GHIDUL

BUCUREŞTILOR 9

l'DITURA GHID UL ROMÂNIEI

B U C U R E Ş T I ! NIC. GOLESCU 20
 Redactori:
AL. C I C I O - P O P / AL, BĂDĂUTĂ

Cu s p r i j i n u l

DIRECŢIUNII PRESEI

Directorul editurei:

Dr. Z. N E M E T H

Imprimeriile Krafft & Drotleff S. A. ; S i b i u

 CUVÂNT ÎNAINTE
Ca un omagiu adus marilor serbări organizate,
din înaltul îndemn al M. S. Regelui, de către Pri­
măria Municipiului Bucureşti, sub priceputa gos­
podărire a d-lui Al. Don eseu, Primar General,
editura „G hid u l R o m â n ie i“ face să apară a-
ceastă Călăuză.
Deopotrivă închinată Capitalei de eri şi de azi,
acest Ghid se adaugă, firesc, străduinţelor de pro­
pagandă şi mai bună a ei cunoaştere, cari fac
rostul acestei prime „Luni a B u c u r e ş tilo r u.

AL. BĂDĂUŢĂ / AL. CICIO-POP

Dr. Z. NEMETH
9 Mai 1935 .
 TABLA DEMATERII
P ai.
BUCUREŞTI - T
Istoricul Bucureştilor — - 11
Sosirea în Bucureşti - ÎS
Agenţii şi Birouri de voiaj 22
Societăţi (le navigaţie 23
Oficii poştale — — - — — 23
Hoteluri — — , — - 24
Restaurante — — — . — — - — 25
Muzee — — — - — — ~ — 26
G-rădini şi restaurante de vară 28
Pensiuni --- — — - 28
Cafenele - — •— — 28
Teatre — - ............. - — ................— 28
Baruri şi cabarete -- ........... - —. 28
Cinematografe — — — — — — 28
Cluburi însemnate — — _ — - — 28
Ministere — — — — — — ■- — 29
Autorităţi — -- — — — — — — 29
Justiţie — — — — — — — — — 29
Administraţiile financiare din capitală şi Per­
cepţiile respective — — - — — 30
Universităţi şi Şcoli superioare 30
Biblioteci — 32
Biserici — — — — - — --- 32
Băi publice ~ — — — — — — — 32
Ştranduri — — - — 32
Sanatorii şi spitale — — — — — 32
Medici specialişti — • — — — — — 33
Bănci, fabrici şi magazinerecomandabile 36
Camere de comerţ — — — — — — — 36
Bănci — — — — — — ~ — — şg
Industria — — — — — — — 37
Magazine — — — — — — — — 39
Vămi — — — — — 39
Legaţi miile şi consulatele străine iu Bucureşti — 41
Terenuri sportive — _ — — — — — 42

5
 Pag.
A. Plimbare circulară prin oraş — 44
Calea Victoriei şi bulevardele învecinate - 44
a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta şi Parcul
Cişmigiu — ■
— — — -- — 4C»
b) B-dul Regele Carol 1. — Universitatea şi veci­
nătăţile ei — - - — — — — 48
e) Dela Cercul Militar la Palatul Regal — 51
d) Palatul Regal —■ —- — — —- 53
o) Dela Palatul Regal la Piaţa Victoriei şi
Şoseaua Kisseleff — 54
X) Dela Cercul Militar la Piaţa Senatului 76
B. Bulevarde şi şosele — — 79
a) Bulevardul Brătianu, Take lonescu şi Lascar
Catargiu — —1 — — — — — 7i>
b} Bulevardele Regele Carol I. şi Pache Proto­
pop eseu — — — — — — — — 85
e) Continuarea B-dului Elisabeta şi B-dul inde­
pendenţei — — — — — — — 88
C. Pe celalalt mal al Dâmboviţei — — - - 90
a) Din Piaţa Senatului spre Sud-Est — -- — 91
Parcul Carol —• — — — — — — 95
b) Dela Piaţa Senatului spre Sud-Vest — — 100
împrejurimile Bucureştilor — — — — .102
I. Mănăstirea Văcăreşti - - - 102
II. Palatul Mogoşoaia şi Mănăstirile Băleui şi
Ţigăneşti - - — — 103
I I I . Snagovul - — — - - — — 104
IV. Biserica Fundenii Doamnei şi Mănăstirea
Plumbuita — — — — — — — 106
V. Mănăstirile Mărcuţa, Pasarea şi Oern'ica -- — 100
VI. Ruinele dela Potlogi — — — — — 107
V II. Dela Bucureşti la Giurgiu tMăuăstirea CumauaJ .107

6
A I h e n r ii! R o m â n

Bucureşti.
Războiul mondial schimbând Bucureştii dintr’o
capitală a unei ţări mici, în centrul de viată al
unui mare regat, a adus cu sine. în anii cari au
urmat, o serie nouă de eforturi. Toate tinzând, de
astă dată după un plan organizat şi o concepţie
urbanistică occidentală, să dea capitalei României
un prestigiu cu adevărat de mare oraş. Astăzi
chiar, Bucureştii au aerul unui imens şantier:
străzile se aliniază; pietile capătă forma şi aspec­
tele trebuitoare ca să devină locuri demne de in­
teres; monumentele principale sunt puse în lumina
pe care ele o meritau; cartiere noi, cochete şi de
gust, încunjură inima oraşului.
Bucureştii, păstrându-şi toate vestigiile isto­
rice, devin totuşi un oraş tânăr, care îşi fixează,
cu fiecare an trecut, o personalitate a sa. Astfel,
cu toată rapida lui desvoltare, oraşul nu se depăr­
tează de ceea ce făcea odinioară farmecul său:
vechile locaşuri de închinare; câteva clădiri din
veacul al X V III-le a şi încă unele monumente, au
găsit putinta să rămână, în toată valoarea lor, în
mijlocul acestui oraş nou. Amestec de stiluri di­
7
ferite, Bucureştii îşi capătă totuşi stilul propriu:
în timp ce pe bulevarde se înaltă constructiuni
moderne, la şosea şi în cartierele noi, înfloreşte
stilul românesc. Ca o m ărturisită legătură cu ve­
chiul său aspect, oraşul păstrează, cultivă şi spo­
reşte parcuri dintre cele mai frumoase, cum bună­
oară Cişmigiul, P arcul Carol, etc. Numără 635.000
locuitori, iar suprafaţa sa este aproape egală cu
acea a Parisului. Neobişnuita lui întindere în ra­
port cu populaţia, este explicabilă prin faptul că
m ajoritatea caselor zidite înainte de războiu, n'au
decât un singur etaj. Din primele aşezări idilice
se mai pot vedea numeroase biserici, mitocuri şi
bisericuţe împodobite cu icoane primitive, cu
fresce şi sculpturi în lemn, ctitorite de boieri cre­
dincioşi. Jazzul strident al circulaţiei moderne,
sg om otul transmisiunilor publice de radio, strigă­
tele oltenilor şi ale vânzătorilor de ziare, uruiala
maşinilor, se lovesc toate de liniştea bisericilor,
pretutindeni răspândite în acest oraş.
In afară de aceste vechi locaşuri ale Domnului,
se mai află în Bucureşti şi câteva clădiri mai în­
semnate din veacul al X V II-le a şi al X V III-lea ,

Marius Bunescxi: Bucureştii veclii

 <"■

m rnm m m r M 5

# § §

Str. Regală

ca: Patriarhia, mitocurile din jurul ei, vechea re­

şedinţă domnească în care e instalată Arhiva S ta ­
tului, etc. Deasemeni, centrul comercial şi bancar,
dela P iaţa Sf. Gheorghe prin Str. Lipscani, Str.
Smârdan, Str. Academiei şi până în vestita Cale a
Victoriei, mai cuprinde clădiri caracteristice ale
arhitecturii veacului trecut. Alături, B-dul I. C.
Brătianu — Take Ionescu — Las car Catargiu,
acesta din urmă având numeroase case boiereşti,
unele în stil nou brâncovenesc, formează una din
<*<de mai frumoase artere ale oraşului. Centrul
păstrează un aspect occidental, iar costumele tără-
iieşti ale oltenilor, trăsurile de origine rusească,
9
figurile impunătoare ale preoţilor cu bărbi şi pot­
capuri, aduc o nuanţă patriarhală, liniştită.
In iarnă, sezonul e foarte bogat în premiere,
concerte, cu dirijori şi artişti localnici sau
străini, conferinţe culturale, baluri, patinaj,
matchuri de hockey pe ghiaţă, reprezentaţii de
box, baruri şi cabarete, la nivelul oricărui oraş
apusean.
Vara, bueureşteanul caută odihna la Şoseaua
Kisseleff, la Ştrand, la basinul cu valuri „Lido“, la
Snagov sau în frumoasele mănăstiri din jurul ca­
pitalei. O excursie mai mare, de 3 ore cu trenul,
se poate face la Sinaia, reşedinţa de vară a Rege­
lui. (In toate Duminecile şi sărbătorile pe diver­
sele terenuri de sport, se joaca matchuri de foot-
ball, rugby, tennis, ciclism, motociclism, etc.)
Populaţia e foarte variată cuprinzând 70°/o Ro­
mâni iar restul Evrei, Unguri, Nemţi, Ruşi, Ita ­
lieni, Greci, Armeni, etc.
P rin poziţia sa geografică — în apropiere de
Dunăre şi Marea Neagră — şi prin reţeaua de
căi ferate, Bucureştii e menit să devină unul din
cele mai importante centre de legătură între
Orient şi Occident.

Bucureşti

10
Itiiourcşti

Istoricul Bucureştilor.
Intim legat de istoria Tării Româneşti, istoricul acestui
vechiu „scaun de domnie“ — care e Bucureştiul — pleacă din
legendă, urmând aceeaşi frământată linie până în zilele
noastre. Sâmburele lui, dacă e să credem o poveste plină de
pitoresc, a fost viaţa lui Bucur păstorul, care a ridicat, pe
malul Dâmboviţei, o bisericuţă de lemn şi a întocmit începu-
I urile aşezării lui de azi în aceste locuri.
Cercetările istorice şi săpăturile făcute au dovedit însă,
Că, încă de prin epoca mijlocie a bronzului (1600 a. Hr.) şi
până către sfârşitul epocei romane (400 d. Hr.), ţinutul Bucu­
reştilor a fost locuit.
Armele, uneltele de piatră, os, bronz şi fier, dar mai
ales ceramica păşită în săpăturile din jurul lacului Tei,
dovedesc existenţa unei civilizaţii preistorice bine definite,
clasificate de oamenii de ştiinţă sub numele de „Civilizaţia
Bucureşti".
Se pare că, în antichitate, în locurile acestea, era o în­
semnată aşezare, din punct de vedere strategic şi comer­
cial. In Evul Mediu, cetatea, încunjurată de un orăşel for­
mat de negustorii cari lucrau cu porturile apropiate ale
Dunării, a căpătat treptat o importantă din ce în ce mai
mare, devenind, pe la mijlocul veacului al X V II-lea, capitala
Tării Româneşti.
Datorită, astfel, împrejurărilor favorabile şi situaţiei sale,
Bucureştii au izbutit să devină centrul vieţii politice româ­
neşti. De aci a pornit mişcarea naţională care urmărea, în
veacul al X V II-lea, desrobirea ţărilor române de sub jugul
turcesc. Mai târziu, la începutul veacului al X lX -le a , Bu­
cureştii au avut un rol conducător în mişcarea de redeştep­
tare naţională. De aceea, la 1862, când s’a înfăptuit Unirea
Principatelor, au devenit capitala naturală a ţării.
De fapt, în vechile documente şi cronici, numele de Bucu­
reşti nu apare decât târziu, în veacul al XV-lea. Totuşi,

9* 11
oraşul exista şi înainte, purtând numele do Cetatea Dâmbo-
vitei.
După ce s’a mutat aci scaunul domnesc dela Târgovişte,
oraşul începe să propăşeaseă. B oierii îşi clădesc case în
preajma Curţii Domneşti, negustorii îşi deschid dughene, şi
viaţa se desfăşoară activă, în jurul cetăţii.
Prim a descriere a Bucureştilor e aceea făcută de călă­
torul francez Pierre Lescalopier, la 1574, care spune:
. . In tăritu rile oraşului sunt trunchiuri mari de co­
paci înfipte în pământ, unul lângă altul şi legate între
ele prin grinzi transversale, prinse prin cuie de lemn,
lungi şi m ari; pavajul e făcut din trunchiuri de copaci.
Pe aci trece un râu numit Dâmboviţa.
Palatul Domnitorului era de paiantă umplută cu vălă­
tuci. Ne-am dus să vorbim cu el în tr’o sală mare, tapiţată
cu covoare turceşti şi cu reliefuri de ju r îm prejur, înalte
de vreo trei picioare, ca în caravanseraiuri. In capătul
sălii, în faţa uşii, prinţul şedea într’un je t. Mai mulţi
oameni înarm aţi cu topoare sau buzdugane erau de faţă.
Am ieşit din castel cu o făclie şi am fost duşi la o
casă de tâ rg o v e ţi. .
Povestirile călătorilor sunt, astfel, ca un album, din pagi­
nile căruia se desprind, fragmentar, imaginile oraşului la
diferite epoci.
Curtea Domnească era aşezată pe malul stâng al Dâm-
boviţei, pe locul unde astăzi e B iserica Curtea Veche. Pe
dealul din dosul acestei biserici — unde e acum Piaţa Sf. An­
ton — era Palatul, cu clădirile slujitorilor, iar în ju ru l lui
s’a format târgul cu străzi ce purtau numirile vechilor bresle:
Cavafi, Şelari, Lipscani, Zarafi, Covaci, etc.
B oierii îşi aveau casele înspre actuala Str. Carol şi Calea
Victoriei, unde erau B iserica Gheormei Banul (lângă Banca
Chrissoveloni) şi B iserica Sf. loan cel Mare (pe locul unde

Podul Cotroceni

12
HlHorlcR Sf. Gheorghe, înainte de foc

o azi Casa de Depuneri) sau în direcţia străzilor Lucaci şi

Nloloa. Casele boiereşti erau încunjurate de eurti mari, gră-
dini şi vii.
Pe malul drept al Dâmbo viţei se ridicau, în veacul al
XVI-lea, câteva biserici transformate în mănăstiri întărite,
servind ca fortificaţii şi locuri de adăpost. (Biserica jupâ-
nosei Caplea, pe dealul Mihai Vodă, mănăstirea Radu-
Vodă, etc.)
Vechiul oraş a fost însă, în repetate rânduri, prădat de
oştirile duşmane, sau distrus de incendii.
De abia în veacul al X V II-Ie a , în timpul domniei lui Matei
Hawarab, Bucureştii au început să se ridice la nivelul unui
oraş mare şi să devină cu adevărat un important centru politic
ni comercial. S ’a întins spre Apus până la lacul Cişmigiu,
pe malul căruia Matei Basarab a ridicat mănăstirea Sărin ­
dar, iar spre Nord până în cartierul Batişte, numit astfel
după vestitul boier grec de pe vremea lui Radu Mihnea, şi
pe malul drept al Dâmboviţei, până la biserica Sf-ţii
Apostoli, ridicată de Matei Basarab.
De aceea, atât ambasadorul suedez Paul Strassburg, cât şi
scriitorul anonim polonez, care însoţea pe Gheorghe Kra-
sinslci, vorbesc de Bucureşti ca de o metropolă: „Un oraş
mai frumos clădit decât Iaşii. împodobit cu frumoase biserici
de zid“. Ia r în descrierea episcopului catolic P. Baksici, care
a. vizitat Bucureştii în anul 1640, se arată că oraşul ,,are
12.000 de case, ceea ce face mai mult de 100.000 de suflete,
cu 100 de biserici şi multe mănăstiri . . .“
Diaconul Paul din Alep, care a însoţit pe patriarhul Ma­
la rie al Antiohiei în călătoria făcută în ţara noastră, prin
anii 1653—1654, arată în descrierea sa ca Bucureştii sunt un
oraş „foarte mare“ cu „40 de biserici şi m ănăstiri44. Despre
<!iirtea Domnească scrie că „e uimitor de elegantă, cu un
aspect încântător şi mult mai frumoasă decât Curtea din
Tftrgovişte".
Din relatările pitoreşti ale calatorilor, ne putem da deci
Noama de viaţa bogată, plină de strălucire a Bucureştilor în
vracul al X V II-le a . De fapt, strămutarea definitivă a capi-
Inici dela Târgovişte la Bucureşti nu are loc decât în anul

13
1K59, după răscoala lui Mihnea Vodă, după cum arată croni­
carul Radu Greceanu.
I n t r ’adevăr, Bucureştii fiind mai aproape de Dunăre de­
cât Târgoviştea, puteau fi mai uşor sub supravegherea tur­
cească, astfel încât, strămutarea definitivă a scaunului
domnesc, pare că s’a făcut sub presiunea Turcilor.
O nouă epocă de înflorire au cunoscut Bucureştii în
vremea domniilor lui Şerban Cantacuzino (1678—1688) şi Con­
stantin Brâncoveanu (1688—1714). In acest timp, oraşul se
măreşte prin formarea unor noi centre comerciale: „T âr­
gul Cucului“ în jurul bisericei Sf. Gheorghe Nou, şi Târgul
de Sus, având ca arteră principală TJlita Mare (actuala Str.
Lipscani). In apropierea Târgului de Sus, se construeşte
Hanul Şerban Vodă: clădire imensă pentru acele vremi, cu
două caturi în jurul unei curţi pătrate. La parter erau pră­
văliile; la etaj camerele pentru călători; iar în curte popo­
seau carele cu m ărfuri şi rădvanele călătorilor. Hanul Şer­
ban Vodă se afla cam pe locul unde se ridică astăzi Banca
Naţionala.
Brâncoveanu a construit şi el un han, în ju ru l Bisericii
Sf. Gheorghe Nou, şi un altul, pe locul fostei case a Bălă-
eenilor, unde e azi Palatul Poştelor.
Tot în această epocă se desemnează ca principale artere
ale oraşului, două străzi: „Calea Braşovului** —* numită mai
târziu Podul Mogoşoaiei, şi care nu e alta decât actuala cale
a Victoriei — şi „Uliţa Târgului din a fa ră ‘\ ce pornea din
P iaţa Sf. Gheorghe şi ducea până la Târgul din afară, ac­
tualul Târg al Moşilor (Calea Moşilor).
Dar şi celelalte cartiere se întind.
La mănăstirea Colţei — unde funcţionau un spital şi o
şcoală — se ridică un turn, neobişnuit de înalt, având un
ceasornic şi doi soldaţi zugrăviţi de o parte şi cealaltă a
porţii. Tradiţia spune că acest turn al Colţei ar fi fost înăl-

Biserica Sf. Gheorghe, arzând

14
Vccliea Biserică Stavropoleos

lat de soldaţii suedezi din armata Regelui Carol al X lI-le a ,

refugiaţi la noi.
Pe malul drept al Dâmbovifcei se clădesc numeroase curţi
boiereşti şi biserici: curtea postelnicului Constantin Canta-
cuzino, în apropiere de B iserica Sf-ţilor Apostoli; vestitele case
ale Dudescului, lângă podul Calicilor (actuala cale a Raho-
vei); palatele lui Brâncoveanu, pe locurile unde sunt azi Spi­
talul Brâncovenesc şi Piaţa Senatului; casele Merişanilor,
Mileştilor şi ale Rudenilor; biserica Antim, ridicată de mir
tropolitul Antim Ivireanul, etc.
In sfârşit, tot în această epocă se ridică şi Mănăstirea Co-
trocenilor, reşedinţa de vară a Domnitorilor.
In veacul al X V I II-le a , Bucureştii încep să capete o
altă înfăţişare. Fanarioţii au adus noi deprinderi de intrigă,
lux şi trândăvie. Bucureştii nu mai sunt o cetate încunjurată
de un târg cu aspect mai mult sau mai puţin rural. _Au de­
venit un oraş cosmopolit, cu caracter oriental. Boierii îşi
părăsesc moşiile şi îşi clădesc locuinţele în capitală. Nu mai
sunt oşteni; devin curteni. Bizantinismul se înscăunează pen­
tru prima dată în Bucureşti. Jupânesele urmează moda dela
XDonstantinopole, protipendada se plimbă în carete, rădvane
şi căleşti, iar boierii duc o viaţă de intrigi şi pizmuiri.
Domnitorii se gândesc din ce în ce mai rar să clădească
biserici. Doar Nicolae Mavrocordat ridică mănăstirea Văcă-
reştilor, Constantin Mavrocordat mănăstirea Sf. Spiridon
Vechi, şi Scarlat Ghica biserica Sf. Spiridon Nou.
In schimb, boierii — şi mai ales negustorii — aju tă sau
înalţă direct locaşuri de rugăciune. Pentru acest motiv, cele
mai multe biserici din veacul al X V I II-le a poartă numele
preoţilor cari au stăruit sau au adunat bani: Popa Soare,
Popa Petre, Popa Darvaşi (Biserica Albă). Popa Costea, etc.
Tot în acest veac Bucureştii se îmbogăţesc cu unul dintre
cele mai frumoase monumente: biserica ridicată de arhiereul
loanichie Stavropoleos.

15
 Pe la sfârşitul secolului al X V I I I - l e a , apar în ju ru l B u ­
cureştilor localuri de d istracţii şi de petreceri. Astfel sunt
„chioşcurile** dela H erăstrău, unde petrecea protipendada,
chioşcurile şi fântânile cu avuzuri ridicate de Nicolae Ma-
vrogheni, în apropiere de B iserica Izvorul Tăm ăduirii, la
şosea, etc.
Oraşul se întinde pe o su prafaţă foarte m are — „dela un
capăt la celalalt are o lungime de un ceas şi ju m ătate de
m ers“ , spune austriacul Sulzer în descrierea sa — dar casele
sunt construite neregulat, având grădini şi cu rţi întinse, cu
numeroase maidane în tre ele. L a 1798, Domnitorul C. H angerli
a pus să se facă o îm p ărţire a oraşului în 90 de mahalale,
grupate în 5 plăşi, care ar corespunde „colorilor4* de azi.
Cam în acest timp, se înfiinţează primele consulate străine
în B u cu reşti: cel rusesc la 1781, cel austriac la 1783, prusian
la 1786, francez la 1795 şi englez la 1801. E le au constituit
curând adevărate nuclee de viaţă europeană, cari atrag pe
boierii dornici de emancipare şi de cultură. Mai ales con­
sulatul francez, condus de un iacobin înverşunat: Hortolan,
instalat pe uliţa Işlicarilo r (actuala Str. Carol), devine cen­
trul revoluţionarilor şi focarul ideilor noi.
In 1802 un cutremur distruge o parte din oraş. In 1804,
un incendiu pustieşte cartieru l negustoresc din P ia ţa Sf.
Gheorghe până la Podul Mogoşoaiei. Curtea Domnească arde
în 1813.
Oraşul se reface însă, dar cu case construite după model
europenesc şi cu străzi aliniate: mai largi şi m ai în g r ijite ,
unele dintre ele fiind chiar luminate cu felinare, în care a r ­
deau lum ânări de seu.
Bucureştii au, în 1822, după relatările consulului prusian
L. K reuchely: 4 băi publice, 9 m ănăstiri, 72 biserici, 8 capele,
un templu luteran, o sinagogă, 4 spitale publice, vreo 20 de
farm acii, o tipografie, un seminar ortodox, 2 şcoli publice, etc.
Odată cu izgonirea fanarioţilor şi înscăunarea Dom nitori­
lor români, B ucureştii încep să se modernizeze. Oraşul

Vechea B iserică grecească

16
1'iaţa Sărindar

participă intens la toate evenimentele politice, cari au un

larg răsunet în rândurile populaţiei.
Ziarele, cari apar, răspândesc veştile noi şi întreţin spiritul
naţional. Un ritm tineresc îşi face loc. B ucureştii încep o
v iaţă nouă.
„Aleea dela B ăn easa“ (Şos. K isseleff), parcul Cişmigiu,
spectacolele de teatru din sala Slătineanu şi sala Bossel ia r ,
mai târziu, acele din clădirea Teatrului Naţional, apar ca noi
locuri şi p rile ju ri de distracţie.
D ar adevărata modernizare a Bucureştilor s’a realizat sub
înţeleaptă şi rodnica domnie a Regelui Carol I. Cele mai im­
portante clădiri oficiale au fost ridicate în această epocă
(Atheneul Român, Fundaţia Carol, Palatul Poştelor, B a n ca
Naţională, Palatul Casei de Depuneri, etc.).
A povesti însă fazele prin care a trecut capitala în această
ultim ă parte a evoluţiei sale, ar însemna a scrie istoria ţării
însăşi, în chiar paginele ei cele mai vii.
'Astăzi, Bucureştii sunt un oraş modern. După războiul mon­
dial, s’au ridicat clădiri de raport în stilul ,,Blockhaus“-uri-
lor; s’au lărgit străzile; s’au deschis bulevarde; s’au asanat
cartierele periferice; s’au pavat numeroase străzi; s’au înte­
meiat cartiere speciale pentru funcţionari şi muncitori, le ­
gate de centrul oraşului printr’o întinsă reţea de tram vaie
electrice şi autobuse. S ’au deschis, în fine, ştranduri şi te­
renuri de sport; s’au plantat pomi pe străzi, s’au înfrum u­
seţat grădinile publice şi s’au descoperit locuri de odihnă,
în m ijlocul natu rii: Snagovul, Băneasa şi parcul Pantelim on.
Suprafaţa: 78 km p ătraţi, dintre cari 50 km pătraţi clădiri.
Adm inistrativ: Municipiul B ucureşti e îm părţit în 4 sec­
toare: Galben, Negru, Albastru şi Verde.

17
Gara de Nord

Sosirea în Bucureşti.
Bucureştii au m ai multe gări. Gara princi­
pală e Gara de Nord: punctul de plecare şi de
sosire al celor mai im portante lin ii de pale ferată
din tară şi străinătate. Călătorul a flă în G ara de
Nord un oficiu teleg rafic poştal; un oficiu va­
m al; un birou de inform atiuni; un restaurant; o
baie; un post m edical şi sanitar; un birou al So­
cietăţilo r fem inine pentru protecţia fem eii; un
com isariat de politie şi un salon de coafură. Un
plan nou în curs de realizare, preface G ara de
Nord, înzestrându-o cu peroane m ari şi cen trali­
zând numeroase secţii de cale ferată.
H am alii au un ta rif de 5 Lei de colet. In trarea
la Gara de Nord e pe Calea Grivitei, ia r ieşirea
prin B-dul Dinicu Golescu* P entru a m erge în
oraş, se poate lua un taxi, cu ta rif destul de re­
dus, o trăsură, sau tram vaiele Nr. 6 , 1 2 , 15, 17, 24.
D ela Gara F ilaret (Sud) pleacă trenurile înspre
Giurgiu, ia r dela Gara Obor (Est), cele spre Olte­
n iţa şi personalele spre Constanta.
Gara Dealul Spirei e pentru m ărfuri, ia r Gara
Cotroceni num ai pentru trenurile regale.
18
 La Aeroportul Băneasa se concentrează toata
activitatea av iaţiei civile. „Air F ra n ce“ (Com-
pugnie internatonale de N avigation Aerienne) are
autobuse speciale pentru transportul călătorilor
dela Aeroport la oraş.
Mijloacele d© transport.
I. Automobilele au un ta rif special. L a plecare, ta x i:
metrul înregistrează 10 Lei pentru primii 400 de metri
şi apoi câte 4 Lei pentru fiecare 400 de metri urm ă­
tori. Când aşteaptă, taxim etrul înregistrează câte 4 Lei
pentru fiecare 3 minute. Acest ta r if se aplică la orice
cursă în oraş. Pentru cursele afară din oraş, preţul
se stabileşte după buna înţelegere. T arifu l de mai sus
e valabil şi noaptea. (Nu se dă bacşiş şoferului.)
I I . T arifu l trăsu rilo r: Dela gară, în oraş sau invers, 40 Lei.
O cursă în oraş care nu trece de 15 minute, 15 Lei pen*
tru trăsurile cu doi cai; 10 L ei pentru trăsu rile cu un
cal. Cursa de oră 60 ' Lei. Cursa la Hipodromul B ă ­
neasa 40 L ei trăsu ra cu un cal; 60 Lei cu doi cai. La
Hipodromul Floreasea 30 L ei respective 40 Lei.
I I I . Liniile de tram vai:
Linia Nr. 1: Colentina C. F . R „ prin P iaţa Sf. Gheor­
ghe—Calea V ăcăreşti—Lem aitre la Abator.
Corespondenţă cu liniile: 2. 5, 7, 8, 9,
11, 14, 16, 19, 24, 25, 26; 81.
L in ia Nr. 2: B ariera Vergului, prin M ircea Vodă,
Universitate la Str. C. A. Rosetti.
Corespondentă cu liniile: 1, 3, 5, 7, 8,
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 81.
Linia Nr. 3: Antrepozite, prin Halele Centrale—L i­
ceul Lazăr—Str. Virgiliu la Hipodromul
Băneasa.
Corespondenţă cu lin iile: 2, 6, 7, 8, 12,
14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26.
L in ia Nr. 5: Floreasea, prin Calea Dorobanţilor —
B-dul B rătianu la P iaţa Sf. Gheorghe.
Corespondenţă eu liniile: 1, 2, 9, 11, 14,
15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.
L inia Nr, 6: Teatrul Naţional, prin Calea Gri viţei —
Gara de Nord la G riviţa C. F . R.
Corespondenţă cu lin iile: 3, 15, 17, 26, 27.
L inia Nr. 7: Calea Rahovei, prin Str. Uranus — Halele
Centrale — Calea V ăcăreşti — Lem aitre la
1 Abator.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 8, 12,
15, 16, 19, 20, 25, 81.
Linia Nr. 8: Calea Dudeşti (Str. Dristorului), prin
Halele Centrale — B-dul Mircea la Sta­
dion O. N. E . F . (Str. Izvor).
Corespondenţă eu lin iile: 1, 2, 3, 7, 12,
15, 16, 19, 20, 25, 81.
Linia Nr. 9: P iaţa Sf. Gheorghe, prin Str. Vasile
L ascăr — Şoseaua Ştefan cel Mare la Ca­
lea Laeul Teiului.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 5, 11, 14,
15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.

19
P i a ţ a Uni versi t ăţi i
 liini.M Nr. II: I*iaţa Sf. Gheorghe, prin Calea Moşilor—
Şoseaua Colentina la Comuna Colentina,
Corespondentă cn liniile: 1, 5, 9, 14, 16,
19, 24, 2b.
Linia Nr. 12: Cimitirul Bellu, prin Calea Şerban
Vodă — Halele Centrale — Liceul Lazăr —
Str. V irgiliu — B-dul Dinicu Goleseu —
Gara de Nord la Regie.
Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 7, 8, 14,
15, 16, 20, 24. 81.
Linia Nr. 14: Cotroceni, pela Liceul Lazăr — Universi­
tate — Calea Moşilor la Şoseaua Iancului.
Corespondentă eu liniile: 1, 2, 3, 5, 9,
11, 12, 15, 16, 19, 20, 24, 26. 28.
J^nin Nr. 15: Calea Kahovei, prin B-dul Maria—Halele
Centrale—Universitate—P iaţa Romană la
Gara de Nord.
Corespondentă cu liniile: 2, 3, 5, 6, 7,
8, 9, 12, 14, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 81.
Linia Nr. 16: Ohor, pela Universitate — Halele Cen­
trale — Hala Traian la Obor.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,
8, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 19, 20; 24,
25. 26, 81.
Linia Nr. 17: Str. Viitor (Şoseaua Ştefan cel Mare),
prin Gradina Icoanei — Muzeul Simu —
P iaţa Romană la Gara de Nord»
Corespondenţă cu liniile: 3, 5, 6, 9, 15,
16, 19, 20, 26.
Linia Nr. 19: B ariera Verbului, prin Calea Dudeşti—
P iaţa Sf, Gheorghe — Universitate — Piaţa
Victoriei la Str. Colonel Pleşoianu.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,
8, 9, 11, 14, 15, 16, 17, 20, 24, 25, 26, 81.

Şcoala de Arhitectură

21
 Linia Nr. 20: Cimitirul Bellu prin Str. 11 Iunie — Ha­
lele Centrale — Universitate — P iaţa Ro­
mană la Şoseaua Kisseleff (Bufet).
Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 5, 7, 8, 9,
12, 14, 15, 16, 17, 19, 24, 25, 26.
Linia Nr. 2 4 : Gara de Est, prin Calea Moşilor — Uni­
versitate — Liceul Lazăr — Str. Virgiliu —
Gara de Nord la Regie.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,
12, 14, 15, 16, 19, 20, 26.
Linia Nr. 25: Bariera Vergului, prin Calea Călăraşilor
— Hala Traian — Halele Centrale — B-dul
Mircea — Calea 13 Septemvrie la Şoseaua
Panduri.
Corespondenţă eu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,
8, 9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.
Linia Nr. 26: Bariera Vergului, prin Şoseaua Mihai
Bravul — Calea Dorobanţi — P iaţa Victo­
riei la Gara de Nord.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 6, 9,
11, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25.
Linia Nr. 27: Griviţa C. F. R. la Bucureştii Noi cu
drept de călătorie pe linia 6 până la
Teatrul Naţional.
Corespondenţă cu liniile: 3, 15, 17, 26.
Linia Nr. 28: Palatul Cotroceni prin Şoseaua Cotro-
ceni — Podul Cotroceni la Grozăveşti.
Cu drept de călătorie pe linia 14 până
la Şoseaua Iancului şi corespondenţă cu
liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11, 12, 15, 16, 19;
20, 24, 26.
Linia E : Parcul Carol I. (Expoziţie), prin Halele
Centrale — Universitate — P iaţa Romană
la Gara de Nord.
Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 5, 6, 7, 8,
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 26; 81.
Linia H: P iaţa Sf. Gheorghe, po la Universitate —
P iaţa Romană, — Piaţa Victoriei — Ştrand
la Hipodromul Băneasa.
Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,
14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.
Abonamente: Societatea Tramvaielor eliberează abona­
mente lunare cu următoarele preţuri:
Lei 360.— pentru o linie; Lei 500.—
pentru 2 linii; Lei 580.— pentru 3 linii
şi Lei 1080.— pentru toate liniile. Abona­
mentele de 6 călătorii, valabile pe toată
linia, se cumpără în vagoane cu Lei 24.—
clasa I. şi Lei 20.— clasa I I . Bilete de
corespondenţă valabile 1 oră Lei 6.—.

Agenţii şi Birouri de voiaj.

„Wagons-Lits-Cook“, Centrala Piaţa Regele Carol I., în faţa
Palatului Regal. F iliale: Str. Lipscani Nr. 23, Calea G-ri-
viţei 46, 177 şi Atelierele Griviţei 351; „Europa**, Compania

22
Basinul cu valuri „Lido“

internaţională de voiaj şi turism. Centrala: Str. Doamnei

Nr. 1. F iliale: „Europa I I . Banca Cornea4*, Calea Victoriei
Nr. 28, „Europa I I I . Cit.“ (Comp. Italiana de turism), Calea
Victoriei Nr. 53, „Europa IV . Oficiul de Voiaj şi Turism Aerian**
(A. R. P. A.), Calea Victoriei Nr. 88, „Europa V I. Hamburg-
America-Linie4*, Calea Victoriei Nr. 84, „Europa V II. Nord-
deutscher Lloyd4*, Calea Victoriei Nr. 101; „Biroul Oficial de
Voiaj C. F. R .“, Calea Victoriei 49; „Acceleratul**, Calea Gri-
vitei 130.

Soeietăti de navigaţie.
„Serviciul Maritim Român“, B-dul Elisabeta (Ministerul
Comunicaţiilor); „S. R. D.“, Societate 'Anonimă Română de
Navigaţie pe Dunăre, Str. Al. Lahovary Nr. 11; „Hamburg-
Amerika-Linie S. A. R .“, Hapag, Calea Victoriei Nr. 84; „Cu-
nard-Linie“, Str. Regală Nr. 3; „LIoyd Triestino**, Soc. de
Navigaţie, Calea Victoriei Nr. 53; „Gattorno S. A. R.“ , Calea
Victoriei Nr. 53; „Norddeutscher Lloyd Bremen“, Calea Victo­
riei Nr. 101; „Prim a Societate de Navigaţie Vapoare pe Du-
năre“ (Erste Donau-Dampfschiffahrtsgesellschaft), Str. Mar-
eoni Nr. 3; „Atlantic S. A. R .“, Calea Griviţei Nr. 4G; „Ro«
mânia4*, Str. C. A. Rosetti Nr. 20; „Sarnia**, Pas. Comedia
(Calea Victoriei); „S. A. Regală Ung. de Navigaţie Fluvială
Maritimă**, Str. Marconi Nr. 3; „Watson & Youell**, Str. Bă-
răţiei Nr. 2.

Oficii poştale.
Direcţiunea Generală a Poştelor, Calea Victoriei 2; Oficii
P. T.: Buc. 2, Gara de Nord; Banca Naţională, Str.
Lipscani 25; Buc. 3, Str. Ştefan cel Mare 17; Buc. 4, Str.
Traian, colţ Calea Călăraşilor 32; Buc. 5, Lemaitre 15; Buc. 6,
Gib, Str. Izvor 110; Vehicule, Calea Plevnei 15.

23
 Hoteluri, restaurante şi cafenele,
Vom cita num ai hotelurile din centrul oraşului
ş i cele din im ediata apropiere. A lte inform atiuni
la reclame. In toate hotelurile se pot obţine re­
duceri la tarifu l cam erelor specificat m ai jos.

Hoteluri.
p, — pat; b, = odaie (le b aie; ap. = apartament.

„Athenee Palace“, Calea V ictoriei 94: 2 0 0 odăi.

1 p, 250, cu baie 450; 2 p. 350, cu b. 600; ap. 1 2 0 0 Lei.
Grand Hotel „Lafayette“, Calea V ictoriei 11: 250
odăi. 1 p. 150—200—230, cu b. 320—370; 2 p. 230—350,
•cu b. 420—500 Lei.
„Esplanade*4, B-dul Regele Carol I. 8 : 80 odăi.
1 p. 150—200, cu b. 300; 2 p. 200—350, cu b. 400; ap.
500 Lei.
„Grand Hotel du Boulevard*\ B-dul E lisabeta
Nr, 1 : 85 odăi. 1 p. 180—200, 2 p. 220—250, cu b,
300—340; ap. 500—600 Lei.
„Continental", Calea V ictoriei 56 (în fa ta T ea­
trului N ational): 63 odăi. 1 p. 160—200, cu b. 200—
240; 2 p. 250—300, cu b, 350—440; ap. 550—700 Lei.
„Splendid”, Calea V ictoriei 57: 250 odăi. 1 p.
80—200, cu b. 230; duş 160; 2 p. 150—250, cu b.
250—320; duş 180—200 Lei.
„Stăneseu“, Str. A ristide Briand 5: 1 0 0 odăi. 1 p.
130—210, cu b. 260—290; 2 p. 180—270, cu b. 350—
380 Lei.
„Capşa“, Str. Ed gar Quinet: 2 0 odăi. 2 p. 300—500;
ap. 800 Lei.
„E xcelsior“, Str. R. Poincare 30: 160 odăi. 1 p.
80—160, cu b. 250—300; 2 p. 140—220, cu b. 300—
350 Lei.
„M ajestic“, Calea V ictoriei 40 (P asaju l M ajestic):
80 odăi. 1 p. 120—140, cu b. 160; 2 p. 160—180, cu
b. 300 Lei.
„Union“, Str. R eg ală 6 : 200 odăi. 1 p. 150—250,
cu b. 230—300; 2 p. 200—300, cu b. 300—350 Lei.

„MetropoT*, Calea V ictoriei 8 8 (în fa ţa P alatu lu i

R eg al): 80 odăi. 1 p. 150—200; 2 p. 200—500 Lei.
„Royal P alace“, Str. C. M iile 18: 260 odăi. 1 p.
80—170, cu. b. 220; 2 p. 18.0—240,’ cu b. 280—330 Lei.
„Palâce“, B-dul E lisabeta 18: 108 odăi. 1 p. 140,
24
1 p* dublu 180; 2 p. 220, ou b. 300; 1 p. dublu cu b.
280 Lei.
„Princiar", B-dul E lisab eta 15: 60 odăi. 1 p. 150—
180; 2 p, 180—340 Lei.
„îm păratul Traian“, Calea G rivitei 177: 80 odăi.
1 p. 60—120; 2 p. 140—200 Lei.
„M>ama“, Str. Buzeşti 3: 72 odăi. 1 p. 120—180;
2 p. 180—320 Lei.
„Bratu“, Calea G rivitei 130: 78 odăi. 1 p. 70—100;
2 p. 130—150 Lei,
„New-York‘\ Calea G rivitei: 60 odăi. 1 p. 90—120;
2 p. 120—150 Lei.’
A ceste p reţu ri se înţeleg f ă r ă căldură în timpul ie r n e i;
p en tru serviciu se socote§te în g e n e r e 10 — 15°jo în plus.

Restaurante*
„Athenee Palace", Calea V ictoriei 94; „Capşa“,
S tr. Edgar Quinet; „Cina‘\ Str. C. A. R osetti 3;
„Continental", Calea V ictoriei (Hotel); „Modern‘\
Str. Sărindar 4; „Gambrinus‘\ Str. Câmpineanu 4;
„Trocadero‘\ Str. Academiei 8 ; „Finoehi" Pas. Co­
media; „Ileana", B-dul Elisabeta 2 2 ; „Ior-dăchescii“,
S tr. Ilfo v 4; „Europa4*, Pas. Rom ân; „Mircea‘\ B-dul
E lisabeta 2 ; „Coşna“, Str. Buzeşti 35 şi numeroase
alte restaurante în toate cartierele oraşului.

Palatul Poştelor

3 25
 MUZEE

Denumirea F e l u l Adresa

Cărţi vechi
Colecţia Mărci Str. General
G. Cantacuzino Monete Budişteanu 26
Stampe
\ Documente
Muzeul Manuscrise
A rhivelor Statului Peceti Str, A rhivelor 4
f
Stampe
Muzeul de Etnografie
Etnografie
şi Arta Naţională Şos. K isseleff 3
Arta naţională
„Rcg. Carol 1“
Muzeul de Istorie
Naturală Şos. K isseleff 1

Muzeul Joan şi Obiecte de artă

Dr. !V, Kalinderu
Muzeul M ilitar
şi Naţional
Pinacoteca M unicipiu'ui
Muzeul
M unicipiului Bucureşti
Str. Renaşterii 3
clasică şi moderna
Parcul Carol
Pictură, sculptură, desene, B-tlul Lascar
gravuri Catargiu 21
Arheologie, preistorică,
doeumenţe, stampe, urba­
Cal. V ictoriei 117
nistică (R el. la trecutul
B u c. şi ju d . Ilfov)

Muzeul Naţional O biecte dc artă religioasă Str. Ştirbei Vodă 39

de Arte Religioase română gi picturi străine

4 Muzeul National
t ;
de Antichităţi
Muzeul Si mu
Muzeul Teodor Aman
(fosta locuinţă a artistului,
transformată în muzeu)
Muzeul
Toma Stelian
Pinacoteca Statului şi
Colecţia Grigorescu
A ntichităţi preistorice Str.V icto r Emanuel I I . >
şi greco-română Casa Macca
Pictu ră, sculptură, gravuri,
desene, medalii, cărţi rare S tr. D. A. Sturdza 8
P ictu ri, sculpturi, gravuri,
Str. C. A. Rosetti 8
desene
Artă populară, artă
modernă românească şl Şos, Kisseleff 8
străină, desene, gravuri etc.
Atheneul Român
P ictu ri gi sculpturi
Str. Franklin

Muzeul Botanic t Cotroceni 88

Grădina Botanică Cotroceni 88

Str. General
Colecţia Coinisiunii Monumentelor Istorice
B erthelot 28
(Icoane, m obilier, odoare, veşminte bisericeşti)
(Casa bisericii)

Colecţia Institutului Geologic Şos. K isseleS 2

Cabinetul Numismatic al Academiei Române Cal. V ictoriei 125

26
 MUZEE
Staţiile de
Taxa de
tramvaie Deschis pentru public
intrare
apropiate

Jo ia şi
6 Dum.
14-16 liber

Dum.
3, 7, 8, 12 şi sărb.
10-13 5 Lei

Jo ia şi
2, 19, 26 Dum.
10-13 14-16 liber

3, 19, 26
Jo ia , Dum. 10-15 liber
şi sărb. 10-16
Marţi a, Jo ia , 10-12 14-16
6 Dum. şi sărb. 9 -1 2 liber

Marţia, Jo ia , 10-12 14-16

12, 3, 20 Dum. şi sărb. 9 -1 2 14-17 5 Lei

Dum. şi sărb. 10-13

6, 15, 19, 20 Dum. şi sărb. 10-13 liber

In fiecare zi
6, 3, 12, 24 de lucru 9 -1 1-7 20 Lei
14-16 liber
Jo ia şi Dum. 10-13
In fiecare zi
15, 17, 19, 20 de lucru 9-1 1 -7 20 Lei
Jo ia şi Dum. 10-13 14-16 liber

5, 15, 17, 19 Jo ia şi Dum, 10-13 liber

5, 15, 16, 19 Marţia, Joia

şi Dum.
9 -1 2 15-17 liber

3, 19, 26 M arţia, Jo ia, 10-13 15-18 20 Lei

Dum. şi sărb.
M arţia, Jo ia
15, 16, 19, 20 şi Dum.
10-13 15-17 liber
In fiecare zi
14 de lucru 8 -1 3 15-18 liber

14 Zilnic 8 -1 3 15-18 liber

Se poate cerceta cu învoirea specială a directorului comi-
siunii în zilele de lucru între orele 11— 13. (O parte a
colecţiunii e adăpostită la Muzeul Toma Stelian)
Se poate vizita în zilele de lucru. între orele 9— 12 cu
3, 19, 26 învoire specială
Se poate cerceta în fiecare zi de lu cra. Marţa, Jo ia şi
Sâmbăta în tre orele 9— 12. Lunia, Miercurea şi Vinerea
între 3 — 6 d. m . Intrarea liberă

3* 27
 Grădini şi restaurante de vară.
„Colonada", „Vişoiu“, „Flora*\ JB uîet", toate în
Şoseaua K isse le ff; „Roata Lumii“, prel. D orobanţi;
„Luzana“, „Pariziana44. „Leul şi C ârnatul“, Str, 11
Iunie; „Monte Carlo“, în Grădina Cişm igiu; JDory-
P a r c “, P ia ţa Buzeşti 45—47 şi numeroase alte g ră­
dini m ici în toate cartierele oraşului.
Pensiuni*
„Select“, Str. Dr. Sion 5, S. I ( 1 persoană 5000—
7500 Lei, 2 pers. 7500—10-000 L ei); „Franek", B-dul
Take Io nes cu 1 2 , S. I I I ( 1 pers. 5000—7500 Lei,
2 pers. 8000 Lei); „Elisabeta Barba,s“, B-dul E lisa-
beta 6 , S. I (1 pers. 4500—7000 Lei, 2 pers. 8000 Lei).
Cafenele*
„Corso‘\ Calea V ictoriei 90; „Capşa“, Calea V ic­
toriei; „Royal“, Calea V ictoriei (colt cu Str.. C.
M iile); „Terminus", Calea V ictoriei 43; „Elite“f Str.
Lipscani. .
Teatre*
Teatrul National, P ia ţa T eatru lu i; Opera Ro­
mână, P ia ţa V a lte r M ărăcineanu; Regina Maria,
Spl. Independentei 1 (P iaţa Senatu lu i); Comedia,
Pas. Comedia; Vesel, B-dul E lisab eta; Exeelsior,
Str. S f . Dumitru. — R e v i s t e : T eatru l Majestic,
Pas. M ajestic; Alhambra, Str. C. M iile 14; C ără­
buş (teatru de vară), Str. Poincare 32; Jign ita,
Str, Negru Vodă.
B aru ri şi cabarete.
Zissu, Str. Şerban Vodă 5; Maxim Zig-Zag, S tr.
Otetelişianu 5; Ric-Rac, Str. Sf. Dum itru.
Cinematografe.
Trianon, Capitol, Regal, Vox, Femima, Boule-
levard-Palace, B-dul E lisab eta; Select, Rio, Forum ,
Calea V ictoriei; Roxy, Str. Lipscani; Marna, Calea
G riv iţei; Aro, B-dul Take Io nes cu.
Cluburi însemnate,
Jockey, Str. Episcopiei; Automobil-Club-Român,
Calea V ictoriei; Tinerimea, Pas. Comedia, etc.
Ministere*
Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Calea Victoriei 141 (P a­
latul Cantactrzino); Ministerul A facerilor Străine, Şos. Bona-
parte 1 (Palatul Sturdza); Ministerul A griculturii şi Domenii-

28 -
Ministerul A facerilor Străine

lor, B-dul Carol 2; Ministerul de Interne, Str. Ştirbei-Vodă 4;

Ministerul de Finanţe, Calea V ictoriei 111; Ministerul Ju sti­
ţiei, B-dul E lisabeta 35; Ministerul L u crărilo r Publice şi al
Comunicaţiilor, B-dul E lisabeta 27; Ministerul Industriei şi
Comerţului, Calea V ictoriei 157; Ministerul Cultelor şi A rte­
lor, Str. Gr-ral Berthelot 26; Ministerul Instrucţiunii Publice,
Str. Spiru Haret 12; Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocroti­
rilor Sociale, Calea Griviţei 64; Ministerul A p ărării Naţio­
nale, P iaţa V alter Mărăcineanu 5 (lângă Cişmigiu); Ministe­
ru l Armamentului, Str. Gr-ral Budişteanu 16.

Autorităti.
Prefectura judeţului Ilfov, Str. Ilfov 5;
Prefectura Poliţiei, Calea Victoriei 25;
Biroul Controlului Străinilor, Str. G-ral Tell 31:
Direcţia Generală a Siguranţei Statului. B-dul Pache;
Prim ăria Municipiului, Str. Niculae Filipescu 21;
P rim ăria Sectorului I. G a l b e n , Str. B atiştei 39:
P rim ăria Sectorului I I . N e g r u , S tr. Sf. V ineri 20;
P rim ăria Sectorului I I I . A l b a s t r u , Calea Rahovei;
P rim ăria Sectorului IV. V e r d e , Str. Banu Manta 9.

Justitie.
Baroul Ilfov, Calea Rahovei, în Palatul Ju stiţie i;
Corpul P ortăreilor, Calea Rahovei, în Palatul Ju stiţie i;
Tribunalul Ilfov, Calea Rahovei, în Palatul Ju s tiţie i şi Str,
Danielopol;
Curtea de Apel, Calea Rahovei, în Palatu l Ju s tiţie i;
Curtea do Casaţie şi Ju stiţie, Calea Rahovei, în Palatul
Ju stiţie i;
Judecătoria Ocol. I.. Str. Belvedere 1;
Judecătoria Ocol. II., Str. Cometa 49;

29
 Judecătoria Ocol. II I ., Str. C. A. Rosetti 28;
Ju d ecătoria Ocol. IV ., Str. Traian 196;
Ju d ecătoria Ocol. V., Str. Parfumului 2;
Ju d ecătoria Ocoî. VI., Str. S I E caterina 1;
Judecătoria Ocol. V II., Str. Mihai Vodă 30;
Judecătoria Ocol. V III., Str. Ştirbei Vodă 113;
Parchetul Trib. Ilfov, în Palatul Ju stiţie i, Calea Rahovei.

Administraţiile financiare din capitală şi

Percepţiile respective.
Sectorul I. G a l b e n .
în casări: Str. V iitor 45.
D irecte: Str. Benitto Mnssolini 21.
Indirecte: Str. Cantacuzino 13.
Percep ţii: I. Str. Londrei 35 bis.
I I . B-dul Brătianu 23.
V II. Str. Prof. Ursii 7.
V I I I . Str. Viitor 16.
Sectorul II. N e g r u.
în casări: Str. Mântuleasa 32.
Directe: Str. Calomfirescu 5, et. I.
Indirecte: Str. Calomfirescu 5, et. I I
P ercep ţii: I I I . Str. Lipscani 102.
IV . Calea Moşilor 156.
V. Str. Bradului 2.
V I. S tr. Roinulus 55.
I X . B-dul Pache 5.
X . Str. Cezar Boliac 42.
Sectorul I I I. A l b a s t r u .
în casări: Str. Bursei 5 parter.
Directe: Str. Bursei 5, et. I I .
Indirecte: Str. Bursei 5, et. IV .
Percepţii: X I . Str. Mihai Vodă 25.
X I I . Str. Carol 59.
X I I I . Str. Sabinelor 65.
X IV . Str. Nifon 18.
X X . S tr. Meteor 21.
Sectorul IV. V e r d e .
în casări: Calea Griviţei 217.
Directe: Str. B asarab ia 12, et. I.
Indirecte: Str. B asarab ia 12, et. I I .
Percep ţii: X V . Str. Popa Tatu 7.
X V I . Str. G-ral Berthelot 26.
X V I I . Calea Griviţei 307,
X V I I I . B-dul Col. M. Ghica 44.
X I X . Str. Edmont Grant 44.

U niversităţi şi Şcoli superioare.

F acu ltatea de filosofie, teologie, fizico-matematice, drept şi
farm acie, toate în clădirea universităţii din Bulevardul Ca­
rol I . ; Facu latea de medicină, Bulevardul Independenţei 8;
Facu ltatea de medicină veterinară, Splaiul Carol Davila;
Şcoala Politehnică, Calea Griviţei 13; Şcoala de arhitectură,
Strada B iserica Enei 5; Academia, comercială, P iaţa Lascar
Catargiu 6; Şcoala de agricultură, Aleea K isseleff 7; Şcoala
de mine, Calea Griviţei 132; Conservatorul de muzică şi artă
dramatică, Strada Ştirbei Vodă 57; Sem inarul pedagogic,
Calea Floreasea 47; Institutu l de ştiinţe comunale, Strada
Bursei 2; Şcoala de arte frumoase, Calea G riviţei 22; Şcoala
de arte şi meserii, Strada Polizu 11.

80
co
Str. Lipscani, Ia Banca Naţională
 Biblioteci.
'Academia Română, Calea Victoriei 135; Fundaţia Carol I.*
Calea Victoriei peste drum de Palatul R egal; Arhivele Sta­
tului, Str. A rhivei 4; Ateneul, Calea Victoriei — Piaţa Epis­
copiei; Maison des Francais, Piaţa Alexandru Lahovary. B i­
blioteca Ioan I. C. B rătianu, Str. B ise rica Amzei; Biblioteca
Maria Brezeanu; Biblioteca Casei Şcoalelor; Biblioteca F acu l­
tăţii Stud. în Medicină, etc.

Biserici.
Din numeroasele biserici ale capitalei, cităm numai pe cele
mai însemnate. Româno-ortodoxe: P atriarhia, Aleea Mitropo­
liei; B iserica Antim, Str. Antim 19; B isericile lui Bucur şi
Radu Vodă, Str. Radu Vodă; B iserica Stavropoleos, Str.
Stavropoleos, în dosul Poştei Centrale; B iserica Amzei, Str.
B iserica Amzei; Domnita B ălaşa, Calea Rahovei; Sf. Spiri-
don, Calea Şerban Vodă. Greco-catolică: Str. Polonă 59; B ise­
rica Italian ă, B-dul Brătianu 30. Komano-catolică: Catedrala
Sf. losif, Str. G-ral Berthelot 17. Biserici protestante evang.
C. A.: Str. Luterană 12; evang. ref.: Str. Luterană 8. B ise ­
rica Anglicană, Str. Gh. Chitu. Biserici ortodoxe străine:
Armenească, B-dul Carol 41; Bulgărească, Calea Călăraşi 12;
Grecească, B-dul Pache Protopopescu 1; Rusească, Str. B u r ­
sei 7; Albaneză, Str. Poincare 20. Temple şi Sinagogi: Str.
Sf. Vineri şi Str. Sinagoga 11; Str. Negru Vodă (spaniolă).
Templul Adventiştilor: Str. Labirint 116.

B ăi publice.
B aia „C entrală", Str. B iserica Enei Nr. 10; „E foriei“, B-dul
Elisabeta Nr. 5; „G riviţa", Str. S f-ţii Voievozi Nr. 1; Dr. Alex.
Mirea, Str. Italian ă Nr. 4.

Ştranduri.
Ştrandul Kisseleff, Şos. K isseleff; Basinul eu valuri ,,Lido“
B-dul Brătianu; Basinul „Tirul**, Str. Apolodor 2; Basinul
Prim ăriei sect. I I I . Albastru, B-dul Maria (La Rond).

Sanatorii şi spitale.
Sanatoriul Dr. Antoniu, Str. Arh. Mincu Nr. 57 (Şos. Kis
seleff); Brâncovenesc, Str. Bibescu Vodă Nr. 3; „Central4*,
Calea Călăraşi Nr. 20; Dr. Cosmutza, Str. Aurel Vlaicu Nr. 162;
„Filaret** pt. tubereuloşi, Şos. Viilor Nr. 90 (sub conducerea
Dr. S. Irimescu); „Diaconeselor“ , Şos. Ştefan cel Mare Nr. 49;
Gerota D. B-dul Ferdinand Nr. 50; M ilitar, Calea Şerban Vodă
Nr. 218; Saint Vincent de Paul, Şos. Jia n u Nr. 38; Poap
C, F. R., Str. Arh. Mincu Nr. 5; Sanatoriul de Ofiţeri Elena
E raclide, Calea Plevnei Nr, 112; Sf. Elisabeta, Şos. K isseleff
Nr. 8; Smărăndescu Mihail, Str. Buzeşti Nr. 14; Sanatoriul
Surorilor de Caritate, B-dul Col. Mihail Ghica Nr. 57. —
Spitale: „Aşezămintele M, S. Elena**, Str. Ştirbei Vodă Nr. 86;
Brâncovenesc, B-dul Maria Nr. 18; Central de boli nervoase
şi mintale, Şos. Bucureşti-Berceni; Central prof. Dr. I. Canta­
cuzino, S-dela Lahovary Nr. 7; Colentina, Şos. Ştefan cel Mare
Nr. 59; Colţea, Str. Colţei Nr, 30; Filantropia, Şos. Col. Mihail
Ghica Nr. 5; Institutul Medico - Chirurgical, B-dul D acia
Nr. 25; Iubirea de Oameni, Str. Mircea Vodă Nr. 51; M ilitar
Centra], Regina Elisabeta, Str. G-ral Anghelescu Nr. 88; Pan-
telimon, Şoseaua Pantelimon; Spitalul de Copii, Str. Gr.

32
Alexandrescu Nr. 29; Serviciul de boli contagioase, Calea
Plevnei Nr. 21; Spitalul de Mecanoteraşie al Asociaţiei Patro­
nale, Calea Floreasca Nr 8; Spitalul ae Urgentă, Spl. Inde­
pendenţei Nr. 19; Veterinar M ilitar, Str. Plevnei Nr. 141;
W iting, Str. W iting Nr. 2; Noua Maternitate, Str. Traian.

Medici specialişti.
Chirurgie:
Prof. Universitar Dr. Iacobovici, Str. Caragiale Nr. 9; Prof.
Universitar Dr. Hortolomei N., Str. Masaryk Nr. 34; Prof.
Dr. Bălăcescu, Str. N. Bălcescu Nr. 38; Dr. Burghele Theo-
dor, Str, Sf. Spiridon 7; Dr. Coja, asist, univ., B-dul Take
lonescu Nr. 12; Dr. Christide, conferenţiar universitar,
Director al Sanatoriului „Brâncovenesc“, Str. Berzei Nr. 65.
(Consult.: seara dela orele 6—8. Telef.: 3—0436); Dr. Grliiţescu,
docent, medic de spital la „Colţea“ pentru chirurgie şi gyne-
cologie. (Consult.: Str. Cobăleeseu Nr. 50, dela 4—6. Telef.:
3—59—15).

Genito-urinare, piele, rinichi şi venerice:

Prof. universitar Nicolau, Str. Boteanu Nr. 6; Dr. Banciu,
Str. N. Bălcescu Nr. 7; Dr. Sergiescu, Calea Moşilor Nr. 69;
Dr. Botwinik, specializat la Berlin (spitalele Charite şi
Virkow). Raze ultraviolete şi diatermie. Consult.: P iaţa
Rosetti Nr. 6, dela 12—2 şi dela 6—8. Telef.: 3—84—11; Dr.
Traian Katz-Galaţi, specializat în boli şi operaţiuni genito-
urinare. Fost asistent al clinicei Urologice din Viena (Prim.
Lichtenstern), B erlin (Prof. von Lichtenberg) şi Budapesta
(Prof. von Illyes). Instalaţiune Roentgen pt. rinichi şi bă­
şică, diatermie şi laborator. Consult.: B-dul Carol Nr. 30,
dela 12—1 şi dela 5—7, Telef.: 3.55.02; Dr. I. Schmitzer,

Palatul Societăţii de asigurare generală

 Str. Câmpineanu Nr. 6; Dr. Frederic Biichler, Str. Brezo-
ianu 9/III (10—-1 şi dela 4—7). Telef.: 359—22); fost asistent
la spitalul Yirkow din B erlin. Diatermie, raze ultraviolete,
uretroscopie, ultramieroscopie.

Boli interne:
Prof. universitar Daniel Danielopol, P iaţa Cantacu-
zino 3; Prof. universitar Dr. Lupu, B-dul D acia 41; Prof.
universitar Nanu Muscel, Piaţa Lascar Catargiu 4; Prof.
universitar Gheorghe Băltăceanu, Str. N. Bălcescu 32;
Dr. C. C. D um itriu; Dr. Gh. Litarczek, Culmea Nouă 2;
Dr. E . Cociaşu, asistent universitar, şef de lucrări la I n ­
stitutul balneologie, specializat în boli interne, stomac, in­
testine şi de nutriţie. Consult.: Str. Caragiale 9, zilnic
dela 2—4. Telef.: 2—46—28; Dr. Haralamb Angheleseu, docent
universitar, medic de spital. Consult.; Str. Aviator Sănă-
tescu 52. Telef.: 3—88—03.

Interne, piept:
Dr. S. Irimescu, director general al Asociaţiei pentru
profilaxia tuberculozei, Dr. şef al Sanatoriului „ F ila re t“ .
Consultaţi uni Sanatoriul „ F ila re t“ (Şoseaua V iilor Nr. 90),
dela 11—1 şi dela 4—6. Telef.: 3—69—40; Dr. Haralamb
Anghelescu, docent universitar, medic spital. Consult.:
Str. Aviator Sănătescu 52, dela 5—7. Telef.: 3—88—03;
Dr. M. Braunstein, fost medic al E foriei Spitalelor civile
şi al serv. de boli de plămâni la Sanatoriul „ F ila re t“ . Con­
sult.: Str. Col. Orero 22, dela 3—5. Telef.: 3—64—49.

Mânioşi, boli de femei:

Prof. universitar Dr. Gheorghiu, P iaţa Lahovary 3; Prof.
universitar Daniel, Str. N. Filipescu 30; Dr. Şoimaru, Str.
B atiştei 32; Dr. Săvulescu, B-dul Dacia 23b; Dr. Golden-
berg B ay ler, docent universitar, Calea Moşilor 224; Dr. Aro-
novici, Str. Transilvaniei 3; Dr. I . C. Garoiu, docent uni­
versitar. Consult.: Str. Franklin fi, dela 3—5. Telef.:
3—67—46; Dr. Anna B. Colaru, fostă asistentă în clini-
cile berlineze, boli de femei şi nutriţie, d eranjări nervoase
şi psihoanalize. Consult.: Str. Mitropolit Ghenadie Petrescu
(Labirint) 103, dela 10—1 şi dela 4—7; Dr. medic S. Schăfer,
fost asistent la clinica de obstetrică şi gyiiecologie a Uni­
versităţilor din B erlin şi Leipzig, Str. Brezoianu 9. Con­
sult.: 12—1 şi dela 4—7. Telef.: 3—06-83.

Nas, gât, urechi:

Prof. universitar Meţianu, Calea Griviţei 11; Dr. Teţiu
Toan, Str. Dionisie 50; Dr. D. Popovici, Str. B is. Amzei;
Dr. Antal M. S.. fost asistent al clinicei pentru boli de
nas, gât şi urechi a U niversităţii Charite din B erlin. Con­
sult,: Str, Maria lîosetti 45, dela 3—7. Telef.: 2—06—54; Dr.
Alex. Costiniu. Consult.: B-dul Take Ionescu 12, dela
3 -7 . Telef.: 2—47—53.

Boli nervoase:
Prof. universitar Parhon, Str. Luterană 3; Prof. univer­
sitar Dr. Petre Tomescu, Str. Olari 15; Dr. Petre Pitulescu,
Str. Episcopiei 2; Dr. C. Vlad, docent universitar, boli de
nervi, psihoanaliză. Consult.: Str. Frumoasă 34, dela 5—7.
Telef.; 2—75—58; Dr. Marinescu-Băloiu, conferenţiar univer-

34
Sala de şedinţe din palatul Chrissoveloni

sitar, fost asistent al clinicelor de psihoanaliză şi boli

nervoase a Universităţii din B erlin. Consult.: Calea V ic­
toriei 148, dela 1—2 şi dela 5—8. Telef.: 4—13—17; Dr. I. V.
Bistriceanu, docent universitar, electroterapie. Consult.:
Str. Cobălceseu 36, dela 3—7. Telef.: 3—86—57.

B o ii de ochi:
Prof. universitar Dr. Manolescu Dim itrie, B-dul Domni­
ţei 10; Dr. N. Răzvan, agregat universitar, Str. Ju les Mi-
chelet 15; Dr. Silica Nicolau, Str. Washington 14.

Radiologie:
Dr. X. Jo v in , docent universitar, şef de lucrări pentru
radiologie şi radiumterapie în spitalul „Colţea**. Consult.:
B-dul Dacia 19, dela 3—5. Telef.: 2—OS—08; Dr. G, Seve-
reanu, conferenţiar universitar, medic primar în spitalul
„Colţea“ . Consult.: Str. Câmpineanu 27. „Institut pentru
vindecarea cancerului prin radium“ ; Dr. S. Sfinţescu,
medic primar (raze ultraviolete-diatermie). Consult.: B-dul
Talte lonescu 7 (Lido), dela 4—7. Telef.: 2—35—67.

Cosmetica medicală:
Dr. F. Buchler, Str. Brezoiahu fl. Consult.: dela 11—1 şi
5—8. Telef.: 3—59—22. Sub conducerea unui doctor şi a unei
doctoriţe, specializaţi în dermatologie, sfaturi şi în g rijiri
în toate tărâm urile cosmeticei.

Medici dentişti:
Dr. B ârlea, Str. Cantacuzino 54; Dr„ J . Wiegenfeld, spe­
cialist stomatolog chirurg. Consult.: Str. Luterană 21, zil­
nic înainte şi după amiază; Dr. F e lix Clemens, specialist

35
 stomatolog chirurg. Consult.: Calea G riviţei 33, înainte şi
după amiază. T elef.: 3—39—20; Dr. N. Duţescu, specialist
stomatolog chiru rg. Consult,: Str. Cobălcescu 5, dela 3—7;
Dr. Silber-K asp y. Consult.: B-dul Carol 34. T elef.: 3—94—78;
Dr. X. Cotei, diplomat a l F a c u ltă ţii de medicină şi fost
asistent al clinicei stomatologice şi odontologice din Odesa,
Str. C. A. Rosetti 10; Dr. B . Bram m , Pas. Im o b ilia ra (Calea
V icto riei); Dr. W ilhelm Schiel, diplomat din Ziirich şi
Miinchen. Consult.: S tr. G-ral Budişteanu 30, dela 9—12 şi
dela 3—7.

Dentişti:
Niţescu V. Nicolae, chirurg-dentist, Str. Popa Rusu 22;
Fessler, B-dul B ră tia n u 7; Rudolf Bezchleba, Calea V ic ­
toriei 38; Eberhard Hans Schulze, S tr. G-ral Angheleseu 79b.
T elef.: 3—46—93. D entist diplomat. Membru în Asociaţia
dentiştilor germani.

Laboratoare de analize medicale:

Dr. Spiru Constant in eseu, Str. R eg ală 4: D r. V. Cio-
călteu & Lăzărescu, Calea V ictoriei 33 (Casa F r a s c a ti);
Dr, Sander, Str. A ristide B rian d (Regală) 7/1.

Institutul de F i z i c o t e r a p i e

„O CT O Z O N“ T ra te a z ă : artritismul, a b ce se le , guta, reu m atism ele,

sciatica, lu m b ag o, anem ia, metrita, nevralg iile, scro-
fuloza, u lc e re le v a rico a se etc.
Tratam ent ziln ic în tre 8 — 1 şi 4 — 7.

B-dulTalce Ionescu12, Palatul Asigurarea Rom ânească

Bănci, fabrici şi magazine recomandabile.

Camere de com erţ.
Camera de Comerţ şi Industrie, Str. B u rsei 4; Camera de
Comerţ Româno-Germană, Calea G riviţei 23; Cam era de Co­
m erţ Englezo-Română, S tr . S f. Constantin 8; Camera de Co­
m erţ Rom âno-Belgiană, Str. B u rse i 4; Camera de Comerţ Ro-
m âno-Italiană, Str. Melodiei 1.

Bănci.
B anca Naţională a României, Str. Lipscani 7; B anca Ro­
m ânească, Str. Sm ârdan 5; B anca Comercială Rom ână, Str.
Sm ârdan; B anca de Credit Român, S tr. Stavropoleos 6; B anca
Urbană, Calea V ictoriei 7; B anca Chrissoveloni, Str.
Lipscani 16; B anca Comercială Italian ă Rom ână, S tr. B u r ­
sei 2; Societatea B an cară, S tr. Lipscani 33; B an ca de Scont»
Str. Lipscani 5; Bank of Roum ania Ltd., S tr. Marconi 1;
B anca Anglo-Cehosl. de Credit, P ra g a , Calea V icto riei 31;
B an ca Albina, Sibiu, F ilia la : Str. E d gar Quinet 6; B anca
B asarabiei, F ilia la : Str. Lipscani 20.

86
 Industria.
B ucureştiul este cel mai important centru de organizare
industrială a tă rii. Sediul „Uniunii Generale a Industriaşilor
din Rom ânia (U. G. I. R .), cea mai de seamă organizaţie a
industriei româneşti. Uniunea are 1200 de m em bri; organi-
zaţiuni regionale la Tim işoara, A rad, Braşov, C lu j, Cernăuţi,
Târgu l Mureş. Uniunea are mai multe secţiuni a filiate :
Uniunea In d u striilor M etalurgice şi M iniere din Rom ânia,
Str. P ita r Moş 3; A sociaţia Indu striaşilor de Petrol din R o­
mânia, Str. General Budişteanu 11; Sindicatul Spirtulu i S, A .;
Sindicatul F a b ricilo r de Drojdie presată din Rom ânia; S in ­
dicatul Patronilor de A rte G rafice; Uniunea Industriei
Forestiere din Rom ânia.
Cele mai însem nate întreprinderi industriale din cap i­
ta lă sunt:
F a b rici de maşini şl industrii m etalu rgice: F ab rica de
locomotive N. M alaxa, H alta T itan ; Noua Societate a ate­
lierelor „Vulcan**, fa b rică de m aşini şi vagoane S. A.,
Str. Honzig 19; Uzinele m etalurgice „L em aitre“ , pentru
industria fierulu i S. A., Calea V ăcăreşti 229; E . W olf
S. A, R ., Str. Dr. Istra te 7; F a b r ic a de maşini Dumitru
Voina, Câmpul Moşilor 25; Uzinele M etalurgice „G riv iţa 4
S. A .; F r a ţ i i Goldenberg, Str. F a b rice i 18; „Metalloglobus**
s. a., Str. F â n tâ n ică 46; Rudolf Schmidt & Co., F a b r ic ă de
pile şi unelte S. A. R ., B-dul A l. Ion Cuza 56; „Sem ănă-
toarea“ S. A. R. a A gricultorilor pentru procurarea de maşini
agricole, S tr. Dorobanţi 59; „ F ic h e t“ S. 'A. R ., Str. Hon­
zig 21; Leonida & Co. S. A,, A telier de rep araţii pentru
automobile, Şos. Jia n u 18; Uzinele Române, Şos. V itan 246;
Gaiser R . & Co., industrie m etalurgică, Calea G rivitei 138;
M etalurgia S. Hornstein şi Co. S. A., Şos. B asarab 31.
Industrii electro-tehnice: Soc. G-lă Gaz şi E le ctricita te ,
B-dul Dinicu Golescu 1; „Tudor“ , S o c ie ta te ,Anonimă pentru
fab ricarea acum ulatorilor electrici, P rel. Dorobanţilor 103—
105; „Electrica**, Matei Millo 15; „Hidroelectrica**, Câm-
pineanu 48; „Stan d ard ", E le c tric a Rom ână S. A., Calea
V ictoriei. P alatu l Telefoanelor; „A. E . G.“ , Calea G rivi­
tei 3; ,,'Asea“ , Sm ârdan 7; „B row n-B overi4*, p ita r Moş 21;
„Siemensi-Schuckert“ , Societate E le ctrică , S tr. C. A. Ro-
setti 27.
Industrii textile: Soc. Rom. pt. In d u stria de Bum bac
S. A., Splaiu l U nirei 174, 90 şi Şos. V iilo r 56; F a b r ic a I n ­
dustria Iu tei, Sp ătaru l P red a 5; Fabric-a de Tricotage,
Apele M inerale 15; F a b r ic a Rom ână Bum bac, Colentina 88;
„T exo“, F a b ricile Unite de Tricotage, S tr. Sabinelor 6—8;
„Dâm bovita1*, Ţesătorie m ecanică, Calea Dudeşti 188;
„Franco-R om ână“ B irm an & F i i , S tr . S f-ţii Apostoli 83;
„Iaquard**, F a b ric ă de produse textile, S tr. Pandurilor 18;
•Fabrică de Tricotage, Str. V erzişor 22; Tesătoria M ecanică
şi F râ n g h ie ria din Bucureşti S. A. D raghiceanu Christescu
& Comp., Şoseaua B onaparte 45; Coddington & Lamb Ltd.,
Şoseaua Colentina 88; Industria T e x tilă Rom ână Norbert
Ju ste r, 13 Septem vrie 82; F a b r ic a Rom. M ătăsuri Tre-
bitsch & F i i , S tr . Călăraşi 169—171; „M io ara" S. 'A. R.
pentru industria te x tilă , Şoseaua Ian cu lu i 44; „G allia‘%
F a b ric ă de Mătase, Şoseaua V itan 248; „ L y o n V , Industrie
şi comerţ de Ţesătu ri, Calea Dudeşti 186; „Seta**, F a b ric a
de Mătase, S tr. L ân ăriei 80; Indu stria M ătasei S. A. R „
Str. Locotenent-Col. Papazoglu 34; Dr, Cerkez Ştefan, Miron
Costin 7; „Adesgo*4, fab rică de ciorapi, Calea Şerban
Vodă 220.

37
 In d u strii chim ico: „ In d u stria Chimică R o m â n ă ", fa b ric ă
de articole de cauciuc, Şos. P an d u rilo r 71; „S. P . I . C.*\
Soc. An. Rom. pentru ind u stria ch im ică, S t r . Zidurile
în tre vii 11; „ P h e n ix " , U leiuri vegetale, S tr. Sp ătaru l
P re d a 10; „ V u ltu r 4*, fa b r ic ă de u leiu ri vegetale, Şoseaua
V iilo r 85—87; „Leul** S. A ., fa b ric ă de produse chim ice,
Calea Plevnei 204; S te u e r & F ried lan d er, fa b ric ă de uleiu ri
şi esenţe eterice, S tr. U n irei 11; Zimmer & Oo., S tr. S p ă ­
ta ru l P red a 18; „ F o r tu n a 4* u leiu ri vegetale, Calea R ah o­
vei 240; „ A ce tile n a“ , Şos. V itan 60 bis; „ O x ig e n u l", S tr.
L aborator 49; „C oroana", fa b rică de vopsele şi lacu ri, Ca­
lea 13 Septem vrie 192; „D ia n a “ , S tr. B is e r ic a E n e i 11 bis;
F a b r ic ile Rom âne U nite, Calea 13 Septem vrie 161; „H er-
m es", u leiu ri vegetale, Şos. g ă r ii Obor; ,,L a d y ", fa b rică
de p arfu m u ri E . Z aharia, Str. Popa Nan 181; „Legrain*\
S tr. Oetavian 2; D r. W ander S. A., fa b ric ă de preparate
farm aceu tice şi dietetice, S tr . Cazărm ei 89.
Industria de încălţăm in te şi p ielărie: D. M ociorniţă, S tr .
Apele M in erale 31—33; „ T a lp a " , S tr. T ă b ă c a r i 8; T ă b ă c ă r ia
Naţională N. P ro d an o ff & Coşar, S tr. V erzişori 22; C. N.
Tripo & F i i , fa b ric ă de p ielărie, S tr. A batorulu i 34; „B ou ­
r u l " , fa b rică de p ielărie, S tr. T ă b ă c a r i 54; „N o rm a", fa b ric ă
de în călţăm in te , S tr. 11 Iu n ie 50.
In d u stria de b ău tu ri spirtoase: „C o len tin a" s, a., fa b ric ă
glucoză amidon şp irt, F lo re a se a 53; F a b r ic a de bere „ B r a g a -
d ir u ", Calea R ah ovei 15; F a b r ic a de bere „ L u th e r " , Şos. B a ­
sarab 46; ,/Azuga‘V A te lie ru lu i 25; „ B e r e z a " , Calea Şerban
Vodă 180; Mott & F ils , Şam panie şi vinu ri în bu telii, S tr.
P u ţu cu apă reee 53—57; P iv n iţe le R h ein & Co. „A z u g a ",
S tr. G. Manolescu 10—12; P. D. R. P iv n iţe le „ B re sso n ", Str.
D r. F e l i x 53; D is tile r iile R om ân eşti, B ă n e a sa ; F a b r ic a de
sp irt, P a s a ju l Comediei; B asilescu , Şam panie, B u cu re ştii
Noi; P iv n iţe le Ş tirb e i, Calea V ic to r ie i; „D ealul Z o rilo r",
B -dul L a sca r Catargiu.
In d u stria alim en tară: „M oara C o m ercială", S . A , R ., Şos.
Ş te fa n cel M are 63; M oara „C olen tin a", Şos. Ş te fa n cel
M are; M oara „ D eceb al", Calea R ahovei 278; „M oara „As-
san “ , Şos. Ştefan cel M are 139; M oara şi F a b r ic a de P â in e
„ H e rd a n ", Şos. B a s a ra b 15; „Gagel**, fa b ric ă de pâine, S tr.
P u ţu cu apă rece 41—43; N. Ştefăn escu -G riv iţa, fa b ric ă de
conserve, S tr. L â n ă rie i 97; F r a ţ i i Solacolu, fa b ric ă de pro­
duse făinoase, Calea M oşilor 134; „ S t e lla " S. A ., fost S tai-
covici, Econom u & Co., fa b r ic ă de conserve, Calea Şerban
Vodă 225; „ F lo r a " , fa b ric ă de conserve* Şos. V iilo r 55—65;
L ă p tă ria „ A u ro ra ", S tr. g ă r ii Obor; Heinrich. F r â n t & F i i ,
Şos. V iilo r 20; F a b r ic a de m ezeluri Rochus F - ţ i i , T ă b ă ­
c a r i 10.
F a b ric i de bomboane: „ Z am fireseu ", S tr. Honzig 11; „ R e ­
gina M a r ia " , S tr. Oetavian 42—48; „ S u ch a rd ", S tr. T ra ia n
59—63; „C ap şa", Şos. V iilo r 28.
M an u factu ră de tu tu n: „Belvedere** (a Cassei Autonome
a Monopolurilor R eg a tu lu i R om âniei), B-dul R e g ie i.
In d u stria h ârtiei şi a tip aru lu i: „C artea Românească**
S. A ., Şos. B o n ap arte 58—60; „ L u c e a fă r u l", S tr. G-ral Dona
(fostă Numa P o m p iliu j; Socec & Co., In stitu t de a rte g r a ­
fice , Calea V ic to rie i 13; „ Im p rim eriile Rom âne U n ite",
S tr . Câmpineanu 1; Gobl & F ii, S tr. R e g a lă 10.
 Magazine.
Articole dc modă pt. domni: Mathias Neuwirth, casă fondată
în 1865: croitorie, lingerie, p ălării, mănuşi. Furnizor al
Curţii Regale Române, Calea V ictoriei 93; BrummeX
S. A., Calea V ictoriei 56 (vis-â-vis de Teatrul Naţio­
nal); S. Georges, furnizor al Curţii R egale, Calea V ic­
toriei 56; Alony & Co., magazin special pt. cravate,.
Calea V ictoriei 33 (Casa Frascati).
Croitori pt. domni: Gică Hristescu, Str. A lex. Lahovary 5;
Valeriu, Str. C. A. Rosetti 5; Carol Czanek, Calea V ic­
toriei 47.
P ostăvării: Gl. Sch leşin ger succ., Calea V ictoriei 31.
încălţăm inte: Schul, Calea V ictoriei 45; G-. Ene Filipescu»
Calea Victoriei 26; Nelu Mihăilescu. Calea Victoriei 22.
B lăn ării: H. Reich (blănării fine), furnizor al Curţii Regale,

89
 Centrala Str, Sfinţilor 19/27 (Sucursala Calea Victo­
riei 86); Iacobsohn, Str. Carol 42; Kamerling, Str, Sfin­
ţilor 11.
Articole de artă, cadouri şi antichităţi: Djabourov, Calea Vic­
toriei 45; Galeries „Lafayette“, Calea Victoriei 13; Ba-
ras Jean, Calea Victoriei 72; Loebel&Lindemann, Calea
Victoriei 45; Pforzheim, Str, Colţei 6; Depozitul Pascu,
Str. Sf. Vineri 15.
Genţi şi articole de pielărie: Djabourov, Calea Victoriei 75.
Mobile: Lengyel Laurenţiu, Calea Victoriei 78; Szekely & RetI,
Calea Victoriei 66; Lindemann & Loebel, Calea Vic­
toriei 45.
Articole de sport şi voiaj: Galeries „Lafayette1*, Calea Vic­
toriei 13; Djabourov, Calea Victoriei 75.
Librării: „Cartea Românească'*, B-dul Carol I. 3—5; Socec
& Co. S. A„ Calea Victoriei 13; „Hasefer“, Str. Eugen
Carada 7; Librăria Birourilor, Calea Victoriei 78;
,,Cartea de Aur“, Calea. Victoriei 51; Alcalay & Co.,
Calea Victoriei 27.
Coafori pt. dame: Ionică, Str. Episcopiei 3 (coaforul Curţii
Regale); Dortheimer, Calea Victoriei 50 (Institut de
îmfrumuseţare şi articole de droguerie).
Maşini de scris: ,,Remington“, reprezentant general pt. Ro­
mânia: Nieolae Ivanovici, Bucureşti, Pasajul Vilacros.
Telef.; 4—06—30.
Delicatese: Consumul „Athenee Palace“, Calea Victoriei 94
(hotel „Athenee Palace“). Telef,: 4—06—69,
Lucru de mână: Weisz & Co., Calea Victoriei 17.
Articole fotografice şi optice: Foto-Sport. Jean H. Vernescu,
Calea Victoriei 60 şi Str. Câmpineanu 6,
Institute de îmfrumuseţare: Dortheimer, Calea Victoriei 50.
Ateliere de vulcanizare: Baron & Mueller (succ. Baron & Ca-
sada), Str. Slătineanu 5 (fostă Nisip ari), casă fondată
în anul 1907. Telef.: 2—16—75.
Industria casnică: ,,La Pansea**, Calea Victoriei 39: rochii ro­
mâneşti, lingerie, lucru de mână, bluze, raion special
de „Corsete**; „Leliţa**, Calea Victoriei 47 (lângă Pa­
latul Regal): Expoziţie de vânzarea produselor casnice
româneşti. Prima sursă. Preturi ieftine.
Magazin special de icre negre: „Caviar‘% singurul magazin
de icre negre direct din Delta Dunării: engros, detail
şi export, Str, Franklin; Luchian, Str. Wilson 2 (vis-
â-vis de Palatul Regal). Telef.: 3—73>—99.

Cele mai bogate asortimente de haine

pentru domni, dame şi copii, numai ia
m agazinele S o c ie tă ţii Anonim e

Cehoslovaca
_ _4* B -dul E lisa b e ta 8—10 / C a le a G riviţei 159
JDUCWi&Şll>f S tra d a B e rz e i 100—102. ■1

40
 Vămi*
\ nmi ii I j ii rii ilr Norii, pentru bagaje, Calea Griviţei.
■ ..r„Miri. pentru colete poştale, Str. Mihai Vodă.
\ ...... ..I nti i'po'/ltci, pentru colete C. F. R. Calea Rahovei.
\ .... ..Ohor, pentru colete C. F. R., Str. Fântânica.

I t /.n (lunile consulatele străine în Bucureşti,

**n*iii iii t ii i Albaniei, Str, Stavropol 6.
'illlHII lutul Argentinei, Str. Regală 8.
<‘ |l Jt ( l l J I I C U Argentinei, Str. Exarcu 8.
■crii (lunca A ustriacă, Str. Wilson 9.
Inimii lutul Austriac, Str. Wilson 9.
.r j.a( hiiU'H Belgiană, B-dul Dacia 32.
Iu i i h i i I h I u l Belgian, Calea Văcăreşti 229.
iiikiii Braziliei, B-dul Dacia 28.
iisjt ii |Iu Ucu Britanică Str. Ju l. Michelet 24.
.<(■ l l ( l M I U ‘ lt llulgarâ, Str. Vasile Lascăr 34.
.< | II ( I m ira Cehoslovacă, Str. Vasile Lascăr 45.
l O I t M l l I u t l l l Cehoslovac, Str. Vasile Lascăr 45.
ii'Hh ( I ti u c u Chilei, Str. Regală 4.
l o i l H I l h l t l l l Chilei, Str. Romulus 45
-o h m i l u t u l Danemarcei, Str. Roma 36.
u ' u u t i u n e a Egipteană, Str. Cobălcescu 1.
‘ui lHI l l at ul Egiptean, Str. Cobălcescu 1.
a r g a ţ i u n e a Elveţiană, Str. Pitar Moş 10.
'(UI HII leitul Francez, B-dul Carol 18.
atgutlunca Franceză, Str. Lascar Catargiu 13.
'iinMilal.nl German, Str. Victor Emanuel 1.
.ir; ii ( l u n e a Germană, Str. Victor Emanuel 1.
ÎOIINII l u t u l Greeiei, B-dul Pache 5.
ii'icutl unea Greciei, B-dul Pache 5.
loiiHulutul Italian, Calea Victoriei.
lunea Italiană, Str. Victor Emanuel 7.
<rgaţiunca Japoniei, Str_ G. Cantacuzino 31.
u^gu(lunea Jugoslavă, Calea Dorobanţilor 34.
Consulatul Letoniei, Calea Călăraşilor 30.
Consulatul Luxenburg, Str. Sf-ţii Voievozi 43.
i(‘naţiunea Olandei, Str. Robert de Fleurs 15.
C o n s u l a t u l Olandei, Str. A. D. Xenopol 5.
.egaţiunea Persiei, B-dul Elisabeta 89.
Consulatul Polon, Str. Polonă 27.
jegaţiunea Polonă, Aleea Alexandru 21.
jegafiunea Portugaliei, Str. Romulus 53.
je^aţlunea Spaniei, Str. Orlando 6.
Consulatul Spaniei, Str. Romulus 45.
jegaţiunea Suediei, Şoseaua Kisseleff 12.
Consulatul Suediei, B-dul Carol 35.
atgnjiunea Statelor Unite, Str. Povernei 1.
Consulatul Statelor Unite; Str. Dr. Lueger 11.
Consulatul Turciei, Str. Episcopiei 6.
jegaţiunea Turcă, Str. Negustori lb.
iCgaţiunea Ucraineană, Str. Minotaurului 7.
Consulatul Uruguai, Str. Caragiale 15.
a*nat lunea Ungară. Str. Boteanu 4.
\ 41
 Terenuri sportive.
(In paranteze se indică tramvaiele şi liniile de autobusuri
spre terenurile respective.)
Săli de gimnastică.
Societatea Română de Arme şi Gimnastică „Tirul",
Splaiul Independentei (3, 7, 8, 12, 25); Societatea „Turn-
verein“, Str. Brezoianu 6; Societatea „Aurora", Str. Mircea
Vodă 20 (2, 16); Societatea „înainte", Sala de Gimnastică
Liceul Lazăr, B-dul Elisabeta (14, 24); Oficiul Naţional de
Educaţie Fizică, Str. Maior Ene 4 (7, 25); Sala „Lancia",
Pasajul Comedia, Teatrul Majestic.
Şcoli de gimnastică, ritm ică şi dans.
D-na Leria Nicky Cucu, B-dul Lascar Catargiu; D-na
Floria Capsali, Str. Luterană; D-na Sibille, Piaţa Al.
Lahovary.
Săli de scrimă.
„Sala „Cercului M ilitar", Prof. Lt. Pipart, Str. Sărin­
dar 1 (14, 24); Societatea Română de Arme şi Gimnastică
„Tirul“, Splaiul Independenţei 1; „Jockey-Club",. Pro­
fesor Nicolau, Str. Episcopiei (15, 20); Clubul „Tinerimea",
Calea Victoriei, Pasajul Comedia, Profesor Panescu; Prof.
Sc. Atanasiu, Str. Bursei 4 (15, 16, 19, 20); ,,0. N. E. F "
Str. Maior Ene, Prof. Chinie şi Popescu; Sala Prof. Virgil
Pellegrini, Str. Biserica Enei 10 bis.
Săli de box şi cultură fizică.
„C. F. R .‘\ Gara de Nord, et. IV., Prof. U. Lancia; Sala
„Lucian Popescu", Str. Vasile Boerescu 3, Prof. L. Po-
peseu; Sala Jean Constantineseu, Str. Claudiu 16, Prof.
Cr. Negrilă; Societatea de Arme şi Gimnastică „Tirul",
Splaiul Independenţei 1, Prof. Ch. Dan; Sala „Maj estic",
Pasajul Comedia, Calea Victoriei, Prof. U. Lancia;^ Sala
„Macabi" Barascheum, Str. luliu Barasch; Sala „Ringul"
Constructori, B-dul Maria 28, Prof. D. Pavelescu; „Herdan
Sporting Club", Hotel „Astoria", B-dnl Elisabeta 18, Prof.
M. Spakov; ,,Y. M. C. A. £, Str. Massarik 13, Prof. D. Teică;
„Turda", Sala Dacia Traiană, B-dul Maria 40; Sala
„Ilona", Str. Viorele 32, Prof. V. Stoian; Sporting Club
Român „ONEF", Str. Maior Ene 4, Prof. P. Alexandrescu;
Sala „Viforul D acia", Str. Ştefan cel Mare 43.
Terenuri de tennis.
„Tennis-Club Român", Str. Mih. Kogălnieeanu 44, 10 tere­
nuri; Club-House, Parc-omni-sportiv; „Doherty-Club", B-dul
Elisabeta 64, 4 terenuri; Sp. Studenţesc, B-dul Elisabeta 60.
2 terenuri; „Romeomit", B-dul Elisabeta 64, 3 terenuri;
„C. F. R .", B-dul Elisabeta 64, 3 terenuri; „Politechnica",
B-dul Elisabeta 64, 2 terenuri; „Country-Club", Pădurea
Băneasa, Şoseaua Kisseleff, 4 terenuri, Club-House, golf;
„Davis-Club", Str. Arh. Mincu, 3 terenuri; Ştrandul Kisse­
leff, Şoseaua Kisseleff, 2 terenuri; „Viforul Dacia", Str.
Ştefan cel Mare 43, 2 terenuri.
Basine de înnot.
Ştrandul Kisseleff ,,U. F. S. R .", Şoseaua Kisseleff (tr. 22,
autobus, taxico); Basinul eu valuri „Lido", B-dul Take
lonescu (2, 15, 16, 17, 19, 20); Basinul Soc. Rom. de Arme şi
Gimnastică „Tirul", Splaiul Independenţei 1 (3, 7, 8, 12,

42
 i r. i m u l ('«>1111111; 11 al Primăriei de Albastru, B-dul
............. Ifond); llnsiiml Clubului „Turda44, Şoseaua Ghen-
r. i m u l Malmaison, Cazarma Malmaison; Basinul
i N . i. h Ofiir/aşi !); Ştrandul „Moara Ciurel44, Şoseaua
m... . . ii. Sl.randul Snagov, lacul Snagov (linia de auto-
...... i); 1111mi11111 acoperit, Baia Centrală, Str. Biserica
i m. i ii in ..; lîasinul acoperit, B aia Eforiei, B-dul Elisa-
Kir.mul acoperit, Moara Assan, Şoseaua Ştefan cel
Mmic III».
Tir.
.1 rundul do tir al Soc. Rom. de dare la semn, Bucureşti,
h <'n rol Diivila 9 (14); Soc. Română de gimnastică, arme
i durn In somn, Spl. Independenţei 1 (3, 7, 8, 12, 25); Sala
dr urnii), Prof. Sc. Atanasiu, Palatul Camerei de Comerţ,
: >11 Mm-Hoi 4 (15, 16, 19, 20).
Patinoare.
Pul iMi>n111 1 <‘,u ghiaţă artificială „Otetelişianu“ , Str.
ini.i Mii Io; Patinoarul Cişmigiu, B-dul Elisabeta (14. 24,
.. !',!); Pul moarul Parcul Carol, B-dul Mărăşeşti; Patinoa­
r ul ;;i r u n d u l Kisseleff, Şoseaua Kisseleff (tr. 22, autobus);
I duium ui Moto-Club Român, Str. Ştefan cel Mare 43
(h, n. ao).
Ciclism, Motociclism.
Volodromul Moto - Club Român, Str. Ştefan cel Mare 43.
Terenuri Poli-sportive şi P arcu ri de sport.
Parcul de sporturi U. S. P. R., Şos. Kisseleff „Strand“
(tramvai II şi 22 şi liuia de autobuse ,,Taxico44 [rugby,
l'ooi ImII, tennis, Gros-Country, etc.)]; Stadionul O. N. E. F.,
Hlr. Maior Ene 4 (7, 25) şi Str. Izvor (8); (gimnastică,
«•rimă, foot-ball, atletism, rugby, volley şi bascket-ball;
Arma ,,Moto-Club-Român44, Şos. Ştefan cel Mare 43; (ci-
•li iu, inoto-ciclism, patinaj, foot-ball, tennis, box); Par-
m i do Sporturi ,,Tennis-Club-Român“ , Str. Carol Davila 9
(II. 24, 8 [tennis, scrimă, rugby, patinaj, hockey pe
r.liiată, etc. ]; Arena de Sporturi „Venus44, B-dul Elisabeta
luda. (14, 24 [tennis, foot-ball, volley şi bascket-ball,
Hrrimă)J.
Curse de cai.
Hipodromul „Jockey-club44 (curse de galop), Băneasa
(II, 22, linia de autobuse ,,Taxico“); Hipodromul ,,S. N.
I. C.“ (curso dc galop şi trap), Floreasea (5); Hipodromul
S o c . Hipice Române „Clubul Călăreţilor44 (II, 22 [curse de
l.rap, concursuri hipice)].
Terenuri de foot-ball.
,.Venus44, Splaiul Independenţei, colţ cu Str. Ştirbei Vodă
(14, 28, autobus 3);
,,Unirea Tricolor44, Gara de Est (24, autobus 16);
„Belvedere44. Cartierul Regiei, Str. A. (12, 24);
,,Macabi44, Calea Dudeşti 127 (8, 19, autobus 8, 15);
..Voevodul Mihai44, Şoseaua Olteniţei (autobus 7);
.Olympia44, Şoseaua Giurgiului (autobus 3);
..Stadionul Muncitoresc44, Str. Parcul Veseliei (autobus 9);
Turda44, Calea 13 Septemvrie (25);
..Moto-club44, Şoseaua Ştefan col Mare (5. 26, autobus 15);
M. E. F . 44, Str. Maior Ene (25, autobus 3);
,.11. I<\ S. R .44, Şoseaua Kisseleff, Ştrand (3, II).

43
 A. Plim bare circulară prin oraş.
Oraş complex, cu toate aspectele şi m anifestările
fireşti ale unei metropole, cu nenumărate monu­
mente, muzee, localuri de agrement, şcoli, par­
curi, străzi şi îm prejurim i rem arcabile, Bucu­
reştii, nu pot, bine înţeles, fi astăzi uşor cu­
prinşi în tr’un ghid, fără riscul de a fi redus la
inform aţie seacă, la cifră sau la indicaţia care
să nu trădeze decât foarte puţin din frăm ântata
şi interesanta lui viaţă.
Pentru aceste motive, autorii acestui ghid au
preferat, în locul unei interm inabile înşiruiri de
nume, sa ofere m ai curând lectorului, putinţa de
a cunoaşte acest P aris al Orientului — cum îi spun
străin ii -— pe firu l principalelor lui străzi. S ’au
trasat astfel o serie de itinerarii, anume alese ca
să includă ceea ce este mai caracteristic în Bucu­
reşti.
Calea Victoriei şi bulevardele învecinate.
Calea V ictoriei e artera principală a oraşului.
Animată, vie, variată, ia oglindeşte toată viaţa
capitalei, care se desfăşoară în ju ru l ei şi în
străzile învecinate.
Pornind de pe m alul stâng al Dâmboviţei, din
P iaţa Senatului, Calea Victoriei, străbate partea
de Nord al oraşului până în P ia ţa V ictoriei, de
unde începe Şoseaua K isseleff.
Calea V ictoriei poate fi îm părţită în trei părţi
distincte: prima, din P ia ţa Senatului până la Cer­
cul Militar, unde Calea V ictoriei se întretaie cu
B-dele Academiei şi Elisabeta, e în strânsă legă­
tură cu centrul comercial al capitalei (Str. Carol,
Lipscani, Doamnei, Smârdan, Academiei); cea de
a doua, dela Cercul Militar până la Atheneul Ro­
mân, e partea cea m ai frecventată, formând un
imens „Corşo“ al oraşului. M ulţimea se plimbă
prin faţa vitrinelor elegante şi pe trotoarele în­
cadrate cu lanţu ri de fier.
M ai ales, la prânz şi seara, această porţiune a
C ăii V ictoriei prezintă aspectul unei adevărate
metropole, în care v iaţa se resimte la orice eveni­
ment mai important. îngustă, neregulată, cu clă­
diri mari, hoteluri elegante, cafenele moderne,
ed ificii impozante (Teatrul Naţional, P alatu l R e­
gal, Fundaţia Carol I., P alatu l Societăţii de Tele-
44
(lomul Militar

furnic, AMieneul Român, etc.), această porţiune a

Ottil Victoriei constitue centrul cel m ai carac-
IcrlHlic al oraşului.
A Iici îi parte a Căii Victoriei — dela Atheneul
ItoniĂn până la P iaţa Victoriei — e mai largă,
in ni liniştită, având numeroase case boiereşti, cu
r:rii<lini în g rijite, Ministere, Legaţii, etc., mergând
aproape paralel cu marele bulevarde (I. C. B ră-
lianu, Take Ionescu, Lascar Catargiu), de cari e
logată pe partea dreaptă prin străzile: Al. Laho-
vary, Mussolini, V ictor Emanuel, G-ral Mânu,
etc. Pe partea stângă se desprind câteva străzi
dintre cari Ştirb ei Vodă, care coboară spre Ciş-
migiu, iar celelalte se îndreaptă spre Gara de
Nord (Str. G-ral Berthelot, Calea G riviţei şi Str.
G-ral Mânu, etc.).
Calea V ictoriei fiind prea îngustă în primele
două porţiuni, circulaţia vehiculelor nu se face
dccât în tr’un singur sens (sens unic), înspre
Piaţa Senatului, din faţa Str. L ascar Catargiu şi
până în fa ţa Str. Lipscani. La întretăierea cu
străzile mai importante sunt semnalizătoare, unele
olectrice, altele manuale, cari orânduesc circu­
laţia.
45
 Actualul traseu al Căii Victoriei a fost făcut de Con­
stantin Brâncoveanu, în anul 1682, pentru a lega Curtea
Domnească de reşedinţa de vară dela Mogoşoaia. La în­
ceput s’a numit Calea Braşovului, iar mai târziu Podul
Mogoşoaiei, deoarece drumul era acoperit cu nişte bârne
de lemn. Numele actual i s ’a dat în amintirea intrării
trupelor, care se întorceau victorioase din războiul Inde­
pendentei (10 Mai 1878).

a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta şi Parcul

Cişmigiu.
Ca punct de plecare pentru deschiderea Căii
Victoriei şi a străzilor învecinate, vom lua între­
tăierea acestei străzi cu cele două bulevarde, în
faţa Cercului_ M ilitar, clădit în stil „Em pir“ între
anii 1912—1920 (arhitecţi: Maimarolu, V. Ştefă-
nescu şi Doneaud), pe locul unde odinioară se r i­
dica biserica Sărindar.
In clădirea Cercului M ilitar se află un hotel
pentru ofiţeri, o sală de festivităţi, o sală de
scrimă, un cinematograf, un bar automat şi ca-
feneaua-restaurant „Piccadilly“ (vara orchestră
pe terasă).
In dosul Cercului M ilitar, pe B-dul Elisabeta,
se înşiră unul după altul cele mai m ari cinemato­
grafe ale oraşului. Peste drum se află Hotelul
Bulevard şi Eforia Spitalelor Civile (Nr. 5), în
palatul căreia e, deasemeni, o sală de cinemato­
g raf şi un teatru modern „Teatrul Vesel“. Mai
jos, la Nr. 25, e sediul provizoriu al Senatului şi
apoi Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comuni­
caţiilor — o clădire somptuoasă în stil neo-ro-
mânesc, cu scări de marmură şi un interior foarte
luxos (arh. Petre Antonescu). — A lături pe aceeaşi
parte a străzii, se ridică Palatul „Imprimeriilor
Statului şi al Monitorului Oficial", sobru şi ele­
gant şi în sfârşit noul P alat al Medicilor veteri­
nari, în care e instalat Ministerul de Justiţie,
Peste drum este Grădina Cişmigiu şi apoi Liceul
„Gheorghe Lazăr“, care poartă numele întemeie­
torului şeoalei româneşti (1818). Grădina Cişmigiu
— având o suprafaţă de peste 14 ha. — este cea
mai frumoasă grădină publică a oraşului, cu
alee în stil englezesc, un lac cu fântână arteziană
şi nenumărate p ajişti de flori.
Cişmigiul e pomenit în „Istoria Bucureştilor*' de G-ion
ca un loc de petrecere al bucureştenilor, în a doua jum ă­
tate a secolului al X V III-le a . Pe atunci era „grădina cea

46
 ('alea Victoriei

h.iltoasă a Cişmdgiului“ . Azi e mândria oraşului, cea mai

i i i i moaşă dintre grădini. Generalul Paul de Kisseleff, p e
Iu ÎSÎIO, s’a ocupat cu secarea mlaştinilor din Cişmigiu, iar
Domnitorii Bibescu şi Ştirbei au înfrumuseţat grădina»
miesta din urmă aducând chiar pe vestitul specialist Mayer
de Berlin (1847), care a dat Cişmigiului forma lui de astăzi.
Dela intrarea principală, alee concentrice pornesc spre
lacul în mijlocul căruia este o fântână arteziană şi apoi o
insulă-terasă, unde se află restaurantul popular „Monte-
()arlo“ . V ara se face canotaj şi iarna, când lacul în­
gheaţă, patinaj şi hockey.
Grădina e adevărată minune „P ajişti lineare, cu flori
il<5 sezon, cu ulicioare îmbrăcate în verdeaţă şi cu odihni;
l-oare perspective, sau alee cotite şi umbroase, cu câte un
bust de bronz sau o statue de marmură pe fondul unui
liomiciclu negru de brazi sau al unei măguri a vrăbii­
lor . . .“ (Monumentul eroilor francezi de Ion Ja le a , bustul
H c r i i torului Gh. Panu şi al marei filantroape Elena Phere-
Kido), drumuri cu trandafiri acăţători sau rotonde cu

47
 coloane împletite în iederi şi cornee ca nişte teatre antico
horticole, hăţişuri aproape sălbatice de pomi bătrâni sau
lacul cu avuz pulverizat şi cu bărci, cu nuferi şi cu lotuşi,
fac din Cişmigiu un colţ de parc englez alături de o
grădină românească din cele mai pline de farmec şi mai
caracteristice pe care le avem. E le se înnoesc în fiecare
anotimp, din mâna harnică a grădinarilor şi e o adevărată
vedenie albă, sub zăpadă, din mâna de artist a iernii. E
ca un miez înflorit al oraşului, ca o inim ă, care trim ite
valuri de miresme şi de răcoare în tot organismul mişu-
nător al Bucureştilor.

In trarea principală în Cişmigiu este pe B-dul

Elisabeta. Alte in tră ri: la Apus, prin B-dul
Schitu l M ăgureanu; la Nord cu P ia ţa V alter Mă-
răcineanu, m ărginit de o parte de Ministerul
A părării Naţionale şi de a ltă parte de Teatrul
Liric, unde se află actualm ente Opera Română.
D ela Ministerul A părării Naţionale, cotind la
dreapta, pe Str. Brezoianu, ajungem la palatul
ziarului „Universul", care se ridică drept în fata
străzii C. M iile (fost Sărindar), pe oare urmându-o
trecem prin fata redacţiilor celor m ai de seamă
ziare (Adevărul şi Dimineaţa, Argus, Lupta, etc.)
şi ajungem din nou la Cercul M ilitar, punctul de
unde am plecat.
b) B-dul Regele Carol I. — Universitatea şi
vecinătăţile ei.
Calea V ictoriei se în tretaie în fa ta Cercului
M ilitar cu două bulevarde: B-dul Elisabeta spre
Apus pe care l-am străbătut până la Cişmigiu, şi
B-dul Regele Carol I. spre R ăsărit,
Pe B-dul Regele Carol I. vedem im ediat pe
stânga (Nr. 3—5) Societatea „Cartea Românească"
(cel mai mare in stitu t de arte grafice, editură şi
librărie din Rom ânia): o clădire modernă, în care
se a flă la primul etaj, între altele, sala de expo­
ziţii „Ileana".
Peste drum, în coltul străzii R. Poincare, se gă­
seşte Hotelul Esplanade.
Dincolo de în tretăierea cu Str. R. Poincare, se
a flă Universitatea, a cărei clădire ocupă tot tro-
toarul stâng până la P ia ţa I. C. B rătian u .
Noua constructie a U niv ersităţii formează un
bloc pe patru străzi, având faţada principală pe
B-dul Regele Carol I.
Clădirea galbenă din m ijloc este o răm ăşiţă din vechea
Universitate, inaugurată de Regele Carol I . în anul 18(îl>.
Clădirea cea nouă, în care se află toate facu ltăţile, afară

48
 Cişmigiu

de Facu ltatea de medicină, e opera arhitecţilor Ghica Bu-

deşti, Cerchez şi inginerul Vasilescu.
Universitatea din Bucureşti a fost în fiin ţată la 4 Iu lie
1864 de Domnitorul ‘A lexandru Ioan I. (Cuza), Ministru al
învăţăm ântului public şi al cultelor fiind Dim itrie Bolin-
tineanu. E a aminteşte începuturile dificile ale învăţăm ân­
tului românesc, cari, în Muntenia, se leagă în deosebi de
numele marelui dascăl Gheorghe Lazăr; aju ta t şi apoi
urmat de şcolarul său Ioan Heliade Rădulescu. Acesta a
început la 1818 în vechea şcoală dela Sf. Sava învăţăm ân­
tul românesc naţional. La 1821 cu ocazia revoluţiei lui
Tudor Vladimirescu, şcoala lui Lazăr se închide pentru a
se redeschide în 18'28, sub conducerea lui Ioan Heliade B ă -
dulescu. In 1832, se întocmeşte un program de studii în
care se cuprind cursuri de învăţăm ânt superior, punându-se

49
 astfel baza a trei facu ltăţi: 1. Cursul Legilor; 2. Cursul de
M atem atici; 8. Cursul de Agricultură.
După o întrerupere de trei ani, în urma revoluţiei dela
1848, domnitorul B arbu Ştirb ei redeschide cursurile şi în­
fiinţează o Şcoală de poduri şi Şosele pentru ingineri
conducători. Insă, în anul şcolar 1857—1858, după raportul
directorului E fo rie i Şcoalelor, se predau numai urmă­
toarele cursuri superioare: cursul de legi; cursul de ingi­
nerie civilă şi şcoala superioară de litere.
Aceasta era situaţia învăţăm ântului superior în 1864,
când Domnitorul Alexandru loan I. Cuza dă decretul de
înfiinţare a Universităţii din Bucureşti, cuprinzând F a c u l­
tăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.
Şcoala Naţională de medicină şi farmacie, înfiin ţată în
1855—56 de Carol Davila, devine Facu ltate de Medicină în
anul 1869, iar învăţământul farmaceutic se organizează ca
o anexă a acestei facu ltăţi, cu titlul de Şcoala superioară
de farm acie.
Tot în anul 1869, la 14 Decemvrie, se inaugurează P ala­
tul U niversităţii, opera arhitectului Orăscu. In 1884, are
loc deschiderea solemnă a F acu ltăţii de Teologie. In 1921,
fosta şcoală de medicină veterinară a fost transform ată în
Facultate pe lângă Universitatea din Bucureşti, iar în
anul 1923, Şcoala superioară de farm acie, care funcţiona
pe lângă Facu ltatea de Medicină, încă dela înfiinţarea
acesteia, a fost recunoscută ca facultate deosebită, şi ata­
şată Universităţii din Bucureşti.
In anul 1932, prin legea învăţăm ântului superior din
22 A prilie, Facu ltatea de Drept „Regele Carol 11“ din
Oradea este trecută la Universitatea din Bucureşti.
Numărul studenţilor crescând pe fiecare an, vechiul
palat a devenit neîncăpător. Din această cauză Facu ltatea
de Medicină şi-a clădit un local al său în B-dul Regele
Carol II. Facu ltatea de Ştiinţe, deasemenea, şi-a con­
struit localuri pentru unele institute pe Splaiul Indepen­
denţei. In anul 1912. ministru al Instru cţiu nii fiind Erm il
Pan grati, se începe clădirea actualului palat al U niver­
sităţii în ju ru l celui vechiu. In anul 1924 se inaugurează
aripa de Apus, în care s’a instalat Facultatea de Ştiinţe,
iar în anul 1926 întreg palatul.

In fa ta U n iv ersităţii se deschide -o piaţă mo­

dernă, împodobită cu patru statu i: la m ijloc
sunt statuile lui Mihai Viteazul (sculptor: Carrier
Bellusse 1876) şi Gheorghe Lazăr — întem eietorul
şcoalei rom âneşti — (sculptor: I. Georg'escu); în
stânga statuea lui Ion Heliade Rădulescu, părin­
tele literatu rii române (sculptor: F errari), iar la
dreapta statuea lui Spiru H aret (sculptor: Ion
Ja le a ).
P ia ţa U n iv ersităţii e încadrată, în dosul acestor
statu i de palatul societătii de asigurare „Gene­
rala" şi de un „Blockhaus“ în constructie.
In tre aceste clădiri se deschide Str. Bursei, unde
se află Biserica rusească, având cupola şi turlele
aurite.
50
 lîiscrica Boteanu

e) Dela Cercul M ilitar la P alatu l Regial.

Revenim la punctul in iţia l de plecare (Cercul
Militar) şi, urcând Calea V ictoriei, vedem în col­
tul străzii Ed gar Quinet, Hotelul Capşa, una din
clădirile cele m ai caracteristice de pe Calea V ic ­
toriei.
Cofetăria este totdeauna plină la ora ceaiului, iar cafe­
neaua este locul de întâlnire al ziariştilor, al oamenilor
politici şi al artiştilor. Faţada cafenelei dă înspre Str.
JOdgar Quinet, ce leagă Calea Victoriei de Str. R. Poin-
car6. Str. Ed. Quinet este de fapt un fel de prelungire a
nI;razii C. Miile (fostă Sărindar).

Urcând Calea V ictoriei spre P alatu l Regal, în­

tâlnim pe dreapta P asaju l Comedia, unde se află
Teatrul „Comedia44.
51
 „Teatrul Comedia" este unul din cele mai importante
teatre ale capitalei. Repertoriul e compus din piese
moderne.

După ce trecem de P a sa ju l Comedia, ajungem

la P asaju l „Imobiliara**, în ale căru i clădiri im­
pozante sunt o m ulţim e de magazine, cluburi şi
un cinem atograf (,,Select“).
Peste drum, noua construcţie în stil modern a
Palatului Societăţii de Telefoane (arh, W eeks şi
V an Saanen - A lgi, 1933) şi noul P a la t F ra sca ti
(cinem atograful „Rio“).
P alatu l Societăţii de Telefoane e cea mai înaltă clădire
din capitală, având 9 e ta je şi ascensoare speciale, cari duc
pe terasa din vârful palatului (52.50 m), de unde se des­
făşoară o pitorească panoramă asupra întregului oraş.

In dosul P alatu lu i Soc. de Telefoane este Te­

rasa Otetelişianu (vara grădină-restaurant, iarna
patinoar cu ghiaţă artificia lă , centru al p atin aju ­
lui şi liookey-ului pe ghiată).
A stfel am ajuns în fa ta Teatrului National,
clădit în anul 1847, după planurile arhitectului
vienez H eft şi inaugurat în anul 1852.
Teatrul Naţional se ridică pe locul care se numea altă­
dată „Hanul Câmpinencei<£, cumpărat anume pentru con­
struirea teatrului.
Sala are 1000 de locuri şi era socotită, acum vreo 60 de
ani, a treia în Europa, ca mărime. A re o acustică exce­
lentă. P arter, trei rânduri de lo ji şi galerie. A fost inau­
gurat în seara zilei de 31 Decemvrie 1852, cu o^ piesă
tradusă de Bot»eseu şi cu muzică de W achman, având ca
principali interpreţi pe Nina Valery şi C. Caragiale. La
început jucau la Teatrul Naţional numeroase trupe străine
în turneu. L a 1877 s’a constituit „Societatea A rtiştilor
D ram atici", desfiinţată prin legea din 1930, care a înlocuit-o
p rin tr’o regie autonomă.
Teatru l Naţional e prim a scenă românească, centrul vieţii
teatrale şi al lite ratu rii dramatice autohtone sau clasice.
Foaierul e împodobit cu o colecţie de tablouri şi sculpturi
reprezentând pe cei mai de seamă artişti români. Repre­
zentaţiile încep la ora 8V2. De două ori pe săptămână au
loc la ora 2 V2 , matineuri cu preţuri reduse.
Faţadele laterale ale Teatrului Naţional dau pe două străzi
ce coboară: cea din dreapta, Str. Matei Millo, până în Str.
Sf. Ionică; iar cea din stânga, Str. Câmpineanu, până în
Str. Ştirb ei Vodă.

Peste drum de T eatru l N ational este Hotelul

Continental. Mai departe, pe stânga, se deschide
P asaju l Român, care coboară în S tr. Câmpineanu.
L a Nr. 45 se află Biserica Cretulescu, purtând nu­
mele ctitorului său (1720).
52
 in blum-irii. mii11ii câteva icoane de argint frumoase, dintre
■m l neon n Muicii Domnului (1749) e socotită drept una
<lml ni i-»'lo mni |)retioase din toată tara. In casa generalu­
lui Ou mi Im Oretulescu, de lângă biserică, s ’a organizat,
In ihm, complotul caro a dus la abdicarea Iui Vodă Cuza.

IVslo drum se a fla Hotelul Metropol, care a

i\ul o deosebită faim ă înainte de războiu, de-
oji reco, fiind în im ediata apropiere a P alatu lu i
Iforai, era locuit de oameni politici şi boieri.

d) Palatul Regal.
Intre S tr. Ionică şi Str. Im perială, se a flă P a ­
lului Iforai, compus dintr’o clădire centrală cu
două aripi.
I\-i rloa centrală, distrusă în anul 1927 de un in-

Marius Bunescu: Clopotinţa m ănăstirii Plumbuita

53
cendiu, a fost reclădită în piatră, în stil monu­
mental. In aripa stângă — refăcută odată cu par­
tea centrală a palatului — se află instalat corpul
de gardă. Aripa dreaptă este fosta casă a boieru­
lui Golescu, cumpărată în anul 1851 de Stat, pen­
tru a servi ca reşedinţă domnească. Regele Carol I.
a mărit această aripă şi a clădit celelalte corpuri
de case.
A rip a dreaptă este locuită actualmente de M. S. Regele,
încăperile sunt împodobite de sculpturi în lemn, în stilul
Renaşterii germane, lucrate după planurile sculptorului
Martin Spolir, încă de pe vremea Regelui Carol I.
La parter, sunt instalate birourile Mareşalului Curţii Re­
gale. O scară de marmură duce la primul etaj unde sunt
apartamentele M. S. Regelui. A ic i se află o rotondă îm­
podobită cu covoare orientale si tablouri vestite, ca: „ în ­
chinarea P ăstorilor'4 de Greco (una din cele mai de seamă
opere ale marelui pictor). Variante ale acestei pânze se află
în muzeele din Toledo, Roma, New-York. Tabloul dela Bu­
cureşti e însă singurul semnat şi e prototipul celorlalte,
fiin d lucrat înainte de 1600), „Stigm atizarea Sf. Francise*
de Guercino, „Imm ormântarea Iul Isus“ de Zuccari şi „ M i­
racolul Fecioarei“ de D el’Piombo. Trecând prin salonul
galben — sobru şi impresionant — ajungem în salonul chi­
nezesc, plin de vase de aur şi argint, porţelanuri, covoare
şi gobelinuri.
In cealaltă latură a clădirii, se află Biblioteca în stilul
Renaşterii germane, având uşile şi pereţii împodobiţi cu
minunate sculpturi în lemn. In acelaşi gen este lucrată
şi scara ce duce la galeria bibliotecii, precum şi fotoliul.
In m ijlocul încăperii este un birou masiv. Cărţile sunt
legate artistic în piele cu iniţialele regale. O statue în
mărime naturală, a sculptorului M artin Spohr, reprezen­
tând pe Sf. Sebastian şi un portret de Boldoni, împodobesc
biblioteca.
Dormitorul Regelui Carol I şi salonul de muzică al Re­
ginei Elisabeta au rămas neschimbate — purtând în pen­
umbra lor, amintirea celor dintâi domnitori din actuala
Dinastie.

e) Dela Palatul Regal la Piaţa Victoriei şi

Şoseaua Kisseleff.
Clădirea Fundaţiei Universitare Carol I — si­
tuată între străzile Wilson şi C. A. Rosetti — are
faţada principală spre Palatul Regal. Fundaţia
posedă una din cele mai de seamă biblioteci şi o
sală de conferinţe. (Intrarea bibliotecii prin Str.
Wilson Nr. 1 ; în clădirea Fundaţiei sunt birourile
„Wagons-Lits-Cook“ şi A. R. P. A.)*
în fiin ţată de Regele Carol I în anul 1891, cu prilejul
îm p lin irii celor 25 de ani de glorioasă domnie, Fundaţia
urmăreşte: întreţinerea unei biblioteci pentru studiile uni­
versitare; ajutorarea studenţilor lipsiţi de mijloace, pre­
cum şi tipărirea lucrărilor m eritorii.

54
Teatrul Naţional
 Dovedindu-se insuficienţa localului, faţă de nevoile me­
reu crescânde ale instituţiei, el a ' fost mărit în 1914,
când s’a inaugurat actualul palat construit de arhitectul
Gottereau. Sporirea studenţilor după războiu necesitând o
nouă mărire a localului, Ministerul a achiziţionat locul
alăturat din Str. C. A . Rosetti, pe care urmează să se ridice
o nouă aripă a acestei instituţii atât de utilă pentru stu­
denţimea studioasă. Instituţia se întreţine prin bugetul
său propriu, provenit din donaţiunile întemeietorului ei,
ale altor membri ax F am iliei R egale şi ale altor per­
soane particulare, fără a greva întru nimic bugetul Sta­
tului. Biblioteca, amenajată după cele mai moderne sisteme,
cu cataloage alfabetice şi pe m aterii, cuprinde peste 120.000
volume, puse la dispoziţia studenţilor ce o frecventează
zilnic (dela orele 9—12 şi 14—20). In afară de studenţii şi
profesorii regulat înscrişi, au acces şi persoanele particu­
lare, prezentând o cerere de frecventare.
In A m fiteatru l Fundaţiei (intrarea prin Piaţa Regele
Carol I.) se ţin şedinţele festive ale Societăţilor prezidate
de M. S. Regele, înaltul Protector al Instituţiei; deasemeni
prelegeri şi conferinţe publice.

La punctul unde Str. Wilson se întretaie cu

Piaţa Regele Carol I. se sfârşeşte şi Str. R. Poin­
care, care se desfăşoară până aci în linie paralelă
cu Calea Victoriei, începând din Str. Academiei.
Aproape de acest punct, se află fostul Palat al
Ministerului de Interne, unde e instalat actual­
mente Comitetul Central de Revizuire — suprema
instanta administrativă, — apoi grădina de vară
„Cărăbuş" şi, mai jos, în fata Pasajului Imo­
biliara, Biserica Sf, Nicolae, numită şi biserica
„Dintr’o zi“, clădită de Vodă Brâncoveanu în 1702.
Astăzi ea serveşte ca biserică a coloniei albaneze.
Str. Poincare este o stradă comercială, foarte ani­
mată.
In Str. C. A. Rosetti se află, la Nr. 8, Muzeul Th,
Aman (1832—1891), în fosta locuinţă a pictorului,
cuprinzând o colecţie de peste 300 de tablouri, de­
sene şi gravuri, cu scene istorice, peisaj ii şi scene
din viaţa populară.
Sala I. (fostul atelier al lui Th. Am an): Autoportret;
bustul lui Th, Aman de Storck; Proclamarea U n irii P rin ­
cipatelor; Jurământul pe Constituţie al M. S. Domnitoru­
lui Carol I.; Portretul celor trei fraţi Aman; Portretul unui
egumen; Izgonirea Turcilor dela Călugăreni; Baia Tur­
cească; Răpirea cadânelor de ostaşii lui M ihai Viteazul;
Petrecere cu lăutari; Carul cu boi; Atelieru l artistului,
toate de Th. Aman, A p oi o preţioasă tapiserie de Beau-
vais; mobila sculptată de Th. Aman, e în stilul Renaşterii
italiene.
Sala I I . Plafonul ei are o remarcabilă compoziţie mu­
rală, şi deasupra uşilor medalioane, reprezentând pe Ve-
ronese; Rembrandt, Rafael, Tizian. Pânze: Vinerea P a ti­
m ilor; Lăpuşneanu; Hora U n irii jucată la Craiova; Tudor
Vladimirescu; Portretul lui D. Aman, etc.

56
Palatul Regal
 Sala I I I . Portretul Doamnei Aman; Copilăria lui Bachus;
Portretul Doamnei Vornitache; peisaj din Cişmigiu; dife­
rite scrinuri sculptate de Th. Aman.
Sala IV . Naturi moarte; Peisajii şi compoziţii istorice
(Ştefan cel Mare şi Aprodul Purice; Bătălia cu facle a
lui Ţepeş Vodă; Mihai Viteazul privind capul lui Bathori,
etc.).
Sala V. Gravuri.
Sala V I. Desenuri în creion, peniţă, acuarele şi
sanghine.
Sala V II. Picturi murale.
Sala V III. Uneltele de gravură şi sculptură ale artistu­
lui şi presa pentru stampe.
Muzeul poate fi vizitat în fiecare Marţia, Joia, Dumineca
şi sărbătorile între orele 10—12 şi 14—16

Revenind pe Calea Victoriei, ajungem îndată în

fata Atheneului Român, o construcţie monumen­
tală în stil clasic. In fundul unei grădini este una
din cele mai reprezentative clădiri ale capitalei.
Atheneul Român a fost construit în anul 1896 de
arhitectul francez Galleron.
Aleele grădinii sunt străjuite de statuile celor mai de
seamă gânditori români. O scară lungă duce spre intrarea
susţinută de 8 coloane ionice. Cele trei porţi ale intrării
principale, sunt împodobite deasupra cu 5 portrete ale dom­
nitorilor români, lucrate în mozaic. Clădirea are o cupolă
înaltă de 40 m, boltită peste sala cea mare de concerte.
Hall-ul de marmură, susţinut de 12 coloane corintice,
rânduite în cerc, e impozant. Intre coloane, sunt aşezate
sculpturi de Marceaux, Brâncuş, Paciurea, Storck, etc. şi
o serie de copii după operele antice.
Din hali pornesc patru scări de marmură ce duc în Sala
de concerte unde, deasupra lojelor, pe marginea de jos a
cupolei, pe locul rezervat, se lucrează în prezenta la marea
frescă a istoriei neamului.
Din încăperile aflate în dosul scenei, un coridor
duce spre Pinacotecă. Cele mai de seamă -tablouri ale ei
au fost transportate, în timpul războiului mondial, la Mos­
cova. Colecţia actuală cuprinde două săli. Pinacoteca poate
fi vizitată în fiecare Marţia, Joia şi Dumineca între orele
10—13 şi 15—17. Şcolile o pot vizita şi în celelalte zile, însă
numai dacă se anunţă din vreme.
In sala I-a, tablourile cele mai de seamă sunt: Nr. 308,
portretul lui Enăchiţă Văcărescu de un pictor necunoscut;
311, portretul lui Grigore Ghica Vodă, de un pictor ne­
cunoscut; 186, portretul d-nei Ionescu de Lecca; 193, portret
de Mirea; 225, „Bătrân “ de Pascally: 129, autoportretul lui
N. Grigorescu; 264, portretul Mitropolitului N ifon de Tătă-
rescu, etc.
In sala Il-a , opera lui N. Grigorescu ocupă un perete
întreg (51—155).
In aripa dreaptă a clădirii se află biblioteca Ateneului
ce conţine 10.000 volume. Sălile din aripa stângă a parte­
rului sunt rezervate expoziţiilor de artă. In subsolul
„gro tă “ . este deasemeni loc pentru o expoziţie permanentă
de pictură. In partea dreaptă şi stângă a subsolului sunt
instalate două cinematografe.

58
 Fundaţia Carol

Faţadele laterale ale Ateneuhri dau pe Str.

Franklin şi Str. Exarcu, cari se îndreaptă spre
B-dul Take Ionescu, iar peste drum de Ateneul
liomân, coboară spre stânga Str. Ştirbei Vodă, la
î nceputul căreia e Palatul Ministerului de Interne.
Str. Ştirbei Vodă se întretaie cu Str. Luterană în
fata Bisericii Evanghelice. De aci, cotind la
stânga, ajungem în Str. Dr. Sion, unde, la Nr. 2 ,
se află Muzeul Kalinderu, încărcat exterior cu
basoreliefuri şi sculpturi. Deschis în fiecare
Marţia, Joia şi Dumineca, între orele 10—12 şi
14—16. Sărbătorile dela 9—12 ; se poate vizita şi în
celelalte zile, dacă se anunţă din vreme.
Muzeul are o colecţie bogată de tablouri, porţelanuri,
ceramică, medalii, ceasornice, inele, mobile, casete, etc.
In hali sunt patru grobelinuri din secolul al X V II-le a şi
un tablou mare „R ăpirea Aurorei'* de Tiepolo, îu colaborare
cu elevul său Ricci. Tablouri de Palma cel tânăr Bon-
zicco, Pamini, etc. Scupturi de Barye şi Albano.
In sala cea mare, cu două coloane de marmură, sunt ta­
blouri murale de Carolis. De o parte şi de cealaltă a in-
tră rii atârnă două candelabre de porţelan. Tablouri şi
c6pii după maeştrii italieni şi francezi. O buna parte din

59
 obiectele expuse în vitrin e sunt referitoare la Fam ilia Re­
gală. In fund, o scară de marmură duce la monumentala
sală de recepţie. Pe scară este o copie după interesantul
tablou pe sticlă a lui Franken „M ihai Viteazul la Curtea
îm păratului R udolf“ .
In sala de recepţie, tablouri de Bourguignon, Coutois,
Jaeques Joost, Cornelis, Jean Molnaer, Zuccarelli, Wou-
wermann, F ritz v. Uhde, D effregger, Liebermann, Kaul-
bach, etc. Pictura franceză este reprezentată prin B oilly,
David, Garicault, Couture, Troyon, Bonnat, R afaelli, Hen-
ner, Zieni, etc.; cea italiană prin Pietro Longhi, Gentini,
ş. a. A p o i sculpturi de Clodion, Clesinger, Marceaux, etc.
In tr’o sală specială sunt reunite tablourile şi gravu rile pic­
torilor români: N. Grigorescu, Andreescu, Th. Aman,
Mirea, Tătărescu, Petraşcu, Pallady, Marius Bunescu, Şte­
fan Popescu, Steriadi, Olga Greceanu, etc.

In Str. Ştirbei Vodă Nr. 39, în fostul palat Kre-

tzulescu, se află Muzeul de Artă Religioasă (des­
chis Joia şi Dumineca, între 10—13 şi 14—16).
Muzeul acesta, care împreună cu cel din Casa Maca, al-
căti^esc Muzeul Naţional de Antichităţi, cuprinde impor­
tante colecţii de artă.
Dintre monumentele noastre de artă religioasă, cel mai
bine reprezentat este, în prim ul rând, Biserica Domnească
dela Curtea de Argeş, clădită de Neagoe Basarab şi soţia
sa Despina Doamna în 1517. Modelul de lemn al Bisericii
episcopale, făcut cu multă sârguinţă de sculptorul Carol
Storck pentru Expoziţia universală dela Paris se află
expus în tr’una din sălile mai m ici ale etajului de sus.
Tot sus, în altă sală, se află înscripţia originală scoasă
de pe peretele din lăuntrul bisericii, unde fusese zugrăvită
în anul 1526, deasupra chipului lui Radu Vodă dela A fu ­
maţi şi al soţiei sale, Roxandra.
Dela intrare, atât în sala de m ijloc cât şi în sălile din
dreapta, sunt expuse numeroase fresce originale din vechea
pictură a bisericii, executată de Dobromir zugravul (până
la 1527), înfăţişând o serie întreagă de sfinţi: Maica
Domnului; Isus Hristos; Mircea cel Bătrân; ctitorii cu
copiii lor; Domniţa Roxandra, una dintre fiicele lui Neagoe;
Petru Voevod şi fiu l sau Marcu; Radu dela Afum aţi. —
In tr ’o vitrin ă centrală sunt vase de argint şi mai multe
evanghelii din epoca lui Şerban Vodă Cantacuzino şi Con­
stantin Brâncoveanu.
Sala din dreapta, în fund, este Sala tâmplei dela Arnota
a lui M atei Basarab (1640). Sala din stânga, dela intrare,
cuprinde mai multe uşi împărăteşti, sculptate în lemn.
Cele mai vechi sunt cele dela mănăstirea Cotmeana a lui
Mircea cel Bătrân (Argeş, veacul al X lV -le a ). Printre
strane, remarcabilă e mai ales cea zisă a lui Petru Rareş,
dela Probota, veacul al X V I-lea. In aceeaşi sală se află
epitafire, sfeşnice şi ţesături.
Sala următoare, din stânga, este Sala m arii tâmple dela
Cotroceni (sfârşitul veacului al X V II-le a ). Jur îm prejur,
pe pereţi, perdele de altar, epitrafire, epitafuri sau aere
şi alte ţesături de artă bisericească. Mai multe perdele de
altar poartă stema Cantacuzinilor şi în m ijloc stema Mun­
teniei. Sunt dela Mănăstirea Cotroceni, altele dela Horez.
Remarcabile sunt: o poală de icoană de atlas verde şi
roş deschis, cu chenar lat cusut cu fir de aur şi argint
şi diferite chipuri printre cari şi acelea ale ctitorilor
mănăstirii Cotroceni, lucrată de Gherasim Galaţianul

60
(Nr. 118); un epitaf de catifea verde şi atlas roş (Nr. 115)
lucrat de Maria, Doamna lui Şerban Vodă (1683), etc.
Vitrina centrală cuprinde un mare număr de obiecte şi
cărţi bisericeşti, tipărituri şi manuscrise. Dintre acestea
din urmă cităm: Liturghierul dela Mănăstirea Radu Vodă
(Nr. 182), manuscris grecesc al Arhim andritului Teofan
dela Muntele Athos, din 1590 cu un autograf al M itropolitu­
lui Petru M ovilă al K ievului. Deosebit de interesant este
Tetravanghelul slavon din 1593, manuscris (Nr. 183), având
Ia sfârşitul Evangheliei lui Matei, portretul lui Matei
Vodă Basarab şi al Elenei Doamna, care au făcut şi legă­
tura acestei preţioase cărţi. O evanghelie (279), ferecată
în argint aurit, are o inscripţie slavonă din 1692, a lui
Constantin Brâncoveanu şi Maria Doamna; Evanghelia

N. Tonitza: Oarba
 grecească în manuscris (Nr. 277), înfăţişează pe rând pe
cei patru evanghelişti (veacul al X V II-le a ), etc.
Pe poliţele aceleaşi vitrine, sunt expuse numeroase
candele, cădelniţe, ibrice, potire, cruci, mitre (2), precum
şi două chivoturi: unul (Nr. 374), al Mănăstirii Văcăreşti
din 1781, şi al doilea (Nr. 375), al Mănăstirii Curtea de
Argeş din 1784. O cârjă arhierească, lucrată cu sidef a
fost dăruită de Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Horez.
Lângă tâmpla mare, spre lapidarul cu vitraj, ca şi
de o parte şi de alta a uşii, sunt expuse alte trei epitafuri
remarcabile. In lapidar, monumentul cel mai vechiu
este piatra de mormânt a lui Basarab I. (+ 1352). De o
parte şi de alta, diferite alte pietre funerare din veacul
al X V I-lea şi al X V II-le a ; ae asemenea, statuea unui
mare spătar din veacul al X V II-le a . In faţă şi de lături
sunt pietrele funerare din Biserica dela Buda, judeţul
Buzău, de o rară frumuseţă ca scris şi ornamentare.
In sus spre etaj şi hall-ul acestuia, sunt expuse diferite
copii de picturi murale, printre cari portretul lui A l. Lă-
puşneanu şi al fam iliei sale, dela Mănăstirea Slatina. Tot
în hali, icoane.
In sala din stânga, în vitrina din m ijloc: Evanghelii, po­
tire, cruci, chivoturi şi alte obiecte bisericeşti. Un te­
travanghel slavon (Nr. 408), în manuscris, adus dela Mă­
năstirea Bistriţa, cu frumoase ornamente, desenuri şi in i­
ţiale colorate şi o splendidă ferecătură de argint (1519).
Un alt tetravanghel (Nr. 407), tipărit la Episcopia Râmni­
cului în anul 1794. Deopotrivă de remarcabil e potirul de
argint suflat cu aur (Nr. 425). Nu mai puţin interesante
sunt chivoturile de argint aurit şi smălţuit (Nr. 404 şi
404 bis.) dela Mănăstirea Cotroceni, dăruite la 1685 de Şer-
ban Cantacuzino (inscripţia românească). Un al treilea,
în m ijloc (Nr. 403), e dela Mănăstirea Bistriţa (Vâclea),
din veacul al X V I-lea. Crucea de lemn sculptat, încadrată
în argint smălţuit şi aurit (Nr. 409), cu 12 scene din evan­
ghelie şi apostoli, e din 1692, dela Constantin Vodă Brân­
coveanu şi Doamna Maria.
In sala, la care se ajunge din hali spre grădina Cişmigiu,
se află expuse câteva fresce dela Curtea de A rgeş, iar în
vitrin a din mijloc, mari şi frumoase discuri, potire, cădel­
niţe şi alte vase bisericeşti de argint suflate cu aur. R e­
marcabil e un mare potir de argint aurit. (Nr. 446), în
relief, cu trei luptători în costume curioase şi o inscripţie
■românească: ,,Ale tale dintru ale tale, Matei Voevod şi
Doamna Elena dat Mănăstirii Câmpului, 1642.“ (După tra­
diţia păstrată în Mănăstirea dela Câmpulung, ar fi cupa
lui „N egru Vodă“ .) O candelă —■ spre grădină — (Nr. 451)
are numeroase reprezentări de sfinţi şi scene biblice în
medalioane, precum şi două inscripţii româneşti. In mijloc,
un frumos aghiasmatar de argint, poleit cu aur, are
printre medalioanele florale în relief, unul cu stema Can-
tacuzinilor şi iniţialele lui Şerban Cantacuzino (Mănă­
stirea Cotroceni). In sfârşit, în ultima sală din această
aripă, sunt expuse pe pereţi, un şir- de fresce originale
dela Mănăstirea Târgşor Vechiu (veacul al XV-lea)-. In
stânga, încadrată în negru, pisania originală dela Curtea
de Argeş, scoasă din perete, unde a fost zugrăvită în 1526
deasupra chipului lui Radu Vodă dela Afum aţi şi Doamna
sa Roxandra. In vitrin a din m ijloc: evanghelii, potire,
pahare, cruci, discuri şi alte obiecte bisericeşti.
Demne de remarcat mai sunt: o cruce mare de lemn de
chiparos (Nr. 454), cu trei braţe orizontale, încadrată cu
argint şi având sculptate în 24 iconiţe toate praznicele

62
 Miticei Domnului şi a
Domnului Isus, datând
din 1531; potirul de argint
aurit (Nr. 458), dăruit de
••ci patru fra ţi Craioveşti;
i i 11 alt potir de argint
(Nr. 459), cu inscripţie ro­
mânească din 1697, danie a
I >oamnei Maria Brânco-
vcanu pentru bolniţa dela
Mănăstirea Horea. Dintre
evanghelii, cea mai veche
din această serie, e de o-
bârşie grecească (Nr. 467),
tipărită în 1614, legată îm­
preună cu o evanghelie
greco-română, tipărită la
lîucureşti în 1693. Legă­
tura în catifea roşie şi
plăci de argint aurit a
fost făcută în 1786 pentru
Mănăstirea Valea din jud.
Muscel. Interesant e discul
de argint (Nr. 471), dă­
ruit de vornicul Şerban
Cantacuzino Mănăstirii
Radu Vodă (1710). In alt
gen, în relief, uşor, cu o C. Brâncuş: Cap de copil
frumoasă inscripţie româ­
nească pe margini ;jur împrejur, alternând cu medalioane
de proroci, e un alt disc de argint (Nr. 472). în m ijloc cu
Adorm irea Maicei Domnului (Mănăstirea Bistriţa 1761).
Revenim în hali printr’o sală unde sunt expuse tablouri
cu subiecte religioase de W . von Koln, Cranach, A . Bar-
tolomeu, Zeitblom, Adalbert Franck (interesante ca ele­
ment comparativ). In tr’o altă sală mică sunt: icoane, trip ­
li curi şi pomelnice. De menţionat, mai cu deosebire, trip ­
ticul mare din dreapta, reprezentând la m ijloc pe Isus
Hristos în cadrul unei apoteoze, cu 15 raze panouri ce
înfăţişează scene din viaţa Mântuitorului.
Ultimele două săli cuprind interesante desenuri şi schiţe
documentare pentru arta noastră religioasă.

Coltul dintre Calea Victoriei şi Str. Episcopiei

este ocupat de Hotelul Athenee Palace, iar peste
drum se află Hotelul Splendid.
Puţin mai sus se află Biserica Albă (picturi
murale de Tătărescu, icoane frumoase şi un ico­
nostas de pret.
La Biserica Albă. Calea Victoriei se întretaie cu Str.
Al. Lahovari şi cu Str. G-ral Berthelot. Aceasta din urmă
(ine până în B-dul Dinicu Golescu. Pe Str. G-ral Berthelot
se află Catedrala catolică Sf. losif, Colegiul naţional
St’. Sava, cea mai veche şcoală românească (1678), şi Pala­
tul Casei Şcoalelor şi a Bisericii, a cărui colecţie istorică,
instalată la primul etaj, merită să fie vizitată. Deschisă
•/iInie între 91/.,—121/2. In I-a sală sunt piese de ceramică
din vremea lui Ştefan cel Mare, iar în sala a Il-a icoane,
candelabre şi obiecte pentru cultul religios din secolul al
 X V I —X V III-le a . In sala a IXI-a sunt icoane din veacul
al X V III-le a .
Tot pe Str. G-ral Berthelot, la Nr. 60, sunt Studiourile
Societăţii de Difuziune Radiofonică.

Intorcându-ne pe Calea Victoriei, vedem la Nr.

106 Palatul Ştirbei, în faţa căruia se deschide Str.
Biserica Amzei, unde se află, la Nr. 5, „Biblioteca
Ioan I. C. Brătianu“, instalată în fosta locuinţă a
marelui om politic.
Biblioteca o specializată în studii istorice cu p rivire la
su(l-estul european, având peste 25 m ii de volume şi o
secţie de b ib liografie românească. Biblioteca este compusă
din colecţiile lui Ioan O. Brătianu, astfel încât prezintă
şi un interes istoric deosebit.

Peste drum de Biblioteca Ion I. C. Brătianu se

află Biserica Amzei.
Revenind pe Calea Victoriei, ajungem la clă­
direa în formă de potcoavă a Ministerului de F i­
nanţe, situată în colţul format de Calea Victoriei
cu Calea Griviţei.
Calea G riviţei, artera principală ce leagă Gara de Nord
de centrul oraşului, este o stradă foarte populată. In dosul
G ării de Nord, ea se întretaie cu B-dul Basarab. De aci
porneşte la stânga un pod de fier deasupra lin iilo r de cale
ferată. De cealaltă parte a podului este fabrica de bere
,X uther“ , în apropiere fabrica de tutun, R. M. S. B-dul
Basarab, pe dreapta, duce spre Piaţa V ictoriei.
In sus, pe Calea G riviţei, se află C im itirul Sf. Vineri
— cel mai vechiu cim itir al oraşului, — iar peste drum,
pe stânga, sunt A telierele G riviţa C. F. R., unde lucrează
peste 6000 lucrători, 800 ingineri şi funcţionari. Producţia
este de 450—500 vagoane de m arfă şi 250—300 vagoane de
călători reparate lunar. De aci începe cartierul locuinţelor
m uncitorilor dela C. F. R., mergând până în comunele sub­
urbane G riviţa şi Bucureştii Noi.

Pe Calea Victoriei, la Nr. 117, este Muzeul Mu­

nicipal.
Muzeul Municipal, instalat în vechea casă Mozuri, a fost
întemeiat în anul 3929. A re următoarele secţii: secţia de
arheologie preistorică; numismatică, organizată de Dr. Se-
vereanu; cartografică şi medalistică, cuprinzând colecţia
donată de d-I I. Pincas; secţia de artă modernă; secţia de
documente şi stampe rela tive la trecutul oraşului; secţia
muzicală; a planurilor; aceea a fotografiilor, precum şi
secţia corporaţiilor.
Deschis Dumineca şi sărbătorile dela 10—13; pentru şcoli
e deschis în orice zi de lucru dela 10—13 şi 16—18, cu con­
diţia de a se anunţa din vreme.

Din faţa Muzeului Municipal porneşte, pe

dreapta, Str. Victor Emanuel al II-lea, care ţine
până la B-dul -Las car Catargiu. Pe Str. Victor
64
Emanuel al II-lea se află, la Nr. 11 , casa Macca,
unde este instalat
Muzeul National de Antichităţi. în fiin ţat în anul 1861
de Domnitorul Cuza. Baza de întemeiere a fost tezaurul
dela Petroasa şi colecţiile G-ralului Mavros, la cari s’au
adăugat alte colecţii donate de către d iferite persoane
sau cumpărate de Stat.
A fla t la Universitate, până în anul 1931—1932, Muzeu!
se găseşte astăzi instalat în două localuri: unul în Str.
V ictor Emanuel I I . 11 (Casa Macca); altul în Str. Ştirbei
Vodă 39 (Palatul Creţulescu). Deschis pentru public: Joia,
Dumineca şi în zilele de sărbătoare între orele 10—13 şi
14—16. Pentru specialiştii străini şi români, în călătorie,
se găseşte totdeauna un gardian de serviciu, care să-i con­
ducă; trebue însă să se anunţe cel puţin cu o zi înainte.
Muzeul de A n tich ităţi din Str. Victor Emanuel I I . cu­
prinde colecţiile preistorice, greco-romane şi medievale,
aşezate în două etaje: jos, piesele mai grele greco-romane;
iar în etajul de sus, colecţiile preistorice şi medievale.
Dela intrarea, străjuită de frumoşi stâlpi m iliari din
Dobrogea, se pătrunde, prin tr’un vestibul, în saloanele eta­
jului de jos cu colecţiile greco-romane. In faţă, statuea de
marmură a unui cetăţean din Tomi (Constanţa), secolul I I .
până la al III-le a , In dreapta, un foarte frumos re lie f de
marmură dela Silistra. Jur îm prejur, numeroase monumente
funerare cu inscripţii şi statui din viaţa greco-romană a
Dobrogei. Colecţiile sunt orânduite aşa că înspre stradă
se găsesc mai ales monumente şi obiecte în legătură cu viaţa
coloniilor greceşti dela Marea Neagră, printre care Histria.
In marele dulap din m ijloc, numeroase vase şi frumoase
sticlării dela Tomi, găsite cu ocazia săpării silozurilor dela
Constanţa. In direcţia opusă, spre curte, sunt monumente
din viaţa romană a Dobrogei, cu centrul de atracţie, monu-

Ştrandul K isseleif

65
 mentul dela Adam -Klisi, reprodus în miniatură şi repre­
zentând printr’o metodă originală dela Adam -Klisi, pe îm ­
păratul Traian cu adjutantul său.
In sala din dreapta intrării — către stradă — consacrată
H istriei, sunt două mari foto gra fii înfăţişând starea ce­
tăţii, înainte şi după săpăturile executate în 1914 de V.
Pârvan.
Deosebit de interesante sunt, în dulapul din centru, mai
multe figurine de lut ars ale zeiţei A frod ita (sec. V I. a Hr.),
şi frumoase vase rodo-ionice din cuprinsul aceleiaşi civi-
lizaţiuni. Lângă sala Histria — spre stradă — se află ex­
puse o serie de monumente vechi creştine, dintre care cel
mai de seamă este altarul de forma unei mese cu două pi­
cioare şi o inscripţie greacă din veacul al IV-lea.
Sala din fată cuprinde aproape exclusiv ceramică şi lu-
cruci greceşti din colecţiile G-ralului Mavros, al cărui portret
şi inscripţie de pomenire sunt aşezate la loc de frunte.
De observat, în dulapurile de perete, diferite reliefe ale
Eroului călăreţ sau Eroul Domn, altele ale zeului Mithras,
zeul soarelui şi al luminii. Vitrina din m ijloc cuprinde
multe bronzuri, unele sigur romane. Printre acestea de
observat: o mască, o frumoasă cască traco-iliriană, găsită
în judeţul Râmnic, pe Valea Oltului (veacul al V I I. şi
V l-lea înainte de Hr.).
Printre pietrele cu inscripţii, de remarcat, mai ales (în
sala cu mulajul monumentului dela A dam -K lisi) una, cu
frumoase litere, din vremea lui Antoniu cel Pios (138—161),
găsită la Silistra.
Monumentul dela Adam -K lisi este monumentul cel mai
de seamă al latinităţii din Europa sud-estică. A fost rid i­
cat de către îm păratul Traian în anul 108—109 şi închinat
zeului Marte, răzbunătorul (Mars U ltor), în amintirea vic ­
toriei asupra Dacilor. A vea o înălţim e de aproape 39 m,
situat în preajma cetăţii din vale, Trapaeum Trajani. Să­
păturile întreprinse de Gr. G. Tocilescu şi G-. Murnu au
fost descrise de V. Pârvan.
In sala dintre Lapidarul cu vitraj şi intrare, se află în
curs de aşezare şi catalogare colecţiile numismatice şi me-
dalistice ale muzeului (monete imperiale romane, monete
bizantine de aur, etc.).
In etajul de sus sunt instalate colecţiile preistorice, în­
cepând cu unele cari reprezintă paleoliticul şi încheind
cronologiceşte cu copia galvanoplastică a tezaurului dela
Petroasa. Orientarea: dela scară în stânga şi apoi dela
stânga spre dreapta.
Trecem întâi prin două săliţe de legătură, cu două mari
hărţi arheologice, executate în 1928 şi 1929 precum şi foto­
g ra fii documentare: Cetatea dacă dela Costeşti (Hunedoara).
In prima sală din stânga sunt grupate colecţiile mai
vechi ale Muzeului: colecţia Mansfeld Biillner (1886), obiecte
tipice din Danemarca, colecţiile N. Beldiceanu (un mare
şi frumos vas dela Cucuteni), şi Gr. Tocilescu (Hinog, în
faţa cetăţii Axiopolis). Sala următoare ca şi celelalte, cu­
prind în cea mai mare parte, o selecţiune de materiale re­
zultate din descoperirile mai noi ale muzeului, cu multe
piese unice. In sala primă şi cea mai mare, splendide
exemplare reprezentând două civiliza ţii succesive: Fedele-
şeni (Roman, asemenea aceleia dela Cucuteni, Ia şi); în
partea cealaltă Glina (Ilfo v ).
Sunt obiecte paleolitice (pl. I. şi II.: Basarabia de Nord-
Est) şi neo- şi eneolitice, până în mileniul I I . înainte de
Hr. (pl. I I I . —L IV .). Localităţile reprezentate din Munte-

66
 :

HIM:

■Mm:

l i i i

Th. Palladi: Portret

nia, Moldova şi Oltenia: Sultana, Grumelniţa, Căscioarele,

Bonţeşti, Ruginoasa, Drăguşeni, Boian, Vădastra (Măgura
Fetelor), Ostrovul Corbului, Băeşti-Aldeni, Fedeleşeni. U ti­
lajul ' civilizaţiei acestor timpuri este aproape complet.
Sala următoare cuprinde mai ales obiecte din epoca zisă
de bronz (mileniul al II-le a a. Hr.), în frunte cu depozitul
de bronz dela Drajna de jos şi obiectele dela Predeal şi
Sinaia. De remarcat deasemenea splendidele obiecte de
podoabă de bronz din Moldova. Vitrinele de perete conţin
exemplare de ceramică ceva mai veche sau aparţinând ace­
loraşi timpuri (Sărata Monteoru).
In tr’un dulap e expusă ceramica negricioasă cu ornamen­
tare grafitată dintr’ o epocă mai nouă barbară (Ciolăneştii
din Deal). In v itra ju l din stânga, spre stradă, s’au păstrat
pentru însemnătatea lor caracteristică, comparativă, mumia
bine conservată a unui preot şi arhitect din Theba şi sar­
cofagul său împodobit cu o frumoasă inscripţie (dinastia
X X I).
 Sala mai mică, după sala epocei de bronz, e destinată
special antichităţilor scitice şi medievale. A n tichităţile
scitice sunt reprezentate prin Casca de aur din Prahova şi
antichităţile mormântului scitic, cu obiecte de argint şi aur,
dela H agigh iol (lud. Tulcea), descoperite şi obţinute prin
săpături (1931). Tot aici, într’o vitrin ă separată, se vor
aşeza obiectele tezaurului scit dela Craiova, cumpărat de
Germani în timpul războiului şi restituit în cea mai mare
parte. Cazanul scitic din colţ e dela Scorţaru (B răila).
Ligheanul greco-scitic din pupitrul de perete (a se observa
caracteristicile capete în form ă de sileni ale torţilor) e dela
Bălănoaea (Vlaşca). A lte obiecte scitice pe poliţa din v i ­
trina de perete: Crupa de bronz Anaitis, zeiţă iraniană,
dela Năeni (Buzău), v â rfu ri de stâlpi de baldachin, alături
de planşa cu vâ rfu ri de săgeţi de bronz din mormântul sci­
tic dela Iîa gigh iol.
In faţă, în pupitrul şi. vitrin ele de perete, sunt reprodu­
cerile pieselor tezaurului dela Petroasa („Cloşca cu pui*')»
descoperite în 1837, în judeţul Buzău, într’o carieră de
piatră. Din 22 de bucăţi, câte s’au găsit, au fost dosite 10
şi nu li s’ a mai dat de urmă. Piesele rămase cântăresc
aproape 19 kg aur. Reprezintă obiecte de podoabă şi de
cult din epoca Goţilor (veacul al IV -lea d. H r.).
P rin sala centrală cu vitrin e de perete, cuprinzând si
obiecte preistorice, ajungem la ultima sală, cu bogatele
colecţii dela Poiana, pe malul Şiretului (Tecuci), id en tifi­
cată cu Piroboridava antică. In aceeaşi sală, în vitrin ele
şi dulapul de perete din stânga: obiectele şi frumoase sabie
celtică dela Gruia (M ehedinţi), precum şi candelabrul cu
trei ramuri şi lanţul de atârnat dela Piscul Crăşani (Ia lo ­
miţa).

Revenim pe Calea Victoriei, unde la Nr, 125 se

află Academia Română*
Este întâia instituţie culturală înfiinţată la 1866 pentru
toţi Românii din toate provinciile, sub numele de Socie­
tatea Academică Română, cu reşedinţa în Bucureşti. A fost
compusă la început din 21 membri numiţi de guvern: 3 mol­
doveni; 4 munteni; 3 ardeleni; 3 basarabeni; 2 bănăţeni;
2 maramureşeni; 2 bucovineni şi 2 macedoneni.
A funcţionat în Palatul U n iversităţii până la 1892. La 1879
a fost declarată prin lege Institut Naţional, apoi organizată
eu 36 membri activi în trei secţii: 1. literară şi filologică;
2. istorică; 3. ştiinţifică, având o subvenţie anuală de
30.000 Lei. La 1896 Statul (Cabinetul Sturdza—Poni), i-a dat
localul şi terenurile unde se află acum.
Academ ia ţine şedinţe ordinare în fiecare V ineri, cele
mai multe publice, şedinţe generale anuale la 13—30 Mai
cu toţi membrii activi, pentru decernarea prem iilor lite ­
rare şi ştiinţifice, cum şi pentru alegerea noilor membri.
A re 60 membri corespondenţi români; 35 străini; 94 onorari
români şi străini. Academ ia întreţine, cu ajutorul Statu­
lui, cea mai bogată bibliotecă din ţară, de circa 300.000 vo­
lume; importantă mai ales pentru istoria, limba şi litera­
tura românească şi a popoarelor minoritare din ţară, pre­
cum şi a celor vecine. Biblioteca este îm părţită în urmă­
toarele colecţii: cărţi tipărite; publicaţii periodice; cărţi
vechi româneşti (1560—1830); manuscripte şi documente isto­
rice; autografe moderne; cabinet de stampe cu portrete;
hărţi geografice; cabinet de numismatică antică şi naţio­
nală.

68
 Academia a construit, dintr’o donaţiune pioasă, Funda-
ţiunea Ioan Dalles (B-dul Brătianu 12), cu săli de confe­
rinţe, concerte, cinematograf cultural, expoziţii de artă,
pictură, sculptură şi industrii artistice: covoare, broderii,
etc.

La Nr. 175, pe Calea Victoriei este Palatul Mi­

nisterului de Industrie şi Comerţ, instalat în
vechea casă a boierului Vernescu. Apoi ajungem
la întretăierea căii Victoriei cu Str. G-ral Mânu,
care duce spre Gara de Nord.
Mai departe, Calea Victoriei încetează de a mai
fi o stradă comercială, căpătând un aspect mai
liniştit, eu vile, grădini şi palate impunătoare,
dintre cari cele mai de seamă sunt: Palatul Can-
tacuzino (Preşedinţia Consiliului de Miniştri), în
stil baroc, având o luxoasă sală de recepţii; Pala­
tul Reginei Elisabeta a Greciei, clădire simplă,
plină de g*ust, precedată de o minunată grădină.
Calea Victoriei se sfârşeşte în Piaţa Victoriei
din care pornesc — ca nişte raze — opt străzi, şi
anume: B-dul Lascar Catargiu (înspre Sud-Est),
Şoseaua Bonaparte — în colţul căreia se află Pa-
^ latul Sturdza (Ministerul de Externe) — Şoseaua
JTianu — Şoseaua Kisseleff — şi B-dul Col. Mihail
Ghica (înspre Nord-Nord-Est), B-dul Basarab

J. A l. Steriadi: Casă veche boierească

69
(Vest), Str. Buzeşti în colţul căreia se afla fru­
moasa clădire în stil românesc a Palatului Func­
ţionarilor Publici, şi Calea Victoriei,
O străduţă îngusta — Str. Paris — duce în Par­
cul Bonaparte.
Aleea Kisseleff (continuată apoi de Şoseaua
Kisseleff), pcartă numele generalului rus care, în
anii 1829—1835, a fost guvernator pe vremea ocu-
paţiunii ruseşti, şi în această calitate a contribuit
la îmfrumuseţarea oraşului.
La începutul şoselei, pe dreapta, este un Monu­
ment închinat profesorilor căzuţi în marele răz-
boiu, iar pe stânga Muzeul de Istorie Naturală.
^ Deschis în fiecare Joia între orele 11—15, Dumineca şi
sărbătorile între orele 10—16, Pentru şcoli, sub conducerea
profesorilor e deschis M iercurea şi Vinerea dela 14—16. —
Intrarea liberă.
Prim ul muzeu de istorie naturală a fost întemeiat în anul
1838 de Domnitorul Alexandru Ghica şi avea la început o
o secţie zoologică, una anatomică şi una m ineralogică, func­
ţionând ca anexă a spitalului Colţea până în anul 1885, când
un incendiu a distrus aproape complet colecţiile.
Muzeul cel nou a fost alcătuit de savantul profesor Dr.
Grigore Antipa, care e şi azi director. Actualul local s’a
inaugurat în anul 1908,
Clădirea cuprinde 23 săli şi numeroase încăperi pentru
colecţii ştiinţifice, laboratorii şi biblioteca de specialitate.
Interesant este sistemul original de aranjare al muzeului,
după prin cipiile d-rului Antipa, cari au fost apoi adoptate şi
de alte muzee din Europa: pe lângă colecţiile sistematizate
ale tuturor speciilor din istoria naturală, muzeul are şi o
serie de diorame ce reprezintă fauna Rom âniei, în toate
varietăţile sale. Muzeul posedă, în plus, o colecţie ştiinţi­
fică şi una de copii, precum şi. un laborator modern, foarte
bine utilat, pentru experienţele ştiinţifice. P rin tre cele mai
de seamă piese ale colecţiunii, cităm: scheletul unui di.no-
theriu, găsit la Mânzaţi, o focă, un grup de gorile, un okapi,
un glytodon şi un ichtyosaur feminin cu embrioane. Colec­
ţia ichtyologică cuprinde m aterialul adunat de Dr. Antipa
pentru lucrarea sa fundamentală: Fauna ichtyologică a R o­
mâniei.
Muzeul de Istorie Naturală e frecventat anual de circa
500.000 vizitatori, atingând din 1908 şi până în 1932 cifra de
10 milioane de vizitatori.

Lângă Muzeul de Istorie Naturală, pe aeeeaşi

latură a şoselei, se află Muzeul de Artă Naţională
Carol I. (Şoseaua K iseleff Nr. 3. Director: Prof.
Al. Tzigara Samur caş.)
Muzeul a fost în fiin ţat în 1906 şi adăpostit, la început,
în fosta monetărie a Statului. In 1912 s’au pus tem eliile
actualului local, rămas neterminat din cauza războiului.
Conform actului de întem eiere, subscris de cei trei reg i ai
ţării, „acest Muzeu Naţional este menit să întrunească co­
lecţiile de artă acum răzleţite, spre a lăsa generaţiilor v i i ­
toare o oglindă desăvârşită a întreg tezaurului artistic din

70
 Biserica Zlătari

cuprinsul pământului românesc, începând cu vârsta pre­

istorică şi până în zilele noastre“ .
In aşteptarea săvârşirii clădirei, spre realizarea scopului
arătat, s’au orânduit, în 1931, în aripa sudică a palatului,
singura acoperită, trei secţiuni provizorii ale muzeului, în
care sunt expuse numai o parte din bogatele colecţii de artă
populară, şi anume:
1. Secţiunea ceramică, cuprinde olăria din ţară, începând
cu epoca preistorică şi până azi — adică aproximativ
5000 de ani — arătând marea asemănare a motivelor de­
corative de azi cu cele mai străbune. De remarcat e cera­
mica din vremea lui Ştefan cel Mare, precum şi speci­
mene frumoase de olărie săsească.
2. In secţiunea lemnului, s’a expus casa lui Antonie Mogoş
(Ceaura - Gorj), din 1375 — 1879. Splendidele coloane şi

72
 sculpturi ale casei, precum şi numeroasele exemplare de
stâlpi din diferite epoci şi localităţi, evidenţiază impor­
tanţa lucrărilor în lemn ale ţăranului român din întreg
cuprinsul ţării. Porţi şi uşi admirabil sculptate, troiţe
monumentale dintr’un singur trunchiu de stejar, tr-onuri
în stiluri diferite, arată marea varietate a acestei îndelet­
niciri artistice ţărăneşti. In vitrine sunt expuse furci
încrustate, instrumente de muzică — între cari şi legen­
darul fluieraş de os — şi alte obiecte de lemn ale gos­
podăriei rurale.
3. Secţiunea ţesăturilor înfăţişează specimene de preţ de
scoarţe, expuse în raport cu provinciile ţării, precum şi
numeroase costume femeieşti şi bărbăteşti, din diferite
ţinuturi româneşti.
Felul original şi atât de reuşit al expunerii obiectelor,
a atras laudele specialiştilor străini, cari au clasat muzeul
printre cele dintâi instituţii similare din Europa.
La parter şi subsol sunt depozitate colecţiile ce aşteaptă
terminarea localului, spre a fi expuse publicului, fiind deo­
camdată accesibile numai cercetătorilor specialişti.
Muzeul poate f i vizitat regulat, în zilele de sărbătoare,
precum şi în fiecare Joia şi Dumineca între orele 10—13 şi
14—16; iar la cerere motivată în orice altă zi.

Peste drum de Muzeul de Artă Naţională este

Institutul Geologic (arh. P. Antonescu). Se poate
vizita cu învoire specială.
Când ajungem la rondul I, avem la stânga Sa­
lonul oficial, un pavilion clădit de arhitectul
Duiliu Marcu, pentru a servi cu sală de expoziţie
oficială. In mijlocul peluzei din faţa pavilionului
e o statue a sculptorului Jalea, iar ceva mai de­
parte bustul marelui scriitor şi tribun Barbu
Ştefăneseu Delavrancea.
De aci şi până la „Bufet“, nu sunt decât pajişti
pentru jocul copiilor, alee pentru pietoni, pro-
văzute cu scaune şi bănci, boschete şi cărări pen­
tru călăreţi şi ciclişti.
„Bufetul“ este un pavilion în stil românesc, fă-'
cut de arhitectul Mincu. Are o grădină-restau-
rant, foarte populară, unde cântă în timpul verii
muzica militară. Peste drum de bufet, pe Str.
Mincu e Sanatoriul Sf. Elisabeta.
Str. Mincu duce pe dreapta până în Şoseaua
Jianu de unde începe Parcul Filipeseu, un cartier
de vile boiereşti (vila Brâncoveanu, Cantacuzino,
etc.)<
Spre stânga, Str. Mincu se întinde până la
B-dul Col. Miha.il Ghica, In această parte, se află
Sanatoriul Dr. Antoniu, în dosul căruia începe
Parcul Delavrancea, un alt cartier de vile moderne.
Mai departe, pe Şoseaua Kisseleff, călătorul în-
tâlneşte, pe dreapta, Palatul M. S* Elena şi peste
drum Muzeul Toma Stelian, deschis Martia şi
Joia, Dumineca şi în zilele de sărbătoare, în afară
de lunile Iulie şi August, între orele 10—13 şi
15—IVI 2 . Grupele de şcolari însoţite de un pro­
fesor, pot vizita muzeul gratuit, cu condiţia de a
se anunţa din vreme. (Două-trei zile înainte.)
Muzeul este instalat în casa lui Toma Stelian, profesor
universitar, jurisconsult şi om politic, lăsată Statului la
moartea sa (1925).
Muzeul cuprinde o secţie de pictură şi sculptură, o secţie
de artă grafică, cum şi obiecte de artă aplicată. Prin tre
lucrările pictorilor români se remarcă: douăzeci de pânze
de Grigorescu; patrusprezece pânze de Andreescu (cea mai
importantă colecţie de acest pictor, din ţară); 'Aman, Tătă-
rescu, Lecca, Mişu Popp, Luehian (o serie destul de im por­
tantă), Pallady, Ştefan Popescu, Marius Bunescu, Iser, I.
Steriadi, G. Petraşcu, Tonitza, D. Ghiaţă, etc. Operele pic­
torilor străini sunt mai puţin numeroase. Se găsesc, totuşi,
lucrări de Fantin-Latour, B ovy, Constable, Bicard, L e Wa-
roquier, Adrienne Jouclard, Aman-Jean, etc.
In secţia grafică sunt expuse 60 de desenuri de G rigo­
rescu, acuarele de Szatmary şi de Aman; un număr însem­
nat de desenuri de artişti români şi străini, printre cari
un desen de Rembrandt, altele de Delacroix, Forain, De-
camps, Louise H errien, H ervier, Puvis de Chavannes, etc.
G ravurile în aquaforte, în lito g ra fie ori în lemn, printre
care opere de m ari artişti: D iirer, Piranesi, Canaletto, Dau-
mier, Corot, Meryon, sunt arătate publicului în expoziţii
temporare.
Muzeul are si o colecţiune de obiecte din extremul

Casa de Depuneri

74
 Orient, mai ales japoneze, de importantă inegală, printre
cari o frumoasă statue a lui Buda.
In genere, în luna N oem vrie a fiecărui an, muzeul orga­
nizează expoziţii occidentale.

Lângă Muzeul Toma Stelian este vestitul restau­

rant „Eldorado" şi peste drum vechea grădină-
restaurant „Flora”.
La Areul de triumf se termină prima parte a
şoselei. Pe stânga, încunjurat de un gard de ci­
ment, este Parcul Sportiv al Uniunei Federaţiilor
de Sport din România şi apoi, în continuare,
Ştrandul*
La capătul ale ei ce desparte Parcul U. F. S. R.
de ştrand, se află Academia de înalte Studii Agro­
nomice şi apoi, puţin mai departe, Şcoala de Horti­
cultura.
Academ ia de în alte Studii Agronom ice — denumită până
în anul 1929 „Şcoala de A gricu ltu ră ' ‘ — una din cele mai
vechi instituţii culturale din ţară — a fost înfiinţată la 1853
de Ştirbei Vodă, sub numele de Institutul de A gricu ltu ră
dela Pantelimon. In 1869, şcoala a fost instalată în actualul
ei local.
Academia de în a lte Studii Agronom ice are în prezent
16 profesori, 5 conferenţiari, 430 de studenţi, un cămin mo­
dern pentru studenţi, o ferm ă model la Băneasa, o v ie şi o
pepinieră model în jud. Buzău.
La rondul al treilea, am ajuns la Hipodromul
Băneasa. (Curse de autobus, dela Piaţa Brătianu:
15 Lei, taxi 54 Lei. Intrarea la tribună 100 Lei;
programul 10 Lei.)
Cursele de galop dela Băneasa atrag în fiecare Joia şi
Dumineca numeroşi amatori. In sezonul de prim ăvară şi
toamnă, tribunele hipodromului sunt locul de întâlnire al
societăţii elegante bueureştene. Când se aleargă, prem iile
mai de seamă, ca „D e rb y “ -ul, premiul „Jockey-Club“ , etc.,
hipodromul oferă un spectacol extrem de pitoresc şi ani­
mat, foarte preţuit de mondeni.

Dela Hipodrom se poate vedea turnul subţire,

cu lămpi colorate, şi pilonii Postului de Radio, in­
stalat aproape de Otopeni.
Pentru acei, cari se plimbă cu automobilul, Vila
Minovici — în stil românesc — este un loc de
popas. In faţa V ilei Minovici este „Country-Club“,
una din cele mai elegante societăţi sportive, frec­
ventată de corpul diplomatic (golf, tennis).
Şoseaua continuă; trecând linia drumului de
fier, coteşte în faţa lacului Făneasa pentru a merge
pe la Aeroportul Civil şi Militar dela Băneasa, şi
se îndreaptă spre parcul natural Snagov şi spre
Ploieşti.
Biserica Stavropoleos

f) Dela Cercul Militar la Piaţa Senatului,

Revenim la punctul nostru «de plecare, dela în­
ceputul acestor itinerarii, adică în faţa Cercului
Militar, spre a vizita partea de jos a căii Victo­
riei, până în Piaţa Senatului.
Peste drum de Librăria Alcalay, instalată în
clădirea hotelului Boulevard, o stradelă duce la
Biserica Doamnei, clădită în anul 1683 de Şerban
Cantacuzino. Biserica are un portal cu minunate
sculpturi în lemn.
Lângă Hotelul Boulevard, la Nr. 25 pe Calea
Victoriei, este palatul clădit de Şerban Cantacu­
zino în anul 1678, în care se afla, înainte de răz-
boiu Legat iunea rusească.
A ic i au avut loc consfătuirile lui Şerban Cantacuzino
cu trim işii ţărilor din Apus, pentru stabilirea unui plan
de luptă contra Turcilor.

Peste drum se deschide Str. Doamnei. In colţ,

biroul de voiaj „Europa". Pe celalalt trotoar, Pa­
latul Băncii Marmorosch-Blank, clădit de arhi­
tecţii P. Antonescu şi St. Saligny. In Str. Doam­
nei începe cartierul băncilor.
In inima cartierului bancar ajungem, însă, când
trecem din Calea Victoriei în Str. Lipscani, după
76
ce am lăsat în urma noastră Palatul Prefecturii
de Politie. Strada Lipscani, una din cele mai
vechi artere comerciale ale oraşului, întretaie
Calea Victoriei în faţa clădirii impozante a Libră­
riei Socec» unde se află şi sucursala magazinului
„Galeries Lafiayette“ din Paris (pe terasă: Cofe­
tărie şi orchestră).
Urmând pe Str. Lipscani, la stânga, ajungem îndată în
fata palatului Băncii Chrissoveloni, (proprietatea Băncii
Naţionale a Rom âniei), clădit în stilul Renaşterii floren­
tine, după planurile arhitecţilor M. Cantacuzino şi A . Smie-
digen, în anii 1925-—1928.
Hall-ul, întreg de marmură, sala ghişeelor şi scara largă,
sunt concepute în stilul Renaşterii italiene, combinată cu
elemente din stilul brâncovenesc. Lespezile din hali, me­
sele şi băncile de marmură din sala ghişeelor, îţi dau im ­
presia că te a fli în tr’un palat florentin. Sala de şedinţe
nu se poate vizita decât cu o permisiune specială.
Peste drum de palatul Băncii Chrissoveloni, clădirea ma­
sivă a Băncii de Scont, având la parter o sucursală a agen­
ţiei de voiaj „W agons-Lits-Cook“ . A p oi, Palatul Băncii
Naţionale (clădit după planurile arhitecţilor Cassien Ber-
nard şi Galleron), având în colţul din spre Str. Eugeniu
Carada, statuia lui Eugeniu Carada. Cartierul băncilor
este compus din trei străzi paralele: Str. Doamnei, Str.
Lipscani şi Str. Stavropoleos, care începe dela Poştă şi fine
până la Banca de Credit Komân, împreună cu Str. Smâr­
dan, care le străbate şi unde se află Banca Românească,
Banca Comercială Română, etc. Bursa este situată la în tre­
tăierea străzii Smârdan cu Str. Doamnei, iar în palatul ei,
cu trei faţade, este instalată şi Camera de Industrie şi Co­
merţ, Str. Lipscani se termină la P iaţa Sf. Gheorghe.

Revenim la Calea Victoriei. Pe stânga este Bi­

serica Zlătari, clădită de Matei Basarab în veacul
al XV II-lea, în stil bizantin, în cărămidă aparentă
şi încunjurată de o grădină. (Picturi murale de
Tătărescu.) Peste drum se vede Grand Hotel-ul,
în dosul căruia — în mijlocul unei piatete — se
află un pavilion al anticarilor şi apoi clădirea
Vămii Centrale.
Lângă Biserica Zlătari se ridică Palatul Poşte­
lor. O scară largă de peste 20 de metri, cu nouă
coloane ionice, formează faţada principală. Pa­
latul Poştelor a fost zidit la sfârşitul veacului
trecut, după planurile arhitectului Săvulescu.
Peste drum, Palatul Casei de Depuneri şi C011-
semnatiuni. IJn popas mai lung se cuvine de fă­
cut în vecinătatea Palatului Poştelor, la Biserica
Stavropoleos (Str. Stavropoleos).
Biserica Stavropoleos, cu arcadele sale înflorate, coloa­
nele pline de graţie, şi picturile murale ale faţadei, în­
seamnă cu adevărat o apariţie de reală frumuseţe artistică.

77
 Medalioanele, adâncite în zid şi pictate, sunt încunjurate
de ghirlande de piatră, au ca motiv decorativ floarea soa­
relui, caracteristică pentru stilul brâneovenesc. Pridvorul
este susţinut de 6 coloane. De o valoare deosebită sunt
sculpturile în lemn, ce împodobesc portalul şi reprezintă
soarele, luna şi pe arhanghelii Mihail şi Gavril.
Deasupra portalului sunt, deasemeni picturi murale, ca
de altfel în orice colţişor al acestei biserici. Cupola octo-
gonală, având opt ferestre înguse şi o cornişe, după ce se
dărâmase în 1841, a fost refăcută de arhitectul Mincu, la
sfârşitul veacului trecut.
Curtea interioară — cu o galerie de arcade — a fost
adăugată tot de arhitectul Mincu.

Ultima stradă mai importantă, ce întretaie

Calea Victoriei, este Str. Carol, care tine până la
malul Dâmbovitei.

Palatul Agricola-Fonciera, Societate de Asigurări

78
 Pe Str. Carol, în apropiere de Piaţa Sf. Anton (Piaţa de
flo ri), era odinioară vechea Curte Domnească, fostul Palat
al Domnitorilor. A zi, din palatul distrus de incendiu şi de
cutremurul din 1802 n’a mai rămas decât Biserica Curtea
Veche, clădită de Mircea cel Bătrân, la începutul veacului
al XV-lea.

Ultima porţiune a căii Victoriei coboară spre

Piaţa Senatului. Pe stânga palatele societăţilor
de asigurare „Adriatica" şi „Agricola-Fonciera^,
iar pe celalalt mal al Dâmboviţei: Teatrul „Regina
Maria‘\
B. Bulevarde şi şosele.
Bulevardele largi, ce străbat oraşul în toate sen­
surile, au fost construite conform principiilor de
urbanistică modernă, fapt care pune într’o pre­
ţioasă lumină străduinţele pentru cât mai rapida
desvoltare a Bucureştilor. Bulevardele interioare
au ajuns, în scurtă vreme, cele mai frumoase ar­
tere ale capitalei.
a) Bulevardul Brătianu, Take Ionescu şi
Lascar Catargiu.
Lângă Universitate, în mijlocul pieţii I. C. Bră­
tianu, se ridică statuea lui Ion C. Brătianu, unul
dintre fruntaşii politici oare au contribuit la con­
solidarea României (1821—1891). Piaţa I. O, Bră­
tianu e, la anumite ore ale zilei, unul din cele
mai animate centre de circulaţie.
Spre Nord e statuea marelui bărbat de stat, se
deschide, larg şi impozant, cu o perspectivă re­
marcabilă bulevardul care-i poartă numele: I. C,
Brătianu. In spre Sud, este Str. Coltei, cu clădiri
vechi, înegrite de vreme, iar spre Apus şi Răsărit
se desfăşoară B-dul Regele Carol I. Planul de în­
frumuseţare al oraşului, în curs de executare,
prevede lărgirea străzii Colţea, ca o continuare a
B-dului Brătianu.
P e stânga străzii Colţea este Spitalul Coltei. In curtea
spitalului, Biserica Colţei (din veacul al X V II-le a ), una din
cele mai de seamă biserici ale Bucureştiului. A re un mi­
nunat portal de pe vremea lui Brâncoveanu, coloane fru­
mos împodobite şi vechi pietre funerare. Tot în curtea
spitalului se păstrează statuea Spătarului Constantin Can­
tacuzino, întemeietorul acestui aşezământ. In locul unde se
află astăzi spitalul, se ridica odinioară Turnul Colţei, con­
struit de soldaţii regelui Carol al X II-le a al Suediei, re­
fu giaţi aci după înfrângerea suferită la Poltava. Turnul
Colţei a fost dărâmat în anul 1808.

79
 Piaţa A rh ivelor

Peste drum de spitalul Colţei, se poate vizita Palatul

Sutzu. Str. Coltei se sfârşeşte în Piaţa Sf. Gheorghe, în
apropierea căreia se află Biserica Sf. Gheorghe, clădită în
anul 1670 de Constantin Brâncoveanu şi încunjurată de o
grădină publică. Din vechile podoabe n’a mai rămas decât
o bordură de ghirlande sus, de-a-lungul zidurilor. In bise­
rica Sf. Gheorghe e mormântul lui Constantin Brânco­
veanu, ucis de Turci, în anul 1714, la Constantinopole,
Piatra de pe mormânt n’are niciun nume, dar mormântul
se poate recunoaşte după inscripţia de pe candela de ar­
gint de deasupra.

Partea stângă a B-dnlni Brătianu până la Str.

Biserica Enei, este ocupată de clădirea Universi­
tăţii, în faţa căreia se găseşte Arena „Colosseuni‘\
In colţul străzii Biserica Enei se ridică Palatul
80
Şeoalei de Arhitectură şi la sfârşitul ei se află
Biserica Albanezilor. Peste drum de Şcoala de A r ­
hitectură, ascunsă între alte clădiri, se zăreşte
turla Bisericei Enei (veacul al X V III-lea ).
Urmând B-dul Brătianu, ajungem la Str. Re­
gală, care se deschide spre stânga, ducând până
în în Str. R. Po in oare.
In faţa străzii Regale, pe partea dreaptă a bule­
vardului, la Nr. 18, sunt sălile de expoziţii şi con­
ferinţe ale Fundaţiei I. Dalies. Puţin mai sus, pe
stânga bulevardului, este Şcoala Superioară de
Războiu şi, în faţa ei, în mijlocul unui „scj.uare“ ,
este o piatră comemorativă, aşezată pe locui unde
fusese odinioară Casa lui I. C. Brătianu. Ea poartă
această inscripţie:
,,Aici a fost casa în care a trăit Ion C. Brătianu', în­
temeietorul independenţei şi regatului român şi Ion I.
O. Brătianu, făuritorul unirii tuturor Rom ânilor.“

Mergând mai departe, depăşim străzile Wilson

şi C. A. Rosetti, cari duc la Fundaţia Carol L, şi
pe care l-am înfăţişat când am trecut prin Piaţa
Palatului Regal.
Dela întretăierea cu Str. C. A. Rosetti, B-dul
Brătianu continuă sub numele de B-dul Take Io-
nescu. Pe stânga e clădirea „Lido“, cu un basin
eu valuri, restaurant şi bar.
Peste drum, Garajul „Ciclop‘\ o clădire eu 6 ^e-
taje; apoi construcţia modernă a Palatului Socie­
tăţii Asigurarea Ţărănească, una din cele mai fru­
moase exemplare de arhitectură modernă din Bu­
cureşti (arh. Creangă), cu cea mai încăpătoare şi
modernă sală de cinematograf: „Aro‘\
Aci, B-dul Take Io ne seu este străbătut de Str.
D. A. Sturdza. In colţul din stânga între Str. Anas-
tase Simu şi Str. D. A. Sturdza se află Muzeul
Simu. Deschis Joia şi Dumineca dela 9—13 vara;
dela 10—13 iarna; pentru şcoli mai este deschis şi
Joia după masă, prin B-dul Take Ioneseu. Muzeul
posedă încă dela înfiinţare un catalog redactat de
fondator şi de Th. Cornel. Director: pictor Ma-
rius Bunescu. Intrarea liberă.
întemeiat de Anastase Simu. Inaugurat în anul 1910 şi
donat naţiunei în anul 1927, împreună cu cele 1182 opere
de pictură, sculptură, desen şi gravură, a căror colecţio­
nare Simu a început-o înainte de 1900. Ideea fondatorului
a fost de a înzestra patrimoniul naţional cu o instituţie
de artă şi a contribui la educaţia artistică a tinerelor ge­
neraţii. Lumina sălilor a fost studiată după toate cerin­

81
 ţele de muzeologie modernă, iar lucrările sunt aranjate pe
şcoale.
La intrarea principală, sub peristil şi pe rampe, se află:
Statuile în bronz: „Ţ ăran u l" de Dalou (un alt exemplar
fiin d la ,,Louvre“ ); „Bacantul“ de Sommer; „Napolitanul
cu scoica“ de Carpeaux; „M ercur “ după Gianbologna; „Ba-
cantul“ de Spaethe. etc.
Sala I. (Romană), cu motive arhitecturale de decoraţie
din palatul lui Diocleţian din Spalato, conţine: Eeproduceri
în bronz, marmură, m ajolică şi platru din Assiria, Fenicia,
E gip t, Grecia, Italia, etc. A p o i: Bustul lui A. Simu de
Bourdelle, Heracles de Bourdelle, bustul în bronz al lui
Nietzsche de M ax K lin ger, Torso ,,Simu“ , granit egiptean
studiat şi întitulat astfel de marele egiptolog german Roe
der. Sculpturi după: Ghiberti, Donatello, Della Robbia,
M ichel Angelo, Benvenuto Celini, Bernini, Jean Gouyon,
Houdon, Rude, Stoss V eit, Peter Vischer, Alonso Cano, şi
a lţii precum şi măştile: Ducele de Reichstadt, Victor Hugo
şi Mihail Kogălniceanu.
Sala I I . (Românească), cu elemente decorative din orna­
mentaţia m ănăstirii Curtea de Argeş, cuprinde: 22 tablouri
de Grigorescu, 9 de Luchian, 7 de Andreescu, 3 de Aman;
apoi diferite tablouri, desene şi gravu ri de: Alexandrescu,
A lp ar, Aricescu, Artachino, Baltazar, Bardassare, Basarab,
Băncilă, Buicliu, Bulgaraş, Bunescu, Costin Petrescu, Cu-
ţescxi-Storck, Dan, Georgescu, Gropeanu, Hărlescu, Henţia,
loanid, Iser, Kim on Loghi, Lecca, Macedonski, Maniu Ro-
dica, Mărculescu, Marinescu, Mendel, MihaiLescu (3), M irea
George, Murnu, Miitzner, N egulici, Obedeanu (3), Palladi,
Panaiteanu (9), Petraşcu. Poenaru, Popea Elena, Popescu
Ştefan, Ressu, Rosenthal, Sanielevici, Satmary, Schweitzer-
Cumpănă, Serafim, Soare
Macedonski, Stăncescu,
Stănescu Stahi, Steriade,
Steurer, Stoenescu, Stoica,
Strâmbu, Tătărescu, Tei-
şanu, Teodor eseu - Sion,
Tintoreanu, Tincu, Ver-
mont, Verona, Voinescu,
Valenstein. Multe desene
de: N. Grigorescu, L u ­
chian, Gabriel Popescu,
Henţia şi alţii. Sculp­
turi în bronz, marmură,
lemn şi ceară, de: Brân-
cuşi, Cristescu, Dim itriu,
Dobrescu, Gănescu, Geor­
gescu Ion, Han, Iordă-
nescu. Liciu, M arin F i-
lip, M irea D., Măţăuanu,
Medrea, Paciurea, Seve-
rin, Spaethe, Storck
F ritz, Tudor G. şi alţii.
Sala I I I . (Renaşterea),
cu m otive ornamentele
din sălile Rubens şi A-
pollo (Lou vre), precum şi
din Palazzo Vechio (F lo­
renţa), este consacrată
picturii, sculpturii, dese­
nului şi gravu rii fran­
ceze şi italiene: A dler,
Am an - Jean, Anque-

82
 bin, Bail, Barbey, Baude, B elly, Beroud, Besuard, Biloul,
Blancbe Jacgues, Boucher (şcoala), Boudin, Bouguereau,
Brion, Cais, Caro-Delvaille, Carriere, Charlot, Cheret (2),
Claude Monet, Cottet, Courbet, Courtois, Dagnac-Riviere,
Dauchez (2), Daumier, Decamps, Diaz, Fouace, Gallier-
Boissiere, Gericault, G ervex (5), Gourdault, Guignet, Guil-
lon (2), Henri Martin, Hofbauer (2), Humbert Ferd., Jae-
ques Charles, Larosche A . (2), Jean-Paul Laurens, Laurens,
Laurens P „ Lanrent Luc., Lebourg, Le Gout-Gerard, Lenoir,
Lepine, Leroele H. L e v y , Lucien Simon, M arilhat, Menard,
Mileendeau, M illet, Montchablon, M onticelli, Pastour, Pis-
saro, R a ffa elli, Renoir (4), Ribot, Ricard (2), R oger,
Rousseau Tb., Roybet, Rosier, Sabatte, Sablet, Selm y, Sig-
nac, Sisley, Vignon. Desene, gravu ri şi lito g ra fii de: Bel-
lange, Bouquet (10), Delacroix, D rolling, Flers, Forain,
Lenoir, Mileendeau, Pils, Pissaro, Bernard, Bonnat (3),
Bourdelle, Harpignies, N avlet, Scott (2), Daumier, Dore
Gustave (2), Fantin-Latour (54), Callot, Chardin, Daubigny,
D revet (6), Lepere (2), Naudin Bernard, R a ffa e lli şi alţii.
Sculpturi (bronz şi marmură) de: Bartbolome, B arye, B er­
nard Joseph (5), Bourdelle, Boucher, Carpeaux, Clodion,
Dalou, Dubois Paul, Falguiere, Frem iet, Gardet, Rodin,
Rude, Saint Marceaux, şi alţii. Italien i: P icto rii M iehetti,
Maratta, Domenico M orelli, Giannino, Padovanino, Parmi-
gianino, Piazetta, Salvator Rosa, Zampiga, Piranesi, Bezz-
nolio, Belloni, P io Yoris, P alizzi, Petroni, Petruolo, Pra-
tella, Sanchirico, şi a lţii. Ia r printre sculptori: Albano,
Bugatti, Calandra, Grandi, Io llo , R ivalta, Spalmaele, Y ella ,
şi alţii.
Sala IV . (Bizantină), cu motive arhitecturale bizantine de­
la Sf. Sofia din Constantinopole, cuprinde picturi, desene şi
gra vu ri de: D efrangger, E xter, Franke, Gebhardt, W . Ge-
orgi, Habermann, Hagen, Henseler, Hans Thoma, Friedrich
K eller, Adam Kunz, Lenbach, Pankok, Plener, Liebermann,
Menzel, Piegelheim , Putz Leo, Schmutzler, Stiller, Stuhl-
m iiller, W alther Thor, Triibner, Scarbina, Volz, IJhde, Un-
ger, Urban, Volkers, W internitz, W erner, D iirer, Ziigel,
etc.; iar printre sculptori pe: H irt, K lin g er, Lederer, Roes-
ner, Ungerer, Riemenschneider, Zadov, şi alţii.
Lucrări ale pictorilor austriaci: Makart, Am erlin g, An-
geli, Frankenberger, Ganermann, K erpel, Mehle, Seibold,
Szuhanek, K lim t, Schmultzer, Kriehnber, etc. şi sculptorii:
B arw ig, Berathon, M iiller. Taubenheim, W a ry, etc.
Unguri: Eisenhut, M iiller, M ella, Pentelei, Szenes, etc.
E lveţien i: Agasse, Bocion, Bonnard, Calame, Castres, Di-
day, Dutoit, Gardelle, Girardet, Grosclaude, Guignon, Her-
mengat, K oller, N ardi, iSilvestre, Simon, Spaisseger,
Writseh, Gos, Massot, Muyden, B. Vaudier, Bieler, Ravel,
V ibert, Volm ar (Nicolas de Flue), şi a lţii; apoi 30 icoane
preţioase, între cari celebrul diptic bizantino-veneţian din
secolul al X V I-lea .
Sala V. (Greacă), eu m otive de ornamentaţii elene. In
această sală se află artişti din d iferite şcoli străine. B el­
gieni: Artan, Boom, Chotian, Gilsoul, Haas, Ians, Kaer-
mans, Leemputen, Madiol. Markelbach, Mathis, Severdonk,
Taverne, Verbrugge, Baertsoen; şi sculptorii: Dupon, Ham-
bresin, Jespers, Lambeau, Meunier, Mignon, Van der Sta-
pen, etc.; Olandezi: Bakhuysen, Bastert, Bramer, Claesz,
Garf, Koppenol, Lokhorst, Mesdag, Stutterheim, Vezschnnr,
Vos, A p oi, Israels, Weisenbruch, şi alţii; Spanioli: Cortez,
Fortuny, Zo, Zuloaga, Zurbaran, etc.; N orvegien i: Diriks,
Munthe, Thaulov; Suedezi: Behm, Zoru, M illes, M olin;
Ruşi: Stolitza, Hansen, W erestchaghin, Antokolski; Polo-

88
 „O daliscă"

nezi: A idu kievici, Brandt, H egel; Celii: Kuba şi Mucha;

E nglezi: Brown, Herdman, Lloyd, Perman, Clausen, A fle k ,
etc.; apoi Armeni, Persani, Japonezi şi Am ericani, printre
cari celebrii sculptori: O’Connor şi Putnarn încheie preţio­
sul tezaur care este Muzeul Simu, după ce, sub peristilul
dela Sud şi pe rampe, mai găsim bronzuri şi marmure
semnate de Fortiny. Spalmach, Ungerer, W ary, Labenw olî
şi Roesner.

Străzile Batişte şi C. A. Rosetti, pe partea

dreaptă a B-dului I. C. Brătianu, duc spre Str. G.
G. Cantacuzino şi Str. G-ral Lahovary, în car­
tierul de vile din jurul Gradinei „Icoanei".
Str. D. A. Sturdza se întretaie ou Str. Canta­
cuzino în fata gradinei „Icoanei", în dosul căreia
84
se afla Piaţa Cantacuzino, de unde începe linişti­
tul Parc „Xaanid“. In grădina „Icoanei“ ; în fata
pieţei e statuea lui G. Cantacuzino.
Din Piaţa Cantacuzino, pornesc străzile Dum­
brava Roşie, Polonă şi B-dul Dacia, oare alcă­
tuiesc împreună Parcul loanid, unul din cartierele
cele mai elegante ale oraşului.
Str. G-ral Eremia Grigorescu duce în Fîata
Lahovary, în mijlocul căreia se ridică statuea lui
Al. Lahovary.
Revenind pe B-dul Take Io nes cu, prin Str. Atena,
care porneşte din Piaţa Lahovary, ajungem în
faţa statuei lui Take Ionescu (sculptorul Dubois
1931), şi apoi la Piaţa Romană. în mijlocul acestei
pieţe se ridică statuea lui Laiscar Catar giu, mare
om. politic român (1822—1899), operă a sculptoru­
lui Mercier (1907)
Pe dreapta, clădirea monumentală a Academiei
Comerciale face colţ cu Str. Cometa, care duce
spre Parcul Bonaparte.
Din Piaţa Romană pornesc, spre dreapta Str. Romană,
până în Calea Moşilor, iar de cealaltă parte a p ieţii Str.
Mussolini, până în Calea Victoriei. Intre B-dnl Take I o ­
nescu şi Str. Mussolini, e Str. N. Bălcescu, începând din
Piaţa Romană şi coborând până în Str. A l. Lahovary, lângă
Biserica Albă.

B-dul Lascar Catargiu e continuarea, până în

Piaţa Victoriei, a B-dului Take Ionescu, având pe
tot parcursul său numeroase case boiereşti şi vile,
umbrite de şirurile de pomi ce străjuesc trotoa-
rele.
b) Bulevardele Regele Carol I. şi Pache
Protopopescu.
B-dul Regele Carol I. începe din faţa Cercului
Militar, străbate PiaţaI.C. Brătianu şi se desfăşoară
apoi spre Răsărit până în Piaţa Pache Protopopes-
cu. Mergând pe B-dul Regele Carol I., după Piaţa
Brătianu,vedem, pe partea dreaptă, clădirea în formă
de potcoavă, în stilul Renaşterii franceze, a Mini­
sterului de Agricultură şi Domenii, iar peste drum
Palatul Societăţii petrolifere „Steaua Română",
lângă care, în celalalt colţ al străzii G. Canta­
cuzino, e Palatul Sindicatului Ziariştilor, cu o sală
de spectacole. Puţin mai departe, în colţul pietii
C. A* Rosetti, se înalţă clădirea Societăţii petroli­
fere „Astra Română“.
85
 In mijlocul pietii C. A. Rosetti se ridică statuea
vestitului luptător pentru libertate, care a dat
numele său pietii (1816—1885).
In coltul format cu Str. Vlasile Lascăr, domină
clădirile palatului Soc. de Asigurare „Phonix“ şi
al societăţii „Steaua României”.
Cele mai importante străzi, cari pornesc din Piaţa C. A.
Rosetti, sunt: Str. Vasile Lascăr şi B-dul Domnitei. Prim a
se îndreaptă spre Nord, până în Şos. Ştefan cel Mare, o
prelungire a şoselei Bonaparte ce începe din P iaţa V icto­
riei. A c i sunt Depozitul şi A telierele Soc. de Tramvaie,
Velodromul Moto-Clubului şi, mai departe, pe Calea Fio-
rească. Hipodromul ,,Floreasea“ . B-dul Domniţei coboară
din P iaţa Rosetti, tăind agitata Cale a M oşilor până în Ca­
lea Călăraşi.

Mergând mai departe pe B-dul Carol, ajungem

la Casa Asigurărilor Sociale, apoi la Biserica A r ­
menească, unde se găseşte un tablou preţios de
Basano. Din B-dul Carol se desprinde pe stânga
Str. Italiană.
In colţul form at de aceste două străzi, se a flă cel mai
vechiu Institut de phisyoterapie al oraşului, complet reno­
vat, sub conducerea Dr-ului A . Mirea, având instalaţii de
hidroterapie, băi cu aburi, băi electrice, masaje, etc., pre­
cum şi un institut de radiologie şi radiografie.

Puţin mai sus, B-dul Carol se întretaie cu Calea

Moşilor, una din cele mai lungi artere ale oraşu-

Daumier: Clasa 3-a

86
lui, pornind din Str. Carol, din dosul pietii, şi
sfârşindu-se la „Moşi“, de unde începe Şoseaua
Colentina.
Pe Calea M oşilor, în curtea casei cu Nr. 35, Biserica Sf.
Gheorghe vechi, fosta M itropolie a oraşului, clădită în
anul 1467 şi restaurată de mai multe ori.
L a sfârşitul căii M o­
şilor, la întretăierea cu
Sos. Ştefan cel Mare, în­
cepe Târgul Moşilor, in­
augurat în fiecare prim ă­
vară, vestit pentru pito­
rescul şi distracţiile sale
populare.
T radiţia spune că
„T â rg u l Moşilor*' s’ a păs­
trat pentru sărbătorirea
unei victorii a lu i M ir­
cea cel Bătrân contra
Turcilor (1400—1418). După
o altă versiune, M atei
Basarab a tăiat aci capul
duşmanilor săi. înainte
vreme, sărbătoarea Mo­
şilor consta din ospăţuri
populare oferite de Dom­
nitor. M ai târziu au în­
ceput să vină saltim ­
banci şi lăutari, până
în cele din urmă T ârgu l
M oşilor s’a desvoltat după
modelul târgurilor din
Apus: cu panorame „Luna
P a rk ", distraetii popu­
lare, de tot felul. V ânzătorii de turtă dulce, zaharicale şi
cofeturi; fo to g ra fii 1a. minut; scamatorii şi negustorii cu
jocuri de noroc sau tra g eri la ţintă, îşi aşează baracele
de-a-lungul trotoarelor atragând lumea şi creind un spec­
tacol dintre cele mai eolorat.e şi pline de viaţă.
Intre Şos, Colentina şi Gara Obor, se cuprinde unul din
cele mai de seamă cartiere industriale ale oraşului, cu o
m ulţime de fabrici de mătase, de uleiuri, de mobile, m ori,
Ot/0
in apropiere de T ârgu l Moşilor, este situat târgul de vite
şi grâne „O bor‘% unde dis-de-dimineaţă ţăranii din îm pre­
ju rim i îşi vând produsele.
In apropiere de Târgu l M oşilor şi de Gara Obor, se află
terenul de foot-ball al clubului „Unirea Tricolor*'.

B-dul Carol se termină, în cele din urmă, în

Piaţa Pache Protopopescu: un squar având în
mijloc statuea lui Pache Protopopescu, căruia i se
datoreşte deschiderea şi tăierea celor doua bule­
varde (Ferdinand şi Pache).
Din Piaţa Pache Protopopescu porneşte spre
Nord-Est B-dul Regele Ferdinand, care duce până
la Gara Obor; iar drept înainte continuă B-dul
Pache Protopopescu, având în colt, pe stânga, B5-
87
serica grecească. Prelungirea B-dului Pache Pro-
topopescu ia numele de Şoseaua Iancului şi duce
până la Antrepozitele Gării Obor.
c) Continuarea B-dului Elisabeta şi B-dul
Independentei*
La începutul acestei plimbări circulare, am
străbătut prima parte a B-dului Elisabeta, dela

Claude Monet: Carallle

88
Piaţa Rosetti

Calea Victoriei până la Cişmigiu. 0 vom con­

tinua acnm, îndreptândn-ne spre Cotroceni.
La punctul unde se sfârşeşte Cişmigiul, B-dul
Elisabeta se întretaie cu B-dul Schitu Măgureanu,
B-dul Schitu Măgureanu duce până în Str. Ştirbei Vodă.
Din el se desprinde, spre stânga, Str. Cobălcescu, unde se
află impunătoarea clădire a „Casei Ofiţerilor** cu un ate­
lier central de confecţii, şi un frumos hotel pentru ofiţeri.
D© aci, prin Str. Berzei şi Str. Buzeşti, ajungem la Piaţa
Victoriei.
Din Str. Berzei se desprinde B-dul Dinieu Golescu, spre
Gara de Nord, până la Fabrica de bere ,,Luther“ şi car­
tierul ,,R. M. S. Fabrica de Tutun**.

Paralel cu B-dul Elisabeta, pornind dela înce­

putul B-dului Schitu Măgureanu, de - a - lungul
Dâmbovitei, se desfăşoară B-dul Independentei,
până la Cotroceni. In apropiere de Cotroceni,
este Facultatea de Medicină, clădită în anul 1900,
iar în curtea Facultătii, statuea Generalului Dr.
Carol Davila, întemeietorul şi organizatorul aces­
tei institutii.
Coborând B-dul Elisabeta, ajungem la noul pa­
lat al „Facultăţii de Drept“, alături de care sunt
terenurile cluburilor de tennis „Doherty“, „Poli-
technica“ şi arena „Venus“. Peste drum de Fa-
7 89
cultatea de Drept este Subsecretariatul de Stat al
Aviaţiei»
Trecând podul Sf. Elefterie, ajungem în noile
cartiere de vile: Parcul Regina Maria şi Parcul
Principesa Ileana.
B-dul Elisabeta se sfârşeşte, de fapt, în.faţa po­
dului Sf. Elefterie. La dreapta, de-a-lungul malu­
lui Dâmboviţei, se deschide Splaiul Gării Centrale,
spre Şoseaua Cotroceni, făcând o mare cotitură
între grădina Palatului Cotroceni şi Grădina Bo­
tanică (cu muzeul botanic, deschis zilnic între
8—-13). Palatul Cotroceni şi Parcul nu sunt accesi­
bile publicului. Numai Biserica, unde este în m or­
mântat Voievodul Şerban Cantacuzino (1689), poate
fi vizitată, în fiecare Duminecă.

C. Pe celalalt mal al Dâmboviţei.

Pe malul drept al Dâmboviţei, se află câteva din
cele mai de seamă clădiri publice şi monumente
artistice, ale oraşului.
Printre acestea, cităm: Arhivele Statului, Par­
lamentul, Palatul Sfântului Sinod, Patriarhia şi
numeroase biserici.
Străzile cele mai de seamă sunt: Calea Rahovei

Parcul Cotroceni

90
 Biserica Domnita Balaşa

şi B-dul Maria. Albia Dâmboviţei este tărmurită

de cheiuri ridicate astfel încât râul are mai mult
aspectul unui canal. O porţiune din acest canal
a fost de altfel, acoperită, spre a înlesni circulaţia,
aşa cum s’a făcut mai înainte, în Piaţa Senatului.
a) Din Piaţa Senatului spre Sud-Est.
Coborînd de-a-lungul Dâmbovitei, avem pe
dreapta Palatul de Justiţie, clădit în anul 1895, eu
o faţadă impozantă şi o scara de piatră, largă de
vreo 100 metri. După Palatul de Justiţie, pe acelaşi
cheiu, este Biserica Domniţa Bălaşa, una dintre
cele mai elegante construcţii ale capitalei, înte­
7* 91
meiata de fiica lui Constantin Brâncoveanu, la
începutul veacului al X V III-lea .
In interiorul bisericii, picturi murale reprezintă pe mem­
b rii fam iliei Brâncoveanu. A ci se află mormântul Dom­
niţei Bălaşa şi statuea ei de marmură. Biserica, vestită
pentru corul ei şi pentru frumoasele slujbe de Dumineca,
e aşezată în m ijlocul unei grădini. In dosul bisericii, Spi­
talul Brâncovenesc.

Palatul de Justiţie şi Biserica Domniţa Bălaşa

sunt despărţite prin Calea Rahovei, una din cele
mai lungi şi animate străzi, care duce afară din
oraş.
Odinioară, în partea de sus a căii Rahovei, era
aşa zisul Pod al Calicilor. Astăzi, partea aceasta
constitue, mai ales la întretăierea ei cu Şoseaua
Viilor, un important cartier industrial ( Fabrica
de Bere „Bragadiru“, Fabrica de cafea „Franek“ ,
etc.).
In dosul Bisericii Domniţa Bălaşa, este B-dul
Maria, care merge paralel cu Calea Rahovei, până
la Fabrica de bere Bragadiru, unde se unesc.
Dar B-dul Regina Maria începe, de fapt, pe
malul stâng al Dâmboviţei ca o continuare a căii
Călăraşilor şi, în faţa P ietii Centrale, se încruci­
şează. cu Piaţa Bibescu-Vodă.
Dis-de-dimineaţă în Piaţa Mare — numită şi Halele Cen­
trale, asemeni vestitelor ,,Hale“ ale Parisului — începe o
foarte interesantă animaţie: munţi de fructe şi legume,
cantităţi imense de carne şi alte alimente se desfac aci,
asigurând hrana şi consumul capitalei. Când viaţa de abia
începe pe celelalte străzi, aci fierberea e în toiu.
De-a-lungul eheiurilor se vând covoare lucrate de mână.

La întretăierea B-dului Maria cu Str* Bibeseu-

Vodă se află Dealul Mitropoliei, în vârful căruia
se ridică Patriarhia, Palatul Patriarhului şi Ca­
mera Deputaţilor. Pe celalalt coborâş sunt Mito­
curile Patriarhiei.
Dealul M itropoliei are 2 alee frumos împodobite cu par­
tere de verdeaţă şi pomi şi lampadare occidentale. In par­
tea de jos, în faţa p ieţii Bibescu Vodă se ridică Statuea
Iui Barbu Catargiu, mare om politic român.
Biserica Patriarhiei, numită înainte M itropolia, a fost
ridicată de Constantin Serban Vodă în secolul al X V II-le a .
In biserică se pătrunde p rin tr’o intrare principală, sus­
ţinută pe o galerie de coloane. Pe stânga, sicriul de argint
cu moaştele Sfântului Dumitru, patronul Bucureştiului. Si­
criul artistic lucrat, în relief, cu chipul sfântului şi scene
din viaţa lui, a fost adus din Bulgaria. Deasupra sicriului
ard câteva candele, aşezate în forma unei cruci greceşti.
Preţioasa colecţie de relicve a bisericii s’a pierdut în
timpul războaielor din secolul trecut: câteva fresce, sculp-

92
Biserica lui Bucur
93
 turile în lemn de pe altar şi icoanele, aranjate pe trei
rânduri, sunt totuşi demne de văzut.
Paraclisul din Palatul Patriarhiei poate fi vizitat în fie ­
care Dumineca, după slujbă. După inscripţia de deasupra
uşei, se vede că el a fost ridicat de M itropolitul David,
în anul 1723, sub domnia lui Niculae Mavrocordat.
Palatul Camerei Deputaţilor e spre Sud. Intrarea e sus­
ţinută de opt coloane corintice. In galeria, care încun
jură sala de şedinţe din m ijloc, sunt aşezate busturile ce­
lor mai de seamă oameni politici români: C. A . Rosetti,
Kogălniceanu, Gh. Costal'oru,' Ştefan şi M ihail Golescu, Ge­
neral Magheru, I. C. Brătianu, Vasile Boerescu, Vasile
Alecsandri, etc. Cele mai multe sunt lucrate de sculptorii
Carol Storck şi Ion Georgescu.
Odinioară, viata politică a Munteniei se concentra la
M itropolie. B oierii ţineau sfat cu Vlădica şi, în amintirea
acestei tradiţii, palatul Camerei Deputaţilor a fost clădit
alături de Mitropolie.

Din Dealul Mitropoliei ne întoarcem la Piaţa

Bibescu Vodă şi mergem spre Calea Şerban Vodă,
unde se sfârşeşte Str. Bibescu Vodă.
Calea Şerban Vodă era în veacul al X V III-le a
cea mai de seamă stradă a Bucureştilor. Pe aci
venea alaiul domnesc, cu domnitorii numiţi de
sultan şi încun juraţi de ieniceri.
Pe Calea Şerban Vodă e Biserica Sf. Spiridon,
clădită la 1765 de Gh. Ghica şi împodobită cu pic­
turi de Tătărescu.
Biserica Sf. Spiridon e cea mai mare biserică din Bucu­
reşti. In interior: Mormintele voievozilor Gh. Ghica, Han-
jerliu , A l. Sutzu, etc.

Calea Şerban Vodă se încrucişează cu B-dul Mă-

răşeşti, care pornind de pe cheiul Dâmbovitei
duce până în fata Parcului Carol, în Piaţa Mare­
şal Joffre, unde se sfârşeşte şi Str. 11 Iunie, în­
cepută din B-dul Maria, în dosul Patriarhiei.
Din Piaţa Mareşal Joffre porneşte, ca o pre­
lungire a străzii 11 Iunie, Str. Dr. Istnate, încun-
jurând Parcul Carol şi ducând la Gara Filaret.
Peste drum de gară se găsesc Fabrica de Chibri­
turi şi Institutul Meteorologic, cu o bogată co­
lecţie ştiinţifică. Calea Şerban Vodă ţine până
în Şoseaua Viilor.
#Dincolo de încrucişarea acestor două străzi, ^sunt
cimitirele Bellu, Catolic, Evreesc, Evanghelic şi
Militar.
De aci începe şoseaua spre Grădiştea (20 km de
Bucureşti), unde este un ştrand natural (autobuse
dela Palatul de Justiţie, trenul dela Gara Filaret
— Linia Giurgiu).
94
 Parcul Carol.
Intrarea principală în Parcul Carol e acea din
Piaţa Mareşal Joffre. Din fata porţii pornesc
două alee largi, cari duc spre lac.
Parcul Carol a fost creat în 1906, cu ocazia săr­
bătorire! celor 40 de ani de domnie a Regelui
Carol I , sub îngrijirea Dr-ului Istrati. Are o
întindere de 360.000 m.p. şi a fost amenajat după
planurile arh. Redont.
Aleea principală e mărginită, de o parte şi de
alta, de pavilioanele ridicate cu prilejul expozi­
ţiilor, ca*ri servesc şi azi în acelaşi scop. La m ij­
locul aleei, două clădiri albe, în stilul mănăstiri­
lor dela Horezu şi Neamţ. Apoi statuea Dr-ului
Istrati. Puţin mai departe, staţia de bărci, pentru
plimbarea pe lac. Pe malul lui stâng- se vede o
moschee cu un minaret, a cărei siluetă se oglin­
deşte în apăt
In fund, la capătul aleelor cu flori, se întinde
lacul, încunjurat cu sălcii plângătoare. Pe dreapta
şi pe stânga două alee frumoase conduc la mor­
mântul Eroului Necunoscut, aşezat pe terasa din
faţa clădirii Muzeului Militar, care predomină
întreg parcul.
Clădirea Muzeului Militar, numită altădată Pa­
latul Artelor, opera ing\ Grant şi Perlasca, datează

H. Daniel: Bazar

95
tot din 1906. Atât în interior cât şi de jur împre­
jurul clădirei, sunt expuse numeroase relicve din
trecutul glorios al neamului nostru.
In fata aripelor laterale ale muzeului sunt aşe­
zate metropole de piatră ale monumentului dela
Adam-Klisi, aduse aci cu scopul de a se recon­
stitui anticul monument: mărturie vie a originii
poporului românesc. (Muzeul M ilitar este deschis
pentru vizitatori: Martia şi Joia dela orele 10—12
şi 14—I 6V2; Dumineca şi sărbătorile legale dela
orele 10—13 şi 14—I 6V2.)
Muzeul M ilitar a fost înfiinţat la 18 Decem vrie 1923, fiin d
condus de un consiliu, compus din o fiţe ri şi profesori uni­
versitari. Actualmente consiliul lucrează sub preşedinţia
şefului serviciului istoric din Marele Stat M ajor.
Organizaţia muzeului este următoarea:
L a p a r t e r piesele sunt clasate pe secţiuni de specia­
litate, ca:
Secţiunea fo rtific a ţiilo r cuprinde: M iniaturi de cetăţi
preistorice şi daco-romane; m iniaturi şi fo to g ra fii de cetăţi
m edievale, etc.
Secţiunea geniului cuprinde: M iniaturi de poduri; apa­
rate şi m ateriale topografice, aparate telefonice, telegrafice*
T. F. F., C. F. R., etc.; p ro filu ri de lucrări de câmp şi fo rti­
fic a ţii; unelte de geniu, etc.
Secţiunea armamentului: A rm e din epoca de piatră, de
bronz şi fier; arme daco-romane, m edievale occidentale,
orientale şi din extremul Orient; armuri m edievale; prim ele
arme albe şi de foc, începând din secolul X IV . până astăzi;
arme automate; grenade, etc.
Secţiunea gazelor: Măşti de gaze, costume de gaze; gaze
de luptă, etc.
Secţiunea artileriei: M iniaturi de gu ri de foc, începând
din secolul X IV . nână astăzi. (Se remarcă trei tevi de
tun [sec. X V I I I . ] din cetăţile turceşti de pe malul Dunării
şi o ţeavă de tun de pe canoniera L u fţi D je lii, scufundată
la Galaţi în 1877); o serie de proiectile începând din seco­
lul X IV . până astăzi.
Secţiunea m arinei: Prim u l steag de vas com ercial ro­
mânesc „Hatmanul V ila ra 1835“ ; m iniaturi de vase aflate
în serviciul armatei româneşti; m iniaturi de vase de comerţ
care au luat parte la războiul 1916—1919; uniforme, aparate
de bord, armament marinăresc; fo to g ra fii din războiul 1877
până 1878, 1913 şi 1916—1919, etc.
Secţiunea sanitară: F o to g ra fii din războiul 1877—78; un
bust al medicului general D avila, şeful serviciului sanitar
al armatei în 1877—78; o sculptură în gips (copie) „R egin a
Elisabeta în g rijin d un rănit“ de Storck; fo to g ra fii din cam­
pania 1913 (holerici); portretul şi costumul de in firm ieră
a M. S. Reginei M aria 1916—1919; foto gra fii cu răniţi, etc. din
războiul 1916—1919; aparate şi instrumente chirurgicale, etc.
Secţiunea a viaţiei: M iniaturi de avioane întrebuinţate
în campania 1913: rămăşiţele avionului lui A u rel Vlaicu; un
avion german „F ock er“ capturat în războiul 1916—1919; un
avion „N ieu p ort“ fost în serviciul armatei române 1916—1919;
d iferite motoare de avion întrebuinţate în războiul 1916—1919»

96
Patriarh ia

şi avioanele cu care M. S. Regele Carol I I . a sosit în ziua

de 6 Iunie 1930 la Cluj şi Bucureşti.
Secţiunea aerostatiei: O nacelă şi d iferite m iniaturi de
baloane captive; m aterial de bord; fo to g ra fii din războiul
1916—1919, etc.
L a e t a j se află Secţiunea istorico-m ilitară, îm părţită
astfel:
Sala „Daco-Romană“ cuprinde: Copii fotografice de pe
columna lui Traian şi de pe monumentul dela Adam -K lisi;
un luptător dac şi un legionar roman, etc.
Sala „în tem eierii P rin cip a telor": Busturi şi portrete de
domnitori munteni şi moldoveni; reconstituiri de costume
domneşti şi boiereşti, etc.
Sala „Ştefan cel M are“ : Steagul lui Ştefan cel Mare;
lupta dela Podul în a lt (pictură), şi alte desenuri de Obe-
deanu; copie în lemn de pe mormântul lui Ştefan cel Mare;
reconstituiri de costume ale epocei, etc.
Sala „M ih a i Viteazul'*: Un tun de bronz al lui Petru
Cercel (1583—1585); M ihai Viteazul călare (pictură de La-
pati); ducerea capului lui A n d rei B athory (pictură de M i­
rea); reconstituiri de costume ale epocei; d iferite portrete
şi stampe ale dom nitorilor munteni şi moldoveni din se­
colul X V I I . şi X V I I I .
Sala „Renaşterea A rm atei” : Steagul revoluţiei lu i Tudor
Vladim irescu (1821); reconstituiri de costume ale epocei;
steagul agiei 1822—1828; reorganizarea armatei române sub
K isseleff (1830); steagurile domneşti ale lui Alexandru D.
Chica (1834—1842) şi Gh. Bibescu (1842—1488); steagul revoluţiei
din 1848 din Transilvania; manechine şi statuete cu uni­
form ele armatei dela 1830—1859, etc.

97
 Sala „Alexandru Ioan I. Cuza“ : Steagurile domneşti ale
U n irii Principatelor; tronurile Domnitorului Cuza şi Doam­
nei Elena; portretul lui Cuza (pictură de Szathmari), etc.
Sala „Roşele Carol I ,“ : Tablouri şi obiecte din epoca
prem ergătoare războiului independenţei (1866—1877); războiul
independentei 1877—78; campania din B ulgaria 1913, etc.,
precum şi vitrin a cu masca mortuară a R egelu i Carol I.;
uniform ele de elev al şcoalei m ilitare ale M. S. Regelui
Carol I I ,
Sala „Intrarea în războiul 1916“ : Mantaua generalului
D ragalina şi tunicile generalilor Lambru şi Praporgescu,
m orţi în războiu; d iferite fo to gra fii şi hărţi arătând ofen­
siva din Transilvania, retragerea şi stabilizarea frontului
în Moldova.
Sala „1917—1919“ : D iferite fo to g ra fii şi tablouri arătând
ofensiva dela Mărăşti, Mărăşeşti, ocuparea Budapestei, etc.;
d iferite fo to gra fii şi tablouri arătând alipirea provinciilor
româneşti (Basarabia, Bucovina, Transilvania); steaguri
bolşevice cucerite dela armata lui Bela Kuhn şi diferite
steaguri, luate dela regim entele austro-ungare în defec­
ţiune, etc.
Sala „A liaţilor**: Obiecte şi fo to gra fii donate de Franţa,
B elgia, Italia, Portugalia, A n glia, Statele Unite ale Ame-
ricei, Serbia, Cehoslovacia.
Sala „încoronării**: D iferite fo to gra fii cu scene din tim ­
pul încoronării; uniformele purtate de R egele Ferdinand
în timpul războiului şi după războiu; vitrin a cu masca mor­
tuară, bastonul de mareşal, autografe, etc., vitrin a cu de­
coraţiile Eroului Necunoscut, etc.
Sala „Decoraţiilor**: Toate decoraţiile şi m edaliile ro­
mâne conferite ofiţerilor şi trupei dela 1860 până astăzi;
m edalii şi decoraţii străine de războiu şi pace, conferite
d iferiţilo r ofiţeri, etc. x

Muzeul M ilitar

98
Cetatea Vlad Ţepeş, m Parcul Carol

In interior, de jur îm prejurul etajului, se conservă toate

steagurile armatei dela 1830 până astăzi. Pe de altă parte,
parcul muzeului este împodobit cu guri de foc, capturate
de trupele române în timpul războiului.
Pe colinele învecinate se ridică un turn de apă,
o cetătuie şi biserica „Cuţitul de Argint”.
La Arenele Romane au loc diferite reuniuni
sportive şi de orice altă natură, în aer liber.
Remarcabil este, în faţa grotelor de sub Muzeul
Militar, grupul statuar al lui Paciurea: „Uriaşii
şi fecioara adormită”.'
Din Calea Şerban Vodă, se desprinde Str. Radu
Vodă, unde se află Biserica lui Bucur şi Biserica
Radu Vodă.
Cea dintâi a fost întemeiată, după cum spune legenda,
de Bucur păstorul. Mireea cel Bătrân a înlocuit biserica
de lemn a lui Bucur cu una de piatră. Copula are forma
unei căciuli de cioban. Biserica poate fi vizitată numai
eu o autorizaţie spicială a Comisiunii Monumentelor isto­
rice.
Peste drum de Biserica lui Bucur este Biserica Radu
Vodă, clădită pe locul unde odinioară se ridica Mănă­
stirea Troiţa, întemeiată de Alexandru» fiu l lui M ircea
cel Bătrân.
Marele V iz ir Sinan a transformat-o, în anul 1595, în
cetăţuie, iar Radu Vodă a clădit, în locul ei, biserica
actuală (1614-^1615). In curtea bisericii este^ internatul teo­
logic iar, în interiorul ei, se află mormântul lui Radu
Vodă, fresce interesante, printre cari portretul ctitorului
şi numeroase alte morminte.

99
 b) Dela Piaţa Senatului spre Sud-Vest*
Pe malul drept al Dâmbovitei, lângă Piaţa Se­
natului, este o bisericuţă mică şi albă (vechea
Biserică Sf. Spiridon), clădită în anul 1747, păs­
trând şi azi o inscripţie interesantă, deasupra in­
trării. Inscripţia se termină cu două fraze tur­
ceşti, care conţin un jurământ de credinţă către
înalta Poartă.
De aci porneşte Str. Apolodor, din care se des­
prinde apoi Str. Antim, unde se află Biserica Sf.
Antim, clădită în anul 1715 şi restaurată în 1860.
Această biserică poartă numele M itropolitului A ntim
Ivireanu (1650—1717), cărturar de seamă şi artist desăvâr­
şit. Cunoscând bine vechea arhitectură persană şi geor-
geană, M itropolitul Antim a ridicat această biserică după
gustul său, înlocuind ghirlandele de flo ri din m otivele
decorative, cu motive geometrice, împodobite cu foi de
acant.
Legenda spune că M itropolitul Antim ar fi sculptat sin­
gur podoabele uşii şi ale cancelariei. Arhitectura bisericii
— în genere — este mai degrabă în stil maur decât în stil
bizantin. Iconostasul are bogate ornamente în formă de
arcadă, de toată frumuseţea. Frescele reprezentând pe
Mitropolitul Antim şi pe Voievodul Şerban Cantacuzino,
sunt bine conservate. Biserica este încun jurată de clădiri
în formă de potcoavă a Palatului Sfântului Sinod. In curte
se mai văd ruinile vechilor chilii. Pe lângă biserica Antim
a funcţionat cea dintâi şcoală de preoţi din Vechiul Regat
şi cel mai vechiu seminar al ţărilor române, afară de
Ardeal, înfiinţat de M itropolitul Dositei F iletti în anul
1797.
De cealaltă parte se desprinde Str. Sf-tii Apos­
toli, unde e biserica, purtând ca hram aceiaşi
sfinţi, clădită de Ştefan Cantacuzino în anul 1715.
Are strane frumos împodobite cu blazonul fa ­
miliei Cantacuzino, portretul lui Matei Basarab
şi al soţiei sale.
Str. Sf-ţii Apostoli duce până la Splaiul Arhi­
velor, unde se află, pe un mic dâmb, Arhivele
Statului, iar în curtea acestora Biserica Mihai
Vodă, clădită de Mihai Viteazul în anul 1594.
Arhivele Statului au o bibliotecă, un muzeu cu
manuscrise, hărţi şi documente vechi.
In faţa Arhivelor, începe B -du l Principele
Mircea, fosta Str. Uranus, care duce pe la A r­
senal şi Cazarma Alexandria, în Dealul Spirei.
Tot prin faţa Arhivelor trece Str. Izvor, mer­
gând spre Stadionul O. N. E. F. şi Parcul Gib, lângă
Fabrica de bere „Gib“, unde au loc mari reuniuni
populare de agrement.
B-dul Principele Mircea se încrucişează — în
100
fata monumentului din Dealul Spirei, ridicat în
amintirea eroilor revoluţiei dela 1848 — cu Str. 13
Septemvrie, arteră de legătură cu Gara Dealul
Spirei, în apropierea căreia se află fabrica de
maşini „Vulcan" şi Cimitirul Mahomedan.
Dacă ne întoarcem spre malul Dâmbovitei, spre
porţiunea cuprinsă între Arhivele Statului şi
Podul Elefterie, ajungem la Splaiul General
Miagheru, unde este Institutul Pasteur. Apoi
Spliaiul General Carol Davila, pe care se află In­
stitutul Bacteorologie şi Facultatea de Medicină
Veterinară.
De aci, ajungem în B-dul Regele Carol II-lea.

Biserica Antim

101
Biserica Văcăreşti

împrejurimile Bucureştilor*
Legat prin numeroase căi ferate, şosele inter­
naţionale şi curse de avion cu toate principalele
centre europene; situat în mijlocul unei regiuni,
care desparte Occidentul de Orient; în centrul
unei tari de incomparabile frumuseţi, Bucu­
reştii sunt chemaţi să joace un mare rol în acest
Răsărit al Continentului: în plină epocă de trans­
formare, tinzând să treacă rapid dela oraşul mic
— care a fost — la o mare metropolă. Capitala
României, pe lângă atracţiile care le posedă în
sine, se bucură şi de avantajul, deopotrivă de is­
pititor pentru vizitatori, de a avea împrejurimi
apropiate, dintre cele mai atrăgătoare.
I. Mănăstirea Văcăreşti.
Când ieşim din nesfârşita Cale a Văcăreştilor,
atât de sgomotoasă cu autobusele şi tramvaiele
ei, după ce am trecut de uzinele metalurgice „Le-
maitre‘\ ajungem în fata clădirii albe şi mari a
închisorii Văcăreşti, care era odinioară mănăstire.
A c i este, poate, cea mai frumoasă biserică a oraşului,
cu un pridvor şi un pronaos, susţinute pe coloane împodo­
bite. Biserica a fost ridicată în timpul domniei lui Nico-

102
 lae M avrocordat (1730) cu o inscripţie greceasc. Vechi
fost adăugate mal târziu. Frescele în interior sunt retu­
şate. Pe dreapta, lângă uşe, portretele fa m iliei M avro­
cordat. Apoi. splendidul mormânt al Domnitorului Nico-
lea Mavrocordat (1730) eu o inscripţie grecească. Vechi
icoane minunate. Intre celulele închisorii, în aripa dreptă,
o scară dublă, duce la partclisul împodobit cu zugrăveli,
clădit în anul 1736. In aripa stângă e un balcon împodobit
cu coloane. A c i era locuinţa stareţului.
Mănăstirea se poate v izita numai cu autoriţia specială
a, M inisterului de Justiţie.

II. Palatul Mogoşoaia şi Mănăstirile Bălteni

ş i Ţ ig ă n e ş ti*
O serie întreagă de mănăstiri şi vechi biserici
se află în apropierea drumului mare oare continuă
Şoseaua Kisseleff, spre J^loiestL------ *
Intre vîla M in o v îe iş i linia ferată se văd rui­
nele Palatului Bibescu pe care Bibescu Vodă l-a
început în anul 1847 pe malul lacului Băneasa,

Mogoşoaia

103
pe moşia soţiei sale Maria Văcărescu, în stilnl
romantic al epocei, dar pe care n’a avut timp să-l
termine, deoarece a trebuit să părăsească ţara în
urma revoluţiei dela 1848.
Din Băneasa, peste apa râului Colentina, ţinând
la stânga, ajungem la Palatul Mogoşoaia, în
apropiere de Gara Chitila, la o distanţă de 7 km
de Bucureşti.
Palatul Mogxişoaia, clădit în anul 1702 de Con­
stantin Vodă Brâncoveanu, a fost refăcut de ac­
tuala proprietară: principesa Martha Bibescu.
Palatul, se ridică pe malul lacului Mogoşoaia, şi este
compus din parter şi etaj. La etaj se a flă apartamentele
proprietarilor, rânduite cu mult lux, în stil bizantin,
având două terase spre lac. Odăile sunt împodobite cu
pictiiri murale şi stucaturi. Remarcabilă este loggia lungă
de 10 m şi lată de 6 m sprijinită pe coloane de piatră.
Palatul Mogoşoaia este unul din cele mai frumoase exem­
plare de artă existente, ale stilului brâncovenesc din tară.

Pe şoseaua Bucureşti—Ploieşti, lăsând la stânga

satul Săftioa şi biserica lui ruinată, ne îndreptăm
spre Ţigăneşti. In apropiere de satul Tâncăbeşti
(30 km) se desprinde drumul la vechea Mănăstire
Bălteni, clădită cu câţiva zeci de ani înaintea
domniei lui Mihai Viteazul şi restaurată de Matei
Basarab în anul 1662.
Biserica este una din cele mai vechi din tară. In satul
Bălteni a fost ucis de boierii răzvrătiţi, Vlad Dracul, în
anul 1446.

Dela Bălteni, un drum de 4 km duce la Mă­

năstirea de maici dela Ţigăneşti (veacul al
X V III-lea ), aşezată în mijlocul unei frumoase pă­
duri, pe marginea unui lac romantic. La mă­
năstire este şi un atelier de ţesătorie, cu o expo­
ziţie permanentă de cusături şi ţesături româ­
neşti.
III. SnagovuL
Cel mai cunoscut loc de excursii din împrejuri­
mile Bucureştiului este însă, lacul şi parcul na­
tural Snagov.
Din Piaţa Victoriei pornesc autobuse cari duc,
în mai puţin de o oră la lacul Snag,ov (ştrand,
canotaj şi restaurante). Drumul străbate mai în-
tâiu, Şoseaua Kisseleff, intră apoi în Şoseaua
Ploieşti, pe care o părăseşte la un moment dat,
la dreapta, îndreptându-se spre parc. Distanţa
104
r
de 38, km poate fi parcursă cu un taxi, şi într’o
jumătate de oră; şoseaua fiind asfaltată.
Deşi inaugurat de curând, Snagovul a devenit imediat
popular. In zilele de sărbătoare, ştrandul şi restaurantele
sunt pline, bărcile cu motor şi cu vâsle cutreieră lacul.
Se proiectează construirea unui tram vai sau a unui tren

•':
mmm

illi

vmn. ;
. ■ ' ■

1•>'. wM '
•T.......

•‘v<-x-v
■'v;:/

Mănăstirea Căldăruşani

8
 electric pentru a facilita deplasarea şi spre a face ca
acest colt, atât de pitoresc, se devie accesibil tuturora.
Dela ştrand se poate vedea, spre Nord, încunj urată de
păduri, cupola bisericii Mănăstirel Snagov, clădită în
veacul al X lV -lea . In această biserică se spune că este
îngropat Vlad Ţepeş. Totuşi piatra de pe mormânt nu
are nici o inscripţie.
Mănăstirea Snagov a fost, în trecut, un important centru
cultural, având o tipografi© pentru tipărirea şi răspân­
direa cărţilor bisericeşti. Pe vremea M itropolitului Antim
Ivireanu l, fost egumen al 'acestei ' mănăstiri, Snagovul
ajunsese să tipărească, chiar în arăbeşte şi greceşte, cărţi
religioase, răspândite în întregul Orient. La Mănăstirea
Snagov au fost surghiuniţi parte din bonjurişti, cari au
condus mişcarea revoluţionară dela 1S48.
La Sud-Est de Snagov, tot pe malul unui lac
pitoresc, se află Mănăstirea Căldăruşani, fun­
daţie din vremea lui Matei Bas arab. Pictorul N.
Grigorescu a lucrat la refacerea frescelor, pe la
sfârşitul veacului trecut, când mănăstirea a fost
restaurată. Clădirea cu două etaje a chiliilor
mănăstirii, cum şi poetica ei aşezare, dau vizita­
torului o impresie de linişte şi calm.
IV. Biserica Fundenii Doamnei şi Mănăstirea
Plumbuita.
In prelungirea şoselei Colentina, spre Nord-Est,
la 5 km depărtare de oraş, se află satul Colentina,
în a cărei biserică numită a Teiului e îmmormân-
tat Grigore Ghica Vodă (1835). In apropiere de
Colentina, se poate vizita neobişnuita biserică
„Fundenii Doamnei", ai cărei pereţi exteriori sunt
împodobiţi cu stucaturi în stil persan. Biserica a
fost clădită în anul 1699 de Spătarul Mihai Can­
tacuzino. Tot în apropiere de Colentina este şi
mănăstirea Plumbuita, ridicată la 1530 şi recon­
struită de Matei Basarab, în amintirea luptei care
l-a urcat pe scaunul Munteniei.
V* Mănăstirile Mărcuta, Pasărea şi Cernica.
La Răsărit, lângă Bucureşti, e mănăstirea Măr­
cuta, clădită în anul 1587. In satul Pantelimon,
demnă de interes, este biserica spitalului, con­
struită la 1750 de Grigore Ghica Vodă, care e şi
îmmormântat aci. La dreapta mormântului lui, a
cărui piatră poartă o inscripţie în versuri româ­
neşti, este mormântul de marmură al lui Alexandru
Ghica Vodă.
La 7 km depărtare de Pantelimon, pe un drum
destul de bun, se găsesc: Mănăstirea de maici Pa­
106
sărea (înfiinţată la 1813) şi, pe malul lacului Co­
lentina, Mănăstirea Cernica.

VI. Ruinele dela Potlogi.

Dacă părăsim oraşul, prin B-dul Independentei,
ajungem în Şoseaua Bolintin şi apoi în comuna
Militari, de unde ne îndreptăm spre mănăstirea de
maici Ciorogârla (13 km depărtare de comuna
Militari), clădită în 1808. De aci se desface drumul
care duce la comuna Bolintinu, unde sJa născut şi
e îmmormântat, în curtea bisericii, poetul D. Bo-
lintineanu (1826—1873). In apropiere de punctul
unde drumul se întretaie cu Şoseaua Piteştilor, se
află satul Potlogi (42 km), cu vestitele ruine ale
castelului, clădit în 1699 de Constantin Brânco-
veanu. Frumuseţea acestui castel era renumită
şi peste hotare. Acum n’a mai rămas, întreagă,
decât bisei*ica, renovată de mai multe ori.
V II. Dela Bucureşti la Giurgiu (Mănăstirea
Comana).
In partea sudică a capitalei, pe şoseaua care
merge paralel cu linia ferată Bucureşti—Giurgiu
(plecarea din Gara Filaret) se găsesc, deasemeni,
câteva atrăgătoare prilejuri de excursie:
Vadul Căltiffiireni (30 km), în apropierea căruia Mihai
Viteazul a repurtat marea sa victorie îm potriva lui Sinan
Paşa.
Mănăstirea Comana (3fi km), zidită în secolul al X V III- le a
şi de mai multe ori restaurată, cu un frumos pridvor,
amintind log'iile veneţiene, deasupra unui lac posomorit,
îm prejurim i pline de poezie.

Pe acelaşi drum, la numai 20 km depărtare de

capitală, se află Grădiştea: ştrand natural pe
inalul râului Argeş; îndeosebi vizitată de bucu-
reşteni în timpul verii. 80 km Giurgiu, mare port
dunărean.

s* 107
 i i : ' - : ii !i : ! i ! i ■ I '
JîS ".lw i 1 r i1 " : :■ i ; m
; ; ! - ! “ i 'i-'H 1 ' . !
!:!!'.■! !: 1 ■1 H

r • ' • i l!:.
';i :' • • \\\ ,!
I ■I i i i i ;! i! , i ; " I ■ ■■ ;
■! ■' ! : 1 'l; " Mi i
•... 1 i i ’i' i ' I n !l •! ' ■ I I ■1
!::! i' i. 'i ■■
>. : ; 11;
! :• in>- ii: : i . ‘i I i ! 1 1

||, | I ||n 1, . ■
■

n .| i > i : .• i ' i : 11 i ' i • ! ■

; i- i i i | i . ■ ■ j!i ' ; . ■ •
|i ■ ■; u i i . | , I i | , , ,

IJi f ii!! ':" i ! ' i •! ' !'' I

M M

' I
http://post-iindustrial .b1oaspot.com