ISTORIA ROMNILORO

CURSt FiCUTCI LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI

DE

D. PROFESORO V. A. URECHCA
MEMDRU ACADEMIET ROMANE, blEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIET SPANIOLE, ALla
INSTITUTULUi ETNOGRAFICil DIN PARIS, ETC.

PUBLICAT

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

DE

COMITETUL6 DE STUDENT! Al FACULTI1E1 DE LITHE DIN BUCURESCL

SERIA DE VOLUME PENTRU 1774-1786.

TOAGETJT.A.7 I-

13UCLIRESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOOL
16, STRADA Domnax, 16
18 91

www.dacoromanica.ro
 J. POPESCD BAJENAItU
AUTOR ..r2se Lk_
V 0 LeZebi:67.2azapinOz.
skaZi.R.AN

Ceitrei binevoitorulil

Totl scriitoril nostri de istorie national& au despretuitil secolula

XVIII i, cualificandu-la de epoca a Fanariotilora (1), ail Eden licio-
narula de adjective exprilnandil ur5, i disprett1 pentru acesta
CArtile nstre didactice eat resimtitil de asemenea neconscientd indi-
gnatiune a istoriciloril nostri (2). i ala, in numele patriotismuluI
romanismuluI, aceste c54, fie pentru scla primar, fi5, pentru
treca cu o repec,liciune de fulgera asupra unuI Intregil secola din istoria
patrieI (3). Una din cele mal bune istorii a Orilortl romne, acca a
mult regretatuluI T. Lauriant, carte care numeroF11 ani a fost aprpe
privilegiat5, pentru Inv6tmlntu1t1 secundaril, cnd e vorba de DomniI
fanariotT, abia d6r5, de le Inregistrz numele. In vre-o 20 de file, Istoria
Romniloril de A. T. Laurianil Incbide perickla atattl de important&
de la 1774-1821. Aprpe junAtate de secola In 20 de file! i s, se
noteze, c5. In acsta, estindere de 20 de file cea maI mare parte este
consacrat6 evenimenteloril din Ardealt1 (4).

Am ar5tatil in urma cum nu este adevratil, c. numai de la 1711 (de cand esto
obiceiul a se incepe epoca c)isa a Fanariotilord), ail fostd domnT grecT, ci i ma! nainte,
cum si ca de la 1711 inainte nu domnira numal grecT, ci i romani, orl destinOtori din
grecT, de mal multe sute de anT romanisatT. Intre 1711 2;;i 1774 (de cand incepe acest'
volumd ald scrieril nstre) avurmtl, la Moldova, domnT romanT : Mihai Racovita, Const. Ra-
covita, Ioand si Gregorie Calimah, Gregorie i Mate! Ghica, Gregorie Alex. Ghica F,:i
numai dol domni greci: Constantind i Ioand Alavrocordattl! Asemene la Muntenia, intro
1714-1774, nu avuramd fanarioti, decat pre Alawocordat si pre Manoli Giani Roset, cacl
CantacuzeniT, Ghiculescii i Racovitescil sunt Romani, orT de secoll impaminteniti. Alai cu
staruinta dobandescil FanariotiT tronurile tarilord n6stre, numal dup. vestita pace de la
Kuciuc-Kainargi, cum se va ved maT la vale. Vda-se ce am scrisd noT despre interve-
nirea Greciloril ca factord politicd i culturald intre Romani, Inca de la Alexandru celd
Buntl, si mai alesd de la Vasile Lupu. Vda-se i cursuld nostru de literatura (Bucuresci,
1885. pag. 20, etc.).
PAO, i barbatii filo-rometni din miscarea nstra de la 1848 in c6ce, ad fosta luati
de acestil curenta In cari se aflad istoricil nostril. Asia Edgar Quinet in Les Roumainsu
(VI, 1886).
Ba unii din din scriitorii mergd i maT departe: tagaduescd Domnilord fanariop, orl
presupusi fanarioti, si insusT dreptuld de a se numi Donna. Aa I. lidiad numia Bei,
Istoria Romanilord de acesta. Bucuresci.
26 de file sunt consacrate de Arond Floriand periMeT de la 1716 1821, i din a-
ceste ntnnaT 13 pentru evenimentele de la 1774 1821! (Vecli nAlanualil de istor. Principa-
tului Romanieb, BucurescT, 1839.)

www.dacoromanica.ro
2 V. A. IIRECIII

Acuff' maI recentil o alt, carte didactic& secundar, acea a d-luI pro-
fesora Xenopola, cuprinde aost-1 peri6d din istoria nstr, in 8 file.
Nu mal estins, este pertratarea pericleI acestia In cartea de istorie, utili-
sat tota pentru 1nv6tmintula secundara, a d-luI profesora Gr. Tocilescu.
Aci inc5, spatiula de aprpe jum6tate de secolti e cuprinsil in 2 pagine.
Nu mal vorbimil de estinderea dat de cte-va crt1 actualmente In
usti la scolile primare, crti semnate de nume mal obscure.
Cu tota respectula ce am pentru brbatI ca ceI mai sus numitl,
banuescil, c unja din eI aa pututil fi rtcitl numaI de exageratula
sentimentalismti si ca a sacrificatil acestuia datoriile loril de istorid,
datoril, earl ara fi trebuita s&-i oblige a nu trece cu atata repeliciune
asupra unei jumtt1 de secola. Mal multi* Ins ail cc,lutil In asemenea
er6re din lipsa de isvre. Pentru istoria nstra maI vechi istoricil
notri modern1 ai pututa consulta destula de numerse chronice natio-
nal si esterne; pentru a doua jumtate a secofulul ala XVIII-lea, numaI
In cele din urma c,lile s'a adusa lumin.
Inc& si inainte de publicarea documentelora relative la secolula
XVIII-lea, culese de d-la Odobescu In archivula francesa si de Hurmu-
zachi In cela de la Viena, noI ama fostil dobAndita veden l cu totula noue
propril, din cercetarea a preste 1.000 documente, relative la secolula
ala XVIII-lea, fie In posesiunea mistr, fie In archivele publice si private
din trk documinte a crora flint& este pan, ast4II necunoscuta apr6pe
tuturorti acelor, carl att redactata una manuala de istorie a patriet
Una mare neajunsa a resultatil din ignoranta istorieT documentat
a secolului ala XVIII-lea: tte generatiunile carI aa trecutil prin sc-
lele nstre, aa vNuta acesttl secola prin prisma, via colorat, dar aci
1nselt6re, a romtinismulul. Una mai mare r6i1 Inc a provenita din necer-
cetarea de aprpe a fapteloril Domnilora grecI, orl petrecute in timpula
domniiloril acestora: generatiunile actuale sunt nevinovatil convinse,
numal de la 1821 incepe tt activitatea natiunel In multiplele directiunl
culturale, sociale si politice. Cu Lazril si Asaki, si mai ales cu Tudor('
Vladimirescu vora s-I esplice nouelu generatiunl totl pasiI filcutl de
romnime In secolula de fat& De aci marl erori de -UM natura. Istoricula
pelte da sma do fenomenele, ce observ inc& de la inceputulti
secoluluI ala XIX-lea; omula de stata nu are posibilitatea a Innoda firula
politictl; legiuitorii, in necunoscint, de tota ce s'a fcut pentru admi-
nistratie, justitie, finance, nu mai departe dect cu o jum6tate de secola
In urm, croescil In bobote legi si regulamente, ce le puteail gsi multa
mai bune indrtula lora, In loca s le copieze de la FrancesI, stl
Germanl, de nu se potrivesca de loca pe talia Romanuldf... Cine nu

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A ROMANILORt 3

scie in ce hausti a ajunsil legislatiunea nstra, din causa acesteI sisteme,

care se putea inlatura, dc in loon de a ceti codice strine, am fi cer-
cetatil ma): de aprpe propria nstra organisare, ca stain, In tte direc-
tiunile el. Acsta nu s'a facutil i parlamentele n6stre i ministerele,
carI mal multti s maI pupal constitutionalmente, an nascutil acele
parlamente, ail orbecatil, din causa dispretuldi nejustificabilil al istorici-
loril notri pentru secolulil XVIII-lea, i noue Penelope, ail esutil
testi panza fara sfaritil cu ite incurcate, a ala lisei reorganisarl a patriot
Ca sa pt tese acst panza dsa i durabila, lipsesce la suveica
tesetorilorti 6medi de statil, mosorulil cu ata romansca. Firele dupa
acelil mosorn nu le voril av de la legiuitorI strainT, ci numaI din cer-
cetarea proprieloril documinte ale natiunel.
Iat de ce min socotit noI, ca nu este un studin din istoria ns-
tra mai urgentil reclamatil, ca cal'tiza pentru top acefi de fata, ca
studiul secolulul al XVIII-lea, secolil, precum artariimn, aprpo cu
totulil necunoscutil, ba chiar fals cunoscut, dca' cunoscinta se p6te
numi o inirare, mai multi.' sal maI pupn chronologica, de DomnI
de rsbae, dintre Rusia, Turcia i Austria.
Da, cate-va monografil s'ail incercatil cu referinta la secoluln
XVIII-lea. Avemil, buna-ra naratiunea rsbaelorti dintre Ru1 i Turd
a d-lul Xenopolti; dar acestea le putemn citi i in cartile francese ori
germane destulil de numer6se, fackdil istoria Rusiei i Turciei, sal
numal ctil a until anumitil rsboiti dintre aceste puterl, din secolulti
alil XVIII-lea. Ludamil osirdia Xenopolti, dar ne permitemil de a
(pee, ca din istoria luntrich a MoldoveI i a MuntenieI maI de loon
n'a atinsil in monografia acsta. Nu mal amintimil de cate-va alto mo-
nografiY, cu tendinta speciala, sal politica, s sociala.
Cele ce precedil sunt pentru a legitima decisiunea ce amt.'. luatil, sa
publicamti, la cererea junimeI studise, cursuln de aIstoria _Romanilora
Irateural ir, ce la prima vedere &aril pare) stranin. Mi am :

scrierile de istorie a Romniloril pentru secolii anteriorI celdi aln

XVIII-lea, orI cat sunt susceptibile de amendare i de desvoltare, potil
inc servi nouelor generatiudi. De curnd volumele publicate de Inv&
tatulti. colegil de la Universitatea de Iai, d-nuln Xenopoln, puse In
manele nouelorti generatiunI, istoria nstr, vechia i medie, destulii
de bine facuta, ca s putemil Intarlia publicatiunea propriuldi nos-
tru
Din acesta Ins, cugetaramil, ca este oportunil i urgentil s publi-
cmn o serie de volumene, cuprinc,lndil secoluld al XVIII-lea. !Oa dar
publicatiunea cursulul nostru, inauguratil mal Irataiti la Ia0 in 1857

www.dacoromanica.ro
4 V. A. URECIII

apoI continuat de la 1864 Novembre la Facultatea de litere din

I3ucuresd, se va face In modula urmatortt :
Seria III: volumene asupra secolulul XVIII-lea imprpte ast-feltt:
a) volumene cuprinlndtt istoria Romnilorti de la 1699 (pacea de Kar-
lovitz) pang la 1774 (pacea de Kuciuk-Kainargi) ; b) volumene cuprin-
Ondti istoria Rom.nilord de la 1774 la 1786; volumene cuprin-
lndti istoria Romnilorti de la 1786 la 1800; d) volumene tratndil
despre aniI 1800-1821 i e) volumene despre anii 1821-1848.
Dup.' publicarea acestel seriI, averna in cugetti s publicmti
cea urm tre
a) Seria II de volume, cuprinc,lnd istoria Rom5milorti de la 1601
(m6rtea luI Michaiti Vitzulti) la m6rtea lui Vasile Lupu i Matei Ba-
saraba; i b) volumele cuprinlnda istoria aniloril 1654 la 1699.
In fine, de ne vortt Ingdui h6trnetele i obosla munceI, mai
cugetmti s publicma 0 seria I de volume, cuprinc,landil secolulti
alti XV-lea, de la meirtea lul Stefan cela Mare (1504), OM, la m6rtea
lul Michaiti Vitzulti. Nu promitemil a descinde i maI multa In tre-
cutulti nostru. Mai Inti pentru c ne tememti, cl nu vomi.1 ajunge
s vedema intrupate mkarti cele treI sera mat susil promise i apoI
i pentru alta motiv, ce nu ne sflima a-111 spune cititoruluI nostru :
nu credemil, ca pelte cine-va face istoria cea maI vechi a n6str, istoria
colonisrM 0 a coloniiilorti romane din Dacia, dca nu este bine Inar-
matt' cu studiula epigrafieI latine i grc. A0eptmtt ded cu mare
multmire istoria aceleI peri6de de ctl-va secolI de la pna altora.
cta pentru perieda de la ceca ce noI ama alt-dat, re-
stauratinnea Principatelora, iar nu de,scalecarea a dona, orI-cAta cute-
zmti a lice, ea prin studiula nostru i acst periekl, a fost pe
alocurea luminat cu noue i needitate documinte, nu promitemil a
o publica, lsanda timpuluI s aduc, noue isvre i generatiunilortt
urmat6re s le utiliseze i s ajung, la o lucrare mal perfect, cleat
cum ast-ll am put-o face.
De altmintrelea, cu referint la acst, peri6d6, m publicatti i vomti
mal publica diverse monografil menite a face cunoscut seria de do-
cuminte inedite din colectiunea nstr.. A0a. este, In prima linie, mo-
nografia Schita din sigilografla nationala (1).

(1) Bucuresel, Tipografia StatuluT 1891.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO
1774-1786.

Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Isv6re.

Pacea de la Kuciuk-Kainargi constitue, pentru Principatele romAne,

un momentil frte importantil din istoria lora.
Prin pacea acsta, dintre Rusia si Turcia,. Principatele romane, Mol-
dova si Muntenia, intra Inteo l'asa noua politica, sociala i, vom lice,
chiar culturala. Cu pacea acsta, din 1774, Rusia, vechi factoril la
faptele nationale romne, cAstiga in Orientil si mal alesii in Principatele
nstre, o situatiune diplomatica deplin vklit si de marI consecinte.
Un fenomena straniii se semnalza anca atentiuneI istoriculul, dela
aniI 1774. Prin tractatulfi de pace de la acsta data, Principatele s'ara
par, ca, gravitnda In jurulfi RusieI victorise, aj O, se bucure de
domnii mai lungI i mal. minarle. Din contra, nestabilitatea continua,
ba chiar e si mal mare, iar la Domnie ajungil familil de fanariott
pna acum necunoscute rilor romne, ca Ipsilante, Moruz, Caragia,
Sutu, Mavroghene, Angerliu ... Se pte lice, ca, adevrata epoca' a
fanariotilorti tncepe, sub patronagiula RusieI, de la pacea din 1774,
iar nu cum s'a sustinutti cu Nicolae Mavrocordatii.

www.dacoromanica.ro
6 V. A. URECHI

Inainte lnsa de a studia acsta peri6da din istoria Romnilora,

vedema earl sunt isv6rele de care, la acesta studia, avema a ne servi.
Is?)6re. Chronicele nstre maI Insemnate nu trecl peste pacea
de la 1774. Canta termina scrierea sa In anula invasiunei
din 1769. Ela 1ncheie lucrarea sa dicnda, : pana aid ati fosta
dornnia de la Turd, iar de aicea se steipcinesce tera de impgratia Ho-
schul24.
Canta presimtia o mare schimbare In starea politica a patrieI sale.
Enache Koglniceanu se adlncesce ceva maI multa cleat Canta, dar
nu ajunge decat pan& la 30 Ianuarie 1774. Chronica luI Enache Co-
glniceanu cuprinde tns una adaosa, la fine, atribuita copistulul ulte-
riora, adaosa care merge cu irula istoriel pang la 25 Iuha 1774,
adica dupa lncheerea pacel de la Kuciuk-Kainargi.
Una anti isvora romnesca de consultata asupra paceI de Kuciuk-
Kainargi este descoperita de noI. Biv-vel stolnicula Dumitrache, boerti
muntna, care j6ca una rola In evenimentele de la 1769 i Inainte
pan tarc,lia In secolula ala XVIII-lea, a scrisa una frte importanta
memoria, cuprindnda istoria r6sboiulul dintre RuI i Tura pana la
1775 (1). Scrierea stolniculul Dumitrache a strbatuta Ora la nol de0
nu In original, ci trite copie fcut, de Nicolae Manu Piteteanu In
Augusta 22 anula 1782 (2).
Dca cronica,rula Canta se pare multamita de Muscall, stolnicula
Dumitrache este prea putina arnica aid lora. EI, precum vomti av
ocasiune s ar6tmil, apartine until partida politica ce te mirI sa-la
am, orI-cat de mica fia, Intro Roman)", In acele lile, cand se parea
ca prile nstre lncepeaa s resufle sub protectiunea armelortl rusescI.
Stolnicula Dumitrache este din mica partida anti-musalsca.
Ala treilea isvora importanta de consultata este a Chronografula Wei
romanesci de la V64-1815 serial de Dionisie Eclisiarchula, la anulit
1814.

Vecg Memoril presentate AcademieT nomfine in 1887-1888 de V. A. Urechill, la

pag. 169.
Vag in biblioteca Mus'uluT din Bucuresef codicele cu No. 835. Vecg asemenea codicele
No. 399 din biblioteca AcademieT, care cuprinde o copie fidell dupre celil de la Mus60.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 7

Tesaurula de monumente istoricen ala regretatulu Papia Ilariang a

publicata editiunea princeps a acesteI lucrar!, in tomula ala doilea ala
sl Dionisie Eclisiarchula uresce pre Turdi, ride de Nemtl i sine cu
Muscalil. Lucrarea luI este multa inferird lucrare! stolniculu! Dumi-
trache, pe lngd ea e scrisd multl ani mai tr4ia, la 1814, pe cnd
stolnicula Dumitrache a scrisa de-viszt(1).
Una isvora interna' ce nu paterna a-la trece cu vederea este i fragmen-
tula de chronicd sa Istorie a prea puternicilora impratI otoman!, adunat
i alcdtuit pe scurtti de d-luI Enache Vcrescula dicheofilax a bisericei
cel mari a resrituldi i sp5,tarti ala ValachieLD Enache Va.cdrescula este
din partida anti-rusd, dar i amica ala PortiI. Cata tinu ocupatiunea ru-
sesea, adia, pana la pacea de la 1774 Enache Vdcrescula emigrd in Tran-
silvania spre a nu da m'Ana cu RuiI. !ti opera sa, Enache Vacrescula
afta, mijloca s vorbsch i de domnil Romnilora i de faptele lora.
Lucrarile i insemnarile Archimandritului BartholomeI Mdzreanu,
descoperite asemenea de no! (2), inca se cuvine s'a le considerama ca
o tnt'anb; istorica. 1\l'zdreanu este dintre cei mai caldurql partisan!
a! Muscalilora.
Const. Radovicl din Golescl, mare logofta de tra de josa ala Princ.
Valachiel inc, a publicata la Buda (1826) o mica adunare de trae-
taturile dintre Rusia i Turcia, cuprindndil de la pacea din 1774,
pn la pacea de Acherman 1826 de i intr'o traducere de multe orl
de neinteles (3).
O filadd in quarto de 12 file tiprita, sub Alex. Ipsilante fard indi-
catiune de ana i tipografie, dar de sigura in tipografia Mitropoliel
din BucurescI, are titluld In rqiu : aIlatierif a pr puterniculdi Imprata
Sultana Hamida, care s'aj data prin rugaciunea obtel, ce s'aa trdmisa
cu deputaff, d-lul paharnicula Stand Jianula i d-lu! modelnicerula Du-

(11 Vecli in anexa la acsta pagina despre Dionisie.

Vedl aMemorib presentate AcademieT Romano in 1887-88 de V. A. Ureohia.
Adunare de tractaturile ce s'ad' urmatil filtre pr puternica Imp6rAtie a RusieT
Malta Prta, insa numaT acele caer sunt pe sma Principaturilord ValachicT i MoldovieT,
incepute de la pacea ce s'a savrsitil la Kainargi in anuld 1771 i pAnd la cea de acum
de la Acherman 1826, talmacite de Constantin RadovicT din GolescT marele loeof. de Ora
de josd a Princip. ValachieT, in 120, Buda, 1826 in craiasca tipog. a Univers Ungare.

www.dacoromanica.ro
8 V. A. IIRECHIL

mitracbe, prin recomandatia pr InltatuluI Feldmarsalil Petru

ctre pr slvitula pragil alta. Imprtiel., Inclat dup incheierea
pceI intre linpnrAtia russc i Intre P6rta otomnsa, in cea d'In-
ti domnie a M. S. Alex.
Posedem in colectiunea mistr un codice manuscrisil din 1798,
cuprinOnd egalmente diverse tratate dintre Rusia si Tin.cia i hatise-
rifurI, constituinda ast-felil i acest codice o fntn important& istoricA.
Vomil consulta passim i cele 11 volume din Uricarulti D-luI T.
Codrescu.
Archiva istoric si Dacia literar, a d-lul M. Koglniceanu i Magasinulil
istorica pentru Dacia al. regretatiloril Lauriantt si Blcescult, inc ne
pot da informatiuni relative la peri&la istoric& de care ne ocupmil.
In Biblioteca Academiei esist ung codice fOrte important pentru
studiuld nostru. Este Se'ma vistierief Moldovei pe 1776 (1). Nu uncs-
cemil documinte mai propriI a lumina starea luntric a triloril ca
budgetele si semile.
Archiva istoric a d-luI B. P. Hasdeil inch" passim ne va da docu-
minte de consultatil
Dar, nicAirl mal ca profitil, mal veridicil, mal luminatil nu voma
culege informatiunl despre Comenl i fapte si mal alesti despre starea
trer In telte directiunile, ca in propriile documinte esite din cancelariile
domnescl: anaforale, pitacurl, judeckI, eart desaise si regulaminte. De
natura acsta, pn, asthc,11, publicate sunt putine si anume o serie de
documinte din condicele domnescI a lui Constantin Ipsilante si Ca-
ragea, ambele codice Ins apartin'endil secolului alii XIX-lea (2), decl
prea departe de momentula ce ne preocupl
Domnulil Lahovary membru al Curta de Casatie a publicatil in
ConvorbirI Literare sub titlulti de hcirtii vech cate-va documente ce
ne voril put servi in timpil.
In cartea tratnclii despre 17m/die institutiun ale .Romanid (1882), de
Brezoianu 11106 vomil put spicui.
Vedl si documentuld din 1776 de la Gr. A. Chica, domnuld Moldovel din arch. se-
minaruluI Veniamind din IasI si Hrisovultl 1u1 Const. D. Moruzi din 1779 din Arhiva Ro-
mAndscd 1I-175.VedI Lefile i veniturile Moldovel in 1776 de Petru Rascanu, liasT, 1887
Vedi Tes. de n'Ion. de Papid. Vedl Docum. istorice de P. Teulescu. 80 Bucuresel, 1860.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 9

Condica de legI a d-lul Alexandru Ipsilante(1) si mal apoI acea a

.Calimach cauta s se impuna atentiunei istoriculul, ca nisce adev6rate
isveire. Mal importante fantanI Ins r'mnil pentru not condicele di-
vanurilorti domnescI de la 1775 In ccce, condice inedite si din earl
noI IntaiasI data amil estrasa sute de documinte de o lnsemratate
extraordinara, nu numaI social, economic& si cultural, dar si politica.
Catre aceste documinte din condicele domnest.I vomil adogi o serie
mare de documinte, acte particulare, duph care avem. copil bune,
and nu posedemil chiar originalele.
In fine o serie de fntnI istorice ne ofera studiul miscAreI lite-
rare dintre 1750 si 1809.
Inca de la invasiunea russca care se termina cu pacea de la Prutil,
din 1711, este de notatil o miscare literarl i istorica In serviciula
fasel politice In care intri Principatele prin interventiunea RusieI In
afacerile el interne si externe. Itomnil scriitorI simt nevoia a se ocupa
de istoria si de limba Rusilorti, orY a pune la dispositiunea acestora
tratate de gramatich i dialogurI; In care Aluscalii sa Inv* graiultt
romanescil. De aci, repetimtl, se nasce o destultt de avuta literatur,
care merit& tth atentiunea istoricului. Dositeiil Mitropolitulti descriindil
minunele lavreI de la Chievil. (2) clb', la sfrsitulti secolural al XVII
una din primele impulsiura acesteI miscArl literare, bibliografice slavo-
romne.
Dc', gramatica cea maI veche romansca astKi nu mal este, cum
se credea pan maI eri, gramatica luI Vac'rescu si acea a luI Dimi-
trie Eustatievicl brasoveanulti, din 1757 (3); dca archimandritulil Ma-
zareantilti preda JectiunI de gramatica romnsca la scella publica' din
mnstirea Putna duph pacea de la Kainargi; totusI uflazgovorilen
slavo-romane ale luI Strilbiski (4) si maI ales lectiunile de grama-

Cea pentru Moldova vedi-o in manuscriptul de la Biblioteca din IasT. Vedi Uricara.
V. 396.
Vedl despre acesta cele ce ama isdi in Mironii Casting, T. Il. pag. 491 VedI cartea
Dosofteia aVi6ta si petrecerea sfintilora. 1682. pag. 161 verso.
VedI manuscrisula din bibl. Academig sub N.
De acestea vorbesce Merit' Scholeriniii in manuscriptula grarnaticel sale : Lec-
goalie" din IasI 1789.

www.dacoromanica.ro
10 V. A. TIRECHIL

flea modovenso i russe, a lul 'Meal Scholeriu, tiprit la Ia0

1789, cum 0 gramatica romnsa a luI Macarie sunt de natur a
ne da informatiunl preti6se asupra michreI culturale, cu impulsiune
politic, din a doua jum6tate a secolulul alti XVIII.
Dupi, ce 1n0rarmil aci principalele isve,re interne puse la contri-
butiune maI 111016 pentru istoria anilorti de la 1774 Inainte, lectorulil
s'ar aqtepta s, aducemh i bibliografia extern, adicd, isvrele din OPT
strine, incepndil bura-6r5, cu Essai particulier de politique, dans le-
quel on propose un portage de la Turquie europenne par M-r C. (Cara) 6,
Constantinople 1777D, 0 pn, la minunata colectiune Odobescu i Hur-
muzachi, dar preferimil s citm aceste isvre externe In note pa-
ginare, am6suratil cum ni se va presinta ocasiunea, spre a nu prelungi
maI mult acst notit a isv6relort) cu 1n0rarea imediat i preten-
ti6s5, a unel bibliograffi externe, cuprindndil serien l la care adesea pcite
numaI In tratil s ne referimil.
Destulil ca. In fruntea bibliografiel externe punemil coleqiunea de
documinte IIurmuzachi-Odobescu.
Nu vomil neglige de a consulta i codicele inedite sa publicate de
GreciI, maI mult sati mal putina invtatl, carl a tritti In Principate,
sail earl numal i le-ail dedicatil la domnI i boerfi romnI cu dare
de mntl. Lucrarile moderne ale activulul colegil de la Facultatea de
teologie, Erbiceanu (1), cele, atAM de spornice ale d-luI Emile Le-
grand (2) din Paris, cum 0 lucrrile mal vechI ale luI Sathas (3) i Ma-
rino Vreto vor fi consultate cu mult,
In acst. serie de isvre, bine Intelesti, intr chronicele luI Dionisie
Fotino i a fratilorti Tunuslil (4), cum 0 Cronica In grecesce a tntmpl-
rilor dintre 1768-1812, din colectiunea Academie romne, tradus
de d. Erbiceanu la pag. 497 a Istor. Mitropoliel din Ia0.
La loculil cuvenitil vomil face usti i de importantuld documentil ofe-

Vegf Revista Teologia. IasT, pe totT aniT ineependa ea 1883-87.

Legrand (Emile), Recueil de poemes historiques relatifs it la Turquie et aux Princi-
pauts Danub. Paris 80 1877. Gnalogie des Itlavrocordato. Paris 1880.
MearhEtovocvj 13taLo0vIwri Enamata K. N. 1A0A. Venetia 1872.
Very Fotino, edit. grci, `Ictoptuci fla),at Awaccs. Viena 1818-1819. Tunusli,
'IcrcopEoc Tril; 13XaxEc4. Viena 1806.

www.dacoromanica.ro
 Medalia b'tut..6 In1774
in on6rea lu i RUM 1 ANITOV

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtt 11

rail Academiel, in MaiAl 1889, de d-15 N. Kretzulescu, documentil scrisil

In grecesce i fdcndti cu atata exacta*, descrierea starel miserabile
a Orilorti romne sub Fanarioti. Acestii importantil documentil neflinda
Inca publicatil 1111 damil In anex& la acestil volumtl.

II.

Pacea semnat in 1774 Mitt 21 (dup stolnicula Dumitrache semna-

rea paciI s'a fcutil la 15 Iuliti) (1), la art. 16 Inserie 11 puncte cu re-
ferint. la Principate. In tomulil din urmil ala seriel istorice, 1699-1774,
annA adusti intregil acelii memorabilti tractatil Aci vomil rememora numaI,
GO prin art. 16 Rusia Intrce PortiI otomane t6t5. Basarabia cu tte cettile
precum : Acherman, Chilia, Ismailil, Bendera etc. Impreuna cu ambele
Principate. Prta se 160, a acorda amnistie tuturorti locuitoriloril
din aceste pArtI; a nu se atinge de libertatea religiunel cretine i
a onora elerulil ; a restitui friloril teritorulil din jurula Brilel, Ho-
tinuluI, Benderuldl i a celorti-lalte eettI, cu top locuitoril (PO raele;
a nu reclama niel ung arierata de socotelI vechI ; a nu cere de la t-
rile romne niel o dajdie i niel o platO pentru Mt& vremea r6sbo-
iulul cum i a nu reclama niel un tributil lnc pe doI anl din qiva
ratificarei tratatuldi ; acestil tribut redusil la cifra ce se plAtea pe tim-
pulti Sultanulul Mahomedil alil IV-lea va 11 trimisil la Constantinopole
prin deputatfi din tr; niel o alt dare sii angara nu se va impune
Principatelora ; Domnil acestoril dou6 Principaturl voril av cte unil
representantil cretin pe 15110, P6rta otoman, respectatl dup drep-
tulil gintiloril ; volt put6 emigra din trile romne lmpreung cu OM
averea loril In curgere de unil ana de la ratificarea tratatultil A-earl
din locuitoril $6riloril romne. Dar principala disposipne care carac-
terisz5, tratatula de la Kuciuk-Kainargi este dreptultt ce-vi reserv
Rusia, ea s intervina, prin minitrfl s61 de la Constantinopole, la OW
trebuintele cele lntampltre ale Principatelorti. Cu acst dispositiune

(I) Ve dl Memoril de V. A. Ureohia, 1889. pag. 268.

www.dacoromanica.ro
12 y: A. IIRECIII

incepe protectoratula legal alh RusieI asupra Principatelorh romne,

protectorath care va da loch la o serie neterminabil de evenimente
de mare gravitate pentru tenie mistre.
Indata ce Musunoglu tntri pacea la Kiuciuk-Kainargi, la Au-
gusth acelasI anil 1774 se adunar fa S-ta Mitropolie din Bu-
curescI, cta bisericscil boeriI ri cu sfatti alesera deputatl
pentru Prtd, pe Constantinti Cocoresculti biv-vel slugerti si pe autorulti
chroniceI de care mal susti vorbirmh, stolniculh Dumitrache, pe atuncI
biv-vel medelnicerti.
Divanulh t6reI muntenescI dete la mkna deputatilorti s'l dou' arzurl,
din care unulti este conservath istoriet de catra insusl unuld dintre
cel dol deputatI munteni, stol. Dumitrache in chronica sa. Acestil arzil
importanth cen PorteI revenirea la vechile privilegil i indepenclenta
(slobozenia) a rel, arta apsarea suferit de Ora, cu dsa schimbare
de DomnI si prin cererea indesit de mucarerurt Divanulh muntenesch
cere decI PorteI revenirea la vechile drepturI i anume
Ca si din vechime domniI s se alga din paminten1 i s fie in-
taritI de Prla pe viat.
S nu se platsca tributti mai mare si niel o dare alta dect ce
se platea sub Sultanil Mahomedti al 1V-lea.
S nu OM fi functionaral Orel' fie-care ipochimenh, adic Grecil.
Judectile dintre Turd i crestinl s se fac prin hotarirea nestramu-
tala a Domnulul. Marturiile crestinilorti sa se asculte; nimenI din pa-
mintenl s nu fie trasY aiurea cleat in Ora, fiindil tara in -Loth chipul
slobocla. Preth de snge s nu se cr.
CadiI. i pasiI dimprejurh sa nu p6t6 trece prin Ora cu niel un felti
de pricin.
Negutitoril turdi s nu OM in tra in Ora dect cu speciala in-
voire de la pasiI i zbitil marI vecinl. Negutitoril turcI s nu Ora
face comerciil deckt cu ridicata i numal la trgurI i s nu aiba
case, pravliI, ciflicurl, morl, slugl sa slujnice din pamintenl, dupa
vechiulti obiceitt Negutitorit turd sa nu pt arunca arvun la locuitorI,
adic seleam achceasi.
Tao mosiile din jurult1 cettilorti s se intrca proprietarilorh

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROTAINIL0R6 13

mrastirilorli i boerilora pminten1 r6minda sub stpnirea DomnuluI,

care va desphgubi pe boerI si pe mnstirI. (1)
Orasula Flocil s'a fie lasata porta pentru tara. Pasa' si niel allI Turcl
s nu OCA trece prin tara si de cum-va vre-unula va fi Ingrluita s
vira pentru vre-o trebuint particular s'A nu cra gdsduire i osp6-
tare ci s i le procure pe comptula propria.
Locuitoril trel s nu fie apucatl pentru socotelI sa datoriI vechI.
S nu fie apucati locuitorif trel de haraci, cnd treca Dunrea. Cel
cari se turcescii peste Dunre s-sI pltscg datoriile ce pa In tara, s'A'
00, fi adusI. l judecata' In ar, s'd fie lipsitl de mostenirI, dup, ve-
chiula privilegia ala 'ref. Imbrtisarea legeI otomane este oprit cu de-
s'vsrsire In Muntenia.
Casabasaltoula s Inceteze, ccI cumpOrarea de I pentru Tarigracitt
s'ar put face prin neguttorri Oree): saa pmintenI, cu maI multa In-
destulare fr asuprire a locuitorilora. Mucareaua, t'inda una mote-
rismos, s'A inceteze.
Vitele ogiagulul de bostangii de la Mangana s nu mal' fie admise
in tr la Jegalie. SA se acorde deplin iertare tuturora i s se ina-
poieze fr plat robil, brbatl si femeI robiti dintre locuitoriI trel.
Tat' frumsele cererl cuprinse in arzula divanuldi muntenescil Ala
(1) Tata insusi arzula aci analisatil si in cari mai sunt unele cererT nenumrate in
analis:
Rugdciunea cea supusd cdtrd Prea Pidernica i drpta 1mp6rdtie, i cererea de mita sa
a ticellosiloril el supusl iaste acsta :
NoT cei dinceputa plecati i supusi al prea puterniciT ImpratiT, Mitropolitul, Episcopil,
Arhimandritii, EgumeniT i teta partea bisericsca ; boeril d'intia, de ala doilea Id ala
treilea trepte, boernasii, Cpitanii, Zabila', si toti locuitorii triT rumanesti, printeacsta
de obste si plecat a rustra anafora, ne rugama i artma : ca dinceputa, fiinda diea-
fendefsit tara nestr sub umbra i ocrotirea a prea Inltatei Imp6ratil, si in tata felula
sloboda i cu deplina volnicie osebit; din vreme in vreme cate putina, putina din
lenevirea unora Domni, Ieomia altora, s'ea intimplata a se pune la uitare, si nebt-
gare de sma priveleghiurile cele de tota felula, slobozenia nestr.; si a sa dezghina la
multe parti ale taril multe locuri ale nestre s't a intra cate putina', putin felurT de felurl
neoteriznif, i scorniri grele, cu adesea schimbari Domnilora, i cu cererea a dese muca-
rerurT, in care vremi gasinda ftu-santa si hazelelile cele dinprejura, n'ea lipsita a ne face
rti in tota felultl; pentru care ne-ama indemnata de multe ori sa cerema mila de la drep-
tatea prea Inaltei Imp'ratii; dar din pacatele nstre, aceea nu o ama' nimerita din apracsia
Domnilora trei. Deel rezemandu-ne la cea multa dreptate i iubire de 6menT a prea mal-

www.dacoromanica.ro
14 V. A. tIRECHIA.

doilea arzll nu ne este cunoscutti. Fosta-a el relativ la alegerea nou-

lui Doma'? Insusi stolniculti Dumitrache neglige de a reproduce al
doilea arza, pe care ll consider mal putin importantil.
Inc lnainte de redactarea arzuriloril cei doi deputatl alesI de diva-
nul din Bucuresci, stolnicul Dumitrache i slugerul Cocor6scu ple-
car. in August 3 spre Focsani spre a se pune la dispositiunea lui
Romantov.

Nu tot asemenea se petrecur lucrurile la Iasi. Mitropolitul, Epis-

copil i un. numril considerabilil din boerI, In primele lile din Au-
gusta plecar de la Iasi spre Focsani, ca s. se Intelg5, cu Romantov.
Totl acestia Irnpreun i cu Mitropolitula se inteleseser cu boerii di-
vanistI r'masI tri Iai numai asupra punctului de a se cere ca Domn
alli MoldoveI pe Grigore Alex. Grhica. Mitropolitulti Gavrilii, de care Ro-
mantov era f6rte nemultmit, precum vlurmti in ultimul4 toma an-
teriorti (1), cu mare anevoie putu primi de la Rornantov Invoirea s
teI Impratil, cutezama a arta plecate cererile n6stre cele mal josa serse i ne rugamti,
O. ni se dea starea n6stra cea d'inthia,yrinvrednice, de inchinaciune'imparatestI hatise-
rifuri, cu intrire osebitil a fiestes-diria cererI i priveleghiurile nstre.
DomniI nostril, ca din vechime, s'A se alga dintre oi paminteni, i prin plecata
(1) Posedema actelele din care se constata: 1) Carl sunboeriI carI ad ceruta prin dono-
senie la Gral.(' s se dea Moldovel pe Grigore Voda Ghica i aId doilea, c acsta donosenie
catre Grafulti a fostri trimis, din Iasl prin Mitropolitulti Gavril, Episcopula de Husl, Hat-
mana, V. Razu, Vist. Ionit. Canta, Spt. Conache, Pah. Const. Palade si Stoln. C. Balsa.
5i aid -treilea ea acsta deputatiune a fosta oprit in cale, la Etarlada, de una curiera
ala lul Romantov. Atuncl Mitropolitula. Gavrila serse din Nicorescl la 9 Augusta 1774 Gra-
fuluI Romantov cele urmatre
Prea luminate Graf
Buntatea InaltimeI Tale cea din inceputa arAtata &Va mine, insotita cu multe facerl
de bine, m face sii socotescil fOrte indelungata trecerea vremel de cand n'am vaqutti a
InaltimeI Tale slvita persna, de care vedere, dorita fiinda ca sii ma invrednicesca ama
purcesa, de la Iasl, impreun, cu catI-va boeri, ca sii venima la FocsanI spre inchinaciu-
nea L Tale, si viindil pa'n, aicl aprpe, m'aa intalnita und coroera cu luminata cartea In.
Tale, scriindu-ml ca sa nu m ostenesc a veni, nefiinda sciut, zabava ce vel* av6 In. Ta
la FocsanI; care Insciintare m'aa ramita s'A continesca aci apreope de FocsanT acsta, dorita
caltorie; cu apropierea loculul, fiindti-ca mi-s'a adaos dorire a ved pe In. Ta, am orin-
duita pe iubitorula de Dumnecleil Episcopti ala Romanulul ca s'a vie spre inchinaciune
In. Tale, din partea mea, prin care ma roga ca de va fi cu voia In. Tale, ski mi sa dea
voie s vid si ea, ca de fat sO. m invrednicesca a m inclina ca unula ce sunt
Al Inltimei Tale... 1774, Augusta 9, din Nicoresct
(semnatti) Gavriil Mitropolitit. (Uricar VI).

www.dacoromanica.ro
 18TORIA ROMANILORt 15

mrga 0 ela In Fogani. Acolo, lar nu la Ia0 se decise compunerca

i trimiterea arzuriloril 0 ala cereriloril diverse mai josil aduse. Tota
aci se alesera i dol deputan cad sa duca arzurile la PeIda, anume Spa-
taruld Cuza i Pitarula Chirika. Asemenea decisiuno luata de boeriI i
Inaltula dug adunan la Focsanl, nu o vklil cu ochi bunI, o suma din
boeriI divanitI rma0 In Ia0. In numele acestora Banulti Manolache
Bogdanil, Lupu Bal Logofkulti, Vorniculil Grigore Krupensky, Postel-
niculii Arghiri, Banula C. Greceanula si Pah. A. Niculcea adresza Mi-
tropolitulul o scrisre pn de imputarl, cad peste cele hotarlte la Ia0
s'ail facutti cered i lucr'd tAinuite lortt i constata, c, a:la dar iar41
sunt In Ora tarafwri, adica partide, cad se dumAnescil 0 se lnala
uncle pe altele.
Simtinda Romantov despre nemultAmirea acsta a boerilo ril r6masI
In Ia0, dispuse, ca arzurile preglite In FoganI s5, fie tr5mis e la Ia0
prin-Banulil Iancu Razu ca s5, le semneze to boeril Divanulut Vister-
niculil Ioanil Canta serie despre acsta Mitropolitulul care s'a tntorsil
la Ta0, cele urmt6re:
Cu plecat scrisre insciintilmil pe preost. vstrA pentru arzurile ce stint
s se trill-16VA la Tarigradd cu doT boierT, pentru privilegbiile 6reT, ca tiilmit-
cindu-s1 pe rusie, le-ail aratatti d-luT polcov. Zovodofski cndii art gasitti

nstri anafora sl se intirsa, da catri, prea, InAltata impArltie, 0 81 fie nesuparatT si ne-
strAmutatT in t6ti vita lora. iar 8i dup1 ce-sT vord da sfirsituld vieteT lord, alegerea de
Domnd nod si se facl iarisT di la nol, si asa si se intirsel de la prea puternica Im-
pArAtie.
eSi ni si rinduiascit geize tAril nstre, dup& vremea din clilele celuT intru slivire po-
menitd Sultana Mehmet al 4-lea. si A se indrepteze condica dupi obiceiuld de atuncl, sco-
t6ndil bitaaturile si cele nouit scornirT s'i si nu crl vre-o alti dare , pre care geize a nstri,
sl o aducit unuld din boeriT piminteni, si 81 o facii, teslimd la impArit6sca ourte dup1
celd vechid obiceid; si si nu intre la dregAtoriile tArel nstre, fies-care ipochimen, prin
porunci, sad intealtd chipd.
La jilbile de pricinT, atitd cele politicestT, catil si cele de vinovltil, ce vord av6
crestiniT asupra Turcilord, sad Turcil asupra crestinilord, i crestin cu crestind, 81 aibi in-
Wire nestrimutati otarirea DomnuluT, WI de a nu si maT face apelatie la davalile cresti-
nilord' i a Turcilord, si sit asculte mArturiile crestinilord, dupi fermanurT i fetfale, ce sint
date tevaturin, si nime din pAmintenT sit nu si faci igzar, &lid sit nu si ridice de a se
judeca aiurea fiindd tara n6stri in totil chipuld slobodi; care acestd feld de preveleghium,
iaste dinceputd cinstitd sl intiritti; si pretd de singe sit nu cenit, dupi vechiuld obiceiti;
si cadiT ceT din prejurd i oasiT si altiT si, nu se amestece la ale tAreT n6stre, cu nicT und

www.dacoromanica.ro
16 V. A. trItECHli

vreme MrieT-sale grafu, i scotadd meadoa HotinuluT, si din ortosoda

altele ce ad socotitti Maria sa, le-ad data la Zovodofski, poruncindu-T, ca s
se serie pe curatd, i sa gAtsca,' i &aline de recomandatie, i ofiteruld, ca sa
se pornsca la Tarigraciti, dimpreuna cu boeriT moldovenT, cu boeril muntenT,
totd la unti loc, i viindi d-luT polcov. ne-ati araatti cele poruncite, iar a-
seara ne-ati disd, ca s artlind i numele acelorti doi boerT ce vord s mrga
si cu arzurT de la Tarigradt, ca sti le serie numele in podorojna i in pasporta
si in cArtile de recomandatie; cruia d'andu-T ee'spunsti, ca sl rnfale locurile des-
chise 'Ana vorti veni acel doT boerI de la Ta0, cu mnie ad rspunsti, c nu
se pite, de vreme ce cartile Muntenilorti s'ad &Ha i trebue dimpreunl cu
ale Moldovenilorti sA le dea la grafulil, ca WA se iscalsca, totti odat.; i asa
am arblatti pe spt. Cuza i posteln. Chiric pe care i-ati alesti Archiereii
boeriT ce ne-amd intAmplatil aicea la Focsani, iar astadl de dimint disd
din porunca d-sale polcovniculuT, cA tOte cArtile iscAlitti Maria sa grafuld
suntd gata, cum si oficeruld ce este fanduita s mrgA impreun cu boeriT
s'ad gAtittl. i s trimitemd i noT arzurile la IasT cu und boer inadinsti sa
mrga i sa vie cu arzurile gata, cum mal in grab, ca s pornsca la Tari-
gradti, d'impreunti cu MunteniT, de vreme cA i Petersohn, solulti moschicesctl,
a purcesti la Tarigradtt, mergAnclil incetti, incetti, ca sl-lti ajunga boeriT pe
drumti, i sa' mrgl d'impreunA; flindii pentru patru boerI, s'a facuttl de la Ma-
ria Sa grafulti podorajna sl mrgl in menzild, ca s pelt ajunge pe soluld
Petersohn pe drumtl. DecT iatA arzurile s'at f'ticutd, dou'e', de pe cunt s'a geisiti
cu cale de catre Maria sa grafula , adicA celti d'Antaiti pentru multmire si cc-
rerca MArieI Sale luT Grigore Voda intru adeverinta privileghieT ttlreT, iar in-
feld de pricia, i catT din Turd void veni pentru negutatorie la tara nstra, sti nu p6ta
a veni Mil, de apodixis de la imprejurenil pasI i zabitiT ceT marl; i eel ce vord veni cu
buna apodixis, sa nu Oa arunca arvuna adeca seleam alteeasa la pamintenT, in potriva
priveleghiurilord slobozenieT nstrelsi dup ce vord vinde i vord cumpra marfa lord
cu redicata, numaT la tirgurT, Indat s, se inteirca, i s nu aiba, case, pravaliT, ciflicurl,
morT, slugl sad slujnice din prunintenT, dupa vechiulti obiceld'.
'Rite mosiile cele ce suntti Orin testi_da bastia dinceputd sa, ni s intre. Langa acsta,
tara rumandsca Bindil-ca din vechime avea schela orasuld d FlocI ne rugarad s fie si
acum numita schell la meld iced pentru lesnirea negotieT t6ri1 dupa vechime, precum
Vezir Caslasa i Cefliculd Ciungulil ala luT Esat Efendi i to:Re satele i ostrvele ce suntrt
pin prejuruld cetatilord ca nisce prti ale treT, most' ale mngstirilord, boerilord pitmin-
tenT, sa rme iarasT sub stapanirea Domnuldi, cu nepgubirea de drepiuld Boerilord sta..
panT i Bisericilor.
PasiT i altiT, Cu fiel und feld de pricia sa nu Vita trece prin iar cine-vasT de
se va intampla a trece, pentru a lord trebuint particulara, s alba a plati de la sinesT
ugiret, cheltuindti de la sinesT pentru meiindea luT, dupa vechiulti obiceid.
LacuitoriT t'e'reT rumanescl sti fie in tad feluld nesupratI de off-ce feld de socoteli sad
datorii vechT, i trecndil in prtile turcestI, peste Duare, s nu se supere de haracid si

www.dacoromanica.ro
 ISTORtA ROMLNILOR6 1?

doilea arzd se arata privileghiile obicinuite i alte cererI, tu rugaminte

catre devletd, de pe cum din citirea lora te vei pliroforisi prea S-tia Sa ; care
arzurr iata ca s'ad trimisd prin d-lui Banu Iancu Razu, caruia din porunca Ma-
riel sale GrafuluT s'a datti i podorojna, ca sa mrga i sa vie in graba cu ar-
zurile iscalite, dupa obiceid, d'impreuna cu acegtI dor boerr ce sunt numitT,
ca sa mrga la Tarigrada. Deci, P. S. Parinte, la acsta nu trebue nimicd
baya, ci indata iscalindu-se arzurile din partea bisericscii i politicsca, puin-
du-se i pecetT, de pe obiceid, sa se trimita iar cu d-luI Banu lancu Razu, cum
mal in graba, ca nu cum:va sh se turbure M. S. Grafultf din zabava n6stra.
lar carde din d-lord boeriT va fi la prepusd, cum cif aceste lucruri nu sunt
cu voia i porunca M. S. Grafului, sA iea insuT arzurile i carpe ce s'ad scrisd
catre prea puternica Impdratie, sa vie aci i mnti sa cerceteze i sA deslu-
sca adevruld, i aflandd, ca aceste lucrurT sunt fr voia i porunca GrafuluY,
atuncl cu t6ta dreptatea sA rupl i arzurile i cartile; iar allfindti ca sunt cu
porunca Grafului, atuncT sa li dea, ca sa, le tramita sa nu perdemd vremea.

Visterniculli Canta, prin pasagiulti din urma a scrisrei sale catre Mi-
r6spundea tntr'unti modii indirecta la scris6rea blinuitre de
la 15 Augustil a Logoffitului Lupu Balsa si a celoril-l-alti boeri din Iasi.
Zizania dintre divanisti nu are tte consecintele rele ce putea sa pro-
duca, gratia ingerintel lui Rumiantov, ce se dovedesce din t6te actele
mal sus aduse.
Boeril divanisti din Iasl iscalescil arzurile comunicate de Visterni-
pentru chipuld de Smbracamintea lora dupi, vechiuld obiceid i da sa va intimpla ajunge
cine-val flindd subt vinA i spre sciparea da pedpsa luT se va lepada de legea luT, acela
da este datord cui-vasT sA alba a-T plati; da are cu cine-vasT judecati al se aduci la ju-
decata, si In hotarele tiriT nstre schimbarea de lege sa nu si faca; iard de-sT vord schimba
legea cine-val din painintenT atara de hotarele tiref n6stre, acela sa remaie lipsitd de
mostenirea parintsca si a rudenieT, care este iarAsT dupa vechiuld priveleghid ala taril
n6stre.
DI vreme ce cu pricina da casabasalic se pricinuea mulle asuprele la tara t'Ostra, ca
silnice hrapirl locuitorilord, ne ruglind sa lipssca si de acum inainte acea slujba, mal
v6rtosd cA economia de ol pentru Tarigradd, pote sa se taca. i prin negutatorT gelepl
prin pamintenT, ca maT multa indestulare; asisderea si lipssca i mucaioreaoa ce este ca
und neoterismos, din care sa. pricinueste alte asuprell, cum si venirea vitelord ogeaculul
d. bostangil spre varatecd de la Mangalia la Jegalie In tara s. nu mal fie.
aNe rugama sa se dea pretutindenea cligute porund, atitti pentru desivrsita nepo-
menire ce ni s'ad daruitd pentru cele trecute, ata o pentru intrcerea rara de plata a
robilord ce s'ad robitd din patria nstra, parte barbatsca si femeesca, cu tira nezatic-
nith intrcere la patria lord, aritindd totd d'a-una Inaltata P6rta, cea osebita milostivire
la intamplarile vremeT.
%stork Rom5n7cP6 de V. A. Ureeldd, 2

www.dacoromanica.ro
18 V. L tiREttirt

culi1 Canta. Din aceste arzurT, dou6 la num6rti, nu avemil decat

publicatil tn Uricarri, tomti VI, pag. 219. Din ala doilea nu po-
sedemil nimicri. In acestasi -Loma din Uricarti, la pag. 422, aflmil tna,
unele cererI destinate totil cAtro POrt5, si incredintate deputatiloril Cuza
si Chirica. kt aceste puncte :

a) Alegerea DomnuluT sa fie desprc noT, sa ramae statornica la Domnie liana

.la sfirsitula vietel sale, si urmatorulti Domna iari4I do pamintenT sa so alga.
Dirulti OreT la Prta sa fio precurn a fosta in vremile imparatier luT Sul-
tana Mehemeda ala IV-lea si sa trimta la Tarigradil ca boeril pamintenT, pre-
cum acsta s'a pomenitd si la legatura pacel de acum.
TurciT sa nu fie volnicT a av ciflacurT, case, tamaslicurT, in tara, niel
sa imparta banT inainte pe luerurT de negutatoriT ci mara lord sa o vinqa
cu dcradicata, si ce art"' av de cumparata sA cumpere, i sa se intrca la lo-
culti lor, iar sa nu unible din locil in loca, prin tara, care acesta fela de fir-
mand (leapururea ad data devletula, Domnilorti, i inca i bumbasirT trimitea
Prta spre infranarea Turcilorti.
NimenT din parnintenT sa nu se faca ihdar la Tarigrada dupa obiceiula
vechia, pentru orT-ce pricina arti fi : ci aci sa se caute pricina fie-caruT cu ju-
decata DomnuluT. Si orT-carl din pamintenT va av judecata cu TurciT, sa nu
se judece la alte judecatT i cadiT, ci, numaT aicea la DomnT, i marturiile cres-
sa so tie in sail la judecata; cacT aci nefiindd Turd traitorT, nu so
pate av martorT TurcT, carT la acsta este si fetva turcsca'.
Sanguerituld sa nu fie.TurciI sa n'aiba 'voie a lino slugT i slujnice din
pamintenT, i moiile nstre stramosescl ce avemil pe langa sarbaturT, sa fima
volnicT a le stapani si a lua venitula lord, iar TurciT sa nu se amestece. Caro
'acsta este aratata in puncturile pace!. Si care din pamintenT din bunt' voia
lorti (insa. in tara turcsca) se vord turci, sa mostenire nimicii din ave-
rile parintilorti lora. Asisderea ptiminteniT ce vora umbla prin tara turcsca,
nu so supere cu cerero de haracia, flind tara acsta do buna voie inchinata,
de pe cum si tate firmanurile ce s'atl scrisa de la Parta pentru Moldova pana
acum o arath' ca este. . (1)

Arzulii divanula Moldovei, sari maI bino a boerilorti din Focsanl

amintesce dar, cci, Moldova s'a Inchinatti Portil otomane din slobod6, vointa
str6mosilorri lorti; ei certi, ca pLtmmntul.tt 6rel sit r6mAng autonoma si

(1) Uricard. T. VI, p, 422.

www.dacoromanica.ro
 igTORIA ROMINILOBt

volnic In stiiptInirea sa. El mal cera i tte cele-lalte pronomiI ale

trel precum le aveati sub Sultanulti Mahomed ala IV-lea. Artndti apol
c5, stingerea i neorindueala t6reI, vine din faptuld, c5, la domnia ei intra
str6inl neispitip la chivernisla pmtntescilord trebl i pricint i tnc,
aceOia se schimbh firte desti, de se srkesce tra cu indesitele mu-
carerurl, boiaril din Divanuld Moldovel cera, ca und dreptd ah ve-
chel autonomiI, ca DomniI t6reI s se alg dintre pmtnteni i
!le pe viat.

Dupti ce ad subscristi astti-feld de arz-magzar i asemenea cererl,

Divanuld MoldoveI se grabesce a trimite i o donopnie c6,46 Grafuld
Rumiantovti, Insotindil cererile din arzurt. BoeriI se r6g povt4u-
sca Rumiantovil, ca nu cum-va aceste cererl ale n6stre sa se socote'sca
de adra Devletula turcescil nesvferite i ca o indrasnla necuviincisei din
care p6te set ni se pricinuiasal vre-o striceiciune, dupd starea
Boeril adaugd i ei, pentru noI preticsa informatiune, ca aceste cererl
ale lora sunt mal dinainte cunoscute lora cel le primesce fi Romantova.
Boerit astd-feld protestad re-cum, ca n'ad fostCi liberl In micarea
lord, c actele semnate de din0 le-ati tosta impuse.

In fine sosir la FocanI arzurile cu deputatil moldovenl. De multa

ateptati acolo deputatil muntenl. Stoln. Dumitrache ne spune In is-
toria sa, c marealul Rumiantovd, (en z5.bovi In Focaril 35 de lile,
Intmplandu-se a fi bolnavd. Din actele de susti noI tntelegemti,
nu atld b6la fu causa tntarlierei, ci tmprejurrile cu pregAtirea ar-
zurilortt moldovene.
Intre acestea Ins se lmbolnvi deputatuld munteand Const. Coco-
rescu, care fu lnlocuitd de divanuld din Bucurescl prin biv-vel medel-
niceruld lIagi Stand Jianu. Acesta sosi In FocanI aducndd cu sine
arzurile muntene, dupti ce le semnase i tntArke cu sigiliul trel, Di-
vanuld din Bucurescl.
Cetirea arzurilord de mal susd ne art, c5, Rusia, care prin pacea
de la Kainargi dobandise independinta CrimeeI, independint atAtti de
fatal apol Vtarilorti, pe de-o parte prin art. 16 din acelaFp tratatd

www.dacoromanica.ro
20 V. A. tfliECIlli

se mulp,mia cu una minimum de privilegiI acordate Principateloril

de ctr Turcia, iar pe de alta' parte, pe sub mn, intetia Divanu-
rile romne, s cr tota mal multil i s Indrumeze astil-fehl t6rile
spre independintd. Facemil noI Ore din acst constatare o acusatiune
pentru Rusia? Nu, negreit; chiar dc protectiunea Rusiel pe la 1774,
In sensual artatil s'ar documenta r6O intentionat, pentru viitoril, is-
toriculii nu pote s-I aduc imputrl, c'cI causa era pe atund generosa
ap6rat, i In definitivo independinta, orI-cAtil ar fi crec,lutil Rusia, c,
va servi vederilorti ei politice, avea s, fie, precum o vedema ast4I,
o mare dolAnd5, a trilorri nstre.
O alt. observatiune ne sugger, cetirea numeloril deputatiloril a1e1
de divanurile din Bucurescl kii IaI, ca s duc arzurile la Constanti-
nopole. De ce acetI deputatl sunt aleI din boerimea de mana a
doua ? Boerimea de m'Ana ItntOia gsia, pare-se, exorbitante cererile din
arzurl i el se temeati de a se compromite Inaintea Devletulu, orI a
viitoriloril Domnl. Este pte o banuial, gratuit a nstr, dar nu ne
sfiimil de a o face, cunoscndO deprinderile bizantino ale boerimeI din
secolula XVIII.

Abia la 9 Septembre deputatri t6riloril potil pleca din FocanI ln-

soR1 de una oficera rusa, poruciculil Dumitrie Ivanovict Rumiantovti
dete deputatilora o carte de recomandatiune &ALCA Izet Mehmed Paa
carele de cur'enda succedase rOposatuluI vizial Musun Oglu (1).

(1) Aducemd acestA caree nu dupl cum e publicata in tomuld VI alii UricariuluT pag.
428, ci dupl cum ne-a conservat'o Stolniculd Dumitrache in opera sa :
aPrea Stralecitil Inalte Trizirii, ara Polla OthomaneptI, Izet Mehmet Papa, prea cinstite
Dmne, D6mne.
nDupg. svirsirea pace! ceT vednice intre ImperAtia RusieT si Malta Mil OthomnescA,
s'ad facut cunoscutd legIturile asezernintuluT la totT locuitoriT, tuturord breslelord Prin-
tipatuluT MoldoviT i ValachieT, Cu care asezlminturT sint ei datorT, sl, intre iaritsT supt st-
pnirea InalteT Pory, si sil fie pazitl intru t6te priveleghiurile si drepttile lord, carele faca
norocirea acestord nordde. La care alesiT si mi mal marT filtre obrazele bisericestl, Mil
si ceT politicestI dintr'aceste &me chse PrintipaturT ml-ad cerutd voe, ca O. pt alege din
boeril lord und deputatlic, cu tritmiterea la Prea Malta Prtii, ca sa se arete despre partea
a tc.iteT obsteT lora, pleaciunea si umilinta, si ca s faca plecatele lord artrT, in soco-
tinta unord cererT, la care eT pohtescd s cAstige in scrisd rezolutie, FO intrire impertscli
bine plAcutl.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 21

Deputatil rilor Romne treo Dun'Area pe la Drstort si la 19

Augustil, aprelpe de satulii Canara, sunt intrnpinatT, ne spune
trisusT deputatulii Solnicul Dumitrache, in Istoria luI despre aceste eve-
nimente (1), de cAlre un capi-olan al luI Gr. Ghica, treandti cu veste
la Moldova, c' acesta a c'Ap6tat Domnia.
In Bucurescl boerff se imprtir in dou6' tabere : partisanI a MI Ma-
mie Rosetil (2) si partisan1 aI lul tefariti Perscoveanu din Craiova. Ca
s ajung6 la unil resultatti, ambele partide apelaa la Feld-maresalulii Ru-
miantova, ca el s recomande pe ambil candidati la P6rt, iar Pewta
s Int'ArscA pe care va vrea. Rumiantovil indrpt pe Divanti, s se adre-
seze insusl la Prt . . . Rusia scia cAte nemult'mirl producea Peirta
Cu nerespectarea vechiuldi dreptil al riloril de a-si alege 1nses1 Dom-
nitoriI si nu cutase s'A stipuleze prin tractatulit de la Kainargi vre-unil
articohl in fav6rea aceluf dreptti al trilorti romne, ca s

Ne putndd ed a me impotrivi la und lucru de folosd ca acesta ins5 de a-vi arta

supunerea i umilinta la stpanuld lord, me silesca a le grbi acsta, dndu-le voe ca s
mrg. la Tarigradti, eel ce aducd acestea, caril s'aii alesd deputaff despre partea Moldovel:
lanake Cuza vel Spatard, i Ianake Chirik vel Pitard : iar despre partea ValahieT Vel Slu-
gerd Cocorescu, si Vol Medelnicerd Dimitrache. Prelungirea aflril mele intr'aceste
unde am comndluitd in t6t5, curgerea rzboiuluT, am pututd pricepe, AM stricg-
ciune i frmare, ad suferitd 16cuitoriT ; si maT yertosd pentru acea pricing, indrasnesdi
a recomndui in bunttile InltimiI tale; cunostinta ce am di pentru a sa inim, spre
facerea de bine, ni6 face a ndjdui, cb,' nu va lipsi, cu denadinsuld a mijloci la Prea Inal-
tuld Sultana, pentru rugciunile ce aceste dou6 nordde, vord pune la picierele scaunuluT
intru care el se rofig milostiviriI sale, ca spre indestularea lord, s vad5, c s, impli-
nescd fgAduintele cele legiuite, intri e in buna plcerea lord, prin leggturile asezmin-
tuluT celd dup urm sversitd, intre dou6 impertit
Nu am ed niel o indoial, cum c numitil deputatl, se vord intrce cum mal fr
zbay, in patriile lord, aducendil bucuria, printr'o implinire milostiv, ce s va face la
aretrile lord; si rmnd cu deosebit, socotint,
Ald inltimil tale, gata spre totd feluld de slujbe,
A el impertesce mrime, prea milostiveT i prea augustel mele stpne,
Ginrald Feldmaresald comendird ostilord Sale, si cavalera de bite felurile de ordine
Rusestl. Rumianfov.
Vedl MemoriT presintate Academiei in 1888 de V. A. Urechi, pag. 281,
Manole Rosetil, in fata Turciei continu, a se cjice Domnuld. ValachieT. Eld face acte
dornneseT pang in Decembre 1774. Asa ild vedemil la 16 Decembre soriindd, impreuncu Pa-
triarehuld Sarnueld, cAtre Mitropolituld Grigore II (celd destituitd de Roseta Vod i inlocuild
cu Grigore III, dar care nu putu fi ipopsifiatd din causa invasiunel rusesel), rugndu-l s,
ierte cele petrecute, flindd din causa evenimentelorti. (VedI Albumuld Mitropolitilord Valap
hiel, de d. Erbiceanu,)

www.dacoromanica.ro
22 V. A. UREMIA.

nu-I lipssa, nicl In viitor, ocasiunea de intervenire. MultamitI ca la

Moldova ail dobandit pre protejatulti. lorti Grigore Ghica, RusiI refusa
de a linpa'ca cele dou particle din Muntenia si, de siguril,
P6rta va nemultami pe ambele partide, numindil de la sinesI
ant' candidatil propriil al eI, trimiteail pe ambele partide s se intelg
directil cu P6rta
Banuimt" chiar, ca, inarclierea plecarel deputatiunil .din FocsanI nu
este straina acestui plant. SLolnicula Dumitrache ne spune, ea Ina de
la 13 Augustil, (cum a aflatil la Canara) domnia era data de Turcl
luI Alexandru Ipsilante. Ba chiaril attil era de mare graba Ruilor, ca
la sosirea deputatiunel Vrilort", numirea noilor DornnI sa fie unti faptil
caftanula de domnie, In lipsa luI Grigore Ghica l'a
lmbracatil un fi al acestuia, care in totil timpul rasboiuluI din urmil
residase impreun, cu dmna-sa la Constantinopole (1).

S6, urmarimil de o cam data deputatiunile romne.

Petersohn Ambasadorulil rusescil, care se lisese, ea va merge incetti
ca ajung deputatiunea, n'a mal fostti intalnitil de ea In cale.
Cu cincl vile inainte el ajunsese la Stavrodromil. Aci sosi in 26 Au-
gust(' deputatiunea. Ea se adresa la Petersohn, sa mijlocdsc audienta la
P6rt. Elciulil rusescil trimise ViziruluI scire despre sosirea deputatilorti
Moldovenl i Muntenl, prin dragomanulti Sinior Bizanie francesulti, cum
II numesce Stoln. Dumitrache. Reiz efendi Ismail Bei in primulii mo-
mentil primi ou multmire asemenea cerere, dar Intmplandu-se toomal
cheretismosa pentru noul Vizareta, se amn lucrula. Apol mat supra-
veni i ceremonialulil clarel de cuca lul Alex. Ipsilante, la 30 Septembre,
asa c numal la Octombre in 4 se maI gandira la deputatiunile din
Bucuresci si Iai. Acum, serie Stoln. Dumitrache, a dust' mal antait1
pe oficerulil rusil venit cu deputatil, cu cartea cea Cara Vizirul,oi-
(1) Vecri MemoriT de V. A. UrechiA, pag. 281. Acestti faptil este raportatti si de cAtre
St. Priest Ambasadorult1 FrancieI la Constantinopole, cgtre Ministerulti de esterne aIG Fran-
cieT, cu nota dtat. din Con st. In 1774 Octobre 3 (st. n.) in care se (lice: la Principaut
de Moldavie a t donne au Prince Grgoire Ghica, prisonnier des Russes et son fils a
t revtu du caftan sa place. On peut regarder la nomination de celui-ci comme un
premier acte de complaisance de la Porte envers la Russie, laquelle il est notoire, que
cet homme tait vendu depuis longtemps. Col. Hurm., tomulil I, vol. I, pag. 906.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 23

cndu-le deputatilord, ca ala voesce Prta, s nu mrga dinpreund cu

deputatil Rusia dobAndise ce4 plcuse si acum nu se mal pre-
ocupa de srta deputatilord romni ! Acestia dovedird,, mal alesd Mun-
tenil, o energie si und patriotismd de laudd, struincld necontenitd pe
langii Petersohn, ca s ajungd la resultatuld misiunei lord.
Minunatil povestesce Insusi Stoln. Dumitrache tte demersurile depu-
tatiuneI, pn sd ajungd a sea de la Nrtd..hatiserifurile solicitate
de Principate. ata Intrg, ac6std, povestire a vredniculdi si bunulut
romand Stoln. Dumitrache :
ApoI intorckdu-se ofichialula inteaceeasl qi ne duso si pa flor AntAi5 la
numitula Reiz Etendi, apoY la Kihaia Beia, si de acolo la Vezirula, caruca
andu-T arzurile, dup ce le-aa cetita, nea5 intrebata de aa mal fosta vre-
unula din noT alta-data la Tarigraa, sa5 do seim5 vre-unula din noT limba
turcsca, si toy ama r5spunsa, ca nu scima, niel ama mal fosta alta data,
(jara inie atuncea irnT era alti seselea mergerc). ApoT ne alesema cu un: pela
(prea bino), yema instiinta pa prea puternieula imprat5. Si asa ne-am intorsil
jara in Stavrodoma la gazda' ; iara dupa dou5 4ile numitulti Bizanie dragomanul5
si Timarova sccretarula lur Petreson Polcovnica, incepura a ne 4ice, cA Prta
tnjaste da sederca n6stra in Stavrodrom5, (din care pricepuma si sfirsitula
trebiT,) iarti la s6pte ale luT Octomvrie, mal cu d'adinsulti statura de noT si
no mutar' la diplo fanar, fiindu-ne tosta si gasita gaza, undo ama sequta (,lile
15, adica Orla la 22 ale luT Octomvrie. Iara atuncT priiminda o cuto de la
boeril simpatrioV, poruncindu-ne, sa cun6scema pe Maria Sa \roda de Domml,
eu supunere si impreuna s lima sirguitorT pentru castigarea pronomiurilora
tiireT. Si mersem5 la 23 do ne-ama inchinata MariT sale, si no-aa data si noue
rada de ama mema in alaia, (cu iubitil MarieT sale fir: Beizade Constandina)
i Dimitrasco si cu boeriT etpaiuluT) la Babiul Humaghiun, aduckdu-se tuiurile
la Saraiti. Dupti acca in multe rindurT ama mers5 si mll suptirata pe numi-
tulti polcovnied Petreson si ne-a5 prelungita, ca are purtarea m5stra de grija,
iar la Dechemvrie 1 simtinda noT si locul unde s'a inchipuita izvodulti pro-
nomiurilorti, amtt asteptatti (lile 10 si vykda, ca nu ne mal chiama, amti
facuta si ama data din partea nstra acesta raporta f (

Cettrei Cinstitulti Polcovnia si Cavaleril Petreson Elcift Rusia

De la Deputaffi Valachiel
Raportd.
Dup. capitula care se coprindd la imparatestile tractaturT pentru prono:).
miurile patrieT ristre, precum ni s'al data in seris5 subt iscalitura Prea Indlta-i

www.dacoromanica.ro
24 P. A. IJEECHI

tuluT Feldmarsalti Graf Petru Alexandru Romantov, ne-an trmisd simpatriotil

deputatT cu arz MI% malta Prth, ca sh le aducemil zmerita n6stra inchinh-
ciune; i ca prin ajutoruld Durnitale, s ne chstigtimti vechile pronomiurT, ce le
aveamti in vculn celuT slvit intru pomenire Suhang Mehmetn alti patrulea.
Acum dar (precum ne-amti insemnatti vorba) vedemii, ch malta Prth, spre unile
cererT voesce, iarti pentru allele le va da cu alte umbre, iar nu precum le cere
tra, si cu acestea se atingti intocmelele ce s'ati legiuitti intro impnratT prin
tractaturT. NoT dar sintemil numaT DeputatT, i d vreme ch Dumnea-ta, duph
aceleasT tractaturT, al putere sh cuvintezT, i sh aducT aminte pentru
threT nstre, ne rughmti s staT i s ne ajutT, ca s dobAndimti deplinti cele
care le cere Ira. lar de nu, incaT sh staT ca sh ni se dea Hatiserifti p acele
10 capitula, cum le-ati legiuit impnratil in tractaturT.
La acestil raporta ne urni cu respunsti la numitulti shti sicritarti,
acela iln purta ph Dumnealul d nag', si ph acela fosta ludndti Dum-
nealuT Reiz Efendi, ch este pectnacul Olan. i tocmaT la 16 ale luT Dechemvrie
ne chemarh, in desr5'., la Stavrodrom, atatti ph noT, cat si ph boeriT MoldovenT,
si cetinda izvodulti, (cAcT unulti era pentru amndou rile), Bizanie Drago-
manulti, flindti fath i Petrison, vnlumn, cA maT tte cererile era' serse ph
dosti ; i indestule amti grAita i ne-am rugatti, dar n'ati prinsti loc, eh aceln
qisti secretarti ne prididea cu gura, ch este_bine, pang ce s'ati mniat, alesti
child I-arriti ceruttl izvodult, ca socotimn intro noT, precum ne invntase
unti crestinti. AtuncT l'ati dustt eln c Cu Bizanie dragomanulti
la P6rt, iar noI, cu tte eh ne-ati qisti sh rhmhnemil pe acea npte in Stavro-
dom, nu le-amti maT datd ascultare, ci amti trecuta la Tarigradn. lar a doua4,1i
Dechemvrie 17, dhz-da-dimint, ne chemarl boern Capichehaele la P6rth, pen-
tru qiva bunh de la Prea Inltatula Vezir, carele ne cuvinth lath, cererile vi
s'an fcut, ci Domnulti (fArA pricinh arntath, de vre-o gresal mare si dove-
dith,) nu se va maT schimba. Ci dar sh fii cu credin0 c Cu supunere,
guitorl impreung, pentru adunarea raelelorti, ca sh se hlklusch pA locurilo
lord; i iarAsT vetT av milele impnratuluT, iprocT, i shrutndu-T poala
esitti ducndu-ne la DumnealuT Ismailti Beiti Reiz Efendi, carele asemenea
qickdu-ne, intinse la mna DumnealuT prea CinstituluT Dragoman Costache
Moruz, Hatiserifurile, unulti alti DomnieT M. Sale luT Vodh, ci altulti ph chipulti
da pronomiurile tnreT, poruncindu-T, ca sh le trimit duph MAria Sa Vod, fiind-
eA din Tarigradti cu cite-vasT 1i1e maT nainte.

DeputatiI munten1 plecar la 21 Decembre, 1774 din Constantino-

pole, ajunser pe Alexandru Ipsilantil la Eschi-Stambulil si de acolo
impreun cu Domnitorulii se Indrumar spre 13ucuresci,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 25

Indat dupa ce se respndi in public scire de incheierea paceI de

la Kuciuk-Kainargi, la Constantinopole familiile fanariote se agitara
energicil, dra voril prinde vre-una din domnil. Ambasadorulil francesil
de pe Fang& Prta, Otomana, Saint-Priest, scriindtt ministrului din
Paris, dela Constantinopole la 3 Sept. st n. 1774, semnalza acst
Ora de domnie a Grecilor6 si art : cReiz-Efendi, la staruinta

multoril Grecl, ca s5.-I numsca Domnl in Principate, li-a respunsil Mae

sect', licndu-le, ca de re-ce acestea dou6 provincie nu ail s5, dea
subsidil dol anl, la ce trba sa se grab6sca numirea de DomnI la ele(1).
Ambasadorulil &armed' mal crede, ca Muscalti retragndu-si ostirile
din Principate, vorii lua cu el eel mal multl din locuitori, earl dupa
tractatulik ce ail incheiatil ail voie s emigreze inteunil termenil
arfia c5, voril remAn6 OH pustil. MaI esprima i altA temere Saint-
Priest, acea ca prin tractatil lsandu-se Muscalilorti facultatea de a
evacua Principatele fr termenil fix, D-dea scie de nu va fi una pre-
testa ca sd conserve Masada in Principate ani intregi vre-o arare.
La 17 Septembre st n. Saint-Priest scriindil de la Constantinopole
MinistruluI gil din Paris, 11 vestesce, c aesecutiunea tractatuluI pare
ca merge inainte. Peste 15 lile, Valachia va fi evacuat5.
Prta va fi numitil domnitorulti ; e vorba despre urn"' 6re-care Mano-
ladle Serdaru, care are acest6 titlu de domnil de aprpe 4 anl de
Asa dar era vorba la Constantinopole de Manole Rosetil, unulti din
ceI dol candidatl al Divanultil muntenescil, dar numele PrscoveanuluI
n'a strebatutil in publiculil tarigrAdeanil.
In aceasl corespondent& Saint-Priest arat, ca Prta nu va put
retina, la struinta Rusieli, de a numi domnil si pre Ghica : eace16
Ghica vindut de multa vreme curtil de la Sant-Petersburg, si carele
anume sa-16 ja MuscaliI prisioneril in timpulil rasboiultan
Intealt scrisre a sa eatr Ministrul afacerilorii strine din Paris,
cu data din Constantinopole, din 3 Octobre 1774, anunta neastep-
tata numire la domnia Muntn a dragomanuluT Alecu Ipsilante. Mol-
dova a fostil data luI Grigore Ghica ....
Saint-Priest maI spune Mi-

(1) Co1actiunea Hurnnizaki, Supl. I, vol. J, pag. 904.

www.dacoromanica.ro
26 V. A. IIRECHIX

nistruluI st, c5, dnsulil n'a lipsit sa insinueze PortiI, c slbiciunea

el de a cede astfela la tete exigintele Muscalilora Ii Incuragza, numaI
a pretinde tot mal multa (1).
Despre staruinta pus de MuscalI In faverea nouel domniI a lul Ghica
In Moldova atest i nota luI Kaunitz ctre Thugut, din Septembre
1774 (2).
Cat privesce pe Alexandru Ipsilanle, el s'a artatil catre Thugut
arnica' altit Austriel i Austria e gata a-Y da dovelI de bun voint.
Acsta result, din corespondinta dela 17 Novembre 1774 st. n. a luY
Thugut catre Kaunitz (3).
Niel Gr. Ghica nu va intrglia, maI ales cunoscendil cele ce Inch'
prin tractatulil secreta de la 1771 le planuia Austria fat5, cu Turcia,
nu va Yntrc,lia, licem, sa cerce i d o apropiere de Austria. Socrulti
DomnitoruluI Moldovel, Iacovache Rizu, curtenesce la Constantinopole pre
internuntula Austriacti Thugut. In 19 Novembre st vechia 1774 Aroma
afla pre Gr. Ghica scriinda direct(' lul Thugut, ca s exprime recu-
noscinta lul i curteI imperiale austriace pentru bunatatile sale catre
mine din trecut i din timpula de fa. Domnitorulil care avea sa.
cad, jertf, intrigilor Austriel, promite prin scriserea trimisa din Cu-
cuteni, de Fang& Ia0, Thugut Ole dispune de d6nsula In tot('
va crede capabilil de servi (4).

IIurm. Supl. I, vol. I, pag. 906.

Hum. vol. VII, pag. 104.
Hurm. vol. VII, pag. 107.
WS lugs! scris6rea luT Ghica :
oNe pouvant douter de votre amitie pour moi, clout vous avez vottlu en donner des
preuves dans ces occa,sions, Mr. Tacovake Riso, mon beau-pere, je prends la libert de
vous adresser la prsente, pour vous assttrer de ma reconnaissance envers vous et de
celle, que je dois . votre Imperiale Cour, pour ses bonts envers moi, par le pass comme
par le present.
Je vous prie de disposser de moi dans tout ce, que vous me croirez capable pour vous
servir; en quoi je tcherai de vous tmoigner le cas que je fais de votre maid, ayant
l'honneur d'etre pour toujours avec la plus particulire estime et un attachement sans
bornes, Monsieur,
Votre tres humble et tres obeissant serviteur.
Hurm. vol. VII, pag 107. Prince Gr. Ghica,

www.dacoromanica.ro
 7,cnar-v
...!..y.1!!!
Add

.2 Jred

Reproducere dupa yravura din bibl. Academiei

V. A .U. Ist. Rornrt.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORII 27

III

Numal la 3 Februarie 1775 (1) face solemna sa intrare in Bum-

resdi Alexandru ipsilante, cu o pomp adev'ratil bisantinl Alaiula in-
tra'rei este decretata de cti,tre chiara domnitorulti. In tte detaliile luI
si merit s fie pastrat suvenirea acestuI alaj (2) care alaj probzA
ca tra nu mal primea pe domnitoril sal cu bucurie spontanee, ci
serbrile de felula acesta eraa organisate si impuse de susa.
Dar cum se pte explica lnardierea venireI In Ora a lul Ipsilante
peste patru lunl de dile? Niel una documenta din colectiunea Ihtrmu-
zachi nu ne d lumin asupra acestuI punctil.
Intmpinat-a numirea luI Ipsilante, care a fosta o surprindere pentru
Divanulti din Bucurescl, vre-o opositiune din partea Rusiel ? Nu po-
sedemil documente, earl s ne indreptatsa a sustine afirmativa. Totusl
numal asprimea iernel n'att pututa opri ealtoria lul Ipsilante, mal
And ela a fosta numita inc' In dilele cele bune de tmn. E multi!'
probabila, prin urmare, eh Rumiantova, impresionata de indignarea, orl
cat de ascunsA, a ambelort partide muntene, partida lul Manole Roseta
partida luI tefanti P6r-,scoveanu, va fi provocata prin Petersohn
apol prin urmasula acestuia, 6re-care remonstrante la Constantinopole.
Curnda lns aceste dificultan vora fi Inlaturate. Alex. Ipsilante, bar-
nica si istetti, promite tota ce i se cere de elciula rusesea si de inter-
nuntula Austriel si chiar si In OM, prin caimacamil sal', nu Intardie
a-vi constitui o partid, care prov6c5, trimiterea din partea Orel de
arzurI multdmitre pentru numirea luI Ipsilante. Insusl maresalula Ru-
miantovti, Inteles ou Ipsilante, prov6c5, din partea Divanuldf, Inca din
Noembre 1774 (st n.) asemenea manifestatiurif de multmire
Stoln. Dumitrache ln cronica sa ne spune, prinanda o carte de la
boerii simpatriotl, poruncindu-ne, sa" cunscema pe 111. S. Vodei de Dowd
cu supunere, d mpreunci sirgaitor% pentra cktigarea pronomi-
ilorti t6rei, mersena la 23 Octom,bre, de ne-ania inchinata .M. Sale.
Ve41 cronica 1111 Stol. Dumitrache in Memoril, de V. A. Urechig 1887/88, pag. 283.
Vec1 Aron Florian (Manual de istoria Princ RomanieI) pag. 160.
Vec,11 anexa corespundOteire.

www.dacoromanica.ro
28 V. A. URECHLK

Saint-Priest in raportulii s'g cAtre Mihistrulil de afacerI strine din

Versailles, cu data de 3 Novembre st. n. 1774, spune A : o nou de-
putatiune a sosit din Valahia, ca s recunscA pe domnitorulil
de Prt. Se atribue acestil demers maresaluluI Rumiantovil, care vo-
esce s tnlture orI-ce intrc,liere (1).
Se insal. Saint-Priest: n'a sosit o nou deputatiune din Muntenia,
ci, precum Vc,lurmti maI susil, in cronica Sto. ln. Dumitrache, acst,
recum5scere a lui Ipsilante s'a fcutil in numele Orel, de atre depu-
tatil Stol. Dumitrache si Pitar. Jianu.
IntArlierea cltorieI lui Ipsilante nu a provenita nicl din necesitatea
de a sta el la Constantinopole pentru a dobndi hatiserifulil solicitat
de arzul Divanulul din BucurescI. In adevril unulil din firmanurile
SultanuluI Hamidil este doUnditil deja in Novembre 14, 1774, iar
2-lea, cel mal importantil, este de la data turd, 1188 la mijloculil lui
care face dup data crestin 1774.
Insemntatea firmanuluI lul Sultanti Ham id, data in urma pcel de
la Kiuciuk-Kainargi, este deosebit, ccI constitue pentru ambele Prin-
cipate instrumente de prosperare ce abia le puteail spera ambele trl,
ca o consecint a art. 16 din tractatulil de la 1774.
Dmil aci in anex (2) aceste firmane, unul dup traducerea ce
pstrat Stoln. Dumitrache, la finea cbroniceI sale (3) si alti 2-lea
dup textulti publicat de Ipsilante Vod.
Sultanul Hamidti tsI intemeiazh firmanurile pe tractatulti din urm.
Cu Rusia i ordora, prin cel de la 14 Novembre, 1774, etr top cadiI,
naipiI, aghiniI i zabitil de pre Dunre, s nu mai intre niel unulti din
Turd in pmintulil t'reI romnescl i s fie amnistie generara pentru
orI-ce Romn.
Alexandru Ipsilante ducndil Orel asemenea amnistie general
asigurindu-I unti nizarn, prin care, sub marl pedepse, era prat' ori
ce turcil de a mal intra in Ora', asigura DomnieI sale adesiunea una-
Ilurm. Supl. I, vol. I, pag. 908.
Vecp anexa No. V.
AlAturgma sub No. 6 si alit"' hatiserifti alU luT Sultaml Hamidil, care acesta este resul-
tatul de Stoln. Dumitrache si de Jianulti, ca r6spunsti la arzulti re1 munteneset
Acestil hatiserifil este tipgritil chiar sub domnia WY A. Ipsilante in unii in quarto de 12 Me,

www.dacoromanica.ro
 1TORIA ROMINILOO 29

nim atrel. Partisanil lul Manole Rosetti, Domnil, cum vlurmil, alta
dat rnduitti de P6rt, nu puteail s, nu graviteze in jurulil luI Ipsilante,
creatur totil a Porti'l otomane. BoeriI emigratI in Transilvania, tndem-
natI de Samoa' Barom) de Bruckenthal succesoruhl lul Auersberg la
presidia) guvernulul Transilvaniel, de a se Intrce in tra lorti si a
se pune la dispositiunea luI Ipsilante, care si elti se declarase amid!
al Austriel, revinti in jurulti nouluI Domml.Ia Fang noulil Domnil
vine si acea parte din boerime, care nu voia s se dea nicI cu Turcil
nicI cu Muscalit Amnistia acordat de Sultanil Ilamid prin firmanulti
de care vorbimil, complect concentrarea rei In jurulil lul Ipsilante.
Chiar i Stef. Prscovnulti e luatil de Ipsilante in Divaml, ca logoretil
de tra de josti.
Negresita mai remnil icI colea catt-va nemultmitI; aceia In 1775,
precum vomil ved la tinapti, se vorti grupa In juruld lul Candesculti,
spre a lncerca, o conspiratiune contra nouluI
Ipsilante Ii compune Divanulti din boierI pmintenl; dr pre spa-
tan). ll ia din amiciI propriI, str'inl; acela fu Stef. Misolo.
Cu deosebire face bine-venit pentru Intrga tr, domnia lui Ipsilante
firmanuld celd al doilea, provocatil de deputatiunea Jianulul i a
Stoln. Dumitrache.
S analismil acesta firmanti (1).
Sultanti Ilamid scriinda firmanuld la adresa lui Ipsilante incepe prin
aminti de cele dou' magzarurl ale DivanuluI din Bucurescl aduse la
Peirt' de Jianu i Dumitrache, ha nu uit a se intemeia si pre cere-
rile si rugciunile prin grai acute de numitil boerl.
Sultanulil maI recumisce, c6', s'a fcutil mult pustiere t6rel : din
pricina celont grabnice, dese si preste obiceiti schimb'rI de DomnI,
cum si prin inchIcArile ce ail suferitt1 Ora In vremea rsboiulan Sul-
tanult1 promite GA DomniI 'AAA nu voril face vre-o vin adev6rat,
si v6dut si 'An& nu se va face acst', vin bine cunoscut' si
de obste infltisat, niel inteunil chip s nu se mazilsc. CAM pen-
tru drile cAtr Turd, firmanulti promite, eh' Ora nu va nial' plti de-
cAt ornduitulti haracI si va fi scutit de orl-ce alte d'art
(1) Vedl anexa No. V.

www.dacoromanica.ro
 V. A. ukscHil

Haraciulti Orel' este iertatti pe doI ani de (Pe de la ratificarea tracta-

tulut Haraciulil se va plti la fie-care 2 anI, aduckdu-se directa la
Constantinopole, prin unti boera romnti. Pentru socotelele cele vechI,
Sultanulti renunt, a le mal urmri.
Pentru pricinile dintre Turci si itornni 41 face SuHang Hamidil o
parte maI mare dect o cerea arzultt Divanulul din BucurescI.
Aceste pricinl vorti fi cercetate de catr celti ce va fi pe lng Domnti
Divanti-Kiatibi. impricinatiI vorti av apela la cadiula de la Giurgiu.
NumaI In pld de mostenire si de clironomil este primit, mrturia cresti-
nilorti contra Turcilorti.
Criminalii earl ail s'vrsitti o Grim& In Valachia, s se trimt5, la
politiile ce vor fi apr6pe de hotarele WO, ca acolo s, se pedepssc
de zabitfl turd.
Cislanele In locuri cuprinse din luntrulti Valachiel de c5,tr Turd, s.
se desfiinteze, ca s, nu mal p6t5, intra nimenea din Turd In Valachia,
deck negutittoril venifi Cu tescherele recunoscute de Domnitorti.
Se restitue proprietariloril lorti romnI, particularI si monastirI, mosiile
din jurulti cetkilor ocupate de TurerOrasulti de FlocI se rezidesce,
spro a fi portil al Romniel pre Dunre In interesulil negotuliii t6reI.
NeguttoriI turd s, nu alb& mosiI In Valachia, nicI pase, vitele.
Vizirii i mani funcionad turcescl, carI pentru pricinI bine-cuvIntate vorti
trebui s trc prin Valachia, s, nu ikprovisii far de plat i s nu
cr mai mult1 cal de menzilti, deck se va ar'ta prin firmanil la maim
SupusiI Valachiei nu vorti plti haracia cltorindil preste Dunke.
SupusiI ValachieI sunt liberl a purta orI-ce haine i pod6be voescti.
Cat privesce cererea t6reI, ca crestiniI turcitl s se lipsse de drep-
Wig clironomieI, P6rta recun6sce In parte Intemeierea acestel cered.
Detaliile se potti ved, de ceI care urmrescti istoria dreptuluI, din
anexa n6str, 5.
In privinta oiloril de trimisti la Constantinopole pe banI, firmanul
desfiintz' cashabasil asupritorI i lag, ea cump6rarea oilor s5, se faca
de gelepI crestinl, dup unti anume nartti.
So ridic musecaiaua, Mica impositulii de zacharele. Se dispune a se
alege hotarulti Orel dupre matca Dunrel.

www.dacoromanica.ro
 IstoRIA hontimi.oRt 31

Se dispune, ea boeriile ValachIe i MoldoveI s5, se dea la cel mal

a1e0 1ntre pmintenl i fired.
P6r15, 10 reserv dreptula de all ridica cherestele din muntiI
pltindu-se tierea din visteria Wet
Cererea treI pentru ca vitele cifliculuI MangalieI s nu puneze
pe pnfinturile ValachieI, este aprobat de firmanii.

Din cele de susil se vede, GA preste punctele prevc,lute la art. 16

din tractatula de la Kuciuli-Kainargi, trile romne a mal dobanclita
tmbunttirl i seutirl lnsemnate.
Aducnda eu sine0 asemenea hatierifurl, repetimil, Alex. Ipsilante
nu putea s nu fie primitil de 011, cu bune sperante, de i primirea
oficial de la 3 Febr. 1775 In Bucurescl, nu era din spontaneitatea
Orel, ci poruncit prin pitacti clomnesca de alaj.
Ocupatiunea russc5, a Munteniel, Saint-Priest Insu0 care o prev6-
quse lung, maI apol In 3 Novembre st. n. 1774, in paportul'a s'il &aril
Ministrulti afaceriloril strine In Paris, lice, c a Incetat cu
c Valachia este complet evacuat (1).
Rumiantov s strmut, de la BucureseI i merge la Ia0, Inc& Inainte
de anulti noil. 1775.
Evacuarea Munteniel se face cu mari greut541 de tt natura i maI
ales financiare..
in timpula ocupatiuneI rusesel se Mtuse moned de aram din tunu-
rile turcesci cu marca Intrunit a ambeloril Principate. Acst moned5,
se substituise argintulul i aurului. Stoln. Dumitrache In chronica sa
spune cu indignare, anal in facsimele din acst rnoned, c,ice, c'd : cu
prisn5, de tucia lntr'acestil chip, ne mturar5, marghioliI i paralutele
de argintti! Eat cum era acst moned aa 4is5, romnsc6.:

(1) Hurrn. Supl. I, vol. f, pag. 908.

www.dacoromanica.ro
32 V. A. IIRECIIIX

In adevril, Rumiantovil, care avea s'a primsca, de la visteriele t-

riloril romane suml importante vrsate cu titlulil de tmprumuta prtru
trebile ostirel de ocupatiunI, In gologanI de acestia romanescI, la eva-
cuare ceru visterielora restituirea sumelora datorite, nu mal multa In
bal romanesci, ci In arginta si aura, despretuindil baniI de arama
btutl de Rusia ciliar la Rohozne lang Cernaup (1). Visternicula Canta
din Moldova patimi multa din causa, ea se opuse una momenta la ase-
menea sctere din tra a tota argintula si aurula. Dar despre acsta voma
av ocasiune ceva maI la vale a grai maI multa.
Procederea financiara a MI Rumiantovil no aduce aminte o carica-
tura din una jurnala umoristica italiana de pe timpula cand Lombardo-
Venetia apartinea Austria Aquilla bicepta a AustrieI cu ambele capete
manca galbenI si lire de arginta italiane, si sloboslia pe josti bancnote
austriace. Indignatula gazetarti seria flub gravura: con che paga? con
guel che papa o con quel che c...?
Visternicula Canta putea rspunde si despre Rusia : cu moneta fidu-
ciara, pretina, nationalk care a ingenuchiat deplina trile romne.

inainte de a urmari mal departe faptele politice cu referinte la Orne

romane, miscarile diverse ale RusieI, surprinptrea invasiune austriaca
din Bucovina ..., socotimil utila a ar6ta cum apreciaza Hamer pacea
de la Kuciuk-Kainargi si consecintele el pentru Turcia si tntregula
Orienta (2). Era lice :
A &1st(' negresita efectula intmplrel, ca, acsta pace (de la Ku-
ciuk-Kainargi) fu semnata in timpa de spte re si coprinsa de 4 orI
7 articole, numril gata de semnificativa pentru spiritula superstitiosa
ala Otomanilora; dar nu din Itntamplare fu semnata In liva aniver-
sala a tratatuluI de la Pruta, chiar In locula unde Weissmann si atatea
din braviI lui calusera, cad asa fusese vointa generalisimuluI rusa s'i
a plenipotentiarilora, carI voiati sll r6sbune astfelti de perderea ce
armata russca suferise in acela loca. Una lnv6tmtnta maI mare, o
resbunare mal nobila fu, ea acesta resbela, tnceputa sub auspiciile cele
VedI Uricarg Tom. VI, pag. 430.
Ved1 edit. trances din Paris. Tom. XVI, pag. 398.

www.dacoromanica.ro
 1ATORIA ROMIN1LORd 88

mal triste printr'und tratam'entO brutahl ce avu de suferitil unil mi-

nistru ala' uneI puterl amice, atuncI candil pleca stindardula sacru
pe care resbel il acuse si mal cruntil fetva fanatica, care botarla ea
bunurile i viata MoldovenilorO, Valahiloril i Poloniloril s fie in prada
soldatime1 furi6se, se termina cu o pace care declara natiunea cretina
cea maI neamica a Portel, protectre a Moldovenilortl, Muntenilorti
In genere a tuturoril poprelorti de religiunea lul Christa, cata si a
bisericilor6
Noca de la Kainargi, prin influOta ce a esercitat asupra sOrtilora
TurcieI, tine mijloculti tntre pacea de CarlovitO i acea de la Adria-
nopole ; in fapt tratatele incheiate in intervalul, care desparte pacea
de Carlovit de acea de la Kainargi al o influinta -Iota atatti de putinil
decisiva, ca i tratatele de la Sistovil i BucurescI, cuprinse intre pazca
de la Kainargi i acea de la Adrianopole. Pacea de la Kainargi .se
deosibesce inca de acea de la Carlovitti in acea, ca Rusia..., de asta
data trata singur cu Prta, respingAnda hot'aritoril orl-ce interventiune
directa din partea puteriloril Europene...
Daca pacea dela CarlovitO a pusil capt invasiunilorti Turciloril
ca poporti esentialmente cuceritoril i I-a inchisil in hotarele lora na-
turale, pacea de la Kainargi, proclamandil independenta Ttariloril
asigurandg Rusiel eetatile dela fruntarie: Ociacov i Kilburnu, Kerci
Ienicalaa, a pusil imperiula Otoman h la merci de Rusia ; acst,
pace este causa nenorocirilora nenum'rate care de atuncl a coplesita
Turcia si ea notia incep.utula viitreI disolutiuni a acestuI imperiu,
celti puVrai in Europa (1).

IV.

Ipsilante. Reformele
Laurian In istoria sa pentru sclele secundare inchide istoria dom-
niel lui Alexandru Ipsilante si a lul Gr. Ghica (de la Moldova) in trel
rndurI. EIO dice: AmndoI acesti domn1 guvernar Orne cu multa
(1) Histoire de l'Empire Ottoman de Hammer, tradus, din I. german, de I. T. Hel-
lert. T. 1. 8 Paris 1839.
toria Rorndn lo-il de V. A. Urechill. a

www.dacoromanica.ro
84 V. A. u1r8Cm1

intelepciune, inflintar cle, ridicar, fabrice si biserice si fcura re-

forme bune pentru administrarea dreptatel (1).
Putina, prea putina pentru dol DomnI insemnatli
Afirmatiunea neultatuluI profesora este just, de anti fella, dar cu
desvtrsire nedocumentata.
Ne propunemil decI a o documenta, dupa datoria istoricula
In ce situatiune afla Alex. Ipsilante tra Muntense ?
Muscalil lasail la 1775 tra redus, In tte privintele. Mull locui-
Lori 'emigraserbi i Mite veniturile Orel eraii sleite, In urma rsboiulul
si a ocupatiuneI grele rusesci. Stenil pltinda bira la visterie erati
ImputinatI, nu numal prin emigrare, ca s scape de podvecjile ostireI
rusescl, dar si prin abusurile asez6minteloril esistente : scutelnicil fi

Institutiunea scutelnicilora avu o origine bun& Domnitoril, In inte-

resula impoporarei t6ri1ora romne pustiite, (Meat"' prin hrisve si ca
r6splatiro pentru servicil adese-ori, dreptula de a face a slobap , sate
din locuitori adusi de preste hotara, de ori-ce nmil s fie fosta. Acesti
locuitori eratt ascutiti de darile catr visterie, pe una timpa 6re-care,
spre a li se Inlesni asezarea. CeI scutitI lucraa, ori plateail ceva, daa
ceva la proprietarula mosieI pe care se asezaa.
Cu timpula scutelniciI nu se mal adusera, de peste hotara. Abu-
sula interveni i ispravniciI, earl' aveaa constatarea locuitorilora ce se
pretindeaa adusl de preste hotara, cumprati cu darurI de cci intere-
sap, 1nchideati (AA i Isa sa fie constituitl scuteln,ici din chiar locui-
torn pamInteni, In paguba, visterieI trel. LocuitoriI pamintenI scrisI lntre
scutelnici nu reclamaii nicI el, cacl aflati. In scutelnicie o situatiune
preferabila la cea de dajnicI catra visterie.
Poslufnicit, In timpula mai vechia eraa si el 6meni adussi de preste ho-
tara, cu hivoire domnsch, data prin anume hrisova, pentru slujba vre-uneI
manastirf. Mai apol Domnitoril lntinser favrea si la boerime. Totusi
nu puteail aduce boieriI, ca poslusnicI, de preste hotare, deck 4, cela
multa 6 indivic,II, spre a-li servi ca chelaria, padurariti, erghelegia
(1) Ceva mal multe informatiunI despre domnia lul Alex. Ipsilante a datd Floriand
Arond in aManuald de istoria Princ. RomAnieT (Bucurescl1839) pag. 160-164.

www.dacoromanica.ro
 IgTORIA RomirtmoRit gg

doI treI ca argatt Abusula interveni si aci si In 1006 de 4-6 poslus-

nicI si aceia luatI de preste hotare, fie-care boierti, boierAnasti, ma-
rastire, schitti, ba chiar si simpli neguttorl de pe ultima trpt, doban-
dir poslupiei frte numerosI, din chiar locuitoriI pmtntent Posluplicia
deveni unil venitil aid posesorulul de poslusnicI, carI In loctt de a fi
dulli,pltiati ceva banI sttipaniloril loril si erati scutitl de teSte drile si
angariile visteriet Crilsiati interesulg lorti, s se fac5, poslusnici, chiar
si locuitoriI fruntas'i, ba mal alesil aceia, cad scpati de birurI, iar
stpanil knit Inc& ICI primiatt maI bucurosI, c5, avndil stare, era' mal
sigurl c-s1 voril plti regulatil clarea convenit catr ei (1).

Unil alai abus, care imputino, birnicil visteriel tltt faceati Mitropo-
Multi si Episcopit
Acestia primiati pe fie-care anti de la preotil si diaconii de miril o
dare numit ploconula Vladiedt. Cu cat erati maI multI diaconI si
preop, cu atatil sporia suma de incassatil cu titlulti de ploconfl.
De aci, hirotoniri peste trebuintele reale ale cultuluT, maI cu sm5.
In vremI incurcate si In mazilil de domnie, cu consimtimintulti unoril
marI vistierI si cu complicitatea ispravnicilorti de judete. La finea seco-
luluI alti XVIII ajunsese acestil abusil acolo, c5., mal ales& In judetele
mrginase, ca la Teleormanil, Olta ...., se gsiail sate de popI fr ca
unulti O. scie carte. Negresitti c5, t6ranulti preferea sa plAtse VlAdic5:1
ploconulti anualti, dead s fie dajniculti visteriet Apol unde pul avan-
tagiultt, ca preotula 10 scutia de dajdil si pre fil, ba chiar si pro gineri ?
O alt categorie de uscutip erati mazilil si uneamurile.
DescendentI din boierI si fostI slujbasI ai Wei, ei eratl scutitl de
unele (WI, ca vinriciulii, dijmritula ... Dar th, c si simpli Wadi, cu
dare de man, gsescil ispravnici lacomi de barii, carI pentru mit5, ti
treat In catastisele visterieI, ca mazill orI neamurt Unil cap61.5, chiar
hris6ve de recunscere a unel mazilii, orI ca neamurl. Ce nu pte face
banulft In o tra corupt ?
Mal se lmputinatt birnicii Orel si cu abusulil tnmultirel opostelnicei-

(1) Ve41 memoriula grecescil presentata Acad. Romne de d. N. Kretzulescu, despre

situatiunea treI romanescl dupl Alex. Ipsilante. Anexa corespungtre.

www.dacoromanica.ro
26 A. URECHIX

lor". Fiindcii acestia scutiti de vinriciti, dijmritti, a,poI 641 steni

fruntasi nu puteati deveni scutelnicI, poslusnicl orI preotl, cutati sti
se fac5, macartt postelnicd.
Si cu Ole aceste institutinnea vechi a postelniceilor cerea ca el s,
se trag din boerime.
Reclusa astfelti tra birnic, Domnia se vedea silit, spre a subveni
la nevoile eI si ale administrreI rel, s'a recurga la birurl indirecte de
totti felulti. Lista acestora biruri amti vc,fueo deja anteriormente.
Drile, ca dijmritulti, vinriciul, pirpra, oeritulti, vama de rase,
crninritulta, garclaritulO, etc., se dadeati In intreprindere anual, cu con-
tracte sti pon t114, adic conditiunile In earl aveati s fie percepute.
IntreprinOtorii mil, de ordinarti, grecI hametisitT, venitl cu Dornnulti
str6inti. E1 cumprati aceste veniturI la cochii veach'i , adec6 la licitatiune.
Ponturile erail numal do forma, Gaol Intreprinc,lkoriI, taxildaril,
prelevati clarea nu clupa ponturi, ci In moat abusiva, destulti s se fia
Intelesti cu administratoriI judetulul, cArora le faceati parte buna din
banfi abusivil perceputI. Marele memoriulti grecescti pre-
sentatil Academiel de da N. Kretzulescu (I), scie de bite Acestea abusurI,
dar av'endil i el partea luI la ele, tace i rilu le bag In sm5.. Deed
se liitmpl ca s ajungh pan la urechia DomnuluI i acesta, ffinclti
ceva mai cinstitti, vrea s cerceteze lucru mal de aprpe, visterniculil este
carele face lucrulti. musama. Dca Domnitorulti totti tramite
vre-unti teftergiti In judete, ca s cerceteze mal de aprpe, acesta se
duce, dar Indat, ce sosesce acolo, 6menil visterniculuI se Intelegti lesne
cu el. Trmisulti Domnescil se intrce la BucurescI aducrichl Domnito-
rulul informatiunea, ca pira e mincin6s5., n'a gsitti niel untt abus, nicI o
nedreptate s'vrsita. Cnclii lucrulti e proa mare si nu pte fi taghcluith
cu desvrsire, teftergiulti il micsorza, ll atenuiaz din ce In ce
Intr'atata, IncAtti visterniculti sa 1)6t s doveclsca, ea e o
bagatel. Dc, cum-va vre-untl naivil. de locuitorti vine InsusI la Bucu-
rescl cu jalba, celti mal adese jalbele lorti nu ajungti Oa, la Domnti, cacI
Visterniculti este intelesti cu logortulti Divanului, care citesce jalbele

(1) Yell anexa deja eitat.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtt 37

la Domnd. Dar si dca, se citesce vre-o jaiba, de logof6td,

aceajalb o trmite tota la vistierd. Acesta poruncesce, sa, se dea
la mana jtiluitorului cartea VisterieI Catre ispra,vnicI, poruncinclil s5,21
faca,' dreptate, in termenI forte mangiosi pentru jaluitord. Ajunge j-
luitoruld la ispravnicti si dreptil satisfactiune, ispravniculdIi aplic unti
num6rtt de lovituri la falang inchide. Gandsed-se dar flecine
ce suf6rti srmanil sracl in Ora Romansc! (1)
Si nu numal cu visterniculd cu drile ptesce tra itsemenea ne-
drepttT, ci si cu totI si cu tte ramurile cele-lalte de administratiune.
ZapciiI mal* alesd din judete sunt cu adevrata biciuld lui Dup
cum sunt inte1es1 cu visterniculd in privinta abusurilord cu percepe-
rea clrilord, tot asemenea sunt intelesl i cu marele vornicil i cu
'nardo logoltd cu marele s'Atara orI hatmand.
IspravniciI, carI att pialad banI pentru isprvnicatuld lord, tina s si-I
scebt cu mare camt. Pentru acsta el recurga la totd feluld de abu.
surt i mal' intitt scutescd, pe comptuld lord, de dri cAtre visterie,
dc nu sato intregI, apoI cate und num6rti de locuitorI in fie-care
satd. Cu taxildarii am vc,iut, c se intelegti si Impartil jafurile; cu
boeril de prin judete se intelegil de asemenea i att clela eI veniturl,
(lela asa liii scutelnicl i poslusnick
Se mal Inteleg cu eI i in privinta cjilelord de ciad, a stenilord
nescutip. In loca de. 12 lile pe antt clac, cand mosieruld este intelestt
cu ispravniculd, t'ranil muncescd fr de niel o socotl i in loca
ca pentru munca lord silit primsca, el plat, ispravnicil se fo-
losescil din mita ce le dati boeriI mosierI. Dijma tdranilord clnasl o
pltesc orI o dad In natura, indoitd i Intreitil si n'ad cul s reclame
contra nedrepttii, mrginindu-se a emigra din satd In sat pana ce
trecd peste botare.
ca i cnd prevaricatoriI i abusiviI ispravnicI de judete nu erad
de ajunsil pentru ruina treI, maI aveatt acestI ispravnicl dreptuld de
a numi ei direct pc zapciI de oc6le sal piase. ZapciiI pltead avaeturi
ispravnicului i decI tincad s se despgubsef dupre spinarea admi-

(1) Memoriulil grecesca presentatti de D. N. Kretzulescu la Academie.

www.dacoromanica.ro
38 V. A. IIRECHI

nistratiloril lord. Domnitoril se multmead ca zapciil s istovsed la vreme

darile din plas. In contra abusurilord zapciilor cul s se jluiasca
nenorocituld locuitoril? La ispravniculd lntelestt cu zapciuld?
Justitia, chiar And nu era in jocil interesuld zapciuluI, orI a 'spray-
niculul, nu exista in judge. Ispravniculti era si administratoril i ju-
decatoril par la domnia luI Alex. Ipsilante. Interesele administrgiunei
fat& cu clasele administrate, tragead in cumpna judeckilord mai multd
deck dreptatea.
1Iotia era o adevdrata institutiune de statil. Hop erail intelesI maI
totd-d'auna cu ispravnicii i zapciiI. Cu dinsiI impartead pruIe lord.
PutinI din hotI prinsl in judge ajungeail la judecata Divanuldi, cacI
ispravnicil le ddeati drumula pe banI.
Pentru buna ornduial in 041 i paza de hotI se infiintara pe lang
zapcil asa liiI polcovnicI i ca,"pitant De fie-care judetti era und pol-
covnicti. AcestI polcovnicl plteati i eI avaieturI pentru polcovnicie
deci, la rnduld lord, cautail sh se despagubsca de la judgent
Polcovnicri ail sub dinsiI slujitorl scutitl de clrl. Alta sorginte de
abustt: el scutescil de drI locuitoril, earl' nu facti fungiunea de slu-
jitorI, ci stail pe la casele lord deveninda contribuabill clirecti aI

Abusuld cu slujitoriI ll facti i ispravnicit Nu este ispravnicil de

judetil, caro s, nu scutsca, sub nume de slujitorl cate 30-40 de daj-
nicI, in profituld pungeI lord.
Singura clas din Ora care se art maI scutita de abusurile de carI
ptimesce intrga tra, este acea a iznafurilord sal breslelord. Grgie
organisgiunel sale, care 1I asigura ung feld de self-governement, brsla
se sustrage de la administrgiunea i justitia generala a t6rel. Maimaria,
starostele i cu sfatuld celord 12 bdtranl, judec pricinile dintre bres-
lasI i apra interesele bresleI In fata guvernulul.
De sigurd breslele lrica suferd de numersele &VI la earl' sunt
pusI negutatorisi i meseriasiI. Lista acestord drl este si ea mare, dar
cele maI multe avndil a fi percepute de We und slujbastt aid bresleI,
iar nu de catre taxildarl orI agenV ai fiscuhfi, tot sunt mal scutiV
de abusurI membriI din brsl. Despre aceste dael ale breslelortt cat

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A ROMANILORtt 39

despre drile generale ale Orel avemil Inca a ne ocupa mal departe.
Aci numal se cade a ad'.ogi informatiunea, c& str6inil nu erail supu0
la Of aril co plteati locuiforii pamlntenl. Pogonaritulil
vacaritula strinilor, sunt birurI maI scalute dead ale locui-
toriloril paminteni. Brsla platea darea prin cicl adica proportional& cu
averea i c4tigula fie-caruia.

SA vedemil acum ce face noulil domnd Alexandru Ipsilante pentru

a lmbunatati trista stare de lucrurI ce o AA la venirea sa pe tronulil
treI Muntenesct
El 10 OKA atentiunea mal 'nainte de bite asupra sfeiteI visteriI a
t6reI. Ori cte reducerl a dobanditil tra din birurile catre Turcl prin
pacea de Kuciuk-Cainargi i hatHerifuhl dobanditti de stolniculti Du-
mitrache i de Jianu, nu maI putinil tra are a plti, dupa al doilea
anti de scutire, PorteI otomane, 619 pungI de bani sal 309.500 lei,
darula bairamuluI 90.000 leI i daruhl Richiabie 40.000 leI, In
pe anti 439 mil i 500 lei. De uncle se voril ha acetI banl ?
Alexandru Ipsilante voise s remedieze la lipsa banilora din visterie
fac'endil s inceteze, macar In o firma parte, abusulil scutelniciloril i ali1
Neputnclil fara de a revolta contra lui boerirnea, sa le
taie cu totultt venitul abusivil al scutelnicilora i alt.! posluniciloril,
Ipsilante se multami, prin hrisovulil s, ce damil In anexa (1), sa fi-
xeze num6rulil limitat de scutelnicI, la care va av dreptii fe-care
rangil de boerie. Cu acst& m6sura visteria cap6ta un num6ril con-
siderabilil de birnici, iar boerii dobandinda acum prin lege cea-ce aveatt
Om& acum prin favre i abusil, nu mal facur vorba mult'a i se mul-
tamir& cu dispositiunea Domnitorulul.
Boerii trebuira s primsca cu aka mal bucuro0' dispositiunea Dom-
nitoruluI, relativa' la scutelnicl, ca li-se dedea scutelnicI, nu mal multi"'
cu obligatiunea anterira de a 0-i aduce singurI din straintate, rnenI
nesupu0 la (raffle catre visterie, netrecuti in catastiele eI, ci dintre
recunosandti ispravniciloril dreptula de a se sckl din lu-

(1) Vag anexa corespunclteore.

www.dacoromanica.ro
40 V. A. IIRECHIL

visteriel scutelniii boerilorft cu singura claus, c acesti luil scu-

c,lil

telnici 81 nu fie luai, niel dintre fruntasi, niel dintre cel codal, ci din-
tre mijlocasi. Acesti scutelnici mal trli nu munciati boerilorti lora, ci
le pltiati o dare anual de la 70-80 la 100 lei pe anti. Afar5, de acsta,
boerilorti li se reserv dreptultt a av tot-d'a-una intregil num6rulti de
scutelnici. Pe dat ce mre unul, boerulil coro pecetlecitti pentru untt
nott scutelnicti in locultt mortuldf.
Nu tarlitt boerimea va introduce unit nott abusti, declarAncla mortl' pro
scutelnici cari trescti i doLandindti pecetluiri noue pentru untt al()
doilea rndit de scutelnict Ba fricA, sub cuvintil eh pe mosia lortl
untt num6ril legiuitti de scutelnicl' i c zapciii dreptulti s intre
Intr'ung satil scutitti, nu tarlitt boerult1 scuti, mituincltt pe ispravnicT, untt
numrtt cu mult maT mare decat cela ce avea drepta dup rangti.

O altl lucrare a Domnitorului aro in vedere scrtea nenorocitului te-

ranti. Domnitorulti voesce a margini abusurile sub nume de clac,' si de
dijm. Eltt face acsta prin pitacula domnesca urnatoril:

Dupii obiceiula ce este pentru totT clT sunt seqaorT pe moiile straino,
sa aiba i sitteniT ce vora fi locuitorT pe mova ot sud . . . a clacui
stapanuluT de mosie cate 12 4ile de omti, filed numaT ceT ce vorti fi casnici
vrednicT de munca, iar holteir sit nu se supere i daca sit o faca r6nduri
rndurT, de la inceputula primavereT pang la sfirsitulti t6mneT, in 9 lunr, iar
nu totti deodata; iar child nu va av stapanulti mosid lucru sa-T pue sa
lucreze i va cere ca sa ja banT do la dinsiT, atuncl sa :ala a da fie-care cas-
nicil pentru acele (Pie eke unii zlotri pe anti, iar nu mal ; i dijma incti
sa o dea pe deplina din tte semanaturile cate vortt al/6 pe mosie, dupa obiceia,
iar din legumele ce le vorti av prin grdinl, de trba caselorti lora, supti-
rare sa nu li sa faca; vina i rachia sa nu fie nimenea volnicT a vinde, fiirii
numaT totdauna vinul i rachiulti sett sa-lti viniii, iar and nu va al/6 de
vindare, atuncea care din satenT va vrea sii vinii, intaia se merga sit se aseze
cu ispravnicelula, ce va fi avnda orinduita acolo la acea mosio i luAndu-1
voTe ala sa vinda, cad acsta la voia stapanuluT moieT este. Asijderea
aiba a lua i de capra cate banT 2 pe anti si de matca de stupT eke banT 3,
iar pentru vitele ce vort1 av pentru trba caselora, de subata sil nu se su-
pera. Asemenea si care m4e va ajunge in balta, sil ja qeciuiala din 10 pescI
untt pesco, WI din 10 bani unii banti, dup obiceiti. par de nu veal urma vro-

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMKNILORg 41

unil din eel ce seat pc aceste mosiI, la tte, dupil cum poruncimii mar susil,
d-v6stre ispravnicY aY judetuluY pc unulil ca acela facqf sit se supue, c
asa este porunca Domniel. mole (1).

Ipsilante intelese, &A nu era de ajunsa s dea carte domnesc pen-

tru ca abusurile s lnceteze, ci c trebuia s reorganiseze administra-
tiunea ci justitia Ora Afar de autoritatea satuluI, judetulti, primula
organa de achninistratiune, este vtavula de plai sail de plas.
Vtavula de plaia e Insrcinata cu paza plaiuluI de hop, tAlharl,
furl de dobitce. Ela judec gAlcevele micl dintre locuitoriI plaiulu,
reseryncla pricinile mai marl pentru ispravnica ct judectorula de judeta.
Vtavula de plai are la dispositiunea lul pentru paza
cke-va sate de plieI. Din acestea sate ela rInduesce poteca0 de c,li
npte pe tte chile i potecile plaiuluI. Satele de plia0, poteca0,
faca slujb5, cate. o c,li pe ana ci pentru acsta sunt scutite de podvoc,fi,
clac ci angaril.
Vtavula de plaia are ca lf dreptula de a lua de la turmele ce vial
in OM cte una miela mica 0 Ate una ca0 de fie-care stAn (2).
Alexandru Ipsilante nu introduce in vt0a de plaia una agenta noa
administrativa, ci numaI dispune, ca acesta s nu mal fie numita de
ALM ispravnica, dup bunt) placula lul, ci prin pitacti domnesca, ca
astfela s fie mal independenta de ispravnica c s fie scutitil de ava-
ieturl ctr acesta. Era pito In acstil msur o sldbire de legAturl
intre ispravnica ci vtava, dar Domnitorula spera, din acst slaire s
ciltige administratil.

Cond. No. 2 a Itif Alex. Ipsilante. Fila 29 fi verso.

Carte de vritsie de plairt. Vatavuld de plaid este insrcinat s, pAzsc5,plaiula cu
pliliasff potecasI, diva i ricptea i s aiM purtarea de grij pentru hop' si talhaff si furl
de dobitce, i s, pzsc5, i satele praiesescT, sut nu fug, sal s, trc, peste plaitt. Satele
acestea sunt scutite de podvodl i angarale si A' nu clacuiasei fie-care plutia decat o di
pe anti. SA' ia de la turmele de di ce villa in t6r.a, cate untl meld mica din acea prima-
var, si cate unt1 cas de stn. Vtaavuld s, judece glcevele miel s de curviI dintre
pliesI, iar pricinile maI marl sunt reservate ispravnicultif de judetti. Acesta pte judeca
si pe vittavuld de plaid si globi. La 1776 s'a trmisil viltavI la plaiurile din judetultt
Slam Ramnicil, la plaiulti Slnic i Pirscovti din Buz611, la plaiulti de pe Buatl i Te-
leajintl din Saact, la plaiulti Campina din Prahova, la plaiurile Jalici si Dmbovita si la
plaiurile Nucusora i Dambovita din Musceltl. (Vedl fila 14 verso de la Cond. No. 2.)

www.dacoromanica.ro
42 V. A. IIRECHIX

Zapcii1 de p10 din judete, organe atatil de puternice ale abusuriloril

ispravnicilora, carora zapciil platescil avaieturi, Inca atraga atenpunea
luI Ipsilante. Ela voesce s, 1mbunt4esca aceste organe administrative
i dispune, ca alegerea i numirea lora sa nu mai lia pe sma isprav-
ci pe a Domniel. Crednda ca boernawla i liultt de boera
art' fi mai pupal lacomi deal eiocoida renduita zapcia de isprav-
nica, Domnitorula dispune, ca zapciii sa, se alga dintre fil de boerl i
boerna0 locuitorl in judetele respective i s se renduiasc, in slujba
Cu pitac domnesca. Memoriula great presentata Academiel de d-la
N. Iiretzulescu, recunsce c mesura lul Ipsilante a fosta bun& i c,
pe catil timpa s'a tinuta i 'a pastrata acsta ornduialu, locuitorii
nu suferea nicl de superarI, niel de necinstirto

Alturea cu ispravnicula eratt dou felurI de polcovnicI : unula ost-

atarnncla de Spataria 0 In Bucuresci i de Aga, i altula care
In fruntea until numera de slujitori, avea s constitue potera judqului
pentru urmarirea hoplora. Ipsilante puse pro polcovnicil ace0ia in afar-
nare directa de domnie, pentru ca scutindu2i de havaieturile ce plateaa
eel-I-alp polcovnici atre Spatarula i catre Aga, F,ift dandu-le plata din
visterie, sa nu comita abusurI In judeta. Pe de alt, parte ace0a eratt
i 6meniI de incredere aI DomnuluI fa cu micarile boerimeI din
judepi. Nu tarditt insa., sub pretexta ca se numesca polcovnicI, Spa-
tarula 10 aroga dreptula de a-i alego i a-I numi dinsula, iar alegerea
atuncl incepu s, produca avaieta pentru spatara ; polcovnici ast-fela
numip de Spataru vora deveni iara0 lipitorl sugat6re sangelul neno-
rocitilora locuitori din judep (1).
(1) Iata o carte de polcovnicie militara:
Condica domn. dela Alex. Ipsilante No. 2 fila 26.
Carte de polcavnicie ot Tdrgoviftea.
Datamd cartea Doinnid mele . . . pre carele dupa. alegerea (l-sale Vel aga, l'ama fa-
cutd d-nia mea polcovnicd si purtatorti de grip peste cazacil ot Thrgovistea, ca sa. fie cu
sirguiall i staruinta la poruncile ce i-se vord da de catre D-nia mea prin D-ld Vel aga;
poruncimd D-nia mea si voua tuturord cazacilord dela acsta polcovnicie, pe susil nurni-
tuld aveft de polcovnicd, fiinda supusT la celea ce va porunci, a orT-care din voI se
va arta cu impotrivire, are voie dela Domnia mea numituld polcovnicd sa-I faca certare
dupa vina sa. 1776.1i

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 43

Ca polcovnicl de judete de categoria administrativa, Ipsilante prefer,

iar,s1 pe fil de boeri si bocrenas, pentru a-1 aivernisi, cad li-se platea
din visteric cate 20 leI pe luna MI
Pentru paza judetuluI de hotI eral si ceipitanii rnduip In judete pe
la margine. PolcovnicI sunt pe restula judetelorii lipsite de cApitani.
La 1779 se r'enduescil nol polcovnicl (1).

O categoric de Impiegatl inferiorI In judetil este vornicoluld. Alexan-

dru Ipsilante o mentine prin organisatiunea sa administrativ.
Vorniceluld este rnduitil prin carte domnsca. Vornicelulil depinde
de vel Vorniculti din BucurescI. E16, ca si vtafula de plaiti, judecti pri-
cinile miel ; gl6bele de la pricinI sunt In folosulil mareluI vornica, mal

(1) Cdrtile de polcounicie ce s'ovil ornduitit pe la judefe dispunil, di :

\redel-1dd a efipitaniT renduiV in judete s'i pe la marginT caut d. stee la loculd sed
de pazA, orenduescd pentru locurile remase far5, de pazA pre polcovnicl, de paza de hotT,
aperarea negulAtorilord si afacerT ale centruluT.
PolcovniciT vord aduna cate 30 de slujitorl Ornen! instrlina0 (nu satenT) si-1 vord duce la
isprilvnicie, unde li se va da biletil pe chipulti lord si vord av chizasT de purtare bunfi
(La Buzed, Prahova, Dambovita Muscel si Slobodia, vord forma cate 20 slujitorT). Acestl slu-
jitorT vord fi scutitI de tifite dajdiile. Polcovniculti 61 stea la capitala judetuluT cu slujitorii set.
ce dca ara audi cg undeva in judetd s'ad ivitti hotT si facetorT de red, cu scirea isprav-
niculuT sed cu porunca luT Vod6 s6 grill' dimpreunA cu totT meniT tereT dupft dinsil ca
s-T prindI negresit.0
PolcovniciT stall sub vel Spatar.
VoclI le ordonA sa nu csuneze superare satelord, orT cheltueff.
Are Polcovniculd de la visterie cate 20 talerT pe lunS, si sl nu dea la nime plocond
spAtArescd.
1779, Martie 16.
PolcovnicT sunt la 1779
D. Stoenescu, la Jud. Dambovita.
C. Lupoian u Prahova
George Sandagiu u Vlasca
Iordache Rudeanu Ilfov
Gheorghe Sainoi u Meheding
Ionit5, Seulescu Post. Gorj.
La RomanaV (s'a scrisd Caimacamulul s rendusa omd harnicd O sA trimitl numele
in scristi).
Vladd Titeanu la Musceld.
Alex. sin Stoln.-Scarlat la Buzed.
Tallase Postelniculd la Saac.
Tudoran proin. Polcovnicd la Arges.
Mate! log, za tala, Olt.

www.dacoromanica.ro
44 V. A. IIRECHI

vrtosil pripasurile de vite l'ara stapnd, le luad vornicieI sub purtarea

lora de grija i le restituiat proprietarilord pe plata de colactl, ins
de cala 1 talerd banI 20, de bivold bani 100, de vaca banl 100, de
rimatorl banl 20, de ciie i nra. barif 10. Asemenea vorniceii facead
isp4ituri1e stricaciunilord de vite prin bucate i prirnia i o gl6ba
de fie-care vita, care a fcutil stricaciune: de cald banl 40, de bivold
banl 40, de vit bid' 20, de elie i capra banl 10, de rimatorI 1)&11'
8. Domnitoruld autorisza pe rnarele vornicil a rinclui vorniceI in telta
tra, dar.' de jucletele unde ispravnicil ard vrea sa lea asupra lord
acsta slujb (1).
Institutiunea vornicelului i maI alesd vinderea de vol vornicil a ava-
ieturiloril vitelord globite, catre ispravnicl, a fosa."' sorginte de multe i
strighteire la certi nedreptti fcute bietilord locuitorl, &M'ora li-se rapead
vitelo une-ori din cene, ca apol sa fie globii stapniI lord, ca pentru
vite de pripasd.
A opri abusurile acestord. vornicel Inca a fostil o grija, manifestata'
a Domnitorului Alexandru Ipsilante.
Decl a Mulata a fixa sumele. -ce maril vornicI vord av dreptuld
sA ja de la plaiurl, ca s inceteze abusuld: Ne putndil a stirpi cu
cles'vrlire ruld din care se folosiad mariI VornicI ai 'reI, cela putind
Alex. Ipsilante 116 imputin'a fixnclil sumele urmtre ale havaetului
talen
60 Vtafd de plaiuht Rmnicuhl-SMnicil Rnanicii.
100 Plaiul SIgnicti
jud. Buzeti
70 PirscovuluI j
200 despre Buz6A1
jud. Saac
200 TeleajinuluI j
120 PrahoveY, jud. Prahova
90 Ialom4eI
jud. DAmbov4e1
1
80 Dambovitel I
80 Nucsoret
1 jud. Muscehl
60 DArnbov4e1
80 ArefuluT
1/ jud. Argesti
70 LovisteT

(1) Cond No. 2, Arch. Stat., fila 62 verso.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMLIsTILORt 45

talen1
130 Plain16 Coziet
120
1 jud. Valcea
Hurezulul
90 Valcand
1 jud. Gorjil
90 Novacit
60 MunteluT, jud. MehedinV (1).

Este loot.' aci s5, lnregistramb i mesura luata de Domnitoril relativa

la vala'ia de tiganl domnesci, de 1 interesza numai 6 mica parte a
populatiuiiel Orel.

Vatavuld aduna biruld de la tigant tramite la veld arma. Se recu-

n6sce -tiganilord dreptuld de a ambla prin tad .tra dupil hrana : pe unde
voril ilmbla i vord sed, suhatd sal chirie s nu li se ja ver pe ce mosie
ar fi, domnsca, manastirsca, boersca ort megiessca, numat frte sa se fe-
rsca de stricaeiune, a nu face la livedt de fad si de p6me sil la araturt
vil. . . Uncle-0 vortl ara el' bucate, stilpanuld mosiet le va lua dijmA dupil
.

iar mat mult sup6rare sa nu li se faca, nicT cail lord de olacd sil nu
se ieie, niel sa se supere de globnict Domnitoruld poruncesce isprav-
niciloril de prin judge, capitanilord de margine, vamesilord din tergurT, villa-
siloril de plaid, parcdlabilord de prin sate si altord slue domnesct, manstireseT,
si boerescl, sa nu supere iganil i sa nu-1 judece alt slujbasil straind, fara
nurnat vtavuld lord, la sfedele dintre ei. Iar cand vor fi pricini mat mart eu
altt pilmintent intre et, s trimita pe impricinap' la Domnie spre judecata ; asij-
derea ort unde vord dovedi nisca-va igant haimanale, fugiV din tra turcsea
ski din Moldova, ort din tra ungursca, supusl ver pe la cine, pentru unit ea
aceia viltafuld sa aiM purtare de grija sA serie numele lord la vol armasuld
In catastifuld visterieT, intre cel-lalt1 -tigant domnesct Tara de va fi unit veniV
din viltasia altuia, apuce sa le ia banif birtdul i sa-1 dueil la urma Ion,
andu-i pe sma vatavulut lord impreuna cu baniI ce i-o fi luatil de la dinsuld.
De se va intmpla de se va insura nescar-va .tigan't domneset luandil tigance
manastiresct seta boeresct, numat vatavuld sil nu aiba voie a desprti cunu-
niile, fara numat prin scirea DomnieT meleist voril lua acel stapant schimburt

Ton la 1775 s'ail renduitil until specialti vatafil de tiganI cu ree-

dinp, In Focsani, care, s, tin sma de totl iganhi intratl din Moldova,
stranga pe toti pe lava, trag5, mal in cce, atatil pre

(1) Cond domn No. 2, fila 83.

www.dacoromanica.ro
46 V. A. [MECIDA

acestia ct i pre ceI ce voril mal esi. Tiganil odat intratl in Ora
romnsch nu mal a voie a se trit6rce In Moldova (1).

Dup ce a organisatil ast-felti pe micil agentl din plase i plaiurl,

Ipsilante si-a purtat atentiunea asupra abusurilora ce comiteail isprav-
nicil, prin faptulil c aveail si administratia i justitia judetulul. Cu tte
acestea n'a cutezatil din primulti momentil s schimbe lucrultt i 15.-
sandfi a se ocupa de el mal de aprpe ceva mal apoI, la noulti codice,
ce Inca' din 1775 att proiectatii s dea rrel, de o carn-dar a con-.
statat numai r6ulil din starea actuar, prin urmtrea corte doinnsca:

Davat gopdm.. Socotindti Domnia mea in tre cele-lalte folosit6re trebuinte pen-
tru locuitoriT deobste a fi cea indreptarea i oarmuirea judetelorti, am
ornduitti la fie-care judetti ate 2 boerT, unulti a fi judeedtorg i altulii a fi
ispravnieg Insa judecgtorulti nu numal a se numi cu catahrisis cea mal' dinainte,
ci a si fi in fapta, pentru ca sa caute dreptatile locuitorilorti i s'a ispravesch
pricinile ce vord av ; cum si la judetulti... orAnduimtl D-nia mea pe (Mur
impreung cu d-luT... s autatT adica trebile judeatorescl i trebile ispravni-
cu totil dinadinsulti i cu tebtrt silinta:DecT, de vreme ce acsta una-data
pana a vrea Domnia mea a da nizamulg edil desherOtil sia bine intoemi starea
judefelorzl i a p.a, face trebuintg de a fi ispravnicil judecatorula deavalma,
unde i d-tr v ornduimti ispravnicT ijudeetorT asta una-data si sg aib a
cauta ispravniculti trebile judecatorid i judecatorult1 trebile ispravnicieT dea-
valma. lar dupg ce cu ajutorulti lut D-q.et1 V01141. pune lucrurile la orAnduiala
cu indreptarea Vrei dupa potta D-nieT mele, atuncl vomti deosebi a fi jude-
catorulti numaT la ale judecatoriel i ispravniculti numaT la ale ispravnicieT.
Poruncimil D-nia mea si vou6 tuturorti locuitorilorti acestuT judetti i mazill,
breslasl si capitanT i slujitorT i locuitorT si VeranT, s'a fii cu cquta su-
punere la numitiT boerT ornduitT de Domnia mea, ca sti p6ta se'vrsi poruncile
D-nieT mele (2).

Nu trditi lns, Alex. Ipsilante, adres ispravnicilorti o nota circu-

lare cu instructiunl demne de bah' atentiunea, pentru administratiunea
justitia, ce sunt datorI a da locuitorilorti din judete.

Fila 25 si verso a condicel domnescI.

Cond. dom. No. 2, fila O.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMIN1L0Rg 47

lard acst, important. circulare: (1)

D-vstr ispravnicilorrt din judetuld . . . . sanAtate, din jlbile noroduluT
vedemil, ca dupit atetea poruncT i invetilturl ce avetT dela Domnia mea, in ce
chipd sit urmatT In pricinele de judecatT ale locuitorilorti, cum si la pricinele
de vina de hotiT, WV' nu suntetT uringtorT, de care frto turburatd
Domnia mea si iat strasnictt v poruncimil pentru t6te deosehitil :
Judecatile noroduluT sti le cautatT cu t6ta dreptatea i dupa ce vetT hotari,
sa dati carte de judecat la fata pricineT ce yeti cauta, care sa o cititT la amen-
doue partite, ca s'a' mitt hotarirea si de s'ail odihnit amendoT sit scrietT in
carte, ca s'ad odihnitil si sa facetT i implinirea co se cuvine, iar de are vre-o
parte de a face apelatie, sa le punetr cji de sorocd in scrisil, fatii flindit amendoT,
ca stt scie i unultt i altultt giva cea ornduit, 'care sorocil sa-lit datT la mna
aceluia ce are a face apelatie i cndil la soma' nu va urma a veni, D-v6stra,
Para de a mal astepta a veni de aicT MumbasirT, sa trimetet1 slujitorT, ca
de voia luT, sa-lit trimetotI la Divand pro cola ce cauta a face-prelungire.
Pro celd ce remne datoril i (pee ea nu are a plati, sa cercetatT de sta-
rea lut i cndd lit vetT dovedi ca nu p6te primitT sorocula ce oren-
duesce pravila i cu chezasil said slobogiti fail de a nu-lit sine ; iar

cAndil va fi vre-unuld red de plat i avendil putere nu vrea sa platsca, pen-

tru unuld ca acela sa insciintatI Domnier mele soroculd ce i-atI datil si
lejuld ce are si cu porunc (lela Domnia mea in scrisit, veti vinde dintre ale
lui si vets! face implinire, iar MI de porunca dela Domnia mea in scrisd nu
sunteff volnicT a face vinlare do averea cuiva. Asijderea i ieciuial far% de
a nu lace implinire sit' nu cutezatT a lua dela cine-va, ci &And se face impli-
nirea atuncT (la qeciuiala celd ce ica, iar nu celd ce vi-se pare d-vstra.
De glae frte sa v feritT a nu cuteza s globitT pe cinevasT, macard
cu cAt de putintl, eu pricina ca ari vinuitil in vre-unti felil de chipd, pentru
cit acestea cu totuld ridicatrt Domnia mea. CA de este cinevasT in ving,
sa se carte cu b'ataie, ferindu-se a nu o face pentru unit hatrtt srt pizma.
lar pentru pricinT mal marl earl ati villa de 1)&14)4 sit insciintatT Domniel
mete.
Asijderea sa seitT, ca' mulerea pentru barbatil orT pentru frate, oil pa-
rinte pentru feeiord, sett ruda pentru ruda nu se inchide, niel sa vinovatesce,
macard pentru datorie, srt verT pentru ce feld de vinrt, de nu va fi fostd che-
zasil sett amestecatd in pricina.
Pentru protopopi, capitanT i zapciT de al flind-crt ad fostd
venitd DomnieT mle jalbl in trecutele qile din unele judete, cum al protopopii

(1) Condica 2, fila 72 verso.

www.dacoromanica.ro
48 V. A. VRECHIX

Ong dmeni in fire, inchiqI pe la casele lor, i globindu-I 1-ati sloboOitti;

pitaniI i zapciI iarI asemenca avndti grosurI pe la casele lor, fcndti ho-
tarirl i inchiOndtt de sineI pentru pricinI de judecatA; iat ve dmtl Domnia
mea stranicrt porunc, s artatI i lorO i s fitI i d-vstril cu purtare de
grij, a nu cuteza la nisce fapte necuviincise ca acestea: a globi i a sine in
fiare pe la inchisorr pe la casele lortt, pentru ca de vomti auli c inch' se
urmzg acst catachris, nu numar acela vorti fi pedepsitI, ci i ispravnici
lorti vetI fi in vin, pentru nepurtarea de grij ; cad D-nia mea pentru acca
avemti ornduig ispravnicI pe la .judete, a cuta pricinile norodulul
i la cele ce se cade a fi i protopopulti, sti-1 datI de scire i sh-1i chiamatI de
fatii, qi pe celtt vinovatti de pricini maI mid, cum am listi, cu Wale s se o-
sIndscri ; iar pentru vin mai mare srt insciintatI DomnieI mele.
Pentru hotI i MatorI de rutAtI, earl' sunt dovediV in faptil de hotie,
si v pgrsitI de a-1. globi i fr de a nu-I trimite aci, sti 0116
pe la inchisorile d-v. Indelungate aile, ci fcndu-le ecsamenulti cu bung cer-
cetare, ftir de vre-unti feltt de interesti, in 3 gile multil in 4 eile, 'Anti le
vetl sv'ri cercetarea i ecsamenulti, s.-1 trimiteV aci, ca .s li se fac otrtrirca
i pedpsa clupg pravil ; nicI srt asuprip pe cinevaIfr de bung cercetare i
frg de fapt dovedit, ca s-I globiV i apol s-I
Pentru cApitanI, slujitorfi do la jud*, sc4I poruncile ce sunt date de
catre Domnia mea, pe largti, care trebue sii fie trecute la condica judqului acolo
citindil le vetI intelege. i att pentru aceea v poruncim, cAt i pentru po-
teraiI de aci am poruncitti i d-sale vel spatr, ca s nu fie volnicl de sine-1
a face vre-o pornire, cu pricinti cii ati auc,littt de hot( i s piece prin sate sti
apuce locuitoriI i sA feed suprrI sti jafurI i necazuff locuitorilorti, ci cand
ve0 intelege, el' se simte undeva0 de niscaI-va hop., ori s'ati intmplatti
faca vre-o prad sti autate la vre-untt loc, atund d-v. stt.-1 trimitetI ca sti
le iea urma, (lar de va fi trebuinlg i de potere de aid, ne yeti insciinta nu-
rnaI dchtti i cu porunca D-niet mele se voril trimite de aci de la polcovni-
(mitt poteraO ; iar fr'cle seireai porunca Domnici mele s nu aib a face pornire
i a ambla prin judete ; cum i slujitoril asemcnea fr de pricin trebuincisti
frtt de a nu fi trimiI i poruncitI de d-v. sh. nu-1 ingtiduitI, i atuncea cu
porunca DomnieI mole, chncl se vorti trimite poteraI, tot s avetT purtarc de
grij, ca sii vedeV cum se 01.tii prin judete, ca nu cum-va, cu pricinq um-
bletulta duprt hoV, sg fac niscaT-va asuprelI, jafurI locuitorilorti, sti vre-o
cheltuialti i framnttur sateloril ; c' pentru acea or6nduitti a lua din
cele ce vortl gsi asupra hotilortt, dupg poruncile ce s'ati scristi inch. din
anuini trecutti, ci cnd 11 vei ved purt,ndu-se. rti, sii ne i insciinOtl prin
d-luI vol spat. Asemenea i slujitorif a s se pedepsscrt frte, chid vorti faee
sup5rArI i nedreptV locuitorilorti.

www.dacoromanica.ro
 ISTeRIA ROMINILORt 40

Pentru t6te acestea, nu in putine rindurl v'am scris cartile D-niel mele, lutind6
fnvtitatura i porune, i urmare nu vedemil Ci ca sa nu putetT a v6 indrepta
la urma vre-unultl, ca nu atT sciutti hotaririle cum sa urmatT, iat si acum pe
cu ponturi v artittimil, care puindu-le inainte-v6 acestea, sa lo pazitT
in t6til vremea, ca sa nu cadeff in urgia DomnieT mole. i nu numaT pro ceT co
cartile Domniel mele sa-T primitT a le cauta jalbele, ci i l'ara de cap-
tile DomnieT mele viindti i jaluindu-se, sa le cautatT de dreptate ; pentru ca
filtre jalbele noroduluT, ce se del D-nieT mele, vedemti pricinT miel de putin
lucru, care s'ar pu-t sev6rsi de acolo, fara de a nu maT treptida OraniT pe
aci, i D-tre nectlutndu-le, de nevoie vintl de pe la departate locurT, pentru
lucru putinil, i li se pricinuesce maT mare stingerea ; ci dar, cnd i (lupa
aceste poruncT, cari cu putero pe larga v scriemti, nu vetT fi urmatorT la
vre-una dinteacestea asemenea, i iarasT vomti ved pe vre-unulti ea a facutil,
in maro urgie i pedpsa il vomti pedepsi. 1777, Iulie 6.

V.

Religiunea sub Ipsilante.

Sosita la BucurescI In 3 Fev. 1775, putine dile (lupa aceea, la o-
casiunea liisatuldi de seca de postula mare, Divanulti, prin marele Bana,
tinu Domnitorulul urmatorula cuvinta, dista. Oratien, dupti vechiula
obiceia. E si o bucata Merara, care se cuvine a fi cunoscuta :
Lucru plcutil luT maT multa deck alte bunatatT, P. I. D6mne, ne
Invtittimti din D-4e6sca scriptura, cum ca este multamita ce se face de ciara
ceT multamitorT, pentru ale luT facerl de bine ; dreptil acea dar si nout5 ne-
vredniciT proslavindti sft. numele luT, ii multamimil de tta facerea de bine si mi-
lostivirea ce arata catre noT, carel() dupa nemarginita mil cu starea ce te-ati
orlinduittl pe M. T. nouti ittireT acestia, ne-at bucurattl de amti ajunsti la
inceperea sfantuluT i mareluT posttl, a caruia usile deschic,16ndu-le,
glasurT de rugaciunT, ca prin curtitenia postuluT sa lumineze lote simturile celo
sufletescT ale M. Tale, precum si cele trupeseT sa le Intarsca i inplinindil cur-
gerea postuluT, sa invrednicsca pe M. Ta sa tu T stalparT in m'AA, cu bucurie,
ca se int6mpinT pe pazitoruld M. Talc, atad la intrarea in Ierusalimtl, cat si la
invierea din morminttl, pe carele multa"mindu-lil cu huna obladuirea co facT
M. Ta noroduluT stl,ti, ce ti l'ati incredintat, sti-ti daru6sca vecTnica pace, cea
ce atl claruit'o mucenicilora s6T, sa predelungsca hotarele scumpel vietT a M.
Tale, s'a te bucurT de gata supunere a to'reT i ra sa se bucure de inte-
/gloria Romdniloril de V. A. Ureehid. 4

www.dacoromanica.ro
56 V. A. ditEttui

lpta oblduire a M. Tale ; Ora s cun6sca pe M. Ta, ptirinte milostivtl, si M.

T. inteinsa s, te nildtijduescT, ca in nisce fiT ; si asTa cele dou'e' prV fcn-
du:le una, s bine-voiasch Impratulti ceresca a fi in mijloc, precum insusT
la evanghelie a filgduitti si s'a,' blagoslovsc, amindouii prtile in tte
vi*T M. Tale. De vreme dar, ce acum la inceperea postuluT s-ta biseric po-
runcesce a ierta unulti pe altulti, ca cu fete i inimT curate se intrm in cur-
gerea luT si de vreme ce urea omenscA, iar maI virtosti cci supusI etitre stripnti,
nu potti fi fr gresla inaintea stpnilorti si, de acea i noT smeriOT i prea
plecatiT supusT, aducncl rugaciune de umilint, plectimti genuchile inimilortt
nstre si cerenill de la stpanulti nostru lertaciune de t6te cele ce vomtl fi
gresittl inainte M. Tale si Domnulti Dumneclett s. invrednicse pe M. Ta intru
imp'e'rrqia cerurilorti la adunarea, cu ceT antaiti chiamatT, aming (1).

Ipsilante linea la conservarea deprinderiloril vechI, ca acea de a face

Divanulil rape Domnulu la inceputula postulul si la s'rbIttorl. Ip-
silante se preocupb, serios de indreptarea simtulul religiosil in tr.
In acestil scop el Anta' reorganiseze biserica si debe, intre altele,
chrisovulti relativii la mnstirl ce dArnil in nota aci (2).

Cond. No. 2, (fila 19 si verso).

((Cu mila luT Dumneqeti fiindt nol orinduitT acestti domnescil scaunti ah
t6teI ttireT Ungro-Vlahiel i grtsind inteacst Ora haosulti neorndueleT ca
si mal inainte de facerea lumel, pentru anarhia de attia anT i aflndti intu-
nericult1 intre judecrttorT diii lipsa luminel pravililortt si mil de miT de gre-
sell la alisverisurT, pentru aceste pricinT de mal susti numite, amtl socotittl,
ca mal inainte decat t6te lucrurile, sA contenimti anarhia locuitorilortl, im-
ptirtinda la toV cu ce se cade i sil punemil intre judecrttorT lumina pov-
IttireT prin pravile, ce am alctuit cu mare ostenlti, d'Ancla nizamil i cum-
pata drept4eI prin nafta la coi ce factl alisverisurT i indreptnd prin aceste
ca la untt trupti si la cele ce lucrzrb impreun sufletuluT ; ntizuimtl acum
chiar la lucruld sufletuluI, ca untl maT mare la cinste, mrtcarti cA altt doilea
la ; ala cilruia sunettt datorie maT mare fiinda inchinciunea si lauda
ziditoriuluT, ce se sevrss&e In sfintele locasurT i bisericT,7 precum qiee
psalmistul, am socotitti i pentru acestea a orindui cele trebuincise, cu-
viinci6se i folosit6re i mcartl c, obltiduim acst micil stpnire, dar no
silinati a o inclrepta dup asemg,narea ceT marT stilpnirT, fiindtt-cA dela ea amil
luatti ii fiir0 i stpftnirea, precum clice apostolult1 Paveltt : nu este strtpnire
decAt dela D-qcti, iprocI DecT din chrisvele ce ni s'A ar8tattl pcntru sfintele
mtinilstirT ce se afl inteacest de D-O.eti prizitti crestinsca tera nstrtiortiOn-
du-le in fel de felti starT, i rinduelele cele intocmite de ctitorT neurmate,
amti socotitti, ca o mare datorie a nstril, s le aducemti la orinduiala cea
Ala si pentru Kinovie puind maT mare sirguin0 (fiinda-cti aceste sunt

www.dacoromanica.ro
 LI
ISTORIA ii0MiNILORd DI

Dc5. Alex. Ipsilante avu inima bun& c6,tre biserica nationala, elfi

si se numescil adev6rate mntistirT) si cetindil cu mare luare aminte randuclelo

ce li s'ati facutti pentru dinsele, amil laudatil rivna cea de D-ricti iubita a a-
celord pururea pomenip ctitorT domnT, amti socotitil ea trebue si noT, cold co
ni s'ati incredinOtil, cu mila lul D-leil, ocarmuirea DomnieT si amid ce ne-amil
luminatil re-.i cum, dupti m'sura sfinteT inviitaturT (la care intelepciunca cea
de susti ne-amil invrednicitil a ne impartsij a alego si intari cele bune orin-
duelT cu carple nstre, iar cele ce nu s'ail s'Orsitil a le implini.
,$i pentru ca sa nu ne arkamil numai cu cuvIntuld, ca ingrijimti pentru
aceste, iar nu folosimil in fapte, iata dar, ca intarimil tte dreptatilo loril si mi-
lele cele maT de inainte, nescilOndti nimicil, ce inca adaugamti la uncle si altele,
le si damil chiar acestd dart', adeca a fi nesup'rate si in pace la orl-ce cerero
si dare se va intampla, afar% numal din cele rinduite la scle, folosit6re de obste
all de banT, alcatuite cu deosebitti chrisovd, fiindd-ca acsta dare amil socotit'o
a fi cuviincisa do la m'nilstirT ; iar ca sil se folossca din veniturile lord si din
muele domnescT si O. nu se Oa* in zadard indestularea ce ail din Tetarea
dajdiiloril, ci pentru a eheltui in trebuinte cuviincise si de sufletil folositre,
poruncirnd sa se urrneze aceste mal jest" orinduell :
Kinoviarhuld si proestosuld mnastireT fiindil in iced de tata 01 kinovieT,
sa prte grija cu dragoste parintsca de ceT-l-alp ce se sihatrescil impreuna Cu
elti, pentru tte cele trebuincise lord, impilrtasindil pre toP cu hrana de o
potriv si cu asemenea imbracaminte, cum si la slujbe Intaid eld sa impli-
nsca cu fapta rinduiala supunereT si sa se faca pro chi pilda celord-l-alp. SA
fie impodobitil cu viapi ciestita si fara de prihana si inca nefiindil lipsittl de
sciinta sfintelord scripturT, ca di 1)60 povatui pre ceT-1-alt,T fratT totti-d'auna prin
cuvintuld inv4atureT la celo spre mantuire si sa fie destoinicil a primi chi
singuril gandurile celorti-l-alp &tip, ce se ispitescd, iar de nu, sa MIA duhovnicil
Cu praxisti ajutord la acestti lucru, implinindil acsta mare datorie duliovni-
nic6sca, grijincld din OM puterca, ca sa sporsca parinpl spre lucrurl bune,
pentru buna orInduialii a mdnastiriT si cea mal mare decal OW sa prte grija
de Mina 1mpodobirea siantuluT locasd si sa' s'vArsisca OM slujba bisericeT
de peste and, dupa tipicil, si fiinclti-cil eld este in mdnastire ca und capd top
ceT-1-altT sa fie plecap ca unuT tata si sa i sa supue la tte, pentru numele
DornnuluT, ca unuia ce privigh6za pentru sufletele lord.
Fiesce-care mdnastire sil MIA slcevofilaka crescutti din milnastire si in vrista
biltrnetelord, inteleptil si cu minte si prin fapte cunoscutti de credinciosa, la
ald 6:Ha mana sa se 1ncredinteze prin catastiliti curatil, iscalitil (insa nu de
top parinpT, pentru taina, ci de eel' maT vrednicT de credinpi) t6te odrele md-
nastirescT i vesminturile si dull i hris6ve si seneturile mnristireT si totti venituld
mdraistireT sa se adune in mana lifi, purtandil grija de tte, neatingndu-se de
nimica, sprc a cheltui lucru obstescil numaT la trba luT, sd sa dea sloboqcnie
la alpT a cheltui in zadard, niel sa lase a se strica carpi() bisericeT si sinetu-
rile de sewed i de mole, ca va da srna pentru t6te si se va si osindi pen-
tru nepurtarea de grip. Pcntru care lucru, trebue data pe st'pttimana sa le
caute tte, avAndil si ajutord vre-unuld din ceT vechT aT mdnastirel, crescutd
In mtinastire si credinciosil, ca intAmplandu-se vre-odatil sa cada in b6la slce-

www.dacoromanica.ro
P6 2 V. A. tritECTIII

fu destula de culta i de politicil, ca 85, acorde protectiunea i la bi-

vofilaka, orT sti mra, s scie ela Mote pima la Mil maT mica lucru, spre a nu
se pierde nimicil dinteasele.
Este de mare trebuinta a av i iconomil, nu strgina, nicT venitti de cu-
rancid, ci i el sti fie crescutti in manastire i Cu sciinta de Vote ale mani-
stirel, vrednicti de a chivernisi tte ale manastireT, spre spora i a implini
trebuinta fie-caruia, s slujsca cu credintA i in frica luT D-00, neatingn-
du-se, orl cheltuindil cele de obte la trba luT, sti vre-uneT rudeniT a luT, i
pentru tte cheltuelele ce va fi trebuinta la obte, sa aiba ela catastiha curata,
de OM luna, i d la skevofilalca, de la care trebue sa iea i trebuinci6sa
cheltuiala. pe OM luna, care catastiha si se iscalsca i de ceT-1-a1tT parintI aT ma-
nrtstirel, pentru credinta, ca sA aib archiereula loculuT din ce si se pliroforisscA,
(flint% trebuinta) de starea fie-carel manastirT, fiinda-ca numaT la acesta (lama
voie ca sA cerceteze acestea, ca nisce lucrurT cuvise i afierosite la cuvioT i sA
nu se sfetsca cuvintula la obte, fiindt cii dinteacesta lucru nu numaT ca
nu se face vre-una tolosa, ci se intmpla de multe-orT de aduce i pagubti.
lar do so vor arta, ca n'ati ieconomisit bine, atuncT, din porunca nstril, se
va face cercetare, iarafg cu scirea archiereuluT.
De vreme ce in aniT trecutT, din imprumuturile fin; de cuvinta all in
caputa manastirile la grele datoriT, pentru acsta embodisim, ca de acum
inte sti nu fie mnastirile slobode a se imprumuta farti de trebuinti mare ;
insti i atuncI ficAndu-se zapis iscalita de skevofilaka i de economa, i ar-
tindu-se la pastorulil eelil mare i ela sciinda din socotelile dosolipseT datula i
ca nu sunt indestule veniturile manastirescl a iconomisi trebuintele ma-
nastirescr, sa dea voi ea se imprumuta numaT Cu cat va fi trebuinti i sa inta-
rsci i cu mina sa zapisula i sii prte tt grija, ea iartiI din buna icono-
mie a veniturilort1 mtmastirescI sa rasplatsca datoria (cad ceT co vora imprumuta
cu a lord numaT isalitura, se vora osandi i voril plti dinteale sale cea-ce Watt
imprumutata i ceT ce vor imprumuta numaT cu iscalitura egumenuluT nu vora
aye niel o putere a cere de la manastire); i pentru ca sa nu se facl paguba i
nedreptate la ceT ce se imprumuta, voim sA fie cunoscuta acesta artt la
totT imprumutatori1 i sa aiba tota-d'a-una grija archiereula loculuT pentru buna
stare a m6nastilora i O. nu se lase niel de cum a se schimba sal a se instraina
moiile manastirescl. Oprim' incil de acum inainte a nu se da In arendit ve-
niturile moiilor manastirescI, pe doT-trer anT, ci numal pe un anti, i atuncl de
A a av m6nastirea folosa mal mare, fiinda-ca mal bine este parintiT mi5nAstirescl
a stringe veniturile moiilor, ca-sa folosscrt mantistirea, decit ceT ce cump5ra
venitula. i de acum inainto m5nastirile si nu mal aiba voe a cumptira moiI,
ci maT bine este sa lucreze cele ce all in mina i sA meremetissca cele stri-
cate, i de va ramine vre-una prisosa din veniturile mantistireT si se pazscil
pentru alta trebuintA mal mare.
Findil-ct capula tuturora 0,utatilora este schimbarea atiese a egumeni-
lora, i mal vrtost schimbarea luT skevofilaka, carele este credinta de pad od6-
relora bisericescl, aijderea i a economuluT, pentru acsta voima, ca sti fie
acetia in dregatoriile lorti in t6ta viata lord neschimbatT, acetia sunt
ca o temelie la tta evtaxia i nestramutarea manastiriloraiar de va fl trebuinta,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R0MANILORt1 53

sericile altorti religiuril. Asa in cond. No. 3 de anaforale, afl5rn ur-

matorulil chrisovil acordatil catolicilora din C.-Lungil :
Cartea Bisericei Bara(ilorti dela Cdinpu-Lurtga suda Museela
Davatu gam. BisericeI Baratilorti din orasulil Cmpu-lungti, ca srt aiba a
tin si a scuti lude 2, insil Oment streinT, pentru care aducandri adeverintil do

din vre-o gresl mare, a se sc6to acestia, sh nu se fac acsta asa indatil
filed de chibzuire, ci prin anafora deobste sh se arete pricina la arhiereulh lo-
- culuT, si acela cercetandil cu deamenuntultt, i incredintAndu-se, c acole cu-
vinte sunt drepte, si so pricinuesce scandel i pagubh mnstirilor, atuncT,
prin scirea Nstril, are voie obstea sit alga altiT, ca sh-T pule in loculil lorh.
Cum ch' se cacle a prirni pe top ceI ce vial la chinovie, porunca DomnieT
mistre cu glasil mare dice; numaT sh-1 cerceteze cu caduta cercare, de se facti
chlugarT cu gnd de nfintuirea sufletuluT loril si in firea lorti fiindti, iar nu
din vre-o alta pricinh nilzuindh. sa se intrebe inch accla ce vine la vhinovie,
la ce slujbl ah fostil, si ce meserie ati avutti? ch de va fi fostti slugh si ail
ltisatil pe sttipanulil sC, stt stash fiincl i ati fugitti, pre uniT ca acestia maT
bino este a le da invetiltura si a le deschide ochiI, trimitndu-T la stephnil
precum i apostolultt Pavelh a filcutti, trimitendil inapoT pre Ovidih la Fi-
limonti ; iar de va fi cal co vine la chinovie insuratil, nieT de cum sit nu
se primsch, chef acela nu este stphnti trupuluT sett, fiindti-crt s'ati Impreunatti
o-dath de Dumnedch si nu pOte a se depirta do muierea luT, earl chnd se
va invoi cu muierea luT, i 'atuneT prin scirca PLIstoruluT terel sil fie primitti.
lar de va veni cinevasT veduvrt fiindh, avndil copil nevarsnicT, se cad a fi
induplecatil maT multil la ingrijania copiilorti lui, decht spre a se face chlu-
grirti, eitel acstrt stare de ehlughrti art datil voie Domnulti a o face nescine
din proerisis, iar dragostea chtre cel maT aprpe alii seil, ah poruncith, ca
unti lucru de mare trebuintrt, si ce este maT aprpe deck copiii ? Sit se iea
aminte inch si vrsta Mora ce vinti la chinovie, cticT ceT nevrsnicT nu se
euvinii a se primi, ca stt nu pricinuiasch scandelii la obstie, juchndu-se la lu-
crurile do shrguinth, mal vartosil filcndu-se impedicare la ceT ce se sitals-
tresch, fiindti-crt fielnulti mestesugesce vrsta cea tintirrt spre a o aduce la
aluneeare.
So cade ceT ce ah imbratisath viata chlughrscit numal deal sh taic mal
intaiti tth inndirea alisverisurilorti ce ail avuttl maT Inainte in viata lor, ca
prin diata do mOrte sri aseze bine ale lorti, imphrtindh mostenirea lorti la eel
ce aveati datorie sil-T caute la betrnete si la rudeniile lortt, orT la alth cinevasT
ce ti-se vortt par ch esto cu cale ; iar ceca ce le-va mal remhno sh o dea
la mentistire, uncle se voril invrednici a se tunde si sit rtimh' ie necItitite in vecT i sti
nu se supero mentistirea de acstit, nu numaT de rudeniT, ci niel de ceT maT
de aprOpe. Inch si citi insusT de se va chi si va vr sh iea inapoT ceea ce ail (lath
la menhstire, sh nu pth', nicT et se aseultemcarti, ca unh lucru ce s'art afierosith
luT Dumnedeti ; acesta ca unulti ce ail primith stirricimea de bung voia luT,
trebue s se multhmsch la bucatele do obste, co se punti inaintea luT i sh
se imbrace cu imbrilehmintele cele de obste, ce se imparth la top, prin bla-

www.dacoromanica.ro
54 V. A. IIRECHIX.

la dumn-lortt ispravnicil judetuluT, c sunt str6inT cu adev'ratd, s li-se dea

pecetluitultt Domniel mele, pe numele i chipuld lord, ca sa fie nesuptiratT
despre rindultt dajdiilord. Asijderea st aiba a scuti si ale BisericeT drepte
bucate, de oeritti oT una suta, de dijmarittl una alai', si de pogonarita pogne
doug-spre-Oece, ce le are biserica in dealuld Topolovenilorti, cum si de villa-
vinula ce se va face inteacea vie, i una vierd, iari oma strAin, care si

voslovenia proestosuluT, iar sa nu se plng i sa tanjasett de prostimea lora,

fiind-crt s'att lepAdattl de lume i de cele ce sunt in lume ; iar de se va in-
tmpla a cad unula ca acesta intru neputinta i b61a, atuncT trebuie a i-se
orindui i hrana maT cuviinci6sa, cu cutare in spitald celd de obste aid ch-
lugrilorti, purtancla grij de dd.
Pentru cel ce se trimetd la poslusanie, poruncimti ca sa so caltitorsca
cu adeverinta proestosuluT, ca de se va intmpla sa-111 intalnsca- pe drumilmenY
Domnescr, sd aT archiereuluT, sa ptil a creta, ca implinesca poslusania su-
puneret Trebue inch' srt mal scrie proestosuld intfacea adeverint i vremea cat
are s'o faca afara, inteacea poslusanie, cum si loculti uncle se trimite,ca sa nu me-
tachirisscti r'ti acole adeverinte, sec,lndtt (le-vi petrectt lilele gall din m6-
nastirT, spro viltamarea sufletelord lord, ca sa nu pricinuiasca scandel la ceT din
afara, rtticindd si si ratacindtt si pe altiT ; ipre unil ca acestia, uncle se
vord gasi sa-I princ,la si infatiseze spre cercetare, ca iea ckluta certare.
NicT de cum s, nu fie slobocilT eel' ce s'ati inchinatti metanie la o mantis-
tire sa se mute la alta, iar de va av vre-o prielna asupra proestosuluI, sa alergo
la arhiereulil loculuI, i cand arhierculti, va cun6sce din cuvintele lora vrc-o
vatamare sufletulul lord, sit icononfissca mantuirea lora, orT cu ce mijloca
va socoti. Iar de-T vord ved arhiereula ca o face din usurinta minteT 'era,
i sunt nedesteinicl, dupti una si a doua invAtatur trebuie pre uniT ca acestia,
ce nu se indreptza cu cuvinta, sa li-se faca i cortare, ca sa nu dea si la eel-
rea pild de nestatornicie. Oprimtt hied si pre proestosil miinastirilord
a primi vre-und calugard tunsti de altiT in manastirile lord, fiindtt-ca acsta nu
numaT stricA starea calugrilorti, coa fa'gaduita de eT o-dat pinit in sfarsita, ci prin.
teacestea se aduce la manastire tota felulti de scandela ; pentru acsta se cado
s se pedepssca nu numaT fugariula, ca untt ipotactisti, ci maT vrtosti ceT co
primesca pro eT, ca uniI ce peal opri neorinduiala si se arta nebgAtorI de sm.
Oprimd a intra mirenT in chinovie, ca und lucru cu primejdie, macarti
de se va arta i cu evlavie, ci inca sa fie opritil a nu obraznici spre a metahi-
risi mirenif in mnstirT chntece lumescT, ca sA nu fac smintla la buna orin-
duiala calugrilord. lar de se va intmpla a intra, orT chliltera flinc15, sd pentru
evlavie, se cade sa sc,la cu tt intelepciunea, petrecada i cli i npte i s
iasa apoY neatingndu-se nimicil do ale mtinastirel, ci maT virtosa s ajutoreze
sa milusca pre sihastri, ca pe nisce saracT i rugatorT catre D-c,lett pentru
eT i pentru tag lumea ; i acestea nu numal pentru chinovie le orinduimd,
ci i pentru cele-l-alte mnastirT, co nu sunt chinovie, ci sunt asezate pentru
alte multe bunatatI, cu aceste trebuincise poruncT Ni se pare Nou,
crt nu numaY nu facernd vre-una lucru inpotriva orinduelelord ctitorilord, ci
inch. mal *test' ajutoramd la scoposuld lord, cea vrednica de lauda orinduial,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANII.ORtf 55

acela s fie nedajnicti intru nimica, pentru cit acstit mila att avut'o biscrica
$i dela alff rilposag fratT DomnI, precum adeverztl Hrisovuld DomnieT slo
rdposatulul Grigorie Veda Ghica Cu let. 7242.
Dreptta acea dara i Domnia mea, Ni-amd milostivitd de amti Inoitti ac-
sta mila de mal susd ardtatti, $i de ob$te poruncimid nimcnea intru nimica
de cele ce maT susil se cuprinde, suptirare sa nu faca; cit asa iaste porunca
DomnieT mole, i saam receh. gvmd. 1775 Iunie 28.

ca sa ptl acestil felti de mtintistire sa urmeze acestea far% de euvintil, care-

le s'ati ptirutd lord el este bung, folositord i mantuitorti de suflettl, iar nu
cu pricing de lipsirea veniturilord, st se scaga facerile de bine ce le orinduimil,
stt s fie lipsite mntistirile (la care sunt afierosite acestea) de ajutoruld lord
celd prin putinta. De vreme ce egumeniT acestord mdntistirT, cand cheltuescd
veniturile, sti cand le mistuescd $i nu ad dovada niel de veniturile earl
stringd, nicT de eheltuelele ce le fad!, fiindia-ca sunt numaT singurT egumenit
skevofilaka i economT, din care acsta urmza de multo orT s'a se cheltuseti
facerile de bine cele orinduite do ctitorT, ii sa se isterisscil mdnastirile (la
care sunt afierosite) de ajutoril i sit se stingrt pomana ctitorilorti din pricina
acestel rele economiT ; pentru acsta, ca und lucru trebuinciosti, poruneimd
sa se pilzsca t6te cele maT susil numite orinduelT atatti de skevofilalea i de
economT: do imprumutare, de vinderea venituriloril, de cumptira.'turT de mo$iT,
de tunderea calugarilorti, i e$irea la poslu$anie, ca nisce lucrurT ce sunt spre
tinerea $i intemeiarea mdrastirilord, cu care nu numaT ca so sine $i se ptizesce
economia cea din afar, ci mal virtosti pentru binele mo$iilord milnastireT
pentru urmarea facerilor' de bine co mai susti s'ad numitti.
Acestea tte chibzuindu-le improuna cu P. S. Sa parintele Mitropolituld aid
Ungro-VlahieT cu iubitoriT de D-leti parintiT EpiscopT i gasindtl aceste lu-
crurT folositre de obF,4e $i la fiti$-care, hotarimti ca in vecl sti se pazsca celti
maT micit lucru, orinduindil nazir acesteT trebT pre maT sus numitiT arhierel.
DecT rugamd $i pre ceT din urma nstra fratT DomnI, carT din Pronia cea de
susti se voril alege $i se vorti invrednici acestuT scaund domneseil, sa ingrij6scit
pre maica n6strit con de ob$te, s-ta luT D-Oeti biscrica, prin paza cea cu dea-
mnuntulti acesteT de D-Oeti iubitt bun'a' orinduiala a milnastirilord, de vreme ce
aceste orinduelT nu sunt ale n6stre isvoclirT, nicT lucrurT scse din mintea nstra,
ci sunt asemilnate cu ale sfintilorti parintl Vasilie i Teodord Studitulta Efrem
Siru, i procl, ceT ce scriti de orinduelile mnastirilord, Mort din nauntru
din afara. Pentru acsta, intru intilrirea acestora i pentru paza cea nesmin-
tita a acestora -VA, sunt destule 1,1a'stemurT, afurisenil i infrico$arT
de legiltini nedeslegate in hrisvele D-nilor' celord maT dinainte, nu le adao-
gamti i noT, ci maT vArtosil naclajduimd cit DomniT ceT pravoslavnicT, prea
mult prin dragoste, Eat prin intricoOrT de ee'spltirl se voru indemna spre a
face bine, de vreme ce unuld este vrednicd de lauda $i de cununti, iar col-
laltd este lucru prostil i vrednicil de defaimare. DecT pentru acsta s'a data
acestd domnesculti nostru hrisovti, de fata fiindd P. S. parintele Mitropolitulu,
iubitoril do D-cleti EpiscopT i ceT de bund nmil credincio$T bocriT ceT mad
al DivanuluT Domniei mele, intrindd hrisovuld acesta i cu credinta prea iu-

www.dacoromanica.ro
56 V. A. IIRECHI

Totil asemenea acordd luteranilord dreptuld de construi bise-

rica din BucurescI. (Aroni.1 Floriand lice, ca acestd chrisovil a fostd data
luteraniloild dupd struinta MinistruluI suedez din Constantinopole (1).

bitilord LIT al D-nier mele Constantinil VV., Dumitrascu VV, etc.)) Acesta liri-
sovd il atemil i in grecesce, cu aditogirea vorbelorti : (ald doilea)
Ira riv ilyip.ovfav 77ttoiv iv Oevt vzaegapa a Boxepsee, v zolq acurripico
krcomocK6) i68oFtixoacji Una, w.tex Ktpcx (lipsesce /una) b'rep iinacqtoOiv
(rupta) clia6C(X64v oycecry mtpozokl. Mal urmz in condica No. 2: 1)
IIrisovuld dela Mircea Vod dotandd manastirea Cozia in 6896 M.ai 20. 2)
Dela Leona fiula luT Stefand Vod. Aceste unce ati servita luT Ipsilante la
redactarea chrisovuluT de susa. Am publicatti in memoriile presintate la Aca-
demie in 1887-1888, (pag. 69) una chrisovti de la 1626, cela maT vechid re-
lativa la chinovif, scristi in romnesce. Compare-se acesta chrisova cu ala lul
Ipsilante.
(l) Veql aIstoria principatului RomAniel, pag. 164. (Bue. 1839). Eat hrisovtat copiatii
de nol dup original, dar afltor i in copie in Cond. 3, fila 228.
Chrisovul' Safilord. 1777, lidie 4.
DomniI i obladuitoriI cArora li se incredintza i li se da sub staptinire
tarT i noroadc, de la sunt alesT si intiltatT la acea inalta i prosItivita
stepen a DomnieT, spre octirmuirea nor6delord si a politiilora, netagiiduita da-
torie ad dar a pazi si a inttiri politiilc-sale, spre immulti supusula stia
norodii, revarstindu-si Domnia sa milostivire catre toata obstea, precum
volnicT sunt a da si a dArui din domneseile lucruk orT spre cinc-la va nas-
tavi decI dar, obic1nuit lucra este, prin cetdp fi prin politit marl, muge
Eunt scaune de Cr'il fi Domnit, de se afid multa adunare de noroda, fi nu nu-
mal dintr'al petmentulta acequia, ci si din strainl i sunt primiti i ocrotitt totT,
avndu-si fiesce-care nm, i din strinT, dupd rituld se'd, deosebite case spre
a-1 face rugaciunea lord catre D4ett ; prccum i aci In orasulii Bucuresa, deo-
sebit de catolict, de armen1 fi de ovni, ce sunt birniel prea puternicel impifrel(iX
fi ati biserici pentru ruga lord, aflndu-so aci spre locuinta cati-va din rituln
selsesdi carl fdcndil rugeiciune la Domnia mea, ca mi le deimd roe sd-0 facd fi o
bisericutd aja in orafuli2 Bucuresel, in locula unde arc azuda mal 'nainte,
le fie pentru inchindeiune cutre Dumnedefi, dupd ritulsu s'O, i socotindil Donada
tnea, cci nici de striedciune nu este orafului" a av fi e bisericii, fi cd nid zd-
tignire norodului sti nu fie spre a se tniulti fi a se intdri politia acsta, mar Vrtosa
ea vtiOnda Domnia mea la mtina lord si Hrisovulli r'posatulut Domnil Con-
stanting Mihai Gehan 1?acovit Vvd. ot 1753. Noem. 1, ca care datil vos
de-fi ait bisericutet aci in BucurescI i dup ce ad sav6rsit'o a i miluit'o, ca
sa alba a tin6 aieT in pamintula tareI 6 pogne de vio si o sutil de stupl,
rimatorI i ol o sutil, i t6te aceste bucate s, fie in pace si iertate, stupil
rimAtoriT de dijmaritil, i oile de oierita, i nimenT de nimicti la aceste bu-
cate si vinula co va face in vil de vintiricia, niel o supdrare sa nu faca; dar
dlipa vremI s'ati stricatti acea biserica, decT dupti rugticiunea lora, ca fisco
strainT ce sunt, nu i-am trecuta cu vederea, niel am lasatti a fi de totd ne-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtt 57

Acordnclii protectiunea sa eterodoxilor6, Ipsilante nu uita de a fa-

vori, dup obiceiula timpulut, pre Gel carl treceail la religiunea or-
todox'a." in moda voluntara (1).

socotitl, cu nebagare de sma, i pentru ca s cunsca, d. nu sunt spro

oropsire, ci orinduiala lorti legeT lora, dandu-le o indemnaro de liniste,
ca orl catI ara vr de multI sa.vie ale! spre locuinta, m'am milostivita Domnia
mea asupra-le i le-amti data vore, sa-sr facts bisericutd in loculli ce l'ail cumpe-
rata', unde maY. 'nainte, i asemenea ca aceea, le dthnii volnicia de-
sevirOtti, ca s-s1 alba Cu pace bisericuta, ce vora face la loculti ce s'a nzoniti2
mal susi, care este in mahalaua Stejarului, insei numal bisericuta acesta, lar ltfl
fi cu alte imprejmuiri de zidil a.lijderea orinduimil acei bisericutcY penfru ajutorii
milele ce le-ati avut de la rposatulti Domna Constantin Mihai Gehan Ra-
covita Vvd. ca intocmar dupti cum se coprinde maT in susil asemenea sit le
alba si de acum inainte ; drept acea poruncirn Domnia mea si Domnier Ostr
booriI slujbasT, orr de ce trpta yeti fi si v vetr orindui cu aceste slujbr, s'a
avetr a v feri de aceste bucate cu suma ce serie mar sus ale bisericuter
sescr, nimenT niel unti tela de suprare de nimia' s'A nu facetr, ca orI-carele
i-ara supra cu ceva, cat de putina, peste porunca Domnier mele, unir ca acer
bine sa scie, cA maro scarbti i certare vorti av de catre Domnia mea; si pen-
tru ca sA alba biserica acsta neclintit mila cc i-amti rnduit Domnia mea,
i-ama intarita brisovula acesta cu insasT credinta Domnier melo. Ico- Alex. 16nti
Ipsilante \Toda i cu credinta prea iubitilorti Domniel mole fi! Constantina
Vocla i Dumitrasco Voda, marturir puinda pe totr cinstitil i credinciosir bocrI
ccT marT al' DivanuluI DomnieT mcle : Pan Nicolao Dudescu vol. Ban, Dumi-
trache Ghica ve! s'AL, Nicolae Brancoveanu vel vorn. de Tra de Susti, Badea
firbeitt va. vorn. de Tora de Josti, *tetan Priscovnu vol. log. de Tra de Susa,
Dumitrasco Racovita vol. log. de Tra de Josti, Enache Vactirescu vol. vist.,
Costache Ralet vol. post., Radu Slatinnu ve!. clucer, Scarlata Manu vel. co-
Dimitrie Varlam vel. paharn., I6n vel. atol., Dumitrasco Racovit
slugera, Stefanti vel. pit., si ispravnica Dumitrache Racovita ve]. log., Gri-
gorie Balasache 2-lea log. si s'a scrisa hrisovula acesta intru al traca ana
dintru intaia Domnio a Domnier indo, aicT in orasul scaunultir Domnier mele
Bucurescr, la anir de la zidirea lumir lt. 7825, iar do la mantuirea eT 1777.
De Petrache log. de Taina. 1777. Tulle 4.
(1) Iat, unele esemple:
Carte de aculad a lui Mihaid Botezatu.
Davat gvntd. Acestti orna anume nimia (lela Temisvarti, carele viinda din
strinatate cu sotia Nemtdica, de a primita provoslavnica credinta, precum
no adeverimti Domnia mea din cartea Mariel sle rposatulur intru fericire
Alexandru Scarlat Ghica Veda', m'ama milostivita i Domnia mea printea-
csta carie a Domnier mole, do l'am' iertat de tte daldiile i orinduefile
verl' cato vora esi dela Visteria Dumnier mele peste aria in Tra i aicT in
'n'irga, de niel unele \rala sea suprare sA n'AA, i ne avnda niel un felti
de chivernisla pentru hrana vietir lora, i-amti iertata Domnia mea, si o pra-

www.dacoromanica.ro
58 V. A. IIRECHIX

Nu putemil qice, a din punctula de vedere nationala, ci totil din

sentimentil religios, Domnitorulil acord, scutiel si fol6se bisericeI ro-
mne din BraFiovil si preotilortt acestd biserid (1). OrI-cum, lucrulti
nu era r6il!
vrtlie a luI, rachierie, aie'l in BucurescT, sit fie scutitil i aperatrt de fumitritil i
de cminrtritil i de t6te angariile ce sunt pro prvtht i cilrciume ; pentru
care poruncima Domnia mea i DominieT talo vol. Agit i vol. cilpitane za do-
rabanti i altor zapcir de aid din tArgil, vec,l6ndil cartea DomnieT mele totl
sit aveVf a ve feri de mal sus numitu a nu face nice o superare peste po-
runca DomnieT mele; intealt chiptt sit nu fie, cil aa este porunca DomnieT
i sawn recek ginnd. 1775 Junio 26. (Cond. 3, fila 99.)
Eata alta carte din Cond. 3 fila 160:
Cartea Ni lonifa Botezatulft, de aparare.
Dovat qvind. Dup. jaiba ce a data DomnieT mole fonit Botezatultt din
evreT, atttindil cum eit: el de felult1 luT ail fostil evre i din multit rAvnit
ce ail avutil at tras la pravoslavnica credintri, i a cerutil dela Domnia
mea, ca sa fie nesuperatil despre rindulil drijdiilorrt i orinduelilorq
MO cartea DomnieT mele de aperare, dup acst jalbA Domnia
mea la Domnia luT ve]. log. de Part cercetatil, Domnia luT dup cercetarca ce
i-ail filcutil, ail aretatit DomnieT mole, cum ert atfitil eli, eta i tatiti sett, din
botezatT din evreT i acum se afl, pe deplin in pravoslavnica credintit cu -6%1
orinduiala el; dreptil acea dar m'arn milogtivit Domnia mea asupra
i data acestil carte a DomnieT mole, ca sit fie in pace i iertatT des-
pro rindulil cljdiilor, nimine intru nimie valtt stt superare sit nu le boil;
aa este porunca Domniel mele, i main receh. grind. 1776 Ianuarie 4.
(1) Eata unele acte relative
Cartea Protopopului de la Biserica din satu Scheig, ca set fle oile apgrate
de saigii, cari strang ol Impratesci.
Vtavulul i ciobanilortl de la oile sfintiel sale ProtopopuluT Stefanil dela bi-
serica Scheilorti, din Brwvil, ca sit aibh' a apera printeacst carte a DomnieT
mele, de cAtr saigiT, earl stringt101 ImptirateseY, pentru c' aicl la Domnia mea
a data jalbil, cum cit le fad" multe superiirl i asuprell filr do calo i fitr
dreptate, oile in silii, i fail de niel o tocmlit i altele; acele oT nu cit
nu lo sunt de vin4are, ci de vinqare le are, numal va ca sh' le vindrt cu pro-
ul drept acea am data Domnia mea acstii carte a Domniet mele, ca
s'd aibl a apera de acestil feliu de zulurnurT, i oile ce le va av de vindare
sil le d6 cu voia cu buna toemlit i cu pretulit ior, cu banT gata, iar nu
In silt i Alit de pretil ; intealt chipil srt nu fie ; i saam receh. gvind. 1776
Februare 26. Cond. 3, fila 155.
Una alta acta din Cond. 8, fila 133:
Chrisovulft a patru preop de la biserica din Schell& de langa cetatea
Brasoviclui.
Acestoril patru preotT anume ce sunt la S-ta bisericit din Schei

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORI1 59

Tat' asemenea considermil i ajutrele acordate la ma multe bisericl

de lanza cetatea BrasovuluT, ca sa aiba a fin pro pamintula Ord Domniel melo
ale lora drepte bucate ; oT opta sute, adica fe-care preotti eke dou5 sute, iar
de catre Domnia mea s fie in pace si iertate aceste oT de oierita, asijderea
pastoril de la oT, fiindti 6meniT strainT din cea tra i nefiiinda secjiitorl aci
In pamintula Orel Domnier melo, Inca sa fie in pace de OW dajdiile i orin-
duelile cate vorti esi pe anti in Ora, de la visteria DomnieT mole; asemenea
si caiT lora inert sa fie in pace de Mead si do alte angariT, i cand veal da
altiT cu carp' iscalite, iar acestia tota sa fie nesuptiratT, pentru cA acsta
a avut'o acestI preotT inca mar dinainte vreme, precum ne adeverima Domnia
mea din hrisovulti DomnieT sale fposatuluT Grigorie Ghica Vodil, cu lOt. 1758,
ce-la v6c,lu Domnia mea intarita si de Domnia si rgposatula Scarlatti Ghica
Vvd. si de Domnia sa r'posatulti Alexandru Scarlata Ghica Vvd. cu insesT
pecetile Domniilora sale ; drepta acea i Domnia mea m'am
printeacesta cinstit hrisova ala Domniel mele am inoita si am intarita
mila acestora patru preotT de la Santa biscrica din Scheiu de langa cetatea Bra-
sovuluT, ca sa o aiba i s se pazsca i nestrmutata intocinaT poruncima
dar Domnia mea boerilorii, ce vetT fi cu slujba oierituluT i altorti dregtitorT
zapciT, sa avetT a lasa oile si alte numii1or preotT si pe pastoril ce volt fi
la acole oT, i intru nimic sup6rare srt nu le facetT, cacT orl-carele peste po-
runca DomnieT melc, sa va cuteza a face catusT dealt supttrare, i unula
ea acola sa scie ca va petrece scarba si se va certa de catre Domnia mea;
si am intarita hrisovulti acesta cu inssT credinta DomnieT mele I6n Alcxandru
Ipsilante Vvd. i Cu credinta prea iubitilorti DomnieT mele fiT Constantina Voda,
Dumitrasco VodA, si cu totT einstitiT i credinciosiT boerT ceT marl al DivanuluT
Domniel mele : Pan Dumitraehe Ghica Vol. Banti, Nicolao Dudescula Ve!. Vorn.
de Tra de susa, Radu Vacarescu Ve!. Vorn., de Tra de josti, Pana Filipescu
Vel. Log. de Tra de sustl, Stefanti. Prascovnu Vel. Log. de Tora do josil, Ste-
fanil Misoglu Ve!. Spilt., Ienache Vacarescu, Ve!. Vist., Scarlata Caragea Vel.
Post., Dumitrache Racovitil Vel. Clucer, Ienache Ve!. Paharn., Constantin Va-
carescu Vol. Stolnica, Manolache Cretulescu Vel. Comisti, Dumitrache Vel. Slu-
aerti, Nicola() Vol. Pitarti, i IspravniciT Pang. Filipescu Vel. Log., Gheorgache
Mavrocordatil 2-lea Log., si s'a scristi hrisovulti acesta in anula dintru intaia
Domnie a DomnieT mele, aicT in ()multi scaunulul DomnieT mele Bucurescl,
la Mt. do la mantuirea lumeT 1775, luna luT Septemvrie 28 de Dumitrache
logoftituld za taina.
Alta Carte de mil?! a Protopopului Stefanft dela biserica din Schein,
Bragovulut pt. 20 cal. (Cond. 3, fila 142-143).
Davad. gvdvm. ProtopopuluT Stefand (lela s-ta biserica a Scheilorti din Bra-
sova, ca sA aib cu acst carte a DomnieT mele, a tin6 aid in trti, la pasune
20 cal' ce-I are impreun cu oile, i nimenea niel unti fela de supgrare sa nu
le facA, pentru ea' fiindti preota de alta Or i aflandu-se protopopa, acsta
milA ati avut'o cela care dupa vremT s'ati aflatti protopopti la acea sfinta bise-
rica din Scheiti, precum ne adeverima Domnia mea din cartea DomnieT sle

www.dacoromanica.ro
60 V. A. IIRECIII

din Silistria i din partea acelui loc. O influinp necurmata, a avutil

Domnii nostril in peninsula Balcanic (1).
Compare-se chrisovuld chinoviiloril, de Ipsilante data, cu cele ante-
rire, de organisare a miThAstiriloril, mal alesil cu acelil de la 1626 ala
litI Miron Moghil Barnoski din Aloldova i se va ved, cum legea
s'a perpetuatil in Principate, cci dup6 150 de ara, Alex. Ipsilante spuno
bisericeI aprpe aceleasl lucruri ce i le spunea Mironil Barnoski.
rliposatuluI Costandina Mihaiti Gehana \Toda ot. lt 1763. Ded i Domnia
mea m'am milostivita de am data voie mai susa numituluT protopopa, sa-.T
tic in paco i fara sup5rare, pentru obiceiula ce este de dat strtiind de vitelo
lort co le tina la Osuno aicT in tC)r, ; dreptt aceea poruncimil Domnia mea
si Dumn-v6stra ispravnieilort aT judetuluT si ahora slujbasT, verl unde i in ce
judeta se va afla aceT caT, aT maT susa numituluT preota, y5d5rdla cartea acsta
a DomnicT mele niel una t'ola de sup5rare sil nu le faca, ci sil feritT sa
le datT pace de t6te, ca asa este porunca DomnieT mele. 1775 Noentvrie 12.
(t) Iatil una actil din Cond. 3, fila 213:
Chrisovul'A sfintei Mitropolii dela celaba Dretstorit de peste Dunetre.
Lucrurile cele co prin iubirea de Dumnedea dupa placere cu euviinp se
faca si se savarsesea de cata blagocestivf_li iubitorT do Christosa DomnT, care
dela Dumnedea sunt alesT, ~ara ca pota cun6sce la ota obstimea i prin
alte mijlce de fapte bune, iar maT al6sa' i vrednica de lauda este evlavia
cueeria Domniilora sale, catra sfintele i dumnedeestile lacasiurT, unde do apu-
rurea sii. slavesce numele mareluT si a tott puterniculuT Dumnedea, ci dar si
Domnia mea, flinda cu acesta Onda cucernica &atril sfintele luT Dumnedea
16easurT i mnlistirT, socotima Domnia mea si pentru sfanta i dumnedeiasea
Metropolie din cetatea DarstoruluT de peste Dunare, la care so cinstesee si se praz-
nuesce hramula taierd cinstituluT capa ala santuluT slavituldf proroctl inainte
mergatoriuluT i botezatoriuldf Ioana, fiinda-ca acsta sfanta Metro polie aa tosta
zidita i inalrata de r'posatula Ghica Gregorie Voda cela dupa imanta vre-
milora de duna, apoi dupa vrenzI fosta surpata zidirea curta de jura fnprejura ,
cata rgmasese iztaz, i biserica inca se darapana, ne cutezanda a drege cinevag,
'infra acsta stare aj mersa pana intru a doua Domnie a reposatului Gregorie Ghica
Vodti ala doilea, Candil Domnia sa, cu harnicie, mijlocinda &Ara puternica stapa-
nire aa scosa flrmana Imp5ratesca, prin care i s'aj data voe, eu neoprit, poz-
volenie, si asTa prin ajutoriula DomnieT salo si prin osardia Metropolituldf ce aa
fosta atuncT, de iznva s'atl zidita si s'ail inaltata curtea do jurt imprejurt
s'at dresti i biserica, i s'ati facuta si case, dar cu multa cheltuiala i datorie;
drepttl acca i Domnia mea indemnandu-rni5, ca prin 6re-care ajutoria de paila,
din venitulti domnesctl a no face noT ctitorT, printeacesta cinstittl hrisova ala
Domniel mele dama si orincluimti paila acestel sante Metropold, sa, adra a lua
pe tota anula cate 500 bolovanT sare de la ocna Slanictl, bolovard marr alesT,
care la vreme sit fie volnica trirnisulti farti do niel-o zaticnla a o radica, si
ad sti o vinda, ati sa o duca unde vora vrea, i niel vamesiT, carnarasil

www.dacoromanica.ro
 RomiNmoRtt 61

Biserica avea, pentru administratiunea el judetand, ca i astkll, pro-

topopi.
ProtopopiI eral numitI de Mitropolitil i EpiscopT, dar nu puteail di-s1
esercite functiunea in judete, pana ce Domnitorula nu li dhdea si al
carte de volnicie.

s. nu-T supere de nimicil, ca sh' fie mila acesta a acesteT snto MetropoliT de
ajutorti si de inttirire, iar Domniei mete si rtiposatiloril parintilorti, mosilort
si stramosilort Domniel mele vesnic pomenire, pentru ca mila acsta o ati
avutti sfanta Metropolie si de la altT fratI DomnT, precum ne-amtl adeverittl Dom-
nia mea, atatil din hris6vele Domniel-sale frateluT Gregorio Ghica Voda ot
let, 7277. Asijderea inoimil i Domnia mea mila acsta, precum art6 mal sust ;
adeverinill Domnia mea hrisovulti acesta cu insusT credinta DomniT molo hi).
Ales. Ipsilante Voivoc15, $i cu credinta pr iubiilora DomnieT mele fa, Con-
stantinti Vvd., Dumitrasco Vod., i marturiT punemil Domnia mea pe totT ein-
stitiT i credinciosa boerI ceI marT al DivanuluI DomnieT mele : Pan Scarlattl
Caragea Vol Ban, Nicolae Stirbehl Vel Vor. de Tra de sustl, Badea Stirbeiti
Vol Vorn. de Tora de jos, Ioant luliano Ve! Log. de Tora de susti, Dumitrasco
Racovita Vel Log. de Tora de josti, Stefantl Misoglu Vol SpPit., Nicolae
covnulil Vel Vist., Costache Ralett Vol Post., Raducanu Slatinnu Vol Clucieril,
Scarlatil Manula Vel Comis, Dumitrache Varlaamt Vol Pahar., Mana Vol Stol.,
Teodosie Tigara Ve! Sluger, Constantint Ve! Pitara, si Ispravnict Ioan Iuliano
Vol Log., lordache Mavrocordatil 2-lea Log. S'ati scrist hrisovult1 acesta in alil
traca an ah Domnier mole aicT in scaunuld orasulul BucurescI, in luna Martic
21 la lt. 7285, de Constandint Dascillult slovenescti.
Eata una alta acta din Cond. 3, fila 214-215:
Chrisovii a don' sfinte biserici din epaMia Metropolia Drasta.
DomniT i obladuitoriT ceT alesT de Dumnedet, dirora li s'at incredintatt
stilpilnirT de Val si de norde nu se indestulzt numaT pc politieesculti norodil
a-lt aduce la stare huna ci indreptare, ci maT vIrtosil prin lucrarea celorti fo-
losit6re de sufletil, care este milostenia, ci maT alesti la sfintele luT Dum-
nedeil 11ScasurT, unde neincetattl se prosltivesce numele mareluT c atotti pu-
terniculuT Dumnec,leil; dreptil acea dar i Domnia mea insciintandu-mii pentru
(loa; sfinte bisericT, ce se ala' in Eparhia sfintil sle Printele Metropolitulul
Drilstorti, chirt Partenie, insa una in Casabaola Babadagra, la caro se cinstesce
si sil prilznuesce hramulil sfiintuluT slilvituluI mareluI mucenict Dimitrie si
alta in satulti Cernavoda, la Bogazchioiu, la care se prAznuesce hramul5 sInn-
tuluT phinteluT nostru Nicolae arhiepiscoptl Mirelort dela Lichia, filctitoriulti
de minunT, ci incA socotindti Domnia mea, ol pre langa alte laude si prinse
co se aducti luT D-deti in sfintele bisericl de pravosIavnica crestinT, esto bino
prirnit si mirezma titmtieril candelelort si a Molinera, acestea sunt
spre slava luT Dumnedea si spre pod6ba i cinstea bisericei, si indemn5t6re
spre evlavia pravoslavniciloril crestira, bine voimil Domnia mea de
acestea (tour: bisericT, orinduimti ca sl aiba a lua in totT anil cate tal. 50 pe

www.dacoromanica.ro
62 t. A. ttRE1111

In 1775, cu ocasiunea noue'l Domnfi, se relnoescii tori protopopil

din 17 judete. Domnitorula le da la fie-care urnatrea carte de re-
cun6scere, din care se pelle ved i preocupatiunile Domnitoruldi din
respectula moravurilorti:
Davat gvdvm pre carde Fati fcuttt P. S. Sa p5rintele Mitro-
politula protopopa la sud. . . . . ca s aib volnicie cu acstri carte a Dom-
niel mole, s5 cauto slujba protopopieT din aceltt judeVi i s. alba a judeca
t6tri partea biscricscrt, dupil pravi15, ins. de amestecarea sAngeluT i de r5pi-
rea fetelorti, pe uniT ca aceT sg-T glob6sc5 pe fie-ce care dup putinta lora,
ins5 pe caro ila va afla in vin5 mare, sti de amestecarea sangeluT, sa de
impreunarea co nu s'ad crujutti, lada de rudenie, s5-T duc la P. S. Sa prt-
rintele Mitropolita, ca srt le faca judecata dupa pravil. Pentru care iatrt
poruncimti Domnia mea molitveY tale. protop6pe, O. nu care cum-va sii. indrils-
neseT, afittnd vira de amestecare a sngeluT, stt impreunare a crtrora se cade
sa se despartscA, i de la uniT ca aceia veT lua mit. i voi lsa, v&,16nda in-
sciintarea P. Sale parinteluT MitropolituluT, bine s5 scif, cti cu pedpsa biseri-
c6sca f6rte te veT pedepsi, de nu veT urma porunceT ce ti se d'A. Poruncimti
Domnia mea qi ispravnicilora dinteacesta jude$ i vour3 cpitanilora,
vameilora dupg timpurT, vtailora de plaii prcillabilorti de prin satele

aria din varna DomnescA, s fie pentru tmie, unta-de-lemna, i fAcliT, insit
Epitropu (lela biserica sffintuluT Dimitrie sA iae acetT tal 25 la 4iva sfiintuluT
Dimitrie, iar cela dela biserica sfAntuluT Nicolae s iae tal. 25 la cjiva
tuluT Gheorghe, ca s5 fie acestora sfinte bisericT de ajutoria i de intArire, iar
Domniel mele i rposatilora prtrintilora, moilortt i strmoilorti DomnieT
mele venict pomenire, fiinda-cti acst mil5 o ati fosta avutti i de maT ina-
inte vreme, precuma ne-ama adeverita Domnia mea, atiitil din hrisvele altorti
fratT DomnT, atta i din hrisovu DomniT sle frateluT Grigorie Ghica Voivocla,
ot 16t. 1769. Aijderea i in urma n6strA pohtima pe alV fratI DomnI sit ino-
iasca mila acsta i cu hrisvele Domniilora sle, i spre a lora venic pome-
nire; am intrtritti Domnia mea ltrisovulti acesta cu insuT credinta DomnieT mole
Io. Ales. Ips. Vvd., i cu credinta prea iubitilorti Domniei mele fiT Constan-
(fina Vod5, Dutnitracu Voc15, i cu tota sfatula cinstiVlora i credincioilora
boierilorti ceT marT aT DivanuluT DomnieT molo: Pana Scarlata Caragea Vol
Bana, Nicolae Stirbeia Ve! Vorn., de Tra de susti, Badea Stirbeiti Ve! Vorn.,
de Tra de josti, Stefana Mioglu Vel Spilt., Nicolae Brncovnula Vol Vist.,
Radulti Slatineanulti Vel Clucerti, Scarlatti Manu Vel Comistl, Dumitrat.he Var-
lama Vol Paharn., Tanti Vel Stoln., Teodosie Tigara Slugera, Costandin
Ve! Pit., i Ispravnica Ioanti Iuliano Vel Log., i Iordache Mavrocordat 2-lea
Logf., i scrisa IIrisovula acesta in ala treilea ana ala Domnii DomnieT
mete aicT in scaunula orauluT BucurescT, in luna Mart. 21, let. 7285, de Con-
standinti DascAlulA Slovenescti.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 68

clomnescI, manastirescI i bisericescI, v'Onda cartea acsta a DomnieI mele,

totY s'A aveV a v feri de judecata S-teT biserici, nimenT sa nu se amestece
fara de numai orincluitula protopopti, ccT orT-carele se va amesteca in judo-
cata bisericscil, bine s'a scie ca rea scarba i certare va parece do catre
Domnia mea (1).

In interesulil religiuneI, Ipsilante ajuta preotil, cu scutirI diverso

maI ales intinde scutirile i la fiiI de preop, spre a-I Indemna sit ur-
meze In cariera parintiloriA lor. Ditm In notA aci dou6 acte de acstii
natura (2). Din cela al doilea so vede e& la bisericI se tinea cuvin-
trI (didaltii), carI de sigur eral In romnesce, ca s fie trOlese.
Cond. DomndscA No. 22. 1776. Arh. Stat.
Vocla acorda scutie, i liucJI cuviosuluI Alexie Icrokirica dola Metropolia din
Bucuresci, carde fiinda-ca se afla slujinda deapururca i nelipsitti, nevoindu-so
a face didahil sarbatorile i Duminicile pe la sfintele bisericl, spre folosula su-
fleteloril crestinilorti, dupa cum ne adeverima Domniea mea din anaforaoa P. S.
slo Parinte Mitropolitulti, cum ca fra lenevire i tara pregeta urmza acsta
huna slujba, m'am milostivita Domnia mea etc Cond. 3, pag. 146 v.
Din condica Domnsea No. 6, la fila 78, Mitropolitultt Grigorie cu anafo-
raoa din 1777 Iulie 31 qice :
Preotil din cAte trele eparchiile att datil dou6 jaibo catre noT, una catre
Maria Ta inchinfind'o, iar alta noug scriind'o, dupa a carora jalbe nu lipsima
a ar6ta Maria Tale cea cu rugaciune cercre a lora: precum tate breslele vora
sa aduca po ficioril lora la brsla parinteseti, asa si preotil ceT ce aa feciori,
invaVa cartc si se soco-tosca vrednici do a primi darulti preotieT, so silesca
a-I face preoV i aI Risa diadosI la bisericT, insa (linda-ea' de noi nu se heroto-
nisesea ficioril preo0scI farii, de numal dupa m6rtea parinOlora lora i unde
este trebuinp, satelc nevNandu-I herotonitI, ti supara la isla', dimprettna
ca satenI asezt3ndu-I ; care acsta nesuferind'o niel preota niel ficiorii
lora, uniI se stramuta prin alte sate, alta se faca slugI la unula i altultt,
aii intra intealte bresle i putini ri5mAna spre ajutorula satelorti i totT ficioriT
do preoV ce sunt hotar4I la vremea trebuiMel sa se hirotonisesea, nepu-
tncla sit mai traiasca pe lftnga parinti si sub invaptura lora, co li-o faca
pururea, pentru orinduielele biscricescI, se desnedajduesca i amestechndu-se cu
alte slujbe, se faca nevrednici de cinula preotesea. Preota nu supara pro Ma-
ria Ta, ca so ramttie ficiorii lora l'ara de dajdie, ci se r6ga, ca coi ce vorti fi
alesI i ipopsiV de a so hirotonisi, sa fie orinduip cu o dajdie deosebita,
usra, ca sa platsca Orla la vremea chirotonici, iar hirotonindu-se sa intre
eI in orinduiala dajdeI preotilort, fiinda-ca cu acea dajdie aflAndu-se &ose-
bitl' pana la chirotonic, pota sa scla pe lnga printT, ca sa ;ny* ale preotia
caro invaViturI noI le cerema dela dnil aula vitt s'a iea darula preotiet
Domnitorula I. Alexandru Ipsilante la 1777 Septembre 10, clice cit: t'inda ett
numarula preotilorti este orinduita cu hotarttre, ca aII mal multI pesto orla-
duita suma sa nu intre fara numaI in locula acelora cand vora muri si va

www.dacoromanica.ro
64

VI.

Organisarea justitiet
S venimO acum a ne ocupa de organisatiunea justitiei sub Alexan-
dru ipsilante.
Chiar in anula sosirei sale in Bucuresci, 1775, inteligentulil Dom-
nitoril s'a i pus(' sa serie i s, compileze o pravila. De vreme ca
vedemil, Vice el, cum ca la pricinile ce se caut5,, une-orl se arta obi-
ceiurilo pamIntului, alte-ori se anerisescil, i hotaririle se fact" clupa
gandulti fie-Garuia, fara de a nu le tntemeia In pravild, i acsta pen-
tru ea' nu ail vre-o ornduita pravil'a a obiceiuriloril; cercetandO obi-
ceiurile i intarindil cele cu cale cu caVutele tndreptarl, adunandil i
alte pravile, ama lacutti o pravild, care 0 dupa ce vomit arNa-o la top,
talmacind'o 0 pe limba romnhca vomil i tipari-o (1).
Pana ce acsta pravila, scrisa mai tntiiil in grecesce, s fle araatd
la top, talmacita i tiparita, Alexandru Ipsilante organisa instantele, earl
at a judeca pricinele i vinele, .prinurmatorulti chrisova, din 1775,
chrisovii din care vedemil, ca citi organisza 4 instante superire de
judecati, Vise de el Depertamenturi. Unu O din acestea este nu-
mit de criminalionP, pentru ca are a judeca crimele
delictele. Eata actula
IIrisovti cu ponturT in co chipd sa urmcze D-loril bocriT judeciltorT de pe
la rnduitele mese. (Cond. 1I, fila 43:)
Pcntru orinduiala Depertamenturilortl de judeciltl.
I6-.) Alece. Ion Ipsilante Vv. cu mila 1'0 Duntneqe4 Domnil. (etc.)
Vrtmdil Domnia mea ca sil ica t6te pricinile do judectitl ale lo-
cuitorilora, nu numaT dupb.' pravilil, Cu t6t5 dreptaten,"ci i Iru zilbav5, ca

fi trebuint . . . . primesce propunerca de susil, (LAM core prealabila ale-

gem intro ficioriT de preotT, pe ceT vrednieT i earl voril apoT STL ajung5 preotT.
Acestia a1e1, sil se lege, cum cA voril pune Vita silin0 la inv6tiltur5 si ace-
stora s5 li se pule o dare mal mic5. i deosebit5.
(I) VedI documentula de mal la vale.
Posedema una asemene add in originala'. Ved1 qi Conclica domndsca No. 2 (Alex. lp-
silante Voda), fila 43.

www.dacoromanica.ro
 WO= ROMINILORt 65

nu se stinge 6menir i s nu cheltusce amblandtt in judeckr multe vreme,

pentru acsta ami orinduit 4 intocmite depertamenturT. Cel d'antaitt, asezatil
Cu boerir marl mazilr de-n trpta antaia ; cclii alt1 II-lea cu din cer-l-altT ; celti
ala 111-lea asemenea si celti de alti IV-lea asemenea.
Dintr'acestea dar, unu/ii si caute numar judeckile de criminalion, iar cele-
lalte trer, pricinT ce sunt pentru lucrurr i datoriT.
Depertamentula de criminalionii, asezatil cu deosebitT boerT, are a urma pe
tke lilele necurm. atti cluterile i hoteririle, dupe pravile, in localuld ornduitil
la Domnsca nstre Curte, cu tke ornduiala sa, adece.: alti 2-lea si alt1 3-lea
armasii, armaseT, zapciir puscarieT, logofiter i altr trebuinciosT, gait numar
de Sambeta i Dumineca.
Cat pentru vinovatr, orT de Mari de la ispravnicti se trimet, sti aicr se
prind, si se inchiie la puscerie i numaT deck si se arte DomnieT mele.
InteacestasT chipti si aibe condici deosebite armasulti, in care se trce nu-
mar deck numele vinovatilorti, aretndtt de s'aii trimis de la ispravnicie, sti
de s'ail prins aice i aducndii condica, se se arete i si se pecetlusce de
No!, cu hotkirea de a se judeca i sa nu se ceisnsei de vel armasil, mar 'nainte
pane a nu se cerceta de judecai, care si dea in scris ce felti de pedpse se
cuvine a se face acelora, dupe oranduiala praviler, aretandti i capetele i sa
arete Domnier mele, cu anatora scrise in condice. i cercetarea si se face Pare
de zabave, ca oft curnd si se osandsce, sg in grabe si se indrepteze
si se slob6de de la inchisre.
Ce16-1-altti Depertament are a ceuta, a judeca si a face alegere
de judecat, ce sunt pentru lucrurr i indatorir, i se' urmeze cauterile i ho-
teririle sale dupe pravile, urmandti i obiceiulti pemintuluT, care acum ama
hoteritti si se energhissce in pravile. Si are si acesta a se aduna la curte
cu 2 logoleter de Divan i cate 2 de 5 bresle : 11 zapcir si fie nelipsitr.
si tie condice deosebita, intru care si se trce tte cele ce se cauta inteacest
depertament.
depertamentti, asemenea de o potrive la putere, ca cele-l-altil de-
pertamentil, si pezsce totti aceeasT orinduiale, dupe cum s'att lisi maT susti.
departament' mal mare deck acestea, asezat cu boierT marl ma-
zilT de intaia trpte, are si acesta si se adune in domnsca n6stra curte, afare
de Joia i Dumineca, i dupe prat*, flindil trebuinte, si la vre-una din casele
si judece se face alegere pricinilora celor' orinduite la acestti de-
pertamentti si din porunca n6stra de ismve si caute i pricinT ce Wail cAutat
In ce1A-1-alt Depertament, ce i este maT micti deck acesta ; i de se va
intampla vre-unulti din eel ce se pricinuescti, si nu se multemsce la oterirea
aceluT Depertamenta si va cere Divanil, s urmeze i acest mar alesti Deperta-
menta cu cauterile i hoteririle sale, dupe pravile ti obiceiurile pemintuluT, ce
letona Romanilorel de V. .d. Ureehid. 5

www.dacoromanica.ro
66 V. A. liRECHI

s'atl hotaritti acum, purtandu-se judecatoriT cu mare cercetare, fara de pismuire

si cu luare aminte si de este sa strice vre-o data vre-o hotarire a Deperta-
mentuluT celuT de josti, s o strice cu pravila, cu cuvintti vrednicri i dreptti
si cu anafora, iar nu cu vorbe subtirl i sa nu cuteze cinevasT din judecatoriT
acestia, orT a sparge, sti s ie scrisele a celul-l-altti Departamentti ce s'ail dattl
la cola ce se pricinuesce, fiindti-ca acsta nurnaT Domnia mea avemil a o face
de isn6va cercetandti aci pricina, de fata, in Divanuhl DomnieT mele.
Asemene depertamentuld acesta are O. urmeze lucrarea drepthleT sale cu Vita
ornduiala, InsA, treT logofeteT, 4 logofeteT de Divang i cate 2 asemene de la
fiesce-carele zpci i altT trebuinciosT slujbeT. SA se tie dar si la acesta De-
pertamentA condica deosebitti, Intru care sa se serie t6te cele cautate. La aceste
3 DepertamenturT sit fie si cite 2 vorniceI r"OnduitT, ca sA se tramitA, fiinda tre-
buinta, de la judecata, orT pentru vre-o cercetare, orT pentru ca s caute semne
hotare, cum si alte asemenea.
Asemene si din ceT rnduitT sa pazsca la usile Depertamenturilorti, ca sa
nu lase pre nimene, orT-ce felti de om ar fi, sa intre inlauntru, fara de numaT
pre co! car' pricinuescti i dupa orAnduialA pre eel ce face trebuinta a-T chiama
judecata.
Divanula DomnieT mele este sa se fad. de 3 orT pe s'ptLimanti, Dumineca,
Mercurea i Sarni)lita. Ins Lunea i Mercurea sa se caute pricinile ce sunt
pentru lucrurT i indatoriT, a carorti pricinl hotarire s'ati facutti de cele-l-alte
DepertamenturT i neodihnindu-se ceT-ce se judeca s'ail cerutti la Divanti, orl
dupti vointa Nstra, stt dupit cererea lorti, cu judedata, amti otaritil a esi d'an-
taiasT data la Divanulti DomnieT mele, iar Sambata sa catamil vinovatiile. Iar
candti vre-o parte din ceT ce se judeca, nu se va otlihni la hottifirea celuT
maT de josti Depertament, si va face apelatie la celii maT de susti Deper-
tament, dupa ce se va cerceta a aceluT maT de josil DepartamentA hotarirea
Cu Vita pravilnicsea luare aminte si se va Intri ca o drpt i dup pravil,
iartisT nu se va odihni, ci va core apelatie la DivanulA DomnieT mele, se va
infia cu celti ce se judeca si se va mal cerceta pricina i cand se va gasi
otaririle ce s'ati facutil de la acele 2 Depertamenturl drepte i cu cale si se va
cun6sce cum ca de-n destrOnare i pism nu se odihnesce, unula ca acela este
sa se pedepssca de catra Domnia mea spre pilda i altora.
Vel LogortiT datorT sunt sa gatsca Divanulti DomnieT mele, sa pule la
ornduialA zapciiT, ca sil alba gata po cei ce se pricinuescii, cu OW cele tre-
buinci6se, adeca : cartY de judecatti ale celort1-1-alteDepertamenturT, i sineturl,
marturiT, cum si alte asemenea, pentru ca sa nu iasa la Divanti negatitl
pentru ca sa nu se Indrasnsca cinevasT, din ceT ce se judeca, sa dica cti-I lip-
sesce cutare scrisre, sil cutare marturie, fiindti-ca unult1 ca acela, este sa se
departeze, i Ve! LogotetiT vorA av a rspunde pentru lenevire i nepurta-

www.dacoromanica.ro
 iSTOMA ROMINILORt 67

rea de grija. lar Divanulti DomnieT mele sg se facg Cu t6ta obicTnuita po-
doaba.
AmindoT D-loril Vel Logofetf, de 3 off pe s'pOrnang, Martia, Joia i Vine-
rea adunandu-se, sa caute condica de ravw i. aductIndil pe zapciT, sa cer-
ceteze de s'ail cautatil, de s'ati s6varitil pricinile jaluitorilortt, de ail venitil
rspunsurile de pe afara i mumbairil eel trimeI i cele-l-alte. Catre aceste
sr. MIb purtare de grip' spre a sevri intaiti pricinile celoril de afara i eel
maT vechT, ce att data jalba mal dinainte, acoja intaitt sr. se judece i nu sg
dea rncitt celoril de curandil, pentru hataril.
Cand de isnva sa cauta vre-o hotarire a vre-unur maT de josil Deperta-
mentti, sa nu se chigme judecgtoriT aceia i sa se intrebe in ce chipil i pen-
tru ce ail hotaritil acelti felil acea pricing, fiinda-cg acsta este atacsie, de vrerne
ca acetT judecatorT cate ail a c,lice le-ail scrisil in cartea loril de judecata. Sa
se tie condicT deosebite intru care sa se trca in perelips' t6te ra'vaele ce
se dart i in ce chipil sa oranduesca i hotarirea DomnieT mele i zapciulil,
cu ltulti, luna i c,liva. Aceste condicT s. fie la totT logofeteiT, care dupg dato-
rie, dup. ce se ornduescil ravwle, sr, le serie in condica, precum s'arl qisti
maT sus' i apor sr, le iscglsca i aa sg se dea jaluitorilorti ; cum i cele
ce se ornduescil pentru pricinT a se cauta afara, la judete, cu aoestaT ehipil,
dupa ce se iscglescil, s'a' se pecetluiascg ; ca de se va gasi veuntt rava0 datil
In mama' de zapciti stt jaluitorilorti, netrecutil la condicg, sa se pedepssca,
cercetandu-se celt1 vinovatil.
De se va intmpla in vre-o sptilmang sil se stringa judecatT multe, sti ne
insciinteze D-lort1 Ve! LogofetiI, ca sg facemtt i intealta ji Divanil, sa nu aro-
tepte eel cu pricinile.
Pentra judeatorI. Pentru ca sg urmeze ale judecatiloril, nu numal cu bung
ornduiala, ci i dupr. pravilg i dreptate, pentru acsta amti alesil boerT ce
scitt a-CAM pravila, cat i obiceiurile pamintulut i i-amil oremduitil judecatorf
la numitele 4 DepertamenturT. DecT judecatoriT totT, dupg netilgaduita datorie,
sg se stranga la DepertamenturT de dimintg, sa judece i sa faca alegere a pri-
cinilortt ce vorti veni, cu tail felultt de nevointa', cercetare i luare aminte,
urmandtt orndueleloril pravileT qi artandu-se spre ceT ce se judeca, cu dul-
ctg, far' de niel un feltt de pismuire i cu des'e'varitg nepartenire la nicT o
parte. Sa asculte cu bung luare aminte, fge de mahnire, Vote cuvintele celoril
ce se judeca i sg nu cuteze vre-unulti a injura pe cineva0, stl sg-lil oprsca
de a-T arta OM curgerea priciner lul, orT-ce felil ar fi, fiindti-ca de va face
vre-unulti vre-una dintr'acestea, se va pedepsi. Canonulil judecgtoriloril de orT-
ce trptg ar fi, sr, nu primsca in casa sa vre-unulti din ceT ce se judeca,
ca sa asculte, orT jaiba luT, sal r6spunsulti, fiindil-ca acsta este mare strieg-
ciune, de vreme ce inteacesta0 chipil negreitil sr, smerduesce auclultl s6i1 i

www.dacoromanica.ro
68 V. A. 1111E01711i -
apol se discolifsesce a nimici dreptula si asTa stinghirzA si pre ceT-1-alV ju-
decAtorT la hotArire, si dinteacsta face trebuintA sA se zAbovscA hotAririle.
DecT, ceT ce se judecA, cate indreptArT si rspunsurT ad a lice, sl le spuie
tate inaintea judec'AOT, ca fiinda curatd gandula judecAtoriloril de alte s6pte,
s1 nemerscA cu lesnire si far' de pismuire dreptula jalbilora pirisiloril si
rdspunsurile pirltilora, sA se scrie insgsl cuvintele carT le i;licd. JudecAtoril,
cu socotlA de obste, in cercetare de I:10e, si Cu ganda de obste, totT sA ho-
ttirsol fArl de a nu se socoti unula sd doT dinteinsiI, cli, ela este stApand ala
otArIreT, ski mal mare decat cer-l-altT la lucrarea acsta a judeateT ; jude-
cAtoril sA. ail:A manile sle spglate intru Dumne4ea si intru pravilA, adecA,
sA fie tem6torT de Dumnelea si dre0 si sA nu-sT intine manila sle cu pri-
mire de darurT si miturT, eAcT cand vre-unulil din judecAtorT se va ar6ta cA
ail luata mitl, unula ca, acel A grea se pedepsesce.
De se va intmpla pricinT multe, sA fie datorl top' judecAtoriT de a se stringe
la Depertamentd, la ceasil orinduitil si sl caute deobste pricinile, iar nu unulil
sti do!, fiindil-cA cAutArile si hotAririle trebuesce sl se facA de fatA, iar nu pe
sub ascunsil.
Judecatoril feorte bine sr" iea aminte, s nu hotArsc5 altele de fa0 si apoT
sh iscAlscA pe sub ascunsil alte hotArirT, impotriva hotArireT aceT de faVi,
fiindd-cl grea se pedepsesce.
JudecAtoriT sl nu intre nicT-odatA in vre-o nedreptate, ail pcntru prietesuga,
sd pentru rudenie, ad pentru frica vre-unuI obi aza maT mare, iar carele din-
tre judecAtorl se va afla judecanda cu hatara de prietesugil sa de rudenie,
si va cAuta spre brazil, iar nu spre dreptate, grea se pedepsesce.
Asemenea si celti ce se silesce de vr'unti obraza maT mare si se va afla cl
face nedreptate si nu ne va insciinta, ste O. se pedepssed frte grea, spre
certarea bicisniculuf ce s'a temutil mal multa de sila aceluT unti boilril ca si
dinsula, mAcar si mal mare in 4ilele acelea, deca.t de Dileti, de pravilA si
de No!.
JudectitoriT aT vinovAtiilord, sil urmeze la cercetArT si hotArIrT asupra Ile&
torilora de rele, cu unil ganda, dupA pravilA, si NoT cercetanda ale lorti, fatA
funda In Divana, SambAta, si gsindd oranduirea drptA si dupl pravilA, orT
vomil cumpaa-o, orT voma intAri-o.
Cel ce se cercetzA de cAtre judecAtorr pentru vre-o fapt'A rea, de vorti mAr-
turisi indatA cele ce intrebT, sa nu se crcslA numaT cleat de judecAtorT, fiindil-
cA p6te, sd de frica pedepselora, ski din uriciunea vie0T lord, sa m'rturisscA
cele ce n'ati fAcutil. Pentru acsta, judecAtoriT sb'. cerceteze si sl caute si alte
semne pe din alarA.
Niel din judecAtorI, nicT alta cine-vasT dupl afarA, sl nu dea capil si pravilA
la mna unuia sd altuia, cu care turburA socotla si gandurile judecAtoriloril, ce

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROIANILORt 69

facd la pricina ce se cautg, ei prelungesce hotAririle, din care prelungire se pri-

cinuesce stricAciune la amindoud pAile ce se judecl. lar care din cel dupl
afarA se va intreba, s aibA slobolenie degvreitd sli mrgA la judecatA cu pra-
vila acea ce va av ei arte aceld capti ce se cuvine la pricina ce se cautil,
pe carele judecAtoril crec,16ndu-ld cuviinciosd ei alcAtuitd la pricinA, sA-16 pri-
mse fArA de pismuire.
Din judecAtoril de a doua trptA, a acelord 3 Depertamente cercetndd pri-
cina, inv`etatl i isbutitT (ispititT ?) la ale judecdfiloril, dintr'acestia de se va in-
tmpla trebuinta, vomd orindui in loculd unuia din doT ispravnicT judetelord
ei in loculti sd vomd orndui altulet la Depertamentd.
Iar judecAtorilord acestord tuturord de la cAte felurT DepartamenturT, pen-
tru ca sO aibA ei indestularea lord, ca mal multa s'A se silscl ei sA se pgzscA
curag, le dgmti lf, pe lung, dupl orinduiala ei starea fie-cAruia.
De vreme ce vedemd cum ch. la pricinile ce se cautA, une-orT se eral obi-
ceiurile pOrnintulul, alto orT sA anirissce, ei hotgrArile se facti dupO gnduld
fiecOruia, Mea de a ei le intemeia in pravill, ei acesta, pentru el nu ad vre-o
ornduit, pravil a obiceiurilord ; cercetAnclii obiceiurile li intArindd cele cu
cale, cu c4lutele indreptarT, adunAndti ei alte pravilT, amd fAcutd o pravilO, care
dupi ce vean"' arita-o la totl, tillnulcind'o fg pe limbo, romnsci, vonnl
qi tipari-o, ca socotincld ei cinstind ale pravileT, sil judece ei sA hotArascA
de pe pravilA ei s. urmeze de pe acea. lar pana a se ti:pdri acea fi a se areta
de fatd, judecAtoriT s. urmeze cercetAndil ale pravileT.
Pentru cel ce se judecd. Gel ce se judecA de orT-ce feld de rnduialti sd trptA
va fi, orT tran sed boiArd, orT de bund nema, stt prostti, s, sA la judecatA cu
totd fauld de evlavie ei cucernicie. CAnd cine-vaeT din ceT ce se judecA, obrAz-
hicesce, sd arunc, judecAforiloril, in lAuntru la Depertamentd, cuvinte de ocarA
ei de necinste, orT stApAnindu-se de fumurT, sti rezemnduse la vre-und braza
mal mare, pro unuld ca acela, orT-ce felti ard fi, sA-15 arte judecgtoriT indatA
prin anafora, scriinda i in ce chipti a obrOznicitti, pentru ca s'a se hotArscA
de cAtre Domnia mea cilquta luT pedps, spre intelepciune.
CAnd cine-va, din cel ce se pricinuescd va alerga la vre-und obrazd mal mare
ei acelti obrazd va insciinta judecAtorilord, ca s. se diafendifsscl, unuld ca
acesta, adecA ce ad alergatd, s. se pedepsscA dupl ornduelile pravileT.
Gel ce se judecl, s. cun6sel pre totT judecAtoriY de o potrivA la putere ei sA
nu socotscA pe vre-und judectord mal mare, sti mal micti, sd stphil all
hotilrireT.
Pentru zapcil. ZapciiI s, ala totil feluld de ascultare ei supunere la jude-
cAtorl.
InsueT zapciiT sA aduc pre cel ce se judecA, la judecatl, ei s, stee li el de
fatl, pAnti cAnd vord lua sfireitd pricinile acelora ei sO nu-1 trimitA cu logo-

www.dacoromanica.ro
70 V. A. IIRECHI

fetT i cu zapciT de aT lori, fgrg numaT cnd va fi trebuintg, cu ceauiT

Fgrg de hotrirea judecgtorilord sg nu indrgznscg zapciil a face vre-un he-
reket asupra vre-unora din cel ce se judecg, png cnd se va da hotgrire
sg iea hotgrirea de la noT pentru sv'rire.
ZapciiT O. nu se indrgsnscg a aduce la DepertamenturT frg de scire i frg
de veste vre-unulti din cel ce se judecg, ci intAiil sg-T arte rgvati de jalba
ce este impotriva luT, i sg-T dea sorocti de una ski de dou6 vile, adecg dupg
cum va fi i pricina, ca s'A se ggtscg ; iar de va fi mg ca dupg-ce va afla-o,
p&te sg fugg, ski sa se ascurnl, pre unulti ca acela pue la pazg, sti
lase luAndti und bunti cheza5, pe orn, cu scirea judecgtorilortl.
ZapciiT fgrg de scirea judecgtorilora s. nu dea sorocil la cine-vaT, st
lase, cu niel unti felti de pricing.
Pre cela hotrttui., de-1 va fi greala lur de vinovltie, sg-Iti tie zapciiI pfing
cnd voril lua hotgrirea DomnieT mele pentru pedpsa luT ; lar de va fi pen-
tru banT sti lucrurT, s-Ri silscg spre desvgrita hotrire, !Ira de a nu mij-
loci alta' nimic. Iar de va cere sorocti, iar'T prin insuT judecgtoril, s'a, se
cerceteze de i-se cade a i-se da sorocti i atti? i de este omulil vrednicti de
credintg ? i dupg hotgrirea ce voril gsi cu cale i cu dreptate, s se facg. lar
de va fi boerti, cele hotgrite s'A se aducg intlti la Domnia mea hotgrirea jui-
decgtorilorti, pentru ca s. se urmeze dintr'a nstrg poruncg. OrT-ce felii de obrazil
aril fi, cela hotgritti sg nu vincy lucrurile slefgr de scirea i voia n6strA,
ci s se facg anafora dupg ornduiala pravilelor, i mal ntiti s se intgrscg
de cgtre Domnia mea.
DecT aceste or'enduelT ce amil hotgrtil Domnia mea a se urma i a se
lucra i in fapt aezndu-se i in scris printeacestti domnescil ala Dom-
niel mele hrisovti, dupg ce s'aj citit intru auqulti tuturora in Divanti, a
fi cu totit in deobte insciintap i a sci fie-carele datoria sa ; pentru ca sg
so pgz6sc in tt vremea asemenea i s se ggsscg de fatg intocmirea
acestorti ornduell, poruncimti D-tale Vel Logofta, sA se trcg in condica
DivanuluT, dup acsta s. se dea la S-ta Mitropolie, ca sg se pgzsc in-
tru pgstrare, intrindd Domnia mea hrisovulti acesta cu insgT credinta Dom-
niel mele I Alex. lemil Ipsilante Voevod, martorT fiind i prea iubiii fil Dom-
niel* mele : Const. Voevodti, Dumitraco Voevoda cinstitiT boerT
marT aI .DivanuluT DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica Vol Ban, Pan Ni-
colae Dudesculil Vel Vorn. de Tra de sust, Pan Radu Vgcgrescu Vel Vorn.
de Tra de josti, Pan Pang Filipesculti Vel Logofat de Tra de susti, Pan
Stefanti Pricovnu Vel Logofatt de Tra de josti, Pan Stefanti Mioglu Vel
Spgtarti, Pan Ienache Vgcgrescu Vel Vist., Pan Scarlatil Caragea Vel Post.,
Pan Dumitraco Bacovit Vel Cluceril, Pan Ienache Vel Paharn., Pan Con-
stantinil Vgatrescu Vel Stolnicil, Pan Manolacho Kretzulescu Vel Comisti, Pan

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORTI 71

Hagi Dumitrache Vel Slugerti, Pan Nicolae Vel Pitad' i Ispravnicti Pan Pan.
Filipescul Vel Logortti. Si s'a scristi hrisovult1 acesta in al doilca anil
mntie Domnie a DomnieT mele, aice in ra Romnscg, in orast scaunuluT
Bucurescr, la anult1 de la zidirea lumel 7284, iar de la spsenia lumeT 1775,
de Constantinti Dasclilulti slovenescti de la sceila Domnsca ot Sf. Gheorghe.

Numele cari sunt martore la acesta acta insemnatil, ne art5, c5.

Domnitorulil avea in sfatula sti pre totI boeriI cel maI desteptI si mal
bunI romnl. SingurI Spatantlii i Postelnicula sunt nume grecescl. Iac
inc o-dat constatata, c5, dc5, tra a avutil de suferitil multa sub
domnia fanariotilorti, maI rara acestia ail administrat-o cu fanariotI,
ci cu boerI pdmintenl : C6da de toporil i pdurea !
Nu este lucrare oti6s de a se pune in comparare chrisovula orga-
nisanda justitia, la 1775 luna Septemvrie, i insusI codicele de legl, care
fu publicatil numaI in 1780 Septemvrie, adic5, dup 5 anI dela chrisova.
Codicele luI Alexandru Ipsilante s'a tiprita numaI la 1780 la tipo-
grafia MitropolieI din BucurescI. Este una 40 de 48 de file, pe dou6 co-
leme, din carl una cuprinde textula greca si cea-l-alt textulti roma,
Titlula codicelul este numaI In grecesce (1). In fruntea pagineI
cu titlu este o vignet5, avndil la mijloca scutula cu corbula tinndil
crucea in plisca i srele si luna sub corcn, cu spad5, si buzduganil.
La stnga privitoruluI este o figur intitular Dreptatea tinnda cum-
p6n la o m'Ara si spada la alta. La partea drpt, s-tu Alexandru
Patriarchula TarigraduluT, al cruia nume ila purta Domnitorula (2).
Iat titlula completa':
ITNTArMA'TION NOM1KO'N.
Hipt ebtaVocg, nal to5nu.5+ixovzog inC/A7C8 TI51, npvcylpitov, xact TI-5Y bcppotiaiv Tor.) TCpCVTOCIT6TOU
13),a.xEaq rthv &vonwcwv itq Ti) 7COXLTMOV. OkL Tiig el; T ih-15 nocpeccitog ctilv d T5TCOV 411
30USZ5ELOCOV 6no6icewv. Kal cop.pwvEc tthv TOTC:7J5V i6Ev.wv, Tan,/ (14 tt Ti) nXetstov ivxpIrpet Tsvo-
Ovan', !JET& Tetv Bucrloceliv acata:Tu6v. flp65 Ficv.pt6i) Toti Scv.o:Ecio camPr4i1tccv, nut npbg T TCOV ITTOX(51,,
IT%1IT tp6nou 2cve7topiasov.
(1)0,onov1lriiv nap TO5 'Eus.GecTevco5 Eoporrecto xo.1 litTu)sonp4nic,ccitoo ilisp.6vo nacriq 05T-
1poAccxErzg. xoptou nopoo 'Icoccvvoo A)46.v8pou Iwavvoo 'TIAtvri Botf,66th. Xat
xp6vov r-ig 0.e01.71101:T8' elo'co5 AvOeveiv.g. Iapapxo-wrog TO5 ITCLVLSpOXOTLCOT6TOD kTponoMTB, Kupu
nopEo PpyrropEoo. Ntiv Toncaq, nparcov inSoiv et Pw1lat.v.41v %al nc'apcov TV:t5vrav. 'Ev Tfi TonoTpa-
cpiq vg iiTcoTrn Myrcpon(Ascoq 'Otyfypo6axEcc. 'Ev ETEL c corripEy CATC. %flTei jilvaEenT6p.epEov,
Vecr faesimilea intregeT pagine, la finele volumula

www.dacoromanica.ro
72 V. A. URECHI

Iat, prefata acestul codice:

I6) Alexandru Lin Ipsilante V. V. Cu mila luT Dumneded Domnti si bra-
duitord a tta Ugro-Vlachia.
Cu cat ste trebuinciosd povtuitorulti la und caltora, ce va sa trca in
locurY pustiT, ca sa nu ratacsca din drumil, in locurT neamblate si cu cat are
trebuinta de lumina unuld ce ambl intru intunericd, ca sa nu dea preste
prpastiT si adncaturT, atat sunt de trebuincise si pravilele la o politie,
ca printeinsele sii se povtuiasca, spre chipzuirea dreptateT si a adevruluT
si sa nu gressca intru cea mal trebuinci6s6 si a tte1 buneT ornduiell pa-
zitrea, adeca judecata luT Dumneded (cad noT dupre chipuld celd Dumne-
deescd, nu numaY avemil a stapini pe pamintd, ci si a judeca duph asem-
narea judecatoruluT tuturord, ni s'ail daruitd).
*i macard ca intru sciinta si chipzuirea omuluT sunt 6resl-care schinteie ale
dreptater semgnate, dupa care fiesT-care, dca ard voi, pte O. se povtuiasca
spre dreptate, dupa. cum este disd : cea-ce tie nu place, altuia nu face, cacI
intru acsta, coprind6t6re porunca tta pravila si tag dreptatea se intelege,
dar fiincld-ca curgerea anilord nu incontenesce de a schimba si a preface pururea
pricinile vieteT cle intmplatre, pentru acea face trebuint a av o povat.
mal pe larga. Dreptd acea, miluindu-ne Dumneded cu Domnia acestuT Prin-
tipatti, pe langa cele-l-alte facerT de bine ce ne-amd straduitd sa ar'tamd la
top de obste, si deosebitd la fieste care, am socotitd Domnia mea, ca acsta
este cea maT de folosd, nu numaT pentru buna petrecere a locuitorilord, ci
si pentru cinstea lord; pentru, ca alta maT multa defaimare nu pte a fi la
und norodd, si mal vrtosti la cela de bung credint, deck a vietui fara de
pravil, adeca, sti sa nu aiba pravilT, sd sa nu urmeze dui-A pravilT. Intea-
cestasT chipti am aflatd Domnia mea pre locuitoriI ValachieT, care macard
ea une-orY urma imprtescilord pravilT, celord de obste, si alte orT obiceiurilord
celord pamintesd, care obiceiurT cu cuvintd ca sunt din vechime, se sirguia
spre a av intarire. Dail cu tte acestea, niel pravilele pururea intr'untl
chipd Rama, niel vechimea obiceiurilord nesmintitti tinea. Ci, nand cu pravilele
strica obiceiurile, cand iarsI cu obiceiurile se impotrivia pravilelord. Dreptd
acea, din inceputuld DomnieT mele, din multele grijT, care pururea ne coprind,
parlejindd vreme, cu neincetato ostenelT am strinsd Domnia mea, insa din pra-
vil cele ce sunt mal trebuincise spre povata judecatilorti, jai% din obiceiurT
am alesd cele mal dese urmate in tra, asemnandu-se 6resT cum si cu pra-
vilele. Pe langa acestea si altele resT care povetT, de insine alcatuindd Domnia
mea, din jalbile si pricine ce pe tte dilele se aducd la auduld nostru, acum
la ald sselea and ald DomnieT mele, (ce cu mila luT D-ded curge), am asezatil
noua alcatuita pravil, ca und isvoda si indreptare tuturord cebra ce se vord

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 73

afla judecandii, cu sfatd de obte i cu adeverirea P. S. S. Mitropolitulut, a

iubitorilorti de D-leil EpiscopT 0 a Velitilord boerilord DomnieT mele, ca
printeinsa povetuindu-se, drepte sg faca 0 ef hotgririle judecgOlord i tot! ceT
napastuitT sg-T afle dreptatea lord la limanuld bunelord pravilT, FO la totl su-
puiT noOri sa se arete biruit6re dreptatea. Cad judecata, dupg cum mil gisti,
este a luT D-gled. Dreptd aceea, catT s'ati invrednicitd acesteT dreggtoril de ju-
decittorT, se cuvine bine a sci, ca pentru orT-ce pricing vord judeca, celd ce se
va osandi de catr diniT tare, de dreptate, WI cu dreptate pentru orT-ce feld
de ving va fi, de o va obicni (odihni,?) Cu multgmitg i fgra de carte% hotgrirea
judecatiT, nu maT remane a se osindi la judecata cea viit6re, pentru ca acestg
parnitntsca judecatg este a insuT luT D-4eti judecata ; dar val de judecatoruld
acela ce va mitui la hotgririle judecgtilord, pentru voie veghiatg, sd va strica
dreptatea pentru luare de mitg, ski va trece cu vederea dreptatea pentru pizmg,
cad infricoatti cuvintii va at*, ca und strmbii judecgtord, de catra drep-
tuft' judecatord, in giva cea Infricoata a nefatarnicef judecgtr cer viitelre, qi nu
numaT acolo, ci i aicT aflandu-se de Domnia mea, cu orT ce mijlocd viclenindd
la hotgririle judectiOlorti, sg scie, ce niel inteund chipd nu va put scapa de
grea pedpsa DomnieT mele. Decl maT intaid aezgind ornduiala depertamen-
turilord, dupg care se cuvine a se indrepta t6te depertamenturile cele marT i
cele miel, i spre ornduiala lord hotaramti inteacestaT chipti....

Duph acsta urmz materia codicela Acsta nu este numaI rela-

tiv la justitie, ci coprinde dispositiunI de natura cu totula regulamen-
tar. Asia, chiar la primula capitolii, codicele regulz, filele cand se
va fin Divana gospoda si felula pricinelora ce acesta va av sa
cerceteze (1).
La Cap. II se coprinde obligatiunea pentru depertamenturY, de a tine
condicI de anaforale prin logofep cu praxis asi la telte depertamen-
turile s'a pazsca' afar& la use zapciii ceI micI al vatasilora, ca s, nu
lase calabaliculil 001 de prisosa a intra unde se face judecata.
La capit. pentru judecatorl (fila 8) iarsl nu avemil decat dispo-
sitiunl de procedur, sal chiar numal regulamente de ordine si disci-
plin'.
aJudecatoril sa-0 pazsch manile lora curate catre Dumnelea si catre
pravin, adeca s, fie cu frica lul Dumneleti, drepp si s nu ea miturl.

(1) Ve41 anexa corespun46t6re.

www.dacoromanica.ro
74 V. A. IIRECHI

La casti de indoiala tn vre-o pricina, judecatoriI sa arete Domnulul

casulti, ca s iea de la el pov6turI i invtatura, In ce chipil s hota-
rasc'.
La pag. 9 este capitolil pentru vechilI. E naiv dispositiunea I-a,
care slice, ca judecatorulti s nu osndesca pe vechilti, ci pre edit' pre
care tli represinta
La altil capitola afiamil o bun dispositiune, care opresce pe cei pu-
ternicI de a patrona la judecat pricinile celor maI slabl, in interesulil
inlaturareI nedreptteI pe calea favoritismulul ( 4 de la fila 9 verso.)
0 bun& dispositiune In sensulil egalittel este cea de la 7 fila 10:
cel ce se judeca, de orI-ce trpt voril fi, s stea In picire cand se
judeca i fr de ilic, f6rte cucernicI i cu supunere, grindil cu sme-
rire i r6spunOndii cu orncluial bun la cele ce se vorti lntreba,
judecata este a luI Dumneqeil.
Alta dispositiune bun este cea dela 1, fila 10 verso, prin care
se hotaresce, ca judecata s se faca de fat5. 0 cartea de judecata sa
se citsca intru auclulti celuI osanditil. Hothrlrile verbal nu maI sunt
valabile.
La fila 11 este pte pentru tntaia0 data introdusa in limb, vorba
apelatie. Acestil dreptil de apelatie este importanta i destulil de bine
aaranfatil.
La fila 12 se determina rolul zapciiloril ti mumba0riloril. Prin
6, zapciiI sunt opritI de a inchide pre cineva farh' hotarlre i fara carte
de judecata.
Ca s tnceteze abusulil eiob6telonl ropii, adeca a banilortl, ce se
lua ca amend, dela eel ce eraa adu0 la justitie, prin mumba0rI, zap-
cal, sett copal-de-cask Ipsilante defige taxele legale (fila 12 verso.)
Copilulti-de-cas i pithrnicelulti iea taxa cea maI mare, iartt aproqiI,
arm4eil i lefegiI ia numaI pe jumsetate taxa.
Pe langa judecatoria Divanurilortt i Depertamenturilorti, codicele Ip-
silante recunsce o judecatorie a mareluI Spataril. Ac6st, judecatorie,
de care vorbesca 1, dela fila 13 verso, este ca o politie a oraulut
Judecatorulil dela Sp5laria mare nu are a judeca deck pricinile, ce se
intmpla in mahalale i intre bresle, dar i acestea chiar numaI fur-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROleiNILORtt 75

tisagurile, precurviile, abdtile 6menilord celord mai prostl, ce se in-

tmpld hare (MO de betivl de carciume, de injurturi si are a su-
pune sub pedps, pe eel vinovag la acestea. Tara nu are a judeca
alte pricinl politicesd, si ale Oraniloril, pentru cd pravilile ost-
sescI numal pricmI ostasescl judeca i cercetz, iar nu si cele poli-
ticescl, dintre earl stint i acestea, la care darnd voie sd judece acstd
judectorie, numaI pentru inlesnirea i odihnirea locuitorilord celord
prostI i pentru buna petrecere i ornduiala mahalalelord. Cel ju-
decatI la judecAtoria SpdtrieI a apeld la Divanuld Velitilord boierl.
Judecdtoria dela Sptrie este numal pentru a ajuta judecAtoriel luI
Vel-Aga. La acstd judeatorie se defer& pricinile, ce le pote judeca
judechtoria Spdtarulut Vel-Aga maI are volnicie des6vrsit pentru
buna ornduiald a trguluI, pentru effindtate, pentru a nu face vicle-
sue' eel ce vindil, etc.
Institutiune bung este acea a judechtorieI de judetd, instituit, pre-
cum v6c,lurdmil, mal !Maid prin circulrI, lar In codice trecutd la fila 14.
Ipsilante art, c5, a instituitil judecdtoriile de judete, cu condicard
judetiand, ca sd eviteze locuitoriior cheltuelele cu drumulil 'Ana la Bu-
cures& Judechtoril de judete sunt datorI s judece pricinile cele po-
liticescl ale Oranilord, dup5, obiceiurile pmtntesdi i pravilele din acestd
codice, iar pentru pricinele plugdresd s, se urmeze pravililord ce-
lord ornduite pentru plugarl, care si acestea acum deosebitd s'ad
tAlmAcitil pe limba romanscd. Judecdtorri de judete nu potd judeca
causele criminale, precum de uciderl, precurvil, rpirl de fecire,
hainfi cdtre obste, fura de sfinte, hotfi etc.; acestea se judecd la Dom-
nie, dupd ce ispravniculd a Multi"' examenele lord (Art. 3, fila 15).
O frte important& dispositiune aflmd la fila 15 5, prin care se
infiinta o adev6rat tabulc1, avadd a se serio In deosebite condid telte
documentele mosiilord din fie-care judetd.
Dupd ce Ipsilante a inflintatil judecdtorI in judete, apoI, la fila 16
11, larsI incuviintz, ca i isp-ravnicil cand vorti av timp liber
s iea parte la judecat impreund cu judecdtorula, dar acst volnicie
este mal multa pentru pricinile dintre t6ranI i mosiert
Aice este loculd s aducemd, tot(' din codicele Ipsilante, in intregime

www.dacoromanica.ro
76 V. A. URECHLk

paragrafurile, earl se refera la drepturile i indatoririle locuitorilor sterl

Eat-le :
Locuitoriuld are se lucreze cace stepanului movier cAte 12 lile intr'und
anti, iarA de se va aveza stepanulti movid cu dinviT maT pe putine ile, vi se
va dovedi una ca acsta, se nu OM in urme se-T silsce pentru 12 file. De
vreme ce nu numal cl invoite cu dinviT insuvl ele, ci se cun6sce, ce acsta
este vi invelAciune, pentru vre-ung interesti ale see.
SA dea otavtina la douti 4ecT vedre o vadre, iare sl nu-T silsce se dea
banT, afare numaT de se vora aveza intre dinviT vi se vorti invoi amendoue per-
tile, atatti stepaniT viilorti, cat vi stepaniT moviilore. De vreme ce acste otaltine
se vede ce este vechiti obiceiti pemintescti i cu dreptate, dupe cum ne-amil
adeveritti Domnia mea, atatil din hris6vele men'estiresci, cat vi din celea boe-
reset Dare pentru ca se nu se nepstusch seraciT din incerceturile ce va in-
dresni se face vre-unulti din vinAricerT, la scrisulti vinariciuluT (de vreme ce
stepaniT moviilorti ia otavtine dupe acelavl catastiche al vin'ericerilorti) pentru
acea amt.' mal micvoratti Domnia mea vedrele de otavtinti, orenduindti acestti
felti de vedre insemnate cu fierulti domnescti, spre a se lua otavtine cu aceste
vedre, iare nu cu altele; decT orI-care se va dovedi celcanda acste hoterire,
se se pedepssce intocmai ca eel' ce face viclevugurT in cumpene i in mesurT,
a ell-oat orenduiale spanzure de la insuvT puterea stepanitorulta a fiesce-care
politil.
Nu pte a stidi cine-vavi vie fed. de voia stpAnuluT flare cand
fere de a nu lua voie va sedi cine-vavT, in 14 ce era alesti de stb.panulti
movieT mal dinainte pentru trebuinta luT, atuncT s-vT pia* ostenla; iare cand
va sedi in loci'', ce nu era de trebuinta stepanulul, atuncT nu se vinuesce atAtti
celti ce at seditil Are voie, pentru ce stapanuhl movieT are a se folosi cu obicT-
nuita otavting.
Cand stepanulti moviei nu va pune vin O. se vine pe movia luT, atuncl
p6te locuitoriulti cu voia stepanulul movieT, sA vinde, dande cate talen l unult1
de bute i cate o vadre
cand nemerniculti, adece locuitorulti ce vade pe movia altuia, ivY va pA-
resi via luT, in treT ani depline, nelucrate, atund stApanulti movieT se' arete
DomnieT mele i dandui-se scire, i Inca de unti anti soroctl, de nu o va
lucra nicT inteacelti anti, atund se o stepansce stApanulti movieT. Inse aceste
sor6ce de treT anT vi de unulti, s'e se caute cand nu se va intempla' vre-o in-
tmplare de mare nevoie.
Locuitorulti are se dea clecialA la stepanulil pemintuluT, pentru tte ro-
durile ce va face pe movie, afare numaT din gredinile ce are imprejurule case!
luT, pentru care nu are a da nimicti.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 77

LocuitoriT, pentru finulil ce voril cosi pc moia ce edti, orT pe alta, ail
sa dea dijma, din 4ece dal de flub' una.
Pentru grul i oriulti, ce smana, a s dea din 4ece clar una. Nu-
maT sa aiba datorie locuitorulti a cara dijma acea cu insu1 carubl sail la aria
stpanulur moier, dupa obiceiti; iar cnd, sail din lenevire, sail din nebagare
de sma, nu va urma dupa cum s'at'i clist i ir va radica i graulti lur totg,
atuncr ispravniculil judetulur, sa al& a face implinire staptinulur moOer.
Pentru porumbil ail sa dea din 10 banip una.
Pentru stupT aul sa d ea de Oil matca cate banT 3, iar pentru roill nu
all a da nimicti.
Pentru caprele, ce ail locuitoriT, a sa dea stapanulur moier, de evil cate
bani doT, atatil vara catil i irna.
De la stanele ce voril fi pe mosie, are sa lea stapanulti moieT dupa aqe-
zamIntulil ce va face, WI branza, sat banT.
Locnitorir, pentru rtmatoriT ce vora av, nu ati a da nimicil stpanulur
moieT, dar niel sa. indrsnsca bage rimatoriT lorii in padurile cele oprite,
adeca in acelea ce vorii av deosebite stpaniT moiilorti pentru vinlarea ghin-
qeT, ci mnti sa se tocmsca cu stpaniT, i ala aezandu-se s-T bage, iar catT
voril indrasni s-T bage rimatorir lord fra de tocmala, uniT ca aceia sa. pia-
tsca stapanulur moier pretubl acela ce putea sa iea i de, la alg
Locuitorulil de va fugi, sail de va muri fara de a nu av motenitoril
de aprpe, ski de departe (de nu va fi datoril la visterie) stapanesce cela cu
rno0a gradinille aceluia, cu totT copacil col roditorT.
Stapanulti moier alego celil maT bunil locil alO moieT pentru trebuinta
lur, dar nu are voie sa iea loculti, ce s'a deschisti i s'a lucratti mar 'nainte de
catre locuitorr.
Niel unil romauil nu are volnicie sa vineze pesce in eleqteulti stripanulur
moOer.
Niel unti romanil nu are volnicie sa. vncJ vinO sail racial pe moie, Mr'
de voia stapanulur, sail sa alba Meanie, Pa'r' de numar de se va aeza cu sta-
panulil moieT, cum mar susti s'ail 4isit
Locuitoruld nemernicil nu pote sg. faca m6ra, acesta este a o
face stapanulil moqier.
La balVt sunt slobo4T locuitorir a vana pesce, dandil stpanulur
adeca din 10 pescr
Loculil ce-10 va cuati nemernicula, aded. locuitorulti, ca semene,
sail sa faca fn, sti grading, nu pote stapanulti moieT iea.
Dela perdelele de or, ce sunt cu fataciune pe mo0e, are sa lea stpanulti
moier de t6ta perdua cate untl miel i cate talerT unulil, i ail a ved
acolo perdelele dela blagovetenir pana. la S-tu George.

www.dacoromanica.ro
78 V. A. trRECHlit

X. Cnd stApAnulil mosieT nu va av de lucru, sA lucreze locuitoriT cele

12 lile de daca, atuncT locuitorulil s dea chte un zlotil de casA, i s nu
aTbA volnicie stApnulti mosieT, cAnd nu va av de lucru pe mosia aceea ce
seda aceT locuitorT, sA-1 duc5 la alta mosie a luT, departat, ca sA-T clAcuiascd
acelea 12 (pie, M'ara numaT de va fi cea-l-altA mosie aprpe de cea ce se afl
cu sederea, ca de dou, sti celti mulat treT csurT, si de nu volt put s-sT
isprAvscl lucru si trebuinta cu aceT lucrAtorT ce-1 are pe Ins'AsT acea mosie.

Capit. urmtora tratz de datoriile ispravnicilora i cauta s'A 1m-

putineze abusurile lora i a slujbailora subalterni acestora. NicI acesta
capit. nu aduce dispositiunl de coda civila, sa penala.
Tota asemenea este i capitolula urmtora de la fila 20 verso, care
tratz despre vorniceI, cam In sensula circurarilortt, de care maI susa
ama vorbita.
Dispositiunl de coda civila incepa abea la verso ala pag. 21, unde
se tratz mal habla despre zestre. Nu infra in obiectulil nostru de
a studia dispositiunile codiceluI In privinta acsta ; totu1 gsima cu
cale a mentiona, ca zestrea remane inalienabila, (Mea s'a constatata
prin fia de zestre, trecutd In o condica i pastrat condica la o ma-
nastire (1). FratiI ceI gracI sunt datorI s, marite pe surorile lori, dupA
putere i cinstea nmulul lora.
La motenirilora, fila 20 verso, fata m'Al-Rara nu maI are drepta la
motenirea parintelui.
La cminula printescil nu are drepta de motenire decAt partea
barlAtsch, ca s'a nu piarc,1 numele familia Cu tte aceste se reserva
femeei dreptula de protimisisa.
Averea mortului se face In treI pArtl: o parte pentru sufletula mor-
tuluI, o a doua pentru sotula r'masa i copiI i a treia pentru pa-
sa moil mortului.
Cei carl mora far, copil i t'ara rude, sunt obligatI a l'asa a treia
parte din avere la cutia de milostenie. Asemenea i aceia ce las& tes-
tamenta, sa diata.

(1) Mal% de casulil de forth majorg, chnd de exemplu zestrea s'a ;stricatil de ostirT
vrAjmasescT, de tlhaff, de foca, de cutremuri1, de inundatimil, d6c5. nu se dovedesce, eh
sopita si-a salvatd numaT lucrurile luT din asemenea cataclisme.

www.dacoromanica.ro
 I8TORIA ROMINILORtf 79

Trecema asupra cap. urmtre tratnda despre Epitropit

Asemenea asupra capitoluluI pentru ImprurnuturI, pentru chizesie
constatama la cap. dobOnc,leI, c acsta se limitz la 50 talen l de punga
de banI.
Se scie ce plag era In ambele principate camta ; deci dispositiunea
mrginnda camita, era bine venit.
Dar dispositiuni importante vina apoi la capit. pentru protimisisa. Am
aratata ce importan t a avuta dreptulti de protimisisti In istoria pro-
priettfi romne i cum mosia a r6masa in mina Romnilora gratie
acestuI privilegia. (1)
Ipsilante mrginesce protimisula la fratI, la nepotl de frati, la unchia
si la copiiI lora (fila 37, verso). Protimisa aa incg, coprtasil in mosie
de si n'ara fi rude, vecini i locuitoril cu cari Impreura lsi platesce
birula se. Eat si o speciala dispositiune relativ la protimis : (2)
6) Alex. Ionti Ipsilante Vv.
De vreme ce ni s'ati adusti aminte pentru uncle pricinf, ce sunt cu indoiala,
In ce chipil se cade a se cauta dupA pravilA, Am socotitil s scrienill i intru
acstit si s'a deslusimil cele de pravile rnduite. i intAiti, ni s'ati ariltatri pen-
tru dreptulti de protimisii, ce Mi rudele, pArtasiY, vecinil i datorniciI la lucru-
rile nemiscAtre, ce se vinda, in cAtA vreme adecIa dreptula de protimisd?
i cAnd acestil felil de protimis5 se stinge ? Pentru care, dupa pravilA,
cu cea cuviinci6s1 deslusire, cum c cAnd cine-vasI va vr sA vinslA nemis-
ditorulti s'A lucru, are netAgAduit datoriesd dea veste intdid la ruda lid ce are
de avalma stapdnire, iar de nu va fi acelif feld de ruda, sd dea veste la cele de
aprGpe a ha rude, de sus'd si de jaez, ad. si nepoff, fra(if, copiif de fraff si de
unchf, iar nu si ma mult. Dupd acsta la partas 1, mdcar si straint, cu care
pte sd fie amestecatd mosia aceea, in una la imprejuras1i impreund birnicii.
Insa impreund birnicif, (ficemd, cela-ce pltesc ddj d iia lord intr' o mahala, sed intr' un ii
Dupd acsta la cef ce ori in ce chipii se impreund cu vre-o parte a acelei
mosif. lar de se vord lepgda a,cestia top, cap adecd a protimtsisd, atund fdrd de
temere sd anda aceld nemisaltord lucru, la verf-care s'ar inttimpla. Soroculd dar
de protimisisd se det, la cel ce sunt de lata, de 30 de pe, iar la cef ce lipsescd,

Vedl volumula I din seria de la 1700. Aci voina repeti mime c prin respectarea
legel protimisului, proprietatea a rrnasa in mAnile Romanilora ai n'a trecuta atat de hita
lesne in acea a Grecilorti, Evreiloril, Armenilora -camittarI etc.
Condica domnsca No. 2, 1776, Nombre, fila 55.

www.dacoromanica.ro
80 V. A. tlitECIIII

luni 4; in cat celd ce are protimisisd" i este de la and se face 0 sinalagma,

adeca schimbarea vinderel 0 a cump6ratreT aceltd nemidtorti i acela nu is-
cdlesce schimbarea, sd fie de totd lipsitd de jaiba lui, dupe" trecerea a 30 qile sd
nu fie nici de cum primitil; iar de nu va fi acela de fati, sd aibti a porni jaiba
de protimisisil in vremea sorocului de 4 luni i sd primscd aceld lucra de la cum-
greitori, platindd prefuld ce all dat' acela 0 nu maT multil, flier pentru dobandl,
nicY pentru trebuincisele cheltuelT, care p6te Va fi facutil cumphtitorula, fiindil-
cA nicT cump6rAtoruluf nu i-se va cere rodurile ce ail luatti inteacea vre
me, nicT sa se fad, andelogosil a dobAndeT 0 a r6delorti, ci una pentru alta :
dobanda pentru rodurT ; lar cheltuelele ce va fi facutil cump8ratorulti, sA le
prdA, de ail sciutil ea ati avut altulil protimisisie , s5. fie spre pedpsa
gl6bA, la unulti ca acela, pentru nebAgarea in sma, ce arta la pravila ;
soroculd de 30 de dile, la ceT ce sunt de fat i de 4 lunT la cer ce nu sunt de
fata, are a se innum6ra, din qiva aceea, cand ail aflatti vindarea cal ce are
tin protimisise , (care 0 cu jurgmintil este datoril s' incredinOze judecata, ca
atuncT a aflatti vindarea) i nu din c,liva cand s'a facutil vindarea. i intr'a-
ceste sorce, de 30 dile la ceT ce sunt de fa1,6, 0 de patru lunI la ce1 ce lip-
sescti, se stinge protomisisil.
Se mai gdsesce in rnduld pravileloriZ i de 4 ani sorocit, dar acesta s'ail g6-
sitti cu cale pentru eel ce lipsesat departe, orT pentru trebuint de oblte,
sld pentru ald lord insql, sd flindil surgunifi, sd robifX, sea popriti ca vre-o
pricind deosebitd, cum de rezmerifd, 861 alte asemenea.
Aqijderea, dal% de maT susti numitele obraze ce ail tin protimisisd i
dupl ce se voril lep6da toV, de se va intmpla niscaiva datornici al acelui
vor' fi gata sd cumpere aceld lucru, ca acelaez pretil ce al data str'-
inii, sti se protimisescd acestia decat strNnii, qi deceit aceftia sd se protimisscd acei
ce ad sd iea mai multil, dup cum fi acsta in rnduld pravililoril se vede
Alil doilea ni s'ati arkatil pentru protimistl de cele nemiqcAtre, ce se in-
partil in trimisie, care trimisie se face intr'acesta1 chipti, impartindu-se adeca
periusia mortului in treT i dndu-se o parte pentru pomenirile mortuluT, alta
la obrazult1 ce va trai dintre sotT cea-l-alt6 la p`arinOT obrazuluT celuT mortti
dintre soV. De se indreptza pArinOT obrazuluT celuT mortil sA iea acele ne-
mic6t6re, care la impArtlg se dall obrazuluT ce traesce dintre sofi ; deci pen-
tru ca i acestii-felil de jalbe s iea sevrire dupA pravilb, i dreptil, hotarimil,
ca in vremea ce se face impartla periusiei acelui obrazd mortil sd se pretuiascd
ca 6meni de credinfd, alefi intr'adinsil spre acsta, impreund ca boieruld domnescii ,
ornduitil spre acestil feld de prefuiri, curatd i adearatd prefuire, dupd care sel
se numere ttd periusia in haul, din care sd deosebescd intai a treia parte pen-
tru pomeniri, vrndil Domnia mea ca acea parte negrefitd in bani sd se dea, iar
nu in lucran i nemifcdtdre, dupti cunt prin deosebitil hrisovd Domniei mele pe

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ROMINILORC 81

arNamil pentru danii fi pravoslavnice lucruri, rescumprfindu-se cele pentru

pomenirT nemiFat6re de catre amndou6 prOle, ce impreunit clironomisescil
pe mortti ; i cu al doilea cuvmnt, slt se deosibscd acea a treia parte, ce are
811 iea obrazulil, ce trtiesce dintre sof1, i aceia in ban s in lucrurT nemict6re,
prOlindu se numaT cele nemicat6re, la a crora nemicgtre lucrurT cump-
raro sa se protimissca parintil s frafil mortulul ale rescumpera, ca nisce feuda
(0.0a) neamuluT aceluT, dela care i cuvintulil celi firesdi fi dreptii nu slob6de a
se lipsi, acesta protimiszl set se pdzscei in veme orenduitcl, asemenea cu ma1
SUSii numite sordce de protimisis , adecti de dile 30 fi de lunr 4, negrefitg, ne mal
prelungindu-se nimicii vreme, cu acestii mzjloc sa se taje desgvAritil i cele-l-alte
cuvinte in zadaril i pricinuirile.
Dreptil aceia, dup acst desluire i luminare a pravileT ad a urma de acurn
inainte, t'ara zticnire judecatile PrincipatuluT nostru acestuT, la cilutilrile i ho-
tiiririle a aceluT felt1 de pricinT, pana ceind se va obfli fi cea de no1 facutcl antho-
loghie a pravilet, care pentru tac jalbele scristl, 1775 Noemvrie. Acestil
chrisov II avemti i in textil grecescil.

Ipsilante acorda, decl, protimisula in urma tuturora rudelort i cre-

ditorilora i dintre creditori, celul ce avea s ia suma mal mare.
La fila 41 verso, codicele cuprinde importantule capitola ah ho-
trniciilora. Constantinil Mavrocordatb hotrtse hotarnichle prin patru
judeeti : 1) de 6 boerI; a 2-a de 12 boerI; a 3-a de 24 i a 4-a de
48 boert
Ipsilante desfiintz judecata color(' 48, de sigurii mal' multa din
causa greutatfl de a se aduna attia boert
Trecema asupra capitoluluI de-spre tiganl; asupra capit. heleteelora ;
asupra cap. moriloril noue i constaame, c, codicele se termin cu
capitoluld paragraffilora i a termenilor pan la care se potil porni
procese. Doue-lecl de anI revolutI, procesultt pentru avere nemi-
et6re nu mai pote a se face, (leca cele ce o motenesce, o are cu bun
credinta.
In fine codicele prevede lilele In care nu pata locuitoriI s, fie tra!;1I
la judecata. Aa in luna lul Aprile i Tulia i de la 15 Septembre la
Octobre 15, nimenI de M'ara nu p6te fi trasil la jude'cat In orae.
Asemenea fin 12 lile ale Crciunulul, In prima septeman a postuluI
mare, In sept. patimilorti i cea luminat. Intr'acestea doue septemn1
niel birurI i angarii nu se potil cere de la locuitorl de cata, ispravnict
Morid Romdnilord de V. et. Ureehid.

www.dacoromanica.ro
S2 V. A. MECHO,.

VII.

Cultura publicet sub Ipsilante.

Dupa ce analisaramil organisatiunea justitieI, care orI cat de neper-
fect, este unil pasta. Inainte, cad cauta a lmputina abusulil si a protege
dreptatea celul slabil, se cuvine s amintima si ce a facutti, destep-
tult1 Domnitorti Ipsilante, pentru cultura frel.
Dama In anexa numer6se documente din Domnia luI, prin care Ipsi-
lante da scutiri diverse, bisericilorti i servitorilorti loril i mnstirilorti.
Unele din aceste hriseive ne aducil lntre motivele de scutirl si esis-
tinta vre-uneI sc6le alipita pe langa o biseric si intnastire. AsIa
bun eir, este chrisovulil mnstirel Coltea, pre Muga care, sub Alex.
Ipsilante, esista nu numaI spitala, dar si scl publica.
Mal importante, din respectula culturel, sunt lucrarile, dispositiunile
Domnitorului acestuia, cu referint directa la sc615.. Mal Inti Alex.
Ipsilante orndui cercetarea stareI in care se aflail sclele din Bucu-
prin urmatorulti pitac Domnescil:
Io Alexandru Ipsdante Voevodfc i Donin, (1).
Pr sar4ia ta, printe Mitropolite, vr'ndti Domnia Mea a vedea scla elinse
la starea cea mal huna care pte a fi, cu dasclT buril i cu ucenicl multY,
care prin silina daschlilorti sh se procopsesc, atattl feciora de boiltrY, catil
alOT de mal' josti, t randuirnil pe Pr San0a ta, s. cercetezY, ce rnclull av
scla elinsa, adec cap daschlf era, ca,V ucenicl avea, ce matimate le para-
dosia, cate clase, cate cata lf avea dascaliT si de unde anume li se da ? Ase-
menea i pentru scla slavonsca : catT daschll era, pan la cati ucenicI avea,
ce invetturil le da, si lefa dasclilorti de unde i cate catil E se da ? Dup
acsta s facl, Pr sfintia ta, cercetare de starea de acum la ce rndul se
afl, atatt elinse catti i slavonsc, catI dascall sunt, si de sunt bunT, In-
v4aff, si de se silesca spre procopsla ucenicilorti, ca-V ucenicT a i ce in-
VtaturT le paradosescg anume, cum ami:1 (Asa mal susil, cate cat' lefa se d
dascliloril, de unde anume si de ati scle, la ce locurT anume ? de Oto cer-

(1) Se afFA in Arch. Stat. in sect. istor. sub No. 51. L'arn publicatil intAia An. scol.
1863-1864.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINLLOlifr 83

cetandil, pr sfin0a ta, cu anafora sa insciirOzt Dormid mele. Acsta am

mea. 1775 Februarie 1. serieDomnia

LL. S.

In 1775, Decembre 30, Ipsilante dete chrisovula prin care organis

o Epitropie obstsa, de 8 boerl, 4 din cl. 2-a si 4 din cl. 3-a, aju-
tatI de 6 logoferf. Acst, epitropie are epistasia si purtarea de grij,
a tuturorti trebilorti obstescI si se vorti ocupa : 1) Pentru mestesugurl
si altele folositsre pmtntuldi si pentru isnafuri; a 2-lea) cu podurile ora-
sulul si ala 3-lea cu sclele.
In chiar chrisovula de orkiduire a Epitropiel obstescI, Domnitorulti
Alex. Ipsilante qice boerilorti epitropl : 4.576 ornduimti epistap al sc6-
lelorti, care cu ajutorulti luI D-leti se vorti aseza, ca sa s6vrsitI Ale pe
largti prin domnesculti chrisovil pentru acsta v6 arkmti; fiindti dar
mal dinainte trebuinp, ca s se zidsc5, scell, s, Ingrijiti ca s, se faca
planulti, care mi-lil vet1 arta si s se gatsc, felurimile cele trebuin-
ci6se si mesterft, ca In vreme s se lucreze cu cele rnduite.
Deja In 1775 Martie, Alex. Ipsilante tntrise o anafora a boerilorti
pentru reIntocmirea a dou6 scoll din BuourescI, dar numal In Ianuarie
1776 d,Ipsilante definitivula chrisovil de reorganisare a Invtmlniulut
Et acesta chrisovil In tt tntregimea lu, dar In tra.ducere, fiindil-c
nu posedemil decAt textulti grecesca :

Nimicil atan catre bunn train si adeverata fericire contribue 6menilortl, sn

ca sa m6' exprima poeticesce, spre buna lorn vetuire si fericire, ca inv6,tatura
incalqit in sinti si imbratisat de sufletele fragete. Cand tte bunurile materiale
aril veni cu imbelsugare in viata omuluT, totusT acestea nu pottl sa faca pe
cela ce le posede, fericitti, pe cal timpti lipsesce invatatura.
Invatatura e o pocIba, care fmne sigura, gata celoril vi!, cat si celorn
mort.T. CM ea (inv6tatura) ne invta, sa examinamil ce e adev6ratil si buntl, prin
nisce regule frte exacte, sa traimn si sa lucramil dupa. raOune ; iar in fapta
ne servesce de bunti conducatorti, de re-ce premerge dreptatir si intelepciu-
neT si celor6-1-alte virtutl, si ne da economica tioi chiarn politica Ffi ne face sa
ne indeletnichrat cu teoriT ; si nu numaT ne face s5 ne ocupamn Cu cele de
pe pamintn, invatandu-ne sii examinamn natura lora, si sil masuramti distante
de tarl, hotare si marT, ci, inaintandti si maT departe, sa devenimn aerianT (sa

www.dacoromanica.ro
 84 V. A. IIRECHII

ne nlm cu mintea in vazduhd) plimbandd chit nostri la cele de suet

scormonindil (examinndil) cele ce sunt in eterd i descoperindd miscrile,
cursurile si distantele corpurilora cerescI ; i in urma ajungemd i sa cun6-
scem, cal ne sta in putinta, i sa laudamil pe Dumnaileti, a totd fcatoruld,
tocmaT ceea ce ne face fericitT, sa castigamd cunoscinta lucrurilord

De asemenea ea impodobesce i infrumusetza cuvintuld celord dela am-

vona ; iar pe 6meniT *privatl II arta bunl cetatenT, de 6re-ce II face sa in-
trebuinteze numaT ratiunea i s nu aiba altd scopd, deck binele comund.
D'aceea cele mal celebre orase, earl se distingd in privinta bunelord legT,
acum i alta data, facd, ca 6meniT sa se ambitioneze, nu dupa avantage i fo-
16se banescT, ci dupa intelepciune (sciint).
Asia dar tocmaT despre dinsa (invatatura) grimd aicT, ea una caro este
tutulortt de mare folosd in viata, maT multd chiar ca cele-lalte bunurT,
suntemd dispusT, ca s combatema, prin orT-ce modd, pe acel earl se opund
celorti c,lise de noT. D'aceea ingrijandd cat se 1)4:Ste, mai cu sm de fol6sele
earl aduce ea straluciteT nstre DomniT, druita noua din partea luT Dumne-
cjea, am aflatd ea e de o trebuint neaparata, infiintarea i imbuntatirea se6le-
lord si internatelord prin trk carT sunt menite a deschide pirae nesecate
mantuitre acelora earl hranescii dragostea invataturel, i acelora, earl prin bine-
facerile el, dorescti s se ridice din starea ro-rd jsnica.
DecT7 fiindd-cii am gsitd in sc6la Domnsca din BucurescI catedre vacante
In presentti, neglijate din causa imprejurrilord temporale, isc6la lipsita de mij-
16ce, ca sa pt sa intretintt mal muii deck doT profesorT, cum sunt acum, unuld
pentru limba i filologi, i altuld pentru cursurile inalte, am crOutil Ca nu e
bine, ca O. o lsamd tad astd-felii, i sa nu o ridicamd la o stare mar buna.
DecT, condusT de acsta grip genersa, nu numaT am ornduitd si am imbu-
natatittt totil ce a fostil in neregula i tottt ce mi s'a parutd cri e putind, ei
am dus'o, prin mijlcele cuvenite, pana la punetuld acela; ea, aceT earl s'ad
adapatd din ea, O. nu maT alba setea de a cauta untt alt5 isvorti. Pe lnga
acsta, amd hotttrittt sa infiintrund alte doua scarf (institute) inferi6re, in cele
done' episcopiT, una in Craiova si alta in Buzatt, la earl sa pta sri mrga, &ea
vreatt, aceT tinerT, ce hra'nescil dragoste de invattur, spre a invata lectiile
gramaticale si poetice. De asemenea am inflintatil, aci in BucurescI, sc61a cea
vechi de dialectuld slavon, fiinda trebuinciosd i acesta, pentru cetirea
hrisvelord vechT DomnescT, call s'ad scristt in anea limba, astd-feld ca pri-
mindd profesoruld ce clupa timpil se numesce, lfa anuala din veniturile scleT,
sri ingrijsca de scolariT s1, dupa hrisovultt nostru Domnescd, care se pu-
blica inainte. Dar asemenea, in tta tra nstra Domnsca, in fe-care oraseld
am pusti dascalT, aka de limba rel, cat si de limba slavonsca, pentru ea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 85

s nvete HOT cunoscintele elementare, ca ajungnd5 aceOia (copiiT) in virstrt,

sa nu fie ignorantY. In cat despre conducerea acestel colT d'aicT din Bucu-
rese, credemil de cuviinta, ca s. expunemil i in presentultt brisova Domnesc,
ca s se pastieze nestramutate, tte cele cte s'ati hotaritti de noT deja pen-
tru interesulti i binele eT.
Am numitti profesoff 6 la numtirti, specialitT in fie-care curstt al lortl ;
2 pentru cele gramaticale, 1 pentru matematicT, adeca : de aritmetica, geome-
tri i astronomi (cosmografia), pe lnga acsta i de istoria, i unultt de sciin-
tele naturale, 1 de teologia', i unul' de limba latin i italiana. lar celti de
sciintele naturale sa predea in limba elena, urmnda pe Aristottl, i pe comen-
tatorii s5T. In eat despre celti de matematicT, dca s'ar ineempla sa nu posede
limba elen, s predea, sti in cea latin, sti in cea italiana, adeca in acea, pe
care o cunsce mal bine. lar 16fa anual a fie-caruia din acetI protesorT, sa
se dea, dupa gradulti de aplicare (silinta) i de capacitate a pers6neT, urmn-
du-ge apreciarea i hotarirea DomnieT mele.
Ingrijindti in aeelaVi timpti de eolariT lipsiti de mijlce, ca acetia sa
caute numaT de carte, scutitT fiindti de orT-ce alt. grija i preocupare,
pentru trebuintele vieteT, poruncimti, ca s dea de ale mncareT i haine tre-
buincise la 60 din colarT i anume la 12 din fie-care clash', carT sunt cincT,
dui-A cum spunem mar la vale ; iar grija acestora s'o Ode pentru tot-d'a-
una epitropiT ale0, dup timp, despre care vomil vorbi la stiritultt pi.esentuluT
nostru hrisovti ; iar ipistatiT (intendentiT) ceT numitT de noT, s. s8v'er6sett po-
runcile nstre, fac'ndti cele ce trebue, i pregatindti fie-care lucrurile dupti
cum se cade, (lanai pe fie-care cJi eke o mas'a profesorilorti cu elevil ce so
vorti alege, i procurnd de dou5-orT pe anti, la ceT 60 qcolarT haTnele tre-
buincise, tte de acela5 felti (uniform) i s dea sma'. despre Vote, Po
fie-care anti ctre EpitropiT numiT. lar fiinat-ea epistatiT susti-4iT aT selel
sunt acefaT cu acer ce am5 oraduitil la alte servicif, wet' dot osehitr al
scleT, adec unulti din ceT d'intT i unulti din al doilea anti sA primsett pc
fie-care antt, din veniturile e6leT, o mie patru-sute-patru4ecT (1.440) groT (let) :
celti din eel d'intg o mijo opt-lecT (1.080), iar celti de alit' doilea treT-sute se.
lecT (360). Dar in fie-care clas numimti untt eforti, stt pedagogii, barbattl cu
vaza i bun purtare, earl datorT sunt sA supravegheze pe baetl in tte
carile i umbletele lor5, in catil niel unultt din colarT sa nu se p6rte
i sit rtu fie leneti. In fie-care camera. de colarr, (pe care le voimii spati6se,
in at sa p6ta fi ocupate de multi), sa pazseil cate untt servitor5, care s
ingrijse de curatenia i de cele-l-alte trebuincise elevilorti.
BaetiT ce all sa intre i sa duca viata in c61a, O. nu fie mal miel ca de
7 anT in v'rsta, niel pre de alt parte prea inaintatr, sti nisce leneT i greoT,
In cat sit abat buna-vointa a celori-l-altI ; i aceia sa fie nobilT, adeca fiT de

www.dacoromanica.ro
 86 V. A. ITRECHli

boerl, dar cadutr in sgracia, sat scoboritorT din boerl, earl se chiama.
sat 0 strainT scapataV precum i mojicT itgranT, crora li este data, agri-
cultura i pastoria, 0 se distingil in privinta lucrareT parnintulul, sal pascerea
viteloril.lar beii negustoriloril i lucrtoriloril, ceT earl aril don, dupa ce capta
cate-va cunoscinte de carte elemental* sa fie scutitT de c616, i sa imbrali-
eze o meserie, dupa cum consimtil parintil Ior, av'ndil in vedere inclinarea
lord firsca. Mara de copiiI lipsitT de mij16ce, earl potil a se hrani 0 a se im-
braca din ale c(51el, dup cum am disti, ace, cal, din eel cu stare bung,
vreati sa fac parte din elevil internT, ca s stea i sa mnance la masa co-
muna, aceT sunt datorT sa platsca epistatuluT eleT, dupa analogia, pentru hrana
la mnchrile ce li se pun inainte. EleviT incepgtorT, dupa. ce se volt
esercita, in continu, pe timpil de treT anT, numaT la carte (citire i gramatica)
apoT sA. incpa i limba latina, ca in curet de treT anT in acelaT timp,
alba destula cunoscint de limba grca i lating, dandu-li-se de inv'tatil pe
ceT mal insemnatT din autoril acestoril limbY. Dupa. acea, pe rndil, in 3 anT
sa se ocupe, diminta, cu poetica i retorica, facndil teme de limba elena i
latina, i mal cu sma cu studul moraleT luT Aristot. lar dupa pranzil sa
se predea limba italiana, dca ar vrea cine-va s'o cunsca. TocmaT ast-felil
esercitatT fiind, in cursil de 9 anT, i posedAndit cunoscinte destule a-CAM in
privinta celor gramaticale, cat 0 a celoril enciclopedice, i mar cu sma avndil
o esperienta satisfacare de cele-l-alte limbT, sa mrga apoT ca sa urmeze
, in treT anT intregT, s se predea, in timpul' dimineteT, arit-
metica i geometria, iar dupa prnztl (p. m.) elemente din istoria, cu geo-
grafia istorica, in orT-care din sus-disele dialecto. Dupa acsta, diminta, sa
se asculte filosofia luT Aristottl, iar dupa prnzil astronomia (cosmografia). Dui-A
ce inv'tatura despre fie-care sciinta. li este suficienta, sa sa, apol din c61a,
alga-T fie-care vita ce doresce, s bisericsca sal politica (civilA). Iar
cele cincT clase din care, am qisti mal sustl, ca vomil alege 12 colarT se-
rae!, sunt acestea : I-a este acea a incepaoriloril, car! urmza 3 anT hide-
letnicindu-se numaT cu gramatica ; a II-a e acea a inaintatileril in virsta, i
durza tot trel anT, in earl' materia percursa va fi limba grc. i latina; a
treia, tot de treT anT, cu limba grca i latin, gramatica, poetica i retorica,
urmate Vote acestea de teme pentru esercitifi, precum 0 de limba italiana;
in a IV-a se va preda, aritmetica, geometria i istoria cu geografia ; a V-a i cea
din urma va avea, ca materia de invlatil, sciintele naturale (fisica) i astro-
nomia. Pentru earl vrai s'a imbratieze cariera bisericsca, oraduimil
in prea snta mitropolie, unti clasc',Itt pentru sacra teologia, incercatil in pri-
vinta cucernicieT i ortodoxieT (drepteT credinte) ; acolo pot frecuenta i el,
totT ce!-l-altr din colariT ajunT deja in stare, caI doresat O. se initieze in-
teinsa, precum i un alt dascahl pentru musica. Pentru amndoT acetia

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILORiff 87

orenduimil sa li se dea plata din partea Mitropolier, totil-cra-una prin bine-

voitrea consimtire si a Prea santier sale Mitropolitulil Ugro-Vlachier, parintele
nostru in Christosa, de re-ce zelula sai pentru invetatura e mare, si de
re-ce dorimil inaltarea clerulur.
Pe l'Anga acestea poruncimil sa se fac urmatrele, in folosulil scolarilorit
Dupa ce diminta se scla din patil,. totT in scurt vreme sa se imbrace, sa se
spele si sa se curete, apor sa mrga in santula templu;spre a aseulta s-ta le-
turghia, iar dupa intrcere, sa citsch' singurT, pana' la ora cea hotarita a lectiilorti,
cAnd sunt datorT ca tot'l sa vie in localula determinata ; apor dupa ce ail cititil
si dupa. ce 6re-cum att convorbitti intre eT, si sT-aa facutil datoria, O. mrga
la masa comuna. Dupa pranza, scolariT fie-carer clase, impreuna cu eforula, sett
pedagogula lora, sa se stringa la unt loca si sa convorbesca intre el, orl sa
faca gimnastica pentru miscarea corpuluT, in timpil de o ora, apol sa citesca
fie-care in parte, Oita la timpulti lectiiIorti de sera', si conveninda iar sa as-
culte pe profesorT, si dupa intrcerea din clasa, sa citesca iarasT fie-care sin-
gura.--Iar in timpula Duminiciloril si 4ileloril s6rbatorescr, ca sa nu r6m'ae
far% lucru Vita 4iva, sa citsca lectiile ce ail ascultat, o mar cu sma BA li
se catehiseze din partea profesorilorti, si inv6tturile sacre ale credinter nstro
ortodoxe, (in aceste qiie, sat si printre qilele gpt6m'aner, sa sh o data, sti de
dou6 orT, cu eforula loril, si cate o data si cu profesorula, in locurr, carT nu
sunt departe de scla, si acsta numaT pentru esercitia), iar sera sa convie cu
totir la masa comun', si sa cineze impreun, iar dupa cina, care trebue' sa fie
frugalti (cump6tata), dupa ce trece o ora', cand nu trebue de loot' sa vorbsca
1.65, ci cum se cade, sa se duca cu top in santulti templu, si dupa ce se rega
In domunti sa se interca fie-care in locuintele loril, si sti se odihnesca pe patil,
BALA cnd vrea sa derma, at si cnd nu vrea, si tte acestea sa se faca in
ore prescrise si cu clopotelula. Aceluia care vrea, sa i-se permita sa citsca
pe patii, aprim,lit-i-se o luminare, sett o faclie (lampa) in fie-care apartamenta
pentru tail, nptea. -- Asupra tuturora acestora sa, supravegheze pedagogula
despre caro am vorbita, care ingrijesce despre ordinea, traiultt si buna pur-
tare a elevilora, dupti modula ce am espusil mar susa. Deca *vre-unultt
dinteinsir se vede ca se prta eat, punendil pe ce!-l-altr in desordine, acela
sa se pedepssca, niel de cum supusa la bataie si biciti, ci prin mijlce aco-
modate imprejurarilora, dupa cum numaI peclagogia ne invetti; iar intrarea
si inscrierea sa se faca fie-caruia din cer 60 elevrs'racT, despre care am
vorbita mal susa, nu prin favorurT, niel prin mijlocirea altora, niel prin alta moda
de partinire, ci dupa aprobarea profesorilora, cu frica luT Dumne4ea, priminda
pe aceT carr merita si ail inclinare naturala catre carte, dupa ce eleviT apro-
batI de dinsir, voril da o promisiune in scristi, ea nu vora pleca del sela
pang la fine, ci ca vort asculta tte cursurile. De asemenea si escluderea unuia

www.dacoromanica.ro
88 V. A. URECHI

din eT, dca se intampl, sa nu se facl din url, ci cu motive plausibile. Tte
acestea se vortt s'v'ri prin scirea i voia serisl a DomnieT mele.
Dup ce am rnduitil acestea in modulti de susti, in privinta profesorilorti i
elevilorti, traiuluT i progresuluT lorti la inv6tturl, ingrijindl nu mar putinil des-
pro inflintarea i stabilirea accstorti institute de invgtilmintti, am hotaritti ca
sa le facti 8it se sustie pentru totti-d'auna prin veniturT sigure. Clutandil la
sfintele m5nristirT, ce se glsescti prin OM Ora nstra, Domnsc5., i luandtt
in vcdere scopulti urmaritil de reposatiT lorti titorT, aded, cl ati inzestratil
aceste sfinte locaurT cu moiile lorti, cu scopti de binefacere, nu numaT ne-
dreptii, ci i necucernicii am judecatil cit este, ca s* se fructifice de dtre vis-
teria Orel lucrurT earl sunt consacrate luT Dumneleti ; voindti pe de alt
parte a repara o fapta necuviinci6s6, de cat-va timpti introdusl, i in acelaT
timpti a asigura scopulti ctitorilorti, ca lucrurile consacrate de diniT luT Dum-
nei,lett, sl nu aducl altri serviciti, decat cola plcutti ILA Dumne4eti, intaiti am
crequtil t6te mtnastirile din trti . . . i le-am ornduitti ast-felri (sfintele
mtinstir1), in cat fie-care din ele s se sustie prin ordinea introdusA de noT
supunndu-ne uneT economiT severe, dupa cum se pte ved in chrisovulti
edatti de noT anume pentru acstl. parte. Jar ca O. p6t s6 ne servsd pen-
tru treburile, de care am vorbitti, in acelati timpti pi6se li de unti folostt
comunil, le am data institutuluT de curndil organisatti aid de nol, orndu-
indti, ca fie-care din localitatile mtinstirilorti sl plgtsd pe anti o cantitate
mid de banT, adec dui-A analogia vcniturilorti lorti, cantitate care, de la
tte, se ureil la suma de groT (lel) 6.000. lar cele luate dela alte mnstirT,
care qi acestea sunt scutite de a plti vistieriel neistre Domnescl, tiindu-se de
mringstirile date, pltescti pe fie-care anri, groT (le!) 4.000, dupl catastifulti
pecetluitil Ott destinatiuneT lorti
Pe langl aceste, Ve'Ondil eh' preotiT, carT sunt r6spanditl prin OM tra nstrl
Domnsc, sunt . . . i el numgrulti lorti e de 3.500, dupl catastifurile ar-
tate de ctre Prea sfintia sa Mitropolitulti, Domnulti Grigorie, respectabilulti
nostru parinte i de catre cuvioiT episcopT, am ornduitti ca fie-care din eT
s dea pe anti cate 3 groT (lel), din earl jumtate pentru cutia mileT (elei-
mosinel), iar ceT-1-altT jum'tate pentru c6l, dupl., cum pe largil se cu-
prinde in chrisovulti nostru Domnese5, datii separatil i anume despre plata
preotilorti, care OM se urea la 15.000 leT 250 gr., ail sit so dea de doul orT
pe anti susil lisuluT institutti, attil ca plat profesorilorti, cat i ca hranl i
imbradminte pentru colariT grad i fr. mijlce, i pentru cele-l-alte chel-
tuielT trebuincise, pentru earl se va face anualti socotl, care s se scrie
inteo condiel osebitg, atatil veniturile cat i cheltuielele i se voril pe-
cetlui cu pecetea nstrA Domnscl. ; de asemenea s se serie in condica nu-
mit cArtile qc61el, i eke altele se las pentru c616 de cltre bArbatT cucer-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORC 89

niel i iubitorT de Dumnedea, sti in banT, sti in obiecte, i s se manipuleze

bine i piosa de catre epitropT. Iar pentru carp* s fie unti epistata, ski bi-
bliotecarti credinciosti, ca sa OM a le pstra cu siguranta, si cnd va av
cine-va trebuinta s i-se dea spre uz, dupa ce capta o adeverint din par-
tea luT i apol s ingrijse s le reia i sa le depun. la biblioteca. Tao acestea
ast-fela ornduindu-le i vrnda ea s'a se esecute cu strieteta, numimti ca eforl
si pe P. S. Mitropolita ala Ungro-Vlachiel, si pe ces doT prea iubitI de Dum-
nedett episcopY, celti din Buztiti i cela din R6mnicil, si pe prea nobiliT nostri
boerl al acesteT stralucite Domnir, dela Banulti celti mare pang la marele Pos-
telnica, earl sunt datorI s supraveghieze tte lucrurile seleI de &Are epi-
tropI si epistatl, in modula afetatti in presentula chrisova Domnesca, in catt
nimica dinteinsulti sa nu se trca cu vederea.
De asemenea si din cele ce anuala se stringa din fie-care m6nastire in
prea sfinta Mitropolie, in comun. intelegere cu Mitropolitula, episcopii i cu
boeril, sa se faca cheltuelile necesare ale selel prin epitropT, asupra carora
tte noT avem s supraveghema, fiinda numal de datoria profesorilorri, ca
ne anunte indata despre starea scleI, a elevilorri si a lectiilora ; iar cnd vomti
cauta socotelele anuale si ni se va infatisa registrele i condicele, dca vomil ved
ea' din veniturile susti Oise sti din donatiunT, va fi ceva de prisosti, gandin-
du-ne, voma procede dupa trebuinta: sa le vonal depune, ca s se intrebuinteze
pentru scolT, sti vomil mri numOrulti bursierilorti. Pentru intarirea, continua
supraveghere i siguranta a tuturora acestora, am facutri presentula chrisovrt
alti nostru domnescti, sperndti ea i ceT earl ne vora urma pe acesta trona
domneseti, frte stalucitT DomnI, vorti pastra nestramutate cele eke se face
cunoscutti prin acestti chrisova, de re-ce privescil folosula comunti i binele
acesteT cucernice Domnil i intrindu-lti prin propria nstra credint, pre-
sintin martorT, pe prea iubitiT fil aT Domniei nstre, Constantinti-Voda
Dimitrie-Voda, si pe prea onorabiliT i nobiliT i credinciosiT marl' boerT al' Di-
vanulul DomnieT nstre : Dimitrie Ghica mare Baal, Nicolae Dudescula
mare Vornica de tra de susa, Raducanu Vacarescu mare Vornica de tra
de josti, Banula Filipescu mare Logofati de tra de josti, Stefanti . . . .
mare Spat:aril, Jnti Vcarescu mare Vistiera, Scarlatil Caragea mare Pos-
telnica, Dumitrascu Racovit mare Clucera, Preda Pro-vana mare Paharnicti,
Constantina Vacrescu mare Stolnica, Manolache Kretzulcscu mare Comisti,
Hagi Dimitraehi mare Slugera, i Nicolao mare Pitarti. S'a fcutti presentulti
aid nostru chrisova, in altt II-lea aria alti DomnieT nstre, pe scaunulti nostru
domnesca din BucureseT, prin boerula nostru marele logofela Alexandru, in
anula 1776, in luna luT Ianuarie, care scriindu-se in condica DivanuluT de
ala II-lea alit' nostru Logoftti George Sutu, poruncima ea s. se pastreze cu
siguranta in prea sf. Mitropolie. (Tradusa de Murnu).

www.dacoromanica.ro
90 V. A. IIRECHI

ATa dar nu numal In Bucuresd esist cle ci In tct tra. In ca-

pitalele din judete esist colI numat romanescT. Iat ce ne va es-
plica posibilitatea pentru guvernula din 1775, de a gsi numrula con-
siderabila de functionarI, de Wt categoria, cu sciint de carte. i nu
numal col publice esistail In trte prtile, ci i coli private. Dma
In. not un acta din 1777, din care se va constata esistinta unorii
asement colI private i moduli] cum una din ele, acea din Ploescl,
a ILA Barbu Dascalultr, s'a transformata Incell public& (1).

Trebuinta de tnvttur tncepuse a fi simtit i am constatatir Inc

din istoria evenimentelortl din inainte de 1774, attti esistinta ace-
stet trebuinte culturale, ct i neintemeierea tesel, ce unit o sustinil

(1) Condica No. 6 (domndsc54 Arch. Stat.

P. I. D6nine,
Duph' jaiba ce a dath M. Tale Barbu Dascillulti din orasulh Ploeseilorti,
la lt. 1776 Noem. 4, pentru ca fiindh luminatg porunca'M. Tale de a se orn-
dui a fi fclet. domnscg la acela orasti Ploescl, spre invgtgtura copiilorti i ase-
z8ndu-se numitul jgluitorti dasclti, cu jaiba s'a rugatil M. Tale, findh
scgptatil i Cu copiT s i-se ornduiasca i luT din mila M. Tale 6re-care aju-
toril pentru chivernisla vieteT, si In. Ta ne poruncesee, ca sh" luam sma
jalbeT ; vol sci M. Ta, ca dupg cercetarea ce Pa'curgmti, asTa ne incredintarginti
de atuncT inceice s energhisesce acesta, adecg in totti chipulil se silesce, spre
invttura copiilor, i am fostil insciintatil M. Tale, de atuncT, socotindil
isT va cp'ta hrana vieteT de la printiT copiilortt ce-T invtg, dar acum viindtt
iarsT inaintea nstrg, ne art, cum ch de la pgrintiT acelorti copil niel o criu-
tare nu are, si este cu gre, neavndti de nicgerT, niel o chivernislg maT
vrtosti aflndu-se in sciipatAciune i lipsk cere mila M. Tale, dupg strgduirea
ce face cu invttura copiilor. DecT ar6t5mil M. Tale, cum la Trgoviste orasti,
din luminata porunca M. Tale, se afIg dasclil asezatti pentru invttura co-
piilorh, care este Ida pe lung, florinT 5, asTa i PloescI este orash si de va
socoti mnalt intelepeiunea M. Tale, ca sg aseze si acolo la Ploescr des6vrsitti
daschlti, s invete copiiT i s-sl aibil i elti totti aceasT lfg, cum are Dascii-
lulti de la Trgoviste; cum va fi porunca M. Tale ; iar de nu, cum va lumina
duhula sfantti pe Ingltimea Ta asTa va fi, i aniT MgrieT Tale de la Domnulti
Dumnesleh rugmh su, fie multi' i norocitT.
Grigorie Mitropolitula Ugro-Vlaltid, 1777. Augusta 11.
Asupra acesteT anaforale, Vodg h Alex. Ipsilante a pusti, in 1777, Aug. 26,
acsth resolutie :
Dupg cum ati gb'sitti cu cale si de trebuintg P. S. Sa pgrintele Mitropolita,
asTa sh urmeze, i rnduimil iargsl la P. S. Ta, ca aez1 ou rnduita Mai.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMkNILORT1 91

pina astll, cd Domnia fanariotic, ar fi fostil iezitil ori-ce curgere

de isvoril culturala romnescil. Mal* mula lumia, va aduce asupra c6le-
lora, reorganisate de Alex. Ipsilante, budgetula generala alil cleloril
ce amil descoperitil In una din condicele domnescI din Archiva Sta-
tuluI, pe care-16 dmti in nota (1).

(1) Condica Domnseil No. 7, din 1778 si inainte. Iat statulti lefilorti das-
aflora si spesele diverse scolare la 1780 Mart. 17, precum s'att aflatti in acstrt
condic la fila 186 verso si inainte.
Lefile dasceililoril fi envidio-4' copiilora pe o lund.
TalerT 125, dasclulti Manasi ; 50 Dascalulti Neofitg ; 45 Dasclultt Teodorti ;
30 Daselulti Pantazi ; 30 Dascalulti Anastasie latinulti, acestia top dasclT do
S-tu Saya ; totalti 280 talen. 75 talen T la un-spre-clece dasclT de Eparchia P.
S. S. Printele Mitropolit, totalt1 355 talen, ins :
Talen: 25, Constandinti Slovanu cu Ipodidascalulii, aicea in BucurescT ; 50,
la alp lude 10 daseli de prin orasele de afarg Po talen T 5, ins: 5, unultt
la PloescT suda Prahova ; 5, unul la Thrgoviste suclii Dmbovita ; 5, unulti
la Cmpu-lungti sudil Muscelti ; 10, dol la Pitescl si la mnstirea Argesti suda
Argesil ; 5, unulti la Slatina sudti Oltti ; 5, unulti la Rusi-de-Vede suda Te-
leormanti ; 5, unulti la Ggesci sudti Vlasca ; 5, unult1 la Gherghita sudtt 11-
fov ; 5, unulti la UrzicenT suda Ialomita.
40 la cind daselT din eparclria BuzfiuluT ; 20, untt dascalti la gramatica in
Episcopie, ing : 10, doT la Tirgu-Rimnicil si la FocsanT suda Slam-Rimnictt ;
5, unultt la Buzett ; 5, unulti la Saacti, totalil 40.
65 la 7 dasclT din eparchia Rimnic, ins : 30 talen l untt dascalti elinescil
la Craiova, in mitoculti episcopier ; 10, untt slavon ipacil acolo ; 25, la alp
5 dascAlI romnescT in 5 judete, ins : 5 talen T unulg la Romanap ; 5, unula
la Vlcea ; 5, unulil la Gorjti ; 5, unulti la Mehedinp, totalii 65 talerT.
176 la Ludi 44 ucenicT, Po talen l 4, ins : 4 talen T Antim, ierodiaconfi ; 4,
Pavlu Sin-Petru ; 4, Dumitru Sin-cmras Zaroiane ; 4, George Sin-MateT RA-
tescu, post. ; 4, Toalla all GrmticuluT cmreT ; 4, Serafirn Ieremonachti ;
4, Nichita ; 4, Grigore Ierodiaconti; 4, Nicolae; 4, Ioanti ; 4, Metodie; 4, loan
Pamioti ; 4, Pavlu Sofialti ; 4, Costache Micsunescu ; 4, Costache alti Post.
Constantin Pamberfi ; 4, Mihailti Sin-polcovnic' Ionit'. Psimeno ; 4, Constan-
dial, nepot. Stolniceser Sultana ; 4, George alti luT Pfitrascu Logoffit ; 4, George
Sin-Dumitru CApitan ; 4, George alti doiceT Ot curtea gospod. ; 4, Apostola-
che Sin-post. Hristodorti ; 4, Teofan monachfi, ot Dragomirno ; 4, Alexandru
TirnovicT ot printele Griveno ; 4, Canelo Peloponisis ; 4, Atanasie Peloponisis ;
4, Antonie Peloponisis ; 4, Hrisantil ierodiaconti ; 4, Ioantt de la Larisa (?) ala
arhimandrituluT Ioano ; 4, Partenie ierocliaconfi de la Antiohia ; 4, Georve
Vasilitt de la Ioanina ; 4, Hristodorti ot tans.; 4, Barbu Sin-Grigorascu do la
Grecr; 4, George Sin-Enacheval de la CTnenT ; 4, Nicolatt NiconatisT; 4, Ioa-
nichie ieromonachtt ; 4, Toa* 4, Diamandi vnuk rfiposatuluI Episcoptt Rimnicti ;
4, Procopie Ierod. vnuk dasalulti Neofitti ; 4, Dumitrache Sin-Iordache post.

www.dacoromanica.ro
92 V. A. IIRECHI

Anal 1775 este bogatil de documente din directiunea colar.

inregistrmil aci cte-va earl ati r6mas necunoscute pang astall :
Bocrulti Mihailil Cantacuzino Biv-Vel Spiitar, dupA ce a ridicat mnttstirea
Colea, a ficuttl ltIngri m6nistire i o c4515. (1). Domnitorulil pentru cheltuiala
eT consacrti prin hrisov dijma de la Ocna SIgniculuT.

In 26 Aprilie 1775 (2), Alexandru Ipsilante Incuviintz ca mn-

stirea Obedeanula din Craiova, sh nu mal fie mitoca ala mnstiret
Primesce acsta i episcopula Chesarie, mcaril ca Muth', Obedeanulii
o Inchinase Episcopiel.
Localula din mnstire se destin a servi de locuint doctorulul ce
se va Intmpla dup5, vreme In Craiova i undf seminara, care s pre-
gtsc5, candidatI la preotie, inv6ttindft cele ornduite 0 trebuincase la
ace'sta 0 lutind4 adeverintet de la dascalii ce se vora orendui
la acsta nidnastire, apol s se arte la Archiereti, spre hirotonisire.
Domnitoruhl gsesce asemenea regulare conforma cu diata ctitorulul
Obedeanu, ca s fie In mnstire : Spitalti nu name trupesc4, ci 0
sufletescil.

Miuletti ; 4, Sin-post. Ecaterina ; 4, Grigorwu Clinceanulti ; 4, Teodoril Pe-

leponisiosti ; 4, Ianacache Popa Panaiotti Costoriano ; 4, Nicolae Braileanu, to-
talt1 176 talen.
Sinopsisii
Talen: 355 dascilliT din eparhia P. S. pilrintele Mitropolit ; 50 dasaiT din
eparchia Buzgii, 65 eel din eparchia Rimnicti i 176 ucenicT 44 po talerT 4,
totalil pe o lung 636, adic se sute treI4eci i se tocmaT.

I@ Alexandra Ipsilante Vv. etc.

Acstil, stung de talen, 636 lefile dascaliloril a t6t5. - ra i hrana pe ucenicl
aleT lude 44, al c6leT ot S-tu Saya, cum se art la acst Ne, sit se dea
pe tt luna, cu incepere de 1 Ianuarie 1780, prin mna P. S. S. Pr. Mitro-
polar', din rnduitulti venitti aid vleloril, dupii hrisovulil Domniel mele. Tolico
pisah, gvml. 1780 Martie 17.
veoi condica Domnscl dela Archiva Statului cu No. 3, pag. 20 verso, chrisovult1
mbnAstireT Coltea.
Urmezl in anex chrism-tilt", ce am MUM in cond. Domndsc6, de la Archiva Statulut
cu No. 3.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMiNILORt 93

Ipsilante, ocupAndu-se, precum am v6lutil, de scolile din Ora, nu

negligia, In interesula influenteI ce voia s pstreze la Constantinopole,
de a ajuta si sclele din Orienta; asa In Cond. No. 3 de la Archiva
Statulul, la pag. 35, din 1775 Aprilie, aflma chrisovulO pentru talenI
300, mil, pentru Patriarchie, ca s'O tina cele dou6 scoll, elin si araba,
lice Vocll-Ipsilante: asi avkda nol mare dragoste, ca s vedemil spo-
rinda si isbutinda Invltura, nu numal aicea, unde Dumnelea ne-aa
druita acsta oblduire, ci si la alt parte, care are trebuint. . .
In 13 Augusta 1775, Domnitorula Ipsilante se ocup de sctila Dom-
nsca dela S-tu George-vechiti. Din chrisovula dela acst dat, se con-
stata, c5, acum nu maI tresce dascalula Popa Floreo, caligrafula Dom-
nesca cela vestit, ci c5, dasclii actuali, amnduol paminteni, sunt
Constantina si Dragomira ; c5, dasclil rnduitI 0,a plan, dela Domnie;
cit intre ucenicil sc6lel sunt nu numaI copil paimIntenI, ci si strinI
de prin alte ten. In fine, Domnitorula acord diverse scutirI celora
doI dasen dela sc6la slavonsc, si romnscA dela S-tu George-vechia,
dup pilda vechilora si batranilora repausatI DomnI. Acestil chrisova are
de mrturie pe fiI lui Vod Constantina si Dumitrascu si pe boeriI
urmtorI

PanA Dumitrache Ghica Vol Banti, PanA Nic. Dudescu Vol Vornictl de Ora-
dc-susti, PanA Radu VeArescultt Vol Vornicil de Ira-de-josti, Pan Pana Fili-
pescu Vol Logot. de Tra-de-sustl, Pan Stefanil Parscovnu Vel Logof. de Tora-
de-jostl, Stefan Misoglo Vel Spt., Enache VA'cAresculti Vel Vist., Scarlat5 Ca-
ragea Vel Post., Dumitrascu RacoviO Vel Slug., Const. Ianole Vel Pach.,
N. Brscanulti Vol Stol., Manolache Krquleseu Vel Comis., Barbu Stirbeiti Vol
SlugerA, Niculae Vel Pitara. Ispravnica all acestuI chrisovil e numitti PanA Fi-
lipescu, LogofiltA ala preI-de-susti.

Dc la manstirea Obedeanu se institue una seminaria, putema

constata, cu documenta, c5, biserica totA mal numra In stnula sa unil
brbati InOtati. In documentula greca donata AcademieI Romne de
d-la N. Kretzulescu, In Maja 1889, documenta scrisa In primiI anl al
secoluluI XIX, dup Alex. Moruzi, se amintesce de decderea bisericeI
din causa abusuluI Mitropolitilora si a Episcopilora, carI pentru banI

www.dacoromanica.ro
94 V. A. tRECIiii

preoteati sate IntregI de Oran't nesciutorI de carte (1). Totu0 vedemil,

ca celil pupal biserica Metropolitan& din BucurescI, poseda un pre-
dicator In 1775, de care Metropolitula era f6rte multamitil, 0 Dom-
nitorul Ipsilante prin chrisovuld din 20 Noembre (1775), II' acorda, ca
r6splatire, scutiri i patru luII; acesta era cuviosul Alexi Erochirica,
acarele se afra slujindil de-a pururea f0 nelipsit, nevoindu-se a face
didachiI, srbatorile i Duminecele pe la sfintele bisericI, spre folosul
sufletelor crWiniloril, dupa cum ne adeverimil Domnia mea din ana-
foraua Prea sfintieI sale Printele Mitropolit, cum di fra lenevire 0
far, preget urrnza acsta bun, slujba. Acest document pus In
comparatiune cu desthrOrea din anui 1889 a predicatoruluI MitropolieI
din Ia0, lash' observatoruluI de ganditiV (2)

Artele Inch sunt In 6re-care desvoltare sub Alex. Ipsilante.

Pictura num6r, destuI representantI, pentru ca el sa constitue loje
i Inca de dou6 categoril de bresle : brsla zugravi1or de zidariI 0
brsla zugravilor de portrete etc. D'amil In mt un curiosil pro-
cesti (3) pentru tnOtAtura zugravie'l a unul copal, iladu.
lata acesta pasagia din acula citata: aMitropolitula si EpiscopiT din vreme aflanda
prileja, maT cu srna in vrenturT incurcate si in maziliT de DomniT, prin mijlocula Marilorti
VistierT si ala Ispravnicilora de judete, fceaa diaconT s'i preotT nepriceputl mal cu sma
in judetele marginase: la Teleormana si Oltenia (Oita) se gasesca sate uncle sunt ceT
mal multi trani preog si diaconl, fara sa scie carte, si altil din fruntasT qi nu numaT di
el insusl se scutesca de darT si angarale, ci si flil si gineril lora.
Archiva StatuluT, Condica Doinnsca No. 3, pag. 146 verso.
Condica No. 4, 1779. Iunie 10.
Constantinti zugravu urmaresee pe fiula luT Radu copal de casa, cael acesta
a data la elti pre fiulti stql sa se invete mestesugulti zugraveleT. L'a inv'qatti
cate tal. 30 pe anti unula si 1/9 anti, cat atis'c,lutti la elti socotindti c nu
va fugi Ora la sorocti (era de 14 aril') i-ail araatil tota mestesugulti si cu mes-
tesugula luT se hranesce si cere sa-lti OA la lucrulti zugrvieT.
Hoteirirea Gospodit .
Negtisindu-se Cu cale orn slobodti a se tin ca una robti, fa'riti de voie,
s'a hotarita al fie nesupgrata Radu copila de catre Constantinti, hranindu-se
cu mestesugultt lift unde va gasi aci. lar luT Constantinti, cacT rail avutti la
mestesugti, sa-1 dea plata cea-ce se va gasi cu cale de catre mesteriT zugravI,
socotindu-i-se catre acsta talerT 30 pe anti si care sa aiba a-1 tin Constan-
tina in srna.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMNILOR.6 95

Musica cap6t si ea organisare special.

LutariI constitue corporatiunt
La 1775 se rnduesca vtafl de lautarl, cu dreptultt de a lua de
la tie-care nunt cte unti lett s't un ploconil de la fie-care lautartt
de '33 de ban't.
Sub Alexandru Ipsilante se Infiintz la 1776 fabrica de barti (1).
Prin chrisovultt acesteI fabric de la apa Leuta pe Batiste se c,lice, c5,
acst fabria, este frte trebuinci6s5. atclitipoliUef (adica Statuluf) cu
trebuinta scrisorilortt, cat bisericei cu tiparitul4 cartilora.
Este bine indicat necesitatea cultural ce Ipsilante cu patriotil
1

boeti din sfatultt lui, Indestulatt cu fabrica de bartie, altt creia chrisovt
este datil aci In nota (2).
Am aratata ca prima fabrica de bartie a inflinat'o Mateia Basaraba. Nesciinda d6ca
yola* trai ca s ajunga Cu publicarea volumelora relative la inceputula secolultil ala XVII,
daa aci, In anexa, documentula ce ea am descoperita relativa la acdsta. fabrica de barde.
Eaki chri,sovula harturghiei:
De vreme c niel este lucru mal bunil i mal Dumne4eescil sub s6re, de-
cat binele i folosulti obstid si niel ca este lucru mal slavitil i mal laudatil
in lume decat cela nesciuttl a-lti face sciutil si a castiga pre ceia-ce Cu cea-co
le lipsesee ; datorie dar ail DomniI i obladuitoril t6ri1orti ca uniT ce sunt ca
nisce ptirintI aT patrieT, a se sili si a se nevoi, nu numai pentru ceia-ce aducu
iolosti la o parte, ci mal alesil pentru cela-ce cun6sce ca este de obste
folos noroduluT si de podba si fala patrieT, nevoindu-se a aduce si a 016
In stapanirea sa 6menI cu mestesugurI ce nu se ea in acea tra si pe ceT
ce vinil din voia lori a-T ocroti, a-T ap6ra i a-T ajutora, ca deprinOndu-se
paminteniT la mestesuguif straine, inti sa fie de cinste i podba politieT
a doua sa nu aiba trebuinta a aduce din strain6tate acest felil de lueru. In-
teacsta ingrijire i trebuinta aflandu-ne a pururea, cu care ne silimti in U:46
totti felulti de luerurT, ce aril put fi de folosti t6riT si al locuito-
Cuchipul

rilorti, ce Dumne4e6sca pronie ne-ati incredintattl, spre sporirea economicT t6reT

acestia, spre iscusinta meteugurilor i spre aclausulti i bivsugulil acesteT
politiT, cumpanindil folosult6reT, ca orI-care din negutatoriI s'arti put lucra
aicea in pmintulil t6re1, sa se protimisisca de cea-ce vine de afard, decT intre
altele, ce de eurndtl, cu ajutorulil luI Dumnecletc, a inceput6 de se lucrzti,
incep6ndu-se havturghii adica, facere de hartie, una ce s'ail facutil inca din
lilele DomnieT sle reposatulil Searlattl Ghica V. V., cu t6te cele trebuincise
ergalil, la apa ColentiniI pe mosia PundenT a D-luT Biv vol Vist Dumitraseu
Racovita si alta, care s'el inceputil acum din noti sa se faca la apa Leuta
pe mosia Batiste! suda Prahova, a schitulta Turbatir, din suchl Ilfovi, care alta-
data maT fostil in tra acest mestesugt1 de fala t6riT i frte trebuinciosti
atila politief, cu trebuinta scrisorilorti, edt qi bisericel cu tipdriu1i2 cartilorei.

www.dacoromanica.ro
 96 V. A.

VIII.

Breslele, industria comerciul sub Ipsilante.

Importanta ce am arkatii In urma, c5, au avutil tota-deauna orga-
nisarea breslelor& In Stain15 romanti, ne indemna a consacra acestora,
aci unti capitolil special&

((lar maT virtosti folose obtieT, una a, cerpiturile ce se aflA pe la florae,

care nefiindu-le de trebuinte are vrea se le lepede, dendu-le pentru trbe har-
turghiilorti, pe plate cu banl, nu le pegubesce, a doua cqi suma banilore ce
se cuvine a se cheltui pe Baia ce vine din alte pArtT, nu ies. din tre afare,
ci remene iareT aicca in Ore, de se politifsesce i pentru cad din nesciute
s'a fecutil i aceste meteuge sciute i aCt cetigate tra, ce nu avea, cea
ce-1 lipsia. Tate i Domnia mea dupe mare rivne ce avemti se se se interne-
ieze i se isbutsce aceste meteugil in tra acsta, bine vremil a da mena
de ajutorti la acea ce este de trebuinte.
Drepte acea, prin aceste hrisove ale DomnieT mele, femme acestti mile
Domnsee acestor doue harturgliiI prin ponturile ce se arte :
1. Funde-ca cu multe cheltuiale i ostenle s'atil adusti acestil meteuge cu
facerea hertieT in acste tell de Nicolae i Iane Lazan i se nu aibe volnicie
altulti a maT face harturgil, hire numaT acetia care s'ati aretate cu ateta pro-
temie i revne spre pod6ba politiel i te.reT.
La amendoue acestea harturgie se aTbe a sine liude 40 pentru trebuinta
lucruluT, inse 6menT streinT dupe cum i-ati avute renduiti pentru cea una bar-
turgie care este flicute maT inainte pe apa ColentineT, cu hrisovule reposatuluT
Domnti Alex. Scarlate Chica Vv. ot lte 1768 .1 ale DomnieT sale Grigore
Ghica Vv. ot lte 7277 Martie 20, iar acum aceT liude 40 se-1 imparte la a-
mendoue harturgiile.
AcetT liude 40 se pletsce inteunii anti de me pe talerT 4, call face
peste tottl talerT 160 i se respundil la cemara DomnieT mele cu ferturT, inse
la sfete George i la sfete Dumitrie, prin mena mal suse numitilore, iar nu
intealte chipA, i sit dea la cmare chte 20 topurT hArtie i cende s'are in-
templa a se instrAina unule din acetia see a muri, se' caute altI se pue la
loce, iar suma de banT sit umble tote d'auna pe 40; orT unde s'are trAmite
unule dinteacetia liude, see pentru stringerea cerpiturilorti sae la alte trebT
ale harturgiT, in pace se-T aibe umbletele lore fare niel o zetignl de &are
orT-care zapciti, cecI cine i-ar supera de cevaT, zmintindu-I posluniile in care
s'ati tremise unul, ca acela se va pedepsi de calm Domnia mea.
0 prevelie ce o yore tin in Bucuresci pentru vimblarea hertiel, intr'untl
anti se fie in pace de vatne, de fumarite, de coterite i de poclonulti ceme-
reicT, de schimbule galbenilorti, de felinare i de tte altele der' obicInuite i
neobicInuite, de nimicil se' nu se supere, iar de la unii anti inainte o vame se
pletsce, iar de cele-lalte ce sunt numite mar suse, tote se fie aperate acea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORtf 97

Acst5 institutiune, Impreun5. cu industria i comerciulti nationala

ail prima(' dela Ipsilante o protectiune
Sub acestil Dornnti se tnfiint67.1 i bresle nou6, orT s reorganised din
cele vechl, precum: brsla croitorilorti ; brsla croitoriloril din Craiova ;
brsla mAcelariloril ; br6sla brutariloril ; brsla cojocarilorti din Baca-
resol i Craiova. Damti In anex5, cate-va hrisve relative (1).
Favorisarea comerciuluI nationalti este cu struint5, urmaritA de Ale-
xandra Ipsilante. Mal marele Staroste al negutatoriloril are juridictiu-
nea aprpe deplin5, pentru tte procesele negutitorescI. Aducemti aci
d. ex.: cartea negutitorilorti bogasieri i macelari din BucurescI, din
care se vede In ce moda se favorisati comerciantil
De vreme ce toV pminteniT negutitorT, bogasierT, margelarl ; de aicea din
oraquld BucurescT, cu jaiba ce ad data DomnieT mele, artilnda, ea mal inainte

prvalie i pentru catit hartie se va sc6te din Ora' ara'r, negutiltorula cum-
prtitord sA pltescl vamg, la 100 doT.
CAW, cArpa se va stringe orT de aicea din tr, sti o va aduce din pr-
tile straine, vann, s. nu platsca, ca una lucru ce niel in vimprile vmilora,
niel in catalge nu se coprinde, nefiindtt pfina acum niel de pomenita.
La mo0ile unde a facuta morile i namestiile harturghiilora, dup. ae-
zilmintula ce ad facuta cu stpfinii mo0ilorti, pentru hacula ptimintuluT, pe fies}-
care aa sA dea adetuld dup tocm616, cu ra'r nicT un adaosil chirieT, mrtcara
i in vremea viitre intrnda mo0i1e intealte mnT, a cu vinclare, ski cu mo-
tenire, orT cu vre-una schimbil ; tota in acestd pronomiona s fie tocmelile i aye-
zminturile p'zite i nestrilmutate, fait de niel und adaosti. Dreptd acea pentru
maT bun. statornicie i lesnire la energhie alil wztimintuluT acestora mal susil
numite harturghiT, intrima Domnia mea hrisovula acesta, cu ins6T credinta
DomnieT mele hi Alexandru Ioana Ipsilante Vv. 0 cu credinta prea iubitilora meT
fiT Constantina Vv., Dumitracu Vv. 0 cu tota sfatuld cinstiOlora i credincio0-
lora boerilora celord marl aI divanuluT DomnieT mele : Pan Toma Cretulescu
Vel Ban, Pan Nicolae Vel Vornic de Tra de suet, Pan Badea *tirbeid Vel
Vornica de Tra-de-jost, Pan I6n Juliano Vel Log. de Tra de stisti, Pan Du-
mitravo Racovita Vel Log. de Tra de josii, Pan tefand Mioglu Vel Sptard,
Pan N. Brancoveanu Vel Vist., Pan Scarlatd Caragea Vel Post., Pan Mano-
lache Brancoveanu Vel Clucer, Pan Scarlatil Manu Vel Comisd, Pan N. Fi-
lipescu Vel Pah., Pan C. Ghica Vel Stolnicil, Pan Stefana Cioranu Vel slugera,
Pan Const. Giurgiu Vel Pitard i IspravniciT Pan Inil Iuliano Vel. Log. i Pan
Gheorgache Mavrocordata aid doilea Log. 0 s'a &visa hrisovulil acesta
and ala DomnieT mele, aicea, in orwila scaunuluT Domniel mele, in Bu-
eurescl, la anuld spstora 1776 Augusta, de Constantin dascAluld slovenescd
ot sfete Gheorghe vechia.
CO Cond. 2, fila 63. Velf anexa respectiva.
Merits Rozednilora de V. A. Urechid. 7

www.dacoromanica.ro
98 V. A. URECHIX

ati fostd vechid obiceiti la brsla negutatorsca, adeca : strOiniT, crefiril i

armenT, cand veniatt cu marfa aid in Bucurescl, nu-T deslega marfa lord
fara scirea stArostieT, i fAcandti cercetare acelord strOinT de vrea ca s'A se aeze
aicea, sa-1 iea dajdia, aTa avea voie dei' deslega marfa i o vindea cum vroia,
iar ca sA se aeze aicea cu dajdie, se tocmea cu negutitoril strainT
i vindea marfa cu ridicata, iar a vinde cu maruntiuld nu eratt volnicl, i
cum ca nimenT din negutitoril strainT nu erad volnid a deschide prAvAliT la
targulti de atarl, ski la t'rgulti CuculuT i se vini,la marfa, iar dela rezmeritil
in c6ce a inceputil a se strica aceld obicei, i oare-cum cine vinde marl'
cum voesce, i, osebitd, la qile de trgti mergti i la Vergul21 de afara al la tPr-
pail Cueulul i intindti prAvAlit i vnd cu de a mAruntuld 1 prvaliele negu-
titorilorti pAmintenT, ce sunt in launtruld tArguluT, standd WA' necT unti aliveriti,
de rOmanti mArturile nevindute. i aTa, din pricina acelorti strainr ad rtimasti
cu grele datoriI. Aijderea negutitoriI eel cu pravaliT, ce vinda mar% i n'ati
avuttt obiceiti nevinendu-T mara sa o i croiasca' eT, sa o faca i haine, ci
mutereuld, dup. ce IT tArguia marfa, o da la croitord osebitti de l'-o croia i
facea haine, iar dela o vreme inc6ce obinuindu-se uniT din negutitorT cu pea-
valiT de metahirisescd i meteugulti croitorid, care dupa ce iT vindtt marfa
o i croiescd i lucrza haina, eT singurT, i la aly negutitorT iarayi sunt
de nimicil aliverid, remanandu-le marturile nevindute. DecT pentru acsta, fin-
duindu-se de cAtre Domnia mea de s'ati cercetatti de catre d-luT Vel Logof.
de Tra-de-susti, s'ati adeveritti cum ca jaiba lord le este adevOrata i ca s'ad
pazitti meld obiceid mai inainte. Aijderea maT jeluit-ati margelariT, eel' ce vim%
matase cu dramuld, cum ea ar veni strAinI ce aducti matase dintr'alte partT
ca ad avutti vechid obiceid de nu erad volnicT a tin prAvAlil i pe afarl
prin tArgti, s vinqa matase cu dramultt, ra'rA numaT aduc'nd-o (lela help' sa
vinga matase cu ocaua i cu jumaatea de oca i pana la 20 de dramurT, iar
mal josti de 20 de dramurT necT cum sa nu vinc,la, ci numaT matasariT pa-
mintenT sti fie volnicT a vinde matasea cu dramuld i cum le va fi voia ; care
pentru acsta spre dovada arstarl o carte a reposatuluIDomnd Constantinti MihaT
Gehan V.V., ce a vOlut-o Domnia mea, cu ltil 1754 Ghenarie 23, intru care
scrie, el acestd obiceiti s'a urmatti i mal nainte, avadu-T aezamintti mar-
gelariT cu Armenii intre diniT prin zapise date uniT la mana altora, iscalite de
dumnlorti VelitiT BoerT, din Ode reposatuluT Domntt lirlrigore Chica V.V., pe
acestti obiceid ce s'ati fostti urmatil i mal nainte. DecT aceste tae dovedin-
du-se adevOrate, ca din vechime s'ati urmattt, am datti i Domnia mea acsta
carte la tOta brsla negutitorilord ptunintenT, bogasieri i margelarT, din ora-
ulti BucurescT, Cu intarire, ca sA aibA a se sine i a se pazi acestti obiceitt
i de acum inante, nestrAmutatd, insa sa se fersca i el de acum inainte a
nu scumpi pretuld mArfel, dup. cum s'ati obinuittt dela o vreme inc6ce, adeca

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORTI 99

sa o ia dela aceY cu ridicata cu unti pretri mic i s'o vInga Cu unri pretti
mare, cat nu va fi cu cale, cad pentru acsta le facema Domnia mea cere-
rile obiceiurilora i ()prima pre alp straini, iar de vora cauta a vinde tott
cu prep' scumpti, bine sa scie, el t6te aceste cererT le vomil strica qi vomil
da voie tuturora a vinde, ca s fie eftinatate. 1776, Iulie 12.

Eta Inca unil actil prin care se recun6sce negutitoriloril din Craiova
dreptulil de a tmpedica negutitoriI strainI s, deslege mail& de yin-
dare Cu de a .m6runtulti:
Cartea negutitorilor din Craiova, ca nu fie volnicl negufitoril stritin1 a vinde
marfa ce writ aduce cu ananuntulii, ci numa1 cu ridicata.
De vreme ce la Domnia mea dote jaiba negutitoriT de la Craiova, cum ca
el ail vechiultt obiceiri, ea nimenT din negutitorif strainl, ce vorti veni cu orT-ce
felti de mart& dintealt parte, nu este vrednicti, ca sa vincl cu am'runtulti, ci
iaraT cu ridicata s. o cumpere dela el negutitorif de acolo pamintenT i pentru
ca s li se pazsca acelti privilegiti, cerura, ca i de catre Domnia mea sti
se intrsca. Care ornduindu-se de Care Domnia mea la dumnluI Vol Logof,
ca sA cerceteze, de le este cererea cu cale i de ail fostri acela obiceia, dum-
nluT ati ntiintattl Domniel mele, cum ca cererea lorti este cu cale ai Mina
ornduialti, dupre cum ne adeverimti Domnia mea, atatil din cartea Domniel sale
reposatul Alexandru Ubica V.V., cat i din cartile Dumnlora boerilorti caT-
macamT, ce ati fostti dupa vremT. Dreptti aceea amti Intarita Domnia mea acesta
privileghia, ca nimenT din negutitoriT strinT ce voril merge cu marfa la Cra-
iova, s nu fie volnicl a vinde cu anAnuntulil, ci Cu ridicata, cum i orT-ce
marfa ce va trebui, iaraT s nu fie volnicI a cump'ra cu amruntula ci cu ri-
dicata dela negutitoriT pamintenT. Pentru care poruncimti Domnia mea d-tale
Vel Bane, boerti caimacame, i polcovnice dela Craiova, sa dap totti felulti de
mana de ajutorti negutatorilorti prunintenT, ca dupa cum me susti poruncimti
aTa sa se urmeze, ne ingaduinda pe alp negutitorT strainT a cumpgra, sti a
vinde mar% cu amtinuntula, ci cu ridicata, ca aTa este porunca Domniel mele.
1776, anuario 16. (Cond. 2, fila 58 verso.)

Tota In interesula comerciului, Domnitorulil Ipsilante a fostil strtnsil

In acordarea dreptulul de trga, shoal sti blci, pe la moOile
Ciind acestil dreptil l'a acordattl, Ipsilante a filcutil acsta in favdrea vre-
unel biserid, s c151e (1).
(I) Cond. No. 2, fila 64 verso.
In 1876 lad 62 s'a datil carte luT Mateia sin Neculae Savoid I eu fratiT AT) sa fad,

www.dacoromanica.ro
100 V. A. lit3cmi

Rana si de comerciula midi s'a preocupatil Alexandru Ipsilante.

1A'6, una act din care se constata protectiunea ce acorda olariloril
fabricantiloril de vase de lemnii:

De vreme ce la t'rguld ce este obiclnuitd s se rack acum inteacestil s6p-

ttimanil, pe marginea Bucurescilorti, lhngit oborti, vtldumil Domnia mea o ma
obipuire urmhndu-se, crt osebitti care coprinde in catalogri a se lua varn
domnscrt, vameir pe deasupra mal ia chte 4 vase, care socotindu-se pretuld
acelord vase, cuprinde altrt vam. Asemenea qi ceT ce sunt orinduitT cu vama
agscA, pe lngl vam iarT iad de card chte douti vase; asemenea i vtitafulti
de precupetl i viltafuld de arabaga iar1 fie-care osebitd iad de card chte 12
parale 1 ata sracit locuitori, call dupe la deprtate locurr vinil pentru pu-
%inti chivernisl a lord i pentru indestularea Bucuresciloril, suprhndu-se
ptigubindu-se de athte luri, 1 c'esc' venirea lord, nealegndu-se la urm
folositi de ostenla lord. DecT aceste cunosc'ndu-le Domnia mea de rele, le
qi hotilrimil: vameOT DomnieT, numal ceca-ce se cuprinde in ca-
talogil sil ja, mica' de varuld cu vase de lemnil parale 20; de carultt cu vase de
pamintil zmil4uite parale 20; de carul' cu vaso de pmintri nezmil4uite parale
10. lar cele-l-alte chte 4 i chte 2 vase s lipsscii a se lua. *i de la cine ad
apucatrt de va fi luatd vameiT panti acum, intrcit inapor. VameiT agescT
s dovedscA acsta cu vre-und catalog' vechid obielnuitil, care dice do 10
parale la carulti cu ceje i cu vase zmltuite, i de 5 parale la caruld cu vase
nezmitAuite i aO'a s la, Insu numaT acele parale, iar vase i cofe niel cum
s nu la i ce ad apucatil sti ja, asemenea sit int6rcti. Vtafuld de arabagiT,
dela careto ce all venitil cu chino cu acole vase in tC3rgil, numaI 2 parale de
card sit ja, insti dela eel ce sunt ptimintenT cretinl, iar cele-l-alte parale ce
a luatil pAnd la 11, sti aibtti a le int6rce deplind. Iar vtafuld de precupetT, de
vreme ce Domnia mea Inct ma' nainte de acsta precupia am ridicat-o, a nu
fi nicT mticart a se poment, poruncimil i co ail luattl vittafuld de prec,upeVf sil
intrcrt totil deplind qi precupetT de voril fi in Cergil, sri lipsse; i sit facri
vindare de vase iniT aceia earl ail adustl lucrurT de Mara, cu prettl ce se
cuvine, dreptil la stpanuld moieT ; cea-ce vord dovedi OraniT acoja cu marfii,
di ait fostd obicciuld a da pentru vrc-o dijm a locului, aceea numaT sit dea,
lar maT multd nimic sil nu incarce poste obiceiuld vechiri, neci srt se ptigu-
bseti a da.

trgit la satulti Lup6ia din Mehedintl, pentru ca din venitula trguluI sit isprAvdscA biserica
de piatrA inceputa a se face acolo si neisprilvita din causa rezineriteT; venitulit va conti-
nua a fi alit bisericel pentru intretinerea el. TOrgulit se va lace de 3 orl pe anti : la S-tuld
Nicolae, SI. George si Sf. Dumitru.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA aomAimontr 101

Poruncimil Domnia mea acest hotarire, acum inteacestil ceas sA se strige

cu pristavd, acolo, in mijloculd t6rguluT, intru auc,lutil a totil noroduld si cela
ce va urma a pAgubi cAt de putind pe srmaniT t5ran1, in potriva hotArirel
mele, frte se va pedepsi si ce va fi luatd mal multa ild vomil puna de va
int6rce indoitti. 1775, Maid 29 (1).

Nu numaI prin aezOtnintele bresleloril i prin chriseive de felulil

celorti mal susti aduse i a celorti de fundatiunl de fabricl, e mani-
festO sistemula protectionista In industrie i comerta, sub Alex. Ipsilante,
ci i din tarifele vmilorti resultit acst convingere.
Ipsilante, bunOr, continua ca i alti Domni vechl a protege vinulil
rachiula din Ora, contra vinurilord i rachiurilor0 strdine (2).

Cond. No. 2, fila 31.

l'AA un4 chrisova relativa:
De vremo cd niel und lucru nu este mal dreptd i mal cu cale la datoria
Domnilork egrora incredintat de la D-c,led stiipAnirT, decilt folosuld Obstiel
voi si a nu l'Asa und lucru din care se pottl cea mai multil parto a obstieT
folosi, maT vrtosil pilmintenT, cAstiga numal uniT i aceia strilinT; spre a-
csta si Domnia mea dintru Antilias data do and ne-ati incredintatil Dom-
nula D-Oeil sub a n6strd obldcluire acestil pumnt crestinescil, sirguitorT
fostil, tra a o ntri, pe miel si pe marT a-T indestula, atAt in alte chipurT
mijlce, cum si din rodurile pdminturiloril a se folosi ; intre alte agoniself din
roelurile ce are acsta de D-cjett blagoslovitd trd flindd una si vinqarea vinu-
Mora si a rachiuluT a fostd din carT se folosescil i mar! si miel, cum artitilmil mar
josil, i maT inainte la altT fratT Domni oprit a nu veni aicT in trd vinurl i rada
din 6'rT strdine, ca sd se ptA trece ale pAmintuluT, i noT din anula dintAid
ald DomnieT-n6stre ami" data poruncT intdrinda aceld obiceik cu hotdrire, la
ispravnicT din t6te judetele VireT, ea sa fie poprit' a nu veni niel cum vinurT
rachid strAine ; clara dupd acsta viindu-ne jillbT de la ldcuitoriT mArginasT,
cum cd sunt lipsitT de vind, i v0ndil i Domnia mea, ed in anir vremiT de
rdsmiritd, cele mar multe viT dintru acestil pdmintil, din pricina resvriltiriT vre-
milord, ail fost rtimasd pAragine nelucrAtre si nu era vinuld tZireT cu indos-
tulare ca AntAid, de acea pana' a veni viilo ttiriT la starea lora amil
a veni numaT pe la acele locurT de margine vinurl striline, ca sit nu fie
16cuitoriT ; insd cu acsta porunck cd numal acolo pe margine, undo cu ade-
viiratil va ri lipsd i trebuintk iar in judete mal inc6ce sd nu intre in trk
niel aicT in BucurescT sil nu fie slobosli a aduce. Dard acola ce cautd negustoria
de acestil !cid de vinii i rachid, cu pricina acsta s'ad obrAznicita printea-
scunsd a aduce, Amplancld locurile, inda r5m5sese vinurile t6,reT fArd de necY
una felil de dictare, pricinuincld o pagubd si o nedreptate pAminteniloril de obste,
citr5mAnea cu o cheltuialb,' grea cu o trudii ce filma la lucruld villoril ; caro
acsta cunosc6ndu-o Domnia mea, cd este cu nedreptate a se folosi si a se in-
destula alta cu alisverisurile vinurilord ce adued i pdmintenil sd ptigub6scd

www.dacoromanica.ro
102 V. A. Mad.

Pentru a protege 0 a inlesni comerciulti, Ipsilante 1u i alte

Burl% A0a, reorganiza menzilurile (po0-ele).

vinurile leek, i fiindil-c6 din mila luT Dumne4efi, dela pace inc6ce, totT de obste,
mart i micl silindil spre lucrarea pmintuluT, uniT destupfindil celea prsite,
altif din telin apucndu-se si curritindil locurT multe a' ra'cutil vil nou !Corte
cu indestulare, i cu mila lul este vinulii de ajunsil i nu ail Mmasil
cuvint intru acst vreme a qice, c &lea' vinurT de tr iiu sunt de ajunsii,
sri nu pota ajunge din Muffle podgoriT si dela vale pe la satele mrginel, ciicT
nu numar prtile podgorieT s'ail Amplut de vial, ci prin judete dela vale s'ati
fcutil pretutindenea vil nou6, do unde potil si acolo s ajung pe la OW satele
marginif; pentru acsta dar, cu buna vointa Domnief mele, am primitil rug-
ciunea Prea sfintiel sale alesuluT de D-deil printelui nostru Metropolit
Ord, al sfintiloril de D-Oeti iubitorT printit EpiscopT al RmniculuT
BuzuluT i a totT Dumnloril Veliilort Boer earl prin anafora ait ariStatil
DomniT mole i acsta, c cu vinc,larea si cu negustoria vinurilor de aicT nu
numaT sttipaniT moiiloril se *Ugh' i se ajutorzI in dou6 mijlce, una c.
vinuli rachiulti facti intre ale sale vii le vindil pe mosir, pe la orase,
alta ea i de nu ail vinil i rachi vre-uniT din stapniT moiiloril, se invoescil
cu ceT ce ati i se ajutorzil uniT cu altiT, ci tt cea mal mult parte din lo-
cuitoriT treT ce s afl in judetele de susii, agonisla loril este acsta, care in
pdure, crangurT, mrkinT, stidescil live4I de prunl, pe unde alte &AT n'ail fustti ;
mal vrtosil cte-va judete, cum Dmb., Argeil, Mucelti, Valcea, Gorji, Me-
hedintr, ra'c'enda rachiti de prune sum de vedre, le vindil, i cu acsta-T tin
viata i ceT ce nu potti a lucra viI; i de pe aceste tte este i alt folosire
a obtiel mal mare, ea nu puting suml de banT se vars in MO, tra pe fiece-
care anti la lucrulil viiloril i se ajut gracimea cea-ce nu ail alt ajungere i ra-
zim numaT la munca mnilord. DecT dar, hotrimti i printeacestil Domnescil
alil nostru chrisova, adeveritil cu insuT Domnsca nstrA isclitura i pecete,
Intrim ca intru teal s fie popritil a nu maT veni din prti strinc vinti, ra-
chill i holerc, ci nurnal alil pmintuluT vinu, rachiti s se vinq, iar
strilinil, yell dela care parte, nimenT volnc s nu maT fie a aduce qi a vinde,
mAcaril cu orT-ce prettl, sloboc,lenie s nu se dea, ci intru ate zAticnitil s fie,
iar care cu inelAciune seit vicleugil s'ar indrzni a scte, verT multe, yell pu-
tine, tot s se ja in sma EpitropieT fr de intrcere de banT, pltindit i va-
mesiT i cpitaniT i zrafil pe unde se voril afla c ait trecutti, glb la cutie i
s se si pedepsscA. Ins dupa cum Domnia mea, folosimil pe primintenT cu
acsta, oprindil venirea vinurilort i a rachiuriloril strine, asTa i pmintenil,
de la mare pAn la midi, datorT s fie a pzi vinlarea vinulta cu pretil cu-
viincios si dreptti, fr a nu se l'comi cu pricina oprirel aceloril strine, s
sue pretulti vinulul i alil rachiuluT maT multit decAt se cuvine, ce, dup vremT,
dupg urmarea rodiriT anulul, s fie i pretulil vinulul i aid rachiuluT. Aijderea
datorT s fie, orT Boeri orT Mnstire, sti mcaril veff-cine voril av moiT i
sate pe margine, a-sT aduce vinurT printr'acele sate ale marginiT, in t6tA vre-
mea purtindtt grij de a nu fi lcuitoril prtil loculuT de la -vale lipsii, iar
and vre-unir din stapant nu vorti av purtare de grij a duce vinurT i ra-
atuncl s. arte preotulti si cu steniT la Ispravniculil judetuluT, ca Isprav

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 103

Acst reorganisare a poteloril uur i satelo de pe le'urile, mart

undo erail aezate pote.
Din not& (1) se 1)&6 ved acsta. De acum lnainte nu vortl

niciT s insciinteze pe stpniT mosieT

i sil-T 4ieg. s punt% vinti i rachiti,
cnd nu vorti urma a pune, pricinuindil orT-c5 nu are vial i rachill, sat ea'
nu pte, pentru deprtarea loculuT, atuncT volnicT sil fie IticuitoriT aceluT satil
a cump5ra vinil i rachiti, insg totil de aicT din tril, iar nu strilinil, si sA pile
el nepopritI, nefacndu-le stpniT mosiel niel unti MO do cerero
bantuiala pentru adetulti ce ail stApniT mosier a lua, ci s fie ap5ratI
nelAntuitT de nimenea. Acst hotilrire suntemil filrg de indoialg, c i altl fratT
DomnT care in urma nstra se vorti invrednici cu obliiduirea acesteT crestinestI
Orr, socotindtt dreptatea pmntenilor, folosult lcuitorilorti, si lar mal vr
tosti altt CmreT DomnescI folosti, cu multirea viilorti i a vinuriloril co s'atl
flicutil, care din vreme in vreme merge sporindu-se, eilnd se va (afla) hotgrirea
acsta a opri vinurile straine, voril bine-voi a intri i el Domnescile sale
chrisve ; pentru care poruncimti dug, D-v6strg Veliilor LogofetT, dupg.' ce
se va trece acestil chrisovt in condiel, s. se dea in pstrare, improung cu
anaforaua pgrintilortl ArhiereT, si a d-lorti Veliilor BoerY, la sfinta Mitropolio,
ca s fie bine pAzit, adeverit cu inssT credinta DomnieT mele IG.). Alex. Ioanil
Vvd, i cu a pr iubii1or Beizadele, lii al DomnieT mele: Constantinti Vvd,
Dumitrasco Voevodtl, i cu m'rturia cinstitiloril i credinciosilortt Boeri-
lorti celorti marl' al DivanuluT DomnieT mole Pan Nicolao Dudescu Vel Bantt,
Panit Filipeseu Ve! Vornicti de Tra-de-susti, Stefantt Prescovnu Vol Vornicil
de Tra-de-susti, Manolache Brancovnu Ve! Logof. de Tra-de-susti, Grigorio
Billnu Vel Logof. de Tra-de-josti, Scarlatti Grecnu Ve! Vist., Iordaehe Ma-
vrocordatti Ve! Spt., Teodorache Negri Ve! Post., Istrate Cretulescu Vel
Radu Golescu Vel Paliar. Dumitrache Colceagtt Vol Stoln., Searlatti
Ghica Vel Comisil, Constantinti Sutulti Vol Sluger, Constantintt Nicoloscu
Vel Pitarti, i Ispravnicti Manolache Brncovnu Vol Logof5til, i s'ati scristi
hrisovulti acesta intru aid 6-lea anti dintru AntAia Domnie a Domnier mele,
aieT, in Orasulil scaunuluT DomnieT mele Bucurescl, la aniT de la zidirea lumiT
7289, iar de la nascerea D-luT DumneOeti si mntuitorulti nostru Isus Christosil,
1781 in luna luT Iulie, de Constandinti log, za taing.
(1) iltA chrisovula relativa la menzila:
Anultt 1775, Octomvrie.
Datoria Domniloril si a oblduitorilorti de t5rI si do stgptinire netggduit
fiinda spre a ved i celo mar de aprpo i pro a eguta si trobile cele mal
mid totti cu o rivnit i silin ca si cele mal marl, si a don i do interesulti
fiesce-cruia, ca i insus1 de alti stAl i Domnia mea, dintru inceputO, de cand
ni s'ati incredintatti din Dumneclesca bun voint, stpnirea acesteTt5rT, pu-
rurea fiindti rivnitortt de implinirea acesteT datoriT, priveghindO si in qi i in
npte, spre a ved i cele maT de departe, ca si cele maT de aprpe la cto
nevoT ale acesteT privirl, amt.' vOutit netrebnica eurgere (prin eke ne-amti lu-
minatti de la printele luminelorti, de la care se pog6r6 ota darea cea bung,
totti darulti celti de sevrsitti), nu am trecutil cu vederea spre a lace in-

www.dacoromanica.ro
104 V. A. IIRECIIIX

fi obligate satele sti, dea cal la menzilil, ci voril 11 call cump6ratl de

dreptarea ce stag cuvenitil, precum in fapt6 sunt vgdute pururea la tog cre-
dinciosiT supusit nostri, vrndil a ne arta cAtre tail pAmintula oblAduirer nstre
nu numaT Domnil cu stArAnire, ci si pArinte cu libov ; intro altele dar ce
amti cunoscut vrednice de indreptare, v&I'6ndri si ornduiala menzilurilor a
se purta cu o curgere de tot in potriva cuvintulul celul cu cuvintil, intAiti
a fi menzilurT in OM tra si a nu impArtAsi de dinsele cer ce all trebuint
de dinsele, a fi cu oranduialA frte silitA si tiranicA; BA oranduescil sate intregl,
si la acsta pAtimesce judetul; se orndueseti 6menil ceT mal de frunte si la
acsta pAtimesce satul; dar acestora li se dati cal de undevasT ? nu li se
del, pentru cA de aceea se del 6meniT ceT mar de frunte, cAcT el cal, si bine
dar perindu-le vitelo lorq li se da altele ? Niel acsta; ca sunt iar el datorT sa
puie altele in locti. Fie si acsta, dar 'Meal le plAtesce cineva pentru ostenla
vitelorti ? niel acsta ; dar hrana dobitcelora ? si acsta de la d'ensir. i astii-felti
pan/ cAnd ? pAna and sfirsind tot' si ne mal putand sta, se sparge mizi-
lul, fuge satulti, si in urmA este dator judetulti sl dea alt sata ea si cola
d'inthi, si judetula urinzA asemenea pAnA se sparge, cAcT nu pte birui cu
cel nemernicT of6nduelele, si asTa cAtA pagubl t'rel si visterieT, cAtA neodihng
ticAlosilorti locuitorT, cata greutate si aceloril ce merg cu olacele ! ea de multe
orT negAsindil cal la o poste, trecti pe aceT cu care vine de la cee-l-altA, si acel'a
ne putndri 0116, obosesca, si asla sunt silitY a r6mAne din cAliStorie, sal
a lua caiT locuitorilor, ce-T vorti intmpina si a-i lAsa in drumt, si de multe
ori ne intmpinAndti niel locuitorT, a se stanjini din grabnica sa cAltitorie, si
asTa pAtimesca la acsta, pe scurtil, si menzilurile, si satele, si judetele, si cA-
16toril, si ceT ce mergil cu menzilurT, si ceT ce VorA sl mrgA si nu ail mijlocti,
si in scurt pAtimesc toV, cAcT ptimescui eel mal mul0. Dar a fi totti acestr
menzilgiT si slujitorT si la acea cApetenie, unde r6mAne acstA netrebniel urmare?
trba menzilulul sa prte, ad la trba slujitorieT sl urmeze? de cal de olacurT
85. ingrij6scA, at dupl fAc6torl de rele sl alerge? AcstA dar patimA de obste,
si de obste II putem dice, cAcT pAtimescil ceT mal mulV, mAcar cA pang acum
curge cu ung mijlocil, ca cum ar fi fostti nebAgat in sang, ca cum nu ar fi
fost pricinuitre de atAta stricAciune la atAtea, dar socotindu-o cu adAncti, nu
putemti suferi a ved at'Ata norod sub aceit patimA, ci hotAriing mal v6rtos
a pune acstA indreptare in lucrare si in faptA, cu tarie si strAsnicie, ne cAu-
Linda niel inteun chipti, niel la cheltuialg, niel la paguba DomnieT mele, nu-
maT sil ja s'v'rsitil si sv'ersitil bunil, ea sa vedemii amnia mea pe acestI ce
se necAjesdi inteacstA pAtimitre inv61uire a-sT dobandi repaosul si inles-
nirea sa, precum printr'aceste ponturT orAnduimti cu des6v'rsitA hotArire.
1-i. TotT call dui-A la -OW menzilhanelele, ce s'ail or'nduitil pe la locurile
cele trebuincise, sA se cumpere cu cheltuiala DomnieT, si sA fie Domnescr.
2-lea. Hrana acestora cal sA fie de la Domnie, si cheltuiala se va plAti pe eta
va ajunge din baniT ce se vorti stringe dui-A ogerittl cAutAndu-se socotla. 3-lea.
Menzilhanelele dupe orAnduitele locurT sA se fad de cAtre ispravniciT judo-
/eloril inteacsta-sT chip : o ogradA mare de gardil v'rsitA, si in ogradA graj-
durT de ajunsti, dupe m6sura cailorii; tot in ogradA casA pentru menzilgiT,
tot in ogradA 3-4 case pentru mosafiriT ce merg si vial. 4-lea, Surugil

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 105

Ora, cum si hrana loril nu va mal fi pe spinarea salelortl. Surugiil

volt av iota, asemenea, de la Domnie si scutlh de la birtl.
ortmduima la fiesT-ce cal . . . . cate una ma, care sa fie june ne-
insurata, pentru a fi slobocla pururea in tta vremea. Acsta dupa cea deosebT
ce va s fie ap5rata de OW d'ajdiile, s i se dea si lfa de la Domnie, pe luna
cate haul 90: acestti surugia deosebT de pecetluitii ce este sa i se dea de la
visterie pentru a se cun6sce ca este deosebitil din birnicT, sil i se dea si untl
semna de alma cu pecetea Domnsca, care sa-lt" prte, precum si fimirasiT,
pentru a se cun6sce, ea este deosebitil si din slujitori. 5-lea. La fie,T-ce men-
zilhanea, atata pentru paza drumuluT de 6menI r'l, cat si pentru ca sa nu se
OM inpotrivi spre a plati ugerita ceT ce treca Cu menzilurT, ama oraduitil o
capetenie de slujitorT, cat s'ati gasita a fi cu cale, precum in catastichula colt'
pecetluita dela visterie s'ad asezattl, care capetenie de slujitorT sa fie si men-
zilgi-basa, adica purtatora de grija si a menziluluT aceluia ; or'nduima si una
beslid, dor, dupa loot' si dupa trebuinfa. SlujitoriT sunt datorT sa. fie dupa
cum poruncima in ornduiala ce amti facuta pentru slujitoriT si capitanT. 6-lea.
De va fi sata la acela menzild si capitanie, si menzilhanoa s. se faca afara din
sata aprpe, iar nu in satil. 7-lea. La menzilhanoa Bucurescilorti ami hotaritti
sa facemil dot capitanT de menzilgir cu caftana si cu maciuca, sub ascultarea
dumnluY Vel Sp:Atari'', ea si Vel capitana za lefegiT, care sal! alba rindultt
dupa Vel capitanti za dorobantl; acesta s, fie incarcatti cu WO, trba tutulorti
menzilurilora din Ora, s alba deosebita catastiha si condica, intru care sa trca
numele tutulorti color(' ce merga si via', cu ar5tare de undo et venitti si
unde s'a dust'. 8-lea. Ori-cine va veni de afara din - ril, cu menzild, capitanulti
de la margine sa-1 dea carte de menzila, si toV ceT altr capitanl dupa la ca-
pitniT sa-i dea cal sa-sT ja ugeritulti de fiesce-caro calil cate banl 10 de csil,
iar &And va av fermana inama, v54ndu-la si zabeta de besliT, sa i se dca
carte intru care sa se coprinc,16, ca sa nu platsca ugeritulti, sa-la trca in con-
dica sa, dar pentru ca sa nu pta zabetulti de besliT, luanda dar, sa spuie
minciunl .... cum ca. serie menzila embru-inamil, sa aTba datoria si capitaniT de
la menzila, cela dupa urma pe unde va sa iasa din Ora, O. caute menzila,
cmbru, de serie, mama si asIa sa-la tre in catastihula stia ; intaiti cine va
vrea sa mrga de aicl cu menziltl, sa' aiba voie s mrga de aicl platindu-sT
ugeritulti, insa cu carte Domnsca, iar nu fara de carte Domnsca. 9-lea. Men-
zilurT sa nu dea capitaniT dela margine flied numaT la ceT ce volt av men-
zilti embru, stt Fermana, ski mehtupa catr noT, atata de la Tarigraa, cat si
dupa margine, sal menzila buiurtiurT de la PasT, WI carfile boerilord nostri,
capT-chehale, urmanda la ale ugerituluT precum amil poruncittt la pontula de
alit noudlea. 10-lea. Una' logof5ta ornduita din adinsa sub Vel capitanT de men-
zilue, care sa al purtare de grija a menzilurilora, sa trca in condica nu-
mele celora ce vintt, si acelortt ce merg fail ugeritti, si de dinsultt sa se
serie t6te carOle DomnescT pentru menzilti. 11-lea. TofT ceT ce iaa car0 DomnescI
pentru menzilti, de orT ce trpta sti or'enduial va fi, sa platsca ornduitula
ugerita, dal% numa de la cel ce se vora orndui in car* lora sa nu platsca
ugeritultk, aceia sa. nua pltsca, care aeestea carfT, sat la intrcerea luT, sa
la loculd care are sa trca, pe urma de nu va fi sa se intrca, sa se ia cartea

www.dacoromanica.ro
106 V. A. IIRECIIIi

Alim6sur6 fu bfflintarea 1n BucurescI a une carvasarale stabile.

de capitana, celti ce va fi la menzilulti dela margine, sit se trimta aicT la Vel

capitana, cu sma a tta stipaimana, adeca ce s'a urmata ca sa se trca in
condica, sa se pazsca ca nisce sineturT in vremea socoteleT. 12-lea. TotT ca-
pitaniT i ceT dela margine i ceT-1-altT aT menzilurilorti, pe cine va trece pe
la menzilula s5a, sti Cu ugeritti, sti Ara ugeritti, sti cu menzili, sa i fara
menzilti, trca in condica sa, i in OM sptmana sa trimt catastiha
curatti anume pentru catI va trece pe la menzilula s i cu pricina inscristi
a fieT-caruia, i catastihula trimta la Vel capitana de menzilurT, saga
trca in condica sa pentru socotla i s'a' ni-la ar'te. 13-lea. CatT banT se vortt
stringe dupa ugeriturT, la t6te capittiniele, s aTb sti-f tramit capitaniT pe OM
spttimana, aid, cu catastihula ce-la scriemtt mal susa. 14-lea. Catt mere' i
Vin cu menzilurT, &A nu li-se dea la menzilurT carute, ci numaT ca, dar s se
afle la menzilhanele i carute, care le avema ornduite in catastihti, ca orT-cand
va trece cine-va, carT s aTb trebuint de carut, s pentru neputint, sat
pentru alta trebuint, sa dba vole sa ja, dar sti platsca deosebittt ugeritti cate
banT 60 de carut, lian la cea-l-alt menzilhana, afarti din ugeritulti cailora.
Ala 15-lea. Cail de la unti menzila ajungCncla la cea-l-alt menzilhanea, sa
a-I intrce inapoT surugiil fara de a nu put6 trca inainte, nicT cu sila, niel
cu voe nimenea, stt sa-1 surdissca mal departe. Ala 16-lea. ispravnicil pricincle
lora le vorti ar6ta cu slujitoriT judeteloril, carT ca nisce slujitori, sunt datorT sa
alba cail lord, i sit se pedepssca cancla vora zabovi peste ceea ce se cadc, pre-
cum am hotarita in ornduelele ce amil facutil pentru slujitorT ; iar cu menzila
sa nu se trimta slujitorT, nicT omulti lor, fara numal and se vora intmpla
pricinl grabnice i trebuinci6se, care pentru ca sa se pazsdi i pentru ca sa.
se faca cunoscuta, dup. ce va ajunge aicT, de voma cun6sce, ea a fosta tre-
buinta de menzila iT voma da cartea DomnieT mele, pentru intrcerea luT, intru
care s coprimja, cum ea de vreme ce ail venita cu trebuinci6sa pricing sa nu
platsca necT pentru venirea luT, necl pentru int6rcerea luT ugeritulti, i aceste
cartT ale n6stre sit' fie iar la Vol capitanulti de menzilurT, ca sa le scrie in
condica i sa se pazsca i acelea inse-T ca nisce sineturT, ca s se va,1 la
socotla dup ala treT-spre-Oecelea ponta ; iar cand se va ved ea nu att. fosta
trebuinta, ca sa se trimt cu menzila, sa se faca tacsila ugeritula, i pentru
venirea luT i pentru int6rcerea lul de la ispravniciT judetuluT, prin marafetulti
luT Vel capitana. AM 17-lea. De vreme ce menzilhanelele sunt afara din sate i
din casabale, voma orndui mijlocti cu care sa se gassc la menzilhanea cele
maT trebuinci6se pentru mancarea i hrana acelorti ce mere' i vin. Ala 18-lea.
Cap sunt trectitorT i a in manele lora menzilti embru, i menzila buiurultiurT,
dndu-le menzilurT capitaniT dupa, margine, dupg miflocula ce in pontulti de
aid 9-lea i ala 11-lea sA poruncesce, sa-1 povlu1asca spre cala cea drpta, i
cea maT pe scurta, i s nu-I aduca prin BucurescI Para numaT de vora av
maT sustl liii i vre-unti Firmanti stl vre-o carte catre noT. Aceste Vote dupb.'
Domnsca acsta a n6str orCnduiala, ce s'aa facutti prin ponturT, poruncimti ca
sa se pue in fapta i in lucrare, (Panda deosebite poruncl ale n6stre cinstitilorti
credincioilorti boerilora DomnieI mele, dumnluT Vel Spatarti, i dumnluT
Vol Vist, pentru ca sA vedemil pe totT supuil notri odihnitT i la acst pri-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNLLORt 107

Acst5, institutiune avu tndoitul scop: de a inlesni comerciulti 0 de

a spori veniturile rnenAstireI i spitaluldi dela Colea (1).

IX.

Cempulungul4 sub Ipsilante.

Cu deosebire a favorisata Alex. Ipsilante oraquld C.-Lung(' prin
sprecialil chrisov (2). Privilegiile acordate negutatorilorti din C.-Lungil

cing, cu multmita Domniel mole. DecT pcntru insciintare de o4te s'ati datti
acst Domnse a nstra prin aezttmintil carte in chipti do brisovii, care
dupe ce se va trece in condica VisterieT, sA so pAzsca pururea la SI-ta Me-
tropolie ; i s'atf datti la veltultt 1775, in luna luI Oetomvrie, la ah doilea
anti, intru intaia Domnie a DomnieT N6stre, aia in tra Romn6scil, in oralulti
scaunuluI DomnieT mele BucureseT, i Watt scrisil acesta prin aezmintil carte,
de Constandinti dasclultt slovenescti de la c6la DomnieT mele cea slovensca
ot SfntuluT Gheorghe celti veehiti.
(NaiaUt au a sa rang)
Alexandra kind lpsilante Vowed&
(1) Carle pentru un Wit ala mncistirei Col(ei, ce s'ail data, pentru, ea sd
se facd carvasara fi sa- se dea, la m6n,d stire pe anti cdte tal.
De vreme ch' aid in orawhi Domnief mele BucurescI, ne Iiinda cea maY
de trebuint ce este a fi, adec carvasara pentru federea Yamefului celui mare,
care carvasara trebue sei se ajle la un loc ca acela, In mijlocula tgrgulul, fi um-
blandil carvasaraua a fi din locii in loc', le era forte peste Wind, Wig Vame.,sului
tuturoril 62nenilorg carvasaralei, cat fi negustorilorii ce vinii etc marfet ca care,
ca poveri grele. Decl dcrendii Domnia mea fi acst discolie, attti VamepluT,
cht i negustorilorti, i ve6ndtt ca sA facemti s. se scie unde sti. fie carvasaraua,
s fie negustorilorti mat cu lesnire, amti poruncitil Domnia mea, ca s so
g'sscA unti locti ca acela, i gsindu-se untt locti sterpti alA sfinteT mrnuYstiri
Colfea,in mijloculit Vergulu1, i vrAndti Domnia mea, ca s facemti venitti
m6nstireT, ah primit6 i Epitropulti sfintel mntistirl de ail' ziditfpi ah filcutti
case i magasiT l Cu tte cele trebuincise, i aTa pentru folosulti intinstireT
i ajutorul spitalului, amt.! bine-voit i mitt legat printeacesta carte a Dom-
nieT mele, ca de acum inainte, in OM vremea, sti fie nestegmutat aceste case
cu carvasara, i sA aiba a lua mnstirea dela Vel Vameti, pe totti anulA, cate
tal. 180 nelipsitti, pentru care amti datti cartea Domnier mele sfinteT milnl-
stirT de intArire pe acst intrire. ii saam recelt. gvmd. 1778, Noemvre 10. (Con-
dica No. 3, fila 256.)
(2) Chrisovulit Ord fenilorii din orafulii Cdmpulungului pentru milele ce aft.
Costea judeWlii cu 12 pargarl i cu totT orgenir, cAtI sunt din rapid Dom-
nieT mele din Campulungti, ea s fie in pace fi iertap de lucrulii Domnescll qi de

www.dacoromanica.ro
108 V. IL IIRECHII

Bunt extraordinaril de largt Dup6 chrisovulii din notti, se constituesco

unti adev6ratil statti In statti. Ipsilante acordndti asemene favorurI Cm-

vama m6ndstirel din ora#1, fi de vama pitarilorsd de la zboru sfetii Rie prorocu,
ver-cine vorii vinde, sea cine va cumpera un d cald, und bo'd, una 6ie, ail pesce,
ai orl-ce, sd nu ab et a lua dela dinOi van, dupd cum a avutii obiceid de nu ad
datii vamd acestui orad niel odinird, i sa nu aibd nimenea voe a cumpera locd in
orafd, niel boeriii mare, nicl slugd Domniscd, nici slugd boerescd, si2 sd crd dela
Domnia mea locd in ora7ii , sea vadli de mdrd, sec delnifd in campii, get nescai-va
mosiT, sea viT, sea verT-ce de ale acestori orsenT, ci numai ordpnit sei fie vol-
nici a cumpera unii dela alfil, ri de vor'd fi qi datori nescal-va orsenr, ail pe la
boerT, ail pe la alp' 6menT de tell, i li se va intmpla aceloril orasenT inert
si nu vorti av cu ce plti, sa nu fie volnicT acer datornicT s vinqut la alit'
parte, off-ce ar remne dupa mertea aceloril orasenT, ci numaT iar la orsenT
sa ala a vinde. Asijderea i pentru rndul judec4i1 orasuluT, numai judetuld
pargaril s aTb5. a judeca pe orasenT, iar Ispravniculd judefului sea altd cine-va
sei nu Wei voe a se amesteca in judecdOle lord, si sa fie in pace si ertafi de fu-
: veri-care din ordena ar merge cu carele lord set incarce pesce dela o baltd
set nu dea fumdritd, lard numaI sd albd a da la sf inta mndstire din Cmpulti-
lungil, de la unil caril de pesce, ea cinc!, dui-A cum le-ail fost obiceiulti
'maT dinainte vreme. Asijderea ci pentru erbaritti inca s fie oraseniT in pace
nesuptiratl pentru vitele ce se vorti taia la scaunele de carne din Cmpulungil,
pentru vitelo ce se voril Ufa la scaunele do carne, care faciI temna pe
&WM viilor, i pentru alte vite ce vorti strInge pentru hrana lor, neo! do
cum erbaritil sa nu dea, precum n'ail data necI odinira. $i iar E fie in pace
iertatT de ciohodaritti ; earl din orsenT se vorti hrani cu metesugulil cisma-
rieT sa nu dea ciohodritil, mcarti ca din vremea rzmeriteT perqendu-se car-
ati fostil avutil suptirare, dar de vreme ca am dovedit Domnia mea,
ca ati fostil iertal ci mal dinainte vreme, le-am intritil si mila acesta iarsT pre-.
cum ail avutil si mal nainte vreme ; ci pentru gostinritil Inca s alba a-cl scuti
ordlenii ramatorT o mie pe anti; vrnd s.-T duca s-T limp la Brasovtl sa nu
dea gostinarita pe acst suma de ramatorT ce scrie mal sus; ci verl-carT din
or4enT s'ar hrani cu negustorie, vinqndil matase c alte maruntisurT pro la
trgurT, necT de cum sa nu OM suprare de cotaritil, dui% cum niel alta data
nu ati mal datti; asijderea sa nu fie nimenea volnicT sa aduc vinti ci sa vinla
In oraca, neci din boeri, neci slu.0 Doinnesct, neci boeresct, fled Omni, sea mdcard
ce feld de omd ar fi, lard flume insu,s1 ore4eni sd eincid viral intr'acestd orael,
iar altulO nimenea ; si nimenea din teranT s. nu fie volnicT a incarca verl-ce
povara din orasti, 'Ana' nu vord ;blear= anttlid ordenil, atatti preste terta vre-
mea, cat si la zborulii sfetii lije prorocu; asijderea si pentru rindulti dijmari-
tuluT si alti oerituluT, verI-care boert ar merge cu aceste slujbe la acestil
judettl alO MusceluluI, sa alba a le da orseniT pentru cheltuiala lorti, numaI
unti prnqti de bucate si caro din orasenI ar av sA platesca oerit sett' dij-
marit, s dea de nume numaT Po banI treT4ecT, iar altti nimica maT multa
suprare sa nu le faca, dup cum ati avutil obicei si mal dinainte vreme, si
s. albA volnieie orseniT din Cmpulungti, s nu ingduiasca pro nimenea din
strainT a se /Irani in orasti, en nieT unO fail de negustorie, ci numaI orapnil

www.dacoromanica.ro
 ISTOILIA ROMANILORC 109

pulunguluI, nu Mom, de altmintrelea, deal s se conforme unel vec111

institutiunI, amintinda vechia descalecare a t6rel. la Campulungil.

X.

Birurile sub Ipsilante.

- r, care are scoll, biseric organisat, case de sntate, orT spi-

s se hrnscA inteacelil trgti. Asijderea i pentru orriscnir, earl' at vil in (16-

lul' Pitescilorti, pe mosia mnstireI Radului VodA, i pe mosia m5ntistirel Nu-
cetulur, in (Muhl Ciocilnescilortt, O. nu MIA vole egumeniT necT oclinirA a le
face alte obiceiurl nou', fArA numaT sa albil a plilti orAseniT vinriciul Domnescil
din 10 vedre o vadrti i otastina ptrnntului'duprt obiceitt i dupti ce va scto
vinriciul Domnescil afar, apor sA le ja otastinA, i pentru pArpAru sl aTbA
a da de cramti Po banT 12, iar pentru putinile cu strugurT, ce vort face pen-
- tru trba easel Tort!, sA nu-I supere; necT alte zAciuiale, din livedile de pomI co
voril av pe la viile loril, sa nu le ia, i O. nu arbil vole slugile, sti tiganiT
acestoril m6nAstirT, sA mi5sure vinul ce-Iii vorti lua din vinAricitl i otastinA
ca mama lord, firA numal aceia cu bucatele, sA arbti a-s1 ingsura vinul, co vorti
fi sti dea, cu mAna lorti, i cu vadra drptA de dece oca, pentru
jalbh la Domnia mea orAsenir pentru acsta, icndti, cA ad mare nedreptate
ne lAsAndu-T s5.41 mils6re bucatele cu mAna lortl; i sA arbA volnicie orAseniI
sti-sT vindti vinurile in Mil pe la crAmile lorti, precum ail avutil
mar de nainte; si lar sA arbA ortsenir de CAmpulungil a sttipAni nisce muntI
ce sunt aT orasulur din Descaliciitrea pireI, ce sunt acolo In sud Musceltl,
dupA cum i-ati stpAnitti i pAnti acum. Asijderea i pentru verT-care din boeril
DomnieT mele voril merge sti fie IspravnicT 3colo, la acelti jude0 alti Musce-
lulur, sti nu albti. vole a supi_lra pe orAsenr, pentru ffinti sti pentru lemne,
pentru calil de &mil, sti pentru alte pentru cA fiindil acestil orafil la
locula de munte i cu anevoie a se hreini, ne finda locil de artur i Jlind ertatI
de 161e aceste cate scri mal susg bled mal dinainte vreme, dupel mu am WON
Domnia mea ltrisovulii rgposatului Doinnie1 sale Miltaitl Yodel Racovifel, pentru aceste
in qi obiceiurt, Domnia mea Ina' m'am milostivit de i-am iertatri, ca sti fie
in pace si nesup6ratT si am intAritti hrisovulil acesta cu totil sfatulti cinstitiloril
credinciosiloril boeriloril aT Divanulur DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica
Vel Bantl, Nicolae Dudesculil Vel Vor. de Tra-de-susti, Radul VAcArescult1
Vel Vorn. de Tra-de-josti, Filipescu Log. de Tra-de-susti, Stefanti Prescovnu
Ve! Log. de Tra-de-josil, Stefan Misoglu Vel SpAt., Ianache VAcArescu Vel
Vist., Scarlat Caragea Vel Post., Dumitrasco RacovitA Ve! Nicola()
Vel Pit., Ispravnicu PanA Filipescu Ve! Log. Si scrisil hrisovulti acesta
In anulti d'intAi alil DomnieT mele aid in orasulti Domnier mele Bucurescl
la lt. dela zidirea lame! 7283, iar de la nasterea luT Christosti, 1775, Februarie
15, de Constantinil dascAlulti slovenescti ot. sfeti Gheorghe Vechiti. (1)
(1) Cond. 3, fila 249 351.

www.dacoromanica.ro
110 V. A. URECIIII

talurI, cutie de ajutorarea eelor grad, tipografil, fabrice de hrtie ;

o tr, care Imparte binefacerile sle culturale 0 de WM' natura la tte
poprele vecine; o tr, In care esist, libertatea de cultil; o tr," care
protege comerciulil qi industria, precum abia ast541 am lnceputil a
Intelege, c trebue s, o facema noI, nu este o tr, slbatic. A0a tr
este Muntenia, pe timpulil luI Alex. Ipsilante.
Dar se va scumpil plteatl Romnil binefacerile luI Ipsilante;
:

birurile era' marl' i multiple. Mal Inaia, aceste birurI, Ipsilante a

cutata s, le reducA pe catil era posibilti. A0a, cand a fost obligatil
de Turcia, s reduc, oieritulil, pogonoritulii strinilorti, Ipsilante a
redusil tnsui, cu chrisovulii din 1775, Noembre 13, acestti
pentru pmintenI (1).

(1) In Condica No. 2, fila 65 verso, vedema ca, in 1776, vacaritula strainilora, care aa
In tra cal, bol, vacT, bivoll, este de vita cate banT 66, iar pentru birsaniT din Transilva-
nia numaT 33 banT. Eata i chrisovula din 13 Noembre 1776, prin care Ipsilante amintesce
si de multe alte imbunatatirl i usurarl aduse comerciuluT i in genere tare :
loi Alexandru Ioan Ipsilante Vv. Dontnii
De cnd stee'mosulti Adam, pentru p'catulil neascultrei lipsit
Dumnecleescile acele darurr pedepsit cu (sudorile obrazuluT sui s
mnnce pnea sa), atta el cht i toi ceT ce se tragi din nmulti luT, pov-
tuindu-se, sOil mal Vertosil, s'a' qicemti, flinda silitl de dare acst trebuin0
a ilret omenescT, cu tt silina i strdania se sirguia la aceste dou'e', adecil
la lucrarea ptimintulul si la pstorie; acestea era(' bogiile lor, acestea erall in-
destularea lorti; la acsta cuta bizuirea i iubirea lorti de cinste ; din mulirea
acestora se cun6sce silina i iscusirea lor, dintru care se laud, cum impo-
Viva se i deflma, ca nisce nevrednicT si de nimidi ceT ce nu le urma; acestea
dup ce pricinuesca indestulare i biIug, impodobesdi i infrumusetza o-
rasele i politiile, lucrarea pmintuluT cu arinile, viT, grdinT, IivcjT, copad
altele asemenea; iar 'Astoria, viata a c'ria este maT nealcatuit, nevinovat
i me dulce, purtndu-se ici i colea imprejurulti oraselorti, cu turmele i cu
cirechle i pricinuindl frum6sa vedere la ceT ce privesdi, impodobesce cu pieile,
Cu Irma qi cu cele multe felurT trebuinci6se imbrcminte ce se fad dintr'acestea.
Acestea singure dupg ce dail la celti ce se silesce si la celii ce se odihnesce
Vote cele ce sunt trebuinci6se pentru a binevieItii, respltesce Cu indestulare
ostenelele i silintele luT, cu mijlocire, cA dup ce isT face tte trebuintele luT,
cu ce prisosesce, seil prin schimbl, ca mal nainte, ski prin vingarea, care s'ail
flicut dui-A aflarea monedeloril, s dobndscA i alte bogrqiI. Aceste t6te so-
cotindu-le oblduitoriT i chivernisitoriT ceT me inteleptT i ceT mai inainte
ditorT i eel ce al grijittt pentru starea cea bun i indestulat a supusilorti
lorti, cum attii in istoriile cele vechT si nou6, ct i in vremile de acum le

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORt 111

Eat, cam earl erail &rile aflate i mentinute sub Ipsilante :

1. Vama dela hotartt (1) qi vAmile din orap.
Ami vNuttt cum vama de frguitt 11141orti din BucurescI a fostA scqut.

vedemil, att pusti i punt' totti-d'a-una tt silinta $i strdania la inmultirea

acestora, silindull pre supu$iT lortt, gsindti mijlce, hrzindii cinste i privile-
gbiurT la aceT mal Cu silint, protimisindii in tte alte me$tequgurT aceste clout%
IfigAduindti respltiff i darurT, ornduind' 6menT iscusi i procopsit1 spre
a face cererT i bAgArT de sma, pentru inmultirea i lesnirea acestoril doui5
spre a le trece in catagrafiT, cu mijlocti ca sti se afle in c,liva de astAll alcA-
tuirT coprinctre de tte pe largil, cu caneme de inv6taturT i bgrT de sm,
de vremT, de grsimea pmintuluT, de locurT $i de alte multe, $i in scurtti
s'att catadicsitti i imp6ratiT, ca luncl plugt1 in$i$T la inceputulti lucrref, BA
dea pild vrednicA de minune i cu acsta ati stivAr$ita spre a birui firea
spre a face multe locurT neroditre i sterpe pline de rodire. i spre a lua cu
indestulare rdele osteneleloril sale, rodirea qi bielqugult1 celti frte minunatti,
bung a$ezare, spre inlesnirea a OM negutitoria bine credinciseT Foi do D-Octi
pziteT acesteT OA a DomnieT mele Ugro-VlabieT iaste afarl din cuprindere
paragrafir i intr'unti gradll $i stare cAt nu numaT pricinuesce minune la totT
ceT-1-alff, ci i zavistie, unde s'att invrednicitti i numirel de Keler alA prea
lAudateT i pobfluiteT imp'ratitrel cettitT ; intr'unti cuv'entil indrtiznimil a (pee,
cA dintr'aceste curge mierea i lapte $i se ktgAduesce la fe-care, ca i ptimin-
tula acela alA fgAduinteT i hrlzesce cu hielugA rodurT multti inmultite
de multe Hurl de chipurT i acestea cele mal bune i ca o muma cu dra-
goste chiam cu brate deschise pre totT flit st.I cef cu silintA i cu cucerie, ea
folossa totti de o potrivA i cu bil$ugti sA-T imbogtsea i s-T indestu-
leze la orT-ce chiptt arA vr s o cerce, adecit la rodurl, la vite, la stupT, la
zaharele $i la tte acele-l-alte. DecT ar trebui locuitorif slvindti pre Domnula
D4,105, ca s'att invrednicitti a av acea dup datorie multmire $i pentru in-
su$T folosulti lorti stt fie de sine$T indemnatT i s sirguscA cu cea destivrfoitil
silint i bucurie la huna lucrare eT, la inmultirea vitelortt, $i la orT-ce alt
felti de zaherea, ca i eT sit trscA cu indestulare i negutitorindu-se cu pri-
sosti, &A se afle la odihnti i sit trimitA indestule zaberele la capanulti impt3rA-
tescti, dupl numele KeleruluT, ce s'at invrednicitti, precum dicemti mal susti,
s feel orl-ce alto negutitorif dobnditre; btinuindti dar Domnia mea, cg, stt
din lencvire, sti din alt pricinA trecti cu vederea grija i silinta cca darit
acestea, a$ijderea i interesultt i indestularea lortt i gre$escil prea multtl
cAtrA D4,1ett i WI% Domnulti lortl i ctr insu$T, de la inceputulti ceT d'intitt
Dumnei,lesel bun-vointti DomnieT nstre, n'amti lipsit, ea sti indemnmtt si
cu cuvintulti i cu fapta, i prin crtT, i prin alte indemnrT amtt poruncitti
In totil chipultt pre eel ce in aniT trecutT le Pacea attea r'utiitT i nedrepttT,
hrtipindu-le lucrurile pe cht preA vrea, incArchndu-I cu dobn frte grele
pentru baniT ce-T da maT nainte, care se numia : selim ahceasa, i filcandu-le
(1) Condica Domndsc5, din 1775 dela Alex. Ipeilante (Arch. Stat. sec(. cliplomatictt) No. 2.
Acdstrt conclicl cuprinde, lntre alte acte importante, until catalogil de vamA indreptatd
dup eatalogula M. Sale rtiposatula Alex. Scarlatti Ghica VoivodCt la lault1 1767. VedT anexa.

www.dacoromanica.ro
112 V. A.

Eat, unil acta relativti la vama de Ploesc :

Inqtiintarea vamesuluT *tefani, pentru birultt ce ati sa dea olaril din Ploescr,
cate 200 banT de cuptorula de le pe dreptulti de vin(lare dela gura cupto-
ruluT, iar scoOndtt la targti ca carul, va plati cate 25 banT de carultt cu le
douti vase, iar ceT ce cumpgra dela el, orT la ce ttlrgti vorti duce, unde
viudo acolo platesce, de carti ball: 40 si patru vase ; iar aicT tu Verga de afara
lat vameqiT de cara banT 30 si douti vase, asTa s'a obicInuittt.

atate alto reuttitI, carT sunt fcrte cunoscute la totT, pentru lesnirea negutitorieT
si 't'arel i darilorti, amti rincluitti negt4itorT de cinste crestinT pamintenT
strainT, amti alesti i cu mila prea puterniceT imptirAiT si din negutitoriT turcI
pro ceI mal de isprava i cunoscutT i negutitorT cu chezasT al CapanuluT, amtt
datti tarT poruncl si la maT susti liii, ca s urmeze negutitoria lor fara a
indrazni sa faca cea maT mica nedreptate i sup8rare s5racilor, ski sa aduca
sila la pretti: sa se tocmesca si sa cumpere cu banI gata, dupa pretulti celtt
ce merge si cela ce se cade. Asijderea socotindti, ca nu care cum-va cinevasI
avndti trebuinta s'ar sili ca sA imprumuteze maT nainte de vreme (lela cineva
din crestinT bata cu aseztimintti, ca sa-T dea la vreme marfa, ama hotaritti,
decat la 10, un-spre-e,lece, adeca la 10 unultt mal multa dobanda sa nu pla-
tsca, i celtt ce imprumutza sa nu alba vote a cere maT mult decht acestea.
acsta imprumutare s'ali lasatti a se face numaT de la crestinT, iar (lela, va'
indrazni cinevasT a o face si de la turcT, se va pedepsi greti, dupti atate po-
runcT ce s'att dat, schilele gatite pentru mal multa dobanda i inlesnirea lortt,
pc matrapazI i-amtt popritO, cererile cele afara de obiceiti ale Vamesilorg
acsta vaina a AgieI de teta am ridicat-o. i de vreme ce DomniT cer maT
denainte, pentru ca s'a sporsca dajdia oerituluT, att dat cartT pe la strainT cu
scatItimintti, ca sa platsca maI putinti decat pminteniT, aceste cartI, macarti
nu se pazia, ci lua ocrita iar depila', (lar a dat drpta pricina la mal sustt
(PO strainT, ca sa' pretindissca i sa cra in toi aniI scac,15mintulil acesta
si in alte chipurT si in totl aniT se facea acsta prigonire, unde in anul 1-itt
ala Domnid mele, (linda-eh' ati inceputO iarsT a face aceste cererT, atatil pen-
tru ca sa indemnamti sa vie spre maT multa inmultire a oilortt, cal i pentru
ca sa lipssc acsta cerere, ce se facea a pururea, scaPnclti 41/2 banT amti
hotiiritti ca sA platsca cate 12 banT. DecT de vreme ce n'amti suferitti ca sa.
nu dobandsc strainiT acsta Infla a DomnieT mele, iar paminteniT, carT maT
virtosil se cacle s'A se folossca din folosula patrieT lorti, sa fie lipsitT de &risa?
pentru ca s indemnamtt inca mal mult, precum mal susti pe largO scri-
emii, spre a se sili cu sirguiala la ale pastorieT i inmultireT oilorti, mitcartt
ca din vechime platia oerit totti-d'a-una cate banT 16 si jumgtate, lata Domnia
mea am iertatil si pro dinsiT aceT 41/2 banT si hotarimil, ca sa pltsca ton
de obste cate banT 12. Pentru intrirea i incredintarea a careia otarirT am
dat acest prea cinstitti si bine inchipuitti ala nostru Domnesca
Jata fund prea sf. Mitropolit, iubitoriI de D-qeti EpiscopT, cinstitir blagorod-
niel i credinciosil bocrI DomnieT mele, care hrisovil poruncimil d-le Vel
Logofete, dupa ce se va ceti intru auqulti tuturorti, trecadu-se atatti in con-
dica DivanuluT, cat si a visterieT, sa se dea la s-ta Mitropolie a se pazi in pas-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 113

fereiria din BucurescI era un monopol in favrea unuT in-

AS'araria
treprin46tor, ins dup anume nafta. Pe 1778 1782 aflmil sarea pisat cu
5 banT ocaua i nopisat cu 4 banT, i ferul' dup un nart detailat.
Luminaritulii de cera din BucurescT. Acest monopolli era limitata prin
nafta.
Caldarldil Domneseg pentru t6til tra intreprinOtorulti lua cate 10 banT
de 100 de oca cantArit.
Fiondritidg Bucurescilortt.
Acst dare se pltea pentru pravaliT, sti carciume i pivnite, elasate in dou6
categoriT : categoria I-a pltea 51/2 talen l banT 6; categoria de mana a doua
talen l 21/2 bani 36; prvuilia i carciuma mai mica: talen l 1 banT 48.
Intreprinq6torulti lumritulul avea datoria sA scutesctl mnstirile marT
pivnitele vclitilorrt boerT.
Mal era si una alta fumarit' c,lis ala bal(iloril.
Tte satele carT erail asezate pe lang biatT plateatt acest futnrita ; fie-caro
casa. de srttean platea cate 76 banT, ca s aibh dreptula de a prinde pesco fr
deosebitil plata*.

trare. *i am poruncittl, ea s se faca' Domnescile n6stre crtT, ar6tt6re de

maT sus Oisele mili si poruncit6re, elt do acum inainto s se scie de obste,
ca inteacestas chip:1 va s se ja dajdia ocrituluT, cate bani 12. Rugand5 dar
si pe alliT frat1 Domnl, ce in urma n6stril, din D-qesca bunavointa se veril
invrednici a obldui scaunultt acesteT intru Christos bino credincise t6rT,
s'a binevoiasc a intri i pilzi nestr6mutat acst mila, co de obste cu t6ta
tra ain fcutO, ca i Domnulti binevoiase a-1 pzi pro Domnia
lora in viat pacTnidt, in lin petrecere i sil luminezo si pre ce! ce ~O fi
avEcopr (sic; i cdiahl aT Domnier lora, spre a le ptizi bundle intocmirT
asezminturT ale DomnieT sale nestramutate. Si ama intrit cu instisT vointa
DomnieT mole lib Alexandru Ioan Ipsilante <Tv., martorl lada i prea iubitiT
DomnieT mele fiT Constantin Voevod, Dumitraseo Voevodtt si ll-lorti cin-
stitiT i credinciosil boerT velitT aT DivanuluT DomnieT mele : Pan D. Ghica Ve!
I3an, Pan N. Dudescu Vel Vorn. de Tra-de-sus, Pan ltadulil Vcarescu Vel
Vorn. de Tora-de-jos, Pan Pan Filipescu Vel Log. de T6ra-de-susti, Pan te-
falla Parscovnu Vel Log. de Tora-de-jos, Pan *tefanil Misoglu Ve! SIAL,
Pan Ianache Vc'rescu Ve! Vist., Pan Scarlat Carae.ea Ve! Post., Pan Du-
mitrasco Racovit Vel Clucer, Pan Ianache Vel Pah., Pan Const. Vactirescu
Vel Stoln., Pan Manol. Cretulescu Vel Comisa, Pan IIagi Dimitrie Vel Sluger,
Pan Nicolae Ve! Pitan'', i ispravnic Pan Filipescu N'el Log. *i s'aj scris
hrisovulli acesta in all 2-lea -an ala intaei DomniT a DomnieT mole, aicT in
Tora rumansc, in scaunula orasului BucureseT, la anulti de la zidirea lumeT
7284, iar dela Ispsenia eT 1776, in luna Noembre 13, de Constantin
lultt slovenesc ot sf. Gheorghe vechiti (1).

(1) Condica No. 2 (Arch. Stat.), fila No. 47 verso.

Istoria Ramdnilor8 de V. A. Ureehid. 8

www.dacoromanica.ro
114 V. A. URECHIL

Cerdritula era taxa pe cra. Se platea de oca, 3 banT in tta tra.

Siipundritula din Bucurescl si din cele 17 judete. TotI eel* ce lucrati sti-
pund Cu cherhanale, erati datorl srt dea de fie-ce oca de stipund eke unti band.
Gostindritula peste OM tra ; se stringea de la negutitoril de rimatorT cke
8 banT de fie-care rimatord.
Seirdritula munfilora. Acstti dare se preleva in judetele R.-Saratti, Buz'ti
SecuenT dela totT 6meniI din muntt carT nu plateatl sarea. Fie-care casnicil
platea o dare de 66 bant
illajdritula era darea ce plateati vindtoriT de pesce prsptitti, fie de halta,
fie de helested, ski de garla. Se lua de fiecare cart' de pesce prsptitil talenI
1 si banI 12 si treI oca de pesce. Carulti de pesce saratti platea de fie-care

vita de la card eke banT 220. Se scutea pescele de lielesteti, ski de Dambo-
vita, ce era adusii in BucureseI altil-fehl deck cu
Ierb'ritula pentru tka tra : dela top catT aveati vite de negutatorie, fie
pentru salhana, fie pentru Watt' la scaune, se pereepea de fie-ce vita mare
eke 24 banI si de ke si capra eke 8 bar&
Vaina tutunului. De la toti ceT ce vorti av tutunti de aicea din tra
pentru exportatiune se va lua eke ung band de oca.
Cdmindritala. De butea de vial vinduta in carciuma se platia 72 de
Venituld caminrituluT se platea numal la BucurescI si era venitil aid
marelui paharnicti si aid cuparulut Acsta dare nu o platesal m6nastirile
boeriT mart
Cotdritula. Se platea antreprenorulul pentrn intisurarea vaselord Cu vind
cate 60 de banT de bute.
Difindritula. Antreprenoruld preleva clarea pc stupT si pe rImatort Pen-
tru unti porcti se platea 13 banI; purceiT de la 3 lunl in susti se socotea dol
purck dreptd und pored.
Tutundritula Cultivatorif de tutund platead eke 4 talen l vechT de po-
gond i eke unti iiloconti de nume banT 80.
Pogondritula strdinilora era data in intreprindere pe fie-ce judetd. Se
percepea de la viile strainilorti, earl' nu erati legati cu dajdie la visterie, de
totd pogonuld eke doI talen T vecht Perceptoril acesteI darT crag opritT de a
supra pro contribuabilil strainT, cu sederea i mancarea pro la el.
Cotdritula la mai:fd. Fie-ce negutitord, care vinde marfa cu cotulti in
tra, s'a OA a da de tta pravalia cate und talerri vechiti cotaritd pe and si
ploconuld camarasiel cand este camarasie nouti.
Privilegiula cafenelelortt. Dupe condica No. 2 a luT Alexandru Ipsilante,
Lila 27, se scie, cit batutuld cafeleT i pravaliile uncle se vinde bdutura de ca-
fea in Bucurescl, este venitti a MI Ve! Cafegitl. Nimenea nu era liberti de a
deschide eafenea, ski de a tin tachinisa in Bucurescl deck Vol Caiegiu, care

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. itomiirmoRtr 115

avea dreptuld s ailA 3 cafenele in Bucuresd cu tachmisulil lortt. Orl-care

alte pravalil de cafenele se deschidead cu invoire, platead dare deosebita.
Gardureiritulil, dup condica No. 2, fila 26 era venitti aid lui Vel Armasti.
Acesta prin 6menil sta preleva de la t6te viile prin Vote dlurile o dare de
la gardurile nefacute, orI pirlzurile stricate. De Ile-caro pirlza stricatil lua
52 banl ; de fie-care vrajnit deschisil 300 haul. De vitelo cari factt strica-
eiune prin dlurI, de rimatorl' cate 50 banl', pentru tescovina bara 133; de
tocitre bara 45 si de fie-care bute de vinti cate o vadra.
Venitta parpeiriticlu'i pe judetele unde se facea villa, se preleva cate 12
buff de fundtt de bute i putina de stejard, i cate 6 banI de tumid' de pu-
tin de braid. Acesttt venitd era aid Spatarulta ald doilea.
VindriciuN era venitd domnescil deosebitil de celd de susii. Domnito-
ruld acorda parte din acesta venita m6nastirilord, scolilord i altortt per-
s 6ne.
0 erit uric' era taxa pastorilortt, call din Ardld venead cu 011a pasiune
In muna rel. Ipsilante scrtqu taxa i pentru paminteni {-Una obligata de
Turcia a o scad6 pentru pstoril ardelenf.
0 dare eurisa, care era numal pe plaiurile de la munte, fu acea a
soimilord in natura, earl' se trimeteatt la Constantinopole.
Pe langa aceste clarl platead breslele i neguOtoril darI speciale.
Apol (Wile directe in banl pentru birurile care P6rta otomana, sub dife-
ritele numirI, nu puOnti ingreuiad datoriile t6ranuldi cAtre visterie.
Dca micsorarea birurilord Alex. Ipsilante n'a putut'o face rnal' mare, sa
nu ultamd, ea .tra era datre s dea Turciel, chiar i in urma paceI de la
1774, sume importante anume : 309.500 lel, claruld Bairamulu 90.000 lel'
daruld Richiabe 40.000, adica preste 439.500, suma importanta care Ora
trebuea s o plat6sca pe larma spesele atattt de sporite ale administratiuneI
justitieT, sporite prin creatiunea de lea, earl in mintea lui Alexandru Ipsi-
lante avead sA impuOneze abuzurile functionarilortt.

XI.

iarnul Turcilorli sub _Tpsilante.

Ore-car:I Imbunatatir'l din respectulti angaraleloria, Turciel se acord5,
Orel In 1774.
Aceste Imbun5f54irl provina mal alesa din faptula ne5mbl5.reI Tur-
oilor Ora pentru adunarea zachareleloril i altoril articole de
Indestulare a Tarigradului.

www.dacoromanica.ro
116 V. A. IIRECIIII

Aducem5 aci firmanulil de la data turca 1189 (dup5, cond. No. 2, a

lui Ipsilante) tri privinta oprireI Turciloril de a mira prin 01.5, pentru
zacharele si a relatiunilortit Craiovenilor5 cu :

Lauda Domniloril din nmul5 MesieT, celil ce este alosa intre meghistanil
turmeT lui lsus, celti de acum Domnti ala t5reT RomanescI, Alcxandru VV.,
bune fic stivrsirile. Indatil ce-tT va veni acstil a nstril inaltil imp5rtsc
poruncil, In scire fie, ea Valahia i Moldavia, fiindtt cheleril altt inaltel
mole imptiratiT, este in grija mele, ca sil se pazsert si s'a* se diafen-
dipssca de orT-ce nedreptate saracile ale mal sus(' 1isc memleketurl. Caro
din prieina trecuteT rezmerite a ciiqutil In multe prpil(lenn i ne-
statorniciT, iaste vointa imp5rittieT mele, ca sit se gonsca nedreptele miscrT,
carT sunt pricina a risipireT i prilpdirilor, dupti inalta imptiratescula meil
firmantl, ce '111-1 datti impodobitti cu hatihumaium, intru care se cuprinde le-
Oturile a stilreI ceT bune si a linisteT intritti i s'ail adeverittl cu
cele de multe orI date snntele mcle i imp5ratesd poruneT, ca sil nu intre in
launtru in Valahia nimenca altil dupe la serhaturI daril din ce! numOratT
ornduitT negutitorT i ca sa se pedepssca catT alta neorncluitI ara \T sil intre.
Aeum (lar inscrisele ce s'A trimisti la inalta Prt de ciar Muhafizulil DiiuluT,
vezirult1 mea Mehmet5 Pasa si in mahzarultt ce s'ati trimisti dela locuitoriT
cu ilainuli cadiuluT dc acolo, de vreme ce ne seria, cum c judetcle
CraioveT, carT sunt supuse la mal susti nisul5 memlekettt, fiindil roditre
imbelsugate i invecinate cu serhaturile DiiuluT ) de vreme ce locuitoriT mal
susil nisuluI serhattl, intistia. data se neguttoria cu CraioveniI si-s1 trecea vre-
mea lora pana la inceputulil rasboiuluT a-T diafendipsi si a le cump6ra za-
herelele lora acolo, unde astepta i acum maT susti VidinuluT, ca sa trami din
mal susti iisele judete, ea si mal inainte, zaherelele sa-sT gonsca lipsa ;

auc,lindu-se de iinp5rittesea mea porunea ce s'atl datil, (lupa cum s'ati (lisa
maT susri, ca sa nu calce nime de la hotarele dupe imprejurtt in Valaltia,
din pricina poprireT a eumparel untuluT i ahora zaherele, deosebT ce s'att
ocaoa de ung la 50-60 de paralc i acsta cu gretl a se afta, de 'reme ce
catra accstea s'ati datil In vilgil, cum ea i raelele Valahier sunt IertatT doI anI
de haraeT, raelilc ce! mal chivernisitT ati inceput5 a-sT trece vitelo i zaherelile
lortl in Valahia ; care i acsta fiind5-eit iaste o pricina a lipseT colora trebu-
incise. rugatil sit se faca firmanil, ca sa aduc Craiovenil la Dii5 zaherelile
cele de multe felurT, care estt din cele mal sustt lis 5 judcte, sal sil se or5n-
dttiascii locil de t'irga inaintea cettiteT i unde se numesee Calafattl, i trime-
tt,ndil mar susa iiiT raele zaherelile lortt, cu scirea celort1 mai marI, ca sil
Sc vInnil dupe pretult1 lora la maT susil lisulti t'irga si sil se oprscil de a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtt 117

maT trece si de a se maT saliislui de acum inainte ralle decindea. DecT

de a nu so da la alta parte niel una graunte din t6te zaherelile, carT so lace
in Valahia, ci t6te sa vie la indestulata mea P6rta, macara ca este o pricina
care aa intrata in ortmduiala cu strasnice poruncT, si lucru l'ara de ortmduiala.
cad inmultirea hritind 1ocuitori1or Impraltiei mele, spinzurit din zaherelile
Valaidel ; cu t6to accstea, de vreme co este adevtirata, cum ca niel inteo
vreme pana acum n'ati cita formarla de a nu se da nicaire zaherea din maT
susa numita Ora', si este vt'Aluta si la totT cunoscuta, cum-ca i imprejmuirile
DiiuluT sunt rodit6re si semnaturile lora multe si eftinatate si indestulare la
aceste judete din imprejurula DiiuluT, fru de smintla', nu s'aa gasita a
Cu cale la milcle ImpaatieT mele do a trage lipsa i ncavere locuitoriT ser-
haturilora de cele trebuinci6se. Pentru accea, de vremc ce s'ail socotita a fi
cu cale, ca sa se faca imptiratsca mosaadea, ca raclilo colora maT susil Oise
5 judcto (pazindu-se ins cele maT josti serse asezaminturT) : Dupa ce voril
trimito zaherchsle lora cele de indestula la prea 'Malta a mea 136rt5, do huna
voia lora merg&Kla cu ale lora caice trectInda la Dial, cole-l-alte rodurT ce
vora se6te sa le vinqa la locuitoriT serhatuluT. Pentru caro s'A data acsta im-
p'ratsca a n6stra inalta i strasnica porunca i catea tino cela ce estT Domnil
ala Ore! Rumancscl, fiinda-ea s'A data si alta' porunca inaintea acestcia catre mal
susa 4isullquhafiza i catra judecatoriula DiiuluT i cata zabitula enicerilora
catra altT zabitasi i azale btranT al serhatuluT, ca totT col ce MI zahercle sa-sT
trca zaherelile lora cu caice de ale lora. de huna voia, eu purtare do grija a
zabitilora ce-1 veT ortmdui pe la margenT, tu cela ce esa Domna ala tOreT
RumanescI si sil le trc in locula co se va ortmdui do catea raelele partilora
cebra din partea CraioveT, cu marafetula amtmdorura partilora, adeca colora
ce sunt in marginca Valahiel i acelora du cea parte de Dunrea, adeca
in campula DiiuluT, i sa le vinqa cu nartula, caro curge, platindu-se prctula lora
cu banT ; iar pcntru kerurile de mancare ce ara vr sa lo tr6ci.1 raelile de-
cindea de Dunare, sil nu se silsea pentru de a int6rce necT de vre-o dajdie
pcntru cara, necT do cerero de vaina, necT dc calcare de paminta, necT de alte
dajdiT si sa nu se supere do cererT dajdieT, urmanda intoemaT dupa sfintele
poruncT, i sa nu se supere de haracia si de altc pricinuirT prelungirT inde-
lungate, pazindu-se tescharoa ta cea pecctluita ce veT da-o. Si pentru ca sa nu
se urmeze pricinT intre raia i intre scrhatlaT, sa nu dca serhatlaT necT inteun'
chipa banT imprumuta la raele inaintea vremeT, Oic6nda ca la vremca rodu-
rilora s aducetT cutare zaharea, i cel co vora da sa se pedepssea i sa nu
se dca ascultare la acela lela de davale, ci numaT sa cumpere zaherelilo ce
vora aduce de buna voia raelele, i indata sa le platsca pretula lora cat va
cuprindo i sil se diatendipssca i sa se ajutoreze in tota chipula. i candil
vre-o int'mplatre miscare a vre-unia impotriva acestuT aozAmintil se va arta

www.dacoromanica.ro
118 V. A. IIRECHI

la zebitT i la aceT bel ce se yore trimite de cAtrA tine, boierT, aceT netrebnicT
s se aduce, s se pedepsscit. Si pentru ca sit' se silescl mal suse disule Mu-
hafize i spre a le poblicarisi ski a-le arta acestea, mal suse dii-
lore serhatliI, ca cu aceste mijloc s nu intre nimerif in luntru in Valahia,
s'ail date firmane i earl dinil i cAtre tine i trimise. DecT dupe, ce
veT intelege pricina, s'A te sileseT ca raelilo acelore 5 judete a ValallieT, dupit
ce voril trimete zaherelile cele de indestulare la prea malta mea politic, tre-
cendti zaherelile care le yore scelte la Diie cu caicele lor, pentru isgonirea
stenahoriel serhatliilore ce ati pentru cele trebuincise i s'A le vindA la diniT
de bung voTa lore. i pentru ca sit se insciinteze i s pule intru audulti rae-
More, cum cA se vorti pAzi despre partea serhatliilore in tote chipule maT
susil disele aezilminte i cum ea' yore pliiti peinti depline, i Dire', do lipsA
baniT zaherelilorti ce -yore cumpera. Cittrit acsta, pentru ca sit cheltuescT
ta puterea ta spre a areta i a insciinta la zabitiT serhatuluT anume pentru
ea sa pedepssel cu marafetule lore, pe cAtl se vorti purta in potriva aezrt-
mintuluT i yore supera pre raielele ValahieT, s'ati date aceste inalte alA nice
firmane. DecT poruncesce, ca dupA ce va sosi, luerAnde dupl cuprinderea luT
cea vrednieg de ascultare i supunere, s'A fug' de cele in potrivil. ATa sit soil foi
la sfintitulti semnule acesta sA daT credinte. La mijlocul luneT luT
veltuluT 1189 (1775).
(S'a trAmisti copie la 5 judete peste Oltti, fila 17 Cond. 2, fila 17 verso, 18
i 19.1

JatA acum i circadrile adresate de Domnitorti c5.tre cele 17 ju-

dote, pentru nizamulit Turoibor, rinduincla p6zitorl de oprire a intr5,-
reI Turciloril In tr6:
Carte deschis la 17 judete pentru nizame de TurcT. Dumnea-v6strA isprav-
nicilor sud .... s'AnAtate. SuntetT Dumn-v6str insciintatT do hotArirea
i bunavoire a nu trece s'a umble prin terii necT cum Turd fAcetorT de reu-
tAtT, sti sA face'. cheltuelT, superArl i silo raialelore, necT pricinT de datoriT i
socotele vechI s caute i s crii, ce tte s' fie nepomenite. Acum
Domnia mea insciintare, cum ea' la unele judete are fi venitti TurcT serseliT
de AmblA, ne avende necT unti fold de techerea la mAnA, mAcare e M. Sa
pap i totT zabitiT serhaturilore dupit marginea de dincolo aA poruncit dela
pr puternica imperAtie, ca se nu dea techerele i aTa aceT serseliT, fare, de
voie i sloboc,lenie dela nimenea, rancid DunArea inghetat i avende inlesnire,
treed in tre. hotesce. DecT dupe. fermanurile imperelescT, ce i pane.' acum
s'ati date de pe la Maria lore PaiT i zabitl serhaturilorti marginel i dupre
hatierifulti ce s'ati date i acum DomnieT mele, am orinduite sA vie d-lul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 119

Ismailti Aga Beslga cu neferiT d-slo prin judete i unde va alla TurcT Am-
blndti prin tr s- ridice i s-T trc la M. S. Uzun Vales, si M. Sa are
poruncrt dela prea puternica imptirtie, cum s urmeze Cu uniT ca acoja. Dar
pentru mal grabnic urmare acestuT nizam, iatrt' mal inti' acum trimetern
pe acestil ca sit fie in judeta, cruia i data la mn. buiurdiu
DomnieT mele si pre cuprinderea fermanulul imprtesctl, carele venindia, sil
avetT a-T da si Dumnevstr ajutorti. 6menT vrednicT i unde se va fi d'Anda
inteaccha judetii TurcT, sit mrgrt s'-I ridice i s-T gonsca din p'mintul
iar neintelegnd a se intrce de voia lona atuncca ducetT
dreptia la M. S. Uzun Valese . . . De vor veni TurcT cu tescherele dela
pasT si zabitif serhaturilor, s'-T trimit la Domnie la BucurescT pentru crt cu
teschercle ce vorii av, iarsT la Domnia mea va sit-T faca havalca i Domnia
mea srt iaic buiurultal. 1775 Ianuarie 25.
Telrgurile unde ornduitti a fi pei zitorl pentru Tara
FocsanT in Slam Rmnicti, ung Odo-basa. Buztati in Buztita idem.
PloescI in Prahova i ViilenT in Saac, unta baraictaria sc4Zitoria la Ploescr.
Orasultt din Ialomita supus la Lipca Agasi din Lichirescl, iar la LichircscT
in Ialomita unta Lipca Agasi, carde sa aibti. sub ascultarea luT pe Odo-basa
de oras si cha s'a pzscii marginea pana la BertescT.
Oltenita i CioctmescI, Ilfov, unta sacjiantaril setoril la Oltenita.
Ilodivoia in VlasCa, un Odo-baa sePtoria in Ilodivoia.
Rusi-de-Vede i Zimnicca, Teleorman, un Odobasa setliltora la Zimnieca.
Slatina Olt una Odo-basa seqtoria la Udai.
PitestT ii Argesiil, Argesi una baraictar set,h_ltoril la PiteseT.
Trgovistea, DAmbovita, idcm.
La Craiova : muteferica Odobasa cu cincT neferT, care s' se ornduiasc citte
unulti la Gorj, MehedintT, Dolj, RomanatT i Vlcea.
Dintre acestia ce voril s'a trimit sit nu fic niel un serhatlit dupre mar-
gine. Totaha 16 6menT.

Alexandru Ipsilante a ziditil beiliculit pentru Turca, carI veniail la

Bucurescl In misiunI, spre a scuti pc particularl de gzduirea
a ziditil de asemenea palatti domnesca in jurulti mi5ndstireI
Voda, acolo unde astaqI este Archiva Statulul. Asemenea a ziditii casele
de la Radu-Vod5., (1) astii ruinate. LuI se datoresce relnoirea MarcuteI,
lar DmneI sle Ecaterina (2) zidirea bisericeI S-ta Ecaterina unde
se all scella normar', a SocietAtel pentru invltura poporului romana'.
VedT actele anexate.
Era Ilca luT Constandina \roda Moruci dela Moldova.

www.dacoromanica.ro
120 V. A. IIRECHIL

XII.

Msuri de edilit ate.

Vorbindtt de edition construite In BucurescI, e loculil
c5, edilitatea public" 1nc5, n'a fostil neglijat5. sub Alex. Ipsilante. Am
fdutil In1lintat5, Epitropia oWsc5,, care primi grija
a pavelelort). (1)
Podurile a nazirie special.
Ipsilante Alexandru se preocup de lipsa de ap5, bun In BucurescI
aduce ap de isvre din departare, mnfiinnd doub' cimeli princi-
pale, cu urmtoriulti chrisovil :
Din Dumnecleiasca rvnit indemnAndu-mb' spre cele folosit6re i cu lauda
de podb' la starea politieT i spre buna petrecere a noroduluT, am pusti
Domnia mea de s'ail alcittuitii aid in orasulti BucurescI doug f6ntni, una in
t6rgula din luntru, pe ulita ce se gice din BoiangiT, si alta pe Podu-Mogos6ieT
la mahalaua S-teT M6nstirT SrindarT, ins cu ap din isvre adus, din de-
prtare cu mare cheltuial, spre a se adpa obstea cu apA curatA i limpcdc,
maT alesil in vremT zlot6se, atrial gArla DilmboviVI trecilt6re printeacestti orasti,
curge turbure i cu multe necurMeniT ; decT pentru buna starea lor, spre a
fi prtzite i pururea drese, am or6nduitti Domnia mea pe Dumitru Cp. su-
iulgi Basa, ca sa fie purtatoril de grip., i orT-ce stricaciune se va int6mpla sit
aib eUt a le drege cu cheltuiala luT, afar numaT cndil va fi trebuintit de
a se face alte f6ntiinT si a mal aduce apri, intealte locurT, chi la acsta
s nu aiba a face, iar la dresuld acelord f6ntnT s aib a cheltui de
la dinsuld si a purta grij, ornduitil Domnia mea pentru cheltuiala
ostenla luT 161 pe lun. cte talen l 60, care 16Pa' sit aibti a lua din veni-
tulti poduluT, ce sit iea dela cari5le i butile cu vinti ce intril in orasti, care
acst ma a luT s'a' aibrt a o lua dela BoeriT EpitropiT cutii i clumn6-
lord boeriT Epitropil s aibil a purta grij totii-deauna a fi drese fntnile. Asis-
derea cutil Domnia mea mil, ca chi si tart casa luT sit fie scutit
ap'ratt't de t6te arile i angariile, ce va esi peste anti in Org, i s6 aib, a
scuti oT una sua cincI-4ecT la vremea oierituluT, cum si 50 stupT i rimatorT
la vremea dijm'rituluT, i s aibit i patru lude scutitT i apgraff de t6te diti-
dub i angariile, ce vorti esi preste anti in tr dela visteria DomniT mele,
care scutelnicT sit fie pentru trebuinta i ajutoriulti luT, i anal vre-o-data
(1) Verna aduce in anexit diverse acte relative.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 121

ca unti orna i-se va IntAmpla marte, acstrt purtare de grijA i privilegiu

aik copiiT luT sg din rudeniT avnda mestesugulil accsta, i pentru ca s fie
nestramutate acestea tate ce le-am ortmduitt" Domnia mea, am intilrita Dom-
nia mea hrisovula acesta cu insilsT credinta Domnil mole 16 Alexandru lana
Ipsilante Voevodil, i cu credinta prea iubitilort" Domniel mole fiT Constandinti
Vocki, Dumitrascu Voda, martorT puntmdtt si pe totT cinstitiT si credinciosiT boerT
ce marT a DivanuluT DomnieT mele: Pan Dumitrache Ghica Vol Banti, Ba-
dea Stirhei Vel Vorn. de Tora de susa, Nicolac Brtmcovnu Vol Vist., Du-
mitrasco Racovitil Vel Vor. de Tora de josa, Ienache Muruzi Vol Log. de
Tora de susa, Grigorie Baleanu Vel Log. de Tora de josa, lenache Vcilrescu
Vol Spttt., Scarlata Manu Vel Post., Nicolae Filipcscu Vol Cluciera, Stefanil Bi-
bescu Vol Paharn., Dumitrache Vol Stoln., Costache Sutu Vol Comisa, Alecsie
Nicolcscu Vol- Pit. ; i s'ati scrisa hrisovula acesta Inteala . lea ana din

ntia Domnie a DomnieT mole aicl In orasult" DoxnnieT mole, Bucuresa la aniT
dela zidirea lumiT . . . Octomvrie 1, iar dela spsania el' 1779 (1).

XIII.
Conspiratiune sub Ipsilante. Cum VA considerati Puterile.
Din espunerea de mal sus lectorulil a putut vede, c Domnito-
rula Alexandru Ipsilante nu este dintr'aceia despre mi treI orl patru
rindurl ajungft pentru a-1 califica domnia (2).
Acestil Domnitoril este demat de tt'A atentiunea istoriculuI, atta
chtil privesce organisatiunea generalii a frel catti si pentru bunele
lul plec6r1 ctre tr, plecArI caria art mal demnil de lauda' de-
cat multI DomnI de origine curattt romnesch.
Cu tte anevointele luI Alex. Ipsilante de a ferici Ora, chiar in
anuliii 1775 se tram6 o conspiratiune contra luI, conclust de boerula
Cndescu. Complotuli1 fu descoperit i Cndescu fu dat judeciitei
carea condamnA sd-s1 piarc,1 boeria, i s,' fe imbrcatil in hainc t-
rAnescI, premblata prin stradele capitaleI apol 135.tutil la r's-
l'Antele stradeloril si aruncata in fiare si temnit(3).
La Pozrt. Ipsilante se bucura Lie huna opiniune.
Fila 295 a condieei Ipsilante, No. 2.
Vec,li in Anexe tte miele relative la administratiunea lui Ipsilante.
Aron Florian allianua/4 de Istoria Principatutia Romaniet (Bucuresel 1839) pag.. 162.

www.dacoromanica.ro
122 V. A. URECIIIX

Din una firmanil insotita de darurl, ce Sultanula tramite luI Ipsi-

lante, se vede acsta buna opiniune, de care Domnula MuntenieI se
bucura la analtulit De,vletg, cat i cum ca, Domnula muntna lu-
crase la potolirea uneI rebeliunI de la cetatea turca Adah-Cale.
t5, firmanula acesta ce am aflata in fruntea codicel lul Alex. Ip-
silante, esemplarula 4n posesiunea P. S. Vladica de Rmnicu-Valcea
(in 19O). Firmanula este de mana, In copie ; i lice cum ca :
Ademti Isaliha i Bekira, &LIP mortuluT riegepa, ce ail fosta incliii in cetatea
Adali, ati caqual cerad' de la noT ertarea Mora greite i milostivire. Pentru
care, dup prea inteleptulti imparatesca alti nostru eugeta, cc awing spre a ne
miliostivi 0 a milli' pro col earl se apuca de pulpele milostivireT nstre, am data
inalta n6stra porunca, scrisa cu insalimpLiratsca mana, catre numitulti vizirti
Oa nostru, daruindu-le acestora iertarea ce ail cerutti. Tara in cele dupa urma,
ati sositti qi ale tale catre noT scrisorT, vestitre, cum c dupa cuprinderea
imparatesceI nstre poruncT i dupa a nstra imparatsca voint, numitula
vizirtt aid nostru ail adusti pre numitii trap aI RegepuluT, afara din cetatea
Mali i I-ati tramisti cu t6ta familia lorti i cu eel ce avea inclinare cu din-
iT in patria lora. Iar cetatea Adali al dat'o in mana capigii-bap curtii n6stre,
numitul Dervia-Bei, de care acsta ne-amtiincredintattl, i din scrisorile nu-
mitulul vizira ala nostru, ce in urm al venita i aia cu ajutorula luT Dutn-
neqetl al luatil sliritti i acsta grija a lucrurilorti despre Ada ; ra tu, ca
etI din slugele cele credincise ale prea puternicei, neclintiteT i vecTnicii n6stre
imp&iitiT i din cele earl urmza spre calea cea drpta, ridicatti de insu1 a
nstra mana i ramura de drpta nstra.' sciditd, care dupa firsca ta dreptate,
intelepciune qi credint te-ai artitatti cu osardie spre cea dupil placere stiv'rire
a tutulora trebilora la call te-aT orinduitti i de ca.nd ti-am incredintata dom-
Ma Valahiel aT ocarmuita intru dreptate, cu care silinta i privighere t6te
trobile eke privescti asupra ta ski ti s'ati poruncitti de proa puternica nstra
imp'ratie intocmaT dup inaltulti i proa dreptula cugetula nostru i dupa
trebuinta inte'mplarilora vremeT, ra' mar v6rtost1 cela ce la pricina Adali,
te-aT aratatti cu credincisa rivn i cu silinta de a insciinta maT inaintea
tuturora de sfiritula acesteT pricinT i OW aceste s'aa ar6tatti f6rte plcute
i laudate do clitre a nstra' marire qi nu putinti no-am(' bucuratti, cacT qi
inteacesta te-ai silita ale a-t (sic) araa catre noT credinta ta cea cu supu-
nere ; fiT trainda apururea i te imprtilesce de mana cea imbelugata a I'm-
paratescilorti nstre mili, sciindti ins cl dup', dovecple ce pan' acum avema
de a ta multa soli* i. intelepciune i dup cea din adancul inimeT plamada
a credinteT qi a dreptatei tale, nadajduirna i de acum inainte proa multe

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORC 123

slujbe urmat6re imptirtescel n6stre vointo si de fata avemti buna voint

dragoste ciitre tine osobit. Luclaildull cele &Anti:116 i maT din urma dup
slujbeT tale i lo r6spltim4 spre faccre de bine cu impt:rtesccle
n6strc darurT, trimiOndult o blan de samurti i unti calti jute, cu pod6be de
aura, Impreung i cu acstil Inalt porunc, care s'ati seris spre lauda celoril
trecute slujbele tale, dup cea maT dinainte serse cu a no5stril slantti
Ci dar indatil co va sosi aci frriptirtsca m5str porunc5, ver primi-o cu fn-
tmpinare lumins i blana dup ce veT silruta-o cu cAtJuta supuncro, o veT
imbraca i asemenea saruttinciti i darlogii caluluT, 1i veT mnclica i dupii sti-
versirea obicrnuitulu alaiui, ver urma de a face cqutcle rugAciunT &arc cclri
prea inaltti pentru a n6str indelungat vietuire, strOucitii stare.

XIV.

Consideratiuni asupra politice europene.

Dup'd ce Rusia obtinu conditiunile cunoscute prin tractatula cola
Kainargi, Rumiantova maI facu pre Turcia s5, primsc6 dou6 conditiunI
suplementariI (uni'l ic secrete). Ele sunt la Martens, Ilecueil des traits,
tom. II, pag. 287 si la Hammer, tom. XVI, pag. 493 (1). Pi-in Intftia
Rusia obtine 4 miline ruble spese de rsboia. A doua se referd la
plecarea flotel rusescI din Archipel5.
Atilta era de mare c5,tiguri1e Rusiei la Kuciuk-Kainargi, c5, ea Ins5,0
se sfiia d'a le face cunoscuta EuropeI. La 3 Septembre 1774 lincti. Thugut,
Ministrula austriactl, nu avea o copie de pe ele 0 numal dup,' cele ce
aflas5. seria Curtii sale la Viena raportultt s'ti (vec,l'i IIammer, ton]. XVI,
pag. 495), In carl art, cit Rusil potti acum In cate-va ore lua Con-
stantinopole i c6, de acum eI nu voril mal face rasboiti Turciei la
Durare (2).
Deja In 17 Augusta 1774 Thugut scrisese la Viena: Dca la aceste
esemple de o frenesie incredibil, se adaoge roa administratiune a
PorteI, care viciata In fundamentele sle, pregatesce de ca-va
ca anume i mal bine de cum n'ail pututil sit fad, armele RusieI,
distrugerea acestul imperiil de Orientti, vomti fi convin0 c'd necl o
(1) VeOT anexa dup5, Hammer, t. 16. pag. 493.
(2) \red! a nexa din Hammer, t. 16, pag. 496.

www.dacoromanica.ro
124 V. A. IIRECHI

clat, o natiune gata a dispare din scena politica nu va merita mai

pt4ina compatimirea celorti-alte pop6re &cat Otomanil ; din nefericire
evenimentele ce se petreca In a,cesta momenta In acesta imperia vorti
esercita In viitori cea mal mare influinta' asupra politiceI celora-l-alte
state, si vora da nascere la rele si la turburari nesfirsite (1).

Dar Francia, cu ce ochi v6c,lu pacea dela Kuciulc-Kainargi? (2)

In documentele Odobescu aflamascris6rea lui Choiseul catra S.-Priest,
din 8 Augusta 1774, c,licndu-1: vous profiterez de tous les moyens
possibles pour faire sortir la honte et le clanger des conditions auxquelles
le Divan veut se soumettre. Si les Russes obtiennent un port sur la
Mcr Noire, s'en sera fait de l'Europe pour les Turcs.
Francia care lmpinsese pe Turcl la 176D In rasboiula contra Ru-
siei, in lav6rea Poloniei, nu pte fi multamita cu tractatula dela, Kai-
nardgi, care tocmal intentionata nu pomenea de Polonia, ba Inca nimicca
t6te tractatele anteri6re ale Rusiei cu Turcia, prin carl so ocupasera
de afacerile poloneze !
Dar Francia merita totusi multa imputare Amintsca-si lectorula
care era 'Aroma Versaliulul relativa la tractatula scorch."' ala Turciel
cu Maria Tereza, dela 1771 (3).

XV.

Gregorie Ghica Domiturti, Moldova

Am vNutti cum, cu ajutorula InriurireI muscalesa Grig. Ghica

revine la domnia Moldova Acosta putuse lucra libera la asigurarea,
ca,ndidatureI sle In Moldova, caci pctrecea de mal mult timpti in Iasi,
reintorsti din Petersburg, unde-si petrecuse pretinsula exila. Francia

Hammer, editiunea francesii din 1830, tom. XVI, pag. 503.

Veql Marie Antoinette, correspondanee secrte entre Marie Th6r6se et le C-te de
Mary Argenteau, publi6e par Mr le chevalier Alfred d'Arneth et M. A. Geffroy, 3 vol., 80.
Paris, 1874.
Veql volumula ultimil din seria II-a.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
nil 011M ommomm....
ii1111 111111101111
 ISTORIA ROMANILORtr 125

si Austria vedeaa In avenirea la tronula MoldoveI a lul Gr. Ghica una

triumfa ala politicel rusescl (1).
Investitura lul Gr. Ghica sosi la 14 In 28 Septembre 1774, pe
cnd Inc Rusii nu esiser din Moldova, carI continuar'. a o ocupa si
In Octobre.
Sub lnriurirea muscalesca, tra MoldoveI, profitiinda de trecerea prin
tr5, la Constantinopole a Principelul Repnin Nicolae, ca ambasa-
dora ala Rusiel, In 27 Februarie 1775, Ila Insrcinzi1 cu mijlocirea
la Prt, In favrea unora din drepturile antice. M'Ana In anex,
cum e reprodusa In Uricara, tom. VI, pag. 452 (2).

Ca si cnd boerimea, tra, s'ar fi Ingrijata de efectula ce avea s,

produca la Constantinopole m'alta lora, cer'enda respectarea vechilora
privilegiI, chte-va dile apoi, la 3 Martie 1775, aceiasI boierI trimita
una noa arza ctitr Prt,', In cuprindere inulta maI umilia si con-
cesiv, (3).

Ambele acto nu se resimta de' Ingrijirea ce trebuia prov6ce In

Moldova intrarea In Oct. 1774 a ostilorri austriaco in Bucovina. Dc'd
St.-Priest, In 17 Decembrie 1774, serie MinistruluI s'U' la Paris, ea
il n'est pas facile de cleviner le motif de cette invasion, ni b, que] ti-
tre, apol Ore Divanulti Moldava necI ela nu pricepea ce Insemnzil asia
invasiune austriacri?
Am v'c,luta c, Austria Isl pregalise aseinenea rumpere a Bucovinei
dela Moldova, IncA' In 1771, prin tractatula secreta cu Turcia. Gh. Ghica
Domnitorula, de care Lauriana dicea, c, ca si Ipsilante din Valachia,
guvernzd Ora InteleMesce, ocupandu-se de linburatdtirea sc6lelora
a bisericilorri, putea el perde din vedere miscarea ostireI austriace din
Bucovina?
Negresita c5, nu putea Gr Ghica s'a* ignoreze cAt de ra vric,lutri era
elti la Viena. Thugut In nota cdtre Kanitz, din 17 Augusta 1774,
Alliturtlind portretulil acestuI Dornna alti MoldoveI, cual am data i pre ala tul
Ipsilante.
Vedl anexa.
Vecri anexa dupil Uricara, tom. VI, pag. 450.

www.dacoromanica.ro
126 V. A. IIRECHIA.

serie l'Amura-t, c, numirea lul Ghica In una Principatti vecinti cu

rile prea Inaltei CurtI nu pte fi, din mal. multe puncte de vedere, con-
form cu interesele acesteia, mal intAiti pentru-c5, In prima luI Domnie,
comandantulti C. R. dela fruntarie n'a avutil a se luda de purtarea
luI, apoI din causa sprijinuluI de lita ce-I da Rusia si Prusia, care spri-
jinti prob6z6, c Ghica a fostil tneles cu Rusia, la isbucnirea rsbo-
iuluI si c 06 a dat serviciile sle fiincl6 Dragomana al PorteI,
la tratrile cu emisarulti prusian Rexin, sprijinindu-Ki ln dauna CurteI
ImprAtescl din Vien.a. (1).
Numal dup ce Thugut V6c,I A nu pte impedid, numirea la dom-
nia Moldovei a lui Gr. Ghica, numaI atuncI se preface c el tocmal
voIesce pre Gr. Ghica Domn si-s1 d.& aerult1 d'a strui i ela In fa-
vrea luI Gr. Ghica, cu socrula cruia, Iacovacbi Rizu, Thugut era
prea bine 11-016st-t.
Ipsilante dela MuntenI, simind slbiciunea Turciel fat cu Austria
se grbi s, se apropie, si el, In tain, de Austria. Spune acsta Thugut lul
Kanitz, in 17 Nombre 1774, i chiar cero Thugut Curtel s6le, ca ea
s manifeste luI Ipsilante bunavointa ei (2).

XVI.

Administrafiunea ha Gr. Ghica in Moldova.

nc lnainte de pacea dela Kuciuk-Kainardgi administratiunea in-
terimar a Moldovel simtise necesitatea, Imboldit, de Rumiantoff,
(lea freI o noulegislatiune dup pida RusieI. O comisiune a fosal' nu-
mit In Rusia pentru acestasl scop. Rumiantoff a indemnatilpre Mitropoli-
tula Gavril, s pun pe cine-va s6 traduc In romnesce decretulti Im-
p'rtesel Ecaterina chtre ornduita epitropie preste alctuirea uneI
nou legiuitre condice, decreta cuprinc,16ndlI instructiunile Imprtescl
de avutil In vedere la redactarea noului codice. Aceste instructiuni
publicate la Petersburg la 1768 Aprilie 8, In tipografia senatuluI, sub
(I.) Doc. Hurm., T. VII, pag. 103
(2) Hurm., T. VII, pag. 107.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtt 127

semnatura tmOrateseI Ecaterina, a fost traduse In romanesce de

Logof. al II-lea Thonia, la 1773, Augusta 16. Mitropolitun Gavrilti
Cu a caruia cheltuiala s'ag tiprit traducerea. In prefata opuluI, de-
dicandu-IO generalulul Feld-marealti Petru AlexandrovicI Rumiantoff
recumasce, c dupa Indemnulti aceluia tradusti TWO de pe limba
grecesca i tiparitti i adaoga ca. : aPatriotil mei vorti num6ra
acsta intre alte bune lucrari a slavireI tale cea mal antait i mai
covIr0t6re. Mi tropolitul constatanda apoI bunatatea principiilortl le-
gislative 0 ca ele vortl face fericirea nmuluI, dca va avietui sub
acestea folositre pravile, nu uita Insa a adaogi, ca, acsta fericire a
nmuluI Moldovenesca este subordinata 0 la vietuirea lul : antra starea
cea neelintita a pronomiilorii vechi.
Era aVa qicndil la ordinea qileT, in ambele Principal, cestiunea ve
chilor drepturI ale Orel' fata cu Turcia i Divanurile ambelorti 00'
sperati redobandirea acelorti drepturI, in urma rasboiulul din tre Rusia
Turcia.
Traducerea Logof. Thoma nu a avutil de siguril vre-o influinta
mare asupra legislatiunel moldovenescI, orl cat instructiunile EcaterineI
sunt inspirate adesea din lucrarile filosofilorti celorti mal Inaintati aI
Europa Aceste instructiunI era' numal o enunciare de principiurI
adesea putinil concordante cu guvernula absolutistic6 al Tanilor. A0a
de exemplu 34 proclama egalitatea tuturor locuitorilor lnaintea
legeI, dup5, ce la 19 de la Cap. III proclamase ca ((con f ncins cu
stapanirea cea proa Inalta, este isvorulil a t6t politicsca stapanire
putero. Va sa (pea egalitatea tuturorti sub biciul despotismuluI; prin-
cipile umanitare ale enciclopediOlorti puse In serviciulti absolutismulul
muscalescil !
Intrga lucrare a Ecaterinel nu aduce o In0rare de articole concrete
unui codice de legi, ci numal ofilosofiedscei judecare a valoreI
civile, penale 0 politice, in care lectorulO Intalnesce cele mal lnaintate
vederi ale enciclopedWilorti francesl, ale scrierilorti luI Voltaire, alaturea
Cu enunciarea principiilora absolutismulul celul mat netermuritil.
Publicatiunea in Ia0 a lucrrei acestia n'a putut av6, repetimil, niel
un resultatti practicti In legislatiunea Moldovel i Gr. Mica luandil

www.dacoromanica.ro
128 V. A. ITRECHa

frnele guvernulul, (410 pacea dela Kuciuli-Kainargi, nu s'a folosita Intru

nimia"' de traducerea Logof. Toma.

Cu mult inferieird este administratiunea luI Gr. .Ghica In Moldova

comparaa cu acea attti de activ de prev'c,l'tre a lul Alex. Ipsi-
F,4i

lante, de la MuntenI. Este de luatti In consideratiune, cu bun sm,

atilda constatmti acest inferioritate, si situatiunea multa mal roa in
care continua', a fi Moldova, din causa invasiuneI austriace In Bucovina
si a preocupatiuniloril politice ce ocasionzA luI Gr. Ghica acestil eve-
nimenta.
Nu putemti, pentru Domnia luI Gr. Ghica, urma metoda de cerco_
tare ce ami1 intrebuintatti pentru acea, a lul Ipsilante (Alexandru) dela
MuntenI, ccI posedemil despre Moldova, mal putine documente. To-
tusl. afirmm, c, Domnia luI Ghica este mal putinti important ca a
Domnulul Muntnil.
Cu ota acst inferioritate, nol, fat cu putinele documente ce ne-ati
venit pn acum din Domnia luI Gr. Ghica, cu referinta la guvernulti
administratiunea MoldoveI, totti putemti a constata nu numal bune
aplicarI ale luI Gr. Ghica, bune intentiunI ale lul, 1'45, cu Ora asupra
caria este rechimatti a domni, ci si o anumit organisare, In tte
directiunile : administrativ, judec5,torsca, financiar, culturald, etc.
Administratiunea i justitia MoldoveI, precum mal sus artarmti,
continu si o bun parte din secolulti dupre vechea or-
ganisare a secoluluI luI Vasile Lupu. In o anafora a hoerilorti din 1819
pentru vechile pravile ale MoldoveI, acestia artii DomnitoruluI care-I
provocase, cu tidula domnsc din 29 Octomvrie, si-lIntrebase despre
pravilele cu mi s ca,rmuesce tra MoldoveI, cum ca pravilele lul
Vasile Lupu tipArite la 1646 ati fostti aplicate in tr5, pan la luce-
putula vculdi trecutti i adause apol Cu pravilele ImplSrtesci impre-
una Cu legiuirile imperiale ale luI Justinianti i Leonil cu sinopsisil
al Vasilecalelora, introducerea a pravililorti luI Theofll Antichirsorti
Armenopolo BoeriI divanistI adaugd c, alcrituitti chris6ve
cuprincptre In deosehite pricinI pentru obiceiurl pdmIntescI... (1).
(1) Uricaril, tom. IV, pag. 207.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 1.29

In adevrd o anumit condic de legi nu mai aflmil la Moldova

lnainte de asla disuirt AselrnIntuld Moldovel data de C. Mavro-
cordatti la 1741. Acestil asegmInt cuta s mat Indrepte eke ceva
din relele deprinderl ale slujbasiloril, s currne strigatre abuzurI, ame-
nintndil pre culpabilI cu aspre pedepse. Nu se schimba totusI rnult rua
administratiune i niel se Indrepta mersulil justitieI In Moldova cu
natul lul C. Mavrocordatti si Gr. Ghica tu purta aten-
tiunea asupra lntregel administratiurif i justitil. Dca dInsula nu dete
MoldoveI, ea Alex. Ipsilante Orel Romanesel, untl anumitt) Codice de
legi, nu mal putinti averna dela ela o serie insemnata de dispositiunl,
cuprinse In Codicele manuscriptti, ce se pstrz In biblioteca semi-
narulul Veniamintt dela Socola. Acestil codice, din 1776 Septembrie,
merith -WM atentiunea istoriculul si dedi aducema analisa luI.
Codicele 1)&0, nota urmtre :
Acst Condic de ased'mintil a fericituluT intru pomenire DomnuluT Gr.
Ghica Vv., fAcutil la 1776, Septembre 1, cu isclitura i pecetea M. Sale, intru
care se cuprindil multe ased'minturI obstescT aV.=.1reT; pre care aflndu-o
smeritulti Archimandrittt Ioasaftt Frumusanu la unti ipochimenil sracti, i soco-
final, c acesttt ased'mintil se cuvine a se afla tot-d'a-una pzit in capitalultt
Orel, o amti cump6ratti cu dou sute leT si o am il incredintatil in prea cin-
stita mn lnalt. Pr osfintitulur Mitropolit al Moldovei Kirio Kirio Veni-
amin Costaki, rugndti pe Pr o sfin0a Sa, ca sti se pstreze de a pururca
In Archiva SfinteT MitropoliT, unde se afla i alte multe asedtiminturT a Ora
DecT orT-cine s'arti ispiti dupti vremc a o instrAina (lela sfinta Mitropolie, s
fie sub archieresculti blAstern al I. Pr S. Mitropolit' i alil tuturorti pr sfintI
archierel (1).
Va s, glicA adevratula titlu al condicel nu maI esist. Esist Ins
din condicA chiar Inceputultl, cdl avernil intregti documentula dela
Grigore A. Ghica, care serv ca prefat la Intrga condie, (2). In acest
Despre acst, condicd a scrisa in 1887, (la0) D. profesora' Petru Itscanu, o bunil
tea, cu titlula: Lefile i veniturile Moldovei in 1776.
fa, .acesta chrisova ce se afl% si in codicele manuscrisa din archiva Acad. No. 154:
Noi Grigorie Alexandra Ghica V. V. Bojao Milostei Gspdaril Zenzli
Moldavskoi.
De vreme c din ciasultt ce att binevoit D-deiasca Pronie de Ne
Ne ail suitil iarAsT la al nostru domnesctt i strAmosescil scauntt alit
Rorndnilorii. de V. A. Urechid. 9

www.dacoromanica.ro
130 V. A. IIRECHIX

prim chrisovil Domnitorula Gr. Ghica arta, ca 11-ati propusti s, in-

lature legile i obiceiurile nedrepte, precum se curat, neghina din
grti. Dreptil aceea a rupta s:i a surpatil tte condicele vechT, ce
fostil pana acum asec,latil acst, nou'a domnsc condica de ve-
niturile boiariloril si alto rnduiele, care prin desevrsita cercetare
aflandu-se drepte si ara' de suptirare locuitorilorti 01.4 s'aj scrisii
as:ecjatil, ca sh se urmeze asemenea si pe deplinil a pururea.
Primul obiectti ce-si propune asezzImintulil Domnitorulul Ghica este
de a fixa hotarite lefT pentru boerii slujbasl, ca sa se stirpsca abu-
surile resultanda din luarea de avaieturi i ploc(me dela, slujbasiT su-
balternI, c'ci si aceia desbrkail pe tr3ranI si pe saracT, sub pretexta
de a-si plati acele avaieturl i ploc6ne.
Amti artatil aiurea, ca subsista Impartirea boerimeT In treI clase si
anume: velii boeri, starea a doua i cea a treia.
Domnitorula Grig. Ghica dispune, ca de la veniturile incassate In
visterie si anume din venitula sferturilora, ah afittorintel, alci dajdii-
lora, mazililora, negutitorilora i ruptqllora, sil se ja rasura cate 14
parale de totil leul. Suma adunata din rilsuri sa constitue unil con,
deiti osebitti, care sa nu se amestece in veniturile visterieI domnescT,
ci sil, se num6sca Ghenicona venitul

t6reT acesteia MoldavieT, Cu neadormitti cugetti am fostil i suntemti, soco-

tindtt de-a pururea indreptarea sttireT i buneT rinduiale, attitti in eel marT, ctit
si in ceT maT miel boiarT si in totT de obste, spre odihna ce se eu\ inc cu
dreptate a av de cAtri. sttiptmulti i obltiduitorulti lora. Deci precum multe
din cele ce sunt drepte si la bunii avismdtt statornicic
prin indelungatrt obicTnuire se lacti ca o legiuitti pravilti; al'a si din cele ne-
clrepte Eirti de cale, prin multa curgcre de anT, asemcne rtimtinti statornice.
i
Din care uncle din cele nedrepte i fi-ira de rinduialti, din obltiduitorT ce att
domnitti maT inainte de noT intr'acst de D-dett ptizitti trti; altele i de insusT
Domnia mea in cea dnti Domnia a n6strti, orT deseviirsitti cu totulii s'aj
trtiatil i s'ati desrtidacinatti, sal spre maT bunti rinduialri preftict.ndu-se s'ati
asedattt. Dar multe inca din cele nedrepte ati si mal rmasti care iarrisT in-
tr'acst da acum de D da' dttruitti Domnie a mstrti avhillti desevrirsitti pur-
tare de grijti cu ctiduta luare aminte, i cu amiiruntulti socotindti, unele precum
negbina din grtitt curatindu-le, altele la cca mai folositre stare si rinduialii
le-am adusti si le am aseqatil. Insti una din cele trebuinci6se de a se indrepta
ati lostti i obicciulti ce s'ati urmatil prima acum, de se stringea la uncle bocriT
din multe feliuri de lucrurT o orinduitti suma, care pr putinti folosti aclueca
boierilorti ce se impttrttisia ; i niel o analoghie nu avea, cu a lorti trebuin-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOO 181

Acest venitti se va administra de o epitropie special, compusa din :

Vol Logol6til, Vol Vornicti, Vel Sptaril i Vel Banulti din timpil.
Acsta epitropie va concentra rsurile in osebit cass thesavro fila-
chion, In Sf-ta Mitropolie.
Din acsta cassa epitropia va plati lefile slujbasiloril dupt1 manda
tele cuvehite, pe fie-care luna, oprind de la fe-care lfa cate 1/2 de leil
la sutil,. Acst retinere va servi pentru mili. Retinerea acsta nu se
va face de la funcionara turci, dela cioliodarI, dela satirl, dela copiii
de casa, dela tufecciI, dela levintI, dela mechterl, dela ceausI, dela
brsla grajduluI domnescil, dela brsla lul Vol Ispravnicil de curte
gospodil, si de la suma de 1000 de leI rInduit, sti se dea beceruluI
pentru cuhnia gospodti.
Nu numaI dela veniturile maI susil ar'tate intrandil in visterie se
ia rsurI pentru lefile boerilorti slujbasi, ci si din alte dan. Asla ve-
nitul celeI marl e constituit din rasura de 3 leI la punga
de 500 lei din venitulti desetineI, a vadraritulul, a gostinel, a ~el si
a ocnelor, cand se \d'IR! la Kokil-Vchl, adec la licitatiune, sal dca
'aceste veniturI se caut In regie (credinta) rasura de treI leI se platea
din visterie.

ci6se cheltuiell, spre seviIrsirea colori cOute la starea boeriilor lora pentru
obstie, i spre a judeca cu osArdie, dupd datoria dregatorieT lora; iar la alis-
verisulti locuitorilorti, multd zticn6Pit i pagubd aclueca, cum si mare scumpete
se pricinuia in t6te; asijdere i in roclurile ce sunt spre indestularea brand!
6menilorti ; Cu unti cuvintti la tati obstie se pricinuia strimbtitate, si asu-
prelnicrt sup6rare. Care uniT si din ceT ce at domnitti maT inainte de noT, me-
tahirisinclti multe felurT de chipurT, a vruttt sd le indrepteze; dar totil n'ati
pututil sevi5rsi scoposulil ljune vointel lora. Spre acsta dar aflanclil noT acum
troposuld cela mai folositorti cu care dephrthitchl i ridicndil strickiunea
paguba, ce se pricinuia dintr'aceste nu numaT pe boiariT nostriT ce se afld in
dregAtorie, srt indestuldmil de trebuinci6sele 1Qrti cheltuielT, ce nc i re-ce
cAstigti sti aib, spre respldtirca ostenelelorti si a purttireT de grija dregdto-
riel lora, cum si spre odihna obstesculuT noroc16, care se supra maT inainte
cu acole in multe felurI veniturT asuprelnice. Dreptil aceea, rupndti si sur-
pnclti tte condicile vechT, ce ati fostti prind acum, hotrimrt Domnia mea,
ed de acurn inainte dup acst nourt domnscd Condicrt de veniturile boe-
riilorti si de alto rinduelT, care prin des6v6rsita cercetare aflAndu-se drepte si
t'Ara de sup'rare 16cuitorilora tr3reT, s'att scristi i s'ail asezattl, ca s, se urmeze
asemine si pr deplinti de-a pururea; i s se dea la fiesce-carele venitti dupd
stepena i rindula boieriel slo, atad din rsurT, pe tt5. luna, cum si alte

www.dacoromanica.ro
132 V. A. IIRECIIII

Sumele din acst rsur sunt preste lfa /ti suma fixa rnduitil Vel-
LogoftuluI (250 lel pe lun").
Hatmanuld are preste ida rnduith (350 lei) una venit anuala de
1576 lel dela slujbas1 afrnnd de dinsulil i pentru asemenea fo-
lese hatmanula e datorti s'a" rnduiascA strejile pe la mabalale cu slu-
jitorl de ajunsti si cu zapciI de credinp,, ca s strbjuiasa neadormitil
de cu sr p,n5, la
MaI lnsemnatii este venitulti. Visternioulul celuI mare, care pre lng
ida rnduit (300 lel pe lung) primea cate o pung5. de 50014 peste
tot 2500 leI, dela cumprAtoriI desetineI, a vAdrAritulul, a gostinel,
a vmeI, si a cena
Postelniculil cela mare primIa o pungA de bani dela cump6r5.toriI
vmil si o alta dela cumpratoriI ocneI. Apol, preste lfa regulatd,
(500 leI pe lun) primia ploceme dela slujbasiI inferiorI In sumh de
1506 lei, preste avaietula caftanelora cAndil se boeresce cine-va. Cal-
tanulil de Vel Logofta 0,115, la Vel Post., se p15.tea 100 de lel ;
de Vel Spt., pAn la Vel Stol. 80 de la 50 de leI costa caftanulil,
dela Vel Med., p,n5. la Vel atr. tane maI Incolo de 30 si 15 ler
Vel Aga. pre l'ang, lfa sa primia 13O9 lei plocona de la slu.jhasil
agieI i dela toV starostil de negutitorl si meseriasI.

veniturT ce sunt rinduite la fiesce-care dregtorie. Precum se art anume la

velip bojar, la ala doile, ala treile, si la toi cal se cuprinda inteacst, nouti
Domnse Condic; i acesta venita pe t6t luna, sh se dea din venitultt
cIferturilorti i agiutorintiT, cum si din n'Asura clajdiilora
neg4itorilorti si a ruptasilora, care s'att asee,latil si s'aj hotrita s se iea eta
patru-spre-c,lece paraIe de totti leultt rasura; i s nu aib niel una amestectt
Cu cele-l-alte veniturl ; niel s se numsch' venita a visterieT gspod ; niel s
se string la visteria Domnscl ; ci sa se numse, z(Ghenicona venitulti bo-
ierilortt. Asupra ctireia trb, rinduima Domnia mea si EpitropT: pe d-luT
Logof., pe d-luT Vel Vorn., pe d-luT Vel Spt. si pe d-luT Vel Ban, carii dup',
vremI se ~t afla inteaceste dregatoriT, ca s fie purttorT de grij, s string',
ja pe tottt cIfertultt ce va iesi pe Ir, si pe tta dajdia mazililor, ne-
gutitoriloa, si a ruptasilorti, cum si la agiutorinte, acesttt venitil de maT susa
numitil ala rsurilorti, Ate 14 parale de tottt bula, pe suma tablelortt viste-
riel, in deosebit Cassa thesavrofilakion, in Sfinta Mitropolie, ins, banT, frti
pricin de scildere. Din care venittt s, se impart si s'A se de pe t6th' luna,
fiesce cruia, dup Condica acsta, nesmintitti ; incepncltt de la 15 lile a lu-
neT pana la sfiritultt luneT, sa dea tuturora finduita 1611, lundti rinduitula
logofe-Ola si sarnosa, spre indreptarea luT, intitit de la rinduiVI epitropT r-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILORtt 133

Apoi doI lel de fie-care carcium mare i una lea de carcium, mic,
asemenea 30 baniI grosului de la ceI ce se liberz6 din hichisorl. A-
semenea 8 parale de fie care prvli, lns acestea parale serviatt la
lntretinerea a 21 felinare In Ia0 i plata fanaragiiloril. Aga are Irisar-
cinarea s tie strjI pe la respintiile stradeloril i zapcii do credint
s strjusc neadormit de cu sra pn la giti.
Nu intr In cadrula cursulul nostru inirarea leIilor i a plocne-
lona tutumai slujbailoril; acestea se potil ved in anexa cuprimpndii
lntregula codice. Aci vomil estrago informatiunile numai din care se
potil Intelege dispositiunile administrative i judectorescl esistndil sub
Gr. Al. Ghica.
Aemntul acesta pastrz5, Imprtirea MoldoveI In judetele urmil-
tre: Sucva, Nrntul, Romanula, Bac, Putna, Tecuciti, Covurluiti,

vasti de porunc5, ca s dea ribduita 1f. dup. Condicil. Iar ctil pentru ida
bresfilorti s ica rvasti iscalita de zapciultl Ior, artitAndil cilt1 banl si pe co
lun5. Si dupil ce se va da rinduita lf5 dup5 Condica acsta, catT banT vorti
maT prisosi sa se dea la Domnie, pentru deosebita MI a altora aT Cu4eT gspd.
cu deosebit f6ie cu pecete Domnscil. Ins pe tt suma baniloril ce se vortl
da pe fiesce care luna rinduita lfA, stt se oprsca de EpitropT de la totT si
fiesce carele, la o sut5 leT jumtitate de lett. CarT banT, chtT so voril face pe
acst5, socotla, stt se (lea cu f6ie Cu pecete gspd. la locurT scApgtate si lip-
site de chivernisla hraneT lora. Si asa nestr6mutatti s5. se urmeze (lupa Con-
dica acsta, intru care Watt lsattl la unele din boieriT, si o smti din veni-
tulti ce ail fosal i mal inainte in Condicele vechT, care aflatil a fi
drepte. cu cale si frA sup5rare, ca sil se urmcze i stt se ica, care Con-
dica am inttirit'o i cu a nstrit Domnscil iscalitur5 i pecete.
Si poftimil Domnia mea si pe Pr Osfintitulil Mitropolitil al MoldoveT, ca
prin darul ArchierieT Sale, stt lege si s'A oprscil volnicia colora ce ara cu-
geta i artt vr a strica acsttt bung orinduialii, ca sA inrklcineze iar5sT cele
ce s'att desrdcinatil.
Grigorie Ghica V. V.
(L. P. G.) 1776, Sept. 1.
msA milcarti cil so poruncesce mal susti ca sit se poprscg de ciltra EpitropT
dela toV si fiesce-carele la o sutil leT jum'tate lett ca sil se (lea milostenie ;
dar (lela TurcT, dela ciohodarT, (lela satArT, dela copiiT din casii, dela tufecciT,
dela levinO, (lela mehterr, dela ciausT, dela brsla grajdiulul gspd., (lela brsla
luT Vol Ispravnictt de Curte gspd., dela totT acestia sil nu se poprscl acea
jum'tate let la o sutil leT, fundA rnenT siiracT. Asemine si din una mitt leT
ce sunt rinduitT sl se dea beceruluT pentru cuhnia gspd. iartisT s5 nu se po-
prscg.

www.dacoromanica.ro
134 V. A. IIRECHI

Tutova, Vaslui, F5Jd11, Grecenl, Codrulti, Lapuna, Orcheiulti, Soroca,

CernAutl, Dorohoiti, BotopnI, Ilrlul, CArlightura i Ta0i.
In fruntea celor maI multe din judete sunt ca i la Muntenl, dol
ispravnicl (1). Pe alocurea ispravniculil e numitil staroste (CernAutI,
Putna, Covurlui) i (2), Serdari (3). La BotoanI era una Vornicg.
IspravniciI inc5, ati lefl i veniturI determinate prin condica luI Gr.
Ghica. Aceste lefi sunt maI peste totil de 400 leI pe lun6. Numal
ispravniculil de Cirecen1 are 100 la i celil de Codru 30 lei, iar celti
de Cernautl 150 lel ; pe 'Angra aceste lea fixe ispravnicil ail ploc6ne
anuale dela inferioril 11'5, sti din anumite d'AA prelevate dela totil ca-
rultt, sti c6ruta Incrcatil, care trece In judetil, de peste hotaril, cu
A-ce marIA (4).
Atributiunile ispravniciloril sunt aprpe acelea ce le-amil vNutil
pentru ispravniciI munteni, In condica luI Alex. Ipsilante. i aci avemil
ace1a1 amestecti, aceea.I confusiune, Intre atributele administrative i
judiciare.
Condica lul Gr. Ghica stabilesce registre pe la juclete pentru inre-
gistrarea tuturoril pricinilor judecate i orndueleloril ce se vortt face
din porunch, amenintAndil pe ispravnicil alAtutI dela dispositiunI, cu
pedepsirea prin divanil. Decl o institutiune identic6 cu acea dela MuntenI.
Condica lul Gr. Ghica nu se ocup de lmpiegatil subalternI ispravni-
dedil delr pentru a-I arta obligatI s le dea anumile plocne.
DispositiunI mal staruitiire aflilinti In condica lul Ghica cu referintA
la hoti i ucigaI, la rnduiala pripasuriloril, la qeciuiala perceput dup
baniI primitl prin justitie, la rufetulil podariloni, adech a celoril Insrci-
natI cu facerea paveleloril In Iai, la diferite veniturI precum i la pri-
vegherea cantarelortt i a msurilorti.
Cte-va dispositiunl relative la sate exisf5, In acesti, condic5, vor- :

niceluli din sala este obligatil, lmpreun cu sateniI, s tocmiSscA va-

cara pentru ph'scutulti vitelorii steniloril; asemenea herghelegiI pentru
La GrecenT, Codru, Cgrliggtura si pare chiar cit i la CernAutl era numaT unula
Hatmanultt era insit din vechiil si prcalabil Cerngutilortt, care mal avea si untl staroste.
Ispravnicult1 de CovurluT este numitil i Pralabil.
La Lapusna i OrcheI.
Vedl anexa.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAIsTILORt 135

call lor i pstoril pentru ol si rlmatorI, plti toff acestia ca i ji-

taril pdzitorii tarinilor prin cisld Intro stenl. Diverse mssuri politie-
nesci din sate se pot ved din anexd. O bun dispositiune a 1111
Gr. Ghica este supresiunea corporatiunel de matrapagii, adec. de pre-
cupetl. Domnitorulti dispune, ca i Ipsilante, cd articolele de necesi-
tate a traiului, sd nu se mal v105, de precupetl, ci numal de Vranii
direct produc'tori.

Din condica lui Gr. Ghica se pot lila informatiuni i despre pu-
terca armat, a Molclovel, dela 1776. .Acsta era cu totultt redus, asia
cd armata servia mal multa ca o strajd luntric i ca slujbas1 ad-
ministrativi pusI la indemAna ispravnicilortl, starostilorii, armasului mare
si a hatmanului.
Hatmanulil avea sub clinsultt pre seimenil cle curte, pro seimenil
htmd'nescI, clraii, lefegii, drganiI, leventiI i vndtoril. Cate 47 de
indivic,li constituiail uni.1 stg, avndil trel zapcii: stegarti, odobasil
ceaus. Trambitasi, tobosarI, sermacI nu lipsia la multe cete, nu nu-
mal din Iasi, dar si din judete.
efii superiori, presto eel trei zapcii, patru cdpitani de leventi,
clipitanulil de lefegil, de drhganI si de vntorl.
SA nu uitdmil pe coi treI bu1ubas1 ai hdtmaniel si pe sotnicul,
sg sutasula. Mal susil este stegarula hitmniei, basa-bulubasa, po-
vel-capitanti, etc.
Din condica result, A se gsia vr'o 660 de 6men1 In asemenea
armat, sea strejd pdmlntscd. Cci maI numerosi eratt seimeniI ht-
mdnesci si de curte.
Aga Ma, avea, sub clinsulil 43 de c,pita,n1 de baltagil, 280 de sei-
metal', 47 darabanl si 47 de rosil.
Fie-care minis teri: postelnicia, visteria, avea re-cum cta sa
speciald.
Postelnicia avea lipcanl i clrasi de Tarigraclii i beIii crestini,
top sub ascultarea polcovnicului postelniciel. Armasul celil mare,
ajutatil de ispravnicuhl de armAsei, avea pentru paza temnitelortl ar-
masei, darabanI si mechteri.

www.dacoromanica.ro
136 V. A. IIRECHIX

Vaiafula i ceausula de aprolI comandaa apror,11 i fustasI de gard

carl stteaa sub una'. vornica.
Vatafula de copri i vatafula de visterie, ou doI ispravnicI subor-
dinatI lora, comandaa 100 de copil din casi, In judete eraa In unele
0,11. pantirl (Sucva, Nmtu, Bacia, Romana, Dorohoia, CerniutI,
Botosanl, Ilrl, Cirligitura si Iasl.) In I3acia, Romana si CArligd-
tura erai1 si 24 timirasl iar la Nrntu si Bacia eraa si 140 pliies,
carl, sub cipitanI de margine, pizea granita, la ordinele marelul hat-
mana. In alte judete era ciliras1 (TecucI, Vasluia, Tutova, Codru,
Lipusna, OrheI); la Putna eraa slujitoriI stirostescI, asemenea la Co-
vurluia si la Grecenl. La Covurlma erail si 22 de vozarl pentru
Dunre.
Organisatiunea pantiriloril si a cilrasilora era uniforma',; aveaa chi-
haia, stegara i ceausa: La slujitorI chihaia se numea odobasa, la
cazad l sotnica, la pliesi vatafa, precum fama vOutil numita si In
organisatiunea muntnd. Dornnitorula Gr. Ghica, In prima domnie,
reorganizase mica ostire i urcase tifra eI la 7.000 de 15menI si 12
tunurI (1).
Este maI multa ca probahila, c in urma evenimentelor, carl se
termini cu pacea de la 1774 nu se mentinuse cu deplindtate ostirea
organisat in prima domnie a luI Gr. Ghica, c'cI altmintrelea, de
ar fi avuta Gr. Ghica la IndemAn, la 1775-77, Gel. 7.000 de ostasI
cu 12 tunurI, cuvintula Domnitorulul, in diferendula cu Austria, era s'a
fie avuta o greutate mal mare.
(1) Letop. torn., pag. 157. tii, ce se dice aci despre acst Oste:
Tara Domnulil cu aFi bojarI cu t6t11. 6stea atk mersil la Codru, (inaintea
Tatarilorti) av6ndtt multa si frum6sa 6ste, de vreme ca slujitoril
a fost f6rte miluiV, ce cu slujitoril de curte si cu dorobantiI adgeyf (agiescl?)
cu vnatoriT i cu pantirif ce era cu lfa' din Ora, era treI mil de (5menI
pedestrime; asijderea i calrime: I3oiaranasI, CopiI de casa, ce le l'acusa Gro-
gorie Voda tutulorq sulitI zugravite cu prapore, Armase'', Aprodl i alte ru-
feturT, caresI cu stgulil s. Constantina Costaki cu t6til slujitorimea IIatmanid
cu al slujitorI de Ira, ce-I l'acusa cu Ida; Iordache Serdaruhl cu top' La-
pusnenii i Orheenir i SoroceniI ; Lupula Serdarulti de mazilI cu toyf maziliI.
calarimea fcutti 4,000 de 6meril; iar peste totil ati fostil 7,000 de
eiment 6stea luI Gregorio Voda, fara de curte gospodil i l'ara de 6meniI ce
era pe lana hoierir cel marI, avnchl Gregorio \roda si 12 pusce cu slicaluse.

www.dacoromanica.ro
 M'ORLA ROMANILORtt 137

In Domnia uftima Domnitorula Gr. Ghica mal avea i o gard de

corpil compusa din cate-va sute de arnautI.

XVIII.

Financiile sub Gr. Ghica.

De mare ajutoril istorieI este cercetarea budgeteloril i semilorti
anual ale uneI t6r1 (1).
Ii srn, mal lesne, istoricula afla ioina cea mal fidel a situa-
tiunel uneI 6r1. Budgetele sunt une-orl pline de bune intentiunI; se-
mile 1110, spunii ce a devenitil bundle intentiuni In practica.
Din acestil puncta de vedere, ca s, apreciamil Domnia lui Gr. Ale-
xandru Ghica, se cuvine s, analismil una din semile MoldoveI de
sub Domnia luI. Lumil pre cea inedit inca, din 1776, care se Os-
trza in biblioteca AcademieI, cu titlu : Sma visterief in care s'ait in-
okeiatit cifertul ala arclarei birului &el, ce s'ait scosit la lulie
dajdia d'int4i4 a mazililor i a negutettorilora i a rapta,ilor i slajba
desetinei i cifertula ala doilea ce s'o scos la Augusta 1276, fiind
Visternicti mare D-lui Nicolae Bosetti.
Din acst, sma se vede, c, principalele veniturI ale visteriei eratt
cele urmtre:
a) cifertulti d'intaitt ai aec;15,reI biruluI. Acesta clferttt s'a aec,latil
(lupa tablele facute de ispravnicl de pe la tinuturI.
Va s lic, pentru a se arunca birulil acesta directil, se facuse o
prealabila catagrafie, una recensiminta al
Nu ne d sma numrulti birniciloril, dar insemnanclti sumele per-
cepute din fle-care judetil, ne putema face idee de importanta popu-
latiunel acestora.
Taca unele cifre:
2.569 leI dajdia tin. SuceveI care, dice s6mi.l. are peste pufintis na ~lije
Moldovel; 5.465 MI Nmtula, bez leY 35 a lipovoniloru, ce sunt a se In-
(1) Comparg veniturile i spesele MoldoveT dela 1776 cu cele din 1785 aretate in ( Viag-
gio in Valachia e Moldavia (edit. Milano 1853 pag. 136 si 143). VOY acestea in anexa
la ac6stit paging,

www.dacoromanica.ro
138 V. A. IIRECHI

cArea la eTfertulti luT Septembrie ; 2.446 Romanuld; 4.365 Bdeituld ; 7.035 Put-
na ; 4.816 Tecuciulii ; 2.859 Covurluiuld ; 3.637 Tutova ; 1.687 Vasluiuld; 2.442
Fillciuld; 810 Greceni1; 302 Codru ; 7.056 Lapusna Hiel; 5.450 Cernit'uti ;
3.042 Dorohol; 2.213 BotosanT ; 2.500 IIArlal; 4.393 IasiT (tinutuld) ; 774 Tir-
gulti IasiT cu jidovi i armenii pdminten't i armeniI strani.

Totti venitul acestel cldjdii taie suma de 65.202 leI. D6c5, impar-
im acst." surn, cu 2, suma biruluI, af1m abia 32.601 birnicl in
1776 In Moldova.
La acestil venitil se lua, rdsurb) ate 14 parale de lea.
Venitultt fu percepu(il de N ligase Scortescu , cum se vede numele
IttI chiar In sma ce analisilmil.

Nu totl stenil, i cu at mal' pupa' boeriI erail cuprin0

ceI carI pltia dajdia de sus. Ba boeril mal aveatt i scutelnicI,
una num6rii re-care de lizup de origine str.'in6, orI celg
nu dintre pamintent De asemenea scutelnicI aveail nu numal boerfi,
ci i mrmstirile, spitalele.
Tata, dup srna ce studiemil, principalil scutitorI de litcp i Me ciitl
anumo scutia

Mitropolituld scutia 50 liu4T; Episcopuld de Romand 20 HOY; Episcopal

de HusT 20 liwiT; MateT Mica Spdtard 50; 'Vidria lord Beizadca Di
mitrache i Alexandru 20 'huy ; Mdria sa Beizadca Mavrocordatil 20 liuqi
Vasile Razu Veld Logofail 50 liuql; Constantind Rusetd biv-Veld Logoftitd
50 liu4T ; Costalie Konalie biv-Veld Vornieil 50 liugl ; loand Cuza biv-Veld
S'Atara 35 liucJI; C. DonicT biv-Veld Spdtard 35 HOY ; Anastasalie Ramandand
biv-veld Spiltard 35 liu4T ; G. Beldimand biv-Veld Band 25 liuq1; Alex. Ne-
eulcea biv-Veld Paharnied 20 litai ; Match:1 Hurmuzalie Paliarnicu
15 liuqT; Costind Negri biv-Veld Stolnic 10 liuql ; Neculae Buhustl biv-Velu
Stolnicd 10 lit* ; Enalie Kog'lniceanu biv-Veld Medelnieerd 6 lituy; Monsu
Saberd (?) 4 liu41; Spitalulil S-tu Spiridonti 12 liuql ; M'ndstirea Socola 5
litli,1T; Gheorghe Dascaluld 2 liu4T ; Evlogie Dascaluld 2 liugT ; Vtafulti dela sc6lia'
1 liude.

Mal se scutiag de biril i satele ce purtail potele, i anume pe finja

Ia0-Tecucia-FocanI

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORT1 139

In 1776 fur scutitI inca si 14 liudl, carl lucra' la tin. Covurluia

la Galiona.
CAte una galiona de 41 12 coi lungime erail datorI ambii domnI (Mol-
dovna i Atuntna) s-s1 construsca dup o dispositiune a Portel,
lnarmata cu tunurT. (1)

Dupd dajdia de 2 leT, sema Inscrie darea mazililora si a ruptasilora,

strIns tota prin 111iltalache Scortescu. Acstil dare e Inscris cu 1755
leI, dela mazilT, negutitorl pmintenl din IasT, din FocsanT si din Bo-
tosanT, dupa tablet, cu pecetea gospoda.
RuptasiT dcleail 1.450 leT, bez rasurile, c.te 14 paralo la lea.

Ala 3-lea venita : desetina. Perceptora fa Lupulti Nacula. Desetina

se vInda la Kokiivechi, adech la licitatiune. Kir4 Lukak,i o pm:1 In
1776. Ea produse 46.992 lel pe I-iula clferta.
Dela desetina se scutir :
300 stupI al Beizadelcloril ; 67,000 stupI ridietttura la bojen i glupinesele
sk-acc i M'ara de avactul5 crac 3 let de punga ala d-ltei Vel Logorditlta pe suma
cumptiriltureI i afaril de 500 leI avaetula d-Ittl Vel Vistiera i 150 loI os-
teitla diacului de Visterie, ce stringe sItYba desetinet, datt de desahija peste suma
etanpratre.

Dup pida cifertuluT i, Cu miel deosebirl la IncassarT, sunt veniturile

clfertulul urmtora. In total(' la veniturl se 'inserid 158.338 leT (fila 29).
Multa era redus tr la 1776, In urma resbeluluT, care so termina
Cu pacea dela IsTuciuk-Aainardlli. La nevoile rsboiulul se adaosese
faptula ridicAreT din tra a banilora de arginta si de aura i lnlocui-
rea acelora banI cu banI de bronza btuti de Rusi, cu marca ambo-
lora 16,14, precum deja v'c,luramil.

I) n'Ercpocnzrivav ot 86o 4iyett6vec Tt MaxonoTBrAvi.mc vrzurtvfoonv ntrACITO; pi me, t.;

noact. aTakt6vc. p+ixou 'm'Iza, 411 r app.o.rdicouv %al pi TEc agy+ifil tktrx,
)ocp.apta, Isctl eirtpug Ariavaatoo Kotorpoo TtIrri)sy.vtoo sxrIlaLMOTLIttLIV %O. IZO...TEMO/9 TWV et Ew-
aexa ptatov O' %al I' 1TCO:rcp.sta. vriv AXinztv (1453---1789), publicad. dupg manuscriptulu
din ndrdstirea Sinaia de catre Arhim. Gherman A?rioychu :sic4troo, yol. 80. Constanti-
nopole 1870,

www.dacoromanica.ro
 140 V. A. URECHIX.

In sma visteriel, de care ne ocupamil, nu infra' birurile i venitu-

rile, carI se incassan direct ca apanage a Domnitorulul i Dmnel.

Cam pe ce se cheltuian veniturile cuprinse In sema ce analisarmn?

Se pltea haraciuln ctra Prt, care de altmintrelea acuma era iertatil
pe doI ant Dar dca haraciulti era iertatn, nu maI putinn, In sma de
la 1776, aflm numerse sumI platite la Constantinopole, prin Kapi-
chihaiale i sptaruln Iacovache Rizul. Aprpe niel until condein nu
gsimil in sma acsta In folosuln culturei nationale. O cheltuiala im-
portanta este acea cu menzilurile, acleca, cu postele. Satele insareinate cu
menzilurile erail scglute de biruri si totusl Intretinerea menzililorn
In 1776 a costatn 49.986 leI, pentru drumurile Focsanl, Werladn, Vas-
lul, tefanescl i Iai (1).
S'a cheltuitn la 180.000 de lel pentru camara gospod.; 66.252 leI
pentru pivnitele domnescI ; 52.000 darurI i mili, 112.000 ispravnica-
tuln. curteI ; cate-va miI de leI pentru dunalmale i iarb de pusc chel-
tuita la solemnitati, precum In 1776 Mlle 30 la primirea Hatiserifulul,
asemene la dunalmaua din Sept. 1 acelas1 aria, la sosirea ambasadorulul
Repnin, etc. S'an cheltuit cate-va sute de lel pentru caftanele date
la boeriI si la unil TurcI.
Cheltuell de re care valre deosebit nu afltun in sma din 1776
decat miel sume, precum cump6rarea unui lexiconn, facerea de st-
gurI pentru seimeniI hatmanescl ai curtiI i pentru arnautl, scterea
de robI dela ttarI i turcl, lntretinerea a clou bisericl domnescI,
cheltuiala alegerei hotaruluI Moldovel despre TatarI, In 1776, August ;
69 lel s'an datil cheltuial gazeturilorn dela Brasovn, pe 6 luni, cheltuell
prin doctoril Dragache, Fotache si I. Caragea, etc. O important cheltuial,
taia Intretinerea agentuluI de politica la Viena. La rubrica intitulata
cheltuelile VieneI aflamn trecuta suma de 71.547 let Din totala sumiti
a rsurilorti constituindn lefile slujba,silorn In Condica luI Gr. Ghica
result, ea venituln general altnreI la 1776, a tostn de 694.103 lei (ra-
surile sunt 242.936 lei).

(1) Fila 39 a semel.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomANiLoRti 141

XIX.

Sc6lele.
Cu laud se cuvine s citarna rolula lui Gr. Ghica in istoria cul-
turei nationale. Gr. AL Ghica se preocupa de starea ailelora inca din
primula momentil ala anterbirel sale venir.' la Trona. Ela indmn pe Di-
vana, in 1765, N'ah, s cerceteze starea c6lelora i s le imbuntlsca.
Divanula t6reI, compusa din Mitropolitula Gavrilii, Stefnit Roseta Vel
Logof., Manolache Costache Vel Logof., Ioana Palade Vel Vornicti,
Vasile Constantina Vel Vornica, Ioana Sturdza Ve1 Vornica, Andro-
nach Vornic, Ioana si Iordache Canta Visternicl, Vasile Roseta
Vasile Razu Hatmard, Manolachi Ve! Spffara i Iordache Baka Vel
Post. presentz Domnitorului, la 1 Iunia 1765, anaforaua urmat6re:
Prea ineil(ate Dmine,
De vreme ce dumneqe6sca pronie, cea maI nainte vt-Wtre i seiut6re a
Oto, care pururea voIesce cele de folostt, cele de mAntuirea tuturor6, bine ati
voittt de ati inAltat6 pe Mria Ta la acest6 prea 'Malta scaunti altt MrieT T61o,
incredintAnd6 MrieI Tle cArmele obldureiOrel acestia, ca o drpt mosto-
nire, ca stt innoescl i sti adaogI, aducadti spre mal bunA s'vtxsire facerile de
bine cu care s'ati invrednicit6 i s'att indestulatil patria n6strA de la repo-
satil i pururea fericiOI Ultra pomenire str'mosif 'Me, si mal virtosti
de la reposatula unchiultt MrieI Tle Grigorie Ghica VV. ; carele mal inainte
ptimintulti fiindti intelenit6 intru prostie i neroditoriti de cele cuviinci6se si
cinstite petreceri politicescI, Mitria Sa l'att fcut6 roditorti i Fati impodobitil
cu invt4titurr si Fati infrumusetatti cu cele trebuincise facerr, precum lucru-
rile insusl mArturisescti ; a cruia MAria Ta, impreunA Cu numele, al mosto-
nit6 i scaunul6 i dreptatea i. firsca milostivire, i blAndete i rivnti spre
pod6ba i folosulti patrier nstre, incA cu mal mare dragoste i ferbinte do-
rire, de care mulOmimil dumnet,leesceI pronil, care ne att invrednicittt a av
pe Mria Ta Domn6 i oblAduitor6 si din cAldura inimilorti nstre rugAmil
pro proa puterniculti Dumnegeti i svrsitorulti a tte bunt4ile, prin a cti-
ruIa voint6 Domnii domnesett, ea sA pzscA pe Mafia Ta nestrtimutattt intr'o
neclintitA stare la prea luminatti scaunultt MrieI Tale, cu linite paclnicti
Cu viat indelangatA i norecitA, ca sA te bucurI i Mria Ta infra s6vi'Tsi-
rea acelor6 ce s'att inceputtt prin rivna i mila AlttrieT Tale, spre pod6ba

www.dacoromanica.ro
142 V. A. IIRECHI

folosuld supuilorti MtirieT Tale. Dintr'alte facerT de bine a Marie" Tale, cea
mai mare i de folosd i de mtintuire sufletscii i pod6ba politicscii, este
rivna i dorirea oca ferbinte, care al Miiria Ta pentru ae4area scdlelorti eli-
nescT, care acesta va face nemuritord numele Miriel Tale i pomenirea vecT-
nici foi pururea stiititre, pentru el mare folosti i pod6bi va pricinui patrieT
ndstre, i striiiniloril, ce veal nilzui aicea la invtitturil, spre a ciria laudi i
deosebiti cinste i Iniltime i fericire a celord ce o vord ctitiga, indestulti
sunt qisele inteleptuluT Solomonti i a InteleptuluT Sirand, i ale altorti filo-
soli din ceT din afari, i din piirintiT bisericeI, fiindd lucruld cola mal plicutti
luT Dumneqed, (lee& t6te cu care maT dinadinsuld se asrndni 6meniT luT
Dumneqed, din care se pricinuesce dreptatea i cele-l-alte cuviinci6se facerT
i petrecerT politicescI, i cea maT mare sciinti a credinteT eel adevilrate i
sufletscri mantuire ; pentru care lucru sufletescti i folosulti patrieT n6stre
ca si fie nestrdmutatti, ne poruncesc" Maria Ta, prin luminata tidulii a Mg-
rieT 'Me, si socotimd, ca sit le aeqe und venitd pentru sc6lele elinescT, care
sii fie de a pururea statornicil pentru plata dascililorti i pentru chivernisla
ucenicilord strifinT, i a celorti stiracT cc vord nizui aicea.
Dupil luminata porund, a tniltimeT Tale aduntmdu-ne la S-ta Mitropolie, am
stitutd de am socotitd, ca sit se afle chipti ca acela de statornicii aeqare a
veniturilord c6leT, i pre dal ad datti socotla n6stri, InsciinVimii pe Willa
Ta. De va fi mila MiirieT Tale, sit se TPrte ajutorinta preotiloril, sett cea de iarnii,
sti baniT mucareuluT de vrh', caro veT socoti Wr\ia Ta, ca si se adaugi acetT
,-

banT la bani" c6leT, ce sunt obicInuitI de dad weotiT, aiderea i venitulti

(lela ()era, ce s'ad ficutti la c6la dela Sfnta Agora, de lua eke und band
de drobil, de vreme ce acca c61ii, (dup cum te veT Insciinta i Maria Tal
s'ail stricatd i Wad pustiettl, am socotita ca sil se ridice aceld venittt de acolo
i si se lege de c6lele acestea de aicT ; aijdere i mnilstirile, de vreme cri
din pimintuld acesta s'ad inzestratii cu moiT, cu tiganT i cu alte veniturl,
i de vreme ci, scoposulti reposatilord Domni ce ad ziditil i ad inzestratd aceste
mdnistirT, era ca sti fie de folosulti obtieT, i sit impirtiisci i altiI din acea
mili, i de vreme ea i Mina ta a! iertatd ajutorinta mdnistirilord, am so-
entail ci este cu cale i cu dreptate, ca sil dea i mdnistirile reI-eare aju-
tord la c6lelo acestea, din mila fericitilord ctitorT, fie-care mtinistire pro ctitti
se va socoti dupi putintii, iari1T pentru pomenirea ctitorilorti ; i acestea ve-
niturT de se vord ae4a, socotimd crt vord ajunge de destuld pentru plata
dascililord i pentru chivernisla uceniciloril, i pentru cumptirarea organilord
i a cirtilord trebuinci6se i socotimd ci vorti fi statornicT ; iarii, botirtirea cea
desv'rit rtimAne la proa 'Malta i lesne cunoscr3t6re intelepciune a MAO Tale
Alti iniltimeT Tale eitre Dumneqeti fierbinte rugitord 1765 Iunie I.
(iseilitti) Gravrilti Mitropolitulti MoldoveT.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORt 143

Proa plecate slugele AltirieI Tale.

(iscalitl) Steanit Rosset Vel Logof., Manolache Costache Vol Logof., Inti
Palacio Vel Vornic, Vasile Constandinti Vel Vornicti, loanti Sturza Vol Vor-
nicti, A ndronachi Vornicti, Vasile Rossetti Hatmanti, Vasile Razu IIatmanti, Ioanti
Canta Vol Visternic, Manolache Vol SOL, Iordache Balsa Vol Post., Iorda-
che Canta Visternicti (1).

Asupra acesteI anaforale Domnitorulil pune resolutiune; prin care iarth

preotilorti darea pentru banI mucarelulul si II obligd la clarea de 2
leI pentru scle ; el opresce a se mal da ba,nI din trd pentru scon din
orientil ; supune tte menstirile la o contributiune proportionald a
averel lor In favrea sc6leloril nationale si mal cu smA amintindu-si
de fundatiunea sc6le1oril dela miThstirea TreI ErarchI, sub N'asile Lupu,
ordond perceperea veniturilora dela acst mndstire si c,lice, termina-
ntInda resolutiunea sa : sd se fac toff (banii) o soma cu izvocl cu-
ratti si sd se arete Domniel mele, pentru ca sd se asocie venitulti
acesta si la hrisovulil ce s'a' se facd pentru starea si asec,larea
Acsta' resolutiunc din 6 Junio, 1765 (2) a fost urmatd de

Veql pag. 47 i 48 Uricarti t. VII.

Iatil textula resoluOundl [lupaUricar, tom. VII, pag. 47:
T-) Grigore Alexandi7u Ghica VV.
Bojio milostio gospodarti Zemli MoldavscoI, cetindu-se anaforaua acsta ina-
intea Domnil mole, pentru unti sufletescA i dumnedeesctl ca acestil lucru,
ce este s fic pentru folosulti i procopsla norodulur acestel de Dumnedet1
p'zite r, Domnia mea am gasitti cu cale cele ce se cuprindti intru acsta
anafora, socotite de sfintia sa PArintele Mitropolitulti si de Domnialorti totI ve-
litiI hoerl, i hotiIrimti pentru baniI mucareulta ce da preotiI maI inainte vreme
la visterie, Domnia mea l'ama iertatti, lAstmdu-se ca s'a' lipsscrt lng ceI 2
lel ce da preotil pc anti pentru haniI scleT, i banul co se lua pn acum
de totti drobuI de sane (lela cera si se da la scla (lela s'Anta Agora, am so-
cofia' c'd mai cu cale este s fie si s'A rrnie hanulti acesta pcntru scla
deck pentru sclele (lela alte pilrtI strine. lusa pentru ninstiri, Pr
Cm-tac Mitropolite, vel face isvod6 i veI punc tte mnAstirile pc fiero care
dupre putinta cI, si dupre cum veI socoti cti se cade ; si la acstA socotlti
vorti intra atkii mnstirileOreI, ckti i mnh'stirile Erusalimulul, sftinta Agora,
a Sinaiel., i altele. lar mrmAstirea Treisfetitele, datad de banil ce veI ort,ndui
sfintia ta ca se dea pcntru se61e dupre starea el, sti se mal' adauga peste aceia
iard,T ce veT soceti sfintia ta, pentru venitulti scleloril ce ati rtmduitti repo-
satulti Domnulti Vasile Voevodti, actea, pentru feredeti i pentru treT sate anume
i pentru looulti unde ati fosal sclele i Fati
fticutti schimbii Egumenul cu Dima Suiugiulti si apoI haniI preotilorti Cu ha-

www.dacoromanica.ro
144 V. A. 1311ECHI

chrisovultt de reorganisare a invkturilorti din tr si a fundatiuneI

aia disel AcademiI, din Novembre 15, anultt 1765.
In anex dmti acestil chrisovil In VA& cuprinderea luI (1):

nulti dela ()ma i Cu baniI manastirilorti qi cu baniI c6lelorti, sg se faca top

o soma cu isvoda curata i s se arte Domniei mele, pentru ea sa se aec,le
venitula acesta i la hrisovulti ce este sg se faca pentru starea i wc,larea
c61elorti elinetI, intrindu-se anaforaua acsta cu a Domnil mele iscalitura
pecete (L. P.) 1775 Iunie 6.
Iscalita, Ith Grigore Ghica VV.
(1) Uricara tom. I, pag. 71. Amintima aci chrisovulscOle1ort1 din prima domnie, dela
1747.
I6.) Grigore Ghica VV.
Boj. milost., gospodartt zemlii MoldavscoI. Facema scire tuturorti cuI se cade
a sci pentru rndulti clelora de inv6pitura carter, de vreme ce in ra a-
cesta din nepurtare de grija a domnilorti neohicInuindu-se maI dinainte vreme
a se itt c61e de invKatura, era multg prostie, cg i eel puternicI, ce cu
puterea lortt pnea dascala pentru copiiI lora, Inca' i Cu inv6ttitura cea dese-
vritti nu se procopsia, r'mindil cel maI mulp tota neinvtap, iar prosti-
mea cu totula se afla lipsip de podba nvturei. i fiinda-ca ,161ele sunt
ca o fntng, din care se adapa obtesculti norocal cu inclestularea inv4aturel
i a intelepciuneI, care inv6tatura face pe tottl omulti a cun6sce Dumnec,leirea,
a pricepe legea cea pravoslavnica, a procopsi pe 6meni cu infrumusetarea
vorbeI, i practica cuvintelora, a invrednici a se face preop iscusip i dascalI
invtitap, de la care curge multa folosti, atatti bisericescti cat i politicescti.
Cu puterea invlturel, i sfinpl prtrinp ati biruitti eresurile, i afl luminata
sfanta biserica, impodobind-o cu multe caneme de cantarl i laude, i pre top
ne indrnna i ne invata a ne sili cu invtatura. Acesta dar ravnindil i dom-
nia mea, care dupa ce dumnec,lesca pronie ati rnduitil a Ni se da stepena
domnid acestel r, indata atuncea in domnia ntAiti am cercetatti i pentru
wciamintulti c6lelorti, i intaiti am fostti facutti acestti wciaminta, rnduinda
i aeqanclii sa fie patru c61e Cu patru dascalI, una elinsca i alta grecscil
i alta slavonscg, i alta romnsca, iar lfa dascalilorti se ornduise asupra
boerilorti cu boeriff, i a dregatorilora. Dar pe urrn cunoscnda C Cu acesta
w(l'mintil nu vora put sta c6lele, fiinda-ca era cu supt;rare i boerilortt
se pricinuia smintla i cu schirnharea boerilorti, i neputndu-se scerte banii
la vreme, nu lipsea jlbile dascalilora ; v'cp.ridti domnia mea Ca se da o pri-
cing de stricare c6lelorti, i fiindd trebuinp a se gasi altti chipa de ae(,16-
mintil clelor, maI intemeiatil i statatoriti, ama socotita domnia mea, Wanda
blagoslovenie i de la pr sfintia sa parintele Mitropolitulti Ora i a sfinpilorti
sle Episcopilorti, i Cu totti sfatultt nostru, d-lord sle boeriI ceI marI, alma
alesti hotarandti w4area c61.elorti de s'aa facutti inteacesta0 chip. Fund
ca. 'Ana la acea vreme preopl platea daj die cate patru galbenf pe antt, doI
galbenI la S-tu Gheorghe, i 2 galberif la S-tu Dumitru, s'ati iertata dajclia
lord, ca &I nu dea ei alta dajdie far numal odatg inteunti and c(51elorti, earl'
banl sa-I strIng sfinpa sa parintele Mitropolitula, i sa platse lefile dasca-

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROMINIL010 145'

Nimic nu ne Indrepttesce a dice, a Gr. Ghica In ultima sa dom-

nie, n'a mntinutil sc6la mare, academia, dup chrisewele anterire.

Mora, si din baniT ce-1 maT prisosesca din lefile dascalilorti, intamplandu-se la
acea vreme aicea, i reposatula fericitula intru pomenire sfintia sa Patriarehula
stIntuluT mormInta Kira Chrisantie {1), dupa cererea i pofta sfintieT sale, s'at
ornduitii sa se dea una sut lel pe anti ajutorti, i sfintuluT morminta pen-
tra de acolo, si altT banT ce voril prisosi, sa, fie de chivernisela eopiilora
celora strainT i s6racT pentru imbraelmintea i hrana lorti ; care asedamintil
s'ati mntrit i cu chrisovula domniel mele, a nu se stramuta. Si acsta aye-
dare fiinda sorocita Cu bung rnduiala, nu era a se da niel odata smintla,
se6lelorti de vre-o zatignire ski stricare. NumaT dup5, mazilia nstra
fratele nostru domnia sa Constantinil Voevodri, i socotinda sa faca alai a-
sedminta, fleridti rnduiala a se plati lefile dascalilora. de la visterie, i sa
nu se mar supere pe preotT, cu o nadejde ea' put birui visteria, aa stri-
cata asec,larea nstra. Dar pe urm' viincla fratele nostru Domnia sa Ioana Veda O
visteria, dupa cum pururea se aula cu multe trebuinte, nu s'aa pututti plati lefile
dascalilorti dela visterie, i el data o pricina : stramutarea f,;e61C1Ortl. Ci acum dar
miluind Dumnedea de am venitti i eu a treia Domnie la stramosesculti scau-
nula nostril, i cercetnda de finclula se6lelorti, n'ain suteritti a ri-lmne ora-
sulti acesta Para se61e de inv8taturil, ce am tocmita si am asedatti iartisT acole
patru scle eu patru dasealT, precum a fosta mat inainte, 16fa doscali-
F)4i

loril am ornduiro iarasT dela preotY, iertandu T pe dinsii de alte dajdit : s dea
el numal unti galbenti inteunti anti pentru sele, nsil deee potronicT la S-tu
George si dece potronicl la S-tu Dumitru. Care bani sa-T strnga sfintia sa
Parintele Mitropolitula ce va fi, si dela sfintia sa sa iea dascalil lefile lora,
'ins& dasealula celti mare elinesca 360 lel, i alti doilea dasela 120 bel, si
dascalula sloveneseti 130 leT .si cela romanesca 100 leT, acesti banT pe ju-
m'c'tate sil li-se deje la S-tu George, si pe jumtitate la S-tu Dumitru i din
ceT-l-altT ban' ce mal prisosesce, tail pe r6nduiala cc facuse i mar inainte
100 leT pe anti sil se deie la sfntulti Morminta pentru sc6lele de acolo, si
sa se chivernissca i copiiT strini, i s'ract cu hrana i imbracamintea,
purtatora de grip.' sa fie acestora tota nsu sfintia sa Printele Mitropa-
Insa ce va cuprinde trebuinta copiilorti celora stee'inT, i s6racT, Cu is-
voda Gospoda sil se rnduiasca, sa-T dea Sfintia sa, si sil faca cautare i sc6-
lunda sma dascalilora de dou orr intr'unti anti, cu ce felti de silint
sti prtil asupra inv6tatureT copiilora, si fiesce care copal cum se invata,
la ce se sporesee. Datoria sfintiel sle sa fie a cerceta acestea t6te, si ale asea.
Insa socotindu-se, ea uncle tinuturT fiindtt departe nu potti ajunge tot.' locui-
toriT cu copiir lorti, la selele dela Tal, i maT vrtosii ceT s6racT fr putinta,
pentru ca sil cuprind.. sa se impartassea totT de acsta mil, s'ati socotitti
la treT EpiscopT a tgriT sil se mai asede treT sc61e slavonescT i rotranese, la
treT EpiscopiT, la Romana, i RadautI si la MO. Pentru care sil aibil purtare
de grija sfintiile sle Episcopil a gsi daselT invtatl la slovenie, oft 0 la ro-
(1) Dmil in anexA mal multe informatiunl despre relatiunile lul Gr. Ghica cu palriar-
culese in archiva patriarchieT dela Con4antinopole si in diferite alto isvre.
gorja Romdnilora de V. d. Urechid. 10

www.dacoromanica.ro
146 V. A. ttliECIni

Nu numaI ola cea mare de la Mitropolie a atrasil atentiunea lul

Gr. Ghica, ci si scella moldovenscA din Sft. Nicolae.
tA pitaculd luI Grigore Alex. Ghica de reorganisare a acestei scoli
din Maiil 1776:

manie, orI din ceT esitT din sc6lele dela Jai, ori dintr'altiT, i sil asele la fiesce-
care Episcopie cate o sc616 de invltura copiilorti, i acel trel dasclI dela
acele trer sc6le, s fie datorl a se sili cu invtatura copiilorti, atat cu sr-
bia catti cu romania, i lfa lord s'a rnduitil cate 80 leT de dasclti pe
aria, care banl s-I iea pe jum'tate la S-tu Gorge i jumtate la S-tu Du-
mitru; 'Mg sfintia sa Printele Mitropolitul s, dea aceT banT din baniT preo-
010111, ce ar% mal susti, la mana Episcopilorti, i Episcopil s pltsch das-
clilorti, i acel dascAll sil .ain i scutl, de birulti visterieT, niel ung banti
s'a' nu (lea, numaT sii. pzse, slujba lor, grijindu-se de invttura ;

iarsT sfintiile sle EpiscopiT, s, fac necontenitti cercetare sclelorti, adese

luandu-le sma, cum invat copiiT si la ce se sporescti ? ca i daseliT s se
silsdi, si copiil s se procopssca Cu inv'tatura lora. Iar pravitoriu si zap-
ciu Cu puterea domnscA a se implini acestea t6te, s fie D. Vel Vist., i cand
s'a implini afluid s ain a lua sma acestorti banl, de unde s'ati
si ce ati r6masti, i izvodti lmuritti s arete la Domnie. Ci dar precum s'ati
aseqatti rnduiala acestoril sc6le, s stea nemutat i nestrmutat, iar cine
s'ar ispiti a sftui ca s, mute si sii. strmute acst poman,
ce s'ail fcutti de folosulti obstieY, care este podba tilrel, cu odihnil i cu
nesuprare si a boerimeT, i cu odihna preotilorti, lipsindu-se de acea daj-
die ce da maI inainte, i fr pagun. V6reT si a visterieT, cine va indrsni a
se atinge de stricarea acestuT aseOmintti i dintru a caruia pricina se va lipsi
acestil folositorni izvor, orI Domnti va fi, orT boierti sftuitorti, unja ca aceia
s alba blstemultz sfintilortz printl acelorti 318 aT SoboruluI a tt lumea de
la Nikeea, i de al nostri a patru a Ora' sfing arhiereT, carT maT
josti, ca de unti Sobor s5, fie datl anatemiI. Si intrimti hrisovulti acesta, in-
taiti cu a n6str incredintare, Grigore Ghica VV. si cu a prea iubitT
Domniel mele, Scarlatti i Matheiti, i cu tata statulti nostru, boerir divanu-
luI Domniel mele, Kostaki Razu Vel Vornicii de Ora de josti, i Radultt
Racovit Vel Vornicti de tra de susti, i Georgie Hat., Parcalabti Sucevski, i Ali-
stara Chrisoscoleu Vel SIAL, i Enaki Vel Post., i Dumitrache Calmasulti Vel
Bantt, i Dimitrasculti Paladi Vel Paharnicti, i \t'asile Rosetti Vel Vist., i Ilic
Kostaki Vel Stol., i Vasile Razula Vel Comisti. Si pentru mai mare intemeierc
arnti poruncitti cinstita i credinciosuluI boeriuluT nostru d-sale Sandulti Stur-
za Vel LogofItet ca s serie si a n6str pecete s pue; i s'ati scristi bri-
sovulti acesta aicea in orasulii Eilor, in a treia domnie a DomnieI mele,
de George Vrabie Logofkti de talniI. Veltil 7256, Decembre 25 dile.
16.) Grigore Ghica Voevodti. (L. P. Gospodti).
Nikiforti Mitropolitulti MoldoveT, Iacobti Episeopultt RdutuluT, Ioanikie Epi-
scopulti RomanuluT, DorofeT Episcopulti HusuluT.
IscAlitT i totT boeriT de susti arkatT.
Procit. Vasile Vasilev Budiescu, Biv Vel Vist.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORd 147

Grigore Alexandru Ghica VV.

Bojio milostio Gospodar zemli Moldavskoi. Facemil scire cu acst. carte a
domniei mele, pentru sc6la domnse de aicea din orasulti IasY, ce este la
biserica Gospodti Sft. Niculai, pentru earl' cercetndtli domnia mea, am aflat'o
frte la pr6st stare, si fiindti acsta trebuincis pentru invttura si pro-
copsl copiilorti ai obstesculuI norodti, binevoindti domnia mea. dintru a
n6str inim i curatti cugetti, cum Academia de aicea din orasulii Iasi! am
pus'o la stare si orinduial, asIa i acst moldovense scl am aselat'o la
bunk' cale, rnduina dasclI, attti pentru invttura crteI chtti i pentru gla-
surI i alte bisericescI cntrI, CII lf hotrit cAt s iaie fie-care daselti
de la Epitropil Academia din venitulti ce se stringe dup hrisovulii Gos-
podti, flindti-c i acst sc6l moldovense, domnia mea am dat'o sA fie
totti sub purtarea de grip.' a Epitropilorti AcademieI DecI domnia mea, soco-
tindti silinta i ostenla ce se pune atatti de &Ore Gheorgbe biv ispravnicti
de aprocill, ce s'ati fcutti pisaltui, catti si de &are Gheorghe Evloghie biv is-
basti, dasclulti sc6leI acesteIa, earl' acestia am6ndoi s'ati invoitti i s'ati apu-
catti, ca impreuna s fie la inv6ttitura crtiI, ctti si la cntrile bisericescI
spre procopsla copiilor, cum si unit \Tagil ce este pusti prin alegerea
Et osebitti de orinduita lfil a acestorti treI de mg susti pomenitI,
domnia mea milostivindu-ne asupra lorti insti,. le-amti datti
acst carte a domnieI mele prin care hottirimil, cA de a pururea Gheorghe
biv ispravnicti de aprocI, psaltulti, i Gheorghe Evloghie biv isbasti dascifiulti,
sA aib amndoI patru lii scutelnia adicti cte doI liii de oral, i ose-
bitti unulti liude scutelnicti sA aib' vtavulti, care scutelnicY s fie pusI de
Vel Vistieril la isvodula scutelnicilorti, care este in Visterie cu pecetea
Gospodd. Asisderea acestI tra adicg psaltuill i dasclului i vtavulti, s. aiba
pe totti anulti acst ridicAtura: la vremea desetenfi, tre sute stupT ; la vre-
mea v,drritulul patru sute vedre vinti si la vremea gostineI una suth oI,
earl' ridicturI s. aih a le lua acestia, dup cum le vorti imprti Epi-
tropiI Academia Si poruncimil domnia mea d-tale Vel Vist., cA de vorti fi
slujbele acestea : desetina, vildrritulti i gostina pe vinqare, s alb's; a pune
acestea radicAturl la ponturI, ca s le tie in srnti cump6ratoriI slujbelorti
afar din suma visteria iar de vorti fi date in credint, atuncea s se ridice
cu pecetea Gospoclti, i acst carte s, se trcti in condica visterieI, ca sit se
pzsc urmarea el deapururea nestramutatil. NumaI i numitiI daschlI curios-
cndti mila DomnieI mele, datorI s fie precum s'atl apucatti, sA puie cquta
silint spre invttura i procopsla copiilortl, a obstesculdf norodtt, ce vorti
fi la scla acsta, cA asIa este porunca Domniel mele.
Grigore Ghica Voevoda.
Procit. Vol Vist. L. S. 1776, Mai,

www.dacoromanica.ro
 148 ". A. UREMIA

XX.

Teranii sub Gr. Ghica.

Dca din respectula sclelorti laude se cade luI Gr. Al. Ghica, nu
totti astil-felil putemil se, greimil de elii, din respectule protectiunel ce
a acordatti satnuluI plugaril. Amil verilutil manifestate tendintele boe-
rilor, sub ocupatiunea russcA, de a dobendi sporire de qlile si de
munce dela terani. Boerimea nu perde timpil si indate, dup5, ce se
instalze, noula Domna Gr. Al. Ghica, intre, cu anafora la elil, dup
provocarea domnsch, ea sA pertracteze tri divane chestiunea orenduelii
dintre stapeinif de mo0i 0 dintre locuitork Domnitorule a cerute di-
vanuluI referatil : In ce chipti a fostil din vechime obiceiulti acesta,
cum s'ail urmatil mal pe urin si in ce chipti socotitI ca se, se urmeze
acum ? ca prin domnsca hotArire a Domniei We s se pule ea la
cale, ca si cel cu mosiile se, fie odihnitI si locuitoriI Inca s, scie ce
este sa fie darea lorti pentru adetiulti mosiilorti si ce slujb5, se, lace,
ca se, rememe, si el odihniff fare, a nu se maI supera mai multil peste
hote,rire. Dec1, dupe. porunca Aleril. 'Me, Ounandu-ne si fcendil Intre
no1 asupra acesteI pricinl cercetare si sfatil ... n boerii aducti conclu-
siunile lore la cunoscinta Domnitorulul. Ei fad' istoriculti chestiunil
agrare sub Mavrocordata si cera DomnitoruluI, nimicil mai pupa
dechl din 10 lile, una de munce,, dela locuitori, in loci'l de cele 12
din pontula stabilittl de IVIavrocordattl si In plus dijma. Acsta dis-
positiune este cuprinse, in anaforaua ce de,m5 in anexa, din 14 Aprilie
1775. (1).
Deja in Domnia sa anterir Gr. Ghica a fosta datil unil decrete In
cestiunea munceI lucuitorilora de pe mosiI boeresci, menestirescI si
rezAsescl. Cu decretulti see din 7270 (1766), Ianuarie 1, prin 15 ar-
ticole, sett ponturl, Domnitorulil Gr. Ghica limitase qilele de boeresc
la 12 pe anti (2), dar preste lilele de boerescil ad.ugea diferite munci

Uricar0. tom. I, editia a II-a, pag. 133 si Istoria MitropolieT de Iasi, pag. 304
Vedr Uricara, tom. II, pag. 217.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 80MiNILORO 149

neprevNute tn ponturile luI Mavrocordata. Chrisovula ins& din 14 Apri-

lie 1775 ne arta pre Gr. Al. Ghica ficnda boerimeI noue i grele
concesiunI contra l'raniloril. Aceste concesiunl nu prea corespundeaa cu
poruncile date la intrarea sa In Ia.1 la prima Domnie, ca sa fie totI
slujba0f1 cu mare dreptate gracilora (1). Putina corespunda asemenea
concesiunl i cu apreciarea ce se face DomnieI luI Gr. Ghica 1n Istoria
general& a Daciel de Dionisie Fotino (2).
Se cuvine, spre a fi drepti, s& adaogima, cum aceste concesiunl
cute boerilora, dari fostil acordate din primula momenta. Mal Intaiti
boierilora, la cererea dela Gr. Ghica de o c,li boerescil din 10, Voda 4ice,
ea a gasita cererea obtsch, dupa el drpta i cuviincisa, dar starea
loCuitorilora de acum i prilejula nefiinda Intru acsta cu tridemanare, n'aCt
lsatil a se Implini acst drptA, i potrivita cerere, ce Intru chipuire
dupa starea de acum aeatil ponturI 61 lile (!!!) Intr'una anti
dijrna a 10-a dintre tte.
Mal apoI, In Sept. 30 anula 1776 Domnitorula gasesce, c atata hoe-
rescti nu era de ajunsil pentru mo0erl i adaoge : ullotilrima ca peste cu-
prinderea ponturilortt ce s'aa mec,latti, sa fie Indatorire aka locuitoril e-
i,l'torl pe mo0i1e boerescl, sa manastirescI, a mal lucra fiesce-carele
pe OM anula 2 elitd la orI-ce va av trebuint& stapanula mo0eI, sa
Intocmsca iazurile i morile, fiinda i pentru a lora trebuintil, sa dea
ajutora la tocmirea acareturilora de pe mo0I, iar din nos.... sil le
NG& stapInulil cu plata....
Mal pune sarcind pe stenI i cate o podv6dO pe anti, aduc'nda
stapanuluI mo0el lucrurI pentru casa loril trisa cu departare in`surata
0 pe langa aceste sa aduca la curtea mo0erultil i cate 2 care lemne
de foal'. Preste tte aceste mal opresce pre t6ranl a vinde vina i
spirtse i constitue monopolil din aceste pentru proprietarula mo0eI(3).
Enache Cogalniceanu narandtt prima domnie a lui Grig. Alex. Ghica
la Moldova, din Fehr. 1764, ne-a arstatil pre acesttt Domna lnzestrata
cu multe calitll

Chronicele luT Canta qi Enache CogAlnicnu.

Tom. III, pag. 121, traducerea de Cr. Sion.
Uricard, tom. VI, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
150 V. A. IIRECHI

Prima luI faptA de a serie chiar de la Galati vestituldi Stavarachi,

la cererea boeriloril pAmintenI, s'A nu vie In trA, c'AcI voril boe-
riI pAmIntenI i prirnescil s, fie capichihaia, a fosta fAcutil o
escelent, impresiune In Moldova. Nu maI pupal bunA impresiune a fostil
fAcutil asupra claseloril de josil a trAnimel, poruncele date noiloril
ispravnicl de pe la judete : ca sA fie cu mare dreptate
nelngAduincla pe nime s-1 calce i s'A-I nApA'stuscA, cad de va auc,li
G&W de putinil, GA a pAzitt hatArula cuI-va i va veni vre-unti s-
racil sA se iAluiascA, atuncea cu mare pedpsA-I va pedepsi, fAcndil
marI dreptAtI tuturortl(1). Grigorie Ghica ordona boerilora sA se p5,-
zsc5, de a lua mit, de pe la sAracl i le licea cA : de va veni la
urechile MArieI Sle, s, fie in sciinta tuturorti, cA se va pedepsi Cu.
mare peclpsA nesocotindu-I niel pica de hattra, de va fi i boiera
mare, orI i rud, de vreme c Dumnec,leil l'at trAmisti. Inteacesta
pAmInt ca s'A pAzse, pre sAracl i s'A-I fie milA de dlniI.
Era In telte vorbele luI Gr. Ghica pronosticil de Domnie bun,
liniOit6re bietei ten.
Amintirea fapteloril lui din prima domnie nu putind contribui, pe
lng influenta russcA, (2) la revenirea luI In tronula MoldoveI dui:4
pacea dela Kuciuk-Kainargi.
Cu telte bunele lul InsuirI i pornirl, Gr. Ghica, care In prima dom-
nie combAtuse luxulti. (3) inliintase fabrica de postavil, regulase biru-
rile In modti maI uuratoril pentru Vranl (4), se ocupase de edilita-
tea Iailorti (5) ; lnfiintase Academia i cele-l-alte colI etc., in dom-
nia ultimA puin timptl i rgazil II dete afacerea cu Bucovina, ca
sA Ingrijsc5, tota cu acela succesil de administratiunea i justitia Mol-
dovei. Ceea-ce e tristtl, e c, t6raniI fur sacrificatI boerimeI, cum maI
susti vgurAmil. Et, de ce boierimea Il ceruse Doman . . Istoria

Letop. I, III, pag. 260.

a.. Zu der von Rumnzow verlangten Ernennung des Gregor Ghika zum Gospodar
der Moldav ihre Zustimmung gab... Geschichte des Osm. Reiches, de Johann Wilhehn
Zinkeisen. Tom. 6, (Gotha 1859), pag. 88.
Letop tom. III, par. 262.
Letop tom. II, pag. 261.
Letop tom. II, pag. 262.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORII 151

nu peite s ascund acst fapt a WI Gregorie Ghica, chiar And fig

laud pentru purtarea luI In afacerea Bucovinel.

Bucovina.
Revenindd la istoria evenimentelord politice de sub Gr. Ghica, sour-
tmd lnsirarea mal departe a documentelord, earl se potd afla In co-
lectiunea IIurmuzaki, pentru aniI 1775-1777. Nu vornd intra in am-
nuntiml asupra acelord acte, carl astdI stall la Indmna
Am Vdutti c pretextuld pentru Austria de a rumpe dela Moldova
frumsa Bucovina, a fostti s-sl dea o cale de comunicatiune cu Galitia
si Pocutia. In locd Ins& de und drumil, Austria rpi und teritoriu de 178
mile germane ptrate cu 233 orase si sate, cu muntil Gel mal frumos,
cu pdurile cele mal bogate, cu sesurile cele mal roditre, In fine
cheia MoldoveI dup' mrturia InssI a lui Kaunitz (1).
Dup ce Austria ocuph Bucovina (2) sub pretextd de a-sl deschide und
drumd cAtre Pocutia, ea nscoci apoI pretexte nou cu care Gerd, sa-1
justifice uor positiunea.
Devenindil stpn peste Pocutia, Austria pretinse, c Moldova in-
calcase din vechime hotarele acesteia i ceru Portel restituirea pmln-
turiloril incalcate. Astd-feld Bucovina Intrg, necontestatil stpnit de
Moldova de secoli, era reclamat de Austria, ca pmintd aid Pocutie
Bisum teneatis ! In nota sa Kaunitz cAtre Thugut, din 20 Sept. 1774
ministruld austriacti serie ambasadoruluI s'd din Constantinopole, des-
pre hotrlrea guvernuluI din Viena de a lua In stpAnire Bucovina,
ca o pertinent usurpat de Turdi. asupra creia Austria are drep-
turI In virtutea cesiunel In prtI a republicel Poloniel catre Casa tm-
prtsc5,. Deja In 6 Sept. 1874 Kaunitz vestise pre Thugut, c5, d'Indat
ce RusiI vord pleca din Bucovina, vulturil Cesaro-Cr5,escI vord fi plantati
In Bucovina (3).
M. Koglniceanu in brosura R6pirea Bucovinei i Kaunitz in actulti de 7 Februarie 1775
Ordinea de ocupare a Bucovinei fu dat5. de Kaunitz, 20 Sept. 1774.
La Question d'orient au XII-me sicle de Albert Sorel (Paris, 80 1878) pag. 296.

www.dacoromanica.ro
 152 V. A. IIRECHI

Austria proceda prin ocupatiunea BucovineY i apoI inventa pretin-

sele sle drepturI In numele Pocutiet Dar ea nu-si realisa planula
decAt dup, ce se Moil pacea dela Kuciuk-Kainargi i dup ce cum-
pr pe Rumiantof cu 5.000 galbenI si o tabacher de aura impo-
dobit cu brilante (1).
Amsurata cum Rusi, intelesI cu AustriaciI, desertaa judetele din Bu-
covina, Inaintar in ele ostirile austriace, earl invadar tra la 1 Octobre
1774, calendarula noa. Inssl Rusia, In nota We Thugut, din 20 Sept.
1774 calificd fapta Austriel de se'ma-volneeie 0 In actula din 20 Ianuarie
1775, In nota luI Kaunitz atre Thugut se vede neindoiosa, cd miji6cele
prin care Austria scia c5, va isbuti sd-si aproprieze Bucovina eraii: frica,
eoruptiunea si alte mij16ce conving6t6re. In adevra, maI pre susa de
bite prin coruptiune isbuti Austria sd smulg dela Turd conventiu-
nea pentru cesiunea BucovineI, din 7 Maia 1775 (2). TreI lile dup
semnarea conventiunel, la 7 Maia, ea a fosta ratiticat si In 3 Iunie
1775 Thugut serie luI Kaunitz, c Prta a si numitil comisara pentru
regularea graniteI Moldovene, pe una Tachir-aga pre care ela, Thugut,
artd 1111 Kaunitz, ca s'A se silscd sd-la conrup cu banI, cu alta maI
multa, c i MoldoveniI se silesca sd-la tragd In partea lora, fie si prin
darurI.
Grigore Alexandru Ghica, avnda sciintd de conventiunea din 7 Malt',
insrcinzd pre socrula ski Iacovache Rizu, ca sd mijlocsed la Thu-
gut, ca la alegerea granitelora sd lase MoldoveI cela putina orasula
Sucva, fosta resedintd a Domnilorti moldovent Thugut rspunde lul

(1) Kaunitz catre Thugut. 7 Febr. 1775. Ambasadorele Venetiantl Contarini serie in 10
Dec. 1774 despre aceste darurl i ciice ea pe langa sabatiera Rumiantoff primi 6.000 ga-
benI iar nu 5.000.
(2) VeclI anexa dup. Uricarula tom. IV, pag. 244. Veril colectiunea Hurmuzalii. VeqT
brosura Rapirea BucovineI pag. 59. Anexiunea Bucovinel la Austria a ridicata certe,
clamorI In Europa. (cL'on crie beaucoup contre cette opration, serse Impratu1t1 in 23 No-
vembrie 1774; mais nous nous chargeons seuls de vider l'amiable ce diffrend avec la Porte;
je ne comprends pas comment d'autres auraient le trouver mauvais. Adev6rulti. ca,"
Rusii nu contracliceall pre Austria in acsta. Ambele state, Austria si Rusia. serie Al-
bert Sorel (La question d'or. au XVIII sicle p. 295) se indrumza spre alianta ce aveati
si incheie cati va anl apt Rusia, (lima Thugut la 3 Septembrie, cata s, se astepte ca,
la restaurarea Imper. otomanti, les provinces, situ6es aux frontires des Rats hdrditaires
deviennent le partage de la Cour Impriale (Austria)....

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORIZI 153

Rizu, tara reserva, ca refus asemenea lucru si-i spune, ca acun6sce

purtarea VoivoduluI Ghica s'i uneltirile lul secrete, cu care In decur-
sula negociatiuneI s'a Incercatii necurmatil s strice Austria Thu-
gut serie 1111 Kaunitz, ca, nu-I nimicil de asteptata dela Voivodulil
Ghica, cela plin de apucaturi veninse fat cu Austria, dar ca de o
cam data, pana, la lncheerea definitiva a demarcatiuneI, Ghica s'A, fie me-
nagiatil prin vorbe frum6se si sperante nehotarlte, cari nu ne obliga,
la nimica . .. . . Thugut In nota acsta de la 3 Iunia 1775 se da
.

pe fata, ca pregatitoril peirel luI Gr. Ghica.

In acesta actil ala luI- Thugut catre Kaunitz apare luminosa pur-
tarea frumelsa si national a lul Gr. Ghica. Cu mulla desteptaciune
si multa devotamenta ella a cutatil s impedice rpirea BucovineI,
lmpingndil si pe Divanula t6rei la proteste In acesta sensa. In alta
nota a luI Thugut catre Kaunitz, din 17 Iunia acelasi anil, ministruli1
austriaca din Constantinopole art din noil, el MoldoveniI i t6te
cele-l-alte creaturl ale lul Ghica, urrnza a se folosi cu multa lndrat-
nicie de cele mai estreme mijleIce pentru a destepta In tete partile ura
In contra conventiunel incheiata, cu P6rta, cu care ocasiune eI ti dati
teta silinta a presenta cesiunea de bund void a unel bucatI atatil de
bogat din tra, ca cea ne maI pomenita slbiciune a induce pre &nena'
de aicl in ratacire tete aceste lucrurI sunt dovecri nou despre
rutaci6sele lucrarI ale lul Ghica.
Kaunitz e frte bucurosil, ca Peirta a trimisil una' singurti comisartt
hotarnictl, cacl mal usord ni-16 putemil castiga prin darurt In 3 Iuliii
1775 Thugut cere luI Kaunitz sa-i pratsca 16.889 fiorinl, carI 1-a chel-
tulla pana acum cu deosebitl functionarl al PorteI si cu comisaruhl
hotarnicil Tachirii-aga. Acestuia-1 va plti mal. apoI 1.000 galbeni preste
ce I-a maI datil si-I va promite si alte remuneratiunI ulteriOre, dca se
va purta bine la facerea hotarnicia
Pe ce cal mblase Austria far cu Principatele minarle, Inca dela
1699, dela pacea dela Carlovitz, am ar'tat In anterielrele volume. Niel
In o imprejurare antEri6ra aniloril 1771, nu s'oil data Mata pe t'ata
(1) Nota din 20 Iunia 1775.

www.dacoromanica.ro
154 V. A. ITRECH1

acele scopurl pedido ale Austriel, cu referint la t6rile romne, ca la

acst dat i in aniI urmtorl.
La 1771, In tratatulil celtl secreta cu Turcia, Austria ceru o recti-
ficare de hotare despre Moldova (art. 2) i prin art. 3 alta despre
Moldova (1).
Francia uitndti vechia sa politic traditionalk de lmputinare a putereI
Austriel, politic& care-vi avu culminanta In pacea dela 1648, fcu gre-
Ola*, inc dela 1771, nu numaI a nu desaproba tendintele de exten-
siune teritorial a AustrieI, dar Me& a i strui In fav6rea lora, sub
cuvInta, c5. Austria combtea i impedeca extensiunea Rusia AIa In
10 Septembre 1771 Regele FrancieI seria la Constantinopole, c a
vut cu multdmire cd, Curtea de la Viena se ocup, de acelea0
carI le nutresce i guvernultt francezti. Ba Inc acestil guvernti
Invita pre Curtea din Viena, ca ea s.& exige dela Rusia conditiunl maI
onorabile i maI putin dure pentru imperiult1 Otomanti (2).
Rusia simtindil c Francia, orl cata de clut, era o ajutt6re pu-
ternic. Austriel, recursese la o metocl mal apoI repetit : Implktsa
Rusiel promitea, s, cedeze Moldova iYalachia Austriel : qui les ren-

Art. 3. Fiindti-a, locuitoril Valachiei si al MoldoveT n'ati ineetattl de mal multi ani
sa turbure linistca fruntariiloril TransilvanieT i sa-si intinda lcurs usurpations sur le tcr-
ritoire de LL. MM. II. et RR, pour qu'a l'avenir il ne subsiste plus aucun pretexte d'usur-
pation ni de transgression, on recherchera et distinguera l'amiable les anciennes bornes
incontinent aprs la conclusion de la paix, et dans cet arrangement encore, on s'appliqaera sa
tisfaire la Cour Imperriale.
Rusia propuse, ca sa faca pace Cu Turcia, prin declararea ValachieT i Moldovei de
stattl indepenclentti.
St -Priest seria luT Choiseul, in Maiti 17, 1771, despre conditiunile de pace ale Rusiel :
il est impossible de former des prtentions plus avides et plus insidieuseq... En effet, l'Empire
Turc se trouverait par la brid, tant au-dehors qu'en dedans... Les Principautes de Mol-
davie et de Valaquie n'en auraient (din independin(a) que le nom et seraient sous la di-
rection d'un administrateur... (rusqe)...0
Choiseul respundea in 17 luliti, 1771, ca: Les dedommagements pcuniaires que la Porte
peut accorder la Russie ne nous intressent nullement, ni meme la Cour de Vienne...0
dar ca Francia e interesatii, ca autoritatea RusieT sa nu se intincla sub vre-o forma Ore-
care asupra Principatclorti... Si niel c5. pote Francia vedea cu indiferinta stabilirea neli-
mitatil a Rusiei pe Marea Negra... (Doc. colect. Odobescu).
Ce orbire ! Pre Rusia o opria d'a se intinde spre DunAre si marea Negra., si AustrieT,
Francia-I liisa campa liber L.

www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROMINILORtt 155

drait aux Turcs, si elle le voulait. Kaunitz serie despre acst hotrtre
a RusieI luI Thugut internuntiula AustrieI la Constantinopole.
Cum nu era s 'fie Indemnat Austria de a usurpa mAcara Buco-
vina, cnd, sub protectiunea inconscient a FrancieI, Maria Tereza pu-
tuse una momenta spera posesiunea ambelora Principate! NumaI cAnd
nu 'Ate, Kaunitz se mrginesce a cere, fie si pe banl, Valachia cela pu-
tint' si fie si chiar numaI Oltenia, a creia posesiune momentan5,
la Inceputula secoluluI XVIII, nu o uitaser la Viena. Le but secret
de la Cour de Vienne est toujours de se mnager la cession de la.
Valachie Autrichienne, pour laquelle elle donnerait jusqu' 12 mil-
lions. Kaunitz negocia si cu TurciI i cu RusiI In 1774. Turcilora le
cerea cela putina Oltenia, iara la Petersburg : un morceau de la Mol-
davie, qui convient aux nouvelles acquisitions en Pologne.
In aceste negociatiudf, repettl, ministrula francesa de Vergennes
sprijinea conditiunile AustrieI.
Trista rola este acela. ala 1111 Ludovica XV In aceste afacerl po-
litice: ela a perduta cu totula din vedere interesele Franciel!
Mal inti despre Moldova si Muntenia, care In trecuta serviser
politica Franciel, In diverse rIndurI, noula ambasadora francesa la
Constantinopole, primise In 30 Maia 1774 de la Paris instructiunI
din care se vede, GA guvernula francesa scia bine, ea' Austria numaI
de form va cere independinta MoldoveI i ValachieI, dar c5, apoI le
va lsa cum sunt.
In forum interiora ala lul, Priest, scia lush' bine, cA. l'hypo-
St.
th,se que la Cour de Vienne veuille s'unir Cc la Porte pour la sauver du
danger e'minent de succomber aux efforts de la _Russie , me semble peu
vraissemblable.
In adevra GA nu putea rmiine nimnuI indoial de ceea ce voia
Austria, de elre-ce ea invadase exabrupt Bucovina cu ostiri
St. Priest merge si maI iute decAt guvernulti s'a, In sensulti Aus-
trieI : In 29 Ianuarie 1774 serie lul Choiseul, di ce atAta vorb de
clac: La cupidit de l'Empereur d'Autriche se borne au vieil Orsova
et un angle de la Moldavie, entre la Transilvanie et la Pocutie
C'est peu de chose...

www.dacoromanica.ro
156 V. A. BRECHI

Auc,litl! Bucovina, c'est peu de chose!

NumaI In contra RusieT se mrginesce acum lupt.a FrancieI. In 8 Au-

gusta 1774, Choiseul serie lu St. Priest : Vous profiterez de tous les
moyens possibles pour faire ressortir la honte et le clanger des condi-
tions auxquelles le Divan veut se soumettre. Si les Busses obtiennent un
port et le droit d'avoir une force navale sur la mer Noire, g'en sera
fait de rEurope pour les Turcs!
Dar intinderea AustrieI, pe care o combatea alt, data Francia, ce
a devenita ?
f:t resultatele stapetnireI la Curte a Dmnel de Pompadour si a uneI
Dubary!
St. Priest intervine energica si se face pacea de la 21 Iulia 1744.
La payx de C. Cainardgi, lice Salaberry, (1) se fit sous la mdiation
de la France.

Austria profit& de ratacirea Franciei. Pe de o parte Kaunitz pro-

pune guvernuldi francesa, ca bas noua pentru o politica comuna
franco-austriaca In Orienta, pastrareaImperiuluf otomang in Europa.
Solutiune minunata era acsta, care nu tarliti va fi si acea a luT
Pitt, celebrula ministru englesa. Dar de la enunciarea until principia
la realitate, Austria se pricepea cum s'a-s1 the& propriele interese. Dec1
Kaunitz scria despre Irnperiula otomana, qu'il n'y a point d'esperance
qu'il se soutienne longtemps . . que dans cette, hypothse, il serait de'si-
.

rabic que la _Russia ne put, par ses forces maritimes, saffire et le ren-
verser

Dar de ce acsta lingrijire ?

Ca nu cum-va Rusia sa rmAxia singur5, posesr, p'amintulul Tur-
ciel si ca s'o silsca a recurge la cooperatiunea Austriei, ce qui ne,
pourrait qu'entrainer un arrangement sur les conqutes 2t la convenance des
deux Cours.
Dc nu era sup6rattre pentru Austria si pentru Rusia interveni-
rea Prusiei, de sigura ca cuceririle a la convenance des deux Cours pu-

(1) P. 76, Vol. IV.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtt 157

tea s ajungd 'Ana In Siret i la Dundre, pentru Austria i Rusia.

Kaunitz, vederi, era harem brutalmente sinceril!
ApoI Choiseul totti nu pricepea
lar la Constantinopole SL Priest numia oficialil pre internunciulil
AustrieI notre ami.
Notre amin silit fu sd-0 mArginsca pofta de cucerire la Buco-
vina. Cucerire! Ce termen impropri pentru a designa invasiunea
Bucovinel si rmnerea In ea a ostirel invaddtre prin corumperea
DivanuluI turcesc si a hrl Rumiargov!
Notre ami seria ministruldf frances St. Priest, GA Bucovina este
une bagatelle!

Cu trista spoliatiune a Bucovinel urmz i mrtea lui Ludovicil

XV si avenirea la tron a luI Ludovic XVI. Acum se pdru un mo-
ment, cd Franta va reveni la vechia politic& nationald, fat, cu Austria.
Nejustificata invasiune a Bucovind de oVirea Austriac e desapro-
bat de guvernmIntula nouluI rege. Acesta serie ministrulul frances
din Constantinopole, In 2 Decembre 1774, ca ambasadorula austriacti
din Paris, comitele de Mercy, n6g5. invasiunea MoldoveI, de si e afir-
mat de ambasadorulil de Berlin si de Petersburg, unde lucrula a
Malta rea impresiune. L'ambassadeur imprial dsavoue formel-
lement tout accaparement en Moldavie, soit avec moi, soit avec ceux
des ministres trangers, qui lui en parlent. Nous aimons mieux re-
fuser croyance aux avis multiplis et caractriss qui nous reviennent,
que de suspecter la bonne foi ( !) et la franchise du ministre autri-
chien, que rien ne forgait d'user d'une restriction (ala se lice min-
ciunel In termen diplomatic' ?) mentale dont la vrification des faits
ne tarderait pas A. la convaincre.
Frederic ala Prusiei nu gdsesce interesula WI In mrirea Austriel
pan& In Siretil, dar Incepe a se deprinde cu posibilitatea, ca Austria sd
pstreze Bucovina. De ce ? Pentru GA regele PrusieI hotdr/ s-si Intinl,
posesiunile In Polonia, lsndil pe Austria sd dobandsca In h-
nWe de la Turd compensatiuni plus qu'quivalentes.
In acesta sens serie Frederic ambasadorului s Zegelin din Con-

www.dacoromanica.ro
158 V. A. ultEctIli

stantinopole: De ne pas instiguer la Porte contre les Autrichiens sur

l'affaire de Aloldavie (1).
Dar And Frederic v6o;lu c5, In Polonia nu se maI putea intinde,
iute serie iari lul Zegelin, ca : On se tromperait fort si on croy-
ait que la Russie et moi .... am ved cu ochI bunI acst, sporire
teritoria15, a Austriei.
La Paris representantula AustrieI, comitele de Mercy, nega, cum
vc,lur6ma, invasiunea Bucovinel, si se ruina de procederea guvernului
mal alesa venda dispositiunile guvernmIntuluI nouluI rege ala
Francia
Dar la finea anulul 1774, ministerula francesa se domiresce, ea,' in-
vasiunea Austriac In Bucovina e reala. E1 serie luI SI;. Priest, cd
comitele de Mercy a marturisita In fine, GA' Austria a ocupattl un
petit terrain, dit la Bucovine, cu titlula de revendicare, ca apaqi-
nnda cnd-va Pocutiel... Guvernula francesa' desaprob din mil ; on
916 voit pas sur quels titres la maison d' Autriche fonde sa re'vendication.
Durere c5, asemenea desteptare a Franciel fu de scurt5, durat.
TreI lunI mai tArc,lia guverramIntula francesa trece la aprecien l po-
litice diametrala opuse, revine la adoptarea primelora impresiunl ale
lul St. Priest de la finea domniel luI Ludovic ala XV. Ce deosebire
Intre 20 Decembre 1774 bun5,-(5r6 i ordinea ce regele d5,' in 31 Maia
1775 luI St. Priest, c5, la ocasiunea negocierilora AustrieI cu Turcia
roi ne peut que vous recommander de rendre a la Cour de Vienne tous
les bons offices qui dpendront de vous.
Ba Inch' guvernula francesa, tratz, In 30 Aprilie urmAtora, de apre'-
juge's din partea Turcilorg, resistenta lorti pour une cession de ter-
ritoire que rien ne ne'cessite ni ne justifie.
Deja la 18 Maia 1 775 guvernula francesa seria lui St. Priest :
Nous voyons avec plaisir que vous tes persuad, que la Cour de
Ptersbourg n'agit point 6, Constantinople pour aigrir les Turcs contre
la Cour de Vienne ... et que Cathrine II ne cde point cet gard
aux instigations et 5, rexemple de la Cour de Berlin.
Mai multa! Culmea derisiunil : regeluI FrancieI d5, Austria trista
(1) Nota luI St. Priest din 17 Februarie 1775, Hunnuzalti.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMiNILOILt 159

misiune d'a termina diferendulii : La Cour de Vienne nous a confi

la conclusion de son trait avec la Porte concernant les limites de la
Illoldavie e.'!) Le Roi a marqu la satisfaction la plus vive et la plus
sincre de cet vnement (2 Iulie 1775).
Pte s fie abheratiune maI mare!
Si de ce acsta? Pentru ca regele avea de sotie pe Maria Antoi-
neta, fiica MarieI Tereza; pentru di la Berlin nu se maI aproba inva-
siunea Austriel In Bucovina i Austria convingea Curtea dela Versailles,
ca cea ce displace la Berlin, aceea este bung pentru Francia 0 Austria.
De aceea ce strigatil lirica de placere e0a din pna luT St. Priest
la 17 Mara 1775, ea bine A s'a s1ir0t o data cu contestatiunile
PorteL L'accommodement entre la Porte et Vienne sur les limites de
Moldavie, vient d'tre conclu.... L'important est que les contestations
aient pris fin !...
Curndil Insa Ludovic XVI se detepta, dar numaI pentru o cli-
pla, din somnula In care-16 afundase Kaunitz. In Septembrie 1775,
Ludovic XVI, serie lul St. Priest : ((Si la Cour de Vienne trouve qqs.
avantages dans les usurpations graduelles et successives, elles ne sont
que prcaires, puisque le Roi de Prusse, s'autorisant de l'exemple, donne
chaque jour plus d'extension aux siennes et se forme un corps de
puissance, qui sera un jour bien incommode et vraissemblablement trs
funeste la Maison d'Autriche.
Asemene scapratura luminsa In mintea politicilorA Franciel nu
serva la nimica. Curtea era mal putinte ca traditiunea i ea logica ;
In 19 Maid 177G, guvernula RegeluI Ludovic XVI interveni Jidda la
Prta, sprijininda pretinsa revendicatiune a Austriel asupra Bucovina...
Asemenea revenire tardiv i nefolositre a guvernulul frances asu-
pra erorel sale politice nu scuza lnaintea istoriel pre St. Priest, care
era supratil pre Domnitorulil Grigore Ghica alCi Moldovei, ea resist&
i amenint de a nu da AustrieI Bucovina. Cand nemuritoruld Domntt
e asasinatil de Turci la Beilicti, dupa instigatiunile AustrieI, St. Priest
declara ca : II est notoire que cet homme e'tait vendu Cc la Bussie de-
puis longtemps!
Nu aducernii aci numersele corespondinte cu referinta la cestiunea

www.dacoromanica.ro
160 V. A. IIRECHIA

Bucovinel, din colectiunea Odobescu, cAcI se pota ved In volumula

respectiva din colectiunea Hurmuzaki si nu arna face deck s5. In-
greuimti spesele publicatiuneI cursuluI nostru. In planula nostru intr
de a reproduce cu preferint documentele interne si necunoscute. De
altmintrelea, In cele maI de susa nar,ate credema a fi data In sub-
stant Intelesula documentelora din colectiunea Odobescu si o still-
cient esplicare a atitudineI politice a principalelora state Europene,
In cestiunea BucovineI.
Nu vomt strui maI multi."' nicl asupra documentelora din tom. VII
ala colectiunel Hurmuzaki, preste ceea ce maI susa ama mentionata si
din care s'a v&,luta de ajunsil mijlificele puse In miscare de Kaunitz si
de Thugut, pentru a ajunge la spoliarea Moldovel de frum6sa sa pro-
vincie Bucovina.

In privinta roluluI jucata de Gr. Ghica In cestiunea Bucovinel amti

citita, icl colea, unele lncercarl de a micsora Inaintea posteritkil In.
semntatea aceluI rola. Nu voia urma pro detractoriI luI Gr. Ghica.
OrI-cari fie corespondintele luI cu socrula s6a Iacovache Rizu ; orl-ck
de putinti corecta fie purtarea luI Rizu, Gr. Ghica care a pltitti cu
viata, fie si numaI Incercarea lul de a lmpedeca rpirea BucovineI,
ne impune respecta si admirare. Sngele WI este protestula treI 1'46
cu actula de spoliare alti Austria Atka e de siguril acsta, GA Austria
nu se va crede, din causa acelul protesta ala Orel, sigilata cu skigele
luI Gr. Ghica Vod, c la prima ocasiune guvernula Austriel va cere
TurcieI, la pacea de la istova 1791, o nou confirmare a tratatuluI
de cesiune a Bucovina CA Gr. Ghica si-a fcuta datoria de Domna
ap6rtora ala pmIntulul Orel era si sentimentula Moldovenilorti con-
timporanI. Boeril earl cu piositate si cu pericolula vietel, contra po-
runcilora turcescI de a se da corpula luI Gr. Ghica la cnI, lla Ingropar
In tain la o biseric afar din Iasl, nu faca numal actil de crestinl,
ci si de recunoscint national. Enake Koglniceanu cntnda cu versa
duiosti uciderea MI Gr. Ghica (1), este representantula regretelora In-
tregel Moldove pentru gloriosula martira.

(1) Vegi anexa la acdstA paginA.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORII j6i

Naratiunea ucidereI lul Gr. Ghica In casa dela Beilic din IaI, este
deja Mud& de condei miestru i nu ne vomil maI incerca a o re-
face, .mrginindu-ne a o da in anex5, (1).

Thugut In raporturile sale catre Kaunitz, de la Inceputul anuluI 1775,

aretandft dificultAtile ce put-lea Gr. Ghica pentru a salva c'5,t mal mult
teritori din Bucovina, la ocasiunea fix5rel' fruntariilor (2) confirm&
de ajunsil credinta Moldovenilorti, c5, Gr. Ghica cu t6te demonstratiu-
nile de politet c&tre curtea de Viena, VI-a fcutil datoria de Domnil
roman& Acusrile ce Austria lace Divanulul MoldoveI i luI Ghica, c
struescil pe lnga Rusia, &V& voril impedeca m5,caril In parte spolia-
tiunea Moldovel de Bucovina, nu sunt miclurat6re meritelor luI Gr.
Ghica. Struintele aceste prov6ca 6re-care acte favorabile Moldovei din
partea Prusiel tO a Rusiel (3).
alma In anex& conventiunea dintre P6rt i Austria dela 7 Mai
1775 dup IIurmuzachi (4).
Prin art. 3 al acestel conventiunI Austria IV mal Ias deschis o
p6rta de estensiune In paguba Moldovel i MuntenieI, sub pretextd de
rectificare de fruntarit Am vuti vomil maI ved de multe ori pus&
In practic5, de Austria asemenea sistem& de cotropire !
In 25 Mai st. n. 1775 Thugut serie lul Gr. Ghica anuntandu-I con-
clusiunea conventiunel cu Prta relativ la Bucovina. La 29 Mai st.
1775 Gr. Ghica respunde lul Thugut, ceea ce era nevoit s respunl
un Domn In situatiunea lul. In actul acesta de politet5, Domnito-
rub) subliniaz, ca perderea BucovineI a fost : une perte bien con-
sidrable pour la Moldavie. Domnitorulti simtindu-se amenintatti, se
refer& la relatiunfie socrului sea Iacovache Rizu cu Thugut, ca BA se
conving& acesta diplomat6, ea Domnitorultz MoldoveI nu va mal lace
acte de natur& a supera pe Austria. Sunt uniI carI imput luI Grigorie

VecIT anexa la acsta pagina.

Hurmuzachi, tom. VII, pag. 112 qi urmaOrele.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 146 qi urmatrele.
Hurm. Tom. VII, pag. 159.
letona Ronidnilora de V. 4. Urechii, 11

www.dacoromanica.ro
162 jf. A. ni/Ecia

Gbica scrisrea acsta, ce o dmil In anex, (1). MaI dreptil lusa ju-
dec Thugut sentimentele romnescI ale lul Gr. Ghica, cand scriind lui
Kaunitz la 3 Iuni 1875 ii spune, c cu t6te protestatiunile de amicitie
ale 1111 Gr. Ghica, Austria trebue s se astepte din partea lui la acte
de impotrivire i ImpedecArI, relative : dura die gegen?viirtige Zer-
stlielasvg seines Ffirstenthumes, (la lmbuchtirea actual a principatu-
lul ski).
In 6 Iunia st. n. 1775 se face ratificarea conventiunel Incheiate cu
P6rta relative la Bucovina (2).
Pentru Infierarea etern a politiceI care a isbutitil s rump dela
sInultt Moldovei frumsa sa provincie Bucovina, aducemtl In anexa ra-
porturile lul Thugut ctre Kaunitz, ar'tandil baniI ce a cheltuit pentru
a dobitndi cesiunea Bucovinel, prin coruptiune (3).
Unuliii din instrumentele lui Thugut este Dragomanulf.t PorteI Costache
Moruz. Nu numaI prin banl Austria rspltesce luI Costache Moruz ;
raportulti luI Thugut ctre Kaunitz intervine si In fav6rea familiei a-
cestuia (4).
Actele urrnht6re, relative la delimitarea Bucovinel despre Moldova,
corespondinta numers in privinta acsta, nu potil afla loca In acst
lucrare a nstr decAt In anex (5). Din raporturile comisariloril si
ale luI Thugut se pte ved struinta minunald a DomnitoruluI Gr.
Ghica de a se reduce cat maI multa, pe terenti, pmtntulil cedatil
AustrieI. MaI cu sm dorinta Turciel de a mentine pentru sinesI po-
sesiunea HotinuluI si a districtului si Inthrziaz terminarea demar-
catiuna Acst dorint a Portel de a Ostra Hotinulil a lmpedecati) do-
bAndirea de la Austria a Sucevel dorit de Gr. Ghica.
futre acestea, la finea anulul 1775 si 1776 Rusia si Prusia Incepil
interveni pentru a impedeca prea marea estensiune a AustrieI In
Moldova, i acsta silesce pe Austria la 6re-carI concesiunl i la gr-
Ved anexa dup, Hurmuzachi, tom. VII, pag. 170. Vedl i anexa t'upa Ihirmuza-
chi, tom. VII, pag. 201, documenta 120, pa,g. 285, doc. CLXI din 17 Sept. 1776,
Vedl anexa dup IIurmuzachi, tom. VII, pag. 171
F.4i 175.
Vecg anexa Hurmuzachi, tom. VII, pag. 180-183, 188, 196, etc.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 186.
Ved1 anexa la acsta, pagina.

www.dacoromanica.ro
 ROMiNILOitt 163

birea delimitAril. Totusl conflictele Inca nu sunt aplanate, In Aprilie

1776, dar In 12 Mani acelasI ant) st. not). Prta, la Indemnulksi ala
FrancieI, semnzA conventiunea prin care se cedzA Austriei orasula
Rohatina si se stabilesce fruntaria pAnA In tinutula Hotinulul (1).
In aceste negociatiunI Gr. Ghica care tinea sA pAstreze Moldovei Su-
cva, vechia capitalA a MoldoveI, si nu vedea un interesa de a 1'6-
mat-16 Hotinula, cetate turcscA, ceea ce dAdea ocasiune numal de su-
prare Orel; desilusionata si de putina protectiune ce gAsia Moldova
la Petersburg, In asemenea grele ImprejurArI, se artA multi) maI m15.-
diosa fatA cu Austria. Acsta o recun6sce Insusl Thugut raportandii
luI Kaunitz, In 16 Maia (st. n.) 1776, despre Incheerea conventiuniI
pentru stabilirea fruntarielora BucovineI (2).
De Indat insA ce Gr. Ghica vede, GA guvernula austriaca depAsesce
preste dreptAtile Orel, chiar dupA conventiunea de curindil Incheiat,
eh."' intervine la Constantinopole. Acsta dA ocasiune AustrieI s-la con-
sidere din not ca ra intentionata (3).
Se ivesca diferite conflicte de juriSdictiune Intre Domnitorula Gr.
Ghica i Generala Spleny din Bucovina (4) cu referintA la mosiile din
Bucovina, posesiunI ale boerilora rmas1 In Moldova. Reclamatiunile
boerilora si a DomnitoruluI suprA pe Austria si o InAspresca din ce
In ce mal multa In privinta lui Gr. Ghica.
In 27 Augusta stila n. 1777, Generalula Spleny publicA In
manifestula imperiala adresata locuitorilora noueI provincilBucovina
ali-
pite la Austria, In cuprinderea urmAt6re :
Noi, Maria Terezia, eu Mila lu Dumneqat
AA. RimuluI imprgts`a, vduva eraias dela tra Ungursek Buhamia,
Dalma0a, Cruatia, *lavonia, GaliVa i Ladomeria, (iprocl) Arhicneghina de
Austria, Cneghina dela Burgundia, tiria, Carintia, Ecarniolia, Mare Dmna
dela Ardlti, Mare grafina dela Moravia, Cneghina dela Brabant, Limburg, Lu-
Ve4I dup& Hurmuzachi, tom. VII, pag. 277.
Hurmuzachi, tom. VII, pag. 283.
Emanuel Tessara dice luI Kaunitz, 6. was Herr freyh. v. Thugut von diese Man-
nes (Ghica) boshaften Ranken und wiedrigen Gesinnungen bei verschiedenen Gelegen-
heiten erwahnt hatte, etc
Vecli Hurmuzachi, tom. VII, pag. 291 0 292,

www.dacoromanica.ro
 V. A. IIRECIIII

tnaburg, Geldria, Sertburg, dela Slegia de susti, i de josti, Dimilant, Man-

tuoa, Parma, Platentia, Gvastala, ausfitT si Zator, DOmna dela Evevia, Grafina
dela Hapspurg, Flandria, Tirol, Hanonia, Chiburga, Ghertia si Gradisca, Mar-
cografina dela stintulti imuluT stapinire, la Bargati, la LauznitT de susti si de
josti, Grafina dela riamor, D6inna dela Marhia, Slavonia si la Mihainia, r-
duva, Cneghina dela Lotringia si Bar, Mare Cnegina dela Toscana, i proci,
i proci.
La totT si fiesce-caruia ce sunt locuitorl inteacsta Bucovina destricte, care
orT unde ce satti stt mosie att aic de stapnescil cu care sunttt aT nostri su-
pusT sati podanT, si protectia nstra sunt vrednicI a av : Adeca tuturorti Mi-
tropolitilorti, ArhiepiscopT, EpiscopY, ArhimandritT, DicheT, EgumenT, ProtopopT,
PreotT si DiaconT, BoerT, MazilT, ruptasT, si la t6ta prostimea, orase, tirgurT,
sate, si la tt obstea, attil parte Bisericsca, cum si lumsca, v adeverimtt
intttitt a nOstra Impriltsca si Craiasca ma', gndil bunt' si totti binele ea-
rora nof cele artate maT josti arkamti si insciintare facema.
(Fiindti intre a nOstril pr inaltata curte, si intre stralucit6rea turcsca 136rtil,
prin una in trecutulti anti adunata comisie, la care dela amndou6 curtile att
fosta trimisT plinopotintl sti vichill: Adeca despre partea n6stra pe generala
Feldmarsal Leitnant taronii Barco si despre partea turcsca pe Tahir aga, gra-
nita, intre tra MoldoviT, dimpreuna si cu partea ce este sub stpinirea eettiT
notinulul a raeleT turcescT, si intre ace-e1r , se numesce Bucovina de-
strict, care noug din vecI ne este data, din apa NI truluT pAna la Ardlti uncle
se impreung 3 granite, Ardlultt, Moldova, Bucovina destrict, care se nu-
mesce pietrile rosil hothrindti si intarindd inteamndou' partile, cea desti-
virsittl odihna si liniste, dupa cum este hotarit si de top' sciutti cu t6t5 sta.-
panirea sub prea inalteT n6stre puterT, cu t6te orasele, tirgurT, sate, ape, codri,
supusT si podanT, atatti partea bisericsca si lumsca, si in scurt cu tatt
stapinirea ce pote sa fie, chtre a n6stra tesarsca si craliasca, curte, mosteni-
torilortt, si celorti ce in urma n6str la cor6na vortt fi, lasattl si cu totultt in vecI
ramanitorT ne este data, dupa ase4rnintuld inscristi ce rail facut plenipo-
tentil de maT susil pomenitT, ale carora iscalitura ce este data unultt la mtlna
altuia adeveresce.
Drepttt acsta, de alta nu este trebuintrt, fara numal ca locuitoriI acesteT
Bucovine destrictti, atatil partea bisericsca si mirensett', cum si tta obstea,
prin ivla sa faca supunere si juramintil, ca sa se adeverscrt aT nostri cre--
dinciosT, supusT podanl, ca printr'acest juramintti pe t6ta dreptatea si ase-
qarea catre a nOstra purtare de grije si dragoste parintsca de a pururea stt
fie nadajduitT, care not totti-d'a-una, si ma virtostt la rinduiala ce va sa se
faca inteacsta Bucovina destrictil, care dnsiT vomil argta.
Dec1 poruncimti, ea totT si fiesce-care ce inteacsta Bucovina, orT-ce stapi-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORd 165

nescti i sub stApinirea i ocrotirea nstrA sunt, adecl care sunt inteacestti
detrictd ed'aorT, la diva ce este acum insemnat, dupA cum mal josti se
jurAmintultt s fad.. Fiindti-e acestd impodobitd i cinstit juramintil
este s'A fie aicea in CernAutl la Octombre : qi intAid Calendarulti vechitl, aid
anuluT acestuia 1777 : trebue dar totT MitropolitiT, ArhiepiscopiT, EpiscopiT,
ArhimandritiT, DicheiT, EgumeniT, cum din partea boerimeT : boerT, mazilT,
ruptaT, liahticI, atitil eel ce suntt.'.ddtorT aicea, cum i ce! (ce) (1) sunt afar
dcgitorT, i inteacst BucovinA sunt moinaT, la 29 Septembre calendarulti
vechid, &A vie aicT la CernAutT, insA pentru ceT ce sunt dcidtorT afarA din cor-
cloud i a moie aicea, de nu vorti put insuI sA vie, sti din depArtarea
drumuluT, sat de alt neputintA, din pArintsea mil sunt ldsaff de venirea lord
i potd sa trimitA pe vechilulii lord; insti pe vechiluld ce-14 vord trimite
cartea de vichilicil, dupii copia ce s'att trimesti supt slovA 2, i acela vichild
la qiva insemnat sil se afle aicT. Pentru partea mdn'AstirscA, atAtil cAlugArif,
cum i cAlugArite, care sunt ecititorl inteacestil detrictd, aijderea protopopiT
i preotiI, ca sA OM face jurmintuld cu credintA, sA trimite fiesce-criia m'-
nAstire copie de jurAminttt sub slov 4 i de cAtrh' fiesce-eare mdrastire
cAlugArT orT cAlugrite acea copie de jurmintil s se isetilscii de total soboruld,
i de cAtre mdnAstirel cAlugArT aceld jurAmintil iscAlitd prin egumenI, cu 3
cAlugiirT la 29 a luI Septembre s, se afle aicT la CernAutT, iarA mdnAstire
sA trimitii pe vechilulti lord; care vichilti s'A aibA carte de
dupA copia ce s'ail trimisd, i dimpreun eu jurAmintuld amid isclit, aceltt
vichild sA se afle la sorocu ar'tatil ajo! la CernAuff.
ProtopopiT i preotil acetia dupa cum mal jostt se va arta, vord face ju-
rAmintulti de credint AntAiti pe la satele lord, i dupA acsta li se poruncsce,
ca fiesce-care protopopti in ocolulti sdti s'A adune preotiT sdI la und locd, i
sA se algA doT din preotT, i aceT doT preotT aleT dimpreunA cu Protopopuld
lord, la diva insemnat sA se afle aicea la CernAutl, ea sA intArscA jurAmin-
tuld i aicea.
CeT co sunt eddtorY in acstA Bucoving detrictd, prin orae, tirgurT, sate)
tilrgovetf, tdranT, li se poruncesce ca prin totti i in totil boulA, adecil orae,
tirgurT, sate, se vord trirnite ofiterl din preunA cu Mazill, i in fiesce-care locd
totti noroduld, adecA in tirgurf judecAtoruld i Cu tirgovetiT, in sate vorniculti,
qi fruntaiT, sAracT, slujI boerescI i altiT, in beseric de.chis sA se adune, i
AntAitt preotil, diaconiT, i totT tirgovetiT, sAtniT, duptt copia de jurmintd ce
s'att trimistt sub slova d (5) vorti jura, i aceld juramintd sa se iscAlscrt, de
preotT, diaconl, de vornicd, i de patru fruntaT,.i sA se algA de cAtrA sa-

(1) Acesti1 ce lipsesce In manuscriptulil dela Cornisiune,

www.dacoromanica.ro
166 V. A. IIRECIII

tnT, doT fruntaT, ca dimpreuna cu vornicul, sa se afle aicea la CernutT la

29 a luT Septembrie.
Asijderea i jidoviT ati a jura juramint cu credinta catre nol, nu numaT
eel ce sunt el'torT in tirgurT, ci i eel de prin sate, sa se string% la calla-
lula lor i nu numaT juramintult ce s'a trirnestl, sub slova e (6) inaintea
ofiterulul rnduit sa jure, ci i fiesce-care sa se iscalsca.
Deer, de vrme ca nor tuturorti d-v6str, cer ce suntetr intru acestil de-
trictti seqtorT, MitropolitT, ArhiepiscopT, EpiscopT, Arhimandriti, DicheT, egu-
menT, gi la tta partea besericsca, spre aflarea insuqT dumn-vstra aicea la
Cernat4T, iara ceT ce sunt e'ltorT afara din cordon, carT nu va put sa vio
insuT, vichilil dumn-v6stra, sa-1 trimetetT aicT. Cum si ProtopopiT si din ceT
aleT preotiT, judecatoriT tiraurilort, tirgovetiT, vorniciT, i sateniT, i proci, la
29 Septembre s v aflaV aicea, ca la 30 a luT Septembre fiesce-care sa se
afle la cantararia CernautuluT, ca sa se trca numele dumn-vstra la proto-
colt'', cum si de la vechilT sa se pta lua cartile de vechilicti, vOcindu-se de
ati venial toff ; noT nadajduimil pe credinta vstri ca pr inalter nstre po-
runcT v6 vetT supune, cu cat mal virtosti arOtandu-v6 cu credinO, mila ce Taste
sa fie, si nu o prardetT.
Cu hotarire v6 arOtamti, cA dupa cum jurtimintulti, de maT susil pomenitO
sub slova d (4) invederat adunare in aululii tuturorti i cu inaltarea a trel
dgete a maineT drpte dumn-vstra liA vetTjace, asmenea fiesce-care isca-
litura juramintuluT cu mana dumn-v6stra liA ve0 iscli. Asijderea nadajduim,
ca dupa cum prea inalteT ProtectieT nstre, i parintesceT bunatate, de-a puru-
rea yeti' niclajdui a o catiga, asmenea de-a pururea v` vetT sili, ca nisce
supust i ascultatorr podanf, spre implinirea juramintuluT vA vetT ar'ta.
S'ail data in CernautT prin alA nostru la acsta trba ornduitii Comisariti
Ala prea inaltateT TazaresceT si craesceT marirT, Camaraqil alA ched de auril,
Generalii-Maiorti, comandirti de la Bucovina detrictil, si la acsta cinstita
trba PlenipotentO-Comisarti.
s'ati tiparitil in tipografia episcopieT Blajulul din Ardlii, 1777, August(' 27.

Din acestil actil Inca vede istoriculti dou6 lucrurl : 1. ca nu s'a g-

sit ung Moldovnii, ned chiar din Bucovina, atatil de miselil ca
s5, Imprumute condeiula s6ti la scrierea luI, cum dovedesce limba cea
stllcit, In care e compusil si 2-lea, c i prin acestil actil de jur-
mInta i chiamarea la Cernutl de delegatl din OM Ora anexat,
Austria voiesce s legitimeze usurparea prin o specie de plebiseitil
locuitoriloril din t6ta Bucovina.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORTI 167

Intre aceste relatiunile dintre Rusia si Turcia se 1Mispriser din ce

In ce mal' mult. P6rta se pregatea de rsboiti deja pe la finele lui
Octobre 1776. In asemenea Imprejur',r1 Gr. Ghica, urittl de Austria
consideratil la Constantinopole ca omii ah RusieI, li simtia posi-
tiunea din ce in ce mai amenintat.
Muscalii cereal PorteI plata speselorti de rsboitl conformil tratatu-
lul suplimentarti altt pacel de la Kuciuc-Kainardgi, i amenintati cu
rilsboiti In casa de intardiere a pltel. In asemenea Imprejurri, la Con-
stantinopole se plnuise In tain mazilirea luI Grigorie Ghica. Lucruhl
esto vestitil la 17 Octobre st. n. 1777 luI Kaunitz (1). Pe diva de
11 Octobre st. n., 1777, se scie lucrulti In Constantinopole. Con-
stantinii Moruz este hotsrltil de Prta sa succda lul Grigorie Ghica.
La 16 Octobre st. n. urma s fie semnat numirea lul Constantintt
Moruz, (lar deja cu putine dile maI 'nainte Divanulti trimesese la Iasi
pe Kara-llissarli-Ahmed Bey insotitti de doI ennenI de incredere, ca sa
ja In primire administratia Moldovel, pAn la sosirea nouluI
La 17 Octobre st. n. 1777, corespondentulti lul Kaunitz nu scie,
ce s'a inlmplat la IasI cu Gr. Ghica. I raportz mal multe versiunl.
Duph una din aceste, Gr. Ghica lnsotitil de garda sa de 300 arnutl,
s'ar fi refugiatil In sigurant In tab6ra russcA aflt6re in apropiere
Moldova. All versiune dicea, ca Capigi-Basa fusese lnsrcinatti, ca In
snul DivanuluI s maztlsca pe Domnitorti, despre care mazIlire Dom-
nitorult1 Gr. Glfica n'ar fi avutil niel* o presimtire mcarb.
In 4 Noembre st. n., 1777, acelasi corespondent ala 1111 Kaunitz
ii serie despre uciderea luI Gr. Ghica, spunndu-I, ea la 21 Octobre
detalii maI deslusite despre nenorocitulti principe, care a fostil
omorita la Iasi, i alti Ami capa a fostil adusil la serait de ctre
unti trimis extraordinara alti lul Mehmed-Bey. Capula nefericituluI
principe a fostil expusil la P6rta seraiului 1-a li fr niel o inscrip-
tiune, iar a 2-a si a 3-a qi cu inscriptiunea urmtre :
Precedentele culpe tiente do Greg. Ghica, Principe de Moldavia, Iiindu-I
mal inainte iertate, fu manita prea milostivil din noti cu Dornnia Moldovel;

(1) Hurin., ton]. VII, pag. 302,

www.dacoromanica.ro
168 V. A. ITRECHI

gi cu t6te ca supusir Moldover furl in curgere de dor anT scutitT de tributti

de orr-ce alte greutatr i dan; totur lisul Domnitoril, impotriva
poruncr, sup6rndil i ingreuindtt cu &Ail pre supuir incredintatT luT,
dela el tributulil i alte greutatr impunndu-le i strcerT, de s'afi Primittl con-
tra lur multime de jaluirr; pe Una aceste, improtivindu-se el, i cu pre-
texte neingrijindil de datoria de a provede i a tramite (la Constantinopole)
zahereaoa ce i-se poruncise a trimite, se facu de nevoie mazilirea ; pentru
acesta scopti fu trimisa marita suprema porunca, ca impreuna cu familia
copiii luT sa villa la Constantinopole, ca sa rezideze in casa lur de Ora. Dar
el cu tea mandria i dispretulil ar6tandil ca nu voiesce a asculta de ordi-
nele supreme inalte, i avadil inca i indrsnla i cutezanta a se esprima in ne-
sabuitT i grozavr terminT, repugnantr demnitater i cinster str'luciter PortT,
pricinuindil nimicirea lur, a trebuitil sa fie ucistl ; aa este pedpsa
re-voitorr, candil nu se supunil porunciloril inalte ale straluciter Portr! (1)

Nimic adev6ratii In ac6stl acusare. Austria insg, 10 ajunsese seo-

!

Kaunitz comunica corespondentulul Tessara, eel maI sunt motivele

pentru cari Turcia a ucisil pe Grigore Ghica, in scrisrea sa din
21 Noembre 1777 (2).
Kaunitz acus, pre Gr. Ghica, sal pretinde c5, aiil racuz, de instru-

Le precedenti colpe comesse di Grigorio Ghicca Prencipe di Moldavia,

essendogli state per lo avanti perdonate, f clementissimamente anche aggra-
ziato di bel nuovo del Principato di Moldavia ; e quantunque i sudditi della
Moldavia siano stati, per il corso di due anni consecutivi, dispensati ed esentati
dal Tributo e d ogni altra gravezza o imposizione ; nulla di meno detto Pren-
cipe, contro l'Eccelso Comandamento, avendo vessato ed oppresso li suaccennati
sudditi, prendendo da essi loro si il tributo, che altre gravezze ed esazioni
sono venuti contro di lui quanta& di lamenti ; oltre questo, essendosi egli
opposto, ed avendo con pretesti trascurato e negletto anche di provedere e
spedire le provisioni. che glierano state comesse ed ordinate, era divenuta
necessaria la di lui deposizione ; sicche tal intuito f spedito Eccelso su-
premo Comandamento, accioche con la sua famiglia e figliuoli venga A. Con-
stantinopoli per rissiedere nella sua casa di campagna. Ma egli con tutta la
fierezza e sdegno, dimonstrandosi non volere ubidire e sottomettersi alli suac-
cennati Eccelsi supremi ordini, ed avendo avuto la presunzione e temerita di
esprimersi anche con eccendenti ed enormi termini, repugnanti alla dignita e
decoro della fulgida Porta, e cagionanti la di lui annihilazione, ha fatto duopo
la di lui morte ; sicche il castigo di quei malvaggj che non si sottomettono
alli supremi ordini delta fulgida Porta, questo.
nurmuzachi, tom, VII, pag. 81.1,

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORt 169

rnentil al Rusiel si cAcI n'ar fi trimisil zaherelele datorite la Con-

stantinopole, si c l-ar 11 apropriatil multe averI cu cari s fug& in
statele vecine, adec, in Rusia.
In totil casula am vc,lutil cum Constantin Moruzi era patrona-
tul tii lul Thugut i ne esplicm chi,marea la tronulil Moldovel a aces-
tuia prin irifluenta atistriacei, care a profitatil de incordarea de rela-
tiunl pentru a deltura de la tronulil Moldovel pe Gr. Ghica Vod.
Zinkeisen (1) narnchl uciderea lui Gr. Ghica scrie, c acsta era
considerat maI multti far eine gegen Russland gerichtete Demon-
stration si totil asemenea : da einer der entschiedensten Vertrater
der Kriegspartei im Divan (le boute-feu le plus ardent de la guerre),
der bisherige Pfortendolmatsch Mourusi, zu Ghik'as nachfolger er-
whlt wurde (o demonstratiune indreptat contra Rusiel ... ea unula
din partisanil cel mal energiel al partideI rsboiulul din Divanil, Gehl
ce Om& acuma fusese Dragomanulti Portel, Moruzi, s fie chigmatil a
succede lul Ghica).
Negresitil c Divanul PorteI se gr'bi s desmint aceste versiunl.
Pe Ghica ucisa pentru pedepsi de crimele sle si nu trebue
In acsta s vac,I6 Rusia niel cea mal mic animositate, stt o de-
monstrare de insprire de relatiunl contra RusieL
Cum se Impacail aceste esplicAri Cu lnarmarile ce se fceail de Tur-
cia ? Ea rspunde e ea nu doresce nimic mal multia als die Erhal-
tung des Friedens (ca mentinerea pceI). We pe fruntaril adun
trupo, Turcia face acsta nur aus Vorsicht fr alle numal ca
asigurare pentru orf-ce lntmplare ! (2)
Rusia, care simti jocula Austriel, in aceste imprejurri, nu voi
Intetsca erta. Ecaterina, in 18 Februarie 1770, scrisese luI Voltaire
despre Gr. Ghiea care era atunel la Petersburg c il a beau-
coup d'esprit. Voltaire rspunsese Imprtesei Rusiloril, in 10 Aprilie,
1770: Pour le hospodar de Valachie (Gr. Ghica) puisqu'il a de l'es-

Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa von Johann Wilhem Zinkeisen.

Sechster Theil, (pag. 191) 8, Gotta, 1859.
Idem.

www.dacoromanica.ro
170 V. A. urtEerni

prit, il restera votre cour... Je me mets aux pieds de Votre Malest,

comme le lIospodar de Valachie et envie sa destine'e... (1)
Ji invidia srta!
'pte anI dup aceea, uciderea DomnitoruluI celul plin de spirita,
nu provoca. dela Tarina RusieI, mcarti unt protesta energicil catre
Nra. Din contra, vestitulfi Panin convinse pe Ecaterina, ca este bine
a primi esplicatiunile, de maI sud'. ale Porti1. Pe la milloculii luI No-
embre i dete Ecaterina PorteI un rspuns mate blnd. Acesta
parveni la Porta la Reis-Efendi prin de Staloielf; la 14 Decemb. st. n.
A trebuitti s, se &Masca i Stakieff i ceI din Petersburg, cand
aflar apoi, ca. Reis-Efendi primi cic Medid v6dita nota cc. mit siadicher
Kalte ad referendum (2).

XXII.

Constantin Moruzi.
Cu Constantin Moruzi (3) o nou familie strAin ii deschide calea
la tronurile romnescl. Damil In anex5,--tota ce se pote pn astaa
spune despre originea Moruzesciloril, pre car4 Drghici In Istoria .21161-
dovei 11 qice de vitd lazased, Familia Moruzi era lncuscrit cu a
Mavrocordatilortl (4).
Despre domnia lul Constanting Moruzi la Moldova, Manolache Dr-
ghicI se esprim In termeni destula de favorabill. mil care mult1 anl
fusese Dragomana alii Portel, cunoscndil tOte persnele influente in
Constantinopole, Constantin D. Moruzi isbuti s5,-0 strecre Domnia
In Moldova mal lungil timpti decat cine-va se putea atepta. Nu
contribui la acsta, lneuscririle numere:6e ale sle, prin cel 4 fiI i 5
fete, cu atafea familfi importante din Ora i din Constantinopole (5).
Vedl opore complete de Voltaire. T. 61, pag. 347, 362. Paris 1830.
Zinckeisen. T. VI, pag. 191.
DrAghicI, Istoria MoldoveI (lasT. 1857). Tom. II, pag. 45.
In unO uricO, din Martie 20, 1782, Constantin D. Moruzi cit6z5, pro amosulu Dom.
niel mle Nicolae Mavrocordatil VV. (arch. Stat. Doc., mOnastireI Aronti-Vodii, Pachet(.1
I Bis. Doc. 23.)
(6) Fiji lul Constantinil Moruzi fur5 : Alexandru, care apoT domni in ambele Principate,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 171

De altmintrelea nu putemil dice, c5, administratiunea 16reT sub C.

Moruzi, a fosta maT rea deck a altoril Domn1 anteriorT.
Afacerea fixreI fruntariiloril despre Bucovina preocupil In catti-va
pre noula Domn. Documentele din colect. Hurmuzaki (T. VII) artil
rolulrt puin favorisndil Moldova, ce Moruzi a avuttt In negociatiunile
relative la acele fruntariT (1).
Pregtitirile nou de rasboai ale Turciel, ocasionzO MoldoveI, sub
C. Moruzi, multe greuttT, cu Inarmarea cettilorti, lucrare pentru care
noulti Domnitorti fu silita s impun6 treT grele podvedI i angariT.
Si Cu tte aceste greutt1 ce apsail din no asupra t'reT, C. Moruzi,
ca s se fac plcuta TurcieT, s'a grbita (In Noembre 1777) a pro-
pune Portel : das er sowohl zu Kriegs als zu Friedenszeiten eine ttirki-
sche Besazung einnehmen und auf eigene K6sten unterhalten \voile (2).
In urma terminrel afaceriT delimitAriT Bucovinel, C. MOrlai s'a o-
cupat cu regularea cea nou a districtelorti din spre Buvovina. In
acsta urmandti, gndim, dorinteT generale, de a se conserva, In trtl,
amintirea vecheT capitale a Moldovel, Suceava, C. Moruzi aprolA pro-
punerea Divanulul, de a se reconstitu judetulti, aprpe totti Incorpo-
ratil la Bucovina, din fragmente sectionate dela judetele limitrofe
a se numi acestil judetil asia reconstituitil, Cu vechiula nume al Su-
ceavd, dandu-I de capital mioul orAselti FetIticenii.
Cu perderea BucovineY, financele Orel suferir6 o reducere destulil
de Insemnat. Se pare totusT dup asertiunea Postelniculul
Moruzi nu ar fi ezitatO a reduce si rusumaturile.

llumitru, care fu Dragomana ala Portet Acesta la 1812 lug trista parte la rump erea Ba-
sarabieI dela Moldova, ceia ce-I aduse si luI peirea, cum vorna ved; lorgu, victim, si
acesta ala intrigilora din Constantinopole, ca i ala patrulea frate Panaiotale. Fetele furl : Sul-
tana, maritata cu Visternicula Scarlataki Sturdza, boier frte avuta i influenta in Mol-
dova; Catinca, soVa Visterniculul Sandulake Sturdza; alta fat maritata cu Poste!. Ar-
ghiropolu, fanariotd influinte in Constantinopole; a 4-a fat Roxandra, maritata cu Beizadea
Iancu Calimaha frate cu Scarlata Calimaha (Domna la 1806) si Raluca Postelniculdi Ca-
harhi, care trai in Petersburg cu mare luxa. Vede-se cum gineril lui Costache Moruzi
sunt de preferinta Postelnice i Vistiere. Se scie ca aceste eraa functiunile cele mal :im-
portante si de mai mare incredere, sub fanariotI. (Vedl Draghici, T. II, pag. 46.)
VedI anexa.
Hurm. Tom. VII, p. 314. Ca ela sa intreOn, atata. in timpa de rsboia cata si in
timpa de pace o garnizna turca, pe proprie/e lul spese.

www.dacoromanica.ro
172 V. A. IJRECHIA.

Ca si Alexandru Ipsilante de la Muntenl, C. Moruzi nu introduse

in Divanula Moldovel i mal alesil la primele postuti, multI fanarioti.
In anulti cnd i termina domnia (1782) Divanulil lui C. Moruzi
e compusil din acestl boerl : Ioan Cantacuzino Vel Logofetil ; Stefanil
Sturdza Vel Vornicil ; N. Rosetil Vel Vornicil ; Tenache Cantacuzino
Vel ; Darle DonicI Ve! Banil ; Sandulache Sturdza Ve! Comisil;
erbaral BuhusI Vel Paharn.; Manolache Donicl Vel Stol. ; Nicolae han-
gen i Vel Aga ; Const. Cantacuzino Ve! Serclara." Vel Post. fu Iorgaelte
lar Teodoril Balsa fu Spatartl (a maI fostil Sptarti si Iordache Canta-
cuzino).
Intre Ispravnicil de judete nu aflamil decat iarsI putine nume
straine.
Nu totI acesti hoer"' a fostil In Divanil de la lnceputulil domniel
luI Const. Moruzi. In acestil Divana ail mai fostil si illanolache Boy-
clanri mare Vornicil i Toan Cuza mare Sptaril, panti In Augusttl
1778. Acestil din urm fusese scosil din Spa-taxi, anca de maI Ina-
inte de data acsta.
Orl cattA Moruzi mentinu In Div,mn.inajoritate, elemente nap.
nale, boerimea era multil agitat, intetita d Muscali, earl nu puteafi
s, se impace cu domnia luI Moruzi. Eral In Moldova, maI mult cle-
at chiar In Muntenia, doi126 curente politice acelora earl gra-
vitail In jurulil Domnitorulul Moruzi i cu el In spre Turcia si Aus-
tria, si al acelor earl' ascultail de instigatiunile Musoalilor. Acestil
din urm se Inteti multt prin miseliile ce comitea istea turc in Mol-
dova, la ocasiunea treceril spre Hoting si alte cetatI, carl cum spu-
sermil se puneail In stare de aprare, In prevederea unuI
rsboiil cu Rusia. Ambasadorele francesil din Constantinopole, St.-Priest,
scriea la Versailles, ea lnsusl Moruzi se jeluise la Constantinopole
contra purtril multorg pasale, cari, cu ostirea turcsc de 8-10.000
6menI, In plin pace, prdail i mpila unele judete ale t6rel. Mult1
Moldoveni, sate lntregI, erati In asemenea /mprejurarI solicitate
de agentil MuscalI, s emigreze In Rusia.
Dintre boiern DivanuluI erail uniI In talna Intelesl cu Muscalil.
moment6 C. Moruzi s'a intrebatti el InsusI despre unja de conduita po-

www.dacoromanica.ro
 ISTOitlk nomimonli

Mica ce trebui s ina. Prin una trimesa ala s6a, Casarati, la Viena,
Moruzi, apol, dupd indemnula ambasadoruluI francesa din Constantino-
pole, solicit protectiunea Atistrin El(' se declarrt gata a urma dupd,
povtuirile guvernulul din Viena (1).
Cu U pregatirile de rdsboia ale Rusiei eraa mal energica realizate,
cu alta agitatiunea intre boerimea moldavA era mai intetit. Ca i
In Muntenia, unde Ipsilante avu de a reprima incercarea de conspi-
ratiune a boerulul andescula, C. Moruzi se vlu, In Augusta 1778,
In fata unel mi cttrI pregtitil contra lul de cstr5, mal mult1 boierl
LogofStula 13615.nescula, Drmnescula, Canta Spatariula, Chminarnla
Romano, din carI unil intrigaser5, deja In 1777 contra luI Grigorie
Gliica
Dintru a Ghicill dontnie,
Ai Centblatil cu virlenie,
Cu fuga lori la 'Taitas',
Pirindii pe D01111121 de l'alai (21.
TotI ace0a, instigar' de Muscall mai multa deck doritorI de o domnie
nationald, cercara', s'd compromitil pre C. Moruzi in ochil Portel, de-
nuntandu-la prin aeftalc la Pasp. dela Benderil, portilla turca cela maI
la Indeman cumpratorilora. Acele eftale saa denuntiirl, serse de
boierulti DrmAnesculil, ajunser la aulula lul C. Moruzi, din causa
neabilitteI omulul trmisil de boierl cu ele, la Bender. Dar nu erati
acel boierI maI susa numitl capa complotulul, ci, pan, in fine, se des-
coperir de citpetenii, fostulii SpOtara Cuza (BArbosula) i cu Manolache
Bogdana Vel Vornieula.
C. Moruzi, prinse lirnb de acesta complota, in care intrasert totil
mal niult1 boieri, crtcI DArmOnescula i cu Cuza
. pre nuelri
lice in versurile sale Enache Kogillniceanu :
TrAgAndu-1 in acest sfatil

Vedi anexa.
VedT in anexa ,Stihuria asupra peirel luT Mannlache Rogdan Ve! Vorniett i a luT
Toanti Cuza biv-Vel Spiltara de Enaebe Kogillnicnu.

www.dacoromanica.ro
174 4i.

Prin giurmintulil ce li-ail data,

SA fie top intr'unil cuvIntil
La lucrulil ce-ail Inceputtl

C. Moruzi
rApedi In DArmilnescI
TotA alesI 6menl domnescI,.
Cum si la cel de mal susil
PomenitI l'acestA prepusil,
adusil pre toti la curte ...
ConspiratoriI fur, aruncatI In fre In beciurile palatulul domnescil.
Darmanescu biltut In Inchisre denuntii. pe Balanescu, dar maI cu
acuz de instigator(' de vicleanit pre vorniculil Bogdanil.
F,3i

Moruzi aria c, Bogdanti aspira chiar la domnie i c pentru acsta

i Mouse partid tnteo srnti din boerI. Bogdan(' denunt Turciloril pre
cel earl nu era(' Intelesp cu dlnsula vi-I ar6ta, c sunt partisani
i cA i insus# Moruzi lucrz ca unii haina. Reclamatiunile
acestul domnil la Constantinopole contra purtitriI otirel turcescI dela
cettile din Basarabia, era de natur. a Intri acusOrile secrete ale lui
Bogdaria. Solimana paya dela Bender(' era Int esil cu Bogdan(' i acsta
nu pupa' ademeni boerimea sA asculte de Bogdan&
Drmnescu boierI fiinda arestati, Bogdan(' totuI spera
c eI nu-la voril denunta i In taina lndemna pe D'Ormnescu sA fa-
ghduiasc, totula, ca eh.'" ii scap6. DarmAnescu, torturata In trichisre,
unde era tin.utti, m'Arturisesce tot(' i Intr. c,li, pre cAnd vornicultt Bog-
danil venise la divan('
se arta voiosil
la vorbA
Vorbind cu fiesce-care,
Cu unil chefti si cu'o imblare,
Vr6ndil sti fil acoperitti,
La cea ce era vtiditti,
de o-datii, cttridil se gAndea la modulti cum ar putea s,' salve pre
boerii din temnitO
Vede pe basil ciohodarti,
Care stAndu-I dinainte,

www.dacoromanica.ro
 ISPORiA ROMINiLORd 175

II dice aceste cuvinte :

Porunca-T MriT sle
Ca s fiT la inchis6re !
LuAndu-l de subtir
Il scoborir pe scar.
Din Vornicia cea mare
Se v6du la inchis6re,
Intr'uni1 beciti intunecosti,
La curte, tocmal din dos,
Pe o saltea, la prnintti,
Unde nu-T blitea niel v(Thtti,
La vreme de ndusl,
Cu prip cu ferbinOl,
In vreme de calda vr,
Ardnclti ca i inteo parti,
In luna luT Iulie
Bogdana fu multe dile cercetata in inchis6re de 6menil DomnitoruluI,
mai alesti de noula Sptara Caragea care-la Indemna sa mrturisscA
a.devrula. Ademenittit de iscusitula Sptara, Bogdana ar6t6 unde se
all copia actuluI trimisa la Pas, a casa la ela, sub macatula unuI
pata ascunsa. Acst5, copie era scrisA chiar de Bogdana i isclitd
de elti si de Cuza, carI semnaser si pre ceI-l'alt1 boerI. Constantina
Moruzi vdnda acesta acta, gsi cu cale a nu implica In acusarea
de vcIenia pre boera nesemnatl cu propria lora mn5 si urmri pre
Bogdana si pre Cuza. Domnitorula raport Imprejurrile la Constan-
tinopole, denuntnda negresitft la rIndula sa pre Manole Bogdana
si pe Sptarula Cuza, & aft fosa din cel carl a lucrata cu Muscala
In ultmele evenmente, pre Anda din contra apr de hainlactt pro
Logof. Vasile Costache Razultl, pre Logof. Ioni Deleanula, pre Vis-
ternicula Iordache Balsa si altiI, pre cari Bogdanit 11 denuntase ca
partisanI a Muscaldoril.
n'El a mal astepta r6spunsa de la Prt, Moruzi se grbi a con-
damna la mrte pre Bogdantt si pre Cuza, iar pre Drmnescu Ila
arunc5, In Ocn5, ca mal pupa vinovata. Enache Koglniceanu In sti-
hiwile In care ne-a pstratil naratiunea uciderel acestorft boierl, no
spune, c Domnitorula chirna la Augusta 18 (1778), pre marele ar-

www.dacoromanica.ro
 V. A. itimend

masti Bal, dup ce Divanultt hotrise peirea celorti doI boieri

ordonil, s mrg cu gealatulti In Inchisre s le taie capulti. Bogdanti
era de o statur mnalt, chiposil,. mil lnv'tatti i cu mare prestigiil
In tr. Arniaul Bal, omti tnr i sfiosil, pap ca soldatulti tri-
mis iea capuld lui Marius in mlastinele dela Minturne: rmase
incremenitil tnaintea luI Bogdantl !
Tu nu estI de armasie,
Fiindil slabti tare la fire !
Il qice Constantinil Moruzi afar din slujb, cu grea ocar
Domnitorulti trimite pe condicarulti Domnescil s sceltd din temnit
pre unti Pavelti Soroceanulil, cpitanulti, din care domnitorulti hottiri
sh fac gelatultl, care s, ucid5, pre ceI dol boierl. Acesta refuz5, :
pietmclti : nu sunt gelatti de boierI,
Ci sunt giambasil de muieri !
sti Domenico Sestini (1) in cartea sea Viaggio in Vala-
cilia e Moldavia ail ar'tatil cu GAO,' repugnant a fostil tot-d'auna
Romnil pentru pedpsa de mrter--De &Ate orI acsta niel era posi-
bil, cci refusail Oa, i hotiI functiunea de gelatil. Numai btutil cu m5.-
ciuca armsscA si Imbtatil cu holerca, Soroceanulti se supuse a tdia
capulti celor doI boieri. Vad-se in anex naratiunea greanicei sce-
ne, petrecute atuncl In beciurile curtel domnescl, asia cum o descrie,
cu rele versurI, dar cu mult coloritil, Enache Kogalniceanu (2).
Constantinil Moruzi, desteptil cum era, Intelese, c5, uciderea lui Bog-
danti, boerti la care poporulti privia cu lncredere, era departe de a-I
fi Inmultitti amiciI tnOrg. Eltt se grli decI a impune thcere murmu-
obtinndil de la Prt, pe banI i prin jocil de marl influente,
unti firmanil aprobAndil uciderea celoril dol boieri si autorisandil pe
Domnitorulil Moruzi s, desfsure si pe viitorti aceasI energie pentru
inbusi orI-ce agitatiune In Moldova.

Vom argta aiurea cum ac6st opera pnastci atribuit lui RaicevicI, ItalieniT
o pun pe numele lui Domenico Sestini. voi despre ped6psa cu mOrte, pag. 107, edi-
tinnea de Milano din 1853.
Ved1 anexa.

www.dacoromanica.ro
 iSTOR1A ROM 111110 R11 In
Damd. In anexa acestd firmand, chipa cum s'a arfan tradusd In ar-
chivuld de la ddesa si s'a publicatd In Archiva Romcin,e'sca (1).
C, Moruzi cugeta, c, numai prin frica, cu amenintatre firmane tur-
cescI Inca nu-VI pte mentine domnia. DecI cauta face favorabill
pre boeri pro alte cal. AsIa ne esplicamd chrisovuld din 15 Aprile
1779, prin care reintaresce condica lul Gr. Ghica fixandd lefurile
avaieturile boerimeI. Mai mula' Inca: prin acestd chrisovil C. Moruzi
mai Imbunatatesce srta unora din boerI i acord din nod folosinte
la catl-va pre cari nu-i capatuise asedamintuld lul Gr. Ghica. Chriso-
vuld acesta mentine casa separata' pentru administrarea venitulul adu-
natd din rasura de 14 parale asupra dajdiilord, asupra
breslelord, negutatorilord. S'a Vduti ca din acestd venitti avea a se
plati lefile i avaieturile boerilord.

Fie prin asemenea concesiunI, fie din causa complicatiunilord pe tetta

c,liva mal mari ale politiceI externe, C. Moruzi isbuti s Impace pe
boieri pana' Intr'atata, ca la Inceputula anului 1782 el se adunara la
Mitropolie si sub omoforuld MitropolituluI Gavrild facur juramIntiI ea
vord r'miln credinciosI celul de Dumnec,led rInduitti Domnitord si
stapnd ald Moldovel C. Moruzi. Acestil acta ce dmil In anexa (2) nu
va Impedeca, precum mal departe vomil ved, mazilirea lui C. Mo-
ruzi, chiar In 1782.

La acsta mazilire contribue In parte si crta diplomatica dintre

Prta Oteman si Rusia si Austria in privinta stabilirel In Principate
de consull, sed agentI comercial
Acst, cestiune a lnfiintril de consulate se agita cu multa sta-
ruint dupa pacea de la Kuciuc-Kainargi. Perta Inca In 'unid 1780
nu primise Infiintarea unui asemenea consulatd din partea Rusia Ea
nega Rusiel acestil dreptd de a stabili und consuld In Muntenia, Mol-
dova i Basarabia, sub cuvintil ea acesta n'a mal fostd pana acum
c s'ard calca stipulatiunile capitulatiunilord Moldovel i MuntenieI cu

Tom. U, pag. 196.

Vall anexa la =sta paginii.
Istoria Eornaniloru de V. A. Urechitt, 12

www.dacoromanica.ro
 V. A. IIRECHIX

Turcia, earl oprescil Inflintarea In Principate de tribunale str'ine.

precum ar fi aril consulatelorti si acsta aril provoca r6scle din partea

Dar despre acst cestiune a consulatelorti, care, cum clisermti, con-

tribui la mazilirea luI C. Moruzi, se cuvine a ne ocupa In deosebI maI
la vale.
Aci ne r'mitine, pentru a termina istoria domnieI lui C. Moruzi,
inregistrmil cte-va msuri luate de elti cu referint la desvoltarea
treI tri diferite directiunl.
Din respectil al financelorti notmti chrisovulil luI C. Moruzi,
s6rteI augeiilorti dela ocnele din judetulti Bac'ati. In 19
Maiil 1779 acest chrisovil acord cioanasilorti plata de 3 banI pentru
drobula de sare -Matti (1).
Din 1780 Ianuarie avernti de la acestasI Domnitord unti chrisovti
prin care se scutescti preotil i diaconiI de ddrile &are visterie si de
banii gio de ajutorinta. Servitorii bisericescI vorti plti lns cte 60
bani pe an In mnele Mitropolitulul si Episcopiloril. Este asta-felti
dare analliga Cu cea instituit prin_-chris6vele predecesorilorti DomnI
In folosulti scleloril publice. Moruzi prin acestasI chrisovil donz
pe fie-care anti 1.200 lei epitropiell scleI din Tarigracla apentru uce-
nicil ce sunt la lnvttura, dupr cum pre largil se art prin osebita
grecesa chrisovil al domniei mele (2).
Deja In 1778 C. D. Moruzi a fostil druitti 700 leI pe anti din venitulti
vameI, sclel grecesdi din insula Patmosti (3).
Nu aflarmi) pan, ast5,c,l1 documente de la C. Moruzi atingndil sc6-
lele din tr si nu putemil a-I aduce, niel laud, nicI imputrI in pri-
vinta acsta.

C. Moruzi a acordatil protectiunea sa bisericel din tr. Posedemil

mal multe documente confirmndil acsta (4).

Veql doc. rufet. eauggiloril dela T.-OcneT, veig cond. doc. qaug, copia No. 34 i 36.
VecIT anexa la acdstg paging.
Veg.( anexa la ac6stg paging.
Ve4T anexele.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtf 179

Ca si Gr. Ghica, C. Moruzi a protegiata povernele din tr, prohi-

bndil introducerea spirtselora din Polonia, cu bita insistenta amba-
sadorulul francesa din Constantinopole de a se tnltura acst, prolii-
bitiune. Negresita Imputinarea venituldi vitmel ce resulta din acsta
prohibitiune era in paguba casetel domnescI. C. Moruzi o fiicu to-
tusI, pentru a multmi pe boierI, carl aveaa de asemenea numercse
fabricl (1).

XXIII.

Afacerea Consulatelor4. Pregeitiri de retsboia.

Revenim, pentru a strui maI multa, asupra afaceriI infiintrh de
consulate rusescI si austriace, c'cl de la diva instituirii acestora in
tenle romne a tnceputa o stare de lucrurI inrait si mal cu sm
d'atuncI datzl rsboiulil Intreprinsa contra trilora romane pe cale
economic, industrial& si comercial.

Insumetiti de srfa, armelora, Rusil voia s, impun, PorteI oto-

mane, dup, 1774, tate vederile lora SupusiI otomanl de origine greca,
munitI cu patente rusescl, tarl de protectiunea ambasadoruluI rusesca,
faceaa necontenite acte de nesupunere chiar in Constantinopole.
De aci se nscur, numer6se conflicte si contestatiunl, carI devenir&
motive de animositate tntetit intre cele dou natiunf. Syria, Egype-
tula, Bagdadula, Bassora fue& agitate de revolte si divisiunI fomentate
de Rusl. Moheea chiar, pan& in 1777 fu la discretiunea unora cete de
GrecI si de Albanezi, intretinutl de MuscalI cu banl si arme.
Pe langa acsta, Pcrta otomank intetit, de Francia, ridica tota fe-
lula de dificult5t1 la aplicarea articolelora din tratatula de la Kuciuc-
Kainardgi. MaI cu srn afacerile din Crimeea luaa pe tt, diva o
directiune urit din punctula de vedere ala Rusiei. OtomaniI si Ru-
sa se acusaa reciproca de clcare a tratatulul at privesce Crimeea.
Rusia acusa pe Turcia, c5, lntretine agitatiunea si indmn la nesupu-
(1) Vecli in anexii documentele din colect. Hurm. relative la afacerea spirtseloril.

www.dacoromanica.ro
180 V. A. llftECII1A

nere pe Mari. .Atuncl, precum maI susa aretaramil, i RusiI si Tur-

cil reIncepura pregatirI de rasboia. Interventiunea Francid, acum, care
vedea pe Turcia nepregatita pentru una noti rasboia, interveni In
sensa de a se evita acest rashoia, lectorula o pte urrnri In numer6sele
acte publicate In colectiunea Odobescu i Hurmuzachi (1.).
Nu credem utila s aducemti, chiar ad, maI multe lamurifi i ne
marginima a aminti, ea anula dupa uciderea lui Gr. Ghica, 1778, trecu
In esplicatiunI Intre Rusia i Prta otomana. Aceste esplicatiunl pe cale
diplomatica se faceati la sgomotula otirilor puse In miscare. Prin-
cipatele nstre, dar maI cu sma .Moldova, avura multi) de suferita
din causa acestora pregatirI de rasboi ale TurcieI. Rusia In acesta
anti da una manifest') prin care se plAnge contra TurcieI si ca In
contra tratatulul de pace Prta nu voesce sa, recunsca independenta
Crimeei si pe Sahin-Ghirai de Han ala el, Sultanul favorisanda pre Se-
lim-Ghirat P6rta provca o Conferint cu Rusia pentru a aplana difi-
cultatile. Sultanula trimite la acst Conferinta pre Zanicli-Ali-pasa,
lar ca dragoman ala luI pre Athanase-Comnen-Ipsilante (2). La 7
Septembre plenipotentiariI ajunga la Caa. Impacarea cu Rusia se lam
totusl la Ainaly.Kavali In 21 Martie st. n 1779, prin mijlocirea comi-
teluI de St.-Priest, ambasadorula Franciel. Prin acesta nog actil Rusia
remase ulteriormente d6mna In Crimeea i Cubanti.
In acestasI anti, 1779, Athanasie-Comnen Ipsilante dice, ca Domni-
tonal Moldovel, Constantina Moruzi, a propusa Portel, ca DomniI vii-
torl aI MoldoveI sa platsca la suirea lora pe trona 300 pungl de
bani In loci) de 134. Ne esplicama acsta propunere a luI Moruzi, ca
una mijloca Intrebuintata de ell), pe de o parte pentru a Ingreuia do-
bndirea de altil a tronuluI pe care ela 116 poseda, si pe de alta pen-
tru a-si face prieten1 la Constantinopole In momentele cand in ter:a
ucidea pre Manolache Bogdan') si pro Ioanti Cuza.
Dupd sfatula acestuiasI Domna, C. Moruzi, TurciI construir la Is-
maili) o cetatate mare de aperare contra Muscalilorti.
Dupa terminarea cestiunei CritneeI, guvernulu rusesca Incepe cu
Veql anexa.
Vecji opera acestuia deja cita15, pag. 619, etc.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORe 181

staruinta campania sa diplomatich cu referinte la lnfiintarea do agenrf

consulari In Wile Dunarene.
In anula 1780 acsta campanie e dusa cu energie. La reclamatiu-
nea Itusilora In afacerea consulatelorri, Nrta r6spunde MinistruluI ru-
sesctit prin o lunga nota explicativa a refusuluI (1).
(1) Nota explicativl a Sublimer Por(f ciltre trArnisulti Rusier, in cestitmea
infiintiirel unur consulatil In trile romae, (1780.)
(\oI. 166, D. 97.)
Traduction d'une note de la Porte a M. l'Envoy6 de Russie, communiqt;e
a M. de St.-.Priest.
Toutes les nations et toutes les Cours conviennent que l'objet principal des
trait& qui se concluent enteclles est la tranquillit et la sCiret des peuples,
qui sont la base du bon ordre des Etats et l'ornement des provinces. 11 est
certain que ces traits consistent en des engagements ; c'est pourquoi, en ap-
profondissant et en examinant avec attention les termes qui sont un com-
mencement du trait conclu entre la Sublime Porte et la Cour de Russie,
savoir que cette amiti6 sera observe de la part des deux Cours et des
sujets respectifs de telle manire qu'ils ne se permettront rciproquement
aucun acte d'inimiti ni de prejudice tant en secret qu'en public, il est evi-
dent que la Cour de Russie doit se prter aux circonstances, au temps et it
l'arrangement amiable, non settlement des articles dont le contenu n'est pas
determine, mais memo de ceux qui sont clairs et expressifs.
La demande que la Cour de Russie fait, d'tablir un consul en Valachie,
Moldavie, Bessarabie est susceptible des plus grands inconvnients et ne peut
qu'entrainer la subversion de l'ordre politique; on expose Monsieur l'En-
voy les vritables raisons qui sont caches dans cette affaire. Monsieur l'En-
voy n'ignore pas les desagrments que les Ministres de la Sublime Porte
ont prouvs, les mauvais propos que tenait le peuple, les peines ciu'on a
eues pour lui faire entendre raison, enfin les obstacles qu'il a fallu surmon-
ter pour motive en execution les engagements stipules dans le trait. Si le
public entend dire aujourd'hui que la Russie veut tablir un consul dans la
Valachie, la Moldavie et la Bessarabie, comme il n'y a point d'exemple de
la residence d'un pareil olficier clans ces provinces de la part d'aucune Cour,
la sensation que telle nouveaute fera clans nos confins nous jettera dans le
plus grand trouble, et les sprits turbulents profiteront infailliblement de cette
circonstance pour mettre it execution leurs mauvaises intentions.
Il est de notoriet publique que les productions de la Moldavie, de la Va-
lachie et des autres frontires circonvoisines consistent en bis, orge et autre
comestibles, ainsi qu'on commerce de vins. Les denres que ces provinces
produisent ne sufasent pas pour la capitale. Leur transport est un avantage
reserve aux marchands de cet Empire, auxquels ce commerce ne iburnit pas
meme des moyens sullisants d'entretien. L'article des provisions de bombe
est privilegie clans toutes les Cours, et les denrees qui iendront mate de

www.dacoromanica.ro
182 V. A. IfRECIIIi

Cu tail refusulil TurcieI Rusia hotgresce tr6miterea tut Lascarov

In calitate de consula al ValachieI i al Moldovel i comunia Por-

la Russie, ne pourraient kre transportes ailleurs des que cette residence im-
priale en aurait besoin. Le commerce de la Russie, ayant pour base les pri-
vileges accords A la France, l'Angleterre et autres nations les plus amies,
y prouvera dans les deux principauts toutes les facilits possibles relative-
ment aux genres qu'il y peut exploiter, ainsi que par le pass, sans gull
soit besoin d'y tablir des consuls. Jamais aucune Cour n'y en a eu et celles
m'mes qui en sont les plus voisines et qui y font un commerce n'ont ja-
mais demand d'y en tablir. Quoigue la Porte soit en droit d'user de rcipro-
cit, elle n'a cependant jamais fait rsider personne de sa part ni dans les Etats
de la Russie, ni dans ceux des mares Puissances.
L'objet de l'tablissement des consuls et des drogmans est de s'expliquer
avec les gouverneurs et les commandants dans les affaires qui peuvent sur-
venir aux marchands des Cours europennes qui ne savent pas la langue
musulmane. En Valachie et Moldavie, les ngociants russes s'entendent avec
les habitants du pays; on y facilite leur commerce, les princes ayant pleine
autorit dans le maniement des affaires, il n'est pas douteux qu'ils ne pro-
tgent les commergants suivant les capitulations, et jusqu'A present il n'y a
eu aucune discussion A cet gard. Il n'y a pas d'exemple que ceux qui font
le commerce du vin pour la Russie et les marchands russes qui vont dans
ces provinces aient t inquits, tant pour cet article que pour celui de la
vente des fourrures, sur lequel il n'est jamais survenu de contestation, quoi-
qu'ils ne paient qu'un droit de douane trs-mdiocre. Dans cet tat de choses
la Sublime Porte espre que la Cour de Russie ne voudra pas l'tablissement
d'un consul, vu qu'elle n'en peut tirer aucun avantage et que cet tablisse-
ment, au contraire, ne peut tre que nuisible A la tranquillit de la Subli-
me Porte.
Il est de fait que l'tablissement de consuls en Valachie, Moldavie, Bessa-
rabie et dans les Echelles de la Mer Noire n'est point expressment stipule
dans les capitulations impriafes et l'nonciation gnrale de tous les fieuves
et de tous les lieux ne peut signifier, amiablement parlant, que ceux o de
tels officiers seraient utiles au commerce russe sans nuire au gouvernement
du Pays. 11 est A prsumer que les plnipotentiaires ottomans n'ont jamais
entendu cette expression gnralise que pour les Echelles de la Mer Blan-
che, comrne une identit d'avantages avec les Frangais et les Anglais, dont
les privileges doivent servir de base pour les arrangements de commerce. 11
est de mme dit la fin du sixime article de la convention explicative sign&
Ayanli-Kavak. que pour prvenir tout malentendu entre les deux Cours
au sujet du commerce on en traitera separment et en prenant pour base
les capitulations aceordes aux Frangais et Anglais, pour y adopter autant
qu'il sera possible le commerce de Russie, les deux Empires sont conve-
nus de procder incessamment et par des conferences particulires A tout
ce qui A rapport A cet objet. Il est clair que l'insertion de ces termes si
prcis a pour but d'assurer la tranquillit respective et le maintien de la bonne
harmonie, en rglant de cas semblables que font natre les vues de com-

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMANI:LOW:I 183

tel acstA numire. Vizirula refus5, recunscerea luI Lascarov pe ace-

leasI motive pe carI deja le adusese In actele anterielre (1).
Intervine in cestiune si St. Priest ambasadoruld Franciel. Acesta
recunsce, c5. Rusia are dreptil, dupa tratatula dela Kticiuc-Kainardgi
si nu Incuviintz5, refusultt TurcieI, dar lice, c ar putt; P6rta, Id-
cndil uza de art. 1-iil, s r6spund In scrisa d-lul de Stakieff re-
presentantula Rusiei, que ce serait un acte de prjudice pour elle
merce. Cet article-ei est sans contredit la principale des dispositions propres
A prvenir toute espce de malentendu.
Si l'on examine attentivement les conditions du trait relativement it la Va-
lachie et it la Moldavie, on y verra stipule le maintien des privileges dont
ces deux provinces ont joui de tout temps en toutes choses. Depuis qu'elles
sont sous la domination ottomane, elles ont un regime different de celui des
autres provinces de l'Empire, non-seulement pour le tribut, les impositions
et les autres charges publiques, mais encore pour la plupart des objets civils,
et politiques dont leurs Princes ont la directiun. C'est un dpartement spar
distinct des autres dpartements, et dans lequel les officiers des Odjaco ne
singrent point. Depuis l'poque de la conqute de ces deux provinces, il
n'y a point eu encore de juges musulmans tablis, et vouloir y tablir un
consulat d'office dont le nom mme est inconnu a ces pcuples, c'est un acte
contraire it. leurs privileges et qui ne peut manquer d'exciter des rumeurs
parmi les Boyards et les Rayas. 11 est incontestable qu'ils s'en plaindront ;
leur proximit et leurs relations continuelles avec les habitants des frontires
accrditeront de plus en plus des bruits populaires, et il en rsultera invi-
tablement du dsordre et des querelles frquentes.
En supposant l'tablissement d'un Consul russe en Moldavie et en Va-
lachie, les Cours, dont les privileges de commerce doivent servir de baso A
ceux de la Russie, demanderont pour elles le mme tablissement. Cette in-
troduction de ce nombre d'officier des Cours gtrangres dans les provinces fron-
tires et sans chelles de navigation maritime ne pout qu'entrainer des in-
convnients majeurs pour la paisible administration de leurs Princes. Or, les
places frontires, situes sur les deux rives du Danube sont la clef de l'Em-
pire ottoman et les chefs-lieux de la conservation politique ; et c'est un principe
avr chez toutes les Puissances de ne point laisser une Puissance trangre s'ap-
procher de leurs forteresses et de leurs places de guerre. Si une Cour quelconque
voulait tablir des Consuls et des officiers sur une des frontires de la Cour de
Russie, il est bien certain que celle-ci ne le souffrirait pas.
La Sublime Porte espre que son ami, Monsieur l'Envoy, voudra bien pe-
ser ces considerations de ncessit absolue que lui dicte l'amiti et, en se
rappelant l'assertion souvent ritre au nom de sa Cour, qu'elle no voulait
point troubler l'ordre de l'existence politique de la Sublime Porte, rvoquer
la disposition actuelle et excepter cet objet de ceux qui doivent are la ma-
tire des conferences particulires convenues entre les deux Empires.
(1) VedT actele dup4 IIurmuzachi, colectia Odobescu, 987 etc.

www.dacoromanica.ro
184 V. A. ITRECHIX

d'introduire dans les trois provinces susdites un officier public de la

Russie, lequel, sans le vouloir, serait pour resprit inquiet de ces peu-
ples un signal de troubles et d'agitation; qu'ainsi ramiti qui unit les
deux empires autorise la Sublime Porte A demander A, la Cour de P-
tersbourg de retirer cette nomination et de ne destiner des Consuls
que dans les lieux oit les peuples sont accoutums , ces officiers
trangers (1).
In definitivti, St. Priest ng6 TurcieI dreptulil de a refusa recuns-
cerea agentuluI rusesdi In principate, qicnd'd c'd pte Plirta priveghia
purtarea c,lisulul agentil i s'd-la mrginsch,' numaI la afacerile de co-
mercia' i c6,' in orI-ce cast' 11 pare preferabil6 s'd suporteze Turcia Ore-
earl inconveniente, deck sd refuse a respecta In totula uni1 tratatil
de pace.
In privinta acestel cestiuni eac' ce (pee i de Vergennes, ministrula
din Versailles, cAtre ministrulil s6ti din Constantinopole : (2)
Rusil, de ordinara destula de domolT in afacerT, sunt cate o-dat'a' grabitT
de a se folosi, maT cu srna canal e vorba d'a se face lucrurT, earl pot fa-
vorisa opiniunea desvoltariT puteriT loritTe.kfinga acestea, forma guvernuluT
lord usurza inflintarea de posturT nou6 c'and necesitatea o cere.
Este sigura, Domnule, ea numirea unuf onsult in Valachia, Moldavia si
Basarabia este prematura si prejudici6sa pentru TureI, (lar este ea fondata pe
drepta ? Reis-Efendi n'a discutata in cunoseinta de causit acesta punctil in
prima scrisre ce v'a adresat'o, si este probabila ca' Curtea de Petersburg
nu va voi a-la abandona, dca tratatele o autorisa. Marturisescti chiar, ca a
vrea sa caracteriseze numirea acestuT consula ca una actil de dusmanie, sa
de prejuflia. este din partea Tureilora una procedeti putina convenabila.

(I) Idem 988, ve cll anexa.

Versailles, le 73 Add 1780.

(2) Les Russes, d'ordinaire assez lents en affaires, sont quelquefois presss de
jouir, surtout lorsqu'il s'agit de faire des choses qui peuvent favoriser l'opi-
nion do l'accroissement de leur puissance. D'ailleurs, la forme de leur gou-
vernement facilite la cration de places nouvelles al ant que ncessit l'exige.
11 est certain, Monsieur, que la nomination d'un consul en Valachie, Mol-
davie et Bessarabie est prmature et inquitante pour les Tures ; mais, est-
elle fondeo en droit ? Le Reis-Effendi n'a pas discut savamment ce point
dans la premire lettre gull vous a fait crire, et il est probable que la Cour

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORtt 185

AtI fricutil ferte bine, Domnule, de atI consiliatil pe Reis-Efendi sA se mr-

ginseA valora cuvintele luate din prejuditiulil ce Perta se teme d'a in-
t'empina, prin resedinta unuI consulri ruseseti in aceste provincil. Vd tt c,
sc,riserea Dumnea-vestril a fAcutil efectd i eil Reis-Efendi a revenitil cu stA-
ruint asupra ideeT, c numirea de consull trebue sA fie obieetuld conferinte-
lord carl urmzA a se tino in consecinta ultimeI conventiunt Acesta mijlocd
de opositiune la vederile RusieI este maI puinii isbitord decAt cei AntAid.
Cu el se dA timpit ImpLirAteseY, ca sA vaq'a dca trba merit s'a causeze
ingrijire Turcilorrt i sA crA niscal restrictiunI in casultit unde acestia ard fi
obligatI srt consimt la acstA noutate.
Regele a aprobatil, Domnule, hotArirea ce at luatil de a nu te grbi sA
r'espunqI la scriserea a doua a dragomanulur Porta Era bine s'a nu sporimd
incurcatura ministeruluI otomang pun6ndil cAldurl in discutiunea uneY afacerI
care se incrucisa cu altele deja destuld de neplAcute pentru dnsui. Dcri, pre-
cum se pare, Domnule, i s'art ingrijire la ocasiunea laptelord putind im-
portante prin ele insole, carI at alarmatil Perta, devine necesard sA l'ad pe Reis-
Efendi s intelgA, cA de aci, 'nainte pete s se astepte, cA vorri nasce adesea
incidente, carY ard face suprare luI i DivanuluI, dcA le va socoti premeditate
ascunclAndd reaua vointA a RusieT; din contra, reducndu-le la justa lora
valere i tratAndu-le ea afacerI curente, inevitabile intre vecinI, aductmdd la
regularea lord und spiritil de pace si de conciliatiune.

de Ptersbourg ne voudra pas l'abandonner si les traits l'y autorisent. J'avouc

mme, que vouloir caractriser la nomination de ce Consul comme un acte
d'inimiti ou de prjudice, est de la part des Tures un procede peu conve-
nable.
Vous avez tres-bien fait, Monsieur, de conseiller au Reis-Effendi de se bor-
ner fairc valoir les raisons prises du prjudice que la Porte eraindrait d'-
prouver par la rsidence d'un consul russe dans ces provinces. Je vois que
votre lettre a fait impression et que le Reis-Effendi s'est rabattu sur l'idee
que la nomination des consuls devait 6tre un des objets des conferences qui
doivent se tenir en consquence de la dernire convention. Ce moyen d'op-
position aux vues de la Russie est bien moins choquant que le premier. 11
donne du temps pour Mire envisager l'Impratrice si la chose vaut la peine
de causer de l'inquitude aux Tures, et pour demander quelques restrictions
dans le cas o ceux-ci seraient obligs de consentir cette nouveaute.
Le Roi a approuve, Monsieur, le parti que vous avez pris de ne pas vous
presser de rponclre A la seconde lettro du drogman de la Porte. Il tait bou
de ne pas augmenter l'embarras du Ministere Ottoman, en mettant de la cha-
leur dans la discussion d'une affaire qui se croisait avec d'autres deja assez
dsagrablcs pour lui. Si, comme il y a apparence, Monsieur, on vous t-
moigne de l'inquitude a l'occasion des faits peu importants par eux-mtmles
qui ont alarm la Porte, il devient ncessaire que vous fassiez sentir nu Reis-

www.dacoromanica.ro
186 V. A. IIRECHa

Reis-Effendi persista ins5, in interpretarea ce dadea mal cu sma

ultimuluI tratatil dela Ainaly-Kavak, c Rusia adec5, n'ar avea drept
s'a numsca agentl consularl In Principate, pe cAt timp alte puterI Watt.
St-Prlest informnda pre ministrula WI din Versailles despre starea
negociatiunilorti referit6re la cestiunea stabiliril consulatuluI rusescil,
face observarea plina de prevedere a viitoruluI : Vous connaissez trop
bien l'esprit des Valaques et des Illoldaves pour ne pas voir trs-aise'-
ment qu'un consul de Russie dans ces provinces serait fort incommode
aux Princes qui les gouvernent et el la Porte dont ils &pendent dans les
cas en question.
La 2 Octobre 1780 cestiunea continua a desbatut pe cale
fi
diplomatica. St.-Priest scrie ministrulul s'ti din Versailles, ca nu scie
ce fat& va lua refusulil Portel de admitere a luI Lascarov. El(' de-
clara, c5, va urma instructiunilorti lul de Vergennes.
Cinci-spre-c,lece lile dupa aceea St.-Priest comunica la Versailles in-
formatiunea, ea Stakieff, representantula Rusie'l din Constantinopole, in-
sist, din ordinea Imp6rateseI Ecaterina, asupra primireI lui Lascarov,
care o af1 conforma cu ultimul tratattl de pace.
Intre acestea se schimba Reisul-Effendi. Cela noti insist5, pe Lang&
St.-Priest, ca Francia sa intervin5, In afacerea consulatuluI rusesca
sa fac pe guvernulil din Petersburg sa lntel6g5,, c prin pacea de la
Kuciuc-Kainardgi nu se acorda Rusiel drept de consulatil decAt acolo
unde a consull i cele-alte puterl europene.
De Vergennes r6spunde lusi S.-Priest, la 24 Octobre 1780, ca
afacerea acsta a scornit'o Potemkin, grape influenteI slo pe lang5,
Imp6ratsa Ecaterina. Ministrul5 din Versailles constata Incptinnarea
lu'l Potemkin i a Imprtesel Ecaterina i apoI statuesce pe St-Priest
ca s staruiasca sa lmpedice que cette bagatelle ne devint la cause
d'une rupture.

Effendi que, d6sormais, il peut s'attendre qu'il naitra souvent des incidents
qui feraient son mallieur et celui du Divan, s'il tait dans l'ide qu'ils sont
prmdits et dclent la mauvaise volont de la Russie; au contraire, en
les rduisant leur juste valeur et les traitant comme des affaires couran-
tes, invitables entre voisins et apportant dans leur redressement un esprit
de paix et de conciliation.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 187

La 16 Noembre st.n. 1780 St-Priest art, ministrului s ca a sf5,-

tuita pe Reiss-Effendi s, cedeze cererel rusescl, s, prim6sc stabilirea
unuI consula pentru Muntenia, Moldova i Basarabia, dar cu condi-
tiune, ca acela consula s, resideze In vre-una porta ala MreI Negre,
'Duna-61A la Cetatea alba (Akerman) i fr, de a av dreptula s,
trateze despre afaceri cu Domnitorii Principatelora altmintrelea decat
In scrisa.
Prta admite In acela momenta stabilirea de consula rusesca pen-
tru acele treI provinciI, dar fixAnd'a resedinta lui tntr'una rasa de sub
jurisdictiunea turcsc a?t raison de l'incompatibilite' des Princes de Mol-
davie et de Valachie sur les discussi ns qui pourraient suirvenir entre les
Busses et leurs sujets.
Stakieff nu voesce s al6g5, orasula de resedint, ci a06pt,, In De-
cembre 1780, instruqiunI de la guvernuhl s. Prta Inssi nu india
localitatea, dar prin ambasadorula francesa insinu5, pentru Silistria,
care este resedinta unuI pas i comandantula militara ala celora trei
provinciI In calitate de seraskiera. Dup mull& insistent a luI St.-Priest,
Stakieff primesce Silistria, ca resedint a comiteluI Lascarov, in prima
jum'tate a lunel Decembre 1780 si Divanula emite Beratula necesara.
Acum cestiunea se prea terminat, dar Potemkim e nemultAmita
cu solutiunea dat, si St.-Priest vestesce la Versailles, In 16 Martie
1781, c,' imprtsa n'a aprobata stabilirea consululuI la Silistria
cere ca Lascarov s, pa& alego Bucurescil stl IasiI de reedint.
St.-Priest inddmn pro Turd s cedeze i esplica lul Stakieff Bera-
tula In acesta sens, c5, are voe s, stea in orI-care din orasele din
cele treI provincil, Silistria fiindu-I indicata ca resedint neobligatorie.
O nou, schimbare de vizirtl putea sa inlesnsc5, terminarea dife-
rendulul, cu explicatiunea 10 St-Priest, dar lucrula se Wigan' tota
anula 1781. Turcia cauta a-si legitima refusula dup,' acela ala Dom-
nilora romnI de a primi unti consula rusesca. Nu-I vorb, P6rta ce-
rnda avisula acestora Domnitorl, pe sub mii,n5, le ordona, prin ca-
puchehaiale, s5, dea rspunsa negativa.
Intre aceste, la Constantinopole revine representanta ala RusieI Bul-
gakow. Acesta conduce negociatiunea cu mare energie i In Decembre

www.dacoromanica.ro
188 1r... A. IIRECIIIX

1781 dobndesce recunscerea consulului generala rusesca cu rese-

dinta la Bucurescl. Nota luI Saint-Priest ctre ministrula afacerilora
strdine din Versailles, din 24 Decembrie 1781 (ice: L'alfaire du con-
sulat de _Russia dans les provinces de Valachie, de Moldavie el de Bes-
sarabie est termine'e ?t la satisfaction de la cour de Petersbourg, selon
sa demande. A la ve'rite, la demeure du consul a etc' fixe Bucarest
aquoique M. de Bulgalcow eut propose' qu'il fut libre au consul de rsider
oic il voadrait dans son de'partement, mais le Beis-Effendi, dans une
entrevue avec le ministre lui a signifi, que la cliose etait infaisable en
ecette forme. Ce dernier, pour 6ter toute inquietude sur la conduite de
e son consul a affirm qu'il est autorise' priver cet officier de son em-
ploi an premier juste sujet de me'contentement qu'il donnera au gouver-
nement. J'ai eu lieu d'tre flatt, 111r., de la confiance que le Beis-_Ef-
afendi m'a te'moigne'e dans cette occasion. Il m'a fait pre'venir de toutes
ses &marches en me demandant conseil, et je crois n'avoir pas peu con-
tribue' la de'cision qui a eu
Francia, prin intermecliula creia se Mouse tratatulti din 1779, lucrii,
decl, la resolvarea cestiunei consulatuldi Rusesca Intr'una spirita fOrle
conciliantti.
Exemplulil Rusiel de a stabili agenti comercian In Principate este
indat urmata si de alte puterI. Inca din anteri6re evenimente ama
v6c.,luta, cum principalele state europene at" Intelesa, di. la Duniire
In Marea-Ngr'd aveaa interese comerciale de patronata. Colectiunea
de documente Odobescu coprinde numerse raporturI catre guvernula
francesti artndu-1 folsele ce Francia art' put trage, din respec-
tula comerciuldi, din relatiunile cu trile de la Dunrea. Se cerca me-
rat lnfiintarea de consun francezI In aceste prtI.
alma in anex Memoriula din 26 Maiti 1782, adresatil ministrului
de Vergennes, de cunoscutulti scriitora Garra, pleclAncla pentru infiin-
tarea until consula francesa. la BucurescI, cu jurisdictiune asupra Mun-
tenieI, MoldoveI si BasarabieI, dup exemplula Rusiel. Acesta memoria
pte s arle lectorului ce producte putea Francia schimba cu prin-
cipatele (1).
(i) Vecyf anexele la aceslilicapilolft.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILORCT 189

Austria, precum maI departe voma ved, nu va intArc,lia i dInsa

de a strce dela Turcia Beraturi pentru numirea primulul s'ea agenta
In Principate, In persna cunoscutuluI. Raicevicl. Asemenea va face
Prusia.

XXIV.

Fuga flilore't Ipsilante. Illazilirea.

La linea anulul 1781 se 1nregistrza una neasteptatti evenimenta
la Curtea Muntenia In 17 Decembre acela anti se Intmpla fuga ce-
lora doI fil aI DomnitoruluI munteana, de la Bucurescl la Brasova
apol la Viena.
Dionisie Fotino esplica acsta fuga; prin dorinta lora de a visita
Orile EuropeI. Lauriana o numesce J'apta neintele'pta. In Istoria ocie-
siastied politied a luI Athanasie Comnenti. Ipsilante (1) se da o espli-
catiune mal plausibil. Domnitorula Alex. Ipsilante voesce sa insre
pe Beizadea Constantina, fiulti s'ea, cu o f6rte frums t'ata de la Fa-
nara (... T.CV&. Xfav 6)przEr Ouvu.puiyaccolv). La acsta Insotire consim-
tise si mama Beizadelei, Dmna Ecaterina. Dar la acsta casatorie
se opunea bnnica juneluI principe, care voise, ca ela sa faca una
maritagia politica, luAnda in casatorie pre fiica lui Beizadea Alexan-
dru Calimah. Acsta era o copia de abia de 7 anI.
Atundi Beizade Constantina se lntelege cu frate-s6a mai mica, Du-
mitru i ambil fuga la Brasova.
Acsta Intamplare se grleseti neamicil lul Ipsilante a o presinta
'in moda nefavorabila Sultanulul. Se spunea la Constantinopole, ea junil
principI nu vora intrc,lia s'a' fie urma.t1 la Ardeala si de catre Dorn-
nitorulti Ipsilan te, tatala lora.
Pe lang Ipsilante petrecea, la data acsta, In calitate de secretara,
RaicevicI, de la carI juniI principi primiaa i re-care lnvtatura. Nol
13anuima ca fuga tinerilorti principI n'a fost necunoscuta Intru clita-va

(1) VedI Istoria ac6sta, ediliunea de la Constantinopole, 1870, la pag. 627.

www.dacoromanica.ro
190 V. A. 1JEECIIII

de cAtre Raicevicl, care nu tArliti devine factotum altt politiceI aus-

triace In Principate. (1)
Din causa amesteculul luI Raicevicl In afacere pututil legitima
la Peirt5. bnuelele, ca Ipsilante era tntelesil cu Austria (2).
In 18 Decembrie 1781 Alexandru Ipsilante Intr'o scris6re catre
Eichholz din Ardeal, indata dupg fuga fiilor s61, Ii serie

Impin0 de curiositate giuvenila ato plecatti de aci rara voia mea dol fiT a
meT, spre a visita acele partT. Prin scrisrea de fata vestescti acsta Exce-
lenteT V6stre, rugandu-o, sa nu le permita a intra acolo i in casto de vora fi
deja sositT sa-1 inapoieze, incredintandu-T in mnile rude1 lora Caminariul' Ion ita
pe care MI trimita anume pentru acsta. Sunt sigurtl ca E. V. cu obicinuita
sa amiciVe va contribui cu OVA silinta sa a-ml face acsta fav6re i a m
(3).

(1) Acsta pare a fi 0 credinta luT St.-Priest care serie din Constantinopole, 26
Ianuarie 1782, catre afacerile straine despre demisionarea DomnuluT re'reT-Ro-
rnaneseT, Alexandru Ipsilante i numirea luT Nicolae Caragea la domnie :
(Vol. 168. D. 10.)
C-ple le 26 Janv. 1782.
Le 18 de ce mois, on a dclar" la dposition du Prince de Valachie. Un
vnement assez singulier l'a engag b. demander lui-mme sa dmission. Ses
deux Ills, fig& l'un de 17, l'autre de 19 ans, ayant prix le prtexte d'une par-
tie de chasse, se sont enfuis en Transylvanie avec une espce de goztverneur
allemand qu'ils avaient auprs d'eux et qui les a vraisemblablement induits
cette fausse dmarche. Jis n'ont pu 'are rejoints par les gens que le Prince
a fait courir aprs, avant leur entre b. la quarantaine autrichienne et se sont
refuss obstinment revenir. Alors, on n'a pas plus eu d'autre parti prendre
que de les rclamer du gouverneur de Transylvanie ; mais celui-ci ayant
biais dans sa rponse, le Ore a recouru en droiture la Cour de Vienne.
Craignant cependant que dans l'intervalle ses envieux et ses ennemis la Porte
ne l'accusassent de collusion avec ses enfants et ne lui attirassent quelqu'e ca-
tastrophe soudaine, il a cru prudent de renoncer la Principaut. Sa &-
mission a t admise purement et simplement et le ferman lui en a t
adress lui-m6me par ses Capi-KiaTas, contradictoirement l'usage d'en-
voyer un commissaire turc pour le ramener.
(2)Inteo scrisre de la 29 Dec. st. n. 1781 Raicevid cu t6te acestea esplicA generaluluI
Eichholz, c6 tineril principl a fugal asunt acum 36 de ore si cA atl facutti acsta Mt%
altd scopt1 ane altro motivo, ne altro oggeto che la curiositA di vedere paesi stranieri.
(Hurm. tom. VII, pag. 332.)Acest5, insistentiti de a esplica inutilmente motivula fugal bei-
zadeleloril prov6c5. tocmal Minul in mintea n6striti. Ve4I si doc. 187 din acelasl
Iumsi paging.
(3) Hurm. Tom. VII, pag 331.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 191

Beizadea Constantinti era de 18 anI, cu Ora blond, un frumosil

Dumitru avea numai 16 anl dar era tnaltti si robusta. In
nptea de la 28 Decembre st. n. la 8 ore sra, imbracatI In haine nem-
tescI si Insotitl de dol servitorI junl ca si el, din carl UflU1, Vasile, ro-
mnti din Brasovti, plecar GAMO din Curtea domnsc dela BucurescI.
Pte-se in adevril esplica acst fapt ou Inlesnire PorteI otomane ?
Nenorocitulti tata serie In telte partile si se rg de top s-1 tri-
mita Indratti pe fiil sei, s-1 oprsca de a merge lnainte si se de-
clara gata a-I ierta. Vl-se aceste corespondinte in tom. VII din co-
lectiunea Hurmuzachi.
Dintr'una din aceste se 1:Me pricepe intentiunea tinerilorti principl
de a lua servicitt In sea austriaca. Generalii austriacl Preiss
Eichholz Indmna prin scrisorI pre tineril principl s'a se Inteirca la
BucurescI. Acestia irisa, In 8 Ianuarie st. n. 1782, scriti generalului
Preiss si Impratulul Iosif II-a spre a le esplica motivele pentru carI
ati fugitil de a-casa i pentru care nu vorti a se maI intrce acolo.
El cera dreptula de a c5,1tori Inainte, dela Timestt, unde erati retinutl.
Voril sa mrga la Viena s esplice verbalti Impratuldi afacerea
In scrisrea catre generalulti Eichholz (Ianuare 1782) fratil Ipsi-
lante esplic motivele fugeI lord asIa : (1)

C dorescti s'a servscA pre imp6ratultt dup putere i pentru

sacrifice vita chiar.
C prea sunt rii trataV crestiniI in Turcia.
CA in Turcia omulti e nesiguril pe vi4a sa;
Ca dela plecarea Abateluf Panzini, fostulti lor inv6Vitorti, nu mal* ati
dela cine se instrui in Ora in frum6sele litere.
Maltratarea ce sufrti dela printiI

(1)1. 11 grande desiderio che habbiamo amendue di servire Sua Maesta Imp.,
in tutto quello che la nostra capacita puol permetterci, pronti di sacrificare
tutto al suo nome, ed anche la nostra propria vita.
Che un uomo in Turchia, basta che non sia Turco, disprezzato,
privo d'ogni privilegio, e per dire meglio riguardato come un schiavo, sia
Principe, sia Signore, sia un vilano. La quale cosa credo che sia una causa
sufficiente per un uomo che ha un piccolo principio d'onore e di sentimento,
Che un uomo in Turchia non puol mai esser sicuro di niente ne
manco della sua propria vita lacia del bene o del male. G1' che si vede da

www.dacoromanica.ro
192 V. A. unEcniii

Intr'o Ii ftir sui scie de ce, i-aCt pusa la inchisre pe 20 de (file si era sii-T
trimitA chiar i la gr6pa ocneT, unde se pedepsesci.1 ucigasiT.
6. S'a' nu se tma" Austria de srta tataluT lor, ca se bucuril de multa' con-
siderare la Prtli, are multT amicI pretutindenea i c, va sci s'a se justifice,
nu este elti de vin la fuga copiiloril luT.
tanti e tanti Principi particolari che sono ogni giorno trucidati e sacrifi-
cati, senza aver mancato in niente, e spessissime volte dopo aver fatto anche
del bene.
Il grand' amore che nudriamo nel nostro cuore per le belle lettere,
cosa che non si pu acquistare in quelli paesi per mancanza d'uomini degni
ed istruitti, tanto yero che dopo la partenza del degnissime signor Abbate
Panzini non 6 stato mai possible d'ayer un uomo dotto e appiente per poter
profittare qualche cosa.
La crudel maniera e poco degna di noi, colla quale ci trattavano i nostri
genitori, che parevamo esser pi tosto schiavi che loro proprj figli. Tanto
yero che, per non render la lettera troppo lunga, lasciando tutte le altre dis-
grazie e malanni che finora habbiamo sofferto, non vi 6 un mese che siamo
stati in arresto per lo spazio di piu di venti giorni, e non solo ma anche ci
hanno trovati degni d'esser mandati nelle saline, luoco destinato per li as-
sassini di strada, e non per uomini d'onore come pretendiamo d'esserlo noi.
Qual fosse, non habbiamo mai potuto sviluppare la nostra colpa. Almeno se
non sar stato il falso rapporto di qualche vile corteggiano. La quale cosa
ha cagionato che tutti ci vedevanc_i fitolo con un occhio di disprezzo,
tanto che il mcnomo uomo non ci considerava per mente. Spero che Sua
Eccefienza leggendo tutte le nostri ragioni non puol far di meno che darci ra-
gione, con tutto ci6 che hbbiamo tralasciato molte altre cose che avr6 l'o-
nore di spiegarle guando mi permettera di venir Cronstad.
Nella questione fattaci dal signor Ajutante, se questo puol portare qualche
spregiudizio al signor Principe nostro padre, rispondo di n6. I. Perch6 gia
il Principe ha fatto il suo dovere, ha mandato della gente dopo di noi, non
mancher di scrivere a Constantinopoli per farci domandare della Porta, e
per suo mezzo farsi ritonare, se si potra. II. Gode d'una grande considera-
zione nei stati della Turchia, il che contribuir& molto a non farli sospettare
che noi siamo fuggiti coll' avviso del Pricipe. III. Che il Principe ha molti
amici tanto in Constantinopoli come nei altri paesi della Turchia, e prego
signor Generale di non prestar l'orechio a tutto quello che diranno o scri-
veranno, perch6 lei deve esser persuaso che 6 la verita stessa quello che ho
l'onore di scriverle ; ed ancora prego sua Ecccllenza di voler bene darci un
momento pi presto una risposta favorevole, e di perdonare anche tutti li falli
che avr6 commesso in questa lettera per la ragione che non scrivo in Ita-
liano, e se qualche idea 6 espressa con contusione, avr Ponore di spiegarla
meglio, allora che Sua EcCellenza mi permettera di vederla. Mentre che hab-
biamo l'onore di dirci con piena stima ed ossequio,
Di Sua Eeeelenza Servitori Umil-mi ed obligat-mi.

Constantino Ypsilanti, Donetrio Ypsilnti.

www.dacoromanica.ro
 Mal A ROMANILOR6 193

Chiar direct la Imperatorele losiftt II se adresz5, energiciii ti-

i

nerl, cernduI 0.4 admita in 6stea austriaca per esser salvati dalla
massima barbaria che regna, in quelli paesi, e dall'ignoranza ove quasi
tutti sono immersi.
In 23 Ianuarie 1782 intervin la generalula Preiss Metrop. Grego-
rio, Episcopuld Inmnicului Filarettl, Banulti Ghica, i marele spatar
Toalla Vacarescu (1). Acsta cerero a lora este datata din Brnov(i.

Este de prisosti s'A struimti a urmri pro juniI principi In escur-

siunea lor stranie prin Ardlti. Ne Inapoirea lor, copa minori, In
mnile atatoril boeri trmii de Alex. Ipsilante, pe urma lorti, esto
pentru noI o proba mal multil, c. fapta lora nu a isvoritti numal din
sburdciunea copililrsca, ci c m'Ana Austriei conducea acsta afacere.
Unti momentil Alex. Ipsilante ar fi pututti a nu-VI perde la Con-
stantinopole bunul creditil din causa fugirei celort doi fii ai lui.
Insusi Internuntiulil austriaca IIerbert raportz5, Ministrului ski Kau-
nitz, cum ca Ipsilante continua a se bucura de bun opiniune i dupa
rapta Hora s'a Alarde Vizir, Muftiul, Reis-Effendi vortt sil consi-
dere acsta fapta aftIr nichts anders als eine blosze jugendlische Aus-
schweifung (2). Acsta la 26 Ianuarie 1782 (stila
Nu era Insa i credinta lui Alex. Ipsilante. Din scrisorile Hora s61
c5, pe data ce juniI principl fugisera din Bucuresci,
scit" ca Ipsilante avea de g,ndil sa renunte la domnie. Cosa che do-
vrebbe certamente arrivare se noi anche non fossimo fuggiti, essendo
gia il tempo destinato per governare il Principato di Valachia, dopo
quatro cinco mesi finito, ed essendo ancho l'interesse particolare del
Principe nostro padre, di non restar pi Principe (3).
Se pOte d. In mintea lul Al. Ipsilante sa fi trecutti Ondula de a se
demite, mai cu sma dupa srtea cumplita ce avu Domnitorulfl Mol-
dovel, Gr. Ghica. In ori-ce cas, acsta fact.' elt Indata dupa eveni-
Hurtn. VII, pag. 343.
Hurm. VII, pag. 344.
IIurm. T. VII, pag. 339: Acestil lucru s'ar R int6mp1ata chiar d6c5. no T n'ama fi tosta
cAcT peste 4-5 lunT se implinia timpulil de guvernare a ValachieT i fiindii acdsta
in interesulti particularil alS PrincipeluT tatSl nostru, de a tia inca eta ca Donatitorg.
Iator'a Rominilorii de V. A. Urechid. 13

www.dacoromanica.ro
194 V. A. tIRECIIII

mentulil fugeI Hora s'l. In Ianuarie 1782, junii Principl sciti deja
de acsta decisiune a tataluI loa' si o ar'tara', prin scrisrea lortt catre
Imperatorulti Iosifil (Dunque domandando lo stesso Principe la sua
demissione, e facendoci anche riclamare della stessa Porta...).
Scriitorulil greca Atan. Commen Ipsilante amintesce despre acst
demisiune s1.1 istifa, care POrta invoesce lui Alex. Ipsilante so dea si
pe data, la 6 Ianuarie, stiluRi vechiti, 1782, este si inlocuittl In dom-
nia treI Munteniei, prin dragomanulii PorteI, Nicolae Caragia, paF,4incl'
ca dragomang In locul acestuia Miliai
Din anexa nstr se potil ved diversele acte ce se schimba lntre
guvernulti Austriel, Turcia si Alex. Ipsilante, cu referinta la extradarea
celor doi principi si trmiterea lora la Constantinopole (1). Din Bu-
curescI Alex. Ipsilante serie ultima sa epstola catre gener. Preiss In
25 Ianuarie (5 Febr.) 1782. In acesta acta da se rOg5., s fie intorsI fif
siM In Ora, l'ara de voia lora, ca uniI ce sunt minori si Inc si de-
ca a' luattl cu ei dela roba e dela cut& (2).
MaI rmase nesupratil Alexandru Ipsilante cate-va lile in Bucu-
resol (cum arad i Herbert internuntiulil AustrieI In nota sa din
25 Febr. stila noil, 1782, catre guvernulti austriacil (3), apol plca spre
Consiantinopole, unde sosi la 4 Martie si se instala In casele sle de
la Curucesme (4).
Din Constantinopole Ins interveni si singuril si prin guvernulti tur-
cesctt pentru estradarea minorilorti s'l fiI. NumaI pe la finca lui Aprilie
reusesce Alex. Ipsilante s-si recapete beizadelele, dup5, ce pentru a-
cesta, Alex. Ipsilante cheltuise peste 1.000 pungl de banI (5).

IIurm. T. VII estrasti din Doc. CCII, CCIIT, CCIV, CCV, CCVI.
Ilurm. T. VII, pag. 353.
Ilurm. T. VII, pag. 354.
(41 Atan. Comnen Ipsilante, pag. 026-028.
(5) Acelasi /oc. cit.: o'F(ataosv (ncip Tit; .,6o 7.0.ta;o.; 7.otrattrh,WLVc yez Toil)q
l'ipitAvirAv El; T:fiY .116).1, :0);EFAVE notrael.a. 1.):T.ip Te< 1000 7.0. Tanto,' Ttriv 7.rhit5V Chtt LO ;

ii.+Ivrip Too 67.05 o iv ?Av(v.TwAtro); TiAilep.); zoti iterf (;)1,:,

).tiv iYV ikpicao; Tetp.o: Tor) ;EP):ipou, WAt ;Ve qirk).3Y Ec7.0).0110+1.18: T6 T: '7), fAi.rc4)4) cfory'ry,

www.dacoromanica.ro
 ISIORIA ROMANILOO

XXV.

Nicolae Caragea.
Din notele lul St Priest de la 26 Ianuare st. n. 1782 qi a luI lIer-
bert &are Kaunitz, cu aceaI dat,', se Insciintza Europa despre schim-
barea din domnia preI RomnescI i lnlocuirea luI Ipsilante prin Ni-
colae .Caragea.
Representantulti FrancieI la Constantinopole serie despre noult Domn
urmatrele
Sultanul a numit Domna Munteniel' pre D. N. Caragea Dragomana
PofleI i acesta posttt din urmii s'a datti luT Miliail Draeo. lmI pare 16rte
rtitl (WO D. Caragea, care-mi este arnica de 12 anI i mi-a flicuta esentiale
servicit
Mg credtt dator a v6 preveni, c noula Domn alt.& Valachiet mi-a tr-
misO vorb', cii. doresce s ataeze in serviciulti s' pe D. Laroche , ... (1)

Internuntiula IIerbert amintesce rolula ce Nicolae Caragea l'a

ca vechilil de dragomana la negociatiunile ultimului tratatil, cum dln-
suliA este mult bine vlutti de marele vizir i In strinse
cu Reis-Effendi i cum apoI a culesil numaI laude In functiunea de
dragomanil i CA s'a arRatil prea devotatil intereselorti represen late la
Constantinopole de Herbert. Nicolae Caragea, qice internuntiula, ar
fi pututil fi biinuitil din causa protectiunei ce all& daM I-a acordatil
representantulil Franciel din Constantinopole, care l'a losta ajutati1
cu bant IIerbert respinge bilnuiala ce avuse unil moment i Insutu
(1) Le G-d Seigneur a nomin Prince de Valachie le Sieur Nicolas Caragea,
drogman de la Porte, et ce dernier poste a t rempli par M. Michel Draco,
frre de celui que vous avez laiss ici dans cet emploi avant votre &part
et qui fut ensuite dcapit.
Je regrette extrmement le Sr. Caragea qui est de mes amis depuis 12 ans
et m'a rendu des services essentiels.
Je crois devoir vous prvenir, M., que le nouveau Prince de Valachie m'a
fait tmoigner dsirerait d'attacher le Sr. Laroche son service, igno-
rant, je pense, gull est celui du Roi. J'aurai le temps de recevoir \ otrc
rponse avant d'iAre dans le cas d'y donner ou refuser mon agrment,

www.dacoromanica.ro
106 V. A. URECHII

Thugut despre devotamentulil luI N. Caragea la interesele austriace. Pe

data ce capka investitura de Domnil, N. Cara gea comunica internun-
tiuluI austriaca increclintarI despre devotamentulil stt pentru Curtea
de la Viena. Herbert declara ca nu cere de la noultt Domnitoril deck
respectula capitulatiunilortt ce Austria are cu Turcia i mal alesil pro-
tegiarea negutatorilora austriacI din Tra Muntensca i mentinerea
linisteI i bunel ordine pe granite.
InsusI IIerbert curn5sce pre Nicolae Caragea de oma, care de si
nu e Inzestratil cu untt talenta deosebitil, este Insil barbatil
si cumptstatil, care cuprinde afacerile cu minte sanatsil si Indemana-
tica (1).
Iscusitil era, da, Nicolae Caragea. Feciorula unul great tarigradeana,
Constantina Caragea, ela se ridica prin iscusinta si prin cultura in-
telectuala a familieI sle la demnittl marI. Familia lul Caragea era
cunoscuta in trile romane, de multl anl. Deja pe la 1727 traise In
I3ucurescI una doctoril Caragea (2). La 1764 aflamil pre George Caragea
ca dragomana ala Portel. La 1769 Ghica Grigore Voda de la Mol-
dova, are ca gramaticil pre Constantina Caragea.
La aniI 1770 murindil la Constantinopole clragomanula Portel
Bacovita, urrnza In dragomanatil biltranula doctora Scarlatil Caragea.
La 1774, In timpula resbeluluI i pawl la Incheierea paceI de la
Kuciuk-Kainardgi Alex. Ipsilante este dragomana In locula lul Scar-
latil Caragea.
N. Caragea, una momenta e impedicata de a cieveni dragomana,
clisputandu-i-se, Inainte de uciderea luI Gr. Ghica, acesta postil, de ca-
tra Constantin Moruzi. TotusI fu vechila de dragomanil si In atare
functiune se insinua In inima luI Constantina Moruzi, care apol insusI
starui, ca. Nicolae Caragea sa ajunga dragomana, candil ei, Constan-
tina Moruzi, ajunse Domnil ala Moldovel (3).
Priceputa si desteptil, N. Caragea, primula care deschide unel noue
fa.miliI fanariotice, calea la tronurile romane, simtia bine, ca cele-lalte

Ilurm. Tom. VII, pag. 345, vajl anexa.

M. Comnen Ipsilante, la anii 17:17.
Ilurm. T. VII, pag. 34G, veql anexa dela ae6sta pagina..

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 197

familil, earl pAnd acum se deprinseserd a se succede la tronurile

Moldovei si Munteniel, nu potil a-1 don i lung si linistitd Domnie
Dar Inainte de a se apra de intrigile fanariotiloril, avea de a-0 face
acceptat Domnia de catr puterile europene, carI se agitail cu gitin-
duri diverse in politica orientald.
Herbert, v6lurdmil, credea, c Caragea e o noud jucdrie In mAnile
Austriei. Istetula fanariotti, care scia ce rola avusese Francia, de curnclil,
la tratatula din 1779, se fdou bine v'lutia si de St. Priest, represen-
tantula Franciei la Constantinopole, cerndu-I ca .secretara pre La _Roche,
carele va fi pentru Francia o gaxantie, ca N. Caragea lucrzd In sensula
politicel francese. St. Priest, in nota dela 16 Februarie, 1782, scrie Minis-
trulul s dela Versailles, cd s'a Inteles cu Caragea, alti chruI caracteril
timidt1 n'ar sci s aib leghturl cu Rusia. Scopulti lui unic (!)
de a aduna avere si de a-si aseqa fetele, se Impacd cu fidelitatea ce
e datoril Portel; de aceea intentiunea luI este de a veghia de prea de
aprelpe la totil ce se petrece la otarele Austriace, si a vesti totulti aci.
La acstd trb I propune s utiliseze In modia speciala pro La
Roche, cu carele nu-mi va fi cu neputint de a fi in corespondintd
si voifi put utilisa ad i descoperirile lui (1)

(1) Mon ancien ami, N. Caragea noulti Domnil, dont le caractre thnide
ne saurait comporter des liaisons avec la Russie. Son but unique tant d'ac-
qurir de l'aisance et d'tablir ses filles, s'accorde avec la fidlit qu'il doit
la Porte, aussi, son intention est-elle de surveiller de tr6s-pres ce qui se
passe aux frontires autrichicnnes, pour en rendre compte ici. C'est quoi
il se propose d'employer sp6cialement le Sr La Roche avec lequel il ne me
sera pas impossible d'C'tre en corresponclance et je pourrai faire usage ici de
ses clcouvertes.
La acsta, Alinistrulti din Versailles rspunde luI St. Priest. in 7 Maid 1782
Les circonstances vous ont bien servi, Air., en placant en Valachie un
nouveau P-ce, dont vous pouvez avoir la confiance et quant au Sr de La
Roche, comme la Porte doit se souvenir de la vrit des rapports qu'il lui
faisait avant la dernire guerre, elle ajoutera foi ce qui lui viendra de ce
ct. S'il observe tranquillement ce qui se passera sur les frontiimes de la Russie
et des Etats autrichiens, s'il se mlie surtout des nouvelles polonaises, il est
le meilleur correspondant que le Alinistre ottoman et vous puissiez avoir dans
ces contres.
Insusf La Roche, serie Alinistruluf, la Versailles, in 13 Iuniti 1782, cele ur-
ma6re din Bucurescl :
Ayant rempli comme j'ai pu mieux , la Oche que M. le C-te de St.

www.dacoromanica.ro
198 V. A. IIRECHIX

DecT, N. Caragea pare hotArltil a sta In bune relatiunT cu Austria, pc

ciind curtenia i pe Francia.. . OrT-cat lice St. Priest, ca din mum
.

timiditate,t earacterulia sat' (?) N. Caragea nu va ave' legaturt ea Itasia,

nol nu ignoramil, cit lucrulti ef,i din contra. Dar acsta se va ved ma
la vale, la loculil si. Aci vomil aminti numai d, N. Caragea, Insotinda
dupil tratatuln dela 1779, pre ministrulil Turciel, ducadil la Peters-
burg tratatulii ratificatil de POrt, avusese ocasiune sit fie cunoscutil la
Curtea HusieT i pote chiar apreciatil.
De aci vine, c5, niel Austria, niel Rusia, niel Francia nu vklil cu
()chi nefavorabilI ajungerea abilulia N. Caragea la tronula muntenescil.

Priest m'avait donne ci-devant en Pologne et de l'acquit de laquelle cc

Ministre aura sans doute bien voulu rendre compte en son temps A V. Gran-
deur, j'attendais patiemment qu'on disposAt autrement de moi, lorsque le nouveau
P-ce de Valachie, qui j'tais li d'amiti depuis maintes annes, est venu
me proposer de m'attacher sa personne, en qualit de secrtaire pour la
correspondance trangere. Quelque avantageux que soit ce parti et quelque
press que j'aie t aussi de l'accepter, parce que mon traitement ne suflisait
pas A la dpense que je ne pouvais me dispenser de fairc, j'ai tarde de me
rendre, et j'eusse fini par refuser si Alr. de St. Priest ne m'avait assure en
dernier lieu que V. Grandeur, instruite A temps de la chose, avait daigne y
dormer son approbation et jug, qui plus est, que je pourrais tre utile en
Valachie A plus d'un gard.
Je me mets consquemment en devoir de vous faire, Monseigneur, mes trs-
humbles remerciments pour ce gracieux aveu (fui seul me dcidant reprendre
mon ancienne carriere, peut me mener A une petite fortune, et me garantir,
en l'attendant, la continuation de la bienveillance comme de la protection de
V. Grandeur, qui connait mieux que personne le besoin que j'ai de l'une et
de l'autre ; car enfin, il n'y a rien de stable dans ce strvice-ci, et si les avan-
tages que j'ai lieu de m'en promettre se ralisent, je dois m'attendre les
racheter par bien des dsagrments, et Dieu veuille encore loigner les
dangers. tHurm. Vol. II, supl. I).
PuOnil mat' tArOia Caragea mal cere una ala doilea secretarti francesa care
servse, sub La Roche. (VOI Vol. H, supl. I., Doc. XXX).
Din Versailles se raspunde lul de La Roche in 29 Septembre 1782 (stag noti)
J'ai applaudi, Mr., au parti que vous avez pris de vous attacher au nouveau
P-ce de Valachie, parce que je suis persuade que la connaissance que vous
avez des affaires de Pologne et de Russie peut vous rendre trs-utile A la Porte
ottomane qui se fie d'ordinaire aux Princes de Valachie et de Moldavie pour
etre instruite des choses qui peuvent l'intresser dans ces deux Etats. Je sais
d'ailleurs, Air., que vous avez assez approfondi la politique qui convient A la
Porte, pour maintenir votre Prince clans une moderation qui puisse influer
bvureusement sur les dispositions du G. Seigneur.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 199

XXVI.

Le gateau, tare.
Trataltula relnoita de Turcia la 1779 este numai una frte scuriti
popasa tri mersula RusieI spre Constantinopole. Ultimele vietoriI ale
acesteia 11 Intetiser pofta de lntindere pe sma imperiulul turca.
Identica apetita venise i Austriel In urma acaprrel lesnicise a Bu-
covina Ultimele Imprtirl ale nenorocitel PoloniI, la carI avu parte
si Prusia, artaser i acesteia posibilitatea de noue dobandi. Francia si
Anglia catil maI puteaa echilibra i impedica noile planurI de exten-
siune teritoriale !
Le giteau turc era calificata turcesca In diverse bro-
surI ce se publicar in aniI acestia, propunenclil, diverse combinatiunl
pentru lmprtirea placinte.
Anula 1782 se petrecu 1n pregAtiri de rsboia In vedere secrea
cu Imprtla placintei.
Nu averna niel una interesa a urmri pasa cu pasti si di cu
lntre 1782-1792 mersula inainte ala acestul p1D..na, care in parte
l'a realisata Austria astc,II, atribuindu-sl Bosnia si Ertegovina, frd
niel o cheltuial de rnenI i irb de pusa In Europa central se
forrnzA dou' curente politice : unula care ar'ta, cb, e o rusine ca
Turcia cea barbar s maI clInuiascA In Europa cretina si cere alun-
garea Sultanilora In Asia ; i alta curentil, care cerea mentinerea TurcieI
In interesula echilibrulul europeana. Voltaire, curtesanula EcaterineI II,
Volney, Carra, etc. sunt din curentula ImpartireI pideintei otomane, iar
Peysonnel si de Chnier in Rvolution del'Empire Ottoman se vora pune
In fruntea scriitorilora aprtorI TurcieI.
Nu voma aduce aiel citatiunI din scrierile acestora, de re-ce ele
fur publicate putinI ani dupil 1782. Voma reveni asupra lora mal apoI.
La aniI 1783 numaI avema de semnalata alti factorI politicI, maI
puternicl deck scrierile de specia celora ce amintirilmil.
Interventiunea luI Frederik, ala Prusiel In afacerile Orientulul se
Mott atuncl simtitA. In 3 Augusta 1783 regele serie Ministrulul s'ti

www.dacoromanica.ro
200 V. A. URECIII

Gaffrin din Constantinopole i il ar6t6 minunatil planurile

si ale Austriacilorti de a-0 impaili pl'olcinta (Otean) turcsc6,* (1). Fri-
derili destept5, Europa asupra acestora planurI marl. Dar lndat Garra
va propune s'd fie impkath Prusia, dndu-i-se iel parte din placintei ,
cum se va ved mat jog'.
In mijloculti. acestora agitatilinI politice ale AtistrieI, PrusieI, Ru-
siel i FrancieI, situatiunea Domniloril din Principate este Mae nesigurA.

Mai pe fat'a, se dati aspiratiunile rusescI prin memorhila remis Portel

de ambasadorulil rusescil, cu data din 19 Noembrie 1782 (2).
Prin acestil memori, Rusia Intels cu Austria agitii cestiunea Prin-
spre a-si acopen i fapta urmrit In Crimeea, d'a contopi
acea tr in pmlntulti rusesel Dicea Memoriuli, c'd Turcia, dela pacea
din 1774, nu lncetase d'a aduce stavile la avantagele ce Rusia do-
bAndise prin acea pace. Intre aceste stavile memorita punea : procecIlt-
rile Turciel fatzl cu Moldova si Valachia.
Prin art. 3 din Mentoria Rusia imputa anume Turciel, GA' nu Ince-
tza de a ctilca legdmintele el In vedere cu Principatele. Rusia le-a
restituitil la 1774 TurcieI cu_conclitirfeespres,, cal libertatea i pri-
vilegiile acordate de Mahometil IV locuitciriloril lorti voril fi mntinute
in Intregime i c Rusia va av dreptulti de a intercede In favrea
Turcia tris este mere gata a ruina aceste trI schimbAndil adese
DomnitoriI lor i aruncnd asupra lorti sarcinI, carI apas6 pre bietiI
locuitorI.
Rusia, sprijinit de Austria, cere decI Turciel, prin MemoriA , ca
Moldova si Valachia s5, fie tratate, conformil cu pacea din 1774
ca s'a,' nu mat fie nicI o echivocitate, s*, se esplice Turcia cu Rusia
asupra .tributulul ce Principatele voril av de plAtit pe viitorti, cum
si despre oborirea saroinilor Introduse prin violent:A si abusurI (3).

IIurm. Tom 6, pag. 403.

Vedl Memoriula presentatil Portii de trimesula Rusiei asupra abusuriloat din Prin-
cipate, in 19 Noembrie 1782.
Ds la conclusion de la paix, la conduite de la Porte ott. dmontrait con-
tinuellement son dsir de mettre des entraves aux avantages que la Cour Im-
priale clo ltussic avait acquis 6. si juste titre par le trait sign Kanargili

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtI 201

Rusia, care de abia semnase noulti trata-hl dela 1779 se preg6tea

pentru unti noti ra'sboiti stabilind lntelegere secreta', cu Austria i cauta
pentru acsta ori-ce pretexte. Rusia huta aliai, nu numaI la Viena, ci
in Venetia, precum se vede acsta dintr.o scrisre din 10 Septem-
bre 1782 a luI Caragea ctre Prta Otomard. Din Viena a venitti
informatiunI lui Caragea, c, Austria trimete cAte-va regimente la frun-
tariele Turciel sub pretextil de a stArpi hotdile ce se faceatt pe acolo.

le 10 Juillet 1774. Les difficults qu'elle a falles sur le passage des vaisseaux
marchands russes de la mer Blanche dans la mer Noire, les troubles passs
en Crime, ses procedes A regard de la Moldavie et de la Valachie, joints
plusieurs autres faits et circonstances, ont suffisamment fait connaitre ses
intentions de vouloir luder ses engagements.
En concentrant ainsi les diffrents procedes de la Porte, les griefs de la
Cour Impriale de Russie contre elle se rduisent essentiellement aux trois
points suivants :
2 Que la Porte ottomane ne cesse de contrevenir ses engagements
vis A vis de la Moldavie et de la Valachie. Il est notoire que la Cour Im-
periale a rendu ces deux provinces par le trait de Kainardgik sous la con-
dition trs-expresse, que la libert et les privilges de ses habitants subsis-
teraient en entier, et qu'en leur faisant prouver d'un ct tous les mnagements
possibles, il serait reserv de l'autre A la Russie le droit d'interceder pour
eux. Mais, malgr cette stipulation et quoique la Sublime Porte se soit engage
A conserver A l'une et A l'autre Principaut tous les privilges dont elles jouis-
saient sous le rgne de Mahomet IV, elle est prte A. les ruiner par des chan-
vements frquents d'Hospodars aussi bien que par de diffrentes autres char-
ges et oppressions qui en accablent les pauvres habitants.
S. M. 11-npratrice de Russie a rsolu d'employer encore le seul et dernier
moyen qui lui reste pour l'arrangement dfinitif de ses affaires avec la Su-
blime P.: Celui de se joindre avec S. Majeste l'Empereur des Romains son
intime et fidle allie qui, en egard au voisinage de ses Etats et A l'union par-
faite qui subsiste entre les deux Cours Imperiales ne peut envisager avec
indiffrence cet tat de choses, pour faire la Porte ottomane, par le Sous-
sign, eonjointement avec le Ministre de S. Majest l'Empereur, une represen-
tation nergique renfermant les derniers termes de mnagement et de con-
descendance auxquels S. Majest l'Impratrice veut bien se preter par rapport
. . . ......
aux griefs susdits.
.
3 Que la Moldavie et la Valachie soient traites conformment A la paix
de 1774, et pour ter tout equivoque l-dessus, que l'on s'explique sur le
tribut qu'elles auront payer A l'avenir, ainsi que sur l'abolition des chames
introduites par violence et par abus. (Hurm. T. II supl. L pag. 22.)

www.dacoromanica.ro
202 V. A. URECH1

Caragea avea la Viena mal mult1 agentI secreV i tntre acestia pe

Abatele Ayola. Acesta In 29 Noembre 1782 serie Domnitorulul, c11 Aus-
tria la primulii semnalil va lucra In intelegere cu Rusia contra Tur-
ciloril (IIurm. Tom. VI, pag. 376.) E probabiltt ca spionil ori agentit kit
Caragea II cladeari numaI amelo informatiunl carl convenia lul Kaunitz
ajung prin Caragea la Constantinopole. i asemenea informatiunl
mal tot-d'a-una false se plteati. de Caragea kirte scumpri.
Ayola In Ianuarie 1783 II cere 1.000 de galbent, ca &ir& o putea
descoperi, cu ajutorulil Ior, dc pregatirile de rsboiri ale Austriet sunt
serise, ori numal cu scopil de amenintare ?
Fran(a simtind tntelegerile dintre Rusia si Austria cuta s, consi-
lieze pe Thirta de a evita rsboiubl, satisfAcendri cererile Rusiet (1).
Francia Indnm din noil pe Turcia In 1782 Noembre, s cedeze (2).

II urm. Doc. 38, 39, 40, 41, pag. 23 si 24.

In 22 Maiti 1781, deja scrisese St. Priest : L'tat de faiblesse oft cette
nation est rduite, est une raison pour que la France ne puisse contracter
d'alliance avec elle. Apol sA nu se Impinga Turcia la untl noti resbehl . . .

nous venons de voir comment s'est faite et termine la dernire guerre avec
les Russes. 11 en serait au moins de mme avec la Maison d'Autriche, la
puissance contre laquelle il semble que nous puissions nous trouver dans le
cas de dsirer une diversion de la part des Turcs. St. Priest nu doresce sil
incpti Turcia rsboi cu Austria, cit acsta va profita spre a-1 cuceri provin-
ciile, principalement celles qui lui assureraient le cours du Danube et un
dbouch sur la mer Noire. Elles me paraissent tellement sa convenance
que je ne puis penser qu'elle ne les convoite souvent . .
.

Office remis la Porte par M. de St. Priest le 24 Novembre 1782.

Le concert des deux Cours Imperiales pour exiger de la Porte les 3 articles
y mentionns rend inutile l'examen de la question de droit
Mais on espre dmontrer A la Sublime Porte qu'elle trouvera des avan-
tages rels, dans la ncessit o elle est, de les accepter.
Le premier article regarde le libre transit de la mer Blanche A la mer
Noire de toutes marchandises du cru de la liussie.
Le troisime article qui rappelle les stipulations du trait de Kainardgi en
laveur des Principauts de Valachie et Moldavie produira aussi l'avantage de
soulager ces deux fertiles provinces des vexations particulires que notoire-
ment ellos soulIrent au dtriment de la culture et des subsistances que Cons-
tantinople en recevrait sans cela en bien plus grande quantit.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORtI 203

Gratie acestoril consiliI, pe la inceputulti. anulul 1783 se credea

Inc5. In posibilitatea mentinerri pAcel, cu t6te c acest creclintil a
fosttt de frte scura durata, Gaol la Petersburg clocemi planultt unorti
combinatiunI politice nuo6 orientale. Era vorba, ca Potemkin ca-s.,11,

pete corna t6ri1orti. romanescI unite si s, devind regentulti imperiu-

ldi gree restabilit, pan,' la majoritatea Principeldi Constanting.
Se publica, cum am qisti, ctre aria acestia una numrti onside-
rabiltt de brosur propunndti. ImptIrtirea Imperiuldi turcesca. Se cu-
vine a ne ocupa de una mai alesfi cu titlultt : Essai particulier de
politique dans level on propose un partage de la Turquie europeenno
par Monsieur C***. (Constantinople ? 1787).
Autoruld acestei brosurl este InsusT vestitultt Carra, cum resultA
in nota dela pagina 4, unde vorbinda de Principate, c,lice c5, : On
donnera bientt une histoire complte des deux provinces de Valachie et
de Moldavie, istorie, care, precum se scie, a si fostil publicata de Carra.
Acesta propune isgonirea Turcilorg din Europa i imprprea t6reI lortt (1).
Il reste A observer A la Sublime Porte, que si les deux Cours Impriales
exigeaient mme davantage, il serait trs-imprudent de s'y refuser. Pour-
rait-elle se dissimuler qu'en cas de rupture ses provinces de Valachie et de
Moldavie seraient envahies sans coup frir par les forces autrichiennes qui
pourraient mme aisment devancer au Balkan les armes ottomanes tou-
jours lentes A se rassembler. D'un autre ct, la flotte occupe A la dfense de
la mer Noire, ne laisserait-elle pas la Blanche A. la merci des escadres Russes ?
On croit devoir, en finissant, prendre la libert d'inviter la Sublime Porte
dclarer immdiatement par crit aux Ministres des deux cours impriales
son acceptation pure et simple des trois articles proposs.
(1) Je conviendrais de livrer et abandonner A la maison d'Autriche la Va-
lachie et la Bulgarie jusqu'aux montagnes du Balkan qui sont les frontires
naturelles de la Rumlie et de la Thrace ; avec la Servie oit est Belgrade,
la Sclavonie et la Bosnie, sans y comprendre la ville de Raguse. Au Roi de
Prusse, la Moldavie et la Bessarabie ; tout cet espace entre le Niester et le
Danube jusqu'A leurs embouchures dans la mer Noire, en passant par la Po-
logne mineure, la Russie rouge et l'Hatitie dont il aurait un terrain de quinze
milles de large ; et en remontant le long de la Prusse occidentale, par un
terrain galement de quinze milles de largeur, jusqu'A Dantrzik qui ferait aussi
partie de son domaine, comprenant d'un autre cte, dans ce mme partage,
la Courlande et la Samogitie, par la raison que les pays ci-dessus nomms
ne suffiraient point pour le maintien de la balance politique de l'Europe.
A la France l'Isle de Candie, celle de Chipre, la More, le Ngropont et
une grande partie des Isles de L'archipel grec.

www.dacoromanica.ro
204 V. A. URECHIX

Carra core, licem, supresiunea Turcilorti din Europa i nu in fa-

v6rea nationalittilortt din peninsula Balcanica i din Principate, ci spre
VenetieI, Austriel, Prusiel
In mijlocula acestort" planuri i cioplituri de state, Rusia si Aus-
tria continuatt pregAtirile lor de rsboitt.
Pe de alt5. parte lns Rusia anexa trile ttrescl ale CrimeI (1). Inca
din Mart. mbla svonultt, c5. principele Potemkin i-a vindult" tottt ce
poseda In Rusia, pan5,' i palatultt i diamantele, jurand, &A nu se va
maI Intrce la Petersburg, pn nu va fi suveranula Orilorti de la
Dunre (2).
Cu t6te aceste simptome de rsboitt, ambasadorulil Franciel din Con-
stantinopole, prin raportulCt s'il din 17 Iulie 1883, tota mal credea ln
posibilitatea neizbucnireI ostilitilor pn In anula urmatorCt, chcl
Franta sftuia, cum vlurAmti, pe P6rt s nu incp iar rilsboiultt (3).
Regele de Prusia Indemn el' pe Turcia la o aliant cu dinsultt,
lar Sultanult" nu primia acesta decAt cu conditiune ca i Franta s
fie in aliant.
Franta lush' refuza s, se alieze cu un stata a0a de slabitti ca altt
Turcief, dar nu mal putinti, recunscemt", c guvernula din Versailles

Quoique j'aie dmontr que la Russie Kit des quatre principaux Empires de
l'Europe. lo plus vaste et eilt le plus grand nombre d'hommes; cependant
politique voudrait en ve cas l, soit pour la ddommager de la cession de la
Courlande, soit pour d'autres causes, que cette puissance s'tendit encore
dans la Crime et occupfit tout le pays entre le Boristhne et la mer d'Azof,
eelui o est situ Oczaliow jusqu' la rive occidentale du Niester et aux Iron-
tires de Podolie. 11 ne serait pas juste, en politique s'entend, quo l'Agleterre
filt comprise dans ce quadruple partago. Elle possde un si grand domaine
sur les mers des deux Indes que ce serait videmment la rendre maitresse
de tout le commerce de ce globe, que de lui accorder une part au partage
de l'Empire Ottoman. Quant la Ilollande, il lui est inutile d'avoir des pos-
sesions et des ports dans la Mditerrane. L'industrie infatigable de ses ca-
boteurs la met dans le cas de faire le commerce indiffremment partout.
D'ailleurs cette Puissance n'est point en tat par sa population de former des
colonies dans ces parages mridionaux ; et ses trsors sont assez grands pour
balancer par leur poids seulement l'une des cinq Puissances ci-devant dsi-
gnes. (Essai particulier de politique, pag. 27.)
(I.) Doc. 46, pag. 26 llurm.
Doc. 44, pag. 26 Hum.
Dunn. Vol. 11, supl. I, pag. 27.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINIL0116 205

se Ingrijea de consecintele desflintrel imperiului turcescil. As la la

26 Martie 1780 se presentase la Versailles ung memori in care se
ar'ta ce ar resulta pentru Turcia si pentru Europa din Intinderea AustrieI
peste Durare. picea memoriula Quel parti l'Empereur ne tirerait-il
pas du Danube s'il en possdait le cours jusqu'A son embouchure, s'il
devenait maltre d'tablissements sur la mer Noire ? Ces nouvelles acqui-
sitions... rpendraient la vie en Hongrie et dans ses pays hrditaires
qui languissent maintenant faute de dbouchs... En supposant qu'il se
proposa d'abord pour bornes ses conqutes... les rives du Danube... petit-
on croire que les faibles Sultans dfendissent longtemps leur capitale,
le reste de leurs provinces europennes contre une puissance formi-
dable et qui les accablerait ds qu'elle le voudrait ? On ne pourrait
gure se flatter que ce moment tardat . arriver ds que rEmpereur
serait parvenu jusqu' la mer Noire. Maitre ainsi depuis les bouches
du Niester jusqu' rextrmit du goife Adriatique, quelle masse norme
pserait alors sur le reste de l'Europe ? On ne peut y penser sans effroi ..
Pap' cu acestri pericolt1 ce memoriuM constatii din Intinderea Aus-
trieI, s'ar fi cuvenitil s se fa constatatil i pericoluld dc In locti de
Austria s'ar fi Intinsil la Durare cell-altil vecing al nostru, Rusia. Fran-
ca i astAciI, fAcea o gresl : vrndil s combat pe Austria
(astglI pre Germania), cuta a se apropia de Rusia.
Cu MI6 acst gresl, In care pra In fine Francia totil nu cdc,lu,
la Versailles se cristalisa ideea, ea salvarea TurcieI si a Europel de
panslavisma si de pangermanismil. st In aceea, de a se crea intre a-
cestI doI marl factori "politicI un gala nofi, compusil din principa-
tele romne (1).
Rusia prinse planulti in shoal si Gala un momentil realiseze
In folosulil el. Vomil ved pre ImprAtsa Ecaterina urmrindil acestil
plan Ora la pacea dela 1792. Dc nu unil statil, care s coprincl
pre Romani.' si t6t peninsula Balcanic, sub or 6na KneazuluI Con-

(I) II devient tout aussi int6ressant pour la Russie que pour nous, que ce soit un
peuple faible... qui garde les clefs de la mer Noire... D'aceea Rusia si Francia... trebue
s'opposer A tout agrandissement de ce ca, de la Maison d'Autriche, dont la puissance
petit Ctre inquiOtante....

www.dacoromanica.ro
20(3 V. A. nitECIIii

stantin (1), cel putin Ecaterina voia un regata romnil in favelrea

lul Potemlcim.
UrmArindil asemenea planurl se fac de Rusia marI pregatirl de
rdsboiil 1;ii se Intetescil pretentiunile el la Constantinopole, Intre aniI
1779-84. Dar despre aceste vomil vorbi maI la vale (2).

CAt pe ce Franta sO admit acestO imperiO in favOrea principeliff ConstantinO

inarelut duce ala Rusiel
011 ne peut nier, Mr, que le projet des deux Coztrs imperiales de renverser
l'Empire ottoman ne paraisse gigantesque et qu'il ne semble inhne dans son succs
danyereux pour la monarchie autrichienne, par le rapprochement de l'Empire russe
dont le volume est clejet ch:ntesur mais il n'est peut-Nre pas impossible que les
interets des deux Puissances ne se concilient. En examinant la carte de Danville,
intitule 3-e partie de l'Europe, on y voit que l'Empereur s'adjugeant la Va-
lachie, la Moldavie, la Servie, la Rascie, la Bosnie et l'llerzgovine aurait pour
frontires de ses Etats, depuis la mer Noire jusqu'au Golfe Adriatique, cette
chaine de montagnes que les Turcs nomment le Ballian. On y observe encore
que cette norme extension ne serait cependant qu'un arrondissement et que
le eours entier du Danube offrirait cet Etat, par la mer Noire et la Pro-
pontide, des dbouchs des denres, qui manquent aujourd'hui A la Ilongrie et
la Transilvanie. En formant de ce qui est en desa du Balkan, c'est-et-dire de la
Valachie, Albanie, la Grece, la Mor& eLl'Archipel une souverainet en faveur
du P-ce Constantin 11, fils du Gd. Duc de Russie et l'tablissant Constantinople,
on viterait la rettnion de l'Empire Grec l'Ampire Russe, que la politique autri-
chienne n'aurait pu admettre."
St. Priest, din Constantinople 16 Februare 1782 (1).
In 1783 Iuli se mal' propuse imprtirea pletrintei asta-fela
L'invasion de la Turquie est facile A excuter par les deux puissances qui
la menacent et ce ne doit pa q tre l'affaire d'une carnpagne si le G. S. n'est
pas secouru. Le partage de cet Empire, doit done 6tre le but qu'elles se sont
propos et on estime que les raisons de convenance le dtermineront ainsi
qu'II va tre expliqu.
La Russie aura dans son lot la Moldavie jusqu'au Danube, les Tartares
d'Oczakow, la petite Tartarie, la Crime, et il n'est pas hors de vraisemblance
de eroire que dans la suite, la Circassie, la Georgie, et la majeure partie du
pays entre la mer Noire et la mer Caspienne, ne passent sous la domina-
tion de cette puissance ainsi que le commerce de la Perse, de l'Inde et de
l'Asie.
L'Empereur aura pour sa part tout le pays, depuis le Danube jusqu'A Cons-
tantinople et la Mditerrane, ce qui comprend la Valachie, la Bulgarie, la
Servie, la Romanie, la Livadie et la More. (lIurm. Vol. II, supl. J, pag. 28.
Ve41 in anexit dou alte proiecte asemenea).

(1) 'litem. Vol. U, supl.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 207

XXVII.

lar(0 a facerea Consulatelora.

Amfi v'qutil insistenta pusa de Rusia pentru a dobndi recunsce-
rea luI Lascaroff ca agent]) ala s pentru cele dou provinciI romane.
In 15 Iuniti st. n., 1782, Laroche, secretarulti lul Caragia, serie Minis-
trulul franceza de Vergennes, ca deja e stabilit la Bucuresci
rusesctl ea,' acesta se pregatesce a numi vice-consulI prin diferitele
scale din Bugiac si din ambele principate Moldova si Muntenia.
La linea anului 1782 Rusia Mlocuesce pre Sergiil Lascaroff In con-
sulatulil din Principate prin leant Severinti (1), care cu mai multa ener-

(1) Fermanula Padiphului dal-A Voivodulii din Moldova acela din Muntenia
i cReg PasiI din Oczakov, Bender Hotin. ordonndu-le a da onorurile cu-
venite ConsululuT general pentru Principatele danubiane Iwan Severin,
Decembrie 1782.
(Din Archiva Coe. Reg. din Viena.)

Traduction littrale du Ferman qui accompagne le Bral.

Contenu du Toura du SuWrit Abdul Harald Han, fils du Sultan Ahmed Han
toujours vietorieux.
Commandement hnprial adress aux Paellas d'Oczacoff, de Bender, et de
Chotin, tous les juges et leurs vicaires, qui se trouvent dans les trois Pro-
vinces ci-dessous specifies, et aux Princes de la Moldavie et de la Valachie.
Soit notoire A. Vous ci-dessus mentionns aprs que mon prsent Comman-
dement Imprial Vous sera parvenu, comme quoi le plus illustre parmi les
Grands de la Nation Chrtienne, l'Envoy de la Cour de Russie, rsidant au-
prs de ma Sublime Porte, Chevalier de Bulhaszow (dont la fin soit hereuse)
ayant notifi A ma Sublime Porte, par un mmoire muni de son cachet, que
le noble Russe Assesseur Serge Lascaroff, qui par un Brat Imprial avoit
t fait consul gnral pour vaguer aux affaires des marchands et passagers
Russes qui vont et viennent, tant par terre et mer, que par des fleuves, dans
les provinces de la Bessarabie, Valachie et Moldavie, qui selon qu'il a t
convenu rsident en Boucharest pouvoit toutes les fois qu'il le croiroit n-
cessaire pour les affaires du commerce aller et rsider lassi et en gnral
dans tel autre endroit que ce soit de ces trois Provinces, sans que personne
puisse l'en empcher, venoit d'tre rappel par sa cour pour tre employ
ailleurs, et qui sa place tant reste vacante, il avoit t donn le Brat Im-
prial, portant que le conseiller de cour Im an Severin, Noble Russe, avoit
t conformment au Trait et de la manire de son prdcesseur, fait A la
place de cc dernier, consul gnral clans les susdites trois provinces de la

www.dacoromanica.ro
208 V. A. tRECHIX

gie deck Lascaroff, sh agite Principatele i pre cre0n1 contra Turciel.

Am v6c,lutil ea Austria nu intarc,lie a cere si. aib5, i ea consulil 1n
Principate. In Junio 1782 se lapse scirea In BucurescI, c, o s sossc
curnda dela Viena und felil de Consulil, sub titlu de secretara au-
lic
Ace16 cine-va este Raicevicl (2) Raguzeanula ci-devant secrtaire
du Prince de Valachie dpos. Cet homme est djh arriv Bu-
charest. Des lettres de Raguse disent qu'il y a crit que rEmpereur
ravait nomm son Consul dans les trois provinces. Quoiqu'il en soit,
rinternonce n'a point fait demande d'un Brat pour ce prtendu
consul (3).

manii.re ci-dessus spcifie, a demand Lui soit donn un commande-

ment Imperial pour que le dit Noble Russe conformment au sacr Brat,
(fui lui a t accord6, puisse entrer en fonction de son consulat, que contre
le contenu du Brat on ne lui fasse la moindro molestie ; qu'on ne s'ingere
point dans les affaires, qui regardent son consulat, et que toutes les fois
trouvera ncessaire, par rapport aux affaires du commerce de son consulat,
Waller ou derneurer avec sa suite dans tel endroit que ce puisse tre des
susdits lieux, qu'on ne lui fasse aucun obstacle. En consquence de quoi, mon
prsent commendement Imprial Lui a t accord afin qu'il puisse entrer en
fonction de sa charge de la manire ci-dessul spcifie. Et j'ordonne que
quand le consul arrivera avec le prsent commandement Imprial, Vous
ci-dessus nomms devez Vous comporter selon son contenu au quel on doit
obir. C'est ce que Vous devez savoir et prker foi ce singne sacr. Donn6
Constantinopole au commencement de la lune Iafer l'an 1197. C'est it dire
vers la fin du Dcembre 1782. (Vomg ved maT departe modulg cum Ivang
Severing a fostg primitg la BucurescT).
(1) Avec le titre de Secrtaire aulique actuel de la Cour Impriale et Ro-
yale serait envoy pour protger et diriger le nouveau commerce qu'on
se proposerait d'ouvrir la faveur des cours du Danube, du Sireth et du
Nicster ; mame dj un Vaisseau nouvellement construit est parti de Vienne
avec une riche cargaison en manufactures de l'Autriche pour Kilia-Nova, oil
l'on tablira un comptoir. Un second, charg de vins et d'eaux-de-vie de
la Georgic, suivra de prs ce premier pour la mme destination. Le tout sera
rparti del, tant pour Cherson, o il y aura un autre comptoir, ainsi que pour
Constantinople. Nous ignorons au reste jusqu' prsent si la mission de ce
quelqu'un sus mentionn est avoue ou non par la Porte Ottomane, ce qui
no laisse pas de nous embarrasser.
(9) VegT despre RaicevicT ce (lice Sultzer in opera sa despre Principate. Sultzer
fosta rivalula si competitorula luI Raicevidt la Consulatula austriaca, de aceea fla cam
maltratzil.
(3) Hum. Tom. II, supl. T. Doc. 34. VecIT vi actele din Tom. VII relativo.

www.dacoromanica.ro
 IgtORIA R0MANILOR6 c209

Introducerea lui RaicevicI ca agent' comercialil alCi AustrieI nu prea

a fost lesne primitd de DomnitoriI Principatelorti.

Temerea care oprise pe Turd de a primi lnfiintarea de Consulate

In tra romn, fusese legitimataindat'A cu sosirea lul Lascaroff. Acesta
devenise centrula de gravitare alCi utuloril boerilora. Sal6nele nouluI
agent fur& mereil pline de acestia. Lucrulil lncepu a displac Dom-
nitorilortl i ti vom ved intrand In lupt ftisd cu ambi'l agentI
rusesc i austriac.

XXVIII.

Mazilirea lu,i ConstantinaMoru2i. Alexandra Mavrocordatfi

Deli-Bey.

Incuragiat In primele momente de resistinta TurcieI de a primi

pe Lascavoff, Constantin Moruzi avu ocasiune de a li nemultmitO
si de purtarea acestuia In Prineipate, de intrigele ce tesea Cu boo-
rimea.
Rusia nemultmitd i dlnsa de Constantin Moruzi, intriga la Con-
stantinopole, pentru mazilirea luI, sub cuvIntil, c Domnitorulti Moldo-
veI a primitil eel' pre Lascaroff In MO.
In curnd aceste intrigi vor dobAndi resultatula urmdrit. Dup'd
4 anl i cateva lunI de domnie, Constaniinti Moruzi se vede mazilita.
St: Priest in nota trimisd la Versailles cu data : Constantinopole 10
IuliO st. no 1782, vestesce mazilirea luI ConstantinO Moruzi, dupd in-
trigele RusieI (1).
In loculil lui C. Moruzi P6rta numesce Domn pre Alex. Mavro-

(1) Le Prince de Moldavie vient d'avoir sa &position. Je ne sais encore si elle

est volontaire. On soupgonne ici qu'ayant assez mal regu Jassy le Sr Las-
karow, l'envoy de Russie s'en sera plaint et qu'on y aura fait droit en r-
voquant le Prince pour profiter de l'occasion d'annuler l'accord entre les deux
Puissances, oft la Porte s'est engage laisser les Princes en place leur vie
durant s'ils se conduisent bien. Le successeur est fils du Prince Constantin
Mauro Cordato, qui fut tu au commencement de la guerre dernire contre
/es Russes.
Istorla Romaniloril de V. A. Urechill. 14

www.dacoromanica.ro
210 V. A. 1311tChti

cordatil, feclorula lui Const. Mavrocordatti. Acestil. Domnitorti purtd,

In unele serien i numele de Deli-Bey. Drghici esplic acst pore-
flindil-c era furiosti si neastimpratti.
Scurta domnie a acestuia, Drghicl o Imple numal Cu plimbrile
tptil prin ()rasa, ducendtt falanga dup el, ca s bat la WO pro
mOcelaril si brutarii, cari vindeatt marf rea, sti cu cumpene strambe.
Pe t6tO qiva Domnitorula arunca care de One si de carne pe ulite
pentru pedpsa neguttitorilorti abtutI. Deci, orI cand esia Deli-Bey
In tiptilti, vedeal srzimea anablandO dupti dinsulti cu cardulti s
agonissca ceva.
Dc, este s, credeinti pre DrghicI, apoi nu numai neguttorii In-
selatorl aveati s tremure de frica lul Deli-bey, ci si diferiii slujbasi,
carI cutezata s ja niel mcaril o para mit pe cilt Limp domni
Deli-Bey Alex. Mayrocorclatti.
Dar acesta nu fcea trba boerimei. De aceea el intrigar, prin con-
sulul si e probabilti si prin agentulti Raicevici.
DrAgbici spune, c boerii ati Indemnatil pre negutAtori s proteste
contra proceclArilorti Domnitorului fat& cu ei. NegutAtoril declar,
sub niel o amenintare nu vorti mai continua comerciulti
Sprijinindu-se pe reclamatiunea negutOtoriloril, boerii ducti o campanie
energicii, contra Domnitorulul.
AcestO rsboiti tainicti purtatti de boeri contra lui Alex. Mavrocordatil
este ajutatti si de conflictulti Domnitorului cu RaicevicI agentulti
austriacti.

Intre msurile administrative luate de Alexandru Mayrocordatti, se

cuvine a aminti cele urmteire :
1. Evreii fuseser scosi din sate de Grigorie Alex. Ghica Inca' din
prima domnie i asemenea la a 2-a, opriti fiindti de a lua mosiI In
arend orl a tine cArciume, din caus c Ingenuchiati satele cu Incr-
cAtura datoriilorti pe buturl.
Aceste msuri le conservase si C, Moruzi (1),
Venindil Domntt nog Alex. Mavrocordatti, EvreiI sper a dobandi dela
(t) Vecy Arch. Rom. T. II, pag. 181.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA RUMANILOR6

el revocarea dispositiuniloril de prohibitiune a stabilirei lora prin sato

Domnitorulil trimite cererea lor la Divanulti tereI si boerii divanistl
presentzA la 24 Noembre 1782 anafora ctre Domnitoril, prin care
facil istoricul acesteI mesurI importante administrative si economice
si propunil DomnitoruluI mentinerea eI in interesulti steniloril (1).
Domnitoruhl Alex. Constantinti Mavrocordatil pune asupra acesteI
anaforale in 28 Noembre acelasi anil, resolutiunea urmtre :
Domnia mea voimti ca tog s aib 1inite i dreptate in t,ra
acesta si de catre nime viclenit1 i jtifuitY sil nu fie, pentru aceea Domnia mea
hottirimrt, ca jidovif ettfl se allii in Ora acsta, st locuiascrt prin tArgurr, dupti
cum sunt asedatT cu dreptate caute aliveriu1 lorti ; iar prin satele
OreT niel de cum s'A nu fie volnicT a locui, niel a face alisveristt en vinc,tare
de b6utura i oranarir prin sate, cgc cu viclenie Ii pagubescil i pfuesdi (pe
locuitorr), inttirindu-se acstrt anafora cu a n6strrt domnscti pecete.

Cestiunea opriril Evreilor de a locui prin sate a remasil pn astaqI

la ordinea cpleI, dar nu se cuvine a-i da alte esplicatiunI, cum s'aft
Incercat chiar In c,lilele nstre uniI din Evrei, voindti s probeze Eu-
ropei, c5, Romnil sunt capabili de persecutiuni religise. As1dc,11. ca i
acum 100 anI inderatil, cestiunea Evreiloril era o cestiune economic
social i chnd boeril DivanuluI lul Alex. Constantinil Mavrocordatil (2),
carI aveati personalmente de castigatil din arendarea crciumiloril si
mosiiloril la Evrel, propunil el Irisa mesura prohibitiv, istoricula are
ocasiune plAcut si destulti de rara, de a luda acst, fapt a boe-
Hora' divanistI.
2) 0 altil mesur tot de natur ec onomic a fostil desfiintarea vol-
nitilor de horiled, adec5, de rachiil distilatil din bucate.
In Maiii 1783 mal mulp locuitori cera' DomnitoruluI voie s fac5,
nite, pe cndil alg locuitorl s'aj jluit luI Alex. Mavrocordatil i ati

Ve41 anexa dup., Arch. Rom., Tom. II, pag. 179-182.

BoeriT Divanulul luI Alex. Constantina Mavrocordatd de la inceputula anuluT 1783
sunt Marele Logof. Dimitrie Sturdza, marele Logof. Constantina RoseLil, Vorn. Nieolae
Roseta, Vorn. Niculache Canta, Vorn. Gh. Sturdza, Vorn. Lascarache Roseta, Hatmanula
Constantina Roseta, Vorn. Iancu Caragea, Post. Alexie Misoglu, Vist. MateT Canta si Ba-
nula Nicolae Balsa.

www.dacoromanica.ro
212 V. A. TIRECHIR

cerutt s nu se facd velnite, cdi este lipsd de pne, Domnitorult con-

la Mitropolie nu numal pe boeriI divanistI, dar si pre unil din
fosti1 divanistl (1) si le ordond sd-I supura referatt de cele ce \Tort
crede de cuviintd In cestiune.
Adunarea acsta, 6re-cum extraordinark resolvd lntreba,rea cerAndia
desfiintarea si a velniteldril existente, ca s, se clesrdcli-Scineze cu to-
tult o rutate ca acsta din pdmintult nostru. Boeril amintesct cum
locuitoriI cdp'tndt mat bunt prett pe bucate la velnite, ca s, aibd
dreptult d'a le vinde la acestea, turner apd prin gropile uncle pstrat
bucatele de le stricat, &del sub Domnia anterird, a luI Moruzi, nu-
mal bucatele stricate puteat fi vIndute la velnite. De aci urma lipsa
de bucate In trd. Boeril mai constat, 6, nu este o pagubd pentru
steant de a nu bea horilea fiindt-cd In locult horilcel aice se face
rachit, care este si cea mal bun b6utur dect horilca, c5,c1 se
lace din pede, prune, din tescovine, din drojdiile vinulul i din
vinult ce se stricd si nu este bunt de Mutt (2).
3. 0 alt Msur, luatd sub Domnia lul Alex. Mavrocordatt privesce
stirpirea botilort din t6rd. Domnit rult rov6c5, Divanult prin
Domnscd sd-I propund msurile prin car se p6te strpi hotil, carI se
ar'taser5, In prirra-vra anuluI 1783, In rn, m6ril mare. BoeriI adunn-
du-se propunt Domnitorulul o specie de nizamg, pe care Domnitorult,
In 24 Mait 1783; dupd dou dile lit aprob IntocmaI. Prin Intaiult
punctt al acestui nizamt boeriI cert pedpsa cu spanzurt6re a tu-
tulort hotilort doveditI ca. at Moult ucidere spre veghiarea si al-
tora. CA'cl pedpsa morteI Inteleptesce i Mir-Al-16a, pre ceI maI multI.
Prin punctult al doilea se dispune, ca furii de vite si de alte fur-
tusagurl mari, la prima data s pliltsca tt paguba i s, sufere In-
chis6re In temnit, cerandu-se cu btaia dup, vinovtie. Dup acsta
si, se trcd fapta lntr'o anumit condicd i apoI s, se elibereze pe
cbezdsie. La cash de recidiv furult va fi btutil pe tte stradele Ja-

Asia erail Ioand Canta fostil Logof. mare,Lupuld Costache fosttl mare Vornicrt,Io-
nitA Canta fo9ttl mare Vornicti, Iordache Balsa mare Visternictl, Iancu Canta mare Vis-
ternicii, Iordache Canta Sptaril, Depasti Sp5tartl.
Ve(II anexa dupil, Arch. rom., tom. II, pag, 183-187.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 213

silord i apoI data pe und timpti la grepa ocnet Iar chndd si a troia
6r5, va fi prinsti ca furd, boeriI Gerd sa fie pedepsitil Cu mrtea. Gaz-
dele furilord iead aceeas1 pedps ca si InsiI furiI. Satele unde se In-
tmpla o hotie, set' ucidere, sunt constituite rspunc,ltelre, dc nu afl
pe furl sd ucigasI.
Printr'acestd nizamti boeriI divanistI Isi constitue und vechid dreptil
senioriald. Niel und steand nu are vole s Amble In tell la trebile
luI deck munitil de und biletti de identitate, numit rvasti, dela
stpAnuld satulul. erad si sate fr de boerl ca stpni, ase-
menea rdvase putead fi date In asemenea sate de care preotti,
de vorniceld.
In fine Divanuld cere, ca s alg dintre slujitorii tinutulul Orheid
si ald Sorocel, 6'41 orti li de trebuint (5menI vrednicI, cu armele
lord i cu zapcil dintre dinsil si acestia unitI cu din Leven(, prin
scirea HatmanuluI, s, se rnduiasca pe la locurile unde se va so-
coti de trebuint, ca prin marafetulti ispravnicilord de pe acolo s
ble duph talbarI s-I princr (1).

Al. Mavrocordatil n'a fostd mazilitil In urma nemultmirilord boori-

mel, ci din causa energicel sale purtrl in cestiunea infiintarel Con-
sulatulul generala austriacti In pers6na luI RaicevicI.
Ssa. Inregistramd iincA principalele acte cu referint la acst ces-
tiune, atkil din partea lui Caragea cht si a lul Al. Mavrocordatd.
Frte curncid dupd, sosirea liii Caragea In Bucurescl afl, c Aus-
tria, urmilndd In acsta pre Rusia, tine s alb& si ea und agentil
speciald comerciald In Principate. La 9 Iulie 1782 Caragea serie Vi-
zirului o not prin care areta, e RaicevicI, care 7-8 anl fuses In
serviciuld Jul Ipsilante-Vo4 e und omti rdd, viclnd i intrigantil
d a Intelege, c fuga copiilord fostuluI Domnd a fostil tieluit4 de eld.
Dupd, acst fug RaicevicI s'est echappe' Vienne, unde nu incelz
pAn acuma a aprinde scnteile discordieI si a lntrebuinta totti tim-
puld sdd la instigrI i machinatiunI (2).
Arch. ist. II pag. 187 190, Ve(II anexa la ac6stA pagin.
!Turin. T. VII.

www.dacoromanica.ro
214 V. A. IIRECHI

Pro acestil mil Austria voesce a-lil numi Consulil generahl In Prin-
cipate, dar pour no pas exciter tout d'un coup les soupc,ons de la S. F.
se abtine de o cam data de a conferi lu RacevicI altd titlu decal
de secretara. Raicevici va pleca de la Viena peste vio oece oile
si va veni la Bucuresci, cu misiunea de privighiatorti ali1 navigatiu-
nii pe Dunare si all afacerilora supusilorti austriaci. Deci, qise Ca-
ragea, tota ca si Consula are a funciona, dupa cum serie luI \rod&
confidentul6 gil din Viena. aCaracterulii urlt si turburatoril alii acestui
mil, adaoge a serie Caragea catre Viziril, este generalmente cunos-
cutil si de acsta elil a Insciintatil pre Vizirulti, chiar dup dou lunl
dela sosirea luI In BucurescI. Caragea se tanguesce asemenea si de
purtarea Consult.]lul rusescil Sergiii : Si la runion de ces deux
hommes mchants, ici aura effectivement lieu, ils nous donneront tant
d 'affaires que celles de la Province de S. S. Hautesse courront risque
d'tre ngligs par la.
E positiva ca N. Caragea se opunea la numirea luI Raicevicl s'i din
causa ca-i scia legaturile 1111 cu Ipsilante, fostulil Doma, si c nu pu-
tea ignora, ca fostulil Domn lucra prin Austria, sa-si recapete domnia.
Adevratti ca si Raicevicl, o data sositil la BucurescI tsI face o da-
torie din a gri WI de Ipsilante pour faire a cour au successeur cum
116 acus si Al. Ipsilante intio conversatiune a sa cu IIerbert, inter-
nuntiulti AustrieI la Constantinopole, din 1782, Septembre. Aceste cu-
vinte vise de Al. Ipsilante nu eratl numai o gluma, ci o credinta
adana a lul, ca numirea lul Raicevicl ca agentil austriacil in Princi-
pate era spre paguba lul si spre paralisarea lui in lucran l ulteri6re
De aceea nu numal Caragea, dar si Al. Ipsilante staruia sa nu se faca
acsta numire.
Intre aceste, la 19 Noembre st. n. 1782, Sultanult1 dete noula be-
ratil catre Principate pentru tnlocuirea Consulului generalil rusescil
Serghie Lascaroff prin Ivan Severin. L'amii adusil mal sue].
Amil adus mai Indaratil si acte aitandil rua purtare a lui Raice-
vici In Principate. In curnchl, la reclamatiunile luI Caragea, se adaoga
si ale 'di Al. Alavrocordatt, Domnulti Moldova La inceputulil anului
1783, Raicevici provOca si dobndesce (lela Porta unil fermanil rea-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORt 215

tivil la lndestularea unora pretinse reclamatiuni a unoril negutatori din

Brasovil.
Reclamrile Domnilora si intervenirea lui Alex. Ipsilante nu impe-
dicii, numirea, In Sept. 1783 a luI Raicevici de agenta cesaro-cresca
pentru Principate. Kaunitz vestesce acsta lui Herbert. Totusi nu do-
bndesce Herbert Indat recun6scerea luI PaicevicI. In 12 Octobre
1783 Herbert presint, Portei recunscerea lui RaicevicI, cu memo-
riula ce dmil In anex (1) si prin care Internuntiula las a se crede cd
Domnil Cara gea si Alex. Mavrocordata acum nu mai se Impotrivescil
la acsta numire.
In instructiunile secrete date de Kaunitz se spune, c, cererea recu-
nscerel lui Raicevici ca consult' generala, o face Austria 1 pe basa
art. 11 din tratatula dela Belgrad, care asimil pe Austria la nati-
unile cele mai amice, In privinta favorurilortt relative la comercia; 1n-
tre cari lavori cea intAia este de a av magistrati i protectori natio-
nail ; altt 2-lea pe basa art. 5 dela tratatula de comercifi dela Pasarovitz,
care d, Austriel dreptil a stabili consulI, vice-consuli i agentl pre-
tutinden1 unde ail si alte natiuni.
Kaunitz se sprijinea pe una tratatil ce nu maI exista. Singuril art.
11 din cela dela Belgrada &idea cererei Austriei 6re-care legitimitate.
Kaunitz prevedea casula cnda Prta art" ft. r6spunstl, c nu are dreptfi
s, impun Domniloril romanl agenti strinI. S5', se rfispuncl Portel,
serie Kaunitz, c, acst obiectiune nu-si mai are val6re, de Ore-ce
Prta a impusa deja untt agenta strina, pre Gehl rusescil. Kaunitz
consilia s se fac P6rta s Intelg, c5, presinta unui al doilea agenta
strfiintl la BucurescI, ar. mar modera tocmai pre cela deja admistt
In cererile si pretentiunile
Cat despre Raicevici, Kaunitz adaogd, c trainda de untl anti si trel
luni la Bucurescl s'a purtatil asia, ca totI se lmpac cu ela si nu se
p6te invoca contra lul oficiula ce a avuta alt dat pe lng5, Alexan-
dra Ipsilante.
De ast-dat isbutesce Herbert. La 16 Octobre 1783, cand deja nu
mai era Caragea Domna Munteniei, isbutesce Austria sa capete firmana
(1) Veq1 anexa clupA Hurmuzache, T. VI, pag. 40G 40t$,

www.dacoromanica.ro
216 V. A. IIRECHIA

cdtr noultt Domnitorti. M. i.ttu, prin care i se ordon s recumiscA

pre Raicevidi de agent Cesaro-regescil (1).
De abia este recunoscutil ca agenta, i Raicevicl aduce destule greu-
ttitl i Incurcturl lui Alex. Mavrocordatii. Dmti In anexa o not, atr
Domnitortt, prin care, In 7 Noembre 1783, Raicevici relncepe o afa-
cere de delimitare de hotare despre Transilvania, si acus5, pre Dom-
nitorti, c, permite hotilIcrI comise de Moldoveni In Ardealti.
Apoi In curndti venindtt insusi dela Bucuresci la Iasi, Raicevici se
OKA' ICIrte uritti cu Alex. Mavrocordattl, asia In at Domnitorulil, o-
fensatil de insolentele agentului, se vede silita a reclama din nott contra
lui la Constantinopole. Dmti In anex actula de reclamare, care pelte
ar6ta umiliatiunile la cari de acum lnainte att s fie espusi Domnil
Ord fat, cu agentii Austriel i a Rusiel.
In 21 Noembre 1783 Herbert r'spundendil PorteI, care i-a ar6tatil
plngerile lui Alex. Mavrocordatti, desaproba purtarea lul Raicevicl cu
Vod si vestesce lucrulit la Viena, dar vestesce si pre Raicevici In 26
Noembre stilt! flat 1783, despre demersula s. Intre aceste Raicevicl
suscitz5, noue conflicte cu Alex. Mavrocordatti, cum se pte ved lucrulti
din actele ce dmti In anexA. InsolenteuI Raicevidf se opune cu
destu15, demnitate Alex. Mavrocordat. Amestecultt ce caut a aduce
In tdr acesttt agent austriacti este nepomenitil i provc Intetite
reclamatiunI din partea lui Alex. Mavrocordatil. Aceste ImprejurAri nu
vora av imediate consecinti, dar nu vort lipsi de a ap6sa pnd In 1785,
In cump6na din care va esi actultt de mazilire a lui Alex. Mavrocor-
data, acta ce In 12 Ianuarie 1785 IIerbert se va grbi s-ltt anunte
lul Raicevici complimentndu-ltit de isbnd5, contra Domnului : je vous
fais mes sincres compliments pour tre dbarrasse' de cet exfravagant (2).
Alex. Mavrocordat resist, cu energie la atacurile lui Raicevidi, mai
ales ctil fu la putere, la Constantinopole, protectorula Cti Reiss-
Efendi Ismail. Totusi se crede obligatti a face unele concesiunl fat,
Cu pretentiunile luI Raicevicl. Asia dete In 9 Martie 1784 untt chrisovti
In faverea comerciantiloril de bol, armeni, supusi Austriei. Acestti
(t Ve(IT firmanula in anexa dupa Ilurrn. T. VII, pg. 408.
(2) Hum. Tom, VII, pag. 429.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMKNILORI1 217

chrisovti este de altmintrelea o reinoire a altuI chrisovil datit acelortt

neguttorl de unchiulti lui Alex. Mavrocorclatti, rposatulti Ioan Nicolae
Mavrocordata. Proprietaril de mosil tnchiriati psunate aceloril negu-,
ttorI, apol se intelegeatt Intre ei spre a scumpi acele imar, ha une-orl,
sub cuvintti de protimis, le lua din mna unuI neguttorti arendasil
spre a le da altora, care cadeatt prettt maI bun. Chrisovulti opresce
sub peclps asemenea procedimente.
Totil o dat chrisovulti fixz darea c,lis a corndritului pentru boa*
neguttorilortt Armeni supusI austriacl la Mg le i unti potronicil de
bott i tutti. le 60 banI de vamil la esportare. Asemenea voril plti
vita fugit i oprit in sate, de pripastt ale dol leI. Pentru alte vite
ce vora av ArmeniI in tr (dar,' de boil de comercitt) vortt
pentru vacl, cal, iepe darea dis Conita, cate 40 aspri de captt de
vit. Sunt scutitl mnzil i viteii. Vitele ce vora cumpra la blcitt
pentru esporta, vortt fi scutite de Conit de vortt fi esportate pan in
clou6 lunl de la cumprare.
Pentru can ce prsesca insiI In hergheliile loa'. (1), Armenil nu
vora plti vam la exportare in Polonia, dar pentru altI cal i vite
orI-ce alta product voril cump'ra In tril si le voril exporta, orI vortt
importa, vortt plti vaina, dup tarifulti fixatti. Acestil tarifil era pe
basa de 3%.
Chrisovulti hotresce Inca, c Armenil neguttorI supusl AustriacI vorti

(1) Hurmuzachi Tom. VII, pag. 417 coprinde chrisovulti in tav6rea neguttitorilora armenT
supusl Austriaa contrasemnatti de marele Visternica Enache Cantacuzina. Ela este pu-
blicata si in opera Osservazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Mol-
davia publicat la Neapole in 1788, la pagina 293. Acst opera a fosta tradusa in limba
germana cu titlula Bemerkungen ber die Moldau und Valachey in Riicksicht aut Ge-
schichte, Naturprodukte und Politik, Viena 1789. Mai cunosca o editiune, traducere din
limba italiana' de profesorula Riehl cu Geschichte, nattirliche Beschaffenheit und
Verfassung der Walachey und Moldau. tiparita la Strassburg in 1790. Acsta opera este
pana, asad): atribuit5. luI RaicevicI, dar la 1853 Fruttuoso Bocchi a publicat'o la Milano
sub numcle lul Domenico Sestini. Acesta brbata a visitata ce e dreptula rile mistre
este cunoscuta scriitora despre Orienta, dar nu ne putema pronunta in moda defi-
nitiva, dca ela st1 RaicevicI este adevratula autora. Opera de care ne ocupama a fosta
tradusa in limba francesa in 1822 si tiparit5', la Paris cu titlula Voyages en Valachie
et en Moldavie, de Lejeune, professeur de littrature, ex-professeur particulier de S. A.
le Prince de Moldavie. Vecrt i Uricar, T. II, pag. 145,

www.dacoromanica.ro
218 V. A. IIRECRII

av st pl.tse, Desetina pe stupl i porci, cte 10 dinarI de bucat6.

ApoI eau Armenilora supu0 Austriad nu se voril put lua de 'acta.
iTudeckile dintre Armerii i supusil jre, vort av apela dela 'spray-
niel la Divanulil Domnescil ; In casil cnd vre-untl supusil Austriactit
ar comite vre-unil delict, Ispravnici1 volt" put Incarcera,
pedepsi de a dreptulil, voril trimite la Domnie Indat, cu ar6tarea
faptel lortl, spre a se put procede dupA coprinsulti veehilor tratate
urmate la Constantinopole.
A0a dar prin acesta chrisovil Alex. Mavrocordatil aplica In trA ca-
pitulatiunile PorteI cu Austria. Nu trliti Prta va da firmanil de apli-
care i a tratatelorti slo de comerciti, precum maI la vale vornil ved.
Tt abilitatea Domnitoriloril de acum Inainte va sta intr'acea,
voy(' elude In practich clispositiunile tratatelorti tncheiate de Turcia cu
vecinft notri. Ala, supunndu-se la taxa de 310 pentru vam, multi
Domnitorl din ambele Principate voril decreta tarife autonome
importultl, orI exportulti unorft articole, orI scutinda, s fin-
putinndd taxa vamall
AplicaVunea formal& a tratatuluI de comercia cu Turcia se face prin
firmanulil Portel adresata noultd Doma' alti\treY Muntenesd,
t.4u, dela finea lul Maja 1784. Acestayi firman(' a fostil comunicatil
lul Alex. Mavrocordatii, Domnulil Moldove1 (I).
(Din; Raceolta dei Trattati e delle princioali con-
venzioni concernenti il commercio e la navigazione
dei sudditi Austriaci negli stati dela Porta Otto-
mana. Viena 1844.)

(1) Firmano rilasciato al Voivoda della Vallacltia, Michele Suizo circa la

disposizione di commorcio per i sudditi e mercanti
Essendoch i bastimenti mercantili della Corte Tedesca, amica e vicina della
Sublime Porta, fin dalla pace di Belgrado hanno commerciato sul Mare Bianco
senza che fosse loro permesso di navigare sul Mar Nero, ora la sudetta Corte
ci ha pure richiesto, per mezzo del suo Ministro Residente presso la Nostra
Sublime Porta, il di cui fine sia felice, di permetter loro amichevolmente, che
possano entrare coi loro bastimenti tanto dai fiumi riel Mar Nero, e da (pesto
nel Bianco, come viceversa. Per essere quindi compiacente verso la Corte
Imperiale ed avuto riguardo all' antica ainicizia e buona vicinanza, abbiamo
Noi stimato cosa ben fatta, di dare il Nostro permesso e consenso Sultanico,
che in avvenire i mercanti Tedescbi possano esercitare liberamente il loro
commercio per torra, per mare e sui iiumi. A (tuesto scopo fu da parte della

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 219

XXIX.

Noulaliai i.er ift ala Porfel.

sain GheraI, ln Octobre 1782 abdicase guvernamIntula CrimeeI
pre care RuiI pusera mana; Rusia In acelaI timpti baga trupe 1n
Ulirania polona i printeunil manifestil din 8 Aprile 1783 Incorpora
Crimea, insula Tamanil i totil Cubanulti (1). Acst, Incorporare de te-
ritoril, manifestata cu sgomotti, apta spiritele In Constantinopole In de-
cursulil restuluI anulul 1783. Nu credema necesaril s aducerna din co-
lectiunea Hurinuzaki i Odobescu actele d'anda srna de cele ce se petre-
ceati In Divanulii turcescil i In Constantinopole cu referinta la afacerile
acestea cu Rusia Turcia Inarmza serios. Din Asia sosescil la Dunare
peste 160.000 de oten1 Turcl.
Francia Impedeca isbucnirea rasboiuluI lndemnandil pe Turcl la con-

Sublime Porta emanato e consegnato al sudetto Ministro Imperiale un Sinedo

o Documento autentico munito del sigillo, che contiene in otto articoli alcune
disposizioni sul commercio. Ora siccome le promesse contenute nel dette Si-
nedo devono essere indubitamente e necessaremente osservate e rispetate,
nonch servir per sempre di norma, fu levata dalla nostra Cancellaria di
Stato una copia autentica, munita del sigillo del Reis-Efendi, tanto del detto
Sinedo, quanto dell' ivi citato Trattato di commercio di Passarovitz e spedita
a Voi, che siete il detto Voivoda accioch li facciate registrare ambidue,
perche ambidue vengano mantenuti, osservati e presi per norma, dietro cui
avrete a regolare le vostre azioni e il vostro proceder, osservando scrupo-
losamente le promesse contenutevi riguardo ai mercanti Tedeschi ed evitando
ogni cosa, che potesse eservi contraria. A Tiesto scopo ffi emanato e rilasciato
il presente Supremo Comando, in forza del T'ale vogliamo e ordinamo, che
guando mediante le due annesse copie autentiche sarete venuto a conoscere
gli articoli fissati, si dal detto Sinedo commerciale, come dal Trattato di com-
mercio di Passarovitz, abbiati cura di far registrare le due sudette copie e di
vegliare affma& il loro contenuto venga sempre osservato e presso per norma,
che mettiate scrupolosamente in esecuzione le condizioni espressevi riguardo
ai mercanti Tedeschi, che regoliate dietro a (fuelle le vostre azioni e il vostro
procedere ed evitiate finalmente ogni cosa che possa eservi contraria, ecc. ecc.
Dato a Constantinopoli nel principio della luna di flegeb 1298, cio verso la
fine Maggio 1784.
Simil copia fu trasmessa al Voivoda della Moldavia Alessandro Maurocordato.
(1) Veql artCwoln (ion de l'Empire Ottoman par Alr. de Ch6nier, pa. 233 (8, Paris, 1789).

www.dacoromanica.ro
220 V. A. IIRECIlli

cesiunl pentru a evita realisarea proectelora de Imparpre a Turciel In-

tre Rusia i Austria. Aceste proecte le-amii fcutil deja cunoscuta.
Saint-Priest in 25 Tunie 1783 vedea In lncorporarea Crimeel la Ru-
sia proectula lmprtesel pentru o invasiune ulterichl a imperiulul oto-
mant1(1).
In momentulil cand Rusia pregtea aservirea Crimea Ministrula stt
din Constantinopole agita i cestiunea Principatelorti. In eechierulil po-
liticel muscalescI, erail figurI de greutate cele dou6Principate. Pentru
masca micarile din Crimea, MuscaliI, intele0 cu Austriacil, agitati la
Constantinopole afacerile Principateloril. Pe cand Austria In 1782
remonta cavaleria, cumprandil cal In Principate, Lascaroff, consululti
ruseseti era tare i mare In Bucuresa casa luI nu se deerta de boerime
Caragea devenise In curndti unti instrumenttl In mnile intrigan-
tulul Consula. Ambasadorult1 rusti din Constantinopole, Bulgakof, care
reclama i imputa Porta c schimbase pe Domnii RomanI contrariti
tratatului dela Kuciuk-Kainargi, dadea lul Caragea cea mal larg5, pro-
tectiune i pe sub ma.ra Impingea pe Caragea In contra luI Raicevici,
multi Austria
Bulgakof staruia energicti pe lang5, Divanula Turcescti In sensual
memoriuldi presentata PorteI la 16 Noembrie 1782, eu referint la
respectuld capitulatiunilora Principatelorti (2). Precum v'c,lurmti
de atuncI din Noemvrie 1782 Francia prin St. Priest Indemna P6rta
sS primsc5. cererile Rusiet

In 17 Tulle 1783 St. Priest asigur pre guvernula s'66 din Versail-
les, ca% cu tte simptomele resbelice elti sperti, c'd pacea nu va fi tur-
burat& (3).

(I) Colect,. Hure., vol. If, supl. I. pag. 26.

Veqf asemenea documentele 40 (pag. 28), 52 (pag. 20), ce dama in anexil.
Veql Mmoire remis la Porte par l'Envoy de Russie le 16 Novembre 1782, la pa,
316, etc.
D. de St-Priest dare Atacerile strtiine despre dispositiile PorOT de a
multmi eererile RusieT.
L'internonce imperial a pris la peine de passer chez moi pour me prve-
nir que son (frogman ayant t aujourd'hui la Porte. le Reys-Effendi lui

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORC 221

mire aceste, tocmai atuncI cnd Ministrulq rusesdi din Constan-

ti nopole reclama lntre altele stabilitatea domniilora din Principate, Prta
mazilea pre Caragea, sacrificndu-la vederilord austriace.
La acst, mazilire nu credemil CA a fosta strina si Alex. Ipsilante (1).
Una momenta' Caragea isbutise s obtin dela P6rt exilula din Con-
stantinopole a lui Ipsilante Impreura cu fiil s61 (2).
Din acesta exila Alex. Ipsilante putu In curnda s5, fad, a fi rechi6mata
la Constantinopole (3).
Spre linea anultd 1783 Ipsilante se agit din not] c5, clra va re-
chp'ta domnia muntnii. Se documentz& acst miscare cu nota in-
ternuntiultd austriacil Herbert catra Kaunitz (4). Totusl nu isbutesce
Ipsilante, ci Prta, la instigatiunile luI IIerbert, d tronula muntna
luI Mich. Draco Sutu, dragomanula eI. St. Priest In raportula s6ii din
17 ha 1783, pretinde c mazilirea luI Caragea s'a fcuta pentru
dInsula prea fcea s5, tipe supusiI s1 si se conducea ca una imbecila (5).
St. Priest serie, ea noula Domnil Mich. Draco este una orna de spirita
hotrlta, iar Ipsilante dice, a Mich. Sutu sat Draco este Intl de
slab& capacitate. OrI care fie apreciaren Insusirilora noulul Domna ala
Muntenilora, imprejurdrile politice contribuir ca ela s' aibA o domnie
mai lung& deck a fostil a luI Caragea. La Roche este atasatil secre-
tart' si pe lng5, noula Domna Mich. Sutu, lucru de care se felicita
ambasadorulti francesa din Constantinopole. Protectiunea ambasadeI

a dit nettement d'assurer son Ministre que la Porte est dtermine donner
satisfaction la Russie dans la rponse eatgorique qu'elle exige ; mais il a
demand un dlai de huit jours pour pouvoir faire admettre la chose au
Muphti et aux principaux gens de loi.
(Hurm. tom. II, supl I, pag. 27.)
Caragea mazilitil rnerse la Constantinopole unde petrecu Cu liniste On& la m6rte.
Le ci-devant Prince de Valachie a t exile Rhodes avec ses deux fils, sans autres
motif, que la jalousie qu'ont les Grecs du Fanal de sa fortune et la cupidit des Turcs
pour l'en clpouiller. Il lui faudra acheter son rappel. Acesta exilit la insula Rodos se
intiunpla iii Septembre 178-2. Hurrn. Tom. II, supl. I, pag. 21. Vedl i Atanasie Conmen
Ipsilante in opullt s citata, pag. 629.
L'ex-prince de Valachie et ses fils ont t rappells de leur exile. St. Priest ert-
tre afacerile str5ine, in 25 Februarie 1783.
9 Augustil 1783. Ilurim Tom. VI, pag. 404.
Hum. doc. 47, pag. 27.

www.dacoromanica.ro
222 V. A. thEefili

francese In momente and Rusia nu-I ascunde planula de Impartire

a TurcieI cu Austria, asigura noulul Domna, repetama, o domnie ceva
mal trainica decat cea ce o avusese Caragea.
Negociatiunile luI Bulgakof cu Divanula nu fur& Intrerupte din causa
mazilireI lul Caragea ci continuar, St. Priest merea sta'ruinda pre
langa Divanti, ca el s facd concesiunI RusieI spre a evita rasboiula.
Cu asemenea scopa Sultanula emite una noa' Hatierifa In 1784 la
Inceputula lul Ianuarie st n., adeca la finea anulul 1783d up5, calen-
darula vechia. Dam(' In anexa acesta hatift3eriftt tradusa In limba italiana
In Osservazioni istoriche, Naturali e Politiche intorno la Valachia e
Moldavia la pag. 270.
Cuprinsula acestul noa hatiserifa trimisa Domnitorilora Al. Mavro-
cordata alft MoldoveI i Mich. Sutu ala MuntenieI, nu este decat o
repetitiune a dispositiunilora din tratatula dela 1774 (1).
Istoricula Salaberry esplic causele carI aa' Indemnata pre Divana
sa, semneze noua conventiune cu Muscalil, in virtutea Mafia s'a data
Principatelora acesta noti hatieriffi, In modu la' urmatora: Divanula
Intelese (cand Rusia ocup. Crimeea)anal multa ca orI-cnd era de
nevoie s fie domede Turcia In vedere cuymprejurarile, chiar &ea
o noti transactiune ruinesh i s'ar impune. Imperiula otomana se v6c,lu
cu totula isolata : Impartirea Poloniel, speranta unei noue spoliatiunI,
unja cele treI curtI dela Berlin, Viena i Petersburg In moda de a
asigura acesteia neutralitatea dou6. Perspectiva until tratata
de comercia' cu Rusia, i speranta de a Inlatura influinta AnglieI la
(1) VecjI anexa la acsta pagina. Vag IIurm. Tom. VII, pag. 420. Acesta acta noa fu
semnata la Constantinopole in 8 Ianuarie 1784 st. n. Despre acsta noug, conventiune
serie Chnier : La guerre paraissoit invitable la fin de 1783, lorsque les obstacles, qui
avoient retard le succs des ngociations, furent applanis, et le 8 de Janvier 1784, la
Porte et la Russie signrent Constantinopole une convention, qui avoit pour base la
reconnoissance de la suverainet de l'Impratrice sur la Crime, l'isle de Taman et le
Cuban; le peuple, auquel, on laissa ignorer les clauses de cette convention, vit revenir
avec plaisir les troupes qu'en avait fait passer sur les frontires. La Porte, cependant, bien
loin de renoncer ses prparatifs, pressa la construction des vaisseaux et la fonte de
l'artillerie; on continua de rparer les places frontires; les canonniers, qu'on exeroit
deux fois la semaine, faisoient toujours de nouveaux progrs; et on fut en Rat, en 1785,
de garnir de canons les batteries et les torts qu'on avoit construits l'embouchure de la
mer Noiro (pag. 238).

www.dacoromanica.ro
 ISTortIA 1/0mANILORtt 223

curtea de la Petersburg, silird cabinetulft din Versailles sil menajeze pe

Imprtsa i sh Indemne pre Divanil de a negocia In loca de a combate.
Curtea de Londra fu singurd, care cu scoptt de a se rsbuna In contra
Ec'aterineI II, care refuza sa retnoiasa, tratatulil de comerci cu dInsa,
se silia sa Impingd pe TurcI de a almea armele. Ambasadorula Ainslie
redige insusI, dice-se, rspunsult1 la manifestula RusieI ; dar Anglia, nu
dedea luI Abdul-Hamid, niel flote, niel ostire. De aceea se semnd noula
tratatil la Constantinopole In 1784, In Ainche-Kavac sti Chioscula
Oglindelortl.
Prin acesttt tratatil se consacril, triumfulti putereI si a suprematieI ru-
sescl i Turcia consimti In moda solemnil la cesiunea Crimeei catre
Ecaterina II. (Pag. 94 i 95).

Alexandra Mavrocordatil (firarulti ).

De abia se promulgase In Prfncipate noultt hatiserift1 din 1784, prin
care din nott P6rta se lega de a nu schimba Domnitoril filr vin, ve-
ghtd, i cu t6te acestea Alexandru Alavrocordatil este sacrificatil, precum
arkardma, la fmea anuldi 1784, si Inlocuittt prin vruls, iards1 Ale-
xandru Mavrocordatil, actualil dragoman ah Portel. In nota internim-
pulla' Herbert cdtre agentultt RaicevicI, din 12 Ianuarie st. no 1785,
apare liimuritil c mazilirea Domnitorulul Molciavti a fostil provocatd de
Austria : Memoriulti ce ti-am comunica-t cu altd depes, serie Her-
bert, nu pte deck sd fie contribuitil la acstd maztlire (1). Despre
noula Domnd Herbert se exprimd ea este unil om blndtt raison-
nable, police' par le long sjour qu'il a fait Ptersbourg et rompu mente
aux affaires.
In local noului Doma' la Dragomanatti vine A. Calimacbi.
Parid la sosirea In IasI a noulul Doma' C5,imdcdmia o avu boerultt
Bibica (2).

In alt, not., din 26 Ianuarie 1785 Herbert dice : J'esp&re que la dposition de ce fou
de Prince fera adopter par le Di\ an des mesures plus raisonnables. T. VII, pag. 428.
Vedi Hurm. T. VII, pag. 429. Doc. CCXVIII.

www.dacoromanica.ro
 224 V. A. tIREcini

Manoladle DrgicI In Istoria MoldoveI ice c noula Domna Alex.

Mavrocordata a fosta cunoscuta sub numele de Firarula (?) pentru
cd att fugita la Ru1.
Acelea1 familif aprpe cad le aflardma in Divanurile anterhrelora
DomniI sunt i In Divanula lul Alex. Ioana Mavrocordata. La 1785
Decembre 28, Divanula era compusa din D. Sturdza Ve! Logof. de
tra de josa, N. Roseta Vel Logof. de tra de susa, Lupula Costalii,
Iordache Canta, Lascarache Roseta, N. Bala, VornicI; MateI Canta
Vel Vist., Scarlata Caragea Vel Ag, C. Catargiu Ve! Sptara, C.
Baot, Vel Bana, C. Caragea Vel Comisa, I. Racovit, Vel Cdmraa,
M. Costache Vel Pah., Ionit Roseta Ve! C5'.m., Toma Iamandi Vel Sto!.
Domnia luI Alex. Ioana Mavrocordata Firarula este pre cht scull&
pe at'atil agitata i nenorocitd.
Cum s'a suita pe scauna, tke hnpotrivirile elementelorti s'aa res-
bunata pe Ora, serie DrghicI (T. II, pag. 48), mal Antdia o f6mete
din cele maI grele s'a ar'tata cu domnia luI odat, i a contenita Cu
dinsa, alt./ doilea, vrajba dintre boierI i asupririle poporuluI sporeaa
necontenita.
ca i cand atAta nu era de ajunsa, incendiile bantuir Ia0 In mal
multe rnduri. Curtea Domnscd arsd. Voda se mut In case private ;
arda i ele. Se mut iar in alte case private; asemenea arda. O noud
ardere de case lnchiriate de Domnitora faca cit acum boieriI refuzaa
sd mal dea casele lora cu chirie pentru Domnie. Poporula supranumi
pe nefericitula Domna cu titulatura de Pirlea Yoda.
Alex. Mavrocordata puse sa se restaure curtea Domnscd, dar de
ea nu se folosi, precum maI departe voma ved.
Agitatiunile i nenorocirile aceste nu erail unicile cari Ingreuiar,
scurta Domnie a luI Alex. Mavrocordata. Mal grele sunt pentru trd
pretentiunile sporinde ale luI Raicevid. Acesta invent, In 1785 o nou
cestiune : aa lis a desertorilora.
Se scie c5, multe sate se populaserd In ambele Principate, prin In-
flintare de sloboclii din locuitorI immigratI din Ardeala. Raicevid
ceruse deja DomnuluI anteriora Inapoirea acelora locuitorl In Ardeala
sub mime c sunt desertorI din armatd. Deja In 10 Feb. st. noa 1785

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORO 225

Herbert gratulana pro noulti Domn de suirea sa, pe tronulti Moldo-

va 116 provocase sa reguleze acsta" cestiune embronillde par le Prince
de'pose'. Ii4elepciunea d-tale, c,lice Herbert DomnitoruluI, va afla so-
lutiunea cu atatil maI lesne, c noI nu cerem alta ceva dedit
acea fidelitate cu care noI (Austria) restituirn MoldoveI robit, sat*
sclaviI 0gal-a (1).
De unde veni dificultatea estrad5reI acestor pretinsl desertorl?
divanisLI era6 interesaV a nu-vi despopula salde si linpingea pre
Domnitor6 la resistint5., ce istoria ar fi fost'a multamitti s'o vad por-
nit5, din tin sentimentil maI generosil, fie acel nationalil (c5.61 de-
sertorii erail Romani"), fie acel umanitaril.
In asemenea stare de lucrurI, Domnitorula Al. I. Mavrocordat, dca
ceda exigentiloril luI RaicevicI i fnslrSina simpatia boerilorti ptigu-
bitI In interesele lori, i ddi respingea pretentiunile luI RaicevicI,10
f5,cea din Austria neamic de temut, la Constantinopole. Situatiunea
nu era de locil placut5A Iat5, si In acst, Imprejurare una din cau-
sele, carI vora explica fuga liii Alexandru Mavrocordat In Rusia si
abandonarea neasteptatii a tronuluI.
Pe laugh' cestiunea pretinsiloat desertori maI agit, RaicevicI
acea a protectiunri i lnlesniriloril de datil pastorilorti Ardeleni, carl
p5.sceati oile lor In tra. Acst5, cestiune privea maI multi.' pre Dom-
nula Muntenia Herbert pentru a obtine de la Domnul NIuntna
cele ce voia In ces;tiunea p5storiloril, nu se sfiia de a insiircina
pro Raicevicl amintsc5., cum Alex. Mavrocorclat al MoldoveI a
fostil mazilitil, din causd c a fost pupal docilti Au8tricI. L'exemple
de la disgrace da Prince de Moldavie pourra, rendre plus complaisant
Je Prince de Valachie, qui, au besoin, et s'il conlinuait d'tre r-
A,

tif, vous pourrez insinuer cjuil ne suffit pas de s'assurer la bienveil-

lance de la Russie, mais que pour se soutenir il doit aussi avoir pour

(1) Ifurm. T. VII, pag, 432. In 11 rebr. 1785 Herbert vestesce lui Raicevid conversa-
tiunea ce clii a avutil in Constantinopole cu noul0 Dornn ain MoldoveT, despre desertori
In 12 Febr. chi aceluiatg agentil instrucOunT despre acstil. afacere i despre pristorit
ardelent Ved1 anexele duprt lIurm. t. VII, p. 435, 436, 438, 439, 444, 450, 451.
Istoria Romdnilorfi de V. 4. Ureehid, 15

www.dacoromanica.ro
226 y. A. IIRECIII1

nous les mnagements ncessaires, attendu que les deux Cours Im-
priales sont insparables en toute hose.
Aclevrmulil este ea IIerbert recomanda lul RaicevicI intretinerea de
bune relatiunl cu Consululti generalil rusescti Severina. Prin nota de
la 12 Fcbruarie 1785 Herbert serie luI RaicevicI, c. exista cca maI
perfecta armonie filtre d. de Bulgakow si mine (Herbert), fundad, pe
ordinele curploril n6strc, pe vechea n6stra cunoscinta si pe 6re-care
analogic in modula nostru de a ved afacerile. Amfi profitat de acsta
spre a-I recomanda interesele n6stre (adec ale Austriel in Priveipate)
si sti serie cu energie In fav6rea nstra ConsululuI generalil Severinil.
Se pare c armonia ce exista intre Herbert si Bulgaliow la Con-
stantinopole, nu prea era identica lntre Itaicevicl i Severinil. Acesta
nu putea ved cu oeliT buni estinderea influenteI luI ItaicevicI Intre
boierI.
Domnia luI Alexandru Mavrocordatti, agitat astil-feb.-1' In decursulfi
anuluI 1785, nu este o domnie dela care istoriculil pite astepta do-
cumente constatandil mersuli1 inainte al t6reI.
Din acsta Domnie clanill, In anexampnele acte ce al' strilbatutil
pana la noI. Intre acelea sobornicescil pentru daniT,
schimburl i vinc,lilti i pentru tigant sma din multe jalbe
ce ni s'al datti, c,lice Alexandru Mavrocorelatil, In acestil chrisova, din
28 Decembrie 1785, si din neconlenite pricinI de judecatI ce sunt
pe hita cjiva la Divantt pentru darla de MOP,4a, de vii, de case, si de
locurI de case i livedi i ancle In care danil locuia numaI
tiuinuit viclesugil ce se metahirisea de catre ceI maI mulV Dom-
nitoruhl intelege prih acestil viclesugti eludcrea legel protimisultil
voesce prin chrisovula s sobornicescil a Impedica ascmenea abusti.
Divanul6 convocatil la Mitropolie, fiindil de faVa Mitropolitula Gavrilli
archierel aI t6reI, s'a ocupatil de intrebarea acsta, si aj
constatatil, eh se facil daniI de 6meni din starea de sil si s6raci. In
favrea celorti puternicI chivernisiti, fara sa existe Inruclire, &el nu-
mal prin abaterea dela legea protimisuluI vind' proprietatI, ascun-
c,16ndil vivderea sub nume de danie. Ce preVli nu da unti bogatil in-
teresatti de mosie, pentru ca s gassca chipil a se face rezep in

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 227

mosifie altora? Este cunoseuta sistema acsta si a fosttl practicath

si dup Regulamentula organicil chiar. Cate mosiI rezeesc a fostil
desfiintate prin bagarea lntre rezesI a vre-undi strin, cump6randa
o particica din mosie, sti prin danii de specia color(' contra caroril
se ridicil Alexandru Mavrocordatil!
Sobornicescult1 chrisovil, In art. 1, 2, 3, 4 regulza cestiunea Da-
si nu le tneuviintza deck lntre rude si Intre ceI de stare
de o potriva si de ekre tad starea la mntistirI si biseria Legea pro-
timisulut este Ingrdit cu noue dispositiura, hotarInclu-se publicatiuni
de 6 luni vestibire vncrre1 unel proprietati, ca ceI In dreptil de pro-
timis p6t5. rscump6ra mosia. Mosia amanetata n'o pte stilpani
lmprumuttorulil ci i pentru vinderea amanetuluI se face publica-
tiune de 6 lunl.
Prin art. 5 si 6 chrisovula se ocup si de sehimburile de proprie-
tap. Aceste schimburi nu vor6 fi cu calcarea legel protimisult4 i nu
se voril face deck Cu lnvoirea DomnuluI.
Prin art. 7 m(mastirile sunt oprite a vinde prop. rietRile clobandite
dela titorl iniel le voril put schimba fiesee-eum, ci canch:i va ti tre-
buinta de a face vre-unil schimbil sa fie 11105ie pentru mosie i sa
se cerceteze Intalil de Mitropolitula treI si de catre Divan i gasin-
du-se a fi cu cale si mal de folosil mnastirel, prin lncredintate cer-
cetarI, asIa sa se fac5, iar altmintrelea de se va face sa nu se tie
In sma niel Intr'una chipti.
Aceste disposithinI se iea6 cu neretroactivitate.
Art. 8 si 9 din soborn. chrisovil cuprinde monstru6se nizamurl rela-
tive la tigant (1) Este o reinoire a chrisvelora relative la tiganI, ale
luI Greg. Ghica bkranulil i alt ha Gr. Alex. Mica \Todd, de care
mat In urmd am'a vorbittl. Divanulil continua de a opri casatoriile In-
tre molclovanil i tigana i declara nevalabile casatoriile aceste. Copiii
nascutI din asemenea casatoriI sunt considerati tigani ! Niel chiar ti-
ganula i tiganca iertap nu potil a contracta unil matrimoniti cu

(1) Deja in 12 Septembre 1785 Domnitorulti dele speciahl chrisov pentru kiganT.
Veql in bibl. Acaderniei Co(licele No. 35, pag. 119 125.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
228 V. A. IIRECHIX

Moldovan i MoldOvana, i numal la a doua generatiune intr In cirep-

tul (art. 7).
Acestil asec,16inintil alt" lui Alex. I. Mavrocordat convenea boerimiI
multa, de aceea si fu In vig6re pAna Lariti, ciliar si dupa Regulam.
Organicti. Michaild Sturdza, la 1835, Ojee d. T. Codrescu (1) Fa retipit-
rial i ra tinuti_l In Ola vig6rea, ca lege speciala.
Este de observatil c5, promulgarea acestuI cbrisov sobornicesca In
forma In care ram analisatil a trebuitil sa Intmpine dificultar' din
partea Domnitorulul, cad Divanulil, 116 prov6c5, cu anaforaua sa din
14 August 1785 si Domnitorul'a nu pune resolutiune pe acesta ana-
fora deca In Octobre acelas1 anti. Domnitorulti esplica 6re-cum acsta
Intarc,liere prin resolutiunea pus, pe anafora c,licnda :
DupA ce s'ail cetitti analoraua acsta inaintea n6s1rti, sfil1ut-an0
Domnia mea de ama cercetatil i ama socotitil acsta i aftndil socotinta
P. S. S. PilrinteluT Mitropolita si a domniiloril sale velitiloril boierT pentru t6to
acestea ar6tate maT josti f6rte Cu dreptate i spre odihna obstieT, iatti dar &A
Domnia mea inc asemenea c hotArimt),,si itrim, ca s urmeze de acum
inainte si in vecl de catre top' de obste la tc e pe depila', dupre cum se'
coprinde hotilrirea prin anaforaua acsta care s'a intrtritil cu a n6str domnsca
iscliturA i pecete. DecT poruncimtl Domnia m a, ca sti se facA i osebitti
nostru chrisovil de intiriturA pentru t6te acestea, sit tic Intru statornicie de a
pururea in vecT (2).

Cum se face ea intarirea data fiind6 In Octobre, chrisovulil se pro-

mulga numaI In 28 Decembre 1785? Ne este permisa s banuima ea
asemenea Intarqiere de cind lunI era In folosulti cui-va. Aiuti ar'tatil
deja cum Grecii venitI cu DomnitoriI cautail sa se faca proprietarl In
tra. Legea protimisulai era o stavila seris. Anaforaua Divanulul din
Augustil 1785 Intarea din noti legea protimisuldi i acsta a Irebuitil
sa nu placa strainiloril interesati de a se face proprietarI in Moldova.
De aci amanarile promulgareI chrisovulul sobornicescil.

Uricard T.11, pag. 00. Amti reprodusil in anexii intregd sobornicesculd chrisord dup.
Codicele manuscriptd din bibl. AcaciemieT No. 34, pa. 113-119.
VedI in anexa anaforaua Divanuldi dupdUricard. Tom. IV, pag. 31 si Codicele Man.
ald AcademieI No. 34.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORti 229

SprijinitI de legea protimisuluI i incuragiatI de chrisovulil dela 28

Decembrie 1785, se pare c5, multl ritizes1 cautar5, recapete mo-
siile clela cumpratorI cu nerespectulil protimisuluI. NumerOse revendi-
catiuni se faci71 la Divanult1 t6reI, macciril c5, prin chrisovil Alexandru
Ioanti Mavrocorclata avusese precautiunea s prevad5, neretroactivitatea
dispositiuniloril din chrisovti, adeci, respectula vtnc,liirilor faccite prin
simulate danil cu schimburl.
Stiiruinta mare a rtizesilortl frustratl In dreptulil loril de protimisil
a trebuitil 5L supere nu numaI pe Grecil abusivii lmproprietaritI, dar
si pre unfi din boerfi pamintenI, carI cu aceiasI metOclii, de cump-
rilturl simulate prin &Anil si schimburI 1%4 rotunjiser5, mosiile. De aceea
Divanult1 i Domnitorulti se gindesca si patru lunI duptt promulgarea
cbrisovuluI, la 1 Mait'i 1786, dal) unil anti elirisova care amenintil, pre cel
carI reclam5 prin judecattl mosie, de a fi supusI, candtt judecata va
dovedi nedrpL5. reclamatiunea (pare c5, judecata n'avea s'o facLI cel
interesatl!) nu numal la plata de g161A, dar inc5, spre pilda altora
batendu-se ca toiege la prta cure l gospod, sa se trca numele, acelord vi-
clent intr'ace'sta Domne'sca a Divanului condica ca dupa
aceea sa fie cunoscup sciu(, deirett, sa na li se mca dea ascultare
se'a vre-o marturie, de vora da pentru wl-ce, la care i ca juraminta in
snia sa nu se tie, ci de apururea sa se socotsca ca nisce meni de pri-
sosita viclen1 &ep i intocnza't cu tdlharii
POte-se monstruositate mat mare!
Dar atiita, ni - e de ajunsti, chrisovulil mal dispune (si aci se vede
In contra cuI era Indreptatil) cfi: de, se va intempla vre-unulu dintr'aceia
odluitor) Aci fie la Mania mazililora se'a a negutitorilora se'a la alta
sti se dea in bird ea tera.
Va sA chat boeril, intre carl i Grecil nu voril fi consideratl ca a-
colisitori de mosii, viI, livec,li, iganl, dughenI, ci numai treptele no-
boerite !
Ca dovadii oh' reclamatiunile boerimil relative la propriettlt1 nu
intrail In chrisovulti monstruosti pe care mal susil Il analisarttmil, pOte
sta cartea Domn6sc5., cu aceasI data ca i clirisovultl prin care, boerult1
\Task OnofreI, fosta visterniofi, capi.',45, de la Domnitort si Divana dreptil

www.dacoromanica.ro
230 V. A. IIRECHI

In moia Zagarancea din judetula IaI cu paguba mnstirel s-teI Vi-

nerI din IaI (1).
Alexandru Ioanti Mavrocordatti, spre multdmirea negreitti a lul Rai-
cevicI reinoesce in 1785 Iunie 14 chrisovultt in favrea negutitorilortt
armenI sup4 austriacI (2).
In privinta negutitoriloril pilminten1 inc5, gdsimil dela acestafg Dom-
nitoril unti chrisova din 1786 Noembrie.
Prin acestil chrisovil insd Domnitorulti pe de o parte recun6sce uncle
scutirl ale negutitoriloril, reinoesce unele din drepturile autonomice ale
bresleI, dar pe de alta supune pre negutitorI la dare de biril ctre
visteric, (ondeara ca prin aris6vele veda se hotdria sd nu fie supcsfratl
de biruld visterid, voril plti negutitoril dup chrisovt Cate 15 leI
pe anti de fie-care nume, jum'tate la s-tu Gheorghe i jum6tale la
s-tui Dumitru. Voril mai pldti cale 5 parale rasura la le pe acst
suma. De fie-care dughiand se va maI percepe la slujba ajutorinteI
cdte 25 lel lipscdnie, 20 161 braovenie i blndrie i 15 leI bogasieriile
i ale 14 parale de 104 rsura. Se mal* adaoge negreittl vama de 3%,
cotdritalil cte 60 banI de dugheand pe ant. i d'arde Catre orati. (3)
Dcd tinern srnd de scutirile dobndite de Austria pentru negu-
tiltoriI supuI ai sei, vedema pe acetia privilegiatl i decI negutto-
rula romana' in conditiune:maI desavantagis. chrisovul luI
Al. Mavrocordatil este mal putinti protectionistil decht anterirele chri-
s6ve domnescl i deck chiar chrisovulti din Septembre 1783 alti pre-
decesoruluI Domnil Al. Constantinti Mavrocordatil. La 1786 s'a infiin-
tatil la Wirldti o fabricd' de sticle (4).
Rufetulil ocneI a ciiptatil de la Al. I. Mavrocordatil ca i de la
predecesorulil s cbris6ve de scutirI.
Din Moldova in cursula domniilor luI Const. Moruzi si Alex. Ma-
vrocordatil suntemti s'racl de date scolastice (5). liste neindoiosil Ins,
(1) VecjI Uricara. Tom. XII, pag. 311.
(9) Idem tom. II, pag. 149.
VeclI in anexa aceste dona chrisve, dupa Uricara, tom. II, pag. 37 si 43.
VecIT chrisovula din Septembrie 1785 si cela din 1783 incOce, dupa Uricara, tom. II,
pag. 172, 175. VOI in an'exa chrisovula ce ama aflata intre doc. Delenilora.
Se scie ca condicele DivanuluI domnesca' din Moldova in numara fOrte mare aa arsil
impreuna. cu Curtea Domndsca la 1827 Iulie 19. NoT am descoperita totusT cate-va la Mi-
tropolia din IasT, de care, mal alesa pentru inceputula secoluluT XIX, ne vomCt folosi.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 231

oh' Alex. Ipsi'ante, cum vomti ved, apucandtit tronultit MoleloveI la

1785, acesta orI-citt de desilusionatil de nerecunoscinta
a nutrittit vederl Guile i pentru c6lele din Moldova. Din nenorocire,
de putintit timpil se va bucura Alex. Ipsilante, c'dcl suntemtit In spre
c,liva a noue rdsbie intre RuI, TurcI i Austriacl.
Cum cd institutiunea c(51elorti era intrat'd deplintit tntre ale t'ret
In Moldova, se pte ved din faptula, c Logof. Gheorgache In Con-
dica ce are 'infra sine obiceiti vechia i nog a Prea inaltatilora Donna
scris, in Iatz11 (1762 Noembrie 5), artd cc6lele atit obiceiultit de atf tri-
mite ucenicI, a doua c,li dupti, bobotzd, Impreund cu dasalri, do spunti
Domnitorilortit engornit Acsta se repetia i la alte sitrbdtorI (1).
Progresulil limbel romdne In cc5le . demonstrd nu numaI di-
verse lucrdrI, earl ati sLrbluti pand la nol, dar i constatarea co
face Gheorgache, c chiar de la domnia lul M. \rod& Itacovitd nu se
mal gsiati deal dintre b6trlinI i Mae putinl uricarl cunoscti3torI
de limba slavond (2) Din nenorocire, cl6c dascdlula ct")lest' slavonesct
nu mal pune la craciunil pe unultit ciin ucenicl s lic engomiontit sla-
vonescil, In loculd limbeI slavonescI, alitturea cu limba romanscii, pii.-
esce limba elinsch. Gheorgache ne artd cum a dotta c,ii duptit diva
nascerel nu vine la Curte In Spittria mare numal dasctillultit romanesctit
cu uceniculti s, s died cuvIntare romftnescd, ci se maI presinta,
i Inch' In prima linie, i daschliI intitit i alCi douilea grecesctit, cart
eI incd punil ucenicI de c,lictit engomine In grecesce. De sigurtt' cd
bacif;m1i1 ce Domnitorultit, prin mana Vistierniculul, dedea dascalilortit
grecI i ucenicilorCi 161, era mal mare deal cele date clascaluluI
uceniculul, care grilia romnesce (3).
Din respectulti cultureI generale vomtit av a reveni In stucliultit nostru
asupra intregeI micdri culturale pentru nlregCi secolultit
Cate-va m'suri de edilitate publicd gsim luate i sub domnia
luI Alex. Ioanti Mavrocordatil.

Letop., tom. III, pag. 309.

Idem, pag. 305.
Cheorgache, Condica obiceiurilora. Letop. III, pag. 305 306.

www.dacoromanica.ro
232 V. A. IIRECIIII

Podurile, adec, pavelele orasului Iasl i spitalulti SE Spiridontl,

primita (5re-carI Ingrijiri cle la Domnitortt.
In 1784 Iunitt 25, ail arsil palatulti Moldovel din Constantinopole
(Bogdan Serai) si acelil alti freI Romanescl (Vlah-Serai), carI nu att
mal tosta rezidite, margininclu-se Domnitoril i lntr'acestia si Alex. I.
Mavrocordatil a Inchiria pentru agentii treI case particulare.

XXXI.

.2116rtea Mitropolitalat Gavril (Calintachil). Conflicta biserica.

Mertea Mitropolitului Gavrilti Calimachil, in 1786 Februarie 20, oca-
sionza,' avenirea episcopului de Romana la scaunulti metropolitanil.
La acst, ocasiune, In istoria bisericel moldovene se petrece untl
eveniment ce suntemil datorl a nu-16 trece cu vederea. Untl archi-
mandritil grecil de la mtmstirea Barnovslii din IasI pornindu-se din
iubirea de cinste, Inca la bella riVosatuluI Mitropolitil, a amblattl pu
chipurile ce a pututil Fa se faca edil Mitropolitti (1).
Iacobil se insinu, lesne pe langa Domnitorulil grecil i acesta-i pro-
mise mitropolia. Dar tt boerimea i cu episcopI cat sim-
tira intelegerea dintre Iacobtt si Doninitoril, incepur5, cu mare energie
o campanie de resistinta.
Amil artatil In urma, cum prin hotarlre sobornicsca si cu carie
de blastemil a tottt clerultt Moldoveanil, s'a fostil oprit ridicarea pe
tronil de Mitropolitil Episcopil in Moldova a vre-unui straintt. Boerii
si biserica artara DomnitoruluI, c nu era in opositiunea lortt de a
primi ca Mitropolit pro grecultt Iacobil, o pornire contra vointel Dom-
nitorulul, ci, c cereatt numaI respectarea une regularI anieri6re, le-
gata cu strasnica carte de N'astenia. Boerii cerura de Mitropolitil pro
Leonti, episcopultt de Romanil, a caruia i nmulti 81'36 este din ev-
gkenisii paminteni si viata sa, vrsta fi vrednicia, in bun ipolipsis
catre toti, flindil si Girad' alti rt3posa,tulul Mitropolitit
(I) Notita istorici din archiva cpiscopiei de Roinantl, apud. Melchisedec, in Cronica
Romanultil i a episcopiei de Itornanii. Buouresci, 1875, tom II, pag. 128,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 233

Iacob cstigase nu numaI curtea In favOrea sa, ci i patriarchia de

la Constantinopole. De acolo nu lipsira struintl i amenintarI cAtre
principaliI boerl din Divana, dar acestia se purtar bine pAn In fine.
Patriarchia amenintA s'A refuse egdosisulti obicInuita la alegerea prela-
tilortt trel. BoeriI nu tinur sm de acsta, i Domnitorula se vdu
cedeze la struintele t'reI si astil-fela Episcopulti de Romana
Leona, veni la tronuld MoldoveI i SuceveI. Istoricul Athanasie Comnen
Ipsilante amintesce :

A inuritti Mitropolitulu Moldo-VlachieL decI Dornnitorula Moldovei Al. I.

Mavrocordata, orna l'ara esperienta i Jara evlavie catre cele sfinte, neluandu
consimtimintula Patriarchulul ecumenicil pune Mitropolitu pe Episcopulu de
Romana si serie Capiehiliaialei Misoglu si spuna Patriarchului, sa serie nou
luI Mitropolit carie de felicitare. Sinodula a data in scrisa scire PorteT des-
pro acsta fapta neobicInuita si arara din can6ne. Domnitorula a tosta acusatti
si s'a botarita mazilirea la L'a ajutata ceva Capitan Pasa, indemnata de
Mavroglieni dupa staruinta lui Misoglu. Cu tte acestea s'ar fi scosa din Dom-
nie, tara indoiala, dca Vizirula nu ar fi fosta si chi mazilita (1).

Coniliclulti cu Patriarchia iea 'o fas acut. Misoglu bnuinchl c5, Si-
nodultI ccumenicil protest6z5, contra alegereI Mitropolitului Leona, la
Indemnulil lui Samuilti, archiepiscopulil EfesuluI, ba c acesta fu ciliar
autorulil actuluI de acusare ahl lul Mavrocordatil c5.tre PCrt5,, cliel-
tui 300 pungl de bani imprtite la demnitariI Divanulul si isbuti, la
marea nepacere a PatriarchuluI si a Sinodulul, s'A fie isgonit archicp.
EfesuluI, din Constantinopole la eparchia lul.
Cum A Sinodulil era agitata, flinciti cumpratil de grecul6 Iacoba,
dela mnstirea Barnovslii, se vede si din amestecula zarafuluI Pe-
tral:e din Constantinopole In miscarea archiep. Samuili1 ala EfesuluI.
Pctrache agita si In faverea familieI Moruzi, s'ajunga la Domnie (2).
OVTICae: b Mokao6kazEu Zrtv bMrco-Oc'evarell; 5Aki4rimIpo luoivvou Almopoxop;ATo,,
t altpriY.TO ;tal fin 204E6).0.64r: El; TeL Xtopi rx;oaty To5 oixourevoto5 flatpteepxou p.etahitet.
Tbv Tuip.civov 111Tp6TCOX:10 tj 310)3rAECK, %al Tpelfet ,c(;) 111Eankoo, Km/me-tape:e tou, yec
ttj 4) Ilwrptclprg rpecirg coyzecrittx6v. 66yo,lo toiTcrlyvg &aove:fi:atoo xect
Tcap& .mv6voc rATO6 rproo, nurf.ev T pu tp o v er6yptv ti 1-16peuv. Itavraop.'rN b 1t WA't li-
Trapucia01 riwa: TOO. etc. (pag. 643) din opultilui Atan. Comnen Ipsilante (Const. 1870).
Pag. 616, Atan. Conmcn Ipsilante.

www.dacoromanica.ro
234 V. A. 1JRECHIX

Nog Ora ei triumfAtre in lupia contra luI Iacobtl grecuhl, impe-

dicandu-lil de a deveni Mitropolitil, nu putu totusI impedica ca acestil
strginil s n'ajungh Episcopti. Mavrocordatti i cu al sei, earl lua. -
seed banl de la Iacobtl, nu vorti s restitue sumele primite si dar gt1.-
sesca cu cale, ca in loculil 16satil vacantil de Leonti prin trecerea luI
ca Mitropolitti, s fie numita de-a-dreptula la episcopia de Romang mi-
tuitorulil ion', strAinulil Iacoba.
Boeril si cu notal Mitropolittl Nett din noil datoria impotriv in-
du-se la acsta notia incercare de acare a hotrtrireI sinodale din
1753 (1).
Resisth ta boeriloril si a Mitropolitulul nu sunt tinute in semil de
Domnitoril i astil-fela Iacobtl isbutesce, s fie Episcopil de Romantl, cu
OVA.' indignatiunea Orel si macartt c Divanulli propunea alt1 candidaff
anume: archimandritulil Benedictil Egumenult1 mnstirel Rica i iero-
monachulti Ioresl, dichiul episcopiel Husiloril. Se pare c5, noulti Mitro-
polit pan. In fine conlucrarea sa la acarea hotarlreI sino-
dale oprindil alegerea Greciloril la scaunele episcopale ale rel', did
sitntirea noulul episcopti de Romanil nu se filcu la Mitropolie si de are
Mitropolitultl, ci la mnstirea Dancu din IasI, miThAstire dintre cele
inchinate.Ipopsifiatorii adec5, sfintitoriI lui Iacobil fur doI archiereI
gred i cu p.rerea nstrd de 1.66 trebue s aclttogima pre 1(1'11g acestI
doI strAinl si pre unil archiereil romnil, Iacobil de la Husl (2).
Vorbinda de avenirea la scaunulil episcopalti. de Romantt a strainulia
Iacobil, inv'etatultl i bunulil Romntl, actualulil Episcopil de Romanti
P. S. Melchisedec, dice oh acesta era untl aventuraril dela Fanaril, ca-
role lmbrAoattl in haine preotescI c6uta prin lume norocil. i ceva
mal departe : Episcopatulti acestuI strAinil a fostil o adevrat, calami-
tate pe Episcopia Romanuldi cu eparchia el si o rusine pentru biseria
Consecintele a justificatil In totulil tma cea mare si m'surile rigu-
r6se ce ail fostil Mate de Sinodulil Orel contra admitereI
la episcopate. Ne comp tAndil numaI pre sprijintilil moraltt re avea

Vecll Cron ica RomanuluI si a episcopieT de Romanii, tom. II, pag. 123 si 124.
Idem pag. 116 si noti(a istoricl din archiva episcopieI de Romani."' apud Melchisedec.
Cronica RomanuluI pag. 123. voi apendice la cronica Ilui1or, Melchisedec pag. 138.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 235

In Fanar5, Iacoba a atrasti in parte-si prin presenturI in obiecte

scumpe iin bani, favelrea Domnuldi si a deosebite perane ce aveati
trecere la Curte si pe la boierI. Intre persnele mituite, incepndil dela
Doma', se gAsescil : o Domnit, o Vornics, Visternidl, PostelnicI, Sp-
tarl, IspravnicT, Slugerl, trari, rara i slugi din curtea domnsc5.:
doctorulil, portarulg-bas6 cu cafegi-basa, ciimArasuli,
psaltulb, diaconul, grmticulti (1), etc. Tte aceste cheltuell nebu-

(1) PtA ce dice despre acsta Cronica RomanuluY

Insemnare de banii ce s'ara fi data de raposatula Episcopti de Romana, la
obrazele arltate mal giosa, dup. arkarea (5menilord riiposatuluI.
Lel
12.000 SA' prepunil luatI de Spht. Costache Caragea, lusa' 10.000 le, din
50.000 lel ce s'A ntiMita luaV de domnie, din care suma' insusI
VodA ad disti ct aa luat numaI 40.000 leI, si 2.000 leI ce-aa
prin mana ha' Constantinti biv Vat. de CAmarA.
5.000 Pe care are zapisti de datorie Dum. post. Scarlatti Caragea, pentru
care i s'ati pusil amanetti herghelia r'posatuluI : iaste prepusa cA
p6te s'a' fie rusfeta acstA sumh de banl
1.000 IneFele ce s'al dAruita, tij D-sali post. si Dum. Spat.
7.500 Luminatil Domnitil SultaniI, (ing a101 ic sA-I fi data 12.500 leI),
beza und inela zmaragdti de o mie de Id, si o flre de diamantl,
tefaricurI ce i-al mal' data.
2.000 Rusfetti portariuluI Nicodimti ; insA :
500 lel prin pol4a luI Alexandri Vam. ot GA141, cu Kiriacti Ana-
stasiu.
500 leI prin m'Ana luT Stefana Archidiaconti.
1.000 lel' prin mana a insusI rtiposatulta;
MAcarti cA singurti rtiposatula Episcopa ar fi disa ciltril Gram.
Gheorghil, cA ar fi datil 8.000 lel' rusfetti portariuluI Nicodima
tota nu se multtimea, insA Cu una zapisd de datorie ce i-ar fi
data, bezti alto peschisurr ce-al data portAresel'.
In urmarea acestorti descoperirI, Mitropolitula a imputernicitd cercetarea,
dAndu-I cela mal seriosa caractera : a data o carte de blAstema infricosat
asupra tuturorti casnicilora iostuluI episcopa, i asupra tuturora celora ce
\Tora fi sciinda ceva asupra originel acesteI datoriI, si nu vora descoperi la
cercetare, cele ce voril fi sciindti despre acsta.
Cercetarea acsta s'a urmatti in Mitropolie, in luna luI Decembrie, in pre-
sirqa a insusI Mitropolitului Leona. S'ati adusti de faV amploi41 grecI ai luI
Iacova, a nume : fostulti dichi Monachul Procopie, Ieromonachulti Sofro-
nie, fostult1 Archidiacona Stefanti, Ieromonachulti Atbanasie, si dup ce li s'a
cetita cartea de blAsterna a MitropolituluI Leona, ceI dintAl trel al data ur-
mAtrele detaliurl despre intrebuir4area banilora ce constitue datoriile r6mase
asupra Episcopiel de la Iacovd :

www.dacoromanica.ro
236 V. A. IIRECHIX

nesel urcatti la o suma colosahl., peste 100.000 leT (1) pe comptula

Dup blstemuld archierescd ce ni s'ad datd, argttimti in frica luT Dum-

neqeti;i prin cugetti curattt mrturisimil, precum in jostt aret :
Cele ce marlurisescil e Procopie monacha, pro in Dicha
Le
25,000 Mi-ati spusil r6posatulti, prin rostirea cuvintuluI s6O, c ati dattt
la curtea gospod dup ce s'a svrsitti archierett.
10,000 Att dattt altt doilea rinda endl din poruncil ad fostd adusd la Iast.
15,000 S'ah' mal* data la curtea gospod, cara' banT s'ad trimisti (lupa ce ad
esittt r'posatuld in eparchic, i s'ad data prin mana hiv cilpitanuluT
de lefegii Constantind Manu, ce este acum vtavtt do crimara.
zapisuld de acst suma a rmasil la curte, si nu s'a maT luatti,
bezii und zapist de 10.000 leI ce ati fostd datti rposatuld la curte,
ca s plAtscrt baniT pnil la sfeti Dimitre.
50.000 facti datT la Curte.
2.000 S'A datil rusfetd d-sali Spt. Caragea, prin intima luT Constantinti
vtafti de ca'mara, precum de acestr banT iscalitura re'posatuluI a-
deverzit
500 S'ati datti prin misma mea luT Alexandri vamesti de la GalatT t i-att
trastt 1)010 aice la JasT, la dumne--luT Basa Kiriacd Anastasiu. De
i-ati datti d-sale portarbasa NicodimO, hez altI han' ce i-ati datd
rtiposatult1 cu mAna sa aicea la IasT.
3.000 S'ad dattt peschisd pc la uniT i altiT zahard i cafea, care s'a cum-
p'ratti dela Riga hagi Constantinti i de la Sanduld tovarsulti
cum si dela Procopie Niti bacal.
Und csornicil de atta' s'ad dad grmticuluT al doilea.
O citar datti luT Constantintt vtavd do crtmar.
O citar i tina sala alge i 50 leT s'ad data luT T6derd Chitretulti.
Una sala alge i und ghermesittl, data popelul Pentelie, la
GalatT.
Und fustanlicti aganbanr viltavuluT Saya ot Tutova.
Subscristt : I1pox67ctog tiova.zq Irprfiv antatoq.
Cele ce mdrurtsesci e Sofronie Ermonach,A.
Untt incIti cu piatr zmaranda, mi-a spusti rilposatuld cIt pretuld luT este
1.000 leT, care, datti mriI sale DomniteT SultaniT. Cum si o 116re cu dia-
manturl, care aceste le-amd dusd impreun cu vamesulti Ianc Vardalacti, ins
pretuld fleireT nu mi-att spusd r6posatulil cu ct att cumprat'o.
O tabachere baga, cu una inelti do aurtt cu piatr diamantil, stt smarandil,
nu .titi minte bine, s'att datil prin m'Ana mea dumi-sale doftoruluT Casttmil.
O citar de bindie, i nisce testemelurT bune i o tabachere baga, s'ati datti
pechesti d-sale portariuluT Nicodimtt.
(1) Caleulemdd galbenultrt in valre de 5 lel veehl , suma cheltuit5. de Iaeobil
se ridia, la 20.000 galbenI austriaei,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 237

viitoruluI episcopatti, sum'a care absorbea veniturile EpiscopieI pe le-

cinif de ant Si In adeVril o a si redusil la cea mai mare miserie.
Unti fustanlicil de aganbani albA cu rindurI, datiA luI StavorA biv v.
VistierI.
Una civit, dat diaconuluI Anton, de l'a' dus tAtAne-sti, bez banI
ce i-ati data.
Subscrisa : Eurfpovo; lepolLoverzos.
Cele ce inrtirisesc e Stefanli Archidiacon.
Lei
500 S'A clattl prin m'Ana mea d-sale portariuluI Nicodim.
O pAreche paltale de aura, si 50 le!, s'art dat vorniceseIluI Moruzti.
Un csornicil de argint i tabachere baga, si unti ghermesit cu
flor'', datti luI Caligi basa.
Citaren, i tabachert i zarurl, datil domniilor'-sali ispravni-
citilorti de Romanti.
S'a mai dAruitil csrnice, i tabacherI i altele unora i altora,
fiindil-cu la scrisulil daturilorti acelor lucrurI a fost Neculae
Psalt : i elti scie anume.
Una gear i alte lucrurI dAruitti d-sale sluger. Andonie ot
GalatI, and i-ati botezatil o copilA, care lucrurI le-a (dusil) An-
tonasil diaconit
S'a mai dAruit protopopilor i 6menilorli caseI, samillAgen
citarele, i stambolsan.
Subscris : Et6cpavw vp(Irriv tipztat.x.ovw
Din declaratiunea celni de alti patrulea Ieromonachulii Stefanti; carele
se vede cti fuscse grAmAticulti luI lacovil, se vede, c mortulti Episcoptl a
trimesa la lasI ctr cApitanulil de lefegn, o sumA de 30 pungI de bani, spre
a se plAti do un sinet ce avea terminulti 15 Augustil. Banit aceia ati intratil
In mAna SpAtaruluT, carele a oprit din el. 2.000 lel, din care a urmatil, cti la
termin nu s'ail putut plAti banil top' dupti sinettl. Acele 30 pungi de banI se vede
cA aft fost destinate pentru Vodti ; cAcI Mocha indatA primi dcla Visternic
scris6re prin care liti intreba, din ordinulti DomnuluI: pentru ce nu plAtesce
bann ? lucha a ordonatil luT Atbanasie serie dupre cum se petrecuse lucrult1
Pe urmA, Tacobti, citind r6spunsulti, in carele se spunea, cfi bann aceI
2.000 lei oprit de SpAtarulti, s'a resgAnditil, a rupt scris6rea, dictilidti
gramaticului sA laca alta, in caro s'A nu pomenescA de aceI 2.000 lei opriti
de Spiltariulii, ata aceia suntti rusfetti, i pte sA audA Vodri,
a luat rusfetil ; iar SpAtariulti, informAndu-se cA acsta s'a descoperitil dela
dinsul, va cAd6 in urgia lui, i atuncI, sunt perdut ! De aci se vede,
cA SpAtariulti acesta era o pers6nA influentA la curte ; cA Iacolul litt mituise
si pe dinsulti, dar i maI r6mAsese datora cu acel resta de 2.000 leI, pe care
si l'a luat citi insusi, ctiOndu-I in mAnti baria trimisI de facobil desi desti-
natI pentru Mg Din aceia cti in incassarea banilor acestora este amestecatil
Visterniculii, se vede, cA VodA T trAsese partea luX din visterie, si Iacobil

www.dacoromanica.ro
238 V. A. URECIIII

Ca s, pa& a se despAgubi de asemenea chelluell, Taca(' puse ta

t(Ste functiunile episcopale greci si steIrse eparchia in tie modurile, ti-

r'emsese datora visteriet De aceea i Visterniculti Domnula se ingrijiaa

de restituirea acelorti banI de Iacobti.
Reproducema insasT declaratia luI Athanasie, data' in Mitropolie la 7 De-
cembrie :
Fiinda-ca in anula 1786, luna Iunie 5, ea sub-semnatulti am intrata In
serviciti la fericitula slantula Iacoba (1) Episcopula de Romana; i fiinda-ca
al in acelasT an in luna Octombrie, a implinita datoria obstsca, i fiinda-
ca elti a r'masti datora cu o insemnata suma de banI, carT ati rmasti necu-
noscutI unde s'el data, si Hind-ea a urmata carte de blastemti, ca sul artite
fie-care din 6menir fericitultif ceca ce scie ; i fiindti-ca am fosta intrebata
de pr sfintitulti Mitropolita pentru acsta, in frica luI Dumnedeti si in curata
consciint marturisima inaintea cerescului Dumnedea si a pr sfintituluT Sta-
pana, ca av'ndti fericitultt mare nevoie ca sa platsca una sinet' de treT-decT
de pungI pentru diva de 15 Augusta, si trimit6ndti baniI la lasi in m'Ana Dom-
nuluI Capitana de lefegiI Constantinti, ca sul dea acolo unde elti scia, Dumnealul
Spatariula a Minuta din acer banI douti mii de la Deci neputndu-se la diva
terminuluI a se plati celo 30 pungI, si hind intrebata prin scrisre de Dom-
nia sa Visterniculti Domnulti MatheY din ordinulti sle : pentru ce
intardiaz1 cu plata ; mi-a ordinata sa seria re'spunsa in acsta afacere, cum
ca cap banl a trimisa la IasI eral in deajuns ca sul platsca datoria mentio-
nata; dar s'aj impartita i la altI creditorI. Pe &Anda ea faceama rspunsula
ar'tamti i despre cele (loa: mil', pe carI le-aa retinuttl D-lur Spatariula,
ela mi-a luata scriscrea din mana si a rupt'o, dicnda, cul arel banT data
rusfeta, si nu trebue sul scie niment, si mal' ales c acea scrisre pte sa
fie cunoscuta de Inaltimea sa, si dca D-10 Spatariula s'ar informa de acesta,
ela (Vladica) dicea, ca este perduta ; cae! clarea acestorti banI trebuia sa fie
frte secreta. Aceste sciti, acestea marturisesea inaintea duliovnicesculuT
mea parinte i sfantula Mitropolita, care a tosta rinduita de Inaltimea sa s'a
m'e cerceteze, ca s'a nu cada sub pr greula blastema ala pr sfintieT sle,
Drepta aceea i subscriti cu propria mea mtma. 1786, Decembrie 7.
'A acodotoq `lepotirivecp:; (2).
(Originalula in Docum. Episc. Rom.)
In fine resumandu-se resultatula cercettirilora, s'a constatata, ca datorielc
luI Iacova provina parte din nisce datoril facute de cla de pe candil era Egu-
mena la Barnovslii, care acum cadeat Una in sarcina EpiscopieT : o suma

Acestil cillugara greca' ~inda pe sacrifurulil Iacobil: felicita i Malta artii,

elit nu avea niel' o ideie despre moralitatca crestinil : virtutca si viciult1 la dinsulti eratl
identice. (Melchisedec)
Observilmil, cul att declaratia acsta, cAt si anterirele art.:tila ale Grecilora sunt
scrise in limba grcui, pentru cul el nu sciart romAnesce. Artuirile celorrt-l-altI 3 sunt
de atuncI traduce si in romitnesce; iar acstA ultimA se plistr6vrt numaT in grecesce, de
pe care acum s'a tradus romAnesce.

www.dacoromanica.ro
 MIAJA Rem.buLaat 239

nndil pentru sine pttn5, i baniI c1elor i vinc,16ndil ciliar si pro-

priet6tI ale Episcopiel, In contra legiloril. Fugeail servitorii altarulul
din eparchia luI Iacobt, care In cotro putea, numai s5, scape de dit-
rile cu care acesta sroia clerulil!
Intr'o visit a0a iis pastorala prin eparchie, dar in realitate pentru
a aduna, In persOn6, noue plocne, IacolnI se imbolnavi la Focanl si

de 10.'280 leI. Restulti cuprinde halla i obiectele ce a data Iacovti mit

spre a put, s'A se faca Episcopti de Romanii. Din banif cheltuitI de el pen-
tru acesta scopri s'att pututtt constata numal 82.709 leI 114 banY. Att rmasti
*Met sub btinuialtt mal multe pers6ne, cArora s'ar fi impitrtittl incA suma
de 16.500 lel. Nu s'a pututti constata ce suma se va fi cheltuitti pentru o
multime de obiecte preci6se, i materil de imbracAminte, pentru coe6ne
boierI, presentate de Iacobti, spre a-sl" atrage fav6rea lorti.
it insemnarea dctaiat, despre tte acestea :
Insemnare de cal* batir era &toril r6posatulti Episcopil inca fiindtt egu-
mena la milnrtstirea Barnovski, si pentru catti sumA de banI ati datti rusfetti,
la deosebite ptirtT, dup ce s'att chirotonisittt Episcopti, precum in josti art.
Lei BanI
1.000 Dumi-sale
1.000 Archimandritulta Ghedeon, ot Barnovski.
1.000 Dumi-sale slugerultd Andone.
1 650 Gramaticulur 1ordache.
1.500 Luf Miser Iane Vardalacti.
1.500 *atrariulti Toma Cozma (1).
360 S6crAI luI Vasilache Theodorti.
500 Suroril portariula
1.500 LuY. Miser Panda Cavacti.
10.280
Cap bani s'ail (lata rifesfeturl la pa'r(1, si s'a0 chellifilii.
50.000 S'A dattt la Domnie.
2.000 D-sali SOL Carage.
1.000 Tij s'A datti inele D-sali post. i D-sati sph't. Car.
2.000 S'att data portariulta Nicodimti.
5.000 Cheltuiala chirotoniel: si cacle si zahilat.
1.000 Cheltuiala la straile r6posatulta si a 6menilorti casa
1.000 Unti engolfti Cu smaragdurY cincI si unti poiasti cu ptrrt verde.
500 Cheltuiala ce-ati filcutti rttposatulil in 30 c;file cAnd l'att adus la IasI.

(1) Tradip spune, c. Torna-Cosma era de origind Tigand. Poseddridd avere prin
F.4i

servicide fdeute vre-unid Domad fanariotil, eld deveni boerd. Torna-Cosma este ctitoruld
uneI biserici din IasI, in suburbia Pileurarilord, care pand as1ilc1 prt numele lut lila
este de aseminea ctitoruld MilndstireI Dobrusa din Basarabia.

www.dacoromanica.ro
240 V. A. ITRECITIX

muri la 25 Octobre, dups o p.'storie de 8 lunI fdr5, 5 dile. Poporulti

Vc,lu In acst grabnica mrte pedpsa luI Duinneglet) contra celui care
despretuise cartea de bl'a'stemti a sinoduluI tc'weI si In contra dispo-
sitiunilorti el se acuse episcopil.Dispretul6 natiunel pentru Iacobii se
manifestA si In faptulti, ca nu fu lnmormIntat. In episcopia de Romanil,
ci la o bisericA din Focsanl si afar chiar, cum nu era obiceiu16s
se IngrOpe EpiscopiI.Mai multa tric6, se pare eh* indignatiunea po-
pular5, merse pttnit acolo, ch. cadavrulti lui Iacobil fu desgropat6 si
aruncat la cttni. Numal pietatea crestinsc5, a unuI necunoscutil a
cules cadavrul6 si l'a aruncata pe o sandrama, uncle sthtu mal' multe
(lile 111ra sepultur (1).

2.000 Cheltuiala ce s'A ra'cuti1 la al doilea taxidil, si la ingroparea

reposatuluT.
1.209 114 Alte cheltuelI mAruntisurI cu deosebitil izvodti.
500 Una billa de aura ce s'atl data VorniceseI lui Moruztisi banl.
16.500 Acel' prin prepusti dap, precum in potrivh
92.989 114 facti.
Insemnarea de acele prin prepusil c s'aril fi datil la obraze precum se
cuvintzil de obste :
ins. : Lei
Milrii sale DomniteISultanii 7 500
D-sali post. Bibica . 5.000
D-sali post. Caratze, (lupa analogia luatil fratele Dumisali 2.000
PortariuluI Nicodinul, hez de ceI ce ail luatO, ar.")tg1 . . . 2.000
16.500
Oscbittl de acstii ar6tatti sum5, s'ati datil la osebite obraze, harhalurT, florl
cu diainanturY, inele cu diarnanturT, cerceI cu smaragdurI, cincI trahirele cu
mArgAritaruil, briiVirY cu milrgrtritaril, csrnice de aurti si de argintti, ta-
bachere bune, gearinibnle, agambaniI, citarcle, ghermesiturI, bocel5curI,
amlgele (*) i altele, care acca mare cunoscintil p6te cercettIndil sti le [die.
(1) P. S. Melchisedeal dice, c5, desgroparca luI Iaeob ar fi fusta faeula de o bandrt
de TiltarT, cari pracla prin Vira de josri i creduserrt ct. \Toril grtsi m'ere cu acestrt episcopfi.
Cum niciliurT nu Mil-una mentiune de o invasiune dc tiltarT sub domnia luT Al. Mavrocor-
datti, no'f stilruima mal multa' pe lAngit versiunea n6strri.

() EsplicAma cAti-va termenT neusitatT astrtc11. dupc himuririle date de o pers6nrt cu-
nosctre in ale vechimeT: Aganbani, alminterea Seraiil: o materie alba tesuta cu argintfi.
o materie de culre albastru-inchistl. Gearurr: Salurl de prima calitate, tesute
din p'ril de cilmil5 si cu florl cusute cu mAna, provenite din Arabia si din Persia. --
,lam-alaqea: literal insmnil marfil de Sam (numele loculuT unde se fabric". -- in Asia), o
materie de haine. Harhal: coliete. Trachilele: rnArgele. (Cron. Roman. de Melchisedecti.)

www.dacoromanica.ro
 4,i,10A,,
.
..itp.,

),
mi gi,

ic,Ipnitegaza.

[stoma Rom. V. A. Upechia, Oripalul Academiei )

ALEX. 00AN MAVROCORDAT

'DO MN U MOLDOVE I
www.dacoromanica.ro
1785 - 1786
 I8TOR1it RomiiilLat 241

De episcopulil anticanonica scApA episcopia_de Romani'', dar

nu i de datoriile marl In carI acela o ltis. afundat'A i despre care
In note se potil ved lucrArile i cercetarile rcute din ordinea Mitro-
polituluI Leonti, i In anexa ce punemil la acstA paginA (1).
Mitropolitula se ocupA nu numai cu regularea stAreI materiale a
EpiscopieI de Romani", ci i cu regularea administrAreI eI provisorie.
Pe data furl destituitl totI GreciI din Episcopie, clerid i laid, la
aplausele Ord i, nu ne Indoim, cu tt5. displAcerea Domnitorulta.

XXXII.

Fuga ha, Al. Mavrocordat4 in Rusia.

eAcesta stApanitorii, clice Manolachi DrAghicI, niel o fericire

adusil Ord cAt a domnitO, fr numal ostenlit i duren (2).
DriighicI n'a documentatil asertiunea luI, dar din cele ce nol
ami1 adus maI susil, ese tntemeiatA depling acusarea acsta.
Nemulrnirilo crescnde ale treI de o parte, de all parte situa-
tiunea totil mai rea, In care se pune la Constantinopole, fad' pre Al. I.
Mavrocordatil s'A IntelgA, cA nu departe este captulil tristel sale dom-
nil. Ceca-ce cu deosebire amenintA nu numaI domnia, dar i viata luI
Al. I. Mavrocordatil este disgratia In care cade la Constantinopole Reis-
Efendi-Ismail-paa, In primele lunl ale anului 1785 (3).
Al. I. Mavrocordatil cAutA, dnd banI MinistruluI rusesctio din Con-

Ve(11 anexa dupri Cronica Romanulut tom. IL pag. 135-138.

Istoria Moldova pag. 49.
D. de Choiseul ditre d. de Vergennes despre pericolulil ce ameninta pc Mavrocor-
data, Domnulti Moldova
Constantinople le 13 Mai 1785.
L'ancien Reis Effendi, Ismail-Paella, d'abord priv de son gouvernement de Bosnie et
ensuite condamn une prison perptuelle dans la forteresse de Famagouste, vient d'tre
arrt, et l'ordre de sa mort est parti. On assure que Sam Effendi qui l'avait remplac
it Belgrade ne tardera pas it prouver le mme sort et je ne sais si le nouveau Prince
de Moldavie, Maurocordato, pourra chapper au danger d'avoir rem sa fortune du mal-
heureux clout on vent anantir jusqu'aux dernii.res cratures.
Morin IlondnVorii de V. A. Ureela. 1

www.dacoromanica.ro
242 V. A. tilitC111i

stantinopole, sh-si mentina situatiunea, dar nu isbuti si cheltula fu

aprpe zadarnic. Mai multi bani dadea Alex. Ipsilante!...
Totusi sacrificiile lui b5.nescI 116 apropiara i mal multa de Rusia.
Istoricul Moldovean DraghicI ne spune c5, Al. I. Mavrocordata
Fit-a lsat tronulil si a fugitil in Rusia si G nimeni n'a pututil
afla pOn5, astac,II causa acestei fugiri, uni.1 secreta cunos-
cutti. numal de dinsulil i greil de talmticit, ca' niel o pricina, poli-
tica nu se arkase care sa-la ameninte, decat boeril fanarioti prepunea
s5, fi simtitil mal Inainte ruperea ce era sa fie Intre 136rt5, cu Peters-
burgulil i ca s'O scape de cursa rasboiulul s6 de alte r6spunderI
grele ce puteail sa vie asupra sa ca DomniA, a preferitil s fuga In
Rusia dedil s5, mrg5, la urma sa; mulp Inch talmacesc supositia
acsta cu maI vii temeiuri incredintancla adeca, ch are si corespondinte
secrete cu cabinetulti rusesc si ca* princlndu-se o scris6re de acele
la ambasada turcsca din Petersburg, Firar, indata ce s'a Insciintatil
de tmprejurarl, a trecutil Nistrul cu mare grbire si in secreta de n'a
siintita nimeni duca lui din orasti pan a doua qi, M'ara. de 4-5
boeri, catre cari s'a destainuit si le-a incredintatil st5,panirea. (1)
Laurian nu 6xplich de loca acsta fug5, si niel n'o amintesce, ci se
marginesce a spune ea in 1785 Prta depuse pe Alex. Mavrocordat
din Moldova, denuminclil In locul luI pe Alex. Ipsilante (2).
Niel o explicatiune nu gasimil In Fotino, iar Athanase Comnen Ipsi-
lante spune, c la 3 Decembrie 1776 se mazilesce Domnulii Moldovei
Al. L Mavrocordatil si se da domnia fostului Domnil ala Munteniei Alex.
Ipsilante. Mazilirea a fostil voluntarO si s'a rinduitft caimacaml Mol-
dovel inca petrecnclti la Iasi mazilitula Doma". Se pare c5, in urma
ma,z1lirel, ori din tma s'a nu fip chitimatia la Constantinopole
dea indrept5,ri carI, date sai ng date, putea sa-1 compromith viata,
sg pentru a nu rmane mai multa timp In tr5, ca maza', se ho-
tarl inplanda vigilenta caimacamilonl s fuga in Rusia (3). Din vor-
Istoria MoldoveT, IaT, 1857. Totn. II, pag. 48-59.
Istoria Rornnilor. Bueuresei, 1873, pag. 664.
Veql Analele AcademicI Ilometne, seria II. Tom. II, 1879 80. Paz. :)33. Mili ce qice
AtItanasie Comnen Ipsilante :
Alex. Mavrecordat a fugar' in Rusia de bunil voie mazIit, dupri. ce a in-

www.dacoromanica.ro
 iStORIA ROMAN1LOR8 '243

bele luI Athanasie Comnen mal resultA, c Domnitorula mazlliL r6-

mane sub privegherea caimacamilort.
Si Ins4 Drghicl spune mal departe, c totl boeriI aA rmasil in-
fricoatI cum voril rspunde la Prt, pentru vinovatia DomnuluI, apu-
andu-1 de ce rail lsat s fug5, din tr. (1) De acea boeril vorti
trimite arzil la Constantinopole spre a se justifica, spunndil e.
In secretula acesteI fapte. Prta, In imprejurArile politice in caro se
aria, primi de bune explicatiunile
Acele ImprejurrI politice erail In adevril amenintt6re. Comitele
de Frrires Sanveboeuf sosinda la Constantinopole In 1785, la Int6r-
cerca luI din calkorie In Persia, afl, In acst, capital, ved rAsboiulti
nu va intarlia de a isbucni Intre Rusia i Turcia. In Ianuarie 1786
o fregat russc intr in timpula nopteI In Bosfora, l'Ora ca gardele dela
certi s bage de sm, i a doua li TurciI se gsira In fata unul vasil
rusesc, care putea s fi adustt chiar i trupe pn, In portula capitalei
-Turcien Divanula se tngui de acsta MinistruluI rusescil, iar acesta
se mrgini a explica faptula icnd, cA din causa ceteI, comandantula
vasulul n'a bgatil de srn unde-li.1 duceail, curentele. La Constanti-
nopole ins, se fOcu convingerea, c Muscalil potti intr'o bun dirni-
ntO a se gasi cu flota loril In Constantinopole i a bombarda Ora;iulil.

elatti pe Caimacama din 1a0', lutinda qi banl multI, printre care i sumele
ce se cuvinca sA, r'inn pentru Ipsilante (Domnula cela urintitoril) din A.ja-
torinta i din alte dar): ce el Mavrocordatti) apucase a stringe cu
pare ....
La 3 Septe,mbre mazilindu-se Domnulti MoldoveT Alex. Ioan Alavrocor
Doinnia s'a datti fostulul Doma' ala Valachiel Alex. Ipsilante. Cu t6te
cti birul OreT era numal de pungT 134 i le! 30, totuT pentru Domnio lp-
silante a data marT sume si extraordinare darurT SultanuluT i ViziruluT, cuin
luT Reis Ketab Ata Bey, apr6pe 4000 de pungi. N'ar fi domnitti, dca nu
i-arti fi luatti pe nedreptil i cu sila ViziriT i altiT pe fie-care anti maT multa
de 300 pungT, dupti ce pentru rechitimarea din exila a datti 600 pungT, in
cht (luT Ipsilante) nu maT rtimasil bani.
DcIi insti ar fi sciutti cti se va declara rilsboitl, ar fi pltititti sil nu dom-
nse. !
(Al/tan. Colnen Ipsitante, pag. 647)
(1) Venindil scire ((le fuga liti lpsilan te) la Constanlinopole capuchehaialele Steranit buida
Misoglu si Manolo Arghiropolo, ,ginerele doctorulta Luca din Salonic, furli aruncati in tem-
Uita la Mogyur Aga.
(Alhnsie Confiten Ipsilante)

www.dacoromanica.ro
244 V. A. MECHli

Acesti) fapt, venial Cu pupa duph publicarea manifestulul Ecate-

rineI (1) trebuia sd fie agitatti nu numai pe Turcil din Constantino-
pole, dar si mica curte din Iasi i s fi contribuita la fuga lui Al. I.
Mavrocordatil, mulit bnuittI de Divanulf.1 turcesca pentru relatitmile
lui secrete cu Rusia si attita combatutil de pairiarcliie si de sinoclulti
bisericei grecescl.

XXXIII.

N. Caragea doninesce cu frica de r&cdle.

S ne intrcemil, trecnclti de la Iasi la Bucuresci, spre a cerceta
mai de aprpe si din respectulil administratiunel interne, domnia, de
care in moda mal in generalti ne-amtt ocupattl, a lui Nicolae Caragea.
S frunzrimil din vrafula de documente inedite ce dmti in anex
pentru scurta domnie a lul Caragea, spre a ved lntru &ail Munte-
nia, care avusese until bun administratoril i stapnitorii In Al. Ipsi-
lante, continurt evolutiunea sa spre progresti si cultur.
Alai 'nainte de tOte amintim, crt noul Domnitorti fusese ridicatt
clomnie din o familie noutt fanariot.
NeavCndtt de ajunsil bani, a ordonatti. Divanului Aluntnil sa adune
crrabnicti o dare extraordinar de chte 10 lei de cash. Asemene or_
dine trmise Inca din Constantinopole, afl o seris resistint intre
boieri i Caragea fu silifi a se multami numaI cu 6 lei de cas. A-
cst dare dete 600.000 lei, earl se trmiser5, lui Caragea. Floriantt
Arontt amintinda acestil fact, mal adaog5. i informatiunea, cd Cara-
gea aduse cu sinesI, din Constantinopole, o sum mare de strainl
cirora data cele mal multe slujbe ale t'reI. (2)
Despre domnia lui N. Caragea Laurianil nu qice alta deck ea a
fticutii marl' estorsiunl de ba,ni, earl adusti. detronarea.
In Dionisie Potino nu aflmil decttt abia Inregistratrt domnia
N. Caragea (3).
(I) Vedl anexa dupilUricara, tom. VI, pac). 62.
Manuala de Istoria Prineip. RomemieT.13ueuresei 8 1839.
Trad. de Sion Tom. 11, pa. 173.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 245

Spicuinda condicele do documente ale scurtei lul DomniI, af15.ma fap-

tele urm5.t6re maI momentse :
1. Nemultamirea erescnda a Ora ap6sat5. sub strcerile luI Ca-
ragea se exprima din ce In ce maI cu Intetire vi in locurI publico.
Atuncl N. Caragea dote una pitad'. Domnesca oprinda conversatiunile
politice In Calivenele,. Este Cu data din Septembrie 1, anula 1782 vi
e in cuprinderea urmat6re :
Nicolae C. Caragea V. V.
D-ta Vel Aga, amil luat Domnia mea insciiiAarc cum cri pe la Cahvendtle
din BucurescT sedti 6menif la musaverea i vorbescil multe felurimI de
lialturf carl nu li se cade, pentru care ama poruncitil Domnia-luI Vol SIAL
dar mal vrtos Domniel tle itf scriem, ca unulti ce D-ta aT zabitlicuM
in liluntrultt trguluT, sit poruncescI strasnica ccloril ce ini priIvilliT de cali-
venele, cit de acum inainte sri nu se cutcze a mal ngidui inAuntru calive-
nolcloril pre nimenI sit faca vorNi de Domnie, pentru Devlettl pontru alte
havadisurf, die' de vornti audi, nu vomil cauta niel \Toma cerca p...e cela cc
ati flicuta verba aceea, ce insusT pre ceI ce tina ealivenelele if OM it pedepsi
strasnicil. Si pentru ca sit scie de acsta mai dinainte, a le ar61 cit avemii
a oradui spionI inteadinsil pentru acsta si de vomil gAsi ea' totil nu s'ati
parasitti i iar'cisI se urmz'ci, sit scie cit noi am esita din p6catulti pedopsolor5
Cu artitarea cc le facemti mar inainte. Tolco pis. Gvdm. 1782 Sept I. (1).

Totti-odata Caragea iea mi.'surI de a impedica orI ce tntrunirI de

n6pte, prin alta pitaca cu aceeavI dat5,, catre marele SpAtara vi marele
Aga, ca sf1. vestsed obvtia, cit dupa ce bate toba de straja de sera ni-
menI sit nu maf Amble prin orava ['ara de casa de neurnit, nevoie
In acela casa orl-cine ar fi (cc:artesana sa de ajara, sel fie datorift a
anibla ea felinarit numai &ea are nevoie a ambla sa fie datorec
a respunde strajnieului r'espantiaydza.
Domnitorula ordona s'a fie arestati top' col fart felinara i in casa
de recidiva,' s fie aduvl inaintea Domnitorulul spre a-vi da sema (2).
Nu numal vorbele prin cahvenele le opria N. Caragea ci i relatiunile
Orig. documenta este in proprietatea n(pstrii. NI3. S'a serisCt asemene i la Vd
Sp tarCt.
Oond. Dotnnescil, No. 9. Ara. &gula

www.dacoromanica.ro
246 V. A. IIRECHI

boerimel Cu strin'tatea. Asia el pedepsia greil pe Toma Calinescu,

punea s6-1i1 bar In velgil si apoI s-16 esile la Znagovil ca turbur-
toril si amestecdtoril i mai virtosil dusmanti cAcl a cutezat
pttisi peste hotari.. . .

8ta actele relative

Cartea de suryltinnidca a lu Toma Calinescu, din 1782 Septembre 2.
De vreme co Torna CAlinescu biv vtafti za Paharniciel, cu netrebnicie si
mult obrAznicie indri-isni de a pov6tui si a pune la c rele cu sfaturt Indo-
arte i cu lesnire des'vrsirea relelor urmrt pe frate-sM cela
Mihat Clinescu, intt a se face lstoril de patria sa si a fugi fr scirea Dom-
niet mele la plrtI strine, mat vrtosil c. inc poruncitq era de a fi zticnittl,
iar chi cu ale sale netrebnice preri, ul facu a fi rg urmiltorti de se ari.lt
cu impotrivire la buna orinduial oblduiret Vret si-16 Mar a fi cu nesupu-
nere, la ale cAruia rele urmrt dup pravil, cu tati dreptatea este a se pe-
depsi cu relspunderea de viat, &Uf cu a lora rea urmare, se putea da pildti
si la altt pmintent Si de aceea dup dreptti, vrednict sunt de a lua indoit
pedps, mat virtosti c fcndua la sLiv6rsirea acesteT role urmrt, de a
ciruia mrturie dcte incrt mal 'nainte intrebat fiincl numitul Torna, nu nu-
mat c a tgtiduitii acestea tac si n'a vrutil s ne spue in ce chipa i pentru
co a 'Muta una ca acsta, ci uc cu obrznicie indrsnindu-se a grifitti Cu
grai neinfranatti cAtre ornduitt velitt boi.rT. Drept acea dar, pentru
tte ale luT netrebnice urrnrT, ca unula ce se afl a fi un netrebnicti, tur-
burglorg i amesteceitorg i mas!, vrtosg dumang qi de r'e:g voitorg la linistita huna
petrecere a obstiet, dup dreptil fost'arn hotaritifft a-t resplti cu rspunderea
de viat, dar pentru hatirulti a multora obraze ce mijlocir i pentru mila
b6trneteloril mamet brui, iat, it micsormil pedpsa si in locult1 r6punerea
vietet, cu Divantt hotrimil, c batendu-se in vilgg, spre a se face pild de
inv6tAtur, tuturoril celorilt asemene lut, s'a.' se trimit, la Znagovr sscr acolo
la inchis6re in tati vremea vie0t lut. 1782, Septembre 2 (1).
Alta carte din 1782.
Augustii 25 etitre Egumenulti de Znagov s. primse6 in mUilstire sub
paz pe surgunituld Mincu sin &Alinala, care 111 de scirea i invoirea Dom-
niet ad epichirisitg faptei de vinovcitie, feirndu-se fugarig i lasiltorii patria ha

(1) La Oct. 12, 1782 Vodg N. Caragea, ii iart. cu resolutia pusrt pe jaiba mamei lora
Maria Cillinescu. Ea se acusa a ea e vinovata, e atuncT bietultl copili1, l'a adusil in
lltuntru, nesocotindil a fi o gresa16, (Fila 38, com./. No. 9.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 247

cu t6te c i si nu iasei din Patria iar elil cu nesupunere,

fcrd de Domnsca sloboclenie ai fugiti2 facendii infelaciune viclene
Pedpsa Ii cra maI mare dar noI milostivindu-ne asupra bartmetelora
rugticiunile mame sale, Ha orinduimti la osinda surgliiunliculuI sub paza
ZnagovuluI.
nil duce la mantistire zapciulti spttirescti.

Pentru a opri esirea din tr a Mora nemultmitI, carI ara fi pututa

duce reclamatiura peste hotare, Caragea Infiint pilsusula i d cir-
culari la vAtasiI de fruntaril prin carp legate, din 1782 Iulie 31, cAtre
jud. VAIcea, Gorja i Meheding, s nu lase vtasiI de plaiurl a trece
nimenl fr de rvasa i pu, niel in colo niel in cce.
Sti dea de stire Domniel ce ma a intrattl In tr.
t5, circulara:
Fiinda-cti nizamuld margind si ale intreirilorti Ore este o trail din cele
si mai dintaiti la datoria n6strtt, care ne silesce pururea diva i n6ptca
a ingriji ca s fie bine przit ; de accea multe felurI de poruncI v'ama data
cu ponturT i pov6tuirI pe larga, ca pe tte drumurile mail si mid ce treat
prin plaig si la fiesI-care potec sr avetl potecasI aeplint, carI stt nu lip-
sscA mrcarti una csil din locula de pazti, ci sti se afle gata la piciorti
cu arme diva i nptea, panr,-. va veni vremea schimbatuluI, ea sti intro
cci ee sunt de Alicia i pentru ca sti putetY imprna tte drumurile i pote-
cile eke are plaiulti. De aceea sunt rinduitI acum potecasI mar multi* de-
ck eraa in alte vremi maI inainte. Asijderea anatt scristi si ispravnicilorti
judetulul ca sr, v cerco de avetI la Vito trcbuinci6sele locurI paznieT
or6nduitI, si de pzesca ace or(,,nduitI cum se cade sti lipsesca duptt
alte trebuintI, mrcara cit ispravnicil dupti, r'ti nravulti lora, earl sunt obis-
nuitI oil a diafendefsi orI a nu cerceta lucrurile cum se cado, ne-ati rtispunsil
cti suntetI urintitorI.poruncilorti i c pziti marginea cum se cade, eu num6-
rulti de potecasT trebuinciosl la fie-care locti, dar Domnia mea ne artittindu-no
ntidejclea numaI inteacsta, nu ama lipsitti precum niel lipsima, a vt; cer-
ceta insi-ne Domnia mea, osebita, in t6tri, vremea, prin felurI de alte mijlce
ce avemti j chiar pc la potecile trimittmdil cerctitorI, amti
cate-va din potecl dupil la unele plaiurI devenite frti de paznicI,
potecasiI ce rinduitI duptt alto trebf i angariI, pentru care ftictmdti strns6re
vpr trebui ca sti dea sma pentru ce nu sunt paznicil potecasI dupti po-
runc, pe la aceste potecI? Ati r6spunsti spro indreptare, c nu potil ajunge
potecasiI, fiinda trirnii uniI dupti v6nata pentru plocne, dupti pstrv, dupti

www.dacoromanica.ro
248 V. A. URECH1X

smeura sa adune si la alte ca d'alde acestea, lueru care Domnia mea nu le

aveamti porunea dath. de acestea niel le voimti, ci inch' cu totulti le-amil
dicatti. DecI acsta no-att adusti la mare turburare, cum sa ye cutezaV a ra-
dica potecasiI din trba Domnsca, (lela paza piaiuriior i s-1 trimeteV
umble dup smeura i dup vnaturI pentru plocne? Pentru ce voY nu sun-
tcT ? Pentru ca s vg faceV ciocoi interesele vstre, a tedmite pes-
chesuri inc6ce i ineolo, risipitI elmeniI din slujba potecilortl s re'mae plaiultt
deschistt. Sa seip (lar, ca de ast(II inainte de voiti maI auqi ca nu v'aff pa-
rasittl i faceV fa'ormarea rnenilorti pentru vinaturI, zmeura, pastravI
d'alde astea cu nume de plocne pentru cutare boerl sti pentru prietenil
vostri, orI din sinesl sti din porunea ca V-ati scristi cutare boerti te-
mt,sndu-te mal multii de frica aceluI obraztt dect de urgia n6str, te-aI cu-
tezatti i radicanda pe poteeasI si pe plaiasl, a lipsit vre-unil din poted si
art facuttl cal de pupil eusurti la paza hotaruluT vomti tramite de te
va ridica i filed aqI maI face alt cercetare mar multti te vomti pedepsi in-
susI acolo in plai, cu repunere de viata, si nu te va put ajuta si a te scapa
nimenea. Acestea scristi i intr'alte rindurI i v'amti artitatti, cA pe-
dpsa la vina pazif marginel este mrtea, dar v'c1ndu-v8 ea in capulti vostru
pesemne a intratti ca. acestea sunt numai infricosarI, amt.' hotaritti cu adevtiratil
a face in fapt acsta ce n'anatt voittt pang acum a o face, fiindti-ca nu mai
putemti suferi ale v6stre cusururl. i asia atuncea numaI vA vetI inviIta cum
sa slujitT la porunca DomnuluI si ce felti sa" paziV nizamulti margineI. lata
acum deosebitti de acestea maI trimestl de iznva ponturI pe largtt
pentru nizamulti margineI. Acsta ! 1783, Genarie 10 (1).

Ca s pt, trece peste hotard logofetelul6 Lupulil, la AugustiA 1782,

1i fabric& 1nsu0 unil pasugt
Din acst caus, la 1782 Augusta 13 logofetelulil Lupul o tr-
misil la ocn, ca plastograplal unorfc isedlituri pe r'veqit de drumit cz-tre
fapt este egala cu acea de ealpuzang . Lupula v.oise cu acestil rd-
vas de drumil sA fug in Ardeal, cAcI Voda llg urmria pentru
maltratase nisce locuitort
Niel pe Turd nu-1 lsa voios N. Caragea s intre In Ora. Con-
formil nizamuluI, N. Caragea scrie cpitanilorti dela Dui-area, in 1782
Decembre 9, 20 crtI legate, prin earl le imput, c6 nu pazesc bine
marginea i c, pentru mitei las Turd sA intre In tr, contra niza-
(1) Condica No. 9,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM ANILORO 249

muluI dobndittl, de care sunteti vinovatf kind la mirte. De voril ltisa

s5, maI trcd Turd pe interes orI din bicisnicia lora, cu pedepese
de mrte te vontA pedepsi Bra de niel unit' fehl de milostivire.
Cutezarea de a se opune la ordinele Domnitoruldi era In adev6rti
grea pedepsita sub N. Caragea. td un pitacti care dovedesce acesta:
Pitacti eatrel Vel Arma0 s'a' prte prin targtt pe Curcea paredlalndii, cu doT
eimenT din satulia Miigura (V1aca) ce sunt la inchisre, ekT s'ati impotrivit'
la porunca domnieT i a sAritil de al btut pe copilulg din casd. Purtttn-
du-T prin targil sa le strige vina, ca de obiceiti, i apoT cu zapci harnicil sa-I
ducti la satultt lorti unde stt-I pedepssca cu btaie la WO eke una sutil de
toege in fata copiluluT de cas'a Witutil. 1783, Ghenarie 13. (1)

O curi6s6 catagrafie face N. Caragea cu scopil de a opri portulil

de arme, uniforme i caiafete nelegan i mrginincla de la arme
pre orl-cine nu apaqinea regulatil la o brsra, V&A,. Tma de micArI
i r6smirite nu este str5in5, i la acst porunca domn6sc5., in cuprin-
derea urm5,t6re

Carte cettre Vel Spat. i Vel Aga. 1783, Febr. 14.

CinstitT i credincioiT hoer! Domniel mele, Domnia ta Vol Spatard Dom-
nia ta Vel aga i tuturort zapciilor marl i mid din breslele DomnieT mle, ve
Mown(' Domnia mea scire, c vointa DomnieT mele pururea i intru tte
pornit ea s-T gilsscA fie-ce brash': orinduiala sa, care s'a se i pazscti ne-
strtimutatil, flindt trebuintil de a se face i Catagrafia aicT in oraultt DomnieT
mole BucurescI, am poruncit Domnia mea de le-amil datil pecetluirT do la
Visteria DomnieT mele pe la tte breslele Domniel mle cum i pe la altele
pentru ca s fie cunoscutT i sciutT ceT ce se Oa in slujba Domnescil i a
iar cel-laltT totT dup coprinderea ponturiloril ce vi s'ail data sit intre
In orinduelile ce sunt poruncite acolo. Iar pentru neferiT, tufecciT i deliT in
curtea DomnieT mele amti poruncittt de li data sineturI de la Cmara
Don-miel mele, fie-cilruia pe chipult1 st;i1, cum i neferilorti arnrtutT din brsla
SptArieT i Agiel indt anal poruncitil de li datil asemene sineturT ale D-tre,
spre adeverintg ea se all in slujbil. Acum dar, de vreme ce ne-amil nsciin-
at mea, cum ea multT din ceT cc li-se adapa gndul, sea de a face
fapte rele i bliIstemtitiT,* stt a se apt.ra de dajde cu viclqug, se imbrac

(1) Condica No. 11.

www.dacoromanica.ro
250 V. A. IJRECHIX

cu port(' ca neforiT din curte, sat din breslele DomnieT vstre, adec cu malo-
tole, cu poturT, purtiinclti i arme, pentru ca s nu fie cunoseutI eti nu so
al% intr'acst slujb, i cu acsta pricinuescti, intAitt necinste ostailoril Dom-
nescT, ca se afl asemenea cu diniT 6menT notrebnicT, alti doilea pricinuesett
i fapte netrebnice i viclelugurr 1 alte multe nenorocirT, carii niel intr'una
chipti nu sunt suferite DomnieT mele. Iat de isn6v inteadinsti i Cu mare str-
nicie v poruncimrt, ea intaiti s, ar'tatT acst porunc la t6te breslele Dum-
ne-v6stre s o vaq, pentru ca s seie fie-care neferti, slit tie sinetulti
dinsuld in t6t vremea, i aTa sil se6tetT pristavti, ca s publieitT porunca
DomnieT mele in totil oraultt BucurescT, s, scie fiesce-carele, c aveT stra-
nicrt porune a face mare cercetare i pre orT-care vetl afla fat% de acest
felti de sinetil, care s asemene cu chipulti luT, avetT i porunc' i voie,
verT arnrtutti, verT pmintnti, verT slugti boerscrt, verT m6nristirscii,
pe earl' vetT grtsi in sinetti a nu fi ostati Domneseti dintr'aceste treT breslo
i a purta chiafetti de ostati, sa-T Waft' hainele, luatT armele i cl-ta Vol
Sptarti po unulti ea acela, ca unti nesupusil porunceT DomnieT mele, stia i
facT surgunti, unde veT gsi cu cale, dupit starea ficsce-ctiruia, fro' de a maT
atepta alt porunca dela not Ci dar s scitT hotrittl, cti acsta e vointa de-
stSv6rit a DomnieT mole a se urma i avema s facemti in multe eltipurT
iscodirT i cereetarT, pentru ca srt vedema de suntetT urmtorT poruncel, i de
vomil dovedi e v'atT purtatti, orT cu lenevie, orl cu hatr, s scitT crt no
voina tulbura 16rte asupra-v i no yeti da pricinrt de a viS dojrtni cu mare
seArbti i pe zapciiT D-tre ce vorti mitui pe de acetia i iT vorti trece cu
vederea IT vomti pedepsi frte stranicil i v poruncimti Domnia mea, ca
s ne datI i insciintare pc t6t qiva ce cereettirl ai facutil ? pre ciltl atI
sitti dinteacestaT chipti ? i cu ce mijlocti atT st'waritil porunca DomnieT mole
spre a-T pedepsi ? CrtoT ou hottirire voimtl a se st1v6ri acstti poruncti a Dom-
flier mole.

XXXIV

Cut dele slujbele N. Caragea ?

De unde vine sfila i temerea WI N. Caragea In domnia tarei, he'd
din primula momenta ala urclireI s6le pe trona? 6re boerimea pii-
niintna era t6t impotriva lui ?
Aronit Florianti ice, ce e dreptula, c acesta domnitora a adusa
cu sine multi GrecI i c'd le-a data sluibele t6rel. Ne temerna o este

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 251

0 in Florianti totti vechiulti elisa al istoricilor5 no0ri : unit domnit

firma nu putea set nu dea slujbele la Greet.
Adev6rulti este insa in documente i ele ne ar ta slujbele rel, cele
mal multe dca nu tte, pe manile boerilorti pamintenI(1).
In magistratura nu aflarnil asemene nume str6ine, decat proa pu-
tine i acele de impaminteniti de cal-va ant

(1) Asa in 1782 nu aflarna alte numirl de ispravnicT deck cele urmatre:
La Prahova : Manolache Cretulescu, in locula cluceruluT Radu Barcaneseu.
Vlasca : Gregorie Greceanu in locula pitaruluT N. Argintoianu.
Saac : Scarlat' Campineanu biv. Vel Stol. in locul Capit. Brinier).
Greceanu.
Buza: Iorgake Rusetti in locult1 slug. Greg. Ilrisoscoleo (1).
In anula urmatora 1783 ca ce ispravnicT Alma :
13uzat : Biv. Ve!. Sardara MateT Fiticoianu, dela Mart. 17.
Prahova : Pos. Const. Vacarescu, Mart. 17.
Vlasca : Pitara Armag, Ghen. 4.
Telcormana: Stoln. Balaceanu, Mart. 11.
Muscelii : Biv. Vel Pah. Anastasie, Ghen. 4.
Argesa : Pah. Prejbeanu, Ghen. 4.
Olta : Slugera Ioni Caia, Ghen. 4.
Oita : Medeln. Grigorasco Grecianu, Ghen. 4.
Romanaff : Greg. IIrisoscoleo, Ghen. 4.
Valcea : Pitar Ianache Farcasanu, Ghen. 4.
Dolja : Medeln. Scarlata Iliotu, Ghen. 4.
G orj : Biv Ve! Serd. Antonake, Ghen. 4.
Gorja : Clucera Iordache Paianti, Chen. 4.
MehedintI: Biv. Ve! Stoln. Coste i Ionita Glogoveanu, biv Ve! Stolnieu,
Gben. 4.
In Aprilie 26 1783 altI ispravnicT :
Buza: Vasilache Armasu, in locula SlugeruluT Iordache Ruseta.
Dilmbovita : Raducanu Filipescu, in locula StolniculuT Florescu.
Ill'ova : Ioni Florescu Stoln. in locula Pah. Varlaama.
Telcormana: Medeln. Stef. Vacarescu in locula Medeln. Gligoric.
Argesa : Alecu Cocorscu in locul BarbuluT Vacilrescu.
Muscel : Pitara Dumitrache Perdicaru in locula Caminarului Zaharia.
MehedintI : Serdarti Alex. Farfara in locultt Stoln. Coste.
RomanatT : Clucera Vrusin in locula Pitarultif Farfara.
Oita : Clucera Stan in locula Medeln. Grigorie.
La Iunie 2 lta 1783 se schimbara la Doljg, \Wm, Tcicorman, Vlasea,
Ilfova i Slam-Ramnicil k2).

Condica No. 9.
Condica No. 9, fila 114, etc.

www.dacoromanica.ro
252 V. A. URECHI

Iata. bocriT judecAtorI, la 1 Aprilie 1783, cu budgetulil

Catastifil de boieriT rinduitT la depertamenturT unuld de 7 si altulti dc 8
judeciitorr, si la Depertamentulti de criminalionti, aice cum si dela Divanulti
CraioveT i la criminalionti de acolo, i de boieriT epitropi aT cutieT i de ju-
dectitorT ai judeclor i 16fa in ce chipa li s'att or6nduitil pro 1 Aprilie, 1783.

Depertanteida, de Opte.

ti. 120 D-16 Div Vol Cluc., Istrati Cretuleseu

60 Medeln., IIristea
70 Dumitrake Breazu
60 Grigoric Asanti
60 Setrara Constantinti Filipescu
50 George Canal
50 s s Antontt Fotino
30 Biv 3 log., Ionitit Grecianu (1).
510 Totalti.
Depertameidil de optIt.
Pe lunil
ti. 100 D-la Div Ve! Clucerti, Dumitrake Fotake
90 Pah. Mavrodin
70 Serd., Theodorake Tufl
80 s Biv Ve! Medel., Tanake
60 Vasilake
50 Pantazi
50 D. Melitupciu
60 s Al. 2-lea Vist. Alcazi
30 Div 3 log. Negoitti
590 Totalti
Depertament4 de Crintinalionn.
Pe luna
ti. 100 D-16 Biv Vel Pah. Sefendake
100 Stoln., Dumitrake
60 s Medel., Stefanti Vilcarescu
60 s MihaT Pop escu
50 Slugerti Tigara

(1) In 1782 ()cimbre 1, fusese nurnita la aces10 aDepertamentit, Constantinti Alcazi 131v
Vel Vist cu b5fa de 60 leI pe lun5, 'cond. No. 9, fila 29 verso.)

www.dacoromanica.ro
_
ISTORIA ROMINILORE 253

Pe lun a
60 N'ist., Millilit5. Greceanu
i-50 Div Ve! Gramaticti Iordanti.
460 Totalti.
Divanulii Craiove1
Pc lunii
ti. 250 D-luT Biv Vel Bang lanache IIrisoscoleo. CaImacamti.
300 Div Vel Vorn. Praseov6nu.
90 Div Ve! Paharnicti Jianu.
90 *tirbet
50 Slug. &Mat
50 Const. Otetelevanu.
50 Slug. Ionitri Argintoianu.
50 Crgsnaru.
70 Medal. Scarlattt Mott,.
26 Alti treilea logoftitti cu hartii1.
40 4 logofetr.
1.006 Totalti.
Crintirtalionil de Craiova.
Pe lu nit
ti. 40 D-liff Clucerti Barbu Ninescu.
30 Const. Biv. Ispr. za Curte.
30 Const. Tirnoveanu Biv 3 loe.
30 Biv 3 vist. Siilcianu.
10 Logof. PucrtrieT.
140 Tota15
Boerii Epitropiei ob.sfesri.
Pe Nat
ti. 100 D-liff Biv N'el Pall. Vilara.
100 Stoln. Fiilcoianu.
100 Durnitrache (1.)
100 Nicolae
30 I3iv clue. Zab. Burke.
50 Vel Val-Ile Stefani
30 Vist. Pascalti.
20 Iordaelie Ceau0 Ciirpiniteanu.
20 Anastasie GiIrdeseu

(1) Auloralil endicelaT de la 1769-1775

www.dacoromanica.ro
MI V. A. URECH1X

Pe luna
30 D-luI Grigorie Braoveanu
20 Post. Mate! BerendeI
20 Const. Post. Bambere
20 Dumitrache Longoti
20 Ianache Ciubucciu
50 4 Log. cu hfirtia.
710 Totalil

Niel el-liar ea judecaltorI la tinuturI nu prea vederat GrecI, orl strAinl

rIndui v.

Judeceitorti jude(eloril (1).

50. R6mnicti. etr. Toma Arionil
50. Buz. Modeln. Const. IIrisoseolco.
70. Saac. Vorn. Mate! Cocorescu
50. Prahova. Medeln. Movi1L1
50. Ialomita. Sett-. Mate! CiocArlanil
40. Brovil. Polcovn. Dumitrache
40. Dmbovita. Pole. Cioranil
50. Vlaca. Pitartl Dragiinescu
50. Teleormanti. Post. Stamate
60. Musee15. Costake Viitavil
60. Arget1. Clue. Stanil BucOnescu
50. 010. $erbanil Post. Plopnu
50. Romanatt 3 Vist. Zetreanu
50. Valcea. Rusiii 3-lea Logoftat
50. Doljti. Polo. DriighicI I3ribeanu
50. Goijil. Pole. Manolache.
50. Mehedintl. Mihaiti StiucA.
870 Totalil ti. pe lunri.

(1) Unele modiflcarl In 1783, Aprilie 20 Miami!:

Slam-ROmnica. atr. Toma Ariona Inlocuita prin Pitarula Alexe
Ialomita. atr. Mate! CiocArlana Alexianu
DAmbovi(a. Pole. Ciorana Aga Ilrisoscoleo
Wilma. Treti Log. Rusia o o ala cloilea Vist. Praia Bujoreanti
Dolja. Polcovn. Draglaceanu Gaianula
Asemenea uncle modificar! la Divanula CraioveT.
Medeln. Scarlata Iliota. .
3-Ica Log. Constantinil T:Irnovcanu la Depertamentula de criminaliona.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORt 255

Amd vlul, studiincld organisarea trireI sub Alex. Ipsilante, o& In

BucurescI, pe lang5, tribunalele ordinare, maI judecati unele procese
miel' i Sptaruld si Aga. Sub N. Caragea, pe lne..5, SpAtarti i Ag.,..1
se rInduesce cte und anumitti judectord. Acestia fur, :
Judeciltoril la Spatilrie: Sto!. Alexandru Greceanu, Cu 1f de 100 leT; i
Pah. Cocorescu judecritora la Agie, cu 90 le! lfa' pe lunri.
In Divanulti OreI, la 1783, afrAmd de asemenea mal mult1 boerI
pdmintenI, ca Logof. Dudesculd, Banuld Pana', Filipescul, Ve! Vorn.
Dumitrache Racovitd, Vorn. Stefanti Prascoveanu, Logof. Greg. Bit-
lianu, 13iv Ve! Vist. Scarlatd Greceanu, etc.
Caimacamti Craiovei era pAnii, la 8 Iunie, 1783 Ianake IIrisosco-
leo, iar dela data acesta Vodd rinduesce band pe Dumitrache Chica,
ca : ut6te trebile pazle1 loczdza cate dupa obiceiii se czarina la dregato-
ria d-sle, set se caute prin dumne'-lza (1).
Repetamd dar, si aci, d (166, DomniI GrecI a filcutti multa rt.'.tt
tt,Irilord romne, coda de topora In miinile lord a fostd adesea boie-
rimea
Din numele mal susd aduse nu apare osad& informatiunea lul Aron
Florian di, N. Caragea, a adusti cu sinesI o mare multime de rana-
riotI i A le-a data slujbele Vira E posibi1 c aceI G recI venitI
cu nould Domnd erad mai multa IntreprinptorI de iraturi, de dttri
indirecte.

XX)CV.

Administra(iunea Teranull.
In genere, N. Caragea nu-111I pare sil fie fostd und bdrbatil neinte-
ligentd. Eld s'a preocupatd de mersuld tutora institutiunilorti Ora
Iii administratittn,e n'a, Introdusil noutittI, dar a datd energice
prin carI cu ocna i cu bAtaia ameninndil, cerca dela logo-

(1) Condica No. 9, fila 129, in

www.dacoromanica.ro
256 V. A. 1/11ECH1X

fetel, sg grmticii din judete, le recomanda s pue pe raporturile

ce se trmiteati la centru: locuiri, judetulti (1).
Sii scitT, cg a cruia scrisre, orT romAnse, orl grecse, vomti veth5 f;ti
duprt acsta fr de insemnarea de judetti, de locti, jurdmint am irteuttl, in-
tr'aceIrt cstt s trimitemil s ridice in hre pe logoft stt grilinatieti ce
ave0 fi aducndu-lii aiel se va bate la seard i trimetem la ocnri, ea cu
acsta sii facemil pild. celorrt-laltI. 1783. Febr. 28 (2).

De scirtea t6ranulul n'a fostil Caragea indiferentil Avemtl cate-va clis-

positiunl bune de la acestil Domna:
1782. Aug. 13. Circulara la 4 judqe: Ilfovrt, Prahova, Secuenit i Buztiti.
Ami luat Domnia mea inseiintare, cum cA uniT din stiipAniT
EgumeniT de pe la mrmilstirl, boerT, archiereT i altI boerinasl, dupil ce s'art toc-
mita maT dinainte vreme cu uniT din locuitorI de le-art data crAngurT, pridurI
mrticineturl, prin aed6mintri ea s le curete, sit le facit 1ive4I de fnete sil
i le stripiinse aceT muneitorT, si eT sii ja numaT dijma dup ce s'art
ostenitil i destupatti i le-art curtitil acele locurT cu mult. trua,' pan
le-art adusii la stare de le-art fAcutrt livedT de fati, ... estimpil proprietariT
mosiilorri ieati de la s'Aten! \Toda ordon sil se respecte dreptuirt
earT art fileutri currttura, i maT cere i o statistie. ar8tAndri anume
ce moqie? stiipnuli moiel ? Cu Indreptarea ce vetT face : curiiturile, ce le-ati
luattit ce ftIntt a fostrt ?

Pentru mersulil agriculturel si In prevedere mai alesil cu exportulil

grtmeloril pentru Constantinopole, Domnulil oblig& pre stenT a ara, a
ara la timpil i rnult. (3)
Deja anteriormente Voda ordona.se acsta regula prin 18 car(1 legate la IspravnicT,
ca sa insemneze in car(ile ce tramita catre M S. jude(ula si locula de unde seria.
Decembre 21. Cond. No. 9, fila 52 verso.
Cond. No. 9, fila 93 verso.
17 atril la ispravnicT ca sa puna pe locuitorT sa semene mai de timpuria. Le ordona
ca de la 9-10 Martie viitora, acanda esima din iarna, sil fie scosl siaeniT Cu plugurile
la semnatula de meia, indemnandu-1 si silindu-T sil, are din destula ; iar pentru ceT ce,
nu vara av s'entinta, mal virtosa carT pana acttm nu se obicInuesca a semna moja
funda fostl inv'tatl numaT cu porumburT, va poruncima sit 11(T D-tre ispravniciloril da-
torT a cauta si orl cu ce mijlocil si de unde ve(T sci sit le gilsi(T negresita, ca
sa nu ramna fara de aratura. 1783, Febr. 13.
Cond. No. 9 fila 82 verso.
ActIsta circular e repetita in 1783, Martie 2.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 257

In interesulti agricultureI N. Caragea repeti In 3 Aprilie 1783 disposi-

tiunea c5, In Aprilie t6ranulti sa nu fie trust] In judecatI (1).
Asernenea nu eratt niel sub Caragea chi5.matI sateniI In judecata tu
luna Iulie, ca s-I [KM cauta de munca campulul (2).
Vacan ta ora i de culesulti viilorti de la 15 Sept.-15 Oct. Niel*
la judecata de judec5.torie judetna, niel la Divantt sa nu fie nimenI
aduF,41. Si sa se dea drumulti cu unil ceasti maI lnainte chiarti celorti
cu pricine Incepute maI dinainte, ca s1-.i cauto de vii, porumbuil
araturI de gratt (3).
Ori cate vexatiura s'ati pututti face Oranulul de agentiI DomnescI,
nu t6te eratt de siguril cu scirea i aprobarea lul N. Caragea. Iata
unti casa In care acesta pedepsi cu gr6pa, ocnel dol agenti fiscal! abu-
zivl :

Carte la Caintaeamulli Craiovei Ianake Hrisoskoleo, din 1783, Aprilie 28.

Stoica Logofiltulti si Constantin Driighicioiulii, ce ail 1ostii cu
slujba lumtiritulta 1351tilortl in judetultt Doljti, impotriva vointelt DomnieT mole
Cu neintelegere la atiltea rindurT de poruneT ce deobste peste t6tri vremea
pentru slujbasT i zapeff, ce Arnblii in judete cu ofi-ce feltl de trbii, a se purta
blAnd* cAtre locuitorT si a nuT necriji cu fapte i urrnArI ftirli de cale si filrrt
de orinduialil, s'atl ar6tatri acestia cu nernilostivire cu vrAjmAsie asupra a dou
s6race muieri vt.iduve, una (lela satula Nedeia si alta dela satun't WicesiI, pre
earl' v&luve pentru ciict ati lipsitri dela bordeele lorri, in care sedea si nu le-ail
gtsitri ca st le c6rit s platserr furnilritultl, cate parale 22, indatA pusil
de le-atl tuiaLri cumpilna si (lela unil bordeirt si dela stricatil hica-
pi in care locuia, Mil, de a nu le da vrerne nimiett a le gtisi la intrcerea 11'4
stl a doua 6rti a maT cerca; care acsta r, urmare a lorrt cercetfindu-se din

Carte la tte ispravniciile, ca in luna luT Aprilie s. nu tragil pe Incuitori in jude.

catil, vremea arelturilorA."
(Cond. No. 9, fila 102.)
Carte la ispravnicT, a nu trago pre locuitorT in judecata in viit6rea lull& a luT Tulle,
cad( este timpa de strinsukt bucatelora si de cosita. Pre ceT adusT la judecata, sa grabitf a
le ispravi pricina, ori sa le pue alLa scrod). 1783, Iunie 22.
Cond. No. 9, fila 139.
NB. Mal' apol Caragea ordona sIt fie vacanta si in luna Augusta, tom in intere3ula agri-
cul t Lira
(Cond. No. 9, fila 141.)
Cond. IX, fila 31 verso.
Ittoria Romdnitoril de V. A. (Treehill. 17

www.dacoromanica.ro
2'68 V. A. Mella

porunca n6strA, doveditil adevrat i niel insisl putut'o tagdui,

muncinda numaT cu pricinT a se Indrepta ; pentru care macara cA D-ta ne scriI
ca al pusa de ata platitil 6 lef pentru parale 60 ce s-aa socotita pretula ce-
lora doug cumpene, dar neputtalda suferi D-nia mea a fi numaT attttti pedp-
sa lora, a trece cu vederea relele urmrI ale unora ea acestora, carT Tara de
niel o sfial i temere de poruneile nstre si rara de milostivire aa lema
asupra unora sarace vgduve, una lucru ca acesta ; iat, pentru pilda altora
slujbasT i zapcii, ama hotarita a-T pedepsi Cu ocna ; pentru care si osebita
poruncit la mana de zapeiti fact3nda, o trimetem D-le, ea prin marafetula D-le
sa-T ridice i bagandu4 in butuce sa-T due la oena, ca sa se peclepssea. Ci
dar s aratI vina i hotarirea pedepseI lora ce ama hotarita D-nia mea a
li-se face citinda cbiara la Divan de lata Intru auqultt tuturora, botarirea
acsta, ca sa auqa cu totiT, sa se sli6sca i altiI de urmarT rele i apoT
trimit la cama negresita. De care sa nema rgspunsa (lela D ta de skAr-
sirea poruneeT. 1783 Aprilie 28 (1).

datA N. Caragea a surgliiunilti peste Dunare pe unil Glieor-

Ole Deliu oacl a jilfuitil untt sala
Carte la Ve! Spat. din 1782, Decembre 8 sit fae surghiuna peste Duna-
re pe una Gheorghe Deliu, cacT tramisa de Voda In o afacere in juclete,
j'afuita prin sate si ati insultata i pre eapitanula dela Oltenita. lnsusr acestu
capitana sala trea peste Dunare (1).

XXXVI.

Justitia sub N. Carageu.

N. Caragea a mentinuttl organisarea justitiel cum o l'Asase Ipsilante.
Institutiunea condicarilorti de judete e cu Ingrijire pAstrat. Aeestia
ea r6.splat5. aveart dile 3 lude si vora preleva taxele urm6L6re
Dela carte pentru mosie mare tal. 2.
mie 1.
Pentru vie mare tal. '2.
mica 1.
tigan, de saleta, banT 60.
ImplinirT, la tal. 100 tal. 2.
Cond. IX, fila 31 verso. NB. Inchiderea le-a fosta dela 28 Aprilie pe 15 que.
Cond. No. 9, fila 56 verso.

www.dacoromanica.ro
 MURIA nomiraLoRd 280

Dar clc5. N. Caragea mentine institutiunea condicarilortl, t ce

instructiunl &A, cu referint5, la el si la justitie In genere, si maI alesil la
alegerea condicariloril :
Ar fi o pomenira vrednica, dca ceT rnduiti la condica . . arti cauta trba
.

acsta cum se cade, far' de cusuril , lar nu cum ail fostil pana acum
numai nume de condicari, far' de a face slujba i trba aceea pentru care
sunt rnduii : I sa serie in condicrt t6te pricinile de judecati ale noroduluT
ce se cauta de ispravnicT i do judecatorT, spre a se afla trecute in ttit vremea
cu t6ta ornduialalor, cu hotarireasi implinirea ce s'aa facutil, duprt care clanclil
la mana celuT ce ail castigata judecata, cartea sal anaforaoa, sa (lea si la mana
celtil ce n'ail rdmasrt odihnita adeverinta prin care s'a arete anume sorocula
ce s'art pusa acelora de a veni la Divand ; iar celora ce art rdmasil odihnitI i mul-
truniti de hotaririle de acolea, sa li se lea adeverinta iscuulitit cu martori, cit s'aa
multamitil, sit trimita si aice la logofetia Divanului Domniel mele, prin d-lorrt is-
pravnicT, asemenea condica pe t6te lunile, de elite pricine judecati s'art cantata,
ca, cam' va veni alce vre unalil de Ora Cu jaiba, sit aibrt adeverinta drepta do-
vad QUM cit ail fosta la ispravnici, pentru ca intre jalbile ce dail DomnieT
mole locuitoriT de tra, vedema ca col mai multi i Cu pricinT micT niel art
cercatil macara a merge la ispravnicT, st1 la judecatorula judetuluT sa o ju-
dace si cand Cara El r6masil odihnita de acolo atuncT sa vie pe aice, ci
plecata direpta la divana sit jaluscil, cu cheltuiala l cu trpadil, prin Bucu-
resci, caro acsta ne aduce la multa mirare pentru ce o faca si din ce curge?
In vreme ce Domina mea avemil ispravnicT i judecatorT pe la judete inteadinsa
orinduiti cu leafa din visteria Domniei mole, pentru o lesnire a locuitorilora
la pricinile judecatilora ; el orT ca D-tra ispravnici si judecatori nu'I primitT
judeca faril a nu aduce porunca de la noi, care acsta de Aroma audi-o
atI facut-o la vre unula si nu 1'4 primita, sa scitT ea cu mare tulburare no
vomil porni asupra unuia ca aceluia ; ori cit pentru alto trebuinte ale lord,
viinda in Bueuresci, arunca si la Divana cate o jalbil-doa i cu strigarea cea
pc piritiT lorrt alce silindu-se a insela Divanulil, cu cuvinta ca art fostil la
ispravnici si n'art allatti dreptate, sa pentru ca sa apuce i sa in cate una
sinettt de porunca domnseil la mana; i pentru uniT ca acestia, ca sa le lip-
s6sca ostinintile si o cheltuialti' ce faca si nu o cunoscil de sinesT, cereanda
Divanult1 pana a nu merge la ispravnici i judecatori, i ca sa alba si Diva
nula rdsuflare sl 6r4T-care usurare despre unele jalbr ca acestea, cari se pota
ispnlvi prin ispravnicT i judecatorT ; iata de acum inainte avemil a face ota-
: pang nu vora ar6ta adeverinta logoftuluT de judeta, cit ail fosta la is-
pravnica judecattl acolo si ail rtimasa a seni la Divana, cererea
lora sa nu tic pnirnitit; lar avadil la maul adeverinta, se va cauta si pricina

www.dacoromanica.ro
 V. A. uftEcinI

in cdfidicile ce se trimetti pe lunT de la judete si de se va ved ca este

trebuinyi a veni la Divana aceeas1 pricina si ca urmatil cea-l-alta' parte
a se aria la sorocti, asTa se face atuncT cu cuvnta drepta volnicie asupra
aceluia de ridica si de ala aduce cu mumbasira i cu trpda.
Ala 2-lea, fiinda-ca ama vquta necurmata ghIcevurT i pricinI pentru za-
logirT sti vincjarr de veniturr din venitula de mosiT si de orr-ce lucru, i pen-
tru alte asec,laminturr, ca s'aa facuta printriascunsa i cu alta iconomie i s'ati
vinduta la menT strinT, carT sunt opriY a cumpra, ea sa lipssca i aces-
tea, sil l'iba a se trece in condica judet,uluT Oto vinqarile de veniturT i mosir
si de orT-ce fela, s6t1 zalogire, son aseslaminta de va fi cu ornduiala Diente
si s'a' se adevereze de logotta, ca este trecuta in condica, ea sa se crqa la
orI-ce judecata de adevrate acole zapise ; iara fara artarea in concita, s'a
nu aiba statornicire nicr una l'ola de aseciaminta. Pcntru uncle ca aceste
pentru alte trebuincise povtuirT ce se va (ladea a se da asupra logoraulur,
de a le pazi, care se vort1 arta anume prin caryle co li-se voril da la ramr,
qicema, ca' cela ce se va rndui la trba acsta trebue sa fie orna alcsa, cu con-
deia bunti, din boierinasiT judeyilur. i iata D-nia mea pentru bincle i folo-
sula locuitorilora i lesnirea Divanulur, care pte a se pricinui dintr'acsta,
pobtima a da din visteria nstra Ha la acestI logofey elite talen l .... pe luna
salta de mila scutelnicilora co ant aceT logofey, ca sa se multamsea spre
a cauta trba la caro s'eta' ornduitti, cum se cacle si a se feri de niseareva
jafurr. Dar fiinda-ca acsta voima D-nia mea s'a' o punema in fapta, vii porun-
cima s'a' avey a cerceta intre boierinasir judqulur, ca sa gsiy ipoliimene ca a-
cestea, pro carele sa' avey a-la trimete alce, la D-lur cinstita i credinciosa
boierula D-nieT mole Vel logorta Dudescu, Cu insciintarea D-tre catra
da in scrisa, i d-luT cereetndu-la i cunoscndu-la vrednicti ni-15 va arta
prin d-luI se va aseqa la trba acsta, eu nume Logofin al judepdusi, cu
16ra ce artitama mar susa, anda la mande luT cartea Domnsea de logofe(ie ;
irisa eautay sa nu socotiy, ea dra acsta o facema D-nia n6stra numaT pen-
tru mila i chivernisla i sa ariltay orT-ce fati de oma ca bagay la chi-
vernisla, cacI acsta este tr6ba la care vomil sil fie negresittl orn cum se
cado si cu slujba lul sa se chivernis6sca. Aceste, i fiy sanatosT. 1783 Ju-
nio 21(1).

In contra abuzurilor din judete, N. Caragea a dat mal* multe po-

runa Publicamii aci pre una, din Ianuarie 1, anul 1783, prin care

(1) Posedlind o circularA original.

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ROMINILORt 261

Domnitorulil manifesta 6re-eare bune-vointa nea0eptat, pentru sat&

nulil romnil:
Carle deschisel la 17 jude(e Cu pouquiri qi ce cht:01 sa' urmeze pentru
ale jude(ulul qi ale Visleriel.
V'd facemil in scire ch de cnd Domnulti Dumna,leti Ni-a incredintatu
norodulq acesteT crestinescI tt.irT sub alit DomnieT mele oblikluire, a pururea
v'amil scris si totil telul' de strasnice poruncT Cu invtitturT v'amti &AO, nu
numaT pentru ale visterieT trebuincise cererI, ca duph nethghduith datorie
in vremea lortl s le stivi-irsiV, ci si pentru intregimea judetelorti, cumphni-
rea satelor, ca tte sh fie inteo drpth stare, cum si pentru cisle, sh avetT
tottl felula de priveghere a si le lace locuitoriT intre eT si duph stare i pu-
tore, cht de putin nenhphstuindu-se unil de ctre altiT ; asemenea si de jafurT,
nAphstuirT sh feritT pro locuitorT; s'A nu atillima Domnia mea, eh s'ati filcutil
cea maT mich luare peste dreptate cuT-v4, flighduindu-v6 cit celii co va fi in-
tocmaT urmatorq poruncilorti DomnieI mele, nelipsitil sa fie de mil si sh i-se
inmultsch ipolipsis, iar pe care Ha vomii dovedi impotrivitora buneT Dorn-
nieT mele voinV, nu numaT ch-lit Aroma lipsi din mila ce se AA' si a pu-
rurea dorind'o nu o va putea dobAndi, ci ca pro un vrhjma(1 drepthteT ilu
vorn pedepsi. Acum din ale locuitoriloril jAlbT si maT ales de la at nostri
credinciosT Corm:HIT, ce dup vremI iT trimitemil cu trebT pe la unele judete,
ne adeveriing, ch nu doar voitl a phzi poruncile DomnieT mele, ce maT sustii
c,licem5, ci la t6te suntetT rat-voitorI si impotrivitorT ; Anthill, ch satele, in cum-
peinirea ce se cade, nu le avetT, una din multa amelie si nebgare de smrt,
cu caro v'c' purtaV, alta din orbirea rtqfeturilorti (putem (,lice si a mituirilorti)
si din hatirurile vou'O' vegheate; alti douilea, el scutelniciT mnstirescI si hoe-
rescT nu sunt 6menT duph cuprinderea ponturilora Domniel mele, ci frun-
tasiT satelorti, si cine are chte 5 6, sti si mal multI cu pecetluiturile
DomnieT mele, printre aceia maT irit1 si pre altil, unii fiind nesupusT po-
runcilora si vol neasculthtorT si le si lasatI de in sate intregT cu totulti
numindu-se scutelniciT cuthruia. Pentru certe tot-d'a-una ne vin jalbe si sun-
temil incredintatT, ea ceT mal prost1 si mal blne,116menT sunt nhphstuitT apu-
rurea. Amti inteles si de 6res-ce jafurI, ce se fac, care rgmAnti a se des-
copen la cercetarea ce avemq Domnia mea a face, si atuncT fe-caro 41 va
lua rtispltitirea duph fapta sa. lar pentru cumphnirea satelor5 si inselhciunea
ce voI insi-v6 o facetT visterieT, cu scutelniciT fiindil fruntasT, cu sate a le tin
orT-cine intregl cu nume de scutelnicT, si printre 10 s 20 ce sunt cu pe-
cetluiturT sh aib si alV attia, cum si pentru cisle de nu si le facil sateniT
pe dreptate, frte nesuferitil fiindil aululuT DomnieT mele, ch singurT vedetT

www.dacoromanica.ro
262 v. A. IIRECHIX

desghinarea judetelor6 sma visterieT la ce stare atT adus'o din ale vstre
fapte, cu tt dreptatea ne pornisern cu turburare ir milostivire asupra-ve
si era ca dupl ce cu grele trepede ye vom6 aduce, s ve facern cluta pe-
deps. ea intealtri chip6 vedem6 el tcmere nicT de Dumnecleti, niel de al6
vostru sufletti nu avetT, ci pre unil din ticrilosil locuitorT i-atT data in prilpastia
sracicT, pre altiT i-atl ta'cuttl de nu simtti nicT de cum ea* sunt sub supunere;
ci acst dat o mal trecem6 cu vederea. scriemtl, cu jurmintil in-
credintfindu-ve s prsitT acele rele i netrebnice urmrT, s cump'iinitY
satele, mare si mica, dup' a luT stare, intru o drpta cumpn i afar din
scutelniciT ce vorti av pe a man' pecetluiturile gpd. rosii tiprite, cu numele
chipulti fie-cgruia, pre cel-l-altY s se dea in birti, pe la tte satele de undo
vorti fi selnd6, fr, numaT pe la menstirT i boerT le vetT lsa (peste
scutelnicT) ale 4-5 6menT, insa nu pe la tte moii1e, ci numaT pe unde le
veal fi starea caseloril, in cAminurT unti ispravnice15, un6 chelarti, unti boirti,
unti herghelegiti, untt stupariti, iar nu mar multT. TotT ceT ce data ose-
bit6 crtile DomnieT mele de seutelniciff pe 6merif strainT, de vor6 fi tiindu
pmintenI s. se iea i sa se d la bir6 cu satele. JluitoriI ca,t1 a luat cr-
tile DomnieT mele pentru slbiciunea betrneteloril, de alte betejunT, capetele
lor6 s. fie aperate, iar prilejurile dup dreptate stl-T intre in cisle. CAtI din
teraniT birnicT, cu vielesuet alctuindu-se cu vre-uniT din mazilI, iT vor6 fi trasil
la sines1 vor6 fi adaos6 la orT-ce ajutor6, sA dea hire la sate, satele s-sT fac
cislele pc dreptate, sti. nu ne maT vie jalb, c este partinit6 cine-va. De ja-
furl si de cheltuelT pre toff s-T feritT, piizindu-ve si de inseltorie, c de nu
vetT fi nicT cum urmtorT, vom6 trimite de ve vortt ridica pro eta unulti din
voT cu grelo trepedo i Wit milostivire ye vomti pedepsi, de ve va lua urgia
luI Dumneqti, ca pre nisce nemultmitorT mileT i nesupusT poruncilorri Dom-
nieT mele. i ca s. nu avetT la urrn cuvint6 de indreptare, datorT
a publicut porunca acsta intru atolulti tuturor. Peste tte acestea, dupti, pri-
mirea acestor6 poruncI, ve mar qicern6 i pentru scriqeminturile ce atT
tat6 c' atT fcutti satelor6 la dajdiile trecute, s. cautatT s ne trimitetT catastiliti
iscAlit6 cu satele pe anume, i cu suma ludelor6 i numele fiesce creia dtij-
ail', la care le vetT fi fcut sctiqeminturile. Asijderea si de plata conacelorti,
prin osebit6 catastih6 sA aretatT dela fe-care satti pe anume? ce naturd s'art luatti
cu cat li printr'a cuT mn anume, care le asteptmti cu celti
maT trimisti st, ne sosscti impreun cu carte de insciintare ctitre Dom-
nia mea. Poruncimtl i voue pralabilorti, duprin sate, i tuturor6 locuitori-
lorti, cine vetT av 6menT luatT din s'teni1 dajnicT, s mergetT aretatT d-lorti
boerilorti ispravnicT, dupa poruncile ce ail, de nu vorti urma si nu
vi-T vor6 da, pro eel ce vor6 fi tinutT maT mult6 peste scutelnicT cu pece-
tluiturT si preste aceT 4-5 6menT aT easel, ce qicernti maT susti, s venitI unulti

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORC 263

ski doT de la una sala, sa, jaluiti DomnieT molo, i nu numaT ca v6 vetT
catiga dreptatea, ci se voril pedepsi aceT ispravnicT. (1783, Ianuarie 1.)

E loculti s, amintimil c, i de vechea plaga: hofiile,, s'a proocu-

patil Caragea (1) dorindtt s'o starpscA.
Do legile prel inc s'a ocupat N. Caragea prin urrn6torultl:
Pitac4 cettre boerii judeceitori.
La vremea ce cu mila luT Dumneqeti amil sositil la domnescula nostru
scaunil, ne-ail arkatil sfatulil Domniel mele o condica de pravila i rinduiala,
care cu destula, luare aminte s'ati alctuitil, Cu sfatti de obte, in domnia
DomnieT Sale frateluT nostru Alexandru V. V. i s'a tiparit pe limba grecsca
i romansca in oraulil BucurescI, la ltil 1780 luna luT Sept. Decl intreban-
du-ne sfatulil boeriloril celoril marT al DivanuluT DomnieT mele, de gasimu
cu cale a se urma i in Domnia nstr totti acsta orinduiall, la caro iiindu
O a nstra huna voluta, de vreme ce alcatuirea acsta s'ail facutil cu sfatu
de obte, amil poruncitil dar aTa s'a' se urmeze. Dar iiind-ca la numita con-
diel list. 90 titlulil : Pentric judecatorI, cap. 2 qice : judecatoriT sa se arillo
cu dulceata' Catre cel' ce se judeca i rara de pisma sat Mrirnicie, l'ara', de a
nu cauta la obrazti cuTvaT, sil s, so arao cu pizma i vrajmaie catre cine-
va0, niel' sa injure pe cinevaT din ceT ce se judeca; aiderea i la cap. 5
qice : judecatoril eand judcca sa acya totl cu orinduiala frte buna, l'ara a

(1) Tata' in resumat circularea relativa:

17 Cetr(1 legate la ispravniell de ju,de(e.
\Toda a allatil ca prim,Venda hotil, ispravniciT Je iail tottl co se gasescP alu
lora i il trimet numaT cu examen (cercetarc). Pc altiT ir slobociiti luan-
du-le rufetil, fara a-T trimete aice la Depertamentulli pucarieT, sa-I iea pe-
dpsa dupa pravila, i suntetT pricina unora ca aeelora de se apuc iaraT de
hotie, precum s'el i prinsil unulti acum, hot ce ail fost' prinsil mal inainte
i luandil ispravniciI dare de banT l'at fost slobotlitil. II mustrk' de acsta
i ordona s'a nu se maT intample aVa ccva, sub pedpsa mare, i sa nu se ica
averea hotiloril borfwg, M'ara din ceea ce ail drepttl a lua poteraiT candil ii
prindtl, din cele ce se gsescti asupra 11.6, teite cele-l-alte intregT s'a aveti a
le tramite cu hotii impreuna', cu fie anume aicI la Depert. pucarieT .... spre
implinirea pagubel pagubailoril dinteacelea prin mana d-luT Vol Armati dupa
vechiulil obiceiti, curn i din cele nemicatre lucrurT, case sti altil ce voru
av hotiT . . .. Candil se va dovedi ca, atT luatil dintealil hotiloril le vetT intrce
cu mumbairil i Cu trp'da. 1783, Februarie 11.
(Cond. No. IX, fila 63.)
In Februarie 21 (1763) iarAsI repet6, oireularea despre hotT (m'id. No. 9, lila 91 verso.)

www.dacoromanica.ro
264 V. A. IIRECHIX

nu face alte vorbe i glume sal s prigon6scri la cercetilrile ce vort face,

ci cu totultl s ia aminte la ascultare i s citsc cu mare luare aminte car-
sineturile ale aceloril co se udecg, pnrt la cea maT mich, i s nu se
grabsca la hotriro, ci sil iscodsc mal cu ami.inuntulti pricina, cu minte
curat i linistit, i filr de prigonire, s'sT cumpilneascit gndurile fr de
pizmuire si top cu unti ganclti sit botrascii ceea ce li se vort1 'Area cit este
dreptti. i fiind-c6 de a judeca dreptil judeciitoriT inteaceste punturT spnzurt
de a fi Met' de pizmuire, flirt de mnie, WA de a cuta la brazil cuIvasT,
poruncescil Domnia mea, de a se pzi acst bunil orinduialui, cu dulcpi
blndete cAtre ceT ce se judec ; care acestea ciind nu se va pzi,
impotriva gnduluT Domniel mele, s'sT aduc aminte ceT ce nu vorti pzi
acestea, orT ce obraza va fi din judeciltorT, la ce felti de gresalil vortl cuid.
Ci dar pentru a fi feriy de cele co se voril pute intmpla, iatil printeacestti
domnescti pitacti, intrindti acst. orinduial, poruncima sit aibil a se purta
Cu orinduiala i cinstea ce se eade la judectitorie, fiind-ca judectorultl inchi-
puesce Po insusT DumneOeti: sit nu necinstse pe nimene i s se socotscil
intocmaT ca cand ama fi insusT noT de fatil peste dnii in fruntea lorti. Acsta
este voia DomnieT mele i tic-cine pentru binele s sit se ferse de impo-
trivire. Acsta poruncimil 1782, Oct. 25 (l).

Una' din boerl luasera rtula obiceia de a apela in afacerile lora la

Plirt. N. Caragea Indmn p1e boerfi DivanuluT s proteste la Con-
stantinopole contra uneI asemenea deprinderl; decI prin Arzula t6,reI
Romanesci i ala Domnului clre Prt5, se ceru s nu mal slobd
PeIrta firmane la ceI nemultmitl cu judecata DivanuluI rei, GA n'are
136rta a se amesteca In acsta i amestecula aduce scildere ipolipsu-
lul DomnuluI i ala drepttel. t6rei. In aIa .casa a fostil una negut-
tora, Gheorghe, care a dobAndita firrnan, s fie din noa judecat pri-
cina luI de Cadiula din Giurgiu, dup ce Divanula Orel nu a gsita
c avea ela dreptate (2).

Condica 9, fila 49 verso.

Cod. IX, fila 17 verso.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 265

Biserica. Sc61a.

De bisericd (1) si sc6l n'a cAutatil multil, dar nicl le-a neglijatil.
In Septembre 22, anulti 1782, Domnitorulil c16 importante instruc-
tiunl (circul5.0) dare ispravnicI, relative la protopopI i biserici, si
opresce abuzivele taxe prelevate de el de la crestinI. In uncle puncte
se potrivesdi cu cele ordonate de Al. Ipsilante (2).
P. S. Mitropolitulil prin anaforaua dela 13 ale luT August ne-ati arkat
obiceiulti i datoria ce ati protopopiT, maT virtosti ceT de pe afara, intru care
serie, cum eh' dupil ce sunt clatorT maT intiat a griji i a cerceta de podaa
sfintelorii biserieT, de sfintele tainc, cum s le tie preotiT, de botezukt prun-
culuT, de orCnduiala slujbef bisericeseT, cu ce tax' sit se stivt,Iresc'd i cu co
chipd s petrcil obtia preotieT, dupri cinstea daruluT, i cum sa Indemne pc
cretinT, la paza bisericilorii, la ispovedaniT i la precestuittA ceiri ce va fi vred-
niett, i de alte inv6Viturr ca aceste folositre, apoT ail i acstil slujba: a cer-
ceta trebile bisericeseT, adecA de curviT, de hiiipirea fetelorti, de posatnice, de
amestecarea stmgeluT, de paragsonia nunteT a patra, de fermecAtorI, de vriljbT
intru bilrbattl cu sotia lul ; unde va dovedi vre-una dinteaceste necuvise
fapte, s fac judecat dup invgtiltura ce ail dela P. Sa., i de nu le p6te
face indreptare, adeeil numaT cu Inchis6rea de femeT la protopopT, iarti pro brir-
batti la inchisrea politicsca, insciintzti pe P. Sa Phrintele Mitropolit i le
face c dupil pravi15, hotrirT i dup' pedps6 i duph' isbavirea pricinel
vor face, ail obiceiti lua dela partea cea vinovat tl. 2 pol treapdii pen-
tru ostenela lor, iarti maT multil nu, dupil cum pentru acsta ari protopopiT
i etirtT domnescl. Dar ca nu care cum-va, peste acestc poruncT i inv'tilturT
ce MA dela P. S. sa, s'a' fac'd protopopiT vre-o urmare impotriv, ort a lua peste
orkiduitulti treapclii maI mult alt6 glba deosebit', orT a pune nptI

In anexa vomil aduce diverse hrisoive cu donatiunT si scutirI pentru mngstirT

biserict Aci vomil cita numal actulti relativa la mnastirea Sinaia, din 1783, Martie SI :
aFiind-ca pentru S-ta mtinstire Sinaia ot sud Prahova ne-ama adeveritil Domnia mea
cum ca se afl sub munte, la 'oat f6rte strimttl, in pustie, departat de Sate, unde
multit frid, patimescil parintii calugOri despre hotI i fac'torI de rilt, Vod N. C Cara-
o'ea ii da 10 lude scutelnicI.
Cond. IX, fila 100 Ce deosebire intre Sinaia de la 1783 i cea de astacy!
VeclI in urm, la pagina 62.

www.dacoromanica.ro
266 V. A. 1TRECHI

propunere ca sil globsca, neflinda vina dovedita, iata v poruncimti D-nia

mea, ca sil luatl aminte pentru acsta, qi de yeti"' cauta peste aceste poruncT
gi de inv6taturile ce ail asemenea i dela P. Sa Par Mitropolitil, i dela sin-
Ole lor parintiT EpiscopT, orT a lua trpdil mal multO, orI a globi deosebita pre
cinevaT, orT a face prepunerT i napast1 ca sil globsca fara de a nu fi vina
dovedita, nu numaT s nu ingaduiV nicT de cum, ci inca sil insciintatI D-nieT
mele negreitil, pentru ca de nu veff purta grija i vomil audi, ca' ati facutil
mal mult poste ce ail porunca i. D-tre nu ne-a0 mnsciinati lasata,
sil scitT c vetT cad in urgia D-niel mele. Acsta. 1782, Septembrie 22 (1).

Prin o proclamatiune catre locuitori Caragea 1I lndmn directii

fie bunI crestinI, dup ce a fcuti si din protopopI agenti de prive-
ghere a locuitoriloril, din respectulil religiuniI.
Acsta proclamare o comunica Orel prin 17 carp deschise In care
se amintesce cate ail ptimittl Ora In 7 aril :
Cand locuste, cand seceta, cand peat,* cand bola n vite c aste sunt do
vada c cretiniT acestel VirT s'ail abatutil din cala cea bunt'. DecT sa-T faca
toff datoria cretinsca pazindil biserica. Pe langa lucrula pamintulul, nu ui.
tatT biserica, iubitT pre D-deil din totil sufletult1 qi din totil cugetula vostru
i-T arOtati dragostea vstra, s'A fitT curatT de fapte rele, pazitI biserica ; insa
In dilele de stirbatorT cum i in dilele lucratre Anteiil v.6 facetT inchinAciu-
nea i luanda numele luT Dumnedea inteajutoril, apucati-va de munca', iar nu
va purtatI dobitocesce; postitT, i vol i sotiile v6stre i
copiiT votri, nu facep de sila poruncilora v6stre datoria acsta, i in0-v(`.') fit1
cii fierbintll 1783, Febr. 22 (2).
Asemene a scrisii Caragea la ispravnicT, sa oblige pro locuitort a pazi da-
toriile cretinescI... Le ordona sa infricooze pre locuitorii ce nu-0 faca datoria
de creftint, acum In posta alma, cu jugfi i alte pedepse.
Numat s'a bage de set-nil, ca nu cum-va zapciiT, i din asta afacere sa nu ca-
pote ocasiune de jafil, ski supgrare a locuitoriloril. (1783., Fehr. 22.)
Observarea dilelort" de grbatorT prin inchiderea pravaliilortl, se ordona de
Caragea, prin Pitaca catre Vel aya, prin care il spune, ca starostele de negua-
tori cu tt brsla a insciintatil, ca era obiceiula vcchi, ca totT
negutatoriT pravalia0: lipscant, OregradenT, bogasierl, margelarT, postavarT, ca-
valf, erail popriff a deschide pravaliile lora. i a face aliveri0 Duminicile

Vec,II in anexa i actult din 1783, Aprila 26, cond. No. 9, fila 111.
Cond. IX, fila 22.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 267

praznicile cele ma4, Mara numaT de lucrurile de mncare. Acum acsta re-
gula s'a schimbatil i nu respectil qilele de sgrbatorT. Domnitorulii ordona
luT Vel aga s insciinteze Cu pristavii pe to(i neguNtorit ovrel, s ar-
?mitt, scl nu deschidei prcivalia qile de serbeitorl, dar nu in serbatorile miciin
car)" c4 lene0 netrebnici petrecti numal in becifnicii. 1783, Ghenarie 15 (1).

Sclele 1nfiinate, el reorganisate sub Alex. Ipsilante, continua a

funqion.
Boerii epitrop se ocupA cu administrarea solelor. Lora le adresa
Domnulil pitacele relative la sccile :
allre boerli epitropl, din 1782 Decembre:
D-tre boerilord epitropT, primindti porunca DomnieT mele, s avetT a aela
acestil copill anume Constantin sin Vasile Barbierti Baa, la c(51a ot St. Saya
pentru inv6tatura, uncle sa aib i orinduiala de imbrcaminte i de ale man-
careY, Tolico pisah gvdm (2).

Sub N. Caragea s'a Intmplatil episodulil lncerchrii unortt .5. colaril din
St. Saya de a otrvi cu prici6tcein pe alp ucenicI orl peite i dascAlI.
Eat, ce c,lice despre acsta pitacula luI Voclg, chtre Spataril i Aga,
dispunndil ca pe viitortt sa nu mal And bacanif asemenea otrvuri
i niel rb5, de plica:
Luandtt insciintare cum ca de la unulii din bacanT s'a cumpi-irattl de catre
uniT din uceniciT ot Sc6la St. Saca oricial i era ca sa o dea la altI iar
din uceniciI de la scla, sa se intmple primejdie de meorte ; pcntru care ne
mal 'nainte nu era sloboOT totT pravaliatliT de obte a vinde
acesta oriciIca, nicI ceI ce av voie a tine acest felt' de marlil, nu vin-
dear' la ori-ce om 4fa fie-cum, ci numaT la omil cunoscutti, i cu chezaie
buna incredintandulti, aTa iT vindea. Deer D-tre ca zabitT al targuluT, sit datT
nizatat la acsta trba, ca sit nu fie totT pravalia0I volnicT a tin oriciTca de
v6nqare, ci numaT cul se va cade, carora sa le poruncitT ca de acum
inainte s'a' nu cuteze a vinde la orT-cine, ci numaT la acelil ce va da eliezaii
i kT va ar6ta trebuinta aceluia WA, vmniit. l'entru cit de nu va urma, va 6(16
In grea pedpsa la intmplare de vre-o asemenea pricina. AOderea sa cercetatT
sit doveditl, care a vindutti acum acelorti ucenicT qorici6Ica gi de ce, sciindil

Cond. No. 9, fila 69.

Cud. No. 9, pag. 57.

www.dacoromanica.ro
268 V. A. URECIlli

acestil ohicei, s se cuteze a vinde i ridicandu-lti sti ne insciintaff. Asemenea

i rba de pucii i alte do asemenea cate sunt luerurI primejdiese s nu vinqd
fiesce-care i la orI-cine ftir de chezti0e, c, se vorti pedepsi Cu trgidit i cu
ocna.

Mesura se aplia maI cu rig6re prin una noa acta urmiitora :

Pitaci attre Vel Spa qi Vel Aga a nu ingeldui pe prduciliast sci vIndet
qoricidk qi larbet de puscd. 1782 Sept. 1.
Fiindcti este lucru de stricticiune a se viudo fie-undo 0 la ved-caro
dart din spiteriY, luerue de doftoriI ; a0jderea nu esto cu calo a fi
slobodti fie-care prvliati a sine de vinclare oriciicti i iarbti de pucti
allele asemenea vtittimtere, ad se pete intempla, duprP cum s'att i intern-
platti i inteaceste 4ile, a se face primejdie de viattt cu uncle ca aceste ; iatti
vC poruncimti dumneavestr mal intiti nimenT dintre
doftoriI leacurT s n'aibti voie a tine de vinqare, Mr de nurnat spi-
teriile. De care sti cercetatI, i unde vetI afla la altiI gall din spiterI,
opritI i s-I rnduii dumneavstra in seristi anume ci numaI se cuvintt a
tine acest-fela de lucru, prvliaI aleT, sciutI, emenl dc intelegere, ettrora sti
le dap' povtuief i strapice poruncl a nu se lttcomi pentru pret pentru
ca trecA marfa, a vinde la orI-cine, ce s scie pe cumperttoril i tre-
huinta pentru caro cump'erti, s, se increclinteze intaitt cumperatoruluI sett de
nu i se va incredinta luI s-I crii negre0t5 chez4ie i a.fia sil vinc), iar
intealtti chip sil nu se cuteze, ciici la intmplare de vre-o pricinii acelti
virKletoril va fi vinovatti i se va pedepsi Cu tergil Cu ocntt. Dumneavestra
inert ca zabitI al orawluI, acst trb', dupii ce o vett pune la cale acum
cu nizamulti ce se cade, apoI sil i cereetatI in urmii peste tet vremea de
a se pzi cum poruncimil 1782 Sept. 1.

In casula speciala ala tentativeI de otrvire dela St. Saya Domnula

adresz5, una pitaca cAtre Velitil boierI, In Sept. 1 anula 1782, s, cer-
ceteze pe bacanula adusa, din prvlia cruia ucenicula dela SI. Saya
a cumperata priciacit, cine i-a vendao ? si pre vindetora s-la pedep-
sesa cu baterea la talpe Inaintea pravlieI, pentru pida altora.
respund lui Vod, cil s'aa Implinit porunca.
In 1783 aflAmil unti frumosa documenta relativa la o c616, romii-
nsca Infiintat Intr'unti sat, cu contributiune de la locuitori. Pe moia
sa, Hagiula Stan Jianu Biv Ve! Pachn., a cladita biseric de piatr i chilii

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 269

pentru augrl si altI 6menl s6racI neputinciosI, carI sh-s1 aib hrana
chivernisla. loa" Lng acst bisericd Jianu a 15.cutti i scla ro-
mansc, pentru a se lnv'ta copiiI de poman5. Locuitorrl dupre mosia,
carI a bunil cAstigil din meseria ce esercit Cu tb6cirea peiloril de
capr, ve,lncl(i acst buna fapt6 a Paharniculul Indemnatil
el, pentru pomenirea lori, i a6 datt't zapisil, In 15 Oct. 1783, prin
care se Indatorescil, ca din cstigulil meseriei lorti sa dea ajutortl cAte
10 parale de lie-care sul, de piel ce voril lucra. Domnitorult1 tutti-
rosco In 12 Martie, 1784, acst lnvoial i maI adauge In fav6rea
bisericeI si a scleI si alle veniturI, precumil : din vama blciuluI ce
se va tine pe acea mosie s aibtt a da vamesula din Craiova taleni
100, din orl catil venial se va stringe din acela balda, ca s, lie acsta
mil pentru chivernisla bisericeI, de facliI, tamAie, unta de lema' si
pentru plata daschluluI ce va Inv'ta copiiI i pentru hrana sigtracilorti
ce se vort ocroti In cbiliile bisericeI i trei preotl si unil diaconil s,
fie la bisericti..
Sulzer tiparea la Viena cele t'O volume ale sale Gesaiate des
Transalpinischen Daciens i qicea c von einem ausgehungerten ver-
driisslichen Illnehe ocio. Kaluger... kann man niehts besseres erwarten,
adech, c de la scle cu directiune eclesiastich, nu era nimicil de as-
teptat pentru cultura Romnilortl, de 6re-ce, putin maI apoI, i Bai-
cevicl art, pre acestI c'alug6rI ignoranti si depravatI. Nu maI pupila
Ins, sclele reorganisate de Ipsilante, carI .de locti directiunea
unilateral a eelesiastied, facil pasl Inainte. Tipografiile carI sunt orga-
nele cele mal importante ale cultureI, se lmbunAtatescil aldturea cu
sclele. La BucurescI Vamesulti Nicoli Lazril, carele a Infiintatil fa-
brice de hartie, In interesulti si ah"' lnlesnirel scOlelorti cu cArtI, F,;i
carde spre a i-se protege industria, a isbutitil a dobAndi proibitiu-
nea cartilor ce de altil dat, se acluceati din Ardea16, este prote-
giatil de N. Caragea (1).

(1) Pilacfc Cafre boeril e_pitropi.

Fiinda-CL tipografia de aice, prin scirea cu vointa nstra s'a pusti la
orinduiald cu multa silintA i cheltuialil a Vamesuluf Nicoli LazArti, care-le
este spre podaa i folosultt t6re, unde s'a si fcut ineepere de lucru, ti-

www.dacoromanica.ro
270 V. A. unEcailt

XXXVIII.

Otarele Zaheretele.

Dou alte cestiunl importante se agitil sub N. Caragea : acea a ale-

gereI hotareloril Orel. despre Ardla i acea- a zahereleloril cu care
Turcia lngreuia Ora i In urma p5,cel dela 1774.
Condica domnscA No. 9 (filele 11, 13, 14, 15, 25, 26 i 27) cu-
prinde importante acte relative la hotarele Orel Romrtnescl despre
Ardealil Crile boierilori einduitI pentru hotare i ale lui Stani1
relative la cestiune, le (15,m6 In anex, la acst, pagin. Asemene ale
etrarului Dumitrache pentru nelcrile unoriA munll de unti nemes,A
ardelnti, lnacare tmplat, la .1779 0 de a Lund Inch nerespins, (1).
In afacerea zahereleloril, Sultanulil tr,mite la 1783 lul N. Caragea
acestil firma stabilindil :

Lauda Domnilorti neamulul crestinescil, alesule dintre ceT maT mart din

pArindu-se acum de o .cam-datA o sumA de Madre spre invlAtura copiilorti,

att pentru deschiderea lor catti i pentru sciinXa i cetania inchinAciunel
dup datoria crestinscA, care sunt mai impodobite i mai boyate de eat allele
vecki ce se aclueeali mca inainte din alte tri straine amyl sunt (Trite. lar
pentru indemnarea a se sili de a scte si alte trehuinci6se carp* i pentru cA
tipografia are trebuintA de cheltuial, poruncimti D-v6strii boerilortt epitropl
din baniI cutie1 sa datl ti. 250 la Vamesulti Nicoli LazArti i sA primitT D-tre
din acele filadre care dupA ce le vetT primi la D-v6strA sA ne insciintatT
veV av poruncA cum sti urmgi cu dinsele.Tolco pisah Godmi. 1783 Mai 5.
Originaluki la noT.
(1) Ved1 anexele coprindndri
11. spunsuld boerilorA rinduitI pentru indreptarea hotarului Ora Actulii este in limba
grcA. (Condica No. IX, fila 11, 1782.)
Fila 13. Asemene in romAnesce, raportula din 1782 Maki 2 a lui Dumitrache atraru,
pentru nclcrile unoril munti de unti nemesil Ardelmi Incrilcarea e de sub Alex. Ipsi-
lante 1779, si a urmatil cercetrui IL% de resultatil
La fila 14 maT urm6z5," Copia" scrisorel din 1779 Augusta 13
Idem cea dela 1779, Decembre 29.
Fila 15. Idem cea din 1781 Maid 5.
Fila 15 verso. Idem cea din 1781 Aprilie 13.
Filele 25, 26 si 27 cu diverse acte; si
CArtile luT Stana Jianuhl relative la hotarulti despre Ardealil.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA nomitmLoRt 271

tagma luT Isus, celti de acum Domnti alOre Romneser Caragea Nicolae
Voda, bune sa-tr fie sfrsiturile ; i vou6 alesilorti aianT din nmulti cresti-
nescri, boierr al rel', inmultscl-se supunerea vstra. Sosindt1 Acsta inalta
a nstra imp'ratscil, porunca, cunoscut V fie, ca tu numitulti Domn
din strilmosT crescutti i hranitil sub umbra pr puternicer imp8ra4ier mele
adtincitti in noianultl bunatatilorti, dupa cea desr"vrsitri dreptate i Intoc-
maT credinta care din tin6ra virsta o al clironomic6sa dela stee'mosir ttlr,
dupa cea in lrtuntru sildita si incuibata in curata inima sa plamada a vredni-
ciel si iscusinter i dupit cea desCvrit intelepciunea ta, cu care te-al pur-
tatti la OW impratescele mele slujbe, i maI ales la cea doilea
slujba' a Dragomanier imptiratesculur meri Divanti, purtndu-te cu intelepciune
intocmindu-tr tte ale tale urmarT la vointa impratier mele si la calea drep-
filter, cu cAtil priveghere si intelepciune ar slujit factmdu-te cunoscutti
adeveritrt imptIratier mele i vrnda imOratia mea ca sa-tT rt;splatimti cele
trecute ale tle credincise slujbe, te-aI miluit cu Domnia Orel Valachier,
care este ca o camara a pr puternicer mele impifratir, i luminfindti lumina
nridejdelorti tle te-aT facutti ravnitil la ceT deopotriva tie. *i din qiva ce al
intratil in tera Romtinsca, fiindti-ca pliroforisittl imp6ratia mea, de
rivna ta ce aT intru a intmpina bung paza nizamuluT ce s'at data in tra,
duprt cea prin imptirittesculti hatiserifti data 'Malta imp'riltsc porunca, in
care pe litrei se cuprindti tte ponturile, cat i pentru a ocroti de nedrcp-
tritl cea incredintata tie siraca raia, sirguindu-te a intemeia nizamulti serliatu-
rilorti, cat si a mangaia pre boierT, metahirisindti pe fies-care la slujba ce se
olivine, dart si la cea desilvt,rsita sirguiala ce al' ariStat' de a fi tte ale tale ur-
marl' i slujbe unite cu vointa imp6ratier mele. Catre acestea Iiind-ca s'ati facut
cunoscutti, cum si boieriT re, diva buna marturie ce pentru dinsiI de multe
ori aT data, in cele tramise ale tale scrisorT, cum cri sunt la tte trebile unir
Cu gundul m cu vointa ta, si artitndri fie-care prothimie i rvn, i chel-
tuindti i tta virtutea lorti la stiv6rsirea impiratescilorti mele trebuincise
siujbe, i fact.ndu-se cu multri maT ir' de preget dechtil In vremea celur
mar de'nainte de tine Domnti, at adeverit Mina marturia ta, i pentru ca
este in adevtirti, cum ca si de acum inainte, atati de critre tine, ctitri
de catre numitiT boierT, miscarile earl' vorti face la trebuincisa slujb a tri-
meteriT zaherelel si a color-l-alte trebuincise madele, dupa impgratsca mea
oinp voril fi primite i placute, sa te v&jil dar si de acum inainte, sa nu
ostenescr, ci cu otrtrire flinciti pliroforisit' la bung diatesisti i pornirea ce
avern irnpratia mea la tine, sa te portI la fie-care trba cu intelepciune
credintri, bine priveghitmdri totri-d'a-una si in tte partile, sa fir milostivti asu-
pra aceea ce de Dumneqeti ti s'ati incredintatti silraca raia, sirguindu-te a
odihni orT eke urmarT voril fi spre stricaciunea el. *i de voru indrasni ci

www.dacoromanica.ro
272 v. A. URECII1A

nevasT la acsta, verT care aril fi, pe uniT ca aceia s-1 arl anume la malta
mea Imp6riltsc' P6rth, ca sil se pedepssdi ; s puT silinta ca aibtt re-
paosul i odihna lortl, sub umbra cea lat a imptiratieT mole, attlt stiraca
raiaoa, cat si boicriT. DecT earl boierT veri ctT vorri fi unitl cu gndulti
vointa ta, mngl dupil cht li se vortt cd. ChtI (lar iarsT dintre aces-
tia, sat' prin tain, sal de fati, vort1 esi din socotkla ta, si se vet-CI porni
impotriva vointeT tale, pro unii ca aceia, ca und plirexusios ce estI, pedep-
sindu-T dupti faptcle lort, stt puT totti felult1 de silinte, ca sii aducT la sti-
Vrsire t6te cele trebuinci6se mij16ce pentru buna starea ptimintuluT ; i de
'reme ce acum dti unile intt3mpltirT este lipsti de zaherea la imprwiltscil n6stril
cctate, cunoscutil este ca nu vora cerca stenahoria locuitoriT cetilteT "Anil
la luna luT Martie, cand afarti de ornduita zaherea cc este s se pog6re
dupti Marca IsTgra i alte locurT, se va proftacsi maT cu indemAnare si de
la Valahia i Bogdania la schelele BrileT i Galatilorti, 7-8 cosurT, adee.
7-800 de mil de stamb6le. Co dar la acst mare trebuintil sti avetl tottl
Muhl de 'iv n i prothimie i dupti cca in inima ta sditu drept credinp,
sit puT t6te ostenelele cele prin putint spre a pogori la schela BrileT a-
cst zaherea de irn, pn a nu trece cuviinci6sa vrerne a AmblreT co-
rbiilortt. Si pentru crt este vointa imptirtitieT mcle a te punta f6rte cu privi-
ghere spre a-%T arta ttit prothimia i Avila ce impr3rt4ia mea astpt nrt-
dtijduesce de la tine, pentru acsta-sT numaT s'a dat acst inaltrt poruncti a
impgrtitieT mele si s'a trtimis' cu cinstitult1 Osman Silictar Amac al inert Sa-
dirti Alamem ; asTa dar pentru cit este taftologia in zadarrt, de a ti-se maT
arilta si a te mal pov'tui de fies-ce trbit, fiT cu bunti privighere spre a duce
la st,Ive'rsire mij16cele ce se cuvin la repaosulti i odihna boierilorrt t'reT si a
stiraceT raja i spire a se ptizi ponturile nizamuluT, si cele cuviinci6se la ser-
haturT pcntru buna stare a Ord. Si cand de la serhaturT i cele-l-alto locuri
de prin prejur, va indrilsni cinc-va a face vre-o urmare impotriva nizamuluT,
pe unil ca acestia insutT sti-i arty la Malta Nat'l a imptiratieT mole si sil in-
grijescI pentru a nu se supra cinevasi din locuitoriT trwel i arandil tan
felult1 de Avila i prothimie la trba zahereleT, care este din cele maT trebuin-
ci6se trebT ale imptirtitieT mele, lirti de a areta oca =if micti lenevire si
prelungire de vreme, srt-tI puT t6t virtutea i mij16cele prin putint, sti prof-
tacsescT intr'acst vreme indestulatit sumrt de zaherea la schela BrileT. Si
dupil cele de ciltre tine nikljduite cuviincise mij16ce i ludate slujbe, stt te
arty fr de pregetti la fies-ce madea si maT alesti la trba zahereleT, ca s
rt;mtte intru tine buna diathesis imprtitieT mele i s te fereseT a nu face cu-
surti numaT era unti firtl de ptirti; ca sit ntt te mustrez. Si voT boerilortl
duptt bunt mirturie ce de multe-orl a fiteuttl pentru voT numitult1 Dom-
nulti vostru, sl v' purtatT si de acurn inainte intocmaT unitT cu gndultt

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORET 273

voirqa sa, avndil tottl felulti de supunere i plediciune la voile si poruncile

luI; sa fitI Cu priveghere spre a se arka si acurn indestulatti credinci6sele
v6stre slujbe, mar muliti deck cele maI dinainte, fiind incredintgi cad
cAnd v vetl purta dupti voia Domnuldi vostru i veVf av prothimia la
stivse'rsirea imp6ratescilord mele trebl, nu wail lipsi de la vol. muele i mi-
lostivirea mpri4iei mele ; cunoscndil c alt nu este la voI trebuinciosil
deck eredinta prothimieI i cea care Domnulti vostru grabnie'd supunere
plecilciune, s .punetI tta virtutea inteo unire spre a porni i sil v5 pur-
taff dup'd mal susti isul mijlocti la sv'rsirea imprtitescilorti mele trebl i masi
alestl la cea maI de trebuint deck altele, trba zahereld i pentru ca sil. fitl
cu mar bun priveghere i s v pzii des'e'vrsita s: nu cadeV la imp6rA-
tesca urgie din amelia v6str si din intArzierea la cea maI mic trebil ce vi
se poruncesce, s'a datil acstti a nstra imptirkseti poruncii i poruncimil
c sosindti, dup.' cum mat susti se cuprinde, s puneV in lucrare noima sla-
tulul mnaltului i de supunere vrednicil imp'riltescti airi Nostru fIrmantl, feria-
du-v6 sti nu facetI ck de putinil cele impotriva. AsIa sa" sciV, dndri credintil
SAntuluI seri semnti, ce s'a scristi ciitre sfirsitulti luneIluI eval aid anulu1.1196.

Cuprinsulti firmanului acestuia, documentza minunattl situatiunea in

care se OA N. Caragea in Ora Muntensch. La Prta otomana se
sea ca. boerimea Muntna a fost 6re-cum neplacutil surprinsa de tra-
miterea ca Domnil a luI Caragea. Nemultamirea boerimeI vh,turmil
cum a provocatil chiar unele resistente cari a necesitatil msurile de
politic si de siguranta de earl deja ne-amil ocupatti. Se vede din fir-
manil, ca. la Constantinopole luorulri e cunoscutti, de 6re-ce a propo-
sitil de cerere de zacherea Sultanula face o adevrat remonstranta boe-
rimei Muntene si o Indmna la suPunere catre Domnitoril pe care
laud spre a-I da deplina autoritate. Se pare GA' Caragea dadea vina
pe boerI de intrc,lierile ori lipsurile tntmplate in deplinirea cererilora
Portel, ca astt-felil s capete de la Constantinopole porunca amenin-
tat6re pentru boerii carI nu voril fi intr'unil get' ndiz i intr'o vointa cu
Domnitorult1 Dec1 earl boeri veri ci vorti fi unitl cu gandulil
vointa ta, sa-1 mfmgai dup5. Gatti li se voril ccl. CAtl iara'si din-
tr'acestl boerI, sail prin taina, sati de fata voril esi din socotla ta
si se vorti porni in protiva vointei tale, pre uniI ca ace1, ca unti pli-
rexusios (adicti inzestratil cu tta puterea) cc esti, pedepsindu-I dup5,
taptele brU, s puI tot Multi de snip, etc.
Istoria Romdnilorti de V. A. Urechid. 18

www.dacoromanica.ro
274 V. A. URECH1A

Amenintti pentru cel nesupusl si cte-va promisiuni de bulla rs-

platire celorti Cu capultt plecat, .si tte aceste Cu scopti de a in-
tari pe Caragea, pentru ca chiar 'In contra tratateloril celortl mal re-
cente cu Rusia, s5, st6rca cAt mai multa zaherea pentru Constantino-
pole ; jata ttti tinta urmarit de firmanula mai susti adust.
Amenintilrile la adresa boerilorti trebue s recun6scemil c de astil
data n'ati avuti tota efectultt spera P6rta si Caragda. Spilimintt6-
rea miserie in care se afta tra impinge pe Divanti s trimit, Portel una
arz-magzar, prin care dup ce cu spiritA aduce imputiirI luI Voda, cAcI
n'a artatil Portei situatiunea realti a t6eI si cugetuld adevratil ala boe-
rimel, enumer t6te sarcinele grelo ce Ora a avutti de suferita si pe
care le-a implinitti fr Impotrivire, enumerare care de sigurtl este
Ingrozit6re i astilc,1I, tinncl srnA de situatiunea in care se afla tra
pe timpulti lul Caragea. Boerii constat., c nicl odinirti sarcinele
trei catre Constantinopole n'ati fostil mal grelo i mal' oled" pe
timpti de nerodire. Boerii art5.' cA a mal impune treI asemenea sar-
cini este a o pustii cu desvrsire de locuitorI. Apol maI ari,
(le multe ori arnti rugatti pe Domnula nostru si In scristi si cu gura
ca s voiasc s arte (Portei) ale nstre adevrate si de robT aclu-
cere aminte i rugAciunl... i, d'Anda a intelege c' Domnitorultt nu
filcutti acst, datorie, boerii adaugtl: deci indraznimti acum
insi-ne printr'acesta plecatil magzar
Dar iatil Insusi acestil actil, care este In on6rea Divanului trel:

Arz-magzar Jeta Valachia

din 1783 Aprilie.
...C11 gentlehif plecatT ar5trimti credinci6sil ii cucernicii slutra a prea pu-
terniceI nostru sirguindu-ne n6ptea i diva spre slivrsirea
celor atiesen impiirilteseT porunef, ne-aii ar6tat(i i acum trer vredniee de
inehinatiune nipritcsci porunci, ce acum mal de curndii, una
pentru facerea a 50 de acieurT de DuWire, alt1 doilea pentru ca srt se dea
din Ora 300.000 stainholI chile de orza si 80.000 chile stambolI de Mina'.
a treia, ea sil se trimit 1.000 de menI cu 100 cave cu bot la cetatea de
Ja Ozun, afarA de ogeaeurile mesterilorti de feril, criramidarilorri virnice_
rilorri si din cuie i carbunT ; portincindu-ne cum cri tte aceste, dupit
loculta nostru, sil se lac'a tertipil dupti la judete si s'a ne slrguinitt dimpreun'a Cu

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORCT 275

dinsula spre lucrarea i urmareaacestora de curndil poruncT, cum mal in grabg,

dupil inalta cuprindere a celorti vrednicT de inchinaciune firmanurT, alegkda
pe unula dintre noT, betrAnti I cu pracsistl, carele ad maT stiltuta i alte orT
la acesta feld de huzmeturT, sA se tramita ca una felil de serdarti i purtiltora de
grij la meremetula cetilteI Ozun. Loculd nostru este alti prea puternicel imperiltiT
noT totI credinci6se si supuse sitie ale puternicieT sle i tot-deauna
aretata i aret1Und, dupti datoria supunerel n6stre, sirguiala spre sevArsirea
tuturora colora dupe putere poruncI, dupa cum ndjduim c o va fi intelesa
Domnula nostru inteuna aria acum de cnd se afill aicea i ne va fi facutti
acstri facere de bine pe Muga cele-lalte, ca sil arete la prea puternica im-
perAtie, credinta i supunerea n6strA, ce ama implinita la pricinile ce s'aa
ctra acsta sa se fie pliroforisitti i prea puternica imperhlie,
at.ta din cele de mal* inainte si din cele maT din urmil, credinta, supunerea
osirdia n6stril ce aveinti cAtre DecT, precum amtl aretattl, tta graba
spre sevrsirea celord vrednice de inchinacitine porund ce s'ail trimesil mal
dinainte, asijderea vomti urma cu sirguial impreunA cti Domnula nostru
spre sevrsirea acestoril de eur(Indt1 date porund pre clit va put rbda ti-
nostru neputinfa tjcaiosulul norodit, care le-aa venitil la cca
desev6rsitil slabiciune din pricina intmplArilora ce ail vena(' asuprli-T din
voia lul Dumne4etl. i pentru cele 50 acicurT de Dun're, indatA ama M-
etal tertipil s se taie cherestoa i cele-lalte trebuinci6se, ad. liinapurl
funiT, sil se facti tedaric i sil se trAmitil unde este porunca. i nAdjduima
c acsta poruncA va lua sfirsita in graba. Asijderea i pentru cele-lalte doue
porunci, pentru dregerea cetateT Ozun si a dariculuT zahereleT, ceca ce este
prin putinta se face. Ne ruguim numaT cu lacrimi prea puternicil ImpertiT, sil
faeil milu si s'a dea milostivnic ascultare la acestea, care ca nisce robT i cu
smerenie indraznima a aduce aminte si a le areta mar josil.
In vreme de 2 lunT poruneitil prin Domnula nostru la locula nostru
cela cu multe patimT pentru una tertipil greti eu 1000 salaborT si 500 caro
cu bol alte multe si deosebite trebuinte pentru dregerea cetilteI IsmailuluT.
Alta tertipa sciuttl pentru cetatea GiurgiuluT, altele pentru tunurile NicopoliT,
altula pentru tunurile TurnuluT ; altultl pentru cetatea AclacaleT, tertipa de
zaherea pentru Tarigradri, alta cerero, de orza, deosebitil dinteacsta zaherea,
cum1)ert6rea cailora, cumperltrea oiloril, trecerea tunurilorti si muhimatu
rilora si alte tertipurT. La seversirea tuturora acestora se metahirisesdi miT
de seracT raele fliimanclinda eT si itele lora. ApoT dupti aceste sa silinati
ducil orza peste doue memlecheturT incti 1.000 de serace raele salahorT i lu-
cratorT i carI cu neputinci6sele vitelo lora, la cetate care este depiirtat5, de
140 de csurT de patria lora, oca desaversitti intelepciunea stilpAnirilora nostri
sii socotscil, de nu este acsta cu anevoie de suferita la unil neputinciosil

www.dacoromanica.ro
276 V. A. UREMIA

norocla, dup1 ce Patna lipsita de zaherua 1111, cum este sciutil de tot!, dupti
co are 0 atAte greutatI de supararT, adcca de birurT ; socotsca intelep-
ciunea lora de iaste cu putintil sil nascri pricinT, earl potil s pricinuiasetl ri-
sipire raclel i ticilloie a chelerului impratescil i cea mal desavrita
socotscil cutn cil acetia trimitndu-se cu sila la atilta deptirtare i tree6nda
peste dour: memlecheturT, nu este cu putintil sit se pilzsca, ea sa, nu se risi-
psca i pentru ca sil rnaT impiinim, totil-d'a-una face trebuintil sil sc6tcmil
din tril mii de 6menT adesca i &And trimiOndu-se la cele mg de apr6pe cetatT
li se pliltesce elte ti. 60 vara pentru ca sr", primscA srt mrga, dupil cum este
sciuta de totT, deosebitil de plata (ilileT de lucru, care 0 acsta se aduna cttte 10 lel
pe lun pentru fe-care om, cu cat mal vrtosa trimitndu-se la atiita de-
partata locil de casele i patria lora dupri analoghia ce trebue sit li se dea ?
DeeT pentru acsta nol ceT plecatI eredincioT i sirguit6re slugl ale proa puter-
niceT mprAiT, ornduindu-ne srt gatima dupil porunca cuiele i cirbunT i
i sil le (lama la ornduitula boeriula robula impratieT, ogeacurile meteri-
loril de heril, ogeacurile crniidarilor, ogeacurile varniceriloril, tuturora
aducemil aminte pentru cele-lalte adev'rula la picirele scaunuluI
proa puterniculul nostru imp6ratil i fund-ca locula nostru este cilmara
sle i noT credinciof supuT aT stiT i suntema ineredintatl cum
nu voesce derapilnarea, risipirea i prApildenia MAO. i a crimgreT sle,
diljduirnil dela mila sa, eh' va binevoi, cu blndete i va face musaad, ca
sil s'arete aice ceT-laltT salahort i lucrAtorT, i earl ce se cer pentru Ozu,
va porunci sii inceteze havalelile i de va fi Cu putintil sil cumpgitscri i cele-
lalte f6rte grele i cu anevoie suferite havalele, cum 0 pentru cea de iznvti
zaherea ce ni se poruncesce, Indriznirnil sii aducemtit aminte dupl. totil ade-
v6ru1ii, cum cr.', pentru orz, cu t6te cele de fath' i inteascunsa cercetarT ce
facuta i cu banT pe a mnri, art pututil sit iasa o suma frte putinti din
Ora, i cea-laltit 'Ana' la 40.000 chile stamble s'ail implinita cumprAndu-se.
(le pe la locurile dimprejura, cu greil pretil ; pentru ca sil s'vrscil acea po-
runcil scima cum crt Domnula are 6menT aT saT trirniT afara din memleche-
tuIrt nostru i de o parte le trimite i banT, ca d6r6 vora put gasi i alta
orz, (lar cea desevritil sunterna la ndoial, iar in trA indrriznima sit in-
credintilma la proa puterniea vstril imOratie, cum ea de o cam-datrt grilunte
de orz nu este, dar pttnA la vremea secereT a ramasa putina vreme i nil-
(Ndttima la mila luT D-4eil sa no (lea estimpa 6re1-eare bung rodire, socotinda
timpula de estimpil Cu cela din anul trecuta i sit nc manghic putina i norodula
celA flamndil. Aijderea i graula cht a fosta l'a strins Domnula nostru i
milcara cit cat s'a gilsita in locula nostru ['tuna f6rte putin nra pututrt sA im-
plinsert tertipula Tarigradulul, cu t6te acestca 4isil cum cii se silesce
sil implinseri din alta parte suma ce s'a poruncita sii trimitri la Tarigrada

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMNILORef 277

vedema cum ca nu incetza cautanda i trimitnda in alte parV. DecI Cu sme-

renie ne ruviima milei i prea puterniceT mpriT, ca intr'acesta cursti, 'Ana
va veni vremea secereT, sa faca mila Cu noT I cu Ora, sa se milostivsca asu-
pra ticalosilora s'racilora raele, s lipssca acsta' cerere, fiinda-ca cumptirarea
tedaricultt de afara de prin prejuril, macaril ea este de curnda izvodita
neobicInuita, dar ail prpadittl i prapadesce (".!ra nOstra, si mal vrtosa acum,
fiinda-ca eel dimprejura att gasitil fursanil ti imprilejire de a-sT 'rindo zalte-
reaoa cu fOrte area preta i cu miT de e3invrtyi fiindtt rugatT de trebuinta
misted. Socotindu-se dar prea puternica impOratie de va fi cu vointa-T, ca din
vremea care a venial acesal nott Domna aid nostru i ciraca altt prea puter-
niceT imp5ratiT pang acum a data locula t5reT Romanesa 800.000 adeca optu
. . . . zaherea, numal cat seimtt noT, Meru care niel ()data n'a statntti, i mat

virtosil in vreme de nerodire, ne rugrima pentru mila luT Dumnegea, sa se

!ilea mila ! Cea adevtSrata dare a zahereleT este acsta : Stambul KIIAIICI 216.508
in primavra a veltuluT 1782 455.642 in tmna acestuT velta ; 40.000, caro
facuta acum la irna veltuluI 1783; 50.000 la grtta care s'a macinatil
acum in primavra veltuluT 1783; 80.000 in primavra veltuluT 1783: cc
s'ail tramisa in Tarigrada, afara din ce amil luata din zaheroa de la maga-
siile BraileT, din zaheroa de anti : care se face tart suma datuluT zaherelet,
Stambol kile 842.150. Gaud se \fora da 410 260.000 Idle orza si 80.000 kilo
Mina ce se cera acum, facil kile 1.182.150. RobiI prea puternicel impiiratiT
nu tagaduima cum ca la ltultt 1768, de sunt trecutf 15 anI, s'art fricutil
grele havalele in Ora nstra i s'aa data si sume de zaherele atuncI, dar
int6iil era forte multa rodire inteacele timpurT si se ga'sia multe zaherele si nu
Ikea trebuinta sa stringema duprt afara zahereaua cu haul i cu multe stencil;
ala doilea prea puternica impOratie atuncea s'att milostivita cu Ira nOstra
att trimisa o data 850 pungY ajutora, i alta data, iarsT, peste puOna vreme,
alte 300; si asra s'a iconomisita lucrula, s'aCt svrsitil impOratescele huzme-
turT i poruncile s'att energhisita cu Ores' care repaosti i lesnire a noroduluT.
Si Cu tte aceste nu era atuncT grija IsmailuluT, care este fOrte grett lucru
si de o potriv cu cele de atuncT huzmeturl. Aceste ndrsnim, ca nisce ere-
dinciosI robT aT prea puterniceT mpIlriT, s le aducemil aminte ; grija
pentru paza, ocrotirea i buna starea cheleruluT impratesat, o socotimil ca
datorie netagaduita a credintel ce suntema datorT; cum iarsT a tac prici-
nile pustiereT si a harapietuled sti iaste cusura i vina n6stra. DecT de multe
rugatil pe Domnula nostru i in scrisa i cu gura, ca sa voiasca sil
arte ale nelstre adevrate plecate si cele de robT aducere aminte i rugil-
ciunT la asternutula pici6relora prea inalteT puterT, avndil buna nadejde, cum
pliroforisindu-se prin ela iubitoriT de 6menT stpaniT nostri, adev5rula strt-
rel n6stre, vorna ved in grabil bunele s'OvrsirT de la isvorultt de mill

www.dacoromanica.ro
278 V. A. IIRECHIA

Mil no desertat', ali prea puternicT inipri. DecI mnthsnimi acum

printeacesta plecatil magzaril, s'a' ne rugtimil si s'a' ceremtt
milostivire i s ne rugginil sri val Cu ochi Mandil si sh' binevoiascti cu
blAndete la plecatele nstre rugAciunT, innglndil si pe noT si pe tic516sa
raia, cu milostiva nalt musaadea la cele maT susi1 ar6tate ale n6stre ru-
gaminte. (1)

116posatulti Arontt Floriantt amintesce Insut;I, M documentare fusil,

despre marea greutate a zaherelelorti, ce avu de intmpinatil tra sub
N. Caragea (2).
Lipsa de pa.ne ce fu In Valachia la 1782, sili pe Caragea st oprscd,
in 3 Decembre 1782, esportultt spre Ardealti altt viteloril (3) si sil'
permita,' importulti, fr, de vam de cereale din Moldova (2). Cum iris&
vmile erad arendate, visteria se obliga s desOgubsca pre vamesil
de vama importuluI din Moldova (4).
(1) Pe langg zaherca, o'f, vite cornute, unta, miere, iatg si soimiT cerutT in 1783, Manl 1
pentru Constantinopole.
Plaiulti Dambovita judetulti Dilmbovita 1
D D D Muscela 1

Nucsra D D 2
Ialomita Dambovi(a 1
Aref o Argesil 1

Lovistea D D 2
Prahova o Prahova 2
TeleajAn o Saach 1

Despre Buzgh u D 2
Priscovh' o Buzgh 1
SlgniculuT u o 1

15 lar la plaiulh Slam-ROmnich s'a

ridicat anulh acesta de nu s'ah ceruth
Pag. 166. ()pula. citattl.
Cond. No. 9, fila 65 verso.
_Madi din 1782, Decembrie 3.
Circularea la 10 judete mgrginase oprindt1 esportulh de vite Iiindh-eg sunt trebuin-
cise pentru indestularea Ore( si pentru zaherCioa Tarigradului.
Cond. No. 9, fila 6.
Carte la ispravn. sud Slam-ROmnich. Buzgh, Saacil, a nu lua vamesil vana la zahereaoa
ce vine de la Moldova, la locuitoriT ce sunt lipsitT. 1782 Thlie 29. Cum sil se ting sta-
tisticg de numele importatoreluT? Din ce sath si judeth ah Moldovei? Catg zaherea? Ce
felh? ApoT visteria va despAgubi de vama neluatg, dupg acdstg fede, afarg de ce se va
vinde in FecsanT, nu se va da despggubire, carT si la ponturile cu carT ari cumpgrath
vama, zaherele ce intrg in FocsanT, sunt scutite de vamg.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONIANILORO 279

pe cnd din pr nu esia 'Anea spre Ardeal, ca s maI

in tr banI, era il oprite si lalciurile maI dealungula intregei zone a
DunreI, cu scopti de a nu da ocasiune Turciloril s vin In I-6rd,
calcandia Nizamulti opritoril (1).
Inchiderea balciurilorti era o pagub nu numaI visterieI ci si par-
ccI amti ar'tatil deja, cd l'acerca de trgurl 01'1 lAlciurl
la mosiI era o fav6re ce se acorda de Domnti boerilorti. Asla In 1 783

(I) Cartea Domnsca s'a nu se tie sborulii adeca b2lciult1 de la 21 Maitt

(St. Constantinti) dela judetula Olt, aprpe de Slatina, ca stt nu mal vie
Turcl de se pricinuesce stricaciune la orinduiala nizamuluI fac6ndu-se pricinI
de galcevurI, 1783 Maui 5.
In 1783, Maitt 7 s'a opritil din nott balciurile din Oltti si din Vlasca i Te-
leormana pana la depOrtare de Dunare de 10 ore (vec,1I anexele).
O paguba mare aduse visteriel i boerilortt esirea din tra, in 1782
(t6mna) a birsanilorti cu oil lori, fara sa-sI platsca taxele. Ciobana birsanI,
la vremea oerituluI si a cercaturer oerituluI att esitti din Ora, fara s'A platsca.
Domnitorulti da in 8 Febr. 1783, dreptti boierilora oierl sii apuce pe ciobanI
cand se voril reint6rce; de plata oeritulta trecuttt.
Taxele oerituluI din 1782, se potti ved in anexa dup condica No. 9,
fila 4 verso cu titlu
Carie de slujba oeritului pe 1782 (Oct. 10).
Intre scutitiI de oeritti este si fabrica de postav'a. Ce! scutitI vorti plati to-
tusI oeritti, de 6ie Po han! 12 dupa hotarirea ce s'ati fcuta prin ltrisovulti
Domniel mele si poclonultt dupa obiceiti pana la 10 po banI unulti i de la
10 in sustt Po banI 80 de nume. lar cuI se va face ridicaturil li se va tino
In sm la sma ridicturel. Asijderea aceI cu hrisve innoite ce se cuprinde
de oeritti facndu-li-se pecetluitti gospoda, voril scuti suma brisvelort.
20 TotI ceI-Ialt1 locuitorI i strtiinI cu ol in Ora verI ale cul vorti fi, sa platsca
oerittt deplinti, de 6ie po banI 12 i obicInuitti poclonii, i strInil ungurenr
ce sunt sec,IgtorI in tra, Cu rupt6re de la visterie, macartt ea' ai hrisovil a
li se tin in sm. la 10 dou6, dar acsta era in vremea cand platea el oerittt
de 6ie Po banl 16 si jumtate; iar acum fiindtt-ca este oeritulti cate han! 12
de 6ie, ati a plti si el pe tte oile lora fari de niel una sekrmintil ; la care
si mal' folositI sunt acest'-fela decht cum era mal inainte, pentru ea atuner
da pentru o! 8, ti. unulti i banI 12; acum datt pe 10 o! ti. unulti. 3) TotI
strlnil ce voril av vite in Ora, cal, boT, vacI, bivolI,' sa platsca vacaritulti
str'inilorti, ce este obicInuitil, irisa birsaniI ceI din tra BirseI din Transil-
vania, de vit cate banl 33, dupd cartea ce att ; iar cd-laltY str'ini sa pla-
tsca totI de vit cate batir 66 dup obiceiti, iar tunsiI i manzatiI sa platsca
dol" unulti, dupe vechiula
(Condica 9, fila 119).

www.dacoromanica.ro
280 V. A. URECHI

Caragia a acordatil acesta privilegia luI Vel Vist. N. Brancoveanu, pe

moia Obilesci, jud. Ilfova (de c,lioa Adormirei o s'prmn trga)
ct asemenea la mosia GgeniT In Saacil (la indltarea DomnuluI, 6 dile).
Tota asemenea Caragea a acordata trga lul Vorn. Mortizi pe mosia
Ploesci, o data pe aria (1).

XXXIX.

Bresle. Industria.
Caragia a acordata unele scutirI si la unele bresle. FabriceI de pos-
tava i-a scutita oile de oerita. Locuitorilora din plaiula Ramnicula-S5,-
rata, creatil debuseil pentru fabricatele lora de butY, vase de
lemna, la 11.6mna, 2 ore departe de FocsanI. Locuitoril din plaiultt
flmnicula-Sratil, la 1779, aa eruta s se fac unil.t6rgil mai aprOpe,
unde s-si vind butile, vasele, dge ci scnduri fabricate de eI si cari
sunt si1ii, platincla dou vml (una muntn si alta moldovn) a le duce
la trga tocmaI la OdobescI. Caragea le-a data s fie trga la Ramna,
cum disermil, lng FocsanI. Acum se intresce din noa acestatrg
la mosia Ramna, de la 14 Septembre la {hiele luI Octobre (afar de
s'e'rbtorI ea set nit se scape locuitorii de biserica. Asemenea vora av
trgil si In Vote Joile peste ana.
Sub domnia luI N. Caragea, breslele continu cu vechile lora sta-
tute. TotusI affma o abatere, In adula numireI directe a unuI Bacala
Baca:
Dat'amtl cartea DomnieI mele 1111' IIagi Daniilti , pre cardo l'amti l'huta
Domnia mea Bacaltt-Basa peste top' bilcanii. din BucurescY, ca s aibrt a fi
purttorti de grij i ocrmuitoriii breslei acesteia i attti pentru dnii s fie
cu privighere Cu luare aminte pururea, ca s li se pAzesca orinduielele ce
c,t i pentru dinsulti s urmeze dup vcchiulti obiceiti ; iar mal vrtosii
ii poruncimtt Domnia mea, s grijasc' cu mare silint, ca s urmeze Nicanil
Cu vindarea la t6te duprt nartulti ce s'Eta orinduitti, pentru cti de se va girisi
vre-untl blican c aa vinduta mai scumpa, peste nafta, impreuna' Cu aceld

(1) Fila 129 verso, cond. No. 9, actulti din 1783 Aprilie 14.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM AN I LORO 281

bacanii se va pedepsi i elii. i pentru slujba luT, am facutil Domnia mea

mila sa s aiba a-sT ga'si lude 2 (urrnza formula de scutirl). Asijderea s alba'
a Orle si o pray'Alie aice in Bucuresci scutita i aprata de fumaritil de orT-ce
angariT vora da ot prayalil, 1783, Iunie 10 (1).

O nou5. brsla se organisz5, din butar, adea din coi carI pogorti
butile in pivnite, prin Pilacul lui ICc Const. Caragea VV., ultra Epi-
tropia obstsa. din 1782 Augustil, ordonnda s se fac' rindul pen-
tru ca brsla butarilorti s6 se faca.' rufetti ca sa lipssca nccazurilc ce
patime,sca ccl cu trebuinfa incarcatului 0 descarcatulul, butilora. SA-I adune
pre totl Epitropii i iiinda fat i d-luI Vel Aga si s'A-1 faca, mica),
otarinda si plata but&ritultil de incrcata i deschcata, de vasula mare
si de celti mica, sa dup& starca i adncimea pivnitei (2).
Tota asemenea ca pentru bacani, N. Caragea rtnduesce una Caiumngi-
Baa peste argintaril din Bucuresci, in moda directa si nu prin ale-
gere, ca s, judice : pe coi din brsla lui, pentru ale mestesugului
i pentru ucenici i pentru cala, cum si pre cel ce vora cakl in vinti
de schimbatula aurului i aRI argintuldi, sti ale ahora juvaeruri (3).
Altor(' bresle N. Caragea n'a Facuta decat s'A le reinoiasc5, vechile
chris6ve. Asia reinoi in 13 Augusta 1782 pre ala croitorilorti din Craiova,
sub cuvinta c l-aa perduta chrisovula ce aveaa de la Alex. Ipsilante (4).
Tt protectiunea ce N. Caragea acord comerciulul era ineficacc
a-lil rdic, In situatiunea ce fcur acestuI comercia, scutirile tota mai
marl acordate negutitoriloril supusI Austriacl, in orase si la vama de
fruntarie.
Una alta ra ce isbia comerciula era facilitatea cu care Domnito-
rula acorda boerilora; ha si la cine nu era boeril, pasuirilc de plata
a datoriilorti, amoratorium. alma in anexa cate-va de asemenea acto.
(t) Condica No. IX, fila 128 verso.
Condica No. IX, fila 8.
Cond. IX, fila 21 verso.
eAcum li se inoesce cartea dupa condica Divanultil :u L Negulatorh prualia1 sa
alba voie dupa vechiula obieeiti a crol i a lucra liante de vindare numat de cele mita,
iar alto haine maT de credinta cu cheltuelr grele sa nu fie slobodT a lucra el, ci si71 lc dea
la croitorl sa le faca.
2. S6. nu fie luatI la lucru de beilica, in vremea lucrnlui me,tesuguluI, ci sa dea numaT
doT croitorI la lucru de beilica la Caimacama, dupl obiceia. (Cond. IX, fila 21, verso )

www.dacoromanica.ro
282 V. A. URECHIA

Aci voma cita numaI moratorium prin care Constantina de la Tr-

goviste care e datora si n'are cu ce plti, cap't5, soroca de asteptare
de 2 anI, in 1 Februarie 1783 (1).
SA se adaoge sup6rdrile ce zapciii causaa neguttoriloril pe la 1)61-
ciurI.... Ce-I drepta aceste sicane si sup6rri nu le autorisa Vod, dar
niel le putea, pare-se, impedica. In 6 Decembre 1782, Vod scrie carte
legat, Banulul Craiovel, Ianalie IIrisoscoleo, s, nu tolere ca zapciiI
s, supere pc neguttori pe la balciurI, acdcl el se plAnsera de ase-
menea fapte ale lora.
ApoI nu eraa numal zapciiI, cari sup'raa pc neguptoril p5,minteni,
ci acum Incepur a-I neodihni, In relatiunile lora cu neguttoril su-
pul strinI, si intervenirea consulilor (2), carI impuneaa Domnulul
hotrirI de judecatI adose nedrepte pentru comerciantiI pmlnteni.

XL.

Filtancele re i dosunesct.
Aplicarea in Principate a tratatelora de comercia ale Turciel ou Aus-
tria si Rusia, aa produsa considerabile seilderI In venitula va,milura,
deci In ala DomnuluI (3).

Cond. IX, fila 79 verso.

Despre rinduirea consuldora Austriael i MusealT vecjI ce serie i Atanasie Comnen Ip-
silante in op. citata, pagina 636, la anula 1783. In luna Decembrie 1783, s`a numita si
Consula ala imparatului nemtesca in Valahia i Moidova si s'a invoita acestuI stata (alil
Austria liberula comercia si navigatiunea pe Dunare, Marea-NgrA i Mediterana. Iar
consulil Muscalilora eraa numitT de mal multe lunT la Smirna, Salonica, Marea Egee,
Creta, Candia, Cipru, Valachia si Moldova.
Ca sa mal imputineze acestil cleficiWi ah vmilor, Caragea strui ener-
gicil asupra unora din articolele de esportti, pe carI nu le cuprindea conven-
Oa austro-turc. Asia se pare c era esportulti peilorti de iepure.
Venitulti din acest exporta era ali Domnului, si pe 1783, Carag;ea
vinde, clncl cumpt,lrtoruluT in 18 Ianuarie 1783. urmiiit6rea carte cu care
s alba voie a aduna in trri peile de iepure i apoT a le si esporta,
cate 2 parale de pele:
Davai Gpd.... carele pe anuli acesta 1783 ai cump6ratti vama peilorti de
iepure ce esti din .1rti i merga la alte play, ca s aib a Ambla si a stringe
acestil felil de pe! i dela cine va Nr a le sc6te din r, s iea de la pele, cAte pa-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORO 283

Ddmd In anex5, ponturile diverselorii veniturl directe indirecte,

sub N. Caragea. Cetirea loril nu ne arld sporirI preste oca ce era
lnainte de Caragea (1).
DeficitulO produsil de ImprejurdrI in veniturile DomnieI si ale Orel
era mdritil i prin baniI ce Caragea era silit s cheltuiascd la Con-
stantinopole, ca s5, lmpedice alergdturile fostuluI Domnil Alex. Ipsilante
de a recdp6ta tronulil ValachieI. u Mr.& cheltuiald si Inca mare, Ca-
ragea isbuti dela vizirulii, ca, la 21 Sept. 1782, s exileze la Itodos
pre Alex. Ipsilante cu ceI cloI fiI al luI, Constantinil i Dumitru ; ha
Inca totti In aceeasI c,li fu exilatil la Tenedos i Dragomanula M Sutzu.
Acesta cdc,lu In disgratie, lice Atanasie Comnen Ipsilante, pentru c5,
nu scia limbg curopcne. Adevrulil e c'd atacerile luI Caragea contri-
buir la acest exilit i GA' Caragea vedea bine lucrulti, se document5,,
nu targia, prin inlocuirea lul la Domnie de cdtre chiar acestil M. Sutzu.
Mali se documentz5, acestil faptil si din aceea, cd la dragomanatil urm5,
Indath Beizadea Ioanil Alex. Mavrocordatia, pe care In Novembre 1782
ginere N. Caragea, clnclu-I pe fiica sa Zamfira(2).

rale 2, dup hotarirea ce este fcut prin brisovil i lund acestil

s aib, a da rvasti la mna negupitorulur de eke peT va plti asra cu ra-
vast' de plat alil orinduitulul slujbasil s Ala voie a trece, iar lar.' de rvasu
de platil s nu aibh voie a ridica nimenT peile panti va plti. Pentru care po-
runcimil Domnia mea d-loril ispravniciloril i voue cpitaniloril de margine,
vtilseiloril de plaitl, i vamesiloril de la schele, niel de cum sl nu ingduip
bit trcti Mil de rvasultl orinduitului, earl in urma de se \ a dovedi
lsatil de ail trecut niscaT-va peT WA' de rvasil de plath, s scip eh' de la vol
va implini Domnia mea top baniT indoip. 1783, Oh. 18.
(Cond. IX, fila 73.)
i) VegT in anex5: ponturile vingriciuluT pc 1782 (dupil Cond. IX, lila 30).
slujba cntaruluT la targurT 1Cod. IX, fila 10) totil pe 1782 etc.
Veql Atan. Comnen Ipsilante, pag.. 629.
Efil alaiul ce N. Caragea ordond la esirea postelniculul ducCndil la Constan-
tihopole pe Domnita Zanlira, mirsa DragomanuluT Mama Alex. Mavrocordatu.
Alaiulil ce s'ai1 orinduitil la esirea D. Vel Post. eu Mria sa Domn4a
Mirsa
Top v6ntitoriI ageseT Asemenea iar t3nritoriT
pedestri cu zapeiil lort eel* micT. pedestri Cu ceI micT zapcif.
TrAinbiOsii agieseT
i spat ArescI
Top seimenil Top seimenil
PolcovnicescT, Buluebsese.

www.dacoromanica.ro
284 V. A. URECHIA.

Ca sa laca banl, N. Cara gea se otari s5. faca lnsusi agricultura,

ca boierimea i pranimea. In t6mna anului 1782, nu totil-d'a-una pc

3 PostelniceT lar 3 postelnieT

Ceausti agescil Ceaustl sprittireseti
Polcovnieulti de Polcovnica de
Ciocli SeimenT
Basbuluchasu Alti 2-lea Comisti
Polcov. de t6rgii Vel Capit. de Miziltiri
Vel Cilpit. za laugh cu vel Crip, za dorobanti
Viaaill za visterie Viitafti za pillirtrnieeI
Alti 21a Poste]. Aiiitafa de I)ivanti
Vtitafil de aproOT Alti 2-lea Postelnictl
o Izbasa o
" D., -... a, 5,' ;::.
a) .1 aD
::,' =..."'M 7:4 -{1) 33

4 AlaT CeausT
13cizadea D-lti Vol Postelnicil Beizadea mare cu
eu eu 8 ciohodari. Cioliodari i un saraciu.
Meliter Basa eu ttil taifaoa Torti cAntAndil.
TrilmbitasiT domneseT
i muzicantif nen4T.

;=',"1:rc
Trei Posteln. lar treT posteln.
v Lori pitar Vornicil de harernu
ZZt

Vel Pitarti
,j
n
-
o Patru ciotiodari lar 4 eiohodarl

Careta Domasca
toV lautarii ettntiindu dupit obiceiti.
Ic Nicolae Coast. Caragea VV.
Viitase za Divana, sri rinduescl zapeia ca sri gtitsca alaiul acesta; mne
la 6 csurl din oi sa fie toV strinsI In Domnsea I16strii curte i pusT la
orinduia16. CautA Ins, cusurti srt nu se facri. Tolico pisah gpdm. 1782 Noem-
brie 13. (Cond. No. IX, fila 53.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 285

bara, ci maI adese-orl cu beilicula, ara campa imense si le semn

Cu grati, de o vallire numaI In sminta de 20 pungI.
Caragea nu av parte s recolteze unde semn, cdi precum ve-
chiramil, nu ajunse Cu domnia la epoca recoltel din 1783. Noulil Doma'
voi s-s1 aproprieze recolta. De aci se ndscu un proces la Constan-
Linopole. Caragea reclama' recolta sti pretult, la Terfterdaril, prin Ka-
puchihaelile ce a avutil. Terfterdarula otarl ca luI Caragea s'A nu i se
(lea de M. Sutzu decat 20 pungI, pretulti semintel lar restuld bani-
lor ce se voril prinde pe recolta sa se dea traniloril carI muneisera.
Caragea protesta si lice, ca nu se cade a se da s6racilorti niel' o
baa m5,caril de grari, ca este propria sa avere. Vizirul la care re-
clama Caragea, tramite afacerea In cercetarca, In modil contradicto-
ria' Cu Kapuchehaielele nouluIDomn, lnaintea fostulul Domnti ala Moldo-
vel Const. Moruzi. Acesta propuse a se acorda luI Caragea o despagubire
de 80 de pungI pe graula recoltat. De sigura peschesul data Vizi-
ruluI de Caragea, din acst, suma, lndemna pre acest mare slujbasti
si aprobe anaforaoa luI C. Moruzi (1).

XLI.
Lux4. Srberri la Ourte.
Caragea ca si atiltI altI Domn1 fanariotl anteriorI, iubia fastul
luxul. In scurta luI Domnie numercse sunt serbrile despre cari
avern documente. Dama In nota pitacele DomnescI pentru unele ala-
iurI si futre aceste i alaiuri pentru aducerea la Curtea Domnsell a
noului Consta' rusesca la 14 Februarie 1783 (2). Acestti pitacii Dom-
nescti fiindii secunda receptiune la Curtea Domnsca a unuI repre-
sentant str'in (3), merit tta atentiunea lectoruluI si decI extragemti
din el darea de sma de cele ce s'ail petrecut In lanaruld Curtel
la acst ocasiune.
Atanasie Comnen Ipsilante, la afluid 1783.
Primula fu ala luT Alex. Lasearof.
uOrtmduiala alaiuluTcu care s'A adusil cinstitrt consululil rusebert (lela en-
nactiltt d-sle la Domnsca Curte, spre inttnnpinare cu M. Sa \Toda in 14 gile

www.dacoromanica.ro
286 V. A. !MEMA

C'u alaiuli artatil In nora fu adusil p5n la Curtea Domnsed con-

sulul La PeIrta Curtel s'aa aflatil ate 4 Alaill-CeauI
Ici-Oglan-Ceauti, de ari eitri tnainte-I. In launtrula CurteI erail pu0
la orinduill ttit brsla Ve! Sptartl : seimena, netera, arnautil,
capitana, bulucbail' de o parte, dou rIndurI, dela prt pana la capulil
scariI, de all parte asemene t61.6 brsla agsch, pus,3I la orinduiala ia-
r5,F,3i '2 rIndurI, ca i cel spatiresci.
De la capulil scareI In susil, pan la ina DivanuluI, de o parte tu-
feccii, de alta parte delil ai curtel Gspd.
In Divanulli cela mare, susa, dela o u0, pana la all usfli. a SptrieI,
pu1 la orInduiala, de o parte ciohoclaril, satIra cu zapcia lora, iar de
all parte, zapciiI cel marl spatarescI i agescI i scaunual Domnescil
deschisil.
Ahi doilea post cu zapciiI.DivanuluI, cu postelniceiI, cu semnele In
mnl coboritil Inaintea consululuI Ora josil la binecta0. D-lta Ve!
Post. rail Intmpinatil pe consululil la capulil scareI, susb, atatil la venire
facndu-I acst cinste, cata i la eire iari pana acolo.
M. Sa Vod s'a aflat la spatrie In Domnesculil MrieI sale scaunil,

ale luI Februarie, lt 1783, de care din pnruncA fachdu-se fic s'ati data
in m'Ana de zapcitt ala Divanulul nepecetluita de cual se vede
mal josti
Polcovnicti de trg5 Cu 50 cazad ai lui duprt ori nduia15.
Vel cApit. de dorobaq cu 50 de dorobantI aT luT cu chivere i Cu zapciula
2 PostelniceT iar 2 postelniccT
ltahtivanul al5 2-lea pitar
Al5 2-lea comis5 ala 3-lea postelnicu
Ciaus5 de aprodl valavul5 de aprodT
Cu rneniT lor5.
Vel portara cu
totT porthreiT.
ung salallorti ung saraciu
3 capitanT iar tre1 eiipi-
agesci tanl agesci
5 ciohodari iar 5 ciohodarT
Careta en O telegarr
Alta careta cu
doT telecrarT pcntru Dragomang.
(Cond. IX, lila 84).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORC 287

Cu Mikia lor BeizaJelele, cu phrintele Mitropolitul, cu printil EpiscopI

cu totI cl-loril venta boierI, hala i mazili, in loculil d-loril
obicInuitil
Intrand6 consulul6 in ldutru i s'ail sculat Maria Sa Vodd in pi-
ci6re i asIa primindu-I6 a ecilutil Mdria Sa iardsI 1n scauntil6 Md-
riel Sale. Asijderea i s'a6 pusil si consululuI scaunil in drpta M. Sale,
cle ail seclutO, si langd d-lul secretarul s aldturea a ec,lutil.
Si Inclatd a fnceputil consululil a-I face .MdrieI Sale luI \Todd Iva-
miona ce ail avutil i dup ace,ea si M. Sa \Todd cdtrd d-lui.
Apol dulct5, i cafea numal la M. Sa Vodd si la consul6.
Dupd acsta chidmatil d-lui Divanil Efencli dimpreund i cu dint
Kadi Efendi alil GeorgiovuluI, IntAmplndu-se a fi aice, cdruia i s'aii
dab de at retail beratul6 Impsrbitescil i cu un firmanil ce ail avutil
consululfi, stAndil totl In pici6re ; iar dupd s've'rsituli1 citanieI fad.ndii
ceausiI dovaoa cea obiclnuita i stAnd6 Maria Sa In scauntl, cum si con-
sulul totI la locurile cetitil de alil 2-lea logof. tAlmacirea
beratuluI in limba romiinsc, care mal josil este trecutO ; apoI atuncI
de isnva s'ati adusil dulctd, cahvea la M. Sa, la d-lul Consulti,
Beizadele, la Cadil, la Divanil Etendi, la Archierel si la top d-loril
boieriI, de rindil; maI sec,indil cdt-vasI adus6 serbetil si aftunri-
t6re, si apoI ntaiil Cadiulti si Divanil Efendi esind6, si
Consululil ca s iasd, cdruia iardsI i s'a6 sculatil Maria Sa Vodil In
pici6re, i a.sIa cu acelastl alaj s'ail

0 altd receptiune solemnd filcutd de Caragea a Distil pentru Patriar-

chul6 Icrusaliinulul. Alaiu16 de receptiune este din Iunie 8 1783 (1).
11) Alaiul a ce s'a orinduitti de Caragea N. la intrarea in Bucuresa a Pa-
triarhuluI Ierusalimuldf.
SeimeniI polcol nicescI Seimenii bulucharsei
Prentif din BucurescI Cu dol
ProtopopI
3 Postelnicei lar 3 postelniceI
Ceaus avescrt Ceausti Sptitrireseil
Ala 2-lea Pitaril Polcovnica de cineli
PolcoN Inca de sal-1011T Ilashuluchasil
Poleovnicil za OTC' Ve! Capitaat za lefegiT
\Tel Cilpitanti za Schnell" Careta Gospod. cu 6 telegai T Vel Cripitanu za DornbantY

www.dacoromanica.ro
288 V. A. URECHIA.

FiI Domnitorulul, necurn acesta, nu eliati prin BucurescI deal: cu

mare alaiti compusil :

Poteras" lar poterasI

SeimeniT Polcov. Seimen" buluebilsesci
3 postelniceT 3 Postelnicel
Ceausulti Agesca Ceausulil Spiltilrescti
Rahtivanti Alti 2-lea Pitarti
Polcovnicil de cioeli Polcovnicti de seimen"
Basbuluchasa de trgti
Vol eilpit. za lefegiI Vol apit. de mizilti
Vol eilpit. de MArnicei Alti 3-lea Postelnicti
Alti 2-lea Comisti Viltafti de Divanti
Alti 2-lea Postelnieti
DoI ceausI
3.
o
rn
0..)
F-1
3CG
Beizade Beizadea )ct
Cu CiohodarT Cu CiohodarY CI) Q)

(=I Ici-Ciohodarti

L.)

La t6te s'rlAtorile rnar Curtea esia cu mare alaiti. Dtini aci

Alti 3-lea Post. Alti treilea logoRittl

Alti 2-lea Postelnicil Alti 2-lea logolkti
alt" diaconl i 6mera al proa fericitulut

.16)" Nicolae Coml. Caragea VV.

Poruncimil Domnia mea tuturorti orinduitilorri mal sus mane la... csurl din
di s5.* ye anat." tot" la D-luI Vel logortil spre a merge intru intmpinarea
aducerea Prea fericitului Patriarehil alli IerusalimuluT, iirmtindti dup povg-
.tuirea (I-sale Vel LogoftuluI; si pentru ea sti nu lipsescA vre-unulti din eel
rinduiV i ca sa se afie la vreme tot", sii nu se lacA vre o gresalii, orinduimti
zapeiti pe viltafulil de PAhilrnieeI. 1783, Iunie 8. (Cod. No. IX, fila 122.)
(I) Cond IX, fila 149 verso.

www.dacoromanica.ro
 1STO1tIA ROMINILORO 289

laiula de la Bobotz5, dup. cum Pa alcatuitti Caragea prin pitaculd

s66 Domnescil :
Obiceiulti in diva de bogaiavlenie.
S5Orsindu-se t6te cele obicinuite tarmoniT ale soboruluT dupti, botoz5,
atuncT sit incpA a trece pe loculti celil orinduit5 prin mijlocul5 soboruluT,
lug : trambitasiT domnescT impreunr. cu muzicantii nemtl, rnd cantandil totl po-
trivr. si la spatele lorti tobosariT i sirmaciultl, earl ail a merge pn in drep-
tulti chiosculur, uncle acolo sr. stea i sti canto la trecerea celorti mal .josti
numit1, cand vort face obicInuita inchinilciune
Iuruc Bairactar cu iuruc Bairac, crlarT, dupti trambi;e.
Sacalele cate una.
TelegariI domnescT cate 2 potrivitY.
Cei rinduitT ce sunt .mal josil .numitT calrrT, insti cate unultl unula sr trcr
incetti cu buna ornduial, i rar5, atata cat cand unult va ajunge in dreptulti
chiosculuT, altult1 sr se ivscr, a trece fie-carele, numai In caftane curate, cu
plele slobode, numaT cu fesurile i cu mesiT, alte slue pe lang5
dinsiT numai cate untl comiselil cu haine rosil i imbrilcattl curattl, din
drpta i flescarele la trecerea prin sobortl, facti obidnuita inchinrciune
la Domnil, la beizadele si la Mitropolitti
5 CiohodarT
Mabecciu
Sofragibasa
Saedagibasa
Peschergibasa
Ibrictar'
Buhurdagibasa
Perdegibasa
Credincerula
Tutungibasa
Rachtivanil
Recanulti
Vel cafegill
Alr 2-lea Pitart
Muhurdar5
Divictar5
Ici ciohodaril
Alti 2-lea Spiitartl Raze
Comistl
Mork Rorneltailoril de V. A. ThechiL 1O

www.dacoromanica.ro
290 V. A. liktCHli

2 SalahorT Po josti, Cu betele in mAnA

2 Alaift-ceauslarT
2 SatirT
5aracci-bap cu saracciil-iamactt cu caluili tablabasa
16 CiohodarT jura imprejurtt
Vol dornisil intro ciobodarT crtlare pe tablabasa, cu obieTnuita podaZi.
Mehterbasa dupt vel comisit, Cu tttl taTfaoa luT ctutttunlit Oat unde va
desettleca la grajdft.

IC0' N. Carayea VV.

Poruncimil Domnia mea, viltase de prthrtrnicel, s fiT mumbasirti cu pur-
tare de grijrt ca sit nu se facii vre-o smintlrt acestoril rInduelf, clt nu te vet
put6 indrep t a. 1783, Ian untie (1).

XLII.

Arc/area re,rdinfei Domnesci la Cotroceni.

N. Caragea, In urma incercArel lul Alex. Ipsilante, a luatil curtile
dela manstirea CotrocenI pentru reedint domnscti de vrti. lac& pita-
culti domneso5 &Are Egumen5, din 14 Mait 1783, relativil la acstil
stabilire de resedint5. :
Cuvi6se Egumene dala mtmilstirea CotrocenT, fiindit-crt suntemil insciintatl
cum d-nia sa fratele nostru Domnulti Alex. VocILI Ipsilante, Ote oditile din
lituntrulit mttnitstireT cum si amhdou chioscurile le avea gatite cu tte cele
trebuinci6se asternuturT i gmurT la ferestre, unele facute cu cheltuiala Dom-
nieT, altele cu dala mtmilstire i fiindil-crt amti hotrtritil ca Inane sit. facemil
(2) acolea la mntistire, iat5 itT seriemil poruncimit : ttte odilile
chioscurile amt.ndouil sit alb( a le gati pe mttne Cu t6te cele trebuinci6se, dim-
preunA Cu ispravniculit de curte, pro care MI i ornduimit mumbasirit si pup
tiltord de grijit, impreuntt Cu cuviosia ta, ca pnit mtme sii fie gittite. 1783,
Mai(' 14.

In urma lnuiinrei acestei noue resedinte domnescI, Domnitoru15,

considernd5, c CotroceniI erail pe atunci en totuli dephrtatl de oras5,
Cod. IX, fila 75 verso.
Vorbil nedescifrabila.

www.dacoromanica.ro
 IgTORIA ROMINILORtf 291.

so vede silitti a da DivanuluI anume speciale instructiunI, de moduld cum

se vort put tine edintele aceluia.
Iat aceste instructiunI:
Cinstitilort i credinciosiT boerilor Divanulut D-nicT mcle, d-ta Vol Banc
Pantit Filipescule, i d-ta Vel Vorn., Durnitrache Racovitii, j (1-ta I3iv Vol Vor.
Stefand Prascovne, i d-ta Vol Vorn., Ianache Moruet, i cl-ta Vol logofttl
Gregorio Bitlne, i d-luT Biv Vol Vist., Searlat Grecne, facemil d-tre in
scire, cl rung hottirittl D-nia n6strti mane eu njutorttl'd 114 D-n,leil s mutrunti
sederea n6stril la mntistirea CotrocenT in crit'-va mine, si in dilcle cote ce
se cuvint, adecti Lunea ii Mercurea, care sunt rinduite de Divan, cum si Vi-
nerea pentru judec5tT i pentru impreunarea de musafirT, avemil a veni la
Divan i iar sit ne int6rcemti. DecT mAcarti cti D-nia mea facem acstil mu-
tare a sedereT, cum dicemil, pentru chta-va vreme, (lar d-trit dup. datorie
dupti obiceit, sit nu ptirAsitr venirea cu pricina acsta la Domnsca curte
pentru trebile judecittilora noroduluT, caro sunt r'6nduite si care vomtl or5n-
dui, ci afaril. de Jol, care este latir, s'a vg adun$1 cu totiT, ca sA ctiutatI jude-
ctitile noroduluT nelipsit, ca s'a' nu se zttbovscii col cu pricine. lar d-ta Vel
logoftitti Brncovne, in 4ilele cele ce va fi venirea n6strA aice, sA aibT a plizi aice
si a giti maT inainte Divanult1 D-nieT mele. lar in cele-lalte dile peste stip-
fmAnti sti aibT a ne. urma la CotrocenT si a pilzi la trba logotetiel. Porun-
cim-si vou5 tuturor zapcii1ori DivanuluT, s5 avetT pe ceT cu pricinile de
judecatI gata tot-deauna a-T scOte inaintea Boerilorti ; iar vtitafuluT de
aprodI deosebitil poruncti ciAm, ca sa aibt a arta pitacult1 acesta eta Dom-
nieT n6stre (Hoar Boerilor, ca sr'. fie insciiMatT. 1783, Maiti 5 (1 .

XLIII.

Edilitate.
Organisatiunea 0114tei Epitropil persist. sub N. Caragea, dup
cum o cun6scemii de la Alex. Ipsilante. O ramurd a eI este Vornicia
de podurl, care are sub ea un polcovnicti de podurI, unti felt de
inspectord al pavelelorb.
In fav6rea acesteI VorniciE, N. Caragea dispune In Ianuarie 1783,

(1) Cond. IX, lila 120 verso.

www.dacoromanica.ro
292 V. A. Mama

veniturile urrnatre, carl se vars In cutia EpitropieT obte0T, pe langa

cele deja cunoscute:
Tte vitele de pripasa sa le faca zapta de la ven-cine se vora afla.
se dca stapanuluT contra une pltitl giscl colac i anume ; do cala po ti. 11/2 si
banT 20, si de bivolti, de boti, de vaca Po banT 100; de rimatora po banT
50, de 6ic, de capra Po banT 10.
Dela stricticiunT facute do vita in semilnaturT, peste cca ce se va cuveni pro-
prietateT semnatureT, va plati g161,11: de cala Po banT 40, de bivoltl banT 40,
de bol, de vaca banT 20, de 6ie, de capra po banT 10 (1).

Nu nurnal cu banil str1nT clin veniturI se Intretinil podurile acleca

pavelele, ci i din beilicurt Ala In 7 Aprilie 1783, andina o repe-
titiune a ordinuluT din Oct. 1782: Pitaca catre Vol Spatarii, s'A ord6ne
la zapciT de la capula podurilorti, ca sa oprscA orT-ce care esti din
BucurescI i cu de asila s le lncarce cate o dat pmlnta din cela ce
se sc6te din tt;anpilil poduluI ce se lucrz5, In BucurescI, ald Mogo-
F,46eI inceircatl o datd vor fi slobodi (2).
Curlirea stradelorti continua a se face tot prin proprietariT i pra-
vtiliaF,sil din fie-ce strada.
ta una ordinti de acsta natura, catre Vol Spatarti din 12 Noverii-
hm 1782
Pilaciti la Vel Spt. a reini si a cura,' fi podurile ce cu prdvdli i cu case.
Fiindtl-ca din necuratirea i nertinitulil poduriloril, nu numaT tina si noroiti
se face prin ulite de nu p6te mbla norodula, ci si podurilortl, carT se facil
cu aata cheltuiala i truda, li se pricinuesce putregiune si se strica in scurta
'remo, stAnda asupra-le noroiula si tina. Caro accsta lucru flindil multa tre-
buinciosa, iata dupa or1nduiala ce vOumti Domnia mea din condicele DivanuluT
ca aa ;Costa si mal 'nainte, poruncimil d-le, sti daT in scire tuturoal de obste

Cond. IX, fila 60

Cond. IX, fila 104. Tata ordinuld prima' din 12 Oct. 1762:
Pitad'. la Spdtard ca sil sikscil orT-ce care voescrt a esi din IlucureseT. prin zapciT de
la marginca poduluT si a drumurilord de prin mahalale, sil acaree o data und card
din pdmintuld ce se sc6te de prin santurile podurilord ce se lucrzii. in BucurescT, F,ii esindd
cdte o data cu pamintd, vord fi slobocIT, iar acestd pdminid sil alba afard din Bucuresel
a-ld lepdda, asa numaT pana se va stIv6rsi poduldMogos6e1, si sli dati poruncd zapciilora
ca sd nu cumva s lea parale, dupd obiceiuld lora. 1782, Oct. 12.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBIANILORti 293

din finutulii pdrfei spdtaresef, ca lie-care, dinaintea easel, pravalieT sal a cutlet
sale, sa Ella a rani i a curati tina tot6-d'a-una nelipsit6, ca sa fie podulti pu-
rurea. curatatil i dupa acsta a da strapica porunea zapciilor sa prte do
grija peste taa vremea, ca s silsca pre fie-care i pro toV deobte a curati
podult1 cat tino Iola easel, a curOT i a pravalieT luT, pentru ca de vomil ved6
iaraT podurile neranite, tat', vina vomil da-o asupra cl-tale, pentru nepurtaro
de grip 1782. Noembrie 12.
NE3. Asemenea catre Vel Aga (pentru grija podulul t6rguluT de afara, i la
alto podurT Cu zapcir de Dina!).

Polcovniculil de poduri avea un deosebita rolii In asernenea afacerI.

Iat und Pitac ditre Epitropl, s5. pue pe polcovnicula de poclil
astupe gAurile din strade :
D-tre boerilor6 EpitropT, v insciinmrt pentru polcovnicul6 de podil, ca
Ara de niel o silinta fiind6 la luerul6 poduriloril, nu numal a obtiel patima
nu o socotcsce, ca se facil atatea i atatea hatale la 6menT i la vite, de caro
avernil i p'catil de la Dumnedeil, ci inert niel pe uncle art sciut6 ea esto tre-
cerea nstrit pregetattl a face unri fail de meremet6, i instil la noT
ail lasat6 lociA de primejdie intamplatre, ne-temi\ndu-se de urgia, caro i-se
cacle i cu pedpsa ce cu dreptate trebuia sa-1 facernti. DecT (lupa cum de
atatea orl i pana acum trecutil cu vedere vino lul, pentru neurmarea
i nesilinta la atatea rindurT de poruncT co amil datA, iata i acum dupa ii-
rsea n6stra milostivire orinduim6 i acsta i poruncim6 d-tre, sa-16 aducep
pc Polcovniculti i dupa ce-1 yeti citi pitacul6 nostru, sa-T argtatT ca cu ho-
tarire dicem6 : de poZindine, Magi, panel ut cea-laltd Harp sit fie podulti tOrgu-
lut de afard clresd i podurile tte strtnse ql intemeiate, sd nu lase nictaurt
sd podinele r rI, cd de prinzejdie fl de urgie nu va sedpa. Pentru care orin-
duim6 asuprii-T i zapciii aid DivanuluT, pre vataful6 de copir de Divanil sa-1
stea mumbairil, ca inteacest6 soroal A. se si5v6r6sca negreit6. 1782. Noem-
bre 20 (1).

Cu ce sit astupe nenorocitula polcovnicil gaurile de pe strade, In

carl se primejduiail 6menI i vite ? Ne respunde un alta pitacO catr.
Vol SpittarCt, prin care, In 28 Octobre 1782, Caragea ordonti. s, fie
obligan mahalagiil, prin zapcil, as, aduc turc, paie, cenus si alto
sfrmturi, ca s. astupe billtacurile de pe strade (2).
(t) Cond. IX, fila 52.
(2) Conclica IX, fila 47,

www.dacoromanica.ro
294 V. A. IIRECilli

Puteati, nu-I vorba, s,' fie utilisate la asemene astup6r1 de gaurl

podinele vechi, carI se pAstrail(1).
Aci vomil constata una obicei vechiil, care s'a perpetuatil la noI: mal
adose acelo strade se pavail orl podeail, pe earl locuia vre un personagi
importanta. Se documentzil acsta i prin pitaculil domnescil catrA
boiera epitropI, din 13 Maiti 1783, ordonndu-le s'A Lea cele 3 po-
durl sciute, riar mart vertosil poduld ce merge la d-ita Divan
Efendi, ca cu unU csil mal tnainte s'A se s6v6rsca.D S'a mal or-
donatil acsta i pare eh nu s'a fostil facutil. Vod imput, ramelia"
c' de nu se va s'v'ri va chd urgia nu numal
pe polcovniculil de podurI, ci i pe EpitropI (2).D
Posedemil o porunca din 7 Aprilie 1783 continkdil diverse m6-
surl de edilitate, ca: curtirea stradelorti, ne starea pe ele a careloril
Cu lemne, cu cherestea, Cu ffinti, ci la anumite patru parti ale podu-
rilorti marL In aceste 4 pArtl numal a voie Oranti s'A-0 vinsi ce all
In care, aiar de vorti Ambla, pe podurile orapluI, se va certa cu
taie i i se va lua cherestoa, f'nulti sti lemnele, Mr& de banI (3).D
VedI condica IX, fila 67 verso, pi taculil erttre pitropia obstscA din 9 Noembre 1782.
Cod. IX, fila 119 verso.
Pitacti edtre d. Vel Spritaril a pune pre eel cu casele sit curete podulti de
find, i pro ceT ce aducil lemne sd nu-I lase pe ulite, ci sA mrg la loculd
celil orinduitd.
Repetrt ordinulti dela Noembre 1782 vedemil cA niel o urmare nu
se face; pentru care ttl i cu alti 2-lea pitactt scriernd d-tale
ApoT adaege : Aijderea maT insciinttimil dumi-tale, cd pentru carele ce vititt
In BucurescI cu cherestele, cu lemne de food, cu find 1 cu altcle de Anclare,
scimil ea sunt inteadinsil locurT rinduite, maidanurT, la 4 partI ale podurilord
marT, pentru a se stringe acele care, sit stea piind ce va grisi muteriT 'a-
colo tocmindu-le apoT sA traart dreptd la casa cump6riltorulu1, iar sA nu 'Am-
ble pe podurl strata' i ateptAndt1 muteriT de intepenesc' ulitele neputemdil
une-orT po alocurea a trece noroduld pnd Libia se destuprt, litsndil i
gunolulil de la care i de la vite, care intru zadartt este miituratil i curA-
tit daT stranicil poruncil r'spntiailoril pe unde vial de intrd
carele de afard in orail, sit le ar6te cit este hottirire domnsca : pro cold ce se
va gdsi de acum inainte strindil pe ulite se va certa cu Wale qi se va lua
cherestea, linulti, s6ti lemnele, file de banT i pro fie-care srt-lil facit a mergo
dreptil la locultt celd rinduitfi, afard numaT din darvarT i celd CQ va fi adu-
cndil la curtile boerescr, stt la alte case, lemne stt cherestcle tocmite, aceia
ail a trage dreptil, fret de a se opri undevaT i pre uniT ca aceia ttiranT ce
vord fi neintelegtitorT, sit ti-T arke (l-tale i dumn-ta dsberl negrelitil de
acesta ntiravil rdil. 1783, Aprilie 7. NB. Asemenea i &are Vol Aga.
(Cod. IX, fila 103 verso.)

www.dacoromanica.ro
 1STOR1A ROMAN1LOItt1 295

l'SlaI Inregistrmti ad urmtrele acte cu referinV la edilitatea pu-

blic& a Bucuresciloril :

Pitacti din 1782 Aug. 22 catre Aya fi Spat. ca O. dea inv6tatura Cu zap-
ciT tuturorti sti-T mature courile qi fiel-care sa aibi putina eu apa dinaintea
priivaliel sa a easel. Sa se mature courile i sa fie apii i far de voia pro-
prietarilora (1) !
Pitacti catre Vel Spat. repeta ordinea de a obliga malialagiiT i pravaliaiT
sa aibti putina cu apit inaintea easel i pravaliilora ; sa-1 mature courile
Afiderea la t6te casele boerescI marT i miel, orT negutatorescT, se cuvine a
se afla 10, 20 i eke 30 cofe gata totti-d'a-una (21.
Pitacti cutre Vel Spataril. Pentru a evita foculil, cum O. pentiu ca nu
este lucru cuviinciosil a se afla clar de rend in BucurecT, pe langa caso i
pe langl pravalit, all fostil poruncl sa nu ingacluiasca pe nimenT a aduce in
launtru f6nurT, dar vedemil ca porunca acsta nu se urm6za i d-ta etT in vina.
Ordona sit' nu se mal tolere fault1 in BucurescI, ei sil-la tie afara la ma-
gazie i de acolo sa aduca cate 2---3 care, dcil se va dovedi ca are locil
unde sa le tina, deosebT de casa i uncle nu va fi temere de foal. 1782
Aug. 31 (3).

Podurile peste Dmbovit se facti maI adese de ceI caul ail nevoie
s'o trc. A0a sunt unele manstirI.
Ala podulti ce pan deun&-di se dicea din Gorgan, hottirise fried
Alex. Ipsilante sii se facet cu spesele mabalagiilorti In unire cu manhs-
tirile Milmiti-Voda i Radu-Voda, maI alesti ca aceste aveall moil ln-
tr'acolo. In 26 Aprilie 1783 Vod& ordon& SpAtarulul ca pre eel 4 mo-
rail al mAn&stirilor0 i alp 6tent sa-1 dea pe mna Stoln. Falcoianu,
care este numitti mumbairti la lucrarea podului, iar Egumenil s& pla-
tsc dilele de lucru la menI Ate banl 90 pe c,li (adeca 30 parale).
Lemnulti, clierestoa necesarh' se luati din p6durile StatuluI (4).

Din respectula igieneI niel o m6sur deosebit," sub N. Caragea. 1\16-

sura de oprire ca otrvile sit se alai And& aiurea deck la spi[erri, i o

(1)16Cond. IX, fila 10 verso.

Cond. IX, fila 22, 21 Aug. 1782.
Cond. IX, fila 22 verso.
(4 Cond. IX, fila 110,

www.dacoromanica.ro
296 V. A. IIRECHIK

m6sur relativa la venitul5 spitalului Sf. Panteleimon5, sunt singurele

ce le luala cunoscinta nstra, pana astacii (1),din respectuhl igieneI.
Spitalul5 Coltei i ce15 de la Pantelimon5 continua a ajutora omenirea
suferinda. Caragea d ca venit la Pantelimon5 fumaritul5 a 5 judeto
do peste Olt(a. Acesta fumaritil consta din plata pe prvalie orI car-
ciuma mare tal. 5 1/2 banI 6, do la pravalie ori carciuma de mana a
doua tal. 2 bani 96, i de la cele de mama a 3-a (mal' miel) talen 1
banI 48 (2).

XLIV,

Mihai Su( i, Donin alrti Modelad.

Precum maI indarata amd ar6tatti, dupa, pacea dela Kuciuc-Kai-
nardji se intetesc5 Fanariotil la Domniile romane. Dca pana la acsta
pace familia Mavrocordatil singura disput tronurile cu familiile romano
s romnisate: Ghica, Racovita i Calirnaeh, dupa pacea dela 1771
aceste tronurI devinil tinta staruinteloril i a intrigelort a numer6se
familiI nou6 de fanariori. Incep.nda cu Alexandru Ipsilante la 1774
pana la 1801, singura Tra Romnsca num6ra In 26 anI familil nou6
domnitre nu mal' putin de se: Ipsilante, Caragea, Sutu, Mavrogheni,
Moruzi i A ngerliu. In Moldova dela 1774, cu Grigorie Ghica ocupa tronulil
domnI din familiile NIoruzi, Mavrocordatil, Ipsilante, Sutu i Calimach.
Pentru antaia0 data M. C. Sutu 1[0 face aparitiunea sa ca
preI MuntenescI (3).
La Maja 1891, cand tiprimrt acstO scriere.
Spitaluld de la Pantelimond era datord cu din acestd venitd, s6, tinA, und farma-
oled si in Targoviste.
Despre familia Sutu avemd informatiunT in aArkemotoo Kopylvou rger,loo Ez)-
w2itatTottoy TOP, et San% Vatov II' e' svht yo: T 1.1.TTM TY110 CL)stl.E3tV (1463-1789),
editat6. de Arh. Ghermand Afionide Sinaiotuld (Const. 1870). Dup6 Atanasie Comnen
familia Sutu incepe a se face cunoscut6 dup mertea DragomanuluT Porte Sp6taruld
George Caragea. Patriachuld Samoild numesce mare Logoft.411 ala BisericeT pe una Ni-
colae SOL Bunuld despre tata ala lul N. Sutu fusese Diamantake Draeu, una Cirmand
negutitord, care avea o prilvali61.6 in Fallara. Diamantake era !luid unuT t6rand care
vindea lapte la casele agalelord Ture. De accea era numitd pe turcesce Suf aded,
tanda, Constantind Dracu 1ult luT Diamantake, tatrtlil luT Neculae Sutu, se F,i r)ise Supe.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 297

Pe calea dragomanatuluY ajunge M. C. Sutu si acsta In lile In care

Principatele erad In celd mat mare pericold politic, atuncl cnd Ru-
sia ameninta cu nod rasboid pe Turcia
Arond Floriand i Lauriand explica maztlirea 1111 Caragea, Domnuld
Munteniet, care domnise abia und and si o luna' prin estorsiunile mart
ce fcu in tra (1).
Inteo corespondent& a ambasadorulut francezd de SI;. Priest catre
Ministruld afacerilord straine din Paris se confirma acsta asertiune a
istoricilord nostri despre motivuld maztlirel lul Caragea, icnd ca:
II est vrai que ce Prince faisait crier ses sujets et se conduisait
comrne un imbcile. C'est rancien drogman de la Porte, Mikalaid
Draco qui ra remplac. Il est homme d'esprit et de rsolution.
Adevdruld este, amintimit acsta, ea nu atta depradarile tdreI de ca-
tre Caragea prov6ca maztlirea lu, ct intrigue Austriet. Impotrivirea
Caracrea la instalarea consululuI austriacd deschide draaomanuluI M.
Sutu calea la tronuld Muntenescd. Inteo alta corespondenta a vesti-
tulul Carra catre de Vergennes, din. 23 Augustd 1783, prin care 11
arta planurile Rusie'l si ale Austriel de tmpartla Intro el a Turciet
(planurt la data acsta frte la ordinea lilel) spune c adepositiunea
recenta a Domnitorulut Caragea este opera CurteI de Viena, dupa cum
acea a predecesorulul sd, Alex. Ipsilante, a fostd opera curteI dela Pe-
tersburg: Ces deux cours se disputent qui mettra ces petits princes
dans ses intrks, non paree qu'elles les craignent, mais parce qu'ils
leur servent d'espions. (2). Carra area earl' erad planurile ascunse

Vedl Manuald de Istoria PrincipatuluT romAnd de F. Arona, BucurescT, 1839, pag. 164.
Istoria Romanilord. de A. Treb. Lauriand (BucurescT, 1873, pag. 661) ()ice: gEstorsiunilc
lul Nicolae Caragea in Romania l Mcurri, sA piar tp domnia in luna luT Octombre. Iu
loculfi luT se trimise dragomanuld Mihale Constantind Sutu. In proclamatiunea lul M.
Sutu atre trA Mel se da motivil mazilirel luT Caragea: eAcastasia i reaua purtare do
grip. a economiel ce a cursd la UR& tra inteund and si jumAtate.
Documente Hurrnuzalii, volumrt Il, suplimentrt I, iatA intrega acestti do-
cumentd de la pag. 29.
Carra cAtre de Vergennes despre imptirtirea TurcieT europene.
Paris, 23 Mk, 1783.
Au moment o Catherine II mdite l'Indpendance de la Crime, c'est-a-
dire l'entiere possession de cette presqu'ile, elle s'assure par des bienfaits les

www.dacoromanica.ro
298 V. A. 13RECIiIii

ale Rusiet, dar adaogti, a lice, ca Imp6ratul. Austriel ne souffrira,

point gulls (Ru0I) mettent le pied en Bulgarie, en Romlie et A, Con-
stantinople.
De Rusia va lua tns.Basarabia, Bugiacula, Moldova 0 p6te i Va-
laehia, Austria nu se va supra !...
Rolulit Franeiel fat eu proectele acestea ale Rusiet i Austriel este
deja analisatil de not mat In urm5, i din doeumentula aci adusil, et
din aceld de la pagina 27 i 28 a volumulut U, Suplementii 1, din
F.,3i

colectiunea Hurmuzache se Ole reaminti.

De o-cam-dat s urmarimil pre noul Domml ala t6rel Muntenescl
In faptele sle de Domnil (1).
Intrarea oficiala In Bueureset a lut M. Sutu se tntampl, numal la

Ilospodars de Valaquie et de Moldavie, elle engage par des promesses les

Princes de Georgie dans ses intrts.
La Cour de Ptersbourg, exalt& par l'esprance de voir un jour ses Czars sur
le trne des Sultans, mais trop loigne des frontires de la Grce pour aller
vite en besogne, commence par s'assurer de la Crime et du Cuban, comme
d'une conqute, des hospodars de Valaquie et de Moldavie comme devant ap-
partenir un jour A sa domination, puis demande Oczakow, puis le Budziac
entier, puis la Bessarabie, puis enfin, maitresse absolue de la mer Noire et
de l'embouchure du Danube, ello se trouvera (l'une part en tat d'envoyer
toute seule des escadres A Constantinople et de l'autre, A porte de faire
marcher ses troupes de terre du mme point d'oit partiront celles de l'Em-
pereur.
VoilA certainement les speculations qui ont de( passer en a parte par les
tates ministrielles des deux Cours. Mais ces spkulations se croisant nces-
sairement sur quelques articles, il se trouvera : 1. Que l'Empereur profitera
bien des efforts que les Russes et leurs allis feront contre les Turcs, mais
qu'il n'attendra point leur commodit pour oprer la conqute (16 Constan-
tinople. 2. Que l'Empereur verra sans peine les Russes se rendre maitres
de la Bessarabie, du Budziac, de la Moldavie et peut-etre de la Valaquie. (Jo
(lis peut-Nre, parce que cette province est singuli6rement A la convenance de
la Cour de Vienne et que la deposition toute fraiche de l'hospodar Caradja
Pst l'ouvrage de cette Cour, conmine celle de son prdcesseur, .A.lexandre Ipsilanti
a t celui de la Cour de Ptersbourg. Ces deux Cours se disputent A qui mettra
ces petits princes dans ses intrts, non parce qu'elles les craignent, mais
parce gulls leur servent d'espions), mais qu'il ne souffrira point qu'ils mcttent
le pied en Bulgarie, en Romlie et A Constantinople.
(1) DAn1U portretulli lta in aliiturare, dup.' o ic,6n6 din bilk Academiel. Originaluld este
minunata coloratil, dar lipsa de mij16ce ne impedica d'a reproduce icna in Mori.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR6 299

27 Augusta, dar elil este deja Domna de la finea lul Iulia, precum
acsta se constata din proclamatiunea luI de la 1 Itilia 1783 In cu-
prinderea urmteire : (1;

Icil 111ihaffi Constaidinii Sa(u VV. i od. Zem.

VLI facem6 Domnia mea in scire la totI eel de obte, adeca sfintiilor6 v6stre,
EgumenT, Proegumenilorti, 0 Protopopilorti, Preotilortl, Diaconilor6, Boerilor6,
Boerinailor, Mazililora, Ruptailor6 i tuturorti locuitoriloril 0 altora eqe-
torT de fie-care tagma., earl suntetT supuT DomnieT mele la acesta judetti
, cum ca prea puternica Impgratie, pro care milostivula Dumne4e6 sa o
intarsea i sa o inteiasca cu tta intarimea de a fi nebiruita de catra nime-
nea, numaT a fi mal puternica, i mal stranica decat to:Re alte omenescI
puternicT de biruinta,pliroforisindu-se Imp6rtia sa pentru acastasia i rea
purtarea de grija a economieT ce ail curs6 la Oa Ora inteunti an 0 jumg-
tate, milostivindu-se ca dupa cugetula i iubirea dreptteT ce o are asupra tutu-
rorti supuiloril raeleT impratiel sale, m'ati ornduitti Domn Ord Rumanescl,
pentru ca sa cautil t6te cele bune ale odihneT i ale aeqeriT, intru care niel intr'una
chipti sa nu fitT la indoiala, fiinda-ca acsta insuT cugetula 0 pohta inimiT Dom-
nieT mele o cerem6 necontenita spre t6te cele bune fapte i tacerT de bine,
care acsta este marturisita 0 cunoscuta de top, pentru cele bune a41arT care
atT catigata indata dup'a' facerea pace, adeca in vreme de 6pte anT i jumgtate,
la care acsta facere do bine a aegareT 0 a tocmiriT s'att facut qi s'atl ispra-
vita Cu multa muncire i stradanie a Domniel mele, i din mila prea puter-
nice! Imp'ratil, s'ati intaritil i s'ati intemeiata cu multe i stranice... Impra-
tescT,i s'ail diafendisita cu tota feliula de ap6rare.... cat i ceT miel dupa cum
este ciutil de catr totT cinstitT.... credincioiT Boerii DomnieT mele, pentru
acsta straclanie.... facutti, i arna ar'tattl catra tta Ora in vremea .., ar6tata
atuncT aka silinta i sirguinta Ora, dar acum ja v6 socotitT, cu cat mal

odihna i. multamirea a tuturor6 de obte, pentru cii sunt rinduit din mila hil
Dumneqe6 i de la prea puternica implirtie Domnul6 Orel' liumanescT i ac6ta
ce art6 mal sus este ceruta de impratia sa de la fie-care Domn6 intocmaT ca
o datorie pentru buna 0 ae4area obladuiriT dreptateT de odihna a tuturor6 110'6-
torilor6 ttireT, Inca vZi maT adeverima cu acsta carte a DomnieT mele, dupa
cum este sciut6 0 adev.6rita de prea milostivultt Dumnelea, care cun6sce ini-
mele tuturora, pentru acea am6 holarita Domnia mea sa mi',1 ae6t6 intocmal
ca unti tata i Parinte al6 tuturora, cu mare 0 multa strapicie de aptirare pa-
(1) Condica Domnscl No. 12, fila 1. E probabila oil proclamaVunea acsta e trimisii
de la Constantinopolit

www.dacoromanica.ro
300 V. A. URECHI

zindu-ve de rapirile i zulumirile, a celorrt de prin prejurti si a celoril-laltT

ale flesce-crtruia, pedepsindu-T pre aceT carT Indrasnescrt de a re atinge de
cinstea celorrt maT miel, i sa nu supere intru nimicil la aceT carT este cu ne-
putinta, i voima sA ne silim Domnia mea, ca sa se prizsca tta asetjarea a
legir i aseqiiriT a dreptatiI, lipsindil i curatindti totti felulti de apucaturT, si de
mancatoriile a rusfeturilorti ce se faca la fie-caro hotarire a judecatiloril,
dupa cum arta Domnia mea, silindu-mg In totti chipul, cat volt-1 put, la tte
acelea, eare aduce ajutort i folosinta la telta aseqarea i folosinta, la taa ase-
4area i odihna aselarilorti ti.ire7; asla este hotirirea DomnieT mele, ca in frica
si grza celuI din Intiltimea ccruluT, adeca a prea puterniculur, milostivuluT
Dumnetleti, nadajduescrt ca dupa curata mima a sufletuluT ce o are Domnia
mea, iarasT la mila luT Dumneleti ni:muesca, la vre-o Intamplare a vremilor',
acstahotarire i fagaduiala care ama fcut'o catre Dumneleti, s'A nu se schimbe ;
pentru acestea nu sunt la indoiala, cum cit tofl, marT i miel, yeti sa statT
d'anda lauda si multamita, rugandii pre prea puterniculti si ce este in Troita
proslavitti unulti Dumnei,leti CeruluT i ah prunintuluT pentru scumpa i ne-
pretuita starea vieteT si a fericirilora, indelungatl anT.... ImpgratieT sale ca sa
se ar1e tot-d'a-una cu durere 1 cu iubiro asupra raelcY imptiratieT sale, ase-
menea si pentru immultirea.... lungirea tarieY fericitilorti anilorti aT luminatuluT
prea inaltatuluT puterniculd i statatorrt in fericitil scaunulrt lumina ....
grija raeleI impratieT. Asijdcrea sit fitY rugatorl fericiter vietT si a sanatatel
Domniel mole si iubitiloril flI aT DomnieT mele, amt data porunca Dumn-lorti
cinstitilorrt CaimacamY, pentru ca sa alba t6trt silinta i durerea do mima srt
caute i sa prizsca totrt felulrt de odihna, lipsinda acole pricinT carT &Tuca
smintla vouti ; dar si vol la tae poruncile ce se vorti tramite de catre Dum-
n-lorti CaimacamiT sa vri artItatT cu supunere, fiindrt-ca la cate poruncT vi so
vort tramite, aceste sunt telte (lupa inv6Vatura i porunca DomnieT mole, pana
eand Dumneqeti sit ne invrednicsca de a vil castiga pe totT de obste si Ea
no lumineze la tete cele bune dandu-ne putere sa' facemrt bine Vdrel, dupa legea
crestinsca; acsta poruncimil si insciintam Domnia mea. 1783. Tulle 1. (1)

DArnti In not actele pentru rInduirea alaiuluI de intrare in Bucu-

rescl a Domnului i a DOnmeI Mihai Sutu (2).

(1) ActuIrt este firte lacunarri, hitrtia fiindri putreclitg i ruptl.

(2) Orenduiala ala iulu prea iubitei Ddinnel ndstre la intrarea in Bucurescl.
100. SeimenT polcovnicescI totT cu haina rosie curata, inarmatI
cu moturT galbine.
DoT postelniceT cu capoturT rosiT i tacarnti curatti.
DoT postelniceT asemenea cu tacamrt curat.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 301

Ind, Ora a nu face intrarea In BucurescI dela 27 Augusta 1783

noula Domnitora prinil una r6spunsa al boerilora din Craiova cu
Ceauulii Agescti Ceausula Spataresca
Polcovnica de Vnatora Polcovnica za Seiment
Polcovnica de tirga Basil Bulucti-Basa
Vel capitana za Dorobanta Dvornica de harema
Vol Spatara Vel Postelnicil
Vol Aga Com. Racovita
Ve! Gramaticti Vol Comisa
Vol Paliar. Negri Vel Caminarti Const. Suciula
50. Nerntf do P6rtit pe josa toff cu haine curato fistichit.
12. Fustast Cu darde in mant, si luz-Basa intro dinsit.
8. CapitanT, patru at Seimenilora SpattirescI si patru AgescI urmatl Cu (free
Davalo in capa, pe josti.
10. CiobodarT langa careta Domnsca.
6. CiohodarT lnga careta iubitelora n6stre Domnite. Dumn-lorti juptinesele
cele mart parnintence dupa, obiceia in caretele loaf dupti Domnite.
Const. Sutu VV. Boj. milos. i gpsd. Zem. Vlas.
Poruncima Domnia mea Basti-Bulucti-Basa sA aibt a insciinta Matti mal susa
anaatilorti boierl, zapciT, cat i dumn-lora jupaneselora, ea sa scie ca.... cu
ajutorula lut Dumnelea la .... ciasurile din .... este sa fie intrarea prea
06mneT DomnieT mele inautru Bucurescilorti, sa fie stranst tott la VactirescI,
spre a nu se face vre-unti cusura.
MIA si pitacula de intrare a luI M. Sutu in BucurescI la 27 Augusta 1783:
Mihaift Constan. Szqu VV. Boj. milos. i gpsd. Zem, Vlas.
Poruncima Domnia-mea Vatase de AprodT, s' ailif a insciinta, dumn-lorti boe-
rilora i zapciilorti marT i micT, si tuturora mal susa artatilora ca .... la 27
Augusta ciasurile cu ajutorulrt luI Dumnedeti este sa fie intrarea DomnibT
nstre inauntru Bucureseiloril la Domnescula scauna, si sa fie top strinst mat
dinainte la VactirescI i pusi la rinduiala, ca la radicarea nstra sa se afle tott
gata la piciora spre a s porni, insa sa cautatt a nu se face vre-una cusura,
sa vre-o atacsie la pornire, ca vet fi in ; asijderea sa aibt a arta fieca-
reia brsla la mergere, sa n'aili a striga si a face sgomota i amestecaturti,
ci fiescare cu teere sa urmeze miscarea alaiuluI, iar untt Alaia-Ceausa
a ambla necontenitil inainte indreptanda i intocminda miscarea alaiuluT la
mergere, ca sA curga cu orinduial bunk'
Etsi alte diverse alaiurI ale membrilora familiet luT M. Sutu
Aiaiulil Mdrid lorti Beizadeleloril.
PoterasT pre josti lar poterast asemenea
SeimenT polcovnicescI SetmenT bulucbast

www.dacoromanica.ro
802 V. A. tiRECilli

data din 20 Iuli, prin care Divanulil Craiovnti 116 felicita de ve-
nire la tronti. CraioveniI ceruser DomnitoruluI voIe s'A trimit o de-

TreT postelniceT Iar troT postelniceT

Ceausti Agesed Ceaustt spAttirescu
Rahtivantt 2-lea Pitara
Polcovnicd de cioeli Polcovnica de SeimenT
Polcovnicd de poterA 2-lea Comisa
Basbulucbasa Polcovnicil de trgtt
Vol Upa. za lefegil Vol Capa. de mizild
Vol apit. de dorobantT Alti 3-lea Postelnicfi
Ala doilea Postelnicti
SalahorT pro josti
Alaiulti Ciausti
Beizadea cu ciohodarT. Asemenea
i und Saraciu
Tufeccil i deliT
Viltavd alti Marido lord Beizadelelorri

Ala inl prea iubitel Dmnei Domniel mele afard, la Isvorulil

50 SeimenT PolcovnicescT
SeimenT BulucbasescT alta i InarmatI
6 Postelnicer totl cu capoturT i tactunti curatil
Ceaud spAtttresca Cu Ceausil Agescd
13asbulucbasa cu Polcovnictt de SeimenT
Ala 2-lea Pitar cu Polcovnicrt. de TArgtt
Vornicti de Harernd cu Vel CApitand de DorobantT
50 Nemp din Prtil, pe josd.
12 FustasT cu Darde cu Iuz-basa lord.
8 CApitanT, patru al seimenilord spAtttrescI i patru agescI inarmalT, eu zar-
davele in capa.
10 CiohodarT pe lAng careta gospod. si cele-lalte care urrnAt6re.
Poruncimd Domnia mea, Ceausti splitttrescti, s fiT Zapcitt ca stt gAtescT
acestii Maja Jol pana in qiuA

tal i ciudatula alai ah cailortt domnescT :

Orindttiala alaiului la scdterea domneseiloril ca la ceairg.
Iuruc-Bairactard
TrAmbitasiT
SacagiT
VAtavrt de grajdti si de pitdrie

www.dacoromanica.ro
 %TOMA ROMANILORt 303

putatiune ca s4-16 salute si s'6-1 ar'te dorintele Oltenia Dornnitorula

rspunde. la 11 Augusta, c inch n'a intratti In BucurescT, ci petreco

Telegarl
EdecurT Cilte doT comistil tiindti cte unulil, iar de nu ajunrrti qi SeimenT.
1 IagiT
CftT CapitanT agescT sunt in rinda cu slujitoriT cu tobo.
DoT alai-ceausT
Rihtivan cu alti 3-lea comisii
Alti 2-lea comisa cu Mil 2-lea Pitarti
4 salabor1
12 CiohodarT
2 SatiirT
4 Saraccir
4 Ve! ComisT
Meliter-Basa cu taa taifaoa.
Poruncimil Viitase de aproey si te orinduirnti ca st epistesescI si sil se pue
la orincluialti alaiul dupii acstii fbie.

Ornduiala ataiutui la Orca Dontniei afard la Bini.v7.

Catando de rt Cu cipitanu1 lor. top, ciihirT i inarmal.
Brsla agscd.
Cltroil polcovnicesci top' clilrirT i inarmal.
Ve! Capitana de cazad cu srmaciulti i tobosulti
TalposiT dorobntescI pedestriT cu tobe i cu cimpoile
Vol Ctipitantt de dorobanl cu zapciiI stl,T inainte i cu toba dupit
CazaciT agescl pedestri Cu Cimpoiti i tobele
VnatoriT asemenea.
Capitana agescI inarmal ; cu tactima curat'
Ceausulti agescti cu polcovniculti de ciocli.
Polcovniculti de vnatorT cu Logolaulti agescit
Ve! Aga, cu podaa dupti
I3uciuculii, i crilarelT cu praporile, i trmbii1e cu toba si sarmacitilii dupli
dumn-luT.
Brsla vez; tdrscd.
LefegiT
Ve! Ctipitan de lefegiT cu zapciii i buciuculti tobosii i srmaciulii dupii
ScutelniciT spAtiirescT inarmal.
PoterasiT tor Inarmal.
DeliiT tosi cltirT inarmal Cu subte in rnn., cu odobasii loril.
SeimeniT bulucbasescT inarmatl, top' cu baine' rosiT i cu mouri galbene, Cu
toba si stirmaciula.

www.dacoromanica.ro
8O4 V. A. IIREtitti

la CotrocenI, ofdr de niel unit aledmlntil i sup6ratil, Mil de vrerne

CtipitanT spttirescI inarmaV, cu tactim curat u.

Polcovniculti de poter cu ceau0 spiltilrescit
Polcovnicula de seimenT cu 3a-bulticii-I3aa.
Vel Cpitan de mazilT cu Logofiltulti
Vel Spiltarri cu dart dup obicei
Buciuculd, lefegil cu prapore i trrnbio, tobil i sarmaci dupg dumn-luT.
Copia din casa cu prihrniceT
Vtafgt do Visterie cu Viitaii de piihrtrnicoT
AproqiI vtitilvscT cu AproliT ocauescT
Viita de aprOT cu Ccaua de .aproiry
Bresla Portarscd
PortreiT rtmult1 pc josti cu semnele in mtinI
2-lea Portari cu alti 3-loa Postenicri.
Vol Portara
Brsla Amid fascei
ArmiltiT cu Puca*iT
2-lea Arma0 cu 3-lea Arma0
Vol Arma6 cu pod6bri dupti
TrtimbitaiT DomnescT i muzicantiT Nemtl.
Sacagia dupri ortinduialti, cu sacale.
SalahoriT cltirT cu betile in mnT.
Cail DomnescI impodobitI trilgiThdu-T Comieil chte
2-lea Comisil Itahtivanula
6 PostelniceT cu capoturT 6 Postelnicel asemenca
i tacm euratti
3-lea Logof. 3-lea Postelnicii
2-lea Logof. 2-lea Logof.
Vol Pitarti 2-lea Postelnica
Vol Postelnicti Vel Comisti

Beizadea cii CioliodariT

Beizadea cu Beizadca cu ciohodariT

Un Sattiril Alit' Satrti

Una Satarit Alta Satr
Unit Satitril Alta Satr
Matarati-emac. Alait Ciau Matarati-Ba6
Saraccia Icioglani Ciauti Saracci Baa
'Ong Gavazil Un Gavazti
Deli-Baa cu chehaiaua Ciohodarti, Tufecci Baa
cu toV CiohodariT Cu toff CiohodariT

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORTI 305

ouviinoil5s6, c5, dar Craiovenii s trimit rnai

i deputatiunea
dup. co Domnula se va fi aedatil In Iltiourescl (1).

o -6
o
E3' ci

1,7:limn de Div inarmatil 2 lea t-Apalarirt, sabia

co saidacuti i toptizo

CZ
o
Vol Cilmt:rastl Ve! 4=1
Vol Ispravnicri za curt' 2-lea Vistornicit O

ci
Vel Cuparit
2-lea CilmZirasti
3-lea Visternicrt
2-lea Ciohodarrt
2-lea Gritmrttiert
Vail%ti za curte
'
7.4
ci 1Nlithurdarrt Divictarirt r.
C-r
o Cafegi Basa Callangiu Basa
Tutungi Basa. Serheciri I3asa
Si alt1 EdecliT 7.11

o Mehter flasa cu totrt 'Factunolti c:inttindrt.

Carets Gpod.

NB. Asemenea dopil acestri alaiti s'a filcutti i acum Li lt. l735, Aprilio 25,
In diva de Dominica TomiT, child art esitrt Maria Sa Vodii la Mircup ; s'atl
rnduitrt zapcia viitavulri za aprodT.
(I) PAA : RSpUJiSM1i cri Boerilort din Craiova.
Cinstitilorrt si crodinciosiloril BoeriT Dornnil mele, JudectitorT aT DivanuluT
Craiover, si cer-lalt1 hoerT pronintenT de acolo, stingtate ; mica d-Ntstra de
la douti-decT ale trecutoluT Iulie amrt primit'o, i amti vNotti Domnia mea
larioria Romiinilord de V, A, Urechid, 20

www.dacoromanica.ro
 306 V. A. IIRtCFII

Din primele acte semnate de Domnitorulil M. Sutu din reedinta

luI provisorie de la CotrocenI, apare, cL tocmaI multamitA nu era In-
trga r cu noulti Domni. NegreOtil Divanula, dup5, intrarea luI
M. Sutu In BucurescI va trimite la P6rta otoman, un arzt de mulri.
mire pentru orinduirea, noulnI Domnil (1). Divanulti amintesce serviciile

cele ce ne scrietT, cum cd de obste atT avutd bucurig pentru vestirea de a

n6stril Domnie la acstd crestinscd rfrA, cum si inchinaciunile ce ne facet'
pentru acsta ; milostivuld D-qed sit ne invrednicsed ca sit ne artittimil
ne cun6stetT precum dorimd, intocmaT ca und pinte patriel acesteia, fiindt
cit totd scoposuld i cugetuld inimiT DomnieT mele este, ca sti cutitrnit cele
ce sunt de folosuld, de odihml, multilmirea supusilord i celord credin-
ciosT aT priT Domniel mele, atiltd celord marl, &At i ceT-IalV de obste, dup
cum pentru acsta nu suntemd la Indoialil, cd din Domnestile n6stre ci141,
care Incl din Tarigradti anal' sensu pe largii la toil d-vdstrA de Impreuna cu In-
sciinfarea Domniel fi din &le, vt; yeti fi pliroforisitd destuld, de a nstra bund
voire ce avemil spre oblilduirea acesteT crestinescl rprT. Ne maT scriep ca sa
dama voie a trimete unul' din d-v6stret despre part ea yid aid spre inchinaciu-
nea n6stret ql spre a arta cele ce avetT, pentru acsta fiindd-di nu suntemd
la indoialti, cit venirea d-v6strit urtn(szil a fi pentru a ne araa cele ce sunt
de indreptarea i buna or6nduialti la ale ptirtiT loculuT, spre binele i odihna
obstieT si a locuitorilord tuturorti; iat, (Lind d-v6stra voie, ca unuld din d-v6s-
hit', care veV socoti, despre partea tuturorti, sti &bit vole a veni, Insa fiinda-c5
Domnia n6strA Inca pand acum nu amii intratil la Domnesrulit nostru NY-until Mann-
tru Bucureri, ci ne a/lamii la ColrorenI filr de niel WItt arOmintil, fi supPraf7,
fi/ni de veme euviinciGsd, (Iva' ce don ca ajutoruld luI D-Oeti vomd intra la
Domnesculti nostru scauntl, si dupd ce ne vomil aseqa in vreme cuviinci6s4,
atuncT vol avetT a trimite unuld dintre d-v6stril pe care vetT alege despre
partea tuturord, fiindtt dupti cum Oicemti maT susd far' de indoiald, cil. veni-
rea i art,tarea d-v6stra va fi pentru ale pirtil loculuT cele de trebuint, i cu
cale spre bund ortnduialil si de folosuld i binele obstieT. 1783, Augusta 11.
(1) Rtil acestil prima arzt cutre Imptirtgie
Nol totl prea plecatT si supust si credinciosiT proa puternicir ImprilOT,
EpiscopiT, Egumenil, BoeriT, cdpitaniT si tad silraca Raja, cu ge-
nuche plecatP printr'acestri ald nostril Arz-magzar, artltdind la prea luminatuld
sltivituld pragulti ImptIrtqieT, cit la 27 de clite ale bend Ira Augustil, intrilndd
Domnuld nostru de aeurn Mihail Voevoda in politia Bucureqcilord si seenda
in scaunuld Virel dela Curtea InalteT stitpilniref luT, Wad cititt intru auquld
tuturorti cele vrednice de slav5 si de Inchinticiune Impilriltescr FirmanurT,
prin care se orInduesce de prea puternica Imptiratie, spre a fi noug tuturord
Domnd si stilpilnitord, la care dupit a n6strd obidnuitil datorie i supunere
cu mare bucurie i cu multd cucernicie amil art3tatil oca destivArsita smere-
nie si inchinilciune la vrednica de slavil poruncd a nebiruiteT ImpgratiT, cum
si pre susd numitula Obltiduitoruld nostru Domnd l'amd primitd cu mare
bucurie i cu multd plecilciune, ci dupt cum prea sldvita i prea malta Imp6rtie

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROIANILORC 307

aduse de M. *utu ca Capucbehaia la Constantinopole, serviciI pe carI

Domnitoruld le amintea In proclamapunea Jul catre tra, trimisa din
Constantinopole; dar In acelasI limp cand Divanuld multamea Por-
el prin acestd arz-magzard, prin und aid doilea, de care se face men-
tiune In celd de multilmire, Divanuld cerea Portel otomane paza ve-
chilord privilegil ale Orel si diverse scutirl. (1) Din acestd aid doilea
arz-rnagzard transpira comprimata de fried, nemultamire a t6reI de
noua Domnie. Dar acst nemultamire se manifesta sgomotosd prin
locurile publice din BucurescI, precum apare din pitaculd Domnescd
de la 9 Augusta 1783, oprindd vorba de politica prin cafenele i pri-
vighincld politienesce hanurile. Tat& acestd pitacd

Pitacil a nu Jai face vorbei prin cahvenele i pentru hanurl sei nu se mal
primscci 1'c:fret de reivasil de la Spdtdrie i Agie.
Fiinda-c'a dela o vreme inc6ce inmultindu se cahvenelele in BucurescY se faca
fela de felt' de adunaturT de menT inteinsele, ce vorbescti de celea ce nu
li se cade i spunti felurI de halturl, pentru care poruncima D-lur VechiluluT
ala Agiel, primindti Pitacula acesta, numai deal sa chiamT pe totT aceT
cari hul cahvenele in BucurescI si sa le ar4I, ca este strasnica porunca Dom-
niei mele, sa nu se cuteze a primi de astkb inainte a mal face vorbe de ce
nu se cacle si sil spue halturT i felurT de scornirT de cuvinte prin cahvenele,

cunoscuta puna de 1r4elpciune, credinciosti ocrotitora de sgracI,

alesti de bung obladuitorti Veret n6stre, ca una practicosa i vrednicu de a
fi Domna i ocarmuitora acestel Tri, intru acesta fela i noi cu toma 114 ade-
veriniii pentru ccl antaia capucheltaia locula curytorilora ma cat (la .fosta s'ari are-
tata Cu multd ravita, streidanie i strguintlt la tdte trebuintele aceste1 si
csta buna alegere ama socotit'o de o mare facere de bine f a de o dege(2rfitil
millet a prea pnternicet Inip'ertqa dare loft locuitorit acestel pentru unit o-
brazil ca acesta vrednica de lauda si desgvrsitti credinciosa ala prea puter-
nicei imprag i indata ce l'ama castigatti, l'amu cunoscuta in fapta la tte
cum maI susa s'ati artata, care acestea bune i vrednice ele lauda darurT ale
luI s' cunosca de a fi mal ward decat fierare altul, atata la vrednicie, la
oblliduirea bune1 stir a tgrel, cat si la implinirea a tuturora Impgratesci trebi
poruna, i dupa malta Imp'e'ratseti porunca, suntemit la tte supusi voieT
luT, i niel ele cum nu vomit esi din cuvintula sti, ci vomit R urmatorl
la invpturile i povluirile leg; clod cu genuche plecate inalOnda mande
n6stre ruga't6re catra Dumnec,lea, pentru indelungarea vieel, norocinii,neclm-
tini, stralucirii, buneT sporiri a vrednicei i nebiruitei stare a prea puternicei
(1) Ve41 anexa.

www.dacoromanica.ro
808 V. A. utEciiiI

6' nu numaT cahvenelele se voril inchide, ci se voril i pedepsi f6rte r; care

aibii dup darea poruncir acestia In urm a le rindui i zapcir printeascunsrt
ca sii cerce prin cahvenele, si pe care va afla poruncil acestia ce druntt ne
urmAtoriti, sit ridice si s'a' ne insciintgmti ca s. d'a'md poruncrl a i-se In-
chide. pedepsitt ; osebitil de acsta, (linda-eh' vomtt Domnia mea s fie sciutT
cunoscutT ceT ce virai de conAcesctl prin IfanurT, poruncimtt d-luT Vol Spiltarrt
i DumnluT Vechilulti Agier, sit datT poruncri la totT hangar de pe la hanurr,
atta cele din tt3rgil, cht si cele ce cada In mahala, fara de ravasil de la Dumne-tre
sil nu primsci, in llana pe nimenea. Tolico pisah gvmd. 1783, Augusta 9.

Sub cuvinta de a asigura linistea locuitorilora din Bucuresct si In-

cetarea hoiiIor, Domnitorula, In Augusta 4 1783, maI da' una lunga
Nizama clre noula spalaril Grigorascu Balasache, prin care se icall
m'esuri rigur6se de privighiare a tuturoril celora ce intru si esa din
BucurescI, ha si din rd, sit Inmu4esca si se intlirescil strdjile de
de npte si se tncinge capitala cu cordona de strjl. Se mal ieaa
prin acestast nizamil i unele insurI de edilitate, de cur4ire a stra-
delora, etc., dar aceste sunt mal multa pe planula ultima, &del prin-
cipalula scopil alit nizamulut apare evidenta, ca m6sura de precauptine
In leglitur cu pitacula despre cafenele si hanuri (1).
ptirtitir, ne rugiima cu proa plecatit i nemrtrginita supunere la mare milostivirea
el, ca mar susil numituluT nostru Domn sit fie ascultate cererile co ar face,
pentru coa maT cu lesnire s'v6rsire a impaqtestilorti poruncr, i pentru buntt
starea si obliiduirea acester ttIrT, a c'druia pilsurr trebuinte Indrilznimil a le
ar6ta cu deosebitd proa plecatil a:16 nostru Arztt-magzarti, care si cu totulit ne
cucerimil sit fie ascultatil, si la t6te cele ce in lituntru se arkii, sil se reverse
noianulii milostivirir Imp'6riitieT i acum precum s'ati

(1) Carie ciare dinang-lul Vel Spitar, i ccitre vechilulii Afila pen In( Ni: mul
strajilorti de paza orasulut Bueurescli cuprindNo're i de al tele.
Zem. nuca. Cinstitti si credinciosrt bocado Domnier mele d-ta Grigorasco
13alasache Vol Splitartl, i dumn-ta Vechifule AgieT, stin6tate, scopo-
sult1 si vointa nstrA este a petrece fiesce-care locuitora alti t'reT Domniel
mele in odihnti, ntt numar despre alte nedreptiltr i sup'rArr, ci si despre ho-
tir i fitc6tori1 de r6i1 a fi fttril de niel o grip, si a nu se bttntui nimenT, cu
cilt mar virtosii ori1senir I3ucurescenT, carT nimia locuitorT apr6pe Ittngti scau-
nula DomnieT mole, so cacle a fi l'Ara de nicT o temere despre tnenil
de itecea tiara niel de cum nu vomil suferi a audi cum cit in mijloculii Bu-
cureseilorrt, aier lttngit noi, intr'atatea i attttea strjf i zapcif s'art cidcatii de
kql. rasa cutilritia, orT s'ati jttittitil si s'art furatil litem cuivasT si nu s'art

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 309

Introducerea in 1784Iulie pentru prima 6rii in trit a censures, inc,

in raportil cu situatiunea noueI Domnil fap cu tra Aclucema la capi-

cela vinovatti, sti alte ataesiT facutti ; decI intr'alte folosit6re obstieT. caro
gandimti cu ajutorula mareluT Dumnedeil a le pune in fapta, socotindti si de
acsta : a pune la ornduiala ce trebue strajuirea orasuluT Bucureseilora pen-
tru odihna obstiel de orI-ce fela de furl, earl' ara cauta sa lure din orasti...0ipsd)
orf-ce sa iasa afara, pentru fugan, i slu4, i Tigansf de pe la stapAnT, i
pentru alti 6menl r61 s6a vinovatf cc arti cauta sa soap Cu esirea din Bu-
cureseT, i pentru galcevurT si pentru buna ornduiala i paza ce se cuvine a
av orasula acesta, ca o stare de Domnie ce este ; aflamil din condicile Diva-
nulul ea i maI dinainte att fosta ornduiala faceta i poruncl Domnescl date
prin Pitacurl, ca s, fie strajT asedate in t6te trebuincisele locurT, pe margine
inlauntru, dar din amelia zapeiilora s'ati urinata frte prostti acstit stra-
jnire, ne ornduincla 6menT harnicl si de puna, niel cercare factmdu-li-se vre-
data ea sa yap' de sunt pre de piing la strap si de pazesca precum trebue,
si de el or'enduita la unele locurT dintr'insif, dar aecT strajuitorl dup naravula
lora ce sunt obisnuitI a se purta cu neharnicie la slujba ce se r6nduescti,
numaI d6ra ea se afta Cu numele de strajl acolo, iar nicI o strajuire nu lacea,
pentru care ne suferindil Domnia mea in vremea nstra sa fie strajuirea Cu
ac,6sta, acastasie ; iata scriema Dumn-vstril, s indreptatT, sa intaritf, sa punetI
In fapta cum trebue ornduiala strajilora pentru paza Bucureseilorti, cum po-
runcima mal josti.
Dumn6-ta Vel Spatartl, la tte strajile ch,te sunt or6nduite in locurile
trebuinci6se pe margine sa asedatT slujitorl dup'A ornduiala ce este Malta'
maI dinainte, Cu 6menI vrednicI i harnicl de paza, pentru care sa i portl
Dumn6-ta grija ca in t6tit vremea a fi nelipsitf or6nduitiT slujitorl pe deplintt,
earl sa stea napristanti in loculti strajel cu sope in manl i deteptl preste out'
n6ptea, iar sa nu se risipsea inc6ce i incolo dupti naravula lorti cola rila,
Mel sh fie niscaT-va miel; pe earl i insusi Dumn6-ta sa-21 incercI in vreme lara
veste de sunt la straja toti si de ptizescil la strajA toll cum se cade, si pc
care veI gasi, ca orl lipsesce, orT rut strajuesce, ci &wine, orl se imbata, pc
acela acolo sa-la puf pedepseseT cum va fi mar rai, pe,ntru pilda celortt-
lattI, ca asfa s,' se invete cum sa-s1 prte slujba tort' ; earl acestI slujitorf sa
aiba a cerceta si a intreba pe ceT ce intra si esa din BucureseT, cine este
anume? orl Boeria mare orl mica, orI ligumenti, sa verl-cine arti fi, din verT
ce trpt, cum si pe insi-ne Domnia mea are sa ne intrebe cand voma fi
tiptilti, si dela fies-care trecRora de obste sa aib a lua r6spunsti : cine este
anume ? Care cu acsta nu scade einstea nimi:inuf, a e6spunde strajarulta
este cutare Boerti, sti este cutare Egumena, sti cutare omti, in vreine ca
insi-ne ne (lama la cercetarea strittruluf ; iar care va face Ulcere a nu da rtls-
punsula strajaruluI i ala doilea si alti treilea rinda intrebandu-la, totti ase-
menea va trece cu tricerea, si va fi calabalica pe care sa nu-la p6ta straja
opri, sa se iae dupti urni, s-t sainuiasea si sit dovedsca negresita cine
sunt, s artite Dumi-tale i cl-ta sa aibT datoria sa inseiintez1 Doi-tinier mete
indata. Totti feliulti de 6menT : negustorT, IsnalT, ste6inT sa pmintenl, care
(lies(7)...torT, ori ca s iasa afarti din Tra Domniel mele, s numar alar prin

www.dacoromanica.ro
310 V. A. IIRECHIX
..1
tolulti aCultureI publice mal la vale, pitaculil prin care M. , ,utu opri ti-
prirea a orl-ce a Vivlionn fr prealabil, autorisare cu decrettil domnesca.

Tra DomnieT mele, sa fie datorT a veni, ca sa iea Tescherea de dreptate dela Dom-
nia ta, (lupa cum asTa a fostu obiceid si cu Teschere vorti fi slobodI a trece, dandd
de Teschere iar nu de nume, adera ceT vorti fi ca sli ias. din Tora afard....
parale patru, iar ceT ce att a caltori numal aice in Tora cate parale cloud....
orT pupil' de vord fi la num6rd totil acelea pdrale sa dea, adec de Teschere,
lar nu de numele loru care serie acele Tescherele, caro aceste parale destule II
sunt, pentru putine slove si mal multu sa nu se cuteze a lua, ca de voint
dovedi se va pedepsi fOrte 1'65, dar aprpe cine va fi pe aid in prjma
Bucurescilord, orT pentru a-sT ved asedrile ce au, cum si viile in prejma Tar-
guluT, sti pentru plimbare care obisnuescil 6menf WA Teschere sunt slobodT,
dar ca nu care cumva cu acestd mijlocti.... Teschera la alta cAldtorie, Dumn-ta
Ve! Spatard sa daT strasnice poruncT la cpitanil ce sunt pe afar% la drumurT
ca s fie asemenea cu strajuire diva si nptea pentru treatorT sa-T intrebe,
si pe care nu va av Tescherea, oprindu-lti sa-ld intbrea inapol, trimitindu-ld
dreptd la Dumne-ta ; iar care din capitanT acsta nu o face-o : a pazi bine si
a prinde pe ceb fall Tescherea, unuld ca acela cu Targu si cu Ocna sa va
pedepsi ; 'Mg poruncirnd D-tale Vel Spat, ca sa nu facT vre-und &Kt de na-
cazd celord ce ail a veni la ravati, spre a-I zabovi, a nu este acum vremea,
Er.1 Logofatuld celd ornduitti dupa scrisele acelora sa fie vre-und lenesd, si
sg astepte 6meniT pricinuindu-le o zaticnire la caldtoria lord, si in csulti ce va
veni multi la ravasti numaT deck sa, se faca si s-T dea. Pentru slugile Boe-
rescI sd manastiresci, fiindti-ca se pte a se intmpla sa fac unit furtisagurT
de la insusT stapniT lorti si sa fuga, sett sa se vinovtsca stdpnilord lord ce-
vasd, si cauta a scapa ; ca sa n'aiba dar lesnire de scpare, de aceea dar si
pentru slugile boerescI si manastirescl, dicemii ca, mergerile si esirile lord s
fie prin scirea domnieT-tale, insciintandu-te de la insusT stapaniT lord, care iT
trimitti, in scrisd cu iscalitura stpanilorti lord ; iar OraniT de pe afara, carT
vind in Bucurescl, ca uniT ce sunt cunoscutT tuturura, acer nu au a lua Tesche-
rea, sd a da parale cevasil, ci s fie nesetOratT ; iar ceT-lalt,T top, cum amu
disd, sa nu fie slobodl WA de Tescherea a trece, afara numaT din Bocril earl ail a
se intreba cine este anume? De la tke strjile sa aiba a-cl aduce strajariT in t6te
serile si in bite diminetile insemnare si cu de amaruntuld perigrafi, cine ad trecutd,
cine ad intratti sti esitti din BucurescT, inteacea qi su inteacea ru5pte si la cate c-
sun? si D-ta s fiT datoriti a ariSta DomnieT-mele, totd-d'a-una, ce felt' de mil: stra-
ind, Crestinti, Romand, Greed, Ovreid, Armnu sti verT cine este, orT pamintnd?
cu ce trba? de unde vine si unde merge ? Catr acestea dieemti : cate locurT vorti
fi deschise prin mahala afar% din drumurT care esii atar la campti, pe undo treed,
ori hop, orl fugan l de si cu .vite du furatti si cu orT-ce, fiindd-ca acole locuri
incA vord fi deschise, intru zadard sunt strjile la captitlulti podurilord, macard
ca (5meniT eel bunT nu lash' drumuld strajeT sa se abata pe acolea, dar ca sa
fie la totT drumd sa trcti prin straj, poruncimd si pcntru acsta, sil inchida
acele locurT, si sa randuescl zapciT de al Dum-le, ea, sIt pue pe mahalagiT,
cu voia far% voia lord, s inchida la marginT acebo locurT ce esti la campti,
cu gardurI li cu m'aOcinri cate vord fi strieate gardurile maT dinainte, sa rd-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt1 311

Or1 c.t este mare iubirea de pomp a lui M. acsta nu esplica

singur, alaiurile cu care ordon s fie insotitil orI de c6,te orI esia
Ine drumti numar al podulut de esitu &farit la campu, de care sa
grijescr, sa se faca aeelea cito vor fi stricate, sa se intemeeze bine negresitu,
pentru ca sa nu patimsca do nor6e cu inchiderea acclora locurT, teraniT
co villa cu cele trebuincise in Bucurescl, si toti altI caletorT, can pentru ca
S. se fersca de nor6e sa abatea din drumulu podurilora mad printr'acele
locuri co era deschise i intr maff cu lesnire in tare!, poruncimu Durni tale
Vel. Spatara, sa r6nduescI zapciiI D-10 ca s'A pue pe mahalagh, cu voia fara
voia lora, sa drg drumurile si baltaeurile ce sunt atatti la ctip6taiele po-
durilorti mail, cum si prin u1iole mahalaieloru, sa astupe bine cu tufe, cu
ptra, cu sfaramaturT de caramida i altelo ca acestea, la caro sa aiba
Dumn. Aga a da mana de ajutoru cu 6menil din brsla Dumi-sale, i cara
negustorescI, ca de imoreuna cu mahalagiil in putine cile O. se drga
Vote drumurile i sa se astupe nor6ele bine, de temeiti, gala cat, O. nu
se strice in scurta vreme i in putine lile, iar And se mal strica s alba
datorie mahalagiil i Cu 6meniI breslelora d-v6stra a purta grill tottl-d'a-una
ca sl le drga sa le intemeeze pe tea vremea, fra de a nu mal astepta
atuncT alte poruncI a maI da NoT ; la locurile uncle seda strajarI de se adapos-
tesca in vremI rele, eke yea! fi stricate acole ca'sute i staff ale lord sa puT
d-ta sa le drga curata, pentru ea s'A o si eunse ca este';straja Domnsca.
Asilderea i d-ta Vol Ag s intaresa grape din launtru T6rgulm in OW
locurile obisnuite ale ocoluluT dum.-lo si pe la bate rspAntiiIe cu 6ment
harnicI vrednicT de slujbT pe earl pururea s'a2f i cercl dumn&ta fara de
vest de strrijuesca, de privegh&z co se miser!? si cine Ambla sti trece po
ulita ? s de dorm(' i lipsesca si acum co pedpsa s le facl ? i asTa dupa
ce vetT intari i vetT randui d-v6stra strajile la t6te locurile cuvinci6se, cand
se va intampla in cuprinsula acelui capitanti si strajaria, orl hotT, orI pricing,
de galcevirT, s60 acela s dea serna i sa se pedeps6sA negresitti. Sa
se ferseri acestI strajerI in tota chipula a nu sup6ra pe acet trecaorT, orT cu
f6nti orI cu lemne, sti ou orI-ce, a se atinge sa le ie,a macarti una paiu, ski
unti lcmnti, cacr strajile sunt puse pentru folosa i odilma 6meniloru, iar
nu pentru tr6ba lora ; osebit do aceste statornice strajf, care sunt a fi ne-
miscatre de pc la locurile cele obisnuite, poruncima d-luf Vol Spataru
d-ltu Vol sa datI strasnica porunca zapciilora dumn-v6stra, carT sunt
datorl ca fiesearele cAnd 'I esle r6ndula sit aiba de a 'Arabia tart n6ptea
Aga'
Cu priveghiare de impreuna cu totT 6menil lortt, inconjuranda t6te atilt) orasulu!
Bucurescilora cu sope in manI, i canda vorti auqi de hotI, orT de galcva, sa
sara fara de pregeta iar sl nu dormiteze pc aicl pe colea. Asijderea sa
intarescI dumn6-ta, vechilule ala AgieT, poruncI strasnice la totr, ca fie-care
pravalias', dupa obiceiula vechia, sa aiba fclinare in t6te noptile puse pana
spre qiva nelipsita, asijderea si putint de apa iarasT dui-A obiceia sa so afle
peste ttit vremea nelipsit dinaintea caseT, s6 pravalieI fiescaruia, pentru
int6mplare, fersca Dumne4a, de foca; puinda i pristavti ca in t6ta vre
mea sa destepte pe totl spre a-sT av fic-carele cosurile maturate, langa
aceste fiindtl-cil din necurtitulti i din neranitulti podurilora, nu numal Una

www.dacoromanica.ro
 312 V. A. IIRECHIA

prin Bucurescl. Asomenea alaiuri I dedeatt DomniI fanarioV numal la

anume ocasiunI i srbatori, iar In 2 Novembre 1783, M. Litu ordora
i se fach alaj de apururea, la tte esirile Domniel mele in Bueuresel.
Asemenea alaiurl constituiafi, credemti, si o specie de gardd de corpti,
Po langd c erail i in gustulil de pompa si de luxil al DomnitoruluI (1).
si noroiti se face pe u)itti de nu p6te Ambla norodulti, ci i podurilortt ce se
facti cu atilta cheltuialit i trud, li se pricinuescc putregiune si se striett in seurtil
vreme, stnclil asupri1-le noroiti i tina, care aceste lucrurT fiindil necuviin-
cise si de striciiciune; scriemil, d-v6stre, ca pentru ulitcle din trga sa datT
in scire cu pristavti tuturorti de obste, c fiescare dinaintea luT &it cur* si
s miiture i s rnscii totti-d'a-una, iar podurilo cele marl sii se eurete
s se mature totti-d'a-una de podarT, pentru care sA datT puruncit Polcovnicu-
luT de podti sit prte grije negresitti. Pentru tte acesto d-ta Vol Spiitarti i
cl-ta Vechilulti AgieT, s scitT cu adev.ratit c dup cc vonati cerccta cu fe-
burl de mijlce, apoT avemti a esi spro cercetare adese i intea-
dinsti, i child nu le vomil indreptatc i pus la ortmduialii tte cum
poruncimti i vomii ved vre-unti cusurCi la una dintru acestea, s5 scitT cii
vetT rtnnn frit dc rtispunsil de indreptare inaintea DomnieT mole si no
Net1 aduce la tulburare. tolico pisah gspd. 1783, Augusttt 4.
c( (I) Lail alaiul rclalivil:
OC

Orenditiala alaietluf Domniet &sire prin Bucureset.

Stegariulii ageseil pe josit inaintea Aga Cc

Dumn-luT Vel Ag
(
N
D-luT Vol Portari1 D-luT Vol. Armasti
o
cu tacilmultt sti o
Taciimulti N

(e)
SalahorI pe josti rindri
3-lea Log. de josti 3-lea Log. de sustt C

2-lea Log,. de josil 2-lea Log. de susti

2-lea Postelnieti Vol Pitarti
Vtitavti de Comista Viitavii de eillgrasT odabasT c
inaintea D-luT Vol Comisit de lipcanT cu stegara
Fm
D-luT Ve! Comisit Asemenea D-luT Vel Post.
.1., Bcizadea mica cu
1,
eihodarti i unti saracci
CC
c.,( Beizadea cu ciolioclartt Beizadea cu C.)
i unti saraccia ciohodarrt i unti saracciil 27(

Unil Uipit., unti Post. until Post-edil Untl Post-celti uni1 Post-celii aliti CtiP t.
Untt Ctipil., unil Post. unti Post, Untt Post, untt Post, altil Capit, c

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM ANILORC 313

Grija de vre-o miscare din oras(' se manifestO si In mal multe alto

pitace ale lul M. Sutu. AsIa, tric fiincl la CotrocenI, elil ordona AgAI,

1--
Una. Fustasti, una Post, una Post. una Post. una Post. alta Fustasa
Unu Fustasti, 3-lea Port. 3-le Arm. 2-le Port. 2-le Arm. alta Fustasa
Untt Fustasa, Custi Agescti, OLIO SIAL, Poleo. Ciocli Pole. Pod. alta Fustasa
Unti Fust. Polo. Seimenl, Polc. Vanat. Polo. Porta, Basti-Buluca-Basti, alta Fust.
Una Fust. Polc. za Trgti. Vol Cap. DorobantI. Vel cap. lefegiI. Vel cap. i Minsil,
alta Fusta.
Fust. Vt. zaPitharniceT.Vt. za Vist. Vat. za Divana. Cusa za Apro41. Vat. `
za Apro4T, alta Fustasa
Una satarti alta sataru o
Una satara alta satarti st

o
Una satarti alta satara
Matarata eamaca Alaia Ccausti Mataratti Basiti
Saracciti camaea Ingciosugliu Ceausa Saraccia Basiti
Una Gavazti Alta Gavaztl
Deli Bas-Rahtivanula Chebaieua Basa Ciohodara. 2-lea comista u fecci-Basa
CiohodarI, Ciohodari. CiohodarI. Cioliodarl
Tara Cioliodarl. Jara CiohodarI
7.")
C.)

o
r-

'2-lea Spatarti
Vol Gramatica Vol Camarasti
2-le Vistiera N'el Ispravnieti za Curte
I-Ciohodara Vel Cuparti
2-lea Gramaticti 2-lea Camarasa
Vatava do Curto Mohttipciula
Muhurdarulti Divietariula
Caftangi-Basa Cafcgi Basa
Serbcceiu Basa Tutungi-Baa
Edeclif

16 Nata V-vd gpod Zent. Vlas.

Vatav de Apro(II, jata te randuirna Zapciti ca inteaccstasti chipa sa pui
alaiula la ornduiala, atina m'Ano cAt si la Vi-te eirilo DomnicI melo in Bu-
cureseI ; eusura sa nu se faca, ca veI cado in urgic ; tolico pisah gospd. 1783
Noembre '4

www.dacoromanica.ro
314 V. A. IIRECHIA

trimt la Curte rinda0 de paz, cu prisosinp. Tat unil asemenea

curios pitaca:
Pitacu la Dutn-lut Vechilulu Agit pentru Banclast.
Dumn-ta Nicolae Filipescule Aga, erT amu poruncitti d- tale pentru rn-
daiT ceT obinuiti ca sa-T riinduesci la Curte la paztt la locurile sciute cu pri-
sosti, cA trebuesce, i luilndil inscintare ch. nici Ong acum nu s'ati argtatti a-
ceT rndai, care acestri felu de zahava la poruncl este nesuferita, cum vet
primi pitaculu acesta numaT deck sa aibi a or6ndui i a trimete obinuitiT
rndai la Curte cu prisosulu ce mil poruncitti, fara de a pricinui nimicti,
tolico pisalt gopd, 1783, Augusta 7.

XLV.

,A.dministrafiunea sub M. Sutu14.

Ca Oi Domnil anteriorl M. Sutulti 10 1ncepe domnia cu rnduirea

de noI ispravnicI la judete. Cu pitaculil din 11 Augustti 1783, de la
mitnstirea Cotrocenl, sunt rnduitl nol ispravnici. AceFAia sunt mai
top RomanI curatI (1).
(1) Wit pitaculd dupil, cond. domnsca No. 12 (fila 8) :
Isprdoniciile ce s'ali ornduitu pe la judefe, Augustu 11, 1783, fiindii
Mdria Sa la Cotrocenl.
Slam Ramnicil Alu 2-lea Vistieru Gheorghe
Medel. Grigoric 1 frisoscoleu
Buzu Pit. Antonti Vilara
Vasilache Arma0
Saacu Sard. Mateiti Falcoianu
Stol. Campineanu
Prahova Stol. Colfescu
Pahar. Costandinti Vacarescu
Ialomita Stol. Dumitrache Colciagu
Med. Radu Filipescu
Ilfovil Pahar. Alexandru lliotu
Stol. Florescu
Dmbovita Stol. Dumitrache Falcoianu
Paliar. Golesculti.
Vlwa Paliar. Gregorie Greceanu
Pit. Armagu

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A ROMiNILORt 315

Rar5, Domnie sub care ma rnult ca sub M. Sutu a fostil nesta-

bilitate in slujba isprvnicatulut De sigurti pentru interese b5,nesci,
ail urmatil prefacerile de ispravnicl dela 30 Septembre, &la 13
Novembre, dela Decembre 1783, apoI cele din 1784 i din 1785(1).
Teleormantt Satrarti Durnitrache
Sar. Tufnu
Argesu Sluj. Std. Greceanu
Medel. lanache Hiotu
Oita Sluj. Caramalau
Clucer. State
RomanatI Pit. Ghiurgiu
Clucertt Vrusinil
VAlcea Pahar. Zamfirache
S6traru Jttianu
DOA Pit. Scarlatti Hiotu
Cornitd BrAiloiu
Gorjia Pahar. Grklisteanu
SArd. Paianu
Slobozia gpod. ChiritA altt lul Colceagil
Mehedinp Pit. Alexandru Farfara
Stol. Glogoveanu
Muscela Pah. Anastasio
Dumitrache Perdicaril Pitr.
(1) Eta aceste diverse schimbarl dup. acte :
Boerii ispravnici ce s'ail orncluitil, pe la judefe. 1783, Septembre 30.
Bugu. Iene Armasu, in loculti Armasulta Vasilache.
Saactt. Anghelache Armastl, in loculu StolniculuI Scarlatu Ciimpineanu.
Prahova. Stelanti VkArescu, in locult1 Pabar. Vticarescu.
Dmbovita. Clucerulu Dedganescu, in locult1 Pabar. Golescu.
Muscelu. Costache Racovit Comisu, in loculu Perdicarulut.
Teleormanu. Pabar. Manu, in loculu Tufthrula
Olt Stel'antt Pitaril, in loctdu Clucerulut State, s'a ornduitu si Mincu
Rilcoianu *amti in loculu Slugerulut Caramanlau, 1783, De-
cembre.
Doljiu. Portaru Costache in loculu
Vlasca. Pitartt Argintoianu in loculu Medeln. Grecnu.
Mehedinti. Teodorache Chiscolu biv. Ve! Slugeru in loculu lut Farfara.
Octontbre 30, 1783.
MehedinV. Joni Filisanu biv Vel Vist.
Dol jiu. Nicola Vlachlianu biv Vol Pit.
0 orjitt. Gheorghe Bengeseu biv Vol Slug. Cu Paliar. Gradisteanu
RomanaV. Serbantt Otetelisanu biv Vel Sto!. cu Pit. Gbiurgiu.
Valcea. biv Ve! Slug. cu Paliar. Zamfiracbe.

www.dacoromanica.ro
316 V. A. IIRECHI

Vre-o nisurti nou administrativa', deosebit, nu afirtnitt luatil de

M. Sup.i, cat privesce ispravnicfl.

Manolache Giulescu biv N'el Aga la Su(hi Wolin in loculti Stolnicului

1.c:sou. 1783, Noembre 13.

Ispreirnicille de Ungureni. 1783, Septembre 30.

Constanding alg 2-lea Grarntitiett la (And judete ot peste Oltg.

Isprvniciile ce s'cat factd la 17 lanuarie 1784.

Buzt,16. Stolniculti Campinnu cu Anghelache Armasultt.
lalomita. Comisula Racovita cu Slugerultt Varipati.
Sang. Grigorie Brisoscoleu cu SArd. Mateleoiautt.
Prahova. Aga lIrisoscoleu cu Stefang Vitctirescu.
Muscelg. Alecu Cocordscu cu Rusetti biv Vel Spatarti.
Vlasca Gregorie Grecnulti Medel. cu /ordache Colfescu.
Stolnicultt lonii Glogovnu s'a ornduiutti Ispravnieg la Sudtt
Mehedintr. 1784, Martin 20.

Ispravniciile ce s'aii *tail in 1784, Augustii 27.

Slanicg-R6mniett Medel. Ilrisoscolett in loculd Comisulur Costi Zet. Slatinnti.
Bung Iordache Cantacuzino Slug., in loculti luT Angbelache Armasti.
Sang Anghelachc Arma stt in loculg Medeln. Stefantt Vttchrescu.
Prahova Medel. Scarlatti Iliotti in locultt Agni Ilrisoscolcu.
Ialomita Snrdarg Grigorie Alecsnu in loculn Slugeruhil Varepati.
Dmbovita Pali. Radu Golescu in loculgMedel.Searlatg Iliotti, cu Radu Iu-
liano Biv Vel Stul. 1784, Noemb. 2.
Tcleorm Dumitrache Perdicari in locula Ptihar. Manu.
Museelti Dumitrache Papazolti Srd., in loculti lui Alec. Cocornscu.
Argesti Ionitn CaramtinIng Slug., in loculti lui Mbar. Negr.
Olin Vintiln Pitariu in loculti Mincului Falcoianti *Intrartt.
VitIcea *tefanti Grecnu Slug., in loculg Slug., Ctitioli.
Doljg Gheorghe Sutulg in locultt Post. Constanding.
Mehedinti Costant. Post., in locult1 GlogovnuluI.
Romanati *atr. Vilara, in locultt Ghiurgiului.

Ispravnicil ce s'ait feccutti mca in lirma.

Sang Palm Zamfiracbc, in loculti Srd. Matei Ftticotanulu 1784, Sept.
Gorjg Slug. Ionitn Argintoianu, cu Pith.GrAdistnu
Meltedinti Slug. tefantt Crsnaru cu Costache Post. )1784, Oetom. 11.
Doljct Cornitti Brttiloiu Biv Clue. za aria, in locultt Stolniculuf I3en-
gescu. Decemvrie 6, 1784.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR6 817

S5. semnal'amil Ins6 pitaculti din Decembre 1783, hottirinda circum-

scriptiunile celorti doI Logofeti mari do tra de susil i de tra de
introduI,cum aiurea v'lurmti,dup esemplulil Moldovei.
Ispravnicii ce s'aj facult, pe la judefe 1783, Inuarie 22.
knit Slugeril Caramalgt Salcti
Costandina Medelnicerti MovilA 1
E

Itadu Filipescu Medelniceriu

Grigorie Hrisoscoleti Stolnicti I
1
Prahova
Slugerulti Scarlatti Varipati 1
M u scel t't
Slugerul ti Popaziolu I
Pitarulti Vintilti, in loculti ltfi Caramanlgti. Arge0.
PitaruIrt Arzintoianu, in loculti PitaruluI Vintila. 011017.
Stolnicu Mater Pdlcoianu, in locu slugernha 8teianti Grec6nti. T'airea.

Ispr" vniciile ce s'ail facutil tala 1785, Februarie 26.

Joni Otetelisanu 8traril la sud. Vt'ilcea cu Stolniculd FAlcoianu
Mihalache Paharnicu la sud. MehedintT Cu Sirdarulri Farfara
Andreiri Vrtisini1, Clucert za aria la sud. RomanatI cu Pitarulti Vintilit Prej116nu
Constandinii Movikt Medelniceril la sud. Saacti Cu IIrisoscoleu.

Ispravnicii ce s'aft faculte' la Martie 18, la 1785.

MelledinV. Chicerti Corn6 Br5iloiu in locult Crilsnarulul.
Vidcea. Costandiat Otetelisanu in locula Jaianuila.
RoinanatT. Pit. Ianache Fareasanu, in loculil ClucertiluT Vrusinti.
Constant. Clucer. Geanoglu, in Clucerti Toni(ti
Brilzoianu la sud. Vlasca In loculi MedelniceriuluT Grec('nti. 1785,
Martie 31.
ilfovti. Iordache fordanti in loculti Dumn-Ini Vol Logof. Crettileseti, (.1
1785, Martie 31.

Ispreivnicille ce s'ifil, [cicuta, pela jude(e, lgt. 1783, Mala 4.

(lucera Constandintl Stirbeitl, Argesti, cu Pilara Vintilrt.
llacovitti,
Serdarti Anghelache,
Medel. Scarlatil Hiotu,
Medel. Gregorie,
Slug. Dona,
Stol. Gheorghe Bengescu,
satr. Mihai Fiticoianu,
Clucerti Alecu Cocorrtscu,
Badal Viiciirescul
Portar.
Buzai, cu Sto!. Scarlata Ctunpin6nu.
MehedintI, cu BrAiloiu.
Vlasca, cu Brezoianulii.
Saactl, cu Medel.
cu Medel. Gheorvhc.
cu Clucerti Gianoglu.
Teleormanti, cu t;qitr. Dumitrache.
Prahova, cu Stol. Hrisoscoleu.
M'omita, cu Corni B acovitti.
Muscelil, cu Slug. Scarlatt Varepali.

www.dacoromanica.ro
318 V. A. 1JRECHIX

Nu posedemil nizamulti relativ la Logof6tulil t6reI de jos, dar din

celil ce darnti In not, relativ la tr5, de sus, lesne se p6te pricepe
care era juridictiunea LogortuluI de tra de josil (1).

Isprelvniciile ce s'ail feicutil 1785, Augusta 17.

Pitarti Nicolae Vldoianu la sud. Dolj
Clucerti Constantin Geanoglu la sud. Gorjit't
Pitarti Socotna la sud. Vlcea, 1785, Septembre 1.
Ispravniciile ce Wail fetcuta 1785, Noetbre 12.
Pit. Vintila la sud. RomanaVi cu Pabar. Manu.
La MehedintT, Alexandru Farfara cu AndreT Vrusinti.

Ispretvniciile ce &aft felcutil 1785, Noembre 23.

Iordache Palada biv Cluceril za arie Impreun cu Medelnicerulti Dumitrache
la sud. Olt.
Ioan Comrtnnu biv. Vel *atrarti, la sud. Buzal.
Dumitrache Schiliff biv Vel Pitar, la sud. Muscel.
Ianache Brcnescu biv Vel Srdarti, la sud. Prahova.
Isprelvniclile ce s'aft feicutfi 1785, Noembre 24.
La sud. Arge0 Teodorache Chiseolu cu Clucerti Constandin Stirbei.
La sud. Teleormanti Pitard Constandinti Ghiurgiu cu Strarula Minculti
La sud. Oltti, Serdar Teodorache Tufeanu cu Pitarti Stefanil.
La sud. Dmbovita, Stolniculti Gregorie Hrisosculeu cu Palm. Radu Golescu.
La sud. MehedinV, Clucer Andrei Vrusin eu Anghelache Srdarti, in 1785,
Iunie 25.
La sud. Prahova, Ene biv Vel Armati cu Aleco Cocor'sculti, 1785, Iulie 3,
(1) lat jurisd. In cestiune
Condica dotnscd No. 11 dela loi Mihaift Const. Stqu V. V.
Ar'tarea circumscriptiuniT ce apartine LogofauluT de ra-de-susil :
MehedinV
Gorju
Dolj'
RomanatI Craiova i cu tke manstirile maxi i micT, mitce, schiturT
Vlcea i bisericT dintr'aceste 8 judete.
Oltult1
Argeti
Teleormanti

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ROMINILOO 319

La Craiova M. Sutulil rnduise In scurta tinp, unulti dupl. altulu,

Gain-meal-1A In pre Paharniculti Romaneti (1) la data de 3 Sept.
1783 i apoi pro Tanalie IIrisoscoleo (2).

Bueuresd cu t6te aceste manristirl i Cu alto mit6ce, schiturT i bisericT ; sunt

intrinsuld manastirT: Radu-Voda, Mihairt-Vocla, Sarindard, St. loanti,
S-ta Ecaterina, St. George-nod, St. Spiridoort-nod, St. Spiridonu-ve-
chid, ApostolT, Stavropoleos, ZiatarT, Domnita Balasa, 'Cott Sfin
Colea, GreciT, St. Saya, Marcuta co s'aii bloat de curAndu.
Cinstad i credinciosil boeruld DomnieT mete (l-ta Vol Log. de t6ra-de-sustl,
dupa' acsta orAnduiala sa urmcze d-1m a cauta trebile LogofetieT, pristrandd
grija cu epimelie attar' pentru ale judetelord, cat si pentru ale manastiriloru.
acsta vel' face, sa (l-ta sti se trca in condiea DivanuluT, ca srt fie pentru
totil-d'a-una 'Azar', 1783 Decembre.
Iata i altti pitacil din 1785 Decembre
cu t6te aceste mineistiri i ca alte metoace, schituri si bisericsi
de afard.
Mancistid : VacareseI Caldaruseol. Turbatir
CotrocenI Znagovd TigtinescI
Pantelimonti CodrenT Spirea
Plumbuita PlatarescI Ruptura
NegoescI BalamucT Izt oran!
Const. Su(ulti Voirodti.
Cinstitil i credinciosrt boeruld Domnier mole dumn6-ta Ve! Log. de tra-
de-jostl, dupa acstri ornduiali s urmezT dumn6-ta a cauta trebile logofetiel
purtandri grija cu epimelie atail pentru ale judetulut, cat pentru ale mana-
stirilord trebT i ac6sta srt puI dumn6-ta sa se trcri in Condica DivanuluT ca sa
fie pentru totil-d'a-una prizita, 1785, Decembre.
(I) Carp de inseiintare la cincijudete pelting cd iffulcdmia Paharniculul
Romaneti
D-v6stra Ispravnicilorri ot. sud.... sanritate, facemil in scire, ca astadl la
treT ale luneT acestia amd facutit domnia mea caimacamd la Divanulu Craim eI
pe d-luT cinstitti i credinciosil boeruld DomnieT mole, Manolacbe Romaneti,
boerrt bgtranti cu bung' pracsisrt, care ad si mal statutil maI inainte caima-
camd acolea. Deci pcntru ac,6sta sa fitt D vstra, inscintatt sa lu cun6scett de
caimacamd, si la t6te poruncile Domniet oleic, care prin dumn6 luI Mil da,
sa fitl urma'torI, Sept. 3. 1783.
(2) Garle la cinci jude(e ot preste Olt pentru caimacamii ce s'aii orenduit.
Dumn-v6stra Ispravnicilord ot. sud... sanatate, vti facemu in scire, ca ierl la
17 dile ale lunil acestia arnu r'6nduitil Domnia mea caimacamil la Craiova pe
d-luI cinstituld i credinciosula boerulu Domniel mele Ianache Hrisoscoleu
Vol Band, rare dup ce este evghenis, inteleptd, cu ipolipsis i prahticos, ad

www.dacoromanica.ro
B20 V. A. URECHIA

Epitropia obstsc, Incepe a fi numitA sub Millaid : Deperta,

menturil Epitropiei, cum se vede din actulti de la 11 Aprilie 1785,
de rinduire a unul logort ah 3-lea, de cOre Domnitorii (1).
Institutiunea Polcovniciel de judete este conservat de M. Sutu,
cum result din rnduirea de Polcovnici pe la judete, in 3 Sept. 1783 (2).

statut i in cate-va rindurT maT inainte acolo, nu numal caimacama, ci i

Hal in dregatoria banieI, a BanatuluI partil loculuI, che aceca dar ca unuT
boera ce e cu pracsi inteacsta i ca unuT intelepta, i dintre ceT
boerT aT divanuluI Domniel mele, suntema nrulajduitT pentru.... a parta' lo-
cubil ca va fi dumn-lul sirguitora.
(1) Pitac4 ccitre boerii epitrop'l, penlru ala 3-lea Logoplol Gregorie ce s'oil,-
rinduititi la Depertamenitda Epitropiet
Dumn-v6stra boerilorti epitropI, v insciintama ca dupg cum la cele-lalto
DepertamenturT de judecrql, aTai la Depertamentula EpitropieT ama rinduita
Domnia mea pre Gregorie biv 3-lea Logoftta, ca sa slujesca la tr,ba logo-
fetieI, pentru pricinele ce ornduima la d-vstra de se'cautg, de pereusiT, i de
eatagrafiT, de re-care cercetrT, de judectitI deosebite, de anaforale ce fa-
cetT catre Domnia nstr, cuele pentru slujba lul sa aiba orinduiala ceca ce
aa i ceI-laltI a 3-lea LogofetT de pe la cele-halle DepertamenturT, adieri tal.
30 pe luna, care banI srt i se dea de la cutie ; ci dar primindii domnesculiit
nostru Pitaca sa-la metahirisitY la trba. 1785, Aprilie 11.
(2) Tata cum era redactata Pitaculil de numire ala Polcovnicilora
Carie de Polcovnicie de Judetil.
Zem. Vlascoia, Boieruln DomnicI-mele.... pe carele l'ama ortmlduittl Dom-
nia-mea cu polcovnicia judetuluI, s'A aibb," a face zapta slujitoriT polcovnicescI a
numiteI Polcovnicil, i avnda dupti, ornduiala gata in t6ta vremea sa fie sir-
guitorti pentru strajuirea judetuluI si paza locuitorilora de talharI, de 6mera
rt'n' i de orl-ce alte pricinr, in potriva NizamuluT, i a bunilora ornduelf, dupa
araarea ce voril face Domnia-lord IspravnicI ea face trebuintrt, sa aib purtare
de grijg, spre a s'vt3ri t6te pricinile la care se va orndui, sti ou porunca
DomnieT-mele, sea cu povluirea d-lui Vel SIAL lira' de cusuril, i pentru
orI-ce pricing, sti a stguluI scla, sti acestord slujbe la care va fi ornduita,
aib datorie a insciit4a pururea DomnieT-mele prin dumn-luT Vel Spat.
dupa obiceia ; poruncima dar Domnia-mea voue slujitorilora polcovnicescI s'A
datI ascultare i supunere, cacT orI cardle se va arka ca impotrivire, are vol-
nicie a-la trimite ca insciintare catre, d-lur Vela SOL ca sa-I iea cOuta pe-
depsit, i d-v6stra Ispravnicilora aT judetulur cunoscndu-la de Polcovnieri
ari.aatl ce le va fi cu ornduiala ca sil le s'vrOsca, dandu-I i ajutorula celti
ouviinciosa la celea ce va fi trebuinta. cum i la lipsa slujitorilorti cand va av,
ca s'A pta, gasi 6menT t'ara de pricing dup ornduiala visterieT sa-T implinsea
st6gula pentru ca sa nu se faca' casar la cate poruncima ; intr'alta chipa sa
nu fie, ca aIa este porunca DomnieI-mele. Tolico pisah gopd. 1783 Sept. 3.p

www.dacoromanica.ro
 ISTOMA ROMINILORO 821

TAbusulil ce faceai ispravnicil de a lua pentru trebile ispravnicie,

cAnd nu ciliar pentru trebY propril, slujitoril poleovnicesel, carI con-
stituiati poterele, de prindere a botilorti din jucletil, silesce pro M. Si4u,
la reclamarea Polcovnicilorti, si dea, catre ispravnicl urmat6rea carte
legata', In 20 Novembre 1783:
17. Ccirp legate eettre Ispravnici pentru slujitorli poleovniceset a nu le lua
oterasii de inetaherisi la trebile jude(elora.
Dumn-v6strti Ispravnicilorri ot sud. . . . san6tate, fiindrt-cil jai u ittl Dom-
niel mole Polcovnicil ce sunt rinduiV la jud*, cum ca d-v6stre Ispravni-
cilorri luAndil pe poterasiT lora polcovniceseT, TI metahirisitT si la alte slujbe si
trebT ispravnicescI, care nu este datoria lord si nu ati Cu ce se sluji la trba
hotilorri si la paza judetulul, earI sunt poruncitY, i atari la pricina acsta a
slujitorilorri, cata si la trba lona a PolcovnicieT, viS purtatT d-v6stra impotriva
porunciloril ce sunt date de catre Dorimia mea ; pentru care fiindri-ca slujitoriI
polcovnicesci sunt facq numal i numaT pentru trba hotilortl, de petera si
de strajuirea judetuluT, pentru hotl, pentru 6menT ra i pentru alte pricinT
Impotrivit6re NizamuluT, a fi In t6te vremea gata, carT sunt raduitT a fi sub
Capitania PolcovniculuT de jude, iar la trebile ispravnicesd, sunt osebi(T
slujitorT a judetuluT ; iat v poruncimil d-v6stre, attittl la pricina
eta si la trba hotiloril ce se princlrt de Polcovnicie i de 6meniT luT, s la
orT-ce pricina ce are a se stIvrsi de Polcovnicie, sil urmatT d-v6stra intocrnaT
dupa poruncile n6stre, ce sunt date, pazindti orlInduiala (lupa cartea cc art la
ca s. p6tti i eT sluji lira de cusurri la tr6ba co sunt rtmulti4T . . .
fii stintitosT. 1783, Noembre 20.
Aceste cartT s'a. ti datti la Ceausulti spatarescrt ski le tramita.

ad, ceca ce deja ami arRatil, ca nu frebue s, se

confunde Polcovnicia de poteras1 cu acea de 6ste. La Targovistea,
dupil alegerea lul Vel Aga, pesto cazacil de Thrgovislea inca rtmdui
M. Si4u un no Polcovnicil In 14 Septembre 1783 (1).

(1) Carte de Polcovnieia Tdrgovista

DomnieT mele pro carele dupa alegerea Dumn6lul Vol Ava
l'amti facutrt Domnia mea Polcovnicri si purtatorti de grija peste Cazad ot
Thrgoviste, ca sa fie Cu sirguiala si cu purtare de grija la poruncile ce i se
vorti da de catre Domnia mea, prin d-luT Ve] Aga ; poruncimil Domnia mea
vour. tuturort1 Cazacilorti dela acsta Polcovnicie, pe maT susil numitulri sa
RonvInilora tle T; A. Urechil. 2

www.dacoromanica.ro
322 V. A. tfRECHI

La Craiova in 1785 Ianuarie irle& rindu Polcovnicil no (Cod. XII).

Cu referinp la citpitPiniile de judete, ami aflatt unCt singuril

din 22 Februarie 1785, dela M. Sutulil,
, In cuprinderea urm5.16re
Car(1 ce s'afi t'acula la 10 judete perdru
Dumn-v6stra ispravnicilort1 ot. sud. Sgrattatc, fiinal-cil din porunca Dom-
niel mele are DumnluT Vol SOL a or6ndui acolea cilpitanT peste slujitoriT de
scauna, lar' v5 poruncimti Domnia mea, ea pro cel caro-R1 va orkdui, avt3ndrt
cartea Dumisle la milnrt, de cilpitilnie, dupil cun6scetT de cDpi-
tanti, sti-I datT slujitoril scaunulur sub a luT ascultare, ea sii se afle napris-
tanrt slujindrt Muga Dumn-v6strrt Cu slujitoriT luT, la trebile judetuluT,
poWtuirea Dumn-v6stril i dupii obiceirt ica adetii ctipitaniT (lupa pon-
turile DomnieT mele i dupl cum sii urtnzti la Oto cilpitilniile de ob0.e,
de a prieinui la acsta nimic, CiSCI Domnia mea voindrt duprt vechiulrt obi-
ceitl, peste totT slujitoriT din Tra DomnieT mele la fiescare judetil, atittrt peste
slujitoriT de scauntl, eilt si peste slujitoriT de eilpitanT, sii fie zabitT ertpitaniT,
apoT duprt cipitanT a fi zapciT miel, ceausT i stegariT de slujitorT, lar
curei trba fun orl.,nduialiti Impotriva vecltiulia obiceiri, asta sil urmatT...
1785, Febr. 22.

Vatilsia de p1ai, dupi organisatiunea lut Ales. Ipsilante, era o in-

stitutiune eleotiv. Plieii i alegeail viitaii respectin Cu tte aceslea,
in moda abusivii, M. Sutu fiio unele nurniri de viltaI (1).

aveti a-16 sci de Polcovniert, fiindil supusT la cele ce vti va porunci, cii orT-eare,
din vol se va alta eu impotrivire, are voTe de la Domnia mea a-T thee veme-
tare dupil vina luT, tolico pisalt gvmd. 1783, Septembre 14.
(I) Tali asemene numirT:
Vatagi de plai ce s'ali orenduita pe la plaiurl.
1783. Septembre 28. S'a orkduitri vatafrt la plaitat Teljenulil suda Sarteil,
ou earte gospod, Cerisku In loculri luT Andreiri.
4783. Octobre 11. S'a orkduitil vritafil la plaitilrt Slilnici sudil fluzri, cu
cartea gospod, Leu
1783. Octobre 14. S'a orkduitrt N'Atara la plaiulti Pttrseovrt sudil Buz6i1 cu
carte gospod, Mana Pftelnu.
1783. Orfebre 14. S'a orkduitil viltafrt la plaiulti NucOra, sudil Museelrt
Match"( Muro In loculil Coeii.
'incluir' ce a fostil vechilrt do viltalT in Metal luT Ciiic, s'a orktliiiirt de
Sr'N tVii Mart la plaiiilti I forezulta suda Vildeea, la luna lui Oetobre 5, 1784.

www.dacoromanica.ro
 ISTOtIA ROMINILORI, 323

Dandi In nota o carte de rnduire a vatatului de p1aii i noile in-

strucpunI calcate (lupa, ale luI Ales. Ipsilante, ce in 18 Octobre
1783, trmise M. Stitu la ttte val:kiffi de plaiurI(1). Din aceste in-

(1). fltil ac6stri carte

Carie de vcifqie de plai.

Zem. Vlas. Slugil DomnieT mele pe carele dupti incredintarea i prin-
soarea ce ati datil oil va pazi intru tac poruncile DomnieT mole si va chiver-
nisi pe locuitorT cu dreptate, ferindu-se de jafurT i mancatoriT, ortmduitil
Domnia mea valga la plaiulti Sud in 'celda caruia ca sa-T fie sciutti ce
este venitulti luT anume de a lua din plaiil pentru slujba luT spre a nu se In-
tinde maT multil, i ce poclon are a da la d-luT vol Vornic' de Tra de
spre a nu fi supratti maT multa, cum si ce este datoria slujbeT luT, spre a o s(I-
v(1rsi dcplinil; j'ata cu hotrire puindu-le in scris i artitandu-le t6te pe 'anu-
ro i s'a data la mana cartea DomnieT mele pentru turnare: nti sa fie cu
priveghTare i cu luare aminte qiva i n6ptea si in tta vremea, ca sa pazsca
plaiultt i potecile plaiulul, cu plcii i puscasT, 6menT vrednicT de slujba si do
huna piza de hol,T, de talharT, de furiT de dobit6ce, si de cele ce sunt oprite
a nu esi din tra, i orT-cand se va intmpla hotime, s6i1 talharime, s prin
potecT, seti prin drumurile plaiuluT, indata s sara pltiesiT sti-1 prinda, i bil-
gandu-1 in butucT, cu huna paza trimita la Dumnlor IspravniciT judetulul
eu t6te pricinile hotiilor si a talhariiloril In scris i Dumnlor sa-T trimita cu
huna' N'id la Domnia mea, ca stesT iea caduta ped6psil ; iara pentru cele ce se
vorti gasi asupra ho-Olorti, cand if va prinde, orT calti, arme sti alt-ceva
cate dintr'acelea vortt cun6sce pagubasiI si le voril dovedi cu huna dovada
inaintea Ispravnicilorti ea sunt drepte ale lora, sil si le iea, iar cate vorti rilma-
nea ale hotiloril, acelea dupil obicei s'A' le iea vatavulti impreuna cu plaesiT
ce-1 vorti prinde, pentru ostenla lora; iar de vorti av hotif case si alte bu-
cate, arara din cele ce ail gsitti asupra lor, pentru acelea sil nu alba a se
amesteca vatavultt de plai, ci Ispravnicil sa le iea sub zaptulti lorti, sil pla-
tscti pagubasiloril, i pentru cele ce voril r6man6 sti insciinteze cu f6ie Dom-
niel mele, i Domnia mea vol-al hotari. Sa pazsca i satele plaesescI, ca sti nu
fuga, sti sa trcti peste plaiti, i asia st fie plaiul pazitti, nu numaT de al-
tele ce sunt a se pral, ci niel omti, lucrurT, 'nada tara r'vasti sti nu se slo-
b6da, dupti cum prin osebite ponturT ail poruncI. Cand se va intampla plaesiT
de sub viltasia lu sa aib niscare-va pricinl de gAlcevurT maT miel, si curva'
cu plei iartisl din vatasia hit, sa-T judece vatafulti de plaiti; si macar CA' la uncle
ea aceste pricinT de vinT urma de lu'a vatasiT glba, dar fiincla-cti acea s'a radicatil
ca sa nu maT fie gl6b5, niel sa se mal pomensca, ea unil lucru t'ara de cale ce se
urma rtitt, care nu era pentru vre-o infranare a aceloril ce faca necuviinci6se
fapte, ce numaT o pricina de jata si unti catahrisisil; am hotaritil, ea la aceT co
voril 61(16 in vina, doveditT cu bulla cercetare, sil-1 corte vatavulil cu bataie, dupti
m6sura vine! luT, ca sa se infraneze; insa nu sti cuteze a face la cine-va faril (le
vint doveditti pentru vre-o pizina si rtiutate, sri interesti, ci sit fie vina ace-
luI vt4util in 'apta de l'ata asTa sa' l certe ; iar de pricinT mal marT
i

www.dacoromanica.ro
n4 V. A. uttteinX

structiuni, se va ved grija ce are Domnitorulil, s scie : cine

cine ese din trti, despre Ardealtl ?

cur\ if de va aN6 p1iaii Cu alT Oran (le prin sate afarri din OW,
nu fie volnicrt a-T udeca vittaftilh de plaitl, ci Ispravnicil judetulta, pentru crt
(le alte vine si judeciltT mar marT, art nevoTe IspravniciT sr't ju'dece si pe vAtafulti
(lela Cheltuelr orT pentru vnaturr, ori pentru turrnT, orT pentru alte verr-ce
sa nu fie volnicrt viltafulri de sinesl, fret de scirea porunca Domnier-mele in-
scris, a face cisle po sate in plai1 ci la vremea aceea dupri ce se trimit
orT la vremea vt.nraorilor, vatafulrt flIcnd Ibie de chieltuiala Cu araare
anume, la cc cu cht s'art cheltuitil i printr'a cur mfmri, srt se cerceteze de
catre Ispravnicir judetulur, si pe eta se va dovedi drptA, vtiqutil de tte sa-
tele, firrt de altil incrtrcrturrt mal mult, sri se adevereze de Ispravnicil jude-
VINT, i asTa Cu poruncii do la Domnia-mea se va face cisle pa sate, si la
acea cislri, care cu porunca Domnier-mele se va face, sa aibg a da vtitafult1
luT iscrdiat la fie-care satti de ciltI banT ari ajunsil si art plritita satulti
acela culrirtiia chieltuell, duprt caro acestea r*vase si1 putemtt lua sma
tafuluT la cercetrirr de jafurl. Asijderea poruncimtl, cri viltafulti sri nu laso lo-
curile (le paz il si sil lipsscrt rimblndt1 duprt strinsult1 banilorri drijdier din satti
In satil, ci strInsulti banilorrt stilt1 facrt el inch Cu phlesir or6nduitT de la din-
sulti ; care aceTa sit aib a timbla prin sate duprt banT, iar vtitafulti se strriju-
scrt locurilc de pazil, or6nduindti Domnia-mea i venitult1 vatafuluT antune
de la totr easniciT, cht,I se of% locuitorr in plait'', s5, aibii a lua elac elite o
qi pe anti ; asijderea sri ja do la turmele de or ce vintl in trii, (le turmil
ate unti mielti mieti dinteacea primilvr5, asijderea sri ja i eke untl casil
(lettlnri ; sil fie si de tte alte podveT si afigariile ay:rat ; ortmduimil Domnia
mea si poclonulti DumnluI \rel. Vornicti tal...caro acestr banT dtmdu-T numi-
tulil vritavri, de maT multti sri nu fie supt,Iratti ; ci darii fiind-cil art lipsitri de la
vritasT si pricina ce avca de Oicea mar inainte pcntru poclonula, cri li si1 ja
peste or6nduialri si peste msurrt i Cu acea pricinti theca jafuri i mtmerto-
rir locuitorilorrt, si l'amt hotirit Domnia-mea Cu sumri ornduitri, cum amti
(list1 mar sustl, dupil datulti ce da plaiult1 acesta mar susti i dttpil venitulti ce
s'ati socotittl cri are numitultl vatafil, si nu art maT rtimasil mijlocti i cuvintil
(le ajutorrt vtitasilort1 la intmplarea de nescareva lutri maT multrt ; pentru acsta
daril itr poruncimil, ornduitule vtafti, mergndt1 la numitulil plaiti, i ar6-
tilnda cartea DomnicI mole locuitorilorti plaiasT. sri eautr sti pilzescr t6tc aceste
artaate poruncT, in ttil vremea a te feri frte de jafurr i mtinctitorir, de in-
crircitturr maT multrt la cislele sateloril, de glbe, de cisle, (le cheltuielr, Nit
(le scirea i porunca DomnicT mele, de caznesi dc bittAi Wit de vinti doveditri,
si file do msurri dala nimenca maT multA srt nu cutezT a lua cevasti cu mime
(le venial air' t, peste cele ce-tl ornduimti mal susti, si nu numar tu sti
te fereseT de acestea, ci i pe vtitasir satelort1 si pc piircillabI sil nu-T ingil-
duescI, ea srt petrcil locuitorir Cu dreptate, duptt cum este vrerca DomnicI
melc, pentru cri Domnia mea dup6 acsta avernil a lace cercilrr in plaitl peste
ttil vremea, cu feliurr de mijlocurr, si cilndrt te vomti gilsi cu cilt (le putinti
In vinil de vre-o luarc mar multil, liotrifire avemti a te pedepsi ntiri en brt-
taia, aeolo la vederea tuturorrt, si apoI ett trgttltt si CU ocna, intoret.nda

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAN MORI" 325

Importanta ea Tana do administrare a vala0lorti do plai era maro.

jafuld accla indoitti, i niel o data nu te vel mar invrednici la slujba si

DomnieT mele, de caro sil nu socotesel ca setipa de acsla hotarila pe-
a-1)&10u inselaciunile ce se obisnue panh' acum vatasiT de lua intru ajutoru o
Ma de siitenr, Cu care era il uniV la mancatorir i jafurr, ett aceste mestesuguri
sunt sciute de Domnia mea, si nicI unti ajutortt nu ver put av6, ci
intru o pedpsti ca tine ; iar slujintla bine i puzindtt dreptatea locuito-
rilora intru t6te, ver fi tu tot-d'auna in mila i slujba DomnieT mele nelipsitu,
dandu tr poclonula celti ornduitil de Domnia mea la dumnlur Vol. Vorniculu.
Poruncimil Domnia mea si vou5 tuturorti locuitorilorti acestur plain, vtiOndu
cartea DomnieT mele sa aveV sci i a-la cunscc de vataftl, sil-r datr
supunerea i ascultarea la trebile plaiuluT si la implinirea poruncilora Domnier
mete, caro se vorti da printrinsultl, ea cu silinLtsi Cu supunere sa le urmatI
sti le stivrsiV, pentru ea cela cc se va arta nesupusti inpotrivitora la
trebile PlaiuluT si la implinirea poruncilord DomnieT mole, sa seiV cil unuia
ea accluia are vole vtafuhl pcdepssca cu bataia, dupa vina MT, ffi inca
sa-lil trimita si aicT la Domnia mea, ea sa-la pedepsseit maT greit, ca pe unu
mitt rtt i nesupusti, pentru pilda i altorti neinteleg5torT. Tolle pisah gsd v.
1783, Sept. 28.
Poruncima Domnia mea D-v6stra Ispravnicilorti judetulur sti avetT a sci
pro mar susil numitult1 sluga DomnieT melc do vatasti i purttitorti dc grija
plaiuluT acestuia.
citi acum i instructiunile sea:
Pouturt rettre vdtiii plaiuriforit, in, ce rhipti, sd. urincze peutru paw,

Sluga DomnicT mcic vittasti de sud... 11 facemil Domnia mea in

scire,ca mul(f dM ceT hind implantatT infirsca rtiutate,purttrea le este gandulu
la talhriT i gilsesca felurT de mij16ce i asTa amblanda prin plaiurT se insotesett
cu gazde de prin satele plileseseT, i cu acestil felti de inceperr se fact talharir
alte netrebnieiT, pentru care fiinda-ca tta acstit invinuire r6mane a fi a vstrii,
cite! se pricinuesce din neharnicia ce puteV av si din nepurtarea de grija, ei
dupti datoric aveti i pentru ca sh nu avetT cuvint de indreptare cu caro su
vit putetT mantui din drpta urgie a DomnieT mele, iata acum dnti v5 porun-
elm(' Domnia mea eu mare strasnicie pentru acsta, ca s'a' punetr paznicr
pro drumurile plaiurilora, si pe poteer ; sa nu ingilduitr 6menT din vale a am-
bla prin plaiurT, sti a trece in launtru fin% tescher6ua si adeverinta d-lui Vol.
sprit. ca vetr fi in primejdie de a v.6 perde viata. Prin satele plaeseser, sa am-
bli tu singura prin t6te aeum de odat, sa te chizasueser cu parcalabil ea
sit nu se int'emple vre-untl ornti de la vre-untt sat(' din plait'', mticar sit se
adape cu gandula la acelt1 felt" de netrebnicir, 01-0 deschiza ochir ; ca si pen-
tru eel ce vora veni din launtru, stt cu pasusurT, sti titrA pasusurf, indata
sa insciinteze pe DumnluT Vel. Spat. si pe eel ce vol.(' fi eu pasusurT sa-T laso
dupa oranduialit sit tree, iar cel ce vora fl fart pasusurT sa-T opritT acolo, si sa
insciintezI Dumn6luT Vel. spat. i veT av r6spunsa in ce chipti sa urmezr,

www.dacoromanica.ro
326 V. A URECHIX

De aci i marl abusurl din parlea unora din el. Din aclele cc adu-

urmandti Cu Vita' sirguiala la paza acestuT Nizamil, care acesta sti o si dal in-
tru auduhl tuturortl, si sat ca atl trecutti vre-un omil de aicea in ntiuntru
teschereua DumneluT Vol. Spilt. sat ci ati trecutil nescine din nauntru aicea,
orT necunoscutil, sal cunoscut Itira de pasus si adeverintil, ctIcT acest felti de
6menr pururea le este gandultt pentru talhariT, sti sciT in adevtir ci orT cand se
\ a int5mpla in potriva porunciT aeestia tirmare, sat CA sfetit de decindea
hotT trecutT aicea, sat de aicea treeutr acolo ; acolo in plaiti te voma spilnzura
si pe tine si pc eatI-vapltlieslsi potecasT, ci sA tirmatT negresittl intru tete (lupa
cum intru aceste ponturT de mai jostl se aretil:
Viltafultt de plaiil sA aibtt a ptizi drumurfie i potecile platurilor cu mi-
jlocul ca sa nu OM nimenca ate de scirea luT, nu numaT a mergo in nilun-
tru, in Transilvania, pc drumurT sat pc neseare-la potecr, carele sA p6ta ajunve
in hotarele ArdealuluT peste muntir aceluT judetti, ci nicT prin satele plaiulur ;
acesta este datoria si a lui netAggduita si a potecasilortt.
Inguntru in Ardealtt sit nu indraznesel po nimenea sit lasT sil treat ne-
avmdti ri.lvasti de drumtt de la d-lur Vol Sptitarti, care r5vase de trect:tre
WA le stringetr si la stirsitult1 fie-ctireia lunT sa le trimet1 la d-luT Vol Spa-
tartl, ea sit arete la Domnia mea prin catastilt.
Orr cine din Ardealti va veni aicea in Ora cu vre-o trebuinta, sett negusto-
rie si va aye pasustt do la Ecsclentia sa Ghinfirarti, sil aiba yore a veni prin
scirea ta pe acela pov5tueseT a merge la dumneloril IspravniciT ju-
detelorti. ea prin scirea dumnelorti merga undo va vrea, iar tu \Taw de
indatit sil facT dour; insciintirT, una la dumnelur Ve! Sptitartt i alta la
dumneloril IspravniciT judetuluT ; iar pe verr care ye! gttsi trecut peste plaitt
fara de pasusti, indata prind6ndu-lti sa-lit tir acolo poprittt i numar decat sa
trimetT veste cu insciintare la dumnelur Ve! Spataril i clumnelur va artita
DomnieT mele ; cum si pe eel' ce vortt cerca sti treat intiuntru far' de 1.5-
vastt de drumil, de vorti fi dintru aceltt judet sti-T trimetit la dumneloril Is-
pravnicir judetulur, iar de voril fi de alttl judettt s-T trimitti prin Is-
pravniciT la dumnelur Vol Sptarti.
Prin tte satele pIttesescI ce se afla in plaiti sit mergT, tu vatase insutT,
adunfindtt pe parcalabir satelorti si pe preotl, sti le near strasnica porunctt
cu infricosare do mrte (lela Domnia mea, pentru rindulg inprcdrii i
talharilortt ii cu acest mijlocti sa eel si tu chezasie (lela parealabT i preotT
sse stenT si mar multT, de pastrarea satulur, cum cit nimenea dinteacelti sat
nu va esi nicT odinird in hotie, i pentru verT-care se va simti dinteaceltt satti
gasat, sti espundil parcalabiT i aceT chezasT ; asijdcrea cu acesttt
cuvntti sa aib datorie s'ateniT ceT-1-altr candil vorti merge unde-va la vre o
trebuinta a lord s'a' arete parehlabulur i chezasilortl, ca prin scire sit mergil
iiasTa incunjurandti tete satele o-datt pentru acest treba, apoT tu sti te asedl
la locurile de pazil fa'r de a timbla prin sate pcntru strinsultlbanilorti do claj-
diT, la care strinstt alit banilor* stt orCmduescr tu sti nu lipsescr din
locurile de pazti.
Niel macarti unti mil din satele din vale s6 n'aiba voie a merge, sal
a trece mikarti cu treba 'oat pe la satele din plaitl, WA de a nu insciinta

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 327

cemil ma" josil tn notii se potil ved easily' de urmarire sub

M. Sulu, a unorti villa!" de plai abusiv, contra cilrora reclamasera
locuiloril din muntI(1).

pe tine, vatastI, si far do a nu me voie dela tine, si po ori earq. gasi am

blAnda prin plaia lar de acsta or6nduiala, sa-lu trimitT la dumnelorti 'spray
nich judetului sa-1 iae criquta certare.
G. In lie-care dou5 s5ptOmAnT o-data sa insciintezi la dummAuT Vol Spat.
ori co Sc va intimpla in plai, i cAndr" nu se va int5mpla nimicu iaras' sa
scriT cum si orI-ce veste eT auqi de ailirea din veoinatate, (lupa datorie-j1, si
sa daT in vilega, ea sti atala i inauntru ca venita strasnice poruneT pon
tru rindulti tlharilor, i sit pm acestea in le urim'ma Cu de-
nadinsulti, ea sa sciT cti avema Domnia mea botarire sa gpAnzuramil pe ori
care vatafa ce nu va lima, acestora Domnescl ale DoninicT mole porunci.
Tolico gvmd, 1783, Oct. 18.
(1) ta amble acte
Jalba plaiasilortt dia p1aiuli Aref sud. Argesa pentra lordche cpilantt
i Gheorghe vdtafit de plaili de ltecazurile ce le face.
Prea Iaaltate Ddinne,
Cu lacriinT fierbintI jaluima mild i luminattitiT Marie! Tale, pentru lor
(ladle capitana, co este zapcia in plasa Arefului si pentru Glieorglio Brat ego
cela averna vAtala inteaeesta plait, ca aflAndu-se am6ndol cu slujba in mAna,
fiinda si fraff, s'ati impartasita ainndoT fticadu-se tot una; Antaia arritama, mi-
lostive Th5mne, pentru ca ail fcuta vama peste munte i art trecuta 4 cana-
rale de bol i vacT, si din Vito tidulele de trecerea vitelora ama prinsa una,
ama trimisa pc vechilula nostru la Inaltimea Ta, macar ea' ama lacutti vest
llumnluT slugera lonita Caramalati, ce este ispravnica in judetula nostru,
dar nu scima fi va avuta vreme sit insciinteze, Marie! Tale, ca no) intorc'endu-ne
de la d-lul la easel nstre, a Oisa lordache cii o sa ne bati, i noT infrieo-
sAndu-ne ami. Molar' vechilula nostru la Inaltimea Ta, cu acsta jalbi, ca la
D-luT Stolnicrt Searlata Draganescun'ama indraznitil a merge sa jluim, fiindu
menT aT d-luT maT de nainte vreme, intricosAndu-ne ca ni se va acopen i drep-
tatea ; osebita de acsta, milostive Winne, de spargerea plaiuluT cu trecerea
vitelora peste munte, ne-aa facutil multe jafurT i mAncAtoriT, earl nicT in vre-
mea razmiritel nu ama fosta pradatT asTa, care nu s'ail pomenita ; ar5tamu
Maria Tale AntAia: de la satula Arefti nesce intarcatorT ce ama avuta de moF,4
tenire, ne le zalogi, si la negustorT le-aa vinduttl eT i satuluT n'ati data ni-
mica i suntema pagubasT ca la talen T 70 ; apoT a ad usa o data 50 de rima-
torl aT unuI Dinu, care a fosta vatava ot Lovistea, i ne-aa mAncatti mosia
anT treT, mancAndu-ne i grAula i intitrcaterele cu rimatoril i nimica nu no
ari data, cum si altele ce se agonisesce pe mosia nstra, bagAnda cArdurl do
oT tmna, in plaiulti nostru, noI nu vedema ; supgrAnda Divanula te-aT
milostivitil Maria Ta asupra nstra cu o luminata carte a MarieT Tale de a
stringe noT untula i miele de pe muntil nostri, i vinPndu-le la negustorT,

www.dacoromanica.ro
328 V. k.

Fiindtit-ch ocupatil de diver1 funcponarl administrativI, O. a-

cc vomil castiga sti noT mosteniT, si in locti ca sti no folosimu

noT cu ceva ne-ail luat i cartea do la mnile n6stre. Face'ndg el acsta
negustorie a esitil castigti tal. 250, afarg de castigulti untului ce va fi esitg,
notta ung bang nu ne-att datit Afarg dinteacstg carte, ciao Itrisgve
caqt alo satuluT, vechT, am avutil judccandu-ne la Maria Sa Alexandru Vodg.,
s'ail fiteutil poruna sg se ia din mana lui i sit se dea la ung mosnnti, eg
din pricina luT Iordacho aIt intrat satult1 la grca datorie i s'att pedepsitil la
scara Domnscg cu bataie, hotgrindu-lil ca sa nu mal fie cu slujbg, sett nc-
gustorie pc noT, care este i trecuttl in condica DivanuluT, i dandu-se de atuneT
hristwele i ctirtile la ung most-teat, astil timpg fac'endil zavistie a manatil
menT i iargsT apucatil ; ne ruagmil Marie' Tale, sg se facg luminatil po-
runcil, O. se ja din mana luI i sg se dea undo vomg vres noI. Araging jafu-
rile ce facutil, ung Dragomirg Diacong : cumptirandtt, o iapa ail trimesti
6menT i i-ail luat'o din grajdg jafti, ung Radu ZdrAili, fiindtt omIt prostil l'ail
amuigit Gheorghe vatafg, de s'ail prinstt fratI de cruce si i-ati luatil totil,
i-att scostl pentru acstg' pricing carte Domnsea catre d-loril boeriT IspravnieT
ca sti cereetcze i sa insciiWze Maria Tale si pang acum nu s'att mal cercetatg;
pe uniT if bagg in lantti, pc altiT II bate fart" de niel o ving. Milostive Dmne,
de nu vom' av dreptate inctircamil i fugimg pe vreme de hula de neclrep-
tatile co avemtl de la dinsiT, fiindt1 cg' si la aset,16mintulti ce s'atl Iticutil
Lude 7, si din pricina luT no amil pomenitti Lude 14, ca sit spargti satulti si
sit ramaie clg sttipang pe Arefg, i noI ceste-l-alte sate din plaig i afarg' din
plaitt suntemg prildatT i jefuit" ca la tal. 700, inert i mal multi'', de mal susg
SlujbasiT ce all fostti cu slujba oieritulul all luatil de parale
si la leg parale patru, 4icndt1 ca este lipsa banilorg, i viindil poruncg de
la dumnelortt boeriT IspravnicI, ca sIt intireg. inapoT ce luase mal multil, ea
apuce zapciulg i apucandu-Itt s'a' implinescg si all luatti totT baniT dela slujbasI
noug nu ne-al data nimicri, ci cu lacrimI ne rugamil Marie" Tale, s'a' se ortndu-
iascii.ung credinciostl MarieT Tale de impreuna eu dumnluT Ispravnieulti, ea in frica
luT Dumnedeil cercetandil, sit argte MariT tale, di do d-luT Stolniculil Searlatu
Draganeseu no este 164 cit ni so va acopen i drcptatea, i pentru ca sil so
descopere drcptatea nstrii, sit te milostivescI Maria Ta stt se lipssett din slujbe,
puinat dumnlorg hoer' IspravnieT voubili pang no vomg da OW jalbile n6stre
eu mal sustt numi0T, ca flinch) amendoT fratT in slujbe ne este frica sit artitamil,
ca suntemil spilimant4, cii cate le artititing suntil t6te adev'rate, iar candil
nu vortt fi Vote aclevirate sit fimti sub pedpsii, si cum va fi mila MarieT Tale.
RobiT Mariel Tale
NoT totil plaiul Arai'. sud. Argesil.

Ic Mihail Constantinft Stquift Voivodtt

iiCetindu-se inaintea Domniel mele acsta jalbil cu care a vcnitti Dragomirtt
Rgsdittcong, artitandu-se eil. este vechilt1 tnimis despre partea a totti
amil poruncittt de s'att cautatti in condicile DivanuluT v'dutil hotarirea
domnsog a frateluT Domnti Alexandru Ipsilante Voevodil, facutti de la let

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILont 329

mintimil aci i dou6 pitace ale lul M. Litti, prin caro ordona ca, la
iesirea din slujb s se usparga ac1uli prin care i s'a fostil constituitil

1775 Octobre, pontru numitulti Glieorgbe i fordache, ca pcntru zavistuire co

au pricinuitti plaiuluT, s'an lipsit ca nicT unulti niel altuln la tr6ba vat4iel sa
nu intro, cum i dela negustoria muntilorti inca sit fe popritT. DecT or6nduimil
pe Antonache Icioglan, sa mrga cu acsta domnsca nnstra volnicie la nu-
mituln plain, i maT lilting dumn-v6stra Ispravnicilorn al judetulul sa avett
a rildica i pc unulti i pe altula vechiln din trba vataiei cum i zapciulu,
iar pe dniT dupa ce-T vetT lipsi intain din trait sa-T intatorze or6nduitulu
Domniel mole cu locuitoriT plaiuluT, ca sit cerceteze prin marafetult1 d-vstra,
att tnte nedreptatile, i pagubele, i caznile earl sunt arntate inteacsta jalba
cate una cate una. i carI vorti mal arta locuitoril cit a patimitti de calm
r6nduitT, catti i do trecerea vitelorti peste hotartt, caro acsta cercetarc sa
aiba a o face in MO loculuT, dupa cum dice mal susti, fata pariiI cu ace' pa-
ritY, qi la OW ar6tarile sa se cra trebuinciscle dovedT i dupa cercetarea
co se va face in fata loculuT, gasindu-se numitil vinovaff la acsta ce-T pa-
reset', locuitoriT plaiuluT, ridice ornduitulti Mum-Bairn i cu paza sa
aducii pc am6ndoT aicT la Divanulti DomnieT mele, de impreuna i cu cerco
tarile, dove(nle faptclortt lorti in scrisn iscilit i de Ispravnicti. 1785, Febr. 1.

Carte cu Mumbagiret Aproda vcittLe'scit cettrei Ispravnicit din sudii-Muscettt

pentru manceitorY1 gi jafurt ce aft fcicutft Cocea valafulii, de plaifi.
CinstitT i credincioI boerilorn DomnieT mele biv. Vol paliar. Anastasio, i
biv. Ve! Pit. Dumitrache Perdicartl, Ispravnicilorn sud. Muscelil, sanatate ve
lacemn in scire ca dumnluT cinstitti i credinciosti boeriuln Domniel mole
Ve! Vornicti de Tra-de-susil ne-ati arntatti cum ca. Cocea vatafula dela plaiulu
Nucire dinteacelti judettl, este betivti, blastnmata i ne harnicia a chiver-
nisi plaiulti, i face trebuinta a se orndui alit -Main in locultt luT, pentru
care fiindti-e vtaT dupa obieei se oraduescil cu alegerea i primirea tu
turorti plaieilortt locuitorT, eat): ca v poruncimtt sit datl de scire la tte sa-
tole plaiuluI, ca sa alega tlintre anil multi vrednictt care sit pail a carmui
trba duptt cum se cade, sa fie cercatti maT nainte la alto slujbe, sa pazsca
dreptatea lorn intru t6te, sa fie i de dumn-v6stra cunoseutti de vrednicit VA-
ta$ i sa dea in scristi subt iscaliturile lorti cum ca-Iti cern cu totil, i dupa
vorn alego cum dicem, Wain aduceti inaintea dumn-vstra caruia ci-
tindu-I in fata cartea aceasta' a DomnieT mele ca s'a o auda, sa-I datT sit intelga
cit maT multtt decat co este orCnduitn venitultt vataieT nimictl nu are a lua
din plait], cacT luandtt cat de putintt se va pedepsi strapion ; aijderea nict
la dumneluT Ve! Vorn, nu are a da maI multti deck ornduitulti poclonti
co este numit' in cartea vataieT aceluT plain ; cum niel la dumn-vstra stt
la altit parte sa nu se cuteze a da rusfetn i a se cheltui ca cu aceasta sa
pricina a face jafurT i mancatoriT in plait, pentru ca de va lace cat de
mica mancatorie lipsinclu-se se va pedepsi frte gren ; aijderea sa-T are'tatI ca
sti fie silitorn la Ote poruncile i trebile plaiuluT a le urma in graba i
far' de eusura, cum qi arturile plaiuluI a le pazi, i a0a pliroforisindu-16 de OW

www.dacoromanica.ro
330 V. A. IIRECHIX

privilegil alipite nu la persna (obrazu10) lui, ci la slujb ; dad de

acole privilegil urrnza ceki scosil din slujba, a nu se mal folosi (1).
cum are a urma cu alegcrea sarteloril plaittluT, adeverite i cu
(lL11nn-vstr i cu insciintarea d-vOstre eittra Domnia mea scriinde dupe N-
ecia si catre dumneluT Ve! Vornice, se-le trimitetT aci la dumneluT N'el Vor-
nicu ca prin dumnluT aretandu-se DomnieI mole sa isc dca si cartea de
vetasie ; Insu mal intaiii (hipe pritnirea, acestel poruncT a DomnicT mele, se rim-
duitT vechile ca sit cauto trebile plaiuluT pana se va orendui cele desever-
*Re vetare, i apoT se incepetT a urma cum poruncimil mal sustl, pentru ale-
gerea vittafuluT ; iar pe Cocea acum pc F,iin lipsiti a nu se maT amesteca
intru nimicil la trebilc plaulu ; lng acsta jata atnil orenduitil Domnia
mea pe aceste sluga Domnier mele aprod itLCSC, carele
acole, se avetT a cerceta prin tte satele plaiului, ca se doveditT si sil adeveriti
ce nedreptetT, jafurT i rnancatoril att Metal acole Cocea locuitorilora? si luandu
in scrise anume euT si ce ati lecutil, inse cu bunit dovadil, l'are de nepestuire,
se aduce DomnieT mele catastibti de tte iscliturile dumn-vestre, ridicande
pe acela Cocea, ca din preune cu acea cercetare se-la aduce si pe ele aicea
in paz ii suant rerh gvind. 1783 Sept. 29.
Dumnea-vestre Velitilore logofetT, penirit privileghiurile co se faca de
cetro Domnia mea logofetiloril, orl dela DiNanil, orT de pc la judete i altoru
co se rinduesca in slujbe; de 6re-ce acole privilegbie este date pentru slujba
i ostenla ce a a face, iar nu (lupa obrazil, urinze ce in cate vreme se
afla cela rinduite in slujbe sil aibil in mane acola privilegbie, iar (lupa co
lipsescil, acola privilegbia sit cacle celta ce se orenduesce in locil; decT inteace-
stasT chipa flindil orenduiala oca euviinciesit i dreptatca, trebue cand se ori'3n-
duesce altil noT la slujba acea, sit ni se aduce celo vechT se se sparge, i sit
se pecetluiasce atuncr pe numcle celul ce se orenduesee; ci dar de niel inainte
sit litl Dumnea-v6stre nsciinai, spre a se urma acsta i cand se va lace
privileghittle noti celuT ce se orenduesce la trbe, sil ni se aduce negresite colu
vechie spargemil, i asia vome pecetlui altulil ; asijderea i catT (lela ve-
nirea Domnier mele, pana acum a0 foste la slujbe i esinda s'ad orenduita
altf in loce, cereza li s'ail datil privilegbiu noil, sit avetT a stringe pe tte
cele vechT sil ni le aducetl. 1785, Alaie 23.
Pitaat la Vel Spdt. a lua ccirtile dela Polcovnicl ccind se seolti din
Polcovnicii.
16. Mihail Costandini Stqidi Voevodtt

Dumnta Vol Spetare, te insciintemil pentru &M.O() ce se face de catre Dom-

nia mea Polcovnieilorti, co se orenduesce abre pe la judete, ce de vreme co
acole crtl ce se lace la Mana lora pentru urmarea slujbeT a lo av cate vore
fi in trae, iar dupii ce se scotil si se renduescil altil, fare de trebuintil este
a ~anea la mana lorti i dupa cuviincisa renduiale, trebue candil se ran-
duesca alta noT, sa ni se aduce acel vechT certT, ca spergendu-se, se se pecet-
luiasce altele pe numele celoril co se renduescie ; pentru acea dar se 111 dumnta
insciintata de aicT inainte spre a se urma acsta i cand se va face carte noue

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILORt 331

Inchidemq acesta capital relativil la administratiunea tt,'sreI sub

M. Sutu, inregistranda una noa nizamil, data la 14 Augusta 1785, ova-
rniloat din Campulungrt. Acestora, M. Sutu i eta le respect& orga-
nisatiunea privilegiala, dar Introduce In acsta, cu titlu de controla,
uncle nAsurI, mai alosa cu referinta la rolulil epistalultd, acloo alt1 repre-
sentantuluI domnesca fat& cu judqulil t pirgariI ormuluI cu In-
trebuintarea sigilulul speciala ala orauluI, la facerea acteloril diverse (1).

mica ce se or6nduesce la tr6ba, sa ni se aduca negreitil cca veche sa o spar-

gema, i aTa voma pecctlui alta ; aijderea i can din venirea Domnii mete
',Ana acum att fosta la slujbg, i cinda s'att or6nduita altI in loca, earora
s'aa data c5rtT noue, sa aibT a stringe pc tate cele vechT sa ni le aducT. 1786,
Maia 23
(1) lata acesta acta :
Cartea lid Sterie sin Nicole de judefie la Campulti-Lungil sud. .111-uscelti.
Zem. Vlas. Dat'ama Domnia mea acstA Domnsca a nastra carte ltu Ste-
rie sin Nicolae, pc care dupa cererea co an facutti orgeniT dela Cmpul-lungu
sud. Muscela, In scristi sub iscaliturile lor, pecetluita i Cu pecctea orau-
luT Campul-lunga, ca sa aiba a fi judetti i purtatoria de grip. la Vote trebile
oravluT, care se va porunci de catra Domnia Inca i care i se va scrie de
catre DumnluT Vol Post. sa se sav6r,6sca la vremc i far de cusura, cum
ale orenilora pricini i judecatT sa le caute (lupa obiceiti i dupa cuprin-
derea DomnesculuT nostru chrisova, care ail oraeniT, i fiincla'-ca pentru aju-
tora i pentru mai buna paza a orndueleT orawluT este orncluitti de dare
Domnia mea i deosebita Epistasis, sa aiba numitula judetu la tte trebile ora-
uluI i la pricinile judecatilora i la cisle i la orT-ce alte pricinI a se uni in-
tru t6te povatuirilera epistatuluT, i in mnile judetuluI poruncima sa se pas-
treze i Domnescul nostru chrisova de obicciurile i privileghiurile lora. atitta
eta noti, cat i t6te cele vechT chrisve, aedate sub pecetea epistatuluT
I a judetuluT si a treT patru din fruntaii mahalalelortl, cat i pecetea orau-
luT asemenea sa se tie de judeta, care pecete fiinda-ca este, cum dicem, a
oraulcd, ce se metahirisesce numaT la pricine i trba oh6cl oraulul, pentru
aceea poruncima, ca sii nu aiba vole judetulti numaT de sincI a o metahirisi,
ci la trebile i pricinile a oltieT orauluT, cand va fi trebuinta, atuncT cu sci-
rea epistatuluT i a pargarilora i a cate una fruntail din Vote mahalalele
orauluI, fata fiinda cu totT sa se pecetluiasca cartea, sea scrisrea
aceea in vederea lora; decT sa se fersca or6nduitula judettt de jafurT i ne-
dreptatT, Matti ela cat i pe orgenT, earl vora cauta a face ncscare-va ;near-
caturT, in cisle i or6nduelT sa nu se cutezc a-1 ingadui, ci la tte cislele sa
faca dreptate, cumpanire la totT, dupa putero i starea fiecruia ; pentru care
poruncima Domnia mea i yowl tuturora pargarilora i oraenilora de obte,
sit scitT i sit cunsceti pe numitula de judeta ala orauluT, ornduitti de Dom-
nia mea. 1785, Augusta 14.
NB. In anexa ya urma chrisovul' reinnoita, sti analisa luT.

www.dacoromanica.ro
332 V. A. URECHI

XLVI.

Justillo sub .111. Sutu.

De la Domnia MI M. S111,11 averat muele judectttorilorti renduiV in
Mal Ora cu Insemnarca F;i a lefilorti hotirlte pentru
Catastilai de judecalorli ce orincluimii la Depertamenturl pe afard la
jude(e cum qi de epitropi.
La Depertamentula de Opte
Pe luna
TalorI 120 Ny Vol Clucoril Istratc CMulescu
90 Biv Vol Paliarn. Goloscu
80 Biv Vol Stolnicti Aloxandru Groccanu
60 Biv Vol Slugerrt Asanti
40 I3iv Vol Ceauil do aproql Milla' Darbatoseu.1784, Maiu 13 s'a
or6nduitil Ioniti Brozoianu Div Vol Clueoril za ario, i de la
Mairt 1 sil i-se dca
60 Giurgc Canale
50 Antonio Fotino
30 Biv altt 3-loa Logoftati EnuO.
La Deperlamentula de opta
100 13iv Vol Cluceril Dumitrache Fotacho
90 Biv Vol Paharnicil Tal-lacho Mavru
80 Div Vol Stolnicti Comiinnu
60 Div Vol Medeln. Grigora0 Orocnu. La 'anuario 22 s'au orOn
(Wad In loculti Groceanuld, Toodorache Tufoanu i cu 1614
co a fostti avutil i mal nainte, adoca Laica 70 pe lun4, adocti
1tc44ecY, din poruncii.
60 Div Vol Modeln. IIristea
60 Biv Vol Slugeril Pantazi
Div Vol Slugeril Dumitrache Moftupciu
40 Div Vol Scarlatil Falcoianu,
30 Biv Vol Log. Gregorio.
570
La Deperlamentulti Crintinaliona
100 Div Yel Paharn. Sefendache

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 333

100 Biv Vel Stoln. Dumitrache

60 l'Av Ve! Medeln. Mihai Popescu
Biv Vol Singa(' Nicolae zet Evdoehim
50 Biv Vd Gram. Iordanti
I3iv Ve! Slugeril Tigara
Biv Ve! Singerti Barbu Ciormistrleann
30 Ny Mil 3-lea Logof. Negoitri
100 Biv Ve! Paharn. Varlami, udecritoril la Sprttarie
90 Bi Vol Paliar. Cocortiscu, judo la Agie

Judecatori la judefe.
Slam-Rimnieil, Toma Toplicnu, Iliv Vol Spritartt
50 Buzai, Div Vol Medel. IIrisoscoleu. La 1784, Sept. 1 s'a oAnittitil
Sard. *tefantl Ciorantl.
70 Saac. Biv Vorn. za Targoviste Cocor5scu s'a ort.nduitrt in loculti
BrilAccanu lt. 1784, Mal(' 24.
50 Prahova, Biv Vel ftrari Constantinti Filipesen ; in loma' Atr. s'a
Iordache Palada biv Clucerli za ario 1784, Febr. 9.
50 Ialomita, Div Vel Sritr. MateI Cioctirlanti.
Ilrovrt, Chirlad' Rahtivand ; la Aprilie 18. 1784, s'a rt.nduitt Drri
ahiceanu Greceanu Medeln.
50 DilmboviVa, Iiiv all 3-lea Vist. Mihair" Greceanu. La 1781, Aprilic 1S,
s'a ornduit Mihaict Brtrbittescu Biv Vol CeatiO za arie.
Vlasca, Div Va Pit. Drrigiinescu
50 Teleormanti, Biv Vel Post. Stamate Mavrodin
Biv Vel Clucera za ario s'a pus(' in loen
50 Muscela, Iliv Vol Cimera de Arie Nicolac Leurdeann
60 Ar(gesti, Div Vel Cluceril de Arie State Buesrmesen
50 Oltete, Biv Vol Cluceril de Arie Mavrodinti ; s'a pusrt biv Vol Post.
Stamate, iar la Aprilie 24, 1781, s'a t'acta in loculti MI Sta
mate Chiriacrt Itahthana ce era la Ufo\ti. iar la Ancrustu
s'a fricutil Cinc. Searlatii
50 RomanatT
50 Vtdcea
50 Dolj, Chiriacrt Gaianti, Clucerti za Arie s'a rt.nduitti l.t. 1784,
Noembrie 30.
50 Gori .....
MehedintI
880

www.dacoromanica.ro
334 V. A.

La Divannlii Craiovel.
416 80 Biv Vol Palar. Itomancti Caimacamti (1)
90 liiv Vel Paliar. Jianu
90 Biv Vel Pahar.kAtirbeT
70 Biv Vol Sto!. Glogovnu ; la Maja 20 s'a rAnduitil Gheorehe
Argintoianu Stol. In loculti StolniculuT Glogovnu, 1781.
50 Biv Vel Slug. I3railoiu ; lt. 1784, Octobre.16 s'a r(Induitil iar
Stolnicti Ioni1 Brailoiu
50 Div Vol Slugeril Crasnaru. La Ianuarie 18, la. 1784 s'a scrisrt
la Caimacamti carte Gospod. cum ca a lipsitil pe Crasnaru,
cacT nu pazesce la Divanti, si in loctl a raduitti pc Ioanil
Argintoianu, iar la Iunie 14 s'a oranduitil Stol Gheortrhe Den-
gescu in loculil SluveruluT Argintoianu ; iar la la. 1784,
Noembre 30 s'a rtmduitil in loculil Stolnicului Gheorgbe Den-
geseu, loan(' Glogovnu Stolnicil
26 3-lea Logof. cu bartie
40 Patru Logofet,I.
832
La Crintinaliong ot Craiova.
40 Biv Vol Cluceril za ario Barbu Ganesculti, la Martie 20 s'a orAn
duittl Marina Logof. in loculil stiti. 1784
40 Biv Ve! Clueca' za ario Barbu Prisacnu
30 Biv 2-lea Vist. Mateiti Salcnu
10 Logofiltultl puscarieT.
120
TalerT 70 D-lui biv Vol Stird. Teodorache Tufnu
60 D-luT biv Vol Medel. Dra'ghicnu Grecnu, 1781, Decembre 1
ortmduitil.

(1) In pitaculil de r(Induire a CaimacamuluT din 1781 se gice Porun-

chut.' sirguitoritl a eltivernisi intocmaT dupa huna voluta Domniel mele,
spre acsta va fi silitoriti a so urma t&te cate sunt dupti scoposulti nostru
catra dumn-luT ; dreptti aceea ne am silitil (lupa obiceiti
a se serie ca sa-lti scitl pe dumn luT de Caimacamil si la tte poruncile Dom-
niel mele cate se va da Fin dumn-luT, pentru orT-ce trebT ale judetuluT, s
fitT urmatorT si protirra a le urma si a le sar'rsi In vreme, ascultandil de cele
ce vti va serie, i vil va positStui ; asijderea vS poruncimil pentru Nizamil, sil
fifl cu privegbere mare do a se pazi intocmaT (lupa poruncile ce sunt date maT
nainte, de caro si pentru acsta vs vetT ajunge cu dumn-Ita Caimacamtl,
sa vS silitT a nu lace calcare i vre-unti cusurti lapaz'',lui. Acsta, 1784 Mait1 18.

www.dacoromanica.ro
 IST0111A ItOMINILORO 335

60 D-luI biv Vol Slugera Pantazi

50 D-1111 biv Ve! Slugera Dumitrache Mehtupeiu
40 D-luT biv Vel *tan Searlattl Ftileoianu
60 George Canale, 16t. 1784, Decembre 1 rt.nduita.
30 Biv 3-lea logoftitil, 1785, Febr. 1 s'a ris3nduita Ionica Grecnu 3-lea
Logoftita
550
70 D-luI biv Ve! Medel. Ilristea Judecatora la Agie, lt. 1784, De-
eembre 1 rhiduita
100 D luI biv Vol Pahar. Sefendache rholuita judecatora SIAL, 1785,
Febr. 27.

Depertamentul4 Criminalion4.
100 Div Vol Pahar. Sefendaehe ; 1785, Martie 1 s'a r'nduita Medel.
Iordache Meculesculti in locula stia.
100 Iliv Ve! Stolnicti Dumitraehe
60 Biv Ve! Medel. Mihaiti Popescu
Biv Ve! Slugerti Nicolac zet. Eldoehima
Iliv Ve! Grtimatica Iordanrt
Biv Ve! Slugerti Tigara
50 Div Vol Barbula
30 My 3-lea Logofatti
990

Judeallorii de pe la jude(e, apol.

50 Slamilimnicti, Toma Toplicnu. Biv Vel Spiltara.

50 BUZ60, Retarla Cioranu Sardarti, rt,nduitti la Sept. 1, 1784.
70 Sana, Balite6nu, 1785, Febr. 2 s'a rtmduita.
50 Prahova, Biv Vol Clucerti za arie Iordache Palada. In 1785, Fe
bruaric 28 s'a. renduita Vornicula Mateia.
lifovti, Dumitrache Stirbeia s'a rAnduitil 1784 Decembre 1.
50 Jalom4a, 131v Vol St. Mateit Ciorogtulanu ; In 1785, Febr. 28 s'a
amduitti Alexandru Coctirtiscu Clucera.
Dilinbovita, Mihai Barbulescu, Ciausa za aprodI; Fevr. 2, le.t.
1785 s'a rtmduitil Constandin Cioroglirlanu.
50 Viaca, Biv Vel Pit. Dragiinescula ; 1785, Febr. 2, s'a rt.nduitil
Iordache Itudnulti, Clucera za arie.
50 Teleormana, Mavrodina Biv Vel Clucera za ario.

www.dacoromanica.ro
336 V. A. MitCHI

50 Muscclii, Biv Clucera za ario, Nicolae Murd ; 1785, Febr. 28,

s'a rnduita Mincula Topolovnu, Cl. arie.
60 Arge.0, Biv Clucera ZZA arie, Stana Bucanescula.
50 Olta, Biv Clucera za arie, Scarlata Izvornu.
50 RomanaV, Barbula Otctelqianu, Clucer za ario ; s'a rhuluita
Voicula 3-lea Logof. In locula sZia, 1785, Febr. 12.
Valcea, Preda I3ujoranu, 2-lea Vist. r6ruluitil dcla Octombrie 16,
l'A. 1784.
50 Doljii, Zanfira Jiana, 1781, Nocmbre 30, s'a rkuluita
Chiriaca Galana.
Gorjia, Raducanu Satr. Crasnarn ; 1'11784, Decembre 20, s'a rk-
duitil Ianache Polcovnicu.
50 MehedinV, MiIiaii Capit. za lefegil; in 178J, Noembre 30 s'a rtin
duitti Nicolac Zatrnu, Biv. 3-lea Vist (1).
880

(1) Boeril judecdori ce s'all ore'nduitti pe la judefe in 1783.

Zarnfira Rumia Biv Vol Satraria sud. Dolj. 1783, Sept 25.
La' Otetelianu 2-lea Vist. la sud. Valcea
Raducanu Crasnartil-,;Iitrara, la sud. Gorja
Stratie Clueca' za ario, sud. MehedintI 1783, Octomvrie 9.
Constandina Ganescula, sud. Rtmnica.
Variara' Isvoranu la sud. 011a. 1784, Augusta 6.
1784, Octom. 16, s'ata ort3nduita Prcda Bujornu in locula Otete16anultil.
1784, Tulio 21, s'a' ortlnduita Mihai tiuca Biv Vol capitana za
1784, Noembrie 30, s'a(' ornduita judccatora la Mchedint,T, Nicolae Za-
trnu 3-lea Vist. in locula luT ortmduita in locula
Barhu Otetelb;ianu Clucera za ario tota la sud ItomanatT, 1784, Martic 24.
Pilacit la Deperfamentulii de spte, cel in loculil lui Mihaiil Barbffiesen s'a
rtInduital, Tonga' Brezeanu ClucerulA tta Arie.
Fiinda-ca in locula Barbatescu biv Ceattula de Apro4T, am rAn-
duita Domnia mea judecatora la Depertarnentula de 6pte pro credinciosula
N'onda Domnier mole loni5. Brezoianu biv Clucera za Ario cu lta aceca ce
muro liarbatescu, adeca pe luna cate ta1ea40....
1(7) J1Ihail Constantinfi Sittulft Ved.
(tFiinda-ca la Depertamentulti de pte ama orruluitti Domnia mea pe Iancula
Basma ala 3-lea Logof. in locula luT Iene Biv 3-le Logof., poruncimil Domnia
mea dumn-IIII Ve! Logof. de Tra-de-susa, saar4i domnescula nostru pitaca
dumn-lora boerilora judecatorT dela acestil clepertamenta, ca sa fie 3nciirrtatT,
ea ama ornduita Domnia mea pe mal susa numitula Logofta ; riOderea po-
runcima i dumn-luT Vol Vistiera : de di Inttat a luT Octobro sala aydr la ca-
tastihula visterieT cu lfa cc art a ut-o i ce1-1 alta, Meca pe luna cate tal. treT-
decT Tolico p. gund, 1785, Octobre 3.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNiLoRtr 337

Numele acestorti judecatorI sunt aprpe tte numaI romismescl. Dra

dar justitia si ea, ca administratiunea, n'a fericitil Ora Muntensa.i, nu
este de a se imputa acsta numaI Domnulul fanariotin

Carie de boeri judecettorl dela Depertamentulft erintinalionit ot Craior.

... Zem. Vlah. Dat'ama Domnsca mistra carte boerulur Domnier mole, Miltairt
Stiuca, Biv Cap. za LefegiT pe carde l-ama orAnduita Domnia mea judecatoriti
la Departamentula criminalionti ot Craiova in locula lur Rusia' Biv 3-lea
Logolati, ca de impreuna cu cer-l-altrjudecatorT ai Departamentulur de acolo,
sil aiba a cauta judectitile puscarieT cu tta dreptatea, si sa nu li1)s6sca paza
(lela Depertamentti, urmandti in tocmaT ponturilora poruncilorti DomnieT
mole, ce sunt date asupra acester judecatorir ; pentru care scriemti si dumi-tale
cinstitil i credinciosti boeriula DomnieT vuele, Iorgache Sutula, biv Vol Clucerrt
Caimacamu Craiover, s fir insciintatti de acsta, ca am or6nduitrt pe numitultt
huella judecatoril la Depertamentula cremenalionti, caruia sil-T art,qT t6te pon-
turile poviltuirilora nstre, in ce chipa are a urma si a se purta la tr61)a
decatorieT, spre a nu se face cusurrt, i saam recelt gvmd., 1785, Noembro 8.

Carie de Logofetie a treilea la Craioya.

... Zem. Vlah. 13oeriula Domniel mole pre carde l'ama facuta Dom
nia mea 3-lea logf. la Craiova, sa aiba a cauta traa ce se cuvinc cinulur (lee-
lui a Logoldier, purtanda grija silindu-se a sluji cu dreptate Cu crediniti
la bte, (lupa cum se va poviStui de catre dumn4-luT Caimacamula Craiover,
i de catre dumn-lora bocriT de acolo, pe urmarea ponturilora ce sunt date de
ciara Domnia mea in scrisrt la dumne-lur Caimacamulti, si slujindrt, bine pazindu
datoria co i-se cuvine la t6te, va fi miluita de catra Domnia mea, lar ne un-
mandil colora cu cale cu dreptate, si viindu-ne vre-o jaiba' de nescare-va
nedreptatT srt jafurT si asuprele la judecaV, cercetandu:se si gasindu-se
nu mimar va fi lipsitrt, ci Inca se va si pedepsi. iI sam reeeh md.
1783, Noembre 29.

Do746 Pitaeuri deboerl 2.6)2(17(1(1 la Depertmentulft (le optil.

Fiinda-ca la Depertamentula de opta, ama ortnduita Domnia mea judeca
toria pc dumn-ltiT Biv Vel Medel. lordache Neculescula in locula atmm-
Volliii Sard. Pantazi Sercsli, poruncimti dumi-tle Vol Vist. sa asedr la ca-
tastilutla VistcrieT, cu lfa pc luna cate talen r 60, urmandu-se din di intairt
a luT Octobre; asiklerea i dumn6-v(Istra bocriloril judeciltort de
la acestrt Depertamenta, sil fitT insciirqatt ca ama ort.nduita Donmia mea pe
maT susrt numitulti bocrula DomnieT mele judeditoria impretma Cu dutnn
v(Istre. 1785, Decembre 15. (Cond. XII)

Constantinfi Su(nlii 17V.

Filrulti-ca la depertamentula de eriminaliona, ama ortmduit Domnia
letor'a Romaniionl de P. A. Media.

www.dacoromanica.ro
338 V. A. UltECIIIX

t,' una din primele circulri ale lui M. Sutu

Mach' catre Vel loyf Brancovnu se' dea tie qcireboerilorii jadel,HlW loti
se stringe la twii csii din gi sd cante judeceifile.

Cinstit i credinciostt boeriulti DomnieT mele Manolache Brancovnu

lo(. de rpra-de-sustl, priminda Pitaettla DomnieT mele, srt ailit a da In scirea
tuturoril boeriloril judecittoriel de pe la DepertamenturT, ca su cilla a se aduna
de dimintil la untl csil din di fie-care la Departamentil, sil cante prieinile
judeciitile ce se rInduescil ale noroduluT, si srt fie cu sirguialit si ett
linto pentru olreptate a nu se nriptistui cinevasT, i asla sii aiht a tima pazi
liesee-eare precum maT susil poruncimO, iar Care mi va mina ea sil se arlo
la vremca care rinduirnti, sa scie cri va fi lipsitil de mita Domniet mele i se
la si pedepsi. tol. coi). gvd. 1784, Aprilie.

Din budgelulii justilieT, dial In nota mal us, vedemil esistinla de

judecrttorl stabilI cu lfit in fe-care udet. Ama arMalti In urni, la-
sele prin care a trecutil organisarea justitieI din judete. Dupt} hud-
getula de care ne ocuprunri, justitia Iii judele are specialil impiegalit
ett mime de judechtor, iar nu de ala 2-lea ispravnicrt.

decAtoriti pe dumne3-ItiT lliv Vol raragea, In locula AfedelnieertiluT Tor-

(lacho Neculesett, poruncimil dimit-tale Vel Vist. sl asedIla eatastilittltl Viste-
riel ett 161A pe lunO etIte tal. o start, tirmilndu-se din qi intrtiti a luT Octubre
asijderea poruncimO d-v()strrt boeriloril judecittorT (lela acest r Dopertamentu
86 (IV InsciintatT, cit. amil Domnia mea pe mal susit numitniti licero
Domniel nicle .judeerttoril aicca imprettnil cu durnai-trrt. 1783, Deeembre 15.

Pentru Clacerri Anyhelache ce orndaitit jadecatorti

Depertameninlii de

Fiint16-eil In loeuirt Slugerulul Dumitrache Melitupeiu anal ortindititrt Dom.

nia mea judeetitoril la Depertamentulti de optti pe eredineiosulil 1)006(114
DomnieT Mele Anglielache 13iv Clucerti za aria, portmeima dumitale Vel Logor.
de 1?-,ra-de-susil, sil arr-41 portmea DomnieT mole dumn-lotil boeriloril judecit-
tori acesta Depertament, ea sO fie IttsciiMatT de aesta, i dumnts-ta Vel
Vist sala asedt la eatastilti sil lie dela di intrtiti a iit6rat lum lut
toli eopisal) 1786, 11Iartie 19.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 339

Dama In nota o serie de pitace de alte numirI a diverF,3I judecatorl pe

la DepartamenturI i judete (1).
Drn In notele de josil cartl domnescI de rnduire de judeca-
torl pe la departamentele din BucurescI i Craiova, cum i de jude-
catorl speciall pe la judete. Aceste acte artil cum, In modti cu to-
nemotivatti, se scoteail din magistratura i se cbiamail In ea mem-
bri, dupa' burla placult Domnitorului i cum budgetulil de la a ma-
gistratiloril era regulatil de visterie, dupa gilsirea cu Cale a luI Voda.
Sub acesttit Domnil se realisza unt't progres mare in taptula In-
fiintarel de judecatoril osebite pe la judete. IspraNnicil remttat numai

(1) 1ta' schimbririle urmate la Dopartamontulil de V.pte

Depertamentithl qe'ple.
Pe lima
Talen 120 D 1111' Div Vol Clueerti Costache hL. 1784, Decembrie 1 s'a ri)n-
SO Iliv Vol Stolnicil
80 Iiiv Ve! Stolnicti Alexandru Gretnu.
60 Div Vol Shigerti Grigorie Asanri.
Fliv Vol Clucera za Ario, Constantinti Caliliea.
40 Biv Vol Clucern za Arie, Ionitrt lirezoiann; la lk 1785 Apri
lie 3 s'a rhultiitil *titrarrt Mateiri Cantacuzino in loculu seu
50 Antonio Fotino
30 treilca logo16trt Enut.
51111

1)eperlamenli ile pIrn

90 Biv Paharn. Cocorilseu la lt. 178-1. Deeemhrie 1 rAnduitu
90 o Iliv Vol Paliar. Mavrodin.

Duinn-v6stra bocriloril judecatoil (lela depertamentulrt de s6pte la-

cornil in scire, etiiatui ami ornduitt Domnia mea judeettoriil la acelit De
pertamentrt pe credinciosulrt lioeriulrt DomnieT mete 131v Medel. Ioni ere-
tulescu Iii locul r6posatulul Constandinii 13alienulti Biv Vol Sto]. eu
ortmduiala einulul booriel sale, pc lunti po tal. 60, ci dar sti liti insciin
tatI de acsia, c de impreunti cu D-v6stril are a ctiuta judectitilc ce iirmza
la acestri Depertamentil, pentru care serie si dumitale Oinstitil i eredinciosu
hoeritilti domnieI molo lanaehe Vactirescu Vol Vist., eu aeesla 16fa co se arka
mal susil aledl lu catastifur Visteriel. tolico p. g% d. 1785, Maiu 19.

www.dacoromanica.ro
840 V. A.

executori sentintelorti pronuntate de judecAtori, iar 1n executarea sen-

tinteloril nu se mal amestedi. judechtorulil. Resulta acsta din urmft-
torulil pitach de rinduire a acestorti judecatorI pe la judete

Carte de Boerii judeditori la sud. Dolj. zent Vlascoie.

...Credinciosula bocrulut DomnieT mele Zamfira Jianuli Thy Vel $atr. pre
caro l'ama orelulnita Domnia mea judecatora la sud. Dolj. sa aiba a cauta
pricinile de judecrql a locuitorilora, Cu huna cereetare, ca sa le hotarseti
eu dreptatc, pentru fies-care pricina ce va judeca sa faca' hotartre In scrisa
la mana cut se va cad6, ferindu-se de hatira voie veghiata, iar pe col' ce
nu se vora odihni de acolo, srt le dea la mana soroca in scristi cu diva orisn-
cluita sprc a veni la Divanil, si pentru t6te pricinilc ce va cauta sa' alba
tia; condica deosebita,intru cara sa se trca t6te cu huna oranduiala, si asta
judecatorula sa cante judeeatile si si1 faca hotaririle in scrisa, iar Implinirea
(lupa hotarire sa o faca ispravnicit judetulut, la care implinire sa nu se ames-
'eco judecatoriula ; pentru care poruncima i d-v6stra Ispravnicilora ai jude-
tulla sa-la cun6scetto de judecatoria, i sa-I datt mana de ajutora Cu 6menit
de slujba pentru ceT ce vora fi a se aduce si a se sc6te la judecata. Asijde-
rea poruncima si Mazililora, Breslailora i tuturora locuitorilera de obte,
sa inseiirqatT de ac6sta, si pcntru pricinile ce vora avca, sa m6rp.:a
sa se judcee la or'6nduitula de Domnia mea hoeria judecatora, ca pentru
necea ama oranduita deosehila de Ispravniet si udecator, sa se catite mat
ett lesnire si far' de zabava In t6ta vrcmca prieinilc judecatilora ce yeti av6
folien pisah yucl. Sept. 25.

M. Sutu infiint67.5, o nota instan p judectitorescitila Craiova In 21

Aprilie 1785 pentru a Inlesni mal riipede clarea clreptAtel.Dimti 1n
data cartea prin care se institue acestrt tribunalil de 4. Prin acstit carte
Domnitorulil d instructiunI sal ponturl. Negresitti c mulle din a-
cesto ponturI sunt repetire din ponturile luI Alex. Ipsilante.
cel 4 ntimip afi fostil: Clucerult1 Barbu Benescu,
Ioni Socoteanu, Clucerula Tetoianu si Clucerulil Iladu
Judecata frisa a continuatil a so face si la Divanulil din Craiova.
Domnitorult1 prin circularl, ce clm in not, a atrasil atenliunea Di-
vtmultil din Craiova asupra obligatiunilorri liii, ca instanri judecrtto-
r6scil :

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAINTILORt 341

Garle pcidra judecdloria nouel de 4 boert ce s'ah' orenduiltt la &aloya,

atara' diu Divaattlit Craiovel cu pontuti i iave(aguri la ce chipa sa
urnieze bocril judeccliorl.

Pisalt. gmd. cinsLitil i credinciosa bocriula Domniei mele clumi tale Calma
camulo CraioveI, santate, facema dumi-tale in scire, cti voinda Domnia mea
huna' inlesnire indiimanarea locuitorilora si a tuturora supus,dlora Dominei
mele a sl-o av, attti intru telte altele a potree mulVimitT, cata si la pri-
chiflo de judecAT ce ati intre dinsiT unil cu alOT a afla loca i vreme do pri
in orT, in ce casa i orI in ce vreme voril av trebuinta de judecata tara
de a nu se zabovi si a nu-sT perde vremea muncilora, maT vt,rtosa ceI din
partea loculuI de peste 011a, care ca uniT ce sunt departaV si cu multa greu
tate a caltori pana ajunga la Depertamenturile judecatorilor de ad, voimu
Domnia mea, ca osebita de Divanula CraioveT, s'a alba si alta loca de jude
cata, acolo, mal inlesnita ; maI vCrtosti COI cu pricinT micT, sa nu zabov6sca as-
teptanda rinda vreme nutrid la Divan pentru o prsla malea ; pcntru acca
dar am socotitil Domnia mea si am hotilritil a intocmi si o deosebita jude-
catorie de patru judecatorT acolo in Craiova, s cauto pricinT de judecalI ale
noroduluT, i iata am si ornduita boerT anume, cu osebitele caqile DomnieT
mole de judecatorie la m'Ana fie-caruia, precum veT ved; ci dupa ce veT pri-
ini dumn-ta acsta domnsca a nstra carte, sa stringl pe ceT r6nduiV, aiet
la Divana si de fa4a si1 pui dumn-ta sa se citsca aesta' domnesca a nstra
unte cu ponturile i povatuirile ce scriem maI josil pe larga, apoI sa le orin-
duescl dumn-ta una loca de adunare, care sa se numsekjudeedtoria de ptitru
anda qi una logoftial DivanuluT, pentru citania i scrisula cartiloru
de judecata, carele s ie condica pentru a serie inteinsa tac pricinile ce se
va cauta la acola Depertamentil. Pentru care poruncimil Domnia mea, or(nl-
duitilora judecatorT de la acesta judecatorie noua, sti avetT a urma tte acestea
co v poruncima maT jos, ca sa le intelegetI cu huna luare aminte i ski le
paziV: toV judecatoriT cAte patru, dupa datorie netagaiduita, sa v adunatI de
diminta in locula judecatoriel, i lrte cu am'nuntula i cu luare aminte sa
cercetaV pricinile ce se intmpla, urmanda cu totula la dreptate, la porun-
cite pravilelora si la obiceiurile pmintuluT, dupa condica ce este alcatuita din
pravilT, l'ara' de a nu face niscare-va talmacirT rele, cacT orl-carele se va do-
vedi talmacind rti, sti stricanda pravila, unula ca acela este sa se pedep-
ssea frte gre; i judecatora sa se arte Cu duld0 i cu blandee catr ceT
ce se judeca, i far de pisma sea fatrnicie, ne-cautand la obrazulti cuT-iaF,4,
niel judecancla cu pisma vrjmasie pe cinevasT, niel sA injure pe cine\ asT
din ceI ce se judeca, ca'cl va fi pedepsit i vrednicil de urgia DomnieT mele;

www.dacoromanica.ro
342 V. A. URECRIX

sit asculto Mae cii luare aniinte, Mil de a nu se suptira do indelungatele

solo celora ce se judeca, i sa nu cuteze a zaticni cuvintula Mora ce se ju-
deal, orI cum vora fi, care disc ale loril sa le scriey in deosebite practical
undo si se i isclse ci dinteinsir voril sci sil serie, ca sil se vada purtirea
insesI accle vorbe ce art fosta disrt la judecatil, i sit nu OM tagadui
data colea cc insesI ail ()IA, si a.sIa Cu cercetare de obste si cbibzuire i totl
cu una gAndri, sit botariff, !lira de a nu se socoti cinevasl dintre judecatorl ca
este stapanti hotarird, sat mal mare de tart asupra judecatilora.
Cana judecatI sii edei toy Cu oraduial frte bunii, cu cuviinta, !aril dc a
nu face alto vorbe do alte pricinI si glume, sat risurI, s6,i1 sii v prigoniy la
cercetarile cc vey face, ci cu totula sii v6 lipsc prigonirea i crta la \ re-
mea judecateI; sa se eitsca cu luare aminte tte cartile i seneturile aeelora ce
se judeca, panil la cea mal mica, i sa nu vt',. grabiy la hotarire, ci sa iscoditl
mal cu ainauntulti pricina, Cu mint curata i linitit, fara do prigonire, cum-
1)611indu-v6 gindurile,si top eu una ginda, Cu una sfata de obste sa hota'riy con-co
Vi se va parea ca este dreptil. Sa nu viS pornitI niel odinira la vre-o strim-
NUM., sat pentru prietesuga, sal pentru rudcnie, sat pentru frica, si de vet( fi
silitI de vre-unil brazil sa nu v plecatI, cad( de vr: vey pleca vb vetI
pedepsi Rate grea, ca unil ce v'ay temutri mal multil de acela ()brazil decta
de Dumnedea, dc, Pravill si de Domnulil; sil vt; paziff mhinile curata catre
D-dert catre Pravila, adicil sa fitT cu frica luI Dumnedeil, dreptY sa
luatI miturI, ca orI-care v6 vey dovedi luandri miturr, vti vey pcdepsi Mao
greil. JudocatoriI cAnd vora face gresala la vre-o hotarire i insusl ei maI
Irma voril cunsce ea este nedrpta, sil aiba voie lua cartea de bota-
fire inapoI i sit o indrepteze, dar sil nu o laso gresita i ne drOpta. Fara de
ravasa do jalbil cu porunea din dosti a Caimacamuliff sa nu se caute judo-
cata, niel zapciiI sa nu aiba volnicie a trage pe cinevasT la judecata, rira de
porunca in scrisa; hotarirea ce se va lace numaY prin vorba si nu se va serie
sa so iscalsca, este netrebnica ca o nefa'cutii se socotesce, ci t6te pri
cinile sa avetl a le hotari in scristl si de fata, iar nu inteascunsil, si cartea
de judecata O. o citiy intru audula celul osinditil, si de ail r6masil odihniti
amOndouti partile hine, iar de nu, cu carte de judecatil dela acea judecatorie
infatiseze zapciulil inaintea d-lul CaimacamuluI, i dumn-ltei Caimacama
sa cerceteze insusT, de fata fiinda, cu judecatora (lela judecatoria ce ail cer-
collet intAia pricina, ti dreptatea sa o hotarasca i sa o pazeascil intru t6te.
Judecatoria acsta. sit fie cinstita cu t6ta cuviinci6sa orkiduiala, sil v6, lipst:,.scil
dilioniile, intercsurile, sil fiti toff cu frica luI sa vr, purtay lies-care
cu omenie, sa nu vr-3 lenevitY pururea a dada trbut, ca s, nu zabovitS pu
6menI, pentru ca. Domnia mea pentru acsta numaI, adecii pentru lesnirea
indreptarca locuitorilora pirtiT loculuT, ornduimil qi acstti judecgtorie acolea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R011iNILORtt 343

osebiti, ca cu adiugirea i inmultirea judecitoriilorri impirtindu-se pricinele

sa se lesnsei stiviTsirea lorrt si si curgi tr6ba fir' de zibavi, a nu fi siliti
locuitoril pcntru cat de putinil lucru de nevoie a veni atata cale indelungala
pe aicl, ci st afle maT apr6pe acolea leed de indreptare isbivire, si la t6te
eirtile de judecati cc vetI lace s ar6tatT chiar aceli.1 capa din Pravila ce
vetI metalierisi. Asijderea poruncim i pentru ceI ce se judeci, de ori-ce stare
si de orY-ce trpti vorri fi, si stea in pieire cOnd so judeci i fari de islicu,
linie cu eucernicie i supunerc, griindti cu smerenie, i rilspundndi cu
or6nduiali bunri la celea ce Sc vorri intreba, dupii cum anui disu,
judeeata este a lul Dumnederi ; sil nu cuteze elnevasT a laili pe judeciteri.
sri a-16 necinsti injura, iar do va injura pe judeciterii, va urma
n6-1u1 Gaimacami pentru unuli ca acela (lupa porunca ce are datrt dula Doin
nia mea. Asijderea dicemi, pcntru ceT co ari judecati, de va nizui la \ re-unu
obrazri ca stia ajute la pricinele ce va av, si va mitui pe judecitoria cu
darurT, unulrt ea acola piarc,16 judecata negresitil, i cal cc va primi,
micarri i boeriti de va fi, se va pcdcpsi. T6te acestea poruncimil si se pa-
zsci de citre judecitorT cum si de ciitre ceT ce se judeci, si celri ce va
sluji bine, cu plicerea DomnieT mcle, va dobAndi mili dela Domnia mea, si se va
face vrednieri si de all trpti, ca una cercati la slujba acel judecitoriT; iar
In potrivi, cal co la vrc-una dinteacestea va vinoviti, maI v6rtosri la claro si
la liusfetrt, care nicT cum nu vomil put6 suferi, nu numaT lipsiti va
im se va mal invrednici alti dati la chivernis615, ci inci se va F,ii pcdepsi.
Drept6 acea poruncimil i dumitale Caimacamule aRi Craievel, dupi. cc se
\ a ecti ac6sti domnsca nstri carie in Divanil, in l'ata or6nduitilorti de Doni-
nia mea bocriT judecitorT, atatil pcntru ca sit fie sciutT si cunoscutl ceT ce sunt
judecitoil , la ac6stil noui judecitorie , dita i pcntru ca si se auca de
toiT ponturile ce dimti Domnia mea, attart pcntru judectitorl cata si pentru
ceT cc se judecii, apol si puT si se trci in condica DivanuluT de acolea, cum
si in condica judecitoriel, spre a o av ca o pov6tuire i invttitur
una, dandi domnia-ta porunci i zapciilorg i logofetilorri, ca si se arte cu
pazi, sindl en buni or6nduiali, eT in Depertamentri la vremea judeciti-
lorO nelipsitil, carT zapa' fir' de hotirire de judecati, in &Irisa i fir' de po-
runca DomnieT, sil nu se cuteze a se face vre-unil cherechetil de sinesi, ci, se
vorti pedepsi 16re greO. 1785, Aprile 30 (1).

(11 Rti si alte ponturT date numar cu nou5 dile mar inainte, pelan" bite
tribunalele provocate do purtarea insolenti a unuT bocril Craiovnil fata,
cu judecitoriT
qeinstitilorti i credinciosT boeriT DomnieT mole, dumi-tale Caimacamil Craio-
vol, i dumn-v6stri judecitoriloril a DivanuluT de acol, sinitate; v facenri

www.dacoromanica.ro
344 T. A. IIRECIII

ta i modeltdi1 do
Carle de judeallorie dela judecaloria ce acunt s'a orenduila la Craiov,
osebil de Divanulil Craiovel, de 4 boca
DaVainti acst domnesca nestril carte credinciosil boerulul DomnieT
pe carel l'amti fcutti Domnia mea judectitorti la judeciltoria cc acum
orenduitil la Craiova, osebittl de Divanuill Craiove'l, ca si aih a cAuta do
impreun cu ceT-1-altI bogad tete pricinile de judectitT ale noroduluT, cc li

In scirc, c dupti, rivna i silinta ce avemil Domnia mea a se pilzi huna oren-
&dala' intru tete, i a-I ave Divanurilc i Depertamenturile judectitilorti atilt
aceste de aicI, ct i de acolo i din tet oblduirea DomnieT mole, cin-
stea i huna cuviinta lorO, i a curge din tete dreptatea i adeverulti, nu ~ti
lipsit inca de ciind ne.ati adusti cu Domnia aiel in sean*
a da povetuirile cele cuviinciese, atkil aief etttti i acole la Divanulti Craio-
veT, am' scristi carte ca attea ponturl i aratirT pe larga pentru cel ce se
jude,c6 i pentru judeciltorT, i ama poruncitti ca s avetT acecaI carte ca o
povat inainte pururca, spre a gilndi de celea ce vti poruncimti cnd in-
tratI in Divana, cnd statT la judecatii, atiit dumn-vestra judeciltoril, cum
i ipotesiarT, a sta cu sistolie, a grai cu smerenie la Divan, ca inteunti lud
de judceatil ce este a laT Dumnedeil; ins auOimil c acest bun orenduiala su
prizesce ferte prostil acolea, cad no-amil intiintatti in trecutcle qile de arta-
nicia Otetclianulul, ce el artitatil in Divanti asupra judeckoriloril, i ferte ne-
am turburatO, pe care ama trimisti de l'a radicatil cu urgie, i aducendu-]ti
i facutil cilduta cercetare, ci Iiindil-cA nu putemtt suferi niel' de cum in
Divanurile i in Depertamenturilc judecatiloril acatastasiT i nedreptti, iat
de obte poruncimti, cu acstii Domnsca nestril carte: atiitil ceT ce se judce,
milearti de ori-ce trept artl fi, s socotsca eh' judecata este a lul Dumneijeti,
icA i Divanulil acela de acolea este Divanil alti nostru domnescil, la care
totT de obte se cade a intra u cucernieic, a sta cu sistolie, a grdi cu smc-
renio cuvintele judecatel, a asculta la hotrirea judecgtoriloril, de a nu se
mania, tilr, de a nu necinsti, niel a huli pe judeetorl, cum niel pe pilriOT
cu caro are judecatti, s nu fie volnica ocri in Divan injura, mil-
caril cilt de presta sO fie ; cAt i judeetoril asemenea atl datorie sti stea la
Divanil cu orenduial, huna, ca inteuntl locti de judecat a luT Dumnedeil, cu
smerenie, socotindu-se ca cum am fi ini-ne de fati in fruntea lorti, i s'A vio
maT do dimint la Divan totl ceT orenduitl, iar nu unulil s'a' Ola cit nu pete
cO are trart, i altul trimitendil c veni, care din pricina unora ca
acestora pot s'O', stea judeetile necutate, i jluitonisil piar zilbovindti.
citse 1 s asculte tete crtile i scrisorile ce voril avea, lipsindu-le glumele,
optele i risultl, gndind i socotind numal ale judectitilorii, fila. de a nu
infrunta niel el pe col ce s judeel, sea a le opri cuvintele ce ail a dice, niel
cu pism s. grilse, sti cu fire posomorit, ci blndti, cu dulctii i s le
lie Ondula i cugetulti cu totul totil la dreptate i adevOrti, ferindu-se de
orT-ce hatdt i interesa, ca s se faca vrednicI qi de alt cinste i mila Dom-
niel mele; dupti cum tete acestea altele pe 1arg6 aveti scrise de c'tr Domnia

www.dacoromanica.ro
 1STORIA Rom,INiLont 345

va or6ndui in scris de ciltre dumn6-luT Caimacamulil i s facit hotatirilu

dreptliteT fics-ciircia pricinT in scris, intocmaT dup ponturile i po
vuirile ce sunt date prin cartea de obste cc ami Meut Domnia mea pen
tru ac6stii judeciitorie; pentru care scriemil i dumitale Caimacamule Craio-
veT, si t sciT ca ami or6nduitil Domnia mea pe numitul boerulil DomnieT
mole judecAtora la acst nouit judecgtorie, i s-T ari-41 pov64uit6rea dorn-
nsca nstril carte, ca dupil aceasT &A fie urmtorti la t6te. 1785, Aprile 30 (1).

Niscal-va m'surl mai importante reorganislindil jugitia, poste

luate prin codicele luI Ipsilante i afar& de cele de maI susil
mea, in cartea ce v'amil trimisil la 22 ale luT Scptembre 16til 1783, care v
poruncim sit o cetitT *i s luatI ii4elegere bine. Si asTa duinn-v6stril
drcptatea intru t6te s o urmaV, fr de lenevire i cu luare aminte;
iarti cc! ce se judecil de orT-ce trpta ar fi, cinstea DivanuluT si a judeciIto-
Mora sil o pzscil, cA pentru ceT ce nu vor urma drepttiT porunciT, are
dumn6luT Caimacamil poruncil dela Domnia nstr indatri s. insciinteze DomnieT
mele, iar cand Caimacamulti va trece cu vederca, si nu va urma dupil po-
runca ce aro, Domnia inca avemil mijlocil a afla i prin aii credinciosI aI nostri,
care avem ri;nduitT in t6til laturea oblduireT nstre, dupil cum aicT la Divan,
apr6pe, asTa si acolca, s sciV c este ochiufil nostru, cu lesnire a vcd6: care
cum se prtil, si pe lAngA celti vinovatt, ne vom mtdmi i asupra Domniel
tale; acsta v poruncim i fii snLtos1. 1785, Aprilic 21. (Cond. XII, fila 24fil.
(1) Nu,mele boerilorri ce said rendui(i la judecdtoria 'toad din Craiova.
Div Vol Clue. za Arie Benescula Barbulii.
Biv Ve! Pitarti Ionit Socoteanu.
Biv Ve! Cluccat za Arie Vlada Tetoianu.
Biv Vel Clucerti Radu Bilbeanu.
146, nicY douti lunT, apol o nou scbimbare
Carte de boer judeedlorti la judeeedoria noua dela Graiova.
Zent. Vlaseo. Dat'amil acst domnsca nstrit carte boeriulul DomnieT mule
Matei Bibescu Biv Polcovnicil, pe caro Domnia mea judeciItoriu
la judeciltoria dela Craiova in locul Cluceriulul Radu Bbeanula, ca s aibe
a cituta, dimpreun' cu boerT t6te pricinile de judecAT ale norodultn,
ce li se va or6ndui in scris de &Aril dumnlul Caimacam, i sA fac hota.-
riffle dreptilleI fies-cAreia pricinT, in scristi urrnncla intocmaT dupil ponturile
si pov6tuirile ce sunt date prin carte de obste ce amil fikutti Domnia mea
pentru acest judeditorie, pentru care scriem i dumnluT cinstit i credin-
cios boeriul DomnieT mele Iorgache biv Vel Clucer Caimacamul Craiovef,
sA sciT c am oranduit Domnia mea pe numitula judecatorin la acst ju-
dectorie, si sA-T ar6tT povgtuit6rea Dmnsca nstr carte, ea dupti aceiasT sil
fie urmAtoritl la tifite, 17851 Julie 23. (Cond. XII, Ilia 288.)

www.dacoromanica.ro
346 V. A. 11RECHIX

aduse, nu avernil dc Inregistratil; toLuO, in 16 Septembre 1 783, Dorn-

nitorult adres6e1 urmilt(wea

Ceirti legate la 4spravnicil jude(elorrt, la Caimacuntri, ca povefuiri de

judecata pre cel ce vinti cu FAX a Itu-si
fill-16stril Ispravnicilortl, d-v6strA judecrttoriloril ot sud... suuiita to, vti faceinu
in sub., eri aicT la Divanula Domnioi mele vedemil apururea locuituriT de prc
afara cu pe tte Oilele, necontenitil, pentru prieinl de judecitti mkt si de
puinti lucru, earl ar putea lua stirsittl si indreptare de aci dela d-tre, fara
de a-0 treprola si a ebeltui pe aci; pentru care ne-amil mirattl, din cc pricina
este acsta? in vreme ce Domnia mea avemtl ispravnicT, i judecAtorl stint pc
afarri inteadinsil rinduitT pentru judectitT, si nu o socotimil a fi acsta din alta,
frir'de numaT eri frirri dc a nu vi5 aduce carte de poruncil domn,scri de la not
nu intratI in ecrectare a-T judeca si de aceea nu villa la d-trc, sti ert dOcil
vint1 la d-tre fAril de porune5, usa li-se deschide cu zAliavA, remc nu potti
grisi la d-tre, prizcseil csurT multe cu (plc la mijlocti, i alto ca do la acestea,
si asTa de nevoTe stint silitT a ha atrita ostenlri si in picirele lorti de pe la
jude(cle cele maT deprtrtate de vial pc ad, ea sti .jilluscA nouil pentru cut do
puin lueru si sIl v aducil porunca n6strA pcntru caro sit seitT, eA la Dom
um mea sunt Mac nesuferite acestca, i de vomil dovcdi c5 vre-untilti din d-tre
le obicInuesce acestea ; ad : se ingrettz5, se suptirri a primi pe st;raciT locui-
torl inainte-le, frte ne vomil turbura asupra unuia ea aceluia, ei fiescarelc din
d-tre Watt pe noT, i vedetT c5 ui10 Divanului le avemti &s-
ake, auqulri nostru este gata sA ascultAinti jaiba ne trudimil,
no ostoniniti, spre acsta, apoT cAnd nol aceste le urinAmtl, socot4i-vt; cu
cAt se cado dumn-v6stre a fi maT protimI si maT fgril de pregetil deetti not
a primi pe fiesce-carele din locuitorT, nu numat celt1 ce vine Cu poruncA de
la noT, ci i pe ceT ce att trastl dreptil la Dumn-v6stril, WA de porunca
sil nu-1 deptirtatT, ci sit le cun6scetT pricinile jAlbilorri cu buniI luare aminte,
si de are dreptate sil sT-o afle. Din alte jAlbT vedemil, crt pentru o pricina
dattl doug treT rindurT de poruneI maT dinainte, i niel de acolea dela ju-
detil nu le-ail fActitil isbrAnire, niel la Divanti nu i-att trimist, niel ail in-
sciirqatil mileart1 eurgerea priciniT aicT la Divanri , in ce chipil iastc, ei
numaT ca s5. se art.lto cit sunt urrnittorI poruncia, art fricutil O incepere de eel.-
eetare a pricial, si apoI att hisattl trba ne isbrilvitA iarlI, r6mAindil a Am-
bla jAluitoril cu irtim iarris pc aicl pe la Divanti, caro si acsta sA scitT eil
nu o suferimil niel de cum a o face in vremea mistrA, ci odatA dupri ce ami1
poruncit la jalba unnia, voim porunca Mstrit si se urmeze negresittl, i fies-
cAruia treba sil. o isbrAnitT in grobA, sil, nu zabovitT pe 6ment ca sil prdA in

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORt 347

udecitly, asteptAndil hotitrirea pAnit a li Sc uri, cheltuindu-se panii se stingu,

ilici sii ateptatT la o pricin st viS poruncimil de cte don si de cate trel
orT, clicT cea do a doua si a treia poruncil dela nol va fi cu trpZida i ett
urgie. De ncdreptity, liatArurT si de interesurT la pricina udeciitiloril liniesa
v6 feritT, atAtil d-vstrit Ispravnicilort cilt i judeciltoriT ; innile sti v6 tic cu-
rato, ci sit nu cum-va pentru vre-o pizm asupra celuT ce se jaluesce, su
pentru vre-unil dartt, pentru hatirulti si sila vre-unuT obrazil, orl re
unid prietenil, s'a 1-15 anifigitT a nitplistui pe edil ce are dreptate, eiicT nimio('
alta nu tic turburil, alte mal mula'', dect, eAnd ambinti de rusleturT ; de ne-
drepttI, i cu t'AA urgia no vomil porni asupra unuia ca aceluia care s'ail
rtu;dilatti i s'ail temutil maT muitti de vie-unil obrazil, dock de frica lui
Dumneqeti si de urgia DomnieT nstre, orT s'a(' bucurattl mal multa la untl
putintt interesa, dock la o domnscit infla i chivernisla co are a cilstiva
(lela noT cal ce ne va sluji cu credintil, ci intru Oto sil p5zitt hotilririle pra-
vild i a condiceT, caro este alcittuit din pravill si din obiceiurile pniintu
lul, ariltAndu-v spre cel ce se judecil cu blAndete, cu buniitate aseultAndu
lar' de lenevire i fr' de oprire la tte cele ce ail a ()ice si' a arta si o parte
si alta, ea sil facc1 drepte hotilririle, stAndil i insusT dumn-v6stril cu bun eu-
viintri, in loculil judectitiT, l'al.' de a face alte vorbe, glume i risurT in vremea
cAnd judecaV. Pentru orT-ce pricin mare sil mica, hotririle sil avetT a le lace
in scris, prin carie de judecat s(' anafora Aire Domnia mea, trecndu-le
negresitti in condica judetulul, si acea earte de judecatit sti anafora, sil o
etT a o ceti cu intelegere de l'ata intru auJul am'endurora pri1or, i de
am6ndoT s'a facetT i implinirea dreptatiT, scriindil i in carte ea
s'a(' odilinit, iar de nu MI rmas vre-o parte odilinitT si va qice c are sit
l'ac apelatie la Divanulti nostru, i !Ir' de a nula popri, numaT diezes(' thin
du-i pe omil cAnd este trebuintb.' sil intrebatI ce sorocii cera de a veni la
Divant ? i s le rinduitT in scristl, qi hotrtil asid aniAndouti partile voru
put6 veni ii s datT la mana celuT ce ati dobanditil judecata cartea sal ana
loraua judecilOT, in care sti ar(itatI i diva sorocultd; iar la mAna celuT ce n'ail
rmasil odilinitl sil aveV a da adeverint iscillita de d-vtistr de son:ice ce
pusti amndoT. De altit parte sA urmatI sii avetT a trimite si la logofetia
DivanuluT Domniel mele pe telt, luna condice de da judeditT atT
cu hotitririle i cu sorcele torti, dup cum vi s'ail poruncitti ; i acst orn-
cAnd din ceT ce s'a(' judecatti la d-vstril si nu s'ail
veril veni cu jalb la Domnia mea, i se va cere adeverinta soroculuT de se
va ved, se va d'uta si in condice si vornti av i Domnia n6stril lesnire a
da porun.ca ceca ce este cuviincis. Averea sil nu vt'i cutezatT a vinde
pentru implinirea de datoriT, fr de porunca in scrisil dela Domnia mea, cum
niel qeciueli lirit de a lace implinire de la nimenea s nu s'a iac ; asijderea

www.dacoromanica.ro
348 V. A. IIRECHIA.

niel pe zapciiI co se trirnitti mumbairT de birti pentru implinire pe afara,

earl scria prin marafetulti dumn6-v6stril si nu ingiduitT a face liereclieturi
impotriva cuprinderiT poruncilori ce ail la mang ; i tle [die eke sun', alo
buneT orinduell st lo pzi, ferindu-'vii a nu face rnivirT impotriva vointeT
Domniel mole, earl prin ponturT a fosti date i maT inainte la Ispravnicl i
la judecitorT, dar din acastasia ce ail fostil le-atT pirisiti, ci adtt-
cCmdu-vi-le aminte, v poruncimil stranicil sil lo pilZi i si le urmati intue-
maT (NO cum pe largi v povuim, tolico ... 1783, Septembre

Deja in 26 Augusta 1783, M. Sutu adresase o alta circulara catre

judecatoriI Depertamentulul de 7, In cuprinderea urmaire

Mica, ccitre boeril judecellori de la Depertamentula de 7; in ce cltipt1 sa

urnteze a judeca norodulft.
D-vstri boerilori judecitorT de la Depertamentula de pte, trba
judecitilorti norodului este cea maT cuviincis pricini care wiling Domnia
Inca nu numaT a se ciuta pururea necontenitil, ci i cu dreptatc a se urmit,
la totT, de aceea iat v poruncirnii, ca dupi cum pani acum, aTa i de asti41
inainte, adunandu-vi pe OW Oilele la loculi celti orinduitti, sii avetT a ciutit
tac pricinile de judectitT ale noroduluT, cate vi se veril orindui cu Domnescile
nestre poruncT in scristi, la care trbi sit aveti a fi cu mare luare aminte, i
cu a.... tare cu minte curati, firti de lenevire i 'Ara de su la celea ce ai a
a anta ceT ce se judeca orT p.... orT in scrisi sineturT cc vorti
lac pe final citindu-le.... pe deplini cercetare cu aminuntulti la fie-care....
pizindit datoria cea-cc se cade judecitoriloril a .... top', cu cuviincisit
i cu cinste in judecitorie, WA de a face alte vorbe purtandu-vi ca
cand am fi ini-ne de fati .... a vi prigoni la cercetirile i tott .... Pre celti
cc Sc judeci, cu dulcti cu blandee sii vi aritatT, iar peste tte acestea
: f6rte sii vi feritT de strimbititT, care este nesuferiti la finca nstri,

si nu nripstuitY pe vre-unulii, orl pentru vre-uni interesit, orT ciutandi la

vrc-uni obrazi ; aijderea Jicem, ca si nu zAbovsci eel ce ail pricinT de ju-
dectitT, maT virtostt ceT de afar% locuitorT tiranT qi altiT, ca uniT ce sunt venitT
inteadins in Bucurescl i seat cu cbeltuli, se cade ale acelori pricinT maT
intaii a le ciluta, i Wit de intarqiere a le i sivri, i pentru orT-ce ju-
decatil de pricinii mare sal mica s avetT hotiririle a le face in scrisil prin
anaforale i prin cirt1 de judecatii, i aTa urmandi i purtandu-vi dui-A sco-
postal DomnieT mele, care este acesta, adeci dreptatea Sil se pizsca intru t6te
lira de hatiril i cu ferire de interesurT, celit ce va sluii bine nu va fi lipsiti de
mila DomnieT mele, iar impotrivi celi ce nu va urma acestea bine si scie

www.dacoromanica.ro
 1SPORIA ROMINILORO 349

nu numal lipsitil va fi nu se va mal' invrednici a intra in mila Don-miel

mele, ci inca pe unulil ca acela vomil doved, ea pentru interesa a aco-
perita dreptatea, sa a cautatil la vre-unil obrazil O. nu s'a temutil de urgia
Domnier mole, Ii vomt i pcdepsi spre pilda i altora ; acesta este hotArirea i
voia DomnieI mele, care voimil negreitil sil se pazsca, i fiece-cine pentru
Muele sZ'Al s'a' se fersea. 1783, Augusta 26. (Cond. XII fila 2).

Multa mal pe larga sunt instructiunile date In 22 Septembre 1783

ciUre judecktoriI Divanulul Craiovel
Garle callyi hopril judecalort (lela Divanulii, Ora joyel cu vonturI
ruin sci urmeze a judeca.
CinstitI qi credincio0. boerilora DomnieT mole, d-v6stra IIagi Stanti Jiane bi%
Vol Pahar. i Barbule Stirbeitt biv Vel Pahar., In Glogovene biv Ve! Stol-
Ionitil Brailoittle biv Vol Slug. i Stelane Crasnariule biv Vel Slug.. sil-
natate, v Lacern in scire, c iatil pe dumn-v6stra arar( alesti i v'amtI
Domnia mea judecatorI aicI la Divanulti CraioveI, pentru care macaril ca cu
venirea aicI a CaimacamuluI Ittnga inseliMarea de Caim'cilmia dumn-Itil
amtl fostA poruncial catre boeril ce s'ail aflat, i pentru a judecaVloril cum
s se urmeze pe largil, dar acum de vreme ce ay rrffnasil dumn6-v6stra a
jndeciltorT, de aicI inainte, nu lipsimil a vil da cuviincicisele ponturI de in%
care sa' avetI a le urma negreitil cum poruncimtl mai josn, atiltil duma-
v6stra ct i cei ce se Nora judeca la d-v6stril, a se arta Cu caduta smerenie,
fiindrt-ca judecata este a luI Dumnedeti. TotI judeciltoriI dupa datorie netilga-
duitil, sil vi adunaV de dimin4a la Divanil (1) uncle este starea CaimileamieT,
i Vale cu amLtruntulil i luare aminte sa cercetap pricinile ce se inttffnpla,
tirmetudil cu totult1 la dreptate, la poruncile pravilelorri i la obiceiurile pil-
mintescI, (lupa condica acesta alcatuita din pravilI, filra de a nu face nescare-va
talmacirI role, unttlil ca acola este sil se pedepssca frte greti, i judecatoriT
sa se arao cu duIcta i cu blAndete ciltra cer ce se judeca i tara de pizma
fatarnicie, necilutilndrt la obrazulil cuiva0', niel judecandil cu pizmit i vrilj-
mk;ie pc cinevaT, niel sa injure pe cinevw,iT din cel ce se judecil, ca va li
pedepsitrt i vrednicil do urgia Domniel' mele ; sa asculte ffirte cu luare aminte
fitra do a nu se supra de indelungatele dise ale celorti ce se judeea, i
nu cutezaV a zaticni cuvIntulti celuI ce se judeca, ori cum voril fi, caro qise

(1) Ama vjiit eri ora de adunare varia dupil anotimpil. Ba uneort e(lnd se apropie
vaeanla de Pasa', oil de Crilciunil, st,i1 de Mil., Donmilorula impunea 6re si mal matinale
ea siinu rtimAnri, prieinT neertufate perdru vacatitii. VedI Cond. IX, fila 95 erso. Pitacti din
10 Martie, 1783, unde Domnulil ordonii adunarea la ora 8 din qi (ora turcsert).

www.dacoromanica.ro
350 V. A. tIREcitii

ale lord s'a le scrietT in deosebitil practicale, unde sd se si isclscd, catt din-
tr'insit vorti sci sil scrie, ca st se vadd pururea insest acele vorbe ce ad ()isil
la judecatil, i sd nu p6til tilgiidui niel o data cele ce Insist ati asTa
cii cercetare de obste si chibzuire i tott cu un &Ida si i hottiritT, Nil de a
nu se socoti cinevasT dintre judectitorT, di este sttiptinti hotilririt, se,"41 maT mare
deck ceT-laltt asupra judeciltilorti. Cam' judecatT sil sedett top cu orhduialil
Mae bun, cu cuviin, fa'ril de a nu face alte vorbe, de alte pricint si glume
srt risurT, ski sil v6 prigonitT la cercetitrile ce vett face, si cu totuld sd v6
lipsscti prigonirea si chta la vremea ce judecatt ; sti se citscil cu luare a-
minte t6te cirtile i sineturile aeclord ce se judect pand la cea mat mied,
sti nu v6 grilbitT la hotdrire, ei s iscoditt mat cu amdruntuld pricina, cu mintea
curatit i linitittt, firti de prigonire, cum1)tinindu-v6 gilndurile i top cu und
gtuiri cu und sfatil de obste sd hottiritT ceca-ce vi s'a 0'1.6 ct este (kept(' ;
st't nu v6 pornitt nieT odini6rd la vrc-o strimbdtate, stl pentru prietesugti,
pentru danic, ski pentru fried, si de yeti fi si silitt de vre-unti obrazil, sil nu
v6 pleeatT, cticT de v6 vett pleca, v6 vett pedepsi f6rte greti, ea unit ce v'att
temutil mat multd de amid obraztl deck de D-Oeil, de Pravile F,4i de Domnuld.
Sil v6 ptizitt milnile curate ctitre dare Pravill, adecti sil fitT Cu frica
luT dreptI si sil nu luatt miturT, cil oft-care v6 vett dovedi luiull miturT
v6 yeti pedepsi frte gred ; i judeciltorit cilnd vorti face gresald la vre-o hotilrire
insust et mat in urmil vord cun6see, et(' este nedrptti, s'a' ail vole a-.i lua
cartea de hottirtre inapoT i sil o indrepteze, dar sit nu o lase gresitil i ne-
dr6ptii. File de rtivasti de jalbil cu poruncti din dosil, sil nu se caute judeeitta
rzira de poruncil in scristi ; hotirirea ce se va face numal prin vorbii si nu se
va serio i sil se iscillscil, este netrebnicil i ca nefacutil se socotesce, ci t6te
prieinile sr( avetT a-le hotirl in scristi si de fatd, lar nu inteascunsil, si cartea
(le judecatd sil o cititt intru au(lulti celut osinditti, si de ad rdmasil odihniti
amt.ndou6 ptirtile, bine, iar de nu, sti le punett ji de sorocd in fatil si in sciinla
amt,ndororit, c'dnd vorti put ana6ndott6 pirtile sit se afle aicl, i asTa sil datT
la mtina celuT ce ail r6masti noodilmitil nevresitil adeverintil de soroculd ce
s'at pusil ; (MI)u care sorocil can(' vre-unuld din am(Indou6 prtrtile nu vorti
urma a vcni, se va aduce cu trp6(16 si va plai ttti cheItuiala. Si asta drep-
tatea sti o si pilzitT intru t6te ; Divanuld sti fie cinstitil cu t6tri, cuviinci6sa ort.n-
duiald; sii v6 lipsscil dihoniile, interesurile; sit Litt tott cu frica luT D-(Jeti,
\ 6 purtatt fies-care cu omenie; sr( nu v6 lenevitl pururea a cduta trbti, ca sil nu
zdbovitT pe 6ment, pentru cil Domnia mea pentru acsta numaT, adecd pentrtt
lesnire i indreptarea locuitorilorti prtiT loculuT, orncluimti i atia judecdtori
la Divand acolen de Impreund cu Caimacamuld, ca sil nu fie silii locuitorit
pentru cat de putind Meru (le nevoTe a 1.eni atilta cale indeltingald pand aicT,
ci s afie maT apr6pe acolo 1061 (le Indreptare i isbdvire i la t6to analo

www.dacoromanica.ro
 %TOMA RomiroLont 351

ralee, sui catII de judecata, ce vep. face, sa ar6tatI i chiar acelil capa din
Pravila ce yeti metahirisi. Asijderea poruncima i pentru ceT ce se judeck de
orl-ce stare i do ori-ce trpta vora fi, sa stea in picire cand se judeca
lira de ilica, frte Cu cucernicie si supunere, grainda cu smerenie, i rils-
1)unq6nda cu or6nduiala buna la cele ce se vora intreba, fiindri-ca dupa cum
rana Oisa, judecata este a luT D-qett; i sa nu cuteze cinevasa a huli pe ju-
deeatoriti, cui insciintindu-ne Domnia mea, se va pedepsi Cu hataie ; insa de va
fi tirmata i judecatoriula poruncilora si nu-la va fi injurata maT inainte. Asij-
derea Oicema pentru cela ce are judecata, de va nilzui la vre-unrt ()braza ca
sa-la ajute la prieina ce va av si va mitui pe judecatora cu darurT, unida
ea acela sa-1 piariJa judecata neaTeitti, i ccIti ce va primi macar(' si boeria
de va fi, se va pedepsi. T6te aceste poruncima sa se pazsca de catre judeca
torl, un] si do catre ceI ce se judeca, si cela ce va sluji bine Cu placerea
DomnieT mele, va dobandi mila (lela Domnia mea si se va face vrednicrt
de alta trpta, ca una cercata la slujba aceluT Divana, iar impotriva, cela Ce
la vre-una dintre acestea va vinovati, maT v6rtosa la dare si la rusfetrt, care
niel* de eran nu le voma put6 sufcri, nu numal lipsitrt va fi si nu se va mal
invrednici alta data la chivernisla, ci inca se va si pedepsi. Drepta acca po-
runcima si dumi-tale instila si credinciosa boerula DomnieT melc Malicia-
clic Romanitis hiv Ve! Paharnica, Caimacamultt CraioveT, ca acsta Domnsca
n6stra carte sa o cinstitT in Divanrt in f4a or6nduitilorti de Domnia mea boerl
udecatorI, Mata ca sa fie sciutT si cunoscutT ceI ce sunt judecatorT, cat si pen-
tru ea sa se auiyi ponturile ce clama Domnia mea atata peral% judecatorT, eta
pentru ecT ce se judecil ; care carte sit put sil se trca in condica Divanulta
de acolo spre a o av6 ca o povt..quire si invtitatura tot-d'a.una, &Inda dom.
nia-ta porunca i zapciilora. logofetilorrt, ca sil se arfe cu paza, standa cu bitna
ort.nditiala si el in Divanrt la vremea judecaOlora nelipsitT, carI zapcil fara
Itotarlre de jude,catil in scrisa si ffira de portinca dumi-tale sa nu se cuteze a
faec vre-una lteremeta de sinesl, ca se vora pedepsi f6rte vea. pisoh
pvmd. 1783, Sept. .2`.2.

lt5i instrueliunile dato judecittorilora dela e Crezenal lona

Carie catre boerii fialecdtorl de la Deparlawientula de eremenalionn de la
Criov, C71t s vrieze a judeca.
Vlascol. Credincio0 boerT DomnieT mole, Barbule Ilenescule My N'el
Clucera de ario, i Ilarbule Prisicene hiv ve! Clucera de arie, i Mate Sal
ciene hiv Ve! Vist. san6tate, 6 Jacerina in scire, ca Domnia mea Vamit
alesa pe duma; v6stra si judecatorI la Deportamenlidu creme
naliona de acolo din Craim a, pentru care sciV ea pricinile de vinovatiT este

www.dacoromanica.ro
352 V. A. URECHI

tr6ba care trebue sit se caute maT cu multa periergbie i maT cu multa cer-
cetare decht t6te judeehtile de alte pricinf, i judectitorulh trebue sti fie cu
minte i Cu multa si1in1, orT a dovedi bine vina celuT vinovatil, orI a demo-
peri dreptatea i nevinovatia luT ; dreptil aceea sa nu vtl socotiV ca d6ril pen-
tru chivernisl v oranduimil la slujba acestul Departament, ci pentru trbri
i pentru slujba, pentru care nu lipsim a v'6' da cuviinci6sele povt.quirl, earl
vtl poruncimil sa le urmap negresit. MaT nttiri s avetT a v'o' aduna pe t6te
(Jude,l afara din Duminecti, la loculil cela eenduitil alil DepertamentuluT, ca
neincetatil i filra de sorocil s cautatT pricinile puscarieT la care f6rte cu bunil
perierghie sil fiy. Cercetarea fiesce-caruT vinovatil sa o face0 in scrish, viata
ha pc larga dupti ornduiala esamenelorh, patria lul, parintiT, nmul6, i maT
v.rtosh legea luT sit cercetatT maI cu amtinuntulti, locuirea i t6to urmarile
faptele luT, cu loculh anume? undo? ce ati svhsith si in ce vreme? tovilrasiT
ItiT? gazdele lul ? cum si de t6te averile lorri. Chnd cercetatI pentru vre-o vinti
pe cine-va a cilreia vinT ped6psa eT este m6rtea, de va marturisi insusT de data
farti de cercetare i 'lira de pedpsil la cele ce se voril intreba, sh nu lo &V nu-
maT decht crec,16mintti, i cu acea sil p6te, sa de frica pedepselortl,
ski de uriciunea vieter, vorti sa marturissca si cele ce n'aq' fa'cut ; ci
sti cercetaV, spre a afla adev6rulti pricineT i prin alte semne din Mara. Ifotarl-
rile pricinuirilorti sa avet1 a le face drepte, intoemaT dupti pravilele cele 11111)6-
ratescl, artithndil in anaforaoa ce veff face catre Domnia mea, anume, capitele din
pravila, chiar cuvintele acelea; sa nu avet1 vole !lid a impu;ina, srt a adiloga pe-
depsele ce le ornduesch pravilele la fie-care vina, ci in anaforaoa ce vetT face,
sa avetT, cum qicemil maT susti, a hotilri insusT acea pedpsit, care orkduescrt
Pravilele, i Domnia mea cercetnda acea botarlre i afittndu-o intocmaT dupti
Pravill, orT vomil intilri-o asemenea dupil cum s'att scrish, orl vomil adrtoga-o,
s6r.t vomtl inputina-o. Sit nu vi.1 prigonip la cercetare si la hottirire, ci eu
cu o chibzuire de impreuna sh botariff, Para de a nu se socoti
ca este staphat hothririT, s(41 maT mare deeilt ceT-laltT asupra judecati-
lorh ; srt v feritT f6rte a nu v'e amtigi la vre-unil ctttig, i sil vti cutezaV a
slobocji pro vre-un hottl flindni vinovatti, s' milcarti diafendipsi i a-T mic-
sora vina luT, cu nildejde de a scapa pentru hathril, fiindni omulti cuTvasil, cti
negresith v vomil pedepsi pentru o fapta ca acsta f6rte rni. Armasulh sa nit
fie volnich a trimite sa aduca la judecata puscarieT pe nicT unti omil din orT-ce
trpta ar fi, pro jaiba cuT-vasl, fara do porunca CaimacamuluT, nicT sa inch*,
nicI sa batti, sCi. sil cilsnescil pe cinevasT, cu eta de putinti, (lira de poruncti
hotilrirea judecatiT, niel sil se cuteze a sloboqi pe cinevasT ftira de hotarire in
scristi a judectiteT, pentru vre-o dare de gl6bit si de rusfet, ca de se va cu-
teza Iii. V01116 pedepsi frte ri.. Chnd judecatl, sa avetr a sed6 cu or(Indttialti
frte buna in Depertamenth, !aril de a nu face alto vorbe, glume i risurT, ei

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORC 353

numaI la ale judecalI sti v fie Ondula i socotla; aijderea i ceI ce s'ara
intAmpla a se rndui ca sa iasa la acesta Depertamenta, M'ara din vinovaV,
pentru vre-o pricina de igani, s'a' fie datorl a sta in picire i far' de ilica,
f6rte cu cucernicie i supunere, graincla cu smerenie i rspundnda cu ortm-
duiala huna la cele ce se vortt intreba, fiinda-ca' judecata este a lul Dumnedett; niel
sil se cuteze vre-unuld a huli i a ocari i a injura pe judecatorr, ca unula
ca acela se va certa cu btae de catre Domnia mea, insa de va fi urmatti i
judeetorula poruncilora, i nu-la va fi injurata mai nainte, fiinda-c niel ju-
deciltorula nu are voIe, niel s injure, niel sa ocarasca' pe cela ce-la judeca,
niel poprsea cuvintula i r'e.spunsurile ce are a dice la judecata. Ute
cestea srt se pazsca i s se urmeze spre a se cauta neincetata trba
carieI cu ornduiala ce poruncima, lira' de a nu se face da de puOna cusurtit,
trimithat DomnieI mele prin dumn-luI Caimacama ecsamenula cu anafora a
fic-diruia vinovata, dupa ohiceia, ca sa' le vedema i sti le hotarimil, i cela
ce se va purta cu slujb drpta va fi in mila DomnieT mele ne lipsita, i
l'ora face vrednicI i de alta-trpta, ca nesce cerca0 printeacesta Depertamenta,
lar ceI earl in potriva vor urma, nu numaI vor fi lipsitl' i nu se vor maI invred-
nici, ci inca' l vorna pedepsi. Drepta acea scriema i dumi-tale cinstittl i ere-
dinciosa hoeriula DomnieI mele Manolache Romanitis, Caimacamula CraioveI,
sil citescI cartea acsta la Divantt, attil pentru ca sil se scie ceI ce amtt rCmduita
Domnia mea judecatorI la cremenaliona, ct ca s i auda pov'tuirile ce le
dama Domnia mea, ornduindti dumn-ta pre ala 2-lea armaa i cu zapa', i
logof6t spre a pazi i el' la Depertamenta ne lipsit, s'anda la vremea jude-
cAilora cu ornduiala ce se cade ; insa pe cei hotririV la mrte srt nu-i opritI
aicea la inchis6re, i numaI ecsamenele lora sa le trimetetI, ci voma ea i
pe insu1 vinovatula acela de inpreuna cu ecsamenula luI trimitI aicI, ca
Domnia mea s cercetmri, i hotarindu-la de mrte, ila \roma trimitc
iarT aicea de se va omori, iar numaY dupil cele ar6tate in scrisil nu voma
hotari la mrte pe nimenea, tolico pisah. gvind. 1783, Septembre 22.

Institutiunea condicariloril de judete este mentinut, de M. Sutu care

relnoesce instructiunile relativo (1). El6 mentine asemenea trecerea
(I) Carti catre Ispravnici _penlru condicari de a gasi din boernasil jude(ului
cu con deia bunit sa-i trimga aci la duinu-lui Vel Logorda.
Dumn-v6stra Ispravnicilora santate v facema in scirc, pentru logofctil ce
sunt r'nduiV Cu trba la judeta de a tine condica, la acsta hotarire ce s'aj
fostil facuta de a se pazi la fe-care jude0 condica, socotind'o Domnia mea
a gasita a fi cu adev8ratil multa trebuinciOsa i pricinuitre de veunt't folosa,
atta la ceI ce ati pricinI de judecap, pentru orI-ce, ct i la Divanula Dom-
nici mele o lesnire, la citutatula jitibilorti celora de atara cAnd ara fi ipo-
leerla Itonaiiniloral de V. A. Urechilt. 2H

www.dacoromanica.ro
854 y. A. timara

condica MitropolieI (respective a Episcopiilorti) a foiloril de zestre si

testamenturiloril.
Deja In Sept. 1783 Domnitoruld adresase urml6rele:
Carti la Ispravnici de a trimile condice pe tdte lunele.
Dumne-vestra Ispravnicilortl ot. sud ... sanatate, vremil Domnia
mea sal scimti cate si ce felti de judectitT ale noroclulur se cata aiel la judetri
peste teta vremea, iatil v poruncimri sa avetI a trimite la logofetia Divanu-
luT DomnieT mole cu insciintare catra noT pc teta luna condica de orl-ce pri-
cinf de judectitT cautatti intru acea luna, si CO hotarire s'a facuta, carI
aceste condicI sunt trebuincise a se afla in logofetia DivanuluT, atiA pon-
tru cacT vremtl Domnia mea s'ascimi, dupa cum vt') ar6tamil, judectitile cautate,
cat i pentru jtilbile de pricinl ce s'a(' cutatil (lela Ispravnicl, si neodilmin-
du-se vre-o parte 1.16 venitil de art jiuitt, ci dar asa stl urmatT. 1783, Sep-
tembre 5.
chime,nri vrednicri ceT rinduiti la condica, si cand arrt cauta treba acesta cum
se cacle, tara de cusurtl, (lupa urmarea porunciloril i poviltuirilorti ce li-se va
da, iar nu cum ari lostri pana acum, numaT cu nume de condicarT, ftie de
a face slujba i treba aceea pentru care sunt rinduitT, intaiti ca sa, serie in
condicil tete pricinile de judectitT ale noroduluT ce se cauta de ispravnicT i
de judeatorT spre a se afla trecutti in teta vremea cu teta oranduiala
cu hotarirea i implinirea ce s'A facuttl, dupa care dndu-se la mana celur
ce ati castigatil judecata, cartea ski anaforaoa, sti dea si la mana celul ce nu
ail rtimasil odilmitil, adeverinta prin care sit arte anume soroculti ce s'aj
pu sti acelora, ca sti vie la Divana i a-sT face apelatia lor, iar colora ce ati
rmasti odihnitI i multamitI de hotaririle de acolea, sti li-se iae adeverintil
iscalita cu martorT, cit s'ail multamitri sit trimeta i aci la logofetia DivanuluI
Domniel mele, prin d-vestr Ispravniciloril, acea condica, pe tete lunile, de cate
pricinT i judecatI cautatti, ca cand va veni aci vre-unulti de la ter'," cu
jaiba sit aiba acleverinta drepttl dovacla cum ca att tosta' la IspravnicI ; pentru
citmire jalbile ce dati DomnieT mele locuitoril de tera, vedemil ea ceT maI
multI i cu pricinI miel Wat"' cereatti macar a merge la IspravnieL sea la ju-
decatorubl judetuluT, sa-T judece i cand n'ar fi r'masti odibnitil de acolo,
atuncT sa vie pe aci, ci at plecatil dreptrt la Divanti sit jaluesca, cu cheltula
cu trpildti, pe la BucurescI, care acesta ne aduce la multa mirare, pentru
ce o facti si din ce curge? in vreme ce Domnia mea avemil IspravnicT
judecatorI prin judete, ci c'a," orl d-vestra Ispravniciloril i judectitorilorti nu-I
primitT a-1 judeca Mea' a nu aduce porunca, de la noT, care acsta de voniti
audi ea atI facuta la vre-unulil si nu 1'4 primita, s'a seitT cii eu mare tur-
burare ne vonyri porni asupra unuia ca aceluia, orI eh' pentru alte trebuinte
ale lora viind in BucurescI, arunca i DivanuluT cate o jaiba, dou, i cu stri-
gare ceril apelatia lortl aicl silindu-se a insela Divanula cu cuvintd ca ari
fostil la Ispravnicil i n'ati aflatri direptate, sti pentru ea s, apuce i cate unil
sinetri de poruncti domnesert la man, ci pentru uniT ea acestia ca sil le 14)-

www.dacoromanica.ro
 ISToRIA ItonciNILoRt 355

Cu referint la modula de convocare a DivanuluI mare, din Bucu-

rescI i a orelorii de edinte, din anexe se potil ved reinoitele m-
suel luate de M. Sutu.
Departamentula criminalion i In genere justitia, criminal a pri-
mitil i el de la M. Sutu diverse povtuia
Arestulil preventiv6 pentru instructiunea proceselord criminal es to
hot'arlt la 3-4 dile
ssca o stingere i cheltula ce o fact', si nu se cunoscil de sinesI cercandri
pana a nu merge la IspravniciI judetuluI i judectitorI, eata de acum
inainte avemil a face hotarire: OM nu voril arka adeverinta Logofkulul de
judet, ca.' ail fostri la Ispravnicil i s'aq' judecatti acolo, si ail rmastt a veni la
ca sal-s1 faca apelatia lorri, celti ce nu va fi odihnitti cerereI lorrt sil nu fie
iar avendti la mana adeverinta se va cauta i pricina in condicele ce se
trimitil pe luni dela judge, si se va ved ea n'ati urmatti cea-lalta parte a se afla
la scrod', asIa se va face atuncI cu cuvintil dreptti volnicie asupra aceluia de a-lil
ndica i a-Iti aduce cu mumbasirti i cu trp&Iti; al doilea, amti
necurmatil galcevurf i pricirif pentru zAlogiri ski vingui de veniturI, de mosif
si de orI-ce lucru, i pentru alte aseqiiminturI, fcutti printeascunsti,
i Cu alta iconomie, i s'atl yindutil la 6men1 strinI, carI sunt opritI a cum
ca sa lipssc si acestea, sA aiba a se trece in condica judetuluI tete
vinOarile de venitil de mosie si de orI-ce, ski zalogire, sti aseq'mintti, de
va fi cu orenduiala fcutil, i sa se adevereze de logoftitil, ea,' este trecutil in
condica, ca sa-Iti. crgla la orl-ce judecat de adevratil acelti zapis. Iar fara
a se trece in eondica, sa nu aiba statornicie niel un felti de ase4aminttl. Pen-
tru unele ca acestea, i pentru alte trebuincise povkuirI, ce se va cade a
da asupra logofkuluI de a le pazi, earl sA vorti arta anume, prin cartile ce
li se va da la mainr, qicemti eh' ceI ce se von rindui la trba acsta trebue sa
fie 6menI cu condeiti bunti, din BoerinasiI judetuluI. i iata Doinnia mea, pentru
binele i folosulti locuitorilorti i lesnirea Divanului, care pentru a se pricinui
dinteacsta poll-tin-Al a da din visteria nstra lfa' la acelil logorkti eke tal.
20 pe lung, osebita de mila scutelnicilor, ce ail aceI logofetI, ca sa se mul-
tamsca spre a cauta treha la care Wail orenduitti, cum se cade si a se feri
de nescarI jafurI. Deci acsta vonnI. Domnia mea sa o punemil in
tapta, v' poruncim sa avetI a cerceta intre Boerinasii judetuluI, ca sa'
ipochimen ea acesta pre care avetI a-16 trimete aicl la dumn-lia cin-
stitti i credinciosti Boeriult1 Domnier mele Vel logof. cu insciintarea d-vstra
catre Domnia mes, cat si catre dumn-luI in scristi, i dumn6-luI cercetandu-lil
cunoscndu-lti vrednicti, va ar6ta i prin dumn-luI se va asa,la la trba
ace,sta, cu flume: logofkil al judetuluI, cu lefa ce arkamil maI susil, &Inc%
la mnile luI carte domnesca de logofetie ; insa ca'utatI sa nu socotitI, ca de
acsta o facemil Domnia nstra, numaI pentru mill si chivernisla
orI-ce fefil de ornti, ca bagatl la chivernisla, cad acsta este trba, la
care vointl s fie negresitti omil cum se cade, i cu slujba 1111 sA chiverni-
sscil, acsta i fitI sanatosf. 1784, lanuarie 15.

www.dacoromanica.ro
356 V. A. TIRECIIII

5. Ceir(i la cinc i ju,dete ot preste 011a ca Ispravnicii pe holi set tie la

inchisdre mai multa' de 3-4 cyle, ci Set-i trimitci la aimacamil.
Dumn-v6str Ispravnicilorti ot. sud sArfatate inteatiltea rindurT s'att data
poruncile DomnieT mcle, crt pe hot1 s nu-T inei po la inchisorile d-v6stril,
ci fticAndu-le examentl srt-I trimitetI la Divanultt CraioveT, undc acolo sti se fact
hotrtrirca, orT a osIndirilorri, sal a slobodenieT, si iartisT no adeverimtt cti
netT pe 114 la inchisorile d-v6strti cu dile indelungate ; pentru caro iatti de
isnvit v poruncimil; sti cilutatT s lii urmiltorT si mal' multa docta treT
s:ti patru dile, sti nu aveV a Ol hotI pc la grosurile d-v6strti, ci ftictmdil
examenulil lora inteaceste dile sil-T trimeteV negresitil la Divanula Craiovel ett
paz pentru cri avenn't a trimito omri inteaclinstl ca sti cerco pe la grosurile
d-v6strrt si pe care vomtt gsi urmare impotrivrt sri fie in vinti. 1785, 'anua-
rio 26.

UrmArirea hoilorri In special a colora do cal se face cu des-

F,4i

tul energie sub M. Sutul. In priva llotiloril do cal, numerof maI

cu smil 3n MehedintI pe la 1785, M. Sutu pentru a stirpi acestA hotie
hotilrl sit aplice chiar i contra legel, pedepse multa mal' grave (1).

(1) Carie legatei la Caimacamulil Craiovei pentru furii de cai dela sud.
Mehedin(i ca set li s faca examen.
Cinstittl i credinciostt boeriulti DomnieT mele domn-ta biv Vol Bane lana-
che llrisoscoleu Caiinacamulti CraioveT, stintitate, insciintattt Domnia mea,
cum c la MehedintT imu4ittt furiT de cal* i ptimescil locuitorT cu paguba
vitelortt ce li se faca tottt-d'a-una, pentru care fiindil-c Pravilele nu or(Induescti
mrte la pedpsa unoril furT ca acestia de cal, i cu acst pricin &Ad pe-
clpsa loril o scill ch.' nu esto de mrte, nu incetzti, ci r obisnuiV a pgubi
norodulil, maT v'rtosil la judetultt Mehediny s'ati nmuiitti, atatil de dinc6ce
de dincolo trecndil, dela o parte la alta, in cat nu maT potil locuitoril rbda,
care lucru fiindtt nesuferitil din pricina a usurimiT pedepseT lor s, urmeze atrita
hoOme, amtt socotittl Domnia mea, cd la ctql-va dinteacestT furT de cal, carT nu
ne slob6de Pravilele a omori, ins MehediMenilortt s, le facemil in chipil o o-
sndri i grea pentru ca sri ie pild ceT-1-alt1 s se plizse, decT
pentru acsta poruncima dumi-tale, ca pentru catI-va dintrinsiT, cart se vortt fi
prinsti de multe orT la furtisagti de cal i voril fi maT vinovatT, din MehedintT,
sri fac judechtoril Depertamentulul de acol insciintare aicl la Domnia nstril,
isctilitrt si de dumn-loril boeril DivanuluT, cu hotrire de pedps rea si de
osind la Oen.' indelungat, fr de niel unti sirgatavasistt, i s, ne
acea hotrire, cu ar'tarea furtisagurilortt 11.6, anume, ca sri le fac acea pe-
dpsti grea, in vedere i in sciin0 tuturoril de obste, pentru ca sit iae pilca
furil de cal spre a se prsi i a-vi cAstiga norodultt odihna sa ; acsta porun-
cimil si fiT dumn-ta sntitostt, 1785, Februarie 4.

www.dacoromanica.ro
 1STOREA ROMiNILORrt 357

Prinderea hotilora de t6t5. eategoria este lasat In indatorirea Isprav-

nicilora, a Poleovnieilora si Cdpitanilora de judete (1). UneorI bota a-
veall gazde la ehiar slujbasil t6reI (2).

(1) 17 carti pe la judefe pentru hoti.

...Zem. Vlas. D-v6stril Ispravniciloril ot. sud. \T'Aloca, sanatate, i Polcovnice ala
judetulul, i vou'6 Capitanilorti de la capa:anille Oltqula i Potera, v facemil
Domnia mea in scire, ca acum fiinda vreme de primavra, cand ceT carT cu
cugete role si neastmp6rate, cauta a se insoti spre pornirl de tAlhariT i fapte
netrebniee, i ca sa nu carecumvasT sa se intmple la auela judettl a se
calca nescareva 6inenT de catre tAlharT, si a patimi nescareva rutf stl pa-
gube, jata v porunchna, ca f6rte sa v aflgT cu tottl felula de priveghiarc
Cu purtare de grija in t6ta vremea peste cuprinsula judetuluT, ca nu tocinaT
dupa ce se va siir4i in judeta nescareva talharl s611 borfasT, si dup. ce va face
vre-o ee'utate sA amblaV a-I prinde, ci maT inainte, d-vstra lspravnicilorti
avetT a otearmui pe Polcovnica si pe CapitanT, ca Polcovnicul' sil se afle puru-
rea, fc'ndil potera prin judeta, cu slujitoril i CapitaniT fiescarele in pop6-
role CapitanieT, sa strajuiasca cu priveghiare i Cu purtare de grija, ca sa nu
se pta indemna fackoriT de role, ci inca aflandu-T pe uniT ea aceT maT ina-
inte, sit aiba a-1 arta la d-v6stra, ea sil T datI pre buna chezilsie, ea s'a le lip-
ssca ghndulti lora cela. l'U( i neastmpratti, cilei sa scitT d-v6stra Ispravni-
cilora, ea de v` yeti purta Cu vre-o lenevire la acsta trba, si nu ve-V av6
t'Ad purtarea de grija, precum vC scriema, veV fi invinovatiV far' de indrep-
tare inaintea DomnieT mele, iar tu Polcovnice i voT Capitanilora, nu vetT scapa
de urgia DomnieT mole; si dupil acsta iarsT sa scitT, ea nu voima domnia
mea, in vreme ce veV afla amblancla dupa pricinT de acestea de Wharii prin
judeta, sti facetT framintare locuitorilorti, sea supararT de mncirT, sa bauturT
si a-le face cheltuelT, ca sa, scitI ca de vomil afla Domnia mea si pentru a-
cesta vetT fi cad(41 in urgia DomnieT mele, ci sil amblV cm huna liniste si
brand*, ca sa nu auiim Domnia mea cea maT mica' jaiba de la locuitorr
pentru acsta; i d-v6stra Ispravnicilora cetina( cartea acsta, sil raduiV una
Zapeitl de slujitorl inteadinsil cu dinsa, ca sa Amble sa o arte i Polcovni-
culuT din judetti si tuturora Capitanilora de la Capitniile judquluT, i fies-
care sit iscillsca in dosula calla, si (lupa ce se va ceti de totl si se va iscali
s'a o trimetetT la dumnluT Vel. sptaria. 1785, Arilie 8.))
(2) Nu numar gazde, (lar si partas1 la hotiT eratt une-orT chiar si din boerT.
2ut unti casa curiosa, in:
ZapisuM lui Mathetil Filisanu biv. Vel. Armasii ce cici la Mark Sa
Vodci, ce/ nu se va afta in fapte vetrebnice.
pupa' multele mele fapte fiinda. &lusa aieT la BucurescI do pr Inaltatula
nostru Domna 16.) Mihaila Costandina Sutula Vvd. i puindu-ma la inchis6re,
dupil ale mole necuviinciase fapte erama osAndita spre grea pedpsa, (lar
Maria Sa dupa firsca MarieT Sale milostivire eau tata la ale mele necu-
viinci6se fapte, ci de asta data mi-ati trecutil cu vederea greselele mele, dupil

www.dacoromanica.ro
358 V. A. IIRECHI

Une-orI aceste auforiatI, spre a descoperi o tapt6, Intrebuintail

taia si tortura cea mal greanic5 cum se peite ved din cartea legara
chtre Caimacamulil CraioveI, din 29 Augustil 1783 (1), ce dltimil in

cuprinderea ce o facti prikiteacestd incredintata zapisti, c de se va dovedi de

acum inainte asupra mea vre-und fc'torti de ratttT inprejurulti mett, ski ca
voitt supra pe cinevas, ori c voiti face lucrurT Impotriva NizamuluT, orl
s 6meniT meT sil fie gazdd de tdillari, dup cum Altiria Sa insciinOtii, a-
tuncT ne mal r'mnnclti cuvintti de indreptare, dupA legatura ce fact.', si
e fr milostivire pedepsitti i s nu-ld ierte Dumneqeti pe Mirla Sa cAnd
nu rnt,". va pedepsi cu s'inda moqeT i pentru maT adevrata credin0 am si
Matheitt Filian, biv. 2-lea Arma.
Costandind biv. Vel. Ispravnicti za curte. 1785, Ianuarie 23.

(1) Carte legat6 la Caimacamulii Craiovel pentru Mat ei Gajtaft, ce ait

aznitil pe Mitrea Tire ot Baila Verde i pre Maria ot lzvdre.
Dumn6-ta Cannacamultt Craiovel siintate, T facemd in scire, c la Dom-
nia mea ad datti jaiba Mitrea ot Balta Verde i Maria ot Isvrele SocotnuiuT,
pentru und Mateiti Gajulti ot CernetT sud Mehedinp, care a fost CApitanti de
pristavT, cum eh in vremea mazilieT Domniel sale frateluT Nicolac Voevodti s'ati
pomenittt legatT atAtti ei cat i muerea MitriT i tat-s66 i ati inceputd sh-T
nsc, cu felti de feld de pedepse, cficndd spue o corn6rd ce arg fi gasitti,
adecit pe Mitrea dupA multa biltaie ce i-a Icut, v'eXlnclti cA vre-o sciinVA nu
are, ati inceputti sA-1 gdursca' picidrile cu sfredelulti, pusti" cera de ferii 'in
capti , si ati bettutii pene peina rna fi esise ocMi, i-aii beitutii si repI de trestiii pe
sub unghii i alte multe, carT nu seie s le maT arte, din care btilf i cazne
i-a secatti o mAnA, si este ciungd i nevrednicti de a-sl mai hrni viata; deo-
sebitti si muTerea lul vg0ndu-lti la atAta cazn s'a spTmintatti si a fugitti,
unde se MI' nu scie, iar pe mal susti numita Maria de la Isvre fAc6ndti pe
brbatuld sti tovarstt cu Alitrea, i fiinchl-cA bArbatulti s murise a ince-
puta a o ciizni, i deosebitti de alte htt rele i gr6znice, ati legat'o cu mi-
nile i cu picerile in spate, si spAnzurAnd'o de o grind, pe sub legAturti peste
ele, pusti alt grindei si pe al ptdile grindei acea ati suitti dol slujitori unul
la unii capg , altula la altti, i aVa ase(pnd'o fi-Uta salele si astql se trage
pe brand', iar in picidre clice cci nu p6te sci se scle niel de cum, si jaras); niel ea
ne-sciindtl ce se ar'ele, a ri_Imasti cAznitil i secatA. MaT ar'elartt ca totil acestti
CApitanti, fiindd leed depArtattl de *peste Nizam, i in potriva po-
runceT, ati data voTe de ati trecuttl sumii. de buVf cu vin, i rachitt strAinti, de
IspravnicT'
dincolo, i alte multe fapte arkil ea a fiicutti; pentru care iat scriemd dum-
ni-tale, inclatii ce ve"' primi cartea acsta, numaT deck mal mntiit s puT in
mAng pe numituld CApitanti acesta, s nu care cum-va srt scape, ci cu troposil,
prin ascunsti s trimitl omil de credint s-ld princlii, i dup veT pune
in mAnti, apol sit facT cercetare bunit cu tottt feluld de mijlce, la ft-qa loculuT
si pliroforisindu-te de dreptti adevOrti, la tte acestea cate se jluescti i art

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILORg 359

not aci. Asemenea tortmi nu ere' admise de legile penale i decl

ocasionar, une-orI, cercet5A i pedepsirea celorti ce le-ail
La inchisere, pe la anumite mnAstiri, nu se primiA deca cu unCt
domnescil (1).
Liberarea din inchisre fdr scirea DomnuluI Inc5, era pedepsit'Ll (2).

ptimittl, apoT sa aibT a trimite pe numitulti Ctipitanti eu bun pazrt aci

la Domnia mea, scriindu-ne eu trimiterea WI pe largil ce folti de pliroforie
a adev6ruluT aT luatti la acsta ce se jlueseti ; caut insil. cercetarea sA o tad
frte bine, cu deamnuntulti, sIt nu se acopere cuT-va adev6rulti, orT do dare
celti ce veT orndui dumn-ta cercettoril la fata locului i sti ne scriT vre-o
insciintare gresit, orT din pricin cti nu ai rvnitti si nu aT iscoclitA cu tottl
telulil de mijl6ce a afla adev6rultl, pentru oIt prieina esto mare duprt cum o
vedl, care ne-ail turburattl f6rte si nu ne vorntt odihni pftnil vomti lua pliro-
forie de tottl adevruhl; de care asteptma rtispunsulti accsta,i fil saii5tos(1.
1783, Augustil 29.
Osebit carte deschisrt s'a fticuttl cu Mumbasirti.

(1) StariteT din schitti Ostrovti sud Argestt.

StariteT din mnstirea dintr'unti Lemnti, ot sud Vlcea.
La Igumenulil ZnagovieT.
StaretiT (lela Viforita.
facutil porunci s nu primscti pe nimen1 la inchisre far do porunca
Domnsca
1785 lanuarie 23. S'atl ftieutti porunc legatrt ciltre Ispravniculti din sud Me-
hedintT, i ctre starita dela mtinstirea dinteuntl Letnntl, carte deschis ea pe
Maria i Maria yi Mira din sud MehedintT, ca s'a le trimit Ispravnieulti la m-
ntistirea dinteuntl Lemnti; carie deschisil fiindtt pus in cartea legat s'att datti
la grmticti d-luT Vol PostelniculuT sl le trimit.
Mai 29 : S'at fcuttl surghiuntl IonitIt Otetilisanu sZitrarti, la mtintistirea
Znagovil cu porunca Domnsc, i s'att data cartea de logf. Ianache de Whirl
in mna dumn6-luT Vel Sptartl.
..Zem. Vlas. Ornduimti pe sluga DomnieT melc... zapciulti spiltreseil, ca
se rildice pe Constandind si Tanasie a luT Chirit, ZagoreT, sti-T due surghiunti
la mnstirea ZnagovuluT, uncle ducndu-T s-T fac teslirn in mnile Egu-
menuluT, pentru care poruneimit Domnia mea, cuvi6se Egumene dela acst
mnstire, vind porunea acsta a DomnieT mele s-T ailiT la pazti bunri,
nu cutezT a-I lsa pn ye! prirni alil doilea porunc dela Domnia mea.
iea mumbasirulti adeverint dela Egumenulti, cum c. fticutil tcslim.
tol. p. gvmd. 1785, Maiti 19.
(2) Carte legata catre Caimacantulfi Craiovei pentru Odobaga dela Cralova.
Cinstitil i credinciosti Boeriulti DomnieT mele Tanache Ilrisoscolett biv Vel
Caimacamultl CraioveT, srintate; am vdutti Domnia mea insciintarea ce facT,
cum cti of primita Mehtupulti nostru c5tre prea slvitA Paya dela Sfetizlam

www.dacoromanica.ro
360 V. A.

Intre pedepsele usitate era surghiunulti peste Flotare. Era greil pe-
depsitil cel care se reIntorcea In trA fdr. Invoire
Fiind1-c5. Iovanti ce atit fosal Neferrt, duprt ce din porunca Demniel mcle
fitcutti surghiun, scurendu-se din hotarele rei, ati indrsnitit de s'att intorsti
iarsT in W, poruncimti dumi-tale Vel Sptarrt, s.-16 rdicT ca s se pedep-
ssca la Domnsca scar cu 100 toiage la tc1lpi, i apoT scotT iarsT din
-trrt fcndu-se surghiunti. Tol. p. gvd. 1784, Martie 13.

Pedpsa de nllrte pronuntat de Caimacamulti de Craiova In Di-

vanulti gil, M. Sutu opresce a se esecuta fnAr6 o nou revisuire a
hoth'rlreI la BucurescI

Carte ditre Caimacamul4 Craiovei i cettre boerii de acolo pentru vinovatii

de m'Orle trimete aici Cu cercetarea ce li se cade a face.
Cinstitti i credincios boeriulti DomnieT mele dumn-ta, Ianache IIrisoscolcu
biv Vol Baria Caimacamulil CraipveT, i dumn-v6str boerilorti judectorr dela
DivanuIrt Craiovel, stintate,v` facernti Domnia mea in scire pentru pricinile
de vinovtil, ce se caut acol de orare judeeiltoril DepertamentuluT de ere-
menalionrt, a citrora hotrirl prin dumn-ta s trimetil aicT la Domnia n6stra,
ca socotindrt Domnia mea intardierea ce se pricinuesce cu int6rcerea inapoT
a unora dintr'acele pricinT ce ni-se pare c le maT trcbue cercetare, le facem
haval Ida la Divan, de unde iaril ni se &imita apoT aicI ; iat clara pentru
a lipsi acstii zabavil la curgerea trebeT, i mal vrtostti pentru a nstr pliro-
forie a drepttiI mal* bun, curn i pentru a priciniT acea cercetare mal vrednicil
maI deslusite, ca s nu avemti trebuint candil va veni la noI anaforaua,
srt cartea pricinil acca, a o mal trimite iar inapoI, s aih a se inflisa acea

pentru aceT doI NeferT, carT i-ati fostti trimisti ctipitanulil de la Calafatrt in
paz tt aicea la inchisrea Odobaii. de Craiova, pe care accT dol NeferT v1.611(11:1
Domnia mea a-I trimite la Sfetizlam ca s'a li-se faca pedpsa acolo, ne
acum dumn-luI, cum c Odobasa clup, ce i-art tinutti 30 si atatea de dile,
v6dCndrt 6, nu vine niel o porune, i-art sloboc,litii si nu-I are acum in mar*
pentru care acst fapt, avernti hotrire negresitri a se pedepsi Odobasa, pen-
tru ce s se cuteze a sloboc,li pe nisce fc6torI de 1.'65 ca aceia Orla a nu
lua poruncit ? Dar de vreme ce attti dumn-ta no scriT, cAt i d-luI Vel Spiltarri
ne fcu rugciune ca s se ierte, fiind inthia gresal asta, iata dar, dup a
dumn-v6stra mijlocire, Il iertmti, ins, chiame s-T citscA acst carte
a Domniel mele, sit iMelcra, i s-T arMT cit alt dat, de va maT face vre-un
cusura ca acesta, bine s scie cti nu va scpa de pedpsrt niel decum. 1785,
Fehruarie 22,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 361

mad6 cu cartea de hotArire ce ad fAcutti Depertamentuld i Cu vinova01 si la

Divanuld de acolea, unde dupA ce se va ceti a Depertamenturilord carte, mal
facndt1 si la Divand cuviincisa intrebare, i cercetarea acea care maT trebue
a se face spre o maT bunA descoperire a adev6ruluT, ski care p6te deperta-
mentariT ati fAcutti vre-und cusurti de nu att svrsit'o, s datT in scris
pricineT si otArirea pravileT, care aceste cercetArT a pricinilorti de creme-
nalionti are a le face Divanuld in qi or'enduitrt ad. SAmbAta, dupti cum si aicT
la Domnia mea, si asTa ale Divanulul anaforale se trimitd ctitre noY, de impreunti
Cu cartea Depertamentulu, urmAndet insA pentru cei hotAritl de mrtc, ar
trimite si pe insusT aieT dupA cum dintAid este datti porunca DomnieT mele
cAtre acelti Divand ; fiindti-cA nu suferimti a omori omd numaT dup celea
In scristi hotArite.
Pentru amtarea regulara' a afaceriloril criminale, M. Sutu lea o m6-
surh, care pana la Oil n'ama aflat'o.
Elti subordon6 In ca-va la Vel Logoftulti, judecatoriile si In deo-
seM Depertamentulfi de criminalionil, s celti pupn le pune sub in-
spectiunea acestuia:
Pitacil catre Vel Logof. pentru boeril judecatori ot Depertamenluliti
Criminalion a piizi la Deperlament4
Cinstitti si credinciosd boeriuld DomnieT meleudumn6-ta Vel Lavof. de Tra-
de-sus, fiinda-cil ne-amti insciintatd Domnia mea, cum cit or'endup I oerT ju-
dechtorT dela Depertamentuld criminalionti nu urrnzil a se stringe pe t6te
Vele de trati, ca sA cauto pricinile vinovatilord, carl se intmplA i care se
cuvine maY multd decAt alte pricinT a se ctiuta si a lua sfArsitd, ci uniT in-
tArziaz, altiT nu mergti niel de cum, si ajTa trba acestuT Deportan-lenta ve-
demd eh' se cauta frte prostd cu multa cusur, care acsta nefiindd su-
feritA DomnieI mele, iatA scriemd i poruneimil clomniel' tale, srt adurif pe toV
judeciltoriT Inaintea domnieT tle i sA le ar'elT ca este strasnie. porunca Dom-
niel mele ca pe t6te qilele ce sunt de trati sA urmeze a se stringe totT de
dimin6V la loculd cel' ornduitd, sA caute cu siIin trba, fAr' de a intAr4ia
si a se lenevi, pentru cA avenid a face cercetare si cAndil ne yema adeveri
cA si (lupa acsta cum ea nu prizescd, niel puna silinVi la tral. sA scie cA
ne vord da pricinA de turburare si ne vomd scArbi asuprA-le. Tol. p. gvmd.
1785, Augusta 3 (1).

(1) MaI este si alln pitacil de acsta natur, data cu puOne dile mal inainte. Inserinna
alce si una piEacC propria a ne ar-ta pentru co motive se putea destitu trnil judeciltord.
Februarie 12; s'ail scrisit carte legat, la Cannacamuld CraioveT pentru Marina logof.

www.dacoromanica.ro
362 V. A. IIRECHI

ta
Pitacti catre dumn-lui Vel Logof. de pra-de-sus ca sa mrga la
Depertamenturl set dea nizamulit celti cuviinciosa boierilorg judecatorl a
se stringe de diminta sa caute judeca(ile qi far' de zabava set holarasca
judecata, ca scl, nu piara locuitorii qi ce i ce se judeca
I Mihailii Constandinit Suul V vd. gpd. Zem. Vlas.
Cinstittt i credinciosil boeriultt Domniel mele Scarlattt Grecnu Vol Log.
de Tora-de-sus, ne-arntt insciintatti Domnia mea, cum eil ornduitiT
judecItort de pe la Depertamenturt nu urmzil a merge de dimineth la vreme
ea s5 catite pricinile judecilporti, i sil pr15, la trba judec5tilortt fc5rte cu
lenevic, aijderea i cArpe de judecatk stt anaforale nu le fact' indata cum
se hotaresce pricina, ci fbrte, se pricinuesce celortt ce ati judo-
cAtT stingere cu o cheltuialii i cu perderea de vreme, amblndti In multe
dile, 0[15 a i-se face hotkirea priciniT, i ptirt a lua carte de judecatii, mat
virtosil celorti de pe afar5 locuitorY, care cu prelungirea ce li-so face 41 perclii
vremea muncit i agonisla lorrt, caro acsta flindu-ne nicT decum suferitrt
DOmnieT mele a o audi, iat scriema i poruncimtt Domniet tale, ca insuT
dumn-ta sli mergt la DepertamenturT i s5 put trba la cale dandt1 Nizamula
celti cuviinciostt duprt a n6stril povuire, spre a se stringe judecatoril de di-
srt caute cu silinit necontenitil pricinile judec5tilorti, i file de zhava
s, i hotArsc5, mat ales acelortt de pe afara, ca sh' nu d5 aicl in cheltu-
ialii i s5-0' prc,15 i agonisita lort. Aqderea i cartile de judecattt" i ana-
forale indata ce se va hotrui pricina srt o serie i cartea negreitti, far' de a
se prelungi cu dile la mijlocil; i candil nicT dup5, acsta vortt fi urmtitorT i
ciind iar5I se va amelisi, sil neinsciirqatt care judecatorti nu urtnz, i Irma face
Domnia mea pentru acsta hot5rirea cea cuviinci6sil. 1785, Tulle 15.

Dmil in anexa o serie de otrirl si acte relative la diverse pro-

cese, din earl' eel speciall vorg ved cum era curgerea justitiesi sub
M. Sutu.
Aci s ne fie permisti a inregistra cte-va casurI, aducncliA vre-o
cleosebit solutiune de dreptil
lialdovinti, cum c5, aflitndu-se la selptitaciune cu cas6 grea i insrcinatil, cu datoric si
cum di a slujitti i maI inainte la tr6ba judeciitilorrt criminaliontt de acolea, si s'att pur-
tata bine, poruncitti ca dintre judecatoriT de acolo dc va fi vre-unultt care nu pii-
zesce la trbA dupti datorie, ori are ala trebuinte ale lui sit le caute, in locul unuia ca
aceluia s orOnduiasca pe numitulti Marina Logof : si dupil ce va ascda la trail judecil-
toriI de criminaliontl, orl-ce urme va face s insciirqeze,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBSINILORt 363

As la in 1785, Divanulil asupra petitiunel until sudit Austriacil Io-

sif esplic, ca o datorie veche de 51 anI este perimat de
la sine, dup legile i obiceiula pmintulul (1).
Cei earl' las avere si nu ail copii, nu potl dispune de Vt ave-
rea in favrea rudelor, ci ea se divide in trei prti', din care una
este a cutieI milelora (2).

Jaiba lu Iosif Borqctinfc suditult1 Nem(escitipen,tru datoria de talerl 1.000

ce cere de la uniti Glteorglte Gdd i Laza Costetulti.
J'aluesed mileI i bunAt5.0 MAriel tale, pentru cil fiinda omil strilintl, din pti-
mintulil tt're neiT4escl, din inutulti ArdluluT, am venial aci Cu mare chel-
tu616 pentru nisce datorif ce le arn dela nmulil med eu zapise, earl datoril
sunt la Gheorghe C6clA i Laza Costetulil, care adever6z6 iscliturile Duinn-
lor i peceti'e si sunt de la 16t. 1734, si de atuncl 'Anti acum ne-av'endil
cine eituta acst datorie, care este de talerf 1.000 banI bunI datT, fiind-ert
s'a intmplatil mrte grabnia, i r6maind copil n'att fostil harnict a cauta
acst datorie pArintseti, ci acum amt1 venitt1 eti la mila Milriel tale, ca
fie luminatti porunc etttre unti Zapei, ca srt egutilmti pe aceI maI susti flu-
mi de trilescil el sti fecioril loril, flindt1 eti om strAina ne mal
mblnd intru acest pmmntti, c ain vorbita Cu dumnluI starostea de
negustorf, i ml-a c,listi el, de va fi luminata poruncil a AlArieI tale, dumnluI
va cerceta de va gilsi pe acel' negustorI, si ce va fi mila Wiriel Tale.
Robul MtirieT tale,
losifti Borsainil sudit all NemOel ot Ard610.
fre'spunsil la acstcti jalba".
Dumn-v6strtt Velitilord hoed, sLI cereet4 de este dupil pravil primitil Di-
vanulul pentru unultl de aril' i su, no insciinNI in scristl en cusult1
de Aproql. 1785, 'gait.' 26.
Prea Lteil(ate Do'mne,
Amil ascultatti luminatti porunca AlArieI Tale datil la acstti jalbil a acestur
Iosif Borsain, suditi NemVef, Cu care cere a lua datorie de la aceI eel niel
elti nu scie unde se OA, cerere peste 51 de an.f. Luminatc D6mne, niel pra-
vilele, nief obiceiulti pilmintuluT nu primesert a se da ascultare la o Ora ca
acsta cu cerere de clatorie peste 51 aril', si niel pravilele niel' obi-
ceiulti nu dail aseultare la cererea ce face, si noT asemenea
c de la judecata se cuvine a fi isgonit, iar hotarirea cea de stivrsittl
rtimne a se face de in4imea Ta. 1785, Maiti 28.
Vel Ban', Vel Vornictl, Vol Logolatl, Vol Logofail.
Pitaciti ccitre Episcopulti de Reimnicil i cdtre boeri sci iae se:ma avutului
ha Gheorghe Hagiu doftoruliti de la eraiova.
Iubitorule de Dumneqeil, Sfintia ta "'hint lipise6pe alti ROmniculul, i

www.dacoromanica.ro
364 V. A. IIRECHIA

3. DupA legl si nizamurI, copia' n'Aseutl din estoria unta tiganil eu

o romeincd erati robt Era destula ins.5. ea s'a" se probeze c copiiI mira
din florI, naturall, ea s rrnae liberi. (Vedl anexa.)
actil prob&nda acsta:
Pentru slobodenia Stoichinii cu feciorii eI de catre Vladt1 Sipianuliti din
sud. Muscela
Ii Mihailfi Constan. Sufuliti Vvd. i gpvd. Zenz. Vlas.
Ap6ratI sLi fie de catre numitulti Mazilti, pentru caro s'ati data acsta Dom-
nsca nstra intarire la m'Ande lor, ca sa fie slobodI si nebtuatuiV. 1785.
Iunie 11.
Pr Inal(ate Ahnne.
Insciintamil MilriI tale pentru una Vladti Sipianulti Mazilti din sud. Museelti,
caro la anulti 1783 din porunca Domnsea att fostii avutti judecata la Isprav-

dumnta einstitti i credinciosa boerulii DomnieI mele biv Vel Vornice Ste-
fane Prascovene, si dumn-vstra boerilorti epitropI, v facemti in scire, ea in
trecutele dile, dupa insciintarea ce amti fosta luatti Domnia mea, cum ca Ilagi
Gheorghe doftortilil de la Craiova, s'a sfArsitil Ira de clironomI, straing fiindtt
aci, s'a poruncitil de Domnia mea boerilorti epitropl, ca dupa orinduiala hri-
sovulta s'A urmeze; aeum a venita cli jaiba Nicolae de la Craiova, cum ea Hagi
Gheorghe doftorulti flindu-I unchiti, de n'id' copila l'a luatti din casa parin-
tilort luI fanndu-lti feciorti de sufletti, si in 23 anl ntil a fostti in casa luI
i-a muneitti, cerandil ca de nu va fi a r'mtmea el des'vrsitt clironomti, sa
i se dea cea-ce i-a remduitti mortulti de a luI huna voie prin dita, adeca o
pravalie, o casa' i unti chipa de spitarie, scada banil ce a cheltuita la mea.-
tea si la tOte pomeniurile numitulul dohtoril, sa se platsca, i simbriile slu-
gilorti; pentru care iat orncluimtl la Sfin0a ta, printe Episcpe, i la dumnta
Vornice Prascovene si la dumnloril boerilorti epitropY, ea adunndu-v8 la unti
loct-i, sui vede%I catagrafia de averea ce a rr3masil aceluI Doftorti. Asijderea s'a ve-
detI dieta de facutil si ce or6,nduiala a lsati1, si in ce chipti vetI socoti
sui ne ar6tal urmAndtl dupa cuprinderea hrisovuluI cutiel. 1785, Aprilie 30.))

PitacA ceitre boeril Epitropi de averea lui fl-ristodorlti Meftupciu ce a inurittil.

Dumn-v6stra boerilort epitropY, arnti VduttiDomniamea catagrafia de ave-
rea mortulul Hristodorti Meftupciu, ce a muritti t'ara de copil, pentru care hila
porunciinti durnn-v6str, (lupa cuprinderea hrisovuluI sui urmat, i facndil
t6ta pereusia in trel, sui avetI a da dou6 pi141 rudelorti mortuluI, carI sunt
dupa pravila clirenoml, iar a treia parte cu hothrire cu sfatti de obste, ce se
cuprinde in nurnitul hrisovti, sa avetI a opri la lada milostenieI de unde are
a se cheltui la lucrurI sufletescI i vrednice de pomenire. 1785, Iunie 21.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Romixmoatr 365

niciI aceluI judetil Cu o rornnca anume Stoichina, care ai ngscut cincl copiI
anume : Dinul, Vasito, i Dumitru, Ienache si Stetanil cu untt Pan' Tiganu
alii numituluI Mazila i cautndu-T sg-I supue pe copia' el la jugula
durnn-lor5 ap5ratil In scris, fiind' nascutI tal.' de cununie, cum te el.
indestula Inaltimea ta din Ispravnicsca carte ce se vede inapef, peste caro
factmadti numitulO Mazl apelatic, din porunca Inaltimel tale s'all infrttisatil
si la acest Depertament' cu nuinita femee, i neavemdri chi aci niel' o dovada,
art urnit ca-s1 va aduce trel marturI pe anume spre a ne dovedi cit sunt
copiiI na'scutI prin cununie, i lundu-st dela judecata soroca (lela Iunie 19,
l'Ana la sffirsitulti luI Octomvrie din anul trecut, cum te veY Indestula Inal-
timea ta din cartea acestuI Depertament, ce se vede iarasl InapoI, dela hm
plinirea soroculuI i pana' acum trecnda lunI opt, pe numitele marturiT
nu i-att mai adus, si inca la trecuta lung luT Aprilrt afrandu-se numitula Ma-
zna In BucurescI pentru ale sle osebite trebI i intrate in judecatl chiarti
acestO Depertament, niel ati mal pomenit de pricina aceleY judectitl' ce ati
avutrt cu numita femee, din care larhuritil se cunsce ca aflatO tira frica
luI Dunmcqe supuie copiiI la jugulil robie, ce (lela judecatil se gasesce
cu dreptate sa fie slobo(I.I si apgratI de ca'tre numitult1 Mazi10, iar cca de-
st;v'rsitti hotgrire, r5mne a se face de Ingltimea ta. 1785, Iunic
Damitrache Stol ; Iordaehe Nieuleseu medel. ; Nieu CuziO SlagerO ; Teodora
Vel Slugerii ; lordanii GramOtica.

4. Un cas curiosa se petrece sub M. Sutu : o pnidare s'v'eritti, de

nisce Moldoven1 In sate de pe hotarulil t6rel Munienesel prov6c6 nu-
mirea une anchete mixte.
TatA actulti relativa:

Carle ce s'a data Stolnicului Iordache Crefulescu ca sa cerceteze jafurile ce

(CA fa culi"( unii dintre locuitorii de dincolo, la locuilorii de din,c6ce, Cu
ornduitula boera de la Moldova.
ne-ati fostil Insciinatri dumnlorti IspravniciI de la FocsanI, trimi-
tad Domniel' mele si o scrisre a unuI capitanil de acolo, d'impreun i cu
un catastihil de nisce jafurI ce a fosttl facutti uniI din locuitoriI de dincolo
din tinutur Moldovel, la o sma din locuitoril nostri de dincce astil prima-
vrg ce a trecuttt, de care acsta insciintnda noI pe Domnia Sa fratele nostru
Domnal Moldovei Alexandra MaerocordatO Ved, ne serie Domnia sa, cum ea
a r'nduitil pe unul din boeriI Domniel' sale dumnlul lanache Canta Ny Vel
Vist. ca sit cerceteze i sa indrepteze acsta pricing, decI iatil i despre partva
nstra ornduim pe dumnluI cinstitulil si credinciosil boerulO Domnier mele

www.dacoromanica.ro
866 V. A. nracnil.

Iorclache Crerttleseit biv Vel Cluceril, ca d'impreuna cu IspravniciT ajungndu-se

cu durnnluI biv Vel Vist. Ianache Canta ce este r'enduitil despre partca Dom_
niel sale frateluT Alexandru Voevodil, s cerceteze si srt facrt indreptarea cea-ce
se euvine, spre huna petrecerea i linistea vecinatatiT intra marginea acestorrt
dour; botare, si sa aduca DomnieI mele r6spunsult1 de indreptarI ce s'al.' M-
cutri. IT saam receh. gvmd. 1783. Oetombrie 17.

G. Untt alt casa neobicInuitil a fostil urrnAtorulti :

Rusia reclamndil ca desertorl din armat ctl-va inclivic,li, carI se
Insuraser cu romance, s'a acula Intrebare: dc, este a se estrada s,do
femeile limpreunA cu bArbatiI lor, prin urmtorulti :

Facial catre Mitropolita pentru Rugii ce se certi si le ratane nevestile,

set cerceteze.
.. Zem. Vlas. Prea Sflnia Ta, Mitropolite, te inseiinfamrt c. d-luI se-
niorrt consulri al Rusia ne-a araatti cum ea aci sunt ciner Rusl riimasI din
vremea rr3zmiritieT, pe carT dupti impr3r1tteseile firmanurT i-cere ea sa-I int6rcii la
Rusia ; pentru care Domnia mea amri rnduitti pc d-lul Vol Spltarti, ea s.-I
cerceteze, intirt de sunt acestI Rusl eu adevIratri, si de cand se afla aci,
d-luI Vel Spritaril, cum ea cercetandd doveditii ca cu
adevtiratil sunt RusI de familia lorri, si din vremea rUmiritid ati ee'mas aci,
clara insciiMatti i acsta, ea doT dinteinsiT sunt insuratl cu muerl pamin
tene de aci avndtt i copiI. Deci eht pentru a-I da pe dinsiI intwort la
Rusia dupa imp'rateseile firmanurT, acsta este datoria nstra, iar pentru muerT
a le da de aci, pamintene fiinda, acsta este farg putintti; pentru aceea dar Prea
san0a ta sa.-1 adueI inaintea Prea sntieI tale, ea sa cereetezI (lupa pravilii,
acestia l'as'andu-sT muerile lorri ce r6spliltire le da biserica ? S ne ar'elT in scristi.
1785, Maiti 29.

7. Sub influinta nouelorti msurl luate t'ata' cu supusil* strinI, M. Sutu

dote urmtorulti pitacti In privinta vInda'rel averel nemisaitre :
Poruncirnia Domnia mea, staroste de negustorI, pentru orT-ce lucru nemis-
eatorha ti se da portmeA sa se -vinqa la mezatti, s aibI a cerceta pe cump-
riltoria : ce omil este? i prin anaforaua ce facT, sa ne arilff de este straing
de unde, srt pAmintnq' ? tolico p. gvmd. 1786, Februarie 7.

8. Se lntmpla une-orl ea Depertamenturile s'A cle,a sentinte contra-

clic'telre la m'Ana ambeloril prtI. Asi aeste asura urmtortrt pentru

www.dacoromanica.ro
 MORSA ROMINILOR11 867

deslegarea cAruia Domnitorulii convelcd una Divanil extraordinaril, com-

pusa de hoeriI halia i mazilI, para la Vel Clucerti, si cu misitmea de
a alege definitivil, care sentinta din dou6 este cea drptrt
Pr sfintia ta, Parinte Metropolitil, i iubitorilorI de Dumncleti
EpiscopI, i totI dumn-v6stra Velitilora boerI al DivanuluI DomnieI melc halla
mazill, pilna la Ve! Cluceril, v' instiintama ea aditil dumn-luI Paliar. Con-
stantintl Cretulescu, c't i dumn-luI Cluceria Constantintl Gcanoglu ail data
jillbI DomnicI mele unula In potriva altuia, pentru pricina judecateT ce tia
avuta de rmasele rgposateI I?uesandrel CretuleschiT, ce a fosta sotia Clucc-
rulul Geanoglu, i att argtatti DomnieI mele can de judecat5, i hothrirI
partile, care cetindu-le am Vdutti cil sunt una in potriva alteia, din
caro ne putndu-se alege, a caruia dintr'amandou-.; partilc este dreptatea, Muda
cum dicemil cartile ce aa una in potriva alteia, de aceea dar ort.nduima ca
sil v6 adunatI la una loca, atiita Pr sfintia ta, Parinte Mitropolitc, cu parintil
Episcopl, da si dumn6-v6stril Velitilora boerI, cu totI de obste, cum (pecina
mai susa, i cu tal osirdia sa cercetatI pricina ac6sta, cu amtinuntultl,
du-vg sa alegetIdreptatea, cu care alegere s va unitI la vechiulti Necia ala
pilmintulul, i asIa sa ne arkatl: dreptatea cu anafora, prin iscliturilc de ob-
ste ale tuturora. Ornduimil i zapcia Vatafula de aprod, care atl fosta si d'in-
tilia la trba acsta sa instiinteze pe arn6ndou'e' partile la adunarea ce vetI face.
Tolico pisah. gvmd. 1783, Noembre 20.

XLVII.
Biserica, Scla. Cultura publica' sub M. Sutu.
Religiunea capKa dela M Sutu aceiasi protectiune ce o avusese si
dela Domnii anteriori. O curisa porunc'd d Domnitorulil in August
1785, catre protopopl, de si in titulatura poruncel Domnitorula d, a
intelege A' le poruncesce despre partea P. S. S. printelui Mitropo-
litii. E vorba de cum s se faca', cufundarea copiilorui in apa bote-
zuldi (1) i miruirea si ce vase si odaldii s fie pe la biseria
(1) Porunci catre Protopopi despre partea pr sfinfiei sale Pdrintelad
Mitropolit pentru Taina sfintutui Boteet.
In nauntru in santa biserica tke sfintele vaso sil fie deplina, adica slintula
potira, discosa, zvesda, linguritl, copie, taplota, aera, procovta,

www.dacoromanica.ro
368 V. A. MIECHIX

Domnitorul'a se amestec asIa dar si In cele stricta bisericescl. Este

pentru c protopopiI sunt numitI prin pitace Doinnescl ? (1). Dom-
nitorula este negresita organula de esecutiune ala MitropolituluI. Acsta
apare ciliar si din redactiunea pitaculul de rnduire a protopopilor.
De altrnintrelea acst recunelscere a protopopilora de chtre iDornnitora
obliga pe IspravnicI sj, le dea mn de ajutora. In definitiva, alego-
anternis Cu sfinte!e m,te i cu burete, vasuld cu sfintultt mir, burete In
santa copie, f6rfecile pentru tunsufil copiiloril la botezil, si altele cate sunt
trebuincise in sfanta bisericrt, precum i tte crtrtile cate trebuie bisericeI
peste an iar deplin sil fie, i t6te aceste atatil cartile cal i od6rele prin
deosebittt catastihtt dela fies-care biseric sa se lea in sc,risti i s se dea pe
snna preotultif celil ce se va cun6sce c va fi vrednicil de a le Ostra.
Taina sfintuluT botezti s o lucreze dup cuviintrt, insrt scrilcliitrea
care botztt copiii sil fie und vasil mare, orl o 61it de primintil, orl de lemnd
(candil nu va fi de arma) intru care sil incaph ap cal srt acopere copiluld
ce se va boteza, sed mricaril pan la mijlocil sit vie apa, iar sit nu trne apti
din 615, in capa, dup cum s'ad auglittl pe unele locurI, preotil' nesciindtl,
ci de nu va fi ap' multrt s acopere copia' ce se botzrt, ca s'A facri treI afun-
drl, dup cum poruncescil sfintele can6ne, atuncl s'a.' iea dinteaceld vasil cu
mana ap i srt-I puie in capti i s-ld rdice in sus, urmandd intru acestasi
chipil pana de treT ori, mAcard cit biserica slob6de, candil va fi vreme de ne-
voie i primejdie de mrte, copiluld neputndd s-ltt duca la biserica, atuncI
pte sri-lit afundeze inteuntl vasd de lemnil inaI adancti, cum este copaia sti
vadra, vrsandtl in urnart apa la 1061 curat, ins troburile la sfintuld botezti
sit le fac dup cum invtrt la molitvelnictl, iar nu intealtd chipd, i crora
nu vord fi sciindd, s le arte inv6ttur; ungerea stintuluI mir asemenea
sti o lucreze dupit orncluia15, precum iarsI se arti la inv'ttitur si cine
din preotI nu voril av pe la bisericY sfintuld mirti s se poruncse s vie
srt crrt dela Mitropolie, din caro numal copiil cel" miel' la botezil ungil
cu acela sfintil mir, si pe unde va unge pe loca s'a' i trg f6rte bine cu
bumbacil ski cu caltI de ind curati, iar cand vortl vr sit miruiascrt noro-
duld pe la s6rbtoff, atuneI sit miruiasc cu untd de lemnd din candelit. 1785,
Augustii 29.

(1) CdrVi de Protopopi pe la judefe.

...Zem. Vlas. Dat'amti Domnsca nstr carte cucerniculuI preotil . . . pe
carele l'a fcutti proa sfintia sa printcle Mitropolitd protopoptt la judetuld
ca sit aibri a purta grij, de t6te cate sunt pentru buna credint a norodului
s inerghisscrt pururea cu nevointa cea tare, este datoria cinuluI acestuia,
cum pentru ornduiala slujbeI bisericescI a se sversi cu tacsisd ce se cade,
(lela care bisericI sit nu lipsse preotiI niel de cum, fac'nclti slujbele cele
obisnuite pentru OVA vre,mea ; pentru vetuirea obOeI preotescI a petrece cu bun
cuviinit dup cinuld lord, sit nu se pricinuiasc necinste darulul; pentru a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIL ROMIN1LOR6 369

rea protopopilora era tot(' a prelatiloril bisericei. M. Sutu IncredintzA

acestora pitacele de rnduire din 15 Novembrie 1783, In alb, adecA

indemna pre crestinT la cele sufletescI folositre i pentru allele cate sunt ale
legiT, carT se svrsesca prin preotT, s nu se faca cusurti, i pe earl din preotT
va grisi in vina, oil la vre-una din slujbele bisericesci ne urmatorT bine, orT
la vietuirea lorti nepetrecnda cu bun cuviinta cu cinstea ce li-se cade,
pe unuld ca acela sa trca cu vederea, pentru vre-unti interesti, ci sa
aibh' negresitti arta la prea sfintia sa parintele Mitropolitti, iar de nu le
va urma ornduitultt protopopti acestea, si va face cusurtt la datoria luI, atuncT
prea sfintia sa parintele Mitropolita l va lipsi, ca pe un nedestoinicti ci-
nuluT acestuia. Lang% acestea, sa aiba ornduitula protopopii a cauta i prici-
nile ce s'artt intmpla intre mirenT impotrivit6re legil, earl se cuvinti a se teorisi
bisericesce, cum pentru curviT, pentru hrapirT de fete, pentru amestecarea san-
geluT, pentru fermecatoriT, pentru vrajba i neunire intre barbatti cu muierea
lul, i pentru care .dinteacestea pricinT se cade s. MIA in sciinta aicT la prea
sfintia sa printele Mitropolitti, ca s faca cea dupg pravila botarire; (lela care
aceste pricinT, dupi ce se va isbavi si se va face indreptarea, sa MIA a lua
protopopula dela partea muierescrt tal. do! si jum.6tate, care este si se numesce
Dicheola pentru ostenela i slujba ce face la cercetarea acestora. iar nu cu
nume de glati, s gerimea. DecT sa se silsca ornduitulti protopopti spre
intarirea i paza a buneT credinta la crestinesculti norodti altt aceluT judetti,
si earl din locuitoril mirenT nu vorti urma la coba duchovnicescT invtltturi
spre a petrece crestinesce, arte la Ispravniculti judetuluT, ca sa-1 facil
far' de voia lorti a fi urmatorT. Poruncima i d-v6stre Ispravnicilortt aT aceluT
judetti, sa-16 scitT pe numitulti preotti, ca este protopopti la acesta judetti
c volnicia sa este asupra partiT mirenescI de a cauta acestil fela de pricinl,
si v poruncimti inpotriv sa nu se fac peste acsta coprinc,18tre a n6stra
carte maT multti vre-o urmare. ii saam receh .gvmd. 1788, Noemvrie 15.

Cetr(ile ce s'all scris pentru protopopi, la ce judefe anume ceite.

2 Slam R6mnicti
1 La Buz'at Ale EpiscopuluT BuziRi 6.
3 La SecuenT

1 La Ialomita
1 La Dambovita
1 La Prahova
2 La Ilfovti
2 La Muscelti Ale parinteluT Mitropolita 15.
2 La Vlasca
2 La Teleormantt
2 La Argesti
2 La Oita.
15
letoria Romaniloril de V. A. Ureekilt. 24

www.dacoromanica.ro
A70 V. A. tifttailit

rara numele protopopuldf, va s. qich lsandil prelatilort latitudinea de a

/nsemna aceste nume. Acsta In nota de la pag. 484 se 'Ate ved.
Dup.' exemplula Domniloril anteriorl, M. Su.' adreszd, In 10 De-
cembrie 1783 un felti de pastoral ctre top locuitoril tre, Indem-
nndu-1 a pzi la Sft. bisericl s'rbatorile de praznice, a se ispovdui,
a se griji si a fi ferip de fapte Impotrivitre leget Acst circu-
lar este Insotit, de 05.'41 &are ispravnicl, cu aceasI data., prin care Dom-
nitorultf le serie, ch' maT Inti s." IndemnatI locuitoril la paza religiunei
cu blndete i cu Inv'ttuel, apol si siliti, s-'1 Infricosap cu jugulti
cu alte certrq, ca pe lngit lucrulti pmIntului s nu uite biserica (1).

3 La Doljti
2 La Goryt
2 La RomanatI Ale Episcopid
2 La Mehedintl
1 La Valcea
10

(1) Ceirti cdtre toVi locuitorii de obste pentru a pdzi la biserici ; acestea s'aft
datit la Ceausulit spdtdrescrA Dreigoial prin mna lu lus-Basa.
...Zem. Vlas. Tuturor locuitorilorrt ot sud v facemti in scire, ert datoria
unul crestinil pravoslavnicti, este a av credinta i evlavie ferbinte spre cele
dumnedeesd, a pazi la sfintele biserid i srbatorile de praznice, a se ispo-
v6dui, a se griji si a fi feritI de fapte impotrivit6re legel, i cand acestea le
va pazi unit' norodd si va arta credinta in fapta, negresitil vorti castiga mila
Dumnedeird sale, si vorrt petrece el si pamintula acela pzitl i feritl de Mite
relele; nu numaI in viata acsta, ci i in cea-lalta lume morel nevinova0, iar
impotriv, cand acestea untti norodil nu le va pazi i vorti petrece dobitocesce,
fara de biserica, fara de evlavie la cele sfinte i fae de fapte crestinesd, nu
numaI sufletesce rmnti invinovati0 a se osindi dupa mrte, ci i inteacstrt
viat tte relele vinil asupra lorti, i asupra pamintuluI lorti, cu patimI de la
Durnnedert, dupa cum pentru unele pricinf ca aceste nu putine art cercatti
pamintulri acesta, inteacestI trecutI anf, precum seitI, patiml asupra bucatelorg
v6stre i asupra vitelor' v6stre in cind, sse ani de-arndulti, pana vi-a in-
torsti Dumnedeti mila sa de a radicat acestea, i dup. nemarginita sa bunk.-
tate a data indestulare, asteptandti insa pocaint i indreptare de la norodulrt
sari acesta; dar fiindil ca impotriv, audimti cum ca ai parasitti iarasI a vie-
tui cum se cade, crestinesce, atI urtatti cele trecute i la bisericI nu merge-0,
niel in qilele cele de praznice marI dumnedeescI, care acsta este cea mal
pricina, a until pravoslavnicti, i fiindti-ca cu acsta a v6stra rea
vire, ne aducetI si pe Domnia mea la multa, grija si sdrobire a inimeI ; latti
dar dup datoria ce avemti, a griji pentru supusiT nostri, ce ni-s'ati incredintatil,
spre a vietui crestinesce, si a nu lasa pre eel lenest i prostI s petrca ea

www.dacoromanica.ro
 InoittA RoMiNumml 371

Asemene cArtl deslegate catre locuitoriI t6rel cu referinp la biserial

dobitcele, ca uniT ce in mare pecate sunteme, i cu gree averne a da smil

pentru diniT, cu acsta domnsca nstr carte ve scrieme tuturore i ve de.$-
teptiime, ca s, ve aducetl aminte de patimele acestorti anT trecutT, sit nu ma-
niatI iaiI pe Dumnecileti i fiesce-care locuitorti, fra de lenevirc s pzscil
sfinta biseric, Duminecile i serbatorile, sa-1 lack' cuviincisa inchinaciune i
rugciune la dumneqeescile slujbe i leturghil, s vC ispoveduitT, s ve grijitT
In vreme, cum i in Oi de lucrilt6re chnd nu se va serbtori, iar51 se cacle
cretinulul, 'MOT facil inchinciunea, s iea numele luI Dumne4eil intru
ajutore, i aTa s se apuce de munca i lucrulti set'; care acstil datorie nu
trebue de sila porunceT nstre s o facetT, ci ini-ve iubitT pe Dumnecleti ; din
tote sufletule vostru, s aretatT credinta i fierbintla vstra in fapta. VoT i
cu sotiile vstre i cu copiiI votri s nu ve lenevitY, i pe rang% lucrule ce
avetT, s nu uitatI datoria cretinsca, avnde evlavie catre cele sfinte pentru
binele vostru, pentru indestularea vstr, i insu0 pentru sufletule vostru. Si
aceste urmandu-le acum i tot-d'a-una, avetT apoT ndejde de la Dumneqee,
c vetI chtiga mila sa i vetT fi totti-d'a-una feritl, vol i parnintulil acesta,
dupa patimile care pricinuesce lipsa i sricie, iar de nu le vetT urma i veti
petrece dobitocesce, fail de biserica i fra de datoria cretinscil, atuncT da-
toria ceea-ce avemil ne silesce a ne areta spre voT cu uriciune, i a face la
coi ri, lenei, neintelegetorI i certarea ce se cuvine. Arne graitil de acsta
cu prea sfintia sa parintele Mitropolitti, cu iubitoriT de Dumne4eil EpiscopT,
ca s serie cuvi6sele poruncT dare protopopT i care preotT. Aijderea ame
poruncite. i ate IspravniciI judetuluI, ca s ve indemne i s v'e silsca la
acsta fapta, lar pentru care nu va fi urmatore, poruncite s ne in-
sciinteze negreite. Tolico pisah gvind. 1783, Decembrie

CeirVi cettre Ispravnici la judete, pentru locuitorl a peizi la sfintele

Dumn-v6stra Ispravniciloril ot sud sanetate, ve facemtl in cire c dupti,
datoria ce averne a griji pentru supuiT notri, carI ni s'ati incredintate, a ve-
tui cretinesce, i a nu lsa pe eel' leneI qi protI s petrcl dobitocesce, ne-
grijitl i Para de biserica, avemti a da sma pentru dini, mal vir-
tose eh' ame i auc,litti de lenevirea lore, iat am scrise aceste OAT cutre
totT locuitoriT de obte, care primindu-le s punetI sil citsca prin t6te oraele
i satele ca sa le audit i sil le intelga cu totiT, i dupa acsta sit fitT cu pe-
rierghie, i cu grija la acsta ra.c6ndu-ve i celore protT, ca s
pazsca la sfintele bisericI, s ispoveduse, s se grijesc in vreme, i sa pe
trca totT creOnesce ; i s nu datI uitariT acsta purtare de grij, ca uniI ce
datorT suntetT i vol, aflandu-ve dregatorT ornduitI de catre Domnia mea asu-
pra noroduluT acestul judettl, i suntetT in pecate &And nu vetT griji de acsta,
maT vrtose ea acsta este sprijina a nadiljdui fie-care mila dela D-clee, aij-
derea i parnntule i tra in indestulare; pentru aceea dar s indemnatr, insa
cu blandete i cu invetaturT, apoT s-T i silitT, infricoatl cu juge i cu
alte cercetarT, ca pre langa lucrule pamintuluT s nu uite biserica in Oilele
cele cuviincise, insa cautatT bine ca nu cum-va zapciil i 6menil dumn-v6str,

www.dacoromanica.ro
372 V. A. URECHI

le repqesce M. StO In 8 Augusta 1785, cum si c5.1re IspravnicI a-

prpe In aceasl cuprindere ca mal susil (1).

cu acsta pricing sl ggsscl vre-ung mijlocil de aft'', ski superare, vre-unuia

din locuitorT, pentru vre-o pisma, sg pentru pofta castiguluT, ca pe langa pe-
dpsa i vom face aceluT zapcig, veti cad i dumn-v6stra in mare ving.
1783, Decembrie 10.

(1) Ccirri de,slegate calre locuitori ca sel peizsca- sfinta bisericci si set' se
ispoveduiasa si set se grijsed, la vreme.
...Zem. Vlascoe. Tuturord locuitorilorg ot. sud. v facemil in stire, c incii
din anul 1783, la luna luT Decemvre aing fosti scristi cartile Domnie mele
aretatti, c datoria unuI cresting pravoslavnicg este : a avea credint
evlavie fierbinte spre eel bisericescl, a pgzi la sfintele bisericr in dilele
de praznice, a pazi serbetorile de lucru, a se ispovedui, a se griji si a fi fe-
ritT de fapte impotrivitre legel, cand acestea le va pgzi ung norodg si va
arta credint'6, in faptg, negresitil vorti castiga mila DumnedeireT sle i vorg
petrece eT si pe pgmIntulg acela pzitl i feritt de telte relele, nu numaT in
viata acesta, ci si in cea-lalt lume merg nevinovatI ; iar impotrivg, cand aceste
ung norodil nu le va pazi si vorg petrece dobitocesce, far de biserie i fa'rd
de evlavie la cel sfinte fail de fapte crestinescr, nu numaI sufletesce
mania invinovatitT a se osandi dupg mgrte, ci intru acsta viata t6te relele
ving asupra lorg i asupra pamentuluT lortt, cu patiml (lela D-deg, dupg
cum pentru unile pricinT ca aceste nu pitting a 'ncercatg panaintulg acesta
In trecutir anT, precum scitI, patimT asupra bucatelorg v6stre i asupra vitelorg
vgstre in cincI sse anT de arendg, pang sl-ag intorsg Dumnedeg mila sa de aft
rdicatg acestea, i dupa nem'grginita a sa bungtate mg data i indestulare,
asteptandg insa' pocainta i indreptarea dela norodulg sett acesta ; decI pen-
tru ca nu carecumvasT s'a' dap uitriT acel ale mstre povetuirT, sg ve pa-
rgsitI iargsl a vietui cum se cade, crestinesce, nesocotindil cel tredute i sa
cadetT care cum-va la lenevire, cu caro a v6stra rea lenevire ne aducetT pc
Domnia mea la multa grij i sdrobire a inimiI, ca pe uniI ce suntep in marl
pecate, i averna cu greg a da sm pentru ceT lenesT i prostI, ce ni s'ail
incredintatg sub a ngstra oblduire, (And if vomg lasa s petrca dobitocesce ;
iat darg, dupg datoria care averng a griji pentru supusiI nostri spre a vietui
crestinesce, cu acsta domnesca nstra carte, de iznelvg v desteptamil i v(3
scriemg tuturorg, ca sa ve aducemil aminte de patimele trecutilorg anT,
nu mniet1 iarsT pe Dumnedeg i fiesT care lacuitorg, fail de lenevire, sa pg-
zsca sfinta bisericl Duminecile i s'rbatorile, sg-sT fac cuviincisa inching-
ciune i rugaciune la Dumnedeescile slujbe i liturghiT, s'a postitT, S V ispo-
veduitT, s ye grijitI in vreme precum i acum inteacestg sfintil postil la diva
sfintel Adormirl stapaneT ngstre Maim luT Christose Dumnedeg, asijderea
In dilele lucrgtre, cand nu sunt serbatorT, iarasT se cade crestinuluT intaig sg-sl
faca inchinaciunea, s iea numele lul Dumnedet1 intru ajutorg, i asla st se
apuce de muncg i lucrulti sett ; care acst datorie nu trebue de sila porunceT
nstro sa o facetT, ci iubitT po Dumnedett, din totg sufletulg vostru

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMARILORt 373

Isbutit'a Domnitorulil s. inspire mai mult religiositate in po-

porg ? Dinteo anafora a Mitropolitulul Grigorie catre Domnitorti, dela

si din totti cugetulli vostru, sa artatl credinta i fierbintla vstra in faptil, voI
si sotiile vstre i copiil vostri, sa nu v lenevitf, ci pe l'anga lucrul6 ce avetl
sa nu uitatI datoria crestinsca, avndtt evlavie catra cele sfinte i pazindu-v
trupurile i sufletele vstre curate pentru binele vostru, pentru indestularea
tr o pentru insusT sufletulti vostru, i aceste urmandu-le acum i totti-d'a-
una, avetI nadejde la Dumnedett ea vetf castiga mila sa i yeti fi totti-d'a-una
fericitI, vol i pamintulti vostru, de We si de patimile care pricinuesdi lipsa
o srcie ; iar de nu le vetl urma si yeti petreco dobitocesce, fait de bise-
fra de evlavie la cele sfinte, datoria crestinsca, atund
datoria cea ce avemil ne silesce a ne arta spre voi cu uriciune, si a face
la ceI r61, leneT, neintelegtorI si cercetarea ce li se envine. Amti gritil de
acsta i cu pr sfintia sa parintele Mitropolita, cu iubitorii de Dumna,lett pa-
rintiI EpiscopI, ca sh" scrie cuviincisele porund i catre ispravniciI judetuldf,
ca sa vC indemne si sa ye silsca la acsta fapt, iar pentru care nu va fi
urmatoriti, poruncittis ne insciinteze negresitil. 1785, Augusta 8.
ti ea' si circulara catre Ispravnid

17 Cebfi legate pe la Ispravnicii judetelorn, ca set se dea in scire tuturorii

locuitorilorit de a peizi pe la sfintele biserici, Duminecile i dilele de
s'rbdtori, sd nu lucreze i et se ispoveduiascd, set se grije",scd la vremea
torn, dupet datoria crestinscei.
D-v6stre Ispravnicilorti ot. sud.... sngtate, vC facemti in scire ea' dupa da-
toria ce avemil spre a griji pentru supusI nostril, earl ni s'ail incredintatil, a
vietui crestinesce, si a nu lasa pe eel lenesI i prosti s petrca dobitocesce
negrijitI i farti de bisericti, fiindti-cti avemq a da sma pentru dnii, Inca din
anulti 1783, la luna lul Decemvrie amtt scristi cartile Domnier mele de po-
vtuire la ttti obstea locuitorilorti in trti, cum si poruncl care IspravnicI de
osebit, dar ca s nu sa d iari leneviril i s uite acele povtuirI. iata de
izava maI desteptndu-i am scrist aceste ceri Met totI locuitorI de obste,
care primindu-le, s punetl sa se citsea prin tte orasele satele, ea ca le
auda i sa le intelga Cu top, si dui-A acsta s fii Cu priveghere i Cu grija
la acsta (fticndu-v pilda celor prostr la aceste ce scriemil in cartI)
ca sa pazsca sfintele biserid, i sa postse, sa se ispoveduiasca, &I se gri-
jsca in vreme, cum si acum la acsta sfanta qi a adormiril, sa petrdi top
crestinesce, sa tie srbatorile de lucru, i s. nu datf uitriT acsta purtare de
grij, ca unil co datorf suntetI i dumn-v6stra aflandu-v dregatorI ornduiti
de call% Domnia mea asupra noroduldf acestuI judeltt, i suntetT in pcatit
candti nu vetI griji de acsta, maI vrtosil fiindti-ch acsta este prieina a nii-
dajdui fies-care mila de la Dumnedett, asijderea i prunintulti si tra indestulare;
pentru aceea (Tara indemnatl, insa cu blandete i cu invtatuff, apoI
silitI, infricosatl cu juga i cu alte certarf, ea pre Jngti lucrul pamintului
sti nu uite pe Dumnedea ; insa cautatI bine ca nu cum-va zapciiI i 6menii
dumn-vstra, cu acst pricina sA gssca mijloca de vre-unti jafti skit sup-

www.dacoromanica.ro
374 V. A. TIRECHI

30 Iulie 1785, vederna c5, religiositatea i cu mergerea la biseric& rail

dou6 fapte deosebite. Mitropolitul, la ocasiunea until ridicolil procestt
pentru nisce strane din biserica dela malialaua (4etaruluI, proces
care amintesce poemula eroi-comicti francesti le Lutrin, ne spune
c5. din gl6ta femeilorti s,i mal vrtosil di tota-d'auna pe la s'r-
btorI .si Duminecl ar fi fosta dihonie lntre femel, care s, intre prin-
tr'acele jeturl i cine s 045. mai susil, una deck alta, din care di-
honie a loril niel preotiI nu intelegeati ce eitiati, niel ca cretinil ma-
halagil ce erati adunatI In biserie, nu le era In tihn slujba ce se
fdcea (1), a fosta silitti unula din ctitoriI bisericeI O. suprime str-
nile i s, le bage In clopotnit, ca s, OM a se linWi mahalaua de
gura femeiloril!

raro vre-unuia din locuitorT pentru vre-o pizm, sti pentru pohta cAstiguluT,
ca pe lnga pedpsa ce-1 vomil face acelul zapeiti, vetT cadea si dumn-vstr'
in mare vin. Lng acsta, vetT sci ea' amti fostti grant' cu pr sfintia sa Printele
Metropolittt, si cu sfinVa Jora Printif episcopT pentru rnduiala taineT sfntuluT
Boteet, care este maT intilit" porunc6 a credinteT nstre, ca sti scriem cuviin-
cisele poruncT catra ProtopopT si Mil preoti a o lucra si a o sfirsi dup
cum se cade, i pentru cele-lalte sfinte vase, ca s le aib fies-care biserica
de piing, dup cum se cacle, si ne art pr sfintia sa acum, ca de atuncT
att scristt cArti din parten sfir4ieT tort', dup care arta Domniel mele copia, care
v' o trimetemil s o vedetT; ci dar s cercetatT de at" fcutti protopopil ur-
mare poruncilorti ce li s'ail scristi, st" preoti1 de le pgzesca acestea, fiindu-v
tottt-d'auna in grip ca s se urmeze acsta de ctr preotI i de cAtre pro-
topopT ; iar unde vetT ved in potriv s insciintatI. 1785, August 8.

(1) Mahalagii din mahalaua Otetarului cu Stoma Ma- tar, pentru

niqte jefuri.
lai Mihailii Constantinft Sufulii Voivod14 Z. Vt.

Dup hontrirea prea sfintii sle pilrinteluT Mitropolit, si dup anaforaua ce

ne face, poruncimii s se urmeze. 1785, August 4.
Prea In,aRate Ddmne,
Dup jaiba ce ati data dare Maria ta Stana Maw vduva ot. mahalaua
Otetarului de aid din BucureseT, artndtt ca acsta biserie, maT d'inainte
vreme fiindtt ffieut de si cu ajutorulti crestiniloril s'artt fi prefitcuttt si s'arti
11 ilicuttt de zidtt, i dupii or6nduial s'arti fl fiicutil in luntrulti in biserie
si jeturT de urn" Andrent Mcolaritt, In partea uncle sed femeile, si intm-
plndu-se mrtea aceluT Anclrent, Maria Cernovodenca sotia de sill doilea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 375

De altmintrelea niel chiar Domnitorula, cu tte chriseivele ce dete la

multe mnistirl i bisericl, relnoindu-le scutirl i privilegil (1) nu prea
se pare c era de o religiositate extrema. Intr'unti pitacti alti 14 de la
14 Februarie 1784, Domnitorula poruncesce prin carte legat, Isprav-

a unur raposatil Nicolae ce aril fi tostil ctitoril la acea bisericti, i cere a se

pune ace16 jeturr la loc unde ari fost, cu care jalbti a el ornduescr
ta la nor ca s cereetmti pricina i s indreptmil; ver sci Maria ta, c vrndil
nor a cerceta si sri facemti indreptarea ce se eade, am trimisil de ati factual
scire preotiloril dela numita biserie si la chtl-va din mahalagir, ca s vie s
ne spuie cum seal de acst pricin, i ati venit inaintea nstra preotulti
popa Iorgu duhovnicul, i popa Gheorghe c cu Alexandru Ciaus, i lena-
che Croitori ci Petre Cojocari, carT sunt vechr sedatorT inteacea mabala a
OtetaruluT, si intrebAndu-se ce sci de pricina acelorii jeturT, s ne arate,
dupti a loril sciint ati datil preotiT amador c cu numitir mrturisenie ina-
intea nstr, in frica lur supt iscliturile lor i prin blstem, ara-
e in numita mahala mar din vechime ar fi fost biserie de lemn
fcut, ci mar in urm, inaintea rsmirtitiT, in loculti acer de lemnil, s'a IA-
cutil bisericA de zidtl, si din pace ine6ce adunndu-se crestinir mal mult1 de
cat maT inainte vreme cu locuinta inteacst mahala, ar fi fost biserica cum
art jluit6rea impodobit deosebT de altele ei cu jeturr, unde sedil femeile,
dar din glta femeiloril, fiind loculti strimt in biseric si mar vrtosil
totti-d'auna pe la sarbtorl i Dumineef ar fi fostti dihonie intro femer care
sri intre printr'acelea jeturr, si cine sti clA maT susil una dec5.t alta? din
care dihonie a lort niel preotiT nu intelegeati ce citeatt, niel cresting mahalagiT
ce ere' adunatI in biseric' nu le era in tichnri slujba ce se Ricca in biserica,
dar raposatuli1 Nicolae, soul ahl doilea a *air Mari!, trindil in vit
funda siol unuhl din etitorir acester bisericr, ea s'a' lipsseti sfada i prigoni-
rea dintre femer, ari pus de ail aridicatil acestea jeturT din biseric, din par-
tea unde Sedil femeile si de atuncT panti cum aratarit mar susti, inmultin-
du-se si 6menr cu femeT in mahala, maT lirgitri i locul in liluntru in
biseric, siari lipsit i t6ta vrajba i prigonirea dintre femer, de nu mal este
'Ana' acum, si acel jeturI la vreme cnd va II trebuint in biserie, sunt
spre Ostrare puse in clopotnita bisericeT; ci fiindti-cl dupti cum ne adeverimil
precum se vadu acst numit mtitusa Stana jluit6rea, frte cu limbutie
se cunoscu de a fi, si cu nestatornicie vorbea asupra unora si altora din ma-
halagg, ci niel o dreptate n'are la cererea ce face, neftic6ndil trebuint a se
pune acel jeturT ca sit nu se instrimteze biserica, i rAri ci ftira cale suparti
pe numita Maria Cernovodnea, ci precum arattimil fundA fr ornduial su-
pararea ce ail facutti Mader tle, mAcarti cA nu este vre-o pricina mare, lr
ea s nu mai Amble en jalbr supgrndti pe Mria ta pentru acsta, iatia nu
lipsimil cu raspunsil MarieT tle, ci rugtimti si nor pe Maria ta, spre a se face
de Mria ta hottirirea cea cuviincis, ci ang Mriel tle rugtimil dela Dom-
nulti Dumnedeil sri fie mulp i fericitT. 1785, lithe 30.
Gregorie alA Ungro-VlahieT.0
(1) Veql anexele,

www.dacoromanica.ro
376 V. A. ITREMIX.

niculuI de RomanatI s dea in taina, nptea, focil unel bisericl Infiin-

tate de locuitoril din G,r15.. OrI-care ar fi Motivula acestul nizam,
nu putea 11 de bunti esemplu pentru t6r5.. Tat& acst caree legatil :
Carte legatei Pit. Giurgiu Ispravnicii ot sud Romana ti pentru Unit bordelt1
ce locuitorii din Gcirld pe hotarulit frei.
Credinciostt boerulti DomnieT mole, Constantine biv Vol Pitari, Ispravniculti
ot sud Romanatl, sdn6tate, in trecutele dile din poruncd ti s'a fostil scrisil
pentru ung bordeiil ce ne-amti insciintatti ca ag fgcutil locuitoril din Garla, pre
hotarulil Ora, cu socotld s aibd bisericg, ca sfgrime qi sg-lil strice, la
care neurnigtorg fiind indatg aT data vreme i aT lsat lucru la prelungire
pang cand acum lutindti Domnia mea insciintare din cartea ce serie Cdpitanulti
ot Izlaz cgtre Vol Sptariti, cum cg in qiva de Crciunti a 0 trnositti
acelti bordeig facndu-Itt bisericg desvrOtti, i se face inteinsulti slujbg,
cum cg inceperea acestuT lucru a fostti prin mijlocirea until pop Ioang
din Izlazti, care pop i sfeqnice din biserica ot Iziaz ati adusta' acolo, pentru
care acsta ne-aing turburatti Domnia mea asuprlT, de ce sb.' nu facT urmarea
poruncel indatil ce ti-s'a scrista, ci aT prelungitti pang a venitti trba Ong aci.
Caut de nu face cusurg, ca acsta altd datg, cd veY cd in urgie, maT vr-
tosti pentru cele ce simt pentru trba nizamuluT, i acum iatd ea-0 poruncimg
priminda porunca DomnieT mele, numaT deck sg puT cu mijlocti pe sub cum-
nptea, intr'aseunsil set-i dea /beg, sci ardei de tail, farel de a nu nzai astepta
altd poruncd de la nol, i ap(A dupei cdte-va dile iarai nptea pe sub cumpUti set
pul ea set arunce peinfintii ea sit' se astupe grpa acelui bordeiii, sei nu Mete grdpa
ne astupata' , fiindti-cei aci apueatti de s'a slujitti slujbe sei avendi rs-
punsit de unwire. 1784, Februarie 14.

Si pre cand pe de oparte M. Sutu ddea foal uneI bisericI, n6ptea,

pe de alta prvoca pro Mitropolitul s oprsc5, preotiI de a mal da
m6rturie In procese civile f.r6, de scirea i voia Archiereulul (1), sub

(1) Pitacii altre Mitropolitulft de a nu se pune preoVi merturie.

Pr sfintia ta Pdrinte Mitropolite, facemti scire pr sfintiel tale, ca la pricina
de o casd ce s'ati cercetatti alalterT in domnescultt nostru Divantt, am vdutil
Domnia mea unil preotg, Popa Ioang, cri ai eqitti in urm nevrednicg i ne
primit judecgteT, carele mdcarti ca ail r6inasti a se pedepsi, (lard ati prici-
nuitti atata amestecgturg pricineT aceea i turburare juclecgtiloril i Divanulul
domnescil, cu acea netrebnicil mgrturia lul, care acsta curge din pricing cgcT
fdril de qeire i WA' de vole dela Archiereulti loculuT, preotulil merge de sine0'

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtf 377

pretestil, c un preota, In asemene marturiI In unti procesil s'a filcutti

nevrednicil si &A a adusil turburare judec4ilora si Divanuldi Domnescil.
Ca martorI nu primia preotl, dar M. Sutu da.'dea ordine ca acesta
1783, Octombrie 19. S'ati facutil porunca legata la Stolniculti Dumitrache
Colceagti Ispravnied din sud. Mica*, sa mrga la Lichiresof sa indrepteze o
atacsie ce ail fricut-o until Popa Radu, pe carele saga d aduci aicea
in Mari Cu bung paza.

si se face martord la judecata ; decl ea sh se pgzseg huna rAnduialg la tagma

bisericscg a fi fr niel unti ponosti ; iat scriemil pr sfintiel tale, sg porun-
cesei la tag tagma bisericse de obste, ca nimenea din preotl farg de scire
vol'e de la Archiereultt locului, s de la epitropulti s'ti &a nu fie volniett
de sine si a se face marturie si a merge la judecatg vre-unti preotti martorti,
acelti pi'eotti s mrgA la Archiereulti loculu, si de i se va da vole prin ade-
verintg la mang asTa sg fie volnicti a merge la judecata dea mgrturia, Gael
marturia preotulur se cuvine a fi de bung credintg si primita la judecatg, tolico,
pisah. gvmd. 1783, Octombrie 6.

Pitacii catre dumn-lui Vel Log. BreIncoveanu de a da in scire pe la

judecetri a nu primi preotit mrturie la judecat.
Cinstitil i credinciosti boerule al DomnieY mele Manolache BrAncovnu
Vol Log. de tra-de-susti, facemti scire dumi-tale c la pricina de o cast'', ce
s'ati cereetatil alai-Merl in domnesculti nostru Divanti, amt.' *hail Domnia
mea mgrturia unui preotti, Popa Ioanti, c ati eit in urmg ne trebnicg i ne
primita judecatil., pricinuindi atata amestecgturg pricina acea i turburare ju-
decgtilorti i DivanuluI domneseti, cu acea netrebnieg mrturia lui, carele mgcartt
c att rtimasil a se pedepsi, dar fiindti ca acsta nu este destulliu a se prgsi,
si a nu mali da alt dat preotti ma'rturie netrebnie, care acsta curge din
pricing, cad fArg de scire i fail de vole dela Archiereulti loculuT, preotil a
2nerge de sinei de se face nzartorg la judecatd, fa-cutil Pitaculti nostru cgtre
pr sfintia sa pgrintele Mitropolittt, s poruncsca la -OVA tagma bisericseg de
obste, ca nimenea din preotT fail de seirea i Mfg de voie dela Archereulti
loculul, sti dela epitropulti sti, sa nu fie volnicti de sinesI a face mgt.-
turie si a merge la judecat politicseg; ded ea sa nu se intmple si la altg"
pricing una ea acsta, ca s se pgzsca buna ornduial la tagma bisericseg
a fi frg, de niel unti ponosti, jata scriemii dumi-tale, sa artitI de acsta, Matti
la dumn-lorti Velitil boeri, catti si la tte Depertamentele judecatilorti, ca
preotti mtirturie, cum amtilis, frg de adeverint dela Archiereulti loculuT,
sti dela epitropulti si, stt nu primscg, ci &and se va intmpla a se cere la
vre-o judecatorie vre-unti preotil martorti, acelti preotti sa mrgg la Archiereulti
loculut si de i se va da voie prin adeverintg la mitng, asla primseg'
asculte marturia, awl mgrturia preotuliff sg cuvine a fi de bung credintg
si primitg la judecatil, toli pisah gvmd, 1783, Oetombrie 8. -

www.dacoromanica.ro
378 V. A. IIRECHI

Asemene spectacole nu eral propril a lmburalati morala publicl Nu-I

vorba, eh In numele moralei se aruncati amende de multe felurI, de carI
se folosiat une-orl slujbail diver0 i alte orl dile vre-o instituliune.
.

4ia. burla r unti precurvart1 doveditti, perdea avcrea sa, cela pu-
finti a 3-a parte i-se lua In folosulti cutiel milelorti, cum apare din
acestil aciti
Pitacii, edtre boerii epitropi pentru, averea Mi lonlici Rta,.
Dumn-v6str boeriloril epitropT, vg facemil in scirc pentru IoniVi II6trt, carc
fctuldil o nelegiuitd faya a prcurviel, s'ad ornduitii la pedps dup vino-
vAtia luT, si s'ad frAcutil hotrtrire si pentru t6ta averea luT, dupb: pravilri, c' intiiill
srt sc6til si sli se deosebsert din averea luT zestrea soVeT lul si darurile dinaintea
nunteT li din cea-lalta pereusie ce va mal r'mn, douti par0 s'a' se dea pe
sma copiiloril luT, iar a treia parte sa se dea la cutie, dup cam acstii ho-
ttirirc pe larga este scris5, in anaforaua prea sfintiei sele pririntele Alitropolitului
si a Dumn-lorri.

In luna Maiti din 1784 veril In Ora' Patriarchulti Iernsalimulul. AlaiurI

destule i se lcur In pleamblarea lul prin tr, preAmblare care maI
putinil folosi acesteia deck pungeI prelatuluI grecti (1). Recolta de banl

(1) Alaiulii cu care se intdree askidi lu diva de sfintulfi Vasille prea

fericitulf4 Patriarhfi dela Constantinopole, aun # In diva de Bobotzei.
Seimeni polcovnicesci Seimeni BulucbasescI
pe josil po josti
DouT PostelniceT Asemenea dour Polcovnici
caltirT caliIrT
Poleovnieti de seimenT Bas bulucti-basa
2-lea Pitarti 3-lea Logf. de jostt

TreT ciohodarl lar treI ciohodarl

Careta gpod. ea e telegarI

ei una 2-lea logf. lateinea.
(Cod. XII, fila 94.)

6 Ceir(1 legate catre Ispravniel pentru venirea sfin(lei se'le prea feriritulul
Patriarhii alfs Ierusalimului la Grajo va.
Dumn-vstrrt Ispravnicilora ot. sud. srmaate, v6 lacern(1 in scire ca cu

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR6 379

i darla fu destuld de mare, de Ore-ce Patriarchulil r6mase In rci

santa i cu yola DomnieT n6stre, merge prea sflnitul, fericitula Patriarbti

ala IerusalimuluT, la Craiova, ca sa dca blagosloveniile prea sfintieT slo si la
obstea crestinilora partiT loculuT de acolo, decT insciintamti dumn-v6stra do
bun'venirea trecerea fericiriT sle pre acol, s'a avet1 a intmpina pc feri-
calda i a'T esi inainte, primindu-1 cu cinstea i cvlavia ce se cade, i sis. gri-
Al pana la esirea din judett, cum v.,: aratama a petrece odihnita si multa-
mita prea sfintia sa la drumil, de care sa avema raspunsula dumn-v6stra.
1784, Maia 24.
Vlasea, Teleormant out Romanafi,

Alaitdii ce s'ah' rnduitii, la esirea din Bucure,scl a proa fericilului

25 seimen1 polcovnicescT
PreotiT din BucurescT cu douT protopopT
2 LogofetT de taina
Ciasulti agesca
2-lea Pitaria
Basa buluc-basa
Vel Cap. za lelegiT
3-lea Logf. de josti
2-lea Logf. de josti
TreT ciohodarT
LogofetT de Divantl
alV diaconT
Patriarhii.
25 seimenT BulucbtiseseT
Iar dour LogofetT de taina
Ciausula spatarescti
Polcovnica za seimenT
Polcovnica za trga
Vel Cap. za dorobantT
3-lea Logf. de susil
2-lea Logf. de susil
TreT ciohodarT
Iar LogofetT de Divana
6menT aT fericituluT Patriarha.

Ic7) Mihaili Costantinft Sufula Voivodil i Gpod. Zem. Vla,s.

Cinstitti si credinciosa boerula DomnieT mele dumn-ta Manolacho Bran-
covene, Ve! Logf., fiinda-ca dup obiceia este a merge si dumn-ta de im-
preun cu fericitula Patriarhtl, pentru petrccere, veT rndui dar dumn-ta, pe
unula din zapciir ce sunt inteacsta f6ie ca s'a gatscA acestil aleja tota dupa
f6ie, mane la csulti ce va fi ca sa plece prea fericitultl Patriarhil. 1784,
Octobre 30. (Cod. XII, fila 200).

Carte cu boeruli ornduitii a fi purldtora de grijd la mergerea Patriarhulul

la Craiova.
...Zem. Vlas. Fiinda-ca prea sfintia sa fericitulti Patriarhil ala IerusalimuluT Cu
scirea i vointa nstra merge la Craiova, ca sa dea blagosloveniile prea sfin-
tieT sle si la obstea crestinilort parteT loculuT, jata ornduima Domnia mea
pro credineiosa boerulti DomnieT mele dumnluT Biv Vol Armasa Ianache
maimandara, ca sa aiba a fi purtatora de griji1 la mcrgerea proa slintieT sle,
grijinda de ale drumuluT, spre a petrece pre prea sfintia sa odihnita, dupti
cum si Ispravniculur judctuluT ama scristi Domnia mea deosebitil poruncile

www.dacoromanica.ro
380 V. A. IIRECHI

multe lud. Pentru ca s'A se faca recolta mal abundent,

prernbld prin tr5, i lemnulii sfintei cruel (1).
Aceste onorurI fdcute Patriarcbulul si diversele folosir0 acordate bi-
sericeI ortodoxe, nu imping5 pe M. Sutu la intoleranp. El5 reinoesce
clirisovult1 catolicilorti i alti Sasilorti, Intaiulfi la 15 Oct. 1783 si ala
doilea la 1.784 (2).

nstre pentru acsta ; dreptil aceea s'a datti la mn acst domn6scil carte
ca sa fie Maimandarti i purttitorti de grij la mergerea fericituluI Patriarhti.
1785, Maig 24.
Despre acst cilltorie a Patriarchulul vec:,1.1 ce serie, i Atanasie Comncnu
Ipsilante in opultl. sll Cum c inriurea cleruluI grecti din Orientti era mare
intre RomnI, potti dovedi numersele dang fcute la mnstief din Orient
orl inchinfirI de mnstirI din trii. AsIa aseara:
llrisovul mnstireI Domnita Masa, dat, de Vol Vist. Nicolae Brncu-
veanu i Vel Logoftti Manolache Brncovnu in grija Mitropolitulur Darsto-
ruluI Kir Parthenie, cu specialtl ased'mintil. 1784, Martie. (Cod. XI, fila 51).
(I) Hrisovulti mntist. Slatina din 01t5 pomenesce de purtarea prin r a
sfinteI cruel, 1784, Oct.
Domnitorulti acord, mntist. mal multe scutirI, dupg cererea boeruluI Radu
Sltitineanu Cluceru, care a intocmitti la acst biseric, i unil daselil de in-
vtNtura oopiilor. (VOI anexa).
(2) Aceste hrisve clispunil cele urmtre :
Prin Hrisovulti baraOlorti din BucurescI, din 1783 Octombrie 15, Domni-
torul dol vierI la viile din ocolulti Bucuresciloril iTrgoviste
dol* argatI. Asemenea scutesce bucatele drepte ale bisericeI: de oieritil 150 de
oI, de dijintiritil litre 200, de vticAritil 15 vite, si o pivnit din BucurescI de
fumritil, de c'mintiritti, de vam de vin domnescil si de tte angaralele.
Acsta este intrire a unortl hrisve anterire, de la Ipsilante si N. Caragea
Vodti, brisve ca ce se afl la m'Ana paterilorti adic6 a peirinpilorti i a preo-
filorti

bol in, intregime ch,risovulA Saqilort

Domnir i oblduitorii carora li-se incredintzti i li-se d sub stpnire t3rI

norde, ca ung ce de la D-Oeti sunt alesl i inltatI la acea inalt, ste-
pen a DomnieI, spre ocarmuirea nor6delor5 si a politiilor, netgtiduit, da-
torie a5 a ptizi si a intiiri politiile sale spre a se immu4i supusulil sal no-
ro" rev'rsandu-si domnsc,a milostivire catre tt obstia. Decl dar, obicInuittl
lucru fund, ca prin cettiffl i politiI marl, unde sunt scaune de rail si de
domnir, a se afla multa adunare de norodtl, nu numaI dintear p'mintuluI ace-
luia, ci si din strinI si a fi primiV i ocrotiV totI, avndu-sI fie-caro nmil
dup rndul s, deosebitil case spre face rugciunea, lort, catre Dum-

www.dacoromanica.ro
 'STOMA. ROMiNILORt 381

S5, ne ocupmil acum de cela-laltil factual culturala,

Aventula data sclelora de Ipsilante, nepotolita sub Caragea, continua
si sub M. Sutu.
In primele lunl ale Domniel sle din 1783, Mihaia Sutu totusI nu
pare a se fi preocupata de sc(51a.
La Inceputula anulul 1784 (Maia 25) afiama Ins5, una pitaca Dom-
nesca adresata Mitropolitulul, Episcopilora si Velitilora boerI de la
Vel Ban la Vel Post. In cuprinderea urmt6re :

neded, precum i aci in oras6 DomnieI mele BucurescI, osebitil de catolicI i

de ArmenI si de OvreI ce sunt si at bisericI pentru ruga het, aflandu-se spre
locuinte catT-va si din ritulti ssesett, earl Mama rugaciune la Domnia sa Ira-
tele nostru Domnulti Alexandru Ipsilante VV. ca sa le d voie sa-1 faca
el' o bisericuta aci in orasula BucurescI, in local unde a avut6 si mar 'nainte,
sti le fie pentru inchinatiune, catre Dumne4eil, dupa rituli s, i socotind6
Domnia sa, ca nicI de o stricAciune nu este oraF,mluI a av i el' o biserica
ca niel zatignire sa .nu fie noroduluI, spre a se inmulti si a se intri politia
acsta, maI v6rtos6 vc;l6m16 Domnia sa la mana lor6 hrisovultt rposatuluI
Domn Const. Mihai Cehantt Racovit VV. ot lt. 1753 Noemv. .1, cu care
dattt voie de facut6 biserica aci in BucurescI i dupa-ce al stivi_4.-
sit-o, le-a Malta i privileghia de bucatele bisericer, scutla ce scriem6 maI
josti. Pentru acsta dar fostu-le-all datil voie Domnia sa fratele Alexandru Voda
de sl-at 15.cutti bisericli de ruga in locula unde att avutti maI 'nainte, inta-
rindu-le i privilegiu16 scuteleI, dupa cum si hrisovul6 DomnieI sale ot lt.
1777 Iunie 4, ne-a adeverita. Drept6 aceea i Domnia mea printeacest6 dom-
nese6 al6 nostru chrisova le-arn6 intarit6 privilegiulti acesta, atat pentru bise-
ricuta cat i pentru bucatele el si le clam volnicie des'vrsitil ca aiba
si sal-0 tie cu pace acea bisericut a lor6, in locul6 ce ail facut'o, care este
In mahalaoa StejaruluT, ins numal bisericuta acsta, iar alte imprejmuirI de
zidil nu ail a face. Asijderea s. aiba a sine acsta bisericutit aci in pamintulti
Orel* 6 pogne de vie si 100 stupI i rimatorY si of 100, care aceste t6te bu-
cate sa fie in pace si iertate, stupI i rimatoril de dijmaritti, oile de 'Derail si
vinulti ce-16 va face in viI de vinariciti, niel o suprare la aceste bucate de
catre nimenI sa nu se faca. Pentru care poruncimil Domnia mea si d-v6stra
hoerilor6 slujbas), orI de ce trpta vetT fi si v vetI orndui cu aceste slujbe,
sa avetI a v feri de aceste bticate, cu suma ce serie mal sus6, ale bisericuteI
ssescI, ne-facnd6 niel un felti de suprare intru nimic6. Si pentru ca sa
aiba bisericuta acsta neclatit6 mila ce amil orAnduitil Domnia mea, am6 in-
taritti hrisovulil acesta cu inssI credinta DomnieI mele ho Mihail6 Const.
Sutu VV. etc.... Si s'a scristi chrisovulil acesta la 1-iu16 an6 dintru intaia dom-
nie a DomnieT mele aid in ()rasa, scaunulti Domnid mele Bucurescr, la aria
de la zidirea lumeT 7293; iar de la nascerea luT Hrs. 1784. Pupa originalti

www.dacoromanica.ro
362 V. A. VRECIIII

Pitacii la Mitropolit i la boeri set' iae Ana pentru sane.

Fiindtt-ca ne adeverimil Domnia mea, cum c la scdele domnescl de aicl.
din orasulti Bucurescilort, din rt obiceitt s urtnz' Nizamtt Szlctl, in ur-
m dup M'Ata cheltuial ce se lace pentru folosultt obstieI, iat dar orndnimtt
pe pr sfin0a sa printele Mitropolitti, pe dumn-ldf Ve! Ban Ghica, pe dum-
n-hif Vel Logof. de Tra-de-susil, si pe dumn-lui Ve! Post. ca adunndu-se
la urd loctt, sA citsc chrisovulil domnescili ah sclelorti, sA va4tt i orn-
duiala ce se urtnza acum la scltt, si sA socotsc Nizamultt cela ce este
a fi mal temeinicti i mal' stApnitori, spre bine urmtoriti s'A ni se arte in
scristi. 1784, Maitz 25.

Deja In 24 Ianuarie 1784 M. Sql rnduesce o asemene ancheta

si la institutulti orfanotrofieb.
Teta Divanuld era hisrcinatil s chime pe epitropl i s le cr
s, dea socot16, de venitula si de cheltuiala orfanotrofid, pn acum,
care socotl s'A o theorisit'l cu deanAnuntulti, urmanclti dup cuprin-
derea hrisovului orfanotrofiel si Incheincla socotla sub iscliturile
sfintiilort vstre si ale d-velstre (boerI) s ne artatI tri scris prin
anafora, ca s vedemil. (1)
Domnitorulil se multmesce Cu o anchet& mal multa financiar, c,di
nu aflmil In 1784 vre-ual acta' probAnda Incercare de imbun'Attire
In lnv6tmintula scelleloril St. Saya si St. George. Pitaculg de sus,
cu adev6ratil, c par'c ar cere ComisiuneI s inspecteze sc6la dela
BucurescI si s val, Intru cat realitatea corespunde Cu prevederile
chrisovuluI scleloril dela Alex. Ipsilante, dar In condica domnsc In

(1) (Cond. XII, fila 112).

In 1783 Noembre 20, M. Suttt r6nduise doctortt la Orfanotrofie pe Poli-
chronie.

Pitac luz Polichronie doftorit ce s'aft fosti rnduitft la Orfanotrofie.

Fiind'-ca la Orfanotrofie am rnduitti Domnia mea doftoril pe Poliehronie
dottorultt, seriemt1 i poruncimtl d-v6stra boerilorti epitropI cari aveff asupra
Epistasia acsta, sil scitf pe numitultt Polichronie doftorii ah Orfanotrofief,
si s-1 ah' or6nduiala i lfa sa dupg obicei. tol. p. gvmd. 1783, Noem-
brie 20.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANItORC 383

care am descoperitil acestil pitacd domnescil, nu am mal aflatd

und rspunsil dela boeril din ancheta. Singura m6sura luata de M.
Sutu, In vedere cu chrisovuld scle1ort din 1776, este relativa la clasa
de musica creata la St. Saya. Domnitoruld da urmtoruld pitacti
Pitacil catre Mitropolit ca s, chiame pe toft Egumena de a ya si cate
unacopil cu glasit i s-i duca la stintula Saya la dascalulli Mihalache.
Pr sfintia ta Pa'rinte Mitropolittt, sa adueT pe totT EgumeniI dela tte
nastirile de aicI din orasulti Domniel mele BucureseT, carera s'A le daT stras-
nica porunea, ca fies-carele s'A alba a gasi cate und copild cu glasd huna,
caruT copad sa-T prte grija pentru d maneare i pentru imbracamintea lorti,
si pe acestl copiI sa4 trimta pe tte dilele ne lipsitd pentru invtatura can-
tarilord, la se61 la M'intuid Saya, unde s'a ornduitti de catre Domnia mea
inteadinstt daselti, Mihaid eantaretulti, dasealtt cantretti obsteseil ; pentru care
acsta trba, nu numaT acum porunca strasnica sa, le daT pr sfintia ta Egu-
menilord, ci sa'-1 si silesel fa'ra voia loril a fi urrnatorI la acest lucru cu cale
ca sa-1t s'vrssea in fapta i s'a faca roclii dintru acsta, fiindti-ca avemti a
face cercetare pe urrna pentru acsta, de ad fostd urmatorI EgumenT, sti nu.
1.784, Noembrie 29.

Pitacit catre Epdtrop i ctre Mitropolil. ca Egumenti de pe la mnastiri

sa gel ssca cate unii trimita la sfintulft Saca la daBcalultt
Mihalache ca sci le paradossca- invld,tura de Mutila
Poruncimil Doinnia mea dumn-velstra boeriloril epitropT, fiindti-ett prin dom-
nesculii nostru pitaed catre pr sfintia sa parintele Mitropolit ama data po-
runa,' la fiesce-care Egumend dela tte mdnastirile din Bucurescl, s'A gassea
cate un copad cu glasd bun, caruia copilti s'a le prte grija EgumeniT pen-
tru hrana i imbraemintea lord, dela sinesT, trimita' pe tta qiva la
sfintuld Saya unde am rnduittl Domnia mea dascalii musicosti pe Mihalache,
ca sa le paradossea, invtatura cantarilorti ; iat v poruncimil ca de acum
peste doug-deer tref-decT de dile s. cercetatT la dascalultt de ati trimestt top'
E,gumeniT menastirilord' din BucureseT cate unti copil, sti nu ; i pentru
aceld ce nu va fi trimesti panti atuneT, sA ne insciintatI cum si peste tta vremea
sA cereetatT de urmza totl EgumeniI acsta porunert, i sa avetT a arta pe
celd ne urmatorid. 1784, Decembrie 3.

Pitacii catre Episcopi pentru dascalulil musicosil ccvre s'aj orencluilft

la stintutil Saya.
Dumn-v6stra boerilorti epitropT, hotaritdDomnia mea, dupil

www.dacoromanica.ro
384 V. A. trletEcHii.

cum si la chrisovultt so6leloril este ornduitti, ca s. asec,lamil la sc616 ot sfintulti

Saya si untt dascalti Musicosil pentru a invt4a uceniciT mestesugulti cantari-
lorti, WA' ve poruncimti si cetitT chrisovultt sc6leiorti, ca sa vedetf ce plat
se orAnduesce dascaluluT musicosti, si pe cat va fi scriindtt chrisovulti sa ne
artatI in scristi, asijderea sA ornduitT numituluT dascaltt doug odAl alaturea
la unti lug inauntru in mtnastire, dintr'ale sc6lelorti, Una pentru sederea sa
si alta pentru ucenicil. earl sunt s. vie spre invgtatura cntarilorti, cari odaT
gatindu-le dumn-v6stra sa i le facetT teslim, insa ucenicil earl vortt fi la
invkatura cntarilorti sa scitI d-v6stra, cA n'ati a rgmanea cu sederea lortt la
sc(51a, nicT altA ornduiala maT rnult n'ati dela scoli itir de numal pentru in-
vtitiltura sA mrga i sa vie. 1784, Decemvrie 1.

Mergerea inainte a acesteI sae de music61 intmpinA tatusI greu-

c'cI EgurneniI nu se supuser, ordineloril date, asla c la 27 Fe-
bruarie 1785, trel din epitropiI sclelor. adresz lui M. Sutula a-
cst anafora :
Prea Inclqate D6inne!
Insciintamil M. cA dupa CO cu luminata porunca a I. tle, s'a a-
te'sle,
seciattt in Sf. Saya dascalti musicostt Mihalacbe, s'a facuttl ornduiala
cu porunca Marie tle, ca peste copiiI ce se vorti stringe la invgtatura psal-
tichieT, de voie, sa. fie dat6re si 24 de mnastirT de aci din BucurescI, cum si
cele din prejurultt Burescilorti, sa-si trimit cate untt copil spre invtatura
psaltichieT, earl copil sa-sT fah' mancarea, alte trebuincise din mnastire, ho-
tarindu-se de M. ta i sorocti de a trimite mnastirile tke copiii, care scrod'
a si trecutti pang acum numal doi copiT ati venita la sc615, insa unultt dd
la mtnastirea 5-tul Gheorghe i altultt de la mnttstirea MarcuteT. De accstea
insciintamti I. tle. 1785, Februarie 27.
Scrnnaff : lenache Leh. (Lehliu ?), Nicolae Stolnici, loan Medel (1).
NumaI In 15 Aprilie 1785, Domnitorulti da o notul deslegare in sensulti pri-
melorti ordine i osindesce la amende pe egumeniT recalcitrantf. Mgt acsta
note). ordine : -

Ito Mihail Const. Sutu VV. etc., de vreme ce inteatata prelungire de vreme
n'atl fostti urmatori Egumenil mnstirilorti la acesttt lucru cuviinciosti, are-
tndu-se cu acsta neiubitorT de pod6ba sfintelortt bisericT i neurmatorT la
domnsca hotarire a n6stra ; jata dar, pentru nesupunerea lortt iT hotarimti
dea trp8dti de totti Egumenulti de la sine-vi Po talen T 10, care trp'clil

(1) Cond. No. XIII, fila 175.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROISLINILORC 385

iea Dascrilulti musicos ; pentru care orAnduim pe . . s apuce pe fie-care

egumen Cu strinsre, s dea acest trpOdil, i apoI s le faca' zeapeealic,
ca s. alba cate un copil la inv6Vitura cantrilor, negresita, dupl orinduiala
ce ama fost facut. 1785, Aprilie 15
Un alt pitacti din 18 Mai, 1785, ordona boerilora epitropl, s dea din
cutieI, luI Mihalache Daselulti musicos', cate 15 taled pe lun, M'ara'
de ornduiala ce are de la biserica Gospod. I se va da acst lra", nu mi-
ma! eat va sed la S. Saya, ci i dupil ce se va muta la Mitocul episcopieI
de ROmnieil, iarsI are a 'urma inv'elatura cantara', iris din baniI
scolelorti. 1785, Maiti 18. (1).
Apare de la acestil pitacti, c. de musica in fine a functionatO i c
apoI dasealual Mihalache a trebuitil sil se strmute cu locuinta de la Sf.
Saya la Mitocul EpiscopieT de Rmnicti (2).
Preda re dasordula Mihalache numaT musichia bisericsca ? Ne este per-
misil a crede, ea uceniciI de la Sf. Saya inv6tatt in clasa de musica i altti-
felti de cantarI docta cele bisericescI. Deja musica instrumental intrase in
deprinderile societgiI. Nu numaI tarafurI de tiganT delectatt boerimea si pe
Domnitoril, ci i musica dis nemrsed. In alaiurile diverse de la acst epoca',
gsim merett luancl parte si o musicti nemtsc, organisat i pltitit de
Domnitor. Astii-felti era naturahl, e alaturea cu meterchenua imitat de la
Turcl, in stea romanscil, s se introduca, prin imitatie de la Musca!!, musica
dup sistemulO european. Numersele balurI i petrecerI, carT se introducit
In societate, in timpula ocupaOuniI rusese1, de la 1769, a imboldit desvol-
tarea cantilriloril de dantuff europene i decl ai introdusti destulil de iute
musica europn.
Institutiunea orfanotrofieT continua a fi preocupatiunea DomnitoruluT, (lar di
ocasiunI si de crerI de le! pentru anumitI boca. AsTa vedem, c in 1 Fe-
hruarie 1785, Domnitorultt rnduesce epitropti la orfanotrofiA pe Div
Vel Pach. Enache Vilara si-I asemnzg 161 de 120 taleil pe lunti, din banii
cutiet (3).

(1) Pitaal la Vel Epitrop1 s dea taleri 15 pe lund lfd dasallului Mihalache
Dumn-v6strA hoerilord epitropi, din haniI cutieI s datI lul Mihalache Das-
clul pe luna talerI 15, atara' de or6nduiala ce are de la bise-
rica Gospodil, care lefli avetI a I-o da dela d-v6stril intairt pn acum la sfir
situla lul Aprilie trecutil, cum si de acum. inainte pe t6te urmatrele lunt,
atta' inda II va fi sederea la Sf. Saya inAuntru, cat i dup5. ce se va muta
la Metohult1 S-OeI Sale parinteluI Episcopulil de It6mnieri, iarast are a
urma inv5Vtura Tolico p. gym(1.1795, Maja 18.D
Cond. No. XII, fila 269 verso.
Cond. XII, fila 259.
'stork: Romanilorii de V. A. Urechid. 25

www.dacoromanica.ro
886 V. A. 111/gaant

Deck orfanotrofia inc nu exista, cum se probzrt prin actulti ce dmti mal
la vale, din 20 Martie acelasT anti.
In acestasT anil 1785, Iulie 24, Domnitorult voesce sit introducli reducerT
In budgetulti sclelorti, sub pretextil, c prisosulti sil se intrebuinteze la alte
lucrurT folosit6re. Ne cam Indoimti de aceste bune intentiunT, crind vedemti,
Domnitorulti incepuse aceste ImbunittlirT prin a erc lf5. luT Vilara (1).

Domnitorulti rkiduesce cu pitaculd din 24 lulie 1785 o Comisiune compus

din episcopulti R6mniculuT, biv Vel Baria Ghica, biv. Vel Logof. Brneoveanu
biv. Ve! Pach. Romaniti. Ordon Domnitorulti acestora, sit mrg la sc6la
domnscA din s-tulil Saya si s aducii inaintea lort pe boeriT epitropT i impreu-
nndti veniturile, atat ale sc6leT, cAt si ale orfanotrofieT, s'a cercetatT cu dea-
m'nuntulti, attti veniturile ct i cheltuelile loa', de peste anti, a lefilorti, a
hraneT i altele ce ai curs pan acum i duprt ce vetT face acst cerco-
tare cu perierghie, s facetT i cumptarea acestorti tuturorti cheltuelilort, el
numaT cht vi se vera par la buna pul a orndueleT scleT i pentrit
buna procopsl5 a ucenicilord i pentru orfanotrofie, cele cuviinci6se cheltu-
elT, acclea s'a' se hot'rsca de a se urma de aicT inainte, iar ce vi se va pti-
r, cA este zadarnicti i fr de folosti, cum : hrana ce peste ornduialii
altele, sil o scadetT, ca prisosulti acela s'a' se metachirisscrt la alte folse iar
de obste i pentru urmarea ce vetT face, in scrisil sil avemtl insciintare (2).
1785, Iulie 24.

Originea bibliotecel dela S-tulti Saya este maT echi de ck chrisovult1 sc6-
lelorti din 1776, totusT nu cunscemil pri ast4T pe vean bibliotecarT. Celti
maT intaiii numitti bibliotecarti all S-tuluT Saya rtimilne, pn la descoperi-
rea altorti documente, daseglulti Ambrosie. Acesta prin aeelasT actil cu care
este ntunitt de Domnitort In shijba de bibliotecarti, este insilrcinatil si ca pe-
dagoga alt internatuluT. Pe lting clase:Mull Ambrosio, vivliotecarli i purtrt-
toril de grija ucenicilorti, Domnitorulti, In pitaculti ctre boeriT epitropT, (lela
14 Martie 1785, maT r'enduesce unti alti doilea pedagogil. Atributele acestora

(1) Pitacii la boeril epitropi sei dea tal. 120 Paharnicului Ionlache Vibra
ce s'a ornduitg la Orfanotrofie.
Dumn-vstr boorilorti epitropT, dumn-luT biv Vol Paharnicti
Ianache Vilara s'a orkduitti de ctre Domnia mea epitroptl OrfanotrofieT
lfa pe lunit cilte tal. una sutri dou'-qecT, iat v' poruncirnt din baniT cutiel
sit avetT a da pe fie-care lun acestT tal. cke una sutil dou-qecT, tolco. p.
1785, Februarie I.
(2) Cond. XII, fila 288.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORff 887

se pota ved in pitacula urnatora Fiinda-c la scla domnscg ot S-tultt

Saya arna orAnduitti Domnia mea pe Chir Amvrosie dasclti, a fi vivliotecar&
purattorti de grija ucenicilorti ; aijderea ama maY ornduita Domnia mea
una alti doilea pedagogosti peste ceI-laltI ucenicl al scleI, care s fie nelip-
sal intre eI spre a-I povtitui atO inv6ta matemele, egt i intru a cerceta intru
tertil vremea pe la tte odile lor, s vad a nu lipsi din sag nicI unula
i a nu se face intre el vre-o pricing de gtticvg, cgrora orAnduita
Domnia mea i lfii din baniI sclelor, ins luI Chir Amvrosie Po tl. 60 pe
lunti i ltif pedagogos Po ti. 10, incepndu-se a li se da dela 15 ale trecutu-
lui inainte (1). 1785, Martie 14.
Vilara are Mfg ca epitroptt ala orfanotrofieI maI important multa decta
dascAliI ce osteneatt in sei, iar orfanotrofia, precum maI sustt ar6tarmtt,
inc nu exista deck pe hrtie. In adev6ra Domnitorula instircinzil la 20
Martie 1785 pe boeriI epitropl, sil se ocupe de veniturile de creata pentru
tinerea orfanotrofief i s cerccteze i despre modula cum hiscrica tuturora
sfintilora a fosta als din trecuta pentru aedarca orfanotrofia. Lart pitaeulil
domnesca In acst afacere, din care maI vedema, eti Stol. Dumitrache, au-
torul evenimentelora dela 1769 la 1775, este oma de incredere deo-
sehit a ha Ipsilante.
D-vstr hoerilora epitropY : V6 insciinpna, c vrnda Domnia mea, a se
tocmi i a se pune in fapt orfanotrofia, ca unti lucru sufletesca do obtte
vrednicti i folositora, amti ortmduitti cate-va veniturf pentru cheltuiala el,
adoe din dajdia preoVlorti, dela bragagil, dela cr tO din altcle ce se va
gsi cu cale. Pentru care v poruncima, ca dimpreunil cu D. Stol. Dumitra-
che, adunndu-v6 la una locti, s socotitl maI intgiti pentru vcniturile orfa-
notrofiel, alti doilea sii socotitI locula locuirel copiilora s6rmanl i pe lngrt
acesta, sti cercetaV, pentru manstirea tuturorti sfintilorti, cu ce hotrire
ornduial s'a fcutti orfanotrofie i mijlocula cu care se cade i folosesce a
fi acst manastire orfanotrofie ? i de Vote acestca s ne arataV in scrisa cu
anafora (2) 1785, Martie 20.
Epitropia impreung. cu Stol. Dumitrache presentzti in 29 Martie 1785 ana-
fora Domnitorultil, prin care art : ca n'aa gtisitti locula mal bunii pentru
orfanotrofie, deck la manilstirea tuturora sfinOlorti, fiindi in politie i in in-
demand a se put gsi de tate cate sunt trebuinciase, Wahl spre hrana cresce-
yea copiilora srmanI, cat 0 acelorti ce o vorii poslo0 13)0.
Boeril cerd insti strgmutarea egumenuluI in altti locala i s se lea veni-

Cond. XII, 111a230.

Cond. XII, fila 237.
SeinnatI: Enache Lechlia, Pah. Ion Vilara, Sial. Damitrache i AU( dol.

www.dacoromanica.ro
388 V. A. IIRECIIII

turile mi5nistireI pentru intretinerea bisericeI si facerea coperisuluI ()aflora

si sil se dea i doI igariI de aT mnastirel, unult1 pentru biseric, i altulti
pentru portrie.
Domnitorulil in 1785, Aprilie 24, gasesce huna i cu cale anaforaua si a-
proba cererca din ea, adrtog'endil ea, si crultare0 sti fie la bisprica
(1).
Vacanta facuta prin m6rtea luI Neofitil, din 1784, la selele (lela stmtula

(1) Cond. XIII, fila 176. Iat aceste acte in otri intregimea:

Oradniala ce s'a picuta la Orfanolrofie en inularea egnmenulni din

inneisfire.

Constanlinfi Sutulf,t Vod. i gpsd. Zem,. Vlas.

Buna cu cale este anaforaua acsta, pentru care intarim ca sa se ur-
meze la t6te dup. cum se cuprinde mal jos, mutilndu-se egumenulti cu lo-
cuinta la alta parte, unde se va socoti de catre proa Sfintia Sa Parintele Mi-
tropolitil si ale mnastirel sa fie supuse sub purtarea de grija a egumenulta,
ca nu numaI cele arRate maI jos sa le implinsca, ci i cntreta s fie
la biserica nelipsit, si la acsta m'Cinastire s se aseqe Orfanotrolia.-1785,
April. 24.
Procit. Vel Logf.

Prea inaltale Ddinne,

Dup lurninatA Pitaculti MarieI Tale aduntmdune la un loca cu luare a-
minte, in Mil chipula chibzuitil pentril huna starca OrfanotrofieI,
alta locA maI destoinicil nu ain putut gasi, fara numaI iarasI mnstirea a
tuturorti Sflnilorti, fund in politie i cu indemAna, a se put gasi de t6te
cAte sunt trebuincise, attit spre hrana i crescerea copiilorti srmani, cht
acelora ce le vorti poslusi i indrznimili a lice, (irisa de va fi primit' la au-
Oult1 inaltimeT Tale) ca egumenia sa se traga cu salasluinta aiurea, unde se
va socoti de prea sfir4itula Mitropolitil, ch. necuviinciosil lucru a vietui egu-
meniI cu acest felii de calabalb i iar ale mnstireI tte, miscatre i ne-
miscat6re, sa. fie supuse sub egumensca stpanire, ca din venitti sa faca in-
velisula odailor, i sa Orto grija de podba sfintel' bisericY, eu preotI mi-
rerif, i de cheltuelile cele din launtru bisericeI: facliI, tarne
i procI ; s dea i doI . iganI de al mnastiriI, unula pentru poslusania bi-
sericeI, altul pentru curatenia in nauntru in miSnastire si la porV a le in-
chicle si a le deschide la vreme. De acsta insciintamti Mrier Tale, lar cea
des6vArsit hotarire r'mne a se face de Inltimea Ta. 1785, Martie 29.
Ianache Lebliu, Ioanti Vilara Pahar., Dumitrache Stol., Nic. Stol., Ioan
Medel.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA/CLORO 389

Saya (I), pare ca este implinita in 1785. In acestti aria 1785, Ipsilante tra-
misa in Italia i Germania pe dascalula Manasi Iliad, s'A aduca instrumente
pentru scala dela S-tula Saya.
Tata una pitactt domnescti, care ni arta, cum, in 11 Mata, 1785, se pro-
ceda la numirea dascaluluT de gramatica, ce lipsea la Stula Saya :
D'ancla ca pentru a se face alegare de dascala la gramatici, a se asetla la
se6la domnsca ot sfet. Saya, ortmduindu-se de catre Domnia mea, cu pi-
ta* pro P. S. 1-3ar. Mitropolitula treT, dumnialuT Vel Log. de tra-de-susti
si d-luf Ve! Post., ca si cerceteze din *I se afla aid pe ceT vrednicT a lua
(lascaba asupri.-T, ait aratatil DomnieT mele prin cuvinta 3 anume, ce T-aa
gsita P. S. S. Parintele i cu d-lora boeriT, vrednicT, ca dinteinsiT sa hota.-
rima unuhit. DecT iata ama botarga Domnia mea pe Paisie, pu care Mi oran-
duima a fi obstescti cunoscuta daseala la gramatica', cu hotarire, ea insusT
cuviosia sa, sa aibrt a-sT alego pe care-la va socoti vrednica de ala doilea
dasciltt, sa' ni-la arOte ca sa-Iti ornduimii, dupa a sa alegare; si iarasT insusT
cuviosia sa sii faca alegare, prin faie, da uceniciT ce sunt vrednicT a rtimine
la inv'tatura, sa ni-T arte ; ce dar P. S. Ta Par. Mitropolite, d-ta Vol Logo-
lata de Tora de susil si d-ta Vel Post., impreuna i cu boieriT epitropT, (lupa
hotarirea nastra sa-la si aselatT, ca de mine intranda' la sc6la sa i incepa
tema, iar cela de ala doilea si paradossca iartisI a luT materna' deosebitil.
Asijderea, s'A alba orOnduitula dascaltt celtt mare, a deorthosi de dona orT pe
stiptaminti themato.
Asijderea sit urmeze a lace si technologie, pc t6te Jilele, nelipsitti, silindu-se
a esi roclti dinteacsta, urmanda si dupa cum deosebitula nostru panca d'la-
tAli poruncitti (2). 1785, Maitt 11.

Iii decursula anuluI 1783-1786 allmti mentiunT despre cite-va scolT de

pe la sate.
In 1783 angina una frumosa documenta relativa la o sc61i rominsea in-
fiintata intr'una sata, cu contributiune de la locuitorT. Po mosia sa,
Stana Jianu biv Vol Pah., a claditil biserica' do platea i chiliT pentru

Pitacli set strige la mezatil r6masele rposatulut Neofill, dascellula.

Poruncima Domnia mea dumn-v6stra boerilora epitropT, pentru tate lucru-
rile co vora II t'in-tasa dela r6posatula Neofita dascalultt, prin maraietula sta-
rosti za negustorT sii punetT si se strige la inezata, unde fati, fiinda unula din
dumn-vstril si Procopie diaconula, nepotula sal, si ce banT va cuprinde vin-
qarea acalora lucrurT si datl pe jumatate numituluT Procopie diaconul, iar
eeT-laltT pe jum6tate sa-T datT in pastrare la santa Mitropolie ca sa fie pina
se va ivi cel-alta mostenitorti, sora mortulul. tolico p. gvd. 1784, Iunitt 15,
Cond. No. XII, fila 258 verso.

www.dacoromanica.ro
390 V. A. URECHIX

calugarT altT 6menr sracT neputincio,T, carT sa-T aib hrana i chiverni-
sla lora. Langti acstrt biseric Jianu a licuttl i c61a romansca pentru
a se inv6ta copiir de pomang. Locuitoril de pe moie, carl a huna catiga
din meseria ce esercita cu tabacirea peilora de capra, -"lada acsta buna
fapta a PaharniculuT, indemnata i el pentru pomenirea lora T-aa data za-
pisa, in 15 Octombre 1783, prin care se indatorescti, ca din c4tigula mese-
riel lora, s'a dea ajutora cate 10 parale de fie-care suta de peT ce vora lucra.
Domnitorula intaresce in 12 Martie 1784, acsta invoiala i maT adaoge in fa-
vrea bisericeT i a scleT i alte veniturT, precum: din vama balciuluY, ce
se va tine pe acea moie, s alba a da vameuluT din Craiova talen l 100,
din orT-cat venita se va stringe din acela balcia, ea sil fie acsta mil pentru
chivernisla bisericeT, de fcil', tamaie, unta-de-lemna i pentru plata dasca-
luluT ce va inv'Ia copia i pentru brana sracilora ce se vera ocroti in chi-
lilie bisericeT i treI preotT i una diacona s fie la biserica (1).
Sela de la Agesa. In ala treilea aria alti domnieT luT M. C. Sutu, la 15
Martie, aeorda venitula din vinericia, de la maT multe popre, iubituluT stia
fia Gr Sutu, sub pretexta de intretinere a c6lel i a bisericer de pe moia
Ageseil, a acesteT bezedele (2). Dice chrisovultt, c ati acordata asemenea ve-
nita bisericeT, fiinda-ca' aedatil la ea nsecflei pentru invteltura de copi pa' -
inintenY, Jara de plata fi j'arel simbrie." Tata pitaculti cu care in 8 Augusta
1785, Domnitorula vornicesee pe representantula BezedeleT Gr. Sutu, de a per-
cepe vintiricia pentru se6la i biserica din AgescT, judetula :

Fiinda-cA vinariciula din popora Putreda din Deala i din Vale i Cherasci
i Zaplati i Baducesci i Belciugata i Maxinenil sud Slam R6mnica, i din poporia
Urs6ia i Arva i Valea HumeT i Valea Urloia i Tocilele i UngureniT i Ceptura,
sud Saac, este afiorisitil cu hrisova la scla i la biserica de AgiescT, proa
iubituluT nostru flil Grigoracu Sutu, cate 5 banT de vadrti, ama data Domnia
mea, (lupa' brisova, acsta domnsca a n6stra carte la manile ce s'a
ortmduita din casa prea iubituluT nostru fia, a stringe ~aula acestuT vine-
rieiti pe sma numiteT sc6le i biserieT (3).
Cum cti venitulti vinericiuluT nu mergea totil la biseriea i la solda din
Agescl se vede i de acolo, eacT in 8 Octombrie 1785, mal* da Domnitorula
iota sc6leT i vinericiula de la pop6rele Rogozele, 135neasa, Slavitescl, i l3ar-
zesciT din CretescT. Cate 5 banT de vadra vinerichtla de la atatea pop6re, e
lesne de intelesa, ca producea maT multa dedit bietT catT-va leT pentru lfa
dascaluluT i pentru ttimaie, unta-de-lemna' i plata servitorilora bisericeT !

Cond. No. XII, fila 160.

Cond. No. XI, fila 107.
Cond. No. XI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 391

Pe moia Prjba din Doljti, a luI Hagi Stand Jianulti, continua vechea sc6la
romnse de invntura copiilorti prteT loculta. Care acsta flind un lucru
sufletesc i de folosil, (lice chrisovulti din 1785, a luI M. Sutu, pentru ca sa
lumineze prin sc616 cunoscinta copiilorti . . . , Domnitorulti intaresce scleI
din Prjba, veniturile dupa anterire chrisve.

Scarlatti Greccanulii Vol Logof6ttl de Tora de susii, la stramo6sca sa mo0e

CorneseI din udetul DAmbovita, face scla i biscrica de zidti. In ac6sta
scl vor invta fan plata, cu intretinere de la fundatorti, 20 de copiI. Dom-
nitoruliA acord pentru intretinerea scleI, dreptulti de Mehl la moie, prin
urmtorul document : (1)
De vreme ce (I-11ft cinstitti i credinciosti boerti d-luI Scarlat Greceanu,
Vol Logok_itti de Tra de sus& la stramo6sca cl-sale moie, ce se numesce Cor-
nescI ot sud DAmbovita, facncla biserica de zid i imprejur chiliI i co:516
pentru inv4atura de carte, cu plata de la d-lul, de invan copiil, cu or'enduiala
ca totti--d'a-una s'a fie 20 de copiI nehpsitI la inv6tatura, no-al facutti ruga-
ciune, sa clium voie a se face bAlciti pe anti odat la numita moie, in 3
dupe Pascl, la Dumineca tuturor S-tilord, ea cu putinuld venit de vama
de alte obiceiurT, ce se vonl string() de la acesttl Weill, sa se ajute sc61a,
spre a se put tine nestramutat'a; DecT Domnia mea, bung proerisistt
a d-lul Vol Logol'tti i silinta ce a pusti cu multa cheltuiala de a facuttl acest
lucru f6rte trebuincios i folositor locuitorilort parteI loculuI, am binevoitti
i noI s ajutmti sc6la acsta, i iata cu acesta domn6sca n6stra carte, damil
voie i slobozenie ca in totI aniI la acstti moie CornetiI, dupg. PatI la Du-
mineca tuturorti Sfintilorti, s se faca Mehl in 3 (jile adech' sa
incpa de SAmban i s tie pang LunI sra, i orI-ce obiceiurI i luatuff vorti
fi la acest hlei, dupa cum se urmza i la alto asemenea balciurY, O. se iea
pe sma numitel scat; cum i din vama ce s'ar aduna de la acest trg,
or6nduimil Domnia mea s se dea la scad talen l 40 pe an, iar altti niminea
intru nimic, cum niel IspravniciI, Capitanil, ZapciiI, srt verI-cine din slujba0
domnescI cu acest Mehl sa nu OA a face, ci numaI s diefendipssca de
pricinI i gAlcevurI, ca aIa este voia i porunca nstra, pentru care scriernti
i poruncim d-v6stra Ispravnicilorg al judeteluT, din vreme s vestitl de acsta
In totti judetulti la locuitoril de ol);te, i la Negustori s fie insciintatI, ca la
or6nduitele iilo s OA a veni fie-care cu cele ce va av6 de vinlare, spre
a-I face ali-ver*Iti lorri, purtAnd d-vstra de grija atuncl la vremea bAl-
ciuluT, ca sa se petrca adunarea cu linite. Tol. gvd. 1785, Octombrie 20.

(1) Cond. No. XII, fila 327.

www.dacoromanica.ro
392 V. A. IIRECHIX

In 1785 Septembrie 1, afltimil rnduita doctora la scle, pc inii Manicat,

cu urmatorulti pitacil catre boeril epitropI : (1)
Itu Mihaila Sutu VV., etc., fiinda-ca la scla domnsca ot SE Saya ama orn-
duitil Domnia mea dohtoril pe I6na Manicat dolitortl, poruncimil d-v6stra boo-
rilor sit fitT insciintatT de acsta i artitay ca s'a va ila ornduitula
dobtoril, cele ce cuprinde in brisco pentru datoria sa, urmancla darca lefiT
de la acstil i inainte a i-se da.

Trimiterea de doctorT prin unele judete ale yirel este inca untl mijlocti de
a pune in contacta pe RomanT cu 6menT mal culy. Intre judetele favorisate din
acesta punct de vedere, in 1785 i 1786, sunt Craiova i ROmnicula-Valcea.
Inca de la Alex. Ipsilante am vilquttl organisandu-se spitalulti de la bise-
rica Obedeanu. La inceputulti anuluI 1786 (Martie 5), Domnitorula fixz' le-
fa doctoriloril i spiteruluI din aceste judete prin pitacula urmatora : (2)
Do vreme ce lta doctoruluT i spiteruluT do la Craiova qi a doctoruluT de
la Rmnicti sud Valcea ati fost ortmduite atatil de catre Domnia sa fratcle
nostru Domnula Alex. Ipsilante VV. cat i de Domnia mea, sa se (lea intr'a
cestai chip, aded :
Talen l 200 din vama CraioveT ;
200 de la Ocnele marT ;
200 din vinciarea oieritulul
200 -dijmiirituluT ;
200 vinariciuluT.
carT facil talen l 1.000, dar din baniT camariI, ce se vora da la vinqare ;
dar plirotorisindu-m, Domnia mea, de silinta ce puna la trba acsta ceT ce
sunt ornduiy, care este ah obOeT folos, no-ami:1 milostivitil, i peste acsta
1.000 ce li se da pana acum, mal adaosil inca 100 talen, tota
din aceste maT susii numite slujbe, ca sa li-se dea de la ocne alti 20 ta-
lea peste 200 talen, de la oierita inca 20 talen, de la dijmarita 20 talen, de
la vinariciti 20 talen, de la vama CraioveT 20 talen, peste totti 200 talen, d'ara
din baniT camariT, carT acetI talen l una sutil adaosula i cu talerT una mie ce
sunt numitT mal susil ati a se imparti la acet1 doT dohtorT i la spiterulil, de
PC cum sunt ornduitl. DecT attil pentru ca s'a li se dea acstil lta la vreme,
din vinqarea numitelora slujbe negreitil, cata i pentru acctT cumptiratorT de
aceste slujbe, cit acetT banT ait a-T da osebitT de baniT camirif, am data acsta
domnsca a nstra carte. Tol. p. gvd. 1786, Martie 5,

Cond. No. XII, fila 342 verso.

Cond, No. XII, fila 355.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORTI 393

Epidemia ciumeI, care bantu tra In acestl ani, a provocatil lua-

rea de diferite msurI igienice, organisarea de spitale i rnduire de
diversi doctort In anexa dela acst pagin aducemil unele din actele
relative. Printre ele unele ne arta numele diferitilor doctorI si te-
rahi adic chirurgi. Acestea sunt mal t6te nume de grecI (1),
(1) Pitad(' ceitre Vel Spett. i c 'tre Vel Aga in ce chipa sa unneze pentru
baa Cintita.
Dumn-ta Vel Spat. i dumn-ta Vel Agg, fiinda-ca pentru b6la ce s'ad in-
semnattt de duma la una loca douti, lace trebuinl ea pe langa rugaciunea
i nadejdea ce maT intaia se cade s. averna la mila luT llumnecleti, s soco-
tima a face i trebuincisa strajuire i paza, dreptil aceea priminda dumn(3-
v6stra pitaculd acesta, sA aducett pe vritael a t6te mahalalele de obte, atatti
din targa, cata i de prin plile sptrieT, cum i pre preotil bisericeI fiq-ca-
reia mahalale, sil le arkatt, ca este porunca DomnieT mele, orT undc se va in-
tmpla a se imbolnavi in mahala, aceld viltavil ala mahalaleT i cu preotulti,
de va fi din plasa Sptriet sA dea in scire la dumn-lul Vel S'Atara', iar de
va fi din Ore', sa dea scire la dumn-luT Vel Aga, indata, inteaceeat qi ne-
greOtt ; i pe Muga acsta de se va intmpla a muri cinevaT, preotit malia-
laleT sa nu cuteze a ingropa pe mortuld acela pana ce nu va lua r6spunsti
dela dumn-luT Vel Spatarti, str dela d-lul Vel Aga de pe plasa mahalalet
aceea. Acsta porunc dupil ce o vett da-o din cuvintti la va,t4e1 i la preotT,
apoT sa punetT i pristavd. in t6te partile oraqulut Bucuresct, atatti in
Jale, cat .5i in trgd, ca dupa cuprinderea acestuI pitadt s vestsca porunca
intru audulti tuturora, sA scie a fi urmtoria tol. p. gmnd. 1784,
Noembrie 15.

Pitacit catre Vel Aga set mrget in Tigania Hereiscului si sa alget una
cioclu care set cundsca de In5la ciumii si set ingrdpe pe acelit figan
acolo in casa i sd dea foca casa.
Dumn-ta Vel Ag, indata ce vet primi pitaculti acesta de impreuna cu Me
del. Ianache, sA avett a alege intaill urna cioclu cu pracsisa dintr'acer vechr,
care s cun6sca bine de bla ciumiT, sA mergett in Tignia HersculuT, linde
se afla tiganuld mortii cu banuiala de b4:51a ciumiT, i s. punett pe insui a-
celd cioclu sA cerceteze i sA caute pe acela mortd, ea de o fi mural!' de b6la
ciumil, acolo in launtru in casa. unde se all fackidil gr6pa adnca
gr6pe, i de se va dovedi inteaceeaT cas i altuld vre-unti bolnava de a-
cstil 1361a, puie in cruta cea rnduita, duca la biserica sfintulul
Visariona, unde este ornduita spitala pentru acsta b615, nelasancla pe nime-
nea s iea nieT borfe, niel alai nimicti, clinteaceeaT casa, i inda% surpandil casa
josti la paminta, pe loca sil punetT s dea foca caset ca s'A arda de totd, apol
ea-Vi voril fi in mahalaua acsta, aprpe langa acsta casa molipsiy, pe tott
acet sa-I punetT sa-T sc6ta la sfintultl Pantelimona la padure in potriva bise-
riceT sfintulut Visariond, unde este spitaluld, i s rnduit1 pentru paza

www.dacoromanica.ro
394 V. A. IIRECHI

De% asta-1dt' santa e representat. In tr5, de str6inI, si anume

pc capitanula Sptaresca, care prin deosebita pitaca, iata ama data porunca
la dumn-Ini Vel SIAL s'a dea cu seimenT din destulti a-T pazi si a nu-T iba
sa se amestece cu ceT sanatosT, niel cu acer bolnavI dela spitala; nicT a se in-
trce inapoT la BucurescI in casele lora' sti iae cevasT, ci sg fie pazitT pana
la 40 de dile, dandu-le cele trebuincise ale mandril dela mgnstirea s'in-
tuluT Pantelimona. Tata s'aa facuta deosebitg porunca DomnieT mele prin pi-
taca si catre epitropula sfintuluT Pantelimona, ca atata spitalula, cat si cel
trebuincise ale spitaluluT s'al le gtsca i sg le implinse ; i de vreme ce
la acsta trag i purtare de grija pentru bla ciumiT, ama ornduita Dom-
nia mea pe Medel. Ianache, ca pe una practicosa i ca pro unula co s'at't
aflattt i maT inainte cu slujba la acst pricing, cand s'aa int6plata, 6th' ila
ornduirnti, ca cu totT ceT or6nduitT ciocliT, ca de se va maT intampla (fersca
Dumnedeg !) MI la vre-una loca, sa faca, urmare i purtare de grija dupa
acst or6nduialg, ce se cuprinde mar susti ; cgruia i-se facu i deosebit po-
runc prin domnescula nostru pitacti pentru purtarea de grija a acesteT trebT.
tol. p. gvmd. 1784, Noemvrie 15.

Pitad c,ettre Vel Spetarit pentru igarul morta in Tigdnia Heresculta,

in ce chipit set urtneze.
ta Vel Spgtara hind ca in tigania HerasculuT a murita una tigana cu
banuiala de bla ciumiT, s'aj data de catea Domnia mea poruncg prin pitaca
ca d-luT Vel Ag de impreung cu Medel. Ianache, merenda, acolo dovedinda
ca este adev6rata, ca din bla acsta a murita, pe acola mortg intru acea casa
sa-la ing,r6pe, si casa surpandu-o josti s-I (lea foca, sa arqa de tota, iar pro
vre unula altula de va fi bolnava sa-la radice si in cart0 oca ortsnduita sh-la
trimip la biserica stintuluT Visariona, ce este r6nduita spitala pentru acsta
bla, ca sa fie acolo in paza ; asijderea si cate case inteacst mahala sunt
imprejurula caser ceT molipsite, pe totT aceT s-I sct'a din BucurescI i slt-T duca
la padurea sfintuluT Pantelimonil impotriva spitaluluT ot. sfintula Visarionti; ci
dar pentru paza acelora mahalagiT, care dicema sa se aseze la padurea sfintuluT
Panteleimona, de a nu-T ingadui s'a se int6rca' in BucurescI la casele lora, sa ore'n-
duescT dumn-ta una capitana de seimenT cu seimeniT din destuT, fac6nda
teslitnti ata' Vi pe capitana cat si pe 6meniT luT in mana MedelniceruluT Ianache,
Iiinda-cg pe Medelniceria l'ama or6nduitg Domnia mea Epistatisa la acsta trba
si cu purtare de grij pentru b6la ciumiT, ca unula ce a losta i mal inainte,
si are pracsis la pricina acsta, spre a-T pov6tui dupti porunca co are prin de-
salta Pitacula nostru in ce chipa s urmeze cu paza ; i lana' acsta te in-
sciintruna, ca de vreme ce si pe M'ara prin sate, la dou6 treI locurT, insemnata
de b6la ciumil, macara facuta trebuinci6sa ornduiall pentru
si s'a' data de catre Domnia mea cuviincisele poruncT, dar de se va int6mpla,
fersca Dumnedea, de a se iriti i a se mal inmulti bla, pentru a se feri orasula
BueuresciT sii nu s molipssca mal multa cu venirea celora de pe M'ara, face
trebuinta sa ocol6seg cu garda de jura imprejura, lasandu-se slobode numaT
cel patru podurT marT ale orasuluT, ins podula Calicilora, podulg Mogosol,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt1 395

prin GrecI, biserica este mereti feria d'a se desnationalisa, prin pazi-

podulti *erbantl-Vod, poduld Terguld de gad' ; de acea dar iatii din vreme
&mg dumi-tale in scire s daT porunc manalagiilorti de prin tke manalalele,
ca sa-sT gAtse fies-care parr, nuele i mitrcinT, si pe ckil tine cuprinsulil ma-
halalelorti sit le OA gata in fata loculul, ca cand din vrerea luT Dumneqett
se va maT liiti bella ciumiT, dnduli-so poruncii numaT deck sr, se apuee sit
ingrdsett pe cat tine cuprinsulti manalaleT, fr de a nu lasa ckusT de cilt
undeva deschisti, gait' numaT din patru podurr marl ce s'ati lis maT susti ;
asijderea s daT dumn-ta strasnice poruncT la tte strjile mrginiT Bucure-
scilor, ea niel de cum s nu lase pe ceT dela ordie s intre in BucureseT, in
sorocti de 40 do Lile. 1784, Noembre 15.
Pitacit catrelanachelliedelnicerula ce s'aft oraduitil pentru bdia
ca unulii ce a fostil si nial inainte.
D-ta Ve! Medel. Ianache, fiindil-cit s'a intemplattl aid in Bucuresel a se afla
unit tigantl mortti cu bilnuial de cium in tignia IlersculuT i Hind eit
ne-am' pliroforisitti Domnia-mea de la uniT din dumn-lor velitI boerT, cum
c dumn-ta aT pracsis la acstii purtare de grij pentru b6la ciumeT, ca
unultl co te-aT aflat i mat inainte cu slujbit de trba acesta, cand s'a inttln-
platti b6la de ciumg in BucurescI, iat attti pentru mrtea acestur tigan
ce s'a intemplatti mum in biinuial de bla ciumeT, te ornduimil prin deo-
sebit pitaeti ciltre dluT Vel Ag, ca s mergi de impreunit cu dumne-luT
fact urmarea oca cuviinci6sit, precum dinteacel pitae veT intelege pe largit,
ctti si pentru alte loeurT de se va maT intmpla (ferse Dumne45) a se lati
bla acsta, i clm purtarea de grij a pzi cele trebuincise asupr-tI,
iat-tT poruncim sa ieT dela dumn-luT Vel Ag cpitilniile de ciocli i cu
totT eiocli asupra-ti, ca pul la ornduial, s-T metaherisescI cu
ma soil, si chip imprejurarea ce veT lua de intmplare (ferse DumneOeu
crt s'ati maT insemnat orT unde in BucureseT, numaT deck s fad aceea cc
se cade, dup cum ornduirnt1 si la casa tiganuluT ce a mural in numita ma-
liala, ca pre ceT bolnavT s se sct la spitalul celti ortmduit', iar pe eel de
pro alturea easel ceT molipsite de aprpe, la lazaretti ; asijderea sii iei si de la
d-luf Vel Spat. mitt citpitanil cu seimenT din destuT pentru paza ce/or ce sunt
sit' se ridice din prejurul caseT tiganuluT sit se ducA la piidurea sfintuluT Pan-
teleimon', din potriva spitaluluT celort1 bolnavT, ca in 40 de 4ile ce sunt
duitY a face lazaretti s-1 pazseA a nu se amesteca cu ceT bolnax T, niel a se in-
trce la casele ca s iea cevasit, neltisndu-T sit is din ordie nicifirT,
cum si pe altiT de se va maT intmpla (ferscii DumneOeti) trebuintii a-T trimeto
la aceeaT ordie, asemenea sit aibii la pazit pang la 40 de (Jae, citrora sa li se
dea de mncare dela mniistirea sfntuluT Panteleimonti, si pc tttit qiva
dea in scire pentru stintitate, st't alt int6mplarc a lor i cl-ta sii artitT noue,
atkti pentru acel dela ordie, i pentru ceT bolnavT dela spital, ekti i pentru
alt cas in BucurescI de se va maT intmpla ; iar molipsitT
sit le daT tare porune, i acsta s-tI fie cea mai mare purtare de grip, ea
el s nu se amcstice cu ceT sntosT, cum si ceT-laitT cioeli sr. nu se amestece

www.dacoromanica.ro
396 V. A. URECHli

rea nizamuluI opritora servirel la una altaril a celora cam s'aril fi

hirotonisitil peste Dunitire:
Pitac catre Mitropolititi pentra ce t ce s'all hirolonita decinde set le
iae Darulit.
Pr6 sfin0a ta parinte Mitropolite, fiinda-cit unti Simiond sin Niea Calarad de
la RoT sud. Teleormand, i Marin Dajnictl tar de acolo, n potriva iwavile1 0 a
camMelorg bisericescI, cum 0 a obiceialu1 pirnntulul, e0nda din enoria lorti,
sculatti de s'ati &ma la alta str'intt eparchie peste Dantire cinu4 bi-
sericescT, unuld de preotil i altulti de diaconti, care acestd lucru fiind, dup
cum qicemti, in potriva pravileT, jata IT trimetemti la pr sfintia ta ca sa li-se
ica darulti, i apoT sa-T trimiV la Domnia mea. 1784, Aprilie 19.

pentru castigti de borfe a face hrapire, cA acsta prieinuesce cea maT multa
molips61A, qi sa fie ciocli ceT molipsitT insemna(f cu semnd row la gattl, gu-
lerti mare, ea sa se cunsca, silindu-te in tot(' chipulti la acsta tr6ba, care este
vatilmare de obte a se strajui. Tol. p... gvmd. 1784, Noembre 15.

Pitaca ceitre d-lut Vel A.9olnicti Dumitrache a gall spitalt1

la biserica 8-tuba Visarionit si a da hranet celora bolnavi i celora
zmreduiri de b6la ciumet.
D-ta biv Vel Stolnice Dumitrache, Epitrpe ald S-tuluT Pantelimonti, fiindd-ca
s'a intt3mplatti in BucureseT a muri und Iigand cu banuiala de ciuma i a se
molipsi ceT de langa dinsuld, i pentru bolnaviT de acsta bl (And
se intt3mpla in BucurescI este ortmduitti spitala la bisericuta Visarionti din jo-
sulti mtinastireT S-tulul Pantelimond, jata am ornduitti Domnia mea pc Mc-
deln. ianache Iliotulti, ca de vord fi inteaceaT casil i aii bolnavT, i va fi eu
adevilratil de ciuma sa-T radico sa-T trimit.' la numitulii iar pe ceT de
Po imprejurulti easel acesteia molipsita sa-1 trimita in padurea S-tuluT Panto-
limond, ce este impotriva spitaluluT, sa faca lazaretti 40 do lile ; ei dar d-ta
sa puT numaT cleat sa gatsca spitaluld i cele trebuinci6se dui-A ortmduialti,
ea atatti bolnaviT dintru acsta casa de vorti fi, cat i altiT de se va maT in-
tt;mpla, fersca Dumne4ett, a se maT inbolnavi si a se aduce la spitalti, sa nu
fie isterisitT, ca crestinT, de preotulti i de coba trebuincise lorA, ci ajungndd
Cu ornduituld boeriti, vetT pune la cale ca s'a nu se faca vre-und cusurti.
1784, Noembrie 15.
Pitacit catre Vel Speitarit set* mute Tdrgulit de afaret la camp&
D-ta Vel SpAtarti, fiindti-ca aieT in BucureseT s'a insemnald dui-a cum Kit
la dou treT locurT de naprasnica b6la ciumeT, care este lipicisti, s'ar fi ca-
quttl a opri cu totuld adunarea targurilor, dar fiindti-el oboruld ttlrguluT de
afara este multti trebuinciosti a se opri, iata poruncimil d-tale sa daT in scire
la top' de obte i sA ipista'escT, ea sa se mute i s5, se faca acsta adunare a
oboruluT afana din BucurescI, la campti, fait de a nu ingadui maT multd a se

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 397

Dar acestil nizamti aplicatil i la cel carl puteail veni de peste Car
pati, era o pagulA reala pentru cultura naponall Dc de peste Du-

face unde era pAnil acum, ci, cum dicemil, arara la cAmp5 s Sc urmeze a se
face. 'Fol. p... gvmd. 1784, Noembrie 20.

Pitacit catre Vel Aya ca Tdrgulti Cueului set nu se faca.

D-ta Ve! Aga, flinclti-cA aci In Bucurescl s'a insemnat5 la douti trel locur-
de nliprasnica b61A a ciumeI, care este lipicisil, de trebuintA am socotitti DomI
nia-mea, cA in cAte-va dile sti, fie opritil adunarea ce se lace la T6rgu1ti CuculuT
spre a nu se face maT multa molifsire i lAtime, cAcT acolo in achinare pte
molifsitI sil fie vre-uniT necunoscutf; de acea dar iatA poruncima cl-tale, ca
sa lipsscA acstli adunare din tArgul5 CuculuT, si s fie popritA in cAte-va
dile, prinA veT av a doua poruncli. 'rol. pis. gvmd. 1784, Noemb. 20.
1784, Noemb. 25. S'a scristi 2 cartI legate, una cAtre IspravniciI DAmbovitel,
si alta cAtre CArstea Voinesculti biv ala 3-lea Logolgt5, ce este purtAtorti de
grij'a' la plaiulti IalomiteT, ca sit aibl i lazaretti plaiultt DAmbovita, dupti cum
dintru intcliasT datA tot5 asupra sa a fost5 datil, i mcarti cA' este acolo VAtavti,
atuncT trba o cero Atarla Sa de la dinsul', si de se intelege cu acelti vtitavti,
bine, de nu se intelege, ca lipssal si sil se raduiascA altulti, care clirtI
astAdI Noemb. 26 s'A data in milna d-lul Vol SpAtar5 ea sil se trimitit
Garle la Cdpit. de la Lichiresci, ea ce I ce vinii din, panca
facei, lazaretft 5 dile, afard de 6nenii impereitesci.
Zem. Vlas. Sluga DomnieT mele CApitane de la cpitAnia LichireseT ot sud
fiindil-eA se aude de bla ciumeI, de trebuintA am socotitti Domnia
mea, cti cer ce vinti din partea SilistreT sA facti lazaretti cAte-va dile, ci dar
iatA (141 poruncinitt Domnia mea, ea afarA din enneniI imp5rAtescI trectitorT,
i din ceT ce vintt cu trebT imp5riltescI &are noT, totT ceT-laltT negustorl : Turcl
sti crestinI, seit orT-cine arti Ii, carT vinA cu trebT ale lorA, s'a fie opritI, a face
lazaretti 5 dile, pentru care acestil lazaretti ce rnduimil sil se faca, de orT-ce
trebuintii de ajutorti veT av pov'tuire de la d-lul Vel Sptitarti ; acsta. 1784,
Noembrie 27.

Pitara la epitropI pentru lefa doftorului Caracaftl

Dumn-v6strA boeriloril epitropT, fiindti-cA pentru trebuinta obstiel a politiel
acesteia BucurescI, amA rnduitil Domnia mea dolitorti pe Caracas(' dobtorulti,
poruncimil ea dela qi intAiti a lunif luT Maitt ce vine sil avetl a-T da lfA pe luna
Po. tal. una sutil tol. p. 1784; Aprilie 25.
Pitacii la epitropii nOneistirel sfintului Panteleintonti al afk ornditilic
pe Caraeasii dohlora acolo la spitalti
Dumnta biv Vel Stolnicti Dumitraelio, epitrope alit m5nAstireI slintubir

www.dacoromanica.ro
398 V. A.

n'Are nu ne puteati veni preop culp, nu era asIa de peste muntl. Acolo,
in Transilvania, lntre anil 1780-1782 se Intorsese dela Roma Sin-
cal, care ocupAndti postulti de directoril ala sclelorri romne, func-
tiune ce ocup6 p"anA In 1794, dote acesturti sc6le Onmultite pAn la

Panteleimon, vel sci c, am or6nduitti Domnia mea dohtorti pentru cauta-

rea bolnavilortt din spitalulil acestel mrllastirI pe Caracasti dohtorultt carde
are a urma cutarea bolnavilorti cu silinta ce se cade, ci dar s-lti sea' de
dohtorti spitaluluI acestel mnttstirI, i s i-se dea lfa cea ornduit, cate
tal. 50 pe lung dela i intein a lung acestia April. tol. p. gvd. 1784 April. 25.

Pitac catre Vel Aya i catre Vel SIAL pentru ce! ce se bolnavesdi
set arete vatasa I.

Dumn-ta Vol Spt. i dumn-ta Vel Ag, mcarti c din mila marelul Dum-
nec,leti acst una-dat nu s'att insemnatil aicl niel la o parte nimene de bella
ciumil, dar flinclti-c la Silistra, peste Duntire, s'att inmultittl bla acsta, face
trebuint, ca pe lang ndejdea ce avema la mila luI Dumnedett, s facema
no! maI Inainte paza cea ce se va put; de necea dar poruncimil dumn-v6-
str, din t6te mahalalele Ducurescilort1 s aducetI pe vtasY, cum si cate una
preotil dela t6te biserieile si mnstirile Bucurescilorti, crora preoti mheartt
c prin sfintia sa pilrintele Mitropolituld Oriol li data pov6tuirI, (lar si
dumn-v6stra s ar'elatI porunca Domniel mele, atatti preotilorti cat i vilta-
silorti, de acum inainte sri grijescri, i orI-cine se va boln'vi in mahala, mticaril
de verI-ce felil de patim, orl brbatti orI mulere stt copil, s aiba i preo-
tulti si vtselult1 a veni s artite, ce! din mahala la dumne-luI Vel s'AL iar
ce' din t6rgt1 la dumn-lul Ve! Ag11, si dumn-v6str datorl' sri fitI a artita
Domniet mele, ca srt cercetmti patima celuI bolnavtl. 1785, lulie 6.

Pilaca catre Veliri a se orndui Medelniceriula lanache pentru

epistasia bala de ciuma.
Dumn-v6str Veliilor boerI aI Divanidul Domniel. mele, s'a('
au4itrt de bla ciumiI la cate-va locurI, afar, i fiinda-e dumn-luI Ve! Sp-
tariti avndil i trebile sptrier, nu pene numal i numaI acstri trbri a o
cuta, ami socotitt i amil hotrittl Domnia mea, ca s' ornduimit la acsta
pe Medelniceritt Ienache, ca unulti ce att fostti si mal inainte, si este practi-
cosa la trba acsta; ci iattt poruncimil d-v6stra s v6 adunatI cu totiI, unde
viindti d-luI Vel Sptariti i d 1(11 Vel Ag', s aducetI pe numitulti Medelni-
cerid Ienache, s socotitI ponturile ce sunt cuviincise a se pune in orndu-
ial pentru nizamultt acestei trebI, pentru buna pazA si cur'tenie, i s ne
insciintatI in scrist1 cu anafora, cu vtavii de phrnicel. toli. p. gvmd. 1785,
Decemvrie 7.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomiraLoRtr 399

300) una avntil deosebitil. (1) El public la 1783, la Blajil, gramatica

latino-romn, in care si regulele romanescl era reproduse cu litere
latine. E gramatica care remase in us in sclele ardelene l'Ana dupa
Inceperea secolulul al XIX-lea, si care nu trebue sh fie fostil strAin,
ca influinth faptulul public5,rel cati-va anl apol a gramaticel romane

PitaeuliTerahului dela Spitalulft, Col(ei, ce s'aii ornduitil in loculii lvi

MartinA.
lj Nicolae Petru Mavrogheni Vvd.
Fiinda.ca ama ornauitti Domnia mea, Traliti la spitaluld dela sfnta ma-
nastire Coltea de aicI din BucurescI pe Marina Perinis in locula lui Martini
ce a muda', poruncimti epitropilord dela numita manastire s avetT a-la sci
de Trahtt ala spitaluluT, care s.' fie datora a cauta pe bolnavI cu tta cu-
viinciessa purtare de grija, i s'a-sI alba. ornduiala lur pentru slujba sa, dupla'
cuna a avuta si cela mai dinainte. Tol. pisah gvmd. 1787, Aprilie 10.

Carte legatd ceitre Caimacamulii pentru lefa spiferului qi a doftorului

dela Craiova ce se cuprinde mai
Cinstita credinciosa boerula Domnie mele Enache IIrisoscolei hiv Vel
Baria Caimacamula Craiove san'tate, In trecutele (pie ne-aY scristi dumn-ta
pentru spitera, ca s se aseqe in locula lul Gheorghe Teraha ce a murita,
pentru care 1-finar' trebuint ca sa gralmti cu sfintia sa iubitorula de Dum-
neleil parintele Rmneculti, de aceea n'ama data dumi-tale r6spunsti de a-
tund. ; iata acum grarnil ea' sfintia sa ne art pentru acela spitera cum ea
pentru trebuinta obste, cat pentru a prinde locula aceita' Oheorghe Teralia,
este destoinica acesta ce mi l'aT aratata dumn-ta, iar pentru lfa' inteaces-
tasa chipa are a se urma, adec : din talen I 1.000 ce sunt rnduitT tal. 800
sa se dea dohtorulul de Craiova, si tal. 100 spiteruluT de acol, si tal. 100 doh-
toruluT (lela Rmnicti, ci dar sa-la ase4I dumn-ta la trba acsta, i lfa are
sa o imparta dupa cum aratima dumi-tale maT susa, i fil dumn-ta san
tosa. 1785, Martie 16.

Condica No. 12 Arch. StatuluT, fila 207 maT cuprinde una pitacti catre biv
Vel Stol. Dumitrache, epitropti la Sft. Pantelimonit A mural una tigana in
BucurescI si se bnuesce a fi fosta bolnavil de ciuma. Domnulti poruncesce ca
ce din casa unde s'a intamplatd mrtea sa fie tramisr la spitalulti Panteli-
mona si sa se faca lazaretd de bolnavi In padurea de acolo. 1784, Noem-
bre 15.
NB. Acestd Dumitrache este autorula cronice ce ama publicatti in Ana-
lele AcademieI.
(1) Vei,IT Papiu liarianti. Discursulti stql de mirare la Academie.

www.dacoromanica.ro
400 V. A. IIRECHIX

a luI Vacaresou in Bucuresci. 'rota la 1783 Sincal publica Catehismulil

dou abecedare, iar la 1785 o aritmetica.
Dar pe cand In Ardeal cultura c4tiga prin tipografie i cartI, In
Muntenia, M. Sutu aduce pedice acestel culturI prin introducerea pen-
tru prima data a censurel.
Pe de o parte M. Sutu are aeril de a protege tipografia, dandii In
29 Februarie, 1784, lul Stancu tipografulil dela tipografia Mitropoliel din
BucurescI, chrisovil de scutirl de dijmrit, i vinrici pe bucatele sle,
si pe de alta Fstabilesce censura prin urmatelrele acte :

Pitadi catre pr sfintia sa Petrintele Mitropolit pentru Tipografil, a nu se

mai tipciri de acum inaint& nimieft, peina a nu instiinfa Metriei sale nteill.
Pr sfintia ta Printe Mitropolite, fiindd eh se cuvine a sci Domnia mea
cele ce se dad in tiparid la tipografia grecscg, attt de aja din BucurescI,
crit si de afarl, iat cu acestd Pitaed darnd pr sfintiel tale, In scire, ca de astdql
inainte fr' de a nu ne arta pr sfintia ta Anthiti cu anaf ora i far' de a nu se da
voia t'ste& s nu se cuteze tipografif, niel vre und Vivlion, nid mcard
feld de scrisre, s hrtie, verI-cum a da in tiparid; acst insciintare st o
daI pr sfintia ta i printilord EpiscopI, cum si tipografilord s le poruncescl.
Tolico p. gvmd. 1784, lulirt 25.

Pitadi d'are Episcopula Ea' mnieuldi a nu tipetri ti_pografii feir' de

porunal Domnsed.
lubitoriuld de Dumneded, sfintia ta Printe Episc6pe a sfinteI EpiscopiI
R6mnicd, chiril Filaret, fiindd-ca se cuvine a sei Domnia mea cele ce se dad
in tiparia la tipografia grecscA, gata de aicI din BucurescI, cht si de afard,
iattl osebitti s'ad scrisd Pitaculd Domniel mele &are pr sfintia sa pdrintele
Mitropolit pentru tipografia de aicI din BucurescI, ca de astdI inainte, frd
de a nu ne ara Antid cu Anafora., i t'Ara' a nu se da ntiti voia n6str,
nu se cuteze tipografiI, niel vre-un Vivliond, niel mcarti &Id-fati de scri-
s6re, sd hrti, verI.cuI a da in tiparid. Asemenea dmd scire i sfintieI tale,
ca i pentru tipografia de aicI din Rmaied asTa s urmeze, cum si tipogra-
filord s le poruncescI. Tolico p. gvmd. 1784. Augustd 1.

Cu tt, acst, censura, s'a publicatil, sub M. Sutu, gratie mal ales
luI Filarel Episcopulti Pairnniculul, un num6ril de cartI, negre06 mal

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILORt 401

multa de biseric, s la umbra bisericeI. Aducerna In anexa titlurile

acestora publicatiunI (1).
Cu tt propsirea necontestabila fcut de tr In ultima anI; cu
toti doctorif trmisI In drpta si In stnga ; cu telte predicile, sa di-
dachiile la bisericI, Duminicile i s6rbtorile, In unele puncte ex-
treme ale trel, ha chiar si In capital, persist a domni prejudictile
superstitiunile. O istorie neprtinitre a culturel nationale nu Ole
s nu lnregistreze cu regretil una documenta, ca cela ce dama aci,
din 17 Aprilie 1785. Acest'a acta constata,' esistinta credinteI In stri-
goI i narz fapta impie, din Mehedinti, a violrel mormintelora, a
desgropreI de mortI, bnuitI c sunt strigoI, a arclereI lora si arun-
creI cenuseI lora pe ap. Ne lmp.cmil Intru cat-va Cu M. Sutu pen-
tru c Inferzil asemenea fapt si cauta s lumineze poporula asupra
eI. Iat do u m e n tul a

dirtI legate in cincT judeVi de peste 011a si la Caimacamulil CraioveT.

Amti fosta luatri Domnia mea insciintare, cum c. inteaceste trecute Oile,
la Melledintl, int6,mplatti de ad muritil ctql-va 6menT de peri-pleumonie,

(I) Ve(11 anexele. Dela Filarettl ciracul lui Kesasie, aveinti intre alte multe citrV, Mi-
mili' din care pe citte-va lunT funi. publicate de Kesasie. AcestuiasI Filaretui dedici Ena-
che V:Icitrescu gramatica sea romttnescii. Vomil reveni maI departe a ne ocupa de acestil
vestitil barbatil. Tata in ce modii este redactatil talula PsalLiLel tipitritA de ela la 1784:
IPMITitirk
to4 4flcp.lr Si Amk.
Ildmk 4Tp4iicT4uni 111111k TV1115(161%
\alUM 114 AS/HHHATSASH MAMA,
la11111X411 KOHCT4HAI1116

Gg11,646 ROEFlAk.
KS knarocnoKiiiiik I1JI TZ4T8 Kif AT81/144
e4%111%TH C111 IORHTC91041511. Ag A-muisiS
Kvisk VA4prrk
6111401611846 PXMHHKSASH.
'CflNcKofll 4 PX4IHIIKS4SH,
114 01846 MAII anAtipt ASMik
idtp% Ama Xe. 4411.4.

045 TH111911 Al K4I141111T6 if p0M0H4K TV11.

PMHH'uHk:
IIII1 M 110114 KOCT4IIA1111 Tt'fl. PAM1I.
Formatil in 4".
Istorice Roveditilorri de V. A. Urerhia. 26

www.dacoromanica.ro
402 V. A. tRECIIII

si Ornenil ati intratil inteo pb.'rere, cum di ar fi esitti strigor i dintfacsta ar

fi muritti, dupti care prere a lor a pus i at' i desgropatti pe uniI, ar-
Onda i trupurile lor, dandu-le pe ap. De care lucru ne-arn mirat Dom-
nia mea, de ce sa ingaduescr, cl-ta, cat i IspravniciI, pe locuitorI a av acest
fela de idee nebunse i cum s se cuteze la o fapta, ca acsta, care este i
impotriva legeT si vinovatil de pcdpsa celd ce o urmza'. Acum Para' a nu ne
insciinta, niel d-ta, niel Ispravnicil, intelesem, ch. i la Doljti s'a auOitti de
una ca acsta ; pentru care iat el scriemil d-tale, sa aibI a sclite pe (5menI
din acst idee i sil-I facl sa intelga, ca acsta este o parere nebunse i
sa nu mai cuteze la fapte de acestea, ca'cl celti ce va indrasni, va cad in pe-
dpsa acea ce este ornduita dup pravil la sapatoriI de morminturI ; de care
iata scriemil i deosebit cartile DomnieI mele, ca'tre IspravniciI judetelorii,
asijderea i P. S. S. Par. Episcop de Rmnicil a scristi cartile S. S. &are
protopopI i preotI, s dea noroduldf inv'ttura, care cele ce vel" primi, d-ta,
sa al a le tramite la lies-care judetti, i fiindii-ca se Oa i de una data i doc-
torulii CraioveI aci, i-so dete porunca Domnief mele, ca s se sale s'a' vie
acolo, ca sA caute sa vada, ce este patima acsta i de va fi trebuinta sa mrga
si la Mehedintl, sa vacia i sA avemil Domnia mea 11-Iselin-tare cu pliroforie pc
largii de patima acsta. 1785, Aprilie 16.

XLVIII.

Ddrile sub M. Supt.

Cela mal vechia documenta relativa la (FM, datata cu cilte-va
mal nainte de sosirea lui M. Sutu la CotrocenI, este o carte de cer-
clitur a dijmritulul din 16 Augusta 1783.
Nimica noti .de alt-mintrelea prin acstA carte redactari aprOpe Men-
Lica ca cele din anii urmtorI si din anii trecutI (1).

(1) Carte de cercdtura clijoldritului pe anulft 1783.

....Zem. Vlascoi. Dupti obiceiil s'a data acsta carte a DomnieI hide . . .
co al cump-ratti slujba dijmaritulur pe anula acesta 1783, din sud . . . ca
sA aiba a or'endui cercatori pe urma glujbasilorti d'intai, sa str1nga'
acelora, i sa dea rvasele lor, i pe care din slujb4i Ha va gasi cu litro
lurate i nepuse la catastihtt sa-I apuce sA platsca indoit, din call baniI
dreptI aduca la cump6rator, i indoiala sa fie a lorri, dupa' obiceiCi, iar
pe locuitoriI carI-I va giisi cu litre dosite si ne-rtriitate la slujbasii d'intilitt pe
unii ca aceT, sii-T aptice sA 1j1At6sdi haul' dijrnruituliff cu poclonti pe litrele ce

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ItOMINILORO 403

In Novembre 13, 1783, M. SiO d urmtitrea

Carte de cercetare la cinc t judefe ot preste Olti ca th cerceteze pentru cel
ce sunt cu slujbe ornduiti.
...Zem. Vlascoi. Fiindti-eg pururea grijirn Domnia mea a so ptizi intru Vito
dreptatea locuitorilorti ce ni-s'ati incredintatti, attitti la altele t6te,ctitti i la obicI-
nuitele slujbe de peste anti cu care se orndueseti slujbaiI in Ir, spre a fi
feritI locuitoriI de a nu se supra ski a se jitfui peste datele ponturilorti,
virtosti cel ce sunt departe de noT cu locuinta, earl cu greg i Cu ostenlg
le cadti pn a ajunge i Ong a veni cu jalbti la Domnia mea; de acea dar,
ca sui nu se facti niel acum la slujba oierituluI vre-o strimbtate locuitorilorg
de dare ceI ce sunt ornduitT, lath' ort,Induimg inteadinsti pe . . . t mrgti
la cinel judge de peste Oltti, unde se aib. a perierghisi i a lua sing cu
bung' purtare de grijg in ce chipti se pgrttt cel ce sunt ornduitI cu slujba in-
teacele clue:I judge pentru locuitorI, cu clreptulti numai acela ce este obicI-
nuitti. Venitulti slujbel acesteia sil caute slujbaiI urmiincla intocmaI dupti
coprinderea ponturilorti domnescI ce datti la mnit de ornduiala accstel
slujbe, iar maI multg sil nu4 ingtidu6scA a face cAtti de putin urmare
orI spre a jlui i a lua mas mult de la cine-va1 ceva1, orI a nu se
purta printre locuitorI cu orkduiala ce li-se cado i a-I nectiji pentru conace
fill% de plat i a le face cbeltuelI, i pe care va gsi impotriva ponturilor'
di a fricutti vre-unti jafti fari de cale, mticarti CAM de puOna, prin marafetulg
d-luI Caimacamulta sti Ispravnicilorti stt facti implinire i insciinteze
Domniei mele pe unulti ca acela, i aia si aibg strtijuire deplinti la ctaitatulg
acestel slujbe pentru cci rndui, ca stt nu facti, cum qicemti, nicI untt 'chi de
suprare i nedreptate locuitorilorti i sg ne i insciinteze numitulti ortinduitti
la acsta, de so pzesce de cttitre slujba0 ponturile, sg poruncile n6stre sat nu.
ii saam reeel. gvmd. 1783, Noemb. 14.
vorg gtisi dosite drepT, cart' ban stt-1 aducti la cump6rtorri, i pentru cit eI
le-ati dositti socotindil sti pliguliscit (Amara domnse, s le iea dupti obiceiti
elite hani treI de litrg pentru osten6la ceretttorilortt, iar maI multg sg nu se
indrasnscti a lua, cti.' se va pedepsi; i ceretoril s aiba a mbla cereal-1dg nu-
maI "Anti la Septembre 10, iar mat' multti si. n'aib vole a tmbla, dar frte
sit se fere'scg ceregtoriI, a nu face locuitorilorti supgrare din mncare i bgu-
turg, ci tte ce le va trebui. sti le cumpere cu haul gata, niel s se cuteze
a asupri pe locuitorl ca cu pricing de litre dosite jtifuse, el de vorg
face nescare-va sup'rttrI, peste porunca DomnieI mele, i va veni cine-va cu
vorti plati indoitti i se vort pedepsi, ins s. fie i prin scirea d-nelorg
Ispravnicilorg al judetula ii sam. receh. gvmd. 1783, Augusta 16.
Asemenea ciirtI de cereatura dijmtirituldf s'att fticutti ca acsta de susg
pe anil 1784 i 1785.

www.dacoromanica.ro
404 V. A. 1111ECIIIi

Pe anulti 1784, cu incepere dela Ianuare, Domnitorulil Sutu rnduesce

asupra tustreleloril ocne ennenil sl de incredere si ja dispositiunI, ca
s nu pt lua din sare pentru trebuinta caselora decAt Cu traista i
numal ce'l earl pltescil serWritulit. Acst tax a sr'ritului, sub M.
Sutu este de 5 talen l pe aria. Acst dare se pte plti printr'unil
mield hrsie, un cast' si 6 oca ln (1).
(1) Carte de cetnaireisie la cede trele Ocnele Slnic, Telega si
cea de peste
...Zem. Vlas. Cu acst carte a DomnieI mele insciintm voue ocnasilorti,
si tuturortt poslusnicilorti dela Ocna SItiniculuI sud. Saactl, ca pe anult1 acesta
am oranduit asupra a cate trole 0c,nele, pe credinciosulrt boeriult1 DomnieI
mole Gheorghe biv Ve! Arma, Dumitrache Ve! Ispravnicti za curte, si pe Vel
Crtmgras za Ocne, Gheorghe biv Vel Armastt purtAtoriti de grij i chiver-
nisitoriti, dndu-le ttil trba Ocnelort in sm; ci dar s-lti cun6scet1 de Cri-
rniIrasrt, si la ceI ce se voril orndui acolo la acst. Oct* din partea nu-
mitilortt boierl, sA daVt .160 supunerea i ascultarea, silindu-vg cu cea desti-
vrsitti osirdie spre lucrarea i slujba trebilortl Ocnel, fall de a nu vr. arta
Cu lenevire, sti impotrivire ; asijderea sA cilutatI s v mulVdmiV pe dreptultt
vostru, care v'e* este ornduittl a v" lua dupti obiceiti, cum aVi luattl i pand
acum, si s fitl gata duprt datoria vstra la lucruld OcneI a nu se face cat de
putinti cusurti i ziltignire, din pricina leneviriI i nesupuneril vstre, pentru
crt celuI nesupusti i impotrivitorti i se va face grea pedpsti. Tolico. p. gvmd.
1784, Ianuarie.

Asemenea carte s'a feicuttc si la Ocnele marl din sud. Valcea; i la Ocna
'Meya, sud. Prahova, carte ce s'a data lu Constantinfi Caftangiulti ce s'a
renduitii asupra Ocnelora de ceitre Vel Ceimetrasfi.
Vlas. Slugil DomnieI mele Constantintt Caftangitt, ce s'a remduitil din
panca credinciosilord boerilorti DomnieI mele biv Vel Armastl Gheorghe, i
Dumitrache Vol Ispravnicti za curte i Vol Ctimrtrasti za Ocne Gheorge, ce li
s'a datil Ocnele asupra pe anulti acesta lt. 1784, care srt mrg la Cate trele
Ocnele, SlAniculti, Telega si cele de peste Oltti, sA cerceteze de fatti si pe
subt cumpatt, atatil inprejurulti Ocnelorrt, cat i prin satele i orasele ce vorti
fi in partea loculta pe aprpe de ocn, i orI can, si la verl cine va gAsi save
de anulti trecutrt, cu evasulti camarasuluT ce art fostti, srt fr rvasti, tag
s a o facl zap ir i puindu-o in magasiI s le pecetluiascti, de care fiicndti ca-
tastihrt anume la cine si cattt sum a gilsitti, trimi0 la numitiI boerI
Domniel mele cc sunt rnduitT asupra ocnelorti, ca sd ni se arilte sil vedem
vomrt porunci cum s urmeze pentru acea sare; iar pantt vomti da alti doi-
lea porunc5 sri stea acea sare poprita subt pecete. Tolico. psh. gvmd. 1784,
Ianuarie.
In 1784, Aprilie s'a fAcutil carte la Ispravnicil S5cuienilorrt, ca sh" fie dol
menI remuluil,,I de pazti la malulti 011idira.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORa 405

cela-laltil venit domnescil, s'att c,utatil totil cu tarifulil din

anil trecutI i anume prin lntreprindere. In regie cautatil putinil
timpil la Inceputulil anuluI 1785, pana' cnd pututa arenda (1),
In Octobre 6, cu cartea domnsca data lul Ve! amar*, Domni-
torul stringerea tutuloril coturiloril vechI pentru ca st consti-

Carte pentru malurile de sare din sud. Slant-Rehnnicii 1 Buz6ti i Saaca

care sunt a se ptizi.
...Zem. Vlas. Dup. obiceiti malurile de sare ce sunt in sud. Slam-
Rilmnicti-Buzai i in sud. Saacil se ptizescil de (5menif camrailorii de Ocne,
ca s nu se l'adj. risipa cu caruhl, stt cu calul, afariti numaT de 6meniT ceT
ce pl'tescg srritul carT sunt ciutT, ins i aceT att voie s iae numaT cu
traista, pentru trebuirqa easelortz lora Drept acea dama Domnia mea acst
carte la mana.... pe care l'a ornduita dumn-lorti emtira5T, ca sh" Ele de paz
la malurile dintr'aceste judete, s 'Arte grij i s fie cu priveghiare a nu in-
gdui pe nimenea s, faca risip i s iae sare cu caruhl seti eu ealult, afar
numaT din cei ce pltescti sararita, carl sunt ciutT, ins i aceI s, aib va
a lua numaT cu traista, pentru trebuinta caselorti lor, i pentru catT se hrtl-
nesdi cu sare dintr'acele malurT, fr de banT, s iae dela dinOT
cau15 i 6 oca lan, ski cate tal. eincT dela cine nu va av de melca,
dar orT pe cine va prinde turand, sg cu caru15, sti cu calultl, vitelo tau
s le iae de glb, iar pe 6menT, dup obiceiti, prin cirea dumn-lorCi Isprav-
nicilord s-T trimit la pedpsa ocneT, pentru care sil poruncesce i dumn-
v6str Ispravnicilorti de judetti, i Vtafiloril de plai, s5, fitT mana de ajutoriti
orOnduitulul de dumn-luT Vol Cmrati spre a put pzi dupil, cum se cado
i s'a' nu curg pagub can-Atril. Tolico. p. gvmd. 1784, Martie 10.

(1) 17 Ceirri pe la lspravnici, pentru a orndui Ispravnica

uniti onttl credinciost1 la venitulli veimei de impreund cu Vame,sii ea din anult1
trecutil, peina se va hotari.
Dumn-v6stril Ispravnicilort ot. sud. indat ce vetT primi Domnsca n-
strii porunc, s avetI a orndui pe vml cate unti omi:i credinciosti ala dumn-
v6stril, ca de irnpreun cu unulti din vameil anulul ce MI trecutil s cauto
trba v'meT, stringndt1 totil venitulil, dela qi intai a luneT aceltia Ghenarti
pana se va hotri vinciarea vmi1or, i volt' av a-T da sma cu catastihil
anume de impreun cu totti venitulii, la ceT ornduitT VameI, cu cartita Dom-
niel-mele ; cdutatt ins s nu se faca vre-unil cusuril inteaceste c,lile, pana se
va hotari, orT din vre-o nepurtare de grij a ornduitilorti vechilT, orT din vre-
untt sfetirismosil ala lorti. 1785, Ghenarie 2.
Asemenea scristi i la Cairnacamulil CraioveT, care crV
cu lipean, Ghenarie 2,

www.dacoromanica.ro
406 V. A. URECIIII

tue un venitti noulul Cmrasti, obligandil pe fie-care prvliasil s

pltsch' pentru cotulti pecetluitil din mil Ate 2 talen l si 19 banI(1).
Acst nedrpt impositiune de coturI noue cAnd prvliasuki avea
deja cotil pecettuitil, nemulpmesce pre negutitorl. Darea nu se Oto
percepe decAt prin ciohodart i mumbasirI, precum probzA actele din
28 Octobrie 1783 si 22 Iunie 1784 ce dmil In anex..
In note se pottl ved fria, ponturile pentru arendarea vinriciuluI, a
butritulul, a oerituluI (2), a dijmritulul, a tabaculul, a monopoluluI lu-

(1) Cartea ce se clec' Vel Cmra pentru coturile ce se da1,1 pe la

negustorii de prin tgrguri.
...Zem Vlascoi. De vreme ce pentru ca sa nu so faca noroduluI insclaciune
la marfa ce cump'ra cu cotulti dela negustorI, i pentru a nu se micsora co-
tulti din drpta lul m'surA, obiceiti a fosal a se da coturI pecetluite dela c-
mara domnsca tutulor negustorilorti, iat dup obicei ornduimti Dom-
nia-mea pe . . . Cu coturI drepte, ce s'ati pecetluitil la Cmara Domnia-mele,
sA aibil a le imparti la toV ceI ce vindti marfa cu cotulti aicl in orasulil Bu-
curescI, ca cu acele sA vinda, iar cele veclif s'A le stringa dela manile
pe t6te, i s aib a lua (lela dinsiI accea ce este obisnuitti adeca cate ta-
leff 2, banI 19 pentru dou6, coturI, ii saam receb. gvmd. 1783, Octobre 6.

(2) Carte de slujba oieritului ce s'a facuttl pe anult1 1783.

...Zem. Vlas. Dat'amti Domnia mea acsta carte. . . . ce a cumpr3ratti pe
anula acesta la. 1783. slujba oierituluI de sud : . . . . ca s .aiba' a cauta
acsta slujb i Sa urmeze intocmaI dup coprinderea ponturilor de mal jos
araate, Ira de a nu face cattisI de cat cusur la poruncile Domniel mele,
ce printr'aceste ponturI s'asa datil.
Mitropolia, Episeopiile i t6te m6nastirile, boerI i ju-
phnesele vtkluve de orI-ce trpta, i fabrica de postav, totI s pltsca oieritil
de oI po banI 12, dupa hot'firea ce s'a facutti prin hrisovulil Domnescil
poclonti (lupa obiceiti Orla la dece Po banl unulti, si de la dece in susti po
banI 80 de nume, iar cul i-se va face aridicaturI, li se va tin in srna suma
aridicaturiI. Asijderea i ceI cu hrisve inoite ce se coprinde din oieritii, fa-
cnduli-se pecetluita gospod. vorti scuti suma hrisvelorii.
TotI locuitoff aiOr' i strainil ce se vorti afla cu o! in . 6ra', ver!
a cuI s fie, sa pliitsc oierit deplin duprecum arta mal susti, de 6ic
Po banI 12 i obiclnuitti poclon, i strainil unguren1 ce sunt sec,161torI in .k6r
cu ruptre de la visterie, macar ca ati hrisov a li se tin6 in srnil la 10 of
2, dar acsta era cAnd platea oierit de 6ie Po bani 16 si jumnate, iar acum
fiinclii-ca este oieritti cate banl 12 de 6ie, ati a plati eI pe tte oile ftr de
niel una scad6mint, la caro si mar folositI sunt acestil felti de cura era mal
naintc, pentru ca atuncl da pentru o! optil talerI unula,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 407

ininAriloril de crk a monopolului fierriel si sArgriel etc. Totil In nota

sunt i diferite instructiunl relative la controla si la impedicarea abu-
surilorit In diverselorti venitufl.

ToP strginiT ce voril av vite in trg, cal, bol, vacY, bivolr SrL plAtescg
veritulri strAiniloril, ce este obicInuitil, insrt lArsanif ceI din tinutula 13ArseT
din Transilvania, de vitg ale banl 33, dupg cartea ce ad, iar cel-llalt1 strg'int
sg plgtsc.g top de val chte banT 66, dup obiceiti, iar tunsiT i mhnzatil
plAtescg doi unul, dupg vechiulg
Top locuitoril de ori-ce trptg cunoscendd mila ce ama raicutti de obste
la acst slujbg, sg aibrt a arta tete oile lorti la boeriT slujbasI fgrg de a si
le tilinui, cad orl-carele se va dovedi cg a gmblat a ascunde, i a-sT
oile cu Onda. s pggubscg visteria, pe uniT ca aceT nu numaT Ii vomil
da de a-vi plgti tete oile ndoit, ci voma i pedepsi dupg trepta cc
va fi, ca pre untl nemultgmitoril de binele i mila DomnieT mele, fies-carele
parcglab din fies-carele satil sg" fie datorti a arta la slujbasI oile
inca i strginiT ce se vorii afla in prjma satulul, cg de se va gsi vre-unti
phreglabil ea a sciutil oile satenilorti, si nu atl indreptatil pe slujbasT, ci
acelfi pgreglab se va pedepsi cu Targulti i cu Ocna.
Slujbasil sg aibg a se feri de a nu face vre o pagubg locuitorilor, ski
a lua cevas pentru hrana lora si a cailortt lora flirg de a nu pltiti, egeI pe
orT-carele ne vornti irisar-O erL n'ati urmatil dupg porunca DomnieT-mele, dupg
ce vomil pune de va plgti acsti pagubg Il vomil i pedepsi.
Fiindtl-cg pururea la vremea oierituluI era pricing intre slujbasiT oierr
intre negustoriT ceT ce se brnescil cu zalhanale aid in -trg, cad oieriI chutail
a le lua oierita si pe caprele ce se gasear me:1de niate la vremea scrisuluT,
negustoriT i ei nu se suferia de platnicr, Ara de numat cele vil' cate le apuca
la vremea scrisuluT, acelea le platea, de aceea vedumti din condica Diva-
nuluT cl la let. 1779, Noernbre 22, s'A fost fAcutti hotrire domnscri, ea
pana la diva sfintuluI Dimitrie in 26 ale luneT luT Octobre cate capre vorti
tAia sg nu se supere de oienit, iar din diva de sfete Dimitrie chte vorli
viT netriiate pe acelea sg plgtscg; care acstg botgrire funda cu cale spre a
lipsi pricinile dintre diniT, poruncimil i Domnia-mea asTa srL urmeze, si de
aceea pusti si in ponturl, ca s scie slujbasiT a urma inteacestasti chipa.
Poruncimil d-vestrA Ispravnicilora judetuluT sA dap top mng de ajutorti
spre a put orenduitil slujbasT seversi slujba fge de cusur, ca sg nu se in-
temple nimicti sfetirismosq, cg orT-ce pagubg se va intmpla din pricina ne-
ajutoru/u1, dela d-vestrA se va Impuni. ii saam rec. gvmd. 1783, Sept. 9.

16') Mihailt1 Const. Sufula Vod. gspd Zent. Vi.

Phng in diva ce se da Domnescile nestre ctirtI la mhnile slujbasiloril ocrT

de Volnicie a incepe oeritula sti cauto in trg, pana int'racea ii a fi si mg-
celariT nesup'eratT, pe vitele ce voril t'ala la scaune, inteacelasT chipa intg-
rimil si poruncimil sg se urmeze. 1785, Iunic 2.

www.dacoromanica.ro
408 V. A. IMF...CHIA

Vomil observa in privinta vameI, di. M. Sutu crch s% supura la

vam'a' de 40 de banI rinatoriI exportatl de boerl. In contra acesteI

Prea inalfate .DOmne,

Macelarif de aid din Bucuresd, cu jalbd jaluescil in'alOmd Tale, ca dupa
cum la trcbuin i indestularea noroduluI din BucurescI sunt indatoratI a
griji tottl-d'a-una, ca sd nu fie lipsa de carne bun si multa ; pentru caro de
se intmpla eke o data lips, el sunt datori de a implini si a fi bilsugil,
se rgd inaltimeI Tale ca sa aiba si el mild si musaadea pentru oile co taie
la scaune, ea din vechime era obiceiulil de se seri oeritula din sfeti Dumi-
tru, iar dupa rsmeri0 inc6ce, esindti oeritult de timpuritl, cu o lun i dou
mal nainte de Sf. Dumitru, i ati platita oile la oerittl, si ati mare pagubt.
cheltuela cu hrana lort, cu vama, i erbaritil si nu se alegti cu nimica, i lo
cste tm. ca nefiindil belsugil vortl cad In urgia MarieI Tale, i da ruga-
ciune Mdrid Tale, ca dupa cum te-af milostivitil Mdria Ta cu negustoril cei earl
taie capre la zalhanale, i li-s'ail racutti hotarirea Mriei Tale cu luminate 041
domnescI, eLi parr in diva S-tuluI Dumitru, adic in 26 a lund lui Octobre,
sa nu fie sup'ratI de oeritti, s aibt. si eI acstil mil de la InalOmea Ta, ca
sa pta av si el d din destulti si a fi belsugil de carne in ora, i (lupa
jaiba loril Ii ornduescl Maria Ta la noI ca s cercetmil cererea lorti, i dup
cum vomit cun6sce, cu anafora s insciintamil Inaltimei Tale. Vol sci Maria Ta,
ea amti cercetata ntCi, ca sa ne pliroorisim, i s vedernti de este vre-o
suma de d ce taie inteaceste qile din esirea oeritulul pant. la Oetobre 26,
ne pliroforisimtl, de di' 3.065, co s'ail taiata estimptl de la csirea oerituluf
pant*, la 26 de dile ale Id': Octobre, ci noI dup cercetarea ce amti fteutil,
vedemil ea cererea lord nu este fdra cale, una avndil acst greutate i pur-
tare de grij pentru indestularea de carne a se afla in orasti, ai doilea ca
se vtidil ca nu este . . (maI incolo nu se afla scris cate-va rinduri ei nu-
.

...vre-o suma mare de d tdiate inteacsta diastima de Ode, maI alesil ea eI

vam i erbritti i in i scaune cu chirie, care se incarca cu destula
cheltuial, ci dup cum cd ce taie capre la zalhanale aflatti mila Mrid
Tale, gsimil cu cale de a prisosi mila InalVmd Tale si cu acestl macelarl,
orasuluI Bucuresd, ca s'a aiba i ei acestil privilegi 'Ana la 26 ale lul Oc-
tobre s fie nesup'raV de oerit, urmandu-se acel privilegiti dela anulri
viitoril, de vreme ce oeritul este vinduta maI nainte do jaiba lor,si cum-
ptiratorff ()era de estimpil ati urmatil si a le lua oerit, dupa cum s'a urmatil
luattl si in anil trecuti ; lar hotarirea cea des'vrsitti ri-_,Imane a se face
(lela mila Marie! Tle. 1784, Noembre 16.
Vel Bana, Nicola Ventura biv Vel Spa tara ; ranache Moruza Vel 'Torn jeU;
Scarlatti Greceanu Vel Vistiera .

17 Carti cettre Valasii de Plaiurl, pentru Brsanii strini set le numere

vitele marl, i turmele de oi, ca'nd viva din nuntru.
Sluga Domniel mele vdtasti de plaitl sud ...... flindti-ca voimti Domnia

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMKNILORO 409

dispositiunI protest6 boeriI CraiovenI si M. Sutu se vede silit a serie

CinikArnieI de Craiova urmAtrea carte din 1 8 Augusta 1 7 8 5 :
Carte la Caintacamulit Craiovei ca boerti de acolo set pleitscei vanzet
cate 40 bani de rimectori ce stringii, iar de rinteitorit de prei sita'
set nu se supere.
Cinstitil i credinciosil boeriulti Domniel mele Iorgache Sutu biv Vol Chi-
cera Caimacamulti CraioveI, san'tate ; cartea dumi-tle dela 12 ale acestd lunI
mea sa scimil pe barsanl strainl, carI sunt obisnu41 de l scotil vitelo la pa-
une aicT in ri, i apol iar le intorctl in launtru, cu cate vite esta cand vital
In tra si Cu cate se intorcil; iat ea-VI poruncimtl de aicI inainte sil portI grija
sa fiT datoritt, ca la vreme ce ese in Ora', catI cal, stt cate vite marT vorti
av, asijderea i cate turme de I fies-carele, s'a' le ial in scristi cu numtirulti
lortl, ad : capetele vitelortt marI, i turmele aceloril miel*, de care sil ii anume
ea o condica in care s'a le trecT acestea, si pe fie-care luna sil aibl a trimite
la dumn-lul Vol Sptaritt fe, anume : cutare onati cu cate vite marI si cu
cate turme de ol aj trecutti? si in rbrasti care eseT poruncittl a da aceluI bar-
sanil la esirea in Ora', pentru slobodenie, dupit ponturile ce sunt date maT
dinainte, s fiT datoriti a insemna si suma vitelortl cu cate att eit in 1ra,
si la intrcerea lora, cand vortt vrea sil trca iniluntru, asemenea sa fil dato-
ritt a ved suma viteloril, si de veril fi totti acea suma, bine, iaril de va av
suma de vite marI mal' multa decht att eit, oprindtt pe unulti ca acela nu-
mai cu graba sa insciir*zI DomnieT mele prin dumn-lur Vol Spittarti ;
acesta ! 1783, Decembrie 22.

Carte legatct la Ispraunicii din sud. Teleormanii pentru slujba.ii octi,

de a nu face jafuri.
Dumn-vstra Ispravniciloril ot. sud. Teleormantt, ne-am
Domnia mea, .cum ca' slujbasiI oerI, ce sunt rindu41 in plasile aceita
judetti, nu urmza dup ponturile i poruncile DomnieI mele, ci iea dela una
pana la dece, cate cincT parale de 6ie, i parale de numrtre i de rtivasti,
asijderea i poclnele ce iea cate banI 90 si dumn-v6stra v'dndu-le acestea
le trecetT cu vederea, si nu urmatI dupa strasnicile Domniel nstre porunci
ce sunt date, ca sa nu ingacluiV a face acost feliti de lure, ci le suferitI
unora pentru hatirri, si altora pentru clanie; pentru care iata cu hotarire
sciV, ca in urrn avemil sa ornduirnti Teftergitl credinciosti
nostru, ea sa cerceteze i orI-ce se va dovedi mal mult" luatil de slujbasI
peste poruncile nstre, nu numaI ca pe dumn-vstra v vonati pune de vetT
implini pana' la untl bantl, ci inca veV cacle in villa si pe insi-vgv vomti pe-
clepsi, in vreme ce ocrotirca i aptirarea locuitorilora despre acesttl lel de
nedreptatl i jafurI, asupra dumn-v6str o ayuna data; ci dar deschide-
vll cha', I11 Cu priveghiare, ca sa nu faca slujbasii vre-o luare peste porunca
nstra, cacl dupa cuca y ar6tOnti vep fi in vina eli4utl. 1783, Noem-
vrie 17,

www.dacoromanica.ro
410 V. A. IIRECHI

ce at trimisti, a venitti la Domnie ; cele ce scat cum cg bocriI de acolo din

partea loculta nu vortt s'A pltitsdi vam5 ate 40 de banY de tang fimiltoriti

Ponturile Tabacului.
Tabacuill cu poruncg Domnescd sri se pecetluiascg cAntgrindu-se de vre-
untt zapciti, atilt5 celtt de aid, &tit' i celti din tra TurcscA.
CAII ati tabacti sg-15 aibrt a-I5 vinde la ornduitultt om alti Cherhane-
leI, tocmindu-se cu pretulti cc va fi cu cale, iar de nu, s se pecetluiscg
si sit ias/ afarA la Moldova.
Gel ce lucrz5 tabaculti ca stt nu fie lipsiff de muncg i mestesugultt
lor5, ci dintrinsiT vorti vrea, sti aibrt vole a lucra la cherhana, luAndti plata
lorti pe fies-care o.
Dup5 zaptulil tabaculul, orl-cine se va gAsi vinOndil printeascuns5,
frte6ndti singurI el, nu numal s5 se pedepsescA, ci i tabaculti sA i-se iea
farg de nicI o dare de banY.
Dintr'alte pArtl strgine, s5 nu aibg vole nimenea -a aduce tabacti, iar
de va aduce s5 nu fie volnicti vinde la altulti farri de numaI la cherha-
insil de se va invoi la pret5, iar de nu, s'd se pecetlusca i s, ias5 a-
fang, si vr`ndti a-15 trece la Moldova s'A plgtscil la cherhana eke 15 banI la
ocg, iar de va vrea a-15 int6rce inapoI s5 nu platscti nimicg.
CAnd cine-va cu pricing crt voIesce pcntru a sa trebuinfA tabacti, va aduce
mal mult decAt o oca, prisosulti sg se oprscg la cherhana, fgrA de a nu
i-se plti cu niel untt banti.
Cherhaneaua sg aibA datorie att tutunti arnautescti sit aduch spre a face
tabacti bunti, ati tabactt str8intt bun, i sA i-se afle tabacti de treI felurI, de
intAia mAng, i aid doilea de Ora Arnutscri, i altt treilea din tutun5 de aid
din Org, care sa vinclA mAna intAitt cu 6 tal. altt doilea cite tal. patru
treilea celtt din tutuntt de aid din tr5 cAte tal. doI i jum6tate ; iar de se
va indrAsni a vinde din rinduitultt pretti 'mar multti, &A se pcdepssett ; cutre
acestit sg nu OA vole a-vi trinlite tabacti la pArtile rii Turcesd spre
a vinde, si de se va gAsi cA a indrAsnitti de ati trimisti, sg se pedeps6scil.
Afar5 din trg sA nu aibg yore niminca a vinde, ski a face tabacti,
numaI sit cumpere dela cherhana, sti sg fie cu scirea orkiduituluI orn5.
Orhiduitulti s5 aiba vole sti Amble cu zapciultl, ca s'A ggsscit tabaculti
ce printeascunsti se all la vre-o odaie, sti prAvalie.
De va duce cine-va treI sti patru oca de tabac pentru darti, sg p15-
tscA' la cherhana, cAte talen l unu la cherhana, iar de se va grtsi vinOndti
sit se fac5 zaptti, far de a nu se plAti niel cu unti hanti, i s5, se pedepsse.
Celtt ce va aduce tabacti dela Tra LesscA, Rosia, Tra NemOscg, sh
aib5 a pltiti dupa tarn la or'nduitulti ointi alti. Cherhaneld, 1783, Noembre.
Dumn-ta Vel Agg primind5 pitaculti acesta s'A aibI a orndui zapcitt,
sg cerceteze In trgti i unde va gsi tabactt de. vinqare, orI prin prAvaliT, off
prin oar, prin hanurr, tot5 s5-15 cAntgrscA' i sh-lti puc sub pecete, ca srt stca
pang se va da a doua poruncg a n6strg cum s'a' se urmeze, tolico pisah gvmd.
1783, Noembre 18.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 411

la rimatorii ce vindti, cu pricin c sunt prsi0 de casa dumn-lorti,

n'at avutil obiceiti a plti, amil v'c,lutti ; pentru caro fiinclil-c no adeverimil

Cartea Vel Vist. Nicolae Bra ncoveanu de a face WO pe mosia

Obileqti, pe anil o data.
. . . Dat'amil cartea DomnieT-mele dumn-luI cinstituluT i credinciosil
bocrulti Domnier-mele Nicolae Brancoveanu, Vol Vist. ca sa aiba volnicie cu
acst carte a Domniel-mele, a face pe mosia domnieT-sale ObilcscI, sud 11-
fovil, trgti in fie-care anti o data, la diva AdormireT prea sfintel StapancT n-
stre i Nasc616riT dc Dumnedeti, care trgti sa se Oe o s'ptman de radii,
incepndu-se de prasnicti Cu dou dile inainte, unde sa fie si oboril pentru
vite i bucate, i la acestil trgil s nu se amestece IspravniciT, nicl vamc-
flier erbarif, nid zabitif, nicI alt1 6menT domnescI, ci sa aiba dumn-luT
a lua vama cea obicinuita i cele-lalte obiceiurT ce voril fi la t6rgulil acesta;
asijderea niel vinti i rachitt nimenea sa' nu fie volnicil a vinde la acestil trgil
inteaceste c,lile fara' scirea omuluT dumi-sale; pentru care poruncimil Dom-
nia-mea, d-v6str Ispravnicilorti, i vamesilorti, erbariloril i tuturora cc ve0
fi ornduitT orT Cu ce trebT i slujbe domnescT.

Carte de shyba difindritului pe anulii 1784.

Zem. Vlas carele pe anult1 acesta 1784, ati cump.ratil slujba dijma-
rituluT din sud... ca sA aiba volnicic printr'acsta carte a DomnieT mcle, orn-
duitil 6menT s'a' caute slujba acsta i s urmeze dupa cuprinderea ponturiloat
ce le-ail fostil artatc.
Mitropolia, Episcopiile, mnastirile cele marl, i metsele Ior sciute, dij-
rnArit nu pltsca dui-A vechiulti
Dumn-loril boeriT ceT marl i al doilea i ceT ce ail luatil boeric cu
caftanti, cum i jupnesele Widuve ce le-aii statutil boerit in boerie cu caftanil,
fccioril de boerT ce sunt sciutT, iarsT.sa nu platsca dijrnArith, prccum a fostil
obiceiulti din vechime.
Pentru acsta slujb, vindarea a fostil afar din eel ce ail si
scutelnicT Cu hrisve domnescI i privileghiurT, cum si mtnliistirT i bocrT dc
nmil i boerinasT, mazilT i alp' ce ail cartI domnescT, carl ati scutitti si In mill
trecutI, asemenea i estimpil ail a li-se pazi.
TotT ceT-laltI ce voril av stupT, rima.torT, sA AA' a-sT plti dijmaritil la
ornduitil slujbasT dup obiceiulti, de tta litra Po haul 13 . . . i poclonti de
nume, adeca Mil ce va av din 10 litre in sustl orT cat de multi s platsca
cate haul 13, si poclonti po haul 80, iar care va av cate 10 numaT, s pltsca
cate haul patru-spre-dece i cu alt poelon, i slujbasil sA aiba a cauta slujba
cu cercatura cu totti, numal pang la Septembre 10.
CeI ce scutescil dijmritulil frte sa se fersca de a nu amesteca stupT sal
rimatorT de al acelora platescil dijrnritulil in bucatele lorti, cu &Ida
ca s pagubsca slujba, ea apoT uniT ca aceia dovedindu.se, nu numal ea pe
mole litre ce se vorti dovcdi ascunse vorti plati dijmritil Incloith, ci inert si
pe ale luT drepte bucate, ce va av, va plati dijinrit dupa obiceiil in radii
cu Vranil, i li se vort strica de WO privileghiurile scutelel.

www.dacoromanica.ro
412 V. A. IIRECHIA

Domnia mea, ca intru adevera vitelo ce sunt prasite de casa dumne-lortt

boerit vam n'aa a plati, iar pentru vitele ce ail de strinsur i de negus-

BoeriT totT ceT ce scutesca dijmaritti pe drepta bucata ce vora aye de

tamaslaca, de dijmrita sa nu se supere, iar pentru vitele ce vorti ave cum-
perate de negustorie, pe acelea s platsca dijmarittl dupit obiceia.
Top' ceT ce vetT aye stupi, i rimtorI, s aveV a ve arta bucatele vstre
la orenduitil slujbaql, c. orT-carele 41' va dosi bucatele sale, dovedindu-se, ya
plti dijrnrita
Poruncima Domnia mea i voue slujbailorti i voue eel ce vett mbla
Cu acesta slujb, pentru mncarea vestra i a cailora votri, superare, sea chel-
tuel locuitorilora s nu facetT, ci tte, orT-ce ve va trebui Cu tocrnela i Cu
banT gata s'a luatT, far rat% de plata s nu ve indrsnitT a lua, i la tete dupa
cum se cuprinde mal sus s fiV urmatorT, el orT-carele se va cuteza a lua
maT multa peste porunca DomnieT mele, se'a va face cheltuel, sea superare,
ci incti se va i pedepsi ; pentru care poruncirn Domnia mea d-vstra Isprav-
nicilora sa cautap s fitT cu priveghi'are, de a nu face vre-un slujbatt ur-
mare mal multa peste porunca DomnieT mele ce se cuprinde mai susa. ii saam
receh. gvmd. 1784, Iulie 5.
Asemenea s'a facuta i pe let. 1785, Iulie 9.
Carte de slujba tutunetritului pe anulit 1784.
Zeta. Vlas. . . carcle pe anula acesta 1781, ati cumperata slujba tutu-
narituluT ot sud.... ca sa aiba volnicie printeacest carte a DomnicT mcle, a cauta
acest slujba dupa obiceitt, i de la totI ceT ce vora ave pogne de tutuna,
mesere pognele drepta cu stnjenula ce se chi pecetluita de la visterie, i
pe eke pogne va ave fie-carele s pltesca de pogona Po talen f 4 vechY,
i poclona de nume Po haul 80, iar maT multa superare s nu faca, eh' se va
pedepsi, i slujbaiI ce vorti rnbla cu tutunaritulti, pentru mncarea lora i a
oailora superare sea cheltuela locuitorilora nicT inteuna chipti s nu se in-
deasnesca a face, ci tete ce le vora trebui cu tocmla i haul gata sit platsca,
iar fad], de plan' sa nu se indrasnesca a lua, ea se vora pedepsi. ii saam recch.
gvmd. 1784, Iunie 5.
Ascmenea facuta i pe let. 1785, Iulie 9.
Ponturite pentru slujba vinetriciului pe anulg acesta lt. 1783, 'in ce
set urnieze boerli vinetriceri la cdutatutti acestei slujbe, cum arld.
Metropolia, amendoug Episcopiile i mengstirile cele n-iarr cu met6ele
lora, i dumne-lora Velitilora boeff i al doilca, sett' alti treilea, pnti. la boeria
cea maT de pe urm ce se face cu caftana, fedora de boerT i jupnesele
veduve ce le vora fi statuta barbatiT 'Ana la cea maT de pe urma boerie cu
caftana, vintrici rt nu platesc, precum i nmurile, boerinaT, mazill dupa
obiceia sa nu platesc.
CAte mili Wilt date pe larni)astirl, sti bisericl cu ON, sea 1-trisve dom-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR6 413

torie i de matrapaslacti pe acelea sunt datorT a plati orT-cine precum i po-

runcile DomnieI mele care s'ati data maI inaintea intru care qicti, ca scrie orT

nescI, tte sa se iae pe deplinti de acele m6nastirT si bisericT, dup cartile

hrisvele ce vortt av i parparulti la care va fi scriincltt iarasT sa le iae
pe deplinii, urmandu-se dupa cum maT jostt poruneirnti. Asijderea i ce! tal.
20 de fies-care judetil la cutie sa aibl a da slujba, i afara din banil camariT,
asemenea sa' dea i duinn-lur boerultt cump'ratoriti, ce a cumprattz cincT ju-
dete de peste Oltti, tal. 200 in lfa doftoruluT, i a jerahuluT, i a spiteruluT de
Craiova, peste banil camaril.
Totl eel' ce sunt subt privileghiurI de a scuti vinrici, frte s se fersea
a nu cere sa scutsca' vinulti vre-unuia din ceI ce plateseti vinaticitt, pentru
c orT-care s'ar alla intr'o fapt ea acea, sa i se iae privilegiulti de la manti,
knit celti ce cu mestesug ca acesta va ambla scuti vinul, dovedindu-se
de boerit vinricerT, sa-16 apuce s platsca vinariciulti
La acsta slujba a vinariciulul flind6 obisnuitT in totT anil cel ce cumpra
slujba a face multe felurT de napstY siracilortt, incareandu-T la msuratre uniT
fndoitil cu cuvintulti ca este vechiti obiceiti de a npastui pe sraciT, MOT
panti la aT apuca de platea cu inercatura, i pentru ca sa
nu se dovedsca, da rvasele fait de suma de vedre, i fara de suma de barff,
In care ilicea ca a platit6 vinriei, ca Tait' s'a nu 0)5, ca boerul6 tacsildarti
or'nduind6 pe fie-care slujbasti la poporulti sA, sA aiba datorie acel slujbasti
ea sa msure vasele dupa dreptate fieste-caruia cu cotultt domnesctt ce li s'ati
data acuma, pecetluitti dela visteria DomnieT mele, ferindu-se ca niel sti In-
caree Oka de putinti, dar nicl sa iae mita srt darurT sa pue maT putinti ;
a carul msurat6re de a se put dovedi ea a fost6 drpta, i intru adevrti,
pc fieste-care sra sa ducti, s6 sti trimtti terfelogti scrisrt dintru acea qi cu
na6surile fie-caruia vasti la boerula tacsildar, i boerula tacsildartt dupa
surile sa aiba a socoti vedrele dela fie-care vastt i dup. ce le va trece
catastihulti s, sa dea f6e isclita la mana seAunasuluI in care sa arte pc
fies-care omtt pe anume i cu eke vase, artRandtt fies-carele vasti cu trasu-
rile 'oat i cu suma vedrelorti, ca sa fie la dinsulti, sa se caute lieste-carde
sa se vaila pe catti are sa platsea ; care f6Te nimenea s'a' nu fie volnicti a o lua
dela mana lul, fara de porunca Domniel mele, adeca' nicT Ispravnicl, niel tac-
sildarl, nieT slujbasT, nic1 nirnenea sti nu fie volnicti a lua f6ia acea dela manti,
apoT asemenea f6ie ca acea iarasI cu numele omultff, cu numilrultt vaselor6,
cu m6sura i cu suma fies-caruia vastti fac6ndtt, sa o trimita la ornduitulti
slujbasulti luT in poporulti sett, i slujbasulti dupa acea f6e s'a' faca de fies-caro
vas6 cate untt rvasti, in care sa arte numele omulul i eke vedre att esitti
la aceltt vasti, care rvastt este datoriti acelti cu vinul6 lipsea eu coca
In fundultt butiT, sti pe dga tocitoril i apoT la plata banilortt sa-T dea untt
rtivasti de platil in care sa argte ca a platitti cutare omti vinriniciulti ce a
avutti inteatate vase ... vedre cate atata de vadra, cate banT atata, care Lea tal.
atata, ea sa-I fie de sma, i sil-16 pastreze, ca la cerctitura ce va face sa-16
aiba de a-sT da sma, ca sa cunsca i slujbasil de a fa'cutti msuratre pe drep-
tate i 'Ara de viclestigti.
Pentru muelo ce ati luat6 m6nastirile de vinarie,i6 ce craft i hrisve, fibula-

www.dacoromanica.ro
414 V. A. IIRECHIX

de ce trpta vord fi acsta noima a, adeca pentru vitele de negustorie,

faCetI dar d-v6str cercetare i pentru cAte vite se vord dovedi cu adevrattt

ca din lacornia egumenilord si a epitropilord se obisnuia a-1i vinde mal 'nainte

la unit altif, i tota-d'a-una se pricinuia atatil m6nastirilord paguba, nefiindd
ce vinde, cat] i loeuitorilor napastuire incarcandu-i la msuratre, care lu-
cru netocmittl iata am hotaritti Domnia-mea, ca niel una din mei-
nastirl' sa nu aiba vnle a vinde acea mila mal. 'nainte de vreme, precum i in
anuld acesta orI-care va fi apucata sa vinqa acea vincIare, sa r8mAe rea, sa
nu se -tic in sma, fara numai hoeruld tacsildarti sa aiba a da porunca sluj-
1)41111, ca fie-care din el, la poporult1 lul, de va fi av6ndti vre-o mdaistire,
sett biserica a lua mila, sa Amble impreuna cu omulti mnstire, sa serie, si
dupa' ce va ispravi de scristi, datord sa fie omulii mtinastiriI . tacsildarultt,
ca slit] protocolsca cu catastihuld sai, ce va lua de la slujbasI, i fiindil in-
tocmal adev'ratti, iscalsca i de vole, cA insusI otnuld acela aid
impreuna cu slujbasulti ce Ambla de implinesc baniI vinariciuluI
domnescil, sa, Amble sail' implinsca banil de pe la locuitorI pe acea mila a m-
nastariI, fara a nu se amesteca slujbasiT la baniI mnastiriI, i dupa ce va im-
plini omuld mnastiriI top' baniI, atund purtarea de grip. sa, aib slujbasuld celd
ortmduitti de tacsildar, ca cu totI baniI aduca pe multi mnstiril la
tacsildari, ca arte cA I-ati mplinit. toV banif, dela care s iea ade-
verinta in care sa, arete cat all prinsd mila aceea cu parpirulti cu tot,
asemenea adeverinta sA dea i boerulti tacsildarti la nano, omuluf normasti-
riI ; asijderea si mile din popre, earl' sunt date cu totula in mila mtinastiri-
lord, la care maI 'nainte vinariceril neav'e'ndt] trb nu mergea sA m,',scre acolo,
ci se masura dc 6meniI mnastiril si de cump'ratoril ceI ce cumptira, dela
care nu putine pagube patimea ticalosiI s'racI ; decI i acsta o am' pusti Dom-
nia-mea in ortmduiala, i poruncim, ca boeruld tacsildard sA aibil a orCndui
pe unuld din slujbasI, ca sA mrgti la acclii popord i impreuna cu multi m6-
nastiriI datorii s,' fie a msura vasele tuturord, intocmaI ca la poprele uncle
este i vinaricid domnescd, urmandd intocmaI dupa cum maI sustt poruncimti.
Pricinile i judectile ce se voril intmpla intre podgoranil poprelord
dela acest judetd, sa se caute de boerulti tacsildard ; insa ferindu-se de a
globi, sea jafui pe cinevasti, fr numaI sa' le caute dreptatile intru adevtirti,
iar slujbasil sa nu se indraznsca, fara scirea i porunca tacsildariuluI, de a
face cevas, cum si IspravniciI sa nu se amestece la judecatile podgorenilord,
dar cand tacsildariuld i slujbasil vord face napastuirI i jafurI, atuncI datoril
Ha fie Ispravniculd de a da in scirea Domniel-mele.
Scaunele de carne ce sunt pe la popord de mosiI boerescI i mnasti-
rescI, cate dintru acelea vorti fi date cu cartI domnescI, de li-se lua havaetulti
de stapaniI rnoiilor, s', aiba a lua pe deplinti, dar si vinaricerilord sa
aiba a li se da obisnuita carne pentru mancarea lord, dupa obiceitt, precum
clan i alte dAti, iar eke din scaune nu vord fi date prin 6'41, set] hriseive Dom-
nescI, dela acelea sA iae vinariceril tot havaetuld pe de,plind.
Pentru mancarea slujbasilorti i pentru hrana cailorti, orI-ce le va trebui,
sa cumpere cu banf, falra a nu se supra cineva0 cu macar cAtil de putinti.
Mimic do crarat sa lipssca sa nu iae, fAr numaI dou prale sa iae do

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 415

eh' sunt prasite de casa dumn-lorti nu al a se supra pentru acelea de vam,

iar pentru cate se va dovedi ea le att de strinsurit pentru negustorie, pentru
acelea ca pentru o negustorie ati sit platsca vam cate 40 banT de una ri-
nume pentru r6vasti de plata cela ce va da pentru plata vinariciuluT, iar dela
r'enrase carT sunt s se lipsca, la vase, dela acelea sa nu se indritznsea a lua
cevasti ca se va pedepsi.
10. Przitorif ce se voril orndui prin gurile vailorti, ca dupa obieeiti s pa-
zsca a nu esi vre o bute !Ara de scire i evasulti tacsildariuluT, frte s'A se
tersea a nu se indrzni s lase vreo bute, sit sa indraznse a cere cevasti de
la bute, orT parale orI vinti. i boerul tacsildari sa cerceteze adesea, i dove-
dindti vre unulti ca a sloboOittl vre o bute fitrit r'vasulti s, sti ca a cerut
sit iea parale, sit vinti ca obiceitl pentru trectre, sti-T faca' caquta cercetare.

Pitacil catre boerii epitro_pi pentrnbutari a desairca bufile ft,Iret de zabacd,,

a fi cu lesnire
Dutnn-v6stra boerilorti epitropT, lundtt Domnia mea insciintare cum cit bu-
taril cc sunt ornduitT la desetireatult i incarcatulti butilor, purtandu-se cu
lenevire i cu pism la trba acsta, pentru cacT n'ad svrsitti oca t'ara de
cale cerere a lora ce ati cercatti, ski pentru cael sunt din fire 1'61 i netreb-
niel, zabovescti frte luerul incarcatuldf si ala deseareatuluT vaselortl noro-
dulul, si se pricinuesce o perdere chirigiilor celorti ce aducti acele vase, carl
pera i eT i vinurile lor cu zabava, asteptandil i mblandti dupa butarI,
care acsta o dama maT multa la a d-vstra nepurtare de grija i neurma-
rea datoriei ce suntetT datorT, fiindti asupra-v8 acsta brsla, si de co sa nu
le datI nizamulti ce se cade (lupa hottirirea cc i In trecutele jile prin ma-
lora intarita de catre Domnie ? Ci dar primind pitaculti acesta, sit aducetl pe
polcovnicul de podti si pro celti de frunte din butarT, s le datT strasnica
porunca, ca sa slujsca cu protimie la trba butarituluI, s nu facti noroduluT
zabava i necaztl, maT virtosti pentru chirigiT, carT sunt menT de Ora sa nu
se tie aieT popritT din pricina butarilortl, i pretuld sa-la pazsca dupa
pentru ca' de nu vorti fi urmatorT, se voril pedepsi, si polcovnicula sa le -vie
de hacti, cA apoI i ela va fi in vina. Tolico pisah. gvmd. 1783, Octomb. 26.

cettre Vel Aga, set ridice nisce crd de la ce i ce aj m'uta lumindrie

de cdr cump6ratet, si set o aducit la lumindrie.
D-ta Vol Aga te Insciintezti, ca dupii ce s'a hotarit de catre Domnia mea
pentru luminaria de ara; ca sa se caute i sa se lucreze pe acestil urmatora
an, in credinta de catre cela ce s'a ornduit de noI ipistatis, am fost po-
-runcittl i acsta, ca tta cra ce va av cela ce a tinutil luminaria mal nainte
sit se pecetlusca acum, dar ne insciintamti cit cela ce a fostil maT nainte la
luminiArie are ca patru-qecT oca cra alba, caruia cerndui-se ornduitula epis-
tatis ca sa o dea la luminarie, n'a vruttl sa o dea, ci o Sine en Tanda sil o
hicreze i s o vinOti printeascunsti ; pentru care iatil poruncimil d-tale, sala
aducT pe acola si sa-lit tacT, ea orT sa dca la luminarie tta acZ!sta era en pre-

www.dacoromanica.ro
416 V. A. ultECifil.

mtord, i dumn-ta s dal ajutorulil cold cuviincios vamesilord ca sa nu

so pAgubsc'd de vamrt, numaI la vite de matrapaslheti, iar nu si vitelo prti-
site de ale easel dumn-lor. 1785, Augustil 18.

tuld cold euviinciosil, sti de nu va vr sil o pecetlueseI d-ta, spre a nu pat()

sti o lucreze, niel sh' o vindil intealtit parte, ci s fie opritd dupti hottirirea ce
am fticutd Domnia mea. Tol. p. gvmd. 1784, Martie 20.

Pitacii dare Vel Aga a nu vinde nimeni feiclii de crd aiM, ci

nuanai la lumindrie.
D-ta Vel Aga, dupit hotilrirea ce s'a fiieuttl, ca nimera altuld sit fie volnied
aicI in Bucurescl a vinde lumintirI de crrt albti, ei numaY celd ce s'a ran-
duitd epistatisd la lumintiria domnseit. Iatit poruncima d-tale, sit cereetezI in
totri trtrguld, i orI la care prrtvtilie veI dovedi cit sunt lumintiff de erti albrt,
Fa nu ingildueseI a face vindare, ci sit le pecetluescI dumn-ta, ea sit fie opritd
dupti hottirirea ce arnd lticutd. Tolico p. gvmd. 1784, Martie 20.
Pitac cdtre duntn-lui Vel Aya a nu se vinde sare i herli aid in.
Bucuresci pe la alte locur, ci numai la sdrrie.
16 Mihail4 Cost. Sufutd Voivodfc i gpd. Zent. Vla.

Dumn-ta Vel facemd in scire, eti la Domnia mea ad (lard jalbti

rariuld ce tine stirtiria i herAria domnscit pe anulri acesta, cum crt in potriva
obiceiuluI si a poruneilora domnescI se face vindare de sare i de herd in
BucurescI pe la alte locurI, de fat: i printeascunsd, pricinuindu-se cu acstit
pagubti, la venituld sar'riel i herttriel domnesel; cum si pe und Iane Mtinciu-
lescu doveditd acum inteaceste dile, cum eh' cu buntt smit ait cump6-
ratd aicI in BucureseY, nu dela stirgria domnsert 40 bolovanI sare, i inettr-
ettndu-I in treI caro ad dus'o la zalhanaua luI ; pentru care fiindd-cil pentru
acestd obiceid vtidumd la inttna luT si domnescI dirt'', care serie eh din in-
ceputti s'ati urmatti, i vindarea heruluI i a stireI In BueureseI este a fi numaI
din domnsca herArie i stirrie, aceld Iane Mitnciuleseu de va fi
dupt cum jtiluesce stirariulti, se vede c.' a urmatd in potriva vechiuluI obi-
ceid si a poruncilord domnescI, iattt cit poruncimil sti cercetezl dumn-ta
ti pentru acestd Mitnciulescu, si de vei dovedi cit ait fa'cutd urmare in po-
triva poruncilord si ad cumpratd sare dela alta parte si nu dela sr6ria dom-
nscti, s'a' o facT zaptil sarea aceea, ridicI si pe aceld Iane i sit dal de
scire DomnieI mele; asijderea s, dal in sciro la Vita obstea, crt sunt opritI,
celd ce se va gtisi cu sare, sti cu herd, cumpgratill de la altd boit, sti scie oil
se va lua pe sma DomnieI, i sti aibt volnicie cumprtitoriulti sitrtirieI sit
cerceteze, ca sii. afle pre unuld ca acela si sit dea in scire, acestd alis-
verisrt este numal ald sumrnieT domnesd, i ori-cine va av trebuintit sti aibtt
a cumptira din stirrie. tol. pisah. gvmd. 1783, Octomvrie 10.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA/CLORO' 417

Darea de soimi iiflpUS plaiurilor continua. sub M. Sutu a exista, do

numai prin mumbasirI se putea ajunge la adunarea soimilora (1).

(1) Ccirfi legate la Vidavi de plaiuri pentru

Sluga DomnieT mele vatava de plaiula ot sud Iiinda-ca se apropio
vremea a se t'imite soimiI obisnuitT, carT sunt datre plaiurile, iat cit mal
nainte v poruncima, sii purtatI grijit din vreme, sa gasitT soimTbunT, frumosT,
iara sa nu fie nescare-va giuvele; irisa i acsta sa scitT, ea nu voimti Domnia
mea a cumptira si a aduce dintealta Ora, fanda-ca se aila aieT, i asia la vreine
cand este a trimite sa-T aveV gata, si pana la 10 rjile ale lar Junio sa fie
adusT aicT in Bucuresd negresita, ca orI-care nu va urma a-T aduce panti atund
se va trimite mumbasira cu greti trpada. Tolico. p. gvmd. 1784, Apile 24.
Insonnarea plainrilorrt de car(ile ce s'afi scrisr4 la veitavi de
plai pentru
kkiiiya
Plaiula Dambovita sud. Dambovita 1
Dambovita sud. Muscela 1
Nucsra sud. Aluseela 2
Ialomita sud. Dambovita 1
Anta sud. Argesa 1
LovistiT sud. Argesa 2
Prahova sud. Prahova '2
Teljtinu sud. Sana 1
Despre 13uzati sud. Sanea 2
Pareicova sud. Buztia 1
SlaniculuT sud. Iluzila 1
15
asemenea s'a Iiicuta si pe lt. 1785, Aprilie 28 catre vatasT, carT eari s'ari data
la eiausula spataresea Dr5goia la patru csurT. LunI Aprilie 28.

Carp de volnicie cu mum-baqirti pentru aducerea

(lela vdtv't

Zem Vlas. Fiinda-ca pentru soimiT ce sunt ore.nduitT a se t'imite de pe la

plaiurT, (Necia vechia a tosta a se afla la Oece ale luneT acestia adusT alca
in BucurescI, (lupa care obiceia s'a lista scrisa poruncile Domnier mole la
vatasiT plaiurilora inca (lela 24 ale trccuteT lunT a luT Aprilie. ca din reme sa
Orto grija si la soroca trimitI far' de a nu maT astepta alta porunca (lela
Domnia mea si dupa ce la sorocula cela obi,nuitti nu s'a aflata, niel pana
asttiql vedema ca nu s'a araata, pentru care ortmduima mum-basira pe sluga
Domnier mole.... s5 mrgli en mare graba la piaium.... sud unde sa apuce
pe vatasT ca mare strins6re, ca numaT decat inteacsta sa-T pornseti cu oimit
ceI orraluiV, sa-T aduca can' mai de traba, i pentru ea a faeuta intardierea
frioria Romaniloril de r. A. Urechid. 27

www.dacoromanica.ro
418 it. A. tRECIIII

In not dmil unti numra destulil de lnsemnatil de acte relative

la comerciula cu peile de iepure, monopolil In favrea cutiel milelor (1).

acsta di nu s'a aflatd la vreme, apuce pe viltavti s. dea i trpildd dela

dinsuld, hurt prin marafetuld dumn-lord Ispravnicilord de judetti. 'folic. p.
gvmd. 1785, Tube 11.

Muln-basirii ce s'a trinxisit cu cri pentru aducerea

dela vatasil
Plaiulil Ialomita
DttmboviOT
sud. Dilmbovita. Copild de Visterie.
Nuc6ra
DiImbovitiT sud. Muscelit Copilli de Divand.
LovitiT
Arefulil sud. Arge0.
Parscovd
Slitnicd sud. Buztid. Aprodd.
Te14jrmuld
despre Buzed sud. Sand. Aprodd ciaurscd.
PralloviT iar Aprodd ciauescd.

(1) Carle pentru eel ce cumpgrd piel de iepure de prin (ra.

Zem. Vlas. Dumn-v6strA Ispravnicilord ot. sud. Prahova, Saac, Dilmbovita,
Ilfovi Buzt',41, siiatate, acestd Gheorghe, sudit aid curteT rusescT, cerismdil
vole pentru a cumpdra piel de iepure de pre la satele acestord judete, i-se
dete prin acstit carte a DomnieT mele ; ci dar viindd la durnn-vstr i arti-
tilndu-vr: porunca acsta sii-16 sloboOitT a merge, ca s Ihc. aNveriuld acesta
ne opritd, ii saam. recch. gvmd. 1785, Tanuarie 23.

Carri cdfre Ispravnici penlru pel de iepure de negustoril pnrintenl.

Zem. Vlas. Dumn-v6stril Ispravnicilorti ot. sud. Musceld, Teleormand, Oltd,
Vilcea i RomanatT, siln6tate. Acesta Dumitru Toaderd Skitinnu, negustord pa-
mintnd do aicT, cerndd vole pentru a cumpra peel de iepure dela acelea ju-
dete i-se dete printeacstti carte a Domniel mele, voie, ci dar viindd la dum-
n6-v6strii. i artitilndu-v6 porunca acsta s-ld sloboliV a merge, ca sti hod
aliveriul acesta ne oprita, urmandu-se trig attti pentru aliveriwld acesta,
pentru vama peilord, dupti poruncile ce sunt date de cAtre Domnia mea,
dumn-v6stri1 sit grijitT cu luare aminte, ca sti nu se facil vre-o sild i su-
piare locuitorilord, ci numaT negustoril sd se aeqe i sit se invoiascil Cu
locuitoriT, cu buni1, tocmld i aTa s cumpere. tol. p. gvmd. 1785, Decemv.

www.dacoromanica.ro
 I8TOillA ROMINILORt 419

Introducerea sub Michaila t.ttula 16 Octobre 1783, prin firmanula

Chezilsia ce an' data prin Zapisn Dobre Gheorgltiu pentru pelle

de iepure ce va set strangei chini Sterie Costea.
Adeverezil cu acestil zapisti altt mat la cantelaria prea cinstitel LogofetiT,
precum sa scie, cum ca. d-luT chir Sterie Costea vrnd5 a string pel do
iepure dela 6 judete, Arges5, Musce15, Teleormanti, Olt, Valcea i Romanati,
prin Dumitru Teodoril Slatinnu, multi ski, i fiind5 numituld Sterie necu-
noscut5, m'am pusti e chezasiti cum c nu este suditti, niel Sterie, niel
Slatinnu, si cum ea vortt pazi intocmaT orkduiala poruncilor5 domnescI, cc
sunt pentru acest5 alisveristt al5 peilorti de iepure, iar de se va intAmpla a
face orT-ce cusur, sal se va dovedi ca nu sunt pamintenT, ci sunt suditT,
sa am ell a r5spunde pentru diniT, i pentru cedinta am adeverita zapi-
sultt acesta Cu nsAT pecetea si iscalitura mea. 1785, Decemvrie 22.
Agpe FecopTiou.

18 cetrti legate, cu una la Caimacamn, a nu leisa pe nimeni a strtnge

de iepure fele de reivasulii boerilorii epitropi.
...Dumn-vstra Ispravnicilorti ot sud stmtate, pentru orT-cine se va arta
In judettt a stringe si a cumpgra peT de iepure, verT in ce vremo, v porun-
cim5 Domnia-mea, ca far' de ravasti iscalitil de boeriT epitropT, dat5 la infinite
lortt, sa nu ingaduitl niel cum pe niel unultt a cumpt.lra, care acsta porunca
a DomnieT-mele, s o datT si capitanilor5 si vatasiloril de plait' si vamesilortt,
cum si Zapciilortt ce ambi prin plilc judetuluT, sa Orte grija la inconju-
rarea ce facil prin sate, ca, dupti cum dicemil, nimenT far' de ritvasti la mana
luT, iscalitti de top boeriT epitropT sa nu ingadusca niel cum a cump5ra
car o pele de iepure sa nu se cuteze, pentru interesti a lsa omull fara de
ravasti de la totl bocriT epitropT iscalittt, a cump5ra, ca se vortt pedepsi hrte,
ca sa ne incredintamti ca atl intelestt i ca urmatT acsta porunca a tt6stril,
voim5 sa no adeveritT r5spunsurT in scrisil sub irises iscaliturile dumn-Oslra,
acsta i fitT sanatosl. 1783, Nocm. 19.
Aceste cartI s'art data la boeriT cpitropT s le trimita prin mana StoicaT lo
gofiltu15.

Pitacii catre Vel Spettarn i Vel Agd pentru pei de iepure.

Dumn-ta Ve! Spatartt, i dumn-ta Vel Aga', pentru orT-cine se va arta aicT
in orasultt BucurescT, a stringe si a cump5ra peT de epure, orl in ce vreme,
v poruncimg Domnia-mea. ca fra de ravastt iscalit5 de boicriT epitropT, datil
la manile lortt, sa nu ingaduitI niel cum pc niminea a cump5ra, care acsta
porunca a DomnieT mele sii o datT si la totT zapcia domnieT-v6stre, ce-1 avetT
orAnduitT prin tArgii i prin mahala, sA peorte grija i sa fie cu luare aminte,
ea, dupa cum dicem5, pe niel unultt fall de ravastt la mana luT, iscrilittt de tott
boerii epitropT, s nu ingaduiasca niel CUM a cult-11)5ra macar o pote de icpure

www.dacoromanica.ro
426 t A. uktdEnt

PorteI a agentulu comercial austriaca constitue unti momenttl impor-

sA nu euteze pentru vre-untt interestt a lrtsa omti fArA de rAvasil dela totI e-
pitropiI iscalitil a cumptira, cA, se veril pedepsi frte, si ea sil ne incredirnilmti
crt atI it*lesil i c urmatf acstA poruncit a nstrii, vomtt srt ne adeveritI cu
rt;spunsurl in scristt. Tolico.. p. gvmd. 1783, Noembre 20.

Pitacii catre Mitropolita, i catre parintii Episcopi a da socotla la

boerii epitropi de totii, venitulii si cheltviala cutiei.
s1ir4ia ta pitrinte Mitropolite i sfintilloril vstre.Prtrintiloril EpiscopI,
viindti dumn-lortt boeril epitropl aicea la sfinta Mitropolie, srt avetI a ctita
socotla si a lua sma de teta ~aula i cheltuiala cutieI, pilnA acum, de care
srt ariltatI DomnieI mele cu anafora, iar de acum inainte va av a se urma
datulit semiI si luarea socoteliI de venitti i cheltuiala cutiot intocmaI dup cu-
prindcrea si dup ort3nduiala hrisovuluI. tol. p. gvmd. 1783, Noemvrie 20.

Pitacli catre boerii epitropi pentrv pelle de iepure.

...Dumn-vstrA boerilord epitropl fiindtl-ert vremea este a se stringe
eutia de milostenie, care are (lela peile de iepure, i fiindti-eil duprt a d111Th
n-v6strit anafora i cerero am scris poruncile Domnter mole, pc la Isprav-
nicil de pe la tac judeMe, ca pe nimenea de rAvasil dela d-v6strii la
mAnY st, nu ingilduiascit a stringe poi de iepure, iatit vt; poruncimtt sil nu
avetI a opri pe 6(1 din ptimintenil negustorI vorti da incredintare huna la
epitropie, spre a-s1 face alisverisulti acesta, ea sil datI adecii volnicie si voie
numal la una', ci verl-carl' din ptiminten1 vort1 vi-ea sil faca, alisverisultl ace-
sta, viindrt la dumn-vstrA si dttndu-v mntint incredintare sigurefsindu-
dumn-v6stra pentru venitulti cutie i pentru c nu va lace vre-unti
de impotrivitre urmare la trba acsta, volnica srt fie ties-carele, cilrora srt
le datI dum6-vstril adeverintA la mni. tol. p. gvmd. 1783, Noemvrie 20.

Car(i catre Ispra Inda pentru pe i de iepvre a stringe cine va mea.

.16') Constantinii &gula Trvd. gv. Z. filas.

Dumn-v6stril Ispravnicilortt ot. sita:tate, pentru peile de iepure yeti'

sci crt am hotArittl Domnia-mea sil fie slobodil aliF,tverisultt acesta la totl de
obste, adecA orl pilmintntt orI strilintt, tocmindu-se si invoindu-se la pretil cu
locuitoriI, sit fie volnicti a ctunptira neoprittt cu rizapazartl, ci nu lipsimtt pen-
tru acsta a vil insciini,a, si vti porunciintt asia sii, urmatI i dumn-y6str a
urma; care acstit vote i slobodenie s aibit i ceI ce vortt av adeverinta epi-
tropilorti i cet ce nu l'ora av. 1783, Noembre 28.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR6 421

tantil din istoria comeroiulul TreI RomiinescI. Protootiunea, i

Pitacil catre duntn-lui Vel Spatarti i catre duntn-lui Vel Aga pentric
pel de iepure a stringe cine va vrea aia im Vra.
..Dumn6-ta Vol SpAtartt i dumn6-ta Vol AgLI pentru pelle de iepure, yeti sei
cit am hottirittt Domnia mea sit fie slobodtt alisverisultt accsta la toti de obste,
adedi ori ptimintnti, ori strintt, tocmindu-se i invoindu-se 1a preV't cu locui-
toril, sii fie volnictt a cumprira ne oprittt cu rizapazartt, ci nu lipsitnti acsta
a vt3 insciinO, si v6, poruncimti asia sit avqf i dumn6-v6stra a urma, caro
acst'a voYe i slobadenie sti o aibil i ces): ce vortt av6 adevcrinta cpitropilortt
si coi ce nu vert av. 1783, Noembre 28.
lar la judetele de peste Olttt scristt ca suditiT de acolo sti-s1 ioa carte
dela dumne-luT Caimacamulti Craiovd, i cele-lalte t6te de asemenea (lupa
acesttt isvoda.
1784, Februarie 17. S'a scristt o carte la Ispravniculti Argesului, alta la
Ispravniculti din sud. Buzi.itt, pentru cate peT de iepure vortt Ii strinsia Raducanu
ornduiti de Caprelti Armntt negustoritt sa le l'ad', zapta, i siti le dea
in s6ma de omtt alit Ispravnicilortt, cli un de all doilea porunca domnsea'
sti nu fie volnid a le rklica or6nduitil aceia, si IspravniciT sit aibri a insciiniia de
dita suma do pei do iepure s'att strinsil, care carte s'a dattt la cilpitanii de
lefegiT sa le trmitil....

T'oln,icie ctc Aprodel vcitc4escil pentru unfc Ienache Armaqulfi ce a luatii

baca?: de la unit Caprelil Arntnu sci strauga pe i de lepure.
Vlas. Dumn6-v6stra Ispravnioiloril ot sud. BuzLitt stinlitate, fiindit-ea
ieri vi-s'att scristt porunca Domniel mole pentru Ienache Armasulti, care a luatu
C5prelului Armnti, ea sti streing5, poi de iepuri, viinda acolo la sud Bu
zit,si Orla acum nu s'a maI ariltattt, ea s-lit gtisiV, si cate poi de iepuri vet,I
gasi strinse la dinsuld sti le faceti zapt, pttniti vet,I lua a doua porunert a Dom-
niei mele Aprodti viltsesett carde viindil acolo sZt aveVI a le da in
tintina mumbasirului acestuia, si impreunri cu dinsultt sit le iea si s'a le aduca
aci ; lngit ac6sta s'A cereetati si pe la cine va fi imprtitil 011.1 bani ca srt stringia
poi, dovedindu-1 apucaV si pe acestia eu strins6re prin Mumbasirlikuld
orAnduitului Mumbasirti, ea de la toV, ori poi de va fi strinstt, stt batir, sA-1
luati de la dinsii dtti le va fi datil, i asTa fril de a nu ri_imiin6 niinicti cu-
surtt, niel de poi, niel de ball!, skltt datT in m'Ana Mumbasirului, ca pana in
15 dile s, se alle cu ei aci negresittt. ii saam. reeeh. gvmd. 1784, Februarie 20.

1784, Fcbruare 29. Porunch" are dumn6-1u1 Caimacamulti CraioveI la jalba

unta sudita, s, trimit, pe proin starostea si pe starostea aid, cu tovartisii
s'A se judece u suditulti, pentru neste pei de iepure ce le-a tocmitti la trea-
t6rea vitimeT. S'att data la ceaustt spAtrtresat.

www.dacoromanica.ro
422 V. A. IIRECHIX

rile ce agentulti dolAndesce In favelrea supu0orti austriacl (cum ve-

Volnicia lu Teodori loanil set aduca pe unil Hagi Ioan Duntitrasco

Cojocarift din Craiova pentru nisce pei de iepure.
...Zem. Vlas. Fiindtl-ca pentru tal. 651, ce s'att fost jaluit DomnieT mole
Teodora. Ioanti cum cu nedreptato Hagi Ioan i Durnitrascu
Cojocariii dela Craiova, iar in Domnia frateluT Nicolae Caragea Voivoda, cu
prna pentru vama unorti pcI de iepure, atl fosal porunca DomnieT mole
la dumn-luT Caimacamil, ca sii. trimita pe mal' susti numitiT in pricina i cu
Teodort1 Ioana, dup5. care, porunca Teodorti Ioan a venittl i de
aice in cheltuiala asteptandu-T, iara maT sustt numitiT urmtorl fostil a
veni, dmtl volnicie slugeT Domniel mele, copal de Vist. s mrg i prin sci-
rea dumn-luT CaimacamuluT, s rdice, cu voie fa'r de voie, pe mal' sustl nu-
mitiI sa-1 aduca aicea ca sa-1 scotT nti inaintea dumn-lort VelitiT boer'f, ca
sa-T ccrceteze i s, le faca anafora. tol. p. gvmd. 1784, Martie 20.

18 Cet IV la 17 jude(e, cu una la Caintcam,u/ii Craiovei pentru peile de

iepuri, a le vinde locuitorii la rafe i tecrguri.
...Dumn-Ostr Ispravnicilorn ot sud-- san'tate, v' facema in scirc, cA dalia
cum tte alte alisverisurT a orT-ce felti de marf urmza de se faca prin tr-
gurI, la orase, iar nu prin sate afar, dupii cum asTa este si obiceiulti i dom-
nescile ponturI dintru intlasI data, a nu inconjura negustorii pentru trba
alisverisulul salde prin tra, afarit din trgurT i orase, aat pentru cheltula
suprarea ce urmza a se pricinui locuitorilortiOrani cu pricina conacelorti,
cata i pentru paza la buna orenduial nizamuluI trel ; asTa dar si alisverisultt
peilortl de iepure, dup obiceiulti ce s'a urmattl s't se urrnza cum dicemtl la
tte alttl-fela de alisverisurT ce se fact in tril, se cuvine a se face iarasI prin
targurT i prin orase, iar atar prin sate s sciT, ca dupa cum alte alisverisurI
sunt oprite i ornduite a se face prin tergurT i orase, asTa este si acsta; dreptil
ace,ea v poruncimg dumn-vstra Ispravnicilortl, acesta sa o facetT sciuta si
cunoscuta la top', si mal' intaid locuitoriT Orara: de aci inainte sa urmeze a-vi
duce mara lora' la trgurT s o vinl, fr de a astepta pe negustorT a veni
pe la casele lora' i prin sate. Asijderea i negustoriI ce sunt musteriT de acesttl
fehl dc mar15, dup cum am disil maT sus, ail a gasi marfa acsta
ce le trebue la trgurT de a cumpra, unde icem sa se fac
lora, sa inceteze (lar a maT trep`eila prin sate ; iar pentru obisnuitultl venittl
ce se lua de la locuitorT pentru alisverisulti peiloril de epure, v6 poruncirat
sA avetI a orndui menI credinciosT s pazsea la trgurI unde se face alis-
verisulti acesta, ea de la locuitoriI ce vindil pel de iepure la negustorT, s ica
pentru peile ce vindil adetult1 dup obiceitl, care acest4 venittl s avet1 a-lt
arta i a-16 trmite DomnieT mele, cu catastihti iscalitil de d-v6stra pe fies-
cure tuna; insa sa datl ponina' strasnice i invtaturi celoril ce yeti rindui
pentiti venituluI acestuia, sa nu se cuteze a lace vre-unil sfetirismos,
perviva .c,11 tete aseste pcI vortl s trca pe aci prin vam, unde avemil a face
cercetare tot-d'a-una pentru suma ce se stringe de fies-care judetti, i pentru

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 423

duramil si In afacerea peilor de iepure) sunt de natura a inriuri

cate peT se va gasi maT multe i ne-argtate de d-v6stra, s scitT ca de la
d-vstra se va face implinire de acelti venit. 1784, Dechemv. 4.
La Ispravnicii din tcge judefele Carp legate pentru pe l de iepure.
...Dumn-v6stra Ispravnicilorth ot. sud. snOtate pentru aliveriu1 peilorti
de iepure, cu tte c. vi trimisil poruncile Domnier-mele, ca acestil
vcri sa se filch' prin targurl, adecg i vindgtoriI i cumpgratorir la orae adu-
nandu-se si vinda i s cumpere acsta marfg, dar dupg acea porunca
cinstitiT Consult CurtiI Rusescl i Agentele Curtil ChesaricerT ati cerutil
ca negustorif lorti suditT acestorri dou6 CurtT a-0 face suma m'a'rfeI fr' de za-
bav, s li se dea voie a mbla i prin sate sil. cumpere peT ; decl pentru a
se pazi i hotarirea DomnieI-mele, adeca a plati vam vind'torif dupg cum vi
s'art poruncitti, i vetT fi i ar'tatil i dumn-v6stra in toth judetul' acesta,
i pentru de a se phi i de a fi slobod negustoria loril, s'art data acsta voie
ins Cu acsta Mina intocmire, adeca, orT-earT din suditil acestorti
douh CurtI i-orti vrea sa vie sa, cumpore peT, sa, aibil datoria s cra carte
sloboda a DomnieT-mele catre dumn-vstr, iar filed carte sil nu aiba voie
niel cum sil cumpere; cartea DoinnieT-mele duprt ce o vetT ved sit datI voie
i sa, avetI datorie a orndui i mg al dumn-v6stra de impreung cu din-
care orntl sit i-se dea pentru a fi de putt', sa nu fie popritT de cinevaT la ali-
veriulti loril, (bra sti aiba i datoria a v'e arta din care sattl si de la cinc,
eke peT art cumpOratri ? pcntru ca sa luatT in urma i vama cea ornduit de
la vindiltorT, si s'a no trimetetT i catastihO : cine, cate poi art cumpOratri? Acstil
buna intocmire aTa are cu hotilrire a se urma, i dumn-v6stra intocmaT s 1I1
shvritorT acesteT poruncT ferindu-V6 ca srt nu se intmple cusurti catil de
pitting, i fit! sanOto1. 1785, Ianuarie 16.

17 Carp legate pe la judefe a nu supera pe sudip, a da pe vindetorii

piellorg de iepure, ci dovedescd prin
Dumn-v6stra Ispravniciloril ot sud sanOtate, fiindti-ca uniI din suditiT ca-
rora dat cartI la maul' catre d-v6stra pentru sloboc,lenia aliveriuluT
peilorg de iepure, intorcndu-se se jluira DomnieT mele, cum ea dupg cc ail
strinsil o sumg de peI de iepure, nu i-ati ngduit unil din IspravnieT a le
radica, cerndu-lo ca sit arae anume pe vind'toril de uncle cumpgrattl
i le stg marfa oprit, i suditiT se jluescil ca nu potti sci pe yin-
dOtorT a-T arta anume, in vreme ce n'ail cumpgratil numal de la eincT se ea
sci, ci cu mruntiplil de la cine att gsit, i eke dou i cate treT
poi art strinsh de la totT de ail facuttl sum, iat poruncimil d-v6stra, pentru
ceI ce vial cu carte la 'pang de slobodenie, nu numaT supOrare sg vre-o cerero
intru nimicil &A nu lise faca, dup cum vi s'ati datg poruncT in trecutele dile pe
largil, ci 'Meg sila sa nu le facet' cu acst pricin, ca s nu li se pricinusca
paguba la trba aliveriuluT, dinteacst pricing, i d-v6stra vetT sili ca prin
ZapciiT plailorti dumn-vstra sil. aflatl pe cat va fi cu putinta p'zitorT, iar
nu de la suditT. 1785, Februarie 3.

www.dacoromanica.ro
424 V. A. ITRECHIX

asupra mersuluI afacerilorn negutitorilorn pmintenl. Acsta lnriurire

este cu atatil mal mare, dup ce in 24 Februarie 1784 P6rta semn
conventiunea consular a' cu Austria. Dar despre acestea avemn a ne
ocupa mal aprpe la capitolulti nostru despre comerciuln -trel sub Sutu.
Aci numal constatamil, o scaderile aduse acestuI comercin ocasion6za
scaderl si in veniturile din dan l ale DomnieI, ale visteriel si ale di-
verselorn cutil cu fondurI speciale.

XLIX.

Tranit sub M Bata.

Tranil continua cu pontuln asec,latil sub domniile anteri6re, pontil
de care sunt documente mil prob6z ca mulrnii nu. eran.
Dreptuln de a se vinde vinn si rachin numal do catre proprietate
ocasion6za diverso conflicto cu locuitoril s'atea M. Sutu intervine cu
cartile slo In favrea mentinereI acestul privilegin aln proprietateI (1)

(1) Cartea Episcopului R6)191101 spre a nu ingeiclui pre locultori a vinde

vinuli i rachiulit

Zem. Vlas. D-v6stra Ispravnicilortt ot. sud. \l'aloca santAate, vti facemil scire
ea sfinp sa iubiloriul de Dumnedeti Parintele Episcopulti R6mniculia, ne-ati
ar6tattt, cum ca locuitoriT ce sunt edatorT pe moiile sfinteT EpiscopiT, ce are
ala inteacelti judettt, puntt vinulti lord vindtt frie de a nu lua voTe, dela
Iconomtt i 6menil EpiscopieT, i la unele moiT din pricina lortt 6de vinultt
EpiscopieI de se grial, neputndu-se vinde, la altele de i vndti, locuitoriT
nu se supuntl, nicl obicInuitulti adettt a da ; pentru aceea, fiindtt-ca acsta urmare
a lorti este in potriva obiceiuluT prunintulut i a domnescilortt poruncT, caro
pururea so dati pentru vindarea vinuluT i a rachiuluI spre a fi numaT a sta-
panuluT moieT, iatrt cA. v poruncimtt, art,Itandu-v6, Iconomultt pe aceT impotri-
vitorr, sa-T faccV i supuneV( ftir' de voia lord a fi urmatorT dupil obiceiti
i dupil condica, a nu se maT indrasni la vindarea de vintt i de rachitl pe
EpiscopieI file de scirea $i voia IconomuluI i menilorti EpiscopieT,
oprindu-i i zrttignindu I Cu totultt de a nu mal vinde, ca s'a nu se pricinu-
iasca sfinteT Episcopil pagubrt la dreplula pmintuluI ; iar la care mo0e nu
va av, Episcopia vintt de vindare i vortt cero locuitoriI a vinde, s'a aiba
wda cu omultt EpiscopieI ca s'a' dea cea ce este obinuitil dupa condica, a
(leca: de bute tal. unta), i o vadra de vinil i ala volt' av voIe ; aijderea
i pentru cate vinurT ale lortt vortt fi vindutti pana acum, cercetandil dumn-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomiNmoRti 425

Dreptulil Oranului de a lua lemne din padurile dup mosil cum si

acola alti proprietteI de a-0 pepri de la Micro dumbrvile In crescore,
sunt regulate prin diverse acte de la Alichaiil Sutu (1).

v6stra, sa-I apucatr s. implinesca orenduituld bavacta, precum serie condica,

acesta carte sil o datI la mana Iconomulur Episcopicr spre a o aye spro
ap6rarea mosiilora, ca sa nu OM vinde locuitorir vin i rachia fara de voic.
aTa. 1785, Maitt 25.

(1) Carte de peidure popritet a fad/mist/re Ceildegrusant, dupd alta veche.

Zem. Vlascoe. De vreme ce sfinta meraistire Caldarusanil are mosic impre-

jurula m6nastirer, pc care este si padure, si acum no areta iubitoriultt de Dum-
nee,iett sfintia sa parintele Episcopa Ramnieulur chir Filareta, ca s'ara fi tainda
do care unir al VI si se pricinuesce multa paguba sfintor melnastirT; dropta accca
mil data Domnia-mea acesta carte la slinta manastire, cu care s aib vol-
nicie a ap6ra acca ptidure, si a nu ingadui Po nimenea a taia si a face, stri-
caciune, iar chid va ave cinevasil trebuintil, s mrga sa se asede cu omula
manastirer celtt orencluita, i dandu-s1 ceca ce este obicciula pamintuluf, asTa
sa fie volnica a taia, ins din lemnele co nu vorti fi poprite pentru treba ma-
nastirer, iar care se va arta eu vre-o impotrivire, si so vora ndrtzni macara
catusl de dad a face stricaciune, ar6te la Ispravnicultt judotulur, i dumne-
vstra Ispravnicilora pe unir ca acoja sa-1 facetT i Mra, de' voia lora a se su-
pune. ii saam recch. gvmd. 1783, Noembre, 18.

Carte de peidure popritet diva care este porunca set se facet.

Zemle Vlascoe. Dumne-vestra, Tspavnicilortt ot sud. lifovti sanaate, va fa-
coma in seirc, cii dumne-lur cinstitula i credinciosula boeriula Domnier-molo
Constandina Cretulescu biv Ve! Pabar. prin jalba arr;tata cum cii pe
mosia dumne-Itif ce se numesee Popescir dinteaceld judeta are si padurc
artt fi taind'o locuitorir, Gerncla de a fi opritT sa nu o strice, pentru cazo
poruncimil sii cerGetatr si de va fi dumbrava din Me tinute, aceea dupii obiceitt
dupa.dreptato are a fi pazita, i locuitoril opritr a nu taja nimica dinteinsa, cum
si de va fi padure roditre de ghincla, asemenea are a fi forita, afar% numaI
din lemnele uscate, daramaturl cadute, cad nu vortt fi de alt trhk, ci nurna
pentru foal ; iar de va fi paclure neroditere, sea' crangurr mi.lrunte, la aceea nu
sunt opritr locuitorir eel co vora fi insusT sedetorT pe mosia aceea, Watt lem-
nole co vora fi trebuincise caselorti lord, le.mne pentru Ic, c pentru aceea
clacuesca, fara numar cberestea de vindare de vortt vrea sa taie, sett alte
Iemno de negutatorie, pentru aceea all a se aseda intaia locuitorir cu stapa-
nula rnosiel, ca su, dea dijma obisnuita, i ava vora fi slobodr; intru acestasI
chipti sa urmatT, si in potriva acestora coprinderI sa nu ingaduitr pe locui-
torr a lace indrznire de acsta domnsci a nestra carte la mana stapanuluI
mosier pentru aprare. 1785, Augusta 29.

www.dacoromanica.ro
426 V. A. IIRECIIIX

agricultoriloril de a nu fi trasi la judecat in timpulil

lucrareI ctunpulul i in s'pl'mana patimilora se pte constata GA a
fost pstratii de M. Siqu, din actele ce drnti in not la acstil
pagin6.

18 cdrti,cu una la Caintacanuti i catre Ispravnici pentru soroculUjudecdtilord.

Dutnn-v6strrt Ispravnicilorti ot. sud sn51ate, fiinclii-c dup obiceiultt ce

s'a urmatil in tog anil, i duptt condia, sunt a fi oprite judecAtile inteacsLA
vreme de acum, adecA (lela 15 ale luneI acestia Ora la 15 ale lIff Octombre,
spre ciluta fiesce-carele casnica, unil de vil s le culg, alfil de porumbufi
si le string* iat v poruncimil: dup ce veg da in scire la tog' locuitoriI
de obste spre a nu se porni nimera inteacst vreme pentru pricinf de judecg
pc la Divanti, ski pe la judeatoriile de pe dar, ci fies-care SA' se astimpere
acum inteacestil sorocti i s-sl caute de aceste agoniselI, cci mitt ce se va
pornii va fi trepdultt inteuntt zadarti si se va int6rce in deserttt, netrgt3ndu-se
acum 0110 la nicI o juclectorie ;* apoI i dumn-v6str s cilutag i chg.
a apucattl de att venit mai naintea soroculul si se aflA intrag in judecaf
le svrsig pricinile cu untt csti maY nainte, i s le dafl drumulil nezbo-
vindu-T, necI fiindu-I mai mult, i pe alg pe nimenea s nu-I rdicag acum
de po la casele lortt, pn,' dupft sorocultt acesta, pentru pricinY de judecg, ea
s nu li s pricinuiascA ztignire la lucrulti ce att inteacst vreme, iat
aid am 4isti dumn6-1u1 \Tel Logoffittt de att dattt domnsca nstr porunc ase-
menea pe la t6te depertamenturile ; ci dar intru acestasI ehip s urmag ne-
gresittt. 1783, Septembre 14.
Asemenea s'a lcuttt si pe 16t. 1784.

17 Carp legate cdtre Ispravn,ici pentru soroculii judecdfilorit lana lui

Dumn-v6stril Ispravnicilorti ot. sud sila5ta1e, v facemtt in stire, cIt clup
obiceiulil ce se urmez in tog aniT, i dupti cuprindorea condicd, s aib a fi
oprite judectifile in OVA acstA viit6re lund a ILA Iulie, pentru ca s-si FAA
fie-care locuitortt cAuta de seceristt i de c6s6, pentru care iat maI dinainte
v6 poruncim s insciintag la tog de obste, c intru acstA lunA nimera s nu
se pornsdi la jlb pentru pricinI de judecg, nicI dumn-v6str sit nu aveg
a trage pe nimenea pentru pricinti de judeeat, s vt) silig a le izbrAni trba,
si s le dag drumultt, a nu-I fin6 oprig, i fies-care inteacstasI vreme de
scrod' s fie nesup'rag de judeag, dupe cum asemene poruncl avemil date
Domnia mea si aid pe la depertamenturI; ci dar asIa s urmag negresitti, si
tifY sAn'e'tosI. 1784, 'unit' 27.

Fitac cdtre Velitil boeri a cduta judecdfile ce vorit fi, fiinclft-cd o

gptentelnd, este pand la patimi.
Cinstitilortt i credinciosI dumn-v6str Velig boerI aI DivanuluI DomnieI
mele, dup cum si iar amgrittt cu d-v6strii, s'att apropiatti

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 427

Cat privesce ile de clac& pe moiile mnstirescl i boerescl lile&

d5.ma In anex& o serie de acto dela 1783-85 din care se pte ved
conflicte diverse judecate de Domnitora In privinta aplicArel
de ciad, i a dijmeI din diversele producte ale campulul, conforma
aec,l'rnintuluI 1111 Alex. Ipsilante. Constatiima c dupil sfatula luI Enache
Vcrescu, marele vistiera a marelui logorta Scarlata Grecnu, pro-
prietatea este opritil de a transforma In bani gilele de daca decAt cu
o tarifA redusg.
Pe liing5, privilegiui proprietkel de a viudo singurA vini rachia,
11 maI constitue i dreptula de a av singur
In 22 Augusta 1785 M. Sutu, pentru a curma diversele conflicto
intre proprietarI i locuitoril claca1 d urmAtrea circular esplicanda
precum Intelegea ela, relatiunile dintre proprietate i clcaa:

Cinci ccirp la cilla' judefe ot preste Oltil ce s'an' seria pentru ckic i alte
obiceiuri.

Cu acstrt domnse, a nOstr carte seriemti i insciintilmq tuturoril de obste

a se sisirsi (Mole de judeciltI, rmind numaI o s6pttimnti pana la sIiptt"3-

mana sfinteloril patina, in care s'ptrnang a patimilortt, i in st3paimAna duprt
Pasa', a srbtoriloril, judec4I nu se cauta, cum si in 00: luna lu Aprilie, eand
este vreme de lucrulti p'mintuluT, dup obiceiti, in toVi aniI, iarsI oprite sunt
judectile, i fiindtl-e sunt multe judeeMI ornduite, uncle de Bucurescr, al-
tele de pro afar, carI sunt in eheltul cum si ceI de aci din BucurescI
a se duce dup hrana i chivernisla lorti ; pentru aceea dar d-v6str, intea-
cst spt6mng ce maI este de trba, s v" adunatI de rndtt in tte
cum si JoI atatti de dimin0, aicY la domnsca curte, catil i dup prmj, la una
din casele d-v6stra, i sil punetI silint, ea tOte pricinile de judeclt cte sunt
rnduite la d-v6stra sa le izbrnitl i s iea sfirita, cAcI, dup cum 4icemil,
sa delungzii apoI vremea judecatilorti pana la stirsitulti luI Aprilie. Asijderea
mai poruncimti Domnia mea (l-tale Vel Log. de Tora de susa, dupti, cum vetI
ved d-vstrit pitaculti acesta, apoI trimitep s-lit citse si la amndou8
Depertamenturile judecOlorii, ca i boeriI judecatorr de acolo asemenea
urmeze, a se aduna pe Vote qilele, nelipsitti b tt sO,pfmna acsta, do rack',
ca off cate judecaV vert fi rnduite la sa le caute i s'a' le izbrtinsea
negresitil i fr' de a nu lsa la prelungire pana dup PastI. Asijclerea po-
runcimti i tuturotiti Zapciilorti DivanuluI, sa fie cu silinta a aduce pe toV ceI
ce ati judectI, si a-I sc6te inaintea boeriloril la judecat, far' de a
nu face vre-unil cusurti, ca din pricina lora s rtimle judecata vre-unuia ne-
cAutat, pentru ca vorrt fi fitr de cuvintti de indreptare inaintea Don-miel
mele. 1784, Martie 18 (Cona. XII, fila 1444

www.dacoromanica.ro
428 V. A. URECHIA

cuvioi1ort1 egumenT i epitropT de pc la mantistirT, d-v6stitt boerilora i bocri-

nasilora i yowl tuturora locuitorilorti Orani de prin t6te p1i1e i satele ot
sudca (lupa neadormita i purtaro do grijo ce avemti Domnia mea pcntru
totT locuitoriT Ord acesteia ce ni s'ail incredintata do la milostix si
do la puternicula sttipanti, sub a n6stra ocrotire i oblduire, a potrece totl
do obste cu dreptato intru tte feritT de orT-ce suparare in potriva, cerce-
tAnda si la partile loculuT, ne adeverima cum ea' Ispravnicii manastireseT
bocrescI ce sunt or6nduiti de manstirT i de bocrI asupra mosiilorti ca sa
be prte cu locuitoriT satelora cu dreptate la obiceiurilo mosiilora, ci silindu-so
maT multa pentru ala lora interesa i dobAndire, peste dreptula cc esto
stapanulul mosicT, suparti i nectijescii frte pc locuitoriT acesteT ptirtT de locti,
eacT nu cauta numaT celo ce sunt or6nduite anumc in condica', carT sunt da-
torT stiteniT catre stapanula mosieT, ci le cera lile de clacti maT multe, si nu
In patru vroml, dupa cum sunt ornduite, ce-1 silesca a le face t6te do odatti,
aT puna trag.'mdu-T duc6ndu-I pana la departate mosiT, iar cand nu lo
trebuesco lucru lo certi banT pcntru Vole de clacti peste masura, cu multa in-
carcatura i neputinta locuitorilorri, i osebita de claca casniculur orna, apoT
si la femeile si la easel lora arunca jarabiT, torturT i cu alto lucrurT anga-
risesca pe sotiile lora. Asijdcrea i eel' ce ail avuta aseq6minta deosebita cu
locuitoriT nu ptizesca acole aseg6minturT, ci in potriva aseq0mintuluT ce s'a ur-
matt"' in aniT indelungatT, le face schimbarT i alte supiirarl i nccazurT Mr' de
nicT o ulna, lucrurT carT no turbura frte multa si earl nu le putemti suferi
Domnia mea nicT de cum; pentru care fiinda-ca Domnia mea niel pe stapaniT
mosiilora nu voima a-T isterisi do cele drepto alo mosieT, sti a-T ptigubi, in-
tru nimica, ci Inca i ajutora (lama spre implinirea dreptuluT lorti, dar niel
pc stiracil locuitorT, a-I neetiji mal multA i sfarama firti do or6nduialti, nu
suferima. MIA do obste insciintama la totT cu acsta domnsea a nstra carte
poruncima la fies-caro egumena i bocrti, sa dea inv6tatura si porunca IS-
pravniculuI sail ea sit se fersca de cererT peste or6nduiala' i peste poruncile
nstre, i eel co Watt avuta vre-una dcoschitil wq6mintti cu locuitoriT mosid
aecia pentru mai putine qile do claca, sa nu p6ta cero Oilo mal multe, decal,
numaT 12, dupti condica Divanulul, earl sunt raduite din inceputula t6reT, insa
numaT de la cola casnica i vrednica do muncti, iar nu si de la holteiti; caro
nest (Plc ail a le lucra sateniT in patru vrernT ale anuluT, adecti treT pri-
mtivra, treT qile vra, treT 4ile tmna i treI 4i1e iarna, iar nu t6te de o data; iar
pc ceT co vora av6 vre unti aseqaminta deoscbita cu stapanula mosieT, i ora
dovedi locuitoriT acelti asultimintti cu dovada in scristi ea avuta, i cti li s'au
urmata acela aseqiiminta, ce s'at't urmatti in multl anT necurmata, tota in-
tr'una chipa negresita sa se pazsea si de acum inainte, far de a nu put6
stapanula moF,;ieT pretendirisi cu cuvintulti condiceT celea 12 (pie deplint, cti

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ItOlditNILOR6 429

i in condia iar51 aTa serie, care clacA s aibA a o lucra i a o silvri pe

insT moia ce edil, sti &And nu va av stilpfinulti acolea de lucru, sti nu-T
tragO la alta maT departatA moie, deck cale de doug, multil treT csurT, iar
And nu va av stApAnulti moieT lucru i va core banT, sa nu supere pe
locuitorT mal multil deck cu obiceiulti cela ce s'a gAsitil din vechime, caro
s'a urmatil Foi s'a inttiritil cu atkea hotrrT domnescI, cum se cuprindo in con-
dicA, adecA de casti eke untl zlotil, i acstO clacA stivrind'o, cum qicemil
mal sustt, orl in lucru orT in banT, altA sup6rare mal multtl i angarie sti
a face locuitoruluT nirnicA, niel femeeT lul, niel copiiior luT, cu a le arunea
prin casil jarAbiT, torturl sti alte anvariT, ci sA fie nebOntuitT i odilmitT a-T
eAuta i ei de lucrulti caselorti lorA, spre a-T agonisi brana cea de peste anti
a lorti i a copiilortl lord; aijderea i la vremea strinsuluT dijmeloril sti
se fact' nedreptate i pagubA, orT mal multtl de a le lua cu mtisuril mal mare,
orT a le alego bucatele, ci de rndil i din bunil i din prostil i la vremea
eca orAnduitO sil al a veni isprAvnicelultl negreitti a-0 string dijma, iar
sti nu intArqieze ateptAndil locuitoriT cu bucatele lorti peste cAmpil; aide-
rea i la tte cele-lalte obiceiurT ale moieT sil fie urmAtorl, dupti euprinderca
testamentuluT i a pravilnicecel condice, co se aflA la fic-care judetti intru
care sunt artate tte cu cuprinderea pe larga i maT multil s nu se lAco-
m6scA din isprilyniceiT moiiloril, nicT sA neciijseA pe locuitorT ; din care pen-
tru acsta, maT inti d-v6strA' IspravnicT al judetuluT, v poruncimrt sti a etT
a pilzi dreptatea locuitorilorti intru tte, i sA nu ingtduiV cu eta(' de putinil
maT multtl a se supra peste celen ce sunt In seristi hottirite i ortmduite in
condicO, cti de vomil au4i iarAI, sti sciT, cA vetT fi iivinoviii, pentru cti atT
trecutil cu vcderea i n'atT urmattl porunca nstrA ; i pentru ca sA se amp de
totI domnescile nstre poruneT, sA puneff sil se citscil cartea acsta in tte
p15ile i In tte satele de, rnr16, pentru intelegerea tuturortl ; din care po-
runcimO i vouti tutuloril locuitorilorti de oble la vremea ce V6 vortl supra
maT multA cineva0, sO avetT a arta la IspravnicuIrt judqultiT, i ctindti (lela
IspravnicT nu ve0 gtisi indreptarea vstrA, sO aveliT a nilzui cu mare ntidejde
la Domnia-mea, art4Andu-ne cA atT fostil la IspravnicT i n'atI gsitrt indrep-
tare, i de la Domnia-n6stril ITV aria tkA dreptatea i bueuria vstrA, i
ved in faptO indreptarea co vomti face ; darit i vol s nu vi5 impotrivitT la
celen drcpte i obi Tnuite ale moiiIorti, ci ftir' de lenevire sA fitI gata la vre-
mea lucrulul con ornduitil a face clan ce suntetT datorT, apucAndil qiva de
dimin6tA, iar nu tocmaI In prOngti, niel sit trimetetr copif, ci insuT a fl celil
casnicti i vrednicil de muncii, sA se scle sA mrgil Cu bArbkie, ftir' de a nu
nectiji pc stApAnulti moieT i pc ornduitulti SrL, Cu lenevire i zilbaN A pAnA
a vti mica i pAnti a vA porni la him, niel sit vA impotrivitl a nu hiera oil
la ce este trebuinta stiipAnului moieT, cum i la cele lalte ale moieT et nu

www.dacoromanica.ro
430 V. A. MOCHA.

impotrivitT, orT a ptigubi pe stpnil mosieT de dreptatea lorti, orT a face

stricticiune, voT, sti vitele vstre, la holde de bucate, la fan*, la dumbrvT,
la vinOrT de vinti i rachiti, eu nebtigare de sm, ci s v purtatt i voT cu
oraduiala ce trebue, pentru cii dupti cum grijimil pentru a vstr odihn cu
durerea nstr, asTa i pentru dreptulti stpAnuluT mosiel vornti face la eel KA' si
impotrivitorT dreptil judecatti. 1785, August4 22.
Asemenea s'ati scristi si la 12 jude0 de dinc6ce de Olt pentru radulti
ceT. 1785, Octobre 6.

Cu referint la subaturl este dispositiunea luat de M. Sutu con-

forrnd cu aceea a Jul Ipsilante.
Darea de subatil pentru stenI este obligatorie cu singura conditiune
ca traniI s aib5, phzitorl la vite si s pliitscd taxa suhatuluI hota-
rItil de Ipsilante (1).

(I) Cartea sflutei Mitropolii, a da suhatt eel cu vitele ce sunt seetori

pe alte mosit i ce i ce (in'ti capre la pdsune.
Zem. \Ras. De vreme ce ne-amti insciintatti Domnia-mea dela prea sfintia
sa printele Mitropolitti pentru uniI din 6menT ce sunt seTtorT prin prejurulti
rnoiilor sfinteT Mitropolil, ce se chlam Valea Caseloril i Ptria dela capulti
Pisculul si litisca din sud. Dmbovita, cum di eT sunt sec,18torY cu casele pe
alte mosil strtiine, i dobit6cele lortt le hrnescil pe mosiile sfinteT MitropoliT
cu iarbti i cu crngurT, i taie pdurea de facti case si alte ce le trebuescti,
si cu rimtoriT lorti mnhncti ghinda de pe mosiile MitropolieT i stricrt filne-
tele, in 6'14 de r6u1il lor nimenea nu indrsnesce s are si s fac s8mti-
ntiturti, flindti-c de si aril cinevasT, eI cu vitele loril le calc, si nu alegti ni-
micil, dintr'a chrora faptil se pricinuesce mult pagubil MitropolieT, pentru care
poruncimti Domnia-mea dumn-vstr Ispravnicilorti din sud. Diambovita sti
aducetT pe aceT locuitorI din imprejura i s le datl poruncil s se aseqe cu
multi Mitropoliel, ca s dca suhatulti cela ce este obisnuitil negresitil precum
se urmzti i alte mosiT, precum vjurum i domnsca porunc a frateluT
Domnil Alexandru Vodil Ipsilante, ins sh-sT puie ei i pzitorI la vite, ca sii
nu fac stricciune la livelf de fesnti i araurT si la pdurea roditre, sal mil-
caril la orT-ce, si de va fi facut vre-o pagub s-I apueatI Mi-
tropolieT ceea-ce va fi cu cale, iar de nu vorti urma a se asecla ca s pl-
tscil suhatulti, atuncea s-i opritT cu totulti a nu se mg intinde, orT el, sti
vitele brui, In rnoiile sfinteT Mitropolif, ca s nu maI pricinuiasc. sfinteI Mi-
tropolii pagub. Asijderea i eer ce sedil pe mosiile sfinteT MitropoliT Petria
si Bsastil avandti capre i pscndu-le pe aceste mosiT, nu se supunti s
pltscil obicInuitulti adetti, pentru care si de acsta v'e* poruncimti, sti urmatT
(WWI condie, i sii apueatT pe aceT stitenT ca sul dea de eapril eke &I haul
inteunil anti si asra s indreptatt pcntru t6te accstea pricia tol. p. gvind.
1785, Septemvrie 17.

www.dacoromanica.ro
 dr
isTomA RomiNmaRO 431

Vorbind de suhaturi e locula s5 aminIim obiceiult1 agricultorilorti

nostri de a da foal t6mna i primAvra uscaturiloril de pe ogelre. Acstil
metdil agricola cunoscutA sub numele de parj6le, a fostil regula.men-
tat5. de M. Sutu prin urm6t6rele cArtI cAtre Ispravniol:
17 cd cdtre Ispravnici pentru paddle.
Dumn-vestra Ispravnicilorti ot sud.snkate, ne-ama adeverita Domnia
mea din anaforaua dumn-lorti Ve1iilor boerT, c obiceiulti parjelelora, care
obidnuescil locuitoriT de dati campurilor' este a fi numal primavra pana a
nu esi rodurile din paminta, i temna dupil ce se stringil i se ridica iarasT
bucatele, i tete ale ampuluT spre a so feri de pagube ce potti a se urma; ded fi-
inda-ca la unti judeta douti s'a ineemplata estimpti de s'a fa'eutil o mare pagubil
locuitorilorti ardendu-le bucatele i inurI si ce ail avutti, din pricina acsta ;
s'a gasitti cu cale a se publicui la tet obstea locuitorilora, afara, In Ora, ca
s scie fiesce-care, c sunt opritT de a da prjola cmpuluT intr'altk' vreme, Para
mime, cum dicernti maT susti, temna i primavera, cnd nu sunt peste cmpa
nicT bucate, niel nimicti de a face vre-o stricaciune, ci s vestiti la totT de obste
hotarirea acsta ca sa o tie, si sa le aretatr, c cola ce se va cuteza in potriva,
sa scie ea nu numd tt paguba va implini la cap' se va pricinui, ci so vorti
pedepsi, si fiji sntl,tosI. 1785, Augusta 27 (1).

(1) Carte de clacci cu mum-basir a vornicesei Venitenc'di.

Zem. Vlas. Fiinda-ca a facut DomnieI-mele, dumn-d vornicesca Vone-
tiana Vacarsca, cum ca locuitoril ce sunt sedetori pe mosia Posula sud. Saac,
no fiindil urmatorT i supusT la celea co sunt datorI dupa obiceiula vechiti
ala pamintuluT i dup hotaririle domnesd, adeca a-s face dilele de cladi pre-
cum clacuescti toV aIi locuitorT seltmda pe mosiT menastirescI si boerescl,
ci inert catavisisti le-att fa'cutti, lilsandu-T numaT pe optti dile inteunti aria, niel
acclea nu le-att clacuitti, ce sunt riimasit de trd anT, si se afla pagubasa do
dreptulti dumne-d, si a coruta (lela Domnia-mea la acsta, ca dupa obiceiti
domnescT hotarirT, sa i se faca dela dinsiT implinire, art'Itndil i acsta, ca
osebita din nedarea claciI mal fact' si la altele pagube si stricaciune mo-
sieT; pentru care vrenda Domnia-mea sa scie de ce pricina nu si-aa pututtl
lua d-nel dreptula, i a remasti re'masit de treT anT, s'ati scristl Ispravnici-
lora judeuluT porunca nestra, ca sa cerceteze acestea si dela 27 alo trecu-
tului Octomvrie ne scrtti Ispravnicil, prin carte de insciintare, c aducndu-I
fata cu Ispravniceluld dumn-eI Vornicesel, insist el ati ar'tattl ca vre-o pri-
cirri, de impotrivire nu ati, fiinda-ca sederea i ttLt hrana loril de padure,
de dobitecele lora i gradinile sunt pe mosia dumn-el, si cum ca a aseda-
mintti cu dumn-eT a-I clacui cate opal dile pe ana, dar n'ati pututil a clacui
din neindemanare. Drepta accea damti volnicie slugeT Domniel-melo, copila

www.dacoromanica.ro
432 v. A. tmEetni

L.

Bresle, eonierciii, !Arid, varturi, sucleti

Bteslele continua sub domnia luI M. Sutu a primi protectiunea obicI-
null& diva Awhile lorti ebris6ve.

de visterie sil mrgti la sud Sant'', si aductmd5 pe aceIrt ispnutvnicelri. fatA Cu

locuitoriT, inaintea duinn 161 Ispravniciloril, sil aibit d-lorrt ale face soeotMil
de acea 1'511144A si pc ctttu vorri rantinea datorl sit (Ica in mist'', dupri care
srt apuce mumbasirti sit facil implinirea de fies-care dreptulti dumnieT Vornice-
seT. ii saam recoil gvmd. 1783, Noemvrie 9.

Ana forana Targovi.stel, pentru sateni ce edf.1 pe inogia

Milropoliei, suprtne si chi CV 6SCet 12 dile intr'unft ang.

1(76 Vvd. i gpvd. Zem. Ylas.

Asa s'A se urmeze pentru care intilrim5 si poruncimil d-v6stril Ispral
al DilmboviteT, duprt acstrt anafora sti facetT pe aceT locuitorT la ttte a fi ur-
mrttorl intoemaT, ferindu-se insti i epitropultt MitropolieT a nu le face cerere
de banT maT multtl peste obiceirt. 1785, Aprilie 14.

Prea Magate
NZ jaiba ce ail data la Iniltimea Ta, sitenil ce sedil pe mosia S-tcT Mi-
tropoliT din orasulti Tiirgovistel, anume SecuenT ot sud Dilmbovita, cum cit mal
inainte art avutil obiceirt de clAcuia MitropolieT 6 Oile pe anti, si pentru carul5
de fkil da dijma 6 parale, iar acum epitropulti Mitropolier IT apueri de al-
cuescil etilo 12 qile pe anti, si pentru carult1 de 11%115 le core ciao qeee parale,
ni se poruncesce de ciltre Inaltimea Ta, ca cereettuulti jaiba lorrt, v6Otndrt
Insciintarca ce at Ilicutti care Inratimea Ta Ispravnicil judetulur pentru acstrt
askjderea sti cereetilmil de a5 vre-o dovaclit dreptii sinet5
Meehan ce ()jai cit ati avutti araitmti MilrieT Vie In scris5; dupil lu-
minata porunert Mitrie Tao, aduniindu-no la und loc i aduckdti inaintea
rvIstrii pc doT dintr'acestT srttenT, ce s'ati artitatil eT vechiluluT
lap cu vechiluRi MitropolicT, amtl intratrt in cercetare citindrt i cartea 'spray-
nieilorrt, si mal inthiti am eerutrt dela vechiliT stitenilorti ca sit no arte vre o
dovadrt i ase0,mintulrt in scristi pe maT putine qile si pe dijma 15nuluT eat
parale pe car5, si nu ati avutil niel unti Iola de sinetti in serisq, finit de nu-
mal cu unti euvintil prostti se silea sit se ajute; amti intrehatil 1 pc vechilula
Mitropoliei i ne [trail, cii 're-un alttl aseOmintti eu cT, niel pro mult5 niel
pe putinti, nu art avutri Mitropolia, frtri1 numaT duprt lucrult1 ce s'a intAmplatrt
i-a5 pusil de art lucratti, une orl maT multe alte orI mal putine. hir acum
fiind eti are trebuintrt ca sit dea lueru ma multrt, pentru acea le cero claca

www.dacoromanica.ro
 !SOMA ROMINILORt 43A

Precupep sunt Impedicap de ail esercit meseria 11'5, in intere-

deplinti dupg obiceitt, si dupg cum clgcuescil i alff. locuitorT pre alte mosil
prin prejurii. DecI fiindtt-ch vre-unti alit' asedgmintti in scristi nu ati, sunt da-
toil a implini intru acestasT chipa, adecti fiesce-care locuitortt casnicil i vred-
nica de muncg, afar% din holteY, are sa clilcu6,scg 12 dile inteung anti, rndurT,
fendurl, ins treT dile primgvra, treI c,lile vra, treT cue teem i treI cilio
irna, la insilsT trebuinta ce va av stapanula mosieT, orT pe acstil mOsie uncle
said, stt la alta, cale de doug trel' csurr, la care clac s nu trimitg copiT,
s6ti s'a intardieze, ci 14.0 casnicil eel vrednicT de muncg s mrgg la lucru,
sti apuce c,liva din capelaiti, iar cand nu va aye stpanula mosiet de lucru
si va vr s iea haul, s iet de casa,' cate ung zlotti ; din OW semangturile co
vortt av pc mosie, i din 'Anti ce vorti cosi ail sg dea deciulg, far' de numaT
din grildinile ce ail imprejurulti easel' lor nu ail a da nimica; pe stupT
s, dca pentru tgt matca cate haul 3, iar pentru roiri nimic; pentru capre
a s, dea cate doT ban! de capr, atatti vra cat i irna, care acestil obiceiti
din vechime s'a urmatti si se urmzt la tte mosiile de obste, fiinda intgrite
atatti de altI fericitl Domni.' de mal nainte, prin testamenturI in scrisa, aid si de
Maria Sa Alexandru Vocl Ipsilante, prin pravelnicsca condicg, la caro acsta
In cea de pe uring cunosc6nd si eg umbla rat se multamiril a clcui
or6nduitele 12 dile, fail numaT diserg, eh' epitropula cand n'are de lucru
le cere pe qi cate unil orta, ci la acsta dupg obiceiulti ptimintuluT &ling
Cu cale ca dilele ce sunt ornduite stenil s. le lucreze i cu lucru O. le
pltitseg, iar cerere de haul maT multti peste obiceiti sa nu le faca, cum nicl
pentru f6,ntt i pentru alt, dijm sA nu-I supere a le cere han!, ci din cea-ce
agonisescti el dintr'acea sA iea i dijm, fa'r, numal pentru stupT i pentru ca-
pre sg iea banI dupg cum serie condica, iar hotrirea cea desv6rsittl ramtme
a se face de &are Inaltimea Ta. 1785, Marti@ 31.
Scarlatil Grecnu Vel Logofaii ; lanache Vaccirescu, Vel
Carte de acted .

Zem. Vlas. Dumn-v6stril Ispravniciloril ot. sud. siingtate, v facern in scire

ca.' la Domnia-mea art data jalbl cum c are mosie inteacesta ju-
data ce se numesce.... i 6meniI ce sunt s'6c,ltitorT pe dinsa nu se supunti a
face clacl si a-sT da dijing dup, obicei, cum si vin i radial vindil pe dinsa
file de voia sa, pentru care poruncimg Domnia-mea, sg cercetatI: 'MOM de este
mosia drepta a sa, si de va fi avndu-o cu bung, stapa,nire, Mr' de pricing, dupg
condica sA avetT a urma si a supune pe acel locuitorl ca s urmeze a im-
plini t6te cele drepte ale stgpanuluI mosieI, cum stint hottirite inteacstg con-
ch* dupti vechiul obiceiti alii pmintuluT, adecil locuitoriT. casnicI, eel' vred-
Mc! de muncg, sA lucreze clacg stgpinuluI mosieT cate 12 dile intr'unti anti,
rAndurl' rnduri, dupii obicei, precum in condicg sunt rkiduite, adecti treT
cile primg-vra, trel dile vra, treY. dile tmna, trol dile irna, iar nu totula
de o-datg, afarg insti din eel' ce vorg av vre-ung deosebitti asedgminta cu
stilpinula inosiel', la care acela are a se urma dupg. acelti asec,ltiminta a lora,
iar holteiT s nu se supere, stt neavnda stapanuld de lucru si va ccre han!,
sA aibg a lua de cash' cate una zlotil pe anti, iar cand nu va av de lucru
letona Romanilorg de V. A. Urecha. 28

www.dacoromanica.ro
484 y. A. ttltECIIii

sula nescumpira productelorti de indestulare. Decl rufetula lort este

pe moia aceea ce edti, sh nu aib volnicie stapinulti mosieT a-T duce la alta
mosie a sa deprtata spre a-T clacui, far' de numaT de va fi cea-lalta mosie
aprepe de aceea ce se afla cu sederea, ca de dour:, sea mult treT csurT
mrgit sa-T lucroze (Judell ce sunt orkInduite, iar la mosie maT departata
nu-1 silsca a-T duce ; la care acst claca sa aibrt locuitoriT a maneca des de
diminta apucandrt cliva depiin, .i nsu casniciT ceT vrednicT de munca
inerga la lucru, lar sa nu trimita copiiT, sea sa ntttnjieze, niel sit stea cu 1m-
potrivirc a nu lucra la trba ce le va arta, ci la insilsT trebuinta ce va aye
stapanulti moief sa lucreze 4i1c1e cace, dar si stapanulti mosieI sa nu-1 su-
pere mal multil peste celca onInduite, nicT la clack niel la strinsult1 dijmeT
sa nu le faca nodreptate, orT maT multtl a le lua, orl a alege bucatelc, ci de
ris.ndtt i din bunti si din prost, si la vremea cea ornduita sh lac dijrna, iar
nu dupa ce va trece vremea; cum si locuitoriT sa nu intaripeze a da dijma,
ea nu cu irecere de vreme sit pagubesch pe stapanti ; nimenea din locuitorl
nu fie volnich sit vinOtt vinri, sti rachiti pre mosie, iar and stripanulti nu va
vrea sh puna vin sa vinqa, atuncT locuitorif sa-sT iae nti vole dela stapanti
asTa sa virllia clandri de bute Cate tal. unu, i cate o vadra de \intl. NicT unti locui-
torti sa nu aiba vole a line bacanie, fra numaT de se vorti aseqa cu stapanulh
mosieT. Pentru tete rodurile ce vorti face, sa aibil a da stapanuluT mosieT sleciuela,
Mara numaT din gradinile ce ati imprejurulti caselorri, din care acelea nu art
a da nimica ; pentru graulh i orzulti ce se smana art srt dea din e,lece
una, numaT sit aiba datorie locuitoriI a cara dijma aceea cu insusl carulti st;t1
la aria stapanuluT, dupa obiceiti, iar and, sti din lenevire, sti din nebagare
de srna, nu vorti urma dup cum s'a clistl mal susil, i isT va ridica buca-
tele tete, atunct d-vestra Ispravnicilorrt sa avetT a insciinta. Pentru Paula ce
vorti cosi, orT pe mosia ce ed, ski pe alta, srt dea dijma dupa obiceiti ; pen-
tru porumbh graunte cu banita za oca dou'64,1ecT i douti, pentru stupI sit dea
de teta matca cAte haul 3, iar pentru roiti nu ati a da nirnict; pentru capre
at sa dea de capra cate 2 ban!, atatti vera cath i iarna ; dela stanilc ce vorh
fi pe acsta mosie are sa lea stapanulti mosieT, dupa aseqmintulil ce vorh
lace, orT branza, sti haul; (lela perdelele dc oT ce vorti fi cu fataciunea pe mo-
sic, are s lea stapanulit mosiel de tetti perdua Ate unti miel i cate tal. unulti,
si a qed6 acolo de la Blagovistenie pana la sfeti Ohcorglte ; pentru rimil-
macarti cit nu at a da nimicti stapanulta mosieT, dar niel sit indrasnsch sa-vi
hago rimatoriT lorri in padurile cele opritc, ci intaia sa se tocmscrt cu sta-
panulti mosieT si aTa sa-T bage, iar care va indrazni far' de toemla sh-T bage,
aceT sit! platsea pretulti ce putea sa lea stapanultt moieT dela altiT ; Ind unult
din locuitorT nu are volnicie sh vncze pesee in helesteulti stApanuluT mosieT,
lard and va fi balta pe mosie, art voTe sa v'neze i sa dea Oeciuiala din c,lece
pescI unulh. Dumn-vestra lspravnicilorti, sa avetT a urma dupa cum mal sush
vt poruncimtl, si far' de a nu maT astepta alta porunca dela Domnia mea, sa
datT mama de ajutortt stapanuluT mosieT, indatorindri negresith pe celti ce se
va arta cu impotrivire la acestea, ci sa-sT pt av dreptate i folosulti
la tete, dupa cum maT susti artamii ; pentru care s'a datrt acesta Domnesca-
nestra Carte la mana ispravniceluluT ce-lit va av orCnduitil pe acestil mo-
sic. Tol. p. gvmd. 1784. lunie 25.

www.dacoromanica.ro
 NTORIA ItOMINILOR6 435

desfiintatil, impreun, eu vT4ia de precupetT, prin actulill din 16 Au-

Mihail Consl. Sutu Vod. i gpdr. Zem. Vlascoi.

Intarimq i poruncimia Domnia mea d-v6stra IspravniciloriA al judetulul
urmatI la tte dupa cum se coprinde mal josil inteacsta anafora, nslt fiincla-ci
pentru acc,>stii pricina i maT nainte s'at't trimis' porund dumn-vstra, dupi
jAlbile slugerulul, cautatI acum de beep indreptare negresit dupil cum se
coprinde maT josti, ca alii doilea sa nu se maTjalusca slugerultt 1785, Sept. 10.

Prea Incilfate Ddinne,

D-luT biv Vel Slugeria Grigorie Asanti aii jeluitilDomnieT mole pentru 6moniT
cc se afla sed6torT pe mosia dumn-lul ce se chrnA Magurele, sud Ilfovti, ar-
tanclti ca in t6tA vremea tot cu impotrivire si cu indArAtnicire le este venirea
loria la claca cea obicInuiti a pAmintuluT, iar nu child este trebuinti, i cand
se cade, la vreme, de care dice, ca (Mudd jalba Marier tale de sunt acum doI
anI, i Mudd ornduit la dumn-lortt IspravnicT, dumn-lorti ail ornduitti
trba asupra ZapciuluI pleT, i niel o indreptare nu s'a fAcutil, pan s'a in-
tarc,liat vremea, de care vdnclil ati pus 6menT cu haul' an-Ortti, si anti
estimpil de ati cositti fanultt, i acel locuitori, dice ea nu se impotrivescil
de a clacui, ci dail di dupa qi, i asTa trece vremea, ci cum cA strican-
du-se zagazulti morel, si chiAmandu-T ca sa astupe mancitura apeT, fiind-ca
frte Cu lesnire, nu intardiara ci at Metal uncle se putea drege- cu putini
munch', acum ca-lil pae drege Cu indoita munca, i artandii dumn-lora Is-
pravnicilorti, ornduitti iarasT la Zapciii i indreptare n'ati aflat ; art luat
luminata carte a MarieT tale, dupl condica, ca deira i va supune, i nid cu
acsta nu art pututd folosi, i dinteacestI locuitorl ficndu-se ponta0 de asta
Vanua inc6ce, aceTa mal v'ertos nesupuindu-se, aril fi batutti si pe omulii
dumn-luT ce-lti are orAnduitil acolo, pentru cAcT le-ati cisrt sa vie la Ina.
In multe rnclurT ati are'tatti si la Vel Capitanti i poruncindu-le niel o ascul-
tare n'ati. data; art ornduitti. Vel CApitanti i Mumbasirti asuprl-le, i nicT de
cum nu s'atti supusti, viindrt la daca numaT uniI dinteinsiT, iar ceT maT multI
nu, si se prapiclesce f'nulti pe cmpti nestrinsti, cernc1tt ca si fie oranduita
la o judecata i dovedinclu-se jaiba de adcve'ratA, si facA hotarirea intai pen-
tru urmarea clacaT a esi in cuviincielsa vreme, i si hotarsca i pentru banjo'
ce ail cheltuitil la lucru, ce era datoril feel eT cu &lace, si si-T fad. im-
plinire, dupa cum dice, cl in-lisT el soft.' pretulti ce ail datti ; cu care jaiba
re'nduindu-se de catre Maria ta la mine, mi-se poruncesce in dosulti ji'lbeT, ea
si teorisescti cererea dumn-luT i cupriderea condiceI, si pentru cele ce ail
fost locuitoriT datorT si nu ail urmatil, si del in suristi cu AM' sunt datori lo-
cuitoril catre slugerti, acum, ne-einclti din rnduiala condiceT, cum si cea-ce
se cade la nesupunerea lorti de aci inainte de a fi supusT si artil MirieT tale,
ca si se dea de catre Mi.ria ta poru.nca hotarireI in scristi. Dup luminata po-
runca Mariel tale, urmanclii, am cercetat jaiba acsta, i intrebancla pe d-luT
slugerulti si-mi arte ased'mintulti ce are cu aceT locuitorT pentru claca
rgmasita ce are la dinsiI, earl n'aq urmatti si-I faca, rspunsa ca ceT-IaltT
locuitori tranT clacuesc pe anti cate 12 dile, si acera ce ati urmatti i ur-

www.dacoromanica.ro
436 V. A. TRECHII

gustil 1783 (1). Acst'd m'sura M mult laudat de rrgovetiI din BucurescI.
mza de clacuescil ne-impotrivindu-se, i niel vre-o ramait. nu este r6masa
la dinil; iar locuitoril earl sunt ponta0 a aecydmintulti cu diniT sh-f clti-
cusca 6 dile pe anti, i acetia 4ice, cd dup ce sunt aeday maT putine dile,
nu urmza a le chicui, ci tot-d'a-una trage necazil cu dinif ; l'am intrebatil
sa-mT ar'te ce fe'maitil are la diniT i din ce vreme ? i-mT arta A din alp'
anT nu pte sci cine, cate dile este r'mita, iar de la anulti cu la. 1783 0 din
anul cu lt. 1784, are inscris i cie Gatti i-ail clcuit i Gatti maT r6-
masti fiece-carele datortl, de nu i a clacuitti, cum i din acestti anti urinti-
cercetandti din cele 6 dile earl' sunt aeday pe anti sd clAcusca de ati
lucratil ceva dinteinsele inteacsta vrd, i maT artd. d-lul Slugerulti in scristi
anume care cate dile i-a clacuitil, de care vgdul ca uniI iar altil
ar'masti dile maI putine i altiI maI multe, la care dise Slugerula, ca de
aril fi clacuitil la vreme, and era trebuinta lucruluT, nu ar av cuvintil, ci eT.
dup ce-0 facil lucrulti celtl maI greti eu plan' i nu se alege cu
am cititti i cuprinderea condice!, i v'e'dit1 dicnclti, c lucratorulti are sa lu-
craze clacd stpanuluT moiel 12 dile inteunti anti, iar de se va aeda cu
maT putine dile, sa nu OVA pe urma,' sa-T sil6sca pentru 12 dile. DecT
eel' ce clacuescti 12 dile, obiceiulil este sa lucreze treT dile primavra, treT
vra, treI dile t6mna i treI dile irna, iar totil de odata, i ce! casnicI
i vrednicI de munc sd lucreze, iar nu holteT, acetia dup obiceiti aTa
ail sti urmeze i claca precum ati facile i Pna acum, iar pen-
tru ceT-laltr locuitorI, carT sunt aeday pe 6 4i1e inteunti anti, flindil uu-
rinta lorti pe jum6tate dad clacuescti cu cale i cu dreptate este, ca
sa Mai claca lord in trel vremr, primavra, vra i tmna, i datoria rtirnai-
telorti se cade dup ttii dreptatea s, se facd acum, i fiindtl-ca dout3 pry
din claca lorti cea de estimpil, ati fdcut'o, precum ml-arta Slugerul, sa fie
luminata porunca Marie' tale cdtre IspravniciT judetuluT, ca s'A cerceteze,
i dovedindu-se acstii fe'rniiita de estimpti asupra lorti, precum arta Sluge
rulti, atatti pe el s.-T supue tad, de voia lorti implinscrt claca, acum ca
are trebuinta, dup, mijloculil ce s'a distl maT sustl, i s'A urmeze i de acum
inainte Para de impotrivire la vreme a cldcui, dup ae0mintulti ce ati, ca nisce
datorT ce sunt, precum tot! locuitori'l de obte, puindil dumn-lortl in or'n-
duiala i pentru r'inaita ce s'a qisti maT susti a aniloril trecutT, ca sa nu se
pagubsca cl-luf Slugerulti, cat celoril-laly car! clacuescri cate 12 dile iarai
sa le dea porunca sa-T fac, claca 11.4 frd de nicT o itnpotrivire ; aijderea sd
cerceteze i pentru lucrulil ce dice Slugerult1 ca fAcutil cu plata cand
ai avutti trebuintd, i el n'ail urmatti dupti datorie sd clacuscil, ci inteatatea
r'endurT i ail chidinatti i nu att fost urnititorT, i sa indrepteze i
ce va fi de implinitti, ski s, insciinteze MarieT tale de va fi pricina
chipti ; iar hotarirea cea des'viritti frnane a se face de critre Inal-
timea ta. Alti MdrieT tale urea plecat, sluga,
21.1anolache Cretulescu, Vel Logofitti.
(1) Carte deschisei pentru ridicarea precupetilorti.
((Cu acsta Domnsca nstra carte inciintamil de obte la totT locuitoril
orauluT DomnieT-Inele Bucurescl, cum i la eel. dupii afara locuitorT WranT,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 437

Damg aci actele relative la rufetulti zabunarilorti (antire i zblune

femoesc i copirdrescI)

Cartea rufetuldi zdbun,aritoril din Bucuresei.

Zem. Vlas. Fiindti-ca rufetulti zabunarilort pamintenT din BucurescI, anume

Mutt sin Procopie, Mateiti sin Paraschiva, Gheorghe sin k orbanti, Tudorachi
sin Marinti, Tudoracbi sin Mat, Stang' sin Ming si Antonti sin Gregorio ail

ca dupti scoposultt i cugetultt celti drept altt DomnieT-mele avemti

spre a curali t6te celea far' de cale si r obisnuite intru acestti
earl pricinuesct nedreptate la norod.5, i spre a lucra cele folositre de binele
si indesturea obstieT, cercetandil i pentru Nizamulti la vindarea lucruluT do
ale mancaril si de allele, aici in BucurescT, care este cea mal trebuincisa
pricina a noroduluT acestuia fiindtl hrana viqes lor, i infi-ne efinclig spre in-
cunjurarea trgulul intr'adinsti pentru cercarea fi perierghia acestera, acluma un
lucru ea totulil nedreptii, netrebuincios f i feir' de cale urmandu-se aid in Bum-
resc, adecei bresla de precupett, earl iai2 ca ridicata Mte celea ce se aducil la vin-
("are In Bucurescl, fi precupinda-le fi scumpindu-le el cum vorii In Bucurescl
i pricinuescti la dolf6 prV nedreptate, paguba i inselaciune ; intaitt lo-
cuitorilorti - 6'ranf ea veendti a veni la t6rgti Cu cele ce ad de vincjare, iar eT
tiindule calea iT poprescil, if silescil la tocmla, le da' arvun si le trage ca-
role cu totulti nelasandti sa vie Vranulti acilea ca vinda insusI marfa la
tergtt cu preultti ce se va ajunge, i fcndu-lti ei zaptti o precupescti cum
iisem maT susti, si o vinclti cum le este voia.
A doua nedreptate, mai multa locuitorilorti BucurescenT, ca de nevoie sunt
silitT a cump'ra dela precupetI, cu scumpRate, acelea trebuinci6se, care nu
sunt lucrurI ce se aducti din alte partI spre a av pricing de a le scumpi,
ci ins*" de aicl din pamintula Ord. *i nu numaT ca am gsitii, dupa cum
dicema mal susti, slobodti i neoprit rufetultt acesta au precupetilorrt, fa-
candti ale lortt precupiT i nedreptall, atat cu scumOtate la prqultt
catti i vic/esugurT in cumpine, ci ncii i zabittt avnda anume vatav
de precupetT, care va sa dica chiar zabitti nedreptatel sciutti i primal DecT
acsta pricina de nedreptate la norodti i catahrisisti, ne suferind'o Domnia
mea niet cum, si fiind cu totultt netrebuincis, si far' de nicT unti cuvintti
vrednica acestul rufettt de precupetti, in vreme ce si locuitoriT Bucurescilortt
cand vorg sci ca precupOT ai lipsit i nu stint, potti a se griji fiesce-carele
pentru cele trebuincise lort, de a merge la dilele de tergti cand vial de
pe afar% locuitoril ViranT, cu de tte a si le cumOra deplintt cu eftintate, si
nu r'mne a av trebuinta de precupetT. Tat& cu hota'rire am ridicat' des'e-
arfit sil nu maI fie de astil p inainte niel precupeft, niel veitav de precupetl,
niel et se ntaI numsccl milcaril, ci fief-care locuitorti frang, ca acelea ce ati de
vindare, FA fie slobodtt de a veni dreptti inauntrulti Bucurescilortt, la t6rgti,
insusT stt-sT vinda marfa luT la BucurescI, cum si locuitoriT BucurescenT inch'
sa fie inscii*tT, i sii grij6sca fiesce-carele, ca la dilele de terga sa mrgA
sa-sT cumpere zaherea cea trebuincis de peste s'ptrnana, sett pentru mat

www.dacoromanica.ro
438 V. A. IIRECHIA

avut privilegbiulti co se cuprinde. mal jos, aka de la alp frap' DomnT, caltt
si de la Domnia-sa, fratele nostru, Domnulil Alexandru Ipsilanai Vod, pi-in
cartea ce o vNumil Cu lttt 1780, Aprilie 9, care privileghitt fiindti cif cale
av, ea s" li se pzscii orAnduia/a i obiceiultl lord, iat i prin Dom-
n6scil-n6str carte innoimil, adee la mestesuguld zabunrieT, caro este orT ciite
se umple cu bumbacti i cu lni, atuncT ali rufetil sa nu se amestece a-ltt
lucra, ckil nicI Armntt, nicT Giurgiuvnil, niel croitoriti, nimenea si nu se
caute a se amesteca f a lucra mestesugulti zbunariloril, WA de numaT eT
luereze i s fit* rnarf de zbunrie i aicT in BucurescI ii prin t6rgurile
de pe afara', adecA anterie i zbune femeescI i copilreseT de zit-
bune marl si orT-ce lucru se umple cu bumbacti, sti cu ln, numaT i el s
fie datorT ca pururea s aib haine gata spre vinlare i indestult6re Ora-
nilord ce vial de pe afar, earl nu se pottt zbovi cu asteptarea 'Ana va faca
haine ; si asla totil lucrultt zilbunrieT s nu se maT lucreze, iar la mestesugultt
altora rufeturI s nu se amestece ; ci dar fiindil ea' numa) eT atz a lucra si a
vinde lucru de zitbunrib, poruncimil Domnia-mea pentru ekT din altil rufettt
va fi avncltt acestil felti de marfd gata inteacst (lath' s aibl numiOT
bunarT ptimintenT volnicie ca s le puie sorocil ca s si le vinq, stt eT sit
le cumpere cu banT ; de care pentru acsta poruncimil Domnia-mea dumn-
luT Vel Ag i Vel Cpitania za dorobanp, stt cutaff sa dap tare porund. Ar-
menilortt i Giurgiuvenilortt, ce sunt cu prvliT aicT in BucurescT, ca niel in-
tern-1g chiptt marta de zttbuniirie, niel s nu lucreze, nicT s maT vin4 ; asijderea
dumn-v6str Ispravniciloril de prin judete, pe unde vorii fi balciurT, s'a' ciiu-
tap maT mult deck rufetuld zbunarilortt din tril pamintenT, s nu ing-
duip pe nimenea altiT a vinde lucru de zbunrie, ca s, Oat chivernisi fies-
care cu mestesugulti luT. ii saam re. 1785, Martie 2.
multe ile, cum si altele, iar precupep sit nu mal fie ; pentru care scriemtt
poruncimil dumi-tle cinstittt i credinciostt boeriule alti DomnieT-mele Arhonil
Log. Dudescule, s pul s trcA in condica DivanuluI acst domnsca ns-
tr intrire, ca sA fie sciut peste OM vremea, apor sA ornduescI urn.) Logf.
do Divantl, carele prin marafetultt d-lul Vel Spt. si a d-luT VechiluluT AgieT
sa o citsca in dou c,lile cAnd se va face trgil, la adunarea noroduluI, atattt
in Trgultt de afar CAW si in tArgulii CuculuT, intru auqulti tuturoril, ca
fie cu top insciintap c ridicat4 si precupetil i vtsia de precupep; asij-
derea poruncimtt i d-luT Vel Spt. i dumi-tle vechilule alil AgieT s aducetT
pe top ceT ce faceatt alisverisula precupieT precum si pre vatavulil lortt, s
le ariaap, e de astc,li inainte sA lipsscl i s se prsse de a maT meta-
hirisi precupia, c. se voril pedepsi frte; apoT s, dap poruncT zapciilorti d-v6s-
tr, cum si insusr d-vostr ca zabip a! trguiuT sA purtap grij, s cercetap'
ca nu cum-va in urm, cu trecere de vreme, iarkT s, incp, orI de fat, orT
printeascunsil, a metahirisi precupia, cA ne vep aduce la mult turburare pen-
tru neurmarea la hot'rirea nstr'. 1783, Augusta 16.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 439

Drn In note actele relative la i1ioari, cojocaii, baoaIii, zidari, lem-

VOmplarl, bragagil, i cojocari, cartea starosteT de Astaragli i cartea
de Telal-baa (1).

(1) Islicarli din Bucure,sci cu cojocarri bascati pentru Get se antestedt de

cum./J.6'ra sterpiturk

Ja, Mihail Constantinft Suut Voivodii

...AsTa sa se urmeze pentru care poruncima, Caimacamule, sa nu se ames-
tice niel sa urmeze cojocarii bascaliT la acest felil de marf, care este lucru
mestesuguluI i1icari1orii i ornduindu-se acum omil dela cmara domnsca sa
aiba a face cercetare prin pravliile cojocarilorti bascaliT i cat marfa subtire,
care este lucru al mestesuguluT islicariloril se va gtisi, s o iea in scrisil ttti,
sa o pecetlusca s stea inchisa, ca sti ni se arte mnti fbia de acea marfa
ce se va gsi, i vomil porunci, sttmdit pecetluit i inchis pe loctl in pr-
vliile pang vomt porunci. 1785, Mai 20.
Proeit Vel Logofila
Prea Indifate Ddinne,
Dupti, jaiba ce ati datil la Inltimea ta Epitropia impreun Cu tt brsla
islicarilorg din BucurescI, cum ea prin luminat hrisovulii MarieT tale, ce s'ail
dat la brsla lor, cu inoirea de pe alte domnescI bris6ve, aCt privilegla,
cojocariT bascaliI sti nu fie volnicI a cump6ra peT de cele strpiturl, ski peT
albastre, earl' sunt de trebuhl mestesuguluT iIicrie, iar acel cojocari acum
In potrivb." urmndti cumpgr de acelti felt' de marta si o pund prin prvliile
lorti de o precupesc vinc,lnd'o printeascuns pe la negustoriT strinT, i T
rmn fara de marfa de nu ail cu CO chivernisi, i cerii ca duptt cuprinderea
hrisovuluI sa se faca cercare cu carte de blstemil prin prvliile cojocarilorsti,
scriindu-se MA marta de acsta se va gsi, se iea pe sma cmriT, clan-
du-li-se de isnva porunca spre a nu indrasni sa se amestece la acestil fel'
de marta, in potriva hrisovuluI, cum si eel' ce din islicarl volt mergo a stringe
marfa, sa nu fie volnicI, ra'ra de adeverinta i scirea epitropilor, cacT cu acsta
nu numaT viclesugulil se face, ci i cutieI de milostenie, la care este obicei
de a da 6res--care ajutor, i-se pricinuesce paguba ; la a caror jallort i cerero
mi se poruncesce de care Inaltimea ta, ca sa facti cercetare, vdndil i cbriso-
vul ce are brsla acsta a islicarilorti, si in scris s insciintez. Dupg lumi-
nata porunca MrieT tale am adusil inaintea mea atat pe jluitoriI epitropI
islicarT, cum si pe catI-va din islicaff, si mal intai citindg luminat hrisovuld
MarieT tale, am Ve'dutu scriind inteacestasT chip, adec: cojocariI bascaliT
cumpere orT de la mocanT, orl de la macelarI flume marfa ce lucrza el, iar
marfa' satire, care este de mestesugul i1icarilor, ins starpiturT, s fie opritT
de a cump'e'ra, atat ei eta i alVf orI-cine, nicI de la mocanT, niel de la alt
nimenI ; iar care din cojocaril bascalif se va dovedi eh' a cumpgratti pelcele star-
piturT ea s facl caciulT cazacliescI, s boznecesc, s alba a arta rufetulti

www.dacoromanica.ro
440 V. A. IIRECHI

M. Stitt' mentine curielsa brsl a buelarilort1 infiintata sub Cara-

gea

licarilorg pe acel'a la dumn-luT Vol Cmrasii, ca s se iea acea marfil subtire,

ce este de trba islicarilorg, pe srna cmreI. Asijdcrea serie hrisovulg,
cum di i,licarii prin jalbti al fostil ar6tattl, c cojocariT bascalil nu lucrez
numaT mestesugulil lortl ci se amestec de cumpr de pe uncle gsescil
harsiI albastre de facti cciule i le vindii pe la musteri, i cu acsta li-se pri-
cinuesce pagub, acelea peT albastre, al luata Maria ta pliroforie
c din inceputti se lucra si se lucrz de islicari, ca un lucru dar ce esto
do trb mestesuguldi ihicarilor, s hotresce ca s nu maT fie volnicT co-
jocariT bwalil a cump'ra acestil felil de pelcele si a le lucra, sti a le tin
prin prvliile lor, ci cu totul s fie opritT, ca de unii lucru ce nu este de
trba mestesugulul lorti ; decT intrebnclti pe cojocariI bacali, r'spunser c
acst, cuprindere i hotrire a hrisovuluT o seal pr bine, asijderea nu -LI-
gcluir, c nu cump&A pelcele strpiturT i pel albastre, fite de numaT qice,
ca la trgurile de prin alte Orr, uncle mergt1 pentru a-si cumpra mart de
trba mestesuguluT lorg, acea marfil o fag cu schimh, i inteacea gr6sti virti
aceI vemltorl i pelcele, nevrnclti s le despart, i ei trebuindu-le sunt si-
litT de lea si de acelea subtirT, dar' aducndu-le aid le Audit iarsT la Islicarl,
iar nu la altiT, nicT lucrza eT, cum si cnd cumpr dela mocanT, iarsI ase-
menea amesteca pelcele de cele mite nevrndil sa le vincp deosebittl, ins
eI i acelea le vinclii Jlicarilor, ci ca s nu rmie acelea pelcele mife pro
la mocanT, cnd es eT de cumpr, 4iceatl cojocariT c, ilicarii s, iae maT ina-
intea 'era s le string, la care acsta nu pottl cojocariT povtui pe islicarT,
cum urmz, trba metesuguluT lord, ci cAnd vreail el atuncI ail a se duce,
iar cojocariI dui-A luminatul hrisovulti Mriel tle sunt popritI i ne-sloboc,lI
a cump6ra pelcele stArpiturT i pieT albastre, orT a tin in prvliile lor, seti
a vinde, ccI de si (Pell eT cum c', le vindil la islicarT, dar islicariT in potriv
ar'tar, el le ceril prettl mult, ca s nu se ajung la o tocml i s pt,
eT a le vinde la altfi; pentru care fiindti-c cojocariT nu tgduir inaintea mea,
eh' cump'r de acestil felti de marf, care este mestesugula de trba
rilorti, care acsta este in potriva luminatuluT hrisovti de privileghiu
dup vechiulti obiceiti i dup dreptate se cuvine cuta
trba fies-carele mestesugulul lord, lar s nu se amestece. /a alte mestesugurT,
maT vrtosti c acestia sunt pusT la ortmduial i filetu rufetti cu
pentru acestea dar drpt este cererea lor, ei s fie luminat, porunca M-
riel ca omulq rnduitti dela c'timar' s facg cercetare prin prvliile co-
jocarilorti bacahii, i ct marfa subtire, care este de trba mestesugulul
licarilora, se va gilsi prin prvliile hor, luandu-se in scristi s se urmeze
dui-A luminatulti hrisovuld MrieT tle ; ca cu acsta fcndu-li-se infrnare
s,' se pt prizi dreptatea fies-cruia rufetti ; si do acum inainte de-i voril
maT dovedi c s'ati indrsnitil a cump'ra si a 016 prin prvliihe lortl marfil
care este de trba mestesugulul islicarier, sti a vinde in potriva /uminatuluT
hrisovti, nu numaI s se iae acea marfil pe sma cmreT, ci s se pedep-
sse cojocaril ca nisce nesupusT la domnsca hotrire; iar pentru ceea ce clicti,
c, eel' ce din ilicarT vortt merge s string rnarfa sa nu fie volniel Mr% ci-

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A ROMINILORtf 441

Et actulti :

Cartea lul, Panaitli Allci-Basa, de vldsie, peste top bucdtarii din Bucuresci.
Zem. Vlas. buctariI de aid din BucurescI prin jaiba ce a fosta
data cutre Domnia sa Nicolae Caragea Vod, cere'nfla ca s-V fac i d rufeta,

rea i adeverinta epitropilora, acsta fiinda-cit in hrisova nu se cuprinde, r6-

mane a se urma (WO cum va fi urmatti i pttn, acum; iar oca des5v6rit ho-
trire so va face dup cum va fi luminat porunca Mrid t6le. 1785, Maitt 19.
Alti MrieI tle pr plecat slug
Scarlatti Grecenu Vol Logf.

PUcc cdtre Vel Cduidras pentru pelcelele ce cumkerd, sd se unneze

dupd chrisovit.

Dumn-ta Vol Cmrati, T facerna in scire, cu in trecutele lile, dup jaiba

ce ati dat'o Domnid-mele brsla ilicarilora din BucurescI, cum c prin hri-
sovulti Domnid-mele a privilegia, ca cojocariI bacaliI, sh' nu fie volnid a
cump6ra pelcele, stkpiturI, sti pet albastre, earl' sunt de trebuinta
lar aed cojocarI, in potriva hrisovulta urmnda, a cuMprattt i cumptir de
acestil fela de marftt i o punt' prin prvrtliile lora de o precupesea,
printeaseunsa i la negustora strainl i r6mana fr' de marf de nu att cu
ce se chivernisi, cernda ea dup cuprinderea hrisovuluI s aib dreptate,
s'aa rnduitti de catre Domnia-mea dumn-lta Vel Logf. de Tra-de-susti, ca
si1 fad,' cercetare, vi.10,ndti hrisovultt ce are brsla acsta i sa ne insciinteze,
luata insciintare prin anafora dela Dumn-lta, ca dup hrisova
canT acesta privileghia, de care aducncla inaintea dumn-luI attil pe iF,41i-
cart, chtti i pe etI-va din cojocara bacala, i intrebAnda pe
nu a tgcluita niel ini0 eI, c cump'e'r pelcelele strpiturI
colocaracalif,i peI
albastre, dupg care anafora s'ati data intrirea Domnid-mele ilicarilora, ca
mat' multti s nu se amestece, niel s se euteze cojoeara bacala la acesta
felia de marf, care este lucru alti meteugulta iOicarilortt, poruncinda Dorn-
nia-mea de s'ati ornduita i ornti de la cmara domnscA s fac cercetare
prin pr'v'liile colocarilora, i pe cat marfa subtire se va gsi, care este de
mWeugulft iiiearilor, sti o iea in seristi t6ttt, sti o pecetlusca, s stea in-
chis i s, ni se ar'te f6ia de acea marld, duptt care porunc urmndu-se s'aa
grtsitti o sum de pelcele prin prvliile 'oat, i luandu-se in scrist s'ati
pusti sub pecete, i ni s'att ar6tattt cu fle, oprindu-se cojocariI de a le meta-
hirisi la aliveriulti lorti ; decI dup hotrirea hrisovuluI de privileghia co
att ilicanit, pentru cad att urmata colocara in potriv, se cade s poruncima
ea s" se iea acelea pelcele pe sma cmrel i s le pgubse cu totula
pentru infrnare i invtittura Tora; dar pentru ctf acsta le este cea d'intAitt
greala lorti, amti trecuta cu vederea i nu I-ama osindita la acst pagub,
far' de numfa poruncimil d-tale, sh" aducl inaintea d-tale attti pe cojocariI ba-

www.dacoromanica.ro
442 V. A. TIRECHIA

s'a ortmduita la dumn-loril boerT epitropT, undo prin cercetare puindu-se

a la (re-care ornduialit, spre a-sT av vatava mal mare intre diniT ea alte
rufeturT, s'a ales(' cu cererea tuturorti, Panaittl Abci-Basa a cubnil gpd.

calif la earl s'ail gsit acole pelcele cum si pe ilicarT i sa- puT ca sti se
tecmesca, sti se invoiascil pentru vingarea aceloril peT a le lua ilicariI dela
cojocarT cu pretula cola cuviinciestl, i sa dai porunca' cejocarilora bascalil
se fersca de acum inainte sa nu se maT amestece la marfa ce este la me-
stesugula licari1or, dupa cum niel islicariT la lucrula lori, cacT atuncT, do-
vedindu-se,, se va lua acea marla pe sma carnirel, iar de nu veal urma a se
invoi cu tocmla ca sit le vinna islicarilorti eu pretula eel(' euviinciosil, aieT in
tra s'a nu fie volnicT a le vindc, ci afara din hotarele Ord sa le sc41 i sa le
Vault" unde vora sci. Tol. pis. gvmd. 1785, Augusta 7.
Rta chrisovu121 la care se reten (' aceste acte de maT sus('
Chrisovult1 igicariloril din BucurescI, din 1784, Februare 24.
intro alto rufeturT trebuincise ale obstiel flinda i islicariT din BucurescT,
prin jalba ce detera DomnieT mele cerura ca sit fie osebit rufetul' lorti de
rufetu. blanarilora i sa li se puic in ornduiala ce li so cuvine obiceiurilu
co ail avutti, pentru earl obiceiurT ale lorti in vremea fratelul Domna N. Ca-
ragea V.V. fac6ndu-se de dumn-lorti epitropT cercetare le-a gasitil bune
s'a data brisovulil DomnieT sle, caro areta de-la v6numil, cu lt. 1782.
DecT acum cercetandu-le i Domnia mea si v646ndu-le ca sunt cu cale, le
intarimti ca sit li se pazsca intocmaT precum maT josil poruncim'
Adeca rufetula acesta s'a fie esebita de brsla blitnarilora intru tte i intru
nimict sa aib a face chiurci-basa ali cojecarilora cu dinsiT, de vreme ce blii-
narilora nu li se pricinuesce niel o stricaciune, st" scadere la brisovti eel('
ail i eT pentru ale mestesugulul lortl. De acea dar iata ornduima, ca
intre dinsiT stil alga 4 mesterT, carT veal aye ma de isprava, cu mesteugil
maT bun(' i mal vrednia i aceia sa fie epitropi i purtatorT de grija a rufe-
tuluT loril. CatT (lar sunt mesterT vrednici cu sciinta mestesuguluT acestuTa de-
piing primitT de proestT si de brsla, sit aiba dup., ornduiala rufetuluT lea".
a-sT lua i pecetluirT domnescT de rufetti de la cmara Domniel mele, trec6n-
du-se la catastifulti breslelora, ca sa fie sciutl i cunoscutT spre a nu fi volnieT
altI afar(' dintr'aceia a lucra mestesugula iIicreT, far% numaT acestia ce s'ati
facutti rufetti si sub dinsil sit aiba tint' ceaus pentru stringerea banner(' la
cutia lora' i pentru eel ce vera fi chiamatl la judecata. Cnd se va inti.',mpla
pricina intre dinsil, ilicarti cu ilicar, sa chid ar strica lucru cuI-vasT, cand
so va int6mpla intre dinil pricinti i judecata pentru ale mestesuguluT lora,
pentru ucenicT i earn, i pentru ceT earl vora face stricaciune lucruluT cti vas.'
pentru eel earl \Terri fi neurmatorT la vre-una din cte sunt legatl i beta.-
ritT pnin brisovultt acesta alit DomnieT mele, sa se stringa la una loot' pentru
a face longe dupil obiceiula rufetelorti, unde sa chiame pe eel(' cu pricina
cand acela de sinesT nu va urma a veni dupa sciinta ce-I vorti face acetT epi-
tropT, atuncT sit aihit volnicie a tramite pe ceausula 'era sa-lt1 aduca flirt voie
i sa ja trptida cu haul 40 si sa hottirsca pricina aceea sub hotaririle lora
d upa dreptate si dupa obiceiula mestesuguluT 'or(' si pe care va fi cu pricina

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 443

prin anafora intrit, de Domnia sa, s'a si rinduitti, ins nu pentru allt cevasil,
ci numaI pentru trebuinta bucatelorii, i a prazniciloril obstier, ca ori Greer', sat'
Romani'', sail Tiganti, s se tocmscil prin scirea numituluI vAtavii, i ceT ce

de indreptare s-T indrepteze, iar pre celti ce va fi Cu vin, do va fi vina luT

mal mica*, sA-T facA eI certare de dojanA, dupA obiceiul rufetuluI, iar pe celil ce
va fi cu vin de pedps sA aib a-lt arta la dumn-lut Ve! Cmrasil, dinpreunA
cu alegerea lortl in scrisil, ca cercetAndu-se vina pedepsse, insA pe uniT ca
acestia vinovatT sA se hotrse a da si cAte ore si ce jeremea la cutia de mi-
lostenie a breslel lor, duprt m6sura vineT, in locil de pedps. SA caute a
tin i cutia cum ail i alte rufeturT, in care sil string in tte SA.mbetele stip-
ttimAniloril de la fiesce-carele mesteril cu pravlie cAte banT 6, cum si de la
calfele cele cu simbriI maT bune cAte banT 3. Asijderea i ceT ce vorti deschide
prvlie sA aibA a da la acstA cutie Cate tal. .10, care cutie sl se pecetluscA
de acer epitropl, i asTa pecetluit sl se pAstreze, in sma lor, purtAndti de
grij, ca s se stringA venitulil ce este ornduitil. i cAnd din brsla lorti se
va intmpla a muri vre-unulti intru scpAtAciune sat vre-unulil din vre-o
indelungatil, orl din scriptitAciunea MtrAneteloril trecute nu va fi vrednicit de
a se chivernisi, sal din altA intmplare de la va cad in lipsrt deg.-
vrsit, atuncI dup ornduiala crestinse i sraculil s. se ajute dupA drep-
tate. Ins acst. cutie s nu se deschi4 de altulti, ci fat, inaintea celoril 4
ce ail pusil pecetile i luAndil baniY, ce va fi trebuintA iarsI s se pecetluscrt
la locil. Asijderea poruncimil, ca cojocarit bascalil sA cumpere, orT de la mo-
canT, orI de la mAcelarT flume marfa ce lucrzrt eT la mestesugulil loril,
mara subtire, caro este de mestesugulii i1icarilor, adecA sterpiturT, s. fie
opritT de a cump8ra, atAtil eT cAtil i tlii orT-cine, nicT de la mocanI, niel de la
altiT nimenI ; care la uniT din cojocaril bascaliT se va dovedi cA. ail cump'ratil
pelcele .stArpiturt ea sa facA, off cAciull cazacliescT, sea bozngescl, sa aibA a-1
arta rufetulti islicariloril pe aceT la d-loril Vel CiimArasiT, ea s iea acea marfA
subtire ce este de trba islicariloril pe sma cAmret. Dar nicT iiicaril sA nu
fie volnicI a cumpgra marf gr6s de care lucrz'A cojocariT bascaliT, cAcI do-
vedindu-se, asemenea se va lua i aceea pe sma cmAreT. Cc! earl voril fi sA
sh dela stApAnil ca sh-sT deschic,1A prvlie, sa nu aibl voie de sine-, fat%
voia stApAnuluT i fr' de voia de la epitropT si de la rufetil, ea sA-la cer-
ceteze intAiil de este vrednicil a av prAvAlie si a se numi me.steril
de scie mestesugulg desvrsitil. IarA dupi co va lua voia si se va vede
eA este destoinicil la acsta, s. dea IntAiil taleri 10 la cutia lor i asTa sl
voie a deschide prvAlie. Ueeniculil sit nu fie volnicil sA. crA de la stApAnti,
piing la scrod', chtil i va fi tocmla, nicT s-111 primseA altulil din islicarI. Asij-
derea i dupg ce-vi va implini ucenicia, incA sA nu fie volnicil s srt, nicT
primscA nimenI pAnA,' nu va sluji i stApAnuluT si cu simbrie ung
care simbrie sA i se hotrscA de brslii, cat se scie, precum Oisermii c. ail fostil
CAnd se va intmpla a veni niscare va islicarr dintr'alte t'rT s nu fie
volnici a deschide prAvillie aid, pAn nu-sT va lua intAitt birul intre
Iar dupA ce-sl va lua birulil si va fi vrednicil sA scie mestesugultt pc
deplinti, atuncl, cu scirea rufetuluT, s aibA voie a-sT deschide prvlie dAndil
baniI cutiilor. Aijderea numi0 iOicarT, prin jalba ce deter Dom-

www.dacoromanica.ro
444 V. A. IIRECHIA

vord tocmi sti fie datorT acea a lucra insusT, iar s. nu pue pre altil ftrt sciinta
mestesuguluT, iar cAnd i ceT tocmitT cu marafetuld vtavuluT vord strica bu-
catele 6menilord, paguba s o pltsca vatavulti. i pentru c5cT curtea gospod

nicI mele ne ar'tar cum c cojocariT bascalil nu-vi lucrz6 numaT mestesu-
gulti lord, ci se amestecil de cump'r dupl unde gsescd hrsiT albastre de
Lied cAciulT, si le vindtt pe la musteril, care acsta le pricinuesce pagubil
ccrurii de a fi opritT. DecT de vreme ce acele pelcele albastre ne adeverimtt,
ca., din inceputtt s'a lucratti si se lucreza i acum de i1icari, ca unti lucru dar
ce este de trba mestesuguluI ilicari1or, poruncinad, cti de acum inainte
nu fie volnicT cojocariT a cumpdra acestti feltt de pelcelc si a le lucra sti a
tino prin prvliile lord, ce cu totulti s, fie opritl ca de unti lucru ce nu este
de trba mesteuguIuT lord. DecT precum i Domnia mea am infaritil acest bung
ornduial a rufetulur lord, asra i eT s fie in tt vremea datorf a vinde manta
lord cu pretti dreptti si a lucra mestesuguld lord cu pretti precum se cade, fe-
rindu-se a nu strica ilicul cuivasT, niel a schimba pelea, niel a face vre-und altd
cusurti, i pretuld s iea numaT precum se cade, nelcomindu-se la *tie!, spre
inselticiunea i nedreptatea cumprtoruluT. Pentru c'cl de acsta se va face de-
nadinsuld ccrcetare in tt vremea, de fat si pe subt cumptitti si pe care
islicard l vomil dovedi c a luatti prctd mal multd peste ceca ce se cade,
nu numaT va perde, ci si se va pedepsi. Aceste tte chte scriemti maT susti
pentru acestti rufetti at ilicari1orui, poruncimd Domnia-mea totti-deauna s
se urmeze i sh se pzse nestrmutatti ; si am intritti. hrisovulti accsta cu
inssT credinta DomnieT-mele 16-) Mihai Constantinti Sutu VV. si cu credinta
a pr iuhitilor DomnieT-mele fi! Ioand VV, Grigorie VV, Alexandru VV,
Cu totti sfatuld cinstitilorti i credinciosilord boerilorti celord marl' al. Diva-
nuluT DomnieT-mele Pand Dumitrache Ghica Vel Band, Pant' Nicolae ',Bran-
covenu Vel Visternicd, Panti *tefanti Brncovnu Vel Vornicil de Tra-de-
susti, Pant' Ianache Moruzd Vel Vor. de Tra-de-susti (?), Pant' Manolache
Brncovnu Ve! Logf. de Tra-de-susti, Pant" Greg. Blnuld Vel Logf. de
Tra-de-josti, Pant' Gregoriasti Balasake Vel Spt., Panti Alexandru Postelnica,
Pang Constantind Filipescu Vel Clucerti, Pantt Dumitrascu Racovit Vel
Pant' Scarlatti Drugnescu Vel Pah., Pant' Grigorascu Sutu Vel Comisti, Pant'
Cantacuzino Vel Slugerti, Pant' Panaitti Vel Pitar i Ispravnicti, Pant' Manolache
Brncovnu Vel Logf. i s'ad scristi hrisovuld acesta la intaiulti anti dintru
nthia domnie a DomnieT-mele, aicl In orasti scaunulti DomnieT mele BucuresciT.
La aniT dela nascerea Domnulul D-deti i mntuitoruld nostru Isusti 1-Ir. lt.
1784, Februarie 24.

Carte ce s'ail dattl lu T6clerft Mai-mar Basi.

Zem. Vlas. Fiindti-c l'dertt Alai-mar-Basa de lemnarT i de zidari i strungarT
tmplarT pentru a av purtare de grij la brsla acsta de a nu inscla pe
uniT altiT cu banI, sti a strica lucru cuivasT din lemnrie si din zidrie,
pentru c se Oh slujindti si la lucrultt curtiT gpod. orT cnd este trebuint, pen-
tru slujba lul a avutd mil acesta, atAtti dela Domnia sa fratele Domnuld
Alexandru Ipsilante Vod, add si dela Domnia sa fratele Domnuld Nicolae

www.dacoromanica.ro
 isTona nomiNmoRd 445

are mal adese trebuinp, de buchtarti, s'a ornduitilt numitultt vAtavti, st fie
sub ascultarea dumn-lui Vel Ispravnicti za curte; decI cer6ndti mai Risa nu-
mitul prin jaIb. ct,tre Domnia mea, a i-se inoi acstti or6nduialt,

Caragea Vvd. precum din ct4i1e Domniilorti sle ce le vtidumtt, ne adeverimtt,

adect d impreunt Cu unti ciausti de lemnarT, i cu una ciausti de zidarI st
fie aptratI de Oto djdiile i deosebitti st, aTb numitul5 Mei-mar Basa si untt
scutelnicti de ajutoriti i poslusania caseI luI, scutind5 si casa intru care va
castiga acestti mestesug, de fumtrittt si de tte alte angariT cc dati alLe bresle ;
asijderea st iae Mei-mar-Basa dela tol lemnariT i zidariT ceca ce era obicT-
nuitti de a da eT i mal' inainte, adec dela primintenT pe an5 cate parale 11.
Iar dela strani cari t'inri din strdineitate de lucrIza alc't si iar se intorcii inapo7
cate parale dota-ded si dota. Asijcle,rea i cand va fi trebuir4rt a se pretui vre
o cast, prtvtlie, se alta namestie, cu porunct dela judecatt, sii aibt d cu
din btitrtmiI bresleI acestia, sii fact pr*irea drpt i dupt starca namestiel,
st-sT iac obicInuitulti havaetulti luT; dreptti accea datti i Domnia-mea
acstt carie a DomnieT-mele spre a i-se pdzi acstt orAnduialt si de acum
inainte nestrtmutatti si a av milit ce, se cuprinde mal* susti nebntuitti de
cttre nimenT, si de vreme ce cate se cuvin pentru brsla acsta a lemna-
rilorti i zidarilor se art pe largti la deosebitti hrisovti ce ati, s'A Liba dar
numitulti Mei-mar-Basa a fi cu privighitre i purtare de grijt in tt vremea
a se pzi si a se urma tte celea ort-mduite, ca o trbt ce este a lul, asijde-
rea sii aib purtare de grija pentru unele binale din cele cari sunt oprite dupt
pravilt, adect carT astupt i inchide lumina i vederea vecinulul, cum si celti
ce ar criuta sil se intindt, a esi maT multa in ulitt, cum si alte asemenea
ductre de stricticiune, pentru unele ca acestea, atatti meteriT lemnarT i zi-
darT sii aibt ca sil dea numituluT Mei-mar-Basa in scire, catti i eltt st
adesea s vadt, i unde va gilsi sit aibrt a opri lucrulti acela i inclatt sil
dea In tire DumnieI-mele ca s'A poruncinati de totil a se strica. ii saam re-
ceh yvmd. 1784, Maiti 22.

Carte de steirostie de Cavarti-Basa.

Cortst. Bulul Vvd.
Zem. Vlas. Care dupt alegerca a tt brsla papugiilorti de aieT din ora-
sulti DomnieT-mele BucuresciT facutti staroste de papugil st fie cu pul'-
tare de grijii pentru brsla papugiilor5 lela BucurescI si la poruncile dom-
nescI, care dupt obiceitt este datorti a le s'v6rsi impreun cu brsla acestuI
mestesug, sii judece pe coi de sub brsla luI, adec papugiI, cu papugiT carT
veril fi avt3ndti pricinI filtre dinsif pentru ale mestesuguluT, i pentru ucenicT
etillT i dupt dreptate i dupt vechiulti obiceiti ce s'el purtatti la orLInduiala
mestesuguluI a brslil acestia, (lupa vint st fact indreptare si hottrire, sit ica
sma totti-d'a-una pentru huna ornduialt a mestesuguluT acestuia a se prtzi
si la tte s urmeze dupt vechiulti obiceiti ; pentru care poruncim Domnia-
mea tuturorti celorti ce veLl fi la astt brslt, avet1 a sci de staroste i stt-T
daV ascultare i supunere la ornduiala mestesuguluT vostru, cii accluT im-
potrivitorti are vole st-I fact, certare de vina luT. ii saam. receb. 1785, Febr. 14.

www.dacoromanica.ro
446 v. A. littEcHa

spre a se put urma, i Ve'dAna Domnia mea acestil domnesch sinetil de

maI nainte, cu lt. 1782, Junio 20, cuprindLltoriti de acst ornduialtl, intocmai

Carte ce s'a datiti la 20 bragagii pravaliesi set faca braga.

Zem. Vlas. At jluitrt DomnieImele brgaril din BucurescI, cum maT ina-
into totti-d'a-una din vechime i phnil la lt 1780, ati fosth slobodI i volnici
fie-eare a se hrdni cu acst munch, a bragdrieT in BucurekI, iar la acelti
pentru lipsa ce s'a intimplatti de bucate in trii, s'a opritti ca sh.' nu se chel-
tuiascii zahareaua la lucat de hrilgrie, pand, in anulti trecuttl, end dupd cer-
cetarea ce s'a facuta, v64ridu-se cd nu este vrednicil act:3sta putind muncii a
loril a aduce lips Orel, una pentru did tottt lucrult1 lorti este din ineitl,
doilea c nu rddich', atta surnd in cht s cun6sc'd tra lipsd, dintru acsta s'a
sloboditti a se lucra iarilT, ns flindtt numaIdece prvalii, ornduimtl de a lucra,
art r5masti cei-lalti earl clinceputa le-a fostti hrana lorh, i a pdrintilorti lorti,
isterisitT de hrana acsta, i ail cerutil dela Domnia mea, ca dupii cum din
inceputtl a fost slobocla din vechime aliveriulti acesta, frd de a se pricinui
vre-odata dinteacsth' lips re, s fie i acum iar4I slobodtt pnd la 20 de
prvli,i pentru sloboc,lenia acsta din care ail a-I c4tiga hrana vieteT lortl,
cum i pentru ca s nu fie volnicl alt1 mai multi', deck cel ce vorti intra la
num6rultt de 20 prilvlif a lucra brag'd aici In Bucuresci, se MO a da la
Orfanotrofie pe anti tal. 600; deci la acsta jaiba a lorti luAnclti Domnia mea
soma i socotindh i a obteT trebuintd, c i el &AV numaT voril intra la nu-
in5rulti celii hotdritti s nu fie popritI, ca unir ce s'ati ankh din vechime slo-
bodI la acst hranti, dar niel la obSe sa nu se pricinuiascd vre-o lips i
pagub, am hotaritti aceste ponturl ce le ar6tilmil maT josh
T6th' zahereaua ck va fi trebuinci6sd la lucrulti acestorti prdvitlif ce
mai josh' rkiduimil, sil aibd a 1-o semna i a I-o face insui ei fdr, de a nu
o cumpra din trd, pentru c de se vorti dovedi, cu zaherea din trd
lucrzd meteugultl, iar nu i-o facti insuI eT, t6td, zahereaua acea se va lua
pe sma DomnieT, i vortl perde banil ce s'att (lath ; iar cilnd s'ar inthmpla din
norodirea pamIntuluI a nu se put face de unde a semnatil ei, atuncT din-
lealtil parte alard din hotarele rel' sd cumpere sd aduca.
Pentru ca s nu r'inhe nechivernisiti i ceT ce s'ati aflat vechi bra-
gagiI s se hrilnsci cu acsta -munch', orncluimh sh' fie slobodh pand la 20
de bragageril aid in Bucurescr, sa se hril'nsed neopriti.
Dintr'aceOT 20 de prilvillia0, ceT maI de frunte sh' aibd a fi cdskoritT i
aedatI cu statornicia lorti aicI, cum i cei-laltI pand la numrulil de 20 prd-
se facd sciutl i cunoscutl i tot,'" cu eheza1.
Unulti dintre top acetI 20, sd fie vtafil alesti dintre &MOT de brdgarti,
carele s fie dator' s rspund pentru tot' ceI-laltT, cum i pentru lucrulti brd-
la int6mplare de trebuint sd dea rspunsti.
Pentru slobodenia ce ail c4tigatti i pentru hrana i chivernisla ce do-
bndesch dintr'acestea i pentru oprirea ahora a nu lucra braga nimenT afard
dintr'acWia, poruncimh ca de la t6te aceste pravAlii s se dea la orfanotrofie
pe -Loth anulti, eke talerl 600, adeeA talen l 300 la St. Duinitru qi talen T 300 la
Sf. Gheorghe, procure iniT eT s'ati legatti.

www.dacoromanica.ro
 IsToRIA RoMINILORt 447

dupa cum se cuprinde mal sus, pentru care amil dat acstil domnsca nstra
caree la mana, i saam rech. gpod. 1784 Iunie 18.

NimenI altulli afara din Gel' co \Tora intra la numrulil 20 pravaliI sa nu

fie volnicI a vinde braga, ci totl' altif sil fie opritt
Acestil rufetil dup obiceiulil ce a fostil din vechime, i dupa cum si
tr6ba lora urmzii, ca pravidiasI targoveV ce sunt asedatt ari a sci de zabi-
tulla'. rufetuluI lorti, dupa cum si la totI asemenca 101.4 prilvaliesI i ruletuldf
este zabitil Vol Aga alil Trgulul; de acea dar la d-lul Vel Aga s'a cii-
dutil sil legamil acestil rufetil, i prin d-luI poruncimil sil se faca cautare
alegere de acestI 20, a fi 6menT sciuV, cunoscutI, cu chezasl, iar cei mal do
frunte casator41 si statornicI aicI, cum si vatavil iar prin d-lul sil se ortmdusea
pe cela co va fi alestl de ei totl. Ci dar (1-ta Vol Aga sa pul' in faptii, la ort3n-
dula rufetult1 acesta, precum poruncimti mal susil, tiincl i f6ie de numelc
lora in condica agiel, cu chezasiile lord, si sa ing,TijescI totil-d'a-una pentru
cele ce ornduinati, ca sa nu se cuteze cu vr'unil mijlocti inteascunsti a cheltui
din zaher6ua cea trebuincisil obstieI la lucrulil bragariel, ci insusI ei sil, ingri-
j6sca a vi-o lace, cum dicemtl mal susil, si mal multil decat pe acestI 20 de
pravaliasI s'a' nu ingilduiV niel po alt nimen avndil braga in Bucurescl, ci
numaY aceste 20 de pravillif sa aibil slobodenie. ii saam receh. gvd. 1784, Oc-
tombre 31

Cojocaril din Bucuresci cu neguslori preivciliasi, ce se oinestecei

la marfa cojoceirid.
Constantinii Sutulti Vvd. i ood. Zem. Vlas.
AsIa s urmeze, i dumn6-ta Vol Logof. de Tra-de-susti sa le lacl domnesculii
nostru brisovti dupa privilegiulti co a avutil dela Domnia sa fratele Alexandru
Voda Ipsilante, iar dumn6-ta Vol Arma.$il sii fael acum cercotare i urmare
co se cuprinde mal* josil tocmal. 1785, Augustri.

Prea Incil(ate .136mme,

Dupa jaiba ce a datil in'aAimeI tale tol,I cT sunt ruf ca si se hriineseti cu

mestesugult cojocarieI aja in rasilla BucurescI, dicndti er c altI meste-
sugil nu 116, ci Cu acestil felt de alisveristi ah cojocarieT se chiverniseseil,
cu dinteacestasI al lor mestesugil T plateseti i dajdia visteriel, caro
acestil alisverisI $i mestesug mal inainte vreme era pazitil numaI de sma
rufetuluT lortl, iar altil nime din alte rufeturr ce nu lucra marfil do coloca-
rle, niel de cum, niel -tinca acosa,' felt1 de marfa, st s viuda m'acarrt de
unil ban prin pravaliile lorI, iar de o vreme inc6ce, niel din rufeturI ce tina
pravalil aicI in tenil, atttl din priminten c'atil si din strainI ce s'A adunatil
din alte paryi, i cel maI mult1 sunt din bogasierl, ce nu mal' aducti merla de
cojoerie dela panighirurile Ora turcescI, ci si de aid pumOrii si tin Po
la casele i pravaliile lora de totil folulil de marfil, luerandil atar' cu maulle

www.dacoromanica.ro
448 V. A. ttRECIIII

Cartea din 7 Octobre 1783 in faveirea lul Iosif Simont1 art scu-
tirile ce M. Sutu acord starostelul de EvreI, lmpreura cu totI conna-

lorti, cum si a1t1 lucriltorI simbriasI facnclti totti felulti de marfa, imblnindti
in totil felultt de baine trnescl si le tine gata prin casele lortt si pryttliile
lorti, si cAnd vinil musterifi de pe afard nu mergtt la isnaluld lord ca slt le
vimpl mara ce ail trebuintd, ci le vindti aceI prtivAliasl cu pretulil ce se petit
intocmi ; flC i prin trgurile Ord de afard trimetil el tottt feliulti de haine
bldnite cu feliurl de Mane, in catti acela ail rddicatil tot alisverisultt lord rti-
mintl isnafultt lorti numaI cu cheltuiala ce o facti in dobirOile hanilortt
si chiriile prtivliilortt, cu totultt sunt isteritl de acestti alisveristt
al loril, neputadil sit vindit unit' din el' pe qi niel catti le este cheltuiala,
asIa soda cu marfa inchisti in pravilliI, mal artitandil c dinteacsta pricind niel
aft' nu pot tine, fiinclti-cd cu momele inteaceea dndu-le pretil mal multil
si le lucrza lortl; deci dupd luminatit porunca MrieI sale cercetnclti i noI
pc sub cump't le-amil dovedit jaiba adevtiratd, multi din prdvii-
bast', att pilmintenI catil si din strait-II, tiindti prin prtvliile lor' teal de fe-
li haine blnite, i mal bune si mal prste, cu feliurimI de blane, insit
cele mat multe sunt la isnafulil bogasierilorti, i eke dinteacele haine le potil
vinde aicI bine, iar cele maI multe le trimit de le vnd prin trgurile de
afark i cu adev'ratil rufetul cojocarilortl are mare nedreptatc, precum se jd-
luesc, pricinuindu-li-se i multo pagube, tiindtt mara inchisd neviindtt mu-
sterit sa' o vinqd, precum si la cumprdtrea ma'rfel: le inalt pretulti de nu sninal
pottl ajunge cu vindkoriI ; dreptti aceea, dup vechiulti obiceiti, i mal vt3rtosil
dupti hris6vele i alte cArtI donmesei ce ail fies-care rufet de a nu lucra unulil
mestesugult1 altuia, stt a se amesteca unit rufet in mestesugultt altut rufetti,
ci fies-carele alisveristi alit mestesuguluI sti, pentru aceea dark spre
infratare, se gdsesce cu cale, dup dreptate, s fie luminat porunca 'Grid tle
dare d-luT Vol Crundrasil, s dea strasnicA poruncd tuturorti celorti ce nu
voril fi din rufetulil cojocarilora, i voril av prin casele i prvrtliile lord
marl' de cojocdrie, orI-ce fed aril fi, sil lucrat haine, stt nelucratd, t6td
acea marfa s o arte la dumn-luI i srt o facil zaptil anume ce marra, eke
haine si ale crtruia negustoriti ? i asla stringnclu-se tt acea marfa' dela totI
catl vora fi avAndri inaintea d-luI Cdmdrasuldf sett s se invoiascd accI ne-
gustorI cu cojocariY, i sd, o dea loril Cu pretulil celti cuviinciosti, iar nu cu
vre-o incarctiturk ca un lucru ce este altl mestesuguluI lortl, sti de nu
se vora put invoi, sd li se pue untt hottlrittl sorocti in dad vreme va lumina
D-e,lett pe Milria ta, ca sd o vin4il, numai sd se fersed de a nu mal cumpt-tra
altit marta, niel sa' mai blilnsc alte haine, fard numaI cate se va afla acum
gata, aceea sd o vinqd pand la hotdritulil soroculul, iar ofItA nu o vorti maI
put vinde pand la acela sorocil, niel cum slobod O. nu maY fie a o yinde,
ci s se invoiascd Cu rufetulti cojocarilord luandu-sl pretultt aceleT mdrII, rt,',-
mhindtt totil aIiverisu1 cojocariloril pe sma rufetulul lorti, pururea i In t6ta
vrcmea, cum ati fostil si din vechime, i ma virtos cd si in hrisovulti ce
a avutti cojocaril dela Mdria sa Alexandru Voclrt apLira pe alto ruteturl de
a nu lucra mestesugultt lortl, precum i ei mestesugulti altia rutetil, caro hri-
sovil ar61ard eA fiindil la Chiurciu-I3asa de atuncI, la plecarea Mrtriel slo

www.dacoromanica.ro
 tqORIA ROMINILOR6 440

tionalil luI. Acetia i starostele loril plAteail bir prin rupt6re la c5,maro.
domnscd i erail scutip de cele-lalte &di de peste anti ale visteriet
Starostele de EvreI judeca pricinile midi ale connationaliloril si, iar pri-

Alexandru Vodil s'ail dust' cu eirt in Tarigradti, de care se r6g5,InlimeT

tle de a li se intAri privileghi prin luminatulti hrisovul5 Maria tle, pe
obieeiuI5 lor5 ce Vail avut5 de apururea pazite, pentru t6te acestea, cit de
ace15 feliti de haine t5rneseI este mare trebuint totil-deauna a fi gata pen-
tru ceI ce ving de pe abed, ca et nu zabovsdi in BucureseI Ora se la
haina ce-I va fi de trebuinta se0ndil cu cheltuial i zticnire lucruluI sat
.i sri fie indatoratti rutetulil cojoearilortt de a av pururea de totil felul5 do
haine inblitnite prin prvliile lortt de vindare, ca sit-0 aih locuitoriI t5ranT
lesnirea ; iar hotrirea cea des5v5rsitrt, rtimilne pentru t6te a se Lace de ca-
tre Inltimea ta. 1785, Iulie 10.
lenache Lehliu Pahar.
Nicola Stolnictt.
Ioanis

Cartea starostici de astaragii din Bucuresci.

Zem. Vlas. dup ce s'a pusti la ornduialit mestesugulti astara-
giiloril si s'a flicutti rufetil prin Domnesculil nostru hrisovil, cu privileghiurile
ce se cacle a av i el, dup cum a5 i alte rufeturI, art ar5tatil prin jalb
DomnieI mele, att crestinil astaragiI, efit i armeniI, cum ea dupit cuprinderea
hrisovuluI care intre altele scrie i acsta spre alege dintre dinsiI unu
staroste i doI proestosI, art alesti de staroste pe Gheorghe, i proesa pe
crestinul5 si pe Isaia armnulil. Ded amti data la mna numitulur Gheor-
ghe acstil domnscil a nstrit carte spre a ri staroste purttorti de grija
rufetuliff lorti, care impreun cu mal susti-disa proestI s caute pricinile i ju-
deetile ce voril av astaragiiI pentru ale mestesuguluT lortt, sa tie cutia de
milostenie, urmndil intocmaI dup cuprinderea hrisovuluI la t6te, i s aibti
purtare de grij a se lucra marfa bun si a so vinde cu pretultt cuviin-
ciosil lr' de a face lucrulti calp5, stl a cero prep ce fly< se cado, pentru
lngit pedpsa ce se va pedepsi unulti ca acela, care a lueratil calp5, ski aru
lace precupie, se va pedepsi i starostea i ace! proistr; se poruneesce i vou5
tuturoril astaragiilorti attil crestinI 615 i armen!, s-I cun6scetT de staroste
de proestI al vostri, si sit le datl aqcultare la cele eu cale, urmndil a implini
cea-ce este orCnduitil venit5 airt starosteT, far' de a nu sta cu impotrivire
la nicI una din cate se cuprindil in hrisovil, di pe unulti ca acela ar5tandu-lu
starostea la dumn6lta Vol cumurafi, i-se va face diquta pedipsrt. 1784. De
eembrie 9.

Carie de Tela a-Basa.

Zem. Vias. Dat'amti Domnsca n6strri carte 10 biv stegariil avescu, caro
dupil alegerea dumn-luI Vol CAminaril fcutil Telalil Ibaa asupra te-
Muria Illnedniloril de V. A. Ureeldd. 29

www.dacoromanica.ro
40 V. A. trithtlia

cinile de valre mai mare le judeca Vel CAmrasulti. Evreil din Bu-
curescI se ocupati cu poverne c'AcI n'aveatt accesil In breslele de Me-
seriasl. Starostele era plAtitil de connationall cu untt lett si 30 banI de
cash', din care sumd untt lett era pltitti starostelul pentru cA fAcea si
functiunea de habamti. chla de putini erail la num'ril Ovreil In Bucu-
rescl sub M. Sutu, se pte ved chiar din taxa de untt lesi 30 banl,
taxii care era mare pentru ca din ea s prd ajunge a tr'ai starostele
de EvreI, fiincla putinI la numrti acestI contribuabill.
Eta pitacultit de rnduire alit' starostelul de evreI:
Dat'ama Domnia mea cartea acsta luI losif Simona pe care Varna fit-
cuta Domnia mea staroste de EvreT, pentru care vOuma Domnia mea larisve
domnescT earl scria, cum c au avutti aceste obiceiurT, adeca era ela impreuna
cu totT Evreit ap'ratl de alte dajdiT ce esrail peste and de la visterie, file de
lalilora din BucurescT, ca sa aibil a tin catastiha.de totT telalil caV se hrnesca
cu acestil aliveri, i fie-carele sa-sT dea chezasiti i s fie sciuta, cu. cand
se va intmpla a insela pe cinevasa, numitula Telalti-Basa gasinda pe acesta
telala sa aiba a face inplinire stapanulul de tota pretula in cata se va fi vinduta
lucrula acela i sa-T vie si de hac; iar de Va gsi pre vre-unula ea s'a filcuta
de sinesT, fra de scirea Jul i fril de a nu da chezasie, sa aiM Telala-
Rasa volnicie, ca s ingaduiasca, a face telalica unula ca acela ; asijderea
sa aiba a cerceta pe fies-care telala, orT barbata orl muere, romance, tigance,
ovreice, pmintence ca.ta i straine murerl teleleice, earl obisnuescti de radica
de aid lucrurT si le duca intealte partI de le vindii, ca sut dea smil orT-ce
lucrurT de unde le-att luata anume, i cu ce felti de mijlocil i tocmla, si la
care va gasi ca sunt lucrurT de furata, pe acele s' le dea in scire la judecata,
ca sa faca cercetare i hotarirea ce se cuvine, avnda purtare de grip la a-
cestea ce poruncinati, ca sa nu se faca insalciune si furtisagurT de care Mall
si de catra telelicile din nepurtarea luT de grij, &Act ca unulti ce este in-
crcata cu tt trba i purtarea de grip' a bresleT acestia, va av a r6spunde
ela la orl-ce pricina i dupa villa se va si pedepsi; asijderea i lucrurile
care cu porunca amnia mele se voril da la starostea de negustorT spre a le
face zapta, starostea sut aiba ca printeinsula s le dea a se face strigare de
mczattl, i col ce va esi musteriT de va atardisi la mezata, sil nu fie volnicT
a so intrce de cuvintti, ci pe CAM cuvintula lul din gur la mezata, sut fie
datora a rgspunde si a lua lucrula acela, pentru ca fiind ela incarcata Cu
acst trba, dupa cum maT susa se arta, elti are sa dea sma cand se va
intmpla vre-o pricina. Pricinile cele maT micT ce vora av telal Cu telala,
intro dinsiT, pcntru ale telaliculuT, cum si pentru ucenicT i cutlil, Telalii-Basa
impreun cu altT maT b6tranT a bresleT acestia, dup ornduiala, i obiceiula
lora sAl judece i s-I indrepteze; poruncima Domnia-mea i vou6 telalilora
teleleicilora sut scitT de Telalii-Basa i puriatora de grip bresleT vstre.
maw receh. g. 1784, Iulie 3.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 4b1.

numai ruptrea lora de pe cum eral asezatI la cmara domnsa Pricinile

Ovreilortt cele mal miel' le judeca starostea, iar cele mal marI i carl' nu eral
odihniti pe judecata lui, d-lui Vel Cmrast. Starostea si casa lui era ap5-
ratil de fumarittl i alte rndueli, dijmaritti pe drepte bucatele lui, pentru
ctti stupT avea nu pltia, i ciind stringea banii djdiei de la Ovrel lua de
nume cte bani 30 pentru ostenla luT i ffindti i vechiltt do hahamti-basa
lua de totti Ovreiul casnicti cAte unti lett pe anti si alte venituri ale halla-
muluI, dupil ornduiala lortt. Asemenea tineatt Ovreir i povernele ce le-att aviar'
fticute cu cheltula lortt in Bucuresci pe local ce li datil de la Domnie F,4i. si-
nagoga lortt. Deci acole mili si obiceiurT ce le-ati avuttt si de la altI fratI Domni,
care mal' susti se artti, m'am milostivitti i Domnia mea de le-am inthrittl.
Pentru care vi"; poruncimti vou' tuturortt Ovreilortt, sit avetI a-ltt sci de sta-
roste, dati supunere i ascultarea ce se cuvine. Asijderea protimisitI
ori unde si intru Oto locurile, ca pe una staroste ala vostru ; pc cela ce-1g'
va arta starostea impotrivitorti, neurrnAtort i ne supus, se va umlri si se
va pedepsi. 1783, Oct. 7. (1)

(I) Acesta staroste Simontl, va fi recunoscutil ani apoi si de catre

N. Mavrogheni.
De 6re-ce ne-amil ocupattt de bresle, t. i untl chrisovti reinoitti alti bir-
l)ierilor din Bucuresci :
Chrisovulti brbierilorti din Bucuresel din 1783, Octombre 6.
De vreme ce rufetultt brbierilorti mesterl cari locuesett aicea in orasulti
DomnieI mele Bucuresci, a avutti obiceittri i asedgminturI, ce se cuprindil
maT jos, inc5. de mal nainte, din vechime, asijderea a avuttt i unii proto-
mestert mal' mare peste dinsii, adec staroste, pentru purtarea de grill'', a
rufeturilortt lorti, care obiceitt cerndti a li se intiiri si de caro Domnia mea,
duptt ce ne-ami plirolorisitt, intAiti avutti acestea i ami"' v6duttt inine
la mana lorti attt hrisovulii fratelui DomnieT-sle Gr. Alex. Ghica VV. lt.
1768 i brisovulti Domniei-sle Alex. Ipsilante VV. 1775 si anafora intrit
iar de Domnia-sa Alexandru Vodll, mal' in urm. flicut', la lt. 1780, cAttt
hrisovulti fratelui Caragea Vod ami poruncitil s se algti staroste si s'a alest
pro , cruia dattt acestil hrisovti ala Domniei mele, ca s aiba a
fi staroste i purttorti de grij preste toti brbierii de aici elti impreun
cu 6 epitropi ai bresleI acesteia, mal' btrnl si mal de cinste al lortt, ce vortt
fi, stt pzsca ornduiala ce att intre el', adeca :
L TotT cAti lucrz mestesugulti acesta aici in Bucurescl, off pminteni, stt
strinI, din oil-ce parte arti fi venitt, sti calrasT dorobntesci, sti ori-ce
de slujitortt arti fi, s aib a asculta de starostea si de acei O epitropi la acelea
ce-1 va pov'tui pentru ale mestesugulut
2. Pentru ucenicI cand vorti vr s iasd de pe la mestesuguri, s fie da-
tori a da de cire strostiel i epitropilorti, ca prin scirea i voia loril s ias,
iar de sinesi s'A' nu fle volnicT, niel vre-unulti din mesterI stt nu indrlisnsc, a
lita ucenicul altuia.

www.dacoromanica.ro
452 V. A. tritECIIII

Industrie.Fabrice.
In urma rsboiului, industria Incep'tre se reIntrmz6 cu anevoie.
Totusl din documentele ce anex6mil (1) la acst paginh, se p6te ved

CAnd se va intilmpla or`f gresl s fach,' vre-untt brbierti, de a nu lucra

bine, orI de a nu pz Dumineca i alte stirbtitort, sttjudecat sit aib unulti
eu altulil pentru ale mestesugulta, sil nu fie volnicil boerulti marele Ag, sti
altti zapeiti judeca, far numaI starostea impreunti eu epitropiI judece
indrepteze, dupti obiceitt i ormduiala lor, certAndu-1 i dojtinindu-I
cine ce va face celorti ce va .face.
Paul nu vorti deschide mesteriI cel mal de cinste prvrtliile, s nu aibil
voie cel-laltl brbierI a si le descbide.
Pentru cutia de milostenie ce are obiceiti a sine brsla acsta, s ja de
totI mesteril, din Duminec in Duminec, cilte haul' 3, de calfit dlte banI 2,
(lanai acestl banl orl-cine ar lucra mestesugultt si s, se stringa in cutie la
starostea, care cutie s. se tie pecetluit atAtti de starostea cat si de epitropI,
cu pecetile lorti i sA se pAzsed peste iot anuli, ca dinteacd banl s se
cheltuiasc la prasnicuill Prapa-D6mneT Paraschivd, prsnuescti el, si
la mrtea vre-unuT mesterti din brsla lorti, ce nu va av cu ce s, i se facti
trebuincise ingroprd i a le pomenird, dinteaceI banl s.-1t1 slujsca, s-I facil
pomenirile luI. De va r&nne vre unti mesteril de al lorA la slabiciune si la
s6rticie, de MI6, ski de alt intmplare iarsT dinteacdasl banI ajutoreze
cu cea ce va fi cu cale, dup. starea lui. Pentru care acestea cheltueli cAndtt
se intmpl a face acst trebuint, cu top impreun sA deschidil cutia i cu
sfatil de obste altl'epitropilortl s. se cheltusca i aka de banil ce vorti stringe
la cutie cum si de cheltuiala ce se va face la cele maI susti artitate, in totT
anil sA aib starostea a-0 da socotla inaintea acelorti 6 epitropt, ca sA i-se
cun6scti de-i este slujba cu credint. sti nu ; care acestea obiceiurI i aseqii-
minturI le-ail avutti brsla brbierilorti inc de mal mult: vreme, dup cum
adeveritti din hriseevele fratiloril Doma, dupti cum sa disti mal susti.
Dreptil acea i Domnia mea le-am inthritti vechiult1 obiceitt i ornduiala, ea
se urmeze dupre cum poruncimti. Pentru care li s'a datil acestil dom-
nesett hrisovtl IntAritA ci nsi ischlitura i pecetea Domnid mele, scriindtt
acum la intiliulti anti altt Domnid nstre aid in orasultt Bucuresd la anultt
dela milnt. lumd 1783, Octombre 6.

Poverne.
Dumn-ta Vel CtimArasti, te insciinpmil pentru povarna Iancultif ovreiti,
care din porunca Domnielmele, prin or'enduitulti dumi-tale (lela aim= gospod.
s'a fostil oprittl, cA iatil s'a data vole ptinti la inceputulti liii Februarie ce vine
lucreze zaherua, attitti acca udii cc a apucatti de a intratti la apil, ditti

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORtt 453

povernele lucrza, c apa Dmbov4eI pune t n micare mal multe

piue de postavurI, c Lazst continu& Cu fabricarea hrliei, cS. sunt
multe morI de fS.inS., titbiticariI de pel, astaragiI etc.

si oca neudatil, caro s'a atlatil a o av6 cumplirata pentru trebuinta poverneT ;
iar dula Ji inthitt Fcbruaric inainte s tic iarAT Cu totulu oprit, ci dar sa
trimilT sti deschidA povarna, s'a o sloboqi la lucru i sit fic nesu1)6ratu de eri-
ce zapelil plinA la acelt sorocti a lucra. 1785, Augusta 12.

T abAcarii.
Tcthaci dint BUCtfreni cu, Vnteqii apucd s6 plalescd vaina la scumpie
care o aduna de ala qi fosit't obiceia,.

ni)* Mamila Conslaulinti, Vvd.

ATa sA urmeze ; pcntru care dupA Domnesculti silleta co au jaluitorii de

obiceiulti co li s'a pilzitti, i duph" cercetarca i alegcrea acsta cc a facutu
Epitropil de faA cu vameiI, nttirim i Domnia mea. 1785, Septcnibre 6.

Prea itzeil(ate .1idItte,

Duph" jaiba ce aj datil InAltimeI tale Loi ci sa lirAnesc6 cu meteugul6 tA-

bAciiricT de saftiene, aicT in 13ucurescT, asupra \ ameiloril dola oborultt TrguluT
de afaril, qicndil cum-CA pentru scumpia i alte erburT ce aducil de pesto cAmpil
de aicT din trth i aducil in BucurescI la casele lor6, lucru pentru trobuinta
meteugulul lorA, iar nu pentru vincjare, i-arti fi apuchndil vamcil, ca sh le
ica varna, i eT iic ea art.' fi avndtt vechiti obicciti de a nu plati vamii la
acest6 felti de marfil, ce este de trebuinta lora, avn(16' i o anafora a dum-
n-lor6 Velitilortt boerT, intAritA fiinc16 i de Maria Sa Scarlatti Vocla Ghica,
prin care II ap6rA do a nu se supra de catre vameT; cerutti srt ne
ar6te acea anafora, i ama v6cjutil, fiind6 scrista cu lt6 1766, Augusta 12, prin
care-i aptirA de a nu-T sup6ra vameiT de vamii pentru acestil tela de marfit
a meteuguluT lorti, lar de vorti face maT multit" peste trebuinta lorA i vor6
vinde-o, stt aicT, s6 vorti sc6te-o din trA la alte pArtT strAine, pe acea stt
pliitscA vama deplin dupA obiceitt; l'ata" fiind6 i pAritil vameT inaintea
n6strA, intrebatti ce ati sii r6spunda in potriva parilorti, i rtispunserit
eT nu le cera vamil pe marfa ce o aS. de trebuinta meteuguluT
ci flindti ca uniT dintre tabacT avndil malla maT de prisostt, o vindii altora,
ce att trebuintit, tot6 din rufetultt lora, pe tainil, i nu vor6 sA pliitscA pe aceea
vamA, ce-1 pAgubescil. Intrebtind6 pe prtrit1 de facti vre-o vint)are unulii la
precum qiserit varneii, i totT cu untt cuvint6 se ap6rarA, cui el niel
cum vinqare nu faca, fArA numaT schimburT unulti Cu altul, dandtt marfa ce
ati de prisosil i ieatt cea ce-T lipsete, iar vameiT de-i va dovedi cui inda,
datorT sunt de a-I pliiti vama ; ci la acsta no mal putnc16 vameiT a mal

www.dacoromanica.ro
454 V. A. URECHI

Astaragiiloril le (Id SIO urnAtorulil chrisova de organisare a ru-

felultil 101'6:

Chri8o u ult adaragillorti.

Dupa cum tte rufeturile altora meteugurT, cer6nda i astaragiiI, earl lu-
crza astara aicea in BucurescT, a se face si eT ruIctil, i a li se ntri cu
privilegiula domnesca i obiceiurilc ce s'ara 6(16, cum si telte rufeturile. i
fiinda Cu cale pentru folosula obstel a se pune i acesta meteuga la or6n-
pretendirisi alta, 1.r:inane ca el dupa dreptate avnda vama cumparata sa.-0
faca caduta cercetare cum voTesca i dovedinda cu buna dovada pro vre unit
facnda' vindare, atuncT dupa dreptate se cuvine sa platsca vama indoita, ca
uniT ce ambla cu viclesuga, pgubinda vama Domnsca, i inca sa-si piarda
mila ce ail de a nu plati vama ; ci noT de cercetarea ce facuma aratmil
InaltimeT tale, (Tara cea desavritil r6mane a se face de catre Inaltimea ta.
1785, Augusta 16.
Ianache Lehliu Pahar., Nicolache Stol., Ioanittl Medeln.

Postayuri.
Chrisovula fabriceT de postavti din 1784 Februarie 6:
De vreme ca cea d'antaia indestulare a une t5r1 este immultirea negus-
tond i alesa i felurilora de mesteugurl i lucrar de miina, in cat nu nu-
maT ca n'are trebuinta tra aceea de lucrurT ce vina din OAT straine, sa prda
atatT banT ; ci inca s. castige, trimitnda la alte pArI acelea ce ar put pune
la stare ca sA lucreze i sa facA inteinsa ; cu acesta mijloc atilt indestularea
el i mijlocirea chivernisenieT multora se immultesce, eata i slava numelui
si lauda castig. i fiinda-ea d-luT cinstita i credinciosa boera al DomnieT
mele Radu Slatinnu biv Vel Clucera a facutii fabrica de postavurT bune la
Potvaliste sud.11fov, puinda in lucrare facerea postavurilorti, din care este bine
eunoscuta, ca se folosesea cea mal multa parte din obste i se ajuta la eco-
nomia cheltueleI ce faca pentru d'alde acestea, langa acsta lauda i cinste a
patriel; pentru aceea dar dupa privileghiurile ce ati tosta facuta numiteT fa-
bricI fratiT DomnI Alex. Ghica VV., Gr. Ghica VV., Alexandru Ipsilante
N. Caragea VV., si dupa trebuinta ce are acesta mesteuga de menT si de
alte ajutorurT, ca O. se pta intemeia acesta lucru folositora in tra, iata
Domnia mea bine am \mail si am ornduita printeacesta domnesca al nostru
hrisova cate mal josa se cuprinde :
I. DoT preotT i una cantareta, earl s'ati ornduita sa fie pentru paza i slujba
bisericT, ce este la fabrica de postavii, ca s-I implinsca duhovnicsca da-
torie norodula ce este lucratora la acsta cherhanea, am hotarita Domnia mea
ca sa fie in pace i iertatT de totti felula de dajdiT ce vora esi peste anti in
tra de la visteria Domniel mele ; inca i ceT scutitf, pentru trebuinte de se
vora pune la verT o dare, iar aceT, niel atuncT sa nu se bAutuscO, cum si de
poclonulg lclicesc IncA sa nu fie supgratT,

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMANILORO 455

duialg, maT oranduitti la dumnlortt boeriT epitropT al obteT, do

le-ati fcuti alegere i s'a aflatti intre diniT meterT bura, liude 60 'Msg. 31
pravoslavnicT i 6 armenT, earl acetia fiindti-cg s'at legatil, i aeqatil
a fi rufetti de astaragii, iata pe obiceiurile ce artatti epitropiT in scrisil
prin anafora c se urrnzg la t&te alte rufeturT, le-amti dattt domnesculti nostru
hrisovil, a li se pazi ponturile ce mal jostl orAnduimil : Afarg dintre acetI
aleI, nimine din alte rufeturT sg nu fie volnicti a lucra astare, stt pestemane,

50 de lude sg se ggsseg. strainT, !Ara' de niel o pricing, earl sg fie pep-

te)ngtorI de 'Aug, testitorT, vilpsitorl, tunlaorT, lemnarr, covacT i fact,ItorT de
pive. Acetia iari s fie in pace i sloboOT de niel unti felt' de dajdie
aith unde-va.
Una sutg lude iar strainT, earl sunt spre trebuinta de torsti, gilsindtt
&netti far' de niel o pricing', stringndu-T, s plgtse de mutt inteunti anti Po
tal. 8, ins 4 la qiva S-tuluT Gheorghe i 4 la qiva S-tuluT Dumitru, iar mal
multti s nu se bantuscii.
MeteriT catT vorti veni din nguntru cu sciinta acestul meteugil i
intra.ndti la luerultt fabriceI iargT sg fie ap'ratT de clajdie.
Vgpselele i alte felurimT spre luerarea meteugulul fabriceT ce vortt
aduce din alte ten l s. nu se supere de vam.
2.000 oI aduse din strain'tate inteadinsti pentru Ielul lgneT, ca impreu-
nandu-se la lueru cu lana de Ora sg se ptg aduce facerea postavuluT la mal
bung stare, aceste ol sg fie scutite de oieritti ; orT de va fi slujba in credintli,
stl de se va vinde, acsta suing sg fie pururea ne bantuitg atattt de oierittt
CAVIL i de beiliett.
Pe moie unde sunt fcute namestiile fabriceT, dupg aec,18mintu1ti ce
s'a facutti cu stgpanulti moieT intaiti, acolo sg fie statornica i de nimenT ne-
clintitg, pgzindu-se in totil vculti ae0mintultt loculuT moiel, care d4 stgpa-
nuluT moieT celti ce va tine fabrica pe anti talerT 250, iar mar multil niel odi-
nirrt s'a' nu crg, milcartt i cand va ei acsta moie din mana celul ce o stil-
panesee acum, orT cu motenire, sal cu vinglare, orY in ce vreme, sti cu schimbti;
orT &and i la orl-ce felt' de tocmlg ar intra i vimptoril i cumpgratortl, tottt
cu acestil pronomionil sA vinqa i sg eumpere. TotT luergtoril fabricantI niel
odinir sa nu se supere la clacg, ski sg li se erg ehirie de cash', niel sA pue
stapanff moiel orT-carr dui-A vreme all fi, vial, rac,hiti, carne, pane, sea bg-
egnie, ce numaT celti ce va tine fabrica acela sa pue s vin4a orr-ce, cad ara
s'att tocmitti i a.,eqatil cu plata haculul ce s'a Iis maT sustt, ca sa fie
moia totA cu acestil pronomionti.
CatT meterl vorti intra la lucru, verl fie strinf, veil fie pgmintenT, cum
i ceT ce vortt intra spre inVt'atura meteuguluT dupg. ae4gmintult1 ce-1'
vortt face cu maT sustt numitulti boerti, sg fie datorT a-T implini vremea so-
roculuT dupg tocmelg ; iar pentru ceT co vortl ei far' de vreme i mal ina-
inte de &prod', s aiba celti ce va tine fabricg volnicie i orl-carele, de s'ar
pune orr la slujba domnseg, sti boerseg, orT la vre-o trbg de slujitorti, prin
scirea Domnier, yeti uncle s'ar afla sh-lt1 ica i duen la urmil, ea sil
ereze pang ce-T va implini sorocultl clup4' amlmintti,

www.dacoromanica.ro
456 V. A. IIRECHIX.

fitra de numal cl. Sil aihil unti staroste pe care vorti alego ei dintrc
dinsil, lngit care sti fie si doT proestY din ccI mal de frunte, unulti pravoslav-
nicti i altul armenti, ca sii priveghcze pururca spre a se lucra marla huna,
iar nu cu ins'61aciune. i sa le caute judecatI i socotell, cancltt se va intrtmpla
a av6 dintre dmnii, pricinl pcntru ale mestesuguluT lortt. Iar starostca tali de
scirea acclorti doT proesiT sii nu fie volnictl a cerceta si a isbrini pc cinevasT
spre vre-o cerectare.; cum si pre ceT cc voril cad6 in vrc-o gresla pentru
Pentru postavultt cc se va vinde in fabricrt cu maruntisulti, vami sil
nu platesca, iar cand va vinde cu ridicata la negutatorT i aceli negutatorti
l va vinde aicca in -tra, si platesca la 100 doI, Insi negutatorulti cumpt,'-
ratoril ; iar carcle MI va sc6te afard din -tri platesca dupa catalogti ;
iar pentru orfanotrofie, dupti, deosebitult1 hrisovti ati a lua epitropiT i dela
fclurimile postavurilorti ce vort't csi dinteacesti fabrica, precum ica dela pos-
tavulti de r, de cot cte o para. AsTa, dup acsta analoghie a prctulul
postavulul de ten ail a socoti i a lua i dcla accste postavurT, caro vine la
20 de parale, o para.
Pentru hina cc o va string din Ora pentru trebuinta fabriceT, vatna sa
nu platsca.
XL Gel ce vortl tino fabrica' s'a ailya protimisisti maT intaiti deck top' a
stringc el lani din teed i apoI postal/aril de tra, insa s'a arte ntu suma
co trebue labricel, pe care sil se faci cartile DomnieT-mele la ispravnicT i sa
dca pre-V.116 cum vorti da si altil i niel sii urnse vrcmca din pricina ace-
steI volniciT ca sii, dca zatignla s6racilorti vindatorY, ci in vreme sii stringa
trebuinci6sa sumg, apol postvariT de Ora, si in urma, cel-laltI neguttorT, iar
Ora nu se va face suma fabricel, nimenea altuhii si nu fie volnictt a stringy,
si pe care l va gsi cu 'Ana strinsi, insa de aceea care va fi a infra in
fabriceT, dea pretult1 i s o iea pe sma fabricel.
Asijderea pentru a gasi i aye norodulti ce este la acst fabrica totti-d'a-
una cele trebuincise lorti precum i alisverisulti 6menilortl prtel loculuT,
am hotritti Domnia-mea a se face trgil in Mite Duminicele la Potvalestc,
inteacst qi de srbatre sunt slobolT lucratoriT de lucru cum si
locuitorit
$i am intritti hrisovulti acesta cu insisT credinta DomnieT mele 11 Const.
MihaT Sutu VV. etc. i s'ati scristi hrisovulti intru intaiulti antt
intaieT Domniel-mele aicI in Ora romnsett la scaunultt DomnieT-mele in Bu-
curescI, la lt dela zidirea lumeT 7292, iar dela nascerea mnt. Jisus Christosti
1784, Februarie 6.
Dumn-v6stri Velitilor boerY ai DivanuluT DomnieT-mele, sii socotitI cu ce
preVt este dreptultl a se vinde cotulil de postav de fie-care felurime, si
artStatl DomnieT-mele in scristi, cu vtavti de Divanti. 1785, Aprilie 2.

Constantin &tit Vvd.

CAW pentru ltimea postavuluT, precum se cuvine a se lucra, poruncimti
Domnia-mea, ca pe m'sura acsta ce se aret6 mal jost, care s'ai-A socotitil de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtf 457

ale mestesugului lor, iar5sT s nu aib5 vole a-T slobodi flir5 scirea acelord
doI batriinT. S ie starostea cu acei proestI cuti5 de milostenie, cum ad si
alte rufeturi, puindd fiesce-care mesteat pc saptgmntl ate o para, si sti tie
eatastilla de venittl si de cheltueli, cui s'a data pc anume. Care milostenie
co o vora face sa' fie cu obstesculil Matti, unde vord gAsi cu cal() acolo sil-1
dea. Starostca i acei dei epitropT s5 ailiit putero spre a aduce la judecatil pc)
eel co voril av pricind i socoteli de a mestesugulul knit Niel una mesterd

dare dumn-lord Ve1i0 este cu cale, asTa srt urmcze post5variT a

lace de aici inainte, si_dumn-v6strrt boerilorti epitropl aduandu-i pc postavari,
citindu-le ad:stit domnsett a n6str porunca', sti le aratati hotitrita masura, ca
s'a' o scie, srt nu se cuteze a lucra mai ingust ; iar pentru vindarea luT fiindt-
cit liineT care o cumpara postavarii este vremelnica, cum si vilpseaua
uno-orl mai scumpa, alte off mai eftintt, pentru aceea poruncimil bocrilord
epitropY, sit grijii ca pe tottl anula sit cercetatT pretuld lnelsi a v5pselelord
prccum se vinde i dup vreme, cum va fi prqulil acelora, asTa sit facetT drpt5
socotla postAvarilora, puindil cheltuiala lora, i astigula lord co va fi numaI
cu cale, luir' de a se lAcomi mal multti, i dupti ce ii yeti rndui pretula ate
eiltd se cade a viudo cotultl, apoi peste acelti prettt sit incarcaV ate o para
de cota, care para este orenduit a la orfanotrofion, i acceasT para sa' o ica ia.
1.50' posta'varil dela cumparatorT and lit voril vinde. Cu acestil mijloc po-
runcimtl srt se facti i s, se vnlit postavulti de acum Inainte, la caro sti
datorti si dumn6-1u1 Vel Aga, ca zapcid aid t6rguluT, s5-I cerceteze, si pe care
va gasi a nu urm6z5 hotaririi, dandu-la in scire la epitropie, s'5 ni-Iti arto
cu anafora, iar pentru cat postav s'ad gAsita pAnd acum gata la postavarT,
de care s'att filcutd catagrafie, pentru ca nu care cumvasT sit faca viclenie
postavarif Mgr], acsta a mai adaoga i alta suing de m6suril mica si ca sa'
lie sciuta i cunoscuta acsta viclenie, poruncima ca t6te buatile acestuI pos-
tal/a dui-A ce se vorti lua in scrisa suma coturilora, srt se pecetlusa cu pe-
cetea insusi asupra postavului la fiesce care bucattl, pentru care acesttl pos-
tav' ce s'att aflatti facutd p5n5 acum, s5 socotitl dumne-v6stra boerilorti epi-
tropT pretuld ce va fi cu dreptate a vinde, ca mijlocula ce poruncim mai
susti, asupra cardia srt se incarce la cot i paraua orfanotrofiel i asia sit li se
s1ob64 a vinde ; insit epitropuld sit aibd nti srt ar6te la domnie pc totti
anula socotla ce vord face postavarilord, i pre0.ild cu care gi:isescri cu cale
a se vinde. 1785, Augusta 22. Procit Vel Logf.

Pr hell(ale
Duprt luminata porunc Inltimel tle Maria i noY cercetare pentru pre-
tuld postavului ce se face aid.' in Ora; dad este cu dreptuld a se vinde co-
tula de fies-care felurime, vedemti cit pentru ate trele felurimele bine oan-
duescil dumn-lorti boeril epitropi pretulti cotului de postavil, la fies-care fe-
lurime, pentru care si noi asemenea mud gsit cu cale, ca cu pretulti ce se
ar6t5, in alegerea acsta asTa s'a' se vind5 postavurile, athtti de catre postrivarI
la dughengiI, cum si de c5lre dughengii de obste; dar fiirulti-e4 dumn-lort

www.dacoromanica.ro
458 V. A. 1JRECHIA.
-+

nu deschida prtivalie far de scirea i lonyea rufetulta lori, i unul ca

acola cAndti va deschide prtivalia, sa pue la cutia rufetuliff talus!' 5, (lanai si
starostid pentru avaettt tale( 2, afarti numal' din feciorl de mesterl' ce voril
rtimAne in locultt tatillur s'ti mesteril, acela si nu se supere, a da nicI la o
parte, nicI la alta, ci sti urmeze a pune el paraua pe sgpttimAnti cum a
pus il si Ucenicil s AA' a sluji spre inv'taturti a mestesugulia dupti
zapisulti i tocmla ce volt face cu mesteriI, stAndti pang la sorocti, totti la

hoeriI epitropf la acsta, anafora nu artti cAttl sti fie de latti postavulti, dupti
cum se facea mal dinainte, printeacstA cercetare a nstra ce acumil,
cu cale de a fi Fatimea luI de unti co-U.1 chid rup1 i unti gref cotul, sal
adeca cattl latime se vede ca are si postavulil celil vechia afarti din bete, si
la fie-ce postavti ce vortt face de acum inainte tottl cu acstti laime sa-lti
facA, iar nu maI ngust, dupa cum s'ati obisnuitil acum, iar pretulti sa se
urmeze intocma cum dice inteacsta anafora a dumn-lorti hoerilor epitropf,
iar hotririrea cea deshArsita r6mAne a se face de catre Inaltimea ta. 1765,
Aprilie 9.
Pana Ve! Baal, .....Vel Vornicti, Ienache Moruzi Vol Vornicti. Lo-
goftitultt ; Manolache Cretulescu Vol Logf.

Luminfiri i monopolii.
lag hrisovulil de organisare in rufetil a lumina'rarilorti :
IIrisovti la 14 lumintirarY din Bucurescl din 1784, Genarie 16.
De vreme ce epitropf prin anaforaua ale luner acesteia in
5, ati insciintatti Domniel-mele pentru luminarariI din Bucurescl lude 14, cu
dupa ce s'ati facutti rufetil, li s'att fostti nturit i lor priveleghiultt de o-
rnduiala ce li se cade a av cu hrisovti, care cerAndti s li se innoiasca spre
a li se pAzi nizamultt ce li se cade intre dniT ; iatti pentru a obstiel
tulare de luminarI, ca sa se gasscA in t6tA vremea a cumpra, or' cAnd va
av trebuintA, cu pretulil ce se cuvine, sA nu fie necajitI In vre-unele vreml,
am primitil cererea lortt si am datti acestti domnescti al nostru chrisovii la
lude 14 luminararl' de seil, ci ne art d-loril boeriI epitropl ca s'ati aflat in-
teacst vreme prvliasi lucrAndti mestesugulil acesta aicea in orasulil Dona-
niel-mele BucurescY, ca sa aiba orAnduiala ce cuprinde mai josti:
I. Dup'd cum teite rufeturile asra i ei scriindu-se in catastifulti camarel Dom-
niel-mele, unde sunt trecute- alte rufeturT, sa aiba a lua dela camarA suretu-
rile Domnie-mele la mAnile lor pecetluite spre a fi cunoscutY de rufettt
afara dinteaceIa caro li s'a facutti rufetti i vorti lua sureturile Domniel-mele
la mAnile loril de luminararl, nimenea altulti sA nu fie slobodti a vinde lu-
mintal de seil, niel cum aicea in orasuld Domnie'f-mele Bucurescl, mAcarti
verl ce omti ar fi; iar cAnd dupA acsta in urma se va arta vre-unulti cu
sciintA de mestesugulti acesta i cu sermaia si va cere a lucra mestesugulil ace-
sta, acela prin scirea rufetuluI luAndu-sl nti dajdia dela visteria Domniel-
mele si sinettt dela camart, asla va av yoie, iar intfaltti chipa sti nu fie vol-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORI, 459

mana aceita metert, cum i totI meteriT s Sc ferscil de a primi ucenicif

altuia, purtandtit grije stApaniT ucenicilor cu salta spre a-I invta meteu-
gulti desvaritti, dupO soroculti ce-I va punc cu pilrintiT copiiloril. Ucenicultit
dupO ce va ei din ucenicie sal 641 untit anti, totil la mana aceliff meteril,
care l'a invtattit meteugulil, pltittindu-T stOpanulti sirnbrie pe acelil antl, pro-
cum se va gOsi cu cale de ciltre Starostea i aceT epitropI aT rufetulul lor.

nicti Vel Aga artndull pe lumintitrarT c frg, de scirea rufctuluT i

frie de a-T lua sinet, fr' de a-T lua dajdie dela yisteria DomnieT-mele
apucatil de lucrza i vinde, unulti ca acesta sa-ltit opresa InsO acetI lurni-
nirad sh' fie datorI in top aniI a se ingriji din vreme i a cump'ra suma de
set' pe cat este trebuinta orauliff Bucuresciloril, cea de peste totti anula, ca
s aib6 gata s'a' lucreze luminrT preste t6ta vremea din destultl fr' de a nu
fi lipsit niel de cum. Iar pentru pretultt vinqrel, ca s o faca pe dreptate,
att pentru norodulil ce cump'rO dela luminararI, cattl i la luminaraff s nu
li se facil pagub, am fcutti acst or'6nduial, ca in totT aniT, tmna, la vre-
mea cand se stringe seul, d-loril boeril epitropl aI obteI, s alb6 datorie a face
pretil cate cata sA vinl ocaua de luminrI lucrate gata, care dup ce va ho-
tilri i va ar6ta lora, s dea in scristi luT d-lul Vel Aga spre arta d-luT
cu pristavil la obte i acel pretil sa-111 urmeze luminraril ca unti nartti peste
totil anulti, pan iarT la vremea trrineT viit6re cand atit a cumpra altil seti ;
i de vreme ce acestea sunt spre folosul aliveriultif lor, s aibl dato-
rie i el a pOzi nartult1 ce le va da d-lor epitropiT, peste t6t, vremea, spre a nu
se scumpi, niel micora luminOrile i a le face de maT putine dramurT, niel
lipsO s' nu aduc vre-o dat in tare', peste t6t vremea stit fie indestulare, niel
amestecArT sl nu pue in se, ci s, lucreze setit curatti i strecuratil, peste ti:AA
vremea, ea apoT se vorti pedepsi.
II. Aijderea s aiM i eT dupO orAnduiala altorti rufeturT a-I alege unulti
dintriniT de isprav' pe care eT cu totir s6-15 aeqe prin iscAliturile lora prois-
tosti, fcndil longe dup ohiceiul rufeturiloril i s fael judecatil i isbrnire
pricineI aceT cu dreptate ; cruia proistosti s i se incredinteze la manile lul
i hrisovulti acesta ala rufetulur lorti spre a-16 pzi intru pilstrare i sil fie da-
toril aceltit proistosil a ingriji de rufetula acesta, ca unti capil ala celortr-l-altT,
dandu-T i eT ascultare la povtuirile Jul i la vrc-o domnse poruncil care
printeinsulil se va da la rufetulti acesta.
Pentru care amil intOrittit chrisovulil acesta cu insilI credinta Domniel melc
16)Mihail Sutu VV. et. . . . i s'a scrisil chrisovulti acesta la intaiulti
dinteintaia DomnieT mele aci in orault Bucurescl la 16t. 1784, luna luI Ghe-
narie 16.

Carte ce s'aii data lui Da'itu(ti Luntiniiraru a lucra luntinetrile de

cret alba' aici in (rci.

Zem. Vlascoi. Dat'amtl cartea DomnieT-mele de volnicie lu'i Danutil

raru, ea s aibit voie de acum inainte a lucra aiel in oraulil DomnieI-mele
l3ucurescI hurrintinl de ara alba i a le vinde in targ spre indestularea no.

www.dacoromanica.ro
460 V. A. LTRECITIA

Aijderea i calfcle astaragit sa nu fie sloboql a ei de la o prtivglie i sti se

prang la alta, (grit de scirea i longea rufetuluT lorti, care sit cun6seit pentru
ce sliritil vrea sit sii de la acoa prilviilic i sh mrgh la alta ? cum i coi-altI
nieterT, sa nu-T primscit litra dovada, ca ori prin voia, S prin scirea rule-

rodulul de olmte, iar altula sit nu fie volnicil a tinca cherlianea sit luereze
limit-tat de cril alba aiet, niel sil vincjil din celea luerate de aicI far' de nu-
maT negustorit cot cc le aduett gata lucrate dela Venetia, acole ea i pang
acum sa fie slobode a se viudo pentru mal multil cftinatate i indestularea
norodulul do olmte, pentru ca acsta volnicie a lucrulul de lumingrI albe
ilia in 13ucurescT, viltjumtl Domnia-mea, ea dupil prins6rea i leaatura co s'ail
fost legat ail Alexandri strinul, ea totil-deauna va viudo lumingrile cu
tal. 1, ntal josii din prerulti ce se vora yinde cel din Venetia, i tottl-deauna
va lucra luminarile curate, far' a pune sett, stt alte amestectirT, s'att
data a supra ha ctt carte dela Dontnia-sa fratele Dontnultt Alexandru Ipsilantii
i'vd. dupel care i Domnia-sa fratele Nicolae Votlei Carayea ati innoit'o cu po-
rtmcd fi cu hott1rire ca sa pazscil aeeste arturI, adecti a vinde mat eftintt de
cht cel dela Venetia cu tal. unultt i sii le lucreze curatil spre a av oh-
tea folostl, iar eltt nepazinat acstit legatura a luT i domnsea porunca i
inpotriva inelandil i hotgrirea domnseg, in led' de a le viudo cu unit 161
mat oftine, s'att prinsti de dumn-ta Ve! Aga vinOndtt intocmat ca cel (lela
Venetia, i inch' cu trot parale mat mult, i acelea lucrate cu sett i cu alto
amesteetiturf inteinsele, dect dovedindu-se numitulti Alexandri in faptit cu in-
clacitme ca acsta facadil noroduluI, i ggsindu-se acest' Dttnutti Lamina-
carde duph' ce se Itigilduesce a da i la citmara domnsca pe totil anultt
cato tal. treT sute din chtigultt ce are a dobAndi dintr'acest meteug, am
data Domnia-mea acsta domnsca nstra carte de volnicie la milnile luI, prin
care poruncimil, ca numaT el21 set alba a tin cherhana fi a lucra atel luntintiri
de cr'd a114 iar altult sit' nu fie volnicti ; insg cu acsta hotarire, ca sti fie da-
torti tot-d'a-una, dupg fLigduiala cc at dattl, a vinde ocaua untt lett i cincI
paralc mat josil din iwicina Mora de Venetia, i sit se ferscil a ?une seit
s g alte amestecettuti, ci curate, bine, dilnat i la camarit pe totil anultt ale
talen trel-sute. Pentru caro poruncimti d-tale Vol Aga, v&jndtt acstrt Dom-
nscil a n6stra, carte, sa aibI a inchide pravglia mat susti-numitulut Alexan-
dri, ca sa fie oprit de acum inainte, ca unulti ce nu a pgzitil
i tte lumingrile eke le va fi avndtt lucrate pang acum, sa le fact zapt i
s'a put pe Ditnutil a-T plati cheltula tag cht it' va fi tiindtt pentru acidic
ca sa nu se pag.ubsca, inert i dou stt trot parale mat multil la oca
sil-I d, ca sh' rtimae !Ara de cuvintil i ata sit' le fact teslim, tte la mat-tile
lut Danutil; apot dupe acsta sa porti grijil in urmit peste tart vremea de
urmza numitulti Danuttl a vinde cu un leA i cinet parale lumingrile lui
mat eftinti decht cele de Venetia i de sunt curate, i chnd liii vet dovedi
a facutil la acsta i elit vre-o inclaciune i n'a pazittl fAgduiala, numat
deck sil ne dap' de scire, ca lipsitn i i pedepsimil, fiindtt-cil
Domnia mea mat multti folosulti i indestularea obtiel poftimil: a fi efting-
tate in trgti, deck acea fa'gadult a lui de talen t 300 la CAI-tiara, toli. pi-
sah gvmd. 1783, Octombrie 6.

www.dacoromanica.ro
 MORIA ROMINILOR6 46 1.

tuluT. loril a eitti de la metertl. i acest radii sit fie sub ascultare la ca-
mera DomnieT mele. DecT fiindtl-cil aceste ponturT i orAnduial ce le punemti
Domnia mea, sunt tte spre alti lortl folosil i buna inlesnire a alii;verivluI,
sit fie dar i eI datai a le pazi ca sit lucreze marfa bun, iar nu calpit, stt

Pitacti cettre Vol Aya ca sci inchicici o pi-dye-die de lumincirI de serf

a ha Danutu.
Dumn-ta Vel Aga, fiiindil-c numal i numaT pentru a se lucra lumindrile
do cra curat fax% de alte amestecaturT, cu paguba cruniirel DomnieT mele amti
radicatil din ponturile viimelortl vinOarea luminariT, rttnduindil (5menT ca s o
caute in credinta, cu porunc i hotarire, ca nicT unti fail de amestecaturil
inteinsele sil nu fie, i pentru ca sit nu aib niel 're-unti mirosti do sett, mil
poruncitil de s'ail radicatti din 'nituntru luminarieT tottl seulti, i
de sett a nu se lucra acolo. Acum aut,limti, cum ca Danutu, ce a tinuttl lumi-
nitric in anulti trecut, s'a pusil alaturea, aprpe, de lucrza luminarT de set';
care acst urtnare a luT fiind' indra'snla la porunca: a se pune imprejuril
aprpe de luminarie ca sts lucreze sett, dupa ce s'a opritti insuT din lumi-
naria domnscit seulti ; qi s'a radicat a nu fi aprpe de crd. lata poruncimti
d-tale, sa inchiqI prilvalia luT Danutu, i sil nu fie oprittl ca sil mrga sa-FA des-
chitid pravalie aiurea la alt parte, iar acolo sit' nu fie volnicti a lucra i a
vinde seg. Catre acsta, fiindti-ca, i pentru lumnuirile de cra alba s'a hotaritil,
ca altultt nimenT RA' nu virKla decat la lumindria domnscii, dupil cum pe larail
cuprinde cartea pentru acsta, poruncimti d-tale, ca orT unde se va gilsi lu-
minarT de cril alba, sil le inchiqi, sa le pecetluescl, ca sil nu pta viudo la
altulti nimenT, ci sui le dea la cc! ce in luminarie. Tolico p. gvmd. 1784,
Ianuarie 24.
Pitacii calm d-lul Vol Aya pentru lumineirie de crci, set' criba purtre
de grijci.
D-ta Vol Aga, te insciintilmil pentru luminaria din BucurescI, cd pentru fo-
losulil de obte a se vinde lumindrile de cril curata Wit' de alte amestecti-
turT i cu pretil ce este dreptil, a nu suteri i estimp paguba Cuiinrel dom-
nescI, de nu o amil vinduta in banT dup cum era obicinuita i anul lasat'o
sil o lucreze i sit se caute in credinp, rnduinclil do la Domnia nstrd
intradinsti la luminarie, caruia i s'a data domnsca nstrit porunca strapica
(le a urma ort.ndueleT de anti, ca sil lucreze, numaT sil fie cril curatil, i tte
luminarile sa fie insemnate cu pecetie ; iar pentru prep fiindti-ca estimpil esto
crii maT putina, de aceea dar, dui-tit vremT i dupil trebuinta, s'all adaosti i la
pretulti luminarilorti estimpil la oca patru parale maT mult peste pretulti de
aria; ci dar dumn-ta, ca zabit' alti trguluT, sit Ell cu purtare de grijit i cu
luare aminte, de urmzil buna acstil ornduiala stt nu? i de veT gsi lumi-
na'rf vinOndu-se, or.' faril de pecetie, orT la dramurT lipsil, orT la pretil mal
orI cu amestecatura dovedita de la cinc s'a cumptiratti, pc acel vIn-
Otort1 cc a vindutti aeesta felil de luminarT, numaT deck sit arty Dom-
nieT mole, tol. p. gvd. 1785, Ianuarie 27.

www.dacoromanica.ro
 462 V. A. VRECIIII

cu inselAciune, i sA o vin(,11 cu pretulti celii cuviincios5, fAr' de a precupi

a cere peste ceea-ce se cade, pentru cA de se va dovedi ca al"( metahirisitti
viclesugil fticutil precupie, nu numaT voril perde privileghiurile acestea,
ei li se va lace si pedpsA i Muga dinsiT se va pedepsi i Starostea rtifetu-
luT aceI proesff pentru rea purtare de grijA la ceca-co sunt indatoraV.
acum ntArim hrisovul acesta cu insisT credinta DomnieT mele ho
Constantinil Suttilti Voevodil, etc. Lt. 1784, Noembrie 12 (1).

M. Sutu nu a relnoitti t6te hrisvele protectioniste ale fabriciloril exis-

tente, dar niel aflrn acte contrarie aceloril hrisve. Tabacilortt le acorda
protectiune specia15, prin actula dela 12 August6, 1785.
Protectiunea din vechal dat5, vinului si spirt6seloril indigene con-
tinuil, sub M. Sutu, care opresce importula unoril asemenea artieole (2).

rondica No. XI, fila 63 verso.

La 27 Septembre 1783, Domnitorulti dA anume chrisovti cu acstii proi-
biOune. I4A-15 impreunti cu altele anterire i ulterire

Carri ce s'aii scris4 la Ispravnict din sud. slam-R6innicil, i din sud.

Teleormanft pentru a nu trece vinuri din streinettate dincdce de margine.
Dumn-v6str5 Ispravnicilorti ot sud. . . v5 facem5 Domnia-mea in scire,
&A din ar5tArile unora din ceT ce alterna orinduitI pentru perierghia a bitti
urmarea ce se face de catre verT-cine in t6te laturile t5riT DomnieT-mele, ne
pliroforisimil i pentru acsta, cA cu tte c din vechime se obisnuia, gata
strinii cAtti uniT din ptimintenT, de fAcea alisverisurT cu ving, rachin-, ho-
lered ce scotea de prin vecineitdri, dar hind acestil aliveri numaT in parte fo-
losire, iar nu de obste, j iar maT pe urmti catamerosti s'ail fost datti slo-
bo(lenie sateloril ce sunt prea aprpe de hotare cale ca de dou5, sti treT cia-
surT, sctA pre ctil le-ara fi de trebuintil, iar nu maT multil, de a se
numi negustorie, sal precupie, fAr numaT ce le-arti fi de trebuintA, (lar unir
ceT cu neindestulatA lAcomie, indrtisnindu-se aft fticut'o catachrisistl, clicT cti
pe langA acea ce cu adevgratti arti fi avndti trebuintA de a-sT sc6te pe cAtti
insusT le trebue, fr a nu aduce stricAciune obstieT, orT prin scirea i mijlo-
eirea d-vstr si a 6meniloril d-v6strA, orT prin mijlocirea capitanuluT i slu-
jitorilort ce sunt ptizitorT, carT i aceTa ati a d-v6str ski a zabitilorti po-
vgtuire, ati pentru a lortl neindestulatA 15comie, uniT cu unil mijloe, altiT
cu altul, ati scosti vinti, rachiti, holercti cu indestulare si nu pro aprpe de
marginile hotarelorti, ei prin sate si orase departe, si asTa niel folosulii obstier
pAzitil, niel venitulti dregAtorieT d-sale Vel CAminarti nu s'ati cAutatti ; dile!
dar iatii v poruncimti i acum de o cam-data pana vomil vr a se pune
la orAnduialti i acsta, sA eilutAT i frte cu am5runtulti sA cercetatT si pe
dinteacestia veV dovedi cA ati scos5, sti vorti scte, orT vinti, orT racial

www.dacoromanica.ro
 ISTeduA. Itomi/mow/ 463

O mica esceptiune se face pentru vinul necesaril satelor4 narginaBe

i holercti, intitt s-T apucatI de a-sT plti obisnuite venitule a1 ctiminttrieT
(Mpg vechiule obiceiti, la cele oranduitil de d-luT Vel Cminaril, i apoT cu
catastihe osebitil cine, eke vine, rachie, sti holercil a scose nil va scte?
.

s ar'tatT DomnieT-mele inteadevere, ea in vremea ce vome pune acstti trart

la ornduialti, sil seime cine, eke si unde art scosti ? ca st ornduime si eu-
viincisa pedpstt. 1783, Auguste 19.
Slam R6mnicil
Teleormanil La aceste doug j udete s'ailsensu etirtT cu acestil Nose
Chrisovule pentru oprirea importuluT vinuluT si rachiuluI, 1783 Sept. 27
llottiririle eke sunt drepto i cu cale la orI-ce felt" de pricinti a Orel da-
torie ati Domnif i oblduitonii erora incredintatil de la Dumnedeil sta-
. phnirea noroduluT acestul pmnt crestinescti a le intilri si a le adeveri ea
nisce bune si cu cale, maI vrtosil cele earl' aducil folosti i dreptate la in-
ssI obtea ptimintuluT, la marT si la miel ; cum impotrivti cele ftir cale si
care pricinuesce nedreptate pagub, din care ptimesce obF,4tea, datorT sunt
iarsT a le strilmuta si a le aduce la ornduiala cea bun'a i drpt'. Drepte
acea si Domnia nstr . . . . insciintndu-ne pentru vinurile i rachiurile din
prtI straine, c pentru a se put vinde vinurile pilmintuluT acestuia ari
fostil oprite prin hrisvele D-lorti sale fratiloril DomnI dinaintea nstr, si nu
se aducea aei in trA ; dar ne fiindti paza cum trebue a gsitti uniT-altiT mij-
16ce i prileje de ail trecutil in Ora sumti de vine si rachiurT strine, dup
cum ne adeverimil, care acsta fiinde de mult pagub obstiel pmintuluT,
&ad r6rnnil vinurile de tr nevindute si se strica i perde ceT cu vinurile
truda i ostenla ce face la lucrulil viilor pricinuindu-se la totI o nedreptate,
neputndu-se folosi, cum dicemil, dup ataa grea eheltuial ce ail la luerulti
viilore. Asijderea se pr'sesce i viile neavnde pentru ce le lucra can't nu
folose dinteinsele ceT ce le luerz, se isterisescil si din locuitoriT treI
cea mal mult parte ce se afl in jud. Dmbovita, Argest, Muscel, Vlcea,
Goryi i Mehedintl de hrana i alisverisule lore, care curndti crngurT
mrcinT i stdind livedI de prunt i fcnde rachitl de prune, sumil de ve-
dre ile vinde i cu acsta isT tine viata i ceT ce nu pote lucra vir i lngtt
acsta perdti i locuitoriI cel seracI ndejdea chiverniseleT vieteT lora, c nu
putin sum de haul' se vars in OM Ora pe fieste-care anti la lucrule vii-
lore, cu care acel banT se ajut srticimea, eel' ce nu ati alit" ndejde
numaI la munca mnelore lore. Dreptil aceea ne fiinde suferit DomnieI
mele niel cum acst fail de cale slobodenie a vinurilortl i a rachiurilore
straine, care nu este de nicT une folose, se trebuint treT, in vreme ce cu
mila luI Dumnedett pmintulil acesta este piing cu viT lucrt6re in tte ptir-
tile, fr de a av Ora trebuint de vinurT straine, iatti printeacestil domnesce
alti nostru hrisove, adeveritil cu insesI domnsca nstr isclitur i pecetie,
hotArimil ca intru tote s fi' oprite a nu mat veni din prtile strine vine,
rachiti, horilc i numaT ale pmintuluT s'a' se vindli, iar vine strAinil verT de
la care parte, nimenT volnic s nu fie a aduce si a rinde mAcar ett orT-ce
prete, .
. . iar care cu inselciune su vielesugil s'ar indrtisni a aduce, veil
verT putine, totti s se iea in srna epitropiel far' de intercere de haul,

www.dacoromanica.ro
464 Y. A. tREOHd.

din plaiurI, din causa greuttel de a transporta pe acolo vinurile in-

platinda i vamesula i capitanl i ispravnicI, pe unde s'ar afta c att trecut,

gl6b la cutie i sa, se si pedepsset ; pentru care si epitropiI s aiba purtare
de grijt s cerce acum si tota-d'a-una intaitt in BucurescI, cata si pe afar, ca
sa afle i sa dovedsca de acesta fela de vinurI, spre a-t face zaptti ; insa dup
cum Domnia mea folosima pe pmintera cu acsta, oprinda venirea vinurilora si
a rachiurilorti straine, asIa i paminteniI, de la mare si pang la midi, datorI sa fie
a pazi vinderea vinurilora cu prettt cuviincios i drepta, fa'r de a se lcomi
Cu pricina oprireI acestor str'ine, se sue pretula vinurilora si altt rachiurilora
maI multa decat se cuvine, ci dup vrerne, dupa urmarea rodireI anulur sa fie
si pretula vinuluI i al rachiuldf. Asijderea datorI sa fie, orI boerI orI ma-
nastirI, sat macara ven-cine, vortt av mo0I si sate pe margine, a-sI aduce
vinurI printr'aceste sate ale margineI, in t6ta vremea purtanda grija, de a nu
fi locuitorif partiI loculuI dela sate lipsitI, iar and vre-uniI din stapanI nu
vora av purtare de grij a aduce vinurI i rachiurT, atuncl s ar'te preo-
tula i satenil la Ispravnicultt judetuluI, ca Ispravnicula judetuluI sa instiin-
teze pe stapanulil mosieI i sa dica, ca s pue vina i rachiti, i cAnd nu va
urma a pune, pricinuinda orI ca n'are villa i rachia, off ea' nu p6te pentru
departarea loculuI, atuncl volnicl s fie locuitora aceluI sata a cump6ra vina
rachiti, ins teat' de acest de Ora, iar nu str8ina i sa pue sa vincka eI ne
popritI, dandu-0 obiceitt de bute dup condica, Ora And va vr a aduce
stapanula mosieI vinurile sle. Acsta hotarire suntema bird de indoiala ca
altI DomnI fraff carI in urma n6stra se vora invrednici cu obladuirea ace-
steI taq, socotinda dreptatea pamintenilortt i folosula locuitorilorti, iar maI
virtosti si ala camareI domnescI folosula, cu inmultirea viilortt i ala vinuri-
lora ce s'att Matta, care din vreme in vreme merge sporindu-se, cand se va
pazi hotarirea acsta a oprireI vinurilortt strine vortt bine voi a inttiri i cu
domnescile sle hrisve. Pentru care poruncima d-tle Ve! Logof. dupit co
se va trece acest hrisovtt in condica, s facI crtile DomnieI-mete de po-
runca, MAO aid in Bucurescl la d luI Vel Spat. si la d-luI Vel Aga si la epi-
tropt, AM si la Ispravnici i la capitanI duptt la margine, spre a pazi acstaho-
tarire. Iar hrisovula' acesta sa se dea in pstrare la S-ta Mitropolie, ca s' fie
bine pzita ; adeverinda cu ins0 credinta Domniel-meles Mihaila C. Sutu
Voevocla i cu a proa iubitilora beizadele fiI iubitif meI Ionia VV., Grigore
VV., Alexandru VV., marturI puind si pe d-lorti cinstitI i credinciosl bocril
ceI mart aI DivanuluI DomnieI-mele: Pang Dumitrache Ghica Vel Ban, Pang
N. Brancovnu Vel Vist., Pana Perscovnu Vel Vorn. de Tra-de-susa, Pang
lanache Moruza Vel Vorn. de Tra-de-josti, Pang Manolache Brncovnu Vol
Logof. de Tera-de-susa, Pana Grigore balnula Vol Logof. de Tra-de-josa,
Pan Gr. Valasache Vol Spat., Pang' Alexandru Vel Post., Pana Filipescu Vol
Clue., Pang Racovita Vel Pah., Pantt Scarlatti Druganescu Vel Sto!., Pana
Grigorascu Sutu Vel Comisa i ispravnica, Pan Manolache Bran-
covnula Vel Logof. i s'att scrisa hrisovula acesta la intiliultt anti din in-
trtia domnie a DornnieI-mele, aicI in ora0, scaunulti Domnia-mele, BucurescI,
la anii dela nascerea DomnuluI Durnne4e6 i unintuitorula lisus IIristosti
1783, in luna luI Septembrie 27, de Const. Logof. za taina. (Cod. XI., fila 5.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 465

digene, dar i In asemenea cast', Domnitorulli stabilesce controlil ri-

1783, Sept. 15. Carte legatil catra IspravniciI VlasciI, cum ca s'a insciintatti
Maria sa cum ea aril fi trecuta de dincolo vinuri i rachimi de dincolo in po-
triva hotarira, si le porunceste, ca pentru cilia villa ce va fi trecuta, sat rachia,
pe tota acela sa platsca caminarita, asijderea si pe accI earl' art trecuta, anume
Insciinteze. (Cod. XII, fila 31)

11. Car0 la Ispravnici cu una la Cain/amnia, pentru oprirea

vinurilorti i rachiuritoriti.
Dumne-v6stra Ispravnicilorti ot sud. Musceltt sanatate, v lamina In stire, ea
pentru vinurile i rachiurile i holirca din prtile straine, dupa cum Ora acum
a fosta oprite i ne slobode de a veni in tra, asemenea i Domnia mea, amti
hotarita si aura poruncita, ca si de acum inainte oprite sa fie, ca sa se OM
trece vinula i rachiultt parnintuluI rel; pcntru car9 ama poruncita de s'a
facutti i hrisovula Domnier mele de intarirea aeester hotarlrI ; (led iata
scriema sa f4T instiint41 de acsta, &Ana de stire tuturorti de obste, iar
Ortosa capitanilora, vamesilora de pe la margincle acestuljudeta, sit le ar-
tatI di este strasnica porunc i hotarire a DomnicI melc, sa nu se indras-
nscrt pentru hatara, sti pentru vre-o luare de banf, a sloboqi niscare-va vina,
sat rachia strainti, ci de -WO sa fie oprita a nu trece milcarti o oca, pentru
ca acelti vamesti, sat etipitanti, printea caruia stire va trece, lipsindu-se din
slujba se va pedepsi Cu pedpsa strasnica, ea unti pricinuitoria de pagnba
la folosultt obstid, i vinulti acela se va lua pe sma epitropia cu totula ;
caro acsta porunca i hotarIre nu numal acum intaitt data' sa anItatI,
apoI sa rt-imanetI nadajduiV i sa nu maI grijitI, ci ca pentru o tr6ba ce este
folostt ala obstieI si a patriel dumn-vstra, la care si insi-vti de sine* datorI
suntetI a griji, sa fii pururca peste Vita vremca cu mare luare aminte, ca sa
fie bine pazita marginea i oprite vinurile i rachiurile strain() tot-d'a-una, cad
pe lilnira capitaniI i vamesiI ce se va cuteza sa lasa, vetI fi si dumn6-vstra
multa vinovatt ii saam reech gvmd. 1783, Ootombre 6. (Cod. XII, fila 48.)
Jude(ele la care s'ali scrisit aceste carp.
Slam-116'mniett Olta
Buzai RomanatY
Ialomita Doljti
Ilfova MehedintI
Vlasca Si una la Caimacama.
Teleormanti

Pitacg catre Vel Spatarii, i e(I,tre Vel Aga, pentru oprirea vinurilorti straine.

Dumn-ta Vol Spatartt, facerna in stire, ca pentru vinurile i rachittrile straine

s'a Matta hotarIrea DomnieI mole de a fi oprite cu totula, dupa cum a fosta
Istoria Romdrdlord de V. A. Urechid. 80

www.dacoromanica.ro
466 V. A. Ini,ECEIII

gurosti. Brasovenil cari factt vinurl In \rifle leal, ntiti platescii varn spe

mal nainte a nu mal trece, care hotarire s'a intarita l cu hrisovti de a se

pazi ne strmutata, ca una lucru ce este de folosula obstieT; pentru care ma-
car(' ca s'a facutil poruncile DomnieT mele la Ispravnici a tte judetele, ca sa
intarOsca paza marginilora, asemenea s'a instiintata si la dumn-lora boeril
epitropT, ca la cine va afla vinti i rachiti vena(' din strainatate, sa aiba a-la
lua pe sma DomnieT, facindu-la vena(' la cutie i s'A si arte pe cela ce a
cutezatti de a filcuta fapta acsta, ca sa (lea glart deosebita la cutie i sa-la
pedepsimil, orT-cine ara fi mricara ; (lar jata i dumi-tale mal virtosti scriema
sa daI strasnice poruncT la totT capitaniT marginilora si al plasilora sa-.i des-
chitr ochiT, sil nu se cuteze macar(' cata de putina a sloboqi vinti, sri rachia,
cu vre-una fela de mijloca printeaseunsti, pentru darea de mita, si pentru
vre-unil castiga i interesa all lora, nu numaT in Bucurescl a veni, ci niel
pe M'ara pc la marginT, di pe unula ea acela hotarive [watt(' a-la pedepsi
cu trgulil i eu ocna i a-la globi grea, dar si asupra dumi-tle ne \roma
searbi pentru ca nu aT liteuta pe acef ertpitanT sa intelga, ca voma a se pazi
de strasnica hotrtrirea acsta; asemenea pedpsa vor lua i cand ii va insela
cinevasl cu burle miel' de rachia bagate intealte vase, stl cu alta-fela de
mijlocti a trece, dupa cum s'atl i intilmplata de s'ati prinsa maT inainte, caer
atuncT este vinovata acelti capitana printr'a earuia capittinie va trece, pntru
ce n'a(' cercetata co are in vasula acola? i pentru ce s'a(' aritatti cu amelie ?
In seurtil tta vina o scima numai asupra eapitanului ; pentru amen darti
dumn-ta nu numaT acum, ci peste fi:AA vremea, adese sa-T desteptI, sa le scriT
porunci strasnice, deosebitti sa facT i cerctirT printeascunsa de aa paza
precum se cade, cereetanda si de ah vena(' nescare-va vina i racial strainti,
Itir' de a nu4t1 acopen i pe acola, negresita sa lii arAT. Poruncima si duini-tle
Ve! Aga, aesta hotarire sa o facT seiuta la tos! de obste, cu pristava in totT
BucurestiT, aritandu-le pedpsa ce a(' a se pedepsi, paguba ce aa a se pagubi
vinula i rachiula pe sma domnsca, i glba ce ai a da la cutie,
purtandil $i domnia-ta grija frte tare peste tta vremea, ca pe care vel gasi
cu vinti i rachia adusti, numal docta sa ni-la aril fara de a nu-la acopen,
fara de a nu-la trece cu vederea, niel dumne-ta, niel zapciiI dumi-tle, eticT
zapciil dumi-tle carT vorti trece cu vederea, pe unta" ea acela ce nu-la va arta
se va pedepsi. tol. pisah gvmd. 1783, Octomvrie fi. (Cod. XII, fila 48.)

Pitacti catre boeri epitropl pentru oprirea vinutui i rachiulul streinfi.

Dumn-vstra boerilora epitropT, vi facema in stire, ca pentru vinurile i
rachiurile striine fitcutti hotarirea DomnieT-mele prin hrisovti de a fi
oprite a nu maT trece in V.ra, mlicara cata de putina, de care s'a(' scrisa
la Ispravnicl a Oto judetele margine! poruncile Domniei-mele, ca sa intaresca
paza marginilora, sa nu lase sa trc5, iar de se va gasi ert aa trecuta cine-
vasT printeaseunsa vinti i rada' striin, acela vini i rada' sa se iea pe
sma domnsea, fact.ndu-se vena' la cutie, platinda si vainesulti i capilanula,
s(' Ispravnicula ce se va afla cii ati data sloMenie, gl6ba la cutie ; decT sa
fii instiintatT de acsta, si sa purtgl de rija ptirurea in ttii vremea, aicT in

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 467

cum se pte ved i actele din nota (1) dup Cond. DivanuluT, No. Xil.

BucurestI, chtil i afarn, prin judetele de margine, ea indath ce vetI afla eri
ati trecutn vin i rachiti strninti, orI mult, orI putinn, numaI &da fa-
ectI zapttl, i sit arta! DomnieT-mele pe ce! ce ati fcutil acsta, ea srt (lea
glail la Litio si sEt se si pedepsseil, i sirguindu-vn cu ttit pur-
tarea de grij, ca sil se pilzscit in turt vremea acstit oprire a vinuluI ra-
chiuluT strt,linil, ea una lucru ce este de folosuln olntieT primintuluT acestuia.
tol. pisah. gvmd. 1783, Octombrie 6. (Cod. XII, fila 49.)

Carie la Ispravnicii ot sud. Slam-R6innicit", pentru vamesil de la

acel jude(ii cari apucit pe locuitorl de le iea vamei de la vinti
si vamesilorii de la laloini(a tiu o daii.
Dumn-vstrii vamesiloril ot sud. Siam-Rmnien silniltate ; v facemil in
tire, eii la Domnia mea an datil jaiba din sud. Ialomita, pentru vamesiI din-
tr'aceln judetn cum crt locuitorfi din Ialomita vinti de cumpril do la acelil
judetrt alit Slam-lnmniculuI vinit i racial i numitiI vamesI if aplica de le
lea vamil impotriva obiceittluT cataloguluI domnescrt, i 11.5 acer locuitorI,
Cu pricin c an plAtitn o vam, nu veril sil le pltscrt vama, curendu-le
pacrubil, pentru caro fiindti-ett in cataloga se cuprinde, ea vinuln ce se \ a
viudo in Orgil sii dea de bute eineIgjecI de han!, care va sit icit crt unde se
viudo, acolo sil (lea vamit vmntoriT, iatri vtiporuncimn Domnia mea: orI cAtil
vamrt va fi apucatil numitiI vamesI de an luati, sri-I apucatI ea sti T intre
inapol duptt crtuliile lorn, de acum inainte facetI a se porunci spre
a nu face urmare impotriv obicciuluI i catalogula domnescn,qi fitT sinatoT.
1785, Aprilie. (Cod. XII, fila 259.)

(1) Garle catre oMicluitulfi de la vaina dragoslavelorti, sud. Mus. pentru

Brasovenii stilinl In ce chipa sa plaiscet vaina vinurilorti.
...Zem. Vlas. BrasoveniI stritira co pururea se negustorescrt aci
In tril. carl ail viile lorrt intru acestrt pitmnhi, aveatt privileghil prin Itris6N
domnescI, oil pentru vinuln co raen in viile lora 1 trectl inuntru in Dra-
sovti vaina, nu plilteati, acum acola privilegia all lorn s'a schimbaln
si a rmasti a fi si acetI brasovenT urmiltorT privilegiuluI ah celorn-laltI suclitt
aI NerntieI, ami data acst domnsert a nstrit carte de volnicie la man, ha....
co s'a rtilluitil la vama Dragoslava sud. Museeltl, ca sil pitzseit trecerea acestuI
feln de vinil alil Iirasovenilortl, carele iii aduen iniluntru si de la Oto aceste
vinurI ce sunt fcute din viile lorn, srt aibit a le lua vaina, dupil cataloguln
domnesen, de bute po talerI 10, ca de la untl lucra co acsta este rodire
acestuia, care se face ad, i strinendil acstii vaina a vinurilorrt
Brasoveniloril osebitn Cu eatastibil anume, s se aduc ea sri se arao la Domina
mea; ins numitulti sri fie culuare aminte, ea numaI vinurile din ii I o
lora sit le vnattsen, (lupa rilvooralt1 vinitricerilorn co In vorn av la mAnile lorn
de plata vintiriciuluT, iar la vinurI ce voril fi de cumpnratn, eare le lreett
BravveniT iniluntru pentru negustorie, sri nu se amestece, acelea

www.dacoromanica.ro
 4 V. A. ullEcHa

O lovitura grea da comerciulul national aplicarea conventiuniloril

de comerciti Incheiate de Turcia cu Austria si Rusia, dupa care de
la marfa importata din acole t'rI nu se mal percepe decat van.
Ming In note (1) unele acto constatandil acsto..

aa a le vitmui vamesil ce a cumpTatti vama de acolo dupil eatalogula ce

s'a data; (lar niel vamesil nu ari a face la vinurile Brasovenilorti din viile lora,
(lupa cum si ponturile ce s'al strigata la vinOarea volnicesca.
Poruncima i Dumn-vstril Ispravnicilora, sh ornduitI din parea dumn-
v6stra orna de ntidekle, ca s fie improuna cu ornduitula acesta la acsth
spre a nu se face vre-untl cusura, sa sfetirismosti trebeT. ii saarn receh.
gvmd. 1784, Ianuarie 8, (Cod. XII, fila 99.)

Carie catre Ispravnicii judetului Sacre pentru a veni ornduilulit

Ciubuciu-Basa, fiincla trimisii de a lua vamci de la vinurile Brasovenilorft
cari le trecli inauntru.
...Dumn-vstril Ispravnicilora ot sud. Saacti stin'tate, V facerna In stire
eh' ornduitula nostru Ciubuciu-Basa, ce l'ama m'uta ortmduitil aci la . . . .
pentru a stringe vama de la vinurile 13rasovenilora strhinI, caro le-ati fticuta
aicI In tril la viile lord si le trecti inhuntru, ne instiintzh cum ca cele mal
multe vinurl sunt prin pivnite, pe la viile lora, dintrInsele numaT chte,va prin
hure, iar cele maT multe le tina pe la viI, i ne-ati trmissi f(Se de d'insole,
pentru care fiindti-cil cla nu mal esto trebuinth de a sed acolo ; iath "Vr3 po-
runcima, ca ceretI sh ve' dea catistiha ischlitil de insusI de cate vase cu
vial are fies-care brasovnti prin viile lora. Asijderea sh.-T ceretT, ea sh, v dea
cartea de volnicie ce are la mnit, prin caro ornduima in ce chip sh iea vamh
de la acele vinurT; s'A avetI orncluitil oniti de pazh, care sil fie cu luare aminte,
si chnd va vr a-sT radica dintr'acele vinurT si a le trece inhuntru, sh-T apuce
s pliitsch de bute po tal. 10; attil pentru acsta, cata si pentru acele ce ati
apucatti de aa trecuta, orl insusl acestia, ski alta' de aT lora, apuce pe
acestia a plti pentru aceT, i fiindil-ch ei sunt tota de la o companie, pott
a-s1 chuta intre dinsit; carl banT strngt,ndu-T impreunii cu catastihil tri-
metetT aicT la Domnia mea, iar numitula Ciubuciu-Basa ornduitulti nostru,
ne !linda trebuintii de a mal sede acolo, sti se scle sh aicT, ci dar dum-
n-v6stril sil fitT urmiltorT, fr' de a nu se face vre-una cusura, i fi(f shniltosT.
1784, Februarie 8. (Cod. XII, fila 122.)

(1) Ceirti de obste cettre Cainiacamulit Craiovei i ccitre Ispravnia

pentru suditii ai ~fiel $i ai Rusiei, ca pentru 'cama sei nu se supere
mai multit" deccit la suta trel.
...Zem. Vlas. Dumn6-v6stril Ispravnicilorti ot sud siln'tate v facema
in stire cit inch dela inceputula anuluT acestuia, la vremc ce s'A data Va-
mile, nu numaI prin cuvintii s'oil artitatil hothrirea nstra vamesilora de ob-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORI1 469

TotusI M. S14tt arendza vrnile cu ung tarif propri autonomil

ste, ci i in scristl, sub domnsca nstra pecete, s'ati pusti atatti in ponturT,
can' si in catalogulti ce s'al:" data la mana -vamesilor, ca dcla suditiT aT
NerntieT si al RusieT n'aj nimica a mal" lila vamesil decat numaT la suta
troj', iar alta cercre, orT cu numele de vam mal multti, oil de trectitre,
Cu alt-lelti de numire obisnuita, sti neobisnuit, s nu se cuteze a le o cere,
acsta vaina adeca treT la sut numaT o-data ati a plati, pentru caro
av6n(1ti tescherea la mana de plata, orT pc unde va trece, si orT pe unde va
merge s se tie in sma, fr' de a i-se cere de a maT plati alt1 doilea vama ;
deosebit de ponturile ce s'ah fcutti la inceputulti anuluT, i alto ri''nclurf
de poruncT am mal' sCris pe urrna spre intarirea celorti d'intaiti catre Dum-
ne-v6stra, ca s artatT vamesilortl s nu cuteze impotriva a face vre-o supti-
raro. Acum audirnti, ea dup ataca poruneT strasnice, unil din vainesT dela
unele varnT urmand impotriva hotaririT, dela 'mil suditT certi al doilea vaina,
si dupa co ati pltitt" o-data o varri a locul de unde vine u mara, si are
tescherea la mana, certi i eT aicT s, le ja alta, vaina; dela uniT certi peste
porunca si peste vama ce ati platit, cu nume de trec6tre, cu numc de ma-
jara(' pentru peste ce ati radican]." dela Brila, care totT acestia dupa ce ati
plittit o vaina la suta treT, nimica alta a maT da cu niel una felti de
nume; deeT iata i acum cu acest r6ndt1 de eartT v porunciinti dumn-v6s-
tra Ispravnicilor, ca insusT domnsca nstra carte sa cetift vamesilorti dela
vamile dinteacelti judet, sti stic ca pana acum cand s'e." intamplat a ni se
jalui vre-unti sudit ca li s'ati luan" impotriva poruncel mal multa, n'ama fl-
cuttl altti-fel de pornire, far' decht am pusti pe acelti vamesil ce ati cuto-
zata de ati intors inapoI ceca ce peste porunca ati luan", iar de acum ina-
inte hotarire avemti, pe cel co va cuteza inpotriva a lua mai mult si a
supra vre-unti suclitti, nu numaT saga punemti s intrca ceea ce peste po-
runa" va lua, i radicandulti in hra saal aducemti aicT la Divanulti dom-
nos* si pe ranga trpdulti co va da, sa-l pedepsimil gret% de lata in
velegil si in vederea obstieT, ci dar porunca i hotarirea ac6sta s avetT a o
lace cunoseuta la totT, ca sti nu pea c n'ati sciutti; i l'II santosT. 1784,
lulie 18.
Acede caly s'A data in mana logf. Petrica spatareseti ca s le (lea eiau-
suluT Dragoiu sa le trimtii. (Cod. XII, fila 177.)

Pitaeft ealre Vel Vantequlit pentru sudip Nenttleii ai Rusia ea

pentru vanta set nu se supere inca multit deedt tre la sutil.
Dumn-ta Vol Vamesil iti facemil in stire, crt 'Met dela inceputulu anulo",
acestuia, la vreme ce s'ati dat v'mile, nu numaT prin euvintil s'aj ar6tatu
hotarirea nstra vamesilorti de obste, ci i in scris, subt domnsea nstra
pecete pus, atta" in ponturT can' si in catalgele ce s'ail dat la ma-
ulle vamesilorti, c dela suditit ai NemtieT i ai RusieT, nimicti alta a
lua vamesir dock numal la suta treT, alta cerere, orT cu nume de varn mal
multrt, orI de trectitOre, orT cu aliti-feltt de numire neobicInuit,
nu se cuteze a le cere, i acsta vama, adec treT la sutri, numaT odat a a plAti,

www.dacoromanica.ro
470 V. A. IIRECHI

aplicanda dispositiunea de 3 ')/0, nu mal pupntl. insil lngreue, sal uu-

rz, pe alto cai, prohiba orl facilitz importula de marfurI straine (1).

pcntru care avndti tescherea, la m'ana, de platrt, orI pe uncle va trece, i orl uncle
va merge sit se tie in srna, far% de a i se cere a mal plilti altk doilea vam, i ose-
bitil de punturile ce s'a facutil la inceputula anulta, i alte rndurl: do porund
am mal scristi pe urma spre intarirea celora catre Ispravnicl pc la ju-
dcte, ca s. arte vamesilorti sa nu se euteze impotriva a face vro-o suptirare. Acum
atuJimil, c dup attea poruncI strasnice, uniI din vamesT de la uncle din varnI
urmAnclil impotriva hotarirel, de la unil suditl certi al doilea dupa ce ail
platitti o data o vamrt la locultl de unde vine cu marfa, si are si teschereet
la mama, cautil i ei aci sa le iea alta vama, de la uniI certi poste porunca
si poste vama co ail platitti cu nume de trec6t6re, cu flume de malarial pen-
tru peste ce ail radicatil de la Braila, cari top acestI dupa co ati pltit o va-
ma la sutit trel, n'ail nimicil alta a mal da, cu niel un felti de nume; decI
macaril ea' am serisil i catre IspravnicI de obste poruncile nstre, ea sa arte
vatnesiloril sa scie c panA acum cand s'a int6mplatti a ni se jalui vre-unil
suditil ea li s'a luatil impotriva hotrtrireI maI mult, n'anati facutil altil-fold do
pornire, fara decal ami pusti pe aceI vainesI ce at cutezatti, de ati intorsa
inapoi coca co peste porunca a ivati, iar de acum inainte hottirire avemti pe
cola co va cuteza impotriva a lua mai multa si a supra vre-untl sudittl, nu
numaI sit-16 punemil srt int6rea ceca ce pesto porunca va lua, ci
In f6ro aducemil aicY la Divanuld domnescti, si pe Tanga trpildula ce va
da said i pedepsimil greti In velegil si in vcderea obsticI pentru pilda in-
v'tatura color-lalp; dar nu lipsimil i aicI la carvasaraua Bucurestiloril a arta
si a da domnesca n6stra porunca, ca nu numal insup sa urmezI i s pa-
zestI hotarirea acsta, ci si 6menilorti i martasipiloril ce al' ortinduitil la traa
vameI, citindu-le pitaculil acesta, sit fie pururea cu privegbere i cu luare aminte,
ea sA nu cuteze vre-unulil a face sup&are suditilorti impotriva botarire'l, crt
negresittl li se va face ped6Tsa ce or'enduinati maI susti i voi fi i insup ea-
c,lutil in vin. tol. p. gvmd. 1784, Iulie 18. (Cod. XII, fila 178.)
(1) M. Sutu nu se supune in totulil conventiund turcescI cu Austria, ci
mart a o elude in prtile proa daunitt6re rei, orl macaril venitulul varni-
loril, care ilti interesa de aprpe, fiindtt venitil alti DomnieY. As la M. Sutu,
iea msuri oprit6re esportulul viteloril marl; pentru rimatorT, capre etc. pune
tam mg marl do 3 0/0, dar (hoe ea taxa o va ph-ill vinqatorula, iar nu cum-
pratorulii de peste hotara.
0 mare contrabanda incepu a se face in jurula oraselora, cu mufti de im-
poritt. De re-ce negutitora suditI nu sunt datorI a plati si vaina de orasa,
accisele, negutitoriI romanI, ca sa nu-s1 inearce pretultl marfcl introduse, mai
multa dccat suditil Nomtt, nu introduca marfa pe la strap', ci in tainti. Dom-
nitorula e silit atuncI sti dea urmatrea online :
Carte ce s'a data la mdna mortasipilora pentra cc i ce aduca marfd.
...Zem. Vlascoi. ail araatil Domniel mele Ve! Vamesil de mail V6-
slutil cartea Dorriniet sale fratelul Alexandru Ipsilante Vod scrisa ot lt. 1780,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORft 471

Cu aplicarea ori-cAt de imperfecta,' a conventiuniloril comerciale ale

Turciel s'a produs scadere si in venitula vmilorti, adec acciseloril
de orase, prin faptul c suditri AustriacI importndil marf, pretin-
ser s'A nu fie supus'i dect la plata v5,m61 de hotart, iar nu si la acea
de ()rasa. De aci urm c negutitori'l Reman'i, cafi deja la importarea

Iunie 20, intru care serie pentru una negustorT ce aducri marf aicT in ora-
sultt BucurestI, statt la cmp', i cu felti de mestesugurT I des160 t6ncu-
rife cu marfil si scotrt dintrinsa marfa care este s cuprinq sume la yunta,
ascunde prin sate si cu vreme aducti prin caril cu fluin, cu gri i altele,
si o aducti drept la dughenele lortt nepltindti obicInuita vam, pentru care
s'a fitcutrt hottirire, anda volnicie or6nduitilorti MortasipT din carvasara,
ca sil ptizescrt t6to drumurile, cercetndii: orT pe cine si orI pc care va grtsi cu
marra lrti de ctiqulie de plata vameT s aibt int6rce de la calea luT
duch' la Vd Vamesti, ca srt cerceteze, i verT-care ispiti cu vre-un chiptt
de impotrivire, pentru unulrt ca acola s'a fosta data volnicie i tuturorrt lo-
cuitorilor de pe la drumurI si de aiurea, ori unde se va all vre-unti /lira
de venitulti vmei ascunOndu-s1 marra, pe unultt ca acela fin% voia luT dim-
preun cu marfa s-16 aducti la Vol Vamestl, i pentru ostenla lord ad ho-
tritti Domnia sa, ca totl baniT vilmeT sti se socot6scti, i acelii ce va gsi
iT va aduce sil i se dea. Dup care acsirt hotraire domn6scrt co o vNumti
Domnia mea filcutrt de maT nainte asupra acestel pricinl, ama dattt acstil dom-
nseil a n6str carte la marfil mortasipilorti, cu care sil aib volnicie a pzi
tac drumurile, cercetndti orI pro cine, si pc are va gtisi cu marf fr de
crtrtulie de plata. vtirneY, s'a' aibti a-ltt int6rce din cala luI s-lti aducA la Vol
Vames, ca sil cerceteze, iar carT s'ara ispiti cu vre-unti chipti de impotrivire,
pentru unulti ca acola drtni Domnia mea volnicie si vea; tuturorti locuito-
rilorti de pe la drumurl i dupti aiurea, ori unde se va afla vre-unti furtt de
venial vineT aseq6ndti marfa, fr' de voia luT, d'impreung cu mara s-lrt adu-
cetT la Vel Vamesti, ii pentru osten6la v6str am hotiritil Domnia mea ca
totl baniT vmel sti se socotse, i aceluT ce va gtisi si va aduce s i-se dea
(lupa cum se coprinde inaT susti. 1785, Aprilie 30. (Cod. XII, fila 251.)

Cdr(l la 17 jude(e Cu una la CaimacannulA Cralovel pentru

rindltorl i piel de bo, vaca i caprit in ce chipil set' se la o vandi
dupd hotdrirea ce s'a fdcutii.
Dumn6-v6strti Ispravnicilorrt ot sud. stinlate, vt; facemtt in scire, c la vin-
clarea vmilorti de estti timprt s'a facutil hotrire pentru rimtoriT ce se vindtt
In trg, ski prin trgurT, cum si pentru rimrttoriT ce sunt a-T sc6te din trA,
orT peste Dunre, oil la . 6ra ungurse, orl la Ora lessca, i la Moldova ski
verl unde, cu obisnuita vam ce este a se lua dupti, cataloga, de unil rim-
torig 40 de banT, adecti 20 dela vinqaoriulil oboruluT si 20 dela cump6rtori,
acestI 40 de banY acum s se pltesc de ctre vinOtoriti, iar cumprtoritt
sti nu ailt vamesil alttt a face fr de numaT pentru gostinritti, adecrt de va
fi cump'rAtoriulti celtt ce sc6te rimltorT afar din -tril sudit srt platscg la

www.dacoromanica.ro
472 V. A. IIRECHEI

mrfel pltiser o vam mal mare in locil de 3 0/0, mal incarc pre-
tultl ersi cu vama de ora), si prin acsta mal sbumpil
dect suditiI, lupta de concurent nu este in conditiunl egale. Iat
una din causele carl contribue la imputinarea negutitorilortl RomnI
si la inmultirea celor strinl.

suta Ud, iar fiinda raia acela ce sc6te rimatoriI din Ora sIl dca gostinrita
dupa obicei deplina de untt rimatorti bant 8. Mijclerea s'ati botarita i pon-
tru peile de boa, vaca i capra, ca vama ce este ornduita prin cataloga a se
da pentru acestea sa o platsca iara.51' vinqatoriultt, i inteacestaI chipa s'a pusti
i in carOle de slujba i catalogula domnesca ce s'a data la mnile vameilora
pecetluitti, ci dar pentru aceea v6 scriema, ca de vreme sa datI in tire tuturora
de obte locuitorilorti ce vora av rimAtorI i peT de lindare spre a ti
nainte, cIl vama are a o plati insuI vindtoriula ttil deplina, adecti coi 40
de banI la untt rimatorti i pentru poi dupa cataloga, i fitI san'toI. 1785,
Ianuarie 8. (Cod. XII, fila 218.)

Cdr0 legate catre Ispravnici _pentru oprirea vitelorti a nu esi din,(rd.

...Dumne-v6stra Ispravnicilora ot. sud. sanaate, fiinda-ca dupai cum
titI, totti-d'a-una ati fosta oprite vitelo a nu e.5i din tra la partI straino; ca
uncle ce sunt trebuincise pentru indestularea Orel. i pentru zaher a Tari-
graduluI ; de aceea jata v poruncima, sIl avetI a arta vtailora de plaitt
plaiailora dintru acela judetti asupra cttrora este paza hotarelorti, ea esto
stranica porunca Domniel mele a nu ingadui sa se vinqa,. s s, se trca
macara o vit de aicf din Ora la cea-lalta parte, ori" de fata sti printeascunsa,
ea hotarire avema pe unula ca acela ce este or'enduitti la paza plaiulul, i
cutezatti orI pentru vre-o dare de a slobot,lita, ori n'a pazita bine i a pututa
de a trecuttt cine-vaI macara o vita i nu a prins'o, cu pedpsa de vieta' a-
vemti pedepsi insusi acolo de fasta in plaia ; pentru care acesta tala s'A
titl. in adevgra cIl avemti a orndui (5menil notri teptila, cel credincio0, i
printr'a caruia plai vornti dovedi ea a trecuta vre-o vitl, unula ca acela nu
va scapa de pedpsa ce hotarima, dar niel' dumn-v6stra, nu vetI av cu-
vinta de indreptare pentru nepurtarea de grij, irisa i acsta sa o titY, ca
voma Domnia mea i paza sa fie fra cusurti, dar tivaturI sa nu se faca spre a
da vre-o pricin de zatihnire vecina-040; dcci locuitorilora de dinc6ce, nu este
trebuint a o face acst publica, ci sa artitatT porunca la cinc se cacle, adeca
la vata.,T, la plaiasI, ea eI sIl aiba a o un-pa i a face strjuirea ce se cacle,
Iiinda i dumn6-vstra cu luarea aminte de ptizesca .vataiI i 1)laia0 cum se cado
hotarula, stt nu, i fitY sa'ntitoY. 1783, Augusta 20. (Cod. MI, fila 12.)
Siam-13.6mnica Mucelti
Buzii Arge
Saaca ralcea
Prahova Gorja
Dambovi0 MehedintI
La Caimacamulti CraioveY, trimit6ndu-se i izvoclii.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 473

Anexmil o serie de documente de natura a ar6ta protectiunea deo-

sebit ce dobndescil suditiI de la guvernulil t6reI (1).
(1) Pitacti cettre Vol Loci: Breincovnu pentru implinirea de bansi ce
ar av ori negustorulii orl suclitil al Nem(id si al Busiel dela
peimintenii de aid, set se iea deciuialci la sutet
Cinstita i credinciosti boeriulti Domniel-mele, dumn-ta Manolache 13rAn-
covnu Vol Logf. de Tra-de-susti, pentru implinirile de Null ce ar av a
lua, orT negustoriulti, orT alttt omti suditti altt NemtieT i al RusieT dela pi-
minteniT de aicT aiOrel, si dela alt negustoriti raja alti stipAncsteT mistre
impritiT, care implinire s'ar face prin mumbasirlActi al zapciilortt Divanu-
luT Domniel-mele, dela aceea implinire de banI aT sudituluT aceluia veT sti dum-
ne-ta, ci nu are mal multi deciuiali a se lua deck la suti doT, dupi im-
ptiritestile ponturT ; ci dar dupi, primirea pitaculta acestuia, si artitT bottirirea
porunca nstri la totT zapciii DivanuluT, cum si dumn-lorti zapcil ttsrguluT,
o facetT cunoscuti i sciuti porunca acsta la top, spre a o urma ne-
clintitti, i apol si o pul si se trci in condica DivanuluT acsti hotirire, ca
sii fie piziti pentru t6ti vremea de acum inainte. 'NH pisah gvmd. 1783,
Decemvrie 22. (Cod. XII, fila 92.)
La 24 dile ale luT Docemvrie s'att scristt carte nitre IspravniciT Prahovel
pentru untt Ionescu Sighet negustorti nrnttt, ce se negustoreste in tra ro-
mAn6sci, cii dupi ce ati pltit vama la Briila pentru o sumi de oat poste
siratti, apucatti i vamesulti Stefani din CAmpina de i-ati maT luattl si
alti varni, talen T 85. Cum si unti Constanding Mijariultt iar de acolo de i-ati
altI talcrI 35, pentru Mutjanit, impotriva Imprtestilord fermanurf, cad sunt
date pcntru negustoriT Europil spre a pliti numaT o vami la unti 105, de
untie se va ridica, IspravniciT apuce si implinescrt negresittt si dela u-
nulti si dela altulti, i si trimit baniI aicI cu instiintare citre Maria sa ; care
carte s'ati (lath in mina lul Vol cipitanti za LefegiT astdl Decemvrie 24 la
6 ciasurT din qi si o trimit cu om inteadinstt.
La 24 dile a luneT Decemvrie s'ati scristi carte eitre Costea biv Vol comis.,
vamesti dela Dragoslavele, pentru negustoril ungurenT ce aducti din niuntru
lucrurT, de vindti sare mruntil aicI in BucurestT, si I apuci de plitescil chic
panic 12 de calf" cu nume de ierbrit, ca de acum inainte si se pirissci
a nu-T maT suptira, flindtt peste obiceiti si peste catalogtt; care carte s'att daft
In mAna luT Vel cipitanti za lefegiT, astildT Decembrie 24, la 6 ciasurI din
si o trimiti Cu mg inteadinsti.
Pentru Ioanti negustorti Brasovntt, carele dupi co a plititti la Sistovtt
vami pe 161 povarei de bumbacii i pe cincT sacl de orezti, i-att luat i va-
mesulti de la Zimnicca tal. 205, banT 311; fiindti acsta in potriva porunceT, s'a
scristi carte la IspravnicT, astidI LunT Ianuarie 8, 1784, ea si apuce pe vame0.
si implinsci totT baniT, ii si-T faci teslimti la mAna luT Hagi Bic cumnatulti
Paraschivel, Hagi Ghetultt, dela care si iea adeverinti de primirea banilortt,
instiinte.ze MirieT sle de svCrsitulti trebiT, trimit6ndti i acea adeveriitti
aice ; care carte s'ati dati la dumn-luI Vel Post. totti astdT LunT, ca dum-
n-luT s'o trimi0.

www.dacoromanica.ro
474 V. A. IIRECIII

Epitropia obstseil continua, sub M. Sutu a stabili narturl pentrit

vinqarea articolelora de indestulare ba obiar si asupra unorii articon

(cDumn-v6str Ispravnicilora ot. sud siln5tate, v lamina in stire cif

dumn-lul Sinior Agentula ar6t DomnieI-mele, cum ea liude negustorI ce sunt
araafi rnaI josil ce se negustoreseil aicl in tra, cum ca sunt striiinl aid, su-
diV ai NeniVeI si se suprit de dajdie de catre zapciI i rrienii nostri, am
poruncita de s'att cantata. la Visteric mal pe lore' de starea cu care se all
aid in Ora; iat v poruncim', priminda cartea acsta, numaT deck sa cer-
ectatI ca sit aflati s gasitI negresita pe acestI 6menl, pentru care sa facell
cu deamaruntula creak. de starca lora de sunt insuratI aid, sil nu ? dup
pamint6ncii sal straina' ? cas ? ? mosie ? vie sal acareturl ? en
ce se negustorescil ? de cand sunt aicI ? s facetI Domniel-mele po larga
fara niel o zabava, de care astoptilma r6spunsa. 1784, lanuarie l0. (Cod.
XII, fila 95).
Carte cdtre dumn-loril Ispravnici pentru sudiii a Nonfiel i ca liosiet.
Dumni"3-v6stra Ispravnieilora ot. sud..... sanaate; v.6 lamina in stiro, ea
pentru implinirile do bull' cc aril av, orI negustoriI, ori altil sudit ala Rosia
ala NemticI dela p'mintoniI de aicI al tilreT, sal dola alta negustoria raja
ala pr puternicel staptinescir n6stre IinprkiT, caro implinire s'ar lace prin
mumbasirlticil ala zapciilorti Divanulul Domnief-mole, sti prin
altortt zapeil al tis3rguluI, am poruneitil Domnia-mea, prin Pitac, aici dum-
n-lui Vol Logf. de T6rit-de-susil, de ail ar'tata poruncii la tqf zapciff, ca dela
acea implinirc dc banI aI sudituluI aceluia sa nu aibri a lua mai multa
deck la Rail dol, dup imp5ratestile ponturl ; ei dar, dupa cum aid.
am dat porunea, asa si dumn6-vstr nu lipsim a v6 porunei, cif do se va
aicI a se face vre-o implinire prin zapcilc, asemonea sit urmeze
a se lua 4ifeiuiala la sutil dol, iar nu mai mult. 1784, Ianuario 11. (Cod.
XII, fila 105).

Pitactl cdtre Vor. Preiscovnn, i duatud-lut Vel Log. Breincovnu pentru

datorlile vamesulu Necoli Laze:bit.
Cinstit i eredineiosa boeriii Domniel mole, durnn-ta Vol Vorn. Prasco-
Yen, i dumn-ta Vol Log. Brilncovene, v' facemil in stire pentru vamesula
Nicolac Lazaril, cif la multe braze esto datoriti sum de buff s doa, si dela
multe obraze arata ca arc si el'a a lua, din care I-final-cif col' co ail luata dela
dinsula, pururea necontenesca a cere prin jalbI titre Domnia mea implinirea
dreptuldi lortt, asijderea i citi inch' cero a se implini, de nude are a lua ca
sii plitit,scti unde este datorti, a caruia cerere Gina' cu cale, iatii or6nditimil
pe dumn-v6stra ca mal nttt s' cereV (lela Nicolac Lazar sa argte dum-
n-vstr cu catastiha dela cine? ce banI are a lua anume ? si pentru
datoriile ce are el a lua este ornduita maI dinainte zapci vtavil de copil
de Divanil, sii trimeteV dumn-vistra pe orncluitulil zapcia ca sa cra dela
lies-care obrazii banil acel datori, iar care va (lice e are a r'spunde,

www.dacoromanica.ro
 ISTOR1A ROMAITILORt 475

earI nu priveseil hrana. AIa gLtsirn un nartil pentru vincjarea po-

sindil pe amndoutS prtile, orI cu insusI stt vechilI s corcetatI lamurindu-le
prin cartI de judecat, ski prin anaforale, cata' datorie r5mane bun, sii im-
plinsca zapciufil cela rnduitil, dela fies-care, iar pentru cel do afar undo va
fi trebuinta de mumbasirils ne argtatI in scris prin anaforalc, ca s tri-
metemtl s mplinsc, sti aduc, i asIa cap' banI so va face impliniro
de unde are eta a lua s-I facetI zaptti in mnile dumn-vstra, de alta parto
sa' vic Inaintea dumne-v6stra ceI co Jic ea' a a lua dela Nicolae Lazara, ca
art-ite zapisele, s dovechle mrturiT, si de lata Cu Nicolac s lainuritT,
cata este drpt datoria fies-caruia, prin carti de judecat i prin anatorale, si
asIa s aftatI DomnieI mete fe de chtI bal din datoriile ce eta are a lua
s'ail implinitti, asijderea i catT sunt carI a a lua datorii cercetate i lilmurite,
vomil orCndui Domnia mea Cu dreptate la cine si ce sa se dea, si do vreme
co uniI din clatornici, ce a a lua de la Niculae Lazaril, artitarg DomnicI mole,
ca vamesulil Necula in catastihil cc da de datoriile ce are elil a lua nu ar6Lil
totI baniI ctl are ca s iac si pe totI datorniciI, factmdil viclesugil, si de osa-
bitil de acsta vqil pe Lazad' lucrnclCi harturgia i factIndil nc-
gustorie; cu acsta banuescil ca are si chivernisla, pentru acesta sa ceretI
dumne-v6stril, ca datorniciI sh v6, arte ce datoril maistitl eT ca aro clil arara
do lile ce va da chi; asijderea sA doved6sca' si ce chivernisla are deoschita
din datoril, si tte accica datoril sA intre la cercetarea acsta, cum si averea
lul co o voril dovedi-o atara din datoril inca' s ne o ariitatl. Tol. p. gvmd.
1784. Ianuarie 14. (Cod. XII, fila 106.)
1784, Februarie 12. S'a scrisil douti 641 legatc la dumn-lorti Ispravniel
din sud. Prahova pcntru doI negustorasI co se numescil suditl, anume
Nicola si Stoica Nedeleu, carI sunt inchi1 la Ispravnief, si de candil s'a aseciatil
la dajdie? i de sunt casiitoritY (lupa' parnintence s striline? farri de zabava
i

sA trimitI r5spunsil Mrief sale ; caro cartI s'ati data la Ciausulti spatareseti sa
le trimita.
Ccirri legate la 5 jude(e pentru sudi(i a nu mal supra peste tarifci.
Dumn6-vstra Ispravniciloril ot sud. sanatate, a jluit DomnicI mete unil
din negustorasI suditI aI NemtieI, cum-cil vamesiI do pe la t6rgurile acestuf
judetil arA supra atar din vama ceca-ce se cuprinde in tarifa' si apuca ca
le ja de pravalie cate banI 40, osabitil si cate o para, arara cle ceca ce da la
stilpAnulil loculuI, care acsta cerero a vamesilorti fundA atara din ponturl
din catalogulil DomnieI mele, cum ingaduitT dumn-v6stra a face vamesiI in
potriva urmrI, in vreme ce intru atatea rinduri vi s'afl scristi poruncI, ca
peste tarila si peste 3 la sutil vamil sit nu se supere mal mult suditil cu niel
unil l'ola de numire? Ci dar iata v poruncim, sA datI strasnicI porunci va-
mesilorti i sa nu-I ingaduitI a lace urinrl i cererI (lela sudii, cum niel dula
raicle peste ponturY, cA apoI vetI fi si dumn-vstra in vin. 1785, Martic 5.))
(Cod. XII, fila 234.)
Prahova
Saaeil Ialomita la aceste judete s'a scristl accste
Buz6il crti.

www.dacoromanica.ro
476 V. A. TIRECHIX

stavuriloril fabricate In tr (1). Acest nartil cum i clispositiunea de

a se ordona incelarea fabricArel pe cat va timpii, sub cuvintil c Ditm-

Carte legatd cdtre Ispravnicii din sud. Argesit pentru ca set dea in,
scire locuitorilorii de a nu mai supera pe sudifis la descarcatulU mrfurilorti
de pe cai.
Dumn-v6str Ispravnicilor5 ot sud. Argesti sntate, ne-amti instiintatti
Domnia-mea, cum ca suditil ce aducti marta% inuntru, impoverat pc cail
dup ce trecti dincce sunt siliti a o deserca de pe caii lorti, si a o inciirca
pe cal. si care de ale Ora, pentru care Hindi-1-6', acsta este fr' de niel o po-
runa. dela Domnia-mea, iat c ve poruncim5 s dati in stire la coi ce facti
acestil superare suditilorti, i s nu-1 ingaduiti a le face suditilorti sild la acsta,
ci slobodl i neopritT srt fie a-sl duce malla pe caii lor5, acsta si fiti sane-
tosI. 1784, Augusta 8. (Cod. XII, fila 187.)

Garle legald la Caintacamulil Craiovel ca Adamil

Ctiri suditulA Nemfiei peile de epure de pe la locuitoril dinfracelfc fude(ii,
ce le-aft data banii de mai inainte.
Cinstit5 i credinciosti bocriulti DomnieI-mele dumn-ta biv Vol Bane Ta-
nacho lirisoscoicti, Caimacamulti CraioveT, sntate, i facemti in stire cit Adamti
Ctiri suditul5 Nemtiei prin jalb m'A aretatil orare Domnia-mea, cum cii. prin
mana a dor meni al sel de aief din Craiova, anume Mihaiti Crstca Cura:1,
i Constandinti Calocti a imprtitt mar dinainte banI a lui la locuitorii din-
teacela judetti, cu tocmlrt 9a s-i dea poi de epure, i cero acum dup toc-
ml peile ; pentru care iat5. poruncitnti dumi tle : pe acei doi 6meni aI nu-
mituluI suditti s5.4 aclucl inaintea dumi-tle, s le ceri nti ca arete
cu 16ia la cinc din locuitorl ati impritti banii, etIte cistt, si la ce satti i ju-
dettl ? i dup aceca f6ie ce vor5 ar.',4a srt aibi a le implini dumn-ta dela lo-
cuitorY pede, dupit tocrnela ce vorti fi avutti, urrnanda Domnia-ta duprt porun-
cile co sunt date me dinainte pentru alisverisulti peilor5 de epure, i fil
sntosti. 1785, Ianuarie 2. (Cod. XII, fila 218.)

(1) Ccirri legate cu una la Cainiacanig, Cu povquiri la Ispravnici pentru

panea ce se vinde prin terguri sd se eftinscd si sd fie co'ptd bine.
Canstandin Su(u Voevodli Zem. Vlas.
Dumn-v6str Ispravnicilorti ot. sud. Prahova srmiltate, ve facemil in stire
eA dup indestularea CO din mila lui D-deti inteacestti timpti de zaharea pro-
tutindenca in trd, se cade a ti eftintate si la vindarea de Orle, gag aici
in 13ucuresti, cfit maI Vertosti pe la targurile de gua, pentru care vetf
CA aicl in tArgulti Bucurestilorti se vinde inteacsta vreme 'Anea, la o para
dramurl: 260, iar prst la o para dramuri 520, caro la acsta nu c dra
ati fosal siliti brutarii de vre-o nevoie si de sila poruncel domnescI a o vinde
eu acestti felti de eftintate, ci numal prin marafetula zapciilorti trguluI pana
la a nu le pune domnia nafta i pan a nu-1 strimtora cu vrc-o domnsc

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomiNmoRt 477

bovita nu are destul ap i pentru fabricele de postavil si pentru mra

hotruire, facndu-se socot1 dupit cum curge vinqarea graului in Vrgil, pro
acelt pretil al bucatelord fact' vinOarea acesta, la care nu p5gubescil, ci cas-
ticrti; (led chnd aicea in Bucurestl, unde este aka multime de norod, de se
crieltueste aka si arata suma de One, unde hucatele se aductl de pc afarti
si se curnpr i lemnele cu cheltuiabi, iar acstti vin(Jare la One, Cu cht mal
vrtosil la t5rgurile de pe afara de pe la judete, unde i bucatele le sunt
aprpe si One se cheltueste mal putintt, trebue s fie si mai eftinh; insti in
locil de acsta v5(Jumil in potrivrt urmAndu-se pnea mal mic5, mal scump5,
prstrt i nelucratti bine, de caro pentru cercare am trimisil Domnia-mea de
am adusti insusI de acolea din trgulil Ploestl o part i puind'o la drama o
gtisiind numaI de dramurI 140 la o para, care acsta curge din no purtarea
(le grip, si din amelia dumn-v6stra. Decl pentru acsta v poruncimil Dom-
nia-mea, cti duph pretulO ce se vinde aicI in BucurestI, srt datI si dumn-vs-
trit poruncti la trgurile de aicea din acelil udetil, sO se intirsett phnea, inert
mal multil se cade cum qicemil sti se eftinsca decht in Bucurestl' care
stti se lucreze sti se c6cd bine, sa nu o sc6tri crudti ca sit tragti dramil,
spre acsta s5 fitI dumn-v6stra cu perierghie in t6t vremea, ca dupti
eftintitatea bucateloril sii urmeze i vimjarea pnhi, iar sA nu v lenevitI a lasa
s5. curgti lucru ftir' de rinduiala i cu nedrepiate, Domnia-mea nu
lipsimil a face cerciirl si pe afarrt prin t6rgurile de prin judete, peste tart vre-
mea, i cOnd vomil gtisi cii nu atI indreptattl vinqarea phnil cu pretula ce
se cacle dup5. eftintitatea bucateloril, i ianAT curge Ittr de rinduialti, n yeti'
avea cuvintil de indreptare ; insit cilutatI sti, nu cum-va cu prna acsta a
nartuluI s'a' gtissett mijlocula zapciii i vamesiI de Dttmbovita (le va ri si rus-
feturI, pentru c5, duprt cum v'amil mal inciinatti, pentru orT-ce voril face zapciii,
pe dutnn-v6strO v vomrt vinovati. 1783, Septembrie 18. (Cod. XII, lila 33.)
Asemenea anti' s'a facut5 si la aceste judete
Slam-116mnicil VlaFitca
Buz55 Teleormanti
Saacil Argesil
Prahova Muscelil
Dttmbovita Oltulti.
falomita
.5i la Caimacamuill CraioveI s'aft ficuti. i la cincI judete (le preste Oltrt.
Una pitactl ea-Ire dumnd-lui. Vel Aya i ccitre boeri epitrop't pentru pdne.
Dumn-ta Vol Aga i dumn-v6stri boeriloril epitropl adunAndu-v6 astilOT
unit' locti, sA corcetati ma ntii. pentru cercetarea grOultil cum se vinde, attar'.
pc afarrt, cat si la trgulil de Mara', i dupO pretulil cu care-lil cumptirti bru-
tariI, sii socotitY cu cate dramurI se cuvine a se mat mili pi:Inca, Wail oca
din-U.11a mnti, eta si ceade a doua i sii. ne arritatI cu anafora. 1785, Aug. 27.
(Cond. XII, fila 203.)
Pitadi pentru brutari catre dumn-lui Vel Aya ea s4 poprdsert Pivele.
Dumn6-luI Vol Aga fiindil-cti ne-a artattl prin tacrirula dumn-luI cumert

www.dacoromanica.ro
478 y. A. IIRECHIA

de Mina, trebue s fie contribuitil multil la paralisarea industriel po-

brutarit din Bucurestl se jelueseil ca nu pot macina zahereaua cea de ajupsil

la trabuinta orasuluI Bucurestiloril, din pricinh e dupa ce este apa prea pu-
tina la mra acsta data, apo't i acea putina apa nu merge tart la morI, co
se imparte jumaate la pivele de postavii, carl sunt in potriva morilortl, i cera
a fi pivele oprite eAte-va (lile, Vana se va mal inmulti apa, si iar sil fie slo-
bode a lucra, ea s nu se pricinuiasca de data' lipsa la obstea Bucurestilortt ;
pentru caro poruneimil d-le in pretina cu boeriI epitropl nti s'A cereetatI,
(lisa si cererea acsta ce o faca, si de este asTa ch nu pottl cu adevt;ratil a se
rnacina zaherea ? (Cod. XII.)

Carie leyald catre Caimacamii penlru negusiorii ce culi datli banl pe vinft
locuitoriloril din vreine cum, sci urmeze.
Cinstit i credinciosil boeriulil Domniel mele Manolacbc Romanitis
Vol Paharnicil, Caimacamultt Craiovel, sanatate, IT facemil Domnia mea in Ore
c Medel. Scarlatil Motu Ispravnicil ot sud. Dolitl, instiintz Domnid mele,
eum ca uniI altiI din negustoril ce att impartitti inca' de mal' inainte banl pe
vinil pe la locuitoril acelul judetti, i acum Ii stenahoriseste sa le iae vinu-
rile numaI cate 8 parale vadra, de care sunt f6rte mhniT locuitoril, pentru
acsta pagubtl ce cauta acel cu banI sa le faca la pretultl vinuriloril, i ac6sta
vg(lndu o dumn-ta al scrisil la cele cincI judete poruncY, ca nimenea st n1117
dea vinulg cu acestil de nimicil prep, ci cap at datii banI de ma, inainte scl se
yotimisscrl a lita ca prefurt ce se va m'upe acum, iar care dintr'aceI negustor ritt
va primi dupa pretil ce se va rupe, sa-1' intrett banti cu ostenla la dece unulii, so-
cotindu-se de cilnd att luatil banI 'Ana cnd i va da. La acsta bine aI urmatil
domnia-ta, pentru ea i porunca Domniel: mcle inteacestasT chipa este, de cave
ver fi cu privighere a nu se supra locuitoriT si a li se lua cu altri pretil, ci
numar cu pretuhl ce se va rumpe acum; ci sa artI i acstil Domnsca nstra
carte, la totI tecla, ea sa nu faca altil-felil de sita locuitorilortt, si liT sanatosil.
1783, Septembre 26. (Cod. XII, fila 44.)

lt pitacult din 23 Octobre, 1783, ottirindil aseqarea de nartti la peine

Pitacii catre Vel All, i Catre epitropi a pune narlit la grai.
Dumn-ta Vol Agg si dumn-v6stra boerilorti epitropl', pttnti acutn n'amtt
fosal pisa in scrisq subt pecete nartulti pftnei inteadins astepttmdtt ca FA
vedemil cela le pe tima pretil la care rmtme vin(larea bucatelortt in Ore',
si de aceea numaI prin dumn6-vstra am fostil poruncit prtna aeurn de at1
urmattl, (lupa' ctim Sc schimba vinqarea graulul pe gile in trgil; acum flindil-eit
pana la acsta vreme s'a v&lutrt la ce pretil de pe urmil rmilne a fi vimlarea
bueatelorti, trebuinta este dar a se orndui un nart' bothritti, care sa se
pazsea pururea de aeum inainte. Dec1 aduntindu-v6 de impreunti en toti'l la
una loci, sa aducetI si din brsla brutarilort1 fatil, i (lupa pretulti bucatelorti

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomixiLeat 479

stavurilora In tr. Mai adaoge-se ea se pusese i o taxa (Ele al de

mica) asupra postavuluI, In folosulil cutieI

dupl indestularea ce din mila lui Dumneqeti este estimpti de zahar6,

socotitI nartulti ce este cu dreptate a se pune la vinOarea ptinif in tilrgri, atrita
la cca de frunte, cAt si la cea de a doua si a treia mnA, .i sri no art.:L.1V In
scristt cu anafora ea sa-Irt intririmti cu Domnsca n6strii pecete i sti se arte do
obste ca stie. Toli. pisali gspd. 1783, Octombre 23. (Co(1. XII, fila 57).

Pitacii catre Vol S_patarii pentru scumpetea graului.

Cinstitti i credinciosti boerulti Domniel mele dumn6-ta Vol Spiltaril Ori-
gorasco 13alasache, fiindti-c vedemti Domnia mea cum cri uncle lucruri carT
vinti de pe afarti de prin judete aid la V6rgulti Ducureytilorti pentru vinqare
la norodri s'ati scumpitri i s'art suitti pretulti loril peste msurti, eum
c, s'ati suitti la oborulri trgulul de atara in stiptmtina trecutl chita tal. fjpte,
asilderea i oriulA, i altele ca de aceste scumpete, socotimti cii acsta nu este
alta fiirl de numat din pricina matrapazilorti Bucurestera, eti esti dar la etimpti
inaintea celorti ce aducti bucate la tilrgulti de vinOare i taie pretult1 lorti cu
aceea M'ara', i apoT dupli ce le aducti in trgti le scumpescri cu pretil nedreptri
peste mt,..sura; decl pentru acsta poruncimti dumi-tale sri aibi a orndui zapciT
6menT din brsla dumi-tale ajara, ciIrora sit le poruncestI sit cercetcze, si
pe care dinteacestY matrapag va prinde fticAnclti acestil 1'016 do urmare ma-
trapazHicti, nu numal sii nu-I ingtiduiascrt, ca pentru unti lucru cc mal dinainte
cu porunca DomnicI mele, cu totulti este rldicattl, ci inca prinOndu-Iti sil-lri
aducti la dumn6-ta, pe care artI ca sii se pedepsscil, afarri numal
din brutaril. Bucurestilorti, carI vorri av la milnI adeverintele dumn6-lia Agtil
pentru dovadti. ii saam roca gvmd. 1781, Maui 3. (Cond. XII, fila 154).

Pitacil catre Vel Aya i catre epitropi a pune nartii la lucrurile mancad?".
Dumn6-ta Vol Agit, i dumn-v6stra boerilorti epitropI, vrindri Domnia mea
ca s, se urmeze cu drcptate vinqarea lucrurilorri de ale mncrireI attitil de
iatri v poruncimti dumnv6strri, aduniindu-vti cu toti1 sA ave0
a socoti.si a pune nartulti acela ce va fi Cu cale, pastrama, mierea,
altele insri numaI cad sunt de ala din plmItitulti treT, si carele se aducti
din prtile strline din vecintitate, iar peste cate-va (lile yeti av poruncti
pentru care vine de peste Duniire, i sri artitatI Domniel. mole In scrisri, toli.
pisah gvmd. 1783, Noemvre 3. (Cod. XII, fila 62).

Nartutil ce s'aii pusil pentru ale mancarii si la bacanii

I6 Mihaii Constandina Su(u Vvd. gvmd. Zent. Vlas.
Aya sil urmeze la t6te si poruncimil dumi-tale Vel Agit sti portI grill (NO
cum si prin euvintti ti s'Eta 4isti dumi-tale a se pilzi nartulti acesta. 1783,
Noemvrie 19.

www.dacoromanica.ro
480 V. A. IIRECHI

Nu mal' puin dilunAtora comerciuluT unor judqe a fostil NizamuliC

Tal. Barif Tal. Banl

74. Butulil de pastramh de 84. Silpunulti tarabulutoca.
capr. 33. Ocaua de lumlnrI de
18. Branzh in fele oca. seg.
42. Zamil de ltimtie oca. 18. Urda in fele oca.
. Joro tescuite oca. 48. Untultt topittl oca.
1 . Icre de moren i dula' 48. Uleiulti la bticanti
oca. 42. Uleiul la coi ce-lti
3 . Caf Emen oca. vind cu ridicata oca.
3 60. Caf frantuzscti. 84. Untulil de lemnil oca.
48. Capero de misir oca. 44. Fasolea oca.
21. Cascavalti de ampti oca 2, Ciapa.
6. Lintea oca.
36. Mslinele milrunte. Pe.Me.
24. Mntrc uscate oca.
6. Maztirea oca. Gran, alui, bibant, somnul A pr6s-
24. Mierea oca. pilttl de baltii, oca banI 9
24. NAhutulti oca. lar stiratil de acestil t'ola oca 12 banl.
1 60. Nevrile de morunt oca. ciortaral, cosacil, sti-
90. Nevrile de nisetru oca. bi6ril i alte asemenea, de baltil,
12. Pastramil de vac, oca. prespail, ocaua banI 4.
4 60. Piperulti oca. lar srattl de acestri feltt oca banI 6.
18. RaciI de baltti suta. Pestele presptitil de helestetl oca
15. Met din al LA baltti suta banl. 12.
Prea n'alifafe Ddnime,
Dup luminatulti Pitacti ala Mriel tale adunndu-ne la untl locA, prin cer-
cetare amtl luatti sm de celea ce sunt obstie trebuinciese, pentru hran
mal alestl la cele ce esa chiar din pmintulti tilreI, si la Mine 6re-caro din
hrtcnil ce vinti din strilintate i sunt si acelea mat de trebuint obstiel, M'ora
li s'a pusti de acsta data nafta, ca sit se vind cu pretulti ce se aratil maI
susti, pc anume ; de acsta ntiinm Intiltimel. tale. 1783, Nombre 19.
Gheorghe Sutulti Ve! Agti.
Ioanil Vilara Pabarnicil.
Dumitrache Stolnicti, Nicolae Stolnictl.
Sufult Vvd. Zon. Vlascoe.
nartulti pentru vindarea felurimilortt pentru bachnie urme,zti a fi
vremelnicti, adeeti duptt pretti cu caro i bilcanil le cumprwil, poruncimil du-
mi tale Vol Agit si dumn-v6str boerilorti epitropI, aduandu-vti la unil locti
sil cercetatI pentru lies-care felurime pretulti cu caro se cumptirtt de blIcanY,
si sil socotitI dupli dreptate nartultl cu care se envine a viudo bilcaniI la no-
roda, si sil ne artitatl in scristl. Tol. p. gvd. 1785, Septembre 11. (Cod.
XII, lila 310).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RemitNtLoRtt 481

Pentru a se evita conflictele cu negutitoril turd, mal mullo

Nartullii cfirnei.
I Mihaitd Constantind Sufutd Vvd.
Poruncimii sit aibit voie dupa rugaciunea ce fact' i duptt zapisulti co art
datti, Ora la 25 do quo ale acesteI lunl sa vincJa cate parale patru ocaua carniT
de 6ie i de mielt1 i cea de vacti ate parale 2, si dumn6-ta Vol Aga sti lo
dal sloboqenie, iar (lela numita qi inainte srt vinOti cea de 6ie i de mielti cato
parale 3 si vaca cate parale 2. lar!. 1785, Maiti 8.
Prea in41(ate Ddinne.

Duprt luminata porunca inti4imeI tale, ce ni seat datil la jaiba bresleI

larilorti de aicea, ne-arnti adunattl la untt 'oat impreuna si'cu dumn-luT \Tel
Aga, fap% aduct?,ndrt si pc vre-o c4I-va din numita brsIti, spre a le face drpta
socotela pentru vitelo ce le taTe la scaune, cu ce pre0 le cumptira si co alto
cheltuell. la acsta maI ? nciinumui Mariel tale, ca acestii felti de socotla
drepta si intru adev8rti i in grabrt dupa cum insti poruncestI nu se putu
acum in graba de o camdata a se afla, cit adevrultt care el' in totti chipulti
la acsta talnuescil, a se dovedi Died de a nu se face deosebita de catre
nol: cercare, atatti la cumpilrat6rea vitelord, cat si la cate oca ese vita, nu se
p6te in graba, ci de va 11 porunca Mariet tale maT din vreme, pte sa se facti
'mecum am mal i instiinOtti MarieI tale; cu t6te acestea numita br6sla a
macelarilorti cu genuche plecate cadt1 la mila Mariel tale, &A te milostivestI
asupra ticalosilortt sit li se dea voie pentru carnea de vacti a vinde de acum
inainte cu 4 parale s'A vinqa si pe acesta de mielt1 i de 6ie tottl dup.' porunca
Mtiriet tale ocaua cate parale 3. Dupa care acsta a lorti plecata rugaciune att
dattl numiVT i zapisti, ca duprt cum maI sustt se qise vorti fi urmatorI; ci mi-
lostive D6rnne, fiindtt-ca din intimplarea timpuluI de estimpt mieT intru adevtiril
pang acum totti nu s'ail ajunsil bine, si att si el ticalosif pagubil dela mid si
(lela 6ie pna acum, iar 'Yana la 25 ale Juno! acestia se mal dregtt midi', a nu
se mal jalui nicl num4iI de pagube, fie mila MarieT tale asupra-le a se da po-
runca Marie' tale, sil se vinclti dupa cum maT susrt se arta, dupt zapisultt
rugticiunea brui, i cum va fi mila Mariel tale. 1785, Maiti 8.
Ienache Lehliu, Ioant1 Medel. (Cond. XIII, fila 188-189.)

Pita di cdtre Vel Alld pentru 'nucelar s unneze a vinde earn ea dupd
ana forana epitropilord.

Dumn6-ta Vol AgA, fiindti-ca ne-amti adeveritti Domnia mea bine, ca mace-
larilorti le da mana, i potti a vinde carnea de 6ie ocaua (late tre'l panic,
poruncimrt Domnia mea, ca sa ritmo or(Mduiala viOrtreT care s'a facutti in
anaforaua epitropilorti din trecutele (lile, sil nu se facti urmare duprt aceea,
ci de astrtqf inainte sa le daV strasnica porunca, ca sa o vimja cate treI panic
Istoria Romaniloril de Ir. A. Ureehid. 81

www.dacoromanica.ro
482 V. A. rtl/Eani

judete de pe DunAre, ba chiar i de pe mal departe, vdutil

ocaua de carne de 6ie negresita, i inteacestti chipa sa facT dumn6-ta publicti

ea s stie i cumptSratoriT, ca de nu vortt urma macelarif se vora pedepsi Cu
targulti, cu ocna, si asupra dumi-tale ne voma turbura. 1785, Maiti 19. (Cod.
XII. fila 216.)
Pitaea Catre boerii epitropX pentru mdcelari.
Poruncima Domnia mea dumi-tale Vel Aga i dumn-v6stra boerilora epi-
tropT, fiindrt-ca se apropie dulcele pastelora canda trebue macelariT ca neste
datorr ce sunt sit grijsca pentru indestularea norodulur de carne spre a nu fi
lipsa, i ca sa nu aiba cuvInta de pricinuire atuncI nimic, s'a' avetI a cerceta
dumn6-v6stra Inteacsta vreme pretula vitelora marT si a llora cum le cum-
para macelariT, i dup pretula ce curnpgra eT 'vuele, cu ce narta se cade eT
a vinde, sh' ne aratatT in scristi. 1786, Martie 28. (Cod. XIII, fila 361.)
Hartulii Lumfinfirarilorii cum sfi vincifi luminarile de sea.
Prea Ined(ate Dchnne,
Tartisl cu lacrmT jaluimtt milostivireT Ma'ricl tale, ca din luminata porunca
MarieT tale ama fosta raduitT la dumn6-lora VelitT boerT de ne-att lacuta cer-
cetare, pentru cta cbeltuiala tine una oca luminar' de sea, si factIndu-se de
dumn-lorti cu de amtiruntultt, ama vtiduttl cumptett6rea i cu t6t cheltuiala
tine pana la banT 341/2, ci ne rugama milostivirif MarieI tale, ca (lupa cum
se varsa mila Ma'rier tale asupra tuturorti de obste, s'a fie mila Marier tale si
asupra n6stra de a fi miluitT peste acestI 34, cu cea ce va lumina duhula
s'anta pe Maria ta, ea sa nu ne stingema cu totula, fiinda 6menT stiracT si cu
case grelo, si cu dajdie, si vesnicti pomenire va fi MarieT tale.
RobiT MarieT tale
NoT totT luminarariT din Bucurestl.
Constantinii Sutulti Vvd. i upd. Zent. Vlas.
Porunca din dosulii
Dupa rugtciunea ce no facti luminarariT printeacsta jaiba, si dup artAarea
ce ne-ati facuta dumn6-lorti Velitir boerl cu socotla de clieltuiala ce merge
Ia ocaua de luminar); ne-ama. milostivita Domnia mea, si iata le clama voie
ca sit viuda ocaua de luminarl de sea cu parale douti-spre-dece, insti cu acesta
hotarire, ca luminarile sil le lucreze i s le faca s'a fie numaT de sett de capra,
tara de a nu amesteea inteinsele alitt-felti de sett, verT de ce macarti; pentru
care poruncimti dumi-tale Vel Ag, sit le arLItT porunca Domniel mele, si mi-
lostivirea ce ama facutti cu dinsil spre a fi slobodI sa vinfig ocaua de lumi-
nar" cu pretil ce artitama maT sustt, adeca ocaua pe parale 12, insti dumn6-ta
sa porti de grija in t6ta vremea no lipsita de a se lucra luminarile numaT
cu sett de capra, cercetandti prin toa.) felula de mijloca, si de se va gasi vre
-Lumia cit ati amestecatti in luminar." alta-lela de sea, negresita sa se pedep-
sesea. 1785, Decembre 11. (Cod. XII, fila 334.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIL ROMINILORt 483

bAlciurile i sborurile Ind-Aso. M. SiO re1ntLri Insa dreptulil de tt3rgil

la unele localitri (1).

(1) Carle la Ispravnici pentru zborulil ce cera locuitorii din Sturzenl.

Zem. Vlas. Dumn-v6stra Ispravnicilord ot. sud Dambovita stintitate, am
vtiqutti Domnia mea instiintarea ce ne facep din 10 Pe ale lunil acestia, cum
ea locuitoriT din satuld Sturzerif dinteacestti judetti fiindil apr6pe de plaiuld
Dambovita, deptirtatI de ti_l.rgurI, sa descolisescti atatti el' catd si alp de pro im-
prejurti pentru can alisveristi ce ard put face spre folosulti lor, i cum ca
Cu top aceI locuitorl fact' rugaciune, ca stt se dea voie s se fac und zbord
in qiva slintuluI Constantinti, la 21 de qile ale luniT luI Mai, artitandu-ne
dumn6-ta C cu facerea acestur zbord, nu se face niel o stricaciune, sat smin-
t615. la tr6ba NizamuluI, fiindti la loculd de munte, ci folosd aid locuitorilord
pentru alisverisuld lord'; pentru care, de vreme ce ne artatt dumn-vstra
cum el nu aduce acestti zborti de se va face niel o vatmare la Nizamil,
poruncimti, s fie slobodd a se face zborti la acsta qi a sfintulul Constantind
la 21. de pe ale lund luI Maid, si s. datl de stire mal de vreme locuito-
rilorti, ca stt fie InstiintatI spre a merge la acestil zborti, cu celea co voril
av de vindutti si de cumpratti. 1786, Martie 13. (Cod. XII, fila 360.)

Carte de a se face te'rgii, la inosia dclgen,i sud Saac a duntn-(ui Vel

Vist. Nicolae Brncovnu.

Davad. gpd. Dat'amil cartea Domniel-mele dumn-luT cinstituluI i cre-

dinciosuluT boeriulti DomnieI-mele Nicola Brancovnu Vol Vist. ca
volnicie cu acest carte a face pe mosia dumn-luI Gagenil ot sud. Saac. ttwgi.1
In fieste care anti o-dat, incepndu-se dela Dumineca sfantulur Apostold Toma
sti -tie o sciptgmanti, unde sa fie si oborti pentru vite i bucate, si la acest
t6rgd sti nu se amestece niel IspravniciI, niel varnesir, niel ierbarif, niel za-
bitiI, niel alp 6menT domnestI, ci s aibri a lua dumn6-1u1 vama cea
cele-lalte obiceiurl ce vord fi la trgulti acesta ; asijderea nicT vinti i ra-
chid' nimenea srt nu fie volnicti a vinde la acestd trgti intr'acele (Pe Wit
de stirea omuluT dumn-luI; pentru care porunchn Domnia-mea dumn6-v6-
stra Ispravnicilorti i vamesilorri i erbarilorti i tuturora ce vetI fi ornduip,
orI cu ce trebT i slujbe domnestl, sii avep a v'e' feri, i nimenea intru ni-
mieti nu v,' amestecatT la acestd t6rgti, cti orI-care va indrsni a face ea-
tusl de cat suptirare, sal bantuiala peste porunca Domniei-mele se va pe-
depsi. ii saam receh gvmd. 1783, Noembrie 3. (Cod. XII, fila 70).
Carlea d-lui Vel Vist. Nicolae Brdncovnu de a se face trgii la
mosia Obileqd.

...Davad. Gospod. Fiindti-ca la mosia Obile,tiI a dumn-luI cinstitd i cre-

dinciosti boeriulti DomnieT-mele Nicolae Brttncovnu Vol Vist. pentru indem-

www.dacoromanica.ro
484 V. A. ulneEnl.

Posedernil acte din care se pelte ved, ca. sub M. Sutu nici chiar in
Bucurescl negutitoril turcI nu aveati o miscare prea liber. Nid chiar

narea si lesnirea locuitorilor 044 locului, eilrora peste mn i Cu greil le

este spre a aiunge pe aici tottl-d'a una de cate orl a trebuint, a vinde si a
cumOra in cale de optti csurT ce sunt piind aic, inch' dela lt 1777 Decem-
bre cu poruncti cu hotrire domnse prin anaforaua dumn-lortt Velitilortl
boerY, inttirit si de Domnia-sa fratele Domnulti Alexandru Vvd. Ipsilantti, i cu
cartea dumi-sle frateluT Nicolae Vvd. Caragea ot. lt. 1783 Februarie, s'ati
ortmduitil a se face trgil o-data pe s'pt'man, Lunea, dup care cerndil
dumn-luT Vol Vist., i (lela Domnia-mea intrire la hotrirea acsta, pentru
urmarea i facerea trgului la numitulti . . . i pliroforisindu-ne de
mai sustt domnescile porunci ce se Vdu date pentru acsta, cum ea' acstit
slobode,nie s'ati fcutti prin cercetare, ne aducndti nicT o stricrtciune, ci 'MCA
folostl, amti data i Domnia-mea acstri carte de voie si de slobodenie ca sti
se facil acestil tt3ret nelipsitti pe tart st,'pt,t,'mna, la care fiindil-c ne insti-
intmti, cum c eel ce vial la trgil s'atI obisnuitti de sinesi Dumineca a se
stringe fiindu-le mal indemn, iar nu Lunea, i asa s'ati inceputti, porun-
cimil dar ca Dumineca s, se fac, pentru care poruncimti i dumn-vstr
Ispravnicilorti judetului s -instiintati la top' catI se cuvine de acsta,
indemnatI ca sti se adune fie-care la trgti, eel' ce vorti vr cu ce/ea ce atl
de vindare, stl de cump'rare, spre a-sT face alisverisulil, fiind folosulti lorti,
purtnclil dumn-v6stril, de grij ca sit nu se intilmple pricini i gilcevurT in-
tru adunarea noroduluT, ci sit petrcil Gu linite,si de \Tome ce acestil trgti
n'ail fostrt vechirt de mar inainte in catalogulti vamesilorti, poruncimti ca sil
nu aibri vamesiT a face intru nimicti la acesttl tret, dup cum nimenea inainto
nu l'att avutrt, fiindit not, i ori-ce venitti de vam s'ar aduna la acesttt trgil
stt oborit, srt aibil a se lua de ctre dumn-luI numitulti boeriil sttiphnulil
mosiel, dttruittl si Domnia-mea dumn-lui, Lira de a nu se ame-
steca vamesii nirnic. toli pisah gvmd. 1783, Noembre 7. (Cod. XII, fila 70.)
1785, Aprilie 11. S'a fcuttl carte deschisrt mtinstirei CozieT ot sud.
ea sti se fac unt thrgulettl la satultt Cglimtinesti, aprpe de mtinastire, cale
de untt ciasti i mal putinti, insil pc stipttimntt o datrt, Marea, cltIndtt locuiterii
obisnuit adetil de bute tal. 1 i o vadril de vintt de bute, care carte s'a tri-
mistt Caimacamului CraioveI sti o dea Egumenului, spre a av mrmilstirea
privilegiulti, dupit instiintarea ce a trimisti, care s'a pusil la la. dti in ptistrare
insemnilndu-se si acolo. (Cod. XII, fila 243.)

Garle ce se (lei Gheorghe Armasulil pentru paza trgului BuzZil ce

se (lice si trgurii Dragaicei.
...Zem. Vlas. Fiindtl-cA la 24 ale acesteI lunT este sti, se facti bfticiul Drilgalcei
in orasulil Buztnlul, i pentru c, la aceste felurT de trgurr, cu multimea Orne-
nilortl se adun i sil incuibzil filctitorl de role, intre earl obisnuesett de se
adunil .si tiganii domnestl, mntistirestl, boerestr, nrviti In fapte role, pun-
gasT, calpuzanl, bortasi si furl de caT, i milcartt cit pentru paza i striljuirea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORO 485

alegerea hanulul unde s, conacsc5, TurciI capanlit si tn genere ne-

gutitoril turd, nu le este lsata la voia. Inca la 29 Augusta 1783
pravaliasilorti cat si a t6rgovetilorti sunt ornduitI boerir IspravnicT, i capi-
tanT i poterasT, dara, dup obiceiult1 care in totT aniT s'ati urmat a se alla la
acest fel de balciurT si din brsla d-luT Vel Arma.,, unit zapcia Cu cati-. a
armaseT, inteadins numal pentru tiganiT ce se orti gasi in fapte role, cum
maI sus', cc brsla armassca ambland in trebI dcapururca si
in t6ta vremca prin tiganT, Cu stiinta cunostinteT asupra acelorg obisnuitT in
urmarT netrebnice, i pentru maT buna strajuire si prinderea a acelortl fclu
de r5T, dam volnicie slugii DomnieT-mele al(' 3-lea Armasti, ca impreuna cu
ceT-l-altI dregatorT ce sunt r6nduitT pentru paza balciuluT stand' i amblandu
prin taret, ocolinda marginile, cu priveghere qiva i n6pte de cum se incepe
pana se va s6v'rsi, si cati din tiganT se vora gasi in faptele ce
Oist1 maT susti, numaT deck sa se sat% sti-I prin4a, i ave'ndu-T in po-
pr6la pana dupa sav6rsirea ttrguluT, atuncea cu buna paza sa-T aduca la tom-
nita pe fies-care cu vina luI in scristl, ca prin judecata skT iac caquta pc-
dpsa ; pentru care poruncim Domnia-mea i dumn6-loril Ispravnicilorti ju-
detuluT i altorti dregatorT, sa datT tottl filit mana de ajutor oraduitulm 3-lea
armas ca sa p6ta urma intru tte cato se cuprinde maT susti, spre a nu se
nectiji, sri a se pagubi obstca ; intealt5 chip sa nu fie, ca t-ta este porunca
DomnicI-rnele. 1785, Tunic. (Cod. XII, fila '271.)
1785, Mai 18. S'ail facut porunca legata la dumne-luT Caimacamul Cra
ioveT ca s se fad, trg i Martia la Craiova, dupa instiintarea ce a facutu
d-luT Caimacamul catre Maria sa.
Augusta 30. S'ati scris porunca la Ispravniculil Valcca pentru 10112 i(lr-
inaroctl ce se fdcea acolo infraceld judPid, si fie opritd a nu se face hind dc
stricdciune Nizamulta.
Augusta 30. S'ail scris porunca Ispravniciloril din sud. Olt, patine Mi-
dwife co se faccati maT inainte la acelti judeta, i cu poruncT domnestI s'au
aridicata, sti aiba a fi oprite, i acum sa nu se facti.
Carle domniscet la Ispravnicil sud. Teleortan pentru bdlciurile dintea-
celet judetti a fi poprite a nu se face.
...Dumne-v6stra Ispravniciloril ot. sud. Teleorman sani_ltate, fiindu-ca ne
aiuti instiintata Domnia-mea pentru balciurile ce se facii eke o-data in anu
inteaceltt judettl, la unil locti doue, ea sunt cu adeNtiratu de mull(' rtiu pri
cinuitre la trba NizamuluT, i lace trebuinta negre,itii a le lipsi, iata \ti po-
runcirat dumn6-v6stra sa stitT ca ama hotarit Domnia-mea, sa nu se maT
faca balci la nicT un loca la acela judeta de acum inainte, Iiindu judetu de
margine, nicT estimpti, nicT la aniT viiton i pcntru ca sa fie stiuta hotarirea
Lie:6sta, sa avetT a trece in condica judetului porunca acsta, dupa cum i aid
la condicele DivanuluI si a VisterieT trccutti, purtandil dumn-v6stra grija
ca nu care cumvasT s se fact). undevasT Nre-o adunare de 1)6164 la \ re-unu
loc, i sit avern instiintare ca atT primit porunca acsta i ca aY urmat'o.
Acsta carte s'a data la ciausa Spatarescil sa se trimita. (Cod. XII, fila 268.

www.dacoromanica.ro
486 V. A. IIRECHIX

Domnitoruld ordon sptaruluI i Agl, ca turcil s concsc numal

la hanulti S-ta Ecaterina i numal la cast' de nu arti inctip aci s, pea
conci si la hanuld Coltel (1). La 28 Septembre multi 1783 acst
dispositiune este modificat In moduld urmtorti :
Pitacit dare Vel Spalotra cettre Vel Ag pentru negustorii turd capanlat
set mrga" la hanul' lui Zantfirgi la hanul Colfei, la conacit.
Io Mihailft ConstantinA Sutulfi Vvd. gopd.
Dumn-ta Vel Sptard i dumn-ta Vel Ag, fiincld-crt negustoriI
turcI ce vial in BucureA cu banY, cu polite, cu trba negustoriilortt se
Ceir(1 desch,ise la judetele de mai jos arNate pentru, beilciulft ce este set
se [ac la Agefti sud Rfov
...Zem. Vlas. Dumn-v6stra Is'pravnicilord ot sud... san'ae, facemd in tire
d prin hrisovtt am hotaritti Domnia mea, ca la mo0a AgetI din plasa Mos-
titea ot sud. Ilfov, s'a.' se fac dou' billciurI marl inteund ant, adec unuld
tmna, la diva S-tuluI Dimitrie, incephidu-se cu treI dile mal 'nainte
o st.,'.pfcimantt de-ar6nduld altuld primAvra la diva S-tulul Gheorghe ince-
ptmdu-se cu trel dife mai 'nainte, s tie o s'ptgmn, unde s fie oborulii
de vite i bucate, i nicl vnc,htoriI, nic cump'rtoriI vam s. nu pltse; ci
dar fiindil-c se aproprie diva S-tulul Dimitrie, i fiindti-cA acelti judetti este
aprpe unde potd veni locuitoril Cu inlesnire, iat din vreme poruncimtt cl-v.
s vestift de acsta in totd judetuld locuitorilord de obte i la negustorl, ca s
fie in0iinttI spre a veni la aceltt balcitt, care cu ce vorti av de vindare pen-
tru a-I face a1iver4uld lord, i nu numaI de varnd vord fi nesup6ratI, ci
de alte neciropt i jafurI, intru nimio bntuialil nu vord av, avemtt
Domnia mea poruncitI pe Ispravnicil de Ilfovd, ca s-I diefendipsse i ocro-
t6scrt a petrece la dilele acestur trga, feritT de ori-ce nedreptate i sup8rare ;
ins aceste blciurl ad a se face cu adunare de multd noroclii, pen-
tru aceca d-vstr sii. arkatI attti negustoriloril, chtti i locuitorilord, ea i eI s
aib a se griji s vie cu mari, cu vite, cu bucate, i cu orI-ce din destulti,
fiincla pentru aid lord ali-veri0 i folosd, i nu numaY intiintare sii lo fa-
cep', ci i indemnatl la acsta, i de svrirea porunceI s. awing Domnia
mea r'spunsti. 1785, Octombrie 18. (Cod. XII, fila 326.)
Buz6d Vlaca
Saac
Prahova Ialomita
DAmbovita Musceld.
(1) Pitacit ceitre T'el Speitarrt i ceitre Vel Aga, pentru Turcii capankii
a le face conacil la hanulft 8-tel Ecaterina, i la hanut Coltd, cum si pe
dineni set nu-i lase set' bea tutun pre ulitet.
...Dumn-ta Vel Spt., i d-ta Vel Ag, mAcard cii. intro alte trebuincise po-
runcl CO mitt dattt d-v6stra pcntru ale nizamuluT Bucuretilord in trecutele,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROISCANILORt 487

luird cd nu potti av conaculti tutti la un hand de impreun eu altt turct

de obste ; iat, v,' poruncimd dumn-vstr, cd acestd feld de negustorf capanlt
sd-sT aibd conaculd lord la hanuld lut Zamfird si la hanuld ColteT, iar col-lalti
turel cart iardst pentru trebile lord sunt viitort, aceia dup porunca ce si mai
nainte ama datil dumn-vstrd, sd fie oprit1 a nu infra la alte hanurf, niel a se
rdsipi in trgil in c6ce si in colo, ci numal la hanulti sfintet Ecaterinet sit co-
ncescd, i cap' nu vortt incAp inteaceld hand sit aibd a merge la hanuld
de lngd casele de beilidi ale sfintet mndstirT Mrenta; ci dar inteacestil chipd
sit avett dumn-v6stra a urma i pentru unit i pentru altiT, dupit cum po-
runcimil mal Toli. pis. gd. 1783, Septembre 28. (Cod. XII, fila 42.)

Ocupndu-ne de comerci in genere se cuvine s amintimtit actele

luI relativo la unele orase. Arnti Vdutil la Domnia KIT Caragea cum
acesta robise In fav6rea a nisce credinciosT al. s importantuli.
Craiovel. Vcjurm energica luptA a Craioveniloril pentru a-si redo-

prin domnsca nstrd caree, arn fostd poruncitd si pentru hanurT, dar
deosebitil acum porunciind d-vstril pentru negustorit turet capanlt ce mergd
vind din Bucurestt pentru trba negustoriet, e este de trebuintd a fi unil
loed ornduitti pentru dinsit de conacd, adecd la unuliA din hanurile Bucure-
stilord, care acesta este si de folosuld a-st sti odihna la und loed ca nisce ne-
gustori cd16tort, cnd vin, iar s'A nu fie risipitt inc6ce i incolo prin Bucurestt
si prin Mry.a, nid sei se imparta' pe la tte hanurile ; dreptil accea primindd porunca
acsta sit aducett pe hangiuld din hanuld mnstiret S-ta Ecaterina cdruia sd-i
ari:.1tatI cd intru acestd hand are a primi pe top' negustorit turet capanlt,
cd la acestil hand s'a ornduitti a fi mime conaculd lord, iard ci i cand
nu vord incdp totI intru acestd hanit, s aibit a merge la hanuld Coltel de
lngit casele de beilicd ald mnstirel Wircutel, carele i pro acola hangitl de
acolo aduckidu-lit, ,asemenea s'A artatT; asijderea i egumenit mi5nstiret S-tel
Ecaterina, cual si egumenuluT mndstirel Coltet s le daV de stire ca sitstie
de acsta ; apot d-ta Vel Spdtard s dat porunc Zapciilord ce sunt pe la strd-
jile de pe marginea Bucurestilord ca s aihd in grifa viindd negustord turca
capanIdd s5.-1 spue conaculd uncle este r6nduitt, ca s stie unde sit traga;
cereetatt si pe la cele-lalte hanuri i prin trg i gsinclti vre-unulti din Turet
capanldt condcitd aiurea sit ave-ti a le ar'ta sit mrgd la numituld hand, cum
si hangiilord de pc la cele-lalte hanurY, sit le dat,T poruncd sit stie a nu primi
acestd feld de musafiri, cal."' ad loca rtmduitil ; asijderea alud fosa' poruncitil
d-v6strd ca s, grijiri si pentru cele ce sunt spre stretjuire de intamplarea .foculuf,
lan,ati cave acelea sii aibi d-ta Vet Agd, a porunci strasnicti la prilvaliasii de on-
ce felil de isnaffi i la norodil de 6nzeni pro.t, ca nirnenl set nu cuteze a
a inai sed prin priviuil cu ciubuce aprinse i pe la ulite i druniurl sit unible cu
pipa, fiindii-cti si dintr'acesta se pte face intanzplare, 'dril de numai prin casete
loriz' sitia neoprip, iar pe care-T veT printle rdicl i si dat, n tire
ca sii se pedepsscil. tol. pisalf. gd. 1783, Augustd 29. (Cod. XII, lila 19.)

www.dacoromanica.ro
488 V. A. IIRECHIX

bndi libertatea oraulut M. Sutu revel-1i asupra botrlrilorti. WI Ca-

ragea i redete Craiovel libertatea sa anticA, prin actulti urmtoril
Carlea ce s'a data tulurorii boeriloril dela Divanul4 Craiovei pentru
orasulA Craiova, a nu fi suprati ordsenii.
Zent. Vlascoi. Cinstitilorti i credinciosI boerilortt Domniel mole dumn6-
vstr judeatorilorti dela Divanulti Craiovel i tuturorti celorti-lalt1 bocrI
bocrinasT, preotilorti i tuturorti orsenilorti din Craiova, cartea ce atI trimesti la
Domnia mea dumn-v6str boerilorti despre partea obstiei venittl, i cele
ce v6jluii pentru orasulti de aid al CraioveY cu mosia luT, ea" hind din
vechime orasuld acesta Dornnescil, totI cci dup vreme nmurile dumn-v6str
si ale orsenilorti pomenitti sloboqI, cum si insi-V6 pang, acum stpnindtt
locurile i Cu cuprinsurile sle fies-care ne suptiratti, fr dare de chirie i de
clac, iar Domnia sa fratele Nicolae Car. agea Yvd. ce ati domnittt inaintea n6strri,
qicetI cg a dttruitti numitulti rasa cu mosia luI prin hrisve la dou6 braze,
ceretI de obste ca srt r6rnae cum a fostti i pang acum, si s 1'6 facet1 si-
nettt pcntru odihna dumn6-v6str am v6lutti, pentru care vr6ndti Domnia
mea ca srt vedemil aceste hrisve de danie, cu ce cuvintti, le-a fcutti Domnia
sa, am poruncitti de s'a cgutatti in condicile DivanuluI, uncle trebue dupg o-
biceiti a se scrie in condicI, si nu numaI am gsitti hrisovti de acestrt pricing
seristi In condid dupg -ornduialg i dup obiceiulti hris6veloril, ci incg in
potrivri am gsitti cartea a Domnia sle fratelur Nicolae Voda Caragea Cu 16t.
1783, Iulie 7, intru care insusI Domnia sa anirisindu-s1 hrisvele de daniI ce
()ice eh' a fcutti, serie cgtre boeril si ctre totI locuitoriI de acolea din Craiova,
cum cti a litsattt orasultt i mosia iarsI dupg cum ati fostti ma nainte, si cum
crt luatti inapoI i hrisvele dela obrazelc ce le dedesc. Deci in vreme
ce insusI Domnia sa Nicolae Vvd. si-att stricat acea danie i s'ail anerisittt
hrisvele cu acst porunc ce a datti in urmrt, rtimaindtt fgra nicI unti temeI
hrisvele, i fiind-c5. nicI Domnia mea nu voirrn1 a face vre-o strmutare ora-
uluI CraioveI cu mosia lui din slobogenia ce a fostti pnd acum, ci I lstimti,
iarsI slobodti, cum a fostil orasulti, cu mosia luI, dup scmnele cele dreptc,
ca st, fie "aseme,nea cum sunt cele-lalte orase domnestI, cum BucurestI
allele, spre a-si stpni fies-care boertt i ortisen1 strile locurile luI cu pace ;
iat v instiintamil pe top' de obste, cg nu avetI a fi sup6ratI de nimenI, niel
dumn6-vstr boerilorti, niel ceI-Ialtr orgsenT de obste, ci dup cum pang' acum
asia si de acum inainte sit petrecet1 fr de grip', i temere de acsta, pentru
care, ca sit fitl la acsta bine pliroforisitI, fr de indoial i odihnitI, iat v6
trimeternti acst domnsca nstr carte adeverit i intgritrt cu domnesca
nstrg pecete. Toli. pisah. gvmd. 1783, Septembre 23. (Cod. XII, fila 42.)

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILORC 489

Chiar i Caragea vt,4ndil energica lupt a Craioveniloril, luptil de

care la loculil sti vorbirm, revocase chrisovulil de robie a ora-
tilul (1).
M. Sutu semnnclii la 23 Septembrie 1783 chrisovulil de recum5s-
cerea liberttel CraioveI, nu mal pupal ordonase Caimacamulul de Cra-
iova s nu permit& a veni la BucurescI, niel undi boerti Craioveana, de-
ck dup prealabila domnse invoire: era Ingrozitil Divanulil contralti
din BucureseI de energia desfdsurat, cu pupal mai inainte 'inert, de
boerri Craiovenl :

1783, Septembrie 4. Carte logatil catre Caimacamultt Craiovd, ca pentru

oti-ce boeril orI boerinail vorti vr sa vie aidi, pentru pricha de jl0, s ju-
deceiti, sac' pentru trelg ale lori2, inti s. arte CaimaeamuluI trba pcntru
care are a veni, i Caimacamulil sa inOir4eze aid i precum i se va porunci
va urma, iar far' de voe sg nu vie nimenea. (Cod. XII, fila 20.)

Orasulti Ploescl ins nu scapd de vornicula MoruzY. Domnitorulti

M. Sutu reconfirm robia oravlu, prin actulti urm5torti :
Dat'am Domnia-mea acestil domnesculil nostru hrisovti dumne-luI einstit

(1) Carte la Divanulti CraioveY, din 1783 Noembre 6, vestinclil eg jaiba co

prin ruggeiune atI trimestt catre Domnia-mea, am luat'o i am vtiqutil cele
ce artitap ; i milostivirea DomnieI-mele i bunavoinVi ce avemil
egtre ob0e, pururea o atI eunoseutil, voim Domnia-mea i aeum ea s'a o
cunei tetI, i rtispunsulil eelg eu musaadea ce am faeutil Domnia-mea pe 'argil
l veV lua dela d-lia Caimacamulti Craiovel, ei dar purndu-ve i de aeum
inainte cu supunere i multmita ce se cuvine, sa rugaVf pro milostivultt
D-qed pentru sangtatea Domnid-melc, petrecnclil cu linite i odilma de ob-
te; i fiV sntito0". 1783, Iulie 6. (Cod. XII, fila 144.)

Dc cc e vorba? Moia dornnsea din Craiova o daduse la untt particulartt.

Orgenii att reelamatil i deel Vodg. ()lee ea' nepoftindtt ederea i stenahoria
nimtinuI s'a milostivitil i a lgsatil moia domnseg dela Craiova i orawlii
a fi iaritY dupg cum ail fostil pana acum, am i luatil dela pgrlile co se
daduse hrisvele Domnia-mele inapoI, el dar eitindtt olx.,;tie la toff porunea
*i cartea Domnid-mele i eunoseridil cu top' mila i bunavointa Domniel-
mele ce awing We obtic, sa se aro pururea cu supunere i multamita
oca euviineis catre Domnia-mea i sa avemii rspunsulti acester carp' F,4i fit!
i d-vtistra sngtoI. 1783, Iulie 6. (Cond. IX, fila 144.)
NB Urmza' i o proclamare Care oraenI din 7 Iulie 1783, vestindu-le cele
de mal susil.

www.dacoromanica.ro
490 V. A. IIRECHI

si credinciosd boeriulti Domnid-mele Ienache Moruzi Vol Vornictt, ca s aibti

a tin si a stgrani tt rnoia Ploeg ot sud. Prahova, cu orasulti PloestI i
Cu trgusoruld si cu satele de afarti din cmpti, pentru e acstti mosie,
domn6sc, sloboli, la lt. 1775 Domnia-sa fratele domnulti Alexandru Ipsi-
lantti Vvd. pentru slujba si pentru datoria rudenid ati fostd druit'o dumn-
luT maY susti numitultil boeriti prin hrisovti, attti mosia cu totti hotarulti
cat si orasuld Ploesti, ca s ja venituld lorti, ad. :dijrn, clacti dela totl eel
scOtorI acolo, Mara numai din treY nrnurY de 6meni ce se numescti rosii;
calgrasil i cmrasil, care ad avutd sineturY domnestl vechl eu privileghili
a se hrg'ni pe acst, mosie. (Cod. XII, fila 84).

In 3 Augustti 1785, reconfirma 'inch o data,' posesiunea 1111 Moruz,

lnsrcinnchri pe Satraruhl Antonie Fotino i pe Cluceruli1 Al. Coco-
r6scu, IspravniciI de Prahova, s hotsrac moia Ploescil, proprietatea
luI Moruza (1).
In opositiune cu PloesciI, orelu1 CAmpina iea avnt maY mare in
urma chrisovulul din Octobre 1783 prin care orasult1 este recunos-
cutti libe i primesce diverse soutirI domnescI (2).

Pitactl de hotrn,lele ali Vornictdu'i Moruzi pentrit moqia P1oeqt1.

....Zem Vlas. Credinciosti boerulti DomnicY, Antonie Fotino, biv Vol Sitrarri
si Alexandru Cocortiseu, biv Vel Clucerti za arie, Ispravnicilorti sud Prahova
stintate, vr3 facemti in tire ctt clumn-luI einstitti si credinciosti boeriultt Dom-
niel mele Ienache Moruzi Vol Vornicti ne-a artattt cit mosia d-luY Ploestil
so impres6ra de etre vecinil imprejurasI si cerii pe d-vstra boerY hotarnicI,
ca dur scrisorile d-luI sit indreptati hotarele, si de va fi trebuinta s si tra-
getI mosia Cu portgrelulti rnduitti, dupg obiceiti; decY dupg a d-sale cerere,
iatg v ornduimti Domnia mea si v'e' porunehnti, primindti porunca acsta,
eu sluga DomnieY mele portgrelti, s mergetI in fata locului, uncle fatii
attti vechilulti d-lul Vol 'Vornicti, cAtti si totl vecinil imprejurasY, dupg scrisu-
rile ce vortt av i d-lur Vel Vornictt i vecinil imprejurasI, i dura alte do-
veql, cum si dupg stgranirea veche sit indreptatI hotarele, lar de va fi tre-
buinta a se trage moia, sg o si tragetI dupg obiceiti pe treY locurl, i facndti
o inasg s alegetI drptti mosia d-luI Vol Vornicti, dup sineturile i dupg
sttiptmirea veche ce va av, fgr de npgstuire la vre-o parte, si de vorti r-
ingn odihnitI cu top, stt punetI si potro, i andu-I carte de hotgrnieie ea
sg stie dumn-luY pe undo sg stgpnscg mosia alesti si farg de pricing, iar
de nu se vortt odihni, potro sti semne sti nu punetY, ei de alegerea ce yeti
face si in ce chipti vetI dovedi, srt instiintatl DomnieY mole, trimit6ndtt si pe
cci neodilinitI aid ea s se judoce. 1785, Augustti 3. (Cod. XII, fila 295).
Vedl conclica No. XI, fila 2, din Archiva &aimluI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORII 491

Judetula Prahovel i Valeria de munte prosper maI alesa cu es-

tractiunea pcurei. Vama de trgurl si acea de botara a profita buna
de la pcur. Voma observa numaI c estragerea el si greuttile de
vain desgust pe proprietaril de puturI pana Intr'atata, ca unil renunl,
a le exploata. D'mi in not acte constatanda acsta i cwn
nenff Ilizesdi din Vlenii de munte se puna a lucra puturile lora de
pilcur numal s scape de necazurile vamesilora. Acestia irisa sunt
autorisatI a le exploata In regio (1).

(1) Constantinit Vameulti de la Velleni, pentru, momenit Hizesti cd nu

se supunii a-$i lucra pu(urile de peicuret.
Const. S'uta Vvd. i gpvd. Z. Vi.
Poruncimti Domnia mea d-v6str. Ispravnicl ai judetuluY, sa avetI a face ecr-
cetare ce se cuprinde mai josti, dupti cuprinderea cartiloril i sineturilortt dom-
nestI s urmatI, asijderea ve poruncimil i pentru plata lucratorilorti s'a implinitI
ceca ce va fi de implinita instiintanda si Domnidi mole de urmarca ce veff lace.
1785, Octombrie 3.

Prea Ineil(ate D6ntne,

Constantinti vamesulti de la Vlenil de munte sud. Saao, prin jaiba cc a

data Ma'riel tale arta, ea in anulti acesta cump6rnda vama Vlenilor de
Munte, unde sunt i puturile do pcur, de pe mosia mosnenilorti
d-luI Paharniculti Lehliu impreun cu altl tovarsI tovrttsie de obste att ora-
duitti pe dinsulti la pacura s fie purtatort1 de grij la lucrultt puturileril de
pacura si la vindare, si cum c, mosneniI IfizestI a obieeitt de ieati de vadra
de pilcur cate banI 45 de la vamos', pentru ccs lucrz ei puturile si nu ur-
mg ca s le lucreze eI singuri, ci punti altsi 6menI strainI Cu plata* de lu-
creza si nu le platesca simbria can(' a ei trebuinta, si asa fuga hasndti pu-
turile cu vreme inclelungat, din care li se pricinueste mare pagub, ati strinsti
pe totI mosneniI de le-ati disti, ca sa-si lucreze puturile dup cum dicti ca
sunt legat, i el' ati disti ca s pltsca vamesulti lucraterilorti si sa oprsca
din ceI cate 45 banT ce ieati el de vadra de pacur, i cu acestil cuvintti a
rtimasti vamesulti odihnitti, iar el nu lag sa vie banl in mna vamesuluI, iar
vamesi s le dea lorti, ce ese inaintea negusterilorti, i icati acestI patru-decl
cincI de banl de vadra deplinti, i vamesulti rt,',mne ptigubasti de banil ce a
platitti lucratorilorti, i ati cerutti porunc catre Ispravnicil judetuluI sa
apuce pe mosnenI sa implinsea de la dinsil baniI ce a platitti el lucratori-
lortt, i stt lucrezo ei puturile si de acum inainte precum dice ca s'a urmattt
acsta cu cartI domnescl i cu legaturI; clecI poruncindu-mi-se de catre
ta ca s'A cercetezti jaiba acsta i sa instiintezti MtirieI talo, am cerutil
do la vamesula sa no ar5te dovadii in scristt la ac6,sta ce dice, ca sunt datorY

www.dacoromanica.ro
492 V. A. IIRECHI

LI.

Edilitatea sub Michailil Sutu.

Numerse m6surI intcresAndti cdilitatea publicti si higiena
luate sub domnia acsta a luI M. Sutu. \Tomb' aminti pe ode maI ln-
semnate i vomil aduce In anex5. o colectiune mal important5, din
aceste dispositiunI.

mosneniI sa' lucre insisI el puWrile, iar sti nu pue 6rnenT strainT, i qise ca
este anafora a dumn-lorti boerilor5 Velitl la milnele lorti intarita de Maria
sa Alexandru \To(la Ipsilante, care cuprinde inteacestasT chipti, care anafora
cautandu-se in condicile DivanuluT se giisi scrisit ot let. 1776, Ghenarie, candti
atunel iartisT se vede ca a avut pritronire vamesil cu mosnenif, i 4ice inteacea
analora, ea dup.' cum s'a urmatti de ati stipatil mosnenif puturile de pc mosia
lorg cu cheltuiala lor, i pacura peste. anti ail scos'o totti cu cheltuiala lorq
si a data vamesilorti, sa urmeze totti asernenea, 'dinar mosnenil dc vadra de
',Acura cate banT 45 si 40 de qiie pe antl ; am 6615 i ponturile de vin(Jarea
vamilorti si am vt-i(lutti ca Iic ValeniI : ce15 ce va cuinp5ra sa stic ca are
s'a (lea la eel ce lucreza pacura eke banT 45 de vadra si cele 40 de (pie pe
anti. Ded dintr'acestea nu r'emane alta s'a' intelegti, fart(' numaT ca sunt dater'
mosneniI a sapa puturile si a scete pleura cu cheltuiala lorti pentru acel' 45
de Irani' ce li se dati, (lar iflSli. eu acesta nu sunt opritl de all' pune ()merit
in 1oc, ci sa fie luminata porunca MarieT tale catre dumne-lorti Ispravnicif
judetuluT, s'a infatoseze pe mosnenT Cu vamesulti, sa cerceteze pricina acesta,
vNendti i alte sineturl ce vortl mar av el, si de vorti av tottl asemenea
cuprindere ca cele mal sus5 ar5tate, ramane a nu fi suptiratT chiar el sti lucreze
precum certi vamesiT, ci potil sa-1 pue emenT in locti, insa sir' fie ingrijatT
datorl pururea, ca sa nu fie lipsa de lucratorI sa se pricinusca smintla, sea-
dore i paguba de vama, iar de va qice in vre-unti sinet ca sa lucrezo
chiar el', i stt nu pue aii emenT in loctl, atuncI dumn-lorti IspravniciI,
chiar pe el sa lucreze; lar pentru ceca ce se jaluesce vamesulti,
a platitti lucratorilorti ce ati lucratil in loculti lor5, mosneniT sl-att luatti banif
dela negustorT deplinti i obi se Oa pagubasti, sui cerceteze dumne-lor5
liinditi precum se jtquesce sa-i apuce pe mosnenT sa implinsca coca co va fi
droptulti, iar hotarirea r8mane a se face de dare Maria ta. 1785, Octom. 3.
Alti Mariei tale pre plecata sluga
Manolache Crqulescu Vel Logola5. (Cod. XII, fila 378.)

Corte legate& la duntn-lui Gregorie Hrisoscole4 IspravnicA ot sud. S'aacti,

i .Apostolil Ibrictctruli2 pentru pricina mosneniloril Pdcureti.
Credinciosil boeril Domnie'l-mele, dumn-ta biv Vel Medel. Grigorie lIrisos-
coleti Ispravnicti ot sud. Saactr, i Apostole lbrictart, ce estI oraduitti Mum-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R0MINIL0RT1 493

Epitropia ol*sc ja o importanta totti mal mare.

Iat, persnele care o cornpunil In 1783-84 F,d lefile lorti :

Epitropi.
100. Biv Vel Clucerti Costache.
100. Biv Vol Paliar, lane Vilara
100. Biv Vol Stol. Dumitrache.
100. Biv Vel Stol. Nicolae.
50. Biv Vol tefanil Vames.
30. Biv Vol Vist. Pashal.
30. Gregorio Brezeanu.
80. Toma Sptaru.
20. Costache Schilici; s'a amduitil In locultt sal Constandia Postelniculti
Pamberi la 1784, Aprilie 12.
20. Mihalache Perdicaril biv vol 3-lea Postelnictt.
20. Iamandi proin Bulucti-Basa.

basitti, stinOtate, am vOqutil Domnia-mea instiintarea ce ne-atI Man pentru

mosnenil Pticurenf de acolea, cum cti s'att dovedittt vinovaV la pira ce
fticutil oranduitulti dumn&-luI PtiharniculuT Ianache Lehliu, ce este la vat-nil,
asupril-le ; asijderea am vi4util i zapisulil de rugticiune i prins6re prin eel
cenit erttciune de gresala lorO, si se lgti cu altti vamil de se va maI face de
cAtre ei vre-unil furtisagti, sti vre-o pagub plcuril, s aibti a se pedepsi Cu
Orgult i cu ocna i t6te bucatele i moiilo lord sti se iae pe sma Dom-
nieY ; pentru care iata poruncimti Domnia-mea, ca pentru vinoviltia lorq
preotulil sit dca una-sut de tal : i cel-laltI pilcurenI totT iar tal : una-sutil
In loculti pedepseI ce li se ctidea, earl' acestI haul 200 tal. s se iae de cam-
duitulti Mumbasirti Ibrictarultt si asa sti fie ertatI de pedepsti dupti rugticiu-
nea i prins6rea ce at datti ; asijderea poruncimil ca implinindu-se de ortm-
duitulti Mumbasirti mal susil arOtata suma de pcurti, ce s'ail doveditil furatil,
adeca 1068 vedre, t6tti dticiuiala deplinti la aceste \retire 1068, sti se iae nu-
mal de singuril lbrictarulil filr' a se amesteca Ispravniculti la acsta, i ose-
bitil ace'l cate haul' 45, adec tultulil de vadril care este obiceitt de iea prim-
retif pentru lucrarea puturilorti, si cum s'att data el platnici a peale acelil
tult la suma furtisaguluI pentru vina ce ail fticutti, s aihit i acel haul cilte
45 de vadr lua Ibrictarulti, iar nu vamesulti, i aceste implinindu-le sti
fie si slobodI, crora s le arOtatI porunca DomnieT-mele, ca de acum inainte
in tad chipula sti se ferscti de a nu mal face vre-unti furtisagil, pentru
nu numaI pedpsa li se va face cu tftrgulti i cu ocna, ci i totti avutulti
se va lua pe sma Domniel, de care pentru a fi stiut totil-d'auna fapta acsta
prins6rea si legtitura ce ail datti, am pustl de s'art trecuiti i in condicele
DivanuluI zapisulil cc att dattt ei, ci intru acestasY chipti vetI urma i EiV s-
niito0. 1785, Iunie 7. (Cod. XII, fila 277.)

www.dacoromanica.ro
494 V. A. UREMIA.

20. Dumitrache Polco. mirasiglil.

20. IIagi Iene Arbut; dela Februarie 1, 1784, s'a ficutd pitac gospod.
catre epitropY si s'a remduitti Iordache biv Vel Ceaus de aprocy in
loculii luI Arbut.
20. Ianache Ciubuccitl.
50. patru Logofqf cu httrtie.
710. (1)

Intre veniturile cutieI EpitropieI obstescI pc 1785 si aii urmtorl

din Domnia Jul' M. Sutu si N. Mavrogbeni, pna la deciararea rtisboiulul
austro-turcil, i amendele luate prin slujba vornicieI dela vitelo
de pripasil. alt documental din care ne informrn de acsta
Carp de slujba vornicia pe anulit 1785, Ianuarie.
Zem. Vlas. Dat'ain cartea DomnieI mele care s'a raduitil cu slujba
vornicieI la sud... sii aibii a urma l t6te dupi cum se cuprinde maI josi,si a se
stringe venitulil aeesta care este or6,nduitil la cutie pentru facerea podurilorti
din rapid DomnieI mele BucurestI, ferindu-se ea maI multil sit nu se faci
suOrilrI i nedreptiV locuitorilorti: t6te vitele de pripasti sit le faci zaptil de la
verI-care se voril afla, i cilnd se va arka stipnulil dobitoculta, dupil dovada
ce va ave, dea-plitinclu-s1 colacti de can't Po talen l unultt i jum'tate
bara dou64,leeI, si de bivolii, de bol, de vacil, po banI una sut, de rImitori
po banI 50 si de 6ie, de capril Po bull' 10. Asijderea unde se va face stri-
ciciune de vite la semniturI de bucate, la viI, si se ispssc6 i lunclil in-
scristl stricilciunea de vite, pe ct va fi cu dreptate, sit o plitsei celii cu vi-
tele la stipAnulti bucateloril, fictmcla i implinire, i deosebitii spre infrinare,
si de a-sl pzi fie-care vitele sit pliitsci la oranduituld cu trba acsta gl6bit
dupit obiceiii, de calt1 po balli 40, de boil, de vaci po buff 20, de 6ie de
po banI 10, de rimitorI Po banI 50; insi si fie datori1 or6,nduituld en
slujba vornicid, cii pentru tte vitele de pripas sii fad, f6ie in scrisii pe tart
vremea si o dea la d-loril Ispravnicil, in care si insemneze c,liva ce a prinst
pripasula eu p6ruld si semnele ce va av IspravniciI
pue sil strige la V de trgil, ca cu acsti lesnire gisi pilgubasuld
dobitoculti sti, iar si n'aibi voie niel vinde, nicI schimba, sti
dosi, i si se fersci ornduitultt a nu biga insusT vitele din etimpa prin hol-
dele bucateloril, cit apol strasnicil se va pedepsi de va face uncle ca acestea,
iar pentru herghelil: intregI, cireli, turme de vite multe child se va intAmpla,

(1) Cod. XII, fila 77.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILORt 495

a se pripasi, perdute fiinda cu adev'rata de furtunI intAmplatro, iar nu trase

Cu vre-una mestesuga al vornicieI lora, i vora fi numaI ale unta stapilnu,
atuncl de la acelti stapnti sa iea pentru fieste-care felurime do vita colaculti
de gl6ba CO se iea chid se face stricaciune de bucate de pe hotara ce s'a
fosta facutti, care s'a testa mntiinat i pe la obste de d-lora IspravniciT, adeett
de vaca, de boa po banI 20, de calti, de bivola po haul 40, do ie, de capra
Po haul 10. Inteacesta chipt poruncima d-vstra Ispravnicilora de judetu sa
fitI cu purtare de grija, ca sa nu se faca' alte nedreptatI, care acesta nizama
ce cuprinde mal susti sti aiba a se urma la tte satele do obste. ii saam re
ceh gvmd. 1785, Ianuarie 26. (Cod.... fila....)
Asemenea s'a faeuta si pc 1786, Ianuarie 1.
Asemenea s'a fa'cuta si pe lt. 1787 Ianuarie 1.
Asemenea cartI s'aa flicutti si pe Mt. 1788, Ianuarie 1.

La 24 Ianuarie 1784 DomnitorUltt M. Sutu lnsAreinzil pro Divaat

s5, iea soeotla EpitropieI obtescI, prin urmatorulil :

Pitcrt catre Veli(1) boeri sa dea boerit epitropX socotaa de venifit

chelluiala podurilorti.
flumn-vstra Velitilora boeri, child vr; ve1T string') la mrmastirea
Saya, dupti osebita pitaca al Domnia-mele, ea sa ceretr dela dumn-lortt
boeril epitropI socotla pentru scle si pentru orfanotrofie, sa avetT a core de
la dumn-lora boera epitropl ca s'a' vr," arte i socotla de tota venitulu i
eheltuiala, venitula podurilora pan'a' aeum, care socot6la s o teorisitl cu de
amilnuntula, urmilnda dupti orknduiala i cuprinderea lrisovuluT ce este pen-
tru venitula podurilora, i inebeinda socotla subt iscaliturilo dumn-N6slra,
sti no artAatI Domniel-mole in scrisa prin anafora, ea sa vedemu. tol. pisah
gd. 1784, Ianuarie 24 (1).

M. Sutu relnoesce nizamula luI Ipsilante, prin care s'a holtirlta punc-
tula pant' la care 13ueureseil al a se tntinde i poste caro nu maI
voie s. se clticlseil case. Acst5,limitit este Insemnatil prin cruel. RUA
pitacuill domneseil relativti:
Pitacit catre Vel Spat. pentru hotarutil Bucureqtilorfi, care s'aii pusrt cruel.
...Cinstitti i eredinciosa boeriula DomnieI-mele, dumi-tle flrigora,,eo Bala
sache Ve! Spat. saattate, facema dumi-tle in stiro, ca de trebuinta este a fa
(1) Cod. XII, fila 110.

www.dacoromanica.ro
496 V. A. IIRECIIII

av orasuld BucurestT hotarult stl jur imprejurtl cunoscuttl i pazitil de

a nu se intinde si a se li nimenea maT mult cu facerT de cas dar din
botar, pentru ettc1, i 'raniT de pe d'ara ne popritT fund, vintt pe margi-
nea orasului cu locuinO, nefiincl botar in mijlocti, de pricinuescti spargerY
satelortt judquluT, i strilinT necunoscutl, ne stiuti i iganT cu felurT de do-
bit6ce, amestecandu-se de nu se pte cun6ste Bucurest6nu1ti dett,'ranulti, din
care pricin i nor6e grelo se facti pe marginea Bucurestiloril, stramtorindtt
Itirgimea drumuluT din eptAtiiele podurilortt marT pana a esi la locultt de
camp limpede, de piitimescil Cu grelo necazurT in vremT rele de obste etql
art intrare i esire iii Bucuresti, neputndil a maT ajunge, nid cu facerea po-
durilorri lungime pn dar la camp, si langil acestea pricinueste
la paza Bucurestilt,rtt pentru furT de dobitce, pentru fugirT de slugT si ti-
ganI i pentru altI menf invluiala i inseltteiunea acestel sclIrtsluirI de
6men1 atar din botar pe marginea orasuluT la camp; de aceea dar cer-
cetandtt Domnia-mea de s'A dat maT inainte vre-unti feltt de nizamtt la a-
csta si in ce chiptt, aflmil din condicele logofetieT DivanuluT, si dela De-
pertamentultt epitropieT pricinilot obstieT, c in Domnia DomnieT-sle &atolla'
Alexandru Ipsilante s'ati fostti pusil jur imprejurulti Bucurestilortl chipa de
cruel scmne, ca acestea s fie botar ah orasuluT, carT cruel mticaril c le
vedemtt Domnia-mea c statl i pana astil4T in locurilc lortt, dar urmarea trebiT
aceea pentru a cruia sfirsit pustt crucile acestea, vedemil cil nu s'att
osebittt do cate-va case carT s'ati fosttl aflaitt atuncT la punerea
cruciloril frteute maT dinainte, dar' din cruel, peste botar, precum le vedemti,
serse pe anume la catagrafia ce s'a feutti atuncT, in urmil s'att fiicut si altelo
osebittl dintr'acelea, i ati rmastt fr de niel o urmare nizamulti ce s'A
dat aluna; pentru care iatil oranduimil pe dumn-ta, ea dimpreunil cu Clu-
emit Sliitinnu, ce este ornduitti dimpreun cu dumn-ta la oscbitil trbil
a nizamului I3ucurestilortt, si de impreunii i cu unultt din boeriT epitropT,
inconjuraV ti:AA marginea orasului Bucurestilorti pe la crucile ce sunt puse,
si s cutaVT dup f6ia de catagrafie a epitropilortt, casele cele ce s'att ahit
panti atund ftcute arar din cruel, ca nti acele s le luatT in scristi ficte-
care pe anume, caro ca uncle ce acelea s'aj aflatil mal 'naintca hotaruluT
Bucurestiloril, Mente inc de cand nu era porunca dat pentru oprire,
avetT a ni le arta deosebitil ; asijderea sii. vedetT apol cate alte case afarti
dinteacelea s'att maT lticutil in urma punereT hotarelorti, inc6ce, afaril din Cruel,
s lo numiSratI, s le scrieti anume ale cuT sunt ? ce br6slit este si fie-care
cand art fcuro? si s ni le ar'tatT cu ftlie, sub iseillitura d-v6strti, s le ve-
dom, ca sil clam nizamult1 cel cuviinciosil, dupit acsta yeti av po-
'line in urm a pune ali rndil de cruel maT pe din dar', osebittl dintr'a-
oeste puse maT dinainte, in caro s se incite si s intre cele \redil' case ce

www.dacoromanica.ro
 Igtaa ROMINIL016 407

voril. fi cu cale a rtirnan, cu poruncl cu hotrire ca acsta, ea de aicI

inainte nimenT s nu se maI cuteze, nici afar de cruel, niel inauntru cruci-
lortti ce se veril pune, s'a' nu se mal' fac case altele, afar din cele ce va fi a
r'rnn acum la nizamulti acesta, care se vor arta num'rulti i voril fistiute;
pentru care s si daT porunca, d-ta Vel Sptarif, la preoVI acelorti mahalale, la
vtasiI de mahala, cum si la Zapeiil bresleT dumi-tale, cal:1 sunt de strj pe
mrginI, ca s'a' iea aminte, nu numaI acum in vremea poruncel si in vremea
ce se d nizarnul, ci i in urm peste Ot vremea, s stie c sunt da-
torI indat ce vorti ved pe cine-va fcndt case, orl afarti din crucile ce se
vorti pune, ori inuntru in coprinsulil crueilorti acelora, numaI deck s aiba
fieste-care osebitil a veni s dea de tire, ins zapciiI strjilorti d-tale, la
d-ta Vel Sptarti, lar preotif la epitropl, cum si vtselulti mahalalel, iar la
d-luI Vel Sptaril i fie-care din d-v6str s ne ar'tatI, ca nu numaI s se
oprse, s se sfrime i sil se surpe pki la pmintil, ci inca' celtt ce va
face indrasnire i nebgare de sma la porunca domnscA, s se pedepsscil ;
numaI maI intii s aibl a o face stiut i cunoscut porunca si hotrirea
acsta mal dinainte la tatY, ca O, nu dicil ea n'al stiutt ; asemenea se voril
pedepsi i zapciii i vtasil de mahala, cum si preotil se vortl canonisi, cnd
nu voril av acst purtare de grip, sal cAnd vera trece cu vederea inteadinsil
si nu vortt veni ca s ar'te. Asijderea s, vedep.' d-v6stra la patru marginI
ale podurilorti ma. rl ce indreptare si ce dresti trebue s se faca drumulul din
podti pttn, a esi la loculti limpede de cmpil, unde va fi nevoie i stricaciunr
grele, si de cine se cacle a se face acelil dresil? s ne ar'tatI ; ci dar astep-
t'ancla de la d-v6str, urmarea acesteY trebI, s ne ar6tql in scristi Mil de in-
trdiere, ea s punemti nizamulti acesta cu lucrare in fapta. tol. p. gvmd.
1784, Tulio 19. (1)

Pitacii catre Vel Spcitaril a pune cruci pe marginea Bucurestilonl cu

sorocii de 40 dile, qi a nu strenbuta cele vechi.
...Dumn-ta Vel Sptaril, mcarti c prin Pitaculil de la 19 a lund acesteia, vi
s'a scrisil ca duprt ce veyi face intAiti cercetare caseloril ce sunt Mcute afarti din cru-
cile ce sunt puse dreptri hotartt al Bucurestilorti, in urm vetI av porunca
a pune si ala."( rndil de cruel pe din atar de case, (lar fiinchl-e acstit ca-
tagrafie a caselorti urmzil a mal' intkdia pana se va s'vrsi, si
punerea crucilor este mar ntini trebuincis acum a se face, iatli scriemil
d-tale, d'impreun cu unuin din boeriI epitropI, maI 1n-t'AH(' acsta sil o s6v'r-
iI,I acum, adech' afar clin -Lene casele pe marginl jurti improjurulil oravluI

(1) Cod. XII, fila 179.

letona Romdnitoril de V. A. Urechid. 82

www.dacoromanica.ro
408 t. A. f1itECIII1

sa pue crueT, cu sorocil pana in 40 dile, ne stramutandit nicT pe cele vecbT

de la locurile lord, i cercetarea caselord tottl sa avetT a o face dupa coprin-
derea pitaculuI negresitd, si s ne ar6tatI; la care acsta punere de cruel sa
fie si Cluceruld Slatinnu, (lupa cum se cuprinde si in sobad pitacd. tol.
pi. gpd. 1781, Iulie 24. (Cod. XII, fila 81.)

Pe de parte Domnitorulti opresce estinderea Bucurescilorti, pentru

motivele arkate In pitad', si pe de alta reinoesce si msura obliganda
pe orl-cinQ are a construi o cas, In launtrult orasulul, s", cr prea-
labila lnvoire dela Domnitoril, acsta, credemil, In interesulti lnfrumu-
setreI orasuluI (1).
Nu vedem vre-o schimbare in modula de payare a stradelork, de
Inchidere, ti deschidere de strade si de curatirea lorti, de cum a fostil
dela Ipsilante incce. Epitropia obstsch priveghz. i Impedica. Im-
presurarea stradelorti de catre proprietarl i Impeclica aceste impre-
surart prin pitacuri domnescI, sea resolutiunI de ale DomnitoruluI puse
pe anaforalele epitropiei (2).

(1) Pitadt calre clumn-lui Vol Spt. i cifre dumn-lui Vol Aya a nu se
mal face binale in Bacuresti frel de porunca lui Vodci.

Poruncimd dumi-tle Vol Spataritt i dumi-tle Vel Ag., de astadI dela Sep-
tembre in 14, inainte sa nu ingaduitT pe nimenT din obste, incepAndd dela
Printele Mitropolit i dela dumn6-lord boeriT ceI marl, pana la celd maT micd
sg negustorid, a incepc din temelie zidire de vre-und feld de bina in
Bucurestf fax' de stirca i voia DomnieT-mele, o orl-cine va av 'a lucra sa
dea in stire DomnieT-mele si se va da voTe i porunca subt domnsca nstra
pecete, iar intealtd chipd nu; ci dar fiV cu mare grija de acsta, ca sa nu
se intample vre-o incepere de bina unde-va Para de voIe in scristl ea vetT fi
!ara de r.spunsti. 1785, Septembrie 14. 1Cod. XII, fila 311.)

(2) Pentru impresurarea ulifri dela vadula apei dela prta din josii

Constantinft Suul Vvd. i gs_pd. Zem. Ylas.

Asa sa urmeze pentru t6te i poruncimtl dumi-tele Vel Aga sA epistasestI

a se sv'rsi acesto, dndd intaid soroculd de cincf c,lile acelord ce ad impre-
suratd loculd m'esta, ca de nu vord urma eT de sinesI a-sI radica acelea, apoT
sa puT dumn-ta sa le taic, cum so cuprinde maT josti intocmal. 1785, Maid 10.

www.dacoromanica.ro
 fAnfui ROIANILORu

Pavarea stradeloril cu grir41, ort astuparea mlastinelortt cu nuele

alte materiale se fAcea nu numat din veniturile directe ale Epitropiel,

Prea fnalfate Dchrtne,

Dupa jaiba ce atl datia Marier-tle dutnn-liff biv Vol Sardaritt Ionit pen-
tru impresurarea uliter ce este la Orta din josa a curtil eel vechI, uncle mar
inainte ati fosta vada pentru rri'suratrea butilord i pentru trebuinta obstiet
de a lua apa, 1h so porunceste de catre Inaltimea ta ca sa cereetamti i pentru
(lea poruncl domnestr co s'at fosta dat si in ce imprejurare facut
de criare 07.44 i prin anafora s instiintamti Mariekle; dupa luminata po-
runca urrnndti, precum ne-arnti indestulatil instiintndti in Domnia Marier-sele
Alexandru Voda Ipsilante, dumn-lorti boerir epitropI ce era la acea vrerne,
vdnda acst ulita impresurata de amndou partile de do! vecinT, i mult
gunor aruncatti in marginea Oder atatti de mahalagir cat si de altI targovetI,
facndu-se Inaltri malulti de mar nu putea lua apa nimenea, ati fostil instiin-
tata prin anafora, care s'at mntriritri cu porundi catre Vel Aga altt aceler vremI,
ca sa silsca pe acer dor vecinI spre a-sl muta ulucile, cu indreptarea ulitei
dup forma binalelortt ce sunt in fata poduldi ladeca de stanjenr 21/e) cum
malulti ce se facuse din multti gunoitt surpe, euratinda i ulita cu
an ca &A se p6ta lace podil precum att fostil din vechime, urmare Watt
facutti a se sv'rsi acea porunca ; asijderea i in Domnia Marier-sele Nicolae
Vod6 iarasI mal instiinVanclia bocriI epitropl prin alta anafora, asernenea po-
runca, s'ati data &are Vol Aga, cand i mergndti boerir epitropI la numita
ulita i msurandu-o ati vduttl a fies-cruia impresurare, ca este de cate o
jumtate de stanjenti, si spre stfinta ari facutti semne, cum si nol acum M-
c.e`ndia cercetare in fata loculuI, Vdumti cri necum sa se fi facutti vre-o sa-
vrsire porunceI a se indrepta ulita, a se curati de gunor, si a se surpa
ei incl.'', mar multti adausil, cad veeinil bat6ndti tarar mar prin mijlocultt
Damboviter, i cu gunoiula ce s'ati totti aruncatti s'att inaltatti malul i s'ail
impinsti apa pentru interesulti loria, din care si multe primejdir s'at intarn-
plat precum ar&ara," mahalagiI ca' i estimpti s'artt fi inecatti der copiI de
eel' ce mergtt ca sa iea apa, atatti numal unulti dinteacer dor vecinl anume
Canciulti Macelariti mutatti ulucile 6res-ce iar nu pana la sell-multi co
s'att fostri frieutti, ar6tndu-se cri elil ar fi urmat poruncer, ci mtisurnclil
si not de isn6v, i vticinda ca nu se potriveste cu mr3surat6rea de atuncI,
caer ca peste semnulti ce era fa'eutil pe locula veeinti, din potriva
anume Mitache Negustoriti mar trece ea o jurn'tate de stanjenti, am facutil
cercetare eu cleamtSruntulia, si am gasit seinnultI ce s'aq' fostti facutti pe lo-
culti Ca'ciulta, ocre el le tagaduia, si iarT mar msurancltt ati venitti potriva
vtidumia semnele drepte; dupa acsta din marturia lur Dimitrache Rachiei u
ea pro vremea cand se m6suratt butile cu vadra ari tinut elti numitulti vada
patru stie ea loculti pe care ati facuta nurnitultt Mitache untt foisorri
In marginea apeI alaturea cu ulita era sloboclil, acleca domnescti, de sedea
multirne de butI; pentru ca sa fie luminata porunca Marier-tle catre dunin-
lur Vel Aga ca sa faca celti cuviinciostt mumbasirlicti de all Mica numitif

www.dacoromanica.ro
800 V. A. IIRECHa

ci si prin contributiune fortat aruncatd asupra mahalagiilorti pe undo

trecea strada de pavatil stl de reparattit (1). La ac,..st cbeltuial, con
tribuia si cutia epitropiel obstescl.

vecini ulucile sti si le aeqe intocmaT pc semnile ce i le-att fostO facuta

spre a r'e'inn ul4a de 21 , cum era din vechime, aceT taraT ce ail ha-
tutti s se taie, malulii srt se surpe eum i toiorult1 MitaculuT s, so radice
r6maindt1 loculti slobodO precum a tostO, pre care s se faca poduca co-
borAndil din poduill ulii spre a merge norodulil cu lesnire sa-T iae apa i
adapa dobitcele, iar cea desOvrOt hotrire rOmne a se face do care
Inal(imca ta. 1785, MaiO 9.
Ianache Lehliu Pahar., Nicolae Stol., Ioanis Medelniceriti. (Cod. XIII, fila 190.)
(11 Tata acte de natura a documenta acsta :

Maltalagiil din mahalaua Arhimandritului ce s'aft pusil a da ajutoril

pentru facerea podului pe ulita ce merge la Archimandritulii.
TalerI
4. Nicolae Ciubucciu.
5. Casa luT Constantin doftorulti.
Vlaclii Paharnicuill.
2. Neagultt Precupetuli.l.
6. Vasil Brawvnulil.
Vasile Logofauhl ot dumn-luT Dudesculil.
Bulucti-Baa Vasile.
Nicolae Croitoritl.
CArciuma luT Bulucil-Baa
Toma Postelnicelulil.
2. Preda Lemnariulti.
2. Jane alil 2-lea Portaril
10. Dumn-luT Slugerti Tigara.
2. Nicolae Logofaultl.
Medelnicersa Florica.
Sarditrsa SardaruluT Nicolae.
5. Mitache in casa Chiurciti-13aa
1. Maria vaduva.
Chiriadt Cojocariti.
I. Constantin Ciauil de croitorie.
10. Mtinastirea ArhimandrituluT.
10. 2-lea Logof6tO' Stanciu.
ano Grmticil.
10. Pitartl Constanting Ianciulescu.
105.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 501

Curaltirea norielor, facerea de santurT pentru scurgerea apeI do

pe strade, continuA a se face In cea mal mare parte de catre ceI cu
prvlil si case do pe stradele co sunt de curatitti si do atre asa

Ith Mihailft Constanting Suuli Vvd. i gpod. Zent. Vlas.

Fiindti-c acest podti este de mult folosti i trebuintil a tuturorti maha-
lagiilor ce se numesett maT sustt, de a nu ptimi cu greutate norodultt, de
aceea dar s'att pusti fies-carele dup starca i putinta luT a da ajutoriulti acesta
la facerea luT, care se cuvine fies-diruia fr de niel o impotrivire iCtt pro-
timisia a-16 da; pentru caro iat i Domnia mca, pentru folosulti i lesnirea
acestor mahalagir i altoril trectorT, am poruncitti a se da dela cutie tal. 250
osebittt si uniT din dumn lorti boerT marT dati dela dumn-lortt ajutoritl,
dreptti aceea or'nduirnti pe ca s string dela totT numitiT mahalagiT
acestI banT s. incpa sil se s5v5rsscA podult1 acesta. 1783, Noembre 23.
(Cod. XII, fila 82.)

Anaforaua dumn-lui Vel Logoflii _pentru podulg dela sfintuta Nicolae.

16 JJihail Constantinit Su(ulft Vvd.
Poruncimtt Domnia mea dumn-vstr, boerilortt epitropT din 'Unir cutieT stt
datT tal. 280. tol. pis. gpod. 1785, August 13. (Cocl. XIII, fila 82.)
Procit. Vol Logokittl.
Pr Indlfate Dchnne,
Dup luminat porunca l'Oriol' tale ce mi s'A data s. cerceteztt de s'ail Ini-
plinit ce ati fostti cisluitI de boeriT mahalagiT, ca pentru ceca-ce lipsesce
s'a .riSmhe la milostivirea MrieT tele, am lcutti cercetare i chemndtt pc
numitiT boerT de i-am intrebatil, i adusera pe Nicolae Logof. epitropuld ce
l'ati incarcatti cu acst treb, care-mi art c totT baniT ce se v&Iti cisluitT
pe boerT s'ad implinit si se afl in mAna ha, si mal lipsescti talen l 280 pentru
care ri-imne la mila MdrieT tale a se face ajutoritt curn va lumina Dumnedeti
pe Milria ta. 1785, August 12.
Al MrieT tle pr plecat slug.
Searlatti Vel Logofetil. (Cod. XIII, fila 338.)

Pitacii catre Vel Speitara i catre Vel Ag a drege drumurile.

Dumn-ta VeI Sptaril i dumn-ta Vol Ag s r6nduitT zapciT prin malta-
lale ca s cerceteze, i orT pe ce ulitft va gsi drumulti stricatti ie.ropI, s
factt zapcilctt vecinilor, ce vortt fi de o parte si de alta, precum i obiceiultt
att fost, ca s astupe acele gropT, s,11 batacuri, cu tuf, cu pae, stt cu nes-
care-va sframturT de zid i asia sfl se indrepteze ulitele i drumurile de
prin mahalale, s nu se ma afle gropT, stt batacurT. Tol. p. gspd. 1784,
Aprilie 17. (Cod. XII, fila 145.)

www.dacoromanica.ro
502 V. A. IIRECIIII

iiii podan, constituitT din anumite sate, care pentru acsta beneficiai
de scutirI Itidicarea. gun6ieloril i a nor6ie1oril se facea luandu-se cu

Pitacti a se face podula ce se incepe din poduliti Caliciloret i nerge

la sfinta Ecaterina.
Duinn6-145stra bocrilord epitropT, (linda-ea podisorulti ce urmza din poduld
Mil mare ald Calicilora catre Mitropolie i pana la porta sfinter mnastireT a Ca-
terineI, este faeutil numal cat-va dinteinsuld pana. in Orta Stolniculul Falcoianu,
iar de aeolea inainte s'ad facutri batacurT si non:de, din care patimescd multa
greutate ce! ce mere' si villa pe acsta ulita ; iata poruncimil dumn-vOstra,
din podinele vechI si ursii ce se scotd dela podulti Mogosel, care se lucrza
nod, sa datI podint i ursI eat vord fi de trebuinta pentru acest podisord a
se ispravi si a se face din pOrta StolniculuT Falcoianuld pana in p6rta sfinter
EcaterineT, si plata mesterilord i salahorilord o vord da-o mahalagiiI, iar dum-
n-vOstra sa datI dupa cum 4icemil podinT i ursT, insa sa m-suratT intaii.1,
cate podinl va fi trebuinta sa datT, artand despre alta parte si DomnieI melo
cat a trebuitil. Tol. p. gpd. 1784, Martie 6. (Cod. XII, fila 135.)

Pitacii catre dionne-lui biv Vel Clucerulii Mainolache Cre(ulescu pentru

facerea podulul dela Colta pcind la pdrta dumn-lul Spcitariulul Ventura
datd jaiba Domniel mele totT mahalagiiI din mahalaua Colter,
pentru podula ce merge dela Colta pana. la porta dumn-luT SpataruluT Vinturi,
ea landa stricat, insa cu totuld lipsit, patimesc totT altI de obste cAtI ad
umblat pe acolo Cu vitele de impreuna i cerd de a se face acestd
cu ceca ce si dela dinsiT vor dea, pentru care iata oraduima Domnia mea
pe dumn-ta biv Ve! Clucerd Manolache Cretulescu epistatisd asupra l'acere'
acestuT pod, ca stringnda intaid ball! dela totT mahalagiT, catT sunt ardtatT
in fie, pentru ceca-ce va lipsi, pana, la suma ce trebue s'a ar5t1 dumn-ta, ca
sP poruncimil a se da, pentru a se ispravi. Tol. p. gpod. 1783, Decembre 12.
(Cod. XII, fila 91.)
I itadi la epitropi set drgcl podurile.
Dumn-velstra boerilord epitropT vedema cele de prin nauntru tar-
guluT podurl, si de pe alte ulitI la prst stare, macar si din cele marT carT
ad trebuintil de meremetti, In ea v6 poruncimil eh' trba ce este a datorieT
d-vstra, sa socotitT mijloculd celd cuviinciosd in ce chip! si cu ce ornduialii
trebue a se lucra, sg a se drege acestea? pentru tOte de obste, sa ar5tatT Dom-
niel mele in scrisd. toli p. gpd 1784, Maid 25. (Cod. XII, fila 164)
Carte ceitre d-lui Vel Sptarii i ceitre d-lu'i Vel Aga pentru cureifitutti

llumn6-ta Vol Sptitarti i Dumn-ta Vel Aga, macarti ca pentru curatenia

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 503

de a sila carele, carl eia descarcate din Bucurescl, fra niel o plata,
obligandti la acst caratura de beilie pentru o singura data, fie-caro

sunt date poruncI maI dinainte, &are d-v6str ca s ingrijiy ca

zabitI al orasuluI, si de o parte polcovniculil Cu podurT, de altrt parte insusl
ulicerii mahalagil i prvliasiI fie-care in dreptula sR.1 s rinse, ca tot-d'a-
una sil fie curtate podurile de tin si de gun6e, fiindtt-ca dinteacst pricin,
putrezescil podurile, care cu multa cheltul se fact.' si in scurt vreme
se stricii, dar flinda-c6 inteacstrt vreme am vgdut pretutindenT podurile
pline de tina i noroi, lar' de niel o purtare de grijil, iatti v6 instiintilmti
poruncirn d-v6str s avetl a orndui zapcir la t6te podurile i ulitele pen-
tru curritenia lorti, ca de o parte podariI, de altil parta cci cu case, cu
pede o parte si alta sti fie siliy ca toy in partea lorti sil rinscti, cur6tAnclil
podul sa nu rm'ae cat de putinti tinil de asupra lor, care acst purtare
de grij nu numaT acum, ci totti-d'a-una s o avey d-v6str., &l'A de a astepta
al doilea porunc de la no!. toli. p. gpd. 1785. Ianuarie 28. (Cod. XII, fila 226.)

Pitaat ceitre epitrop de a pune la orndueli pentru curNitulg, podurilorfi.

(cDumn-v6str boerilorti epitropl pentru rinitultisi curtitulti podu-
rilor din Bucurestl, amt. poruncit Domnia mea, prin osebitti pitaculti nostru,
d-lul Vel Aga, ca s pue pe fie-care prvlias i casnicti s rinsca pe di-
naintea poduluT prvlieT i casiI lul, iat porunchn si d-v6str, s ar'tay pol-
covniculuT de poda ca s stie srt pue pe podan l ca sti rinscti pe la locurile
cuviincise ale podurilorti marT, unde este datoria lorti spre a fi cur4atti,
dintru acst necurtitenie a lor' se pricinueste putregiunea si stricciunea lora
maT nainte de vreme. toli. p. gpd. 1785, Decembrie 21. (Cod, XII, fila 338.)

Pitac ecitre e_pitropi pentru noroiuli din capulii podului MogoOei.

Dumn-v6str boerilortl epitropT, fiinclri-ca Domnia mea am vtic,lutit
la ctipaaiulti podului n)goer noroiul frte mare, la care cnd sunt vre-
mile si ploi6se implndu-se de ap si de norohl, patimescri mare nevore tre-
ctitoriI de obste ce intr i el in BucurestI pe aceld pod. Iat v. poruncima
s'a' v*6 sculay unul, doT, din d-v6str, s, mergey' acolo la capkiulti poduluT
s socotiy ca s'a' se facti una saMil din noroiuld acesta afturea, spre a se
scurge apa pe dinsuld, ca cu mijloculd acesta s se pt indrepta, i s ne
instiintay in scris de unde i pnd unde se cade a se taco santulti, ca s dmil
porunc d-luT Vel S'Atara a se lucra de mahalagif, asemenea sA mergey si
la Podulti tArguluT de afar s socotiV a se face asemenea sanWIti, i iarisl
s ne instiiMay. 1785, Augusta 11. (Cod. XII.)

Pitad catre Vel Spataril sei astupe un norolii din capulii podului

,.,Durian-ta Yel Spt. f1iadil-e6 la eapulti poduluI MogoseT, unde este no.

www.dacoromanica.ro
504 V. A. TIRECHIA

carti. Din kiuntrulti oraului ridicarea nor6ielorttk-a," de catre

malialagiY, pe comptitlil lora:
Pitacd catre Vol SIAL i cettre Vol .Ag sd pue set scgel tina de podurt
sd cure (e ce i cu pret vdliile de tinet.

Dumn6-ta Vol Spat. i dumn6-ta Vol Aga, fiinda-ca pe t6to podurile s'aj
adunata tina, s'ati facuta gun6io, care acsta pricinueste putregiune $i strica-

roiti farte mare si patimesca locuitoril carI mergli si villa, esto trebuinta a
se face indreptare, sa mergI dumn6-ta de impreuna cu Paharnicula Ianaehe
cruia i deosebitli i s'ati poruncita de catre Domnia-mea, acolo la ca-
paula poduluT i sa soeotiV ea s se facti una santli prin care s'A se scurga
ttpa dinteacela noroiti, i sa se masure de unde i pana unde are sti se faca
sanV.Ilti atta va fi de trebuinta, i dupa acsta s rIlnduestl dumn6-ta Vol
SIAL zapciti asupra colora ce a case de oporto si de alta sa sape acela sanVt,
deosebita sa aduca i tufe i brazde s pue inteacestti noroitt, ea cu aeesta
mijloeti s indrepteze acola druma, si de nu va fi destula a se isprvi acesta
santa si s se pue tufo i brazde numaT eu eeT cari sedli pe marginea ace-
stuT loca, sa punet1 ea s dea ajutoria i mahalagii de prin prejurti. 17?-45,
Septembrie 10. (Cod. XII, fila 310.)

Pitacit catre d-lut Vet Vist. ca set oprscet Dinta Dell-Basa i

Gheorghe luz-bar ot liaremft banii din lld pentru facerea podulut din,
inahalaua Arhintandritului.
Dumn6-ta Vol Vist. fiinda-ca Dima Deli-Basa i Gheorghe Iuz-13wa ot Ha-
remti sunt datorTo a da la facerea podului din mahalaua ArhimandrituluT, insa
Dima Deli-Basa talar! 15 si Gheorghe Iuz-Basa talorT 5, prin anaforaua inta-
rita de catre Domnia mea, si dupa attita prelungire ce facu, nu vorti s dea
bani de voie la unti lucru trebuinciosti i pentru ala lora folosa, poruncimti
Domnia mea d-tale, ca din 16fa lora s oprestl Dumn6-ta acest1 banl i s dal
in mana or6nduituluf Zapcia vatava de paharnicel. 1785, Augusta 9. (Cod.
XII, fila 295.)

Pitacit cettre duntnd-lui Fel Spett. pentru a se drege druntulit dela

Ceirdmidarii de susit fiindit fOrte rga stricatit
Dumn6-ta Vel S'Atarla, fiinda-ch in mahalaua Carmidarilorti de susa este
drumulti frte r'tl stricata la una loca, unde s'a fcuta unti noroiti mare
de care ptimesca muitti rai tree6toriT de obste ce muga si villa pe acesta
druma, $i fiinda-ca dintr'acesta noroiti, este aprpe aid Dambov4a, porun-
cima dumi-tle, s'A ornduestl zapeia ca s pue pe malialagiiI ce sunt pe acestti
drumti, ea cu totT sa faca una santa adncti dintr'acesta noroiti prima in Dam-
bov4a, pe care s, se seurga apa dinteacesta batacti, sa nu mal aibrt loca a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORti 505

rea poduriloril mal inainte de vreme si se prilpdeste in scurtil vremo, dupil

ce se face cu tata cheltuiart, iatii dar poruncimil dumn-v6strit, cat pentru
podurile cele marI domnestI carT esil iniluntru i panil la marginea orasuluT,
dumn-ta Vol Spt. s. poruncestI zapciilorri breslir dumi-tle cit orT cato cara
intra in BucurestI si Sc intordi deserte la intrcerea lori1 St lo oprscg, verT
domnet1 clrvarl, verl scutelnicI m6n'stirestr, boerestI, verT altI V3ran1 dupit
obste, ca sit incarce cato o-datii carulti luI plin do tint, cara tina ati datorio

se stringc, de a se maT face noroi, i st so indreptoze cu acestil millocti ca

s nu mal piltim6scrt insusI eT i trec'toriI de obste. tol. pisah. gspd. 1785,
Augustti 13.

Piloten catre d-lni Vel Aya, a orndui zapcir ca ser silscei pe fie-care
preicaliasiti si casnicit set ouretc i set rinsca podulft de tina, puindit
pristavit s strige pe uli(e.
...Dumn-ta Vel Agit, hind-cil din nccuriltenia poduriloril nemtiturandu-se
necuri4indu-se in vremI dc tina si noroiti, co strt asupra lor, putrezesdi po-
durile, si se stricti podurile mal 'nainte de vremca lor, care sunt fcute cu
mata cheltulii, si trua, si pe lng acsta este si untl lucru nocuviinciosil
in politic sil nu pt cine-va pe podurT umbla de tinii si de nocurlenie, pen-
tru acsta dar iatit poruncimil d-tale, dup cum si obiceiulil era, sit rtmduestI
zapcil siti silscil pe fie-care priivii1iast1 si casnicil sii. curqe si sil rinscil po-
inaintea casel si a prvlieT luI, ca tottl-d'a-una sa fic podurile curato,
puindti i pristava sil strige pe t6te ulitele ca sii. dea de stire tuturorti. tol.
pisah. gpd. 1785, Deccmbrie 2L (Cod. XII, fila 337.)

Pitac celtre Vel Aga' a da cer cu pravaliile ccite dot dineul la facerea
podulur
Dumn-ta Vel Agit, fiindil-cri am datil Domnia-mea porune* boeri-
lora epitropl ca sit incp sit lucrcze podulil ce se numeste a luT *erbanil
Vod, iat poruncimil dumi-tle dup cum si obiceiulil a fostil st ornduitl
zapciI ca sii. silsca pe prvliasiT i ulicerif ce sunt cu caso i prvlif pe li-
nia acestuT poclu, do o parte si de alta, spre a-sT da fie-carele cate &I si cate
treT 6menI .de lucru salahorI ajutoriti la destupatuld santuluT acestuI peal,
pe care 6meniI stringndu-I, s-T facI teslimil la polcovniculil de pod si la
boeril epitropI spre a lucra si a so face poda dupil porunca ce am datil, tol.
p. gpd. 1785.
Pitacit catre Vel Spcitara sa se faca' podul4 de la pdrla S-ter Ecaterina
pana la pcrta Vel Logordulur Brancovnu.
Dumn-16stril Vel Sptaril lt facemil in stire pentru drumult1 ce este stri-
catti in ulita care urrnza din prta mnstirel S-teI Ecaterina pn in prta

www.dacoromanica.ro
5O6 V. A. URECHI

podara s o incarce Cu lopetile i cu manile lord si t6ranuld sti o scerta afarti.

din BucurestI sa o lepede la cmpti, iar pentru ulitele din launtruld trgu-
ha, poruncimil dumn-v6stra. Vel Aga, ca dup obicei, s pul pro prvaliasT
si pe eel' cu odal de o parto si de alta, earl sa rtinscg, s mature si s-sl sc6ta
tina afar incarcand'o, ins iarassi in asemenea care cu marine i lopetile lord,

curteI caselorti d-lta Logofaulti Brncovnu, ca de \Tune cc amti data Dom-

nia mea poruncti a se incepe lucruld podulta mare alti ha *erband \Todd s
se faca, face trebuinth dar a se drege mal intaid acesta numit ulita, pe care
s trca, musafira ce vin i mergti, cum si celti-laltd norodd de obste, pana se
va ispravi facerea poduluI *erbanti-Vodit, dar dup primirea pitaculia nostru
sti or'nduestl Dumn-ta Zapcil ca din mahalaua Bucurestilord s aduca, care
cu care s care dou6-decI s treY-decl care de tufa sfrm'turil, paie sti gu-
noiti sa se astupe i sa se droga bine bataculd ce este inteacst ulit,
ornduitulil Zapciti aid dumn-v6stra Mumbasirti pan se va ispravi. 175,
Mal 14. (Cod. XII, fila 259).

Pitac cdtre Veliif boeri pentru r6ind si(a de venit

114H-1d-c ne-ad ardtatti d-lorti boerif epitropY cum c eel' mai josti numitI
sunt fe'rnsita din venituld poduluI din anuld trecutti i pana acum nu ad
urmatti a plati, si cum ett pentru acsta s'a facutil pitacd i s'a datti poruncti
intr'atatea rncluri, i totid nu s'ail supusti a pltiti, pentru care fiindti-cA acestI
haul' sunt datorr fara niel o pricin a-i rspunde la cutie, iata ornduimti pe
vtafuld de Divand, sti apuce pe fie care cu strins6re sa implinsca banil ne-
gresitti, iar de se va arta vre-unuld cu impotrivire, sed nesupunere,
radio la inchis6re, ca s platsca, sti de vord cIice ca ati ceva a rspunde
scotI cu epitropa la dumn-lorti Velitil boerI tol. p. gpd. 1783, Ianuarie
3. (Cod. XII, fila 116.)
Talen Beni
160 Dmcea Stnicri, Polcovnicti.
182 82 Vlasca, Manila Logolad.
181 80 13alanti, Vamesti, venituld Podulta. IIn BucurestI
135 Const., Polcovnicti Laptovd, din butritd.
619 42
200 Scarlatti Isvoranu, Vel Clucerti za Arie.
819 42
Dumne-v6stra, boerilorti epitropI fiintld-crt este trebuint" a se face und po-
disorti din podulti cold mare care intr in domnsca curte si pang in poduld
nod aid Gorganulta, de peste apa Dmbovitel, poruncimti d-vstra, ca s md-
suratI diastima lul, i 1undt In scristi eke podira i cherestea trebue, s fa-
cetI fie cu pretuire de cata cheltulii anume trebueste, i s ardtatI Domniel
mele; scriemd i dumi-tale Vol Sptarti, sa fact' epistasie i sa se faca acestil
chefs i sa ni se arte fr zabava, toli. pisah gpd. 1784, Aprilie 26, (Cod,
XII, fila 116.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtf 507

stringnclti si zapciil dumi-tle asemenea cara' desarte ce se intorcii, cero t-

raniI, numaI cate o-datrt sa aiba a scte, lira de a nu so intrce si a doua
si a treia ; i asa dumn-ta Vel Spat. sa poruncestI pentru poclurile mal-1 in
cal este plasa dumi-tale, iar dumn-ta Vel Aga sa poruncestI pentru ulitele
trgulut si din podurile mari pana unde stif dumn-ta, ins porunc strasnica
s datl zapciilort] s nu se cuteze cu acst pricina a ga'si mijlce de jata spro
a lua dela ceI cu carele parale, pentru ca pe acelti ce venir' da ca ara cutezatti,
nu numaY pe celti mc slujitorirt ce va fi, ci chiar pe zapciulti luI cela maro
l vomil pedepsi negresitti. Tol. p. gpd. 1784, Mairt 25, (Cod. XII, fi'a 164).

DAmil In note si In anexe diverse acto de sub Domnia lui M. Sutu, re-
lative la constituirea de piete publice, de proibitiunl a depositeloril de
fn filtre case, prin centrula orasulul', de oprire de a se tin de bacanT
prin prvlii, In cantittI marl, rachi, silitr, pucisa si iarb' de puso,
tte aceste oprirl' In interesulil are'rare'l de incendia (1).

(11 Pitadi catre Vel Spcitarii, pentru fnii a nu se aduce in ora s i praveiliesi
a nu fin pueidsa , silitr, i rachi, pentru primejdia de fociti.
Cinstit i credinciosti boieriule l Domnier mole Balasache Vel Spatarti,
facemti Domnia mea ,tire, ca pentru temere de intmplarea, fersca. Dumnedeti,
a foculuI nu se cacle a se cara in launtrulti orasulul Bucurestl fnurt multe
i a se face clai nitre case si pe alaturea apr6pe, dupit com intelesona ca s'aa
intimplatii de multe ori prinaddie din pricina acsta, pentru care socotindti Domnia
mea a pune la cale atatti pentru fnurr, cat i pentru alte lucrurr ce surit va-
tam'tre de focti, aflOmrt din condicile Divanulul, c dupa intmplarile co s'ati
intmplatti s'aj fostri facutti hotaririle domnestI de era oprire de a nu aduce
nimenea inuntrulil orasuluT fnurI mai multe decat pe trebuinta de putina
vreme, i acelea cu r'vasti dela dumn-lur Vol Spatarti a av slobodenie de
a intra, iar tata sa-lti asede pe margira si prin locurI departate de
case, unde nu este temere, de unde pot iarasI a cara cate putinil; asijderea
aflandil din condicele Divanulur, ea' i rachiulti, silitra, puci6sa, iarba de pusca
sri i alte asemenea lora ati fostri opritI prarliesiI i bacana de a fin prin
prvlit, i prin bacanii in nauntru suma, in ball in burie nzari sacl al-un-
e* pe aci pe acol fies-unde, fiindil i acestea primejdise la intmplarl de focrl,
dupa cum s'ail i artatt i s'ati v,lutti din intamplarile co s'aj intamplatti de
cata, stricaciune este a se tin prin prvlii rachiuri in bm7, !ara de monta
cat va fi de trebuinta vmnfrel pravaliasulia pe cate o sgptniana atata set care, cate
iar cele-lalte rachiurI sa. le -Ve M'ar uncle-14 i lucrza, pe la povernI
si pe la magasir, deosebita, cum i silitra, pucisa, iarba de pusca, sti si alta
do acestea, pe la deosebite locuri de lturI, cu huna ferire i inchise; clecl acestea
fiindti cu calo si de trebuinta a se Vdzi spre binele de obste pentru ferirea
de primejdie, fersea Dumnedeti, a foculuI, le intrimil i Domnia n6stra de a

www.dacoromanica.ro
 508 V. A. UREMIA.

In oprivinta DamboviteT, fie pentru lmpedicarea inunclariloril, fie in

urma, i poruncima dumi-talo Vol Sptitara, sti daI poruncil pe la strajurT in-
prejurulti. la Vita marainea Bucurestilora ca pe nimenca si nu ingaduiasca
fara de stirea dumni-tle a aduce inauntrula Bucurestilorti fntl, ci (lariat
dumi-tle de stire, dupa ce te vel pliroforisi altt cuT este si eke care, sa daT
sloboc,lenie nu maTpe cata so cade, cata de putina, dupa cum veT socoti trebuinta
fies-caruia, ou ravasti (lela durnn-ta, a intra i a-la descarca nu alaturea case-
lora, sti pe langa culmiT, iar ceea-lalta suma de feria multtt ce vortt av fics-
carele do gatire i trebuinta ierneT asezo pe la marginl si pe la locurT
departate do case, unde nu este temere, de unde pottl a cara rinduri eta" el
trebuinta pe suma vitelora sale; asijderea i dumn,-ta vechilule al AgieI, sa
cercetezT prin totti trgula i sil nu ingaduestI a se tin prin pravalii, butT
do rachiurT multe, cum niel prin backlit suma de silitra, pucis, iarbil de
pusca, i alte ca aceste vatamatre, Mira do stiro, ca alte felurimI de marfurI
puso fieste-unde, ci acesta felt.' de marfurT s lo aibil, cum dicemtt maT susa,
pe la povernI, pe la magaziI si pe locurT ferite, de laturI, departate, de unde
sa care eke putin pentru vindare in pravalii i in bacaniT pe cate o s'pt8-
mana, i acelca cm multa paza i ferire; asijderea i catranula iarsT sa-la aibil
la locula de oparte, cu ferire; pentru care acesto tte dup ce vetT instiinta
la tag obstea acsta porunca i botarire ca sa se stie, apoI sa facT cercetare
adose si pe care iltt veI gasi ne-urmatoria ar4I ca s-la pagubima
cu ton' acea mark', pentru pedpsa. 1783, Augusta 17. (Cod. XII, fila 11.)

Pitacfc cdtre Vel Spdtartti i ccitre Fel Aya pentru fnuri a nu aduce in
Bucuresti.

Dumn-ta Vol Spatara, i dumn-ta Vel Aga, poruncT i hotriri

domnesti ail fosttl date de mg' nainte, Gatti si dupa venirea Domniel mele, ea
sa nu se aduca faurT suma cu carele inauntru Bucurestilora, fiind lucru cu
temere pentru primejdie de focti, iata poruncimtt dumn-vstra, ca fies-carele
sa-s mute si sil-sT asede fnurile la margine, in locurT clepartate de case si
feritil, de unde nu este gTija de vre-o intmplare rea, i numaT pentru tre-
buinta do cate o gpfman sa-s1 care inauntru Bucurestilor' pentru inancarea
vitelor fies-earele ; iar maT multa suma de care stt nu se afle la nimenea,
prin curtT, prin mahalale si pe aprpe de case, fiindil-ca este, dupa cum c,li-
cema, lucru vaTmatortt obstieT, i intru acestasT chiptt s urmatT, i sa datI
nizamula trebeT acesteia, cum poruncima, negresitil, (lanai fiesce-carora de stire,
c de vomtt maT ved la cine-va impotriva acesteI hotarirT fnurT, s stie ea
acelti fntt se va face zaptil pe sma DomnieT. 1783, Octombrie 11. (Cod. XII,
fila 54.)

I@ Mihail Constantinfi Sufulii, Vv. i gpvd Zem. Vlas.

Poruncima dumn-luT Vol Aga, sa ornduestI zapcil sa mrga i s sfarame
acsta povarna surpand'o pang la paminta de totil, aratandtl porunca DomnieT

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORt 509

interesula bigienica ala nemurd,rireI apeI care serv i de butil, sub

mele preotilora domnestI, s. nu se mal cuteze a se amesteca la locurile din

prjma cure l domnescl, carI sunt in vinti pentru acela loca ce s'a puso de
l'a data in chirie, frti de a nu av a face cu dinsula nimica. 1785, Martic 2.

Prea Indltate D6nne,

((Cu prea plecat acst a nstr. anafora mntiinrn 'n1411101' tale, c la
Curtea Domnscti cea \Teche la prta din mijlocula pe dinafarti alaturca cu
zidula curteI, langa cuhnea cea mare domnsca, preotif bisericelora domnestI
a data' cu chirie o bucat, de loca la una Gheorghe islicaru de aieT pe ana
cate talerI unula, care loca j'a are si acesta Gheorghe data iarsI cu chirie
pe ana cate talerT 15, la una Ioni Cpitanu de aieT si la una Leibu Ovreiula,
iar acestia inteacesta loca de vre-o catia'-va vreme de curada ati facutil po-
varn invOlit cu trestic, de lucrztt intr'insa rachia de bucate eu cinc! focurl
ce nu se stinga niel diva niel nptea, la palru eazane si la prjitula bucatc-
lora, care acsta vOdtndu-o nol i socotinda primejdia de foco, eh' pte, fe-
rscii Dumnedeti, a se int6mpla din acole cincI focurI ce nu se stinga nieT
diva niel nptea, cata si ciliar din rachiulti acela numaI, cand, ferse Dumnedeil,
se intmpl din frte putin gresald de se aprinde racbiula, i maI vrtosil
Eluda povarna acsta In mijlocula orasuluI, i osebita de acsta acesta im-
preun cu alte locurT ce aj mal ramasti in prjma CurteT domnestT, pe dina-
fard, sunt ale Curfri donme.sti fi nu sunt din loculii mahalalei, ce este cu hrisoal
a fi ursit a da chirie pentru, preoft la biseri ile domnopt, i cu gresal a so-
co'tita preotil ort acelil loca impreunil cu cele-lalte locurl de dinafar din pre-
jurult1 curtel pota s fie din locula mahalaleI ce se dice mai sustl cti le este
dan cu hrisova i l'Aria% de ornduiald pusa preotl de a data luI Gheor-
ghe Islicaru acola loca cu chirie, decl noI dup5, plecata datorie ce o avema
pentru unele ca acestea, facemil stiro InltimeT tale si de acsta, ca din lumi-
nata*. porunca MarieT tale s lipssed de la acesta loca acst povarn pentru
maT sus lisa biinuialti de .(focia ?) i preotil sti nu mal aib a da cu chirie
sa intealtil chipa atka acela loca, cata si din alte locurT ce vora mal fi r-
mase imprejurula CurteT domnestI, pe clinafarii, i cum va fi porunea
tale. 1785, Aprilie 29. (Cod. XIII, fila 179.)
Ienache Lehliu, Nic. Stolnicula, Ioarna Medeln.

Resolutiunea luI VocIti ordonti s se obligo:

Pro acela ca nu numaT cherestua t6th sil o rdice ftirti de voie, ci i orr-ce
prvliera si namestif face sA o surpT la pminta i sti se curete locula ne
gresittl, ca s riSmae slobodil. 1785, Tulle 4.

Prea Inltate Minne,

MdrieI tale, cti aicT in rasilla Bucurestl maT 'nainte la multe
locurl se afla viranele la care se aduna carele obstieT, cu vin, cu cherestele
spre vincilare i altele, iar aeum din mila luI Dumnedea tte ingriidita

www.dacoromanica.ro
 10 #. A. t'ami

Michai Sutu se desaintza unele helestae din susulti DAmbovitel si se

opresce scldarea lumeI In Bucurescl in cursuli1 vereI (1).

cu nmestii, fara numaI ce rmasese putintelti locti slobodti la prta din susti
a curteI gospod1 ceI vechT unde st carele cu cherestea, butinT cu vintt si al-
tele ; acum vedemtt ea i acestti putintelti locti mal' de totil s'a inchisti, cu
o pravali6rd ce se face si cu punere de multe felurl' de cherestele strinse spre
-vincJare cu precupie, i celui ce face accstea i-amtt qisti ca sa continsca de
a lucra si a-si radica acele cherestele, inca' i prin d-lui Ve! Aga, i elti n'a
datti ascultare, ci mal multe cherestele att strinsil i tottl stringe ; sa fie lu-
minata porunca MarieI tale catre dumn-luI Vel Aga', ca sa-la fac pe acela
sa-sT radice cheresttia, cum i acea pravalira ce o face, s'a r6mae loca slo-
boda cum a fostti i mal' 'nainte, ma vrtosti ea a fosal drum alt1 obstieI,
ce urma pe sub Foisorula cela rosu catre *elarI : De acsta instiintamtt Tutti-
timelt tale. 1785, Maitt 29. (Cod. XIII, fila 235.)
Ioan Lehliu, Nicolache Stolnictt, Ioantt Medeln.

Pilacil ea set 11U se dea foeft cosurilorft, ci set le nuiture cu colar?".

Ic IVIihailft Const. Sutu Vvd, i gpvd. Zeut. Vlas.
Poruncimti Domnia mea dumi-tale Vel Ag, s vestestI cu pristavti la t6tti
obstea, ea do acum inainte nimenI s nu cuteze a maI da focti cosurilorti
pentru ca sa le curete cu foca, ci fieste-carele sa le mature dup obiceiti
sa le curete cu cosarulti, fiindti lueru primejdiosti de foca, dupa cum s'a si
vrutti intmpla inteaceste cine primejdie la unti locti (loa, care insi-ne amti
vOuta, iar pe care dupa acsta veI dovedi in urma' ca n'a urmatil porunca
sa ni-la arkatI. 1785, Decembrie 20.
(1) Pilacil catre Logo/gul4 Anastasie a face aigazil la una qautil la
heleqteulft Julesta a nu se vrsa set facel inecdlurd.
ne-amti instfintattt Domnia mea pentru helesteulti de la JulestI, cum
ca fac6nclu-sl apa Dambovitel' loctt clin susti pe uncle ati fostil si mai nainte
unti santuletti de se da epa din Dambovita, att cursti in helestett de s'a impluttl
si s'a marita atata, cat p6te sa rumpa zagazulti luI, i sa se faca innecatura in
BucurestI de va mal veni Dambovita mare, poruncima tie Atanasie biv Log.
za Visterie, purtatorulti de grijti ala mosieI Juletilor, sa te scolI sa mergi acolo
la acelti santil, si sil astupl, facncla ztigaza temeinicil cu podusca ca sa presea
apa Dambovitel, ca nu cum-va cand va veni apa mare curgnclil 'in helestett
sa se rumpa zagazulti luI i sa se int'mple vre-o inneeatura mahalalelorti din
BueurestI i mosiel clomnestI paguba. 178b, Aprilie 25. (Cod. XII, fila 249.j

Dumn ta Vel Spatard i dumn-ta Ve! Aga. primindrt durnn-v6stra pita-

cura DomnieI mele, sa avetY a da in stire la obste, ca de astac1 inainte, ni-
mcnI orI din barbatI, orI din copir, ori din tete, ort din femel sa nu se cuteze

www.dacoromanica.ro
 istohIA ROMINILOR11 Ml

Cu referint la lndestularea orasuluI cu ap, inc sunt cate-va do-

cumente dela acst domnie. In 1785 epitropia obstsc'd, propune adu-
cerea de ape In Bucurescl i aseqarea de maga (1). Este Ins maI
multil o continuare a lucrarilortt Intreprinse sub Alex. Ipsilante.

a se sclda in apa Dmbov4er, cd. se va pedepsi, dandti si osebita poruncii

zapciilorti d-vstra, ca sa iea aminte i pe eare va prinde dupet acata seeddan-
du-se In urma sei se aduca la durnn-v6stret ea sti se certe ett bataie. 1784, Maid
20. (Cod XII, fila 159.)

(1) Hrisomilii, Iut Suilgi-Basa pentru ornduiala ce are l dresztlit

cismelefortl si cate

De vrenne ce aicl in orasuld Domniel. mele Bucurestr, fiindd aleatuite

Imite 3 fntanl, spre lauda si podad la starea politiel i buna petrecere a
norodulul, una in trgulti din nauntrulti pe ulita ce se dice din Boiangii i alta
pe podulti Mogos6eT la mahalaua sf. mrmastirl. SdrindarI, ns cu apa de isv6re
aduse din departare, cu mare cheltuiald, spre a se adapa obstea cu ap curata
limpede, mal alesti in vremT slotse candil garla DamboviteT, ce este tre-
c'tre printeacest'd crasa curge turbure, i cu multe necurAir, pentru huna
starea lora, spre a fi pazite i pururea drese, ati fostd remduitti purtatord de
grija Dumitru Cap Suilgi-Basa, ea ori-ce stricdciune se va intampla s aiba cid
a le drege cu cheltuiala lui afard numal cand va fi trebuinta de a se face
alto femtara si a maT aduce apa dintealtd locti, eld la acea cheltuiala sa nu
aibd a face, iar la dresuld acelorti feintanT sa aib a cheltui dela dinsula si a
purta grij. Carele pentru cheltuiala si ostenla lul, ad avuld r'nduit lefa
pe luna cate ti. 60, care lefa o lua din venitula poduluT ce se ja (lela carel
butile cu vind ce intra in orasil i i se da acestI banT de catre boeriT epi-
tropa* cutid i d-lorti boeriT epitropl avea purtare de grija totil-d'a-una a fi
drese fntanele. Asijderea a avutti mili, ea eld i tta casa lul sil fie scutita
si ap6rat, de tte ddrile i angariile ce vord esi peste an in trd i oI una
sutil eineT-decT scutea la vremea oerituluT, si 50 de stupT i rimdtorl la vremea
dijmdritului, cum si lude 4 scutiV i apraV de tte dajdfile i angariile ce
vord esi peste and in . r'd (lela visterie. carT seutelnicT i era pentru trebuinta
ajutoriuld luT. Asijderea i anda vre odatil, ca unul ornd, i s'ar intmpla
mrte, acstd purtare de grija i privileghid aiba copiil lul, sal din ru-
deniile sle, avncld mestesugelti acesta. DecI fiindt1 c pentru acstd eenduit
lefa i mild ce ad avutil numituld Dumitru, v'durnd Domnia mea la mana luT
hrisovuld Domniel slo frateliff nostru Domnd Alexandru Ipsilante Vv. Cu lt.
1777, Oetombre 1 si flindd-cd asemenea rivna avemti i Domnia mea spre cele
folositre la petrecerile noroduluT, ornduimd dar totd pe acest Dumitru Cap
ca sa fie cu purtare de grijd asupra acestora tntnT, intocmaT
orncluiala ce se cuprinde maT susd ; cdruia Cu acesta domnesculti nostril hri-
sovd, innoimil i intrirnd acst ornduiala de lfd pe deplind, far de niel
und sc4mintt, si o ja dela boeriT epitropiT cutiel, din venituld poduluT, cum

www.dacoromanica.ro
612 V. A. ifilECIIII

In interesulti higieneI constatrna rasursi luate pentru sechestrarea

rufelortl si a hainelorti celor mortI de oftie5., ea s6, nu se p6t5, vinde

cele-lalte ornduite scutirI ce se artil mal susa s'A i-se pAzscti intru terte,
numaI i ela s'A lie singuril sirguitora i datorll pururea a griji pentru aceste 2
fntAnI, si a le drege cu cheltuiala lul tota-d'a-una cAnda se va strica uncle va
spre a fi nelipsitA curgerea apel'; i ama intAritti hrisovula acesta cu
credinta DomnieI mele Ith Mihaila Constantinti Sutula Vv. etc.
Scrisu-s'a acum la ala 2-lea aria dintru inthia Domnie a DomnieI mele aicI
in orasula BucurestI, la aniI dela zidirea lurnil 7292 in luna Octombre 1. (Cod.
XIII, fila 61 verso.)

16 JMihail Constantinit Sufulft

...Dumn-v6strA boerilora epitropI fiinda-ca', pentru a se face indreptare la

curgerea apeI la lAntAna din lAuntru trguluI, fac'ndu-se cercetare de &Are
dumn6-vstr, Vel Log. la fa-ta loculuI in curtea dumn-lul CluccriuluI
tinnula unde s'Eta astupata sanWla i s'A stricata olanele, s'att socotita
de impreunA cu Suilgi-Basa e trebuesca a se cheltui ca tal. 300 spre a se
muta sanWla prin alta. loca Iota prin nttuntrula curse! d-lul Cluceriulul SIA-
tinnu i s'A, se dca apa in cela d'intAia drurna ala e'l mal in josa, decI ea sa
nu se isterisscA norodultt i ca s fie indestulattt de acesta bine, poruncima
ca din cutie sA datI clumn-v6strtt acestl bara facndti i epistasie, ca prin ma-
rafetula dumn-vstrA sa' se facA dresula acesta in grabA fa'rA de niel o zabava,
ca nu cAnd-va zabovinda se yolli strica i cele-lalte olane i atuncl se va
cheltui mal multA cheltuialti. 1785, Maitt 30.

...PArintilora Episcopl Buzat i RAmnica, si dumn-vstrA cinst4ilora i cre-

dinciosilorti boerilorti. Domniel mole, Dumitrache Ghica biv Vel Ban, Scarlata
Greceanu Vel Logof. de l'era de susa. Grigorasco Balasachi biv Vol SpAt. de
impreund cu (11' din epitropi Ienache Lehliu biv Vol Pahar. i Nieolaehe biv
Vol Stolnica, adunAndu-v.6 toV la unti loca, intAia stt aducetl pe Suilgi-
Basa ca s'A intraff la tocinlA a ducerel apelora pAnA in marginea orasulul
BucurestI, adee,A la capulti podului Mogosel, i savrsinda tocrnla sA v.6 si-
gurifs41 i pentru chiezAsia co trebue a da la o trbA mare ca acsta in scrisa,
de alta' parte sa' aducetl inaintea s1inii1orti v6stre si a dumn-v6stra pe dol
din negustorif ce s'ati socotittt- vrednicT a se face casa' pentru primirea i chel-
tuiala harinera lucrulta aducereI apelortt acestora, anume Panaita Ilagi Nica
si IIagi Dimitrie Papazoglu cArora dupd ce le yeti' arta hotarirea nstra, s'a
le cerep ca sA v dea in scrisa fagAduiala la trba acsta, care se da' asupr-le,
eu mijloculti ca tota datula banilortt sA le fie la orI-ce trebuirrp ale trebeI
acestia, s'A fie urmAtori dup, povuirea ce le vetI da, si s'a ariE,ItatI DomnieI
mele tocmla ce 41 svrsita cu Suilgi i cu chezAsia 14 cum si asedLlmin-
tula cu numitif negustorI; iar dumn-ta Vel Vistiera, dupA ornduiala ce s'A
filcuta pentru barr, stt trimetI domnestile poruncI pentru stringerea lora
aducerea in vreme. 1785, Augusta 17. (Cod. XIII, fila 343.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtt 613

orl pura de cine-va, si asa sa se 1mpedice ltirea b6leI. Asemenea

inchiderile de zalhanale din 15,untruld oraselora, cum si m6surile luate
contra introducereI de pesce stricatil, ori pescuit In bqile pe unde
s'a lInsemnat bla ciumeI (1).

Prea Inal(ate Ddnine,

Prin luminatulil Pitactt InaltimeT tale ni-se poruncesce, cN adunndu-no cu
totir la unti loca sa facema socotl, de baniT ce sunt trebuinciosT a so cheltui
pentru aducerea apeloril si facerea cismeleloril in orasultit Bucurescilor, si sa
ariltmti de unde se gasesce cu cale de catre noT a se orndui sa so dea si
iiesee-care brsl cate catil, i dupii cum vomil gasi cu cale urmandil cbib-
zuirea ce s'a facutil d'impreuna inaintea InaltimeT tale, sti artamil in scristi,
ca sa so dea cele trebuinci6se poruncI, decT pentru o de obste folosit6re l'apta
ca acsta, lada orasulti BucurescI isterisittit, cu VAN protimia amtit urmatti
luminateT porunci InaltimeT tale, si adunandu-ne cu totiT la untit beil, ama so-
cotittl mijloculti, precum cu deosebita f6Te pe anume artitamil Inaltimel tale,
do unde i de la cine amil gsit cu cale a se da acestT banT, ce cu bunii.
ornduial sunt a se lua pentru unti folostl obstescii ca acesta; ci cata pentru
a se stringe acsta ornduiala de banT, se cacle a se da luminatele poruncT ale
MarieT tale, ea sil nu se maT prelungse vremea ; iar cea mal de trebuintil
este de a se face aset,lmintulti cu Suilgiu pentru adusulil apeT pana la mar-
ginea Bucurescilortl, deosebittit de impartirea el unde i unde se cuvine a da
pentru folosulti obsteT, ca s se vaqa si sa se scie de Maria ta, i asa insar-
cinandu-se dl cu acsta trbl, rmane numal de a da credinta prin chezasT
6menT de ciaste i cu chivernisla pentru a put rspunde la vre-o paguba
de so va intAmpla, i mumbasiril sa se ornduscl asupra-T ca cu un cs
maT nainte O. se incpa a lucra cata se va put estimpti Iiindri-crt trece vre-
mea; nou asa ni-s'ati parutti a fi cu cale. 1785, Augusta 13. (Cod. XIII, fila 343.)
Grigore all Ungro-VlachieT, Cozma Episc. Buztil, Filaretri Episc. Rmnic.,
Dumitrache Baila, Pana Filipescu Ve113anti, Nicolae Vintura, Dumitrasco 11,a-
covita Ve! Vornicri, Ienache Moruzi Vornic, Manolache Brailoiu logoRittii, Scar-
Gree6nu Vel Log., G. Balian Log., Manolache Cretulescu Ve! Log., Ienache
Vacarescu Vol Vist., Istrate Cretulescu Clucertii, Stefantit Vacarescu Ve! Stolnictl.

(1) Pitacti la staroste, s fie lucrurile lui Cortstandicelft Lipseanii oprite.

Staroste do negustorT, flindtit-ca Domnia mea cum el und
Constandicel ii Lipscanula Arvanitohoritulti, murindtit la Craiova cu banuiala
de oftica, clironomil, sti epitropil luT al trimisti aicT in scristi, el hainele
alto lucrurT ale luT, ca sN se vintiN cu mezatil Pentru ea, acsta Mil a ohticeT
este vatmilt6re la obste, si impartindu-se la maT multe manT cu vintIarca se
pricinuesce molips6IN, scris' de catre Domnia mea dumn-luT Caimaca-
muluT, ca s:1 cerceteze prin doctoriT do acolo si prin altiT ce voril av sciinta
sI dovedesca do a fost cu adevratil b6la morteT lul de Mica ; ci dar iata
Mark Romandord de V. A. Ureeldd. 83

www.dacoromanica.ro
1514 V. A. TIRECITI

Alto m6surI mal de lnsemnatil din ordinea edilitAtel; s chiar

numal de ordine politienscA, sub M. Sutu, sunt cele urmt6re :
1) Oprirea mendicithteI in BucurescI prin urmAtorulti pitad'

Pitacil catre Velgil Poerl pentru cerqetori a pune la ornduiala sci nu

mai amble pe ulife i prin biserici.
Dumn-vstr Velitiloril boerT DivanuluT DomnieT mele, insciin4rn pentru
sracil nevolnicT i chiopT, orbT i slutT, cari if vedern in ttti vremea in-
conjurtInd ulitele, pzindrt rspiintiile iilmblandil prin bisericT, cerndti mi-
losteniile pentru hrana vieteT lora, cil ne-fiindil cu cale uniT ca acestia &IV
sunt vrednicT de muLl, a fi fr' de niel unti felil de cautare, si a gmbla
colo Ora colo pe ulite tuteo politic ea aeesta crestinseti, amt socotitrt s se

poruncimil Domnia mea, Vote acole haine i lucrurile luT ce sunt trimise aicT
sil fie oprite a nu se viudo, i stringndu-le sil le puT la un loca osebitil,
s stea inchise pn vcI av al doilea poruncti. tol. p. gpd. 1785, Aprilie 7.
(Cod. XII, fila 242.)

1785, Aprilie 7. S'a scris carie legatil la dumn-lul Caimacamulti CraioveT

ea sil cerceteze prin dobtor1 s vaf)il de CO b6111 a murittl Constandicelil
Lipscanult1 fiindrt bilnuialil de ofticti, srt Insciinteze MrieT
sale, caro carie s'a data la dumn-luT Logortultl Mantilla sil o trimitti. (Cod.
Arvanitohoritulil'
XII, fila 242.)

1785, Maiil 19. S'a fcutti porune legatit catre IspravnieT din sud. Mcedintl
la jaiba ortisenilorti de acolo, pcntru o zalhana ce este facutti in oras a o
radica, aducndil imputiciune orsenilortt. (Cod. XII, fila 242.)

Pitaci altre d-lui Vel Spcitarti i catre d-lut Vel Aga a nu ingadui
pe pescan i a aduce pesce in Bucuresci far' de scirea d-lui Vel S'Atara.
...Dumn-ta Vol Spiltarti i dumn-ta Vel Agri, v Enema in scire, c' ama luat
Domnia mea insciintare, cum ea' peseariT carT murga i aductl pesee pentru
mancare in 13ucurescT, nesocotindil stricilciunea i primejdia care potri pricinui
obste! si ciliar lortl, se pun i merg). la bltile, carI sunt molipsite, locurT de
acelea de bla ciumeI, i incarca pesca de achica, pentru care poruncimil du-
mi-tale Vol Ag, sil aducl inaintea dumi-tale pe vtavul de pescan T i pescariT,
sil le daT stranica poruncii, e. do acum inainte cela ce din pescan l va vrea
s mrgil afar, sil aibil a merge uti la dumn-luT Vol S'Atara, sil arte lo-
cuirt unde se duce, si panil nu va lua o aderintil de la d-luT Ve! Sptitarri
nu fie volnicrt a esi din BucuroscT. tol. p. gvd. 1785, Decembrie 21. (Cod. XII,
fila 242.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORff 515

pue la cale, pentru ca s ala si el' odihna lora, i s le lipssca imbletele de

pe uli, de prin raspintiI si de prin biserid, i ca sa nu se mal supere no-
rodulti la vremea ce ascult dumne4e6sca leturghie, ci dar s socotitl dum-
n-v6stra mijlocultt ce se cade pentru uniI ca acestia vrednicr de mili, si sa
no aratatI, asijderea i pentru vre-uniT smintitI din milite si nebunI de N'ora
fi intre dnii, iaras1 s socotitI i pentru mol la ce cale se cuvine a se pune
iarasI s ne artitatT in scrisa cu custi de aprocy. 1784, Noembrie 6. (Cod.
XII, fila 203.)

Obliptiunea pentru vizitil de a mana incet i Cu sfia15,

prin strade
Pilac pentru sanii de a nu alubia tare pe poduri.
Dumn6-ta Vol Ag, flincla-ca este lucru de multa primejdie int6mplatare
a ambla &Mil tare in alergatura cailora pe ulitele Bucuresciloril, uncle nelip-
sita se afla norodti de 6menI imblatorI ; Tata poruncima clumi-tale, dupa co
veI face sciutil i cunoscutit porunca acsta la toti de obste, s'a vestsca po-
runca i sa, qicil a mbla ineeta cu slal, ca s5, nu se intmple hatale, Mata
la altil, cita si insusI la clnii, dup cum s'a si int6mplata din pricinI de accstea,
si cela ce dupa acsta in urm nu va li urinatoria i cu nebgare de Orna se
va arta la porunca n6str, s-la oprsca strajaril, s-la cun6sca, i sa ne aratI
pe cela ce este neurmatortl. tolico pisah gpd. 1783, Decembrie 14. (Cod. XII,
fila 91.)

Curtirea omidilorg de pe pomiT din liveci i arderea lorti obli-

gat:
Pitacii catre &not-1W Vol Spatarift i catre duntn,d-lu lel Aga pentru
a curali ontilile cele din Bucuresci.
Dumn6-ta Vol SIAL i dumn6-ta Ve! Aga, fiinda-ca filtre altele pricinI va-
tilmatre i stricat6re rodirilora sunt si omiClile carI faca multa stricaciune
la pomI, iata scriemtl dumn-v6stra sa datI strasnic poruncrt, gata domnia-ta
Vol Spat. in plasile mahalalelora, cum si dumn6-ta Ve! Ag inauntrula tr-
guluT la totI de obste, ca fies-care stapina cu gradilla sit curete omic,lile din
pornI i curatindu-le sa nu le arunce josti la paminta, ci s le arcli Cu foca,
la caro acesta sa-I silitI cu zapcii dumn-v6strti, a urma i far' de voia lora,
fiinda i insusI pentru a lora folosti. 1785, Martie 30 (1).
(1) Cod. XII, fila 37.

www.dacoromanica.ro
516 V. A. UltECHI

Dumn-ta Vel Spt. i dumn-ta Vel Agtl, in anulti trecutil am

fosta data Domnia-mea poruncti dumn-v6stril pentru omi4T, care nu numaT
strickiune pricinuesc' pumilorri, ci i murdarlicil i putre, ca sit punetT pe
mahalagiT sit lo curete s'a' le arc,1it cu foal, i vedem cit numaT atuncT s'ari
facut urmare i apol amelisittl porunca, de aceea iat cu acestil dom-
nesculd nostru Pitacil de isn6vA poruncim dumnv6ste, eh' dupit ce veV
face cunoscuta' cu Pristava porunca la totT do obste, apoT sit rAnduitT zapcir,
dumn6-ta Vol Spift. prin mahalale, i dumn6-ta Vol Agii in targil, ca sil facil
mumbasirlicil a-sT curilti fics-care omiqilo negresitil, arPndu-le cu focil, filrii
de a nu se amelisi la acsta, pentru ca avemil a cercota cu alt
gasindil pe vro-unulti ne urnilitori, nu numaT asupra dumn-v6strii no vom
turbura, ci i pe acela, milcaril fie ven-cine, liti vomit' pune de va da tal. qcce
la cutie spre pcdps11, ci dar sit III cu grip la acsta a nu se face cusur.
tolico p. gpd. 1786, Februaric 8 (1).

4) Oprirea sloboc,lireI de arme In orasii:

Pitaca catre TIel Aya $i catre Vel Spat. a nu slobodi nimenea pusci
si pist6le inanntru in orasulit Bucurescilorii.
Ii Mihailui Constantine(' Sulu Vvd. gpd. Zem. Victs.

aicT iniluntrula orasuluI DomnioT-mele BucuresciT curgo o atacsie,

fies-care cum va aruncrt puscT i pist6le, caro acsta fiinda lucru Mr' do
calo si file de rCnduiala, p6te pricinui i vre-o intilmplare do pri-
mejdie, porunchn dumi-talo Vol Spiltari i dumi-tale Vol Aga, dupil ce vet1
da de sciro la toV de obste a se pitritsi, apoT sil daV i zapciilor dumn-v6s-
tea' porunca stra.nic, ca sit prte do grijt, i pe caro dupit ce va amp pc).
runca acsta, MI va prinde aruncAnda pusca, ski pistolulti, numaT deck
riidice pe multi acela, improunil i ca arma, sa-lit aduca la dumn-v6stril
dumn-v6stril sit ne insciintaV. 1784, Februarie 11 (2).

Adevrulil e cd acsta msurd, p6te av si alta esplicatiune

M. Sutu, precum v'luriiinti, are de a lupta contra until curentil nea-
mica lul. Do aci necesilatea pentru citi do a desarma cu totulti Natiu-
nea, Impedicandil pc orI-cine nu era In ste, s slujbasil s, prte

Cod. XII, fila 345.

Col XII, fila 12

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILoRtr 517

cea mal mic, armh. In acestil sensil Domniteruhl dd pitacula din 17

Aprilie 1784:
Pitaeft tire Vel Spt. si cettre Ve/ Ag a nu purta nimenea /ataganit
si pistota afar din Delii.
Poruncimh Domnia-mea, dumn-ta Ve! Spatari' i dumn-ta Ve! Aga, sa,
dap poruncrt la top zapciff breslelorh dumn-vstr, ca abra din Tufecil i Delii
curpl: gospod, si fiindh NeferI sptarescI i agescY, pe altulh verl'-eare va gsi
purtandri asupra-I iatagan , pistolg , sg altfeliii de arme, orl bocresch orna,
sri mnrtstiresch de va fi, numaI decat princymdu-lh pe accla, sa-I iao ar-
mole mal intairt, apoY s'a ni-15 arhtap si Domnia-mele; ci dar purtarea acsta
de grija, sa o alba zapciil dumn-v6stra tot-dcauna de acum inainte ca s ur-
mezo dup cum poruncimil. tol. p. gpd. 1784, Aprilie 17. (1)

5) Inch de la primele lunI a intrArel. lul Mil-1A SLO in BucurescY,

Domnitorula face obligatoril pentru ori-cine ambl, pc strade in tim-
pulil nopteI, s albh felinara aprinsti :

Pitacii catre Vel Sptarii i catre Vel Aga ca dupd ce bote toba de
straj s nu tase a Cambia nimeni fdr' de felinarit.
1-6 Mihaiii Constaintinii Sufulit Vvd.

Domnia-ta Ve! Sptarti i dumn-ta Ve! Agg, in scire la top' s dap, ca fies-
tes-carele, orI de ce brsl, ski orI-ce felt1 de omd va fi, curtezan, sri de afarrt,
cum va bate toba de straja, sra, s fie datorti a purta felinard cu lumina de va
av trebuinta a ambla, si iar s'a fie datorh a rhspunde strajaruluT si rtisp'an-
tiasulul la intrebarea ce i-se va face, si dupa ce vep face sciuta acsta la t'AA
obstea, apoI s'a dap: strasnice poruncl zapciilorri dumn-v6stra, marI si miel,
ca sa strajusca cum se cade si orI pe cine se va intAlni sra in urma tobel,
de strjrI, amblandil sra fa'rA de felinartl, s aibh a-lil opri i adue6ndu-16
la dumn-vstr s-lrt radicap pana% a eoua qi, mcar alh cu'i orna va fi ; iar
cand si dupa, acsta iarki nu va urma a Mala cu felinaril, atund s ni-lii
arhtap, ca sa i-se faca si alt cortare pentru nesupunerea la poruncii; si in-
teacestasT chipti, oral far' de felinard s nu se insele zapcia a-lil l'asa pe cine-
vasI, ca se vorti pedepsi frte l'hl toli. pisah. gpd. 1783, Octombrie 21(2).

(1) Cod. XII.

2) Cod. XII, fila 56.

www.dacoromanica.ro
518 V. A. IIRECHIX

6) De asemenea m6surI, cum qi oprirea Tiganiloat de a se avc,ia

pe margine sub cuvintil c se dedail la hotil, dal i proibitiunea pus',
ca bcanil s5, nu maI vinl iarb de puv5., incarcilturI gata (fiOcurl),
silitr5, i plumb, dect la 6menri ce voril da prealabil6 chez4ie (1),

111 17 Carfi legate celtre Ispravnici pentru beccani i nubtulari

preivelliaqidiii oraqe, i kirgurl, a nu vinde iarbel de puqat i fiicur, silitrcl,
plunibil fa' rei de &exec' gie.

Dumn-v6stra Ispravnicilorti ot sud... santate, v facemtl in cire, cA cu slo-

boOenia ce ail bacaniI, i miimulariI i altI pravaliaT, cari in iarba' de pura,
i fiicuri i silitra i plumbil a vinde de acestti fela de lucruri la orI-ce folla
de omil nesciutil, necunoscutil, a hotiI i talhariI tta inlesnirea a cumpAra
de acestea i a lucra rAutatile lorA, atatil la drumurI Cu focurilo arinclora,
catil i impotriva poterilora a sta i a se rgsboi, cad insuT intro diniT pota
ci cu portula schimbata la trgurI i prvliaI i sa cumpere de aceste lu-
crurl off child i off pe cattl vora, inca putemtl qice, ea i dintre vinqiitorif
acel mamularI, bricanT i altI prvaliaI se potil afla printeascunsa in vre-o
tovaralie i curespondent cu idc'toriI de ra ; de aceea dar iat vA poruncimil
dumn-v6str Ispravnicilora, sa avetY a cerceta la toff bcanil, mAmularil i
pravaliaiI din targurI i din totil judetult acola, atatil aid in oralt1 i in trg
unde sa v(5 aflatl s. cercetatI dumn-v6stra, dal i pe de parte in
judete, unde nu putetI ajunge ini-v6 de a cerceta, sa randuiff pc vameI, s
pe caro vetI socoti dinteal dumn-vstra, omil de ntidejde de acesta trbil, i
ct votI gasi la fiere-care rba de pura, fiicuff, silitr, plumba, alice, sii
le drAmuitI, sii lo cantaritl i sa le luatI in scristl la care anume catil s'a g-
sita, i iaraT in sma lor sa le lasatI, ca sa i le vimpii, dar s lo dati stra-
nicil porunca, ca far' de chezaie, la .oma neriuta sa nu aiba vole do aiel inainte
a vinde macara unti drama do acestea, ci cand 'if va veni muteria
a-I cere chezaii, s-1. cra i adeverinta in scrisa in care, sa ar'te cat sum
&bit de pur, st.1 fiicurI, sti alice, sa plumh, sti silitra cumpt.'sra, i
cu chezalie la omit ciuta i cunoscuta i cu adeverinta in scrisil cuprim6t6re
de suma ce a cumpratti, s aiba vole acelt1 bacanil, mamularti, sal pravaliail
a vinde, i la sAptilmana, sti la lung. o data s avetI dumn-vstra Ispravniei-
lora a lua rma acelora vinOtorI, dupa suma ce atl &ail la fiere-care, i
dupa apolicsis ce vora av6 de la cumpt;ratorI, la cine anume a vinduta i
cata? Care acsta porunca sa urmatI dumn-vstrA a o face negreita, ca until
lucru trebuinciostr ce amti socotitti Domnia mea cA esto spre intarearea i pa-
rasirea hoi1or, catil nu vora av de unde s cumpere de acestea ; insa sa
urmatI ca nu care cum-vaI acsta trail sa o faceti sii rAmile zapciilorti i
nnenilora dumi-tale, ca cu pricina acsta sa ga'ssea mijlocil de a jfui i a
lua de la cine-va, s a Ociui marfa lora, i a lua dinteinsa ceva catti de pu-
tinil, ca de ne voma insciinta ea ail pradata pe cine-va, sal ail luata
una drama, nu nume acelil mud ab dumn-v6stra va fi pedepsitil grea, ci
mal mult asupra d-v6strA ne vomil turbura strapica pentru catabrisisil la

www.dacoromanica.ro
 1STORIII ROMINILORT3 519

n'ati impedicatil unele incercArl de rsvrAtire. Aa a fostil rsvrtirea

de la finea anuluI 1784, din Craiova, care se terminA prin pedepsirea
cu btaie (1).
7) 0 m6sur de edilitate aprpe nota este pitacula prin care so
ordon mahalagiilora din BucurescI de a nu lAsa s. iimble slobodo
vitelo lora prin strade. Adev6ratil cA motivulil acestuI pitadi esto cA
vitele potil strica sern6n'turile emenilorti. ApoI orI &Mil s'A fi fostil lo-
curl intinse semnate prin mahalale, e maI probabilil &A pitaculil are
In vedere arAturile de peste straja orawlul, vitelo flindil duso arara
pentru ptiscut (2).

poruneile ce vg dm; ci maT fitT urmiltorT Cu priveghcrea porunceT acesteia

intoemaT dupil cum v5 poruncimil, avndil rtispunsil Domnia mea de la dum-
n6-velstr, c atT ir4elesil porunca DomnieT mole si spro svrsirea trebel vetT
fi urmatorT; si fiV dumn6-v6strA' silnltosT. 1785, Iunie 9. (Cod. XII, fila 267.)

(1) 1784, Decembric 20. S'a lcutti poruncil domnescA ciltrc Caimacamulil Craio-
veT pentru nisce orsenT de acolo din Craiova co ati fostil zurbagiT, sa-1 pedep-
s6scii cu btaio, flinc15-cA cei carT i-ati trmisti s'aj pedepsit aicT cu btaie de
(Aire Mdria sa la scara domnsca, caro carte s'a datil la ceausula spttirescil
Drgor s o trimit.

16') Michailei Constantina Stt(ula Vvd. i gpod. Zent. Vlas.

Poruncimd Domnia mea d-luT Vol Armas, pe top' TiganiT ciltI se afla pe
margine imprejuruld Bucurescilor5, orT domnoseT, mnstirescT, set"' bocrescT,
s rnduescT zapciil ca s-I radico si srt-I isgonesel dimprejurulu Bueuresciloru
Ira de a-1 ingiidui a se mal int6rce. tol. p. gpd. 1785, Octombric 5.) (Cod.
XII, fila 323.)

(2) Pitadi catre Vel Spatarii pentru ca set dea porunc,a ntahalagiilorfi sa-si
pue pa zitorft la vite a nu strica holdele.
Cinstittl si credinciosul boerulti DomnieT mole, (I umn-ta Vel Spittara, flind5-
c acum In vreme do primvr cand incepil rodurile a esi, face trebuinp ea
totT mahalagiT sit-sl puc pzitorT la vite a nu calca holdele ce sunt juril im-
prejurul5 13ucureseilor5 si a nu pricinui stricciune si pagub colora ce att
muncit5 si s'al"' trudit5 cu gata ostenelA la arturile acclea; iatti scriemil du-
mi-tale, s daT tare porunc la totT mahalagiiT, ca sa-1 puc pzitorl la vite ne-
gresit5, acum din vrcme, gira de a le lsa mal multil slobode ; la care acsta
s-T silescr Cu zapciiT dumi-tale si fr de voie a o urma si a pune pazitorl la vite,
pentru A de se va Intmpla a c'lca vitelo vrc-unuia arturile cul-vagT, se va
pgubi apol de acea vit. 1785, Martie 31. (Cod. XII.)

www.dacoromanica.ro
520 V. A. IIRECHI

Nu numaI de BucurescI s'a ocupatil M. Sutu, ci, ca si predecesorri

domnI, a luatil unele m6surl de edilitate cu referinta, si la Craiova.
Dama tn anexa pitaculii catre caimacatnia CraioveI, prin care se con-
stitue venituri pentru pavarea orasuluI (1). Asem enea o alta carte dom-

(1) D'Anda ad i urmatoruill acta, atragemil din noti atentiunea lectoruluI a-

supra situ4uner esceptionale a sudiOlord rur i austriacr.

Garle legatei la Caimacamulii Craiovei pentru venitutti podurilorit din

Craiova in ce chipg, sa* se iae
Cinstitti i credinciosil boeriuld Domnier-mele biv Vel Paharnicil Manolo.-
che Romanitd, Caimacamuld Craiover, sniltate ; am vdt,lutil Domnia-mea pen-
tru ce scrir pentru venituld podurilorti, ea certi minteriir ce' ce sunt curn-
ptiratorr de acestti venitd a li-se ar'ta mijloculil care are a se urma la strinsulti
vcnitulul acestuia, spre a sci (lela cine ad a lua podarituld; pentru care ver sci
dumn-ta, c suditir ar Nemtier i al' Rusier, care vorti intra, sti voril ei cu
marfil acol in Craiova, acetia, dupil impdratesculti firmand, n'ad a plati niel
podritd, niel trectitre, niel nimia' alta, l'ara numaI vama la sutil trer, ci de
va fi chirigiuld carulur Raja de aicr, i stpanuld mrfer suditil, cumptiratorir
venituluI podurilord s'A alba a lua aceea ce este ornduitil de caril dela chi-
rigiti, i chirigiuld flindil-ca are a plati dela dinsuld acestil poda'ritd, va in-
griji la tocmla ce are de a face cu negutitoriulil, a i-se mar adtiuga pretuld chirier,
iara' de va fi chirigiuld sudad, i stp'anuld mrfer Raia, va av a lua acelil
or'enduittlpodritti dela negOtoriti, stapAnuld mrfer, iar cand va fi i st'aptmulti
milrfer i chirig;iuld total sudad, dela aceia n'are a se cero nimicti. Tara' cate
cata are a se lua de caril, iat s'ad scosil fia in ce chipa s'ati gsitti in con-
dicele Divanulul, cui s'ad urmatil i la domnia-sa fratele Alexandru Vodil Ip-
silantil, i pecetluita se trimite dumi-tle ; ci dara inteacestaI chipil ver urnria
dumn-ta la vinqarea, sti cautarea venitulur poduriloril, i fil stintitosti. 1784,
Aprilie 25. (Cod. XII, fila 148.)

Costeuntinit Su(u Voivodii i gspd.

Venituld podurilord cate cata este or6nduitti a se lua de cut.

Barif
240 Carulti de marfl cu lipscilnie.
90 Carulti cu bute cu rachiti.
45 Caruld de postavurr romanescr.
30 Caruld de per de miela.
45 Carulti de per de vacd.
60 Caruld de per de epure.
60 Caruld eu bogasierie, astard, petemane.
45 Caruld cu cse.
60 Carulti de braovenie.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORO 521

nsc5, relativ, la apa de buttl din acel oras (I), articolil indispensabilli.

13anT

60 Carul cu bogasie, insa musulurT i marfa de Rumelia.

60 Carulti de arnici.
60 Carult1 cu lana de negustorie.
30 Carul cu pii,lr de capea.
30 Carun't cu fiera.
30 Carulil cu butea cu
45 Carul cu butea cu vin, mnastirescil, bocrescii.
Asijderea i do alte care cc voril vcni cu alte feliurT do marla in Coima
co nu sunt mal susti numite, s'a iao de car' Po banT treT-qecl, ins s scie
cumpratoriulil vcnitulul podurilor, ea sud4iT aT RusicI i aI NemtieI, carl
vor intra, sti vorti esi cu marina acolea in Craiova, acestia, dupa Imptirates-
culi,' firman n'ail a plati, nid podarittl, niel trectitre, niel nimic alta, fara
numaI vama la suta' treY, ci de va 11 chirigiul caruluT Raja do aieI, i sta-
'Anula marta suditti, cumptiratoriulti venitulur podurilorri sa aiba a lua accca
ce este or6nduitti dela chirigiii, iar de va fi chirigiult1 sudit i stapanulil
mara Raja, va av a lua acel orencluit podarit dela negustoriul sta-
panulti marfeI ; iar cand va fi si staptmulil marfcT i chirigiulti totil sudittl,
dcla acel n'are a so cere nimic, iar dela ccI-IaltI totT de obste, boerT, m-
nastirf, negustorT si alta s'a' alba a piad. 1784, Aprilie 25. (Cod. XII, fila 149.)

(1) Garle la Caintacamulit Craiovel a nu speact nimenea greta din ord pul
din Craiova la jghiaburile fntnilorii din Craiova.
...Zem. Vlas. Cinstitti i credinciosa boeriulti DomnieI-mele, dumn-ta biv
Vol Ban Ianache Ilrisoscole, biv Vel Baria Caimacamulii CraioveT. sani.itate ;
fiindti-ca ne-am insciintat Domnia-mea pentru Pantancle de aicT din orasulti
CraiovcI, care cu Mata cheltuiala sunt facute. cum ca uniI din orasenI mere' do
spala grati in jghiaburilo lora, alta' spala lana i altele, si fact.' multa necura-
Onie, din care pricina', (tal zaticnire si la curgerca apel, caro acsta fiind far'
de cale, iata cu acesta porunca a Domnief-mele or6nduimil pe Polcovniculti
de Craiova, care este si va fi dupa vreme, s'A aiba purtare de grija, ca puru-
rea s fic cu luare aminte cu priveghere a nu ingadui pe nimenT de acum
inainte. De care sa pul dumn.ta biv. vol Bane, acum dupa primirea cartiI sa
dea de scire sA ar5te la totT domnsca nstra porunca, ca sa scie ca sunt
opriV, i apoT. cnd dupa aceea va prinde pre unulii din orasenI, ea ati adus
calabalacurr dealdc acestea in jghiaburile f6ntnilorti, sa-I ridice i sa-T artito
la dumn-lul Caimacamti ca sa-I pedepssca ; acsta porunca dupa cc se
va artita si se va lace cunoscuta la totT, sa stea la Metohulti sfintel EpiscopiT a
RennniculuI in pastrare, fiindti-ca la Episcopie E unt legate fnta'nele, ca in
OVA vremea sa-s1 aiba urmarea eT, far' de a se !asa la uTtare ; ci dar porun-
cima Domnia-mea, Polcovnice de Craiova, sa urmey.I dupa porunca ce-V dam,
s fi! cu purtare de grij in tt vremea, a nu ingadui pe nimenT din orasen!.
tol. p. gpd. (Cod. XII, fila 176.)

www.dacoromanica.ro
522 V. A. IIRECHI

Dmil egalmente in note si unele acte din care se pote ved grija ad-
ministratiunei ea orasuld Bucuresci s'a nu lipssch de palle si carne (1).

(I) Pitaci ceitre Vel Aga set criba' brutaril Bucurelcitorii felina incicinctiet,
pentru intempleirl de lipsei i de potope.
Fiindti-c la o politic ca acsta, Cu atta mu4ime-de norodtl, se cade ca
totti d'a-una a av brutariT Bucureseilorti zaherea gata, fint macinata pe cilio
15 si 20 dile, ca and s'ar int6mpla, orT venirea apeloril marI s innece morile,
orr vrenif grelo, cnd nu pte veni zaherea de Mart, s'a' nu ptitimescit noro-
dulti vre-o lips pana a se indrepta, stl scumpete a so face cu acest pri-
; pentru aceea (lar poruncimti dumi-tale Vol Ag, s daT porunc la tati
brsla brutarilorti, i sti-1 silesci acum i tot-d'a-una a av zaherea de chte
15-20 de dile gata, grijindil dumn6-ta de acsta, ca datorie a dumi-tale, a se
ptizi porunca DomnieT mole, care poruncti s puT dumn-ta vol Logolati stt
se trcii, in condica DivanuluT, spre a fi sciut tot-d'a-una, i sti o daT la dum-
n luT Vol Ag, ca s urmeze. 1785, Aprilie 30. (Cod. XII, fila 250.)

Pitaci cei tre Vel Aga cum set' ancla mil celara carnea.
Dumn-ta Vol Ag, dupti hottirirea ce s'a fticutil de Domnia mea, fiindti-eil
dupii 15 que din PascI, este s'a' intre in nartulti vindtirel a etirniT, iatti-tT po-
runcimti : clin diva DurniniceT acesteia ce vine, s daT tuturoril mcolarilor po-
runcit ca s vind carnea de 6ie trel pando, i carnea de vac (lowl parale.
Pitacit ceitre Vel Sp ettaret a 1274 suite ninteni zalterea de fetinei din Bucurescsi.

Durnn-ta Vel Spiltarti, fiinclii-c din imputinarea apeT DmboviteT nu potti

brutariT Bucuresciloril cu indestulare a mticina acum la t6te morile zaherua
cea trebuincisti Bucurescilorti i Oto sti se intemple trebuint, pentru acoca
poruncimil, pentru temer din int6mplare, sti aibT a da dumn-ta din vreme,
poruneT la toV etipitaniT, atatti a strjiloril din BucureseT, cata si la ctipitanii
de pe afarti; ca s nu ingtiduesc, pe nimenT a scte zaherea mcinatti M'ara
din BucurescI niciurea. tol. p. gvd. 1785, Dece,mbric 4.

Pitad cettre Vet Aya a popri morile de pe apa Colentina, set macine
brutarii.
Poruncimil Domnia mea dumi-tale Vel Ag, apa DmboviteT hrte
s'a impuOnatil incfit nu vota Ambla morile din Bucurescl ca sti se macine za-
huella oca trebuincis, pentru ca sit nu se fac (lar dintru arsta vre-o lips
la trobuinta obsteT norocluluT Bucurescilorii, sit aibi dumnd-ta, Cu acstri porunc
a opri morile do pe apa ColentineT; ea s se macillo la (l'insole numaT zahe-
rua brutarilorti pcntru hrana Bucureseilort1 intru acstii trebuincis vreme.
tol. p. gpd. 1785, Decembrio 4. (Cod XII, fila 332.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtf 523

Amintimd crt in 1785 Decembre 5, Sutu, totil in interesad apro-

visionrel Bucuresciloril ce se fcea dela morile de pe Dmbovita, la ce-
rerea brutarilord, a oprittl functionarea pivelord de postavurI de pe
acst ap, desi oprirea fu pe putind timpd (1).
Cile de comunicatiune prin r i podurile pe ape nu proa
ocupatd Domnia luI M. Sutu. Abia posedemd de la eld vre-o dou crtI
relative la podurl pe- ape din tr (2).D

LII.

M. Sufu qi Romeinii ardelent

Sub o singur fas ne maT rmtlne s considermd domnia luI M.
Sutu: continu eld ca domna anteriorI a av vre-o considerare mal'
deosebil pentru Romana din Ardld?
Rspunsuld ne este afirmativd. Cu bun sm, nu und fanariotil ca
M. Sutu putea intelege importa* relatiunilord dintre Tora romnsc
cu Transilvania, dar eld urmz5, curentuluI stabilitil i decT, pe de o
parte continu a recundsce privilegiile acordate la bisericasil din Ar-
dld, si pe de alta acord special protectiune brsanilord, ciobani-
lord si in genere asa c,lisilord ungurea, adec RomnI din Transilva-
nia. Acestia se bucur de untt administratord, sed Ispravnicd speciald.
Negresitd Romnil Ardelen1 nu totil-d'auna fur multdmitl de admini-
stratiunea acestuI Ispravnicd speciald, dar abusurile lui nu imputinz

(1) Ve dl Cod. XII, fila 328.

(2) Pitacii pentru podulii de la Fan,deni ala dumn-lui Vornicului

Racovig
Dumn-ta biv Vel Pabarnice Ienache Lehliule, epitrpe, i dumn6-ta biv Ve!
Paharnice Alexandre, Ispravnice ala Illovulu, primindd acestti domnesculd no-
stru Pitacti s mergetT la poduld de la Funden! a dumn6-luT VorniculuT
Racovit', ce este din josull zAgazuluT, si vNAndua s. facetT socot15, cata
si ce felt1 de cherestea trebue spre a se face acestti poki, i ata cheltull co-
prinde, s. araatI Domniei mole cu le anume in scrisq. toli. p. gpd. 1785,
Octombrie 21. (Cod. XII, fila 327.)

www.dacoromanica.ro
524 V. A. URECH1A

valrea institutiunel Dama In note mal multe acto relativo la acsta

materie. Intre aceste acte sunt i acele relative la vacaritulil perceputil
dela mocanI, cum i una actil din care se constata, ca el ati voie
awc,la perdele de gane pe orI-ce mqie i a fi nesup'ratI tri aceste
perdele pana la o data hotarlta (1).
(1) Carte de Isprcivnicie de ungureni ot preste 011ft.
Zem. Vlas. BoeriuluT DomnieT-mele Constandina biv Vol 2-loa gramaticti,
pe care l'ama lenta Ispravnica tolgureniloril strginl, ce se afla cu locuin0 in
cincT judete ot peste 011a, ea sa alba a fi Ispravnica i urrnatora intru t6te
poruncelora ce sunt date de catre Domnia-mea, prin ponturT, pentru or5ndu-
iala acestora ungurenT strtiinT, atla la strinsulti banilora de rupt6rea lora
dup aseqamintula ce a a face istovula in vreme la visterie, cal i pentru
alto pricinT i rlnduelf ale lora, pa'zindu-le dreptatea intru t6te spre a fi fe-
riVi de alto nedreptatI si sup5rtirT, maT multe peste poruncile DomnieT-mele.
Poruncima i vouil tuturora Ungureniloril str5inl dintr'acestea cincT judete, s'A
aveV a-la sci i a-la cun6sce pe numitula boera de Ispravnica, dandu-T la t6te
supunere i ascultare ce trebue. ii saam reeeh, ypd. 1783, Septemvrie 30.
(Cod. XII, fila 45.)
Asemenea se face la Ispravnicii de Einyuren1 strint din 12 jacte de din-
edee de Olti.
Asernenea dou5 cartI ca acestea se vora face pe la 16ta 1786, Maia 26 si in
Domnia luT Nicolae Petru Mavrogheni Vvd.
lata acto relative la bisericasiI ardelenT si la mocanT:

Garle dontnesca- prolopopului &51efan4 dela biserica sch,eilorti din Brctsoutt

pentru dott6-qeci cal cei are aict la peisune.
Zem. Vlascoi. ProtopopuluI Stefana dela sfinta biserica a Scheilora dela
Brasova, ea sa aiba Cu acsta carte a DomnieT-mele a -tin aicT in -t6ra la pa-
sune dou5.4ecT caT ce-I are impreuna cu oile, nimenea niel una t'ola de su-
parare sa nu le faca, pentru c fiinda preota de alta tra i aflndu-se pro-
topopa slujitoria la slinta biserica dela ScheT, acesta mil aa avut'o 5111 care
dupa vreml s'aa aflatii protopopa la acsta sfinta biserica din ScheT i maT
inainte dela alV fratT DornnT, precum din caqile Domnielora-sle, ne adeverima.
Dec,1 i Domnia-mea m'am milostivita de am data voie maT sus(' numitului
protopopa, sa-s1 ie in pace si lar' de sup5rare, pentru obiceiu.a ce este de
(lag str5iniT de vitele lora ce le tina la pasune aieT in ; drepta aceea po-
runcima Domnia-mea i dumn-v6stra, Ispravniciloril aT judetuluT si vou5 al-
tora slujbast, verl unde i in ce judeta se vora afta aceT cal, aT mal susti
numituluT preotil, v506nda cartea acsta a Domnielmele, nicT una fela de
suprare s nu li-se faca ci s va feriV si se le dati pace intru tte, ca asTa
este porunca DomnieTinele. ii saam. receh. gpmd. 1783, Octomvrie 21. (Cod.
XII, fila 46.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA nomitraLoRti 525

LIII.

Austria Rusia fafd cu M Sutu.

Intinsti f6rte mu1ti cu cercetirile nstre asupra lucrrilorti, din
tte directiunile sociale, economice i culturale ale DomnieI luI Michail

Cartea sfintesi nineistiri Rajnovu pentru mila ce are dela muntele BainWt.

Zon. Vlaseoi. Fiindti-ca sfinta biscrica dela satuld Rajnovula din tinutulil
ArdluluT, uncle se cinstcsce si se prasnuesce hramuld sfintuluT ierarlul Nicolae,
ne avadti alte veniturT, a avutd milli (lela altT fratT DomnT, prin cartT, ve-
nituld munteluT Baiuld din judetuld PrahoveT, care este ptimintti aid VIreT acestia,
a pace vitelo locuitorilord dinteacelti numittl satd Rtijnovil no oprit' si no
suptiratd de erbiritti, fail do numar sa ja venitulti ptisund acelord vito nu-
mita biserica acolo, care sa fie pentru cr, untti-de-lemnti i tiimae ; milosti-
vitu-ne-amti Domnia mea de amtl facutti acsta mila sfinteT biserieT, i atria datti
venitulti munteluT Baiuld, caro este pamintd altiOrd acestia, ea si aiba vol-
nicie epitropii co s'ati raduitd, insa din Ardlti liude doT, din satulil Rajnov
un juratd pravoslavnicti anume si din Brasovti starostea Ioanici
Lebulti, si din pamintuld Orel Domniel mele dumne-luT biv Vol Stolnic Du-
mitrache, printeactiruia scire su aibri putero starostea Ioaniciti Lebulti, sa vinda
pc fiesce-care anti pasunea erbiT de pe amid munte la numitul satti Rtijno-
pentru a-sT pasee vitelo lord intrinsuld ea si mal nainte, insa eu pretulil
co vorti da altiI, ca su nu se pagub6sca stinta biserica de folosulii el, i ciltT
banT se vor lua a sa se dea cu buna socotla spre eheltuiala, prin milna nu-
mituluT juratil din Rtijnovti, la trebuintelo ce are acea stinta biserica pentru
untd-de-lemnil i alte trebuinci6se pod6be ale bisericeT, iar sa nu se
risip6sca baniT in zadar, sti sa ptigub6sca biserica ; cad si Domnia mea
inteadinsti numal pentru trebuintele si folosuld bisericeT am fticutd acsta mila
eu inttirirea eartilord altorti fratT DomnT, ce le-ain vgc,lut insusI Domnia mea,
$i pentru ca nu cum-va sii fie biserica lipsita din ncehivernisla cpitropilord
Moat din nauntru, dupti cum am intelesd ca de la o vremo inc6co era lip-
prin sfetirismosulti banilord, hotrimti ca starostea Ioanit Lebulti, ca unulti
cc are negot i viT in pamintulti acesteT OrT, amid iT va fi venirea in .trti
pe fe-care anti, sti mrga impreunti cu Stolniculd la prisa sfintia sa ptirintele
Mitropolit Ungro-VlahicT sa ari5te virKlarea pasuneT, i clieltuiala co so va fi
fticut la alo biserieeT trebuinte, caro socotelI sa se si treti in condica sfinteT
MitropoliT. ii saam recoil gpd. 1784, Ianuarie 2. (Cod. XII, fila 96.)

Carlea Ungureniloril stretini de cele ce arglit sunt

Vlascoi. Cinstitti ii credinciosulti boerulti DomnieT mole biv Vel Clu
certi Iorgalie Sutulti Caimacamuld CraioveT sanaate, amiA v6dutil Domnia mea

www.dacoromanica.ro
626 v. A. ttatGuiX

Sup. Se vord gasi uniI, earl' vorri imputa lucrreI n6stre, GA, li se pare

cercetarea ce aT facutil atatil dumn-ta dad i Ispravniculd judetuluT,

co ne-ad datti UngureniT sudiV din Transilvania, prin vechilulti lord Dand Bup
Iacobti Cohort'', carora cercetarT fac6ndu-li-se alegerea la cate pricinT s'a v6-
dutil ca sunt vechT, i cererea vechililord este far' de cale, li s'ad data r6s-
punsubl, ca. nu ail a mar cerca nicT und felt' de Ora. pentru acelea, iar pen-
tru altele pricinf earl sunt mai no!, i earl se vrAlti ea an Ungurenil 6re-caro
euvintil cauta prin judecat, ail rmastl s se cerceteze, i iatu cit atattl
pentru pliroforia celord ce s'ati hotaritd a II nesuptiratI do UngurenT, catd i
pentru urmarea ce al a face dumn6-ta la pricinile ce sunt a se mar cerceta
de isnva, il artitamil cu acsta domn6sca nstra carte tte madeIele jalbi-
lord d'impreuna i mijloculd cu care ail a se s'vargi, Mecit pentru pira ce
!lima asupra Pabarniculul Stand Jianultl, cum ca in vremea ce se afla Isprav-
nicil la sud. Gorjd, de sunt acum mg bine de an! 20, le-ar fi luatd talerT
000 i 44 caT, cu mana unoril trimiI aT sl, de vreme ce Paharnicultt
gaduece, i UngureniT niel ciil pe aceia, ce shed ea le-ati luattl banil i caiT,
nicT vre-o adeverinit de datti ait, i de vreme ce In 20 i maT bine de anT
nu 1-ail cautatd, maT v6rtosti in vremea DomnieT sale frateluT Alexandru Ip-
silante Volvod, cand ati fostd venit UngureniT de ail dad jaiba, ariltandd pe
totI ceT ce cu care ail avutd pricinI, iar de Pabarnict1 nimict pomenitd,
s'a botaritil stt aiba Paharniculd paco de acsta Ora a lord, dup cum i ve-
chilii Ungurenilord in cea de pe urma cunosc6ndti cti ambl rat la acsta, scor-
ninth!' pricinl vechT de ataff anI fara de a nu av nicT o dovada s'atl 'baba
iniI el i s'ati vazghecistisitil a nu mal cauta de la Pabarnicil nimicd ; pen-
tru pira ce faceall asupra luT Patru Ilea Cuil, cum ca in vremea rkmiriVeT,
fac6ndu-se de sine vameil i-ad jafuittl, i neavandti Ungurenir dovada, nu are
a se cuta, ci numitultt c6ud sa' fie nesup6rattl ; pentru pira ce face, cum ca
und Anghefil de la Cernadia din sud. Gory' in anil trecutT luattl cate
6ptc parale varn pentru peile de la vitelo ce le-ad muritd aicT in .t,ra, atatil
de la alp' &AM i de la numitulil Tacovd Cohort' tal. 4, fac6ndu-se cercetare
prin judecata do catre IspravnicT, cu marturil a dovedittl Anghelti, ca peile
fostti dela vitele lord, ci eumpdrate de negustorie, pentru care erail datorT
sa platsca vam, ale cant' marturiT flindti-ca ait datti i credinVa inaintea pro-
topopuluT, sa aibil dar Angbeld paco, dup cum i Iacobil de fata flinch.'" aci
s'ad multamitil de acsta i s'ad odibnittl a nu maT face nicT o 'lava ; pentru
pira ce film asupra unuT Ioanti Ceauuld de PotecaT din sud. Valcea, ea ad
luattl tal. 12 dela und Mibaild Ungurnuld, cu totuld tagaduindil Ioand Ceau-
ulit, Ispravnicil vr6ndtt a face cercetare cu judecata, ait trimisti ca sa aduca
pe '1'1,4 amid Miltailtl, dar flindti eld bolnavti, s'ati facutd vechiltt pe Sara
Ciobanuld luT, carele vecbild standil de fata ail ma'rturisitil cum ea de cincT
anT trectiV de cand este sluga la acelil Mihailit Ungurnuld, nicT de cum nu
5cie ca sa-T fie jafuitil nurnituld Ceauti, sea PotecaiT luT macard cu band.
DecT clupa acsta marturie ce s'atl data insuI vechiluld luT Mihail, se cunre
cit r6t1 ad jaluittt Iacobti fac6ndu-se vechilti fara de scirea luI, i rtlmane a
nu se supi.:',ra Ioand Ceauuld de dare numituld lacobit, iar Alibaild de are
vre-o (lava sa vie insu0 d sa-41 caute; pentru pira ce Ikea, cum ca Par-

www.dacoromanica.ro
 'STOMA RomirinkRt 627

lor, c perdemil din vedere in multe capitole irul istoric, a0a cum

vula co ail fostil viltavil de Plait la ltti 1779, le-atl luatti dela fiesd-care
turmit cAte unti mielti, nu ail cuvinth la acsta a face cerere i ph% fiind-
c obiceiult1 ce ail avutti vtasir princrT domnescr, primilvra cAnd se
suie oile la munte a lua cate unil mielt i unil casil de stAnr, avaetulti
tafulur, bine at urmatil i numitulti PArvulti; pcntru pira cc fAcea asupra lur
Glieorghe Rovinaritl din sud. Goriil, cum cr la ltulti 1775 le-ail luatil 150
or si o iapil dreptti G anT, Rovinariti de judecatr la Craiova, ail
pltitil i trptidulil tal. 3, bariT 60; ail cercetatri Ispravnicir doveditil
cri acelti Gheorghe Rovinariil cu poruncr domnscr' ari fostil ortmduitil ca
iae dintr'o 100 or una dela oile ce vinil din muntI pentru prsune i iartisT
se intoreti inapoT, fiindti mar' cu brisve domneser a meingstirer sfAntulur Spi-
ridonti i dui-A acea domnscr poruncr ari luatti oile i iapa zillogt1 dreptil
12 or, i neviinclti Ungurenir ca sri dea acole 12 or, si stt-sT sctr iapa,
dat'o impreunr cu acclea 150 or la Ispravnicr, si Ispravnicir vilndndu-le ace-
stea ari trimisti banir la epitropulti mtinrstirer, iar UngureniT jilluindu-se la
Caimacamtl, i Caimacamult1 Ve'd'endil cri bine luatil, dupr porunca dom-
nscr, pusti de ail plutit mumbasiruluT ce adusil la Craiova pe Rovina-
riti tal. 3,60; dreptil aceea niel Rovinaritl acesta n'are a se supra de crtre
ungurenT; aceste 6 pricinT sunt de a nu se cruta, i mar susil numitil ail a
fi nebAntuitT de ciitre vechilulti Ungurenilortl, dupil cum mar susil artil ; iar
la acestil de mai jostl numite pricinT ver urma dumn-ta Caimacamule, dupil cum
it! poruneimtl, adccr.: pcntru pira ce lach asupra Cluccruldf Geanoglu, cum cr
in vremea Domnier-sle Alexandru Ipsilante aflAndu-se Ispravnicti la sud. Gorjtl,
le-arti fi luatil talen l 35 jalti, de vreme ce nu se odihnescil dupr cercetarea
dumi-tle i facil apelatie, sil art',IT porunca Domnier-mele Clucerulur Geano-
glu ca trimitr veehilulit negresitti, pe care iea mumbasiruluT co esto
ornduitti aducr aicT. Pentru cea ce se jaluescil, cum cr :mg Anastasio
ce ati mural aflAndu-se la sud. Gory'', jrfuitil asemenea ca si Chiding
vatavulti, fiindtl-cr din insciintarea Domnier-tle vedemtl cum CA cercetAndil pe
so0a lur Anastasie, ati artitatil cit atuncT chnd se all Anastasie btirbatult
vrtavil nu o aveape dinsa intru crsAtorie, si de acea nu stie ce sr r6spundr, i niel
dumn-ta n'al frcutil vre-o hotrire s'v'ersitr la pretendirima acsta, sit cercetezr
dar acum cine este clironomulti luT Anastasie? si pe acela cc va fi clironomil
daT In mOna Mumbasirulul itchier aicT, ca sit se facti cercetarc cu judecatil. Pen-
tru jalba cc face Oprea Ilea asupra lur Dumitracbe Viisornu biv Vel Armastl, cum
cr in vremea Domnier sale fratelur Alexandru Veda Ipsilante, aflAndu-se Armasti
alti doilea la Craiova, i-ar fi luatil dol cal, milcaril cit ne scriT dumn-ta cum cit
Armasulil a artitatil cartea de judecatr a dumn-luT BanuluT lenache Ilrisos-
coleu, de vreme ce era Caimacamti acolo la Craiova, intru care cuprinde eh'
aceT cal nu s'ai1 luatil de la mAna OpriT, ci de la alOT cc era in kinuialti cr
arti fi furatil, citrora r6posatulti Clucerti Razu, ce a fosttl Caimacamil, puindu-le
&weal ca sr aducrt dovadzi, cum crt sunt caiir lorA, iar nu de furattl, i ne
mar artItAndu-se luath Clucerultl Razu si nu ail rtimasil asupra ArmasuluT;
dar de vreme ce Oprea adaogr muliti a se jitlui si a se prinde, cit niel de fu-
ratil ari fostil cair, niel i-at luatti Clucerulti Razu, ci ail fostt drepttl al fe-

www.dacoromanica.ro
628 y. A. IIRECHI

pan6 astadI este deprinderea a se Intelege istoria Romttiniloril. In locti

ciorilorti luT Dana Lupea i sunt asupra ArmasuluT, veT av a urma dumn-ta
intr'acestasT chip, ca dupa ce intata va dovedi Dana Lupea, cu vrednica do-
vada, ca sunt caT bunT al feciorilorti luT, iar nu de furata, s'a pue apoT pe Ar-
masti ca sa primsca carte de blastema, cum ca Clucerulti Razu i-aa
luatti aceI cal, si nu ati rt,Imasti asupra luT, i priminda va fi in pace,
fecioril luT Dana Lupea viinda aid cu dovada isT vorti cauta cu cli-
ronomiT CluceruluT Rzu, iar nepriminda carte de blastemil s-111 apuce
platsea cal!. Pentru cea-ce se jaluesca de Constantintt (Nutting vtavti de
plaiti din sud. Gorja, ca. anti vra ati luatti de fiesce-care stand cate talerT
doT, i eke patru ea!, i oprinda turmele cu pricin de beilicti i-att jtifuita
luanda de la fiesce-care cato blur 5 si pan la 10, scritt Ispravnicir de Gorki
cum ca vatavulti a tagaduita, ca numar obicInuitulti avaetti aid vatasieT
luattt. iar de este vre-una dovagia cum ca i-ati data mal multa, sa vie de MO
aceltt jafuita si va plati ; insa fiinda-ca numitiT vechili aT Ungurenilora disera
ca si insusT de la eT s'ati luata acestti jafti in anula trecutti, i dovada nu pota
av, cad altii strainT nu aa fosta intre dinsiT cand jiifuita, far' dc numaT
el i tovara'siT lor, i cerura la acsta ca sa primsett Constantina Ciudina
carte de blastema', a carorti cerere s'a primitti ; pentru accea poruncima sa adu-
cetl Po Constantina vatavulti, acole, inaintea dumi-tale, sti-I daT cartea de bias-
temti, si de va marturisi ca n'a mata mal multa decat obicInuitula havaeta ala
vatasieT lul, va av pace, iar nepriminda i dovedindu-se ea i-aa jafuitti, prccum
jaluesca, nu numal apucl ca sa, implinsea negresittt cea-ce va fi luata
ci 'Inca s5. ne insciintezT, ca sa soi pedepssca numitula vatava, ca unti jafuitorti
urmatorti impotriva poruncilora. Pentru davaua ce fact' asupra luI pentru mor-
tasipula, i luT Ioantt &cola ca le ati luata talen l 50, cu nume de vamil pentru ri-
matoriT carT Oat la oile lora in muntI, insciintza IspravniciI judetuluT, ca maT
susti numitiT ad r6spunsa cum ca eT bail ornduitT do vamesT, ati luat eke 20
de haul pentrurimatoriT ce-I aveaa cump'ratT UngurcniT din trti, urmandti dupti
catalogulti domnescti; la acsta dumn-ta aducnda pe paritI de fata cu vcchilula
Ungurenilora, sit cercetezT cu deamaruntulti, si de so va dovedi ea rimatorii
i-atl avutti de cumptirata, i erati datorT a plati vama, si bine le-aa luattl, sa
aiba poterasiT i Ioanti Soculti pace, iar dovedindu-se crt nu i-att avutti cum-
ptiratT, niel era ditorT a plti vama, i r le-ati luata, sa-T apuce sa
la care de va fi trebuinta sa daT si carte de blasterna maT susti numitilorti.
Pcntru jaiba ce factt, cit untt Tudora plaiasa din sud. Gorjia le-att luata cate
40 haul de rimatorti cu nume de vaml i de erbaritti, flindtt-ca in cercetarea
Ispravnicilora ce ne-a trimistl, vedemti crt nu la'mureseti pricina, sa urmezT dum-
n-ta a o ispravi totti cu asemenea mijloc, precum la pira de poterasil mor-
tasipT si de Ioana Socola ; asijderea i pentru ceca-ce una Anghelti
Raduta din sud. Gorja, T-att jafttita asemenea ca Tudorti plaiasultl, aceasT teoric
sa facT iarasT ca cu potcrasiT i Ioan Socolti. Pentru pira ce facura asupra luT
Mihaia Calcescu, cum ca la lt. 1775 le-att luata \Tama pentru until, branza
si mite, carT ati trecuta in launtru de trebuinta caselora lora, din care banT
numal tal. 157, 102 li s'att intorsti de catre rt;posatula Vasile vamesula ce ail
fosta avutti pe acesta Mihaiti Calcescultt ort)nduita la varna, lar pentru eel-

www.dacoromanica.ro
 MOW. ROMINILORt b20

de a ne ocupa Cu preferint de situatiunea facut. DomnulUf M. Sutu,

de relatiunile Austriei i ale Rusiel la PUrt, nol, de si amii feutti

laltT li s'ati facutti carte dela Domnia sa fratele Alexandru Voda Ipsilante Cu
mumbasir ca s. le implinsca, arkandu-ne i acea carte domnesca de o v6c,lumti
Cu Mt. 1778, Mai 25, si niel o implinire ea nu li facuttl, ci dumnta
aduct3ndti pe Mihaiti Calcesculti, s cercetezt si de nu li s'atl fficutil rafuire
precurn ornduise fratele Alexandru, sa energhiseseT in fapta euprinderea aceT
porunci domnescIsi slt apucr pe Calcesculti Cu strins6re ca s implinsca
totil ceea-ce va fi asupra lul pana la una, lar de va tagadui ett nu a
luatd maI mult decat acel tal. 157, 102, sii-T daT carte de blastemil, i asia
s isbranescl. Pentru pricina ce cu fecioril lul Ioanii Diacon Patachia din sud.
Goryl, i cu Ciuca ce a fost vtav in sud. Valcea, de care nu le-al facutri
dumn-ta niel o izbranire, cad nefiind acestia acolea la sorocil ce s'ail fosttl
pusti, al dis veehililor ca sa trimita mumbasirul sa-T aduca, si nu ail pu-
tut astepta pang va veni, sa trimitT acum pe mumbasa sa acluca. MIA de
voe sa cercetezT pricinile ce ati cu dfniT, atatti prin alte dovec,IT, cat i cu carte
de blastern i aleendii in scris s'a' li se faca i implinire, de ceea-ce va
av cu drept a lua dela dinsil. Acsta indreptare a jalbel Ungurenilorri vomtl
Domnia mea a face cu epimelie ca sa ja slirit fie-care pricina, fail de a nu
se maT prelungi si a ne maT veni cu alta jaiba; pentru care iata inteadins
se trimite i mumbasiril sluga DomnieT mele . . cu carte de blastemti (lela
. .

sfintia sa Episcopulti 116mniculul, ca pentru cea ce va isbrani de acolea s ur-

meze (lupa hotarirea dumi-tale a face implinirea, iar pe ceT ce at a se aduce
aicT sa-T ja sa-T aduca la Divanti, caruia mum-basirti prin marafetulil durni-tale,
sa aiba a i se implini trp&lli dela ceT ce i-a6 adusg, si-T va aduce la judo-
cata, fara de a se pagubi. 1785, Iulie 15. (Cod. XII, fila 289.)
Carte de volnicie pentru ungurenil din Transilvania, ceitre Caimacantul'
Craiovel, de cei ce jet fuitit.

Zem. Vlas. Cinstitri i credincios boeriulli DomnieT-mele biv. vel

Iorgache Sutu Caimacamulti CraioveT, sanatate; tT facemti inscire, ca la
Domnia-mea art data jaiba. UngureniT striSinT i suditiT din Transilvania, prin ve-
chilil lor, Danti Lupea i Iacob Coltorti, cum ea li fileut jafurT, ne-
dreptatT lua'rT maT multil peste obicei de &Are eel ce cu osebita f6ie arti-
tatti, i dupa jalba ce MA fog(' dat la Domnia-sa fratele nostru domnulii
Alexandru Ipsilante Voivod, aduc,'ndu-se aici treT sg patru din eel ce i-atl
Anita, dela uniT li s'aq' Pa.cutd implinire de aid, iar cu altil ortmduindu-se
la cercetare aidi la Craiova, nu li facutti implinire; pentru care iata in-
teadins ernduimil pe sluga DomnieT-inele copilii din casa de Divan, caro
viindrt acolea cu vechiliT Ungurenilorti sa aduca pe totT ceT arkatl prin
inaintea DomnieT-tle, i cat pentru pricinele ce cercetata i s'ad isbra-
nitti in vremea DomnieT-sle frateltil Alexandru Ipsilanto Voived, sa n'aT a face
alta cercetare, far' de numal cele ce se v'dil dupa cartea DomnieT-sle care
este la mana Ungurenilortl, ca ail r'masti a li-se implini, de nu li-se va fi
irtoril Romani/era de Y. A. Ureehig. 34

www.dacoromanica.ro
 630 v. A. tillEellIi

i aasta inc6, de la Inceputil, amti struiti1 mai multil a ne ocupa de

modulil cum M. Sutu a administrat tra In acsta. domnie a lul la

s li-se fac acum implinire, iar pentru celea ce nu vora fi isprii-

vita, s. cercetezT dumn-ta, fieT-care pricind, din ce vreme este ? cu ce mij-
loca? i pentru ce li s'a facut acea luare ? si la care veI dovedi ca ati Un-
gurenil dreptate i li s'ati luata r, sa dal' in scrisa, dupd care sa urmcze
mumbasirula a face implinire de dreptula lorti, iar care nu se va odihni pc
alegerea dumi-tle, pentru eel cu pricini miel, ne veI insciinta, iar pe ceT cu
pricin marl' iae mumbasirula orl pe insusT, sti vechiliT Ungurenilorti, sd.-T
aducl la Divana, si cine va rmn de judecat sa platsca trpgdulti si
cheltuiala, iar care va fi in slujha i trba domnsca, aceI trimiO vechi-
lula. 1785, Martie 4. (Cod. XII, fila 254.)

S'ati scrisa si la dumn-luI Caimacamulti CraioveT i s'ati arkatti i ifosula

cartilora slobode ce este s dea dumn-luT la mnile suditilorti intocmaT dupa
acesta isvoda ce s'ati scristi maT josti. (Cond. XII, fila 220.)

Carte legata catre Ispravnicii de judefil , a Barsanilorit Tufuenilorii a

nu-4 supera Ispravnicii moqiilorti i cei ce cumperii venitulil cand
punii primavera oile la perdele.
Dumn-vestra Ispravniciloril de prin judete sanatate, ait jaluitti DomnieT-
mele BarsaniI i TuWenil sudig, cum CA prima-vera cand se puna cu oile
lora la perdele pentru fdtaciunI, se supra de c'dtre cumparatoriI de venita
si de catre IspravniceiT mosiilora, facndu-le cererI impotriva porunciloril ; pen-
tru care fiinda-ca si in pravilnicsca condica la list. 19, unde sunt renduite
celea drepte ale stapanilora de mosiI, serie la cap. 21, chiar inteacstasa
chipa ad : dela perdelele de al ce sunt ca fate-jejune pe inqie, are si iae stigpa-
?wig mo.Siel de tGra perdeua cdte Una i cate tal. ?audit, i aa a sed6 acolo
perdelele dela Blagovestena 'Ana la sfintula Gheorghe ; iat ca v porun-
cima dupa acsta cuprindere dpravelnicesceT condicT urmanda dumn-vestrti,
sit nu ingaduitI niel pe IspravniceiI mosiilor', niel pe cumperatoriI de venitti,
a supera si a cere maT multti, si de le va lua vre-uniT dinteacestasI 614 de
eat in potriva condiceT, nu numaT sa le implinitT, ci sA ne insciintatl si asa sa-I
aperap i sa-1 diefendipsiV, ca cu mai mult sa nu se supere. 1785, Martie 27.

Carte la Ispravnicii ot sud. Saacii pentru jaiba strainilorii, din tera

Barsei asupra lui Andreiit Vatavula de superarile ce le gice,a.
Dumn-vestra Ispravnicilora ot sud. Saac, san'tate ; dinteacesta r6vasti ce
hit trimitema vetI ved cele ce se jaluescti totl strainiT din Ora BarseT asu-
pra luI Andreia Vatavula de plahl, pentru care macara ca s'a scrisa porunca
DomnieT mele, i insusT luI ca sd se fersed a face strinilorti acestora supi5-
rare, sa &Ma de pupna necaza, inpotriva poruncilora nestre, dar si dumn-

www.dacoromanica.ro
 igTORIA ROMINILORt t 31

MuntenI, documentandil, cu prisosintA chiar, asertiunile n6stre din acest

punett de vedere, eu numer6se acte inedite. Cel earl 141 facil idealul
istorieI romane, In cunscerea relatiunilor Domnilora cu strintatea,
nu vor sci niel odat istoria adev'rat. a Romnilorit. Nu cu Inqi-
rarea dupa dill deja serse In limbl strine, vom afla istoria evo-
v6str poruncimit deosebitil sa aducetI pe numitulti vlav inaintea durnn-
vstr, de fat cu eel ce vortt fi vechilT a Brsanilorri, s cercetezT jaiba lor,
i de li se va fi fcutri vre-o nedreptate i necazil, i vorri fi cercat pagub
din pricina i ztignirea luT, va fi supratti inpotriva poruncilorti i ho-
tririlorti DomnieT mele, ce sunt pentru BrsanY, nu numaI s indreptati, do-
jnindil pe Vatav a se feri in tot chipulii de a nu le face nedreptate, s,ri
suprare inpotriva poruncilord domnescf, i Inc s ne insciintatI negresitil.
1786, Ianuarie 17.

Sluga DomnieT mele Andrei Vatavulil de plaiti sud. Sant'', dintru acst co-
pie de rvasil vel ved cele ce se jluescil pentru tine totT striniT din tinu-
tula BarseT, pentru care, macarti c' anal scris Ispravnicilorti judetuluT ea
fae cercetare, si s ne insciinteze de aT fcutil urmare impotrivA ; dar iat
tie 41 poruncimri s te ferescl in tottt chipulti de a nu le face aka de putin
necazil s,i suprare impotriva ponturilorri nstre, ce sunt pentru BarsanY,
nu numaT podepsit vet fi, cite veY lipsi de mila DomnieT mele. 1786, Ia-
nurie 17. (Cod. XII, fila 343.)
Cu deosebire remarcabil este urrnt6rea carte legatee, circular &are Isprav-
nici, prin care Sutu, ca si A. Ipsilantil, acord o special protectiune brsa-
nilorri, ciobanilorti romnT din tra Barsir:

17 Cchli legate ceitre Ispravnici, va'aritulii cum sei se urineze a se lua de

la Bairsani.

Dumn-v6strrt Ispravnicilor' ot sud. sntate, v facerna in scire c, pentru

vitele marl, adeca cal, boY, vacY, bivoll ale strainilorri ce le hrnescrt la psiune
aicl in pmintulti treT, asa s'a fcutil hot'Arirea DomnieT mele, c dup cum
s'a urmat in anulti trecut si antrtti, cum si maT nainte de la hottirtrea
Domniei sle fratele Alexandru Vod in c6ce, i dup cum ail pl'tit in totl
aniT pn, acum, asa s le pl'tse i estimpti, adeca BrsaniT ceT din tinutulti
BarseT din Transilvania s, pltsch' v'critul' strainilora, de vitel celte bara 33,
iar strinT s pltse totY de vit chte banT 66 dupg obicei, iar tunsir
mnzatiT s pltse doi unultii dupl vechiulti obiceitt Ci dar dup acst
hotrire s urmatI intoemal, i numaT BrsaniI eel din tinutulti Barsei din Tran-
silvania pe earl iT adever& crtile domneseT, ce ati la mnT, s pltsc' de
vit eke bani 33, iar cei-laltI strinT totI s' platsc cate bara 66, de care v6
poruncima s datI tot ajutorult1 ornduitiloril slujbasT al oerilorri, ca intea-
cestasI chip s se fac' implinire banilorri vcrituluT de la dinsii
1786, Ghenarie 29.

www.dacoromanica.ro
882 y. A.

lutiunel nstre interne culturale i chiar nationale. Lectorulil care a

urmritil 614 de superficialil fascicrele ce ail ap6rutti p,n5, astac,11 din
lucrarea n6str6., 10 va fi data deja stna deplin, de mersulil aceleI
evolutiunt De la o domnie la alta, acstt evolutiune merge lnainte.
Este i logicd In desvoltarea nstr culturall NumaI urmAndil ca
i?-12

firul Ariadnei, acestil iri, voma put s ne esplicmil marele fapte

ale secoluluI al XIX. Unil Tudora Vladimirescu, revenirea Domniel
pdmIntene, reorganisarea triloril sub Regulamentulil organicii, Itsi
esplicarea In secolulil al XVIII-lea. Istoria documentatd a desvoltdrel
ntstre economice, nationale i culturale le esplic, iar nu abide serse
de strinl despre rAsbele Rusiel, AustrieI i Turciel, resbele atingndil
si Principatele, orI notele diplomatice schimbate Intre aceste puterI,
av`ndil referinte cu Domniile t6riloril romne.
SA nu se impaciente lectorulil, &And nu vomit milrgini istoria Dorn
niel luI M. Sutu, ca Aronil Flonian, licnd &A era acestil Domnil
de unit caracterd dulce fi omenosa, purtarea lui era pldcutd la top; o
singurd patd avea, care era ldcomia de banb i c cu t6te acestea
Suul, dupd o administrare de 2 a14 9 lunX ese din scaund (1). Latt-
riantt i mal pupal ne-a spusti despre Michail Sutulti Abia ne-a ar6tatti
c M Sutu, clragomanulil, succese In 1783 luI Caragea. (2) si nu ne maI
spune alta despre Domnia lu M. Sutulil decal ca la 26 Martie 1786,
Prta 116 scelte din Domnie si pune pe N. Mavrogheni.
Apol And dol istoricl, dou6 reputatiunI ca acestea, n'att lasatit altd
istorie a Domniel lu Suul, i cand, sub ochil nostri, pe urma
se public5, manuale pentru scoll i mal pitting sciutre de istoria n6-
str5. luntrick chiar de amil abusa cu prea multa ingr.m5.dire de do-
cumente si cu acsta amil lace putintt atrg6t6re pentru cititorii
nAravitY, lucrarea nstr, noi decisI suntemil a deserta In ea totil ce
pAn'd ast posedemti ca documente In glilozdanele nstre.

Arond Floriantl nu lace aci decilt a repeti cele 4ise despre M. Sutu de cAtre
covicT. care-111 califica de uorno da bene e di ecceIlente condotta. Osserv. Storiche pag. 30.
Aronil Floriantl in Ist. Princ. RomAnieT. 1839, pag. 166.
Lauriand. Ist, Romditilord, 1783, pag. 561 si 554.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 533

A0a fiind, vomil adogi aci, cte-va informatiunI complementare la

studiulti deja facutti mal sud.' despre domnia 'di M. Sutula.
Odat cu avenirea la tronulil Muntenescii a lui M. C. Sutulti
ar'tatil cum Austria isbuti s capete dela Prt (16 Octobrie 1783)
senetulil de recuneiscere a Infiintatului Consulata generalil austriacil 'in
Principate (1).
Importanta i efectele ce avu acestil triumfil ala politiceI austriace,
l'ata cu Principatele, a pututil sa le aprecieze lectorulil, din cerce-
tarea de pana acum a afacerilortt launtrice i externe a ambeloril t6rl
romne.
Culminanta triumfulul Austriel urrn ins 'in 24 Februarie 1784,
cand Austria dobandi dela Turcia conventiunea comercial.
Aplicatiunea acestel conventiunl, sti mcaril silinta ce-vi dete
agentulti Austriel, de a se aplica acea conventiune, mal alesil
ct privesce drepturile i scutirile suditilorti i vama de 3/0, inc ail
fcutii in mal multe rindurl, obiectulil cercetrilora nstre, Amii con-
statatil marile scAderl acluse financeloril, comerciuluI i In genere dem-
nittel statelor romne, prin conventiunea austro-turc din 1784.
Nu este de prisosil decI de a da aci IntregI aceste dou acte, carl
dei incheiate de dou6 puteri strine, aU grele consecintI, prin apli-
carea lorti fortat in Odie neistre.

Traduzione del comando del Gran Signore diretto al Principe di Vallachia.

All inclito tr li Principi della Nazione del Messia, il Voivoda di Valla-
chia, li di cui estremi sieno felici.
Pervenuto che vi sar il presente mio Supremo ed Imperiale Commanda-
mento saprete qualmente, Il pi cospicuo Signore tra grandi della nazione Chris-
tiana, il Signore Barone Ilerbert Rathkeal Internunzio Cesareo Residente presso

(1) Vecp Zinkeisen (Johann Wilhelm), Geschichte der Europischen Staaten. Sechster Thcil,
pag. 501. aNachdem demzufolge der Hospodar der Moldau zu Anfang des nchsten Mo-
nats eine besondere Erklrung in Betreff der Erleichterung des Handelsverkehrs der
Kaiserlichen Unterthanen in seinem Lande erlassen hatte, wurde im Mai die Beobach-
tung des obigen Handelsvertrags den dabei zunchst betheiligten Statthaltern und Pro-
vinzialbeamten durch einen eigenen Ferman noch ganz besonders zur Pilicht gemacht.
Vecri ambele acte ce aclaogA Neumann, in traducerea c6rteT luT Martens fi de CU8811 (Re-
cueil de traites etc.) la pag. 337 si 340.

www.dacoromanica.ro
534 V. A. URECBIL

la mia sublime Porta, di cui termine sia felice) ha presentato alla medesima una
sua Memoria nel contenuto della di cui traduzione espone, che per procurare
assistenza, e protezione ai mercanti sudditi di S. M. L' Imperatore de' Romani,
che a cagion del commercio continuamente vanno, e vengono per le Provincie
della Vallachia, e Moldavia, e per le vie del Danubio, fu da canto della succennata
sua Imperiale Maest l'anno passato mandato in quei contorni Illustre tr.& Pri-
mati della Nazione del Messia, Raicewich attuale Segretario della Corte Imperiale
(la di cui sagacit sia aumentata). E siccome il commercio 14 vie pi sempre accres-
cendo, ed aumentandosi, cosi per il buon ordine degl' interessi del Commercio,
per la sicurezza dei mercanti Tedeschi che vanno, e vengono, e che quivi si ri-
trovano ; comme pure per accudire, ed attendere ai loro affari, e negozj,
stato egli dall' accennata Imperiale Corte destinato per suo Agente ; e che
quantunque assistenza e buon trattamento usato fin' ora dai Voivoda di
Vallachia, e di Moldavia verso la persona del succennato Segretario, dia motivo
di esserne sodisfatti, 66 non ostante, perch6 non si abbia ad usare verun
mancamento nella protezione, ed osservanza, che secondo il costume esige
suo carattere, la suddetta Corte Imperiale richiede amichevolmente, che sia
ordinato tanto a Voi che siete il sopraccennato Voivoda, quanto al Voivoda
di Moldavia, accioch6 tutti quei trattamenti, immunitit, e privilegj, concessioni,
ed usanze stipulate delle Imperiali Capitolazioni verso li Consoli, ed Agenti
della riferita Imperiale Corte, abbiano da essere observate anche verso il so-
praccennato ; facendo il summentionato Ministro sapere, che questa requisizione
tende unicamente a confermare, e vie pi rassodare il commercio, e ami-
cizia, che susiste fra li rispettivi sudditi, ed il vantaggio d' ambedue le Corti ;
ed a tal oggetto ha richiesto emanazione separatamente di due miei nobili
Commandamenti diretti l' uno a Voi, e l' altro al sopracitato Voivoda di Mol-
davia. Lb, onde essendo di dovere il compiacere la Corte di Germania, che 6
una Corte magnificentissima, antica, e sincera amica, e vicina colla fulgida
mia Porta, e che la perfetta sincerit, e candore che ha per la medesima,
evidente ; come pure 6 di massima importanza appianare, o sia facilitare,
secondo esigono le Imperiali Capitolazioni, li di lei interessi ; ed essenclo altresi
chiaro, ed evidente, essere di mia Imperial brama, ed intenzione, che deferendo,
giusta il tenore delle imperialli Capitolazioni, alli di lei desiderj, e richieste,
venga dato corso al loro commercio, che 6 il frutto dell' alma pace, e che i
di lei sudditi, e mercanti che vanno, e vengono, sieno secondo ii tenore delle
Imperiali Capitolazioni, protetti, ed assistiti ; e rilevandosi ancora dal contenuto
della sopradetta Memoria del succenato Ministro, che il buon ordine del loro
comercio dipenderb, dal buon trattamento, e riguardo che si user al supra-
detto Segretario ; Cosi voi che sieti il sopradetto Voivada, essendo di mio
Imperial ordine, che abbiate ogni cura, ed usiate ogni diligenza per tutto quell

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORd 535

che secondo il tenore delle Imperiali Capitolazioni riguarda il buon tratta-

mento, la stima, ed osservanza della dignit, e carattere del succenato Agente,
non occorrendo dichiarare, e spiegarvi ulteriormente a che segno sia d' im-
pegno, intenzione, e volont6, mia Imperiale il compiacere la sopraccennata
Cesarca Corte, e '1 dar esecuzione ale condizioni stipulate fra e due Corti nelle
Imperiali Capitolazioni, impiegherete con tutta la premura ogni vostro studio,
e la pi grand' attenzione nell' onorare, e stimare la dignit del sopraccennato
Agente, che ha l' ordine di accudire alli negozj, ed interessi delli mercanti
Imperiali, come pure nel prestargli in virta delle Imperiali Capitolazioni tutta
l' assistenza, e protezzione. Al qual effetto fu emanato il presente mio su-
premo commandamento col quale voglio, e comando, pervenuto che vi sar6.,
di uniformare l' operazioni vostre, giusta al tenore di questo mio Imperiale
mandato, al quale 6 dovuta ogni sommissione, rispetto, ed obbedienza, aste-
nendovi onninamente da qualunque azione contraria al medesimo, e temendo
di contravvenirvi. Cosi saprete operare, e prestarete piena falo alla nobile mia
cifra Imp erial e.
Dato nella cusiodita Residenza di Costantinopoli vorso la meta della Luna
Zilcadeade l'anno 1197 che corrisponde ai 16 di Ottobre 1783.

Traduzione del Sened della sublime Porta Otomana contenente le prerogative

che goderec il commercio den), sudditi Imperiali, e Reali nelli stati
dell'Imperio Ottomano.

In nome dell' ente supremo.

La ragione per la quale il presente Istrumento 6 stato spedito si 6, che il

Signor Internunzio dell' Imperatore nostro amico in una memoria presentata
per parte della sua Corte, ed appoggiandosi sopra le clausole dell' Articolo
II. del Trattato di Belgrado, ha domandato differenti disposizioni, e stabili-
menti a favore dei Mercanti sudditi dell' Imperatore nei Paesi del dominio
Ottomano.
- La sublime Porta avendo esaminato il contenuto di questa Memoria, ha
trovato, che il detto articolo serve di base alle proposizioni della Corte 1m-
periale intorno a questo soggetto ; in consecuenza di che, e sopra le positivo
asseveranze date nella suddctta Memoria, che li Bastimenti, Mercanti, e sud-
diti della sublime Porta che anderanno, e verranno escrcitando il commercio
per terra, e per mare, e per li fiumi in tutti li Stati dell' Imperatore, godo-
ranno constantemente delle immunit, e privilegj che godono relativamente
al commercio le nazioni pi favorita, ed anche al di l : La sublime Porta
eseguendo sempre con la massima sincerit, le obbligazioni contratte in virta

www.dacoromanica.ro
536 V. A. IIRECHI

dei Trattati, ed essendo accostumata a provvedere attentamente ai mezzi i pi

proprj per dare alla Corte Imperiale sua antica amica, e vicina pruove non
non equivoche della sincerit dei suoi sentimenti e della sua perfetta amicizia,
ha risoluto d' impegnarsi, e prendero supra di se nella sopraddetta maniera
col presente Sened, di osservare religiosamente li seguenti punti, ed articoli, i
quali serviranno d' ora in avanti di regola invariabile al trattamento da farsi
alla Nazione Todosca, ed avranno la stessa forza che il Trattato stesso di
Belgrado.

Articolo L
Il Trattato di commercio segnato presso di Passarowitz l'anno 1132. den'
Egira, ed adottato per base del detto Articolo 11. del trattato di Belgrado,
sar, come 6 di dovere, mantenuto, ed osservato in tutto, e per tutto nelli
Stati dell' Imperio Ottornano a favore delli sudditi, e Mercanti dell' Imperatore,
e la sublime Porta non permetter, e non autorizzerA la menoma transgres-
sione su di questo ; e per quello che riguarda il commercio per mare, e per
i Fiumi, si proceder in conformit di quello che sara regolato nell' articolo
6 del presente Sened.

Articolo IL
In quanto ai dritti della Dogana che dovranno pagare i Sudditi, e Mercanti
Imperiali, la sublime Porta riconosce qui di nuovo le antiche convenzioni, cia,
che non pagheranno piit del tre per cento di Dogana una volta solamente,
sia nel luogo dell'introduzione, o in quello della destinazione di tutte le merci
che introdurranno nelle Provincie dell' Imperio Ottomano per essere vendute:
parimente pagheranno il tre per cento una sol volta, ed in un solo luogo di
tutte le merci che compreranno per esportarle, e che non saranno della natura
delle proibite, di modoche il commercio dei Mercanti Todeschi specificato qui
sopra tanto d' introduzione, che di estrazione sar libero da ogni altra, e
qualunque imposizione, e specialmente di quelle chiamate Mastarie, Cassabie,
Bidaat, Restni-hudanzie, Reft, Badch Jassactai &. Abbench le disposizioni re-
lative a ci siano chiaramente, ed evidentemente spiegate nel suddetto trattato
di comercio di Passarowitz, avendo per altro dichiarato l' Internunzio, che
col decorso del tempo si sono introdotti a riguardo di questo stabilimento,
differenti abusi contrarj alla regola fissata nelle Provincie Ottomane, e prin-
cipalmente in quelle della Valachia, e Moldavia, la Sublima Porta le conferma
qui formalmente per essere osservate d' ora in avanti intieramente in tutti 1f
Stati den' Imperio Ottomano,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORti 537

Articolo III.
Li Sudditi e Negozianti Imperiali goderanno anche tanto all' introduzione, ed
all' estrazione di tutte le merci non proibite, che nel venciere, e comprare,
d' una libert piena, ed intiera, e non sar permesso in verun modo alle cor-
porazioni, compagnie, e Monopolisti, o a chi si voglia, di porvi il menomo
obstacolo appertamente, o clandestinamente, n molestare, o punire li sudditi
della sublime Porta a causa di queste vendite, o compre, ne, incomodare, o
vessare chi che sia delli Mercanti, o Sudditi Ottomani, sotto pretesto, o per
causa che ha comprato qualche effetto, e mercanzie dei Negozianti Todeschi.
Per questa ragione l' esecuzione del presente Sened sari ordinata ai Capi, e
Magistrati delle Provincie, del Mare e clelle Coste, ed agli Officiali delle Do-
gane con Fermani molto positivi, ed energici, contenenti le regole sopra il
modo con cui dovranno condursi verso li Sudditi Imperiali che vanno, e ven-
gono, o dimorano in tutti li Stati dell' Imperio Ottomano. Nel tempo stcsso
saranno date copie di questi Fermani olla Corte Imperiale, affinche li suoi
Ministri, Consoli, ed Agenti, come pure i Comandanti dei confini possano esserno
informati per dirigersi in conformit.

Articolo IV.
Per prevenire ogni dubbio, e sospetto, che potrebbe nascere ai Comandanti,
magistrati, ed Impiegati delle Provincie Ottomane Soprintendenti al commercio
per mare, e per i fiumi, la sublime Porta dichiara, che in virtit dei Trattati
e permesso ai Sudditi, e Mercanti Imperiali muniti dei loro passaporti d' andare,
e venire liberamente per mare, e per fiumi, e di esercitare il commercio in
tutti li Stati, e Provincie dell' Imperio Ottomano, e cho possano parimente
nci loro viaggi per terra, per mare, per fiumi dovunque sar, di loro conve-
nienza, approdare, e caricare quelle che non sono proibite, pagando i dritti
che devono.
Articolo V.
La sublime Porta riconosce, che la Corte Imperial ha dritto in virtii del
Trattato di Belgrado, e di quello di commercio di Passarowitz, como anche
in conformit della sincera, e perfetta amicizia che sussiste tr le due Corti,
di riclamare per i proprj Sudditi, e Mercanti li favori, privilegj, e vantaggi
nel commercio senza veruna eccezione, che godono, o goderanno in avvenire,
relativamente al commercio, le altre Nazioni tronche, specialmete i Francesi,
gl' Inglesi, gli Olandesi, li Russi, cd altre Nazioni le pi favorite.

www.dacoromanica.ro
538 V. A. IIRECHI

Articolo VI.
Li Sudditi, Mercanti Imperiali potranno liberamente, e senza che l' eccezione
inferita nel detto Trattato di commercio di Passarowitz possa essere di veruno
impedimento, passare per causa del commercio dai fiumi al mare, e, viceversa,
con Navi, bandiere, ed equipaggi Todeschi, e non saranno obbligati ad altra
cosa se non che a pagare, come si 6 detto qui sopra una sola volta i dritti
di Dogana per le merci introdotte, ed estratte.
Articolo VII.
Il transito per le Coste, Canali, e Streti della Dominazione Ottomana, e
nominatamente per il Canale del Mare Negro, sar libero per tutti i Sudditi,
mercanti Imperiali che veranno per Mare, e per i fiumi con bandiera Im-
periale dalle Provincie Tedesche, per passare a quelle delle Corti estere, o
che veranno dalle medesime per passare nelle Provincie Tedesce, e saranno
esenti da ogni, e qualunque dritto, e non saranno vessati, molestati, e forzatti
a scaricare le loro Merci ; ben inteso, che le merci, le quali saranno scaricate,
camin facendo di loro propria volont per venderle, siano franche da ogni altra
imposizione, fuoriche dai dritti ordinarj di Dogana, e che li suddeti Bastimenti
Mercantili non siano pi grandi, che quelli permessi ai Russi ; Li suddetti Su-
diti, e Mercanti Imperiali saranno anche assistiti, e soccorsi amichevolmente
nel corso del loro soggiorno nelle Provincie Ottomane, come appartenenti alla
Corte la pi amica di questo Imperio. Dovendosi considerare, che li Bastimenti
Mercantili che navigano sopra i Fiumi, non sono punto proprj alla Naviga-
zione Maritima, sar loro libero, che arrivando i Bastimenti nei luoghi vicini
al Mare le merci che avranno a bordo siano transportate sopra altri Bastimenti,
i quali frequentano il Mare Negro, cd in questo caso non si domander verum
dritto.

Articolo VIII.
Nascendo delle difficoltit nell' esecuzione di qualche punto (lel presente Sened,
specialmente intorno le merci proibiti cosi nel Trattato di Passarow itz, che
in quello del commercio di Belgrado, la Sublime Porta condiscender a spianarle
di comune consenso, e di maniera amichevole, e giusta ; Per altro, se non si
potr terminare di tal modo, Ella consente, che questo punto di difficolt sia
spianato, regolato, e deciso amichevolmente a tenore delle disposizioni fatte
nel Trattato di commercio conchiuso con l'Imperio della Russia l' anno passato,
di modo conveniente al commercio Todesco.

www.dacoromanica.ro
 ISTOR/A ROMINILOR6 539

Dato in Constantinopoli li due della Luna Rabiul-abir dell' anno doll' Egira
1198, cio li 24 Febbrajo 1784.
Colui che implora il soccorso dell' Ente supremo .ifamidfiglio di Hala Gran
Visire, ed a canto il suo sigillo grande.

Insemnatatea ce cu asemene acte c4tigli Austria In Principate, so

vede i din curtenirea ce puna Domnitoril In relatiunile loa' cu re-
presen tantulti AustrieI dela Constantinopole.
In Maiti 1785, trece prin Bucuresdi femeea Siniorulut Inter-nuncia
i i se face o primire extraordinara.
lata pitaculfi Domnescil ornduinda alaiulti de primire a une sim-
ple sotie de diplomatti austriaca:

Alaiulft ce s'aii ornduit4 la intrarea Dionnel Madamei a dund-sle

Sinior Inter-Nunciii.

Doutk,lecT seimenT cu capitaniT 101.5 calarT inarmatT. NemtiT din Prta iarti
cu zapcii lorti.
Vel Pitara. Ve! Comisa.
Biv vol Pitartt Panaiotu.

Trer ciohodarT lar troT ciohodarT

Careta Demudad, Cu 6 telegarT.

16 lifihailli Constandintl, Supdil Vvd. i gspd.

Poruncimti Domnia-mea d-tele ala 2-lea Comisti, sa fif purtatoriet do grija

a se gati acesta Alaitt, care mane MiercurT la 7 ale luneT acestcia stt se allo
de climint la Vactirescl. 1785, Maiti 6. (1)
Tata. descrierea primirel, care i s'a facutti baroneseT Ilerberttt, soticT Inter-
nunOuluT, cu ocasiunea trecereT el prin BucurescT, de catre Voivodulti Mun-
tenieT Michailil SOL

(1) Cod. XII, fila 256,

www.dacoromanica.ro
 540 V. A. IIRECIIII

Copia della Relazione dell' accoglienza fatta et S. E. la Baronessa d'Her-

bert, Consorte del Internunzio J. et R. alla Porta Ottomana, da S. A. il
Signior Principe della alachia Michele de Suzzo, all' occasione del suo
passaggio da Constan tinopoli per Vienna.

Avendo dato parte l'Agente J. et R. al S. Principe di Valachia del pros-

simo passagio di S. E. la Sig-a Internunzia, S. Altezza destin subito il Va-
taffo (1) del Divano ad incontrarla a Daja primo luogo della Valachia vicino
alle rive del Danubio, e di accompagnarla, e servirla pel corso del suo viaggio,
e nel tempo stesso diede Ordine a due Ispravnici (2) i pi prossimi di tro-
varsi sulla strada, ed avere cura che fosse ben servita.
L'Agente per parte sua spedi Daja il S. de Spaun Cancelista J. et R. li
16 Maggio ; la Dama col suo corteggio passe, il Danubio e si ferm in Giur-
gievo. Li 17. alle 5 ore della sera arrive) a Bucareste nella Carozza del Agente,
che era andato a riceverla fuori dela citt, vene a montare alla casa dell'
Agente ; II Dragomano Sig de Timoni con li offiziali della Dama ebbero una
casa assegnata dal Principe.
S. A. per onorare la Dama aveva disposo, che prima di entrare in Buca-
reste si fermasse in Vacarest, convento distante un ora della citt, come fanno
li Principe quando giungono in Valachia, per farli poi far un ingresso pu-
blico, colle Carozze della Corte, offiziali, e seguito ; ma la Dama ringrazio
pulitamente, desiderando di riposarsi di un viaggio lungo e penoso.
La stessa sera l'Agente avverti il Marescialco della corte dell' arrivo della
Dama, pregandolo di dirli l'ora conveniente la mattina segment per presen-
tare a S. A. il Dragomano, latore della lettera di S. E. il Sig-e Internunzio.
Li 18. alle 10 ore della mattina, il marescialco della corte a tiro sei venne
a complimentare la Sig-a Internunzia a nome del Principe, e poco dopo venne
il cavalerizzo maggiore con simii treno a fare lo stesso per parte della prin-
cipessa, de li un poco venne un offiziale a Cavallo, con un cavallo di mano
bardato nobilmente, e prese seco il dragomano J. et R. che condusse da S. A.
Il dopo pranzo furono presentate alla Dama vario confitture e frutta, a nome
della Principessa.
Li 18 alle ore 5 venne la carozza della principessa a tiro sei, per ricevere
S. E. che 16 accompagnata dall' agente, e dal Dragomano, i pall erano se-
dutti dalla parte dei cavalli.

11 \ratan e una spezie di procurator, o sollecitatore &lie cause, che si trattano

al Divan.
Spravnico, Guvernatore, o Capitano del Circolo.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtT 541

11 corteggio consisteva in un buon numero di guardie del palazzo, e di sei

offiziali a cavallo, et capitani a piedi, il primo et il secondo Pitan i 1 sei Chio-
lcodar, ed un sciatir in galla (2) attorniavano la carozza, la manica era chiusa
dalla carozza dell' Agente con li offiziali della Dama.
Nella corte del palazzo vi erano schierate due file di arnauti con li loro
officia4b, al scendere della carozza la Dama lit ricevuta dalle primario Dame
del Paese, dal marescialco della Principessa, e preceduta da duo Damigelle,
che-portavano profumi ; una nipote di S. A. con altra Dama li davano braccio,
in cima della scala vi erano le Principesse figlie, et a metti della gran sala
do festini fu incontrata dalla Principessa, che dandoli da drita la concluso in
una stanza a forma di chiosco molto elegante.
L'Angolo (3) fu ceduto a S. E., e la Principessa si pose alla dritta, con le
figlie. Le altre Dame occuparono il soffa ogn'una secondo il suo rango.
11 scgretario del Principe, ed il Sig. de Timoni facevanno li interpreti.
11 dolce, ed il caffe fie presentato alla Dama dalla stessa Principessa. Poco
dopo verme il Principe, che use molte civiltee alla dama, la conversazione si
termine col solito profumo, cd agua rosa, si preso congedo, e si ritorne colle
stesse cerimonie.
La sera la Principessa mande il suo segretario ad informarsi della salute
di S. E. ed 6t presentare ad ella, ed alle due bambine varie galanterie orientali.
Li 19 allc 12 venne la Principessa in gran galla a rendere la visita accom-
pagnata da due Principessine, e da numeroso seguito di clame; al scendere
dalla carozza fu riccvuta dall' Agente, che li diede braccio, e preceduta da
due (Alicia, cho portavano li profumi, alla Porta della Sala fu ricevuta dalla
dama, che li diede la dritta sul canap, e le Principessinc avevano sedic dis-
tinto.
La dama presente il dolce, ed il caff alla Principessa, e l'Agente alle Prin
cipcssine, e primario Dame.
Dopo li profumi, ed agua rosa, termine la visita. Li 20 S. E. parti de Bu-
carest alla volta de la Transilvania ; l'Agente con cancellista hanno avuto l'o-
nore di accompagnarla fuori della cittet.
Lo Spravnico d'Argis, ch'e alla metet del Camino (leve servirla sino all'
confini. (4)

Pitan, grand panetiere, e sopra Intendente alle Carozze dela Corte.

Sciatir, un chiokadar distinto, Che porta al flanco, una Scimitarra (Kurzer, breiter
Siibel.)
L'Angolo in Turchia O la sede d'honore.
Agentulti Raicevich IncunosciinOzre pe Herbert despre sosirca sotieT luT

www.dacoromanica.ro
542 V. A. MIECRI

Agentulil Raicevich incunociinOzA inc6 pe Internuntiuhl Herbert, ca a fostil tri-

mis(' unri anume boerri din Moldova pentra intAmpinarea soOeT luT.

Copie d'une P. S. de Mr. Raiceivich a l'Internonce I-et R. en date Bucarest

20 Mai 1785.

Nel momento che sono per chiudere la lettera, mi viene detto che S. A.
ha creato Pitan i l'ufficiale destinato a servire la Dama, cio il Vataffo, che l'ha
accompagnata dal Danubio, ed ora va a raggiungerla in Posta. Questa 6 un
altra finezza ; si intende che avendo costui avuto l'onore di servire di mih-
mandar a persona distinta, viene promosso, e deviene Cirak, o ereatura della
Dama. (1).

Pe cnd prin conventiunile maI susil amintite AustriaciI isbiail indi-

recta In autonomia i. vechile drepturl ale Principatelorti, Rusia lucra,
negreitti pentru satisfacerea intereselora sale din Crimeea, dar nu maI
putina intervenia la Prt i In chipii de a o sili s5, recunsc trac-
tatulil de la 1774, cu reconfirmarea articolelora din anterirele trac
tate relativo i la Principate.

ti despre primirea ce i s'a fitcutri In BucurecI i de oficiala regulare a ce-

remonialuluI :

Extrait d'une lettre de Mr. .Raicovich e& l'Internonce J. et B. en date

Bucarest 20 Mai 1785.
II l'onore di spedirle la presente con un Calarass fornitomi molto gentil-
mente da Tiesto Sig-r Principe, assieme col ingionto piego della sua Dama,
o la relazione del suo ricevimento, o nobilissimo trattamento ; spero, che V-a
E-a sara molto contento, come lo siamo noi, 6 certo che non si 6 potuto de-
siderare, ne pi cordialita ne maggiore civilt, e buona grazia ; confesso che
non mi aspettavo a tanto, cunoscendo l'umore di questi Sig-ri ambigui, e ri-
servati a spiegare le loro intenzioni anche guando vogliono onorare.
A tenore degli descrizioni di V-a E-a io avevo insistito con bel modo, ac-
cioche il Principe renda la visita, ma egli si scus col costume Turco, che
non ha ceremoniale per le Dame, protestando che, se fosse V-a E-a che non
mancarebbe di renderli la visita, siccome io non potevo rissolvere da me,
pregai il Maresciallo di corte e lo Spatari i quali trattavano meco, e mostra-
vano grande premura di terminare questo affare di buona grazia, di lasciarmi
tempo a consultare la Dama, la guate trove) a proposito di contentarsi della
sola visita della Principessa.
(1) Din archiva Ces R. din Viena. Hurm. T... pag. 447.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORt 543

Interesat6 s6i1 nu, Rusia protege principatele i la acst ocasiune,

pe cnd Austria nu fcuse decl a c4tiga drepturl pentru sinei in
dauna intereselorii Principateloril.
Ereire grea politich din partea Purtarea Austriel cu Principatele
arunc6 pe acestea in bratele Rusiel pentru mult1 anI.
Ca s'a.' se vd, de altmintrelea ctil de desinteresat era pe la 1783
ap6rarea Romnilorti de cAtre Rusia, s amintim c ea era gata, in
schimbultI recunscerel de c'tre Austria a lureI de Rusia In stp-
nire a Cubanulul i Crimeel, ca s permita, Austriel ca s incorporeze
dInsa Principatele romne. Numal deteptarea EuropeI asupra con-
secinteloril pentru ea din asemenea estensiune teritoriala, a AustrieI
alesti, a lmpedicatil
Dmil aci In note cate-va acte relative la acestil plana politic (1)
i la Impedicarea realisrel

(1) Maresalulti de Courcy despre tendintele Rusia si ale Austria de fl so

tntinde asupra provinciilorti Turcia.

Mnoire sur l'tat actuel de l'Europe relativement aux dispositions hostiles

gui se font sur les frontire,s du Grand Seigneur.
(Pars, 18 Juillet 1788.)

La totalit des oprations que l'on suppose que les deux puissances im-
priales projettent, peuvent tre divises en trois parties :
La premire consiste pour la Russie A s'emparer de la Crime et du Couban.
La seconde, prendre Oczaliow.
La troisime, prendre Constantinople.
La Cour de Vienne, en suivant son systme de conquate prendra la Mol-
davie et la Valaehie, en mame temps que la Crime et le Couban tomberont dans
les mains des Russes. Belgrade balancera Okzakow ; et si les Russes entreprenaient
sur Constantinople, les armes autrichiennes se rpandraient en Grce et
pousseraient sans doute tout ce qui serait devant elles jusqu'A Andrinople ou
Sophia, ou jusqu'aux limites que les deux Cours auraient rgles entre elles.
Sign : Le Marchal de Courcy.
Marchisuld de Ossun despre aceleasT tendinte ale Curtiloril imperial din
Viena si Petersburg de a-sT imparti provinciile tiitre de Turcia :

M. le Mis d'Ossun. Mmoire.

(Jnillet, 1788).

Le projet que paraissent avoir les Cours de Vienne et de Ptersbourg de

www.dacoromanica.ro
544 V. A. tiREara

LIV.

Non14 tracted4 din 1784. Nouliic hatilerifel.

Fie, precum resula din documentele aduse in note de nol, intere-
chasser les Turcs de l'Europe et de partager les vastes et riches domaines
qu'ils y possdent, oprerait, s'il s'excutait, le renversement de l' quilibre de
l'Europe et une revolution dans le commerce general, qu'on ne saurait calculer exac-
tement au premier aperu, mais qui serait certainement trs-nuisible A eelui des
autres puissances maritimes et commerantes.
D'un ct, la Russie serait maitresse de la mer Noire, dominerait dans la
Baltique, et, dans peu d'annes elle pourrait former une marine redoutable
dans la Mditerrane, parceque ses nouvelles conqutes lui fourniraient tous
les matriaux ncessaires pour les constructions, des milliers de matelots, des
millions de sujets et des revenus immenses.
D'un autre ct, l'Empereur, par l'acquisition de la Moldavie et de la Va-
lachie, de la Bosnie, de la Servie, de la Bulgarie, de l'Albanie et de la Ma-
cdoine, aurait des debouches sur la mer Noire et serait et Wine de former une
marine sur l'Adriatique. Il obtiendrait un accroissement de puissance en su-
jets et en revenus qui lui donnerait le moyen de satisfaire le dsir assez connu
qu'il a de devenir puissance maritime et commerante ; de plus, sa position
le mettrait A, port& d'tendre ses conqutes sur les Etats de la Rpublique
de Venise, et l'on voit que l'Italie serait circonscrite du ct de la mer et du
ct de la terre.
Cette grande et singulire rvolution pserait infiniment plus sur la France
que sur toute autre puissance.
Les deux Cours Impriales acquerraient une prpondrance et une influence
qui dtruiraient celle dont la France jouit et doit jouir par sa position, par
ses forces et, encore plus, par la sage et digne conduite du Roi.
Il est done de l'intrt et de la dignit de Sa Malest de protger la con-
servation des proprits telles qu'elles sont en Europe.
Rapen t despre scopurile Austria de a ocupa Tora Romnscrt i Moldova.

Rapport lu a,u Conseil d'Etat le Dimanche 13 Juillet 1783.

Les objets que l'on a lieu de croire convoits par l'Empereur sont la Va-
lachie et la Moldavie, et peut-tre Belgrade et la Servie. Or, tout le monde
connait l'tendue de ces provinces, et, pour peu que Pon en analyse la po-
cition et les ressources, on se convaincra d'un ct qu'elles dtruiront toute
proportion entre les puissances autrichienne et prussienne et de l'autre que
la maison d'Autriche diminuera les forces relatives de la France.
Cette lgre esquisse semble suffire pour tablir, que Facquisition que l'Em-
pereur fera des Principauts de Moldavie et de Valachie et vraisemblablement

www.dacoromanica.ro
 ISTOETh. ROMINILORt 545

sulti echilibrultd stabilit la pacea de la Vestfalia (1648), fie cum *II

de la Servie, sera dangereuse pour la Prusse, pour la Pologne, pour ?Empire

d' Allemagne et particulirement pour la France.
Telle sera la position du Souverain russe, lorsqu'il sera matre de Con-
stantinople.
Celle de l'Empereur ne sera pas moins dangereuse. Ce prince voulant pro-
portionner ses usurpations A, celles de Catherine II, ne se contentera point
de la Moldavie et de la Valachie: il s'aendra vers la 9nidi en s'emparant de la
Servie, de la Bosnie, d'une partie au moins de la Bulgarie, et en ne s'arrtant
que lorsqu'il se croira de niveau avec 'Impratrice.

Maresaluhl de Segur despre intelegerea dintre Rusia si Austria pentru ca

Rusia s ocupe Crimea si Cubanulti, iar Austria Tra Romangsca fi Moldova.

Avis du Seertaire d'Etat de la Guerre relatif au projet d'invasion de

Leurs Majests Impriales sur la Turquie.
1783

Toutes les dpches des Ministres du Roi Vienne et Ptersbourg sem

blent annoncer de la manire la plus certaine :
Le projet de l'Impratrice de Russie de s'emparer de gr ou de force
de la Crime et du Kuban.
Celui de l'Empereur de s'emparer de mme de la Valachie et de la
Moldavie.
De quelque manire que cette disposition ait lieu, il est clair qu'elle an-
nonce des vues certaines de la part de ces deux puissances de s'emparer trs
promptement de Constantinople et de dtruire la puissance de l'Empire Ot-
toman. Ce bouleversement dans la constitution de cet Etat, intresse genera-
lement l'Europe entire et particulirement la gloire et les intrts du Roi.
Par cette revolution, Sa Majest verra d'une part ses allies opprims et le
commerce que ses sujets font dans le Levant absolument interverti.
Dans cet tat de choses, le parti proposer est aussi embarrassant qu'in-
stant embarrassant vu la peine avec laquelle on se determinera conseiller
de rompre une alliance avec le beau-frre de sa Majeste ; instant, parce que,
si on perd la mesure, on peut voir, une fois la Crime prise, les Russes,
en vingt-quatre heures de trajet, Constantinople.
D'aprs ces considerations, on pense que le seul moyen d'empcher les
Russes de pntrer de la Crime Constantinople est de faire marcher in-
continent une escadre et de la diriger sur la mer Noire et de prparer aussi
promptement une arme de soixante mille hommes pour entrer dans les Pays-
Bas Autrichiens et d'en disposer en mme temps une seconde de mme force
pour marcher l'appui de la premire, ou pour la diriger sur l'Italie, en y
admettant que le Roi soit assure de faire entrer le Roi de Sardaigne dans
son projet.
Sign: Le Marchal de Sgur.
Istoria Romanitoril de V. A. Urechid. 85

www.dacoromanica.ro
t46 t. A. titECIIi1

altI scriitorI (1), promisiunea ce Francia obtinuse de la Rusia, ca va in-

tricheia cu ea unil tractatil de comerciil (ce refusa Angliei), resultatun
fu ca, dup, tridemnurile cabinetulul de la Versailles, Turcia evita de
a trage spada In urma incorporarel violente a Crimeel la Rusia,
Rusia dobandi de la Sultanulil acordarea unu no tractatti, In c,liva
de 8 Ianuarie mil), 1784. Acestil tractai fu semnatii In Ainali-
Kavak st1 chiorulg oglindilorg (2).
Numal tre'l articole ale acestul tractatil fur de ajunsil, ca sa, asi-
gure Rusiel: Le triomphe de la puissance et de la suprmatie (3),
cesiunea CrimeeI, reInoirea disposiiunilor tractatulul de la 1774 (arar,
de dispositiunile relative la Cubana i Crimeea), a conventiunel din
1775, a tractatuldi de comercia din 1783.. .. Un articola separata
relativil la Principate inca fu semnatti de P6rt. (VeglI anexa.)
Amesteculil FrancieI, lmpinsa de propriele slo interese, tmpedica
pe Austria a-11 ajunge de asta, data planurile de Incorporare a t6rilorill
romne, dar tractatula de la 1784, facu din Rusia arbitra suprema
a Principatelor0 romane.
In urma acestil tractatil din 1784, i a articolulul separat (4) Prta
Asia de Salaberry serie : La perspective d'un trait de commerce avec la Russie,
et l'espdrance de supplanter l'Angleterre la Cour de Ptersbourg, portaient la Cour de
Versailles mnager l'impratrice et conseiller au Divan de ngocier au lieu de com-
battre. Tom. IV, pag. 95.
Am Morgen des 8 Januar 1784, wiirde hierauf der nach diesem Grundsatze ab-
gefasste Vertrag (sened), welcher dieser Krisis ein Ziel setzte, in einer in dem Landhause
von Ainali-Kawakabgehaltenen Conferenz unterzeichn e t. Ausser dem Russischen G esandten,
nahmen der Kapudem Pascha, der Reis Effendi, der Beglikdschi Effendi, der Mufti als Ver-
treter der Ulema, und der Pfortendolmetseh daran Theil. Zinkeisen.
Salaberry T-IV pag. 30.
D. de St. Priest &Are afaccrile strine despre inIelegerea Turciet cu Ru-
sia asupra Orilorti Romne.
C-pie le 10 Janv. 1784.

Mr. de St. Priest rapporte qu'un acte vient d'tre sign entre la Porte et
la Russie. Cet acte reconnait les Etats Tartares comme une possession de
cette dernire puissance. Il est conforme au projet prsent la Porte par
l'ambassadeur de France. (Resumara. Odobescu.)
Pour ne rien laisser en arrire, Mr. on a fini en mme temps sur le point
des Principauts de Valachie et de Moldavie, non encore rgl et qui formait
le troisime membre de l'ultimatum russe accept par la Porte au commen-

www.dacoromanica.ro
 !STOMA ROMINILORC 547

fu nevoita sa trimta Domnilord Romanl eke unil nod hatierifd rein-

noind recun6scerea vechiloril drepturI, consfIntite prin pacea dela Ku-
ciuk-Kainargi.
Deja in Maid 1783, cum v6luramil (1), dupa cum resulta din o not&
a ambasadoruluI St. Priest (24 Maid 1783), trimisuld Rusiel. (la 19 Maid
stild nod) In Intrevederea ce avusese cu Reis-Effendi, ceruse PotleI
le maintien des privilges des provinces de Valachie et de Moldavie.
D. de Bulgakow a i. fostd. lasatil In manile luI Reis lista grievelord
pre care ministrulil turd' o primi ad referendum.
Acum ceea-ce Rusia ceruse In 1783, era und articold suplimentaril
la nould tractatil, inchitil gratie intervenireI FrancieI.
La BucurescI i Ia1 se promulga nould tractatil, prin eke und ha-
tierifil.
Enache Vacarescu face mentiune de acestil ha4erifil: dupa acestil
tractatil ce s'a svritil la 84, Ghenarie, dedese prea puternica lmp-
rape i t'rel rumnescI und deosebitti hatiserifil cu maI multe privi-
leghil decat cele ce ail datil la 75, care a sositil aicl. (Bucuresci) la
Fevruarie. (2).
Acosta' actd ald Sultanulul fu primitil In IaI de Alex. Mavrocordatil
i In Bucurescl de Michailil C. &la; cu marl onorurI.

cement de l'anne dernire. II y a quelques mois que M. de Bulhaliow en

avait remis A la Porte un projet qu'elle avait contredit par un autre. C'est
ce dernier qui a pass, et l'on m'a assure qu'il Ile contient gave qu'une re-
petition des stipulations des traits precedents sur la matiere.
D. de St. Priest catre afacerile straine despre aprobarea data de Perta la
cererile Rusid pentru Orile romane.
C.ple le 20 Mare 1784.

Un officier dpch extraordinairemcnt de Ptersbourg a apport ici le 15

de ce mois les ratifications de la convention du 8 Janvier dernicr et l'appro-
bation de Particle separ relatif aux Principauts de Valachie et de Moldavie.
veql pag. nestra 220-223.
VedI ce amtt scrisil despre aceste imprejurilff politice la pag. 180 i la pag. 220-223.
Tes. II, pag. 292.

www.dacoromanica.ro
M8 V. A. 11RECHii

Si cum putea fi altil-felil, cand noula firmanil promitea, tntre altele,

neschimbarea far& causa realk a Domnitorilorg ! (1)
Ilusiune cur'endil perdut& ! Alexandru Mavrocordatti Domnulil Mol-
doveI, sub care se promulga noulil hatierifil, se vNu lndata lnlocuitil
prin v6rulti s65, cel-lalt Alexandru Mavrocordatil, dupa. cum deja na-
raramil aceste fapte la pag. nstra 223.
Nu multil se folosi qi Michailti Sutu de acestil mil tractatil, de 6re-
ce niel Oil nu domnesce lungil timpti dup anulil 1784, cum mal de-
parte se va ved =I pe largd.

LV.

Revolufiwnea Ronidnilor4 din Arddlii. Influinfele ei 4/n,

Principate.
Ne-ama ocupatil pna aci, de la 1774 pan& la 1783, cu evenimen-
tele i evolutiunea cultural& a Romniloril din Principate. Nu putemil,

(1) Vecg pag. nostril 221.

Eatii marele alaiii cu care, la Bucuresd, fu primitti de cAtre Domnitorulti
M. &Au, hatiserifulti din Fevr. 1784:

Ornduiala alaitilui Domniel la &lire inaintea prea luminatului

hatirrifit impgreitescil
StgulA catanilorti de .tril cu CApitanulil, i catanele acestuY stgil, totT e-
lAretT cAte 2 si inarmaV.

Bresla agseel.

CAlAretit polcovnicescY, to.tY cAlArT si inarmaV.

Vol CApitanii de cazad T cu stgulti, i srmaciulti si tobosuhl sal, talposiT
dorobantescl pedestri cu chivere, purtAndil tobe si eimp6i.e.
Vel CApitanil de dorobanVf cu zapciiT si si cu cAtT-va din brsla armsscA
cu tactunti curatti i stgulil s'tl, cu tobA.
PodariT totl pedestri cAte doT.
Cazad T agescT pedestri cu stgurile lorti, i cimpoT si tobl.
VnAtorir asemenea.
CApitaniT agescl pedestri, inarmatT, cu tacAmil curatil.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAITILORtf 649

nu trebue s uitmil pe Romni'l din Ardld. Or'l GAM, In aparent,

Ceausti agescti cu Logoftulti agescg

Polcovnicti de podil cu Polcovnicti de ciocli.
Polcovnicti de vntitorT cu Polcovnicula de Thrgoviste.
Dumn-1111 Vel Aga cu pod6M dup obiceitl.
Stgultt Agiel purtandil stegariula agescti, i clreVI cu praporele, i tram-
bite cu tob si srmacit.

Dumn-lui Turnagi-Aga, ins,

Neferil toV inarmatI cage'', cu Bairaculti lorti, ate dot
Dumn-luT Turnagiu.

Brsla spaldrsccl.
LefegiiT cu stgurile lorti.
Vel Cpitarril de Lefegil cu zapciiI s'el i buciuculd cu toba i srmaciulti.
Scutelnieil spttireseT clrl, inarmaV.
Poterasil totI clrT, inarmatT, cu haine fistichiT i cu miAtirT si Cu muzicantiT
loril.
DeliiI clrT, top' inarmatT cu sul4e in manT si cu Odobasa a lorri.
Seimeni1 inarmatT, toff cu haine rosiT si Cu mc4url galbine, cu stgula celtt
mare, i toba si srmaciulti.
CpitanT sptrescT inarmql, cu tactual curata.
Ceausulti sptrescii cu Polcovnicti de vn6torl
Polcovniculti de SeimenI cu Bas Buluc-Basa
Logf. Sptrescii cu Vol cApitanti de Mizilti.
Dumn-luT Vel Spt. cu podb, dupg. o biceiti.
Stgulti SptrieT purtilndu-lti stegariulti i Buciucula si lefecii cu praporele,
i trmb4e, tobe si srmacitt
Aprocill ciausescI Apro4T vttisescT
Ceausulti de aproqI cu Vtavii de apro4T.

Bresla Porterdscd.
PortreT, rndti, pe josil cu semnele in intuit
3-lea Portariii i cu aid 2 lea Portariti
Vel Portariti
Dumn-lorti boeriT, cum se art prin osebit fbie anume, si inaintea dum-
n-lorti, starostea cu negutitoriT pmintenT si cu negutitoril de companie.

Brsla Armeigscel.
ArmsT cu PuscasT
3-lea Armas cu 2-lea Armasti
Vel Armad

www.dacoromanica.ro
550 V. A. IIRECHI

Istoria Romnilortl din Principate nu are legiitur`t cu acea a Romil-

nilorti Ardeleril, esist, o lature comunh. Acsta e cea cultured.
Stgurile Orel i trmbitasiT si Rumtni i musicantiiTemp dupA dinsiT.
Iurucil Bairac
Sacagii ctiltirT
Salaborif top', caltIrT Cu semnele in mnT.
9 cal domnescY, dupti ornduiala, cu
caplan-Post. i culoam
Rahtivanii 2-lea Comist
6 PosteInject cu tacamil 6 PosteIniceT
curatti, to0 Cu capoturT
Asem enea
3-lea Postelnicti 3-lea Vistieriil
3-lea Logoftittt 3-lea Logoft)ttl
2-lea Logokitil do jostt 2-lea Logoitttil de susil
2-lea Postelnicii Vol Pristavti

Inaintea dumn-luT Vol Post. pc josil

Witava de calarasT, i Odobasa
Vel Vol Postelnicil
Beizadea cu CiohodarI
i untt Saracciil
Beizadea cu CioliodariT, Beizadea du CiohodariT
i unil Saraccitt i unti Saraccitt

Ius Basa Cu haina

rosie carirnizie
Unit sattlril Aitti satartt
Unii satrti Alttt sataril
Una sat'aril Alta satAril
Matarati Iamacti Matarati Basa
Saraccitt Saracciil Basa
Ural alaitt ceaustt, i altA alaj ceausti, mitt ici oglantt ciaustt; alit' ici oglantt
ceausil, unti gavazil Cu caplanil, altil gavazil as ornen o.
Unu gavazu Alta gavazti
Chebaoa Basil Ciohodaril
CiohodarT, iar CiohodarT CiohodarT, iar Ciohodarl
Ciohodari, tar CiohodarT CiohodarT, iar Ciohodarr
TufcceiT, iar TufecciT Tufeccif, iar TufecciT cu
Puet

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROIANILORt 551

Unti scriitoril modernil (1), In unil memori, cetitti In stnula Adu-

nara generale a asociatiuna transilvane pentru cultura fi literatura po-
porulug romana, vise, c Romnil din Ardla abia pe la jumtatea
secoluluI acestuia ala XVIII-lea Incepur a av scoll romnescI. Nu no Im-
pac5, acst asertiune si nu o aflmil documentad,. Da, avut
RomniI scoli, In Ardla, unde s lnvete romnesce, re alvina se
adresail la RomniI ardelenl, inc, din secolula alU XVI-lea cu crtI In
limba romns&O Admitemil c' n'ati esistata scolI publice organisato
ca In restula EuropeI ; admitema c fiiI de iobagt nu puteail fi datI s,
Invete carte la scoll cunoscute, cAci domnil lora aveati dreptulil s-I
iea de la scal; dar acsta nu lmpedica s fi pututt Romnulil ar-
delnti Inv6ta a ceti si a serie pe 15,ng popa, sg dasclulil de la
biseric, cu rnult lnainte de ce la Mitropolia din Alba-Julia s fie
esistatil un felil de scl pentru tineril cari doria s5, se preotscA
unde tnOtatt citirea c'rtilorg bisericesd, cntarile i tipiculit
Arn constatat documentatti, In anterirele volume, c, frequentele
relatiunl cornerciale si de OO. natura, (chiar politice) cu Ardlulli
contribuita la o nelntrerupt legtur futre Romana din_Principate
'ea Sptara purta,ndil topuzuhl si sabie,
Semnui domnieT, purtandu-16 Ceausulg de Divana.
2-lea V:lavii de PaharniceT, Viitava de Divanti inarmat cu saidacurl, VA-
tavulti de yisterie cu totT Icioglanil i PdharniceiT, cu imbrcminte curata pur-
tandii praporele dupa semnuld DomnieT.
Vel Grarnaticti Vel Camarasti
2-lea Visternicil Vel Ispravnicti de curte
2 Ciohodarti Vel Cuparti
2-lea Grmaticil 2-lea Camarasti
Divietarull Muhurdariulii
Edeclii, cate doT
Mehter Basa cu tta Taifaoa luT cantandit

Carota goopol. en O t'alegar!.

(1) D. Bargovan Vasito Gr. in Preotulel RoinelitO, iiar biserieesca, scolastica t;ii Merara
din Gherla, pe 188G, pag. 178.

www.dacoromanica.ro
552 V. A. ITEECHIA

cel de peste muntiI CarpatI. Imprumutate influente constat, istoria

evolutiunea cultural& de aci si de acolo.
Dar dc, 'Ana la 1780 Ardlula a pututil primi icI-colea cate o Inr1u-
rire culturala din Principate, dela acsta data, Moldova si Muntenia nu
mat pot-A m6sura pe scriitoriI lortt cu scriitoriI minunap aI ArdluluI.
La 1780-82 se Int6rse, cum amil arkata (1) din Roma, SincaI, lu-
cfrula nelnseratti ala Romanilora. Acest ba'rbat care funciona mat
Intaia ca director al c1elor romne, de la 1782 pan& la 1794,
public& la Blajil In 1783 gramatica latino-romana In care si regulele
romnesci erail publicate In litere latine. E gramatica care r'mase
sc6lele de peste muntI pan, dup, inceperea secolulul ala XIX-lea. Tota
la 1783 incal tipar cateohismula cu litere ciriliane si dou abece-
dare, cart voril fi urmate In 1785 de o aritmetica.
Trel sute de scolI se Inflintara In Ardla sub impulsiunea luI Sincat
O asemenea evolutiune a Romaniloril din Ardlil nu pte sa nu
aiba rsuneta i In Bucurescl
Decretulil aulc din 12 Decembre 1781, dobanditil de Episcopulti
Aaron si In puterea caruia cele dou6 SeminariI din Blayt se contopira
In seminarulil clericala, care esista 'Dana astac,II (2), a data ocasiune
de creatiune a uneI pepiniere de distinsI barb*, din cart unil von)*
aduce lumina si romnismulil i dincce de muntl.
Dar nu numal In directiunea cultural, trile romane primescil tnriu-
rirt de peste muntiI Carpatl.
Mal lngia Infiintarea, la 1763, de Imprltsa Afaria Tereza a ce-
loril trel regimente romne de granita In Nsud, Sibia si Caranse-
besii, sunt de unti bunil esemplu pentru Principate. N. P. Mavrogheni
nu va Intarlia a reda arma In mana tranuluI romnil, dup esem-
plula MarieI Tereza. Se scie c& aceste 3 regimente a repurtatil apol
acele victoriI strlucite, care ail tacutil pe Maria Tereza sa le dea fla-
mura cu virtus romana redivivan (3).
Pag. 398.
Vecll letona bisericet-unite de Dr. A. Grama.
Ve0 aPrectulil romfing pe 1886, pag. 180.
aT6rani1 romAnT, la inceputil, ati fostilantipaticT acestei institutiunT militare, in cele
din urm5, insk s'ati impAcat0 si le-ail fostil permisti ca acasii, fie in r5shoia sl p6rte

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RODIANILORC 553

In 6 Maiti 1783, Iosefti 11 ctil6torindil 4n Ardlti si Bucovina, fAcu

obligatorie limba germanA In oficialitAtI. Top directoril de scoll furA
datoeI s'A scie limba germanA. Acst m6sur nu daunA limbel romAne,
ci celel ungare. RomAnimea care urmA la scle II apropriA In limba
germanA und putinte instrument culturalti, dar 1ncliti tocmai de
patriotismula desteptAndu-se al scriitorilorti germanI, barbatiI luminatl aI
Romanilora ardelenI, cultivar si mal cu zelti i mal cu iubire limba
nationalA.
4n acsta, cum deja am demonstratO mai sustl, RomAnil din Prin-
cipate urmAresca miscarea ardeln.
RomAnilortx din Ardealti le-a venitil bine si desflintarea In 3 Iunie
1783 a divisiuneI Ardluldi la cele trel natiunI, cu escluderea a Ro-
m'Aniloril. Imperatorele tmpri Ardlulti In 11 comitate, tAr distinctiune
si privilegiI de nationalitate.
Desteptarea simtului nationalti din Ardlti, In urma aceloril acte,
nu putu 65, nu aib, resunet si In trile cis-Carpatine.
CurndO apoI se Intmpl. In Ardlti marea miscare a tranilorti
romAnI, cu ocasiunea ordonatel conscriptiunl generale tn Ardlti
Ungaria, din 11 Oct. 1783. Nu ne propunemti a face aci istoria a-
csta a revolutiunel luI Crisant, Closca i Horia, In urma ultimelorti
studiT publicate de Academie, datorite condeiuluI competinte altt d-lul
Densusianu. AcstA miscare nu pas fi neconsiderat MO, de istoricula
specialti al rilorti cis-Carpatine Cel 20.000 de RomAnI devas-
tzA 389 sate nemesescI, dar nu numaI distrugO, nu numaI dArAm'A
Inc& 237 curti boeresci si 23 bisericl ungurescl, ci din miscarea
tort', din s.ngele vOrsatti la 7 Decembre 1784, cAnd cb,q1urA 4.000 tO-
ranI si la 1785 Februarie 28, din corpurile luI IIoria i Closca trase pe
costumul lord originald, iar baniT eel ce a revenitd pentru imbrgicAminte militartt i-ad
pusd intr'o cas& comun i i-ad capitalisatd.
Aceste regimente ad repurtatd cele mal stralucite victorii pe cAmpiile Austriel si ale
FranteT in contra luT Napoleon celd Mare, pe cAmpiile ItalieT si ale Prusiet Ca semnd
de recunoscint5, Imp6ratuld Ioseiti II le-a donatii muntiT ce imprejmuesed comunele, din
carT s'ad formatd aceste regimente. lar imp6rAtsa Maria Tereza, incAntat de frumusetea
acestord grInicerT, si in deosebT acelord din NasIud, i-a transferata pentru und and in-
tregd in Carintia $i Timid, dandu-le carta bianca pentru infrumusetarea rasa germane de
prin acele pArti. (clupta din Iulie 1891.)

www.dacoromanica.ro
554 V. A. URECHI

incoltesce, nu tarlitl, o generatiune totti mal conscientA de originele

sle, care face s se infiinteze o noua stare de lucrurI pentru
pentru t'ranulii romantl, pentru natiunea roman de acolo. Ba i In Prin-
cipate, mal alesti in Muntenia, strabate curentulti in favrea satnulut
Ia numal ne putern explica unele indu4it6re intervenirI pe lang
ispravnicI din partea lui MichaI Sutu i maI apol minunatele procla-
matiunl, ce adresza N. Mavrogheni tranilorti, pre earl ca riime
1I va ap'ra in contra st5p5,nilorti de mosiI.

LVI.

Mazilirea lw Michail4 C. Sulu.

Internuntiula Herbert scria in 12 Februarie 1785 Agentulul Aus-
triacti RaicevicI, la BucurescI : Cum P6rta, dup5, obiceiula s, traga-
nza, de a-mi ee'spunde la memoriile mele contra ambilorti DomnitorI
(unult1 din el' era M. Sutuli1), am sa cera o conferint, ca s inaintezti
afacerea....
Mal incolo adaogA: Esemplulti ma,zilirel DomnuluI Moldavii (Ale-
xanclru lifavrocordata Delibei?), i impArtasirea memoriilorti mele, vorti
put face mal complesantti pre domnulti IMuntnil, caruia la nevoie
dca totti va continua a fi indaratnic, 11 veI put insinua ca nu
ajunge sa aiba bunavointa RusieI, dar ca pentru a se mentine (pe
tronil) caut s'A aib. i pentru nol menajamentele necesare... (1).
Am adusti la Domnia luI Alex. Mavrocordatti, din 1785, unti ra-
portti din 10 Februarie stilt1 noti acelti anti, al luI de Choiseul &are
de Vergennes ministruhl de la Versailles, din care lectorele a v'c,lutil,
ca nu numaI Austria, dar si insas1 Rusia, semnatara noulul tractatil
din 1784, carele promitea mal multa stabilitate Domnielorti trilorti
romane, insas1 Rusia nu se sfii de a intriga contra aceluI
ce i-se 'rea ea nu innta eu totulti in apele muscalescI (2). In ase-
menea condipunI, v'e'Ondti ca Rusia nu reclamA contra schimbareI
Hurmuz vol. VII, pag. 436.
Vec,II pag. n6str5, 226 et seq.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORII 555

unortt Domn, ba Inca o cere, de ce sti nu-0 fie permisti i tns41

Turcia, sa mal adevarata cutare personagia importanta din Divanula
Turciel, s'A lucreze la mazilirea aceluia din DomnitorI care nu-I placea,
orI al cruia loca era solicitata de vre-una alta fanariota, bucuran-
du-se de o deosebita trecere pe langa mariI c,lilet, la Constantinopole ?
A0a se i tntImpla. Inca din 1785, dar maI alesil pe la tncepu-
tulti lul Ianuarie 1786, marele amirala Hasan, sa Cpitanti-Paa ala
Turcief, staruia s5, capete domnia Munteniet pentru favoritula
dragomanula Nicolae P. Mavro,gheni. Deja In 1785 obtinuse Capitana-
Paa promisiunea SultanuluI, c Mavrogheni va fi Domna in locula
luI Michaila Sutu, i numal intervenirea ministrilora i a familiilora fa-
nariote, carI se suparar5, de a ved creandu-se In familia luI Mavro-
gheni una noti competitora la tronurile romne Impedich acsta schim-
bare de Domnie. In 1785 nu isbuti Capitana Pap, mal alesa din causa
interveniret la timpa a lul Bulgakov, representantele Rusiet In tavrea
mentinerel luI M. Sutula. Acsta aparare a RusieI o plati M. Sutulti,
pare-se, cu mult1 banI.
Una nott asalta data de Mavrogheni i de protectorula saa Hasan
Pap, la Sultanula, In 1786 Februarie, fu tncoronata de succesa. N.
Mavrogheni capata domnia tare1 Muntenescl, In locula lul Michaia C.
Sutulti. La 14 Martie stila no, Mavrogheni primi Investitura din m'A-
nile Sultanului (1).

(1) D. de Choiseul catre D. de Vergennes despre intrigile ce se faca la

P6rta pentru punerea luT Mavrogeni la domnia preT RomAnescT.
(Vol. 176. D. 12.)
C pie le 27 Janv. 1786.

J'ai eu l'honneur de vous informer avant hier par le courrier de Vienne

du changement gnral arriv dans le Ministre et de l'lvation de Yussuf
Pacha de Mor qui, aprs avoir t l'un des derniers valets du Capitan Pa-
cha avait obtenu depuis quelque temps toute sa confiance. Les grands de
l'Empire, tous ceux qui ont dj occup les premires places, voient avec
peine l'usago violent que le Udamiral fait de son crclit et, malgr la terreur
qu'il inspire, les gens de loi ne dissimulent point leur mcontentement. Je crains,
W, que le nombre de ses adversaires n'augmente encore si, comme on me
l'assure, il persiste A vouloir faire son drogman pee de Valachie. 11 l'avait tent
vainement il y a quelques mois, et je ne vous informai point de cette intri-

www.dacoromanica.ro
556 V. A. IIRECIIIX

Asti:1461 intr'una modil brusal se termina prima domnie a uomeno-

gue, parceque je ne pensais pas qu'elle put se renouveler. Les circonstances

sont changes, et ce genre d'vnement autrefois tres-indiffrent, poutant avoir
aujourd'hui des suites embarrassantes, je vous prie d'excuser quelques &tails
dans lesquels je vais entrer.
Le G. S. tant venu l't dernier passer la,,journe dans la maison de cam-
pagne du Capitan Pacha, celui-ci se jeta aux pieds de S. IIautesse et lui de-
manda la Principaut de Valachie pour son drogman. Le G. S., suivant son
usage, la lui accorda sur le champ, donna sa parole impriale de dposer le
lendemain le Prince de Valachie contre lequel il n'y avaient aucunes plaintes,
et de nommer sa place Mavroyni ; mais lorsqu voulut faire dresser le
Hatishrif, ses Ministres lui reprsenterent le danger d'un changement qu'ils
n'avaient pas conseill et il fut entirement de leur avis. Toutes les grandes
families grecques, malgr la haine qui les divise toujours, se runirent pour
empcher un paysan de l'archipel de leur enlever une place qu'elles regar-
dent comme leur patrimoine et se cotisrent pour convaincre tout le Divan
de l'incapacit de Mavroyeni. Cependant celui-ci ne dsesprant point encore
de son lvation, voulut s'assurer que la Russie n'y mettrait point obstacle
et vint me demander des conseils que je me gardai bien de lui donner ; mais
l'ambassadeur d'Angleterre, moins prudent ou plus empress de l'obliger lui
offrit, avec les assurances les plus positives d'un plein succes, des services
qu'on ne lui demandait pas et fit avec beaucoup d'clat et de gaucherie A
Mr de Bulgakov des offres que co Ministre rejeta avec humeur. Cette faussc
dmarche ayant bientt transpir, il crut mme devoir tmoigner encore plus
fortement son indignation. Il dclara dans un office remis la Porte que Sa
Souveraine no souffrirait jamais l'lvation de Mauroini, et que, satisf'aite de
la conduite du Prince actuel, elle exigeait qu'on le maintint dans sa dignit.
Cette affaire parut allors absolument manque, mais elle va se renouveler.
Mavroini qui, beaucoup d'esprit joint l'audace la plus inbranlable, a su
persuader A son maitre que son honneur tait eneag emporter une grA.ce
qui lui avait t enleve publiquement et Hassan Paella m'a dit A moi-mme
qu'il saurait t6t ou tard venger cet outrage.
Je ne doute point, M r, que la Cour de Russie ne s'oppose A ce change-
ment par une suite de l'extension qu'elle donne A tous les articles des traits
qui peuvent tre utiles A ses vues. D'ailleurs, le Prince actuel de Valachie
a fait passer des sommes considrables Ptersbourg, et on le dit fort pro-
tg de M. de Bulgakov, dont la conduite est sans doute fort approuve de
l'Impratrice, puisqu'elle le comble de bienfaits.
Vous saurez apprcier, Mr le Comte, le degr d'importance que l'on doit
attacher cette intrigue.
D. de Choiseul cAtre Vergennes despre comerciulli francesil in Marea NgrA.
(Vol. 174. D. le.)
D-pie le 26 Fvrier 1780.
J'attends avec impatience que le nouveau Visir (1) soit dbarrass d'une
(1) Inset Pacha.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROM.kNILORC 657

sulul Mich. C. Sutulil in tra Muntensca,, i avenirea la tronula umi-

crmonie qui absorbe ses premiers moments pour commencer l'affaire de la

mer Noire. Le Capitan Paella me parait bien dispose. J'ai fait quelques pre-
sents A son drogman qui le gouverne entirement, mais je me fie bien pou
ses protestations. Ce grec, aussi intrpide qu'ambitieux est decide perdre
la vie ou devenir Pee de Valachie. 11 veut obtenir, quelque prix que ce
soit la protection de l'envoy de Russie et je ne puis douter que ce Ministre
n'agisse en secret pour empcher l'introduction du pavilion franais dans la
mer Noire o le sien rgne seul actuellement.
D. de Choiseul catre D. de Vergennes despre condamnarea la m6rte a until
grecti Petrache i despre Mavrogheni.
(Vol. 174. D. 81)
O pie le 25 Mare 1780.

Les Ministres de la Porte ont t depuis quinze jours exclusivement oc-

cups d'une affaire devenue en effet importante pour eux par les circonstances
qui l'ont fait naitre.
La grec Ptraki qui, de cuisinier, tait devenu directeur de la monnaie et
bientt aprs le particulier de sa nation le plus puissant par son opulence
et par ses intrigues, avait mis tout en ceuvre pour empcher l'lvation de
Mavro-Ieni et m6me pour renverser le Visir, son protecteur. Malgre l'argent
qu'il repandit dans le Serail, il choua contre le credit du Capitan Paella;
et le G. S., voulant se faire valoir auprs de son Amiral lui dit qu'il venait
de lui donner une bien grande preuve d'affection en refusant quatre millo
bourses qui lui avaient t offertes pour exiller le nouveau Ministre qu'il lui
avait donne. Ce Prince ne lui dissimula point que c'tait Ptraki qui lui avait
fait parvenir cette proposition; et Basan Pacha, par la crainte qu'il ne parvint
enfin A se faire &outer autant que par le dsir de se venger, fit entrevoir
au G. S. l'esprance d'une riche succession s'il punissait Ptraki des malver-
sations dont il tait accuse depuis longtemps. Ptraki a done t sur le champ
arrt et mis A la question la plus cruelle. Sa maison de campagne a t
pille, en partie ()Amite, dans l'ide que les caves y recelaient des trsors.
Ses riches ameublements ont t le jour mme transports publiquement dans
un superbe palais que Sa Hautesse vient de faire construire sur le canal pour
une des Sultanes et qui, faute d'argent, n'avait pu tre encore meubl. Enfin,
lorsqu'on a cru avoir arrache de ce malhereux l'aveau de tout ce qu'il pos-
sdait, on a prononce sa mort, et il semble qu'on ait affeet d'en faire un triom-
phe pour ses ennemis.
Le 14 de ce mois, Mavro-Ieni entrant au Serail pour recevoir l'investiture
publique de sa Principaut, a trouv prs de la premire porte Ptraki &jet
brig par les tortures que l'on trainait sur son passage. Quelques moments
aprs, le G. Vizir a pass et appelant lui-mme A haute voix le bourreau,
lui a fait un signe qui a t execute au moment o le malheureux Ptraki,
reconnaissant le 1-er Ministre, tendait les bras pour implorer sa clemence.

www.dacoromanica.ro
558 V. A. tflIECHIL

lag alil acestei WI a lul N. P. Mavrogheni. Despre acestil evenimentil

serie In acelasI sensa istoricula Fotino. (1)

Le nouveau Prince de Valachie n'a pas tard de repasser avec toute sa suite
prs de son cadavre et il a pu entendre les vceux publics d'une foule im-
mense qui lui prsageait le mme sort. Mais ce qui vous inspirera, Mr, un
sentiment plus pnible encore c'est que le Souverain, dont, partout ailleurs
le seul aspect devient le salut des malheureux, sous un dguisement qui ne
le cachait A personne, a voulu jouir de cet affreux spectacle. Le Sultan S-
lim avait en vain demand avec les plus vives instances la grce de Ptralci.
On sait que cet intrat lui avait t inspir par le Docteur Lorenzo, et que
l'entre du Serail lui avait t interdite, ainsi qu' tous les mdicins francs.
Aucun des Grecs n'osent plus lever la voix ; mais ils sont tous furieux et
ils pourront trouver de l'appui chez les grands de l'Empire presque tous in-
disposs de la fortune de Iusuf Pacha et du despotisme de son ancien maitre.
Si ce dernier sort avec l'escadre, comme on l'annonce, il ne serait pas im-
possible, pendant son absence, de faire changer la volont du G. S.
D. de Choiseul cAtre d. de Vergennes despre numirea luT Mavrogheni la
domnia t'reT romnescI.
(Vol. 174, D. 97.)
C-pie le 10 Avril 1786.

La ngociation de la mer Noire dont je suis occup est encore dans une
situation qui ne me permet pas d'en prvoir les suites et de hasarder des
dmarches.
Le Drogman du Capitan Pacha, ce Mavro-Ieni dont j'ai eu l'honneur de
vous entretenir, Mr, dans ma dernire dpche, vient d'tre nomtn Prince de Va-
lachie, lorsqu'on s'attendait le moins au succs de ses intrigues et je n'espre
plus qu'aprs avoir profit de tinfluence qu'il avait sur le Vizir pour ses
propres intrts, il apporte le mme zle A seconder nos projets. J'ignore
encore, Mr, si la Russie avait t consulte sur ce choix auquel son Ministre
s'est oppos longtemps. On assure que son Drogman a tmoign quelque
humeur, mais on ne peut juger par lA des vritables dispositions de sa Cour.
11 n'est cependant pas vraisemblable que la Porte ait voulu contrarier ouverte-
ment une Puissance pour laquelle elle est accoutume d'exagrer les mna-
gements.
(1) Vecp partea IV-a, epoca IV-a, cap. I. Vec11 0 En. Vilcilrescu, In Tes. t. II, pag.
293. Dionisie Eclesiarcul, Tes. II, pag. 167.

www.dacoromanica.ro
INDICE ANALITICC ALfJ TOMULUI I-ifl

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII A TOMULUI I

Pagina
Calrl lectort 1
Planula publicatiuneT 3-4
Pacea dela Kuciuk-Kainargi 5
FamiliT noud de fanarioV 5
Isvrele istorieT 6
Canta 6
Enake Kogillniceanu 6
Biv Vel Stoln. Dumitrache 6
Partidulii ante-rusescil la 1774 6
Dionisie Eclesiarculil si opera luT 6-7
Enache VAdirescu. Istoria ImpraVlorti otomanT 7
BartolomeT Mzilreanu 7
Const. RadovicT din GolescI. Coleetie de tratate 7
Hatiserifu1t1 SultanuluT Hamid 7
Uricaruhl d-luT T. Codrescu 8
Archiva istoric5 de M. Koaniceanu 8
Dacia literal% 8
Magasinulti istoricil pentru Dacia 8
Importanta documentelorti inedite 8
HArtil vechT de D. Lahovary 8
D. Brezoianu. Vechile institufiuni. 8
Merle Bonsailoll de V. A. Urechid. a6

www.dacoromanica.ro
562 V. A. ttRECia

Pagina
Coduld A. Ipsilante 9
Codicele Divanurilord 9
Miwarea literar in directiune russca 9
Gramatica luT EustatievicT 9
En. Vaclrescu 9
Strilbiski i nRasgovoriilea 9
Mier Scoleruli i gramatica sa 9-10
Cara. Essai particulier de politique 1777 10
Al. Odobescu. Colectiune de documente 10
Hurmuzake 10
Erbicnu. Documente grecescT 10
Satha 10
Marino Vreto 10
Dionisie Fotino 10
Fratil Tunusli 10
Documentd ineditd dela N. Krctulescu
Art.- 16 din pacea dela Kainargi 11
Divanuld muntenescd alege deputatT, car' s mrgg la Constantino-
pole 1774 12
Const. Coeorescu biv Vel Slugerd 12-19
Stol. Dumitrache 12
Analisa Arzulul Muntenilord cu cererile Ord 12-13
Arz uld intregil 13-17
Ald 2-lea Are' 14
Evenimentele dela Iaq1 14
Mitropolitulti Gavrild nemultmesce pe Rumiantovil 14
Corespondenta luT Gavrild cu Rumiantovii 14
MoldoveniT cerd domnd pe Gr. Al. Ghica 11
Sptarulti Cuza deputatd ald Moldover 15
Pitaruld Chiricl 15
Intrigile boerilord moldovenT 15
Serisrea visterniculuT Ioand Canta catre Mitropolituld Gavrild . 15-17
Arzurile DivanuluT Moldovnd 17
Punctele cEirute de Moldova dela P6rtti 18-49
Donofenia ctre Rumiantovd 19
Biv Ve! Medeln. Hagi Stand Thant' inlocuesee pre Cocoresculd 19
ObservatiunT asupra arzurilord Moldovo-muntene 20
Deputatiunea plcg din FocqanT spre Constantinopole 20
Cartea WI Rumiantovii dare Izetti Mehmetil 20-21

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA It6MANILORO 863

Pagina
Caltitoria deputatiuneT romne 21
Gr. Al. Ghica, domnula Moldova 21
Dou tabere politice in BucurescT '21
Candidatura la domnie a luT Stefan Parscoveanu 21
Candidatura la domnie a luT Manole Roseta 21
Acte de domnie de la Manole Roseta (nota) 21
Rusia i cele 2 partide muntene 22
Alex. Ipsilante numita Domnula Munteniet 22
Peterson, ambasadorele rusescil i deputatiunea Orilorri romane 22
Stoln. Dumitrache, despre cele petrecute la Constantinopole 22 23
Scris6rea deputatilora romnT catre Peterson 23-24
Plecarea din Constantinopole a deputatilora muntenT 23
Fanariotit venz domniile, dupa St. Priest 25
Planula Ruiloril de a despopula trile romne 25
St. Priest despre Gr. Al. Ghica 25
Politica francesa la Constantinopole 25
Al. Ipsilante fa Cu Austria 26
Gr. A. Ghica fata cu Austria 26
Scrigrea lut Gr. A. Ghica catre Thugut (nota) 26
Intrarea solemna a luT Alex. Ipsilante in 3 Februarie, 1775 la Bu-
curescr 27
Esplicarea intArcliereT sosireT lul Ipsilante 27
Stoln. Dumitrache despre Ipsilante 27
St. Priest despre deputatiunea muntna 28
Firmanula luT IIa:mid (14 Novembre 1774) 28
Analisa firmanuluT 28
Nizamula Turcilora 28
PartisaniT luT Manole Voda 29
Apela la boeril emigratl in Ardla 29
Parscovnula intra in Divanula luT Ipsilante 29
Partida nemultamita, boerul Candescu 29
Divanul lut Ipsilante Alex . 29
Firmanula ala doilea, analisa luT 29-30 31
Evacuarea 0rib:III!' de RuI 31
Moneta de arama impusa de RuT 31
Ruil radica aurula i argintul din tra 32
Opositiunea lul Canta 32
Cum apreciaza Hamer pacea de la Kuciuk-Kainargi 32:
Al. Ipsilante. Reformele lut 33

www.dacoromanica.ro
 564 v. A. VRECHII

Pagina
In ce situatiune affit Ipsilante tra Muntensc6 34
ScutelniciT, posluniciT, Sloboqiile 34
Laurianti i Florianti Aronti despre Al. Ipsilante 33-4
Abusurile cu scutelnicil i poslunicir 35
Abusulti cu hirotoniile. Ploconulti VhidictiT 35
-Sate intregT de preotl 35
MazilT, nmurr, postelnicl 35-36
BirurT indirecte 36
Ponturile de aeqare a birurilorti 36
Abusurile cu birurile ; memoriti Kretulescu 36
ZapciiT, IspravniciT, abusurr 37
Claca Oranilorti, abusurI 37
Avaeturile zapciilor 37-38
Justitia, Ispravnicil administratorl i judecAtorr 38
Hotiile 38
Polcovnicir i cApitaniT In judete 38
Slujitoril Polcovnicilorti. AvaeturT, abusurT 38
Isnafurile. Breslele 38
Pogonritulti strinilorti 39
Ce face Al. Ipsilante ca s curme abusurile 39
Birulitrer la 136rta 39
Chrisovuld relativti la scutelnicir boeriloril 39-40
Abusurile noue 40
Pitaculti lur Alex. Ipsilante relativti la clac i pontulur Oranilorti . 40
Organisarea vatailord de plaiti 41
Carte de vAtie (notti) 41.
Zap.ciil de plr se alega dintre fiil de boerT 42
CeI doT polcovnicr. Aga din BucurescI 42
Carte de polcovnicie de Targovite (nota) 42
)) de judete (not) 43
Institutiunea ctpitanilorti de margine 43
VorniceT 43
Atributiunile vorniceilorti 43-44
Pripasurile de vite. Colaculti 44
Abusurile dela eolaca 44
M6surile lur Alexandra Ipsilante spre a curma abusulti 44
Avaetulti fixatti In banI 44-45
Vtaia tiganilorti domnescr 45
VtAqia de tiganT din FocqanT 45

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROISIANILORtr 565

Pagina
Carte domnsc5. dela Alex. Ipsilante relativg la justitie 46
Carte deschisl la IspravnicI cu instructiunI relative la justitio i
administratiuno 47
Religiunea sub Ipsilante 49
Oratiunea DivanuluI etre Vod5, de lasatulti seculuI 49 50
Chrisovulti luI Alexandru Ipsilante reorganisandil mn5stirilc si Chi-
noviile (not5) 50 56
Protectiune acordat5 Catolicilorti 52
Cartea BisericeI catolice din Campulti-lungti 53 55
Protectiunea acordat5. Luteranilorti i Calvinilorti 56
Chrisovulti Sasilorti, 4 Iulie 1777 (not) 56.-57
BotezatI din alte religiunt ProselitI 57 58
Alcxandru Ipsilante i biserica ardeln5 58
AjutorurI acordate la BisericI din Orientti 59
Cartea luI Voda pentru protopopulti dela Solid 58
Stefantt dela Scher 59
Chrisovulti mnstireI dela Drastorti (not5) 60
2 BisericI din eparchia metrop. Drastor (flora) 61
Institutiunea protopopilorti 61
NoiI protopopt Carte descbis5 de numirea lorti 62
ScutirI la ClericI 62
Cererile preotiloril din 1877. Anaforaua mitropolituluI muntnti Ore-
gorio ((iota) 63
Diclahii, cuvInt5rI rostite la bisericI 63
Organisarea justitid 64
Alexandru Ipsilante promite a da o pravill 64
Chrisovulti din 1775 organigna 4 Departamente pentru justitie 64
Depertamentulti de criminalion 65
Armasulti i statistica vinovatilorti
Oprirea casnelor la instructiunea vineI 65
Depertamentulti celtt mai mare din boeril mazai de clasa I-a. Atri-
bute. Obligatiuni 65
Cele dou'o' instante inferire 65
Apelulti dela Depertament la Divanti 65
Vornicea pe lng5. Depertamente 66
Despre Di vanuld domnescrt, ca instanta de apel pilele de adunare. 66
Ambff Vel LogotetI gAtescti Divanulti. Atribute 66
Despre judecgtorI . 67
Datoriile judecAtorilorti 67

www.dacoromanica.ro
566 V. A. IIRECHIX

Pagina
Judecatoruld nu 1)4:Ste impedica pre eel ce se judeca, de all face .
pledoariile orr-cAt de lungT 67
Judecatorula sa nu primsca pre procesanti pe la casa lord . . 67
JudeciitoriT sunt egalT la darea sentinteT 68
Hotaririle se dad de tata, iar nu in ascunsd 68
SI nu cedeze la influintele obrazelorti puternice 68-69
JudecatoriT dela Criminaliond stt nu crt,la numal decat marturisi-
rea unuT vinovatd, ca elii este autoruld crimel 68
JudecatoriT de a doua trpta a celora 3 Depertamente 69
Dintre judec6toriT de a doua trpta 41 propune Ipsilante a rndui
pe unuld din ceT doT IspravnicT de la judete, ca sa judece acolo
pricinile 69
Judecatorii vord av lefr 69
Regule pentru eel ce se judeca 69
Cum se sta inaintea judecatorilorii 69
Pentru zapciT. Datoriile lord 69
Zapciulii nu pte farA sentinta DepartamentuluT a face vre-o implinire 70
Zapciil nu potd introduce de la sine procese in Depertamente, nicr a
pune termend 70
BoeriT earl dad la 1775 credinta. lord la chrisovuld de organisare ald
Departamentelord 70-71
Codicele de legT alti lul Ipsilante, publicatil in Septembre 1780 71
Titluld generald ant codiceluT (nota) 71
Prefata codiceluT luT Alex. Ipsilante 72-73
Analisa codiceluT luT Ipsilante 73-81
Analisa Cap. I 73
II 73
Capitultt pentru vechill (avocatT) 74
Egalitatca inaintea justitieT 74
Vorba apelatie intia ra usitata 74
Ciobtele roiT 74
Judecatoria mareluT Spatard 74
Atributele 74-75
Judecatoria de judetd 75
Condicaruld de judetil 75
Infiintarea une tabule 75
Drepturile i indatoririle satenilora dui-A codicelo luT Ipsilante . . 76-78
Datoriile Ispravnicilora 78
DispositiunT de coda civild 78

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILORt 567

Pagina
Zestrea inalienabila 78
Fratir eel gracl marita pre surod 78
Motenirile 78
Most. abintestato. Cutia de milostivire 78
Epitropiile 79
Imprumuturt Camt 79
Protimisultl. Marginirea luI 79
1775 N-bre. Speciala dispositiune pentru protimisti 79-81.
Hotarniciile prin 4 judecatI 81
Judecata celoril 48 desflintata 81
TiganiT 81
Paragrafiile
pilele cand sateniT nu pot(' fi traY la judecata 81
ScolI. Cultura publica sub Ipsilante 82
Christ5ve relative la bisericI 82
Ardnastirea Coltea i qcla dela ea 82
Ipsilante rnduesce ancheta la qcoll la 1 Februarie 1775 . . . 82-83
Organisarea Epitropiel obqtescl 82
EpistatiI qc6lelorti 82
Chrisovulti de reorganisarea gc6le1orti 1776 83 89
Existenta de scoll romane In judete 90
Infiintarea qc6leI romane din Ploescl prin dascalulii Barbu 1777 90
Nu-I adeVratil ca sub fanariotI Wail fost colI cu limbb.' romnsca 91
BudgetuM c6le1orti din tra romnsca la 1780 91-92
Numele qcolariloril intern1 la S-tulti Saya 91
Scla dela Colea 92
Mnstirea Obedeanulti 92
Sc6la qi medic(' la mnastirea Obedeanulii 92
Sc6lele din orient(' 93
Scla domnsca dela S-tulil George-vechi 93
Dascalult Florea. Scutirile dascalilort 93
BoeriI martorI la chrisovult" c61eI din St. George 95
Seminar(' la mnstirea Obedeanu 93
Alex. Erochirica, predicator(' la 1775 94
Artele sub Alex. Ipsilante 94
Lojele artistilorti, pictorT i zugravY 94
Musica. Corporatiunea lautarilorti 95
Fabrica de hartia sub Alex. Ipsilante 95

www.dacoromanica.ro
568 V. A. IIRECIIII

Pagina
Chrisovuld harturghieT (fabrica de hrtie) de la Alex. Ipsilante 1776
(not6) 95-97
Breslele, industria, comerciuld sub Ipsilante 76
Protegerea bresleloril 97
Breslo noue 97
Mal marele staroste 97
BogasieriT i mrgelriT 97
Chrisovuld lord din 1776, Tulio 12 97-99
Chrisovd impedicAndfi neguttorT strinT a deslega marfa i a vinde
In detalid (1776) 99
Dreptula de targd, (hora, balciurT pe la moiT 99
Chrisovd in favrea olarilordi fabricantilord de vase de lemnil. 1775 100-101
Protectiunea comer3iuluT i industrieT prin tarifuld vamala sub Ip-
silante 101
Vinuld i spirt6sele strine proibite 101-103
Menzilurile (potele) 102
Chrisovuld reorganisgreT menzilurilord, 1775 Octobre. 103-107
Carvasara stabil in BucurescT 106
Privileghiile CampulunguluT sub Ipsilante 107
Actele mdnstirel Colta relative la carvasara (notil) 107
Chrisovuld Cmpulungulur. 1775, Februarie. (not) 107-109
Birurile sub Ipsilante 109
Vacritula strinilorti. Chrisovuld din 13 Decembre, 1775. (Nota) 110
Vama de hotard i de orad 111
Vama de la Ploec1 112
Vama olarilord din PloescT 112
SArdria 113
Ferria 113
Luminrituld do errt 113
Cntaruld domnescd 113
Fumrituld Bucurecilord 113
Bltilord 113
Cerarituld 114
Sapunritulti 114
Gostinrituld 114
Sr6,rituld muntilord 114
Mjritulti 114
Ierbarituld 114
Vama tutunuluT 114

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILORO 569

Pagina
CdminAritulti 114
Cotritula 114
Dijmaritultt 114
Tutunrituhl 114
Pogonrituld strinilord 114
Cotritulti la marf. 114
Privileghiultr cahvenelelorti 114
G rdurritul 115
Venitultr parprituluT 115
Viniriciulti 115
Oerftula 115
Darea de soimT 115
Darea breslelora 115
Birurile dare NM' 115
Nizamulti Turcilorti sub Ipsilante 115
Firmanultt relativ, din 1189 (1775) 115 118
CartI deschise relative la nizamula Turcilor 118
PazitoriT ca s oprse trecerea DunreT de TurcT 119
Beilicul, pentru Turd, la BucurescT 119
Casele de la Radu-Vocl 119
Palatti la Michaitt Vod. 119
Mrcuta reinoit 119
D-na Elena Ipsilante zidesce S-ta Ecaterina 119
MsurT de edilitate 120
Naziria podurilor 120
Apa la Bucurescr 120
Chrisovul apelord, de la Ipsilante 120-121
Conspiratie sub Ipsilante: 121
Cum considerati puterile pe Ipsilante 121
Boeruhl Cndescu conspiratortr, pedepsitti 121
Prta avea de Ipsilante bun opiniune 121
Firman de laud si darurT transmise luT Ipsilante 122
ConsideratiunT asupra politiceT europene 123
Colo dou6 conditiunT secrete suplimentare la tractatula de la Kainargi 123
Thugut In fata aceloril doug conditiunT 123
Francia cu ce ochI vede pacea de la 1774 124
Grigorie Ghica Domnulti MoldoveT 124
Investitura luT Ghica sosit la IasT 125
Divanulti MoldoveT si Principele N. Repnin 125

www.dacoromanica.ro
570 T. A. IIRECHIL

Pagina
Arzuld Orel 125
Noulti arzti la 3 Martie 1775 125
Invasiunea AustrieT in Bucovina 125
Gr. Ghica i Austria 125
Thugut i Gr. Ghica 126
Administrarea MoldoveI sub Gr. Ghica 126
Legislatiune nou. proiectat 126
Toma Log. ah 2-lea traduce institutiunile Comisiunel legislative ru-
sesci in 1773 127
Analisa lucrreT Logoltulul Toma 127
Influintele lucrreT luT Toma Logolkuhl asupra legilorti MoldoveT 127
Aedrunintulti MoldoveT din 1741 , 129
Codicele luT Gr. Ghica 1776 129
Chrisovulti de promulgare a codiceluT (not) 129-133
Analisa codiceluT 130-137
Ghenicon. Venitulti boerilorti 130
Thesavrofilakion 131
Rsurele 130-133
Judetele Moldovel la 1776 133-134
Organisarea judeeloril. Lefile 134
Atributiunile Ispravnicilorti 134
Condice la jude0 134
HotiT i ucigaiT 134
Rufetulti podarilorti 134
Privighiarea cantarelora 134
Vornicelultt de sata 134
VcariT 135
Supresiunea rufetuluT precupetilora 135
Puterea armatrt a Moldovel la 1776 135
Postelnicia 135
VittaviT 'i ciauiT de aprodI 136
de copiT i vtavulu de visterie 136
PantirT in judqe li PleT 136
VozarT la CovurluT 136
Oastea 'e'reT sub Gr. Ghica la I-a domnie 136
Garde de arnriutT 137
Financele sub Gr. Ghica 137
Sma visterieT la 1776 137
Analisa semeT 137-140

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILORtf 571

Pagina
Liui scutitY de boerT 138
Pe ce se cheltuiail veniturile t'n'reT ? 140
Lexicon ,pump'ratil din budgetii 140
Agentti politicii la Viena 140
DoctoriT Dragache, Fotache i I. Caragea 140
Sade. luT Gr. Ghica in cultura ti_irel 141
Ancheta la colT sub Mitropolitulti Gavrilti 141
Anaforaua DivanuluT, din 1 Iunie 1765 141-143
Resolutiunea luT Gr. Ghica 143
Chrisovula scedeloril de la Gr. Ghica. (Nota) 143-144
din 1747. (Nota) 144-146
Sc6la romana din Sf. Nicolae 146
Pitaculd de reorganisare alil acestel coll, 1776 Maiti 147
praniT sub Gr. Ghica 148
OranduelT dintre stapaniT de moil i dintre locuitorT 148
ConcesiunT Mane boerimeT 149
61 de vile de boerescti pe anti I 149
Enache Kogalniceanu i Gr. Chica 149
Stavarache in disgratie 150
CirculArT favorabile stenilorti 150
Afacerea Bucoviner opresce pe Ghica de la fapte bune de administrare 150
Zinckeisen i Domnia luT Gr. .Ghica. (Nota) 150
Bucovina. (Naratiunea afacerel) 151
Rolul AustrieT, Rusia, FrancieT 160
Rolult luT Gr. Ghica in cestiune 160
Uciderea luT Gr. Ghica 161
Thugut i Kaunitz despre Gr. Ghica 161
Conventiunea austro-turca, 7 MaT 1775 161
Art. 3 alti conventiuneT = 161
Scris6rea luT Thugut catre Gr. Chica, din 25 Maiil 1775 i rtispun-
sulti acestuia 161
AprecirT asupra purtreT luT Gr. Ghica 162
Rectificarea conventiunel la 6 Iunie 1775 162
Sumele cheltuite de Austria spre a rapi Bucovina 162
Const. Moruzi, instrumenfil austriaca 162
Delimitarea Bucovinel. Staruintele luT Gr. Chica 162
Rusia i Prusia impedica extensiunea AustrieT 162
Francia intervine pentru cesiunea Bucovinel 163
Dorinta luI Ghica de a pasta Sucva 163

www.dacoromanica.ro
572 V. A. IIRECHI

Pagina
Conflicta intre Ghica si generaluld Spleny din Bucovina. Austria se
inaspresce spre Ghica 163
Manifestula Mane Tereza din 27 Augusta 1777 catre locuitoriT Bu-
covinel 163-166
Acestii manifesta n'a fosta scrisd de romnti 166
Relatiunile dintre Turcia si Rusia iar inasprite 167
Positiunea grea a luT Gr. Ghica . . 167
Mazilirea luT Ghica planuita in taina 167
C. Moruzi menita a succede in Moldova 167
Delega0 TurcT tramisT la IasT 167
VersiunT diverse si despre cele intmplate la IasT 167
Capula luI Ghica expusti la P6rta 167
InscripOunea dela capula domnuluT MoldoveT 167-168
Austria instigat6rea ucidereT 168
C. Moruzi patronatil de Thugut 169
Zinkeisen despre uciderea luT Chica 169
Explicarea data de Divanula Turcti despre ucidere 169
InarmarT noue 169
Ecaterina si Voltaire despre Ghica 169-170
Purtarea RusieT & Cu uciderea luT Gr. Ghica 170
Constantinti Moruzi domnula MoldoveT 170
Manolache DraghicT despre C. Moruzi 170
C. Moruzi se declara nepota luT N. Mavrocordatd (nota) 170
Administratiunea Moldove sub C. Moruzi 171
Afacerea fruntariilortt BucovineT 171
Organisarea DistrictuluT SuceveT cu cap. FalticenT 171
Financele MoldoveT sdruncinate prin rapirea BucovineT 171
Reducerea rusumaturiloril . . , 171
Funqionaril sunt apreope top romnT MoldovenT 172
Numele boerilorti DivanuluT MoldoveT la 1782 172
Boerimea nemultamita de Moruzi, intetita de Muscall 172
Dou'd curente politice intre boerT 172
Miseliile elsteT turcese in tra 172
St. Priest despre acsta rea purtare a Turcilord 172
TrAmisula luT Moruzi, la Viena, Casarati 173
ConspiraOunea boerilorti, Logof. I3alanescula, Darmanesculti, Canta
Spataruld, Caminarula Romanov 173
Eftalele boerilora denuntanda pe Moruzi 173
Sptarula Cuza si Manolache Bogdanti Vel Vornicil 173

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORti 573

Pagina
Enache Kogalniceanu, despre acst conspirare 174
Resultatele conspiraret : Uciderea lut Cuza i a lut Bogdan . 174-175
Firmanul Porta aprobatord ucideret . . . 176
Naratiunea ucideret dupa versurile luT E. Kogalniceanu 175 176
RaicevicT,. sg Domenico Sestini despre repulsiunea Romaniloril de a
pedepsi prin mrte 176
C. Moruzi cauta a-vi atrago iubirea boerilorii 177
Chrisovula lut C. Moruzi din 15 Aprilie. 1779, fixand5 lefile i avae-
turile boerimet 177
Boerit jura la 1782 credinta lut C. Moruzi 177
Mazilirea luf C. Moruzi 177
Rolulti Porte, Rusia i AustrieT la mazilire 177
Cestiunea infiintarel de consulate in Principate 177-179
Actele luT C. Moruzi relative la *angal 178
Chrisovulti lut C. Moruzi pentru scutirea preotilora i diaconilortt de
darn catre visterie 178
1200 let donatt clet din Tarigradil 178
700 insula Patmos 178
Protectiunea ce acrda bisericeT romne 178
Povernele protejate. Proibitiunea spirtseloril din Polonia . 179
Afacerea consulatelor. Pregatirt de resbele 179'
Agitatiunt rusesa in imperiulti Turc 179
Francia intetesce pe Prta 179
Principatele sufer mult prin preparativele de resbelli 180
Manifestulti Rusier relativ la Crimeea 180
Conferinta intro P6rta i Rusia 180
Atanasie Comnen Ipsilante dragoman, la conferinta 180
Impacarea cu Rusia la Ainaly-Kavac in 21 Martie 1779 180
St. Priest intervine spre a se impca 180
C. Moruzi propune sporulti tributuluT Moldovet 180
Cetatea Ismail construita dupit sfatulti luT Moruzi 180
IaraV campania diplomatica relativa la stabilirea de consulate in
Principate 181
Nota esplicativa a PorteT in cestiunea consulatelor (nota) . . . 181-183
Lascarovil tramis de RuI Consula general' 182
Intervenirea lul St. Priest 183
Opiniunea lut de Vergennes Ministrul dela Versailles, in afacerea
Consulatelor 184-185
Reis Effendi persista' in refusulti de a recun6sce pro Lascarov 186

www.dacoromanica.ro
574 y. A. tlltEcmit

Pagina
Negotirile relative continue 186 187
P6rta admite consulatultl, dar cu reedinta in untl oratt turcescil,
dincolo de Dunrea 187
Beratulti Porte din Decembrie 1780 187
Potemkin nu admite solutiunea . 187
Lucrulti s trAgnzA Ong, la 1781 187
Prta cere avisula domniloril RomnT 187
Bulgakow ambasadorulti rusesca la Constantinopole 187
Turcia recunsce la 1781, Consululti generalt1 ruseseti din BucurescT. 188
Nota luT St. Priest din 24 Decembrie 1781 despre acestil resultatti 188
Carra pled6zi pentru infiinOrea de consulattl francesti in Principate 188
Raicevici Consulti austriacitRohag 10 la fuga fiilortt luT Ipsilante. 189.190-208
Fuga fiulor luT Ipsilante. Mazilirea 189-190-191
Cum esplicit fuga Dionisie Fotino 191
Dmna Ecaterina Ipsilante causa fugei Hord or 189
Beizade Alexandru Ipsilante la Brapvti 189-191
Constantinti la Brapvil 189-191
ipsilante bAnuitti ea' e inteles cu Austria 190
Scrisrea luT Ipsilante ctitre generalulti Eichholz din Ardla . . 190-191
Nota luT St. Priest despre mazilirea luT Al. Ipsilante 190
Generalulii Preiss serie tinerilorti fill aT lul Ipsilante 191
Scris6rea beizadelelort1 Ipsilante dare generalulii Eichholz 191-192
Impratulii Iosefil II 193
Mitropolitulti Grigorie intervine la generalult1 Preiss s inapocze pre
beizadcle 193
Episcopulti de Rmnicti, Filaret 193
Banulti Ghica 193
Marele Spiltarti Ioan Vticarescu 193
Creditulti luT Al. Ipsilante la Constantinopole dup fuga fiilorti 193
Opiniunea luT Herbert despre acestil credittl 193
Otrirea luI Alex. Ipsilante de a abdica 193-194
Atanasie Comnen Ipsilante despre abdicarea luT Al. Ipsilante . 194
Actele relative la cererea de estrdare a beizadeleloril 194
Ultima epistol a ha Al. Ipsilante din 25 Ianuarie 1782 194
Ct mal st Al. Ipsilante in Bucurec1 194
Instalarea luT Al. Ipsilante la Constantinopole 194
Fiji ILA Al. Ipsilante sosescii la Constantinopole la finele luT Aprilie.
Spesele fcute 194
Domnia lui Nicolae Caragea 195

www.dacoromanica.ro
 IST0111A ROMINLLORt 575

Pagina
Ce serie Ministrul francesti despre Caragea 195
austriacti IIerbert 195-196
Despre originea lul Caragea 196
Opiniunea luT Herbert despre Caragea 197
St. Priest si Caragea. Opiniunea lift St. Priest de Caragea . . 197
La Roche secretarulti luT Caragea 197
Nota luI St. Priest din 16 Februarie 1782 catre ministrulti de ex-
terne din Versailles 197 198
N. Caragea arnica i altt RusieI 198
Le gateau titre! 199 203
Impartla secreta a placinteI 199
Voltaire despre Turcia 199
Volnay 199
Carra 199
Peysonnel 199
De Chenier autorulti cartel' Rvolution de l'Empire Ottoman . 199
FactorI noi politid: Frederic aid Prusier 199
Gaffrin, ministrulti Rusiel la Constantinopole 200
Frederic destpta Europa asupra politicei de impartla a TurcieI 200
Memoriulti RusieI din 19 Novembrie 1782 200
Art. 3 din memoriultt Rusid relativti la Principate 200
Rusia prepara. de nett rtisboiti cu Turcia 201
Rusia cauta aliatI 201
Venetia solicitata' de Rusia contra Turciei 201
Memoriulti Rusid din 19 Novembrie 1782 200 201
AgentiI secret.' al' luI Caragea, la Viena 202
Abatele Ayola, agentti alti luI Cara.gea 202
Francia indmna pre Turcia sa evite rtisboiultt 202
Actele relative (nota) 202-203
Speranta de evitarea rtisboiulul in 1783 203 204
Potemkin aspira la corna ri1or romAne 203-204-206
Iari propunerI de impartire a Turcid 203
Monsieur C. (Carra). Proiecte politice 203-204
Rusia anexza Crimeea 204
Prusia propune Turcier aliant cu ea 204
Francia refusa a se alia eu Turcia 204
Francia se ingrijesce de consecintele une impartirI a Turciel . 205
Memoriulti relativti, din 26 Martie 1780 205
Planulti Francid de a crea unti stattt nog din Principate . 205

www.dacoromanica.ro
876 V. A. VRECERI

Pagina
Ecaterina a RusieI adopta planuld Francid 205
CI-lazuli:1 Constantin rege ah Constantinopolulul 205-206
Rusia face mare pregatire de rtisboi 206
Opiniunea FrancieI relativa la statulti bizantin sub Cnzulil Cons-
tantin. (Nota) 206
Nat plant' de imparOre a placintel. (Nota.) 206
Afacerea consulatelortl 207-213-216
La Roche .serie din Bucuresd guvernulta din Versailles despre con-
sulul' ruseset1 din Principate 207
Ioand Severind succede in 1782 consululuI Lascarof 207
Firmanuld padiphului &Are Domnit Principatelorti de recun6seere a
a ltif loan Severin 207-208
Austria tramite in Muntenia ung secretarz7 aulic' 208
Raicevid agentti comercial primita in 1ra 209
Temerea Turcier de ae4area de consull ruqY 209
Const. Moruzi i Consulul Lascarof 209
Rusia nemulOmit de Moruzi 209
'Mazilirea luI C. Moruzi 209
St. Priest despre mazilire 209
Alexandra Mavrocordatd (Dely-Bey) 209
PreAmblrI tiptil ale luI Al. Mavrocordatil 210
Pane i carne iama 210
Saracimea arnbla dupa Mavrocordata 210
Macelaril i brutarff sub Mavrocordat 210
SlujbaiI OnutI de apr6pe 210
Boerimea striga contra luI Mavrocordat 210
RaicevicI i boerimea contra luI Mavrocordatil 210
1116.surT administrative luate de Mavrocordat 210
Evreil scoI de prin sate 210-211
Deshintarea velnitelord de horded 211
Cari sunt boeriI DivanuluI lul Alexandra C. Mavrocordatd . 211
Starpirea hotiilor in 1783 212
Bilet de identitate obligatori pentru Orand 213
Potera din slujitoriI de Orheid, Soroca i din Leventi 213
Satele unde s'a intmplat hotia orI crima sunt r'spunsl'tare 213
Alexandra Mavrocordat combate energicd infiintarea consulatuluI
austriacti 213-214
Iarar acte relative la atacerea consulatelor 213
Caragea serie vizirulul in 9 Iulie 1782 contra luI Raiceviel . . 213

www.dacoromanica.ro
 ISToRtA RomiInLoRtr 577

Pagina
RaicevicI privighitoril all navigatiund Po Dungre 214
Caragea se tanguesce de purtarea luT Sergiu Lascaroff, consululd
muscalescil 214
Caragea nu primesce pe RaicevicT si din causa ca acela era in lega-
tura. Cu Ipsilante, fostula domn 214
Alexandru Ipsilante Inca nu voia pe RaicevicI de consult1 . . . 214
Beratul SultanuluI pentru recun6scerea luI Ioan Severinq 19 No-
vembrie 1782 214
Firmanuld PorteI relativil la reclamatiunile unor negutitorT din
Brasov 215
RaicevicT consult:I in Septembre 1783 215
Recun6scerea lur Raicevid in 12 Octobre 1783 215
Instructiunile secrete ale luT Kaunitz care Herbert relative la infiin-
tarea consulatuluI in Principate. Pe ce base core Austria aseme-
nea consulate ? 215
Tratatul dela Pasarovitz i celii de Belgradil fata cu cererea A ustriel
de consulate in Principate . . . 215
RaicevicI este consul cand deja Caragea nu mg e domnitoril . 215
RaicevicI face incurcaturT luT Alexandru IvIavrocordat 216
Afacerea de delimitarI despre Ardl 216
Alexandru Mavrocordata acusat de RaicevicI ea permite hop la ho-
tarele ArdluluI 216
Herbert desaprobb. purtarea lui Raicevicl 216
RaicevicI suscita noue conflicte cu Al. Mavrocordat 216
Reclamatiunile DomnuluI MoldovoI contra lur RaicevicI 216
RaicevicI prov6ca mazilirea luI Al. Mavrocordatil 216
Herbert vestesce luI Raicevicl mazilirea 216
Reis-Efendi Ismaila protege pe Al. Mavrocordat . . . . . 216
Chrisovula luI Al. Mavrocordat, din 9 Martie 1784 si fav6rea comer-
ciantilord ArmenI, supusiI AustrieI 216 217
Cornaritulii Armenilor 217
Conita 217
Vama Armenilor' pentru cal 217
Desetina 218
ArmeniI nu vor da cal de Mai 218
Jurisdictiunea asupra Armenilorti supusl austriacI 218
Al. Ma vrocurdat aplica' in tra capitulatiunile Turcie cu puterile straine 218
Elti se supune a aplica si legea vamall de 3 0/0 218

/stork Itomdttitora fie V. .4. Urechid. 87

www.dacoromanica.ro
678 V. A. MtECHli

Pagina
Firmanult1 PorteT din Maig 1784 de aplicare in Principate a tracta-
tuluT de comercig dintre Turcia cu Austria 0 Rusia . . 218-219
Noulti hatifoerifil alti PorteT , 219
Sain Gherai abdicA la Octobre 1782 din guvernulti CrimeeT . . 219
Trupe rusescT in Ucrania 219
Incorporarea CrimeeT la Rusia in 8 Aprilie 1782 219
Turcia se gateqce de rAsboiti 219
Francia impedicg rAsboiulti. Ce crede St. Priest? 220-222
Rusia i Austria agith 0 cestiunea Principatelorti la Constantinopole 220
Lascaroff influinte in BucuregcT 220
Intrigile luT Bulgakof contra luT RaicevicT pe lAngil Caragea . . 220
Memoriulg lul Bulgakof din 16 Novembre 1782, relativa la Principate 220
Mazilirea luT Caragea 221
Al. Ipsilante lucrzA la acst mazilire (0 cu notti) 221
Esaulti 0 rechemarea din esilti a luT Al. Ipsilante 221
Noulti Domng Michailg Draco (Sutu) judecatii de St. Priest . . 221
La Roche ataatti la noulti Domnil M. Sutu 221
Negociatiunile lul Bulgakoff cu -Divanulti continu5. 222
P6rta da untl nog hatierifti in Ianuarie 1783 , . . 222
Cuprinsulti batierifuluT trmisti luT M. Sutu 0 Al. Mavrocordatil . 222
Salaberry despre noua conventiune a Turcilorg cu Ru01 . . . 222
Ce scrie Chenier, inteacsta. (Nota) 222
Ambasadorult Ainslie alti AnglieT impinge pe TurcT la rasboig 223
Semnarea nouluT tractatt la Chiosculti oglindelorg 223
Alex. Mavrocordatti (firarulg) 223
Herbert esplica acst, schimbare In nota ciltre RaicevicT, din 12 Ia-
nuarie 1785 223
A. Calimahti, dragomang in loculti luT Al. Mavrocordatil . 223
M. Dr5ghic1 despre noulti Domnti 224
Divanulg luT Al. Mavrocordatil (firarult) 224
Fapte 0 evenimento de domnia lul Al. Mavrocordatti 224
Firlea Vodd 224
Cestiunea desertorilorti Ardlulur in 1785 224-225
BoeriT 0 Domnulti aprA energicti sloboqiile 225
Cestiunea ciobanilorg ardelenT . .- 225
Amenint5rT din partea AustrieT la adresa nouluT Domng 225
Bune relatiunT intro Bulgakof 0 Herbert 226
RaicevicT 0 Severing in Principate nu prea in bun5. armonie 226

www.dacoromanica.ro
 tgrotui ROMINILORt 579

Pagina
Chrisovula din 28 Decembre, 1785, 4isti sobornicesca, aid luI Al. Ma-
vrocordata &anal 226
Cestiunea daniilora in Moldova 226
Abusurile protimisulur 226-227
M5nastirile nu pota vinde proprietatile 227
Nizamula relativil la tiganI - . . 227
Sobornicescula chrisova in vigore la 1785 { 228
Anaforaua Divanuld din 14 Augusta 1785 relativa la chrisovultt so-
bornicesca 228
Resolutiunea DomnitoruluI pe acsta anafora 228
Intardierea promulgareI chrisovuluI causele aceste intarcperl . 228
Chrisovulil din 1 Maid 1786 229
Sa nu pornsca nimenI judecata nedrpta pentru moie, sub pedpsa
de batae 229
Vasile OnofreI fostil visternica 229-230
Alexandru Mavrocordata reinoesee chrisovula Armenilora supu0
austriacI 230
Chrisova pentru negutitoril primintenT din Novembre 1786 . . 230
Negutitoril pamintenI pu I la birti 230'
ConditiunI nefavorabile tientru comertula parnintna 230
Sistemula de protectionismil sub Alex. Mavrocordatil firarula . 230
Fabrica de sticla la MAUI in 1786 230
Rufetula owl& ScutirI 230
InformatiunI despre colI sub Constantina Moruzi i Alexandru Ma-
vrocordata 230-231
Logof6tula Gheorgache. Condica obiceiurilora. Despre colI 231
Progresula limbeI romane 231
Dascalula green i da'sealula romana 231
MasurI de edilitate sub Alexandru Mavrocordata . . . 231
Podurile din Ia0- . 232
Spitalulti S-tula Spiridonii . . . , 232
Palatulti Bogdana-Seraia arde in 1734 232
Mrtea MitropolituluI Gavrild Calimahin 232
Conflicta in biserica moldava. 232
Iacoba archimandritulii greca dela Barnoski candidatti de Mitropolita. 232
BobriI cera mitropolita pe Leona piscopulii de Romana . . 232
Patriarchula in fav6rea greculuT Iacobil 233
Atanasie Comnen Ipsilante. Despre conflictula bisericesc . 233
Mioglu Capichihaia a MoldoveI 233

www.dacoromanica.ro
580 It. A. ulisCial

Pagina
Samuild Archiepiscopuld Efesulul, intrigl contra luT Mavrocordatil
Voda , 233
Misoglu isbutesce a face ca Samuild sl fie exilatd din Constantinopole 233
Amesteculd zarafuluT Petrache in aceste afacerT 233
Familia Moruzi ajutata de zarafuld Petrache 233
Greculti Iacobil Episcopti de Romand 234
Mitropolituld Leonti refuz a sfinti pre Episcopuld greca . 234
P. S. Melchisedecd despre Jacobil greculd 234
Simoniile luT Iacohd 235-241
Procesuld pentru aflarea hotiilord lul Iacobti 241
M6rtea luT Iacobil la FocsanT , 240
Cadavruld luT Iacobti aruncatil la cAnT , 240
Destituirea tuturord clericiloril gred din eparchia Romand . . 241
Fuga luT Alex. Mavrocordatil in Rusia , 241
DrAghicT. Desprq domnia lul Mavrocordatil 241
Nemultmirile trei de acestii Domnd . 6 241
Disgratia luT Reis-Efendi Ismaild Pasa 241.
Alex. Mavrocordatil d'A banT la musclT sri se menting in domnie. 242
Fuga luT Mavrocordatd dupg DrOghicT 242
Dupg versiunea luT Lauriand 242
Dupl versiunea luT Atanase Comnen Ipsilante 242
Explicatiunile DivanuluT MoldoveT cu Prta 243
Reclamatiunile TurcieT contra RusieT 243
Nicolae Caragea domnesce cu frica de rscle _ . 244
Dare extraordinar, de 10 lel de casa 244
Arond Florianti. Despre Caragea 244
Laurianii. Despre Caragea , 244
Dionisie Fotino. Despre Caragea 244
Pitaculd luT Caragea oprindil conversatiile politice in cahvenele 245
Caragea iea mOsurT de a impedica orT-ce intrunirT de nelpte . . . 245
Caragea ordong s'O fie arestatf tal ceT ce Ambl Mil felinarti sera. 245
Oprirea relatiunilord boerimeT cu strintatea 245-246
Pedepsirea luT Toma Crilinescu si exilarea luI la Znagovil, cOcT a cu-
tezatil a pasi peste hotare 246
Cartea de surghiunTh.cd a luT Toma COlinescu 246
Idem pentru Mincu sin Clinsca , 246-247
Infiintarea pasusuluT de c.tre Caragea pentru a opri esirea din tra a
acelord nemultamitT 247
Circularea relativl 247-248

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMiNILORt 581

Pagina
Logofqeluld Lupuld la Augustd 1782 isT fabrica und pasusti fa1. 248
Trimiterea la ocna a LogofeteluluT Lupulti pentru plastografi de is-
caliturT pe ravasd de drumd 248
Caragea imputa eapitanilord dela Dunare c nu pazescd bine mar-
ginea i pentTu mita lasI TurcT s intre in tra, contra nizamu-
luT dobanditd 248-249
Cutezarea de a se opune la ordinele DomnitoruluT era gred pedepsita. 249
Pitacti catre Vel Armad pentru pedepsirea luT Curcea Parcalabulti
ca a saritti si a batutd pe copiluld din casg contra porunceT . 249
Caragea face catagrafie de uniforme, arme i caiafete in scopd de
a .opri yortula lord nelegald 249
Carte catre Vel Spat. i Vel Aga la 1783 Februarie 14, ordonandd
facerea acesteT catagrafIT 249-250
Cul dote slujbele N. Caragea? 250
Arond Floriand cice ca acestd Domnitord a adusil cu sine multI Greer
si le-a datd slujbele t6rel 250
Dup documente slujbele Orel' sunt date cele mar multe pe mat-die
boerilord pamintenT 251.
In magistratura se afla prea putine nume strAine la 1782 . 251
Numele Ispravnicilord judeOlord in 1782. (Nota) 251
BoeriT judecatorT la 1 Aprilie 1783 cu budgetuld lefilord . 252-254
Depertamentuld de spte 252
op-U.1 252
criminaliond 252
Divanuld CraioveT 253
Criminalionuld de Craiova 253
BoeriT epitropT obsteseT 253-254
Judecatorif judeOlord 254
Caragea adaoga la tribunalele SpataruluT i AgeT cate und anumitd
judecatord . . . 255
In Divanuld freT, la 1783, boeril pmintenT 255
Caimacamuld CraioveT, banuld Ianache Hrisoscoleo se inlocuesce la
lunie, 1783, cu Dumitracbe Ghica, rnduitd band 255
Aserpnea luT Arond Floriand ca N. Caragea f-a adusti o multime
de fanariotT cu sine-O, nu pare esacta 255
Administratiunea. Pranuld sub N. Caragea 255
Caragea a data energice circularT prin earl cu OCfl i batae ame-
ninta pe logofe0 i gramaticT earl` nu puneati pe raporturile
trimise la centru, locul, judetuld 255-256

www.dacoromanica.ro
582 V. A. ITRECHI

Pagina
Circulare de acestil feld catre IspravnicT 256
Caragea n'a fostil indiferentd de s6rta tgranuluT 256
Circularea la 4 judete : Ilfov, Prahova, SacuentI i Buz'd, relativa
la dreptulti satenilord 256
Domnuld obliga pe satenT a ara la timpil i multi!' in prevedere cu
esportula grinelorii la Constantinopole 256
In interesuld agricultureT N. Caragea repeti in 3 Aprilie, ea tranuld
s nu fie trasil in judecata in luna luT Aprilie 257
Asemenea in luna Iunie ca 01-0 p6ta cauta de munca cmpuluI 257
Si de culesuld viilord (15 Septembrie 15 Octobrie) era vacanta
si nu se chiarna la judecata satenil 257
Carte la Caimacamuld CraieveT Ianache nrisoscoleti, din 1783 Aprilio
28 ca slujbasiT i zapcii sa se p6rte cu blndete catre locuitoril
stenT 257--258
N. Caragea surghiunesce peste Dunare pe und Gheorghe Deliu cacT
a jefuitd und satd . . 258
Cartea catre vel Spatard din 1872 Decembre 8, pentru acestd Gheor-
ghe Deliu 258
Justitia sub N. Caragea 258
Resplata ce ad condicaril de judete pentru diverse slujbe . 258
InstructiunT ce (la Carao.ea au referint la condicarT i justitie . 259-260
Caragea a data maT multe poruncT in contra abusurilord . . 260
Carte deschisa la 17 Jude-0 cu povtuirl si ce chipd s urmeze pen-
tru ale judetuluT si ale visterid 261-263
Caragea crca sa strpsca hotiile 263
Pitac catre boeriT judecatori cum sa procedeze la judecarea prici-
nilord 263-261
17 OMIT legate la Ispravnicil de judete pentru hay 263
Caragea prin Arzuli sti i ald Teret Romanescl cere PorteT s nu
mal slob64 firmane la ceI nemultamitI cu judecata DivanuluT
Vre
Biserica. Scla sub N. Caragea . .....
Caragea n'a cautatd multi-.' de biserica si sc6la, dar nicI le-a neglijatti.
264
265
265
In 22 Septembrie 1782 Dumnitoruld da importante instructiunT (cir-
cular catre IspravnicI relative la protopopT si bisericI i pre-,
sce abusivele taxe prelevate de el' dela crestinI 265
InstructiunT de datoria ce ati protopopil i preoi i taxele ce ail a
percepe pentru vre-o slujba' . . . . , 265-266

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR# 58

Pagina
Proclamatiunea luY Caragea indemnanda pre locuitorY sa fie bunI
crestinf 266
Comunicarea proclamareT prin 17 cal deschise in care se amintesce
cate ai ptimita tra in 7 aril' 266-267
&Mole inflintate, orY reorganisate sub Alex. Ipsilante continua a
funciona si sub Caragea 267
Boeril epitropi se ocupa Cu administrarea sclelora 267
Pitacti catre boeriI epitropY din 1782 Decembrie, pentru asedarea co-
pilului sin Vasile Brbiera-Basa la scla ot S-tula
Saya, pentru inv'ttura 267
Episodulti incercard unora scolarY dela S-tulti Saya de a otravi cu
foriciica pe alt,I ucenicY, orY pte i dascalY 267
Pitacula luY N. Caragea interdicnda vindarea de asemenea otravurY
nicT iarba de pusc. 267-268
Aceste m6surY se aplica ma cu vig6re prin una nog actil Pitacula
ate vel Sptara i vel Aga a nu ingadui pe pravaliasI s
soriciica i iarb de purl (1782 Septembrie 1) 268
Domnula adresza una pant' vel. boerl in 1 Septembre 1782, sa
cerceteze pe bacanula adusti, din pravalia caruia s'a cump6rata
soriciica i sa-la pedepsesca 268
Pe mosia sa, Hagiula Stana Jianulti biv Vel Paharnica, a cladita
biserica de piatra i chiliT pentru calugarY i altY menl graci.
A facuta si o cOla romansc la care contribuira j locuitoril
de pe mosie, cart ail bunti *tie' in meseria tabcariel. Dom-
nitorulti mal adaoga i alte veniturT in fav6rea bisericeY isc6leT. 268-269
Sulzer, cele treY volume ale sale, Geschiclite des Transalpinischen
Daciens despre scol1 269
Tipografiile, organele cele maT importante ale cultureY se imbuntita-
tesca alturea cu sc61ele 269
In Bucuresd, vamesulti Nicolae Lazarti, carele a infiintata fabricele
de hartie, a isbutita a dobandi proibitiunea cartilorti din Ardlti
si este protegiata de Caragea 269
Pitaca catre boeriI epitropY pentru tipografia luI Nicoli 269-270
Hotarele Ord. Zacherele sub Caragea 270
Condica domnsel No. 9, importante acte relative la hotarele Orel
despre Ardla 270
In afacerea zaherelelora, Sultanula trimite la 1783 luY N. Caragea
una firmana stabilinda nizam 270
Nizamula Sultanulul in afacerea zaherelelorti 270-273

www.dacoromanica.ro
584 V. A. IIRECHI

Pagina
Cuprinsulti firmanulul documentza situatia in care se afla N. Cara-
gea in tra Romansca 273
Se vede din firmanti el la Constantinopolil e cunoscut cA boerimea
e neplacutO surprinsa de numirea luT Caragea ca domn . . 273
Caragea &idea vina pre boerT de intarclierile orT lipsurile intmplate
In indeplinirea .cererilord Pond 273
Amenintarile de asta data n'ail avuta etectulti ce spera Prta si Ca-
ragea Divanulti trimite PorteT unti arzi1 magzartl, prin care
aducAndO cu spirita imputad DomnuluT, enumera tte sarcinele

Arz-magzaril dela Valachia din 1783 Aprilie ......

grele ce Ora a avutti de suferitil s"i pe care le-a implinit .
.
. 274
. . 274-278
R6posatulti Aroni1 Florian. Despre marea greutate a zaherelelorti . 278
Lipsa de pane in Valachia la 1782, in 3 Decembre 1782, prohibirea
esportulul vitelor spre Ardl i sa permit/ importulii cerea-
lelora din Moldova 278
Balciurile dealungulO Dullard oprite Cu scopil de a nu da ocasiune
Turcilortt sa villa in tra, calcandil Nizamul opritodi . . . . 279
Inchiderea blciurilor, pagub nu numaT pentru visterie ci i parti-
cularilor5. Facerea de targurT orT balciurT la mosiT, o fav6re acor-
data, de Domna boeriloril 279
Cartea domnsca sri nu se tie sboru127, adeca bdlciulil de la 21 Maiil (SE
ConstantinO) de la judetulli 0161 (apr6pe de Slatina) . . . . 279
0 paguba mare adusa, visterieT i boerilorti cu esirea din tra a br-
saniloril oile lorg fax% sa-sT platsca taxele 279
Domnuhl da in 8 Februarie, 1783, dreptil boerilora s apuce po cio-
banT cand se vol.(' intrce, de plata oierituluT trecut . . . 279
Carte de slujba oierituluT pe 1782 (Octobre 10) 279
In 1783 Caragea acorda maT multe privilegiT de trgurT luT ve!
Vist. N. Brancovnu pe mosia Obileti, jud. Ilfov, mosia Gagenii
In Saac ; luT Vornica Moruzi pe mosia Ploesti o data pe anti . 280
Bresle. Industria sub N. Caragea 280
Caragea aeon% scutirT breslelodi. FabriceT de postavl Scutire
el de oieritil. Locuitorilorti din plaiul Rmniculii Sratil le-a
creatil debuseil pentru fabricatele loril de butT. nrgil la Rmna. 280
Breslele cu vechile lorti statute. Abatere in actula numireT directe
a unuT Baca!-Basa 280
Actuhl numireT luT Bacal-Basa Danin 280-281
0 noua brsla din bufar, din 1783 Augusta 281
TotO asemenea ca pentru Mean! N. Caragea randuesce unii t(Cu-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA nomtulmoRTI 585

Pagina
iunmgi-Bafa peste argintaril din Bucurescr, in modti directfi iar
nu prin alegere, ca a judece 281
Altor bresle N. Caragea le-a renoit vechile chris6ve 281
Protectia ce N. Caragea acordl comerciulur, ineficace din causa scu-
tirelorti totti mar marl' ce acordase negutitoriloril Austriacr 281
Hisuirile de plata a datoriilorti moratorium 281.
Moratorium aid lur Constanting din Thrgovite 282
Carte legata la Banulti Craiover s oprsel abusurile zapciilorti la
balciurr 282
Financele tfirer i domnecT 282
Atanasie Comnen Ipsilante despre Consululti Austrier (notti) 282
Deficitulti vmilor nota) . . . 282
Vama peilor de epure 282-283
Aplicarea la Principate a tratatelorti de comerciti ale Tumid cu
Austria 292
Ponturile vamer 283
BanT cheltuitT la Constantinopole spre a paralisa pre Ipsilante 283
Alexandru Ipsilante exilatti la Rodos 283
Stitt' exilatti la Tenedos 283
La dragomanatil, beizadea Ioan Mavrocordatti 283
Ponturile vinariciulur (nota) '283
Caragea marit pre fiica-sa Zamfira cu I. Mavrocordatti . 283
Alaiul mireseT (nota) 283-284
Caragea face agricultura 284
Recoltele lur Caragea luate de M. Sutu 285
Seri:161.T la Curte 285
Receptiunea noulur consulti rusescti la 14 Februarie 1783 . . '285-286
Alaiula i ceremonialulli . 286
Kadi Effendi ahl Georgiovulur citindti firmanulti 287
ReceMiunea patriarchulur de Ierusalimfi . 287
Alainla filoni lul Caragea 288
Alaiulti de Bobotza 289
Aelarea reedhier domnecr la Cotrocenr .. 290
Actele relative 290-291
InstructiunT date Divanulur la ocasiunea mutarer la CotrocenT 291
Edilitate 291-296
Obt6sca Epitropie sub N. Caragea . . 291
Vornicia de podurT i polcovniculil sat 291
Veniturile vornicier de podurr 292

www.dacoromanica.ro
586 V. A. IIRECilli

Pagina
Colacult1 vitelora de prps 292
Beilicurl pentru pavele 292
Carele ce eaiati din Bucurec1 obligate a incarea gratisii pamintulti
din anturl 292
Pitaca luI Vel Spataril ca sa oblige pravalia0I a curati stradele 292
Rolula polcovniculul de podurI. Astuparea gaurilora din strade. 293
Pitacula luT Veda din 20 Novembre 1782, privitora la strade . . . 293
Tufe, paie, cenua servescil pentru astuparea gauriloril din strade. 293
Se pavza de preferint stradele in care locuia vre-unil personagi'
importanta 294
Podulti de la Divanti-Effendi 294
Carde de lemne i fna sa nu stationeze pe strade, ci In piete ota-
rite sub ped6psa de bataie 0 de confiscare a lemnelora, etc. . 294
Pitacula relativa, din 7 Aprilie 1783. (NotA) 294
Anumite 4 prtI ale podurilora marl' 294
Pitacil din 22 Augusta, 1782, catre Aga 0 Spatarul, sa oblige pe
tosi sali mature courilo i sa aiba apa dinaintea pravalid s,41
a easel 295
Asemenea sa fie de fie-care casa, boersca, orI negutitorsca d la
10-30 cofe gata 295
Pitacil sa nu se Vila Mat in ora01, ci afara, la margine 295
Podurile peste Dambovita de cine sa se fad. 295
Podulti din Gorgad - 295
Stol. Falcoianu mumba0ra la facerea acestla poda in 26 Aprilie 1783. 293
Maaura de oprirea vnlarel WO/flora aiurea decal la spiteril . 295
Spitalula ColteI 296
SpitaluluI dela Panteleimona i-se da de Caragea ca venit fumari-
tula a 5 judete oltene 296
ata platea fumrita pravaliile de peste Oita 296
Michaila Sutu domna alti Muntenid 296
FamiliI noue fanariote aspiranda la tronurI 296
Ipsilante, Caragea, Sutu, Mavrogheni, Moruzi i Angerliu 296
Despre familia Sutu In Ata.nasie Comnen Ipsilante (nota) 296
Diamantalie Draliu (Sutu) (nota) 296
Ce insemnza vorba cSutu 296
Cum esplica Arona Florian i Lauriana mazilirea luI Caragea . 297
St. Priest despre acsta mazilire . 297
Carra scrie luI de 'Vergennes in 23 Augusta 1783 despre planurile
Rusid filth' eu Turcia 297

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORtt 587

Pagina
Acelaqi despre mazilirea lul Caragea 297
Rusia va lua Basarabia, Bugeaculti, Moldova i pte i Valachia 298
Rolulti Franciei fatA cu proiectele RusieT 0 ale Austriel 298
Portretulli luT M. Sutulti 299
Intrarea oficiall a lui M. Sutu in Bucuresci 299
Proclamatiunea luT M. Sutu, de domnie 299
AlainIii intrArei in Bucuresci 299-302
Boeril din Craiova cell voie sa vie la Bucuresci sA-lii salute 302
Alaiuhl Domniel la IsvorulA tAma'duireT 302
Alaiuld cailorg domnefci cand sunt scoqi la cirtt 302-303
AlaiulA DomnieT afara. la BiniA . 303
R6spunsulA lui Voda catre boeriT craioveni, oprindu-T de a veni la
Bucurec1 305
Reedinta ha M. Sutu la Cotrocenr ., 306
Nu tag Ora era multamita de noulii Domnd 306
Arzula Ord de tmultamire pentru numirea luT M. Sutula. (Notti) 306-307
Ala doilea arza cerndil PorteT paza privileghiilortl 'echi . . . 307
Manifestarea nemultumireT Orel 307
Pitaculil luT VodA din 9 Augusta 1783, oprindA vorbele de politica
prin cafenele 307
Nimeni sa nu OM gAzdui la hanurT de nu va av ravaqii de iden-
titate de la Spatarti, orT Aga 307
Nizamil pentru a se sci cine infra. i ese din oraii i din Ora.
Instructiunile relative , 308-309
SpAtarula Grigoracu Balaache 308
Introducerea censure! tiparuluT 309
IngrAdirea orapluT, de mahalagiT. (NotA) 310
Dregerea drumurilora i astuparea baltacurilorti 311
Strajr prin strade 311
Pravaliair obligati a 5ntretine afara felinart1 aprinsii t6tA neoptea 311
MsurT cu referint la paza de focit. (Nota) . 311
Alaiil ordonatil de cAte off va ei M. Sutu prin Bucuresci . . 312-313
RindaT de pug la CotrocenT 313-314
Administratiunea sub M. Sixtu . 314
BoeriT re.nduitT IspravnicT. (Nota) 314-318
Ispravnicia nestatornica sub M. Sutu 315
Circumscriptiunile Logofetilord marl' dupg pitaculti din Decemb. 1783 317
Paharniculg Romaniti Caimacamulti Craiovei . ,. 319
Ianalie Hrisoscoleil succede luT Romaniti 319

www.dacoromanica.ro
588 V. A. IIRECILI

Pagina
MIT de insciintare pentru caimacamia acestora (nota) 319
Epitropia obstsca se numesce Depertament'a 320
Renduire de alti 3-lea Logofatti la epitropie (notti) 320
Polcovnicia de judete sub M. Sutu 320
Carte de polcovnicie de judetti (nota) 320
Slujitoril polcovnicescI 321
Cart1 legate din 20 Novembre 1783 relative la abusurile cu slujitoriI
polcovnicescr 321
Polcovnicia de ste. CazaciT de Wrgoviste 321
Cartea de polcovnicie de Thrgoviste (nota) 32 L
Polcovnicia de Craiova 322
Capittiniile de judete 322
Carte de capitanT de judete (22 Februarie 1785) 322
Vatasia de plaid 322
Numirf- de vatasT de plait' (nota) 322
Carte de vtasie de plait, instructiunile lord 323
PonturI catre vataviT de plai 325-327
Importanta vatasilorti de plaid in organisarea administrativa . . 325
Urmarirea abusurilorti unora vatajI de plaid 327
Jaiba plaiasiloril din Argesti contra lur Iordache capitand i Gheor-
ghe vatafti 327
Pitacui luT M. Stitt' sa se anuleze decretele celorti earl est.' din
functiune e e 329
Jafurile Acute de Cocea vatava de plaiii 329
Pang la Vela Spatarti a ha cartile dela polcovnicT cnd se scota
din polcovnicie 330
Noulti Nizamil din 14 Augusta 1785 pentru orasuld Cmpulungti. 331
Epistata rnduita controlatorti faptelorti judetuluI din Cmpulungti. 331
Cartea luT Sterie de judetie la Cmpulungti 331
Justitia sub M. Sutu 332
Catastiha de judecatoriT rAnduitT (cu lefile lord) 332
Depertamentulti de spte 332 si 339
optd 332
criminalionti . . . . 332-333
Judecatorl la judete 333, 335 si 336
La Divanuld CraioveT 334
Criminalionula de la Craiova 334
Carte de boeriI judecatorI la Depert._ criminalionti de la Craiova 337
Carte de logotetie a treia la Craiova 337

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILORd 589

Pagina
Pitacurl de boerir randuill la Depertamentulil de opttl 337
Pitacti la Vel Logof6tulti Brncoveanu pentru orele de lueru ale
DivanuluT 338
JudectitorT stabilI cu leff la judele 338
Clucerulti Anghelache ce s'a ornduitti judectorti la Deport. do optti 338
Depertamentulii no de patru, la Craiova 339-340
Carte de boerif judecAtorT la Doljti 340
Numele judecAtorilorti de Craiova, in 21 Aprilie 1785 . . . . 340
M. Sulu atrage atenliunea Divanult4 din Craiova asupra
1111, ca instanl judeatorse 340
Carte pentru judecAtoria flour' de 4 boerI la Craiova 341-343
Alte ponturT date Cu nou6 cble inainte pentru tribunal provocate
de purtarea insolent a unuT boerti craiovnd 343-345
Carte de judecAtorie ce s'a ornduittl la Craiova, osebitil de Diva-
nun Craiovel, de 4 boerT 344-345
Numele boerilorti rnduilI la noua judecAtorie din Craiova . . 345
Carte de boerT judeatorT la judeetoria nou dela Craiova 345
MIT' legate la Ispravnicil judelelorti, la Caimacamill cu pov6luirT de
judecat 346-348
Pitacti la boeriT judeatorT la Depertamentulti de 7 pentru judecat 348-349
Carte Mr boeriI judec'toff. dela Divanulti CraioveY cu ponturT cum
s urmeze judecata 349-351
Idem dela Depertamentulti criminaliong 351-353
CrlI care IspravnicT de a gsi condicarT buril din boerina0 . . 353-355
Idem de a trimite condice pe t6te lunile 354
MgsurT reinoite de M. Sulu pentru convocarea DivanuluT mare . 355
5 Crll la 5 judele ot preste OM la ispravnicT pentru half . . . 356
Carte legat la caimacamulti CraioveT pentru furiT de cal . . . 356
17 CiirlT Po la judete pentru ho 357
Zapisulti Jul M. Filiqanu biv vol Armalt1 ce dfl M. S. Vod a nu
se va afla in fapte netrebnice 357-358
Carte legat la caimacamula CraioveT pentru MateT Gajulti ce ail clz-
nitti pe Mitrea Tire ot Balta Verde i pro Maria ot Isvre . . 358-359
Poruncl noue pent-1'u ca sl nu se primse nimenT la inchisre fr
porunca domnse 359
Carte legatit CaimacamuluT CraioveT pentru Odobaa dela Craiova 359-360
Pitacti luT vel Spt. s pedepssa pe Iovanti. fostil Neferti cu 100
toiage la talpl pentru ch a intratil iar in WA flinch"' surghiunitti. 360

www.dacoromanica.ro
590 V. A. 11RECIIII

Pagina
Cartea Caimacamulul Craiovel boerilord pentru vinovatil de meIrte
a-T trimite la BucurescI sa se cerceteze 360-361
Pitacti d-luT Vel Logolttl pentru a pazi pe boeriT Depertamentulul
criminaliond s'a vin regulattl a judeca 361
Pitacti la vel Logof6t5 de Tra-de-susti sa mrga, la DepertamenturT
sa dea nizamulti boerilorti judecatorT a se stringe de diminta,
la judecata 362
Divanula explica ca o datorie de 51 anT este perimata dela sine dupa
legile i obiceiuld t6rel 363
Jaiba luT Borai Iosif, suditti nemtesct pentru datoria de 1.000 ta-
lcrT ce cere dela unti Gheorghe C6da i Lazart Costeluld . . 363
R6spunsu1ti la acsta jaiba 363
Pitacti EpiscopuluT de Rmnicti i boerilort s'A iae sema avutulut lul
Gheorghe Hagiu, doftoruld dela Craiova . . 363-364
Dupit legTicopift nascutT din casatoria undi tigand cu o romana, erati
robT. t1 erati insa liberT daca se proba c sunt din florT 364
Und actti probandti acsta 364-365
Pita& catre boeriT epitropT de averea luT Hristodorti Mehtupciu ce
at muritti 364
Carte data StolniculuT Iordache Cretulescu s cerceteze jafurile s6-
vgrqite de nisce MoldovenT in sate de pe hotaruhl MuntenieT . 365-366
Pitacti catre Mitropolitulti sa larrmrsca daca este de a se extracla
niqte RuO, reclamatT ca desertorT, qi cu nevestele lora carT sunt
romance 366
Porunc starosteluT de negustorT sa cerceteze pe 6menT la vinslarea
lucrurilord nemiqcatre 366
Domnitorula conv6ca un Divanti extraordinara s'A se pronunte asu-
pra avereT r'posateT Rucsandra Cretulescu, cuT sa rgmana ? , 367
Biserica, Sc61a. Cultura publica sub M. Sutu 367
Porunca Protopopiloril despre partea Mitropolitulul pentru taina
S-tulul botez' , . . . 367-368
Domnitorulti se amesteca i in cele strictil bisericescI 368
CartI de ProtopopT la judete 368-369
CartI ce s'ad &misa pentru protopopT, la judete anume i cate . 369
M. Sutu adresa la 10 Decembrie 1783 o pastorala locuitorilord a
pazi la S-ta biserica' s6rbatorile de praznice, spovedanie, etc. 370
Cartile relative la acsta m6sura, 370-371
CartT la IspravnicT relative totil la bisericT . . . 371 372
Cart1 catre locuitorT in fav6rea religiuneT . .372--373

www.dacoromanica.ro
 'STOMA ROMINIT.ORti 891

Pagina
Asemenea la IspravnicI, din Augusta 8, 1785 373-374
Mitropolitula Grigorie. Judecata dela biserica OtetaruluT 374
Femeile se sfadesea dela strani. Le luirin romanescal 374-375
M. Sutu nu se prea ar ta religiosa ) 375
Incendiarea unei bisericT din ordina domnesca 375 - 376
Pitaculti din 14 Februarie 1784 relativa 376
PreotiT sa nu jure, sa nu puna mrturie WA scirea ArchiereuluT 376
Pitacula relativil, din 6 Octobrie 1783 376-377
Asemenea catre Logofatulti Brancovnulti, sa vestsca masura in judete 377
Popa adusa in fre la domnie 377
Pedpsa precurvarului dovedita 378
Pitacula din care se vede acestea 378
Venirea PatriarchuluT de Ierusalimil in Muntenia 378
Alaiula luT la S-tula Vasile 0 Bobotza (notA) 378
Carte legata catre Ispravnici relativa la calatoria PatriarchuluT la Cra-
iova qi peste Oita 378-379
Carte de maimandara pe langa Patriarchula 379
Chris6vele catolicilora. Toleranta religi6s6 380
Sc(51a sub M. Sutu 381
Pitacula din 25 Maiii 1784 catre Mitropolita, EpiscopI i boerf VelitT
ca sa inspecteze c6lele i sa propuna imbunatatirf la de 382
Anchet la orfanotrofie, in 26 Ianuarie 1784 382
Obqt. epitropie sa dea sma de gestiunea banilora 382
Polichronie randuita doctora la orfanotrofie 382
Clasa de musica creat. la S-tula Saya 383
EgumeniT de manastirt din BucurescI et intretina cate una copila
cu glasil bung la clasa de musica 383
Alta pitacti relativa, din 3 Decembrie 1784 383
Michalache Dascalula illusicosil rAnduita 383-384
Dificultatile ce intmpina. clasa de musica . . . . 384

tanda dificultatile
Musica nemtsca la clasa de musica. i la alaiurr
Lfa dascalului de musica Michalache (nota)
Orfanotrofie. Epitropulii el Vilara
. .385
Anaforaua boerilora epitropT catre Voaa, din 27 Februarie 1785, ara-

,
384-385

385
385
nu exista in realitate 386
Comisiu,nea care iea socotelile c5lelora (24 Iulie 1785) 386
Seaderea in budgetula e,51elora ordonata de M. Sutu in Mart. 1785. 386
Originea biblioteceT S-tulti Saya 386

www.dacoromanica.ro
592 V. A.

Pagina
Ambrosie bibliotecaril in 14 Martie 1785 386
Pitaca la epitropl pentru lfa luT Vilara 386
Pitaca de rnduirea bibliotecaruluT 387
Ala 2-lea pedagogos a la S-tula Saya 387
Biserica tuturora Santilora, localt pentru orfanotrofle 387
Pitacula domnescil relativil la venitulii orfamotrofiel, din 20 Mart. 1785 387
Stol. Dumitrache alege locala pentru orfanotrofie 387
Propunerile boerilora epitropl relative la orfanotrofie 388
Actele relative (nota) 388
Aprobarea DomnitoruluT M. Sutu 388
Alegerea unuI profesora de gramatica 389
Indatoririle acestul profesorg la 1785 389
ScolI pe la sate in 1783-1786 389-391
Licitare penttu frnasele dupa dascalula Neofitil 389
Sc61 la mo0a lul Hagiulti Stang Jianu 389
Sc61a la Agiescl. Venitula el in 1785 390
Aprecien l asupra venitulul c6le'f din AgiescI 390
Sc61 la moia Prjba poly') a lul IIagi Stand Jianula 391
Sc61a la CornesciI lul Scarlata Grecnula 391
Venitula acesteI qc61e din BAIcia 391
Doctora la c6le la 1 Septembrie 1785 Mai Manicatti .
Doctori prin judete, mijloca culturala 392
Lefile doctorilora din Craiova i Rmnicula-Valcea (Martie 1786) 392
Epidemia ciumeI. MOsurl igienice 393
Pitaca luT vel Aga i vel Spat. cum sa urmeze de paza pentru 1361a
ciumeI 393
Idem luT vel Aga sa alg una cioclu care sa cun6sca b6la ciumet 393-394
Idem luT vel Spat. pentru tiganula mortil in tignia HersculuT in
ce chipa sa urmeze 394-395
Pitaca ciltre Ianache Medelnicerula faduitil pentru b6la ciumaqilora 395-396
Biserica qi pazirea el da nu se desnationalisa 395 396
Pitaca Mitropolitulut sa iae darula pentru cel ce s'aa hirotonita peste
Duntire 396
Pitaca luT vel Stolnica Dumitrache pentru a gad spitalti pentru ceT
bolnavI de cium 396
Idem luT ve! Spat. sa mute trgula de gait la cmpti 396-397
Idem lul 'el Aga ca trgulii cuculul sa nu se fac 397
Carte Capit. dela Lichirescl s'a faca lazareta 5 (pie ceI ce viral din
partea Silistrief 397

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ItOMINIL010 593

Pagina
Pitacil epitropilora pentru lfa doftoruluT Caracasil 397
Idem manastireT SI. Panteleimona pentru Caracasa rnduitil doftord
acolo la spitala 397-398
Avntula sedlelorti romane in Transilvania sub *ineaT dela 1780-782 398-399
Pitaca luT vel Aga vel Spat. pentru ca vittaseiT sa arete pro ceT
ce se imbolnavesca 398
Pitaca veliilor pentru ornduirea MedelniceriuluT Ianache la epis-
tasia Mel* de eiuma 398
Publicarea de catre *incaT a gramaticel Latino-romane la 1783 la
Blajil 399
Pitaca pentru or'nduirea luT Martin -teraliti ala spitalulul Colea . 399
Porunca Caimacamulul pentru lfa sp4eruluT i doftoruluT dela Craiova. 399
Publicarea gramaticer luT Vacarescu in Bucuresa si a catechismu-
luT i uner aritmetice deSlued, in Ardla , 399-400
Protegiarea luT Stancut ipografula de o parte si stabilirea censureT de
alta, de catre M. Sutu 400
Pitaca MitropolituluI in acsta privinta 400
Mom EpiscopuluI R5mniculuT idem 400
Publicarea unuT numra de eartI de biserica cu tata censura luT
M. Stitt' 400-401
Predominarea prejudecrgilora i superst4iuneT ; violarI de morminte,
desgroparea de mortI etc. banuiV ea sunt strigol 401
CineT crulI legate judeteloril de peste Oltil i caimaeamuluI pentru
impedicarea violareT mormintelora 401-402
Darile sub M. Sutu 402
Carte de cercatura dijmaritulul pe anula 1783 402-403
Carte la 5 judet,e peste Oita ea col insarcinAT cu perceperea
sa nu percpa mal multa 403
SiAu rnduesce 6meniI stI de incredere la ocne, luanda dispositiunl
sa nu lea sare deck cel ce platesca sararitula 404
Carte de camarasie la cate trele ocne/e 404
Carte pentru cercetarea stireT la ocnele marl' Tolega si la locuitorT
din imprejurime 404
Vmile i venitula domnescil 405
Carte pentru pazirea malurilora de sare 405
17 carV la IspravnicT pentru a rndui 6menT de incredere la veni-
tulti vilmeT 405
Stringerea coturilora vechT in 1785 constituinda una venita de 2
talerI 19 haul pentru cotula pecetluitil din noil 405-400
Isecoria Romanilord de V. 4. Urechid. 88

www.dacoromanica.ro
594 v. A. MiECnlit

Pagina
NemultOmirea negustorilorti de acst nota dare 406
Carte WI vel COmgrati pentru coturile ce se datt negustorilorti 406
Ponturile pentru arendarea vintiriciuluI, butgrituluT, oerituluI, dijmfi-
rituluT etc. 406-407
Carte de slujba oeritulur facuta pe anulil 1783 406-407
Carte de volnicie pentru macelarI s nu fie sup'ratI de oeritti pnii
nu se va da poruncI In manile slujbailorti 407
Raportulil boeriloril velitl inciintandti pre Domnitortl cl s. jaluescti
contra oeritulul .... 408
17 &ATV v'taqilorti de plaiurI pentru a num5ra vitele bksanilorti str6inT
kid intrA in Ora 408-409
Carte legat IspravnicilorO de Teleormantl pentru ca slujbaiT oerT
s. nu fad. jafurI 409
M. Stitt' crd. s supuna la vama de 40 ban/ rimAtoril exporta* de
boerT 408
Protestarea hoerilorti contra acesteT disposiOunl 409
Carte CaimacamuluI CraiovcI ca boerif sa nu pltsca vamti pentru
rimtitoril de prOsil, ci numaI pentru fimtoril ce strinet . . . 409-416
Ponturile tabaculuT 410
Carte lul vel Vist. Nicolae Brincovnu de a face trgil pe moia
sa o datO pe anti 411
Carte de slujba dijmOrituluI pe anulti 1784 411-412
Idom tutunOritulil pe anulti 1784 . 412
Ponturile pentru slujba vinAriciulur pe anulti 1783 412-415
Pitacti pentru ca butariT sO descarce buIile far zObava 415
Pitacti pentru a se confisca cra vechiulul lumirararri qi a se vinde
celta nog 415-416
Pitacil pentru a nu vinde &chi de cril alb. deck numal la luminrkie. 416
Idem sare i. heril deck numaI la srkie 416
Continuarea tiara de oimI sub M. Sutu 417
CArV legate vtitaviloril de plait! pentru oirn1 i numrulti oimilorti
ce trebue s, dea fie-care 417
Carte de volnicie cu mumbairti pentru aducerea oimilord dela
plaiurI 417-418
MumbairI trimiyI pentru aducerea oimilord 418
Carte pentru a se da voie unuf sudit rusescti sO cumpere peT de
epure din trA 418
Idem lul Dumitru T6derti SlOtinnulti, negustorti prnintnti . . 418

www.dacoromanica.ro
 !STOMA 1/0MINIL010 595
,
Pagina
Zapisulii lul Dobre Gheorghiu &LIM chezAie luT Sterie Costea pen-
tru a stringe peT de epure . 419
18 cArtl legate pentru a nu lsa pe nimenT sl stringA per de epurT
frl de r6vau1ti boerilorti epitropT 419
Pitacti luT vel Spat. i vel Ag' idem 419-420
Pitacil MitropolituluT 1 Episcopilor5 a da socotlA de venitulti $i chel-
tuiala maid 420
Pitactt boerilord epitropT pentru peile de epure 420
Invoirea, cumprarea de orT-cine a peilor de epure 420
Asemenea Inviintare luT vel Sp&lard i ve! Ag 421
UrmArirea luT Ianache Armmulti pentru cA a Watt' banT dela until
Capreltt Armnulti sA strIngl pel de epure 421
Volnicie pentru ca Teodorti Ioanii sl aducl pe cojocarulti Hagi Ioanti
Dumitracu din Craiova 422
18 c141 judeOlorti pentru ca locuitoriT sA Vindl peile de epurI prin
orae i t'rgurT 422-423
MIT legate prin cart se clA voie suditiloril ruI a mbla i prin sate
sa cumpere pel de epurT 423
Idem prin cad se ordon a se sloboc,li peile de epure cumpgrate de
suditT prin sate i a nu le face sup6rare . 423
Intraducerea agentuluT.comercialti Austriacti In 1783 IiinrIurirea mer-
suluT afacerilortt negutitorilora pArnInten1 419-424
pranif sub M. Sutu 424
Conflictulii cu sAteniT pentru vinderea vinuluT i rachiuluT de cAtre
proprietate 1 424
Cartea EpiscopuluT Rmniculul ca locuitoriT sA nu fie ingAduitT a
vinde vintt i rachi . 424-425
Regularea dreptuluT tranulul de a-T lua lemne din pAdurT i de pe
moiI 425
Carte de pAdure popritA a miinAstireT CAldAruanT
Idem a luI biv vol Pharnictt Constantin Cretulescu .....
Privilegiulil pAstratii ca stitenil sA nu fie traT la judecatA In timpultc
425
425

lucrAreT campuluT 426

18 cArtT CaimacamuluT i Ispravnicilord pentru soroculd judecAtilorA
sAtenilorti 426
ldem pentru oprirea judectitilor5 in luna Iulie 426
Pitactt la vel boerT pentru grAbirea judecVlorti mar flind5 o stIptmfinA
png la 36pt6mfina Sf. patimI 426-427

www.dacoromanica.ro
596 v. A. tIRECIIIX

Pagina
Conflictele dintre Orani si boerT in privinta aplicareT 4ileloril de claca
si a dijmel din diversele producte 427
CincY carp legate judetelorti de peste Oltil, esplicanclti in ce chipti
sa se faca claca 427-430
Darea suhaturilord de catre franT 430
Cartea Sf. MitropoliT ea ceT cu vitele seq.6torT la alte mosiT sa (lea
banil de suhatil 430
Regulamentarea obiceiuluT agrieultorilorti de a da foca t6mna si pri-
mavra uscaturilorti de pe ogre, numitt1 pArj6le 431
17 carp Ispravnicilortl pentru prjle 431
Carte de claca cu mumbasiril vorniceseT Venitencal 431-432
Brest, comerciti, fabricY, narturT, sudetT . 432
Anaforaua MitropolieT de TArgoviste cu resolutia DomnuluT, ca sateniT
ce seclii pe mosia Mitropoliel s'a' clacuiasch 12 One pe anti . . 432-433
0 carte de clad. 43)-434
Continuarea breslelort sub M. Sutu si protectia lorti, si diversele
m'surT luate 432-437
Anaforaua vel boerilor cu resolutia DomnuluT, ca locuitoriT de pe mo-
sia SlugeruluT Gr. Asan sa-1 clacuiasca. 12 stile pe anti . . . 435 436
Carte deschisa pentru suprimarea precupetilorti 436-438
Cartea rufetuluT zfibunarilorti din BucurescI 437-438
Anaforaua vel boerilorti cu resolutia DomnitoruluT, prin care ordona ca
cojocariT bascaliT a nu lucreze marfa subtire care este a mes-
tesuguluT islicarilortt 439-441
Mentinerea bresleT bucatarilorti, infiintata sub Caragea 440
Carie pentru rinduirea luT Fermat Ahci-Basa, de vtasie peste top
bucatariT din BucureseT 441-447
Pitacti vel camarasuluT ordonfind5 ea cojocarif bascala sii nu fie vol-
niel a cump'ra pelcele, stkpiturT, WA peT albastre 441-442
Chrisovuld islicarilorti din Bucuresei din 1784 Februarie 24 . . 442-444
Carte de scutire data luT Tderil Mai-mar-Basa peste lemnarT, zi-
darT, strungari si thmplarT 444-445
Carte de starostie de Cavafti-Basa 445
Carte data la 20 bragagir pravaliast s'A' fac braga 445-447
Anaforaua vel boerilort1 cu resolutia DomnitoruluT ordonnda ea piii-
vliaqiI si nu mal aiba vole a vinde .haine Limite etc. decat
numal cojoearif 447-449
Evreil platiaq birt1 cu ruptre 449
Starostele de EvreT judeciltoriti pricinilorti miel ale Evreilorti . . . 449

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORD 597

Pagina
Cartea stirostieT de astaragiT din BucurescY 449
AstaragiT crestinT i armenT in untii singurtt rufettt 449
Gheorghe (romAnulti) staroste de astaragif. 1784 Decembrie . . 449
Velicu i Isaia, ntiul romntl si al doilea armnti, proestT de as-
taragiT 449
Carte de Telaltt-Basa 449 i 450
Vol Cmrasil judectorulti pricinilor mal marl ale Evreilorti . 450
EvreiT din BucurescI se ocupatt cu poverne 450
n'aveati accesti la bresle 450
Lfa starostelut de EvreT pltitit de connationalT 450
EvreiT hrte putinT la BucurescT in 1783 450
Pitacultt de rnduire alti starosteluI de EvreT (1783 Octobrie) . 450-451
Mavrogheni recun6sce apoT de staroste totti. pe Simonti (note) . 451
Chrisovulti renoitil alti breslel brbierilorti din Bucurescl (1783) 451-452
Poverne. Povrna Ovreiulul Iancu 452
Oprirea povernelortt de a lucra spirt6se din zahere 452-453
Industria. Fabrico 452
D'Ambovita pune in miscare maT multe pive de postavurT . . . 453
MorT de fitintt. TAbacariT 453
TabaciT din BucurescT scutitT de vam pe seumpie. Anaforaua epi-
tropieT obstescI in resolutiunea luT Vod 453

....
Chrisovultt fabriceT de postavurT din 1784 (Februarie 6)
Chrisovulti astaragiilortl, infiinOrea rufetuluT lorti
ScutirI si privilegiT acordate fabriceT de postav
.
454
454-455
554-456
Nartultt postavuluI (1785) 456
Pitacultt lui M. Sutu fixandtt ltimea i pretulti postavuluT . . . 456 457
Taxa de atte 1 para de cotil de postavti fabricatti, in folosulti or-
fanotrofieT 457
Anaforaua propunndti luT Vodl nartulti postavuluT, Ititimea, etc. din
1785 Aprilie 9 457-458
Monopolulti lumin'rilortt. Rufetulti luminrarilorti 458
Ditnutti luminttrarultt de cril alb. PriN ilegiul luT 459 460
Lumintt'rT de erli din Venetia concurate de cele fabricate de Dtinut 460
Luminrile de cr s nu fie amestecate cu sett etc 460
Pitacti la Aga s inch*: prvlia de luminrl de sett a luT Danutti
ca s' nu se amestece sett la luminarile de cra (1784) . . . . 461
Pitactt la Aga stt privigheze ca lummnrile de ail s nu fie ames-
tecate cu sett etc. (1785 Ianuarie 27) 461
Luminrile s aib' pecetea cu numele fabricantuluT 461

www.dacoromanica.ro
598 V. A. IIRECHI

Pagina
M. Siltu nu a renoittt t6te chrisvele protectioniste 462
Protectiunea vinurilorei si spirtselortt indigene 462
Cartile lut M. Sutu, din 27 Sept. 1783, catre IspravniciT din sud slam
R6' mnicei si din Teleorman oprindei intrarea vinurilorei din str6i-
'Mate (1783, Augustei 19) 462-463
Urmarirea vatneT esportuluT vinuriloril si spirt6selorti .462-463
Chrisovulti pentru proibitiunea importulut vinulut si spirt6seloril din
strinettate. 1783, Sept. 27 463-464
Carte legata din 1783 Sept. 15, urmarindil nisce vinurT i rachiurt
strOine intrate in Ora filed de invoire 465
11 Cary la Ispravnicif judeteloril de pe margine amintindu-le proi-
bitiunea intraret vinurilorei si spirtseloret strOine (1783, Oct.) . 465
Pitacti catre Aga i Spatariulet sit vegheze in Bucuresct sa nu se in-
troduc contrabanda de vinurt si spirtbse stee'ine sub pedpsa
de confiscare etc. , 466
Pitacei catre boeriT epitropt vestindu-le el vinulet si spirtsele str6ine
prinse in contrabanda se vorei confisca in folosultt cutiel de mi-
lostenie (1783 Octobrie 6) 466-467
Carp la Ispravnicit de Rmniculet-Sarat pentru nisce abusurT ale va-
mesiloril, cart WI vaml pe vinultt si rachiuld indigene . . . 467
Brasovenit str6int in ce chipil sa plettsca vama vinurilorti, ce le fa-
brica la viile lorti din tra 467
Lovitura data comerciulut nationalet prin aplicarea in Wile romne
a taxet vamale de 30/e dupa trataturile de comerciti ale Turciet
cu Austria si Rusia 468 si 472
Ciubuccitt Baca rnduitil in ancheta in afacerea vamet ce brasoveniT
aveal sa, dea la esportarea vinuriloret fabricate de el in tra, la
viile lord 468
Carte de obste de aplicarea varnet de 30/0 la suditit Nemtl si Rust.
1784, Iulie 18 1 468-469
Pitacei la vel vamesulti in acstasT cestiune 469
Mijlcele la cart ail recurs Domnit ea sa mal micsoreze relele efeete
ale aplicaret tratatelorei de comercitt cu 30/, vama 469-470
Contrabanda in jurulti Bueuresciloret (not) 470
Carte la mna mortasapilorth 1785, Aprilie 30 470-471
Scadere in venitulti vamet din causa aplicaret tratatulut de co-
merciti austro-turcei 471
Cart! la 17 judete pentru porcl si 'pet de bat ei eapra ; vama ce s
se iea 471-472

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomitimoRt 599

Pagina
CArtt legate atre Ispravnict vestindu-se oprirea esportulut de vite.
1783, August 20 (not) 472
Protectiunea suditilorti 473
Documente relative in not 473-476
Carte la Ispravnict relativa la tarifula unlit scAlutti alti mumbasir-
liculut de implinirt de bant datorig sudiOlorti. 1784 Ianuar. 11 474
Pitacti &Are Vor. Prascovnu 0 vel Logolati Brncovnula pentru
datoriile lut Laztirti Nicola 474-475
Epitropia obstsca continua. sub M. Sutu a stabili narturile . . . 474-476
C541 la Ispravnicit de Prahova ca s5, cerceteze despre dot pretimg
suditt austriact, inchit la Isprgvnicie, cum de sunt sudir 1784
Februarie 475
Circultirt la 5 jude0 marginae, sit nu se iea dela sudiV peste 300
vam, 1785, Martie 5 475
Carte la Ispravnicit de Argesil sa impedice pro locuitort a nu mat
obliga pre suditif Nemtt s transp6rte marfa cu cat din tra
(1784) 476
Carto la Caimacamultt Craiovet ca 0, implinscg lut Adamti Cetiri
suditti nemtescti pelle de epure contractate cu locuitoril . . 476
Circurrt pentru eitinirea Vaud si buna el calitate 476-477
Ordinti de a inceta fabricele de postav de pe apa D'ambovitel, ca .
sg fie apA de ajunsti la moil 477
Pitacti cAtre Aga si epitropt pentru nartuld pg.neT 477
Pitactt sl nu fie obligatt proprietarit de vil a-1 da vinula numaT
eke 8 parale vadra, 1783 Sept. 478
Pitacti atre Aga din 23 Octobrie 1783, pentru a.,elarea nartulut
panel 478-479
Scumpetea grhulut 1784, Maiti. Oprirea matrapazilorg , a precupeti.
lora, de a cump6ra grulti esinilti in calea Oranilorti si cump6-
rAndu-15, apot sa-lit scurnp6scA in orasti. 479
Qitacti la Aga sit se pue nartti la lucrurile mnchet 479
Nartulti propusti de Epitropia obstsc pentru mancArT si MAO 479-e-480
Aprobarea prin apostilt1 a lut M. Sutu 480
Nartulti crone. Anatoraua Epitropilorti si resolutiunea hit M. Sutn.
(1785, Maiti) 481
Ocaoa de carne de 6ie i mield 4 parale, 1785 481
vac 2 parale 481
Nizamulti Turcilortl. Oprirea blciurilorti de pe Itingl Dunre . , 482-483
Pitacti la Epitropt din 1786 Maiti, pentru stabilirea nartulut carne/ 482

www.dacoromanica.ro
600 V. A. URECHli

Pagina
Nartula luminArilora de sea. Ialoba luminArarilora s'A le dea voie
a vinde ceva maT susa ocaua de luminArT (1785) 982
Resolutiunea luT Vocirt M. &ital. Oca de luminArT de seta' 12 parale. 482
Carte la Ispravnicr, din 1786 Martie 13, pentru sborula ce Gera lo-
cuitoriT din SturzenT (DAmbovita) de st. Constantinti (21. Maiti).
Aprobare 483
Carte do tare la GAgent (Saac) a visternicule N. BrAncovnula
(1783) 483
Asemenea la mosia Obilesei a aceluiasT boerti (1783 Novembre 7) 483-481
TurciT nu pota fi primitY in Bucuresci deck la anumite laanurT . . 484-487
Carte de t6rgil la CAlimAnescT, a m6nAstirel Cozia (VAlcea). Adetula
hot:Arita in fav6rea an5nAstireT (1785, Aprilie 11) 481
Carto de organisarea politieT la DrAgaica din Buzgil (1785) . . . 481-485
Carte din 1785 Malta' 18 la lspravnicula Wed sA, oprscA. iarmaro-
cult"' de acolo din causa nizamuluT Turcilorti 485
Asemene (Augusta 30) la Ispravn. Oita 485
n la Ispravniculti de Teleormanti pentru oprirea bAlciurilora
din acela judeta 485
Pitacti cAtre SpAtara si Aga pentru hanurile uncle ail a poposi negu-
IitoriT Turcl in Bucuresa (1783 Septembrie 28) 486-487
Carte deschisA la judetele Buztia, Saac, Prahova etc. vestindu-le cra la
AgescI (11fovti) se vora face dou bAlciurT pe anti. IspravniciT s'a'
vestsc5. locuitorilorti 486
Alta pitacti pentru gilzduirea Turcilora capanlAT in BucurescT . . 486
Oprirea fumAreT de tutuat pe strade si in prAvAliT cu ciubuce, ci nu-
mat prin casele lortl. 1783, Augusta 487
Robia orasuluT CraioveT de Caragea 487-489
Desfiintarea aceleT robiT 487-489
Cartea din 23 Septembrie 1783 de desfiintarea chrisovulul luT Cara-
gea pentru Craiova (1783) 488-489
BoeriT CraiovenT opritT de a veni la BueurescI ftirA voia luT M. Sutu. 489
Cartea relativA, din Septembrie 1783 489
Carte la Divanula CraioveT, din 6 Iulio 1783 489
Orasulti Ploesd nu seal-A de Moruzi sub M. Salta' 489
Chrisovul noti ala luT SuO robindta Ploescil la familia Moruzi . 489-490
8etrarti Antonie Fotino si Clucerula Al. CocorAscu, Ispravnicl de Pra-
hova insArcinap sA hotArscA PloesciI proprietate luT Moruzi.
(3 Augusta, 1785) 490
OrAselulti Ceimpina reounoscuta Domnescii in Octobre, 1783, prosperA 490

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILORt 601

Pagina
Pitacula de hotarnicie aid Ploescilord luT Mortal. din 3 Augustd,
1785 (nota) 490
Prosperitatea judquluT Prahova i ai Vhlenilord de munte prin mi-
nele de 'Acura 49
Mo8nenii HizescT qi puturile de pacura . 491
Actele relative la conflictele dintre vame8d i mopeniI HizescT (1785) .491-492
Carte legata la d-luT Gr. Hrisoscoleo, Ispravnicti din Sand in pro-
cesuld Mopenilord PilcuretT. Junio 1785 492-493
-Edilitatea sub M. Sutu . 492 8i reg.
Epitropia ob8tsca. Budgetuld el qi numele membrilord el, la 1783/4. 493 494
Amendele de la vitele de pripasti ca venit aid epitropieT. 1785 494
Carp de slujba vornicieT pe 1785, Ianuarie 494-495
Pitacti catre Divant, insarcinatd sh iea socotla EpitropieT ob8tescI
In 1784 . 495
Estensiunea Bucurescilord limitata din nod prin crud. 19 Iulie 1784. 495-496
Pitacti la vel Spatard a pune crud pc marginea Bucurescilord Ong
In 40 dile 497-498
Prealabila autorisare ceruta de la ceT earl vorti construi case in Bu-
curescl. (14 Septembre 1785.) . 498
Modula de payare. Oprirea incalcarel stradelord 498
Procesd pentru impreunarea uliteT de la vaduld apeT de la p6rta de
josti a curteT 498-499
Pavarea stradeloril cu grindT, etc. din veniturile Epitropiel i contribu-
tiune fortatil 499
nie de contributiunea mahalagiilord din mabalaua Archimandritulul
pentru pavarea stradel co merge la Archimandrituld . . . . 500
Curatirea nor6elorii. Facerea de 8anturI 501
Anaforaua luT ve! Log. pentru facerea poduluT de la Sf. Nicolae (1785) 501
Resolutiunea luT Voda M. Sutuld 501
Implinirea de banil cisluitl pe mahalagil pentru pavele etc. 1785 501
Pitacd vel Spatard ci vol Aga ei drga drumurile 501
Podan l din sate scutite 501-502
Carde rechisitionate la ridicarea nor6elord ei gun6elord din Bucurescl 502-603
Pitactt la vol Clucerd Manolache Crqulescu pentru facerea podului
de ta Colea 502
Spataruld Ventura. (1783) 502
Pitacd la Epitropl sa drgl podurile. (1784 . ) 502
Carte la ve! Spatarti ei ve! Aga (1785, Ianuarie 28) sh' curete po-
durile prin locuitoril dup ele 503

www.dacoromanica.ro
602 V. A. URECIII

Pagina
Pitacti la EpitropT sa puna la ornduiall curAtirea podurilord . 503
Pitacd catre EpitropT pentru noroiulti din capuld podulul Mogo6eT
(1785) 503
Asemenea dare vel Spatard 503-504
Pitacti ctre vol Sptarti i vel Aga sa pue s sc6t tina de pe po-
durT cel cu prAvlii. (1784) 501-507
Pitacd ctre vol Vist. s oprscA din lfa unord functionarT banii ce
el datorescd analogic(' la facerea pavelelord din strada Archi-
mandrituluT. (1785) 504
Pitacd din 1785 catre vel SpAtarti s drgl drumuld de la CarAmi-
dariT de sus(' 504-505
Pitacti catre vel Aga sa oblige prin zapcir prvliasi i casniefsA
curete poduld in fata prvAliei orl easel. (Decembrie, 1785.) . 505
Pitacd din 1785 cAtre Aga s. dea prAvAliail eke doT 6men1 la fa-
cerca poduluT Serbanti-Vod 505
Pitacti din 1785 Mai(' 14, care vel SpMarti s. se faca pav dela
prta S-teT Ecaterina panA la prta vel LogofhtuluT Brncovnu.505-506
Pitacil &Are Velitii boeri pentru r6rnAite de contributiune la pavele
neplAtite de unii din boerT, ca sa se implinscA ceca ce aceia
datorescti (1784) 506
Piete publice sub M. Sutu 507
Pitacti la vol Sptarti sA oprse depunerea de fAnurT prin ora 507
AcelaT pitacti opresce pravalia0I s tina in magasine puci6sA, silitr,
radial. (1783) . . . . 507-508
Grija de apa Dambovitei din respect(' higienicti i spre a se evita
inundArile 508 510
Altd pitacti catre Sptard i Aga pentru oprirea depositelord de find
in Bucuresci (1783 Octobrie) 508
Strmarea une poverne deschis chiar langti curtea vechi, din
causa pericolulur de focii in 1785, Martie 508-509
Impresurarea uneT piete din fata curtei domnesci, i actele desfiin-
Ord aceld impresurArT in 1785 809-510
Pitacti de oprire a curAtireT courilord prin ardere in 1785 . . 510
Pitacti catre Logofkulti Anastasie a face zgazti la unti anta la he-
leteuld Julescii, sA nu fad. innecAtura, 1785 510
Mgsurile luate de M. Sutu pentru indestularea Bucureseilord cu apg.
bung, Octobrie 1783 510-512
Oprire sub pedps1 de bataie de a se sctilda in Dambovita (1784 Maid) 511
Hainele celorti mortl de ofticA, arse (ve4T in not) 512-514

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROAIANILORti 603

Pagina
Inehiderea zalhanalelorti din orase, din respectult higienicil . . . . 513-514
Anaforaua DivanuluT din 1785 Augusta 13, relativa la aducerea de
ape in BucurescI 513
Oprirea mendicitatil in BucurescI 514-515
Pitacil la vel Spatarti si vel Aga pentru pescan T 81 nu aduca pesce
stricat5. 1785 514
Pitaculti catre Velitif boerT, relativil la vizitiT, sa nu Amble iute cu
saniile pe strade (1783) 515
Pitac5 la vol Aga sa oblige pe ceT cu liveli a curati omilile si a
le arde. (1785, Martie) ' 515-516
Pitacti la vel Aga si la vol Spatar5, din 1784 Februarie, 85 oprsca
slobolirea de arme in orasil . 516
Desarmarea natiund in folosul5 linitel luT M. Sutulti 516-517
Pitacii din 1784, Aprilie, oprinda purtarea de arme, afara de delft' 517
Pitacti la vel Sptarti si vol Aga 85 aresteze pe cine va Ambla nptea
fara felinarti aprinsti. (1783, Octobre) 517
Oprirea tiganilorti de a se asela pe marginea orasulur 518
Actulti relativil 519
Proibitiunea vinderif de iarba de pusca, incarcaturT, alice, de c5tre
bacanT decal la 6menT cu chez5ie 518
17 CartT legate catre IspravnicT. (1785, Iunie 9), ad-hoe 518-519
Ravratirea din 1784 de la Craiova potolita 519
Actele relative. (Nota) 519
Oprirea sub pedpsa a mahalagiilorti de a lasa pe ulite vitelo fara
phitor'. 1785 519
115surT de edilitate pentru Craiova 520
Situatiunea esceptionala' a supusilorti RuT si AustriacT, in 1784 520
Venitulti podurilor5.Accisele de platitg la intrarea in Craiova. (1784) 520-521
Carte la Caimacamulti CraioveT sa oprsca sp5larea de grati, orT lana
In sghiaburile fntaneloril CraioveT, din respectulii higienicti 521
Ingrijire sa nu lipssca panea si carnea in BucurescT 522
Pitaculti catre vel Aga, relativ5. 1785 . 522
Pitacil catre vol Aga, cum sa vinla macelariT carnea 522
Pant' catre vol Sptar5 85 nu scta nimenT zaher din Bucurescl.
1785, Decembre 522
Pitacti catre vol Aga a popri morile de pe apa Cantina ca sa ma-
cine la ele brutariT din Bucurescr, cad Dmbovita nu ajunge.
(1785) 522
Caile de comunicatiune in tr5. 523

www.dacoromanica.ro
 604 V. A. IIRECHI

Pagina
M. Sutu i Romnil ardelenT 523
Ispravniculd de ungurenT , . 523
Pitiied pentru poduld de la FundenT 523
VAcdrituld de la mocanT 524
MocaniT ad dreptd sa fad; orT uncle perdele de oT 524
Carte de Ispravnicil de ungurenT peste Oltd. 1783 ., . 524
Idem la cele-lalte 12 judete 524
Acte relative la bisericail ardelent (Notti) 524
Ilrotopopuld tefanii de la biserica Scheilord din Braovil are dreptil
de a pduna 20 cat 1783 524
Austria i Rusia MO cu M. Sutu : . 525
Cartea mnstireT Rgjnovu. I-se d. muntele Baiulti de pdqunat 1784. 525
Cartea ungurenilorti, de cele ce se pluescil el ad fostil nedreptdtitT. 525-529
De ce amil data maT mult estensiune istorieT interne a Ord sub
M. Sutu, decAt celeT esterne 529
Carte do volnicie pentru UngurenT cAtre Caimacamuld CraioveT 529-530
Carte legatd cdtre IspravniciT de judetii in fav6rea Barsanilord i Tu-
tuenilord. (1785) 530
Carte la Ispravnicil de la Saacti cu jaiba Barsanilorti asupra luT An-
dreiii vtavuld 530-531
Scriseprea lur Vod cAtre Andreid Vtavuld 531
Cary legate Wm IspravnicT uurndil vAcAritulil 13Arsanilord . . 531
Arond Floriand despre M. Sutu 532
Lauriand despre M. Sutu 532
InformatiunT complimentare despre M. Sutu 533
Zinkeisen Iohann Wilhelm. (Nota) 533
Importanta i efectele triumfuluT AustrieT in cestiunea consulatuluT.
(1784) 533
Cele cloud acte ale AustrieT cu Turcia, dup Osservazione storicke 533-539
Conventiunea comerciald austro-turcl 535
Curtenirea AustrieT de M. Sutu 539
Receptiunea la Bucuresd a Madamd siniorului internuntiii" Herbert
(1785.) 539
Pitaculti luT M. Sutu din 1785 Maj 6, ordonandti alaiuld sotieT In-
ternuntiuluT 539
Descrierea primireT la palatil, dupa raportuld luT RaicevicT din archiva
C. R. din Viena 540
Visita dmneT luT M. Sutu la sotia luT IIerbert 541

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R0MINIL0110 605

Pagina
Extrasil din o scris6re a luT RaicevicT catre Herbert din 20 Maiil 1785,
despre primirea la Bucurescr a d-neT Herbert 542
Alta epistola dela acelaeT catre Herbert cu aceiaT data fi cu aceeafl
afacere , 542
Comparart intre purtarea Austria i a RusieT fata cu Principatele 543
Errea Austria de a ne da in bratele RusieT 543
Planulil politicti altl RusieT i AustrieT la 1783. 543
Mareplulil de Courcy despre tendirOle Rusiel i ale Austriel 1783. 543
Marchisuld de Ossum despre acelea0 tendinte 543
Raportult cititti in Consiliulti de statil in 13 Iulie 1783 544
Noulti tratatil din 1784. Noulti hatieerifti 544
Avisti alti Marep.lulul de Segur despre intelegerea dintre Rusia i
Austria pentru impartirea imperiuluT Otomanti 545
rFurcia evita de a face rtisboiti, la indemnult Francid 546
Tratatuld dela Ainali-Kavak 546
Salaberry despre politica franceza fata cu Turcia 546
Zinkeisen despre tratatulil dela 8 anuario 1784 546
De St. Priest despre acela0 lucru . .. 546-547
Austria impedicata de a incorpora Principatele . 546
Rusia, arbitra suprema a Principatelord . . . . 546
Puntele cerute de Rusia in favrea Principateloril 547
Promulgarea tratatuluT dela 1784 in Principate
Enache Vdcgrescu despre acesttl not' hatierifil
.. .... . . 547
547
De St. Priest despre aprobarea data de P6rta la cererile RusieT . 547
Primirea hat4erifulul in tra 548
Deceptiuni pentru DomnitorT 548
Alaiulil de receptiune la BucurescT a hatierifuluT 548-551
Revolutia Romnilorti din Ardlti. InfluenOle el in Principate . 548-551
D-15 Borgovanii Vasile despre vechimea c6lelorti din Ardlil 551
Sclele din Ardlti sunt mal vechT decht secolulti alil XVIII-lea. 551
Influintele culturale primite dela ArdelenT 552
Maria Tereza i RomaniT din Ardlii 552
SincaT i lucrarea sa 552
Episcopulti Aronti 552
Seminariile din Blait't 552
Cele trel regimente de granicerT din Ard6.15 552
Limba germana obligatorio in Ardart 553
Noua impartire a Ardlulul in comitile 553
Micarea Oranilorti din Ardlti Horia, Clolca qi Criqianti . . 553-554

www.dacoromanica.ro
606 V. A. MIMI

Pagina
Mazilirea lur M. C-Sutu 554
Herbert catre Raicevicr, la Bucurescr 554
Intrigele Rusier Austrier contra Domnilora 554-555
Amiralula Hassan Pava intriga pentru Mavrogheni 555
De Choiseul despre aceste intrigT, in Ianuarie 1786 555-556
Idem despre comerciula francesa in Marea-Ngra 556
Isbutirea luT Mavrogheni de a cap6ta tronuld 557-558
De Choiseul, despre condamnarea la m6rte a greculul Petrache . 557
Idem despre numirea luT Mavrogheni la domnia prer Romanescr. 558
Indice analitica . . . . 559

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATIUNI

Pag.
Portretulti luT Alexandru Ipsilante, Domnuhl treT MuntenescT i apoT
al Moldover 26
Portretultl luT Rumiantovti 11
Portretulti luT Gr. Ghica Vocla, Domnuirt MoldoveT 124
Moneta Moldo-Vlachiel 31
Michel Soutzo, prince de Moldavie
Alex. L Mavrocordatti, Domnult1 Mo'dove. (1785-1786) 241

www.dacoromanica.ro