ANDREI P~NOIU
CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE:
Data [i locul na[terii: Decembrie 2, 1927,
comuna B`l`ne[ti, jud. Gorj
STUDII:
1949 - liceul Industrial nr.1, specializarea
Sculptura
1955 - Institutul de Arhitectur` din
Bucure[ti
1971 - sus]inerea doctoratului, ob]inånd
titlul de Doctor \n Arhitectur`
FUNC}II:
1955-1956 Proiectant pentru lucr`rile de
repara]ii [i \ntre]inerea fondului de
locuin]e, a spa]iilor comerciale, terenurilor
libere [i a gr`dinilor, IAL raionul Tudor
Vladimirescu
1956 - 1970 Angajat \n Serviciul
Monumente Istorice, Direc]ia General` a
Artelor Plastice, muzeelor [iMonumentelor;
Secretar al Comisiei de Avizare; al
Ministrului Culturii \n Comisia [tiin]ifica
pentru Muzee [i Monumente pe lång`
Academia Roman`; Delegat permanent \n
Comisia deAvizare a direc]iei
Monumentelor Istorice din CSAS.
1970 - Angajat la Direc]ia Monumentelor
Istorice; dup` Desfiin]are - angajat la
Muzeul Na]ional de Istorie, Sec]ia Cercet`ri
Aerofotografice.
LUCR~RI {I STUDII
- Pictura votiv` din Nordul Olteniei, 1968, 40
p. + 60 plan[e foto
- Feronerie veche romåneasc`, cu Dan
Giurescu, 1967, 104 p. desene + 84 plan[e
ilustra]ie fotografic`
- Din arhitectura veche a Indiei, 1968, 86 p.,
20
70 desene, 202 imagini foto
- Arhitectura bisericilor din lemn din ]ara
Romåneasc`, Institutul de Arhitectur`,
manuscris dactilo 138 p., 80 plan[e desen-
ate; plus vol II ilustra]ia fotografic` 60
imagini opere de art` [i arhitectur`
tradi]ional`.
- Mobilier vechi romånesc, 1975, 44 p, 17
desene, 87 plan[e fotografice, 122 desene [i
relevee, restitu]ii
- Arhitectura tradi]ional` din zona centrala
a Gorjului, Muzeul Na]ional de Istorie, 1982,
155 p., 84 plan[e [i restitu]ii perspective
- Arhitectura [i sistematizarea rurala din
jude]ul Mehedin]i, Muzeul Na]ional de
Istorie, 1983, 227 p., 120 desene relevee [i
reproduceri planuri topografice, 10
fotografii.
- Arhitectura [i Sistematizarea a[ez`rilor din
Arges [i Muscel sec. XVIII - XIX, 2004 157 p.,
136 desene relevee, planuri topografice, pla-
nuri de mo[ie, 137 imagini fotografice
- Arhitectura tradi]ional` gorjean`, 1996,
186 p., 96 desene relevee, restitu]ii [i detalii,
planuri de mo[ie, 87 imagini fotografice
- Evolu]ia a[ez`rilor rurale \n sec XVIII-XIX,
tem` de contact cu IPJ nr 2364/1988 -
Prahova, 32 p. 30 planuri de mo[ie, 30 imag-
ini fotografice
- Evolu]ia a[ez`rilor sate[ti sec XVII-XIX,
tema de contract cu IPJ- Parhova, partea a
doua, 1989, text plus planuri de mo[ie 60,
60 imagini fotografice
- Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
mijlocul secolului al XVIII -lea, 1850, tema
de contract cu Institutul Proiect Bucure[ti,
nr 2680/ 1986 (text, paln[e, fotografii)
- Evolu]ia sitematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
tema de contract cu Institutul Proicet
Bucure[ti, nr 1228/1987, perioada 1850 -
1900 (text, plan[e, reproduceri, planuri
topografice, fotografii)
- Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
1900-1940, contract cu Institutul Proiect
Bucure[ti, nr 1441/1988 (text, plan[e,
fotografii)
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,

material de sintez` completat cu date de
detaliu [i alte planuri [i imagini fotografice,
tema de contract pe anul 1989
- Bucure[ti - schi]a de dezvoltare urbanistic`
a ora[ului, tema de contract, text plus
partea grafic`, 1993 cu Institutul Urban,
cuprinzånd zona suburban` a ora[ului [i
zona Bucure[ti-Giurgiu.

ACTIVIT~}I PROFESIONALE:

- Sus]inerea mai multor comunic`ri despre

Bucure[ti, despre tårgurile [i ora[ele din
Romånia, despre a[ez`rile vechi romåne[ti,
sus]inute de expozi]ii demonstrative.
- Ciclu de conferin]e sus]inute \n Polonia
privind Arhitectura tradi]ional`
romåneasc`
- Autor a numeroase articole ap`rute \n
presa central` [i \n revistele culturale
(revista Muzeelor), revistele de monumente
istorice (revista Arhitectura). Publicarea mai
multor articole \n revista Arhitext [i \n
suplimentul Forum privind a[ez`rile vechi
romåne[ti [i tr`s`turile arhitecturii
tradi]ioanale.

21
 ANDREI P~NOIU
PREZENTARE
Lucrarea de fa]` reprezint` rezul-
tatul studiilor de cercetare a evolu]iei sis-
tematiz`rii ora[ului Bucure[ti, cuprinzånd
perioada ce se \ntinde din a doua jum`tate
a secolului al XVIII-lea pån` c`tre cel de-al
doilea R`zboi Mondial, punåndu-se \n evi-
den]` acei factori care au determinat dez-
voltarea [i continua restructurare a a[ez`rii
urbane pl`m`dit` \n jurul vechiului nucleu
medieval determinat de Curtea Domneasc`
[i colinele din jur, de suita hanurilor
m`n`stire[ti [i zonele de tårguri.
Studiul s-a axat pe cercetarea fondurilor
arhivistice, cu colec]iile lor de microfilme,
urm`rindu-se atent programele \nscrise de
planurile ora[ului, ridic`rile topografice,
planurile tehnice [i schi]ele cerute de con-
tinuele corect`ri de \ndreptare a traseului
stradal, de efectuare a parcel`rilor etc., totul
corelat cu suita de dispozi]ii, acte explica-
tive, rapoarte [i coresponden]` de cancelar-
ie pe care se \ntemeiaz` elaborarea lor.
Bogatul material consultat [i citat \n studi-
ile dezvoltate \n trei faze pune \n eviden]`
principiile de continu` perfectare a ariei
ora[ului [i a racordului ei cu zonele \nveci-
nate.
Se subliniaz` totodat` o serie de programe
speciale menite s` perfec]ioneze modul de
desf`[urare a vie]ii sociale de zi cu zi, insti-
tuit de un regim statornic de administrare a
ora[ului, preocupat de continua modern-
izare a str`zilor, alinierea construc]iilor, ali-
mentarea cu ap`, canalizare [i iluminat;
alte programe deosebite urm`resc extin-
derea controlat` a ora[ului, construc]ia de
pie]e publice, pie]e comerciale cu hale mod-
erne, efectuarea de parcel`ri ordonate, con-
struirea de locuin]e sau regularizarea cur-
sului Dåmbovi]ei. Gr`dinile [i parcurile,
construc]iile [i lucr`rile de art` \nscriu [i ele
realiz`ri de seam` \n programul de \nfru-
muse]are a ora[ului.
S-ar putea spune c` unele demersuri de sis-
tematizarea Bucure[tilor se fac cunoscute
chiar din prima jum`tate a secolului al
22
XVII-lea, prin hot`rnicii, \mp`r]iri de
terenuri [i lotiz`ri, alinierea [i pavarea
uli]elor, desec`ri, modific`ri de albii de råuri
[i påraie, statornicirea vetrelor de tårg, lim-
itarea extinderii ora[ului. {erban
Cantacuzino [i mai cu seam` Constantin
Bråncoveanu se implic` incisiv \n
opera]iuni de trasare a unor noi traiecte
ordonate [i asanare a zonei de sub S`rindar,
continuate [i c`tre sfår[itul secolului al
XVIII-lea, prin alungarea t`b`c`riilor de pe
Dåmbovi]a dincolo de Radu Vod`.
Centrul comercial se extinde [i el c`tre ves-
tul [i nord-vestul Cur]ii Domnne[ti, pe
lång` care polarizeaz` acum numeroase
locuin]e boiere[ti, hanuri [i m`n`stiri. Din
aceast` perioad`, \n timpul lui Alexandru
Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797) [i Ioan
Caragea (1782-1783), apar [i primele ele-
mente de legisla]ie urban`, referitor la
ordonarea uli]elor [i regularizarea
Dåmbovi]ei, m`rginirea ora[ului etc.
Din suita planurilor tehnice amintite,
putem s` surprindem ideile directoare de
totdeauna ale acestei opere cu etapele ei
importante, cu modul \n care a fost
\n]eleas` traducerea \n fapt a dispozi]iilor
administrative; putem s` \n]elegem cum s-
a f`cut realizarea, integral` sau numai
par]ial`, ca [i respingerea sau modificarea
\n unele cazuri a acestor proiecte
inginere[ti, \mpreun` cu to]i acei factori
care au asigurat \n final dezvoltarea coer-
ent`, ca un tot organic, atåt a ariei ora[ului,
cåt [i a a[ez`rilor limitrofe.
Retrospectiv privind se desprinde c` o serie
\ntreag` de teme (sau de idei) privind dez-
voltarea ora[ului Bucure[ti enun]ate \nc`
de la sfår[itul secolului al XVIII-lea sunt
mereu \n actualitate (de definitivare sau de
reluare \ntr-o form` sau alta) [i \n a doua
jum`tate a secolului urm`tor.
Concursul de sistematizare a ora[ului
Bucure[ti din anul 1906, ca [i reorganizarea
comunelor suburbane, pune teme pe care
trebuie s` le rezolve planurile de sistemati-
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

zare din etapele urm`toare. Tot a[a, Planul s-au transcris adesea a[a cum au fost g`site
Director de Sistematizare legiferat \n anul \n notele citate sau \n coresponden]a de tip
1935, \nscrie teme dezb`tute \n fel [i chip la obi[nuit.
vremea respectiv`, care r`mån s`-[i Ilutra]ia fotografic` [i schi]ele ce vin s`
g`seasc` o rezolvare mai mult sau mai expliciteze fenomenul se prezint` a[a cum
pu]in identic` acelora[i sensuri ini]iale, prin s-au \nregistrat la vremea realiz`rii studiu-
repetatele schi]e de sistematizare. lui, cu mijloacele noastre mai mult decåt
Ceea ce surprinde \n final \n specificul dez- modeste, \n m`sura \n care ne-a fost
volt`rii Bucure[tilor este efortul consider- \n]eleas` pasiunea [i ni s-a \ng`duit, \n
abil [i consecven]a cu care s-a urm`rit perioada cånd nu se putea vorbi \n niciun
definitivarea unei structuri stradale, radial- fel de Bucure[ti [i de trecutul lor artistic [i
inelar` clar`, cu leg`turi directe ale centru- istoric…
lui cu periferia, cu zonele suburbane [i cen- R`månem recunosc`tori colegilor de la
trele economice \nvecinate. Institutul Proiect Bucure[ti care ne-au \ncu-
De remarcat este [i faptul c` principalele rajat pentru finalizarea acestui studiu [i ne-
momente ale dezvolt`rii urbanistice a au asigurat o autofinan]are \n cadrul
ora[ului-capital` coincid de fapt cu Muzeului Na]ional de Istorie.
momentele de afirmare a stilurilor specifice
artei locale de a construi, cu perioadele de
avånt economic [i prosperitate a vie]ii
sociale romåne[ti. Nu trebuie pierdut din
vedere c` \ntreaga aceast` activitate de
ordonare, de sistematizare a Bucure[tilor
reprezint` \n fapt un experiment
\ndeaproape urmat de toate ora[ele ]`rii –
Br`ila, Giurgiu, Turnu Severin, Craiova,
Pite[ti etc., precum [i un model pentru
toate ora[ele noi de pe linia Dun`rii; mai
mult, model pentru ordonarea comunelor
suburbane \n perioada regulamentar`
(pån` la Revolu]ia de la 1848) [i postregula-
mentar` (pån` la Reforma agrar` de la
1864), model chiar \n unele privin]e [i pen-
tru principiile de \nf`ptuire a sistematiz`rii
a[ez`rilor rurale.
S-a urm`rit ca textul s` respecte ordinea [i
sensul documentelor de arhiv` [i coloratura
limbajului vremii cu termenii s`i proprii.
Pentru \n]elegerea sensului «sistematiz`rii»
de la acea vreme cu \ntreaga ei problemat-
ic` s-a ]inut ca \n cuprinsul lucr`rii, ca
subiect [i titlu de capitole s` fie \nscrise [i
categoriile de lucr`ri chiar cu titlul
dosarelor lor de eviden]` documentar`, f`r`
a se abuza de notele de trimitere.
Numele de persoane, precum [i func]iile lor

23
 ANDREI P~NOIU
SCURT~ PRIVIRE ISTORIC~ ASUPRA ORA{ULUI
BUCURE{TI
Vatra de \nceput a Bucure[tilor se situeaz`
\n cuprinsul zonei p`duroase ce desparte
cele dou` stepe al cåmpiei muntene, \ntre
meandrele Dåmbovi]ei [i lacurile
Colentinei, un cadru deosebit de prielnic
pentru vån`toare [i pescuit, pentru
cre[terea vitelor [i cultura p`måntului, pen-
tru dezvoltarea unui mod de via]` lini[tit [i
prosper.
Afla]i pe r`scrucea drumurilor mari din
valea Dun`rii cu cele ce str`bat fluviul [i
lan]ul carpatic, Bucure[tii cu vadul de tra-
versare a Dåmbovi]ei, devin din timpuri
imemoriale locul prin care trebuie s` se
perinde dintr-un sens \n altul cu interesele
lor tot felul de c`l`tori pa[nici, caravane de
negustori seto[i de \mbog`]ire, cohorte
ost`[e[ti pornite pe jaf [i cucerire.
Toate acese drumuri se \nscriu unei
str`vechi re]ele de comunica]ii, cunoscute
chiar din perioada dacic` [i daco-roman`,
toate drumuri medievale de renume pe
care documentele cartografice ni le \nscriu
ca drumuri comerciale importante, drumuri
ale «banului» (sau ale gologanului), dru-
muri ale «s`rii», ale «oii» (sau ale berbecu-
lui), ale «vacii» (sau ale boului), ale «untu-
lui» [i ale «brånzei», ale «vinului» (sau ale
«]uicii»), ale «p`curii» (sau ale prahove-
nilor), ale «bu]ilor», ale «mocanilor» etc.
|n p`ienjeni[ul lor, toate aceste drumuri se
arat` continuu str`b`tute \n lungul [i \n
latul ]`rii dup` un calendar propriu pentru
toate acele bålciuri [i tårguri de peste an,
ale «Zborului», tårguri ale Cucului, ale
Zmeului, ale Cocorului, tårgurile C`iu]ului
(C`iu]ilor sau C`iata), tårgurile Dr`gaicii,
ale Mo[ilor [i altele asem`n`toare, pe care
memoria [i realitatea ni le p`streaz` [i
ast`zi vie \n toat` ]ara [i chiar pe aria
Bucure[tilor.
|n]elegånd bine rosturile acestor «tårguri
zbur`toare», organizate ca cele ale
«Neam]ului», care se compun [i se descom-
pun, cu drumurile pe la est de Carpa]i [i
cele ale «T`tarului», pe la sud de Carpa]i,
24
spre est, totdeauna situate pe o unitate teri-
torial` bine delimitat`, \n locuri bine
ap`rate, cu p`[uni \n jur [i ape curg`toare
\n apropiere, \n]elegem bine [i situa]ia
Bucure[tilor – un tårg pl`m`dit \ntre
rovinele Dåmbovi]ei, la ad`postul dintre
colinele \nalte ale Dealului Mitropoliei,
Dealul de la Mihai Vod` [i m`gurile de la
Radu Vod` [i sf. Ilie.
Tocmai aceste dealuri \nt`rite pentru a
ap`ra \ntreaga a[ezare [i tårgul de la
poalele lor vor face ca Bucure[tii s` devin`
acea [tiut` Cetate a Dåmbovi]ei [i s` pros-
pere a[a precum o cunoa[tem.
*
* *
Descoperirile arheologice pun \n eviden]`
\n acest biotop atåt de particular pe care se
va \nscrie aria Bucure[tilor, resturi de faun`
local` [i interesante urme de cultur`
neolitic` cu vetre de locuire, unelte [i
obiecte de uz casnic; amintim numai de
a[ez`rile relevate la Dude[ti, Fundenii
Doamnei, Pantelimon, C`]elu, Giule[ti,
Jilava, Vidra, Glina [i altele.
Prelucrarea metalelor, a cuprului [i mai
apoi a bronzului, a fierului, argintului [i
aurului, este identificat` [i ea pe vatra
ora[ului, pe malurile Dåmbovi]ei [i
Colentinei, pe ostrovul lacului de la
Fundeni, la Plumbuita, cartierul
Pantelimon, dealul Ciurel, malurile lacului
Tei sau Giule[ti-Sårbi, al`turi de alte cate-
gorii de obiecte care atest` o via]` spiritu-
al` foarte divers` [i plin` de str`lucire.
Acestei perioade timpurii, care \n fapt pre-
merge apari]iei [i prelucr`rii metalelor, \i
apar]ine [i acea oper` ceramic` \nf`]i[ånd
o zeitate feminin`, denumit` dup` locali-
atea unde s-a descoperit, “Venus de Vidra”,
ca [i celebrul altar de la C`scioarele.
Sunt de re]inut [i a[ez`ri ale tracilor sau
geto-dacilor, atestate la D`m`roaia, \n
cartierul Pantelimon, la Str`ule[ti, pe dealul
Arsenalului, pe strada “Ziduri \ntre vii”, pe
Dealul Piscului etc.

Cunoa[terea metalurgiei fierului [i dez-
voltarea rela]iilor cu lumea greac` sau cea
roman` r`måne [i ea semnificativ`, prin
tezaurele monetare [i obiectele de podoab`
de la Herestr`u [i Fundeni.
Alte descoperiri, la Pipera, Bucure[tii Noi,
Crånga[i, pe colina de la Negru Vod`, pun
\n eviden]` caracterul unei civiliza]ii proprii
secolelor III-IV e.n., continuat` unitar [i \n
secolele VI-VII, tot pe malurile lacului Tei, la
Crånga[i [i D`m`roaia, o civiliza]ie care
str`bate [i \n secolele X-XI, [i mai tårziu, a[a
cum o pun \n eviden]` rezultatele
cercet`rilor efectuate \n alte puncte, la
Pipera, Bucure[tii Noi, Pia]a de Flori sau
Giule[ti-Sårbi.
Datele din secolele XI-XIV, despre a[ez`rile
cunoscute de pe dealul Arsenalului, din
p`durea Pantelimon, de pe malurile lacului
Tei sau de pe strada sf. Ioan Nou s-ar putea
spune c` definesc un ev mediu deplin con-
turat, o civiliza]ie \naintat`, cu caracter
etnic propriu.
Descoperirea unor lupe de fier la B`neasa,
Str`ule[ti, Militari, Buftea sau Ciurel [i a
resturilor unor ateliere de prelucrarea met-
alelor, la Curtea Veche, ne dovedesc c` de
pe acum era bine st`pånit` opera]iunea de
reducere a minereurilor, fapt ce ne face s`
\n]elegem mai bine rosturile vie]ii
me[te[ug`re[ti din secolele XIII-XIV [i de ce
se statornice[te zona de tårg pe locul unde
avea s` apar` chiar [tiuta Curte
Domneasc`.
Dar numai dezvoltarea rela]iilor de
produc]ie feudale pe teritoriul dintre
Carpa]ii Meridionali [i Dun`re, [i
maturizarea social economic` [i politic` a
for]elor feudale locale care au determinat
formarea la \nceputul veacului al XIV-lea a
statului feudal }ara Romåneasc` constituie
\n fapt premizele apari]iei ora[ului
Bucure[ti \ntre a doua jum`tate a veacului
al XIV-lea [i mijlocul secolului al XV-lea.
Ajuns la aceast` dat` tårg sub obl`duirea
Cur]ii Domne[ti, puternic centru negus-
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
toresc, cu recunoa[terea chiar a unei
autorit`]i politico-administrativ` bine orga-
nizat`, Bucure[tii aveau desigur, ca toate
a[ez`rile vremii, o mo[ie a lor proprie
mo[tenit` de la acei ance[tri numi]i
«mo[i».
Numele de Bucure[ti ne apare \n mod firesc
ca o deducere din patronimul acelui mo[-
str`mo[ st`pånitorul mo[iei, pe care
tradi]ia ni-l impune ca p`rintele
Bucure[tilor pe ciobanul Bucur.
«Descrierea statistic` a Prin]ipatului
Valahiei» f`cut` \n anul 1829 de
Deta[amenutl geodezic al armatei ruse
pentru harta militar` din anii 1828-1829, ne
spune c` Bucure[tii ini]ial au fost un s`tuc
\n st`pånirea unui «proprietar» [i numai
«abia \n veacul al XIV-lea, voievodul Mircea,
numit cel B`trån, dup` o b`t`lie pe care a
cå[tigat-o \n acest loc asupra sultanului
Baiazid-Ilderim l-a declarat ora[, [i \n anul
1383 a construit acolo un palat, al c`rui loc
poart` pån` azi numele de Curtea Veche,
adic` Palatul vechi», [tire care se arat` c` a
fost prelucrat` dup` «Istoria lui Dionisie».
Putem \n]elege, deci, c` acea b`t`lie dintre
Mircea [i Baiazid dat` la Rovinele \nc`
neprecizate a avut loc de fapt \n mla[tina
Dåmbovi]ei \n zona Palatului Vechi.
Dou` documente din vremea lui Vlad ]epe[,
unul din 13 iunie 1458, dat «lång` cursul
apei Dåmbovi]a» [i cel`lalt din 20 septem-
brie 1459 dat \n “Cetatea Bucure[ti» atest`
cea dintåi men]ionare a Bucure[tilor, la
acea dat` impu[i ca re[edin]` Domneasc`,
fortificat`.
\ntr-o scrisoare din 1476 c`tre Papa Sixt al
IV-lea, regele Matei Corvin al Ungariei calif-
ic` Bucure[tii drept «cetatea cea mai puter-
nic` a ]`rii, \nt`rit` [i prin lucr`ri de art`
(militar`) [i de alt` natur`», iar printr-o alta,
datat` 4 decembrie 1476, acela[i rege
nume[te Bucure[tii «cetatea cea mai puter-
nic` a acelei ]`ri»...
|n]elegem, deci, c` Bucure[tii puteau fi
\nt`ri]i cu lucr`ri constånd din [an]uri [i
25
 ANDREI P~NOIU
valuri de p`månt, dar poate [i anume ame-
naj`ri ale cursului Dåmbovi]ei, sau a
\nt`ririi vårfurilor din jurul re[edin]ei, ca [i
supravegherea protejat` a drumurilor de
interior.
Odat` cu sfår[itul secolului al XV-lea [i
\nceputul veacului urm`tor, ora[ul
cunoa[te o via]` economic` foarte activ`,
\nregistråndu-se o cre[tere semnificativ` a
popula]iei [i a num`rului de me[te[ugari,
cojocari, abagii, tabaci, lumån`rari,
s`punari, cismari, curelari, [elari etc. Dup`
jum`tatea secolului sunt men]iona]i \n doc-
umente [i primii jude]i, care \mpreun` cu
pårgarii trebuie s` se \ngrijeasc` de ]inerea
bålciurilor [i a iarmaroacelor \n locurile sta-
tornicite. Locurile virane sunt de acum con-
siderate «locuri domne[ti» [i d`ruite de
Domnie apropia]ilor ei, ca ace[tia s` poat`
construi pe ele case; de acum este bine sta-
tornicit` existen]a a dou` tårguri impor-
tante; unul, cel de pe lång` Curtea dom-
neasc`, iar cel`lalt \n afar`.
Voievodul Mircea Ciobanu delimitånd vatra
ora[ului, porunce[te ca «Bucure[tiul s` fie
\ngr`dit cu lemne mari de stejar»; lui i se
datoreaz` o refacere nou` a Cur]ii
Domne[ti [i zidirea paraclisului ei, biserica
Curtea Veche.
C`l`torul francez Pierre Lescalopier r`måne
impresionat de felul cum se ar`ta ora[ul \n
anul 1574, «\nconjurat de \nt`rituri din
trunchiuri mari de copaci \nfipte \n p`månt
unul lång` altul [i legate \ntre ele prin
grinzi transversale prinse prin cuie lungi [i
groase de lemn»; desigur, este vorba de
lucr`ri de o oarecare fortificare, dar \ndeose-
bi de o delimitare a ora[ului fa]` de restul
mo[iei.
Pe Sivori, secretarul lui Petru Cercel, \l
uime[te frumuse]ea m`n`stirii Sf. Troi]`
(Radu Vod`), iar palatul \i pare «de o
m`rime mijlocie»; vede totodat` case din
lemn [i din lut, «mici dar comode», pr`v`lii
multe [i «bine \nzestrate cu m`rfuri»; bis-
ericile, cele mai multe sunt tot din lemn.
26
Bucure[tii secolului al XVI-lea apar ca un
ora[ situat pe partea stång` a Dåmbovi]ei,
avånd drept centru Curtea Domneasc`, \n
jurul c`reia se dezvolt` tårgul; de cealalt`
parte a råului se aflau locurile m`n`stirilor
Radu Vod`, Sf. Ecaterina [i Mihai Vod`,
\ntre ele \ntinzåndu-se gr`dinile, livezile [i
viile domne[ti, ale boierilor [i m`n`stirilor;
numai apropiat de malurile Dåmbovi]ei se
aflau casele [i bordeiele calicilor. \n jurul
Cur]ii Domne[ti, pe locurile din spate se for-
mase cu mult \nainte un tårg de m`rfuri
locale, aduse din ]ar`, de la Bra[ov sau din
Imperiul Otoman. Acesta se va numi mai
apoi Tårgul din N`untru, \n opozi]ie cu
Tårgul din Afar`, de veche existen]`,
ambele legate \ntre ele de o uli]` larg`, care
se va numi cu timpul «Podul Tårgului de
Afar`», iar mai apoi Calea Mo[ilor.
Episcopul catolic Petru Baksici v`zånd
Bucure[tii \n anul 1640 spune c` palatul
principelui este a[ezat pe ]`rmul
Dåmbovi]ei, o parte a lui \ntinzåndu-se
chiar peste råu [i ca s` intri \n gr`dina lui
trebuie s` treci de cealalt` parte a råului,
prin palat. Gr`dina \n discu]ie nu este altce-
va decåt locul inundabil de alt` dat` al
luncii de la poalele Dealului Mitropoliei.
Poate c` la acea dat` firul Dåmbovi]ei tre-
cea prin ora[ numai prin acel canal identifi-
cat \n timpul lucr`rilor pasajului din Pia]a
Unirii ca un canal peste care se afl` strada
de ast`zi dintre Hanul lui Manuc [i Curtea
Domneasc`.
Diaconul Paul de Alep, secretarul patriarhu-
lui Macarie al Antiohiei descrie \n 1656
Curtea Domneasc` ca o cl`dire mare, \ncon-
jurat` cu \nt`rituri de lemn, rezidit` de
Matei cu totul din nou. Aceast` cl`dire este
uimitor de elegant`, cu un aspect
\ncånt`tor [i mult mai frumoas` decåt cea
din Tårgovi[te.
Dup` 1659 Bucure[tii r`mån singura
re[edin]` domneasc` [i devin Capital`; se
ridic` Mitropolia [i ora[ul se extinde mult [i
de cealalt` parte a Dåmbovi]ei. De acum

sunt cuprinse ora[ului [i locurile dintre
Lipscani, Col]ea [i S`rindar unde {erban
Cantacuzino \[i ridic` palatul s`u cu «biseri-
ca Doamnei».
{erban Cantacuzino se \ngrije[te s` \nfru-
muse]eze Curtea Domneasc` [i dispune s`
fie sco[i to]i tabacii de sub Zl`tari [i
S`rindar [i str`muta]i \n afara ora[ului, la
Radu Vod`. Tot a[a, se preocup` pentru
iezuirea Dåmbovi]ei, dåndu-i cu acest prilej
o singur` matc`, \n maluri de lut.
Acum suntem \n fa]a unei mari interven]ii
de ordonare [i de \ntregire a ariei ora[ului,
prin scoaterea \n aval de Radu Vod` a
industriilor nocive, iar Dåmbovi]ei, ale c`rei
ape \ntre]ineau «mla[tinile» din fa]a
ora[ului [i balta Ci[migiului, i se taie o
matc` sigur`. Totodat` se ridic` peste
Dåmbovi]a unul dintre podurile cele mai
importante ale ora[ului, \n fa]a Mitropoliei,
pod care va purta numele de «podul lui
{erban Vod`», sau «podul Velichi», adic`
«cel mare».
Constantin Bråncoveanu g`se[te cu cale s`-
[i cl`deasc` un palat al s`u tocmai pe aces-
te locuri de la poalele Mitropoliei, \nzestrat
cu b`i [i o frumoas` gr`din`, \ntins` pån`
\n fa]a la Curtea Domneasc` [i cu o alt`
proprietate tot pe Dåmbovi]a chiar \n
cap`tul C`ii Victoriei de ast`zi. Axul princi-
pal al ora[ului \l constituia la acea dat`
traiectul de la Curtea Domneasc` pån` la
Mihai Vod`, paralel firului Dåmbovi]ei. \n
1692, Bråncoveanu traseaz` uli]a ce trebuia
s` porneasc` de la re[edin]a sa spre
Mogo[oaia, unde \[i f`cuse un palat \n
mijlocul unei gr`dini mari pe malul lacului.
Pentru realizarea acelei uli]e importante,
cunoscut` sub numele de Podul Mogo[oaiei
sunt str`punse cur]ile [i casele boierilor
B`l`ceni, ale V`c`re[tilor, Filipe[tilor [i
Corbenilor, trecånd prin mijlocul palatului
lui [erban Cantacuzino. Bariera ora[ului
este a[ezat` acum dincolo de S`rindar. Tot
a[a, “nevoia[ii” din valea S`rindarului sunt
sco[i s`-[i fac` case [i bordeie mai \n afara
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
ora[ului. Calicii de lång` Dåmbovi]a sunt
sco[i [i ei mai \n afar`, pe locurile lor
a[ezåndu-se case [i cur]i boiere[ti.
Ora[ul \ntregit de Bråncoveanu pe liniile de
la Col]ea [i S`rindar are mult de suferit \n
urma incendiului din 1718, cånd odat` cu
Tårgul arde [i Curtea Domneasc` \mpreun`
cu multe dintre casele boiere[ti [i unele
m`n`stiri. Totul se reface \n decurs de 2 ani,
dar nu se mai recl`desc nici „casa pe stålpi
de piatr` cu trei cafasuri” zidit` de
Bråncoveanu, nici acel “il Palazzino di otto
stanze” f`cut de {erban Cantacuzino, nici
chio[cul din Gr`dina Italian`.
Vremurilor care \i urmeaz` se impun
aten]iei \n primul rånd ridicarea unor con-
struc]ii cu caracter comercial, a “carvasar-
alei” (a v`mii) [i a mai multor hanuri.
Tårgul din N`untru, Tårgul de Sus [i Tårgul
Cucului \ncep s` devin` necuprinz`toare
func]iunii lor, nici s` se mai respecte o
delimitare \ntre ele, impunåndu-se o
rea[ezare a lor [i crearea de noi pie]e.
O reorganizare \nsemnat` a ora[ului se va
cunoa[te abia \n timpul lui Alexandru
Ipsilanti (1774-1782), care \ntreprinde m`suri
de delimitare a ariei ora[ului [i \mp`r]irea
ei \n 67 mahalale, trasarea canalului de
deviere a apelor Arge[ului, captarea
izvoarelor de la ]eple[ti pentru aducerea
apei \n Bucure[ti [i \nfiin]area de ci[mele
publice. Alte m`suri privesc ridicarea unei
cur]i domne[ti pe Dealul Spirei [i
\nfiin]area Vorniciei pentru poduri, cu sarci-
na repar`rii pavajelor de lemn ale ora[ului.
Nu trebuie uitate casele lui de var` –
chio[curi – realizate dup` modelul turcesc
pe malul de la Herestr`u [i la Cotroceni.
|n vremea lui Mavrogheni (1786-1789) aria
ora[ului se statornice[te la 93 mahalale. La
marginea ora[ului, \n cap`tul drumului
Mogo[oaiei domnitorul ]ine s`-[i ridice un
chio[c cu o important` gr`din`, \n spate cu
o moar` de vånt decorativ`, \mpodobit`
dup` moda apusean` cu o planta]ie aleas`;
chiar \n fa]a chio[cului [i a bisericii paraclis,
27
 ANDREI P~NOIU
documentele ne amintesc de existen]a
acelei ci[mele cu mai multe havuzuri, con-
ceput` [i cu o vistierie a apei pentru
ci[melile ora[ului. Oricum, construit chiar
cu mijloace mai modeste, acest chio[c cu
havuzele ci[melelor lui trebuie c` avea s`
aminteasc` mult de nota chio[curilor din
celebrele [tucaturi de pe fa]adele bisericii
Fundenii Doamnei.
Poate tot din aceast` perioad` datau [i bis-
erica paraclis cu chio[curile din mijlocul
insulei de pe lacul Herestr`u unde \nalta
doamn` ]inea [coal` pentru educarea
fetelor, pe care localnicii o numeau
“haremul lui Mavrogheni”, recunoscut loc [i
de petreceri periodice pentru domnitor cu
boierii invita]i, cu ospe]e [i plimb`ri cu
barca pe lac.
Preocupat` de starea ora[ului, \n 1826
Domnia d` o serie de porunci cu privire la
\mbun`t`]irea drumurilor, alinierea caselor,
l`rgirea [i \ntre]inerea podurilor (str`zilor),
desecarea batacurilor, delimitarea ariei
ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone
libere \n jur, hot`råndu-se ca noile cl`diri s`
se fac` numai cu “bileturi” (autoriza]ii).
Nu scap` aten]iei nici preocuparea pentru
via]a social-cultural` a ora[ului [i amena-
jarea zonei de la Her`str`u pentru preum-
bl`ri [i pentru organizarea de spectacole
teatrale \n aer liber \nso]ite de muzica
meterhanalei domne[ti.
Pe zi ce trece se accentueaz` tot mai mult
destr`marea societ`]ii feudale [i \[i fac
apari]ia primele ateliere manufacturiere de
la Fundeni, Pociovali[te, Ciorogårla [i
M`rcu]a.
Contradic]iile dintre marile imperii, con-
tradic]iile din \nsu[i sånul societ`]ii
romåne[ti \[i g`sesc expresie \n repetatele
r`zboaie ruso-turco-austriece de la sfår[itul
secolului al XVIII-lea [i \nceputul veacului
urm`tor, \n izbucnirea Revolu]iei de la 1821.
Bucure[tii sufer` [i ei prefaceri structurale
\n aceast` perioad`, \ndeosebi dup` Pacea
de la Adrianopol (1829), dup` instituirea
28
Regulamentului Organic.
Prevederile g`site de cuviin]` de edili pen-
tru modernizarea Bucure[tilor sunt \nscrise
\n acel “regulament de \nfrumuse]are” a
ora[ului la care se va face referire de fiecare
dat` cånd vor trebui l`rgite str`zile, execu-
tate lucr`rile de alimentare cu ap` [i de
canalizare, \nl`turarea urm`rilor cutremu-
rului din anul 1838 sau a incendiului din
anul 1847, sistematizarea Dåmbovi]ei sau
asanarea lacurilor Colentinei etc.
La mijlocul secolului al XIX-lea Bucure[tii
dobåndesc deja claritatea unei structuri
voit radial-inelar`, cu un centru bine pre-
cizat spre care converg arterele legate de
zonele suburbane.
Din punct de vedere edilitar-urbanistic, tre-
buie consemnate eforturile pentru modern-
izarea pavajelor de str`zi [i trotuare, efortul
pentru trasarea acelui bulevard de centur`,
cu stabilirea barierelor ora[ului [i sistemati-
zarea structurii stradale pe acele direc]ii
care reclam` o urgen]` impus` de modern-
izarea sau de rezolvarea unor func]iuni
importante. Tocmai acestui sens i se \nscrie
[i ac]iunea neab`tut` de desfacere a
cl`dirilor \nvechite care amenin]` trec`torii,
ca [i desfacerea hanurilor m`n`stire[ti din
centrul vechi al ora[ului, pentru crearea de
amplasamente destinate construirii sediilor
unor institu]ii cu func]iuni noi, \nfiin]area
de pie]e [i gr`dini publice. Bulevardul t`iat
\n anul 1860 prin fa]a Academiei, \ntr-o
prim` etap` numai pe por]iunea dintre
strada Col]ei [i Podul Mogo[oaiei, a[teapt`
s` fie continuat \n ambele sensuri. Abia \n
1871 acest bulevard va ajunge pån` la mar-
ginea de apus a Ci[migiului.
Un rol deosebit pentru salubritatea [i mod-
ernizarea ora[ului se datoreaz` Comitetului
Sanitar, care stabile[te norme de
func]ionare a stabilimentelor de tot felul,
\nfiin]area de cimitire \n afara ora[ului,
asanarea b`l]ilor, regularizarea Dåmbovi]ei
etc.
Sistematizarea Dåmbovi]ei, cu desfiin]area

morilor, regularizarea cursului [i formarea
de cheiuri va constitui obiectul unor pro-
grame care vor include deopotriv` ali-
mentarea cu ap` potabil` de calitate [i
instala]ii de canalizare a ora[ului.
Instalarea liniei ferate [i suita sa de ateliere
va imprima zonei respective o not` aparte
\n ansamblul ora[ului, avånd ca o con-
secin]` direct` \ntreruperea “bulevardului
de centur`” pe linia dintre [oseaua Basarab
[i [oseaua Zinca Golescu. Pe aria str`b`tut`
de linia ferat` se va \nfiripa, treptat, un
cartier cu totul nou, constituit din
polarizarea for]ei de munc` cerut` de
func]ionarea instala]iilor feroviare. Mult`
vreme aceast` gar` cu suita sa de ateliere
va fi privit` ca o situa]ie de provizorat,
punåndu-se \n discu]ie aducerea ei, ca o
mare gar` central`, al`turat firului
Dåmbovi]ei, la Pia]a Elefterie, pentru care s-
au f`cut chiar exproprieri [i achizi]ii de
terenuri.
De fapt \ntreg programul de lucr`ri al
ultimului deceniu al secolului se arat` a fi
dintre cele mai interesante, cuprinzånd
cl`diri publice majore, de interes na]ional.
Palatul de Justi]ie, dup` planurile arhitectu-
lui A. Ballu (1890-1895), Palatul Bibliotecii
Centrale Universitare, de Paul Gotereau
(1890-1900), Palatul Po[telor, de arhitectul
Alexandru S`vulescu (1894-1900), Palatul
Ministerului Agriculturii, de Louis Pierre
Blanc (1895) sau cel al Casei de Depuneri [i
Consemna]iuni de Paul Gotereau (1896-
1900) sunt exemple de referin]` pentru
perioada de mare opulen]` deschis` de
dobåndirea independen]ei de stat a
Romåniei.
De asemenea, legat de ac]iunea de creare a
parcurilor [i gr`dinilor, a \mpodobirii
pie]elor cu monumente publice, con-
semn`m [i interesul manifestat pentru arta
monumental`, pentru arta decorativ` [i
statuar`, domeniu \n care antreprenorii [i
arti[tii consacra]i \[i ofer` serviciile.
Fonderiile [i atelierele specializate ale
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Arsenalului Armatei, ale [coalei de Arte [i
Meserii [i numero[ilor particulari sunt tot
mai mult solicitate s` satisfac` cerin]ele tot
mai mari [i tot mai exigente ale artelor
decorective [i funerare.
A[ez`rile din jurul Bucure[tiului, care
sufer` continuu un pronun]at proces de
urbanizare, preiau pe seama lor multe din-
tre sarcinile pe care se \ntemeiaz` prosperi-
tatea [i unele func]iuni ale ora[ului-capi-
tal`. Dezvoltarea acestor a[ez`ri se face
dup` planuri [i proiecte inginere[ti
\ntocmite cu aceia[i aten]ie [i preocupare
de care se bucur` chiar ordonarea vetrei
ora[ului.
Unirea Principatelor de la 1859, Reforma
agrar` de la 1864 (aplicat` domeniilor
m`n`stire[ti: ale Cernic`i, Pantelimonului,
Sf. Ion, Radu Vod`, Mihai Vod` [i
Plumbuitei) [i dobåndirea Independen]ei de
Stat a Romåniei la 1877 deschid calea
abord`rii unor programe cu totul deosebite
de dezvoltare a Bucure[tilor, unele dintre
ele cuprinse \n datele Concursului pentru
Sistematizarea ora[ului din anul 1906 [i
elaborarea planurilor de sistematizare din
anii 1914-1916, 1919-1922 [i 1928-1935.
Ca realiz`ri cu totul remarcabile \nscrise de
opera de modernizare a Bucure[tilor sunt
de re]inut: ordonarea texturii stradale,
comasarea propriet`]ilor din zona ars` de la
Sf. Gheorghe \n urma incendiului de la 1847,
realizarea gr`dinii Ci[migiului [i aleiului de
la [osea, programul construc]iilor monu-
mentale cu trasarea marilor bulevarde de la
sfår[itul secolului al XIX-lea [i \nceputul de
veac urm`tor, realizarea Parcului Carol [i
organizarea Expozi]iei generale a tuturor
romånilor din anul 1906, Concursul de sis-
tematizarea Bucure[tilor din anul 1906;
programul construc]iilor reziden]iale CFR
aplicat dup` primul R`zboi Mondial.
***
|n ce prive[te popula]ia, se fac urm`toarele
preciz`ri:
29
 ANDREI P~NOIU

Tabela Statisticeasc` a Politiei Bucure[tilor

din decembrie 1831 arat` c` \n total se
num`rau \n Bucure[ti 58.791 locuitori
\nscri[i \n 13065 familii, \n afara celor nesta-
tornici]i ([i ei de la 10 pån` 12000). Cu
str`ini cu tot, popula]ia Bucure[tilor se con-
sider` c` se ridic` pån` la 70000 locuitori,
ora[ul num`rånd la acea dat` 10074 case.
S` re]inem \ns` c` la acea dat` ora[ul era
foarte mult depopulat, fa]` de situa]ia de la
sfår[itul secolului al XVIII-lea (\n anul 1831
au murit de holer` \n Bucure[ti 2170
locuitori).
\ntre 1866 [i 1877, popula]ia Bucure[tilor
spore[te de la 162000 locuitori la 177302, ca
\n 1902 s` ating` 289184 locuitori, cre[terile
\nregistrate datoråndu-se \ndeosebi afluxu-
lui de locuitori veni]i de la ]ar` sau din alte
ora[e.
Datele statistice consemneaz` \n anul 1878
existen]a \n Bucure[ti a 21034 case (5681 \n
culoarea negru, 5175 \n albastru, 4857 \n gal-
ben, 3891 \n verde [i numai 1430 \n culoarea
ro[u, centrul comercial al ora[ului). \ntre
1850 [i 1860 se construiesc \n Bucure[ti 3675
imobile, \ntre 1860 [i 1870 se cifreaz` 3730,
iar \ntre 1870 [i 1880 doar 1889.

30
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

31
 ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dup` harta militar` de la 1770,

cu dispozitivul confrunt`rilor dintre ru[i [i turci; redac]ie
în limba francez`

32

Aria ora[ului [i vecin`t`]ile \n interpretarea documentelor car-
tografice
PLANURILE TIMPURII ALE BUCURE{TILOR
Este [tiut c` h`r]ile [i planurile de mo[ii, ca
toate documentele de cancelarie se redac-
tau \n dou` exemplare, adesea cuprinzånd
un cartu[ cu vederi, detalii de recunoa[tere
a reliefului, practic` cuprins` [i regulilor de
dresarea planurilor militare; reprezent`rile
din cartu[ele planurilor de hot`rnicie sem-
nate de Moritz von Ott, la 1818, pentru
mo[iile Persica, Dålgile [i M`rginenii sau
cele semnate de Andrei Cova Kovaci pentru
mo[ia B`je[ti de la 181 sunt l`muritoare.
Tocmai asemenea vederi caracteristice din
planurile Bucure[tilor au constituit ]inta
cabinetelor de gravori ale revistelor de tip
„magazin” din Occident dornice s` ofere
cititorilor reportaje inspirate din lumea
inedit` a }`rilor Romåne, recurgåndu-se
adesea la trucuri grafice cu ad`ugiri de ele-
mente de exotism oriental, care s` le fac`
cåt mai atractive, cåt mai interesante:
podurile cu cocoa[` sau morile Dåmbovi]ei
ar`tate cu ro]i verticale (cånd de fapt aces-
tea erau amånate de alerg`tori orizontale
inaccesibile privitorului), patrul`ri de
caraule turce[ti cu [alvari [i turbane etc.
sunt exemplul elocvent al acestei pratici de
exagerare, f`r` a se aminti de scenele fan-
teziste cu \nchinarea \n fa]a cuceritorului [i
predarea cheilor cet`]ii.
Totu[i, dincolo de toate exager`rile, vederile
acestea cuprind elemente de referin]`
c`rora trebuie s` li se dea crezare [tiindu-se
c` topografii vremii ca [i pictorii se foloseau
de aparatele chambre claire (o prism` sau
un sistem de oglinzi) care \ng`duia copierea
exact` a imaginii de la orizont.
Iat`, deci, c` nu toate aceste gravuri din
perioada secolului al XVIII-lea trebuie priv-
ite cu totul \nchipuiri; oricum, axialitatea [i
orizontalitatea controlate optic, care se
cereau fidele realit`]ii; apoi s` nu se piard`
din vedere rev`rs`rile inimaginabile ale
Dåmbovi]ei pe care topografii militari tre-
buiau totu[i s` le men]ioneze, cumva.
Din acest punct de vedere gravura cu
„Buchorest” de johann Theodoro Boetio
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
tip`rit` \n 1717 trebuie privit` expresia unui
plan al Bucure[tilor \nf`]i[ånd ora[ul
\mprejmuit [i prev`zut cu [an]uri, turnuri
de observa]ie, foi[oare [i cupole ale unor
edificii importante, cam a[a cum putem s`
ni-l \nchipuim din descrieri, cu oglinda iezi-
turilor Dåmbovi]ei \n prim plan, ca un flu-
viu.
Dincolo de discu]iile ce s-ar cere, s` pre-
ciz`m c` planul ora[ului oglindit de aceast`
vedere ne r`måne necunoscut.
BUCHOREST, aria ora[ului dup` o gravur` de
De referin]` ne r`måne acel „Plan de la Johan Theodero Boetio, 1717
vielle Bucurest”, datat anul 1770, din timpul
confrunt`rilor dintre ru[i [i turci din anii
1768-1774, cu scar` grafic` de o „or` de mers
(1:21.000) cu legend` explicativ` \n limba
francez`: se precizeaz` structura stradal`,
firul Dåmbovi]ei, drumurile, zonele
\mp`durite, ariile cultivabile, p`[unile,
pozi]iile armatelor beligerante1.
Mult mai corect se prezint` planul ora[ului
Bucure[ti din anul 1772, cu precizarea mai
exact` a firului Dåmbovi]ei, situa]ia
m`n`stirilor [i a bisericilor, \mp`r]irea pe
mahalale etc., totul \nscris \ntr-o arie bine
delimitat`, marcat` de planta]ii2.
Un plan al bucure[tilor cu totul aparte este
ca publicat de Frantz Joseph Sulzer \n
lucrarea sa Geschichte des Transalpinischen
Daciens \n Viena, 1781, cu titlul Grund Rifa
der Haupt Stadt Bukurest in der Wallachei,
cu scara grafic` de 2000 pa[i; o schi]`
verosimil` numai pentru zona central`,
restul \nf`]i[ånd \nregistr`ri aproximative3.
Registrul al`turat prezint` o legend` pentru
obiectivele consemnate, Palatul Domnesc,
m`n`stirile [i bisericile.
Prezen]a elve]ianului Sulzer e lång` Al.
Ipsilanti, amintit ca secretar domnesc,
inginer sau avocat se leag` de aduc]iunea
apei \n Bucure[ti, [i canalizarea ora[ului,
pentru racordarea Arge[ului cu Dåmbovi]a;
probabil \n acea[i problematic` a
aduc]iunilor de ap` [i a lucr`rilor de
canalizare se semnaleaz` prezen]a lui
Sulzer [i la Ia[i, \n amintita lucrare person-
33
 ANDREI P~NOIU

34
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

BUKUREST, macrofotografie de detaliu din harta maioru-

lui Ieney cu parcursul c`l`toriilor din Valahia [i Bulgaria;
1784

BUKUREST; foaie din harta maiorului Specht

35
 ANDREI P~NOIU

36

al` l`såndu-se [i un plan al acestui ora[
lucrat \ntr-o manier` identic` cu cea a plan-
ului Bucure[tilor.
Interesant apare [i acel plan al Bucure[tilor
(Bukurest) desprinse din schi]ele orienta-
tive (ca ghid sau ca raport?) ale maiorului
Ieney, [eful cabinetului cartografic al
armatei austriece, din anul 1784 cu parcur-
sul lui prin Valahia [i Bulgaria4. Bucure[tii
sunt \nf`]i[a]i ca o a[ezare de tip adunat
situat pe intersec]ia drumurilor importante,
unde se traverseaz` Dåmbovi]a. De
referin]` r`mån numai drumurile, firul
apei, palatul voievodal [i ctitoriile. Este
vorba de o schi]` informativ` cuprins` \ntr-
un traseu \n care sunt indicate numai
localit`]ile cu planuri de tårguri [i ora[e; s-
ar putea sus]ine c` planul acesta dateaz`
din perioada cånd Re[edin]a Domneasc` se
afla provizoriu la Mihai Vod`.
Un plan al Bucure[tilor dintre cele mai
exacte ale vremii se datoreaz` maiorului
Specht, datat 1791-1792, plan[a nr. 72 din
suita celor 108 cadre ale unor h`r]i militare
celor dou` Valahii, manuscris aflat \n
colec]ile Bibliotecii Academiei Romåne5.
Acest plan al ora[ului ne este cunoscut [i
dintr-o imagine de microfilm, foarte proba-
bil din exemplarul nr. 2 al acestei h`r]i6.
Planul \n discu]ie reu[e[te ca \n semito-
pografia vremii s` redea complexitatea
reliefului: aria a[ez`rii cu Ci[migiul
\ntrep`truns` D\mbovi]ei, tot p`ienjeni[ul
uli]elor [i gr`dinile, leg`turile cu
vecin`t`]ile, planta]iile de vie, re[edin]a lui
Mavrogheni. Colentina este \nf`]i[at` [i ea
\n toate detaliile cu \nl`n]uirea b`l]ilor [i
a[ez`rile de str`juire a trecerilor de la
B`neasa, Herestr`u, Floreasca, Fundeni,
M`rcu]a, Pantelimon.
Valea Dåmbovi]ei ne apare ca un [leau
str`b`tut de drumuri [i poteci printre
gårli]ele care adun` apele dintre maluri pe
toat` lungimea de la Mihai Vod` pån` din-
colo de Foi[or [i V`c`re[ti.
Situa]ia aceasta a ora[ului vine s` ne-o ilus-
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
treze [i alte dou` planuri de la aceia[i dat`:
planul locotenentului F.B. Purcel7 (datat „9
noiembrie 1789”) [i planul sublocotenentu-
lui Ferdinand Ernst8 (din 1791), considerat
un dublet din acela[i cabinet topografic, din
timpul ocupa]iei trupelor austriece coman-
date de Feld Mare[al Principele de saxa-
Coburg, din anii 1787-1791.
Planul lui Purcel detaileaz` mai bine aria
ora[ului, marcånd råpele care m`rginesc
valea Dåmbovi]ei, cu valora]ii de tente de
culoare care marcheaz` cl`dirile importante
cu vatra veche a tårgurilor, ariile inundabile
sau zonele de lunc` [i dumbrav`, gr`dinile,
planta]iile de vie. Foarte atent este redat
firul Dåmbovi]ei cu toate meandrele,
gårli]ele, ostroavele, poldurile [i morile de
pe \ntinsul lui.
Comparånd planul lui Purcel cu cel al lui
Ernst se desprinde c` elementele impor-
tante ale reliefului (uli]e, drumuri, palate,
biserici, hanuri sau m`n`stiri) marcate cu
culoare ro[ie reprezint` reperele unei
ridic`ri topografice exacte: \n schimb, restul
cl`dirilor (puncte negre) sunt numai
\nsemne menite s` sublinieze conven]ional
traseele [i importan]a uli]elor; tot indica-
tive r`mån [i marcajele sugestice de locuri
de cultur` [i gr`dini de pe \ntreaga arie a
ora[ului, cele mai multe planta]ii de vie.
|n legenda explicativ` este \nscris`
pozi]ionarea a 91 biserici [i m`n`stiri, 8
hanuri (case pentru c`l`tori) [i 28 palate [i
case boiere[eti.
Importan]a covår[itoare a acestor ridic`ri
topografice const` \n faptul c` se \ng`duie
o restitu]ie a \ntregii vetre a tårgului
medieval cu construc]iile lui importante.
|n suita planurilor timpurii se \nscrie [i acel
plan redactat de A. Gaudi din serviciile can-
celariei Austriei la Bucure[ti [i rev`zut de
General-Maiorul de Hartingh, intrat \n
folosin]a generalului Miloradici \n timpul
r`zboiului ruso-turc din anii 1806-18129. Din
grafia lui deosebit` se surprind detalii care
caracterizeaz` structura ora[ului de la acea
37
 ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dintre anii 1789 - 1790, atribuit

dat`, dezvoltat pe interesec]ia a dou` axe era \nc` definitivat.
lui Ferdinand Ernst perpendiculare generate de drumurile prin- Interesant` ni se prezint` [i o schi]` cu pro-
cipale ale zonei, ferit de inunda]iile priet`]ile din perioada de \nceput a secolu-
Dåmbovi]ei; desprindem c` traiectul spre lui al XIX-lea de pe malul Dåmbovi]ei, din-
Tårgul de Afar` nu este definitivat, dar nici tre Podul Mogo[oaiei, Biserica Domneasc`
podul de P`månt nu este deplin consolidat; [i Mitropolie, din care rezult` c` toat`
de-a lungul lui, de la Ci[migiu \n sus de o Curtea Veche, disp`rut`, cuprindea parcela
parte [i de alta fiin]eaz` luncile, z`voaiele [i cu locul Hanului Manuc \ntins pån` la
dumbrava, [tiute din descrieri, cu aportul Podul Calicilor. Cotul for]at al Dåmbovi]ei
lor la dezvoltarea ulterioar` a urbei. de aici poate explica locul prizei acelui
Acest plan apare [i el \n mai multe canal amintit trecut prin fa]a Bisericii
redac]iuni, dar \n aten]ia noastr` intr` Domne[ti, poate chiar fostul canal al morii
numai imaginea unui cadru microfilmat. acestei biserici [tiut din secolul al XV-lea.
Preciz`m c` un Gaudi este autor [i al altor Detaliul din schi]a de fa]` se identific` cu
schi]e din perioada de \nceput a secolului, exactitate \n structura planului precedent.
dar apare [i ca arhitect \n preocup`rile
c`ruia intr` restaur`ri la biserica me[teru-
lui Manole [i la paraclisul Episcopiei
Råmnicului la jum`tatea secolului. Din alte
\nsemn`ri ne este cunoscut [i un Iorgu
Gaudi absolvent de la Sf. Sava.
Printre cele mai interesante planuri ale
Bucure[tilor din perioada de \nceput a sec-
olului al XIX-lea trebuie s` \nscriem o pies`,
exemplarul I [i II, reconstituit` din asam-
blarea a patru cadre de microfilm, desprinse
poate chiar dintr-un format mai mare de
hart`, \n redac]ie francez`, cu o legend`
detailat`, scar` grafic` [i orientare, pe care
se afl` ad`ugat undeva \n limba rus`:
„Goroda Bucuresta”. Este vorba de o
reprezentare care cuprinde toat` vatra
ora[ului de la Cotroceni la Dude[ti [i cu
Pantelimonul, numai o por]iune din
Colentina; Curtea veche nu arsese cånd s-a
dresat acest plan [i nici Podul de P`månt nu

38
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Un plan al ora[ului Bucure[ti din perioada de început a

secolului al XIX-lea, rezultat din întregirea noastr` a
patru cadre de microfilm; redac]ie în limba rus`

Planul Capitalei Bucure[ti dup` ocuparea sa de c`tre

generalul Miloradovici (l806, dec.25) executat de A.
Gaude, din cancelaria Autriei [i rev`zut de Hostingt, cu
explica]ii redactate în limba francez`

Planul Bucure[tilor ridicat de

ing.-Lct. F.B.Purcel din anul
1789 xerografie dup`
G.D.Florescu

41
 ANDREI P~NOIU

Planul Bucure[tilor din anii 1822 -1824 atribuit indis-

cutabil lui Moritz von Ott; detaliu cu încadrarea
perimetrului

42

PLANURI ALE BUCURE{TILOR DIN PRIMA
JUM~TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
Planul din Harta Mare a Bucure[tilor, sau
Planul cel Mare al Capitalei, \n care se
cuprindeau hotarele, toate podurile cele
mari peste råu, toate uli]ele tårgului, toate
mahalalele care r`spund \n drumurile
Cåmpului, cu toate cotiturile Dåmbovi]ei se
afla expus \n cl`direa Magistratului
(Prim`riei); \n temeiul acestui plan se
f`ceau toate chibzuirile Divanului cu privire
la paveluiri, m`rginirea poli]iei (ora[ului),
m`surile \mpotriva rev`rs`rilor Dåmbovi]ei
etc. Continuu completat cu modific`rile
intervenite, totdeauna era solicitat de tru-
pele de ocupa]ie, dar adesea uitat a se mai
restitui...
Datele de arhiv` consemneaz` \n primele
dou` decenii ale secolului al XIX-lea
prezen]a unui num`r tot mai mare de
antreprenori, hotarnici-topografi sau
geometri, ingineri arhitectoni sau idroteci,
c`rora li se \ncredin]eaz` lucr`ri impor-
tante. S` amintim numai de inginerul
Andrei Kovaci (\ntre altele hotarnic al
mo[iilor B`je[ti [i B`lile[ti la 1810) \ns`rci-
nat cu unele \ndrept`ri ale ora[ului [i s`
cerceteze viiturile Dåmbovi]ei, de arhitectul
Fraincvrach men]ionat la 1815 (poate chiar
acel Fraiwalt ingineul care vrea monopolul
plutirii Arge[ului pe 10 ani) [i pe care
Alexandru {u]u \l \ns`rcineaz` la 1819 s`
ridice „planul \n harta mare, cu ar`tare de
toate podurile cele mari, de uli]ele tårgului,
de toate mahalalele, de toate uli]ele maha-
lalelor care r`spund \n drumurile cåmpului
de arhitec]ii Hartler, Giulini [i al]ii,
\ns`rcina]i cu refacerea podurilor [i a
uli]elor etc.
Cu o bogat` activitate \l [tim pe inginerul
arhitecton [i geometru Moritz von D’Ott
din timpul lui Caragea, \ns`rcinat cu planul
„pentru v`rs`turi” al Dåmbovi]ei, Ilfovului
[i Ciorogårlei, la 1818, [i apoi de domnitorul
Alexandru {u]u s` ridice un plan al
Bucure[tilor.
Iat` c` din aceast` perioad` se semnaleaz`
\n colec]iile Bibliotecii V.A. Urechea din
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Gala]i prezen]a unui plan al Bucure[tilor pe
care Paul Pålt\nea \l dateaz` corect anul
1825 [i \n atribuite lui Moritz von D’Ott, de[i
degrad`rile suportului [tirbesc tocmai locul
acestor date. Grafia \nscrisurilor [i semnele
topografice inconfundabile atribuie indis-
cutabil acest plan lui D’Ott, inginer
topograf, reg`sit \n planuri de hot`rnicie
f`cute pentru mo[iile Persica, Dålgile,
Cioc`ne[ti, Faorei, Ni]ule[ti [i Ulmu.
Este vorba de o ridicare topografic` pe care
nicio alt` hart` a ora[ului nu o egaleaz`
pån` la apari]ia planului lui Borrocyn.
Suntem totu[i, aici, \n fa]a unui dublet sau
a unei reproduceri, poate la o alt` scar` a
unui alt plan al lui Moritz von D’Ott, termi-
nat \nainte de 22 ianuarie 1823, necunoscut
\nc`, men]ionat \ntr-un pitac domnesc din
timpul lui Grigorie Ghica, alc`tuit din dou`
foi.
Pe acest plan sunt consemnate aria ora[ului
cu cele 10 plase, \mprejmuit cu [an],
leg`turile cu vecin`t`]ile, marcarea zonei
centrale, cu trimiteri la legend`; Curtea
Domneasc` cea Nou` cu paraclisul ei de pe
Dealul Arsenalului, centrul vechi al
ora[ului, Mitropolia, bisericile vremii,
m`n`stirile [i toate hanurile, morile de ap`,
podurile peste råu, cur]ile riverane Detaliu din planul Bucure[tilor de la 1822-1824, cu zona
Colentinei cu paraclisele lor, Gr`dina lui central`
Mavrogheni cu chio[cul [i aleiul spre lac
etc.
Se spune c` [i Kreuchely-Schnerdtberg, con-
sulul prusian la Bucure[ti este autor al unui
plan al ora[ului de la 1822; poate c` acest
plan nu este altul decåt cel ridicat de Moritz
von D’Ott, supus prusian, inginer topograf
\ns`rcinat oficial cu aceast` lucrare; nu [tim
pån` acum nimic despre existen]a unui
plan Kreuchely.
Planurile topografice ale Bucure[tilor din
h`r]ile ruse[ti din anii 1828, 1829 [i dup`
aceea se datoreaz` \n principal ridic`rilor
Statului major al armatei a II-a ruse[ti, care
a folosit toate statisticile [i reambul`rile
materialelor locale, amintindu-i ca
43
 ANDREI P~NOIU

44
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

45
 ANDREI P~NOIU
recunoscu]i topografi pe Sernskant [i
Kuzmin, autori ai acelui plan deosebit al
Bucure[tilor de la 1828. Pe datele lor se
dreseaz` [i acea hart` din anii 1829-1835 la
scara 1/420.000, retip`rit` \n 1852, [i ea
cuprinzånd un plan al Bucure[tilor \ncadrat
ansamblului teritoriului }`rilor Romåne;
aceast` hart` r`måne recunoscut` prin
fidelitatea red`rii reliefului \n semito-
pografia vremii: re]eaua drumurilor de tot
felul, firele de ap`, culturile specifice,
num`rul locuin]elor [i locuitorii lor etc.
\n suita aceasta a specificului topografiei
militare din perioada anilor 1828-1830 face
parte tocmai [i acel „Plan Goroda
Bucoresta”, cu ora[ul \mp`r]it pe culori,
plase [i mahalale, \nso]it de o bogat` leg-
end` explicativ`, cu scar` grafic` [i ori-
entare, [i el restituit de noi din recom-
punerea a patru cadre de microfilm;
re]inem din modul de organizare al a[ez`rii
urbane, detaliile, care se leag` de redarea
structurii stradale, limitele ora[ului [i
vastele planta]ii de vi]` de vie.
Poate c` ridic`rile topografice din acest
plan cu toate detaliile arhitectului Faiser
(Heinrich Gotfried Feusser von Mentzen
transcris ca: Fais`r, Faiser, Feiser von
Menten, Feisser, Hainrich Vaiser etc.) s`
\ntocmeasc` noul plan al Bucure[tilor, cu
aria extins` a ora[ului de la acea vreme, [i
noile bariere, plan ce se \nainteaz` domni-
torului Al. Ghica, \n anul 1835.
46
F`r` \ndoial` acest plan, cu primele rezul-
tate ale Regulamentului de \nfrumuse]are a
Capitalei apare asem`n`tor acelui plan al
ora[ului din anul 1837, publicat \n
almanahul pe acela[i an.
Din seria aceasta timpurie de h`r]i face
parte [i acel „Planu a politii Bucure[ti” (f`r`
scar`) din editura Valbaum [i Weice \n care
pe lång` structura stradal` bine precizat` [i
barierele stabilite sunt marcate [i ci[melile
mari, toate b`l]ile importante peste care se
va cl`di ora[ul.
Cunoscutul plan din anul 1842 publicat \n
mai multe edi]ii [i [tiut din „Almanach de
Valachie” pe acela[i an, ca [i planul semnat
de Gheorghe Ghica din aceia[i perioad`,
aflat la Arhivele din Viena, sunt ridic`ri care
urm`resc s` redea structura stradal`, dru-
murile de acces, barierele [i \mp`r]irea pe
sectoare [i pl`[i; sunt bine precizate con-
struc]iile importante din zona central`,
hanurile, cheiurile Dåmbovi]ei, barierele
etc.; sub semn`tura inginerului C.N.
Råmniceanu, este vorba de \nf`ptuirile lui
Faiser, arhitectul Capitalei, sub direc]ia
Vladimir Blarenberg.
Planurile ora[ului Bucure[ti din anii 1835,
1836, 1837, 1842, r`mån cunoscute sub
numele de planurile Faiser, Blarenberg,
Ghica sau Råmniceanu ridicate prilejuit, de
ac]iunea de \nlinierea str`zilor, trasarea
perimetrului ora[ului, precizarea barierelor
[i \mp`r]irea pe sectoare; chiar [i Borroczyn
 ANDREI P~NOIU
este autorul unui asemenea plan. Re]inem
dintre acestea planul ora[ului din 1842, ridi-
cat de C.N. Råmniceanu, scara 1:0 stånjeni,
remarcat prin tendin]a clar` de \nscrierea
unei structuri stradale clar` radial-inelar`
dictat` de Regulamentul de \nfrumuse]are.
Dincolo de [tiutele planuri indicative tim-
purii din anii 1835-1842, trebuie amintit [i
acel „Plan de Bucure[ti”, nesemnat [i
nedatat, pe culori [i \mp`r]it \n caroiaje, \n
redac]ie francez`, cu registre explicative de
detaliu pentru str`zi [i toate edificiile
importante, cuprinzånd [i unele propuneri;
re]inem numai cåteva \nsemn`ri: Gara de
nord apare pe locul actual, bulevardul ce
trece prin fa]a academiei lui Orescu trebuie
s` ocoleasc` pe cealalt` movil` bisericile sf.
Ilie, \ntrev`zåndu-se ca gr`dina Ci[migiu,
a[a cum voise Bibescu la un moment dat,
s` se \ntind` chiar pån` la Dåmbovi]a; din
\nsemn`ri, mai [tim c` se \ntrevedea o
gr`din` \n jurul S`rindarului \ntins` pån`
\n Brezoianu [i chiar cu o deschidere c`tre
teatrul na]ional; aria ora[ului este deplin
48
delimitat` [i sunt stabilite [i locurile pentru
cimitie etc.
[tim apoi c` pentru diferite trebuin]e ale
Municipalit`]ii se continu` acea activitate
de reluare, de copiere, de \ntregire a pla-
nurilor existente. Lui Villacrosse, de pild`,
din anul 1847 i se recomand` s` execute o
copie dup` „planul cel mare al capitalei”,
lucrare pentru care prime[te 110 galbeni.
Dar abia \n 1852, prin repetate interven]ii pe
lång` consulaul francez, [i numai la dis-
pozi]ia domnitorului, se ajunge ca lucrarea
s` fie s`vår[it`.
„Planul Bucure[tiului”, ridicat \ntre 19
august 1843 [i 18 aprilie 186, desf`[urat pe
100 plan[e, alc`tuit de un colectiv de
topografi. Baza pe care a slujit pentru trian-
gula]ia acestui plan s-a luat [i s-a a[ezat pe
o \ntindere de [es \ntre M`n`stirea
Cotroceni [i Drumul Craiovii, \n lungime de
1562 stånjeni \ntre M`n`stirea Cotroceni [i
Drumul Craiovii, \n lungime de 1562 stån-
jeni {erban Vod`. Declina]ia magnetic` reg-
istrat` = 10035’58” vest. Punctul principal al
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

nivela]iei l-a constituit placa de piatr` de la tot fondul de construc]ii este po[at
mijlocul celei dintåi por]i de intrare, \n grile, diferen]iat, cu culoare, marcåndu-se contin-
a bisericii Mitropoliei, cu 409 palme, 7 uule interven]ii ale municipalit`]ii.
degete [i 9 linii zecimale {erban Vod` dea- - Plan Der Stadt Bukarest, auf grund-
supra nivelului M`rii Negre. lage einer aelteren okonomischen
Dup` aceste ridic`ri – din 1846-1847 -, ca o Aufnahme reambulirt von Friedrich Jung,
sintez`, se [tie c` s-a realizat apoi un plan al k:k Hauptmann, 1856.
ora[ului care, a[a cum ne spune Borroczin Se prezint` strucuta cea mai complet` a
“s-a f`cut nev`zut” \n timpul eveni- ora[ului, cu fondul de construc]ii, parcel`ri,
mentelor anului 1848. pie]e [i gr`dini publice etc; face parte din
- Planul ora[ului Bucure[ti cu partea categoria planurilor economice ale ora[ului,
ars` \n 1847, de Eduard Schweder, scara de care trebuie s` tr`iasc` din resursele sale.
300 klafteri, cuprinde:
- Planul Bucure[tiului. Ridicat, tras
chi publicat din porunca prea \n`l]atului
Domn St`pånitor Barbu Dimitrie [tirbei
V.V., Borroczyn (maior, Baron Rudolf Artur),
scar` de 1:1000, 1852; 1 foaie colorat` 72 x 68
cm, reluat` \n mai multe reproduceri.
Este cunoscut` [i edi]ia acestui plan \n for-
mat mare, pe patru foi.
Arhivele Statului conserv` un exemplar din
acest plan cu valoare de manuscris, \n care

49
 ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti cu împrejurimile sale, detaliu

din harta Romånia Meridional`; 1856-1864

50

PLANURILE BUCURE{TILOR |N CARTOGRAFIA
ROMÅNEASC~
"Bucuresci". Planul ora[ului Bucure[ti cu
\mprejurimile sale, detaliu din harta
Romåniei meridionale (112 plan[e format
60/40, sc`ri aproximativ 1/57000), scara \n
paralele: miliariu austriacu, miliariu
geograficu [i miriametru de locometre; ridi-
care acestei h`r]i s-a f`cut din dispozi]ia
Domnitorului generalului Fligely, \n a c`rui
subordine au participat al`turi de militari
austrieci [i ofi]eri de geniu [i topografi
romåni.
Reproducerea ei \n versiune romåneasc` s-a
\ncredin]at lui Szatmary, dup` procedeul
chromolithographiei, noutate \n acest tip
de aplica]ie; cotarea acestei h`r]i ca un doc-
ument [tiin]ific incontestabil [i bogata
experien]` a inginerilor - topografi, hotarni-
ci, geometriangulatori etc. – impun
topografiei romåne[ti o recunoa[tere de
prestigiu \n universalitate.
- Bucure[ti, Capitala Romåniei, scara
1.300 pa[i, D. Pappasoglu, lucr`toru
Ambrosiu Petru, Bucure[ti, 1871; foaie col-
orat` 83 x 61 cm, tras \n mai multe edi]ii, cu
\mp`r]irea pe culori, precum [i serii numai
pentru cåte un sector separat.
Locotentul-colonel D. Pappasoglu, temeinic
desenator, gravor [i cartograf, cunosc`tor al
teritoriului, el este totodat` autor al unei
h`r]i a Principatului, desf`[urat` pe jude]e,
precum [i a mai multor planuri de restitu]ie
a ora[ului Bucure[ti etc. F`r` \ndoial` c`
opera lui, pe nedrept uitat`, sufer` prin
modul de interpretare de concep]ie roman-
tic` a vremii, abuzånd de recosntituiri, de
rebotezarea multor localit`]i, de date pe
care adesea documentele nu le confirm`.
- Perspectiva culorii de ro[iu din
Bucure[ti de Pappasoglu E., circa 1872; foaie
colorat`, manuscris, 51x45 cm.
Se \nf`]i[eaz` planul ora[ului, vedere \n
perspectiv` axonometric` a cl`dirilor.
- Plan du Bucarest (Roumanie), \n
„Atlas des Grande Ville du Monde”, Paris,
1879:
Se prezint` o imagine caracteristic` a
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
ora[ului cu figurarea \ntregului s`u pro-
gram edilitar, prin ai c`rui renume \l face s`
fie \nscris printre marile ora[e europene.
- Comuna Bucure[ti, serviciul
Hydraulic Extraordinar. Corec]iunea
Dåmbovi]ei. Planul de Situa]ie [i profilul \n
lung cu profilele type ale canalului. Plan
general scara 1:10000; 1 foaie colorat` 55 x
73 cm. Circa 1882:
Se prezint` profilul apei Dåmbovi]a cu
taluzarea malurilor, trasarea celor dou`
bulevarde m`rgina[e [i traseul canalului Planul de detaliu al canaliz`rii Dåmbovi]ei cu profilele
proiectat, trasat peste firul Dåmbovi]ei, cu transversal [i lonfitudinal, cc.1882
profilul longitudinal al firului apei etc.
- Planul Capitalei Bucure[ti [i al
\nvecin`t`]ilor, 1 foaie 67 x 72 autor
necunoscut; circa 1882:
Manuscris colorat, copia unor planuri mai
vechi, actualizat`; reprezint` g`rile ora[ului
[i bulevardul de centur` definitiv pe linia
Cotroceni, Calea Zinca Golescu, [oseaua
Basarabilor, [oseaua Bonaparte, [oseaua
[tefan cel Mare [i [oseaua Mihai Bravu,
pån` la intersec]ia cu Calea Viitorului. Este
prev`zut pe acest plan [i trasarea bulevar-
dului din fa]a Academiei, de la Col]ea pån`
la intersec]ia cu Schitu M`gureanu.
Foarte interesant` este situa]ia gr`dinilor
de la [osea [i din jurul lacurilor cu „cetatea”
de pe insul`. Aria ora[ului se arat` a fi
\mp`r]it` pe sectoare, marcåndu-se corect
toate zonele plantate cu vii.
Mai sunt precizate: Gr`dina Botanic`,
Manufactura de Tabac, Penitenciarul
V`c`re[ti, {oseaua, Fabrica de c`r`mid`
Gherghel, Uzina de Gaz, Fabrica de chibrit-
uri, Abatorul, Tirul German etc.
- Plan General al Canalisarei
Dåmbovi]ei \n interiorul ora[ului Bucure[ti,
scara 1:10000, desemnat dup` proiectul
adoptat de Onor Consiliu Comunal, de F.
Sesquieres sub direc]ia D-lui Gr. Cerkez,
inginer [ef al ora[ului; 1 foaie colorat` 37 x
83cm., circa 1885:
Se d` un fragment al ora[ului, cu anvergura
råului Dåmbovi]a [i proiectarea canalului,
51
 ANDREI P~NOIU

52
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

53
 ANDREI P~NOIU

Centrulu Capitalei Bucuresci, Colorea de ro[iu, D.

Papasoglu, 1871

54
 ANDREI P~NOIU
Planul Ora[ului Bucuresci conform rectific`rii
Dåmbovi]ei, planurile de aliniere al stradelor [i bule-
vardelor, sub direc]ia D-lui G.A. Or`scu, 1894
precizåndu-se pie]ele tangente, cele dou`
porturi, locul apelor minerale.
Se arat` ca existånd la acea dat` bulevar-
dul ce duce la Col]ea pån` la Schitu
M`gureanu.
Re]inem de pe acest plan traseul schi]at al
unei str`zi care trebuia s` uneasc` strada
11 Iunie cu strada Brezoianu, ducånd pån`
la {tirbei Vod`.
Tot a[a se remarc` pe acest plan canalul
Dåmbovi]ei s`pat \nainte vreme \n aval de
ora[, de la Vitan la Manolache.
- Planul ora[ului Bucure[ti, rev`zut
[i \ndreptat cu ar`tarea canaliz`rii
Dåmbovi]ei de Sesquieres (D.P.).
Plan tras \n mai multe edi]ii, \n jurul anului
1890.
- Planul Ora[ului Bucure[ti, rev`zut
[i corectat conform rectific`rii Dåmbovi]ei,
planurile de aliniere al stradelor [i bule -
vardelor, alc`tuit sub direc]ia S-llui G.A.
Or`scu, [eful serviciului, 1893; foaie
caroiat`: 8/a-f; 52/65:
Se marcheaz` propunerile de sistematizare
\nf`]i[ate, cu precizarea traseelor deja real-
izate, precum [i a celor de viitor; este mar-
cat` \n acest fel, ca lucrare de viitor [i
trasarea bulevardului ce duce de la Pia]a
Universit`]ii la strada Roman` [i [osea
(Pia]a Victoriei).
Ora[ul este \mp`r]it pe sectoare [i este
\nso]it de o legend` [i o bogat` list`
explicativ`.
Cåmpul Mo[ilor [i articula]ia lui cu
Bulevardul Teilor nu este \nc` realizat`;
Pia]a Bibescu Vod`, Hala de Pe[te, Hala
56
(cea mare) \nc` se mai p`streaz` \n vechea
lor form`.
- Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de
Institutul Geografic al Armatei pentru
Prim`ria Bucure[ti, scara 1:5000, Bucure[ti
1895-1899; 4 foi 100 x 84 cm. Se traseaz`
structura sistematizat` a ora[ului, marcån-
du-se amplasamentele importante, zonele
de industrie, antrepozite, pie]ele, parcurile
[i gr`dinile etc.
Este cunoscut` [i edi]ia color, scara
1:10000, a acestui plan pe o singur` foaie,
\n caroiaj, pe sectoare. Edi]ia acestuia este
prilejuit` de comemorarea a celui de al
„XXXIII an al Domniei M.S. Regelui Carol I”.
Str`pungerile proiectate a se realiza cu
marile bulevarde articulate \n pie]e circu-
lare, elipsoidale sau p`trate reprezint` evi-
dent o inspira]ie dup` experimentul pariz-
ian al lui Hausman; trebuie ad`ugat c`
fiind \n vizit` la Napoleon al III-lea, lui
Carol I i-a atras aten]ia str`pungerile de
felul acesta trasate cu culoare ro[ie peste
re]eaua de str`zi existente.
- Planul ora[ului Bucure[ti \ntocmit
din dispozi]ia primarului Capitalei N. Gr.
Filipescu \n anul 1895, la scara 1000 m=0,15
(„\ntocmit dup` documentele existente”)
Sunt cuprinse [i prevederile unor studii [i
proiecte menite a fi realizate \n viitorul
apropiat; pe lång` marile str`pungeri
prev`zute a se realiza, articulate unor pie]e
circulare, elipsoidale sau rectangulare este
cuprins` [i Gara Central`, proiectat` \n
vecin`tatea imediat` a Dåmbovi]ei, cu
intrarea articulat` Pie]ei Elefterie, \n

cap`tul marilor bulevarde, Elisabeta [i
Independe]ei;
Marea ax`: Bariera Vergului – Palatul de la
Cotroceni este complet definitivat` [i se
recunosc (punctat) [i prevederile bulevar-
dului care trebuie s` uneasc` zona Col]ea
cu prelungirea din Pia]a Roman` [i Pia]a
Victoriei; sunt definitivate planurile pentru
parcurile de la Palatul Cotroceni [i Gr`dina
de la [osea c [i Tårgul Mo[ilor;
|n afara bulevardelor de centur` definiti-
vate la aceast` dat`, [oseaua Viilor, [oseaua
Doamnei, Strada Pandurilor, urmat` – cu
\ntreruperea liniei de cale ferat` – de
[oseaua Basarabilor, [oseaua Bonaparte,
[oseaua {tefan cel Mare, [oseaua Mihai
Bravu pån` la Calea Vitan. |ntre [oseaua
Viilor [i cap`tul Bulevardului Mihai Bravu
continu` s` r`mån` o zon` nestr`b`tut` de
o leg`tur` direct`; industriile cu atelierele
de tot felul se recunoa[te c` ocup` zona
periferic` a ora[ului (Fabrica de bere Opler,
Fabrica de Frank Kaffe, Fabrica de
Chibrituri, Abatorul, Uzinele Lemaitre,
Fabrica de Bazalt, Uzina de Tramvaie
Electrice, Fabrica de Lemn`rie E.Lessel,
Fabrica de Bere Lutter, Societatea de
Tramvaie, Moara State Stanciovici, Fabrica
de Frånghii [i ]es`turi mecanice, Moara
Olmazu, Moara Asan, Fabrica de S`pun
Stela etc.);
Apar realizate pe strada Polizu: [coala de
Poduri [i [osele [i [coala de Arte [i Meserii;
tot a[a, apar definitivate Spitalul
Filantropia, Maternitatea Filantropia,
Spitalul de Copii, Spitalul Colentina etc.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Planul general al canaliz`rii Dâmbovi]ei în interiorul
- Bucurescii [i zonele \nconjur`toare, ora[ului Bucure[ti, 1/10.000, dup` proiectul adoptat de
Onor Consiliu Comunal de P.Sesqiueres sub direc]ia d-lui
detaliu dintr-o hart` militar` \n redac]ie
Gr. Cerchez, inginer [ef al ora[ului, cc.1885
german`, gravat` de R. Zoscsak 1903-1904
(retip`rit` 31.VIII.1916), scara 1:75000 sau 1
cm=1000 pa[i:
Se red` extrem de clar structura ora[ului
(dar [i a comunelor suburbane [i adiacente
lor cuprinzånd \n detaliu v`ile Dåmbovi]ei,
Colentinei [i Sabarului), marcåndu-se
re]eaua stradal` cu arterele de penetra]ie [i
barierele respective, linia de cale ferat` [i
[oseaua de centur` ce reune[te cele 23 for-
turi, drumurile de leg`tur` cu vecin`t`]ile,
p`durile, locurile de cultur`, traseul conduc-
tului de ap` de la Arcuda-Dragomire[ti-
Militari, ca [i canalizarea Dåmbovi]ei.
Se cunosc [i alte versiuni ale acestei h`r]i
ridicat` de Institutul Geografic al Armatei,
cromolitografie, dar f`r` marcarea for-
turilor.
- Plan general de la Ville Bucarest,
manuscris, scara 100m=3,25m, dup` 1906 (8
plan[e, 98 x 62cm, lipsesc 2 buc.)
- Planul ora[ului Bucure[ti, edi]ia
oficial`, 1911, scara 1:1000, imprimat de
Serviciul geografic al armatei:
Se d` situa]ia exact` a ora[ului, cu toate
re]elele stradale ale zonelor nou parcelate;
Se po[eaz` str`zile importante cu culoare
ro[ie;
Planul de fa]`, reluat dup` r`zboi, prime[te
consemnarea: cu jurnalul nr. 13 din 12 mai
1919.
- Planul ora[ului Bucure[ti. Edi]ie
oficial`, scara 1:10000, 1 foaie necolorat`
108 x 95, imprimat de Serviciul geografic al
57
 ANDREI P~NOIU
Planul Ora[ului Bucuresci, rev`zut [i îndreptat cu
ar`tarea Canaliz`rii Dåmbovi]ei de D.P. Sesquiere sub
direc]ia Domnului Gr.Cerkez, inginer [ef al Capitalei
(1885 -1890?)

58
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

59
 ANDREI P~NOIU

Bucurescii, detaliu din harta gravat` în 1903 -1904 [1

tip`rit` în redac]ie german` în 1916

60

armatei, Bucure[ti, 1911
- Planul ora[ului Bucure[ti pe altitu-
dine, 1911, cuprinzånd 257 fotografii format
50 x 50cm.
- Planul ora[ului Bucure[ti dup`
ultimele date oficiale lucrat \n atelierele
Socec & Co., Bucure[ti, 1911 (f`r` scar`).
Legenda cu indicatorul alfabetic al str`zilor
[i bro[ura (27 p.) semnate de Al. Iovanovici,
c`pitan.
- Bucure[tii Noi, scara 1:20000, 1911, 1
foaie 36 x 30 cm
- Bucure[tii (Vest), 1:50000, 1911; 1
foaie 30 x 36cm
- Planul ora[ului Bucure[ti dup`
ultimele date oficiale, 1 foaie colorat` 73 x
96 cm, Socec & Co., Bucure[ti, 1914.
- Planul Bucure[ti, de inginer Florian,
Bucure[ti, 1915; foaie colorat` 48,5 x 44cm,
cu o bro[ur` de 32 pag., cuprinzånd [i un
indicator alfabetic, litografia Neumann
(mai multe edi]ii).
- Planul de sistematizare a Capitalei,
1919; lucrare prezentat` Consiliului tehnic
superior ca un program de sistematizare a
Capitalei, cuprinzånd 27 piese scrise [i alte
11 plan[e, la scara 1:5000. Pe marginea aces-
tui plan, prin Jurnalul s`u nr. 13 din 12 mai
1919, Consiliul tehnic superior dezvolt` o
analiz` de detaliu a situa]iei ora[ului
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Bucure[ti pe toat` perioada de la \nceputul
secolului, inclusiv durata r`zboiului,
jalonånd direc]iile pe care trebuie s` le
urmeze opera de sistematizare a Capitalei...
- Planul ora[ului Bucure[ti, scara
1:10000, foaie colorat` 102 x 80 cm., plus
bro[ur` de 23 pagini, ap`rut \n Editura
libr`riei Socec & Co., \n colec]ia de ghiduri
„Socec”, Bucure[ti – 1923.
- Noul plan al ora[ului Bucure[ti pe
anul 1926, scara 1:12000:
Se prezint` o list` de prescurt`ri [i o leg-
end` a semnelor pentru diferite institu]ii,
biserici, sinagogi, comisariate de poli]ie,
percep]ii fiscale, percep]ii comunale etc.
Importan]a planului de fa]` o constituie
marcarea liniilor de tramvai electrice [i cu
cai existente la acea dat`.
Plan de sistematizare a unui ora[ gr`din` în împrejurim-
Locul G`rii centrale \nc` este men]ionat pe ile Bucure[tilor
amplasamentul de la Elefterie.
- Plan de sistematizare a unui ora[-
gr`din` \n \mprejur`rimile Bucure[tilor,
f`r` an (cca. 1922-1925?): fotocopie a unui
proiect cuprinzånd planul general, cartiere,
"Plan General de la Ville Bucarest", manuscris, cca. 1906,
planuri tip locuin]e etc. \n total 32 de imagi- detaliu Calea Victoriei - Calea Grivi]ei
ni.
- Planul grafic [i fotografic al
ora[ului Bucure[ti \ntocmit de Compagnie
Aerienne Francaise \n baza contractului
\ncheiat cu ora[ul Bucure[ti la 10 februarie
61

Planul grafic [i fotografic al ora[ului Bucure[ti întocmit
de Compagne Aerienne Francaise, scara 1/5.000, 1927
(zon` adiacent` [oselei Viilor)
62
ANDREI P~NOIU
1927, scara 1:050000.
- Bucure[ti, 1927; ridic`rile pe teren
\n anii 1891-1899 [i 1902; \mprejur`rile
Bucure[tiului [i revizuit \n anul 1914; scara
1:10000; ridicat de Serviciul geografic al
armatei, 1927:
Se d` legend` foarte bogat`, echidistan]a
curbelor principale de 200 m, normale de
40, ajut`toare de 20;
|nf`]i[eaz` harta ora[ului Bucure[ti cu linia
CFR de centur` f`r` precizarea forturilor [i
toate arterele de penetra]ie principale,
racordurile cu a[ez`rile \nvecinate;
Se remarc` zonele populate \n ultimul timp,
cu comunele sistematizate: Progresul,
Leordeni, Dude[ti, B`neasa, Her`str`u,
Colentina, Grivi]a, D`m`roaia, Chitila,
Giule[ti;
- Planul municiului Bucure[ti cu
noua \mp`r]ire a circumscrip]iilor de
poli]ie. \ntocmit dup` datele oficiale de
Fredi Wahnig, cartograf, scara 1:20000,
latura fiec`rui p`trat de 5 cm = 1 km.;
bro[ur` 14 p. cu situa]ia din plan [i lista
tuturor str`zilor + 1 foaie cu harta format 65
x 50 cm., color.
Cuprinde:
Legenda pentru raza sectoarelor comunale,
raza circumscrip]iilor de poli]ie, chesturi (4),
comisariate (total 40), cu scar` grafic`;
Se d` [i \mp`r]irea pe sectoare: I = galben; II
= negru; III = albastru; IV = verde.
- Planul municipiului Bucure[ti [i al
comunelor suburbane, scara: 1:15000, f`r`
an (cca. 1930), „Dorelia”, Bra[ov; 1 foaie 115 x
100.
Se d` re]eaua de c`i ferate [i \ntreaga struc-
tur` a ora[ului cu str`zile nominalizate [i
comunele Dude[ti, Pope[ti-Leordeni,
Progresul, {erban Vod`, Lupeasca, Militari,
Ro[u, Marele Voievod Mihai, Grivi]a,
D`m`roaia, B`neasa, Her`str`u, Colentina,
Andronache, Fundeni, Dobroie[ti,
Pantelimon etc.;
Se recunosc „parcel`rile haotice” interven-
ite \n zonele de periferie sustras controlului

municipalit`]ii, cu trasee de str`zi
\ntre]esate \ntåmpl`tor (\n comunele
Dude[ti, Cioplea, [erban Vod`, Lupeasca,
Crånga[i etc.). Pentru cartierele Grivi]a cu
parcul Nicolae Bazilescu se \ncearc` \n
schimb o ordonare pe suprafe]e \ntinse,
zona D`m`roaia [i cea aferent` liniei ferate
r`månånd tributare \nc` dezvolt`rii \ntåm-
pl`toare din faza anterioar`. Cartierele
Militari, Colentina, B`neasa apar ca
rezolv`ri unitare, dup` proiecte de ansam-
blu.
Mai pu]in unitare [i tot atåt de ine-
gal tratate se arat` [i toate rezolv`rile date
zonelor situate \ntre [oselele Bonaparte,
{tefan cel Mare [i linia lacurilor Her`str`u,
Tei [i Fundeni, \ndeosebi aria dintre Calea
Doroban]i [i Floreasca.
- Planul municipiului Bucure[ti, de
general C. Teodorescu, \nso]it de un indica-
tor al str`zilor [i adresele autorit`]ilor pub-
lice [i particulare importante, \ntocmit de
Institutul Cartografic „Unirea”, Bra[ov, 1930,
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de Institutul Geografic
al Armatei pentru Prim`ria Capitalei în 1895 -1899, zona
Gr`dina Botanic`; Gara de Nord
scara 1:20000 ([i cu scar` grafic` de 1000
m, \mp`r]it \n carouri). Planul Director de Sistematizare a Municipiului
Se indic` liniile de tramvai \n func]iune, Bucure[ti, decretat la 9 mai 1935, Anexa 17, Schema
arterelor de circula]ie
barierele, raza ora[ului, edificiile publice,
suprafe]e cl`dite, locurile virane, monu-
mente, biserici, cimitire, parcuri [i gr`dini
publice, c`i ferate, limitele comisariatelor
de poli]ie.
- Planul general al [oselelor din jurul
capitalei (conductor M. Sigoti), 1 plan[` 40 x
29 cm, cu scala 0, m = 100m, inclusiv o
scar` grafic` de 4000 m:
Se d` traseul principalelor artere ale
Capitalei, cu linia de centur` [i barierele
respective;
{oseaua Mihai Bravu [i cea spre V`c`re[ti
sunt marcate punctat („\n proiec]iune”);
La explica]ii se d` legenda cuvenit` pentru
aceste [osele [i numele cl`dirilor figurate.
- Planul municipiului Bucure[ti; sen-
sul unic [i reguli de observat pentru circu-
la]ia vehiculelor, 1931. Editat de Institutul
Cartografic „Unirea”, Bucure[ti:
63
 ANDREI P~NOIU
Se d` aria ora[ului cu \ntreaga re]ea de
str`zi (toate nominalizate) [i indica]ia circu-
la]iei \n zona central`. Elaborarea acestei
h`r]i cu titlul de „Sens Unic” trebuie pus` \n
leg`tur` cu preocup`rile municipalit`]ii
pentru rezolvarea circula]iei \n punctele
nodale sau cele mai critice pentru pietoni.
- Planul ora[ului [i al municipiului
Bucure[ti, scara 1:3000, 1 foaie colorat` 103
x 79 cm p., Bucure[ti, 1931, Socec & Co.
(Ghidul Socec):
Pe acela[i plan se cuprinde o schem` la
scara 1:128000 cu o legend` pentru cl`diri,
biserici, g`ri, tramvai, sta]ii, raza ora[ului,
raza sectoarelor comunale, raza sectoarelor
po[tale, lista celor 36 linii de autobuze,
traseul liniilor de tramvai, 38 \n total [i lista
str`zilor;
Se remarc` situa]ia aglomer`rilor din zona
central`;
Se recunosc construc]iile importante
(numerotate fiecare \n parte, gr`dinile pub-
lice [i scuarurile, stadioanele;
Se denumesc [i parcel`rile: Davila,
M.R(`zboi), Parcul Rahova, Berindei,
Radorin, Parcul Mihai Bravu, Regele
Ferdinand, Domeniilor, Principele Carol,
Bonaparte, Filipescu etc., toate p`strånd
vechile denumiri.
- Planul schematic al liniilor de
tramvaie valabil cu \ncepere de la 22 martie
1931; 1 foaie colorat` 25 x 21,5cm. + bro[ur` 4
p., Bucure[ti, Imprimeria Independen]a,
1931.
- Municipiul Bucure[ti [i \mpre-
jurimile; Institutul Cartografic „Unirea”,
Bra[ov, 1931.
- Bucure[ti, ghid oficial, cu 20 h`r]i
pentru orientare, Funda]ia pentru literatur`
[i art`, 1934.
Cuprinde: Atenee populare, monumente
publice, istoricul ora[ului, muzee, colec]ii,
anticarii, biblioteci, cluburi, restaurante, far-
macii, hipodromuri, \nchisori, funda]ii, min-
istere, pia]ete, pie]e alimentare, sanatorii,
fabrici, cimitire, licee, universit`]i etc.
64
H`r]ile \nf`]i[eaz` detalii din planul
Capitalei actualizat, cuprinzånd \ntreaga
structur` stradal`, inclusiv parcel`rile inter-
venite, parcurile [i gr`dinile, locurile de
agrement etc.
- Municipiul Bucure[ti [i comunele
suburbane, „Unirea”, Bra[ov, 1935; mai
multe edi]ii, 1 hart` format 61 x 55 cm., \n
bro[ur` 60 p. + 17 pl.
- Planul general al municipiului
Bucure[ti cu noile linii de tramvai, scara
1:15000, 1 foaie colorat` 67 x 80 cm., \n
bro[ur` 21 p., E. Marvan, Bucure[ti, 1935.
- Planul director de sistematizare al
ora[ului Bucure[ti. Memoriu justificativ [i
planuri, Decretat la 9 mai 1935, editat de
Prim`ria municipiului Bucure[ti, 1935.
- Planul municipiului Bucure[ti, 1
foaie colorat` 141 x 110 cm, „Unirea”, Bra[ov,
1937.
- Planul municipiului Bucure[ti cu
indicatorul alfabetic al str`zilor, scara
1:15000; 1 hart` 66 x 72,5 cm., colorat` +
bro[ur` 145 p., „Marvan”, Bucure[ti, 1938,
autori: S\mboteanu, colonel Ulisse [i
Moldoveanu (m.D.).
- Planul municipiului Bucure[ti,
scara 1:30000, 1 foaie colorat` 40 x 57,5 cm.,
„Luceaf`rul” - Bucure[ti, 1939 (Ministerul
Muncii, Expozi]ie interna]ional` „Munc` [i
voie bun`”).
- Planul municipiului Bucure[ti [i al
circumscrip]iilor administrative cu com.
urbane... de jude] [i com. rurale, scara, scara
1:15000, 2 foi, Bucure[ti, 1943.

Idei directoare privind sistematizarea ora[ului Bucure[ti stator-
nicite prin Regulamentul de |nfrumuse]are a Ora[ului
REGULAMENTUL DE |NFRUMUSE}ARE A
ORA{ULUI
Dezvoltarea ordonat` [i \nfrumuse]area
Bucure[tilor au stat \n aten]ia Domniei ca o
preocupare continu`, manifestat` prin grija
fa]` de tårgului ora[ului [i uli]ele lui, fa]`
de apa Dåmbovi]ei [i morile ei, fa]` de
realizarea acelor palate \nzestrate cu
chio[curi, cu foi[oare, fåntåni [i gr`dini,
totul \mpodobit cu stucaturi sau zugr`veli
\n fresc`.
Grija pentru lucr`rile edilitare atåt de
numeroase din vremea lui Bråncoveanu [i
din perioada de sfår[it a secolului al XVIII-
lea este reg`sit` la \nceputul veacului
urm`tor prin poruncile de aliniere a caselor,
l`rgirea str`zilor, \ntre]inerea podurilor,
desecarea batacurilor, delimitarea ariei
ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone slo-
bode \n jur. Problemele care se pun acum \n
fa]a edililor sunt legate de cerin]ele de
modernizare [i de integrare a vechiului ora[
medieval unei structuri unitare, definit` de
cele 78 mahalale constituite \n jurul biseri-
cilor, accentul punåndu-se \ns` \ndeosebi
pe rezolvarea circula]iei.
La 5 martie 1830, se \nfiin]eaz` "Comisia
pentru \nfrumuse]area [i \ndreptarea
poli]iei", alc`tuit` din arhitec]ii Hartl [i Ott,
locotenent-colonel Baumer, doctorii
Constantin Estiotu [i Grunau. |n prima sa
[edin]` din 6 iulie 1830 se redacteaz` acel
"Regulament pentru starea s`n`t`]ii [i paza
bunei orånduieli \n poli]ia Bucure[ti", sta-
bilindu-se urm`toarele prevederi gen-
erale1):
- Delimitarea ariei ora[ului [i mar-
carea ei;
- Facerea de bariere, pentru intrare [i
ie[ire;
- Cl`direa fronturilor stradale, \nfun-
darea uli]elor inutile, vinderea c`tre popu-
la]ie a terenurilor libere;
- A[ternerea cu caldaråm de piatr` a
uli]elor [i facerea nivela]iei str`zilor, cu
scurgerea apelor;
- L`rgirea uli]elor cu patru palme
domne[ti, spre a dobåndi o l`rgime a lor de
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
6 stånjeni;
- Introducerea obligativit`]ii autor-
iza]iei pentru toate lucr`rile de construc]ii
[i repara]ii;
- Desfiin]area grajdurilor [i a
umbl`torilor de pe Dåmbovi]a;
- Sporirea m`surilor de cur`]enie \n
poli]ie, cu locuri de depozitare a gunoaielor,
crearea de pie]e;
- Facerea de ci[mele [i pu]uri \n
pie]e;
- Reglementarea problemei cimi-
tirelor, prin scoaterea lor \n afar`.
Ob[teasc` tabel` ar`t`toare de starea
lucr`rilor magistratului Prin]ipatului
Valahiei de la a lor \ntocmire, adic` de la
1831 luna aug. [i pån` la leat 1833, iulie 31.
Ora[i Bucure[ti, leat 1831, dechembrie
\n leat 1832:
- Au s`vår[it din nou 63 [osele, din
care 33 a[ternute cu nisip [i 30 cu piatr`,
osebit de patru meremetisite
- S-au astupat 23 batacuri dup`
mahalalele ora[ului
- S-au cump`rat instrumentele tre-
buincioase pentru Comanda de foc
- S-au \ntocmit mijloacele pentru
cur`]irea uli]elor
- S-au a[ternut cu piatr` \n centrul
ora[ului 13 uli]e cu cheltuiala proprietarilor
prin st`ruirea magistratului, afar` de trei ce
s-au meremetisit
- S-au s`vår[it dou` [osele de la
capetele podurilor Cali]i [i {erban Vod`,
cum [i aleia cea a [oselei Podului Mo[esei
pån` la B`neasa
- S-au s`vår[it 9739 stånjeni
cvadra]i du prin feluri de uli]e ale maha-
lalelor f`cåndu-s` [osele a[ternute cu piatr`
- Se \ndeletnice[te pentru a[ternerea
cu piatr` a toat` \ntinderea Podului de
P`månt, asemenea [i a[ternerea cu piatr`
(a) multor alte uli]e ce au r`mas nef`cute
din anul trecut, cum [i meremetisirea celor
patru uli]e mari ale Politii din Hartel arhi-
tectonu dup` al s`u contract
65
 ANDREI P~NOIU
Planul Bucurestilor ridicat prin dispozitia
Regulamentului de înfrumusetare al Capitalei în perioa-
da 1834-1836 (cunoscut din însemnari si ca "planul
Faisser")
- S-au st`ruit cu \ngrijirea asupra
s`vår[irii bulevardului dup` Coasta
Mitropoliei [i luminarea lui care face cea
mai mare podoab` ora[ului, fiind ast`zi
ob[teasc` plimbare a or`[enilor, unde este
a s` pune [i un ceasornic
- S-au mai \ntocmit luminarea celor-
lalte uli]e ale poli]iei ce r`m`seser` din
anul trecut neluminate
Propuneri de \mbun`t`]iri dup` raportul
magistratului ce urmeaz` a se face spre
\nfrumuse]area ora[ului
|mbun`t`]iri ce au chibzuit a se face pre-
cum se arat`:
- S` se fac` acolo cinci canaluri mari
spre curgerea apelor din ora[, dup` articolul
al 10-lea din Regulament; stånjeni 3950,
- S` se fac` canaluri de dup` dou`
caldaråmuri ale uli]elor celor mari, Podul
Mogo[oaia [i Tårgul de Afar`, cu zid de
piatr`, \n lungime de pån` la 3370 stånjeni;
- S` se a[tearn` cu caldaråm de
piatr` uli]ele intr`rilor cu bariere [i comuni-
ca]iile, [i altele care corespondaresc cu
uli]ele cele mari;
- S` se fac` acolo 50 ci[mele propuse
dup` Regulament;
- S` se m`rgineasc` hotarul Poli]iei
cu facerea de [an]uri de jur-\mprejur [i cu
[osea a[ternut` cu pietri[ [i s` se poat`
66
umbla car` pe dånsa; stånjeni 9.800;
- S` se fac` cinci foi[oare de foc cu
ceasornic [i clopotele lor, adic` \n fiecare
v`psea cåte unul;
- S` se fac` podi[te \n tårg unde este
neap`rat` trebuin]`;
- S` se fac` un teatru pentru ora[,
dar nefiind locul cunoscut nu se poate ar`ta
cheltuiala ce ar putea merge;
- S` se fac` o gr`din` public` pentru
ora[, dar nefiind locul cunoscut nu se poate
cunoa[te pre]ul;
- S` se pun` \n m`n`stirile cele mari,
ce se va g`si cu cale, cåte un ceasornic din
partea m`n`stirilor;
- S` se aduc` din Europa [i un
me[ter pentru ci[mele;
- Se socote[te ca pe podurile mari s`
se g`seasc` patru locuri al`turi, care dup`
ce se vor a[terne cu piatr` s` se dea toate
carele pe acele bariere, unde s` trag` cu
feluritele lucruri de vånzare [i s` nu
\mpiedice umblatul or`[enilor;
- S` se stabileasc` o regul` pentru
cei ce vor veni s` cl`deasc` din nou [i \n
cazul binalei din nou s` fie supu[i a le face
dup` un plan ce s-ar da prin Sfat de c`tre
arhitectul ora[ului, astfel ca \ncetul cu \nce-
tul s` se dobåneasc` o \nfrumuse]are...2)
Raportul cu lista lucr`rilor de mai sus com-
pletat \n 1834 cu propunerile Marii Vornicii

\nf`]i[eaz` datele unui Program de 10 ani.
Pe temeiul lui arhitectul Sanejouand
prezint` domnitorului Alexandru Ghica un
material detaliat referitor la sistematizarea
[i dezvoltarea Bucure[tilor \n anul 1836. Cu
observa]iile ivite \ntre anii 1834 [i 1836,
Regulamentul de \nfrumuse]are cap`t`
forma sa definitiv` dup` care trebuie s` se
\nf`ptuiasc` modernizarea Bucure[tilor,
luat apoi ca model [i pentru celelalte ora[e
ale Principatului.
Lucr`rile trebuie urmate potrivit hot`rårilor
magistratului, consemnate \ntr-un junal
prin care se cer \mputernicirile cuvenite
atåt pentru cl`dirile din interiorul ora[ului,
cåt [i a celor de pe marginea Dåmbovi]ei.
Un plan exact al Bucure[tilor cu aria
ora[ului, \mp`r]irea pe sectoare, pe v`psele
[i toate barierile este \ntocmit chiar de arhi-
tectul Faiser3).
Sfatul or`[enesc elaboreaz` regulamentul
ce trebuie s` se respecte de acum \ncolo \n
privin]a cartierelor (gropilor) de nisip din
politia Bucure[tilor, construc]iile ce
urmeaz` a se ridica pe marginea Gårli]ei ce
trece pe sub poalele Mitropoliei, m`surile
care vizau higiena ora[ului [i ordonarea lui
cu pie]e noi etc.
Pentru evitarea rev`rs`rilor Dåmbovi]ei, al
c`rei nivel continu` s` se ridice mereu, se
\ntrevede un sistem de "[an]uri" [i canale
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
de deriva]ie, de corectare a firului apei [i Stavilarele de la Baiu pentru regularizarea Dâmbovitei,
proiectate înainte de jumatatea secolului al XIX-lea;
accelerarea cursului ei, de asanare a b`l]ilor proiect (desen)
etc.
Se cere elaborarea unui proiect pentru con-
struc]ia de nou a unui local nou al Comisiei
v`pselei de ro[u, prev`zut` cu un foi[or de
foc deasupra ei. Se \ntocme[te un plan
anume al Capitalei pentru \mp`r]irea
poli]iei pe "V`psele" cu marcarea zonelor
centrale [i periferice, dup` importan]a lor,
cu regimuri diferen]iate de administrare [i
reguli de realizare a construc]iilor.
Un program urm`rit cu deosebit` aten]ie,
prevedea d`råmarea caselor primejdioase
din ora[ul Bucure[ti, vizåndu-se \ndeosebi
ruinele, casele cu ziduri cr`pate [i toate
acele [andramale din lemn, [atrele [i
acoperi[urile ie[ite \n consol`, amenin]ate
de putrezire [i \n pericol de foc.
L`såndu-se la o parte toate acele programe
de construc]ii sistematice [i dot`ri cultural-
administrative sau de alt interes, fie el par-
ticular sau ob[tesc, accentul se pune insis-
tent pe ordonarea traseului stradal [i mod-
ernizarea re]elei de comunica]ii, realizarea
de fronturi stradale unitare \n zona cen-
tral`, l`rgirea str`zilor [i pavarea lor,
\nchiderea de uli]e inutile [i deschiderea
altora de interes ob[tesc etc.
Din anul 1834, re]inem apari]ia Direc]iei
Arhitectonice pe lång` Sfatul or`[enesc [i
67
 ANDREI P~NOIU
orånduirea lui Sanjuan \n postul de Director
artitecton 1. Tot a[a, re]inem dispozi]ia de
tragere \napoi cu 4 palme a cl`dirilor exis-
tente [i a celor ce se vor ridica de acum
\ncolo, pentru l`rgirea [i \ndreptarea
uli]elor. Printr-un studiu de detaliu, \n mod
asem`n`tor, se dispune \nchiderea unor uli-
cioare nepotrivite [i deschiderea altora noi,
de ob[teasc` folosin]`4.
|nlinierea uli]elor. Se ivesc mereu o seam`
de probleme legate de \ntocmirea ora[ului
\n acord cu prevederile regulamentului de
\nfrumuse]are, \ndeosebi legate de
respectarea alinierii, a regimului de con-
struc]ii [i a \nvelitorilor incendiabile,
\ntåmpinåndu-se opozi]ie acerb` [i din
partea acelora care se angajaser` s`-[i
refac` locuin]ele, pr`v`liile, namestiile [i
\mprejurimile numai cu caracter de provi-
zorat, urmånd ca dup` aceea s` fie retrase
la linie potrivit regulei generale. Mul]i din-
tre proprietarii \n cauz`, acum refuzau s` se
alinieze, invocånd motive de amånare.
|ntre urgen]ele de rezolvat se \nscrie [i
aceea de \nchidere de ulicioare care se
dovedesc "v`t`m`toare" [i deschiderea, \n
schimb, a altora din nou "de ob[teasc`
folosin]`"; urgen]` reclam` [i perimetrarea
statornicit` a b`l]ii Ci[migiului.
Departamentul din L`untru se sesizeaz`
mereu de faptul c` multe dintre cl`diri se
afl` \n proast` stare, dintre care unele chiar
nelocuite, \n pericol de pr`bu[ire sau prime-
jdioase din punct de vedere al pericolului
de incendiere, ceråndu-se a se \ntocmi liste
de toate cl`dirile aflate \n aceast` categorie.
Se face [i observa]ia asupra modului cum
sunt dirijate lucr`rile sistematice de [osele
spre a se corecta planurile pentru cl`dirile
de case, pr`v`lii [i altele; se face remarca c`
adesea oamenii \[i fac casele a[a cum se
pricepe fiecare, nepropor]ionate, stråmte,
f`r` a se p`stra paza \nlinierii \n fa]a
uli]elor [i principiul de a se retrage fiecare
cu cåte patru palme \napoi.
68
Rapoartele arat` c` se g`sesc foarte multe
\nc`peri ajunse \n a[a de proast` stare \ncåt
se cere de \ndat` a fi d`råmate, afar` de
unele excep]ii \n care trebuie s` cear` pro-
prietarilor c` dac` nu le vor repara \ntr-un
termen dat atunci s` se d`råme [i acestea.
Se face [i observa]ia c` locuitorii or`[eni nu
sunt to]i \n stare a-[i face \nc`peri
deopotriv` unul cu altul [i r`måne a se
slobozi de st`pånire \n ce chip urmeaz` a se
regula ora[ul, dup` starea finan]ial` a
fiec`rui locuitor.
Se ivesc adesea [i \nc`lc`ri ale regulilor de
\nfrumuse]area ora[ului prin faptul c` se
construie[te totu[i f`r` bileturi (autoriza]ii);
se dau [i bilete ale c`ror prevederi nu se
respect` \ntocmai, se dau bileturi de
\nvelire cu sit` chiar [i a pr`v`liilor din
zona central` a ora[ului, se dau bileturi f`r`
num`r de \nregistrare sau nu se respect`
regula \nlinierilor, construindu-se \mprej-
muiri pentru gr`dini f`r` bilet, f`r` a se
retrage la linia cerut`5).
Nu este bine privit` nici situa]ia maid-
anelor, nici a locurilor nejustificate de mari
din jurul bisericilor, unde adesea fiin]eaz`
cimitire [i nici a uli]elor [i intr`rilor prea
\nguste [i \ntortocheate din zona hanurilor
vechi.
Arhitectul ora[ului se cere anume s` fie
str`in, cu consemn s` nu vorbeasc`
romåne[te [i s` nu dea explica]ii; el colind`
ora[ul cu birjea [i cu un \nso]itor dup` el,
\ntocme[te schi]e cu m`sur`tori [i prop-
uneri de rectificare pe care le prezint` mag-
istratului...

URM~RILE CUTREMURULUI DIN ANUL 1838 {I A
INCENDIULUI DIN 1847. CONTINUAREA ACTIV-
IT~}II DE SISTEMATIZARE DUP~ JUM~TATEA
SECOLULUI
Desfiin]area [atrelor de pe uli]ele cele mari [i
d`råmarea caselor proaste.
Anul 1838 este marcat de apari]ia cutremu-
rului de p`månt care ruineaz` multe cl`diri
din Bucure[ti. Se procedeaz` la alc`tuirea
unei catagrafii a pagubelor pricinuite [i
Departamentul din L`untru dispune ca
toate construc]iile afectate s` fie supuse
cercet`rii [i a se hot`r\ fie meremet`sirea
lor, fie d`råmarea. Multe cl`diri s-au
d`råmat deja \n timpul cutremurului, iar
altele cu ziduri cr`pate stau gata s` cad`.
Tocmai abaterea acestui cutremur pune \n
fa]a Municipalit`]ii \n anii 1838-1839, sarci-
na de a se lua \n studiu "desfiin]area a feluri
de [atre de pe uli]ele cele mai \nsemnate
din Bucure[ti", ca [i desfiin]area unor ham-
bare de scaune vechi sau cuhnii, cu t`ierea
stra[inilor la cåteva case6).
|n luna noiembrie a anului 1838 din partea
Departamentului din L`untru se trimite o
otno[enie Sfatului or`[enesc cu privire la
starea necorespunz`toare a unor
construc]ii din poli]ia ora[ului Bucure[ti.
Printre altele, se cere "b`garea de seam`
asupra celor ce poate strica lini[tita petre-
cere [i asigurare a ob[tii [i cu grij` pentru o
mai bun` \nfrumuse]are a uli]elor, spre
podoaba Capitalei"... Se face observa]ia c`
Bucure[tii sunt l`sa]i cu tot sub ne\ngrijire
[i de aceea se cere desfiin]area pe uli]ele
mai mari [i mai \nsemnate a feluri de [atre
[i alte cl`diri, unele cu pere]i de gard iar
altele cu strea[inile gata s` cad`7).
Spre buna orånduire pentru viitor, se cere
s` se fac` o list` de toate asemenea cl`diri
nepotrivite, de scånduri sau de gard de pe
uli]ele cele mai mari, care s` fie supus`
Departamentului \n termen de 15 zile, spre
a se a[tepta porunc` de urmare.
Lista Sfatului or`[enesc se prezint` abia la
\nceputul anului urm`tor \nf`]i[åndu-se o
situa]ie pe "v`psele", specificåndu-se
urm`toarele tipuri de construc]ii necore-
spunz`toare:
- Calcane de scåndur`
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
- {andramale de scåndur`
- Diferite ateliere: de dog`rie, pot-
cov`rii, caret`[erie, cherestegii, cov`cerii,
fier`rii etc., toate din scåndur`, cu pere]i de
scånduri
- Diferite pr`v`lioare cu pere]i de
scånduri sau de gard, b`c`nii, bragagerii,
m`cel`rii, cårciumi etc.
- {oproane, hambare, magazii sau
alte \nc`peri vechi din lemn.
|n total sunt \nscrise desfacerii 93 obiective
de acest fel, \n afara gardurilor.
Poli]ia ora[ului prezint` [i ea o situa]ie
absolut asem`n`toare.
Separat, se prezint` o list` a cl`dirilor g`site
\n proast` stare, pe mahalale, cu un total de
107 case, pentru fiecare obiectiv \n parte
precizåndu-se m`surile de urmat: mereme-
turi, consolid`ri, d`råm`ri de tot, desfacerea
[i refacerea retras de la strad` etc.
Treptat, se ivesc \ns` [i alte situa]ii, cum
este cea a cl`dirilor de lemn de pe uli]a
Tårgului de Afar`, care prilejuit de facerea
unui canal sunt \n pericol s` cad`
amenin]ånd atåt trec`torii, cåt [i me[terii
lucr`tori.
Obiect cu totul aparte fac construc]iile cu
ziduri cr`pate din cauza cutremurului din
1838, unele dintre ele ceråndu-se a fi \ndat`
demolate, a[a cum este turnul de la
Stavropoleos etc. Arhitectul ora[ului trebuie
s` cerceteze fiecare obiectiv \n parte [i s`
fac` observa]iile cuvenite, \ndeosebi asupra
acelor \nc`peri care servesc [i ca loc de
adun`ri publice, a c`ror func]ionare de
acum \ncolo trebuie s` se bucure de o
autoriza]ie special`.
O parte din cl`dirile \nvecinate [i cu ziduri
cr`pate trebuie s` se d`råme \ndat`, chiar
din anul 1839; altele continu` s` fie p`strate
pån` \n anul 1842 sau chiar pån` \n anul
1844, cånd [eful poli]iei trebuie s` intervin`
pentru evacuarea locatarilor amenin]a]i [i
s` se provedeze la desfacerea zidurilor.
Tragerea \napoi cu 4 palme.
69
 ANDREI P~NOIU
Detaliu cu corectarea traseului stradal între proprietatile
pitaresei Zinca Balaceanu ca si Dohtoru G. Grandu pe o
ulicioara din mahalaua Biserici Enei, 1841, 29/1841, I, 215 =
aproximativ a proprietatilor d-nei pitarese
Prin otno[enia nr. 1352/1839 s-a dispus
ordonarea uli]elor Capitalei, prin tragerea
\napoi cu 4 palme a construc]iilor fa]` de
frontul existent. Dispozi]ia \n cauz` vizeaz`
[i tragerea cu aceast` distan]` a gardurilor
de \mprejmuire a cur]ilor, a gr`dinilor [i a
locurilor de orice fel. Mai mult, se impune
ca tot ce se va construi de acum \ncolo s` se
fac` numai cu \nscrisul unui bilet (autor-
iza]ie), respectåndu-se linia frontului
stradal stabilit pe aceast` cale. Magistratul
ora[ului r`måne r`spunz`tor de aplicarea
cu stricte]e a acestei hot`råri. De fapt este
vorba de repetarea mereu a unor dispozi]ii
bine cunoscute.
Fa]` de cererile venite, arhitectul Capitalei
este obligat s` cerceteze situa]ia la fa]a
locului a fiec`rui caz \n parte [i s` se pro-
nun]e asupra m`surilor de urmat, \ntoc-
mind \n acest sens un referat \nso]it de o
schi]` de plan l`muritoare. Abateri nu se
\ng`duie [i locuitorii nu mai pot ridica
nimic altfel nici \n interiorul cur]ii lor; la o
solicitare insistent` pentru un hambar gos-
pod`resc se d` acordul ca acesta s` fie f`cut
pe roate.
Fire[te, \ntåmpl`rile ivite \nf`]i[eaz`
aspecte dintre cele mai diferite [i fiec`rui
caz trebuie s` i se dea r`spunsul cuvenit.
Dar to]i solicitan]ii vor s` cl`deasc` \ns`
f`r` s` se retrag` \napoi cu cele patru
palme distan]`8).
Programul de sistematizare a teritoriului,
70
atåt \n ce prive[te comunica]iile, cåt [i
ordonarea localit`]ilor urbane [i rurale
impune alc`tuirea \n anul 1841 a unei liste a
acelora ce se \ns`rcineaz` cu me[te[ugul
ingineriei, pentru aceasta acordåndu-se [i
cåte un atestat, \n temeiul unor lucr`ri
practice. Aceste atestate se d`deau \ns` de
mai mult` vreme, mul]i dintre me[terii [i
contracii locali fiind recunoscu]i drept "con-
duc`tori empirici", cu acela[i preocup`ri pe
care le aveau [i "calfele inginere[ti".
Acesta este tocmai momentul cånd se
impune facerea unui bilan] a realiz`rilor de
pån` aici \n domeniul \nlinierilor [i trecerea
\ntr-o faz` nou` a regulilor cerute de
Regulamentul de \nfrumuse]are. Se trimite
\n acest sens o Circular` atåt Capitalei, cåt
[i celorlalte ora[e ale Principalului, ceråndu-
se liste corecte de cåte cl`diri s-au \n`l]at
din nou [i cåte uli]e s-au a[ternat cu pavaje,
sau cåte asemenea obiective s-au pref`cut
[i \mbun`t`]it. Este vorba de eviden]a
deopotriv` a cl`dirilor publice [i particulare,
cu precizarea cåte s-au \nfiin]at pe anul tre-
cut9).
Toate cl`dirile s` se ridice acum la drum,
fiecare cas` s` aib` o "privitire", drumul s`
aib` o linie adev`rat` a lui de 6 stånjeni
l`rgime, l`såndu-se pe ambele p`r]i ale lui
cåte patru palme. Modul de aplicare a
poruncilor circulare impare \ns` adesea
solicitarea de "deslu[iri".
Complet`rile sau preciz`rile g`site de cuvi-

in]` sunt f`cute cunoscut prin diferite
anaforale, ceråndu-se desfiin]area cu totul a
cl`dirilor proaste, sau prefacerea lor a[a
cum se impune. Se vor preface toate acelea
din scånduri sau lemn, cele acoperite cu
trestie sau cu paie. Ca \nvelitori sunt reco-
mandate olanele [i [i]a.
Problemele sunt dntre cele mai variate [i
terbuie g`sit` o rezolvare pentru fiecare caz
\n parte, respectåndu-se \ntru totul spiritul
legii. Arhitectul ora[ului [i cele dou` aju-
toare ale lui (fiecare la råndul s`u r`spun-
dea de cåte dou` raioane) cerceteaz`
situa]ia la fa]a locului, \ntocme[te o schi]`
cu m`sur`tori [i traseaz` direc]ia obligato-
rie de aliniere. Solu]iile se dau pe loc, dar
trebuie confirmate de Sfatul or`[enesc [i
Departamentul din L`untru, eliberåndu-se
pentru fiecare lucrare un "\nscris" (bilet de
autorizare) pe care se specific` condi]iile de
urmat. Este evident c` proprietarii caut` s`
piard` cåt mai pu]in, sau chiar s` cå[tige
ceva teren; opera de aliniere a str`zilor tre-
buie gr`bit`, \ntrucåt acum se lucreaz` la
ridicarea topografic` a ariei ora[ului [i
planul acesta trebuie s` \nf`]i[eze o situa]ie
cåt mai definitiv`. Arhitectul ora[ului nu
poate prididi deplas`rile [i pentru acesta i
se tocme[te mereu o birj` cu ziua. Nu
pu]ine sunt cazurile cånd \nfund`turile, pe
care se \ntind tot felul de locuin]e [i
namestii, se termin` prin supral`rgiri sau
alveole \ntortochiate \nconjurånd o
puzderie de imobile de diferite destina]ii
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
\nf`]i[ånd situa]ii f`r` ie[ire pentru alinier-
ile care se vor.
Alte numeroase probleme privesc rezolv`ri
pentru cl`diri cu destina]ie comercial` sau
me[te[ug`reasc`, unele cu vaduri vechi,
statornice prin danii [i privilegii domne[ti,
altele prin \n]elegeri de tot felul10).
Incendiul Bucure[tilor din anul 1847.
Marele incendiu din anul 1847 mistuie cu
des`vår[ire zona central` a ora[ului; ard
pr`v`liile din centru ale m`n`stirii
Cotroceni, ard [i pr`v`liile Col]ei, arde totul
\n jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, arde [i
temni]a statului. |n fa]a programului sta-
bilit de Regulamentul de \nfrumuse]are a
Capitalei se creeaz` o situa]ie cu totul nou`.
Din \nalt` porunc`, se d`råm` toate zidurile
r`mase \n picioare. Se \ntocme[te o Comisie
pentru "\mp`r]irea locurilor" [i se hot`re[te
\ndreptarea uli]elor, dup` un plan anume
\ntocmit, cu tragerea \napoi a caselor cu 4
palme. Maiorul Boroczin se \ns`rcineaz` cu
alc`tuirea planului [i alinierea ora[ului \n
partea cea ars`.
Prin tema dat` se cerea:
- De a se face uli]e de 6 stånjeni [i de
a le \ndrepta.
- De a se proiecta o pia]` \n jurul bis-
ericii Sf. Gheorghe.
- De a se \nfiin]a \nc` o pia]` pe
locul Pu[c`riei.
O comisie alc`tuit` din: logof`tul Ioan
Manu, logof`tul Otetele[teanu, maiorul
71

Lotizarile de la Sf. Gheorghe dupa incendiu
Pravalii, P-ta Sf. Anton - dupa incendiul Bucurestilor
72
ANDREI P~NOIU
baron Boroczin, clucerul Poenaru [i arhitec-
tonul Heft \[i d` avizul asupra acestui plan
[i Domnitorul Gheorghe Bibescu
porunce[te la 24 august 1847 s` fie pus \n
execu]ie.
Tot atunci se hot`re[te [i ordonarea pie]ei
Hereasca de la Sf. Vineri [i de a se deschide
acea "Uli]` Dreapt`" de trei stånjeni [i
jum`tate l`]ime tras` din Uli]a Vergului
spre Stelea, prin \ndreptarea unei uli]e
[ov`ite.
Se recunoa[te de \nsu[i autorul proiectului
c` "era trebuin]` a se face schimburi de
locuri [i str`mutare de mahalale \ntregi".
Proiectul [i executarea planului \n discu]ie
"au fost atacate de o clas` puternic`", prin
reclama]ii la Sf. Petersburg [i
Constantinopol, determinåndu-l pe
Domnitor, pentru moment, s` p`r`seasc`
ideea realiz`rii lui. Kiseleff \i scrie lui
Bibescu, \ns`, c` din porunc` imperial` tre-
buie s` \mplineasc` planurile dup` proiect.
Urmeaz` evenimentele anului 1848,
Domnitorul Gheorghe Bibescu este
\nl`turat, iar o seam` de in[i interesa]i
adreseaz` Domnitorului noi jalbe, atacånd
principiul de refacere a ora[ului [i prezen-
tånd alte propuneri decåt cele ale reco-
mand`rii f`cute.
Se obiecteaz` c` nu s-a procedat a[a cum a
f`cut Ipsilante, \n anul 1804, cånd a luat foc
hanul Col]ii, dånd slobozenie ca oamenii s`-
[i construiasc` pr`v`liile pe vechile lor
ziduri. Se aminte[te, apoi, c` ora[ul a suferit
arderi de cl`diri [i \n anul 1832, pe vremea
obl`duirii ruse[ti, dar s-au \ndatorat propri-
etarii a face numai tragerea de la uli]e
\nd`r`t cu 4 palme11.
Invocåndu-se unele motive, se propune a se
cl`di dinaintea bisericii Sf. Gheorghe Nou,
de c`tre proprietarii acelor locuri, a unei
osebit rånd de pr`v`lii, cu dou` fe]e, \n chip
de semicerc, iar ceilal]i proprietari lovi]i de
incendiu s` se desp`gubeasc` din partea
St`pånirea sau printr-un ob[tesc ajutor de
bani. Al]ii cer s` li se dea voie s` constru-
iasc` pe locurile cele vechi, cu tragerea
\nd`r`t cu 4 palme, dup` Regulament etc.
[i, pentru c` totul porne[te de la faptul c` s-
au dat bileturi (recunoa[teri de drepturi de
proprietate) la unii, nu pe locurile lor de
pr`v`lii cu pozi]ii bune, de mai bin de 4
stånjeni \n fa]ad`, ci pe alte p`r]i, dosnice,
cu mai pu]in loc de pr`v`lie, \n timp ce al]ii

primesc locuri mai mari [i mai bune decåt
au avut sau pentru c` s-au luat locuri [i
binale de la unii [i s-au dat la al]ii, maiorul
Boroczin este chemat \n fa]a Sfatului
Admnistrativ al ]`rii, ca singur ce a fost
\ns`rcinat cu apari]iile acestei lucr`ri.
|ntr-unul din rapoartele sale, Boroczin arat`
c` prin ofisul nr. 2894 a fost \ns`rcinat s`
proiecteze [i fa]adele caselor ce se vor cl`di
\n pie]ele Sf. Gheorghe Nou [i Sf. Anton,
hot`råte a se \nfrumuse]a \n starea lor de
reconstruc]ie de dup` incendiu [i ]ine s`
mul]umeasc` arhitectului Montbach pen-
tru aportul s`u la aceast` lucrare12.
|n timpul evenimentelor anului 1848,
repunåndu-se \n discu]ie situa]ia lotiz`rilor
efectuate de Boroczin, [i ceråndu-se
revenirea la forma propriet`]ilor ini]iale,
Consiliul Municipal se disculp`, ar`tånd c`
totul a fost stabilit de c`tre o comisie, f`r`
s` fie consultat \n aceast` problem`.
Locotenen]a Domneasc`, c`utånd o
rzolvare corect`, orånduie[te [i ea o comisie
format` de 4 persoane pentru a cerceta
plångerile formulate. Se ordon` ca lucrurile
s` r`mån` totu[i a[a cum sunt, \ntrucåt alt-
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
fel s-ar produce o [i mai mare \ncurc`tur`.
Villacroz face propunerea de aliniere a
str`zilor cu corectarea traseului lor \n
punctele dificile.
O mul]ime de construc]ii trebuie
desfiin]ate de pe uli]a Hereasc`i, la sf.
Vineri, \n mahalaua Dobortesei, pe uli]a
Covacilor, uli]a Nem]easc`, mahalaua Sf.
Anton etc. Se cere desfacerea grajdurilor de
nuiele, a grajdurilor cu pere]i din pari
c`ptu[i]i cu umplutur` de fån [i b`legar, a
[oproanelor [i magaziilor de scåndur` din-
mahalaua Delea veche, Fl`månda [i Foi[or.
Sunt tolerate pån` la Sf. Gheorghe anul
viitor magherni]ele ridicate \n urma
incendiului pe locul pie]ii Sf. Gheorghe Nou.
Arhitectul Montbach r`måne \n cele din
urm` s` se ocupe singur de realizarea celor
dou` pie]e, elaborånd atåt proiectele
fa]adelor, cåt [i detaliile de tåmpl`rie, aflån-
du-se \n subordinea arhitectului ora[ului.
73
 ANDREI P~NOIU
ANUL 1848: DREPTATE {I FR~}IE
Un protest memorabil al lui Alexandru Orescu, fost arhitect [ef
al ora[ului
Revolu]ia de la 1848 impune pe Nicolae
Golescu ca ministru dinl`untru (de interne),
pe Al. Or`scu ca arhitect [ef al Capitalei [i
pe arhitectul Iacob Melic ca adjunct, drept
continuatori ai programului de modern-
izarea ora[ului. Coresponden]a de Stat, dis-
pozi]iile [i actele normative \nscrise sub
semn`turile acestor b`rba]i revolu]ionari se
fac sub deviza "Dreptate [i Fr`]ie".
|nfrångerea Revolu]iei determin` sus-
pendarea pa[optistului Alexandru Orescu
din func]ia de arhitect [ef al capitalei,
Bucure[ti, \n care fusese numit \n locul lui
Vilacrosse, prin decretul 420.
Vilacrosse revine la vechiul s`u post, \n
schimb, Or`scu prime[te \n sarcin` unele
atribu]ii considerate mai mult decåt umili-
toare. Fa]` de interven]iile sale, sus]inute
cu mult` demnitate, se accept` s` fie trimis
ca arhitect [ef al ora[ului Craiova, dar este
repede adus \napoi, s` \mplineasc` multe
74
dintre cerin]ele de modernizare a Capitalei.
Apreciat mult de c`tre Domnie, are prilejul
s` participe activ la abordarea unei suite
\ntregi de lucr`ri, \ntre care modernizarea
structurii stradale a ora[ului, crearea de
pie]e [i amplasamente de construc]ii noi,
sistematizarea Dåmbovi]ei, elaborarea de
proiecte pentru biserici, [colii de toate
tipurile [i cl`diri publice sunt cåteva dintre
realiz`rile importante.
Iat` pentru ce memoriul adresat de
Alexandru Or`scu Dumnealui, Marelui
Logof`t al Drept`]ii C. Cantacuzino,
caimacan al ]`rii Romåne[ti, redat aici inte-
gral, trebuie considerat crezul s`u c`l`uzi-
tor moral, politic [i profesional.
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Excelen]ei Sale

Dumnealui Marelui Logof`t al drept`]ii

C. Cantacuzino caimacan al ]`rii Romåne[ti

Ekselen]ie!

Primirea postului de Arhitect al Ora[ului de la un guvern desfiin]at a fost supunerea mea la

Regulament, al c`ruia fiu [i sunt. Regulamentul d` drept de \naintare Rumånului dup` sluj-
bele sale. A mea slujb` de la anul 1837 [i pån` [a 1841 ca ajutor al Arhitectului Ora[ului este
destul de cunoscut`, dup` care [i trimiterea mea de \nalta St`pånire la cele mai vestite
Academii ale Europei, spre des`vår[irea studiilor Arhitectonice. [apte ani ai tinere]ii se petre-
cur` \n asemenea studii, ca s` pociu fi o dat` folositor Patriei mele; ca [i Rumånul s` poat`
avea acea måndrie na]ional`, c` el [i \n art` nu r`måne mai jos; precum aceasta se ved-
ereaz` din diploma de Arhitect dobåndit`.
Cinstita eforie a [coalelor, urm`toare fiind poruncii Domne[ti, mi-a scris \n dou` rånduri for-
mal s` viu \n ]ar`, unde \n luna Mai anului curg`tor m-am [i aflat. Guvernul revolu]ionar
[tiind datoriile mele c`tre Patrie, m` \ndatoreaz` a primi postul ce era vacant [i pentru care
chiar C[institul] Sfat Or`[enescu la anul 1840 m` recomandase. F`r` \mpotrivire \l [i priimi-
iu, \ncredin]at c` cu aceasta \mplinescu o datorie sfånt` c`tre Patrie, [i c` printr-o slujb`
neobosit` [i cinstit` voiu putea dobåndi binevoin]a [i protec]ia \naltei st`påniri. M` v`z \ns`
dep`rtat din postul meu, f`r` s` fi s`vår[it cea mai mic` c`lcare a datoriilor mele, [i f`r` s`
se fi ivit vreo reclama]ie sau nemul]umire \mpotriv`mi.
M` rog Cinstitei C`im`c`nii s` binevoiasc` a lua \n de aproape b`gare de seam` c` ca
Rumån ce a jertfit ce mai frumoas` parte a vie]ii sale \n Academiile cele mai laminate [i cu o
silin]` nepregetat`, spre a dobåndi o [tiin]` spe]ial` atåt de trebuincioas`; putea n`d`jdui a
g`si \n ]ara sa acea ocrotire ce se cuvine artelor celor folositoare. Mångåindu-m` [i acum cu
tot cu aceast` n`dejde am toat` \ncrederea c` Cinstita C`im`c`nie nu va \ng`dui a se
cutrupi cu des`vår[ire dreptul unui Rumån de c`tre streini, cari nu [tiu \nc` de unde ar fi \n
stare s` dovedeasc` temeinicia \nv`]`turii lor cu documenturi academice; [i c` prin urmare
va \ngriji a mi se face [i mie \ndestulare mul]`mitoare [i potrivit` specialit`]ii mele.

Am cinste a fi cu cel mai adånd respect al Ekselen]ii voastre,

Cel mai plecat

[i cel mai supus
Slug`
Arch. Al. Oresco
\n 16 Nembr. 1848
Bucure[ti

C`im`c`nia ]`rii Romåne[ti

Departamentul din N`untru va face cuvenita sa punere la cale
1848 dec. 16
C. Cantacuzino

75
 ANDREI P~NOIU
ACTIVITATEA DE SISTEMATIZARE A ORA{ULUI
BUCURE{TI LA JUM~TATEA SECOLULUI AL XIX-
LEA
Urm`rile incendiului din anul 1847 impun o
orientare nou` a \ntregului program de sis-
tematizare a ora[ului, \n sensul c` unele
m`suri de pån` aici de ordonare a structurii
stradale, considerate adesea a fi prea inci-
sive [i abordate cu mult` timiditate, devin
acum o necesitate imperioas`. Problemele
care se pun acum sunt legate \n primul
rånd de refacerea pie]elor de la Sf.
Gheorghe Nou [i Sf. Anton, din zona ars`,
cu str`zile adiacente lor, de continuarea
programului de ordonare a structurii
Plan de situa]ie zona bisericii cu sfin]i [i Caimata, cu pro-
priet`]ile parcele construite, 1851
stradale, axat pe ideea alinierii str`zilor [i
realizarea de fronturi stradale unitare, inte-
grate unei structuri cåt mai clare, justificat`
func]ional.
Tocmai pentru acest lucru se \nscrie acum
un anume program de m`suri, privind
\nchiderea acelor ulicioare inutile [i treceri
nereglementare dintr-o strad` \n alta, toate
considerate accese care nu se \nscriu
regimului c`ilor de circula]ie din interiorul
ora[ului.
|n prima urgen]` intra situa]ia acelor uli-
cioare articulate str`zilor principale: uli-
cioara al`turat` bisericii Sf. Vasile, racor-
dat` Podului Mogo[oaiei, ulicioara ce se
leag` de uli]ele bisericii cu Sfin]i [i bisericii
Caimatei; \nchiderea unei ulicioare din
mahalaua O]etari, a unei ulicioare din
mahalaua bisericii Schitul M`gureanu,
\nchiderea unei ulicioare \n mahalaua
Curtea Veche, precum [i a altor asemenea
ulicioare din mahalaua Sf. Ecaterina, Sf.
Voievozi, Olari etc. Se \nchid \n mod voit [i
toate acele str`zi ce ies afar` din ora[ aflate
\ntre barierele Mogo[oaiei [i Tårgovi[te. Tot
a[a se cere [i \nchiderea unei treceri din
cap`tul uli]ei de la biserica Pantelimon, care
d`dea \n Tårgul Obor13 [i ca acestea atåtea
altele de peste tot.
76
Toate aceste ulicioare \nchise acum, \mpre-
un` cu cele suspendate \n anul 1835 se pun
\n vånzare, ca terenuri ale Sfatului
Or`[enesc, destinate ca locuri pe care s` se
construiasc`. Comisia Tehnic` insist` ca
nici o deschidere [i nici un fel de strad` s`
nu se mai pun` \n lucrare f`r` avizul s`u
prealabil.
Aplicarea m`surilor de mai sus include
totodat` [i acele demersuri ini]iale \nc`
\nainte de anul 1837, privind desfiin]area de
[atre de pe uli]ele cele mai mari [i \nsem-
nate [i curmarea cl`dirilor celor proaste [i
amenin]`toare de primejdie. |n temeiul
acestui program de m`suri se organizeaz` o
adev`rat` campanie \n toate mahalalele
pentru desfacerea de buc`t`rii de uluc`, de
case vechi [i de ziduri cr`pate etc. Tot ce
trebuie f`cut se centralizeaz` \n liste [i
tabele explicative care se reiau de la un an
la altul. O asemenea list` mai complet` de
ruinele de d\råmat dateaz` din anul 1851,
martie 30, \ntocmit` de Villacrosse, arhitec-
tul ora[ului, cuprinde \ntre urgen]e un total
de 15 obiective mari. Se fac \ns` referiri [i la
alte liste asem`n`toare din anul 1850, cu
tabele de casele c`rora li s-a cerut
d`råmarea, \ntre care figureaz` locuin]e,
pr`v`lii, c`m`ri, co[are de gard; se cuprind
\ntre aceste obiective de desf`cut [i co[uri
[i plimb`tori, pridvoare, tot felul de od`i,
grajduri, magazii, foi[oare de scåndur`,
[oproane etc. Se cere [i desfacerea de ate-
liere [i de instala]ii de tot felul. Se
men]ioneaz` c` numai \n cursul anului
1850 s-au prezentat peste 80 asemenea
adrese [i scrisori, f`r` totu[i s` se fi luat
m`suri.
Probleme dificile pun [i numeroase propri-
et`]i ale unor institu]ii str`ine, a[teptåndu-
se mereu r`spunsul consulatelor respective.

Este [tiut apoi c` parte din str`zi sunt cu
construc]ii vechi de scåndur` sau din lemn,
parte din paiant`, cu calcane tec, toate
oferind o \nf`]i[are foarte precar`. Fiecare
dintre aceste construc]ii trebuie cercetat`
de c`tre arhitectul ora[ului \nso]it de un
conductor, f`cåndu-se apoi pentru toate
referate \nso]ite de cåte o schi]` cu planul
de situa]ie.
Cu acest prilej se desfac imediat cuptoarele
"nedestoinice" de påine, se scot tot mai \n
afar` atelierele de lucrat cu foc, se d`råm`
[andramalele de lemn din curtea bisericii
Cre]ulescu, se d`råm` cherhanaua de
s`pun`rie din mahalaua Fl`månda, se
d`råm` casele lui Dumitru [alvaragiu de
Udricani etc.
Cånd este vorba de repara]ii sau extinderi,
prevederile sunt cåt se poate de clare,
ceråndu-se mai \ntåi demolarea p`r]ii care
trebuie desf`cut` [i dup` aceea se va vedea
ce este de f`cut. A[a se cere [i \n cazul han-
ului Cre]ulescu, unde o parte este deja
recl`dit` [i acum proprietarul vrea o \ntre-
gire etc.
Referindu-se la ansamblul m`surilor mai
sus citate [i a modului de aplicare a lor,
vedem c` totul se \nscrie planului de
refacere [i \nfrumuse]are a ora[ului,
prev`zåndu-se t`ieri de case f`r` a se acor-
da desp`gubiri. Domnitorul este \n deplin`
cuno[tin]` de fiecare caz \n parte [i insist`
s` se gr`beasc` aplicarea planului de
m`suri.
Pentru respectarea m`surilor de aliniere [i
construirea caselor la linie, \ntocmai cu bile-
tul dat, se recurge la concursul pe care tre-
buie s`-l dea epista]ii ale[i dintre calfele
cele mai bune, care trebuie s` fac` \n
fiecare såmb`t` controlul lucr`rilor din
ora[, dup` lista primit` de la Sfat14.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
De acum \ncolo se cere acordarea de "bile- Schi]e de plan din anul 1848 privind corectarea traseului
turi" (autoriza]ii) [i pentru toate repara]iile stradal al unei uli]e din mahalaua Caimatei
propuse de proprietari privind refacerea Schi]` de plan privind coretarea traseului stradal în fa]a
fa]adelor, m`rirea ferestrelor sau a u[ilor, bisericii O]etari din anul 1850 semnat` de arhitectul
refacerea \nvelitorilor, amplasarea ora[ului Villacros
slonurilor, latrinelor sau cote]elor etc. Sfatul
impune ca orice fel de cerere de acest fel s`
fie \nso]it` [i de un plan de situa]ie al locu- Schi]` de plan semnat` de Scarlat Orescu, ajutorul arhi-
lui respectiv [i precizarea lucr`rilor de f`cut. tectului ora[ului din anul 1849, privind retragerea de
Unii proprietari consimt s` se retrag` la urmat în vederea amplas`rii unor construc]ii noi
noua linie stabilit`, al]ii refuz` cu
\nc`p`]ånare acest lucru [i refac totul cum
vor ei, \ntr-ascuns.
Schi]` de plan semnat` de inginerul Lespezeanu din
|n hot`rårile sale Sfatul r`måne ferm pe anul 1850 privind o aliniere pe uli]a Mogo[oaia, unde
pozi]ie [i nu se \ng`duie nici o excep]ie, pu]ul existent impune retragerea ambelor fronturi
aplicånd [traf (pedeaps`) pentru orice stadale, unul cu trei palme iar cel`lalt cu 5.
abatere. Se ivesc [i cazuri cånd pentru
\ndreptarea ora[ului se d`råm` [i ni[te
pr`v`lii \n stare bun` din fa]a por]ii
S`rindarului, "sub cuvånt c` ar fi \n stare
proast`".
Probleme cu totul deosebite se ivesc \n priv-
in]a refacerii zonei arse a ora[ului, din prici-
na comas`rii terenurilor respective, fiind
oprit` atåt refacerea vechilor pr`v`lii, cåt [i
\nstr`inarea pla]urilor respective. Abia \n
1855 se \ng`duie r`scump`rarea locurilor
de]inute cu embatic [i trecerea lor \n grab-
nic`? St`pånire.
|n anul 1855, prin Secretariatul Statului se
orånduie[te o Comisie care \mpreun` cu
Direc]ia Lucr`rilor Publice trebuie s` conlu-
creze la perfectarea legiuirii pentru cl`diri.
Aga Constantin Br`iloiu, aga Petrache
Poenaru, clucerul Grigore Bengescu [i arhi-
tectul ora[ului, Gaetan Burelli sunt
\ns`rcina]i s` chibzuiasc` reguli potrivite,
statornice [i generale, care s` vegheze la
respectarea Regulamentului de \nfru-
muse]are a Ora[ului, la realizarea l`rgimii
legiuite a uli]elor [i \nlinierea cl`dirilor.
77
 ANDREI P~NOIU
Prin Jurnalul din 20 februarie 1860 se cere a
fi introduse unele modific`ri \n
Regulamentul de Construc]ii. Trotuarele pe
str`zile principale s` fie din piatr` de
Pietroasa, s` se construiasc` canale de
scurgere, s` se fac` prevederi \mpotriva
incendiilor, s` se treac` la aplicarea de pla-
nuri sistematice pentru anumite tipuri de
cl`diri etc. Noile reguli se aplic` acum pe tot
cuprinsul Capitalei, pentru orice mahala;
regula de pån` acum era obligatorie numai
pentru cl`dirile din cuprinsul ocolului I [i
cele aflate pe uli]ele principale. Unii dintre
proprietari, pentru respectarea alinierii,
sunt sili]i a ie[i afar` cu gardurile lor [i
obliga]i s` pl`teasc` terenul respectiv.
Consiliul Municipal prin Jurnalul s`u din 11
august 1860 cere Ministrului Secretar de
Stat s` se precizeze acel punct de vedere cu
privire la facerea gardurilor, fiind pus`
acum \n discu]ie realizarea lor.
Este sigur c` toate acele regulamente prin-
cipale ale urbei Bucure[ti pentru alinieri [i
cl`diri, care privesc datoria Corpora]iei
lucr`torilor zidari, dulgheri de sub
M`im`rie, publicat \n bro[ur`, ca o prim`
edi]ie, \n anul 1848 s-au impus [i regimului
de administrare a celorlalte ora[e din ]ar`.
Pentru d`råmarea hanurilor m`n`stire[ti:
Greci, Stavropoleos, Constantin Vod`, Sf.
Ioan [i Sf. Ecaterina.
Demolarea acestor hanuri fusese deja
hot`råt` din anul 1853, dar cuvio[ii acestor
m`n`stiri se plång Domniei cerånd mereu
78
amånarea. Prin Ofisul nr. 885 se porunce[te
o anchet`, deocamdat` totul m`rginindu-se
la d`råmarea acelor cl`diri care pot fi prici-
nuitoare de primejdii, recl`dirile r`månånd
a se face, potrivit cu mijloacele [i \ntr-o
vreme cump`nit`.
Pentru cercetarea acestor hanuri se face o
Comisie, compus` din clucer Costache
Pencovici, serdar Alexandru Oprescu [i D-l
Villacrosse, care s` arate adev`rata stare a
lor. Raportul acestei Comisii precizeaz`:
La hanul Greci, biserica este \n stare bun`,
dar cl`dirile de spre uli]a [erban Vod` cum
[i cele din spre fund, \n stånga intr`rii \n
han, trebuie neap`rat d`råmate; cl`dirile de
spre uli]a Stavropoleos [i celelalte se vor
d`råma, de asemenea, dar se vor amåna, ca
recl`direa s` se fac` treptat...
La hanul Stavropoleos, paraclisul este \n
proast` [i primejdioas` stare [i neap`rat
trebuie d`råmat. Biserica, de[i se afl` \n
proast` stare, deocamdat` nu \nf`]i[eaz`
primejdie, \ns` [i ea trebuie d`råmat` [i
recl`dit` din nou. Cl`dirile celelalte,
ne\ntre]inute, unele ar trebui pref`cute iar
altele reparate...
La hanul Sf. Ioan, toate p`r]ile de spre uli]e
sunt destul de solide [i nu amenin]` nici o
primejdie; p`r]ile despre curte, cl`dite \n
paiante de lemn, cåt [i ne[te \nc`peri
proaste [i ruinate din mijlocul hanului
urmeaz` a se d`råma, \ntocmai ca [i clopot-
ni]a.
La hanul Sf. Ecaterina o parte de cl`diri de
spre curtea m`n`stirii pån` la curtea hanu-

lui urmeaz` a se demola \ndat`, fiind \n
stare primejdioas`; pentru cealalt` parte, s-
ar putea deocamdat` acorda o amånare
pentru un curs de vreme.
La hanul Constantin Vod`, construc]ie
cunoscut` nou` din releveul lui Borroczyn
care din lips` de documente certe trebuie
considerat` mai degrab` din vremea
Mavrocorda]ilor decåt a Bråncovenilor -
toate cl`dirile din partea hanului [i pån` \n
Uli]a Fran]uzeasc`, cum [i parte din Uli]a
Mogo[oaiei, cl`dite \n paiante, peste drum
de aga Bellu, sunt \n proast` stare [i trebuie
d`råmate f`r` \ntårziere. Partea de spre
Uli]a Stavropoleos [i Mogo[oaiei este destul
de solid`, dar l`sat` \n ne\ngrijire; are tre-
buin]` de repara]ii [i toate bol]ile s` se des-
fiin]eze.
\n anul 1860 o alt` Comisie din care fac
parte arhitec]ii Schlatter, Tabai [i Cusnovski
cerceteaz` din nou starea \n care se afl`
hanul Constantin Vod`. Raportul acestei
Comisii arat` c` hanul se vede dezvelit
deoparte [i de alta, cu bol]ile desfiin]ate,
astfel \ncåt comisia poate s` se \ncredin]eze
de pu]ina lui soliditate; pere]ii desp`r]itori,
de[i sunt gro[i, se v`d str`b`tu]i \n diferite
sensuri de o mul]ime de cr`p`turi [i
zidurile cu c`r`mizile måncate.
Comisia, \n deplin` covic]ie (sic!) propune
grabnica lui desfiin]are \n totalitate, pån`
jos, \n fa]a p`måntului, f`r` excep]ie. Actul
respectiv, datat 11 iunie 1860, este semnat
de Poenaru, Schlatter, Tabai, Orescu [i al]ii.
La 20 august, Consiliul de Mini[tri, cu o
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Schi]` de plan din anul 1848 semnat` de Al. Oresco
înf`]i[ând un detaliu de aliniat de pe uli]a Podul
majoritate de 5 voturi, hot`r`[te s` se sus- Mogo[oaiei
pende lucr`rile de la hanul Constantin
Vod` de pe Uli]a Mogo[oaiei, pån` se va Schi]` de plan cu un detaliu privind intersec]ia unei uli]e
\ntocmi planul de aliniere al Capitalei, dar cu cea a Vergului, din anul 1851.
totul r`måne de acum un teren liber pe
care pån` la ridicarea Palatului Po[telor se
va instala aici circul Suhr, circul Schi]` de plan cu situa]ia unei str`zi din mahalaua
Arhimendritului, unde se cere retragerea dela linie pen-
Huttemann, improviza]ia unor s`li de spec- tru o refacere a caselor; anul 1852 (copie dup` Villacros)
tacole pentru teatru, muzic`, gimnastic`
etc.
Egumenul S`rindarului se plånge [i el \n
1860 c` i s-a cerut [i lui s` d`råme toate
edificiile, precum [i clopotni]a de la intrare,
de[i toate aceste cl`diri sunt cunoscute ca
destul de solide [i \ngrijite. \n r`spunsul
s`u, Cusnovski, arhitectul Municipalit`]ii,
precizeaz` c` "alinierea urmeaz` [i \n viitor
a se litera voit atåt pentru casele particu-
lare, cåt [i pentru cele m`n`stire[ti".
La Stavropoleos se constat` acum c` galeri-
ile de lemn`rie [i \nvelitoarea de [indril`
sunt \n stare proast` [i trebuie neap`rat
desfiin]ate. N`stavnicul m`n`stirii cere
amånare, dar Costaforu \i impune
\ndeplinirea celor hot`råte \n privin]a
hanurilor m`n`stire[ti.
La 11 februarie 1861, rezult` c` se d`råm` la
Stavropoleos totul, a[a cum se ceruse, dar
mai r`mån unele ziduri pe stålpi ce
amenin]` s` se pr`bu[easc`. Se cere
arhitec]ilor s` se pun` la cale un plan de
aliniere al cl`dirii...
Tot a[a se pune \n vedee m`n`stirii Greci s`
d`råme cl`dirile vechiului han din fa]a
str`zii. Prefectura Poli]iei intervine [i ea
79

ordonånd ca la hanurile Stavropoleos, Greci,
Sf. Ioan [i Sf. Ecaterina s` se des`vår[easc`
d`råmarea zidurilor \n cel mai scurt timp.
Se ia \n discu]ie [i pivni]a bisericii Cre]ules-
cu de pe Calea Mogo[oaiei, vizavi de Palatul
Princiar, ceråndu-se s` dispar`, de[i aceasta
este o lucrare nou`, \nceput` cu autoriza]ie,
dar sistat` pe parcurs...
|n anul 1864 fiind pus` \n aplicare
d`råmarea hanului [i a bisericii Sf. Ioan,
aflat acum \n deplin` ruin`, se propune ca
pe locul lor s` se a[eze edificiul care s`
ad`posteasc` Poli]ia Capitalei [i Comanda
Pompierilor. Se opineaz` \ns` c` pentru
aceast` lucrare poate fi ales [i locul din fun-
dul Pie]ei Episcopiei, cånd va trebui s` se
cuprind` \n proiectul respectiv [i
d`råmarea bisericii, paraclisul Episcopiei
Råmnicului.
Se consider` \ns` c` pia]a aceasta nu
\ntrune]te condi]iile cerute [i acolo se
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Hanurile din Bucure[ti în zona lor cea mai dens` con-
semnate în planul lui Borroczyn
\ntrevede s` se ridice un alt obiectiv.
Bulevardul de centur`. Stabilirea barierelor
ora[ului.
|n anul 1835 se pune problema acord`rii
unui regim unitar administr`rii ariei
ora[ului circumscris` \n limite \mpietruite,
ca hotare adev`rate. Departamentul
pricinilor din l`untru prin Raportul s`u nr.
1068, sesizeaz` tendin]a de cre[tere neorån-
duit` a ariei ora[ului [i cere s` fie sporit`
orice cl`dire afar` din cuprinsul poli]iei;
de[i semnele de margine sunt bine [tiute,
cere a se face acum altele, spre a fi mai bine
cunoscute.
Unii dintre locuitori solicit` \ns` insistent
aprob`ri s`-[i construiasc` [i cåte o cram`
\n viile lor, \n afara raionului Capitalei, \n
afara barierelor ora[ului. Potrivit articolului
10 din Regulamentul de \nfrumuse]are a
Capitalei, acest lucru nu poate fi \ng`duit.
81
 ANDREI P~NOIU

Plan pentru o bariera pe noul boule-

vard spre Cotroceni, Villacrosse, 1852

82
Planul Borroczin, detaliu Bariera Mogo[oaiei
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

83
 ANDREI P~NOIU
\n anul 1836 regimul zonei periferice a
ora[ului face obiectul unui studiu de detal-
iu \ntre to]i factorii interesa]i, constatåndu-
se c` mul]i locuitori \[i ridic` locuin]e noi
construind noaptea, ho]e[te, f`r`
autoriza]ie. |ntre bariera uli]ei Podul de
P`månt [i cea a Tårgovi[tei se v`d
cl`dindu-se o mul]ime de case, pe locuri ce
n-au fost slobode, cu pere]i de gard, lipite
cu p`månt, lucrate f`r` orånduial` [i
\mpotriva dispozi]iilor. Se cere poprirea
acestor cl`diri [i desfiin]area lor. Sfatul
or`[enesc al Capitalei este solicitat de
locuitori s` aprobe s`-[i cl`deasc` case pe
terenurile slobode sau \ngr`dite, \n råndul
altor cl`diri existente, aflate la linia [oselei
de margine, pe partea din afar` a hotarului
\nchipuit al ora[ului. Problema ce se pune
este dac` se d` voie proprietarilor s` con-
struiasc` \n jurul ora[ului, sau nu; se pune
\n discu]ie [i aducerea acestora la linia
m`rgina[`, pe \nchipuitul hotar. |n acest
caz pån` la ce distan]` proprietarii din
afar` se pot \ntinde a cl`di \mprejur. Se [tie
totu[i c` din hotar \n afar` trebuie s`
r`mån` 200 stånjeni \mprejurul ora[ului
teren slobod.
Din cercet`rile f`cute, rezult` necesitatea
unui proiect de statornicire a liniei de
demarca]ie a ariei ora[ului, a[a cum \l
\ntocmise arhitectul Faiser \n anii 1835 -
1836, odat` cu stabilirea culorilor de sec-
toare.
Presiunile care se fac pentru aprobarea de
construc]iii noi \n afara raionului sunt
foarte mari, dar planul din anul 1835 \nsu[it
de Ob[teasca Adunare [i \nt`rit de
Domnitor r`måne \n valabilitate.
Concluzia la care se ajunge este ca s` se
pun` \n lucrare un nou plan al Capitalei, cu
refacerea traseului "v`pselelor" [i deslu[irea
[oselei ce face \nconjurul ora[ului cu bari-
84
erele ce sunt a se muta \n dreptul hotarului
ora[ului.
Sfatul Or`[enesc propune a se lua \n con-
siderare urm`toarele m`suri de solu]ionare
a acestei probleme:
- S` se demarcheze ocolul ora[ului
cu [an] pe toat` \ntinderea lui, respectån-
du-se planul din anul 1835; se solicit` s` se
pun` semne [i pentru marcarea zonei per-
iferice de 200 stånjeni, pe limitele exte-
rioare;
- S` nu se mai fac` construc]ii pe
aceast` zon` de 200 stånjeni, \n jur, iar cei
ce au acum locuin]e aici s` fie opri]i a le
mai preface, cu timpul acestea
desfiin]åndu-se total, terenul s` r`mån`
slobod;
- Gr`dinile [i viile ce se vor afla pe
aceast` arie [i vor avea \nc`peri de petre-
cere, se vor \nscrie \ntr-o list`, slobozite a le
avea proprietarii [i a le \mbun`t`]i dup`
trebuin]`, f`r` \ng`duin]a de a se mai face
altele;
- Locurile slobode se vor cultiva cu
sem`n`turi [i \mprejmui cu [an]uri;
- Barierele se vor a[eza la punctele
hot`råte dup` planul ora[ului;
- Se va reface numerota]ia caselor,
din v`pselele respective fiind scoase uli]ele
[i toate \nfund`turile din afara liniei
raionului, cuprinz\ndu-se \ntinderea
ora[ului15).
Pentru elaborarea planului \n discu]ie al
ora[ului este \ns`rcinat maiorul Boroczin,
care face o trecere \n revist` a situa]iilor
anterioare [i prezint` un proiect v`zut [i de
c`tre [eful Poli]iei.
Localuri pentru barierele ora[ului.
|n anul 1840 este pus` \n discu]ie repararea
barierelor de la Dobroteasa, din uli]a {erban
Vod`, uli]a Cali]ii, uli]a Podu de P`månt,

Dealul Spirei etc.
Listele de materiale [i devizele respective
ne arat` c` este vorba de construc]ii mod-
este, sub forma unor \nc`peri din zid`rie de
c`r`mid`, prev`zute cu sobe, spoite cu var
[i acoperite cu trestie [i [ovar. Numai casa
de barier` din uli]a Podu de P`månt se
acoper` cu olan16.
Abia odat` cu jum`tatea secolului, recon-
sideråndu-se punctul de vedere cu privire la
definitivarea limitei de dezvoltare a
ora[ului, se pune [i problema construirii de
bariere corespunz`toare. Foarte l`muritor
\n acest sens este proiectul \ntocmit de
arhitectul Villacrosse pentru bariera din
Dealul Spirii, al c`rei model urma apoi s`-l
reproduc` [i celelalte bariere.
Polarizarea popula]iei.
Prin Jurnalul din 30 oct. 1837 se legifereaz`
libertatea nem`rginit` a ]`ranului s` se
str`mute acolo unde dore[te.
Slobozenia aceasta face s` se resimt` un
aflux de cereri de str`mutare a s`tenilor
\ndeosebi \n Capital` [i fenomenul se
explic` prin generalizarea aici a unui sistem
de rela]ii \ntemeiate pe dezvoltarea con-
tinu` a pie]ei de schimb, de tip capitalist,
menit` s` acopere cerin]ele produc]iei
industriale [i me[te[ug`re[ti mereu \n
cre[tere. {i dac` acest proces de str`mutare
ini]ial era \ncurajat, treptat se \ntreprind
m`suri de st`vilirea cererilor s`tenilor de a
statornici \n ora[e. Se recunoa[te c` aceste
cereri ale locuitorilor devin tot mai
numeroase odat` cu apari]ia "Legiuirea
celei noi pentru datoriile [i drepturile reci-
proce \ntre proprietari [i cl`ca[i" din anul
1851, odat` cu apari]ia unor tårguri [i ora[e
declarate "slobode".
Problema aceasta este prezentat` la 30
iunie 1851 M`riei Sale Prin]ului Domnitor,
din Jurnalul destinat public`rii reie[ind
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
urm`toarele condi]ii de \ndeplinit:
- Cei ce doresc s` se str`mute \n
ora[e vor fi datori s` aib` o meserie, prezen-
tånd \n acest sens dovada starostiei corpo-
ra]iei respective
- S` se fac` dovada cump`r`rii sau
mo[tenirii unei propriet`]i ohabnice \n
perimetrul barierelor, suficient` ca \ntin-
dere, pentru locuin]`, spa]iu pentru grajd
de vite, p`tul, magazie de producte, notre]
etc.
- S` se prezinte chez`[ia unui
locuitor or`[an, proprietar de avere
mi[c`toare, om de caracter [i cu cinste,
\nso]it` de adeverin]a de la poli]ie sau de
cårmuirea de jude] c` s`teanul respectiv
mutåndu-se acolo va \ndeplini \ndatoririle
de or`[ean
Se [tie c` tocmai \n aceast` perioad` atåt
Capitala cåt [i toate tårgurile [i ora[ele ]`rii
sunt asaltate de str`muta]i la periferiile lor,
prin cump`r`turi de terenuri, al`turåndu-se
astfel acelor meseria[i [i negustori de tot
felul care \[i aduceau un substan]ial aport
la dezvoltarea vie]ii economice a vremii,
dar se sesizeaz` [i faptul c` multe dintre
mo[ii se depopuleaz` [i p`månturile r`mån
nemuncite.
|n ora[ele care iau acum avånt se fac
vånz`ri de sili[ti c`tre oricine vrea s`
cumpere asemenea terenuri, dar de multe
ori str`mut`rile [i construc]ia caselor
respective \ntårzie. Adesea nu se mai
cunosc nici proprietarii acestor locuri [i este
nevoie s` se fac` repetate anun]uri prin cir-
cularele or`[ene[ti ca \n termene stabilite
proprietarii respectivi s` se \ndatoreze a
cur`]i [i a \mprejmui negre[it aceste
terenuri.
Statornicirea limitei periferice a ora[ului la
mijlocul secolului al XIX-lea.
|n anul 1851 se construiesc un num`r de
85
 ANDREI P~NOIU
"[etre" din scåndur` pentru ad`postirea
celor ce vin s` vånd` produsele lor \n oborul
Tårgului de Afar`. Construc]iile respective
se a[az` \ns` pe "locul slobod" de 200 stån-
jeni din jurul ora[ului considerate "vremel-
nice[ti", care s` se desfac` de \ndat` ce se
va cere acest lucru.
Iat` \ns` c` pe terenul respectiv se ridic`
altfel de cl`diri decåt privesc "bileturile"
date.
Domnitorul intervine energic \n aceast`
problem` a respect`rii raionului de 200
stånjeni.
Se cere Departamentului din L`untru s`
m`rgineasc` periferia ora[ului conform
Raportului din 16 noiembrie 1849 [i a pre-
ciz`rilor din Jurnalul de la 14 iulie 1848; \n
loc de cei 200 stånjeni, spa]iul slobod s` se
m`rgineasc` acum numai la 50 de stånjeni,
din care 6 stånjeni pentru facerea unui [an]
m`rginitor, 14 stånjeni pentru bulevardul
din n`untrul [an]ului [i 30 pentru esplana-
da din afara [an]ului.
Domnitorul cere \ntocmirea unei "h`r]i" de
c`tre Boroczin, cu precizarea limitelor per-
iferice ale ora[ului, atåt cea exterioar`, cåt
[i cea interioar`, cu descrierea exact` a
acestei zone.
Se cere \ntocmirea unei Liste de cl`dirile [i
de ogr`zile cu ziduri ce se afl` pe acest
spa]iu de 50 stånjeni; \n termen de 10 ani
proprietarii acestor cl`diri trebuie s` le des-
fiin]eze, sau s` le mute.
Domnitorul prime[te planul \ntocmit de
Boroczin \n cursul anului 1852 [i arhitectul
Villacrosse este \ns`rcinat s` des`vår[easc`
demarca]ia Capitalei conform Ofisului dat,
cu catagrafierea deslu[itoare a tot ce
cuprinde acum raionul de 50 stånjeni.
Lucrarea trebuia s` se \ncheie prin mar-
carea cu cåte doi stålpi gro[i lungi de doi
stånjeni [i jum`tate, a celor 11 intr`ri;
ceilal]i stålpi trebuiau dispu[i ca bornele de
pe [osele la patru stånjeni unul de altul,
a[eza]i \n zig-zag pe amåndou` p`r]ile
intervalului de 50 stånjeni.
86
Boroczin \ntocme[te totodat` planul de nou
al ora[ului, lucrare care se \ncheie la 17 iulie
1852, \nf`]i[ånd proiectarea din anul 1846
cu [an]urile [i [oseaua \ntrev`zut`, dar [i
situa]ia barierelor, a [an]ului de 6 stånjeni
cu intervalul esplanadei de 14 stånjeni.
Se precizeaz` c` se reproduc acum lucr`ri
ale unui plan al Bucure[tilor, care s-a f`ut
nev`zut \n anul 1848.
Villacrosse este gata s` \nceap` trasarea
noului bulevard de centur`, dar proprietarii
afecta]i de aceast` "zon` slobod`" ce tre-
buie realizat` \n jurul Capitalei fac tot felul
de plångeri ceråndu-[i dreptul de a construi
pe acest teren, de a-[i \mprejmui locuin]ele
existente etc. Aceste cereri sunt mult prea
numeroase pentru a nu fi luate \n seam` [i
unele dintre ele, din partea marilor propri-
etari, pot fi considerate adev`rate presiuni
asupra Sfatului.
\nsu[i Domnitorul este nevoit s`
recunoasc` c` trebuie s` se fac` unele con-
cesii [i s` se dea voie s` se cl`deasc` pe
acest raion slobod destinat s` devin` "bule-
vard", dar numai pentru 10 ani, [i cu
condi]ia ca s` se desfiin]eze apoi totul dup`
aceea, sau s` se str`mute f`r` tocmeal`.
Foarte mul]i dintre cei ce se afl` \n situa]ia
de mai sus, ca cei din Dealul Spirei, afla]i pe
locul slobod, arat` c` sunt a[eza]i de fapt pe
propriet`]ile lor personale [i cer \n mod spe-
cial s` fie ap`ra]i \n drepturile lor \mpotriva
acestei proiectate str`mut`ri.
\n anul 1854, Comisia Tehnic`, care se
men]inuse prudent` \n afara acestei prob-
leme, arat` c` a[a s-a zis \n anul 1852,
realizarea acestui Bulevard va cere vreme
foarte \ndelungat`, reclamåndu-se un capi-
tal de peste 4000000 lei pentru
desp`gubirea propriet`]ilor afectate; pen-
tru restrångerea ora[ului, se pronun]` \n
felul urm`tor:
- O zon` de 12 - 15 stånjeni l`rgime
va fi prea destul` pentru bulevardul de
\ncingere [i comunica]ie. Dac` direc]ia
acestui bulevard ar urm`ri drumuri \n

fiin]` din apropierea traseului proiectat, [i
numai acolo unde acest lucru nu este posi-
bil s` se treac` aceasta prin propriet`]i, fon-
dul necesar realiz`rii acestui bulevard s-ar
reduce la costul s`u real;
- Villacrosse va fi de acum dezanga-
jat de aceast` \ns`rcinare, urm`rindu-[i
problemele atåt de covår[itoare ce privesc
atribu]iile sale;
- Topograful Schweder va prelua el
ducerea acestei opera]ii mai departe.
Intervenind de fiecare dat` elemente noi,
printre care [i decesul nea[teptat al lui
Villacrosse, iar rezolvarea \ntr-un fel sau
altul a bulevardului de centur` \ntårziat,
Consiliul Municipal al Capitalei se vede silit
\n anul 1856 s` repete plångerile sale
Ministerului de Interne. I se r`spunde \ns`
c` "raionul ora[ului" este \ntocmit \nc` din
anul 1852, dup` un proiect \nt`rit prin Ofis
Domnesc...
Totu[i, Comisia Tehnic` intervine [i ]ine s`
precizeze c` la timpul cuvenit - 31 martie
1854 - a ar`tat cauzele neputin]ei realiz`rii
Bulevardului hot`råt \n anul 1852,
men]inåndu-se lipsa de ajutoare [i
dispari]ia \ntre timp a lui Villacrosse. Dar
pån` la noua legiuire de reglementare se
cere s` se recunoasc` semnele ar`tate dup`
planul din anul 1835. Casele ce cad \n afara
acelor bariere urmeaz` s` fie trecute \n
administra]ia jude]ului Ilfov. Se cere acum
ca aceast` lucrare s` fie realizat` de munici-
palitate, care \[i alc`tuie[te o Comisie care
s` hot`reasc` cele de urmat \n privin]a
acestui "drum de rond" numit Bulevardul
din jurul Capitalei.
Prin Jurnalul [edin]ei din 6 iulie 1857 se
ajunge la concluzia c` \nchiderea conturu-
lui s` se restrång` \n acele zone nelocuite [i
netrebuincioase ora[ului, iar barierele de la
Cotroceni [i Belvedere s` se contopeasc`,
retr`gåndu-se mai \n`untru, \n dreptul bis-
ericii farmazonului; s` se retrag` \n`untru
[i alte trei bariere, cele ale uli]elor din
Dealul Spirei, Craiovii [i C`r`midari.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Conform planului \ntocmit, s` se \mpart`
aria ora[ului numai \n trei sectoare. Se face
observa]ia c` dac` s-ar trage de la Sf.
Gheorghe patru raze \n direc]ia uli]elor
Mogo[oaiei, tårgul de Afar`, Dude[ti [i
Craiovei, s-ar forma \n fiecare ocol cåte
patru desp`r]ituri, lucru care ar trebui
definitivat de arhitectul Capitalei.
Fa]` de insistentele interven]ii ale Sfatului
[i Poli]iei Capitalei se \ncearc` un bilan] al
tuturor demersurilor f`cute din anul 1835
pån` la acea dat` pentru instituirea unui
"rond \n jurul Capitalei". Printr-un material
adresat c`tre Principatele Unite, Sfatul
citeaz` concluziile arhitectului ora[ului rel-
ative la \nfiin]area bulevardului studiat,
g`sindu-se mai necesar proiectul pentru
amenajarea råului Dåmbovi]a din susul ei
pån` la Vitan, canalizarea unor str`zi cen-
trale, proiectele pentru poduri de piatr`,
amenajarea cheiului la batimentul fån-
tånilor, pia]a din strada Craiovii, pia]a
Municipalit`]ii, toate cu cheiurile lor,
proiectele pentru cartierele Izvorului [i
Mihai Vod`, proiectul pentru salubritatea
Capitalei etc.
Pån` la luarea unei hot`råri definitive \n
aceast` problem` \n care p`rerile diferi]ilor
factori sunt atåt de \mp`r]ite, se cere a se
da o serie de dispozi]ii care s` \mpiedice
a[ezarea locuitorilor care vin din afar` s` se
statorniceasc` \n jurul Capitalei.
Reformele administrative \nf`ptuite \n
r`stimp, fac ca aceast` problem` a bulevar-
dului din jurul Capitalei s` fie pus` din nou
pe rol. Prin Jurnalul Consiliului Direc]iei
Lucr`rilor Publice, \n anul 1861, legat [i de
cererea de rediscutare a situa]iei barierilor,
se conchide c` Bulevardul, cu o deschidere
de 12 - 15 stånjeni, trebuie s` urm`reasc`
uli]ele m`rgina[e; se cere s` se ia m`suri de
\nfiin]area lui ne\ntårziat, dup` planul
\nsemnat de fosta Comisie Tehnic`,
r`månånd s` fie studiat` \n detaliu situa]ia
barierelor17).
87
 ANDREI P~NOIU
PIE}ELE BUCURE{TILOR
Din diferite \nsemn`ri, la jum`tatea secolu-
lui, ne sunt cunoscute \n Bucure[ti
urm`toarele pie]e principale: Pia]a Ghica,
Pia]a Sf. Vineri, Pia]a Amzei, Pia]a Cre]ules-
cu, Pia]a Zarafilor, Pia]a Episcopiei, Pia]a
bisericii Sf. Gheorghe Nou, Pia]a bisericii
Curtea Veche sau Pia]a Sf. Anton, Pia]a din
Cap`tul Uli]ei Mogo[oaiei sau Pia]a
Victoriei etc.
Unele dintre acestea sunt cunoscute ca
fiind pie]e vechi, p`strate pe locurile lor,
altele sunt pie]e noi, create prin \nlinierea
str`zilor, sau pe locul unor construc]ii
disp`rute. Tot a[a, unele pie]e dispar odat`
cu ordonarea traseului stradal sau prin
transformarea lor \n gr`dini publice.
"Pia]a Maghistratului" sau "Pia]a Mare",
apare mai tårziu, compus` din dou` pie]e:
1. "Pia]a Ghica", ca o pia]` de carne, de pe[te
[i de p`s`ri, situat` \n stånga Dåmbovi]ei.
2. "Pia]a Bibescu", pentru legume [i fructe,
situat` pe partea dreapt` a råului.
Pia]a de la Sf. Vineri - Fierasca sau Herasca,
zis` [i "Pia]a Noua", vine s` \nlocuiasc`
"Pia]a Fierasca Veche", aflat` undeva \n
partea din spre sud-est a bisericii.
Pia]a Niculescului, cunoscut` ca o pia]` a
cherestegiilor, aflat` \n partea stång` a
Po[tei Vechi [i a Gr`dinii Episcopiei, dispare
\n 1841 [i se \ntemeiat` \n locul ei Pia]a
Amzei, pe locul lui Iancu Ghica.
Pia]a Episcopiei se proiecteaz` \n 1852 \n
jurul Paraclisului Episcopiei Råmnicului, dar
nu se realizeaz` efectiv decåt prin deman-
telarea bisericii devenind pia]` [i gr`din`
public`.
Pia]a [i gr`dina bisericii Sf. Gheorghe Nou [i
Pia]a bisericii Sf. Anton \nf`]i[eaz` o
situa]ie asem`n`toare Pie]ei Episcopiei,
ambele \nfiin]ate dup` incendiul din 1847.
Pia]a bisericii Sf. Anton se identific` la 1856
cu Pia]a Zarafilor. Aici \n 1885 se vor con-
strui unele pavilioane din metal pentru
vånzarea florilor [i va c`p`ta numele de
Pia]a de Flori.
Pia]a Cre]ulescu, situat` \n fa]a bisericii
88
Cre]ulescu, dispare \ncorporat` \n gr`dina
Palatului Domnesc.
Pia]a Sf.. [tefan, de pe Calea Vergului
(devenit` C`l`ra[ilor), aflat` ini]ial lång`
biserica Sf. {tefan, va fi deplasat` pu]in spre
est, devenind Pia]a Traian. Hala actual`
este o construc]ie realizat` abia \n 1896.18)
Planul ora[ului din perioada de sfår[it a sec-
olului arat` [i Pia]a Matache M`celaru
(fosta Pia]a Grivi]a) cu hala respectiv`, din
1887.
Pia]a Grigorie Ghica.
Pia]a Grigorie Ghica se \ntrege[te pe un loc
dimpotriv` \n fa]` palatului prin]ului
Bibescu, pe teren cump`rat de la Aga
Costache Cre]ulescu \n anul 1846.
|n anul 1854, Corpora]ia m`celarilor arat` c`
[an]ul din gura pie]ei, despre uli]a Bazaca
are nevoie de unele lucr`ri de \mbun`t`]ire
sc`pate din aten]ia conductorului de pavaje
Alecu Poenaru. La aceast` dat` se face un
proiect de aliniere al acestei [i o reclam`
Eforia Spitalului s` o \mprejmuiasc`.19)
Gherete tip pentru pie]ele din Bucure[ti.
|n anul 1862, \n cadrul unei ac]iuni luat` pe
Capital`, se cerea s` se fac` 39 gherete din
lemn \n Pia]a de la Bariera Mogo[oaiei.
Datele arat` c` se recomand` o "gheret`
model", dup` care s` se construiasc` apoi
celelalte.
M`sura aceasta fusese luat` de M`ria Sa
\mpreun` cu ministrul de interior, pentru a
dobåndi aceast` pia]` [i un aspect frumos,
precum [i de a putea profita casa munici-
pal` de un cå[tig anual realizat din
chirii.20)
|n aten]ie intr` [i starea pie]ei sau a
"Carefalului" din fa]a barierei Mo[ilor, din-
tre [oseaua Colentinei, [oseaua Herestr`u [i
Oborul, ajungåndu-se la concluzia c` [i
acest loc trebuie \mbun`t`]it \n mod
asem`n`tor…21)
O licita]ie din anul 1864 anun]` hot`rårea
de a se construi \n Bucure[ti 38 gherete

pentru vånzarea de påine [i 7 pentru carne,
conform proiectelor \ntocmite de arhitectul
ora[ului, de scåndur`.
Pia]a Amzei. Cerc`rile ce fac particularii a li
se da voie s` cl`deasc` cu a lor cheltuial`
pr`v`lii \n pie]ele Sfatului…
Dup` incendiul din 1847, din zona central` a
ora[ului sunt scoase \n afar` o seam` de
pr`v`lii, [i \ndeosebi cele ce lucreaz` cu foc.
Pia]a Amzei este considerat` [i ea ca unul
dintre locurile potrivite pentru aceste
pr`v`lii.
Unii, ca Petre Covaciu, \nchiriaz` aici o
bucat` de loc slobod, ca s` cl`deasc` o
pr`v`lie de cov`cerie. Lucrarea r`måne \ns`
neterminat` [i cov`ceria respectiv` o voia
Ion Manu, ca s` cl`deasc` o alta pe locul ei,
din zid`rie, [i pe lång` ea [i alte patru od`i,
cu prini]a dedesubt, \n soroc de patru ani…
Dragomir Precupe]u vrea [i el un loc de
pr`v`lie tot \n Pia]a Amzei, dup` planul
arhitectului ora[ului. El avea acolo o
pr`v`lie de scåndur` [i vrea s-o fac` \n
paiant` de zid [i \nvelit` cu olane…, dar
problema aceasta ajunge, \n 1851, la
Domnitor, care pune urm`toarea rezolu]ie:
"… S` mi se arate pe planul pie]ei locul ce se
cere cu embatic. Acest plan de nu se va fi
aflånd \n pia]`, s` se ridice acum cu exacti-
tate, ar`tåndu-se cu deslu[ire cl`dirile ce se
afl` \n pia]`, precum [i felul [i starea \n care
se afl` acele cl`diri.
Planul ce mi se supune acum despre felul
cl`dirii la care se \ndatoreaz` embaticarul
este o \nchipuire prea nedeslu[it`. Aceste
planuri, care nu se p`strau \n arhiva statu-
lui, trebuie s` fie destinate (sic! - poate
desinate) mai cu des`vår[ire \n toate
am`nuntele, iar nu numai schi]e.
|n sfår[it, aceste pie]e s-au \ntocmit pentru
destina]ie special` [i bine determinat`; ca
s` \ndeplineasc` dar adev`ratul lor scop
cerem ca Sfatul s` chibzuiasc` \mp`r]irile
fiec`rei pie]e, uli]e [i felul cl`dirilor (ca) s`
p`[im pe viitor cu un chip dup` reguli bine
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
conturate la un tot \ndeplinitor trebuin]elor
pentru care aceste pie]e s-au \nfiin]at".
Rezolu]ia \n cauz`, care este trimis` Sfatului
Or`[enesc, trebuie considerat` punctul de
pornire a unei ac]iuni unitare de ordonare a
principalelor pie]e ale ora[ului, unele dintre
ele hot`råndu-se s` primeasc` o destina]ie
precis` de la bun \nceput.22)
|nfiin]area pie]ei pe locul din Strada Cali]ii
d`ruit de Mitropolie
|n anul 1855 se face proiectul pentru con-
struc]ia cheiului de la Pia]a Cali]ii. Devizul
cuprinde baterea de taraci [i stålpi,
a[ezarea de grinzi [i leg`turi din lemn etc.
Tot acum, este hot`råt` \nfiin]area aici a
unei pie]e, ridicarea cheiului [i pavarea ei;
terenul este dat de Mitropolie [i trebuie s`
se renun]e la toate cl`dirile aflate pe el, care
trebuie s` se d`råme [i proprietarii (embati-
carii) s` fie desp`gubi]i23).
Se renun]` [i la "baia Mitropoliei", a c`rei
desfiin]are \mpreun` cu a celorlalte cl`diri
(c`scioare date cu embatic) se aprob` prin
\nalt` rezolu]ie.
Datele din anul 1856 arat` c` pia]a s-a for-
mat pe locul b`ii din strada Craiovii, lumina
Dåmbovi]ii l`såndu-se de 6 stånjeni, cu
parapet peste tot, cum se arat` \n proiect…
Pia]a de parad` de la Sf. Vineri [i pia]a
Beilicului.
Prin "hrisovul" nr. 5 din 28 februarie 1847, cu
prilejul hot`rårii de statornicire a pie]ii de
la Sf. Vineri ca "pia]` de parad`", se dispune
ca "meidanul Beilicului" s` slujeasc` ca
pia]` anume pentru adunarea vånz`torilor,
fiind \n comunica]ie direct` cu barierele.
Dughengii de aici au fost r`spåndi]i prin
alte pie]e. \n acela[i sens se pronun]` [i
Chibzuirea regularisirii pie]elor din anul
1852, care categorise[te pie]ele Bucure[tilor
\n pie]e de parad` [i pie]e de zarzavaturi [i
alte obiecte de hran`…
{i pentru c` acest meidan de 19x27 stånjeni
nu este cuprinz`tor s-a f`cut \ndemånare
89
 ANDREI P~NOIU

90
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

91
 ANDREI P~NOIU
c`minarului Iacovachi Buiuclis s` pun` \n
acest scop [i locul lui personal situat
al`turat. Se cere ca \n acest scop contractul
Buiuclis s` prezinte un plan de organizarea
pie]ei, \n decurs de cinci ani, realizat` \n
etape, cu nivelarea locului, paveluirea,
plantarea aleiului [i facerea a patru felinare
etc.
|n anul 1858 se vede c` planurile respective
s-au \ntocmit, s-au confec]ionat [i mai
multe butce, dar pia]a r`måne pustie \n
continuare, dugheni]ele nefolosite, contrac-
tul respectiv neprimind dezlegarea cuven-
it` din partea poli]iei, de[i Departamentul
din L`untru sus]ine aceast` propunere.
Domnitorul r`måne [i el surprins de neapli-
carea acestei m`suri, dar lucrurile r`mån
neschimbate, intervenind evenimentele
Unirii Principatelor…24)
Pia]a de la biserica Sf. Gheorghe Nou.
Din modul cum s-a proiectat \nlinierea
str`zilor \n chip ordonat pe locul båntuit de
incendiul din anul 1847, prin \nalt` hot`råre
luat` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe s-a sta-
bilit a se \nfiin]a o pia]`. Se ivesc plångeri
\mpotriva lu`rii de locuri pentru crearea
pie]ei Sf. Gheorghe [i l`rgirea uli]elor, dar
hot`rårile administra]iei r`mån clare: "s`
fie totdeauna pie]ele [i l`rgimea str`zilor \n
\ntregimea lor, asemenea scopului cu care
s-a \nfiin]at, f`r` a se c`lca sub nici un pre-
text"… Se pune la cale [i desfiin]area tarabe-
lor de tot felul.
Pentru aceast` pia]` s-a \ntocmit un proiect
de pavare cu piatr` [i \mprejmuiri cu lan]
de fier, dar prin ordin s-a zis ca \n loc de
borne s` se fac` "cu planta]ie" [i totul modi-
ficat \n acest chip25). Proiectul s-a aprobat,
neavånd \n alt scop decåt \mbun`t`]irea
\nfrumuse]`rii acestei pie]e, a se gr`bi
punerea ei \n execu]ie de c`tre Consiliul
Municipal al ora[ului Bucure[ti.
Toate acestea se ar`tau la 3 iunie 1857, dat`
92
cånd se [tie c` exista deja un proiect de
gr`din` public` \n jurul bisericii Sf.
Gheorghe \ntocmit de Ulbrict Hofmann,
gr`dinar arhitect [i peisagist.
Pia]a ce este a se \nfiin]a pe locul unde a fost
biserica Sf. Anton.
Proprietarii mahalalelor Curtea Veche, Sf.
Ion Nou [i Sf. Gheorghe Vechi \n anul 1852
reclam` Sfatului c` terenul pe care a fost
Temni]a Capitalei [i biserica Sf. Anton, \n
urma alinierii f`cut` dup` focul din anul
1847 s-a destinat pentru a sluji ca pia]` pub-
lic`; c`r`mida zidurilor desf`cute se [tie c`
se ridic` de aici pentru trebuin]ele de la
Gr`dina Public` [tirbei Vod`, iar \n locul de
unde a fost scoas` aceasta s-au format mai
multe g`uri \n care se adun` apa ce d` un
miros atåt de greu v`t`m`tor s`n`t`]ii;
gunoaiele [i murdarlåcul ce s-au pus pe
aceast` pia]` au devenit cu totul nesuferite
s`n`t`]ii [i \nfrumuse]`rii…
Cererea respectiv` este \ndreptat` de Sfatul
Capitalei serdarului Al. Or`scu, inginerul
arhitect, ca s` se informeze la fa]a locului
de cele ar`tate. Prin raportul s`u, Or`scu d`
\ncredin]are c` reclaman]ii au dreptate
atunci cånd cer a vedea o pia]` \n centrul
ora[ului pe un loc cu b`l]i \nverzite; prop-
une ca \mbun`t`]irea cerut` s` se fac`
printr-o \ndreptare a pie]ei [i o potrivire a ei
cu caldaråmul uli]elor ce o \nconjoar`, toat`
suprafa]a a[ternåndu-se cu piatr`, precum
[i a m`rginilor p`r]ii de al`turea, dup` cum
se specific` \n planul al`turat. Se cer astfel
812 stånjeni patra]i a fi a[ternu]i din nou [i
48 de pref`cut, cu potrivirea moloazelor,
scurgerea b`l]ilor [i ridicarea gunoaielor,
totul ridicåndu-se la suma de lei 41080.
Dar, dup` porunca Departamentului din
L`untru urmeaz` a se cheltui pentru
aceast` lucrare, dup` un calcul restråns,
pån` la 14.616 lei.
Fa]` de alte interven]ii [i licita]ii urmate,
vedem c` la 11 octombrie 1852 Secretariatul

Statului face cunoscut` aprobarea
Domnitorului, pentru suma de 4466 lei.
Problema acestei pie]e este reluat` abia \n
1857, cånd arhitectul Capitalei, Gaetan
Burelli, face [i el un raport ar`tånd starea
proast` \n care se afl` prezentånd proiectul
pentru pavarea ei [i a str`zilor laterale, pen-
tru care prime[te aproba]ia cerut`.
|n anul 1861, membrii Consiliului Municipal
(Bolliac, Melic, Berindei, Popescu) pun \n
discu]ie situa]ia faptului c` trebuie f`cut
acum [i pavajul pe strada dintre Pia]a Sf.
Anton [i Curtea Veche…26).
Pia]a metohului Episcopiei Råmnicului.
Fa]` de Raportul Departamentului Credin]ii
din 29 martie 1850, se pune \n vedere arhi-
tectului m`n`stiresc Ioan Schlatter s` ridice
planul \n privin]a pie]ii ce este a se \ntocmi
la metohul Episcopiei Råmnicului, unde de
mai mult` vreme se desf`[oar` lucr`ri de
refacere din nou a bisericii [i trebuie s` se
construiasc` [i un palat episcopal.
Rezult` c`, \n final, se cere d`råmarea
cl`dirilor celor vechi [i \nfiin]area pie]ei
proiectate "cåt mai f`r` z`bav`"; din
demol`ri s` se fac` umplutura locurilor mai
joase, cu nivela]ie [i s` se a[tearn` cal-
daråm pe acea parte a pie]ii; cealalt` parte
se va pava odat` cu facerea noilor cl`diri
proiectate. Se face [i observa]ia c` s-ar
putea deschide o comunica]ie cu uli]a
despre Po[ta Veche, nu numai pe partea
stång` a pie]ii, ci [i pe dreapta. Schlatter,
arhitectul Departamentului Credin]ii, [i
contracciul execu]iei, arhitectul Hartel sunt
chema]i s` pun` \n ordine eviden]a
lucr`rilor, cu tot ce s-a f`cut pån` atunci [i
ce anume a mai r`mas de executat.
Deocamdat` orice lucrare \nceteaz`.
Continu` \ns` lucr`rile de definitivare a
formei pie]ei, cu facerea bordurilor [i a cal-
daråmului. Alexandru Or`scu, inginerul
drumurilor din Capital` este \ns`rcinat
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Podul Mogo[oaiei, vedere de detaliu a pie]ei Episcopiei;
1852
chiar din anul 1851 cu trasarea uli]ei de
leg`tur` dintre podul Mogo[oaiei [i cea a
Po[tei, spre a putea umbla tr`surile cu
\nlesnire [i f`r` risc.
S-ar p`rea c` proiectantul [i executantul
lucr`rilor de refacerea bisericii metohului
Episcopiei nu au fost \n m`sur` s` prezinte
o situa]ie clar`, a[a cum se cerea, [i
deschiderea [antierului \ntårzie mereu,
totul r`månånd \n p`r`sire. Terenul respec-
tiv numai \n 3-4 ani ajunge s` devin` loc de
depozitarea gunoaielor [i nici un fel de
vorb` de refacere a bisericii…
Prin anii 1856-1857, se reia seria de proiecte
de amenajare a acestei pie]e, \n paralel cu
amenajarea celei de la biserica Sf.
Gheorghe, avansåndu-se [i ideea trans-
form`rii \ntregului spa]ui \ntr-o gr`din`,
\ntreaga problem` intrånd \n aten]ia
direct` a inginerului Alexandru Or`scu.
Urma numai s` fie marcat locul bisericii cu
un monument27).
Nu se p`streaz` majoritatea planurilor la
care se face referire mai sus [i studiul lor
conduce la concluzii destul de interesante.
Putem \n]elege c` s-au prezentat dou` vari-
ante de amenajare a pie]ii, cu refacerea bis-
ericii [i ridicarea unor corpuri de cl`diri
pentru Palatul Episcopiei [i sediul
Departamentului Credin]ei, lucr`ri la care
este asociat lui Schlatter [i arhitectul
Montbach. Acestora se adaug` [i varianta
lui Or`scu, invitat s` deschid` strada
amintit`.
Ni se p`streaz` [i planurile tehnice de
refacere a bisericii, precum [i dou` plan[e
cu amenaj`rile peisagistice propuse, una
dintre ele semnat` de arhitectul Giesel.
Se cade s` amintim c` programul ini]ial de
organizare a acestei pie]e [i stabilirea
lucr`rilor de restaurare a bisericii metohu-
lui Episcopiei Råmnicului, cu evalu`rile
respective a fost elaborat ini]ial de c`tre
arhitectul Hefft [i modificat pe parcurs \n
93
Proiect pentru pia]a Episcopiei Râmnicului, I. Schlatter,
1851

Proiect pentru refacerea bisericii Episcopiei Râmnicului,

fa]ada principal`, anul 1853; arhitect I.Schlatter

94

proiectele lor de Schlatter, Montbach [i
Freiwald, proiecte pe care la timpul cuvenit
Comisia Tehnic` [i le-a \nsu[it, cu unele
recomand`ri. Nu s-au ivit obiec]ii nici
\mpotriva plasticii arhitecturale \n stil
"neogotic englezesc", cu panouri de ten-
cuial`, profile din piatr` de Rusciuc [i ele-
mente decorative din migm` de piatr`…
Obiec]ii se ivesc numai din partea
Episcopiei Råmnicului, [i numai pe parcurs,
reclamånd o arhitectur` \ntr-un stil "curat
bizantic", potrivit ritului ortodox…
Se [tie c` Alexandru Orescu prezint` \n
final [i el un proiect pentru aceast` lucrare,
pe care Comisia Tehnic` \l g`se[te "\ndestul
de bine combinat", dac` se vrea \ntr-adev`r
o biseric` \n stil ortodox…
|n 1858 se reia \ntreaga problem` a acestei
lucr`ri [i p`rerea Comisiei Tehnice este ca
\n locul acestei biserici s` se cl`deasc` un
alt edificiu mai \nc`p`tor [i mai analog cu
importan]a pie]ei…
Cunoa[tem c` pietr`ria adus` de Oliva
Italianul - 500 buc`]i marmur` - printr-un
contract de aprovizionare din anul 1850,
este luat` pentru trebuin]ele Palatului
Universit`]ii28), iar arhitectul Ministerului
Cultelor face \n 1865 un plan pentru un parc
pe locul acestei biserici29).
Tårgul Mo[ilor. Cortul Domnesc de la Mo[i [i
\nceputul unui program al Expozi]iilor
Na]ionale.
Tårgul de vite [i de furaje ]inut pe locul
unui obor cu ocol de vite avea loc \n zilele
de mar]i [i de vineri. |n afar` \ns` de aceste
dou` zile, se mai ]inea [i un tårg special, cu
o durat` mai mare, la sfår[itul prim`verii,
purtånd numele de "Mo[i". Cu prilejul aces-
tui tårg anual aveau loc s`rb`tori la care
participa \nsu[i Domnitorul [i suita sa de
dreg`tori.
Tocmai pentru aceste s`rb`tori se ridica
"Cortul Domnesc" unde avea loc ceremonia,
cåntau tarafurile de l`utari [i jucau
c`lu[arii…
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Alexandru Ioan Cuza a inten]ionat s` trans-
forme acest tårg al Mo[ilor cu S`rb`toarea
Na]ional` a Mo[ilor \ntr-o "Expozi]ie
Na]ional`". Un proiect de lege, nedatat (se
pare de prin 1862), prevedea c` "S`rb`toarea
Na]ional` a Mo[ilor" devine pe viitor [i o
expozi]ie na]ional` de produc]ie [i suc-
cesuri indigene din toat` Romånia, \n arte,
industrie, manufactur` ]`r`neasc`, agricul-
tur`, cre[tere de vite, \ntreceri sportive etc.
Acest anteproiect de lege s-ar putea crede
c` st` la baza Decretului din 1864, care viza
mutarea mai \ntåi a Tårgului de la Mo[i,
aflat pe o mo[ie particular`, pe mo[ia statu-
lui de la Cotroceni…
Pentru mobilarea cortului de la Mo[i.
Bålciurile Capitalei.
Prilejuit de deschiderea Tårgului de la Mo[i
\ntotdeauna avea grij` de cur`]irea terenu-
lui [i a[ternerea lui cu nisip \n vederea
\nfiin]`rii corturilor cerute, precum [i
dregerea drumurilor pe care se comunic` la
el cu tr`surile. Tot a[a se car` acolo frunz`
pentru umbrarele ce se fac pe lång` aceste
corturi.
Trebuie s` amintim c` pentru ]inerea bålci-
urilor de pretutindeni, pe aceste terenuri se
aflau totdeauna "barace" anume f`cute de
proprietarii bålciurilor, iar dac` totu[i
asemenea barace nu se aflau, tårgove]ii
interesa]i trebuiau s`-[i ridice corturi, zise [i
"perdele", pentru ad`postirea m`rfurilor sau
pentru petreceri.
Deschiderea tårgului de la Mo[i, la data de
24 iunie, era precedat` de o ceremonie cu
totul deosebit`, "spre \nalt` solemnitate", la
care participa \nsu[i Domnitorul cu invita]ii
s`i, avånd loc [i o "tratac]ie" \nso]it`, "dup`
vechiul obicei", de o serbare na]ional`, cu
l`utari, orchestr`, muzic` militar`, jocuri de
c`lu[ari etc.
Cortul rezervat Domnitorului [i invita]ilor
s`i era o lucrare preten]ioas`, extrem de
costisitoare [i dup` \ncheierea tårgului tre-
buia ridicat [i p`strat \n bun` stare, pentru
95
 ANDREI P~NOIU
o nou` \ntrebuin]are.
Pentru anul 1850, de pild`, prin \nalt Ofis
Domnesc se slobod 600 galbeni pentur
preg`tirea cortului [i tratamentul trebuin-
cios la Bålciul Mo[ilor.
Pentru prefacerea cortului de la Mo[i, din
anul 1855, vedem c` se cer printre altele,
aducerea a 50 canapele, o mas` pentru a fi
a[ezat` \naintea M`riei Sale, 80 foteluri,
dou` je]uri (pentru M`ria Sa [i pentru
Doamna) cinci oglinzi [i 40 scaune din cele
de la Teatru, 100 ghivece de flori etc.
Pentru Serbarea Na]ional` de la Tårgul
Mo[ilor din anul 1857 ni se p`streaz` listele
de materiale \ntrebuin]ate [i notele de
plat` ale lucr`rilor efectuate.
|ntreg ansamblul este \mpodobit cu piese
de mobilier \nchiriat a[ezate pe o podea
ceruit`, cu vase [i ghirlande de flori, l`mpi
de iluminare festiv` a interiorului, precum
[i cu 24 steaguri \n`l]ate pe 24 vergele.
Particip` la aceast` ceremonie [i Fialcovski
pentru organizarea bufetului, Ulrich
Hofmann directorul Gr`dinilor publice, cu
decorarea pavilionului Bist (Wiest), artistul
cu orchestra sa, Ioan Zonca starostele
muzicii [tabului, Ni]` Dr`goi starostele
muzicii regimentului, Jak cu eclerarea cu
lampioane, Teodor Mehedin]eanu cu ecler-
area cu l`mpi mari, Bossel cu chiria
mobilierului [.a.m.d.
La aceast` ceremonie se desfac totodat` [i
60 butelii de [ampanie.
|[i aduc aportul la aceast` serbare, al`turi
de o forma]ie de l`utari (pl`tit` cu 100 lei)
[i o echip` de c`lu[ari adus` dintr-un sat
din jude]ul Ilfov (pl`tit` cu 131 lei [i 20 para-
le) 30).
La \nceputul deceniului al [aptelea al sec-
olului trecut, Ministerul Agriculturii,
Comer]ului, Industriei [i Construc]iilor, cu
ordinul nr 10717/1863, cere str`mutarea tår-
gului de s`pt`mån` al oborului [i bålciului
mo[ilor de pe mo[ia Colentina pe Cåmpia
Cotrocenilor.
Consiliul Municipal r`spunde c` este mai
96
bine a se \nfiin]a un alt obor, cu zile de tårg
mar]ea [i vinerea, oborul actual din Tårgul
de Afar` r`månånd \n fiin]`, cu zile de tårg
miercurea [i s`mb`ta. Tocmai \n acest sens
apare [i Decretul nr. 18 din 13 februarie
1864, semnat de Alexandru Ioan, autorizånd
\nfiin]area noului tårg de obor la Cotroceni.
Dar, la o cercetare de detaliu se constat` c`
terenul \n cauz` este insuficient [i inginerii
\ns`rcina]i cu \mp`r]irea terenului propun
ca acest tårg s` se a[eze la V`c`re[ti, \n fa]a
m`n`stirii. [i propunerea aceasta cade
\ntrucåt prin Decret se nominalizeaz`
terenul de la Cotroceni. Cum \ndat` inter-
vine [i schimbarea de domnitor, se
prime[te dispozi]ie ca s` se suspende
hot`rårea luat`, precizåndu-se c` s-a decis
ca tårgul mo[ilor s` r`mån` pe mo[ia
Colentina.
Problema acestui tårg se reia, totu[i, [i chiar
\n cursul anului 1864 se hot`re[te ca Tårgul
Mo[ilor s` se a[eze pe mo[ia statului dintre
Bariera Spirea [i Cali]a. Nici pe acest loc se
vede c` nu se poate face str`mutarea
dorit`, deoarece aici este hot`råt a se face o
Expozi]iune de produse agricole [i de indus-
trie. Se prezint` atunci un proiect pentur
\nfiin]area unui tårg s`pt`månal, cu bålciul
mo[ilor, expozi]iune agricol` [i industrial`
[i cu organizarea unei curse de cai pe cåm-
pul dintre Dealul Spirea [i Cali]a31).

PENTRU DESCHIDEREA UNUI BULEVARD CU
|NCEPERE DIN COL}EI PE DINAINTEA ACADEMIEI,
TRECÅND PE LÅNG~ S~RINDAR {I PÅN~ |N STRA-
DA BREZOIANU,
CU O GR~DIN~ |N JURUL M~N~STIRII S~RINDAR, CUM {I PENTRU RECTI-
FICAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI DE LA COTUL BONTESII PÅN~ LA PODUL
PALICIU. ALTE LUCR~RII DE CORECTARE A TRASEULUI STRADAL AL
BUCURE{TILOR
Printr-o dispozi]ie adresat` arhitectului
Cusnovschi, la 13 august 1864,
Administra]ia ora[ului Bucure[ti \[i arat`
preocup`rile asupra \nfrumuse]`rii
Capitalei, \ntre altele [i prin deschiderea
unui bulevard de 15 m (\mpreun` cu trotu-
arul) \ncepånd din strada Col]ei, trecånd pe
dinaintea Academiei [i pe lång` S`rindar,
spre a r`spunde \n Brezoianu, cu o gr`din`
\n jurul m`n`stirii S`rindar.
Cu acest prilej, prin \nfrumuse]area uneia
din cele mai importante p`r]i ale
Bucure[tilor, se extermin` apele cu b`ltesc
mai totdeauna \n gr`dinile particulare situ-
ate mai la vale de S`rindar care atac`
salubritatea public`, prin infectarea aerului.
Se transmite cu acest prilej arhitectului
Cusnovschi planul de situa]ie cu
propriet`]ile statului, invitåndu-l s` se
ocupe de \ndat` de alc`tuirea a dou`
proiecte de realizarea celor cerute, [i
anume:
Se consider` c` propriet`]ile de stat trebuie
våndute la particulari, pentru a se \nfiin]a
cl`diri pe ele. Planul existent fiind vechi,
urmeaz` a se completa cu cl`dirile realizate
\ntre timp.
Ministerul Agriculturii invit` [i el pe
inginerul Tetoianu s` ia leg`tura cu arhitec-
tul [ef al ora[ului [i s` se studieze:
- deschiderea unui bulevard pe lång`
S`rindar, prin curtea Academiei, pån` la
Col]ea
- deschiderea Gr`dinii Filaret
- Pia]a Episcopiei
- Pie]ele Stavropoleos [i cea din fa]`, \n
locul r`mas gol prin d`råmarea zidurilor
din fa]a bisericii Zl`tari
Se cere s` se dreseze un anteproiect pentru
deschiderea bulevardului de la S`rindar [i
s` se prezinte o estima]ie pentru cl`dirile ce
se expropriar`.
La 4 ianuarie 1865, se prezint` Directorului
general al Agriculturii [i Lucr`rilor Publice
proiectul pentru bulevardul propus [i
realizarea unei gr`dini a S`rindarului legat`
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
de cea a Ci[migiului.
Se precizeaz` totodat` c` bulevardul proiec-
tat de 20 m l`rgime, prin prelungire, traver-
sånd Calea Mo[ilor, poate ie[i la Bariera
Iancului, cu o lungime total` de 3000 m.
Tot a[a, se arat` c` locurile de la acest bule-
vard ce se vor vinde la particulari sunt sufi-
ciente pentru acoperirea costului gr`dinii [i
\nfrumuse]`rii cerute, lucr`ri care se
estimeaz` la 4600 galbeni, \n aceast` sum`
incluzåndu-se [i pia]a din fa]a Academiei.
Consiliul Lucr`rilor Publice consider` c` tre-
buie pus` problema prelungirii acestei
str`zi \n ambele p`r]i; la r`s`rit s` mearg`
pån` la Bariera Iancului, iar \n partea de
apus \n cotul Dåmbovi]ei, [i de acolo, devi-
at` c`tre nord, spre Podul Paliciu. De la
Cotul Bonta[ spre Paliciu deschiderea aces-
tei str`zi se va combina cu canalizarea
Dåmbovi]ei.
L`rgimea str`zii proiectat` va fi de 30
metri, din care 15 pentru [osea [i 15 rezer-
va]i ambelor trotuare.
Spre \ns`n`to[irea locurilor cuprinse \ntre
strada Brezoianu [i strada Mogo[oaiei se va
deschide o strad` de 20 m, transversal`
str`zii sus citat` [i limitat` de o parte de
pia]a din dosul teatrului [i de alta \n pia]a
din capul podului Fåntånilor.
La \ncruci[area acestor str`zi proiectate se
va face o pia]`, \mprejurul c`reia, precum [i
lateral se va divide p`måntul \n loturi, spre
a se face cl`diri particulare.
|n acest sens se cere un anteproiect, \nso]it
de un plan de situa]ie cu locurile de expro-
priat, precum [i o evaluare sumar`.
Tocmai \n sensul acestui aviz se prezint` la
23 ianuarie 1865 Proiectul de Lege de
declarare ca lucrare de utilitate public` rec-
tificarea cursului Dåmbovi]ei, combinåndu-
se aceast` interven]ie cu deschiderea unei
str`zi pe locul din vale al S`rindarului, pån`
\n dreptul pompelor de alimentare.
Pentru \nfiin]area de cheiuri pe Dåmbovi]a
pe partea de ora[, mai sus de Podul Mihai
Vod`, urmeaz` s` apar` un proiect de lege
97
 ANDREI P~NOIU

Bucure[ti, Capitala României, scara 1.300 pa[i, de

D.Pappasoglu, lucr`toru Ambrosiu Petru, 1871, detaliu cu
Academia, Palatul [u]u, Col]ea

Planul tras`rii Bulevardului Elisabeta; cl`dirile existente,

parcelarea imprimat`, pozi]ia bisericii S`rindar, 1873, Al.
Fraivold, inginer [i arhitect topograf - Ilfov 232

Proiect pentru deschiderea unui boulevard pe locurile

dintre str. Rondellu [i Calea Mogo[oaiei, 1875

98

separat.
Legat de trasarea acestui bulevard se pune
problema proiect`rii unui Palat
Administrativ pe una din lateralele sale \n
care s` se concentreze toate ministerele,
lucrare care se \ncredin]eaz` arhitectului
Tabai.
Arhitectul Burelli este [i el invitat s` sisteze
\ndat` toate lucr`rile aflate \n sarcina sa
pentru restaurarea S`rindarului.
Tot arhitectului Tabai i se cere s` prezinte
cåt mai urgent [i proiectul pentru un palat
al Prefecturii Capitalei32.
Pentru prelungirea Bulevardului Elisabeta
Doamna.
|n 1878, Prim`ria dore[te prelungirea
Bulevardului Elisabeta Doamna pån` \n
Gorgani; se cere a se ceda pentru aceasta
terenul aflat \n cale, din pepiniera gr`dinii
Ci[migiu, avånd \n vedere pe lång` \nfru-
muse]area ora[ului [i deschiderea unei
artere de comunica]ie cu centrul.
Se cere s` se dreseze \n acest scop un plan
de situa]ie al terenului necesar bulevardu-
lui, cu locul ce urmeaz` a se lua din partea
Lucr`rilor Publice, \n suprafa]` de 985 mp.
Prin Jurnalul Consiliului de Mini[tri din 6
noiembrie 1878 se \ncuviin]eaz` Proiectul
de lege prezentat, pentru realizarea unei
lucr`ri de utilitate public`.
Vånz`ri de locuri ale Prim`riei pentru plata
datoriei.
La un bilan] al anului 1850 se constat` c`
cheltuielile dep`[esc veniturile ora[ului; se
hot`r`[te atunci s` se pun` \n vånzare
unele locuri. Terenurile trebuie s` se
\mpart` dup` plan [i s` se marcheze cu
]`ru[i pozi]ia locului [i numerota]iei lor.
Unele locuri sunt cump`r`tur` a Sfatului
pentru diferite trebuin]e - crearea de pie]e
sau str`pungeri de str`zi - [i se pune prob-
lema dac` trebuie våndute.
Din aceast` perioad` dateaz` lotiz`ri pen-
tru locuri din uli]ele {erban Vod` [i
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Gorgani, Pia]a Sf. Vineri, Strada Belvedere,
cele dou` stradele ale Pie]ii Sf. Gheorghe
Nou, vånzarea vechii cazarme de la Beilic
etc.
\n 1862 Consiliul Municipal pune \n vånzare
o stradel` dintre proprietatea Dnei Sultana
Malacu [i N. Gherasim. Se vånd prin
licita]ie [i 9 locuri din Pia]a Sf. Gheorghe, ca
[i un loc public pe stradela Dorob`n]ia. Se
pune \n vånzare [i stradela ce \ncepe din
strada Zborului [i r`spunde lång` biserica
Vergului, precum [i stradela dintre propri-
et`]ile Dlui Ghica [i C. Movil` din strada
Cuadranul.
\n 1873 se vinde Societ`]ii Equestre locul din
apropierea Po[tii Vechi pentru a se construi
acolo un circ. Societatea nu pl`te[te locul [i
nici nu vrea s` termine lucrarea \n timpul
cel mai scurt, construc]ie ridicat` numai
pån` la fa]a solului.
|n 1881 au loc vånz`ri la licita]ie de locuri
dep`rtare de centru, nefolositoare comunei,
cu baltacuri etc. Se vånd astfel de locuri pe
strada Elisei nr. 15, col]ul dintre str`zile
Traian [i Vulturul33.
Pentru crearea unei case a lucr`rilor
ora[ului Bucure[ti. \ntre anii 1865-1870, se
fac demersuri pentru a se institui "Casa
Lucr`rilor Ora[ului Bucure[ti", care s` asig-
ure din timp mijloace care s` fac` fa]` chel-
tuielilor pentru \ntocmirea unui plan gener-
al al ora[ului [i pentru efectuarea expro-
prierilor necesare aplic`rii lui…
I se cere Prim`riei ca \n termen de 5 ani s`
prezinte guvernului un plan general al
ora[ului, s` fixeze alinierile [i nivelmentul
dup` care se va cl`di, s` indice deschiderile
noi de str`zi, pie]e etc., plan care odat` ce se
va aproba de guvern, de Consiliul de
Mini[tri [i prin Decret, nu se va mai putea
schimba decåt prin Lege.
|n temeiul acestui cadru se va putea trece la
facerea de alinieri, suprim`ri de str`zi sau
por]iuni nefolositoare etc.
Se cere astfel crearea unui fond pentru
finan]area lucr`rilor urgente, depus la Casa
99

Planul str`pungerii bulervardul Independen]ei [i prelun-
girea intr`rii principale \n gr`dina Ci[migiu, sc. 1/500 -
interne [i administrative 156/1881, f. 115 - ing. Tauriceanu
100
ANDREI P~NOIU
de Economii, cu folosirea dobånzilor-cont,
fond care s` se lichideze \n decurs de 10 ani.
|mbun`t`]irea str`zilor nepavate [i facerea
de [osele. Alinieri [i construc]ii de str`zi.
La jum`tatea secolului trecut Bucure[tii
sunt pe cale s`-[i definitiveze o structur`
stradal` unitar`, \nscris` perimetrului
trasat de bulevardul de centur`. Acea
ac]iune de corectare [i de l`rgire a str`zilor,
de \nchideri de uli]e nefolositoare sau de
deschidere a altora noi, continu`.
Se cere ca toate aceste str`zi s`-[i dobån-
deasc` fronturi continui, f`r` locuri virane,
cu canalizare; se ajunge la concluzia c`
\mprejmuirile este bine s` nu se fac` din
zid`rie, pentru a se putea opera mai cu
u[urin]` eventualele \nlinieri. |n anul 1863
se studiaz` introducerea unui nou sistem
pentru pavarea Capitalei, dup` propunerea
lui Falachini Zefirino din Viena, cu firma sa
specializat` \n lucr`ri de str`zi [i [osele, c`i
ferate etc…
Luis Schondorf prezint` [i el o ofert` ([i un
proiect) pentru \mbun`t`]irea pavelelor [i
trotuarelor din Capital`. Tocmai pe acest
temei, cu numai un an mai tårziu, \n 1864,
se va \ncepe pavarea Podului Mogo[oaiei cu
gresie [i granit adus tocmai din Sco]ia, din
Italia [i Austria.
La \nceputul celui de-al [aptelea deceniu se
arat` ca nepavate o serie de str`zi impor-
tante ca: Popa Soare, Orghidan, Oboru
Vechi, Zece Mese, Olari, Mecet, Vardianu, Sf.
[tefan, Her`[escu, Vergu, Popi[teanu,
Bobescu, Dude[ti, Zugravu, Fauru, {coala,
Sinagoga, B`dulescu, Lucaci, Ciutaru, dac`
ne rezum`m numai la citarea situa]iei din
sectorul culoarei negru34.
Lucr`rile de pavare cerute de locuitori sunt
o povar` mare pe umerii municipalit`]ii
angajat` \ntr-un program atent urm`rit de
realizarea de drumuri [i [osele sistematice,
unele cu caracter local, altele artere de
leg`tur`, sau care se \nscriu Bulevardului de
Centur` etc. Sunt multe str`zi ca aceea
numit` a "Telegrafului", ce merge pe sub
dealul Mitropoliei pån` la aceea numit`
Bibescu, pentru care se arat` - \n anul 1861 -
c` trebuie \mbun`t`]it` \ntrucåt pe ea se
afl` multe nepotrivirii: se r`stoarn`
tr`surile, trebuie ref`cut pavajul etc35).
Proprietarii str`zii Vaselor cer s` li se
l`rgeasc` [i s` li se paveze uli]a, cu \ncepere
din a Mo[ilor [i merge \n Obor printr-o
porti]`; precum [i deschiderea unei bariere,
cu local de barier`; dar pentru aceast`
lucrare trebuie s` se str`mute chiar Tårgul
Oborului pe Cåmpul Mo[ilor36).
|n ultimul p`trar al secolului problema alin-
ierii str`zilor, a definitiv`rii traseului [i
moderniz`rii lor se pune \n mod [i mai
hot`råt datorit` faptului c` la aceast` dat`
se constituise deja un punct de vedere de
ansamblu privind sistematizarea Capitalei.
|n 1875, Primarul Comunei Bucure[ti
prezint` Ministerului de Interne cu adresa
nr 3665 un Regulament pentru construc]iile
[i alinierile din Capital`, regulament votat
[i aprobat de Consiliul Comunal, ceråndu-se
[i asentimentul acestui for.
|n sensul acestei preocup`ri se \nscrie [i
acea hot`råre a Consiliului Comunal de la
20 septembrie 1878, de a se schimba
nomenclatura str`zilor din Bucure[ti, dup`
cum urmeaz`: Strada Mogo[oaia se va
numi Calea Victoriei; Strada Her`str`u -
Doroban]ilor; Calea Vergului - C`l`ra[ilor;
Strada Tårgovi[tei - Grivi]ei; Strada
Belvedere - Plevna; Calea Craiovei - Calea
Rahovei; Strada German` - Smårdan
Strada Spirei - 13 Septembrie; Strada Filaret
- 11 Iunie; Bulevardul Brezoianu, Cotroceni -
Bd. Independen]ei37).
|n 1881, Consiliul Comunal aprob` proiectele
pentru alinierea urm`toarelor str`zi:
Lustrului, Palestina, Vaselor, Luminii,
Pitagora, Minervei, Biserica Alexe, Agiula,
Modestiei, Lucaci, Col]ea, Bati[te, Sf.
Apostoli.
Tot \n 1881 se \ncuviin]eaz` [i alinierile
prev`zute \n proiectele pentru str`zile:

Sf. Ion Nicu, cu l`rgime de 10 m, \ncepånd
din strada patria pån` \n Negru Vod`;
Strada Libert`]ii, de 10 m, \ncepånd din stra-
da 11 iunie pån` la Calea Rahovei; Strada
V`mei, de 10 m, din strada Clemen]ei pån`
la strada Col]ei; Calea V`c`re[ti, 12 m, din
Sf. Vineri pån` \n strada Radu Vod`; Strada
Potcovari [i L`utari, de 8 m.
|n cadrul aceleia[i m`suri, se proiecteaz` [i
alinierea str`zilor:Manea Brutaru, de 12 m
l`rgime; Pantelimon, de 12 m; M`rcu]a, de
12 m; Smårdan, de 12 m; Salvatorul, de 12 m;
Leon Vod`, de 10 m; Fund`tura F`urarului;
Strada Mosci; Strada San]ului, de 8 [i 12 m.
|n acela[i timp se supun retragerii, cu toat`
\mpotrivirea manifestat`, [i casele de la
O]elul Lega]iunii Ruse de pe Calea Victoriei;
se cere oprirea imediat` a repara]iilor aces-
tei case, \ncepute f`r` aprobarea conform`
Regulamentului pentru Construc]ii din
Bucure[ti [i pedepsirea me[terilor contrac-
tan]i, care lucreaz` aici f`r` permisiune.
Medicul [ef al Capitalei [i locuitorii cer
\nchiderea \n interesul salubrit`]ii ora[ului,
a locului stradelei dintre strada Sfin]i [i
Polon` etc.
Dispozi]iile Prim`riei nu \ng`duie excep]ii
la regimul repara]iilor sau supraetaj`rilor
pentru toate imobilele hot`råte retragerii
sau desfiin]`rii lor \n viitor.
Alinierea str. Victoria, \n jurul Hotelului de
Fran]a, impune [i pentru aceast` propri-
etate o corectur` cuprins` \ntre str. Victoria,
Plevna [i Ulicioar`, astfel \ncåt s` se
urm`reasc` linia ro[ie trasat` pe plan.
Pentru realizarea prelungirii Bulevardului
se aprob` \nchiderea intr`rii vechi a
Ci[migiului despre strada Silfidelor, cu
unele exproprieri [i vånz`ri de terenuri. Se
hot`re[te totodat` \nfiin]area unei alte
intr`ri \n direc]iunea Bulevardului Mare,
conform schi]ei.
Se propune un Proiect de Lege prin care se
cere tuturor proprietarilor de locuri virane
din Capital` s` le \ngr`deasc`; locurile
ne\ngrijite urmau s` se \mprejmuiasc` de
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
c`tre Prim`rie, \n contul proprietarilor.
Semnificative anvergurii acestei ac]iuni de
sistematizare a Bucure[tilor din perioada de
sfår[it de veac sunt [i alinierile proiectate
\n perioada 1878-1888, pentru str`zile:
Caimata, de 10 m l`rgime; Sfin]i, de 10 m;
Popa Nann (dou` p`r]i), de 10 m; Popa
Cosma, cu \ncepere din Calea Victoriei,
pån` la Roman`, de 10 m, pån` \n dreptul
casei Cre]ulescu, iar de aici \ncolo de 14 m;
Strada Israelit`, de 8 m; Strada Ioan, de 12
m; Dobroteasa, de 10 m, din V`c`re[ti, pån`
\n Strada R`dulescu; Gra]ioasa, de 10 m;
Strada Municipal` [i Mitropolia, formånd o
singur` strad`; Strada Uzinei de Gaz,
\ncepånd din sus de Filaret, pån` \n strada
Olimpului; Strada Horei, de 12 m; Strada
Olari, \ncepånd din Calea Mo[i [i contin-
uånd pån` \n Bulevardul Oborului de Cai,
de 12 m; din Mo[i pån` la Lucaci de 14 m;
din Lunei pån` \n strada Traian, de 12 m.
Corect`rile urm`rite continu` apoi, pån` \n
pragul secolului al XX-lea, conform preved-
erilor din schi]ele definitivate pe parcurs
din planul de sistematizare al ora[ului. Din
lips` de fonduri pentru exproprieri, adesea
rectific`rile se fac etapizat, odat` pentru
latura numerelor cu so] [i apoi acelor f`r`
so], ca circula]ia s` fie cåt mai pu]in stån-
jenit`. Sunt [i str`zi care reclam` o l`rgire
mult sporit` fa]` de deschiderile obi[nuite,
legat tocmai de realizarea unei comunica]ii
normale \n anumite puncte. Modificarea
str`zii Clopotari, pe partea cuprins` \ntre
Calea Victoriei [i Pu]u de Piatr`, l`rgit` de la
12 m la 18,50m, conform Decretului Regal
2819/1888, este tocmai un exemplu de acest
fel. Semnificativ` r`måne din acest punct
de vedere [i l`rgirea str`zii Bazaca la 14 m
\n loc de 10 m cåt se stabilise ini]ial \ntrucåt
este o leg`tur` de mare importan]` dintre
str. Halelor cu r`spåntia str`zilor Carol [i
Calea Mo[ilor, toate artere de activ` circu-
la]ie38).
101
 ANDREI P~NOIU
PENTRU CUR~}ENIA CAPITALEI
Chibzuirea m`surilor de cur`]enie a
Capitalei figura \n cadrul unor preocup`ri
legate stråns de ap`rarea s`n`t`]ii publice.
Doctorii de la "culori" \mpreun` cu arhitec-
tul ora[ului alc`tuiau o comisie care sta-
bilea totdeauna planul de m`suri imediate.
|n anul 1856 aceast` comisie a doctorilor de
la "culori" se \nlocuie[te cu un comitet sani-
tar, care se \ngrije[te de protec]ia s`n`t`]ii
pe \ntreg Principatul ]`rii Romåne[ti.
Raportul \naintat c`tre M`ria Sa propunea
ca din acest comitet s` fac` parte:
- m`dularele sfatului ora[ului
- [eful poli]iei
- vornicul ora[ului
- protomedicul
- un alt doctor hot`råt de M`ria Sa
Se cerea ca acest comitet s`-[i aib` regulat
[edin]ele sale \n sediul Sfatului Or`[enesc
cel pu]in de dou` ori pe lun`, chibzuind
asupra mijloacelor [i m`surilor de pus \n
lucrare, \n acord cu starea Capitalei.
|nc` din \nceputurile sale, Comitetul Sanitar
\ntocme[te o analiz` a situa]iei
Bucure[tilor, cu referiri la nocivit`]ile din
fabricile de t`b`c`rii [i arg`seal`, lumån`ri
de seu etc. Raportul citeaz` gradul de nociv-
itate al stabilimentelor dup` clasarea
f`cut` de "Raportul Institutului Fran]ei de
la 13 septembrie 1810", \mp`r]indu-le \n trei
clase:
I. Stabilimente ce trebuie s` se \ndep`rteze
din zonele locuite (arg`s`torii, s`pun`riile,
lumån`rile, pesc`riile, fabricile de scrobeal`,
povernele de cereale, t`ierea vitelor).
II. Stabilimente a c`ror \ndep`rtare nu este
neap`rat impus` pån` nu se constat` c` [i
ele sunt nocive (cojoc`riile, curel`ruiile, fila-
turile de m`tase, ber`riile, distil`riile, uleeri-
ile).
III. Stabilimente care pot func]iona f`r` a
produce nici un fel de nocivitate, dar sub
supravegherea poli]iei (boiangeriile, vopsi-
toriile de piei, lån`riile, m`cel`riile).
Se citeaz` \n cazul Bucure[tilor putoarea
proverbial` din mahalaua tabacilor, situa]ia
102
lumån`riei din mahalaua Visarion, unde se
afl` [i o povarn` cu borhot de cereale etc.
Partea a II-a a acestui raport trateaz` despre
uli]e, pie]e, despre gunoi, ele[tee, umbl`tori,
morminte.
Starea uli]elor este considerat` nevrednic`
de un ora[ civilizat; toate uli]ele se umplu
cu noroi, se prefac \n locuri de emana]ii
miasmatice, f`r` a aminti de acele
devers`ri ale grajdurilor.
Raportul cheam` guvernul de "denadinsul"
s` stårneasc` toate batacele, prin
a[ternerea de piatr` [i facerea de
canalizare; uli]ele [i tårgurile s` se cure]e
des, noroiul \ngr`m`dit s` se ridice pe toat`
ziua, iar praful s` se m`ture [i s` se ridice
imediat.
Ele[teele: s` se stårpeasc` b`l]ile din
Capital` [i din jurul ora[ului. Balta
Her`str`u (cu mirosurile sale aduse de vånt
\n ora[) ar trebui s` se \mbun`t`]easc`, a[a
cum s-a f`cut cu Ci[migiul, asiguråndu-se
scurgerea convenabil` a apelor [i plantarea
de arbori de protec]ie de[i [i stufo[i.
Umbl`torile: sistemul curgerii umbl`torilor
este defectuos; umbl`torile de pe malul går-
lei s` se desfiin]eze, iar cele aflate departe
de gårl` s` fie f`cut` dup` reguli igienice.
Dåmbovi]a: Malurile råului se vor
\mbun`t`]i \ntr-un chip sistematic, ca s` nu
mai serveasc` ca depozit de gunoi; apa
acestui råu a devenit v`t`m`toare [i impro-
prie de b`ut.
Morminte: \n Capital` mor]ii se \ngroap` \n
biserici [i \n cur]ile lor, un exemplu remar-
cabil al neputin]ei despre no]iunile cele mai
elementare ale igienei. Se cere a se \nfiin]a
cimitire afar` din ora[, unde nici o locuin]`
s` nu fie mai cu apropiere de una sut`
metri.
Comisia cere prin acest raport \ntocmit la 8
mai 1856 s` se alc`tuiasc` un Comitet per-
manent de igien` [i salubritate, alc`tuit din
oameni competen]i, care s` se ocupe \n
detaliu de problemele amintite.
Prima [edin]` a Comitetului are loc la 12

iunie 1856, discutåndu-se Regulamentul
asupra s`n`t`]ii, \nfrumuse]`rii [i a bunei
orånduieli \n Capital`, hot`råndu-se:
- t`ierea afar` din Capital` a vitelor
- mutarea pesc`riilor
- \nfiin]area cimitirelor.
Se discut` problema de unde s-ar putea
procura fonduri pentru cump`rarea
terenurilor ce trebuiesc pentru \nc` alte
cimitire.
A doua [edin]` ia \n dezbatere regulamen-
tul \nfrumuse]`rii, chibzuind s` se acorde
fabrican]ilor de s`pun [i lumån`ri un ter-
men pån` la 23 aprilie 1858 ca s`-[i
g`seasc` locuri \n jocul morilor de la Foi[or,
unde s`-[i cl`deasc` instala]iile lor.
Pentru arg`s`torii [i fabrici de scrobeal`, ca
[i pentru povernele de cereale, se acord` un
termen pån` la sfår[itul lunii mai a anului
1857, spre a se str`muta afar` din ora[ [i
\ndep`rtat de drumurile mari.
|n [edin]a a treia se discut` situa]ia stabili-
mentelor care nu este nevoie s` fie scoase
afar` din ora[, dar trebuie atent supraveg-
heate.
Se elaboreaz` totodat` o lucrare tratånd
despre m`surile de salubritate recoman-
date de igiena public`39).
Construirea unui canal pe sub strada
Mogo[oaia de la barier` pån` \n råul
Dåmbovi]a, lång` Pia]a Sf. Ion.
Pe uli]a {tirbei Vod`, vis a vis de Dimitrie
Baiarolu se afl` un canal ce trece prin pro-
prietatea D. Schlatler [i intr` \n lacul
Ci[migiu, slujind cåndva de scurgerea
apelor de ploaie de pe uli]ele: Fåntåna
Boului, Uli]a Luteran`, Bossehi, Villacrosse
[i {tirbei Vod`. De la \nceput acesta a fost
un canal mic, \ncåt abia putea primi apele
de pe uli]e.
|n 1854 pavajul de la Episcopie s-a l`sat mai
jos [i apele uli]ei Her`str`u au inundat
locurile din \mprejurimi [i Gr`dina
Ci[migiului, intrånd \n unele case.
|n 1861 se propune s` treac` acest canal pe
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Podul Mogo[oaiei, de la Ci[meaua Ro[ie
pån` la Sf. Ioan asanåndu-se astfel [i
Ci[migiul, care a devenit un loc v`t`m`tor,
noroios. Scap` astfel de b`lti]e [i strada
Her`str`ului [i aceia numit` "Morminte
Evree[ti".
Se cere lui Amino[eanu s` prezinte un
anteproiect cu profilul longitudinal folosin-
du-se [i planul din arhiva Ministerului; se
vor a[eza acum pavaje [i trotuare noi.
O groap` pentru adunarea apelor se afl` [i
pe uli]a Sf. Voievozi, \n curtea [colii
Militare, care fiind \nfundat` face uli]a [i
maidanul [i mai b`ltoase…
Se face un proiect [i pentru scurgerea
apelor din strada Sl`tineanu, Filipescu [i
Popa Cosma, prin strada Sf. Voievozi,
ducånd pån` \n Calea Tårgovi[tei40).
|n anul 1876, \n zona central` a ora[ului
existau canale subterane pe str`zile Podul
Mogo[oaiei, Strada German`, Strada Col]ei,
Strada Pensionatului, Strada Mo[i, Strada
Episcopiei, Strada Clemen]ei.
Transportul prafului [i al noroiului de pe
strada Capitalei.
Starea "vadurilor sacagiilor" intra \n aten]ia
direct` a Municipalit`]ii, \ntrucåt apa råului
Dåmbovi]a se \ntrebuin]a atåt pentru udat-
ul str`zilor, cåt [i pentru consumul casnic.
Arhitectul ora[ului trebuia s` se \ngrijeasc`
ca totdeauna vadurile de luat ap` s` fie
amenajate cu sc`ri de coboråre la nivelul
apei, prev`zute cu pavimente de caldarå-
muri, parapete corespunz`toare [i felinare.
Malurile råului se amenajau [i ele cu
t`lpoaie, taraci [i umplutur` de p`månt.
\n zona central` a ora[ului ne sunt cunos-
cute urm`toarele vaduri importante de
sacagii:
- Vadul de la Curtea Veche
- Vadul de la Sf. Ioan Vechi
- Vadul de la Jicni]`, de a c`rui \ntre]inere
se \ngrijea proprietarul de b`i ovreie[ti
- Vadul de la Podul Beilicului
|n anul 1850 cerin]ele de ap` ale ora[ului [i
103
 ANDREI P~NOIU
nevoia udatului str`zilor \mpotriva prafului
sunt atåt de stringente \ncåt se pune prob-
lema ca aceast` opera]iune s` se fac` "dup`
o sistem` nou`", ca \n celelalte capitale
europene. Inginerul Gilbert supune atunci
un proiect de stropitul uli]ei Mogo[oaiei [i
[oseaua Kiseleff cu sacale prev`zute cu
tulumbe cu ]evi de pånz` [i ud`toare ali-
mentate de la ni[te puncte fixe41). Tot a[a
se prevede [i udatul str`zii {tirbei Vod`, la
intr`rile principale de la Gr`dina Ci[migiu;
nu este prev`zut` [i [oseaua Cotroceni,
\ntrucåt Domnitorul nu st` permanent
acolo.
Se pune [i problema evacu`rii gunoiului. Se
[tie c` \nc` din anul 1842 se introduseser`
\n Capital` c`ru]ele (car`le) cu dou` rate [i
cu cutie pe deasupra, pentru c`ratul
gunoiului. Pe aceast` cale se instituie un
serviciu permanent al Municipalit`]ii care
se \ngrije[te de ridicarea gunoiului [i a pra-
fului de pe uli]i, m`turatul pe cele mai
\ntinse zone r`månånd de fapt \n seama
proprietarilor. |n vreme de iarn` se cere [i
\nl`turarea z`pezii [i a ghe]ei.
|n anul 860, Consiliul Municipal d` prin lici-
ta]ie cur`]irea str`zilor din Bucure[ti lui
Simion St`nescu. Contractul se face pentru
40 care folosite pentru noroi [i praf.
Ofertantul se oblig` s` aibe care solide [i
u[oare pe care s` se a[eze tronurile ce i se
vor da de Municipalitate, ]inute \n bun`
stare, lucrånd astfel \ncåt s` nu se \ntrerup`
circula]ia.
Chiar \n cursul acelui an, pentru z`pada
c`zut` se evalueaz` \ns` c` vor trebui 1000
care pentru evacuarea ei timp de 15 zile. Tot
a[a se lucreaz` pentru evacuarea a 4000
stånjeni p`tra]i de ghea]` pe zi. T`iatul
ghe]ei se opereaz` d` c`tre aresta]i, folosin-
du-se [i concursul batalionului de geniu.
|n cadrul m`surilor de salubritate a ora[ului
din anul 1862 se ia hot`rårea ca birjarii
c`tu]a[i s` se str`mute cu sta]ionarea
c`ru]elor lor de pe locul lui Niculescu din
suburbia R`zvan, de pe strada Mo[ilor, mai
104
spre marginea ora[ului42).
Aducerea unei ma[ini de cur`]it privatele.
Odat` cu \nceputul celui de al [aptelea
deceniu, chestiunea de[ert`rii privatelor
intr` \ndeaproape \n aten]ia Consiliului
Municipal, \ntrucåt de[ert`torii sunt
ocupa]i [i cu plug`ritul.
Se cere a se introduce la Bucure[ti acel sis-
tem de cur`]irea privatelor inventat de
inginerul civil Denis Marrassich, sistem
aplicat cu succes [i la Buda. Un serviciu spe-
cializat, cu o instala]ie anume se ocup` de
de[ertarea latrinelor [i desinfectarea lor,
con]inutul transportåndu-se \n afara
ora[ului f`r` nici un inconvenient, folosin-
du-se "ma[ina atmosferic`".
Inginerul Marrassich se angajeaz` s` aduc`
\n Bucure[ti 12 asemenea ma[ini cu
tr`surile lor [i accesoriile necesare, totul
månuit de personalul [i caii serviciului s`u.
Cere s` i se dea pe durata de 15 ani, timpul
afectat concesiunii sale, dou` terenuri de
cåte dou` hectare fiecare, unul pentru a
cl`di stabilimente impuse (grajduri pentru
cai, [oproane [i remize, o magazie), pentru
prepararea substan]elor, iar cel`lalt pentru
a se cl`di o construc]ie unde din materialul
depus se vor prepara pudretele ce se vor
ambala [i se vor expedia la concesionar \n
folosul s`u. Se precizeaz` c` toate
institu]iile sunt obligate acum s` foloseasc`
pentru aceast` opera]ie ma[ina Marrassich,
cu pre]ul stabilit.
|ntreprinderea respectiv` se [tie c` \[i
\ncepe activitatea sub controlul Serviciului
sanitar al Capitalei \n anul 1862 43).
Cimitirile ca program arhitectural
Regulamentul pentru \nmormånt`ri [i Legea
pentru cimitire.
La \nceputul perioadei regulamentare, \n
Bucure[ti sunt cunoscute urm`toarele cimi-
tire:
- Cimitirul din streaja (bariera) Podului
Mogo[oaiei, \n afar`:

- La Tårgul-de-afar`;
- La Podul de P`månt;
- \n deal la Filaret;
- Pentru papi[ta[i, \n afar` de straja Podului
Mogo[oaiei;
- Pentru protestan]i, tot la locul acesta;
- Pentru armeni, \n afar` de streaja
Tårgului-de-Afar`, pe drumul Foc[anilor;
- Pentru evrei, tot la locul acesta.
|n 1851 a ap`rut Legiuirea pentru \nmor-
månt`ri \n afar` din ora[ (articolele 25-50);
Regulamentul de \nfrumuse]are reu[e[te s`
impun` m`sura c`tre jum`tatea secolului
ca terenurile l`sate libere \n jurul bisericilor
s` fie folsite pentru corectarea traseelor
stradale [i \nfrumuse]area ora[ului cu noi
parcuri [i gr`dini.
Cimitirul Bellu \nfiin]at \n anii 1850-1851 se
\ntemeiaz` prin grija Mitropoliei, care
r`scump`r` tot domeniul Bellu, casele,
gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din
jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei
\n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban
Vod`.
Amenajarea ansamblului acestui domeniu
ca un parc unitar menit s` devin` un cimi-
tir al Capitalei este \ns` o oper` de durat`,
construindu-se aici [i o biseric`, care a
func]ionat pån` la ridicarea capelei actuale,
purtånd \n \nceputuri chiar numele de
"M`n`stirea Bellu".
Urmare a demersurilor Comitetului Sanitar,
al Jurnalului [edin]ei din 12 iunie 1856 cu
privire la \nfiin]area a \nc` trei cimitire pen-
tru ora[ul Bucure[ti, \n anul 1859 apare acel
Regulament de \nmormånt`ri.
|n afara datelor generale privind sepultura
[i locurile ce-i sunt consacrate se fac pre-
ciz`ri cu privire la transportul deceda]ilor,
clasificarea terenurilor de \nmormånt`ri,
personalul cimitirelor, regimul declar`rii
deceselor, efectuarea autopsiilor sau modul
de \mb`ls`mare. Se interzic \ngrop`rile \n
biserici, temple, sinagogi, spitaluri sau
capele publice. Toate cultele sunt obligate
s` aibe cimitirele lor, pe confesiuni.
Pentru cimitire se recomand` alegerea
locurilor \nalte, expuse la nord, \nchise cu
[an] [i \mprejmuire \nalt`, bogat plantate.
|n Bucure[ti, unde se va termina acum cim-
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
itirul [erban Vod`, se vor construi alte trei
cimitire.
Cimitirele r`mase \n afara acestui regula-
ment urmeaz` a se \nchide, pån` la expi-
rarea a [apte ani de la ultima \ngropare.
Toate str`mut`rile de morminte se vor
efectua numai dup` trecerea a celor [apte
ani de la ultima \ngropare etc.
La cimitirul {erban Vod`, aflat \n lucru,
urmeaz` a se planta copaci pe marginile
aleilor ce au a se face aici dup` planurile
arhitectului Gaetan Burelli; se cere a se
\ns`rcina gr`dinarul public s` stabileasc`
esen]ele arborilor decorativi44). Din alte
note [tim c` de gr`dina cimitirului Bellu
este \ns`rcinat s` se preocupe \ndeaproape
peisagistul Ulbricht Hoffmann, directorul
gr`dinilor publice.
|n anul 1864 apare Legea pentru cimitire [i
\nmormånt`ri. |n termeni mai categorici, se
reiau prevederile regulamentul pentru
\nmormånt`ri, cu alte preciz`ri de detaliu
\n plus.
Cimitirele actuale (din interiorul ora[ului)
se vor men]ine 15 ani (afar` de hot`rårea de
evacuare a lor), termen dup` care vor primi
o alt` destina]ie. Locurile lor se vor preface
\n pie]e sau gr`dini publice, \ns` dup`
str`mutarea mormintelor.
Reglement`rile statornicite prin aceast`
lege fac de\ndat` s` se desfiin]eze cimitirele
din jurul bisericilor [i terenul l`sat liber s`
\ng`duie corectarea traseelor stradale,
realizarea de fronturi unitare etc45).
Am g`sit cu cale s` ne oprim asupra acestei
legisla]ii, \ntrucåt prin ea se define[te, toto-
dat`, apari]ia unui program arhitectural cu
implica]ii de ordin major \n fizionomia
nou` a Bucure[tilor, un program care va
cultiva, \n afara amenaj`rilor urbanistice,
dezvoltarea artei funerare cu tr`s`turile
sale atåt de personale pe care le \nf`]i[eaz`
stilurile arhitecturii [i sculpturii clasicizate
sau neogotice de la sfår[itul secolului tre-
cut.
105
 ANDREI P~NOIU
PROGRAME DE ARHITECTUR~ SPECIALIZATE
|nc` prin tabela magistratului ora[ului
Bucure[ti din 31 iulie 1833, \nscris \ntre
\mbun`t`]irile ce au a se face figureaz`
al`turi de repararea podurilor [i a
podi[urilor [i facerea a cinci foi[oare de foc,
facerea ci[melelor, a unui teatru, a unei
gr`dini publice etc.
Problema podurilor ne r`måne \n general
necunoscut` \n afara locurilor unde au fost
situate [i a deselor refaceri la care mereu
sunt supuse.
Tot a[a, ne r`mån necunoscute [i toate
acele turnuri [i foi[oare de foc sau de paz`,
prezente atåt \n centru, cåt [i \n restul
ora[ului.
|n ce prive[te fåntånile, situa]ia \[i g`se[te
o rezolvare prin aducerea \n ]ar` a
inginerului idrotec Marsillon, c`ruia i se
\ncredin]eaz` elaborarea unor proiecte de
alimentare cu ap`.
Facerea unui teatru la Bucure[ti este o
problem` aparte, urm`rit` cu toat` aten]ia
ani de-a råndul.
Referitor la situa]ia gr`dinilor publice, prob-
lema acestui program cå[tig` atåta impor-
tan]` \ncåt consider`m c` trebuie tratat`
\ntr-un capitol separat. {tim c` \ncepånd cu
deceniul al IV-lea al acestui secol s-au elab-
orat o serie de proiecte tip pentru sta]ii de
po[t`, pentru magazii de rezerv`, [coli, case
de sfat, localuri de subprefecturi sau pentru
biserici.
Dup` incendiul din 1847, care mistuie zona
central` a ora[ului Bucure[ti a ap`rut o
legiuire de reglementare a regimului de
construc]ie din Capital`; cu prevederi
anume pentru cl`dirile f`cute din nou [i
cele ce urmeaz` a se repara. Unele dintre
aceste prevederi repet` m`surile surprinse
\n Regulamentul pentru alinierea uli]elor,
ca [i prescrip]iile privind regimul de con-
struc]ie al povernelor sau al cuptoarelor de
simigerie [i al cov`liilor, care trebuiau ridi-
cate dup` planuri anume \ntocmite.
{tim c` pentru aceasta, municipalitatea
ora[ului Bucure[ti editeaz` prescrip]ii pen-
106
tru regulile de urmat, \nscrise pe formulare
tip pentru fiecare sector \n parte [i difuzate
odat` cu autoriza]iile de construc]ie,
\nscrise ca m`suri obligatorii, Dar tocmai
aceste formulare-autoriza]ie sunt luate ca
model [i de celelalte ora[e46). Interesant
este faptul c` de respectarea acestor reguli
de construc]ie sunt chema]i s` r`spund` [i
me[terii lucr`tori \mpreun` cu maimarba[a
lor.
Povernele.
Una dintre acele ramuri industriale care
cunoa[te o larg` r`spåndite \n decursul sec-
olului al XVIII-lea [i \nceputul veacului
urm`tor o constituie fabricarea spiritului.
Distileriile modeste de pretutindeni, conce-
pute mai \ntåi sub forma unor cazane sim-
ple, sunt concurate treptat de instala]ii dez-
voltate, de capacitate mare, montate \n
\nc`peri anume, articulate spa]iilor de fer-
mentare, cunoscute de obicei sub numele
de poverne. \n scurt timp ne afl`m \n fa]a
unui program arhitectural dintre cele mai
frecvente \n perimetrul ora[ului.
Despre povernele care lucreaz` \n Bucure[ti,
Dvornicia Mare arat` \n anul 1831 c` sunt cu
totul "necuviincioase", reprezentånd o
primejdie de foc [i v`t`m`toare s`n`t`]ii.
Se cere ca aceste poverne s` fie scoase \n
afara barierelor ora[ului.
Al`turi de povernele de rachiu [i cele de
cear` [i seu, urmeaz` a se scoate din ora[
povernele de ulei, povernele de ber`rie [i
povernele de s`pun. Covacii, careta[ii, pot-
covarii, fierarii [i c`ld`rarii sunt obliga]i cu
acest prilej s`-[i fac` co[uri zdravene de
zid`rie [i s` fie \nl`turate pr`v`liile de
lemn.
Preocup`rile fa]` de situa]ia povernelor
intr` \n actualitate [i \n anul 1842, cånd o
statistic` anume \ntocmit` arat` c`
num`rul acestora \n Poli]ia Bucure[tilor se
ridic` la 116. |n aceast` statistic` se arat`
cum sunt cl`dite fiecare dintre aceste
poverne, de cå]i ani dateaz`, cu ce sunt
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Zona: Abator - Foi[or în planurile lui D.Papazoglu de la

1871 cu locurile de gr`dini [i ale Livezii de duzi

107
 ANDREI P~NOIU
\nvelite, cum sunt situate [i cåte cazane are
fiecare.
Aceast` eviden]` a servit ca temei stabilirii
normelor de construc]ie a povernelor din
anul 1843. Se orånduie[te ca orice povarn`
s-ar ridica de acum \ncolo s` fie supus`
Sec]iei inginere[ti, interzicåndu-se cu
des`vår[ire construc]ia lor \n sectorul
culorii ro[u. |n celelalte sectoare se admite
construc]ia acestor obiective cu respectarea
anumitor condi]ii, legate de p`strarea unei
zone libere \n jur, cl`direa s` fie f`cut` din
zid`rie, cu \nc`peri boltite, \nvelite cu olane,
cotlonul [i co[urile de fum a[ezate \n
mijloc, nivelul pardoselii s` fie totdeauna
mai jos decåt nivelul terenului cu o
jum`tate de stånjen, iar obloanele s` se
c`ptu[easc` cu tabl` de fier etc.
{tim c` \n anul 1853 fiin]au \n Bucur[ti 48
de asemenea poverne [i 32 cazane de
rachiu, cele mai multe ne\ndeplinind \ns`
condi]iile de func]ionare stabilite.
}inåndu-se seama de incendiile petrecute,
\n anul 1955 se propune desfiin]area din
Capital` a povernelor, "chirestegiilor [i a
cov`ceriilor", asemenea "fabrica]ii" cl`dite
dup` legi stabilite din anul 1844 s` fie
scoase afar` din ora[; sunt opri]i de a
s`l`[ui \n ora[ c`ld`rarii [i fabrican]ii de
s`pun [i lumån`ri47).
Morile.
|ncepånd cu al patrulea deceniu al secolului
al XIX-lea, m`cini[ul devine o problem` tot
mai grea pentru ora[ul Bucure[ti. Odat` cu
cre[terea num`rului morilor, cursul
108
Dåmbovi]ei devine tot mai insuficient,
\ntocmai ca [i cel al Colentinei [i pentru a
se face fa]` cerin]elor mereu crescånde se ia
m`sura construirii de mori cu atelaje [i de
vånt. Intra \n ac]iune \n acela[i timp [i un
sistem de gospod`rirea apei Dåmbovi]ei, ca
s` se asigure func]ionarea cåt mai fireasc`
a morilor de ap`. Dar men]inerea acestor
mori cu z`gazuri tot mai mari bareaz` cur-
sul apei, se produc inunda]ii mari pe zone
\ntinse. M`cini[ul acestor mori este totu[i
insuficient [i Sfatul trebuie s` caute vari-
ante grabnice.
|n acest context se \nmul]e[te num`rul
morilor cu cai [i se pune r`spicat problema
introducerii morilor cu vapor, care pot
amåna chiar cåte 12 pietre, adic` echivalen-
tul unei mori de ap` dintre cele mai mari.
Zalhanalele.
Zalhanaua, numit` adesea zahana, zaana
sau bati[te, iar mai apoi abator, constituie
un program arhitectural de mai larg` \ntre-
buin]are, impus \n cele din urm` chiar [i
a[ez`rilor s`te[ti.
Pe timp ce trece, num`rul acestor zalhanale
este \n continu` cre[tere. Prin diferite
porunci [i ordine circulare se prescriu
condi]iile de func]ionare a acestor zal-
hanale, sub supravegherea Serviciului sani-
tar al ]`rii. |n anul 1868 apare Decretul nr.
794 pentru func]ionarea zalhanalelor, \n
care se precizeaz` regulile de construc]ie [i
prescrip]iile ce trebuie s` \ndeplineasc`
acest tip de instala]ii. Planurile Bucure[tilor
\nsemneaz` "Zalhanaua" [i "Abatorul"

aflåndu-se undeva pe Dåmbovi]a, la ie[irea
din ora[. Alte asemenea abatoare, mai mult
sau mai pu]in importante sunt cele ale
Plumbuitei, cu vaduri vechi pe apa
Colentinei date cu embatic.
Planul Bucure[tilor \ntocmit de maiorul
Papazoglu arat` c` abatorul ora[ului se
desf`[oar` pe o arie foarte \ntins`, cu pia]`
[i oboare de primire a animalelor, cu
gr`tare de sacrificare chiar deasupra firului
apei, prev`zute chiar cu mori[ti [i jgheaburi
de sp`lare, cu vaste spa]ii bogat plantate,
cu crearea unei zone de separare de
\nc`perile destinate p`str`rii [i desfacerii
c`rnii, totul rezolvat sub forma unui
ansamblu unitar, cu accese independente.
B`ile publice.
B`ile publice atåt de numeroase alt`dat` \n
Bucure[ti constituie un program arhitectur-
al despre care [tim prea pu]in lucruri, de[i
ne este binecunoscut faptul c` b`i publice
\[i aveau la un un moment dat mai toate
ora[ele [i tårgurile mari; mai mult,
instala]ii specializate de acest fel existau
chiar [i pe lång` unele case [i conace
boiere[ti de ]ar`.
O "baie veche" \n Bucure[ti este atestat`
chiar din secolul al XVI-lea. Ne sunt intrate
\n renume \ns` acele "b`i turce[ti", care se
aflau undeva \n apropierea Dåmbovi]ei,
spre cap`tul c`ii {erban Vod`. A[a cum
sunt ele ar`tate \ntr-un desen de Papazoglu,
\n]elegem c` este vorba de o construc]ie cu
caracter public terminat` \n partea supe-
rioar` prin cupole largi, amintind de silueta
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
acelor b`i "am-am" de tip oriental.
Despre deschiderea unei b`i \n Bucure[ti
avea cuno[tin]` [i \n anul 1825, aprilie 8,
cånd Lagard cere \ncuviin]area s` deschid`
o baie, un s`la[ de 10 od`i.
|n anul 1840 Waremberg cere [i el autor-
iza]ie s` ridice ni[te b`i din scåndur` pen-
tru care arhitectul Faisser propune aviz
favorabil, ad`ugånd c` nic`ieri \n Europa
nu se popresc asemenea lucr`ri49). Sunt
pomenite \ns` [i alte cereri asem`n`toare
pentru locuri aflate chiar pe vatra ora[ului
vechi.
La mijlocul secolului ia fiin]` \n Bucure[ti [i
o "[coal` de nata]ie", prev`zut` cu bazinul
ei, situat` undeva \n apropiere de cursul
Dåmbovi]ei, [coal` care s-ar putea deduce
c` func]iona mai mult ca [trand.
Instala]ii, fabrici, industrii diverse…
A[a cum s-a ar`tat, programul de sistemati-
zare a ora[ului apare sub forma acelui
Regulament de \nfrumuse]are, cuprinzånd
m`suri de \mbun`t`]ire, cu lucr`ri de con-
struc]ii [i de repara]iuni pentru obiective cu
caracter economic [i social cultural. Aceste
prevederi repet` adesea m`surile cuprinse
\n Regulamentul pentru alinierea uli]elor,
ca [i prescrip]iile privind regimul de con-
struc]ie al povernelor, al cuptoarelor de
simigerie, al cov`ceriilor al zalhanalelor sau
al altor instala]ii, care trebuiau ridicate
dup` un anume plan.
Comitetul Sanitar cere \n 1858 neap`rata
desfiin]are a acelor fabrici v`t`m`toare
s`n`t`]ii publice. Se num`r` printre acestea
109
 ANDREI P~NOIU
povernele de rachiu, fabricile de lumån`ri
de seu [i fabricile de t`b`c`rie din
Mahalaua Sårbilor, f`cute dup` sistemul
european.
Davilla este [i el \mpotriva distilieriilor de
scrobeal` [i zah`r, de cereale sau de fructe
[i cere s` fie scoase \n afara ora[ului, cere ca
la barier` s` fie oprit` intrarea \n ora[ a
rachiului [i a spirtului pån` nu se va aduce
o prob` la Administra]ia Sanitar`, spre cerc-
etare. Propune ca antreprenorii fabrican]i
de b`uturi spirtoase s` dea un examen de
specialitate, spre ap`rarea s`n`t`]ii pub-
lice50).
Mori, instala]ii de panifica]ie, fabrici de bere.
Asigurarea cu produse de panifica]ie a
Capitalei se leag` direct de industria
mor`ritului, industrie care pån` la mijlocul
secolului al XIX-lea este dependent`
aproape \n exclusivitate de cursul
Dåmbovi]ei cu suita lui de mori de ap`.
La 1852 sunt \n fin]` 10 mori de ap` cu un
total de 34 roate, m`cinånd zilnic 265 saci,
cantitate care \mpreun` cu cea a morilor de
pe Colentina \ndestuleaz` cerin]ele
Capitalei.
Tocmai cerin]ele asigur`rii cu påine a
ora[ului, fac ca Municipalitatea nici s` nu
se gåndeasc` la desfiin]area morilor de ap`
de pe Dåmbovi]a a[a cum se ceruse prin
legiuirea din 1835.
Abia \n 1853 se \nfiin]eaz` prima moar`
mare \nzestrat` cu ma[in` de aburi, cu
val]uri, apar]inånd lui Assan.
Dup` \ndelungate tratative Prosperu
Durand \nfiin]eaz` [i el un stabiliment de
moar` cu abur [i o brut`rie mecanic` \n
Bucure[ti, cu condi]ie ca aceast` moar` s`
aib` cel pu]in 12 perechi de pietre,
m`cinånd astfel, zilnic 20000-25000 ocale
de f`in`. Ofertantul este autorizat \ns` a
m`ri aceast` moar`, trecånd peste 24
perechi de pietre de m`cinat51).
\n anul 1863 stabilimentul George Solacolu
cuprindea urm`torul inventar:
110
- o locomotiv` de 8 cai putere cu
treer`torile ei
- o moar` de f`in` cu 2 piese fran]uze[ti
- ma[in` de fr`måntat coca, cu 2 pietre [i
maneju[ (malaxorul de fr`måntat coca)
- 2 prese de fidea, macaroane, lazena,
stelu]e
- o pomp` de ap`
- un cur`]itor (trior) de gråu
Numai datorit` apari]iei [i moderniz`rii
continue a instala]iilor de m`cinat cu
ma[ini cu aburi se va putea trece \n anul
1864 la desfiin]area total` a morilor de ap`
[i a z`gazurilor lor de pe Dåmbovi]a.
\n anul 1872 "morile de foc" din Bucure[ti
sunt \n num`r de 6.
C`r`mid`rii, v`r`rii, gropi de nisip…
|nc` de la apari]ia sa, Regulamentul de
\nfrumuse]are a ora[ului pusese problema
reglement`rii situa]iei gropilor de nisip [i a
c`r`mid`riilor, ceråndu-se facerea unui
reces`månt al acestor "industrii" [i interz-
icerea func]ion`rii lor pe raza ora[ului.
Numai pentru desfacerea acestor materiale
de construc]ie se stabilesc locuri [i pr`v`lii
\n anume pie]e ale ora[ului.
Dup` jum`tatea secolului, datorit`
cerin]elor tot mai mari de asemenea mate-
riale, se pune problema practic`rii de gropi
sistematice, \n afara bulevardului de cen-
tur`; se introduc totodat` prescrip]ii
privind modul de ardere al c`r`mizilor [i
fabricarea lor dup` formate [i dimensiuni
impuse.
Legat de regimul de reglementare al acestor
industrii, se propune \nfiin]area de
c`r`mid`rii cu "ma[ini", a[a ca cea a ser-
tarului Filipescu, \n 1857 sau ca cea a
"fabricii sistematice de c`r`mid`", propri-
etatea lui Max Tomolia. |n 1877 \[i \ncepe
func]ionarea c`r`mid`ria lui Gherghely, iar
\n 1887 se deschide o fabric` de bazalt artifi-
cial.
|n privin]a felului [i formei c`r`mizilor.

Se luase hot`rårea ca facerea c`r`mizilor s`
urmeze prescrip]iilor date privind formatul
(dimensiunile) [i arderea, ceråndu-se s` se
pun` de \ndat` \n lucrare noile tipare.
Ob[tea c`r`midarilor prezint` \ns` o
\mpotrivire, invocånd motivul c` nu cunosc
prezisa m`sur`, de[i tiparele respective le
fuseser` date chiar reclaman]ilor. Dar, pen-
tru a se pune o ordine \n aceast` problem`,
se opre[te intrarea \n Capital` a orice fel de
c`r`mid` neconformat` cu m`sura sta-
bilit`. Municipalitatea observ` c` din an \n
an c`r`mida se face tot mai mic` [i mai
neagr`, iar la ploaie se preface \n p`månt
negru. Inconvenientul const` \n faptul c`
niciodat` nu se pot face devize exacte [i
\ntr-o construc]ie nu pot fi folosite mai
multe tipuri de c`r`mizi. Pe viitor se cere s`
se fac` numai dou` tipuri de c`r`mizi, pen-
tru zidiri [i pentru sobe, toate trebuind s`
fie bine ars`; contrar, s` nu se admit`
intrarea ei \n ora[.
Municipalitatea Bucure[tilor propune \n
anul 1855 urm`toarele dimensiuni de
c`r`mizi;
- lungime 0,145 = o palm`, patru degete [i 5
linii
- l`]ime 0,070 = [apte degete [i 5 linii
- grosime 0,030 = trei degete [i 5 linii
Serdarul Ioan Filipescu propune s` se intro-
duc` fabrica]ia de c`r`mizi cu ma[ina, la o
\ntreprindere ce voie[te a o face pe propri-
etatea sa din mahalaua Elefterie. Rela]ia
dat` de arhitectul Capitalei arat` c` este
vorba de un loc de 25 pogoane [i p`måntul
respectiv \ntrune[te toate calit`]ile cerute.
A[a cum se arat` \n anul 1857, tot pe acest
teren se vor a[eza [i cuptoarele.
Se ivesc [i ofertan]i care cer s` lucreze
c`r`mida \n dijm`.
Fabrican]ii din Crånga[i nu respect` pre-
scrip]iile impuse [i se refuz` intrarea \n
Capital` a c`r`mizilor lor, fiind de format
mai mic. Aceast` c`r`mid` o vrea \ns`, \n
1859, Hagi Constantin pentru biserica Sf.
Nicolae Sårbi.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Arhitectul Frits Seler refuz` [i el c`r`mida
f`cut` la C`r`mid`ria de la Cotroceni, \n
1860, pentur c` nu este de dimensiunile
cerute. Fabrican]ii de c`r`mizi se plång
mereu c` sunt opri]i la barier`, se plång [i
antreprenorii, \n 1861, c` nu au c`r`mid`
pentru lucr`rile lor.
Berindei intervine pe lång` Consiliul
Municipal ca s` se aprobe de c`tre Minister
[i fabricarea de c`r`mizi de dimensiuni mai
mici, pentru bol]i. Se consider` c` "prop-
unerea nu-[i are bazele ei [i nu se aprob`
alte dimensiuni" 52).
Fabrici metalurgice.
Dintre fabricile [i atelierele metalurgice
importante se cade s` amintim \ntåi de
toate pe cele ale armatei. \n 1861 \ncepe s`
func]ioneze Arsenalul, \ntemeiat pe nucleul
unei [coli de arte. |n 1862 Fonderia [i
Capsuleria Na]ional` aveau urm`torul
inventar:
- un laminor
- o ma[in` de g`urit ]evile
- alte dou` ma[ini de g`urit
- un strung
- diferite alte ma[ini ce lucrau capse goale
|n 1864, francezul Luis Lemaitre ob]ine con-
cesiunea \nfiin]`rii unei fabrici de cåntare,
de m`suri [i greut`]i pe malul stång al
Dåmbovi]ei, deschizånd \n anul urm`tor [i
o turn`torie. Erhard Wolf, elve]ian de orig-
ine, deschide [i el o \ntreprindere metalur-
gic` pe Dealul Filaretului, iar \n 1867 \[i face
apari]ia turn`toria Freund.
Treptat num`rul diferitelor ateliere
turn`torii sau fabrici specializate \ncepe s`
creasc`. S` amintim numai de atelierele
mecanice ale C`ilor Ferate, ale liniile de
tramvaie sau ale Direc]iei Po[telor.
111
 ANDREI P~NOIU
ILUMINAREA CAPITALEI
La sfår[itul anului 1862 se fac preg`tiri ca
\ncepånd cu 1 ianuarie 1863 s` se angajeze
un contract de iluminarea ora[ului pe o
perioad` de 3 ani.
Lampele din Gr`dina Ci[migiu trebuie s` se
bucure de aten]ia cuvenit` [i nu pot fi
uitate. Contractul se adjudec` asupra per-
soanelor Marcus Laz`r [i Solomon Lavi]u, cu
164 lei pe an pentru fiecare lamp`,
oferindu-se astfel un sc`z`månt de 31 lei
pentru fiecare lamp`, fa]` de anul trecut.
Dar se ivesc [i alte oferete mai sc`zute [i se
cere o nou` licita]ie.
Cum l`mpile Ci[migiului nu se mai aprind
[i "eclerajul" nu mai prive[te acum statul,
aceast` gr`din` ajunge s` fie "azilul tuturor
f`c`torilor de rele [i necuviin]e".
Municipalitatea este dispus` s` primeasc`
aceast` sarcin`, dar nu are fonduri [i cere s`
fie sus]inut` ca [i \n trecut, din fondurile
statului, care a profitat [i profit` de veni-
turile gr`dinii. Camera legislativ` caut` s`
dea satisfac]ie Municipalit`]ii, spre a fi
\ncurajat` \n lucr`rile de \nfrumuse]are [i
buna administrare a monumentelor comu-
nale or`[ene[ti.
|n ce prive[te iluminatul ora[ului, se
delibereaz` asupra proiectului lui Ef. Grant,
care prezint` o ofert` de iluminare cu gaz
fluid pe timp de 50 ani. Mehedin]eanu, care
prezentase [i el un proiect pe aceast` tem`,
protesteaz` \mpotriva respingerii ofertei
sale, dar i se arat` cauzele.
Cum Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i
Lucr`rilor Publice nu cedeaz` acel venit
intrat \n litigiu, contractul \n discu]ie nu se
poate perfecta decåt incluzåndu-se \n calcul
numai iluminatul str`zilor. Pe de alt` parte,
Municipalitatea arat` c` Ministerul
ascunde avantajul proiectului prezentat de
Mehedin]eanu [i recomand` [i proiectul lui
Diez din anul 1860, cu pre]ul cel mai sc`zut.
Bonet, inspectorul de lucr`ri publice ela-
boreaz` un caiet de \ns`rcin`ri pe aceast`
tem`.
La 26 septembrie din acela[i an 1863,
112
urmeaz` o nou` licita]ie, la care sunt invi-
ta]i [i al]i trei concuren]i. Se iau \n discu]ie
ofertele lui Mehedin]eanu, Grant, Lempart
[i H. Gaster. Municipalitatea, \n ce o
prive[te, cere sporirea num`rului de
lampe…
Consiliul de Mini[tri intervine [i cere o
nou` licita]ie, publicat` la Ia[i, Bucure[ti,
Viena, Berlin, Paris [i Londra. Se public`
acum [i pre]urile eclerajului din mai multe
ora[e ale Europei; se face [i o vizit` la mar-
ile instala]ii de iluminat de acest fel.
Antreprenorul Marcu Laz`r decedeaz`
acum, \n anul 1864, dar contractul s`u
expir` \n 1865. |ntre timp se redacteaz` un
"caiet de \ns`rcin`ri pentru coversiunea
lumin`rii cu gazu fluidu a Capitalei
Bucure[ti".
Agen]ia noastr` de la Paris comunic` c` s-
au publicat acolo condi]iunile pentru ilumi-
natul Capitalei [i Alecsandri cere s` i se
transmit` la timp cererile [i declara]iile
industria[ilor str`ini care se vor prezenta la
agen]ie…53).
Luminarea Capitalei cu gaz aeriform.
Consiliul Municipal purta de mai mult`
vreme o coresponde]` activ` referitoare la
iluminarea Capitalei cu gae aeriform. |n
Bucure[ti se experimenteaz` deja iluminat-
ul cu gaz aeriform [i se aminte[te [i de ilu-
minatul electric, cu caracter decorativ chiar
din acel an 1864.
Vine la Bucure[ti cu o ofert` [i Luigi Vittek,
directorul Oficiunii cu gaz de la Ancona,
pentru a se \n]elege cu autorit`]ile romåne
[i s` cear` ce avea de cerut.
Condi]iile \nscrise privesc locul unde se
prepar` [i se conserv` gazul, afar` din bari-
er`, scutirea de chirie [i de vam`, durata
concesiunii, regimul cu modul de efectuare
a lucr`rilor, traseul conductelor, folosirea
aparatelor de iluminat, tipurile [i costul lor.
Se precizeaz` c` este vorba de gaz de
c`rbuni de p`månt, f`r` miros,
nev`t`m`tor…
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

La expirarea contractului, Municipalitatea a dat satisfac]ie Prim`riei, f`cånd s` i se

devine proprietar` a \ntreprinderii. Dac` recunoasc` acesteia dreptul la iluminat
\ntre timp apare un alt mod de iluminare, electric.
ofertan]ii se oblig` s`-l introduc` imediat. Prim`ria vrea iluminat electric nu numai
Caietul de sarcini se semneaz` la 20 martie pentru un singur bulevard, ci pretinde
1864 de inginerii Costinescu, Vairach [i dreptul iluminatului electric al \ntregului
Anino[eanu54). ora[, cu societatea german` Helios56).
O ofert` pentru iluminarea cu gaz aeriform
a Capitalei depune [i Teodor Mehedin]eanu
ca [i M.M. Goldenstein din Paris. La acea
dat` sunt \n Bucure[ti mai mul]i \ntre-
prinz`tori de iluminarea cu lampe a
ora[ului, pentru "focul cu artificie" [i
"Soarele electric" ce este a se pune pe turnul
Poli]iei Capitalei. Naibauer este angajat
pentru iluminarea Ci[migiului cu prilejul
ceremoniilor, iar Laz`r Leno este antre-
prenorul iluminatului Ora[ului, ]inånd 97
lampe pentru 164 lei pe lun`. Ace[ti antre-
prenori vor fiin]a \n continuare pån` la
instalarea fabricii de gaz amintit`.

Iluminarea ora[ului Bucure[ti cu gaz

petroliu.
|n 1878 Bucure[tii se lumineaz` atåt prin
becuri cu gaz aeriform, cåt [i prin 1632
lampe cu petrol a[ezate pe str`zile mai dos-
nice [i dep`rtate de centru, iluminare care
se d` prin \ntreprindere pe an, prin
licita]ie55).

Litigiul \ntre compania de gaz [i Prim`ria

Bucure[ti, 1898-1902.
La 26 martie 1868 Municipalitatea Bucure[ti
trateaz` cu o firm` francez` concesion`rii
iluminatului cu gaz al Capitalei pentru o
perioad` de 40 de ani cu clauz` c` "dac` va
apare un alt sistem de iluminat \n Europa,
concesionarul se oblig` s`-l pun` \n apli-
care \n Bucure[ti, \n 3 ani".
La un moment dat Prim`ria s-a considerat
\ndrept`]it` s`-[i instaleze o uzin` electric`
[i suprim` un num`r de bonturi de ilumi-
nat cu gaz [i a electrificat un raion (un bule-
vard). Compania protesteaz` [i se deschide
un proces la 30 aprilie 1888. Curtea de Apel

113
 ANDREI P~NOIU
REGULARIZAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI
Chiar de la sfår[itul secolului al XVIII-lea se
face sim]it` nevoia unor m`suri de regu-
larizare a cursului Dåmbovi]ei, urm`rindu-
se evitarea pericolului de inundare [i asigu-
rarea unui debit constant de ap` care s`
str`bat` ora[ul.
Se pune astfel problema s` se creeze canale
de leg`tur` \ntre Dåmbovi]a [i firele altor
ape \nvecinate, urm`rindu-se amenajarea
acestui råu ca o cale navigabil` [i asigu-
rarea func]ion`rii continue a morilor de
m`cinat [i a altor instala]ii månate de ap`.
T`ierea canalului dintre Ilfov [i Ciorogårla.
Problema inunda]iilor Capitalei se pune
r`spicat abia prin Jurnalul din 18 aprilie
1844, luåndu-se \n discu]ie raportul
inginerului idrotec J. Marsillon cu privire la
regularizarea cursului Dåmbovi]ei; se prop-
une legarea \ntre ele a råurilor Ciorogårla,
Ilfovul [i Dåmbovi]a.
T`ierea canalului \ncepe la 17 august anul
1845, avåndu-l comisar pe pitarul Costache
Antonescu, iar coordonator al lucr`rilor pe
inginerul Petrache Popescu care operase
ridic`rile topografice57).
La 1 noiembrie 1845, inginerul Marsillon
raporteaz` terminarea canalului Ilfovului,
apele acestui råu curgånd de acum \n
Colentina. Lucrarea nu se poate \ncheia \ns`
aici, råului Dåmbovi]a trebuind s` i se asig-
ure o regularizare corect`, cu navigabilitate.
Un proiect pentru un baraj mobil pe råul
Dåmbovi]a.
Recunoscåndu-se c` morile cu z`gazurile lor
constituie tot r`ul cu inunda]iile pe care le
produce rev`rsarea Dåmbovi]ei, i se cere \n
anul 1845 inginerul Gilbert s` alc`tuiasc`
un proiect pentru un baraj mobil pe
Dåmbovi]a, care s` contribuie la regu-
larizarea råului58). Este vorba de un baraj
mobil, care s` \nchid` [i s` deschid` calea
vaselor navigabile, ridicånd [i coborånd
nivelul apelor dup` cum cere [i trebuin]a
func]ion`rii morilor.
114
Se arat` c` acest baraj se compune dintr-o
"nav`" paralelipipedic` din lemn, lung` de
20 metri, lat` de 3 metri [i \nalt` de 3,5,
a[ezat` transversal pe firul apei \ntre dou`
culee de zid`rie, putånd s` pivoteze \n jurul
unui stålp aflat pe unul din col]urile sale
angajat \ntr-un uluc uneia din culee. Nava
de tipul acesta este \mp`r]it` \n patru com-
partimente, \n ale c`r`r pere]i situa]i \n
amonte [i aval s-au practicat cåte dou`
vane p`trate de 0,40m latura.
Culeele sunt construite din pilo]i puternici,
peste care se a[az` un radier din beton, pro-
tejate \n amont [i \n aval de pilo]i [i
palplan[e, taluzuri cu pleteri de fascine pe
]`ru[i etc.
A[ezat` la locul ei, aceast` nav` månuit` cu
ajutorul vanelor poate fi scufundat` de tot,
realizåndu-se un prag de c`dere a apei de 1 -
1,5 metri \n`l]ime. Dac` trebuie s` treac` o
nav` oarecare pe canal, tot cu ajutrul
vanelor respective ea poate golit`, ridicat`
la suprafa]` [i rab`tut` c`tre mal, pe fusul
amintit, folosindu-se un troliu.
Se sus]ine c` acest tip de baraj poate fi
månuit foarte u[or, dar se cere ca statul s`
intervin` ca toate culeele s` fie executate
din zid`rie, conform planului, iar nu din
lemn. Acest tip de baraje este aplicat pe mai
multe råuri ale Fran]ei, func]ioneaz` per-
fect de bine [i este aplicabil [i pe
Dåmbovi]a.
Proiectul acestui baraj cu ecluz` mai
cuprinde lucr`ri de s`p`turi, dragaje,
funda]ii pe pilo]i, taluz`ri, umpluturi de
p`månt, consolid`ri de maluri, lucr`ri de
[arpanterie pentru facerea ecluzei,
opera]iuni de calaf`tuire etc. |ntreaga
lucrare se evalueaz` la suma de 35.000
pia[tri.
Gilbert \ntocme[te proiectul pentru acest
baraj, dar nu se poate pronun]a asupra tip-
ului de moar` ce se va adopta, putånd fi
folosite atåt cele cu o singur` roat`, cåt [i
cele de tipul acelora din Valahia care uti-
lizeaz` drept canal \ntreaga deschidere a
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

115

"Inunda]iile din 1862.. "; imaginea imortalizeaz` vizita
Domnitorului Al.Cuza înso]it de doctorul C. Davila viz-
itånd mahalaua Tabaci
116
ANDREI P~NOIU
råului. Dar mai \ntåi trebuie ridicat un plan
al Dåmbovi]ei pe toat` \ntinderea sa, cu
nivelmentul corect al råului, cunoscåndu-se
c` patul actual al albiei nu este cel natural.
Prevederi ale poli]iei Bucure[tilor pentru vre-
mea inunda]iilor.
Cum regularizarea cursului Dåmbovi]ei
este mereu amånat` [i canalele Ilfovului [i
Colentinei nu pot prelua viiturile mari,
Capitala continu` s` fie amenin]at` de
inunda]ii. Poli]ia Capitalei se vede nevoit`
s`-[i procure din timp luntrele trebuitoare.
Dar de la un an la altul se cer b`rci tot mai
multe [i se caut` s` se procure de oriunde s-
ar ivi o ofert` oarecare.
|n anul 1856 se ajunge la \n]elegere ca
asemenea luntre s` se construiasc` \n
lungime de patru stånjeni [i jum`tate.
Poli]ia vrea \ns` luntre trainice, f`cute
dintr-un singur trunchi, din stejar.
Investiga]iile insistente \n jude]ele Prahova,
Muscel, Arge[, Teleorman [i Vålcea r`mån
\ns` f`r` rezultat, neg`sindu-se stejari atåt
de gro[i.
|n anul 1858 vedem c` func]ioneaz` \n
Capital` pendinte de Gilbert ma[inistul
Serviciului Batelului Dragueur, \nzestrat cu
9 luntre, revenindu-i \n sarcin` cur`]irea
lacului Ci[migiu [i a Dåmbovi]ei. Pentru
anul 1859 trebuie \ns` s` se construiasc`
\nc` 9 luntre dup` modelele [tiute, proble-
ma inunda]iilor devenind tot mai
amenin]`toare...
Canalizarea Dåmbovi]ei \ntre Foi[or [i
Manolache.
|n anul 1857, dup` multe dezbateri \ncep
lucr`rile de formare a unui canal \ntre
Foi[or [i Manolache, atåt sub etiaj, cåt [i
peste etiaj, cu potrivirea taluzelor canalului
[i digurilor; p`måntul s`pat se prevede a se
depozita de o parte [i de alta a canalului
pentru formarea unui dig-[osea \n l`]ime
de 8,00 m; \n`l]imea canalului trebuie s`
ating` 2,90 m., cu o l`]ime la fund de 12,00
m.
Proiectul respectiv pentru realizarea sec-
torului dintre moara Foi[orului [i moara
Manolache semnat de inginerul Perez se
\ncredin]eaz` spre execu]ie contracciului
Grigore Eliad. Lucr`rile merg anevoie din
cauza lipsei de mån` de lucru; se cer 600
salahori, un conductor [i doi picheri.
Arestan]ii nu pot fi folosi]i din cauz` c` nu
sunt solda]i de paz` a lor.
Peste canal este proiectat un pod tip pentru
drumul ce duce la Vitan pe din dos de
V`c`re[ti \n drumul de Olteni]a, [i un altul
la punctul "Manolache" pentru racordarea
[oselei ce duce de la C`]elu tot \n drumul
po[tal al Olteni]ei59).
Proiect pentru navigabilitatea Dåmbovi]ei.
Problema inunda]iilor Dåmbovi]ei r`måne
deschis`, Capitala fiind amenin]at` contin-
uu. |n urma rev`rs`rilor din anul 1862,
Theofil Ignat, prin dou` memorii adresate
Domnitorului, pune deschis aceast` prob-
lem`, denun]ånd complicitatea marilor pro-
prietari \n men]inerea acestei situa]ii; el
cere regularizarea cursului Dåmbovi]ei
pån` la Olteni]a [i amenajarea ei naviga-
bil`, cu vase plutitoare anume construite.
Cercet`rile efectuate \i \ng`duie inginerului
Theofil Ignat s` \ntocmeasc` o hart` pe care
indic` cele 20 mori desfiin]ate pån` la acea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

"Marea v`rsare a Dåmbovi]ei de la 1/13 la 8/20 martie" cu

zona inundabil` a Bucure[tilor; imagine de ansamblu,
foaie comemorativ` editat` de D. Papazoglu [i G.
Venrich, cu precizarea cotelor critice atinse în anii 1862,
1864, 1856

117

St`vilarele de la Baiu pentru regularizarea Dåmbovi]ei,
proiectate înainte de jum`tatea secolului al XIX-lea;
proiect (desen)
118
ANDREI P~NOIU
dat`, precum [i restul celor 30 r`mase \n
fiin]`, ar`tåndu-se pentru fiecare distan]a
dintre ele, cota fa]` de praguri, num`rul
ro]ilor antrenate [i m`cini[ul. |n concluzie,
cere desfiin]area acestor z`gazuri [i sus]ine
c` guvernul trebuie s` fac` din Dåmbovi]a
un råu navigabil cu vase dup` o propor]ie a
lui, atåt cu scopul \nfrumuse]`rii Capitalei,
cåt [i pentru \nflorirea comer]ului. Dup`
calculele lui, navigabilitatea acestui råu, de
la Olteni]a la Bucure[ti, este rezervat`
numai 40 ore pe s`pt`mån`, interval \n
care morile nu func]ioneaz`.
Theofil Ignat sus]ine c` are cuno[tin]e
tehnice care \ng`duie ca apa s`-[i sape sin-
gur` canalul [i morile nu trebuie demon-
tate deocamdat`; pretinde c` se poate
angaja s` devieze chiar apele Oltului...
Consiliul Tehnic "nu-[i poate da o opinie
\ntr-o chestiune atåt de complicat`" [i
rev`rs`rile continu` tot mai amenin]`tor.
Construc]ia unui chei \n dreptul
Bastimentului Fåntånilor din Capital`.
La 29 iunie 1859, arhitectul Capitalei ia
\n]elegere \mpreun` cu Gilbert, mecanicul
fåntånilor, \n privin]a proiectului unui chei
al Bastimentului Fåntånilor; Gilbert nu
numai c` nu se opune, dar arat` c` [i
dore[te aceast` lucrare.
Se convine s` se fac` \n acest punct un chei
de zid`rie pe ambele laturi, ceråndu-se,
\ns`, mai \ntåi, nivelarea general` a
Dåmbovi]ei60).
Podurile de peste Dåmbovi]a.
Dintr-o list` de la jum`tatea secolului tre-
cut ne sunt cunoscute \n Bucure[ti, \n afara
altor pun]i mai mici, de folosin]` restråns`,
urm`toarele poduri peste apa Dåmbovi]ei:
- podul de la moara Sf. Ioan, la bariera Podu
de P`månt
- podul de la Cåmpineanu
- podul de la morile Paliciu
- podul de la Url`]eanu, din Podul de
P`månt, la Pharmazoru
- podul de la Bemfis
- podul de la morile Vl`dichii
- podul de la Gr`dina cu Cai
- podul de la Mihai Vod`, spre Sf. Ilie
- podul de la Agie
- podul de la Machina Fåntånilor
- puntea de la Gr`dina Florescu, spre uli]a
Fran]uzeasc`
- podul de la Spiridon Vechi
- podul de la cap`tul uli]ei Cali]ii, la Curtea
Veche
- podul din Pia]a Mare

- podul din cap`tul uli]ei Podul Beilic, la
Cazarma Veche
- podul de la Iacovachi
- podul de la Matachi din mahalaua
Dobrotesei
- podul de la Sachelari, din mahalaua
Apostol
- cele dou` poduri de la Sima
- un alt pod cu vadul s`u vechi, f`r` nume
- podurile de la morile Foi[oru
- podul din drumul Pope[tilor de la Vitan
Dintre podurile cele mai mari, trebuie s`
amintim "Podul {erban Vod`", din cap`tul
C`ii {erban Vod`, denumit [i "Podul cel
Mare", cunoscut [i cu numele de "Podul
Velichi" sau "Podul cel Vechi".
Cunoa[tem din men]iunile documentare
modul de constituire al podurilor
tradi]ionale, urmate de "podurile
\mp`r`te[ti" [i "podurile sistematice" sau
"podurile americane", lucr`ri inginere[ti de
deschidere mare, din fier, f`r` reazemuri
intermediare.
|n anul 1862 se hot`re[te refacerea podului
de la Cotroceni [i arhitectul ora[ului
\nntocme[te proiectul pentru un pod de
lemn. Proiectul acesta se respinge [i se
\ns`rcineaz` inginerul Zanen s` fac` un
pod pe stålpi de c`r`mid`, cu c`p`tåiele [i
temelia de piatr`, iar tablierul din lemn...
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
61).
Podul peste Dåmbovi]a de la Mihai Vod`, dup` un desen
Tot atunci se hot`re[te [i refacere podurilor de Luigi Mayer din anul 1794
din suburbia Tabaci [i din strada N`sturar-
ilor.
La aceast` dat` are loc [i licita]ia pentru
podul din strada Warenberg din suburbia
Izvorul, dup` proiectul arhitectului
Capitalei; documenta]ia respectiv`, consid-
erat` pentru un "pod de tip american", se
respinge [i ea, \ntrucåt "forma nu core-
spunde solidit`]ii sistemului american".
Despre facerea unei podi[ti \n dosul
Gr`dinii Warenber (Gr`dina cu Cai) se fac
demersuri \nc` din anul 1851, dar fa]` de
interven]iile lui Orescu lucrarea \ntårzie.
Din anul 1852 ni se p`streaz` proiectul pen-
tru un pod de lemn peste Dåmbovi]a, \ntre
Gr`dina cu Cai [i Gr`dina Mimi, \n locul
unei pun]i de 20 m lungime [i lat de 4, situ-
at la 0,70 m deasupra nivelului apei. Este
vorba de acel "projet d'un pont en
charpante a construire sur la Dåmbovi]a"
f`cut de Direc]ia Central` a Lucr`rilor
Publice, pentru a c`rui realizare se \ncheie
un contract cu D. Racoviceanu \n august
1853, sub supravegherea inginerului Louvel
[i Lalann, inginerul superior. Inginerul
Lespezeanu prime[te s` supravegheze
direct lucrarea.
Orescu prezint` un Raport personal,
119
 ANDREI P~NOIU
ar`tånd c`,
vorbind despre soliditate, proiectul respec-
tiv este o lucrare gre[it conceput`. Raportul
acesta este luat \n serios, dar abia \n anul
1855 [eful Direc]iei Tehnice de atunci cere
lui Orescu s` prezinte el proiectul unui nou
pod, \n forma dorit`62).
Pentru cur`]irea [i canalizarea Dåmbovi]ei.
|n anul 1860 tabacii se \ngrijesc de Gårli]a
lor, c`utånd s` primeasc` cåt mai mult`
ap` din Dåmbovi]a. Ei se \mpotrivesc
lucr`rilor de batere de taraci de \nt`rirea
malurilor; mai mult, ei scot taracii existen]i.
Se aduce astfel pagub` morilor ocolite, iar
apa furat` pentru cur`]irea pieilor se
revars` peste malurile Gårli]ei, potopind
toate casele [i gr`dinile pe unde trece,
inundåndu-se astfel mahalalele Radu Vod`,
Dobroteasa, Bro[enii, Slobozia, Apostolu [i
C`r`midaru.
|n aceste condi]ii, \n anul 1861, se pune
problema ridic`rii nivela]iei Dåmbovi]ei pe
tot parcursul ei de la gura Arge[ului pån` la
legenda legenda legenda legenda legenda legenda leg-
"[an]uri", cu profile transversal [i longitudi-
enda legenda legenda legenda
nal. Revizorul Lucr`rilor Publice, Marin
Popescu, este \ns`rcinat s` fac` lucrarea de
nivela]ie, cu toate instrumentele. Inginerul
Bonet se \ns`rcineaz` s` alc`tuiasc` un
studiu pentru situa]ia apelor care afecteaz`
Capitala.
Prin concluziile acestei Comisii se cere desfi-
in]area z`gazurilor sau a st`vilarelor de
mori, ca [i a altor construc]ii care \mpiedic`
liberul curs al apei. Este nevoie de bra]e de
munc` pentru d`råmarea acestor instala]ii,
iar proprietarii se [tie c` se opun.
Arhitectul [ef al Capitalei prezint` o evalu-
are [i un plan de m`suri pentru desfacerea
z`gazului de la Vitan, cu n`molitorul, des-
facerea podului [i a z`gazului de la Foi[or,
desfiin]area din]arilor, a taracilor [i a
leg`turilor r`mase de la morile lui Gusi etc.
|n temeiul acestor demersuri \ncepe s` se
despotmoleasc` Gårla, recurgåndu-se la
concursul pompierilor [i a Corpului de
120
geniu militar, ca [i la \ntrebuin]area ma[inii
de scos taraci. Lucr`rile \ncepute acum nu
se pot \ns` opri aici
*
* *
Cu adresa nr. 1904 din 10 martie 1862,
Municipalitatea arat` Ministerului din
N`untru starea de ne\ngrijire a Dåmbovi]ei
[i demersurile referitoare la facerea unui
pod de piatr` [i a unei por]iuni de chei pe
malul Dåmbovi]i la Bastimentul Fåntånilor,
ar`tånd c` Bucure[tii ar trebui s` se bucure
de avantajul acestei ape, f`cåndu-se din ea
un råu plutitor, cu stabilirea unei l`rgimi
normale, formarea de cheiuri de cåte trei
stånjeni [i jum`tate, desfiin]area piedicilor
din calea apei. Tot r`ul se arat` c` provine
din cre[terea albiei råului [i din lips` de
maluri. Vor trebui, deci, f`cute maluri mai
\nalte decåt nivelul apelor crescute.
Dac` formarea de cheiuri spre a face
Dåmbovi]a råu plutitor se prive[te ca o
lucrare de perspectiv` \ndep`rtat`, lucrurile
nu pot r`måne totu[i \n "starea de
s`lb`ticie" cum se afl` acum. Podul [i for-
marea de maluri de ap`rarea ora[ului s-ar
putea \ncepe de la Cotroceni, unde trebuie
s` se ridice [oselele ce se leag` cu malurile
la \n`l]imea de cinci palme; malurile nu
este neap`rat nevoie s` fie de piatr`; ele se
pot face [i de p`månt, sprijinite cu taraci
b`tu]i, c`ptu[i]i cu t`lpi groase de stejar [i
lega]i \n cle[ti. Lumina Dåmbovi]ei se va
putea l`sa de [ase stånjeni, ca l`rgime nor-
mal`.
Calculul form`rii de maluri [i cheiuri de
p`månt pe o lungime de 4000 stånjeni,
pån` la morile de la Vitan, t`indu-se [i trei
sinuozit`]i, se urc` pån` la 80000 galbeni.
De[i s-ar p`rea la \nceput ca aceste maluri
s` fie nepotrivite, ele vor ap`ra totu[i defin-
itiv ora[ul.
Prin Jurnalul din 19 mai 1862, Consiliul

Lucr`rilor Publice ia \n studiu ameliora]iile
cerute [i avånd \n vedere lucr`rile \ntre-
prinse de t`ierea malurilor [i cur`]irea de
taraci a albiei, precum [i studiile coman-
date cere s` se alc`tuiasc` un proiect care
s` cuprind`: ameliorarea malurilor prin dig-
uri [i pe alocuri cu cheiuri, precum [i
t`ierea coturilor pe unde ele sunt prea pro-
nun]ate; tot a[a, s` se fac` un proiect de
cur`]irea general` pe raza cåt ]ine Capitala
a albiei råului, \nf`]i[åndu-se pentru fiecare
lucrare, de deosebit` natur`, proiecte com-
plete, spre a se lua m`surile cuvenite de
punere \n executare.
O analiz` atent` a situa]iei Dåmbovi]ei,
arat` c` cele mai multe propriet`]i riverane
au grajduri [i private care se scurg \n albia
råului, iar b`legarul se strånge [i se arunc`
pe maluri sau direct pe matc`, molipsind
apa [i prejudiciind s`n`tatea locuitorilor.
Prin Jurnalul Ministerelor, aprobat de M`ria
Sa pentru cazul de \nec`ciune [i
calamit`]ile ce sufer` Capitala, urmeaz` s`
se des`vår[easc` opera]iunea de despot-
molire a råului nu numai de toate lemnele
[i necur`]eniile ce \mpiedic` cursul, dar a se
cur`]i [i ambele maluri atåt de depozitele
de gunoaie [i b`r`ci, cåt [i de toate acele
cl`diri serioase, pån` la o dep`rtare de cåte
trei stånjeni [i jum`tate de fiecare mal, con-
form art. 8 din Regulamentul Organic.
|ndeplinirea acestor dispozi]ii s-a
\ncredin]at municipalit`]ii, dåndu-i-se spre
ajutor osta[ii din Corpul de Geniu Militar.
Penitenciarul se ofer` s` pun` [i el la dis-
pozi]ie cåte 200 arestan]i pe fiecare zi pen-
tru unele lucr`ri din Capital`, dar munici-
palitatea refuz` acest sprijin, ar`tånd c`
dore[te s`-[i dezvolte un corp al s`u propriu
de lucr`tori.
Planurile tehnice p`strate ne arat` c`
\ncepånd cu al optulea deceniu aceast`
m`sur` de degajare a cursului Dåmbovi]ei,
cu deschiderile stabilite se realizase com-
plet pe tot parcursul de str`batere a
Capitalei, desf`cåndu-se toate construc]iile
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
[i toate amenaj`rile de sprijinire a malurilor
f`cute alt`dat` prin baterea de tabaci64).
Sistematizarea Dåmbovi]ei.
|ntre municipalitatea Bucure[tilor [i
Ministerul Lucr`rilor Publice se iviser` \nc`
de mai mult` vreme unele disensiuni \n
cåteva probleme importante privind
administrarea ora[ului. Ministerul
Lucr`rilor Publice pretindea c` se \ncalc`
unele hot`råri importante, prin acordarea
cu prea mare u[urin]` a unor autoriza]ii de
construc]ie nerespectåndu-se regulile sta-
bilite, neprivegherea regulilor de urmat,
\ntårzierea aplic`rii unor m`suri consider-
ate de imediat` necesitate etc.
Divergen]ele rezult` mai cu seam` din fap-
tul c` opiniile Serviciului tehnic al munici-
palit`]ii se opun de multe ori celor ale
Direc]iei Lucr`rilor Publice.
Problema Dåmbovi]ei, de pild`, Ministerul
Lucr`rilor Publice ]ine s` o preia asupra sa,
un fapt asupra c`ruia municipalitatea ]ine
cu tot dinadinsul s` se opun`. Unele
hot`råri ale ministerului vin \n contradic]ie
cu interesele municipalit`]ii [i faptul c`
urgen]a cu care se reclam` aplicarea lor
este dependent` de al]i factori sau nu se
dispune de cadrul material cerut treze[te
reac]ii imediate din partea Municipalit`]ii.
De mai mult` vreme se hot`råse ca matca
Dåmbovi]ei [i aliniamentul de-a lungul
malurilor sale s` intre sub atårnarea
Direc]iei Lucr`rilor Publice, care singur` s`
dea \nvoiri de construc]ii atåt pe matc`, cåt
[i pe maluri. Se cerea, deci, Municipalit`]ii
ca la acordarea autorit`]ilor de construc]ii
s` se respecte aceast` regul` a celor opt
stånjeni [i jum`tate paralel malurilor sau a
celor 17 stånjeni, cel pu]in, lua]i de la
mijlocul apei, a[a cum se preciza prin
Ordonan]a Domneasc` de la 7 septembrie
1862.
Ministerul Lucr`rilor Publice repro[eaz`
Municipalit`]ii c` datorit` serviciului
tehnic pe care \l are nici aliniamentele de
121
 ANDREI P~NOIU

122
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

123
 ANDREI P~NOIU
str`zi, nici pavajele, nici salubritatea nu
sunt aplicate conform legilor...
Consiliul Municipal, \ntre ai c`rui membri
figura [i Al. Orescu, cere Ministerul
Lucr`rilor Publice s`-i lase "neatinse" drep-
turile privitoare la \nfrumuse]area [i
salubritatea ora[ului.
Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i
Lucr`rilor Publice cere Ministerului de
Interne ca Municipalitatea s`-[i schimbe
tonul [i s` nu se mai amestece \n aceast`
problem` a Dåmbovi]ei, care nu se este de
competen]a ei, \ntrucåt, altfel, va fi silit a
curma orice coresponden]` cu ea. Dar
Consiliul Municipal consider` c` totul este
\n contra legii, c` se cuvine numai
Municipalit`]ii drept de facere a lucr`rilor
publice din Capital` [i a canaliz`rii
Dåmbovi]ei. Ministerul de Interne este
nevoit s` intervin`, totu[i, [i s` invite
Municipalitatea s` renun]e a mai reclama
independen]` total` \n problemele acestea
atåt de importante.
|n aceste condi]ii, Al. Zanee este numit [eful
serviciului tehnic al Municipalit`]ii, dar
inginerii mai vechi de aici, ca Al. Poenaru [i
Hinna, s-ar p`rea c` nu-i prea dau ajutorul
cuvenit.
|n 1864 apare Legea pentru desfiin]area
morilor de pe råul Dåmbovi]a care
cuprinde:
"Se desfiin]eaz` toate z`gazele, st`vilarele,
lesele, \ngr`diturile, zidirile [i orice (con-
struc]ie) aflat` pe matca Dåmbovi]ei, afar`,
\n sus [i \n jos, f`cute \mpotriva legiuirii din
1835..." Morile, pivele [i fer`straele de la
munte nu sunt cuprinse \n aceste preved-
eri.
|n prevederile acestei legi se mai cuprind:
- s` dea \n Bucure[ti l`rgime apei de 20 m [i
s` se lase pe margini, de-o parte [i de alta,
cåte 3 stånjeni [i jum`tate, conform art. 9
din Regulamentul Organic;
- s` se desfiin]eze toate podurile cu
picioare;
- s` se fac` studii de canalizare a råului
124
Dåmbovi]a [i de \nfiin]are de splaiuri;
- s` se taie coturile, s` se \nal]e pe alocurea
malurile, s` se dea alt` direc]ie apelor ce se
revars` mai sus de [an]uri;
- s` se cure]e canalul de deriva]ie al
Ilfovului ce d` \n Colentina;
- s` se \nceap` lucr`rile de prelungire a
canalului Dåmbovi]a - Ilfov - Colentina65).
Proiect de lege pentru \nfiin]area de cheiuri
pe ambele maluri ale Dåmbovi]ei pe toat`
partea din n`untrul Capitalei (adoptat cu 66
voturi ontra 32 [i 11 ob]ineri la 24 februarie
1864 [i definitivat la 5 martie 1865) pre-
cizeaz`:
"Se declar` Lege rectificarea cursului
Dåmbovi]ei, cu l`rgimea cheiurilor de 20
metri; se afecteaz` 45000 pentru
r`scump`r`ri de locuiri, 150000 pentru
canalizarea [i 600000 pentru deschiderea
unui bulevard [i construirea de edificii pub-
lice."
|n 1869 - 1870 se reia Proiectul pentru
exproprierile necesare rectific`rii [i facerii
cheiurilor Dåmbovi]ei \n Capital` pe o
l`rgime de max. 100 metri.
Studiile \ncepute \n anul 1865 s-au \ndeplin-
it [i urmeaz` a se aplica \n 1870, conform
prevederilor din 183166).
|n august 1879 Prim`ria ora[ului Bucure[ti
hot`r`[te punerea \n executare a canaliz`rii
[i regulariz`rii cursului Dåmbovi]ei, lucrare
pentru care se anun]` licita]ie public` pen-
tru data de 10 septembrie a aceluia[i an.
Proiectele sunt f`cute de Corpul tehnic al
ora[ului [i modificate [i puse de acord cu
recomand`rile Consiliului Tehnic din
Ministerul Lucr`rilor Publice. Se prev`d
lucr`ri de adåncire a albiei Dåmbovi]ei, de
rectificare a cursului acestei ape, lucr`ri de
zid`rie pentru cheiuri, precum [i ridicarea a
patru poduri, totul \n valoare de 4 milioane.
Se apreciaz` c` lucr`rile de expropriere vor
costa mai mult decåt se anticipase.
Acum se cere autoriza]iunea \nceperii
lucr`rilor [i trebuie s` se ]in` seama de

efectuarea licita]iei la termenul stabilit,
a[teptåndu-se antreprenori ofertan]i din
toate unghiurile Europei. Totul trebuie
gr`bit, \ntrucåt lucr`rile de canalizare [i de
distribu]ie a apei sunt stråns legate de
adåncirea Dåmbovi]ei.
Se precizeaz` c` proiectul a[a cum se
prezint` el spre aprobarea prevede transfor-
marea Dåmbovi]ei \ntr-un adev`rat canal
de naviga]ie intern`, analog canalelor din
alte ]`ri, a[a cum este, de pild`, canalul de
naviga]ie de L'Ouriq din Fran]a, f`cut \n anii
din urm` aproape \n acela[i condi]ii.
Acest canal este susceptibil s` se pre-
lungeasc` pån` la Dun`re, urmånd valea
Dåmbovi]ei [i cea a Arge[ului; Corpul
tehnic al Prim`riei a [i f`cut oarecare studii
preliminare \n acest sens \nsemnate pe
"Planul general al cursului Dåmbovi]ei" [i \n
materialul al`turat. Acest canal nu va cons-
ta mai mult de 2000000. Prim`ria are
inten]ia s` studieze chiar definitiv facerea
acestui canal.
Prelungirea canalului prive[te Ministerului
Lucr`rilor Publice [i Ministerul de Interne [i
suntem siguri - scrie primarul c`tre min-
istrul afacerilor interne - c` ve]i binevoi a
lua m`surile ce ve]i crede de cuviin]` ca
aceast` mare idee s` se duc` la \ndeplinire...
Prin Jurnalul nr. 314 din 4 august 1879 al
Consiliului Lucr`rilor Publice se arat` c`
planurile de aliniere [i regulare a
Dåmbovi]ei modificate de Prim`rie au fost
aprobate absolut f`r` nici o modificare de
c`tre eminen]ii ingineri str`ini Lalann,
Culmann [i Burkly Ziegler [i care s` se
aprobe de \ndat` pentru a se putea trece la
expropieri.
Pentru trasarea noii albii de la Groz`ve[ti la
Vitan se demoleaz` pe partea dreapt` a
Dåmbovi]ei 192 propriet`]i [i pe stånga 182.
O corectur` considerat` ca fiind binevenit`
se opereaz` \n zona Spitalului
Bråncovenesc, la cererea Eforiei Spitalelor.
Prin licita]ie, execu]ia lucr`rilor revine
inginerului Alexandr Boisquerin, antre-
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
prenor francez, pentru suma de 3351000 lei.
Lucr`rile \ncep la 2 noiembrie 1880 [i
dureaz` pån` la 1886. Albia råului se
adånce[te cu 6 metri, amenajåndu-se [i
dou` c`deri de ap`, la Groz`ve[ti [i Vitan.
Pe fundul apei s-a fixat o podin` din ele-
mente de stejar a[ezate pe grinzi [i pilo]i,
alia råului avånd posibilitatea, dup` calcule,
ca \n urma rectific`rilor s` transporte un
debit de ap` de 8 mc/s la nivelul minor, iar
la cel major, pån` la nivelul splaiurilor, 22
mc/s.
Primarul Cariagdi se måndre[te c` a g`sit
\n sarcina Prim`riei trei proiecte mari -
Canalizarea Dåmbovi]ei, Alimentarea cu
ap` a ora[ului [i Reconstruc]ia treptat` [i
sistematic` a pavajelor - proiecte pe care le-
a adus cu succes la bun sfår[it, cu garan]ia
unui \mprumut de 15150000 lei aprobat la
bun sfår[it prin Decretul 1752 din 10 iulie
187867).
Pentru savanta [i con[tiincioasa lucrare ce
au prezentat inginerii Culmann, decanul
Politehnicii din Zurich [i Burkly-Ziegler,
inginerul [ef al ora[ului Zurich, ca exper]i
chema]i de Prim`rie pentru proiectele rec-
tific`rii Dåmbovi]ei, canaliz`rii ora[ului [i
aducerea apei, drept recuno[tin]` pentru
st`ruin]a lor se propune s` li se confere
Crucea de Ofi]eri ai Stelei Romåniei.
Domnul Alburquaque dore[te [i el a partici-
pa la licita]ia ce se va ]ine pentru lucr`rile
de \nfrumuse]are a ora[ului Bucure[ti. Este
vorba de canalizarea ora[ului licitat` la 28
august [i 4 septembrie 1881, pentru lucr`rile
de canale noi, executate \n beton.
Depune ofert` [i "Compaigne Marseillaise
de Ciments du Midi", care [i cå[tig` cu ofer-
ta sa avantajoas`, acceptånd o reducere cu
15% a devizului. Se primesc \ns` ca con-
curen]i [i domnii Phipp Holtzmann, Ioan
Suss, Gaiser, Cammer et Comp., Freind,
Societatea Romån` de Construc]iuni [i de
Lucr`ri Publice, cu \ndatorirea de a prezenta
un inginer care s` fi lucrat \n astfel de
materie, Union Bern [i M. Papadopolu68).
125
 ANDREI P~NOIU
ALIMENTAREA CU AP~
Alimentarea cu ap` a constituit totdeauna
una dintre cele mai grele probleme ale
Bucure[tilor. Unele izvoare se aflau totu[i
de-o parte [i de alta a Dåmbovi]ei, c`rora se
ad`ugau apoi numeroase pu]uri de pe
toat` aria ora[ului.
Un hrisov referitor la ci[melele ora[ului
dateaz` chiar din anul 1799. |n 1814 Caragea
d` [i el un pitac asem`n`tor, urmat de un
altul din 1828. Reiese c` la 1814 se aflau \n
Bucure[ti 18 ci[mele. Datele de detaliu de la
acea dat` arat` c` apa era adus` de la
Cioc`ne[ti [i Crevedia. Venea \ntr-o hasna
la ci[meaua lui Mavrogheni [i curgea la alte
dou` ci[mele ce erau sub cas`; tot sub cas`
era [i un havuz mare cu [apte vase, din care
apa trecea apoi \n ora[, la locul lui Manea
Brutaru \n Her`[e[ti.
La s`parea temeliilor casei lui Cocorescu de
pe Podul Mogo[oaiei s-a g`sit \n anul 1840
o bolt` de zid f`cut` din vechime pentru
ci[mea. Cercet`rile municipalit`]ii \mpre-
un` cu arhitectul Faiser nu pot stabili
vechimea acestei bol]i, re]in \ns` c` acest
canal poate fi repus \n func]iune69).
|nc` din anii 1832-1834 se pusese problema
s` se aduc` din Europa un me[ter pentru
ci[mele70). Tocmai \n acest sens se \nscrie
aducerea \n ]ar`, \n 1840, a inginerului
Marsillon Jean Baptiste [i a lui Gilbert
mecanicul. Marsillon este autorul proiectul
pentru acea cas` a "stabilismentul fån-
tånilor" care trebuie s` se ridice pe malul
drept al Dåmbovi]ei dup` anul 1845, \n
spatele Agiei. Proiectele respective, care ni
s-au p`strat redau \n detaliu instala]iile
respective [i toate datele legate de
realizarea lucr`rii.
{tim c` lucrarea s-a pus \n func]iune cu
succes la 21 sept. 1847 a[a cum se prev`zuse
[i a func]ionat pån` c`tre deceniul al VIII-
lea al secolului XIX-lea. Realizarea ei se face
cu sprijinul lucr`torilor de la Teatrul
na]ional [i de la Gr`dinile publice,
colaborånd cu inginerul Zanna, inginerul
Petre Tabai, picherul Rusulescu [i
126
c`r`midarii de pe Podul de P`månt, care \l
ajut` s` preg`teasc` puzzolana artificial`
pentru temelia "pompelor de foc", folosind
huma adus` din satul Ro[u, varul de Sirna,
preparånd astfel betoanele care vor fi
folosite pentru funda]iile Teatrului na]ional
[i basinele din gr`dina public` Kiseleff [i
canalul Ci[migiului.
Concomitent s-au folosit \ns` [i alte surse
de ap` care trebuiau s` alimenteze
numeroasele ci[mele care se ridic` \n vatra
ora[ului \n perioada anilor 1850-1860. De
modul cum ar`ta o asemenea ci[mea, ca
plastic` arhitectural`, ne demonstreaz`
fåntåna de piatr` de la biserica Amzei, pån`
mai de curånd aflat` \n func]iune.
|n anul 1837 se propune Prim`riei
\nfiin]area unui nou rezervor din metal,
astfel \ncåt distribu]ia apei s` func]ioneze
[i noaptea. Tot atunci intr` \n vigoare [i
primul regulament privitor la taxa pentru
distribu]ia apei cu tarife diferen]iate: pen-
tru buc`t`rii, sp`l`torii, grajduri, [oproane,
b`i publice [i fabrici.
Cum problema apei r`måne \nc` nerezol-
vat`, pentru Bucure[ti \n anul 1862 se
prevede \nfiin]area a mai multe fåntåni \n
suburbii [i se aloc` un fond de 150000 lei
pentru a se studia alimentarea Capitalei cu
ap` de izvoare. De fapt se reia un studiu din
anii 1837 cerut de Domnitorul Gheorghe
Bibescu pentru aducerea apelor de la
Crevedia \n 40 fåntåni ale Capitalei70).
Se instituie o Comisie din care fac parte
arhitectul Cusnovschi, conduc`torul
Maxen]ian, inginerul Piersiceanu [i
C`p`]åneanu, directorul [colilor de art`.
|n raportul acestei comisii se arat` c` la
Cre]ule[ti, pe malul drept al Colentinei s-a
dat peste olanele de p`månt prin care se
aducea apa \n Capital`, probåndu-se c`
aceast` alimentare cu ap`, la care se con-
stat` c` se racordau [i izvoarele de la
Crevedia, func]iona prin c`derea natural` a
apei. Printre izvoarele cercetate figurau [i
cele de la p`durea Merii De[i, Cioc`ne[ti,

Giule[ti, Rudeni, Podul B`rbierului, Fåntåna
Ursului, Fåntåna Fetei. Se estimeaz` c` din
aceste izvoare se poate dispune de
10000000 oca ap` de izvor pentru Capital`
\n decurs de 24 ore72).
|n paralel se fac demersuri pentru
recreearea mai multor pu]uri arteziene,
unele dintre ele proiectate \n zona
Cotrocenilor.
Pentru satisfacerea cerin]elor de ap` pota-
bil` a Capitalei studiaz` \ntre anii 1862 -
1869 un proiect [i inginerul francez,
Fraycinet.
Fraycinet \ncearc` s` transforme \n 1871 un
proiect de \mbun`t`]irea apei ora[ului a
inginerului Charlier, dar f`r` succes.
Primarul capitalei, Cre]ulescu, st`ruie \n
1872 s` fie consultat pentru aceast` lucrare
inginerul german Lindley din Frankfurt,
care propune un program la care se \nscriu
mul]i ofertan]i str`ini, \ntre care [i:
inginerul Mounier, pentru asigurarea a
20000 mc de ap` extra[i din Dåmbovi]a
cerånd \n schimb concesia lucr`rii pe 30
ani; inginerii "Rose Green [i Slade"; Noris
Vantherin.
Din lipsa unui proiect tehnic care s` asigure
apa pe perioada respectiv` [i urm`toare,
nici unul dintre ei nu este acceptat.
Pentru realizarea acestei lucr`ri, Prim`ria
Bucure[tilor intr` \n dialog cu Guilloux,
directorul Societ`]ii C`ilor Ferate Romåne,
care s` angajeaz` s` prezinte urm`toarele
piese:
- Planul general de nivelare al ora[ului;
- Studiul distribuirii apelor de alimenta]ie a
ora[ului;
- Studiul canaliz`rii sau construc]iei
canalelor ora[ului.
Se estimeaz` \n Conven]ia \ncheiat` c`
inginerul [ef al Capitalei este singurul
\mputernicit s` trateze aceste probleme cu
Direc]ia General` a C.F.R.
Planul general de nivelare al Capitalei se va
face \n 10 luni, cu ridicarea exact` a råului
Dåmbovi]a pe parcursul ora[ului, cu cotele
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
de nivelare a fundului, a marginilor, cotele
fundurilor sub poduri [i fundurile canalelor
ce se vars` \n gårl`.
Un profil \n lung de recunoa[tere a talvegu-
lui se va face \n sus de Bucure[ti, pe
lungimea necesar` asigur`rii deriva]iunii
care se va studia pentru alimentarea
ora[ului, reperånd exact deversiunea apelor
sale care se arunc` \n Brezoaia \n canalul de
desc`rcare.
Planul ora[ului Bucure[ti, redus la axele
str`zilor sale, va ar`ta \ns` exact
proiec]iunea fa]adelor, monumentelor mai
principale, indicate prin numirile lor [i
schi]a formei lor, la scara 1:4000.
Prim`ria va pune la dispozi]ia d-lui Denize
planul actual ce posed` mai cu seam` plan-
ul Borroczin [i planul Barklay.
Studiul aduc]iunii apelor de alimenta]ie \n
ora[ [i distribuirea lor va cuprinde:
- Studiul comparativ la fa]a locului al cuan-
tumului izvoarelor [i gårlelor care pot ali-
menta ora[ul
- Studiul comparativ al mijloacelor de a ridi-
ca apa Dåmbovi]ei \n rezervoare pe Dealul
Cotroceni, fie prin ma[ini fixe, fie prin
ma[ini hidraulice, fie prin apeducte
- Un studiu al rezervoarelor, amplasamen-
tului [i construc]iei lor
- Sta]ia de filtrare
- Modul de distribu]ie la particulari
- Studiul traseului [i diametrul conductelor
- Devize [i extrasuri
- Redactarea proiectelor
- Studiul complet al canaliz`rii
- Proiecte definitive
- Rezumat
|n iulie 1876 se prezint` Consiliului Tehnic
un studiu de canalizare a Dåmbovi]ei, iar \n
luna august se procedeaz` la cur`]irea
canalelor Bucure[tilor de pe re]eaua subter-
an`, dup` cum urmeaz`:
- Podul Mogo[oaiei
- Strada German`
- Strada Col]ei
- Strada Pensionatul
127
 ANDREI P~NOIU
- Strada Mo[i
- Strada Episcopiei
- Strada Clemen]ei
Proiectele prezentate se aprob` de munici-
palitate cu oarecare condi]ii, iar prin
Jurnalul din 3 iulie se \nsu[esc [i de
Consiliul de Mini[tri cu rezolu]ia:
"Se aprob` luarea de ap` din Dåmbovi]a,
prin deriva]iune natural`, la punctul
Lungule]u; fa]` de rezultatul sondajelor, se
va merge mai sus de moara Cosoba".
Pentru \ncadrarea \n sumele precizate, se
cuprinde:
- 3,5 milioane pentru aducerea apelor
- 3 milioane pentru distribuirea \n ora[
- 4 milioane pentru construirea canalelor.
Dup` un an de cercet`ri atente se prcizeaz`
c` apa necesar` ora[ului trebuie luat`
dintr-un loc situat mai sus de Lungule]u, de
la 27,5 km [i trecerea ei printr-o linie filtrat`
paralel` cu råul, lung` de 500 metri [i lat`
de 9 metri. Conducta, cu un diametru de
0,90 m, realizat` din beton pe primii 7000
m [i din font` \n rest, urma s` aduc` apele
pån` la rezervorul de zid`rie de o capacitate
de 8000 mc. situat \n Dealul Spirei. Un al
doilea rezervor trebuia s` se construiasc` la
[osea, de 6000 mc. capacitate.
Se ivesc evenimentele anilor 1877-1878 [i
lucr`rile intr` \ntr-un impas. Se instituie o
Comisie de ingineri str`ini chema]i ca
exper]i din care face parte [i inginerul
Lalanne, inspector general de poduri [i
[osele din Fran]a, profesorul Culmann de la
[coala politehnic` din Zurich [i Burkli-
Zigler, inginerul [ef al acestui ora[.
|n ce prive[te capta]iunea, aducerea [i dis-
tribu]ia apelor, lucr`rile s-au examinat de
P.I. Manovici, Iorceanu [i Capu]ineanu, sta-
bilindu-se c` de fapt este vorba de rezultat-
ul unui viciu de contract [i se dispune efec-
tuarea pl`]ilor cuvenite73).
Studiile lui Ziegler [i Culmann \ncepute \n
anul 1879 se \ncheie \n octombrie 1882, cu
aducerea apelor pån` la marginea
Bucure[tilor. La aceast` dat` Culmann
decedeaz` [i lucr`rile urmeaz` s` fie con-
tinuate de Burki-Ziegler, cu supravegherea
inginerilor romåni Matac, Simion [i
Giupescu.
Ansamblul lucr`rilor cuprindea \n principal
128
realizarea unor bazine de decantare
descoperite, cu pere]i din lemn [i filtre de
nisip situate \n localitatea B\cu. Apa
Dåmbovi]ei, decantat` [i filtrat` era adus`
prin apeduct \n rezervorul de la Cotroceni,
de unde era \mpins` apoi \n re]ea prin
pompe ac]ionate cu turbine hidraulice,
folosind c`derea de ap` de 7,00 m creat` la
Ciurel odat` cu completarea lucr`rilor de
canalizare a Dåmbovi]ei.
Alte expertize ulterioare, ca aceea din anul
1885 f`cut` de inginerul hidrolog Wilhelm
Lindley din Frankfurt, atrag aten]ia asupra
m`surilor de \mbun`t`]ire a acestei insta-
la]ii, ceråndu-se refacerea pere]ilor din
materiale durabile, reducerea lungimii
exagerate a filtrelor etc. S-a recomandat
chiar [i aducerea apei de munte. A fost
nevoie ca instala]ia existent` s` se com-
pleteze cu o sta]ie de pompare la
Groz`ve[ti, o re]ea de distribu]ie [i un rez-
ervor de compensa]ie, toate date \n
func]iune \n anul 1888.
Lucrarea de la Arcuda a fost preluat` de
antreprenorul Boisquerin, cel care lucrase [i
la canalizarea Dåmbovi]ei. Uzina modern`
a fost executat` de firma Echer-Wiss din
Zurich \ntre anii 1885 [i 1888, re]eaua de o
companie belgian` din Liege, iar Foi[orul de
Foc de c`tre \ntreprinderea Thene. \n rezer-
vorul de la Foi[orul de Foc apa nu s-a ridicat
niciodat` pån` la cotele a[teptate, nedis-
punåndu-se niciodat` de presiunea cerut`,
pån` \n anul 1924.
|ntre anii 1890 [i 1891, s-a \ncercat [i
folosirea filtrelor acoperite, dar din gre[eala
firmei "Glotlyouetea", s-au pr`bu[it \nveli-
torile chiar \n timpul execu]iei.
Inginerul Elie Radu sus]ine \ntre anii 1898 [i
1899 construirea a 20 pu]uri care s` capteze
apele subterane de la Bragadiru, lucr`rile
pentru care se execut` numeroase studii,
dac` apele acestea sunt potabile. Realizarea
lucr`rilor cade \n sarcina antreprenorilor
Dutour [i Simon. Cu acest aport calitatea
apei destinat` consumului ora[ului
Bucur[ti se \mbun`t`]e[te sim]itor.

GR~DINILE PUBLICE
Materialele de arhiv` ne furnizeaz` date
extrem de importante despre tradi]ia par-
curilor [i a gr`dinilor bucure[tene la
sfår[itul secolului al XVIII-lea. Harta lui
Purcel, de pild`, ne \nf`]i[eaz` numeroase
case [i palate pe vatra ora[ului [i din \mpre-
jurimi prev`zute cu gr`dini mari anume
amenajate, unele concepute \n compozi]ii
geometrice, organizate cu vegeta]ie liber`
sau cu trasee care \mbin` armonios specifi-
cul gr`dinilor arhitecturale cu cadrul
peisajului natural, din care nici fåntånile,
nici oglinzile de ap` nu lipsesc. Aceste com-
pozi]ii se [tie c` totdeauna erau \ntregite cu
tot felul de foi[oare [i chio[curi preten]ios
lucrate \n specificul arhitecturii acelui baroc
local din perioada de sfår[it al secolului al
XVIII-lea [i \nceputul veacului urm`tor.
Gr`dina lui Mavrogheni cu ci[meaua [i
chio[cul s`u conceput \n forma unui
adev`rat palat, este tocmai un exemplu de
acest fel. Poate tocmai dup` concep]ia par-
curilor vremii, sub influen]a modei pre-
romantismului s-a integrat acestei gr`dini
[i moara de vånt despre care se [tie c` a fig-
urat \n acest punct pån` la evolu]ia de la
1821.
|nfiin]area Aleiului B`nesii [i a Gr`dinii
Publice de la cap`tul Podului Mogo[oaiei.
Drumul din cap`tul Podului Mogo[oaia
spre B`neasa, un drum vechi domnesc,
intr` \n aten]ia lui Kiseleff, care dicteaz`
facerea lui pentru c`l`toria cu tr`sura, cu
planta]ii de arbori pe ambele p`r]i etc.
|n luna mai anul 1832, Sfatul or`[enesc
organizeaz` licita]ia pentru facerea acestui
aleiu, \ncepånd de dincolo de locul gr`dinii
lui Mavrogheni, pån` la B`neasa. Se anga-
jeaz` de \ndat` un peisagist francez, \n per-
soana lui Constant ("Constantin")
gr`dinarul, care se ocup` atåt de terasa-
mente, cåt [i de plantarea arborilor decora-
tivi, consolidarea umpluturilor f`cåndu-se
cu o ma[in` de b`tut p`måntul.
Gr`dinarul Constant fiind \ns`rcinat [i cu
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
alte lucr`ri, printre care [i facerea bulevar-
dului ce urc` la Mitropolie, Aleiul B`nesii
r`måne oarecum \n uitare. |n cele din urm`,
de acesta trebuie s` se ocupe \ndeaproape
\nsu[i Mihai Ghica, [eful Departamentului
din L`untru [i magistratul ora[ului
Bucure[ti74).
Printr-o not`, Sfatul or`[enesc al Capitalei,
arat` c` potrivit articolului 34, aliniatul 2
din Regulamentul Organic, ating`tor de
\nfrumuse]area Capitalei, se prevede a se
\ntocmi o "plimbare public`" la cap`tul
podului Mogo[oaiei, unde a fost chio[cul lui
Mavrogheni.
Prezedentul Sfatului, C. Roset, cu raportul
nr. 1830 din 22 martie anul 1842 arat` c` a
rostit aceast` lucrare acum iar preasfin]ia
sa P`rintele mitropolit a [i binevoit a citi
sfe[tania cuvenit` \n fa]a deputa]ilor
mahalalei, a Sfatului Or`[enesc, a
staro[tilor de corpora]ii [i a altor particulari
[i negu]`tori dintre ci mai \nsemna]i,
blagoslovind plugurile [i uneltele
lucr`torilor care au \nceput a sparge
\n]elenitele brazde ale acelui p`månt pen-
tru facerea acestei gr`dini; 12 salahori s-au
ostenit o zi pentru a \ndrepta terenul [i a
cur`]a ruin`rile cl`dirii celei vechi de pe
acest loc75).
Se fac demersuri [i pentru redobåndirea
terenurilor \nstr`inate de egumenii bis-
ericii; se cere s` se preia [i hanul ci[melei,
deoarece se inten]ioneaz` organizarea unei
pie]e \n cap`tul uli]ei Podul Mogo[oaiei.
Dintr-un raport din martie 1845, reiese c`
planul [oselei Kiseleff \ntocmit \n timpul
"vremelnice[tei obl`duiri", cu hotarele de o
parte [i de alta de cåte 40 stånjeni trebuie
s` se \nfrumuse]eze cu cheltuiala statului,
dar nimic nu s-a f`cut \n acest sens.
Realizarea acestei lucr`ri este \ncredin]at`
peisagistului Meyer, hot`råndu-se \n final
c` atåt Gr`dina Public`, cåt [i Aleiul
B`nesei s` fie tratate ca o oper` unitar`.
Se pune astfel \n lucrare facerea unei
gr`dini publice pe amåndoua laturile [ose-
129
 ANDREI P~NOIU

130
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Tip de gr`din` amenajat` arhitectural pentru o con-

struc]ie important din vegeta]ie liber`, lotiz`ri, terenuri
de cultur`, moar`, canal de deriva]ie, podi[c` etc.), 1789

Ansamblu important al unei gr`dini amenajate arhitec-

tural bine delimitat fa]` de locurile de cultur`, gr`dinile
potagere [i vii sau alte planta]ii de pomi care acoper` în
întregime [i toate cuartalele învecinate înscrise re]elei
de poteci locale, 1789

131
 ANDREI P~NOIU

132

lei, \ntr-o \ntindere de 360 stånjeni [i lat`
de 40 stånjeni; se cere totodat` s` se
divizeze \n parcele de cåte 45 stånjeni
fiecare lateral` a acestei [osele care s` se
vånd` celor interesa]i spre a-[i cl`di case de
petrecere [i gr`dini dup` modelul din plan-
ul ce se al`tur`. Cine nu construie[te \ns`
pe acest teren \n termen de doi ani preved-
erile planului respectiv, pierde dreptul de
proprietate [i locul urmeaz` s` fie reparti-
zat altei persoane.
Se n`d`jduie[te ca pe aceast` cale s` se
realizeze \nfrumuse]area dorit`, f`r` ca
statul s` fac` nici un fel de cheltuial`76).
Cunoa[tem ideea acestui tip de parcelare
chiar din planurile lui Meyer, dar nu [tim
care au fost \n final rezultatele dobåndite,
alte planuri mai tårzii, ar`tånd totu[i cele
mai multe din aceste locuri a fi neocupate.
La o revedere a situa]iei mai sus ar`tat`, \n
anul 1853, se ia hot`rårea ca s` se sisteze a
se mai da locuri c`tre particulari la [osea,
sub nici un fel de condi]ie, abrogåndu-se
astfel acel Ofis Domnesc nr. 282 din anul
1846.
Lucrarea se realizeaz` potrivit planului con-
ceput de Meyer, la des`vår[irea ei aducån-
du-[i contribu]ia [i arhitec]ii Al. Orescu [i
Iacob Melic, cu facerea drumurilor, a
chio[curilor, a fåntånilor [i pavilioanelor
cerute chiar de c`tre Domnitor.
Se [tie c` \n anul 1847, sultanul a cerut [i el
proiectul acestei alei pentru a se face una
asem`n`toare la Constantinopol.
Gr`dina Mitropoliei.
Meyer \n[tiin]eaz` departamentul din
L`untru c` a primit ridicrea topografic` a
terenului Mitropoliei pentru proiectarea
unui plan de Gr`din` Public`. Dar
Departamentului nu-i este \ns` cunoscut`
aceast` lucrare a Sf. Mitropolii [i-l invit` a
se adresa pentru cererea sa chiar acolo de
unde a primit planul.
Nu putem [ti despre care gr`din` este
totu[i vorba [i ce anume s-a realizat \n
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
final. Poate fi vorba \n cazul de fa]` de ame-
najarea aleiului Mitropoliei, sau de gr`dina
de pe terasa din spate, specificat` ca o ame-
najare de acest fel \n planul ora[ului din
anul 1852. O gr`din` a Mitropoliei putea fi
considerat` [i bulevardul amenajat \n anul
1832 de Constant. Dar, poate este vorba
chiar de gr`dina din jurul Palatului unde
locuia Bibescu, amenajarea ei putånd fi
cerut` direct de Domnitor [i Mitropolit.
Gr`dina Cimitirul Bellu.
Se \ntemeiaz` prin grija Mitropoliei care
r`scump`r` tot domeniul Bellu, cu casele,
gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din
jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei
\n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban
Vod`. Planul topografic al acestui domeniu,
\ntocmit \n cererea mitropolitului, consem-
neaz` \n detaliu ansamblul gr`dinii acestui
palat existent la acea dat`.
Amenajarea ansamblului acestui domeniu
ca un parc unitar menit s` devin` un cimi-
tir al Capitalei este \ns` o oper` de durat` [i
face obiectul altor ridic`ri topografice [i
opera]iuni de lotalizare.
|n anul 1858, Ulrich Hofmann, \ndeplinitor
de Director al Gr`dinilor Publice, arat` \ntr-
o not` c` el a realizat [i Gr`dina cimitirului
Bellu77). Nu [tim \ns` cum ar`ta aceast`
nou` gr`din` destinat` s` devin` cimitir [i
dac` \n cuprinsul ei a fost integrat` [i
vechea gr`din` a palatului Bellu, care fiin]a
\nainte de anul 1840.
Arhitectul Petre Burelli, ca arhitect al
Ministerului Cultelor \[i aduce [i el aportul
la realizarea acestui lucru.
Gr`dina Spitalului Filantropia. Odat` cu
construc]ia Spitalului Filantropia se ia
hot`rårea ca s` se amenajeze [i o gr`din`.
|n anul 1849 se apreciaz` c` ar mai trebui a
se s`di \n curtea acestui spital [i al]i copaci
de p`dure, adu[i din p`durea M`n`stirea
V`c`re[ti de la T\nganu.
133
 ANDREI P~NOIU
Gr`dina public` de Sfåntul Gheorghe Nou.
Dup` incediul din 23 martie 1847 se sta-
bile[te planul de recl`dire al ora[ului cu o
nou` aliniere a uli]elor, rezervåndu-se locul
unei gr`dini la Sf. Gheorghe78).
Lucr`rile respetive \ntårzie \ns` foarte mult,
din pricini diferite. Problema gr`dinii [i a
pie]ei respective este reluat` abia prin anii
1855 - 1857, odat` cu restructur`rile propuse
[i pentru pia]a paraclisului Episcopiei
Råmnicului. Ulrich Hofmann, peisagistul,
\ns`rcinat cu proiectarea gr`dinii pe spa]iul
respectiv, elaboreaz` planul de planta]ii, de
trasarea aleilor [i dispunerea altor elemente
decorative.
Pe acest plan se \nsemneaz` locul bisericii,
basenul, aleiul de plopi piramidali, aleiul de
gledecii sau de salcåmi, ori de plute negre,
boschete de diferi]i copaci [i tufe exotice,
grupe de diferite flori, locuri rezervate pen-
tru a[ezarea capacelor de repausare etc.
Lucrarea respectiv` [tim c` s-a realizat con-
form prevederilor acestui proiect, de
aceast` form` amintind [i restitu]iile \n
perspectiv` axonometric` ale lui
Pappazoglu din anul 1867. |n 1862 Luis
Lavra, agricultorul, se ofer` s` \ntre]in`
gr`dina de la biserica Sf. Gheorghe Nou
pentru suma de 7000 lei, ofert` care se con-
sider` de c`tre Consiliul Comunal a fi foarte
avantajoas`79).
|nfiin]area Gr`dinii Publice Ci[migiu.
|n anul 1845, martie 19, inginerul idrotec
Marsillon przint` planul [i devizul pentru
secarea b`l]ii Ci[migiului.
Proiectul respectiv este analizat de c`tre
Comisia format` de inginerul Balzano,
inginerul idrotec Marsillon, inginerul Sec]iei
Tehnice, maiorul Borroczin, cu participarea
Arhitec]ilor Villacrosse, Schlatter [i a lui
Meyer, directorul Gr`dinilor Publice.
Printre altele se prevedea trasarea unui
[an] lung de 623 stånjeni [i lat de 18 palme,
134
adånc de un stånjen. |n cale urmeaz` a se
scurge [i toate apele de ploaie [i din
izvoare, pe distan]a dintre Podul
Mogo[oaiei [i Podul de P`månt. Este nevoie
s` se fac` [i unele s`p`turi [i umpluturi de
p`månt pentru nivela]ia ariei ora[ului.
Inginerul Vairah este orånduit ca ajutor al
maiorului Borroczin, s` poarte \ns`rcinarea
stårpirii b`l]ii. Se ajunge la concluzia c` pro-
prietarii trebuie s` fac` ei \mprejmuirea
locului cu un [an] adånc [i pari.
La 18 iulie 1850, Meyer, directorul Gr`dinilor
Publice, anun]` c` proiectul pentru constru-
irea gr`dinii publice Ci[migiu este \ncheiat,
dup` preg`tirile f`cute timp de 7 ani; se
arat` c` acest proiect cuprinde diferitele
devize [i planul amenaj`rilor, \nso]it de
patru liste. |n dou` capitole mari se
\nf`]i[eaz` distribu]ia planului [i lucr`rile
de executat, astfel \ncåt s` se ofere
priveli[ti de vizitare inedite \n fiecare sezon
[i la orice or`, totul amenajat ca un veritabil
ornament al ora[ului. Toate aleile vor fi
pavate cu piatr` [i nisip, practicabile pe
orice vreme.
|n afar` de cele trei intr`ri monumentale,
mai sunt prev`zute [i alte accese pentru
pietoni. O parte a gr`dinii lui Pencovici care
este inclus` bine \n aceast` compozi]ie, tre-
buie achizi]ionat` pentru \ntregirea
gr`dinii publice. |n aceea[i situa]ie se afl` [i
un alt teren particular de pe latura de vest a
gr`dinii, care este ocupat de trei proprietari.
Meyer precizeaz` c` execu]ia acestui plan
cu lucr`rile preg`titoare va dura doi ani.
Planta]iile se vor face \n general cu arbori
indigeni. Cåteva alei principale [i cåteva
idei vor fi marcate cu ornamente de arbu[ti
[i flori de gr`din`. Se prevede realizarea
unei "pe[teri" cu piatr` rustic`. Se
urm`re[te a se ob]ine un ansamblu peisag-
istic din planta]ii [i gazon. Se mai cer 200
b`nci bine lucrate [i vopsite. Vor trebui
cinci poduri, din care dou` pentru trecerea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

135
 ANDREI P~NOIU

136
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

137
 ANDREI P~NOIU

138

canalului, separånd cele dou` lacuri,
bine\n]eles prin forma lor boltit` permi]ånd
trecerea b`rcilor.
Pe insul` urmeaz` s` se realizeze o statuie
de vegeta]ie, poate cea a lui Apollon [i s` se
a[eze dou` vase largi pentru ornarea a
dou` locuri alese.
Nu sunt uitate nici chio[curile pentru
muzic` [i umbrare. Alte lucr`ri privesc
pavilioanele pentru ad`postirea de ploaie,
ecluze pentru purificarea apelor la margin-
ea råului etc.
Se sus]ine ca lucr`rile s` se continue dup`
proiectul prezentat, a c`rui \ncepere se con-
sider` c` s-a f`cut \nc` din anul 1845, prin
cur`]irea lacurilor [i desecarea terenurilor,
concomitent cu abordarea multor prevederi
din proiectul actual de gr`din` public`, a
c`rei pozi]ie central` \n ora[ o \nscrie print-
re rarit`]ile Europei80).
|n anul 1855 gr`dina Ci[migiu se constituise
deja \n formele sale generale; continu` pre-
ocup`rile de permanent` \nfrumuse]are, de
amenajarea intr`rilor, corectarea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
perimetrului, pietruirea aleilor etc. R`måne
\ns` \n aten]ie deosebit` regimul de con-
struc]ie al cl`dirilor din jur.
Potrivit prevederilor f`cute de Maer se
propune cump`rarea locului lui Iancu
Dimancea al`turat, dar se prefer` l`rgirea
ariei gr`dinii prin d`råmarea cl`dirilor
aflate pe locuri ce pot fi dobåndite cu
terenuri date \n schimb; se fac por]ile
antreurilor acestor gr`dini, se monteaz`
b`nci, fanare de iluminat, se reface vasul
plutitor de pe lacul Ci[migiu cu numele de
"vapor", precum [i b`rcile de preumblare, se
dau \n explorare bufeturile [i pavilioanele
de muzic` etc.
|n 1864 se cere facerea acelor cinci poduri,
dou` poduri mari [i trei mici, care trebuie
a[ezate peste aleul gr`dinii, conform
proiectului \ntocmitde inginerul Serviciului
Tehnic al Capitalei
|nfii]area Gr`dinii de la Cotroceni.
La sfår[itul anului 1851, Carol Meyer, direc-
torul gr`dinilor publice arat` printr-un
139
 ANDREI P~NOIU

140
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

141
 ANDREI P~NOIU

142
 ANDREI P~NOIU
referat c` prin "verbaliceasc` porunc`" a
primit \ns`rcinarea M`riei Sale s`
alc`tuiasc` proiectul pentru planta]iile ce
sunt a se face la Cotroceni, \n partea de
r`s`rit [i miaz`-zi, [tiindu-se c` \nc`perile
de aici s-au destinat pentru "Palat de var`"
al Domnului St`pånitor.
Anexat referatului se prezint` un plan [i
dou` liste, cu un deviz \n valoare de 53394
lei.
Departamentul din L`untru g`se[te
"covår[itoare" cheltuiala prev`zut` de[i se
argumenteaz` c` s-a ]inut seama de
dorin]ele \n`l]imii sale [i proiectul s-a
\nchipuit precåt au stat cu putin]` p`zind
toat` economia recomandat` de M`ria Sa.
Proiectul respectiv rezult` c` s-a pus \n
lucrare de \ndat`, pe anul 1852 prev`zåndu-
se 2625 zile de lucru, 6 sacagii, un gr`dinar
[i doi privighetori.
Printr-o not` se face precizarea c` speciile
pentru planta]ii se vor lua de la pepiniera
Gr`dinii Kiseleff [i dintre cele ce se vor
aduce pentru Gr`dina Ci[migiu.
O alt` list` de planta]ii de la sfår[itul anului
1852 prevede aducerea pentru Gr`dina de la
Cotroceni, din p`durea Cociocu, a
144
urm`toarelor specii: 200 juga[tri, 500 corai,
800 ulmi, 600 lemn cåinesc, 300 tufani,
600 carpeni, 100 p`ducel, 100 plop negru.
Din P`durea Pantelimon a Spitalului Col]ei
se cer: 800 ar]ari, 500 carpeni, 100 c`tin`,
1000 sångeri, 500 s`lcii.
Din P`durea M`rgineni a M`n`stirii Dealul:
100 nuci, 300 brazi, 200 m`ce[i, 100 c`tin`,
150 pa]achin`, 200 dårmoe[ie, 200 clocopi-
ci.
De la C`scioarele: 400 plopi argintii, 500
anini, 400 m`ce[i, 150 porumbari, 300 cas-
tani de la Tismana, 250 scumpie.
Lucr`rile sunt \ns` \ntrerupte \n anul
urm`tor, prin nea[teptata \ncetare din
via]` a lui Meyer. Domnitorul dispune
atunci ca s` se sisteze deocamdat` orice
lucrare care trebuie f`cut` din nou; r`måne
de acum \ncolo a se face numai \ntre]inerea
ei81).
|n cele din urm`, Domnitorul g`se[te de
cuviin]` c` de aceast` gr`din` \ntre]inut`
de guvern beneficiaz` \ntåi de toate locali-
tatea [i ca atare ea trebuie trecut` pe
seama a[ez`måntului de la Cotroceni.
|n anul 1872 [tim c` se prezint` un proiect,
ref`cut, pentru \nfiin]area unei pompe, cu

bazinele necesare pentru alimentarea cu
ap` a gr`dinii de la Cotroceni. Se prevede
montarea unei pompe cu manej \n pu]ul
existent din curtea Palatului [i a[ezarea de
]evi de conducere a apei c`tre bazinuri. Se
cuprinde [i facerea a dou` bazinuri pentru
alimentarea cu ap` a palatului [i udatul
gr`dinii.
Pe unul din aceste bazine se va a[eza o
figur` de bronz de la Fabrica Kahle & Sohn
din Postdam, iar pe cel`lalt o figur` luat`
din Ci[migiu.
Inginerul Boiarolu a \ntocmit proiectul pen-
tru aceast` instala]ie, dar se cer [i unele
m`suri pentru scurgerea apelor ce stag-
neaz` \n Valea de la Cotroceni, a[a cum cere
Decretul semnat de Carol I din aprilie 1872.
Prim`ria este chemat` s` desfunde canalele
care s` conduc` apele acestea la Elefterie.
Boiarolu cere [i cur`]irea acelui canal de
scurgere a apelor ce vin din Gr`dina
Botanic` ca [i cultivarea luncii respective.
Prim`ria face o \ntåmpinare, ar`tånd c`
aceste lucr`ri privesc statul; pe seama sa se
afl` atåtea canale de desfundat \n Bucure[ti
pe care nu le pridide[te.
Gr`dinarul Knechtel duce [i el un deviz
pentru plantarea cu platani a V`ii
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Cotrocenilor [i \nlocuirea plutelor uscate de
pe aleea cea mare din Ci[migiu82).
Facerea unei gr`dini la Catedrala Curtea
Veche.
|n anul 1863 s-a alc`tuit de arhitectul
Capitalei, Cusnovschi un nou plan pentru
formarea unei gr`dini \n curtea Catedralei
Curtea Veche, \ntr-un "chip sistematic", care
cost` pån` la suma de 10612 lei - "o gr`din`
sistematic`" potrivit cu pozi]ia care o are
expus` catedrala.
Consiliul Tehnic v`zånd proiectul de plan-
ta]ie a cur]ii numitei catedrale Curtea
Veche, v`zånd [i observa]ia cuviosului arhi-
mandrit Visarion, care pretinde c` partea
cur]ii din dreapta u[ii bisericii ar trebui s`
fie liber` pentru circula]ia poporului [i a
tr`surilor, iar planta]ia din afar` de curte,
de pe trotuare ar fi impropie, [i \mpiedic`
circula]ia, aprob` cererea de a se m`rgini
planta]ia numai pe partea cur]ii de la linia
tras` cu ro[u, care este delimitat` acum cu
un grilaj spre altar83).
|nfiin]area unei gr`dini \mprejurul [i \n inte-
riorul Sf. Mitropolii. La 27 septembrie 1875,
|.P.S. Mitropolitul Ungrovlahiei [i Primat al
145
 ANDREI P~NOIU
Romåniei, arat` c` dore[te a oferi
Mitropoliei din Bucure[ti flor`ria |.P.S. din
Ia[i [i s-au dat ordine a se aduce \n
Bucure[ti f`r` plat`.
Mitropolitul cere o persoan` competent` s`
fac` planul, dup` \n]elegerea ce se va lua cu
el, pentru \nfiin]area unei gr`dini atåt
\mprejurul, cåt [i \n interiorul Sf. Mitropolii.
Din partea Administra]iei se scrie
gr`dinarului constructor Knechtel s` se
prezinte de urgen]` pentru a se \n]elege cu
Eminen]a Sa asupra vorbitei gr`dini.
La 31 martie 1876, inginerul statului din
Serviciul de Poduri [i {osele arat` c` proiec-
tul prezentat de gr`dinarul constructor nu
este altceva decåt copia proiectului alc`tuit
de arhitectul Beni[ al Domeniilor Statului,
trimis \n 2 exemplare, cuprinzånd: plan,
profilele sc`rilor, memoriu, deviz.
Se cere facerea unui zid de sprijin, consol-
id`ri cu batere de taraci \mpleti]i cu nuiele,
umplutur` [i planta]ii, consolidarea aleiului
\nceput de la sc`rile obeliscului pån` la ron-
dul ceasornicului de soare. La cap`tul aleiu-
lui, pe lång` obelisc, se va \nfiin]a o scar`
de piatr`; dosarul \n discu]ie este depus
\nc` din anul 1871.
La amåndou` p`r]ile drumului se va con-
strui un canal deschis din piatr` de råu.
Drumul pe alei se va face cu moloz peste
care s` se a[tearn` nisip pietros.
Aleiurile se vor planta cu arbori alterna]i de
tei [i salcåmi; salcåmii se vor scoate cånd
teii vor da umbra necesar`.
Se va face [i o alee boltit`, cu [an]uri pe
146
margine, spre partea din spre Filaret.
Se va \nfiin]a de asemenea o gr`din` de
pomi roditori, \n partea de miaz`-zi a aleiu-
lui, terenul fiind mai \ntåi nivelat [i cur`]it.
Arborii roditori se vor cump`ra de la o
pepinier` care nu este \n loc b`ltos84).
|mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaretu.
Lucrarea drumului [i a caldaråmului cu
destuparea canalului pån` la Dåmbovi]a.
Face obiectul unor planuri cerute de
Departamentul din L`untru \n iulie 1851.
Inginerul drumurilor din Capital`, Al.
Orescu, d` planurile cerute de preg`tirea
licita]iilor [i \ncredin]area cu condi]iile de
execu]ie. Se prevede facerea din nou a cal-
daråmului de la poarta din dos a Sf.
Mitropolii pån` la caldaråmul din vale, pe o
l`rgime de 4 stånjeni.
Cum livada respectiv` este proprietatea
Mitropoliei, toate lucr`rile ei se vor suporta
de Mitropolie, \ntocmai ca [i localnicii de pe
uli]a ce merge din a Cali]ii pån` la Podi[c`.
|ntr-un raport din anul 1857 se arat` c` pen-
tru \mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaret,
hot`råt` \n anul 1851, nu se mai face nimic
acolo din anul 1854.
Pentru aceast` lucrare \n anul 1855 arhitec-
tul ora[ului, Burelli prezint` un raport cu
observa]iile sale. Dar tot pentru aceast`
lucrare trebuie s` revin` \n mod
asem`n`tor [i \n anii 1856 [i 1857, deter-
minåndu-l astfel pe Alessandru D. Ghica,
caimacanul ]`rii Romåne[ti s` supuie
situa]ia \nf`]i[at` Ministerului din

L`untru85).
Pentru \nfiin]area Gr`dini Publice Filaret.
La 26 aprilie 1862, Ministerul Lucr`rilor
Publice se sesizeaz` de faptul c` terenul
destinat de Gr`din` Public` la Filaret con-
tinu` s` fie ocupat de cl`diri particulare.
Se cere s` se comunice dup` ce autoriza]ii [i
cu ce motive se \ng`duie deturnarea aces-
tor locuri de la destina]ia [tiut`. Dar munic-
ipalitatea se desculpa ar`tånd c` n-a tolerat
asemenea construc]ii; dimpotriv`, v`zånd
c` s-ar fi \nsu[it o parte din acel teren a
cerut Ministerului Cultelor o situa]ie a
tuturor locurilor de la Filaret pentru a se
cunoa[te atåt \ntinderea, cåt [i temeiul
\nstr`in`rii. S-au f`cut [i interven]ii pentru
oprirea lucr`rilor [i s-a cerut P`rintelui
Mitropolit de a nu se mai \nchiria sau
\nstr`ina locuri din livad`; s-a cerut s` nu
se legalizeze nici un act de acest fel iar
poli]ia s` popreasc` planta]iile de pomi.
|n anul 1864, dintr-o dispozi]ie dat` arhitec-
tului [ef al Capitalei vedem c` problema
amenaj`rii unei gr`dini care s` dea un
aspect agreabil terenului de la Filaret, prin
\nfiin]area unei gr`dini corespunz`toare cu
pozi]ia \n care se afl` constituie o preocu-
pare a municipalit`]ii; se cere arhitectului
Cusnovschi s` prezinte planurile [i devizul
aproximativ cu costul \nfiin]`rii gr`dinii [i
str`zii precum [i lista locurilor ce vor fi vån-
dute, numele persoanelr ce urmeaz` a fi
expropriate pentru \nfiin]area acelei str`zi
etc.
Documenta]ia trebuie completat` cu o
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
pies` care arat` m`rimea [i costul aproxi-
mativ al tuturor cl`dirilor ce cad pe noua
strad` propus`, precum [i costul locurilor
pe care s-ar putea \nfiin]a zidiri, locuri care
s` fie våndute, pentru realizarea unui fond
cu care s` se \nfiin]eze gr`dina86).
|nfiin]area unei gr`dini botanice \n cåmpia
din josul m`n`stirii Cotroceni.
|n august 1860, directorul [colii Na]ionale
de Medicin` [i Farmacie \nainteaz` planul
gr`dinii botanice ce este a \nfiin]a \n
cåmpia din josul m`n`stirii Cotroceni [i
cere a se lua dispozi]iuni pentru preg`tire,
dup` deviz.
Se prevede, deocamdat`, o \ngr`dire cu
scånduri, nivelarea terenului, acoperirea cu
nisip a drumurilor, construirea a trei pun]i
naturale peste canalele de ap`, pentru
leg`tur` cu gr`dina palatului Cotroceni etc.
Planta]iile cuprind s`direa a 5000 arbori [i
arbu[ti de diferite feluri, c`rora se adaug`
\nc` 800 buc`]i esen]e exotice de arbori [i
arbu[ti din pepinierele gr`dinilor statului.
Devizul respectiv se cifreaz` la suma de
56425, a[a cum arat` inspectorul general
Davila.
Al. Zanne, inginerul, [eful serviciului tehnic
al municipalit`]ii aprob` devizul [i face
cunoscut c` executarea lui se poate dirija
prin persoana d-lui Hofmann, mai cu
seam` c` dånsul este [i autorul acestui
proiect.
Pentru realizarea lucr`rii, Davilla se
adreseaz` Direc]iei Tehnice s`-i fie f`cute
cunoscut to]i arborii [i plantele gr`dinilor
147
 ANDREI P~NOIU

148
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

publice, iar gr`dinarii respectivi s` \i [i Locul respectiv, \n suprafa]` de 18 pogoane

poat` ar`ta, ca s` \ntocmeasc` lista de toate [i 10 pr`jini, aflat \n seama Lucr`rilor
lucr`rile necesare gr`dinii87). Publice se trece acum \n proprietatea
Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii
Str`mutarea Gr`dinii Botanice [i Zoologice a Publice, cu destina]ia ca aici s` se str`mute
Universit`]ii la Cotroceni. Gr`dina Public` de la Universitate.
|nc` din anul 1872 s-a cedat un loc care Brånz`, Grecescu, inginerul Cerchez [i
apar]inea mo[iei Cotrocenilor, pentru Knechtel [eful gr`dinilor statului exam-
\nfiin]area unei gr`dini botanice a inånd acest teren propun ca ariei respective
Universit`]ii din Bucure[ti. Acest loc era s` i se mai adauge \nc` unele por]iuni din
\ns` acoperit cu ape stagnate, \nf`]i[ånd o propriet`]ile \nvecinate. Ei cer, de aseme-
situa]ie de netolerat cadrului de vecin`tate nea, mutarea cantonului apropiat, iar
a re[edin]ei domne[ti. terenul \n discu]ie s` se \mprejmuiasc` de
Pentru asanarea acestui loc se opereaz` o \ndat` pentru Gr`dina Botanic` [i Zoologic`
serie de rigole descoperite [i planta]ii. a Universit`]ii.
Tocmai pentru acest loc, [eful Gr`dinilor
Publice K. Knechtel era de p`rere c` se
potrive[te pentru \nfiin]area unei gr`dini
[tiin]ifice, un fel de "jardin des plantes". Dar
se ajunge la concluzia c` pentru aceast`
gr`din` este mai potrivit terenul din Valea
de la Cotroceni situat de cealalt` parte a
[oselei, unde trebuie s` se fac` lucr`ri de
asanare asem`n`toare.
La 28.05.1883, P.I. Aurelian ia \n]elegere cu
D. Brånz`, directorul Gr`dinii Botanice
ar`tånd c` \ntr-o discu]ie cu regele au c`zut
de acord c` cel mai bun loc pentru Gr`dina
Botanic` este cel din Valea de la Cotroceni;
vizavi de cel unde a mai fost aceast`
gr`din`.

149
 ANDREI P~NOIU
SITUA}IA ORA{ULUI BUCURE{TI LA |NCEPUTUL
SECOLULUI XX
H`r]ile Institutului Geografic al Armatei din
anii 1902-1904 ne \nf`]i[eaz` foarte exact
structura reliefului Bucure[tilor [i a zonelor
\nconjur`toare, punåndu-se \n eviden]`
re]eaua stradal` a ora[ului cu arterele de
penetra]ie, linia de cale ferat` [i [oseaua ce
reune[te cele 24 forturi.
Din aceste h`r]i re]inem regimul de admin-
istrare a \ntregi zone cuprinse \ntre limita
marcat` a ora[ului [i linia forturilor, \n care
comunele Progresul, Pope[tii Conduratu,
Dude[tii, Pantelimonul, Her`str`ul,
B`neasa, Bucure[tii, Chiajna [i Militarii ne
apar ca a[ez`ri ordonate, realizate dup` pla-
nuri inginere[ti. Aceea[i situa]ie o
\nf`]i[eaz` [i alte a[ez`ri \nvecinate, situate
\n afara perimetrului liniei forturilor ca:
Afuma]i, {tef`ne[ti, Tunari, Otopeni,
Mogo[oaia, Buftea, Dragomire[ti,
Ciorogårla etc., toate a[ez`ri pentru a c`ror
organizare [tim c` s-au elaborat planuri sis-
tematice \nc` din perioada regulamentar`
[i postregulamentar`. Cu alte cuvinte, ne
afl`m \n fa]a unui rezultat al activit`]ii de
sistematizare [i de organizare a teritoriului
\nscris \ntr-un r`stimp de peste o jum`tate
de secol.
Pornindu-se tocmai de la aceast` situa]ie de
ansamblu consemnat` de ridic`rile
topografice efectuate odat` cu \nceputul
secolului, vom putea urm`ri, comparativ,
evolu]ia \nscris` de lucr`rile din etapele
imediat urm`toare.
Pentru \nceputul secolului Bucure[tii
p`streaz` o not` a lor proprie \n care totul
pare preocupat de concertele [i serb`rile
din gr`dinile publice, cu o Administra]ie
care se \ngrije[te atent de plantarea bule-
vardelor [i care din elaborarea de planuri de
\ndreptarea [i alinierea str`zilor \[i face o
datorie de cap`t. Gr`dina Botanic` se vrea
\mpodobit` cu noi construc]ii ce cer sub-
scrip]ii pentru ridicarea de noi monumente
publice; alte proiecte vizeaz` iluminatul,
dezvoltarea re]elei de alimentare cu ap` [i
de canalizare, cur`]irea [i adåncirea
150
Dåmbovi]ei, consolidarea malurilor cu dig-
uri pentru a se face fa]` viiturilor.
Acesta este cadrul anului 1906, cånd se
deschide \n Parcul Carol Expozi]ia General`
Romån`, dup` modelul marilor expozi]ii
europene. Expozi]ia aceasta se instituie ca
un grandios ansamblu desf`[urat pe
Cåmpurile Filaretului. Palatul Regal cu
Geniul Militar, vederea din interior spre
Poarta de Intrare cu Palatul Artelor, Arenele
Romane, Pavilionul Domeniul Coroanei,
Palatul Justi]iei, Palatul Agriculturii sau
Palatul Minelor [i Carierelor sunt pavilioane
care se arat` concepute sub forma unor
adev`rate ansambluri arhitecturale, toate
tratate \ntr-o plastic` major`, care anun]`
\nc` de pe acum crearea unui stil romånesc
monumental.
Reconstituirea Castelului lui }epe[ Vod`, a
Arenelor Romane, a golfului luptelor navale
sau a redutelor cucerite ale Plevnei se
\nscriu \n firescul romantism tårziu propriu
na]iunii noastre, angajat` acum s`-[i
cl`deasc` o Capital` modern`.
{i dac` pån` la R`zboiul pentru
Independen]` Bucure[tii se voiau acel
"Helioplis" (ora[ al Soarelui), de acum \ncolo
ei trebuie s` devin` un ora[ al statuilor, un
ora[ gr`din` \n adev`ratul sens al cuvåntu-
lui.
\nceputul secolului g`se[te Bucure[tii anga-
ja]i \ntr-o serie de lucr`ri foarte importante,
a c`ror realizare reclam` fonduri tot mai
mari. Complet`rile de la noul edificiu al
Casei de Depuneri [i de la Palatul Po[telor,
construc]iile din Gr`dina Botanic`, cl`direa
Palatului de Justi]ie ,numeroasele expro-
prieri pentru crearea de noi amplasamente,
alinierea [i corectarea traseului str`zilor [i a
pie]elor, proiectele pentru prelungirea liniei
ferate Mogo[oaia - Obor [i a unei noi c`i
ferate Filaret - Abator ca [i organizarea
Expozi]iei Generale Romåne sunt doar cåte-
va din lucr`rile de acest fel ale primului
deceniu.
|n contextul acestui cadru, Municipalitatea

\ncurajat` de programul Expozi]iei
Generale a Romånilor din anul 1906, ia
hot`rårea lans`rii unui concurs public pen-
tru sistematizarea ora[ului Bucure[ti, \n
tema anun]at` \nscriindu-se de fapt \ntrea-
ga problematic` a dezvolt`rii Capitalei.
Tocmai datele problemei, programul [i
ideile desprinse din studiile prezentate la
concurs vor constitui de acum \ncolo acele
jaloane de care trebuie s` ]in` seama plan-
ul de sistematizare al ora[ului aflat \n curs
de elaborare. Se [tie c` prin Legea din anul
1894 comuna Bucure[ti fusese obligat` s`
legifereze un plan de sistematizare al
ora[ului pån` la 1900, dar de abia dup`
acest concurs sunt angaja]i desenatori iar
arhitectul Berendei se \ns`rcineaz` s`
studieze "regularea planului ora[ului".
|ntre Stat [i Prim`ria Comunei Bucure[ti
intervin o serie de schimburi de terenuri [i
imobile, care las` mån` liber` munici-
palit`]ii s` ia multe ini]iative.
Pentru a se \ncuraja construc]ia de cl`diri
pe Calea Victoriei, se acord` \n 1910 reduc-
erea de impozite pentru toate imobilele ce
se vor construi pe fronturile aliniate ale
acestei str`zi.
Bisericile din Bucure[ti sunt autorizate s`
vånd` din terenurile lor pentru a se cl`di pe
ele. Ca s`-[i creeze veniturile cerute,
Prim`ria trebuie [i ea s` \nstr`ineze unele
terenuri [i imobile din proprietatea
Comunei.
Tot pentru crearea de venituri pentru
Prim`rie, se \nfiin]eaz` un impozit de 4%
pentru cl`diri [i locuri virane, de 5% pentru
chirii [i hoteluri etc. Impozite se pun [i
asupra cererilor de a se construi, pentru
repara]iuni [i \mprejmuiri de gr`dini pub-
lice etc.
Din aceste fonduri trebuie s` finan]eze
diferite ac]iuni de \nfrumuse]area ora[ului,
ca [i costul materialelor [i manoperei pen-
tru pichetarea axelor de alinieri, tabelele cu
nomenclatura str`zilor [i numerotarea pro-
priet`]ilor, precum [i pentru marcarea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
punctelor de nivel, reproducerea de planuri,
lipiri [i carton`ri sau lucr`ri aflate \n
atribu]iile Serviciului planului, controlului
construc]iilor [i cl`dirilor.
Tot din aceste venituri trebuie acoperit [i
fondul de rulment folosit pentru \mprej-
muirea locurilor virane, ca [i pentru
fotografierea [i d`råmarea caselor insalu-
bre sau care amenin]` s` cad`.
Prin Decrete, pe baza art. 94 din Legea pen-
tru organizarea comunelor urbane se
aprob`:
- Planurile pentru racordarea str`zii
Cercului cu strada Popa Petre, precum [i
prelungirea Bd. Ferdinand pån` la Gara
Obor;
- Planul pentru alinierea str`zii Costache
Marinescu, a[a cum s-a votat de Consiliul
Comunal;
- L`rgirea [oselei Ciorogårla, Cotroceni,
Bolintin, de la 19 la 30 m;
- Alinierea [i amenajarea por]iunii din fa]`
a Universit`]ii, \n dosul Statuii Mihai
Viteazu, unde se deschide o strad` de 8 m,
\ntre strada Academiei [i b-dul Col]ei;
- Sistematizarea cartierului Cotroceni [i a
str`zilor [i pie]elor adiacente cuprinse \ntre
linia ferat`, Gara de Nord - Filaret, partea
exterioar` a C`ii 13 Septembrie, a str`zii
Izvor, a str`zii B.P. Hasdeu, Plevnei, [oseaua
Basarab pån` la Uzina hidraulic`
Groz`ve[ti, cu excep]ia pentru strada Carol
Davila \ntre Cotroceni [i promenad`, a c`rei
l`rgime va fi de 14 m;
- Alinierea C`ii Mo[ilor \ntre C\mpul
Mo[ilor [i Pia]a Sf. Gheorghe cu pie]ele [i
str`zile adiacente;
- Planurile de l`rgire a str`zilor cuprinse
\ntre Popa Petre [i B-dul Col]ei, trecånd prin
str`zile Maria Rosetti [i C.A. Rosetti
str`b`tånd blocul \ntre strada Cantacuzino
[i strada Rotarilor;
- Planul pentru deschiderea mai multor
str`zi pe locul situat \n [oseaua Jianului nr.
16-20 [i parcelarea acestui loc;
- Prelungirea str`zii Domni]a, \ntre Calea
151
 ANDREI P~NOIU
C`l`ra[i [i strada Mircea Vod`-Lucaci, a[a
cum s-a votat de Consiliul Comunal;
- Votul Comunei Bucure[ti din 1911, prin
care s-a decis a se reveni asupra decretului
de aliniere a C`ii Doroban]ilor din anul
1909, pe o l`rgime de 24 m, r`månånd ca \n
viitor aceast` strad` pe por]iunea dintre
strada Roman` [i [oseaua {tefan cel Mare
s` aib` o l`rgime de 20 m, adic` cum s-a
decretat \n anul 1891;
- Planul pentru modificarea alinierii strada
Paris, \ntre Calea Victoriei [i strada
Caragheorghievici;
- Planul pentru sistematizarea por]iunii din
Ocolul III [i IV cuprins` \ntre Calea Mo[ilor,
[oseaua Colentina, Popa Nan, ]epe[ Vod` [i
raza ora[ului, precum [i planul pentru ame-
najarea pie]ei din strada Bl`nari, mic[orån-
du-se pia]a cu 5 m dinspre strada Lipscani [i
suprimåndu-se [i scuarul din mijloc.
- Prin decrete regale, \n anul 1912 se aprob`
alinierea [i nivelmentul "Inelului I" (Strada
C.A. Rosetti \ntre strada Golescu, strada
Cantacuzino [i strada Rotarilor [i Icoanei) [i
"Inelului II" (\ntre Mo[ilor [i Dude[ti, prin
strada Traian).
Tot a[a, \n anul 1913, se aprob` planurile
pentru alinierea [i nivelmentul
Bulevardului Col]ei (din fa]a noului ospel
comunal [i Pia]a Br\tianu) sau \n 1914, se
hot`r`[te corectarea alinierii ansamblului
Pie]ii Regale Carol I).
Exemplele de astfel de legifer`ri de alinieri
devin tot mai numeroase [i o reglementare
unitar` a regimului lor nu se vede decåt
prin elaborarea unui plan sistematizat al
ora[ului, a[a cum se ceruse \nc` de la
sfår[itul secolului trecut.
Datorit` complet`rilor topografice f`cute
pe parcurs, \ndeosebi \n anii 1907 - 1909, se
\ntocme[te \n anul 1911 de c`tre Institutul
Geografic al Armatei planul Bucure[tilor la
scara 1:10000 cu situa]ia exact` a ora[ului,
cu toate re]elele zonelor nou parcelate.
La aceast` dat`, Bucur[tii Noi erau deja con-
stitui]i [i aveau [i ei ridicat un plan al lor
152
aparte.
Din 1914 pån` la izbucnirea R`zboiului s-a
\ntocmit de c`tre Serviciul Tehnic al
Comunei primul plan de ansamblu, cu alin-
ierea tuturor str`zilor, planul care s-a reluat
\ntocmai [i dup` r`zboi.
De[i acest plan reprezint` un pas \nainte
fa]` de starea haotic` dinaintea lui, cånd
str`zile aveau cåte dou` [i chiar trei alinieri
\n acela[i timp, se constat` c` [i acest plan
este repede dep`[it [i nu mai corespunde
avåntului de dezvoltare al Capitalei;
nevoilor de dup` R`zboi nu mai corespunde
nici acel principiu din trecut, de a c`uta s`
se rectifice [i s` se \ndrepte toate str`zile
existente, pentru fiecare locuin]` \n parte
ceråndu-se exproprieri sau cedare de teren.
A[a-zisul Plan de Alinieri \n aceste condi]ii
este departe de a putea fi considerat un
Plan de sistematizare. Este clar c` pe
aceast` cale nu se poate realiza o deosebire
net` \ntre str`zile cu cl`diri simple de locuit
[i arterele de circula]ie intens`, f`r` per-
spectiva realiz`rii de mari bulevarde, de
str`zi largi, plantate, de traiecte bine difer-
en]iate.
Totu[i, pentru c`utarea unor rezolv`ri ime-
diate aceast` practic` continu`. |n anul
1924, de pild`, se aprob` planul de modifi-
care a alinierii Pie]ei Victoriei [i Senatului,
prilej cu care se aduce o corectare a fron-
turilor stradale, rotunjiri de col]uri, te[ituri
etc. pentru crearea unei deosebiri ordonate
\n fa]a marii construc]ii a Senatului. |n anul
1925 suprafa]a Bucure[tilor \nsumeaz`
6000 ha, din care proprietatea Comunei,
f`r` str`zi [i pie]e, era doar de 193 ha, c`rora
se adaug` cele 580 ha ale Parcului Na]ional
de la periferie. Ora[ul continu` s` se dez-
volte \ntr-o form` cu totul necontrolat`.
Pentru a se pune ordine, se ia hot`rårea, \n
anul 19927, s` se \ntocmeasc` planul
fotografic al \ntregii regiuni a Bucure[tilor,
pån` la linia forturilor, plan care trebuie s`
serveasc` ca punct de plecare pentru toate
studiile ulterioare.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

153
 ANDREI P~NOIU

154

Tot acum se ridic` [i un plan al tuturor
lacurilor din partea de nord a ora[ului [i a
råului Colentina, påna la Dobra, pe r\ul
Ialomi]a. Se \ntocme[te, \n mod
asem`n`tor, primul proiect pentru o cen-
tur` de planta]ie \n jurul ora[ului [i se fix-
eaz` servitutea de retragere [i l`rgirea
arterelor de penetra]ie \n Capital`.
Toat` aceast` activitate atåt de intens` pe
toate planurile, c`reia i se adaug` [i
punerea \n aplicare a proiectelor de asanare
[i sistematizare a lacurilor, se \ncoroneaz`
cu hot`rårea de \nfiin]are pe lång` Prim`ria
Municipiului Bucure[ti a unei Comisii de
sistematizare a Capitalei.
La saloanele oficiale de arhitectur` [i art`
decorativ` dinanii 1930, 1931, organizate \n
palatul [colii Superioare de Arhitectur` se
prezint` planuri pentru locuin]e, planul
general pentru un ora[ petrolier, proiecte
pentru institute, hale, castele vån`tore[ti,
b`nci, teatre, muzee, [coli, relevee, proiecte
de diplom` etc.
Acum abia se reglementeaz` de fapt
exercitarea profesiei de arhitect [i se pune
problema elabor`rii unui nou plan de sis-
tematizare a Capitalei, oper` la care par-
ticip` o suit` \ntreag` de speciali[ti, plan
care se aprob` prin decret regal \n anul 1935
sub denumirea de PLANUL DIRECTOR DE
SISTEMATIZARE A MUNICIPIULUI
BUCURE{TI.
Precipitarea evenimentelor politice care
anticipeaz` izbucnirea celui de-al II-lea
R`zboi Mondial fac \ns` ca prevederile
majore ale acestui plan s` r`mån` \n
a[teptare.
Trebuie s` re]inem c` \n ce prive[te sistem-
atizarea Bucure[tilor ne g`sim \n fa]a unui
fenomen a c`rui \ntreag` problematic` a
fost urm`rit` de Municipalitate cu toat`
perseveren]a, realizånd lucr`ri care au står-
nit interesul [i admira]ia speciali[tilor de
pretutindeni.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Prin programele de realizare de locuin]e ief-
tine pentru cei s`raci [i foarte s`raci, prin
abordarea cu competen]` [i ingeniozitate a
unor probleme atåt de specifice
Bucure[tilor, \ndeosebi alinierea [i \nfru-
muse]area ora[ului, modul de organizare a
salubrit`]ii sau asanarea lacurilor din zona
de nord, fac ca urbanismul romånesc s` se
bucure de un binemeritat prestigiu \ntre
cele dou` R`zboaie Mondiale; speciali[tii
romåni, prin opera lor teoretic` [i realiz`rile
practice \nscrise sunt coopta]i adesea \n
organismele interna]ionale ale domeniului
[i nu odat` chema]i s` dezbat` [i s` se pro-
nun]e \n problem dintre cele mai dificile
privind dezvoltarea ora[elor.
Indiscutabil, inginerul Cincinat Sfin]escu -
fostul bursier al Academiei Romåne pentru
studiul cu aplicare \n edilitarea public \n
ora[ele Europei, ajuns [ef al Cadastrului,
director al Casei lucr`rilor ora[ului, inspec-
tor general, profesor de urbanism la
Academia de Arhitectur` din Bucure[ti,
vicepre[edinte al Federa]iei interna]ionale
de la Londra pentru locuin]e [i amenajarea
ora[elor etc. -, prin colabor`rile sale atåt de
active la revistele de specialitate [i autor a
numeroase lucr`ri devenite fundamentale
domeniului (Urbanistica general`,
Urbanistica special`, studiul "Pentru
Bucure[ti" etc.), joac` rolul de seam` \n dez-
voltarea urbanismului romånesc [i multe
dintre ideile sale stau la baza dezvolt`rii
ora[ului Bucure[ti \n forma sa de ast`zi.
Chiar dac` \n notele [i trimiterile noastre
bibliografice nu va fi citat, putem spune c`
practic nu exist` problem` \nscris` domeni-
ului sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti care
s` nu fi fost supus` discu]iei [i tratat`
des`vår[it la vremea respectiv` de
inginerul Cincinat Sfin]escu.
\n cele din urm` ne propunem s` ne oprim,
sumar, asupra unor aspect mai deosebite
privind evolu]ia sistematiz`rii ora[ului
Bucure[ti, a[a cum rezult` ele din studiul
materialelor documentare.
155
 ANDREI P~NOIU
CONCURSUL DE SISTEMATIZAREA ORA{ULUI
BUCURE{TI DIN ANUL 1906
Problema organiz`rii de licita]ii [i concur-
suri publice pentru realizarea unor obiec-
tive cu caracter economic sau edilitar fus-
ese folosit` cu succes de Municipalitatea
ora[ului Bucure[ti \nc` de mai mult`
vreme. Aducerea de speciali[ti str`ini pen-
tru organizarea activit`]ii unor servicii
tehnice, ca [i acordarea de burse de studii \n
str`in`tate pentru formarea de cadre de
speciali[ti se \nscrie [i ea de fapt aceluia[i
sens.
O serie de regulamente cu prevederi de
detaliu privind organizarea concursurilor,
]inerea licita]iilor [i adjudecarea lucr`rilor
veneau s` reglementeze cu mino]iozitate
aceast` activitate \n toate detaliile sale.
Tocmai \n acest sens, \n anul 1906, se con-
sider` c` este nevoie s` se organizeze un
concurs public pe tema sistematiz`rii
ora[ului Bucure[ti.
Programul concursului se public` \n
Monitorul Oficial din 29 martie 1906,
anun]ånd datele pentru un "Proiect general
de sistematizare a ora[ului Bucure[ti",
l`såndu-se un termen de 9 luni pentru
preg`tirea studiilor solicitate.
Odat` cu depunerea proiectele, concuren]ii
trebuie s` prezinte [i un memoriu detaliat
asupra propunerilor f`cute; planurile
urmeaz` a fi expuse dou` s`pt`måni, pen-
tru a fi v`zute de public, juriul compunån-
du-se din: Primarul ora[ului, ca pre[edinte,
cei doi ajutori de primar, directorul
lucr`rilor tehnice, directorul serviciului san-
itar superior, delega]i de consiliul comunal,
directorul [colii de Bele-arte [i arhitectur`,
directorul [colii de poduri [i [osele, un dele-
gat al Ministerului de interne [i [eful servi-
ciului planului al Prim`riei.
Premiile anun]ate sunt: unul de 25000 lei,
unul de 10000 lei [i unul de 5000 lei pl`tite
\n trei zile de la proclamarea premian]ilor.
Prim`ria pune la dispozi]ia concuren]ilor,
contra cost, planuri la scara 1:5000 cu curbe
de nivel, unul pentru studii, altul pentru
proiectul definitiv, precum [i un plan la
156
scara 1:10000 cu indicatorul str`zilor.
La cerere se pot pune la dispozi]ia celor
interesa]i "planurile decretate" de aliniere
precum [i planul la scara 1:2000; piese dup`
care se permite scoaterea de copii de c`tre
consultan]i.
Concuren]ii trebuie s` depun` planul la
scara 1:5000, trasånd pe el tot ce va crede
de trebuin]` astfel ca proiectul lor s` fie viz-
ibil reprezentat.
Proiectele premiate se anun]` c` devin pro-
prietatea comunei. Prim`ria \[i rezerv`
dreptul de a introduce modific`rile ce va
crede de cuviin]` \n proiectele premiate,
folosindu-le cum va dori, f`r` a avea neboie
s` intre \n tratative speciale cu autorul sau
a-i pl`ti vreo indemniza]ie.
\n "Programul concursului pentru proiectul
de sistematizare ora[ului Bucure[ti", se
arat` c` ora[ul a luat o extensie prea mare
fa]` de suprafa]a ce posed`, prezint` o
insuficien]` tehnic` \n sistemul de trasare a
str`zilor, pe alocurea cu incoveniente de
ordin igienic, cartiere insalubre, pu]ine
monumente publice sau dezavantajos
a[ezate din lips` de pie]e.
Se cere a se ar`ta prin proiectul de concur-
sul toate modific`rile de introdus \n planul
existent pentru \ndreptarea incovenien-
telor, modific`ri care vor permite totodat`
[i o dezvoltare ra]ional` \n viitor.
Se cere s` se ]in` seama de necesitate
imperioas` nu numai de a \mpiedica pen-
tru un timp mai \ndelungat \ntinderea
ora[ului spre periferie, dar \nc` de a
restrånge pe cåt posibil actuala parte popu-
lat` a ora[ului.
Modific`rile ce se vor aduce planului vor
consta \n:
- Sistematizarea str`zilor;
- Reparti]ia str`zilor;
- Alinierea cl`dirilor \n raport cu aceea a
str`zilor.
Se cere a se avea \n vedere \ndrumarea
arterelor principale spre \nlesnirea
circula]iei, prin deschideri de bulevarde

largi, crearea de paralele pentru c`ile prea
solicitate [i \n special \nlesnirea circula]iei
pe direc]ia nord-sud.
Orientarea str`zilor va ]ine seama de a nu
se amenja str`zi drepte pe direc]ia våntului
nord-est [i de a se evita direc]ia est-vest,
care las` frontul de nord \n umbr` tot tim-
pul zilei [i pe cel de sud continuu la soare
pantele str`zilor rectificate nu vor fi mai
mari de 4%.
Rectific`rile se vor realiza prin:
- Stabilirea de noi alinieri pentru cl`diri, pe
care acestea se vor retrage treptat, odat` cu
reconstituirea lor;
- Crearea de str`zi paralele, care s` descarce
circula]ia;
- Prevederea de gr`dini de fa]ad` pe str`zile
secundare.
Alte date privesc condi]iile de dimensionare
a str`zilor, a locurilor \nchise \ntre str`zi,
reparti]iunea pie]elor ([i clasarea lor dup`
func]iuni [i modul de trasare), precizarea
locului pentru o gr`din` zoologic` [i un
parc de jocuri [i concursuri sportive, efectu-
area de planta]ii, alinierea cl`dirilor \n
raport cu cea a str`zilor etc.
Se insist` ca, urm`rindu-se \ndeaproape
aspectele de tehnic`, de igien` [i de art`, s`
predomine grija pentru a se ob]ine o
lucrare realizabil` \n mod practic, cu
mijloacele de care dispune ora[ul.
Deschiderile de bulevarde, de str`zi, de
pie]e noi, precum [i l`rgirea, rectificarea [i
prelungirea de str`zi existente va ]ine
seama de valoarea cl`dirilor care vor trebui
expropiate. |ntre concuren]i figureaz`
ingineri [i arhitec]i din Fran]a [i Ungaria.
Cunoa[tem c` la sfår[itul concursului,
Comisiunea \mputernicit` cu studiul [i
clasarea proiectelor pentru "Planul de regu-
lare [i sistematizare a Capitalei" g`se[te c`
nici unul dintre proiectele prezentate nu
este satisf`c`tor [i nu se poate acorda decåt
premiul III [i cåteva men]iuni.
Unele proiecte au prezentat elemente val-
oroase \n sensul temei, fapt pentru care se
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
hot`re[te achizi]ionarea lor ca material doc-
umentar.
Unii dintre concuren]i refuz` s` accepte
aceast` achizi]ionare [i \[i retrag proiectele,
al]ii reclam` o sum` mai mare.
Dup` o \nsemnare oarecare din materialele
referitoare la acest concurs, re]inem
urm`toarea ordine89).
- III Proiectul cu motto "Hora]iu" (Eugeniu
{tef`nescu)
- IV Proiectul cu motto "X Y Z" (S.
Terrusianu, S. Cu]arida, Gr. Muneeanu)
- V Proiectul cu motto "Mens Divina" (J.
Redont)
- VI Proiectul cu motto "Res severa verum
gaudium" (J. Puscariu)
- VII Proiectul cu motto "G.O." (G. Olivier)
Din alte \nsemn`ri avem cuno[tin]` c` pe
locul I s-a clasat inginerul M.I. Stroescu, iar
pe locul II inginerul Nicolae G. Constinescu.
\n cele ce urmeaz` s` ne oprim asupra
datelor re]inute din pu]inul material referi-
tor la acest concurs, extras \ndeosebi din
memoriile explicative.
1. Proiectul participantului G. Olivier din
Bucure[ti, Bulevardul Academiei 14, intitu-
lat: Proiect de concurs pentru sistemati-
zarea ora[ului Bucure[ti, avånd ca motto
"G.O.", din care se p`streaz` un memoriu
scris de mån`... 90).
El a[az` Gara Central` \n apropierea C`ii
Victoriei, \n Gr`dina Ci[migiu, lång` Teatrul
Liric, cu acces pe c`i largi. \ntre aceste c`i,
mai \nsemnat` va fi aceea ce une[te Pia]a
Velter M`r`cineanu cu Calea Victoriei; Gara
Central` va comunica cu Gara de Nord
printr-un tunel. Gara de Nord va r`måne ca
o sta]iune intermediar` [i cu gar` de triaj [i
de m`rfuri.
O pia]` mai principal` se creeaz` pe Calea
Victoriei, \n dreptul Academiei [i biserica Sf.
Voievozi.
Se proiecteaz` acoperirea Dåmbovi]ei [i
transformarea ei \ntr-un tunel care ar putea
servi fie unui metropolitan, fie unui canal
colector principal. Propune ca Dåmbovi]a s`
157
 ANDREI P~NOIU
se acopere cu totul [i s` se transforme la
suprafa]` \ntr-o alee m`rea]`, bine plan-
tat`.
Proiectul acesta a fost g`sit de Comisiune
"prea insuficient".
2. Proiecul inginerului Eugeniu [tef`nescu,
cu motto "Hora]iu" ([i nume fictiv de partic-
ipare, "E. Ple[oianu", Calea Victoriei 166;
Rotarilor 18) retribuit cu suma de 25000 lei
[i pune \n discu]ie urm`toarele elemente:
- M`rimea ora[ului, densitatea, extensiuni
viitoare
- Structura, categoriile de zone
- Extensiunea prin alipire a aglomera]iilor
limitrofe
- Fixarea suprafe]ei unit`]ii centrale
- Diviziunile principale ale ora[ului, re]eaua
general` de str`zi, artere, lungimea [i
l`rgimea lor
- Conforma]ia [i dimensionarea blocurilor
de cl`diri
- Pie]ele publice, tårgurile
- Parcurile exterioare, p`durile, sistemele de
parcuri
- Mijloace [i m`suri de executare
- M`suri administrative91).
3. Proiectul inginerului I. Puscariu din
Ungaria, avånd ca motto "Res severa,
verum gudium", retribuit cu 1500 lei,
cuprinde suprafe]ele de expropiat, calculele
cu l`rgimile de str`zi, formarea gr`dinilor,
pie]ele, scuarurile, devizul [i totalul expro-
prierilor etc. 92).
4. Proiectul inginerului Stroescu, clasat pe
locul I, cu motto: "Lucidus ordo" trateaz`
urm`toarele teme:
- M`rginirea Bucure[tilor, fa]` de densi-
tatea popula]iei [i timpul dubl`rii ei,
cerånd:
a. Oprirea oric`ror construc]ii pe str`zile
nepavate, ne\nliniate, necanalizate [i f`r`
ap`;
b. Crearea de zone sau districte cu
158
prescrip]iuni relativ la felul de construc]ie
(\nchise sau deschise), \n`l]imea, num`rul
de etaje, maximul de suprafa]` cl`dit`, felul
materialului de construc]ie etc.
c. Crearea de obstacole naturale pentru
realizarea m`rginirii ora[ului prin: råuri,
lacuri, parcuri, linii ferate;
- Linii de tramvaie, metropolitanul, liniile
ferate [i g`rile;
- Pie]ele;
- Crearea de cartiere industriale, de
lucr`tori, comerciale [i de locuit;
- Cl`dirile publice, monumentele;
- Executarea planului proiectat.
Propune:
- \ntocmirea unui Regulament de
construc]ii [i alinieri, conform prescrip]iilor
indicate;
- Prevederea unui fond anual de circa
500000 lei pentru expropieri la periferie [i
amenaj`ri de parcuri;
- Construirea de c`tre stat a liniei ferate
metropolitane de pe cheiul Dåmbovi]ei;
- Suprimarea impozitului asupra materi-
alelor de construc]ie pentru cl`dirile f`cute
din nou [i pentru \mprejmuiri;
- Cump`rarea de terenuri de c`tre comun`
la extremitatea ora[ului [i pe marile artere
deschide [i construirea de case moderne,
igienice, pentru \nchiriat;
- Aplicarea unei taxe propor]ionale cu
lungimea fa]adei [i costul mediu al
lucr`rilor din suprafa]a str`zii;
G`rile r`mån a[a cum se g`sesc, dar va tre-
bui creat` o gar` principal` \n dreptul C`ii
Victoriei93).
Proiectul inginerului N.G. Costinescu de la
Serviciul Apelor al Prim`riei, clasat al II-lea
intitulat: Sistematizarea Planului Ora[ului,
cu motto-ul "Lucreaz` f`r` preget", retribuit
cu 3000 lei porne[te de la studiul: reliefului
cu particularit`]ile sale [i pozi]ia satelor din
jur c`tre care tinde s` se dezvolte ora[ul;
a[ez`rile aflate dincolo de Bulevardul de
centur` trebuie s` se sistematizeze94);
p`r]ile m`rgina[e ale Bucure[tilor trebuie
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

159
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

161
 ANDREI P~NOIU
alipite satelor din jur, pentru a se forma
centre separate se propune modelarea
structurii stradale a ora[ului dup` sistemul
circular unit cu cel radial.
Potrivit programului se formeaz` propuner-
ile g`site de cuviin]` pentru pie]e, parcuri [i
gr`dini, pentru g`ri [i bulevarde de centur`
etc.; regret` construc]ia palatului Casei de
Depuneri atåt de apropiat \n fa]a Po[tei,
unde ar fi trebuit realizat` o pia]`. \ntre
altele, cere modificarea Pie]ei Universit`]ii,
exproprierea \ntregii propriet`]ii [u]u,
\nlocuirea statuii lui Mihai Viteazul cu un
monument grandios sau cu o column`
imitånd Columna lui Traian; statuile lui
Heliade R`dulescu [i Gheorghe Laz`r se vor
depune \n curtea Academiei Romåne.
Pentru reconstituirea Palatului Regal se va
expropria zona din jur, iar \n pia]a din fa]a
sa se va a[eza statuia ecvestr` a regelui
Carol I. Alte propuneri vizeaz` schimbarea
vegeta]iei din Gr`dina Ateneului, stabiliri
de amplasamente pentru palatele Camerei
[i Senatului, Academiei Romåne,
Ministerului de Finan]e, Ministerului de
Externe, retragerea \napoi a Teatrului
Na]ional cu 10 m, deschiderea unei alei \n
Ci[migiu care s`-i dea perspectiva cuvenit`
Palatului Ministerului de Construc]ii etc.
Propuneri asem`n`toare se fac [i \n ce
prive[te g`rile, Bulevardul de Centur` sau
amenajarea slaiurilor Dåmbovi]ei.
Proiectul arhitectului J. Redont, arhitect
peisagist (G.P.) al Ministerului instruc]iunii
publice [i artelor frumoase din Fran]a, Paris:
162
61, rue Louis Blanc; Reims: 26, Bd. Roederer,
motto "Mens Divina" 95), cuprinde
urm`toarele piese:
- Memoriul descriptiv [i justificarea proiec-
tului general de sistematizare al ora[ului
Bucure[ti;
- Planul sistematiz`rii ora[ului pe care este
figurat traseul general al proiectului;
- 52 planuri dresate pe scara 0,002m/m pe
metru;
- 36 vederi perspectiv` ale pie]elor, monu-
mentelor [i principalelor edificii proiectate;
- Un plan cotat al profilelor diferitelor dru-
muri [i c`i principale;
- Un plan de profil longitudinal, cotat, al
bulevardului circular;
- Memorial descriptive [i justificativ tip`rit.
Clasat fiind pe locul V, el refuz` s`
primeasc` suma oferit` de Prim`rie (nu
[tim cåt) [i cere s`-[i ridice proiectul,
reclamånd respectarea dreptului de autor.
Partea scris` a proiectului este cuprins`
\ntr-un volum tip`rit \n limba francez`,
coperta purtånd titlul:
Ora[ul Bucure[ti/Patria [i dreptul meu/
Planul de Sistematisa]iunea/ Memoire
Descriptif / du Project.
Pe coperta interioar` se \nscrie titlul:
Royaume de Roumanie/ Ville de Bucarest/
Project de Systematisation/ Memoire
descriptif.
Textul memoriului cuprinde o introducere,
un "avant-propos" [i expunerea proietului.
- Capitolul I prezint` rezumatul
Programului
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

163
 ANDREI P~NOIU
- Capitolul II trateaz` proiectul bulevardului
circular
- Capitolul III despre g`ri (gara Central`,
gara Filaret, gara de Est)
- Capitolul IV deschideri de mari artere;
str`zi noi [i l`rgiri de str`zi vechi
- Capitolul V niveluri [i pante ale c`ilor
proiectate sau rectificate, instala]ii, ves-
pasiene, tramvaie
- Capitolul VI crearea de pie]e noi; pie]e de
circula]ie, pie]e comerciale [i tårguri, pie]e
monumentale [i arhitecturale, pia]a g`rii
centrale etc.
Ideea principal` care a stat la baza
elabor`rii proiectului a fost crearea \n
apropierea centrului Capitalei a unui cartier
nou unde se vor putea amplasa diferite
institu]ii administrative, dotat cu leg`turi
de comunica]ie u[oare cu restul ora[ului.
Pentru Pia]a G`rii s-a prev`zut o form` cir-
cular` cu raza de 100 metri, \n care converg
12 str`zi, cu suficiente spa]ii \ntre ele pentru
amplasarea [colii de Arte Frumoase,
Ministerului de R`zboi, Ministerului de
Justi]ie, Conservatorului, Tribunalului de
Comer] [i Cercul Militar, un hotel etc. Gara
Central` este prev`zut` ca un cap`t de per-
spectiv` pentru una din arterele pie]ii
desf`[urat` pe un front de 180 metri
lungime avånd ca motiv principal forma
unui imens "pignon" vitrat al hall-ului, flan-
cat de dou` turnuri sau de doi piloni cu
bogate ornamente.
\n vederile sale, Camera Deputa]ilor trebuie
s` dispar`.
\n afara pie]elor Rosetti, Palatului Tegal,
S`rindarului, Mihai Vod`, Pia]a Bursei,
scuarul de la Sf. Gheorghe, Berzei, Plevnei
etc. se aminte[te de pie]ele plantate, deco-
rative [i de circula]ie ca [i de pie]ele
gr`din`. Se insist` chiar asupra creerii unor
sisteme de parcuri [i gr`dini, f`cåndu-se
citarea lor cu suprafe]ele respective. Parcul
Carol, fostul parc Filaret este gåndit s`
devin` o gr`din` zoologic` [i parc de jocuri
pentru concursuri publice.
164
Proiectul inginerilor S. Terrusianu, N.
Cu]arida [i G. Munteanu pentru sistemati-
zarea planului ora[ului cu motto "X Y Z",
semnat L.Lisdorffer, strada Jules Michelet
nr. 14 remunerat cu 2000 lei, clasat al IV-
lea, propune o interven]ie destul de incisiv`
\n fizionomia ora[ului, cerånd demolarea
unui num`r important de cl`diri [i
deschiderea a 310 str`zi noi, rectificarea [i
l`rgimea a alte 30 str`zi [i fund`turi,
crearea a 73 gr`dini (scuaruri, gr`dini pe
lång` biserici, gr`dini particulare, cea de
lång` Palatul Po[telor, Gr`dina Botanic`);
tot a[a se propune crearea a 16 pie]e comer-
ciale, 82 pie]e de circula]ie, 17 pie]e gr`dini
[i 6 pie]e monumentale.
Autorii proiectului consider` c` Bucure[tiu-
lui este un ora[ prea mare [i \n prevederile
lor, suprafa]a Capitalei urmeaz` a fi redus`
de la 5600 hectare la numai 2400 hectare,
iar perimetrul scurtat de la 30 km la 15517
metri.
Prin structura stradal` propus` (de mari
artere exterioare [i interioare, articulate
\ntre ele cu alte artere de desc`rcare etc.) se
urm`re[te fixarea unei limite de centur` [i
crearea a dou` bulevarde inelare, concen-
trice, cu rectific`ri [i l`rgiri de str`zi vechi,
deschideri de str`zi noi, acolo unde terenul
permite, pe locuri virane [i construc]ii de
locuin]e \n cartierele \ntemeiate pe terenuri
de lång` fabrica de chibrituri, pe cele de sub
coasta [i pe dealul de la Azilul Elena
Doamna, toate fostele vii de pe locurile din-
tre Calea Dude[ti, Gura-Lupului [i bulevar-
dul de centur` stabilit etc.
\n propunerile lor Gr`dina Kiseleff ar urma
s` r`mån` totu[i \n limitele ora[ului. \ntre
altele, se propune crearea unei artere noi
din fa]a Palatului de Justi]ie pån` \n strada
Stavropoleos; s-ar crea astfel o pia]` \n
spatele Palatului Po[telor, care s-ar putea
transforma \ntr-o gr`din`...
Tot a[a se propune acoperirea Dåmbovi]ei,
\ntre podurile Justi]iei [i Carol, creindu-se \n
fa]a Palatului de Justi]ie o frumoas` pia]`-
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

gr`din`. Alte prevederi cer prelungirea Fa]` de aceast` conferin]` foarte intere-
bulevardului Col]ei, prelungirea bulevardu- sant` se desprinde interven]ia inginerului
lui Dinicu Golecu ([i l`rgirea lui uniform` Cucu Starotescu, care constat` c` ce s-a pro-
de 24 m), crearea a opt pie]e importante sit- pus pentru sistematizarea ora[ului, consti-
uate pe bulevardele de centur`, de tuie "un pericol pentru viitorul lui", \ntrucåt
preferin]` la punctele de intrare \n ora[ [i Programul de la care s-a pornit a alertat cu
altele. totul "\nsemnarea cuvåntului sistemati-
Este pus` \n discu]ie [i situa]ia pie]elor de zare". Acest cuvånt arat` c` a fost propus
circula]ie, a pie]elor gr`dini sau a pie]elor chiar de Domnia sa pe cånd era la Serviciul
monumentale, ca [i a parcurilor [i a Tehnic al Prim`riei [i nu a \n]eles prin el
gr`dinilor, gara central`, gr`dina zoologic` "regulare".
etc. Prin "sistematizare", cu exemplific`rile date,
Ne este cunoscut [i proiectul care material- arat` la vremea respectiv` s-a \n]eles un fel
izeaz` propunerile de mai sus cu corect`rile de partid` cu credit [i debit care s` fac`
operate pe "Planul ora[ului Bucure[ti" de la Bucure[tii s` aib` un venit determinat cu
1895 - 1899, la scara 1:5000. Re]inem din care s` se poat` face \ndrept`rile [i ame-
acest plan traseul fixat bulevardului de cen- naj`rile de care are nevoie, adic` am putea
tur` [i zonelor plantate, arterele ce se ad`uga noi, o dezvoltare echilibrat`, pros-
deschid [i pie]ele propuse. per` [i armonioas` a a[ez`rii.
118 ]ine s` precizeze c` a[a a \n]eles el cuvåntul
Cum dosarele materialelor de arhiv` sunt de sistematizare, iar nu cum se inter-
cu totul incompletee, nu [tim cum s-a f`cut preteaz` acum.
jurizarea proiectelor respective.
Unii participan]i au \nvinuit Prim`ria c` a
hot`råt ca concursul s` nu aib` loc, al]ii au
cerut s` cunoasc` componen]a Comisiei [i
procesele verbale de jurizare etc.
Oricum, de[i proiectele s-au depus \n ter-
men, jurizarea lor \ntårzie foarte mult,
Consiliul Tehnic Superior motivat de specif-
ic`rile regulamentului de concurs refuz` s`
delege membru care s` fac` parte din juriul
examinator al proiectelor (ce nu i-au fost
supuse spre studiu) 97).
Cu privire la acest concurs, Buletinul
Societ`]ii Politehnice nr. 8 pe anul 1907
publica o prezentare a proiectului ingineru-
lui N.G. Costinescu \mpreun` cu tema pro-
gram, material din care afl`m o serie de
date care arunc` o lumin` cuprinz`toare
asupra acestui eveniment.
Tot a[a, \n anul 1908, Societatea Politehnic`
organizeaz` \n seara zilei de 5/18 aprilie o
\ntålnire cu inginerii I. Pu[cariu, M.I.
Stroescu [i N.G. Costinescu care s`-[i
motiveze solu]iile tehnice adoptate.

165
 ANDREI P~NOIU
PLANURILE DE SISTEMATIZARE A CAPITALEI DIN
ANII 1914 1916 {I 1919 - 1921
|n sensul articolului 94 al Legii pentru orga-
nizarea comunelor urbane din 1894,
Capitala era obligat` ca pån` \n anul 1898
s` aib` planurile de alinieri ale tuturor
str`zilor \n regul`. Obliga]ia de a decreta un
"plan de sistematizare" cel mai tårziu pån`
\n anul 1900 se prelunge[te pån` la 1 ian-
uarie 1915, spre a putea fi supus spre apro-
bare Consiliului de Mini[tri dup` aceea
nimic nemaiputåndu-se schimba decåt prin
lege.
Se ajunge \ns` ca \n anul 1914 din acest plan
s` nu fie realizat nici 25% [i pentru
finalizarea lucr`rii trebuie adus la Prim`rie,
\ns`rcinat cu conducerea Planului, inginerul
Cincinat Sfin]escu, care beneficiaz` de o
burs` de doi ani pentru studiul urbanisticii
ora[elor din Europa.
La 1 mai 1914 situa]ia planurilor de aliniere
era urm`toarea:
- Str`zi cunoscute din Capital`, dup`
Anuarul Statistic: 1293
- Str`zi cu planuri de aliniere decretate, \n
regul`: 630
- Str`zi cu planuri aprobate numai de
Consiliul Comunal, dar nedecretate: 42
- Str`zi care au numai proiecte, f`r`
garan]ie, f`r` semn`turi, cu mai multe
proiecte pentru aceia[i strad`
- Str`zi [i \nfund`turi care nu au nici un fel
de proiect construite dup` bunul plac al
proprietarilor: 587
Rezult` deci, dup` planul 1:5000, c` la 1 mai
1914 numai 48% din str`zile ora[ului aveau
planuri de alinieri, conform Legii de organi-
zare a comunelor urbane.
De la aceast` dat` s-a \nceput s` se studieze
din nou planurile existente de sistemati-
zarea Capitalei, p`stråndu-se partea lor cea
mai bun`, pref`cåndu-se p`r]ile neconven-
abile [i s` se completeze ce era de comple-
tat.
Lucr`rile continu` [i \n final se prezint`:
Proiectul General de Alinieri la scara 1:5000,
Proiectul General Program de Sistematizare,
la scara 1:10000 [i o parte din Proiectul de
166
Detaliu la scara 1:1000, ]inånd seama de
avizele Comisiei Tehnice a Prim`riei din 12
[i 18 iunie 1916.
Se cere s` se aprobe \n mod separat toate
p`r]ile proiectului de detaliu pe cartiere ast-
fel ca toate str`zile Capitalei s` aib` de
acum un plan de aliniere legiferat cu unul
[i acela[i Decret.
Expunerea tehnic` asupra Planului de
Sistematizare pornea de la ideea c` \n
ansamblul s`u proiectul acesta trebuia s`
fie realizabil \n 50 - 60 ani [i factorul de
baz` de care trebuie s` se ]in` seama \l con-
stituie cre[terea popula]iei, pentru care
unele statistici mai apropiate ar`tau
urm`toarea situa]ie:
- Anul 1860 120000 locuitori
- Anul 1872 177645 locuitori
- Anul 1903 289184 locuitori
- Anul 1910 325000 locuitori
- Anul 1912 342000 locuitori
Se aprecia c` la finele acestei perioade de 50
- 60 ani \n Bucure[ti se vor afla circa
1000000 locuitori, repartiza]i pe o
suprafa]` de circa 6000 hectare, adic` \ntr-
o densitate de 167 locuitori la hectar,
oferindu-se astfel condi]ii bune de via]`
popula]iei pån` \n anul 1980 [i chiar pån`
\n 2000.
Se [tie c` prin extensiunea de la 1894,
Bucure[tii au trecut peste ocolul IV,
\nglobånd \n aria lor aglomera]iuni de circa
2000 hectare, f`r` ca s` se fixeze un plan de
sistematizare al acestor a[ez`ri, acele
aglomera]iuni au continuat s` se dezvolte
25 de ani aproape la voia \ntåmpl`rii, ora[ul
mo[tenind acum o situa]ie grea.
Pentru preg`tirea extinderii Capitalei s-a
\ntocmit \n anul 1910 numai un proiect de
Regulament pentru Construc]ii [i Alinieri
aplicabil comunelor suburbane cuprinse
\ntre linia de centur` a fortifica]iilor.
Comisiunea Tehnic` de la 20 aprilie 1914 a
stabilit \n tr`s`turi generale punctele ce tre-
buie avute \n vedere cu privire la dez-
voltarea ora[ului [i anume:

- Formarea a trei inele concentrice (ringuri)
ocupånd \n cea mai mare parte str`zile
existente, l`rgindu-se acolo unde este
nevoie [i va \ng`dui posibilitatea, \n limita
sumelor de care dispune Comuna;
- Aceste inele vor fi legate \nte ele prin
str`zi radiale, c`rora li s-ar da o l`rgime de
la 12 metri \n centru, sau mai mare dac`
este posibil, m`rindu-se treptat de la un
inel la altul [i formånd dup` ultimul inel
"[osele de penetra]ie" cu o l`rgime medie
de 30 metri, a[a cum este ultimul inel, al III-
lea.
Unele excep]ii vor fi f`cute pentru marile
bulevarde, ca [oseaua Jianu, Bd. Col]ei, Bd.
Ferdinand, bulevardul care s` duc` spre
Valea Plångerii etc., care vor putea avea [i
l`]imi mai mari de 30 m.
|n aceea[i situa]ie se afl` limita ora[ului [i
determinarea ei fie prin centur` de
verdea]` (parc, izlazuri, centur` agricol`),
fie prin bulevarde largi de aproximativ 30
metri.
Aceast` nou` delimitare va necesita modi-
ficarea legii de m`rginire a ora[ului
Bucure[ti din anul 1895.
S-a c`utat a se limita ora[ul prin bulevarde
de centur` (al IV-lea inel) de l`rgimi de la
30 la 50 metri, astfel \ncåt s` se \ncorporeze
\n ora[ regiunile construite [i cu stråns`
leg`tur` cu zona ora[ului.
Delimitarea cea mai grea o prezint` sudul
ora[ului, \n dreptul aglomera]iei Piept`nari
[i comuna suburban` {erban Vod`, aici
solu]ia fiind greu de ales, pentru un
moment, din cauza lipsei cu des`vår[ire a
unei artere inelare [i a \ntinderii exagerate
spre sud a regiunii acoperite cu case. S-a
creat o situa]ie c` nu se poate renun]a la
trasarea unei artere inelare [i nici nu se
poate hot`r\ s` coboråm prea mult spre
sud, spre a se evita exproprieri de
construc]ii pe o zon` \ntins`. Se conchide c`
este prudent a se trasa un inel cu o pozi]ie
intermediar`. Partea r`mas` \n afar` din
aglomera]iunea Piept`nari se va \ngloba
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
\ntr-o delimitare ra]ional` comunei {erban
Vod`.
Delimitarea aceasta a Capitalei s-a trasat [i
pe planul 1:20000 cu \mprejurimile
ora[ului, pe care se observ` o propunere de
extindere spre nord a zonei ora[ului.
Dup` Legea de m`rginire a ora[ului
Bucure[ti din 1885, suprafa]a ocupat` ar fi
de cca. 5583 hectare. Dup` noua delimitare,
f`r` \nglob`rile de la nord [i Cåmpul
Cotroceni, suprafa]a afectat` Capitalei ar fi
aproximativ 5381 hectare.
Ar trebui expropria]i 6770000 mp la un
cost de 15 milioane lei.
S-a prev`zut prin Regulamentul proiectat \n
1910, ca pe baza Legii Comunelor Rurale s`
nu se permit` construirea de locuin]e [i
parcel`ri de construc]ii decåt \n interiorul
vetrei satului, care se va delimita vizibil.
Dup` delimitarea ora[ului, se urm`re[te
specializarea cartierelor, opera]iune greu de
realizat din cauza lipsei unei legi anume.
Specializarea cartierelor prive[te modul de
construire reciproc al cl`dirilor (construc]ii
\nchise, grupate sau deschise, cu sau f`r`
retragere de la alinierea str`zii, ori con-
struc]ii de vile), ca [i regimul de \n`l]ime [i
utilizare.
Specializarea aceasta va \ng`dui, ca
excep]ie, ridicarea de cl`diri proprii unui
caracter specific unei trepte higienic` supe-
rioare, \ns` nu se va permite o construc]ie
care intr` \n caracterul unui cartier higien-
ice[te inferior. Specializarea de care se
vorbe[te nu este urm`rit` numai din punct
de vedere higienic, ci [i economic [i tehnic.
|n ansamblul s`u, specializarea pe cartiere,
ca prevederi cuprinde: cartiere de locuin]e,
cartiere industriale, de locuin]e ieftine, de
vile, precum [i regiunea militar`.
Se dau [i date privind centrele de
aprovizionare [i cantit`]ile consumate,
\ntemeiat pe cifre statistice de detaliu.
Se precizeaz` [i prevederile pentru liniile
ferate, cu tendin]a de dezvoltare a g`rii
Obor [i completarea liniei de centur` prin
167
 ANDREI P~NOIU
linia Obor, Abator [i Obor-Filaret; s-a
amplasat [i Gara Central`, proiectat` de
Direc]ia C`ilor Ferate. Se argumenteaz` c`
centralizarea traficului exterior de c`l`tori
prin o gar` situat` cåt mai \n interiorul cap-
italei este o solu]ie adoptat` \n ultimul
timp [i de unele ora[e mari din Germania:
Lipsca, Frankfurt pe Main, Munchen etc. Se
consider` c` solu]ia de amplas`ri de g`ri pe
cartiere, specific` Londrei sau Berlinului
este dezavantajoas`.
Sintetic, memoriul \nf`]i[eaz` [i situa]ia
traficului de m`rfuri, pe linia Abator -
Halele Centrale. Linia ce deserve[te aba-
torul este posibil s` fie condus` ca linie
metropolitan`, pån` la Halele Centrale, fie
\n subsolul lor, fie \n råndul lor, dup` cum
va indica studiul care abordeaz` problema
deservirii halelor. Se poate ca deservirea
galelor s` se fac` numai \n timpul nop]ii, cu
vagoanele Societ`]ii de Tramvaie Bucure[ti.
Linia ferat` se prevede s` fie garat` termi-
nus la cheiul Dåmbovi]ei, lång` Sf. Elefterie,
de unde s` treac` apoi Dåmbovi]a, eventual
acoperit`, fie de-a lungul råului. Alt`
solu]ie, cu linia ferat` trasat` diametral,
vizeaz` p`strarea G`rii de Nord ca o gar` de
resfrångere, de unde trenurile apuc` spre
podul Groz`ve[ti [i apoi spre Elefterie, de
aici \ncolo urmåndu-se linia Dåmbovi]ei.
Referiri, cu explica]ii uneori de detaliu, se
fac [i \n ce prive[te rezolvarea pasajelor de
nivel, pasaje subterane pentru pietoni,
realizarea canalelor de naviga]ie, spa]iile
libere, pie]ele etc. Gr`dinile [i parcurile
\ntregite urmeaz` s` \nsumeze 320 hectare.
Chestiunea str`zilor necunoscute, adic` a
acelor str`zi creiate ilegal, prin lotiz`ri
f`cute de proprietari sustras controlului
Municipalit`]ii, se opineaz` c` trebuie s` se
recunoasc` anumite str`zi sau fund`turi
creiate dup` anul 1895, cånd apare Legea de
m`rginire a ora[elor. Se arat` c` unele diin-
tre aceste str`zi sunt deja recunoscute, \ns`
\n mod nelegal.
Se procedeaz` la motivarea alinierilor, pe
168
cartiere; alinierea str`zilor ce se vor
deschide de nou nefiind realist`, Comuna
nu este obligat` a le aplica decåt dac` pro-
prietarii riverani interesa]i vor ceda gratuit
terenul pentru strad` [i vor suporta cheltu-
ielile edilitare necesare.
Planul acesta de sistematizare se aprob` pe
cartiere, pentru fiecare punct \n parte
f`cåndu-se constat`rile cuvenite. Intrarea
Romåniei \ns` \n R`zboi \nghea]` totul \n
aceast` situa]ie98).
Trebuie s` ad`ug`m c` din studiile \ntre-
prinse \n cursul anilor 1914-1916 de Comisia
Tehnic` de pe lång` Consiliul Comunal al
Capitalei se desprinde ideea realiz`rii pro-
gramului de dezvoltare a ora[ului prin par-
ticiparea la aceast` oper` a diferite asocia]ii
cet`]ene[ti care s` sprijine Administra]ia
Comunal` pentru \nf`ptuirea unei capitale
cu adev`rat "ora[-gr`din`". Se consider` c`
aceste asocia]ii ar putea s` conclude? dup`
modelul acelor Association de Cites-
Jardines de France", dup` modelul dat de
"Cartenstadte Gesellschaft" din Berlin sau
de "Garden City Association" din Londra,
urmånd astfel s` fac` din Bucure[ti "Ora[ul
Bucuriilor" 99).
Am v`zut c` pentru programul de sistem-
atizare a Capitalei din anii 1912-1916 se
\ntocme[te un plan al Bucure[tilor la scara
1:10000 [i un altul la scara 1:5000, cu
prevederi de detaliu; cum \n timpul
R`zboiului planul la scara 1:5000 s-a pier-
dut, \n anul 1919 s-a luat hot`rårea ca
\ntreaga opera]iune de sistematizare a
Capitalei s` se opereze dup` planul de la
scara 1:10000, cu unele actualiz`ri [i anume
prevederi f`cute \n acest sens. Astfel, la 22
august 1919, se prezint` Consiliului Tehnic
Superior documenta]ia relativ` la sistem-
atizarea cartierelor Capitalei, \nso]it` de 27
piese scrise [i alte plan[e, cerånd s` fie
analizat`.
Din materialele de arhiv` rezult` c`
Memoriul Planului de Sistematizare \n
discu]ie s-a tip`rit [i el \mpreun` cu planul

general de sistematizare [i \ntreg materi-
alul a fost studiat \n prealabil, dup` care s-
au executat planurile pe cartiere. Cu privire
la aceast` ac]iune, [tim c` prin Jurnalul s`u
nr. 13 din 12 mai 1919, Consiliul Tehnic
Superior ceruse ca odat` cu Planul general
de sistematizare s` se \ntocmeasc` [i
Proiectele pentru legile [i regulamentele
privind sistematizarea Capitalei.
Trebuiau incluse \n legile [i regulamentele
respective preciz`rile:
- Obligativitatea ]inerii planului ora[ului la
curent \ntr-un mod cu adev`rat cadastral;
- Crearea unor mai u[oare condi]ii pentru
ob]inerea autoriza]iilor de repara]ii;
- Chestiunea aprob`rii planurilor de aliniere
pe cartiere s`-[i g`seasc` o rezolvare uni-
tar`, prin prevederile cuprinse \n aceea[i
lege, astfel \ncåt s` nu mai fie nevoie de noi
legi sau decrete pentru autorizarea acestor
interven]ii de detaliu.
|n proiectul de sistematizare nu s-au trecut
solu]ii pentru toate problemele cuprinse \n
memoriul tip`rit; se fac preciz`ri c` pe pla-
nuri anume nu au fost \nscrise acele
rezolv`ri care dac` ar fi fost f`cute cunos-
cute s-ar fi adus Comunei mai mult pabuge
decåt avantaje, a[a cum este, de pild`, lim-
itarea ariei ora[ului printr-o zon` de par-
curi.
Se prezint` planul la scara 1:10000, dar pe
acesta nu s-a trecut \n detaliu situa]ia cu
prevederile pe cartiere, fiindc`, a[a cum s-a
votat, mai r`mån a se face o serie de ridic`ri
topografice [i a se perfecta studiul pentru
precizarea limitelor acelor planta]ii ale
ora[ului, [tiindu-se c` pentru aceast`
lucrare se cer fonduri \nsemnate [i mult
timp pentru realizarea lor, opera]iune care
nu este absolut necesar` acum. Chiar
]inerea planului cadastral la curent este [i
ea dependent` de situa]ia bugetar` a
comunei.
La 25 iunie 1919, Consiliul Comunal a apro-
bat delimitarea ora[ului printr-o [osea
\nconjur`toare, potrivit planului. Acea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
[osea se arat` c` va merge pe lång`, sau
printr-o centur` de planta]ii de o l`]ime
variabil`, de cca. 300 m, dup` cum se va
stabili \n fiecare punct prin ridicpri de pla-
nuri de detaliu.
\n interven]ia sa c`tre pre[edintele
Consiliului Superior, Primarul arat` c` \n
toate timpurile delimitarea Capitalei a con-
stituit una din preocup`rile de seam` ale
administra]iei, [tiindu-se c` \ntinderea prea
mare a ora[ului este de fapt o piedic` \n
calea bunei \ngrijiri a a[ez`rii [i a unei
ra]ionale dezvolt`ri a ei. Pentru a se opri
tocmai aceast` \ntindere s-au creat [osele
\nconjur`toare: [oseaua Basarab, [oseaua
[tefan cel Mare, [oseaua Mihai Bravu,
[oseaua Pandurilor. Aceste [osele nu au dat
de fapt rezultatul a[teptat, fiindc`
fenomenul \ntinderii nes`n`toase a acestui
ora[ este un proces cu multe cauze.
\nc` dinainte de R`zboi, prindea din ce \n ce
mai mult ideea cre`rii \n lungul actualei
zone de delimitare a unei centuri de
verdea]` [i planta]ii, prev`zut` cu o arter`
inelar` de lungime suficient`, care s` asig-
ure o zon` protectoare contra extinderii
ora[ului din`untru spre \n afar`, care s`
opreasc` [i uniea aglomera]iilor ce s-ar
forma \n afara ariei ora[ului [i \n tendin]a
de a se uni cu Capitala. Se asigura astfel [i
un spa]iu liber, estetic [i higienic ce va juca
un rol pentru circula[ie [i via]a civic` a
ora[ului; la \nceput acest spa]iu va putea fi
\ntrebuin]at pentru agricultur` sau alte
\ntreprinderi (afar` de cele de construc]ii),
dar r`mas liber de orice cl`dirre. Costul ridi-
cat a \mpiedicat definitivarea unui aseme-
nea proiect, dar s-a pus problema relu`rii
lui \n 1918.
Comisiunea Tehnic` \n [edin]a din 17 iunie
1919, avånd \n vedere extinderea pe care o
va lua \n curånd Capitala considera c` este
momentul s` se achizi]ioneze cu pre]uri
avantajoase terenurile necesare unui plan
a[a de vast [i atåt de util. S-a convenit s` se
prezinte Consiliului Comunal un proiect de
169
 ANDREI P~NOIU
exproprierea zonei necesare cre`rii acelei
centuri variabile care s` se amenajeze cu
planta]ii, terenuri de jocuri etc., \ntr-un
cuvånt, cu spa]ii care s` r`mån` libere [i s`
delimiteze Capitala \n mod eficace.
Spa]iile libere vor fi dup` caz, cånd
\n`untrul, cånd \n afara liniei de centur` [i
se va c`uta s` se restrång`, \n acela[i timp,
zona construibil` a Capitalei, care este
fixat` dup` Legea din 1895.
S-a trasat un plan la scara 1:10000, cu
suprafa]` de expropriat de circa 585,5
hectare, din care 155 hectare de]in pe ele
cosntruc]ii care vor trebuie expropriate [i
ele la un cost mai ridicat, lucru ce nu se
poate evita.
Costul total al acestor exproprieri se cif-
reaz` la 18504000 [i de[i se pare c` suma
este mare, ea poate s` fie [i mai mare; nu
trebuie uitat \ns` c` marea oper` care se
face acum asigurånd Capitalei ]`rii noastre
un loc de seam` printre ora[ele cele mai
civilizate este un prilej care nu trebuie
sc`pat.
M`sur`torile [i exproprierile se consider` c`
trebuie \ncepute urgent asiguråndu-se
Capitalei o suprafa]` total` de cca. 5880
hectare, inclusiv Parcul Na]ional, f`r`r
extinderea lui pe mo[ia Her`str`u, din care
905,5 hectare parcuri existente [i cele
cerute pentru centura proiectat` (revenind
astfel cam 9 mp. de parc pe cap de locuitor,
afar` de parcurile care s-ar crea pe teritoriul
Capitalei [i afar` de extindere Parcului
Na]ional, care ar mai ridica cu 975 hectare
suprafa]a parcurilor); ar urma astfel s`
revin` \n final 18,75 mp. de parc pe cap de
locuitor (fa]` de 3,2 mp. pe cap de locuitor
reveni]i dup` Legea din 1895, cånd nu era
\nglobat acesteia Parcul Na]ional), fa]` de o
popula]ie de circa 1 milion de locuitori ce ar
atinge Capitala \n jurul anului 1980, adic` o
densitate de aproximativ 187 locuitori la
hectar, o densitate egal` cu cea a Londrei.
\n [edin]a Consiliului de la 25 iunie 1919, cu
Deciziunea nr. 147, ]inånd seama de pla-
170
nurile aflate \n dosarul respectiv [i de
l`muririle date de [eful Serviciului
Cadastrului, Consiliul aprob`:
- Delimitarea ora[ului printr-o [osea \ncon-
juur`toare, portrivit Planului de
Sistematizare, care s` mearg` pe lång` o
centur` de planta]ii de o l`]ime de cca. 300
m cre se va stabili prin ridic`ri de planuri de
detaliu, f`cåndu-se totodat` demersuri de
expropriere pentru utilitate public` a
perimetrelor afectate de aceast` centur`,
care va r`måne liber` de orice
construc]iuni.
- Facerea unui proiect de lege pentru asigu-
rarea sumei necesar` efectu`rii exproprier-
ilor
- Se aprob` s` se \nceap` ridicarea pla-
nurilor de detaliu, \ntr-un termen cåt mai
scurt posbili, pentru a se face programul de
execu]ie al acestei centuri.
Datele documentare arat` c` Planul de
Sistematizare [i memoriile lui au fost cerc-
etate de Comisia Tehnic` a Comunei \n anii
1914 - 1918 [i sunt reluate acum \n 1919 \ntr-
o form` destul de apropiat`. Consiliul
Tehnic observ` c` a[a zisul plan de perspec-
tiv` al Capitalei \nf`]i[eaz` de fapt situa]ia
actual` a ora[ului [i c` m`surile de sistem-
atizare constau doar \n rectificarea traseu-
lui unor str`zi, fie prin l`rgirea, fie prin
\ndreptarea lor [i deschiderea cåtorva str`zi
noi, \n general \n prelungirea celor vechi,
precum [i crearea cåtorva pie]e.
Inginerul Sfin]escu este nevoit s` declare c`
a fost \mpiedicat s` dea ora[ului Bucure[ti
o adev`rat` sistematizare, fie din lips` de
fonduri, fie din cauza unei nehot`råri a
Comunei \n ce prive[te specificul prob-
lemelor de sistematizare [i de
\nfrumuse]are a ora[ului.
Consiliul Tehnic Superior atrage aten]ia c`
trebuie s` se \ntocmeasc` un plan de sis-
tematizare \n conformitate cu principiile de
urbanism adoptate [i pentru ora[ele din
Occident. Sistematizarea trebuie studiat`
paralel cu Regulamentul de Construc]iuni,

care va trebui s` pun` restric]ii pentru
fiecare cartier sau strad`, ca [i pentru
fiecare construc]ie, spre a se putea u[or
creea ansambluri de acela[i stil, cartiere de
[coli superioare, cartiere ouvriere, cartiere
militare, cartiere gr`dini-scuaruri
propor]ionate [i studiate, pie]e formånd
ansambluri arhitectonice, cu monumente [i
statui, \n stråns` leg`tur` cu arhitectonica
[i estetica ora[ului.
Pe aceast` cale ar putea cå[tiga \n fru-
muse]e atåt arhitectura na]ional`, cåt [i
ora[ul, impunånd stilul na]ional romånesc
\n mase de acela[i stil, totul acompaniat de
culoare, de portice sau galerii \n stråns`
leg`tur` cu anumite pie]e [i ele de acela[i
stil.
Se conchide c` este bine s` se ]in` seama \n
dezvoltarea ora[ului Bucure[ti [i de scum-
pirea traiului, fapt care reclam` m`suri
pentru o canalizare a unei p`r]i din popu-
la]ia ora[ului c`tre anumite centre din
afar`, mai bine situate ca pozi]ie [i ori-
entare sau prezentånd diferite avantaje
locale.
Fa]` de definitiv`rile cerute de Consiliul
Tehnic Superior, cu modific`rile [i com-
plet`rile operate ce s-au cerut \n [edin]a din
7 noiembrie 1919, \ndeosebi pentru a se face
circula]iei, proiectul de sistematizare a
Bucure[tilor din anul 1914 - 1916, reluat [i
completat \n anii 1919 - 1920, s-a sanc]ionat
[i decretat \n anul 1921, punåndu-se astfel la
dispozi]ia Capitalei un plan unitar,
cuprinzånd ansamblul tuturor str`zilor, cu
un program concret privind dezvoltarea
ora[ului.
A[a cum se va vedea \n continuare, [i aces-
tui plan \i lipsesc \nc` multe elemente, pen-
tru a putea fi considerat un plan de sistem-
atizare \n adev`ratul \n]eles al cuvåntului.
Prin studiul din 1922 se ar`ta c` \n limitele
ora[ului de la acea dat` se putea cuprinde o
popula]ie de peste 1,5 milioane, repartizat`
pe urm`toarele zone:
- O zon` central` de 500 hectare cu cl`diri
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
supra \n`l]ate cu densitate 800 locuitori la
hectar
- O zon` de cl`diri de raport, adic` cu multe
etaje, de 1000 hectare, cu cca. 500 locuitori
la hectar
- O zon` medie, adic` de cl`diri mai mici, de
cca. 2000 hectare, cu o densitate de 200
locuitori la hectar
- O zon` periferic`, joas`, acel garden city
numit \n literatura de specialitate, de cca
2000 hectare, cu o densitate de 100
locuitori la hectar.
Deci la 1 milion locuitori, \n loc de 1,5 mil-
ioane se pot admite construc]ii \nc` [i mai
joase \n zona central`, diminuånd astfel
densitatea centrului Capitalei [i r`spun-
zånd de fapt unei cerin]e atåt de ordin eco-
nomic, cåt [i social.
La aceast` dat` se considera c` suprafa]a de
cca. 5800 hectare a Bucure[tilor era sufi-
cient` pentru o cre[tere de popula]ie \ntr-o
perioad` de 50 ani, spa]iile libere existente
putånd acoperi necesarul pentru
construc]iile cerute de acest viitor. \n
acela[i timp se cerea a fi studiate planurile
de amenajare a comunelor suburbane \nve-
cinate, care [i ele la råndul lor cunosc o
cre[tere asem`n`toare.
De asemeni, pentru Bucure[ti se impunea
alc`tuirea imediat a unui studiu asupra
unei urbaniz`ri regionale, cuprinzånd
\ntreaga arie pån` la centura de fortifica]ii.
O centur` de planta]ii [i zone agricole
active trebuiau s` formeze o zon` real` de
desp`r]ire \ntre Capital` [i comunele subur-
bane intrate \n discu]ie. Obiectul acestui
studiu trebuiau s`-l fac` [i rela]iile dintre
comunele suburbane \nse[i, trasåndu-se de
la bun \nceput delimit`rile g`site de cuvi-
in]`.
171
 ANDREI P~NOIU
LOCUIN}E IEFTINE |N CAPITAL~
UN PROIECT PENTRU UN ORA{ GR~DIN~ LA MARGINEA
BUCURE{TILOR
Dup` r`zboi, se pune \n discu]ie reconstru-
irea locuin]elor urbane, a satelor [i a fer-
melor distruse, terminarea construc]iilor
sistate, construirea de noi locuin]e \n cen-
trele populate, \mbun`t`]irea locuin]elor
insalubre, crearea de noi colonii [i sate, ca
urmare a aplic`rii Reformei agrare.
|n \ntåmpinarea acestui deziderat, vine s`
apar` Legea pentru \ncurajarea
construc]iilor de cl`diri din 23 iulie 1921 [i
Legea de \mpropriet`rire \n ora[e a
func]ionarilor, a invalizilor de r`zboi,
v`duvelor cu orfani [i demobiliza]ilor, din
octombrie 1921. Tot a[a, \[i fac apari]ia [i
alte legi cu privire la chirii [i oficiile de
\nchiriere, menite s` \ncurajeze ridicarea de
construc]ii mari.
|nc` din faza de proiect a acestei legi, s-a
cerut desprinderea cåtorva principii care
trebuie avute \n vedere \n politica de \ncu-
rajare a construc]iei de noi cl`diri prin:
- Aplicarea unei politici clare de comasare [i
reparcelare a terenurilor (mai \ntåi cele
libere de construc]ii);
- |ncurajarea construc]iilor pe locurile
virane de pe str`zile deja deschise [i unde
exist` f`cute lucr`rile edilitare;
- S` se \ncurajeze cåt mai mult capitalul
care se investe[te \n construc]ii sau \n
materialele de construc]ie.
Se aprecia la acea dat` c` numai \n
Bucure[ti este nevoie ca \n timp de 20 - 30
ani s` se construiasc` peste 200000 aparta-
mente, pentru ca \n adev`r s` se rezolve
criza de locuin]e din acest ora[.
Dar pentru aceasta trebuie \ncurajat` \n
mod corespunz`tor produc]ia [i ieftinirea
materialelor de construc]ie [i \nlesnirea
transporturilor, ca [i asigurarea måinii de
lucru necesare acestei activit`]i.
|n paralel m`surilor se relev` [i principiile
ce trebuie s` c`l`uzeasc` prevederile legale
\n problema reparti]iilor cl`dirilor existente
[i \n problema produc]iei de cl`diri noi, cu
preocuparea de a se spori capacitatea loca-
tiv` a cl`dirilor existente. Se cerea ca repar-
172
ti]ia cl`dirilor existente s` fie privit` ca un
regim excep]ional pentru tot timpul cåt va
dura epoca de subproduc]iune normal`,
adic` produc]ia normal` de locuin]e a anu-
lui 1912, cånd s-au realizat 4000 locuin]e la
o popula]ide de 340000 locuitori. Se cere
acum ca la 700000 locuitori actuali \n
Bucure[ti s` se construiasc` cel pu]in 8000
locuitori pe an.
Acuzarea acestei crize se datoreaz` lipsei de
terenuri ieftine, lipsei de \ncurajare a con-
struc]iei de cl`diri, a speculei create \n jurul
acapar`rii terenurilor de construit, a insufi-
cien]ei Legii chiriilor etc.
La periferie se construie[te haotic, iar
Prim`ria \ncomuneaz` ora[ului suprafe]e
vaste pe care se a[eaz` o imens` mas` pau-
per` de locuitori, \n timp ce \n centrul
ora[ului exproprierile devin tot mai costisi-
toare.
Ce s-a f`cut pån` acum este considerat prea
pu]in. Acapararea de terenuri de c`tre spec-
ulan]i las` \n urma sa cartiere cu totul
insalubre, a[a cum este cartierul Ple[oianu,
\n nordul [i \n sud-estul ora[ului, sau
cartierul Tei, r`mas ca o trist` mo[tenire
din lotiz`rile Ghicule[tilor.
Pe baza legii din 16 mai 1910, relativ la
locuin]e ieftine [i s`n`toase, se creeaz` \n
Bucure[ti Societatea pentru locuin]e ieftine,
una dintre primele de acest fel din Europa,
care pån` \n anul 1928 a construit \n total
1900 locuin]e (din care 700 dup` 1919). La
acea dat` societatea poseda \n Bucure[ti
cca. 100 hectare terenuri destinate a primi
locuin]e.
Pentru construc]ia de locuin]e pentru cei
foarte s`raci se emite ideea lans`rii chiar a
unui concurs interna]ional, \ntreaga
aceast` activitate urmånd s` fie sus]inut`
cu un credit interna]ional cu dobånzi foarte
sc`zute, cu bani lua]i de acolo de unde se
g`sesc...
Se schi]eaz` pentru aceasta [i datele unei
teme; aceste locuin]e pot s` aib` [i numai 2
camere, una pentru p`rin]i [i alta pentru
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

173
 ANDREI P~NOIU
copii, consideråndu-se totu[i un mare pro-
gres dac` s-ar putea folosi buc`t`ria drept
sal` de måncare. Se recomand` crearea de
tipuri de locuin]e familiale care corespund
tradi]iei variabile cu regiunile ]`rii, unele cu
2 camere, altele cu 3.
|n etapa imediat urm`toare ar urma s` se
treac` la construirea cartierelor numeroase,
transperiferice ale ora[ului Bucure[ti, din al
c`ror fond de locuin]e nu este nimic de
p`strat. Popula]ia de aici va trebui trans-
plantat` \n locuin]e standard.
Legea de \mpropriet`rire urban` publicat`
\n M.O. din 18 octombrie 1821 \[i g`se[te
aplicare [i \n Bucure[ti. Unele caren]e ale
acestei legi s-au ameliorat sim]itor prin
Regulamentul ei de aplicare luat \n studiu
\n anul 1924, cu unele prelungiri de termene
de \nscriere pentru aceste \mpropriet`riri
pån` \n anul 1927.
Comisia de \mpropriet`rire a reu[it s` satis-
fac` cererile a 2266 solicitan]i, inclusiv
\mpropriet`ririle de la D`m`roaia; de
asemenea s-au mai pus la dispozi]ia acestei
comisii \nc` 243 locuri pe str`zi existente. \n
anul 1926 s-a parcelat terenul numit
D`m`roaia, situat pe malul sudic al
Colentinei, la nordul Capitalei, lång` hipo-
dromul B`neasa, \n satul Bucure[tii Noi, \n
suprafa]` de 125 hectare.
Planul de parcelare s-a alc`tuit dup` prin-
cipii moderne de urbanism, ob]inåndu-se
1550 loturi, afar` de terenurile pentru insti-
tu]iile publice, parcuri, locuri de sport etc.
Pentru loturile respective din ora[ s-au per-
ceput [i costuri pentru lucr`rile edilitare.
Prin contract s-a stabilit [i tipul de con-
struc]ie cu modul de a[ezare al ei pe teren,
174
prin grup`rile respective urm`rindu-se
ob]inerea unor efecte estetice
satisf`c`toare.
Lucr`rile \ncep \n august 1926 [i \n termen
de un an se realizeaz` \n linii mari traseele
unora dintre str`zi, cu excep]ia conductelor
de alimentare cu ap` [i canal.
|mpropriet`riri asem`n`tare se fac [i \n
parcel`rile Erb`riei, Schitul Maicilor,
Delavrancea, str. General Angelescu.
Societatea Comunal`, prin concursurile
pentru planuri tip de locuin]e, parter [i etaj,
prin noile cartiere ce a deschis [i a cl`dit \n
mod estetic [i igienic, reprezint` de fapt
urbanismul practic al epocii. Locuin]ele cu
etaj construite \n cartierul Clucerul (de la
[osea), pentru func]ionarii publici, casele
din Filantropia, {erban Vod`, Roiulu
(Dude[ti), Lån`riei, Lupeasca (Cotroceni),
Rahovei (Bragadiru), Cazarmei, Doroban]i
(Prelungirea) reflect` foarte bine
preocup`rile urbanistice ale vremii.
Fabrica Belvedere, Fabrica de Chibrituri
Filaret, Ministerul de Finan]e, Ministerul de
R`zboi, C`ile Ferate etc. [i-au construit [i ele
prin Societatea Comunal` pe terenuri \nve-
cinate lor locuin]e pentru func]ionarii lor,
ocupate cu chirie cåt timp slujesc acolo.
Casa Autonom` a Construc]iilor ia fiin]`
prin Legea din 30 mai 1930, autorizat` fiind
s` acorde \mprumuturi pe termen lung
pentru construc]ia de locuin]e, s` cumpere
terenuri pentru a le vinde, s` \nchirieze [i s`
vånd` case, c` construiasc` edificii publice.
Se fac totodat` preciz`ri cu privire la
regimul tipurilor autorizate de a se construi
[i a modului lor de atribuire popula]iei.
Casa Autonom` a Construc]iilor procedeaz`
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

175
 ANDREI P~NOIU
la un \mprumut de 5 milioane dolari de la
Societatea Italian` "Impresse all Estero"; din
acest fond s-au realizat un grup de circa 70
de locuin]e individuale \n cartierul
Cotroceni.
|n 1934 se realizeaz` \n mod asem`n`tor 11
cl`diri (22 apartamente) \n Vatra
Luminoas`.
Tot a[a, mai construiesc \n Bucure[ti, C. A.
M., Casa Muncii, C. F. R.
Studiile arat` c` toate aceste construc]ii ief-
tine nu sunt deloc ieftine, din lipsa com-
plet` a capitalului ieftin cu care s` se poat`
realiza aceste locuin]e; capitalurile [i cred-
itele destinate acestui scop sunt mici,
aproape inexistente, ajutorul colectivit`]ilor
foarte mic, popula]ia s`rac` [i muncitore-
asc` cå[tig` foarte pu]in, lipse[te o lege
care s` canalizeze toate fondurile de con-
struc]ie \n måna unei singure institu]ii,
lipse[te ini]iativa care s` coordoneze efor-
turile statului.
***
De la 1910 \ncoace sistemul locuin]elor ief-
tine de o familie avånd curte separat`, a
176
luat o dezvoltare foarte mare prin constru-
irea de adev`rate "ora[e-gr`din`",
"caz`rmile de \nchiriat" r`månånd proprii
zonelor deja construite, unde terenul este
scump. Se sus]inea [i teza c` locuin]a
ieftin` va face [i traiul mai ieftin unei
familii, ar`tåndu-se c` totdeauna o gr`din`
se poate munci cu folos. Tot a[a se argu-
menta c` din punct de vedere moral
locuin]a de o familie e superioar` aparta-
mentului din "cazarma de \nchiriat", care
este \n acela[i timp [i mai scump`; costul
instala]iilor publice \n sistemul "ora[elor-
gr`din`" este un lucru care se remediaz`
u[or [i putem vorbi \n adev`r de "un par-
adis al locuin]elor de o familie"...
Inginerul Cincinat Sfin]escu ia ca model \n
ideea acestui tip de a[ez`ri pe Ebenzer
Howard, care a reu[it s` creeze adev`rate
or`[ele din locuin]e cu o singur` familie cu
gr`dini separate, \n care loturile de constru-
it s` nu fie supuse speculei [i unde s` se
g`seasc` totul absolut trebuitor unui trai
fecund locuitorilor lor: industrie, comer],
organiza]ii culturale [i de sport etc.

|n Anglia s-au construit ora[e-gr`dini la
Letchworth, Port-Sunlight, Bournville etc.;
ca [i \n Fran]a, Belgia, Germania, Italia,
englezii [i francezii, ca s` intensifice pro-
duc]ia, caut` s` \ncurajeze a[a-zisa "indus-
trie la domiciliu", dotånd familiile respec-
tive s` lucreze mult [i ieftin acas`, f`r` a
mai pierde timpul cu drumul pån` la uzin`.
S-a spus mereu c` oricine munce[te \ntr-un
ora[-gr`din` foarte confortabil cu ce cå[tig`
din munca lui mai poate face [i economii.
Pentru locuitorii Bucure[tilor un astfel de
ora[ ar fi cu adev`rat paradis, dar pentru
]ara noastr` se cere s` propag`m "ora[ul
gr`din` romån". |n centrul Capitalei se pot
g`si ocazii destule pentru aplicarea "sis-
temului american", iar periferiei s`-i l`s`m
lini[tea ora[elor gr`dini...
La Biblioteca Academiei Romåne se afl` un
album cu titlul "Un ora[ gr`din` la margin-
ea Bucure[tilor", purtånd pe copert`
men]iunea: "Bucure[ti - Proiect de sistem-
atizare a \mprejurimilor".
|n acest album figureaz` 32 imagini
fotografice format 34 x 24 ca reprezentånd
planul de ansamblu al unui ora[ gr`din`
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
(proiec]ie orizontal` [i vedere perspectiv`),
planuri fa]ade, sec]iuni [i vederi perspec-
tive de locuin]e, unele dintre ele "vile tip
popular" (parter), altele "vile al`turate", tip
economic.
|n acest album mai figureaz` planul cu "sis-
tematizarea [i parcelarea unui teren \n
regiunea Cocioc, cu vederea perspectiv` a
unei str`zi principale".
|ntr-o alt` plan[` se prezint` tot "sistemati-
zarea unui teren la Cocioc", \nf`]i[ånd zona
principal`, pentru case cu trei etaje, cu dis-
tribu]ia planimetric` a apartamentelor.
Nu cunoa[tem paternitatea acestui proiect,
dar f`r` nici un fel de \ndoial` putem
atribui aceast` lucrare inginerului Cincinat
Sfin]escu, care a fost de fapt cam singurul
sus]in`tor al acestui tip de ora[ gåndit s`
vin` \n \ntåmpinarea crizei de locuin]e tot
mai acut` din Capital`; ora[e de tipul aces-
ta nu s-au realizat \n ]ara noastr` [i albu-
mul \n discu[ie ne r`måne ca o m`rturie
unicat asupra modului de abordare a aces-
tei teme.
Trebuie s` ar`t`m c` \n ce prive[te
sus]inerile inginerului Sfin]escu \n
177
 ANDREI P~NOIU

chestiunea locuin]elor ieftine publicate \n Se motiveaz` c` astfel se leag` Capitala

diferite reviste de specialitate, acesta ]`rii cu un mic or`[el \n forma]ie, munci-
prime[te replica direct` a inginerului torii avånd la \ndemån` un mijloc de loco-
Cristea Niculescu din New York, \n anul mo]ie repede [i ieftin.
1920, care cere st`vilirea cheltuielilor f`cute De acum \ncolo, o rezolvare a problemei
f`r` chibzuial`, ar`tånd c` politica satisfac- comunelor suburbane se va pune sub
erii nevoilor trebuie evaluat` acum forma elabor`rii de studii [i proiecte de
"p`r`lice[te"; s` nu se conteze pe \mprumu- ordonare [i sistematizare.
turi externe pentru construc]ia de locuin]e
ieftine \ntrucåt nimeni nu este dispus s`
acorde credite [i s`-[i risipeasc` capitalurile
pentru a[a-ceva f`r` profituri sigure; tre-
buie ]inut seama c` nu este vorba la noi
numai de a cl`di locuin]e ieftine, dar [i de a
organiza via]a astfel ca munca s` fie
folosit` la maximum, pentru a se putea
beneficia de o distribu]ie comun` de abur,
de energie, lumin`, aparate [i scule de gos-
pod`rie comune, organizare pentru
aprovizionare \n comun etc., pentru stan-
dardizare, pentru lucruri tip, \n care pro-
duc]ia s` fie foarte economic`.
Exemplificat, el r`spunde prin descrierea
modului de organizare al unei gospod`rii
americane (2 planuri, parter plus etaj [i dis-
pozi]ia pieselor).
Se sus]ine c` ora[ele gr`din` de la noi se
proiecteaz` pentru 20 - 30 mii de locuitori,
maximum 60 mii, \n jurul lor asiguråndu-
se o centur` agricol`.
Dar dezvoltarea vertiginoas` a a[ez`rilor
suburbane [i din \mprejurimile Bucure[tilor
scoate destul de repede din discu]ie ideea
unor asemenea ora[e. Comunele suburbane
constituite acum \[i reclam` o leg`tur` a lor
proprie direct` cu ora[ul.
Bucure[tii Noi, de pild`, ajung la un record
la \nceputul secolului trecut cu Societatea
Autonom` de Tramvaie, ca pe baza Legii
pentru construc]ia C`ilor Ferate de interes
local s` li se asigure exploatarea unei re]ele
de tramavaie care s` lege localit`]ile
Bucure[tii Noi de comuna B`neasa. Leg`turi
asem`n`toare ce cer [i cu alte sate \nveci-
nate ca Rociu, Militari, Chiajna, B`neasa [i
Bucoveiu.

178
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

179
 ANDREI P~NOIU
PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE A
MUNICIPIULUI BUCURE{TI {I STUDIILE PRE-
MERG~TOARE LUI
Planul de sistematizare aprobat \n anul
1921, cu toate prevederile sale de detaliu,
las` totu[i loc liber multor ac]iuni de ame-
najere [i remodelare a formei ora[ului, prin
trasarea de noi bulevarde, crearea de noi
parcuri [i gr`dini sau c`utarea de amplasa-
mente potrivite noilor ansambluri arhitec-
turale, sens \n care se fac diferite propuneri.
\nsu[i Nicolae Iorga este autorul unei prop-
uneri care ar face locul unei gr`dini pe
Dealul Spirei, unde s-ar afla o mare cate-
dral`, cu o gr`din` degajat` spre str`zile Sf.
Apostoli, Mihai Vod` [i Izvor, totul amena-
jat cu ansambluri arhitecturale, bulevarde,
scuaruri, sc`ri monumentale [i completat
cu o leg`tur` proiectat` spre Gara de Nord.
Se sugera de asemenea completarea p`r]ii
din spate a Palatului Ministerului Lucr`rilor
Publice, ad`ugåndu-se \ntregii cl`diri un
etaj, ca [i \nlocuirea Imprimeriei
Monitorului Oficial de o avenue deschis`
spre Ci[migiu, iar Dåmbovi]a s` se acopere
cu un pod \ntins de la Liceul "Gheorghe
Laz`r" pån` la Mihai Vod`...100).
Ideea aceasta are \ns` mai multe pater-
nit`]i, \n acest sens existånd [i studiul
\ntocmit cåndva de inginerul Sfin]escu [i
arhitectul Burcu[, pentru folosirea adecvat`
a colinelor \nalte ale Bucure[tilor. Pe toat`
perioada deceniului LIPSE{TE UN RÅND
de studii metodice de c`tre Direc]ia Tehnic`
a Prim`riei privind structurarea ariei
ora[ului [i organizarea vie]ii sociale a
\ntregii a[ez`ri.
Date importante de direc]ionare a acestor
ac]iuni vine s` ofere [i recens`måntul din
anul 1930, \ng`duindu-se astfel posibili-
tatea alc`tuirii unui studiu pe cåt de
exhaustiv pe atåt de metodic [i unitar.
O serie din datele acestui studiu au fost
u, Din marile probleme
nitorul Ora[elor din publicate periodic \n diferite lucr`ri de spe-
cialitate de inginerul Sfin]escu.
Fundamentale \n aceast` privin]` sunt vol-
umele aflate la Biblioteca Academiei R.S.
Romånia, intitulate:
- Studiul sistematiz`rii Capitalei, 1931,
180
Documentarea, delimitarea, Zonificarea, cir-
cula]ia;
- Sistematizarea [i delimitarea ora[ului
Bucure[ti; studii sub preziden]ia D-lui pri-
mar Dem.I. Dobrescu, 1930-1931.
De fapt este vorba de o singur` lucrare, un
volum reprezentånd copiile pe hårtie ozalid
ale originalului, iar cel`lalt un album
(desen) cuprinzånd piese referitoare la
urm`toarele teme: construc]iile [i relieful
solului Bucure[tilor, clima [i climatologia,
suprafe]ele construite, densitatea cl`dirilor
(dup` recens`måntul din 1930), densitatea
popula]iei, mortalitatea prin tuberculoz`,
reparti]ia \ntreprinderilor industriale [i
comerciale, distribu]ia industriei, traficul pe
calea ferat` [i str`zi, zonele de influen]` ale
parcurilor, centura de verdea]`..., situa]ia
concentr`rii comer]ului, zonificarea, c`i fer-
ate, [osele de penetra]ie [i leg`tura \ntre
suburbane, centrele de atrac]ie [i clasifi-
carea circula]iei, zonele de influen]` ale lini-
ilor de tramvai electric, studiul inelului cen-
tral de circula]ie, studiul amenaj`rii pie]elor
Victoriei [i Br`tianu etc.
Mai toate pie]ele acestui studiu putem
spune c` sunt realizate de Direc]ia Tehnic`
a Prim`riei sau de Casa Lucr`rilor
Municipiului, cele mai multe semnate chiar
de Sfin]escu.
Ne-am referit la acest studiu pentru c` el
reune[te o documenta]ie pe care se va \nte-
meia de fapt elaborarea Planului Director
de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti.
Se [tie c` \n anul 1928 se \nfiin]eaz` la
Prim`ria Municipiului Bucure[ti
"Comisiunea de Sistematizare", cu
\ns`rcinarea de a da directive pentru
\ntocmirea planului general de sistemati-
zare a Capitalei care a func]ionat pån` \n
anul 1943, cu un num`r de circa 20-30
membri. Din sånul acestei comisii s-a for-
mat un comitet restråns \ns`rcinat cu
\ntocmirea Planului director de sistemati-
zare, prin care s` se prevad`, \n linii mari,
amenajarea viitoare a \ntregului teritoriu al
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

181
 ANDREI P~NOIU
Capitalei, pån` la linia ferat` a forturilor.
Acest "comitet de lucru", format din
arhitec]ii Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino,
R. Bolomay, I. Davidescu [i inginerul T.
R`dulescu au prezentat la sfår[itul anului
1934 un proiect alc`tuit din 51 plan[e [i un
amplu memoriu justificativ, l`muritor pen-
tru problemele cele mai importante privind
dezvoltarea Capitalei pe o perioad` de 40-
50 de ani.
Principiul de baz` urm`rit prin dresarea
planului director viza a se proiecta o re]ea
de artere de circula]ie, l`sånd restul
str`zilor a[a cum sunt.
Pe aceast` re]ea urma a se trasa planurile
de detaliu cu alinierea construc]iilor sepa-
rat` de alinierea str`zilor.
La periferie [i \n comunele suburbane se
\ng`duie acum str`zi mai \nguste decåt
prevede Regulamentul existent. |n loc de 12
sau de 10 m l`rgime minim`, \n cartierele
de locuin]e ieftine [i uvriere se vor permite
[i 8 sau chiar 6 metri, \ns` cl`dirile vor fi
retrase, pentru a se avea cel pu]in 12 m
spa]iu liber \ntre fa]ad`.
Fund`turile nu mai sunt interzise, ci consid-
erate un mijloc practic de a ob]ine col]uri
lini[tite.
Toate lucr`rile edilitare efectuate din nou
pe str`zile secundare [i de acces la locuin]e,
precum [i exproprierile pentru \ndrept`ri
locale se vor suporta de proprietarii
riverani.
Se afirm` c` acum ora[ul \[i face osatura \n
formarea definitiv`, pe care nu i-o va mai
putea schimba nimeni.
Planul de sistematizare (care nu trebuie
confundat cu planl de alinieri [i care nu
este decåt numai una din p`r]ile compo-
nente ale planului general) \[i propune s`
prevad` amenaj`rile necesare ridic`rii eco-
nomice, locuri special amenajate pentru
industrie [i comer], c`i bune de comunica]ii
\n interiorul ora[ului, c`i bune de comuni-
ca]ii cu regiunile \nconjur`toare de unde se
face aprovizionarea, c`i bune de
182
comunica]ii cu restul ]`rii.
Planul de sistematizare trebuie s` regle-
menteze construc]ia de locuin]e s`n`toase,
s` prevad` locuri de recrea]ie \n aer liber,
parcuri, gr`dini, terenuri de sport, terenuri
de joac` pentru copii mari [i mici, la
\ndemåna popula]iei.
Se propune a se schimba din ora[ numai
acele locuri care este de absolut` nevoie s`
fie schimbate, aten]ia \ndreptåndu-se spre
partea nou` a ora[ului, care ia na[ere acum.
Se constat` c` s-a gre[it pån` acum prin
\ng`duirea extraordinarei cre[teri pe care a
luat-o aglomera]ia \n ultimele decenii,
deoarece s-a f`cut la voia \ntåmpl`rii, con-
struindu-se peste o mie de hectare de teren
nou dincolo de marginea ora[ului f`r` nici
un plan, f`r` nici o autoriza]ie, dup` bunul
plac al parcel`rilor.
Tot a[a, prin planul de alinieri care a fost \n
vigoare pån` acum, s-a voit s` se \ndrepte
toate str`zile existente, ceea ce a constituit
o eroare foarte grav`, f`r` vreun folos
urbanistic apreciabil.
Se sus]ine c` trebuie p`r`sit acest sistem de
alinieri [i se propune anularea acelui plan
\n p`r]ile \n care nu a fost realizat consid-
eråndu-se c` trebuie concentrate toate efor-
turile pentru \nfiin]area unei bune re]ele de
artere de circula]ie [i nu sistem de spa]ii
libere, expropriind ce va fi necesar pentru
realizarea acestora [i stabilind numai pe ce
aliniere s` se a[eze construc]iile viitoare.
Planul Director de Sistematizare prevede:
- Solu]ii pentru delimitare, oprindu-se \ntin-
derea nem`surat` a aglomera]iei. Printr-un
plan de "utilizarea terenului" (sau de zonifi-
care) s-a precizat modul de \ntrebuin]are a
terenului pån` la forturi, stabilindu-se
zonele rezervate construc]iilor [i cele non
aedificandi;
- Propuneri pentru solu]ionarea problemei
locuin]elor, \n special pentru popula]ia
foarte s`rac`;
- |mp`r]irea \n zone de clase de construc]ii
(zone de locuin]e, zone comerciale, zone
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

183
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

185
 ANDREI P~NOIU
industriale etc.) dup` num`rul etajelor [i
dup` procentul \ntre suprafa]a construit` [i
suprafa]a rezervat` cur]ilor) conform
noului regulament de construc]ii [i alinieri;
- Un sistem de parcuri [i gr`dini (spa]ii
verzi), terenuri de sport [i jocuri, ]inånd
seama [i de asanarea lacurilor din nordul
ora[ului, p`strarea p`durilor existente [i
\nfiin]area altora noi, cu amenajarea \mpre-
jurimilor;
- Un sistem de c`i ferate [i g`ri de persoane
[i m`rfuri;
- Terenuri de avia]ie; problema canalului
navigabil pe [osele [i str`zi cu scheletul
noului plan de alinieri;
- Monumentele [i cl`dirile publice de
\nfiin]at;
- |ntocmiri sanitare cu a[ez`mintele spital-
ic[ti necesare; propuneri relative la viitoare
cimitire mari, \n afara aglomera]iei;
- Aprovizionarea Capitalei cu alimente,
furaje, lemne de foc, cereale, vite etc.;
- Alimentarea cu ap`, evacuarea gunoaielor
[i a apelor uzate etc.;
- Estetica ora[ului cu personalitatea lui,
aspectul pie]elor publice, bulevardele,
punerea \n valoare a elementelor naturale;
- Studii de detaliu pentru diferite pie]e,
bulevarde, parcuri;
- Punerea \n valoare a monumentelor
istorice;
- M`suri cu principiile de prev`zut \n Legea
186
de aplicare a planului, comasarea, con-
tribu]ia riveranilor, contribu]ia statului etc.
Dup` Legea din 1929, \n limitele lor,
Bucure[tii cuprindeau 7200 hectare
suprafa]a ora[ului [i cca. 36000 hectare
pån` la linia forturilor, revenind astfel o
densitate de circa 75 locuitori la hectar (de
cinci ori mai mic` decåt a Parisului).
Comunele suburbane se arat` \n cea mai
mare parte a fi prelungiri ale ora[ului, f`r`
niciun spa]iu desp`r]itor \ntre ele. Sate dis-
tincte sunt numai cåteva: Pantelimon,
Dude[ti, Pope[ti Leordeni, Ro[u, cu o popu-
la]ie de agricultori [i l`ptari a c`rei cre[tere
este relativ redus`.
Suburbanele cele mai importante sunt ace-
lea care fac corp comun cu ora[ul, unele cu
o popula]ie de peste 10.000 locuitori, aflate
\n plin` cre[tere [i compuse aproape exclu-
siv prin parcel`ri neautorizate [i case ridi-
cate prin contraven]ie.
Cre[terea suprafe]ei construite \nf`]i[eaz`
urm`toarea situa]ie:
- De la 1894 la 1911, fa]` de o suprafa]` de
2.710 hectare, un spor de circa 87 hectare;
- De la 1911 pån` la 1927, suprafa]a constru-
it` cre[te cu \nc` 940 hectare, folosindu-se
terenurile virane din oral, \nscriind astfel
un total de 3.860 hectare construite la acea
dat`.
De re]inut, cre[terea cea mai mare nu are
loc \n interiorul ora[ului, ci \n comunele

suburbane, lipite de ora[, care au luat fiin]`
cu pu]in timp \naintea r`zboiului [i s-au
dezvoltat dup` aceea, ajungånd ca \mpre-
un` cu vechile sate s` acopere o suprafa]`
construit` de circa 2.200 hectare, cu o popu-
la]ie de peste 70.000 locuitori.
Concluzia desprins` scoate \n eviden]` fap-
tul c` pentru a se pune stavil` extinderii
aglomera]iei, trebuie m`rginite \n mod real
comunele suburbane.
Ne sunt bine cunoscute m`surile luate pen-
tru m`rginirea ariei ora[ului de la sfår[itul
secolului al XVIII-lea, din timpul
Regulamentului Organic, de la mijlocul sec-
olului trecut sau cele stabilite prin Legea
din 1895, cånd s-a urm`rit \mpiedicarea par-
cel`rilor din zonele periferice. Problema s-a
pus \n mod asem`n`tor [i prin propunerile
concursului pentru planul de sistematizare
a ora[ului din anul 1906. Prin proiectul din
anii 1914-1915, s-a propus crearea unei cen-
turi de planta]ii late de 200-300 metri,
propunere care n-a putut fi luat` \n studiu
din cauza costului ridicat (20 - 30 milioane
lei aur) [i a declan[`rii r`zboiului.
Se apreciaz` \ns` c` solu]ia cre`rii unei cen-
turi de planta]ii propus` \n anii 1928 - 1933,
sus]inut` [i \n proiectul de fa]` va da rezul-
tatele scontate.
Autorii proiectului consider` c` pretutin-
deni cre[terea aglomera]iei este un
fenomen cu adånci cauze sociale, care nu
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
poate fi oprit` prin simple mijloace repre-
sive [i propun:
- Respectarea delimit`rii zonelor destinate
construc]iilor prev`zute \n proiect
- S` se g`seasc` mijloace de a se construi \n
mas` locuin]e pentru popula]ia s`rac`...
- |n cartierele muncitore[ti din ora[ [i din
suburbane s` se reduc` costul lucr`rilor
edilitare, ca s` poat` fi \nzestrate cu strictul
necesar \n condi]iile cele mai ieftine posi-
bile [i s` se aduc` u[ur`ri regulamentului
de construc]ii muncitore[ti pentru locuin]e
muncitore[ti, prin reduceri de impozite [i
chiar subven]ii
- Arterele de penetra]ie \n ora[ pån` la linia
ferat` s` fie protejate de o få[ie de teren
lat` de 100 - 150 metri, spre a se \mpiedica
extinderea aglomera]iei de-a lungul [ose-
lelor mari
- Achizi]ionarea de c`tre comun` a cåt mai
multe terenuri \n jurul ora[ului, pån` la
linia forturilor, inclusiv terenuri care s` nu
fie risipite \n \mpropriet`riri.
Se pune \n eviden]` faptul c` de cele mai
multe ori cl`dirile celor s`raci sunt constru-
ite dup` tipul "vagon" sau cel al caselor de
]ar` izolate. Tipul vagon, cu fa]ada \ndrep-
tat` spre calcanul vecinului este cel mai
neigienic posibil, lipsind \nc`perile de
lumin`, f`r` posibilitate de ventila]ie trans-
versal` [i primenirea aerului [i \n acela[i
timp [i scumpe. Regulamentele de con-
187
 ANDREI P~NOIU
struc]ii [i alinieri \n vigoare, cu unele pre-
scrip]ii nera]ionale nu asigur` o bun`
igien`, iar altele prea drastice [i inutile
determin` popula]ia s`rac` s` fug` \n afara
razei ora[ului [i s`-[i fac` locuin]e \n plin
cåmp. Statisticile arat` c` popula]ia s`rac`
este \nghesuit` \n construc]ii
ne\nc`p`toare, unde unui locuitor nu-i
revine nici m`car jum`tate din minimul de
suprafa]` necesar`.
Din statistici reiese c` pentru a se decon-
gestiona actualele locuin]e, ar mai trebui
\nc` 12.500 locuin]e uvriere, iar pentru a
putea primi afluxul anual al cre[terii popu-
la]iei, ar mai trebui create circa 1.200
locuin]e anual. Dar pentru aceast`
rezolvare, comuna trebuie s` preia pe
seama sa construirea de locuin]e igienice [i
cu adv`rat economice, care s` poat` fi puse
la dispozi]ia popula]iei s`race, cu o anuitate
suportabil`.
Tot a[a, se cere o subven]ie din partea stat-
ului [i o degrevare de impozite pentru aces-
te locuin]e de existen]` minim`.
Se cere crearea unui tip economic de
locuin]` [i executarea lui \n cartiere noi,
distribuite [i construite \n mod ra]ional.
Autorii proiectului ajung la concluzia c`
tipul de locuin]` cel mai favorabil pentru
popula]ia s`rac` este cel al locuin]ei indi-
viduale cu parter [i etaj, locuin]e lipite, cal-
can la calcan, retrase de la alinierea str`zii
cu 6 metri, l`sånd loc unei gr`dini]e de flori,
iar \n spate cu o gr`din` de cultur` mai
important`. Str`zile ar fi largi numai de 6-8
metri, dar distan]a \ntre fronturile caselor
ar fi de 14 pån` la 20 metri. Solu]ionarea
locuin]elor \n case - bloc poate fi [i ea destul
de interesant` [i trebuie \ncercat`.
Locuin]ele pentru celelalte categorii sociale
ale popula]iei ora[ului, f`r` a fi ideale, nu
prezint` asemenea defecte ca cele ale
micilor muncitori [i cu unele corective de
introdus \n regulamentul de construc]ii [i
alinieri, pot fi pe viitor satisf`c`toare.
Se manifest` tot mai mult tendin]a de
188
diferen]iere a teritoriului ora[ului \n zone,
\n care nu se admite decåt un anumit fel de
activitate.
Prin proiectul de sistematizare prezentat se
fixeaz` urm`toarele zone:
- Zona rural` (non aedificandi), \n care \n
principiu nu sunt admise construc]ii decåt
cu unele excep]ii bine motivate;
- Zona reziden]ial`, \n care sunt permise
locuin]e [i excep]ional unele pr`v`lii sau
ateliere;
- Zona protejat`, \n care pe lång` locuin]e
sunt \ng`duite [i unele industrii [i
comer]uri care nu aduc turbur`ri locuirii
lini[tite [i s`n`toase prin activitatea lor;
- Zona mixt`, \n care este admis acela[i
amestec de locuin]e, comer] [i industrie,
f`r` s` pericliteze s`n`tatea locuitorilor;
- Zona de afaceri, care corespunde unui
såmbure al ora[ului unde nu s-ar permite
locuirea decåt \n mod excep]ional, de la eta-
jul al II-lea \n sus, zon` \n care s-ar \ng`dui
\n`l]imi mai mari decåt cele obi[nuite;
- Zona industrial`, destinat` exclusiv indus-
triei, cu interdic]ia de a fi locuit`;
- Zone speciale, care cuprind diverse insti-
tu]ii care scap` unei reglement`ri generale
[i trebuie delimitate de la caz la caz (zone
militare, ale c`ilor ferate, cartiere de
\nv`]`månt, spitale, cimitirele, pie]ele de
alimente etc.);
- Zona spa]iilor libere;
Planul Director de Sistematizare este \nso]it
de un regulament de construc]ii care
prevede \mp`r]irea teritoriului municipiu-
lui \n clase de construc]ii, care privesc
regimul de \n`l]ime, procentul de suprafa]`
construibil [i densitatea de construc]ie.
Se pune accentul pe crearea unui \ntreg sis-
tem de spa]ii verzi, prev`zåndu-se scuaruri,
gr`dini pentru copii de toate vårstele,
terenuri de joc, gr`dini [i parcuri urbane,
p`duri \n raza municipiului, terenuri de
sport pentru mari reuniuni sportice etc.
S-a renun]at la ideea unei centuri de plan-
ta]ie de mare \n`l]ime la periferia ora[ului,
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

189
 ANDREI P~NOIU
uniforme, preferåndu-se completarea
Parcului na]ional cu pålcuri de verdea]` pe
diferite terenuri virane, care s` \nainteze
spre centrul ora[ului [i s` l`rgeasc` aria
Parcului na]ional. S-a prev`zut crearea de
parcuri noi \n zonele: \ntre [oseaua
Cotroceni [i valea Dåmbovi]ei, \n cåmpul
Caraca[ lång` egie, \n groapa Cu]arida, pe
locul hipodromului Floreasca [i velodromu-
lui T. C. R., Gr`dina Tei m`rit`, la gara Obor -
Tårgul Mo[ilor, la sud de [oseaua Iancului
(Vatra Luminoas`), Gropile Ganovici, de la
Turturele spre Dude[ti, Valea Plångerii cu
Dealul Piscului, pån` la V`c`re[ti, Dealul
Arsenalului, gr`dina Mare[alului Filipescu,
la Pia]a Elefterie, terenul Societ`]ii de dare
de semn, al fabricii Gib, pån` la Azilul Elena
Doamna etc.
S-a prev`zut de asemenea a fi amenajate ca
parc malurile Colentinei, cele ale
Dåmbovi]ei, precum [i a p`durii B`neasa,
pån` la linia forturilor; s-a recomandat [i
amenajarea ca parcuri comunale a
p`durilor [i lacurilor de la Cernica,
Ciorogårla, Pustnicul [i Pantelimon etc.
Pentru o popula]ie viitoare de 1.300.000
locuitori revine o suprafa]` total` de 6.516
hectare, adic` 38 m.p. pe cap de locuitor,
incluzånd [i suburbanele.
Studiul pune \n evidn]` situa]ia insufi-
cient` a c`ilor ferate, lipsind g`rile special-
izate pentru m`rfuri, industrie, cofet`rie
etc.; exist` circa 60 de \ncruci[`ri ale liniilor
ferate cu str`zile [i toate sunt pasaje de
nivel.
Se fac propuneri pentru rezolvarea traficu-
lui \ndep`rtat de c`l`tori, modific`ri [i com-
plet`ri de linii ferate, propuneri pentru
rezolvarea traficului apropiat, precizarea
regimului pe care trebuie s`-l aib` calea
ferat` a forturilor [i linia metropolitanului.
Avia]ia [i naviga]ia, circula]ia rutier`
\nscriu [i ele preocup`ri pentru rezolvarea
\n toate detaliile sale a func]iunilor
ora[ului.
Autorii arat` c` Bucure[tii [i-au pierdut car-
190
acteristica lor de ora[-gr`din` [i personali-
tatea lor, \n afara structurii stradale radial
concentric`, r`måne s` o defineasc`, ca ele-
ment de \nfrumuse]are, pie]ele publice,
salba de lacuri din zona de nord [i colinele
din jurul Dåmbovi]ei.
Lipse[te text
S` dea o deosebit` aten]ie fa]adelor, apli-
carea de servitu]i de estetic` printr-un reg-
ulament de construc]ii [i alinieri, precum [i
crearea unei "Comisii pentru aplicarea plan-
ului de sistematizare".
Un aport esen]ial \n aceast` oper` de \nfru-
muse]are revine planta]iilor, parcurilor [i
gr`dinilor publice, bulevardelor plantate,
peluzelor de iarb` [i de flori, ca [i iluminat-
ului public, \nf`]i[`rii firmelor, reclamelor,
chio[curilor de tot felul sau sta]iilor de
tramvaie, elemente care trebuie studiate
atent \n toate detaliile lor.
Planul Director, cuprinde studii de detaliu [i
asupra monumentelor [i cl`dirilor publice,
privite ca puncte importante ale ora[ului,
prev`zåndu-se urm`toarele:
- Palatul Regal cu \mprejurimile sale;
\nglobåndu-se [i terenurile \nvecinate, va fi
\nconjurat ast`zi, cu crearea unei fa]ade
spre Ci[migiu [i o str`pungere pån` la
aceast` gr`din`;
- Parlamentul, actuala Camer` a
deputa]ilor, se consider` c` este r`u a[ezat`
\n Dealul Mitropoliei, ca [i cl`direa
Senatului; se prevede reunirea celor dou`
Camere \ntr-o singur` cl`dire a[ezat` pe
Dealul Arsenalului;
- Ministerele se consider` c` ar fi fost
nimerit s` fie grupate \n jurul unei mari
esplanade, dar nu se dispune de un aseme-
nea spa]iu \n centrul ora[ului;
- Catedrala este prev`zut a fi a[ezat` la
poalele Dealului Mitropoliei.
Aceea[i grij` se poart` pentru realizarea
unui palat al Prim`riei Municipiului,
Academia Romån`, Opera Romån` [i
Opereta, crearea unei S`li de festivit`]i [i
adun`ri publice, pentru Cetatea

Universitar` [i pentru crearea altui centru
de [coli superioare, la V`c`re[ti, sau
D`m`roaia [i B`neasa.
Comitetul de lucru a fost \ns`rcinat cu efec-
tuarea de studii de detaliu pentru alinierea
C`ii Victoriei, \ncepånd de la Calea Grivi]ei
[i pån` la Dåmbovi]a. La fel s-a studiat [i
Pia]a Universit`]ii (Pia]a Prim`riei) [i Pia]a
Victoriei (pentru care s-au \ntocmit [i
machete). Pia]a Academiei Romåne, Pia]a
G`rii de Nord [i Parcul Na]ional, \mpreun`
cu parcul pentru jocuri de copii de la
[oseaua Kiseleff. S-au mai efectuat studii [i
pentru alte detalii, scuaruri, r`spåntii,
pasajul de la Mogo[oaia etc.
Aplicarea noului plan de sistematizare se
consider` c` trebuie s` fie un instrument
de conciliere \ntre interesul individual (par-
ticular) [i interesul general, conferindu-se
Comunei drepturi ([i \mputerniciri) din
punct de vedfere al igienei, siguran]ei,
ap`r`rii na]ionale [i esteticii, dreptul de a
expropria pentru cauz` de utilitate public`,
de a face comas`ri urbane, de a interzice
construc]ii pe anumite terenuri etc.
Studiul se \ncheie cu declara]ia autorilor c`
de fapt orice plan este numai o "bucat` de
hårtie", executarea r`månånd "totul";
realizarea planului depinde de planul de
cultur` [i civiliza]ie a popula]iei [i de pro-
gresul general al locuitorilor \n toate
domeniile [i \n toate direc]iile.
Criticile fa]` de acest plan \ntårzie s` apar`.
|nc` din faza de elaborare, Societatea
Arhitec]ilor Romåni a f`cut unele remarci
\ntr-un memoriu adresat Prim`riei, [i prin
interven]ia arhitectului Alex. Zamphiropol
publicat \n revista Arhitectura din luna
august 1935.
|ntre altele, sistemul arterelor de circula]ie
se consider` confuz [i defectuos iar
renun]area la centura de verdea]` care ar fi
\nconjurat metropola, este o mare
gre[eal`...
Unele obiective se arat` c` sunt r`u
amplasate sau insuficient studiate etc.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Alte critici arat` c` s-au fixat liniile direc-
toare ale viitoarei sistematiz`ri avånd
ata[at proiectului [i un "tablou de zonifi-
care", tablou care trebuia s` fie completat
cu detalii [i \nso]it de un "regulament pen-
tru construc]ii".
Dar planul s-a pus \n aplicare cu regula-
mentul de construc]ii din anul 1928. Planul
mai trebuia \nso]it apoi [i de o lege de
comasare, care s` rezolve situa]ia
terenurilor r`mase din exproprieri, iar o alt`
lege s` prevad` finan]area [i modalit`]ile
practice de plat` pentru realizarea acestui
proiect. Circula]ia las` [i ea de dorit; trebui-
esc create noile artere de circula]ie, trebui-
esc scoase tramvaiele din centrul ora[ului
etc...
Se consider` c`, bun-r`u, acest proiect tre-
buie completat cu toate legile [i regula-
mentele necesare [i numai \n decursul tim-
pului se vor putea cunoa[te defectele lui [i
se vor putea cere modific`ri.
Caren]ele Planului Director \ncep s` ias`
repede la iveal`. Se cer mereu interven]ii
ale Direc]iei Tehnice a Prim`riei pentru
definitivarea unor detalii. Pentru rezolvarea
intersec]iei Bulevardului cu Calea Victoriei,
de pild`, care nu convenea a[a cum s-a pre-
cizat \n planul decretat, se elaboreaz` nici
mai mult, nici mai pu]in decå 17 variante,
din care numai dou` se arat` acceptabile.
Precipitarea evenimentelor politice care
anticipeaz` izbucnirea celui de-al doilea
R`zboi Mondial fac, \ns` ca prevederile
majore ale acestui plan s` r`mån` pentru
mult timp \n a[teptare.
191
 ANDREI P~NOIU
CONCURSURI PUBLICE
Problema reconstruc]iei [i \nfrumuse]`rii
Capitalei fiind pus` cu foarte mult` acui-
tate, pentru unele lucr`ri importante se
lanseaz` concursuri de proiecte, pentru
altele continu` [tiutele rectific`ri de alin-
ieri.
Practica folosirii concursurilor publice a fost
larg r`spåndit` \nc` din a doua jum`tate a
secolului trecut. Unul dintre concursurile
importante de acest fel din pragul secolului
nostru poate fi considerat [i cel organizat
pentru Palatul Senatului, ai c`rui
cå[tig`tori, arhitec]ii Doneaud [i
Maimarolu, distin[i cu premiul I, "exquo",
au fost \ns`rcina]i cu realizarea lucr`rii,
dup` un "proiect contopit".
Din perioada de \nceput a secolului, l`muri-
tor \n privin]a acestei practici ni se pare
modul de organizare al concursului din
anul 1906 pentru sistematizarea ora[ului
Bucure[ti, asupra c`ruia ne-am referit \n
detaliu.
Mult mai obi[nuite \ns` r`mån lucr`rile
abordate de Direc]ia Tehnic` a Prim`riei.
Cazul realiz`rii Expozi]iei Generale a
Romånilor din Parcul Carol, proiectat` de
arhitec]ii St. Burcu[ [i V. Burcu[ [i V.
{tef`nescu este un exemplu dintre cele mai
l`muritoare \n aceast` privin]`.
Lucr`rile de ordonare [i de a se da o "form`
mai regulat`" la Tårgul Mo[i, abordate con-
comitent cu organizarea Expozi]iei din
Parcul Carol, prilej cu care se cerea [i reved-
erea ...
LIPSESTE TEXT
Lucr`rile de alinierea str`zilor m`rgina[e se
\nscriu \ns` procedeelor obi[nuite. De fapt,
\n cazul de fa]` trebuia rezolvat` [i
amplasarea "pavilionului central de
recep]iune", unde aveau loc manifest`ri
expozi]ionale \n paralel celor ]inute \n
Parcul Carol.
Un moment important \n ce prive[te
]inerea concursurilor de acest fel \l ofer`
publicarea la 2 ianuarie 1916 de c`tre
Epitropia A[ez`mintelor "Nifon
192
Mitropolitul" a programului pentru
cl`direa unui nou local pe terenul de lång`
hipodromul B`neasa.
Societatea Arhitec]ilor Romåni, \n cadrul
c`reia func]ionau \nc` din anul 1910 o
Comisie pentru concursurile publice [i o
Comisie pentru \nfrumuse]area Capitalei,
este nevoit` s` intervin` [i s` cear` unele
modific`ri ale programului, impunånd o
anumit` ordine \n instituirea concursilor
publice.
Interesant se arat` [i concursul pentru
proiectul cimitirului "Bellu Nou", la care se
cere prezentarea a "dou` probe" predate la
termene diferite.
Ideea organiz`rii concursului din anul 1919
pentru amenajarea pie]elor Romei
(Roman`) [i Victoriei este motivat` de fap-
tul c` "experien]a demonstreaz` c` numai
pe aceast` cale se pot ob]ine rezultatele
scontate, mobilizånd totodat` marele pub-
lic pentru realizarea lucr`rilor destinate
posterit`]ii".
La acest concurs pot participa to]i arhitec]ii,
eventual \n colaborare cu inginerii [i sculp-
torii etc. Se cere prezentarea planurilor de
situa]ie, fa]ade, sec]iuni, detalii, vederi, per-
spective, devize.
Programul arat` c` Pia]a Romei trebuie
tratat` ca o pia]` de circula]ie, dar [i ca o
pia]` cu caracter arhitectural; se specific` [i
condi]iile de jurizare, acordarea premiilor
etc.
Pentru Pia]a Victoriei se cere ca aceasta s`
fie tratat` ca o pia]` de circula]ie intens`,
marcåndu-se punctele neutre; totul trebuie
realizat ca o pia]` \nchis`, \n armonie cu
mediul \nconjur`tor, \mpodobit` eventual
cu arcuri de triumf, coloane, por]i etc.
Dar [i pentru desf`[urarea acestor concur-
suri se cere de c`tre Societatea Arhitec]ilor
Romåni introducerea unor modific`ri de
program. Inginerului Sfin]escu, autorul pro-
gramului acestui concurs s-ar p`rea c` nu-i
convine aceast` interven]ie [i se renun]` la
]inerea concursului, Casei Lucr`rilor

Ora[ului \ncredin]åndu-i studierea celor
dou` piese.
Legat de aceasta, trebuie s` ar`t`m c` \n
anul 1921 apare LIPSESTE TEXT regle-
mentare general`. Regulamentul concur-
surilor publice de arhitectur` \ntocmit de
Societatea Arhitec]ilor Romåni, prin care se
stabile[te modul de alc`tuire a pro-
gramelor, valoarea premiilor, compunerea
juriilor, judecata, rezultatul [i expunerea
lucr`rilor, alc`tuirea Comisiunii concur-
surilor publice etc.
Ca rectific`ri de alinieri de tipul cel mai
obi[nuit putem s` amintim de modificarea
alinierii Pie]ii Victoriei [i Senatului, \n anul
1924. Cu acest prilej se face o corectare a
fronturilor stradale pentru a crea o
deschidere ordonat` \n fa]a noii construc]ii
a Senatului, pentru care fiin]au deja la acea
dat` a[ternute funda]iile; se opereaz`
rotunjiri de col]uri, te[ituri etc.
Obi[nui]i cu practica concursuriloe publice
([i poate [i cu \nv`]`mintele trase de pe
urma concursului de sistematizare a
Bucure[tilor din anul 1906), arhitec]ii R.
Bolomey [i I. Davidescu particip` la concur-
sul interna]ional pentru sistematizarea
ora[ului Belgrad din anul 1922, ob]inånd
premiul IV (de 35000 dinari), premiul I [i II
nu s-a acordat, situa]i imediat dup` con-
curen]ii francecezi.
Anul 1925 era caracterizat de cineva c` se
distinge printr-o "avalan[` de concursuri
publice". |n literatura de specialitate r`mån
mai bine cunoscute concursurile pentru
Prim`ria Ora[ului Bucure[ti, Palatul
Ministerului de Domenii, Academia
Romån`, Asocia]ia Inginerilor de Mine etc.
Pentru Palatul Prim`riei Bucure[ti se mai
]inuser` [i alte concursuri, dar din lipsa
unui serviciu de eviden]` nu se mai poate
face referire la vechile studii, \ntrucåt s-au
pierdut [i se hot`r`[te, astfel, publicarea
unui nou concurs pe aceast` tem`, la care
particip`: arhitec]ii Burcu[ [i Ro[u, Cristofi
Cerckez, I. Enescu, I. Dinescu, E. Grosu, T.T.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Socolescu [i D. Petrescu-Gopes. C.
Pomponiu, C.B. Cretzoiu, N. Georgescu [i L:
Teodosiu, I. }`ru[anu, A. Ghiaciu[, Gh.
Pl`cintaru-Linteanu [i Gh. Gr`tescu, Fl.
St`nculescu, St. Becu, D. Wallter [i Harry
Schoenberg cu pictorul Georges de
Loewendel.
La concursul pentru localul Asocia]iei
Inginerilor [i Tehnicienilor din Industria
Minier` particip` 11 invita]i: arhitec]ii
C`n`n`u, Sm`r`ndescu, Burcu[ [i Iliescu [i
al]ii.
Este \ns`rcinat cu realizarea lucr`rii arhitec-
tul Paul Sm`r`ndescu.
La concursul pentru localul Academiei
Romåne, arhitectul Gh. Pl`cintaru-Liteanu
ob]ine premiul II (nu [tim dac` s-a acordat
[i premiul I); iar arhitectul Balo[iu se
claseaz` al III-lea. Un antreproiect prezint`
[i J. Negoescu.
|nscriem \n suita acestor concursuri [i pe
cel instituit de Societatea Arhitec]ilor pen-
tru elaborarea unui tratat de Istoria
Arhitecturii Romåne[ti, din anul 1933.
Planul Director pentru Sistematizarea
Capitalei decretat \n anul 1935 pune [i el \n
fa]a Prim`riei o serie de probleme pe care
trebuie s` le rezolve Municipalitatea cu
for]ele sale, sau s` fie definitivate prin
Concursuri publice.
Amintim doar de concursul ini]iat de
Prim`ria Capitalei din anul 1937 pentru
Palatul Municipal, al c`rui premiat a fost
Petre Antonescu [i de proiectele pentru
Pia]a Victoriei, Pia]a Palatului Regal [i pen-
tru "Pia]a 8 Iunie".
Situa]ia concursului pentru amenajarea
"Pie]ii 8 Iunie" ne este mai bine cunoscut`,
datorit` unui album fotografic aflat la
Biblioteca Academiei R.S.R. cu titlul:
"Concursul pentru amenajarea pie]ei 8
Iunie".
Plan[ele numerotate de la 1 la 15, \nf`]i[eaz`
propunerile de sistematizare a cunoscutei
pie]e din fa]a aleii Mitropoliei, a Halelor [i a
Spitalului Bråncovenesc.
193
 ANDREI P~NOIU

194
 ANDREI P~NOIU

Nu cunoa[tem datele programului \n cauz`, Despre acest concurs pentru Pia]a "8 Iunie"
\ns` din plan[ele prezentate putem re]ine [tim doar c` arhitec]ii Alexandru
totu[i ideile principale cu privire la cererea Zamphiropol [i Alexandru Hempel au
de ordonare [i de organizare a \ntregului ob]inut premiul II.
ansamblu, \ncadrat cu fronturi unitare,
\mpodobit cu scuaruri, fåntåni [i oglinzi de
ap`, grupuri statuare, colonade, explanade,
planta]ii decorative etc., Dåmbovi]a \n final
urmånd s` fie acoperit` de un plan[eu gen-
eral.
Scopul concursului l-a constiuit realizarea
unei pie]e urbane reprezentative a
Capitalei, cu func]ii politice [i culturale,
\nzestrat` cu cl`diri monumentale,
rezolvåndu-se totodat` problema circula]iei
\n acest punct al ora[ului.
Lucr`rile prezentate se arat` a fi inspirate
de principiile compozi]ionale ale clasicis-
mului tårziu din vestul Europei, [i stilurile
mai noi ale arhitecturii de avangard` reflec-
tate \n urbanistic`, \ntemeiat pe studiul
simetriei [i al ordonan]elor clasice.

196

ASANAREA LACURILOR CAPITALEI
|nc` din prima jum`tate a secolului al XIX-
lea se formase ideea c` trebuie asanate
lacurile Colentinei [i ferit ora[ul de nociv-
it`]ile pe care le reprezint` zonele de b`l]i [i
de smårcuri cu mirosurile lor uråte care se
abat asupra Capitalei. Realizarea acestor
asan`ri se pune \n discu]ie abia \n anul
1912, cu prilejul \nscrierii lacurilor \n terenul
afectat cre`rii Parcului Na]ional.
Asanarea lacurilor, abordat` de Uzinele
Comunale Bucure[ti, se \nscrie \ns` unui
program mai complex, care urm`re[te [i
asanarea cartierelor m`rgina[e ale
Capitalei, ai c`ror locuitori trebuie s`
tr`iasc` [i ei \n condi]ii mai omene[ti.
Realizarea acestor lucr`ri atåt de mari [i cu
totul neobi[nuite se constituie ca o prob-
lem` edilitar` de igien`, de crearea unui
cadru de pitoresc inedit cu amenaj`ri de
agrement [i de circula]ie urban` a c`rei
rezolvare Casa Lucr`rilor Ora[ului a
sus]inut-o cu hot`råre. Inginerii C.
Sfin]escu, Dr. I. Costinescu, Ricardo Canella
[i al]ii s-au constituit \ntr-o Comisie prezi-
dat` de inginerul Elie Radu, studiind mai
multe variante asupra modului de tratare a
acestei teme, [i anume:
- S` se formeze din toate lacurile din jurul
Capitalei un singur lac, care s` influen]eze
favorabil condi]iile de microclimat din tim-
pul verii, creåndu-se totodat` [i posibili-
tatea folosirii rezervei de ap` pentru iri-
garea terenurilor de gr`din`rie [i realizarea
unei hidrocentrale
- Realizarea leg`turii lacului C`ld`ru[ani cu
Snagovul, cu posibilitatea de plutire pån`
aproape de Bucure[ti
- Reuniunea lacurilor din jurul Capitalei, \n
scopul amenaj`rii lor navigabile.
Lucr`rile amintite se \mpart de fapt \n trei
grupe distincte, [i anume:
- Lucr`ri de deversarea apelor Ialomi]ei \n
Colentina
- Lucr`ri de realizarea compens`rii debitelor
[i aducerea apelor \n lacuri
- Lucr`ri de asanare [i sitematizarea
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
lacurilor cuprinse \ntre B`neasa [i Cernica,
precum [i leg`tura cu Dåmbovi]a.
Toate studiile s-au \ntemeiat pe date docu-
mentare [i cercet`ri de detaliu, care pornesc
de la considera]ii de ordin biologic [i studii
hidrologice minu]ioase, cu m`sur`tori
metodice [i sondaje caracteristice, care au
\ng`duit alc`tuirea de diagrame [i grafice
exacte ale vaia]iilor nivelelor [i debitelor
apelor, cu mediile lunare ale anilor seceto[i
[i mijlocii etc.
Pentru \ntreg sistemul hidrostatic studiat se
stabile[te \n anul 1929 de c`tre Dir. C.L.M.
diviziunea zero, la cota + 77, 651 m, fixat` pe
mira instalat` sub podul de cale ferat` de la
lacul B`neasa.
Studiile sunt completate de diferite ipoteze
de sporirea debitului Colentinei [i o serie
\ntreag` de planuri pe care se \nscriu
pozi]iile rezervoarelor proiectate, profilul \n
lungul v`ii Colentinei, evaluarea pierderilor,
sondaje, amenajarea prizei de ap` [i pro-
filele canalului de aduc]iuni, sec]iunile
barajului deversor etc.
Problema "Bucure[tilor port la Dun`re" cu
lacul ce trebuia s` fie s`pat lång` abator, a
constituit obiectul unor studii efectuate de
Prim`rie, realizarea acestei lucr`ri urmånd
s` revin` aten]iei Pre[edin]iei Consiliului de
Mini[tri.
Studiile \ncepute \nc` din anii 1926 - 1927,
au continuat pån` \n 1930, cånd speciali[tii
chema]i [i-au spus cuvåntul, prezentånd
concluziile solicitate. Casa Lucr`rilor
Ora[ului a \ntreprins ridic`ri preliminare pe
teren [i a f`cut m`sur`tori de debite pe
Ialomi]a [i Colentina. |ntåiul anteproiect s-a
f`cut de Uzinele Comunale Bucure[ti cu
concursul inginerilor R. Canella, Corbu [i
Bleju.
Macheta [i planurile prezentate de aceast`
comisie au primit aprobarea Palatului:
Execu]ia lucr`rilor s-a calculat astfel:
- Etapa I: realizarea rezervorului artificial
Buftea (18 luni, terminare sep[tembrie 1934)
- Etapa II: amenajarea lacurilor B`neasa [i
197
 ANDREI P~NOIU

Her`str`u (5 luni, terminare iunie 1935) de aproape 1300 hectare apt` s`

- Etapa III: realizarea barajului pe Ialomi]a [i \mbun`t`]easc` climatul local, cu sc`derea
a canalului de derivare (18 luni, terminare vårfurilor de temperatur` tropical` \n tim-
\n noiembrie 1936) pul verii [i absorb]ia unei cantit`]i \nsem-
Amenajarea Lacului Floreasca (terminare \n nate din praful cu care este \nc`rcat aerul
septembrie 1936) Capitalei;
- Etapa IV: amenajarea lacului Tei, cu baraj - Posibilitatea de dezvoltare a sporturilor
(16 luni, terminare \n noiembrie 1937) nautice [i naviga]iei de agrement.
- Etapa V: amenajarea Lacului Fundeni, \n Asanarea lacurilor Colentinei se \nscrie pro-
1938-1939. gramului general de sistematizare a
Lucrarea a avut de \ntåmpinat opozi]ia Capitalei ca o vast` [i extrem de complicat`
dårz` a anumitor cercuri [i primarul lucrare inginereasc`, realizat` de Uzinele
Capitalei, D. I. Dobrescu a fost \nl`turat din Comunale, \n parte \n regie, \n parte \n
func]ie. Oprit` pentru scurt timp, execu]ia antrepriz`. Barajul de la Buftea cu
lucr`rii a fost reiterat` [i continuat` cu suc- st`vilarele [i lucr`rile anexe, ridicarea bis-
ces de inginerii Nicolae C. Caranfil, D. R. ericii de la Rebege[ti, barajul de pe apa
Corbu, Dorin Pavel, Th. R`dulescu etc. Ialomi]ei de la Bilciure[ti, barajul [i
|n ce prive[te canalul spre Dun`re, se apre- st`vilarele lacului Her`str`u sunt doar
cia c` acesta este o oper` indispensbil` pen- c\teva dintre lucr`rile de art` pentru a c`ror
tru ridicarea Bucure[tilor, \ntrucåt nu se realizare s-au imaginat solu]ii ingenioase.
poate face din capitala noastr` o mare |n programele de viitor figurau printre
metropol`, f`r` ca ea s` devin` un centru altele, [i amenajarea lacurilor Pantelimon [i
de trafic comercial. Cernica, \mpreun` cu portul industrial al
Proiectul a \nceput la 13 noiembrie 1933 cu Capitalei [i leg`tura cu naviga]ie cu
facerea de c`tre U.C.B. a unui baraj la Dåmbovi]a [i Arge[ul.
Buftea, executat \n anii 1934-1935, creåndu-
se un lac de 300 hectare suprafa]` [i
aproape 10 milioane metru cubi capacitate.
|n septembrie 1935, cu o parte din aceste
ape s-a umplut albia amenajat` a lacului
Her`str`u, urmånd ca rezervorul de la
Buftea s` se refac` cu apele mari al
Ialomi]ei.
Asanarea lacurilor de[i s-a abordat ca o
lucrare independent`, ea se \ncadreaz`
ansamblului de perspectiv` schi]at de pro-
gramul de sistematizare al Capitalei,
urm`rindu-se urm`toarele obiective:
- Derivarea unui curs de ap` mai mare \n
Colentina;
- Transformarea mla[tinilor din partea de
nord-est a Capitalei \n locuri pitore[ti [i
salubre;
- Favorizarea condi]iilor de creare a marelui
Parc Na]ional al Capitalei;
- Crearea unei suprafe]e de lacuri asanate

198
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

199
 ANDREI P~NOIU

NOTE

1. Analele Parlamentare, I, partea I-a, 28/1850, \ntreg dosarul.

p. 442. 25. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
2. Arhivele Statului, 38/1850, f. 90; REAZ, 85/1852.
Vornicia din L`untru, 4199/1834, f. 11/36. 26. Arh. Stat., Reaz., 78/1852,
3. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
1/1830, f. 17. 27. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
4. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38/1850, \ntreg dosarul.
1/1830, f. 4; 33/1841, \ntreg dosarul. 28. Arh. Stat., Reaz., 74/1851,
5. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
6/1835, \ntreg dosarul. 29. Arh. Stat., Planuri Ilfov., nr
6. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 160.
1/1830, f. 14. 30. Arh. Stat., Comunale,
7. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 9/1850.
1/1837, f. 2. 31. Arh. Stat., Reaz., 336/1864,
8. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
5/1839, \ntreg dosarul. 32. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
9. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 4/1864, \ntreg dosarul.
33/1841, \ntreg dosarul 33. Arh. Stat., Comunal`,
10. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, dosarele 54/1850, 323/1863, 49/1881.
1/1835, f. 75. 34. Arh. Stat., Filiala
11. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, Municipiului Bucure[ti, ford PMB,
48/1847, f. 2-7. 3352/1860, f. 14 [i urm`toarele.
12. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 35. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
25/1847, \ntreg dosarul. 41/1861.
13. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 36. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
147/1851, \ntreg dosarul. 65/1858, \ntreg dosarul.
14. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 37. Arh. Stat., Comunale,
29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. 264/1878.
15. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38. Arh. Stat., Comunal`,
6/1835, \ntreg dosarul. 156/1881, tot dosarul.
16. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 39. Arh. Stat., Rural Comunale,
29/1840, I, f. 2,3,4 [i urm`toarele; 6/1835, f. 37/1856, tot dosarul.
139 etc. 40. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
17. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 3/1837, tot dosarul.
113/1851, \ntreg dosarul. 41. Arh. Stat., Comunale,
18. Arh. Stat., Comunale, 20/1850.
54/1850, f. 1-4. 42. Arh. Stat., Comunal`,
19. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 205/1862, 68-1862, Monitorul Oficial din 13
29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. iulie 1862.
20. Arh. Stat., Comunale, 43. Arh. Stat., Comunal`,
245/1862, f. 88, 139, 142, 144. 368/1862.
21. Arh. Stat., Reaz., 375/1864. 44. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
22. Arh. Stat., Comunale, 93/1859.
49/1850. 45. Arh. Stat. , Administrative,
23. Arh. Stat., P.M.P., 145/1852. 41/1861, f. 26 [i urm`toarele.
24. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 46. Arh. Stat., Rural Comunal`,

200
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

36/1853, f. 263-264. 69. Lipseste

47. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 70. Arh. Stat., Vornicia,
68/1853, f. 39. 4199/1834, f. 36, verso.
48. Arh. Stat., Rural Comunale, 71. Arh. Stat., Studiul este sem-
30/1848, f. 5-7. nat de ing. Blaremberg [i Hartel [i Schlatter.
49. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 72. Arh. Stat., Comunal`,
23/1840, f. 1-2. 346/1862, \ntreg dosarul.
50. Arh. Stat., Rural Comunale, 73. Arh. Stat., Comunal`,
18/1859, spicuiri. 119/1878, \ntreg dosarul.
51. Arh. Stat. , Administrative, 74. Arh. Stat., Filiala
81/1856, f. 1-2. Municipiului Bucure[ti, fond P.M.. -
52. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, Administrative, 51/1832, \ntreg dosarul.
142/1851, \ntreg dosarul. 75. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
53. Arh. Stat., Comunal`, 52/1845, \ntreg dosarul.
147/1862., \ntreg dosarul 76. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
54. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 52/1845, f. 20.
44/1864, \ntreg dosarul. 77. Arh. Stat., Comunal`,
55. Arh. Stat., Comunal`, 4/1850, f. 113.
271/1878. 78. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
56. Arh. Stat., Microfilme, 38/1850, f. 90
Fran]a, rola nr 108, cadrul 352 [i 79. Arh. Stat., Comunal`,
urm`toarele. 245/186, f. 5.
57. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 80. Arh. Stat., Lucr`ri Publice,
75/1844, \ntreg dosarul. 75/1846, 51/1845, Ministerul Agriculturii…
58. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 33/1850, \ntregul material \ndosariat.
68/1845, f. 2 [i urm`toarele. 81. Arh. Stat., Reaz., 44/1851,
59. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
18/1868, \ntreg dosarul. 82. Arh. Stat., Reaz., 541/1872,
60. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
199/1859. 83. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
61. Arh. Stat., Comunal`, 95/1863.
245/1862, f. 14. 84. Arh. Stat., Reaz., 605/1876.
62. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 85. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
5/1851, \ntreg dosarul. 204/1851.
63. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 86. Arh. Stat., Reaz., 244/1862;
108/1861, \ntreg dosarul [i dosarul 57-1861. Lucr`ri publice 4/1864 \ntreg materialul
64. Arh. Stat., Comunal`, \ntocmit.
57/1862, \ntreg dosarul. 87. Arh. Stat., Reaz., 198/1860,
65. Arh. Stat., Senatul, 27/1864- \ntreg dosarul.
65, \ntreg dosarul. 88. Arh. Stat., Reaz., 788/1884,
66. Arh. Stat., Ibidem, 1/1864-65, \ntreg dosarul.
304/1869-1870. 89. Arh. Stat., Filiala
67. Arh. Stat., Comunal`, Municipiului Bucure[ti, fond PMB, d. 134, f.
119/1879, \ntreg dosarul. 18, 137.
68. Arh. Stat., Comunal`, 90. Arh. Stat., Ibidem, d. 132.
158/1881. 91. Arh. Stat., Ibidem, d. 136.

201
 ANDREI P~NOIU

92. Arh. Stat., Ibidem, d. 134.

93. Arh. Stat., Ibidem, d. 132.
94. Arh. Stat., Ibidem, d. 137.
95. Arh. Stat., Ibidem, d. 133.
96. Arh. Stat., Ibidem.
97. Arh. Stat., Consiliul Tehnic
Superior, 22/1907, f. 10.
98. Arh. Stat., Consiliul Tehnic
Superior, 40, 41, 42/1919, \ntregul material.
99. Arh. Stat., Cincinat
Sfin]escu, Bucure[ti \n viitor. Studiu de
Sistematizare urmat de un "Anteproiect de
lege".
100. Arh. Stat., Iulia Pascu, Din
marile probleme edilitare ale Bucure[tilor,
\n Monitorul Ora[elor din Romånia, an IV
(1927), n. 5-6.

202

DATE {I EVENIMENTE CARE MARCHEAZ~ DEZ-
VOLTAREA BUCURE{TILOR
CUTREMURE, INCENDII, LEGI, REGULAMENTE ETC.
1704 - Marele foc al Bucure[tilor pårjole[te
tot centrul ora[ului [i \ndeosebi Tårgul de
Sus
1718 - Arde Tårgul, Curtea Domneasc`,
multe biserici [i m`n`stiri, case boiere[ti.
Curtea Domneasc` se repar` \n, dar nu se
mai reface casa f`cut` de Bråncoveanu, pre-
cum nici il Palazzino f`cut de [erban
Cantacuzino [i nici Gr`dina Italian`
1738 - Cutremur mare miercuri 11 iunie orele
3 dup` amiaz`; crap` adånc zidurile Cur]ii
Domne[ti, cade turla de la Stavropoleos, se
d`råm` biserica Domni]a B`la[a etc.
1755 - Izbucne[te un incendiu mar]i seara 27
februarie de la biserica Sf. Sava; ard biserici,
pr`v`lii [i case
1766 - Arde tot Tårgul Cucului \n incendiul
din 2 noiembrie
1798 - Un cutremur mare de p`månt din
noaptea de 26 martie \nsp`imånt` \ntregul
ora[
1802 - Cutremur mare \n 14 octombrie ora 7
seara, dureaz` 10 minute; sunt afectate o
parte \nsemmnat` din construc]iile
ora[ului; cade turnul Col]ii, s-a pr`bu[it \n
\ntregime m`n`stirea Cotroceni \mpreun`
cu clopotni]a, paraclisul [i casele din jur. Se
ruineaz` aproape \n \ntregime Hanul Col]ei;
este lovit, \ntre altele [i Hanul Ro[u, Hanul
[erban Vod` [i Hanul Zamfir, cu stric`ciuni
mari la S`rindar, Mihai Vod`, Zl`tari, Sf.
Apostoli etc.
1804 - Incendiul din 28 august, izbucnit de
la Sf. Gheorghe, distruge o bun` parte din
centrul commercial al ora[ului; arde Hanul
Sf. Gheorghe, [erban Vod`, Col]ea, Hanul lui
Zamfir, Hanul Mihai Vod` [i altele; ard
2000 pr`v`lii, case mari [i mici, producån-
du-se o pagub` de 30.000 galbeni.
1804 - se produce un cutremur care love[te
[i Hanul Papazoglu
1812 - Are loc un incendiu de propor]ii mai
restrånse la 22 decembrie
1823 - se produce un incendiu \n afara cen-
trului ora[ului din care se aprinde [i Hanul
Sf. Ecaterina
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
1825 - Arde Palatul Domnesc de pe Podul
Mogo[oaiei (domnitorul Grigore Ghica
locuie[te \n casele lui Dinu Kre]ulescu, iar
apoi se mut` la Mihai Vod`)
1826 - se d` porunc` de \mbun`t`]irea dru-
murilor, alinierea caselor, l`rgirea str`zilor,
\ntre]inerea podurilor, desecarea bat-
acurilor, m`rginirea ariei ora[ului cu
[an]uri [i l`sarea unei zone slobode \n jur,
hot`råndu-se ca noile cl`diri s` se fac`
numai cu "bileturi" (autoriza]ie)
1835 - Arde din nou Tårgul Cucului, de la
Col]ea pån` la B`r`]ie, \mpreun` cu hanul
Sf. Gheorghe
1838 - arde pån` la p`månt Hanul Ro[u
1838 - Cutremur mare \n 11 ianuarie care
afecteaz` grav o arie mare a ]`rii; pretutin-
deni cad co[urile [i sobele, se zdrobesc bis-
ericile, sufer` mult turnurile clopotni]` [i
tåmplele de zid`rie; ici-colo se despic` peste
mijloc [i cåte o pivni]`, grinzile sar de pe
furci, se mai sparge [i cåte o bute de rachiu
pe podvalele ei, pe prundul v`ilor se vede
p`måntul zdrobit [i prin cr`p`turi iese ap`
amestecat` cu nisip… Pentru cercetarea
urm`rilor acestui cutremur \n Bucure[ti se
\ntocme[te o comisie alc`tuit` din maiorul
Arcudinschi, ajutorul inginerului statului,
arhitec]ii ora[ului Faiser [i Xavier Villacroz.
Se fac expertise [i catagrafii de pagube cu
planuri de m`suri [i liste concrete de prop-
uneri pentru stat [i poli]ie vizånd d`råm`ri,
meremetiseli, retrageri.
Se face un canal pe uli]a Tårgului de Afar`.
1839, 1842, 1844 - continu` opera]iunile de
d`råmare [i p`suiri de cl`diri avariate,
evacu`ri de locatari
1839 - Otno[enia 1352/839 dispune
ordonarea uli]elor, prin tragerea \napoi cu 4
palme; magistratul r`måne r`spunz`tor de
respectarea frontului stradal, totul se con-
struie[te numai cu bilet (autoriza]ie).
Arhitectul capitalei este obligat s` cerceteze
situa]ia la fa]a locului a fiec`rui caz \n
parte, stabile[te m`surile de urmat [i
\ntocme[te schi]a de plan l`muritoare.
203
 ANDREI P~NOIU
1841 - Se alc`tuie[te lista celor atesta]i ca
\ngineri, \n baza unei lucr`ri practice, con-
traccii locali, conduc`torii empirici cu ace-
lea[i preocup`ri, ca [i "calfele inginere[ti"
1841 - bilan] realiz`ri fa]` de Regulamentul
de \nfrumuse]are: liste cl`diri noi, uli]e
paveluite, prefaceri, \mbun`t`]iri particu-
lare [i de stat
1844 - august, se interzice construc]ia de
mori [i z`gazuri pe Dåmbovia, se hot`re[te
deversarea Ilfovului \n Colentina, urmånd
s` se trag` un canal [i \ntre Dåmbovi]a [i
Colentina
1846 - nov. 25, apare \n Buletin Gazet`
Oficial` publicarea regulilor pentru \nfru-
muse]area Capitalei [i ap`rarea ei de
primejdiile focului.
1847 - se creeaz` Direc]ia lucr`rilor publice,
pendinte de Ministerul de Interne,
cuprinzånd patru desp`r]iri; pentru
rezolvarea problemelor podurilor [i dru-
murilor, a arhitecturii [i a lucr`rilor
hidraulice
1847 - apare Regulamentul pentru
\mp`r]irea Capitalei \n 3 ocoale [i
Regulamentul pentru alinieri [i cl`diri, cu
m`suri care privesc la datoria Corpora]iei
lucr`torilor zidari, dulgheri, de sub
m`im`rie, publicat \n bro[ur`
1847 - \n 23 martie \ncepe incendiul cel
mare al Bucure[tilor de la casa Drug`nescu;
arde tot centul commercial, ard 12 biserici [i
13 mahalale; Hanul Sf. Gheorghe nu se mai
poate reface [i Domnitorul cere s` se fac`
pe locul lui o Gr`din` Public` dup` pla-
nurile lui Borroczyn
1848 - se cere s` se construiasc` dup` un
plan la scar`, pentru toate nivelurile, inclu-
siv fa]adele; se dau instruc]iuni normative
pentru dimensiuni, reguli de construc]ii,
materiale, modul de realizare pentru bal-
coane, bol]i, grosimi de ziduri, dimensiuni
de grinzi, [arpante, \nvelitori, tåmpl`rie,
corni[`raie, cu reguli precise pentru fiecare
sector \n parte, interdic]iile de respectat,
regula aviz`rii etc.
204
1850 - Inaugurarea s`lii de concerte Bossel,
pentru spectacole teatrale [i musicale,
aflat` \n fa]a teatrului
1850 - 1852 - se \nfiin]eaz` sub conducerea
lui Or`scu o [coal` de agen]i de poduri [i
[osele, care la propunerea lui Lalann se
transfrm` \n [coal` de conductori-ingineri
de poduri [i [osele
1853 - cu circulara nr 771, domnitorul Barbu
Dimitrie [tirbei dispune s` fie supuse spre
aprobare [i \nt`rire orice plan, proiect [i
deviz pentru [osele, poduri, cl`diri [i orice
lucrare tehnic` ce cere o aloca]ie de fonduri
publice, fie c` este vorba numai de o
repara]ie
1855 - se legifereaz` stånjenul de 2 metri,
denumit "Stånjenul lui [tirbei", din care se
fabric` 50 modele, pentru magistra]i, a[a
cum se propusese [i \n anul 1835
1855 - se adopt` regula pentru fabricarea
c`r`mizii de dimensiuni standard: 0,145p. x
0,70 x 0,030 stånjeni, palme, degete…
1856 - apare Regulamentul pentru
deschidere din nou de uli]e \n Capital`,
hot`råndu-se regimul lor, cu dimensiuni, \n
func]ie de articula]ii, servitu]i etc., precum
[i regimul ce trebuie s`-l aib` cl`dirile, cu
fa]ade uniforme, potrivite corni[elor etc.; se
precizeaz` [i ce se \n]elege prin "pasagiu" [i
obligativitatea \nchiderii lui cu por]i de fier
\n grilaj.
1860 - Vine la Direc]ia Lucr`rilor Publice Al.
Or`scu
1860 - Formarea unei comisii din Or`scu,
Melic [i Berindei pentru studierea unui pro-
gram edilitar de perspectiv`, privind dese-
carea lacurilor, alimentarea cu ap`, pavarea,
canalizarea, alinierea definitiv` a str`zilor,
deschiderea de noi str`zi [i delimitarea
\ntinderii ora[ului
1861 - Deschiderea bulevardului; prelun-
girea lui cere o lege de exproprieri pentru
cauz` de utilitate public`
1863 - apar "Instruc]ii [i regule pentru
dresarea ramului de arhitectur`", adoptån-
du-se ca unitate de m`sur` pentru aceste

lucr`ri "metrul, de[i sitemul zecimal de
m`suri [i greut`]i se va aplica numai
\ncepånd cu anul 1864 (amintim c` unii
ingineri au folosit metrul [i "stånjenul zeci-
mal" chiar din anii 1840-1845)
1864, 31 martie - apare Legea pentru
comunele urbane [i rurale, prin care se stat-
ueaz` modeul de "formarea comunei", lege
care va afecta [i a[ez`rile din zona subur-
ban` a Bucure[tilor
1864, 14 august - Lege pentru regularea pro-
priet`]ii rurale, care stabile[te c` s`tenii
cl`ca[i sunt [i r`mån deplin proprietari pe
locurile supuse posesiunii (st`pånirii) lor, \n
\ntinderea ce se stabile[te prin lege.
1864, 20 oct. - Lege de expropria]iune pen-
tru cauz` de utilitate public` (se permite
astfel municipalit`]ii s` poat` dispune
asupra realiz`rii unitare a unei ac]iuni de
corectare a traseului stradal, realizarea de
ponturi stradale [i pie]e unitare, crearea de
parcuri [i gr`dini etc.)
1867 - se deschide [coala de Poduri [i [osele
(cu 15 cursan]i), sub direc]ia lui Dimitrie
Petrescu
1868, 28 februarie - Regulament pentru fac-
erea [i executarea hot`rniciilor (precizeaz`
opera]iunile inginerilor hotarnici; se re]in
implica]iile directe asupra activit`]ii de sis-
tematizare a zonei suburbane [i marginile
ora[ului)
1868, 18 aprilie - Regulament pentru zal-
hanale, ceråndu-se s` se precizeze locul
pentru aceast` instala]ie, \ntinderea con-
struc]iei, dep`rtarea de ap` curg`toare,
specificåndu-se totodat` unele reguli de
construc]ie [i alte prescrip]ii
1869 - duminic` 19/13 octombrie 1869 ora 9
are loc inaugurarea la Filaret a liniei ferate
Bucure[ti-Giurgiu
1869 - se inaugureaz` cl`direa Universit`]ii
din Bucure[ti
1871 - \n cadrul Societ`]ii pentru \nv`]`tura
poporului romån se organizeaz` cursuri
publice pentru muncitori cu o frecven]` de
trei ori pe s`pt`mån` la care pred` [i Al.
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
Or`scu pentru dulgherii [i zidarii din
Bucure[ti elemente de greometrie descrip-
tiv` [i arhitectur`, care s` suplimenteze
lipsa altor mijloace de calificarea lor.
1876 - \nfiintarea Societ`]ii inginerilor [i
arhitec]ilor, sub connducerea lui Al. Or`scu,
\ntrunind un num`r de 135 membri.
1877 - apare revista societ`]ii de ingineri [i
arhitec]i
1881 - Prim`ria ora[ului Bucure[ti este
autorizat` a da \n \ntreprindere
urm`toarele trei lucr`ri, conform planului [i
caietelor de sarcini aprobate de Consiliul
Comunal [i Guvern:
Canalizarea Dåmbovi]ei
- ad\ncirea [i rectificarea ei lei
1.000.000
- exproprieri
1.000.000
2.500.000
Ape
- aducerea apei lei
2.950.000
- distribuirea apei
3.200.000
- canalizarea
4.500.000
Piatra cubic` (din carierele Romåniei sau
din str`in`tate) pentru reconstruc]ia trep-
tat` [i sistematic` a pavajelor
lei 2.000.000
1882. Se \nfiin]eaz` Asocia]ia inginerilor
romåni, organiza]ie profesional`.
1882. Este instalat` la Bucure[ti prima cen-
tral` electric`, la scurt timp dup` crearea
primelor centrale electrice din lume.
1891. Se \nfiin]eaz` Societatea arhitec]ilor
romåni, de c`tre Ion Mincu, Al. S`vulescu,
N. Gabrielescu, G. Sterian [i al]ii, sub
pre[edin]ia lui Al. Or`scu
1891. Comisia Juriului Interna]ional, din
care f`cea parte [i Al. Or`scu cu Gr. Cerchez,
al`turi de arh. Joly din Paris [i Wallot, din
205
 ANDREI P~NOIU
Berlin acord` premiul I arhitectului romån
Maimarolu pentru Palatul Camerei
Deputa]ilor.
1892. Se voteaz` creditul pentru construirea
\n pia]a Constantin Vod` a Palatului
Telegrafo-Postal; se \ns`rcineaz` un arhitect
[i o persoan` cunosc`toare s` viziteze \n
str`in`tate asemenea cl`diri [i se
alc`tuiasc` Programul [i proiectul. Pia]a
aaceasta fusese destinat` \nainte pentru
Palatul Senatului, care se va construi acum
\mpreun` cu cel al Adun`rii Deputa]ilor
1892, 9 aprilie - Lege pentru organizarea
Serviciului Administra]iei Centrale a
Ministerului de Interne; se cuprinde aici un
Serviciu Arhitectonic cu atribu]ii privind
facerea planurilor, a devizelor [i caietelor de
sarcini, controlul [i privigherea lucr`rilor,
elaborarea de planuri pentru unele
institu]ii, stabilimente pendinte de resortul
s`u.
1892, 28 iunie - Regulament pentru conser-
varea [i restaurarea monumentelor publice
(defini]ie, clasific`ri, regimul de adminis-
trare; despre Comisiunea Monumentelor
Publice; despre Inventariul general al mon-
umentelor)
1892, 1 decembrie - Decret pentru \ntre-
prinderi de lucr`ri publice, reglementarea
licita]iilor, adjudec`ri, caiete de sarcini,
urm`rirea - execu]iei, reglementatea
pl`]ilor.
1893, 28 ianuarie - Regulament pentru
monumentele [i obiectele descoperite
\ntåmpl`tor, regimul de cercetare
1894, 26 iunie - Regulament pentru alin-
ierea satelor [i pentru construirea
locuin]elor ]`r`ne[ti
1902 - Academia Romån` anun]` acordarea
bursei Adamachi unui inginer cu aplicarea
la edilitatea public`, s` studieze urbanistica
ora[elor din Europa [i practic` \ntr-un birou
de proiectare din Germania
1903 - Societatea arhitec]ilor romåni, fon-
dat` \n anul 1891, este recunoscut` acum, la
7 martie ca persoan` juridic`
206
1906 - Deschiderea Expozi]iei Generale din
Parcul Carol
1906 - Elaborarea studiului [i proiectului
pentru linia ferat` Filaret - Abator, dez-
voltat \n patru variante
1906 - Concurs pentru planul de sistemati-
zare al Capitalei
1908, 1 iulie - Legea de organizare a
comunelor rurale, al c`rei regim vizeaz` [i
a[ez`rile suburbane
1908 - Pichetarea axelor de aliniere, mar-
carea nomenclaturii str`zilor, numerotarea
propriet`]ilor, marcarea punctelor de nivel;
la Prim`rie se \nfiin]eaz` Serviciul Central
al Planului, Controlul Construc]iilor [i
Cl`dirilor [i Serviciul Central al Apelor. Se ia
m`sura ca de acum \ncolo s` fie fotografi-
ate toate casele insalubre sau care
amenin]` s` cad`.
1910, 16 mai - Lege relativ` la \nfiin]area
unei societ`]i comunale pentru construirea
de locuin]e ieftine \n Bucure[ti avånd ca
scop \mbun`t`]irea mijloacelor de trai prin
\nlesnirea procup`rii de locuin]e ieftine [i
s`n`toase popula]iunii nevoia[e din
Capital`
- Societatea este autorizat` s`
cumpere terenuri \n scop de parcelare
- S` construiasc` pe aceste terenuri,
fie \n regie, fie \n antrepriz`, locuin]e ieftine
[i igienice individuale, de o valoare maxim`
de 8000 lei
- S` construiasc` astfel de locuin]e
pe terenuri particulare de o suprafa]` cel
mult 200mp
- S` \nlesneasc` transformarea
locuin]elor insalubre
- S` vånd` locuin]e individuale de o
valoare cel mult 8000 lei, inclusive terenul
la locuitori romåni ai capitalei,
cump`r`torii achitånd \n prelabil cel pu]in
10% din valoarea licit]iei
- S` ajute cooperativele ce s-ar
\nfiin]a de muncitori, meseria[i sau
func]ionari, a \nlesni dobåndirea de
locuin]e a membrilor etc.

1910, decembrie 21 - Raportul relativ la
proiectul de Lege pentru schimb de immo-
bile [i stingerea de drepturi de propriet`]i
\ntre stat [i prim`ria comunei Bucure[ti
1910 - 1911 - ini]ierea unui Proiect de Lege
pentru reducerea impozitelor la
construc]iile ce se vor ridica \nainte de 1
ianuarie 1912 pe noua aliniere a C`ii
Victoriei
1911 -Unele biserici sunt autorizate s`
vånd` terenuri din proprietatea lor.
1912 - Se instituie un concurs pentru con-
struirea Palatului Comunal din Craiova; nu
se acord` premiul I [i ies la iveal` o serie de
vicii de form`.
1915 - Se elaboreaz` "Anteproiectul de Lege"
asupra stabilirii, construirii, dezvolt`rii [i
sistematiz`rii comunelor; acest anteproiect
este de fapt "manifestul" pentru un
Program de sistematizare a ora[ului
Bucure[ti, realizabil \ntr-o perioad` de 50 de
ani.
1916 - 1918 Primul R`zboi Mondial;
Bucure[tii cad sub ocupa]ie inamic`; dis-
pare Planul de sistematizare al Ora[ului la
scara 1:5.000.
1920 - Se instituie un Concurs public de
proiecte pentru amenajarea Pie]elor Romei
(Romane) [i Victoriei
1921 Apare Regulamentul Concursurilor
Publice de Arhitectur`, \ntocmit de
Societatea Arhitec]ilor Romåni.
1922 Are loc la 11 iunie Consf`tuirea la Cluj a
Uniunii Ora[elor din Romånia.
1922 Are loc la 18 octombrie al II-lea Congres
al Ora[elor din Romånia
1924 Are loc Congresul de Urbanism de la
Strassburg, la care particip` [i delega]i ai
Uniunii Ora[elor din Romånia.
1924 Congresul de Urbanistic` de la
Amsterdam
1925 Are loc Congresul interna]ional de la
New York pentru amenanjarea ora[elor,
sub auspiciile "Asocia]iei Interna]ionale
pentru amenanjarea ora[elor [i pentru
ora[ele gr`dini"
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti
1925 Are loc al treilea Congres Interna]ional
al ora[elor de la Paris; particip` [i U.O.R. cu
delega]ie numeroas`.
1925 Are loc Expozi]ia de Arte Decorative de
la Paris, unde \ntr-un pavilion se prezint`
"Planul Voision" al lui Le Corbusier pentru
transformarea Centrului Parisului.
1925 La 13-14 septembrie are loc Congresul
Uniunii Ora[elor din Romånia, a III-a
Adunare general` ordinar`, ]inut la
Bucure[ti.
1925 Are loc Expozi]ia Ora[elor din
Romånia, la Bucure[ti, \n Parcul Carol
1925 La 28 septembrie - 2 octombrie, are loc
Congresul Interna]ional de Urbanism de la
Paris, la care particip` [i o delega]ie de spe-
ciali[ti romåni.
1925 13-14 septembrie Congresul Uniunii
Ora[elor din Romånia, ]inut la Chi[in`u.
1926 La 17-18 ianuarie are loc \n Capital` o
reunire cu delega]ii ora[elor membre ale
Uniunii, cånd se deschide [i Expozi]ia
ora[elor din Romånia.
1926 septembrie, are loc Congresul
Interna]ional de locuin]e [i amenajarea
Ora[elor, organizat la Viena prin \ngrijirea
"Federa]iei interna]ionale pentru
Amenanjarea Ora[elor, Regiunilor [i
Ora[elor Gr`dini" cu sediul la Londra.
1927 - Congresul Uniunii Ora[elor din
Romånia, ]inut la 9-10 octombrie la
Constan]a
1927, 27 mai - Legea de \ncurajare a con-
struc]iilor; se prevede obligativitatea de a
construi \ntr-un termen dat (pån` la 1 ian-
uarie 1930), dar numai pe terenurile mai
mari ca 1000 mp.
1927 - se ridic` Planul topografic al \ntregii
regiuni Bucure[ti, pån` la Linia Forturilor,
realizat de Compagnie Aeienne Francaise
1927 - Se ridic` Planul tuturor localit`]ilor
din nordul ora[ului, pån` la Dobra, pe råul
Ialomi]a, pentru a se putea face asanarea
lacurilor cu aducerea apei din acest råu.
1927 - se \nfiin]eaz` Societatea Urbani[tilor
din Romånia cu caracter tehnic, [tiin]ific [i
207
 ANDREI P~NOIU
de propagand`, iar nu politic.
1927 - Se \ntocme[te primul proiect de cen-
tur` de planta]ie, cu servitu]i de retragere [i
l`rgiri la arterele de penetra]ie, \n leg`tur`
cu re]eaua de parcuri [i spa]ii libere nece-
sare aglomera]iei (votat [i pus \n aplicare
dup` un regim special)
1928 iunie, \n Expozi]ia - Tårg al Mo[ilor din
Bucure[ti se organizeaz` un paviilion edili-
tar.
1928 - Are loc la Paris \ntre 2-8 iulie
Congresul Interna]ional de locuin]e [i ame-
najarea ora[elor, unde particip` [i o dele-
ga]ie romån`; Se discut` problema
locuin]ei celor foarte s`raci, a locuin]elor
ieftine, a remedierii crizei de locuin]e, a
locuin]ei rurale.
1928 - Are loc Congresul al III-lea al
Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni, cu ordinea
de zi: Problema sistematiz`rii ora[elor (\n
ultimul congres al acestei uniuni, din anul
1934, s-a dezb`tut tot "chestiunea sistem-
atiz`rii").
1928 - apare "Regulament pentru
construc]ii [i alinieri al Municipiului
Bucure[ti" publicat \n "Monitorul Comunal"
nr. 4 din 22 iunie 1928; (\mp`r]irea ora[ului
\n patru zone, alinierea [i l`rgimea str`zilor,
terenuri construibile, a[ezarea cl`dirilor cu
regimul lor de aliniere, pie]ele, edificiile
publice, monumente, \n`l]imi, suprafe]e
libere, cur]i, te[ituri, pu]uri, planta]ii, con-
truc]ii, autoriza]ii)
1929 - Instruc]iuni [i norme pentru
\ntocmirea planurilor de sistematizare -
defini]ie, elemente componente, opera]iuni
preg`titoare, documentare, programul,
proiectul de sistematizare [i extensiunea \n
viitor, probleme urbanistice esen]iale, piese
constructive, tabele de \ncadr`ri etc.
1929, august 13 - Legea pentru organizarea
administra]iei locale; se d` o precizare mai
mare caracterului [i elementelor planului
de sistematizare, hot`rånd ca la \ntocmirea
lui s` se ]in` seama de cerin]ele viitorului [i
pentru pie]e, gr`dini, planta]ii, parcuri, edi-
208
ficii [i monumente publice, deschideri de
noi artere de comunica]ie [i alte nevoi.
1929, septembrie 11 - Legea pentru organi-
zarea administr`rii Municipiului Bucure[ti;
se stabilesc principiile organizatorice ale
urbanisticii regionale, cuprinzånd o regiune
urban` [i o regiune rural` de ac]iune
urbanistic`; se prevede sistemul zonific`rii,
dispunånd crearea de diferite regiuni de
construc]ii [i folosin]` a propriet`]ii, \n
raport cu specialitatea cartierului. '
1930 ianuarie - se discut` un Proiect de Lege
pentru \nfiin]area pe lång` Ministerul
Lucr`rilor Publice a unei Direc]ii Generale a
Edilit`]ii Publice [i de Urbanism
1935, mai 9 - Se legifereaz` Planul Director
de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti
1936, martie 27 - Legea administrativ`
aduce unele modific`ri dispozi]iilor exis-
tente, stabilindu-se m`suri pentru exe-
cutarea planurilor de situa]ie [i de sistem-
atizare
1937, februarie 7 - se recunoa[te prin lege
dreptul de a se face expropieri \n folosul
industriilor [i \ntreprinderilor particulare, \n
leg`tur` cu \narmarea [i ap`rarea ]`rii
1938, februarie 27 - prin Constitu]ie se
\ncearc` s` se defineasc` no]iunea de "utili-
tate public`"
1938, martie 27 - Legea administrativ`;
acord` o aten]ie special` condi]iilor de
organizare [i de dezvoltare a comunelor,
stabilind dispozi]ii noi pentru \ndrumarea
activit`]ii urbanistice. Planurile edilitare
sunt definite, ca un ansamblu de m`suri
tehnice, financiare, administrative [i
juridice, referitoare la condi]iile de organi-
zare [i dezvoltare a centrelor populate;
reprezint` programe administrative pre-
cizånd modul cum se solu]ioneaz` toate
problemele care condi]ioneaz` sistemati-
zarea, dezvoltarea [i \nfrumuse]area aces-
tor centre.
1938, octombrie 14 - s-a creat un nou caz de
utilitate public`, pentru Lucr`rile de interes
economico-financiar al statului, privind
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

a[ezarea [i extinderea \ntreprinderilor par-

ticulare sau publice.
1939, martie 4 - Legea Municipiului
Bucure[ti, organizeaz` un sistem mai sim-
plu de recuperare \n \ntregime a plus-val-
utei \n cazul execut`rii de lucr`ri edilitare
determinate de lege: deschideri de str`zi,
treceri, pie]e, parcuri, transform`ri de str`zi,
\n bulevarde, m`riri de pie]e etc., municipi-
ul avånd dreptul de a expropria toate imo-
bilele de orice form` [i dimensiuni situate
pån` la o adåncime de 30 metri; con]ine
dispozi]ii interesante privitoare la condi]iile
de sistematizare a ora[ului; impune sis-
temul zonific`rii cu determinarea modului
de utilizare a terenului [i stabilirea claselor
de construc]ie

209
 ANDREI P~NOIU
BIBLIOGRAFIE SUMAR~
- "Arhitectura, revist` romån` de art`".
Bucure[ti", 1906
- "Arhitectura". Revista Societ`]ii
Arhitec]ilor Romåni, Bucure[ti 1916-1934
- "Arhitectura". Trimestrial de arhitectur` [i
urbanistic` al Societ`]ii Arhitec]ilor
Romåni. Bucure[ti 1935-1944
- "Buletinul Societ`]ii Politecnice din
Romånia", Bucure[ti, pe anii 1901-1940
- "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Diploma]i
din Romånia", Bucure[ti, 1927 -1928
- "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni",
Bucure[ti, 1912, 1919, 1927 -1928, 1945-1946
- Giurescu, C. Constantin, "Istoria
Bucure[tilor", edi]ia a II-a, editura Sport
Turism, Bucure[ti, 1979
- Ionescu-Sion, Gheorghe, "Istoria
Bucure[tilor", Bucure[ti, 1899
- Iorga, N., "Istoria Bucure[tilor", Bucure[ti,
1939
- "Monitorul Uniunii Ora[elor din Romånia",
Bucure[ti, 1923-1932
- Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al
Ora[ului Bucure[ti, "Bucure[ti, scurt istoric",
1959
- Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al
Ora[ului Bucure[ti, "Istoria ora[ului
Bucure[ti", 1965
- W.H.Lindley, "Memoriu general asupra ali-
mentarei cu ap` a ora[ului Bucure[ti [i
propuneri pentru \mbun`t`]irea [i sporirea
ei", Bucure[ti, 1906
- Potra, George, "Din Bucure[tii de alt`dat`",
Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`,
Bucure[ti, 1981
Potra, George, "Istoricul Hanurilor
Bucure[tilor", Editura [tiin]ific` [i enciclo-
pedic`, Bucure[ti, 1985
- Prim`ria Municipiului Bucure[ti, "Planul
Director de Sistematizare, decretat la 9 mai
1935", Memoriu justificativ [i planuri
- Sfin]escu C. - "Bucure[tii \n viitor", studiu
de sistematizare urmat de un anteproect de
lege, Bucure[ti, iunie 1919
- Sfin]escu C., "Edilitatea ora[elor [i satelor
din Romånia Mare. I. Starea actual`. I
210
Organizarea administrativ`, tehnic` [i
financiar`", Bucure[ti, 1921
- Sfin]escu C., "Transformarea constructiv`
a Capitalei", Bucure[ti 1921
- Sfin]escu C., "Superurbanismul", \n
"Buletinul Societ`]ii Politehnice", iunie 1929
- Sfin]escu C., "Urbanistica Special`; (Partea
II) Tehnologia, Urbanohistologia,
Urbanotherapia"
- Sfin]escu C., "Pentru Bucure[ti; noi studii
urbanistice; Delimit`ri, Zonificare,
Circula]ie, Estetic`", Bucure[ti, 1932
- Sfin]escu C., Edilitate. "Aliment`ri cu ap`,
canaliz`ri. \nl`turarea gunoaiului. Pavaje."
,Bucure[ti, 1932
- Sfin]escu C., "Urbanistica General`, 1.
Evolu]ia, Igiena, Economia-Circula]ia,
Estetica, Legisla]ia", Bucure[ti, 1933
- Uzinele Comunale Bucure[ti. "Asanarea
lacurilor Colentinei", Bucure[ti,1936
- Uzinele Comunale Bucure[ti. "Cum este
organizat` [i cum func]ioneaz` Societatea
General` de gaz [i de Electricitate din
Bucure[ti", Bucure[ti,1938
- U.C. B., "Cum sunt organizate [i cum
func]ioneaz` Uzinele Comunale Bucure[ti",
Bucure[ti, 1945
- "Urbanismul", Bucure[ti 1932
- Vårtosu, Emil, Vårtosu, Ion [i Oprescu,
Horia, "\nceputuri edilitare 1830-1832, docu-
mente pentru istoria Bucure[tilor", vol. I,
Bucure[ti, 1936
M.I. Pural
- Senatul
- Visteria comunal`
- Fonduri de arhive cercetate \n Arhivele
na]ionale, la Biblioteca Academiei Romåne,
\n alte biblioteci
" Planuri [i hot`rnicii
" Reforma agrar`, 1864-1910
" Documente [i catagrafii
" Vorncia din L`untru
" Prim`ria Municipiului Bucure[ti
" Ministerul de Interne -
 Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Administrative vechi etc.

" Cabinetul de materiale cartografice
al B.A.R.
" Cabinetul de stampe
" Consiliul Tehnic Superior

211