu a fi nesuperatil pentra
acésta pira ce s'a facuti asupri.4. 1787. Junio 17. (Cond. 16, fila 45).
Vel splitar. Coslandin Cocorliscu, paliar.

Pré _Maple DoMne

gJaluescti milostiviriI Mariel tale pentru damnélul polcovnici din sud. Vlapa
ce se afla acum aid, ca viindil ca slujitoril damnélui la casa mé, m'ati
cu banuiala de hotie, dicêndti ca ad fi qi eil amestecatil ca eel dol hop ce s'ail
prinsil trimisi unuia capulti aid, i altulti via, de care, milo.ttive D6mne,
ell nu m'é scitl ca niel unit felt de pricing, de h4ie, cg, suntil 6 anl de cand
In satuhl Gratia, 0 pe urma mea na s'aii dovediti niel null felti de hotie, care
adsta mie imI este napaste; mal vrtosù dumitale, Winne, am i cartea damn&
lorti ispravniciloril din sud. Vlapa, ce serie catre Maria Ta pentru mine si
adeverézi, de °mil dreptil i ca dajdie in visterie, cattl i adeverinta satulul o am,
totl satenil iscalitl ; deosebitil de acestea, Laminate D6mne, dud ail venitil pol-
covnicu a casa la mine de m'a luatil mai Antairt ca pie un hotti, i m'a i glo-
bitti, de care mal in josil voiti argta Mariel Tale, si mama m'a dusts' si m'a in-
chisti la dumnélul ve!. spAtaiiù, Wanda i cartea dumnélor ispravniciloril, ce serie
catre Maria Ta, pentru mine ; cu lacriml m'é rogil Mari Tale, sa amù dreptate,
cit i celea ce mi-a luatti polcovnicu sa fie luminata porunca Mari tale ca sa-mi
implinésea, ca va Ji ca pécattl si ranainil piguba01, 0 ce va fi mila Mari tale.
_Nina .211driel Tale.

Celea ce mi luatii de Polcovnicti

1 Caciula drept. tal. 3. Dumitru din satul Gratia,
1 Pupa drept. tal. 8. ce m'é aflu inchisil la d-lit
1 Mischa eizme tal. 3, call i altele. vel. spataril.

Resolutie:
Dumnéta vel spatarti, si ar6tI Domnid mele de pricina aceasta negresitA.
1787. Oetombre 30.
Raport.
4Macaril ca prin acésta jaiba ce ail data Dumitru jaluitorulA, aréta ca este
napastaitti, i numai pentru o banuiala s'ail jafuitii de catre polcovnicl ot sud.
Istoria Romanilor4 de V. A. Urechid. Tom. ur. 84*

www.dacoromanica.ro
514 V. A. Uncial

Vlasea, iar pentru ea In tacrirul durnnélor ispravnicilor acestul judetil, ce s'ati

trimeol dela 25 ale trecutulul Octombre dinteacestil nrmatoril anti, aréta ca
s'ail adeveritti din spusa luI Vasile. parealabil ot catunti, cumii ea Preda
Berién celni care s'ail adusil mai In trecutele dile capulii la luminata Porta
gospod, diva ce s'ati impuseatil de poterasl acolo, l'ail adusti In casa lui de all
murit si la mórtea lul tlindil si preotulil satuluT fa.ta all alitata euraii c IPA
Nicola ce-ail sedutil In gura IsvoruluI si all avutil hodae la Gusia i amnia séde
In satulti Gratia Mega Tanase Traistarn, totl dinteacelil judettl, si are treT copol,
del rosil i unulù negru, are si nevasta si unù copilii, i ennui ea all ar5tatil ea
acesta este anti hotil, i dui)/ acésta ar5tare a hotuluT, dicil dumnélor isprav-
nicil, ca cereetandil de acelil Nicola, s'ail gasittl acesta, adica Damara jaluitortí
sin Gheorghe, i 'éderea all spusil i eT IntocmaI precumti se aréta maT susti,
cumil ea i t6te ceste-l-alte semne intocmal asupra lul, numaI deal%
numele este schimbatil, ca Preda all die' ca-lti chiama Nicola, iar pe acesta-lil
chiama Dumitru, i pentru acésta nedându-se cre45nAntil jaluitorulul numaT prin
grail'', dela ()Om jalbil s'ail datti porunca luT Gheorghe tata jaluitoruluI, ca prin
6menl carl chl, sa Incredinteze judecata de este jaiba jaluitorulul adevkata, anume
Rada Yénatorul sin Mari% omfi ca de 60 de ani, i Ioan sin Min, °mg ca de
40 de mil, pe earl' s'ati intrebatil ce aretare seirt O. faca pentru acésta ? i mal
matiú Radu all datti marturia, ea asta-iarna la Gusia, pAna la o vreme ati fostil
elil cu vite la fénil impreuna ca jaluitoruhl, niel de mail n'ati viidutÙ pe
Preda Berién viindil la dênsulti, niel pe tovarasubl lul, niel scie pe acelil Preda
Berién cine all fostù, fiind-ea nu l'ail vgdutti niel °data, niel n'ail sinititil ma-
caril sa fi align vre-odata s6il mergêndti la casa luT, s011 macarti vorba sa fi
WIWI' en Mti undevasT, ne cumtl sa fie la tovarasie cu d'ensiT, pentrn ea de asta-
v6ra dupa ce ail ispravitil Anulil ce all avutil, s'ati mutatil iarasl la casa MI in
satulil Gratia, si n'ati fostti stramutatil dela casa lui macarti o di, avêndu-sl hrana
panAntultii ad. porumbula i fênulti Impreuna totI satenil Imprejurulil satulul, papa
acumti când s'aii radicatti de polcovnicil ca mijloculii ce se cuprinde In jaiba; asis-
derea marturie all data O loan, care pentru aceste agtate maI Basil, dupa ce li
s'ail arkatil en deamaruntulil ate Autatile ce curge asupra celor ce jura, strimbil,
s'ail rinduitti ca sa faca i juramêntil, i ca t6ta voin0 trasti a merge catre
juramêntil ; apoI vgd'endil ca nu se Indoescil nimicti. i-amil Intorsù' iarasT InapoT,
inaintea judecatil facêndu-se juraméntti pe casele i agonisita i pe copiI O pe
sufletele lor, ca Inteacelasl chipil precumil se coprinde maT ; decI de vreme
ce dupa, aceste marturil ne-amil tneredintatil ea jaluitorulti all fostil nelipsitil de
la casa luT, i numal pentrn o banuiala, cae s'aii aflatil acestil jaluitoril en se-
derea pe la locnrile ce se aréta mal susil, sail jafuitil de numitulti polcovnicil,
dala judecata se gasesee ea cale, ca atatil t6te acele jafurl sa i se Int6rca Ina-
poi, call si de acumil inainte sa Anifte nurnitulü Dumitrn jaluitorulti nesup5ratil
de acésta banuiala. 1787, Noemvrie 24. (Cod. 16, fila 79, 80).
Té/ spìU., Costandin Coeoreiseu vel paliar,

www.dacoromanica.ro
 Isrosu. RomIraLout 515

Anaforaua ÁnicU fata NI Stanislav copila din casa pcntra pricina de j adecat
ce ail avuttt Cu tatáluí sa' Stanislay.

Pré. 1104 ate Dünnie.

«Nita fata lul Stanislav eopilula din casa de Divan, inca dela 31 ale luI
Ghenarie, aréta judecatiI, cumea slujindii la reposata Anita Binésa Filipésea,
iarti fi facuta haine, dupa cumil in dosil aréta i dupa ce all muritti reposata
Banésa ati mersil la Nieolae Ciubucciu s slujésca, ca sa nu i se prapadésca hal-
nile, dar tata-gil Stanislava all data jalba Mari Séle, mincin6sa, d.iandq, cumea
Nicolae Ciubucciu nu este insurata 0 o tine tiit6re pe fia sa, care dupa porunca
Marii Séle aducandil pe Nicolae ama cercetata pricina i numitult1 Ciubuccid
all arëtatti judecatil, cumea elfi este insuratti 0 pe Anita n'ati luat'o pentru
acésta tréba, ci ca pe o slujnica i Inca maI multa ca sa o marite i aréta
clime& all i gasitil pe unti Tudor capitana de aii logodit-o i dupa spusa-i
facuta i f6ie de zestre, puindii In f6ie pe aceste ce le all ariitatti Anita, ea le
are dela stapana sa cea dintaiti, 0 le cere dela numitula Stanislavii ca sa i le
dée cand se va cununa eu dinsulti, pe care apucandulti judecata in multe ran-
durl, s'afi pusú sor6ce Inca odata i zapisti ati data la cantelaria spatarésca ca
sorocti de 10 dile i ail trecutti i acesta soro'ca i Inca totti nu le-ail data t6te,
ei all mal Amami o giubé de Ghiermesit blanita ca nurea, o tivilichie dezbla-
nita 0 15 cotl panza subtire; ci du& judecata gasepe eu cale, ca stanislavii sa
implinésca tóte acestea, pentru cad unIi parinte este datoril inca elti sa inzes-
treze pe fia sa, iar sa nu oprésca cele ca0igate cu manca el; not de cercetare a
ce amil faeutil ar'étamti Mari Tale, iar cea de savarOtti hotarire se va face de
catra Inaltimea ta. 1788, April 1. Cod. 16 fil. 99-100.
Vet. sped. Costandin Cocoreiscul vel palm%

Ana forava ltd Costandin Log f. cu María sotia 10.

Io N. Petra Mavroglieni gpdr.

«Pré sfintia ta Parinte Metropolitu, sa teorisepl acésta i dupa poruuca

sfintel biserici i dupa pravila urmandti, sa facI hotarirea euviinci6s1 i sa ne in-
piintezI in scrisù prin anafora, pentru care poruncirati d-luI vel spat. ca eu zap-
ciu d-luI sa-i infatipzI inaintea pré sfintii séle parinteluI Metropolitti. 1788,
Noembrie 6.
Vet Logr

pecetea

www.dacoromanica.ro
516 V. A. UREcin.K

Pré Ineiltate Doiime.

Maria 'sotia 1111 Constandin Logr. arétatil cu jalba la judecata acestul

departameiiti icëndì ca aunt acumil trel anT de child indraginda-se cu o Lu-
csandra femee, ali inceputal a i se sparge casa 0 cu t6te a pentra acea fapta
a lul necinstita i strapicil s'ail pedepsitil de call% Maria Ta, dal% iara§T
facutil parasire, ci i acumti se afla cu acea femee, care atuncT era Omuta
surghiuml de catra Maria Ta la ménastirea DintrunÙ lemnfi ; dupa. a caruia jalba
mal intaiii amtl trimisil de afi radicatil pe acea femee de unde se afla, dela
Gaerl sud Vlara i amil trimis-o iarail la numita ménfistire, de unde
venitù i inriintare ca s'aii primitil de starita ménastiiiI; dupa acésta infati-
qand.il 0 pe numitulti Constandin cu Maria sotia lul, naú tagaduitil de aasta,
fara numaT cjisa, ca nevrastnica fiindil, fara de qcirea i voia parintilorù luI,
precumil ail &Hit: saracil 0 far de zestre aù luat-o Mtn' casatorie i cumca de
dun s'ail impreunatil améndoT totA ré vetuire all avutù, atatil pe acelea
vreml ne destoinicù aflandu-se la meqtergulti condeiului i ne putandil a se
chivernisi din destulù, cumil i maT in arma slujindil Divanulul 0 pe la isprav-
Biel i incephdil a caqtiga maT ca adausil 0 a o imbraca cu haIne scumpe
juvaericale pro catti nu i se cadea, all adaugatil i mal multa nesupunere
Impotivire, mergêndil 0 la mg ièù traiù, necinstindulil ca ()earl de parintI
cumft ca, nu-I vrednicil sa cagtige precumtt qi altiT, sa-1 faca case marl 0 radi-
candil 0 in multe randurl maim asupra-T, i vérsandu-I laturl in capil i alte
multe asemenea, care aceste ne mal puténdu-le suferi, i racindu-i-se mima des-
pre &Lisa, Oa all ca4util la pécatulil curviel, dad ca t6te aceste 4ise, ca de nu
l'ar fi datil in judecata politicésca 0 in urgia Maiiel Tale de 0 strapic s'ati
pedepsitil, scosù fiindil 0 din chiverniséla, ski dupa acésta in urmil binirrtl sa
fi amblaté, ca cu cuvéntil dulce 0 supunere sa-14 fi apipaitti, iar41 aril. fi fostil
ea dînsa, suferindti cum aril fi pututtl, dupa cum all suferitil i maT nainte, iar
de vreme ce datil saborulul, i all patimitti atata necinste i pe-
dépsa, in purarie 0 in butucT multa vreme 0 la .id carandti ca taiga, 0 iaraqT
In urma nu s'ail arétatii cu cev4 plecaciune qi parasire de °call, ci inca maT
multa pornire facêndri, i-ail stricatil i multe lucrurl ce le all gAsitù pentru chi-
vernisala vieSi lui, care pentru acésta cu totu racindu-i-se mima nu p6te a se
maT lipi de dansa, Inca nicl cu ochil a o vedea, dad iaraql ca sa nu o laso de
totA neajutorita, i-ail datil casa ce all facut'o cu a lui stradanie, impreuna cu
t6te ale easel, i t6te sculele i hainele ce i le-ail facutti, caro sunt la pretil
de tal. 1000, 0 ca (lima sa nu mal fie, cum 0 o copill ce o are iarA elii sa
o inzestreze cu deosebita cheltuiala ; care la aceste Or ale luT Costandin, fiindil
ins10 ea fall i ascultandu-le n'ail pututil tagadui, ca nu Pail ocaritil,
numal (pm, ca, de nacazula fapteloril luT l'ail necinstitil, adevératil, precumil aù'
arétatil intocmal ; dar judecata, dupa datorie, lasandil netrebnicile lorA cuvinte qi
fapte, i ca sa-T facemil iaraq1 a se uni unulil cu altulf, amtl arétatil maT an-
rain strapica i lafiicopta pedépsa a Maria Tale, care se intinde pang. a-I lua
viata, ca o va cerca) de nu se va uni iara0 ca dinsa 0 a o avea intru ale
sale, precumil i mal nainte ; al doilea qi réspunsulfi ce va sa dée In cea-
l-alta viata la nefatarniculii Imperatu; dupil caro aceste socot611
isA singuril cun6re grepla i sé va peal 0 va fi iaraql cu sosia luT,
va avé-o ca ii maI nainte, dandu-ne i zapisil, curnii ca de nu va cauta-o precumil

www.dacoromanica.ro
 ISTOILL ROILLNILORt 517

aü ciutat-o i mai nainte, atuncl sé-lii arétimil Mirii Tale, ca si se pedepsésel

cu mórte; numal cerênd s dée si ea zapisd la Meca* ci va mal' ocirl,
séll va maI radica mana asupra-I, va cun6sce de birbatfi i stipand si va
fi multimiti, dupi vremI, cumil II va da mana si o caute, pentru Imbricaminte,
hrani i slugl in casi, si unde sé va duce eh d acolo si ola, iar nu unde-i va fi
voia, pun striine locuri, fiind-el eld o si se duel afari pe la.ispravnicl dupl
chiverniséli; care cuvéntil planta fiindii judecitiI, dupi ce, cuma mai susd aré-
ad datii zapisd subt a MI iscilituri, Intirindu-se i cu alte vrednice de
credinti isciliturI, amii facutil cercetare si de loculii, care are socotéla si o mute,
ci ne ara/ ci ail poftitii pe logf. acestul departamentd si aù primitd, si amd
Intrebatd si nol pe logf. de-i este vole cu adevératil a o primi, si qiandú ci o
primesce, s'ad socotitii si de judecati ci este bine despre améndoug pirtile a
cede la dênsuld, flindii cásätoritù, ca casi de cinste dupi a sa potrivi si mal alesd
omii ald judecatif afiandu-se, si faci si peiierghie asupra vietil lor, si vall
Intéid de cheltuiala ce-I va trimite eI birbatu-séd, ca si nu tigaduiasei In urmi
e/ iarisI nu o cauti, curad' si ea de-111 va mal catigorisi si-111 va mal' ociri,
pinte énsulil si se dovedésci mal curatil, din care din ambdol cargo pricina,
si argtandu-ne, si scimil pe care din améndoI si Insciintimil Mari Tale a se
pedepsi; si de unadati ad primitil si ea a da acestd feld de zapisd, care puin-
du-se de s'aii ficutd eu ifosuld de maI susii arétatii si duandu-se la dan logf.
departamentuld, trimisd fiindil din partea judecitiI ca si-14 iscilésci, nu Duma
n'ad vruttl si-lit iscilésci, ci unde mal Intéid citindu-i zapisuld celii dela bir-
batatu-séd, ca hripire luatil din mana si baganduld In-sinti, ce l'ad Pi-
cuta nu se ceje, ci nu l'ad mal data, ci asIa niel zapisulii birbatuluI, di,
nicl despre partea eI sinetil ei nu-lii va maI °mil' si pani niel la loculil unde
aii &Ud birbatu-ski nu vru si se mute, ci Inci si pe trimisuld logf. cu multe
neeuvi6se vorbe obriznicitil, si asIa féléndii birbatu-sétl, ci piere Mi% de
chiverniséli, s'ad dusii cu ispravnicil judetulul, lisandil pentru Imbricimintea co-
lul tal. 20 la logof. judecitoriel, ca si-i tirguiasci cate cevasI pentru imbri-
cAminte, dupi care si urruandil aii tnimisù und neg-ustoriii cu sam - alagele ea
si alega, si n'ad primitd, gonindil si pe negustorii. Deci la o nesupunere si ne-
urmare a el, de ceca co judecata gisise cu cale si o ase4ase pentru binele si fo-
losuld el, si cuma mal susil arétimii niel Intr'und cupi multiminduse çi pri-
mindii, neputéndu-se dela acestal departamental si se faci hotirire, Insciintim
Alirii Tale, ca orl si se orênduiasci la judecata bisericésci, séù dupi cum du-
huid sfantil ¡va lumina pe Mina Ta cu cea desivérsiti hotirtre. 1788, Au-
gustil 28. (Cod. 16, fila 138-139).
Constandin Cocorscu paliar..

ANEXE LA PAG. 37
Mal dimd aci und pitacú domneseil ald luI N. Mavrogheni, din 10 April,
anuld 1787, citre polcovnicI si cipitanl de prin judete, relativa totli la starpirea
hotilor.
c... Zemli Vlah..; Boerulti DomnieI Alele polcovnice din judetuld... i v6u6
slugilor Mele cipitanilor dela aceld judetti, micard el prin t6te Domnescile
tre eirtl, ce vi s'ad scrisii mal nainte poruneitd tot-déuna pentru hotI si
pentru fic'étorI de rele, ca si grijitI dimprenni cu slujitoril vostri pururea In tal

www.dacoromanica.ro
518 V. A. Mamad

vremea, dar fiind-ca acumil in vreme de primavera scima c obicinuescd cd ce

ail cugetil AA, de a se porni in boli i fapte talharescl ; lata, de isneva v'e po-
runcimii, ca mal inainte, din vreme, s fig tog Cu piivighere, strajuindd judetuld
cum se cade, prin t6te locurile i cu mijlece printeascunsa sa i cercetag, ca
afiag pe cel ce facd gatire de a se porni inteacestil felti de cal rele, sa nu le
da'l vreme a se porni si a sevêrsi scoposuld lord, ci mal inainte s aduceg pe
fiescare la grija, eu paza cea multa, ca sa vada bulla strájuirea vestra, si se pa-
rasesca de acestii felti de gandul; iar pe camele s'ar ispiti i s'ar porni la fapte
botesci i talharesci si se va dovedi hotd cu adev'eratil, mime beata sa-1 prin-
deg si in scurtd : hog i talliari sa nu audimü ca se afla in judetuld acela
nu i-ag prinsd, a a sciri: pedépsa vdstra va fi mórtea si acolo, in loc, vom spem-
zura pe acela polcovnica séa capitana intra caruia popora se va afla hop ; ci dar
fig Cu tog destepg si gata la picior dimpreuna ea tog emulii vostriT, strajuinda
qioa i neptea. 1787. Apr. 10».
Eaca si alta carte deschisa catre ispravnicl, vestinduli-se pre cea -de sus :
«D-tre ispravnicilor ot sud... sadetate. Fiind-ca acumil in vreme de primavera
obicInuescù bota i facetoia de Ad a se porni la cite rele, iati de isneva amd
scrisii poruncile Domniei Mele la polcovnid si la tog capitana de obste, ca mal
nainte, din vreme, sa strajuesca cu mijlocd de a nu se pute porni niel unuld in
fapte hotesd, séú tIlharesd, ci s t'italiana paza judetuluI prin tete locmile, ca
si se ingrijesca toti de paza cea Mina i sa parasesca, sa se lase de acele gh-
duri rele ; iar pe carele s'ar ispiti a se porni in bota si se va dovedi ea ade-
vgratii, numal decatd 0,1 pringa, sa nu scape i in scurtii sa nu andimil ca sunt hog
si nu i-ati prinsd, cA avenid otarire ea narte saga pedepsima spinguAndu-la acolo
in loca. Dar si d-tre ispravnicilor sa scii, ca vO vomd pune de veg implini din
casele vestre teta puguba cata se va pricinui aceita pradatil i jafuitd, sed ace-
ita ucisii de hog i veg fii in urgia Domnid Mele cadug, caci 6med dindes-
tul aveg cu cari puteg a face teta cuviinciósa strajuire, a cura-ti locurile de una'
ca aceia; si deci fig. la adata treba, desteptag en togI si ve sil* de a fi huiste
si °dila, si de a nu se audi niel a se sin* macaril de hog in judetuld d-tre
sa aveg a trimete deosebita porunca Negra la polcovniculd si la tott capi-
tanil dinteaceld judetii, dela cari sA ne tramiteg i respunsurile primird». 1787,
April 10.

ANEXE LA PAG. 48
Cuma N. Mavrogheni era in adevhù bund crestinii, se vede nu mima' din
faptele aduse la paginile 40-48, dar si din faptuld ca aù ziditii insusi biserica,
la loculd unde astacri se dice la osea. A maI ajutat restaurarea si de alte
biserid. Insui Domnuld urmasil de la 1793 recunoscu acesta prin actuld nr-
rnatorti :

Pré Inalfate Dchnne.

eJaluescil Mara Tale, ca in sud Prabova se atia o Mre ce se numesce Pra-

hovita, hramuld Adormirei Nascetórd de D-deu, care fiindil zidita de ala 200
In cjilele unta Alecsandru Voda, si din inceputd s'ad Inchinatd Metoh la sf. Mre

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RolaiaLoR0 519

la Ierusalim, jara dupA, ce s'ají ziditil aci in BucurescI Sf. Gheorghe celii nofi,
ailremasti numitá Mre 1VIetoh la Sf. Gheorghe, a cáruia zidire ¡linda la locil
nestatornicil, miscAndu-se pámentula f6rte a crApatù zidurile i s'afi dArematil,
încfttú nimenea nu maI cuteza a intra intrInsa, i vre *o cincl, Ose anI crestinil
locuitorl de pro Inprejurl remasera Mil de Bisericá, ne maI fiindfi alta apr6pe ;
iari la anulii 1786, In vremea Domnii séle Domnulul Mavrogheni Insciintindu-se
pentru surparea acel BisericeI, si cuma ca locuitoiii- allá Bisericl Inprejurg,
din ponina amti fostù oránduitil epistat spre zidirea altel BisericI de isn6v1,
fiindil acestá BisericA, f6rte arad si scApatatá, neavend nicl unfi fehl de venita
de nicAirea, fostil milostivitil, prin cartea Domnéscá, i aù datù Menástiril
cincI poslusnicl carl II-era de ajutorti, pana cAnd Inceputil rásmirita, iara
de atuncI inc6ce nu are; ci mö rogii Máriel Tale, ca sá te milostivescl Mario. Ta
asupra Sfintel Mengstirl a o milui cu cátl poslusnicl te va indura duhulfi sf.,
va fi pomenirea Márii Tale vesnicl. 1793, Martie 16.
Robul Márii Tale, Mihálache Epistatfi al sfinteI Menástid Prahovita din
sud Prahova.
Resolutiunea domnéseli
D-ta vel log, de tera de josil teorisAndil jaiba, sl vedl hris6vele ce are si
sá areg Domniel Mele.
L. S. biv. vel Stolnie.

Io Alecsandru Costantin vodd

Poruncimfi Domnia Mea D-tale vel Vist sa-I fui' cartea DomnieI Mele de
poruncá catre Ispravnicil judetulul, ca sl aibl acestá sf. Me cincl 6menI scutiff,
pentru ajutorulii lipseI i scapAtaciund In care se allá. 1793, Martie 26.
Vel Logof.

Pré Inal(ate Ddinne.

Dupá lurainatá porunca InáltimeI Tale aducid teorie la jaiba acestl, nu
are sf. Mre Prahovi0 i alte hriseve, fárá numai o carte a 1111 Mavrogheni de
a tima lude cine]: scutelnicI, care avatù de poslusanie i ajutoriulii Mrel,
aflinda-se f6rte scIpltatá, si fárá de niel o alta milá deosebitl, cura' cá este
Mre sáracá i derápánatá, i fárá de mili Domnescl, este lucru sciutil ade-
veratfi, dará la cererea ce face pentru scutelnicI, indestularea razimá la cresti-
nésca milostivire a Ina4imel Tale. 1793, Martie 20. (Cond. 24, fila 41)».
Al Märii Tale plecatil slugd, Vel Logof. . Scarlat Gliica.

Sub domnia luI N. Mavrogheni, la 1788, Intemplându-se ipopsiflare adic/ merare

de mitropolitil, a lul Cosma, urmasulii mitropolitulul Gregorie, celfi care pástorise
28 anI iatá alaiulù cu care a fostii dusii la scaunu sefi, noulii mitropolitii : (1)

(1) Ve4I §i mernoriulfi Pe file de Ceaslov" cetita la Academia romilni in gedinta din 11
Noembrie 1888.

www.dacoromanica.ro
5 2O it. A. tumid

Alaiulti ce s'art orinduita la esirea din ntitropolie a P. S. plirintelui ipopsifios

al S-tel

D-111 vel aga en zapciil breslel d-sale i ca totii alaiulù celil obicInuitti
domnieI sale.
Seimenil spItarescI ca zapciff breslel d-luI vel spataril, aded vel cIpitan
de lefegiI. bapu1ueba0i, polcovniciI qi ceI-1-altI ca 6meniI lorrt dupl
oranduiala.
D-lil vel Tortarti Cu t6t1 bresla d-sale.

Tagina Divanulta

6 postelniceI, cate dd.

Treti log. ot depertament, Ionit4, ca log, za taini Gheorghe
Vatav de pIhArniceI ca al 2-lea pitar.
e e Divan en vAtav de vist.
Trete post. ca ceaq de aprodl.
e vist. Halea en biv trete vist. Alexandra 0 stoln. Du-
mitrache.
Biv vel arma01 Iorgache en halea 3 log. Petrache.
Al 2-lea log. comisul eu vel pitar
Protopopii pe josil ca caVf-va preotl, Inaintea careteI 0 imprejur, iar eel
mal mulVi In urml. ro
6 fasta0 al' Divanulul, en darde 2.4oo iar 6 fusta0 ca darde.
5 ciohodarI tx, iar 5 ciohodarl.
LogofetI at Divanulul ...ce iar logofetl al Divanulul
0 preqf o
o 0 preofi.
T.
o
Io N. P. Mavrogheni VV. i gsd. z Vlah.,
Poruncimil Domnia mé biv vel arma01 lorgache, mane dI diminétl sl gl-
teseI alaiulii acesta, la curtea vechie 0 0, nu se fad, cusuril. 1787 Sept. 25.
(Cod. 17, fila 235 vers).
In cod. XVII fila 252 (arh. statuluI) se p6te ved4 0 pompa deosebitI cu
care se serba cjioa de Bobotéza.

ANEXE LA PAG. 56
Ead, incl cate-va acte relative la bresle, comerciii etc.

Cartea bra' garilor din Bucuresei.

«13rigaril din 13ucuresd ai jaluitù Domniel Mele, cumii mai nainte tot-déuna
din vechime i pang, la Muhl 1780 ail fostil slobodI qi volnicl fie-care a se hrIni
ca acéstA muneg a brAgAriel, iar la acelg 1tù, pentru lipsa ce s'ail Intimplatù de
bucate ca FA nu se cheltuiasa zacheréna la lucru de bra-
garie, pill la leat 1783, and dupa cercetarea ce s'ail fAcutil, vëdêndu-se ci nu

www.dacoromanica.ro
 ISTOBLi RO3LZHIL0720 521

este vrednica acésta putina munca a lor a aduce lipsa tari, Ina pentru c tot('
lucrulii lor este numd din meiii, alù doilea a nu ridica atata suma încâti s6,
cun6sci téra lipsa intro acésta, s'ail slobollitil a se hiera iar ; Insa fiindti numd
ciece pravalil oranduite de a lucra, ail remas ii cel-l-altl, call din Inceputil acésta
fostil hrana lor Bi a parintiloril lor, isterisitl de hrana ac6sta Bi ail cerutti
dela Domnia mea, ca dupa coma din inceputii, din vechime ail fostil slobodil
alisveriqulil acesta, fara de a se pricinui din acésta vre-o lipsa Çérii, sr' fie
amnia iariBl neopritI pana la 20 de pravaliI, i pentru s1obo4enia acésta din
care ail caBtigattl hrana vieti lor, cuing Bi ca pentru sa nu fie slobolI altil mal
multI decatil cel ce vorti intra la num6ralii de 20 pravaliI, a lucra braga aid
In BucurescI, s'aù legatii a da la orfanotrofie pe an talen l 600, dupa care a lor
cerere i dupa dreptate facutil randuiall Inca dela lét 1784 Oct. prin cartea
d-nid Séle Mihal Voda Sup ca ponturI intro acestil chipil:
Pentru ca sa nu remaie nechivernisitI Bi eel ce s'art aflatù veclif bra-
gagiI de se hranea cu acésta munca, sa fie slobode pana la 20 de pravalff aicea
la Bucuresci sa se hr6,nésca neopritl.
Dinteacegt1 20 de pravaliagl, eel mal de frunte BA aiba a fi cAsAtoritI
aBeclatI cu statornicia lor aci, cumii i cd-l-altI pana la num6ru. de 20 de
pravaliI iaraql sa se faca Being Bi conoscutI Bi totl ca chezaBl.
Unulil dintre top ace$I 20, alesil dintre dênBil, sa fie vatavil de bra-
gagil, carele sa fie datoril se respunga pentru totI cumil i pentru a lu-
crulul bragariilor, la intamplare de trebuinta sa dée respunsull
Pentru slobolenia ce ail caOigatil pentru brana Bi chiverniséla ce do-
bandescil din acésta i pentru oprirea a altora a nu lucra braga nimenea, earl
dinteaceStia, s'ati poruncitil, ca dela t6te acestea pravalil sa se dée orfanotrofid
pe totil anulil cate talerl 600, adica talerl 300 la Sf. D-tru i talen l 300 la Sf.
George, precumil ei InBid s'ail legatil.
Nimenea altulil afara de acelii care va intra la numgrulil de 20 prit-
vIliI sa nu fie volnicù a viudo braga.
Acestil rufetil, dupa obiceiulti ce ail fostil din vechime i dupa cumil
tréba lor urméza, ca pravaliaqiI tirgovetI ce sunt, ail a Bci de zabetii alit ride-
tuluI lor, diva cumil Bi la totI asemenea pravaliad i rufetuti este zabetfi d-luI
vel Aga alfi tirguld. De aceea daril, la d-luI vel Aga s'ail &Intl sa, legamii
acestil rufetil i prin d-lor s'ail poruncitil sa se faca cautarea i alegerea de
aceSt1 20, a fi 6menI sciuÇi, cunoscutI, ca chezaBI, iar ceI mal de frunte casa-
toritI i statornicl aicea, colmit i vatavu iarIBI prin d-luI sa se oranduésca pro
celii ce va fi alesil de totl.
De aceea amt.]. înoitù i Domnia mea randuiala acésta cumfi se cuprinde mal
sus(' i d-ta vel Aga tiindil f6ie de numele lor in condica agiel, ca chez6Bille
lor, sa nu Ing6,duescI maI multù decatil aceStI 20, nicl curet' pe altulil nimenea
a vinde braga in Bucuresd, ce numd acestea 20 de pravaliI sa alba slobogenie.
1786 Oct. 13. (Cod. 17, fila 96 verso).

Copie salsa dupei pitacula Mara Séle Nicolae Yìd Mauroglteni.

Fiind-ca caramidaffl care lucréza i vindfi caramida de ob0e, s'ail naravitii

a cero preÇü peste oranduiala i peste deeptil scumpil i norodulfi, care afi tre-
buinta, siliÇi Iiiudil de nevoie, dail prep ce ceril caramidariI, care acésta, fiindil

www.dacoromanica.ro
 V. A. t'Incita

fara de cale ; jata cu hotarlre ama Domnia Mea neavénda cuvéntil a se plange
cinevag, ci dara poruncima d-lul vel s'Atara i d-lul vel Aga, sa aréte hotarlrea
Domnii Mele la totI cartimidariI de obSe, ca sa nu se cuteze a se lacomi mal
multa peste acesta pretil ce ama hotaritti i caramida sa faca !mina, lucrata bine
arsa bine, &lindase de Inplaciune, apel sa publicuitl Cu pristava i la tota
norodu de obOe in Bucurescl ca sa qcie figce e tre nartu caramidil, osebita de
acEista, vedema' qi la t6te celea-l-alte lucrad' preta fara oranduiall, pentra care
poruncima d-luI vel Aga sa arétI pitaca acesta al Domnii Mole d-lor veliiilora
boeril, ca mane strIngêndn-se d-lor totl la una loca unde aducanda, d-lor qi pe
Epitropi, sa socotésel boerI pretula atutor lucrurile cate sunt trebuinciose
norodultif de obOe ce, sé vandti in BucureK Mata ale mancarif, cat
sa se pue nartulii cela cuviinciosti la t6te, Upa care sa se faca in scristi aré-
tare, subt iscaliturile d-lor, ca sa se intar6sca qi de Domnia Mea. 1787, lunie 20».
(Cond. 16, fila 153).
val log, val log, val log.

ANEXE LA PAG. 67
Menzilurile continua sub Mavrogheni dupa regulamentulti luI Alex. Ipsi-
lante. lata una ording relativa la transportarea prin pogta a unel havnele turcescI
spre Bender
«Cata Ispravnid i cata capitanl dupe la menzelud, pentru aznéoa ce merge
la Benderti, si dé slujitorl di paza.
. . . . Zemli Vlah . ispravnicilorti de judete i vol capitanilora
dupe la menzilurl, pe unde va veni acesta ogeac-tatar, carele merge cu haznea
la Bendera, si aveti a-i da din capitania in capitania slujitorl din destulti de
paza, ca si tréca ca se-Carnet, si nu se Intèmple vre-o primej die qi renduitula care
merge cu numitula tatua si aibi a aduce de la ispravnicif Slamu RamniculuI
rtispuusil catre Domnia Mé, cum ca ati trecuta ca selameta, fara de niel o po-
ca da se va intêmpla ceva:g din pricina neindestulard slujitorilorti, voI
vetI avé a da séma ca capetele vóstre. Toli. 1787. April 3. (cod. XVII fil. 167).

ANEXE LA PAG. 76
Mal eata dou5 acte date de N. Mavrogheni in favérea i pentrn protege-
rea tiSranilorti.
«17 cartI catre arhimandlitI, egumetif, epitropI i catre top locuitorif de
ob0e, cu povèluirl :
. . . Zemli Vlah. Cavioqilora arhimandritI, egumanI qi epitropI dupa la sfiu-
tele monastirl, i moliftelora véstre protopopilorti, preotilorti i diaconilora,
d-tre boiarilora, i boerinaOlorti, breslailora si negatiltorilora, i voua parca-
labilorii, sindillora, i tuturorti locuitorilorù' térad de prin t6te satele i oraqele
din Mg, téra Domniel Mole ! matara ca 9i in trecutele iIe, prin domnescile
tre cartI, ce v'ama tramistí, heretisindu-vé de S-ta Inviere a Domnulni
mantnitminlul nostru Thusi Hristosa, atata la partea bisericésca cat i la totl
ce1-1-a1t1 supull al noSri, ce ne-ati incredintatti Dumnetleti, sub a n6stra obla-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Romliarmat: 523

duire, parte mirenései, trimitandu-le Domnescile nóstre blagosloveniI i rug:audit

pre milostivulit D-geit
..
ca s ajungen fiescarele cu bucurie i tudestulan a pe-
trece lilele sfintei Invien s i la anulit si la muln ad, ama scrisit i alte cuviin-
ciése InvétiturI si poruncl, ce sunt folosuld caseloril v6stre si alit suiletulul vos-
tru ; dar eati, ci osebita i acum, dupi dragostea ce unlit asupra tuturora
supusilora nostri i pentru neadormita griji ce avemti pentru dInsil, nu lipsima
a trimite i intradinsa pre credinctosu boeria alit nostru pe d-la Iauake Politi-
mosit biv vel slugera, cu acésti domnésci carte vestitére de bucurie
iere, spre a vé plisoforisi d bung cugetuli i scoposulit nostru ce aventit Domuia
Mé asupra véstri, precumii mal josit v6 vomit areta i copiingétére iarisl d bune
invétiturI pentru alù vostru sufletescii i trupesca folosù ; prin care scriemù mal
antéia cuviosiilorit vétre egumenI si epitropl dupe la ménistiri i d-tre boiari-
lorit i boerinasilorit, carI aven pe mosiile véstre sate en Smenl locuitori, set iubip
pii maï, micit vostri, si pe cal prostl, ar'étandu-a spre ei cu dralloste, cu dreptate
cu milostivire, ca cettre lira ce sunt zidirea ca i Nor ; pentru ci
D-eit clod lucran l cere de la vol, earl sunten datorI a le urma, adeci drep-
tatea i milostivirea. Sa,-I tudemnan pe (16)101 ca durere la cele dumne4eescI,
ca s petréci, fiescarele cu fapte crestinescI i cu pug, la sfintele bisericI, fiinda
ca acésta este datoria fiesceiruia stipan citre dmenii lui i aven a da sémi pen-
tru dinsii inaintea povétuin spre cele bane, fiandu-vé
mat antéia voI pildi cu urmirl sufletesc7, ca set vaqii eel prostä # set Inv* si
vil ferip de nedreptetp ceréndi dela devil nuntai ceca ce este dreptulit, tarit maI
multa peste dreptate nu vé silitl a agonisi agonisiali nedrépti, ca aceea nu este
de niel unú hail. i cand aceste le yen urma i vomit vedea Domnia Mé buna
urmare a fiesciruia, cei ittbi(7, pe mal micii vostri, earl suut i aceia zidirea 1111
si-I Indemnan spre cele bune, i nu-I supgran peste dreptate, s. scin
Domnia Mé vO vomit iubi din ton sufletula Nostra si yen area de la milos-
tivula. D-4eit parte de sufletii bung, lar dela Domnia Mé van castiga mila i
blagoslovenie ; iara audit acestea nu le yen urma, sa scin, ca Intru zadara v5
este mergerea la biserici i evlavia ce arétan, cad* crestin fir de fapte nu este
Asisderea voä locuitorilori rerani # top cci-l-alp de obste, urmanda
domnescilorit n6stre invgtiturl i poruncl, ce vé mina date, si vo ferip de cele
rete, hriinindu-vé cu 212Unel drépti set pizip s-ta biserici , sa fiVf curan, ca
castigan dela milostivula D-4.eit cele bune i di folosit i ca si fie rodurile v6stre
ca indestulare, si dust** pe maI mani vostri, si-i ascultan la cele ca cale ca
s. cunósci celù mica pre cell mal mare si si nu se impotrivésci cinevasi la cele
drepte. lar cátií pentru Mama i buna petrecerea vdstri de cele impotrivet, sel scip
cá acésta este la Nol cea meet parlare de grigi deapitrurea cu milei si ca
temere de .73-(14 ca pentru un ti norodi se ni s'a incredinpli sub a ndstret chi-
vernisire si obliduire, precumn vefi fi cunoscuti ca si petrecep tu (tilde 7zdstre
odihnip, multimip i apgrap de ori-ce neclreptetp, jafurt si necazurä, neingeiduind
pii ni»teni a vil supeira cu cati de pit(inet strimbitate impotriva pormiciloril Dom-
niei Mele. i pe ling% cele-l-alte diafendipsis i ocrotire ce ne vomit trudi a avé, despre
bite altele si scin sipentru rindulet dijdiilorâ visterieä i set fip bine incredintap, cet
mud?", ca vre-o inceircituret nu vep fi incircap séä, sugrap mai multi peste putin(a
vdstret si peste banii eel drepp # obicinuip, In Ode nóstre, ci ;Inca Vil pigidttimi
ca yen cunósce i mill dela Domnia Mé cu mijloca de a siniti si a cuu6sce 2119n-
rin(a si buna intemeiare a caselor vdstre, dupa, cuma an si vécluta in rapta ci
mì mal Medal ca set fip intru to'te ntul(imip i uprafi i ca sa ne pomenin.

www.dacoromanica.ro
524 V. A. URECH1X

Dee sa fitI bine încrethna1 i nadajdnitl 1m acestea ale n6stre bune

ca far de indoiall le vetl ca$iga, le yeti cun6sce i veti vedé mila Domniel Mele
in fapta. De care bucurandu-ne, pliroforisindu-v6 mai nainte, si va apucatl cu na-
dejde bunk cu mima vesell i cu silinta da. semanaturile. campuluI de gradinl
de munca v6stra, acumil in primavera, cand este vemea de acestea, lipsindu-v6
t6te pipe i sa v6 lademnati a va face araturile ca indestulare 0 far de lene-
vire, ca sa avetI i hrana caselor v6stre ce de peste anti 0 ca al va i priso-
sesca da a vinde pentru folosulti i interesula c4tigulul vostru. Si de amp vre
un4 pi's4 nedreptate, sä sciti c4 tqa Divanulul Domniel Mele este pururea des-
chis4 i printitn4 pe fiescare far de suptrare ; ori aind4 si n yeti ce vrente s4
nazuifi ca inclrïtsnél4 i veri tdta indreptarea dela Dom,nia Ndstrit, dupei cumit
orinduitul4 boer4 are porunca Domniel Mele data, cii ori-ce nedreptaft si su-
p6reiri fiár dc cale, intpotriva voit,fel Dontniei Mele va vedé cii ait locuitoril de &l-
ire cinevas7, sei le aréte Domniei mele. Iati amti poruncita i numitului boerti
ce Vanua orinduita pentru acésta, ca sa nu va facfi vre unti fela de cheltuiala
sal cerere, orl ca ce fela de nume pentru ostenéla sa, ci sa fitl bine aparatI. Acesta
poruncima Domnia Mé qi nu lipsitl dupa datorie a face tot-déuna doale i ru-
gaciunl catre milostivula pentru scumpa viata pre puternicului Imp6ratti
(a caruia stapanire sa o latesca qi sa o faca mai biruitóre decatil
altele) i pentru bung, starea i viata DomnieI Mele. Tolico pistah Gosp. 1787,
Aprile 5.» (Cod. XVII, fila 171).

17 'Carp &Wet' ispravnid i polcovnicI i cetpitan'i de ntargeni ca

oreinduip, eu povlifuirt.

«Zemli Vlah. D-stra Ispravnicilor de prin judete i Polcovnicilor, i capita-

nilor do pe margenl 0 al scaunulul i voila zapciilor de prin pla0, iata ama
orinduitil Domnia Mé de aid boerula Nostra credinciosii intr'adinsa pe d-luI
cu cartile Domnid Mole catra egumenl, catra boierl, calla preotI, catra breslaal
i negutitorI, cat% pircalabI i sindici i end totl locuitoril taranI din t6te satele
qi sample din t6ta Ora Domniel Mele, coprin46t6re de multe poruncI i invati-
turl cuviinci6se, aretandu-le pe larga i in ce chipa se cuvine a petrece, atata
egumenil i boieril cu locuitorii qi ca eel maI mid aï lork cata qi locuitoffl qi
eel mai mid cuing trebue sa se arete catra mal mariI lor 0 ce fail sunt da-
toff a vietui fie-care creatink ca fapte bune catra D-den, feritI de tóte r6uta-
tile i nelegiuirile, vestindu-le lang1 acestea i deosebite mili ce avemil Domnia
Mea cugetil a arata aka locuitoril ce i-ail incredintata D-deu sub a n6stra
obladuire, ca sa petréca in dilele Domniel Mele in t6te multamitI §i feritl de
orl-ce nedreptatI, jafurl sup6rarl; care cartI cetindu-le i d-stra ispravnicilork
vol polcovnicilor i capitanilora vetl vede tata coprinderea poruncilor tDomniel
Mele. Ce, dar dupa ce le vetI intelege tOte acele ate amfi scrist, si cautatI qi
d-stra ispravnicilor i vol polcovnicilora i capitanilork sa fitl intocmal urmatorl
far de cusurk i mal întâiü v6 poruncimil, sa va feritl de orl-ce nedreptatl
urmarl In potriva vointel DomnieI Mele: a nu sup6ra pro locuitorl 0 a jafui pe
cineva0 ca ceva. ce sa amblatI printre dênqiI ca bung, orinduiala i ea t6ta
dreptatea sa nu IngaduitI pe nimenI a face loril supharl, jalan l nedreptati
In potriva vointelor 0 a poruncilor Domniel Mole, ci sa-1 diafendipsitT, sa
ca temere de D-deil 0 ca fapte bune sufietescl. Slujba V6stra sa fie cu drepta

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROIANILORtir 525

credintg cgtre Domnia Mea, cu silin i vrednicie; pe slujitorl totr sA-I avetl,
vol polcovnicilor i clpitanilor, la tréba domnéscg pururea gata, 6med liar-
BICI, cu arme bane i eu cal in slujbg, iar sg nu ve cutezatI ale lua banl
ale da drumultl, pentru cg Domnia Mé numal i numal pentrn acésta am ridi-
catil avaeturile grelo ce dap mai inainte, ea sg nu avetl pricing de a maI lua
bad dela dênsiI, sea a jgfui pre cinevast Pe totl 6menil vostril sg-i povatuitl,
sg-1 invetatl i sg-1 siliÇi la céle dumnedeesel, a ave evlavie catre cele sfinte, a
fi temetorI de D-deil si a petrece in orinduiala crestinéseg pentru binele i fo-
losulA bru, iar s nu-I 'Asa* In netrebnicil i fapte nelegiuite, pentru cg avetI
vol a da o sémg inaintea lul D-da, ea nisce zabitl ce ve aflatl asupra lor.
sl ve facetl insi-vg pildg cu urmgd de fapte bane sufletesd, ca sa vadg eel
mid ai vostri i sl urmeze i eI. Nizamulrt Ord i marginile sg le pgzitl intoc-
mai dupg poruncile DomnieI Mele. Pentrn hotI i fgatoriI de rele sg ve
peste Wt . vremea dimpreung cu totI 6menil vostril a-i prinde si a curäti
rile de a nu se simti niegirl, mai vertosil acumil in vreme de primgvérg, and
obicinuescti de se porneseù la al rele ; sa ve silitl cu mijlocil de fa tg prin-
teaseunsti, ca mai nainte sg afiatI cugetultí celor rel i ggtirile lor spre ci role,
ea sl nu le datl vreme de a face niel incepere, Did urmare, i asla sa fie liniste
odihng despre partea hotilor in tót éra Domniel Mele, ca nu name locui-
toriI sg fie far de grijg, ci i cgletoril, ce mergü i vinti prin téra Domnid Mele
sg niel unA feltt de bantuidg. Pentru cl de aceea avemA oririduitl pretu-
tindenea zabitl polcovnicI i cgpitanl cu 6med indestd si deosebitl odoba§iI cu
nefari rînduii. i and acestea le vetl pgzi $i vet! sluji Domniel Mele cu dréptg
credintg, cu vrednicie, cu temerea de D-4eú si nu vetl face niel anti cusuril, po-
vetuindù' si pe 6menil vostri la fapte bune crestinescI, sg scitl cA unulti ea acela
ce va sluji bine, otgrire avemil nu numal a nu'lti se6te si a nu'IA lipsi niel
din slujba Domnid Mele, ci Ina all cumA impotrivg : and vre
multi va vinovAti, sA scie cA ea mate pedepsim6.. Ci dar fitI uringtod la t6te
dupg cumil ve poruncimA i sg nu ingIdnitl d-trg ispravnicilor, cuing niel vol
apitanilor, pe niel unulA din locuitorl a face strImutgrl din local loril, tree6ndtí
In alte pArtI i sg odihnésa fiescare in loculti sett, petrecAndil cu linisce i cu
dreptate. i nu lipsimfi a face «doale» qi ruggtiunI atre milostivulti D-da, pen-
tru scumpg viata pré puternicultd Nostra imperat (a cArda stApAnire D-deti s'o
lgtéseg!) i pentru bung starea i viata Domniel Mele. Tolico pidab. gpd. 1787,»
April 5, (Cod. XVII, pag 767).

ANEXA LA PAG. 81
Tabelulil pe musama in colorl, de care amA Metal mentiune la pagina
n6strg 81 a acestul tom represintg pre Mavroglied pre Trout!, inconjuratil de
DivanitI si impArtindA (farad la ostenil cad aü adasti capete de nemtr. La drépta
la stinga tronuld sunt inscriptind in bimba grecéseg. Pictura, f6rte naivg,
dA insg destulA de bine portretulti. luI N. Mavrogheni. PAnza e semnatg de zu-
gravulii Grigorie, la 1 Ianuar 1789.
Iatg inscriptiunile in limba grécg si in traducerea ce nia fAcutA activul
Roman Macedonian D, Mum,

www.dacoromanica.ro
526 V. A. UREcail

grtT'CIE TbY :00.0V 611.01.0);

Ta iv aiStotç ata po9xtr: 2tvt'&201=1E04.
Aatil.copòy vç à (s) r64sto rÑ th TfiÇ
IsX1pip re 7CrsO3EOETO Et; 74r.;
"Onwc; v.iv 0Ef4LaEvsts XtVPECE 71i9
VUXTá; az6to Tip (Dap, ri52V.

Mapta abv ixitzos oi6v Ilavayta

Ti, AiSO-SyrIp Tòv Ntx6Xxoy T6') ('5vra iv
xat afw9:i.tv akiw va r69 iaciy54,
va poxa4 Tbv f.M1: 7.12 Ni/LTOOT; Yà TpOTC61i
ri7e iloapET01 plo.E.ECt E6ka!,3"4,:
K at 7.6),CCÉ TO% Tri:PCOVE vet apsapir.;.

Xptarò; rcirpay rEarson reií Ifirp(p arsrs6)aa;,

`O awe, biax6w ax-iprzov rs ar,(sp(boa..;.
T6.w 'A.7roar6Xow rp6yrtaro; 6 I lirpog aveaetzi91,
Taw 1lyeti6vow [1.6:7tOTOg IliTrAF,y1;

Ntx6).aof. Ntx6kao;, 61,.L6.19±1.1.o; rip XXiptY,

OiSic'dAt4 aT.ipovra; Ta gm. %at rip (FSatv.
'Av.?dretS iAt(aliaav X6.ritt0;
/./h.Y BXerztaq, 6 ai Et"; tipl Auzícc.
Notaas, Ntx6Xaov nap:awe-1ith rbv )4t6v,
'Ono+) .0.E.6.-; %at PaatXe4c rzoVigu gzap.av r6v. avdp.

X1tari,4,31, erA6proy v Aaztav (loci:pow,

Kai rbv AiiDivryp rbv aircrew Ws &setiv Thy )(AAA,.
Itaapb; Xptaro5 6 r(ILta,:, rò app.% oty.oalilivri;)
111e0' ofi vtx1 roXill(ov l xtpob; (S
Ilavrt rof.)r(!) mare6ovrt 3),1 11,3 NApaEl.;,
Dr/Lai:MY xat atwav.w Irap67et ao)c/pf.24.

Alit.Escv Thy Msp6TstoY 61r(u5 'iLota.Cs( al(..ar(Jav

Oak. rip 6YezsEptas a' TO 11.1aapoiiv' Tip ..,(poc.
Kara astpav Soaliana( Xaprpot; roryroo PXaarolq,
Exabtocç gpiotç xpdtat yirke6; eivaxr' apearot;.
Llaxta; x6.)10 aritxo.; o.) % otee lair; 4).
Er; EA. y.6)pa; kmckeco.; Sifpor, ji7c6 76.-vm
'Ev ivtapuas Xatiarp6v 6X6v i5p6vov,
Ft Aubivrrp .61,0 Ntx6Xaoy %a; MaDpo16vip 116y(w.

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ttomiluton6 527

1Xwvizialxsv aútbv ISOIXtp 15p6vT,

XipAnts. xat Foviasts nivvx; amaioo; is6vy.
lato; Xatitarpat; axttat OspiLaivstítavxtEatv,
Ntx6Xao; ótxacoarivz,) f3p6rstov ixXipzet T.Satv.
"IIXto; xaaiXxst Etva.Oopliascov f461.t.ava,
lisrpik; vs irpol.SXxst. T"Orv.ivon tarpars6p.ara.
'0 p.iv p :Quo; Xapispat; Ospp.at; eixvtat.,
O NrhoXao; Sagnkft xpeqp.ircov zast.
'Az' vb rpoit tivivetXxv Xippat go.4 imripag,
11IsvX xatpo6; ai Sfyastali a' vt) TO,o; v11;
Mava1o4 xontiCouatv (DE l'spp.avoi xi oí P6Jaaot,
Ilp6; vokot; IZXXot p.Sptot x61.11 xat %M11.7c60E.
Ciarpov axxov 66VMTCCE 11M(!) &YU. velva.,
063:: tzyirov grspov vi0 avvtaripat.
Aaxti,v Toopx63v Tecp abartjp.x xott x6ap.o; ókoq,
Aoupias;, 7C0X9ZpOVn.106q, veXoSstv 6p.ori)vco;.
Maivrt) b'nou cp(Aaes. Tots); rivva; CipXapet;,
x6plp 40.aX4.oti, zpi4 óv (?) xat erúX3st;.
L16; 194 iravsovozst; Tip irrep.6ve xp6votn,
To voStou ivavviot; Si t36tcsava, aovezet; zóvoo;.
Osi Tip 3X1p CrC7ipte0V, (3011.8.7110V VT) MaopoTivz,l,
Ki 6).ov Tò 7rX0o; vciyi izOpitív, xovtopr6, azixt1 vi

IkaTo; zrpo0.6p.co; a' viq nziyát; ópp.q,

05vw Toopx6iv vb arpixsup.a v'Aiîfhivtzi vavavv4.
Rw.po.; xtverrat. 'a vos óEaroc zrómv,
Tá azpársop.a zcpootpizet. 'a zot3 eazspiZÌV [3pCoatv.
NsfAv zroXo %at xa.aap6v 'ro; zciooatv frrstav,
ZazepSç noXfn v.7.1 117C6Xmo; zot3 6XooT4 awlastav.
T6 azpizsup.a auvap.waov, ,asé, 26 76310 ôT1.1.6YWV,
Atà vz aP6az 'cazt3v Aó19.6vzzi; 76- Y AOUlttoSYCOV.

AiAivzzic arp4zsop.a xtvd, vec 7r4.11 'a zo5; Nipiraoo; vet vx6;.,
'0 Ni:1760; azpoízeop.' atAlopei Ectpiv' xat cpsoyst
ftoopoSat oE Totipxo; xotp.vooatv tJapoord z' ecpiratp4ma,
Nip.raou; VLX06Y xat cpdpvooat xrpiXta 'a za, p.taapoixta.
Kanózta xat Itsv4sta, Ce).izta xat piraxzatata,
Kai Toros; aXtc ms'povooe ale sir/ Aó0..ivvv¡v 'tam.

1-Itaac 7o6c ân' Cep-A; 67rcí3zr aixoop,41,q,

El; zr4Pza ;reps:1314s Tav), 6 Maopoiinti;.

YA.XXa repp.artbr Potasbp.ara, *Wsa a 4E6; xsXstist.

www.dacoromanica.ro
528 y. A. UniternI

a creatil, yi pe sórele asemenea,

Si t6te dinteinsele prin voia lui in modil minunatti.
Unil stralucitti lucéféril a pail spre a lumina 4ina,
Si a maI adausti yi luna spre luminarea serei.
Pentru ca unulit sl incalléscl yi BA ludsca intregA pamktulti,
Tar cea-l-alta sa alunge intunericulti din totti pitinêntulti.

0! Maria pré Santa! r6gA pe fluid téti,

Pentra Domnitorulft Nicolae ce este in Dakia
Ca sa-I deae forta yi putere,
Spre a apgra raiaua yi pe Nemti a-I bind de totil.
Fiind-ca este virtuosil yi peste mAsura piosti,
Si pazesce-lti in tot-déuna ca sl rAmana (nevatilmattl).
HI.
Hristti pe 'Ara credinteI in Petra consolidand-o,
i impAratulti coróna Dakilor tut Petride consacraud-o,
Petra s'a arAtata celii d'intéiA dintre Apostoll,
Petride s'a proclamatti cell"' mal mare dintre DomnitorI.

Nicolae, Nicolae, homonymi dupa nume,

Intru nimica deosebindu-se dupa t'apte yi dupa naturg.
Amhdol aft fostA credutl demnI de gratia divinA,
Unulti in pArtile VlahieI, iar cea-l-altti in ale Lycid.
0! Nicolae, veghéza pe Nicola yi pe popululii s'65,
Pe care D-dett yi imperatula i l'a Incredintat.

Hristos, D-deule, bine-cuvAntéza Dakia, unti globil de paméntti,

i pe credinciosulti Domnitorit, ca mAna Ta cea drépta.
Crum WI Hristii cea Santa, arma Universulul,
Prin care Mavroghene invinge pe adversarI yi pe duymanI.
Oft-carnia crede inteinsi din taa mima,
II-di adjutorti yi putere de mAntuire.

Pe Dakia, o parte a panaktuluI, care se asemka ca un ii globti,

D-deu a incredintat-o in mana luI Mavroghene,
Pe candti se va da vlastarilorù' stralucitI al acestuia.
CAcI D-deii se serveyce in fapte drepte yi placate de rege.
A Dakid cam* cea nelocuita nu scie curing va deveni,
PIMA, de sate .... de diferite némurl,
Unde D-deu a ayedata uuil tronti stralucittl yi inaltti,
Numal peutru Domnitorulti Mavrogheue Nicolae,

www.dacoromanica.ro
 IgTORLi ROMINILOnd 529

Ca pe unit' s6re l'a pusil pe unit tronfi

Spre a luci i lamina pre totl dreptiI prin munca sa.
S6rele prin ra4ele-1 stralucitóre incalijesce tóta creatiunea,
Nicolae prin dreptate luminéza natura murit6re;
S6rele atrage curentele de evaporatiunI,
Tar Petride isi atrage °stile otomane.
S6rele prin ra4ele séle calde i stralucit6re,
Nicolae prin usul banilor Imbogatesce;
De diminéta ail resarittl, ca sil Wang pana séra,
dupa timpuri va apune pe la finitulti (lad.
In deserttl se muncescil Nemtil si Rusil,
Si. pe langa acestia si muljl alp si Inca cal-va.
Niel ul alta stea nu se p6te compara ca s6rele,
Niel alta regatti nu p6te resiste MI Vlah-Bel.
Dakil, Turii i chiar tótil lumea,
Facti. de acorda rugaciunI i urarl de mulli ani.
Domnitoruldi, care a vegliétù pe totl nevatamatI,
Ca pe pupila ochiuluI si pe piosI.
Da, o! D-d.eule! anI .pre fericitI principelui,
Iar adversarilorti acestuia, durerl si muncI continue.
D-leule al tutulorti, sustine i ajuta pe Mavroghene,
Si t6ta multimea dusmani/ort1 sil se faca pulbere si cenusa.

Dupa cumil cerbuhl ca ard6re se amid la fenitanI,

To asia 6stea Turcilorti se supune Domnitorului.
Cerbulil se pornesce catre berea apel,
Ostirea aldrga catre mancarea zaherelel.
Apa multa i limpeda este sadétate pentru ceI ce o-beati,
Zaheré multa si cu prisosti e Inmultire a lefeI.
! D-4eule ! Imputernicesce ostirea Otomanilorti,
Pentru ca Domnitorulg se stinga forta dusmanilorg.

Domnitorul pornesce 6stea si mérga a invinge pe Nemti,

Nemtuhl la momentù' lasa ostirea i fuge cattl p6te.
Tamil facti navel inainte ea stindardele,
Pe Nemti 1I-Inving4 i aducil capete pe sulite,
SAud i benisie, jiletce i bate*,
blanI totI iati In modil egalii de la Domnitorulti.

Pe eroii ceI de la inceputti, din intregula Universti,

In tine, Mavroghene acuma I-a Intrecutti.

Alte sunt &duffle Nemtilorti,

alte ord6na
In 1 Iandarie 1789 de pictorulti Grivrie.
Mori(' Romdnilord de V, A. Urechid, Tom. Ill. 85*

www.dacoromanica.ro
t30 Y. A. Tincad

PAG. 82
Slujba oierituluI pe 1787 Oct. 1. coprinsi in Cod. 17, fila 228 o vom a-
duce mal departe, in comparare eu darea aceasta la alt1 anT. Asemenea i darea
Tutuniritulul (Cod. XVI: fila 56 si 57) i acea a ViniriciuluT pe anulti 1786.
Cod. 17, fila 75 verso.

ANEXE LA PAG. 88 (O 68)

Atingéndti cate-va puncte despre viml, la pagina 68, datorl suntemil a
aduce ca anexa la pag. 88, nona regulare ce Mavrogbeni facu afacereI cioba-
nilor ArdelenT, afacere Mata de multil vênturati, cumil végurimil In trecutil anT,
de agentil AustiacT, la Constantinopole si in télile romano.
cAsedéméntulf" ce s'al"' finta pentru ArdelenI, care ase4'6'méntA bita.-
ritil i ea pré malta impératései porunci:
Ciobanil din Ardeal pentrn oile ce vorr" pasee in piméttulii féreT ro-
manescI si aibi sii plitésci oeritulil cate 10 banT de 6ie numal i ploc6nele dupi
obiceiil; asemenea i viciritulft strginilor plitésci i Barsanil i Tutuenil
totù cu una preú, iar nn cu deosebire, unil intfunii feu i altil intealt-febl,
adeci: de viti mare cate banI 33 si de viti mici pe jumétate.
Gelepil si nu se indriznései a lua oT in si% dela acestia, séù tiré, pretil,
In vreme ce cumpéri i pentru trebuinta TarigraduluT, niel alta data, ci si cum-
pero eu tocméli si en invoire i cu banI gata. Lisa i numitil Barsani si nu se
aréte en impotivire la vindarea oilor pentru trebuinta Tarigraduld, ci si vinlit
cu pretulil lor i en invoire, ca si nu se pricinuései lipsi niel' la oile Tari-
gradulul.
Pentru perklea si aibi si dée fies-care cate tal. unulii si cate 1 melil
la stipanil mosiilorii, séri cand nu vora da mielé, si dée cate talerl doT, iar
nu mal multé. i pentru ca si nu fie pricini, perdéua si nu fie niel maT mare,
niel maT mica de cate ol 700 si de fiesce ce 700 de oI si se dée unft mielll
si una lei la stapanil mosiilork iar nu maT multù. lar de le va fi perdéua mal
mica asemenea iarisl si urmeze fir de pricinuire.
Cipitanil dupe la menzilbanelile térel si nn Me de asti-41 inainte cu
sila cail ciobanilor, ski micaril si al altora, iar care va indrisni si faca acestil
de fapte necnviinci6se, numaI decatil ispravniciI judetulul pe acel cipitanT si-1
trimiti cita d-lul ve! Spitar, ea si-vi iée &lata pedépsi si si plitésci si pa-
guba cailor.
Vitasil de plaiù si nu se indraznésea si iée cu vre unii feu dé numire
banT dela acestl eiobanl, niel la mergere, niel la intércerea acestoril ciobanI.
Cipitanil de margene si nu mal indriznésci si Me banI, ski alta cevasl
dela mal mil cjisiI BarsanT, cu nicT unii felil de numire, ca de se va indrisni
cinevasI, îi va pliti indoitI si se va si pedepsi de cata d-lul vel S'Atar.
Pentra vitelo niai susii 4iilorü ungurenT, ce voril intra prin bucate si
prin tarini, si se faca ispisire dupi dreptate i si plitèsci paguba aceT eu vi-
tele si si grij6sci d-loril ispravnicil, cinc! voril jalui cinevasl
si-1 infatiseze cu vorniceir si ce vorti fi luatil mal multé din dreptate, si-1 pue
si plitéscii indirat si si se pedepsései.

www.dacoromanica.ro
 Lama Rowirm.oaft 531

StApinil inoii1orù sA, aiba glijA astupa gropile lorA de bucate si

verf-cine màcar, gropile séle, ca al nu se Intêmple BA cap, vre-o vitl Inteo gr6p111
glsind-o destupatl. Si d-v6stra ispravnicilorti al judetuluf sl cercetatf ca amé-
nuntulti p orl dad se va Intêmpla BA se rtipue vre-o vitA ca acestù mijlocA, cer-
cetandil de acea gr6pA a cuf a Iota, pre acelA ce a avut-o, prin marafetulA ju-
deciteI d-tre si-lti apucatI sa plAtéscA, vita, care s'ail rApusil. lar cAnd stapanif
gropel nu se va afia, atuncl al fie tottl satulA datoriA sl réspunp pagaba, ca
sA grijascA ca datorie pentra top' ceI strAinf ce ara pe mope sal/ astupe gro-
pile de bucate in t6t6 vremea.
Mal susfi numitil ciobanI sA aibi voil a eumpèra porumbil si a-1A aduce
prin plaiet pe la stânl, insa porumbu numal cat le ya fi trebuinciosù pentru
mAncarea i hrana lorti i acésta prin sciinta vAtavuluf de plaitl, pentru ca sA
privigheze vAtafulil a nu trece en acestù mijlocti ciobanif zaherea de porumbA de
vênclare, de negutatorie, dd atuncI se va pedepsi vAtafulA.
Mal susA 4iil cioban1 tunpndu-s1 vitele lorA, lina ce vorti lua deIa
dênsele stt o trécI in lAntru, ca unù lucru alA lorA, fArA de a nu li se cere
micA de avaetil, niel eu numele de van* msA p ciobanil sA nu-si tunp oile la
baltl, ci sl le tunp dupl vechiulti obiceitt, ling/ hotarA.
Mal susil numitil ciobani, muntil i delniile p locurile ce le vorti
trebui pentru pasiunea vitelorù lorA, sA ail:A a le tocmi cu stApAnil acestora din
pretù ca Invoiall p malt/DIM, tocmindu-se dupl dreptate, i pentru platl p
chirie, in locil de haul' de voril da cast', la casulti celti vorti da sl nu se faca
viclesugti la Diei o parte, ci Pt se cAntgréscA ca dreptate, si d-tre ispravnicilorA
f6rte al grijii ca BA nu se napAstuésel Die! o parte mAcarti MA de putinti, ci
la vremea cintArituluf sA, orAnduitl omA alA d-tre lingl cantaragill, care sA pri-
vigheze sa nu se fad, nIpAstuire la niel o parte.
Pentru brAnza ce din vechime este obiceiù a 'p face pentru trebuinta
1°111, dupA ce incetézA in luna lul Augusta a da castt la cgOrie, trecênd-o In
lluntru, sA nu fie supératl de vamA, sétl de alto cererf. Asisderea si pentru vama
peiloril de of m6rte sit nu se supere, camti si lAna de la vitelo lorA, dud vorA
tunde dupA obiceiA, oile lorA la hotartl, trec'éndu-o atuncl, sA, nu fie supératl de
vaml ; iar clnd vorù' tunde oile la vale si vorl da bAnuialA cA ca l'Ana lord
d'impreunA cumpérA p anti lAnft stginA, pentru negutAtorie, atund, prin mara-
fetulfi d-luf aghentulti, sA se apuce ciobanil, ca sA plAtéscA vama, sA nu se pa-
gubéscl mina impératéscA; msA pentru acef ce remADA la cimpA véra ca oile
si nu la munte p ernézA, sA le tunp la vale; pentru lAna acestora asia sA, nr-
meze vamesil : sA le céri rAvasti de oeritti v'épndii suma oilorA ce aù plAtitti,
BA cAntaréscA, llna p sl tie in sémA, din lama tigaie oca una 11DA de fiesce die
p de Ola birsang dealt)", iar dupg, acéstA, socotélA cAtù vorti avé mal multA, sit
plAtésea vama, dupl dreptate». 1787, Febr. 20. (Cod. XVII, fila 168 etc.).

ANEXE LA PAG. 87
Diversele firmanurl ce ami mentionatA la pag. 87, urmate de numirea ca
Seraslder a lul Ali-Pasa peste o ostire de 100.000 ostenr, convinserl pro Enache
VIcAreseu, vistieruhl lui N. Mavrogheni, cA va fi résboiù : dude/ se zugravi,
4ice insup Enache VicArescu, (1) fésboiulti in mima mea.»

(1) Tesaur de moil. de Papiii. Ilariau. Tom. II pg. 239.

www.dacoromanica.ro
532 V. A. URECRIX

In mijlocuhl acestora pregatid de rösboiú care ocasionail tórilor roman

grele angarale N. Mavrogheni tot nu puté crede a Austria va intra In ali-
anta efectiva cu Rusia. Enache Vacarescu ne spune acésta credinta a luI Mavro-
gheni i cum el Vacarescu a combatut-o. (1) Dealmintrele, In febr. 1787 Herbert
internuntiulil Austrid la Constantinopole, Inca tot protesta de simtirile pacific()
amicale ale Carta Vieneze. Choiseul, In raportmile dela 10 febr. 1787, catre
ministrulil de externe francez, aréta ca «Le ministre (l'internonce)parait bien con-
vaincu que l'Empereur est plus interessé qu'aucune puissance Cc la conservation
des turcs, dont le voisinage peu inquietant lui permet de porter ses forces sur ses
autres frontières et dont l'aneantissement ne lui offrait d'ailleurs en compensation
d'un avantage si reel que l'acquisition de quelques provinces pauvres et difficiles
réduire par leur étendue, leurs montagnes, la resistance des habitants....»

ANEXA LA PAG. 88 (nota I)

Eata pitaculti 1111 N. Mavrogheni, din 30 febr. 1787, prin care ordona a-
plicarea In téra a cponturilory legate de Austria §i Turcia, relative la suditil
austriacl
(CinstitI i credinciolI burl DomnieI Mele, d-lor velitilorfi boierl §i d-ta
Vel Spatare, i d-ta Vel Aga, §i d-tre boierilor ispravnicl dupa la judete, Va-
ta§ilor de pima, capitanilor, vornicilor, zapciilor de priu pla§I, vé facemA Dom-
nia mé In scire, ca pentru Mt° pricinile a suditilor non*, ce prin d-lul
aghentil ni s'aii ar'étatil, fiinda-ca s'ati facutil cercetare, dupa cererile EscelenteI
séle solului Kesaricescu, la prea lnaltata Pérta qi cu pré bait ImpératescA fir-
manti ni se ponincesce ca tóte aceste mai sus il ar6tate prin ponturl intocmal sa
urmeze; Poruncimti Domnia Mé tuturodi d-tre i voug deobqte, ca la téte ate
so coprinde mal susù fiescecare In dregatoria ce vils' aflatl, sa faca lucrare i a-
vérqire WA de a mal a§tepta alta porunca a Domniel Mole.» (Cod. XVII, fila 169).
Procit. Vel rist.

ANEXA LA PAG. log

In 13 Aug. 1787 N. Mavrogheni dete circulad, séfi cartI deschise, catre
capitanil, (IRA marginea Dunard, sa nu Ingliduésca trecerea a verl unul Turc fara
de firman.

(1) Insumt l'am vtil.utit sit serie un taerir la Devlet prin care ardta, c Nemtif nu numaT
read aleantie ea Ruffif, ci flied, el le aunt §i vrljrnall; tnsu§t el mi-a arltatti taerirul acesta
and 11 .crió. L'amfi Intrebatd §i ce vrAjma§ie ad ? Mi-a rdspunsd, ci nu voiese NemliT sl dé
titlu de imperatrill Implatesel. Rusier. Auditl posni de réspunsd, cetitorilor 1 AtuncI ne mal li-
cdndti alt, i-am rèspunsd, el aleantia Nemtilor cu Musealil o scie Devletul dela 80 §i dela trac-
tatuld de 84; Instill ehesaruld prin solul sè'il la Tarigrad ad arëtat-o pré Inaltel Pont acésta ;
estimp aft mers chesaruld iard§T la Crtm §i poll sà mal icT, cl n'afi aleantie ? La acestfi tacrir
n'are sett Nei alt réspunsd pré cinstituld Devlet deck sall id capuld, cu prieinuire ertt batI
joefi. Nu geil tu, mi-a lis : acesta e adevërulti. i adevdratil eft n'amfi §ciutd, eit de undo
socotiamd el void vedé réspunsulit ce amé lisd, amé vèlutd el-T vine rdspunsit cu aferimil
ca: lugel credinci68d", Tesaur H pg. 294,

www.dacoromanica.ro
 termal Roldana:re 533

Aceste acte, dovedesca cu cata ingrijire era N. 1Vravroghenfi pentra paza li-
nistiteI petreced a locuitorilor preI. (Cod. XVII, fila 216).

ANEXE LA PAG. 116 qi 204

Ama donatil Academia, in 1873 hin 30, una pitacfi domnescii dala Nico-
lae Mavrogheni. Prin acesta, in Oct. 1788, Mavroglieni confisca averea chiar
a une! boer6ice, a CaliteI Doicésca, cae! impreuna cu parintil aa fugita din
patria «trecena; la vrajmafil, Averea confiscata o donéza Voda la
haznaoa apelor.

Io Nicolae Petru Illavrogheni VV. i gospodar zemli vlah.

De vreme ce Calita Doicea,sca, fata lul Chirita Doicescul, pamétténi de aci,

atat ea cat i parintil el, locuitorl din judetul Ialomita, inteacésta vreme de res-
merite sculatù de aù fugita din patria el, trecênda la vrajmasil
dupa a caruia fuga remainda tota avutula el' ce-la are aice in pamhtula t'arel
a fi domnesc, ca a unuia ce ail pribegita din patria el; jata am otarit, ca o mosie
a numiteI Califa Doicésca, ce are aice in pamêntulii Ore)", la, jud. Ialomita.... (sters.)
dimpreung cu totl figanil eI, sa fie afieroma la hazneaua apelora ot ZtooSozo
irrirt), de ande se adapa sí se indestuléza t6ta °Mea. DecI ama data Domnia M6
acesta domnescula nostru hrisova ca de astall Inainte acésta maI sima numita
mosia i ca figanil catl vorti fi, sa, le stipanésca haznba apelo).* i sa aibi vol-
nicie epitropil ce sunt orladuitl de catre Domnia 316 purtatorl de grija venitu-
riloril al zoodoculuI pighi sa faca zaptil atatii mosia, cata' i tiganil, sa le i6 ve-
l'Aula, care O, se cheltuiasca, la trebuintele haznelel apelora. i am intarit hri-
sovul acesta ca domnésca n6stra, iscalitura i pecete, care s'A scris la anula
1788 Oct., aicl in °mula scaunulul Domniel mele BucurescI

Semnatura lul Io Nicolae lilavrogheni VV.

loan Daniari vel log. procit. (1).
(1)_Mormeintu1d luI Damari este in biserica St. Ion de lingi Curten cu juratT.

www.dacoromanica.ro
534 V. A. Uliacial

In Iunie 1788 s'aA fostil confiscatti de 141avrogheni averile Jianilor, 9i ale

1111 Serban Oteteliptm ccari s'ati hainit». Cu pitacula din 27 Iunie 1788 spa-
tarulti Geanogla e insarcinat sa administreze, ca epistat, t6te moqiile, viile etc.
ale aceloril boeri qi venitulti sa-hl dee la biserica tul Mavrogheni qi haznioa ape-
lorù, canora le-ati afiorisit (1).
Dam o stampa representandA bismica lid Mavrogheni, agia cum se al% res-
taurata astall, la kioseaua Kisseleff. E regretabil, ca afara d6rit de dona sfesnice
marl de fer Wat, nu se mal conserva nimio din titoricescile odajdil. Pana vi
inscriptiunea bisericel este falsificata, cu data greqital...
Eaci, §ii diverse acte, dela Alex. Moruzi, prin care amintindu-se confiscar! di-
verse %cuto de Mavrogheni dela hainiti, s'al restitaitti la 1792 acele ayer!:

Anaforauti Serdariulul Costandin, i slugeru Gheorghe frati In gureni pentru nic-

filie ce li s'a4 luatii de llfavrogheni.

Io Alecsandru Cosan. liforuzi Yoevoda.

«De vreme ce prin amënunta cercetare s'II doveditti, ca acestea mo§iI, qi
acareturl, niel vhdute aii fostil, nicI amanetil, niel' date pentru cinurI de boeril,
niel' datorI ají fostù visteriel t'ah' vre unil banO, ci numaI pentru cacI s'A fostil
trasil atuncI din téra din. adevarata pricina a silniciilord luI Mavrogheni, a canora
stramutare /ii impraqtiere, fiind-ca prea puterniculti nostru ImperatÙ (Domnul
D-4eu 0,4 inmultésca puterea li biruinta) din &casca milostivire de obOe la
top ati ertat, dupa care inalta porunca sunt qi boeril Magureni ertatl ; eata clara,
dupa puterea pri InalteI poruncl, care ni s'all data spre a cerceta celea adevii-
rate pricinl ale acestora feliti de acareturl, 9i spre a da Domnevile nostre ida-
rirI celorii ce li se curial de a li se intorce lucrurile ce li s'atí luatil, ca sa yi
le stapanesca, intarimii Domnia mea stapanirea dumnélort1 boerilorti Magureni
asupra lucruriloril li acareturilorti acestora, si poruncim dumnilul cinstitti yi cre-
dinciosii boeriulti DomnieI Mele vel. log. de"téra de josil, al le facetI hrisovulii
Domnil Mele de stapanire, ca sa se r6ga pururea lal Dumnecieu pentru scumpa
viata pré puterniculul nostra Imperatii, 9i FI pazésca li de acum inainte drépti
credinta 54i supunere cata stapanirea Inapgratiel sale, in care Hrisovil si se nu-
mésca ca Mina pliroforie adevaratele li dreptele acareturl ale dumnélor. 1793,
Augustil 22.

Pré Inülfote Dchnne.

«Dumnéld Serdariulti Costandin, i dumnélal slageriii Gheorghe, fratI MI-

gureni, ail jaluitii MarieI Tale, clicênd ca, in vremea acestil de acumii razmiritl
trecute, nidl. inteunti chipù ne mal puténdii suferi gr6za tiraniilorti qi a silni-
ciilorl. lul Mavrogheni, al fosta. silitl de acésta nevoie a-vi parasi patria dumn6-
lor qi a se instraink in Moldova, iara celea de aicl din pambtalii tariI, mo01
qi acareturl ale dumnélor, niel le-ad vêndutil lul Mavrogheni, niel pentru care
va &mi de boeril le-ati data. lul, care instrainare a dumnélor ce le-al pricinuitl

(1) Cond. XVII, fila 309 vera.

www.dacoromanica.ro
 isToau. /tomb' in,oarr 585

numal singurA Autitile 0 tirAniile lul Mavrogheni, aleltuinda-o Itavrogheni

pentru ponos de hAinlic le-ail ficuti zapti tete mo0i1e, 0 vell-ce alte acaretuff
ail avuti dumnélor aid , 0 le-ail afiorisitA la Biserica ot. ciqmea ce se 4ice
zoodohul-pighi, pe care dupl intorcerea dumnélor aiel la patrieli, ca nilce drepte
milostivirl, ' ea sA li sa dea luminatil Hrisovi de intliirea drepteI stApIniri pe
aeestea acaretuff ale dumnélor, care maI josil anume se vedii aretate, intru a el-
rora jaiba, cu zapciii vatavil de aprodl, ni se poruncesce de MAria Ta, ca sl cer-
cetim, dupl. porunca ce este dati, 0 sl arAtimil MlrieI Tale prin Anafora ; luminatel
poiunel intoemal fiindi urmatorl, dupa ce ai infltiqati zapciuli inaintea nestrI
pe d-luI slugeiiii Gheorghe MAgureanu, ca Dionise Epitropul Biserecel, unde Ma-
vrogheni ati fosti afiorisitii acestea moqii, i-amil cerutil si ne arete de are vre
unii hrisovii a luI Mavroghene pentru afiorisala acestor acareturi ale numitilor
boeri, 0 ne ark/ o carte a MI Mavroghei scrisl ea letii 1788, Febr. 18, care 'A-
nil ea se vede a fi copie, darA o vazumi a este en pecetei lul 1VIavrogheni, ca
emit aril fi Ins4i cartea cea din thiii, in care se coprinde, cI guilci in vremea
rIsmiriti hainindu-se D-lul Slugeriti lordache MAgureanuli 0 pribegindil In Ora
nemtéseA, 0 rimAindu-le toate luerurile 0 averile a fi DomneKI, le-al afimisita
la eiqmeua apelorA ot. Zoodohuli-pighi 0 la Biserica ot. cilméoa de acolo, a-
(lea a tria parte din mo0a MAgureni ot. sad. Prahova, i din casele de acolo de
piatrA, i jumAtate din mo0a Floresel, i jumAtate din mo0a Ghedera, i jumatate
din mo0a care aii Mato dela Iordache Slatineanu ca judecatI, pa-
rinteasel fiindii, i jumAtate din muntele Tamaora, i jumltate din mo0a Buda, i
(long mo0I la BAltatl, i o moarg ca doul roate In apa PrahoviI, i cate suflete
de tiganl de vatrA va avea, i ciad sute stanjAnI din moqie Slrata ot. sud. Bu-
zei, adecI 15 pArinteseI 0 15 cumplratl de (Mimi, i mo0i1e ce are in sud
Slam-R6mnicti, i jamatate din mo0a Bragareasca ot. sud. Sane, §épte pogoane vie
In Dealu Buzueni sud. Saac, i a patra parte din mo0a Valea-lungl ot. sud. Dim-
bovita, i eiti cal va avea, cite cif va avea, oil rimMorI va avea, eiti stupl va avea,
cite vacI va avea, 0 dol vi,t4eI de tiganI lae$1, cite suflete vorA fi, toate acestea mg'
susti numite mo01, molt vite, acareturI, case, tiganl 0 dobitoace le dl In zaptul 0
stApinixea BisericeI dela cipuea, care aceasta carte qisrl. numitult1 Dionisie, cA, i s'ail
dati de Mavrogheni la minile ha, 0 en aceasta ail strginitii pal% eindi ail veniti
Drlortl numitil boerl de ande se instrlinaserl, iarI de atunel income, 0 le-ail. luati
'Mtn' a lorti stApinire; deci dui)/ cercetarea ce fleurami, arnami Maid Tale, ci, in-
strAinarea D-lortl numitilorl boerl MIgurenI, clung 0 altorii boeff ce ail pribegitA
atunel In tell Nemteascl, ati fostii numal singurti din prieina silniciiloril, zmicinA-
turilortl, pracjiloril, 0 a grozaveloril tirinif ce se arma .de Mavrogheni atund, aid
Intracesti (memleehet) a prea puternicii Imperatil, care acestea infocate ur-
miri ale in!, fiinta loll ail fostii destoinic/ A le facI v&Mte 0 cunoseute, nu
'mind aid' In pAmentulti tern', ei 0 In toate laturile, iarI dupl ce D-4eil celi
atotil puternicil ni-al miluit ca inchierea picil, totil intru aceeagI vreme, ni-amii
Invrednicitil de amt. c4tigatil ne mArginitl 0 fericitl mill, a pre puterniculul
Imperatti Fin pre Inaltulti Hatehumaium, spre a fi totl ertati de verl-ce grepla
impotrivI vorii fi flcutil In diastima resboiuluI, 0 toti aceia sa vie fief-care la
loemile 0 la pIrneinturile sale ; dupl aceasta dal% nemArginiti, mill sunt 0 Dum-
nealorl numitil boerl MlgurenI ertatI de gregala ce ali flcuti din pricina MI
Mavrogheni, 0 pentru mo0ile 0 acareturile D-lorti se magi. MAriel Tale spre a
eft0iga luminatA Hrisovii dela Domneasca Miriel Tale obliduire, pentra kite-
meiarea stipinirel, 0 nu lipsimi dupl luminatl poruncA a insciinta Inaltimi tale,»

www.dacoromanica.ro
530 t. A. Valera

Mofiile ce arad D-lorii boeri .31eigurenl, al fiindil butte ;si drepte ale Dumnealorti,
li sati fosta luattl de .1tlavroglteni.

A trela parte din moyia MagurenI ot. sud. Prahova. Junigtate din moyia Flo-
reycl sud. Prahova.
Moyia Avara sud. Prahova.
Juragtate din moyia Dambg, ce-1 (lice yi Buda sud. Prahova.
moarg eu don/ roate In apa PrahoveI.
Tigan1 de Vatrg.
mie stânj. moyie la Sgratg ot. sud. Buzeii.
Trel-deel 0 trel pogoane vie en cad In sud. Buzeil.
moyie ce se numesce Marginea, Ind de zestre a sofa Dumnealul Sill.-
dariuld Constantin.
JamMate moyia Braggreasca ot. sud. Saac.
Sépte pogoane vie In Délul BuzeenI ot. sud. Saac.
Jumgtate din moyia Vale 4 lungg, ot. sud. Dambov. (Cond. 24, fil. 372.
Filaret al Ungro-Vlahiei, Vel. Vornic Scarlat Grecén, Vil. Vornic. ..
rel. Vornic Vel. Logf

S'ngerésa _Maria Vergulésa cu Dionisie Egumenti ot. zoodoh-pighi, pentru moia

ce-i s'aii luatii de lilavrogheni.

Io Alecs. Const. Illoruzi Vvd.

«Infltiyandu-se la Divanti inaintea DomnieI Mele Dionisie Egumeng eu Ni-

colae Vergul, -undo dupg cercetarea ce amil fgeutil 0 Domnia Mea, 0 din celea
ce s'ail urmatil fganduse cunoscutù yi bine doveditil mizlocuI lugriI aceytiI moyil'
dela Nicolae de dtrg Mavrogheni, pentru pricing adevgratg de beerie, numindu-o
cumpgrat6re, amil &HA anaforaua pre sfintiel sale pkintelul Mitropolitil yi a
dumnélor boerilor bung, spre a face Nicolae Vergulil zaptii moyia, a o stgp/néscg
en pace, plgtindil numaI Biserecil zoodoh-pighi tal. 150 pentru pomenirea 10.
1793, Septembre 13. (Cod. 24, fia 432).

Pré Inaltate Downe,

cSlugerésa Maria Vergulésa din sud. Buzeil prin vechilul squill ail Nico-
las Vergulil ail jgluitil Marid Tale gicêndil, eg cu nedreptate luându-se de lia-
vrogheni o moyie a sa Grabicina din and/ Buzeil, 0 dându-o la biserica ot. zoo-
doh-pighi o stgpftnesce yi. acumti Egumenulil dela numita bison-id, 0 cere ca pre
cumù' ale altora moyiI, ce eu asemenea nedreptItI se luaserg de Mavrogheni, yi
le-ail luatil fiey-care in stgpinirea lor, asemenea sg i-se dee 0 dumné-eI In stg-
pgaire-i acésta moyie, care e bung yi drépta a sa; cu adruia jaiba vgtavulil de
paharnied, din luminatg pornnca Mgrii Tale InfItoyindu-1 naintea néstrg pe Ni-
colae squill slugeresel ca Dionisie Eg-umenil ot. zoodohul-pighi, Vault' intrebatil
en ce euvénta 8*am:we moyia aastg kigluitérel, 0 riispunsg, 0/ o ail cumperatil
en Insuyi banfi envioyieI ale, dela jaluitérea 0 dela sotul el, cu buna vointa dum-
né-eI piin zapisil 0 ca dréptg tocinélg, earl ban'l toll dupa zapis i-ail yi num/-

www.dacoromanica.ro
 ¡STOMA tiOMINILOItfl 53/

ratii In mana numituld soOlul jaluitérel, §i ati primitti zapis4 de véndare iscalita
de jaluitérea i de squl sétl, qi Ineredintata ca vrednice marturit, care zapisa
eeréndu-i-1 sa mi-14 ardte, respunsa ea-la are trimisil la Tarigrad, Glatt lice ca
este trecutti In condicile Divanule qi de acolo se va vedea, dupa al caruia
réspunsti cercetand condicile-la védumil scristi en let. 1788 Iulie 3, iscalitii de
jaluitérea i de sotul BM Nicolae 0 adevéritit de pré sfintia lor parintil ArchireI
§i de dumnélor velitiI boerl, prin care vinde le Dionisie Egumenti ot. Zoodohul-
pighi 0 bisericel de acolo mo§ia Grabicina ot sud Buzea, stanjed opt-sute
doug-deel qi cincl, in tal. o mie qése sute qésa-deel; in potriva caruia réspunsi
Nieolae sotulti jaluitérel, a pricina acestui zapisa este ata: sotia le qi el voinda
a se einsti eu cilia de boerie, all provalisitti aid la Mavrogheni, ca pentru einula
de boerie serdara' prime§ce sil afierosésea la schitul ot Poiana Mérulul moqia
Grabicina pentru chivernisala §i manglerea parinOlor ealugara0 ce locuesca acolo,
0 nepriminda atuncl Mavrogheni, peste una anti candil al admit pe totI boeril,
dela Buzeti en urgie, s'all pomenita gullet eu numitul Dionisie viind 0 diandu-i
ea pentru mo§ia ce voia In anula trecutil si o dé la schitula Poiana Mérulul
sa-i faca wig"' de vénzare pe numele biserecil ot Zoodohul-Pighi, precum i-al
facutti §i zapisula ce se aréta mal ma', dandu4 §d bant tal. done mil, pe
care banl, pe de o parte, i-al data Mavrogheni prin mana numitule Dioni-
sie, iar pe de alta parte al trimisil pe una Ede°lia icioglanti al s'éti qi
luandu-lil cu banil dimpreuna, I-al data de i-ati numératit la carnal* §ti dreptd
acel banl fati geuta Serdariii, care acésta, dise, ea este sciuta qi. insu0 lul Di-
onisie, iara Dionisie tagadui dicêndti, ea baniI ail fostil chiara al s'éi, luag tm-
prumutti de la negastorl, iara nu al fosta a lui Mavrogheni, cad baniI diva ce
i-aa fostti luata Nicola° sotul jaluitérel dela Cuvio0a sa, unde i-al data, 0
pentru ce i-al data? Cuvio0a sa dise, el nu scie ; atata 4cie, el spuinda-i Nicolae
atunel ea ace$1 bad este sil-I dé le Mavrogheni pentru cilia de boerie, l'aa
rugata ca sa-1 dud. Cuvio0a sa la Mavrogheni, dupa a caruia rugaciune Ma-
vrogheni =stranded i-ati dig', ca sil duca banil inapol de uncle i-ad limn,
fiinda-ca acela nu este datord nimicti, §i. a$a dupa porunci all qi urmata de al
dual baniI Inapol la Nicolae, decI pentra acésta provlima a lal Dionisie, cum el,
baniI aceltia ce i-ati data atuncI, pro eumpArAtérea acegtil mogil aa fosta ehiarii
at 861 tmprumutatl dela negastorl, iara nu a lui Mavrogheni, judecata al gasita
Cu cale, ea Dionisie sil ineredinteze eu jaramhtti, pentru care qi facusemti pitada
judecatii catre pré sfintitula Metropolita, ca sil incredinteze Dionisie Cu jura-
manta, ca acésta provlima este ava, care Paul colindase intru andul lul Dionisie
de fata Inaintea jadecatil, dete réspunsulil, ca ela juram'entil nu piimesce, dupa care
rémasa de fata cunoscuttl, a banil al fosta alul Mavrogheni datl eu iconomie,
adeca pre despre o parte s'ati facutti ea-I da prin Dionisie, ca ea= aril cumpara
moqia, §ii pe de alta parte, i-aa luatti iaraql oil 0 rail Matta Sérdariti, care se
intelege curattl, ca moqia i-ati luat-o pie cilia de Boerie, qi fiinda-ca téte cina-
rile bouilor le Mavrogheni, cum 0 pecetea loll, prin proa Malta imp5ratésca
porunca 0 hotartre sunt anerisite 0 stricate, tli. Nicolas sotul jaluitérel aa ré-
masti iaritql in starea ce al fosta Intaiti, urméza, dupa t6ta dreptatea, ca jaluitérea
acésta salt ja moqia iarall tntru stapanire-§1, iara hotartrea cea desavarqita Amine
la Mana ta. 1793. Sept 2. (Cond. XXIV Fil. 433.)
Filaret Al Ungro-Vlahie1, Dumitrache RacoviVi Ve!. Ban, Ienache Mona
Ve!. Vorn., Manolache Ye!. Yorn., Nicolae Filipescu Ye!. Vornic,
Ve!. Logf. Ghica.

www.dacoromanica.ro
588 V. A. Uaiczal.

ANEXE LA PAG. 123

alrt1 dare arhiniandritisi si egamenfi, epilropii dupe la tóte nieraistirile,
de paregorie.
Zemli vlah.... Prea cuvioqilor arhimandritl, egumenl §ii epitropi dupe la t6te
monastirile si met6cele ot sud sanatate ! De obstie va facema In scire, ca
avem Domnia mea adevarata Insciintare cu pliroforie desevarsita, cum cl unil din
eel' ral indaritnicI farmasonl nelegiuitI si fail de temere de Dumne4ea si de sta-
pan, caril sunt vrajmasl patriel §i. impotrivitorl la bung obladuirea DomnieI i
la insu§I buna-vointa prea puterniculul deolettilul imparatiel, ce are pentru buna
odihna raelelor Orel, dupa cela rail naravul lor, nu lipsesc a scorni de la sinesI
minciunl neadevarate, Inteacésta vreme §i a pregra vorbe in desert la norod eu-
tezandu-se a §i serie earl In tail la satenil si 6menil lorti halturl §i vestiel de
neadevarate spre a aduce grip. §i spaima In inimile 6menilor, ca cu acestea tur-
burandti odihna qi cacjend la desnadajduire, al pricinuiasca pagube de risipa la
agoniselele lortí si stramutarea caselora lora si odihnei lorti, spre a putea el sa-
varsi cele diavolescI rele scoposurile §i interesele lor si spre a-I vedea s1ab41 §i
en trebuinta de dên§iI, lucrurl care nu le sufere niel Dumne4ea si care ne tul-
bud duhul ; ci cat pentru a lor rasplatire avem buna nadejde si suntem Incre-
dinta41 la dreptatea si judecata marelul Dumnelea, ca nu vor ramanea totl aceia
cat' urrnéza acest fel de netrebnicil spre turburarea neodihneI norodulul obstel,
WI de osinda §ii pedépsa aceea ce li se cade, dupa scoposurile inimei lor. lar
euvio§ia v6stra, ca parte biseridsca ce suntetI, si cautatI fiesce-care dupa dato-
ria ce aveV, sa nu ascult41 niel sa va amestecatí la vorbe minciun6se ale ne-
legiuitiloril, ce grijindti numal de cele sufletescI qi de ale sfinteloril manastirl
iconomil si chiverniseli, sa vii facet1 fil bisericesel adevaratl §i credinciosI catre
stapanI; niet sa credetI la havadisurI minciunase, ce vë va serie, orl vre-
nnul din obrazele partel bisericescl, sad vre-unula din obrazele partel mi-
renescI, pentrn ca Domnia N6stra, strajuima qiva si n6ptea paza 0 odihna
cuviosiel v6stre §i. a tuturor locuitorilor Orel DomnieI Mele, de care avetl
si pilde de fata vaclate, ea mal inainte niel cjece 6menl harniel nu se Oa la
Domnie de puä la vrenae de trebuinta, iar Domnia n6stra tinemil ea 'hides-
tulare atatia osta§I numal si numal pentru paza si odihna tarel, cheltuinda §i
varsandil haznalele e6stre si osebit qi Inqine ne trudima si suntema gata a ne
porni fara de nici unil pregetil de va fi trebuinta §i in scurta, capula ne vomil
pune qi voma jertfi pentru vol top', ca un parinte, dupa cuvéntula evangheliel ce
(lice: «Pastorulti cela bunti sufletul 41 pune pentru oI». i nu vomti ingadui
niel viata v6stra, niel averile vastre a se sminti intra nimic ! De aceea dar iardqi
fa scriemü, sil nu va amagitI dupa relele scoposurI ale voitorilor de rail patrid,
care asemenea nrmandil 0. In cea-l-alta rasmerita, al vkidutil patria lorti qi al
pricinuita atata stingere qi rasvratire .tareI, carl §i-ati luata plata loll de la Dum-
ne4eil; ci facêndu-va inchinaciunile vastre eu rugaciunl ferbinte catre milostivula
Dumne4eti, sil cant* cele sufletesd, care se caving la datoria cinulul vostru.
i avema nadejde, ca prin ajutorula dumne4eirel sale si prin multi truda §i ()s-
tone/ a DomnieI mele, vomit petrece acésta vreme fara de niel o primejdie. To-
lle° pisah gpm. 1788 Ianuarie 27 (1).
Din erdre afi rdmatid neculese anexele promise la paginile 65, 77, 81, 83, 96, 98, 107,
127. Si se caute In addenda dela finea volumuluI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROILLIOLOItti 539

ANEXA LA PAG. 143

La aeéstl pagina s'a promisg ea anexa documentele ce amti publicatü, in analele
AcademieI i deosebI, in 1889, sub titlu c/tfemoril». E de prisosg a mal* publica t6te
aceste documente, dupa ce amit datti in nota, la pagina 143 chiar si documental
citat la pag. 141.
ANEXA LA PAG. 146
Dimitrie Fotino publicti ung firmanit alA Sultaauld Abdulù Hamidg catre
N. Mavrogheni pentru declararea rasboiuluI cu Rusia si-1 pune cu data 1787
Augusta 5. Acestit actit ineA se envine sa fie inregistratg, fata cu proelamatiunea
Ecaterinei II catre Romanl, ce amil reprodusd la pagina acésta 146.
Firmanula ha Sultana Abdulti-Hamida aire Nicolae Yodd Illavrogheni pentru
declararea rgsboiului cu _Rusia, din anula 1787 Augusta 5.
Alesule dintre DomniI némuldi lul Isusg, temelia celor marI din compania
luI Isusg, asta-41 Voevodg allí prel RomanestI Nicolae Mavrogheni, pecetlu-
dsca-se sfarsiturile tale cu succesft ! Dupti ce va sosi acestg imparatescg swing
sciutft sA-ti fie, cA asla precamit Rusil nu s'ah saturatti de fol6sele i castigurile
ce aft dobandita in articolil stipulatI prin tratatulti de la Kainargi, i fiinda
dupa sfintele fetvale (capeta de legl) trebue sa se faca (lupa comuna intelegere
espeditiune, este pregatire ca sA jasa sangiac-serifti, i chiarti vechilulti maltA depling
imputernicita, marele consiliaril, carmuitorg allí lama, aparatorulii pop6relorg, Epi-
tropulit meg 'asida-Pasa (a canija stralueire D-flett s'o tie In multl anl, i sA mar6sci
pnterea i fericirea lat 1) i totl OgeacliiI, rigealurile i alte ordine ale ostitilorit n6s-
tre ; i en ajutorulti lui momentulti pleearel loa' se va arta ptin imparatésea
mea ráliduiala. Asla dar, tu, carel° escl Domnulit thel Romb.nescI, vel infAtisa acésta
imprejurare boierilorit tarel ca sa scie cu ineredintare top, cA nu se va face niel' o lo-
vire in drepturile lord din partea inaltuluI metí Devletti (Adunarea generala a tur-
cilorti) i prin armare sa fie totl statornicl in centrulit supunere7, sa nu aibli niel o grija
séti prepusg, i sa se silésea, a indeplini ordinele imperiale ; si fie-cAruia sA ar'étl
volt fi en siguranta si pace sub umbra milel mele impilratescl ; si tu, Domnulit tè'rel
RomaneseI nu lipsi pe Muga aceste a te intelege ca seraskierulil Ismailulul,
imputernicitti i inaltil consiliarg i fostalit epitropii carmuitoriti Ali-Pasa, spre a urma
intoemaI dapA consiliulit i ordinultt s'a Prin urmare sA dal si sit primesel Instiin-
tArl despre misearea dasmanilor, purtandu-te en credinta si luerandil dupa or-
dinele ce se vor da, raportândit si la Malta P6rtl aeele ce meritA a fi inselintate.
Dreptil care s'a si data acestg ording impërAtescil alg meù'.
ANEXA LA PAG. 167
Strilln.seki a fostg, dupa intrarea Rusilor in téra, un personagig importantti.
El a dobAnditil titlulg de protoereit al Moldove, Valahid i alit BasarabieI. La
pagina nóstrA 142 ama amintitg cA Strilbiseki aréta ea a talmleitil o corespondentl
din rusesee, «pe cala a t'esta puterea sciinfei lui de limba moldovenesed». AcéstA
neennoseintA perfectI de limbl romandscit nu l'a impedicatti de a'sI face o tipografie
proptie la Movilaii si de a tipari acolo cate-va eartl romlnesel. Asla avemd de
la el Psaltiria tipariti cintra insusl a sa tipografie in têrgulti Movilauld, care
este intre hotarulti Rusid si al Moldoviel, in anulti de la Hristosti 1786 in luna
Iunie 28 in 40 Cartea e dedica% imparatuld, Imparatesel si familia imperiale,

www.dacoromanica.ro
540 V. A. UnEnna

ANEXA LA PAG. 163

DAm in alAturare, dupA Sultzer, planula Iavilord, la intrarea In el a Aus-
Asemenea planuld Bucurescilor (1).

ANEXA LA PAG. 200

Amil ardtatd pregIthile de rdsboiti %cute de N. Mavrogheni in piimele luni
din anula 1788. Dima ad locti unel circulirl, cii care mat multi boieri al lui
credinciovi furl InsArcinatl, in 12 Marte 1788, cu conacirea i aprovizionarea ov-
tirilor turco-romlne din uncle judete.
lata acésti carte
4Fiindti-cd pe d-lul cinstitd i credinciosil boerti al D-niei mele l'amti
orInduitii atfttú purtatora de grija ovtilor de la sud asupra clrora ad
fAcutti D-nia mea Serascher i Bimbava pe d-lal Hasechi Ibraim Aga vi ovtilor
de la sud cat vi dinpreund silitord i urmatord pentru lovirea vrijma-
vilor ce se vorti ar6ta la pArtile locului vi deosebita am datti D-nia mea porunci
vi povAtuirl pentru locuitorii pIrtii loculul, ca pre cel strImutall s.-1 aducl la
locunilelor i sA le aréte tutulor de obvte in ce chip trebue sa se parte la
ads% vreme, cum vi pentru cel ce se vora adlpa in cugetele rele i glndurl
devérte sl-I dovedéscA, sA-1 prinda vi sl-I trimatA la D-nia nastrl; iati dar i dam
acéstl a Dash% Domnésci carte, ca sá aibl tad volnicia asupra ispravnicilor dela
sud . . . . flandu-le mumbavirlicuri cu strimtare pentru implinirea zacherelelor
celor trebuinciase de conacele i tainuirile ostavilor, dap/ orinduelile ce sunt
%cute de la Vistieria Domniei mele, ca si le implinésci tóte la vreme, fir de cu-
surd, cuma vi pentra bate cele ce este orânduita, si fie urmatorl ispravnicil a da
ascultare cu ajutorul ce va avea trebuintl ; de care porancima Domnia mea, a fi
urmAtori, atátti la implinirea a tóte cele trebuinciase, ca sA nu fie vre o lipsa de
conacele Ascherliilor cad i ori end ajutorti va cere numitula boera alti Domniei
mele, la trebile ce este orinduita, sl aveg a'l asculta i a-1 da, °lei pe acela ce
ni va arrita cl nu ati fosta urmAtorii i orl ati %cad vre un cnsurd la impli-
nirea celor trebuinciase ale Ascherliilor, sad cá n'ad data ajutoid de 6menl liar-
niel, ce i va cere i ajutor la trebile ce este oranduitti, unulti ca acela stravnica
se va pedepsi de catre Domnia mea. Avivderea i damti Domnia mea volnicie, ca
pre off-care din boerinavil judetulul i va fi trebuinciosii aid metachirisi la trébi vi'l
va cunavce de vrednic, BA aibI voie a'l orândui i acel boerinav sA fie supusl vi
urnaltorti. i celti ce va sluji cu credintl va civtiga mill vi cinste dela Domnia
mea, iar pe eel ce nu veril asculta, are voie sa-I trimitl In fiare la Domnia mea.*
1788 Mart. 12. (Cod. XVII).

ANEXE LA PAG. 211

Und alta apeld ald Domnitorului N. Mavrogheni cltre emigra!, sti se re-
intarci in patrie, promitêndu-le iertare i aptirare, avernii, din 12 knits 1788.
Yell in Addenda anexele gi pentru paginile din volurnti: 187, 190, apoI 205,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINTLORO 541

Mavrogheni promite fugarilord despigubire dela visterie, de t6te pagubele ce ar

suferi, deci l'ar asculta si se reint6rci in téri.
Eaci actuld :
«Cuvio0lord egumeni, molitvelord v6stre protopopl, preotl i diaconl, d-tre
boerilord i boerinasilord, mazililorú, breslasilord, hegutitorilord, orIsanilord, par-
sindiilord i tutulord locuitorilord t5reI, ce ve aflatl bejiniritl, BAIA-
tate. De obgte v facemd Domnia Mea in scire, ea voI vedetl in téri cate si-
linte i stridanie punemd çi cate cheltuiell versimd pentrn paza v6stri de orl-ce
primej die Intemplitóre ale acestel vremT, ca si nu pitimitl nimicd 0 ea si pu-
teg sta pe la locasurile v6stre nestrimutatl. Apol ca t6te aeeste silinte i cheltuiell
grele, ce facemd Domnia Mea pentra vol, aug.im ca Inca pana acumd nu v'atI
intorsü pe la satele i oraple vóstre, (bpi poruncile ce v'amti scnisil Intr'atitea
rindan l mal nainte i statl risipitI i bejanarii, acumd cand este vremea a t6t1
strinsura v6stri: de cosit Rundle, de strinsula bucatelord.... de care ne miramü
pentru ce le facetl aceste In vreme dad Domnia Mea i pentra rindul dijdie-
lorl v'amù facutil naila aceea ce s'ad cAd.utd, eu. Indestalare, dupe cumit atl ve-
Oita din hrisovuld ce Vamd trimisd i dapi cum op.* eunoscutù fapti el de
atita vreme suntetl nedijnicl De alti parte iati i poruncI strasniee amd datd
*flora n6stre, ea si nu ye supere, séd si ye face, vre-un red. Decl jata ca ho-
Wire ye scriem Domnia Mea acésti a n6stri domnéseA carte, ca in soroed de 10
15 ile, malt pana la sfirsituld acesteI lunl, totl sa ve 041 pe la satele,
oraple i locurile vóstre, ca si ve apucatl de manca i hrana cea trebuinci6sa
caselord v6stre, si de avetl vre-o temere la Intórcerea v6stre, despre niscal-va os-
ta§I, iata Domnia Mea intradinsil amtl oranduitti urns' buluc-basa, omd de ispravg,
ea mili 0 en durere de cre0inI, care iubesce pe raiale, cu. 100 de neferl, ea si apere
si si vö strijuiasci, ca carele si vO ajungetl spre a ve da neferil trebuincioql
de paza familielord v6stre, pentru int6reere i venirea firg de griji, ea si ve ave-
ciatI la locapirile, ande nu yeti avea Did o bantuiall, sdii pagubi averilor v6stre.
lar de se va Intimpla a se pagabi cine-va de catre ostasì, Domnia Mea t6ti pa-
gaba aceluia figiduimd a o pane la locii si se va Impuni pani la una. De care
si avetl a merge la dregAtorie 0 la ispravnicil noqtri, ea si aretatI pagaba vestri
en adeverti, en f6ii anume i ispravnicil Insciintandu-ne, nu yeti remanea pigu-
bap. 1788 Iunie 12. (Cod.. XVII, fila 367 verso).

ANEXA LA PAG. 220

Pe clad N. Mavrogheni, In Ellie 1788,10 1ndrepta aticuld asupra pasulul

Buzeuldf, Austriacil i boeril hainl isbutiati si tragi In partea lord pre uniI lo-
cuitorl. In mal multe casurl gisimti teranl arestatI de 6meniI lul Vodi, ca spionl
austriael. Dimd aci und resumatil de actii prin care Mavrogheni ierta nisce ase-
menea spionl Oran!, dupi rugAmintea satalul lord :
Sitenil din SAlAtrue 0 din Berislivescl trimitd la Vodi pre unchiasulil Ia-
nache Duhotarul din Silitructi, si se róge pentru Rberarea dela inchis6re, din
Bucuresci, a lui Nitul Diacon ot Salatrac (Arge0i) si a lui Rada Lotreann din
BerislAvescI, prin§I de osta§I in plaiulit Loviste i binuitl de spionl. Vodi IT iertit
la cererea teranilor, pe chezi0a satelord. 1788 Iulie 14. (Cod. 17, fila 312).

www.dacoromanica.ro
542 V. A. thtscurX

ANEXE LA PAG. 229.

Nu numai pro Românil Ardeleni Ii indemna N. Mavrogheni a i se supune,
ci adresa proclamatiunl i catre soldatil austriaci, inv6tandu-1 a dezerta si a veni
la ell, uncle vor av6 cinste
Asemenea proclamatiunI s'afi tramisii si in 17 Sept. 1788, prin vatasiI de
plairtel din judetele Dambovita si Arges. (Cod. N. XVII, fila 324). Vecji in Addenda.

ANEXA LA PAG. 243

Scurtei dare de séniii a faptelor eroice a pré Ind4atuluì, piosului Fi
victoriosulul Domnitorti allI nostru Ø Principe alrc intregei Ungro-Vlachiel, DomnuluI
Ion Nicolae Petra Mavrogheni Voivodii.
Compusa de pré nobiluhl i Inv6tatulil boera mare caminara, d-nu Mano-
lache Persiani. Apol versan l cavintari de lauda culese din altI inv6tatI i im-
primate in ordine in imprimeria cea din nod infiintata sub patronagiula domnescil,
Isvorula tamaduirel, la cism6oa din Bucuresci, de Nicolae i I6n Lazar din
Ianina si inchinata de eI cu plecaciune pr6 ilustrulul Domnitorii. In anula man-
tuireI 1789, luna Februarie. De Dimitrie tipografula (1). (Pagina I-a).

(1) Cfirticici in 80 de 56 pagine. Ni-amft servitii Cu esemplarulA amicu1u1 nostru d-nu

profesor Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBLL ROMINIL01Iit 543

H' XiCIV Crpiptv tiu 0-grTo-E ko'pa_;X'Cipts'el

rlefildvaw 1:01.17)3 licipapE NimiXcef,
Ekvoas pErrict pOTOLV 7r oc4)9'; c:5017Ep37rAourt,
YEppcags 4Tii,t.,'Itve,18
nEigericov ápiXeicrE ,9-E35 a-(bowsu iXikerg,
no7'ivi4 6'9-44 eg 7-6,og
O! Domnitorule Nicolae, celli mai Mina dintre Principii Dacid, corimla
acesta hrAnia pe profetula Ilie si pe tine. Tu, prin virtutile Tale, invingl pe tota
muritorula, precumtl prin arme al Invinsa pe NemtI, cu gratia DomnuluI de
suit% SA null pese, a D-cjea te va mantui, i a-i sA trAescI ami indelungatl
veI rêmanea panA la fine statornica pe scaunula t611. (Mara i versurä pag. 2-a).
(Pag. 4-a) Pré Ini4atuluì, pré piosului i pré dreptului stelpelnü al nostru, Dontnitor4
a tad Ungro-Vlahia, domnalui doninului 1dm Nicolae Mavrogheni Yoevoolli.
V64êndii i nol acurtgi, o! pré bunele Domnitorii, zelalù cAldurosa ala ini-
mel pré nobilulul i invetatulul boera : a mareluI elminara, d-nu Manolache Per-
siani, catre InAltimea Ta, care stA d'asupra off-cArel laude, care este falA natinnel
subiectulta de convorbire alA principilorii, precuma i presenta: povestire scurta
a luí despre faptele Tale cu adev6ratil eroice, In care le a istorisitll Intr'una
moda asla de deslusita. i adevëratii, 'Mead" a atltatti si pe alti invetatl ea sA
serie, si eI fiindü nisce servI recunosatorI al Maid Tale.
Pe langi acestea viRyendll, cg, muIi iubitori de invetAturl, atatii dintre pA-
méntenI, cata i dintre strenil de aid. si din alte pArtI, doresca sA posede susa.
4isa seurtä povestire, Cu versurile i engomiile (laudele) dinteinsa, n amti prege-
tata a le edita in n6ua n6strl imprimerie, cea infiintatl eu coneursula domnesca
strAlucitti al InAltimei Tale, la sf. i domnésca Monastire: Isvorubl Telm4dui-
rei, care s'a clAdita mal nainte de InAltimea Ta, cu bunii gusta i lucsosti.
Multe ne al Indemnata la editarea acestei pentru ea faptele Tale eroice
sA se perpetueze, i pentru fala comunl a natid. Décl dar, dupA Inteleptuhl care
a (Jima: gsurda e bArbatultl, care s'ar compara gura ea a Id Hercule», ea atatA
mal multa are sA fie acuzata i acela, care n'ar vesti In t6te pArtile, cu voce pu-
faptele iubite de Dumnedea ale InAltimel Tale, zelulta T6ti arOtorti cAtri
cele divine, Marea Ta i domnésea mill cAtri cel euvénta
t6te vitejiile InAltimeI Tale, flcute in modil minunata. Gloria Ta sburandil d'asu-
pra Intregel Europe, a Asia i LybieI (AfriceI), a adjunsa panA la limitele ex-
treme ale paméntulul. Palma obicIunesce a respandi pretutindenl faptele de obste
folosit6re ale eroilorü alesI, spre a fi admirate.
Gratie celul de susti, care a intitrita neputinta n6strA, si ne a
pusit pe calea cea bung, de a effectua acéstA lucrare seri6sA i Mae doritA de
cAtrA totl.
Oferima dar acésti carte Altetel Tale, ca unti premicia al Imprimeriel
n6stre Infiintate de curtmdti prin protectiunea domnésel i strAluciti a Altetel
Tale, Imploranda a o primi ca obielnuitali bunA-vointA si a o privi en ochia
veselia.

www.dacoromanica.ro
544 V. A. UREcnii

lar Ochiulti acela care vede téte, al acorde Inaltima Tale, aicl pe pamanti,
o statornicie neclintita pe tronulti TOO celfi pré stralucitil, sanatate feiicita 0
viati indelungata, impreuna cu WI stralacita 0 domnésca casa a Ta, pazindu-o
In pace 0 in mare fericire ; iar dupa lustra Ta plecare de pe acestil pamantil,
sa-ti acorde Domnia de Bust. 0 fericirea enea ce remOne pentru totti-d'a-una. Amin.
Al Inaltimel Tale pi:6 plecatl servitorl
Nicolae # Ian Lazar, din Ianina.
Cdtre vré nobiltda mare caminara, d-na Manolache Persiani Isi, care
recunosatorulii lectora.
(Versurr pe pagina 5-a gi 6-a)
Aceluia fall de care sirenele MI Omer aunt alabe ai musele luI Herodot
tacfi, fiind-ca 11 invidiéza, cumil aal puté sa-I Impletesdi versurl elegante de lauda,
lipsitil fiinda de elocinta lul Nestor ai a lul Demostene ? Mercuriti ai Apolone
trebue sa villa pe paniêntil 0 sa-ml aduca fOntOna Hipocrini, de unde se pot lua
culorl pentru a-111 admira, dar ca al mill nu mii potti lauda. Insa acrid, ai de
itl vat' micaora virtutile In mod cutezatorti, o fug din inclinarea mea ai si nu
fiti incomodri. Alerg4i dar o! Muse din Elicon ai incoronatI eroicesce cu laurl
pe acela care este ic6na nobletil, pod6ba secolulul, pilda tinerilor, cor6na medi-
cilor ; pe acela care este stilpula modestia, colosulil intelepciand, oglinda celor
insemnatI 0 faca virtutel ; pe acela care este regula amicitia ai deliciul vorbelor, ai
argtatI, ca mi m'amil inaelatii in acésta a mea descriere. Tad Saturn care alérga cu
figura escelenta a principeluI Mavrogheni, 0-16 face capii (superiord tuturord).
Pentru multamire 0 acestuia nu-I e lene ca sa Intoneze prin versurl ai calitatile
sufietulul Lul, 0 neputêndil alt-fela fi pastrate pentru venitoril, a vratä ail se
imprime spre a vedé vitejiile lul Marte Dacicul, ale eroulal unicii : Nicolae Ma-
vrogheni, Principil 0 general secoluluI venitora ai 641 aunt capil celor patru
vénturl. Si se mira cumil de nu p6te sa cinte in imnuri multimea calitatilor Lai.
Si ca o albina, inaintéza rapede spre live4I 0 ca °chi da Lynx cauta in Waft
ai culege cite florl aunt de oferitil until asemenea principe. Acuma presenta carte
a stralucita epoce a lul Mavrogheni sa se citésca ea mare bagare de séma. Decl
celil ce va citi ceva greaeli tipografice, sa nu créda ca ail provenita din ignoranta.
Dupa cumil nu se p6te ca cerulil O. fie in tot-déuna WI non, tail aaia de greil
este a gasi ai o carte farit greaell. Prin armare, o! lectorule, priimesce acésta in
moda vesehl, 0 fiindii siniitosil, ea o pastrea ca mare bucurie.
lifateiù' Myreon.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ItcatANatat

svvpi c/u; floyi -(tav

61;cr FgHertEpeivovi NntoXaC,
015" ()5 t(e)x)ri ,r air ra ChTl/f6/.2 iVOV
E A 7:)g an) rderris 1/C4 McOctui.ct
iff-P 0-13 p a yes en)) oPvielyrE k_cc) aot,
Mfrov I cvávv T )1C4 N/a0Xcid

Adeed :

O! Cruce a luí Christu! da ajutorula tè'a piosulul Domnitoril Nicolae, ca

sa gonésea orl-ce lucru 1'6'4 din Ora intregeI Dacil si a Moldovel ! a egrora marea
esa tu, eu unù vetara si una capa de boa, intre S-il I6n i Nicolae. (In versuti
pe pag. 8-a, eit stampa).

RecumIntare (1)

Cata bucurie na sinite postula, cand ea buna nemerire, n'ultime de vorbe

vina imprejurula fantasiel séle, asIa ca filra ostenéla p6te compune versurI metrice !
cata nu se Inveselesce laringale sòi, ca i cumil ar respira cela mal usorti si
elastica a,erti ala uneI atmostere nao limpede, cand nu se imprumata cu strofe
de vorbe si ea diferite si nelasemaate perifrase niel" din dictionare, niel din car-
tile de lauda ale filologilor, ca sa cante virtutile subiectuld, despre care este
vorba! i catil de iute na-f merge coadeiala, calad faptelo eroice ale barbatula
istorisitil li vial." una (lapa alta la minte fara ca sa intrebe pa contimparail, pe
cel d'imprejura si pe convietaitorl, ea sa i-le desccrie una cate una, de 6re-ce
sant marl" si cunoscute tutulor, si proclamate de totl MI a fi IntrebatI ! Ce
plaeere neintrecuta nu Incauta po laudatorli Alexandrilor, Caesarilor,, Ca-
rolilor, Petrilor, i alt1 atarl seriitorl ! Insu-sl Omer scriindil despre barbatir
vitejl al secolulul gil s'a argtattl asta de mare si de faimosti, tocata trecerea ata-
toril secole n'a putata nu mima sii-1 stérga, dar niel ehiarti sa4 miesoreze re-
numele, ci din contra, i l'a marita si-la pastréza inca in fl6re si in vig6re, Cu
cata mai mare renume n'ar fi dobandittl insusI acesta poeta, cela mal mare si
mal vestitil dintre toti, déca subiectula s'61 ar fi fostil urmasula celebrilor Ma-
vrocheno. prea piosula Domnitora, cela mal" euragiosti eroù" ala secolulul, fala
contimpuranilor gl Borne! (neo-gran"), qi parintele, i reazemula natiunel ? Cu catil
mal multa nu s'ar fi Intinsil una atare poeta, av-endti inaintea sa una oceana de
vitejiI si de darurl agradabile lul D-cjeti, ea sa plutésea In larga fantasia lui,
o dril* de grata f6rte intinsa i in tot-déuna inverclita, pentru ea condeiula
sa percurga fara a fi atinstl de ceva ? Atunel in adevara, timpulti venitorti ar fi
cunoseuta, pana la ce grada de glorie pota ajunge faptele cele marI i demne de
lauda ale unuf eroa, si pana la ce grada elocinta ingerésca o p6te ajunge gura si
condeiulti una mare poeta. Ea inteadevéril n'as! fi cutezatil sa-mi udil condeiun.

(1) Paginare nonti in artitici cu No. 1, 2, 3.

Istortes Romdnilortl de V. A. Urecla. Tom. La. se*

www.dacoromanica.ro
 646 P. A.-UnEcia

niel sI-mi deschidli gura, ea sI senil si sI cantil vitejiile mareluI Mavrogheni, ne

putêndii esiste niel o comparatiune futre mirirea acestuI bárbatfi si ne esperienta
mea; de 6re-ce Ins/ unti Inceputti necomplectù este trebninciosil, si ea si Oca
asIa neapkatil pentru orl-ce perfectionare, amrt hotIrlta ea si desemnezil, dupl
putero, ic6na vrednicl de admiratie a marelul Domnitorü ala Dada, comparánd-o
en madi si renumitif erd al secolelor trecute. Spera ca acéstil poema desi e firi
arta, nu va fi miticati de lectoril iubitorI de muse, niel respinsi pentru lipsa de
frase si de figarl oratorice, precamil ed ce pretuescil multtl ospéturile n'ar res-
pingo una fructtl timpuliii, orI cáliz' de necopta si acru ar fi, ambitionindu-se
s1-111 aibi pe masa loril, ca préntices. Prin urmare asla cera fiindri acésta poema,
el, ea marea Ion Inv'ét/turl si cu eleganta artisticI, 8/ o infrumuseteze si admire
mirirea erouluI, sa-I divinizeze virtutile, si-I laude intelepciunea, O, anunte pos-
teritAtil superioritatea lul fati de cei-l-alti erd, sI-lil numésdi si el Mavrogheni
Dacicul, ea pe unulil din strimosil 851, vreafi sil clieil de venetianulù Mavro-
kena, pe care alta' rail numitù Peloponesiacti . A.cesta eticerinda Peloponesulti, s'a
ficutil demnil de acestù titlu chip/ ce a ajutatil Marea Egee, dupI ce a cuceritil
Manea (provincie In Peloponesil) cea vecInicri In revoltl, dup5, ce a liberatù Mo-
rea (Peloponesul) de revolutionaiiI Albaned, iar acela (Mavrogheni) dupi ce a Hl-
patri Dacia, care este inaintea oebilor nemtilor, eIleándii trufia acestora, cum sil
nu se numései Dacicul ?
SI-la numései dar en acestA titlu, care en dreptri se envine Altetel Séle
si en modula acesta si dobindéoci renumele ce ail dobanditri atátia alt1 poetI
carl aii scrisil despre erd. Iar mie ertânda-mi acéstit lucrare imperfecta le urezil
sAnétate.

(Versurl pe pagina 4-14)

Ilustru si faimosù era In Venetia numele Mavrokenilor, pentra vitejia lor.
Si eu atita Iutreceari pe eg-l-altl coneetateni ai-lor, en Mil s6rele Intrece pe
cd-l-altI planetI. Toti In Venetia lul Mavrokeno II-dasera yi prenumele de :
Peloponesiacil, pentru cI cucerise Peloponesulii si-lii smulsese din jugulii sclavid.
Déci elli ar esiste acure', privinda si admirIndd de departe una cate una cali-
tatile gata de multe ale domnitorulul Vlahid, aetivitatea lu'l cea t'AA margine,
veneraliunea luI cata cele divine, si perfecta lul eredintl, sadacatulii cAtri pré
puterniculil Imperatulti al nostru, iubirea yi alipirea lul de Devletul Osmanliilor,
ar sparge nrnele si ar rupe epigramele eu carl-la Impodobiseri Venetianii; pen-
tru el talentele lul ati fostù odati escelinte si faptele-I ilustre. Acure' Insi ce
a resIritù in Grecia unil altil laceare'rfi en multil mal stralueitortl, si mare In
virtutl, a Intunecattl lamina acelaia (Peloponesiaculul), si a Inceputll sil se stinji,
precumil 11110 s6re se perde lamina lunel.

Indatl ce s'a nIscutri Alecsandru cel nori, dupa figurI si semne Oxea en-
ragiosfi, si de atund rudele s'i strlinil precliceari marirea si 1/ladea noulul Ma-
vrokeno. Apol In arma und vedenil si inspiratiune divina, familiaril aù' (lisa si
se numésel: Nicolae, ca si cumii ar fi prevéd.utri victoriile ce le pregItia vitejia
lul cea fári de margine. Cuma' s'a ficutil de optti-spre-lece ad a Inceputù sil
urmIrésell pe corsarl spre a preserva loculfi de pirateiiile lor.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA Rom'moat 547

Pe urma fac6ndu-se interpreta al flotel, ca dreptií envêntii era laudatd de

t6te lumea. Si Insusl gazi Hassan-Pap vedênda atata eredinta, nil avé In mare
fav6re ca pe und fill alit sdil propritt. Dar ce n'a facuta ela In acela ciasfi, si
eâi nu proclama icramula catre el !
Atatia romel (crestinl) a scosti ella din gura lul Haron, luptandu-se pentru
el en sufletulti si cu corpuld. Fiind-ca In resbelula contra Rusiel multi romeI
81 data semne de neeredinta, s'a maniata Sultanala si a hotarIta sa decapiteze
pe totI cati apucasera armele si mal ea 86m1 se jurase, ca al estermine de tota
genulti Psarianilorti (locuitorii din insula Psara), qi pe eel-l-a1t1 neeredinciosI din
alte localitAtI, sa-I pedeps6sca aspru Inaintea 6menilora, spre a se da pilda ea
In viitoril niel una raja sA nu Indrasuésea sa se revolte ea armele la mina. Ma-
vrogheni cuing afil de hotarIrea Saltanulul a alergata en lacrimile lo °chi, ca
sil oprésea aasta prapadenie a natiund si v6rsarea de sange. «Dea sil pastreze
In ved pe puternieula ,stapana urmasului al-Osman la gresiala raialelorti sale
sil respunda cu. amnistia, ca sal proclame pretutindenea neresbunarea sa. Este
de datoria anal rege, ea sa faca dreptate amesteeata ou milA. AO, dela Ineeputa
);Ji. pana amnia Inaltula Devlet a arétata mare adalet fata de sup* lar ea pen-
tru. r6splata told asIa de mare bine-facere, sil flit numita sadiert serva al Imp6-
ratiel, sa-ml v6rsti si sangele de va core trebuinta, sil fact'. Fla se supuna pu-
terniculuI Devletd némurl, earl n'ad cunoscutil niel o data idaet ; mandrindu-se
pentra locurile lord, ce ea greti potil fi caleate, si (pea ca niel o data nail stranfi
na se 'Ate apropia de eh.
Ascultanda Sultanuld aceste promisiud, qi cunoseandil si bunele calitatI
ale barbatuluI, pe totl I-a iertatti si I-a lasata liberI si se dud glorificanda pe
Domnulti. Pe urma Mavroghene pentru acésta binefacere a servita necontenita
eu WA mima sa, fackda hairaturl In fie-care memlecheta (provincie) si ac6sta
spre multavairea lnaltnluI Devletti ; si se onora ea parinte al némulul, era landata
si faima luI nestérsa. Cu t6te acestea era nelinistita, pana cand s'a presintatil
una timpti fórte priinciosti pentru supunerea Maud. (provincie In sudulii Pelopo-
nesulul) A tramisù dara scrisoff ea sa Indemne si sa induplece pe primatil din
Mania, ea nu este drepti1 ca el sil trliasea nesup6ratI; legea luI D-clea ne aréta
euratti ca fie-care sil pla,t6sca tributa regelui s6ii ; «Dati lul Caesar ce e a lui
Caesar, si luI D-4eti ce e a lul D-4.etip ne ord6na Christ. El ad r6spunsil: «Ce
vrea EA gica stapanitor si ce cauta old, pe calf/ timpti nimenea pang acum nu
s'a ureatil la nol ? fiind-ca, castrele nóstre sunt zidite de D-cleil si Ineenjurate
de stanci ripóse si de prapastil adancl. Din eel' ce de la Incepatil ail cantata sil
ne biruiasea cap: ail scapattl dinte6nsil, ca al anunte perirea lora? SA ne can-
Mind de tréba si sil nu ne pese de nimicil». Mavrogheni v646ndd el consiliile
sale suna In pustiti, a Ineeputd ca amenintarile. Si In acelasa timpa II incinge
pe useata si pe mare, qi'l bate necontenitii, si mare multime diotre el om6ra.
Locuitoril v6c16ndil ea tunurile si Impuseaturile coda ea pl6ia, asta nu e gluma,
ail 4isil : «hal sil platima si not tributil, ca si cel-l-altI si si nu patimil desastre
mal marl». la alergata dug ea totiI ea sil se Inchine lui, promitêndil cu jura-
mêntil, ca nu se vora mal revolta ; de Ore-ce a pututù' sil se urce cu usurinta la
Mania, e senand ea D-4eti lit insotesee. Si en top', miel ;Ii marl', s'ad prosternata
eertinda iertare la cele ce at gresitd, si ea se vora face sadichi raiale precuma
aunt si cd-l-altI din cazalele (judetele) din Morea (Peloponnesti). DupA, ce 'i-a
consiliata ea sil nu maI cuteze A se opun4 en arme In contra regiloril la unuld
dintre primatil lord a data puterea, fac6ndu-lO 13eia In acelasl timpil in moduli";

www.dacoromanica.ro
548 V. A. Mama

acesta ManiatiI a cunoscutd rege, si pe 1Vravrogheni 'Id privead ca pe

mid altd erml Achille, care singurd ficuse mal multe vitejii in Troada de eitii
totl Grecl ea t6tA armata. De aci inainte renumele cad mare a luI
Mavrogheni se respindia dintr'o térA intealta. Si top in comunù ii admiraii marea
vitejie, intelepciunea, presenta de spirit i mArinimia. Deci eu dreptd cuOntil
se bucurA de respectuld tutulo.zil ; dar t6te acestea nu erail bine privite de cAtre
ceI invidioi carI in t6te chipurile cautail sA-la supere, InsA n'ad pututd niel chiard
vr'odatA. T6tI speranta eld o cousacrase providentei luI si
trAia fdrit grijA; el 4icea : gDécii D-nul D-4euld med este cu mine, care dus-
mand vAtAmatorti va fi vr'o datA contra mea ?».
Pré puternicuill si biruitoruld Sultand Hamit-han, in care dreptatea e in-
carnatl, cunoscêndit el Disco (Inmani al imperitid 11 persecuti, 11 face Domnu
plenipotentiard al VlabieI, sperandil el statuld sit' in credinta bArbatuluf are
sl gAsése/ unit mare sprijiml. Dec! in modd glorioslt fiindil proclamatù Dom-
nitoril al Vlahiel, a primitii cu zeld frênele administatiunel. Si tog admiraii
marea lul intelepciune, pietatea cAtrA nemArginita-1 dreptate. Pe eel
demnI de mili, II-miluia in abundantl, iar pe furl si pe rebell li pedepsia aspru.
CAlétoril se bucurad de mare libertate, i bunif locuitorl de mare liniste; ala
cA t6te mergead in mare armonie si toff se felicitad de atitl fericire. Dar, dupl.
cum 4ice Solomon, din deochiare, séd spre pedepsirea picatelord, séd dupA cum
filosofil cautl sil De convingA ca observatiunile lord: cA orl-ce lucru am lume,
cândil ajunge la eulme, ne mal avindd nude si se arce, se prAvilesce indatA.
AsIa de odatl a lucitd o scanteie tristA, care s'a aprinsù in resbeld, si a and
orl-se sperantI el in venitoril sA maI p6tI reminea cea d'intéid uniste, resbelulti
funda de multit atitatil de Rusia. Asla dar supusil, cari nu cunoseeaii bine pe
Mavrogheni, s'ad intristatù de acésta, creciêndit el Altea Sa se va obosi de res-
beld indatA ea va Incepe, i mai ea seaml prejudecata il-fAcea si crédi, cil dus-
manil stint tari i cA vor invinge. picea: unil bucItard n'are friel de ol,
tie locii nu se gindesce off-cit de multe ar pArea ci Bunt. Ca i cum ar fi
Ierih6, care a fostil atacata i biruitA de Evrel eintindil din trimbitele lor. CA
se opune celor trufast Care vre ()data, striinit séd familiarfi, s'a ginditd
ea s'o gicI acésta ? Armatele inimice ail nlvAlitii ca cutezantl in interio-
rulii ViabieI, (pandit: «Cine se vord opune i se volt bate eu no)", pe cindd
nol 11-inchidemil inainte de ce sil intelégA? i aruncindd manifeste orl-pe uncle
vomil trece, pe totf supusif lor if intdreemil cu noI, i ast-feld fArA pericolti vomil
ajunge OA la dusmanulil nostru principe, care ne urésee i ne vomit resbunl.»
Dar indatil ail intelesil, eh adevhatA e 4idt6rea galte aunt gindurile 6menilord
alt-feld dispuue D-letl», cAcI alt fostii prIpAditI cum ad vratil sl inaInteze
i sil cuprindA Cimpu-Lungulii. A venitil indat1 scirea, Impreunl cu capetele
cu prisonieril nemtI, earl tremuraii de frica ce ail luatil cândii se resboiati, pen-
tru cA el nicl el, se asteptad cA era sil he asIa de cruntd bAtutI. DupI aceste
trofee s'aii trAmisil i altele maI multe de la Térgu-Jiti. Si pe urmA veniaù' pe
rindil din fie-care bogazil (strimt6re), i le asteptail la curte ea sil faca butt.
Necontenitii aduceml tunurl, tobe, stégurI, selavI si nenunArate purl; si
cil acestea sunt de la Focsanl, acelea de la Vilenl, cele-l-alte de la Cimpina
si de la Clneni, le aseclai in rAndA josii in meidanii, si fie-care astepta sil ia
leramuld. S'a respAnditil resten la ordui humaIun si fie-care doria s/ védI tro-
reele lui Vlah-BeI. ;4i clind5 vedeail de departe el adgceet sclavI7 indatl liceatii

www.dacoromanica.ro
 ToRIA Romjaf' moat" 549

ca sciii erz sunt d'ai lui Vlah-Bel, pentru ca se deprinsesera augindia in fie-care
ca i asta-41 at" adusa sclavi i capote din Vlahia. i ast-felii ii laudati ma-
rea vitejie i ii uraii din mima ori-ce fericire. Mara de acésta lAudaú iltifatele
multimea de tainate ce le ail ostirile, i léfile se dail la fie-care regulatii
in abundanta, ai cA niminea nu era lipsita. Ostasil de buzuralii (trait" bunt')
ce aveati, pareah ca se duca sa petrOca, si nu sa se resboéasca. De aceea ori-
undo se dual Ii insotesce victoria, pentru a cele necesare i ast-felti 'A-
mens nu fuge. Asia vorbeaù' i felicitaii pe eroula neamului, si laudele treceati
de la unuIll la altulit Cum ca la ordie cele d'antaiii capete s'ati traraisti din
Vlahia, top si aducta aminte de acésta. Apoi buna-vointa gloriosulul Mavroghene
se intinde çi tu alte parti locuite de anti nOmti. Pe ostirea Nemto-rusilortl, care
din Bogdania spelt, sa tréca fara podia in Vlahia, fiindti ca, a gasital us6rI in-
trarea in Iasi, se pregatia sa tréca i dinc6ce, Mavrogheue nu o-astépta sa vina
pana aid, ci cu armata lui o urmaresce cu impetuositate si o silesce sa ja fuga.
sl-inavutesce armata sa cea viteaza i victoriosa cu multime de pracri si de
prisonieri. Si ela reman() in Bogdauia ca obladuitorit uncle a dobindita faima
mare, si a orenduitti unti Calmacamit pang candil Devietulii (guvernula turcescfi)
a alestt unti Domnitorti, pe care l'a puma sub protectia luï. Si ast-felù s'a stersù
rusinea neamului prin serviciile credinci6se ale Dacilorii lui Mavroghene.
Dar ce sa nareze cine-va i ce sa laso din faptele cu earl dill %tree ar tre-
bui sa se imple. deca ar fi narate t6te una cate una multele isban41 ce mint cu-
noscute in Rum.elia si in Anatolia (Asia mica) OA la Bagdat P i top' II admira
marele sadaeat (miluire). Se mira de pre multele cheltuell ce le face si
unii singurti omil le previne tOte. Spiritulti lui celii neobositù, in acelasi
privigherea, totl admira i lauda nag asia mare genii'''. Si insusi marele Gazi-
Sahip Devletù a venita singuril sa se faca laudatora oculara ; i Wanda tOtA ar-
mata In Rusciuk, a trecutil la Bucuresci cu unti mieti buluk (trupa). i veciendfi
regula ce domnia, a 4isil din Ma mima: Alah perhudar el leie (D-cleti sa-la duca
la bine) pe Beiulta Vlahieir Cu ce regula administréza una asia de mare multime
de askere (6ste)! Oamenil ambla in t6ta libertatea si fe-care îi face in linisce
kiarul. Provisiunile i bite cele necesare aunt in abundenta, de aceea este bine
vegutil de imperatit In hatiserifuri Mavrogheni este laudattl, si ca niel odata n'are
si fie destituitil. Cad din timpulù' lui Hazret-Suleiman (st. Suleima) i pang acum
nu s'a v'éclutti unit asemenea ere' in imperatie. Deci ca ulna servil f6rte credin-
ciosit al imperatiel sa se bucure, pana dud va trat de tronula Vlahiel. Pe urma
liti imbraca cu gala (blaua) Inch's° si cu una hangiaril ce le duse cu
dela ordie (corpa de armata) pentrn acestil scopii. i pentru iubirea Domnitoru-
lut la cel arhonti (primati) i-a imbracatii ca eavadié; pe alfil i-a imbra-
catti cu benip, qi le-a impartitil bani, danda fie-caruia i cate unii consiliii. Han-
giarulii era until ca petre pretióse 0-111 tramisese pre puternicula imp5ratil
pentru serviciile tide in actuala imprejurare ; Beiula Vlachiei era cunoscutti in
totA statulti
Dar trebuia o gm% poetica ea a lui Omer, ca sa descrie cu cadena t6te
pe intregti, uncle fie-care sa admire isbinc)ile eroului i in acelasi
divinizeze; sa inteléga deosebirea ce ar fi esistandil tare unù asemenea poemil
intre Illada i pomulti lui Voltaire ce se Alma Henriada, i intre tóte poe-
mole ce numai Mod* le-a ¡Until sit, tie celebre fara vre-o causa mare. Atunci

www.dacoromanica.ro
550 V. A. Uascnil

d6ca s'ar fi sculata vre-unuld din eel vechl, ca sit se compare, n'ar fi pututa. Si
long Peloponesiacula celti de aceeasl familie pare cu maltA inferioril lul Ma-
vrogheni. Cad déca ca titlu i s'a data Peloponesulti, i elú (Mavrogheni) a fostil
mantuitorul4 Vlahief. Chiar i 111841 Alexandra de ar fi traitù, n'ar fi 1ndrasnitti
FA se compare si eld acuma.
M6 rogd. Altetel Séle ca sa nu observe gresala mea ca amti scrisù, i
m6 erte. Dar n'amil facutil acésta pentra alt-cera, decéta ca sa dati ocasiune al-
tora ca sa serie o istmie eleganta. Precumd fructulA celd. noÙ, ori WO de acru
ar fi, fiind-ca apare celti d'Intéití este nostimil la top; ast-felfi cu mare buna-
vointa sa primésca i acoste versurI, ca prémices, i sa nu ne lipsésca de fa-
vorulù s6A pré
(F I N E)

Tetrastilul de acelaft
(Vernal pe pag. 15)
Se vede cue' natura dud se zoresce nu p6te sa ne aréte vre-unl prodi-
giti pe sfera paméntulul. Si. cumil ca acésta regula o pastréza neschimbata pen-
tru fie-care secold, acésta se scie bine de top. Precumd In acelas1 timpti ca
grozavulii Alexandra n'a scosa si pe vre-unti altull asla de mare ca eilt, totti
ast-fell i amnia fama lul Mavrogheni, eroulti namuluI, a ajansti departe si pe
top 11 chiami la lauda. Talentele i isbancjile lul sunt cunoscute i admirate
de Devletü. Prin urmare Printulti curagiosti, Alexandra cola noti. trebue In co-
muna sa fie numitti ca unti piedestalù solida, ca fala, si ca singura speranta a
tuturor principilor vechl i contimporanl.

Alta' alocufiune a pré Sf. Episeopil a .116ninieulai, Domnulii lilaret.

(in versurt pe pag. 16-17)
Mulp al scrisa vieilo i istoria eroilord, dar posteriorilord le ag lasatl
binniala : ore adevarate al fie cele ce al compusii, lau dele si vitejiile ce le atri-
bue lor ? Fiindti-ca alI istorisitti lucrud ce le al au4itil, dar pe cad nu le ail
vé4utù, niel cunoscutil ; lusa acésta istorie a gloriosulii nostru Domnitora Mavro-
ghene, care este fala némulul orthodoxil, desi este scurta, abia atingéndu-se de
faptele sale, dar este adevarata, pré populara si de top cunoscuta i dovedita
prin multele trofee. Si poetuld recunoscatoril, ca martorù oculard. al lucrurilorü,
face o descriere adevarata a faptelorfi celor stralucite ale gloriosulul principe,
ale eroulul acestuI secolii, care a fostil predestinatil de susti, ca sa fie Domni-
torulù'. Vlahiel. Prin limba, nu se potti descrie stralucitele-1 fapte; top le pro-
clama, le adeveresca, le divinizézi si le pré lauda. Cu o singuri gura comuna
11 botéza de Elrod nelavinsil. Il striga parinte, 11 numescti mântuitorti, cad fap-
tele 11 aréta asla cera. In grozavulit ¡bell al resbeluluI, eta a procuratO linisce
pentru fie-care. §i baténdd ca barbatie armia nemtésca, multi glorie si mare
rename a adausil la tronuld Vlahier, si prin serviciulti s6i1 celfi credinciosA si
prin mare-1 vitejie, o epoca seculara de superioritate a Bogdanilonl. §i multe
alte fapte bune a facutil eld. In Vlahia, cad nu aunt serse In acésta istorie,
uncle abia aunt trecute una sal' dou6 ; cad ar trebui sa se compund

www.dacoromanica.ro
 iStOitIA ROMINILORO

eirg intregl. PoetulA credil ea e demna de landi, ei judecil ea unil Mini" face-
putil poemulti tiirel; pe care '1A oferi, ca ceI doi bani al vAduvel, protectorulul
stid ei dititoruld de gratil. A scris-o pe scurtfi ca si aréte preferinti, iar nu
elegauti de stilil. Scurtil este poemulii dupi cantitate ; dupg calitate mina e prea
mare. De aceea e demnii pentru imprimare mal multi"' ca orI-care altulii.

Alta, a prea nobiiului arkonti fostil mare comisii d-nii Alexandra Calfogla.
(in verrni pag. 18-21)
In océnulA lumel plutindil gindulil meil, e in pericolA sa se innece, cum in
actualulti secolA pimêntulA a datil nascere mug principe, unul erofi teribilfi ? Unti
prineipe, care s'a ficutfi cor6na ei celorti de acum i celorii ce afi fostil o data,
care e inzestratil en marl talente, are credinti ei de virtutl e impodobitil; care
are unA sufletti curagiosil, e credinciosil impiratulul, care 'IA stimézi in tot-
d'a-una ; nu socotesce intru nimicù viata i avutia, nicl altil-ceva asemenea ei
dispretaesce m6rtea. Eli s'a niscutil in secolultl din urmi numaI ei numai ca
si se fad vArfalil eroilorfi celebri i viteji din vechime yi din timpmile moderne.
Aela pentru credinta acésta a fostil orânduitil de D-4eii, precum o data alesulil
sAil David. Si inspiratiunea diving s'a strecuratil in mima impAratulul, care in-
data l'a incoronatil Principe alil intregel Vlahie, predicatord alit adevArulul ei
judecitorfi f6rte justil ; ei din iniltimea tronulul ski ne invati virtutea. In mij-
locult1 fericirei in care triiati eu totil, Rusia din rilutatea ei, pornesce resbeli
ei se porta dueminesee ; In acelayl timpù i pe neaeteptate i Nemtil ail des-
chisti lupti firi si dea mticarù de veste. De aceea justitia diyinti trebuia negre-
eitA si-I lase si se umilései. Atuncl Principele Vlahiel, ea unii Riga al Prusid,
a age4atil oetirea in ordine de bAttue, ei fudata, spre bucuria generala, infringe
de tail pe NemtI; orl-unde aù scosA capului i-a apucatil ametéla yi aú fugitil
de tail. Se ingrozescA camil unti Romefi, inteadevikil unti noil Hercule, IT in-
vinge eroicesce. MO' singurii invingtitoril pentru intéla ora, a ficutfi mare sgo-
motil, i renumele luI a ajunsil si se audi in intréga Turcie, In Anadolia ei in
Stambul. Nu a fostil de ajunsfi victoria, ce in putinil timpti, ei chiarti la momenta
a cietigat-o in Vlahia, ei pentru care lumea se mira, ci i in Bogdania a tri-
misfi unA corpil din oetirea biruit6re ci strici eirurile alese ale Nemtiloril, le
tunurI, multime de prisonierl, luptindu-se cu peptula spre partea Ocnelor
yi ail pus(' in desordine rinduiala inimicilor i norulà eel(' desil. Acésti vitejie
a lul intennuí minutil s'a respinditil pretutindenea. Ca victoria nu apartine altuia
ci numal marelnl principe. Nu se multimesee eu atita, ci tramite ei la Prutil
intru intimpinarea Rueilor ei le cpse: (nu maI departe! nu aprópe de téra mea, cier
nu vA potil suferi !» ì ast-felfi aft rtimasil pe locA ei indati ati inceputil si se re-
tragi in Lehia. Niel [multi n'a rémasil, seiindil et Mavrogheni donmesce in Vlahia.
Deci Mani i tineri, Masulmanl ei Romel, ea totil se mira, cumA? prin ce eco-
nomle firi vre-o tulburare, t6te mergii de minune? Na vO vorbescfi de Europa
care se milli de acestfi principe. Cumil stipinesce elfi nisce multiml nesupuse,
neobiclnuite, ei li se face conduciitoril ? Cue' acestil pfincipatil a pusù in de-
sordine d6uil infricoeate imperil ? CuI si se atribue acésta ? Nu este alt-ceva de
end speranta in Top' Tamil HO glorifica ei-lA claim/ mintuitor alfi lor,
ei duymanil amarti plingfi. El (lid, ci cine merge contra ca Mavrogheni, armele
li sunt neputinci6se. De aceea intregO némult1 ei imphatulii otomanilor bine-en-

www.dacoromanica.ro
552 V. A. IlitEeffiX

vintéza din infra, pe Domnitorulti VlahieT i parintele comunrz allí nostru. T6te
acestea facutti rapede ; dar déca, lupta va continua, vadti cu ochil cumii are
sa cucerésca locurI, castre, tarl i 6men1 ar'Otêndu-se mantuitoril comunil. Chiarti
In numele sêù (Nicolae) e cuprinsd intelesulti de : victoria poporulul. Elù este spri-
jinulti impgratiel, allí ortodoxid i al St. bisericel. Bravo o! principe curagi6se
viteze, eroulti secolaluf nostru, ca tu unti singurg eseI fala flash% a tutulor.
traescl in multI secolI o! tu care esel demuil de cor6na, Achile alI timpu-
1111 actuall Cu bine-euvéltarea caldur6sa a divinuluI sf. de asta-I1 Nicolae cela
inspaimantatorrt.
(F IN E)

Alta alocatiune a pré nobilulta arnon fostii nzare logofi1I donmulti En Gianet
(Verauri pag. 22-27)
Cand se adreséza o alocutiune principelul Mavrogheni, care este fala seco-
luluI actualti, pentru eleganta euvéttulg trebue s aiba In proportiune vocea orne-
rica. Dar déca limba se indoesce, gasesce in tot-déuna atatea fapte peste masura
eseelente, ca sa laude dupa cum se envine qi sa faca o adevarata descriere. Pre-
numele faimosil de Mavrogheni, care se trage din Venetia, sub Nicolae celti mal
eseelentii intre principl, ajunge f6rte ilustru. Acestrt principe prin ordintit
aprobarea Imparatalul domnesce acumti In modrt slavitti In Dacia. De baza are
cultulil catre D-4eti, speranta i credinta solida. De aceea biruesce pe inemicti
reuqesce In tdte. Din copi/arie a studiatti prudenta, dreptatea, curagiulti i tem-
peranta, qi pe aceste patru cualitatl le are din cera ca unti dar alesil. ElI a fostù'
aparatoril all patriel, i interpretrt ala flota; iar acumd In modii splendidti dom-
nesce cu demnitate In principatulti Dacilor, pana chiarI i in Moldova. Acesta
este gura ltif Christ cea nemincin6sa; fiind-ea are speranta in D-4eti, nu scie de
tottit ce vrea sa clima umilinta. Tóte le raportéza luI qi este credinciosti
ImparatuluI, ca un d batir! servitorti ; sacrifica i viata cand regele ordona ;4 e
prd zelos1 pentru poruncile regelul, i f6rte bunii comandanta ala at'ator
La cele d'Intiliti servicirt se aréta semnulti luI martorl sunt poparele,
marea Egeo, cólele i templele sacre ; eiqmelele, stabilimentele pentru sima
cele-l-alte stabilimentele pentrti orfanI i eladirile publico ; platile lefilor1
profesorilorti din casa luI proprio, precum1 i ajutórele date ocolarilorti ; ase-
menea qi téra Maniatiloril. (In Peloponesult1 de sudti) mide en expeditiunea-I
inspaimantat6re a patrunsti In ramita' cel prapasiioqI; 'indicad' de pra4I, o sub-
juga de totti i Inaintéza In interiorulti muntilora ; i acésta téra, ce niel o data
nu scié ce vrea sa Oca stapanire i supunere, o alipesce la imperiti IN impune
si platésea tributa. De aceea s'a numitrz interpreta ahí flota, q't eltí cell d'an-
t8i1 s'a numitti principe prin excelenta, i este gloria impèratuliff. AdversariI '11
sub-minéza, losa in deqertii se mimes°, cci vointa ImparatuluI este nestramu-
tata. InamiciI se mica, se tulbura ; dar faptele lui striga, 111 chiama.
din iconomia luI pentru acésta anomalie nould astra (stea) povestesce man-
tuirea i aréta datoriile fie-carnia, ea unti lucéfartl comunù'. Si tuteo asemenea
vijelie, furtuna i proa mare tulburare, se tramite ea unil mAntuitorti comun1.
Si ea pedagogia, i invatatura luI cea intelépta devine unil parinte comunü, q't
indata insufla tutuloril frica de D-cJeti; i al inceputil sa chiame pe D-4e1,
sa mérgi desü pe la bisericI i sti fie ascultatorl. Si en mare veghere i cu mare

www.dacoromanica.ro
 !STOMA 11031ANIGORO r
000
.C-

rabdare de ostenell Ingrijesce i i nópte. Si a pazita téra Intr'una moda admi-

Intro doI inimici, ayIa ea poporala, Intetina timpti ayla de anormalii, o duce In
mare liniyte, ca yi In timpa de pace. Si ruyinea pricinuita némuld de catre altiI
s'a ytersa de totù prin faptele ilustre ale lul Mavrogheni i ceea ce mal nainte
nu esista, in timpulii WI a devenita o mare minune. Pe nenumfiratI fugarl
ostayI desertorl tl intórce regulatit i toVf fr ca sa murmure, se supuna, se Int6rna
ati Mel de mania luI 011 sacrifica viata pentra Mavrogheni, pe caro la divini-
z6zi multimea otinilorfi. Obiceiurile ste6ine, glótele nesupuse, prin vointa divina
le tine Impreuna subjugate, yi se opune Cu mare barbatie la orl yi ce atacil. Intre
doI marl adversaii, Buyil i Nemtil, principele Mavroghene ea puterea lul Dum-
ne4ea esce1éz i covIryesce prin arme. Si pentru 'Angelo ce vérsa, nu e respon-
sabila, mi este elf' causa peutra acésta ; elù' din datorie r6spunde NemiIorü, earl
de la Inceputii aù pornitil fésboiii ; de aceea i justitia divina data Inl vic-
toria; i la Sinaia, yi la Wed, yi la Campu-Lunga yi la Caned, pretutindenea
I-a batuta ; i ca trofeo a adusti prisoniett desertorl, tunurI yi multe alte pra.41;
numërula sclavilorti i stégurilor luate de la Nemtl este prea mare ; 9i cine ar
putea sa 'I numere ? eu gramada II dull in rgsarita yi apusa; yi pe langa acestea
la FocyanI tramite o mare 6ste In contra inimicilorù, i de douii oil Ii pune pe
fuga ; alte partI ale 1VIoldovel, lipsite de protectiune, le liberéza la timpfi, yi In-
tinde pana la Pruta armele biruit6re yi ealtiga pe deplinfi victoria, yi pretutin-
den! a devenitil faimosfi pentru multimea prisonierilorti tramiy1 de elfi In tabara
imperial, pentru tuntirl i puytile hiato de la inamicl i altele. Pe langa aceE-
tea a inspirata zeld, vigóre i curagiii, tabard otomanilora, i oytirea merge spre
alórga pe Intrecute In contra Ruyilorti i Nemtilora. Pentru tóte aceste
alese yi divine calitatl ale minunatuld principe, yi spre rè'splata strfilucita a aces-
tuI servii credinciosfi, Impfiratulti celú bunii yi celft mal puternica dintre totl, al
card statfi va fi In secoll yi pe care la fericesce cela de susa neincetata, care
subjuga pe inimicI, pentru ea numal sub dansula sa fie natimil, limb!' i popóre,
tramite Hati-HumaIun yi face cunoscute publiculd serviciile principelul Ma-
vroghene.

Epigratante de invilatulti d-ni! Theodora, profesorti la edict

Domnéscti dela St. Saya, ierolega. i alte diftrif e, reftrildre la glorioil sei parinri
la patrie ;si la sitpu;s1.
(Versuri la pag. 28-29)
Si3611-te, o! prea fericitule Petro Mavroghene, ca sa-tl veql copilula Donna
In Dacia. i tu, instill Paros, desfatéza-te, fiinda patria ilustruluI Nicolae, Dom-
nitorulú Ströiniyi hoed, indiged yi particular!, bacurati-vg hind-
ca posedetI una asemenea Domnitorti.
Alta, de laudií.
Mausolea yi pyramide le-a facuta Semiramis, yi unii Ore-care Dedala a fa-
cuta labyrintulti ; iar Nicolae a facutil ciqmele i a ridicatù acamti ung mare
trofeil luptanduse contra Germania.
Alla
! Tu, care escl pod6ba principilora, s traescI aui IndelungatI i sa dea
Domnula ca sa prapadescl orayele Nemtiel.

www.dacoromanica.ro
554 V. A. VaEat!

Alta
! Dade, acesta fruntasa a venita la tine, fiinda tramisa de D-44, ca sa
faca al dispara luerurile neenviinei6se

Alte versurl earcinice

Ca din partea
iDomnala m'a salvata prin Intelepciunea sai.
Din par (ea Domnulta catre Prig :
«Intr'adev'éril ea fosta. salvatoril».

Din partea pieiet (comerciulur)

cPiata dice: ca acesta Donna. mi-a fosta lateadev6ra mantaitora».

Alte versuii
Acrostihu :
.A.cela care Invinge pasiunile si are frica, de D-deil, care este dotata eu
vointa tare si este judecatora drepta si pazitora ala legilora; acela care este
prea intelepta si blanda pentra top', a fosta socotita de Domnula celti de susa
ca sa domnései dupi multi se envine asupra piosulul poporti ali Ungro-Vlahi-
lorfi. Cuma se ebiama, si eine esto acela de care vorbesca P Acrostihula de aci
aréta deslusita : Nicolae.

N
NON
NOAON
NO AAAON
NOAAOAA ON
NOA AOKOAAON
NOAAOXIKOAAON
NOAAONINIKOAAON
NOAAONIKOAAON
NOA 0 AKOAA ON
NOA AOAAON
NOA A A ON
NOAON
NON

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM INILORtt 555

Discursti laudei compasii de nvëa1u1i preotti i lifofesorli, d-nu Dimitrie Zissu

din Arghirocasfru (Albania) fi lwonunfatil in (pia naperei Donmulai.
(in prozd la pagina 30-84)
Ne a venita shbatórea misteriOsa, s'érbat6re 1umiu6sa imbucurat6re. Multi
inteleptI theologi, o! pré bane Domnitodi, gasinda multe exemple pentru dove-
direa acestul pré mare 0 nepriceputa mistera al intrupareI lul n'ati pu-
tutú Insa de beil ca sa deslitOsca acésta. -unit sofista a qistl, ca feiula
la foal, cieVf a Matti din natura 0 InsuOrea foculuI, ca t6te acestea remine cam
ce a fostii: ferú nesucitil i neschimbatil ; tot(' aia i natura omenései fiinda
Incleita prie focula OHIO, a remasil ceea ce a fostil: natura omenésca, fara sa
se schimbe In substanta eitaÇii, precuma niel qeitatea nu s'a prefAcutti in na-
tura omenésca. Esemplula e minunata, dar nu i-conving6tora letra t6te, cacI fe-
rulü momentana fiinda asemenea foculdi, se racesce jute, perlendall caldera;
pe en timpa unirea misteriosa a D-4ea omului Iisus n'a fostil nici ca se va
putea vre °data desparti In doné, de ore-ce am'endotfé naturile ail festal substante.
Atiltil din acesta esemplii, CAA 0 the altele Wanda 'in minte o obscura zugravire,
nol credema In adevaril, ca fiulú i cuvêntula luI D-4eil In timpurile cele din
arma, pentru marea lul inbire de 6meni s'a falcuta °ma, lu'anda trupa santa
fara s'éminta din pururea feci6ra Maria, 0 Ingeril laudandu-la aú strigata : gglo-
rie lul celul de mail 0 pe pamênta pace, Intre Omni' bung, Invoire».
Cuing led qi In ce moda s'a nascutil, acèste numaI Elù' singuril o scie. Lasanda
acestil mistera, fiinda supra-naturalil i nepriceputa, ca sa-1 esplice aceia earl
se ocupa ca cuvêntulil, ea sa numescil ca voce tare cele ce se vorbesca 0 se
proclama in gura mare de catra top', relativa la Alteta V6stra. Dar më gasescil
strimtoratil, neqciinda cu ce laude demne de Alteta V6stra sa Incepa. Tote fap-
tele Tale sunt Inte adev'érti marl i eroice qi demne sa fie perpetuate In secolr.
Cele-l-alte sunt supuse shicaciund i usitaril, neputênda de locil sa se opuna
timpuluI care dobOra t6te. Uncle sunt dar muff SemirameI? unde este Colo-
sula acela, séa Labyrintula din Creta ? Unde sunt ora§e 0 case stralucite ?
T6te acele ati disparutii ì s'ail acoperita cu. ullarea. Cu virtutea insa nu merge
a0a : ea traesce In totl secolil. Spre esemplu, isban4ile Tale marl 0 In adevara
eroice din Peloponesil, din Mania 0 din alte partl; aceste isbAn41 nu se lauda
Ong amnia de Wit t6te oraple ? nu se proclama neincetatil de totl 6menil?
Acela numerosa poport, dupa ce a fosta liberatil din multe vele, null dell mil
de multamirl, tie, bine-tac6torulul i mantuitortiluI lor ? Dar pentru ce vorbescù
de vechile Tale fapte minunate, pe earl top le mill, pe MA timpù inaintea
ochilora mel am o a0a de mare multime de vitejil pe cari secoliI nu le vora
putea gterge? Tu, care ca una altil Alexandra te al' aretata la noI, n'al
tuitil amnia Dacia de dumani'l eI Nemtl, pe carl i-aI prapaditil din t6te par-
tile, ca pe o tegtura de paienjenl, i pretutindene aI iidicatú trofee In contra
lora? (D-4ea te a favorizatil ast-felil, ca si te faca sa Invingl In t6te partile,
fiindil adornata ca virtuti divine 0 en adevarata princiare).
Aceste marl qi eroice fapte ale Tale, cutreelindil tote lumea, ca sa (pea
ala, nu se lauda In tota-d'a-una? nu escI proclamatil de mantuitora i liberatora
de atilt toti pio0I de aid', atilt& de eel ce ail In mânA administratiile biserisescl,
catil 0 de boeril primatI 0 de totti poporula ? cad care aerial, petrecAnda
tntr'unil asemenea timpal nu se bucura a4I de cea mare bucurie?

www.dacoromanica.ro
556 V. A. URECIIIX

Care boierti nu se inveselesce i elil impreuna? care negutaton, sé ceta-

ténù nu se inveselesce ai ell, cautandull fara frica de negotil ai bucurindu-se
in libertate de clatigulil se? i ca tun cuvêntil, trainda o viata pré fericita ai
pacinica, gasindu-se sub ocrotirea acestul eroil admirabill? FericitI aunt dar
ceI ce al avutil noroculti sa trlésca sub Domnia Ta. Si ink' adevldi «Tu ca
und paston, care nu escI platitit, n'al data somni ochilorti Tel, i pirotiall
ple6pelor tale, ai repausti timplelon tale, ca sA verbena dupa David. conser-
vêndil turma nebântuita i nevatamata de suphatoril Nemtl, i condrianda-o
spre plaiunea mfintuireI ai apa veseliel. «Pastorull celti bung îi sacrifica ai su-
&tun' pentra oile sale» precumil a (list! insuaI Doman nostru liana. Bucura-te
tu dar o! Dacio, i inveselesce-te In tot-d'a-una, pentrn ca aI fostil onorata de
D-cleit mai multtl decal t6te tgrile, gasindil pentru tronuld téli urn ast-felti
de oro, caruia de aci Inainte sa-1 dal tallith' de Dacia, pe care l'a meritatti
pentru it'aptele sale, ai totl cap' se indeletnicescfi cu acestea aa'fa trebue sail nu-
mésca ai el ai sa-lti laude in scrierile lor. i aid icii, el din acestea a resul-
tatti caatigil pentru tine, nil o trupi de (lea mil de cal, nicl aurull luI Darn,
nicl pogóne de pamêntill, ci multimI nenumgrate de barbati pioal, cad Ill ridica
manile rugat6re atra stapInulti, care asta-cli s'a nascutl in petera, i se r6g1
impreuna ca mine pentru binele Altetel Tale, pentru trofee ai victoril neintre-
rupte contra inimicilorfi, pentru san'étatea-t1 vesela, pentru glorie i statornicie
pe tronulti cell Then al Ungro-Vlahid, i pentru viata Indelunaan.
D. Iar el ml
von ruga luI D-leil ai pentru altele maI multe : p6te este cine-va în acésta
viata, caruia dupa putinta sl-I veatescl curata marea filantropie Writ mine a
Altetei Tale. Iar acuml ce si 4icùP O! Stapine, Regele tutulon, pe pi-6 Inal-
tatalti i pré piosulti Domuiton al nostril, Domnulti IOn Nicolae Mavroghene,
pe voevodull Dacid, pe fala natianeI, pe subiectuld convorvirilorti principilord,
intardee-1 pe pré slavitula sea tronü. Imple-I sufletulti de Min divina. Su-
pune la pici6rele sale orI-ce driamanti i adversarti, ai invrednicesce-1 impreuna
ca pré-piósa i pré lnminata n6stra, D6mna, i ea pré luminatiI ai ilustriI Boiza-
dele i ca Domnitele i ea P. S. S. Mitropolitulti i ea Episcopil ai ea servil
cel credincioal ai ca t6ta casa luI Domnésca, i en renumita téra, sa siirbatorésca
ca stralucire i ca glorie nascerea Ta cea mantuit6re a lumel, ai acumti ai In
anulti veniton, ai in multi anl pré fericitl, ai in peri6de adadt6re de bacu-
rie. Amin.

Alta alocufiune, trmisi pré nobilulta boeril fi mare diminaril, d-nultd

Manolachi, de etdre pré nobituli boera fosta mare postelnica d-nu Eustaiiii din
Constantinopole.
(Prozit la pagina 85-37)
Servull ski Eustatiade cuteandil sa se subscrie imprenna servitor, ea cura-
girl del% lucrarea sa de tingril InaltimeI, care AI d'asupra orl-carel laude, indem-
natil fiindil la acésta, atlta din descrierl ai traditil vechl, can ai din cele tamise
de curêndl. Si sa nu dispretuescl a arunca o cautatura vesela catre uni amicl.
eil servulti i conservan Véti pironindu-ml mintea la laudele tesute pen-
tra Altea Sa, ami laudan zelulit celor ce le-ail serial, dar ami intelesti ca
fermecatI fijadA lucia naturalti de faptele see vitejesef, ì ingrijindti multti

www.dacoromanica.ro
 ISTORTIL ROMINTrAlitt 557

ca s apropie cavintele de meritd, aú rémasd malt(' Ind6ratil. i nu-I ciudatit

lucru, pentra a faptele, pentru earl nu se gasesce comparatie, curad va putea
vre odati cavhtuld ea sit descrie asemenea fapte intr'ung modd cumit se cade?
Mare a fostd Pompeid, dar s'a invinsti de Cesare. Cesai e a fosta curagiosa
a mitritil autoritatea gasita. Pyrii a fostit eroicti, dar de (1°116 ori fiindd in-
vinsii de RomanI, n'a cutezatd pentru a treia 6ra. Inspaimlatatorti a fostd Alec-
sandru, dar eld fiindd Greed, ca Green' a pornitd in contra barbarilor. Pe dud
comandantald asemenea until led, eroicald Invingétord: Domnitoruld nostril, luandd
stapanirea ea emulatie a virtutil, a fiteut-o mal ilustra, si n'a suferitd sit fie bit-
WA de Cesar, ci eld a pusd pe fuga pe Cesar, Ineatd l'a facutii si dée indaritil
in fata InaltimeI séle, ea sill incunune venerabiluld capti cu acel laud' de birainta
ca earl' acela in atatia secolI se Mumma. i mi preennel: fluid luI Filip in ca-
putt' Greeilor a pornitil in contra barbarilor, ci eta (Mavrogheni) ca barbad s'a
resboitd in contra barbarilor, i ceea ce e ma insemnatit cu putinI din el a bit-
multimI nenumérate, nu insa ea Pyrus de douti orl, ci si de treI ori, i de
multe oil a !mind pe Cesan, if Invinge, i sa dea D-(jed invingi in tot-
déuna. i nu este acésta ceva demnii sa o admire succesivd totI secoliI ? De aceea
si natiunile Europa saù lasatd de-a diviniia de aci nainte pe Cesar aid lor, si ail
indreptatil i limba si condeiuld si presa tam lauda celul din arma dapit
celuI d'intéid dupa vitejil dintre eroil Greel, si orl carel alte natiunl.
Dupa acésta a canoseutii ca desi Grecil, prin invidia sértel ati perdutil imps-
Half', nit log i virtntea i genialii. Da aci Grecia cea bétrana reintineresce 1)6-
traneta. Do aci, preening stelele si lana se latuneel de sdrele ce sta d'asupra
paméntului, tot asia i laudele acelora multd se intaneci de acestil
aid las4 sa 4icA altii catl foenicl de victorie a semanatd in patria comuna, Gre-
cia, si caml niel mtroa n'a fémasit fiat ca si, í-a parte la acestea. Uncle aunt
mind mi.le de gall ale oratorilor elegantI, sa culéga gradinile muselor spre a
lacanuna pe Martialula nostril laureatii? Undo sant limbile curg6t6re ca und is-
volt, cad sA imiteze i elanurile rIaluI, spre a liuda chiard una singura din vi-
tejiile Altetel Séle ? Unde este melodía elocinta a lul Nestor séd a lul Antinor
frygianuld ea sa laude patinil maltimea de virtutl inniscute ale Altetel Séle?
credit, ca adevérd graescd décit iicú, ca, euvéntuld mestesugitd este ca o umbra
pe langa faptele vitejeseI ale orl-carul altù erod ; si orI-ce discursd oratoricd
melodiosfi este ca o umbra pe langa umbra faptelor celd mal curagiosil eroil
nostru. i orl-care omd ea mints nu se mira atata ennui de a intrecutd pe nisce
asIa de marl si asla de curagiosl resboinicI, dupa cumil esperienta si timpuld o
dovedesed, catil se mill décit vre-odata vre-unuld din urmasI va put() sa se apro-
pie de Altea Sa. i cele de dincolo de Gadera (Cadix) s'ad vélutd amnia ca
potii fi trecute, pe catil timpd faptele cele marl ale aparatorulul nostru comae*"
respectabiluluI comandantal in fie-care limba Ambit neplutite. Din acestea se
intaneca mintea, se léga limba, amortesee mana, cade condeiulii. De aceea ne
rugamd numal, ca pinit in adancl bëtranete sa fie fericitil i neclintitil pe glo-
riosuld séú scaund domnescd.

Alta lauda a d-nulta George, titan prea nobilului boern fostn mare vornia,
d-na Sln tineanu, in versteri ieroelegiace. (in lintba veeltin, pe pag. 38-39).
Utilitatea némuliff nostril i fala tutulord câjl locuescd pe paméntulti
ald Paciel, belicosule Domnitord Mavrogheni, oracoluld celord piosl, al

www.dacoromanica.ro
558 V. A. URECHIX

fagritti. Inteadevgrg ca un s6re slrglucitorg lucindg prin razele inked Tale ge-
ner6se, prin probele prudenta Tale yi prin faptele experientel Tale. i reputatia
Ta cea multù Igudatg ne spune de robilitatea Ta, de virtutile stigbuniloril Tgl
0 de Intelepciunea 'fa, de pietatea, viata 0 de cal acterulg téù cela bung ; pe
aceste patru virtutl le face sg, fie vg4nte de totI ; ne grgesce de vitejiile yi de
atatea fapte ale Tale minunate, 0 al fericitg Ora prim Imbelyugata ta cunoseintg.
Tu aI Infiintatal pentru Muse locuinte mar* i te-al aita1I ajitorü al celoiù
ce iubeseg musele. Pentru aesti causa Minava te-a Irepodobitg cu mare Into-
lepciune, Apolone cu domnia yi Marte cu victoria. i acuma Domnia, care face
gloria blirbatilorg, 0 care intr'adevgra este o probg pentru 6menil faimoyi, te-a
argtatil superiorg. Bgrbiltia ta arét-o sg fie mal forte de a NI Hercule yi a lui
Achille. Tu, pan elocuenta i intelepciunea ta, escl maI bung decat Nest, ril
dulce vorbitonl, ség cleat Ulvsse cell.' eu multA minte. Tu singurg, pentru jusii ja
inteligenta Ta, escI falg intulorg eroilonl ; care pose41 sigpftnirea Ungro-Vla-
hid, diadema 0 sceptrult1 eI domneseg pe tronult1 Dacia. Stgpanulg, Dumne-
deg care domnesce tot-d'a-una, a insuflatg fuga Nemtilorg celorg timi4I ea
nisce iepurl. Pe aceytia omcnindu.-1 cu ferulg, yi luandu-le armele, aI riiatù unil
trofeg gloriosil In Vlahia. Impgratulg otomaniloril cum a augita de t6te fapt ele
rgsboinice, cate le-al Indeplinitù In modg gloriosg, ca sulita Ta, ca dovadgi en-
tra favgrea sa, ti-a trimisù darurl. Inveselitóre de inimg, promitandu-t1 pentru
tot-d'a-una Doninia Daciel. Care dorindu-ti binele vorbesce cu vorbe Inafi-
pate. Bravo tie, Mavroghene, pentrn liniscea ce o ; nu este anti birbatd, niel
va fi, niel are di se maI nascg; Tu Inteadevgril escI celti maI mare Intro toti
Domnitoril. Tu al curgtitil tronulti Daciel de ceI rgutleioyl. Fericitti e scaunulg
care ti-a cOutal: o! fruntayule, tu strglucesei i prin fapte i prin graig. Fericiti
sunt win armare locuitoril cap sunt credincioyi Altetel Tale ! Ta le veryl adese-
ori din imbelyugatele Tale bunurI. Fericitg e pin urmare orayulti, care este I'm-
podobitù cu legl bune ; ea lucrgri- sfinte, cut esemple de pietate, en ipote ce
vérsg apg rece, on temple superbe, ca case bine construite. Pentru acésta,
care vede mima i rinichil pgmentenilorg, ti-a datù t6te cate sunt de doritg.
Tu eseI bung vorbitorg, ageril la minte i prudentg, i Intr'adevéril esesi Justitia
Incarnatg. SI trgeseI dart", o ! fruntayule prea faimosg, care esel gloria Dacid,
anI IndelungatI i fericitil.

Alta alocufiune a d-lui Scar/alit Skitineanu, frate ea sued gistati George.

(in versurI politice pe pagina 40-43).

De ande sg incepù, ca sg laudg i sg divinizezg pe prineipele Daciel?

eatil ai don sl mi se clgruiascg aci o limbg poeticg, oratorieg, o limba pling de
ca sg laudg dupg cumù se cade calitgtile demne de laudg ale acestul
Domnitoril Inteleptg, ale 'al Mavrogheni Nicolae, care este cor6na principilorii,
gloria secolilofil ! TotI aminte celebritatea strgbunilorü sgl yi talentele lorli
mint lgudate In modil gloriosa Elf' In imperil.' este ca o 116re odoriferantg, mane
yi ilustru nu numaI In Dacia. i un leg rugindil de l'ar vedea, se va imblandi ;
modestia lul pe totl 11 indreptga Elefanti, pardoyi i cele-l-alte f6re vor
vedea, i se vorg Inchina, i acésta e o minune. Pe acésta, care in imperil'. a inch(' ca
aurulg strglucitorti 0 a luatt" premiù, némurile raù admiratg pentru marea luI in-
telepciune, pentru curagiulii i geniulg sgü, ca pe ung principe excelentil, 0 mi-

www.dacoromanica.ro
 ¡StORIA. 1101dINILORO ts9
nunea tutulorg., ca unù stîlpù alit bisericel i ca plagg celora nedreptl, ca pe
unit bgrbatti en minte multg, cum nu mai este altulit, care intrece pe totI,
marl si miei. Ascultati-mg dar o ! popóre, i to au4iti; judecgtorl de pe mar-
ginile pgm6ntuluI, indtatl si fleeti-vg inteleptl. Pe eroult. Dacia cu top s-14
lada, i s vö minunatl de isbanclile luT. Ca este f6rte dreptg i prodigiula
principilorti, una patinte bine-voitorit i on6rea romeilora (grecilora). Elit nu este
inavutitil ea laude simple, ci este impodobita ca multime de virtutI. Elf' a strë-
lucita ca unit stflpti de foca in interiorula Devlettile, si tine treburile i pop6-
rele 1-aveall ca p'o oglinda; Bla care a intrecutg, prin dreptatea sa, pe toti
principii din vechime si pn all. Pe fanarioti l'-a argtatti multa rusinatI si mic-
soratI tarn cattî pr:vasee admiuistratia sa ; si acésta pentru a el fanarioti
aveatt in tot-d'a-una conduegtorl i sfetnicI, cart' Ii coasiliatt ca pe nisce servitorI ;
pe CAM timpù prea Inaltatula i curagiosula nostru Domuitorti nu priimesce soti
si este tot-d'a-una viguroA. Pe acesta priucipe prea luminatil m'amù' pusti eft
ca sg'l istorisesca. Buctuie si fricä in acelasi timpit am in mima mea pentru
ca m'a na invrednicita na,reza faptele ; i cumit ama cutezatg eft ca laudil,
cu tóte cg. sciamit eg nu voia putea akin-8 acolo, adecg sa lauda preenma se
ca le cualitgtile nearale ale unul principe intelepta, pe acela care convorbia
adesea cu Sunninù si ca marele vizira. Niel unit alta domuitora n'a ajunstt
ca ela, pentra ca niel unlit n'a avuta intelepciunea lui. Hamill' (darula) Mi-
nerva' (adecg intelepciunea) este care statornicesce faima i ridicg numele in moda
gliriosI. De aceea prea paterniea Imparatie Domnia Lul a onorat-o ca tit! tuitui.
Toti Domnitorii catl aa fo3til, pe Lialtimea Lut trebue s'o declare cu multti su-
peri6rg loril. De iniltimea Lui tremara si miel si marl, chiar si Tura' ila res-
pectg. Autoritatea lul se intinde peste tgrmurile Dullard si in Vlaho-Bogdania.
Multi Inteleptl l'art comparatil cu eel maI renumitl erol vechl i moderni.
este protectiunea supbsilorit sn i ep:s!atulf" eel(' mai buntt alú insemnatulul
stata alú VlahieL Ieteleptil si 6menil de sciint.g, l'admirg i stait ca guile cas-
eate, si top' Hit numescit oceantt all iiiteagentel. Niel un tialtI consiliara mai
bung dealt' Ela nu s'a argtata vre-odatg la Divanti: Ascunde si intunecl pe
totl precuma s6rele cu lumina luI intrece pe stele. Ela ca rosa odo-
riferanti pe langg cele-l-alte florl, impodobita cu virtutl i farg pasiuni; ca pru-
de*, ca intelepciune, i cu. inteligenta. Ar fi trebuitil sil trgiasea Omer ca sil
ni-la presinte i sil ni-11 zugravésca cu t6te virtutile séle. Puneti-vg dar in minte
multe darurl ale acestul principe i era" minunatil. i ca totl sil ne rugamil lui
sa-i d6e ferieire, viatg, lungg, i sangtate depling. BM a intrebuintata da-
rulit lui adeel Domnia, la facere de judecatI drepte. De aceea judecato-
mitt cola drepta i stapanula tutulor l'a facuta sg se aréte superior armelor nem-
tesel. i insisT. Nemtii ila proclamg de invingator, si nu potti sil nege acésta
se inspaimata de numele LuT. Véêndìl atatea trofeo, triumfari, voinicii ca drepta
cuv6ntil se mirg de atatea isbancy. De sigurd, el faima ilustrg a Lul a ajunsa
pang la Orient si in Apusti, si principele Vlahiel, Domnitorula cela mat' bunt',
trebue sil fie admirata in secolii venitorl. roe' sil-mi priméseg acestti dar
simplu, ca cola mal bine voitora noua din totl Domnitoa i unit ahil all Per-
siei, dud i s'a oferitg apg nu primi numai simplu acésta liguturg, ci i ard6rea
ca care i-se oferi ; i Domuula nostru Crist sil te Invrednicésel sil fil in tot-d6-
una protector si liberator al nostru.
(F I N

www.dacoromanica.ro
560 4V A. UlIECHli

Serisdre a MitropolituluI Myréon versurite saie.

(n proza pe pagina 44-47)

Pe d-v6stra arhon caminarti, sarutanclu-vé eu dora, In numele Sf. Spiritg

vé bine-euvéntezil. Sciindti el la ofrande ei sacrificiI sa eercetéza mima, iar
ceea ce se del* amti cutezatg sA vé °feria versurile neesperientel mele, ea sa le
datl sufieta en proteetiunea d-vestre, indreptanda greeelile mele, de o vetI gasi
de ertviinta. Si adiada d.-v6stra, el nu din tóte vinele pamentulul ese aura, nu
vé vetI supéra pentru uriciunea lorti ; lar (idea iaraqI pentru bunulti meti noroeti,
vé ar placea vre una versa, totti vé voia fi reennosenord ca i cuma mi-atl fi
Imprumutatti culorile versurilora experientel d-v6stre i trebuia ea ratiele sa se
int6rei in propriul lor glebA. Vet1 priimi dar en sinceritate ei cele de
mntêiü versurl ale mele qi cele de a doua, informandu-mé tot-de-odata cum avetl
sa împlinit,i lipsele. Dec! neindoindu-mé ea bunétatea d-vastre va priimi en no-
bilitate cererea dorinteI mele,
Al d-v6stre de tota supusti i caldurosa Intru Christos bine-euvéntatorti
Matheiu, Mitropolituhl Myreon.

(vernal).
De aft: avé pe Omer ca mima a mea, pe Eurapide ca mang, pe Pindar ea
condo:lid 0 pe Archimede ca minte, m'a0 sfii ca sa-ml miqea buzele, i on atatg
mal maltA sa pronunte o eompunere a mea. Inteadeviira ung Alexandra trebne
Apolo 0 nimenl aittilit sa nu vorbésca chiar de ar fi Solon. Ea, care n'ania idee
de practica gi teorie i sunt de tag incapabila pentru o simpla esplieatinne,
cuma vreaii sa plutesca in Océng i sa calétoresca pe josti in marea Caspica?
Dar ca t6te acestea, preferfi sé-ml dé titlulti de ignorantil mg bine, de cata sa
treed de nerecunosegtorl Si villa precuma °data copiiI Ebreilor, i preening ia-
copil Romanilor veniaa la Titu, ca sa oferfi cet dol banl ai viiduveT, salva-
toruldf, protectorulg i liberatorulul Dada, ca Una tiara a umilitel mele minte,
ca un slaba semnti, aceluia, care este admiratiunea lumel. Surda i nesimtitor
trebue sa fie acela, care nu lauda pe eatti pate pe Hercule séii pe Achile. In is-
toril vedemii, ea Anibale v Scipione ere' cel d'inteig pentru stratagemele lor.
Dar 0 el de ar existe in secolulti curgétorti, el 1'1100 era sa-I pupa cor6na. Cad
cine din generalff GrecI 0 Romani', 0 din generaliI Europea!, p6te sa guverneze
némurl nesupuse i sa trAmita impératulul nenumératI prisonierl? Cine p6te sé,
guverneze atatea °OM i sa vada atatea judecatI ce se iveseti? Care, eu t6te
are atatea grijI de resbele ei de Fireman, totu§1 cauta ci de biserica. Ar trebui
ca Urania 0 Melpomene sa acre faptele eroice ale lui Mavrogheni, precuma
marirea, progresula, i credinta Lai catre D-05. Pentru ea ce mal nainte ? ce
mal in urma sa Incepil? nu nit'', nicI potti si laudii dupa cumti merita. Credit*,
a dat-o luI D-44, iar supunerea sa a dat-o regelul (sultanului) en tot5 sufle-
tulg séti, i amendoI i-aa data derail. i-a data. san'étate qi copil bug, iar
sultanuhl: Domnia Dacilor. Europenfi fara sa vrea ila lauda admira pentru
sadaeatul8 lg. Si unti adversarg scie 0 nu ascunde virtutea, pe care admiranda
nu vrea sa o aeopere ea tacerea. Ault"' aucjitti ea feldmarepliI Europei scriti in
sigiliula lorti in diferite modurL Unul serie ea gvirtutea singura este nobilitate» ;
0 gnu numg eu arme», sigilka Ella, Wit ea sa se laude, le scrisese de

www.dacoromanica.ro
 IST01111. Amaintold} 561

multii In mima sa; cumft sa nu sciii dar, dud vgdil marl miqcArl eroice, stra-
tegli, victoriI i altele ? Lastt la o parte laudele masulmanilor, del Lill' le-aft
aflatti pana chiarti i némarile Brahmanilor. Care din principil de acumfi i vechI
avea intrarea neopritA (la sultan) gait de el singurfi ? Intr'adeOril provedinta
divina ilü pAstrase 0-1i1 predestinase pentru acestti timpti. SA pornésci In res-
boití, BA invinga prin moduli ce nu se potii spune i in ace1a0 timpti al gayer-
neze atatea némurl de 6ment i décA cine-va se va gandi bine, acésta nu este
putere omenéscA, ci divinA. Cine dar nu-Hi numesce unit nofi Persefi, i previi-
orétor neadormitil, ca unti altti Ulvse? Si cine nu face versan l din t6tA mima luI,
alti cArora echoil sA-lil audA i eel din ce1-1-alt1 semi-globti ? Totl ca cAldurg se
r6ga celuia care a venitfi pentru nol, care s'a nascuta In peqterA dela Betleem
a fostti Inflptti in iesle de cal, D-lul lisas Christ, care apoI a fostii tAiatti im-
prejurfi, 0 pe urmA botezatfi de I6n, 0 care pe omulfi mortti Pa ridicatfi susti:
sl trAiasci la anl multI, fericittl i norocosil, ca sA caute de nol, ca wig pArinte.
PrimitI sacrificiulii nesângerattí alit sufletulul metí ca o ecatomba i dobandl a
ticereI mele. SA trAitl multi anl in veselie i sA sérbAtorii cu credinta nascerea
divinA.
(F I N E)

Lauclii are infelépta, puternica fi Sublima Po'rtet a Otomanilor

(n vereurt eapfice pe paginile doug ultime)
Pleoapele ochilortí Curter Otomanilor s'ati uitatü dreptil i neclipitl cb,ndti
a vruttí sA resplatésca vitejiile, credinta i faptele Domnitorulul nostru, pentru
ca i altil 8A-1a imiteze. Dare-ar D-clett ea (Sublima PórtA) si fie pentru tot-d'auna
f6rte puternieg, neclintitA i solidA, 0 In tot-d'a-una AsplAtindfi Inteleptesce pe
totl virtuo0I !

Lazed fi rugeiciune are prea Ineilfatula nostru Domnitorii.

(in uersuri iambice).
! celti mal bunt' diutre bfirbati, Nicolae, principe alit' Ungro-Vlahilor,
fala némulul grecesett, D-q.ett sg, te tie constantti in mil Indelungatl, sa-1 in-
tingI mftna tutulor câji ti-o vorfi cere, fiindti ajutatorg statornicti al némuluI
nostru. Credinta i virtutea ta, Incredint6z1 pe StApanil no0riI (Tamil) despre
credinta neclintitg a supulilor lor, consangenil en tine. Lasil la uA parte bine-
facerile Tale intinse ca nisce rap asupra natiund n6stre i suntemil rugAtorl
cAtre pentru fericirea Ta.
(F I N E)

De Dionisie, Egurnenulit St. fi Domnescei 11Ionastiri : Isvorul täm'acluireä.

(Vereurt)
Natura 0 S6rta ati pustt terminfi pe orizontulil acestel sfere, i start liniqtite.
sA ne mat scdtA vre-unfi anti eroti gala de curagiosti, de strategu 0 de
vêrtosil. Si acumti ca yi mal nainte nu vorti mal avea nicl o fiilotimie. Mulp
secoll nu vora avea asemenea portrete yi ast-feltí de Iuminl. Si cine se indoesce,
Work; Romanitorti de V. A. Urechtd. Tom. DI. $r

www.dacoromanica.ro
562 V. A. Uteraunit

vinA singurti i indatA se va incredinta vöênd. zelubl, esperienta, prudente.,

ordinea i birbitia ce sunt in vigire numaI la mavroghene, gloriosulti marepli
al gintel romeilorti (Grecilorti), §i are si admire pe marele Doma' al Vlahid,
care este frica qi spaima Germaniel. Pentru multi secoll Elii va fi gloria na-
tiunel qi de principl va fi considerat ca un alta manto Atlas. Tu dar, o! faimi,
gi tu, o! invidie, sfigetile.

(F I N E)

ANEXA LA PAG. 245

Mavrogheni pe de °parte stiruia i el la Choiseul pentru pace, cu seri-

sod, in Mima 1788/89, qi pe de alta fici tot ce puti sá 'd implinisci go-
lurile in qirurile armatel qi si reinsufletisci partizanil ce maI afla in téri. Anulti
1789 Mi incepu Mavrogheni ea exibitiunea unul tabeli ca colorl lacratA de zu-
gravulti Gregorie, in care tabloti artistul represinti pe Doranitori salatata de tira,
de poporti qi de qcolarl. El imparte darurl la cei cafi s'ailuptatti, sé sunt hoti-
1.41 a se lupta pentru téri.
Dar nu t6ti tira era de pherea pictorelui. Bandele de voluntad ante-tur-
cesd se inmultiaii. In judetulti Vilcea a fostti chiarti bitaie contra unorA ase-
menea bande

Cinstitilorti D-ni Seraschied & (formula),

«Tarad vi insciintim, ci vre-o 300 de voluntirl eOndti in judetulti VAlcea
phi la Olinescl, cu socoteli si lovisci R6mnicula, pe cari intempinindu'l os-
taqil no§tri ce se d'ají in partea loculul i scriincili al no§tri la Rtnunicti de le-
mi mal mers i altil indati, aù lovit firte riti pe acel voluntid, pe carl infrAn-
gindu'l, multi al prinsti vil qi aù omoriti, care se aducti aid la scaunulti Dom-
niel mele. Pentru care nu lipsimti a vesti qi D-tre & (formula). 1789, Mar-
tie 7. (Cod. XVII, fila 346).
Cu sosirea primiverd résboiulú avé sA ié o inisprire mare. Austria qi Rusia
sud decise ala activa energic.

ANEXA LA PAG. 257

Planurile de resbelti ce aneximil sunt cele mal multe miginale, manu-

scrise. O parte insemnati din ele le am aflati in archiva Academiel romine, iar
cite-va sunt reproduse dupi, stampe din cartea «Versuch einer Kriegs-Geschichte
des Grafen Alex. Suworow Rimnikski» (Gotha 1795), din «Ausfhliche Geschichte
des Krieges zwischen Rassland, Oesterreich und der Tiirkey,» (Wien 1791), etc.
Avemti de a multimi Domnultii generahl Filcoyanu efulü StatuluI Major romin,
pentrtt inlesnirea reproducereI acestor planuti, in atelierele armateL

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROMINUAltfl 563

ANEXA LA PAG. 265

«Prinz Coburg erhielt das Grosskreuz des Maria-Theresien-Ordens, und Sa-
worow ein sehr gnadiges Schreiben des Kaisers Joseph, mit einer reichen Dose
begleitet, auf welcher des Kaisers Namenszug; der Brief, im Original deutsch,
war folgenden Inhalts
«Ich habe, Herr General en Chef! Ihr Schreiben, mit ausnehmendem Ver-
gniigen empfangen, und den glorreichen Sieg, welchen die unter Ihrem Kom-
mando stehenden Truppen Ihro Kaiserlichen Majestat, vereinigt mit den Meinigen
unter dem Prinz Coburg, bey Foxhani erfochten haben, daraus ersehn. Prinz Co-
burg kann Dero einsichtsvollen und tapfern Beystand, so wie jenen Ihres ganzen
Korps nicht genug anriihmen, wofilr ich Ihnen ganz besonders verbunden bin.
Ich ersuche Sie such dem kommandirenden General-FeldrnarschallFfirsten Potemkin
Tauritschewski, in meinem Namen far die Ihnen aufgetragene so eifrige Beytretung
meine Dankbarkeit zu erkennen zu geben. Ich wanschte nur mehrere Gelegenheit,
wo ich meine ausnehmende Bandesgenossen-Treue und werkthatige Unterstützung
Ihrer Kaiserlichen Majestät beweisen könnte. Derweilen verbleiben Sie, Herr
General en Chef, meiner vollkommenen Achtung, welche die von Ihnen schon
mehreremals bewiesene Heldenthaten verdienen, ganz versichert.
Laxenburg, den 18. August 1799. Joseph.) (1)

Folgendes sind die Schreiben Sr. 1VIajestat des rämischen Kaisers und der
russischen Kaiserin an den Grafen ; ersteres in deutscher Sprache, letzteres aus
dem Russischen ilbersetzt
tHerr General en Chef!
«Wie vergniiglich mir die Nachricht des am Rymnikflusse den 11/ 22. Sep-
tember fiber den Grossvezier erfochtenen Sieges war, werden Sie selbst leicht
beurtheilen. Ich erkenne in voller Maasse, dass ich selben vorzfiglich lhrer so
geschwinden Anschliessung an das Korps des Prinzen Coburg sowohl, als Baer
persönlichen Tapferkeit und dem Heldeumuth der unter Ihrem Komrnando ste-
henden Truppen Sr. Majestat zu verdanken habe.
Empfangen Sie also, zum öffentlichen Zeichen meiner Erkenntlichkeit, das
hierbeyliegende Reichsgrafen-Diplom. Ich wiinsche, dass Ihre Famine sich da-
durch dieses glorreiehen Tages anf bestandige Zeiten erinnern möge, und ich
zweifle nicht, dass Ihro Kaiserliche Majestat aus Freundschaft gegen mich, und
aus billiger Wohlgewogenheit gegen Sie, Herr General en Chef, gestatten werde,
dieses Diplom anzunehmen und davon Gebrauch machen zu dürfen. Seyn Sie
iibrigens versichert, dass ich mit aller Hochschatzang bin
Ihr wohlaffektionirter
Wien, den 9. Oktob. 1789. Joseph.»

Unserm General en Chef Grafen Saloom; Itymnikshy.

lhr besonderer Eifer, den Sie in Ihrem vieljährigen Dienste bewiesen haben,

(1) Din Versuch einer Kriegsgeschichte des Grafen 4lex. Suworowu. Tom. II, fag. 105,

www.dacoromanica.ro
564 V. A. Uasculi

und die Sorgfalt und Pänktlichkeit in der Ausfiihrung der Auftrkte des Ober-
befehlshabers, Ear Fleiss, Kiihnheit und ausserordentliche Geschicklichkeit, die
Sie besonders beym Angriff der vom Grossvezier angefährten zahlreichen tärki-
schen Armee den 11/22. Septemb. beym Flusse Rymnik gezeigt haben, wo Sie
mit unsern Truppen und mit dem Korps unsers Bundesgenossen, Sr. Majestia
des rämischen Kaisers, unter dem Kommando des Prinzen von Sachsen-Coburg,
einen villligen Sieg tiber die Feinde erhalten haben, machen Sie sich unserer
besonderen Kaiserlichen Wohlgewogenheit wiirdig. Um dies zu erkennen zu geben,
begnadigen und ernennen wir Sie nach der Einrichtung unsers Kriegsordens des
heil. Georgs zum Ritter dieses Ordens vom grossen Kreuze der ersten Klasse,
und befehlen Ihnen, die hier mitgeschickten Ordenszeichen anzulegen.
St.-Petersburg, den 18. Oktob. 1789. Katharina.»

(Mein gneidiger Herr Graf Alexander Wasilowitsch,

Ihre ITnerschrockenheit und Geschicklichkeit in Anftihrung der Armee, die
Sie bey der Schlacht am Flusse Rymnik bewiesen haben, wo Sie einen vollen
Sieg tiber den Grossvezier davon getragen, geben Ihnen das Recht zur Erlangung
des Kriegsordens des heil. Georgs von der ersten Klasse.
Se. Kaiserliche Majestät hat geruht Ihrem Verdienst diese Gerechtigkeit
wiederfahren zu lassen. Mit einem besondern Vergnfigen tibersende ich Ihnen den
Gnadenbrief Sr. Kaiserlichen Majestät mit dem Ordenszeichen, und sehe den
brennenden Eifer zum voraus, mit welchem Ewr. Erlauchten nach neuen Thaten
im Dienst Sr. Kaiserlichen Majestät ringen werden. Seyn Sie von der wahren
Hochachtung und aufrichtigen Ergebenheit tiberzeugt, mit welcher ich die Ehre
habe zu seyn, Ewr. Erlauchten ganz gehorsamer Diener
Faxst Potemkin Tatiritschewsly.»
1m Lager bey Bender, den abi. Novemb. 1789.

ANEXE LA PAG. 270

Scrisórea Impereitesel Ecaterina :
«So eben erhalt ich Euer Liebden Schreiben durch den Rittmeister Hartel-
mtiller. Ich lasse Sie selbst beurtheilen, wie sehr diese so vortheilhafte als glor-
reiche noch mehr aber so ganz unerwartete Nachricht Mir Verntigen verursacht hat,
und kann ich Euer Liebden nicht genug Meine Erkenntlichkeit an Tag legen.
Der gliickliche Erfolg dieser muthvollen Unternehmung tibersteigt fiirwahr alles,
was man sich hätte versprechen kännen; und ersuche Ich Euer Liebden, das hier
beigeschlossene kleine Merkmal (das Feldmarschallspatent) Meiner innigsten Zu-
fiiedenheit, nach seinem waken Werth aufzunehmen.»

Die russische Kaiserin schickte unserm Heiden einen mit Diamanten besezten
goldenen Degen, dessen Werth auf 36,000 Rubel geschäzt wird, mit folgendem
Handschreiben begleitet:
«Mein Hr. Feldmarschall Prinz von Sachsen-Koburg! Ich habe mit Ver-
gnfigen die ausgezeichnete Art vernommen, mit der Se. Majestät der Kaiser de4

www.dacoromanica.ro
 ISTORTI ROMINILORC 565

neuen Dienst belohnte, den Sie der gemeinschaftlichen Sache durch den wichtigen
Sieg leisteten, welchen Sie, vereinigt mit meinem. General Gr. von Souwarow
Rimniskoy, iiber das durch den Grosvezier selbst angeführte ottomanische Heer
erfochten haben : Um ihnen Beweise meiner Theilnehmung za geben, schicke ich
Ihnen beiliegenden Degen, den ich als ein Zeichen meiner Achtung und meines
Wohlwollens anzunehmen bitte. Möchte er in Ihren Hamden immer als ein Werk-
zeug dieuen, um auf der Bahn die Sie bisher mit so vielem Ruhme durchlaufen
sind, neue Lorbeer zit pfliicken ! Ich bitte Gott, dass er Sie Herr Feldmar-
schall Prinz von Koburg, in seinen heiligen Schutz nehme.,
Ihre wohl affektionirte
¡Ca harina.

ANEXA LA PAG. 271

Den 16ten Iuly führte der Herr Vorposteukommandant beym Rothenthurme :

Passe, Oberstwachtmeister Graf Wlelhorsky von Toskana Husaren, einverstaldlich
mit dem Hrn. Kommandanten des Volontarskorps, Oberstwachtmeister van Klein,
eine Patrouille in das feindliche Gebiet, in die sogenannte Pripora. Als sie sieh
dieser Gegend naherten, erhielten sie von einem Kundschafter die Nachricht, dass
sich der Feind in Suits befinde. Sogleich entschlossen sie sich, den Feind zu fiber-
fallen, marschirten die ganze Nacht und langten mit Anbruch des Tags dort an.
Bey der Kirche des Ortes stand eine feindliche Wache, auf die unsere Infanterie
zuerst stiess. Die Wache wollte sich durch eine schleunige Flucht in die Kirche
rotten; aber auch dahin wurde sie von den Unsrigen verfolgt und todtgeschossen.
Dadurch wurde der tbrige feindliche Haufen, der im Dorfe lag, und tiber 200
Mann stark war, allarmirt. Muthig griffen ihn die Unsrigen an und zwangren ihn,
nach einig( m Widerstande, fiber Hals und Kopf die Flucht zu ergreifen. Die Ka-
vallerie verfolgte dio Flfichtigen, deren so viele, als erreicht werden konnten, theils
niedergehauer, theils genommen wurden. Uiber 50 blieben auf dem Platze, und
21 fielen den Unsrigen als Gefangene in die Halide. Auch wurden zwey feindlich
Fahnen erbeutet. Unser Verlust bestand von den regularen Truppen in 3 Todten
und 3 Blessirten, und von den Freywilligen in 1 Vermissten, einem Todten und
1 blessirten Pferde. Unsere Mannschaft machte ansehnliche Beute, worunter sich,
ausser verschiedenen Waffen, iiber 40 Pferde mit Sattelzeug und Bagage und 4
Ochsen befanden. Der Oberstwachtmeister, Graf Wielhorsky, rfihmte den Muth
und die Entschlossenheit der ganzen anwesenden Mannschaft, voizfiglich aber des
Rittmeisters Simoni, der Oberlieutenante Schelzinger uud Botrazky von Toskana
Husaren, des Oberlieutenants Vijenodt von Spleni, und der Kapitains Stojan und
Laskari und der Offiziere Stephan und Juonitza von den Freywilligen.
Auf die sodann von mehreren Seiten dem F. M. L. Fiirsten von Hohenlohe,
zugekommenen Nachrichten, dass der Feind sich allenthalben in Valeni versammle,
dun Hauptangriff auf den Pass bey Bocza vorhabe; und zu gleicher Zeit auch
andere Passe anzufallen Anstalten mache, traf der Herr Feld-Marschallientenant
vorzfiglich ffir Bocza, und dann auch an einem jeden andern Orte, wohin des
Feindes Absicht gerichtet seyn konnte, die nöthigen Vorkehrungen.
Am 1 und 2ten Algust zeigte mil der Feind an allen Passen, hauptsacht,

www.dacoromanica.ro
566 V. A. UnEcia

lich aber bei Tömösch und Bocza, am ersteren Orte mit beyläuffig 4000, an
letzteren aber mit 8 bis 9000 Mann, wovon die eine Hälfte aus Janitscharen,
die andere aus Reuterey bestand, und die 6 Kanonen und 100 mit Oehsen be-
spannte Wagen bey sich hatten.
Da aus eben diesem die Absicht des Feindes so weit sich offenbarte, dass
auf Bocza der Hauptangriff gerichtet sey die tbrigen Vorrückungen aber bloss
zur Täuschung, und um uns zweifelhaft zu lassen geschehen, so schickte der
Herr Feld-Marschallieutenant die nöthige Verstärkung voraus, und ging selbst
nach Bocza ab.
Da ein Wolkenbruch vor einigen Tagen die Verhaue im Buzauer Thale
geöffnet, und alle Kommunikations-Bracken weggerissen hatte, warden die Feld-
wachen verstärkt, und in der EN zwey Kommunikations-Bracken hergestellt.
Unterlieutenaut Fuchs vom 2ten Szekleiregimente, und Oberlieutenant Vetsei von
Oross trugen sich, jeder mit 100 Freywilligen zum Vorpostendienst an. Der
erste warde in die Waldungen rechts, der zweyte in die Waldungen links hinter
die Reuter-Feldwachen detaschirt. Den 3. frail verliess Oberlieutenant Vetsei mit
seiner Mannschaft den ihm angewiesenen Posten, und kam in das Thal zu den
Feldwachen, vermuthlich in der Absicht gegen den Feind etwas zu unternehmen.
Aber in eben demselben Augenblicke starzte die gauze feindliche Kavallerie mit
verhangten Zageln auf unsere Feldwachen. Nur ein Theil der Freywilligen die
alle zit Fuss waren, konnten sich retten. Der Oberlieutenant Vetsei mit 50 kann
blieb auf dem Platze und der Rittmeister Imgarten von Szekler Husaren, wurde,
weil er zweimal vom Pferde stürzte, gefangen.
Nun rackte die feindliche Kavallerie bis auf einen Kanonenschuss gegen
unsere Verschanzungen vor; aber hier warden sie durch unser lebhaftes Kano-
nenfeuer aufgehalten. Inzwischen zog sieh die feindliche Infanterie rechts, und
links in die Waldang, um auf die Fliigel unserer Schanzung zu kommen.
Lieutenant Fuchs vom 2ten Szeklerregimente that dem Feinde in den Wal-
dungen starken Abbruch, und retirirte sich ohne Verlust eines Mannes zum
Hauptposten. Der Feind fahrte in der Mitte des Thales eine Battelle von 3 Ka-
nonen auf, wovon eine anf den zweiten Schuss durch den Oberlieutenant Roussau
des 1 ten Artillerieregimentes, der bey dieser Gelegenheit durch einen feindlichen
Schuss set' Pferd verlor, demontirt wurde. Die andern zwey Kanonen wurden
von unseren Seitenbatterien ebenfalls bald zum Schweigen gebracht und von den
Feinden zurackgefahrt.
Da die feindliche Infanterie die Flanken des Postens, wegen der starken
Verhaue, nicht gewinnen konnte warf sie sich hinter die abgehauenen Bäume,
und feuerte gegen unsere Verschanzungen, aber ohne aller Wirkung. Nur wenn
sich irgend wo ein stärkerer Haufe blieken liess, wurde mit einigen Kanonen-
schassen unter sie gefeuert.
Nachmittags um 5 Uhr sah man, dass der Feind, ungefähr eine starke
Viertelstunde von den Verschanzungen, ein Zelt aufschlagen liess; woraus zu ver-
muthen war, dass der Hauptangriff den 4ten geschehen sollte, wie es auch in
der Folge die lussage der Gefangenen bestatigt hat. Gegen 6 Uhr bat der Herr
Major Daniel von Szeklerhusaren den Fiirsten Hohenlohe, den Feind mit der
Kavallerie attaquiren zu dürfen. Der Farst rekognoscirte die feindliche Stoning,
fand die Infanterie gänzlich von der Kavallrrie getrennt, und traf sogleich alle
Anstalten zum Angriffe der feindlichen Kavallerie. Der Herr Major Borra von
Szekler Husaren erhielt die Erlaubniss, die Avantgarde zu machen.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINIVAtt 667

Sobald der Feind die Anstalten unserer Kavallerie zum Ingriffe bemerkte,
sammelte er Bich in einen dichten Haufen, der zu 8 bis 9 Mann hintereinander,
die Breite des Thais einnahm. Die Infanterie sammelte sich ebenfalls zu beiden
Seiten des Thales auf den Han vor der Waldung. Drey Eskadronen Szekler
Husaren, die durch eine Eskadron voa Toskana unterstatzt warden, begannen
den A.ngliff mit der gr6ssten Lebhaftigkeit. Anfanglich warde der linke
des Feindes bedroht, der zwar eilig die Flucht ergriff, aber doch bey dem Ver-
haue eingeholt wurde, wo unsere Husaren eine grosse Niederlage unter den
Feinden amichteten. Ihrer 400 fand man auf dem Wahlplatze liegen.
Inzwischen warden auch die zur Rechten des Thales gelagerte feindliche
Infanterie durch unser heftiges Kanonenfeuer zum Weichen gebracht. Die Infan-
terie auf den Anhahen zur Linken des Thales attaquirte der Oberlieutenant Pall
mit einem Zuge von Szekler Husaren, und schon fieng sie an zu weichen, als
500 Janitscharen sich in ein mit Sträuchern bewachsenes Thal warren, und heftig
auf unsere Kavallerie feuerten. Der Oberleutenant Pall liess den Zug Szekler
Hussaren absitzen, und nun drangen diese wackern Manlier mit dem Sabel in
der Faust in das Thal und hieben den grössten Theil der Jamtscharen zusammen.
Nur wenige retteten sich (lurch die Waldungen. Indessen bestieg der Rittmeister
Gagny mit einem Fliigel von Toskana ebenfalls die Anh6hen auf der linken
Fianke, und trieb, was sich von den Feinden noch hielt, in die Flucht. Der
FIerr Major Borra, die Rittmeister Damo und Ernst, und der Kadet Samuel
Christoph mit 15 Szekler Husaren waren an der Spitze der attaquirenden Kaval-
lerie, als sie einem Theil der feindlichen Infanterie in den Verhanen begegneten,
wo von 45 zusammen gehauen warden.
Wegen der einbrechenden Nacht, und des sehr tiblen Terrains wards der
Feind nur bis zum dritten Verhaue verfolgt. Noch diese Nacht fiiichtete er sich
bis Tscherasch.
Unser Verlust bestand in 1 Vermhssten von Szekler Husaren Imgarten
genannt. An Todten Oberlieutenant Vetzei von Oross, 3 Korporals, 4 Gefreyte
und 59 Gemeine, zusammen 67 von Oross. Von Szekler Husaren blieb 1 Korpo-
ral und 8 Gemeine todt und 10 Gemeine warden blessirt, auch warden 4 Pferde
get6dtet und 23 verwundet. Die Freywilligen von Oross nicht zu rechnen, welche
das Opfer der Vermessenheit ihres Anfiihrers warden.
Der Verlust der Feinde muss Behr ansehnlich gewesen seyn; da ihrer gegen
600 auf dem Wahlplatze sind begraben worden, worunter sich auch Solyman
Pascha von zwey Rossschweifen befand, welcher durch eiAen Ferman der Pforte
die Vollmacht des Seraskiers hatte.
Wir haben nur 4 Gefangene gemacht; desto ansehnlicher war die Beute :
20 grosse Wagen mit Munizion, ZeIten, Bagage und Proviant, 2 Fahnen, eine
Kiste mit Ehrenzeichen (silbernen Federn, die unter diejenigen ausgetheilt werden,
die sich bey einem Gefechte besonders auszeichnen) und 200 Pferde fielen den
Unsrigen in die Hande.
Der Kommandirende en Chef war Zeuge der Tapferkeit unsrer IVIannschaft;
besonders wurde Major Daniel von den Szekler FIusaren gerhhmet, der sich durch
das Anerbieten den Feind anzugreifen, und wahrend des Gefechtes durch Geistes-
gegenwart und Anfeuerung der Mannschaft vorzhglich auszeichnete. Der Herr
Major Borra und die beiden Rittmeister Damo und Ernst haben durch ihr Bei-
spiel ihre ohnehin brave Trappe zu unwiderstehlicher Tapferkeit hingerissen.
Rittmeister Gagny hat durch den tapfern Angriff der feindlichen Infanterie die

www.dacoromanica.ro
668 V. A. UnEC1111.

letzte Hoffnung des Feindes zernichtet. Oberlieutenant Roussau des lten Artilleiie-
regimentes hat nicht nur unsere Artillerie mit dem besten Erfolge dirigirt, und
eine feindliche Kanone selbst dennontiret, sondern auch die Infantarie des Feindes,
die auf den Höhen zur rechten Seite des Thales war, durch eine starke Kano-
nade zum Weichen gebracht. Auch riihmte der Herr F. M. L. Fiirst von
Holienlohe vorziiglich den Eifer und die guten Dispositionen des Herrn Posten-
kommandanten, Obersten von Schultz des Szekler Husarenregiments.
Der von dem Generalmajor Prugglach getroffenen Veranstaltung zu Folge,
sind die zu einer Unternehmung auf Czapar bestimmten Truppen am 22. August
in zwey Kolonnen iiber den Olt gegangen. Die eine, welche aus 2 Divisionen
Infanterie von Oross und Spleny, einer Eskadron von Toskana Husaren, den
wallachischen Freiwilligen zu Pferde, und 150 zu Fuss bestand, und eine drei-
pfiindige Kanone mit Bich föhrte, unter Anfiihrung des seitdem obenangefiihrten
Vorfalle bey Suits zum Obristlieutenant ernannten Grafen Wilhorsky, von Tos-
kana Husaren, setzte bey Rakovicza iiber den Fluss. Die andere Kolonne, welche
aus einer Division von Oross und Spleny und einer halben Eskadron von Toskana
Husaren zusammengesetzt war, und unter den Befehlen des Majors Klein, vom
Korps der wallachischen Freywilligen stand, passirte den Fluss bey Kineny.
Beyde Kolonnen trafen auf der Anhöhe von Titest zusammen, wo sie die
Nacht hindurch stehen blieben.
Am 23. riickte der gauze Trupp bis in das Topologer Thal. Hier liess
man in Quarreen gestellt, die Mannschaft bis Mitternacht ausruhen; hierauf aber
wurde der Marsch weiter bis in die Ebene von Suits fortgesetzt, wo wieder Halt
gemucht, und der Anbruch des Tages erwartet wurde.
Sobald der Tag grade, rftekte der Trupp in grösster Stille gerade gegen
Czapar vor, ein Fliigel Husaren aber und die berittenen Freywilligen warden
rechts fiber die Topolog, so wie die unberittenen Freywilligen, linker Hand an
das Gebirge hin abgesandt, um dem Feinde zu eben der Zeit, wenn der Haupt-
trupp angriffe, in die Flanken zu fallen, und demselben den Rückzug soviel
möglich, zu erschwehren.
Die rechts abgeschickte Reuterey stiess zuerst auf einige feindliche Foura-
gierer, welche sogleich die Flucht ergriffen und die in Czapar liegende Mann-
schaft allarmirten.
Diese bestand in 2000 Mann zu Pferde linter dem Kommando des Osina,
Bin-Bascha Seraskier, und Bostan Ulu, Bin-Bascha, ferner 300 sogenannten Pot-
teraschen zu Fass, unter den Befehlen des Dumitru Lamcsiu Armas.
Ungeachtet die Feinde sogleich gegen unsere Mannschaft zu kanoniren an-
fiengen, röckte diese entschlossen und in bester Ordnung bis in die Mlle des
feindlichen Lagers. Hier liess der Oberstlieutenant Wilhorsky die Truppen auf-
marschieren, und dann den Feind sogleich auf beyden Flanken angreifen; er
selbst, weil er bemerkte, dass schon einige Fahnen wiechen, und einen Vorsprung
zur Flucht zu gewinnen suchten, griff ohne Zeitverlust mit der Kavallerie von
vorne an.
Nach einem kurzen Widerstande war der Feind ganz tiberwaltiget, verliess
eilig seine Schanze, und störzte Bich gegen den Wald bey Kurte Argys. Unsere
Kavallerie setzte den Flöchtigen fiber drey Viertelstunden weit, bis an den engen
Pass nach, welcher in den Wald fiihret.
Hier liess der Oberstlieutenant Wilhorsky die Verfolgung einstellen, setzte
die Mannschaft wieder in Ordnung, und schickte dann ein Kommando gegen den

www.dacoromanica.ro
 !STOMA 1101IINILOnt r)60

Wahl, den Feind anszuspahen. Dieser hatte sich inzwischen ebeufalls wieder ge-
saminlet, und riickte nuu fiber 1090 Mann stark, unsere Reuterey auzugreifen.
Da sich der es Feindes von der Infanterie
in VerfolgangVW''(les
abgesondert and entfernet hatte, die Pferde auch schon ziemlich abgemattet
waren, so zo,g er sich der Uebermacht des Feindes ungeachtet, in besster Ord-
unno. gegen die lnfanterie welche indessen sich ein Hinglichtes Viereck
gest6ellt hatte.
Der Oberstlieutenant setzte Bich mit dei' Renterey an die rechte Flank°
des Quarrees, und zur Deckling seines redden Fliigels liess er die Freywilligen
von Oross und Spleny ebenfalls in ein Quarree stellen.
Der Feind besetzte seine verlassene Sehanze wieder, und fieng an aus sel-
biger zu feuern.
Ohne ihm hierzu viele Zeit zu lassen, machten die Unsrigen den zweyten
Angriff, indem sin mit beyden Quarrees und der K.avallerie in der Mitte, uuter
klingendem Spiele und anhaltender Kanonade, gegen die feindliche Schanze vor-
rilckten.
Der Feind wurde durch den tap fern Angriff unserer Truppen sogleich wieder
ausser Fassung gebracht, verliess so eilig als zuvor seine Schanze, und der Herr
Oberstlientenant verfolgte die Fliehenden mit der Kavallerie neuerdings bis iiber
den oben erwahnten wen Pass in die Waldung, liess aber, um fiir alle Fiille
im Riicken gedeckt zn seyn, die Freywilligen von der Iufanterie ganz in der
Nahe folgeu.
Die Feinde verliefen sich nun ganzlich in dem dichten 1,Valde. Da schon
kein Mann mehr zn entdecken war, so versammelte der Oberstlieutenant seine
Havallerie, und zog sie,h wieder zn dem Quarree zuriick.
Zur Erholung des ermadeten Truppes und zugleich zu weiterer Erwartung
des Feindes, blieben die Unsrigen hierauf noch gegen 2 Standen bey Czapar stehen.
Wahrend dieser Zeit warde die eroberte siebenpfiindige Kanone, und ein
Pulverkarren, aus der feindlichen Schanz° herbeygebracht.
Nebst dieser Kanone und dem Pulverkarren hat der Feind 6 Fahnen, sein
ganzes Lager mit allem Gepacke, 96 Stiick Schlachtvieh, und mehr als 100
Pferde verlohren, welch° unserer Manuschaft sammt einer betrachtlichen Bente
an Waffen, Kleidungsstficken und Geld von den gebliebenen Tiirken, in die Hand°
0.efallen sind.
Es wurde auch einiger Vorrath von Brod, Gersten, Kukurutz, und andern
Lebensmitteln gefunden, welche, da sie wegen Mangel an Wagen nicht fortge-
bracht werden konnten, der Truppe Preis gegeben warden.
An Todten hat der Feind bis 200 auf dem Platze gelassen, und wahr-
scheinlich noch mehrere Verwundete gehabt, welche in den Strauchern und in
dem Walde ihre Rettung gefanden haben. Als Gefangene sind 19 Mann einge-
bracht worden. Unserer Seits war der Verlust an Todten in 2 Mann von Toskana
Husaren, 1 von Oross Infanterie und 1 wallachischen Freywilligen, und an Ver-
wundeten in 9 Mann, worunter sich der Oberlieutenant Maurer von Toskana
Husaren befand, der eine leichte Quetschuna am Arm erhielt, endlich in einem
todten, in 4 verwundeten und einem vermissbten Pferde.
Die sammtliche Infanterie hat sich bey diesem Vorfalle durch den bezeigten
gam Willen ant* dem langen und beschwehrlichen Marsche, wie auch dadurch
ganz besonders ausgezeichnet, dass sie immer und selbst in der Nahe des von
den Feinden verlassenen reichen Lagers, in der bessten Ordnung beysammen

www.dacoromanica.ro
570 V. A. thutrink
n.........1.41111,
geblieben, und nicht ein Mann ans Reihe und Gliede getreten ist, um Beute zu
machen, welches die gute Folge hatte, dass die Kavallerie, da sie nach dem
ersten Angriffe, weil der Feind mit Llibermacht auf das Nene amiickte, sich
zuriickziehen masste, mit aller Sicherheit hat aufgenommen werden können.
Die Kavallerie hat beyde Malle mil der riihmlichsten Entschlossenheit und
mit solchem Nachdrucke angegriffen, dass ihr der ungleich fiberlegene Feind,
obschon er eine Schanze zu seiner Deckling hatte, nur einen schwachen Wider-
stand leisten konnte, und sein Heil in der Flucht suchen musste. Bey der Ein-
nahme der Schanze hat der obengedaelite Oberlieutenant Maurer sich vorzfiglich
hervorgethan.
Besonders verdienen die beyden gemeinen Husaren Johann Balint und Jo-
hann Bojer von der zweyten Eskadron der ersten Majorsdivision, angerfthmt zu
werden, von welchen der eine zuerst sich in die feindliche Schanze wart', der
andere aber den von 3 Feinden umiingten Oberlieutenant Maurer gerettet hat.
Diese verschiedenen Niederlagen der Feinde machten, dass sie wieder eine
zeitlang von ihren Angriffen nachliessen und der Monat September strich vor-
Ober, ohne dass man etwas von kriegerischen Auftritten von einiger Bedeutung
en diesen Gegenden gehört hiitte.»

ANEXE LA PAG. 296

Zinkeisen in vol. VI ala Istorid Otomanilor (pag. 673) ardta ea Diez,
iiistrulù Prusid la Constantinopole, la inceputulA résboiuluf, Impinge pe Turcia
spre pace. Ministruli din Berlin Hertzberg apoi fácu planu14, ce comunica In
secret4 1111 Diez, ca sa indemne pre Turcia a cede Rusiel Crimea, Georgia etc.,
si Austria Principatele, contra intervenireI PrasieI i Francier, ea sit se garanteze
integiitatea restului Tumid, intre Dunare si Asia. Prusia I1 reserva din acéstii
intervenire unele fol6se bunicele, comerciale in Mediterana. Diez respinge pla-
nulfi ministruld s'éll din Berlin, qichdft, ca déca Reis Efendi l'ar primi ar fi
rumptti in bucati de Turd. Diez probéza lui Hertzberg, cA peirea Turciel va
put() fi fatala Prusiel ; ea va impinge <AU on tard la Prusse dans de grands
malheurs».
Aceste se scriei in X-bre anulil 1787. (1)
La Inceputit Hertzberg formula planulii. söù alii politica orientale, fara de
a se intreba en regele Wilhelm II. Impotrivirea la planq a lui Diez face, ca
Hertzberg sa aduca in 1788 qi pre Regele a adopta vederile séle. Depega Re-
gelul catre Diez, din 9 Febr. 17.88 na maI lasa Indoiala acestuia, despre nonele
idei ale lul Wilhelm II, cftst privesce politica Orientall. Hertzberg isbutesce sa
se tramita la Constantinopole un barbatti mat apropiatii de vederile séle, pe lftngli
Diez, pre Götze (2), carnia Hertzberg, in scri.sorile catra el se declara (Votre
trés affeetionné ami». La pagina 680 et seq. (Tom. VI) Zincheisen analiska instrue-
tiunile catre Diez tramise prin Götze in cSinne der Plane Hertzberg's». Nu le vom
reproduce aci, cad deja e pré mare acestil volumil. Se dispuné piin ele, ca Prusia

Ved1 serisorile luT Diez In Kiingl. Bibliotheque Berlin.

VedI In Arhivul regal din Berlin volume tonehant In mission du lieutenant co.
lonel de Gaze A Constanlinopole".

www.dacoromanica.ro
 Looms Roml'Intont, 571

va face o diversiune armata, care va obligd pro Austria a nu ap5sa ea t6ta o§-
tirea sea asupra Tumid i ca Prusia va face alianta ofensiva i defensiva cu 'Lu-
cia, de care amti amintita la pagina la care aceste qiruil se refer/. Paul in fine
«Diez geht so viol wie mOglich auf Hertzberg's Ideen ein» in anubl 1788, dar
isbutesee a suggera modificatiud la planulii politice l orientate a Prusiel, modi-
ficatiunI ce amil argtata in lucrarea nOstra, la capitolele la care anexamti aceste
ultime observatiuni". Numal putin Ind, Diez provoca cu resistinta sea la planu-
rile lui Hertzberg, Ore-care fartuna asuprall. Hertzberg la finea anula! 1789
cerea regeldi rechiamarea de la Constantinopolo a lift Diez.
Regele ii r5spunde, ea «il ne faut pas tarder de laver comme il le mérite
la tête au S-r de Diez, mais aussi me proposer un successeur à lui envoyer,
que j'attends de votre part». Cu tOte aeeste tot Diez tinu cu Reisul Efendi confe-
rintole in care, in Oct. 1789, se propuse aliauta Prusiel eu Turcia pe bazele urmat6re :

«In dem Vertragsentwurfe waren in vier Artikeln, zufolge der Instruction

vom 23.* Mai, nur die Hauptpunkte herausgehoben, welche wir bereits kennen :
1) Schutz und Sieherheit der preussischen Flagge gegen die Raubereien
der Barbaresken. 2) Aufnahme Preussens, Englands und Hollands in den Frieden,
und Anordnung der Verhaltnisse der Republik Polen, wie es ihre Sicherhait und
ihre eigenen und Preussens Interessen erheischen (terminer tous les points qui
concernent la sareté et les intérêts de la Pologne et de la Prusse). 3) Unter-
statzung der Pforte durch Preussen mit alien seinen Streitkraften, sobald die-
selbe fiber die Donau hinabergedrangt werden sollte, und zwar so lange, bis sie
den ruhigen Besitz alter ihrer Lander diesseit dieses Flusses und des Kuban,
die vollkommenste Sicherheit fiir Constantinopel vom Schwarzen Meere her, und
einen festen und dauerhaften Frieden erlangt haben ward°. Dagegen sollte sie
Bich nur verpflichten, Oestreich gegen die ihm zu aberlassenden Eroberungen
(die Moldau und Walachei) zur Zurackgabe von Galizien und der Lander an
Polen zu bewegen, welch° es bei der letzten Theilung erhatten habe. Zugleich
werde sie es billig Wen, dass Preussen, als aufrichtiger Freund und Verbiin-
deter der Pforte, bei der Schlichtung der noch zwischen Oestreich, Rnssland und
Polen schwebenden Streitigkeiten auf haltbare und vortheilhafte Weise (d'une
manière solide et avantageuse) bedacht werde. 4) Nach dem Frieden Garantie
alter Besitzungen der Pforte diesseit der Donau durch Preussen, England, Hol-
land, Schweden und Polen, sowie alle abrigen Machte, welche derselben bei-
treten wollen. Dann werde auch ein zeuer Defensivvertrag mit der Pforte abge-
schlossen werden, demgemass sich die contrahirenden 1VIachte gegenseitig ihre
Besitzungen garantiren und jeden Schutz und jede Hiilfe gegen ihre Feinde zu-
sagen. Solna Russland, Oestreich oder eine andere Macht Preussen infolge dieses
Vertrags action vor seinem firmlichen Abschlusse cien Krieg erklaren, so ver-
pflichtet sich die Pforte, es sofort mit allen ihren Streitkratten zu unterstatzen
und die Waffen nicht eher wieder niederzulegen, als bis man °Wen der Wiirde
und den Interessen beider Machte, der Hohen Pforte und des Hofes zu Berlin,
vollkommen entsprechenden Frieden erlangt haben werde. (1)

(1) Mach der uus vorliegendeu Copie du Traité d'Alliance quo le Sr. Diez, Euvoyé de
Prusse, a propose à la Sublime Porte de la part do sa Cour, dans la Conference qu'il a en le
9 Octobre 1789 avec Mohammed Raschid etc.", zugleich mit den dazu geherigen Randhemer-
kungen des Cabinets von Berlin.(Zinkeisen Torra. VI, rag. 737-738).

www.dacoromanica.ro
572 V. A. UREcniX

Resultatulh finalti air! negociatiunilor PrusieI ca Turcia, l'am adusfi, intru

citii a interesatil siru1t1 evenimentelor din 1790 etc., ea reforinta la Principate ;
(led nu vomil ma'i prelungi ac6stI anexg. A. se vedea detaliile in Zincheisen la
vol. VI pag. 680-740.

ANEXA LA PAG. 299

Eath ce serie Becattini despre tratatulii Prusiet ca Polonia :
«Oltre a questo Trattato (cela cu Titmice) la Corte di Prussia ne concluse un al-
tro simile colla Polonia, diviso in otto articoli in vigori de' quali impegnossi nel caso
che fosse la Repubblica attaccata un soccorso di 14 mila uomini d'infanteria, e 4.
mila di cavalleria accompagnati da un proporzionato treno d'artiglieria ; e il Re,
e Repubblica di Polonia in contraccambio un soccorso di 8. mila soldati a ca-
vallo e 4. mila a piede al Re di Prussia, nel caso di guerra, e quest° soccorso
dovea esser somministrato nel termine di due mesi dalla data del giorno in cui
Be verrh fatta la domanda dalla parta attaccata, e resterh a sua disposizione per
tutta la durata della guerra. Se poi fosse preferito in veci di effettivi soldati il
soccorso in danaro sari', questo valutato 20, mila zecchini di Olanda per mille
umnini a piedi l'anno, e 27. mila per altrettanti di cavalleria, e quando tali ajuti
non fossero a norma delle circonstanze sufficienti, il Re di Prussia gli aumeuterh
fino a 30. mila combattenti, e la Polonia 20. mila. Di Più fu stipulato per to-
gliere affatto la Repubblica da ogni emancipazione, que se qualunque estera po-
tenza prates° avesse a titolo di Atti, e stipalazioni precedenti, attribuirsi il di-
ritto di frammischiarsi negli affaii interni del Governo e della Dieta Polacca, il
Re di Prussia interporrh subito i suoi Mini uffizj press() la detta potenza per
prevenire ogui rottura rapport() rapporto a una simile pretensione, ma se questi
buoni uffizj non avessero, il loro effetto, e che per tal motivo risultassero delle
ostilith contro la Polonia., S. M. Prussian avrebbe subito assistito la Repu-
blica colle sue form, a norma del concertato. Quest' ultimo articolo chiara
cosa era esser diretto contro l'Imperatrice delle Russie, che da molti anni con-
servata avea una specie di ascendente e supremo predominio sopra le risoluzioni
e gli affari domestici de' Polacchi. Cie) si conobbe dal pubblico maggiormente,
allorchè si vide circolare per l'Europa la seguente notificazione trasmessa dal Mi-
nister° di Berlino a tutte l'estere potenze, e la risposta della Corte di Pietro-
burgo, ripiene entrambe di espressioni le pih singolari, che vanno a formare due
documeuti assai rari nella moderna istoria.
«E' generalmente noto che tutti gli antecessori di S. M. Prusiana non hanno
avuto altro in mira, che mantenere una buona e tranquilla vicinanza colla Se-
renissima Repubblica di Polonia, ed osservare intieramente in tutte le sue parti
il Trattato di Oliva del 1660. Cok pero non ha fatto la Corte di Russia essendo
che lino dal 1704. restarono invasi da innumerabili eserciti Russi, i dominj Po-
lacchi, ed iutrigossi fin da quel tempo, ugualmoute, che nel 1733. Della libera
eleziono de' suoi Re, con voler di più dare a sua nomina, e con violenza un
Duca da essa sc,elto e uominato alla Curlandia Feudo tino da' più reconditi tempi
spettante alla Corona di Polonia. Nella guerra di sotto anni il gran Re Federigo
Zio di 8. M. ora Regnante vide ripione di soldati Russi tutte le pros ineie con-

www.dacoromanica.ro
 !STOMA. Roulmoitt 572

finanti a' suoi Stati, per invaderli come fecero, impadronendosi a forza aperta
della Prussia, non meno, che di una parte della Pomerania, e della Marca Bran-
demburghese, ove commisero i maggiori eccessi di crudeltà inauditi tra popoli colti
mettendo i dosacchi Russi il tutto a ferro e fuoco senza risparrniaye le capanne
de' miseri abitittori delle campagne, aggravando i popoli di esorbitanti contri-
buzioni e transportando le loro mogli e figli nella piìi orrida schiavitit. A.vrebbe
potuto quel gueniero Monarca, andare incontro A suoi nemici sino sul teritorio
Polaco, per dove si erano aperti il passo, ma si astenne dal farlo per non tur-
bare la quiete, e volle pill tosto restare esposto a' maggiori mali. Nell 1775.,
e negli anni anteeedenti si accinse la Russia a costituire in Polonia quella forma
di govern°, che era pitt coerente alle sue mire, strappando dal seno della patria
que' Senatod, che si opponevano a' suoi disegni, ed inviandoli in doloroso esilio
sebbene nati liberi e non suoi sudditi, nelle nevose foreste della Siberia.
Nel 1784 furono forzati molti Polachi a popolare la Tartana, e il Cu-
ban : le infrazioni delle promesse furono allora i mezzi pill dolci di cui si
servl la Russia per desolare il paese, e appena dichiarata la guera attuale da
Turchi, l'Armata Russa passando e ripassando il Bog ed il Nieper, erigendo
in Podolia i suoi magazzini come nel proprio dominio, ed esigendo le donate e
i foraggi con violenza, ha fatto chiarannente cornprendere all' Europa, che essa
considera la Polonia come uno Stato a lei totalmente soggeto e un paese di con-
quista. Perch') adunatasi legittimamente la Dieta Generale di quel Regno i Nunzj
hanno richiesta con reiterate istanze ed interposta la mediazione di S. M. Pills-
siana affine di liberarsi da una tale oppressione, e la M. S. come buon vicino
commosso dalle continue doglianze che gli venivano esposte, giudicò di non po-
terla denegare, e fece de' yeplicati passi presso la Corte di Pietroburgo per tutto
l' anno 1788 e anche nel 1789, acciò si degnasse l'Impel atiice di ordinare, che
le sue milizie evacuassero le provincie della Polonia, acciù la Dieta come indi-
pendent° potessa prendere le misure che credeva opportune a riparare i mali
iuterni della propria constituzione, usando di que' diritti che proprj sono di ogni
libera Sovranith. Ma con suo dolor° ha veduto il Re di Prussia, non aver finora
le sue insinuazioni prodotto il desiato effeto nell' animo di S. M. l'Imperatrice
delle Russie, onde sembra, che in tal caso non gli resti, che prendere quegli es-
pedienti, che verranno stimati opportuni per allontanare dale sue frontiere quell
incendio che di bel nuovo pare che si avvicini rapidamente a di lui Stati, affine
di preservarli de quelle calamità di cui sono minacciati. Berlin° 11 febbraio
1790..(Becattini VIII pag. 8,2).
La replica della Russia è di questo tenore :
«Non vi è cosa, che abbia ripieno l' animo di S. M. l' Imperatrice di tutte le
liussie di stupore e maraviglia, quanto un certo scritto che si vuol far credere
emanato dalla Corte di Berlin°, in cui si fauno con singolare speciositit risaltare
alcune amarezze di quella Potenza contro l' Impero di Russia. S. M. è sl per-
suasa del giusto discernimento e saggia maniera di procedere di S. M. Prussina,
che non può mai figurarsi in mente, che un simile scritto abbia veduta la luce
con approvazioue di quel Sovram, e piuttosto vuol supporlo opera di chi cerca
suscitare il fuoco della discordia e della mala intelligenza tra S. M. Imperiale
o la Casa di Brandemburgo. Troppo son note al inondo tutto le rette intenzioni
della M. S. perchè si vagga in obbligo di potersi giustilicare, nia a solo line di
disimpressionare ¡dome mutt torbide e pregiudicate, non ha volute traslasciare

www.dacoromanica.ro
574 V. A. IIREcurX

di dare al pubblico alcuni schiarimenti della sua retta maniera di procedere. Se

mai S. M. l' Imperatrice ha dimostrata in ogni tempo della propensione pitt per
una, che per un altra potenza, cif) 6 stato assolutamente verso la Corte di Prus-
sia ; n6 vi 6 chi non sappia, che fino dal felice suo avvenimento al soglio con-
fermò subito col defunto Re Federigo II. una pace forse artatamente e senza pon-
derazione conclusa, pace che fu la vera e total salute de' suoi sconvolti e quasi
disperati interessi, e lasciò che egli potesse disimpegnarsi con decoro e senza perdita
da una guerra, che avea wade per lui, e potea aver in appresso le più infauste con-
seguenze. Ristabilita la pace col Trattato di Hu.bestburgo del 1763., l' aline susse-
guente atlas]. Imperatrice alla richiesta di una rinnovazione di alleanza colla Casa
di Prussia, e Della guerra, che l' Impero Russo ebbe poi a sostenere colla Porta
Ottomanna, non fece S. M. passo alcuno se non di concerto con quel Monarca.
Sconvolta, e messa sossopra la Polonia da' confederati di Bar, e assalito iniqua-
mente nella stessa sua sacra persona il Re Stanislao ugualmeute assistito nelle
sue giuste pretensioni al trono provenienti da una libera elezione, dalla Prussia
medesima non mono che dalla Russia ; Imperatrice si fece un pregio di annuire
a tutti i progetti che le furono trasmessi sotto gli occhi dal prelodato Re Fe-
derigo per ottenere intento di rimettere la quiete tra i Polacchi, e togliere
loro il modo di straziarsi, e lacerarsi uno contro altro e turbare la tranquil-
litk de' hincipi vicini. Egli fa che per mezzo del Principe Enrico ancor viveute,
spedito a bella posta a Pietroburgo, messe in campo il piano di una nuova
costituzione di govern° in Polonia, e quello di un consiglio permanente onde
dare una maggiore attivitk alla, suprema potestk legislativa, ed a tale oggetto
offrl la propria garanzia, e ricercò con reiterate istanze S. M. Imperatrice a
voler concorrere anch' essa colla sua influenza a un tale stabilimento creduto in
quell° circostanze troppo necessario. Dall' istesso Re venne formato altro piano
per la rintegrazione de' diritti della Casa d' Austria, della Russia, e della Prus-
sia sopra alcune provincie possedute dalla Polonia, piano offerto all' Imperatore
Giuseppe II. allorchè il Re Federigo portossi personalmente ad abboccarsi seco
lui nel campo di Boemia nel 1770., e spedito contemporaneamente a Pietroburgo,
e definitivamente poi effettuato nel 1773. Sopraggiunta nel 1778. la guerra per
la succesione di Baviera, S. M. l' Imperatrice, che trovavasi in stretta alleanza
a un tempo, e colla Corte di Vienna, e con quela di Berlin°, interpose la sua
mediazione per un amichevole accomodamento avanti cha le ostilitk proseguissero
con maggior furore. Si Ifni in tal modiazione col Re Cristianissimo, e quindi ne
nacque il Trattato di Teschen, di cui ebbe il Re di Prussia non lieve motivo
di restar soddisfatto mediante l' esprossa condizione dell' adesione dell' Impera-
trice Regina e de' suoi figli per la riunione a' suoi dominj de' Margraviati di
Bareith, e Anspach, destinati a formare gli appanaggi della seconda e terzoge-
nitura della Casa di Braudemburgo. Il Re non tralasciò di renderne grazie
all' Imperatrice con sua lettera, Della quale la supplicò a volersi interporre
ancora per quiet-ire alcune vertonze insorte tra esso e la Citt6, di Danzica,
il che S. M. 11 Imperatrice non sdegnò di fare per tre volte consecutive. Questi
fatti sono generalmente a notizia di ciaschedano e troppo palesi all' Europa
tutta, che vano assunto sarebbe il negarli. Se poi S. M. l' Imperatrice assa-
lita di nuovo itigiustamente dalla Porta Ottomanna, in sequoia, di qualche ma-
ligna istigazione, per difendere i suoi dominj, è stata obligata a fer passare le
sue truppe poi territorio Pollaco, si 6 servita come tante volte in addietro di
quel &HO, che è in uso tra le potonze amiche e confivanti, ne ha richiesto

www.dacoromanica.ro
 ISTOUTA. ROMANMOIIit 475

passaggio al Re, e alla rappresentanza de la Repubblica, e guando ha saputo che

le sue truppe hanno commessi de' danni, appena verificati e liberi da ogni esa-
gerazione, senza perdita di tempo ha ordinato che sia dato il pia pronto indem-
nizzamento. S. M. Imperiale non ha mai inteso con ciò di opprimere la liberta e
indipendenza della nazione Polacca, ma solo si riserva a prendere quelle misure
che sono coerenti alla dignita di sua corona, guando essa venga formalmente ri-
chiesta a voler sostenere quena garanzia della costituzione Polacca, che ha pres-
tata a suggestione ed unitamente e di concerto colla Corte di Prussia, ed in
ogni e qualunque deliberazione che sopra questo articolo fosse per prendere non
manchera, come ha t'atto finora, di comunicarla a S. M. Prussiana. Quando poi vi
fosse chi sotto il pretesto politico d' intrigarsi in una guerra non appartenente
che alle parti belligeranti, occultasse sagacemente il fine di 'alterare in qualche
parte, o smembrare o per via della violenza, o surrettiziamente i dominj Pollachi
in qualche minima parte, venendo cosl a rovesciare il Trattato di divisione del
1772., solennemente confirmato nel 1775., S. M. l' Imperatrice si trova astretta
a dichiarare in faccia a t'Ato il mondo, che da lei non si soffrira giammai una
simile alterazione, e che vi si opporra validamente con tutti i mezzi che Dio le
ha posti nelle mani, fino a che restera un sol uomo nel suo Impero. -- Pietro-
burgo 15. Marzo 1789». Bestborosko.

ANEXA LA PAG. 300 Si 433

Ama promish a publica t6te corespondentele din clIfoniteztr Unieersel» Oh
Fallad, relativo la evenimentele din Orienth $i din thile n6stre. Le vomh da
la finca vol. IV, cici ele interes6a, si aniI urmatori domniei NI Mavroglieni, de
dupl pacea dela istov si dela Jai 179112. Am reprodus InsI ciliar In notele
dela volumulit acesta unele pasagil din «Moniteur», carl nu se puteati amana de
a fi cunoscute. (Vegi de esemplu la pag. 308-309).

ANEXA LA PAG. 311

Mavroglieni mi era urltil numal de boerime, ci maI ales de fanarioV. Din-
tre acestia IpsilantesciI II sunt cei mal' InversunaV neamici. SI InregistrAmfi aci
randurile pline de venin, In cue Ipsilante Atanasie Comnen nardzI domnia lul
Mavrogheni in kEy.xX1ILY.OVAWY 11.2Z itaCT:»31) 'MY su; Aoaexa &atol/ II , 0' za I.»
(Constantinopole 1870) :
«Capetan-Pasa a ceruth Sultanului, ca sI facI Domnh al Vlahiei pe drago-
=nula Oh Nicolae Mavroglieni, si a luatit pentru acesta si Haiti imperialit.
ceca ce vèlêndit Vizirulit si Kehaia-Bei Nazif-Effendi n'ah priimitit A se dea
domnia Valahiei dragomanuluI flotei, si ail oprith esecutarea actului imperialti,
In luna NI Iunie. Vizirulit a ejisií Sultanului : cintra ce 'TI-au plIcuth cladirile
acelea, pe cari Hassan-Pava le-a zidith din nedreptAtile si sudorile sgraciloril ?
dupti ce a ruinat insulele din marea alba, acuma cere sit faca Domnitora pe dra-
gomannlii MI, pentru ca printeansulit O. ruineze iarits1 si pe Valahia ?»

www.dacoromanica.ro
1;76 V. A. thiRcHtX

Iar la rala 1786 Comnena serie:

(Dupg ce Mavroglieni a sositil la Bacuresd, in luna NI Maia, s'a °empata
O, faca galionula (corabia) imperiala, comandata inca in timpula predecesorulta
su 8uta ; nu duc6 grija de loca ca sL platkca creditorilor sí, niel chiar bru-
tarilor, negutatorilor, gainarilor si macelarilor (carora le datora pentru measa-1
(lapa ce s'a acata Domnil, pana candil a plecata din Constantinopole,) in
loca si le trimita lora cate cera bala pentrii aceste datorif, a constraita un
chirlaghicI (fela de comide), pe care l'a iucarcatil ca 18 mil de chile de grita
si l'a tramisil Sultanulia, pe arma a construitti si un pergangi, pe care l'a in-
carcata ca or4a de l'a tramisa Sultanulta. Apol terminandil galionulii (corabia), l'a
implutil ca 40 de ma de chile de meiti si l'a pornita spre Constantinopole. Nti
s a multamitn numaI ca atrita; ci fara ca sa if mal ara cava, serie Vizirului
cuma ca a începnti aft constradsca si un alta galionii, pe care '1 va Jacarea ea
40 de mil de chile de or41 si 'I va tramite la Constantinopole.... Dese oil hl-
mitea floril (galbenI) Vizirulta i femeilorti Vizirului si a luI Capetan-Pasa; tra-
mitea flora si haznadarulta Vizirulul. Lul Capetan-Pasa, in Misir (Egipetil),
tramise si flora si un costamti de haine ca blana de sainara. La Spatarie nara
In fie-care cji Arbiereilor i boierilor visele ce le vedea ; de multe orl le clicea,
ca pe zidula Spitaiiel vede pe Vizirtl si pe Capetana Pava, carl indémni
omóra pe trel boerl Viali. Injura pe cate-sl trel Domnitorif, predecesora si, nu-
mindu-i chercda, cu acestil calificativa 'rajara si pe top' primatil din Fanark pe
carl ii numla Padifah-haiuleri. Cu fie-care calarasa seria ViziruluI acusanda
pe cal &el Domnitorl, predecesorl ai 861, ca fiinda prea iubitorl de argintil si
ca aa hrapita multe si ati rainattl Vilaetulti Valahie. Orl-ce judecata si ho-
tarire, t'acata de coi trel predecesorl al si, o anula la divanulti sén, pro-
feranda la adresa lora multe acasatiunt Asemenea a anulata si unele liri-
s6ve ale Domnitoralul Ipsilante-Voevodii, relativa la buna administrare a tOra.
In serbatorea Sf. Apostoll si a SE Fecióre, a catezata urgisitula de D-4ea sa
intre in SE Altark i blanda singura SE Potira s'a imparttisitti. In acesta in-
tervala de 7112 luni, nol capi-cheaialele la Capi-Conak in fie-care 4i arma'
supératI i rugatl de creditora, negutatoril, si de séracil de brutarl, de pescan,
de gainarl, caril ca laciime in ochl ne rugati pentru plata lora. Dar din neno-
rocire sotul nostru Nicolae Scanavi, finta lta Dimitrie Scanavi, pe care Ma-
vroghenl '1-oranduise si aibft daraverile din Capu-Cheliaialik, insulta pe coi
multI 6men'f, carl iI-cereatí parale, si nu asculta consiliula nostru, ca sa le pro-
mita cum cit n'ati pérda, dreptulti, ci injarandu-1 i chiaril batênda pe unil
dintre el', s'a l'anta causa ca Domnitorula Mavroghenl sa fie vorbita de Ají,
vi paralela, ce acesta dese-orI le tramitea sa plat6oca pe creditoril s'él, le dedea
lora numal patine parale, iar pe cele mal multe le cheltuia ca sa rezidésca din
fundamente chiosculti mareta i costisitora de langa casa luI din Buiucder6, pentru
gradina i alte trebninte ale sale. i scri6 Domnitorulul Mavrogheni tot-d'a-una
minciunl i calomnii in contra arhontilorn (primatI) i altora pers6ne, i acela
(Mavroghen1), avêndti inclinticiane spre réntate, (Idea creemtntfi la aceste
calomna».
Comnen maI serie despre anula 1787:
cMavrogheni acusanda i denigrandù mal in tot-détum pe predecesora' s'él la
mande Vizirñ, in cele din arma 1-a scristi, cumil ca eI in fie-care anti lima din
Yalahia 18 mil' de pungí, si faena fórte réa oprindil pentru sine aceste castigad.

www.dacoromanica.ro
 indma RomknLoM, 677

eVizirula face marl 0 costisit6re pregatirl... In earl{ de pregatirile de pe

uscatti gatesce 0 40 de gal6ne spre a le tramite la Uzu 0 Inca 40 de salupe,
avênda fie-care pe prora sa un tuna care trage o ghiulea de unti cantara. A data
ordiml 0 din insulele maref Mediterane i archipelagulul sa mal vina Inca vre-o
300 sute de §alupe spre a le tramite la TJzu i marea cea Neagra Impreuna ca
galiónele. Pentru aceste pregatirl marele Vizirficjicea, ca se facti dupii obiceiula
EuropeI, uncle In tot-déuna *rile staa gata, 0 a opiitti de a se vorbi cuma ca
are sá fie resbelti ; scopula luI era ca porninda 1ndata rásboiti In contra Ru0lor
supra-prinda nepregatitt A Induplecata i pe Sultana, ca sa consimta i Ela
pentru declararea resboiuluT, 4icêndu-1 ca-la doresce poporula ; i ast-fel Sulta-
nula, de frica vre-und revolte, a consimtitti. A scosa i fetfaua Muftiulù. Acel
earl all indemnata pe Vizinl ca sa declare rgsboiù Ru0lor ati fosta Reisul Feizi-
Suleiman Efendi i ambasadorula Anglia, dar maI multa decata totl Vlah-bei
Mavrogheni, carele din mama ea ambasadorult1 Rusiel Serghia l'acusase la P6rta,
nu ineeta sit acre en fie-care poqta mareluI Vizirù raportandu-i scirl mincin6se
calomnil In contra imperiuluI rusescti atitandua In difelite moduni, ca sa de-
clare resboia Ru0lor.
.Trámite (Mavroghene) In asennsti de noI capi-chehaialele, mareluI Vizirti, ca
Vel-Capan-tugiari Teodor Turnavit, 5 mil de floril (galbenI) 0 In acestù" ala doi-
lea anü, ca i cumii n'ar fi de ajunsa cate a tramisa In anulil d'Intêiù, 0 cele
1000 de Tine pe earl le platise, ca faca Dome' In Valahia. Mamie Vizira
v'épnda ast-fel de miraff i calomniile In contra selefilor, din tóte acestea a In-
telesa, ca téra aceea e ca dare de mlna 0 e capabila pentru asemenea darl,
ca predecesoril lul Mavrogheni faceatl r'64 de opreaa pentru sine aceste mad cag-
tigurl, a oranduitti multe 0 nesuferite havalé In Vlaho-Bogdania, pentrn hrana
o9tirilor din Ismail, sub comanda Seraschendul Sahin Ali-pa§a, i pentru amba-
rulti din Isaccea, i pentrn Hotin, Bender, Uzu, Akerman i Belgrad....
cMavrogheni temêndu-se, ca n'n cum-va en timpulti Constanting Moruzi sa
domnéscit In Vlahia, a dat Viziruld 145 de pungl gi l'a esilat la insula Tenedos,
In luna luI Iunie. Sultanula a daruita Domnitorulul Moldovel Al. Ipsilante cele
40 de pung-1, pe earl i le ceruse (Sultanulii) pentru duqumeaua noulul seraiii
imperiala ce-la zidi la Ainali-liavald; Ipsilante a scris ca mana sa SultanuluI
starea de plinsil, In care se gasesce Moldova din causa fésboiulul, 0 11 cerea
mila i harizire a celortl 40 de pungl Ipsilante se punta bine 0 tóte aface-
rile domnescl le cauta en Intelepciune ; pe catil timpri Nic. Mavrogheni se purta
prostfi i fara mill catre cre9tinil ValahI; de candti s'a facntil Domnti nu s'a
multamita sa dea turcilora catti 'I cereati, (In loca ca r6ge sa maI ierte
ceva din cele multe ce cereat), ci le dedea i le promitea sá le tramita lucrurl
ce nu '1 cerusera.... ['Oa In cursa de 5 lunI din al doilea anti ala Domniel sale,
a harizita Sultanului, pe langa anualulti miri (tributa) de 625 de pungl, Inca
403 de pungl i 46 de gro§1 (10), ce a dat pentru Mina, grata, orjulû, bul-
gurulti i untula ce s'at trimisil la ambarula din Isaccea, i pentrn oile ce s'ail
trimisa la Ismail, 0 altele... Acestea t6te vgêndu-le Vizirult, i apol ca a data
145 de pungl spre a se tramite In exilù Const. Moruzi voivoda §i presupunênda
cii, In Valahia i Bogdania se p6te caqtiga multti i ea e adeférata marturia lul
Mavrogheni, care 'I-a scrisa, ca predecesmil lul luaa anualti 18.000 de pungl,
l'a Incarcata si platésci 4439 de pungl. 41"a dar din causa luI, din Ungro-Va-
lahia 0 Moldova se tramiteaa multi aspri (ban» i provisiunl i cherestele. Si
a cutezata sit Belie asemenea lucran f farli sit se gandésca mal 'nainte
Mona Rom/Maori 46 V. A. Urechid. Tom. La. 88*

www.dacoromanica.ro
t/A Y. A. tinEcitrX
,

ca 0, plAtAscA pe aceia, earl rag imprumutatii in primula awl ala Domniel sale,
0 pe negutitorl, 0 pe alt1 multi; tot le a ma plAtita cate ceva, dar le dato-
resce incl aid la Constantinopole 1200 de pungl; si nol, capi-chehaialele séle,
maI in fie-care di suntemtl super* la capi-conak qi la casele n6stre de ruga-
mintele lor, ca sA-I scriem ca si le trAmitA banil; §d 0111 In loca si le trAmitA
banil ce le datoresce, in 30 August serle Vizirului, cl va construi 14 §alupe, pe
cari le va tramite aid' fad si i le cell. Si In loca de a se ruga pentru vre-o
mica uqurare, elti cauta si trAmitA 0 lucrurl ce nu i se ceril, asia el che-
haia-bei Hasan-Efendi, citinda a parte scrisorile lul, ne dice ca. °multi acela tre-
bue BA fie nebuna, impreunl ea Divan-Efendiala sea Lutfi-Effendi, fosta cadia
la Giurgiu.»

Estragema cele serie despre 1788, de Atanasie Ipsilante Comnena :

«Pana acuma Mavrogheni dAdea viziruld gi, promitea sli dea lucrurI ce
nu i-le cerea, numd 0 numal spre a se recomanda; dar acum, cu venirea lul
Capetan-Pa§a in Constantinopole, a Inceputtl in t6ta ValahiA sl facI hrApirl ei
extractiunI de bad ei de lucran, ceea-ce del odatl nu s'a fAcuta pang atuncI.
Mavrogheni a calonaniattl pe Domnulti Moldovel Alexandru Ypsilante la
marele-vizira, caruia a mist, cii Ypsilanti este unit hairdi, pentru-cl s'a predata
de buni voie Nemtilora 0 a predatd ei Iasil in manila generaluld Nemtilora ;
piin urmare s'a numita hairdi §i de catre marele-vizirti, carele in adinsd a pri-
mita acésta calomnie a luI Mavrogheni ca o scire adeverata. Deci prin ordinula
vizirulul s'ail sigilatti t6te casele lul, in 7 Maiti, qi s'all aruncata inteuna din
inchis6rele cele mal grozave 0 mai pericul6se, adecA in turnula lul Bostangi-
Pap, mal Lair' fiulil lui Ypsilanti, Constantin, §si apt:4 ginerele sea Alexandra
Maim, care era mare logoftita ala Patriarhiel. A. doua di, 8 Maiii, Patriarhula
Procopie a fosta insciintata de catre Stefan Mavrogheni, dragomanula flotel, sA
se ducA pe la ail spre all intalni. Patriarhula dupA st. liturghia s'a dustl
dreptii la casa omoritului zaraftl Petrache, ande locaesce Dómna Ini Mavrogheni,
kli s'a intalnitil ca Stefanil. Nu se scie absoluta nimica despre ce s'a vorbittl In
acéstA intaluire mistrai6sA; dar unii credit ci s'a vorbita 0 de logofetie (Ste-
fanù vrea sA se facA mare logofeta alit' Patriarhiel)
«Desi s'ail sigilattl t6te casele lul Ipsilante 0 s'aa inchisa In turnula lul
Bostangi-Paqa susii numitil, cu t6te acestea nu s'a flcutil musaderé, adecA hrA-
pirea lticrurilor &He in acele case, precuma obicinuia P6rta Ed faca indatA dupl
sigilarea caselor; se vede cl s'ail ganditil curdi ci Franca dela Stavrodrom vor
fi Belinda (dupA martmia data mareld Vizirtl Iusuf-Paqa de cAtre serascherult1
din Ismail Sahin-Ali-Pap), cA Alex. Ipsilante fail voia sa a fost Mutt] priso-
nierii de cAtre NemtI. Prin urmare, ca pentru Francii sA nu (IRA el Pórta, sciindii
pe Ipsilante peste mesura avuta, l'a calomniata §i. i-a confiscatil averea, all ama-
natil musaderela §i ail inceputti a cerceta lucruiile din dal% din casele sale
DupA maI multe manopere, Stefan Mavrogheni s'a fIcutil mare logofeta ala Bi-
sericel.... Domnitorula Nic. Mavrogheni, aflandti la Bucurescl inaintarea nepotuld
sell la Logofetie, a 4isll la SpAtArie inaintea boerilora valahl: eCe ! una' Opera,
care ea dol-trel anI inainte parta scufie roqA, sA se ilia Logofetii!» Si a mist'
tail a§Ia §ii patriarhulul Procopie; se vede ei nu 'I-a plIcuta ci nepotula sea a
reuOtit BA facA ceea ce elf' n'a pututtl, pe canda 0 el(' a fostii dragomaral ala
lui Capetan-Pa§a. Stefanil, vedenda scrisdrea unchiulul sea adresati Patriar-

www.dacoromanica.ro
 IST0RXA Rominatoat 579

hulal, a 4isa. ; eGlumesee Voda» Reisul n'a pututa. gasi 1nscrisurile pen-
tru cele 7000 de pungí ale Al. Ipsilante, si a (Pei luí §tefana a unchiulti sa"
N. Mavrogheni a mintita; §tefan 'i-a respuns, ca Ipsilante Inca de dud era
Vlah-BeI, a depusa banil si la Banca din Viena Demersuri se faceari ca
se libereze din 1nchis6re pe fiul i ginerele luí Al. Ipsilante. S'ati facuta garantI:
Postelnicula Teodoril, ClucIarula Racovita, ginerele Hatmanulul Alex. §utu, za-
rafula Lazarache i eti (Athanasie Comnenti Ipsilante)
«Domnulti N. Mavrogheni i nepotula sea §tefanti aù pasa totula In mis-
care pentru ca coi 1nchisI sa fie omoritl, si pundit sub ochil turcilord calomnia,
Al. lpsilante a depusti la Viena 7000 mil de punel... S'a ceruta arhereilorti ca
a garanteze ei pentru persóna garantilor de mal susa... s'aa intrunita in con-
cilia si aù isa : «mane sa nu facemti garantil garantilor. La observatia arheriulul
din Kesaiia : eDéca nu voma garanta, fratilor, eel InchisI vora fi omorItl i nol
voma fi causa acestuI omorti», Arhier. din Kizicù a rtispunsa : gduca-se in urgia
lul D-(1.4». NumaI arhiereil din Nicodemia si din Arta se aretati favorabilY, coi
a1t1 staa indiferentI, de frica celorti dol Mavrogheni In cele din urnia ati ga-
rantatil Tefterdarul, fata ca Mehmet-Naifi Efendi, a adusa din Inchis6re pe
Beizadea si pe Logoreta, carora le-a cjisti sa. promita 1500 de pungí spre a fi
pull In libertate scape viata... Dupa multe esitatianI, Belindil ca n'ati
de uncle sa platésca atatia banl, aü promisti in fine, si ad data Tefterdarulul un
inscrisa iscalitil de eI amendol, cä vora plati In trel casturl, 1500 de pungí; pe
urma Dómna Ecaterina, $i mama lui Ipsilante Alex. Smaragda, i fiica Domni-
torulul Al. Ipsilante Rana si mama Logoretulul Alex. Manu, Zamfira, ati data
si ele unil înscrisü, garantand cft vor plati cele 1500 de pungí; s'aa liberata
din inchisòre Beizadeua i Logofétulti Al. Mann, nóptea la 31 A.ugusta ; apol
s'ati disigilatti i t6te casele Beizadka i Logofetula aù venduta totù ce
avdd si aft pigtail.
Manoli-Voda a fosta facuta prisoniera la GalatI. Mavrogheni a scrisil
triarhalui Procopie, ca sa sc6ta din functiile sale pe Mitropolitula Ungro-V1a-
hiel, ca unulti ce s'a supusa Rusilorù, i si scóta, ecdosis spre a se hirotonisi ca
Mitropolita alti Moldo-Vlahiel un alta, care Bit fie credinciosa Impörátiel, si. pe
care 'la va gag eta. §i atatti prin scrisorl catil i prin graitl via declara pe Ma-
noli-Voda de hain, ca tóte ca a fosta facuta prisoniera fârä voia sa. Vizirula
a primita si acésta calornnie, ca t6te cá scie ca cele mal multe din cate 11 serié
sunt minciunl i calomnil. Mavrogheni, dupit ce a priimita patriarhicésca ecdo-
sis a Indemnata pe episcopula Römniculul si pe ala Buzéalul, sa primésca mi-
tropolia Ungro-Vlahial ; acestia n'ail vruta sa primésca, yi ati fosta 1184 liberI
numal dupa ce 1.-ati data: episcopula Römniculul 30 de pungl si cela ala
lul 20 de pungí.
Despre cele Intemplate In 1789, mal serie acelas1 autora:
aravrogheni, dupa ce a stinsti t6te obiceiurile, yi oranduelile ce existati
In Vlahia, a resturnatti, a tulburatti si a 1ncurcata t6te obiceiurile negief grecesei
celei farte veal, din Constantinopole».

Despre domnia Mavrogheni ama aflatù" mica cu mana o mica Insemnare,

pe un ceaslova, ce l'ama donata Academid in 1888 N-mbre:
cInteacestl anl a facuta Domnula Nicolae Mavrogheni vodit pe totI

www.dacoromanica.ro
580 V. A. Mom'

cal marl surghiun peste mdit Fostail lama cu zdpadit de qOpte palme. Mmital.
cal 0 ol 0 6men1 pdstoil (nediscifrainlii)... robI 0 nu se cunoscea unghia boulul.
Turcil mergea spre munte 0 venea. Vara ati robitti Moldova WI. Ad robitd 0
téra Ungurésed Vaud la Braqov.
«Robitad 0 6ste nemtésca; trecutalea in tI5ra turascli 0 iad vlindutd multd
norodd. Vgéndti Muscalil acésta ad trimesd ajntor 0 ail gonitt. pe Turd.
«Milostiv Domnuld Mavrogheni ati pdzitti acésti t6rd, nicl und sufletd n'ad
peritti.
... qi intâill mdria sa ad fugitti, apoI dupd eld tog Tura Venitad Nemff
f6rte multl 0 ad 9eclutil aci 4 anI 0 ad flcutti pace 0 s'ad dusd 0 ad venitti
0 Boeril cal. surghiunitl 0 ad venita iar Mihaid Vodi domnd... la Mtn 92».

ANEXA LA PAG. 319

«Nell' istesso tempo tolse (Mind) al Sig. Heidelstein Inviato Svedese a Cos-
tantinopoli la guardia d' onore, e il _Reis Effendi gli nee, per ben tre volte l' udienza
nell' atto, che il popolaccio mostrava un fierissimo sdegno, e minacciava fino di
andare a metter fuoco al palazzo dell' ambasciata. Spedito un corriere a Stoholm
coll' avviso di quanto avveniva, giudicò il Re dover dare alla Porta non meno
che a tutte le altre corti un discaiico del suo operato, con una memoria circo-
lare concepita in questi termini :
«11 Re di Svezia cercando sempre di conservare i preziosi vincoli esistenti tra
la sua Corona, e la Porta Ottomanna, riunendo gl' interessi del Sultano con
quelli del suo popolo e del suo Rego, non ha mancato mai agli impegni contratti
combattendo validamente per tre intere campagne in mare e in terra per salvar
l' Impero Turco, e impedendo alle form maiittime Russe di transferirsi dal Bal-
tico nell' Arcipelago, il che se fosse avvenuto, l' Impero saddetto, circondato da
tante disgrazie, sarebbesi veduto sull' orlo di sua rovina. La Porta perciò avrebbe
dovato vedere con soddisfazione, che il Re dopo essersi dichiarato in favore di
lei, in un tempo in cui le due pi4 formidabili potenze d' Europa congiuravano
in suo danno, e non tendevano a meno che rovesciare il trono del gran Signore
avea date nelle conferenze, che hanno preceduta la sua pace colla Russia le piti
significanti prove delle premure ed attaccamento, che nutre per la prosperit4 della
medesima. Quando il Re di Spagna si intrometteva a riguardo delle proposi-
zioni fatte dalla Corte di Pietroburgo a S. M. Svedese, e gli pose per condi-
zioni preliminaii I. che la Russia dovesse far la pace nel tempo medesimo tanto
colla Svezia, quanto colla Porta. II. Che la Crimea fosse assolutamente resti-
tuita a quest' ultima per rimetterne in possess° come in addietro il Kam de'
Tartari. La Russia rapresentb, che altre Corti, ed in ispecie quella di Berlino
rendeano co' loro maneggi sempre pi4 difficile l' effettuazione di un tale accomo-
damento, e che perciò avea essa incaricato il Piincipe di Potemkin d' intrapren-
dere una negoziazione particolare colla Porta senza l'ammissione di verun me-
diatore. Non voleudo il Re sentir parole di pace separata il ministro Russo fece
sotto il di 20 Luglio la dichiarazione al Plenipotenziario Svedese, che la Russia
avrebbe restituite all' Impero Ottomanno tutte le conquiste eseguite dalle sue
armi di 14 dal Niester conforme al Trattato di Kainardgi, e che la Piazza di
Bender con altre fortezze intermedie sarebbero d.emolite. Frattanto il Re ebb° la

www.dacoromanica.ro
 IsToms Rondiar.onif 581

disgrazia di perdere nella ritirata della sua flotta da Viburgo nove Vasco11i di
linea, e le di lui avanzate operazioni fin presso Pietroburgo furono frastornate
dagli elementi, e da una serie di eontrarie eombinazioni. II Re di Prussia stava
tutto occupato a maneggiare una pace particolare tra la Casa d' Austria, e la
Porta, e le potenze Maiittime offerivano de' buoni nffizj, ma non supplivano al
bisogno urgente di denari, e di armate, e l' impotenza assoluta in cui si trovava
la Svezia di continuare la guerra ; ed i soccorsi tanto solennemente promessi, che
tutti mancarono a un tratto giustificano bastantemente la risoluzione a cui ha
dovuto apprendersi S. M. Svedese. La guerra importava alla Svezia esorbitante
somma di settanta milioni di piastre, e nella marina non vi erano rimasti che
soli quattordici Vascelli di linea, e ciò non ostante S. M. Malgrado il desiderio
unanime della nazione ricusava di sottoscrivere la pace alla conclusion° della
quale erano stati tolti tutti gli ostacoli. Gik i Ministri Russo e Svedese si erano
separati, ed il Re insisteva tuttora sopra i due punti di essere egli il solo e
unico mediatore tra la Russia, e la Porta, e che la Crimes fosse puramente e
semplicemente restituita. Per mezzo di tre saccessivi corrieri Imperatice ri-
gettò questi due articoli, e in ispecial modo il secondo, e il di lei ministro as-
sicurò il Plenipotenziario Svedese, che la sua Sovrana non avrebbe ricusata la
mediazione del Re, ma solo allorchè fosse stata conclusa la pace tra la Russia
la Svezia, e che in quanto alla Crimea essendole stata ceduta solennemente nel
1784 dalla Porta, che in seguito essa non avea offesa nè dirittamente, nè indi-
rettamente, anzi l' era stata da quella intimata la guerra, avendola validamente
difesa contro ogni replicato attacco ; avea determinato di azzardar tutto priachè
spogliarsi del giusto possesso di detta Penisola. Cedendo il Re a tali dichiara-
zioni, che vennero inserite ne' pubblici atti della negoziazione, ordinò la sottos-
crizione della pace, ed insistè specialmente sulla condizione, che la Russia non
si mescolasse pia sotto alcun pretesto o quesito colore nel governo della Svezia,
sulla promessa autentica, che l' Imperatrice assicurasse alla Porta una pace
non svantaggiosa, e di più, volle che non si facesse nessuna menzione del Trat-
tato di Abe) del 1742, che avea turbato effetto dell' alleanza conclusa tra la
Svezia e la Porta nell' anno 1739, per il che Palleanza suddetta veniva sempre
più ad acquistare una maggior soliditk. Ragioni si positive e incotrovertibili non
possono fare a meno di non convincere anche gli animi i pia prevenuti, e il mondo
imparziale potrk facilmente discernere, che, se il Re di Svezia fosse a tempo res-
tato soccorso, a norma dells replicate sue instanze, e gli fossero state mantenute
le promesse fattigli fino dal primo anno di Vascelli, soldati, e denari, non si
sarebbe trovato nella fatale e dolorosa alternativa o di soccombere a una forza
superiore, o a deporre quelle armi, che avea impugnate non meno gloriosamente
per se stesso, che utilmente per l' Impero Ottomanno. Constantinopoli 18 No-
vembre 1790. Heidelstein».

ANEXA LA PAG. 325 i 429

PublicOmil aci, ca anexe la studiula despre administratiunea prel Munte-
nesdf sub Coburg, mal multe acte, orI estrase de acte, relative la administra-
tiune, ori la justitie, la mônastirl, la comerciO, bresle, etc.
Jatä-le:

www.dacoromanica.ro
582 V. A. UREcHLY

Cdtre Divand,
Jaluescil bunatatil d-v6stra, ca el anca fiindil nevrastnicti, r6posase parintii
mel si r6maseseml sub stapanirea mama eel vitrege, carefa, dupa f6ia ce
se vede, i-se inplinise Ma zestrea de unchiull m611 Dumitru, In care faa se
uprinde, ca ail Amasù dieta dela parintil mei, macarit si de o tagaduescl, 0
reposandii 0 mama mea cea vitrega, m'ati lasatil la unit cumnatil all met%
Gheorghe Elefteiiu, lasandu-1 0 o vie ca rodil, drub, ce va agonisi sa platésca
la &gelid sd invqd carte si, inv6tandit numal unit mil, sciindit meSe§ugull
cojocaril, m'ati luattl dela carte BA m6' invete cojocaria, 0 am slujitit fara de
plata, pana am *mil in vérsta, i pana a nu veni armia chesaricésca, ca sa'ral
descopertt cele Amase dela reposatil parinti m'aral dusil la Rusciuc, ande aml
gasitil pe unchiu-meil Dumitru, carele era briglighl, 0 apucandull ca strins6re
de rémasele tatine-m65, ell, ca sa nu r6mae de negustori, merendl la Tari-
gradit, mi-al dab"' nesce zapise ale parintilortl mei, ca sa stapanescit lucruri de
ale parintiloril mei, adecti o vie de la Gheorghe Elefteriii, care vie este a
mumii-mil de zestre, impreuna ca casele celé marl ot. mahalaua Lucacit, i unit
zapisit de tal. 1.377, bani 6, datorie bunk cu dobanda lor, dupa cum se va vedé
si zapisele la cercetarea ce ne se va face, cum 0 pentru oca 700 ark iaraVI
o cell dela Carstea 0 de la Gheorghe, pentru care m6 rogti cinstitului Divanti
sa mi se faca dreptate en inplinire, si ce va fi mile d-v6stra. Pré plecatult1
d-v6stra Mihaid sin reposatului Craia Bogasier.

Dela Divand,
Vatav, de paharnicei ea grip dela care are a cere pereusia, sa-i infatisezi
la judecata departamentuluT, unde, de inpreuna ca cef-l-a1V boerl sa, fie si d-lul
stolnicit Dumitrache. ca sa cerceteze 0 sa ne faca anafora. 1789, Decemvre 2.
(Cod. XVIII, Fil. 1).

Ceitre cinstituld Divand al principatului férii _Romeinesci, ¿lela depariamentuld

judecdp.
Prin mum-basirlicului mat' sustl numitulul zapeil, se infatisara la judecata
Mihaiii (ce pana acum al fostal nevrastnicil), sin Craia Bogasier cu Gheorghe
Lefteriu, cerêndu'I o vie din Délul Negovani/or sud. Saac, care, dupa mórtea
parintilorti lui, al fostti primit'o Gheorghe prin zapisti ce se v64u, ca lét. 1778.
Ghenarie 1. Datil la mane lui Dumitru ot. Tetova, fratele mortuluI Craia 0
unchiu lul Michaiti, ca tocméla ca sa o lucreze in optit ad, 0 sa iea rodulti,
iar la sorocu sal o dé lucrata, vie roditóre impreuni cu bite dichisele, si vasele
vie' cate pe anume sunt la zapistl scrise, 0 iiind-ca dupa ace I sorocil de ad
optil al trecutil papa acum alp ad trei, i-cera 111ihaiii socot61â de cheltuiala
ce al facut'o si venitulit yid ; a0vierea ea alit zapisit dintr'acela0 anti 1778,
Decemv. 15, i-mai cera lui Gheoighe Lefteiiu bani parintescI tal. 1376.60, ce
i-al fostti primitl, iar prin mane numitului Dumitru, unchiu lui lkiihal ; intre-
bandu-se 0 Gheorghe Elefteriu, nu tagadui, nici datoria, nici agel6m6btulit vid,
ar6tandu-se bucurobl, ca sit fad teslim 0 BA-0 He 0 zapisele, anca si socotéla
vie' pe trel ani de cheltuiala 0 venitil iaia0 fu piimitoill sa'I o dée, pentru

www.dacoromanica.ro
 ISTORIL ROMINILORO 583

care 0 dela judecata aqa, sa hotaresce, ca Gheorghe, Lefteriu dupli zapise

plinesca tótä datolia, insä pentru vie la eel trei anl, flindú Gheorghe samegi
sa-$I traga cheltuiala, dupa vremI, cu donna, la ciecluiala i sa se platésca
haculti pentru ostenéla lul, poste t6te i asupra lul Chirita Cupetul
care prin vechiulg, fiu sèù Costandin fu. la judecata fata, cerandu'l Mihaiti ca-
bele tatane-sai ot. mahalaua Lucacid, iar Vechilulft luI Chirita arata zapisú cu
'Ail 1774, Decemvre 3, jara a lul Dumitru Tetové, unchiu lui Mihaiü, vend-end('
acele case lul Chiriti in tal. 1100, de aunt anI 15, cu t6te acestea fiinda-ca
acum se afia in vêrsta cea dupg, pravila, are dreptate caute parintésca
moqtenire, dar fiindii-ca vendkorultl, adeca Dumitru, unchiu lui Mihaii, macaril
ca locuesce l Tetova, dar intelese judecata, ca aliverilulti este in téri precum
0 In anulii trecutil, a fostil aid negustorindu-se, iar de acésta data pentru ale
rgsmiratl Intemplarl lipsesce, carele face trebuintg, a fi fata ca ag, ludestuleze
judecata, cu ce volnicie ail vindutfi casele, orI dap, dieta sail Invëtatura mortu-
lui, sal velnicitii de vre-o judecata? ci acésta diafora a easel se va mal zabovi
papa va fi 0 unchiulii söú fa, i atuncl se va face cea maI cu temeiii hota-
Are a judec461, iar de se va intèmpla unchiului s611 sfar0til acolo, atuncl Mi-
haiù va aduce dove41 de mdrtea unchiulul sèl, i iéraql, ca alta teorie a jade-
cgtii se va face izbritnire, iér cea de s'évar0t11 hotarire pentru t6te rëmane a se
face de catre cinstitulil Divaml. 1789, Decembrie, 2. (Cod. XVIII, Fil. 2-3).

Dela Divanulii Principatului prig ronuinesd.

Cu acésta anafora de judecata i hotarlre ce aù %cut(' departamentulii ju-
decatel, infatiOndu-se 0 la marele Divanù Mihaiú ca Gheorghe Elefteriu i car-
cetaadti i nol pricina de isn6va cu amaruntulti, amù gäsitü drépta i ca cale
judecata departamentuluI i catii pentru vie hotaresce Divanult, sa, o fad, zapta
Nlihaifi, i sa o staphésca ca a lui bung, chironomie dela parinO, urmanda pen-
tru socotéla rodului 0 a cheltuelel din trel ani, i ostenéla lui Gheorghe precumil
departamentulti ati gasitii ca cale, i pentru ca sa aiba Mihaiii Ingaduiala pang,
va veni unehiul söü, i atuncl teorisindu-se pricina casil se va hotarl, cum 0
pentru bani sa da i insull G-heorghe datorú, numal aréta, ca din Intèmplarile
acestor cunoscute vreml trecute de rtismerita, a sc,apatatii, aù pagubitti, 0 ail
per{lutil, nu numaI ace$1 banl a acestul copilú, ci 0 al altoril negustorl, care Pail
imprumutata pe dênsult1 dupa vreml, pentra care la létulii 1786 s'ati facutti cer-
cetare din porunca domnésca pentra acésta, i aréta la Divaml anafora a .jude-
catorilor de atuncl, in care se coprinde datoria hi de tal. 6605, unde infatiOn-
du-se guild i datornicil lul, i atatti din tacrirulil insu0 aid datornicilor, cat('
0 din cercetarea ce In multe chipurl qi în malta, vreme a facuttl judecatoril, pli-
rofoiisindu-se ca starea lul este f6rte pr6sta i ca mal multi" nu p6te da decattl
tal. 500 pe an la toti, aii facutti judecata hotartre, dupa pravill, ca sg,
supere datorniciI ce ail Intù dela dênsulii maI multA, decata a lua cu analo-
ghie totI acei tal. 500 pe anal; decl cunoscuttl fijadA, cA Gheorghe nu are acegt1
banl gata sa-I platésca acum ca niel una fela de ail hotaritti Divanulii ca
de 'va vrea Mihaiil a intra elti la amiloghia acelor tal. 500 pe anb. Impreuna
chipti'
ca cel-l-altI datornicI, sa aibA zapciulú celd oranduitii a lmplini pe tota anulil
anarogulti eel vine dintre cel tal. 500 la suma de tal. 1376 banl 60 ce are a lua,
cu dobanda lor, pana i se va platil tet1 banii, iar ne priminda sa fie Ingaduitorii pana
va veni unchiuld sèü, carele aa avutii asuprA0 ace0I bad aI lui Mihaiti dela

www.dacoromanica.ro
5A4 V. A. thizaid

carele i se cade mal muitù lul Mihaid a'§tI cauta acésti pereusie, ca dela unulti
ce in mina luI ad fostd Bi s1-111 apuce pe unchiuld Bid de dreptatea ce are, ca
si-I plitésci top banil deplind, capetele catfi i dobi,nda i apol unchiu-séd
va cinta cu acestd Gheorghe Elefterid la care eld i-ati datù'. 1789, Decembrie
20. (Cod. XVIII, Fil. 4-5).
Dimitrache Ghica, Ban ; Rad Sliitinénul, Vornic; Manolache GradiFténu,
biv. ves. Vist ; Marchelius, Oficiad impgralescti.

Dupi jaiba lul Gheorghe Manicat Safran vechiluld luI loan Cincu dela Si-
bid, pentra datoria ce are a lua dela réposatuld serdar Zamfirache i dupi or-
deruld pré Inaltulud printipti, carea jiluitorulul, s'ad trecutd zapisuld InapoI
la condica sub No. 5. lar pentru avatulti numitulal réposatti s'ad datd porunci
letrariuluI Angheli, care are lucrurl de ale acelul réposatii, cum i altiI ce va fi
mal' avétdd sit nu le dée nimönul, nicl altor datornicI si nu si plitésci pini va
lua isprivire ac6sti datorie, care are a se cinta ola va fi Bi fiuld, sa-111 dée
Zamfirache fati, fiindti ci acum lipsesce, de care lucrad ce sunt la 9etraria
Angheli, ad datti Betrariuld adeverinti la Divanti.

Stan Hergheligiu ot satuld Ciumap sud Ilfov cu sirdaruld Ioniti Sefen-

dachi pentru o iapa Cu tacImuld el, i doui puqtI i und brid, care s'ad hotArltd
a le pliti sirdaruld In sorocti de o luni.

S'ad data porunca Divanuld citre Damitru Slitinéna pentm o cutie cu

scule a d-lul Ioniti Filcoianu care se afla la (ténsala, si o dé. 1790, Ia-
nuarie, 21.

S'ad finta' volnicie la jaiba luI Driganti ot. NeculescI sud. slam. ltdmnic.
pentrtt 156 oI ce i-s'ad luatfi ca porunca spitarulaI Chiani(?) vi la InfitiBarea ce ad
avutti cu s'Atara la d-luI ve!. vist, ad aritatit ci plata acelord ol este asupra
lui Costandin larca i asupra piharniculdi Dedulescu, ce ad fostd ispravnicii, si-1
InfitiBeze Inaintea ispravnicilord de acum, Bi de la cine va riminea oil si inpli-
n6sci, séd si-I aduca pe top la Divanti. 1790, Ianuarie, 21.

S'ad datil porunci la d-lul ve!. vist. ca si pue si se fui catastihti de

ridiciituri de oieritii, cA are nidejde Divanulti a se da portmci dela pré
1790, lanuarie, 25.

S'ati datti poranci la d-luT vel. agi pentru Zamfill vétafa de circiumarl,
ce ad muritti fir de a nu avea copa séd sope, ca Inpreuni cu unulti din d-lord
boeril epitropI Bi cu starostea de negustorI, si faci . catagrafia de tal rimasu
lul, Insciintg,ndd i Divanulul, i acelé si stee spre a nu si hripi de unil
1790, Februarie, 7. (Cod. XVIII, Fil. 23).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROIIINILORO 585

Por-anca care s'aii Picuta aire starostea de negustori

dosula Jaiba Anaforatil clepartamentului, ca set se vénqa la mezatii ira
mosiä din sud. Teleormanet, anume i Gugulésea i Zimbrésca ale Dumné-ei
Catrina stole. Bülücéncezi.
Ver vedea auaforaua ce ail Muta catre Divana' dumnélorti boeril judecti-
torI ai departamentulul, pentru care Divanu-V poruncesce, sa fui mezatti acestorti
mop, dupa obiceiti, l'ara angula tuturorti, avOndti de scire i cel care li se en-
vine a sci de véngarea acestora moqiI; pentru care dintr'acestea nu va fi cunoscutil
suma stInjenilorti se va face alegere la tata loculur, qi pe acea suma ce va esi
va numgra muqteliu qi casura banilor, i clara s'évérqindu-se mezatulil sti arétl
Divanulul pentru huna stapanire, dup. obiceiu. 1790 Febr. 9.

Pitac catre pré sfintia sa parintele Mitropolita a trimite s aduca pe pre-

otif dela satn Luica din jud. Ilfovù, coi s'A arétata cu Inpotrivire qi nesupu-
nere la porunca Divanulul la cartea de blastemfi, (panda' i cuvinte de bula.
1790, Februarie, 9. (Cod. XVIII, Fil. 26).

S'afi Menta cartea Divanuld catre DumnéluI judecatoru tinutuluI BranuluI

ce este subt comanda al Comitatulul Haromsechiu, dupa jaiba BratuluI sin Ca-
raiman, i Voicul Moja 9i cu alti locuitorl dela satulti Talea din sud. Prahova
pentrn Bucur Carbacea, i Coman Tira, i Radul gi Ion sin Popa Tic, i alt1
tovaraql al lora dela Moeciu din hotarulti BranuluI, tinutula BrasovuluI, cum ca
in anniti trecuta luatil dela o stana din muntele Dichiu 700 de oI, 1500
oca branza, 150 oca sare, 100 oca Malaiii i o caldare, Divanula liti poftesce a
le cauta judecata. 1790 Febr. 18.

Dupi anaforaua starostiel pentru talen l 110 ce are a lua logofèlula Dra-
gomir dela cumnatu-da Ionita Polcovnicu, care lipsesce la Tarigrad, av'ènda
Polcovniculti o clironomie la starostie, dupa dovegile ce aft avutù, ca, cu adev15-
rata are a lua, s'a datfi porunca starostiel de neguOtorr, ca sa-I dea acestl banl
din partes acelnI Ionita i banil dea de argint4. 1790, Februarie, 18.
(Cod. XVIII, Fil. 31).

S'ad t'Unta pitada' la boerif epitropr, (lupa arétarea dumnélul vistierula

di0énu, pentru una Ianache Dascalu, ce a12 muritet tara de clironona, ca sa cer-
ceteze de avutula luI i sa-la ié la epitropie, anda adeverinta la mftna dumnélur
vistierifi, din care sa se scéta cheltuiala IngropariI, i pomenirile ce se vor fi fa-
cutti. 1790, Febrnarie 19. (Cod. XVIII, Fila 30-49).

S'ati facutti pitad:1 la pré Sfintia Sa paiintele Mitropolitti (lupa orderulfi pré
Inaltulul printipa dela 27 ale luna acegtia, pentru patri' inele ce cun6sce Miha-
lache Medelnicern Deduleseu dintre lncrurile ce s'al huata dela Siam Rtimnic,
-care inele sunt in pastrare la dumnélul Staab Auditoriti, sa trimita ca vatafula

www.dacoromanica.ro
586 V. A. UnEcnil

de Divanil numitulA Medelnicer, ca si- primésci juriméntil, el acele inele sunt

ale lul, si BA aibi r6spunsti DivanulA, ca si riportuiasci pré InaItaluI printipfi, ca
dupi jurimAntil sA i se dée inelele. 1790, Februarie 19. (Cod. XVIII. Fila 30--50).
*
Porunca ce s'ail facuta din dosulii Alba Vleidical Zehnos epitropulti. tnatistirii
cogii pentru mosia Comarnic, la Ispravnicil Prahovii, dupd ifosulii ce s'all facutil fi
la stolniculli Niculescu pentru mosia lui Alexandru Vodii Ipsilante.
Vetl vedea jaiba ce afi data la Dii7anil Sfintia Sa pArintele Zehnos epitro-
pulfi Coltil, pentru care si poruncesce dumnév6stri, ca si datl In scire acelor
paritl, si se scSle ca sineturile vechI ce ail qistl, ci afi pentru acésti mosie, si nu
le-ail ar6tatil, ca si vie la Divanil si se judece si pilni a se judeca mosia si o
aibi, mAnistirea Mtn' stipAnirea sa precumA, ail stipAnit-o din vechime, care si
faci zaptA acum ea ajutoruld dumnév6stri, si o tie si si-I id venitulfi, si dupi
ce vor veni si se vor judeca, DivanulA va hotirl dreptatea cul se va cidé. 1790,
Februarie, 19. (Cod. XVIII, Fila 33).
*
S'ail vkintti la Divanii Insciintarea ce facI, Pré Sfintia Ta, de pricina comi-
sulul Bircineseu ea Smaranda Manil sotia sa, ci call pentru buff de zestre, veI
sci Pré Sfintia Ta, ei silindu-se comisulA Bireinescu i-ail Implinitfi pe top, dAn-
du-I la maul de °brazil vrednicil de credinti, asemenea si pentru banil ce ail
fostA hotirItA de Divan(' ca si dea pe téti qiva cheltuiala numiteI sotieI séle, ail
implinitti dinteinsil, si cusurulil ce va mal fi Ilti va Implini si pe acela, cum si
pentrn hainele si sculele zestrel, fiindA-ci, comisulA aréti, ci le are la Brasovii,
en puting Ingiduiali le va aduce si elii va fi snail a face isbranire pentra
totil cusurulil zestrel, ce si face Insciintare Pré SfintieI Tale pentru acésta,
ca si fie sciutfi, ci de acuma lnainte nu mai este comisulA Bareinescul da-
torti a maI purta cheltuiala pe t6ti giva, ci r6mAne ca de citre rudele d-lul
dinpreuni ca d-eI si dée baniI undo vor gisi locfi signal BA Amble ea dobindi,
ca dintr'acea dobAndi si-i se6ti d-luI cheltuiala hranel si a trebuintelor ce va
avea ; iar pentru darurile dinaintea nuntil, fiind-ci comisulil face apelatie, se va
face cercetare; ea t6te acestea fiind-ci tréba vedemil ci s'ati Inlesnin plug aid
Divanulil cere dela Pré Sfintia Ta, si ni se trimiti insisl cartea despirtird, aid,
la Divanil, ca si acesta si o dea la al 3-lea °brazil, pâni va Implini Bircinescu
tóte cele drepte ale sotieI séle, si nu maI gisésci si ca acésta plicinä de pre-
lungire. 1790, Februarie 22. (Cod. XVIII, Fila 32).
*
Dupi anaforaua dumnélul vel spit. si al judecitoraluI spitiril, pentru pri-
cina juclecitil, ce are Constantin Dedulescn postelniceln, i doI frati al luI anume
Stan i Nitul ea unA Gheorghe Opinci, ce ail fostfi cipitanil, pentru unfi frate al
lor ce rail omorltil numitulA cipitanil ca slujitoriI, si i-ail luatA armele i 500
galbenl ce-I ail avutil in chimini, dupi care ucidere fug,indii la unA bim-basa
dela Curtea de Argesil, ca mijloculil meld' bim-basa ail apucatfi pe Constandin
ca sl-I dée zapisil, el m6rtea ail fostil din pricina lor, iar Gheorghe Opinci nu
este vinovatil, si nevrêndA a da mill zapisil era sill piimejduiasci si viata si
ail datil luerurl de tal. 460 de si-ail scipatil viata, de care acésta ail datil mir-

www.dacoromanica.ro
 Jerome RomImmit 587

tulle Dumitrache Hurmuzoglu, cil prin mina lul s'aa data aceste de vi-atl yen-
pat(' viata, i s'ati gilsitú ca cale a-1 plIti Gheorghe acevtl bad, i armele sil le
d6e, cum vi pentra 500 galbenT, de vor puté face jurnmênta Constandin i Nitul
fratil mortulul, en atunci la mortti ati fosta acel galbed cu adevirata, vi nu i-ail
luatil eI, vi sa-1 pli,t6scn Gheorghe Opinen ca slujitoril aceia, iar pentru ucidere
pricinuinda Gheorghe ea (Ail aü fosta trimisü ca poi:mien sil-I ridice vi neavénda,
supunere, intêia mortula ail data IntrAnvil, i apoT ail data eI de rag °meant'', fiind-ca
Intro céta mortuld ail fosta un il Nica ITntarul, de va da mIrturie acela Nica,
en Intal mortula i ca frate-s6a ati slobodita focurl In Gheorghe atund se va
micvora vina ucideril, iar dud nu va mArturisi Intfacesta chipti Nica Untarul,
se vor pedepsi dui% pravill ; la care acésta se ardn tu anafora, cil aú edmasa
ambdoui partile multnmitl, dupa care s'aa ficutti vi dela Divanil Intnrire, (lamdú
damned vol spatariá, i prin cuvêntil la Divana marturie, en sunt multamitT, ca
sil se urmeze btu t6te asemenea, i sil poruncesee dumnéluI vel spntara a im-
plini tal. 460 vi armele, iar pentru galben1 sil dud, pe Nitul i Constandin fratil
mortulul a snOrvi jurnmAntii, i jurinda sil implinéscn vi galbenil, iar neputhdil
jura, sil nu se supere, cum vi pentru fapta ucideril sil se aduca i acel Nica Un-
tarul la jurnmènta vi de va putea jura séti nu, sil Insciinteze, ca Ed se facn cea
de savirvita hotarlre a osindeI pentru fapta ucideril, dupn pravili. 1790, Fe-
bruarie 22. (Cod. XVIII, Fila 36).

Dapn jaiba lul Procopie Esarhu pentru a sc6te pe egumenu meninstiril env-
ei6rele, s'ati orinduita dela Divanü, cn pnrintil Sfete Goreni earl se afin, aici, ca
una ce vi acéstn môngstire este Inehinatn acolo, si cereeteze pricina i sil aréte
DivanuluI de plicina acésta. 1790, Februarie 26.

TM &bit la Sl. Buza, Nov, pentra lude 18, ce all fugitsa dela
ocnele 11.foldovei.
Dumn6v6strn Ispravnicilor ot sud sac slnitate, v6 facemil in vcire en dela
ocna ot Moldova, la 7 ale land acevtia ail fugitil acevtI maT josa numitI 18 fu-
gad anume Nica, Stan, Ivan, Cicol, Dimitrie, Tiinova, Hristodor, Dimitrie, te-
fivoglu, Diamandi, Ionandi, Stancul Stoil, Atanasie Mitré, Mateiti Stoica, Vasile
Dobre, Simion Sandal, Petra Novnvtit, Constandin Stanciu, Slavul Tudor,
fan loan, etre Constandin, Nicolae Catezioglu, pentru care Divanulil porun-
eevce aravnictI, si cereetatl in tota judetula, de fata vi pe sub eumpUti, ea de se
va fi IntImplatil a veni aid In partea loculuT acevti fugan l vi se vor fi allanda
tninuitl, or' top', °Li aveVi a-I dovedi, vi prind6adu-1, sil avetI a in-
veil* Divanulti numaT deenta. 1790, Aprilie 8. (Cod. XVIII, Fila 85).

S'aa fn.cuta porund ca zapciti armnvescil cntre camnravil dela ocna Slanie,
ea sil pue pe "ma Petro sin Popa Manea ot Baciu ce s'ail Oita canon in °ea
1790, Aprilie 12.

Anaforaua departamentulul de Cremenalion pentru tiganiT DomnescI, earl se

amestecn cu cununiT uniT fArti de vtirea stApinulul lor, a1i cu sciintn de boeril

www.dacoromanica.ro
588 V. A. URECHIX

ce al tigadf, 0 cat' la acésta cum si urmeze, off dupi pravilnicésca condici

sell dupi cum va porunci Divanulti ? sial ficutti réspunsl dela Divanù, a pravila
are a se urma, insi acestl fell de pricinI si aibi a le cerceta deosebitti 0 si le
arete DivanuluI, 0 pentru fieqcare se va face judecata 0 hotirirea eI. 1790,
Aprilie 12.
*
S'aii datil porunci la boeril epitropl pentru casa vistieruldi Racoviti, fiind-
a slugeril Palada ce este epitropii fiindil economti WI, si se seeti 0 si i-se
iée socotéla neingaduindu-lii a se- mal amesteca, la care luare de semi A fie 0.
si se dee de cire 0 cluceruluI Racoviti, la care BA fie zapeiii, vitaful el de paharnic.
1790, Aprilie 17.
*
Dupi anaforaua starosteI de negustorl prin care cere 0 se 1.60 pentru obi-
ceiulù telaliculul, ce este oranduitti pentru starostea 0 pentru telall, a nu se strica
0 a da porunei cum si urmeze, ci-lti apuci pe dênsull telalii, pentrn lucrurile
ce al vandutil ale casil vorniculul Cretulescu, cicl dupi jaiba clucerulul Istrate Cre-
tulesen se poruncegee a nu se seidea din banl nimicl, s'al data porunci iariqI
la starostea, ci la tete cele-l-alte are si se urmeze obiceiull, iar numaI dela
casa acestuI boerù si mi We nimicl, cad se afli in distihie, 0 sit nu se fad
nicI o scidere banilor. 1790, Aprilie 17. (Cod. XVIII, Fila 102).
*
Ilotlirirea ce s'art facutri in dosulti anaforalil departamentulul la prioina
mahalagiilor dcla St. Gheorghe vechiri ca Mitul Croitoru Deírstorén pentru o prä-
vedie ce are cump'érat-o intre el, ;si nu-lä primescti, fi certi a se da ha Stan Zil-
bunaru, dupä a lor cerere s'att hoteiritä a intdrce bana Stan Zeibunaru Mitulul
fi set r ncle preivälia M.
S'ati judecatil qi la marele Divanü Mitul Croitoru cu Stan Manua pentru
protimisis a acesteI prisilil, undo fati fiindl 0 preotiI vecinI 0 mahalagiil in Di-
vanii 0 intrebatI fiindl, totl cu o guri respunseri, ci pe Stan ill voeseil de cum-
pkitorii, fiindl crescutti tarn acésti privilie, pimédtena de aid, gi insuqI prici-
nuitodi cu trudi 0 paza lui de al scapatù' numita privilie intru agsti trecuti
vreme din manile Turcilor ne stricati, la care al 0 cheluitti de al Malta cate
until merimetil 0 al apirat-o de Turd', 0 al time' t6te angariile eI, 0 deosebitl.
v'éduramti 0 adevelinta eclesiarhulul bisericel domnerI dela Aprilie 21, cum ci
mal multti primescl pe Stan Zibunaru decatti pe numituld Mitul; decl Divanulti
al hotifitti Stan Malian.' si stipanései privalia ca pace, intordndti banI Mi-
tulul Croitoru, pentra care i s'al datil dela Divanti [west/ intirire. 1790, Apri-
lie 24. (Cod. XVIII, Fila 116).
Gheneralti Entenberg Felmarqal lieutenant.
Racoviti consilierti Filaret R6mnicénu.
Marchel ofitiall impéritescl. Dumitrache haul.
Rada Slitinenu.
Manolache GrAdiOenu.
Constandin tirbeiti.
Mateiil Filcoianu.
Duraitrache logoretri.
*

www.dacoromanica.ro
 ISTORLL ROMIIIILORtf 589

Porunca ce s'aii Pug in dosulti jcilbil clirosului bisericilor domnesel.

Cu cale fiindil jaiba 0 cererea clirosuld bisericilor domnescl, poruncesce
Divanuld, ca datord si fie orl-care chiria0 ce are verl-ce namestie pe loculd bi-
sericilor, si aibi a da qcire biserica01or ca si iscAlésel 0 biserica01 dupi obi-
ceiuld lor la facerea din nod, orl la prefacerea, orI la schimbd, oil la v6n4are,
afari din mezatd, la care acea potil avea biserica01 qcire din strigarea ce face
telaluld Infra auquld taturor, de! de nu va arma acesteI datoril nu va fi temei-
niel vêncjarea, s611 schimbuld ce vor face ; dreptit aceea datorl si fie si biserica0I
a Dina acésti porunci la toV chiria01, ca 81 aibi qcire mal nainte. 1790, Maid 1.
(Cod. XVIII, Fila 123).
Entenberg leitnant-feldmarsaal, Rihnnic-Filaret.
*
Priminda porunca Divanuluï, si avetf a orandui dumn6v6stri null boerina0
ca pracsisd, 0 din porunci, ca alp: me0erl lemnari si mérgi la mo0a OgrezenT
a Ecaterini Filcoened 0 prin carte de blistemd si fad drépti pretuire caselor
ce sunt &cute pe numita mo0e de qitrariu d. Anionic Fotino squill numitel
Ecaterina, care sunt numal de lemnit clidite 0 Invilite iar nu 0 zidite, insi
pretuirea se va face dupi starea in care se va fi aflandd acumd ; 0 si fie 0
prin qciinta amandorora pirtiloril, 0 acea preOire a oranduituluI de eitre dum-
n6v6stri deimpreuni eu me§teril lemnarI cercetandu-se 0 adeveiindu-se cu is-
eiliturile dumn6v6stri, si avetl a o trimite la Divaml Ana de zibavi. 1790, Maid
4. (Cod. XVIII, Fila 127).
*
Hotiirirea ce s'aii *Wiz' in dosula anaforalii departatnentulul de Cremenalion la pri-
cina la Costandin pitariu cu Costandin Moldovénu pentrn wee chimiruri cu galbeni.
S'ad cetitd la Divand anaforaua, qi dupi atatea dove41 ce sunt artitate M-
tra acésti eercetare, nu riimane indoiali cum ci banif acelor chimirurl Bunt lugl
de Costandin, pentru care nicI este trebuin0 de a'l cizni, cicI numaI ca a mir-
turisi ci 'I ad luatil ail, 0 a nu'l da, nu este piguba0lor acésta de nicl uml
folosd, in vreme ce cunoscutd este una ea acesta, ce ad urmatit atatea netreb-
nicil, di t6te acestea le-ail pusd inainte 0 le-ad hotiritd a le suferi druid ad
ficutd fapta acésta ; Dreptd acea hotirépe Divanuld, ca tad avutuld luI orl
banI, orl haine, oil alte lucrad, cate se vorit dovedi, off la Onsulti, ori la acea
précurvi, séit ved la cine, si se ja-e pang, la una 0 si se dée spre implinirea
acebtuT furtipgd de banI la piguba0, afari de zestrea sotiil luï, Maria, care este
hotiriti prin deosebita carte a prd sfliatiii" sale pArintele Mitropolittl ; pentru
care si poruncepe dumn6v6stri judecitorilor departamentuluI, acésta si o cer-
cetatI ca tad feluld de mijlocd, WM dumn6v6stri despre partea judecitiT, catd
qi piguba01 si Ltd tad feluld de cercetare, ca si afle si dovedésci, puindd 0
pre acea pr6 curva la cercetare en Infricopre ca si mirtmisései adevArulit de
avutuld Id Costandin, 0 a§la dumnélut vol arma l si faci implinire. 1790, Maid 6.
(Cod. XVIII, Fila 133-135).
*
Porunca citre vel. agi pentru piicina a doul bicanI ce ail reportuitd Di-
vanulur 0 unit ainard, ei i-ati trimisd la /agiru dela Herivi 0 la Ialomita ;

www.dacoromanica.ro
590 V. A. Uascad

dupa porunca Divanulul i-sad poruncitti, ca cap'. In voia lor nesi1ii vorid a merge,
sa-I trimiti antaid la Eeselentia sa ghenaralulti, ca s aréte la ce lagar d mergd,
sa li se &Se cartile Eeselentel sále la mad, spre a nu se supra de catre ni-
menea. 1790, Maiti, 8. (Cod. XVIII, Fil. 139).

Porunca cu 'Bamba* catre camarasu dela ocna Telta ca sa pue pe

Gheorghe Ploesténul i Ienache Delhiu, ncigasil lui Vasile Holteiu dela Ploesel,
i pe Voinea singa lui Tador Pitén capitana, ncigasil luI loan, Barbatu Eftincai
ot. Mogosoia, dandti adevkinta mumbasiruldf. 1790, Maid, 17.

Volnicie cu mumbasir Armaseqcu, ca sa pue la ocna Slanic pre stefan

Ungureanu, Strainu ce ad facutti Inë1äciuni nnora i altora en nume de datoril
çi i-ati mancatd, atatti la partea politicésca d'U' si la partea ostasésca, i mum-
basirn sa achica adevè'rinta dela camarWi de ocna, ea l'ail fácut teslim, carele
far' de ald doilea porunci a nu se slobácia.

Dela Divanula principatulul re;i1 rcmtdnescl.

Porunca ciare Costandin Zisul.
La 15 ale lund luI Maid te-aI Infatisatu la Divand eu Andreid Rusul, si
Divanulti te-ad Indatoratti, ca in medí de 15 ile, adeca pana la sfirsituld lul
Maid, si alba a gasi si a aduce aid la Divanil pe sotia acestul Andreid, dupa
care hotarire vedemil cui soroculd al trecatit i urmatoriti fosth, pentru care
Divanulti poruncesce ea negresitd pe sotia jaluitoralul acestuia sa o aibi a o
da In maulle lui i sa ii adevërinti iscalita en martorl cum-ca aI facut'o teslim,
ca Intrialtd chipti sa scil el nn escI mantuitti, si anda nu veI fi urmatord si
scil ea, ti-se va &imite mumbasir de te va radica din slujba, i aducandu-te
veI cadé In Hindi, i dupa faptele tale eu care te-al purtatti la acésta ne-
trebnica fapta. 1790, Iunie, 5. (Cod. XVIII, Fil. 180).

Dupa raportult1 d-laI vel. agá, pentru pereusia luI Stefan Ungureann care
s'ad hotaritd de Divand a se trimite la ocna pentru Inglatoriile ce al facutti_
unora altora, s'ad data porunca la vel. aga a se vinde lucrurile ca mezatd si
banil si se Imparta pe datornicl. 1790, Iunie, 6. (Cod. XVIII, Fil. 181).

Lucrurile anume:
un bordeig, de vale la sfeti loan, pe loca mhnastirescii, care póte sa facit
ca tal: 30.
Un pistola ea de tal: 4.
Patru pel, de vaca.
TreI pdturl nouë, una cate tal: 2, si alto mkantal pr6ste ale casd.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 591

Divanula Principatedul Ora ronutinesrl

Poruned elitre boeril epitropl.
Dragomir biv. 3-lea logof6t4 este datorti capete tal. 120 M'ara din dobanda
la Nicoli Bardal-A, pentrn care datorie Ii sunt casele amanetil, si la sorocit
sunt date spre v6n4are. DecI fiindil ea Dragomir este la catastih de
mila ce s'A rOnduitù a da dumn6v6stra dela cutie tal. 10 pe luna, v porun-
cesce Divann, ca si datI acum tal. 90 pentra 9 lunl, i eu tal. 30 ce ail casti-
gata si elA, care si data împlinindù capetele sA-21 datl lul Nicoli sardaru
spre mapa casele, iar pentru dobInda va avea i fardara Nicoli Ingaduiala
pana la t6mna.-1790, August 13. (Cod. XVIII, Fila 246).
Entenberg, Coma al Ungro Vlahiel, N'urde Filaret, loan Logf,
Manolache Griídisteanrt, Costandin Füleoianu.

Porunca catre ispravnicil ot. sud. Saac. ea si oranduiasea omit harnica la

viile lul Ioniti Dan Brasovén, ce le are aicea la acehl judettl, ca sa faca totù
viuulù zaptii, i dOnduld In grua bita, sa stea In pastrare pina la a doua
poruncl, pe care vinil sala m6s6re si sa trimiti Insciintare la Diva* si sA faca
l'ara de zabava, pftna nu ridicA vinurile, ca nu se vor Indrepta, i flindil ca i Io-
nita Dan se afia la vil, sa aibi trimite si pe elg, spre a se izbrani en da-
tornicil cum i Stoicii polcovnicuhl dée In scire a se acula, sA vie si el aicl.
1790, Octombre 18.

Dela Divanula Printipatului priä romcinesel.

Poruneei edtre ispravniciI ot sud...
Se face d-v6stre In scire pentru un ncigas, care la 24 ale lul Noembrie
dupace luatil din orastl Prospulk un car ca chirie ea sa mérga la Edim-
burg, mergêndA pe drumü ají omoritä pe o sluga a unal cojocartl anume Goli
Vetzler ce era caransul 01; acest hot este la stat seurt i gros, In v6rsta de
anl 25, la obraz ca semne multe de vOrsatil, buzatil, pgrulA capuld murgfi,
gr6sa si se aréta el ca este strajameister la volintirl ; era imbracata pe (Dumulù
un antiriù lesescA, scurtil, soldateseti, albastru-cenusiù ca gaitanurl pestrite, na-
dragil asemenea, de postav, ungurescI, cisme negre unguresel ea pintenl, avea un
bastonas scurt de trestie ; cOnd se afla la numitulù °rasa Prospulk purta In capfi
palarie ostasésea In treI cornurl i cu funta de matase galbena, i dupa ce
siávérsit uciderea Fati v6clutil In orasul Palindorf cu o ipingea solditésea cenusie
In cap ca o palarie rotunda, vorbesce f6rte bine nemtesce i 's1 numesce numele
sèA Cristof Weber ; naseuta In orasulù Rap ; la sederea lui In orasulti Prospulk
avea prietesugulù' 1110 en o sluga a und cojocaril, ea care Impreuni dupa ce
atl s'évé'rsit acésta fapta vg4ut In orasulA Palindorfü, earele acésta sluga a
cojocarulul este In viirsta de ami 24, la stat scurtù i grog', are giubea galbina
de postav de Ora eu laIbar rosu, cu nadragl ver4I, eismele nemtescI, pgruhl ri-
dicatil In sustl; batea ce are este vgpsita verde, captusita inauntru cu postavfi ce-
nusill i en gurl veril ImpistratI en albA, perd6ua de pele ; d'inaintea butcil dou6
ferestre si in spatele batch' iarAsI o ferestrne, ca doI telegarl castanil 'naltl de

www.dacoromanica.ro
t92 V. A. t1ilicini

15 pumnI, cabila din drépta de am'endolí «MI este suba i spetita, calulti cela
din stanga este fórte mare la copita, amhdol cu hamuri nemtescI, in cap cu ca-
pastre de pele qi la ochI capacele de pele de . . . . de aicl se poruncesee dv.
en deo3ebire ca sA avetf a cerceta f6rte cu deam6runtu pe sub cumpata in
totil tinutulti acelora judete, ca negreqita sa se gasésca ace$1 hotI, qi or cine II
va glsi, aduca aiel la mine, feldmareqal leitnant, qi una bacqiq va capta.
1790, Decembrie 11. (Cod. XVIII, Fila 334-335).
Entenberg, feldmareqal leitenant, R6mnic .Filaret, Iban Logofiltultl,
Manolache Gr'd diténu, Costandin tirbei, Marchelius.

S'ati &cata carte catre magistratula Brapvulul, ea sa de In scire lui Ionita

din Brapv, c i se striga viile la mezata pentra datoria Stoical logoféttl, i a co-
misaruld rösbouului Clemais, ca orl sa. vie sa raspund.1 la datorie, séti de nu, sa
scie, a la sorocula mezatulul este si se Onda viile. (Cod. XVIII, Fila 27).

Dupti Insciintarea Divanuld Craiovel pentra nisee tiganl ce are ala in téra
paharnicuhl Ionita Ganescu, viinda Impreuna cu °mula paharniculuI i armaqiI
oranduitl, s'A data i cartea divanuluI, ca Impreuna cu armaqula oranduita de aicl,
pria cercetare Mina, catl tiganI va gasi de 1 paharnicului sA-I iée, losa ca acei
tiganI sa nu care-cum-va sA iée niscare-va tiganl de-al printipatulul de aicI. (Cod.
XVIII, Fila 29).

Morm6ntalii lui Damari.

Dintre boeriI Divanulul luI Sax-Coburg era qi Damari. Ama d'ata mor-
mêntula acestuia In biserica St. I6ntl curtea cu jurati). Este In biserica,
pe drépta i in cuprinderea urmat6re :
lS ositca 6 ao5Xot: to5 .0.so5 Iceivv; Bvvotoç, '6'attç
aveza-01 ro 5 1798, asrray.6pEoo 4. Kal 6 árizcov p.gia; Xopoirti.; McocoXaxrc;
rXaVT-IN !Uta TiN 806100 TOO MapLO)ipOCC, 8LTEVEC aveITC1.607pal/ !AY TO6 1788,
Mapttoo 8, 6 ik to5 1789, 6nottepíoD 9.
Aci zace servulti lul D-dea I6nti Damari, mare vornica, care a re-
pausata la anula 1798, Septembrie 4. i boerula mare logofatil Manolache Ypsi-
lante i sosia sa Mari6ra, cari atí repausatti Mariéra la anula 1788, Martie 8;
iar Manolache la 1789, Octombrie 9.

Dama aci In anexa, ca tabela, cuprinsulfi unui pasporta, cu care, dupa

ocuparea Munteniel de AustriacI, se intoreda In patrie emigratiI din timpula lul
Nicolae Mavrogheni.

ANEXA LA PAG. 420

Ca referinta la calea din judetula ArgequluI, Divanula serie ispravniculul,
din porunca luminatuluI Prineipti, «vel ha d-ta pliroforie pentra cererea ce se

www.dacoromanica.ro
 ANEXA LA PAG. 429

ACRATISSIMIE CZESAREO REGLE 8z APOSTOLICIE

MAJESTATIS, ARHI DUCIS AUSTRI.1E, MAGNI PRINCIPIS TRANSYLVANUE, & SICULO-
RUM COMITIS &c. REGIUM IN MAGNO PRINCIPATU TRANSYLVANUE GUBERNIUM: Univer-
fis, 8z fingulis, cujusque Statu, Gradus, & Dignitatis, Oficiique, & Fun6tionis Summefata Cafareo Regia
Majeftatis Fidelibus, quorumcunque Circulorum, Civi6.tum, & Oppidorum Magiftratibus, Prafidiorum Com-
mendantibus, Paffuum, Pontium, Vadorumque Cuftodibus, in hoc Magno Principatu, & I. Hungaria Regno
conftitutis, & refidentibus, Militaribus, Ecclefiafticis item, & Secularibus Prafentes vifuris Salutem, & Offi-
ciofam Nostri Commendationem. Poftquam Prafentium Exhibitor Györgytze Mimslootin Pollhounik, ex Krajova
in Valachia oriundus, & cum Uxore sua et tribus pedis in patriam suam retro*) profe6turus, femet Literis Pa....ali-
bus muniri petiiffet, hocque fine reverenter nobis inftitiffet; non modo pro libera eundi, ibidemque commo-
randi, ac fuo tempore redeundi facultate ipfi indulgenda, feld & debita, ubi neceffitas tulerit, prabenda affiftentia,
Eidem prafentes Noftras Salvi Condudtus Literas duximus, & concedendas, Prasintibus prelecctis, Exhibenti
reftitutis.
E Regio Magni Principatus Transylvanim. Gubernio Cibinii die 28 Menfis Xbris Anno Domini 1789.
I.,. s.
Semnat: Comes Petrus de Reva Austriac
1
David Vajna

) Vorbele in litere cursive sunt serse cu mfina in acestil pagportti. Locurile cu puncte sunt rupte In originalu, care este in posesiunea mea.

Typ. GUTENBERG, Joseph G4b1, Strada D6mneI 23.

www.dacoromanica.ro
 ISoùIA ttobillmont 595'

face din judetu Argeu1uT, pentru facerea i dregerea drumulur ce duce la dra:
joya, la care cerere, d-tale seiut fiindit starea intru care se afia acelti judetti,
rëspunderile podv6deloril ell care este inarcatit, i fiindti d-tale cunoscute ase-
menea, atatil trebuinta acelul drumfi, cum i starea i rgspunderea judetulul
pe cum vel gasi ca cale vel ptme tréba in orânduiala, i cea ce vet' glsi ca cale
ye! orândui la Vecea, çi iarit cea ce vet' gNsi cu cale VeI orândui la judetalit
ArgepluI, 0 de starea in care vel pane acesta tr6b6, vel reporta qi la Divanil,
ca s. scie ce sa rgspunda MArieI sale.» 1790, Martie, 27, (Cod. XVIII, Fil. 76).

ANEXA LA PAG. 433

Estrasele din Monitorula francesil, dintre 1789-1800, se vorfi publica ca
anexe la unit volumit urmAtoriil, del ele privesdi evenimentele coprinse in maT
multe volume.

ANEXA LA PAG. 434

Anexa cu tratatulil dela Sistov se va pune la volumulii IV urmNtorii, (alit
11-lea alil serie! 1786-1792).

ANEXA LA PAG. 443

EacI ce serie Becattini (VIII, pag. 280) despre facerea pace! dela, Taqi:
Tante affollate disgrazie, e i ragguagli giunti al gran Visir de smanegf.d
sopradescritti de' ministri delle potenze alleate, e della loro determinazione di
abbandonar la Porta a se stessa, se non accettava le condizioni di pace proposte
all' Imperattice, la strada aperta a' vincitori di avvicinarsi alla metropoli stessa
dell' Impero, lo indussero a spedire al campo del Principe di RQpnin dei pleni-
potenziarj, per implorare la predetta pace, e chiudere una sospensione di armi.
Il Supremo Comandante Russo giN munito delle sue istruzioni, replicò che si
voleasi la pace da' Turchi colla Russia era d' uopo accettare senza riserva ed
eccezione nessuna le seguenti condizioni.
Che non si parlasse in veran modo della Crimea e della piccolo. Tar-
tana, che sarebbero restate per sempre come lo erano, sotto la Sovranito, dell' Im-
pero di Russia, a norma della Convenzione del 20 Gennaro 1784, la quale sa-
rebbe stata confermata in tutte le sue parti, e considerata nel sue pieno vigore.
Che sarebbe ceduta dalla Porta Ottomanna alla Russia la CiM e for-
tezza di Oczakow con tuto il suo distretto per rimanerne essa in pieno possesso,
e che in avvenire il flume Niester avrebbe servito di confine a. due lmper,j.
Che per tal motivo S. M. l'Imperatrice delle Russie, e per un effetto
della sua moderazione avrebbe restituite alla Porta tutte le conquiste fatte dalle
sue armi oltre il suddetto flume, la cui navigazione sarebbe restata libera a'
sudditi à ambe le parti, e protetta dalle respective potenze contraenti.
Che sarebbe stato rimesso in vigore il Trattato di Kainardgi del 1774.
in tutti quelli articoli ne' quali ora non vi veniva derogato, relativamente alla
libera navigazione della baudiera Rttssa, in tutti i fiumi e mari sottoposti alla
Istoria Romdraloril de V. A. Urecht4. Tom. In, 119*

www.dacoromanica.ro
594 V. A. enzauf

Porta Ottomanna, e specialmente nel mar Nero, non meno che tutte le conven-
zioni posteriori, principalmente quella del 1679.
Che sarebbe lecito alla Porta Ottomana il costruire ne' suoi dominj
di frontiera, lungi pub dal Niester per non turbarne la navigazione, quelle For-
tezze che avesse credute a proposito, o restaurarne altre a suo piacimento.
Che tutti i prigonieri sarebbero stati rimessi in liberth da una parte
e l' altra senza pretensione di riscatto.
Che non sarebbe lecito alla Porta il rimuovere in avvenire sotto pre-
testo di fellonia i due Ospodari di Valacchia, e Moldavia, n6 alcun Turco avrebbe
mai potuto in apresso aprir domicilio e stabilirsi in que' due Principati.
Che restava fissato un armistizio di otto mesi per convenire negli altri
punti che restavano indecisi.
Questa pace fu segnata sul campo di battaglia medesimo, ove i Turchi sof-
ferte aveano le due ultime sconfitte nel dl 11. di Agosto, e sembrò certamente
al fiero Jusuff di avere ottenuto migliori condizioni che non vi era da sperare
nello stato deplorabile in cui trovavasi.
A Jassi, di ritorno da Pietroburgo si 6 aperto il congress° tra i Plenipo-
tenziarj Russi, e i Turchi in Husch, Villaggio non lontano al Pruth, affine di
estendere il Trattato definitivo conforme agli enunciati preliminari che 6 stato
poi sottoscritto alle medesime indicate condizioni nel (II 11. Gennaro 1792.
avendo avuto l' Imperatrice la ganerosith di condonare alla Porta 12. millioni
di piastri di cui andava creditrice per le spese. In tal maniera ha avuto termine
la nuova guerra tiratasi addosso dagli Ottomanni sulla supposizione di poter
ricuperare la Crimea, ma in vece hanno dovuto soffrire che resti in mano a' lor
nemici Oczakow, che 6 la chiave del mar Nero col suo territorio, che si stende
circa cento e venti miglia in lunghezza, e cento in larghezza tra il Niester e il
Bog, due gran fiumi Navigabili, deserto 6 vero, ma di ottimo suolo, che può
in breve divenire coltivato e fertile, mediante la vieinanza di Cherson. Non ostante
l' assistenza dells Potenze protettrici, la Monarchia de' Sultani ha riportate,
come si 6 veduto, nuove scosse ed urti terribili, e l' esser passata in potere de'
suoi piii formidabili ed invincibili avversaij la chiave suddetta, per cui una volta
o l' altra non è per loro ardua cosa l' apiirsi l' adito sotto le mura del ser-
raglio, può certamente affrettare l' ultima sua decadenza e rovina.
Tratatulil intregil alit pled dela Ia§I se va reproduce intre anexele tomulu'l
urmAtoriti, dup. Martens (V. p. 67) 0 cu apreciarile luI Koch 0 ale luI F.
Schoell (Histoire abrégée des traités de paix entre les puissances de l'Europe
depuis la paix de Westphalie. 4 vol. 4'. Bruxelles 1838, pg. 429).

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA ET CORRIGENDA

Din repe4iciunea culegerei aü Amasa mal' multe anexe, carI se dail aci,
spre complectarea tomulul. Lectorele va scuza mica desordine, cara se va in-
drepta la o noua editiune, déca se va mai face cánd-va!

ANEXA LA PAG. 44
Carie de conclicarti de juderc.
. . . . Zemle Vlab. Dat'amii. cartea D-niel mele luI . .. pre carele l'amil orin-
duitù a fi condicaril la sud ca s. aiba a tinea condica judetulul i a urma
intocmal dupg, coprinderea acestorti poruncI ce-I damil :
T6te domnescele n6stre poruncl cate sa trimitti trimisti catre is-
pravnicl, s611 catre judecatorT, pentru chivernisirea locuitorilor, pentru paza ju-
detuluI i pentru orl-ce pricina de ob§te, ség povatuirI §i invataturl, mal virtosti,
cele ce sunt urmat6re intru tóta vremea, i obicinuite, sa aiba a le trece in
condica t6te, de randil, cu vremea lor, ca i schimbandu-se ispravnicii, s611 ju-
decatoriI i viindti alta, sa gasésca acele poruneI In condica, sa le energhisésca
si le pazésca.
logontulii acesta sa fie dator la schimbatulti boerilor ispravnicI, séü ju-
decatori, a ar'éta celor ce vinù cate poruncI sunt date mai dinainte, lar sa nu fie
uitata porunca ce se da °data i sa nu se tie de cel ce vine in urma ispravnicti,
ca pricina ca ati ramasti cartile de acele poruucI la boerif ispravnicl ce ail fostù
mal nainte.
AO§derea i urmarea ce face ispravnicil dupa poruncile N6stre i cartile
ce serie in deoblte, prin plavl, cum §i listele de orl-ce trebuinta vor face isprav-
nicilor, asemenea i acelea sa fie t6te trecute t6te in condica. SA, se pazésca in
maulle oranduituluI logoretti i pravilniasca condica ce este trimésa la judete
filtra care este poOtuirea pe larga, cum sa urmeze ispravnicil qi judecatoriI la
pricinile de judecatI, i de cele obicInuite ale moqiilor qi de multe cuviinci6se
pov'étuirl.
La judecatile ce se vor cauta de judecatorl gil de ispravnicI, se afle
orinduitulti logon'tù de fata, cetindù' ascultánk ca sa faca practica de pri-
cina, intru care se serie atrita 4isele unuia, cata i rgspunsulù altuia i hotarirea

www.dacoromanica.ro
596 V. A. UREcua

ce s'atl flcutti 0 (Mpg aceea sg facg apoi carte de judecatg, séi anafora. Cum qi
de nu se va urma pricina gi va rémané a se wince martini, séti alto doveql, ia-
rAIT s aibg a face practica qi sa o trécg in condicg, ca sl fie pururea sciutil ce a
rhpunsil fierarele din eel ce s'aii judecatii? ce davedi aù arétatil 0 la ce ail r6-
masil pricina? carde la acésta sg fie férte ea Mare aminte ca .sa intelégg qi sl
facg zaptil cum se cade pricina, cercetarea i h)tgrirea judecateT, spre a serie
ingq1 acele ce se vorbescil 0 se hotgrésch la jadecatg, iar nu altele. i asIa sa
se scrie in condicg tóte pricinile de judecAtI ale noroduliff, ce se cauta de is-
pravniel 0 de judecgtori, peste t6t1 vremea, spre a se afla trecute ca tóta orên-
duiala lor, ca hotirirea i implinirea ce s'ail fut i sl adevereze in fieqcare
carte séii anafora, el stint trecute in condicg, dapg care dandu-se celul ce a cfq-
tigatil judecata cartea, sea anaforaoa, sg dé i la mana celul ce n'al riimasti
odihnittl adeverinta iscaliti de ispravnici, séii judeeitorl, prin care se aréta anume
sorocii ce s'aii pusil de fati acelora, ca sl vie la Divanil de a'0 face apelafia
lor. Si sa dé qi eel cu pricina adeverintg sub iscgliturile lor, intru care sa aréte
qioa ce q'aii pusil Bondi 0 pe hatifirea de acolo. Iar pentru eel ce ail fémasii
odihnitl yi multamiti pe hotgrirea de acolo, sg serie insuqi in carte cg s'atl mul-
s'ail odihnitii.
Si aibg datorie oranduitull logofétil, ca pe tag luna sa tnimitA prin d-lorii
ispravnicii, aid la logofetia Divanulul Domnid Mele. condicg de cate judecati s'atl
clutatil de judecgtoril 0 de ispravnici, cu afétare in ce chipti hotgrit, ski
la ce WI' rémasti? De s'atl multamit sétl nu ? Ca, candil va veni ca apelatie la
Divanil vre-unul i va cere ca si aducl pe OHM lui aice, sa i se cérg adeve-
rinta sorocului, sg se caute în condicg pricina aceluia ca si se yap.
Lingi acésta, fijad-cg s'all intêmplatil 0 so intêmpla necurmat gilcevurI
pricini pentru zglog,irl i vêndg.r1 de mo01 0 de veniturI 0 de orT-ce lucran, el
s'ail Matta printeascunsti i ca altg economie j s'aii véndutil la 6med str6inT,
cart aunt opritl a cumpéra, ca sA lipséscl dar acestea, si aibg a se trece in
condica judetului téte vétujgrile de moqii, de locuitorT 0 de ori-ce, séú zglogire
de va fi, ea oranduiala flcutg, dupg cercetarea ispravnicilortl 0 si se adevereze
de (Hoeg, el este treed(' in condicg, ea la orT-ce judecatg sg se créda de ade-
vératil acesta zapisil, iar fArg o a se trece in condicg sa nu aibg statornicie
Did uuù felil de vkujare, séù zglogire. Care pentru acésta sl aibg datorie
ispravniciT mai antéiii a da in scire la totil judetulii, ca top si scie a veni la
condieg. Aqiqderea c orl-ce alte aqkjimenturl, ca sg fie temeinice ci cu credintg
de adevérate, sA aibg a se aréta 0 a se serie in condica judetuluT adeverindu-se
logofétil, dupg cum pentru unele ca aceste se aréta qi in pravilnicésca condicil
10vIerea BA se trécg In condica acésta i exsamene de cercetirile a fieq-.
cnia vinovatA i cHutil in hotie, ca si se afle trecute. Si cand ar avé vre-o
trebuiutg numitululii logof. de vre-o pov6trtire i invétaturg, sg aibg prin dd. is-
pravniel a insciinta la d-lui vel logorétil ci d-lor velitii logofett BA aibg a ar'éta
Domnid mele 0 porunca ce va primi dela Nol, iarg0 pria ispravnicl sA o tra-
miti la orbduitulii logofétii.
pentru slujba i ostenelele luT, i s'aii orinduitil de catre romnia mé
WI pe lung cate tal. 20.
Aqiqderea si aibl a tine 0 trel lude scutelnid pentru poslustnia easel* luT,
émeni streinl i fArg de pricing i fad de dajdie in visteria Domniei mele, el-
rora, dupg conectaren ce li se va face de catre ispravnid, fiindil en adevè'ratil
Virg de pricing., sit aTbi a li so da de la vistieria PomnieT mole pecetluitur1

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ROILINILORtr 597

domnescI, pe numele i chipurile lor, ea sa fie apgratl. i lâng acésta sa ide

havaetu de la cartile de judecata, séti anafora ce vora face ispravnicii i ju-
decatoril, insa la pricing, hotariti de acolo, pentru scrisil i trecutulti in condica
de la parale 20 OBI la parale 60. i ispravnieff, séa judecatoril sa aiba a in-
semna in carte acehl havaietü, ca sa, nu se indraznésca a lua mai multtl. AA-
derea sa ié Bi de la revaBele ce se face de sor6ce de catre ispravniell 1 de la
parale 2 pana la parale 4, iarù maI =Rd sa, nu se cuteze a lua, dupa cuma
inteacestil chipa fosta facutil hotarire de catre Domnia sa fratele nostru
domnulil Alexandru Ipsilant voevodti, pentru havaeturi prin condiea ce o 17641.1170,
cut leat 1780, Februarie in 10. Iar de la v6n4arl, zalogifi de mop, viI, tiganI
séú alte aBecióminte, cuma Bi de la vén4arl de veniturl de mop, care poruneimil
mg' mil, a merge eu zapisula ca sa se cerceteze de ispravniel i sa se tréca
in condid, sa ié, pentru scrisuhl in condica, de rnoBie mare parale 30, de mo-
Bie mica 15; de vie mare parale 30; de vie mica parole 15, Bi de igani la
unit sufleta 15 banI, Insemnandil iaraBI ispravniciI, séti judecatoriY, acest havaetti
intr'acele aBe46mênturI. Poruncima Domnia mé d-stra ispravnieilor al judetultif,
vóciênda cartea Domnie'l mele, sa avq1 Wig metahirisi la tréba acésta, dandu-1
condica judetuld asupra-I, ferindu-se de a nu face niscare-va jafrifi celor ce
vora avé prieinl de judecgl, BM a cere ruBfeturl i mita, ca pentru aceea i s'ati
oranduita de catre Domnia m6 léfa indestula, ca sa se multamésca, spre a se
feri de unele ca acele, niel sa zabovésca cu sciisula eartilor, B64 cu trecutula
in condiel pe locuitoffl ce vora ave pricinI de judecata, ca sa li se prieinuésca
periciune ea perderea de vreme i cu cheltuéla, ci sa le dé drumulti, pentru car
de va face vre-unii ensue./ la vre una din cate 11 poruncima mal Bust', nu nu-
mai va fi lipsita, ci i alta data nu se va mal invrednici la mila i slujba dom-
nésca, ce'la voma i pedepsi. I saam DSc. GPd. 1787, Februarie. (Cod. XVII
tila 243-245).

Pitacel la Mitropolitte pentru 26/14 preotil ce ail scrisel o diatii fi la condica

departamentulul nu s'all trecutli.
Nicolac Petru .711avroglteni VV. i prod
«P. S. Ta *into Mitropolitù. Insciintamti pré Sfiirtiel tale, el in arma, dup.
ce amil facutti Donnie, mé hotarire, ea tóte dietele i alte aBect6mkturl co se
faca intro norodti, de obBte, sa se tréci in domn6sca condica, ce s'ail aBelatii la
departamentulti de Bépte, uncle all a se cerceta de sunt adevgrate Bi de sunt drepte
ca cale, iar intealta chipa sa nu se mai cuteze nimeif a face Bi dupa ce s'ati
insciintata aasta hotarire pe la téte mahalale prin tOte biseiicilo
intru auqulti tutulor preotilor i alti norodului de obSe, vglumti iaraql la Divanù
astall o diata scrisa de una popa Manolo din mahalaua acum la luna ce
aú trecuta a luI Martie, netrecuta la condica i fara de orênduiala aceea ce in
Divaat hotarittc; care acésta ne dete multa Barba: de ce sa nu fie urma-
tor acelti preota porunceI i sa faca de sineBI diata, care este Bi fai A de orb-
duiala dreptatel coprinderea el', impotriva fiindti la pravill Bi la obiceiulti pamên-
tulul. Deel pentru acésta villa fiinda vrednica de pedépsa acela preotü,
scriemti P. S. téle BA trimitI sa-la aduca pe acelti preota i sa-la ridicl la in-
ellisóre strapica, de ande sa nil se slob6da niel de cum fara do scirea i porunca
Domniel Alele, i sa intliresd poruncile P. S. Tale de isnóva la preotI. BA nu se

www.dacoromanica.ro
598 V. A. UREMIA

cuteze altulti a face urmarl ca acestea. Poruncimù tie zapciule, ce escI orênduitii,
iel pe numitulil preottl sa-la ducI ca acestil pitacii la P. S. Sa parintele Mi-
tropolitil.» 1787, Aprilie 19. (Cod. XVII, fila 176 vorso).

17 Cali legate ca ere ispravnicit judeplar pentra sa nu le 'Walla.

«D-v6stra ispravnicilor od sud san'étate. Find-cl este Ora orênduiall a
se inchide la gros mulero impreuna cu 6menI, séù la casa de ornil neinsuratil,
iat c vO poruncimil, de acum inainte muierea ce se va Intêmpla sa aiba orl-ce
pricina i vixiä, sa nu NI volnicl a o inchide, nicl la conaculil d-v6stra, nicI la
grosulil ispravnicieI, cum niel la alta casa de °mil neinsuratil, ei la parcalabulil
satuluI sa o datl ca sa o aiba in paz, ség de nu va fi parcalabulti insuratil, sa
se dé la anti omù ca isprava din fruntasil satuluI, insuratil, cu casa si de isprava.
Inteacestù chipfi s. urmatl de acum inainte la inchiderea muierilor.» 1786, Iulie, 4.
(Cod. XVII, fila 55 verso).

ANEXA LA PAG. 45
Pitaca Ore Pariniele Mitropolila a fi bisericile desaise panel la una ceasa din
no'pte .,si candekle aprinse.
«Pr6 Sfintia Ta, parinte Mitropolitfi, primindil domnescula nostru pitacti,
sa daI pontnca tuturor egumenilor, epitropilor dupa la monastirl i preotilor dupa
la biserile mahalalelor, din totil °rap% Bneuresci, ca fiescare biserica oil mo-
nastire séti de mahala sa fie téta gin deschis d diminéta pana aérea la unit
ceasft din nópte, ca si ggsésca crestiniI vreme, orl la ce vreme va puté a merge
la sfanta biseriea faca euviineiósele inchinaciunl ì rugaciunI la loculil celù
rinduitil de Dumneleil, de unde nelipsitti sa fie unù preotù alii bisericei, pazindù
da biserica da diminéta pAna la mitt ceasù din népte, arOndil i candelile ne-
contenitil la stapânescile sfinte idne si la sfantulil Pristolil; asisderea i slujba
'arena, care o obiclnuia a o face (16111100, fiind-ca nu potii crestinil sa proftac-
sésca gi r6maindil fara, de sljba, sa poruncescl P. S. Ta, ca pe We Ode slujba
utrend sa se faca de ca séra, iar nu de diminéta; pentru care a pururea peste
tOta vremea sa portI Pré Sfintia Ta grija de a se arma porunca acésta, rânduindii
cereetatorl spre a se vedé da se pazésee acésta orinduiall, fiindú spre multù
folosü sufletesel 1786, Iulie, 6. (Cod. XVII, fila 23).

ANEXA LA PAG. 62
Orl-care fie punctulil de vedere din care, nu numaI Domnil românI, ci
chiar DomniI fanariotI, ail conservatil organizarea corporatiuniloril (bresle, isnafur1),
acestea Inca aft fostil unù factoill importanta pentru propasirea culturel natio-
nale. Neinstreinarea comerciuluI i industriel din manile paménteniloru, a contri-
builil multil la mentinerea, In actele breslelor, a limbeI romane. Organisatiunea
tare si neinstreinata a corporatiunel, a fostti o cetate ineonscienta a limbel si na-
tionalitatiI romane. A pututtl strilbate in cancelarla Divanurilorti limba gréca, dar
n1 i In cancelara starostiilorii de bresle. Dupa dreptulil acordatil bresleI, fie-

www.dacoromanica.ro
 Istoi Romixmon0 590

care din ele era o scóla pentru meseria respectiva. Breslasul a simtitti nevoe de
a inv.* pe langa meserie si carte si acea carte a fostti apr6pe tot-d'a-una ro-
manésca, fie la sale domnscI, fie la dascalil particularl.
Dintre corporatiunile, earl, In deosehl, a contribuitil, la respandirea cultureT,
pe langa corporatiunea tipografilorti In care intrati i xilagrafii, sapatorl de ic6ne
pentru carp° bisericescI, vomil cita corporatiunile nobile a zugravilorti
torilora de pecetI.
Sfragistica romana merita t6ta atentiunea cunosdtorilorti Minunate sunt
sigiliile Domnitorilor moldovenl, mal alesü in secolulti alii XVII-lea.
Na putemil admite asertiunea unora, a Domnitoril i autoritatile 'i fácéi
sigiliile peste hotarti, de Ore-ce avemti decumente date numaI clod, trei ile dup.
intronarea unul DomnA, dela caril conservamù' sigilii f6rte frum6se, ce nu putég
sa fie fostil comandate, fabricate si sosite din strè'inatate In douù sal trel 4ile.
Sigiliile documentelorti muntene stint inferi6re celorti moldovene. Vomti da
asupra sigilografiel n6stre mal incolo ung stadia cat maI complectil.
Depiinderea stravechia a RomanilorA de a zugrAvi chipul fundatorilor pe
muril biserilorti, a intretinutii gustulù artel picturel in ambele piincipate.
La 1786 Suta afla monastirile rOil inute, asa in catti c.,si clapurile (Uteri-
lorA) cele zugravite in bisericil Wahl de eat stricatti i uncle de Wit s'atl
*red altele cu oclal scog din vrentea gsmirifei». Domnitoralii prov6cA restaura-
rea monastirilor i trimete inadins pre zugraval Iordache pe la t6te monastirile
din judete, ca sa restaure portretele titoricescr, (Mudd pentra acésta urmatorultl
pitacù : (Cod. XVI, Fila 72.

«Cuviosilorti egarnenI, epitropil, staritilorti de pe la t6te monastirile marl

micI, din tdra DomnieI mele, vö facemti in scire, ea futre alto acatastasi si
rea chivernis611 ce vedeml asupra monastiriloril din neeconomie i nepurtare de
grija a egumeniloril i epitropilorti, insciintatti, ca i pomenirea repau-
sitiloril cititorilorii, ce en a lord agonisita si stradenie ail ziditù i ari intemeiatii
sfintele monistirl, s'aù' datil la nebagare de s6naa, in end i chipurile hail cele
zugravite in biserica lasatù de s'ati stricatù si unele de totil s'afi stersti,
altele ca ochil scosl din vremea r6smeritef, nu le-al mal dresù i sunt fara
nicI o cuviinta, care aasta este un mare cusurù si mare nemultamita a N6stra,
de care vi se face si pedépsa: cum nu vti temetl de Dumnecieù' in vreme ce
reposql acel ctitorl vgrsatù sudórea i agonisita lord de al ziditil sfintele
case si le-ati inzestratti ca atatea acareturl, din earl vO hranitl i vt1 indestulati
en t6te cele trebuincióse, i apt:if, nu avetI nicI o grija pentru pomenirea Ion !
Dec1, nefiindu-ne acésta nicl inteunti chipti suferita, iate inteadinsù amti °ran-
duitù Domnia Mea pe Iordache Vechier zugravulù, ea sa vie pe la t6te monas-
tirile de obste din fie-care judettl, unde sA. aiba a drege i a indrepta ehipurile
ctitmilorii, pe unde voril fi stricate, nu numal pentru pod6ba sfintelor bisericI,
ci mal multii pentru neuItata pururea pomenire a ctitorilor; si dar la acestea sa
vg argtati dar ea t6ta supunerea si protemia, si plata zugravulul sA. o avetl a o
rëspunde i a'l multami cum se cade, ca pre mil tramisti al nostru». 1786,
August 22.
Asemenea protectiune acordata de Domnitorù pictureI, ineuragiaza pre zu-
gravl, asia In catti el acumù' solicita dreptulti de a se constitui in corporatiune.
Mavrogheni, in 28 Noembre 1786, da hrisovulti de eonstituire a corporatiund

www.dacoromanica.ro
600 V. A. DitEcail

zugravilork i Insarcin6za pe Ionita ca sa constitue br6sla, fiiudú elú staroste, séh

Cacqu-bap.
Acesta importantii hrisovil cred emù utilti all aduce aci intreg :

Cartea lui Caeam-basa de ougraril din 1786, Noembre 28.

Jinid-ca Ionita Meqterti Zugravti, s'a argtatti cu silintai slujba la lucrulh
curteI gospodil 0 a poruncilorti domnescl, iata darti ca sa fie de acum Inainte
cu mal multa silinta, l'am facutil domnia Mea Cacasu-baga peste top' meOeril
zugravI, caruia 1-am data acésta Domnésca carte la mâng, prin care poruncimil,
ca maI hntail s cerceteze chg sunt zugravI 0 se hranesch ca acestil meqte-
§ugti, i pentru chtl veil fi vrednicl de megterl, cu sciinta me0equguluI deplin
intratI la vre-o oranduiala de dajdie, s. faca f6ie de numele loll 0 de ma-
halaua unde locuescti 0 la ce orhnduiala de dajdie aunt fie0-care apclatl, ca sa
fie sciutl qi ca sa nu fie volnicti altulti str'éinfi, färl scirea neap-bag liana a
nu intra la orhnduiala breslel lorti 0 la dajdie dupa putinta lul, a matacberisi
metequgulii acesta, iar carele din me0eril cel sciui, caca0-baseI ce voril in-
tra acumh la oranduiala bresleI lorti, se va Intilmpla a strica lucrulü cuIvasI
va imela pe unil altil, sa aiba pentru unulù ca acela insu0 caca0i-baa 0 a
lucra lucra la paguba, fiind-ca pentru aceea suntii opritl altil fara de scirea luI
a metacherisi i me0equgulil acesta. SI aiba orhnduitulti cacw-bap d'imprenna
Cu totI meOerii zugravI, a face intre dên0I alegere de 3-4 frunta0, earl' voril
fi mal procopsitl la sciinta acestul me0equgti, spre a se nurni proestiI breslel,
cu care Impreunas faca longe, de a judeca pre ceI ce Intre d'6n0I de bitsla
acésta vorü avea pricina pentru ale meOequgulul lorti i pentru ucenicI i calf'',
pe care dupa obiceiulti me0e§ugu1ul acestuia i dupa dreptate Indrepteze,
cum 0 dintre d'én01 cel carl von" face stricaciunI la me0e§ugh1ti lorti, ju-
dece dupa vina lorti, la care longe déca vre-unulti din zugravI nu se va supune
de qine0 a veni chiamatti fijadO, s aib volnicie cacapi-bap i Cu pr -
estl a1l aduce qi Lira de voia lui, ea c6u0ilti lori. A0qderea sa aibi. qi ei a tine
cutie, dupa cum t6te alte bresle urméza, In care sa fie datorI meqteril a da cate
o para pe sgptgmhna, sa fie pentru milostenia celorti scapitatl, care banI ca sci-
rea proesto0lord si se cheltuiasca cand va fi trebuinta, la lucru cuviinciosi, pen-
tra ajutoruhl vre-unuia din brésla lorti vrednicti de mili iartisa nu si risip6sca In
zadarii.
13entru ucenicT, si aiba a se urma dupa obiceiuld lor, cum este 0 la alte
me0e0igurI, a mi primi unit' meqteril uceniculti altuia, pani nu'0 va Implini so-
roculti luI. i fiind-ca dupa cum s'a qist1 maI susti, child se va Intilmpla vre-o
inplaciune ver cuiva01, casap-ba§a este dator a f6spunde 0 a da séma pentru
una ca aceea, dar poruncimil ca ate tocmelile de lucru zugraviel la verl-ce felii
de binale, si se faca prin scirea i marafetulti lul, i si aiba la cutia lor a celti
me0erii a da din tocméla pretulul, talen i 3 la suta. Pela uceniculti ce va e0
calfg, adeca meqterti, si aiba, casaqu-baqa, chnd va e0 calfa, a lua talen l 3, avae-
tulti luI, i a0a si intre la orbduiala mestepgurilor a lucra de sine0 me§te§u-
gulh acesta, dupa cum se urméza 0 la tóte rufeturile de alte me§tepgurl, de
dail la starostif lor avaetti chid esa WM. Drept aceea, poruncimh vouil tutulor
ine!;iteiilor zugravI, si aveti sci pe numituli1 Ionita de casup-ba§a caruia
aveti Ci da ascultare, la cele ce se cuvinti ale breslel v6stre, dup. obiceiti qi
dupa oraduiala me0epigulta, cum 0 la vre-o tr6baDomnésca, child vg va cilia=

www.dacoromanica.ro
 - biome. Itomirmoser soi

numitulti casap, sa nu ye impotrivitl, ca pe unulti ca acela are vole a'15. duce 0

fara de voia WI» (1).
Constitutiunea acésta a breslel zugravilor sub malmaria meqterulul Ioniti
nemultamesee 'Msa pre acel din zugravl, cad nu sunt mima/ ca,cafu, adecil zu-
gravI de binale, ci zugravi de ic6ne qi chipurl, adeci ceea ce numim astadI pie-
torI-artivtt Aceqtia reclama lul Mavrogheni 0 °erg constituirea lor In brésla deo-
sebita. Alavrogheni, In 1 Februarie 1787, le acorda cerearea. Mal-marele, sclii
starostele se numesce archi-zograv. Piimulti archi-zograv e aloe' de pictorl In per-
sána lul George Venier. Ca sa se p6ta constitui o brésla din pictorl-artigtl, avfind
starostia 0 sfatula s'el de bOtranI, cine nu intelege ea ace§t1 pictorl erail destulti
de numero0 In BucurescIP
Este decl necontestatti progresti 0 in acclsta arta frumósa pe la finele se-
colulul al XVIII-lea.
lata intregti actulii constitutivtl alit logeI; numele de loja e consacratil chiar
In actele de constituire a corporatiunilor pictorilor romanI din 1787:
«Intre alte meOepgurl trebuinci6se obOiel fiindil 0 unulti ala meqterilor
zugravI 0 eaca0, pe earl gasindu'l Domnia Mea rara niel un ti felg de rênduiali,
din care pricing, multi. din eel ce mail trebuinta a hiera acestti me§tequgi se
inqela, se pagnbea 0 li se strica lucruld de catre cel ce numal ca numele era
meqterl, 0 mi sciati megteguguhl deshgrObsi, vrufamil Domnia Mea, ea cum diva t6te
alte brésle, sa se puna 0 acestil me0emil In orênduialii, pentru folosti de obgte,
spre a lipsi acele IngelaciunI qi dupe a eaca0lor jallil 0 cererl, are' fostA oran-
duitil caeap-bap pre Ionita atatti peste eaca0 Mil 0 peste zugravl, dandu'l car-
tea Domniel Mele eu ponturile qi povatuire cuviincióse.
«Dar du/A acésta, in urna, me0eril ce sunt zugravI, viindii cu jaiba Ina-
intea Domniel Mole 0 ar'étandu-ne, ca me0equgulti lor este deosebitti 0 ea nu
potù fi totti la o randuiala cu caca0I, cerêndii a li se orandui lor unil deosebitù
archi-zograv, amti cereetatil Domnia Mea acésta 0 amil gasitti eererea lor cu cale,
pe earl deosebindal din eaca§l, inaintea DomnieI Mele 10' alesera pe Gheorgbe
Venier, ca sa fie archi-zograv peste megteril zugravI, iar Ionita camp-bap si
romana peste eaca0, fail de a nu avea a lace eu zugravil. Pentrn care 11 dale'
volnicie numituld archi-zogravti, maI intaiti sa cerceteze cgl vor fi vrednicI de
meOerl, cu sciinta meOquguluI depling 0 intratl la vre-o orênduiala de dajdie,
sa faca f6ie de numele lor 0 ea mahalaua mide locuesc (restulti este aprdpe
Menge& cu hrisovultt datil lui Ionip ; deceit si adaoge, elt calfa care deschide prti-
villie sa dea la cutia breslel ceite 10 talen. Sii meet adoge incez obligatiunea, ca
catund &Ind vre-unulti din zugravil eel invilafi degvérfitil vor toeng uni2 lucru din
cele vial, marl, archi-zogravulA stc aibli a reindui lcingd acelti sugravü invgata 0
calfil, séti ueenicl din eel mai prosti, sire chiverniséld, a ajunge tofi, «dupe cum 0
prin cuventa deosebit4 ami ; poruncitii». 1787, Februarie 1. (2)
In 1786, Maiti 21 s'a intOmplatti null procesù' intre dol zugravl 0 boerulti
Constantin Nanciulescu, pentrn zugravirea und biseriel.
Eati estrase din judecata Divanulul 0 a lui. Mavrogheni, din Cod. XVII,
fila 136 verso :

Cod. XVII, fila 117.

Cod. XVII, fila 128 verso-130.

www.dacoromanica.ro
602 V. A. Untottil

«... Zemli Vlah.., la Divanti inaintea Domniei Mele, fiindfi P. Sa parintele

mitropolitd i d-lord cinstitiI i credincio01 boeril Divanultfl Domniel Mele, ail
esitti pitará Const. Nenciulescu jaluindd pentru Silvestru Monahu i Costantin zu-
grafil, clime/ in multi trecutti prin zapisd ad facutd tocméla cu &DOI ca
zugravésca o biseria la satuhl... intocmal dupa pruba ce le-aa' ar'étattl, i sa
le dé platl talerl 750 bank' gata, 50 vedre vinil, 10 vedre rachid, 1000 oca faina
bung, 1000 oca =laid, 100 oca fasole 0 50 oca pesce Argil, din care tocméla
le-ail 0 datti banI gata tal. 369 0 tad vinuld i rachiuld gi cele-l-alte, iaril el
nu puma! lucrulti ispravitd, ci înc i ceea ce lucrara, lucrara prostd qi nu
dupa pruba ce le-ad data i ceru la acésta dreptate; fati fiinclti la Divand 0 nu-
mitil zugraff, cum a le-ad fosta toeméla inteacestd chipü, ca sa faa lucrulti
dupa pruba ce li-ad ar6tata pitaruld, qi curaca ad piimittl acel tal. 369, vinuld
i rachiultt i cele-l-alte, nu tagaduira, far de numai clisera, cit aceld lucru ce ad
lucratii artl fi diva praba ce le-ad argtattl pitarttlii; dar impotriva la acésta ne
aréta pitaruld, mai ant615 o anafora a departamentulul de Bold, cu leat 1785
Noembre, intaritil gi de Domnia Sa fratele Mihal Voda Sutuld, in care gasesce
judecata cu cale ca aléga fiesee-eare din partea sa cate unti meqterti zu-
gravd i ea carte de blistema' mergéndd acolo sA cerceteze lucruld ce ad factitil
0 de se va gasi intocmaI dupa, pruba ce s'ad tocmitil, nu numaI sa platésca pi-
taruld ban!, ci sa pértja i ostenéla trimi0lord zugravi i alte cheltuell
ce se va int6mpla i a0a ail alesti Silvestru Monah din partea sa pe stefan Ter-
monahil dela mitropolie, iar Constantin pe Simeon Zugravuld i pitaruld pe Tran-
dafird, earl zogravl s'ail poruncittl sit pretuiasca i lucrulii ce era Mutt'', dui:4
orinduiala me0equgulul lord. A0sderea ne aréta i anaforaoa tot acestui depar-
tament, cu 16td 1786, in care serie, c. viindil nurnifii zugravl inaintea judecatiI,
prin carte de blastemd atl martmisitti canna lucruld ce ati facutd 'Arita zugravi
este multd mal josti deatti pruba ce ati fostil tocmitd i Ina la unele Iona
sunt ccite-va vapselä netrebuincidse, care de nevoie trebue si se shica i sa se zit-
gravésca de isnéva gi canica dupa pruba ce ad lucrattl parifil de ard fi fosttl
ispravita bisetica, plat6 tag ostenéla lord talerl 500, dar nefiind ispravita, pen-
tru cat ail lucrattl li se envine tal, 360 gi ea 140 ce fémanil, sa gasésca pita-
raid meqterl, ca sa4 pue de a ispravi lueralt. Dula care marturie ce all datti
numitil zugravY, &emit judecatorff cu cale, ca Silvestru 0 Constantin 0, intérca
cheltuiala ce ad Wahl mal =Rd peste ceea ce se cuvine dupl dreptate i taleri
52 cheltuiala ce s'ad facutti i pitaruld sa pima vinuld i rachiuld i cele-l-alte
ce le-ad datil, spre a se desface. A0qderea aréta pitarahl i altA anafora a d-lord
velitilord boerl, ea létd 1786, intarita iar41 de Domnia Sa fratele Mihai V.V.
Sufuld, in care serie, cuma dupa apelafia ce ail WW1 Silvestru, carnet nu este
odihnitil la judecata departamentulul, at cercetatti qi pricina acésta 0 ad
gitsitit judecata departameutulul ca cale 0 cu dreptate, iar elti de nu este odih-
nitil, strice cele ce at lucratti i BA zugravésa biserica de isn6v1 intocmal dupa
pruba ce s'ati toemitil 9'apol sA-1 plat6sca pitartild baniI deplind. Dapit acésta
ad intrebat Domnia M6 pe paritl la ce nu se odihnesctl i ce mal ad a ice?
mIcar cit Ficinnia carnet numitil zttgravI n'arti fi facutd cercetare cu dea-
m6nuntulti qi i-ail napastuitil, dar pricinuirea lord amd v64ut-o Domnia Mé de
totti ara de cale 0 nepriimita judeateI, de vreme ce In0qI el 1-ati alesd i I-art
cerutti, carl vedemil cit prin carte de blastemd ail martudsitd dreptd, adev6ril
inaintea judecatel. DecI aceste maI susil numite cercetfindd qi hotarirea de ju-
decata, le-amil gasitd Domnia Mé acute ea burnt orancluiala, drepte i cu cale,

www.dacoromanica.ro
 Romittmo0 603

dupl care datorl eraft paritil sa platésca acevtl talerl 52 cheltuiall ì talerr 9
ce sunt asupra lora trecuti mal multff, Dar Domnia M6 milA facandli Cu
pentra saricia loft, am portincitA pitarulut de le-aa iertatfi din cheltuiall ju-
matate, adeca talerl 26, iar ce1-1-altI tal. 26 vi ce! tal. 9 a'a hotitrita ca sa-1
plit6scl la pitarulA, de care zapciuld celfi orinduitil sl facl mijlocirea i volnicft
este pitarulit sA pue pe orl-care zugravit altd, ce va gAsi, ea sa'vI isprAvésca lu-
crulA, fara de oprire, pentru care s'afi datti la manile sale acéstA carte dupa ho-
tArirea ce facutil la Divan».-1786, Mal 20. (Cod. XVII, fila 136 vert).
Am ariltata c i Mavrogheni s'a preocupatA de sanitatea publica vi el aA
rinduitA doctorl i aa grijitfi de spitale. Amenintati téra de b6la ciumel, Inca
din 1784 (1), Mavrogheni a provocata i elA Divanula sa facA un nizam cu pon-
tut.): pentru paza taril de asemenea epidemie. Este p6te colt mat vechia nizamti
de avla natura, deci °redraft utilfi publica pentru prima data. Lectorult1
va observa naivitatea unor mésurl profilactice, ca aceea a fiftaniel vi a interve-
laird mo'ftelortí i n genere a credinfei religio'se, dar lectorele sity amintésca,
astAll sunt doctrine admise, ca influinta monad nu jóca unk mica rolfi in con-
ducerea omulul in jile1e grele.
Jata nizamulit in cestiune
Ponturile nizamuluI care gtisimti at cale sit se dé pentru paza de bo'la ciumd.
P. S. PArintele Mitropolita, sil stringa t6te m6vtele cite se afla aicl in
oravu Bacurescilork la mitropolie, vi impreunl ea totl arhiereii BA faca osfiftanie
sa dé porunca, la totl preotil pro la t6te mahalalele vi pe la tóte monastirile
ca sl vie toff la S-ta mitropolie in (Jim aceea, care este si se fad, osfiFtanie
§i sl ié totI preotil din s-ta aiazma, ca sa boteze t6te mahalalele fira de dare
sa li se dée preotilorit deosebiti porund stravnica, ca in t6te diminetile dupl
s-ta liturghie, st citésca, moliftele ce sunt pentru paza ciumel i iérl dupa, ve-
cernie sa facA paraclisti. Din care aiazma ce se face la mitropolie sa tramita,
prin vase marl la t6te judetele, la protopopil cel rinduitI, ea vi protopopil fa-
céndil osfivtanie spre a inmulti aiasma, sa trAmitA la t6te satele, danda porund
proa sfintia sa parintele mitropolitulti catre tog egumenil, protopopil vi preotil
din t6t1 Ora, ca dupi cum alce, avYa i dupA afart avla sa urmeze, cu ru-
giciunl, ea osfivtania tot-d'a-una la sfintele biserici, adeca : dupi liturghie, mo-
liftele i dupi vecernie, paraclise. Iar, ferésca Dumnecleit ori aice la Bucurescl,
la vre-o mahala, séti daft la vre-una sat4 de se va intampla zmreduiali de acésta
bola, acel preotl, orl ai mahalaleI, ail al satulut, datorl sA fie pana la 6 sép-
témanI si faca osNtanie in tóte 4i1ele dearindultt i sa boteze in tot4 coprinsult1
enoriilor, pentra care sa, se facA luminatele porund ale MarieI Tale, atatil aid in
BucurescI catre vel spat, i catre d-lit vel agá, catil i afara catre ispravnicil
judetelor, ca sa indemneze pe egumenI, pe protopopl i preotl sa sav'èrvésci t6te
precumit scriemaI susfi.
Fie-care preotti din Oil-ce mahala, si fie datorit ca orl dad se va
bolnlvi cineva verl de ce 1361A numal decal st dé in scrisa la cercAtoril
cel orinduiti, earl vor Ambla pfin mahalale. earl cercetatort s1 fie datorff bo-
erulti celd orinduitil orinditi din seimenil orinduit1 catt va fi trebuinti vi preotil
dimpreunl cu vataveii mahalalelor si aibil purtare de OA a aréta vi a dovedi

(1) Vol! tomul flown I, seria 1774 1786 pag, 8P3.,

www.dacoromanica.ro
604 V. A. Unscm11

cine s'aA bolnavitil? de and ? 0 de ce b611? i apol aceI seimenl orinduitl, sa

aibi datmie, ca in t6te diminetile sa mérga la boerulA celA orinduitA, sA arite
de sanëtate si de intamplarea b6lel acesteia. Iar intêmplandu-se vre-unil omil a
muri, in gablt 0 WA de veste de orI-ce b614 va fi, sa 0 ail, voie preotil alO
ridica i alit ingropa pang nu vor da preotil i vatapiI veste la boerulfi celA rin-
duitA, i apoI boerulA orinduitil dupa ce va face cuviinci6sa cercetare, de va fi
de m6rte bunk va da rëva$ de sloboOnie, ca sa-ill ingrópe, iar Wit de scirea
adevarinta InserisA ahl boeruluI ce se va orindui, sil nu et-doze alA ingropa,
macarii de orl-ce stare 0 trépta va fi mortulti, ci care preot i vatapI nu vor
urna intocmal dupit aceste porund, se vor pedepsi cu gté pedépsa, pentra
atuncl and nu vor urma acestel porundi se vor asemana intocmal ca nisce ucigaqI.
SA orênduiasa 2 capitanI en 40 seimenl, ea sil fie pentru paza lazare-
turilor i pentru cercetarea mahalalelor, earl ace§t1 capitanI i seimenl sil fie sub
ascultarea boeruluI celul orinduitil i sa ou fie chiamag vre-odata nicl la
nicI orinduitl undeva0, nicI la orl-ce tréba, nicI in Bucurescl, ci sa fie numaI
pentru acéstit tribl, cum lise mal susA, earl capitanl sil aiba 16fA pe lunA unulA
Po talerl 10, iar seimenI unuhl Po talen l 2.
La marginea oraplul despre poduhl tirgulul de afara, sa se orinduésca
o gazdi, care gazda sa fie ca traf-patru case imprejurti, apr6pe una de alta 0,
Cu curte, ca sil fie pentru zapciii eel orinduitl i pentru cioclil eel curatl, cad'
Intl% de randO i pentru carutile i §ederea Ion, spre a fi tot-déuna adunatI
la unA locA i sil se scie, la vreme de trebninta, de unde sa-I p6ta gasi boe-
rulti edit orinduitti.
SI se faca 6 carute cu cate 2 bol, ca care carute sil se ridice bolnavil ciu-
mati i zmreduitI i lucrurile zmreduite, a se cara coi bolnavl la spitalii, iar pro
cel sanatoql ca lucrurile lor zmreduite, la lazarettl, i deosebitA locA, care mat
josil se aréta, nefiinda ea cale a se pane bolnavil ciumatl totti la unil locil cu
sanito01, earl sunt numal zmreduitI, 0 care potA, and va fi mila lul Damne4A,
a r'émanea neprimejduitI de nu se vor amesteca cu bolnavil.
Spitaluhl celA orinduitil, dela Bis enea St. Visarion,(1) sA fie dator epi-
tropubl S-tulul Pantelimoml dupa hrisovuhl reposatulif DomnA ctitor alA gati,
ahl implini, ca tot-diuna in WI vreme va fi trebninta, pang va face D-cleti mila
de a ridica b6la acésta, ca totulA a nu se mal !aucji, si fie capuitù cu de t6te
cele trebuinci6se, adeci hodal ca sobe, lemne pentru focA, luminad, paturI
manearea i bilutura, ceea ce este orinduita la patima acésta, 4 muierl de poslu-
qanie 0 de spalatO lucruile lor i orl-ce, dupi obiceiulA ce ail fostO i alte off,
mal inainte si le implinésa epitropulA, (Ruda 0 de mancare capitanulul i sei-
menilor paznicl ; care acele 4 muierl ce va fi de poslupnia bolnavilor ì spalatula
lucrurilor lor, sil aiba pe luna una po talen l 2 pol. /101derea BA p6rte grija epi-
tropuhl mewastirel a fi tot-diuna la acestil spitahl i unli preotù duhovnicil, omù'
ca ternera de D-4eA, dandu-i-se plata dupa, orinduiéla hrisovuluI, canelo sil is-
poveduisca, sil grijasca 0 va ingropa pro ceT ce vor muri, ca orinduiéla creqti-
nésca, iar nu sa se tarasca' de ciocli i al se arunce mortulii in gr6pa, fiindù'
firit de omenire i nesuferitil lucrulfi acesta.
In padurea St. PantelimonA, deosebitil de spitalA sil se faca o ingradire
larga, de gardll, in care sil se fad surle din destulA 0 bordee, in earl sirle
bordee sil nu bage mal multA decatti 3--4 6menl Inteunai ca sa nu fie imbulitire,
(1? Inc/ de sub Mibaili Sulu,

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi ROMINILORT1 605

Si inteacésta ingradire si se duel ceI zmreduitl sanatosl, cu lucrurile lor dimpreuna,

care acésta carte sa se numésel lazaretula zmreduitilora, facêndu-se la acesta
lazareta si 2 copare pentra lucrurile lor, ale zmreduitilor, earl zmreduiti sa fie
apératl, ca nieI cuma s mi se amestece nail cu altiI; asemenea i ceI
ce din b61a vor invarteji spre bine, sa nu se cuteze a merge peste cel zmre-
ci sa sal inteacelii spitala a lul Sfete Visarion pana isl vor implini sorocula
de 4ile 40 si atund va r'éportni numitulii capitana catre boerula cela orinduita
in scrisa numele aceluI oma, si din ce mahala va fi ? ca sa caute In condica
de va fi asia, prin scirea orinduitulul boerú, primenindu-se in petice, curet si
spalata, sa trécA in lazaretu zmreduitilor, ande qegêndil 10 Ole de acolo sá tréca
letra ala treilea lazareta alá curatilor si mai elanda acolo alte 10 ile, apoi
se vor sloboli de vor merge la casele lor. (ii dar trebuinta este ca intre Sf.
Pantelimong si Intro Mbastirea Marcutel, sa se faca ala treilea lazareta, dup.
cum a fora fi in anulti trecutti, pentru ceI curatI, earl sunt vecinil ce se ridica
dupre in prejarula easel cel ciamate i ail a sedé si el inteacesta lazareta 15
mult douélecl, si apoli sg, li se dée vole a merge la casele lor.
Candil se va auli, la vre-o casa, ca s'a intamplata b61a, dupa ce se
va face cercetarea cé cuviinei6sa bolnavuldi si se va gag ca adevératil eitona,
pre Emit' bolnavii cioclil spitaluluI ea ale lui lame imprenna, dap,
ce se word lea antaIti aicé in scrisa de logofetelulii boerulul celul ofinduita si
se vora trece la condica, gala t6te luerurile luI, cat si lioa in care Vag pornitù
la spitala ; acolo la spitala de se va invérteji bolnavnla spre bine si se va face
sanatosa, are a se arma dupa coprinderea pontaluI alit 7-lea, de mal sus arétata.
lar murinda ciumatula alci in casa lul, in Bucurescl, inteaceeasl casa
a lul fäcéndu-1 dada' dinpreunä eu ai easei grerpä adanci in paménta sa la in-
gr6pe acolo i easel acel'a, de nu va fi alta casa pre apr6pe prinprejur si va
fi casa de cele próste, de pretii patina. sa o arla pana in paménta dimpreuna
eu nescalva meruntae pr6ste, cum caltl, carpeturl vechl i alte ca aceste fara
niel unit pretti. Séa fiind apr6pe alte case prinprejur si va fi lucrurl, care sa
pricinuésca piimejdie mahalaleI i pagaba la vecinI, sa o surpe la pAménta sfa-
ramand'o de tail i sa se arunce peste dinsa vre-una garda de maracinI,
altele ; séti fiinda casa bung i cu imprej(nuire, de vre-unù pretii, hoorah' celé.
orinduita sa dé in scire la domnie, arétanda starea easel, i diastima celora
dinprejarti si pre stapanula easel, de are clironomI séa nu, si dupa trebuinta va
lea porunca care se cade; iar pre eel smreduitl sanatosl dinteacé casa a ciuma-
tulul, ridicandu-i cu ale lora luerurI dinprenna, dupa ce se vor lua in aerie" de
logofetelulii oranduitulal boera alcé, i trecute la condica, sa-I duct la mal susti
numitulii lazareta aid zmreduitilor, ca sa sala 4ile 40 si in lazaretulti curatilora
sA maI sall 10 Ole i apoI sa alba vole a veni la casele Ion, ea viindii altI
zmreduitI mal pr6spetl, sa intre in bedé. celor dinteiii, sa nu se amestice cei
de curanda zmreduitI ca eel ce al apropiata 4ilele 40 sanatosl. lar cand dinteaceI
din lazaret se vor bolnavi, i dupa cercetare va fi ca adevératil ciuma, sa Be
dud la spitalula ot Sf. Visarion, lar ale luI lucrarl sA remae in coserile la
lazaretula zmreduitilor.
OrinduitiI cioeli, llega paza ce vorii face zmreduitilor, sa silésca asI
spala hainile, lucrurile ale aerisi, adeca a le pune sa le bata véntula, a le curati
tot-déuna, ande sa fie prinprejurti, de departe i orinduitil seimenl, curatl, earl
acestia sa porte grija a aduce lor cele trebuinei6se de mancare si Walla dela
Epitrop Winactirel S. rantelimon, ca sa nn fie lipsitI de Juana vietiI ineat yor

www.dacoromanica.ro
606 V. A. Mama

fi la lazaretd i sa-1 i plzasci pe zmreduitil sAnAtoql, ca nu cum-va sit vie in

BucurescI, iar mal vArtos la spitalulti ciumatilorA sA nu-1 lasa si trécl nicl de cum.
CAndd se va intêmpla vre-unil bolnavii cu bAnuialA, necunoscAndu-lA
de are ciuml seri ba, sA sa nu se ridice, spre ahl aduce la spitalA indati, pAnA
nu se va dovedi di b6la lul este cluma cu adev6ratA, pentru ca se in-
tAmplA de multebine'
orl de se boinivescA de alta b61A i ducAndu-se la spitalfi
intre ciumatI cadA 0 el inteaceeaql b611, care adsta este mara phatA, pentra
di, se da omulti spre perciare. Pentru aceea dar ofinduitulA boeriti sit nu dé nu-
decAtA, indatI, credinti cioclulul, care pentru lAcomia hripireI p6te prepue
pe cineva0, ca este ciumatil, nefiindA, séú p6te din necunoscinta lul sA greqéseA,
nicI sl cuteze cioclulA, clupd cum ne-ama adeverita, °A cerA dupA la unil bolnavi
de alta UK 4icêndu-le di de ntt le va da 11 va vesti apoI ca este
s6A ciumata cu adevAratfi, pentru dare de bad sa-la ark°
ceva0'
este de alta MA i sA-1A tAinuéscA; pe unulA ca acela strapicA se va pedepsi ;
orinduitulA boTeril sA, le vie de Inc, sl-i pedepséscA i sA-I faci ca sl lips6scA,
de a avé cioclil sermaia, del pa lAngA din01 i insu0 va fi vinovatft; cad
aceI ciocli numaI cAtI vor fi amestecatl cu bolnavil i cu smreduitil i vor fi
intratl in spitalìl, aceia numaI sA albA fierare 16fA pe lung, po talerl 3 0 sA
se pue dupa obicelA semnil roqti, gulerfi mare la gAtA atarnatt, cusutA pe peptA
0 pe spate ca sA-1 cundsci norodu de departe 0 si se feréscl de clAn0I, iar
cioclil cândA volt fémAn6, acoja sa nu se amestece nicl de cum cu coi
smreduitl, ci ca nisce curaff, acésta tréba lor si fie numal când se va afla
se va Intêmpla vre-unii bolnavA ca sAlA cerceteze, atine! BA intre ciocli din eel
eurati in casa bolnavulul i déci bolnavuhl e de alta b611, cioclu celA care va
cerceta, va r6mAnea impreuni cu cat curatI; iar décA va fi bolnavA de chiral,
atincI impreunl cu ciumatulA sit mArg/i i acelA cioclu la spitahl Ind fiindii
ci acel ciocli cAg voril fi cura!, nu aa a lua WA, de aceea sA fie numaI apii-
ratI de s'éptImAnile polcovniculul 0 ale zapciulul.
De va fi vre-unulA de neamA, s6A de cinste, celti care rail cAlcatii b6la
acésta, sft nu MIA vole sa-la ridice din casa lul, fArA numal cu perund dom-
néscA.
T6te lucrurile bolnavilorti, cum amti qisfi mai susfi, sl se serie in con-
did, de logofetelulA celti orinduitù ea léfa, purtAndA griji orinduitulA boer6
nu se facA hrApire, s6A jAfuire, cAdf pentra cele ce mg lipsi, este orinduitu
boerA datoriA a le pune la loca; i acelft bolnavA de se va insAnatogi sAV i6
lncrurile lul pe deplinA, iar de va muri si le ié rudele cele ce va fi avAndil,
de nu va fi avAndA rude, t6te lucrurile cu catastihulA, sit sté tutu pAstrare,
pang dud va veni rudele lul sl le ié, séti dud nu va avé rude niel decum, mole
lucrurI ale lul BA, se dé la cutia de milosteniI.
Totl, ori de ce trépti i dregAtorie va fi, si alhA a da scira la boerul
eelA orinduitA, dad se va intâmpla la casA-0 b6la acésta, fArA de a o ascunde;
iar dovedindu-se cA aA aseunsA, de va fi prostA BA se pedepséscl cu ocna,
cu alta pedépsl, iar de va fi de einste, séii de n6mil, sA se pedepdscA en sea-
derea dregAtoriel séle 0 sit se globasca greii, care gl6bA sA se dé la lazaret.
Gaud vre-unulft din cal zmreduitl va ihdrAzni phi a nu implini rin-
duitulti sorocfi alA curAtireI de a intra in politie 0 se va cun6sce sA se pedep-
sésca eu gr6 pedépsl. Aq4derea cioclil al spitalulul 0 al lazare"tuluI ce Bunt
zmreduitl, pentru ca nu care cumvaqI sA se cuteze off a evea 4ioa, schimbatI
séti pe sub eunap6tii nóptea, sA vie in BucurescI la casele lorA, WI la iudele-

www.dacoromanica.ro
 isrotta Rombotoko 607

loll sa se amestice, sa alba orinduitulti boerti multi purtare de grija dupa ce

le va da strapica porunca lor, a nu se cuteza la o faptli ca acésta, apoI al pue
sa-I 0 pazéscA, cu mijlocu 0 dovedindü, pe unula ca acela, si se pedepsésel
nanumai eI, ci 0 acela pe cari 11 primeseti, intocmd ca nisce ucigad de 6men1
qi ca nisce pricinuitorl de a obdeI vatamare.
Bolnavula de va fi chivernisitii, orl negutatora, orl sluga séri tiganti,
aa vre unit boerii, dupa ce va Napa, sa alba a da talen l 5 la cutia cioclilora.
Pentru ca slag Intamplat multe nemilostimnice 0 necuvi6se fapte bol-
navilorA de catre ciocli, spre a hrapi ale lor, in cat pe mult1 din bolnavl 11 pri-
mejduescti de moil pe drama, pang, a nu ajunge la spitalii, pentru adsta sa fie
tot-d-una zapciu orinduitil ca si5 nArga ca bolnavulti, de departe, ea A nu alba
vreme cioclula say energhisései acésta fapta 0 féntate ; iar de se va dovedi
vre-unü cioclu a se indrasni a face acésta trébi 0 fapta, si se pedepsésca ca
cea dupe arma ca m6rte ea una uciga0i.
Pentru ca si nu se euteze vre-unulü din eel zmreduig n6ptea si scape,
BA vie la lazaretA WI la spital printeascunst, la easele rudelora lorti 0 din-
teacéstA si se intêmple necontenire zmreduirel, pentru acésta preotil 0 WW1
si aibi pnrtare de glija, ea indata ce veil simti si aréte, la boerulA cela orin-
duita, ea sa se pedepsésca atat eel call indrasnese de vin, cat 0 cel eel piimesca.
WA' dud orinduitula boiaril va dovedi, Inca pana a nul argta preatil 0 vat4ei1
mahalalei, si se pedepsésea preotil impreuna ea nisee lenevitmi 0 véncjatoii ob-
did, ca marea séti seaderea darnrilor; catre care preotl datorie are paiintele
mitropolitA, si dea strajnice poranel pentm acésta cum 0 pre vita§eI datorie are
d-lul vel spatar 0 d-luI vel aga ca asemenea sa le poruncésca.
Lucrurile zmreduite ale bolnavilorü, earl aii muritil la spital, si OA
muerile dela spital a le spala, a le pnne in vêntil 0 le osebi In locti curatti,
asupra clrora sa fie orinduita mumbadrti, Intaiù ca si le spele, si le curete,
a dona si nu le mal amestice eu cele zmreduite ; pentra care lucru ale morti-
loll are a se urma cum serie mal suit
Dupa acésta boeruhl lazaretulul si aiba datorie a da socotet de cat1
banl se voril stringe dela bolnavl 0 din &be, dupa cum mal susA serie, call
haul si se Imparta la totI ed ce se ell la acésta tréba.
tefah Hiot polcovnicA de ciocli si aiba WA pe lung talen l 30 d si
Me pe top ciocli sub stApAnirea lnl, dandu-i-se ciocli deplinI catl se envine a
avea acest stég, fiind-cA are 0 praxis la acésta slujba 0 este 0 °ma eu frica luI
D-ei; caruia si i se faci 9i 2 capitani de ciocli 0 2 zapcil mai miel, dupft
obiceiii, cad capitanl si OA lea% pe luna, anula talerl 10 d zapciil unula taleri
5; Insa si li se urmeze léfa pana se va ridica acésta b6la de asupra n6stra.
Un logoftitti harnica yi vrednicti de concha si se oranduiascit a fi ne-
lipsita la acésta slujba, carde si aibi 16fl pe luna talerl 20, fiind-ca are multi
greutate 0 este datorti si tie 0 condica de t6te inteimplatórele.
D-lul medelnieerti Enache Hiotu BA fie boerula cell"' orinduitti la acésta
tr6bA, carde si fie datora a arma 0 a pazi t6te intocmd dupg cum se cuprinde
pe larga 0 ca unula ce este t6t1 tréba asuprA-I data, sa aiba sub zaptula scla
pe polcovniculA de ciocli, pe mal ma numitil capitad ea seimenil eel orInduitl
d pre totI catl aunt oranduitI 0 inearcatl ea slujba acestel trehl ; earl boera pe
tail cjiva sit aiba a trimete veste la d-luI vel epatar, la d-lui vel aga §4i la unulti
din boeril col marl, care se va secoti de Mina Ta a se orandni asupra acestd
trebI, deosebit de sanatate sal de intamplarea b6leI acesteia 0 d-ion numitiI

www.dacoromanica.ro
608 V. A. UREbini

boerl von"' ar6ta InaltimeI Tale. Asemenea qi pentru orl-ce trebuinta aril avea
orinduituhl numittl boerii, sa OA a raportui cu cerere catre treI
bowl' i piin d-loril va lua Aspunsil en implinire la cererile ce va face.
23) Ferésel D-deil de se va intémpla pe Mara pe la judete a se zmredui
de acestil felii de b61, gasimù Cu cale, ea totl ispravnicil din We judetele, sa
aiba in tótA vremea gata cite 2 ear* cu cite dol bol, i deosebita sa aiba cate
4 ciocli, ea oil cand se va intêmpla, numal decat dinteacel eiocli sa intre acolo
In casa cé zmreduita sa-lil ridice pre bolnavii la o parte qi pre car zmreduitl la
alta parte i acel orinduitl ciocli s grijasca pentru cautarea bolnavilor. Iar pen-
tru paza gall a bolnavilor, a nn se mal amesteca ca zmreduitiI, séti zmreduitil
a mi veni in Bata peste ceI curatl Ç cu acésta sa se immultésea zmreduiala, sa
fie datorl d-lor ispravnicil ca din slujitoriI ispravnicescI, mal luândú in ajutorii
0 din slujitoriI dupa la capitaniile dupa gad, sa orinduiésea cati slujitorl vor
socoti ca vor fi de ajunsil, ca sa pazésca in tota vremea straja imprejurulii bol-
navilor 0 a zmreduitilor, spre a nu-I lasa s tréci dela unil la altil i spre a-1
opri, ea nici decum sa nu vie la casele lor in satil peste ceI curatI. AceI sluji-
toff chtl se vor orindui, sa fie curatl, iar sa nu se amestece ca bolnavil. séti ca
zmreduitiI, fard numal, cum dicemk cioclil sa se amestice, grijindil slujitoriI
pentru cautarea i aducerea de cele trebuincióse ale bolnavilor 0 ale zmreduitilor».

Ica N. P. Mavrogheni VV. etc.

«Intru t6te intarimil i poruncimii, ca atatÙ P. S. Sa pitrintele
sa dé cuviinci6sele poruncl catre preotl, sgvêqindil sfintele slujbe, catti i d-111
vel vist vel spat. i d-lft vel aga sa urmeze. 1786, Noembrie, 27».
Acésta resolutiune domnésca e pug pe urmatórea anafora:

«Pré Indlfate Do'mne,

«Urmandil luminateI poruncl a Inaltif Tale, ce ni earl datü, ca adunandu-no
ca totiI la unit lock sa socotimil ponturile ce sunt trebuinci6se a se pune in
orinduiala pentru nizamulil pazeI de b6la ciumeI, cele ce socotiramfi a fi cu cale
pentru nizamulil de paza acesteI naprasnice bOle, ar'étamil InaltimeI Tale ; insa
fiind-ea acésta este o fapta pricinuitóre de tail binele i folosuhl obqtel, al bine
voesdi Inaltimea Ta de a orin dui lefile acestor ce maI susil argtamfi, ca sa
sa dé tot-déuna, cat i cheltuiala ce se va intêmpla a se face pentru acésfa tre-
buinta din vistieria M. Tale, dupa cum 0 ins* M. T. al bine ; care
urmanda-se acestea tóte, avernii Weida la D-detl 0 la bunil ajutoruhl S-tulul
Caviosului Dumitrie i cu blagoslovenia Mariel Tale ca se ea poton acésta na-
prasnica bola qi va ri5mane iarAi noroduhl i éra M. Tale in pace 0 lini0e. lar
pentru cioclil, fiind-ca nu stint pugI in numér, cai sunt sa aiba léfA boerulii cel
orinduitii asupra asestel trehi, sa fle datorti ca din di6a ce va baga pre unù
cioclu din ceI curatl in casa ciumatuluI, numal decatil sa insciinteze la D-lor
boefil ceI orinduitI, ca sA i se orinduésea Ufa pe luna po tal. 3. lar otarirea de-
savir0ta rgmane a se face de Inaltimea ta. 1786 Noembre 96.
Nicolae Dudes= vel bank Pang bank Nicolae Vist. Dumitrapn vel dv.
Ianake Vacarescu vel vorn. Scarlat logof., Grigore Balénn vol logof., Manolake
log. (Cod. XVII, p. 111-116).

www.dacoromanica.ro
 fisTORIA. ROMINILOR6 600

ANEXA LA PÁG. 65
Eata raportula EpitropieT obstescI, din 1787 Iunie 26, cum si anaforaoa bo-
erilor Insarcinatr de a stabili nartulti generalii, cat i pitacula luT N. P. Ma-
vrogbeni din 1787 Iulie 10.
Raportul Epitropid :
Pré cinstiri velifi bocri,
cDupi cinstitil pitaculti D-tre sharsindil rênduiala narturilor, am facutti si
catastihil pe anume puindil pretil cum se vede mal josil, dupa cum ni s'A pil-
rutfi a fi en cale si ca dreptate, care se va theorisi i de catre D-tre, basa nu-
anal pa lucrurile ce esa din piniêntui irei, iar nu si pa cele ce vinii din strei-
natate i inca si din cele ce esa din téra, cum este cascavala, séa mierea i unta'
fiinda ca in totl timpil, la vremea ce o ridica capanlail acésta mara, li
se tae i fiiatul, ce pentrn acestea la vremea lor, precumil le va fi vên4area, asTa
li se va orindui si nartulti, ca sil vênclii In M.O; precumil i oT-ce mara ce vine
din strgingtate, aicl in téra, d-lul vol aga sa o inchiqa pe la hanurI i sil dé In
scire, ca cu marafetulti EpitropieT, priu cercetare, precumti va fi vênciarea la oil-
ce vreme, asTa se va orindui i nada in ce chipa si vênla bacaniT, fiind-ca vii-
qumil multa diafora de anl pana estimpti, ca unile lucrad de sinesT s'ají efti-
liad i altele iarasT-ce s'ail maT inaltata ; pentru acésta insciintamti d-tre». Con-
standin clucerula; Nicolae pah.; Raducan Filipescu stolnicil; Ioanin stolnicd. (ne-
descifrabile).

Iw Nicolae P. Mavrogheni VI'. i gosp.

cZemli Vlahiskoe Dapa cum ati OBRA ea cale si d-lor boerii epitropT,
pentru Bartula acesta, intarimti çi Domnia Mé si intocmal sil se pazéscit i si
se nrmeze la t6ta véllijarea dupa mal sima numitula nartil. Pentru care pernil-
cimti Domnia mea d-lor boerilor epitropl i d-le vel aga, si grijitI in tóta vre-
mea, ca sil se pazésca orênduiala nartuluT, intocmal.
1787, Iulie, 10.

L. S. Vel logor»

Acésta resolutiune a luf Voda e pasa pe urmatdrea anafora a Divanulul téreT

Prea Inalfate Dime,
(Prin luminatù pitaculti Inalt. Téle, cu d-luT vel aga, ni se pornncesce ca
sil socotimpti preta a t6te lucrurile cate sant trebuinci6se noroduluI de obste, ce
se Onda In BucurescI, cal si la orl-ce, sil punema nartula celti euviincios11, la t6te,
de care se si arétamil Inaltimel Tale; adanandu-ne ca totil la umi locti i fiinda
trebnin0 a se face acestui narttl de d-lor boeriT epitropT, ca 'mil ce dintru in-
ceputÙ i alta data iarAsI de catre d-lora s'a(' acata narturile, cu pitacti din par-
lagarta Rom4niloril de V. A. Urechid. Tom. III. to*

www.dacoromanica.ro
 V. A. tiREcuil

tea n6stri, ama orOnduitO pe ca dimpreuni si ca d-luI biv vel Stol. Da-
mitrache, s. socotései prettl alfi fie-cird hiera si in ce chipa vor gisi
ca cale si in frica Id si faca arnare in scrisù', tasa pe d-lui stoln. Du-
mitrache oranduitti a fi dimpreuni la facerea acestd nartù, ca unda ce
ati tostO intre barrí epitropl pe vremea candil mal finta narturl si are si
sciinti de pretulit luerarilorti, atIt cum se arma mai nainte si cam se urmézi
acum. Dupi care vedem, ca ail Muta acestO nada coprinOtorli de t6te
Mamila cá.te sud mal de trebninti la obste si citinda-le nol pe t6te, la fie-
care madé, ve4umil ca bine si ca dreptate aü orInduitti d-lor pretu a fiesciruia
lucru, care ca sä se pizésci si si se urmeze 'letra tóte nestremutatti, gisima ea
cale si se Intirésci i ea luminata pecete a M. Tale, cu porunci citre
boeriI epitropI si catre d-lui vel aga, ea si grijései in t6ti vremea, pentru a se
pzi oanduiala acestul nartil la tóte intocmd precum mal' alisa aróti. lar ho-
tirirea có desevêrsiti fémina a se face de catre Inaltimea Ta. 1787, lulie 5.
Vel Dvorn., vel Dvorn., vel logof., vel pah., vel comis.
In 1787 Iulie 10 s'a fletad pitactl catre d. vel agi pentru micelarr si se
venda ocaua de carne de 6ie 3 parale si o lismie si carnea de vaca 2 parale
o liscae* (Cod. XVII, fila 202 v. 208).

Nartulti dupä eum aqedatti a se vinde.

TalerY Bita
Arama lucrati, aicI in téri, oca 1 poi_
Buturul pastrami de capa __ 9
Bobul uscatù' oca
Braga oca _ 123
Brânza de oI in fde, oca _ _18
V. Varul nestinsti cu adusulfi, din téri 1000 de oca . 4
* cela véndii matrapazil oca ..._ 10
Var4i acri, cipittna có mare 4
iar có de a dona _
iar mica _ 3

G. Glina betrâni _ 15
2

Gisca 30
S. Sipunulil de téra romanésci, oca _ 30
Seminta de in, oca _ 3
de cfinepi, oca _
2

Scoicile cele mari suta _ 3

30
mal' miel _ 15
*
Slanina de rimator hrinit ca porumb, oca _ 24
iar hrinitii ca ghindi saii ca jir, oca _ 18
Seulii próspetil dela micelarl, oca __ 21
Simitula bulla si alba _. 9
n
T. Taritile de gag ... o
I. Icrele de stiuci, oca 4.10li poi. tal. _
_
crapil sal de cosac, oca 24
* *
idmul de orz. pe la hanuri, oca trel _ 9
iar pentru l'id' cu 4i cu Opte .-- 6
iar pentru chiria odgeI cum se va invoi en hangin e e
....._

www.dacoromanica.ro
 Isroati Romitamiat 611

TalerT BanT
Nula In saramura, oca 12
Pela craciun Mal 25, cé de 6ie Po banI
12 vi a de vaca banI 9. lar dela Mar
Carnea de 6ie 25 pana la lasatulti seculuI de postuld era-
* de vaca ciunulul, d de 6ie po bani 9 vi cea de
vaca po ball 6.
Carnea de ramatorti próspdta oca . 12
Curcanult1 de una and 48
* de estimpfi 36
Curca 30
Caponulil 30
CovrigiI maruntI, de café 12
Carbunil de mangal, sala de oca pol 30
iar carbunil tiganescl oca 10
Cosaqul, de unuld pe 4i 45
Lintea, oca 6
ManatarcI, oca 24
Mazerea, oca 9
Melcl marI, suta 30
iar cel mar miel, suta 15
Malaiuld de porumbti macinatü, oca 3
iar de meiii, oca 2
Nucile, suta . 6
Nisipurl de gr6p1 eu bardauhl de vedre 5 3
(*tullí de vid', bunti, oca 15
1 de miedti, oca 8
Oalele, 5 3
Opincile bune, parechea 30
iar de a 2-a mana 24
vi cele de a 3-a mana 18
Pastrama de vaca ce se faca Intéra, oca 18
Prazuld, fire clece 3
Prunile °pirita usuta la oale, oca 9
iar cele uscate pe loznita, oca. 6
Pleura cuata neamestecata, oca e .. 18
Pelea de boti mare 4 pol
iar cé de vaca mare 3 pol
vi cé de a treia mana 2 pol
vi cg de manzatti 1 30
Prescure 10
Puiuld de gala . 6
Aceste sunt lamurite vi date la de-
partamentuld agil qi are zabetulti
l'anea alba vi c6pta sa grijasca puma de cumpgratorl
» cé de a 2-a mana vi acolo este arétata cate cite dra-
murI se 'envine la para, dupi ana-
logon alti cumpdraturd, alti chel-
tuelei vi elvtigulti brutaruld.

www.dacoromanica.ro
612 V. A. th'Eciiii

Taled Bani
Pesmedulit uscatù oca . . . . .- 12
Plicinta ca unt oca 24
iar ca carne 24
si cd Cu brinzi 24
1?. Racil suta 15

Rata
iar cei de balti, suta
F. Fasolea, oca
-_ 18
18
6
H. Halva ce se face in Bucuresci, oca
C. Ceapa (oca)
U. Urda din tole, oca
pol
- 18
2

iar cé pr6sp'éti, oca

Untan"' présplítti pe iarni, oca
iar véra, oca
Untan"' topitii, oca
.-- 30
18
39
7

Uleiali curaM, neamestecatù, oca

Usturohl, oca - 54
4

Intbracilminte pentru eel de oye.

Sarica mare, buni 3
» de a 2-a mina 2 pol
Plocaduhl celfi mare ca douti fete 3
iar celti ca o fati 2 pol -...
Procoveta buni 1 30
iar cea de a 2-a mina 1
Zeghea buni, M'AA, cotulti 21
iar cé de a 2-a mini 18

CojoccIria
Cojoculti de 8 pel 5
iar celii pini, la genuche 3 30
si celti scurtil 2 pol --
Cusma de frunte de pelcele negre 1 pol 30
iar cele de a 2-a mini 1 pol
Ciciula cé négra ca funda 1 30
iar a de a doua mini poi 15
Ciciula alba firi de fundd poi 6
) » ea funda 48
BeirUeria
Omul mare ea barba, si dé la rasa 6
iar copilul4 la twist', !Vi de barba . 3

Dalgiuria fi 2icl4ria
Dulgheruhl pe qi poi
Zidaruld, pe li 45

www.dacoromanica.ro
 IsToau Romirawat 613

TalerI Banl
Luerulti de bleinlirie, arara din cheltuiald.
Contosulti, sél coburulù bldnitd din nod. 1
Binisti iar ca bland nota si Cu agaralele hl' pol 30
Mana gata ce o va schimba de la o haba la alta . . . poi
Giubéoa barbAtéscd, cu bland nota pol 30
Titarca voinidsci . .. 1 30
Giubdoa femedsci 1 30
Tivilichiea 45
iar t6te cele copildrescl, pretuld pe jumnate.

Luerulti de eroitorie, afard de cheltuéltí.

Cusutulti unuI binis de postav sadea 1 30
iar cele clptusite, orl de sah, sé ti de alt-fel pol 30
Giubéua de postavti voinicdscd 1 poi.
iar cdptusitA ca arfar, orl de val, oil de alt-fel . . . poi 15
Antered in sf6rd ce se ()ice libadea 3
Marca de postavd 1
Saiaoa 1
Rochia de materie en antereuld el 4 1 30
» de bogasid fdr de antered poi
Giubba femeiasci de materie cu sireturl 1 30
Tivilichia femeéscit 45
Antereuld de postavti pol. 15
NAdragl de postavd poi. 30
iar de bogasid, cdptusill poi.
Antered voinicesca pol. 30

Lucra de islicaric, afarei de theltitiuki.

Islicti ruroduescil, de fácutti pol
celd leseseti pol
si cela tatarescil po 1
iar cele de copli 30
Islid femeescA, cu t6td cheltuiala lui 20

Papugeria.
Cismele liki (?) Mente alce in térd, de frunte 3
iar cele de a 2a mina 2 pol
iar cele rosa* de frunte 2 pol
» de a 2a inda 2 30
» » 3a » 1 pol
Cismele negre de frunte 2 pol
iar cele de a Ha mdnd 2
si cele de a IlIa 1 pol
Qismele galbene voinicescI . t I ? f T
1 pol 30

www.dacoromanica.ro
614 V. A. UrommI

Talen l BanT

Cismele femeescI bune pol 45

iar suraturile bune, captusite 1
si cele necaptusite pol 30
Cismele de copil pana la ad. 15, losa rosii pol 30
iar cele maI miel pana la anl 8 pol
Cismele galbene de copil pana la anl 12 pol 15
Papucil cu niel, bunI, voInicescl ....... .. . . 1 45
voInicescI de a II mana 1 30
cu mesT, bunl, de copil, pana la anl' dece . . . pol 15
iar la cal mal raid pol
ca mesI lung-I femeescl 1 15
femeescl, far de mesl, bunl 39
TarleceI galbenI, voInicescI 21
Imend liki (P) bunl 1
Imend rosi ski negri, buni pol 30
» bunI lichil de copil pana la 10 anl poi
iar la cel mal micI 30

Con duratia.
Conduril barbatescI ca plata bulla i eu postavA 1 30
femeescI eu mei lungl . . . . . . 1 30
» ea tarlicI i ca topi (?) bunl 1 30
Papad femeiesd cu plata i eu postavti pol 30

. , ela'ria
Sha, numaI getulii de lemmi gol, Mina 45
Getuhl de s6 captusitii pe la (Mina cu pele
si pojghita de Marte caballa 1 30
Séoa captusiti peste totil si umpluta ea lana In loe de pene 1 pol 30
Tragatórele de scarl, orl albe, orl negre . . . _ 45
ScArile, bune, gróse, de fer
.-
_ 48
de fer mal subtire _
_ 45
FAulii prostii, orl albil ski negru, ara zabale 45
albA, cu zabale tatarescI mal pr6ste pol 15
Franele cele ea capetel ludoitii si ea cataramI, l'Ara zabale pol 30
Chinga de par captusita cu curé si cu cataramI pol _
Tafturule captusite pol 15
PofiliT prostl, orl albl, ski negii -- 36
Dasagl de pele marl, captusitI ca musama
de asemenea captusip cu panza
maI miel » « «
... .. . 5
3 pol
3
_
_
Traistüria
Tol de pèr bun de capra, pentru cal
DAsagI de pér more mare? bunl
. . .. .. 1 pol
poi 15

www.dacoromanica.ro
 ISTORLi ROMINILORit 615

'ralea BALA

Traista mara, de cala 28

C maI mica de cenusarti 12
Ghebréua 6
Chinga mara de pfir peste panunura 12
Chinga (Chinga) mal mica pentra s6 9

Ileriiria
Sapa, harletul, casmaoa si tirnacopulfi poi
Potcovitulti unai cala de ene patru piciórele cu potc6ve de téra pol 30
Lucrulfi tiganulul, de her maI grosil 12
iar la mal subtire ocaoa 15
Potcovitu la o pancha cisme marl 12
iar la cele mal miel, parechea 9

()lada.
Vasele clte vorfi fi smaltuite, orl ce felii de vase vorri fi,
si se mésóre cu apa çi sa platésca ocaoa -- 3
iar cele nesmalOite ocaoa 1 si pol

Dogdria.
Ilardafi de stejar a vedre cinc! 45
Vadra de stejar pentru canta nisipulul 28
Buriu de stejar a vedre 10 pol 25
Cercula de bute, mare 3
si mesterfi sa cumpere prajina 3
Cercurl de butoae 10
Cofa mara de bradfi 12
» mal mica 6
Lopata 4 pol
Mbia mare 30
Copale mal mica 9
» de mijlocfi 15
Sacaoa de api in Orgii 6
iar la mahalale 9
Lingurile (testdoa). 12
Rogojina mare 30
iar de a IIa mIna 24
si a de a III 18
Test6oa funil de teill topita 12
2 2 » netopitti 9

Cherestéoa.

Muele cele de palme 12, latul o schi6pa, bune, suta . . 2

Ulucele cele de palme 10, laiul asemenea, bune . 1 pol 30
* * 8? * . . 10

www.dacoromanica.ro
616 Y. A. Mima

Talar! BanT
Latif de anind bunT, Po stinj. trel unuld -..-
iar cel de a II-a mana unuld
p

_
_ 33
5

Lata de teiti, bnnI, po stanjenl teid, unuld

iar cel de a 2-a mana __ 1 poi
Glinda, latuld 1 palma, grosuld o schi6pa, stanjenuld .
Asemenea yi capriorI _ 2121
Grin4ele qi aprioril a II-a mana, adica latul o schi6pa §i.
grosd pe muche degete patru, stinjinuld _ 9
TAlpile de ulucI de palme una qi 112 late pe muche, degete
4, stinjenul _ 16
Scandurile de stejard late palme una qi 1/2, pe mucho degete
trd, stanjenul _ 12
Scandurile de teid cele bune pentra u§l, una _
_ 64
Cele de a II-a mana, una
Scandura bina, de uluca, una .._. 15
Mamad, unuld
Cu §aculd pentru ulud, stanjhuld _
...._ 12

__
6
Talpa de casa, latuld palme 11/2, grosime o 9clii60, stanjenuld 30
Parida despicatd, unuld 3
Parl obli, suta pol 30
Nuelele curatate, mia 1 30
Caruld de nuele, cu dol bol pol 15
Sindrila de bradd, mare, mia 1 pol
iar cea de a II-a mana, mia 45
Sindrila de stejar, mia 2 pol
1
_
Podd pentru tavand, de stejard 811 de fagd ulucita, mia 4
Caruld de lemne de focd, set de cenit, séd de garnéta, gr6se
9i Incarcatti bine 1
Celd de a a II-a mana tot cu acest Hit de lemne . . pol 30
Carilla cu lemne de crangü, gr6se qi incarcatti bine . pol 15
Caruld de a II-a mana,
.
pol _
ci6cla 45
§i
Caruld de radacinI, Inearcatd bine 1 _
Ci6cla de rAdAcinI poi .___
Celd de a Ila mana, totil cu radacinl pol 30
Trunchiuld de teid, uscatil, in créstA 1 palma staujinulti _ 3
Caruld de fan% de m'Asura cu adusuld din Ora 2 pol ._
cela de a Ha mana 1 pol ..._
ci6cla pol 30
Candil de maldarl bunT. Marcatù bine poi .__
celd de a II-a mana
Caruld noti de t'anta, insa mare, cu r6tele Al. de hére 6 _45
Cartita noua bulla, far de ferd 4 ___
R6tele bune de card mare, o pareche 1 pol _
iar cele de cartita, pereche I 7 I i .-

www.dacoromanica.ro
 lwroau Romkatoail 617

Taled Beni
Chiria vinuriloril ce se aductí din Dé
Pela FocsanI, vadra 12
ROmnic, 10
Bugg .111 9
Sacuenl 6
Targovi0e * 6
PitescI 6
Sutescl ot VAlcea, vadra 12
Din Vlava, vadra . 3

Pescdria.
Crapula i somnula grata, de beta ocaoa . . . . 12
SalAu, stud, bibanulft Bi alta asemene, tag de bang, iar
sarata 9
vêncletoril, adeca baltarefil cum 0 BucureSteniI, afara
din vama domnésca, alta nime nimenui s mi maI dé
nimicA, ca acestea zaticuesca bipgula i hrana ob0eI,
SA mal aducema ad, una acta relativa la bresle sub N. Mavrogheni. Este
o carte domnésca de staroste de .,selari.
Datama carte DomnieI mele lul carele l'am6 facuta staroste Bi
purtatora de grija peste tofI BelariI de aice din Bucuresci, ca impreuna cu 3-4
epitropl, mesterl ai bresleI acesteia, mai biltrAnI i maI de ciaste al lor, s pa-
zésca orinduiala co aft intre ei, adeca tofl 641 lucrég meStequgula acesta
Belariei aice in Bucuresci, orI pambtenI, séa streini, sa MIA a asculta de staro-
stea 0 de acel epitropi la cele ce-1 va povgfui pentra ale mestesugulta. Pentru
ucenicl când vor vr6 si iésa dupa la meSterI, sa fie datorI a da de scire staros-
tel i epitropilor, ca prin scirea i voia lor sa se ié, iar dela sine0 BA nu tie
volnic a e0, niel vre-unula din meSterI sa nu IndrAznésca a lua ucenicula altuia.
CAnd se va iuthipla orI greBala si faca vre-unti Belay(' de a nu lucra bine, WI
judecati unuia cu altula pentru ale megteBuguluI, sa DU fie volnica nime a ju-
deca, frA numai starostea dimpreuna ca epitropiI sa-1 judece i sa indrepteze
dupa obiceift i orinduiala lor, cercetAndu-1 i dojAnindu-1 dupa vina lor. ABiq-
derea BA aiba a finé cutie de milostenie (dupa cum t6te rufeturile) in care cutie
0, se iée de toll.' meStetulii, din Duminica in DuminicA, câte banI trel, i de calfi
cate ba0 dol, dAndu-I act0I banl oil-cine ar Meta megteBrigula acesta i sa-1
stringa in cutie la staroste, care cutie sa se fie pecetluita Matti de staroste CAM
0 de epitropI cu pecejile lor Bi sa se pfizésca peste ana, ca dinteaceI bani sa
cheltuésca la m6rtea vre-unui meStera din brésla lor, care nu va avé ca ce sa
se faca trebuinci6sa ingropare 0 ale pornenirei, dipteace01 bani sA-I slujésca i BA-1
faca pornenirile 10, cum 0 de va AniAre vre-unii meSterii de al' lor la slabiciune
si la sArAcie/ din b61A séa din alta intèmplare iaAi dinteaceI banI BA-lii ajuto-
rezo cu ceea ce va fi cu cale, dupa starea lul ; pentru care aceste cheltuell, cAnd
se va intêmpla trebuinfa a se face, ca tofil impreuna BA deschigi cutia i cu
sfatu de obBte ali epitropilor el cheltuésca i Oka de banil ce vor stringe la
putie, CAM qi de cheltuiala ce se va face la acele mal Bug arnate, in top mil

www.dacoromanica.ro
618 V. A. UnEcEd

si aibg starostea sa cl,e socotélg inaintea acelor epitropT. cav streinI velad vor
veni din streingtate in BucurescI, si lucreze meqteliguld acesta, si aibil, datorie
a da in scire inteid starostiel §i epitropilor, ca sg, se cerceteze de este cu sciinta
meqtequgulul pe deplind, i aqTa en scirea lor, sit aibi voie a deschide pravilie,
dändil havaetti la cutie tal. 10 qi starosteI tal. 2 i banI 90. i calfa elnd va
(ni qi va vré se, deschigg, privIlie, si alba a da iarai la eutie tal. 5 §i havae-
tuld starostiel, iar fecioruld de §elard ce va remitne in loculd Maui-sed, acela
si nu se supere a da niel la o parte, niel la alta, qi si urmeze i eld a puna
paraua pe septemla, cum a pus-o qi tatit-sed. Pentru aceea poruncimil Domnia me
tuturor e1arilor, sa avetI abl-sci de staroste qi sa-1 datl supunere i ascultare,
cela! impotrivitorid are voTe sa-1 faca eertare dupi vina luT». 1787, Octomb. 9.
(Cod. XVIII fila 239 9i verso).

ANEXA LA PAG. 68
Un articold proibitil de a se esporta peste Dunire fu tabaculli, la eererea
Lucid. Cu acesta Tarda indica asupra automid mistre vamale.
Eati una din 18 edrri lega te qi una la Caimacamuld Craiovei pentru taba-
cala de ferd, de a nu trece peste Dungre :
(D-vestrg, ispravnicilor or sud sanetate, ve &cenia Domnia Me in
scire, ca ne ail venitil prea 'Malta imperiteng porunci, ca de aice sit nu fie slo-
boa a e0 elt de putind tabacii ala terel peste Dungre ; pentru care jata ve po-
runcinad si datl ponina cipitanilor i vame§ilor dupre la mirginI, ea si fie cu
purtare de grij/ qi en piivighere gioa i neptea, a nu ingadai pe cinevaqT si tréci
miura cgtd de pupila tabacil de aice in tera turdicl, niel pentrn negutitorie,
niel en piicini de trebuintl a in3nqI acelnia, pentru ea de se va dovedi ea ad
indriznittl verl-care din apitanl sed din vameqI a sloboill pentrn vre und interesa
macar o oca, nnuld ca acela se va pedepsi strapicii, precumil i cel ce va cerca
printeascunsd a seno tabacil de aice, afari din tea, se va Hindi la pagaba, dar
qi d-trl nu vetI sapa de urgia DomnieT mele, en pricing el din nepaza capita-
nilor i a vameOlor s'ad flcutti vre und casal* pentai el Domnia M6 dela
d-vestri ceremil i voimil a se nrma qi a se face pe deplind paza acésta, dupi
Pré Malta impiratescl, poruncl qi pre in§i-ve avenid a ve pedepsi dad vomil auqi
ca s'ad 1cutù urmare impottivi. Ci dar al, fitl eu puliere de grill p3ntru aeesta,
admití sciuti r¿i cunoscutg, acum porunca acesta la totl de ob0e. ea sl nu gi-
sesci eineva0 pricing, e/ seiutd, iar dala tera turcései §i dela alte partl
este slobodii a veni tabacil aiee in tera, ne popritù, i sg, avenid respunsil dela
d-tre de piimi i urmarea poruncel acesteia,. 1787, maia 17. (Cod. XVII, fila
184 verso).

ANEXA LA PAG. 77
Zeml Vlah... Datamil Domnia mé acésti domnesei a n6stri carte, ca ho-
Mire la m'infle sittEnilor dela &len( n1 sud Dâmbovita, ce ed pe moqia mitro-
poliel Térgoviltel, ca sA li se pgzéscg, obiceiulti ce din vechime ad avutil, la ren-
duld cliceI qi la cele-l-alte ale mo§iel, spre a mi se supera mal multil de catre
Dichiul mitropoliel, pentru ei eqindii la Divand inaintea DomnieT mele s'ad ja-
luitd, cum ea din inceputuld lor, la top eel mal dinainte deehil phi in anuld
trecutil li s'ad pazittí dreptatea i obiceialtl, de clAcui4 intrian4 cha de ése

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ROMINILORII 619

dile. lar ana in c6ce paritula Eremia aa inceputii a-I supra cu cerere a
clacui 12 lile pe ana, facéndu-le si la cele-l-alte incarcaturl si nedreptate, pen-
tru care i-afi trasa ca tiganl pre 6menI batendu-1 i casnindu-I fara de milk si
Da cerutù dreptatea lor dela Divanula Domniel mele, ande de fati fiinda si di-
chiul Eremia n'aa avutfi niel unul euvénta vrednica de respunsa, ci cunoseen-
du-sI insusl 6'1 gresala ce aft facuta de s'aii pornita cu acésta r6 armare si
netrebnica cerere asupra lor de a le strica obiceiulii ce ail avutt, dise ca i mi-
tropolitulti se multamesee pe 6 dile si pe obieeiurile ce aù avuta satenil papa in
anula trecutti.
Decl fijad-ca din cercetarea ce sing facuta, se dovedi pornirea dichialul
ré, Impotriva dreptatel si a voieI jaiba satenilora adev6rata,
ninda i necajinda parintele Dichlu pe saraca raja imp6ratésca far de mill si
far de niel o impotrivire i lacomindil ca ca totali sa gradsca i sa-I des-
brace pana la trupa, lasandu-1 nand ca sufletulk vrednica era numitula. Dichiu
a i-se face cé maI gré pedéps/ dupa pravila, ea und caznitora i tirana asupra
slracei raele a pré puternicel împerátii. Ci dar, am data acésta carte de ap6-
rare la manile lorii, ca maI multù peste 6 dile pe nil ce all avuta obiceit, niel
una &RI de sup6rare sa nu li se fack ci cele ce va fi luata peste 6 dile, po-
runcima, zapciule ce WI orinduitt. apucl pe Dichiu, sa le implinésca.
Asisderea si la cele-l-alte ale mosid sa nu se cuteze Dichiula a-1 supara mal
multa, ci clupi cum aa avuta obiceia pazita din vechime pan in anula
trecuta la t6te IntocmaI asIa sa li se urmeze si de acuma inainte nestramutatii.
1786, Iulie, 30. (Cod. XVII, fila 62).

Relativa la colonisarea de sérbl de la Cornateld, actula din Cod. XVII (fila

130) ne aréta, ci el ail reclamatil. Domnitorulul pria vechilii lor, ca easedan-
du-se (dupa ce afi venita din strain6tate) en sederea pe mosia acésta (Cornatelulil
de pe Baal sud Ilhovil) ce era atuncl a clucerulul Mihalache Roset, se invoisera
ca cluceruhl pentru réndula ca sa lucreze mime cate 3 dile pe anii. Asis-
derea i vinula ce le trebue pentra nunte i pomenI avé voie de si-la cumpara
de ande gasia eftina; Iar aemml d-lul vela logofeta Scarlatil Greceanu, ce aa
cumphata mosia acésta in arma, be cere (pie de dace% maI multe si villa pen-
tru pomenI i nunte nu-I Ingaduesce a cumplra de la alta parte, ci le dice is-
pravnicil ca sa cnmpere din carciuma d-lui, en preta ennui lor nu li da mana.
Voda aduce la Divanil pre boierula propiietara.
Acesta aréta, ca n'a reclamatil dreptulfi ordinarii alù proprietatel de clad
intréga, «dupa domnescele testamenturly adeca 12 dile pe ant], ci numaI 4 dile
be all ceruta i ca çi acésta refusa. Relativii la vial, boerulii aréta ,a t6-
ranil sérbl nu volt sa aiba el carciuma in sata, ci faca el acesta negotil. Apol
adaoga, ca el nu puna pazitorI la vite, ci lasa de a umbla bivoliI slobodl de manca
stricl fenula de pe mosie ale proprietatel si ale locuitorilor paméntenT, cum si
holdele de gréfi i porumburile celor-l-alte dou6 sate ce sunt imprejurii si nu
se supunil a plati pagaba si ca bivoliI lor intra in balta de stria retelele de
prinsfi pesce. Sérbii nu potti dovedi ca acte in scrisü pretentiunile lor. Vodit 11
obliga la claca de 4 dile pe spa de fia-ce casnicii, ceea ce piimesca in fine si
sérbil. -Tar véndarea vinulul si a rachiultiY, fiindù ca este dupa obiceiul pamén-
tuluI numaI a stapinuluI moiei, iar nu si a locuitorilor ce qedri pe mosie, po-
runcima ca sa fie numitil sérbl opritl i nime sa nu fie volnicI a cump6ra din
alta parte vial si rachit». Nunn"' adaoga, ca vipula pentru pomenI i nuntI, sa

www.dacoromanica.ro
620 V. A. URECHIX

li-14 vêndi cIrciuma proprietarnluT pe pretulfi de cumpiiaturg. La vite s pue

Orbil pkitorI. Le mal refuz4 Vod4 sêrbilor dreptula de a sadi vie pe nao§ie.
1787. Fevr. 15.
ANEXE LA PAG. 8x yi 105
Avalmit a aduce In alta volunia, la ocasiunea istorieT culturale, prefata
gramatical luI Enache Vaciirescu. Aci ne mArginimii a estraga din lucrarea d-lul
Odobescu din Revista Romana, unele puye cum sd din auto-biografia lul En.
Vacarescu i1 damA i unti portretti alit u1

1$.
*

41,1A,k
Vi ,bisAilt,
Enacile VFicireEPt1

www.dacoromanica.ro
 Istolua. FlomlizirLotu, 621

a . . . . Pi6sa reclama a luI Stefanti (Vicarescu) nu Amase Para rasplata,

caci pe la 1740, (1) i se nascuse una fiti caruia II era data de sórta a In-
trece In merite pe totI strabuniI sll ai a lasa numele s'éti laudata viitorimei :
acesta fu Ianakita Vacaresculti, botezata Cu numele moguluI Bgli. El l'usual, In-
tetina minuta de melancolica filosofie, astù'-fela apune despre nascerea sa (2):
«In qilele acestui fericitti impératil (Sultana Mahmuda I, 1730-1754)
«am véclutfi ai ert lumina lumel aceatia, plini de amara chiarti la fericirile el
«ai puna de neztatornicie chiara la cele ce se pota socoti mal* statornice,.
Educ4ia luI fu de la Inceputil prea Ingrijiti. Neofit cela bétranti Kausoca
livitula ila illitig la thesaurile limbel, retoricel ai istorier helene ; una Germana
a nume Weber, II esplica regulile limbel latine ; alt1 profesorl iltí Invatara ita-
lienesce, fratituzeate ai hogil turcl II familiarisara cu limba li literatura otomana,
pe care In arma le cunoscea flirt° bine. De ténérii Inca ela fu nevoita si se dea
ca necazurile ai sea! formeze un saeta tare ai rabdatorti, spre a nu fi sdrobitti
ai nimicitii, ca cel mal multl, In necurmatele smacinarl ce turburati epoca de
anarchie ai de nelegiuirl In care s6rta Ha menise sa traiasca. Sufietele marI se
plamadescri In valurile réstriatel.
Pe la 1755 ferosula Constantina Gehana Racoviti Voevodii, neputêndti su-
feri spiritulti staruitora de nationalitate ce mana pe uniI din boerl ai mal' alosa
pe Vacirescl, In purtarea lord, candil Ora Intréga tresaria sub aspralti lor juga,
cugeta lag se scape de aceatia vi exila pe Stefanti ai pe fratele le, Barba, la
insula Cypru (3) ; dar In Domnia urmat6re aceatl dolí boerl 1st revéqura patria
si la 1760 sub Scarlatil Iroda Ghica, Stefanil Vicarescula era s'Atara mare (4),
in vreme ce fiulti s'ea, Inca de totil june ai de atuncl camaraaii, servia ca is-
pravnictl, ski purtator de sémA la cladirea monastireI S-luI Spiridon cela Da,
dupi ulita Serban-Voda ; Inteacea biserica Intemeiata de GhiculescI, pana a nu
se darama cea veche ca sa se recladésca dupa planilla fantasticii, ce '1 da asta-(11
Infatiaarea unuI templa de cofetnie, se vedea pe peretI portretula luI Enachita
Vicarescul; din norocire d. I6n Vacarescul aya de timpuria fericita idee de a
pune sti-hl decopieze si dupa acea copie, paterna citi all In trasuiile feteI luI
Enachita, t6te naltele calitatI ai t6te slabiciunile caracteruld s'éfi (5).
O fa0 prelungi lid camil palida, ea fruntea lata, una nasa dreptii ai re-
gulatti, ca afile f6rte largl, o gura, zimbit6re pe a le carel buze volupt6se abia

(I) Acésta cifra e dedusa prin analogie.

In scrierea intitulatii : Istoria imp6raPlor Otomant etc... &risa de d-luT huinche
Vtietireseal etc.. Manuscripta in posesia d-lul tefanfi Grecénu, care a bine-voitil a nilfi Im
piírtigi.Cuvintele citate aci se aflA la sférgitula vietel SultanuluI Mahmuclü I, pag. 140. VesIT Tesattr II.
Faino. tr. de G. Sion. t. I. p. 150. Eiri vorbesee numaT de doul boerl Vacaren!
fira de a'T numi.
Istor. imp. Otom. bis. p. 147.
Ve01 portretul lul Enache Vicirescu adusit sush. Ne unimit cu apreciarea d-lul Odobescu
unde dice ,,cá or ce Rornánä trame sá privAsci cu mihnire perderea stilulul de architecturii by-
zantini nationolisatit la nol, gi destruclia vechilorfi portreturl gi inscripta ce se t'acá pe VA&
4iva cu reclidirea bisericilora. Trebue sli lauclAnut gi sit recomandám0 tutulorit spre imitalie
chipulit inteligenta cu care d-ni! CretulescI In restaurarea bisericel d-loril, ad pastratil cu pietate
In interiora stilulit vecliiù gi portvetele titoricescla.

www.dacoromanica.ro
622 V. A. Uttecnii

le ascunde o must* subtire, ochl" capruI cu o ciutatura plina de dula. 0 de

fineta, In sfar0ta o barba castanie, rara 0 trausparenta, ce falfle uqorti pe pepti :
éta trisurile acelel figurl ce insufla indata Ubii simpatica respecta 0 pe care o
sustine ca óre§I ce mandrie, portula drepta ahl trupulul i gugiumanulsa de sa-
mara apdattl ea semetie pe mina. Costumula luI, imitatil (Mpg hainele séle fa-
vorite, e compusti, luteacell portretil, de una anterill de sevaiii ros-galbul siti
chamois i lucinsa la braii ea nut' giar din care ese hangerula ea 13:Aura de
smalta albastru 0 de petre scumpe ; pe d'asupra 'Arta unii contora de col6rea
verde deschisa a iezmultd (iaspa imblanita ca samurI. In mana ela tine
unil suit" de hartil dsfavirate pe care se citesca acele cuvinte memorabile ale
séle, acelti testamenta In versar!, celti mai nobilil legata ce putea lisa una °mil
de genii) posteritatel séle :
«ITrma0lor mel Vaearesd,
«Last' voi mogtenire :
«Crescerea limbel romanescl
«S'a patrid cinstire!*
Baca dintr'aceste dou6 mirete indatorirl puse asupra viitorimeI, crescerea
Umbel romanesci era insuflati. luI Enachita de geniulti s'éti propriii, cinstirea pa-
triesi totuql o mo§tenise i elti dela stribunI, dela tatahl séti, carele i dfinsula
muri jertfa allí credintel silo catre éri. A.césta mirte e o tragedie intonecisii
demna, de margava viclenie a Fanariotilor ; lateadevarti la 1763, Constandin Ge-
han Racovita se Int6rse pe tronulti tOrel romanescI çi hotart ca celti putini in
rindala acesta si se scape de Vacarescl mal ca siguranta decatti cu exilula ;
puse inteascunsa de otravi pe Stefan 0 pe Barbu, pe cand el se aflail la via lor
dela Valea Orle! In SacuenI. Becerula adeca bucitarula domnesa care urdi acésta
cumplita uneltire, strabunii, se dice, alti muja din 6menil politicl i literatl dela
no!, piimi o rasplata providentiala; noti Vatel istoricii, ela nu se ucise ca ves-
titulti bucatara ali lui Ludovic XIV-lea In desperare pentru Intarclierea pesceluI
la masa regala; ci Intel) i cind e! se ducea ca castronulti de ciorba in manl
ca si-la pue pe masa domnésca, bolla clopolniteI dela Mihaill-Voda, unde §edea
pe atuncl Domnalii, se Wanda asupra-1 sdrobi subt daramaturile eI. Popo-
ralti superstitiosti vidu inteac63ta int6mplare o ped6psa cerésca pentru orima sé-
v6r0ta de dênsul cu otrivirea Vacirescilora, qi, In neindurata lul manie, Ii bles-
temi némul.
Dapa o ap gróznica perdere a panatela! s61, Ienakita Vacaresculti, se duse
si caute in Constantinopol, séa risbanare, 8611 mangiere ; dar In putin timpti, dupe
vre-o un-spre-gece lunl de domnie, Constantin Racovita muri pe tron, victima a
patimel sale pentru melisa i b6uturile spirt6se(1). Junele Vacarescul, al cirul
sphita activa i setosti de cunoscinte, scia si tragi, unii folosil din t6te, profitit
de petrecerea sa in Constantinopol, i, legandu-se in prietenie ca Halil Hamid,
orna f6rte inv6tat i scriitor (klatib) la Kalemul (secretarult)) divanulul Imp6ratesca,
ataqat pe langa Capi-Kehaielele t6reT. n6stre, 11100 de la dênsul teoria grama-
ticala a limbeI turcesd, ce so dice Sarfti (2) ; peste trel anI Insi, la 1767, Ale-
xandra Scarlat Vodi Ghica Il clima la Inane dregatoril, Incredintandu'l vistieria (3).

Fotino, tr. de G. Sion, t. II p. 161.

Ist. imp. Othom., Ms. p. 219.
3) Idem,

www.dacoromanica.ro
, ISTORTA Romixmotter

Cand dar, prin conglasuirea Parvului Cantacuzino, ce era s'Atar pi visa si do-
bandésca domnia öiii prin Rupl, o mica companie de volintiri cazad, sub ordi-
nile unui polcovnic rus, Nazarie Karamzin, calca Bucurescil (7 Octombrie, 1769),
62g

prinse pe plintuld Grigorie III Ghica, frate i urmapa ala lui Alexandru, tri-
mise prizoniera la Petersburg, boerii tèrei, adunatl la una loca ea mitropolitula
Grigorie, se chibzuira a trimite o deputatie de doul dintre d'asir la feldmare-
8a1ulfi rusesca Rumiantoff ce se afta la Laticiof, pentru ca 84 cara 6ste de paza
tarel yi acepa' deputati, alepi prin influenta parvului Cantacuzino, fura fratele s6a
Mihail fostula vistiera ei Ienakita Vacarescula vistierula actualti, dintea carul
prietenie Parvul socotea s traga profita.
Dar sa 'Lama cuv6ntula lui Ienakita, spre a caractmisa mal bine spiritul
ambitiile ce atila(' aceste mipciri (1) :
«Decl no oranduima soli pentru acésta; In urma se mal orindui pi Nicolae
«Brancovénul logof6tulti, la care vistierula Michail 10 ascundea chibzuirile. Pe
«cale mergênda, 10 descoperi Michail chibznirile catre mine la o gazda, lateo
«séra, ciad dormia Nicolae pi ma ispiti, Intrebanda-m6 asa: Feldmarsalula,
«cand ne va porunci sA facemit pi alegere de una Domna In t6ra n6stri dintre
«no!, pe cine gasesca eti °u cale, socotinda p6te ca yola r6spunde : pe doinnia
«lui spitarall, fratele d-tale. EA i 'I am rlispu.nsti, ca nu gasesca altula
«cu cale decata pe mine; iml Vise i: Acesta r6sptinsii lIA pota face toti boeril.
«Si ce Indoiala al d-ta? ii .iseiù. Vise: Déci ar fi scinta frate-mefi apa,
«mal bine ar fi fugita la turci. II r6spunsel, a mal lesne s'ar fi %Mil de o
«cam-data Domna acolo, cad In Europa Imp6ratii, Doma absoluta nu factl ;
«II ar6taill pila., Transilvania, Timiqvarul si Podolia, Smolenskal pi altele, pi
«d'abia Incepu a m6 crede si v6V6ndu'la Intristata, poftitorii 4icêndal : Acestea
«staa In malla lui DamneVea.»
Patina Inclinare a autorului catre Rusia pi neincrederea sa In fanfaronadele
si In proiectele de neladoiósi biruinta ca care Rusil [tú trambitat mal adesea
sosirea lora In Principate, se 1nvederéza pratutindeni In spusele ci faptele lui
Ianakiti. lata ea ce fina ironie descrie el impresia amagit6re, produsa In téra
de 1nceputula expeditid Rupilora de la 1769 (2) :
«Toti Chreqtinii ce n'a chibzuita cele (lapa arma, 0 care nu era adapati
«de sciinta politicestilora ocarmuirl, socotia ca Rusia a se ridice din lume, séa
geeld putina din Europa, t6tii stapanirea turc6sca; unil pentru r6vna legei, altil
«pentra pohta slavel pi altil pentru iubirea hrapirei, se fama ostapi rupi ei cei
«mai meti ei ara comandira; alta' 6r10 de frica Turcilord, fiindu-le credincio0,
«fugea de délpil sil na piara.»
Dar sil urmama, spre mal burla convictia, faptele Vistierului Vicaresculii.
La Buz6i1 solii se Intalnesca cu colonelula Nazarie, carel vestesce, ca éste multa
rusésca 1.1 sosesce in mina ci Indémna pe boeri a tramite la Petersburg deputati,
carl sil daca plangerile t6rel In contra Portei e si ara Imptiratului
d'a fi Principatele inchinate Rusiel. Vicarescul pare a fi f6rte putinfi domirita de
figaduelile Kazaculd, si cugetandii a scapa din acésta cursa: ela Insupl, In tatua
de sotil 861, se propune lui Nazarie, ca sil mérga sil adune la Bucuresci pe bo-
erii fugitl ea familiele lora, la satulti Cerépul din plaiulti Sacuenii ; Indata ce He

idem, p. 157 et eq.

Idem p. 167.

www.dacoromanica.ro
624 V. A. 1.1ituciir1

vede acolo, el 10 ja sotia, fiica a tergimanultil (translator) Iacovake Riza, qi pe

mamá, sa qi trece In pripa la Brapv prin lazaretult1 Buzijulul (1).
Câtätinu asta-data ocuparea türel de muscali, adeca pana la 1774, Iena-
kita petrecu tot prin str'6inatate; chiamat Intr'un rand (1770) de vizirul Muhsur-
Oglu la Craiova, ande Turcil se incercase sa aqeze Domni1 pe Manolo Rosset,
elti. merge acolo cu unchiulti s1 Rada Spataruhl çi en alti douë-4ecI de boerl,
intrandi In Ora prin plaiul Vulcanulul, dar fui, totl silii l'adata a se Intórce
la Braqov ; mal tarcjiù (2) cand prin me4ierea AustrieI, puterile luptat6re
a inclina la pace, dragomanul PorteI Iacovake Rizu, 1ndémna pe vizir sa cheme
la FocqanI, unde e a se face congresulA, pe ginerile sù, Ienakita Vacarescu, care
cunoscea afund t6te interesele tgreY ; acesta, de i avea en d'ensul pagport aus-
triac, e oprit opt-spre-bee (lile In corturile din tabara rusésca, expus la aria
s6reldi yi la temerea exiluluI, pana cand se hotaresce a serie feldmareqalultii Ru-
mian-Off, urmat6rea scris6re, puna de o vicléna batjocura, pe care Insu0 ast-fel
a traduce din limba italiana : (3),
«Eccelenta, Domnule i patronulá
«De vreme ce norocula i Intêmplarea ati bine-voitti ca sa faca prigionierá
«pe mine, unti omti MI de arme §i In vreme de armistitiii, la purtit6rele de
«biruinta asta-data armele rusescl, maI vêrtosti av'endii i paqoport ca protectie
echesaricésca, pentru vina cacI iml pizesci dupa datorie credinta la stapanli ce
«Dumneleli 'mi-a0 orânduitil, sunt deav'erqitti Intêmplgrel multAmitti i noro-
«culul, facutil acésta deosebita ciaste unde nu facii alta "rugaciune
«Eccelentiel tale, fara de numaI, In vreme ce arderea s6relul ImI pricinuesce
«multa tiranie, aflandu-mli Intfuni campil, m rogtí Eccelentid tale, ca si, fi.A
«trimisi cu una ciasti mai nainte i. eti la loculi ande se afla qi ce1-1-altI pri-
«gionierl l'arel ce s'ati .facuti prigionierl In vreme de resboill i ca armele in
«mana §i. voiti fi f6rte multamita acestel facerI de bine, f6maind etc... »
Acésta sciisóre, atingêndti amorulti propriu ala marepluld, ava celü mal
fenicitù efectü: Vacaresculti fu Indata liberatil 9i. insoti pe soli1 turcesel; dar
congresulú se sparse %Vasta randi t'ara succesil, precuinü In tima qi cela ce
sta si se faca In Cartea domnésca dela BucurescI. Vacarescul inteasti timpft
merse la unila unde presinta viziruluI uni malear (jaiba, petitie) din partea
boerilorá romanI emigrati la Braqov ; la arma purceendii din umla i treandil
pe la Rusciuk, Nicopole, Vidin i Mehadia, se int6rse iara0 In Brapvil (4).
Aci eli ava pentru Intaia 6ra prilejuli a vedea yi a fi pretuitil de Imperatulti
Ioseph II, acelü autocratti ami& alit ideilorü liberale i singurulti din tre Aus-
protectorü. alit natiel romane. Povestirea ce face Iinakita despre acea
visita, e proa multa interesanta ca si, o trecemti cu tacere (5)

idem p. 161.
idem p. 168 - 171.
(8) idem p. 172 et 19. Aci vomil face observalie asupra stiluluT usitata de tenakip
Vicärescu inteacésta scriere i in care se ivesce influenta deosebilelora limbl ce el cunoscea.
Numirile de functii gi chiar unele 4icerT anuale turcesel se &mil aliturate Cu cuvinte Jume
din limba italiana gi guise de autora chiara cuma se gi proriunp inteadista din urrnii limba
Idem p. 179.
Idem p. 181-184.

www.dacoromanica.ro
 itrontl 11c3t1ntone 623
1

MaI departe serie d. Odohesen despre Enachiti Vacarescu :

«Inteadevard, Idnakita Vacarescula avea tate calitatile unul adancii diplo-
mata : Invatati, finti si elocuenta, ala scia sa fie In tota feluhl amabila. Viéta
su privata ne-o dovedesce i, Mil de a arunca vre-una prepusil asapra fericirel
casnice a celonli treI saccesive ale sale, ni s'a spusti ea adesea mima luI
fluturatica se simtia ramita de amorurl illicite; atuncI imaginatia luI poetici se
aprindea i Instrunanda carde romanescl pe lira luI Anacreou, séd pe a luI Catul,
ela isI descria patima pinte° gluméta alego/je, precum:
« Intr'unú copacia zariflora
«Una soima prinsil In lacio&
«Striga amara, eiripindit,
«Noroculil sati blastemandil :
«Multe paserl am vénatti
«Si'rat clima fointit minunatil I
dara Id 144 fiinda Intinsa,
«Cuma ama data pe loca m'ama prinsa,
«De inima, nu de capa'
«N'ama nadejde sa mal scapùlc
séìu printr'o vesell comparatie, (panda inbitel sale :
«Tu esa puisord cama!
«Nu te hranescI en zaharti,
«NicI macar en canepiara,
«Ci hrapescI o inimiara
«Ce al facut'o jertfa tie
«Ce-aI en ea de Onda nu scie

S'Atara, In ala doilea rênd sub Nicolae 'Poda Caragea, el gatesce Tur-
cilorti una poda pe Dunare la Braila si le aduna zacherea la Silistra (1) ; dar
peste una anil, (1783, Augusta) vine Doma Mihail Sutil si, la 2 lupia, 1784
acesta II face vistier pentru a eincea ara si atuncI Inca el pregatesce provisii
faca poda la Silistra pentru 6stea otomana ce avea sa IncépA rasboia ea Austria (2).
La 1786, Parta, dupii una ajuicia a lui Capndan-Pasa, intrerupe simia
printilonl alelí din Fanal. i trimite Domna tarei Romanesci pe una talmaciil
ce t'usase simpin pescara In instila Paros, Nicolae Mavrogheni. Acasta infractie
la regulele urmate actinia de 9épte-beI de anI, produce o mara indignatie prin-
tre boerii Romani i ca t6te ca Ianalo Vacarescul e limita indata (1787, Ia-
nuarie), din vistiera, dvorniert, (3) ela fina nu pato safari pe acestil coma prosta
si la fire si la gandire si la simtire.» (4) Ura NI e aya de neimpacati In cata
duda, In memorialulil sad

1st. Imp. Otimm. p. 220.

idem p. 223.
idem p. 227.
'dele p. 226.

¡«torta Romeintioril de F. A. Urechid. Teta. 1.11. fi*

www.dacoromanica.ro
426 V. A. unettil

ANEXA LA PAG. 82
17 cartl do slujba oeritalui, la mana celor ce s'aù' ortnduith alh anta In
crediqta pe auulh 1787. Oct. 10.
Zemli Vlah ce s'al orinduith de catre Domnia mé ea slujba oeritu-
hd la sud... ca si fie volnich cu acéstas carte a Domniel mele, t6te oile cate vo
gasi la acestil judeth si dé ravalif de numérat6re si Wandti catastilth, si stringa
si henil oeritalul, dandd révasil de plata ea suma oilor, ea suma vitelor, pe na-
mele fiesce canija, pnindti porecla i satult1 de unde este, fusa dupa cum s'ah
't'ata fu anulfi trecutd: dela oile téreI, adeci ale pamêntenilor, si ié de 6ie cate
banI si ploconulù' dupa obiceiii, dele una pana la cjece cate tutti banfi de 6ie, iar
dele 10 In mil de nume Po banf 80. Asisderea si dela oile streine, barsanescI
tutuenescI, cate vor veni din téra ungarései spre ernatech aicl In érA, sa
de 6ie cate banl 10 si ploconulh de name dalia obiceitl, si vacaritula strainilor,
de vita de calh cate bata 33, iar de mica pe jumatate, iar maI mult supgrare si
nu le faca. Iar dela oile ce vor veni de peste Dallare, din téra turcéscii, sa se
ié oetitulfi intocmal dupa cum se ié si dela pamantenT, adeca de die cate baul
12 si ploconulti, dupa obiceifi, lar altù nimich supérare, sért cheltuiala si nu aibi,
slujbasil a face locuitorilor i streinilor, nicl alta sita cevasl, ci t6te cate le va
trebui pentm demancare, atad pentru mnií, cata i pentru cali lor, sit le cm-
pere cu banf. Se poruncesce dar si voul tutulor locuitorilor pgmantedi i streinI,
sa vé arétatI t6te vitela v6stre la slubasil ce-1 orInduip i si vé luatI ravas1 de
numérat6re, ravash de plata cid yeti plati vitele i si nu vi le tAinuii, Cu so-
cotéla ca scapandu-le nu le vetI piad, pentra ca Domnia mé voimh sa facemil
pe urmli cercetare si pe carele ilü vomh dovedi, cA all. dosith vitelele lui, cu ho-
tarlre le vetl plati indoitt. Poruncimii i d-lor ispravnicilor judetaluT, zabitilor,
capitanilor, fiind-ca oeritulh se cauta In credinta, sa datf totil relatü mana de
ajutor, spre a puté orInduitil aval* slujba tira de cusurd, a nu se Intampla ni-
mica furti§agh, cA orl-ce pagaba se va Intêmpla din prIcina neajatorulul, dela
d-v6stra se va implini si la t6te sa aibi a urma slujbasif (lupa osebite ponturi
ce s'ait datii in scrisü pecetluite. Tolico pis. Gap. 1787, Oct. 1, (Cod. XVII, fila
228 si verso).

Urméza apot pontarile oeritulul pe léth 1787, Oct. 1. Fiad-ca aceste sunt
rara de intalnitil in condicele domase!, del mal rare orI s'ah' cantad oeritalti
In credinia, le acerar' loch aci :
«1) Mitropolia; epitropiile si t6te mônistarile, d-lor velitif boerf i jupane-
sale vacluve de orI ce trépta va fi si fabrica de postava, tot! si plOtésca oeritit
dupa cum ad platitii, si fa ad! trecutf, de Oie Po batil 12 ploconti dupa
pana la cjece po unta], si dela 4ece lu sash po ha' 80 de nume. lar
cui i se va face aridicaturI, se va tine séma ea pecetluitulif Domniel mele, data
la barime, cata si la manastirT qi altii ce vor fi avanda hrisóvele si cartile Dom-
niei
2) Totl cel-l-alt1 locuitort a! tare! si streinI de peste Dunire, ce vor veni
alce In térit cut of, asemenea sa platésca oerith ea téra, de 6ie cate han! 12 si

www.dacoromanica.ro
 113TORIA Rouirtmoail 627

obielnuitulti plocona i vcritu1ü streinilor, de vita de eala cate ban! 66, iar
de mica pe jumétate.
ToV streiniT din Ardél, Barsanil, Tuuenii, peutru oile ce vor avé In
pimêntulti Ord Domniel méle, s aidl a plAti oerita cate 10, banl de die nu-
maI i ploconuld dupl obiceia, de nume cate haul 80. Avivderea i vicArita s}1
plAtéseA, atatù' BArsanil eatil i Tuueni i ce1-1-alt1 streinl din téra Ardélulul
vi mal din launtru, de viti mare cate ban! 33 vi de vita mica pe j imétate.
Boerulk cela orInduita cap slajbel, si ail3A a orindui pe slujbagT prin
plivile judetului, dap/ cum va socoti, pe fievcare la Ionia ce va cundsce ci p6te
al siujóscä mal eu IndemanI.
Fievcare slujbava din eel orInduitT, Indatl ce va intra in plug sI caute
as numere oile fieveeelruia i turme marl vi miei i si. dé maple séle de numa-
ratóre, cu numele i porecla i satuhl, trednda-le tóte, In tarfaloga, iar anume
en porecla, care tarfilogti OA la 20 4ile dupi ce vor fi intratI in judeta si
aibi a trlmite la capulti slujbeT suma plAvel, ea vi boerula sl aibi a pioftacsi la
visterie MI suma judetulul pan/. la 20 ale acestel lunl.
SlujbaviT dupi ce vor trAmite sumele, sl pue silina i pentru luatula
banilor, cu sirguialik danda -revave curate do plat/ vi Wanda catastiha curata
asemenea cii dupi, obiceia banil rindurl-findurl sume bane adesea
sA-I trilmitetlrevavele'
la capula slujbeI celü orinduita, ea sI-1 trlm41 la visterie.
SlujbaviT vi marl vi mici, fiind-ci ati a lua simbrie, f6rte si se ferésel
de vre-una sfeterismos'a vi de lenevire, care este IntocmaI cu fartivagulti, fiindti
iarAT pagubl slujbel, c unulti ca acela ce se va afla, séti la vremea co-ditto-el
a nerituld ce -voma sA facema, In vinl de furtivaga, séa acum in vinA de lene-
vire, hotlrita sA scie, cA dupI ce va pliti indoita acésti pagubl, se va vi pe-
depsi cu grea pedépsl, i altI datI la slujbl vi mill domnésel nu va mil Inelpea.
ki la acésta fad de indoiall fieveebarele, ca fiindti slujbl domnésel, ca uvurinta
locuitmilor, vi en simbrie Indestula spre folosula slujbavilor, nu voma lisa mil-
loù necereata de a dovedi urmarea fievceciruia, ea sl fie eel vrednicl vi crediu-
ciovl nelipsitl de mile vi din slujbe domneseT, i impotiivA, eel lenevl vi ea ne-
trebnicie, pAgubitI i pedepsig.
TotI locuitoril, orl din ce trépt/ sA aibI a'vl arta téte oile la boeriI
slujbavI, fad a vi le tlinui, del orl-carele se va dovedi, el a Imblatit a'vl as-
cunde i a'vl tAinui oile, cu &chi a plgubi visteria, pe unula ca acela -nu nu-
mal ei-la vomti da dell va plati tóte oile Indoita, ci Ina litt vomti i pedepsi,
dupI trépta ce va fi, ea pe una nemultimitora binelui i milel Domniel méle
fievcare *Wail dela fievcare seta sA fie dater* a aréta slujbavulul oile sa-
telor, Inca i streine -ea se vor afla In préjma satului, clef de se va gAsi vre-unti
parellabil, eit ag sciaa oile cuivavi vi nu ail Indreptata pe slujbavT, eels ail tii-
nuitti, acelti parcAlaba se va pedepsi v ca thgula i cu ocna.
Boerula, ce este capil slujbel si fie eu privighere la Amblatulil slujba-
vilor vi pe care ILA va vedé Imblanai rail, mime decat dé In seire DemnieT
mele, eu vina lui i In locula luI sA orinduésci pe altula, ore va socoti, spre fo-
losulti slujbel, Insuvl sa Amble prin plAsI, uncle i se va Oré, cereetandil en oil
ce pijloca apucaturile slujbavilor, avêndil In scire, ei In vremea ce se va afla
slujbawla cu vink nu va fi Indreptatii, ci Impreunl vinoratti, ea anula ce i s'al
Incredintata judetula a eAuta vi a cerceta cum va vré.
Tog slujbavii sA aibi, a se feri de a face vre-o pagubI séa
a ilia cevavl pentru hrana lor? WI a cailor, fiat 4e a nu plAti, del ye off carele

www.dacoromanica.ro
628 V. A. Uncurl

-ne vornti insciinta a ait urmatit impotriva poruncilor DomnieI mele dupi ce
vomti pune de va pliti acésti pagubi, ut vomA si pedepsi pentru nesupunere.
Iv Hie()(ac P. Illavrogheni W. S.
Poruncimfi dar Domnia mé, d-v6stri boerilor tacsildarl i slujbasilor, 'ca
dupi cum mal susù se coprinde, asemenea si urmatl; fill de a nu se face chtu-sl
decht cusurfi la poruncile DomnieI mele, ce printeaceste ponturl vi datfi.
(Cod. XVII, fila 229 si 230).

ANEXA LA PAG. 83
Ponturile viniíriciului pe anulA 1786 August 15.

Mitropolia, anténdoug episcopiile i ménistaile cele marl ea metócele

lor, d-lor velitil voerI, sét ahl doilea, set alti treilea, phni la boaimea cé din
urmi ce se face cu cattail si fecioril de boerl i jupinesele véduve, ce li vor fi
stitutti birbatil pani la a mal de pe urmi boerie en caftanù', vinitricit 51 nu
plitésci, precumA i némurile i boernaSil mazill i totl ce1-1-alt1 ce vor avd
tile Domniel de scutéli iarisl viniriciù si nu plitései, iar top ce1-1-alt1 si pli-
tésci obielnuitult viniricit, de vadra chte 5 bail
Totl ceI ce aunt sub privileghiurl de a scuti vintricinlit, f6rte si se fe-
rései a nu cere si scutésci vinalt vre nnuia din coi ce plitesca viniricit,
si amestece cu vre-unt mestesugt vinulA acelora intealt lor, pentra cit orI care
s'ar afla lute° fapti ea acésta, se Me privileghiulA dela mhni, cum si eel ce
cu mestesugA ca acesta vor imbla a's1 scuti vinait, dovedinda-se de boeril vina-
si-i apuce si plitésci indoitd.
Boerult tacsildariù orinduindti pe fiescare slujbasù la poporulti WO, si
albi datorie acelt slujbasù a mésura vasele pe dreptate, vasulù' fiescecimia, cu co-
tult celt domnescA, ce li s'at data pecetluitfi dela visteria Donaniel mele, ferin-
du-se nod si incarce Mil de putinti, dar niel si ié miti séfi darurl, i si pue
mal putint, sit pigubései venitult slujbeI; a ciruia mésuritére de a se puté do-
vedi ei at fostA drépti i intru adevéril, pe fieseare stilt sit aduci, sét
terfelogulA scrisuluI dinteacé di, ea mésurile fieseeciruia vast la boerult tacsildariù
boerult tacsidarulti dupi mésuri si aibi a socoti vedrele dela &scare vast
dupi ce le trece la catastihulti OA, sit dé fée isciliti la mina sciunasuld
In care si aréte pe fissure omA pe anume si ca cite vase, aréthndt fiescare A-
vast ea trisura lor i ca suma vedrelor, ea BA fie la détsult, st caute fieseare
si vadt pe chit are si plitései, care f6ie nimenl si nu fie volnieù' a o Ink dela
mhna lul, fii de porunci Donmiel mele, adeci nid ispravnieff, niel tacsildaril,
nicI slujbasil, niel nimenl,... i apol asemenea f6ie ea aceea, iarisl cu numele
lul, ca numérulA vaselor, en mésmile i ca suma fieseiruia vast ficêndt, si o
trimiti la orinduitult slujbasA din poporult sét i slujbasulA dupi acé f6ie
faci de fieseare vasfi cite unil rhasit, in caro si aréte numele omulul i chte
vedre at esitti aceld vast, care révasil datorfi si fie acelA ea vinnlA lipései
ca coci in funduld Mite!, sétl pe déga tocitérel i apol la plata buildr si-I dé
nut. Avast de plati in care BA aréte, ei ait piittitü Mare orati viniriciulfi ce ati
avutt inteatite vase, vedre .attitea, de vadri chte bani atatia, earl fact talerl

www.dacoromanica.ro
 IBTORIA. ROM.LNILORift 629

aRia, ca sA fie de séml i 4-111 pIstreze, ca la cercitura, ce se va face, sit

albit a's1 da séma, ca sit o cun6scil i slujbasil de al fAcutfi m'ésuratórea pe drep-
tate i fAri da ficlesugl.
In t6te délurile i popórele de obste ail a lmbla singurt vinaricerit dom-
nescl ca sa mAsóre, sA scrie i sa stringli tott adecl cite 5 bad de va-
drl cum pirpdrulec de unuir4 de vadri pe deplinl WM''dela dajnicit ce plittescl
fad de a se amesteca 6menit naônistirescl i bisericescl Cu pricint de mile,
mi.' la scrísù, sea la lure de bad, cart Reef bad cate 5 bani de vadrA ca Or-
plrulA si-1 tramita vinaricerit toÇi deplinti la visteria Domniet mele, en catastihA,
care catastihil sl albi a arAta fiescare poporl, ca intrude tut deosebitl i cu
suma vedrelor i a banilor acelut poporil, ce al prinsfi, iar deosebitfi si in urml
care mbnAstire, sél bisericl va avé mil/ de vinAricil, va aréta Domniet mele yi
cireia i se va c/d6 mill i se va da acé mil/ dela visteria Domniel mele.
Pricinile si judecAtile ce se vor Intêmpla Intro podgorent in popórele
lor, dela acelfi judetl, sl se caute de boeril tacsildarl, l'asa ferindu-se de a globi,
sél a jfifui pe cinevast, fara numai sl le caute drepti4ile intrladeviird ; iar sluj-
basil sa nu se indrIzascl, fata voia yí scirea tacsildarulut de a face rAvasti, cum
yi ispravnicil sl nu se amestice la judecatile podgorenilor, dar dud tacsidarula
si slujbasit vor face nap/stub:I si jafurT, atunct sA fie dater): ispravnicil de a da
scire Domniet mele.
Scaunile de carne ce sunt pe la pop6re, pe mosit boerescl yi mônisti-
reset, Gate dintr'acele vor fi date ca cartile Domniet mele, de a li se lua ha-
vaeta de stApanit mosiilor, si aibil a 'fl lua pe deplinl, dar si vintificerilor
OM a li se da obidnuita carne pentra mamma lor, dap/ obiceil, precumii s'al
data yi alte dap', iar cate din scaune nu vor fi date piin carp', sél hris6vele
Domniet mele, dela acelea totù havaetulii pe deplinl sl le iée vintiriceig si si
aréte Cu catastiha la visterie.
Pentru mancarea slujbasilor i pentru hrana cailor, off ce le va trebui,
si cumpere ca bad, flit a supgra pe cinevast mAcarti. eu atil de patina'.
Paralele de cramli sA lipséscA, al nu se ié, fArl numal 2 parale sa ié
de nume pentru févasá de plata ce-ll va da pentru plata vinlriciulut, iar de re-
vasele care Bunt sit se lipésci la vase, dela acelea sl nu se indrisnéscl a lita
cevast ci se va pedepsi.
Plzitorit ce vor fi orinduitt prin gurile vailor, ca dup g, obiceil si
zéscit a nu esi vre-o bute fArl scirea si révasulti tacsildarulut, f6rte sl se ferésel
a nu indrlsni si laso vre-o bute, aft' sil indresnésci a cere sa ié cevast dela
vre-o bute, ort parale, ori V11111, yi boeril tacsildart si cerceteze adesea yi dovedindl
pe vre unii ci ail sloboclitA vre o bate fArA revasulti séù, sea ci aa cerutl parale
séti vinA, ca Cu obiceiti pentru trecAt6re, sA-I facl cklata certare.

I-4 N. P. Ilfavrogheni V. Y. etc.

«Orênduimil Domnia mé pe la judetuld . . . . . tacsildarti pentru
cautatull vinariciulut, carele dupa ce va ceti intaiil ell t6te aceste ponturt
povetuirt si le va intelege, apot sit le citéscl i color orinduig prin plAl, cirora
sl, le dé yi cite o copie asemenea, dui)/ care sl albl a urma, atall taesildarubl
câtù si cel-l-altt slujbast at plAsilor intocmat si atatl dreptatea locuitorilor
pAzéscl, spre a nu li se face vre unti jaftl i cheltuell, cat si pentru dreptulti
obidnuitil venitil i interesa' alA slujbel sA se siléscl ca sA nu se fad vre-untl

www.dacoromanica.ro
630 V. A. Miami-

cusurti i vre-o scidere, 8(41 cAt de pucini pagaba, ori din lenevire i pr6sti
clutarea tacsidaruld si a slujbasilor, mi de vre-unti fartisagil si sfeterismosa
del cel ce nu va cinta slujba cuma se cacle si din pr6sta lui chitare va
curge pagubi visteriel, acela ea unil uevrednicil se va pedepsi, se va urgisi
nu va mil invrednici alti dati la niel o alujbi.
Asisderea i cela ce se va cuteza a face vre-unil furtisaga si din sfeterismo-
salalor va cargo pagubi visterid, acela nu flama va pliti £ndoltù, ci -inci ca
un fura de vonitulti dumnieI se va pedepsi dupi prayilti f6rte strasnicti si va fi
lipsita de la orl-ce mili si einste de la Domnia mea. Poruncimù i d-v6stre
ispravnicilor al acelul judetti, de vreme ce slujba se cauta in crediati, si aveti
a da ajutorula cela eaviinciosa taxildarulul, ca si BU curgi vre-o pagubi
scidere slujbel, cid pe lAngi slujbasa veti fi si vol In vini si tOta paguba si
se41 ci de la vol se va implini la victoria domneasci. 1786 August 15.
«Insi si alba voIe mbastirile a yi orIndui 6men1 la popórele memistiresei
numal de a serie Impreuni cu /ara la banl si un se amestece, CUBA
urmeze cum se cuprinde la ala patrulea ponta.» (Cod. XVII f. 75).
Mi si o carte de slujba tutuniíritulta, din 1786:
«Zemli Vlah carel pe anula acesta 1786, di cumpgrata slujba tutu-
niritulul ot sud ca sti albi volnicie printreadsti carte a Domniel mele a
cinta acésti slujbl dupi obiceill si de la totl acei ce vor avea pog6ne de tutunti
sa mi;s6re pogónele, dreptil, ea stAnjenula ce se di pecetluita de la visterie
pe cate pog6ne va avea fiesi carele, sA plitései de pogona talerl patru vechi
ploconulti de nume opta-cleel si mai multa' supgrare sft nu se fui, ci se
va pedepsi. i slujbasil ce vor imbla ea tutuniritula, pentru minearea lor si a
cailor lor sup'érare, sda cheltuiala locuitmilor niel Intr'una chipa si nu indriz-
nései a face, ci t6te ori-ce le va trebui, cu toeméli si en banT gata si pli-
tései, lar firi de plata aft na indriznései a lua, ei se va pedepsi». 1786 Iulie 9..
(Cod. XVII fil. 57 v.).
Am mal putea aduce aci cáriIe pentru dijmirit, care in 1786 s'a& eiutat
In credinti. Acésti dare era pe :ceara produsi de chip/. si se plitea de tóti litra
banI 13 nol î ploconula de nume de la cel ce aves de la clece litre in sus
han/. 14. Se lua ca dijmi i pentru rëmitorl. Erafi seutiti mitropolitula, boeril
m6nistirile, afma de vitele ce acestI privilegiag le avea de negot. Cerditura
stupilor se face numaI phi la Septembrie In clece. (Vell cod. XVII fil. 56 si
57. Asemenea fil. 58--59).

ANEXA LA PAG. 88
Carte kyatii la viltavul Mihail din plaiulti Prahovei, sud Praliova, pentru
bcirsanii sudiri.
«Sluga DomnieI mele Mihalachi vitajula eu plaiula Prahovei sud Prahova,
amil vq.utti Demnia mea cele ce scril domniel séle vel spitarulul pentru birsanil
suditi, cerênda povituire la aceste doug numite pricini cum Bit se urmeze ? Pen-
tru care iati îi poruneimil, si &el armare la acestea Intocmal dupi cum IV aré-
tima: Intéa, adeci pentru inälaiulií Ore este si trée4 la Tramilyania suditil ce

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 631

îi a4 oile lor In muntil t6ril, cu mijlocii de in§eliciune, pricinuinda c ar fi pen-

tru cea de bite i1e1e manearea ciobanilor, vréndti si duci suma mal multi peste
trebninta lor, ad &Ail §i aunt poruncile domne§cI, ea zacherea si nu tr6ci nicl
decum la alte pArI, dupit care niel barsanil suditI nu sunt volnicI Inlinntru a duce,
lArA numal la stabile lor, aid, In pdméttulti tëril, si albA a aduce mancarea cio-
banilor. lar clnd vel vedé el se impotrivesce la acésta, sA albI a te Intalni cu
cela ce este aci la Prahova rInduitO portitorti de griji asupra suditilor, ca
Infraneze §i si-1 snpue a nu face urmiff impotriva portmcilor domneseI i de nu
se va pirisi Biel de acésta, si Insciintez1 Domniel mele. Aid II-lea pentru
din suditI, earl acrid, ei ail inuntl ai lor clironomie vechig, din pimêntuld. O-
rd, In earl tind. oile In pigune, i eltÙ carpi facA nu-14 dafi la negutitoril
ted §i sAli i6 pretult, ce '14 facd. brand In burdu§e pentru trebuinta lor, ad fostii
poronel date, ca ori eâtit ca§a va e§i dela t6te vitele ce se pase4 In muntl, si
albA a-14 duce la negatitoril ce vor av6 cAsAnT, la muntr, dela earl vor Ina plata
ce se envine, dupi pretuhl ce16 hotiritfi, iar pentru trebninta caselor lor, si nu
fie volniel a face branzi, cati vreme va fi ci§liriile pe muntl, ci tocmaI dupi ce
I§I va strica cg§iriile, spre sfar§itulfi lul August, dud vor fi si pog6re §i el cu
vuele in p6lele muntilor, atand, dupi vechiubl obieeid, si Obi voie a face brand,
din care iaritql numaI MO le va fi de trebninti mallard pentru caiele lor, si
fie slobo4I a trece, iar de le va prisosi mal multA, alce In téri si o viholl la
negutitorl, en pretulti cela hotifitti, de vreme ce totd. a§la s'a urmata §i obiceiulfi,
ea la sfar§itulii lul Augusta, dupg, ridicarea ci§iriilor, sa se fad branzi pentru
easel° lor, ei dar, pentra branzi ast-felrt si urmeze, IntocmaI dupi acéstit po-
v6tuit6re porunei dim& §i Impotrivi si nu figidnieseI a face vre 0 mi§eare
pornire mal mitt'. lar pentru ceea ce sera; ei unil suditl aa muntl -al lor
clironomie vechil, Domnia nu scie a avé suditil muntI In pliméttula érei, niel
la visterie, séfi la logofetia Divanuld Domniel mele nu sunt conoscutt. C iata
it poruncimd, si cereetezl: cine sunt acel sudii aflame? unde se afli ca locuinta ?
In ce loci/ li sunt muntiI? De °and ail muntii ? §i In ce chipd 11 tint"' cu sti-
panirea : desefargittl? 861 venitula lor ilit cumpri eu bad dela stipanuld. mun-
tilor §i-i tind de multi vreme ; t6te aceste pe largA sA Insciintez1.» 1786, lu-
nie, 6. (Cod. XVII, fila 24 verso).

17 0141 citre arhimandritr, egumenT, epitropI, i citre totI Iocuitoril de

ob§te, cu povetuirl.
«Zemli Vlahiscoe . . . . Cuvio§ilor arhimandritT, egumenT, epitropT dupi la
S-tele mOnastirl i molitfelor vóstre protopopilor, preog §i diaconilor, d-tre boe-
rilor qi boerina§ilorti i bresla§ilor, i negatitorilor i voui pAreAlabilor, sandiilor
§i Wow locuitorilor thanl duprin t6te satele §i (maple, din t6ti téra Domniel
mele, mic,ar el qi In trecutele fle, Nit] domneseile h6stre clifi ce v'am trimisfi
heritisinda-vg de S-ta Isnviere a Domnului DomnetjeA i Mintuitoruld Nostru Is.
Hs., atitii la partea biseric6scii, eat §i la top ce1-1-altI supu§I ai no§tris ce ni I-a
ineredintattl Damne4efi'sub a n6strit obliduire, parte mirenésci, trimitandu-le
Domnescile n6stre blagoslovenil i rugandil pe Milostivald D-4eil ea si ajungetl
fie§ carele cu bucurie i Indestulatl a petrea tplele S-tel InvierT i la anuld
la multI anT, amt. scrim"' ì alte coviinci6se Inv6tAturT §i pornucT, ce aunt de
folosulti caselor v6stre §i alA sufietuld vostrA, dar 6ti ci osebita çi acurmi, dupi
dragostea ce avemd, asupra tutnror supu§ilor no§tri §i pentru neadormita grija
ce avemil pentru &MOT, nu lipsimd a trimita i Inteadinsd pe credinciosulfi boe-

www.dacoromanica.ro
62 V. A. thltccini

ruld nostru, pe d-lul Ianake Politimos bev-vel-slugeriii, cu ac6std domnésca a nóstrd

carte vestitóre de bucmie si mIng-lere, spre a vg pliroforisi de bunil eugetuld'
scoposuld nostril, ce mind Domnia mé asupra véstrd, precumd maI josti v vomil
ardta i coprimptdre Iardfi. de bane invdtAturl pentru ald vostru sufietesed folosa
prin care scrienrd, mai thitêiú cuviosiilor v6stre egumenl 1;fi epitropl de pe la
mblstiff, i boerilor si boerinasilor, earl avert, pe moFiile vdstre sate cu dmeni
locuitorl, a iubifl pre mal micii vostri. qi pre cei prop argtandu-ve spre el cu
dragoste, cu dreptate Fi cu milostivire, ca catre cel ce sunt oidirea lui ca
no!, pentru-cd D-cled cloud luerurl cere de la nol, care suntemil totl datorl
a le urma, adeed : dreptatea i milostivirea. SA-1 indemnatI pre dinsil cu dnrere
la cele dumnetleescI, ea sd petréed fie-care ca fapte crestinesel l au paz. la
S-tele BisericY, flincld-cd acésta este datoria fie-cdruia stApinii cAtre 6menil luI
avetI a da sémd pentru dînii inaintea Dumnecjed ; sd-1 povëtuitl spre cele
bune, fAcéndu-vg maI intAid voI pildi ea urmArI sufletescI, ea si vagd cel
prostl i sd invete ; si vé feritI de nedreptAtl, cerêndd de la dinsil numal ceea ce
este dreptulti, lar mal multd peste dreptate; nu vd si1i a agonisi agoniséld ne-
dréptd, ed aceea nu este de nicI ling bard ; i eindg acestea le yeti urma çi vomil
vedé Domnia mea -bina armare a fiesedruia, cd -iubitl pre mal micil vostri, earl
aunt si aeeia zidirea 1111 IndemnatI spre cele bine si nu-i supdrag
peste dreptate, sA seitl ed i Domnia mé vd vomd iubi din tail sufletuld nostru
si yeti avea dela Milostivulti D-cl.ed parte de sufletil binA, iar dela Domnia mea
vetl eistiga mild si blagosloveme ; iar eincld acestea nu le yell urma, sit nip
ed intru zadar ve este mergerea la biserica i -evlavia ce ardtatI, cad creFtin fara
fapta nu este mintuita. Asisderea i vol, locuitorl Omni, deobste
cit./ulna domnescilor n6stre invétAturI si porancl ce averad date, sd vt; feritl de
cele rele, hrdnindu-vd ca mimed dréptd, i sd pzii S-ta bisericd, ad fig curas!,
ca si cdstigatl de la milostivalil D-led cele bane si de folosd qi ca si fie ro-
dmile vésti e ea Indestulare ; sA einstitl pe mal maril vostri, sd,-1 ascultatI la
cele cu cale, ca si cun6scd celd midi pre celii mal mare st. sei nu se impotri-
Véna cumva0 la cele drepte ; lar cit pentru odihna i bina peri'ecere a v6strd
de cele impotrivd, sa sciri ca acesta este la nol e,ea purtare de grija,
cu durerere, ea mild ci cu temere de Dumne;lea, ca pentru unit noroda ce Ni s' a
incredinfat sub a n6strit chiverniséld i obliduire. Pentru care mi lipsimit ea
neadormitd strijuire, preening veg fi ennosentil, ca sec petreceri in plc Ndstre
mul(anzifl i apilrafi de orl-ce nedrepta(i, jafurl, i necazurl, neingliduinda
prin nim,e a a supara, cu cat de pu(ina strimbatate, impotriva poruncilor Dom-
niel mele i, pe tang& cele-l-alte, diafendipsip ocrotiff, ce ne vomit trudi a avé
despre téte altele sd scitI i pentru rindulti dAjdiilor visteriel i sd fitI bine in-
credintatl, ed nu numai eu vre-o incdraturd nu vetI fi 'WM' rcafl, séa supgrari ma/
multa peste putinp vo'stra Fi peste banil eel drepri i obieinuiri, in ()Hole N6stre, ci had
vd fágaduimli cd vetl tunósce si mild de la Domnia mé, cu mijloed de a simti si a
cun6sce usurinti i bina intemeere a Caselor véstre, dupd cum atl si véutA in fapti
cd aing mal fdeutil, ca sit fli intru tóte multdmitI i usurati i ca ad ne pomenitl.
Deel, si fitI bine ineredintatI i nAddjduitl la aceste a le n6stre bane flgIduelf,
cd %A, de indoiald le veti eistiga, le yeti cundsce i vetI vedé mila Domnid
mele in faptd, de care bucurAndu-vd i pliroforisindui-vd mal Inainte, sd vë apu-
cap cu nAdejde bung, cu inimi veseld i cu silintd de semandturile cdmpuluI, de
grAdinI si de manca vdstrd, actim in primavérd, °And este vremea de acestea, lip-
sindu-vd t6te grijile i sit ré indemnati a vd face ardturile .cu 1ndestnlare

www.dacoromanica.ro
 tsToftti RottfarrtoRtt d33

de lenevire, ca sa avetl i hrana caselor vestre cé de poste ang si ea sa ve si

prisosesca de a viudo pentra folosula i interesuli castiguld vostru. Si de avep
vre un pesa i nedreptate, sa scip cd va Divanulul Domniel mele este pururea
desaisd i primirnü pe fierare tara de supgrare, ori dind fi in verl-ce vremc stsi
naugi cu indrásnéld i vep atla bita lndreptarea dela Domnia N6stra, dupa cum
orinduituhl boeril are porunca DomnieI mele data, ca orl-ce nedreptap i supe-
rad flirt& de cale, impotriva voinfel Domniel mele va vedé a ad locuitoril dc cd-
tre cinevaisï, sa le arete Domniel mele. Jata ami poruncitil i numitulul boern,
ce l'amù orinduitil pentru acésta, ca sa nu ve faca vre-uml Mg de cheltuiall, sea
cerere, orl cu ce felll de nume, pentru ostenéla sa, ci sa 41 bine aperatI. Acésta
poruncimi Domnia mea si nu lipsitl, dupa datorie, a face tot-déuna doale i ru-
gaciunl catre milostivuli Dumnecleil pentru scumpa viata pre puterniculul Imperatil
(a caruia stapinire D-4ea s'o latésca si s'o faca maI biruitére decit tete altele)
si pentru bulla starea i viata DomnieI mele. Tolico pisah Gsd. 1787, April, 5.
(Cod. XVII, fila 171-173).

Circulara catre ispravnicl, polcovniel i capitanI de margine ; cu aceeas1 data

(15 April 1787) le recomanda pe Politimos si le qice sa cetesca, si el povetni-
rile de mal saga, sa le Intelega si sil le urmeze efáril de °usura... qi mal in-
vg poruncimii sd v.l feri(1 de mi-ce nedreptdri ci urrndrï impotriva voin(el Dom-
niel mele, a nu supgra pre locuitorl fi a Mal pe cinevafï ca cava, ci sa amblatI
pintre densa' Cu bina orinduiala i eu t6ta dreptatea ; sa nu Ingaduitl pe nime a
face lor superan, jafurl i nedreptap ci sa-I diafendipsitI sa fitI cu temere
de D-4eii si ea fapte bine sufletesel. Slujba véstra si fie ea drepta credinta catre
Domnia mé, cu silinta si vrednicie ; pa slujitoril top; sd-1 averi, vol polcovnicilor,
i cdpitanilor, la tréba domnéscd pururea gata, dment harnicl, cu arme bune i cu
cal in slujbd, lar sa mi ve cutezap a li le lua banI si a le da drumulil, pentru
ca Domnia mé numal çi numai pentru acésta amti ridicati avaeturile grele ce
dedep maI Inainte, ea sa nu avep pricina de a mal' lua banI dela dênçil, ség a
Alai pro einevasl. Pe top 6meail votrli s.-I povetuip, sa-I Invetatl, sa-I ridicatl
la cele dumnecjeescI, a ave evlavie catre cele sfinte, a fi temeton de Dumnecieti
si a petrece in ofinduiaIl crestinesca pentru binele si folosulti lor, iar sa nu-i
lasap In netrebnicii si In fapte nelegiuite, pentru ca avep si vol a da semi, ina-
intea lul Dumnecleti, ca nisce zabip ,ce ve afiai asupra lor si sa fe facep
pila, ea urmarl de faPte bine sufletescl, ea si vala ceI miel al vostri si sa un-
meze si d. Nizamulii teril si marginile sa le pAzip IntoemaI dupa poruncile Dom-
niel mele. Pentru hoti si ficetorl de rele sa ve silip peste téta vremea impreuna
ea top. émenif vostril a-I prinde si a curati locurile, de a nu se simti nicaerl ;
mal vértosi acam In vreme de primavera, ciad obicinuesci de se pornescil la
cal rele, si vO siIiï cu mijlocti de fata si printfascunstl, ca mal nainte sa aflap
eugetuhl color reI si gatirile lor spre cAT role, ea sa nu le dap vreme de a face
niel incepere, niel urmare si asa si fie Huiste si odihna despre partes hotilor in
tera Domniel mele, ea nu numaI locuitonil, sa fie fara de grija ci si caletorn
pentru el de aceea aveinti ()rinda*: pretutindenea zabitl, polcovnicl si capitanl
eu 6menl 'Muta si deosebitl odobasl ea nefen orinduip » Voda promite sluj-
basilor bunl sa nit-i sc6ta din slujba si sa-I miluésca; cum, «In potriva, cand
vre-unuli va vinovati sA scie ea ca inerte îlü pedepsim....».
Circulara se termina ea ponina catre ispravnicI çi capitaul, sA impedice pe

www.dacoromanica.ro
634 V. A. UazenrX

locuitorl a se stramuta din local lor treandii In alte 041, ce : csa odihnésel
fierare tu loculii luI, petrecindi ca liniqte i ca dreptate».
Afeqi5matulit ce s'a facut pentru Ardelent, care afepantit s'att int'arit
Cu prea malta poruncei.
cCiobaniT din Ard61 pentru oile ce vor pasee In pamêntul Triï Roma-
nescl sa aiba sa platésca oeritul cite lece (10) bad de 61e numaI i plocinele
dupa obiceiù, asemenea i vicalituli streinilor sa le platésea i barsanil i u-
tueniI tot Cu un pret, lar nu ca deosebire, unil Mean fel i altil Intealtfel,
adeca de vita mare cite bad 33 0 de vita mica, pe jumiitate ;
GélepiI sa nu indrasn6sca a lua °I Ia sill, de la aceqtia sé fara pretii,
In vreme ce cumpara d pentru trebuinta Tarigraduld, nicI alta data, ce se
cumpere ca tocm611 i ca invoire, i eu bad gata ; lug i numitiI bi'rsanI
nu se aréte ca Inpotrivire la vInzarea oilor, in trebuinta Tarigraduluï, ce sa
finda ca pretalfi lor i ca invoire, ca si nu se plicinnései lipsi Did la oile
Tarigraduld ;
Pentru perdea sa alba sa dea fie-care cite talerl unul i cite un .mel
la stapiniI moqiilor, sal dud nu vor da mel, sa dea cite talerl doI, iar nu maI
multi; i pentrn ca sa nu fie pricina, perdha sa nu fie ilia mal mare, niel mal
mica de eit de d 700 0 de fiesce qapte sute de ol sA dea cite and meld 0 cite
und banti la stapinil mo0iIor, iar de le va fi perd6ua mica, asemenea iarAi sa
se urmeze farA pricinuire ;
Capitanil dupa la Menzilhanelele Téril s nu ja de astadI Innainte ca sila
call' ciobanilor, sei macar 0 al altora. lar care va Indrasni si faca acest feli
de fapta necuvi6sa, numd de cat ispravnicil judetuld, pe acel *Had sa 'I
trimétI catre D-lul Vol spat., ea sa ja cauta pedépsa i sa platésca 0 pre-
cailor ;
Vatapil. de plaiù sa nu indrasnésca sa la ceva cu vre-unil fel de numire
de la acestl ciobanI, niel la mergere, nicI la Int6reerea lor;
6ApitaniI de margine sa nu mal Indrasnésca sa ia bad, sal alt-ceva de
la .maI sus 001 birsanl, ca niel und feli de numire, el de se va Indresni cineva0,
It va plati IndoitI 0 se va 0 pedepsi, de catre D-lul Vel spatar ;
Pentru vitele mal sus 4101or ungured, ce vor intra prin bucate i Fin
*id, sit se faca ispa0e dupa dreptate, i sa platésel paguba aceI ca vitele,
sa grij6sca D-lor ispravnicil dud vor jelui cine-va, napastuitd, sa 'I In-
fatiqeze ca vorniceil 0 ce vor fi luatú mal multi din dreptate, si. 'I pue sa
tésea Indarat i sa se pedepsésca;
Stdpanil moqiilor BA aIbI gnijI, a '0 astupa gropile lor de bucate,
ver1 cine macar, gropile sale, ca sa nu se Intimple sa ca41 vre-o vita In gr6pli
gasind'o destnpata i d-lor v6stre ispravnicilor al judetului, sa cercetatl .eu dea-
maruntulti, i orI cindt1 se va intimpla sA se repue vre-o vita ca acest
cercetindi de ac6 gr6p1 a cuI a fostil, pe aceli ce a aye°, prin marafetulii
judecata d-lor v6stre sa apucatl sa platésca vita, care s'a repusfi, lar clad
stapinil groplI cindi nu se va afla, atund totil satuld sil respunlii pagaba, ca sa
grij6sca cu datorie pentru totI cel streinI ce ara pe mo0e, sA '0 astupe gropile
de bucate In MLA vremea ;
Mal sus numitiI ciobad sa alba vole a cump5ra porumb i a-1 duce
prin plaiurI, pe la Aid, Ind porumb nu mal cat le va fi trecuinciosil pentru

www.dacoromanica.ro
 Is'mu RomirmoRti 635

mancarea si hrana lor, si acésta prin sciinta 'Mall/lui' de plaid, pentru ca sa

privegheze Vatafuld a nu trece au acestd mijlocil ciobaniI, zaherea de porumbil
de Oncjare si negutitorie, cad atuncI se va pedepsi si vatafuld ;
Vitele lor, lana ce vor lua-o de la dansele sil o tréca inauntru ea un
Wert/ al lor, fara a li se core /Amin, niel en numire de Havaiet, //id ea nn-
mire de vama, insa si ciobanil sil nu y tun41 oile lor la balta, ce sil le tunla
dupa obiceid langa hotar ; .
MaI sus numitiI ciobanI, muntil si. delnitile ca le vor trebui, pentra
pasunatuld vitelorù lor, sil aiba a le tocmi ea stapaniI acestora, din pretu ea
invoiala si multamita, tocmindu-se dupa dreptate, si pentru plata si chide, in
locd de banI de vor da ca, la calla ce vor da si nu se fad vielesugd la niel
o parte, ci sil se cantarésca ca dreptate, si d-v6stra ispravnicilor fate sil grijitI,
ca sil nu se napastuiasca niel o parte, macar cat de putind, si la vpemea canta-
ritulul sil °rand/14T omil al fi d-v6stri langa cantaragid, care sil vall sil nu se
faca napastuire la niel o parte ;
Pentra branza ce. este din vechime obiceiii ay face pentru trebninta
lor, dupa ce ineetéza in luna MI August a da cal la casarie, trecand'o in
launtru sa nu fie suparatl de van* sal de alte cererl; gisderéa si peile de ol
m6rte sil nu se supere, cum si lana de la vitele lor, cand vor tunde, dupa obi-
ceid, oile lor la hotar, trecênd'o si, nu fie supdratl de vama, iar cand vor tunde
oile la vale si vor da banuiall, ca, ea lama lor dimpreuna cump5ra si alta lana
streina, pentru negutitorie, atund pin marafetuld d-lul aghentaluI, sa _se apnea
ciobanil ca sa platésca varna, sa nu se pagubésca mina Impërat6sca; lima pentra
aceI ce fémand la campa vara, si nu la munte, si iernézi acolo, sil le tun41 la
vale, pentra lana acestora asla sil urmeze vamesil: sil le céra ravas de oierit, si
vëorlandil suma oiler ce ad platitd, sil cantarésca lana, si sa tie In séma din Una
tigaie oca una de fiel ce die, si de die barsana 2, iar dupa acésta 8(m/tea Wit
vor avea mal multa, sil platésea Tama dupa dreptate.» Anal 1787 Februalie 30.
Urméza pitaculd Domnesed de aplicare a ponturilor de sus, contrasemnatti de
rnarele vist. (Cod. XVII fila 167 verso).

ANEXA LA PAG. 96 0 98.

Eata manifestuld Portel dupd Becattini, VII pag. 71:
«L'oggettto plincipale della pace stabilita nel 1774 tra la Sublime Porta, e
la Corte di Russia era la quiette, e la traquillita reciproca de' sudditi. Ma la
Russia ha perpetuamente fatti nascere incessanti ostacoli alla continuazione di
questa pace con pretese e domande onerose, ed opposte non solo alla buona in-
telligenza, ma direttamente ancora a' patti, e alle convenzioni. Essa improvisamente
ha invasa la Crimea la di cui indipendenza formava la base del Trattato di
Kainardagl, e quantunque per mantenere la quiete, e alontanare ogni motivi!) di
contrasto tra le due potenze fosse state stipulate e ratificato in scritto a tenore
delle capitolazioni, che ne in segreto, ne in palese si sarebbero azzardati fatti o
passi di animositi da una parte, o l' altra, la Russia non ostante ha procurato,
che il Kan di Teflis, o sia di Giorgia, il quale sebbene finora ricevuto avesse il
nostro Diploma Impeiiale d'investitura e fosse fin da pia remoti tempi nostro
vassallo, si sottraesse da ogni obbedienza della Sublime Porta, e in appresso ha

www.dacoromanica.ro
636 V. A. UREcatX

introdotte truppe Russe nella detta CHO, di Teflis e in tatta la Gliorgia, e paesi
annessi, intorno le quali cose essendo stato fatto sapere alla Corte di Pietroburgo,
che se ne assenesse, essa lo ricusò risolutamente. Nelle convenzioni del Trattato
suddetto era chiaramente, e positivamente inscrita l' extrazione del sale dalle
Saline di Kilbarn a favore degli abitanti di Oczakovv a' quali da lungo tempo
dette Saline erano state assegnate, ma la Corte di Russia ha impedito agli abitanti
di quelle frontiere di fare il trasporto di quel sale a forza di avanie e vessazioni,
e quando fu significato alla Russia di adempire sopra questo articolo alle con-
venzioni del Tratato, similmente nego di annuire alle instanze fattele.
«La Russia per mezzo del suo Console residente iii Jassi, ha sedotto il Prin-
cipe Alessandro Maurocordato Hospodaro di Moldavia Vassallo del nostro Impero,
ed allorchè flopo la fuga improvisa entro il dominio Russo del predetto Piincipe
diretta tutta e macchinata dal surriferito Console, fu riehiesto all' Inviato dell'
Imperatrice Residente a Costantinopoli di rendere alla Sublime Porta il fuggitivo
Hospodaro, come reo di tradimento e ribellione verso il Gran Signore, replicò
risolutamente, che la sua Corte non lo avrebbe giammai restituito. In tal maniera
il predetto Ministro ha violate, e rese inutili, e invalide le convenzioni alle quali
ha in ogni occasione datta quell' interpretazione arbitraria che gli 6 piaciuta su
questo articolo, ma sopra altri simili ancora, ed ha lasciate travedere le sue
cattive intenzioni. Pavimente il Gabinetto Russo nello- stabilire de' Consoli in
Valachia e Moldavia, non meno che nell' Isole dell' Arcipelago ed altri luoghi
ancora senza averne bisogno, non ha avuto altro oggetto, che quello di danneg-
giare i Musulmani, e di sedurre quel maggior numero, che le fosse possibile
di sndditi della Sublime Porta facendoli passare nelle proprie provincie, impie-
gandone alcuni nella Marina, altri in diversi posti destinati ad agire contro di
Noi. Oltre di che la Russia ha preteso mischiarsi negli affari interni del nostro
Impero, come se fossimo suoi dipendenti, mud° avuto il coraggio di chiederci
la deposiziona e il castigo particolare di certi Bassb., Giudici, Comandanti, e
Ministri impiegati nelle Dogane e fino del Bassk di Aiska e di Gildir, ugualmente
che de' Principi di Moldavia e Valachia da Noi investiti di que' Governi.
«I tutti 6 nota la eondescendenza con cui la Sublime Porta ha permesso
a' mercanti Russi un libero e sicuro esercizio del sue commercio in tutti gli
Stati del dominio Otomano, lasciando loro la facolth andare o partire da qualunque
Piazza, o scala del nostro Impero. Sono cognite a tutto il mondo le stipulazioni
concluse colla Russia, le quali portano che altrettanto potrebbero fare i negozianti
sudditi della Sublime Porta negli Stati dell' Imperatrice, che ricevuta avrebbero
la medesima accoglienza come 6 giusto, ma la suddetta Corte ad oggetto di tirare
a se tutti i vantaggi del commercio, ha costretti i prefati sudditi di S. A. al
pagamento di un imposizione pill forte di quella, che pagano i sudditi di altre
potenze, e allorch6 i nostri mercanti sono noll' urgenza di esigere i loro crediti
nelle citth Russe, non viene loro permesso il transito per le provincie, e in tal
guisa resta loro impedito il riscuotere le somme, che i loro debitori sono obbligati
ad essi sborsare, talchè la maggior parte 6 costretta tornarsene indietro non solo
senza esser pagata ma danneggiatta molto ne' propii interessi, e ve ne sono stati
fino di quelli, che 6 voce che siansi fatti passare in Siberia, oppure uccisi o
svaligiati. Allorch6 inoltre i bastimenti Mercantili con bandiera del Gran Signore
sonosi trovati in necossith, o per tempeste, o altro accidente, o per bisogno di.
provedere acqua, di approssimarsi a' porti del Dominio Russo, 6 state ad essi
negato 1' accesso, e fatti allontanare a colpi di =none a palla diretti contro gli

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 637

equipaggi, come accaduto a' nostri vascelli in tempo che facevano il viaggio da
Condiukjak a Costantinopoli.
(Finalmente il Ministro di Russia fa il primo a _sfidarci alla guerra insistendo
pressa la Sublime Porta ministerialmente, che se non se gli fosse dato in scritto
una renunzia espressa all' alto dominio nostro sulla Giorgia, Kartalinia ec.; il
Generale Potemkin avea ordine dall' Imperatrice di avvicinarsi con un armata di
100. mila soldati alle nostre frontierre per forzarci ad accordare un tale articolo,
che l' Imperatrice fftessa sarebbe venuta in persona alla testa delle sue truppe.
Quindi è che in sequoia di una tal notificazione, e stante r ordine dato al Potemkin
d' invader° le nostre provincie con si forte esercito, si prosegue dalla Russia a
tenere la condotta medesima, che ebbe luogo per sua parte in tempo dell' in-
giustissima ocupazione della Crimea : quella stessa notificazione congiunta con
altri passi precedenti contrari affatto alla buona amicizia ed armonia, ha svelato
a noi palesemente esser tolta dal suo canto ogni sicurezza pel nostro Impero, ed
ha rese certe ed innegabili i suoi perfidi disegni. E siccoma la causa primaria
di questi fondati timoii si è Pingiusto possesso della Crimea fraudolentemente
ottenuto dalla Russia, cosl la Sublime Porta dichiarò al Ministro della Corte di
Pietroburgo il desiderio, avrebbe avuto di consolidare la reciproca buona conis-
pondenza mediante un nuovo chiaro e preciso Trattato di aggiustamento, col quale
si rimettesse la Crimea suddetta nello stato in cui era nel 1783., proposizione a
cui fece similmente il Ministro Russo una risposta del tutto negativa, ed altera,
aggiungendo, che egli non scriverebbe mai cosa alla sua Sovrana, e che quando
ancora la scrivesse non avrebbe giammai verun esito, poichè la sua corte non
avrebbe in modo alcuno abbandonata la Crimea, se non dopo averla difesa collo
spargimento di fiumi di gangue, e fino a tanto che le fosse restato un sol nomo,
che mai avrebbe accettati quegli articoli su quali si era espressa S. M. di non
volerne sentir parola. Per tutte le accennate ragioni, e altre innumerabili pub-
bliche e segrette, la guerra è divenuta per i buoni Musulmani un affare di legge
di relig-ione, ed è questo il motivo per cui si b giudicato conveniente rimettere
il presente manifesto a' rispettabili nostri antichi amici sovrani in Europa, per
notificar loro questa nostra girtsta, e ben ponderata risoluzione di dichiarare la
guerra alla Russia, risoluzione, che si sottomette ale savie reflessioni delle persone
imparziali, lusingandoci, che verra riguardata con occhio di discrezione e di equith.
Dato a Costantinopoli 24 del mese Somada (o Agosto) l' anno dell' Egita
1201., e dell' Era de' Ciistiani 1787».

ANEXA LA PAG. 98
Manifestulti imphatesef Ecaterinef dupa Becattini (VII pag. 80) este aim-
lisatil de ajunsd In textulti nostru qi. deci, pentru inlesnire a tiparireI nu-lii maI
reproducemti.

ANEXA LA PAG. 103

Manifested luI Mavrogheni catre téra cu referinta la rb'sboitilii dintre Tur-
cia ?i Rusia este precedata de meld ce insu$ a piimitti dela Sultanulti Abdul
Hamit, in acestd obiectti. Acelti firmand-manifestil este adusti de Dionisie Fo-
tino la tom. III, pag. 222 a tilducereI d-luI G. Sion. E scurtù' 0 sana ala:

www.dacoromanica.ro
638 V. A. Mama

Firmanula 10, Sultana Abdul-Hamid ciltre Nicolae Vodil-11.favroglieni pcntru

declararea resboiului cu Rusia, din anuli4 1788 August 5.
Alesule dintre Domnii némului lui Isus, temelia celorti mart din compania
lui Isus, astiai Iroevodil ahl Terei Rominesci Nicolae Mavrogheni, pecetluései-se
sfircituiile tale cu succest! Dupi ce va sosi acestti imp'ériteseti semnti, seiutii
fie, ca avia. precum Ravii mi s'aii situratti de fol6sele i eictiguiile ce aii
dobanditù in articolif stipulati prin tratatult de la Kainargi, i fiinda-ci dap
sfintele fetvale (capete de legl) trebue sit se fad; dapil comuna intelegere espe-
ditiune, este pregitire ca si iasa sangiak-verift, i ehiar vechululil inaltii deplinfi
imputernicitil, marele consiliart, eirmuitorti al lumeI, aparatornlü pop6relor,
Epitropulti met lusuf Pava (a ciruia strilueire D-aeil s'o tie in multi mil, i si
mirésel puterea i fericirea lai !) i tog Ogeakliii, rigealurile çi alte ordine ale.
ovtirilor n6stre; çi ea ajutorulti lui D-aert momentuld plecirei lorl se va aréta
prin impiritésea mea rinduiali. Avia dala tu carele esci Domnabl tera Roma-
nesci, vei b at*. acésti Imprejurare boeriloru tere!, ea si scie eu incredintare,
toti, ca nu se va face nici o lovire in dreptuiile lord din partea inaltuld met
DeVletii i prin urmare sa fie dela o Pang tog statornieT in centrulii supu-
nerd, si nu abg. ilia o giiji sOil prepust, i si se silésca a indeplini or-
dinele imperial° ; i fie-ciruia sa arétl ca vor fi en siguranti vi pace sub
=bra mile! mele imptiritesci; vi tu, Domnulii terel Rominesei, nu lipsi pe MITI
aeeste a te intelege ca seraskierulii Ismailului, deplint imputernicitil i 'Want
consiliarii i fostult Epitropii carmaitorti, Ali-Pava, spre a urma intoemal dapi
consiliult i ordinulti sé. Prin armare sil dai vi si primesei insciintiri despre
mificarea duvmanilor, purtindu-te cu exedinti vi luerandii dupi ordinele ce se
vor da, raportindti vi la Malta Porti acele ce meriti a fi inseiintate. Dreptil care
s'a vi data acesta ordint imptritesct al met.

ANEXA LA PAG. 105 0 107

Eaci ce serie insuvI Enache Mires= despre pregitirile de rtisboit a luT
Mavrogheni:
EÙ vè'abdri ca s'ati inceputil nut resboiti ca acesta, vi obliduitort téri
n6stre este Mavrogheni, prostitti de dreg'étoria ce avéniti, pentru ca si
nu fit amestecatii in faptele mal Bust numitului, fiindt ae totti netrebnice. Ad
intratil Inteo idee ea si se faci serascherti, i acésta de d o catorthovi, al gi-
sitti mijlocii, ca si stringi 6ste turcései en 10a. Douti interesuri socotia sil aibi
dinteacésta, unulù einstea, ca si se qica ei en plati dela dênsuld tine 6ste
devletului, i altult ea subtii acésti numire si prade i sil jefuiésel téri, de
vreme ce t6te 6stea care tiné ca plati, nu era decitti eind vése mil de 6menT,
yi atitil la devletil catti vi areta ca are 20,000 de 6ste, vi pe acésti analo-
gie facea luirile ì jafurile. Doué lueruri rele ail pricinuitt devletulaï, unula ci
propoveduindt in t6te téra turcésel, ea ela plitesee cite (lice lei la anit ciliretiti
pe lung., i cite vépte la ant. pedestrasiti, Tamil ce datoria legil i fetfaoa 'I
suppunea ca cheltuiéla lor si mérgi la 6ste, aulinda de léfa lui Mavrogheni,
nu mergé la ordia imp'érlitései i la serhaturi, ei alerga aid ; aid' era numai
numele de 6ste multi, iar plata era pe 6ste putini; acésta ea si, nu dea falie,
o otcirmuia cu acestù mijloca : priimia pe citY Turd venia, vi le orinduia tal-

www.dacoromanica.ro
 IsTons RombirLord/ 639

nurl, cAcT nu le da en vre o plati, el en jafurl, i urma adsta DMA era apr6pe
sA se sfirsésel luna, si atund pe care vrea s isgonéseI, '1 tlia tainulti ca sg,
fug% si sl nu astepte vremea lefi), iar altulil, a eu numirea lefilord, curnd
la 20,000 de 6ste din punga lul, i eu tainurile ce le hrlpia dela téri cu jet
si nu cu platl, Tr/pAdia memlechetulit Imperatulul. In multe rindurl am afétatil
aceste stricAtiuni, ce le pricinuia si la devlett, si la térI, dar ce se 4icil,
cuT 4icti? Elli véclêndtt ti vezirult are rivnl sIaridice resboil, dupI t6te drep-
tatea, çi ne mal socotindti cele ce se cuvine si cele de care era trebuiql, si
se atli lipsite, facea t6te miscIrile ca sI grabéscl pornirea resboiulul. Zahererile
si cherestelile ce se dedese inteacesta ant din t&A, care poruncise ImpitrAtia sa
le platésel din haraciulù. VIA ell le ail fcutû tobera, ci at qisfi el le dAruesce
impkItieT, ea cumit imptir4ia ea/1dt ar fi vrutt si le lea din térl fArl plat/
nu ar fi pututil, c ca cumit nu ar fi fostù' téra a imperatului, dar ell' argta ea
le plltesce dank si dobindl dintriacestea. Insuml l'amd vlqutd, sa serie mill
taerirt la devlett, pin care argta, ea Nemti nu numaT n'ad aleantl en Basil,
ci 4icea el le sunt si vrAjmasI; insusT elt mi a arltatil tamiruld acesta cAndti
ill series.. L'arn intrebatt, ei ce vrAjmasie at? mi a féspunsit ei nu voesct NemtiI
sa dea talc/ de Imperatrice ImpgrAtesel Rusid. AucjitI poznA de rgspunsti, eiti-
torilort ! Atunci ne mal clicAnda and, am rgspunst, ei aliantl Nemtilort Cu Mus-
calil o scie devletult dela 80, ei dela tractatult din 84; insusl chesarult prin
solult s'éti la Tarigradri aii mitat-o pré-Inaltel Por$1 adsta ; estimpt at merstt
chesarult iaresi la Ulna, potT si mal lid ca n'al aliantl? La acestit tacrirt
n'are si-t1 faca Ott Aspunsti pr64ualtull devletit, decAtt ja capulti, cu pri-
cinuire ca4i batl jocti. Nu sciT tu, mi a 41sti, acesta este adevgrulti. i adevg-
ratti, eli n'am sciutt, ca de ande socotiamt ca voit vedé rgspunsuld ce am 4isti,
am vOutt ca-1 vine rAspunsfi ca aferimt si ca slugg, credinci6s1.
La Ghenmie a velétulul 88, all ridicatti Nemtil rösboiù asupra Portel pentru
MusealT, e generalil lela hotare, aii insciiqatft pe pasi dupl la hotare pentru
adsta, apoT solulti aii artitatil la Tarigradil, si lul Mavrogheni at venitt carte
dela generalulit SibiinluT, de propoveduirea rgsboiulul; dar pana a nu veni acéstl
carte Pi veni o caime dela Melechi-pasa ce era Vidin-valesi, Tin care '1 insciinta
de rgsboiulti Nemtilortil. La Februarie 2 era cAndt thilmatt pe mine ei
mi at mitatio, mergéndit l'am glsitt muslcandu-si barba, si 'mi (Ilse : Olt/Val,
Nemtil ail aridican rgsboiu ? Bine 'ml 4iceal tu ; ei acumt ce sA facii Am
nu te teme, ca impgrAtii de te ar fi cregutt, de atunci te omoria, cumtt Vain slis4
ci adsta o acid si crepméntil at data; numal dela InAltimea ta, Ina-
pgrAtia nu cere slujbi ta adsta, de cele gAndite, ci numal slujbA de cele vgclute ;
pArisesce-te II/A de acestea ei cere la devletit sA trimitit unit serascherit all pA-
zéscA térl de vrajmasi si noI cu zaberele, duplt datorie, el asia
se envine, ei InAltimea ta fil incireatti ca slujbele devletulul ei en trebile teiT,
lar trebile r.ésboiulnI sA fie asupra aceld serascherit. Nu putea sl-ml dea ascul-
tare, el-el ca acestit mijlocil i se arldica mijloculil jarmilorti din maul. AsTa vilOndt
si neputêndt mal suferil, e mai vêrtost temêndu-mA, ca sg, nu'mT arunce
veo nApaste, precumit a aruncatil la mulfT nevinovatl ea sA-I jefuiéscA, si la mult1
pe cart' avea pizma, cad 'I surgunia cu cartea lul la cetatea CliurgiuluT, am
arltatt cl eil nu potil intriaceste vremI ea sg, se4i1 aid in . 151.1, tembndu-me de
cele in potrivA, Si am cerutit ea d6 voie sll mere/. la Tarigrad4 en casa
mea, maT vArtost cl socia-mea era si tarigrIdéne/. Eill c politia all lipseseit
de aid, dar nu voia sA mergil la Tarigradil , unde 'mi fleu provliml ea sl mg

www.dacoromanica.ro
640 V. A. Uttucitti

duefi peste DanAre la una serhatti de o eam datl (ala 'ml qicea), pentru ea sg,
nu 'ara vi alt1 sg, mérgg, la Tarigradil velênda-mg pe mine, vi-mi fIgAdai cg, de
acolo oil candil voiù -vre sg-ml trimitg casa la Tarigradfi, o va trimite cu chel-
tuiéla Id, vi et .s1 viiI langl dênsultl. EA ce mg multAmiamii sl lipseseil odati
de a-lil maI vede, vi si mere' unde mg voiù duce, am alesil Nicopoia, numal
clei sciara mintea vi Intelepciunea luI Selimfi-aga Varnall-zadé.

ANEXA LA PAG. 114

Este a se vede tot anexa dela pag. 105.

ANEXA LA PAG. 122

CArtile deschise a le luI Mavrogheni eItre elerfi din 27 Ian. 1788 sttnt
concepute, in primele virad ca vi cele aduse de nol la pag. 121-122, din 25
Ianuarie 1788. Aducen:a aci numaI partea finalg, care se deosebesce mal multa
vi anume de acolo de unde la actulil ce ama reprodusil la pag. n6strA 122 se
qice «lar pre va pre top: deobfte vf1 ineredinfeinul» etc; de aci cartea circulara
dela 27 Ianuarie 1788 sunA ast-felfi dar cuviovia v6strA, ca parte bisericéscl
ce suntetl; sg, clutati fiesce carele dupA datotia ce avetl sa nu ascultaV Dici sA
ve amestecati la vorbe mincinóse ale nelegiuitilor, ci grijinda mima de cele su-
fletesel vi de ale sufietulul vi de ale sfintelor mOngstirl i chivernisell, si vg fa-
cetI fil bisericeseI adevgrati vi credinciovI cAtre stApanfi, niel sA credeg la hava-
divurl mincingse, ce ve va serie orl vre-unuIii din obrazele pArter bisericesel (1)
ski vre-unulfi din obrazele pArtei mirenescI, pentra eg, Domnia N6strA strAjuimfi
gioa i n6ptea paza euviovier v6stre vi a tuturor locuitorilor térel Domniei mele;
de care avetl vi pilde de fatA véclute, eg, mal inainte niel dece &neta ha/rnici nu
se ata la Domnie de paza la ,vreme de trebuintli, lar Domnia .Î1óstri finern4 eu
indestulare atdfia °seas' numaï i =mal, pentru pasa ui odihna (era, cheltuindti
vgrstindil haznalele ndstre i osebitd i invine ne truimù i santem gata a ne
porni rail de niel ung pregetii, de va fi trebuintl vi in seurta capulù ne vomti
pune vi ne vom jArtvi pentra voi totl, ca ud. pgainte, dupg, cuvéntulri Evange-
Hl, ce gice (Petstorulti cela bula sufletulti ll pune pentru nu yema in-
gadui niel viata v6strA, niel averile v6stre a se sminti t'Ara nimio. De aceea dar
iaAi vg scriem5, si mi vg amAgireti dupg vele scoposuri ale voitorilor de rgd
patria, care asemenea urmandu i In cea-l-alti rezmeritA, ait viinduttl patria lor
ail pricinuitil atata stingere i resvrAtire ther, carl v'art Mata plata lor dela
ci fAcanda-vg Inchingeiunile v6stre ea rugAciunl ferbinV egtre milostivulù'
sd cAutati cele sufleteser, carl se ~TIA la datoria cuvioviel vóstre i avemil
nAdejde, cA prin ajatorulil DumnetleireI séle i prin multg trudA i ostenéll a Domuid
mole, yeti petrece acéstA vreme Mg de niel' o primejdie. 1788, Ghenar, 27. (Cod.
XVII, fila 256).

1) Alusiune 1.1 propaganda cleruluT mitad* In principate, lu favórea politiceI mnscilleset

www.dacoromanica.ro
 IBTOIh Rom:ix:tut" 641

ANEXA LA PAG. 127

EacA manifestultl lul Iosif imp6ra'ulli Austrier
«L'Europa tutta puù fare testimonianza della buona fede con cui la Casa
d'Austria ha per quasi mezzo secolo coltiva'a la pace coll' Impero Ottomanno,
come pure delle-sincere disposizioni, de in tutti gli incontri la medesima ha di-
mostrato con ufizj di buon vicine, e premure disinteressate ed instancabili sempre
usate per allontanare tutto -eh), che rimuover potea la bnona armonia tra le due
Monarchie coll' essere ognor sollecita ad offrire le sue cure e la sua mediazione
in tutte le occasioni quando con questa ha creduto di poter prevenire una qual-
che rottura tra la Porta e le vicine Potenze. Le di lei pacifiche intenzioni si sono
di bel nuovo manifestate nell' incontro delle recenti discordie insorte tra la Corte
Imperiale di Russia e la suddeta Porta Ottomanna. L'Imperatore associando
suo concorso a quello del Re di Francia suo stretto parente ed alleato, tutto ha
tentato per conciliare all' amichevole ogni vertenza, e siccome le lagnanze e le
proposizioni della Corte di Pietroburgo si timitavano chiaramente all' esecuzione
de' suoi trattati colla Porta, ed ella dimostrava sempre le disposizioni le pit
tivorevoli all' incamminamento di un accordo amichevole, S. M. si lusingava con
tutta la dmpiacenza, che le sue premure unite a quelle della Corte di Versa-
glies, riuseirebbero ancora a prevenire la rottura e le conseguenze funeste che ne
doveano ridondare.
«La condotta per; della Porta non tardò granfatto a dare a conoscere la
faIsith di tali lusinghe, poiche ben lungi essa dal conispondere alle intenzioni
amichevoli delle Corti di Vienna e di Versaglies, rigettò i loro salutari consi-
gli, chins° l'orecchio all° loro rimosiranze, ricusando di accordare all' Inviato
Russo la dilazione necessaria per la spedizione di un corriere alla sua Corte, ed
il ritorno del medesimo con nuove istruzioui: pretese quindi, che questo Minis-
tro colla sua sottoscrizione firmasse un atto, che rivocava ed annullava tanto il
Trattato di commercio conchiuso da pochi mesi tra la Porta e la Russia, quanto
la Trinsazione conchiusa nel 1784, riguardo alla Crimea, e sopra il rifiuto del
predetto Inviato di prestarsi a un passo, il quale indipendentemente dall' incom-
petenza della pretensione, sorpassava di molto la facoltt di un ministre, la Porta
non ebbe riguardo di confinarlo nella prigione delle ISette Torri, in disprezzo del
diritto il pit sacro delle genti, e nel tempo medesimo solennemente dichiarò la
guerra alla Russia.
«Una condotta si violente porto le cose alle più critiche estremitt. S. M.
non avea però totalmente ancora perduta la speranza, che le ostilith già incomin-
ciate, mediante le di lui conciliatorie insinuazioni, non potessero restar sospese.
Si 'using() che il Divano cedendo albs rimostranze comuni della magior parte degli
Ambasciatori, e Ministri residenti in Costantinopoli si persuaderebbe a rimettere
in liberth Inviato di S. M. l' Imperatrice delle 'lassie, e darebbe a quells
Sovrana una soddisfazione proporzionata ala violenza usata contro di esso ad onta
del diritto delle genti, togliendo in tal guisa U impossibilith di nuovamente in-
traprendere negoziazioni di conciliazione. Ma la Porta dileguò ben tostò anche
questo raggio di speranza ; poichb ostinata a fronte di tante istanze riunite, niente
b state valevole a trattenerla dal proseguimento delle ostilitb, le pit animose,
pound° in tal guisa la Corte di Pietroburga nell' indispensabile necessith di pren-
Mertes Romehdlord de V. 4, Orechid, Tom. W. 42"

www.dacoromanica.ro
642 V. A. intEcnri

dere le armi per respingere la forza colla forza, e difendersi dalla piit ingiusta
aggressione. Souo generalmente notti a tutte le Corti ugualmente che alla Porta
Ottomanna i vincoli di alleanza, cho- uniscono la Casa d' Austria, e 11 Impero di
Eussi, vincoli non diretti mai ad offesa di veruna potenza, ma solamente per re-
ciproca difesa nel casso di essere attaccate una delle cine corti da qualche loro
vincoli consolidati dal periodo di pilt di un secolo, e rinovati piit e piit
volte in faccia tutta l' Europa. In ogni °ocasione la Porta ne stata informata
tanta con dichiarazioni verbali, che esposte in carta, specialmente in una memo-
ria presentata verso la fine del decoro auno per parte delle dtt_p Corti. Non deve
dunque il Alinistero Ottomanno condannare, che se medesimo, se 11 Imperatore
dopo tanti anni impiegati a conservare da buon vicino la pace col Sultano, e dopo
avere esaurife in ogni congiuntura le vio tutte di conciliazione e di mediazione
amichevole per conservare la tranquillitit. si trova oggi sito malgrado sforzato dalla
condotta violenta ed arbitraria della Porta medesima, ad adempire nella loro piit
ampia estensione i doveri di amico, e di alleato fedele verso S M. I! Imperatrice
delle Russie, coll' agire nell' istessar maniera, che avrebbe essa agito guando la
Casa d' Austria fosse stata atta.ccata. vale a dire col prender parte nella guerra
in mi quena Sovrana è stata sl ingiustamente strascinata. L'amicizia, la buena
fede, gli obblighi di fido alleato la forza de' contratti impegni, la lealtá de' giu-
ramenti, interesse di una comune difesa, e tutti gli altri esposti motivi auto-
rizzano S. M. l' Imperatore e Re di Ungheria e Boemia, a lusingarsi colla più
estesa fiducia, che tutte le Corti di Europa approveranno la sua condotta e le
sue misure, ed uniranno i loro voti pel felice successo delle sue armi contro
comune Lleulle° di, tutta la Cristianitit,
Dato della Nostra Residenza, di Viena il (11 O Febbraro 1788..» (Becattini
VII pag. 100).

Eaci Tespunsulff Porte la acestil manifestii

«Fin dal tempo che fu conchiusa la pace di. Kainardgl fra la Sublime Porta'
e la Corte di Russia, esigendo la digna& de' Sovrani, che. sien° esattamente os-
servate le condizioni de' Trattati, e usando ognt diligenza per lo stabilimento
della quiete, e reciproca tranquillitit de' sudditi, per tener lungi ogni contravven-
zione, e per la conservazione della buena amicizia e dell' equitá, lascia il Saltan°
alla perspicacia delle corti nostre amiehe il decidere, se siasi giammai mancato
dal canto nostro a' patti si religiosamente e solennemente stabiliti. La Corte di
Russia al contrario, in vece de imitare .dal canto suo la lodevole condotta del/a
Sublime Porta e rispettart scarnbievolmente le leggi della buona corrispondenza,
e della buena vicinanza, col guardarsi ed astenersi tanto in pubblico, che in pli-
nto dal prender vfe opposte da quello che esige la buena scambievole armonia,
principie) fino dalla conclusione della pace ad agire in contrarior e principalmente
essendo rimasta accordato per primaria condizione, che la Crimea e piccola Tar-
tana, come è noto alle poteoze nostre amich,e e al mondo tutto, dovesse in av-
venire restar `libera e indipendente, tanto dal nostro Impero, guante da quello di
Russia, talchè altri non doiresse ingerirsi in cose a quel paesse appartenenti fuori
che Dio ; ció non ostante essendosi proposta la Corte de Pietroburgo- di impa-
dronirsi di quella penisola, messe mano a vad pubblici e segreti maneggi, e coll'
appoggio delle truppe Russe, secondando Sabia Guerai, contro gli articoli dell' in-
dipendenza, costrinse gli abitanti$ altri sforzando, ed altri ingannando ad accet-

www.dacoromanica.ro
 Inoue llomixmont 643

tarlo per loro Kan, oti propose poi all' eccelsa Porta di riconoscerlo come tale,
minacciando in caso diverso fierissima guerra, contravvenendo in tal gaisa aper-
tamenteà. preliminari della pace, e a' diritti della baona tiMiCiZitt. La Sublime
Porta per risparmiare effusione del Baum de' sudditi innocenti, e mossa da
compassione verso i medesimi, ebbs la- moderazione e la sofferenza di annuire a
si onerosa proposizione._ Oltre di ció sotto nome di Trattato di commercio inven-
tandosi la Russia altri articoli e punti favorevoli, sebbene contrari affatto alle
convenzioni di Kainarde, si accinse a richiedere autorevolmente a questi l' as-
senso e verbal sottoscrizione parola per parola,-ne glove) il far comprendere al
suo Ministro con prove convincenti essere i predetti articoli incompatibili alla
reciproca calma, poich6 esso con peiseveranza non oessava mai d' insistere, di-
cendo non essere in suo potere alterare cosa alma, e che quando il Sultan°
non avesse prontamente condisceso, la di lui Sovrana avrebbe ciò imputato come
un infrazione della pace. Quindi che la Porta secondando i dettami dell' innata
sua generositk, si 6 prestata a prestarsi all' accettazione anche di questi. La Corte
di Russia perù non mai 'contenta, si rese padrona improvvisamente ad armata mano
della Crimea, -e inviando una forte armata depose il pria da lei protetto Sahin
Gueray, e transportollo no' suoi Stati, togliendo in tal guisa lo scettro ad una
famiglia illustre, che lo avOa possedatto per piit di trecenta anni, venendo con
ció sfacciatamente ,a iufrangere i patti, poscia con' un seguito di memoriali pre-
sentati al Gran Signore per mezzo del suo Ministro tmitamente a quell° dell'
imperatore di Germania, signiacò forrnalmente al medesimo, che quando_S. A.
con rilasciasse autentico documento contenente annullazione a abolizione de'
preliminati riguardanti independenza della Crimea suddeta si sarebbero imme-
diatamente fata ragione toile armi. L'eccelsa Porta, che preferiva la buona ar-
monia, e la tranquilith alla carnificina e alla discordia, coda) sua voglia con-
segnò la domandara mova convenzione. E però palese a tutta la terra quant' esse
venisse a soffrire in tal congiantura. Oltre-il fin (lid detto son° senza numero le
procedure de' Russi contrarie all' amicizia e Won conispondenza, come sarebbe
il far legare a mu cannone i mereanti, e sudditi dell' eccelsa, Porta, che si tras-
ferivano nella Tartana minore, ed in Russia, facendoli morire di patimenti e di
stenti, esigere le gabela anche oltre il valore delle merci, che ivi trasporta-
vano, il tenere lontani dalle sue spiagge a colpi di cannone i bastimenti con ban-
diera Ottomanna; e molestando apertamente e in segreto i popoli soggetti al Gran
Signore, o maltrattandoli .13 allettandoli con maniere insidiose, cose tutte opposte
direttamente allo spirit°, e alla lealta de"frattati. In vista di tante e si repli-
cate offese eccelsa Porta non ostante religiosamente osservù i doveri della ami-
cizia e della pace, lo chh è chiaro non -esser provenuto ne per evitare la guerra
ne per sua debolezza o impotenza. ma solemente per amore della tranquillita, e
del pubblico bene, si fatto -proeedere fa attribuito in vece dalla Corte di Russia
alla debolezza e impotenza suddetta, maggiormente si resse ardita, e alzò le sue
mire, e sperando di effettuare panto le fosse Tenuto in pensiero, non paga di
tutto ciù, si cattivó l' animo con segreti maneggi del Principe Eraclio Kan di
Giorgia, e senza aver riguardo alle sue capitulazioni, alle -ricevute investiture, e
ginramenti di vassallaggio prestati al Saltano e de' patti solennemente giurati nella
sopra espressa pace, ne' quali promettesi positivamente, che da nessuna delle parti
contraenti si sarebbera commesse in avvenire azióui ostili nq di scambievole pregiu-
dizio, tanto in pubblico che privato, se lo tiró dal sno partito, lo dichiarù suddito de
suo Impero, e poi pretese nche gi farlo rieonoscere oome talo dall' eccelza Porta

www.dacoromanica.ro
644 V, A. Masan'

quindi -si lagnù altamente del Bassa di Aiseha, perchè dava mano alle ostilite
da Tartari Lesghi contro i Giorgiani, e come se ne avesse il diritto, domandò la
deposizione del medesimo, e dope varie e nojose insistenze presso F Ambasciatore
di Francia, avendo insinuato che si fosse emadato un Firmano diretto, al prefato
Principe, colt' approvazione per parte di S. A. di quanto era stato fatto, .ec-
celsa Porta usando sempre di tutti i riguardi per la mediazione della Corte
Francese, si indusse a rilasciare il richiesto Firmano. Con tutto questo, nella con-
ferenza tenuta col Ministro Russo, intavolata istessa materia, alzò le sue pre-
tensioni, riehiedendo che fossero inserite in quell' atto delle clausole non confa-
centi alla dignit4 del Gran Signore, cosa che non potea concedersi senza attirarsi
la pubblica indignazione. Oltre il suddetto Firmano, essendo restato acordato
specificatamente ed espressamente, che gli abitanti di Oczakovv possano a tempo
-debito, previa l' intelligenza de' respettivi comandanti passare da quella piazza
ad estrare il sale, come era di entice consnetudine, dalle saline situate tra la
fortezza di Kilburn e Hoicofi, senza che fosse recata loro alcuna molestia o
impedimento, e senza che ne seguano risse e tumulti, /ma il tutto con quiet's
e buon ordine, come conviene tra buoni vicini ed amici, una tal eondizione fir
per cinque o sei anni religiosamente osservata, ma dopo questo tempo iDCO-
minciossi a pore degli ostacoli e degli impedimenti, che degenerarono in vessazioni.
Comunicato cif) al Ministro RUSSO, rispose provenire forse inconveniente da un
malo inteso de' comandanti de' confini, e che erano stati gia trasmessi gli ordini
opportuni in smitto, onde fossero puntualmente eseguiti, venendo in tal guisa a
riconoscere i diritti incontrastabili della Porta. Tuttavia non cessando mai i pre-
detti impedimenti, anzi aumentandosi, alle replicate istanze, e alla dimostrazione
della manifesta contravvenzione, che veniva a farsi de' patti veglianti, il prefato
Ministro si apprese al partito di tergiversare; ora scrisandosi con dire non esser
vero (panto esponevasi, ora di non aver ricevate istruzioni su questo articolo,
ora allegando per pretesto degli shagli commessi da' deputati nominati alla fis-
sazione de' confini, ora con altri raggioni pieni di termini vaghi ed inconcludenti,
procurando sempre di eludere sopra questa condiziono il Trattato. Dopo qualche
tempo di reo si fece attore in qaesto affare, chiamandosi, parte lesa, e lagnan-
dosi degli abitanti di Oczakovv, che estraeano il sale dalle saline di Kilburn,
come se mai fosse state ad essi rilasciata una tal concessione.
Era stato in oltre stipulato, che ribellandosi qualche suddito di ambo le
parti, o commettendo qaalche delitto, o disohbedienza, nonpossa ricovrarsi in al-
cuno de' respettivi dominj, eccettuati pero quelli che negli Stati del d-ran Sig-
nore avessero abbracciato il Maomettismo, e quelli che in Russia si fossero fatti
Cristiani, onde in nessun modo nessuno fosse aceettato e protetto da nessuna delle
predette parti, ma anzi subitamente restituito, o per lo meno espulso da' paesi
di quell° Stab; acciù simili malviventi non siano motivo di dissapori e della fre-
dezza tra le due Corti, volendosi, che qualunque suddito tanto Turco quanto Cris-
tiano, che per qualunqae delitto passasse da un Impero all' altro, sia alla prima
richiesta, senza dilazione, consegnato nelle forze di chi lo richiede; inconseguenza
di che l' eccelsa Porta avendo fatta formale istanza per la restituzione del Prin-
cipe Alessandro Mauro Cordato Hospodaro di Moldavia, il Ministro Russo alle-
gando al solito diverse souse e sotterfugj non coerenti mai al Trattato, si espresso
che quando anew a la restituzione fosse indispensahile in vigore del Trattato me-
desimo, la sue Corte non sarabbesi mai prostate a un atto di tanta viltà. Disse
poi, che il General Potemkin alla testa di 60. mile uomini sarebbe venuta 4 con-

www.dacoromanica.ro
 ISTORLIL ROXINILOKft 645

fini delle duo Monarchie per appianare tutte le insorte vertenze, sfidando in tal
guisa la Porta a uscire in -campo. La cortesia, e moderazione del Gran Signore
fece viste din non avvedersi dell' affronto, ma solo prese le sue misure per infor-
man di quanto accadeva e che effettivamente il detto Príncipe si avvici-
nava con un grosso esercito nieve,'
alle frontiere, e che la Corte di Pietroburgo era sem-
pre felina nella detterminazione di non rilasciare il Principe di Moldavia fuggito
ne' di lei Stati, ne usar veruna condescendenza alle rimostranze della Porta re-
lativamente alle materie del sale. In tal modo, conoscendo S. A. di esser come
provocato a impugnar la spada, stantechè la marcia di tante truppe non potea
non considerarsi come cosa contraria k diritti della buona vicinanza, all' uso pra-
ticato dalle Corti, e alla comune sicurezza si rigorosamente ricercata da tutte le
potenze, e che perciò venivano a rompersi gli obblighi della pace; si credette
anch' essa autorizzata a spedir delle milizie per difesa delle sue provincie ma
non essendo mai aliena dall' ascoliare pacifiche propozioni, fece venire l' Invisto
Rus,so per saper da lui se la sua Sovrana era intenzionata o no di mantener° l'
osservanza de' giurati patti, de quali se gli rimessero sotto gli occhi gli arti-
coli ; al che avendo replicato come l'avanti e quasi confennaudo co' suoi detti
l' infrazione de' Trattati, fu secondo l'antica consuetudine praticata dall' eccelsa
Porta, trattenuto nel Castello delle sette Torri, affine di diffenderlo dalla furia del
popolo che fremeva in udire. tante e si reiterate offese e contravvenzioni.
Tutte le Potenze amiche non possono ignorare, ché sebbene la Russia sia
stata la prima ad infrangere le capitolazioni, e che la Porta siasi veduta in
precisa necessita di intraprendre la guerra per esimersi una volta da tante u-
miliazioni e insulti ; non ostante, nè in segreto n6 in pubblico ha recato verun
motivo di disgusto e di offesa alla Casa d' Austria sua confinante ed amica fino
da cinquanta anni, e di coltivare come tutto il mondo ne è testimone, la re-
ciproca buena conispondenza e perfetta armonia tra le due parti, malgrado, che
fosse bene a portata degli stretti vincoli e della grande unione, che esistono tra
la Corte di Vienna, e quella di Pietroburgo, in prova di che si è prestata sem-
pre in ogni occa4one a non poche condescendenze in suo favore, condescendenze
totalmente estranee a' Trattati, e primieramente avendo essa richiesto una non
indifferente porzione di terreno della Moldavia, misurata l' estensione e fati pian-
tare i segni de' confini, indi fatte marciar gran truppe minacciando delle fiere
ostilith, se l'eccelsa Porta ton gliene faceva un immediata cessione. 11 Sultano
avendo in vista l'antica e la quiete comune de' popoli, in vece di restar
irritato dal tuono imponente della domanda, volle usare la dolcezza, e spedl de-
amicizia'
putati in qaelle parti, per stipulare con documento la cessione suddetta del pred-
detto territorio senza alcuna ragione richiesto. Le Reggenze di Barbera non os-
tante, che ajeno generalmente riconosciute libere e independenti da chicchessia,
stipulando esse senza il concorso di alcuna potenza i loro Trattati di pace collo
Corti Europee, cosa effettuata pía volte coll' istessa Corte di Germanio., a tempo
de' precedenti Imperatori, e d'altronde nel Trattato di pace sussistente tra la
Sublime PortX, e la Casa d 'Austria non ritrovandosi articole almo indicante l' in-
dennizzazione e risareimento de' danni, che inferir potessero i Corsari den° predette
Reggenze a' bastimenti mercantili Imperiali, nondimeno richiesta che con un pubblico
atto si rendesse responsabile, e mallevadora delle suddette Reggenze a favor° de' sud-
diti, e bastimenti Imperiali, essa si prestó di buona voglia alta richiesta quantunqua
estranea agli articoli della Capitulazione vegliante. Oltre a ció la Corte di Vienna
fece istanza per un libero commercio e navigazione nel mar Nere con tutte l' esen-

www.dacoromanica.ro
'646 V. A. Uazend

zioni e prerogative possibili, cosa diametralmente opposta a' Trattati anterior, vo-
lendo di più un Documento autentico, diviso in otto punti essenziali, ognuno de'
quali al sommo pregiudicevole all' Impero Ottomanno, sembrava, non solamente
indiscreto, ma ancora irremissibile, fondandosi sulla incontrovertibile ragione, che
la Corte di Vienna per l' infrazione della pace di Passarovvitz- nelr 1170, dell'
Egira, e per non essersi fatta menzione alcuna de' medisimi nel Trattato di Bel-
grado, anzi totalmente obliati in tal eongiuntura non fosse in diritto di richie-
derne l'ammissione, cie) non ostante si piege) S. A. a rilasciare anche questo do-
cumento di commercio in tutto simile all' inconveniente domanda, ed acconsentl
amichevolmente al libero passaggio e navigazione de' legni con bandiera Cesarea
e Toscana in tutti i mari, e fittmi dell' eccelsa Porta senza restrizione veruna, e
senza assoggettarli a vellum perquisizione o visita, come è solito farsi per certi
dati scali, e Porti.
Non pue) mai allegarsi il minim° esempio negli anni trapassati, olio per
parte della Corte di Vienna risedesse Console veruno, ne' due Piincipati di Va-
lacchia e Moldavia, ne trovasi erma alcuna di de) nel tenore delle Capitulazioni,
e Trattati ; non estante la suddetta Corte ha prates° e installare un sue agente
nelle menzionate Provincie e la Sublime Porta ponendo in non cale i discapiti, e
pregindizzi provenienti da tante pretensioni, a solo oggetto di far sempre più fio-
rire la pace, e la quiete, coll' usata sofferenza si mosse ad accordare il predetto
Agente, e per ciascheduna di queste materie, ognuna di tanta importanza, rilascie)
atti autentici, afine di non alterare l' amista, e la bnona Ticinanza. E quantunque
la Corte di Vienna sia stata sempre la fautrice delle richieste infzrazioni ed in-
vasioni eseguite dalla Corte di Russia dopo la pace di Kainardgl, con favorirla e
secondarla, ad onta di cie), la Sublime Porta non ha fatto mai verun risentimento,
ne lagnanza alcuna. E cosa dunque notoria, e a tutta l' Europa palese, che la
Sublime Porta sempre gelosa nell' osservanza de suoi Trattati e de sacri patti,
non ha mai contravvenuto a suoi impegni, e che dopo ancora la dichiarazione di
guerra alla Russia, non fece travedere veruna sinistra intenzione centre l' Impe-
ratore de' Romani, anzi si è monstrata costante, e ferma nella lealth, come ne
assicure) Internunzio medesimo Barone di Herbert, al quale significá, che spe-
rava un ugual conispondenza di amicizia per parte del sue Sovrano ; ma questo
hincipe messa in oblivion° la costante amicizia di cinquanta anni e la puntuale
e scrupulosa osservanza de' Trattati per parte dell' eccelsa Porta, la quale non
pile) ignorarsi, che se ne' tempi critici e disastiosi per la Casa d' Austria avesse
mostrata qualche piccola inclinazione centre di essa, e aperte le orecchie alle
offerte e agli inviti de' di- lei avversar,j, non solo avrebbe uttenuto ogni sue in-
tento, ma abrebbe di più ridotti a mal partite i di lei affaii. Cie) non ostante
non pretese il Divano di scostarsi in fatti mai dalla sua magnanimita e genero-
sitk di animo per prevalersi delle sciagure e debolezza de1 suoi vicini. La sua
retta maniera di operare non" ha per altro ricevata la dovuta gratitadine, e con-
tracambio, mentre la Corte di Vienna niente curando la generositA ed equitù della
Sublime Porta, spinta dal veemente desiderio d' ingrandirsi, e dilatare a spese
altrui i suoi troppo vasti dominj, presa la favorevole occasione della rottura av-
venuta con la Russia, attribnendo a S. A. l' aggressione, si 6. unita e 'resa par-
titante ed ausiliaria della Rnssa Imperatice, in conformitù di che ha emanato un
manifesto, ed ha inginnto al sno Ministro di ritirarsi ne' suoi Stati, rompendo
senza motivo veruno e senza alcuna offesa i sacri patti veglianti, ed annullando
ogni Trattato, la Sublime Porta noll facendo alma opposizione plla partenp

www.dacoromanica.ro
 ispoRu. Rolijar' iLoRD 64/

delP Internunzio,. gli ha accordata la permissione di ripatriarsi con tutti gli onori
prerogative, vOlendo anche in ciò secondare i moti di sua innata magnanimith,
nobiltà di pensare, quindi è che lo munl di un Firman° del Gram Signore
per provvedere alla di lui siurezza e indennitk aeciò sano e salvo potesse ap-
prodare in Toscana, e di 111 restiLuirsi alla sua Corte, aecettando similmente la
raecomandazione delli Ambasciatore di Francia per tutti i sudditi della Casa d'
Austria, accià sieno protesti ed assistiti sino al loro ingresso no" propri eonfini,
rimettendo tutto chi al savio e discreto discernimento delle Potenze nostre amiehe
affinchè restino persuase, che r eceelsa Porta, non ha mai offeso l'Imperatore di
Germanía, e che le cose Bono nello stato in cui si sottopongoao alle loro savie
ritlessioni.
Dato in Costantinopoli il giorno che orrisponde al di 13. Marzo 1788.)

ANEXA LA PAG. 135

Carie ce s'a scrisú din parka pré Sfiin(iikr Séle parinfilor Arclaierei i Domnilor
Séle Velijitor &mil, catre eguntenulli fi boerir, din sud Musca
«Prd cuvi6se ArchimandritA, egumeml al sfinter m6nastirt Campulung i ea-
viosilor egument dela cele-l-alte m6nastirl din sud Muscel si D. V. cinstitl boca'
velitt si al doilea, (lupa parint6sea dragoste, molift i blagoslovenie v5 trimitemil,
iar not en fiasca evlavie i ea fratésea dragost3 ne indhinamA euviosiitor v6stre
parintilor si D. V. boerilor ; v5 Inseiintamil c Mafia Sa pr6 Inaltalà i pré lu-
minatula nostru Domnii, dupa grija ea darere ce are pentru pasa èrii despre
vrajmasil pré puternicil imp5ratit (a eireia staphire sa-o intarésea Dumnedeil in
ved nestramutata), ca neadormitt °chi' priveghiudii pentru ocrotirea i strajuirea
a tatulor prior pamkitalut nostru, iata ají orinduitti i intfacestA judetii boort
eu estas): domnescl Intra a face pasa cea caviinci6sa, cart ostast fiindii-ca se eade
a avea bruna si m'Aneares, lor si a cailor lor ea sa na fie lipsitt, spre a putea
sta la slujba i tréba ce se orinduescA, nemiscatl, iata ca v5 scriemil tutulor
de obste : fiescare sa v5 ar5tatt in adevör i sa v5 datl de fata zacherelele
bacatele ce avetT, fila a nu le tainut si a le aseando, spre a se lua (lupa porunca
si a se da la ostast. Pentru care ca acéstit trébit incareatil catre María Sa
Voda euviosulA archimandtitù cimpulungeanA, ca sa cerceteze si afle i vert ande
va gasi zacherea, s'alba t6tA volnieia a o lua i si dea ravasa pe ata suma si
ce fela de zacherea, (lapa care are a se plati tdta acea zacherea dela visterie
ca pretil bunù. Ci dar, (lapa cum vi se poruncesee de Maria Sa Voda prin deo-
sebita carte a Infiel Séle, fiindil-ca la acésta vreme, dupa datoLia leget si a
credintei n6stre catre pr6 puternica Imp5ra1ie, suntemA datort a ne ar5ta eu pro-
thimie si ea silinta la trebuintele si poruncile ce sunt, mal vértosti ca acésta
este pentru alti nostra bine si folosil a fi indestulatt ostasit de cele trebuinci6se
ea si p6ta pazi; de aceea v5 sfatuima. i 'Vi Indemnamil iiilor, !rapo; la acésta
trebuinta, cu top.' si v5 ar6tatt gata ca mima intinsa i voi i din sine-v5 spre
a implini cele trebuinci6se ostasilor, cart sunt orinduitt aciia, si sa v5 ar5tatt in
l'apta supunerea i credinta catre devletulil pr6 puternicil imparatil, sub a eareia
umbra amA traittl, ne-ama chivernisita ì ne-amil miluitù, nol i parintil i mosit
nostrif, inteatita suma de anT, stapAnindu-ne mosiile, acareturile si 6menit nostril
nesup5ratl, pentita care aeeste indestalate mili si privileghiart co ama al/Latí da-

www.dacoromanica.ro
648 V. A. UREMIA

torI suntem fillor i fratilor, dupi lege §i dupi, tota cuvéntula dreptil a ajuta la
acésti vreme °stile Imp6ritesei en cele ce vomit av6 0 si ne riipunema i viata.
SA nu va amigiti a cid6 la niscareva cugete rele de hainlicil i necredinti, pen-
tm c avema pildi pe eel ce In treeutele vreml de rezmeriti s'aa. Inqelatti la
netrebnicil -ca aeelea, cft niel aufl sfar0til bung n'aa avuta, ci çi casele lor s'ati
pustiita i all acing jtéril robiclune, ci feriti-v6 a mi cid6 la vre-o alunecaro
cu neimplinirea telor trebuinci6se o$ilor, ori ca fuga, sea stramutarea cul-va, ci
suntemil en totil In primej die i pe langi unii vor elide ceI-1-a1t1 In robicinne
veVi trage p'écatula inaintea lui Dumne4eit.
Iar de ne yeti asculta sfatula cam pirintesce i fritesce va dim, ca ni§te
patriotI ce avem durere, si scitl ea en trade 0 silinta pré Iniltatulul nostrn
domna 0 en Intampinarea v6strii de cele trebuincióse ostavilor, nu numal vom
petreee acésti vreme Ma de primejdie, i Inca vom cavtiga In urmi milile im-
paritesel 0 ale miriel sale lui vodi, dupi cum am 0 ve4util i dupi cum 0
§eitI ci milile pré Iniltatulul Devletil ale pr6 puternicel impiritil fiinda din fire
obicInuiti a. vedé pre supu01 s'61 pururea Indestulatl, t6te cele diripinate
stricate din vremea rezmeriteï, ca pntini ad pe nrmi, intemeiat çi all venit
Ind la mat bung, stare.. De aceea dar, vb. pohtima i vO rugim, sA ne (lag aseul-
tare fratilor, ca si facet1 vgcluti In fapte silinta §i credinta cea drépti a sfintielor
v6stre pirintilor i d-v fratilor.» 1788 Februar. 17. (Cod. XV fil. 266 v. Dala
31-fivrog1ieni ati reniasii 3 condice conservate la arhiva stalzdui, Cu No. 15,16 # 17).

ANEXA LA PAG. 141

Na se di la acest lock eicI lectorele p6te a'ql procura ea inlesnire docu-
mental In cestiune In Memorinlii mea, liresintat AcademieI la 18 Noembre 1888
n'am face decat a Ingreuia tiparirea cursuluI reproducendn-le aicea.

ANEXA LA PÁG. 145

Nu este anexi de dat, did este data la pag. 143 actuta cu data 20 Noem-
Ige 1787.

ANEXA LA PAG. r50

Ni s'a, fost riticita dintre manuscrise null acta importanta qi anume o
stris6re a Mitropolitului MoldoveI citre generalul en qef (oil cum serie Wire »
iar nu «Anse4 cum din o regretati er6re it publici D. Erbichn in 1storia
Mitrop. Moldovel, pdg. 312). Reafianda acest act It dim aid, Intocmai dupi cum
l'am dempiat nol -mal inainte de d. Erbicenn, la Mitropolia din Ia0.
lati-la :
Pré laminate General en ef al nostru 'infra tot wlajdnit4 facgtor de bine!
«Dupit ruglinidtea care prin pleeata scris6re a n6stri ama fosta Licari
citre strilucirea ta in trecntele (pie, favrednicinda-ne mum a lua doritula rgs-

www.dacoromanica.ro
 isToRtt Romismotett 646
ONi.11

puns pria lutainata carte a stralueirel tale din 28 a trecutd lad Mal, bncuria
de care .ne-am miming a statuta ca totuld luminata, mal alese intr'o vreme
dud eram la cea mal de pe urnai grija çi &id pentra apropierea-turcilor 0 a
tatarilor ce ni se vestire Inteaceste ile. Deci am InaItata mu1tamit6re glasurl
de laada catre datatorulii a tete bunatitile D-4ea, rugandn'l diatru adiueul ini-
md, ea sa adaoge slava armelor PrépaterniceI imparateseI Whirl en necontenite
biruinte asupra vrajma01or. Ind macar ce, noi suntema bine Ineredintatl atata
la inaltele flgaduintl a Imperateseei marifi, care prin laminatd manifesta ni se
adeveréza, cat 0 la a strelucirel Tale, prin serisa, catre nol, Incredintate aratarl
pentru cea grabnicd intrare a Imperateseilor armq, spre mantuirea nestre, ea tete
aceste frica de care suntemù' cuprind, ca pentra vr'o navalire a turcilor 0 a ta-
tarilor, carl Inteaceste ile Impreuna ca hanulde1 ea until paqa ad intratd la ti-
nutulii Falciulul catl-va sume, ne de indemnare c tadrasala, ca farad sil facema
rugaminte cake stralueirea V6stra; peatru care 0 egOnda ca lacrimi ne mama,
sil faceti mila ca acéste, tiellese patrie, s grabitl cata s'a putea mal In grabl
trecerea Imperatescil armil, ea se ne isbaviti de primejdia pornirel de care sun-
tema IngrozitI dupre salbltacia Moametanilor; pentru care facere de bine e1 mi-
lostivire, vetI avea dela milostivula D-clea mare 0 vrednice rasplatiel. Pre lull-
tatula Domml generala feldd-margala Intro altele ce cuprinde prin luminata carte
ce ne-aa scrisil, poruncindu-ne çi pentru gatire de vita çi aIte trebninci6se spre
hrana oçtii Imperatescl, noI ca t6ta credinci6sa sapunere suntema gata ascultAtorI,
dupl cum 0 catre Inaltimea sa amtl Insciintata, grin respunsula ce ama
suntemil f6rte Ing,rijitl, el strangendu-se a3ele vita, pea a nu trece armia,
de va lua insciintare hanulú, p6te sil trimitl uuú poghiazd de Wad al le ja;
ded dar, pentra acésta çi pentra ca se, nu se primejduésce, ç1 éra despre Moametent,
ne rugama ea sl trécl cat maI In grabl mIcard o same de Inted ç1 suntemd
bine Incredintatl, ca numll din Iasciintarea ea var lita tureil çi tatmilj el al in-
tratd In Moldova Mascalil, so vor depArta, 0 se va re3afla ci pan de josti a
Ora' de asuprelele ç1 pritn.3jdiile In care al fostii pia/ mama, bueuranda-se
totil de impliairea flga lielilord ce se arétl prin laveratesca nunifesta, care s'afi
trim:s1 pe la t6te tiaaturile de s'ad' v atti de toa' louitorii. Pantra capitana
Dimitrache Alemadrovid, pe care ti racomanduesce Stralacirea Ta, ca sl s ran-
duésca ispravnicd la tinatuld Sorocal, averad cinste a insciinta, ea oranduita
la ispravnicia acelui tinutd, ca unuld ce 0 la slajbele Stralueirel v6stre ariltata
en osirdie çi, prin acéstl mijlocire, ai patriel séle nu mal patina slujbe ait facutd.»
1788, Iunie.

ANEXA LA PÁG. x6g

Caree deschisa ¿lela Io N. P. Mavr6g1teni ecitre Btirledeni d Vaslueni
«Pre sf. arhimandritl, egumenl, epitropl al sfintelor menastirl i mithe, mo-
litvelor v6sEre protopopl, pre4 çi diaconI, pre cinstifi boierl, parcalabl ci Wailer
ma de dregatorie, capitanilor, vame0lor, bresla0lor, négutitoiilor,
ora§enilor, vorniceilor din sate 0 tutor locuitorilor term' din tete satele 0 din
oraqul Berlad çi intregula judeta ala Barladuld, sanAtate.
Ve facemd cunoscuta voue tuturor, ea aflanda Domnia me despre Intern-
plarea din Moldova (Bogdahia), adeca cuma i41 remas fara domna, IntocmaI ca

www.dacoromanica.ro
650 V. A. Vittcnii.

nisce cd farI pastor, mai ales acumil in aestì timpü anormalil i gindindu-ne.
pe de alta parte in WI spaim i grip, v'a adus acésta intOmplare, emit luata
parte la darerea vastrA. De aceea n'am uitat, ca prin presenta scris6re domnésea
s v scriemd ca dinadinsul i sa ve Insciintim pe voI totT. ca nol ni ve deo-
sebima de cela-l-altit popor al pill la paza i ocrotirea ce trebue s'avetl intea-
césta vreme, ci ca un parinte obstesca i Domna ca mil i dame pentru t6te
raialele imperatesd, precum ingrijimd pentra locuitord teril nastre, asTa voma
ingriji i pentra vo i vomd IntOmpina total pentru aperarea vastrA, orindainda
destule ostirl pentru a sta in potriva dusmanilor.Ta in cat si no' insine vomit
veni p'acolo ca multa ostire, ì viata nóstra o vomit primejdui i ne vomit jertd
pentru raialelor imperatesel, dupa 4icerea Sf. Evanglielie gpastoruld celd build
ii da sufletula pentra pile sale» si nu vi se va intrimpla Ma o nenorocire.
lata cit oranditimil i ispravnicd unula din eel mar de aprdpe pIzitorl, spre
ocrotire i pad i deosebit amtl numitd in Barlad comandanta pro onoratula Aga
Hagi Suitariul. Vor veni, preening amii Jis mal susil, si, alte puted destule si
°stiff imp5ratesd. Dei, dupa ce vetI priimi presenta scrisare de parigorie, din
partea Domnid nastre, sa pArasitI orr-ce frica si ezitatiune yi ca curagin di v5
stringetl vol eel bejaniti i. sa v int6rceti in locurile i in casele v6stre, ingri-
jinda fara frica de lucruld pamentului, si de alisverisurile, mestesugurile si de
chiverniséla vastra, petrecandil in casele vastre fitrit sa vö splimantatI i fAra sa
vö retragetI de ostirile a pré puterniculid Devleta otomana i si nu ve temetl
de ele, fiind-ca ati porunel grele, na numai sa nu vö supere !aril nimica, séd
sa ye aduca vr'o napistuire, ci Inca sa ve mOngile, sa trateze bine si, déca
va fi trebuinta, A:0 verse i saugele pentra vol. De aceea dar, na trebue BA fu-
sa v retragetI de asemenea ostasì, carl mergd al se jertfésel pentru vol,
ci datorie aveti sa-I ajutatl fie-care ca ce pate, la trebuintele Ion. Pe lftnga a-
cestea ve dab-lima parintesce si v5 povatuima, ca pro unja fil iubii, sl nu se
insele vre unula diutre vol si in siinplicitatea ltd, IA se abata dela buna ere-
dinta, fiind ademenita de niscarl imprejurarT, cad acestea aunt lucrurl treatóre,
dupa earl nu trebue sA vö 1imaT, sae prin indemnarea i promisiunile miucin6se
ale dusmanilor sa pornitl in contra ostirilor Imperatesd ale pre puternicului
Devleta Ali Osman, sal sA urii spionage i hainkicurl, servindd in secrete pro
inamicti, cad nu ye yeti folosi din acesta in viitor. Câi yeti da ascultare la
indemnArile inamicilor, peste multi vestra vor cada tate nenorocirite i vet1
n6sce Ada si peirea v6strA si ve yeti cai indesertil pentru gresela vastrA, pre-
cumit aveti pilda din trecutil: citI purtatti rile hainindu-se in contra band
orinduen, acda nu s'ail alesa ca alta, WA nurnd ca pribegirea din t6ra si pa-
tria lor, Cu nenorocita i desaversita peire a averd lor i aa fosta pricina Deno-
rocirel atitor suflete de frati crestinI, pentra care lacra ad remasa vinovati sa
dea cuvent inaintea dreptulid Dumnelea. Din tate aceste deserte cugete, carl
admit la primejdie de vieta pro ceI prostl de minte, sa ve fenii ca raiale supuse
pria voia lul D-4eil la puterea pré puternicaltil Devletd osmanicesce, sub umbra
caruia al träutü i at! fost .ocArmuitl, vol, pArintil strabunil vostri, Alta
cu tóte privilegiile i milostivirea domn6scA, stapituinda ca libertate tara véstra,
viistre, sa vö aretatl credincioyI si sumi in timpuld prosenta in datorita
credinta i precuma lam-trait ordona s-ta scripting: «Suinsitc(i-vil diem ce car1
vt nonciktei i ascultati-i cae c veyhéza pentru sufietele vdstre». Na ve abatetI
de la cele legiuite, sat pentru vre-und cuventa politica, cad niel legea nu in-
veta pro supusi sa se opuni la stapAnd lor, pre earl D-clea a bine7voita a le da

www.dacoromanica.ro
1..... ISTORLi. RIMINILORn 651

asnpra lor, nicl cavêntula politic& érta acésta, ca Ara arme si tgrad sa intro-
prinda carnpanie contra domnitmilor i ocarmuitorilor lor, cacl puterniculti DevIota
este la stare, cu ajutorala luI sa distruga si sa bata pro inamicil s61.
este la stare ca sa libereze si sa awe raialele impgratescI, tramitênda destule
puted spre Intampinarea si distrugerea inamicilor. Voi ca raiale credincióse ale
puternicil impératil, stint* (btu!, ca prin staruinta la manca sa staraitl In da-
toria credinciéseI vastre supunerl i Nol no lagrijima pentru hrana i chiverni-
séla vóstra. SI avetl bune sperante In milostivula si In armele pré pu-
ternicilul Dev'eta, rugand'u-v6 la tot-d'auna pentru isbanda luI mu contra inaraicilor,
tate aceste miscarl de resbohl fiinda trec'étére, apoI va urma o pace si liniste
desavirsita si veti dobandi fate- malta ciaste i vol i copiil vostri i Intréga,
véstra patriet. purtandu-vé In timpula de fata credinciosI i supusI, ea plecaciunea
datorita si mal alesa déci vre-unula dintre vol va face vre-una serAriciti, pentru
zelnlil i credinta lul catre.irapéraia Ali-Osman, -se ,va bacura de mila si do
cinstea pre care In alte timpurl nu va puté s'o dobandAsca. Aceste sa scitl
fitl sanétoslok 1788- luna- Aprilie 19. (Cod. XVII fila 29 v. trad. din grecesce).
In josula actului sunt serse judetele pre Moldova
Hotin, Saroca, Dorohoiti, Harlaa, Orheiti, Lapusna, Malta, Carliga, (Car-
liaatura) Romanul, Iae, Va,slaiti, Mon, Tutova, Falcia, Patna, Tecuciil, Covurluiti.

ANEXA LA PAG. 181

Na totl boeril parlsira pe Mavrogheni din primula momenta ala izbucnirei
resboiulul. La finale anuluI 1788, dupa ce Mavrogheni primi scirl mar cu séma
de victoriile Turcilor In Ardél si Banat, multi' boeff 10 mat potolesca suptrarea
pe Mavrogheni. Canda- In Septembre Mavrogheni esi ca sl mérga asupra Bra-
sovulul, domnitoralti Incredintéza paza curtil séle din Bucurescl chiar boerilor,
dandti pitad pentru organizarea gardel curtil In fie-care 4i a septémanel ea
anumitI boeri.
Iati pitacalti din 16 Septembrie relativa la acésta :

Cagastifti de boierii cari aii sá pazéscei In fie ce sér'd In curlew ndstril

Dornnésel

Durninial séra.
Boerul Banula Ghica.
Logoatula Ion Damari.
Clucerula Istrati Cretvlescu.
2 Paharniculti Hfistea Cerb. (?)
Stolniculti C. Niculescu.
Slugerti lorgache Palada.
Armasti
Doti séra.
13oeral Vorniculti BARcoyeanut

www.dacoromanica.ro
652 V. A. URECIII1

Board Logofiita Golescu.

Cgminarulti Hagi Mosca.
1 Paharnicula Toma Ca Huesca.
Stolnicula Radu Filipescu.
D. D Nicolae a Stolnicului Gheorghe.
2. Clucerula za arie Ion Brezoianu.
Mar0 séra.
Boerul Vistiernicula Grecianu.
Paharniculti Teodor Trajan.
Stolnicult) Enache Hiotu.
Sgrdarula Ion Caramanlia.
Medelniceruhl Stefan Vilara.
Cluceruhl za. aria Al. Cocorescu.
Yamesula N. Eremia.
11Icrcuri séra.
Boerul Visternicula GrAdisteanu.
Stolnicula Ión tirbeiti.
A Sgrdarula Stef. Costescu.
Medelnicerula Gr. Brezoiaim.
Slugerala Gr, Hasan.
etrarula ALIgheli.
2 Clucerula za arie D. Locusteanu.
Joi sexa.
Boerul Visterniculti Sigtineanu.
Cluceralti Enache Mavrodi.
* Drgghici Otetelesanu.
Paharnicula Constantin a lui Medelnicerulul Mihalaki,
Medelnicerala C. Filipescu.
Slugerula Scarlat Varipatis (P)
* Pitarula Stefan al Stolnicultd Gheorgliitg.
Vineri séra.
Boerul Vorniculti Barba $tirbeia.
Paharuicula MateI Falcoianu.
2 Clucerula Ion Otetelesanu.
"Medelnicerula Drgghicl Grecianu.
Clucerulti Scarlat Rosetti.
1 Manila Const. ginere Stolniculuf Ionitg.
Armasula' Teodor Arcada.

Scintbiltd sfra.
Boerul Logoftitalti Const. tirbeiti.
Glacerala Ion Cretilescu.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIL ROMINILOWn 653

Boerul Serdariat Arputis (?)

Medelniceruld Enache Rasina (?)
» Dimitrie Inimari (?)
» Pitarulii D. Polizu.
Lo N. P. Mavrogheni W..etc... Poruncimd boerilor no§triI mal sud arel**
sa urmeze in acestù qird, ca sil pAzéseA fie-care, in séra otAritl, acolo mide va
fi rInduitii. DecI poruncimd, d-tale vel postelnice, sil arey in fie-care cji eltre
boerl, unde ad de a pazi tu curtea Néstri DomnéscA. 1788, luna Septembrie, 16.
(Cod. XVII, pag. 325, tradus din grecesce),

ANEXA LA PAG. 190

Nizamula hanurilor din Bueuresel.
. . . «Damd Domnia mé Volnicie- printeacestd pitacd . . . . ca sil aIb1
steipeinire pe deplind in totii hanuld luI qi asupra tuturord celor ce ad odal
la hand O locuescii Inteinsele qi pe yenl-care dintr'aceia nu se va increde el se
va punta en cinstea flii ea , A alba volnicia A Ild scéta din hanii,
prin marafetuld d-lut vel aga li pe verl-care se va lacrede de a vedé in hand
numaï a nu avé arme i se dA volnicie sil ja armele sub pistrarea sa, iar de nu
se va supune sil-ld isgonéscA qi pe acela din hanti. Dreptd ama poruncimd d-lul
vel agA, ca asupra acestul Nizam sil-I dal tota feluld de mAng de ajutoril numi-
tului (epitropti de m4nastire avendtá hanti, mi, hangiului) pentrn ca al p6tA qi elil
réspunde la Domnia mé pentru . . . . hanulal, dupi zapisuld qi chezAqia ce ad
data in Divanuld Domniei Mele. Inteacestii chipd negreOtti sil se nrmeze. 1788,
Febr, 28.»
S'ad luatti zapise ei dela Egumenil mOnastirllor pentra hanmile lor, nu
numaI dela hangil. (Veql Cod. XVII pag. verso a filel 274)..

ANEXA LA PAG. x96

Scrisérea ce a dat Divanulul Senior Marcheli pentru intércerea sa yi a
celor-altI supulf 1 imperiuluI C. Regesed in patria lor.
«Conformil firmanulli emisri de malta Pértl, in arma cerero! a InAltimeI
Séle Domnulul Ungro-Vlahiel Iu) N. P. Mavrogheni, mi s'a datù' voie de MAria
Sa sA plecd spre Patria mé §i iatA plecd, luAndil en mine pe suditil Cartel C.
RegescI, Impreung en averea ion li liberl de orl-ce daravere ce avéd pe cata
timpil stAturl in éra ValahieI, afarA, numaI de ciobanil mi oile lor li de unele
lucruri ale lor, conforma listel IntArite ca sigilid, ce mi s'a datti. Acegtia avendd
cAte-va daraverl, atAtil de ale lor, cAtd qi de ale unor connationall, carl sunt
absentl, ad femasd provizoriii in Valahia, li dupA ce fie-care 10 va termina afa-
cerca, vor pleca §i. eI ea asemene siguragd. Si dócil le ard rémAné vr'o dara-
vere neisprAvitA, vor lua quanta dela acela ea care ar avé interese
qi despre intércerea Ion apol
(Mol s'ar fi gAsitd qi a1t1 sudip, connationall de al Ion, vor fi trAmi§1 qi ace§tia
ca aceealí siguran0 ca ceI de mal itusii.
Semnatii lliareheli, 1783, Martie 11.

www.dacoromanica.ro
654 V. A. Uascnii

Quitanta data din partea Divanulut pentru Seniorula Marcheli relativa la

suditl austriacl cad aa r6masa aci provizoria :
Din Mila Jul D-tieg 14 N. P. lifavrogkeni etc.
Adata quitan ta ficuta de Divana a.a intarita si de Not
Anula 1788, luna Marti°
L. S.
Domnesca

&clip earl art rentasti provizoriti ad.

I6n Dimitrie Pana, Vasile ,Dimitriu Vlada, lane Cretoinl, I6n Badal, Ma-
pole Ion Panaiot.
g A.cestl susa insemnat'l negutatofi saditI Cesaro-CraescI, all rZimasa aci, la
Bucurescl, ca s termine interesele lor remase neregulate precum si ale celor
earl ail apucata a pleca i canda susfi argtatil vor fi terminatfi afacerile lor, téra
va trimite nu numal pe el, dar si ori catl-alt1 suclitl se vor afta mal tardid, eu
aceeasI siguranta cu care ah' tramisa pe totl acei care aa plecata pentru Nemtia.
lar déca din intamplare le ar remané vre-una interesa neterminata, vor primi o
dovadi din partea feteI eu care ar av4 interesa, probandu'l acésta, asla c éra
si nu fie apucati de a Aspunde vre-odini6r1 vre-o pagubi ori lipsä, piini la o
lascae. Spre tarie s'a subsciisa acesta acta i s'A sigilata en sigilula Domnesca.
1788, Martie 11, (Cod. XVII, pagina 283 verso, tradusa din gretesce).

ANEXA LA PAO, 205

Eati actula din 1717, prin care familia Cautacuzin, Inca de atuncl, este bine
primita de Austria
«Carolus Sextas divina favente clementia electus Romanorum Imperator
semper Augustus, se Germanim, Hispaniarum, Hungarim, Bohemi , Dalmatim,
Croathe, Slavonias etc. Rex, Archidux Austrim, Dux Burgundim, i, Carinthiw,
Carniolio et Wirtenberg2e, Comes Habspurgi, Flandria3, Tyrolis, Goritm et Gra-
discw, Universis et singulis Regnorum provinciaranique nostrarum hareditariarum
statibus eclesiasticis et scecularibns, rnagistratibus, oppidis, subditis et commu-
nitatibus, nee non ricesimis, et transgresorum custodibus, pmfectis, capitaneis,
locumtenentibus, militia3, tum equestri quam pedestri, Nostram Cazsaream R
tem gratiam. Notificamus vobis hisce gratiosissime, exposuise Nobis illustrem ac
magnificam, nobis et imperio fidelem Comitem Dudesco Cantacuzenus demis-
sissimb, quatenus non tantum ad tractanda sua negotia, sed etiam ad promoven-
dum interesse et servitia Nostra in regnum Nostrum Hangarim et Transylvaniam
aliasque Nostras provincias kereditarias, pro negotiorum suorum exigentia profi-
nisei intendat, annexis humillimis precibus, ut nos ei litteras passus Nostras eo
tenore clementissime expedire dignaremur, vi quarum ipsi una cum suis domes-
ticis, et rebus ubique locorum. tum in prwdicta regna et provincias cum pro-

www.dacoromanica.ro
 !STOMA. ItOMINILORtt 655

tectione et manutentione nostra libere vie et redire liceret, tam prompto animo,
et rebus necessaiiis commorando, aut iter faciendo per terrain sea per aquam
erga condignam tamen rerum oblaarum solutionem in ornni occasion° assistere-
tur, uti et a nenime turbaretur ant impediretur. Cum igitur Nos petito buic
clementme annuentes praebentes Etas passfis in haerendo prioribus a Dilecti Do-
mini nostri Cmsarea Mate ac dilectione piisiimu memorize sub dato 17me
Martii 1711. et a Nobismet ipsis sub 271n° Martii 1717 emanatis litteris passus
clementissime expediverimus, volentes, ut prmdictus Comes Constantinus Dudesco
Cantacuzenus una cum suis, non tantum in itinere, sed ubi demon eum in prve-
fatum finem commorari contigerit, firma protectione Nostra Czesarea fraatur et
gaudeat, idcirco praesens hoc gratiosisSimum mandatum Nostrum suprafati mimes
quo ad omnia debite exegai noverint.
Datum in civitate Nostra Vienm, die decimo quarta mensis lulli anno mil-
lesimo septingentesimo declino septimo, regnorum Nostrorum Romani sexto, His-
pauicorum decimo quarto, Hungarici et Bohemici vero septimo.
(Semnat) Carolus
L. S.
in ail tare
rosie

Ad mandatum Sacre C;csam et Oath°hue Majestatis.

(Semnat) (Necliseifrobil).

ANEXE LA PAG. 216

Mai éta si alto apelarl adresate dezertorilor din 6stea austriaca
eeirp tie veslire la soltlatisi nemp ea vie aiee vor av6 mila Séle
. . . Zemli Vlah . . . ne am insciintattl Domnia rn6 dela
fugariI sold41 uemt1 si alt1 marginasi din vecinatate, ce villa din launtru, diu
hotarele vrajmasilor, Mee sub mila Domoiel mele, inteacésta crestinésca obla-
(Wire, cum c mu1i dinteal lor, rivnescit a se trage dela vrajma.s1 si a veni cu
supunere Mee sub stapanirea Domniel mele, dar temêndu-se de puterea ostirilor
ce avemil orinduite asupra hotarelor, ca-I vor lovi si-I vor primejdui, nu Indras-
nescil ; pentru care nu am il a vesti printeaasta domnésca, a n6stra carte,
tutulor acelor ce aü rémasil de sines1 a veni alce, a Domnia mé, dap/ firésca
iubire de 6men1 ce avem5, pre cap' cu capeta plecate, i cu supunere vor Velli
spre inchinaciune, nu llama! li primim ca bra0 deschise, ci Inca i totil felulii de
mangaere le vomit face, chiveroisina cu dreptate pre eel credinciosI i supusl
1a no' i harazindd plata de 16fa, ca multa. indestalare celor ce vor sluji ca vred-
nicie qi cu dreptate, dupa cum multam41 aù fost i stint °AI ail nazuitil de
ail venitil la Domnia mé, cad at Alta mangaere la necazuhl lord si chiverniséla
Pentru care si poruncl avemri date la t6te margOnile, catre d-lor se-
rascherif si bimbasil i zabitil ostasescI, ce sunt orinduitI cu °stile asupra
hotarelor, cum si atilt vatast de plahl si Wit totI dregatoriI no7tri, ca sa v6

www.dacoromanica.ro
656 V. A. tritEcini

primésca Cu bland*, fad de niel o v'étamare i cu tóte ale vóstre lucrurl in-
tregl i cu indestulare de cele trebuinciése ale de mancareI v6stre, sa trecetI ca
paz a ban/ la drama, aci, la scaunula Domniel mele. Ci dar sa 41 bine lucre-
dintaV la acestea ce va scriema i orl de ce trépta v41 fi, catI avetl rivna acésta
sa venitl ca indrasnéla 0 nu numal yeti petrece ci Inca vetf afla
mangaere.» 1788, Sept. 17.
scrisa càrji i la vata0I plaiurilor din judetula Dambovitel, cad' cliff
tramisti cu. polcovnicula
MO in urma qi la vata,01 plaiurilor ArgequluI. (Cod. XVII fila 324 et verso).

Nu numaI catre agentil de pe margine aI scristi in 1788 ca sa

ingaduésca pe desertorii nemti de a intra in Valachia, ci §i direct s'aii trimisa
manifeste, in Septembrie 21 0 Oct. 1 acela ana.
Eata: carte de vestire eCdre ea din triplet ostlésea i 10mila-a din (era
vriiimasultii se vie aid.
«Fiinda-ca ne ama insciintatil Domnia mé, cum ca mu41 din tagma osta-
qésca precum 0 din ceI-1-altf locuitorl din téra vrajmavulul rivnesca a se trage
de sine§I 0 a veni aici, ca sa intro la slnjba DomnieI mele ea sa se faca ra-
iale ale pré puterniculuf imparatula nostru, spre a locui intfacésta creOinésca
obladuire a tgreI romanescI §i, temandu-se de puterea oOirilor nemtre i otoma-
nicescI ce avema orinduite asupra hotarelor pe margine cl-I vor lovi sat ca nu-
vor fi aice primitf la slujba Domniel mele nu indrasnesca a veni; pentru care
nu lipsimù Domnia mé, printeacésta, a n6stra Domnésca carte, a vesti tuturor
acelora ce all rivna acésta, orl din tagma ostA0sca, verl de ce trépta vor
off din cel.-1-alt1 locuitorl, ca sa fie bine incredintAl ca Domnia n6stra, dupa fi-
résca iubire de 6menI ce averna spre toi calf ca capete plecate i ea supuuere
drépta ar vrea a veni spre inchinaciunea Domniel mele, nu numal primima ea
brate deschise pre nail ca aceia, ci Inca i tota felula de mangaere le vorna
face 0 pre cel din tagma osta§ésca, ce vor vrea a sluji wcjandu-se in slujba
DomnieI mele, le voma harazi plata cu indestulare ; danda oticerilor léfI cate
cincI-zecI pe luna i soldatilor cate talerl gece, osebitil de imiclicula ce
cu prisosil vor avea i if vomil Mica 0 la alte cinste, dregatoril mari, carI vor
fi intreita i impatritil maI folositI din ceea ce se afla acum i ceI ce vor sluji
bine, a aceluia slujba §i vrednicie va avé se fie cunoscuta la drépta acésta °big-
duire i stapanire a néstra, iar ce1-1-alt1 locuitorf if vomil multami cu téta
odihna i dreptatea lor da,ndu-le i locurl ca indestulare i bune de salaqluire §i
de hrana chiverniselilor i vor petrece fericitl sub stapanirea devletulul pré pu-
terniculuI imparatuluI nostru, care din fire are indestulare i milostivire asupra
raelelor séle 0 sub cre§tinésca i drépta obladuire a Domniei mele, iubinda pe
supu0I noqtrff credincio0, ca pre nisce fi!; pentru care avema qi poruncI date
catre dumnélor zabita ostapscf, ce sunt orandaitf ea putere de ()OM pe margine
asupra hotarelor cum 0 catre zabitil i osta0i ce all intrata pe alocorea acolo
inauntru in paménturile vrajma0lor qi catre dregatotif notrii ca pe mail ca acea,
earl vor avé rivna a veni sub a N6stra stapanire, verl de ce trépta ar fi, sétl care
vor vrea a se inchina mal nainte pal a nu intampina paterea oSirilor n63tre,
nu numaI sa nu-I lové3c1, nicl sa-I vateme intru nimica, ci tacl ea totri felula
de mlngalere sa-I primésel ea téte ale lor intregl, fara de a se clinti din ave-
rile lor nimicil §i. ea buna siguranta de paza lor la drama 0 ca indestulare de
cele trebuinciése ale mandrel, si-I trim41 pana aicea la scaunulú Domniei mele,

www.dacoromanica.ro
 ISTbRIA ROBLINIL2)R0 657

undo vetI lua mare bueurie de mila DomnieI mele, 0 pe fierare dupg trépta sa
dupre oranduiala stgreilif îlù voinii multumi vomii odihni. Dreptii aceia
tiVf bine nadajduiti la acésta ce ve scriemii Domnia mé i dupg cum at"' urmatti
de al voOriI de ail venitù inchinatil la nol, a0a F,d voI cap aveti
rivna acésta, indrgauitl farg de niel o temere séti indoélg.
Una altù manifestil aprépe identicü inal este cu data din Octombre anulti
1788 la fila 331 verso, Cod. XVII.

ANEXA LA PAO. 254

Eacg din scrisorile Principelul de Ligne:
Au Prince (le Kaunitz, au »tois (le Nove»tbre 1788
A Iassy.
.J'ai rep bien à propos, mon Prince, l'ordre que vous m'avez donné de me
plaindre de la conduite des émissaires ou commissaires russes vis-a-vis des Mon-
tenégrins. On commen9ait à nous blamer, avec raison; mais il y a toujours plus
de finesse d'une part que de l'autre. Les Russes, que Pierre I, à force de bar-
barie, a voulu civiliser, et gull a fait battre et tuer pendant neuf ans pour leur
apprendre a vaincre, ce qu'ils savaient avant lui, ces Russes sont tout aussi
malins que jamais. Cette maniere de dégaiter des Autriehiens, les Albanais et
tons leurs voisins, est très-dangereuse; car de grecs en grecs on s'approche de
la Hongrie.

Principele de Ligne
Duna Lettees fi Pensées" publicate de de Stael Holstein. Viena 1818.
Un ofticier du 011ie, que je ne nommerai pas à V. A., chargé de sommer
le helm de Choczim, lui a dit devant sa garnison: 111(Wez-vous des Russes, ne
VOUS rendez point et ettx, et dép(Thez-vous de vous rendre au Willa' de Cobourg ;
car les Busses ont (lit Teas violeraient vos fetnntes et dechireraient vos entrailles.
J'ai bien juré que cela n'était pas vrai : voila le seal mensonge que je me suis
permis. Car je sais que ce ne serait pas vous faire ma cour, 111011 Prince : votre
grande politique est la vérité.
La mienne est de me livrer en enfant perdu, quitte à etre abandonné. Par
Maria Randinilora de V. A. Urechid. Tom. III. 48

www.dacoromanica.ro
658 V. A. UREcutX

exemple, j'ai dit au prince Potemkin, que s'il voulait marcher sur les bords de
la mar Noire jusqu'au Danube, et faire marcher Romanzow 4 Bucharest, je réus-
sirais 4 le fake hospodar de Moldavie et de Valachie. «Je me moque bien de
cela, m'a-t-il dit; je parie que je serais roi de Pologne si je le voulais ; j'ai re-
fug d'être duc de Courlande; je suis bien plus que tout cela». Au moins, ai-je
répondu, rendez ces deux pays (la Moldavie et la Valachie) indépendans des Turcs
4 la paix. Faites qu'ils soieut gouvernés par leurs boyards, sous la protection des
deux Empires. II m'a dit: Nous verrons.
V. A. verra plus aisément que qui que ce soit, par la morale de la fable
de ralouette avec ses petits, dont elle se souvient sfirement, qu'on ne peut s'en
rapporter qu'a soi, et qu'on n'a des alliés que pour être silr de n'avoir pas tout
4 fait des ennemis de plus.
Mon colosse Potemkin se remuera peut-être un jour : c'est remblême de
l'empire. Il y a des mines d'or et des Steppes daus l'un et dans l'autre; mais
ce colosse-ci est mieux nourri; l'autre s'amincit en grandissant. Dieu nous con-
serve l'immortelle Impératrice ; mais, comme elle ne le sera que dans l'histoire,
je crois gull faudrait extrêmement ménager le Grand-due, qui, en réformant des
milions d'abus, en créera d'autres: capable de travail, chaugeant trop souvent
d'avis et d'amis pour avoir un favori, un conseiller, ou une maitresse; prompt,
ardent, inconséqunt, il sera peut être 4 craindre un jour, si c'est 4 lui que sa
mère laisse rewire; mais je orois que si elle en a le terns ce sera plutôt au
petit Grand duc Alexaudre, car elle éloigne autant son fils (les affaires qu'elle en
rappro..le son petit-tils. Elle le forme elle-meme au gouveruement, tout jeune qu'il
est. Son pbre est dans ce moment-ci tout prussien ; mais il ne l'est peut être que
comme Mr. le Dauphin était dévot, parce que Louis XV ne rétait pas.
Void encore une addition 4 ce portrait : son esprit est faux, son coeur
droit: son jugemeut est un coup du hasard ; il est métiant, susceptible, aimable
en société, intraitable en affaires, passionn6 poni' réquité, mais emport6 par sa
fougue, qui ne lui permet pas de distinguer la vérit6, faisant le frondeur, joaant
le persécutd, qttoique sa mime veuille qu'on lui fasse la cour, et qu'on lui faci-
lite les moyeus de s'ainuser autant qu'il le veut. Malheur b. ses amis, ses en-
nemis, ses alliés et ses sujets l D'ailleurs il est extrêmement mobile; mais pen-
dant le pea de tems qu'il veut une chose clans son intérieur, ou qu'il aime, on
qu'il hait, c'est avec violence et eutôtement. Il déteste sa nation, et m'en a dit
une fois 4 Gatsclina des closes que je ne puis répéter.
Je n'ai réassi qu'à trois choses : j'ai fait douner la flottille au prince de
Nassau, qui a Nis ou brillé trente-six bô,tirnens, grands et petits ; tué on noyé
cinq mills hommes, et pis cincrcent soixante-dix-huit pièces de canon; j'ai fait
passer le Bog 4 un maréchal, et le Niester 4 l'autre.
Je puis mettre encore Choczim an rang de mes exploits politiques; puis-
que c'est 4 force de courriers que je rai fait attaquer ; et au rang de mes ex-
ploits politiques ; puisque j'ai obtenn de l'Impératrice qu'elle nous en assurftt la
possession, quelque paix que l'on fasse.
Je prie V. A. de me conserver toujours les bontés qui, depuis mon en-
fance, ron engagée souvent 4 m'appeller son fils : j'a,spire b, ce titre par la ten-
dresse et le respect que je lui ai voués».

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMISILOEtT 659

Din epictola VIII della 1 Decembre 1788 «Au camp devant llobaRIF-Mohila
Olovila KO ou plut6t à Iassy, ou j' al mon pallier».
.,..«Depuis mon dapart d'Elisabeth-Gorod, je n'avais pas recontré une maison,
ni un arbre, except6 daus les jardins du Bacha, près du retranchement d'Ocza-
kow: j'ai embrass6 14 quelques arbres sous le plus grand feu de la place, tant
j'ai eu de plaisir à les revoir. T y ai mame cueilli et matigé d'excellens abricots.
Une eau verte comme, les cadavres de 5000 Tares Was, brûlés, noyés par
le prince de Nassau, atait la seule boissou que nous eussions eue pendant cinq
mois : ou bien de l'eau de la mer Noire qui n'est pas aussi salée que celle des
autres mers.
Vous faites-vous une idée de mon bonhenr, de trouyer un fontaine char-
mante, sur la hauteur, avant de descendre dans Jassy ? J'ai balsa l'eau avant de
la boire : et je l'ai davorae des yeux avant d'en arroser mes lavres, qui, depuis
si long-temps, n'avaient 6t6 mouillaes par Tien d'agréable. Je snis logé dans un
de ces superbes palais que les Bo3ards batisseut dans un goilt oriental, et dont
plus de 150 s'alavent au-dessus des autres adifices de la capitale de la Moldavie.
Lisez-en la description dans mon ouvrage sur les jardins.
Des femmes charmantes, presque toutes de Constantiuople, et d'anciennes
families grecques, sont assises négligemment sur leurs divans, la tate tout-a-fait
en anière, on soutenue par un bras d'albiltre. Les hommes qui leur font des
visites sont presque couchés 4 côt6 d'elles. Une jupe extramement lagère courte
et serrée, couvre lagèrement leurs charmantes formes, et une gaze dessine à mer-
veille les jolis contours de leur sein. Elles portent sur leur 'Late une 6toffe noire,
ou couleur de feu, éclatante par les diamans qui ornent cette espèce de turban,
ou de bonnet. Les perles du plus bean blanc parent leur cou et leur bras; elles
les entourent aussi quelquefois avec des razeaux de gaze, garnis de sequins, ou
de demi-ducats : j'en ai vrt jusqu'a 3000 sur le mame habit. Le reste de leur
vêtement oriental est d'étoffes brodaes, ou travaillaes en or et en argent, et bordé
de pelisses pracienses, ainsi que l'habit des Boyards, qui ne ditfare de celui des
Tura que par le bonnet qu'ils mettent au-dessus de lenr calotte rouge, et qui
ne ressemble pas 4 un turban.
Les femmes des Boyards out saus cesse 4 la main, ainsi que les sul-
tanes, une espèce de chapelet de diarnaus, de perles, de corail, de lapis-la-
zuli, d'agathe, on de bois rare, qui leur sert de maintien, comme l'éventail pour
nos femmes. Elles jouent acec cela, entretienneut l'agilité de leur doigts, dont
les ongles out peints en carmin, comptent les grains, et s'en sont fait, à ce
qu'on dit, un langage pour leurs mans. J'ai cru mame surprendre quelques re-
gards de maris, curieux de savoir peut-atre si je ne connaissais pas dap, un pett
ce joli alphabet de galanterie. Les beures d'un rendez-vous s'apprennent ainsi fort
aisament. Mais comment peut-il y en avoir ? Sept ou huit serviteurs des Boyards,
et autant de jeunes filles qui servent leurs femmes; les uns et les antres, jeunes
et d'une figure charmante, sont toujours dans les appartemens ; leur costume ne
diffère qu'en richesse de l'habillement des maitres de la maison. Chacun et cha-
cune a son département: run d'enx apporte, dès qu'on entre pour faire une vi-
site, une et jusqu'a quatre pipes. L'une d'elles apporte une soucoupe, et une pe-
tite cuillère avec des confitures de rose. Un autre brine des parfums, ou verse
des essences qui embaument le sallon. L'un deux apporte une tasse de café,
l'une (relies un verre d'eau; et cela se rapète chez vingt Boyards, le 1116MQ

www.dacoromanica.ro
660 V. A. IliacEal

jour, si l'on va les voir. Ce serait une grande malhonnêtete de se refuser à ces
politesses.
On est bien couché ici, il y fait chaud. Je suis habillé comme les Bo-
yards. Je vais souvent chez eux pour penser sans distraction, car je ne sais que
quelques mots valaques, et point du tout le grec, quo parlent ces dames ; elles
méprisent la langue de leurs épowc. D'ailleurs les Boyards parlent peu.
La ()mint° qu'ils oat des Tares, l'habitude d'apprendre de mauvaises nouvelles,
et l'empire qu'exereent sur eux le Divan de Constantinople et l'Hospodar, les
ont accoutumés à une tristesse invincible. Cinquante personnes qui se rassem-
blent tous les jours dans une maison, on dans l'autre, ont l'air d'attendre le
fatal cordon ; et on entend dire 4, tout moment: Iei mon père fut massacré
par ordre de la Porte, et id ma soeur par ordre du prince.
Quand je dis que je vais chez les Boyards pour penser, j'y vais plutôt pour
ne pas penser : car à la quatrième pipe, je deviens tout-a-fait Turc. Je suis nul,
je n'ai plus d'idées ; et s'est ce que je puis faire de mieux, étant loin de vous
et de ce que j'aime.
J'estime assez l'air religieux avec lequel les jeunes gens, souvent des deux
sexes, laissent leurs babouches au bas da premier gradin, pour ne pas gater les
beaux tapis, et muffler le sanctuaire oft reposent leurs maltres. Après avoir fait
l'office de lour charge, ils s'en retournent à reculons reprendre lours babouches
et s'asseoir, dans un coin, sur leurs genoux. J'aime qu'on n'ait point à sonner
on à crier sans cesse après des valets. Si par hasard ils sont tons en c(fmmis-
sion, on les appèle, comme au grail, en frappant des mains, en manière d'ap-
plaudissement.
Constantinople donne le ton à Jassy, comme Paris 4 la province, et les
modes arrivent encore plus tôt. Le jaune était la couleur favorite des sultanes;
elle est devenue à Jassy celle de toutes les femmes. Les grandes pipes bien
longues, de bois de cerisier, avaient remplacé à Constantinople les pipes de bois
de jasmin. Nous n'avons plus que des pipes de cerisier, nous autres Boyards.
Ces messieurs ne vont jamais à pied. Ils sont tous paresseux comme les Tares.
Les femmes pourraient se dispenser d'avoir autant de ventre. C'est si bien
reconnu pour une beauté dans le pays, qu'une mère m'a demandé pardon de ce
que sa fine n'en avait pas encore. Mais cela viendra bient6t, me dit-elle, car It
présent c'est une hante ; elle est droitc et mince comme un jcmc. Les costumes,
les manières asiatiques rendent les jolies plus jolies encore, mais enlaidissent les
laides, qui, à la vérité, sont très-rares dans ces pays-ci. II m'est arrive), à cause
de la manière qu'ont les femmes de s'asseoir ou de se eoucher en rood, de les
prendre, lorsque l'appartament n'est pas bien éclairé, pour des pelisses qu'on avait
oubliées sur le divan.
Les filles de Boyards sont enfermées commes les femmes turques, dans des
harems grillés en bois, souvent doré; elles peuvent, au travers de ces grilles,
regarder les hommes et se choisir un mari ; mais ceux-ci ne les voient que
pour passer la nuit avec elles, après la petite cérémonie de l'église grecqae.
Je viens de donner une fête charmante qui a réussi à merveille. Cent Bo-
yards et leurs femmes à souper, un bal o4 l'on a (laud la pirrhique et d'autres
danses grecques, moldaves, turques, valaques, et égyptiennes ; on y voit Porigine
d'un divertissement qui est si bête lorsqu'il n'a pas d'objet. Il ne pouvait avoir
que deux motifs : les réjouissances après la victoire, ou la volupté dans des
tema plus tranquilles. On est paisible à Jassy, malgré lea alarmes de la guerre

www.dacoromanica.ro
 IBTORLL ROMINILORt 661

dont cette vine est toujours le théâtre dès que l'étendard de Mahomet se dé-
ploie aux yeux du peuple ottoman.
On se tient par la main, pour ne plus se quitter ; on fait quelques pas en
rond, mais beaucoup l'un vis-à-vis de l'autre. On se fait des mines, on se sé-
pare presque, on se retient, on s'approche, je ne sais comment ; on se regarde,
on s'entend, on se devine, on a l'air de s'aimer... Cette danse-14 me paratt fort
raisonnable.
Pour moi je me suis amusé à merveille, à rester sans rien dire à ceité de
quelques Boyardes. Après quelques tasses de confiture, quelques potions et liba-
tions de rose, et six pipes, pour le moins, je m'aperçois que j'étais tout seul.,
Rien ne ressemble à la situation de ces gens-ci. Soupconnés par les Russes
d'avoir de la préférence pour les Autrichiens, suspects à ceux-ci qui les croient
attachés atix Tares, ils désirent autant le départ des uns qu'ils craignent le retour
des autres. 0 vous, arbitres des destins des pauvres mortels, à qui vous avez
souvent mis les armes à la main, réparez les maux que vous faites k l'humanité;
vous en êtes plus responsables que nous, qui ne sommes que les exécuteurs de
vos hautes-oeuvres. Servez cette humanité, et en même tems la politique de plu-
sieurs empires, en laissant en paix ces pauvres Moldaves leur pays est si beau
que toute l'Europe crierait si l'on voulait s'en emparer. Rendez-les indépendans
des tyrans de l'Orient. Vila se gouvernent eux-mêmes, et au lieu de leur Hos-
podar, qui est forcé d'être un despote et un fripon, pour faire sa cour à la Porte
Ottomane, qu'on leur donne pour les didger deux Boyards, amovibles tous les trois
ans. Rentrant, au bout de ce tems-lk, dans la classe commune, ils n'oseront pas
abuser de leur autorité, car on le leur ferait payer bien cher ensuite.
Qu'à la paix les cours médiatrices s'amusent à leur faire un petit code de
loi, bien simple, qui surtout ne soit pas tracé de la main de la philosophie, mais
par quelques jurisconsultes bonnes gens, qui connaissent le climat, le caractère,
la religion et les moeurs du pays, et qui donnent une autorité bien souveraine
aux denx grands et puissans seigneurs chargés de l'administration.
Quelle canière pour votre ime et votre esprit! mais devenez ./ifontesquieu
et Louvois si vous pouvez, sans cesser d'être Racine, Horace et La Fontaine.
Travaillez pour mes chers Moldaves, de quelque fa9on que ce soit. Ils me trai-
tent si bien ! J'aime tout en eux, et surtout leur langage, qui rappèle qu'ils des-
cendent des Romains. C'est un mélange harmonieux de Latin et d'Italien. On
dit szluga, au lieu de je vous souhaite le bon jour. On dit forms coconitza, pour
dire une belle fille. Sera bona, pour dire bon soir ; et draga-mea, pour dire je
vous aime. Puis-je mieux finir rna lettre, que par cette vérité, que je saurais vous
dire en douze langues au moins, et que vous me rendez, j'en suis stir, en bon
fran9ais.»

F I N E.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIILOR

Pagina
Prefata tomuluI III 1
Ochire retrospectiva. ,- 1
Isv6re 5
Opiniunea teref despre noula Domnii (Mavrogheni) 15
Originea luí. Sosirea In BucurescI. Alaiuri 19
Arzula DivanuluT, multamincla pentru Domnia luí Mavrogheni . . . 25
Boerir Divanulur luí Mavrogheni. Ispravnicr 27
Hrisovula Campulungenilor 28
Justitia sub Mavrogheni 33
Téranula sub Mavrogheni. Mosif. Foisoru la mosI. Hotiile stirpite
Arestula preventiva 34
A dministratiunea. Nizamula spätaresca 38
Justitie, CondicariT. Tabula . . 42
Religiunea sub Mavrogheni 45
Porcapula. Sobe in biscricY. Biserici merca deschise 46
Dajdii , 49
Religiunea si tiganif 50
Reviziunea actdor mônastirescr 51
Socotéla epitropiei m-reí Cola 51
Bresle Industria Comercia 5:;
Nart ti general 65
Cheltuell de lucsa oprite . 66
MenzilurI 67
Importula pacuref din Moldova 67
Vamile in credinta 68
Orasula PloescI liberara 69
Edilitatea publica 69
Cismele 71
Oprire de a slobocji arme in orasa 73
Regule pentru slue 73
M6surI pentru ferire de inccnditt 74
Regule la amblarea cu trasurile in orasa . 74

www.dacoromanica.ro
664 V. A. Manta

Pagina
Mavrogheni §i téranulti. Claca 74
Cultura publica sub Mavrogheni 77
Musica vocalä. 80
Limba grécA la cancelaril 81
DArile sub Mavrogheni : Oeritu. Vinariciu. Tutunaritu 82
Boerie cu deasila 85
Vizite la Bucurescr. Pregatirr de resbelti 86
Sahim Gherai §i boerir muntenr 89
Suditir ru§r. Oste românéscl. Paza hotarelor 90
Isbucnirea résboiulur. Manifestulti Porter §i alti Rusier 93
Oceacovti. Mi care in téra românéscd. Volney. Peysonnel 98
Proclamatiune de resbelti a lur MavroghenI. Partidele vechr in WA . 103
Enachitä. Väcäsescu. Pregatirr noue de resbelti 105
Manifestù de serbltorr 107
Proclamatiunr nou6. Garniz6ne 108
Gaseturf 109
Resbelulti §i visteria. Satarale. Boerir .. 110
Ostirea românä.. Reorganisarea er
ProclamatiunT nouè . . . . .......
Planulti de r6sboiti defensivii alti lur Mavrogheni. Boerir chiamatr sub
117
121

arme. Boerir fugan r 124

Proclamatiuni austriace 130
Ordin de cji pe 6ste. ConcentrArr. Câmpulunga 132
Nou6 proclamArr. Disciplina in 6ste 135
Moldova. Ipsilante Voda 138
CorespondentI ineditä. a mitropolitulur Moldover 141
Respunsulti noti alti Porter la manifestulti Austrier. Preptirile Rusier 152
Intrarea Austriazilor in Moldova. Ipsilante prinsa de Austriacr . . 157
Austriacir abondonä. Ia§ir. Boerii chIaml pre RuV 163
Manole Roset 165
SemnAtura la Manole Roset 167
Mavrogheni Domnu Moldo-Vlahier. Proclamatiunea lur la Moldovenr
Averile luI Ipsilante confiscate 168
Domnia lur Manole Roset 172
Moldoven1 volintirr. Mavrogheni le scrie sä. rem'ang credincio§I t6rer §i
Porter. CApitan Vitu. Batalla dela Vasluiti. Choiseul despre acésta
Manole Vodà hainti 176
Guvernula Austriacti in Moldova, la Roman 183
Campania din 1789 in Moldova. Harnirea lur Manole Roset. Proclamare
nouä. a lur Mavrogheni despre haInulq Roset 185
Atanasie Comnen lpsilante despre Manole Vodä. 187
Pregairi de rèsboiti. M6surr administrative. Campania la Muntenia in
1788. Pribegerea sltenilor 188
Mavrogheni protege pre ArdelenT 195
Planulti de r6sboia ala Austriacilor. Mavrogheni impänézI muntir. Apelti
la arme. AustriaciI la Pula de susti $ Cimpulung 197
Pregltirr de intrare a lui Mavrogheni in Ardéltt. Manifestula lur la
Ardeleni 200

www.dacoromanica.ro
 ISTORTA RomatioLont 665

Pagina
Mavrogheni läudatti la Constantinopole. Darurile SultanuluI : Baterie de
tunurl. Facsimile dupd cod. XVII, unde amintesce de darulti ba-
terieI de tunud. Boerl trädAtorI. Averile Cantacuzinilor i Jianilor
etc., confiscate. Manifestud Austriace catre CraiovenI. SltenI ade-
nitI de AustriacI. Scrisod deschise dela Mavrogheni care säterii
Volintid 202
Incercarea Austriacilor d'a sparge centrulä linleI de frontti a 1111 Vodd
VictoriI noue. Recompense la vitejI. Bätaia la pärulti RufeI
la Curtea de Arges. Desertorir Austriacr 213
Bätälia la Times. Mavrogheni in Ardél. Turnavitu Caimacan. . . . 216
Atacti silmutaneä in MuntI. Apelti la Välenil de-Munte. IsbAnda dela
PorcenI. Noti atacti la pasulti Buzeulul. Impresurarea BrasovuluI . 219
Mersulti campanieI in Oltenia-Mare. Luarea Rusavd. Senlic la BucurescI 221
Mavrogheni in Ardél. Sapte sate i se supunti. ProclamatiunI diverse . . 229
Istoricif streinI despre bätäliile luI MavroghenI. Bätaia dela Sinaia . . 231
ConsideratiunI politice. Principele de Ligne in Moldova. Suedia fatä.
Cu Rusia. Mavrogheni despre politica externd si despre resbelulti
Ruso-Sued 234
Noue pregdtid de invaqiune in Ardél. Apelti la Hainiti. Suitariulä
trAdatoriä. Intrigile boerescI 237
Campania din 1877 dupd colectia Hurmuzachi i dupd scriitoriI natio
nab'. Potemkin. Principele de Ligne despre RusI. Luarea Hotinulur 241
Noile dispositiunI belice ale Austrief. Mavrogheni corespunde cu Choi-
seul pentru pace. Incetarea resbiaiuluI in timpul ierneI. Bätaia la
Mônästirea Adam. Muscalir la Iasl 251
Mavrogheni se pregAtesce pentru noua campanie din 1789. Victoria la
TabaT. TurciI la Movila Roble. Er6re din partea luI Mavrogheni
la Focsara. Suvaroff. Noulti planti de bdtälie al Rusilor 253
Campania din 1789. Suvaroff î.i face junctiunea cu Austriacif.
diverse. Bdtaia de la FocsanI 255
Mavrogheni In muntf. Lucrarea ostireI române in muní 266
Atacti la B6rlad. R6sboitilä dela Rômnic. (Martinesci). Evenimentele din
Bucurescl 273
Bdtdlia dela PorcenI i VlädenI. Oltenia ocupatd de AustriacI . . 285
Quartiere de iérnä.. Belgradult capitulatti. Succesele Rusilorti. MiscdrI
politice. Apreciad despre résboiulti dela MartinescI. MavroghenI
dupä. bdtdlie 287
Muntenia sub Austriacr. BucuresciI in iérna 1789190. Potemchin la IasT
Noulä vizirä i r6sbolulti. Bätälia dela Calafat. Negociad de pace
la Iasi 292
Bdtdlia dela Giurgiu. Reichenbach. Purtarea AustrieI. Ecaterina cere
fiintarea regatulul Românilor. Joculti politicef prusescl. Ministrulti
Pitt 296
Campania a 3-a din 1790. Mavrogheni la Calafat. Ordinti de gi aus-
triacti dupä bätälie. Boerif pribegT. E. Väcärescu in fav6rea nou-
lul vizirü. Capulti luI Mavrogheni 302
Hangerliu intrigä.. Mavrogheni in fata morta ApreciärI despre acéstä
ucidere 307

www.dacoromanica.ro
6d6 AT. A. URkcymi

Pagina
Turcia fa. cu Rusia in campania din 1790. Rcsbelti navalü. Nego-
ciari de pace. Prusia aliata. cu Turcia. Luarea BenderuluT de Po-
temkin. Situatiune gré pentru Ru§I. Rusia in résboiä cu Suedia 314
Congresulä dela istov 320
Luarea IsmailuluI 323
Administratiunea Wei sub nemti 325
Boerii cera reinfiintarea iobagid 329
Edilitatea sub Coburg 405
Po§tele. Ispravnicii de judete. Mésurr administrative. Cutia milosteniilor 421
Rechiamarea bejä.narilor. MusurI relative la agricultura 426
Licenciarea volentirilor. Noulti neamicti : Ciutna. La istov. Muscalif
victoriosi in Besarabia §i Dobrogea. Vizirulü strangulatti pentru
a ucisti pe Mavrogheni. Conditiuni de pace. Intervenirca Prusier.
Rescóla Si§tovenilor. Turcii cu Vacarescu vor sa atace pre Ru§I.
Coburg face diversiune. Semnarea pacei dcla Sitovìí. Analisa
tratatului 429
De§ertarea Munteniei de Austriaci. Actula de predare a Orel in
nile guvernului românesca 435
Rusii continua résboiulti. Bataia la Mach'. Incendir §i tulburari la Con-
stantinopole. Intervenirea ministrului engleza Pitt. Cererile Rusiei.
Repnin. Negocian i de pace la Galati cu Potemkin, apcif la Hui
§i Ia§I. Planurile lui Potemkin, M6rtea lui. Scriitorif români despre
Potemkin. Inscriptiunea dela Golia Semnarea paceir de Iasi . . . 4:37
Anexe la vol. III 446
Addenda 595
Errata corrige 667

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPALELE ERORI INDREPTAT

Pag-. 28. S'a fácutil r6ti pagina acésta, triindu-se documentulá din notl
prin o alta not5. Cetitorulü va intelege cum trebue fa'cutl. indreptarea.
Pag-. 56. Anexa promisä la nota din acésta pagina este publicata mar
dcparte, la pagina 6o.
S'a se citésca nota a 2: 22 Dechembre» in loca de 22 Noembre» 1876.
Pag. 74. Corige data (Mar& 6» prin ellfartie 16,.
Vomil aduce Intrega documentulti eitatil la acéstä pagina la alta oca-
ziune.
Pag. 77, La nota 2 in 'oct." de c130». Corige fila 67».
Pag-. 8r. Anexa promisá la nota 2 se va citi In Istoria ,rcólelor.
Pag. 88. Ponturile ciobanilor ArdelenT se pota cid in Cod. 17 la fila
167 verso, din 30 Februarie 1787. Corige vorbele din nota 2: (mar eatcl o
por/inca', prin : (tata' in soirtfi o poninab despre ciobani. Anexa 6 se va
publica In volumula urmátor.
Pag. 96. Corige cifra dela nota a 2-a in text §i nota prin cifra 2.
Pag. ros. Sterge din rândulti ala 2-lea ahí noter vorbele : in Tesaur
If pag. 293», cicr e vorba de scrierea D-lur Odobescu despre Va'carescu
din Revista Rombnii.
Pag. 107. Anexa in chestiune din nota' este acee4' din nota dela
pag. 105.
Pag. 114. In nota a 4 a ne referimti totá la anexa citata la pag. 1o5.
Pag. 122. Adauge dupl vorba : cosebitd, dela primulii rêndil din texta
vorbele : (in 27 lanuarie 1788.
Pag. 123. Anexa de care e vorba in nota este la pag. 238.
Pag. 135. Nota 2 citesce (Cod. XVII» in loa' de «Cod. XVII.
Pag. 145. Citesce la aliniatulá f-ia in locil de vorbele : (Difing in anexe
ji o» vorbele mar este».
Pag. 169. Aliniatulii Citesce 13, in locil de 17,.
Pag. 187. Nota 1-a corige cifra care indica fila, din 348 in 380. -

Pa/i. 205. Nota r-a rénduld 5 colige data 1737 in 1717 .5i vorba «el» de
alaturea inlocuesce-o Cu vorbele : (familia lur», iar la rêndulti urmátor vorba
club inlocuesce-o Cu clon.
Pag. 241. Punetr punctá dupa numele Potemkin din fèndulá ahí 2-lea
alu titlulur,
Pag. 254. Nota I-a rêndula 2 citesce: apogoniírita».
Pap. 290. Alti 6-lea rêndil inainte de finele textuluf, citesce in locri de:
(sfiintele rase de prin biserict ji vasele calugdrilory vorbele : esfiintele vase...
ji rasele calugdrilor».
Pag. 328. Nota ta citesce: (Berlacescu» in locá de vorba (Balsam,.
Pag-. 365. Corige punerea In pagina pogorándil josii nota, care tare
textulti.
De sigur mar sunt §i alte erorr de Indreptatá ; comptämil pe indulgenta
§i buna vointd a lectorulur pentru corigerea celor mar bát6t6re la ochr.

www.dacoromanica.ro
1st. Rombnilor V. A. Urechis.

www.dacoromanica.ro
o
o

www.dacoromanica.ro
Rominiiop V. A. ureohla

CATAYETÉZFIA BISERICEI MAUD GHENI BISERICA PIAVRO GHENI ( CUM SE ARA ASTAIII )

www.dacoromanica.ro
 : 17 8 .9.

4. "ji7Liven., 41--441-434- 0144-I.& van.c...ectel ry -1'44 c..124,i44,4t-e-,..,, Da, A'a,

'Dar, 101.2&rt,de42., r-jorl 2,61tvr- ltna,Zn,,,rcy .(2)gt. =VI-L.194,.4-6,Ven, ,ory 'Der c4444.14e41., c..aAre, ,..1

n..44A-"Der-- 121y31,7` a+P cfrt;énem'0147,2,41, ent-ejerty vo, -Dem,

el, .7 /St rly f.orti., -IV WOE, A.f., ,

exc
¡se. Romindor de V.A. lli\Ectim .

INTRARE" LUI SAXE COBUI,kG IN BUCURESC1

10 Ooanibt ie. 1789 (5til 90u)

www.dacoromanica.ro
(a», de (ee--Dattatt. eAN,
) 7
/.;de ,4,/h- f7/101: /
,
*.bitk

www.dacoromanica.ro
 t
- -'.
5,-,1
g .14 "' 1 . , I
,
,1,,.
1 ,
I i'
1
'' -'k' 1 1
1
S 4)is -L
'''.' / .-. 1 , 1-
1,,s.'t
IN k-,s
'''''-.I. -
t . s' 1 t''''' ''-
. ,.
'4
s, Ñ " -u ' t,
S''' ..:
k4 il
g '
) ,§ '''\tl, . L
%11 4 ,.' ' i
,
,r. )1T,)z A\' 4)i
'''' .§1 =,,,.,
, P.i
.
._4'.'
,,
N '_,1 _ Nt h ...)\. c_ 1 cl.,-
-1 '-c.g ,Z4 C." --/ A, `,
N .,,,, ,),t, .-Z ,ZJ
-4 I t'''''
,,
,, ''
'? ; ' Z' )' 4
.,t ; ,
.
*,-- s ,,', ''
§ ' ::,
...%.! . ,tz .,;:i. 1,c;) -,;,,,,,. .1
-11 '''i Zs.:). :', .
. ,;..-
www.dacoromanica.ro
:
 i7211.011111111
OR SOIVA -rath Er:60,1,,w
Oint AVituto eler, fem. Patriwav
an dew A/gar : ; kayAne. /X: lt ofri64
Gretaten,unlierhel - aVie_lj,inzolva ii -Piralanta
...1349ra 1 , .41:4-ehend 41,
;;;" Irel;h07:U aranaer 'ten la
Th eden , a74,0ort dn., 4.1'
,19.EliE,
vnr, apie elíekr.r77:zeigt;
el,r anal, zeni.0h.1.0; der
aflent iteriirrtert
tatilA dar-ek. .Y.,zrr
-Dorian lz5it,iè d'en el;dte '

keine4rk.211,4 zur- hard

tíne -Inji;1 ;11 der. _Don an ,127; 7ntelt-r eil0.4111.717:10
Car.01i,:a.,00ttarsi , -1 0. r 6' Werd,ri
0he no,ch _Beloraar 0007Z den
Orriiien er.beri- 2r.rr
jet:. aVeRriz.vp ii24'ahracken
y/i9eit die rtreken :
t t
0.0Lehriert 07:A .W(1 i ,rarf' iff±,44t41
,ttri4f Wiroirifb0
nrarirrin rdearor Zs:
. //.
it:Toenden , _Taltn grin10
Ort ornévier \\\ -----
-"
.
5.tk.e4 nainn ,/;:itiion ,/ .,-

Aeli;"2,c_730,1, Age'tforr Se
tni/2,11',/i0 ihn .2.nr'ekr,
0.4>7etx4i00. ali4t;erte
din Anzerehltdi . .06oe ah
zrt -End glee .0r06
71.1rektra ttrzéh:in
i kr
zva r ilt, ;i//da
,7P4'4. en Lib r;/1- 2Prtht
121
wnt ,X;uell;/;heii
fferri-trwat,initle'inr.31,rnit
aAziehen
YipaZ-rntaA:7704:1. -.
ft'1.71te, haben abet. die 1.4:11-7;zat7 46,71;nd:tint
12;-,fien bpl:Ften Cohi,rnilit -Ea'n4-mtmy .4. dint Althea
,,rtetli alien riert/2-int:Orn, Ant Orrouta
Pon der :1;;,:kg;:/an
rszt.' 300 -Mari °line Wiz; ..V.,4;ler..i;. /Perm:A' otiAM..
40`7.-,t d6,71,1tn,rtatft
J.S.1.4der.2krelyA 4,17:0190hr OP.
ails, rig tit.yotamt 0772100in01-, -- ,rat
Perjaft .714ntlen

,/}.dt deg A.,;;:/7/1,0141,-kr,

paa,..tnn"crin, blodkrux orko dù 0i,rowa
;Tr Aim; aeRdo/j7.72
,
\\\\\\\\
-
11,16,reite.,
Ii dq rittiffilYtIng tr.11,4 (PAM,
i z íqrn ron denz jurglifivIr han lz ark' el,r Lad
Ara
rnarlwrz, aVe :2Ped,e, surd
kinder a ber Perkti,. \ .
44 1111114/110'
11.1.11
; *\\ \101
zeharne-; w,g3 ,
:lathier:a ?runt duu:s all," vs-:"
9rne-gi , Ig
finAA die ..Y7/faren
,

' \ ' \1\\\

.\ \\44V \43\ 04'
71,a .1r;e, de r
girds aarh ArL.re,
y,,InIrreirs4eiff
G -77o n r eh, r--

www.dacoromanica.ro
1t. Romänilor. V. A. URECHIA

BATALIA DE LA ROMNIC Se. 178.

www.dacoromanica.ro