PAUL I.

SANDULESCU
Cond. de Lucriirl Pub lice
In ['dinar la Municiplulul Bucure0

ISTORICUL PAVAJELOR
BUCURESTENE

STUDII SI DOCUMENTE

CU 0 PREFATA
DE
hog. BOGDAN ALEXANDRESCU
Din PrImar la Municiplulul Bucure$11

ft

ib

BUCURESTI
1 9 3 6

www.dacoromanica.ro
PAUL I. SA1VDULESCU
Cond. de Lucritri Pub lice
In Prinuirla Municiplului Bucurestl

ISTORICUL PAVAJELOR
BUCURESTENE

STUDII $1 DOCUMENTE

CU 0 PREFATA
DE
Ing. BOGDAN ALEXANDRESCU
din Primal' la Municiplulul Bucurosti

BUCURESTI
1 9 3 6

www.dacoromanica.ro
 0(-Z cielt,41 ok.,_ >7' AYX:4-a-zz-

71t4. 1444. orrktM.42141

gi-e e_4* 4ira.re- :

CAr"
xy14, -4,; IP C
CLVANT INAINTE

Lucrarea (le fates este intend unei nzunci grid', ;i

migilloase, care face chiste autorului.
In cadrul <Lunii Bucurevilor>> din pririvara a-
nultti 193.5, Primiiria Capitalei. intre multe alte pa-
vilioane cu caracter ubanistic si edilitar, cari au
format obiectul unei expozifii in Parcul Regele Ca-
rol 1, a avut ;i tat pavilion destinat pav(zjelor
striizilor Bucurevene.
Cu organizarea Sectiei Istorice a acestui pavilion,
a fast delegat d-1 Cond. Paul I. .Siindulescu, autorul
acestei lucrari. D-sa s'a depii;it pe sine insu;i. In-
tr'adevi, departe de a se limita la expunerea ciitor-
va date nazi importante din trecutul strazilor Capi-
talei noastre, (1-1 Siindulescu a Mem cercetliri se-
rtoase §i metodice, examiniind f ilit cu f ila prquitele
arhive, din fericire destul de bine conservate
;i a extras tot ce se rapota la poectarea, construi-
rea si intretinerea striizilor Bucurevene, dela in-
ceputul secolului tecut gi petrui in zilele noastre.
Tinpul scurt piinrz la (leschiderea Expozitiei Ur-
banistice din Parcul Carol I nu a permis selectiona-
rea, clasificarea ;i sisternatizarea intregului material
adunat.
Totu;i, Sectia Istoric4 a Pavilionului pavajelor a
Post extrem de interesantil ;i s'a bucurat, atat facet*

www.dacoromanica.ro
 4

de specialivi §i cunoscutori, cat .Si fats de marele

public, de succesul pe rare de altfel it merita.
Dup6 inc,hiderea Expozitiei, d-1 Sandulescu a re-
luat cercetarile, a coznplectat znaterialul cules si
astazi ii prezinta tuturor celor pe cari istoria rea-
lizarilor technice ii intereseaza.
Lucrare a de fata aduce contributii pretioase la
cunoaverea evolutiei sistemelor de pavaj utilizate
pana astazi in Capita la, inlesnind astfel sarcina ce-
lor cari au de construit §i intretinut strazile.
Bazati pe experienta trecutului, cunoscand cat
mai bine modul cum s'a coinportat acoperaminfile
utilizate, construetorii de azi ai drumurilor pot pi4i
mai sigur in realizarea operii ce li s'a incredintat.
Edilii, actuali si viitori, au !manta sir cunoasca
conceptiile urbanistice si edilitare ale predecesorilor
§i desigur, sii aprecieze contributia acestora la pro-
gresul §i civilizarea Capita lei Romaniei Mari.
In fine, znarele public, adicii ceta tenii Bucure-
steni, pe cari, binele oravtlui in care traesc ii intere-
seaza cat de putin, pot sa-§i dea seama, citind acea-
stci lucrare, ce sarcina zeria0 apasa pe umerii celor
carom ei incredinteaza conducerea gospodariei co-
rnunale.
Inginer BOLD AN ALEXANDRESCU
Din Prinfaria Municipiului Bucuroi

www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL P WAJELOR BUCURE*TENE

Bucuregtii, Capitala Romaniei intregite de astazi,

cu trecutul sau istoric, ocator de glorioase clipe
in data poporului nostru, de abia astazi a reu,if
intro oarecare masura sa se integreze in randui ora-
§elor cu o evolutie normala.
Cauze politice, financiare, lipsa de pregatire edi-
Mara gi lipsa de continuitate in conducerea treburi-
lor Comunei, a zadarnicit multe elanuri, intentii
bune gi frumoase cari tindeau la o adare din
mediul oriental.
.Legiuiri Invechite, gicane gi lupte politice, ne-
cinste gi rea credinta au intarziat in mod siste-
matic opera de prefacere a primului ora§ al tarii
Romanegti; urmarea acestor cauze sunt greutatile
intampinate .de edilii de astazi la rezolvarea oricarei
probleme edilitare.
Privind in urma numai cu 50-60 de ani gi totu§i
este suficient sa ne dam seama ate transformari
-uriage a suferit oragul cu obiceiuri orientale din
acele vremuri. Acura 60 de ani, cand Dambovita
Inc a necanalizata gi rectificata gerpuia Intr'o albie
intinsa §i putin adanca, in zigzaguri, murdara, eu
mori de apa rudimentare gi cu foarte multe s aduri
de unde sacagii luau apa gi curgand la nivelul
strazilor din care cauze provoca inundatii de-
zastroase la viituri mari: atunci eand niciunul

www.dacoromanica.ro
 6

din marile bulevarde de astazi nu exista, cand tram-

way-ele cu cai a§teptau ore intregi sa se libereze li-
nia de carutele cu boi ale taranilor popositi de eel
sears in fala reunui lean, sand cartiere intregi, cen-
trale §i periferice, erau complectamente lipsite de
cea mai neinsemnata lucrare edilitara, farki a mai
aminti de cele privitoare h salubritate §i cand ea-
nalizarea §i iluminatul ora§ului se realizeaza pentru.
inceptit tot in aceasta epoca §i care se poate consi-
dera ca pullet de plecare al infrumusetarii Bucu-
regtilor.
Una dintre problemele edilitare importante, care
s'a impus inaintea tuturora, a fost aeeia a pavaje-
kr. Importanta acestei opere edilitare a fost pusi
totdeauna in raport direct cu creterea populatiei
in mod natural aceasta deoarece imbunati-
tirea circulatiei publice intr"un ora§ unde popula-
Oa este in continua cre.§tere constitue una din
preocuparile principale pentru acei ce adnainistrea-
za averea comunei.
Acoperamantul strazilor sau in limbajul obis -.
nuit <<pavajele» a fost singura probleina, sau sin-
gura lucrare edilitara pentru care s'a clieltuit bume
fabuloase atat pentru luerarile cu caracter defi-
nitiv cat §i pentru cele en titlu de ineereare, fara
ca sa se fi obtinut eel mai bun paN aj.
Aceia§i situatie, acelea§i neajunsuri §i greutrill
cari se opun astazi gasirii celui mai bun inveli§ de
strada (pal, aj) au fost totdeauna. Urmarind, ast-
fel, evoluarea sistemelor de paN aje in Bucnce§ti, cam
dela anul 1700 vom vedea importanta acestei
opere in trecutul infaptuirilor edilitare din Ca-
pitala tariff noastre. In ordine ex olutiva, cam dela
anul 1700, vom avea:

www.dacoromanica.ro
 7

PODURI DE PAMANT SI PODURI DE LENIN.

Cele 4 poduri marl., de pamant, cari se mai %Ad

in Bucure§ti in prima jumatate a secolului al
18-lea sunt: Podul Targului de afarii, Podul 'serbart
Vodci, Podul Mogovaiei §i Podul Calicilor. AfarA
de acestea mai era §i Ca lea Ples nei de astazi si
care se numea tot Podul de pamant. Aceste patru
artere de comunicatie care faceau legatura intre
centrul ora§ului §i imprejurimi, au fost singurele
cai prevazute cu §anturi adanci pe margini penult
scurgerea apelor, batacuri pentru colectarea acestor
apc, podi §ti, de lemn peste §anturi pentru trecerea
pietonilor, taru§i pe margini §i cu toate ea de reguia
erau de pamant, pe alocuri era a§ternut §i pietri§ de
Tau cam in genul §oselelor de twit' astazi. De-
-numirea de poduri de «primant>>, du0 cum se vede
este explicabila deoarece nu a% ea nici un acope-
ramant peste patul de pamant propriu zis; iar aceia
de poduri o capatase prin faptul ca erau oare-
cum inaltate fats de proprietatile riverane profit
destul de reliefat de cele doua randuri de §anturi de
pc margini.
Intretinerea acestor 4 poduri era in sarcina Sta-
tului iar celelalte uliti (strazi) erau in sar-
eina comunei §i a locuitorilor.
Restul ulitelor, pentruca a§a se numeau pe atunci
strazile ormului, erau toate de pamant §i trasate fara
ici o aliniere, latime prescrisa sau panta pentru
scurgerea apelor, facandu-le astfel imposibile circu-
latiei pe timpuri de ploaie §i chiar pe timp frumos
din cauza prafului gros de cateva panne. Pe langa
aspectul acesta milt a ulitelor mai erau §i casele
anargina§e, majoritatea fiind din lemn §i foarte prost

www.dacoromanica.ro
 8

construite, totdeauna in perieol cle a se darama satr

a lua foc.
Singurele imbunatatiri aduse eirculatiei; atat pe
cele 4 poduri cat §i pe ulite era impietruirea,
operatie care se schimba in parte tot in prima
jumatate a secolului al 18-lea (1709-1710) and se
decide de catre sfatul orkenesc, din porunca Dorn-
nitorului a se podi cu grinzi de lemn cele 4 po-
duri mari. Acest sistem de podire cu grinzi cle lemn
de stejar era copiat dupa sistemul din Ia§i --
unde a fost aplicat pentru prima data in tarile Ro-
mane§ti.
Acest acoperamant cu grinzi s'a aplicat en tiinpui
§i pe ulitele din fata edificiilor publice, cladirilor
boerilor de vita domneasca, precum §i pe cele din
zonele comerciale, cari erau: Ulita Lipscanilor, Co-
vacilor, Din dosul Selarilor, Zarzavagiilor, Raspan-
tia dela Babic, etc.
S'au pavat foarte putin ulite chiar §i cele 4.
poduri n'au fost pavate in intreOme totu§i, a fost
un inceput edilitar de foarte mare insemnatate in a-
ceasta directie, deoarece acesta este punctul de ple-
care al operei de mai tarziu in acest domeniu. Tot
in acest timp se continua §i impietruirea cu pie
trig de rau §i nisip a mai multor ulite impietrui-
re care se face in mod mai sistematic adica pie-
tri§ul §i nisipul intins se batea cu maiele. dupa
ce mai inainte fusese udat cu apa. Pietri§ul intre-
buintat la impietruire se aducea dupa valea rauri-
lor Ialomita, Sabar, Dambovita §i Arge§ iar ni-
sipul din gropile din jurul ora§ului.

www.dacoromanica.ro
 9

CUM SE CONSTRUIAU PAVAJELE CU GRI1NZf

DIN LEMN DE STEJAR (PODURI).
Podurile de lemn de pe cele 4 cai principals
wean infatiprea suprastructurei podurilor de lemn
-de astazi construite peste rauri. Astfel, pe fundatia
-de pamant a strazii, avand o forma albiata special
facuta, §i cu un canal prin mijloc adancit pans la
5U -80 de cm., lucrat din caramida §i prevazut
la distante de cca. 150 de metri en haznale salt ha-
Syr
I

4
il-1-1Er ..1111111.:ft.

411' tn. 5-
.ulfterseas
)
Fig. 1. Infil/4area podului de lemn de pe Mogooaia in a (lona
jumiltate a secolului a1 18-lea.

tacuri adanci pang la 2-3 metri si can sere eau

pentru colectarea apelor din canale, se a§eza un
rand de grinzi (ur§i) din lemn de stejar in sens
transversal §i direct pe pamant, unde era rezistent
iar unde era slab pe taru§i grosi de lemn batnti in
pamant; grinzile aveau grosimea de cca. 20 cm,,
cioplite pe o singura fata; lungimea de 5 la 7 m.,
adica, cat latimea podului, iar distanta intre grinki
de 3-4 metri; peste aceste grinzi se intindeau al-
tele in sens longitudinal § i de aceia grosime cu cele

www.dacoromanica.ro
 10

de jos, fiind cioplite nttmai pe fetele de contact,.

arzandu-se la o distanta de cca. 2 m. una de alto..
§-i fixandu-se de cele de jos cu piroane de fer. Penult
acest al doilea rand de grinzi se arzau podinele de
uzura in sens transversal §i lipite una de alta, prin-
zandu-se la capete cu scoabe de fer. Podinele erau
fiicute din lemn rotund de stejar, despicat in jit-
matate.
Podul de lemn construit astfel, era considerabil
inaltat in a§a fel ca, pe portiunile uncle se mar-
ginea cu locuri virane avea §i parapet san par-
maclacuri care opreau caderea butcilor (trasuri)
de pe pod. Ca largime, podul se intindea dela o pro-
prietate la alta, avand deci latime variabila cam
dela 4-8 metri §i era destinata in intregime ;fiat
vehiculelor cat §i pietonilor, nefiind separate una
de alta, ca parte carosabila sau trotuare.
La inceput, profilul podului a fost orizontal, ape.
le scurgandu-se printre podini; iar dupa 1800, cand
Alexandru Ipsilant Voevod da porunca sa se repare
pe toata lungimea Podul Mogoraiei, se cltibzueom.
de catre sfat ca de asta data podul sa se faca in
forma de covata, adica in felul celor din Ia§i. ma-
surii care se va aplica §i celorlalte poduri mari din
Capita la.
Pe celelalte cai de comunicatie ale Capita lei san
ulite cum se numeau atunci, acest pa vaj din grinzi
de lemn se construia altfel, avand o alta infati§are.
Astfel, pe mijlocul strazii de pamant se saps dea-
lungul un Sant de o palms sau doua adancime, farli
a-1 captu§i cu carNmida, §i dup.a aceia, pe aceasta
platforms de pamant a strazii se wail un rand
de grinzi nefasonate, in sens transversal, la cca. 3
metri distanta §i peste ele se bateau podinele de u-

www.dacoromanica.ro
 tj

zura cu piroane de fer. Profilul acestor strazi era

albiat, inaditura podinilor ffind chiar pe mijioc.
Ape le dupa pod se scurgeau printre podini pe
mant, apoi in gamul din mijloc §i de aci in batacuri
sau, prin alte strazi, in Dambovila.

CALCULUL UNUI STANJEN PATRAT DIE POD

DE LEMN.

Plata proprietarului de padure 1 taler, 50 bani

I) lucratorului care fasoneaz5 o poding 1 60

91 caratului unei podini la Bucure§ti . 4 11

,, manoperei unui stanjen patrat de pod 3 ,,

Dupa elementele de mai sus gi cunoscand dimen-

siunile exacte ale tuturor pieselor, se poate face prc-
tul pe stj. patrat de pod executat.
Spre a pune inteo lumina mai clara construclia
acestor poduri de lemn, expun hotarirea boerilor
luati din porunca lui Alexandru Ipsilant Voevod,
de 44 se reconstrui podul Mogogoaei in anul 1803.

Prea Imitate Doamne,

Dupa luminata porunci a Inallilnii Tale, adu-
nandu-ne la un loc §i facand schepsis pentru po-
durile mari din Bucuregti in buni stare, acum deo-
camdati am graft cu tale, ca numai podul Mogo-
§oaei ca unul ce este mai trebuincios, caci urdirai
mai toti.treditorii pe dtinsul, s r se faai din nou
dupii fciptura podurilor din Iasi §i fiindca la face-
rea acestui pod, dupa chibzuirea ce am gent, tre-
buesc 13.000 podini lungi, de stanjeni 4, latu groasc
de o palms domneasca gi 1200 urgi asemenea bun-
gi, lali gi grogi ca gi podinile gi 500 m. scaune lungi

www.dacoromanica.ro
 12

de stanjeni 4, latu 2 schioape doinne§ti §i gro§i o

palms domneasca, care se aduna peste tot in sums
de 14.700 bucati din care 5450 podini sunt sa se
aduca de a§ezalnant la casa podurilor de 5 sate, iar
celelalte podini si felurimi de cherestea ce mai fac
trebuinta, a§ternuram socoteala mai jos cu cisla dela
ce judete sa se aduca, insa numai judetul Muscel
s-au pus sa faci §i sa aduca acele 500 de scaune, iar
podini §i ur§i nu; pentru care podini aducandu-se
aici, sa fie datoare casa podurilor a plati locuitorilor
de o podina Si de un urs cate taleri 4, iar scaunele
fiindca este mai gros sa le plateasca cate taleri
unul. Ci ca un lucru ce este in grabs trebuincios §i
spre folos ob§tesc sa se fac luminata porunca a Ma-
riei Tale... mai adaogam insa §1 aceste doua lucruri
pentru mai buns ferire paza podului inteo buns
stare: adica podul sa se faca oaresce ca povarnit
spre mijloc §i despre o parte §1 despre alta §i la fie-
care 70 stanjeni sa faca §i cate un put. (Vol. X,
Istoria Romani lor, V. A. Ureche).

LUMINATUL SI CURATATUL PODULUI

MOGOSOAEL
Podul Mogo§oaei la 1803, era luminat prin feli-
nare in care ardeau lumanari a§ezate din 7 in 7 case
pe stalpi inalti de 1,50 stanjeni, sau fixate direct pe
case, data acestea erau la strada. Curatatul podului
se facea cu ajutorul a 19 care cu boi destinate a cara
afara din ora§ toatii murda'ria strans'a cu tarnurile
si lopetile, de pe pod.

www.dacoromanica.ro
 13

INTRODUCEREA PAVAJELOR DE PIATRA

(BOLOVANI DE RAU)
Cam pans in anul 1830 se continua a se paN a in
general cu grinzi de lemn in felul descris mai sus
yi cu a§ternere de pietri§ de eau; abia incepand dela
aceasta data se incearci a se pava cu bolovani de
7

4.4.
.4

"*z.
I.
'#.141 ; I
Z Comp= '''"'t
:17q,:111

'
--
144,4.,,,
. .
1=iam,
iwa-111R
Iwps
r
a
tiff 17.;

Fig. 2. Aspectul pavajului de macadam, din piala Teatrului

National, delimitatit lath' de podul Mogo§oaia, prin piruti, in
anul 1857.

rau, dupa propunerile din 1824 ale arhitectilor

Hartel §i Freiwald. Ace§ti doi arbitecti inca din anul
1819 stint cunoscuti in Bucure§ti prin diferite
proecte propuse de ei §i care privesc exclusiv pava-
rea ulitelor in Capitals. Astfel, in anul 1819, Frei-
wald se angajeaza prin contract pentru aprovizio-
narea a 40.000 de podini de lemn de stejar bine lu-
www.dacoromanica.ro
 14

crate, lungi de 4 stanjeni donme§ti §i groase de o

Palma domneascA, in timp de 10 ani §i cu pretzel
de 12 taleri podina §1 care s5 foloseasca la recons-
tructia celor 4 poduri marl din Bucure§ti. Mai tar-
ziu, in 1824, Hartel §i Freiwald, propun un contract
.oferta pentru pavarea strAzilor cu un sistem de pa-
vaj nou din piatra cioplit5 extras din muntii tariff
gi care pavaj, spun ei. sii fie mai solid decat cel din
cetatea Bra§ovului, iar in ce prive§te latura finan-
ciar5, propuneau §i solutia ca. daca comuna nu are
bani pentru plata acestor pavaje, sa le dea for veni-
tul casei poduri1or pe 12 ani. Pe hingi noutatea
acestui sistem de pavaj care-§i giise§te aplicare de
.abia dup5 1850, tot in acest contract, propun §i con-
structia unui canal subteran pe o portiune din Po-
dul Targului de afarii... «incepiind dela spatele bise-
ricii cu Sibile pan5 la Butuc, cat §i de acolo pada
la Vadul sacalelor de apa ce este in ulita din coltul
hanului lui Manuc, sa facem pe dedesubt canal de
zid dela 6-8 paline, pardosit pe fund cu curamida
in muche §i cu bolt deasupra iarc4i de zid capatui,
-§i apoi d'asupra boltei sa facem Ne le-
gam a face acest caldarim in soroc de 10 ani sau 8
ani de ni s5 vor da toti banii», iar sistemul de pavaj
.5 se execute in felul urm5tor:... «se saps tot pil-
mantul putred Oita von da de piniant viu, scotan-
du-1 afar5, sa umplem cu psamant galben §i moloz
5tut bine cu maiul... §1 astfel mai puind moloz §1
nisip cat va fi de trebuinta d'asupra p5mintului
galben. sa facem apoi caldarimul de piatri d'asupra
cu chip de a avea pornire spre a se scurge apa in
Dambovita sau in ulitele invecinate...»
Acest contract, propus la timp de doi oameni cu
4lestul5 pregatire technics pentru acele timpuri,

www.dacoromanica.ro
 15

pentruci Hartel fiind arhitect §i inginer al ormului,

clide§te in mod sistematic ora§ul Braila §i spitalul
Brancovenesc din Bucure§ti, nu se is in conside-
ratie, cum am spus, deck duper 1850, aplicandu-se
in schimb dupi 1830, pavajul cu bolovani de rau.
Piatra bolovani se aducea dupi valea raurilor Ia lo-
mita, Teleajen §i mai putin dupi valea Prahovei,
deoareee se spunea ca aceasta ar tontine calcar.

-""'L-770.1=Qwcc:c;(3cr:cocoa`
Fig. 3. Sectiune prin pavajul sistentatic executat pc eaten
Mogopaia (Ministerul FinantelorPalat) in anul 1861.

Printre primele strazi pavate cu bolovani de ratt

(caldark-n) in Bucure§ti, in anul 1830-1831, au
fost: Ulita Covacilor, Ulita din dosul Sclarilor, Ulita
Zarzavagiilor, Pe la Sfantul Ion Nou, Ulita dinspre
Baltaretul, Foster Barktiei, Ulita Nenitilor, Ulita la
Hanu lui Zamfir, Rispantia dela Babic, Ulita de
prin Cojocari, Ulita la raposatul Dr. Costandini, etc.,
in total 3499 stanjeni patrati §i 2 pahne. Aceste lu-
criri au fost executate in antreprizi de un oarecare
Popovici §i in contul locuitorilor de pe sus zi8ele.
strazi, plitind fiecare costul iavajului din dreptui
proprietitii lui (meremetul) §i care varia intre 9
lei §i 10 lei stanjenul patrat.
Pe langi plata pavajului executat in fata fiecirui
locuitor se infiinteazi in anul 1834-35 o taxi fixi
pentru pavaje (drumuri) §i care varia intre 5 §i 60
de lei §i care taxi echivaleazi cu taxa drumurilor
de astizi.
Pe masuri ce se executa pay aje cu piatri hobo-
vani se primeau cereri din partea locuitorilor de pe

www.dacoromanica.ro
 16

strazile pavate cu grinzi de lemn ca acestea sa fie

scoase §i inlocuite cu pavaj de piatra, acestea fiind
inult mai solide §i higienice. Voiu cita spre exempla
scrisoarea lui Aga C. Cantacuzino, care explica
starea nehigienica a pavajelor de lemn: <L'entrien
du payee en bois, a l' exception seulement des qua-
tres grandes rues, a toujours ete et est encore a la
charge des particulCers, que les pro prietaires posse-
dant des maisons ou boutiques sur les rues qui soul
encore payees en bois, soient tennues de les faire
paver en pierre, ce qui serait merne par la suite, une
grande economie pour eux; de la sorte on ferait dis-
paraitre tout pavage en bois, et en meme temps tous
les egouts qui s'y trouvent et qui a la moindre eleva-
tion de la temperature exalent une odour infecte et
les miasmes les plus pernicieux». Aceasta scrisoare
este facuta in anul 1830.
Profilul pavajului (strazii) de bolovani, executat
in aceste timpuri, este concav, cu scurgerea apelor
pe mijloc pe o rigola facuta in mod special cu pia-
tra mare. Ca lktime, pavajul se intindea dela o pro-
prietate la alta, neavand nici trotuare, nici borduri.
intreaga suprafaca de pavaj fiind destinata atat pie-
tonilor cat §i veliiculelor. Se continua a se pava cu
bolovani de eau, dupa profilul aratat, pans in aim!
1834, cand is fiinta, pe langa Sectiunea Technics a
ora§ului, Biuroul Pavajelor, care se x a ocupa ex-
clusiv cu lucrarile de pavaj §i nivelment.
Odata infiintata aceasta sectie se intensifica con-
structia de pavaje cu piatra bolovani pe nisip §i §o-
seluirea ulitelor marginae, tinzandu-se totdeodata a
se da scurgere apelor pe margini inceputul de
formare al profilului convex.
Strazile ce se reconstruiau erau largite. indrep-

www.dacoromanica.ro
 17

tate §i niN elate, lucrari, cu exceplia nivelinentu-

lui, care tindeau a se face in baza unui program ge-
neral de imbunatatiri edilitare. Am spur, cu excep-
lia nivelmentului, deoarece, neexistand atunci un
plan al ora§ului, cu atat mai mult cotat, se sapa pe
unele strazi care erau mult ridicate fats de altele
prea jos, 'Jana ce le racordau la acelag nivel,
fapt care provoca daramarea gardurilor gi chiar a
.caselor de pe aceste strazi. Era o gre§ala, deoarece
inai taziu cand au existat aparate de nivelment la
primarie precum gi un plan cotat al ora§ului, s'a re-
mediat, cautandu-se a da pants convenabila strazi-
1or, evitandu-se astfel sapaturile adanci gi inutile.

CUM SE EXECUTAU PRBIELE PAVAJE DE

BOLOVANI DE RAU

Antreprenorul care avea in antrepriza executa-

rea unei strazi sau mai multe, trebuia ca, pc Tanga
-garantia de 5% sau 10% din valoarea lucrarei, de-
pusa la contractarea ei, sa mai depuna gi un certi-
ficat eliberat de §eful vapselei respective gi in care
sa se vada as erea mobila gi imobila ce poseda an-
treprenorul gi numai in limita acestei averi i se ad-
judecau lucrari. Licitatiile se anuntau prin ziare.
Monitorul Oficial dupa importanta, sau prin da-
rabane, care se bateau chiar ih ziva licitatiei. ()data
adjudecata o lucrare de pavare asupra unui antre-
prenor, el trebuia sa'§i aleaga la periferie un loc de
depozit gi care sa fie cunoscut gi de primarie (biu-
roul pavajelor) gi uncle i§i depozita rnaterialele ne-
cesare pavajelor contractate.
In acest depozit, inginerii sau conductorii comu-
nci. delegati cu conducerea lucrarilor faceau re-

www.dacoromanica.ro
 18

ceplia materialelor calitativ §i cantitativ. Calita-

tiv, se analiza natura §i provenienca pietrei §i a ni-
sipului, a§a fel ca materialul sa corespundi caetului
de sarcini al lucrarei (de retinut ea pentru fiecare
lucrare se facea caet de sarcini aparte, impunan-
du-se natura §i provenienta materialului intrebuin.
/at), §i cantitativ se masura cantitatea materia-
lului existent in depozit. Masurarea nisipului se fa-
cea in gramezi conice, iar a pietrei in gramezi Fara
forma geometrica, ci apreciindu-se numai ca greu-
tate in felul urmator: se cantarea o gramada sau
mai multe, se facea media lor, apoi aceasta medic
se aplica la toate gramezile. Cu toate ca aceasta ma-
suratoare se facea destul de exact, nu era totdeauna
definitive, verificandu-se §i in pavaj. Nisipul se mai
masura §i la caruta cu un cal sau cu doi cai...
Caruta en doi cai avea capacitatea de 7 hardae iar
un hardau avea 6 vedre, a§a ca masurile unitare la
aceste materiale erau: la piatra ocaua, §i la ni-
sip, hardaul sau canna.
Executia pavaiului de bolovani, ciind terasamen-
tul era terminat, trebuia sii se face in felul urmator:
<<sa se aqtearng in deptirtare de 10 stlnjeni nisip
pietros in ad4ncime de o palms, pe care adiincime
sit' se arze piatra pe muche, farii ss se astupe cu fii-
riimiituri de piatra gaurile ce vor rrtmemea printre
gsurile pietrelor wernute pans mai intai ss va
toti stanjenii mai sus zi§i; apoi sa se astupe-
acele gsuri cu Fireuniituri de piatra. Sic se bats toatii
suprafata caldarrunului cu main bine pi la [Irma s4-
se agearnii peste tot alt nisip.
&Cul caldarremului s i va lucra cu piatri-i mai mare,
arzatii una intr'alta en simetrie, iar piatra mai ma-

www.dacoromanica.ro
 19

.runtU sa va piffle alliturea, adica pit marginea cal-

dartanului>>...
Aceste conditiuni suet ficute in anul 1835 de in-
ginerul statului Blarenberg, data cand se botarkje
sa se paveze din nou cele patru strazi mari (podu-
ri) : Mogogoaia. Targul de afara, Serban Voda si
Calicilor, cu piatra bolos ani §i conform condi-
-&076g

.2 1,-,, At.: 2e ec,,,,..21.4, Ai( , ...3... ..re Won VAC. ..I..., 71 III,

Prf:1;37q=74°C93;CMVIO'FF:ViiM9Pire*P.74Ten.. ,...
sr\
I I

I I
i I I I

I I
I - I I I
I

I I
I I I I
I
, i b.
I

I
1
1

.z. :I
.. 31 .. 3.; 1 .t..

ki .. 1

1i le I let ki 1 ^I
1 AI
1
. 351 4' I I
I I I
.1.1 141 I I

I II
i I
I I I ,
s, ... , k.'° I 4 , ea. I ..,,, 1 1 o, 4 .4 i it
.7.
t.41 Z1/4
4 Z e
a t a
Y. %4 "I
1,%N. . tk 0.,
-A:,

Q
q .;.: q ,-,
"
k
N..
d-

....*
i'N'4' l'.k.?':
Zk
...3 t Z.%
.1-,.
'S. - tt d -k.
v ',../ ,
., i w t, t o V114 b1864

. .
1 .

vi
1 I
1
,
,
4.5 1 1.5
I l
Fig. 4. Profil longitudinal 1i transversal concav at unei strezi
pas atii cu bolovani de rilu in anul 1864. Se vede in profilul in lung
diferenta intre panta pavajului vechi gi eel nou.

www.dacoromanica.ro
 20

tiunilor de mai sus ale inginerului Blarenberg, unde

pentru prima data se pomene§te §i despre trotuare._
Pentru pavarea celor patru strazi mari se recu --
noscuse necesitatea pavarei cu piatra cubic regulata
de gresie §1 granit extrasa din muntii tariff, acest pa-
vaj fiind mult mai solid, dar pentruci pavarea for se
impunea urgent §i cum in munti Inca nu se incepuse
extragerea acestei pietre §i neexistand nici drumuri
pana in munti, s'a abandonat aceasta hotarire pa--
vandu-se tot cu bolovani de rau.
Tot in anul 1835 se Imparte §i politic Bucure§ti
in cinci vapsele, purtand aceasta denumire pana Ir
anul 1860 de cand Incep a se numi culori §i cari.
erau: I) Vapseaua de ro§u, II) Vapseaua de gal-
ben, III) Vapseaua de negru, IV) Vapseaua de al--
basun §i V) Vapseaua de verde, care, cu exceptia
vapselei de ro§u care cuprindea centrul oraguiui,.
corespundeau sectoarelor de astazi.
In felul descris mai sus se paveaza mai toate uli-
tele din centrul capitalei pana in anul 1860, timp
in care se deschid strazi noi, se amenajeaza gradini
,de preumblare, se planteaza pomi pe marginea §o-
selelor dela periferia ora§ului, se expropriaza tere-
nuri §i case pentru alinierea strazilor §i se studiaza
din ce in ce mai mult un alt sistem de pavaj mai
frumos ca aspect §i mai solid decat eel de bolovani
care, din lipsa canalizarii, se degradau foal:Le re-
pede, un astfel de pavaj neputand rezista nici um
an de zile.
Timpul trece, schibmari §i transformari nu se
prea fac, cautandu-se in schimb fats de conditirmile
financiare vitrege §i situatia in general destul de rea
de pe atunci, sa se continue pe cat posibil activita-
tea edilitara in acelas ritm si dupa acela§: program

www.dacoromanica.ro
 21

ca in trecut. Cateva noutiti ar fi totusi. De exempla:

ridicarea unui plan al orasului in anul 1852 de ma-
iorul baron Boroczin, desfiintarea in intregime a
pavajelor cu grinzi de lemn si cilindrarea soselelor
impietruite, cu un compresor (machini), cumparat
cam in anul 1845 din Germania. In ce priveste con-
structia pavajelor din nou, nu s'a putut mentine-
nici la acelas nivel ca in trecut, diminuandu-se oare
cum cu toate cererile disperate ale locuitorilor din
mahalale care traiau inteo mizerie de nedescris
Cauza era intretinerea foarte costisitoare a pavaje-
lor de pe cele 4 cal principale cat si a celorlalte pa-
vje de piatii construite.
doe. 0 04 ,sveel,
rah
4971903m74,501xFor
_

Fig. 5. Secliune prin pavajul de bolovani de rilu al strizii

Taurul, pavatii in anul 1865, profil albiat.

Intre anii 1830-1860 cand nu s'a \Taint nimie

nou in materie de pavaje, s'a facut totus urzeala in.
f5ptuirilor de mai tarziu in acest domeniu, si ceea
ce este mai insemnat e nasterea acestei idei Inca
din anul 1824 si care deabia dup5 26 de ani este
pus' in mod serios in diseutie, urmand ga'si ime-
diat aplicare: este vorba de introducerea 5i execu-
tarea pavajelor cu piatra ciopliti de gresie si granit
extras din muntii Orli sistem de pavaj propua
de arhitectii Freiwald si Hartel in 1824 si care pa-
vaj se numeste acum qsistematic>>.

www.dacoromanica.ro
 22

INTRODUCEREA PAVAJELOR SISTEMA fICE

IN BUCURESTI.

Cu anul 1860 incepe o perioad5 noun, perioada

c5nd s'au executat cele mai mari lucrari edilitare
printre care sunt: constructia pavajelor sistematice,
intocmirea unui plan de sistematizare, luininatul
ora§ului cu gaz aerian (aeriform), rectificarea si ca-
nalizarea Dambovitei, canalizarea strazilor, crciarea
de bulevarde §1 gr5dini, alimentarea cu apa a ova-
§ului, constructia de piete noi, abator si hale, po-
duri de piatr5 peste Dambovita, ridicarea unui plan
complect al Capita lei, constructia drumului de fer
american (tramway), etc., etc. Intr'un cuvant, un
program mare de lucru, infaptuit Intr'un timp lung,
dar scurt fat5 de neajunsurile §i greutktile int5m-
pinate la realizarea lui.
A trebuit s5 fie oameni vrednici, hot5riti, cu skit-
.1'11 r5spunderii, cu un alt fel de a gandi pentru
executarea acestor lucr5ri edilitare, care transforms
en timpul Bucure§tii concomitent cu alte prefa-
ceri de alt ordin dintr'un ora§ cu aspect §i men-
talitate oriental5, inteun ora§ cu aspect mai civili
zat, tendinc5 de asem5nare cu Capitalele mad din
apus.
Inceput greu §i nesigur, dar cum orice inceput
este §i o incercare, cu sau far5 rezultat, s'a hot5rit
de consiliul comunal, imediat dup5 anul 1860, sä
se inceap5 imediat executarea pavajelor sistematice.
In luna lunie, anul 1860, autoritatea comunal5
de atunci, trimite pe inginerul I. N. Maxentianu,
functionar al comunei, sa caute in munti §i pe vile
raurilor piatr5 de pavaj §1 izvoare de ap5 pentru
alimentarea Capitalei. Dupil indeplinirea acestei mi-

www.dacoromanica.ro
 23

siuni Maxentianu face urmAtoarea relacie pe care,

pentru bogatia de informatii ce cuprinde, referitoare
la starea de fapt gi la proectele de viitor, o redarn
in intregime.

RELA T E.

«In anal 1860 am fost trimis de autoritatea co-

munala a cauta piatra de rauri, on de stance din
muntii tarei, buns pentru pavaje. In excursiunile
ce am facia pada la caderea zapezii, pe rfinri 3i pe
munti, am aflat piatra la localitatile:
1. Piatra bolovani gresie gi granit foarte tare pe
valea Teleajenului.
2. Aeeeagi piatra pe valea lui Dragomir.
3. PiatrA de ran dintre Izvoare, distanta 47A
pogte. 4
4. Piatra cu bolovani de pe ran! Crasna, lane(
Valeni.
5. Piatra de stance de subt Valeni, in facia Ke-
renoia, lespezi de gresie vfinata, foarte tare, distanta
41i pogte, drumul bun.
6. Piatra de stance din Cereaga, valea Lespezilor,
Corboaica, Arciarii gi valea Boorului, lespezi (le gre-
sie vfinAta foarte tare pe proprietatea mognenilor
ceregani, distanta 4P/4 pogte.
7. Piatra de stance din gura Coroaschi, lespezi de
stance de gresie cenu§ie, foarte tare gi regulate pe
patru fete dreptunghiulare. Straturile se incep din
Teleajen dela Strfimtoarea, tree pe subt Clabucet,
raspund in Telejenel la gura Coroaschi gi tree panA
in Valea Dracului, proprietatea D-lui I. A. Filipes-
cu-Drejneanu ; distanta este 5 pogte, drumul trc-
bue imbunatatit. Tot muntele incepfind dela Sion

www.dacoromanica.ro
 24

§i pana la varful lui Craiu este intesat cu stratnn

de gresie vanata si cenugie de calitatea vorbita mai
sus. Asemenea piatra au gi muntii din Valea Larga
si pana la Cheia, pe alocurea drumul cam neprac-
ticabil. La valea Brustureilor, langa schitul Susana.
rocele sunt paralelipipezi cu fete dreptungliiulare.
Din muntii Babegu, Balabanu si Zaganu se rosto-
golesc pe vile Cheia, Tampa, Buzoianu si altele de
un granit foarte frumos. Roca Zaganului dela poli-
cia hotului este granit.
8. Piatra in bolovani din raurile Doftana, Praho-
va gi Prahovita este foarte multi, dela Filipescu
pada pe la Campina cam neregulata, dela Breaza
in sus pe Prahova §i dela Campina in sus pe Dof-
tana, incepe a fi mult mai regulata, asemenea si pe
Prahovita dela gura Chei Prahovitei in sus pe la
Tatuc, gura Vaii Bradului spre Ocina.
9. Piatra in bolovani de rau din vaile gura Beliei,
valea Sarului, valea Comarnicului, valea Oratiilor,
Izvoarele, etc., etc., este o felie de gresie gi traliit
caruia i se poate face si cubajul distanta dela 6
gi pada la 7 pogte, drumul bun. La muchea lui Vas-
suiu, blocuri de piatra eminenta, drumul trebue im-
bunatatit.
10. Piatra de stance din muntii Prahovei ince-
pand dela Possada pe la Oratii. Valea lui Bogdan,
valea Magarului, Lespezile, Valea Larga, Iveru, Si-
naia si pana la Genuni sau Slonu de Piatra, este o
felie de gresie neagra cu vine de feldspat. Din acea-
sta s'a facet proba pavajului din str. Germans en
incepere din capul stradei Selari si pana in capul
stradei Sf. Dumitru. La Sinaia, pe Furnica 5i pe
muntii care o inconjoara, este mannora foarte bung
§i de o calitate superioara. Si pe Prahovita langa

www.dacoromanica.ro
 25

valea Bradului, la Tatucu, este o felie de gresie, tlar

nu abundenta; pe aceste valcele este o vans de ap5_
metalica §1 poate chiar metal. Din aceasta piatra s'a
facut de probe pavajul din strada Germani, dela
capul stradei Sf. Dumitru §i pang in capul stradelci
Stavropoleos, care s'a amestecat §1 cu piatri din cea
indicati la Nr. 7 §i apoi cu cea dela coada malului
ji Virbilau, care este calcaroasa §i moale.

.,

o
.11%.

.tr _1_1
-

,
kv_ .=5.: 7
t.

Fig. 6. Pavajul de bolovani de reu din pieta Teatrului National

anul 1865.

11. Piatr5 de stance de pe valea Joita §i Ra§nova

este o felie de granit trahitic, destul de tare §i
bun pentru pavajul sistematic, drum bun distanta
8 po§te; pe aceste v5i se af15 izvoare de sare §i de.
p5cur5. Pe muntele Bucegi in fata muntelui Omu,
am aflat ni§te mostre de granit.

www.dacoromanica.ro
 26

12. Piatra de stanca dela Pietroasa la Ochiu-bou-

lui §i la Ciocoiu, are doua vine tari pentru canale
§i poduri, on podisce. Asemenea este §i cea din
Prahova dela dealul Lespezilor §1 Pestrama, etc. Din
mai toate aceste cariere sau localitati am trimis care
incarcate de e§antillioane, care gi astazi stau in fata
ynagaziei comunale dela cazarma veche.
Pe Tanga aceste §i multe alte vine de minerale,
am aflat la Vulcane§ti, la proprietatea D-lui Neu-
reteanu, un munte cu carbuni de pamant, drum bun
distanta 4 poste.
Dupe acestea, precum am arkat in raportul din
fats, nu am incetat la twice ocazie de a arka piatra
muntilor no§tri, §i tend am vazut neexploatarea pie-
teri din tars se pretecsta cu neinlesnirea de trans-
port, atunci am alergat cu spezele mele la ajutorul
altor §iruri de munti spre a examina bogatiile for
la locuri practicabile pentru trnsport, unde am reit-
lit a afla alte cariere sau localitati destul de abun-
dente in piatra de stanca bunk pentru pavaje siste-
matice de o calitate foarte superioara §i cu o comtz-
nicatie destul de practicabila.
Indemnul accstui debut mi-a provenit din ipoteza
ca o parte din pietrele cele foarte taxi in mineralo-
gie, poarta numele de hyalomicti. Subscrisul nand
ipotesa ca uncle din rfiurile §i localitatile tarei noa-
stre, din vechime ar avea poate o clasificatie mine-
ralogica degeneratii prin timpul parcurs, ca Slenicu
din selenicum, ca Siretul din silex, ca Dambovita din
Dolomita, ca Teleorman dela telerium, ca Argesu
dela argentu on argirosu, ca Besdatu dela basaltu,
ca Oltul dela oro, ca Ialomita Ada hyalomicta, etc.,
etc., plecai plin de sperante pe apa hialomita in
districtul Dambovita, la Pietro§ita, uncle in adevar

www.dacoromanica.ro
 27

raul byalomita mi-a §i licut evidente supozitiile

mele, pentruci piatra rostogolit5 inteinsul dup5
deosehitele dealuri §1 valcele erau roce de hyalomic-
ti. Astfel examinai valea Lupului, valea Seaca, va-
lea Ulucului, valea Maritii, etc., §i constatai ca bo-
lovanii rostogoliti erau roce de hyalomicti in a c5ror
fatnilie intra trahiti-granitoizi. Dup5 aceasta exami-
nai dealurile sau muntii de uncle porneau obar§iile
sau originele mentionatelor vai §i am constatai
o'°"
I
a °b
di nil /III /Is, JCS'
I

,16110".01'11. 60.1.s.. 11

ZS

_ ze
Fig. 7. ['rola transversal tip albiat, al unei strizi de 4 stanjeni
Iiitime, in anul 1866.

ea tot platoul despartit de aceste jai este compus de

asemenea roce; ele sunt foarte aparente la Col-
cei ce este la spatele satului Motoenii unde este si
hotarul intre proprietatea D-nei Serbu de a D-lui
B. Bello, nu departe de livada lui Popa Ion.
Asigurat aicea de localit5tile on carierile eel..
mai apropiate de Bueure§ti §i mai cu foarte mare
inlesnire in transport, mi-am impus datoria a ins-
pecta §i localifatile mai dep5rtate §i mai anevoie in
transport. A§a am mers pe la Hyalomicioara, ce iz-
be§te in Carpeni§u; trecand pe la fer5straele lui
Liciu Grigorescu, piatra lameloasg, apare printrIn-
sele §i roci sau gogoni de granit. nu am aflat blocuri

www.dacoromanica.ro
 28

pentru cariera neav and mezii 1) §i aparate pentru

sondaj; la piatra Raioasi este piatril ca la Ro§eciu.
De aci am mers pe la Runculetu pe marginea Hya-
lomitei; aci are piatra tot ca la Pietro§ita, apoi incep
gogoni de roce vulcanice conglomerate. Asemenea
i la Ziduri, la feristr5u, la Galma §1 in valea Gal-
mei, drumul cam nepracticabil. In valcelul Pri-
porului roce de trahyt. Pe plaiul Priporului §i Ia
Pripor roce vulcanice, indite de granit pe ici pe
colo, drum bunicel. La Cruci, roce de piatra ca
la Pietro§ita. Pe la Glod §i prin gura viii Glodului.
piatra ca cea dela Pripor. La lunca cu Brutari, pe
la Lespezi, Nucetu, Mircea, etc. este granit, drumul
greu.
De aci am mers pe la Golgoiu, Wag-urele, Baciu
i in valea pan5 intre Retunei §i Cuffuritu. pe aci se
af15 un fel de metale unele amestecate cu quart, al-
tele cu alte pietre §i terenuri metalice, pare pe alo-
curea a fi argint, pe alocurea aram.5, pe alocurea
plumbagina, etc., etc.
De aci am mers pe plaiul cel mare pe la Corru.
Pamantului, pe la Sipot, pe la vizuina Ursului, pe
la $tubeu, etc., pe unde se v5d ap5rute roce de gra-
nit, pe alte locuri Basaltu, trahytul, etc., nu am
avut cu ce face sondajul pentru aflarea blocurilor.
Pe la Ciocarfau, pe la Tata, §i pe la valea Tatii pie-
tre in bolovani aproximativ regulate, hune pentru
pavaje ordinare.
Pe cele dintaiu §ase vii dela Pietro§ita spare un
fel de pietre metalice, §i chiar piese marunte de un
metal in culoare cu aurul sau platina, dar care su-
pus la aldur5. da un miros de sulf §i care dup5 cal-
1) mezu = mijloace bine5ti.

www.dacoromanica.ro
 29

.cinaliune nu Iasi' nici o urma metalica. El dupa plot

apare desiminat cu abondente. Mineralogi experti
vor constata natura lor.
DistanIa dela Pietro§ila §i pans la Bucureoi este
de 53/4 po§te. Drum mare de care, merge pans in
dreptul blocurilor sau carierilor indicate la Pietro-

Terminand aceste Orli am trecut pe apa Bezdea-

dului in proprietatea D-lui Barbu Bello, §i la Gropi
sub Magura am aflat granit foarte abondent §i foarte
bun. El in aparenta are componentele unui traltit
sau unui sianit, dar in realitate este granit. Aseme-
nea §i pe valcelu Magurii. De aci in sus pe valea
Besdeadului la Dambovicioara, apare metal ca la
vaile dela Pietro§ica. In mergere pe partea dreapta
a Besdeadului am aflat pe mai multe valcele, ciment
foarte bun. In fat,a satului Serbane§ti, peste Hyalo-
mita, sunt baile numite Pucioasa. Vine le de ape me-
talice sunt foarte eminente §1 abondente, tamildue
cu succes pe malazii 1) ce alearga la ajutorul lor.
Tot ce este dureros este ca sunt in cea mai mare
mina Si nici o masura luata in imbunaCalirea lor
pentru a le da importanla bailor ce sunt in strainii-
tate. Rocele de pe dealurile din preajma bailor sau
acestor mine sunt de calce sulfatat Si unele ehiar de
calce fluatat.
Mai toate localitatile indicate mai sus cu blown
abondente de piatra le-am aratat la fala locului at1t
lui Nauin Nasta cum §i italienilor Giovani Fedeli §i
compania, ca unii ce au exprimat dorinta de a le
exploata.
Ace§ti din urma au §i incarcat un car en pietre
1) malazii = bolnavii.

www.dacoromanica.ro
 30

din blocurile de la Pietro;ita, din care a ;i depus la

Comuna cinci e;antillioane model de eminenta ca-
litate a pietrei; de care, cand le-am aratat blocurile.
erau foarte entuziasmati, cu tarani cu top.
In anul 1862 am fost incarcat de autoritatea co-
rnunala de atunci ca membru in comisiune si ope-
rator la studiul alimentarii capitalei cu apa de iz-
voare. Dupa studiul ce facusem in dosarul Ministe-
rului relativ la datele culese de alto omisiuni in
aceasta chestiune, nu edeam nici n oerspectiva de
N

rett;ita.
Aflat in fata locului cu cotnisiunea din care fa.
ceam parte, studiind deosebitele sorginti, ce in ve-
chime alimenta capitala prin fantani, ealculaud vo-
lumul apelor, vedem ce ne mai lipse;te unui volum.
oricare de aprt b pre a implini cantitatea trebuincioa-
sa la alimentarea Capitalei.
Atunci determinati sarcinei ce pritnisem, studia-
ram sorginple ce alimenta cu abundenta Colentina
;i reu;iram a afla volumul de api descris prin ra-
portul comisiunei Nr
Cat, a limp dupa aceasta, D-1 Panait Donici
membru consiliului Lucrarilor Publice, voind a cu-
noa;te natura ,i origina acestor sorginti, ma invita
a-1 insoti in fata locului, unde dupa o aruncatura
de ochi superficiala, D-sa se indoi de calitatea apei.
cu toate ca calitatea ei era cunoscuta prin experienta
fantanilor din . ecltime ;i chiar prin natura terenu-
rilor ce compun platourile de unde izvorasc sorgin-
tile, din care chiar atunci se exploata pietri; pentru
;osele ce indica ;i mai mult: ca vinele de api a ace-
stor sorginti strabat straturi de terenuri mai mult si-
licate, iar nu calcare.
Izvoarele ce am studiat in anul 1862 au fost intai

www.dacoromanica.ro
 31

cele dupa Colentina pane la origina ei, care destu-

pate pada la stratul de argil plastics impermeabira
§i adunate inteun canal pada la Crelulescu, sunt
foarte abundente. Aducerea apelor din sorginlele ce
alimenta Colentina nu expun Capita la la enorme
cheltueli in constructii de arts, pentrucA nu are a
traversa nici un eau sau hele§teu, nici vai, unde
constructia viaductelor s5 consume un fond insem-
nat, §i al doilea cele ce merg alaturea cu aripa
stanga a Dambovitei care incepe dela Ghergani pe
la lantana Ursului ce d5 in Ilfovat, o is alaturea en
malul Dambovitei §i se scurge in acest ran. Aseme-
nea cele dela Giule§ti §i altele.
ect
sat oft 6

o
: =
..:
4
c " .a.,1 I t 1 11 ( i Al)
, 1. I 1 fl i 1 'i'1 t. i 1 a
."
.1'

-.*..11
I ez,
'

i ,4
t

I
ir. I , .")

Fig. 8. Profil transversal tip albiat at unei striizi cu carosabil

ai un singur trotuar, pavatii in anal 1867.

Predominat ins de ideia ca cu cat vom avea in

posesia studiului nostru mai multe origini de ap5 de
izvoare dup5 deosebite talveguri, cu atat operilc de
alimentae a capitalei cu apa de izvoare vor fi mai
complecte, nu incetai a studia necontenit harts Ord
gi acolo unde talvegurile imi prezenta izvoare sau
parauri le notai, §i ma dusei cu spesele mele a le
examina §i le comunicai autorit4ii comunale.
A§a, in toamna anului 1865, in intoarecere din
excursiunea pietrei, ins indreptai a studia originele

www.dacoromanica.ro
 32

ce alimenta Snagovul. Mergand pe main! acestui tal-

veg, ajunsei la Poenarii Danesci, unde la hotarul
dintre aceasta proprietate cu Parlita §1 Poenarii Vul-
pe§ti, vazui ca se impreuna izvoarele, de o apa des-
tul de buns si abondenta, numita coadele Snagovu-
lui; una N enin d din sus de hotarul Poenarilor
Danesci §i alta despre Cornatelu, ce este in dreptul
cam de unde izvore§te §i Colentina. Calita-
tea apei este eminentk derivate de apa buns, §i mai
in sus, de pe la Filipe§ti in jos, aflaiu o derivata
din Prahova cu apa foarte abondenta.
Mai toate sursele descrise mai sus, spre a fi con-
duse in capitals, au necesitate de constructiuni de
arta pentru a trece vai, rauri, parauri §i hele§tae.
Calitatea apei este eminenta.
Meziile pecuniare fiindu-mi terminate, ma vazui
fortat a inceta din excursiune.
In vara anului 1866, dupa acordarea unui con-
cediu, mergand a ajuta din o boala periculoasi
pe unul din fralii mei, in intoarcere ma deter-
minai a examina §i izvoarele ce alimenta hele§taele
dela Ghighiu spre Caldaru§ani. Luand dar urma lor,
qind in §osea sau drumul cel mare al Ploe§tilor, am
intalnit intre Ghighiu §i comuna Tatarani in apro-
piere de satul Barcane§ti trei rainure de apa de iz-
voare, din care una este atat de abundenta incat ali-
menta o moara de macinat. Calitatea apei foarte
buns. Distanta intre Bucure§ti Si aceasta soginte este
de 55 kilometri. Dupa aceasta in comuna Barcane§ti
,i Romane§ti, studiind prin puturile ce le alimenta,
apa sub platou, am constatat ca dansa se afla ea
abondenta la o profunzime nurnai de un stanjen.
Mare avantaj cand, pentru siguranta abondentei
apei, v a fi necesitate a se stabili un rezervor subt

www.dacoromanica.ro
 33

platou, de nude apoi impreun5 cu izvoarele 1 orbite,

sa o deli% e in Bucuregti.
La aducerea in Capitals va avea neN oie, de eon-
structii de arts spre a trece rauri gi helegtee..Acestea
fiind originele de api de izvoare ce am putut afla
intre tali egul Damhovitei gi Ghighiu, le am comuni-
cat gi autorititii comunale spre a servi de indite la
studiile ce se nor face pentru alimentarea Capitalei
cu apa de izvoare.
Cu aceasti ocazie fie -ini permis a relata §i cauzele
ce m'au indemnat a ma atria en devotament de ace
ste spinoase gi grele chestiuni; §i iata-le; in 7.iva
&and am primit ordinul de nutnire al Onor. Mini -
sterului prin consiliul technic de lucr5ri publice,
prin care m5 ataga pe Ifinga Municipalitatea oragu-
lui Bucuregti ca dirigent al lucrArilor technice din
circomscriptiunea sau culoarea de albastru, in load.
D-lui inginer Mavrodolu, ce trecuse cu inaintare de
grad la dirijerea lucrarilor de punti §i gosele dela
Minister, mersei la geful tehnic al diviziunei de in-
ginerie, gi intrehai ce am de lucrat in acea circom-
scriptiune. D-sa imi arata ca instructiunile de lu-
crare emana dela Pregedintele Municipal prin
arhitect al oragului, adiogandu-mi in cele din urrnii
ca am foarte mult de lucrat, de voi tinde cu stiiruin-
til a desvolta lucrgrile de care Capitala are nevoe gi
a se regula sistematicegte. Inspirat de aceste idei,
imi incepui cursul lucrarilor gi din ce f5cea mai
mult studiu gi recunciagterea lucrarilor din Capitala
cu atat ma apropiam a cunoagte mai cu eficacitate
rezistentele ce se opuneau sistemului de lucrare.
Aga, studiind intai scurgerea apelor pe strad5, vi-
zui necesitatea ce se simtea ca pantele for s5 fie ra-
cordate printr'un nivelment general prin care sI se
3
www.dacoromanica.ro
 34

fixeze °data atat regulata for scurgere cat gi baza

fundamentelor clidirilor ce mai pe tot anul sunt
amenintate cand a fi ingropate enorm, cand a ii se
desgropa gi fundamentele rimanand pane gi ultimul
strat al temeliei in aer, gi prin urmare la voia in-
tamplirilor. Si pentru ca tot inteun timp gi chidi-
rile din strade si fie inteo simetrie gi racordate pen-
tru a desvolta oarecare esteticii, avand aproximativ
o aliniere gi o inlesnire estimatiunea statistics chiar
in perceptiunea impozitelor fonciare, vazui ne-
cesitatea gi a unui plan cadastral, pe lansti nivel-
mental general al Capita lei.
Al doilea, nesalubritatea raului Dambovita prin
Capita Fa, in care se scurgea gi curgea tot felul de ne-
curatenii gi din care Iocuitorii Capita lei sunt nevoi-
ti a se alimenta cu spa, ma puse in pozitiune
a aspira la alimentarea capitalei cu apt de izvoare.
Al treilea, gunoaele, oasele, parii, arborii, baliga-
rele §i altele ce se giAma'deau asupra fundului Dam-
bovitei, potmolind matca raului, ajutate gi de morile
din Capitali, ma puse in pozitiune de a aspira la
regularea §i canalizarea lui, §i cu atat mai molt cu
cat insugi legea organicg venea in ajutor.
Al patrulea, neregularitatea pietrei in bolovani
gi nedurata pavajelor cu asemenea piatrii, al ca'rei
pret este foarte enorm in raport cu serviciul ce face,
mai cu seams cand de nu au un volum de ajuns a
rezista, avand gi fetele neregulate, ma indemnii a as-
pira la pavajele cu piatrii in lespezi sau cuburi d;rt
tarn.
Al cincilea, nomenclatura stradelor gi numerota-
rea Tor, fiMd singura cala'uia ce ajuta la toate ma-
nipulatiile atat in administratie cat gi in comert,

www.dacoromanica.ro
 35

fiind cu totul gtearsi gi lipsind, in facu a cugeta

la a ei reinoire.
Al §aselea, observand raul sistem cu care se ser-
viau pietrarii intreprinzatori la prefaceri gi repa-
ralii de pavaje, neapropiindu-se catugi de putin de

9;:,/
d r
/ -2

:o41 Ke, .1-11

r,

1;,--.44.,0-400173911:144M4
. .

"]
l/2 ,

Fig. 9. Strada Chindstului (Calea TirgovisteiPopa Tatu)

Profil transversal pavati cu bolovani in anul 1867.

perfectia lor, incepui a aspira la formarea de cor-

puri de pietrari comunali, cari sfi fie direct intere-
sari spre a lucra bine, intrebuintand in limita ce-
ruti de constructiuni materialul ce le-ar fi trebuit,
avfind deci disponibil pentru once lucrari urgente.
Aspiratiunea mea era la un corp de pietrari disci-
plinati din corpul sapierilor de s'ar fi putut; dar
tot reugii a forma un corp de pietrari romani foarte
exersati.
Al §aptelea, mai tfirziu dupa admiterea corpului
de pietrari, cfind incepu a se scoate piatra mfiruntfi
de pavaje gi a se depune la magazia comunala, avfind
in vedere reugita de a se introduce pavarea sistema-
tica cu piatra cubica regulata on in lespezi, ca

www.dacoromanica.ro
 36

cele ale stradei Germano care va predomina toate

sistemele ca pret, cat §i durata, incepui a ma gandi
la economia ce ar rezulta cand pavajele de at treilea
ordin s'ar inlocui eu un pavaj macadam, compus
Ain nisip cu piatra marunta scoasa din reparatii zi
prefaceri. sfarainand-o. atezand-o in straturi imbi-
nate cu nisip pietros udat §i batut bine cu maele;
§i a§a, cu ocaziunea unui ordin de a mantui vata-
matoarele baltacuri ce se formase in strada Leon
-Voila, din culoarea Albastra, ma determinai a face
experienta prin infiintarea unei distante din Str. en
pavaj macadam, prin care vad ca am reu§it de mi-
nune. Asa dar, pentru stradele mai departate de cen-
-tru, incepui a aspira la pavaje macadam; dupa mo-
delul de mai sus, fiind o mare economie pentru te-
zaurul comunei, intrebuintand §i material care nu
mai putea face un alt serviciu, decat acel propus.
Astfel dar, prin cugetare, calcul §i experienti.
ajunsei a ma convinge ca toate aceste §apte aspira-
tiuni stint lucriiri absolut necesare ce contribuesc la
desvoltarea capitalei §i pe care incepui a mi le for-
mula la randul for in forma de Credo.
Asa incurajat de d-1 Arhitect §i sustinut de colegii
mei, incepur5m a familiariza din timp in time pe
Onor. Consiliul Comunal a da preferinta lucrcirilor
wbsolut necesare ale Capita lei, in locul celor secun-
-dare §i de lux §i treptat ajunseram a vedea parte
Ain ele spre realizare, parte realizate §i altele pe
drumul de a se pune in studiu, proba evidenta sun!:
dosarele.
Din ziva cand unul din bugetele comunale inre
gistra in coloanele sale fonduri pentru lucrari de
asemenea nature. de atunci chiar, acestea nu mai
erau pentru mine o simple aspiratiune, ci o reali-

www.dacoromanica.ro
 37

tate, o reu§ita complectii, prin urmare se transfor-

mark' in idei fixe sau pozitive.
De atunci dreptul imi impunea datoria de a nu pri-
ra'si initiativa lasandu-le in neglijentil. De aceea la
once ocazie, and verbal, and formal, m'am silit a
nu tine ticere ci a aminti §i chiar a protesta. Aceasta
si experienta m'a fiicut sa am onoare a fi incgrcat
cu uncle din aceste lucriiri gi sa figurez in deosc-
bite comisiuni de asemenea nature gi chiar in comi-
siunea numita de Consiliul de Stat in chestiunea
Dambovitei.
Datoria de a realiza aceste aspiratiuni m'a indem-
nat la sacrificii.
Ideia ca once inginer trebue sa creada gi sa pro-
cure meziile de a invinge obstacolele in lucrarile ce
i§i propune a face, m'a indernnat sa fiu tenace gi
stoic in deciziunile mele prin calcul gi rationament.
Astfel am reugit cu taerea morilor de pe Dambo-
vita din Capita la, prin aflarea altor mori pe alte
garle, &and Onor. Ministerul se ingrijea ca taerea for
va aduce prejudicii in fabricarea painii; astfel des-
robisem o mai mare parte a malurilor Dambovitei,
ce mai mult de 30 de ani erau prada proprietarilor
-rnalureni ai Dambovitei ce specula gi specula chiar
azi raid gi malurile lui in dauna celor 150.000 de
locuitori; astfel cu exploatarea pietrei din tars, iar
nu din strainatate; gi tot astfel sper ca cu concursul
Consiliului actual al comunei care totdeauna a luat
initiativa in asemenea chestiuni absolut necesare.
Nom reugi a canaliza Dambovita prin Capita la, &Ind
Capita lei cu cat mai multe ramuri de ape cu atata
mai multa bogiicie in industrie Si comerf, asiguraiid
ciitorului o desvoltare cu totul bine facatoare.
Asemenea sper ca nivelinentul general gi planul

www.dacoromanica.ro
 38

cadastral al Capita lei Bucure§ti va fi singurul obiect

cu care Onor. consiliul comunal pe langa studiul de
canalizare al Dambovitei ne va autoriza a incep de
urge* in primavara acestui an, fiind singura opera
ce are a coordona nu numai Dambovita, stradele §i
mice alte lucrari, dar chiar alimentarea cu apa
Capita lei, cu apa de izvoare §i eclerarea ei cu gaz
aeriform.
Aceasta opera complectata in spiritul celui mai
logic §i gtunlifjc, va fi unul din monumentele care
va edifica Onor. consiliul actual, pentru intocmirea
§i coordonarea lucrarilor teohnice, asigurand odata
pentru totdeauna existenta lor.
Cat pentru fixarea adevaratului pret al exploata-
rii pietrii din muntii tariff, sunt de parere a se face
experienta pretului de comuni, deschizand cariere
pe la toate blocurile de piatra ce le-am scris mai
sus, ca astfel concurenta si fie cu atat mai mare cu
cat vor fi mai multe cariere deschise, §i cu modul
acesta se desohide travaliu in mai multe puncte ale
tariff pentru fiii muntilor Romaniei. Trebue neapa-
rat oarecari sacrificii la inceput, pans se vor exersa
taranii munteni cu aceasta bogata industrie, dupa
aceasta insa beneficiul va fi foarte mare in raport
cu acele mici sacrificii.
Pentru apele de izvoare sunt asemenea de parere
a se complecta studiul tuturor sorgintilor indicate
mai sus, ca cu modul acesta sa putem preveni pe
Onor. Ministerul Lucrarilor Pub lice la caz cand tra-
seul for s'ar racorda cu traseul vreunei §osele la
vreun pod ce s'ar construi, ca sa-1 construiasca ast-
fel incat sa permits §i volumului apei de a trece pe
dansul sau printrInsul, tinand locul de viaduct.
Acestea sunt principiile de care m'am condus §i

www.dacoromanica.ro
 39

ma voi conduce in lucrarile mele, acestea sunt

aspiratiunile mele pentru lucr4rile absolut necesare
ale Capita lei. In realizarea acestor lucrari yid sal-
varea §i desvoltarea Capita lei Bucure§ti, ce din
rept este concentrul sau focarul tuturor capitale-
lor din Romania, pentru realizarea caror lucrari se
simte absoluta trebuinta de a contribui §i Inaltul gu-
vern cat de mult spre a o ajuta in fonduri.

Fig. 10. Profilul transversal at goselei Sabine lor, impietruiti

in anul 1868. Pentru executarea acestei lucrari a fort un schimb
41e adrese intre Primirie gi Prefectura de Ilfov, deoarece aceastil
gosea era afarii din zona oragului.

Pentru aceasta mai am convingerea a aspira ca gi

toate scurgerile publice ale strazilor ce functioneaza
in forma de §anturi sa se transforme in stradele cu
largime de cel putin 3 stanjeni, prin expropriere
sau lege de retragere; iar §anturile ce sunt alimen-
tate cu apa de izvoare din ale platoului ce compune
si inconjoara Bucure§tii, sa se transforme in viroage
pavate cu piatra scoasa din reparatii §1 pavajele ye-
chi. Terminand toate detaliile relatiunilor .cerute,
ma refer la aprecierea Onor. consiliului comunal
spre a da solutiunea ce va crede necesar sa dea pu-
textul acestei relatiuni spre cuno§tinta ce.
lor ce vor voi a cunoa§te blocurile de piatra aflate
pans acum in muntii tariff noastre §i mai aproape de
Bucure§ti cum §i sorgintele deosebitelor ape de iz-
voare, cu invitatiunea ca oricare din voiajori sau din
D-nii proprietari de dealuri §i munti vor mai cu-

www.dacoromanica.ro
 40

noa§te §i alte blocuri de piatra §i chiar de minerak,_

sau mine, on sorginti de apa de izvoare, sa le co-
munice primariei pyin e§antioane ca astfel din co-
municatie in comunicatie sa se afle §i mai bine bo--
gatiile muntilor no§tri de care mai toate autorit.a-
tile publice an trebuinta pentru deosebite lucrari
publice, utindu-se eu aceasta ocazie §i mu
rent nostru national».
Memoriul acestui functionar al comunei, care a
av ut un rot important in rezolvarea problonelor
edilitare, este edificator, in ceeace prive§te situatia
de fapt a pavajelor pe care le considers ca ine-
xistente.
Inteadevar, in anul 1866 deci cev a mai tarziu,
erau pavate in Bucure§ti cca 50 de strazi de fieeare
culoare sau 250 strazi pa% ate in tot ora§ul (cinci
culori, ro§ie, galbena, neagra, albastra §i verde)._
fats de 20.000 de proprietati §i 150.000 de locui-
tori.
Felul pavajului existent in arm' 1866 in Buctt-
re§ti era: I) Toate strazile care erau pavate aveau
bolovani de rau (caldaram) §i impietruire cu
piatra sparta (din bolovani) §i pietri§ de rfiu cu
exceptia strazilor Franceza §i Germans pe care
s'a incercat in anul 1860-1862 pe portiuni
mici primul pavaj sisteinatic in Tara Romaneas-
ca, din piatra cioplita, cubica, extrasa din muntii
Carpati (localitatile Comarnic §i Valeni, primele-
puncte unde s'au deschis cariere in /aril) gi a Podu-
lui Mogo§oaia, unde s'a inceput in anul 1864, prima
lucrare de canalizare sistematica (aceia dupe stra-
zile Francezi §i Germans, a fost prima, dar era in-
ferioara Ca, constructie celei de pe Mogoopia) gi

www.dacoromanica.ro
 41

pax aj sistematic cu piatra cioplita, cubica, de granit

gi gresie importata din Scotia. Cum a fost primit
Sclut. ?.?Akitiu,4 Ht. e)24_6);alta-
'44

la]

rig. 11. Planul de situatie al strizii Brezoianu, proectatii a se

pava cu bolovani in anul 18I

acest fel de pavaj executat cu piatra din Scotia, re-

dam alt memoriu al Ing. Maxntianu, care arata §i
calitatea acestei pietre in mod obiectiv:
RAPORTUL ING. N. MAXENTIANU, 1866.

<<Domnilor Meinbri,
<<Cunoa§teti ca nefericita Capitals era condam-
nail, mai acum un an. de a fi pavata cu piatra din
strainatate, dup'a cum o cloN ede§te insusi contractul
Onor. Ministerului de Lucrari Publice cu intreprin-
zatorii caii Mogo§oaia §i altele.
De atunci gi pans in toamna anului expirat, sub-
.-semnatul la orice ocazie nu incetam a proba cu e§an-

www.dacoromanica.ro
 42

tillione ca gi muntii Orli noastre au piatra mull mai

superioari in calitate decht cea contractata in stria-
nhtate, dar nu putui reugi, pentruch mi se opunea
cu neinlesnirea transportului.
In zadar protestam ca este o imprudenta a se da
aurul steins din sudoarea locuitorilor nogtri pe pia-
tra din streinhtate, care nu di alte foloase de cat
inavutirea industriei streine, 15sfind dispretuith gi in
amortire pe a orii noastre. In zadar probam di ex-
ploatand piatra din muntii Orli noastre, nu numai
ca (rim ocazie la deschiderea unei industrii in tali,
dar costul lucrului gi al transportului fiind a se pliti
lucratorilor gi transportatorilor indigeni, vom aduce-
cele mai satisfacitoare servicii Ilona Romanilor,
prin circulatia banilor dela o clash la alta de con-
tribuabili, incurajand aplicarea la industrie gi des-
voltand gustul travaliului, plus avantajul unui prPt-
mai mic decal cel plhtit in strhinhtate.
In zadar aritam ca nici firile cele mai lipsite de-
piatril nu au alergat a o cauta aiurea, ne cum not
cari posedhm cu abondenth piatrh de orice naturl
de calitate superioarh in thrie gi in durati. Thispun-
sul ce mi se di era tot neinlesnirea de transport.
In fine desolat de atata extreme indiferenth, in
toamna anului trecut luai curajul, gi inteun conce-
diu tacit acordat, plecai cu spezele mele in muntii
Orel gi duph scrupuloase gi penibile cercethri fa-
cute, aflam in mai multe puncte ale muntilor nog-
tri, piatra in stanch sau de cariera, de calitate cu
totul superioarh pentru constructiuni de pavaje, la
locuri destul de practice gi foarte abondenth, tot aga
reugii gi in cea de pe rhuri:
Duph acestea, in intoarcere chutai a afla gi izv oa-
re de aph pentru alimentat Capita la, deosebit de cele-

www.dacoromanica.ro
 43

aflate pe Colentina §1 aflai mai multe origini destul

de abondente in apa; astfel sunt coadele Snagovu
lui §i izvorul dela Pestrenaci, o derivati din Praho-
va, etc. etc.
Astfel incarcat de bogatiile muntilor no§tri, ma
intorseiu in Capita la §i comunicai verbal fostului
consiliu rezultatul excursiunei mele, aratand §1 d-lui
.arhitect esantillioanele ce posedam.
In urine dupe parerea D-lui Anhitect, fostul con-
siliu in §edinla plenara dela 31 Decembrie trecut a
decis trimiterea subsemnatului in muntii irii, pen -
tru a exploata piatra de cariera de pe locurile aflate
spre a se putea precisa prin experienta prelul real
§i adevarat al unui stanjen de pavaj, spre a ne servi
de norme la facerea proectelor §i darea in antre-
priza.
In baza deciziunii luate in acea §edinta, ma vaz
autorizat prin adresa No. 1284 din 8 ale corentei,
pe de o parte sa iau 25 pietrari din corpul paveori-
lor comunali §i sa plec in muntii lath spre a face
exploatarea probelor cerute, iar pe de alts parte mi
se comunica ca, pentru cheltuielile trebuincioase, ca
transportul uneltelor cu al personalului, diurna sub-
semnatului §i altele, se afla deschis un credit de
(10.000) zece miff lei; din care la ziva ce voi de-
cide pentru plecare pot lua un acont cu cerere catre
autoritatea comunalg §i a§a mai inainte pada la a
lui intrebuintare.
Subsemnatul considerand imperioasa datorie ce
am atat ca functionar, cat §i ea cetacean spre a da
concursul cerut in aceasfa exploatare §i experienta,
cu onoare va fac cunoscut Domnilor Membri ea pri-
mese cu pMcere aceasta insarcinare, mai cu seams
-cand este vorba de a deschide oricat de multe ca-

www.dacoromanica.ro
 44

riere de exploatare in diferite puncte ale mukitilor

no5,tri, pentru desvoltarea §i incurajarea lute° ra-
mura de industrie nationals.
Pentru acest sfar§it dar §i pentru sing,ura datorie
de a nu aduce ingreuiri fondurilor comunale care
deja stint insuficiente lucr5rilor ce coinuna are de
fault, renunt la diurna acordata, de un galben p'
zi, asemenea §i la acontul ce sunt autorizat a lua din
creditul deschis, rugandu-va Domnilor Membri sa
binevoiti a mi da cei 25 pietrari, carute pentra trans-
portul uneltelor, al for §i al ineu, 15 rasuri de fer,
10 casmale pietrare§ti cu cioc, 10 lopeti de Fier, 20
lopeti de lemn, 10 roabe §i 10 tarnacoape, toate
acestca din magazia comunala. Asemenea yeti bine-
voi a mai ata§a pe langi cei 25 pietrari. §i un me§ter-
faurar tocmit cu luna sau cu ziva pentru aseutitut
uneltelor §i o sums de (20) douazeci de galbeni
pentru cheltuieli neprevazute §i absolut necesare
la exploatare, ramanand ca transportul pietrei sa se-
plateasca de Domnia Voa;tra transportatorilor cand
vor aduce §i descarca piatra in Bucuresti. Acesta
fiind singurul mediu practic ti economic pentru vor-
bita exploatatiune §i proba, cu onoare va rog Dom-
nilor Membri sa binevoiti a face punere la rale in
aeeasta priN inta, primind §i cu aceast5 ocazie lucre-
dintarea de deosebita stima>>.
Ing. Maxentianu
1866 Febr. 26.
Din sintesa, discutiunea critics a faptelor ele ob-
servatiune, studiul sau practic cat §i riguroasele sale
demonstratiuni Maxentianu a tras concluzii carc
unora li s'a parut curagioase, dar, cum a spus eco-
nomistul francez Bastiat: <Toute doctrine on diet,-

www.dacoromanica.ro
 45

rie nouvelle, elle a beau a avoir pour elle la eh:rte.:

et la verite, elle trouve la place prise>> cki stu-
diul lui a probat cu prisosinta necesitatea impe-
rioasi de a nu neglija, ca sii zic a§a, opera intreprinsa
de el pentru pas area capitalei en piatra extrasa din
Tara.

Fig. 12. Soseaua Izvor impietruitii in anul 1869.

piatra, adusa din Scotia en vaporul papa la

Braila §1 apoi cu §lepurile pe Dunare pima la
Giurgiu sau Oltenita, §i de aci cu carele la Bucu-
re§ti era in cea mai mare parte foarte proasta.
o rota mineralogica slabs dovada o face Sefn1
Sectiunei de Geniu Ing. Cucu in anul 1880,
din al carui raport citam aceasta parte:
c..In aceste ipotese, cel mai scamp pavagiu ce a
construit Primiiria, este cel cu granit de Scotia ,li
care dupii 10 ani de intrefinere, a costal pe inetrit
patrat 39 lei» la laloarea de azi: 39,00X32,258 .
1258, iar la executare a costat 71 lei metru patrat,
adica 71 X 32,258=2290 lei, cat prive§te eel inai
ieftin pavaj atat ca executare cat §i intretinere a
fort pavajul lucrat cu piatra din /Lira cariera Be-
lia marturia o face in continuare Ing. Curti:
<<...iar cel inai ieftin dupii acela §i timp de intreci-
nere este pavagiul cu piatrii de Belia, cu 16,75 lei.
3n. patrat>>.

www.dacoromanica.ro
 46

DES CRIEREA. PRIMULUI PAVAJ

SISTEMATIC

Am spus ca primul pavaj sistematic executat iii

Bucure§ti, a fost pe strazile Franceza §i Germana,
pavaj lucrat cu piatra din tars, la 1860-1862, ca-
ruia i-a urmat la 1864, acela al caii Mogovaia intre
Bariera (Piata Victoriei) §i Ministerul de Finante,
executat cu piatra de granit cubica din Scotia, in
antrepriza Comp. Fatu §i Printul Dimitrie A. Can-
tacuzino.
Ca lea Mogo§oaia deoarece ficea parte dire
cele patru artere principale de comunicatie ale Bu-
cure§tiului §i care erau in sarcina Ministerului
de Lucrari Pub lice s'a dat in antrepriza chiar
de acest Minister. Felul cum s'a executat aceasta lu-
crare §i cum firma Fatu & Cantacuzino §i-a respec-
tat contractul vom arka in aka parte.
SA arkam cum se construia acest pavaj sistema-
tic. Vom descrie pe acela al Caii Mogo§oaia, ca fiind
asemanator celui de pe str. Franceza §i Germana.
I. Borduri. A fost singurul material de pavaj iin-
portat in cea mai mica cantitate din strainatate. Din
Scotia, s'a adus bordura de gresie de dimensinni
0,20X0,25X (0,60-1,00) care, complect aezata
pe fundatie de caramida 0,27X0,30 cu un strat de
mortar din var hidraulic de 5 cm. deasupra cat §i
rostuirea tot cu mortar de var hidraulic, costa in. 1.
23,88 lei sau la valoarea de azi cca. 770 lei un m. 1.
Pe toata Ca lea Mogo§oaia nu s'a intrebuintat decat
bordura din Scotia §i din tars. Tot pe calea Mo-
go§oaia s'a intrebuintat §i bordura de dimensiune
0.27X0,17 (1.00-2.00) §i tot cu pretul de 23,88
Transportul unei borduri de granit de Scotia de

www.dacoromanica.ro
 47

0,20X0,25X 1.00 in greutate de 180 kgr. de la Brai-

la la Bucuregti, pe gantier costa 2.20 lei sau cca.
70 lei astazi. Taxa de vama la Giurgiu, pentru o
asemenea bordura era de cca. 0,54 lei sau 30 bani
la suta de kgr. greutate. Aceiagi taxa a fost pentru
orice fel de material de pavaj adus din strainatate,
gi aceasta cam pans la 1880. Totdeauna au fost dis-
cutii pentru aceasta taxa intre furnizori gi Primarie

. . ..
4'1 ': I
cit: :413.1.1h,
. *.r.

J
,/ if; ,t K.,/ /iv'', /11 A ///ewe...
..,

Fig. 13. Profit transversal tip, pentru pavaj de bolovani, propus

in anul 1869.

de o parte gi Primari gi Ministerul de Finante de alts

parte, deoarece furnizorii nu precizau la inchee-
rea unui contract tine va suporta aceasta taxa,
gi cand aveau o suing mare de plata, cereau Prima-
riei sa o is asupragi gi la randu-i sa ceara scutirea
Ministerului de Finante, ca fiind o institutie de stat,
fapt care totdeauna a fost refuzat de Minister.
1I. Trotoare. Pe calea Mogogoaiei, portiunea data
in antrepriza s'au lucrat trotuarele. atat cu lespe-
zile aduse din Scotia cat gi cu cele extrase din carie-
rele Comarnic gi Valeni. 5i unele gi altele erau de
gresie. Ca dimensiuni, cele din Scotia aveau:
0,40X0,80X0.08 gi ceel din tars 0,20X0,40X
(0,06-0.08), 0.30X0,60X0,08 sau 0,30X0,70X

www.dacoromanica.ro
 48

0,08. Se a§ezau pe un strat de nisip de 8 cm. gro-

sime §i intre rosturi se turna mortar de var hidrau-
lic. Un astfel de pavaj costa 38 lei m. patrat sau
1216 lei de astazi. Transportul unui m. p. de lespezi
de Scotia, dela Braila la Bucure§ti, §antier era de
3,30 lei sau cca. 105 lei la valoarea de astazi, iar
taxa de varna, considerand dimensiunile 0,30 X0.70
X0,06, in greutate de 340 kgr. cu 30 bani la suta
de kgr., face 1,02 lei sau cca 33 lei astazi. Fatii tie
piatra cioplita, pentru carosabil, adusii din Scotia,
lespezi s'a importat o foarte mica cantitate, deoarece
erau in primul rand mult mai slabe ca rezistenta
fats de cele din tarn si al doilea erau foarte scumpe.
Vom vedea mai departe, ca am mai importat lespezi
1-2i din Belgia, acelea insa erau din porfir, §i att fost
repede inlocuite, pentruca erau alunecoase.
III. Carosabil. Dupii ce canalul era complet data
§i gurile de scurgere, dela rigole instalate, se exe-
cuta pavajul cu piatra cioplita cubica de graniL.
pe nisip in grosime de 15 cm. dupe ce in prealabil
patul de pamant al strizei fusese Vault cu maele de
4 oameni §i coanplectat pe alocuri, unde terenul era
slab, cu moloz. Dupa aceia se executa pavajul de
piatra cioplita, sau cum i se spunea, pavajul siste-
matic.
Pe masura ce se executa. se intindea deasupra un
strat de nisip de 2 degete grosime, se uda en ape
§i apoi se batea cu maiul de 4 oameni. Cand aceasta
batate era terminate, se batea din non, insa cu mae
de 2 oameni. Dupa aceasta operatie, pavajul era con-
siderat terminat §i se cladea eirculatiei, en conditia
prevazuta in contract, ca antrepriza sa-1 intretie
timp de trei ani in buna stare. Aci trebue remarcat

www.dacoromanica.ro
 49

faptul, ca in primal an once reparatie o facea an-

treprenorul pe conttil lui, iar anul al doilea §1 at
treilea, i se dadea de Primarie intre 1-3 lei de m.
patrat, pentru toata suprafata de pavaj executata hi
Inceput, ca cheltueli de intretinere. lin metru pa-
trat de pavaj sistematic, dupa contractul inclieiat
intre Ministerul Lucrarilor Pub lice §i antrepriza,
costa 71,90 lei sau in valoare de azi cca. 2300 lei, §i
antrepriza era obligati sa intrebuinteze numai pia-
tra din Scotia. Dimensiunile pietrei, prescrise in
contract erau dela 0,16 la 0,29 latura (erau cubice).
Intre timp, a cumparat §i Primaria piatra de Sco-
tia 5C0.000 bucati dela o firma din Birmingham-
Anglia, de dimensiunile §i pretarile urmatoare, pre-
turi ce stint socotite Franco santier Bucure§ti, inclu-
siv taxele . =ale:
0.14 X 0.14 X 0.14 = 1.10 in bucata
0.15 X 0.14 X 0.14 = 1.25 PI

0.16 X 0.14 X 0 14 = 1.30

0.17 X 0.14 X 0.14 = 1.45
0.18 X 0.14 X 0.14 =-- 1.75 P.

0.19 X 0.14 X 0.14 = 1 90 PI

DeNizul lucrarilor de canalizare si pal, are at Caii

Mogo,s,oaia, intre Bariera §i Ministerul de Finante
pe 963 m. liniari, era in valoare de lei 1.300.000 sau
in lei de astazi cca. 41.600.000, din care antrepriza
a executat lucrari in valoare de cca. 600.000 lei.
Pretul pe inetru patrat at pavajului carosabil, era
;analizat astfel:

www.dacoromanica.ro
 50

1) aprovizionarea materialului 0.30 lei

3) asternere cu nisip ...... .
2) asezarea pavelelor . . 0.60 .
. 0.45 .
4) 0.20 m. grosime nisip prundatie a 9 lei 1.80 .
5) 20 pictre X 2,82 . 56.40
59.55 lei
50/0 cheltueli . . . 2.977
150/0 beneticiu . . 9.379
Total . . 71.906 lei m.p.
Intocmit de Ion C. Capp, 1864.

Conditiunile in care s'a pavat prima portiune

din Ca lea Mogo§oaiei cu pavaj sistematic,
Vom cita anumite paragrafe din referatul
Sectiunei de Geniu, Dem. D. Paltinenu, din
1869, Mai 21.
<<La 31 Julie 1864 onor Minister al Lucrarilor
Pub lice a incheiat contract cu D-1 I. Fatu §i C-nia
pentru canalizarea §i pavarea sistematica a caii Mo-
go§oaia cu pretul de 25 peste deviz, §i cu condi-
tiile respective intre cari §i aceea ca lucrarile si se
termine pana la 6 August 1867.
La 20 Iunie 1866 onor Minister a comunicat Pri-
mariei prin adresa No. 3378, ca dupa decisiunea
onor. Consiliul de Minigtri, transmite executarea
acestor lucrari asupra Comunei cu subventiunea
anuala prevazuta prin buget.
Primaria conform decisiunei consiliului comu-
nal din §edinta de la 22 Iunie, raspunde Ministeru-
lui ca primesce executarea lucrarilor cu arkata sub-
ventie, insa nu is asupra-§i procesul dintre antrepre..
nori cu Ministerul.
Ministerul admifand aceasta restrictiune s'a pus
in vederea D-lor Seinfeld §i Filderman, administra-

www.dacoromanica.ro
 51

torii companiei, cari au declarat ca primesc a con-

tinua lucrarile conform contractului incheiat cu
Ministerul §i cu adaogirile conditiunilor aratate in
petitia numitilor de la 19 August 1866, intre care
gi aceia de a li se plati pe data materialele aprovi-
zionate.
0

4'
i44 I SO 4.0 lc :k1" t.i. 1s
Fig. 14. Strada Fecioarei secliune prin pavajul (impietruire)
executat in anul 1869. Se yid rigolele adancite in forma de lanturi.

Asupra acestora, Consiliul Comunal in §ediutele

.cle la 18 §i 25 August, a admis acele conditiuni cu
modificarile §i adosele prescrise in decisiunile din
acele §edinte, iar in cea din urma a incuviintat a se
libera numitilor un acompt de 2000 galbeni, ca sa
Inceapa lucrarea cat mai neintarziat. S'a liberat dar
numitilor aceasta suing mai inainte de a se incheia
vre-o conventiune cu dan§ii §i s'a inceput pe data
continuarea lucrarilor dupa inaintarea carora li s'a
dat treptat §i alte acompturi pans la 13 Septem-
brie cand, venind D-1 Dimitrie A. Cantacuzino ei
justificand calitatea D-sale, de administrator, a con-
tinuat lucrarile mai intaiu in unire cu ceilalti ad-
ministratori §i apoi singur.
La 29 Septembrie Consiliul Comunal a decis a se
face nesce adaose de lucrare la canal, adica a se
infiinta o ramura de canal in dreptul bastimentului
fantanelor, a se inmulti caminele de intrare, gu-
rile de scurgere, a se mari sectia canalului, etc....
Dupa o corespondenta ce s'a mai tinut intre Prima-
rie cu Ministeriul §1 cu D-1 Cantacuzino, s'a regu.
lat in fine conventiunea pe basele stipulate in cea

www.dacoromanica.ro
 52

tritnisa de Minister §1 s'a subscris §1 de D-1 Canta-

cuzino in luna Iuniu 1867.
Aceasta conventiune fiind aditionala Fa contrac-
tul primitiv, lucrarile s'au executat tot dupi caetul,
de insarcinare §i conditiunile relative la dansul,
insa cu modificarile §i addaosele presscrisse prin
area conventiune.
Plata lucriirilor executate pans la resilierea con -
tractului §i conventiunei aditionale, s'a facut de
Primarie dupa cum se arati mai sus, numai prin
acompturi, fara a se putea regula plata dupa situa-
tiunile date de corpul technic al comunei. Aceasti
neregularitate a provenit atat din cauza sumei de
lei 245.233 ce D-nii antreprenori au avut asupri-le
mai mult penult av ansul de 20% Inca de and lu-
ertirile se executau de Onor. Minister de Lucrari
Pub lice §1 care ramura s'a mai scazut treptat de
Primarie, cat §i aceea ea D-lor au contestat necon-
tenit situatiunile lunare facute lucrarilor de corpul
technic al Comunei.
Neintelegerile assupra situatiunilor an consistat
in aceea ea, corpul technic al Comunei a facut cal-
culele volumelor Si al distantelor lucrarilor (MO
modul cum s'a executat, pe cand D-nii Antreprenori
au cerut ca aceste calcule sa se faca astfel dupa CUM
sunt Inscrise in proectul Fi devisul respectiv §i can
dupa cum se constata prin procesul verbal incheiat
la 18 Aprilie 1868, de Corpul technic al Comunei
in unire cu un inginer insarcinat de Minister cu ve-
rificarea calculelor, §i prin jurnalul Consiliulni
tecnic al Ministerului de la 15 Aprilie 1869, erart
mai urcate dupa cum s'a executat.
Constatarile despre ahaterile urinate de D-1 An-
treprenor in lucrare in cursul anilor 1866, 1867 k:F

www.dacoromanica.ro
 53

1868, i s'a comunicat de Primarie ficandu-i-se cu

venitele observatiuni §i invitari de a se conform*
conditiunilor contractului. La 14 Mai 1868 Consi-
liul Comunal vizand ca D-1 Antreprenor nu mai,
are piatra (de Scotia) pentru pavajul definitiv §i
luand de la D-sa sciinta ca are piatra contractatii in
Pesta, a decis a se trimite acollo un impiegat technic-
ca sa plateasc5 piatra in comptul D-salle §i sa o ex--
pedieze.
- yo 197

ey)
10105

z
. .... 6.
e) 1
( I Of f 'I l It II 1,

0,39"
Fig. 15. Seetiune printr'un pa%aj de bolovani, executat iu
mull 1869.

S'a trimis dar D-1 Arhitect al Capitalei cu plata

cheltuelilor din fondurile Comunei §1 acesta prin
telegramele salle a aratat ca nu ggsesce nici a piatra
din cele contractate de D-1 Cantacuzino...
...In urma acestora, Consiliul Comunal in §edinta
de la 22 August 1868, a aprobat opinia emisa tie
D-nii Gh. Petrescu Si P. Bunescu consilierii sai prin
referatul de la 7 August, §i a decis a se resilia con-
tractul expreselor lucrari:
Aceasta decisiune s'a comunicat D-lui Ministru
al Lucrarilor Publice, care prin adressa No. 9501
din acela§ an a incuviintat decisiunea luat5, dupa
care Consiliul Comunal in .edinta dela 3 Decein-
brie, a decis definitiv a se rezilia contractul.
La 28 Septembrie acela§ an, aducandu-se o pate
din piatra de granit de Scotia §1 cerandu-se de ur-

www.dacoromanica.ro
 54

gen/a terminarea pavajului systematic de la strada

Nona 'Ana la Palat, Primaria a incheiat cu D-1
Cantacuzino un nou contract pentru lucrarea pava-
jului, cu condiliunea de a-i-se plati numai lucrul
pavajului §1 care s'a efectuat pe aratata distanta, p15-
tindu-se conform acestui din urma contract.
In cursul executirei acestor lucrari §i afara de
protestele primite in contra facerei situatiilor de
Corpul technic al Comunei dupa calculele salle, s'a
mai primit din partea D-lui Antreprenor §i alte
proteste §i reclamaliuni, in contra lucrarilor execu-
tate in regie in comptul D-salle, scazandu-i-se costul
acelor lucrari, ,§i in contra angajarei de catre Co-
muna a antreprenorilor tocmi/i de D-sa pentru lu-
-crare §i pentru predari de piatrit
...Asupra acestora Primaria i-a raspuns in diferite
randuri, ca: in ceea ce privesce lucrarile facute in
regie in Comptul D-salle, comuna a fost nevoita a
le face, de oarece dupa invita/iunile ce i s'a adus,
nu s'a conformat a le executa.
...La 23 Ianuariu primindu-se de la Onor. Mini-
ster de Interne cu adresa No. 1145 o copie dupa
petitia data Mariei Salle Domnitorului de D-1 An-
treprenor Si prin care D-sa propune a continua lu-
crarea canalului dupi convenOune §i lucrarea pa-
vajului dupa contractul de la 28 Septembrie 1863,
Primaria prin adresa No. 776 l'a invitat ca sa de-
clare inteun mod positiv, daci D-sa este in posi-
Tie a urma toate lucrarile din contractul primitiv §i
din convenliunea adilionala la dansul §i a le savar-
§i in termenul prescris prin convenciune §i fiindca
D-1 antreprenor prin petiliile ce a mai dat Comu-
nei, a staruit in propunerile D-salle mai sus ar5tate;

www.dacoromanica.ro
 55

Primiria a pus in licitatiune restul de canatzare-

§1 pavare a &jai Mogogoaia.
Dupil mai multe zile dela licitatia fixatii In in-
tervale scurte, gi in care zile nu s'a putut efectua
iicitatiunea din cauza ca doritorii ce ia prezintat
n'au voit a concura dupi vechiul deviz, zicand cii.
preturile dintrInsul aunt prea scizute gi dupii fa-
cerea unui nou deviz prin Corpul technic al Coinu-
nei, dupi preturile curente (1869), s'a linut in fine-
licitatiunea la 2 Mai 1869, la care prezentandu-se
doi doritori din care numai unul, D 1 Sorg, cu ga-
rantia in regura, i s'a deschis oferta gi s'a vizut eii,_
propune a se angaja cu aceste lucriiri cu scizaMin-
tul de 1% din suma noului deviz.
S'a decis a se agtepta trei zille pentru a se priori
offertele acellora ce ar voi sa supraliciteze gi in
accst interval primindu-se offerta D-lui Pamfiliu,.
prin care propune a se angaja cu 11/2% mai jos din
devis, s'a incheiat asupri-i jurnalul Comisiunei In-
terimare de la 8 Mai 1869 gi s'a inaintat in copie-
D-lui Ministru al Lucrarilor Publice, care prin a-
dressa No. .... Iasi asupra onor. Consiliu Comunal
resolvarea acestei chestiuni:>>
p. Seful Sectiunei, Dem. D. Valtineanu, 1869 Mai 21..
Cum s'a rezolvat aceasti chestiune, sau, cum s'a
decis asupra desivargirei complecte a celei mai marl
lucr'ari edilitare, din acele timpuri gi prima in fe-
lul ei, vom vedea, deciziunea Consiliului Comunal,
prezidat de Primarul G .Gr. Cantacuzino, din 26
Mai 1869.
Extract de deciziune
Consiliul Comunal, in gedinta de la 26 Mai sea-
ra, avand in vedere atat prezentul referat (eel de

www.dacoromanica.ro
 56

mai sus) cat §i situatiunea generals a Lucrarilor dN

canalizare Si pavarea caii Mogo§oaia, precum Si me-
moriul Printului Dimitrie A. Cantacuzino, relativ
la aceste lucrari §i adressele D-lui Ministru al Lu-
crarilor Pub lice No. 3611 §i 2612 a decis cele urma-
toare:
In privinta contractului §i conventiunei additio-
nale a D-lui D. A. Cantacuzino, vazandu-se ca acest
contract este reziliat de fostul Consiliu Coinunal cu
aprobarea §i a Ministerului Lucrarilor Pub lice,
consiliul nu voesce a mai atinge aceasta chestiune.
In privinta licitatiunei tinuta pentru continuarea
acestor lucrari: consiliul considerand ca pretul cel
mai scazut ce i s'a propus de D-1 Asanache Pamfi-
liu, nu este destul de avantajos, respinge offerta
D-lui Pamfiliu gi decide:
1) Pavajul deN initiv cu piatra cioplita pe partea
din callea Mogogoaiei de la Palat pans la Ministe-
rul Finantelor sa se faca in retie de catre Prima-
rie, intrebuintand in aceasta lucrare piatra din cea
cumparata din Scotia, ca astfel sa se imbuniita-
teasca mai curand acea parte din strada, care acuin
se afla lute° stare foarte rea. Este bine inteles ca
costul pietrei de care este vorba mai sus, precum si
al lucrului se va plati din banii ce se primesc de
la Ministerul Lucrarilor Publice pentru aceasta hi-
crare.
2) Lucrarile ce dupa contractul D-lui Cantacu-
zino era a forma Sectia III-a a intreprinderii, adica,
canalul §i pav ajul provizoriu (fara insa pavajul de-
finitiv) pe distanta dela Ministerul Finantelor pans
la Bariera, se va da in intreprindere prin licitatiu-
ne quare se va tine peste 15 zile, fiind urgenta.

www.dacoromanica.ro
 57

3) Pa% ajul definitiv pe aceasta din urma distanta

N a ramanea a se face §i el in retie.
4) Se va intenta proces contra D-lui D. A. Can-
tacuzino spre a fi obligat sa restitue Cornuni suma
de lei vechi 339.698, ce dupa situatiunea generals
a lucrarilor s'a aZilt ca sunt rama§i asupra D-lui
Cantacuzino, cum §i toate pagubele cauzate din a
ceasta.
5) In ce priN e§te procesul intentat de D-1 Canta-
cuzino, consiliul comptand pe promisiunea data de
D-sa in geclinta precedenta ca, N a cere la Tribunal sa
se arcane essaminarea lui, chibzue§te a se a§tepta
noua citatiune».
Primar G. Gr. Cantacuzino

Dupa cum reese din documentele de mai sus

prima lucrare de pavaj sistematic §i canalizare
de proportii maxi cca 42 milioane lei la x a-
loarea de astazi puss in lucre in anul 1864 --
cu termen de executare pans in anul 1867 deci
trci ani n'a dat roadele scontate de Ministcrul
Lucrarilor Publice §i autoritatea Comunala cat
§i de opinia publics, care priNia cu ochi buni aceasta
mare opera de ineeput. pentru prefacerea mast,.
lui.
Sfar§itul lucrarilor de canalizare §i pavare siste-
matica pe calea Mogo§oaiei contractul initial
din 1864 a fost in anul 1872, deci dupa 8 ani
de maxi straduinte, lucrare care astazi s'ar fi termi-
nat in cel mult doi ani.
Primarii din perioada 1860-1870, pentru a avea
o orientare precisa in nazuintele for de a inzestra
Capitala cu un bun sistem de pavaj, convocau §i nu--
miau comisiuni ad-hoc. din discutiunile carora asu-

www.dacoromanica.ro
 58

pra sistemelor propuse, iegeau in evidenci doui pri-

reri distincte. Intaia, era aceia a corpului technic
comunal care, cereau pavarea sistematici cu piatra
extras din /ark gi a doua parere era de a se pava
cu piatra din striinitate. Opinia acestora din urma
era motivata astfel. Sustineau ca, pavarea centru-
lui ora§ului, fiind o chestiune foarte urgenta, §i cum
o carieri nu se poate deschide in scurt Limp gi in-
zestra cu toate uneltele trebuincioase pentru a li-
vra cantitatea de piatra necesari gi neexistand uici
gosele din munte; unele deloc §1 altele in stare foar-
te proasta, pang la Bucuregti, se impune cumpara-
rea pietrei din strainatate dela diferite societali
care pot raspunde la once comanda, °rick de mare
r fi.
Situalia, in realitate, era cu totul alta. Si luam
cazul pietrei de granit din Scotia, ca fiind prima
piatra de pavaj adusi in Bucuregti, de o Societate
din Birmingham-Anglia.
Am spus in alta parte ca dupa 1860, se decide
introducerea pavajelor sistematice in Bucuregti, cele
existente de bolovani §1 macadam fiind urate ca as-
pect, pentru centrul oragului §i in cea mai mare
parte complect stricate.
Pentru acesta, era nevoe de bani, mai ales ca in
aceia§i situalle deplorabila se afla luminatul gi
alimentarea ormului cu apa, deci trei chestiuni cari
cereau concomitent rezolvari §1 imbunata ur-
gente gi pentru care comuna nu avea fonduri, atun-
ci, s'au lansat prin agentii diplomatici ai Tani din
diferite ora§e din apus, apeluri titre societati gi Ca-
pitali§ti, pentru executarea acestor lucrari.
Citarn spre etemplu; votul Consiliului Comunal

www.dacoromanica.ro
 59

dela 23 Noembrie 1866, prezidat de Dimitrie Bra-

tianu.
<<Consiliul Comunal intrunit la 23 Noembrie
1866, autoriza gi roagri pe D-1 Consilier !mile Eduard
Friedlaender de a cauta in lumea financiarii, case,
pentru a executa in Bucuregti, pavaje sistematicP,
luminarea cu gaz fluid, alimentarea cu Spa potnbil6
Si canalizarea Dclmbovicei».

Fig. 16. Profil transversal tip al B-dului Elisabeta (Mogosoaia--

Brezoianu), pavat in anul 1870-1871, indatii ce s'a deschis, cu
piatra cioplitii.

Cum Societatea care exploata granitul din Scotia,

plasase aceasti piatra in oiagele: Londra, Paris,
Berlin, Hamburg, Buda-Pesta gi Viena, unde 3C pa-
base suprafete mari cu acest sistea-n, gi luind cuno-
gtintii de apelurile lansate de Comuna Bucuregti,
propune pavarea sistematici a strizilor din acest
orag cu aceiag piatri furnizati marilor orage din.
apus. motiv, ca piatra trebue sa fie bunt.
Desigur, ca aceasti copie de civilizare gi imbu-
nititire edilitara adaptati o-yagului nostru, nu nu-
mai a era gregita dar a foot chiar driumitoare, pia-
tra fiind platita foarte scamp gi de o ealitate
slabi.
Cu granitul de Scotia, in pavele, borduri §i les-
pezi, afara de Mogogoaia s'au mai pavat gi strriziler.
Academiei, Doamnei, Bulevardul Universitritei (Col-
tei-Mogogoaia), Lipscani s'au complectat Fran-

www.dacoromanica.ro
 60

ceza §i Germanii, aceasta cam pans in anul 1872-

1873, din care moment se opre§te importul pietrei
de pavaj din Scotia, urmand a se incerca piatra din
alte tari, dupa cum vom arata in aka' parte.
INSEMNARI DIN ARHIVA COMUNALA
1860-1870 (PAVAJE
...1864, s'a interzis construirea de case pe margi-
nea raului Dambovita. pana la intocmirea planu-
rilor pentru soul traseu.
Tot in acest an, citim inteun raport al Oche' ului
Ion C. Capsa, (mai tarziu. 1866-1867, devenit in-
ginerul cubarii de ro§u), ca planul cadastral al ora-
§ului Paris a fost ridicat intre anii 1849-1862.
...1866, Februarie 1, Ministerul de Interne, Agri-
culture §i Lucrari Publice, cu adresa No. 789, apro-
ba Comunei suma de 10.000 lei (322.580 lei astazi)
pentru exploatarea in muntii tarei a pietrei pentrit
un model de pavaj sistematic.
...1866, Apriilie 27. Pre§edintele Consiliului gle
Mini§trii en adresa No. 1141, cere pedepsirea ingi-
nerului §ef Lespezeanu din Ministerul Lucrarilor
Publice, dupa articolele 46, 47 §i 48 din legea orga-
nica, pentruea nu se ingrijea indeajuns de repara-
tinnea pavajelor de pe cele 4 cai principale. lot
in aceasta adresa, Pre§edintele Consiliului de Mi-
ni§trii, intreaba data Ing. Lespezeanu a avut drep-
tate cand a spus ca 3 lei costa metru patrat, iar nu
metru liniar de strada.
1866, Iunie 8, raportul arliitectului Capitalei,
Chachiovseki asupra unei cauze ce strica pavajele:
...<<Onorabila Comuna clieltue§te pe fiecare an o
suma enorma pentru reparatia pavajelor; una din

www.dacoromanica.ro
 61

.cauzele principale can contribuesc foarte mult §i di-

rect la deteriorarea acestor pavaje sant §i putinele
D_Ob 0

'r

If/

M. 17. Sectiune prin apeductul ronstruit sub pavajul SAO&

Elitsabeta.

cu apa dupa la stabilimentele de brutarie, caci fiind

arzate in strade prin continua punere §i Inane a

www.dacoromanica.ro
 62

apei in acele putini; prin apa ce se varsi expune

neincetat pavajul la deteriorare, §i Inca in timpul
iernei prezintg treckorilor mari pericole, cici apa
ingheland pe pavaje, treckorii alunecii cu cea mai
mare inlesnire>>...
1866, Martie un raport a lui Ion C. Capga, in
care arata ci in acest an, Comuna avea planul ora-
§ului ridicat la 1846, in trei m5rimi, din care una
la scara 1:1.000 pe 100 de prangi §i cum Bucure§-
tin! are 20.000 de propriet4i, acest plan nu mai
corespunde.
1866, August 25 se tine licitalie pentru pa-
vaje sistematice, la care iau parte primii antrepre-
non, cari an scos piatra din mun/ii lirii pe contul
lor. Acegtia erau: Spinca, Nasta gi italienii Giovan-
ni Fide li gi Giacomo Tassati, cari oferi la aceastii
licitalie urmkoarele preturi:
1) Carosabil, piatri ciopliti, 13X30 am, en 260
lei stanjenul patrat, cca. 72 lei m. p. (2304 lei)
2) Trotoare, lespezi de gresie 20X30X8 cm. cu
128 lei stanjenul patrat, cca. 32 lei in. p. (1024 lei).
3) Borduri de granit gi gresie 25X85 cm, cu 94
lei stanjenul liniar, cca 45 lei m. 1. (1440 lei).
Sumele din paranteza, reprezinta costul la x'aloa-
rea leului de astazi.
1866, Septembrie citim in petiiia antrepre-
norului salubritalei, care face cunoscut
ert nu poate sa ude gi sa cure/e murdiria dealt pe-
strazile din centru, restul fiind complect degradate,
nu poate ba"ga sacalele §i dirulele pe ele deoarece
li se rup osiile, pricinuindu-i astfel pagube mari ce
nu aunt prevAzute in contract.
Cartierele cu pavajele cele mai stricate, dupa an-

www.dacoromanica.ro
 63

treprenorul salubritatii erau: Sf. Elefterie, Pover-

nei, Bariera Mogovaia, Udricani, Foi§or, etc.
1864. Se infiinteaza prianul corp de pietrari pe
langa Primarie, pentru executarea pavajelor in
regie.
1366. Salariile personalului de pe Ling' Biroul
pavajelor, in lei de astazi, pe luna erau:
1) Inginer, 21.000 lei.
2) Conductor 16.300 lei.
3) Picker 10.600 lei.
4) Cantonier 7.600 lei.
5) Pietrar 4.800 lei.
6) Salahor 3.200 lei.
7) Caruca cu 2 cai 6.080 lei.
Unelte:
1) Targa 288 lei.
2) Maiu 2 oameni 416 lei.
3) Lopata de fer 416 lei.
4) Lopata de lemn 412 lei.
5) Roaba 1600 lei.
1866. Se cumpara primele aparate de inginerie
pentru nivelment §i ridicarea planului ora§ului, in
valoare de lei 10.000 (322.258 lei).
1866, Septembrie 24. Consiliul Comunal aproba
largirea chii Mogovaia in felul urmator:
Largime uniforms de 7 metri carosabil §i 2,20
metri trotoar, iar pentru conservarea pietei Cons-
stantin Voda largime de 8 metri carosabil.
1866. Se face o proba de pavaj la trotoare pe str.
Doamnei cu lespezi mozaicate, «cele mai sistema-
tice>>, aduse din Belgia, cu 31 lei rn. patrat, (990
lei).
...1866. Orice cash strains, care ar dori sa con-
struiasca sisteme not de pavaje, era obligata sa con-

www.dacoromanica.ro
 64

struiasca de proba §i gratis 100 inetri liniari de-

strada.
...1866. Se face cunoscut antreprenorilor straini
care depind de o protectie straini, §i au contractate
lucrari la Primarie, ca nu pot face recurs la acea
protectie, decat dupa lichidarea lucrarilor.
...1866. Biroul paN ajelor era condus de urmatorii
funcitonari: Seful Sectiunei Technice arh. Cha-
chio%scki §i arh. M. Caputineanu; Culoarea ro§ie
Ing. Maxentianu, conductor Petrescu, picher Ion C..
Capp §i 3 cantonieri; Culoarea galbena, Ing. Roata,
1 picher §i 2 cantonieri; Culoarea neagra; Ing. Th..
'lima, 1 conductor §i 2 cantonieri, Culorile albastra
§i verde kg. Al. C. Poenaru, 1 picher §i 2 canto-
nieri.
1867, Martie 7. S a intocmit priinul caet de sar-
cini al Primariei pentru pavajele sisteinatice de pia-
tra. A fost intocmit de Corpul technic al Comunei
§i apoi revizuit de o comisie compusa din: arh. Bu-
reli, am. I. Me lic §1 Toneoviceanu, consilierul co
munei.
1867. Un oarecare L. Manessis cere sa faca lu-
crari de canlizare §i pavare sistematica.
1867, Iu lie. Primaria cere Ing. Heinze sa resti-
tue cele 98 plan§i impruinutate, care reprezinta pla-
nul Bucure§tiului, preciun §i lucrarile de nivelment
exeentate de el conform contractului.
Aici este cazul si relevam urmatorul fapt.
Am vazut in alts parte di planul ora§ului Bucure§ti
era compus din 100 de plan§i, nu din 98; cele doua
plan§i an fost sustrase de cei interesati, pentru ca
sa intarzie §i sa deruteze Primaria in exproprierile
ce trebuia sa le faca unor proprietati cari se aflau
chiar pe aceste 2 plan§i. Cat prive§te predarea lu-

www.dacoromanica.ro
 65

crarilor de nivelment, s'a facut deabia dupa cativa

ani, cand s'a intors Ing. Henize din strainatate.
1867, Septembrie 22. <<Condiciuni pentru pava-
rea din nou cu piatra de bolovani:
1) Forma pavajului va fi convexa, adica: cu sghia.
burile de scurgere la margini, despre trotoare, con-
form profilelor transversals.

Fig. 18. *oseaua Yancului, profil transversal tip, impietruit7i in

anul 1870.

2) Lucrarea va incepe prin facerea terasamentu-

lui, dupa taru§ii batuti de D-1 Inginer respectiv, pe
o distanta, cel putin de 50 stj., acolo unde va fi
trebuinta de implinire; dandu-se patului o forma
paralela cu aceea a pavajului, cu lasarea intervalu-
lui cerut pentru piatra Si nisip de 0,2, socotit 0,1
pentru stratul nisipului §i de 0,1 pentru adancimea
pietrelor.
3) Pregatindu-se astfel patul pavajului, se va in-
cepe a§ternerea pietrelor de bolovani, care se va lu-
cra uscat, fora nisip deasupra, in randuri cat se
poate mai regulate §i rosturile pietrelor la colturi,
avand cel mult pada la 21/2 centimetri; iar mijloa-
cele eel mult centimetru, spre care sfar§it pie-
trele ce nu se vor putea apropia din cauza nercgu-
laritatii, vor trebui cioplite ca sa nu ramae inter-
vale mai mari.
4) Dupa incheerea pavajului pe o distanca de 5 stj.
5

www.dacoromanica.ro
 66

rosturile ce vor trece peste un centimetru, se vor

impana cu pene lungi de piatra, bine fixate, se va
bate pavajul cu maiu de puterea unui om, gi bine
facut, pans cand pietrele vor resista cu totul §i pa-
vajul %a conserva o suprafata neteda gi uniforms.
5) Revizuindu-se lucrarea de D-1 inginet. gi ga-
.sindu-se conform contractului, apoi se va agterne
deasupra pavajului un strat de nisip pietros in gro-
sinie de un deget nisip, gi dupa ce se va umplea
bine Coate golurile, restul nisipului se v:i matura gi
se va transporta aiurea; astfel se va urma treptat
pada la terminarea pavajului.
6) Tot pamantul ce se va scoate din deslipire gi
toati piatra marunta, cats nu va fi primita in lucre,
sau faramaturile ramase din lucrare, se va ridica gi
transporta indata cu spesele antreprenorului.
7) Toata piatra ce se va intrebuinta in lucre, va
fi de calitate buns vanata, iar nu varoasa, solzoasa
sau frageta gi adusa de la raurile Ialomita sau Te-
leajenul.
8) Largimea pavajului intre trotoare, va fi de
1a 3-41h, stj. conform teru§ilor ce se vor bate de
inginerul eomunal.
9) Pavajul va avea scurgerea longitudinala in
ramps de 0,0031 la stanjen, pe o distanta de 20
stanjeni din marginea pavajului altei strazi, iar pan-
ta de 0,00375 la stanjen, conform profilului inrli-
puit.
10) Largimea trotoarului a fi dela 0,50-1,0
dupa localitate.
11) Pietrele de la bordurile trotoarelor vor area
o adancime minimum de 0,15, spre a putea avea
inaltimea din fata pavajului de 7 degete.
12) Dimensiunile pietrelor de trotoare vor fi: in

www.dacoromanica.ro
 67

adancime dela 0,07-0,10; gi in grosime: dela 0,03-

0,06; iar acele ale pietrelor pavajului vor avea: dela
0,1-0,15 adancime, gi grosime dela 0,08---0,10.
13) Antreprenorul este obligat a avea lueriitori
megteri gi in numir indestul pentru a putea termina
lucrarea la timpul fixat; nu va fi liber insii a lucra
pe timp de ploae sau mniditate.

t.,
1 -1: 1,%; ..:.7.
IO:LI
,0
o U
,. .,,

J. 40"

-k1XzCI,WO91. el,14

. v;
.
r , : .

Fig. I9. Sectiune printr'un pavaj de bolovani, propus in anti]

1870.

14) Termenul intrelinerii pavajului va fi de trei

ani socoti/i de la siivargirea lucririi, in care timp
va fi in starea cea mai bung; oprindu-se spre sat.-
git, elite 15 lei de stanjenul patrat, care nu vor riis-
punde dealt la expirarea termenului, gi in urma con-
statirii ce se va face ca pavajul a fost bine intreti-

www.dacoromanica.ro
 68

nut in tot spatiul de trei ani, §i data la expirarea

termenului, se va gasi asemenea in stare bung; iar
altfel, nu va fi in drept a reclama nici o sutra din
acelea ale intretinerii.
15) La caz de abatere a D-lui Antreprenor din
conditiunile de mai sus, dupa doua avertismente ce
i se vor da prin Onor. Primarie, se a suspenda lu-
crarea, §i se va desfiinta contractul, fara a putea sa
reclame acei cati lei 15 de stj. ce i-ar fi cuvenit sa
is dupa expirarea termenului de intretinere pentru
pavajul bine lucrat nici celalt pret al partei de pa-
vaj ran lucrat.
16) Banii costului pavajului se vor raspunde trep-
tat cu inaintarea lucrarei, adica: pentru fiecare su-
prafara de 100 stj. inainte, daci antreprenorul va
avea garantie valabila, gi dupa, data nu va avea ga-
rantie>>.
Din conditiunile de intreprindere, a unei lucrari
de pavaj, expuse mai sus, plus alte acte de garan-
tie, reese ca Primaria punea antreprenorilor condi-
tiuni gi clauze serioase, in executarea acestor lucra-
ii, gi care totugi nu erau suficiente dupa cum
vom vedea, pentru o cat mai buns executie. Vom
cita, astfel, un act de garantie, din partea unei an-
treprenor, prin care se obliga a respecta contrac-
tul incheiat cu Primaria:
qPentru indeplinirea conditiunilor contractului
ce D-1 Nastase George a incheiat cu Primaria pen-
tru pavarea stradei Crinului din coloarea galbena.
Subsemnata garantez cu suma de lei not trei mii
patru sute zece, 3410, din valoarea propriefatii mete
aratata in actul de hipoteca legalisat de Tribunalul
Tlfov sub No. 246 din anul 1866, ca la cas de aba-
tere din parte din conditiunile acelui contract. sa
www.dacoromanica.ro
 69

se 1, andA proprietatea prin citatul Tribunal lira nici

a mijlocire de judecat5, ca sa se poati despilgubi
Onor. Primaria de orice pagub5 i se vor aduce cu
executarea acelei lucrari in comptul numitului; iar
mandatele de r5spunderea banilor sa se fac5 gi pe
nurnele numitului gi al meu».
Leanca DItillitreasca
Iulie 1867.

Felul cum antreprenorii igi respectau obligatm-

nile luate prin contract gi aceste acte de garantie,
-vom vedea in raportul arhitectului Capitalei M. Ca-
putineanu, in legatur5 cu pavarea str. Crinului.
«D-1 Antreprenor al stradei Crinului din culoa-
rea galbena, incepand lucrarea pavajulni in modul
.ccl mai vicios gi in contra conditiunilor prescrise in
contract, puind piatr5 in dimenisiuni niult mai mici
decat se prescrie, 15sand goluri marl intre dansele,
gra baza de desubt, gi f5r5 nisip indestul. s'a obli-
gat, ca, sau sa indrepteze lucrarea rau flcut5, sau
si inceteze din lucrare; D-sa, din contra s'a giisit
continufind cu acelagi mod vicios, pretextand scum-
petea pietrei, etc.
Subsemnatul neavand alte mijloace pentru a face
pe numitul antreprenor si se conforme contractului,
vi rog prin urmare pe dv. a lua m5surile cuvenite
in aceasta>>.
Antreprenorul acestei lucrAri is cunogtinta de
-acest raport: «am viizut Si voi fi.ut m'iitor>>. Nastase
George. August, 28, 1868.
Mai tarziu, in anul 1869, Mai 23, locuitorii str.
Crinului, adreseaii Primarului urriCatoarea petitie:

www.dacoromanica.ro
 70

«Domnule,Primar,
qEste aproape un an, Inca din luna Julie 1868-
de arid fosta Primarie a Capita lei, dupii mai multe
staruinte, a dat in intreprindere cu contract §1 ga-
ranlie pavarea unei strade de langi Biserica Ba-
ti§te, numita strada Crinului. Obligatiunea ce-§i lua-
se intreprinzatorul acelei lucrari de a effectua pa-
varea Inca din toamna anului expirat, 1868, §i cu
sanctiune ca ea din contra sa se vanza lucrarea §i
si se efectueze in contul garantiei date de inteprin-
zator, on care ar fi costa Din nenorocire insa not
locuitorii acelei strade ne-am vazut toata iarna tre-
cuta §i ne vedem §1 in vara aceasta privati de be-
neficiile acelei pavari, §i innotam cand Intent' ocean
de noroiu cand inteun nor de pulbere ce ne pre-
judeca sanatatea. Fosta Primarie cu agentii ei, prin-
tr'un sistem neglijent sau abusiv a tolerat aceasta
calcare de contract din partea intreprinzatorului, cu
toate reclamaliile verbale §i in scris ce am facut...>>-
Cum §1 cand s'a terminat aceasta lucrare de pa-
vaj, care reprezinta un singur caz din atatea altele,
ce exprima starea de lucruri din acele vremuri, vonr
vedea din adresa de mai jos a Primarului catre Ser-
viciul comptabilitatei din 1871, Octombrie 27, prim
care cere eliberarea garantiei de intretinere pentru
Nistase George.
<<Am onoare a va trimite cu aceasta in original
cererea inregistrata la No. 15.011, a D-lui Anastase
George, antreprenorul insarcinat cu intretinerea pa-
vajulni executat de D-sa pe str. Crinului, pe care-
strt incredintarea D-lui Arhitect at Capitalei, ea pa-
vajul acestei strade se afla in buna stare...>>
...1867, Ing. Maxentianu §i picherul Gramaticescu

www.dacoromanica.ro
 71

deschid o noui carieri de piatri la Comarnic pe

seama Comunei.
...1867, Primi 'aria da o decizie, prin care pune in
vedere Inginerilor §i antreprenorilor de pavaje
nu vor fi admigi la licitatie, daci nu vor dovedi ca
posed in magaziile for din Bucure§ti, piatrA pen-
tru cel putin 100 stanjeni liniari.
...1867. Se di o decizie, prin care obliga pe toti
caruta§ii din Bucure§ti, sa faci 6 zile pe an, gratis,
transporturi la Prima.rie.

Fig. 20. Sectiune prin pavajul executat pe Bdul Cailor iu

anul 1871.

...1868. Locuitorii str. Pitagora, adreseazi o plan-

gere Ministerului de Interne, in care arati ca, clx
.ocazia alinierei strazii §i nivelare spre garla, li s'au
larilmat case, uluci §i pomi vechi, gi ca Primarift
.a lisat strada aga de jos o nivelare eronali), ca sa
poati scoate nisip... <<procedare ilegaM §i nefundatii
a Primilriei, care este chemat6 a fi muina orasului,
iar nu mina orei§enilom.
...1868, se stahilesc anumite puncte pentru in-
cheerea unui proces verbal de receptie a pavajelor.
Aceste puncte erau: 1) Comisia trebuia sa con-
state daci devizul lucrarei, intocmit de inginer sau

www.dacoromanica.ro
 72

conductor, a Post con§tiincios facut. 2) Daca lucra-

rea s'a facut cu bilet de voie dela Primarie. 3)
Daca lucrarea s'a executat conform conditiunilor
contractului.
...1868, Maiu 27. Primaria inchee contract cu D-1
J. Vellet, pentru exploatarea pietrei cioplite din ca-
rierele deschise de Comuna in punctul Corntanic.
Prin art. 3 §i 4 din contract, antreprenorul era obli-
gat sa furnizeze 600.000 pietre anual. La 22 August
acela§ an, J. Vellet, cere ca Primaria sad imprumute:
sculele ei, cerere care i se aproba. La 20 Septembrie
Primaria roaga sub-prefectura de Prahova, sa cer --
ceteze stadiul lucrarilor D-lui J. Vellet, la care ras-
punde ca acesta antrepriza a facut numai o maga-
zie si o bucatarie..La 23 Noembrie 1868, antrepriza.
Vellet cere Primariei sa-i plateasca cele 500 de pie-
tre lucrate de el in cariera. La 10 Martie 1869, an-
trepriza cere rezilierea contractului pe. care Prima-
ria 1-0 refuza, fapt care da na§tere unui proces in-
tentat de J. Vellet, Primariei.
...1869, se comanda in Germania un compresor-
pentru §osele si un concasor pentru spargerea pie-
teri bolovani de rau.
...1869, se depaveaza trotoarele str. Lipscani, pa-
yee provizoriu cu piatra cubica din Scotia, pentru
a se pava cu lespezi de granit §i gresie din tars.
...1869, sosesc in Capita la 750 de vagoane de pia
tra cioplita cubica, 1=10 tolli; din Scotia transpor-
tata pans la Braila cu vapoarele: Catharina, Reso-
loute. Estelle, FlimbY, Crisolite, George Noble, Lava
si Amor. Aceasta piatra era furnizata de D-1 Iosif
Mayers din Londra cu pretul de 86 bani bucata
Braila cheiu, socotita 72 pietre la mia de kgr.
...1869. Ministerul Lucrarilor Pub lice, subventio-

www.dacoromanica.ro
 73

neaza Comuna cu 222.222 lei pentru intrelinerea

celor 4 cai principale.
...1869. Primaria aN ea in buget, la capitolul pa-
vaje suma de lei 700.000. cca. 23 milioane in lei
de astazi.
...1869. Se deschide cariera Belia, care pans la
deschiderea carierei Turcoaia-Granit, furnizeaza
cea mai mare cantitate de piatra cioplita pentru
pavaje.

A
I
/ w Jo
.°
.n.

.
r rif 4-- 4 pee
!r;

atTf.X U." 1,011.

."`4.77.7.

4.,/ - -X- - - -kJ°

.4
/..hr
/". . /a, a*, _A/1i . - --- ow, ASO

..4 t
sis '4 `4..
Vr
1'

Fig 21.
21. Sectiune prin pavajul execute pe mann Ciruielor
in anul 1872.

1869, se prime§te la Primarie o ofertii dela Alp-

lions M. Cinya si B. Jordan (din Paris), cu un
proect contract pentru pavaje sistematice, caiet
de sarcini, serie de preturi si un tablou en norm ali-
zarea latirnilor trotoarelor yi caresabilului. la strilzi
largi de 8 metri, mina la 30 metri §1 care s'a apli-
cat Si strazilor din Paris.

www.dacoromanica.ro
 74

Aceasta norma de calcul, este aceia care se aplicaL

gi astazi, adica latimea unui trotuar este egala en
1/5 din latimea totala a strazii. A fost binevenita a-
ceasta regula, deoarece panii la aceasta data, nu se
cunogtea in Bucuregti asernenea date §i totdeauna
erau contraziceri pe aceasta chestiune. Latimea tro-
tuarului sau carosabilului ce se aplica strazilor din
Bucuregti era dupa importanta arterii de comuni-
eatie; astfel, trotoarele strazilor din centru, cele mai
importante, se faceau mai late, chiar 6 inetri, pen-
tru ca circulatia gi preumblarea pietonilor sa fie cat
mai legera §i placuti; iar la periferie, din contra,
trotoarele se ficeau mai inguste gi carosabilul mai
lat, spre a evita in timpul circulatiei intense suirea
vehiculelor pe trotoare.
Sistemele de pavaj, propuse de cei doi antrcpre-
nori erau: 1) piatra cioplita pe nisip, 2) bordura de
granit 25/25, pe fundatie de beton 30/30, 3) dale
de granit 8-10 cm. grosime pe fundatie de beton_
10 cm. 3i mortar de ciment 2 cm., 4) Fac prima pro-
punere de pavaj de asfalt... «o culii de 3 cm. gro
sime de asfalt (bitum de prima categorie), pe o fun.
dacie de beton -de 15 cm. grosime...>>
...1869, Andrei Joanovitz face oferta Prima-
riei pentru furnizare de piatra gi pavaj carosabil
gi trotuoare din marmor'ii ro§ie din Banat, en
care s'au facut pavaje la Viena, Pesta gi Timigoara.
Aceasta piatra avea dimensiunile: 1) Lespezi patra-
te, 1=0,30 in. gi 8 cm. grosime cu 36 lei m. p.
(1152 lei de azi), 2) Cubica, 1=0,22 m. cu 4 lei.
bucata (128 de azi) §i 3) Bordura in sectiune trapez
cu B=0,35, b=0,26 §i i=0,09, cu 3 lei bucata (9(3
lei) . Ing. Maxentianu se opune admiterii acestui
pavaj spunfind: mon,armora on care ar fi cu-

www.dacoromanica.ro
 75

loarea, fine de domeniul pietrelor calcaroase §i este

cea mai slabil piatra de pava.i...>>
...1869 se deschide gi se paveazii str. Franklin.
...1869 Consiliul Comunal aprobi crearea u-
nui bulevard intre gara Targovigtei §i Ministerul de
Finante, de 12 m. 15time.
...1869 Incepe sa se aduca lespezi de gresie gi
granit 0,40X0,30X0,06 din Belgia cu 17 lei m.
p. (544 lei de astazi) .

m5rie -
...1869, Carierele deschise pans in acest an de Pri-
nu probaseri in deajuns calitatea pietrei
din §irul muntilor Carpati, deaceia studii de
acest fel se friceau din ce in ce mai mult, atat de
Prim 5rie cat gi de particulari. Expunem raportul
unui functionar, Bacaloglu trimis de Prim5rie
sa studieze natura mineralogicA a rocelor din jurul
orasului Turnu Severin:

<<Domnule Primar,
<<Conform invitatiunei Dv. No... am anoare a v5
comunica aci rezultatul studiilor ce am gent asupra
muntilor de lang5 Turnu-Severin.
In acegti munti, ca gi in tot girul Carpatilor Ro-
mani, predomin5 calcariile de Jura cu diferite ale
for transitiuni. Printre dansele stralat mese de
sandstone (gres de diferite feluri a Francesilor; ce-
ea ce nu este de loc identic cu traductiunea Roma-
neaseri putin corecti de gresia, aceasta din urmii, fi-
ind o piatr5 de nature cu deosebire argiloasi gi de
structure schistoas5) ; cu diferite variet4i §i transi-
tiuni ale lui, intrerupte de masse trachytice, mar-
noase, granitoase, schistoase etc. gi deegradandu-se
dela piatra cea mai tare gi panil la nisipul cel mai

www.dacoromanica.ro
 76.

pulberos. Sandstone le gi mai ales massele marnoase,

granitoase gi granitoide sunt singurele stanci ce pot
atrage atentiunea sub punctul de vedere al intrebu-
intarii la pavatul strazilor.
Acegti munti, aflati pe mogia Statului Bresnitia..
prezinta mai cu deosebire patru puncte mai Inuit
sau mai putin favorabile extractiunii pietrelor gi a-
nume: comuna Bresnitia, Gura -Viii, Slatinicu gi co-
muna Bahna.
1°. Comuna Bresnitia. Aceasta se afla la o dis
tanta de Severin gi de Dunare de vreo opt kilornetri.
Un drum comunal, rau intretinut gi rupt de apele
ploilor, venind din munti, dar altminterea destul
de practicabil gi bun, duce dela muntii Bresnitiei
la Dunare, chiar la Severin.
Cu putine cheltueli acest drum ar putea fi intrc-
tinut in stare buna §i s'ar putea face chiar o sosea
(chausee).
Transportul pe aceasta tale costa dupa timpuri gi
in starea actuala Intre 5 gi 8 lei noui, carul cu o
greutate de 7-800 kg. .5 irul Carpatilor care se in-
tinde pana la Dunare, se lasa aici lateral spre Bres-
nitia in directiunea de la W E gi se termina prin-
tr'un deal destul de Intins, ce se ridica la poalele
muntelui gi chiar la spatele comunei Brenitiei. A-
cest deal aparline comunei 5i este unul din punctele
care poarta diferite varietati de granit, incepand de-
la cel mai curat.
Modelurile aici alaturate, unul de granit gi altul
(le gneiss, dau o idee despre calitatea pietrei; se mai
gasegte Inc a gi granit rogu de aceeasi calitate ca gi
granitul din model. Dimensiunile acestui deal grani-
tifer, poate sa fie peste 200 metri in directiunea NS!

www.dacoromanica.ro
 77

§i vreo 180 in directiunea caderei WE. Adlincimett

1 41
.

t; ,
1

tnIn

....r.
I :_-_,,r; .-..... 4 ,.
.....'Y. '....,.,.4*WON:,.....
,4H..-4t.-, , .4:4'.4.,..,..,.. C...._
o ,
. ...
. it . :*" AR , r.1.1:1 '.. 1

0- :'
'...
' As .

Fig. 22. Pavajul din pieta Teatrului National, executat in anul

1876, cu piatrii ciopliti de granit din Italia.

depozitului de piatrii nu se poate judeca dupa pu-

tinele incerciri ce am facut; pare insa a fi destul

www.dacoromanica.ro
 78

de mare. Extractiunea pietrelor nu rezinta alai di-

ficultate de cat taierea lor, de vreme ce la cele mai
inulte puncte, eic cunt ie§ite afara la lumina.
2°. Gura V6ei. Muntii de piatra a acestui punct
se afla pe soraua dela Dunire spre Varciorova la o
distanta de 1-2 km. de Dunire. Piatra formeaza
depozite §i blocuri mari de granulit (o varietate de
granit) sau Quarz ro§iu. Piatra este de cea mai buns
calitate ,tot ao de tare ca §i granitul propriu zis si
.da un material de prima calitate pentru pavat. Tran-
sportul pietrei pane la Dunare, unde este si skela
de vapor, ar costa cam la 2-3 lei noui cand de 5-
600 kg. Drumul este dificil, insa merge la vale §i
este scurt de un km. plus un km. drum de crimple.
Extracliunea cere si aici numai minarea pietrei, a-
ceasta fiind e§ita la lumina.
Intre Bresnitia §i Gura-Vaei, aceasta din urma ar
merita poate preferinta prin apropierea Dunrtrii gi
chiar pentru calitatea, extractiunea §i lucrul pietrei.
Blocurile de piatra dela Gura-Vaei suet pe dinafa-
ra acoperite cu un strat de nisip, care se curate tend
-se lucreaza piatra. Se anexeaza aici o piatra insem-
natii: Gura-Vaei.
III°. Slatinicul. Pe §oseaua de Tanga Dunare care
duce dela Turnu la Or§ova, intre Gura-Vaei §i Var-
viorova, putin mai inainte de punctul numit Slati-
nicul, se afla gramezi mari schistoase in table mai
subtiri sau mai groase din care se pot alege cele mai
groase §i mai solide,dupa modelul alaturat, care pot
servi in table mari pentru trotuare.
IV°. Bahna. Aceasta comuna este departata de
Varciorova si de Dunare de vreo 8-10 km. Drmu-
mul in genere sietin duce prin valea apei de accla§
-nume (Balms), este in starea actuala rau §i supus

www.dacoromanica.ro
 79

la inundapuni, cu toate astea se pot face pe Llama

orice transport, negregit cu costuri ceva mai marl;
iar apoi s'ar putea face lesne §i o sogea. Lang5 comu-
na putin mai incoace se gasegte o piatr5 tare, tot
granitoid5, dup5 modelul alaturat, care asemenea
poate servi la pavat.Punctul acesta iimane Ins pen-
tru aceea subordonat in importanta punctelor dela_
Gura-V5ei §i Bernesnitia. Balina ar avea o aka im-
portance pentru mina de lignit (gi poate mai adane
gi de carbuni de piatr5) ce rgsar pada la suprafata
iimantului chiar dup5 comuna Balina.
V°. Tot la aceiai munti, ins ceva mai departe
gi in teritoriul Austriei, la punctul Sfintia, se gasese
depozite de pietre marnoase de diferite feluri, in-
trebuintate pentru table de trotuar. Aici se al5turZi
in modele, unele din acele diferite feluri.
Dup5 aceasta se vede c5 Bresnicia gi Gura-rdei ar
fi punctele cele mai favorabile pentru extractiunea
pietrei indigene. Se intelege de la sine ca cu cat mai
mult se exploata o cariera, cu atat aceasta se imbu-
natategte, egind la lumin5 piatra din straturile inte-
rioare care nu au fost inert expuse intemperiilor.
Lucrul unei buca4i de piatri pentru granit sau gra-
nulit, variazi dupii dimensiunile bucatii gi dup5 lu-
criltori ;lucratorii gerbi o lucreaz5 probabil cu all
60 bani, poate gi cu mai putin, numai s5 fie ea-
time mare gi lucrul continuu.
Exploatarea pietrei pentru pavatul Bucuregtifor
s'ar putea face chiar gi de comuna, insa acum la in-
ceput mi se pare mai avantajos de a se da in intre-
prindere cu oricare conditiuni, de ex.: de a se des-
chide cariera sistematic5 la o largime determinat5 ri
sa progreseze in adancime atat vertical cat 3i orizon-
talii sub munte. Cand cariera va fi astfel pregaitita_

www.dacoromanica.ro
 80

atunci municipalitatea poate aviza sa o exploateze

singura. Dara in intreprindere s'ar face mult mai
lesne prin cantitati mai mici in loturi de we° 50.000
pietre; pentruca intreprinzatorii, probabil numai
din districtul Mehedimi care singuri cunosc aceste
depozite de piatra, nu vor fi dispu§i, cred, sa se ler
cu capitaluri §i garamii maxi. Dandu-se intreprin-
derea in total este probabil, ca nu se vor gasi anta-
tori».
...1869 <<Analiza unui Metru patrat pavagiu
de bolovani gi trotoare pentru Bulevardu Elisabeta:
(Mogo§oaia-Brezoianu)
1) 200 oca piatra de minimum 0,16 lungime
§i maximum de 0,22, a lei 16 mia . . 3,20
2) 0,200 din Metru Cubu nisip pietros a lei
4 M. Cubu 0 80
3) manopera, a§ezarea patului, a nisipului §i
a pietrelor 0,50
4.50
TrotOru cu pietri§u de gerla.
1) 0.05 M. C. Pietrisu de marime entre 0,03
0,005 transportat la locul lucrarei a
lei 10 M. C. 0 30
2) 0,02 M. C. nisip pentru a§ternerea d'asu-
pra a lei 4 M. C.
3) Manopera; regulatul patului, a§ezatul
pietri§ului, baterea cu maele, udatul
§i a§ezarea nisipului d'asupra . . . 0.10
0,60
Metru Cubu p5knfint in desplinire.
1) 1 Metru Cubu pame'nt, sapatu §i transpor-
tatu la distanta de 120 M. . . . . 1,00
1,00

www.dacoromanica.ro
 81

PRIVIRE REZUMATIVA ASUPRA CELOR

SCRISE PANA LA 1870

Inainte de a trece la expunerea §1 examinarea sis-

iemelor de pavaje aplicate in Bucure§ti, incepand
chiar cu anul 1870, o perioada noua §i destul de a-
bundenta in sisteme noui Si variate voiu face o
recapitulatie a tuturor pavajelor aplicate pe strazile
Bucure§tilor dela primele inceputuri §i pada in
.anul 1870.
Dupa relatarile de mai sus, atat descrierea pro-
priu zisa a evoluarii pavajelor, cat §i insemnarile
inedite in legatura cu executarea for putem
sa impartim activitatea edilitara, in aceasta di-
rectie, in urmatoarele perioade:
Perioada I
Neexistenta nici unei imbracaminti a patului stra-
deci strazi de pamant.

Perioada II
(pada la 1830)
a) Impietruirea ordinara cu pietri§, nisip §i moloz.
b) Podirea cu grinzi din lemn de stejar (poduri).

Perioada If/
(1830-1860)
a) Pavaje ordinare din piatra-bolovani de rau.
b) Impietruirea (§oseluire), cu pietri§ de rau §i
nisip de cariera.
c) Podirea cu grinzi din lemn de stejar §i brad in
fata edificiilor publice.
www.dacoromanica.ro
 82

Perioada IV
(1860-1900)
Introducerea pavajelor sistematice (pe catego-
rii) dure §-i elastice.
I. Pavaje dure (executate pang la 1870). a) Pavaje
executate cu piatra-bolovani de rau (chenare, tro-
tuare §i carosabil).
b) Pavaje executate cu piatra cioplita-regulat (pa-
vele, borduri §i lespezi ), din tars §i strainatate.
II. Pavaje elastice. (Se executa dupA 1870) :
a) Pavaje de macadam, existente.
b) Pavaje din asfalt turnat.
c) Pavaje din astfalt comprimat din rota naturals.
d) Pavaje din lemn de brad in cuburi sau pris-
matice.

Costul pe metru patrat at pavajelor executate

panel to 1870.
1800 Un stanjen patrat de pod de lemn de-
stejar gata executat costa cca. 60 de taleri.
Pe metru patrat revine la cca. 15 taleri. Acest
pret, scade pang in anul 1820 la 12 taleri metru pa-
trat.
1830. Un metru patrat de pavaj de bolovani
de rau costa cca. 11 lei vechi sau 132 lei stabi-.
lizati de astazi.
Cu mici variatii se mentine acest pret pe tot tim-
pul 1830-1860.
In costul pavajului de 132 lei in. p. este cuprins
§i meremetul locuitorilor care varia dupa cum
am mai spus dela 2 lei la 3 lei, costul exact fiind
in functie de fatada proprietiitii pe care o avea pro--
prietarul in strada ce se pava.

www.dacoromanica.ro
 83

Spre exemplu sa luam cateva cazuri. In anul

1832meremetul pe Ulita Ste lei, spre Sf. Vineri
era: qpo lei 9 Si 2 parale de stinjen patrat>... qot
Sf. Vineri, po lei 40 sanjenu»...
Mai tarziu, in anul 1864, pretul pe metru pa-
trat al pavajelor executate in acest an §i care nu
difera prea mult de cele executate in intervalul
1860-1864 era:

I. Pavaje sistematice.

Borduri de gresie din Scotia avand dimensiunile:

0,20X0,25X1,00, arzate pe fundatie de caramida
§i cu strat interrnediar de 5 cm. de mortar de var
hidraulic, sau pe fundatie de beton 0,25X0,30,
costa 23,88 lei metru liniar sau 770 lei stalilizati.
Trotuare de lespezi de gresie (0,40X0,80X0,08)
din Scotia sau dela Comarnic (0,30X0,70X9,06)
arzate pe un strat de 8 cm. nisip §i rostuite cu
mortar de var hidraulic, costa 38 lei metru patrat
(1216 lei).
Carosabil din piatra cioplita, cubica, din Scotia
cu 1=0,16-0,29 arzata pe nisip de 20 cm.
zrosime, costa 71,90 lei metru patrat (2300 lei).
La 1866, in urma unei licitatii tinute la Primarie
s'au stabilit urmatoarele preturi pentru pavaje sis-
tematice cu piatra din tara:
Borduri de gresie, 020X0,85, cu 45 lei metru li-
niar (1440 lei) inclusiv fundatia.
Trotoare de lespezi de gresie, 0,20X0,30X0,08 cu
32 lei metru patrat (1024 lei) inclusiv fundatia.
Carosabil de piatra cioplita, 0,13X0,30, cu 72 lei
metru patrat (2304 lei) inclusiv fundatia.
Tot in anul 1866, se fac ineercari cu lespezi de

www.dacoromanica.ro
 84

gresie aduse din Belgia la tratoare, cu 31 lei

metru patrat (990 lei)..
II. Pavaje ordinare.
Sunt pavajele executate cu bolovani de rau si cele
de macadam. (impietruire). In anul 1866, sunt ur-
matoarele preturi pentru aceste pavaje
Chenare de bolovani, 0,20X0,30X0,08, costa
0,30 lei metru liniar (10 lei).
. Trotoare de alicarie, 0,10X0,15X0,06, costa
3,50 lei metru patrat (112 lei) .
Carosabil de bolovani de rau, 0,15X0,25X0,09,.
costa 6 lei metru patrat (192 lei).
Iar pavajele de macadam (impietruire pe 10 cm.
cu pietri§ de rau §i nisip) costa 1,30-2 lei me-
tru patrat (64 lei).
Pavajele, din nou, executate in Bucure§ti §i nu-
mai in trei culori, dela 1 Septembrie 1866 pans la
1 Septembrie 18(7, au costat:
Culoarea Neagra 2375 Stj.p. = 55.338 lei
» Verde 3410 > = 79.453 >>
>> Galbena 8040 > =187.332 >
13.825 Stj.p. 322.123 lei
Transformati in lei de astazi §i suprafata in me-
tri patrati vom avea:
I Suprafata totals = 55.300 m.p.
II Costul total 10.307.936 lei
Pentru a complecta unele preturi unitare, la pa-
vaje, pe anul 1866-1867, redim seria preturilor
din proectul intocmit pentru canalizarea §i pavarea.
sistematica a Cali Mogo§oaia, o anumita portiune:_

www.dacoromanica.ro
 85

Var hidraulic m.c.=130,47. lei (4.176 lei).

Zidarie de beton la canal m.c. =93,22 lei (2.983
lei).
Zidiirie de bolovani la canal m.c. = 38,82 lei
(1.242 lei).
Zidarie de caramida cu tencuiala m.c. = 83,92
lei (2.685 lei).
Zidarie de caramida fara tencuiala m.c. = 82,33
lei (2.634 lei).
Zidarie cu piatra cioplita m.c. = 360,33 (11.520
lei).
Fonts pentru console kgr. = 2,42 lei (77 lei).
Piatra sparta m.c. = 53,50 lei (1.712 lei).
Piatra nesparta m.c. = 40,00 lei (1.280 lei).
Piatra cubica buc. = 3,41 lei (109 lei).
Terasamente m.c. = 2,08 lei (66 lei).
Depavare de bolovani m.p. = 0,75 lei (24 lei).
Implinire de pamant m.c. = 1,07 lei (34 lei)..
Transportul pimantului m.c. = 3,10 lei (99 lei)..
Trotuar din lespezi de gresie amp. = 34,77 lei
(1.112 lei).
Pavaj din bolovani (carosabil) m.p. = 4,55 lei
(145 lei) .
Pavaj din bolovani (trotoar) m.p. = 2,30 lei
(74 lei).
Pavaj din piatra cioplita m.p. = 71.906 lei
(2.300 lei).
Nisip de cariera, caruta 4,20 lei (135 lei).
Cifrele din paranfeza reprezinfa costul la valoa-
rea leului de astral.
Mai tarziu, 1868-1869, gasim la pavajele siste-
matice urmatoarele preturi unitare:
Borduri din marmora ro§ie din Banat (de
aceia§i calitate lespezile §i piatra cubica), in sec-

www.dacoromanica.ro
 86

Rune trapez, 0,35X0,26X0,09 cu 3 lei bucata (96

lei) sau 45 lei metru liniar (1440 lei).
Trotoare, lespezi de 0,30X0,30X0,08 cu 36
lei mp. (1.152 lei).
Carosabil, piatri eubicii 1=0,22 cu 4 lei bu-
cata 128 lei) sau 45 lei imp. (1.408 lei).
.-

b ...',',. 1 /.../ 14

<, k, -,, ,, ./- ,_ /

Ir
4./).° 1"-4".'e
T'
4
ScLier
iii,,....f...-
"5
. 44,..h., ..1.; '' 4 -/
.4,:,. .1.1,,,,,,in ttio)
.......______

L :°-

Fig. 23. Plunul dr situalie al atrfizii Ooselei) Sabinelor, in

anul 1868.

Iar titre sfar§itul anului 1869 gAsini preturile:

Lespezi de gresie din Belgia 0.40=0,30X0,06 cu
17 lei metru patrat (544 lei).

www.dacoromanica.ro
 87

Lespezi din tars de gresie, de dimensiunile

celor din Belgia, cu 19,75 lei mp. (632 lei).
Carosabil din piatra bolovani de rau, cu 4,50 lei
metru patrat (145 lei).
irotoare impietruite en pietri§ §i nisip, cu 0,68
lei metru patrat (22 lei).
Ca incheere a rezumatului facut, pans aci
vom expune condicianile speciale pentru aprovizio-
narea lespezilor pentru trotoare §i a pietrei cioplite
pentru carosabil, intocmite in anul 1369.

Condifiuni pentru aprovizionarea lespezilor

pentru trotoare.

1. Lespezile vor avea dimensiunile: h=0,08, lat

=0,30, lung 0,40 §1 minim §i maximum: h=0,10,
lat=--0,40 §i lung=0,50.
2. Calitatea va fi: marmora, gresie dura, trahit §i
granit.
3. Fete le laterale §i cea de deasupra vor fi cio-
plite cu ciocanul dintat.
4. Se va depune la Primarie o lespede model.
5. Recemia provizorie se va face in gramada,
iar aceea definitive in pavaj.
6. Se vor refuza lespezile cari nu vor avea cali-
tatea §i dimensiunile cerute.
7. Antrepriza este obligate a depune o garanlie-
de 10% din valoarea furniturei §i care garantie va
costa din bani,- efecte publice sau in imobile nesu-
puse la ipoteci, iar garantiile ipotecare se vor primi
cu 1/3 scaza.mant.
8. Garantia 'a ramane pang dupi predarea fur--

www.dacoromanica.ro
 88

niturei, §i in caz de nerespectare a contractului se

va acoperi chfAtuelile ce vor surveni altui antre-
prenor, la o noua licitatie sau dace se vor executa
in regie.
9. Situatiile pro \izorii de plata se vor face en
20% retineri, pans la receptia definitive.
Urrneaza alte conditiuni de plata.

Condiciuni pentru aprovizionarea de piatrii cioplita

prismatic-a.

1. Piatra cioplita va avea dimensiunile: 1i =0;15,

lat=0,15 §i lung,=0,30, cu variatia in minus de
1 cm.
2. Calitatea pietrei va fi: gresie dura, trahit, con-
glomerat sau granit.
3. Toate fetele N or fi perfect netede, lucrate cu
punta fete plane, muchii drepte §i laturile per-
pendiculare intre ele.
4. Se va depune la Primarie modelul fixat de
catre antreprenor §i se va sigila.
5. Receptia se face mai intaiu provizoriu in gra-
mada §i apoi definitiv in pavaj.
6. Se vor refuza cand nu vor avea dimensiunile
fixate, calitatea prescrisa, sau nu va fi cioplita in
conditiunile aratate, sau se vor gasi fragede cu
vine albe sau suprafetele vor avea scobituri.
Urmeaza conditiunile de garantie §i de plata, in
felul celor specificate la furnizarea lespezilor.

www.dacoromanica.ro
 tts *4
I
corcx,
Fig. V1. 2-rose
acts.=
24.

Ca
lea .111
-74111114

-
Mogo§oaia

In
kid4,tCrcia;
anul

www.dacoromanica.ro
1872.
 89

II.
SISTEMELE DE PAVAJE INTRODUSE
IN BUCURESTI DUPA. ANUL 1870

Dupa ce am vazut evolutia pavajelor in Ca-

pitals pans in anul 1869, urmeaza acuin sa descriem
sistemele de pavaje aplicate pe strazile Bucure§tiu-
lui, incepand cu anul 1870, cand se fac prefaceri
din ce in ce mai maxi. Chiar anumite legi, cari con-
tin destule contraziceri in administrarea, organiza-
rea §i sistematizarea ora§ului, incep a fi studiate in
mod serios pentru a se modifica in sensul necesiti-
tilor, atit prezentului cat §i. viitorului.
In timp ce ora§ul Bucure§ti, lipsit de un- plan de-
sistematizare rational intocmit, este lasat pe seama
fanteziei populatiei, atat in ce prive§te deschiderea
strazilor cat §i constructiile particulare §i chiar cele
publice, fantezie ce este departata de preocuparile
sistematizarii rationale §i esteticei de ansamblu, se
studiaza in mod practic §i variat aplicarea, sau mai
bine zis adaptarea celui mai bun sistem de pavaj
pe strazile Capitalei.
Concomitent cu rezultatele obtinute, la pavajele
noui in ormele din apus, se face §1 la not incer-
carea acestor sisteme, bineinteles inteo masura mai
redusa.
Pe masura ce se incearca §i se executa sisteme
noui de pavaje se simte din ce in ce mai mult
lipsa unui serviciu special posedand in ade%ar toate-
cuno§tintele cerute de importano misiunei, c5ci lu-
crArile definitive cari vor fi executate vor trebui de
astgdata sa dea toate rezultatele a§teptate, ji pentru

www.dacoromanica.ro
 90

aceasta trebue si ofere toate garantiile unci bune

functionari.
Era dar o nevoie simtit5 §i de atatea on manifes-
tat5 pentru organizarea acestui serviciu, care sri fie
direct r5spuniator gi lar5 indicatiunile ciruia Co-
muna s5 nu se angajeze in lucrki de asemenea na-
ture. Era necesar5 o directiune unite centra15, care
sa imprime un sistem rational de studii pentru
modul de aplicare al felului pavajelor pe diferite
str5zi dup5 importanta fiec5reia.
Izolarea in care se g5seau cele 4 culori fate
de Biroul pavajelor am putut-o constata §i not
generatia de asfazi cand cartierele periferice
r'amascsera complectarnente lipsite de orice fel de
acoperknant, pan5 mai acuma cativa ani.
Coordonarea rezultatelor obtinute asupra com-
port5rii fiec5rui acoperknant cat Si anumite studii
practice, ar fi fost de nature a 15'muri perfect tot
ce se raporta la aceasta oper5 edilitar5, stabilind
in acela§ timp cel mai bun sistem de pavaj pentru
fiecare artery de comunicatie important5.
Incheind aceasta introducere, vom expune in
continuare toate felurile de acoper5minti aplicare
strazilor Bucure§tene.
Cunoa§tem pada la inceputul anului 1870 ce
-sisteme de pavaj noui s'au aplicat in Bucu-
re§ti §i respectiv costul pe metru patrat. Din cele
cc urmeaz5 vom vedea c5, chiar din acest an
este o sc5dere simtitoare a costului pe metru pa-
trat a pavajelor de piatr5 cioplit5. Aceast5 sc5dere,
precilam dela inceput, se datore§te exclusiv concu-
rentei antreprenorilor roman cu piatra din tar'i,
concurent5 facut5 in primul rand pietrei de Scotia
§i al doilea rand antreprenorilor strain. Dealtfel

www.dacoromanica.ro
 91

piatra din Scotia niei nu s'u mai importat dupti

1870, iar cat privette antreprenorii straini de tara
Rainfineasca, au fost complectamente inlaturali dela
executarea paN ajelor de piatra cioplita. \Tom gal,i

1I
t :
I
i

a ;OM
.. rNums
:111IBM
11111 IN 11111

. '

Fig. 25. Socictatea de drum de fer american (tramway) cere-

Primiriei si-i aprobe until din cele doui modele No. 1 gi No. 2,
pentru racordarea pavajului cu liniile de tramway. Se aprobi No. 1.

ins antreprenori gi case straine angajate a exe-

cuta numai sisteme noui de pavaj ca: astfalt, dale

www.dacoromanica.ro
 92

de beton comprimat, pavaj de lemn diferite sis-

teme §i renumitul pavaj de dale de bazalt artificial.
Chiar §i Primaria tinde a executa lucrari de pavaj
mai mult in regie, §i angajeaza dealtfel, aproape
300 de pietrari (pavatori), iar materialele pia-
tra §i nisipul le cumpara la licitatie.
Este o metoda noun de lucru, in felul celei prac-
ticati astazi, adica Primaria sa dea materialele an-
treprizei, iar aceasta avand numai manopera.
Inainte de a expune evoluarea sistemelor de pa-
vaj sa aratam cam in ce fel, sau mai exact, cam
pans unde ajunsese pavarea strazilor faci de
centrul Capita lei §i pentru aceasta lasam sa vor-
beasca petitia cetatenilor din Suburbia Precupetii
Noui adresata Domnitorului Carol I.

<<Prea ft:Vote Doamne al nostru prea milostiv

protector !

«Dupa mai multe suplice ce am dat D-lui

-Primar al Comunei Bucure§ti, prin carele 1-am ru-
gatu ca sa binevoiasca a ordona spre a se termina
lucrarea pe str. Polona §i a se face §i strada Laptari
din Suburbia Precupetii Noi ceia ce nu s'a pus
inc a in lucrare §i din care cauza cu ocaziunea plo-
intelor suntem inunduli in cat nu putem ie§i din
casele noastre §i astfel din cauza sus aratata de-
yearn pieritori de foame, cu toate ca §i not platim
contributiunea impusa §i care acum vedem ca s'a
sporitu in loc de a fi scazuta, fara. a ni se, face
strada...>>.
Cererile de felul acesta se trimeteau Ministerului
de Interne §i de aci la Priniarie cu referkt de a
se executa. Bineinteles ca Primaria le Ina in con-

www.dacoromanica.ro
 93

sideratie dar nu sa le satisfaca imediat, aceasta fiind

in functie §i de contributia cetatenilor Primaria
avand asupra sa in primul rand intretinerea celor
patru artere importante de circulatie §i al doilea
pavarea centrului Capita lei cu pavaje sistematice.
Cartierele periferice erau deci pe planul al treilea
§i pavarea cu bolovani a strazilor sau impietrui-
rea cu pietri§ se facea mai ales din contributia ce-
fatenilor dand dhiar pans la 50% din valoarea
lucrarei.
f is4
)1.
1,
._
1.7 cefivargicerittx
t. .

tiltiet
Oka.. 11
Ler

Fig. 26. Vedere qi sectie prin podul Mimi, construit peste

Dilmbovita, nerectificati, 1872.

In timp ce la periferie se paveaza cu bolovani

§i macadam la centru se continua, in acela§ ritm
ca pans acum, pavarea cu piatra cioplita regulat
in antrepriza §i regie. Strazile de bolovani au profil
convex.
Carierele cari furnizau piatra cioplita, in afara
de cariera Bella care cra cea mai mare cantitate de
piatra erau Comarnic, Valeni, Sinaia, Breaza, TA-
tuc, Slon §i Possada de unde se extrageau'lespezi
i borduri, iar in locul pietrei din Scotia s'a adus
pentru incercare §i piatra din Franta dela localita-
tea St. Raphael, care nu a dat rezultate. Se aduce
pentru incercare §i granit din Italia.
La inceputul campaniei de lucru a anului 1870,
Primaria dorea ca, printre cei aproape 300 de pie-

www.dacoromanica.ro
 94

trari angajati sa aibi gi cativa pietrari (pavatori),

genovezi renumiti in acele vremuri in toata Eu-
ropa gi dupa can erau cei din Pesta. Pentru acea-
sta, Primiria di delegatie unui oarecare C. Serghiad
care se afla chiar la Genova sa angajeze 10
pavatori.
Acesta rispunde ca a gasit numai 5 gi in urm5-
toarele conditiuni: «sa li se fac5 contract pe 8 luni
din momentul cand pleacci din Genova soco-
tind ca fac 12 zile pima- la Bucure§ti §i 12 zile Intor-
sul §i si fie patici cu 180 lei pe lunri (5800 lei)
plus 400 de franci drumul dus §i intors>>.
Avand la dispozitie personalul lucr5tor aratat,
Primarul pune in vedere Arhitectului Capita lei, M.
Caputineanu ca in timp de patru luni sa repare-
toate pavajele de bolovani gi piatra cioplit5 din Ca-
piata15. Ii mai pune la dispozitie 15.000 oca piatr5
bolovani gi 2000 carute de nisip zilnic. Piatra bolo-
vani a fost cumpArati la licitatie cu 24,60 lei mia
de oca (790 lei) sau pe metru patrat costa 4,Q.
lei (157 lei) socotit ca intra 200 de oca la un
metru patrat de pavaj.
Piatra ciopliti cat gi cea de bolovani, incepe sa
fie adus5 in Bucuregti gi pe calea ferat5. llaca va--
goanele nu se descarcau la timp intrau in magazi-
naj (locatie) pentru care se plAtea 8 lei (256.
lei) de vagon in 24 ore.
In primele luni ale anului 1870 se introduce pen-
tru prima oars in Capita 15 tramvay-ul cu cai (drum
de fer american), de catre o Societate strains, care
se va ocupa gi cu repararea pavajelor pe strazile-
unde este tramvay.
1870. Se introduce un articol nou in condi-
liunile de executare a pavajelor sistematice gi de.

www.dacoromanica.ro
 95

bolovani prin intreprindere. Acest articol era «3.

Pentru garantia unei cat mai bune intrecineri, se ra
face antreprenorului o retinere de 20% din valca-
rea luciiirei (in loc de 10%) Si aceasta afar'ii de re-
finerile determinate de legea f inanciara, pe timp de
trei ani>>.
1870 Februarie 12, se prime§te la Primarie
oferta lui Ophenheim, care cere sa execute de proba
o portiune de pavaj cu piatra cioplita de gresie,
0,1X0,14, suprafata exterioara, in felul celor din
Paris cu 75 bani bucata predate in Bucure§ti.
Piatra este din cariera St. RaphaelFranta, alts
portiune deschisa de curand §i va fi transportata in
corabii, incarcand fiecare cite 40-50.000 de bu-
eati. Aceasta oferta se respinge, deoarece aceasta
piatra s'a mai incercat §i nu a dat rezultate bune.
1870, Februarie 22. Alt antreprenor A. Zund
din Viena, propune Primariei sa execute de proba
un pavaj cu granit «ffir4 cusur» piatra cioplita
cubic cu 1=17 toli de Viena sau 0,18X0,18X0,18,
cu 80 de bani bucata, transportata la Bucure§ti.
Aceasta piatra era extrasa dintr'o cariera apropiata
de Viena. I s'a admis acestui antreprenor a executa
de proba o portiune pe calea Mogo§oaia in fata
easel. lui Cantacuzino, langa Pa lat.
1870, Martie. Consiliul comunal aproba in
-principiu oferta lui Philippe Vitali din Paris, de a
executa in Bucure§ti lucrari de pavaje, canalizare,
etc. in valoare de 20 milioane lei (645 milioane lei),
-platibili in cativa ani cu dobanda de 9,66% anual.
Intennediar in aceasta afacere a fost agentul di-
plomatic al Romaniei la Paris, D-1 Strat. Dupa o
lunga corespondents, nu i se aproba sa execute nici
o lucrare.

www.dacoromanica.ro
 96

1870. Se deschide Bulevardul Elisabeta

Doamna intre Mogo§oaia §i Brezoianu, urmand a se
pal a in anul 1871.
Din cele aratate se observa ca pavarea centrului
Capitalei se facea tot cu piatra cioplita, de gresie
§i ganit, in cea mai mare parte din tars §i o mica.
cantitate adusa din Italia, restul pietrei straine
fiind numai pentru incercare.
Bordurile pentru trotoare cat §i lespezile se extra-
geau numai din muntii tarii, dela carierele aratate
mai sus.
Dupa 1870, vom observa o noua tendinta in
alegerea pavajelor pentru centrul Capitalei, §i care
este aceia de a inlocui pavajele de piatra cioplita
la carosabil §i numai pe anumite strazi unde se
cere liniste, cu pavaje de lemn in cuburi §i asfalt
comprimat sau turnat. Pentru trotoare se incearci
beton comprimat pe loc, sau mai tarziu, in dale §i,
asfalt comprimat §i turnat.
Se mai incearca, la strazile cu circulatie Brea,
piatra cioplita pe fundatii de beton, in locul celei
de nisip intrebuintata pans acum.
Astfel, o asemenea oferta o face antreprenorul
H. H. de Mary e Slade, in anul 1871, care se an-
gajeaza sa execute de proba un «sistem de pavaj
nou>>, din blocuri de granit 0,233X0,117X0,117,
aezate pe un strat de mortar de var hidraulic (It"
0,23 grosime, iar intre rosturi sa toarne ciment. Un
metru patrat de asemenea pavaj costa 46,26 lei
(1480 lei), cu termen de intretinere 3 ani. La arti-
colul 7 din contract propune ceva nou pentru Pri-
rnarie:
<<Daca AIunicipalitatea nu Ar a tine totdeauna stra-
dele pa\ ate de mine in perfecta curatenie, eu nu

www.dacoromanica.ro
 97

voi mai fi obligat a rispunde de buna intre/inere

a pavajului>>.
Betonul comprimat la trotoare a fost incercat
pentru prima data (de antreprenorul Henri Debski

in4UptnruillIpipn.tapopfortlprottif11
t j NMI ti -11"f t i 0 ' tit itii,
.
.

LET

Fig. 27. Vederea unei podisti peste Gar lila, 1874.

din Franla, unde avea: aabrique de 'Pierres Arti-

ficielles, a base de fer, Systeme brevete, Briques,
Carreaux, Dalles, Blocs>>), pe Bulevardul Universi-
ffitii. Aceasti incercare nu a dat rezultate §i Prima-

www.dacoromanica.ro
 98

ria vAzind aceasta nu vroia s5-i achite costul lu-

crarii. H. Debski raspunde c5 nu din vina lui s'a
stricat acest pavaj ci din vina pietonilor cari au
trecut pe trotoar fara ca betonul s5-§i fi facut priza.
Peste cateva luni dupi aceasta incercare, Prima-
ria ii mai acorda alta, in fata Ospelului Flerdan,
dupi Bulevardul Elisabeta, cu conclitia ca !jctoiiul
comprimat sii fie in piaci, §i cu pretul de 13 lei
m.p. (420 lei). Se intocmesc chiar conditiuni spe-
ciale pentru executarea unei astfel de lucrari.
<<1. Se va pregati terasamentul foarte bine cu
maele peste care se va a§tene ua fundatie de beton
ordinar in grosime de 3 cm. format din mortar com-
pus din pietri§ cu var gras §i ciment.
<2. Peste mortarul acesta se va a§eza dalele de
beton comprimat bine regulate §i legate intre dan.
sele, dand trotuarului declivitate de 1 cm. pe m.
3. Dale le de beton vor avea surafata de 50 cm.
patrati pe u5 grosime regulata de 6 am.
4. Rosturile intre dale se vor implini prin mortar
de ciment.
5. Lucrarea se va termina intr'o lung §i jum5-
tate. (N.A. Suprafata de pavat era de 300 in.p.).
6. Bordurile se vor a§eza de Comuni din cele de
granit prin corpul pavatorilor comunali».
Pe ling5 aceasta lucrare i se mai acorda si Lea
o prob5 de pavaj cu piatra artificiala, pe Ca lea Mo-
go§oaiei, la carosabil, in fata fostului local al lui
Aga C. Cantacuzino, de linga Palat, pe o suprafata
de 233 m.p. §i tot cu retul de 13 lei m.p.
1871. Primarul roag5 pe Ing. comunei s5 constate
§i si refere asupra pavajelor sistematice executate
cu piatr5 din tars. Ing. Maxentianu raspunde c4
a cercetat pavajele pe strkile Academiei, Cornescu,
www.dacoromanica.ro
 99

Lipscani, etc., lucrate cu piatra din jurul Campinei

§i ca se prezinta foarte bine, fiind §i mult mai ief-
tine ca cele lucrate cu piatra din strainatate.
1871. Se incepe constructia primului pod de
fer peste Dambovita, podul $erban Voda. In timpul
cand se faceau sapaturile la culeea din dreapta, s'a
dat de ni§te izvoare de ape minerale. Faeand ana-
liza chimica s'a constatat ca sunt foarte bune pen-
tru suferinzi de piept. Atunci s'au oprit lucrarile
de constructie a podului, captandu-se in schimb
apele minerale, spre a le pune la dispozitia su-
ferinzilor, delegand §i un doctor cu supravegherea
§i consultul cetatenilor.
1871, Martie 6. Se face contract cu D-1 Lurtz
pentru a planta 160 castani pe B-dul Universitatii,
cu garantie, de a-i intretine pe timp de 3 ani. Pro-
ectul era facut de a se planta castanii pe trotoar,
la cca. 50-60 cm. dela marginea bordurii. Con-
form proiectului, antreprenorul Lurtz incepe sapa-
tul gropilor, in numar de 160, iar cand sa inceapa
plantarea pomilor, este oprit de arhitectul Al.
Orascu, insireinat de Ministerul Cultelor cu con-
structia edificiului Universitatii, pe motiv ca pomii
prejudiciaza perspectiva Universitatii §i mic§oreaza
trotuarul.
In sensul acesta face un raport catre Prirnarie
prin Ministerul Cultelor, cerand plantarea pomilor
in pavaj, la rigole, (la 19 Martie).
Comisia interimara a Primariei in §edinta dela
24 Martie, land in discutia raportul arhitectului
arisen, it gase§te just cu toata opunerea arhitectu-
lui Capita lei, §i face cunoscut atat arhitectului co-
munei cat §i antreprenoruhii, pentru a se conforma,
despagubind in acela§ timp pe antreprenor cu 96,16

www.dacoromanica.ro
 100

lei (3100 lei), ce reprezinta sapatul celor 160 de

,gropi.
La 27 Aprilie, se constata plantarea la rigole a
108 castani gi restul aiurea.
La 7 Iunie, acela§ an, antreprenorul Lurtz face
cunoscut Primariei, ca sa paveze Bulevardul, par-
tea carosabila, deoarece pavajul existent este corn -
plect degradat gi nu are nici pante convenabile
pentru scurgerea apelor gi urinei dela cai, facan-
du-le astfel sa balteasca la rigole, la radacina po-
milor, pe care-i usuca. El declara ca data nu se
paveaza Bulevardul nici el nu mai Intreine pomii
3 ani.
Comisia Interimara, fiind Intr'o situatie delicata,
cere arhitectului Capita lei sa rezolve aceasta pro-
blems. Acesta, la Inceput raspunde a el gi-a spus
cuvantul la Intocmirea proiectului, dar in cele din
unma spune ca pomii trebuesc inglobati in trotoare,
care se largegte cu 1,50 in., solutie ce se gi aplia,
bineinteles cu Inca o cheltuiala in plus.
Aceasta este urmarea and nu se tine seams de
cuvantul functionarului de specialitate.
1871. Personalul technic lucrii tor, pe culoti.
Culoarea
1 agent pentru curnpeirare de materials 6.4110
lei pe luny.
2 picheri a cette 3.000 lei Be luta.
5 pavatori nentti -a caw 3.900 lei pe land.
5 salahori a cede 1.300 lei pe land.
10 perechi pietrari, perechea a caste 3.600 lei pe
Iona".
Culoarea Galbenci.
2 picheri a ate 3.000 lei pe luna.

www.dacoromanica.ro
 101

12 perechi pietrari, perechea a cite 3.600 !Lei Pe

lung.
Culoarea Verde.
2 picheri a cite 3.000 lei pe luna.
16 perechi pietrari, perechea a cite 3.600 lei Pe
lung.
Culoarea Albastrci.
2 picheri a cite 3.000 lei pe lun:l.
12 perechi pietrari, perechea a cite 3.600 lei pe
tuna.
Culoarea NeagA
1 picher a 3.600 Id pe hula.
1 picher a 3.000 lei pe hula.
12 perechi pietrari, perechea a cite 3.600 lei pc
tuna.
Salariile sunt date in lei de astazi.
1871. Costul urati metru patrat de pavaj bo-
lovani de rail era 5,72 lei (183 lei) §i 1 sue. nisip
costa 4 lei (128 lei).
Anul 1872, de foarte mare insemnatate pentru
pavajele de astfalt, pavaje moderne, ca fiind primul
an cand se aplicli acest .sisiem -pe stiazile Bucurej-

Afara de asfatt, acest an mai cunoa§te pentru

intaia data §i pavajul de lemn In railconri.
In fillip re cartiereIe periferice se pavan cu bo-
lovani de rau, macadam §i piatra cioplita pe ici pe
cold, in centrul cora§dui se incearca cele doua sis-
teme noui de pavaj, pavajul de lemn in cnburi §i
asfaltul turnat §i comprimat.

Pavajul de lemn in cuburi.

In §edinta dela 1 Julie 1872, Consiliul comunal
a incuviintat a se face de proba pavajul de lemn

www.dacoromanica.ro
 102

sistem Norris, propus de D-I Layton. Pentru aceasta

s'a format o comisiune compusa din consilierii:
Corlatescu, Florescu, Racotta, C. Dissescu gi arhi-
tectul Capitdei, spre a intoami caetul de sarcini
al Intreprinderii de mai sus.
Gam din acest caet de sarcini:
<<Art. II. D-1 John Norris se angajeaza a face
acest pavaj de lemn in conditiunile cele mai bune
intoemai ca cele executate la Londra, Paris gi Pesta_
pastrand pantele regulate despre trotoare pentru
scurgerea apei dupa suprafata pavajului precum
gi rigolele de scurgere, dupa cum se vede in mode-
lul depus la Primarie.
Art. III. Leanne le se va intrebuinta, atat cele de
dedesubt cat gi lespezile de d'asupra va fi de brad
bine uscat gi preparat bine, dupa cum se prepara
aceste lemne pentru pavaju.
Atat podinile depuse dealungul cat gi cele dea-
curmezi§ul vor fi bine catranite, precum gi cubu-
rile de d'asupra vor fi asemenea cu o compozitie ca
pavajele din striinatate.
Grosimile acestor podini ce servesc de un indoit
agternut vor fi de 0,025, egal agezate gi bine com-
binat ca gi in oragele mai sus memionate, aceste
podini se vor ageza pe un strat de nisip in grosimea
ce ar necesita.
Bucatile cele cubice de lemn vor fi in inaltime
de 0,125 §i largime de 0,076, precum sunt gi in
oragele mari, fiind toate agezate cu fibrele in sus.
Intre cuburile de lemn se va pune o compozitiune
de beton, spre a lega intre de aceste cuburi de lemn,
precum sunt facute pavajele de acest sistem>>.
Pretul pe m. patrat al acestui pavaj era de 27
lei (870 lei) gi i s'a aprobat si execute o suprafata.

www.dacoromanica.ro
 103

de 10.000 m. patrati, de dare comuni, cu care a

tient §i contract.
Inainte de a incepe executarea acestui sistem pe
strizile ormului, Prim 'Aria cere avizul Consiliului

Fig. 28. Sectia longitudinala, a podioi de peste Garlila.

Lucrarilor Pub lice, care prin jurnalul No. 381 din
24 Iu lie 1872 rispunde:
c-Sistemul ce urmeazi a se aplica nu se poate
aprecia fiinda nu este bine determinat in caetul
de sarcini, nu se precizeaza materia ce are sii se
pue intre rosturi, in fine nu se supune spre apre-
ciere nici e§antilioane de pavelele ce urmeaza a se
intrebuinta.
a) Lemnul fiind foarte igrometric absoarbe toate
umezelile §i toate necur'aceniile §i devine o sursi
de exaltatiuni infecte.
www.dacoromanica.ro
 104

b) In timpurile umede, umflandu-se impinge in-

laturi trotoarele sau se arcue§te, rimanand spanzu-
rate §i atunci se deterioreaza grabnie.
c) Injectiunile sau fierberea for in materie ule-
ioasa Ie face lesne arzatoare, precum sau intamplat
;i 1(1 la;i.
d) Reparatiunife sunt mai anevoioase din cauza
dificultatii desfacerii §i mai cu seams la modal pro-
pus cu sistemul de dublu plan§eu, care are sa fie-
neconenit faiat pentru serviciul gazului §i al ape-
/or, Ia desele vizite ce necesita acest serviciu si cu
ocazia distributiei for Ia. particulari.
Cu toate acestea se incearci §i astizi Inca in cele-
mai mari ora§e, osebite sisteme de pavagiu de lemn
pregatit in condiVuni ea sa fie mai tare §i mai pu-
tin igrometric, spre a inlatura inconvenientele 6--
tate mai su. Nici un sistem insa nu este afirmat
pada aeum ca intrunind toate condiTiuniIe nece-
sare unei bune viabilitati lesne de intretinut>>.
Catre sfar§itul anului 1872 §i Inceputul anului.
1873, se executes, in cele din urma, numai ca in --
eercare, pavajul de lemn <<sisterrt american 1Vorris>,,
care nu a dat reznitate.
1872. Ana liza f urnizctrii pietri;utui, de giirrt,
pe nt. cub..
Extras
Ciuruitul
Transport .
... a
5,33 lei
1,33 >>
6,00 >>
.tt,ezarea inu gramezi prismatice 0,80 >>
13,46 lei'
Ilen_efiriu. 105 1,34 lei
Total . 14,80 lei
tn.c:. (480 lei)

www.dacoromanica.ro
 105

1872. Prepuile unitare ale pavajelor sigma-

..tice §i ordinare:
1 m.p. pavaj piatri cubic granit 34 lei (1.100
lei).
1 m.p. pavaj bolovani de rau 6 lei (192 lei).
1 m.p. pavaj de lemn in cuburi 27 lei (870 lei).
1 m.p. asfalt comprimat carosabil 32 lei (1.050
lei).
1 m.p. asfalt coule trotoare 17 lei (550 lei).
1 m.p. dale de beton comprimat 13 lei (420 lei).
1 m.l. borduri de granit 19 lei 610 lei).
1 m.l. borduri de gresie 15 lei (480 lei).
1 m.p. trotoare de beton aglomerat 13 lei (420
lei).
In preturile de mai sus se infelege manopera §i
fundafia, adica pavajul complect executat.
1872, Aprilie 6. Consiliul comunal fine §e-
dinca §i aprobi executarea de prob5 a 100 metri
liniari de asfalt comprimat din rocs naturals dela
.Neufchatel-Elvefia, oferta lui Edwin Lankester.
Incercarea se va face astfel, 50 m. liniari se vor
executa la carosabil pe Ca lea Mogo§oaia, in fala
Palatului §i 58m . liniari pe Bulevardul Universi-
tifii. Pe acelea§i porfiuni se incearca §i asfaltul
collie de trotoare.
Intr'o §edinfa dinaintea celei dela 6 Aprilie, Con-
siliul comunal, a respins oferta de pavare a strazilor
cu asfalt comprimat, deasemenea §1 comisiunea de
infrumuselare a ora§ului. In urma acestui e§ee,
Lankester intocme§te un memoriu foarte bine do-
emnentat in care arata pe larg calitafile acestui pa-
vaj. Pentru bogatia de documente ce confine, it
publicim in intregime.

www.dacoromanica.ro
 106

<<Domnule Primar,

«In sprijinul propozitiunii mele relativa la pava-

rea ora§ului Bucure§ti, cu piatra bituminoasii Bela
Neufchatel, am onoare de a pune sub ochii Consi-
liului Municipal cateva estracte din ua eulegere-
de studii §i de raporturi sciintifice asupra acestui
system de pavare publicat in scopu de a lumina
publicul asupra qualitatilor acestui system.
Notorietatea unor barbati precum: D-1 D'Arey,
Inspector general de Punti §i Sosele din Paris, D-1
Molo, Inginer-Sef de Punii. §i Sossele din Paris, D-1
Haywood, Inginer allu cetatii Londra; D-1 Capitan
Tyler, Inspector allu Drumurilor de ferru allu Ma-
rei-Britanii; D-1 Lancaster, etc. etc., insarcinati de
a experimenta §i de a face raporturi asupra pavaju-
lui cu piatra bittuninoasa, nu putea lipsi de a aduce-
greutatea sa in deciziunile Consiliurilor Municipale
din Londra, Paris §i alte ora§e importante. Toate-
aceste deciziuni furs in favoarea systemului propus-
de Campania Anonymii de Piatra Bituminaasii din
Neufchatel.
Compunerea Consiliului de Administratie allu
zisei Companii trebuia, la randul ei, sa inspire cea.
mai buni incredere pentru buna executare a anga-
jamentelor pentru materiale. Numeroase Si conside-
rabile contracte an fost rezultatele acestui concurs-
de elemente de succes §i fidela for executinne aduce
neincetat Societatii noui comande. Se poate nice ca.
productele Minelor dela Val de Travers sunt eau-
tate pilna la estremitalile globului, intoemai ca lu-
crurile cele mai necesare vietii. Ora§ele principal&
ale ambelor Americi se vor pava deacum inainte-
cu piatra din micul Canton Neufchatel.

www.dacoromanica.ro
 107

Un exemplu mai apropiat V5 poate da ua idee,

Domnule Primar, despre aceasta intindere a unui
system recunoscut superior tuturor celorlalte. In
Ungaria s'a constituit de curand ua Societate pentru
pavare cu piatra bituminoasi de catre Societatea
Mumi din Londra §i peste cati-va ani Pesta §i un
mare numiir de ora§e ale Ungariei Nor beneficia de
systemul propus de mine pentru ora§ul Bucuresci.
Pesta a adoptat deja acest system pentru pavarea
bulevardelor §i strdelor sale principale, in urma ra-
porturilor favorabile ce i s'au adresat de trei din
inginerii s5i trimigi, cu cheltuiala oraului. la Pa-
ris §i la Londra pentru a esamina pavajul acestor
.ora§e. Aci ca in Ungaria voiu constitui usi Societate
Anglo-Romfini daci anarea cetate puss sub athni-
nistratiunea Domniei-Voastre va voi s:5 adopte pa-
varea cu piatra biturninoasi.
Ua asemenea institutiune va oferi ore ului po-
sibilitatea de a se sc5pa de oarecare functiuni tot-
deauna costisitoare and sunt in regie, precum cu-
r5titul, stropitul, plantatiunile §i cite alte de acea-
sta nature.
Lucrarea ce am onoare de a Va supune, are avati-
tajul de a demonstra toate qualitktile pavarii in
cestiune §i de a raspunde la toate obiectiunile la
care a putut da loc din causa confusiunii ce a esistat
intre pavarea cu piatra bituminoasil de la Neufcha-
tel §i aceea cu asfalt artificial. Aceasta din urma a
fost p5rasita pretutindeni; celu d'antaiu a triumfat
fats de toate systemele.
Cum putea fi alt-felu? Dupa cum yeti vedea din
aceasta lucrare, intrebuintarea pietrei bituminoase
raspunde la trei exiOnti fundamentale ale unui bun

www.dacoromanica.ro
 108

system de pavaju: facilitates circuIatiunii, durata,

eftinitatea.
La Bucuresci, mai inult ca oriunde, systemul
in cestiune este chemat a aduce servicii serioase.
Toate incercarile ficute pans acum au fost costisi-
toare sau defectuoase. Intrebuintarea sylexului de
rau, deja destul de stump el insu§i, devine, se poate
zice, ruingtor prin desele reparatiuni ce ocazio-
neaza. Strada Targu-Vestei pavata acum §ease luni,
trebue repavata la primavara, adica va trebui sa se
sacrifice asupra aceluia§i punct Inca ua data suma
ce a abosrbit deja. Este nevoe sa reamintesc trista
stare de circulatiune a acestei rnari artere?
Pavarea cu granit de Scotia sau de St. Raphael
revine aproape la 48 lei fiecare metru patrat. Ea
dateaza numai de doui ani pe calea Mogoraiei. Cine
nu recunoasce ca trebue reinoita peste un an? Dar
chiar admitand ca va putea dura 5 ani, tot va costa
oraplu 144 franci de metru patrat; acest system
de pavare, lira a socoti cheltuelile anuale de intre-
tinere.
Aceste cifre comparate cu cele oferite de mine
vor fi in ochii DD-lor Consilieri Municipali celln
mai bun interpret allu systemului presintat de mine..

Eats estractele cullegerii precitate:

Campania anonymti
de
Piatrs Iliturninoas(; din Neufchatel.

Compania a cumparat dreptul e&clusiv care

face obiectul concesiunii acordata de Guvernul Can-
tonului Neufchatel, concesiune de ua durata de
§eaptesprezece ani, socotit de la 15 Decembrie 1870

www.dacoromanica.ro
 109

pentru esploatarea Minelor de Piatra bituminoazi

dela Val-de-Travers, langa Neufchatel, precum §i
atelierele, instrumentele, marfurile in magazii apar-
tinand veehei Societati de Asfalturi de la Val-dc-
Travers. Noua Companie a reluat asemenea tome

497:Z77-7.4 Zi/7

Fig. 29. Seetie transversalii, pinli,ea de peste Gill. lila.

contractele pentru furniture de piatra bituminoasi

ce sunt a se face in Anglia, in State le-Unite ale A-
mericii, in Austria, in Francia §i in alte tari. Ea ex-

www.dacoromanica.ro
 110

ploateaza astazi aceste mine pe ua mare Intindere,

este Bata a face concesiuni esclusive pentru furni-
tura de piatra bituminoasa, §i a primi, ca plate, ac-
tiuni ale oricarii companii ce s'ar forma pentru a
Intreprinde acest felu de pavare in tarile unde nu
s'au facut Inca concesiuni; §i in genere pentru a
rispandi intrebuintarea pietrii bituminoase de la
Val-de-Travers pentru pavarea stradelor §i alte in-
trebuintari in strainatate.
Mine le §i atelierele sunt situate la mai putin de
400 metri dela statiunea Travers, pe drumul de fer
dela Neufchatel la Pontarlier, sectiune a resoului
drumului de fer de la Paris-Lyon §i Mediterana,
care se imesc la Neufchatel cu drumurile de fer
Elvetian §i German.
Compania Englezi de Pavare cu asfalt dela Val-
de-Travers §i-a asigurat monopolul pentru Marea
Britanie, Coloniile §i Dependintele sale; prin con-
tract ea scoate un minimum de 5.000 tone pentru
cei doui ani dintaiu; 7.000 tone pentru cei patru
ani urmatori, §i in urma anual 10.000 tone. Maxi-
mum fixat acestei Companii este de 100.000 tone
anual. S'a calculat ca acest maximum fiind intre-
buintat anual, in timp de 17 ani, s'ar ajunge a pava
decat abia a 5 parte din stradele Londrei.
S'a facut asemenea ua concesiune pentru Ame-
,rica de Nord a unui minimum de 5.000 tone §i a
unui maximum de 75.000 tone cu o Companie inti-
tulata: Compania Americana de pavare cu Pietre
Elvetiene (Roches Suisses).
S'a facut ua concesiune entru America de Sud
a unui minimum de 2.000 tone pentru anul intaiu,
pornind progresiv anii urmatori pang la un maxi-
mum de 30.000 tone.

www.dacoromanica.ro
 111

Mai este inca un tratat cu ua alta companie nu-

mita: Compania Anglo-Austriaca pentru pavarea cu
Asfalt Bituminos pentru Austria. Aceasta Compa-
nie se obliga a lua un minimum de 2.000 anual
intaiu, §i a ajunge la un maximum de 30.000 tone.
Un asemenea tratat s'a incheiat pentru Ungaria:
2.000 tone anul intaiu §1 cu eventualitatea unui ma-
ximum de 30.000 tone.
Asemenea s'a incheiat contracte cu Companii bel-
giene, olandese §i germane §i s'a inceput negocieri
pentru tratate cu Italia, Turcia, Egiptul, Spania,
Portugalia §1 alte tari.
Stabilirea §i intretinerea marilor linii de comuni-
catiuni in ora§ele mari au fost in ace§ti din urma
ani, grave subiecte de preocupatiune pentru Admi-
nistratiunile Municipale. Sporirea circulatiei, fie a
marfurilor, fie a trasurilor de orice felu, a pus la
ua mare Incercare, (materialele intrebuintate in tim-
pul de fats; necontenit se fac incercari de a intro-
duce vreua noua metoda in speranta de a se inla-
tura inconvenientele systemelor in practica astazi.
Vechiul Macadam este, sub on care raporturi, celu
mai bun din toate; caci, cand este bine stabilit §i
in deplina buna stare, este unul din cele mai agrea-
bile §i mai sigure ce avem, dar cheltuelile de con-
tinua reparatiune, dificultatea tractiunii cand este
nou, praful in timpul uscaciunei, noroiul pe timpul
ploilor §1 in urma sunt atatea obstacole atat de se-
rioase contra intrebuintarii sale in ora§ele mari, in
cat este inlocuit putin cite putin cu alte materiale.
Actualul system de pavaju cu granit, adoptat gene-
ralmente in toate oraele Angliei, a succedat Maca-
damului. Cu toate acestea orice observator a putut
remarca ua imensa circulatiune in principalele

www.dacoromanica.ro
 112

noastre strade pe timp de 12 sau 15 ore pe zi oca-

zioneazi foarte curand deplasarea acestor blocuri de
granit, usarea unghiurilor §i marginelor, deforinarea
suprafetelor, intersticiile absorb materii organice
care, udate de ceata sau ploaie, se amesteci in urma
amosferii in forma de aburi nesanatogi prin actin-
ilea soarelui §i a cladurii. Adaogati la aceste incon-
veniente ca mi§carea repede si sgomotul, produse de
trasurile care tree pe acest felu de pavagiu, fac ca
principalele strade sa fie nesuferite atat pentru afa-
ceri cat gi pentru placeri. Astfelu, sgomot, noroiu,
prafu §i ua sdruncinatura, care ne strica lesne ca-
rele gi trasurile noastre, stint astazi inconvenientele
pretutindeni constatate ale pavagiului de granit.
Spre a se inlatura aceasta s'a propus diverse mij-
loace, unii au recomandat lemnul. altii ferul, in
fine altii India Rubber (Cauciuc).
Pavagiul cu lemn singer a limas in uz in cater a
locuri unde liniscea este indispensabila; dar grama-
direa noroiului pe timpul urat gi reparatiunile con-
tinue ce cere, sunt obstacole serioase la intrebuin-
larea sa pe usa mare intindere.
Trista experienta facuta la Chicago unde paNagiul
de lemn a comunicat incendiul unei strade celeilalte,
a demonstrat marele pericol alu acestui system. De
aceia Municipalitatea din Chicago, dupa ua matura
tleliberatiune a decis ca oragul sa fia in viitor pavat
cu peatra bituminoasa, system mai bun gi mai sigur.
Aceste inconveniente §1 multe alte, au facut pe
Ministrul Lucrarilor Publice alu Franciei sa insar-
cineze pe D. Darey, Inspectore Generale de .Punti
gi Sosele la Paris de a esaanfina aceasta cestiune gi
de a-i presinta un raport; dupa ce a visitat Londra
gi alte orage marl, D-lu Darey face raportul sau la

www.dacoromanica.ro
 113

1850. Acest inginer zice: ca solutiunea importantei

-cestiuni atit de desbituti a duratei §oselelor in ora-
§ele irQari se va gasi resolvata prin intrebuintarea
judicioasi a pietrei bituminoase dela Val-de-Tra-
vers.

Fig. 30. Vedere in plan, podisea de peste Gar lila.

In urma acestui raport, Prefectul Senei incepu

ua serie de esperiente in Paris cu piatra bituminoasa
comprimati, care dupa ani de cerari s'a arkat atat
-de avantagioasi, incat intrebuintarea ei a devenit
generals in mai multe din partile principale ale ora-
§ului.
In 1854, strada Bergere; 1858, strada St. Honore,
strada Montpensier, strada de Valois; 1859, strada
Grenelle, strada des Petits Champs, strada Rivoli;
1860, la Place de Louvre; 1861, strada Neuve-des-
Petits Champs, Place de la Concorde, strada Buf-
fon; 1862, strada Drucot, la Place de l'Hotel de
Ville; §1 dela 1865 pada la 1867 s'a pavat astfelu
mai mult de 200.000 metri patrati in mai multe din

www.dacoromanica.ro
 114

principalele strade, din care niciuna pans acuin nu

a avut trebuinta de reparatiune.
Avantagiile acestui system sunt numeroase:
1. Aceasta piatra bituminoasa foraneaza ua lo-
sea inchisa hermetjcesce, acoperita de la suprafata
impermeabila §i previne cu cliipul acesta praful,
noroiul sau exhalgiunile §i poate fi lesne curatata,
suprafata ei fiind uniti.
2. Tractiunea este tot a§a de u§oara ca a unui
tramvai, caci nu se gasesce pe &Ansa nici u'a supra-
fata neregulata care sa faca obstacol; pe de aka
parte piatra bituminoasa este destul de tare pentru
a suporta cele mai grele care.
3. Acest avagiu mic§oreaza inteun chip extraor-
dinar tractiunea pentru cai.
4. Elu reduce cheltuelile de intretinere alu tra-
surilor la ui proportiune care este dificila de apre-
ciat.
D. Ma llo a gasit ca economia obtinuta prin intre-
buintarea in Paris a pietrei bituminoase este a-
proape de 120 franci pentru un cal pe an §i aproape
de 300 franci pentru o trasura pe an. In toate stra-
dele prea frequentate, impiedicarile circulatiunei se
reduc in proportiunea unei treceri accelerate pe ua
suprafata units cu ui slabs tragere.
5. Gracie lipsei de sdruncinaturi Si scuturaturi
in trasuri, comoditatea acelor care se servesc de.
dfinsele cresce in mod considerabil.
6. Economise §i durata. Suprafata fiind cu totul
units, nu este nici un punct de frecare sau de usare,
fiindca bithumul este intins in strat destul de gros
pentru a resista oricarei presiuni verticale. Ua stra-
a nu are trebuinta de reparatiune decfit pentru.

www.dacoromanica.ro
 115

lucrari subterane §i cheltuiala de intretinere este

mult mai mica decat aceea a Macadamului.
7. In fine acest felu de pavagiu nu se stria.' nici
de caldura, nici de inghet §i se usuci mai curand
ca celelalte. Pentru a stabili ua §osea, piatra bitu-
minoasa intaiu se macina, apoi se supune la tia
mare caldura inteun cylindru invartitor dar aceastii
c'41durial trebue sip fie astfelu ca sa nu o topeasc5; in
aceasta stare de prafu se rispandesce pe un beton
specialmente preparat §i prin presiunea cu fiarre
arse §i rulouri, devine ricindu-se ua noua masse
homogena, impermeabila fare nici un intersticiu §i
mai tare ca piatra primitive.

20 I 2.0 470 ye 3. 're

c-741frat &if
Fig. 31. Profilul transversal al strizii Isvor, 1869, se vede ee
sipituri s'a Molt pentru a i se da pantii convenabilii.
Toata §oseaua fiind a§a de hermeticesce units nici
ua umezeala nu o poate patrunde nici pe deasupra
nici pe dedesubt. Sectiunile aci araturate indica
doua methode de a stabili u5 §osea.
Cea dintai represinti systemul paraelor din Paris.
A doua, methods Ordinara. Cand se prefers §osele
fare §anturi, actiunea pavagiului este perfecta craci
apa nu poate patrunde in piatra bituminoasa. A.
represinfa piatra bituminoasa; B.fondatiunea be-
tonului §i C.solul sau locul.
In ace§ti din urma ani in Anglia, ca §i aiurea,
www.dacoromanica.ro
 116

nuinele de Asphalt s'a discreditat prin intrebuinta-

rea unei imitatiuni compusi din /Acura de carbuni
gi din un felu de smoala inferioara, amestecate cu
var, tibigir, etc. Neap5rat ca aceasta compositiune
nu s'a gisit in conditiuni proprii pentru ua lucrare
care reclamii soliclitate gi de aceea a devenit foarte
curand mai de tot nefolositoare, cici ea este atacati,.
atat de calduri vara, cat gi de iughet iarna.
Mine le dela Val-de-Travers, cunoscute deja in
timpul vechei Rome, an fost recunoscut3 de mult
Limp ca cele mai bune din lume pentru pavarea
stradelor.
Prima incercare de acest felu de gosea facuta in
Anglia, este ua portiune terminate in Maiu 1869,
in Threadnudle Street, la Londra, langa Banca An-
gliei gi pe care este inutil de a o zice, se face cir-
culatiunea cea mai mare si cea mai continua.
Ridicandu-se dupa aceasta gosea buckti din stra-
tul dc piatra bituminoas5, s'a putut constata ca
greutatea ramasese aceiagi, deli stratul de bitum se
comprimase din causa marei circulatiuni la care
fasese supusa.
Dou5sprezece luni dupi aceia, in Iunie 1870, ad-
ministratiunea Municipals din Londra, insarcina pe
inginerul sau de a esamina data nu ar fi utile de a
aplica acest system pe ua mai mare intindere, pavand
goselele oragului cu piatri bituminoasa gi la 1 Julie
acelagiu an, elu presinta un raport insotit de acela
alu eminentului inginer alu oragului Londra, D-I
Haywood.
In urma acestor raporturi Administratiunea se
decise a face a se pax a cu piatri bituminoas5 gose--
lele Poultry gi Cheapside. ceeace se f5cu in lung
Septernbrie 1870.

www.dacoromanica.ro
 117

Atunci Bancherii §1 Negociantii care i§i au bi-

rourile in vecinatatea imediata cu Threadneedle
Street, recunoscand avantagiile unei §osele surde, a-
yura dorinta de a le vedea intinzandu-se §i in stra-
dele adjacente.
In consecinta se presinta Administratiunei, un
memoriu semnat de 100 banquieri §i alti negocianti
din Oldproad Street, cerand a se pava aceasta strada
in acela§i chip. Aceasti strada s'a pavat apoi cu pia-
tra bituminoasa. Indata dupa terminarea noului pa-
vagiu in Cheapside, publicul recunoscu general-
mente superioritatea acestui system asupra tuturor
celorlalte §i esprima universal dorinta de a-1 vedea
aplicandu-se tuturor stradelor Londrei. S'a pus ca
objectiune contra intrebuintarii pietrei bituminoa-
se, ca ea poate face §oselele alunecoase, caci supra-
fata for este a§a de units incat picioarele tailor nu
se pot sprijini. In locu de a respunde, lasam sa
vorbeasca pe D-1 Ma llo, Inginer CiN ile din Paris.
«S'a zis ca asphaltul nu este practicabil pentru
caii de lucru §i mai cu seams pentru caii de calarie,
pentru ca este prea alunecos. Cer permisiunea a in-
tra in cateva desvoltari asupra acestui punct §i de a
rectifica ua eroare careia aparentele au dat, este a-
devarat, asemanarea unei realitati>>.
4oselele de asphalt &and nu au prea mari pante
sau ua rotungime (bombament) prea pronuntata,
nu sunt mai lunecoase de cat piatra de porphyr;
serviciul municipal s'a asigurat in mai multe ran-
duri despre aceasta, prin calcule acute cu ingrijire.
Iata unul din resultatele acestor calcule.
<<In timp de doui luni s'a socotit numarul tailor
cazuti in strada Sene, pavati cu granit cubic de
0,23, §1 in strada Neuve- des- Capucines, a carei §o-

www.dacoromanica.ro
 118

sea este de asphalt comprimat; in strada Sene s'a

gash un cal cazut din 1308 circulanti. In strada
Neuve-des-Capucines, un cal cazut din 1409 circu-
lanti. Proportiunea dar este in favoarea asphaltului.
La Londra ficandu-se aceemi objectiune, in De-
cembrie 1870, Administratiunea ceru impiegatilor
sai «informatiuni relative la pericolul de alunecat
pentru cai» etc. §i dupa ce a primit raportul lor, a
decis ca Old Brood Street sa fie pavati imediat tot
ca §oseaua Cheapside.
D'atunci Administratorii sunt atat de satisfacuti
de m)arele avantagiu ce ofera acest felu de pavagiu
ca an dat ordin de a se pava cu piatra bituminoasa
Gracechurdb. Street, Moorgate Street, Pisbury Pave-
ment, Throgmortn Street, Milk Street, Russia Row,
Queen Street, Nood Street, Brood Street §i Old
Bailey, locurile cele mai frecuentate ale oraului.
In timpul din urma aplicarea asphaltului a pri-
mit ua mare estensiune in Londra §1 imprejur §i in
Scotia, Irlanda §i in provincii s'au format noui So-
cietati cu capitaluri de cate ua jumatate milion lire
sterling, pentru aplica.tiunea acestui system.
Peatra bituminoasa dela Val-de-Travers este cu
deosebire convenabila tramvayelor, trotoarelor,
plat-formelor drumurilor de feru, la solu sau la
aria granariilor, pietelor de targuit, curtilor interi-
oare ale caselor, camarilor, reservoarelor, etc. §i
pretutindeni unde este nevoe a se intrebuinta ma-
terialuri prin care sa nu strabata apa nici pe deasu-
pra nici pe dedesubt.
D. Tyler, Inspectore alu Guvernului pe langa
drumurile de fern, recomanda foarte mult Adminis-
tratiunii Lucrarilor Pub lice intrebuintarea pietrei
bituminoase pentru tramwayuri §i Dr. E. Lankester,

www.dacoromanica.ro
 119

Inspectore Sanitar al parrochiei St. James, West

minster zice intr'un raport:
«Mi s'a cerut opiniunea mea in punctul de vedere
sanitar asupra pietrei bituminoase care servesce la
pavatul stradelor, nu hesit a zice ca in ceeace pri-
vesce curkenia, facilitatea de curkit, §1 inlesnirea
de a impiedica introducerea apei murdare in be-
ciuri, peatra bituminoasa este superioara tutulor
celorlalte materials intrebuintate pada astazi la
Londra>>.

Si 10.1. 444
779.

121
rMeta aval, Vo;rer..4 1

4A,
ZO a.e e err /7, . -
547

I .

`":4
411-t.Oet.
Fig. 32. Amplasamentut podului Serban Vodii untie s'au
descoperit apele minerale.

D-1 Haywood a dresat Administratiunei orawlui

Londra urmatorul raport, din care luam o parte,
asupra intrebuintarei pietrei bituminoase:
«Suprafata acestui pavagiu fiind units §i lima
intersticiuri sau fara intervaluri tractiunea trasu-
rilor este redusa cu crnult; in adevar rotile trasuri-
lor se invartesc mai tot a§a de lesne §1 a§a de uni-.

www.dacoromanica.ro
 120

form pe goselele de piatra biturninoasi ca daci ar

umbla pe tramvay; prin urmare persoanele din tra-
sura sunt mai pucin scuturate gi osteneala -tailor
este mai mica».
<<Umezeala nu strabate acest pavagiu; apa care
cade pe dansul se scurge dar, sau se evaporeaza iute
daca suprafacia este in stare buna».
alu este aproape tot aga de put,in sgomptos ca
pavagiul de lemn».
Pavagiul cu piatra bituminoasa, neavand inter-
sticiuri, nu favorizeaza grainadirea gunoaielor ci
din contra, ofera mari inlesniri pentru ua curalire
regulata, on -care ar fi modul acloptat gi timpul,
caci mitura, lopata, gratuarul sau apa i se poate
aplica mai bine ca on -carui alt felu de pavagiu cu
intersticiuri gi cred, gi mai economic.
<<Celu mai bun rnijloc de a curati peatra bitumi-
noasa este de a o spala, ceea ce se poate face cu in-
lesnire, rapiditate gi economie; in adel ar daca prin-
cipalele strade ar fi pavate cu peatra bituminoasa,
ele ar putea prin ua spalatura, in fiecare dimiineata,
inteua conditiune de curatenie cum nu s'a oktinut
pentru Londra. Mara de aceasta, ua ploaie repede
le-ar curati mai bine ca pavagiul de granit; avanta-
giele lipsei de praf gi de necuratenie sunt evidente.
Pavagiul cu peatra bituminoasa comprimati se
poate face aproae tot aga de iute ca pavagiul in gra-
nit; esperientele de curand facute in Threadnedle
Street, demonstra ca suprafe/e mici se pot asemenea
repara iute; in adevar, nefiind trebuinta de a se
deplasa fondatiunea pentru a se face reparatiuni,
de se pot face mult mai curand ca acele pentru
pavagiele cu piatra ordinara. I a Paris pavagiul cu
piatra bituminoasi este mai eftin decat granitul;

www.dacoromanica.ro
 121

s'a esecutat deja mai mult de douizeci kilometre de

acest felu de pavagiu in strade §i se va intinde din
cauza avantagielor ce presinta §i care in opiniunea
autoritiitilor, intrec cu mutt diferenta cheltuelilor.
Societatea face cunoscut ca pretul sau pentru
stabilirea noului paN agiu va fi de 19 fr. 50 c., pans
la 22 fr. 50 c. de fiecare metru patrat (necoprin-
zandu-se fondatiunile) platiti dupa terminare; ea
va Intreprinde pentru un termen de 18 ani, intre-
tinerea zisului pavagiu cu pretiu de 65 c. pans la
1 fr. 95 c. pentru fiecare metru patrat pe an, dupa
circulatiunea ce a fost in strada.

<_%.
Fig. 33.
33. Plantarea pumilor, propusa de Primarie, pe Bulevardul
Universitatii 1872.

Se zice ca pavagiul cu peatra bituminoasa, oferii

mai multi comoditate §i confort; ca inlesnesce cu-
ratitul stradelor §i ca poate fi reparat cu mai pu-
Oda gena pentru public cleat celelalte pavagiuri;
dar trebue Inc a sa se compare aceasta peatra cu pa-
vagiele in peatri ordinary in punctul de vedere alu
sigurantei §i alu cheltuielii; am tratat aceste subjecte
Intr'un raport ce am adresat Administratiunei la 1
Juliu 1870 §i din care vy adresez pe langi aceasta
un esemplar, ficandu-va cunoscut ca in asemenea
esemplare la dispositiunea me.mbrilor Administra
tiunii cari ar voi.

www.dacoromanica.ro
 122

«De§i raportul despre care vorbesc a esaminat

subjectul, totu§i trebue sa revin asupra cestiunci de
sig-uranta a pavagiului cu peatra bituminoasa dela
Val-de-Travers in Cheapside. Am facut un raport
special in Novembre 1870 §i am stabilit, dupa ara-
tarile Secretarului Companiei Generale a Omnibu-
selor, alu politiei oragului, alu inspectorelui pava-
giului, §i inspectorelui curatitului stradelor, ca in
termen de mijloc de sigur nu cad mai multi cai pa
pavagiul cu piatra bituminoasei corn primate deceit
pe granit Si chiar se crede ca cad mai pufini. N'am
niciun cuvant de a crede ca aceia pe care i-am con-
sultat sa-§i fi schimbat opiniunea de atunci; afara
de aceasta, inspectorele pavagiului §i Suprainten-
dentul curatitului Stradelor, sunt de opiniune as-
tazi cc1 mai pufini cai au cazut pe pavagiul cu peatril
bituminoasii deceit pe aceia cu granit, de§i iarna tre-
cuti a fost una din cele mai rele din punctul de
vedere al pericolului de a aluneca pe toate felurile
de pavagiu.
4oselele unde circultiunea este mai mare sunt
mai alunecoase ca granitul atunci tend cade ua
ploaie mica, dupa un timpu uscat, sau inaintea us-
-caciunei care succeda unei ploi mici, aceasta stare
nu dureaz'a deceit prea putin timp, adesea nu mai
mult de un quart de ora §i uneori mai putin.
Trebue cu toate astea ca §oselele de piatra bi-
tuminoasa comprimata sa fie tinute foarte curat §i
aceasta este foarte u§or prin natura chiar a acestui
pavagiu caci este posibil de a4 tine mai curat ea
toate celelalte; aceasta, inteun ora§ prea populat
este deja prin ea insa§i un avantagiu, aceasta este
ca stradele n'au trebuinta de a fi stropite; nici una
din §oselele oragului de piatra bituminasa n'are tre-
.

www.dacoromanica.ro
 123

buinta de a fi stropita pentru ca sa se potoleasei

praful>>.
In continuare ream raportul Doctorului Lan-
kester din Londra, asupra avantajelor sanitare ale
acestui sistem de pavaj:
«Am fost rugat de a-mi da opiniunea asupra pa-
vagiului cu piatra bituminoasa, considerat in punc-
tul de vedere sanitar.
Nu stau la indoiala pentru a declara ca acest pa-
vagiu, a §a precum este stabilit in Cheapside §i alte
strade ale Londrei, este, in convictiunea urea, Para
seaman.
Superioritatea sa mai cu seams rezulta din doua
circumstance:
I. Facilitatea cu care se poate curati de toate ne-
curateniile, considerand ca se poate spala §i curati
tot aga de lesne ca seandurile unei camere.
II. Naturalniente este impermeabil, ceeace impie-
dica apele continand materii animale §i vegetale a-1
patrunde gi de a se descompune intefinsul, ceeace
se intampla cu toate celelalte feluri de pavagiuri,
(land astfelu locu, mai cu seams in timpurile calde,
la exaltatiuni fetide §i nesanAtoase. Pot Inca a face
sa se observe lipsa sgomotului ce facu celelalte fe-
luri de pavagiu, sgomot care este ua sorginte con-
stanta de displacere §i de intaratare pentru bolnavi
gi pentru oameni nervo§i, §i care este aga de adesea
ua scuza pentru a tine ugile §i ferestrele inchise-
hermeticesce, §i prin urmare impiedica ventilatiu-
nea locuinetlor in mare prejudiciu alu vietii si alu
sanatatei>>.
Capita lul acestei societati era de 25 milioane
lei sau 800 milioane lei la valoarea de astazi.
Care a fost rezultatul imediat al acestei oferte sit

www.dacoromanica.ro
 124

memoriului destul de bine documentat, in ceeace

privegte aplicarea sisternului de pavaj din asfalt
comprimat, vom vedea din jurnalul .*edintei din
13 Mai 1872, a comisiunii de infrumusetare a Bu-
curetiului:
«Conform apostilului D. Primar pus asupra adre-
sei D-lui Edwin Lankester, registrata la No. 10.291
relativ la pavarea stradelor Capita lei cu piatri bi-
tuminoasa din Neufchatel, Comisiunea de infrumu-
setare Eland cuvenita examinare, am vazut qui a-
cest mod de pavagiu nu se poate aplica cu avantagiu
in oragul Bucuresci din causa climatului gi a pretu-
lui siu prea urcat, gi este de opinie de a se respinge
propunerile ficute nefiind satislicatoare>>. Sem-
neazi: C. Racotti, Dr. I. Felix, Th. Aman, M. Ca-
putineanu, C. Polizu gi Stinescu.
Contrariu decisiunii Comisiei de imfrumusetare
se aplici, pentru prima data In Bucuresci in anul
1872, asfaltul comprimat la carosabil gi coule la tro-
toare, pe Ca lea Mogogoaia, in fata Palatului Regal,
pe o mica suprafati, fiind numai pentru incercare.
Pe o scars mai mare se aplici in anii urmitori,
Ins dup5 oferta altei case, dupi cum vom arita la
limp.
1872. Ing. Maxentianu, roagi Prirdiria ca sa
fac5 o probi de pavaj (trotoare gi carosabil) cu ca-
ramida obignuita de constructii, ins din aceia dela
gura cuptorului, pe strada Semicercului, linga bi-
serica Sf. Voevozi. Se face aceast5 incercare Ears si
se obtini rezultatul agteptat.
1873. Prim5ria Craiovei cere relatii comunei
Bucuresti, despre provenienta pietrei cioplite care
se intrebuinteazi la pavarea strizilor Bucuregtene.
La aceasti cerere comuna Bucuregti raspunde: «pa-

www.dacoromanica.ro
 125

-vim cu piatri de Italia §i din tarn, cea de Italia

4:418X0,18X0,18, costa 1,17 lei (38 lei) bucata
franco gari, iar din tars, gresie dela Comarnic §i
Belia 0,19X0,19X0,19 cu 0,90 lei (20 lei) bucata,
pentru lucru 8,40 (270 lei) stanjenul patrat cu te-
rasamentul §i fundatia de nisip>>.

a :7t frau-. raya.

Melt 4/4, tti lo4e/Or

9, r 1.,, .
Fig. 34. Arzarea pomilor dupe indicatiile Ministerului Cultelor,
-plantare gresita, deoarece s'au uscat multi pomi, din eau= apelor
murdare de pe rigole.

1873. Se repari cilindrul compresor, cumpi-

rat nu de mult din Germania.
1873. Predomini cererile cetitenilor din car-
tierele periferice (astizi centrale) de a li se pava
strazile cu piatra bolovani de eau §i nu cu macadam.
1873. Se prime§te oferta antreprenorilor: Fa-
vre, Le Pelletier §i Levavasseur din Franta, cari pro-
pun printre alte sisteme de pavaj §i unul nou de
macadam, la fel cu cel executat de ei pe strizile
Parisului. Nu se aprobi aceasti oferti.
1873. Un oarecare Jaunes, antreprenor din Pa-
ris, propune, prin agentul diplomatic al tarii Roma-
ne§ti in capitala Frantei, sa execute pavaje de asfalt
turnat §i comprimat pe strizile Bucure§tiului. Iata
ce spune agentul diplomatic din Paris, I. Strat, des-
pre acest antreprenor cat gi despre pavajul propus

www.dacoromanica.ro
 126

de el: «...inf ormatiunile technice suns pe deplin-

conf inmate gi de chiar D-1 Jaunes, proprietar de
mine de asfalt gi constructor de gosele in Francia,
care a pavat multe strade man din Paris... D-1
Jaunes care a aratat cea mai mare bunivointa a-mi
comunica informatiunile cerute, mi-a declarat totu
ua data ca este gata a concura cu WO acei cari ar
face propuneri pentru constructiunea de asemenea
chi, d-sa fiind o persoana serioasi gi in stare de a
intreprinde cu mai multi inlesnire decat multi allii
asemenea lucrari...>>.
Intre timp, lira ca oferta antreprenorului Janne&
si capete vreo rezolucie, apare o alts oferta, aceea
a firmei W. 0. Calender, care din 1871 se angajase
a pava strazile Iagului cu asfalt comprimat la caro-
sabil gi coule la trotoare.
Ream cateva randuri din oferta firmei W. 0._
Calender:
c..J'ai l'honneur de vous informer que la Com-
mune de Jassy rrea passé un contrat pour le pavage
en Asphalte des Rues et Trottoirs de cette ville. Les
rues carosables seron paviees en asphalte comprime,
et les trottoirs en asphalte coule, suivant le systeme
que j'ai adopte a Paris, a Lyon, a Bruxelles et dans.
plusieurs autres villes de l'Europe.
L'asphalte pour ce pavage parvient des mines de
Pyriment-Seyssel, en France, dont je suis seul pro-
prietaire.
Croyant que le systeme de pavage en asphalte est
le meilleur et le plus durable que tout autre, j'ai un
grand desir a l'introduire dans la capitale de Rou-
manic...
Pour le metre carre de rue en asphalte comprim&
je demande le prix de 32 lei (1030 lei).

www.dacoromanica.ro
 127

Your le metre earr6 de trottoirs en asphaltte

coule je de mande le prix de 17 lei (550 lei)...».
In continuare ream anumite consideratiuni asu-
pra acestui sistem de pavaj, §i care sunt luate din
caetul de sarcini al -firmei W. 0. Ca lender, spre a
se face comparatie intre acest sistem §i acela al
-Companiei Engleze.
1. c..Le dallage en asphalte pour les chaussees
-de rues a ete principalement depuis 1864, fait en
comprime auparavant, plusieurs rues ont ete Iaites
cn asphalte coule, et avaient tres bien resiste.
2. L'emploi de l'asphalte pour les chaussees
de rues, ne date que d'une douzaine d'annees envi-
ron; celui anterieur, n'avait lieu que sur les petites
surfaces et pint& a titre d'essai.
3. L'asphalte pour la compagnie, provient de di-
verses uzines notament des mines de Seyssel et du
Val -de- Travers, la roche de cette derniere mine sur-
tout est preferable pour les chaussees comprimees;
plussieurs autres mine produissent des asphalte;
pouvant etre employes, mais avec discernement et
par des personnes tres versees dans la pratique 'le
ces travaux.
4. L'epaisseur qu'il est necessaire de donner au
dallage en asphalte comprime, est de 0,05 m., en
asphalte coule a chaud 0,06 m.
5. Qu'elle est l'epaisseur de l'usure moyenne an-
nuelle?
L'usure depend entierement de la fabrication: cer-
taines rues peu passageres aux voitures, peuvent
etre dans l'etat primitif de dix et quinzes annees.
Celle on it passe le plus de voitures, ne depassent
pas une usure de plus de trois milimetres par an.

www.dacoromanica.ro
 128

6. Ces sortes de chaussees sont elks sujettes a de

frequentes reparations?
Ces reparations sont tres rares, si le travail est
bien fait, par un temps tres sec un sol parfaitement
tasse reconvert d'un tres bon beton et depourvu de
toute humidite.
7. Les reparations sont-elles plus frequentes a
celles du pavage en pierre?
En adnottant des travaux faits dans les meilleurs
conditions, comme it est explique ci dessu les repa-
rations sont moins frequentes que celles des chaus-
sees en pavage ordinaire, principalment a cause des
tassement occasionnes par l'infiltration des eaux
ne pas considerer comme reparations, les tranchees
faites trop frequement pour les conduites d'eau, de
qaz.
8. Les grandes chaleurs a les grands froids ont
ils de l'influence sur ces chaussees?
Sur les chaussees en asphalte comprime forment_
et de bonne qualite, les grandes chaleurs ne pro-
duisent qu'un leger ramallissement apreciabie
l'oeil seulement lors du passage on du stationnement
prolonge de lourdes charges. Les grands froids sui-
vis de degel subit seuls, occasionement parfois une
desagregation.
10. Le glissement de chevaux n'est pas plus grand
en temps ordinaire que sur le pave petit modele;
par le brouillard epais, ou apres une petite pluie
fine seulement, le dallage ou asphalte devient glise-
ment. Il est facile d'yremedier par un arrossage en
grand, soit en repandant sur la ehaussee du petit
grand non terreur.
11. Dans les rues en pente, l'emploi de l'asphalte
comprime ou conk est mauvais, les chevaux ne._

www.dacoromanica.ro
 129

trouvant pas puis pour leur pieds. Une pente de

0,02 a 0,03 par metre est tres sufisant pour le bon
ecoulement des eaux et n'offre pas d'inconvements.
La rue neuve de Petits Champs une des plus fre-
quentees de Paris, a ete faite en 1862 de tres mau-
vaises conditions ,et a 'etre refaite en entier en 1864,
depuis cette époque, elle resiste tres Bien et rusure
est a peure sensible apres neuf ans.

Fig. 35. Profilul transversal tip al unei strlizi impietruite, cu

rigolele luerate din piatrii cioplitii, 1873.

12. Le prix du metre superficiel sans prepara-

tion du sol ni du beton, est de seize francs pour le
comprime a l'epaisseur de 0,05; et de douze francs
pour l'asphalte coule a l'epaisseur de 0,06.
Le prix de la forme en beton necessaire est de
deux francs cinquante centimes; ces prix sont pour
Paris.
13. La depense d'entretien est calculee a raison
d'un franc par metre care et par cm.c.
14. Apres combien d'annees est-il necessaire de
refaire la couche a neuf et quel est de prix de cette
refection valeur de l'asphalte retire deduite?
En asphalt comprime, la facon a nouveau apres
usure est meme que pour la premiere fois les ma-
teriaux provenant du travail primitiv ne pouvant
etre utilises.
Il n'en est pas de meme pour l'asphalte coule.
Le prix de la refection est moitie du prix pour le
neuf...».
9
www.dacoromanica.ro
 130

Aceasti oferti are o soarti mai bunk deoarece

Primarul oragului, generalul B. VlAdoianu, gi-o in-
sugegte, cerand &liar aprobarea Ministerului de In-
terne, de a pava cu acest sistem o suprafafa de 5000
m. patrati. Spicuim cateva randuri din raportul Pri-
marului eitre Ministerul de Interne:
<<Pavajul systematic cu piatri cubic de gi este
recunoscut ca cel mai durabil, prezinti insa gi el
diferite inconveniente, intre cari este mai cu seams
sgomotul cel mare ce se produce prin circula!iunea
tr5surilor pe dansul.
Circulaliunea cea mai frequentata in oragul Bu-
curegti este incontestabil pe callea Mogogoaia in
dreptul palatului princiar imprejurul caruia mai
corespund gi alte strade; sgomotul ce se produce
aci face adesea imposibila mice lucrare a Onor. Con-
siliul de Minigtri in intrunirile salle la Pa lat.
Avfind in vedere necesitatea de a se remedia dt
mai neintarziat acest inconvenient.
Avand in vedere recomanda/ia Ificuti de Dv. prin
adresa No. 6993 pe langa care a!i trimis Primiriei
in copie gi adresa D-lui Ministru al Lucra'rilor Pu-
blice cu No. 4230 gi nota D-lui agent al Orli la
Paris prin care se pronunta in favoarea lucriirei
pavajelor cu asfalt, aritandu-se avantajele sale.
Avand in vedere §i propunerea ficuti de D-1 W.
0. Ca lender, antreprenorul pavarii cu asfalt a stra-
delor din oragul Iassy, care oferi a se angaja sir'
infiinIeze aseinenea pavaje gi in Bucuegrti, ficand
mai intai o proba de 5.000 m.p. cu prelul de lei 32
asfalt comprimat gi 17 lei asfalt coule.
Avand in vedere ea dupA art. 46 aliniatele 5, 6 gi
9 din legea comptabilifiiIii publice, autoritatile pot
contracta prin buns invoiali executarea de probe,

www.dacoromanica.ro
 131

lucrAri urgente L a u cum este pavajul in chestiune...>.

Prin adresa No. 13,407 din '3 Septembrie 1873,.
Ministerul de Interne aprobi aplicarea unei probe
pe 5.000 m.p. de asemenea pavaj, ce se va executa.
in felul urmitor:
1. Din coltul strazii Calving 0115 in coltul gra-
dinii Palatului pe:
tortoare 194 m.l. X 4776 m.p. X 17 lei.13.172 lei
194 m.l. X 7=1358 m.p. X 32 lei=43,456 lei
56.628 14-A.

2. Din coltul griidini Palatului pada la biserita

Cretulescu pe:
84 m,.1. X 7=588 m.p. X32 lei=18.816 lei
trotoare 84 m.l. X4.336 m.p. X17 lei= 5.712 lei
24.528 lei
3. Din coltul his. Cretulescu pans la coltul casei
Torok (Staicovici) pe:
84 m.l. X7=588 m.p. X32 lei=18.816 lei
trotoare 84 m.l. X 4=336 m.p. X 17 lei. 5.712 lei
21.528 lei
Total general 105.634 lei
care la valoarea de astilzi face 3.533.000 lei.
Pentru aceasta lucrare, Serviciul Technic at co-
munei intocmegte gi un caiet de sarcini si fiind pri-
mul pentru acest fel de pavaj, reproducem arti-
colele mai importante.
...3. dnainte de inceperea luerarei gi in 48 ore
dupa cererea antreprenorului, inginerul respectiv
sau conductorul, de fats fiind antreprenorul, va
bate tarugi de aliniere gi pante pc cari imediat ii
va preda in scris antreprenorului, care r'Amane din.

www.dacoromanica.ro
 132

acest moment responsabil de taru§i, §i de mice er-

roare ulterioara in aliniere sau pante.
4. Scoaterea actualului macadam, pavelelor, bor-
durelor, dalelor §1 saparea necesara conform planu-
lui, sunt in sarcina antreprenorului; el este dator,
imediat dupa extragere a transporta vechiul mate-
rial in maidanul de langa Palat, uncle if va depune
in gramezi regulate.
5. Antreprenorul va executa arzarea bordurelor
pe ua zidarie in caramida de ma§ina bine arsa §i
cu mortar hidraulic de ua largime de 27 cm. (ua
caramida) §i ua adancime de 32 cm. Bordurile or
fi arzate pe un strat de mortar hidraulic, fatele su-
perioare avand ua pants transversals de 1 cm...
...7. Se va arza un strat de beton de 15 cm. adan-
cime dupa indesare cu maele. Acest beton se x a
compune: 1 m.c. piatra sparta gi sfaramata, 0,45
in,c. mortar hidraulic de ciment Portland sau calce
de Theil, prima calitate, campus din ua parte ci-
ment §i jumatate nisip silicios, fara amestec de pa-
mant. Inainte de a se arza asfatul se va adasta des-
sicatiunea complecta a hetonului.
8. Pulberea asfaltica va fi de rocs naturals de
Seyssel din Francia sau Val-de-Travers din Helve-
tia, orice compunere artificiala va fi respinsa si
antreprenorul va fi Bator a dovedi provenienta ma-
terialului sau.
9. Pulberea asfaltica va fi intinsa inteun strat
de groshne suficienta ca sa ramana de 5 cm. dupa
ua energica compresiune; arzarea §i compresiunea
se vor face dupa regulele artei. Dupa compresiune
se va proceda la netezirea suprafetei (lissage).
10. 1 n timpul lucrarei antreprenorul este autori-
sat a intrerupe circulatiunea trasurilor.

www.dacoromanica.ro
 133

14. Dupa terminarea complecti se va proceda la

ua receptie provizorie §1 din acel moment antre-
prenorul este dator a intretine lucrarile in perfecta
stare in termen de trei ani.
15. Plktile se vor efectua in 2 rate egale. Prima
la sfar§itul jumOtatii lucrarii iar a 2-a la terminarea
complecta a lucrOrilor...>>.
pi,./'''" 4, ,
-I: .-,f: a 109M1111
..
-
t-
,
16100011411WCFPIrgrenver nor 01,1112x.
... z- 4_
- --=
--,,...-:
. , .

,..
.. -...:0--A
--4.-
. :0: ;

I
ii i

I .00 ;.. .0. i See ,alf e.111

Fig. 36. Profilul transversal tip al strizii Coltii pavati cu piatri

cioplitii din lark 1873.

Dupa indeplinirea tuturor formalifitilor cerute

de primarie, precum §i semnarea contractului, se
face cunoscut firmei W. 0. Calender prin reprezen-
tantii sOi, Otto Bielig Si Dr. Ch. E. Lewakowski, ca
sa inceapa imediat lucrOrile.
Au intervenit ins alte oferte, cu alte sisteme de
pavaj, majoritatea din lemn in cuburi, §i cari in-
tarzie inceperea asfaltOrei caii Mogo§oaia 'Ana in
anul 1875 luna Noembrie, cand se executO prima
poniune, aceia din fata Palatului Princiar.
Ce rezultate a dat asfaltul executat de firma
W. 0. Calender, vedem dhiar intr'o petitie a accstei
firme datata 1878, 25 Aprilie, din care extragem
ceea ce ne intereseaza:
...dn luna Arilie a. c. am aflat ca Onor. PrimOria
fara d'a ne face ceva cunoscut au pus sa se ridice tot
pavajul de asfalt filcut de not ca proba inaintea Pa-
latului §i de a-1 inlocui prin un alt pavagiu.
www.dacoromanica.ro
 134

Tot deodati aflim ca Primiria ne-a intentat §i

un proces la al cirui termen n'am putut veni §i re-
zultatul papa in acest moment ne este necunoscut..
Pentru noi este foarte turmentant ca incercare9
ficuti de noi de a introduce asfatul comprimat
n'eau produs un rezultat a§a de deplorabil §i cu atit.
mai simtitor pentru noi pe cat fats de dificultatile
cele mai man pe cari am avut a lupta greu....
Nu vroim 85 cercefam daci a fost vinovat ano-
timpul inaintat (luna Noembrie) in care eram obli-
gati d'a executa acel lucru? (sau in urma neprevil-
zutei reintoarceri a M. S.' Doinnitorului) esecutare
pripita a pavajului, care ne-a fost impusi cici este
notoriu ca eram siliti d'a lucra §i noaptea la acne,
sau in fine dac5 a fost causa in adevar circulatitmea
enorrn5 de triisuri pe acel pullet pe care trecu intr.°
or 500 trasuri.
In luna Noembrie 1875 confectionand pavajul,
deja in anul Niitor incepu a se strica, in consecinta
am intreprins in primavara anului 1876, radicala_
lui reparatie, in iarna anului 1876/1877 insa dete-
rioratiunile progresara gi noi am comandat atunci
in Seyssel ua cantitate mare de material, spre a a-
geza partial in vara anului 1877 u5 noua patur5 de.
asfalt pe locuri deteriorate.
In interval s'a ivit resbelul, Duniirea a fost deja
cea dintaiu inchis5, gi noi in urma aestora, dam
mai putut primi materialul trebuitor.
...In fine in iarna trecuti incheindu-se pacea am
comandat imediat asfaltul, care pans in present se
afla depus pe drum de gi pacea dela St. Stefano
pan5 acum nu poate fi considerat5 ca sigur5...
...Costul reparatiunilor in trei riinduri filcute de.
noi 'Ana in anul 1877 a fost 2500 franci...>>.

www.dacoromanica.ro
 135

Comisia care a constatat starea deplorabila a as-

altului comprimat §i turnat, executat de Otto Bie-
lig §i Dr. Lewakowscki, in fata Palatului, era com-
pusi din: Profesor universitar Orascu, Ing. 011-
nesen, Ing. Papazoglu §i arhitect Kuchnovscky.
1873.. Fara de multiplele oferte primite de
Primarie pentru pavarea strazilor cu lemn, Prima-
rul ormului, generalul B. Vladoianu, nume§te o co-
misiune pentru cercetarea amanuntita a fiecarei o-
ferte, spre a se vedea care este mai avantajoasi §i
care sistem se adopteaza mai bine Bucure§tiului.
Aceasta comisiune era formata din: Dr. Daniel°.
pol consilier ajutor, C. Disescu consilier, Cucu con-
ductor inginer §i §eful ormului §1 arhitectul Frai-
wald.
1874. Ministerul Lucrarilor Pub lice acorda o
subvenlie Primariei, pentru intretinerea celor 4 cal
principale-
1874. Se traseaza pentru intaia data pe liaria
ormului Bucure§ti, ridicata la 1852, circumscriptiile
ora§ului, reteaua canalelor existente §i a celor ce ur-
meaza sa se construiasca.
1874. Stanislas Copestnischi, fost Lt. Colonel
in armata mexican', revine la adresa din 1868, gi
de astadata se adreseala direct Printului Carol, ce-
rand ca, sub auspiciile Primariei sa execute nivel-
mentul Capita lei -§i ridicarea unui nou plan.
Referitor la aceste lucrari cerute de Stansilas Co-
pestnischi, Primaria a lansat mult mai inainte un
apel atat in Monitorul Oficial cat §1 in ziare, catre
cei ce doresc a executa asemenea lucrari:
1874. Societatea de Pavaje cLigno-Mitteral>>
propune un sistem de pavaj din lemn, sistem Tre-
ineunay.

www.dacoromanica.ro
 136

Descrierea paN ajului propus:

I. Borduril de fontii-granit sau gresie pe iondatie
de nisip.
II. Trotoar din dale de lemn, marimea celor din
beton comprimat, pe fundatie de nisip §i mortar de
ciment.
III. Carosabil din dale de lemn special taiate aja
fel ca sa intre una intr'alta §i avand o inclinatie
PAVAGE LIGNO-MINERAL
apt en &wets dune cbsiesde Acre
herre7e
tFt

4-7 ..e;

Ara t Ate p.-1 M.

a.
su =I
MI= 4=
mir

Ns mesIN1,7, IN NEN'
. _Lewis 1.111.
E11
11m1
tis
El
MM 11
m-rm mita moll= an=
I
m
m u-wm
am =us 1E111111 NS

16fil Prop
isvIsitUrbir,/ tratesver.s.al
orl;, pa I.;

Fig. 37. Pavajul de lemn sistem Trenaunay, executat In fatal

palatului gi pe Lipscani, 1874.

data prin tiiere, spre a se inscrie dupe bombamen-

tul strazei (figura 37); aceste dale sau pavele de
lemn se a§ezau pe o fundatie de beton comprime de
10 cm. gosime, ca strat intermediar, iar ca fundatie-
propriu zisa blocaj de bolovani §i piatra sfaramata..
Rosturile pavelelor se umpleau cum mortar de ci-
ment.
Acest sistem de pavaj se execute pe calea Mo-
go§oaia §i pe strada Lipscani, dand rezultate multu-

www.dacoromanica.ro
 137

initoare pentru inceput, singurul prejudiciu ce-1 in-

tiimpina fiind numai canalizarea.
Pe masura ce, in central Capita lei strazile
se pavau cu einplitg din tarn §i din Italia,
lenin diferite sisterne, asfalt comprimat §i turpat,
dale de hewn comprimat §i lespezi de gresie §i gra-
nit, la periferie se intrebuinta bolovani de rau pen-
tru strgzi §i impietruire pentru §osele.
1875. Am a.zut pinta aci in ordine cronologica
N

toate sistemele de pavaj ce s'au aplicat strazilor Llti-

cure§tene.
Desigur ca in§irate toate aceste sisteme ar cam
impresiona ca nurniir, sau in cel m.ai gray caz War
putea spune ca fats de atiltea incercari, s'a gasit
sistemul adaptabil climatului §i circulatiei §i chiar
putem spune §i al hugetului Capita lei Rorrifinici.
Situatia insa este cu totul alta, este aceia ce exists
§i astazi in anul 1935 §i care se explica astfel.
Agentii diplomatici ai Romaniei din diferite o-
ra§e mari din apus, cari vedeau, avand chiar 3i de-
legatie de a se ocupa, de toate incercarile ce se fac
pentru imbunatatirea circulatiei in acele orate, co-
municau toate acestea §i Primariei Bucure§tiului.
Asa ca era suficient ca ,oferta unei case sau unut
antreprenor ce propunea tin anume pavaj, execu-
tat pe strazile Parisului, Londrei, Berlinului, Vie -
nei etc. sa fie confirmata de agentul diplomatic din
oratul respectiv ca apoi Primaria sa-1 incerce.
Astfel §1 in anii ce urrneaza vom observa aparitia
unor noui sisteme de pavaj, sau until eel' i cu mici
N

imbunatatiri aduse.
Avem astfel chiar in anul 1875, dona oferte ale
carierelor Qurthe §i Quenast-Belgia, prezentate de
reprezentantul for in RomAnia Emil de Gohart.

www.dacoromanica.ro
 138

Prima ofertil, piatra de Qurthe, s'a primit numai:

pentru incercare, pavandu-se suprafete mici.
A doua piatra prismatica de porfir, de Quenast_
a fost admisi fare incercare, de Consiliul technic al
Ministerului de Lucrgri Pub lice, prin jurnalul No.
336 din 15 Iu lie 1875 §1 de Ministerul de interne
prin adresa No. 533/1875.
Dela localitatea Quenast <<Societe Anonyme de
Carrieres de Porfyre de Quenast>> s'au mai adus in
Romania lespezi §i borduri, cari nu au corespuns,
primele fiind lunecoase iar bordurile prea scumpe.
Prima strada pavata in Bucure§ti cu piatra de
porfir a fost calea Targovi§tei (Grivita), lucrare in-
ceputa in acest an §i terminatg in anul 1876 gi apoi
o portiune din calea Mogo§oaia, 1882-1883.
In urma rezultatelor °Minute pe calea Targoxi§-
tei, aceasta piatra a fost trecuta in caetul de sarcini
al Ministerului de Lucrgri Pub lice, unde o ggsim §i
astgzi, ca fiind cea mai bung piatra de pavaj la ca-
rosabil.

Dimensiunile acestei pietre de Quenast erau dupe

orarle unde s'a intrebuintat:
Paris, larg=10-12, lung=16-20, h=15
Berlin, larg.--12, lung=20, h =15
Londra, larg= 8, lun -g=15-16-17 h=15
Colonia, larg=15, lung=15, h=15
Pt. Bucure§ti, larg=10, lunb 16, h=15
s'au adoptat aceste dimensiuni de cgtre Primar, Co-
lonelul Mano.

www.dacoromanica.ro
 139

Ana liza pe metru patrat a acestui pavaj.

Greutatea pietrei pe m.p. este de 335 kgr.

1. Costul m.p. franco Anvers 335 kgr.X30 fr.
-tona = 10 fr.
2. Trassportul cu carele 335 kgr. X 0,28 fr. tona
=- 9,38 fr.
3. Transoprtul C. F. 335 kgr. X 18,80 fr. tona
= 6,30 fr.
4. Transortul pe Dunare 335 kgr. X 2,35 fr. tona
0,80 fr.
5. Inregistrare 335 kgr. X 0,50 fr. tona = 0,17
franci.
6. Asigurare pe vas 335 kgr. X 1.50 fr. tona =
0,50 fr.
7. Descarcare pe cbeiu 335 kgr. X 2,20 fr. Lona
X 0,75 fr.
8. Descarcare la Bucure§ti 335 kgr. X 2,50 fr.
tona = 0,85 fr.
9. Nisip pentru fundatie in. patrat = 1,00 fr.
10. Mona de lucru pe m. patrat = 2,00 fr.
Total . 31,75 frs.
care in lei de astazi revine la 1020 lei m. patrat.
Pe langa piatra cioplita a mai cerut sa furnizeze
§i bordura de granit 20/25 cu 3,50 lei m.l. sau (115
lei).
Relatii despre comportarea acestui fel de pavaj
in orarle din apus a dat Consulul Romaniei la
Bruxelles, colonelul Barozzi, care a vizitat §i carie-
rele opentru a studio mai bine natura porfirului».
1875. Se scot bolovanii din piata Teatrului
National §i se paveaza cu piatra cioplitii de Italia
0,18X0,18X0,18 cu 30 lei m.p. (960 lei) inclusiv

www.dacoromanica.ro
 140

terasamentul, pe o suprafata de 740 m.p. Trotoa-

rele se paveaza cu dale de gresie din tars 0,25X
(0,35-0,85) X0,12 aezate pe nisip cu 29,50 lei
m.p. (945 lei), pe o suprafata de 930 m.p. Bordu-
rile intrebuintate din tars 0,30X0,30X1.00 com-
plect aezate 14,75 lei (480 lei) pe o lungime de
290 m.l.
1875. Se paveaza pentu intaia data cu piatra
bolovani de rau, Targul Mo§ilor.
1875. S'a tinut licitatie, prima in felul ei,
pentru furnizarea celor mai mari cantitati de mate-
riale de pavaj. Vom cita cateva: 1) 5 milioane oca
piatra de rau, cam 715 vag., 8.600 metrii liniari de
bordura, 13.500 m.p. dale (lespezi) de granit, 6.000
metri patrati pavele de Italia pentru trotoare, 10.000
m. cubi de nisip, etc.
La licitatia tinuta la 30 Aprilie s'au obtinut ur-
matoarele preturi, adjudecandu-se asupra furnizori-
lor respectivi:
1. piatra de rau 16,80 lei mia de oca, Israil Hers..
2. pavele granit de Italia 18/18, 28 lei m.p.
3. bordura de gresie 12,25 lei m.l.
4. bordura de granit de Italia 12,50 lei m.l.
5. lespezi de gresie 14,50 lei m.p.
6. pavele de porfir granitic 18/18 de Italia, 30,50
lei m.p.
Furnizarea materialelor dela punctele 2, 3, 4, 5
§i 6 se adjudeca asupra antreprenorului Serghiad.
Pentru ca tabloul de mai sus sa fie complect mai
dam urmatoarele preturi la materiale §i plata lucra-
torilor pe zi:
1 m.p. pavaj bolovani, manopera 0,50 lei (16.
lei).
1 m.c. nisip 4 lei (128 lei).

www.dacoromanica.ro
 141

1 m.c. pietri§ de rau 12 lei (390 lei).

1 m.c. terasament sapat §i transortat 1,12 lei (36
lei).
1 m.p. pavaj boloNani 4,21 lei (135 lei).
1 salahor plata lunar 60 lei (1920 lei).
1 pavator plata lunar 150 lei (4800 lei).
1 caruta cu 2 cai §i vizitiu 210 lei (6700 lei).
r-
: C
1.,
TP

I: taa., j,,1111.31,1
14.4
q.41 -.*". ." '54 a

SCAR A
..4 , -- 4
.
.

gal I, Att.,/
0 tttt .,t. a 002.514,114,,iao r.,,
C

f:il-ill 21.!:ll'LLU2l.11.0.1.1.1 ... Si-a/IL : e. all.1.11.4lt :. ..

. /e.,,/"../:/.74., I.. C.70,/..d. Lau

',Pi
,-e=
TV Ii II 1.1.1.111. `1.1.1,0AC -IL 11 _7 1
re.116:1; 41/115,,ti - (Yin

fi,,, ,.,:.,/,...",,
be../6

a.,..../.,,,,,,,.
iUU

Fig. 38. Prufilul pavajului unei strazi periferice, 1875.

1875. Se complecteaza o portiune ramasa ne-

pa. ata din piata Teatrului National cu pavaj de
piatri cioplita de Quenast.
1875. Se prime§te la Primarie o adresa de la

www.dacoromanica.ro
 142

Cancelaria Palatului... <<Din Ina It ordin am onoare

a N a ruga sii binevoin a da ordine cuveuite sa se're-
pare cat mai neintarziat pavajul de lemn de pe Mo-
.got,oaia dealungul gradinei Palatului cat §i acel din
.dosul Palatului pada inaintea grajdurilor Dom-
nesci...>>.
Aci au fost executate inai multe sisteme de pavaje
-de lemn printre cari doui mai insemnate, sistemul
Norris §1 Trenaunay.
Reparanile pavajului in ebestiune se fac in re-
gie de catre Primarie, deoarece expirase termenul
de 3 ani de intrennere din partea antreprizei.
Cu leinn in bucali cubice sau prismatice au inai
fost pavate tot in antreprizi i strazile: Sf. Ionica,
Colni, Lipscani, Doamnei, o parte din Bulevard, Se-
Iari §i in fata tuturor edificiilor publice.
Despre comportarea for in general, mai citilm un
,caz acela al locuitorilor de pe strada Lipscani (sis-
temul Norris), cari sunt contra pavajului de lemn.
Oavajul tie lemn facut pe str. Lipscani, consta-
tandu-se indestul ca acest sistem de pavare nu poate
fi bun, mai cu seamy pe strade necanalizate §i foarte
mult frequentate caci indata ce ploug este peste pu-
tinta de a mai putea circula trasuri pe dansul, (a-
fara numai data se a§terne nisip), alunecand caii,
din care cauzi s'au intamplat mai multe accidente..>>
1876. Se scoate la licitane pavarea trotoarelor
mai multor strazi din centru. cca. 40.000 metri pa-
tran, care se adjudeci asupra companiei asfaltului
comprimat de Neufchatel, en 15 lei m.p. (480 lei),
inclusiv fundana de beton de 7,5 cm. asfaltul tre-
buia sa aibe 2 cm. grosime.
Pentru aceste luerari Comuna, a intocmit primul
caet de sarcini, din care extragem citeyo ,ortieole.

www.dacoromanica.ro
 143

/// 2J-

Fig. 39. Tipul bordurii udoptati in Bucuret.ti &spit 1880.

www.dacoromanica.ro
 144

q...Art. 2. Bordura se va a§eza pe o fundatie

de zidarie de caramida de ma§ina, in trei randuri cu
var negru intre rosturi. Se va plati 3 lei (96 lei)
m. 1. manopera §i materiale. Asfaltul se va piati
8,53 lei (280 lei) m.p. pe 2 cm. grosime, iar fun-
datia de beton de 7,5 cm. se a plati 6,50 lei (210
lei) m.p.
Conditiuni pentru as f alt.
Art. 1. Sa fie asfalt de rota natural., se pre-
fera carierele: Seysell (Franta) §i Valde-Travers
(Elvetia). Masticul asfaltic trebue sa fie: 12 parti
bitum Si 88 Orli stanca asfaltica. Stanca asfaltica
va tontine 7,5% bitum §i eel mult 93% carbonati
de calciu. Nu se admite stanca ce tontine quart.
Art. 2. Bitumul sa fie natural din insulele
Antile (Trinidat), sa aiba greutatea de 1100-1500
kgr. la temperatura ordinara.
Art. 3. Pietri§ul sa fie bine spklat §i trecut
prin ciur eel mutt de 0,005 in.
Art. 4. Mortarul pentru beton Na fi: 2 parti
nisip §i o parte N a r hidraulic.
Art. 5. Betonul va fi compus din 3 Orli
piatra sfaramata §i 2 parti mortar.
...Art. 14. Dupa prealabila descriere a beto-
nului se 1, a a§terne d'asupra asfaltul topit in gro-
sime de 2 cm. minimum.
Asfaltul topit se %a compune din mastic bitunii-
nos, pietri§ §i bitum natural, in urrnatoarele pro-
porfii:
1. mastic bituminos in greutate de 1000 kgr.
2. pietri§, 60 la 72 kgr.
3. bitum dela 6 la 10 kgr.
Masticul §i biturnul or fi topiti in cilldari pur-

www.dacoromanica.ro
 145

late pe roate, astfel ca sa se poata transporta acolo

unde materia trebue turnata.
Masticul se va sfirfima in buati §i se a depune
1,

in cAldari. Pietri§ul nu se va varsa in cAldare de-

cat and masticul va fi complect topit. In cursul
topirii masticul va fi continuu amestecat, astfel ca
combinatiunea sa fie intimA i materialul s5 nu fie
ars.
Art. 15. Gradul fusiunei asfatului topit va fi
astfel ales ca asfaltul sa poati suporta la tempera-
tura de 25° varful unei piramide quadrangulara
de o inAltime egala cu latura bassei Lira ca sa se
cufunde mai mult de 0,005 m. sub presiunea de 70
kgr. prelungiat in curs de 5 minute.
Art. 16. Trotoarele ce yin in dreptul portilor
de intrare pentru tr5suri vor aNea o fundatiune
de beton de 10 cm. grosime, redusa dupa batae, iar
stratul de asfalt de 3 cm.
Art. 17. Junctiunea asfaltului cu paretii edi-
ficiilor riverane, unde va fi edificiul se va face
precum urmeaz5: se va descoperi c5rAmidele edi-
ficiului de mortarul ce le acopera pe ua inaltime
de 5 cm. d'asupra nivelului trotoarelor §i se va lipi
asfaltul pe carilmide dandu-i-se ua grosime egala
cu aceea a tencuelii. Junctiunea stratului asfalticu
cu solurile, bordurele, gurile de apa sau alte obi-
ecte de diferite naturi ce se lipesc cu asfaltul se va
face dupa ce in prealabil se va incalzi acele obiecte
prin punerea d'asupra asfaltului topit, care se va
ridica pe urm5 spre a se a§eza stratul statornic.
Art. 18. Intreprinzatorul este Bator a aseza
cu a sa eheltuiala pe un strat de beton scurgei ile
de tuciu ce i se or preda de comun5, pentru scut-
N

gerea apelor de ploi dup5 proprietatile vecine.

www.dacoromanica.ro
 146

dupe cererea Primariei, dator va fi a executa pen-

tru aceste scobituri bordurele trotoarelor.
Art. 22. Intreprinzatorul este obligat a intre-
tine pavajul pe timp de 3 ani...>>.
Printre primele strazi, ale caror trotoare s'au
pavat chiar in anul 1876, sunt: Mogo§oaia, anumite-
portiuni, Bulevardul Elisabeta §i Universitatii, Ca-
lea Craiovii, Bihescu Von', Academiei, Hala Targul
Vechiturilor (Sf. Vineri), Filaret §i pe o amanita'
largime in jurul statuii lui Mihai Viteazul, cari in
suprafata totals fac 38.429 m. patrati.
1877. Se observe o activitate edilitara redusa
din causa rasboiului. Nu mai existau inijloace de
transport, deoarece se rechizitionasera carele.
Voin cita cazul unui furnizor din Prahova, care
contractase cu Primaria si-i furnizeze 2.800.000
ova piatra bolovani, pentru campania anului 1877,
§i din causa rechizitiilor militare comunica, ea se-
afla in imposibilitate de a-gi respecta contractul.
Se fac insa anumite studii in munti pentru a se
gasi o piatra de pavaj mai buns, cum au fest de
exemplu cercetarile la izvoarele Teleajenului, ce
s'au continuat §i in anul 1878.
Se voteaza de catre Consiliul comunal contractul
incheiat intre Primarie §i Principele N. Gli. Bi-
bescu, administratorul averii maicii Sale, Maria Sa
Doanbna Zoe Brancoveanu, pentru exploatarea ca-
rierclor deschise de dansa la Belia §i muntele Flo-
rin-Comarnic. Acest contract s'a incheiat pe 10 ani,
1880 1890.
Din cauza risboiului, se observe o u§oara scadere
a unor materiale de pavaj indigen, de exemplu bo-
lovani de ran, costa 15,50 lei (500 lei) mia de oca

www.dacoromanica.ro
 147

i nisipul a scazut la 3,20 lei (103 lei) in. cub_

Salariile luerkorilor au limas insa aeelea§i.

a.%

5Cafla
e id' Z;Pe7 /VIM/ a adlip, toot)
/;/, 4; de hilt;
Ait

1010

Fig. 40. Profilul pavajului de bolovani, aplicat strrizilor peri-

ferice, dupe 1880, se yid pavate §i trotoarele pe toati latimea.

www.dacoromanica.ro
 148

1877. Se intocniesc conditittnile speciale pen-

tru aezarea bordurelor §i dalelor, in antrepriza,
din care extragem articolele mai iinportante.
...<<Art. 3. Bordurile or fi taiate astfel ca baza
inferioara sa prezinte ua largime generals de cel
putin 10 cm. §i ca rosturile intre borduri sa fie
maximum de 5 mm. in toate partile vizibile 5i cel
putin pe 115 adancime de 2 cm. sub fata pavelelor.
Art. 4. Pentru trecerea sghiaburilor §i a scur-
gerilor particulare se va taia bordura pe ua inal-
time egala cu aceea a sghiaburilor.
Art. 5. Bordurile vor fi arzate pe ua zidarie
de caramida bine arsa pe 32 cm. inaltime §i 27
cm. largime, sau beton de piatra 'Tana de 25 cm.
largime §1 30 cm. inaltime.
Art. 6. Bordurile vor fi a§ezate cu ua pants
transversals de 1 cm.
Art. 7. Rosturile intre borduri se vor umple
cu mortar pana la respingere §i se va netezi cu ci-
ment de Portland calitatea intaia.
Art. 8. Arzarea bordurelor circulare §i a co-
ronomentelor cu pragurile for se vor executa in a-.
cela§ chip.
Art. 9. Dale le se vor arza dupa aceea§i lar-
gime, taindu-se, data necesitatea este, capetele des(
pre cladiri. Aezarea se va face pe un strat de ni-
sip de 15 cm. (lara amestec pamantos) udat §i ba-
tut bine cu maiu. ; peste nisip se va arza un strat
de mortar pe 3 cm. grosime.
Rosturile vor fi de maximum 5 mm., in rosturi
se va pune pana la respingere §i netezi, mortarul
de ciment, cu care se va executa §i impreunarea
trotoarelor cu faciada caselor.
Art. 15. Dupa terminarea intregei lucrari se-

www.dacoromanica.ro
 149

va face receptiunea provisorie Si din acel moment,.

intreprinzatorul va fi dator a intretine lucrarea pe
termer' de un an.
Art. 16. In caz de neurmare a presentelor
conditiuni, Primaria este in drept dupa o simpla
somatiune a sa §i nesupunere a intreprinzatorului,
o pune lucrarea in regie in comptul ratelor nepri-
mite §i garantia definitiva>>.
1878. Se desfiinteaza taxele de pavaj, mere-
metul, infiintate la 1834, inlocuindu-se cu un im-
pozit comunal de 4% asupra fiecarei proprietatL
1878. Se fac primele table de semnalmarc,
cu circulafia
1878. Primaria cumpara lemn de stejar cu 50
lei (1600 lei) m. cub pentru a executa in regie pa-
vajul de lemn pe strada Coltii, in fata spitalului.
1878. Primaria, in dorinta de a executa lu-
crari de pavaje sistematice in regie, trateaza cu di-
ver§i intermediari, aducerea in Capita la a 200-
300 pavatori din Transilvania, Bulgaria sau Italia.
1878. Se schimba denumirea caii Mogopata
in acela de Ca lea Victoriei.
1878. Se incearca de catre comuna deschide-
rea carierei Turcoaia, din judetul Tulcea, care in
1879 va furniza piatra de granit pentru Bucurejti.
1878, August. Se face contract cu Ing. Wurmb
din Viena pentru a executa pavaj de probe p3 stra-
da Lipscani, cu piatra de granit artificiala dela fa-
brica Heilwag et C-nie din Viena. Suprafata pro-
pusa a se pava cu preturile respective, este:
Carosabil 100 m.p. cu 40,55 lei m.p. (1300 lei)...
Trotoare 84 m.p. cu 14,75 lei m.p. (480 lei).
Borduri 32 m.l. cu 7,84 lei m.l. (250 lei).

www.dacoromanica.ro
 150

Descrierea pavajului de bazalt artificial.

Carosabil, pavele din bazalt artificial de 0,15X
0,20X0,08 mezate pe o fundatie de nisip de 20 cm.
grosime, rostuite cu mortar de ciment. Intr5 60
de pavele la rn.p.
Trotoare, dale din bazalt artificial, reiate de di-
mensiunile 0,20X0,20X0,05 (25 bucgti la m.p.) se
a§ezau pe un strat de nisip de 8 cm. grosime gi un
strat intermediar de mortar de ciment de 2 cm.
grosime. Se rostuiau cu mortar de ciment.
Borduri, din bazalt artificial, de 0,20X0,15X
0,10, agezate pe o fundatie de nisip §i mortar de
ciment, la fel cu dalele. Acest fel de borduri se
intrebuintau numai pe strAzi de categoria II cu
circulatie de mica intensitate.
Rezultatele pe care le-a dat acest pavaj au fost
extrem de multumitoare, comparandu-se chiar ca re
zistenca la uzuri cu porfirul de Quenast, considerat
in Bucuregti ca cea mai buns piatr5 de pavaj.
Pentru trotoare, s'a stabilit chiar ca s5 fie aplicat
imediat, in tot centrul Capitalei, inlocuindu-se cele
existente, cari sunt stricate cat de putin.
In legAtura cu introducerea bazaltului artificial
in Bucuregti, relevam urm5torul fapt, constatat
chiar de Ing. Wurmb.
c..un vagon de pAmant luat din jurul oragului
Bucuregti l'am trimis la uzina Heilwag din Viena,
§i incerearile obtinute la aceasta using din acest
pimint au fost aga de satisf5catoare in cat sin-
tern chiar d'acuma decigi de a stabili in Bucuregti
o fabricii asenmenea celei 'dela Viena>>.
Interesant acest lucru pentruci inteadeviir, dup5

www.dacoromanica.ro
 151

1880, se deschide o asemenea fabrics in Bucurelti,

pe §oseaua Pandurilor.

'11;14
-0 (1 e., , 1/
;
jj ,49 doA `:
sit4% erfi -.)\ 4 14'. N."4/44"'"'
4.* . 4
/ crie .04.

4, ,
5 .. 7. .
.... ....5 . ..g eer (,

. .1. /E. 4a

.
it
'

11, 1.
, ...
:". . 1.

'45_ ..1.-
(1.....; . .

Iit C.
:. 1
r
i: Cbr,

^ I

1. . 11 , .1: e5
iseA 4., .L.1; 7,1.

. e 1:..tPf .1.:.'

.
( N. A..1%
. : 54 .

(ff; 37.13..;. lt
Zi c oi t o.

Fig. 41. Petilia cetatenilor din str. Dogarilor, adresati

Domnitorului Carol I, cari cereau pavarea strizii, ce era
de [Amain.

www.dacoromanica.ro
 152

In continuare Ing. Wurmb arata calitatile aces-

tui pavaj. ...«Este de prisos de a V a pune din non
in N e der e calitatile pavajului cu productele Heil-
wag. care este cu mult superior tuturor cilorlalte
pm aje stabilite nu numai in Bucure§ti dar §1 in alta
parte: ca soliditate Si durata el nu cedeaza cu nitric
pavajului de granit de Belgia, dela localitatea Que-
na,t. intrebuintat pe principalele strade din Bucu-
rektl>>.
1879. Am vazut sfortarile facute de edili, de
a pava centrul Capitalei cu un pavaj cat mai rezis-
tent §i frmos ca aspect, aceasta insa in detrimental
cartierelor periferice cari n'aveau nici cea mai mica
imbunatatire edilitara. In acest sens lasam sa N or-
beasca cetatenii din Suburbia C hencea, cari prof i-
tand de un accident al Principesei Elisabetd pe
str. lor, se adreseaza Palatului.

<<Prea Iniatatii Doamnii, Altetii Regalii.

«Venim cu eel mai profund respect la treptele
tronului Mariei Voastre apeland la gratiosul con-
curs al Altezzei Voastre ca una ce sunteti protec-
toarea a tot ce e bun, frumos §i salubru. Suntem 50
locuitori din Suburbia Ghencea, Stradele Lupeasca
§i Sevastian, unde din cauza deplorabilei stari a
stradelor s'a inamolit cliiar careta Altezzei Voastre
Regale cu ocaziunea trecerei pe acele strade mer-
gaud la Cotroceni, dupa cum credem, ca veti avea
Inalta Bunavointa a %a aminti...>>.
1879. Incepe exploatarea carierei Turcoaia-
Granit din judetul Tulcea, a carei piatra da foarte
bune rezultate in pavaj. Acest granit este asemana-
tor granitului de Italia §i porfirului de Quenast.
Dupa cativa ani (1885) este trecut in caetul de

www.dacoromanica.ro
 153

sarcini al Ministerului de Lucrari Pub lice, §i acela

al Comunei, ca fiind cel mai bun granit descoperit
papa acum in tars.
Dimensiunile acestei pietre erau: 0,14X0,24X
0,14 §i costa 66 bani o bucata (22 lei) sau in pavaj
complect executat 17,16 lei (550 lei) metru patrat,
eel mai eftin §i eel mai bun pavaj de piatra de pada
acum.
1879. Se studiaza amanuntit pak area trotoa-
relor din centru cu dale de bazalt artificial, iar
peste un an se inchee un contract in acest sens.
1880. Predomina cererile cetatenilor din car-
tierele periferice, spre a li se pava strazile, unele
fiind adresate chiar Domnitorului Carol, cum este
de exemplu aceia a locuitorilor din Suburbia Sf.
Nicolae Du§umea.

«Prea Inaltate Doamne!

«Subsemnatii proprietari §i chiria§i domiciliati
in fundatura Dreptului, Suburbia Sf. Nicolae Du-
§umea, culoarea verde din Capitals, venim cu cel
mai umilit respect, a ne tangui Altezei Voastre Re-
gale, contra Primariei Urbei Bucure§ti, care nu vo-
e§te cu nici un chip a lua in consideratie reclama
cei facem necontenit de mai multi ani, spre a pava-
i deschide ciitre gara de Nord, mencionata strada,
demonstrandu-i pada la evidenta: nu numai neca-
zul §i nevoia ce suferim, lancezind in noroi §i mo-
cirri pe la mijlocul verei. Aceasta fundatura ce se
afla pe proprietatea Monastirei Sf. Sava, trebuia sa
fie desfundata papa in jos de Bassarab, dar in anul
1850, Principele Alexandru Ghica, a ordonat sa se
inchida toate barierile ce sunt, afara de Mogo§oaia,
§i locuitorii au ingradit apoi portiuni de strada,

www.dacoromanica.ro
 154

Iticand-o proprietate, §1 acum nemaivoind a lgsa sa

fie expropria/i gratis...>>.
Retrain alti peticie de acest fel, adresatg Ins Pri-
mgriei.
c..Dupg repe3ite §i neimplinite cereri, d'a ni se
pava scurta noastra stradi, ciente in diferite oca-
ziuni titre onorabila Primgrie, subsemna/ii locui-
tori din strada Gratioasci (numai cu numele) din
Suburbia Sf. Stefan §i Hagiu, vg rugam cu respect
D-le Primar, sa binevoiIi a disposa sg ni se paveze
scurta noastrg stradg, ce are o lungime de aproape
200-250 m.
Primili Domnule Primar, vi ruggm, asigurama
deosebitei stime §i consideratiuni ce Ya conservam>,.
1880. In vederea incheerii contractului de pa-
vare cu bazalt artificial, Primarul cere conductoru-
lui Ing. ( eful ora§ului) Cucu, sg intocmeascg an
raport detailat asupra comportirii pavajelor siste-
matice in Bucure§ti, dela introducerea lor.
Continuand date recapitulative foarte in tere-
sante, ream acest raport in intregime.
4.Ra port.
<sAm onoare a vi expune aici, conform insgrci-
narii ce ali binevoit a'mi da prin apostila inregis-
tiatg la No. 21619/80, comparatiunea prelurilor di-
feritelor feluri de paviri §1 trotuare sistematice ce
s'au executat in Bucure§ti, dela inceputul unor ase-
menea lucrgri §i pang astAzi, facg cu prelurile ofe-
rite de Societatea bazaltelor artificiale, prin oferta
facute Primgriei §i inregistratg la No. 21619.
In tabela dupg contra-paging am inserat costul
furniturei, al agezgrii §i al intretinerii pe timp de
10 ani, al unui metru patrat de pavaj §1 trotuar, de
www.dacoromanica.ro
 155

diferite sisteme §1 proveniente, §i al unui metro li-

niar bordure. Ultima rubrics arati costul total pe
metrul patrat §i liniar dupil 10 ani de existentii
..:;,-FiQE.4 74;.- ' .arigiit44"'"
',1 CA f,
c,- /-
111Iflf I301111110. , Ql FNAf

HU, \
_ Z. Lit. eit eaPtil
Ar
P. My." .Ol.
ty.

A IA SOCIETE ANONYME cn CAR NINES Dr QUENAST

/ //////. ei,;/ At Zfeyti (-viz ;1i0

/' 1. ttttt ..16.".15 a 46%.1 CI-0111

, , .... ,,,.... Jo ,..,.... I 414

dha, 1, tilal, 1 / / /t,; p.../., ,4 eap it

I

. i 4 /.' ,(4,....1
'.. Hip I 1

'.. 1

41,0
..
1: ,
A » . , ipr A 1
.
i r
9;i .6,:...4 .

aJ; .
. fiji .

1. et, 11. Iv;

1

(q.t., .'L ./orn Int., t :

dill
eyfr.Pt( PL21,1
lent/ /71,;// 1 /4';ie 4)2,11?

7,,
. ;-ei,e ,f4/ /'' A A Li,
:t

1i/
Fig. 42. Serisoare de livrare a pietrei porfir dela Ioealitatea
Quenast, Belgia.

al lncrarii, astfel ca se poate compara dupa acebt

termen, cu preturile ce ni se ofera', o intretinerc
de 10 ani coprins5.
Costul intretinerii diferitelor sisteme de pavaje

www.dacoromanica.ro
 156

este greu de stabilit, deoarece nu s'a tinut la PI ima-

rie date precise asupra acestui cost. L'am stabilit
insa cu o apropiere suficienta, cred, in modul ur-
mator :
In anul dela 1 Septembrie 1879 1 Sept. 1880,
a§a dupa cum rezulta din tabela D. din Darea de
seams a acestui an, refacerea unui m.p. de pavaj
-cu piatra cioplita a costat in mediu 1,20 lei. Din
masuratorile facute rezulta ca s'a refacut a 3-a
parte a unei strade §i se poate aprecia ca aceasta
refacere este suficienta pentru 2 ani. Am avea a-
tunci ca pret, in mediu, al unei intretineri anuale
pe m.p. pavaj
1,20
= 0,20 lei.
3X2
Aceasta este cifra care am admis'o in general.
Pentru lucrarile de pavare insa care, prin supe-
rioritatea lor, se ridica asupra calitatii medie, cum
este pavajul Calii Grivita (N.A. porfir de Quenast),
am estimat pretul intretinerii drept 10 bani numai,
iar pentru acele pavaje care vidit sunt inferioare
chiar unui pavagiu mijlociu, am decis precum ur-
meaza: pentru granitul din piata Teatrului 30 bani
§i pentru gressa dupa strada Selari §i Germans 50
bani.
In aceste ipoteze, cel mai stump pavagiu ce a
construit Primaria, este cel cu granit de Scotia §1
care dupa 10 ani de intretinere, a costat pe metru
patrat 39 lei (1250 lei) iar cel mai eftin dupa ace-
la§i timp de intretinere §1 lasand la o parte pava-
jul de lemn, ca neadmisibil in general din cauza alu-
iteca'rei, este pavajul cu piatra de Belia, cu 16,75 lei
<540 lei) intretinere.
www.dacoromanica.ro
 157

Societatea de bazalt artificial, ne ofera pavaje,

pentru strade principale cu 19 §i pentru strade se-
cundare cu 15 lei, preturi cari, cu costul intre/i-
nerii pe 10 ani, cu care declara ca se insarcineaza
Societatea, se ridica la 21,24 fr. pe metru patrat
de strada principala §i de 17,20 fr. pentru strade
secun dare.

7.1,,,,A# 1,, -7-":-

7. i -.. r

.
-
.-
,.-
I....,:
.7,t'....
,;.;. ..7.
1, - .

Fig. 43. Varna Pooci la 1889, uncle se vede rectificarea

Dihubovitei §i a str.: La vadul Sacagiilor, Mihai Vodii, Lipscani,
Domnita Nastasia §i Cionigiu. Se mai vede Ulita gorganilor §i
Podul de panting, nerectificate.

Primul pre/ al bazaltului artificial este dar cu

4,45 lei pe metru patrat mai stump decit pavajul
facut cu piatra dela Belia.
Cand Societatei i-ar conveni sa dea Primariei pa-

www.dacoromanica.ro
 158

vaje de buciiti dc basalt artificial in dimensiuni de

0.20X0,15X0,08 (60 buciiti la metru patrat) cu
preol Belia, adici 16.75 lei la metru patrat, o in-
trelinere de 10 ani euprinsa in acest pre!, sunt de
parere si se conceada acestei Societali, pavarea
500---600 metri liniari pe o stradA importantii, cum
este Mogo§oaia, spre exemplu.
Zic numai 500-600 m. liniari pentru cuvantul
ca de§i avem o porliune de pavaj cu basalt artifi-
cial in Str. Lipscani, care de trei ani se conserve
destul de bine, totu§i cred ca Primaria trebue sa
se fereascil de o comancici prea mare, pentru cu-
vantul ca acest bazalt fiind un produs artificial §i
faria lui fiind in dependenci de reu§ita fablica-
tiunii. independentil, pawl la un oarecare grad de
vointa fabricantului, nu se poate avea o garantic ca
fabrieqiunea va da, constant, o tarie normali pen-
tru produsul sau.
Soeietatea mai oferii dale pentru trotuare cu 10
fr. m. p.
Dupe cum se vede din tabloid de mai sus, acehta
este mai mic deck toate preturile de dolari ce s'au
mut pans acum. Pe de alta parte rezultatele date
de proba de trotuare cu bazalt pe str. Lip cani,
fiind mai mult decat satisficatoare, concbid la ad-
miterea generals a acestui material pentru trotuare.
In raport insa c u costul probabil al fabricatitinii_
ga'sesc ca pretul de 10 lei pe metrul patrat, ar pit-
tea fi iniet;orat».

www.dacoromanica.ro
 T ABEL A
De pretul diferitelor pavaje sistematice executate In Bucuresti, pita. la anul AO
CO S I U 1

Felul §i provenienta in lei stab ilizali

Strada materialului Cost dupa
Observafii
Furnizarea Cost total Intretinere
pe 10 ani
m. p. 10 ani

Carosabil
Mogo§oaia . . Ciraiiit-LScotia . . 1.184 lei 64 lei 1.248 lei 'CI;
to
Germans .
UniversitAtii
Grivitei .
.
.
.
.
.
.
GresieCernica
Granit Italia .
Porfir Quenast
.
.
.
750 lei 820 , 160 .

-
1.010 1.080 ,
1.010 ,
64 ,
32 ,
980 ,
1.144 ,
1.042 ,
slab

f. tare
-
Teatru National GranitItalia . . 960 , 96 , 1.056 ,, de mijloc
Lipscani . . . Pa velelemn . . 3E0 , C6 456 , alunecos
Mori . . . . GresieBelia . . 400 ,, 480 64 544 , bun
Troloar
UniversitAtii
Mo§i . . .
. .
.
AsfaltSeyssel .
. Elvetia . .
. 380 ,
360 ,
-_ superior
Mogo§oaia . . DaleLespezi . . 470 ,

www.dacoromanica.ro
 160

1880. Un oarecare Staadecker, din Germania,.

propune primariei o noua piatra de pavaj.
dmi permit prin prezenta a va oferi pietre de
pavagiu de <<Keratnit>> in dimensiunile §i in calita-
tile conform cu e§antilioanele pe care am °Hoare a
Ni le supune impreuna cu aceasta:
1. Piatr'ii de pavagiu:
Dimensiune 0,20 X 0,20 X 0,10, fiecare bucata
cantare§te 10 kilo greutate7 pe m. patrat intia 25
bucati care face 250 kgr.
Preol pe mia de kgr. = 750 frs. aur.
2. Piatril de pavagiu:
Dimensiune 0,29 X 0,10 X 0,08, fiecare bucata
cantare§te 4 kilo; pe m.p. intra 50 bucati care face
200 kgr.
Preol pe mia de kgr. = 311 frs. aur.
3. Matra de trotoar:
Dimensiune 0,20X0,20X0,05, fiecare bucati
cantare§te 5 kilo; pe m. patrat intra 25 bucati care
face 125 kgr.
Preol pe mia de kg. = 419 frs. aur.
Aceste preturi se intelege franco ora§ Bucurevi,
iar vama in sarcina D-voastra.
Daca yeti gasi convenienta Dv. la aceste pietre
rog respectuos a ma onora...>>.
1880. Pe fiecare saptamana se pavau 500 m.p.
carosabil cu piatra de Belia §i 600 m.p. trotoare cu
bazalt artificial.
1880. Gasim urmatoarele preturi, in lei de as-
tii-zi, la unelte, materiale §i mina de lucru:

www.dacoromanica.ro
 161

1 lopata de fer =--- 32 lei

1 tarnacop = 42 >>
1 m.c. nisip --=128 >>

1 m.c. pietri§ =390 >>

100 oca bolovani =480 >>

1 m,l. bordura = 96 >>

1 zi pietrar =2343 »
1 zi pietrar ajutor ==128 >>

1 zisalahor = 80 >>

Transp. C.F.R. 1 vagon piatra Belia-Bucure§ti =-

1800 lei (intrau 850 pietre inteun vagon).
1 m.p. caros. bazalt artificial = 610 lei.
1 m.p. caros. intretinere 10 ani = 71 lei.
1 m.p. trotoar bazalt artificial inclusiv intretine-
rea = 306 lei.
1 m.c. terasament sapat §i transport 62 lei. =
1 m.p. manopera pavaj piatra = 73 lei.
1 m.p. piatra Quenast franco-Braila = 715 lei.
1880, 15 Decembrie. Se intocme§te caetul de
sarcini, pe care-I voteaza Consiliul la 3 Martie 1881,
pentru pavarea cu bazalt artificial.
Redam articolele importante:
<Art. 1. Antreprenorul va trebui sa faca sap-
tamanal 600 m.p. trotoare §i 300 m.p. carosabil.
Art. 5. Pavelele vor fi din bazalt artificial
fabricate in Uzina din Bucure§ti, Soseaua Pandu-
rilor, (N.A. pada la aceasta data pavelele se fa-
bricau in uzina dela Viena, Heilvag), §i vor avea
dimensiunile: 0,20X0,15X0,08, 60 de bucali la m.
patrat.
Art. 6. Rosturile vor fi de 5 mm., pavajul or
va bate bine cu mniul §1 intre rosturi se va turna
mortar de var hidraulic, sau de caramida pinata.
11

www.dacoromanica.ro
 162

Se va bate inci odati cu maiul §i se vor umplc ros-

turile.
Art. 9. La trotoare nisipul de fundatie va fi
de 8 cm. dupii tasare.
Art. 10. Dimensiunea dalelor va fi: 0,20X
0,20X0,05, adicil 25 buciti la m. patrat.

';42
, . . 1. 141:
:IL I
*4.47 I
ipww110,111111ier

.F

u
It #1
grip
- 1.

Fig. 44. Profilul tip, al striizilor de centurii a Bucurestilor,

propuse a se pava dupi 1890. De sus in jos suet: I, Moti -Vergu gi
Mihai Bravu. II. Belvedere-Mogopoaia. Mosi-Vergu. IV Mogo-
soaia-Herstrau-Mo§i. V. Spirea-Cotroceni-Belvedere. VI. $erban
Vodi-Viilor-Spirea. VIII. Vergu-Mihai Bravu-Vitan-Oltenita,Viicii-
resti-Serban Vodii. Toate cunt previizute pe 30 metri "Dime.

Art. 15. Intretinerea pavajului carosabil §i

trotoare va fi de 10 ani
www.dacoromanica.ro
 163

Art. 17. Pentru intretinerea pavajului la tro-

toare in timpul celor 10 ani, nu se va mai plati
nici o sums intreprinderii; pentru intretinerea pa-
vajului carosabil insa, Primaria va plati intreprin-
zatorului, pretul cunoscut pe m. p. patrat de pavaj
§i care se va rispunde dupa curgerea celor diutai
trei ani §i apoi la finitul fiecaruia din cei zece ani
de intretinere, rima§i prin mandate asupra Casei
ora§ului in proporliile urmatoare:
7% din totalul intretinerii dupa 1-lea an.
9% >> >> >> 5-lea »
11% >> >> » 6-lea »
13% > >> » 7-lea »
15% >> » >> 8-lea >>

17% » >> >> 9-lea »

28% >> » » 10-lea >>

Art. 19. Cand intreprinderea nu va face in-

trelinerea, se va face de Primarie in contul ei, §i
dacii nu-§i va putea acoperi cheltuelile va urm'firi
mice munci a Intreprinderii.
Art. 21. Garantia de 20% pentru carosabil §i
10% pentru troare, oprita de Primarie, se va eli-
beta dupa scurgerea celor 10 ani de intretinere>>.
Conditiunile de mai sus le complectim cu cateva
consideraliuni technice, asupra bazaltului artificial,
luate din oferta lui Jean Marie, proprietarul fabri-
cei din 5oseaua Pandurilor:
«.-1. Piatra artificiala poate suporta pada la
390-450 kgr. pe cm. patrat.
2. Aceasta piatra muiata in apa, amoniac, etc.,
nu absoarbe nici a mia parte din greutatea sa, nici
nu prinde nimic pe &Ansa.
3. Tarimea §1 densitatea sunt acelea§i cu cel mai

www.dacoromanica.ro
 164

bun granit, caci tae cu u§urinta sticla §i sgarie um-

lul, facandu-i §anturi.
4. Se poate intrebuinta ca soclu la case, deoarece
inlatura igrasia.
5. Uzina din Bucure§ti, singura in Romania §i
cea mai mare in Europa, poate furniza orice can-
titate ceruta».
1880. Antreprenorul salubritatii, Lithmann,
face cunoscut, ca sacalele cu doua roate, nu le poate
baga decat pe Bulevarde gi strazi pavate cu piatra
cioplita, pe cele cu bolovani nu-i convine deoarece
aceslea sunt in inLregime prost pavate si i-se pot
rape osiile dela sacale.
1880. Se paveaza str. Boteanu eu holovani, al
carui cost a fost de 1200 lei (18.500 lei). Un sin-
gur cetacean de pe aceasta strada a contribuit la
pavare cu 600 lei (9.250 lei), gi la sfar§it ea sa se
termine a mai dat 100 lei (3.200 lei).
1880. Consiliul Comunal aproba ca toate stra-
zile ce se paveaza sa se execute pe toata latimea,
facandu-se exproprieri fortate.
Este un inceput bun, deoarece chiar unii eeta-
teni deschideau strazi pe terenul lor, pentru a
inlesni comunicatia intre proprietati cat mai ugor,
in schimb Primaria era obligata sa paveze imetliat
aceste strazi.
In centrul Capita lei se fac insa exproprieri mari
gi fortate, dararrnandu-se chiar case, pe care le pla-
tea dupa invoiala.
1881. Se continua intens pavatea centritlui
Capita lei cu bazalt artificial, in cea mai in,are parte
gresie §i granit de Belia gi Turcoaia, porfir dc Que-
nast-Belgia gi pe midi portiuni la trotoare cu asfalt
gi dale de beton. La periferie se intrebuintau pava-

www.dacoromanica.ro
 165

jele scoase din centru (piatrii cubica yi lespezi) gi

bolovani de rau.
1881. Se incearca piatra de Iacob-Deal, din
Dobrogea, care di rezultate bune.
1881. Se incepe scoaterea pietrigului din ca-
rierele din jurul Bucuregtiului, iar pietrigul de rau
se intrebuinteaza in f. mica cantitate, deoarece era
mai scump.

Ls.
. . tr.:, ,,C..see.t

° '
n6.',,°
,

r-
t

1 ,t5

Fig. 45. Pavaj de lemn in euburi (lenm de Suedia) propus

dupii 1890.

1881. Primaria figaduegte o prima onorabila

antreprenorilor ce exploateaza cariera Belia, daca
expediaza zilnic spre Bucuregti 10 vagoane de pia-
tra cioplita, sau cca. 85.000 bucati.
1881. Se mai deschid carierele Tegila gi Pia-
tra Arsa, cari furnizeaza o bordura excelenta cu
6,25 lei (200 lei) metru liniar plus 2,50 lei (80

www.dacoromanica.ro
 166

lei) manopera agezarii gi fundalia de caramida sau

beton.
1882. Se paveazi cu bazalt artificial trotoa-
rele urmatoarelor strazi din zona intermediary cen-
trului gi periferiei: Lucaci, 13 Septembrie, Alma,
Vac ire'gti, Pitar Mog, Cosma, Domnita, $tirbei-
Voda, Sfinlii, Mercur, Pogta Veche, Scauuelor, Si-
nagoga, Cantemir, Calving gi Vladimirescu, etc.
1882. Suma alocata in buget pentru pavaje
ecte de 450.000 lei (14.400.000 lei).
1882. Antreprenorul Th. Spinca, propune o
piatra de dimensiuni noui, suprafala de uzura sa
fie patrati cu 1=0,08 gi h=0,14, piatra ce este
aseminatoare, ca dimensiuni, calupurilor de asta7,i.
Aceasta piatra se ageazi pe o fundatie de nisip de
20 cm. grosime, iar intre rosturi se va pune mortar
de var hidraulic uscat; se va uda gi apoi se va bate
bine cu maiul. Antreprenorul spune ca... «aceastil
piatrii va inlocui cu destul succes pavajele de bo-
lovani de rau din Capita la, mai ales ca este foarte
ieftina, 8,25 lei (270 lei) m. patrat...>>.
1883. Un oarecare Henry Orban, propune o
piatra de granit extras din carierele d'Evieux-Bel-
gia gi se admite sa execute de proba cu 17,70 (570
lei) m.p. o portiune langa pavajul lucrat cu porfir
de Quenast, de pe calea Victoriei, considerat cel
mai bun pavaj.
Imediata dupa aceasta oferta se primegte alta
dela <<Syndicat Industria-Belgia>> care propune un
alt granit la fel de tare ca gi porfirul, insa mai
ieftin. Se admite sa execute de probi 100 m.p. tot
pe calea Victoriei, strada laborator.
Mai tarziu se incearca iar introducerea pietrei
de St. Raphael-Franta, cu 15,60 lei m.p. (500 lei)..
www.dacoromanica.ro
 167

Toate incercarile de pavaje noui trebuiau facute

gratis de ofertanti.
1883. Se prime§te o oferta pentru furnizarea
de dale de ciment din Marsilia cu 2,80 lei (90 lei)
m.p. franco chei Marsilia, iar in pavaj en 5,80 lei
(185 lei) m. patrat.
1883. Se incepe pavarea cheiurilor Dambo-
vitei cu piatra de Sinaia.
1883. Se admite executarea unei portiuni de
pavaj pe Ca lea Victoriei, cu piatra granit de Ca-
tona-Sicilia.
1883. Se face o noui oferta pentru pavarea
-trotoarelor din centrul Capita lei cu asfalt de Sici-
lia, dar care nu se admite.
1884. Se prime§te la Primarie o oferti a an-
treprenorului L. W. Broadwell din U. S. A. pentru
executarea unui pavaj de lemn tapisat, sistem ame-
rican. Se admite executarea, de probe, a acestui
pavaj pe str. Lipscani in fat.a constructiei <<Dacia
Romania» cu 17 lei (550 lei) m. patrat). Repre-
zentat pentru Romania era firma Crissoveloni-Fii.
Descrierea pavajului:
Pavajul de lemn ro§u de Suedia, in cuburi de
12 cm. latura, bine creuzotate, se vor a§eza pe o
fundatie de beton, de 12 cm. grosime, betonul Li.
-cut in felul urmator: 200 kgr. ciment Portland, 2/3
pietri§ §i 1/3 nisip. Intre rosturile pavelelor se va
turns asfalt, iar deasupra se va trage o cu§a de as-
falt tapisat de 1 cm. grosime. Intretinerea pavajului
era de 25 ani.
1884. Se face contract cu antreprenorul Bi-
boulette pentru executarea unor suprafete de tro-
toare de 5.000 m.p., cu dale de ciment in carouri

www.dacoromanica.ro
 168

hidrofuge, cu 9 lei (290 lei) m.p. Intretinerea aces-

tui pavaj era de 7 ani.
1884. Se comanda in Germania un compresor
pentru cheiurile Dambovitei.
1884. Cantitatea de piatra furnizata de ca-
riera Belia in acest an era:
1. Pave le 0,21 X0,14 X0,14=133.726 butati
2. Pavele 0,20X0,14X0,14= 25.901 bucati
3. Bordura 0,20X0,25X1,00= 6.114 m. lin_
1885. Intreprinderile de asfalt «Ancomn din
Italia propun furnizarea bitumului rafinat
bitum natural coin pact §1 rocii bruta de as Se-
admite cumpararea acestor materiale, pentru luera-
rile in regie, oferind urmatoarele preturi:
Rica naturala de asfalt = 34 lei aur tona (33.730
let).
Bituin rafinat lichid =225 lei aur tuna (223.20G
let).
pitum natural compact = 175 lei aur tona
(173.600 lei).
1885. Se inchee contract intre Primarie gi Mi-
nisterul Domeniilor, pentru exploatarea carierei
Turcoaia-Granit (proprietatea Ministerului), pe 15.
ani, cu incepere dela 1 Ianuarie 1886. China pla-
tita de Primarie era de 1,50 lei (50 lei) de me-
tru cub de piatra extrasa.
1885. Se face incercare, in regie, de pavaj de-
lemn din tali pe strada Lipscani.
-- 1885. Taxa de vama pentru piatra din Arai;
natate era platita de Primarie, care era de 1 leu
(32 lei) de metru patrat.
1885. Se executii astfalt in regie, cu rock de
www.dacoromanica.ro
 169

Seyssel, dupi urmatoarea reteta pe m. patrat, pe

.5 cm. grosime:
23 kgr. rota de asfalt de Seyssel.
2,30 kgr. gudron.
0,075 m.c. pietri§ (margaritar).
1885. Se discuti infiintarea Directiunii Later&
zilor Technice, deocamdata cu serviciile: Serviciul
Pavajelor, Secfia Inginerilor §i Serviciul Bunurilor
(existent).
0,

.
.",-,/;1,/ I i p .
, , .. . ., .
&,
!' :. 0-° !`'

1:
,--- I.. -
iab

° ..
1.

e . .e . . ' .. . .

, ct. r,
° ' n

. . i
.

_Sei"a/
' ° °'

° 0.0 X,
.

Fig. 46- Profilul tip al §oselelor de 22 m. latime.

1885. Se da o decizie, ca sa nu se mai execute

pavate din nou, pans ce Consiliul Comunal nu vo-
teaza noul plan de alinieri §i nivelment.
1885. Citim inteun raport al Ing. Cucu:
<...strazile mari §i centrale sunt pavate in gene-
ral cu piatra cubits, cu mici exceptii cari au §i
bolovani, iar marginea ora§ului este pavata exclu-

www.dacoromanica.ro
 170

siv cu macadam (impietruire) §i pe alocuri, cu bo-

lovani de rau...>>.
1885. Se face cunoscut antreprenorilor ciq
daci nu-§i terming' lucrarea in anul contractarii §i
trec cu executarea pe al 2-lea an, Primaria i§i re-
zerva dreptul de a reduce pretul pavajului din
contract.
1885. Se voteaza de catre Consiliul Comunal
condifiunile generale pentru executarea tucrciritt,r
de pavaje in cuprinsul ora§ului.
1886. Ing. Cucu, directorul Lucrarilor Tech-
nice intocme§te un memoriu, in care cere ridicarea
urgenta a unui plan al ora§ului. <<...Cauza primor-
diala a anomaliilor ce s'au comis in toata vremea
§i se comit, in parte, §i acuma in stabilirea cladiri-
lor in raport cu strada, este, lucru cunoscut de.
toati lumea, lipsa unui <<plan general» care sa sta-
torniceasca aliniamentul stradelor ora§ului §i nivel-
mentul lor...>>.
1886. Soc. Industrials §i Comerciala, de pas, aj"
in lemn, din Paris, propune un pavaj nou de letup
in bucati paralelipipedice, <act fel cu cel din Paris».
Pretul pe m.p. era de 23 lei (740 lei), Primaria
raspunde ca accepta aceasta oferta insi la pretul de.
10 lei (322 lei) m. patrat, pret ce nu convine So-
1887. Pentru campania de lucru a acestui an
se aloca in bugetul Comunei unitoarele sume:
1. Canalizare 75.000 lei (2.400.000 lei).
2. Pavaje bolovani 200.000 lei (6.400.000 lei).
3. Bazalt artificial trot. 250.000 lei (8.000.000
lei).
In total s'a alocat o sums de 525.000 lei (14
milioane 800.000 lei).

www.dacoromanica.ro
 171

1887. Se paveaza trotoarele strazilor perife-

rice cu lespezi de gresie 0,24X0,24 X0,08, de Ia
Belia.
1887. S'a aprobat oferta Ing. Grandjan, pen-
tru ridicarea planului Bucure§tiului.
1887. Locuitorii din cartierele periferice uncle
strazile nu erau pavate, cer Primariei materialele
necesare, iar ei sa suporte manopera, solutie care
In limita disponibilitatilor materialelor, se aprohi.
1887. Nu se mai aproba autorisatii de cons-
tructii decat acelora cari consimt la noua aliniere
§i renunta la plata exproprierei.
In felul acesta se aliniaza foarte multe strazi in
centru.
1887. Ia fiinta Direccia Lucriirilor 7echnice
cu: Serviciul Clicdirilor, Serviciul Poduri §i Sosele,
Serviciul Salubrittitii §i Serviciul Apelor.
1888. Cetatenii din culoarea Galbena, strada
Ghica Voda, reclama pavarea urgenta a acestei
strazi, deoarece sunt gropi foarte marl pe ea si
pline cu noroi. incat un copil §i un cal s'au inecat
in aceste gropi. Insu§i prefectul Politiei, confirma
.acest lucru, care s'a impotmlolit cu trasura in acee
gropi.
1888. Pada la intocmirea §1 votarea noului
plan de alinieri, se is masuri ca mice aliniere sa
fie aprobata de: Consiliul Technic superior, Minis-
terul de Interne §i Decret Regal.
1888. Gara Targovi§tei i§i schimba denumirea
in Gara de Nord.
1888. Se voteaza pretul pe m.p. al exproprie-
rilor in diferite cartiere. Astfel pe str. Lipscani 16
lei (320 lei) m.p., teren, str. Tirnpului cladire de
zid 400 lei (12.800 lei) m.p., str. Tunari teren

www.dacoromanica.ro
 172

langi bariera 1 leu (32 lei) m.p., str. Dionisie, te-

ren, 8 lei (260 lei) m.p., str. Bati§te, teren, 10 lei
(320 lei) m.p., etc. Se aplica leguita retragere de
1,20 m., pentru latimile de strazi sub 14 m.
1888. Consiliul Technic superior aproba Far-
girea str. Co (Academiei-Lipscani) dela 12 in-
la 20 in., iar in cele din urma se stabile§te 18 m..

1889. Primaria face cunoscut ca nu inai a-

proba materiale locuitorilor dela periferie, pentru
pavarea strazilor, cu manopera lor.
1889. Se inchee un contract cu Soc. .le Ba-
zalt artificial, pentru pavaje, in valoare de 4 mili-
oane de lei (128 milioane lei astazi), platibili prin
anuitati in 10 ani. Pre.turile pentru asemenea pa-
vaje erau:
1. Trotoare, 0,17X0,17X0,035 cu 9,75 lei (315
lei) m. patrat.
2. Intrari carosabile u§oare, 0,20X0,10X0,05,
cu 10,65 lei (340 lei) m. patrat.
3. Intrari carosabile grele, 0,20X0,10X0,10, en
11,80 lei (380 lei) m. patrat.
4. Carosabil, 0,20X0,10X0,10, cu 17,10 lei (550
lei) m. patrat.
5. Bordura de gresie, 0,20X0.25X1,00, cu 2,95
lei (95 lei) metru liniar, costul bordurii §i a§ezata.
8,50 lei (280 lei) metru liniar.
6. Depavare, 0,20 lei (6,50 lei) m. patrat.
7. Terasamente pans la 30 cm., 1,50 lei (48 lei)
metru cub.
8. Terasamente peste 30 cm., 2 lei (64 lei) m. c.
1889. Cariera Turcoaia este pe punctul de a
se inchide din cauza relei administrari; ramsasese
numai cu 10 lucratori.
www.dacoromanica.ro
 173

1889. Se oktin la licitatie urmatoarele preturi

pentru paN, aje:
1. Asfalt de 1.5 cm. pe beton 7 cm. = 7 lei (225
lei) m.p.
2. Asfalt de 2 cm. pe beton 7 cm. = 8 lei (256
lei) m.p.
3. Lespezi de gresie, 0,20X0,10X0,05 10 lei
(320 lei) m.p.
4. Piatra cioplita cubic, carosabil = 24 lei X770
lei) imp.
5. Intretinerea pavajelor = 0,25 lei (8 lei) imp.
6. Borduri 0,20X0,25 a§ezate = 8,75 lei (280
lei) ni.l.
7. Terasamente = 1,50 lei (48 lei) in.c.
8. Depavare = 0,20 lei (6.50 lei) m.p.
9. Bolovani de rau = 23 lei (740 lei) N ag.
1889. Se face de proba un pavaj cu piatra
<<grieis» din Belgia.
1890. Incep exproprierile pentru deschiderea
Bulevardului Pache Protopopescu.
1890. Ministerul Lucrarilor Publice acorda o
subvemtie de 145.000 lei (4.640.000 lei) pentru in-
tretinerea celor 4 cai principale.
1890. Se acorda Ing. Bolintineanu, seful Ser-
viciului Drumuri §i Poduri, o gratificatie de 1.010
lei (32.000 lei) pentru activitatea depusa la lucra-
rile de pavaje urgente. senior de Sectii li se acorkti
cite 100 lei (3200 lei) pentru buna supravegliere a
lucrarilor.
1890. Corpurile legiuitoare acorda suma de
125.000 lei (4 milioane lei) pentru intretinelea
§oselelor de century (Sos. Basarab, Mibai Bravul,
Vitan, etc.
1890. Se introduce o masura noua in intreti-

www.dacoromanica.ro
 174

nerea pavajelor, adica intretinerea BA se fug in con-

tul cetatenilor de pe str. respective.
1891. Se anunta o campanie intense de lucru,
atat lucrAri de pavaje cat §i constructii particulare.
Se face o constatare chiar, gasindu-se ca in anul
1891 s'au executat cele mai multe cladiri particu-
lare.
1891. Locuitorii din mahalaua Caramidarii de
sus, din culoarea de Verde, cer cu insistenta des-
fiintarea stavilarului §i a uzinei Electrice, pentruca
din cauza acestora, Dambovita le inunda mai tot-
deauna cartierul.
1891. Prin Inaltul Decret Regal No. 1458 s'a
aprobat alinierea str. Berzei, dupe care s'a procedat
la pavarea ei.
1891. Pentru transportul pietrei pe C.F.R. se
platea 4 bani (13 lei) de tons kilometru.
1891. Predomina plangerile cetAtenilor din
cartierele periferice, cari cer sa li se paveze cat mai
urgent strazile.
1891. Nu se paveaza nici o strada §i nu se con-
strue§te nici o case pada ce Serviciul alinierilor
nu-§i da avizul.
1892. Prin Inaltul Decret Regal No. 401 din.
12 Februarie, s'a aprobat alinierea strazilor: Ans.
trului, Primaverii, Dogarilor, Rudolf, Lacului, Saul
§i Dichiu.
1892. Se contracteaza furnizarea 1000 de va-
goane piatra bolovani de rau, pentru pavarea stra-
zilor periferice.
1892. Se paveazA cu piatra cioplita calea Gri-
vitei intre gara de Nord §i bariera (Soseaua Basa-
rah) .

www.dacoromanica.ro
 175

1892. Se construesc pavaje numai cu material

din tars, cu exceptia pavajelor de asfalt.
1892. Locuitorii din jurul Maidanului Icoanei
(gradina Icoanei) cer Primariei sa planteze sau sa
amenajeze acest maidan ca sa scape de murdariile
depuse pe el cat §i de inundatii.

O
...1. ees z...- 4
e- .o

1111
10
O. ......
:ft 4 A .0 N.,

Nu sunt date cr, "I

MI
lc) 43 (-4
N N A NI A
Ile CNI
Cra
cs.1

s-41) Cr r '7". cr
-(1.; T-1
cr,
e-4

Fig. 47. Diagrams suprafetelor pavajelor executate in Bucuretiti

din anul 1915 pimi in anul 1935 in m. p.

1892. Comisia pentru receptia materialelor ;i

lucrarilor de pavaj era comtpusa din: Consilierul
delegat, Directorul Lucrarilor Technice, Capul Ser-
viciului de drumuri §i poduri §i dirigintele
1892. Se instaleazi telefon la toate serviciile
Primariei, pentru prima data, §i nu dupi mult timp

www.dacoromanica.ro
 176

se constati ca se deranjeazi foarte repede. Spre a

nu fi stanjenita in convorbirile sale telefonice, de
aceste deranjari, Primaria infiinteaza cbiar un ofi-
ciu de telegrafie propriu.
-a 1893. Se continua pavarea str5zilor cu acelea§i
sisteme ca pan5 acum §1 dup5 acela§i program; este
Irma o activitate mai mare in aceasta directie, in
sensul c5 se sporise foarte mult circulatia §i pava-
jele de piatra cioplita cari imbunat5teau aceasta
circulatie, trebuiau aplicate §i str5zilor intermediare
sau cbiar celor periferice cu circulatie intensa.
1894. Se introduce pentru prima data la Pri-
mane marina de scris cu bands copiativa, din care
moment toate lucr5rile ce emanau dela Comuna.
erau batiste la marina.
1804. Se paveaza suprafete mari la carusabil
cu piatra de Turcoaia-Granit, care a dat cele mai
bune rezultate, dupa porfirul de Quenast-Belgia. In
cartierele periferice se paveaza cu piatr5 cioplita
de Te§ila §i bolovani de rim
1894. Se scoate in licitatie pavarea, a peste
100 de strazi cu piatr5 cioplita gi bolovani. Se pa-
veaz5." gi cu bazalt artificial, dar in baza contractu-
tului dela 1890.
1894. Preturile de materialele de pavaj, cu
mici exceptii sunt acelea§i, bordura a scazut la 1,50
lei (48 lei) metru liniar §i nisipul masurat cu cu-
tia costa 2,80 (90 lei) m. c., iar masurat cu pan-
glica costa 3,15 lei (100 lei) m. cub.
1895. Se incearcA din nou pavarea cu lemn in
bucati paralelipipedice a Pietei Palatului Regal,

www.dacoromanica.ro
 177

Down/lei, lmperiala §i Ca lea Victoriei intre Doam-

mei §i Imperials. Acest sistem era oarecum deosebit
fats de cele executate pada acum, §i la carosabil se
executa in felul urmator:
1. Se construia fundatia de 15 cm. grosime din
beton compus din 200 kgr. ciment Portland, 1/3 ni-
sip §1 2/3 piatra sparta de 0,02-0,05.
2. Peste aceasta fundatie se intindea un mortar
-de ciment, cu 300 kgr. la m.c. pe 1 cm. grosime.
3. Cfind mortarul avea priza facuta se a§ezau pa-
velele din lemn de brad, cari mai intai trebuiau
inmuiate intr'un amestec de 100 kgr. gudron §1 55
creusot sau acid carbolic disolvat in apa in timp de
o ors. Dimensiunea pavelelor era: 0,15 inaltime
(sensul fibrelor), 0,20 lungime §i 0,075 grosime;
bradul trebuia sa aiba greutatea de 500-600 kgr.
la m. c.
Aceste pavele se a§ezau direct pe stratul de mor-
tar §i cu fibrele in sus, iar rosturile de 1 cm. gro-
sime erau determinate de ni§te §ipci tot de brad, de
grosimea rostului §i latimea de 3 cm. a§ezate pe
stratul de mortar. Intre borduri §i pavajul propriu
zis de lemn se lasa un spatiu de 5 cm. care se um-
plea cu nisip (acest spatiu servia pentru dilatare).
Rosturile de 1 cm. dintre pavele se umpleau cu
mortar de ciment, 300 kgr. la m. c. Cand toate a-
ceste operatii erau gata, se a§ternea peste pavele un
strat de piatra Sparta §i nisip pe 2-5 cm. grosime,
care se uda §i se batea in 3 rfinduri cu maiul, dupa
care se dadea circulatiei.

www.dacoromanica.ro
 178

Analiza pe m. p. a pavajului de lemn.

Beton pe 15 cm. a 45 lei m. c. = 6,75 lei
Tencuiara (mortar) pe 1 cm. =
2,20 >>

Lenin de brad a 45 lei m.c. =

6,75 >>

Tierea lemnului in pavele =

1,35 >>

Gudronarea gi transportul lemnului = 0,70 >>

Agezarea pavelelor = 1,30 >>

Furnizarea gi agezarea gipcilor = 0,20 >>

Umplerea rosturilor cu mortar = 0,40 >>

Furnizarea gi agezarea pietrii d'asupra= 0,15 >>

Taxe, Virugi, diverse cheltueli = 0,10 >>

Umplerea rigolei cu nisip = 0,10 >>

20,00 lei
La valoarea de astiizi revine la 640 lei m. patrat.
1895. In caietul de sarcini pentru lucrari de
pavaje, intocmit in anul 1894, g'Asiin un articol in-
teresant. De exemplu: (cart. 35. Piatra cioplita to
trebui 5a indeplineasca condifiunile: a) sd fie por-
fir de Quenast sau de St. Raphael, on granit de Cy-
zic (Turcia) sau de Turcoaia, sau de orice alta na-
tura §i proveniengi, destul numai sa aiba uii greu-
tate specifica de cel pufin 2,5, sa nu se sfilri'me sub
wet presiune mai mica de 1400 kgr. pe cm.p. §i ca
cubi de 1=0,05 in., incarcali cu 250 gr. pe cm.p.,
greutatea cubului cuprinsii, sa nu peardil prin fre-
care, incercaci cu marina Dory, mai mult de 130 gr..
dupa 8000 de inveatituri ale moqinei>>.
1895. Se proecteazi amenajarea Parcului Fila-
ret (Parcul Carol).
1896. Prin art. 11 din legea pentru delimita-
rea oragului urmatoarele gosele intri in zona comu-
nei, dela 1 Aprilie 1896, urmand a se pava de Pri-

www.dacoromanica.ro
 179

marie. Pena la 1 Aprilie an fost in sarcina judetu-

lui Ilfov. Aceste §osele erau: Filantropia, Floreasca,
Vergu, Calaragi, Bolintin gi Vacireti.
1896. Ministerul Lucrarilor Pub lice acorda
subventie de 305.834 lei pentru intretinerea cailor
importante din ora§.
1896. Primaria face un imprumut de 5 mili-
oane lei (160 milioane lei) pentru a executa lu-
crari edilitare.
1896. Se deschide Bulevardul Maria.
1896. Se furnizeaza bordurii de beton compri-
mat de dirmensiunile celei de granit.
1897. Locuitorii din cartierul Porumbaru.
cartier ce pang acum apartinea de comuna rurala,
cer si li se. paveze gi for cateva strazi.
1898. Se execute pavaje peste programul de
lucru, in valoare de 670.966 lei (21.470.912) lei,
.aceasta in legatura cu vizita Imparatului Austriei.
1899. Se revizuesc toate podurile gi podetele
din orag, pentru a face reparatii la unele gi a des-
fiinta pe altele ce nu mai corespund.
Anul 1900, cu care incheem acest istoric, nu en-
noagte nici un sistem nou de acoperamant al stra-
zilor. Activitatea edilitara, in aceasta directie, se
deslapara lush' inteun ritm constructiv mai intens.
Nu mai exists nesiguranta aceea dela 1870, in apli-
carea pavajelor pe strazi.
Materialul de pavaj extras din tali probase indc-
ajuns superioritatea fats de cel din strainatate.
Edilii can s'au succedat de atunci gi cari au in-
-Ides rostul acestei dificile probleme edilitare in
viata socials gi economics a oragului, an cautat,
dupe mari straduinte gi incercari costisitoare pen-
-:tru bugetul comunei, unele incercari chiar fare rost,

www.dacoromanica.ro
 180

sa ridice nivelul importantei tailor de comunicatie

ca sa corespunda necesitktilor timpului.
Populatia ormului fiind in continua cre§tere,
raza ora§ului marindu-se din ce in ce mai mult,
iar circulatia cu tractiune mecanica §i animals spo-
rindu-se, s'au creiat strazi noui Si bulevarde, s'au
desfundat unele §i s'au largit altele, incat pe zi ce
trece suprafata tailor de comunicatie se mare§te f.
mult, atilt de mult incat dela cca. 2 milioane de
m. patrati in 1860 se ridica in 1935 la cca. 9 mili-
oane de metri patrati; iar ca numar am avut la 1860
cca. 800 de strazi iar astazi Bucure§tiul are nici mai
mult nici mai putin de cat cca. 2500 de strazi.
Se vede prin urmare, comparativ, ce sarcina uria§a
apasa pe umerii edililor de astazi, cand circulatia cu
tractiune mecanica a crecut vertiginos in greutate §i
viteza, cand populatia §i estetica oravlui cer anume
sisteme de pavaj, scumpe ca cost de executare cat
§i intretinere §i cand sunt Inca destule prefaceri
pentru a da Capita lei Romaniei Intregite de astazi
un aspect cu totul civilizat, ca apoi sa intre in ran-
dul orarlor mari din apus cu o evolutie normala.

www.dacoromanica.ro
 RESUME
HISTORIQUE DES PAVAGES DE BUCAREST

Il y a 133 ans que, sur l'ordre d'Alexander Ipsilant

Voevod, ont ete remplaces les solives, les traverses et les-
madriers deteriores qui formaient le Podul Mogo§oaiei
(le Pont de Mogo§oaiei) construit ea 1709-1710 par
dessus le pout en terre existent.
A l'occasion de cette refection., a partir de 1803, l'as-
pect de la vole est change et rappelle celui de la vile
de Iassy c'est-a-dire en forme de cuvette avec ecoule-
ment des eaux par le milieu,
Les chaussees du Podul Calicilor, Targul de Afara et
de ,.5erban-Voda enient pareilles a celle de Mogo§oaiei et
formaient les grandee arteres de la Capita le, les seuleg
entretenues aux fra:s de la commune. Les autres rues eta-
ient payees et entretenues aux frail des habitants en rap-
port avec l'etendue de leurs proprietes donnant sur la
rue et avec la zone, centrale ou peripherique, dans la-
quelle elle se trouvaient.
Les chaus3es recouvertes de bois des 4 voies princi-
pales avaicnt la forme d'un pent en bois, exception faite
de l'infrasEructtire qui n'existait pas. T_a superstructure
etait forn.C'e de madriers places transversalement et di-
rectement sur la terre (de facon que les eaux de dessoua
et du milieu de la rue puissent s'ecouler dans des foRdt.,
d'ahord, puis dans des fosses qui se trouvaient a 70 cotan-

www.dacoromanica.ro
 182

jeni,, environ F40 metres, les unes des autres). Au-des.

sus des madtiers se placaient lee poutres et au- dessus de
celles-ci les plan,es d'usure. Etant donne clue ces voles
etaient en certains (admits tree elevees, elles etaient
pour /ties de parapets ou de balustrades.
Le bois necessaire a la construction ou a la reparation
-de ces vows etait travaille dans lee forets memes et trans-
pone ensuite a Bucarest an moyen de chariots. L'appro-
vis:onnement de ce bois se faisait dans lee departements
de: Argeg, Dambovita, Prahova et surtout dans celui de
M once].
Il existait dans touter lee rues du centre ou se trou-
vaient les magasins des negotiants ou plus exactement
dans le centre commercial de Bucarest, des pavages en
&As mail n'ayant pas la forme de ceux ecrits plus haat.
Its consistaient simplement en poutres de bois placees
transversalement et directement sur la terre, la rue payee
ayant ainsi une forme concave. Le reste des rues, centra-
les, intermediaires ou peripheriques etait en general en
terre a l'exception des plus importantes qui etaient ma-
cadamisees c'est-a-dire empierrees avec du gravier de ri-
viere ou de la pierre brisee et du sable.
Lee rues payees de cette facon avaient 1a forme deR
chaussees d'aujourd'hui c'est-a-dire qu'elles etaient bom-
bees et avaient des fosses pour lecoulement des eaux. De
ci, de la, de petits ponts permettaient aux pietons de tra-
s la rue.
Les fosses etaient separes de la partie carrossable par
des piquets. Les eaux des fosses s'ecoulaient dans dFs
fot*es dans lee rues eloignees d'un lac ou de la Dam-
bovita et, dans lee tiles avoisinantes de la Dambovita, elles
s'ecoulaient dans la riviere.
Peu apres 1820, des propositions sont faites pour des
pavages a executer avec de la pierre de taille prevenant

www.dacoromanica.ro
 183

des montagnes du pays et avec des galets de riviere, Ra

vage «qui devra etre pareil a celui de la cite de Bra§ov».
Ces propositions sont prises en consideration lorsque,.
entre 1830 et 1835, on procede a l'enlevement du revete-
ment en boil des quatre grandee arteres, un contrat etant.
intervenu pour son remplacement par un pavage en ga-
lets de riviere des vallees de Prahova et de Teleajen.
Ces contrats :me fois mis en application, on conunen-
ce a paver aussi d'autres rues des galets de riviere, en
entreprise et en regie, apres 1834; it se fonds a!ors une
section technique avec bureau de pavages, pres le Conseil
de la Vile, sous la direction d'architectes et d'inge-
nieurs.
En creant cette section, on intensifie la construction
de nouveaux pavages en galets de riviere sur sable et
l'empierrement de rues limitrophes.
Les rues qui etaient reconstruites ou qui etaient payees
pour la premiere fois, etaient elargies jusqu'a 6 ou 7 me-
tres puis redressees car elles etaient tree tortueuses et
enfin elevees afin de leur assurer un ecoulement dans la
Dambovitza.
On fixe une certaine largeur pour les rues, selon l'in-
tensite de leur circulation,
A partir de 1850, outre la construction de pavages en
pierre, on prete une grande attention a l'entretien dee
pavages construits auparavant et qui, malgre toute la se-
verite des conditions imposees pour leur construction, ne
duraient meme pas une annee.
Les causes de ces degradations rapider s'expliquaievt
ainsi: Les rues n'ayant pas de pente continue, les eaux
de pluie stagnant, s'infiltraient dans la fondation de la
rue et l'affaiblissaient.
Puis les tonneaux d'eau qui circulaient repandaient
de l'eau dans les rues et enfin les tonneaux des houlan--

www.dacoromanica.ro
 184

gers laisses an milieu des rues ]aissaient aussi de 1 eau

eeou lei.
Ayres 1860, alors que l'on pavait' surtout avec des ga-
lets de riviere, le Conseil communal decide de paver les
rues du centre avec un pavage systematique, a savoir de
la pierre d'Ecosse taillee en cubes pour la partie carro-
ssable, des dalles et de la bordure de gres d'Ecosse ega-
lement pour les trottoirs.
Les premieres rues oil le pavage systematique a etfl
employe sont: la str. Germans et la str. Franeezil en 1864
commence le pavage du Podul Mogovaia (aujourd'hui
la Cal. Victoriei) entre le Ministere des Finances et.
l'octroi.
Depuis 1865, on travaille intensement au pavage sys-
tematique de plusieurs rues du centre.
Fn 1666 on inangure les travaux de pavage executes en
regie par un corps ie paveurs.
Les rues payees ainsi devaient auparavant etre cana-
lisees. Entre temps, on cherche dans les montagnes d -e
pays de la pierre de roche. La premiere deconverte en
est faite dans les environs de Valeni, en 1869 commence
l'exploitation de la carriere Belia, pres de Comarnic et
de Breaza.
A partir de 1370, la mairie passe des contrats avec di-
vers entrepreneurs pour le pavage des rues, leur offrant
A cet effet la pierre necessaire; des bordures et de /a
pierre de taille.
En 1865 et plus tard, on fait venir de la pierre taillee
de Quenast cn Belgique (dalles et bordures de gres);
apres 1870, de la pierre taillee d'Italie (cubique) et very
1875, de la pierre taillee de St. Raphael en France.
En 1371, on pave avec du boil en cubes pone sun une
fondation de beton ou sur deux rangees de traverses en

www.dacoromanica.ro
 185

chene imbibees de creosote et placees en long et ett

large.
Afin d'eviter le bruit cause par les vehicules &want
les edifices publics, on recourait au pavage en bois.
En 1872 ont lieu les premiers essais d'asphalie conk, et
comprime (avec de la roche de Sicile) devant le palais-
royal et avec des dalles de beton comprime sur le bou-
levard de l'Universite et ensuite sur la Ca lea Mogo-
§oaiei.
Jusqu'en 1880, par consequent dans l'intervalle de-
1860-1880, on executait les paves suivants:
a) Partie carrossable.
1) Pierre de taille cubique et prismatique d'Ecosse.
2) Pierre cubique d'Italie.
3) Pierre de taille cubique du pays de Belia
et de Turcoaia Granit (1879).
4) Pierre de taille cubique et prismatique de Quenast
Belgique (la plus grande partie de la pierre importee-
de l'etranger).
5) Pierre de taille de Suisse.
6) Pierre de taille de Transylvanie.
7) Pierre de taille de Quarthe Belgique.
8) Pierre de taille de Sinaia (avec laquelle ont ete faits.
les quail de la Dambovitza).
9) Galets de riviere de la vallee de la Ialomitza et de
celle de Teleajen (ceux de la valle de Prahova etant de-
nature calcaire ont ete interdits).
10) Cubes de bois de sapin goudronnes sur fondation
de beton ou sur deux rangees de planches de sapin gou-
dronnees placees en long et en large et ayaut une cou-
che de sable entre elks.
11) Beton comprime (essai qui n'a pas reussi).
12) Asphalte comprime (roche de Sicile) sur beton-

www.dacoromanica.ro
 186

13) Paves de basalte artificiel. Le pavage de basalte ar-

aificiel et la pierre de taille de Quenast Belgique sont les
-seuls pavages qui aient donne de bons resultats. Leur
prix, en 1860, par metre carre de pavage systematique
pour la pierre d'Ecosse est de 71,90 lei ancie ns c. a. d.
2.319,38 lei d'aujourd'hui ,,
en 1880, le meme pavage
colitait 28 lei anciens le metre cube c. a. d. 903,22 lei d'au-
jourd'hui.
b) Trottoirs.
1) Dalles de gres d'Ecosse.
2) Da lles de granit et de gres de Belgique.
3) Dalles du pays, de Belia et de Valeni.
4) Da lles de gres et de granit d'Ecosse, de Belgique,
de Bela, de Valeni.
5) Dalles de beton comprime.
6) Paves de bois.
7) Beton comprime.
8) Paves de granit d'Ecosse, de Belgique, d'Italie et
de Bela.
9) Asphalte coule sur beton.
10) Gravois.
11) Galets de riviere.
12) Da lles de basalte artificiel, qui ont donne les meil-
leurs resultats.
c) Bordures.
1) Marge en galets de riviere.
2) Bordures de gres et de granit de 20/25 cm. d'Ecosse,
.de Belgique et de Belia.
3) Bordure de basalte artificiel, ronde, utilises pour
les rues a circulation aisee.
Depuis 1875, aucune rue n'etait payee sans qu'aupa-
-ravant on en ait fixe la largeur et l'alignement. En ce
dui conceme la largeur des rues, pour la partie carros-

www.dacoromanica.ro
 187

sable et les trottoirs, les norme6 ctaient les memes qu'au-

jourd'hui, a savoir, que le trottoir devait avoir 11.3 de la_
largeur totale de la rue. Ce reblement a ete propos6 par
une maison etrangere, frangaisel qui devant paver plu-
sieurs rues a Bucarest, a soums un tableau pour la lar-
geur des rues.
A partir de 1880, l'execution des pavages se fait en
pierre seulenient et avec du materiel qui, entre 1860
1880 a donne les meilleurs resultats.
Ainsi, c'est dans la periode de 1880-1900 qu'on a exe-
cute ales pavages solides, ayant un joli aspect, sous leur
forme definitive et conformes a un cahier des charges
cornpletement revise apres 1880.
En 1887, on fonde la aDirection des travails technic
quesb comprenant trois services:
Le Service des Pouts et Chaussees.
Le Service de la Salubrite.
Le Service des Constructions.
Les pavages executes apres cette date etaient a peu-
pres entierement faits avec du materiel dm pays.
On faisait venir de l'etranger la pierre de Quenast,
Belgique et une autre pierre quartzeuse (gueis) egale-
ment de Belgique et l'asphalte naturel de Trinidad et de-
Sicile pour les pavages d'asphalte.
En 1885, un essai est fait avec du pavage en bois qui
itait forme d'une couche de paves de bois rouge de
Suede, d'une epaisseur de 12 cm. posse sur une fouda-
tion de beton de 8 cm., puis comme couche d'usure, une
couche d'asphalte de 1 cm. qui servait en meme temps
de remplissage.
Apres 1890, on remarque une tendance aux pavages en
bois debite en cubes; plusieurs portions de la Ca lea Vic-
toriei et quelques autres rues centrales sont alOrs pavaSes.
de cette facon.

www.dacoromanica.ro
 188

Entre temps, on ouvre les carrieres de pierre de Te§ila,

ale Tarcau-Neamtz et autres dans les montagnes qui envi-
ronnent Comarnic.
On procede a des alignements et a des expropriations
en masse. Les paves executes apres 1880 sont:
a) Partie carrossable.
1) Paves de pierre taillee du pays (Be lia, Tourcoaia
Granit, Te§ila, Sinaia, Tarcau-Neamtz, Comarnic) et de
l'etranger, de Quenast et Qurthe Belgique et en plat,
une petite quardite de gneis importe de St. Raphael
(France).
2) Asphalte sur beton.
3) Pavage de bois en cubes.
4) Pavage de bois en cubes avec une couche d'usure.
5) Paves de basalte artificiel
6) Galets de riviere pour toutes les rues peripheri-
-ques.
7) Macadam pour toutes les chaussees qui entourent
la Capita le; ces travaux commencent en 1895.
b) Trottoirs.
1) Asphalte de beton.
2) Da lles de basalte artificiel.
3) Dalles de briques.
4) Da lles de balm comprime.
5) Gravois et galets de riviere.
6) Da lles de granit et de gres enlevees des rues centra-
Ties et utilisees pour les rues peripheriques.
c) Bordures.
Gres et granit, du pays seulement.
A. cette époque, le prix du metre carre de pavage avait
beaucoup diminue en egard a la periode de 1860 -1880.
Ainsi le pavage systematique execute avec de la pierre

www.dacoromanica.ro
 189

de taille importee d'Ecosse, coiltait en 1866, 71,90 lei an-

ciens le metre carre, soit 2,319 lei stabilises; en 1890, le
metre mare de la meme pierre, pareille en dimensions
et en qualite, mais de provenance rou.maine, cofitait 13
lei anciens soit 419 lei stabilises.
De meme en 1872, un metre carre de pavage systema-
tique en asphalte cofitait 32 lei anciens, soit 1032 lei sta-
bilises (premier essai qui ait ete fait avec de l'asphalte
de Bucarest) et en 1887, un metre carre coutait 5,95 lei
anciens, soit 191 lei stabilies.
On enregistre une baisse generale vertigineuse des prix
des pavages systematiques, dans l'intervalle de 20 ans,
époque d'orientation et de stabilisation des pavages ap-
plicables a la vine de Bucarest.

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA KBUCOVINA), I. E. TOROUTIU

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
1. Cuvant inainte 3
2. Poduri de pamant $1 poduri de lemn . . . 7
3. Cum se construiau podurile de lemn . . 9
4. Introducerea pavajelor de bolovani de rau . . 13
5. Cum se exccutau primele pavaje de bolovani
de rau . 17
6. Introducerea pavajelor sistematice 22
7. Descrierea primului pavaj sistematic 46
S. Insemnari din arhiva Comunala (1860-1870) 60
9. Privire rezumativa asupra activitatii edilitare parka
la 1870 81
10. Conditiuni pentru aprovizionarea lespezilor pentru
trotoare . . . 87
11. Conditiuni pentru aprovizionarea pietrei cioplite 88
12. Sistemele de pavaje introduse dupa anul 1870. 89
13. Primul pavaj cu fundalie de beton 96
14. Dale de beton comprimat 98
15. Introducerea pavajelor de asfalt comprimat si coule 101
16. Pavajul de lemn in cuburi Sistem Norris . . 101
17. Consideratiuni asupra asfaltului comprimat de
rod" de Neufchatel 106

www.dacoromanica.ro
 192

Pag.
18. Consideratiuni asupra asfaltului compriwat de
rocs de Seyssel 126
19. Pavaj de lemn sistem Trenaunay 135
20. [ ntroducerea porfirului de Quenast . . . . 138
21. Conditiunile de executare ale asfaltului . . . , 144-

22. Introducerea bazaltului artificial 149

23. Consideratiuni asupra pavajelor sistematice . 154
24. Caetul de sarcini al bazaltului artificial . . . 161

25. Pavajul de lemn tapisat . . . .. 167

26. Rezumatul in fran tuze§te 181

www.dacoromanica.ro
j ii

Pretul 180 Lei

www.dacoromanica.ro
:WV