Sunteți pe pagina 1din 193

ANDREI P~NOIU

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE: 70 desene, 202 imagini foto


- Arhitectura bisericilor din lemn din ]ara
Data [i locul na[terii: Decembrie 2, 1927, Romåneasc`, Institutul de Arhitectur`,
comuna B`l`ne[ti, jud. Gorj manuscris dactilo 138 p., 80 plan[e desen-
ate; plus vol II ilustra]ia fotografic` 60
imagini opere de art` [i arhitectur`
STUDII: tradi]ional`.
- Mobilier vechi romånesc, 1975, 44 p, 17
1949 - liceul Industrial nr.1, specializarea desene, 87 plan[e fotografice, 122 desene [i
Sculptura relevee, restitu]ii
1955 - Institutul de Arhitectur` din - Arhitectura tradi]ional` din zona centrala
Bucure[ti a Gorjului, Muzeul Na]ional de Istorie, 1982,
1971 - sus]inerea doctoratului, ob]inånd 155 p., 84 plan[e [i restitu]ii perspective
titlul de Doctor \n Arhitectur` - Arhitectura [i sistematizarea rurala din
jude]ul Mehedin]i, Muzeul Na]ional de
Istorie, 1983, 227 p., 120 desene relevee [i
FUNC}II: reproduceri planuri topografice, 10
fotografii.
1955-1956 Proiectant pentru lucr`rile de - Arhitectura [i Sistematizarea a[ez`rilor din
repara]ii [i \ntre]inerea fondului de Arges [i Muscel sec. XVIII - XIX, 2004 157 p.,
locuin]e, a spa]iilor comerciale, terenurilor 136 desene relevee, planuri topografice, pla-
libere [i a gr`dinilor, IAL raionul Tudor nuri de mo[ie, 137 imagini fotografice
Vladimirescu - Arhitectura tradi]ional` gorjean`, 1996,
1956 - 1970 Angajat \n Serviciul 186 p., 96 desene relevee, restitu]ii [i detalii,
Monumente Istorice, Direc]ia General` a planuri de mo[ie, 87 imagini fotografice
Artelor Plastice, muzeelor [iMonumentelor; - Evolu]ia a[ez`rilor rurale \n sec XVIII-XIX,
Secretar al Comisiei de Avizare; al tem` de contact cu IPJ nr 2364/1988 -
Ministrului Culturii \n Comisia [tiin]ifica Prahova, 32 p. 30 planuri de mo[ie, 30 imag-
pentru Muzee [i Monumente pe lång` ini fotografice
Academia Roman`; Delegat permanent \n - Evolu]ia a[ez`rilor sate[ti sec XVII-XIX,
Comisia deAvizare a direc]iei tema de contract cu IPJ- Parhova, partea a
Monumentelor Istorice din CSAS. doua, 1989, text plus planuri de mo[ie 60,
1970 - Angajat la Direc]ia Monumentelor 60 imagini fotografice
Istorice; dup` Desfiin]are - angajat la - Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
Muzeul Na]ional de Istorie, Sec]ia Cercet`ri mijlocul secolului al XVIII -lea, 1850, tema
Aerofotografice. de contract cu Institutul Proiect Bucure[ti,
nr 2680/ 1986 (text, paln[e, fotografii)
- Evolu]ia sitematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
LUCR~RI {I STUDII tema de contract cu Institutul Proicet
Bucure[ti, nr 1228/1987, perioada 1850 -
- Pictura votiv` din Nordul Olteniei, 1968, 40 1900 (text, plan[e, reproduceri, planuri
p. + 60 plan[e foto topografice, fotografii)
- Feronerie veche romåneasc`, cu Dan - Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,
Giurescu, 1967, 104 p. desene + 84 plan[e 1900-1940, contract cu Institutul Proiect
ilustra]ie fotografic` Bucure[ti, nr 1441/1988 (text, plan[e,
- Din arhitectura veche a Indiei, 1968, 86 p., fotografii)

20
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti,


material de sintez` completat cu date de
detaliu [i alte planuri [i imagini fotografice,
tema de contract pe anul 1989
- Bucure[ti - schi]a de dezvoltare urbanistic`
a ora[ului, tema de contract, text plus
partea grafic`, 1993 cu Institutul Urban,
cuprinzånd zona suburban` a ora[ului [i
zona Bucure[ti-Giurgiu.

ACTIVIT~}I PROFESIONALE:

- Sus]inerea mai multor comunic`ri despre


Bucure[ti, despre tårgurile [i ora[ele din
Romånia, despre a[ez`rile vechi romåne[ti,
sus]inute de expozi]ii demonstrative.
- Ciclu de conferin]e sus]inute \n Polonia
privind Arhitectura tradi]ional`
romåneasc`
- Autor a numeroase articole ap`rute \n
presa central` [i \n revistele culturale
(revista Muzeelor), revistele de monumente
istorice (revista Arhitectura). Publicarea mai
multor articole \n revista Arhitext [i \n
suplimentul Forum privind a[ez`rile vechi
romåne[ti [i tr`s`turile arhitecturii
tradi]ioanale.

21
ANDREI P~NOIU

PREZENTARE

Lucrarea de fa]` reprezint` rezul- XVII-lea, prin hot`rnicii, \mp`r]iri de


tatul studiilor de cercetare a evolu]iei sis- terenuri [i lotiz`ri, alinierea [i pavarea
tematiz`rii ora[ului Bucure[ti, cuprinzånd uli]elor, desec`ri, modific`ri de albii de råuri
perioada ce se \ntinde din a doua jum`tate [i påraie, statornicirea vetrelor de tårg, lim-
a secolului al XVIII-lea pån` c`tre cel de-al itarea extinderii ora[ului. {erban
doilea R`zboi Mondial, punåndu-se \n evi- Cantacuzino [i mai cu seam` Constantin
den]` acei factori care au determinat dez- Bråncoveanu se implic` incisiv \n
voltarea [i continua restructurare a a[ez`rii opera]iuni de trasare a unor noi traiecte
urbane pl`m`dit` \n jurul vechiului nucleu ordonate [i asanare a zonei de sub S`rindar,
medieval determinat de Curtea Domneasc` continuate [i c`tre sfår[itul secolului al
[i colinele din jur, de suita hanurilor XVIII-lea, prin alungarea t`b`c`riilor de pe
m`n`stire[ti [i zonele de tårguri. Dåmbovi]a dincolo de Radu Vod`.
Studiul s-a axat pe cercetarea fondurilor Centrul comercial se extinde [i el c`tre ves-
arhivistice, cu colec]iile lor de microfilme, tul [i nord-vestul Cur]ii Domnne[ti, pe
urm`rindu-se atent programele \nscrise de lång` care polarizeaz` acum numeroase
planurile ora[ului, ridic`rile topografice, locuin]e boiere[ti, hanuri [i m`n`stiri. Din
planurile tehnice [i schi]ele cerute de con- aceast` perioad`, \n timpul lui Alexandru
tinuele corect`ri de \ndreptare a traseului Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797) [i Ioan
stradal, de efectuare a parcel`rilor etc., totul Caragea (1782-1783), apar [i primele ele-
corelat cu suita de dispozi]ii, acte explica- mente de legisla]ie urban`, referitor la
tive, rapoarte [i coresponden]` de cancelar- ordonarea uli]elor [i regularizarea
ie pe care se \ntemeiaz` elaborarea lor. Dåmbovi]ei, m`rginirea ora[ului etc.
Bogatul material consultat [i citat \n studi- Din suita planurilor tehnice amintite,
ile dezvoltate \n trei faze pune \n eviden]` putem s` surprindem ideile directoare de
principiile de continu` perfectare a ariei totdeauna ale acestei opere cu etapele ei
ora[ului [i a racordului ei cu zonele \nveci- importante, cu modul \n care a fost
nate. \n]eleas` traducerea \n fapt a dispozi]iilor
Se subliniaz` totodat` o serie de programe administrative; putem s` \n]elegem cum s-
speciale menite s` perfec]ioneze modul de a f`cut realizarea, integral` sau numai
desf`[urare a vie]ii sociale de zi cu zi, insti- par]ial`, ca [i respingerea sau modificarea
tuit de un regim statornic de administrare a \n unele cazuri a acestor proiecte
ora[ului, preocupat de continua modern- inginere[ti, \mpreun` cu to]i acei factori
izare a str`zilor, alinierea construc]iilor, ali- care au asigurat \n final dezvoltarea coer-
mentarea cu ap`, canalizare [i iluminat; ent`, ca un tot organic, atåt a ariei ora[ului,
alte programe deosebite urm`resc extin- cåt [i a a[ez`rilor limitrofe.
derea controlat` a ora[ului, construc]ia de Retrospectiv privind se desprinde c` o serie
pie]e publice, pie]e comerciale cu hale mod- \ntreag` de teme (sau de idei) privind dez-
erne, efectuarea de parcel`ri ordonate, con- voltarea ora[ului Bucure[ti enun]ate \nc`
struirea de locuin]e sau regularizarea cur- de la sfår[itul secolului al XVIII-lea sunt
sului Dåmbovi]ei. Gr`dinile [i parcurile, mereu \n actualitate (de definitivare sau de
construc]iile [i lucr`rile de art` \nscriu [i ele reluare \ntr-o form` sau alta) [i \n a doua
realiz`ri de seam` \n programul de \nfru- jum`tate a secolului urm`tor.
muse]are a ora[ului. Concursul de sistematizare a ora[ului
S-ar putea spune c` unele demersuri de sis- Bucure[ti din anul 1906, ca [i reorganizarea
tematizarea Bucure[tilor se fac cunoscute comunelor suburbane, pune teme pe care
chiar din prima jum`tate a secolului al trebuie s` le rezolve planurile de sistemati-

22
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

zare din etapele urm`toare. Tot a[a, Planul s-au transcris adesea a[a cum au fost g`site
Director de Sistematizare legiferat \n anul \n notele citate sau \n coresponden]a de tip
1935, \nscrie teme dezb`tute \n fel [i chip la obi[nuit.
vremea respectiv`, care r`mån s`-[i Ilutra]ia fotografic` [i schi]ele ce vin s`
g`seasc` o rezolvare mai mult sau mai expliciteze fenomenul se prezint` a[a cum
pu]in identic` acelora[i sensuri ini]iale, prin s-au \nregistrat la vremea realiz`rii studiu-
repetatele schi]e de sistematizare. lui, cu mijloacele noastre mai mult decåt
Ceea ce surprinde \n final \n specificul dez- modeste, \n m`sura \n care ne-a fost
volt`rii Bucure[tilor este efortul consider- \n]eleas` pasiunea [i ni s-a \ng`duit, \n
abil [i consecven]a cu care s-a urm`rit perioada cånd nu se putea vorbi \n niciun
definitivarea unei structuri stradale, radial- fel de Bucure[ti [i de trecutul lor artistic [i
inelar` clar`, cu leg`turi directe ale centru- istoric…
lui cu periferia, cu zonele suburbane [i cen- R`månem recunosc`tori colegilor de la
trele economice \nvecinate. Institutul Proiect Bucure[ti care ne-au \ncu-
De remarcat este [i faptul c` principalele rajat pentru finalizarea acestui studiu [i ne-
momente ale dezvolt`rii urbanistice a au asigurat o autofinan]are \n cadrul
ora[ului-capital` coincid de fapt cu Muzeului Na]ional de Istorie.
momentele de afirmare a stilurilor specifice
artei locale de a construi, cu perioadele de
avånt economic [i prosperitate a vie]ii
sociale romåne[ti. Nu trebuie pierdut din
vedere c` \ntreaga aceast` activitate de
ordonare, de sistematizare a Bucure[tilor
reprezint` \n fapt un experiment
\ndeaproape urmat de toate ora[ele ]`rii –
Br`ila, Giurgiu, Turnu Severin, Craiova,
Pite[ti etc., precum [i un model pentru
toate ora[ele noi de pe linia Dun`rii; mai
mult, model pentru ordonarea comunelor
suburbane \n perioada regulamentar`
(pån` la Revolu]ia de la 1848) [i postregula-
mentar` (pån` la Reforma agrar` de la
1864), model chiar \n unele privin]e [i pen-
tru principiile de \nf`ptuire a sistematiz`rii
a[ez`rilor rurale.
S-a urm`rit ca textul s` respecte ordinea [i
sensul documentelor de arhiv` [i coloratura
limbajului vremii cu termenii s`i proprii.
Pentru \n]elegerea sensului «sistematiz`rii»
de la acea vreme cu \ntreaga ei problemat-
ic` s-a ]inut ca \n cuprinsul lucr`rii, ca
subiect [i titlu de capitole s` fie \nscrise [i
categoriile de lucr`ri chiar cu titlul
dosarelor lor de eviden]` documentar`, f`r`
a se abuza de notele de trimitere.
Numele de persoane, precum [i func]iile lor

23
ANDREI P~NOIU

SCURT~ PRIVIRE ISTORIC~ ASUPRA ORA{ULUI


BUCURE{TI

Vatra de \nceput a Bucure[tilor se situeaz` spre est, totdeauna situate pe o unitate teri-
\n cuprinsul zonei p`duroase ce desparte torial` bine delimitat`, \n locuri bine
cele dou` stepe al cåmpiei muntene, \ntre ap`rate, cu p`[uni \n jur [i ape curg`toare
meandrele Dåmbovi]ei [i lacurile \n apropiere, \n]elegem bine [i situa]ia
Colentinei, un cadru deosebit de prielnic Bucure[tilor – un tårg pl`m`dit \ntre
pentru vån`toare [i pescuit, pentru rovinele Dåmbovi]ei, la ad`postul dintre
cre[terea vitelor [i cultura p`måntului, pen- colinele \nalte ale Dealului Mitropoliei,
tru dezvoltarea unui mod de via]` lini[tit [i Dealul de la Mihai Vod` [i m`gurile de la
prosper. Radu Vod` [i sf. Ilie.
Afla]i pe r`scrucea drumurilor mari din Tocmai aceste dealuri \nt`rite pentru a
valea Dun`rii cu cele ce str`bat fluviul [i ap`ra \ntreaga a[ezare [i tårgul de la
lan]ul carpatic, Bucure[tii cu vadul de tra- poalele lor vor face ca Bucure[tii s` devin`
versare a Dåmbovi]ei, devin din timpuri acea [tiut` Cetate a Dåmbovi]ei [i s` pros-
imemoriale locul prin care trebuie s` se pere a[a precum o cunoa[tem.
perinde dintr-un sens \n altul cu interesele *
lor tot felul de c`l`tori pa[nici, caravane de * *
negustori seto[i de \mbog`]ire, cohorte Descoperirile arheologice pun \n eviden]`
ost`[e[ti pornite pe jaf [i cucerire. \n acest biotop atåt de particular pe care se
Toate acese drumuri se \nscriu unei va \nscrie aria Bucure[tilor, resturi de faun`
str`vechi re]ele de comunica]ii, cunoscute local` [i interesante urme de cultur`
chiar din perioada dacic` [i daco-roman`, neolitic` cu vetre de locuire, unelte [i
toate drumuri medievale de renume pe obiecte de uz casnic; amintim numai de
care documentele cartografice ni le \nscriu a[ez`rile relevate la Dude[ti, Fundenii
ca drumuri comerciale importante, drumuri Doamnei, Pantelimon, C`]elu, Giule[ti,
ale «banului» (sau ale gologanului), dru- Jilava, Vidra, Glina [i altele.
muri ale «s`rii», ale «oii» (sau ale berbecu- Prelucrarea metalelor, a cuprului [i mai
lui), ale «vacii» (sau ale boului), ale «untu- apoi a bronzului, a fierului, argintului [i
lui» [i ale «brånzei», ale «vinului» (sau ale aurului, este identificat` [i ea pe vatra
«]uicii»), ale «p`curii» (sau ale prahove- ora[ului, pe malurile Dåmbovi]ei [i
nilor), ale «bu]ilor», ale «mocanilor» etc. Colentinei, pe ostrovul lacului de la
|n p`ienjeni[ul lor, toate aceste drumuri se Fundeni, la Plumbuita, cartierul
arat` continuu str`b`tute \n lungul [i \n Pantelimon, dealul Ciurel, malurile lacului
latul ]`rii dup` un calendar propriu pentru Tei sau Giule[ti-Sårbi, al`turi de alte cate-
toate acele bålciuri [i tårguri de peste an, gorii de obiecte care atest` o via]` spiritu-
ale «Zborului», tårguri ale Cucului, ale al` foarte divers` [i plin` de str`lucire.
Zmeului, ale Cocorului, tårgurile C`iu]ului Acestei perioade timpurii, care \n fapt pre-
(C`iu]ilor sau C`iata), tårgurile Dr`gaicii, merge apari]iei [i prelucr`rii metalelor, \i
ale Mo[ilor [i altele asem`n`toare, pe care apar]ine [i acea oper` ceramic` \nf`]i[ånd
memoria [i realitatea ni le p`streaz` [i o zeitate feminin`, denumit` dup` locali-
ast`zi vie \n toat` ]ara [i chiar pe aria atea unde s-a descoperit, “Venus de Vidra”,
Bucure[tilor. ca [i celebrul altar de la C`scioarele.
|n]elegånd bine rosturile acestor «tårguri Sunt de re]inut [i a[ez`ri ale tracilor sau
zbur`toare», organizate ca cele ale geto-dacilor, atestate la D`m`roaia, \n
«Neam]ului», care se compun [i se descom- cartierul Pantelimon, la Str`ule[ti, pe dealul
pun, cu drumurile pe la est de Carpa]i [i Arsenalului, pe strada “Ziduri \ntre vii”, pe
cele ale «T`tarului», pe la sud de Carpa]i, Dealul Piscului etc.

24
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Cunoa[terea metalurgiei fierului [i dez- toresc, cu recunoa[terea chiar a unei


voltarea rela]iilor cu lumea greac` sau cea autorit`]i politico-administrativ` bine orga-
roman` r`måne [i ea semnificativ`, prin nizat`, Bucure[tii aveau desigur, ca toate
tezaurele monetare [i obiectele de podoab` a[ez`rile vremii, o mo[ie a lor proprie
de la Herestr`u [i Fundeni. mo[tenit` de la acei ance[tri numi]i
Alte descoperiri, la Pipera, Bucure[tii Noi, «mo[i».
Crånga[i, pe colina de la Negru Vod`, pun Numele de Bucure[ti ne apare \n mod firesc
\n eviden]` caracterul unei civiliza]ii proprii ca o deducere din patronimul acelui mo[-
secolelor III-IV e.n., continuat` unitar [i \n str`mo[ st`pånitorul mo[iei, pe care
secolele VI-VII, tot pe malurile lacului Tei, la tradi]ia ni-l impune ca p`rintele
Crånga[i [i D`m`roaia, o civiliza]ie care Bucure[tilor pe ciobanul Bucur.
str`bate [i \n secolele X-XI, [i mai tårziu, a[a «Descrierea statistic` a Prin]ipatului
cum o pun \n eviden]` rezultatele Valahiei» f`cut` \n anul 1829 de
cercet`rilor efectuate \n alte puncte, la Deta[amenutl geodezic al armatei ruse
Pipera, Bucure[tii Noi, Pia]a de Flori sau pentru harta militar` din anii 1828-1829, ne
Giule[ti-Sårbi. spune c` Bucure[tii ini]ial au fost un s`tuc
Datele din secolele XI-XIV, despre a[ez`rile \n st`pånirea unui «proprietar» [i numai
cunoscute de pe dealul Arsenalului, din «abia \n veacul al XIV-lea, voievodul Mircea,
p`durea Pantelimon, de pe malurile lacului numit cel B`trån, dup` o b`t`lie pe care a
Tei sau de pe strada sf. Ioan Nou s-ar putea cå[tigat-o \n acest loc asupra sultanului
spune c` definesc un ev mediu deplin con- Baiazid-Ilderim l-a declarat ora[, [i \n anul
turat, o civiliza]ie \naintat`, cu caracter 1383 a construit acolo un palat, al c`rui loc
etnic propriu. poart` pån` azi numele de Curtea Veche,
Descoperirea unor lupe de fier la B`neasa, adic` Palatul vechi», [tire care se arat` c` a
Str`ule[ti, Militari, Buftea sau Ciurel [i a fost prelucrat` dup` «Istoria lui Dionisie».
resturilor unor ateliere de prelucrarea met- Putem \n]elege, deci, c` acea b`t`lie dintre
alelor, la Curtea Veche, ne dovedesc c` de Mircea [i Baiazid dat` la Rovinele \nc`
pe acum era bine st`pånit` opera]iunea de neprecizate a avut loc de fapt \n mla[tina
reducere a minereurilor, fapt ce ne face s` Dåmbovi]ei \n zona Palatului Vechi.
\n]elegem mai bine rosturile vie]ii Dou` documente din vremea lui Vlad ]epe[,
me[te[ug`re[ti din secolele XIII-XIV [i de ce unul din 13 iunie 1458, dat «lång` cursul
se statornice[te zona de tårg pe locul unde apei Dåmbovi]a» [i cel`lalt din 20 septem-
avea s` apar` chiar [tiuta Curte brie 1459 dat \n “Cetatea Bucure[ti» atest`
Domneasc`. cea dintåi men]ionare a Bucure[tilor, la
Dar numai dezvoltarea rela]iilor de acea dat` impu[i ca re[edin]` Domneasc`,
produc]ie feudale pe teritoriul dintre fortificat`.
Carpa]ii Meridionali [i Dun`re, [i \ntr-o scrisoare din 1476 c`tre Papa Sixt al
maturizarea social economic` [i politic` a IV-lea, regele Matei Corvin al Ungariei calif-
for]elor feudale locale care au determinat ic` Bucure[tii drept «cetatea cea mai puter-
formarea la \nceputul veacului al XIV-lea a nic` a ]`rii, \nt`rit` [i prin lucr`ri de art`
statului feudal }ara Romåneasc` constituie (militar`) [i de alt` natur`», iar printr-o alta,
\n fapt premizele apari]iei ora[ului datat` 4 decembrie 1476, acela[i rege
Bucure[ti \ntre a doua jum`tate a veacului nume[te Bucure[tii «cetatea cea mai puter-
al XIV-lea [i mijlocul secolului al XV-lea. nic` a acelei ]`ri»...
Ajuns la aceast` dat` tårg sub obl`duirea |n]elegem, deci, c` Bucure[tii puteau fi
Cur]ii Domne[ti, puternic centru negus- \nt`ri]i cu lucr`ri constånd din [an]uri [i

25
ANDREI P~NOIU

valuri de p`månt, dar poate [i anume ame- Bucure[tii secolului al XVI-lea apar ca un
naj`ri ale cursului Dåmbovi]ei, sau a ora[ situat pe partea stång` a Dåmbovi]ei,
\nt`ririi vårfurilor din jurul re[edin]ei, ca [i avånd drept centru Curtea Domneasc`, \n
supravegherea protejat` a drumurilor de jurul c`reia se dezvolt` tårgul; de cealalt`
interior. parte a råului se aflau locurile m`n`stirilor
Odat` cu sfår[itul secolului al XV-lea [i Radu Vod`, Sf. Ecaterina [i Mihai Vod`,
\nceputul veacului urm`tor, ora[ul \ntre ele \ntinzåndu-se gr`dinile, livezile [i
cunoa[te o via]` economic` foarte activ`, viile domne[ti, ale boierilor [i m`n`stirilor;
\nregistråndu-se o cre[tere semnificativ` a numai apropiat de malurile Dåmbovi]ei se
popula]iei [i a num`rului de me[te[ugari, aflau casele [i bordeiele calicilor. \n jurul
cojocari, abagii, tabaci, lumån`rari, Cur]ii Domne[ti, pe locurile din spate se for-
s`punari, cismari, curelari, [elari etc. Dup` mase cu mult \nainte un tårg de m`rfuri
jum`tatea secolului sunt men]iona]i \n doc- locale, aduse din ]ar`, de la Bra[ov sau din
umente [i primii jude]i, care \mpreun` cu Imperiul Otoman. Acesta se va numi mai
pårgarii trebuie s` se \ngrijeasc` de ]inerea apoi Tårgul din N`untru, \n opozi]ie cu
bålciurilor [i a iarmaroacelor \n locurile sta- Tårgul din Afar`, de veche existen]`,
tornicite. Locurile virane sunt de acum con- ambele legate \ntre ele de o uli]` larg`, care
siderate «locuri domne[ti» [i d`ruite de se va numi cu timpul «Podul Tårgului de
Domnie apropia]ilor ei, ca ace[tia s` poat` Afar`», iar mai apoi Calea Mo[ilor.
construi pe ele case; de acum este bine sta- Episcopul catolic Petru Baksici v`zånd
tornicit` existen]a a dou` tårguri impor- Bucure[tii \n anul 1640 spune c` palatul
tante; unul, cel de pe lång` Curtea dom- principelui este a[ezat pe ]`rmul
neasc`, iar cel`lalt \n afar`. Dåmbovi]ei, o parte a lui \ntinzåndu-se
Voievodul Mircea Ciobanu delimitånd vatra chiar peste råu [i ca s` intri \n gr`dina lui
ora[ului, porunce[te ca «Bucure[tiul s` fie trebuie s` treci de cealalt` parte a råului,
\ngr`dit cu lemne mari de stejar»; lui i se prin palat. Gr`dina \n discu]ie nu este altce-
datoreaz` o refacere nou` a Cur]ii va decåt locul inundabil de alt` dat` al
Domne[ti [i zidirea paraclisului ei, biserica luncii de la poalele Dealului Mitropoliei.
Curtea Veche. Poate c` la acea dat` firul Dåmbovi]ei tre-
C`l`torul francez Pierre Lescalopier r`måne cea prin ora[ numai prin acel canal identifi-
impresionat de felul cum se ar`ta ora[ul \n cat \n timpul lucr`rilor pasajului din Pia]a
anul 1574, «\nconjurat de \nt`rituri din Unirii ca un canal peste care se afl` strada
trunchiuri mari de copaci \nfipte \n p`månt de ast`zi dintre Hanul lui Manuc [i Curtea
unul lång` altul [i legate \ntre ele prin Domneasc`.
grinzi transversale prinse prin cuie lungi [i Diaconul Paul de Alep, secretarul patriarhu-
groase de lemn»; desigur, este vorba de lui Macarie al Antiohiei descrie \n 1656
lucr`ri de o oarecare fortificare, dar \ndeose- Curtea Domneasc` ca o cl`dire mare, \ncon-
bi de o delimitare a ora[ului fa]` de restul jurat` cu \nt`rituri de lemn, rezidit` de
mo[iei. Matei cu totul din nou. Aceast` cl`dire este
Pe Sivori, secretarul lui Petru Cercel, \l uimitor de elegant`, cu un aspect
uime[te frumuse]ea m`n`stirii Sf. Troi]` \ncånt`tor [i mult mai frumoas` decåt cea
(Radu Vod`), iar palatul \i pare «de o din Tårgovi[te.
m`rime mijlocie»; vede totodat` case din Dup` 1659 Bucure[tii r`mån singura
lemn [i din lut, «mici dar comode», pr`v`lii re[edin]` domneasc` [i devin Capital`; se
multe [i «bine \nzestrate cu m`rfuri»; bis- ridic` Mitropolia [i ora[ul se extinde mult [i
ericile, cele mai multe sunt tot din lemn. de cealalt` parte a Dåmbovi]ei. De acum

26
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

sunt cuprinse ora[ului [i locurile dintre ora[ului. Calicii de lång` Dåmbovi]a sunt
Lipscani, Col]ea [i S`rindar unde {erban sco[i [i ei mai \n afar`, pe locurile lor
Cantacuzino \[i ridic` palatul s`u cu «biseri- a[ezåndu-se case [i cur]i boiere[ti.
ca Doamnei». Ora[ul \ntregit de Bråncoveanu pe liniile de
{erban Cantacuzino se \ngrije[te s` \nfru- la Col]ea [i S`rindar are mult de suferit \n
muse]eze Curtea Domneasc` [i dispune s` urma incendiului din 1718, cånd odat` cu
fie sco[i to]i tabacii de sub Zl`tari [i Tårgul arde [i Curtea Domneasc` \mpreun`
S`rindar [i str`muta]i \n afara ora[ului, la cu multe dintre casele boiere[ti [i unele
Radu Vod`. Tot a[a, se preocup` pentru m`n`stiri. Totul se reface \n decurs de 2 ani,
iezuirea Dåmbovi]ei, dåndu-i cu acest prilej dar nu se mai recl`desc nici „casa pe stålpi
o singur` matc`, \n maluri de lut. de piatr` cu trei cafasuri” zidit` de
Acum suntem \n fa]a unei mari interven]ii Bråncoveanu, nici acel “il Palazzino di otto
de ordonare [i de \ntregire a ariei ora[ului, stanze” f`cut de {erban Cantacuzino, nici
prin scoaterea \n aval de Radu Vod` a chio[cul din Gr`dina Italian`.
industriilor nocive, iar Dåmbovi]ei, ale c`rei Vremurilor care \i urmeaz` se impun
ape \ntre]ineau «mla[tinile» din fa]a aten]iei \n primul rånd ridicarea unor con-
ora[ului [i balta Ci[migiului, i se taie o struc]ii cu caracter comercial, a “carvasar-
matc` sigur`. Totodat` se ridic` peste alei” (a v`mii) [i a mai multor hanuri.
Dåmbovi]a unul dintre podurile cele mai Tårgul din N`untru, Tårgul de Sus [i Tårgul
importante ale ora[ului, \n fa]a Mitropoliei, Cucului \ncep s` devin` necuprinz`toare
pod care va purta numele de «podul lui func]iunii lor, nici s` se mai respecte o
{erban Vod`», sau «podul Velichi», adic` delimitare \ntre ele, impunåndu-se o
«cel mare». rea[ezare a lor [i crearea de noi pie]e.
Constantin Bråncoveanu g`se[te cu cale s`- O reorganizare \nsemnat` a ora[ului se va
[i cl`deasc` un palat al s`u tocmai pe aces- cunoa[te abia \n timpul lui Alexandru
te locuri de la poalele Mitropoliei, \nzestrat Ipsilanti (1774-1782), care \ntreprinde m`suri
cu b`i [i o frumoas` gr`din`, \ntins` pån` de delimitare a ariei ora[ului [i \mp`r]irea
\n fa]a la Curtea Domneasc` [i cu o alt` ei \n 67 mahalale, trasarea canalului de
proprietate tot pe Dåmbovi]a chiar \n deviere a apelor Arge[ului, captarea
cap`tul C`ii Victoriei de ast`zi. Axul princi- izvoarelor de la ]eple[ti pentru aducerea
pal al ora[ului \l constituia la acea dat` apei \n Bucure[ti [i \nfiin]area de ci[mele
traiectul de la Curtea Domneasc` pån` la publice. Alte m`suri privesc ridicarea unei
Mihai Vod`, paralel firului Dåmbovi]ei. \n cur]i domne[ti pe Dealul Spirei [i
1692, Bråncoveanu traseaz` uli]a ce trebuia \nfiin]area Vorniciei pentru poduri, cu sarci-
s` porneasc` de la re[edin]a sa spre na repar`rii pavajelor de lemn ale ora[ului.
Mogo[oaia, unde \[i f`cuse un palat \n Nu trebuie uitate casele lui de var` –
mijlocul unei gr`dini mari pe malul lacului. chio[curi – realizate dup` modelul turcesc
Pentru realizarea acelei uli]e importante, pe malul de la Herestr`u [i la Cotroceni.
cunoscut` sub numele de Podul Mogo[oaiei |n vremea lui Mavrogheni (1786-1789) aria
sunt str`punse cur]ile [i casele boierilor ora[ului se statornice[te la 93 mahalale. La
B`l`ceni, ale V`c`re[tilor, Filipe[tilor [i marginea ora[ului, \n cap`tul drumului
Corbenilor, trecånd prin mijlocul palatului Mogo[oaiei domnitorul ]ine s`-[i ridice un
lui [erban Cantacuzino. Bariera ora[ului chio[c cu o important` gr`din`, \n spate cu
este a[ezat` acum dincolo de S`rindar. Tot o moar` de vånt decorativ`, \mpodobit`
a[a, “nevoia[ii” din valea S`rindarului sunt dup` moda apusean` cu o planta]ie aleas`;
sco[i s`-[i fac` case [i bordeie mai \n afara chiar \n fa]a chio[cului [i a bisericii paraclis,

27
ANDREI P~NOIU

documentele ne amintesc de existen]a Regulamentului Organic.


acelei ci[mele cu mai multe havuzuri, con- Prevederile g`site de cuviin]` de edili pen-
ceput` [i cu o vistierie a apei pentru tru modernizarea Bucure[tilor sunt \nscrise
ci[melile ora[ului. Oricum, construit chiar \n acel “regulament de \nfrumuse]are” a
cu mijloace mai modeste, acest chio[c cu ora[ului la care se va face referire de fiecare
havuzele ci[melelor lui trebuie c` avea s` dat` cånd vor trebui l`rgite str`zile, execu-
aminteasc` mult de nota chio[curilor din tate lucr`rile de alimentare cu ap` [i de
celebrele [tucaturi de pe fa]adele bisericii canalizare, \nl`turarea urm`rilor cutremu-
Fundenii Doamnei. rului din anul 1838 sau a incendiului din
Poate tot din aceast` perioad` datau [i bis- anul 1847, sistematizarea Dåmbovi]ei sau
erica paraclis cu chio[curile din mijlocul asanarea lacurilor Colentinei etc.
insulei de pe lacul Herestr`u unde \nalta La mijlocul secolului al XIX-lea Bucure[tii
doamn` ]inea [coal` pentru educarea dobåndesc deja claritatea unei structuri
fetelor, pe care localnicii o numeau voit radial-inelar`, cu un centru bine pre-
“haremul lui Mavrogheni”, recunoscut loc [i cizat spre care converg arterele legate de
de petreceri periodice pentru domnitor cu zonele suburbane.
boierii invita]i, cu ospe]e [i plimb`ri cu Din punct de vedere edilitar-urbanistic, tre-
barca pe lac. buie consemnate eforturile pentru modern-
Preocupat` de starea ora[ului, \n 1826 izarea pavajelor de str`zi [i trotuare, efortul
Domnia d` o serie de porunci cu privire la pentru trasarea acelui bulevard de centur`,
\mbun`t`]irea drumurilor, alinierea caselor, cu stabilirea barierelor ora[ului [i sistemati-
l`rgirea [i \ntre]inerea podurilor (str`zilor), zarea structurii stradale pe acele direc]ii
desecarea batacurilor, delimitarea ariei care reclam` o urgen]` impus` de modern-
ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone izarea sau de rezolvarea unor func]iuni
libere \n jur, hot`råndu-se ca noile cl`diri s` importante. Tocmai acestui sens i se \nscrie
se fac` numai cu “bileturi” (autoriza]ii). [i ac]iunea neab`tut` de desfacere a
Nu scap` aten]iei nici preocuparea pentru cl`dirilor \nvechite care amenin]` trec`torii,
via]a social-cultural` a ora[ului [i amena- ca [i desfacerea hanurilor m`n`stire[ti din
jarea zonei de la Her`str`u pentru preum- centrul vechi al ora[ului, pentru crearea de
bl`ri [i pentru organizarea de spectacole amplasamente destinate construirii sediilor
teatrale \n aer liber \nso]ite de muzica unor institu]ii cu func]iuni noi, \nfiin]area
meterhanalei domne[ti. de pie]e [i gr`dini publice. Bulevardul t`iat
Pe zi ce trece se accentueaz` tot mai mult \n anul 1860 prin fa]a Academiei, \ntr-o
destr`marea societ`]ii feudale [i \[i fac prim` etap` numai pe por]iunea dintre
apari]ia primele ateliere manufacturiere de strada Col]ei [i Podul Mogo[oaiei, a[teapt`
la Fundeni, Pociovali[te, Ciorogårla [i s` fie continuat \n ambele sensuri. Abia \n
M`rcu]a. 1871 acest bulevard va ajunge pån` la mar-
Contradic]iile dintre marile imperii, con- ginea de apus a Ci[migiului.
tradic]iile din \nsu[i sånul societ`]ii Un rol deosebit pentru salubritatea [i mod-
romåne[ti \[i g`sesc expresie \n repetatele ernizarea ora[ului se datoreaz` Comitetului
r`zboaie ruso-turco-austriece de la sfår[itul Sanitar, care stabile[te norme de
secolului al XVIII-lea [i \nceputul veacului func]ionare a stabilimentelor de tot felul,
urm`tor, \n izbucnirea Revolu]iei de la 1821. \nfiin]area de cimitire \n afara ora[ului,
Bucure[tii sufer` [i ei prefaceri structurale asanarea b`l]ilor, regularizarea Dåmbovi]ei
\n aceast` perioad`, \ndeosebi dup` Pacea etc.
de la Adrianopol (1829), dup` instituirea Sistematizarea Dåmbovi]ei, cu desfiin]area

28
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

morilor, regularizarea cursului [i formarea Arsenalului Armatei, ale [coalei de Arte [i


de cheiuri va constitui obiectul unor pro- Meserii [i numero[ilor particulari sunt tot
grame care vor include deopotriv` ali- mai mult solicitate s` satisfac` cerin]ele tot
mentarea cu ap` potabil` de calitate [i mai mari [i tot mai exigente ale artelor
instala]ii de canalizare a ora[ului. decorective [i funerare.
Instalarea liniei ferate [i suita sa de ateliere A[ez`rile din jurul Bucure[tiului, care
va imprima zonei respective o not` aparte sufer` continuu un pronun]at proces de
\n ansamblul ora[ului, avånd ca o con- urbanizare, preiau pe seama lor multe din-
secin]` direct` \ntreruperea “bulevardului tre sarcinile pe care se \ntemeiaz` prosperi-
de centur`” pe linia dintre [oseaua Basarab tatea [i unele func]iuni ale ora[ului-capi-
[i [oseaua Zinca Golescu. Pe aria str`b`tut` tal`. Dezvoltarea acestor a[ez`ri se face
de linia ferat` se va \nfiripa, treptat, un dup` planuri [i proiecte inginere[ti
cartier cu totul nou, constituit din \ntocmite cu aceia[i aten]ie [i preocupare
polarizarea for]ei de munc` cerut` de de care se bucur` chiar ordonarea vetrei
func]ionarea instala]iilor feroviare. Mult` ora[ului.
vreme aceast` gar` cu suita sa de ateliere Unirea Principatelor de la 1859, Reforma
va fi privit` ca o situa]ie de provizorat, agrar` de la 1864 (aplicat` domeniilor
punåndu-se \n discu]ie aducerea ei, ca o m`n`stire[ti: ale Cernic`i, Pantelimonului,
mare gar` central`, al`turat firului Sf. Ion, Radu Vod`, Mihai Vod` [i
Dåmbovi]ei, la Pia]a Elefterie, pentru care s- Plumbuitei) [i dobåndirea Independen]ei de
au f`cut chiar exproprieri [i achizi]ii de Stat a Romåniei la 1877 deschid calea
terenuri. abord`rii unor programe cu totul deosebite
De fapt \ntreg programul de lucr`ri al de dezvoltare a Bucure[tilor, unele dintre
ultimului deceniu al secolului se arat` a fi ele cuprinse \n datele Concursului pentru
dintre cele mai interesante, cuprinzånd Sistematizarea ora[ului din anul 1906 [i
cl`diri publice majore, de interes na]ional. elaborarea planurilor de sistematizare din
Palatul de Justi]ie, dup` planurile arhitectu- anii 1914-1916, 1919-1922 [i 1928-1935.
lui A. Ballu (1890-1895), Palatul Bibliotecii Ca realiz`ri cu totul remarcabile \nscrise de
Centrale Universitare, de Paul Gotereau opera de modernizare a Bucure[tilor sunt
(1890-1900), Palatul Po[telor, de arhitectul de re]inut: ordonarea texturii stradale,
Alexandru S`vulescu (1894-1900), Palatul comasarea propriet`]ilor din zona ars` de la
Ministerului Agriculturii, de Louis Pierre Sf. Gheorghe \n urma incendiului de la 1847,
Blanc (1895) sau cel al Casei de Depuneri [i realizarea gr`dinii Ci[migiului [i aleiului de
Consemna]iuni de Paul Gotereau (1896- la [osea, programul construc]iilor monu-
1900) sunt exemple de referin]` pentru mentale cu trasarea marilor bulevarde de la
perioada de mare opulen]` deschis` de sfår[itul secolului al XIX-lea [i \nceputul de
dobåndirea independen]ei de stat a veac urm`tor, realizarea Parcului Carol [i
Romåniei. organizarea Expozi]iei generale a tuturor
De asemenea, legat de ac]iunea de creare a romånilor din anul 1906, Concursul de sis-
parcurilor [i gr`dinilor, a \mpodobirii tematizarea Bucure[tilor din anul 1906;
pie]elor cu monumente publice, con- programul construc]iilor reziden]iale CFR
semn`m [i interesul manifestat pentru arta aplicat dup` primul R`zboi Mondial.
monumental`, pentru arta decorativ` [i
statuar`, domeniu \n care antreprenorii [i ***
arti[tii consacra]i \[i ofer` serviciile. |n ce prive[te popula]ia, se fac urm`toarele
Fonderiile [i atelierele specializate ale preciz`ri:

29
ANDREI P~NOIU

Tabela Statisticeasc` a Politiei Bucure[tilor


din decembrie 1831 arat` c` \n total se
num`rau \n Bucure[ti 58.791 locuitori
\nscri[i \n 13065 familii, \n afara celor nesta-
tornici]i ([i ei de la 10 pån` 12000). Cu
str`ini cu tot, popula]ia Bucure[tilor se con-
sider` c` se ridic` pån` la 70000 locuitori,
ora[ul num`rånd la acea dat` 10074 case.
S` re]inem \ns` c` la acea dat` ora[ul era
foarte mult depopulat, fa]` de situa]ia de la
sfår[itul secolului al XVIII-lea (\n anul 1831
au murit de holer` \n Bucure[ti 2170
locuitori).
\ntre 1866 [i 1877, popula]ia Bucure[tilor
spore[te de la 162000 locuitori la 177302, ca
\n 1902 s` ating` 289184 locuitori, cre[terile
\nregistrate datoråndu-se \ndeosebi afluxu-
lui de locuitori veni]i de la ]ar` sau din alte
ora[e.
Datele statistice consemneaz` \n anul 1878
existen]a \n Bucure[ti a 21034 case (5681 \n
culoarea negru, 5175 \n albastru, 4857 \n gal-
ben, 3891 \n verde [i numai 1430 \n culoarea
ro[u, centrul comercial al ora[ului). \ntre
1850 [i 1860 se construiesc \n Bucure[ti 3675
imobile, \ntre 1860 [i 1870 se cifreaz` 3730,
iar \ntre 1870 [i 1880 doar 1889.

30
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

31
ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dup` harta militar` de la 1770,


cu dispozitivul confrunt`rilor dintre ru[i [i turci; redac]ie
în limba francez`

32
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Aria ora[ului [i vecin`t`]ile \n interpretarea documentelor car-


tografice

PLANURILE TIMPURII ALE BUCURE{TILOR

Este [tiut c` h`r]ile [i planurile de mo[ii, ca tip`rit` \n 1717 trebuie privit` expresia unui
toate documentele de cancelarie se redac- plan al Bucure[tilor \nf`]i[ånd ora[ul
tau \n dou` exemplare, adesea cuprinzånd \mprejmuit [i prev`zut cu [an]uri, turnuri
un cartu[ cu vederi, detalii de recunoa[tere de observa]ie, foi[oare [i cupole ale unor
a reliefului, practic` cuprins` [i regulilor de edificii importante, cam a[a cum putem s`
dresarea planurilor militare; reprezent`rile ni-l \nchipuim din descrieri, cu oglinda iezi-
din cartu[ele planurilor de hot`rnicie sem- turilor Dåmbovi]ei \n prim plan, ca un flu-
nate de Moritz von Ott, la 1818, pentru viu.
mo[iile Persica, Dålgile [i M`rginenii sau Dincolo de discu]iile ce s-ar cere, s` pre-
cele semnate de Andrei Cova Kovaci pentru ciz`m c` planul ora[ului oglindit de aceast`
mo[ia B`je[ti de la 181 sunt l`muritoare. vedere ne r`måne necunoscut.
BUCHOREST, aria ora[ului dup` o gravur` de
Tocmai asemenea vederi caracteristice din De referin]` ne r`måne acel „Plan de la Johan Theodero Boetio, 1717
planurile Bucure[tilor au constituit ]inta vielle Bucurest”, datat anul 1770, din timpul
cabinetelor de gravori ale revistelor de tip confrunt`rilor dintre ru[i [i turci din anii
„magazin” din Occident dornice s` ofere 1768-1774, cu scar` grafic` de o „or` de mers
cititorilor reportaje inspirate din lumea (1:21.000) cu legend` explicativ` \n limba
inedit` a }`rilor Romåne, recurgåndu-se francez`: se precizeaz` structura stradal`,
adesea la trucuri grafice cu ad`ugiri de ele- firul Dåmbovi]ei, drumurile, zonele
mente de exotism oriental, care s` le fac` \mp`durite, ariile cultivabile, p`[unile,
cåt mai atractive, cåt mai interesante: pozi]iile armatelor beligerante1.
podurile cu cocoa[` sau morile Dåmbovi]ei Mult mai corect se prezint` planul ora[ului
ar`tate cu ro]i verticale (cånd de fapt aces- Bucure[ti din anul 1772, cu precizarea mai
tea erau amånate de alerg`tori orizontale exact` a firului Dåmbovi]ei, situa]ia
inaccesibile privitorului), patrul`ri de m`n`stirilor [i a bisericilor, \mp`r]irea pe
caraule turce[ti cu [alvari [i turbane etc. mahalale etc., totul \nscris \ntr-o arie bine
sunt exemplul elocvent al acestei pratici de delimitat`, marcat` de planta]ii2.
exagerare, f`r` a se aminti de scenele fan- Un plan al bucure[tilor cu totul aparte este
teziste cu \nchinarea \n fa]a cuceritorului [i ca publicat de Frantz Joseph Sulzer \n
predarea cheilor cet`]ii. lucrarea sa Geschichte des Transalpinischen
Totu[i, dincolo de toate exager`rile, vederile Daciens \n Viena, 1781, cu titlul Grund Rifa
acestea cuprind elemente de referin]` der Haupt Stadt Bukurest in der Wallachei,
c`rora trebuie s` li se dea crezare [tiindu-se cu scara grafic` de 2000 pa[i; o schi]`
c` topografii vremii ca [i pictorii se foloseau verosimil` numai pentru zona central`,
de aparatele chambre claire (o prism` sau restul \nf`]i[ånd \nregistr`ri aproximative3.
un sistem de oglinzi) care \ng`duia copierea Registrul al`turat prezint` o legend` pentru
exact` a imaginii de la orizont. obiectivele consemnate, Palatul Domnesc,
Iat`, deci, c` nu toate aceste gravuri din m`n`stirile [i bisericile.
perioada secolului al XVIII-lea trebuie priv- Prezen]a elve]ianului Sulzer e lång` Al.
ite cu totul \nchipuiri; oricum, axialitatea [i Ipsilanti, amintit ca secretar domnesc,
orizontalitatea controlate optic, care se inginer sau avocat se leag` de aduc]iunea
cereau fidele realit`]ii; apoi s` nu se piard` apei \n Bucure[ti, [i canalizarea ora[ului,
din vedere rev`rs`rile inimaginabile ale pentru racordarea Arge[ului cu Dåmbovi]a;
Dåmbovi]ei pe care topografii militari tre- probabil \n acea[i problematic` a
buiau totu[i s` le men]ioneze, cumva. aduc]iunilor de ap` [i a lucr`rilor de
Din acest punct de vedere gravura cu canalizare se semnaleaz` prezen]a lui
„Buchorest” de johann Theodoro Boetio Sulzer [i la Ia[i, \n amintita lucrare person-

33
ANDREI P~NOIU

34
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

BUKUREST, macrofotografie de detaliu din harta maioru-


lui Ieney cu parcursul c`l`toriilor din Valahia [i Bulgaria;
1784

BUKUREST; foaie din harta maiorului Specht

35
ANDREI P~NOIU

36
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

al` l`såndu-se [i un plan al acestui ora[ treze [i alte dou` planuri de la aceia[i dat`:
lucrat \ntr-o manier` identic` cu cea a plan- planul locotenentului F.B. Purcel7 (datat „9
ului Bucure[tilor. noiembrie 1789”) [i planul sublocotenentu-
Interesant apare [i acel plan al Bucure[tilor lui Ferdinand Ernst8 (din 1791), considerat
(Bukurest) desprinse din schi]ele orienta- un dublet din acela[i cabinet topografic, din
tive (ca ghid sau ca raport?) ale maiorului timpul ocupa]iei trupelor austriece coman-
Ieney, [eful cabinetului cartografic al date de Feld Mare[al Principele de saxa-
armatei austriece, din anul 1784 cu parcur- Coburg, din anii 1787-1791.
sul lui prin Valahia [i Bulgaria4. Bucure[tii Planul lui Purcel detaileaz` mai bine aria
sunt \nf`]i[a]i ca o a[ezare de tip adunat ora[ului, marcånd råpele care m`rginesc
situat pe intersec]ia drumurilor importante, valea Dåmbovi]ei, cu valora]ii de tente de
unde se traverseaz` Dåmbovi]a. De culoare care marcheaz` cl`dirile importante
referin]` r`mån numai drumurile, firul cu vatra veche a tårgurilor, ariile inundabile
apei, palatul voievodal [i ctitoriile. Este sau zonele de lunc` [i dumbrav`, gr`dinile,
vorba de o schi]` informativ` cuprins` \ntr- planta]iile de vie. Foarte atent este redat
un traseu \n care sunt indicate numai firul Dåmbovi]ei cu toate meandrele,
localit`]ile cu planuri de tårguri [i ora[e; s- gårli]ele, ostroavele, poldurile [i morile de
ar putea sus]ine c` planul acesta dateaz` pe \ntinsul lui.
din perioada cånd Re[edin]a Domneasc` se Comparånd planul lui Purcel cu cel al lui
afla provizoriu la Mihai Vod`. Ernst se desprinde c` elementele impor-
Un plan al Bucure[tilor dintre cele mai tante ale reliefului (uli]e, drumuri, palate,
exacte ale vremii se datoreaz` maiorului biserici, hanuri sau m`n`stiri) marcate cu
Specht, datat 1791-1792, plan[a nr. 72 din culoare ro[ie reprezint` reperele unei
suita celor 108 cadre ale unor h`r]i militare ridic`ri topografice exacte: \n schimb, restul
celor dou` Valahii, manuscris aflat \n cl`dirilor (puncte negre) sunt numai
colec]ile Bibliotecii Academiei Romåne5. \nsemne menite s` sublinieze conven]ional
Acest plan al ora[ului ne este cunoscut [i traseele [i importan]a uli]elor; tot indica-
dintr-o imagine de microfilm, foarte proba- tive r`mån [i marcajele sugestice de locuri
bil din exemplarul nr. 2 al acestei h`r]i6. de cultur` [i gr`dini de pe \ntreaga arie a
Planul \n discu]ie reu[e[te ca \n semito- ora[ului, cele mai multe planta]ii de vie.
pografia vremii s` redea complexitatea |n legenda explicativ` este \nscris`
reliefului: aria a[ez`rii cu Ci[migiul pozi]ionarea a 91 biserici [i m`n`stiri, 8
\ntrep`truns` D\mbovi]ei, tot p`ienjeni[ul hanuri (case pentru c`l`tori) [i 28 palate [i
uli]elor [i gr`dinile, leg`turile cu case boiere[eti.
vecin`t`]ile, planta]iile de vie, re[edin]a lui Importan]a covår[itoare a acestor ridic`ri
Mavrogheni. Colentina este \nf`]i[at` [i ea topografice const` \n faptul c` se \ng`duie
\n toate detaliile cu \nl`n]uirea b`l]ilor [i o restitu]ie a \ntregii vetre a tårgului
a[ez`rile de str`juire a trecerilor de la medieval cu construc]iile lui importante.
B`neasa, Herestr`u, Floreasca, Fundeni, |n suita planurilor timpurii se \nscrie [i acel
M`rcu]a, Pantelimon. plan redactat de A. Gaudi din serviciile can-
Valea Dåmbovi]ei ne apare ca un [leau celariei Austriei la Bucure[ti [i rev`zut de
str`b`tut de drumuri [i poteci printre General-Maiorul de Hartingh, intrat \n
gårli]ele care adun` apele dintre maluri pe folosin]a generalului Miloradici \n timpul
toat` lungimea de la Mihai Vod` pån` din- r`zboiului ruso-turc din anii 1806-18129. Din
colo de Foi[or [i V`c`re[ti. grafia lui deosebit` se surprind detalii care
Situa]ia aceasta a ora[ului vine s` ne-o ilus- caracterizeaz` structura ora[ului de la acea

37
ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dintre anii 1789 - 1790, atribuit


dat`, dezvoltat pe interesec]ia a dou` axe era \nc` definitivat.
lui Ferdinand Ernst perpendiculare generate de drumurile prin- Interesant` ni se prezint` [i o schi]` cu pro-
cipale ale zonei, ferit de inunda]iile priet`]ile din perioada de \nceput a secolu-
Dåmbovi]ei; desprindem c` traiectul spre lui al XIX-lea de pe malul Dåmbovi]ei, din-
Tårgul de Afar` nu este definitivat, dar nici tre Podul Mogo[oaiei, Biserica Domneasc`
podul de P`månt nu este deplin consolidat; [i Mitropolie, din care rezult` c` toat`
de-a lungul lui, de la Ci[migiu \n sus de o Curtea Veche, disp`rut`, cuprindea parcela
parte [i de alta fiin]eaz` luncile, z`voaiele [i cu locul Hanului Manuc \ntins pån` la
dumbrava, [tiute din descrieri, cu aportul Podul Calicilor. Cotul for]at al Dåmbovi]ei
lor la dezvoltarea ulterioar` a urbei. de aici poate explica locul prizei acelui
Acest plan apare [i el \n mai multe canal amintit trecut prin fa]a Bisericii
redac]iuni, dar \n aten]ia noastr` intr` Domne[ti, poate chiar fostul canal al morii
numai imaginea unui cadru microfilmat. acestei biserici [tiut din secolul al XV-lea.
Preciz`m c` un Gaudi este autor [i al altor Detaliul din schi]a de fa]` se identific` cu
schi]e din perioada de \nceput a secolului, exactitate \n structura planului precedent.
dar apare [i ca arhitect \n preocup`rile
c`ruia intr` restaur`ri la biserica me[teru-
lui Manole [i la paraclisul Episcopiei
Råmnicului la jum`tatea secolului. Din alte
\nsemn`ri ne este cunoscut [i un Iorgu
Gaudi absolvent de la Sf. Sava.
Printre cele mai interesante planuri ale
Bucure[tilor din perioada de \nceput a sec-
olului al XIX-lea trebuie s` \nscriem o pies`,
exemplarul I [i II, reconstituit` din asam-
blarea a patru cadre de microfilm, desprinse
poate chiar dintr-un format mai mare de
hart`, \n redac]ie francez`, cu o legend`
detailat`, scar` grafic` [i orientare, pe care
se afl` ad`ugat undeva \n limba rus`:
„Goroda Bucuresta”. Este vorba de o
reprezentare care cuprinde toat` vatra
ora[ului de la Cotroceni la Dude[ti [i cu
Pantelimonul, numai o por]iune din
Colentina; Curtea veche nu arsese cånd s-a
dresat acest plan [i nici Podul de P`månt nu

38
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Un plan al ora[ului Bucure[ti din perioada de început a


secolului al XIX-lea, rezultat din întregirea noastr` a
patru cadre de microfilm; redac]ie în limba rus`

Planul Capitalei Bucure[ti dup` ocuparea sa de c`tre


generalul Miloradovici (l806, dec.25) executat de A.
Gaude, din cancelaria Autriei [i rev`zut de Hostingt, cu
explica]ii redactate în limba francez`

Planul Bucure[tilor ridicat de


ing.-Lct. F.B.Purcel din anul
1789 xerografie dup`
G.D.Florescu

41
ANDREI P~NOIU

Planul Bucure[tilor din anii 1822 -1824 atribuit indis-


cutabil lui Moritz von Ott; detaliu cu încadrarea
perimetrului

42
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PLANURI ALE BUCURE{TILOR DIN PRIMA


JUM~TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

Planul din Harta Mare a Bucure[tilor, sau Gala]i prezen]a unui plan al Bucure[tilor pe
Planul cel Mare al Capitalei, \n care se care Paul Pålt\nea \l dateaz` corect anul
cuprindeau hotarele, toate podurile cele 1825 [i \n atribuite lui Moritz von D’Ott, de[i
mari peste råu, toate uli]ele tårgului, toate degrad`rile suportului [tirbesc tocmai locul
mahalalele care r`spund \n drumurile acestor date. Grafia \nscrisurilor [i semnele
Cåmpului, cu toate cotiturile Dåmbovi]ei se topografice inconfundabile atribuie indis-
afla expus \n cl`direa Magistratului cutabil acest plan lui D’Ott, inginer
(Prim`riei); \n temeiul acestui plan se topograf, reg`sit \n planuri de hot`rnicie
f`ceau toate chibzuirile Divanului cu privire f`cute pentru mo[iile Persica, Dålgile,
la paveluiri, m`rginirea poli]iei (ora[ului), Cioc`ne[ti, Faorei, Ni]ule[ti [i Ulmu.
m`surile \mpotriva rev`rs`rilor Dåmbovi]ei Este vorba de o ridicare topografic` pe care
etc. Continuu completat cu modific`rile nicio alt` hart` a ora[ului nu o egaleaz`
intervenite, totdeauna era solicitat de tru- pån` la apari]ia planului lui Borrocyn.
pele de ocupa]ie, dar adesea uitat a se mai Suntem totu[i, aici, \n fa]a unui dublet sau
restitui... a unei reproduceri, poate la o alt` scar` a
Datele de arhiv` consemneaz` \n primele unui alt plan al lui Moritz von D’Ott, termi-
dou` decenii ale secolului al XIX-lea nat \nainte de 22 ianuarie 1823, necunoscut
prezen]a unui num`r tot mai mare de \nc`, men]ionat \ntr-un pitac domnesc din
antreprenori, hotarnici-topografi sau timpul lui Grigorie Ghica, alc`tuit din dou`
geometri, ingineri arhitectoni sau idroteci, foi.
c`rora li se \ncredin]eaz` lucr`ri impor- Pe acest plan sunt consemnate aria ora[ului
tante. S` amintim numai de inginerul cu cele 10 plase, \mprejmuit cu [an],
Andrei Kovaci (\ntre altele hotarnic al leg`turile cu vecin`t`]ile, marcarea zonei
mo[iilor B`je[ti [i B`lile[ti la 1810) \ns`rci- centrale, cu trimiteri la legend`; Curtea
nat cu unele \ndrept`ri ale ora[ului [i s` Domneasc` cea Nou` cu paraclisul ei de pe
cerceteze viiturile Dåmbovi]ei, de arhitectul Dealul Arsenalului, centrul vechi al
Fraincvrach men]ionat la 1815 (poate chiar ora[ului, Mitropolia, bisericile vremii,
acel Fraiwalt ingineul care vrea monopolul m`n`stirile [i toate hanurile, morile de ap`,
plutirii Arge[ului pe 10 ani) [i pe care podurile peste råu, cur]ile riverane Detaliu din planul Bucure[tilor de la 1822-1824, cu zona
Alexandru {u]u \l \ns`rcineaz` la 1819 s` Colentinei cu paraclisele lor, Gr`dina lui central`
ridice „planul \n harta mare, cu ar`tare de Mavrogheni cu chio[cul [i aleiul spre lac
toate podurile cele mari, de uli]ele tårgului, etc.
de toate mahalalele, de toate uli]ele maha- Se spune c` [i Kreuchely-Schnerdtberg, con-
lalelor care r`spund \n drumurile cåmpului sulul prusian la Bucure[ti este autor al unui
de arhitec]ii Hartler, Giulini [i al]ii, plan al ora[ului de la 1822; poate c` acest
\ns`rcina]i cu refacerea podurilor [i a plan nu este altul decåt cel ridicat de Moritz
uli]elor etc. von D’Ott, supus prusian, inginer topograf
Cu o bogat` activitate \l [tim pe inginerul \ns`rcinat oficial cu aceast` lucrare; nu [tim
arhitecton [i geometru Moritz von D’Ott pån` acum nimic despre existen]a unui
din timpul lui Caragea, \ns`rcinat cu planul plan Kreuchely.
„pentru v`rs`turi” al Dåmbovi]ei, Ilfovului Planurile topografice ale Bucure[tilor din
[i Ciorogårlei, la 1818, [i apoi de domnitorul h`r]ile ruse[ti din anii 1828, 1829 [i dup`
Alexandru {u]u s` ridice un plan al aceea se datoreaz` \n principal ridic`rilor
Bucure[tilor. Statului major al armatei a II-a ruse[ti, care
Iat` c` din aceast` perioad` se semnaleaz` a folosit toate statisticile [i reambul`rile
\n colec]iile Bibliotecii V.A. Urechea din materialelor locale, amintindu-i ca

43
ANDREI P~NOIU

44
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

45
ANDREI P~NOIU

recunoscu]i topografi pe Sernskant [i F`r` \ndoial` acest plan, cu primele rezul-


Kuzmin, autori ai acelui plan deosebit al tate ale Regulamentului de \nfrumuse]are a
Bucure[tilor de la 1828. Pe datele lor se Capitalei apare asem`n`tor acelui plan al
dreseaz` [i acea hart` din anii 1829-1835 la ora[ului din anul 1837, publicat \n
scara 1/420.000, retip`rit` \n 1852, [i ea almanahul pe acela[i an.
cuprinzånd un plan al Bucure[tilor \ncadrat Din seria aceasta timpurie de h`r]i face
ansamblului teritoriului }`rilor Romåne; parte [i acel „Planu a politii Bucure[ti” (f`r`
aceast` hart` r`måne recunoscut` prin scar`) din editura Valbaum [i Weice \n care
fidelitatea red`rii reliefului \n semito- pe lång` structura stradal` bine precizat` [i
pografia vremii: re]eaua drumurilor de tot barierele stabilite sunt marcate [i ci[melile
felul, firele de ap`, culturile specifice, mari, toate b`l]ile importante peste care se
num`rul locuin]elor [i locuitorii lor etc. va cl`di ora[ul.
\n suita aceasta a specificului topografiei Cunoscutul plan din anul 1842 publicat \n
militare din perioada anilor 1828-1830 face mai multe edi]ii [i [tiut din „Almanach de
parte tocmai [i acel „Plan Goroda Valachie” pe acela[i an, ca [i planul semnat
Bucoresta”, cu ora[ul \mp`r]it pe culori, de Gheorghe Ghica din aceia[i perioad`,
plase [i mahalale, \nso]it de o bogat` leg- aflat la Arhivele din Viena, sunt ridic`ri care
end` explicativ`, cu scar` grafic` [i ori- urm`resc s` redea structura stradal`, dru-
entare, [i el restituit de noi din recom- murile de acces, barierele [i \mp`r]irea pe
punerea a patru cadre de microfilm; sectoare [i pl`[i; sunt bine precizate con-
re]inem din modul de organizare al a[ez`rii struc]iile importante din zona central`,
urbane, detaliile, care se leag` de redarea hanurile, cheiurile Dåmbovi]ei, barierele
structurii stradale, limitele ora[ului [i etc.; sub semn`tura inginerului C.N.
vastele planta]ii de vi]` de vie. Råmniceanu, este vorba de \nf`ptuirile lui
Poate c` ridic`rile topografice din acest Faiser, arhitectul Capitalei, sub direc]ia
plan cu toate detaliile arhitectului Faiser Vladimir Blarenberg.
(Heinrich Gotfried Feusser von Mentzen Planurile ora[ului Bucure[ti din anii 1835,
transcris ca: Fais`r, Faiser, Feiser von 1836, 1837, 1842, r`mån cunoscute sub
Menten, Feisser, Hainrich Vaiser etc.) s` numele de planurile Faiser, Blarenberg,
\ntocmeasc` noul plan al Bucure[tilor, cu Ghica sau Råmniceanu ridicate prilejuit, de
aria extins` a ora[ului de la acea vreme, [i ac]iunea de \nlinierea str`zilor, trasarea
noile bariere, plan ce se \nainteaz` domni- perimetrului ora[ului, precizarea barierelor
torului Al. Ghica, \n anul 1835. [i \mp`r]irea pe sectoare; chiar [i Borroczyn

46
ANDREI P~NOIU

este autorul unui asemenea plan. Re]inem delimitat` [i sunt stabilite [i locurile pentru
dintre acestea planul ora[ului din 1842, ridi- cimitie etc.
cat de C.N. Råmniceanu, scara 1:0 stånjeni, [tim apoi c` pentru diferite trebuin]e ale
remarcat prin tendin]a clar` de \nscrierea Municipalit`]ii se continu` acea activitate
unei structuri stradale clar` radial-inelar` de reluare, de copiere, de \ntregire a pla-
dictat` de Regulamentul de \nfrumuse]are. nurilor existente. Lui Villacrosse, de pild`,
Dincolo de [tiutele planuri indicative tim- din anul 1847 i se recomand` s` execute o
purii din anii 1835-1842, trebuie amintit [i copie dup` „planul cel mare al capitalei”,
acel „Plan de Bucure[ti”, nesemnat [i lucrare pentru care prime[te 110 galbeni.
nedatat, pe culori [i \mp`r]it \n caroiaje, \n Dar abia \n 1852, prin repetate interven]ii pe
redac]ie francez`, cu registre explicative de lång` consulaul francez, [i numai la dis-
detaliu pentru str`zi [i toate edificiile pozi]ia domnitorului, se ajunge ca lucrarea
importante, cuprinzånd [i unele propuneri; s` fie s`vår[it`.
re]inem numai cåteva \nsemn`ri: Gara de „Planul Bucure[tiului”, ridicat \ntre 19
nord apare pe locul actual, bulevardul ce august 1843 [i 18 aprilie 186, desf`[urat pe
trece prin fa]a academiei lui Orescu trebuie 100 plan[e, alc`tuit de un colectiv de
s` ocoleasc` pe cealalt` movil` bisericile sf. topografi. Baza pe care a slujit pentru trian-
Ilie, \ntrev`zåndu-se ca gr`dina Ci[migiu, gula]ia acestui plan s-a luat [i s-a a[ezat pe
a[a cum voise Bibescu la un moment dat, o \ntindere de [es \ntre M`n`stirea
s` se \ntind` chiar pån` la Dåmbovi]a; din Cotroceni [i Drumul Craiovii, \n lungime de
\nsemn`ri, mai [tim c` se \ntrevedea o 1562 stånjeni \ntre M`n`stirea Cotroceni [i
gr`din` \n jurul S`rindarului \ntins` pån` Drumul Craiovii, \n lungime de 1562 stån-
\n Brezoianu [i chiar cu o deschidere c`tre jeni {erban Vod`. Declina]ia magnetic` reg-
teatrul na]ional; aria ora[ului este deplin istrat` = 10035’58” vest. Punctul principal al

48
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

nivela]iei l-a constituit placa de piatr` de la tot fondul de construc]ii este po[at
mijlocul celei dintåi por]i de intrare, \n grile, diferen]iat, cu culoare, marcåndu-se contin-
a bisericii Mitropoliei, cu 409 palme, 7 uule interven]ii ale municipalit`]ii.
degete [i 9 linii zecimale {erban Vod` dea- - Plan Der Stadt Bukarest, auf grund-
supra nivelului M`rii Negre. lage einer aelteren okonomischen
Dup` aceste ridic`ri – din 1846-1847 -, ca o Aufnahme reambulirt von Friedrich Jung,
sintez`, se [tie c` s-a realizat apoi un plan al k:k Hauptmann, 1856.
ora[ului care, a[a cum ne spune Borroczin Se prezint` strucuta cea mai complet` a
“s-a f`cut nev`zut” \n timpul eveni- ora[ului, cu fondul de construc]ii, parcel`ri,
mentelor anului 1848. pie]e [i gr`dini publice etc; face parte din
- Planul ora[ului Bucure[ti cu partea categoria planurilor economice ale ora[ului,
ars` \n 1847, de Eduard Schweder, scara de care trebuie s` tr`iasc` din resursele sale.
300 klafteri, cuprinde:
- Planul Bucure[tiului. Ridicat, tras
chi publicat din porunca prea \n`l]atului
Domn St`pånitor Barbu Dimitrie [tirbei
V.V., Borroczyn (maior, Baron Rudolf Artur),
scar` de 1:1000, 1852; 1 foaie colorat` 72 x 68
cm, reluat` \n mai multe reproduceri.
Este cunoscut` [i edi]ia acestui plan \n for-
mat mare, pe patru foi.
Arhivele Statului conserv` un exemplar din
acest plan cu valoare de manuscris, \n care

49
ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti cu împrejurimile sale, detaliu


din harta Romånia Meridional`; 1856-1864

50
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PLANURILE BUCURE{TILOR |N CARTOGRAFIA


ROMÅNEASC~

"Bucuresci". Planul ora[ului Bucure[ti cu ora[ului cu figurarea \ntregului s`u pro-


\mprejurimile sale, detaliu din harta gram edilitar, prin ai c`rui renume \l face s`
Romåniei meridionale (112 plan[e format fie \nscris printre marile ora[e europene.
60/40, sc`ri aproximativ 1/57000), scara \n - Comuna Bucure[ti, serviciul
paralele: miliariu austriacu, miliariu Hydraulic Extraordinar. Corec]iunea
geograficu [i miriametru de locometre; ridi- Dåmbovi]ei. Planul de Situa]ie [i profilul \n
care acestei h`r]i s-a f`cut din dispozi]ia lung cu profilele type ale canalului. Plan
Domnitorului generalului Fligely, \n a c`rui general scara 1:10000; 1 foaie colorat` 55 x
subordine au participat al`turi de militari 73 cm. Circa 1882:
austrieci [i ofi]eri de geniu [i topografi Se prezint` profilul apei Dåmbovi]a cu
romåni. taluzarea malurilor, trasarea celor dou`
Reproducerea ei \n versiune romåneasc` s-a bulevarde m`rgina[e [i traseul canalului Planul de detaliu al canaliz`rii Dåmbovi]ei cu profilele
\ncredin]at lui Szatmary, dup` procedeul proiectat, trasat peste firul Dåmbovi]ei, cu transversal [i lonfitudinal, cc.1882
chromolithographiei, noutate \n acest tip profilul longitudinal al firului apei etc.
de aplica]ie; cotarea acestei h`r]i ca un doc- - Planul Capitalei Bucure[ti [i al
ument [tiin]ific incontestabil [i bogata \nvecin`t`]ilor, 1 foaie 67 x 72 autor
experien]` a inginerilor - topografi, hotarni- necunoscut; circa 1882:
ci, geometriangulatori etc. – impun Manuscris colorat, copia unor planuri mai
topografiei romåne[ti o recunoa[tere de vechi, actualizat`; reprezint` g`rile ora[ului
prestigiu \n universalitate. [i bulevardul de centur` definitiv pe linia
- Bucure[ti, Capitala Romåniei, scara Cotroceni, Calea Zinca Golescu, [oseaua
1.300 pa[i, D. Pappasoglu, lucr`toru Basarabilor, [oseaua Bonaparte, [oseaua
Ambrosiu Petru, Bucure[ti, 1871; foaie col- [tefan cel Mare [i [oseaua Mihai Bravu,
orat` 83 x 61 cm, tras \n mai multe edi]ii, cu pån` la intersec]ia cu Calea Viitorului. Este
\mp`r]irea pe culori, precum [i serii numai prev`zut pe acest plan [i trasarea bulevar-
pentru cåte un sector separat. dului din fa]a Academiei, de la Col]ea pån`
Locotentul-colonel D. Pappasoglu, temeinic la intersec]ia cu Schitu M`gureanu.
desenator, gravor [i cartograf, cunosc`tor al Foarte interesant` este situa]ia gr`dinilor
teritoriului, el este totodat` autor al unei de la [osea [i din jurul lacurilor cu „cetatea”
h`r]i a Principatului, desf`[urat` pe jude]e, de pe insul`. Aria ora[ului se arat` a fi
precum [i a mai multor planuri de restitu]ie \mp`r]it` pe sectoare, marcåndu-se corect
a ora[ului Bucure[ti etc. F`r` \ndoial` c` toate zonele plantate cu vii.
opera lui, pe nedrept uitat`, sufer` prin Mai sunt precizate: Gr`dina Botanic`,
modul de interpretare de concep]ie roman- Manufactura de Tabac, Penitenciarul
tic` a vremii, abuzånd de recosntituiri, de V`c`re[ti, {oseaua, Fabrica de c`r`mid`
rebotezarea multor localit`]i, de date pe Gherghel, Uzina de Gaz, Fabrica de chibrit-
care adesea documentele nu le confirm`. uri, Abatorul, Tirul German etc.
- Perspectiva culorii de ro[iu din - Plan General al Canalisarei
Bucure[ti de Pappasoglu E., circa 1872; foaie Dåmbovi]ei \n interiorul ora[ului Bucure[ti,
colorat`, manuscris, 51x45 cm. scara 1:10000, desemnat dup` proiectul
Se \nf`]i[eaz` planul ora[ului, vedere \n adoptat de Onor Consiliu Comunal, de F.
perspectiv` axonometric` a cl`dirilor. Sesquieres sub direc]ia D-lui Gr. Cerkez,
- Plan du Bucarest (Roumanie), \n inginer [ef al ora[ului; 1 foaie colorat` 37 x
„Atlas des Grande Ville du Monde”, Paris, 83cm., circa 1885:
1879: Se d` un fragment al ora[ului, cu anvergura
Se prezint` o imagine caracteristic` a råului Dåmbovi]a [i proiectarea canalului,

51
ANDREI P~NOIU

52
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

53
ANDREI P~NOIU

Centrulu Capitalei Bucuresci, Colorea de ro[iu, D.


Papasoglu, 1871

54
ANDREI P~NOIU

Planul Ora[ului Bucuresci conform rectific`rii


Dåmbovi]ei, planurile de aliniere al stradelor [i bule-
vardelor, sub direc]ia D-lui G.A. Or`scu, 1894

precizåndu-se pie]ele tangente, cele dou` (cea mare) \nc` se mai p`streaz` \n vechea
porturi, locul apelor minerale. lor form`.
Se arat` ca existånd la acea dat` bulevar- - Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de
dul ce duce la Col]ea pån` la Schitu Institutul Geografic al Armatei pentru
M`gureanu. Prim`ria Bucure[ti, scara 1:5000, Bucure[ti
Re]inem de pe acest plan traseul schi]at al 1895-1899; 4 foi 100 x 84 cm. Se traseaz`
unei str`zi care trebuia s` uneasc` strada structura sistematizat` a ora[ului, marcån-
11 Iunie cu strada Brezoianu, ducånd pån` du-se amplasamentele importante, zonele
la {tirbei Vod`. de industrie, antrepozite, pie]ele, parcurile
Tot a[a se remarc` pe acest plan canalul [i gr`dinile etc.
Dåmbovi]ei s`pat \nainte vreme \n aval de Este cunoscut` [i edi]ia color, scara
ora[, de la Vitan la Manolache. 1:10000, a acestui plan pe o singur` foaie,
- Planul ora[ului Bucure[ti, rev`zut \n caroiaj, pe sectoare. Edi]ia acestuia este
[i \ndreptat cu ar`tarea canaliz`rii prilejuit` de comemorarea a celui de al
Dåmbovi]ei de Sesquieres (D.P.). „XXXIII an al Domniei M.S. Regelui Carol I”.
Plan tras \n mai multe edi]ii, \n jurul anului Str`pungerile proiectate a se realiza cu
1890. marile bulevarde articulate \n pie]e circu-
- Planul Ora[ului Bucure[ti, rev`zut lare, elipsoidale sau p`trate reprezint` evi-
[i corectat conform rectific`rii Dåmbovi]ei, dent o inspira]ie dup` experimentul pariz-
planurile de aliniere al stradelor [i bule - ian al lui Hausman; trebuie ad`ugat c`
vardelor, alc`tuit sub direc]ia S-llui G.A. fiind \n vizit` la Napoleon al III-lea, lui
Or`scu, [eful serviciului, 1893; foaie Carol I i-a atras aten]ia str`pungerile de
caroiat`: 8/a-f; 52/65: felul acesta trasate cu culoare ro[ie peste
Se marcheaz` propunerile de sistematizare re]eaua de str`zi existente.
\nf`]i[ate, cu precizarea traseelor deja real- - Planul ora[ului Bucure[ti \ntocmit
izate, precum [i a celor de viitor; este mar- din dispozi]ia primarului Capitalei N. Gr.
cat` \n acest fel, ca lucrare de viitor [i Filipescu \n anul 1895, la scara 1000 m=0,15
trasarea bulevardului ce duce de la Pia]a („\ntocmit dup` documentele existente”)
Universit`]ii la strada Roman` [i [osea Sunt cuprinse [i prevederile unor studii [i
(Pia]a Victoriei). proiecte menite a fi realizate \n viitorul
Ora[ul este \mp`r]it pe sectoare [i este apropiat; pe lång` marile str`pungeri
\nso]it de o legend` [i o bogat` list` prev`zute a se realiza, articulate unor pie]e
explicativ`. circulare, elipsoidale sau rectangulare este
Cåmpul Mo[ilor [i articula]ia lui cu cuprins` [i Gara Central`, proiectat` \n
Bulevardul Teilor nu este \nc` realizat`; vecin`tatea imediat` a Dåmbovi]ei, cu
Pia]a Bibescu Vod`, Hala de Pe[te, Hala intrarea articulat` Pie]ei Elefterie, \n

56
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Planul general al canaliz`rii Dâmbovi]ei în interiorul


cap`tul marilor bulevarde, Elisabeta [i - Bucurescii [i zonele \nconjur`toare, ora[ului Bucure[ti, 1/10.000, dup` proiectul adoptat de
Onor Consiliu Comunal de P.Sesqiueres sub direc]ia d-lui
Independe]ei; detaliu dintr-o hart` militar` \n redac]ie
Gr. Cerchez, inginer [ef al ora[ului, cc.1885
Marea ax`: Bariera Vergului – Palatul de la german`, gravat` de R. Zoscsak 1903-1904
Cotroceni este complet definitivat` [i se (retip`rit` 31.VIII.1916), scara 1:75000 sau 1
recunosc (punctat) [i prevederile bulevar- cm=1000 pa[i:
dului care trebuie s` uneasc` zona Col]ea Se red` extrem de clar structura ora[ului
cu prelungirea din Pia]a Roman` [i Pia]a (dar [i a comunelor suburbane [i adiacente
Victoriei; sunt definitivate planurile pentru lor cuprinzånd \n detaliu v`ile Dåmbovi]ei,
parcurile de la Palatul Cotroceni [i Gr`dina Colentinei [i Sabarului), marcåndu-se
de la [osea c [i Tårgul Mo[ilor; re]eaua stradal` cu arterele de penetra]ie [i
|n afara bulevardelor de centur` definiti- barierele respective, linia de cale ferat` [i
vate la aceast` dat`, [oseaua Viilor, [oseaua [oseaua de centur` ce reune[te cele 23 for-
Doamnei, Strada Pandurilor, urmat` – cu turi, drumurile de leg`tur` cu vecin`t`]ile,
\ntreruperea liniei de cale ferat` – de p`durile, locurile de cultur`, traseul conduc-
[oseaua Basarabilor, [oseaua Bonaparte, tului de ap` de la Arcuda-Dragomire[ti-
[oseaua {tefan cel Mare, [oseaua Mihai Militari, ca [i canalizarea Dåmbovi]ei.
Bravu pån` la Calea Vitan. |ntre [oseaua Se cunosc [i alte versiuni ale acestei h`r]i
Viilor [i cap`tul Bulevardului Mihai Bravu ridicat` de Institutul Geografic al Armatei,
continu` s` r`mån` o zon` nestr`b`tut` de cromolitografie, dar f`r` marcarea for-
o leg`tur` direct`; industriile cu atelierele turilor.
de tot felul se recunoa[te c` ocup` zona - Plan general de la Ville Bucarest,
periferic` a ora[ului (Fabrica de bere Opler, manuscris, scara 100m=3,25m, dup` 1906 (8
Fabrica de Frank Kaffe, Fabrica de plan[e, 98 x 62cm, lipsesc 2 buc.)
Chibrituri, Abatorul, Uzinele Lemaitre, - Planul ora[ului Bucure[ti, edi]ia
Fabrica de Bazalt, Uzina de Tramvaie oficial`, 1911, scara 1:1000, imprimat de
Electrice, Fabrica de Lemn`rie E.Lessel, Serviciul geografic al armatei:
Fabrica de Bere Lutter, Societatea de Se d` situa]ia exact` a ora[ului, cu toate
Tramvaie, Moara State Stanciovici, Fabrica re]elele stradale ale zonelor nou parcelate;
de Frånghii [i ]es`turi mecanice, Moara Se po[eaz` str`zile importante cu culoare
Olmazu, Moara Asan, Fabrica de S`pun ro[ie;
Stela etc.); Planul de fa]`, reluat dup` r`zboi, prime[te
Apar realizate pe strada Polizu: [coala de consemnarea: cu jurnalul nr. 13 din 12 mai
Poduri [i [osele [i [coala de Arte [i Meserii; 1919.
tot a[a, apar definitivate Spitalul - Planul ora[ului Bucure[ti. Edi]ie
Filantropia, Maternitatea Filantropia, oficial`, scara 1:10000, 1 foaie necolorat`
Spitalul de Copii, Spitalul Colentina etc. 108 x 95, imprimat de Serviciul geografic al

57
ANDREI P~NOIU
Planul Ora[ului Bucuresci, rev`zut [i îndreptat cu
ar`tarea Canaliz`rii Dåmbovi]ei de D.P. Sesquiere sub
direc]ia Domnului Gr.Cerkez, inginer [ef al Capitalei
(1885 -1890?)

58
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

59
ANDREI P~NOIU

Bucurescii, detaliu din harta gravat` în 1903 -1904 [1


tip`rit` în redac]ie german` în 1916

60
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

armatei, Bucure[ti, 1911 Bucure[ti pe toat` perioada de la \nceputul


- Planul ora[ului Bucure[ti pe altitu- secolului, inclusiv durata r`zboiului,
dine, 1911, cuprinzånd 257 fotografii format jalonånd direc]iile pe care trebuie s` le
50 x 50cm. urmeze opera de sistematizare a Capitalei...
- Planul ora[ului Bucure[ti dup` - Planul ora[ului Bucure[ti, scara
ultimele date oficiale lucrat \n atelierele 1:10000, foaie colorat` 102 x 80 cm., plus
Socec & Co., Bucure[ti, 1911 (f`r` scar`). bro[ur` de 23 pagini, ap`rut \n Editura
Legenda cu indicatorul alfabetic al str`zilor libr`riei Socec & Co., \n colec]ia de ghiduri
[i bro[ura (27 p.) semnate de Al. Iovanovici, „Socec”, Bucure[ti – 1923.
c`pitan. - Noul plan al ora[ului Bucure[ti pe
- Bucure[tii Noi, scara 1:20000, 1911, 1 anul 1926, scara 1:12000:
foaie 36 x 30 cm Se prezint` o list` de prescurt`ri [i o leg-
- Bucure[tii (Vest), 1:50000, 1911; 1 end` a semnelor pentru diferite institu]ii,
foaie 30 x 36cm biserici, sinagogi, comisariate de poli]ie,
- Planul ora[ului Bucure[ti dup` percep]ii fiscale, percep]ii comunale etc.
ultimele date oficiale, 1 foaie colorat` 73 x Importan]a planului de fa]` o constituie
96 cm, Socec & Co., Bucure[ti, 1914. marcarea liniilor de tramvai electrice [i cu
- Planul Bucure[ti, de inginer Florian, cai existente la acea dat`.
Plan de sistematizare a unui ora[ gr`din` în împrejurim-
Bucure[ti, 1915; foaie colorat` 48,5 x 44cm, Locul G`rii centrale \nc` este men]ionat pe ile Bucure[tilor
cu o bro[ur` de 32 pag., cuprinzånd [i un amplasamentul de la Elefterie.
indicator alfabetic, litografia Neumann - Plan de sistematizare a unui ora[-
(mai multe edi]ii). gr`din` \n \mprejur`rimile Bucure[tilor,
- Planul de sistematizare a Capitalei, f`r` an (cca. 1922-1925?): fotocopie a unui
1919; lucrare prezentat` Consiliului tehnic proiect cuprinzånd planul general, cartiere,
"Plan General de la Ville Bucarest", manuscris, cca. 1906,
superior ca un program de sistematizare a planuri tip locuin]e etc. \n total 32 de imagi- detaliu Calea Victoriei - Calea Grivi]ei
Capitalei, cuprinzånd 27 piese scrise [i alte ni.
11 plan[e, la scara 1:5000. Pe marginea aces- - Planul grafic [i fotografic al
tui plan, prin Jurnalul s`u nr. 13 din 12 mai ora[ului Bucure[ti \ntocmit de Compagnie
1919, Consiliul tehnic superior dezvolt` o Aerienne Francaise \n baza contractului
analiz` de detaliu a situa]iei ora[ului \ncheiat cu ora[ul Bucure[ti la 10 februarie

61
ANDREI P~NOIU

Planul grafic [i fotografic al ora[ului Bucure[ti întocmit


1927, scara 1:050000. bro[ur` 14 p. cu situa]ia din plan [i lista
de Compagne Aerienne Francaise, scara 1/5.000, 1927 - Bucure[ti, 1927; ridic`rile pe teren tuturor str`zilor + 1 foaie cu harta format 65
(zon` adiacent` [oselei Viilor) \n anii 1891-1899 [i 1902; \mprejur`rile x 50 cm., color.
Bucure[tiului [i revizuit \n anul 1914; scara Cuprinde:
1:10000; ridicat de Serviciul geografic al Legenda pentru raza sectoarelor comunale,
armatei, 1927: raza circumscrip]iilor de poli]ie, chesturi (4),
Se d` legend` foarte bogat`, echidistan]a comisariate (total 40), cu scar` grafic`;
curbelor principale de 200 m, normale de Se d` [i \mp`r]irea pe sectoare: I = galben; II
40, ajut`toare de 20; = negru; III = albastru; IV = verde.
|nf`]i[eaz` harta ora[ului Bucure[ti cu linia - Planul municipiului Bucure[ti [i al
CFR de centur` f`r` precizarea forturilor [i comunelor suburbane, scara: 1:15000, f`r`
toate arterele de penetra]ie principale, an (cca. 1930), „Dorelia”, Bra[ov; 1 foaie 115 x
racordurile cu a[ez`rile \nvecinate; 100.
Se remarc` zonele populate \n ultimul timp, Se d` re]eaua de c`i ferate [i \ntreaga struc-
cu comunele sistematizate: Progresul, tur` a ora[ului cu str`zile nominalizate [i
Leordeni, Dude[ti, B`neasa, Her`str`u, comunele Dude[ti, Pope[ti-Leordeni,
Colentina, Grivi]a, D`m`roaia, Chitila, Progresul, {erban Vod`, Lupeasca, Militari,
Giule[ti; Ro[u, Marele Voievod Mihai, Grivi]a,
- Planul municiului Bucure[ti cu D`m`roaia, B`neasa, Her`str`u, Colentina,
noua \mp`r]ire a circumscrip]iilor de Andronache, Fundeni, Dobroie[ti,
poli]ie. \ntocmit dup` datele oficiale de Pantelimon etc.;
Fredi Wahnig, cartograf, scara 1:20000, Se recunosc „parcel`rile haotice” interven-
latura fiec`rui p`trat de 5 cm = 1 km.; ite \n zonele de periferie sustras controlului

62
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de Institutul Geografic


al Armatei pentru Prim`ria Capitalei în 1895 -1899, zona
Gr`dina Botanic`; Gara de Nord

municipalit`]ii, cu trasee de str`zi scara 1:20000 ([i cu scar` grafic` de 1000


\ntre]esate \ntåmpl`tor (\n comunele m, \mp`r]it \n carouri). Planul Director de Sistematizare a Municipiului
Dude[ti, Cioplea, [erban Vod`, Lupeasca, Se indic` liniile de tramvai \n func]iune, Bucure[ti, decretat la 9 mai 1935, Anexa 17, Schema
arterelor de circula]ie
Crånga[i etc.). Pentru cartierele Grivi]a cu barierele, raza ora[ului, edificiile publice,
parcul Nicolae Bazilescu se \ncearc` \n suprafe]e cl`dite, locurile virane, monu-
schimb o ordonare pe suprafe]e \ntinse, mente, biserici, cimitire, parcuri [i gr`dini
zona D`m`roaia [i cea aferent` liniei ferate publice, c`i ferate, limitele comisariatelor
r`månånd tributare \nc` dezvolt`rii \ntåm- de poli]ie.
pl`toare din faza anterioar`. Cartierele - Planul general al [oselelor din jurul
Militari, Colentina, B`neasa apar ca capitalei (conductor M. Sigoti), 1 plan[` 40 x
rezolv`ri unitare, dup` proiecte de ansam- 29 cm, cu scala 0, m = 100m, inclusiv o
blu. scar` grafic` de 4000 m:
Mai pu]in unitare [i tot atåt de ine- Se d` traseul principalelor artere ale
gal tratate se arat` [i toate rezolv`rile date Capitalei, cu linia de centur` [i barierele
zonelor situate \ntre [oselele Bonaparte, respective;
{tefan cel Mare [i linia lacurilor Her`str`u, {oseaua Mihai Bravu [i cea spre V`c`re[ti
Tei [i Fundeni, \ndeosebi aria dintre Calea sunt marcate punctat („\n proiec]iune”);
Doroban]i [i Floreasca. La explica]ii se d` legenda cuvenit` pentru
- Planul municipiului Bucure[ti, de aceste [osele [i numele cl`dirilor figurate.
general C. Teodorescu, \nso]it de un indica- - Planul municipiului Bucure[ti; sen-
tor al str`zilor [i adresele autorit`]ilor pub- sul unic [i reguli de observat pentru circu-
lice [i particulare importante, \ntocmit de la]ia vehiculelor, 1931. Editat de Institutul
Institutul Cartografic „Unirea”, Bra[ov, 1930, Cartografic „Unirea”, Bucure[ti:

63
ANDREI P~NOIU

Se d` aria ora[ului cu \ntreaga re]ea de H`r]ile \nf`]i[eaz` detalii din planul


str`zi (toate nominalizate) [i indica]ia circu- Capitalei actualizat, cuprinzånd \ntreaga
la]iei \n zona central`. Elaborarea acestei structur` stradal`, inclusiv parcel`rile inter-
h`r]i cu titlul de „Sens Unic” trebuie pus` \n venite, parcurile [i gr`dinile, locurile de
leg`tur` cu preocup`rile municipalit`]ii agrement etc.
pentru rezolvarea circula]iei \n punctele - Municipiul Bucure[ti [i comunele
nodale sau cele mai critice pentru pietoni. suburbane, „Unirea”, Bra[ov, 1935; mai
- Planul ora[ului [i al municipiului multe edi]ii, 1 hart` format 61 x 55 cm., \n
Bucure[ti, scara 1:3000, 1 foaie colorat` 103 bro[ur` 60 p. + 17 pl.
x 79 cm p., Bucure[ti, 1931, Socec & Co. - Planul general al municipiului
(Ghidul Socec): Bucure[ti cu noile linii de tramvai, scara
Pe acela[i plan se cuprinde o schem` la 1:15000, 1 foaie colorat` 67 x 80 cm., \n
scara 1:128000 cu o legend` pentru cl`diri, bro[ur` 21 p., E. Marvan, Bucure[ti, 1935.
biserici, g`ri, tramvai, sta]ii, raza ora[ului, - Planul director de sistematizare al
raza sectoarelor comunale, raza sectoarelor ora[ului Bucure[ti. Memoriu justificativ [i
po[tale, lista celor 36 linii de autobuze, planuri, Decretat la 9 mai 1935, editat de
traseul liniilor de tramvai, 38 \n total [i lista Prim`ria municipiului Bucure[ti, 1935.
str`zilor; - Planul municipiului Bucure[ti, 1
Se remarc` situa]ia aglomer`rilor din zona foaie colorat` 141 x 110 cm, „Unirea”, Bra[ov,
central`; 1937.
Se recunosc construc]iile importante - Planul municipiului Bucure[ti cu
(numerotate fiecare \n parte, gr`dinile pub- indicatorul alfabetic al str`zilor, scara
lice [i scuarurile, stadioanele; 1:15000; 1 hart` 66 x 72,5 cm., colorat` +
Se denumesc [i parcel`rile: Davila, bro[ur` 145 p., „Marvan”, Bucure[ti, 1938,
M.R(`zboi), Parcul Rahova, Berindei, autori: S\mboteanu, colonel Ulisse [i
Radorin, Parcul Mihai Bravu, Regele Moldoveanu (m.D.).
Ferdinand, Domeniilor, Principele Carol, - Planul municipiului Bucure[ti,
Bonaparte, Filipescu etc., toate p`strånd scara 1:30000, 1 foaie colorat` 40 x 57,5 cm.,
vechile denumiri. „Luceaf`rul” - Bucure[ti, 1939 (Ministerul
- Planul schematic al liniilor de Muncii, Expozi]ie interna]ional` „Munc` [i
tramvaie valabil cu \ncepere de la 22 martie voie bun`”).
1931; 1 foaie colorat` 25 x 21,5cm. + bro[ur` 4 - Planul municipiului Bucure[ti [i al
p., Bucure[ti, Imprimeria Independen]a, circumscrip]iilor administrative cu com.
1931. urbane... de jude] [i com. rurale, scara, scara
- Municipiul Bucure[ti [i \mpre- 1:15000, 2 foi, Bucure[ti, 1943.
jurimile; Institutul Cartografic „Unirea”,
Bra[ov, 1931.
- Bucure[ti, ghid oficial, cu 20 h`r]i
pentru orientare, Funda]ia pentru literatur`
[i art`, 1934.
Cuprinde: Atenee populare, monumente
publice, istoricul ora[ului, muzee, colec]ii,
anticarii, biblioteci, cluburi, restaurante, far-
macii, hipodromuri, \nchisori, funda]ii, min-
istere, pia]ete, pie]e alimentare, sanatorii,
fabrici, cimitire, licee, universit`]i etc.

64
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Idei directoare privind sistematizarea ora[ului Bucure[ti stator-


nicite prin Regulamentul de |nfrumuse]are a Ora[ului

REGULAMENTUL DE |NFRUMUSE}ARE A
ORA{ULUI

Dezvoltarea ordonat` [i \nfrumuse]area 6 stånjeni;


Bucure[tilor au stat \n aten]ia Domniei ca o - Introducerea obligativit`]ii autor-
preocupare continu`, manifestat` prin grija iza]iei pentru toate lucr`rile de construc]ii
fa]` de tårgului ora[ului [i uli]ele lui, fa]` [i repara]ii;
de apa Dåmbovi]ei [i morile ei, fa]` de - Desfiin]area grajdurilor [i a
realizarea acelor palate \nzestrate cu umbl`torilor de pe Dåmbovi]a;
chio[curi, cu foi[oare, fåntåni [i gr`dini, - Sporirea m`surilor de cur`]enie \n
totul \mpodobit cu stucaturi sau zugr`veli poli]ie, cu locuri de depozitare a gunoaielor,
\n fresc`. crearea de pie]e;
Grija pentru lucr`rile edilitare atåt de - Facerea de ci[mele [i pu]uri \n
numeroase din vremea lui Bråncoveanu [i pie]e;
din perioada de sfår[it a secolului al XVIII- - Reglementarea problemei cimi-
lea este reg`sit` la \nceputul veacului tirelor, prin scoaterea lor \n afar`.
urm`tor prin poruncile de aliniere a caselor, Ob[teasc` tabel` ar`t`toare de starea
l`rgirea str`zilor, \ntre]inerea podurilor, lucr`rilor magistratului Prin]ipatului
desecarea batacurilor, delimitarea ariei Valahiei de la a lor \ntocmire, adic` de la
ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone slo- 1831 luna aug. [i pån` la leat 1833, iulie 31.
bode \n jur. Problemele care se pun acum \n Ora[i Bucure[ti, leat 1831, dechembrie
fa]a edililor sunt legate de cerin]ele de \n leat 1832:
modernizare [i de integrare a vechiului ora[ - Au s`vår[it din nou 63 [osele, din
medieval unei structuri unitare, definit` de care 33 a[ternute cu nisip [i 30 cu piatr`,
cele 78 mahalale constituite \n jurul biseri- osebit de patru meremetisite
cilor, accentul punåndu-se \ns` \ndeosebi - S-au astupat 23 batacuri dup`
pe rezolvarea circula]iei. mahalalele ora[ului
La 5 martie 1830, se \nfiin]eaz` "Comisia - S-au cump`rat instrumentele tre-
pentru \nfrumuse]area [i \ndreptarea buincioase pentru Comanda de foc
poli]iei", alc`tuit` din arhitec]ii Hartl [i Ott, - S-au \ntocmit mijloacele pentru
locotenent-colonel Baumer, doctorii cur`]irea uli]elor
Constantin Estiotu [i Grunau. |n prima sa - S-au a[ternut cu piatr` \n centrul
[edin]` din 6 iulie 1830 se redacteaz` acel ora[ului 13 uli]e cu cheltuiala proprietarilor
"Regulament pentru starea s`n`t`]ii [i paza prin st`ruirea magistratului, afar` de trei ce
bunei orånduieli \n poli]ia Bucure[ti", sta- s-au meremetisit
bilindu-se urm`toarele prevederi gen- - S-au s`vår[it dou` [osele de la
erale1): capetele podurilor Cali]i [i {erban Vod`,
- Delimitarea ariei ora[ului [i mar- cum [i aleia cea a [oselei Podului Mo[esei
carea ei; pån` la B`neasa
- Facerea de bariere, pentru intrare [i - S-au s`vår[it 9739 stånjeni
ie[ire; cvadra]i du prin feluri de uli]e ale maha-
- Cl`direa fronturilor stradale, \nfun- lalelor f`cåndu-s` [osele a[ternute cu piatr`
darea uli]elor inutile, vinderea c`tre popu- - Se \ndeletnice[te pentru a[ternerea
la]ie a terenurilor libere; cu piatr` a toat` \ntinderea Podului de
- A[ternerea cu caldaråm de piatr` a P`månt, asemenea [i a[ternerea cu piatr`
uli]elor [i facerea nivela]iei str`zilor, cu (a) multor alte uli]e ce au r`mas nef`cute
scurgerea apelor; din anul trecut, cum [i meremetisirea celor
- L`rgirea uli]elor cu patru palme patru uli]e mari ale Politii din Hartel arhi-
domne[ti, spre a dobåndi o l`rgime a lor de tectonu dup` al s`u contract

65
ANDREI P~NOIU

Planul Bucurestilor ridicat prin dispozitia


Regulamentului de înfrumusetare al Capitalei în perioa-
da 1834-1836 (cunoscut din însemnari si ca "planul
Faisser")

- S-au st`ruit cu \ngrijirea asupra umbla car` pe dånsa; stånjeni 9.800;


s`vår[irii bulevardului dup` Coasta - S` se fac` cinci foi[oare de foc cu
Mitropoliei [i luminarea lui care face cea ceasornic [i clopotele lor, adic` \n fiecare
mai mare podoab` ora[ului, fiind ast`zi v`psea cåte unul;
ob[teasc` plimbare a or`[enilor, unde este - S` se fac` podi[te \n tårg unde este
a s` pune [i un ceasornic neap`rat` trebuin]`;
- S-au mai \ntocmit luminarea celor- - S` se fac` un teatru pentru ora[,
lalte uli]e ale poli]iei ce r`m`seser` din dar nefiind locul cunoscut nu se poate ar`ta
anul trecut neluminate cheltuiala ce ar putea merge;
- S` se fac` o gr`din` public` pentru
Propuneri de \mbun`t`]iri dup` raportul ora[, dar nefiind locul cunoscut nu se poate
magistratului ce urmeaz` a se face spre cunoa[te pre]ul;
\nfrumuse]area ora[ului - S` se pun` \n m`n`stirile cele mari,
|mbun`t`]iri ce au chibzuit a se face pre- ce se va g`si cu cale, cåte un ceasornic din
cum se arat`: partea m`n`stirilor;
- S` se fac` acolo cinci canaluri mari - S` se aduc` din Europa [i un
spre curgerea apelor din ora[, dup` articolul me[ter pentru ci[mele;
al 10-lea din Regulament; stånjeni 3950, - Se socote[te ca pe podurile mari s`
- S` se fac` canaluri de dup` dou` se g`seasc` patru locuri al`turi, care dup`
caldaråmuri ale uli]elor celor mari, Podul ce se vor a[terne cu piatr` s` se dea toate
Mogo[oaia [i Tårgul de Afar`, cu zid de carele pe acele bariere, unde s` trag` cu
piatr`, \n lungime de pån` la 3370 stånjeni; feluritele lucruri de vånzare [i s` nu
- S` se a[tearn` cu caldaråm de \mpiedice umblatul or`[enilor;
piatr` uli]ele intr`rilor cu bariere [i comuni- - S` se stabileasc` o regul` pentru
ca]iile, [i altele care corespondaresc cu cei ce vor veni s` cl`deasc` din nou [i \n
uli]ele cele mari; cazul binalei din nou s` fie supu[i a le face
- S` se fac` acolo 50 ci[mele propuse dup` un plan ce s-ar da prin Sfat de c`tre
dup` Regulament; arhitectul ora[ului, astfel ca \ncetul cu \nce-
- S` se m`rgineasc` hotarul Poli]iei tul s` se dobåneasc` o \nfrumuse]are...2)
cu facerea de [an]uri de jur-\mprejur [i cu Raportul cu lista lucr`rilor de mai sus com-
[osea a[ternut` cu pietri[ [i s` se poat` pletat \n 1834 cu propunerile Marii Vornicii

66
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

\nf`]i[eaz` datele unui Program de 10 ani. de deriva]ie, de corectare a firului apei [i Stavilarele de la Baiu pentru regularizarea Dâmbovitei,
proiectate înainte de jumatatea secolului al XIX-lea;
Pe temeiul lui arhitectul Sanejouand accelerarea cursului ei, de asanare a b`l]ilor proiect (desen)
prezint` domnitorului Alexandru Ghica un etc.
material detaliat referitor la sistematizarea Se cere elaborarea unui proiect pentru con-
[i dezvoltarea Bucure[tilor \n anul 1836. Cu struc]ia de nou a unui local nou al Comisiei
observa]iile ivite \ntre anii 1834 [i 1836, v`pselei de ro[u, prev`zut` cu un foi[or de
Regulamentul de \nfrumuse]are cap`t` foc deasupra ei. Se \ntocme[te un plan
forma sa definitiv` dup` care trebuie s` se anume al Capitalei pentru \mp`r]irea
\nf`ptuiasc` modernizarea Bucure[tilor, poli]iei pe "V`psele" cu marcarea zonelor
luat apoi ca model [i pentru celelalte ora[e centrale [i periferice, dup` importan]a lor,
ale Principatului. cu regimuri diferen]iate de administrare [i
Lucr`rile trebuie urmate potrivit hot`rårilor reguli de realizare a construc]iilor.
magistratului, consemnate \ntr-un junal Un program urm`rit cu deosebit` aten]ie,
prin care se cer \mputernicirile cuvenite prevedea d`råmarea caselor primejdioase
atåt pentru cl`dirile din interiorul ora[ului, din ora[ul Bucure[ti, vizåndu-se \ndeosebi
cåt [i a celor de pe marginea Dåmbovi]ei. ruinele, casele cu ziduri cr`pate [i toate
Un plan exact al Bucure[tilor cu aria acele [andramale din lemn, [atrele [i
ora[ului, \mp`r]irea pe sectoare, pe v`psele acoperi[urile ie[ite \n consol`, amenin]ate
[i toate barierile este \ntocmit chiar de arhi- de putrezire [i \n pericol de foc.
tectul Faiser3). L`såndu-se la o parte toate acele programe
Sfatul or`[enesc elaboreaz` regulamentul de construc]ii sistematice [i dot`ri cultural-
ce trebuie s` se respecte de acum \ncolo \n administrative sau de alt interes, fie el par-
privin]a cartierelor (gropilor) de nisip din ticular sau ob[tesc, accentul se pune insis-
politia Bucure[tilor, construc]iile ce tent pe ordonarea traseului stradal [i mod-
urmeaz` a se ridica pe marginea Gårli]ei ce ernizarea re]elei de comunica]ii, realizarea
trece pe sub poalele Mitropoliei, m`surile de fronturi stradale unitare \n zona cen-
care vizau higiena ora[ului [i ordonarea lui tral`, l`rgirea str`zilor [i pavarea lor,
cu pie]e noi etc. \nchiderea de uli]e inutile [i deschiderea
Pentru evitarea rev`rs`rilor Dåmbovi]ei, al altora de interes ob[tesc etc.
c`rei nivel continu` s` se ridice mereu, se Din anul 1834, re]inem apari]ia Direc]iei
\ntrevede un sistem de "[an]uri" [i canale Arhitectonice pe lång` Sfatul or`[enesc [i

67
ANDREI P~NOIU

orånduirea lui Sanjuan \n postul de Director Rapoartele arat` c` se g`sesc foarte multe
artitecton 1. Tot a[a, re]inem dispozi]ia de \nc`peri ajunse \n a[a de proast` stare \ncåt
tragere \napoi cu 4 palme a cl`dirilor exis- se cere de \ndat` a fi d`råmate, afar` de
tente [i a celor ce se vor ridica de acum unele excep]ii \n care trebuie s` cear` pro-
\ncolo, pentru l`rgirea [i \ndreptarea prietarilor c` dac` nu le vor repara \ntr-un
uli]elor. Printr-un studiu de detaliu, \n mod termen dat atunci s` se d`råme [i acestea.
asem`n`tor, se dispune \nchiderea unor uli- Se face [i observa]ia c` locuitorii or`[eni nu
cioare nepotrivite [i deschiderea altora noi, sunt to]i \n stare a-[i face \nc`peri
de ob[teasc` folosin]`4. deopotriv` unul cu altul [i r`måne a se
slobozi de st`pånire \n ce chip urmeaz` a se
|nlinierea uli]elor. Se ivesc mereu o seam` regula ora[ul, dup` starea finan]ial` a
de probleme legate de \ntocmirea ora[ului fiec`rui locuitor.
\n acord cu prevederile regulamentului de Se ivesc adesea [i \nc`lc`ri ale regulilor de
\nfrumuse]are, \ndeosebi legate de \nfrumuse]area ora[ului prin faptul c` se
respectarea alinierii, a regimului de con- construie[te totu[i f`r` bileturi (autoriza]ii);
struc]ii [i a \nvelitorilor incendiabile, se dau [i bilete ale c`ror prevederi nu se
\ntåmpinåndu-se opozi]ie acerb` [i din respect` \ntocmai, se dau bileturi de
partea acelora care se angajaser` s`-[i \nvelire cu sit` chiar [i a pr`v`liilor din
refac` locuin]ele, pr`v`liile, namestiile [i zona central` a ora[ului, se dau bileturi f`r`
\mprejurimile numai cu caracter de provi- num`r de \nregistrare sau nu se respect`
zorat, urmånd ca dup` aceea s` fie retrase regula \nlinierilor, construindu-se \mprej-
la linie potrivit regulei generale. Mul]i din- muiri pentru gr`dini f`r` bilet, f`r` a se
tre proprietarii \n cauz`, acum refuzau s` se retrage la linia cerut`5).
alinieze, invocånd motive de amånare. Nu este bine privit` nici situa]ia maid-
|ntre urgen]ele de rezolvat se \nscrie [i anelor, nici a locurilor nejustificate de mari
aceea de \nchidere de ulicioare care se din jurul bisericilor, unde adesea fiin]eaz`
dovedesc "v`t`m`toare" [i deschiderea, \n cimitire [i nici a uli]elor [i intr`rilor prea
schimb, a altora din nou "de ob[teasc` \nguste [i \ntortocheate din zona hanurilor
folosin]`"; urgen]` reclam` [i perimetrarea vechi.
statornicit` a b`l]ii Ci[migiului. Arhitectul ora[ului se cere anume s` fie
Departamentul din L`untru se sesizeaz` str`in, cu consemn s` nu vorbeasc`
mereu de faptul c` multe dintre cl`diri se romåne[te [i s` nu dea explica]ii; el colind`
afl` \n proast` stare, dintre care unele chiar ora[ul cu birjea [i cu un \nso]itor dup` el,
nelocuite, \n pericol de pr`bu[ire sau prime- \ntocme[te schi]e cu m`sur`tori [i prop-
jdioase din punct de vedere al pericolului uneri de rectificare pe care le prezint` mag-
de incendiere, ceråndu-se a se \ntocmi liste istratului...
de toate cl`dirile aflate \n aceast` categorie.
Se face [i observa]ia asupra modului cum
sunt dirijate lucr`rile sistematice de [osele
spre a se corecta planurile pentru cl`dirile
de case, pr`v`lii [i altele; se face remarca c`
adesea oamenii \[i fac casele a[a cum se
pricepe fiecare, nepropor]ionate, stråmte,
f`r` a se p`stra paza \nlinierii \n fa]a
uli]elor [i principiul de a se retrage fiecare
cu cåte patru palme \napoi.

68
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

URM~RILE CUTREMURULUI DIN ANUL 1838 {I A


INCENDIULUI DIN 1847. CONTINUAREA ACTIV-
IT~}II DE SISTEMATIZARE DUP~ JUM~TATEA
SECOLULUI

Desfiin]area [atrelor de pe uli]ele cele mari [i - {andramale de scåndur`


d`råmarea caselor proaste. - Diferite ateliere: de dog`rie, pot-
Anul 1838 este marcat de apari]ia cutremu- cov`rii, caret`[erie, cherestegii, cov`cerii,
rului de p`månt care ruineaz` multe cl`diri fier`rii etc., toate din scåndur`, cu pere]i de
din Bucure[ti. Se procedeaz` la alc`tuirea scånduri
unei catagrafii a pagubelor pricinuite [i - Diferite pr`v`lioare cu pere]i de
Departamentul din L`untru dispune ca scånduri sau de gard, b`c`nii, bragagerii,
toate construc]iile afectate s` fie supuse m`cel`rii, cårciumi etc.
cercet`rii [i a se hot`r\ fie meremet`sirea - {oproane, hambare, magazii sau
lor, fie d`råmarea. Multe cl`diri s-au alte \nc`peri vechi din lemn.
d`råmat deja \n timpul cutremurului, iar |n total sunt \nscrise desfacerii 93 obiective
altele cu ziduri cr`pate stau gata s` cad`. de acest fel, \n afara gardurilor.
Tocmai abaterea acestui cutremur pune \n Poli]ia ora[ului prezint` [i ea o situa]ie
fa]a Municipalit`]ii \n anii 1838-1839, sarci- absolut asem`n`toare.
na de a se lua \n studiu "desfiin]area a feluri Separat, se prezint` o list` a cl`dirilor g`site
de [atre de pe uli]ele cele mai \nsemnate \n proast` stare, pe mahalale, cu un total de
din Bucure[ti", ca [i desfiin]area unor ham- 107 case, pentru fiecare obiectiv \n parte
bare de scaune vechi sau cuhnii, cu t`ierea precizåndu-se m`surile de urmat: mereme-
stra[inilor la cåteva case6). turi, consolid`ri, d`råm`ri de tot, desfacerea
|n luna noiembrie a anului 1838 din partea [i refacerea retras de la strad` etc.
Departamentului din L`untru se trimite o Treptat, se ivesc \ns` [i alte situa]ii, cum
otno[enie Sfatului or`[enesc cu privire la este cea a cl`dirilor de lemn de pe uli]a
starea necorespunz`toare a unor Tårgului de Afar`, care prilejuit de facerea
construc]ii din poli]ia ora[ului Bucure[ti. unui canal sunt \n pericol s` cad`
Printre altele, se cere "b`garea de seam` amenin]ånd atåt trec`torii, cåt [i me[terii
asupra celor ce poate strica lini[tita petre- lucr`tori.
cere [i asigurare a ob[tii [i cu grij` pentru o Obiect cu totul aparte fac construc]iile cu
mai bun` \nfrumuse]are a uli]elor, spre ziduri cr`pate din cauza cutremurului din
podoaba Capitalei"... Se face observa]ia c` 1838, unele dintre ele ceråndu-se a fi \ndat`
Bucure[tii sunt l`sa]i cu tot sub ne\ngrijire demolate, a[a cum este turnul de la
[i de aceea se cere desfiin]area pe uli]ele Stavropoleos etc. Arhitectul ora[ului trebuie
mai mari [i mai \nsemnate a feluri de [atre s` cerceteze fiecare obiectiv \n parte [i s`
[i alte cl`diri, unele cu pere]i de gard iar fac` observa]iile cuvenite, \ndeosebi asupra
altele cu strea[inile gata s` cad`7). acelor \nc`peri care servesc [i ca loc de
Spre buna orånduire pentru viitor, se cere adun`ri publice, a c`ror func]ionare de
s` se fac` o list` de toate asemenea cl`diri acum \ncolo trebuie s` se bucure de o
nepotrivite, de scånduri sau de gard de pe autoriza]ie special`.
uli]ele cele mai mari, care s` fie supus` O parte din cl`dirile \nvecinate [i cu ziduri
Departamentului \n termen de 15 zile, spre cr`pate trebuie s` se d`råme \ndat`, chiar
a se a[tepta porunc` de urmare. din anul 1839; altele continu` s` fie p`strate
Lista Sfatului or`[enesc se prezint` abia la pån` \n anul 1842 sau chiar pån` \n anul
\nceputul anului urm`tor \nf`]i[åndu-se o 1844, cånd [eful poli]iei trebuie s` intervin`
situa]ie pe "v`psele", specificåndu-se pentru evacuarea locatarilor amenin]a]i [i
urm`toarele tipuri de construc]ii necore- s` se provedeze la desfacerea zidurilor.
spunz`toare:
- Calcane de scåndur` Tragerea \napoi cu 4 palme.

69
ANDREI P~NOIU

Detaliu cu corectarea traseului stradal între proprietatile


pitaresei Zinca Balaceanu ca si Dohtoru G. Grandu pe o
ulicioara din mahalaua Biserici Enei, 1841, 29/1841, I, 215 =
aproximativ a proprietatilor d-nei pitarese

Prin otno[enia nr. 1352/1839 s-a dispus atåt \n ce prive[te comunica]iile, cåt [i
ordonarea uli]elor Capitalei, prin tragerea ordonarea localit`]ilor urbane [i rurale
\napoi cu 4 palme a construc]iilor fa]` de impune alc`tuirea \n anul 1841 a unei liste a
frontul existent. Dispozi]ia \n cauz` vizeaz` acelora ce se \ns`rcineaz` cu me[te[ugul
[i tragerea cu aceast` distan]` a gardurilor ingineriei, pentru aceasta acordåndu-se [i
de \mprejmuire a cur]ilor, a gr`dinilor [i a cåte un atestat, \n temeiul unor lucr`ri
locurilor de orice fel. Mai mult, se impune practice. Aceste atestate se d`deau \ns` de
ca tot ce se va construi de acum \ncolo s` se mai mult` vreme, mul]i dintre me[terii [i
fac` numai cu \nscrisul unui bilet (autor- contracii locali fiind recunoscu]i drept "con-
iza]ie), respectåndu-se linia frontului duc`tori empirici", cu acela[i preocup`ri pe
stradal stabilit pe aceast` cale. Magistratul care le aveau [i "calfele inginere[ti".
ora[ului r`måne r`spunz`tor de aplicarea Acesta este tocmai momentul cånd se
cu stricte]e a acestei hot`råri. De fapt este impune facerea unui bilan] a realiz`rilor de
vorba de repetarea mereu a unor dispozi]ii pån` aici \n domeniul \nlinierilor [i trecerea
bine cunoscute. \ntr-o faz` nou` a regulilor cerute de
Fa]` de cererile venite, arhitectul Capitalei Regulamentul de \nfrumuse]are. Se trimite
este obligat s` cerceteze situa]ia la fa]a \n acest sens o Circular` atåt Capitalei, cåt
locului a fiec`rui caz \n parte [i s` se pro- [i celorlalte ora[e ale Principalului, ceråndu-
nun]e asupra m`surilor de urmat, \ntoc- se liste corecte de cåte cl`diri s-au \n`l]at
mind \n acest sens un referat \nso]it de o din nou [i cåte uli]e s-au a[ternat cu pavaje,
schi]` de plan l`muritoare. Abateri nu se sau cåte asemenea obiective s-au pref`cut
\ng`duie [i locuitorii nu mai pot ridica [i \mbun`t`]it. Este vorba de eviden]a
nimic altfel nici \n interiorul cur]ii lor; la o deopotriv` a cl`dirilor publice [i particulare,
solicitare insistent` pentru un hambar gos- cu precizarea cåte s-au \nfiin]at pe anul tre-
pod`resc se d` acordul ca acesta s` fie f`cut cut9).
pe roate. Toate cl`dirile s` se ridice acum la drum,
Fire[te, \ntåmpl`rile ivite \nf`]i[eaz` fiecare cas` s` aib` o "privitire", drumul s`
aspecte dintre cele mai diferite [i fiec`rui aib` o linie adev`rat` a lui de 6 stånjeni
caz trebuie s` i se dea r`spunsul cuvenit. l`rgime, l`såndu-se pe ambele p`r]i ale lui
Dar to]i solicitan]ii vor s` cl`deasc` \ns` cåte patru palme. Modul de aplicare a
f`r` s` se retrag` \napoi cu cele patru poruncilor circulare impare \ns` adesea
palme distan]`8). solicitarea de "deslu[iri".
Programul de sistematizare a teritoriului, Complet`rile sau preciz`rile g`site de cuvi-

70
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

in]` sunt f`cute cunoscut prin diferite \nf`]i[ånd situa]ii f`r` ie[ire pentru alinier-
anaforale, ceråndu-se desfiin]area cu totul a ile care se vor.
cl`dirilor proaste, sau prefacerea lor a[a Alte numeroase probleme privesc rezolv`ri
cum se impune. Se vor preface toate acelea pentru cl`diri cu destina]ie comercial` sau
din scånduri sau lemn, cele acoperite cu me[te[ug`reasc`, unele cu vaduri vechi,
trestie sau cu paie. Ca \nvelitori sunt reco- statornice prin danii [i privilegii domne[ti,
mandate olanele [i [i]a. altele prin \n]elegeri de tot felul10).
Problemele sunt dntre cele mai variate [i
terbuie g`sit` o rezolvare pentru fiecare caz Incendiul Bucure[tilor din anul 1847.
\n parte, respectåndu-se \ntru totul spiritul Marele incendiu din anul 1847 mistuie cu
legii. Arhitectul ora[ului [i cele dou` aju- des`vår[ire zona central` a ora[ului; ard
toare ale lui (fiecare la råndul s`u r`spun- pr`v`liile din centru ale m`n`stirii
dea de cåte dou` raioane) cerceteaz` Cotroceni, ard [i pr`v`liile Col]ei, arde totul
situa]ia la fa]a locului, \ntocme[te o schi]` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, arde [i
cu m`sur`tori [i traseaz` direc]ia obligato- temni]a statului. |n fa]a programului sta-
rie de aliniere. Solu]iile se dau pe loc, dar bilit de Regulamentul de \nfrumuse]are a
trebuie confirmate de Sfatul or`[enesc [i Capitalei se creeaz` o situa]ie cu totul nou`.
Departamentul din L`untru, eliberåndu-se Din \nalt` porunc`, se d`råm` toate zidurile
pentru fiecare lucrare un "\nscris" (bilet de r`mase \n picioare. Se \ntocme[te o Comisie
autorizare) pe care se specific` condi]iile de pentru "\mp`r]irea locurilor" [i se hot`re[te
urmat. Este evident c` proprietarii caut` s` \ndreptarea uli]elor, dup` un plan anume
piard` cåt mai pu]in, sau chiar s` cå[tige \ntocmit, cu tragerea \napoi a caselor cu 4
ceva teren; opera de aliniere a str`zilor tre- palme. Maiorul Boroczin se \ns`rcineaz` cu
buie gr`bit`, \ntrucåt acum se lucreaz` la alc`tuirea planului [i alinierea ora[ului \n
ridicarea topografic` a ariei ora[ului [i partea cea ars`.
planul acesta trebuie s` \nf`]i[eze o situa]ie Prin tema dat` se cerea:
cåt mai definitiv`. Arhitectul ora[ului nu - De a se face uli]e de 6 stånjeni [i de
poate prididi deplas`rile [i pentru acesta i a le \ndrepta.
se tocme[te mereu o birj` cu ziua. Nu - De a se proiecta o pia]` \n jurul bis-
pu]ine sunt cazurile cånd \nfund`turile, pe ericii Sf. Gheorghe.
care se \ntind tot felul de locuin]e [i - De a se \nfiin]a \nc` o pia]` pe
namestii, se termin` prin supral`rgiri sau locul Pu[c`riei.
alveole \ntortochiate \nconjurånd o O comisie alc`tuit` din: logof`tul Ioan
puzderie de imobile de diferite destina]ii Manu, logof`tul Otetele[teanu, maiorul

71
ANDREI P~NOIU

Lotizarile de la Sf. Gheorghe dupa incendiu

baron Boroczin, clucerul Poenaru [i arhitec- tånd alte propuneri decåt cele ale reco-
tonul Heft \[i d` avizul asupra acestui plan mand`rii f`cute.
[i Domnitorul Gheorghe Bibescu Se obiecteaz` c` nu s-a procedat a[a cum a
porunce[te la 24 august 1847 s` fie pus \n f`cut Ipsilante, \n anul 1804, cånd a luat foc
execu]ie. hanul Col]ii, dånd slobozenie ca oamenii s`-
Tot atunci se hot`re[te [i ordonarea pie]ei [i construiasc` pr`v`liile pe vechile lor
Hereasca de la Sf. Vineri [i de a se deschide ziduri. Se aminte[te, apoi, c` ora[ul a suferit
acea "Uli]` Dreapt`" de trei stånjeni [i arderi de cl`diri [i \n anul 1832, pe vremea
jum`tate l`]ime tras` din Uli]a Vergului obl`duirii ruse[ti, dar s-au \ndatorat propri-
spre Stelea, prin \ndreptarea unei uli]e etarii a face numai tragerea de la uli]e
[ov`ite. \nd`r`t cu 4 palme11.
Se recunoa[te de \nsu[i autorul proiectului Invocåndu-se unele motive, se propune a se
c` "era trebuin]` a se face schimburi de cl`di dinaintea bisericii Sf. Gheorghe Nou,
locuri [i str`mutare de mahalale \ntregi". de c`tre proprietarii acelor locuri, a unei
Proiectul [i executarea planului \n discu]ie osebit rånd de pr`v`lii, cu dou` fe]e, \n chip
Pravalii, P-ta Sf. Anton - dupa incendiul Bucurestilor "au fost atacate de o clas` puternic`", prin de semicerc, iar ceilal]i proprietari lovi]i de
reclama]ii la Sf. Petersburg [i incendiu s` se desp`gubeasc` din partea
Constantinopol, determinåndu-l pe St`pånirea sau printr-un ob[tesc ajutor de
Domnitor, pentru moment, s` p`r`seasc` bani. Al]ii cer s` li se dea voie s` constru-
ideea realiz`rii lui. Kiseleff \i scrie lui iasc` pe locurile cele vechi, cu tragerea
Bibescu, \ns`, c` din porunc` imperial` tre- \nd`r`t cu 4 palme, dup` Regulament etc.
buie s` \mplineasc` planurile dup` proiect. [i, pentru c` totul porne[te de la faptul c` s-
Urmeaz` evenimentele anului 1848, au dat bileturi (recunoa[teri de drepturi de
Domnitorul Gheorghe Bibescu este proprietate) la unii, nu pe locurile lor de
\nl`turat, iar o seam` de in[i interesa]i pr`v`lii cu pozi]ii bune, de mai bin de 4
adreseaz` Domnitorului noi jalbe, atacånd stånjeni \n fa]ad`, ci pe alte p`r]i, dosnice,
principiul de refacere a ora[ului [i prezen- cu mai pu]in loc de pr`v`lie, \n timp ce al]ii

72
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

primesc locuri mai mari [i mai bune decåt fel s-ar produce o [i mai mare \ncurc`tur`.
au avut sau pentru c` s-au luat locuri [i Villacroz face propunerea de aliniere a
binale de la unii [i s-au dat la al]ii, maiorul str`zilor cu corectarea traseului lor \n
Boroczin este chemat \n fa]a Sfatului punctele dificile.
Admnistrativ al ]`rii, ca singur ce a fost O mul]ime de construc]ii trebuie
\ns`rcinat cu apari]iile acestei lucr`ri. desfiin]ate de pe uli]a Hereasc`i, la sf.
|ntr-unul din rapoartele sale, Boroczin arat` Vineri, \n mahalaua Dobortesei, pe uli]a
c` prin ofisul nr. 2894 a fost \ns`rcinat s` Covacilor, uli]a Nem]easc`, mahalaua Sf.
proiecteze [i fa]adele caselor ce se vor cl`di Anton etc. Se cere desfacerea grajdurilor de
\n pie]ele Sf. Gheorghe Nou [i Sf. Anton, nuiele, a grajdurilor cu pere]i din pari
hot`råte a se \nfrumuse]a \n starea lor de c`ptu[i]i cu umplutur` de fån [i b`legar, a
reconstruc]ie de dup` incendiu [i ]ine s` [oproanelor [i magaziilor de scåndur` din-
mul]umeasc` arhitectului Montbach pen- mahalaua Delea veche, Fl`månda [i Foi[or.
tru aportul s`u la aceast` lucrare12. Sunt tolerate pån` la Sf. Gheorghe anul
|n timpul evenimentelor anului 1848, viitor magherni]ele ridicate \n urma
repunåndu-se \n discu]ie situa]ia lotiz`rilor incendiului pe locul pie]ii Sf. Gheorghe Nou.
efectuate de Boroczin, [i ceråndu-se Arhitectul Montbach r`måne \n cele din
revenirea la forma propriet`]ilor ini]iale, urm` s` se ocupe singur de realizarea celor
Consiliul Municipal se disculp`, ar`tånd c` dou` pie]e, elaborånd atåt proiectele
totul a fost stabilit de c`tre o comisie, f`r` fa]adelor, cåt [i detaliile de tåmpl`rie, aflån-
s` fie consultat \n aceast` problem`. du-se \n subordinea arhitectului ora[ului.
Locotenen]a Domneasc`, c`utånd o
rzolvare corect`, orånduie[te [i ea o comisie
format` de 4 persoane pentru a cerceta
plångerile formulate. Se ordon` ca lucrurile
s` r`mån` totu[i a[a cum sunt, \ntrucåt alt-

73
ANDREI P~NOIU

ANUL 1848: DREPTATE {I FR~}IE


Un protest memorabil al lui Alexandru Orescu, fost arhitect [ef
al ora[ului

Revolu]ia de la 1848 impune pe Nicolae dintre cerin]ele de modernizare a Capitalei.


Golescu ca ministru dinl`untru (de interne), Apreciat mult de c`tre Domnie, are prilejul
pe Al. Or`scu ca arhitect [ef al Capitalei [i s` participe activ la abordarea unei suite
pe arhitectul Iacob Melic ca adjunct, drept \ntregi de lucr`ri, \ntre care modernizarea
continuatori ai programului de modern- structurii stradale a ora[ului, crearea de
izarea ora[ului. Coresponden]a de Stat, dis- pie]e [i amplasamente de construc]ii noi,
pozi]iile [i actele normative \nscrise sub sistematizarea Dåmbovi]ei, elaborarea de
semn`turile acestor b`rba]i revolu]ionari se proiecte pentru biserici, [colii de toate
fac sub deviza "Dreptate [i Fr`]ie". tipurile [i cl`diri publice sunt cåteva dintre
|nfrångerea Revolu]iei determin` sus- realiz`rile importante.
pendarea pa[optistului Alexandru Orescu Iat` pentru ce memoriul adresat de
din func]ia de arhitect [ef al capitalei, Alexandru Or`scu Dumnealui, Marelui
Bucure[ti, \n care fusese numit \n locul lui Logof`t al Drept`]ii C. Cantacuzino,
Vilacrosse, prin decretul 420. caimacan al ]`rii Romåne[ti, redat aici inte-
Vilacrosse revine la vechiul s`u post, \n gral, trebuie considerat crezul s`u c`l`uzi-
schimb, Or`scu prime[te \n sarcin` unele tor moral, politic [i profesional.
atribu]ii considerate mai mult decåt umili-
toare. Fa]` de interven]iile sale, sus]inute
cu mult` demnitate, se accept` s` fie trimis
ca arhitect [ef al ora[ului Craiova, dar este
repede adus \napoi, s` \mplineasc` multe

74
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Excelen]ei Sale

Dumnealui Marelui Logof`t al drept`]ii


C. Cantacuzino caimacan al ]`rii Romåne[ti

Ekselen]ie!

Primirea postului de Arhitect al Ora[ului de la un guvern desfiin]at a fost supunerea mea la


Regulament, al c`ruia fiu [i sunt. Regulamentul d` drept de \naintare Rumånului dup` sluj-
bele sale. A mea slujb` de la anul 1837 [i pån` [a 1841 ca ajutor al Arhitectului Ora[ului este
destul de cunoscut`, dup` care [i trimiterea mea de \nalta St`pånire la cele mai vestite
Academii ale Europei, spre des`vår[irea studiilor Arhitectonice. [apte ani ai tinere]ii se petre-
cur` \n asemenea studii, ca s` pociu fi o dat` folositor Patriei mele; ca [i Rumånul s` poat`
avea acea måndrie na]ional`, c` el [i \n art` nu r`måne mai jos; precum aceasta se ved-
ereaz` din diploma de Arhitect dobåndit`.
Cinstita eforie a [coalelor, urm`toare fiind poruncii Domne[ti, mi-a scris \n dou` rånduri for-
mal s` viu \n ]ar`, unde \n luna Mai anului curg`tor m-am [i aflat. Guvernul revolu]ionar
[tiind datoriile mele c`tre Patrie, m` \ndatoreaz` a primi postul ce era vacant [i pentru care
chiar C[institul] Sfat Or`[enescu la anul 1840 m` recomandase. F`r` \mpotrivire \l [i priimi-
iu, \ncredin]at c` cu aceasta \mplinescu o datorie sfånt` c`tre Patrie, [i c` printr-o slujb`
neobosit` [i cinstit` voiu putea dobåndi binevoin]a [i protec]ia \naltei st`påniri. M` v`z \ns`
dep`rtat din postul meu, f`r` s` fi s`vår[it cea mai mic` c`lcare a datoriilor mele, [i f`r` s`
se fi ivit vreo reclama]ie sau nemul]umire \mpotriv`mi.
M` rog Cinstitei C`im`c`nii s` binevoiasc` a lua \n de aproape b`gare de seam` c` ca
Rumån ce a jertfit ce mai frumoas` parte a vie]ii sale \n Academiile cele mai laminate [i cu o
silin]` nepregetat`, spre a dobåndi o [tiin]` spe]ial` atåt de trebuincioas`; putea n`d`jdui a
g`si \n ]ara sa acea ocrotire ce se cuvine artelor celor folositoare. Mångåindu-m` [i acum cu
tot cu aceast` n`dejde am toat` \ncrederea c` Cinstita C`im`c`nie nu va \ng`dui a se
cutrupi cu des`vår[ire dreptul unui Rumån de c`tre streini, cari nu [tiu \nc` de unde ar fi \n
stare s` dovedeasc` temeinicia \nv`]`turii lor cu documenturi academice; [i c` prin urmare
va \ngriji a mi se face [i mie \ndestulare mul]`mitoare [i potrivit` specialit`]ii mele.

Am cinste a fi cu cel mai adånd respect al Ekselen]ii voastre,

Cel mai plecat


[i cel mai supus
Slug`
Arch. Al. Oresco
\n 16 Nembr. 1848
Bucure[ti

C`im`c`nia ]`rii Romåne[ti


Departamentul din N`untru va face cuvenita sa punere la cale
1848 dec. 16
C. Cantacuzino

75
ANDREI P~NOIU

ACTIVITATEA DE SISTEMATIZARE A ORA{ULUI


BUCURE{TI LA JUM~TATEA SECOLULUI AL XIX-
LEA

Urm`rile incendiului din anul 1847 impun o Toate aceste ulicioare \nchise acum, \mpre-
orientare nou` a \ntregului program de sis- un` cu cele suspendate \n anul 1835 se pun
tematizare a ora[ului, \n sensul c` unele \n vånzare, ca terenuri ale Sfatului
m`suri de pån` aici de ordonare a structurii Or`[enesc, destinate ca locuri pe care s` se
stradale, considerate adesea a fi prea inci- construiasc`. Comisia Tehnic` insist` ca
sive [i abordate cu mult` timiditate, devin nici o deschidere [i nici un fel de strad` s`
acum o necesitate imperioas`. Problemele nu se mai pun` \n lucrare f`r` avizul s`u
care se pun acum sunt legate \n primul prealabil.
rånd de refacerea pie]elor de la Sf. Aplicarea m`surilor de mai sus include
Gheorghe Nou [i Sf. Anton, din zona ars`, totodat` [i acele demersuri ini]iale \nc`
cu str`zile adiacente lor, de continuarea \nainte de anul 1837, privind desfiin]area de
programului de ordonare a structurii [atre de pe uli]ele cele mai mari [i \nsem-
Plan de situa]ie zona bisericii cu sfin]i [i Caimata, cu pro-
priet`]ile parcele construite, 1851
stradale, axat pe ideea alinierii str`zilor [i nate [i curmarea cl`dirilor celor proaste [i
realizarea de fronturi stradale unitare, inte- amenin]`toare de primejdie. |n temeiul
grate unei structuri cåt mai clare, justificat` acestui program de m`suri se organizeaz` o
func]ional. adev`rat` campanie \n toate mahalalele
Tocmai pentru acest lucru se \nscrie acum pentru desfacerea de buc`t`rii de uluc`, de
un anume program de m`suri, privind case vechi [i de ziduri cr`pate etc. Tot ce
\nchiderea acelor ulicioare inutile [i treceri trebuie f`cut se centralizeaz` \n liste [i
nereglementare dintr-o strad` \n alta, toate tabele explicative care se reiau de la un an
considerate accese care nu se \nscriu la altul. O asemenea list` mai complet` de
regimului c`ilor de circula]ie din interiorul ruinele de d\råmat dateaz` din anul 1851,
ora[ului. martie 30, \ntocmit` de Villacrosse, arhitec-
|n prima urgen]` intra situa]ia acelor uli- tul ora[ului, cuprinde \ntre urgen]e un total
cioare articulate str`zilor principale: uli- de 15 obiective mari. Se fac \ns` referiri [i la
cioara al`turat` bisericii Sf. Vasile, racor- alte liste asem`n`toare din anul 1850, cu
dat` Podului Mogo[oaiei, ulicioara ce se tabele de casele c`rora li s-a cerut
leag` de uli]ele bisericii cu Sfin]i [i bisericii d`råmarea, \ntre care figureaz` locuin]e,
Caimatei; \nchiderea unei ulicioare din pr`v`lii, c`m`ri, co[are de gard; se cuprind
mahalaua O]etari, a unei ulicioare din \ntre aceste obiective de desf`cut [i co[uri
mahalaua bisericii Schitul M`gureanu, [i plimb`tori, pridvoare, tot felul de od`i,
\nchiderea unei ulicioare \n mahalaua grajduri, magazii, foi[oare de scåndur`,
Curtea Veche, precum [i a altor asemenea [oproane etc. Se cere [i desfacerea de ate-
ulicioare din mahalaua Sf. Ecaterina, Sf. liere [i de instala]ii de tot felul. Se
Voievozi, Olari etc. Se \nchid \n mod voit [i men]ioneaz` c` numai \n cursul anului
toate acele str`zi ce ies afar` din ora[ aflate 1850 s-au prezentat peste 80 asemenea
\ntre barierele Mogo[oaiei [i Tårgovi[te. Tot adrese [i scrisori, f`r` totu[i s` se fi luat
a[a se cere [i \nchiderea unei treceri din m`suri.
cap`tul uli]ei de la biserica Pantelimon, care Probleme dificile pun [i numeroase propri-
d`dea \n Tårgul Obor13 [i ca acestea atåtea et`]i ale unor institu]ii str`ine, a[teptåndu-
altele de peste tot. se mereu r`spunsul consulatelor respective.

76
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Este [tiut apoi c` parte din str`zi sunt cu De acum \ncolo se cere acordarea de "bile- Schi]e de plan din anul 1848 privind corectarea traseului
construc]ii vechi de scåndur` sau din lemn, turi" (autoriza]ii) [i pentru toate repara]iile stradal al unei uli]e din mahalaua Caimatei
parte din paiant`, cu calcane tec, toate propuse de proprietari privind refacerea Schi]` de plan privind coretarea traseului stradal în fa]a
oferind o \nf`]i[are foarte precar`. Fiecare fa]adelor, m`rirea ferestrelor sau a u[ilor, bisericii O]etari din anul 1850 semnat` de arhitectul
dintre aceste construc]ii trebuie cercetat` refacerea \nvelitorilor, amplasarea ora[ului Villacros
de c`tre arhitectul ora[ului \nso]it de un slonurilor, latrinelor sau cote]elor etc. Sfatul
conductor, f`cåndu-se apoi pentru toate impune ca orice fel de cerere de acest fel s`
referate \nso]ite de cåte o schi]` cu planul fie \nso]it` [i de un plan de situa]ie al locu- Schi]` de plan semnat` de Scarlat Orescu, ajutorul arhi-
de situa]ie. lui respectiv [i precizarea lucr`rilor de f`cut. tectului ora[ului din anul 1849, privind retragerea de
Cu acest prilej se desfac imediat cuptoarele Unii proprietari consimt s` se retrag` la urmat în vederea amplas`rii unor construc]ii noi
"nedestoinice" de påine, se scot tot mai \n noua linie stabilit`, al]ii refuz` cu
afar` atelierele de lucrat cu foc, se d`råm` \nc`p`]ånare acest lucru [i refac totul cum
[andramalele de lemn din curtea bisericii vor ei, \ntr-ascuns.
Schi]` de plan semnat` de inginerul Lespezeanu din
Cre]ulescu, se d`råm` cherhanaua de |n hot`rårile sale Sfatul r`måne ferm pe anul 1850 privind o aliniere pe uli]a Mogo[oaia, unde
s`pun`rie din mahalaua Fl`månda, se pozi]ie [i nu se \ng`duie nici o excep]ie, pu]ul existent impune retragerea ambelor fronturi
d`råm` casele lui Dumitru [alvaragiu de aplicånd [traf (pedeaps`) pentru orice stadale, unul cu trei palme iar cel`lalt cu 5.
Udricani etc. abatere. Se ivesc [i cazuri cånd pentru
Cånd este vorba de repara]ii sau extinderi, \ndreptarea ora[ului se d`råm` [i ni[te
prevederile sunt cåt se poate de clare, pr`v`lii \n stare bun` din fa]a por]ii
ceråndu-se mai \ntåi demolarea p`r]ii care S`rindarului, "sub cuvånt c` ar fi \n stare
trebuie desf`cut` [i dup` aceea se va vedea proast`".
ce este de f`cut. A[a se cere [i \n cazul han- Probleme cu totul deosebite se ivesc \n priv-
ului Cre]ulescu, unde o parte este deja in]a refacerii zonei arse a ora[ului, din prici-
recl`dit` [i acum proprietarul vrea o \ntre- na comas`rii terenurilor respective, fiind
gire etc. oprit` atåt refacerea vechilor pr`v`lii, cåt [i
Referindu-se la ansamblul m`surilor mai \nstr`inarea pla]urilor respective. Abia \n
sus citate [i a modului de aplicare a lor, 1855 se \ng`duie r`scump`rarea locurilor
vedem c` totul se \nscrie planului de de]inute cu embatic [i trecerea lor \n grab-
refacere [i \nfrumuse]are a ora[ului, nic`? St`pånire.
prev`zåndu-se t`ieri de case f`r` a se acor- |n anul 1855, prin Secretariatul Statului se
da desp`gubiri. Domnitorul este \n deplin` orånduie[te o Comisie care \mpreun` cu
cuno[tin]` de fiecare caz \n parte [i insist` Direc]ia Lucr`rilor Publice trebuie s` conlu-
s` se gr`beasc` aplicarea planului de creze la perfectarea legiuirii pentru cl`diri.
m`suri. Aga Constantin Br`iloiu, aga Petrache
Pentru respectarea m`surilor de aliniere [i Poenaru, clucerul Grigore Bengescu [i arhi-
construirea caselor la linie, \ntocmai cu bile- tectul ora[ului, Gaetan Burelli sunt
tul dat, se recurge la concursul pe care tre- \ns`rcina]i s` chibzuiasc` reguli potrivite,
buie s`-l dea epista]ii ale[i dintre calfele statornice [i generale, care s` vegheze la
cele mai bune, care trebuie s` fac` \n respectarea Regulamentului de \nfru-
fiecare såmb`t` controlul lucr`rilor din muse]are a Ora[ului, la realizarea l`rgimii
ora[, dup` lista primit` de la Sfat14. legiuite a uli]elor [i \nlinierea cl`dirilor.

77
ANDREI P~NOIU

Prin Jurnalul din 20 februarie 1860 se cere a amånarea. Prin Ofisul nr. 885 se porunce[te
fi introduse unele modific`ri \n o anchet`, deocamdat` totul m`rginindu-se
Regulamentul de Construc]ii. Trotuarele pe la d`råmarea acelor cl`diri care pot fi prici-
str`zile principale s` fie din piatr` de nuitoare de primejdii, recl`dirile r`månånd
Pietroasa, s` se construiasc` canale de a se face, potrivit cu mijloacele [i \ntr-o
scurgere, s` se fac` prevederi \mpotriva vreme cump`nit`.
incendiilor, s` se treac` la aplicarea de pla- Pentru cercetarea acestor hanuri se face o
nuri sistematice pentru anumite tipuri de Comisie, compus` din clucer Costache
cl`diri etc. Noile reguli se aplic` acum pe tot Pencovici, serdar Alexandru Oprescu [i D-l
cuprinsul Capitalei, pentru orice mahala; Villacrosse, care s` arate adev`rata stare a
regula de pån` acum era obligatorie numai lor. Raportul acestei Comisii precizeaz`:
pentru cl`dirile din cuprinsul ocolului I [i La hanul Greci, biserica este \n stare bun`,
cele aflate pe uli]ele principale. Unii dintre dar cl`dirile de spre uli]a [erban Vod` cum
proprietari, pentru respectarea alinierii, [i cele din spre fund, \n stånga intr`rii \n
sunt sili]i a ie[i afar` cu gardurile lor [i han, trebuie neap`rat d`råmate; cl`dirile de
obliga]i s` pl`teasc` terenul respectiv. spre uli]a Stavropoleos [i celelalte se vor
Consiliul Municipal prin Jurnalul s`u din 11 d`råma, de asemenea, dar se vor amåna, ca
august 1860 cere Ministrului Secretar de recl`direa s` se fac` treptat...
Stat s` se precizeze acel punct de vedere cu La hanul Stavropoleos, paraclisul este \n
privire la facerea gardurilor, fiind pus` proast` [i primejdioas` stare [i neap`rat
acum \n discu]ie realizarea lor. trebuie d`råmat. Biserica, de[i se afl` \n
Este sigur c` toate acele regulamente prin- proast` stare, deocamdat` nu \nf`]i[eaz`
cipale ale urbei Bucure[ti pentru alinieri [i primejdie, \ns` [i ea trebuie d`råmat` [i
cl`diri, care privesc datoria Corpora]iei recl`dit` din nou. Cl`dirile celelalte,
lucr`torilor zidari, dulgheri de sub ne\ntre]inute, unele ar trebui pref`cute iar
M`im`rie, publicat \n bro[ur`, ca o prim` altele reparate...
edi]ie, \n anul 1848 s-au impus [i regimului La hanul Sf. Ioan, toate p`r]ile de spre uli]e
de administrare a celorlalte ora[e din ]ar`. sunt destul de solide [i nu amenin]` nici o
primejdie; p`r]ile despre curte, cl`dite \n
Pentru d`råmarea hanurilor m`n`stire[ti: paiante de lemn, cåt [i ne[te \nc`peri
Greci, Stavropoleos, Constantin Vod`, Sf. proaste [i ruinate din mijlocul hanului
Ioan [i Sf. Ecaterina. urmeaz` a se d`råma, \ntocmai ca [i clopot-
Demolarea acestor hanuri fusese deja ni]a.
hot`råt` din anul 1853, dar cuvio[ii acestor La hanul Sf. Ecaterina o parte de cl`diri de
m`n`stiri se plång Domniei cerånd mereu spre curtea m`n`stirii pån` la curtea hanu-

78
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Schi]` de plan din anul 1848 semnat` de Al. Oresco


înf`]i[ând un detaliu de aliniat de pe uli]a Podul
lui urmeaz` a se demola \ndat`, fiind \n majoritate de 5 voturi, hot`r`[te s` se sus- Mogo[oaiei
stare primejdioas`; pentru cealalt` parte, s- pende lucr`rile de la hanul Constantin
ar putea deocamdat` acorda o amånare Vod` de pe Uli]a Mogo[oaiei, pån` se va Schi]` de plan cu un detaliu privind intersec]ia unei uli]e
pentru un curs de vreme. \ntocmi planul de aliniere al Capitalei, dar cu cea a Vergului, din anul 1851.
La hanul Constantin Vod`, construc]ie totul r`måne de acum un teren liber pe
cunoscut` nou` din releveul lui Borroczyn care pån` la ridicarea Palatului Po[telor se
care din lips` de documente certe trebuie va instala aici circul Suhr, circul Schi]` de plan cu situa]ia unei str`zi din mahalaua
Arhimendritului, unde se cere retragerea dela linie pen-
considerat` mai degrab` din vremea Huttemann, improviza]ia unor s`li de spec- tru o refacere a caselor; anul 1852 (copie dup` Villacros)
Mavrocorda]ilor decåt a Bråncovenilor - tacole pentru teatru, muzic`, gimnastic`
toate cl`dirile din partea hanului [i pån` \n etc.
Uli]a Fran]uzeasc`, cum [i parte din Uli]a Egumenul S`rindarului se plånge [i el \n
Mogo[oaiei, cl`dite \n paiante, peste drum 1860 c` i s-a cerut [i lui s` d`råme toate
de aga Bellu, sunt \n proast` stare [i trebuie edificiile, precum [i clopotni]a de la intrare,
d`råmate f`r` \ntårziere. Partea de spre de[i toate aceste cl`diri sunt cunoscute ca
Uli]a Stavropoleos [i Mogo[oaiei este destul destul de solide [i \ngrijite. \n r`spunsul
de solid`, dar l`sat` \n ne\ngrijire; are tre- s`u, Cusnovski, arhitectul Municipalit`]ii,
buin]` de repara]ii [i toate bol]ile s` se des- precizeaz` c` "alinierea urmeaz` [i \n viitor
fiin]eze. a se litera voit atåt pentru casele particu-
\n anul 1860 o alt` Comisie din care fac lare, cåt [i pentru cele m`n`stire[ti".
parte arhitec]ii Schlatter, Tabai [i Cusnovski La Stavropoleos se constat` acum c` galeri-
cerceteaz` din nou starea \n care se afl` ile de lemn`rie [i \nvelitoarea de [indril`
hanul Constantin Vod`. Raportul acestei sunt \n stare proast` [i trebuie neap`rat
Comisii arat` c` hanul se vede dezvelit desfiin]ate. N`stavnicul m`n`stirii cere
deoparte [i de alta, cu bol]ile desfiin]ate, amånare, dar Costaforu \i impune
astfel \ncåt comisia poate s` se \ncredin]eze \ndeplinirea celor hot`råte \n privin]a
de pu]ina lui soliditate; pere]ii desp`r]itori, hanurilor m`n`stire[ti.
de[i sunt gro[i, se v`d str`b`tu]i \n diferite La 11 februarie 1861, rezult` c` se d`råm` la
sensuri de o mul]ime de cr`p`turi [i Stavropoleos totul, a[a cum se ceruse, dar
zidurile cu c`r`mizile måncate. mai r`mån unele ziduri pe stålpi ce
Comisia, \n deplin` covic]ie (sic!) propune amenin]` s` se pr`bu[easc`. Se cere
grabnica lui desfiin]are \n totalitate, pån` arhitec]ilor s` se pun` la cale un plan de
jos, \n fa]a p`måntului, f`r` excep]ie. Actul aliniere al cl`dirii...
respectiv, datat 11 iunie 1860, este semnat Tot a[a se pune \n vedee m`n`stirii Greci s`
de Poenaru, Schlatter, Tabai, Orescu [i al]ii. d`råme cl`dirile vechiului han din fa]a
La 20 august, Consiliul de Mini[tri, cu o str`zii. Prefectura Poli]iei intervine [i ea

79
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Hanurile din Bucure[ti în zona lor cea mai dens` con-


semnate în planul lui Borroczyn
ordonånd ca la hanurile Stavropoleos, Greci, \ntrevede s` se ridice un alt obiectiv.
Sf. Ioan [i Sf. Ecaterina s` se des`vår[easc`
d`råmarea zidurilor \n cel mai scurt timp. Bulevardul de centur`. Stabilirea barierelor
Se ia \n discu]ie [i pivni]a bisericii Cre]ules- ora[ului.
cu de pe Calea Mogo[oaiei, vizavi de Palatul |n anul 1835 se pune problema acord`rii
Princiar, ceråndu-se s` dispar`, de[i aceasta unui regim unitar administr`rii ariei
este o lucrare nou`, \nceput` cu autoriza]ie, ora[ului circumscris` \n limite \mpietruite,
dar sistat` pe parcurs... ca hotare adev`rate. Departamentul
|n anul 1864 fiind pus` \n aplicare pricinilor din l`untru prin Raportul s`u nr.
d`råmarea hanului [i a bisericii Sf. Ioan, 1068, sesizeaz` tendin]a de cre[tere neorån-
aflat acum \n deplin` ruin`, se propune ca duit` a ariei ora[ului [i cere s` fie sporit`
pe locul lor s` se a[eze edificiul care s` orice cl`dire afar` din cuprinsul poli]iei;
ad`posteasc` Poli]ia Capitalei [i Comanda de[i semnele de margine sunt bine [tiute,
Pompierilor. Se opineaz` \ns` c` pentru cere a se face acum altele, spre a fi mai bine
aceast` lucrare poate fi ales [i locul din fun- cunoscute.
dul Pie]ei Episcopiei, cånd va trebui s` se Unii dintre locuitori solicit` \ns` insistent
cuprind` \n proiectul respectiv [i aprob`ri s`-[i construiasc` [i cåte o cram`
d`råmarea bisericii, paraclisul Episcopiei \n viile lor, \n afara raionului Capitalei, \n
Råmnicului. afara barierelor ora[ului. Potrivit articolului
Se consider` \ns` c` pia]a aceasta nu 10 din Regulamentul de \nfrumuse]are a
\ntrune]te condi]iile cerute [i acolo se Capitalei, acest lucru nu poate fi \ng`duit.

81
ANDREI P~NOIU

Plan pentru o bariera pe noul boule-


vard spre Cotroceni, Villacrosse, 1852

82
Planul Borroczin, detaliu Bariera Mogo[oaiei
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

83
ANDREI P~NOIU

\n anul 1836 regimul zonei periferice a erele ce sunt a se muta \n dreptul hotarului
ora[ului face obiectul unui studiu de detal- ora[ului.
iu \ntre to]i factorii interesa]i, constatåndu- Sfatul Or`[enesc propune a se lua \n con-
se c` mul]i locuitori \[i ridic` locuin]e noi siderare urm`toarele m`suri de solu]ionare
construind noaptea, ho]e[te, f`r` a acestei probleme:
autoriza]ie. |ntre bariera uli]ei Podul de - S` se demarcheze ocolul ora[ului
P`månt [i cea a Tårgovi[tei se v`d cu [an] pe toat` \ntinderea lui, respectån-
cl`dindu-se o mul]ime de case, pe locuri ce du-se planul din anul 1835; se solicit` s` se
n-au fost slobode, cu pere]i de gard, lipite pun` semne [i pentru marcarea zonei per-
cu p`månt, lucrate f`r` orånduial` [i iferice de 200 stånjeni, pe limitele exte-
\mpotriva dispozi]iilor. Se cere poprirea rioare;
acestor cl`diri [i desfiin]area lor. Sfatul - S` nu se mai fac` construc]ii pe
or`[enesc al Capitalei este solicitat de aceast` zon` de 200 stånjeni, \n jur, iar cei
locuitori s` aprobe s`-[i cl`deasc` case pe ce au acum locuin]e aici s` fie opri]i a le
terenurile slobode sau \ngr`dite, \n råndul mai preface, cu timpul acestea
altor cl`diri existente, aflate la linia [oselei desfiin]åndu-se total, terenul s` r`mån`
de margine, pe partea din afar` a hotarului slobod;
\nchipuit al ora[ului. Problema ce se pune - Gr`dinile [i viile ce se vor afla pe
este dac` se d` voie proprietarilor s` con- aceast` arie [i vor avea \nc`peri de petre-
struiasc` \n jurul ora[ului, sau nu; se pune cere, se vor \nscrie \ntr-o list`, slobozite a le
\n discu]ie [i aducerea acestora la linia avea proprietarii [i a le \mbun`t`]i dup`
m`rgina[`, pe \nchipuitul hotar. |n acest trebuin]`, f`r` \ng`duin]a de a se mai face
caz pån` la ce distan]` proprietarii din altele;
afar` se pot \ntinde a cl`di \mprejur. Se [tie - Locurile slobode se vor cultiva cu
totu[i c` din hotar \n afar` trebuie s` sem`n`turi [i \mprejmui cu [an]uri;
r`mån` 200 stånjeni \mprejurul ora[ului - Barierele se vor a[eza la punctele
teren slobod. hot`råte dup` planul ora[ului;
Din cercet`rile f`cute, rezult` necesitatea - Se va reface numerota]ia caselor,
unui proiect de statornicire a liniei de din v`pselele respective fiind scoase uli]ele
demarca]ie a ariei ora[ului, a[a cum \l [i toate \nfund`turile din afara liniei
\ntocmise arhitectul Faiser \n anii 1835 - raionului, cuprinz\ndu-se \ntinderea
1836, odat` cu stabilirea culorilor de sec- ora[ului15).
toare. Pentru elaborarea planului \n discu]ie al
Presiunile care se fac pentru aprobarea de ora[ului este \ns`rcinat maiorul Boroczin,
construc]iii noi \n afara raionului sunt care face o trecere \n revist` a situa]iilor
foarte mari, dar planul din anul 1835 \nsu[it anterioare [i prezint` un proiect v`zut [i de
de Ob[teasca Adunare [i \nt`rit de c`tre [eful Poli]iei.
Domnitor r`måne \n valabilitate.
Concluzia la care se ajunge este ca s` se Localuri pentru barierele ora[ului.
pun` \n lucrare un nou plan al Capitalei, cu |n anul 1840 este pus` \n discu]ie repararea
refacerea traseului "v`pselelor" [i deslu[irea barierelor de la Dobroteasa, din uli]a {erban
[oselei ce face \nconjurul ora[ului cu bari- Vod`, uli]a Cali]ii, uli]a Podu de P`månt,

84
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Dealul Spirei etc. urm`toarele condi]ii de \ndeplinit:


Listele de materiale [i devizele respective - Cei ce doresc s` se str`mute \n
ne arat` c` este vorba de construc]ii mod- ora[e vor fi datori s` aib` o meserie, prezen-
este, sub forma unor \nc`peri din zid`rie de tånd \n acest sens dovada starostiei corpo-
c`r`mid`, prev`zute cu sobe, spoite cu var ra]iei respective
[i acoperite cu trestie [i [ovar. Numai casa - S` se fac` dovada cump`r`rii sau
de barier` din uli]a Podu de P`månt se mo[tenirii unei propriet`]i ohabnice \n
acoper` cu olan16. perimetrul barierelor, suficient` ca \ntin-
Abia odat` cu jum`tatea secolului, recon- dere, pentru locuin]`, spa]iu pentru grajd
sideråndu-se punctul de vedere cu privire la de vite, p`tul, magazie de producte, notre]
definitivarea limitei de dezvoltare a etc.
ora[ului, se pune [i problema construirii de - S` se prezinte chez`[ia unui
bariere corespunz`toare. Foarte l`muritor locuitor or`[an, proprietar de avere
\n acest sens este proiectul \ntocmit de mi[c`toare, om de caracter [i cu cinste,
arhitectul Villacrosse pentru bariera din \nso]it` de adeverin]a de la poli]ie sau de
Dealul Spirii, al c`rei model urma apoi s`-l cårmuirea de jude] c` s`teanul respectiv
reproduc` [i celelalte bariere. mutåndu-se acolo va \ndeplini \ndatoririle
de or`[ean
Polarizarea popula]iei. Se [tie c` tocmai \n aceast` perioad` atåt
Prin Jurnalul din 30 oct. 1837 se legifereaz` Capitala cåt [i toate tårgurile [i ora[ele ]`rii
libertatea nem`rginit` a ]`ranului s` se sunt asaltate de str`muta]i la periferiile lor,
str`mute acolo unde dore[te. prin cump`r`turi de terenuri, al`turåndu-se
Slobozenia aceasta face s` se resimt` un astfel acelor meseria[i [i negustori de tot
aflux de cereri de str`mutare a s`tenilor felul care \[i aduceau un substan]ial aport
\ndeosebi \n Capital` [i fenomenul se la dezvoltarea vie]ii economice a vremii,
explic` prin generalizarea aici a unui sistem dar se sesizeaz` [i faptul c` multe dintre
de rela]ii \ntemeiate pe dezvoltarea con- mo[ii se depopuleaz` [i p`månturile r`mån
tinu` a pie]ei de schimb, de tip capitalist, nemuncite.
menit` s` acopere cerin]ele produc]iei |n ora[ele care iau acum avånt se fac
industriale [i me[te[ug`re[ti mereu \n vånz`ri de sili[ti c`tre oricine vrea s`
cre[tere. {i dac` acest proces de str`mutare cumpere asemenea terenuri, dar de multe
ini]ial era \ncurajat, treptat se \ntreprind ori str`mut`rile [i construc]ia caselor
m`suri de st`vilirea cererilor s`tenilor de a respective \ntårzie. Adesea nu se mai
statornici \n ora[e. Se recunoa[te c` aceste cunosc nici proprietarii acestor locuri [i este
cereri ale locuitorilor devin tot mai nevoie s` se fac` repetate anun]uri prin cir-
numeroase odat` cu apari]ia "Legiuirea cularele or`[ene[ti ca \n termene stabilite
celei noi pentru datoriile [i drepturile reci- proprietarii respectivi s` se \ndatoreze a
proce \ntre proprietari [i cl`ca[i" din anul cur`]i [i a \mprejmui negre[it aceste
1851, odat` cu apari]ia unor tårguri [i ora[e terenuri.
declarate "slobode".
Problema aceasta este prezentat` la 30 Statornicirea limitei periferice a ora[ului la
iunie 1851 M`riei Sale Prin]ului Domnitor, mijlocul secolului al XIX-lea.
din Jurnalul destinat public`rii reie[ind |n anul 1851 se construiesc un num`r de

85
ANDREI P~NOIU

"[etre" din scåndur` pentru ad`postirea Boroczin \ntocme[te totodat` planul de nou
celor ce vin s` vånd` produsele lor \n oborul al ora[ului, lucrare care se \ncheie la 17 iulie
Tårgului de Afar`. Construc]iile respective 1852, \nf`]i[ånd proiectarea din anul 1846
se a[az` \ns` pe "locul slobod" de 200 stån- cu [an]urile [i [oseaua \ntrev`zut`, dar [i
jeni din jurul ora[ului considerate "vremel- situa]ia barierelor, a [an]ului de 6 stånjeni
nice[ti", care s` se desfac` de \ndat` ce se cu intervalul esplanadei de 14 stånjeni.
va cere acest lucru. Se precizeaz` c` se reproduc acum lucr`ri
Iat` \ns` c` pe terenul respectiv se ridic` ale unui plan al Bucure[tilor, care s-a f`ut
altfel de cl`diri decåt privesc "bileturile" nev`zut \n anul 1848.
date. Villacrosse este gata s` \nceap` trasarea
Domnitorul intervine energic \n aceast` noului bulevard de centur`, dar proprietarii
problem` a respect`rii raionului de 200 afecta]i de aceast` "zon` slobod`" ce tre-
stånjeni. buie realizat` \n jurul Capitalei fac tot felul
Se cere Departamentului din L`untru s` de plångeri ceråndu-[i dreptul de a construi
m`rgineasc` periferia ora[ului conform pe acest teren, de a-[i \mprejmui locuin]ele
Raportului din 16 noiembrie 1849 [i a pre- existente etc. Aceste cereri sunt mult prea
ciz`rilor din Jurnalul de la 14 iulie 1848; \n numeroase pentru a nu fi luate \n seam` [i
loc de cei 200 stånjeni, spa]iul slobod s` se unele dintre ele, din partea marilor propri-
m`rgineasc` acum numai la 50 de stånjeni, etari, pot fi considerate adev`rate presiuni
din care 6 stånjeni pentru facerea unui [an] asupra Sfatului.
m`rginitor, 14 stånjeni pentru bulevardul \nsu[i Domnitorul este nevoit s`
din n`untrul [an]ului [i 30 pentru esplana- recunoasc` c` trebuie s` se fac` unele con-
da din afara [an]ului. cesii [i s` se dea voie s` se cl`deasc` pe
Domnitorul cere \ntocmirea unei "h`r]i" de acest raion slobod destinat s` devin` "bule-
c`tre Boroczin, cu precizarea limitelor per- vard", dar numai pentru 10 ani, [i cu
iferice ale ora[ului, atåt cea exterioar`, cåt condi]ia ca s` se desfiin]eze apoi totul dup`
[i cea interioar`, cu descrierea exact` a aceea, sau s` se str`mute f`r` tocmeal`.
acestei zone. Foarte mul]i dintre cei ce se afl` \n situa]ia
Se cere \ntocmirea unei Liste de cl`dirile [i de mai sus, ca cei din Dealul Spirei, afla]i pe
de ogr`zile cu ziduri ce se afl` pe acest locul slobod, arat` c` sunt a[eza]i de fapt pe
spa]iu de 50 stånjeni; \n termen de 10 ani propriet`]ile lor personale [i cer \n mod spe-
proprietarii acestor cl`diri trebuie s` le des- cial s` fie ap`ra]i \n drepturile lor \mpotriva
fiin]eze, sau s` le mute. acestei proiectate str`mut`ri.
Domnitorul prime[te planul \ntocmit de \n anul 1854, Comisia Tehnic`, care se
Boroczin \n cursul anului 1852 [i arhitectul men]inuse prudent` \n afara acestei prob-
Villacrosse este \ns`rcinat s` des`vår[easc` leme, arat` c` a[a s-a zis \n anul 1852,
demarca]ia Capitalei conform Ofisului dat, realizarea acestui Bulevard va cere vreme
cu catagrafierea deslu[itoare a tot ce foarte \ndelungat`, reclamåndu-se un capi-
cuprinde acum raionul de 50 stånjeni. tal de peste 4000000 lei pentru
Lucrarea trebuia s` se \ncheie prin mar- desp`gubirea propriet`]ilor afectate; pen-
carea cu cåte doi stålpi gro[i lungi de doi tru restrångerea ora[ului, se pronun]` \n
stånjeni [i jum`tate, a celor 11 intr`ri; felul urm`tor:
ceilal]i stålpi trebuiau dispu[i ca bornele de - O zon` de 12 - 15 stånjeni l`rgime
pe [osele la patru stånjeni unul de altul, va fi prea destul` pentru bulevardul de
a[eza]i \n zig-zag pe amåndou` p`r]ile \ncingere [i comunica]ie. Dac` direc]ia
intervalului de 50 stånjeni. acestui bulevard ar urm`ri drumuri \n

86
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

fiin]` din apropierea traseului proiectat, [i Conform planului \ntocmit, s` se \mpart`


numai acolo unde acest lucru nu este posi- aria ora[ului numai \n trei sectoare. Se face
bil s` se treac` aceasta prin propriet`]i, fon- observa]ia c` dac` s-ar trage de la Sf.
dul necesar realiz`rii acestui bulevard s-ar Gheorghe patru raze \n direc]ia uli]elor
reduce la costul s`u real; Mogo[oaiei, tårgul de Afar`, Dude[ti [i
- Villacrosse va fi de acum dezanga- Craiovei, s-ar forma \n fiecare ocol cåte
jat de aceast` \ns`rcinare, urm`rindu-[i patru desp`r]ituri, lucru care ar trebui
problemele atåt de covår[itoare ce privesc definitivat de arhitectul Capitalei.
atribu]iile sale; Fa]` de insistentele interven]ii ale Sfatului
- Topograful Schweder va prelua el [i Poli]iei Capitalei se \ncearc` un bilan] al
ducerea acestei opera]ii mai departe. tuturor demersurilor f`cute din anul 1835
Intervenind de fiecare dat` elemente noi, pån` la acea dat` pentru instituirea unui
printre care [i decesul nea[teptat al lui "rond \n jurul Capitalei". Printr-un material
Villacrosse, iar rezolvarea \ntr-un fel sau adresat c`tre Principatele Unite, Sfatul
altul a bulevardului de centur` \ntårziat, citeaz` concluziile arhitectului ora[ului rel-
Consiliul Municipal al Capitalei se vede silit ative la \nfiin]area bulevardului studiat,
\n anul 1856 s` repete plångerile sale g`sindu-se mai necesar proiectul pentru
Ministerului de Interne. I se r`spunde \ns` amenajarea råului Dåmbovi]a din susul ei
c` "raionul ora[ului" este \ntocmit \nc` din pån` la Vitan, canalizarea unor str`zi cen-
anul 1852, dup` un proiect \nt`rit prin Ofis trale, proiectele pentru poduri de piatr`,
Domnesc... amenajarea cheiului la batimentul fån-
Totu[i, Comisia Tehnic` intervine [i ]ine s` tånilor, pia]a din strada Craiovii, pia]a
precizeze c` la timpul cuvenit - 31 martie Municipalit`]ii, toate cu cheiurile lor,
1854 - a ar`tat cauzele neputin]ei realiz`rii proiectele pentru cartierele Izvorului [i
Bulevardului hot`råt \n anul 1852, Mihai Vod`, proiectul pentru salubritatea
men]inåndu-se lipsa de ajutoare [i Capitalei etc.
dispari]ia \ntre timp a lui Villacrosse. Dar Pån` la luarea unei hot`råri definitive \n
pån` la noua legiuire de reglementare se aceast` problem` \n care p`rerile diferi]ilor
cere s` se recunoasc` semnele ar`tate dup` factori sunt atåt de \mp`r]ite, se cere a se
planul din anul 1835. Casele ce cad \n afara da o serie de dispozi]ii care s` \mpiedice
acelor bariere urmeaz` s` fie trecute \n a[ezarea locuitorilor care vin din afar` s` se
administra]ia jude]ului Ilfov. Se cere acum statorniceasc` \n jurul Capitalei.
ca aceast` lucrare s` fie realizat` de munici- Reformele administrative \nf`ptuite \n
palitate, care \[i alc`tuie[te o Comisie care r`stimp, fac ca aceast` problem` a bulevar-
s` hot`reasc` cele de urmat \n privin]a dului din jurul Capitalei s` fie pus` din nou
acestui "drum de rond" numit Bulevardul pe rol. Prin Jurnalul Consiliului Direc]iei
din jurul Capitalei. Lucr`rilor Publice, \n anul 1861, legat [i de
Prin Jurnalul [edin]ei din 6 iulie 1857 se cererea de rediscutare a situa]iei barierilor,
ajunge la concluzia c` \nchiderea conturu- se conchide c` Bulevardul, cu o deschidere
lui s` se restrång` \n acele zone nelocuite [i de 12 - 15 stånjeni, trebuie s` urm`reasc`
netrebuincioase ora[ului, iar barierele de la uli]ele m`rgina[e; se cere s` se ia m`suri de
Cotroceni [i Belvedere s` se contopeasc`, \nfiin]area lui ne\ntårziat, dup` planul
retr`gåndu-se mai \n`untru, \n dreptul bis- \nsemnat de fosta Comisie Tehnic`,
ericii farmazonului; s` se retrag` \n`untru r`månånd s` fie studiat` \n detaliu situa]ia
[i alte trei bariere, cele ale uli]elor din barierelor17).
Dealul Spirei, Craiovii [i C`r`midari.

87
ANDREI P~NOIU

PIE}ELE BUCURE{TILOR

Din diferite \nsemn`ri, la jum`tatea secolu- Cre]ulescu, dispare \ncorporat` \n gr`dina


lui, ne sunt cunoscute \n Bucure[ti Palatului Domnesc.
urm`toarele pie]e principale: Pia]a Ghica, Pia]a Sf.. [tefan, de pe Calea Vergului
Pia]a Sf. Vineri, Pia]a Amzei, Pia]a Cre]ules- (devenit` C`l`ra[ilor), aflat` ini]ial lång`
cu, Pia]a Zarafilor, Pia]a Episcopiei, Pia]a biserica Sf. {tefan, va fi deplasat` pu]in spre
bisericii Sf. Gheorghe Nou, Pia]a bisericii est, devenind Pia]a Traian. Hala actual`
Curtea Veche sau Pia]a Sf. Anton, Pia]a din este o construc]ie realizat` abia \n 1896.18)
Cap`tul Uli]ei Mogo[oaiei sau Pia]a Planul ora[ului din perioada de sfår[it a sec-
Victoriei etc. olului arat` [i Pia]a Matache M`celaru
Unele dintre acestea sunt cunoscute ca (fosta Pia]a Grivi]a) cu hala respectiv`, din
fiind pie]e vechi, p`strate pe locurile lor, 1887.
altele sunt pie]e noi, create prin \nlinierea
str`zilor, sau pe locul unor construc]ii Pia]a Grigorie Ghica.
disp`rute. Tot a[a, unele pie]e dispar odat` Pia]a Grigorie Ghica se \ntrege[te pe un loc
cu ordonarea traseului stradal sau prin dimpotriv` \n fa]` palatului prin]ului
transformarea lor \n gr`dini publice. Bibescu, pe teren cump`rat de la Aga
"Pia]a Maghistratului" sau "Pia]a Mare", Costache Cre]ulescu \n anul 1846.
apare mai tårziu, compus` din dou` pie]e: |n anul 1854, Corpora]ia m`celarilor arat` c`
1. "Pia]a Ghica", ca o pia]` de carne, de pe[te [an]ul din gura pie]ei, despre uli]a Bazaca
[i de p`s`ri, situat` \n stånga Dåmbovi]ei. are nevoie de unele lucr`ri de \mbun`t`]ire
2. "Pia]a Bibescu", pentru legume [i fructe, sc`pate din aten]ia conductorului de pavaje
situat` pe partea dreapt` a råului. Alecu Poenaru. La aceast` dat` se face un
Pia]a de la Sf. Vineri - Fierasca sau Herasca, proiect de aliniere al acestei [i o reclam`
zis` [i "Pia]a Noua", vine s` \nlocuiasc` Eforia Spitalului s` o \mprejmuiasc`.19)
"Pia]a Fierasca Veche", aflat` undeva \n
partea din spre sud-est a bisericii. Gherete tip pentru pie]ele din Bucure[ti.
Pia]a Niculescului, cunoscut` ca o pia]` a |n anul 1862, \n cadrul unei ac]iuni luat` pe
cherestegiilor, aflat` \n partea stång` a Capital`, se cerea s` se fac` 39 gherete din
Po[tei Vechi [i a Gr`dinii Episcopiei, dispare lemn \n Pia]a de la Bariera Mogo[oaiei.
\n 1841 [i se \ntemeiat` \n locul ei Pia]a Datele arat` c` se recomand` o "gheret`
Amzei, pe locul lui Iancu Ghica. model", dup` care s` se construiasc` apoi
Pia]a Episcopiei se proiecteaz` \n 1852 \n celelalte.
jurul Paraclisului Episcopiei Råmnicului, dar M`sura aceasta fusese luat` de M`ria Sa
nu se realizeaz` efectiv decåt prin deman- \mpreun` cu ministrul de interior, pentru a
telarea bisericii devenind pia]` [i gr`din` dobåndi aceast` pia]` [i un aspect frumos,
public`. precum [i de a putea profita casa munici-
Pia]a [i gr`dina bisericii Sf. Gheorghe Nou [i pal` de un cå[tig anual realizat din
Pia]a bisericii Sf. Anton \nf`]i[eaz` o chirii.20)
situa]ie asem`n`toare Pie]ei Episcopiei, |n aten]ie intr` [i starea pie]ei sau a
ambele \nfiin]ate dup` incendiul din 1847. "Carefalului" din fa]a barierei Mo[ilor, din-
Pia]a bisericii Sf. Anton se identific` la 1856 tre [oseaua Colentinei, [oseaua Herestr`u [i
cu Pia]a Zarafilor. Aici \n 1885 se vor con- Oborul, ajungåndu-se la concluzia c` [i
strui unele pavilioane din metal pentru acest loc trebuie \mbun`t`]it \n mod
vånzarea florilor [i va c`p`ta numele de asem`n`tor…21)
Pia]a de Flori. O licita]ie din anul 1864 anun]` hot`rårea
Pia]a Cre]ulescu, situat` \n fa]a bisericii de a se construi \n Bucure[ti 38 gherete

88
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

pentru vånzarea de påine [i 7 pentru carne, conturate la un tot \ndeplinitor trebuin]elor


conform proiectelor \ntocmite de arhitectul pentru care aceste pie]e s-au \nfiin]at".
ora[ului, de scåndur`. Rezolu]ia \n cauz`, care este trimis` Sfatului
Or`[enesc, trebuie considerat` punctul de
Pia]a Amzei. Cerc`rile ce fac particularii a li pornire a unei ac]iuni unitare de ordonare a
se da voie s` cl`deasc` cu a lor cheltuial` principalelor pie]e ale ora[ului, unele dintre
pr`v`lii \n pie]ele Sfatului… ele hot`råndu-se s` primeasc` o destina]ie
Dup` incendiul din 1847, din zona central` a precis` de la bun \nceput.22)
ora[ului sunt scoase \n afar` o seam` de
pr`v`lii, [i \ndeosebi cele ce lucreaz` cu foc. |nfiin]area pie]ei pe locul din Strada Cali]ii
Pia]a Amzei este considerat` [i ea ca unul d`ruit de Mitropolie
dintre locurile potrivite pentru aceste |n anul 1855 se face proiectul pentru con-
pr`v`lii. struc]ia cheiului de la Pia]a Cali]ii. Devizul
Unii, ca Petre Covaciu, \nchiriaz` aici o cuprinde baterea de taraci [i stålpi,
bucat` de loc slobod, ca s` cl`deasc` o a[ezarea de grinzi [i leg`turi din lemn etc.
pr`v`lie de cov`cerie. Lucrarea r`måne \ns` Tot acum, este hot`råt` \nfiin]area aici a
neterminat` [i cov`ceria respectiv` o voia unei pie]e, ridicarea cheiului [i pavarea ei;
Ion Manu, ca s` cl`deasc` o alta pe locul ei, terenul este dat de Mitropolie [i trebuie s`
din zid`rie, [i pe lång` ea [i alte patru od`i, se renun]e la toate cl`dirile aflate pe el, care
cu prini]a dedesubt, \n soroc de patru ani… trebuie s` se d`råme [i proprietarii (embati-
Dragomir Precupe]u vrea [i el un loc de carii) s` fie desp`gubi]i23).
pr`v`lie tot \n Pia]a Amzei, dup` planul Se renun]` [i la "baia Mitropoliei", a c`rei
arhitectului ora[ului. El avea acolo o desfiin]are \mpreun` cu a celorlalte cl`diri
pr`v`lie de scåndur` [i vrea s-o fac` \n (c`scioare date cu embatic) se aprob` prin
paiant` de zid [i \nvelit` cu olane…, dar \nalt` rezolu]ie.
problema aceasta ajunge, \n 1851, la Datele din anul 1856 arat` c` pia]a s-a for-
Domnitor, care pune urm`toarea rezolu]ie: mat pe locul b`ii din strada Craiovii, lumina
"… S` mi se arate pe planul pie]ei locul ce se Dåmbovi]ii l`såndu-se de 6 stånjeni, cu
cere cu embatic. Acest plan de nu se va fi parapet peste tot, cum se arat` \n proiect…
aflånd \n pia]`, s` se ridice acum cu exacti-
tate, ar`tåndu-se cu deslu[ire cl`dirile ce se Pia]a de parad` de la Sf. Vineri [i pia]a
afl` \n pia]`, precum [i felul [i starea \n care Beilicului.
se afl` acele cl`diri. Prin "hrisovul" nr. 5 din 28 februarie 1847, cu
Planul ce mi se supune acum despre felul prilejul hot`rårii de statornicire a pie]ii de
cl`dirii la care se \ndatoreaz` embaticarul la Sf. Vineri ca "pia]` de parad`", se dispune
este o \nchipuire prea nedeslu[it`. Aceste ca "meidanul Beilicului" s` slujeasc` ca
planuri, care nu se p`strau \n arhiva statu- pia]` anume pentru adunarea vånz`torilor,
lui, trebuie s` fie destinate (sic! - poate fiind \n comunica]ie direct` cu barierele.
desinate) mai cu des`vår[ire \n toate Dughengii de aici au fost r`spåndi]i prin
am`nuntele, iar nu numai schi]e. alte pie]e. \n acela[i sens se pronun]` [i
|n sfår[it, aceste pie]e s-au \ntocmit pentru Chibzuirea regularisirii pie]elor din anul
destina]ie special` [i bine determinat`; ca 1852, care categorise[te pie]ele Bucure[tilor
s` \ndeplineasc` dar adev`ratul lor scop \n pie]e de parad` [i pie]e de zarzavaturi [i
cerem ca Sfatul s` chibzuiasc` \mp`r]irile alte obiecte de hran`…
fiec`rei pie]e, uli]e [i felul cl`dirilor (ca) s` {i pentru c` acest meidan de 19x27 stånjeni
p`[im pe viitor cu un chip dup` reguli bine nu este cuprinz`tor s-a f`cut \ndemånare

89
ANDREI P~NOIU

90
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

91
ANDREI P~NOIU

c`minarului Iacovachi Buiuclis s` pun` \n cånd se [tie c` exista deja un proiect de


acest scop [i locul lui personal situat gr`din` public` \n jurul bisericii Sf.
al`turat. Se cere ca \n acest scop contractul Gheorghe \ntocmit de Ulbrict Hofmann,
Buiuclis s` prezinte un plan de organizarea gr`dinar arhitect [i peisagist.
pie]ei, \n decurs de cinci ani, realizat` \n Pia]a ce este a se \nfiin]a pe locul unde a fost
etape, cu nivelarea locului, paveluirea, biserica Sf. Anton.
plantarea aleiului [i facerea a patru felinare Proprietarii mahalalelor Curtea Veche, Sf.
etc. Ion Nou [i Sf. Gheorghe Vechi \n anul 1852
|n anul 1858 se vede c` planurile respective reclam` Sfatului c` terenul pe care a fost
s-au \ntocmit, s-au confec]ionat [i mai Temni]a Capitalei [i biserica Sf. Anton, \n
multe butce, dar pia]a r`måne pustie \n urma alinierii f`cut` dup` focul din anul
continuare, dugheni]ele nefolosite, contrac- 1847 s-a destinat pentru a sluji ca pia]` pub-
tul respectiv neprimind dezlegarea cuven- lic`; c`r`mida zidurilor desf`cute se [tie c`
it` din partea poli]iei, de[i Departamentul se ridic` de aici pentru trebuin]ele de la
din L`untru sus]ine aceast` propunere. Gr`dina Public` [tirbei Vod`, iar \n locul de
Domnitorul r`måne [i el surprins de neapli- unde a fost scoas` aceasta s-au format mai
carea acestei m`suri, dar lucrurile r`mån multe g`uri \n care se adun` apa ce d` un
neschimbate, intervenind evenimentele miros atåt de greu v`t`m`tor s`n`t`]ii;
Unirii Principatelor…24) gunoaiele [i murdarlåcul ce s-au pus pe
aceast` pia]` au devenit cu totul nesuferite
Pia]a de la biserica Sf. Gheorghe Nou. s`n`t`]ii [i \nfrumuse]`rii…
Din modul cum s-a proiectat \nlinierea Cererea respectiv` este \ndreptat` de Sfatul
str`zilor \n chip ordonat pe locul båntuit de Capitalei serdarului Al. Or`scu, inginerul
incendiul din anul 1847, prin \nalt` hot`råre arhitect, ca s` se informeze la fa]a locului
luat` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe s-a sta- de cele ar`tate. Prin raportul s`u, Or`scu d`
bilit a se \nfiin]a o pia]`. Se ivesc plångeri \ncredin]are c` reclaman]ii au dreptate
\mpotriva lu`rii de locuri pentru crearea atunci cånd cer a vedea o pia]` \n centrul
pie]ei Sf. Gheorghe [i l`rgirea uli]elor, dar ora[ului pe un loc cu b`l]i \nverzite; prop-
hot`rårile administra]iei r`mån clare: "s` une ca \mbun`t`]irea cerut` s` se fac`
fie totdeauna pie]ele [i l`rgimea str`zilor \n printr-o \ndreptare a pie]ei [i o potrivire a ei
\ntregimea lor, asemenea scopului cu care cu caldaråmul uli]elor ce o \nconjoar`, toat`
s-a \nfiin]at, f`r` a se c`lca sub nici un pre- suprafa]a a[ternåndu-se cu piatr`, precum
text"… Se pune la cale [i desfiin]area tarabe- [i a m`rginilor p`r]ii de al`turea, dup` cum
lor de tot felul. se specific` \n planul al`turat. Se cer astfel
Pentru aceast` pia]` s-a \ntocmit un proiect 812 stånjeni patra]i a fi a[ternu]i din nou [i
de pavare cu piatr` [i \mprejmuiri cu lan] 48 de pref`cut, cu potrivirea moloazelor,
de fier, dar prin ordin s-a zis ca \n loc de scurgerea b`l]ilor [i ridicarea gunoaielor,
borne s` se fac` "cu planta]ie" [i totul modi- totul ridicåndu-se la suma de lei 41080.
ficat \n acest chip25). Proiectul s-a aprobat, Dar, dup` porunca Departamentului din
neavånd \n alt scop decåt \mbun`t`]irea L`untru urmeaz` a se cheltui pentru
\nfrumuse]`rii acestei pie]e, a se gr`bi aceast` lucrare, dup` un calcul restråns,
punerea ei \n execu]ie de c`tre Consiliul pån` la 14.616 lei.
Municipal al ora[ului Bucure[ti. Fa]` de alte interven]ii [i licita]ii urmate,
Toate acestea se ar`tau la 3 iunie 1857, dat` vedem c` la 11 octombrie 1852 Secretariatul

92
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Podul Mogo[oaiei, vedere de detaliu a pie]ei Episcopiei;


1852

Statului face cunoscut` aprobarea chiar din anul 1851 cu trasarea uli]ei de
Domnitorului, pentru suma de 4466 lei. leg`tur` dintre podul Mogo[oaiei [i cea a
Problema acestei pie]e este reluat` abia \n Po[tei, spre a putea umbla tr`surile cu
1857, cånd arhitectul Capitalei, Gaetan \nlesnire [i f`r` risc.
Burelli, face [i el un raport ar`tånd starea S-ar p`rea c` proiectantul [i executantul
proast` \n care se afl` prezentånd proiectul lucr`rilor de refacerea bisericii metohului
pentru pavarea ei [i a str`zilor laterale, pen- Episcopiei nu au fost \n m`sur` s` prezinte
tru care prime[te aproba]ia cerut`. o situa]ie clar`, a[a cum se cerea, [i
|n anul 1861, membrii Consiliului Municipal deschiderea [antierului \ntårzie mereu,
(Bolliac, Melic, Berindei, Popescu) pun \n totul r`månånd \n p`r`sire. Terenul respec-
discu]ie situa]ia faptului c` trebuie f`cut tiv numai \n 3-4 ani ajunge s` devin` loc de
acum [i pavajul pe strada dintre Pia]a Sf. depozitarea gunoaielor [i nici un fel de
Anton [i Curtea Veche…26). vorb` de refacere a bisericii…
Prin anii 1856-1857, se reia seria de proiecte
Pia]a metohului Episcopiei Råmnicului. de amenajare a acestei pie]e, \n paralel cu
Fa]` de Raportul Departamentului Credin]ii amenajarea celei de la biserica Sf.
din 29 martie 1850, se pune \n vedere arhi- Gheorghe, avansåndu-se [i ideea trans-
tectului m`n`stiresc Ioan Schlatter s` ridice form`rii \ntregului spa]ui \ntr-o gr`din`,
planul \n privin]a pie]ii ce este a se \ntocmi \ntreaga problem` intrånd \n aten]ia
la metohul Episcopiei Råmnicului, unde de direct` a inginerului Alexandru Or`scu.
mai mult` vreme se desf`[oar` lucr`ri de Urma numai s` fie marcat locul bisericii cu
refacere din nou a bisericii [i trebuie s` se un monument27).
construiasc` [i un palat episcopal. Nu se p`streaz` majoritatea planurilor la
Rezult` c`, \n final, se cere d`råmarea care se face referire mai sus [i studiul lor
cl`dirilor celor vechi [i \nfiin]area pie]ei conduce la concluzii destul de interesante.
proiectate "cåt mai f`r` z`bav`"; din Putem \n]elege c` s-au prezentat dou` vari-
demol`ri s` se fac` umplutura locurilor mai ante de amenajare a pie]ii, cu refacerea bis-
joase, cu nivela]ie [i s` se a[tearn` cal- ericii [i ridicarea unor corpuri de cl`diri
daråm pe acea parte a pie]ii; cealalt` parte pentru Palatul Episcopiei [i sediul
se va pava odat` cu facerea noilor cl`diri Departamentului Credin]ei, lucr`ri la care
proiectate. Se face [i observa]ia c` s-ar este asociat lui Schlatter [i arhitectul
putea deschide o comunica]ie cu uli]a Montbach. Acestora se adaug` [i varianta
despre Po[ta Veche, nu numai pe partea lui Or`scu, invitat s` deschid` strada
stång` a pie]ii, ci [i pe dreapta. Schlatter, amintit`.
arhitectul Departamentului Credin]ii, [i Ni se p`streaz` [i planurile tehnice de
contracciul execu]iei, arhitectul Hartel sunt refacere a bisericii, precum [i dou` plan[e
chema]i s` pun` \n ordine eviden]a cu amenaj`rile peisagistice propuse, una
lucr`rilor, cu tot ce s-a f`cut pån` atunci [i dintre ele semnat` de arhitectul Giesel.
ce anume a mai r`mas de executat. Se cade s` amintim c` programul ini]ial de
Deocamdat` orice lucrare \nceteaz`. organizare a acestei pie]e [i stabilirea
Continu` \ns` lucr`rile de definitivare a lucr`rilor de restaurare a bisericii metohu-
formei pie]ei, cu facerea bordurilor [i a cal- lui Episcopiei Råmnicului, cu evalu`rile
daråmului. Alexandru Or`scu, inginerul respective a fost elaborat ini]ial de c`tre
drumurilor din Capital` este \ns`rcinat arhitectul Hefft [i modificat pe parcurs \n

93
Proiect pentru pia]a Episcopiei Râmnicului, I. Schlatter,
1851

Proiect pentru refacerea bisericii Episcopiei Râmnicului,


fa]ada principal`, anul 1853; arhitect I.Schlatter

94
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

proiectele lor de Schlatter, Montbach [i Alexandru Ioan Cuza a inten]ionat s` trans-


Freiwald, proiecte pe care la timpul cuvenit forme acest tårg al Mo[ilor cu S`rb`toarea
Comisia Tehnic` [i le-a \nsu[it, cu unele Na]ional` a Mo[ilor \ntr-o "Expozi]ie
recomand`ri. Nu s-au ivit obiec]ii nici Na]ional`". Un proiect de lege, nedatat (se
\mpotriva plasticii arhitecturale \n stil pare de prin 1862), prevedea c` "S`rb`toarea
"neogotic englezesc", cu panouri de ten- Na]ional` a Mo[ilor" devine pe viitor [i o
cuial`, profile din piatr` de Rusciuc [i ele- expozi]ie na]ional` de produc]ie [i suc-
mente decorative din migm` de piatr`… cesuri indigene din toat` Romånia, \n arte,
Obiec]ii se ivesc numai din partea industrie, manufactur` ]`r`neasc`, agricul-
Episcopiei Råmnicului, [i numai pe parcurs, tur`, cre[tere de vite, \ntreceri sportive etc.
reclamånd o arhitectur` \ntr-un stil "curat Acest anteproiect de lege s-ar putea crede
bizantic", potrivit ritului ortodox… c` st` la baza Decretului din 1864, care viza
Se [tie c` Alexandru Orescu prezint` \n mutarea mai \ntåi a Tårgului de la Mo[i,
final [i el un proiect pentru aceast` lucrare, aflat pe o mo[ie particular`, pe mo[ia statu-
pe care Comisia Tehnic` \l g`se[te "\ndestul lui de la Cotroceni…
de bine combinat", dac` se vrea \ntr-adev`r
o biseric` \n stil ortodox… Pentru mobilarea cortului de la Mo[i.
|n 1858 se reia \ntreaga problem` a acestei Bålciurile Capitalei.
lucr`ri [i p`rerea Comisiei Tehnice este ca Prilejuit de deschiderea Tårgului de la Mo[i
\n locul acestei biserici s` se cl`deasc` un \ntotdeauna avea grij` de cur`]irea terenu-
alt edificiu mai \nc`p`tor [i mai analog cu lui [i a[ternerea lui cu nisip \n vederea
importan]a pie]ei… \nfiin]`rii corturilor cerute, precum [i
Cunoa[tem c` pietr`ria adus` de Oliva dregerea drumurilor pe care se comunic` la
Italianul - 500 buc`]i marmur` - printr-un el cu tr`surile. Tot a[a se car` acolo frunz`
contract de aprovizionare din anul 1850, pentru umbrarele ce se fac pe lång` aceste
este luat` pentru trebuin]ele Palatului corturi.
Universit`]ii28), iar arhitectul Ministerului Trebuie s` amintim c` pentru ]inerea bålci-
Cultelor face \n 1865 un plan pentru un parc urilor de pretutindeni, pe aceste terenuri se
pe locul acestei biserici29). aflau totdeauna "barace" anume f`cute de
proprietarii bålciurilor, iar dac` totu[i
Tårgul Mo[ilor. Cortul Domnesc de la Mo[i [i asemenea barace nu se aflau, tårgove]ii
\nceputul unui program al Expozi]iilor interesa]i trebuiau s`-[i ridice corturi, zise [i
Na]ionale. "perdele", pentru ad`postirea m`rfurilor sau
Tårgul de vite [i de furaje ]inut pe locul pentru petreceri.
unui obor cu ocol de vite avea loc \n zilele Deschiderea tårgului de la Mo[i, la data de
de mar]i [i de vineri. |n afar` \ns` de aceste 24 iunie, era precedat` de o ceremonie cu
dou` zile, se mai ]inea [i un tårg special, cu totul deosebit`, "spre \nalt` solemnitate", la
o durat` mai mare, la sfår[itul prim`verii, care participa \nsu[i Domnitorul cu invita]ii
purtånd numele de "Mo[i". Cu prilejul aces- s`i, avånd loc [i o "tratac]ie" \nso]it`, "dup`
tui tårg anual aveau loc s`rb`tori la care vechiul obicei", de o serbare na]ional`, cu
participa \nsu[i Domnitorul [i suita sa de l`utari, orchestr`, muzic` militar`, jocuri de
dreg`tori. c`lu[ari etc.
Tocmai pentru aceste s`rb`tori se ridica Cortul rezervat Domnitorului [i invita]ilor
"Cortul Domnesc" unde avea loc ceremonia, s`i era o lucrare preten]ioas`, extrem de
cåntau tarafurile de l`utari [i jucau costisitoare [i dup` \ncheierea tårgului tre-
c`lu[arii… buia ridicat [i p`strat \n bun` stare, pentru

95
ANDREI P~NOIU

o nou` \ntrebuin]are. bine a se \nfiin]a un alt obor, cu zile de tårg


Pentru anul 1850, de pild`, prin \nalt Ofis mar]ea [i vinerea, oborul actual din Tårgul
Domnesc se slobod 600 galbeni pentur de Afar` r`månånd \n fiin]`, cu zile de tårg
preg`tirea cortului [i tratamentul trebuin- miercurea [i s`mb`ta. Tocmai \n acest sens
cios la Bålciul Mo[ilor. apare [i Decretul nr. 18 din 13 februarie
Pentru prefacerea cortului de la Mo[i, din 1864, semnat de Alexandru Ioan, autorizånd
anul 1855, vedem c` se cer printre altele, \nfiin]area noului tårg de obor la Cotroceni.
aducerea a 50 canapele, o mas` pentru a fi Dar, la o cercetare de detaliu se constat` c`
a[ezat` \naintea M`riei Sale, 80 foteluri, terenul \n cauz` este insuficient [i inginerii
dou` je]uri (pentru M`ria Sa [i pentru \ns`rcina]i cu \mp`r]irea terenului propun
Doamna) cinci oglinzi [i 40 scaune din cele ca acest tårg s` se a[eze la V`c`re[ti, \n fa]a
de la Teatru, 100 ghivece de flori etc. m`n`stirii. [i propunerea aceasta cade
Pentru Serbarea Na]ional` de la Tårgul \ntrucåt prin Decret se nominalizeaz`
Mo[ilor din anul 1857 ni se p`streaz` listele terenul de la Cotroceni. Cum \ndat` inter-
de materiale \ntrebuin]ate [i notele de vine [i schimbarea de domnitor, se
plat` ale lucr`rilor efectuate. prime[te dispozi]ie ca s` se suspende
|ntreg ansamblul este \mpodobit cu piese hot`rårea luat`, precizåndu-se c` s-a decis
de mobilier \nchiriat a[ezate pe o podea ca tårgul mo[ilor s` r`mån` pe mo[ia
ceruit`, cu vase [i ghirlande de flori, l`mpi Colentina.
de iluminare festiv` a interiorului, precum Problema acestui tårg se reia, totu[i, [i chiar
[i cu 24 steaguri \n`l]ate pe 24 vergele. \n cursul anului 1864 se hot`re[te ca Tårgul
Particip` la aceast` ceremonie [i Fialcovski Mo[ilor s` se a[eze pe mo[ia statului dintre
pentru organizarea bufetului, Ulrich Bariera Spirea [i Cali]a. Nici pe acest loc se
Hofmann directorul Gr`dinilor publice, cu vede c` nu se poate face str`mutarea
decorarea pavilionului Bist (Wiest), artistul dorit`, deoarece aici este hot`råt a se face o
cu orchestra sa, Ioan Zonca starostele Expozi]iune de produse agricole [i de indus-
muzicii [tabului, Ni]` Dr`goi starostele trie. Se prezint` atunci un proiect pentur
muzicii regimentului, Jak cu eclerarea cu \nfiin]area unui tårg s`pt`månal, cu bålciul
lampioane, Teodor Mehedin]eanu cu ecler- mo[ilor, expozi]iune agricol` [i industrial`
area cu l`mpi mari, Bossel cu chiria [i cu organizarea unei curse de cai pe cåm-
mobilierului [.a.m.d. pul dintre Dealul Spirea [i Cali]a31).
La aceast` ceremonie se desfac totodat` [i
60 butelii de [ampanie.
|[i aduc aportul la aceast` serbare, al`turi
de o forma]ie de l`utari (pl`tit` cu 100 lei)
[i o echip` de c`lu[ari adus` dintr-un sat
din jude]ul Ilfov (pl`tit` cu 131 lei [i 20 para-
le) 30).
La \nceputul deceniului al [aptelea al sec-
olului trecut, Ministerul Agriculturii,
Comer]ului, Industriei [i Construc]iilor, cu
ordinul nr 10717/1863, cere str`mutarea tår-
gului de s`pt`mån` al oborului [i bålciului
mo[ilor de pe mo[ia Colentina pe Cåmpia
Cotrocenilor.
Consiliul Municipal r`spunde c` este mai

96
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PENTRU DESCHIDEREA UNUI BULEVARD CU


|NCEPERE DIN COL}EI PE DINAINTEA ACADEMIEI,
TRECÅND PE LÅNG~ S~RINDAR {I PÅN~ |N STRA-
DA BREZOIANU,
CU O GR~DIN~ |N JURUL M~N~STIRII S~RINDAR, CUM {I PENTRU RECTI-
FICAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI DE LA COTUL BONTESII PÅN~ LA PODUL
PALICIU. ALTE LUCR~RII DE CORECTARE A TRASEULUI STRADAL AL
BUCURE{TILOR
Printr-o dispozi]ie adresat` arhitectului de cea a Ci[migiului.
Cusnovschi, la 13 august 1864, Se precizeaz` totodat` c` bulevardul proiec-
Administra]ia ora[ului Bucure[ti \[i arat` tat de 20 m l`rgime, prin prelungire, traver-
preocup`rile asupra \nfrumuse]`rii sånd Calea Mo[ilor, poate ie[i la Bariera
Capitalei, \ntre altele [i prin deschiderea Iancului, cu o lungime total` de 3000 m.
unui bulevard de 15 m (\mpreun` cu trotu- Tot a[a, se arat` c` locurile de la acest bule-
arul) \ncepånd din strada Col]ei, trecånd pe vard ce se vor vinde la particulari sunt sufi-
dinaintea Academiei [i pe lång` S`rindar, ciente pentru acoperirea costului gr`dinii [i
spre a r`spunde \n Brezoianu, cu o gr`din` \nfrumuse]`rii cerute, lucr`ri care se
\n jurul m`n`stirii S`rindar. estimeaz` la 4600 galbeni, \n aceast` sum`
Cu acest prilej, prin \nfrumuse]area uneia incluzåndu-se [i pia]a din fa]a Academiei.
din cele mai importante p`r]i ale Consiliul Lucr`rilor Publice consider` c` tre-
Bucure[tilor, se extermin` apele cu b`ltesc buie pus` problema prelungirii acestei
mai totdeauna \n gr`dinile particulare situ- str`zi \n ambele p`r]i; la r`s`rit s` mearg`
ate mai la vale de S`rindar care atac` pån` la Bariera Iancului, iar \n partea de
salubritatea public`, prin infectarea aerului. apus \n cotul Dåmbovi]ei, [i de acolo, devi-
Se transmite cu acest prilej arhitectului at` c`tre nord, spre Podul Paliciu. De la
Cusnovschi planul de situa]ie cu Cotul Bonta[ spre Paliciu deschiderea aces-
propriet`]ile statului, invitåndu-l s` se tei str`zi se va combina cu canalizarea
ocupe de \ndat` de alc`tuirea a dou` Dåmbovi]ei.
proiecte de realizarea celor cerute, [i L`rgimea str`zii proiectat` va fi de 30
anume: metri, din care 15 pentru [osea [i 15 rezer-
Se consider` c` propriet`]ile de stat trebuie va]i ambelor trotuare.
våndute la particulari, pentru a se \nfiin]a Spre \ns`n`to[irea locurilor cuprinse \ntre
cl`diri pe ele. Planul existent fiind vechi, strada Brezoianu [i strada Mogo[oaiei se va
urmeaz` a se completa cu cl`dirile realizate deschide o strad` de 20 m, transversal`
\ntre timp. str`zii sus citat` [i limitat` de o parte de
Ministerul Agriculturii invit` [i el pe pia]a din dosul teatrului [i de alta \n pia]a
inginerul Tetoianu s` ia leg`tura cu arhitec- din capul podului Fåntånilor.
tul [ef al ora[ului [i s` se studieze: La \ncruci[area acestor str`zi proiectate se
- deschiderea unui bulevard pe lång` va face o pia]`, \mprejurul c`reia, precum [i
S`rindar, prin curtea Academiei, pån` la lateral se va divide p`måntul \n loturi, spre
Col]ea a se face cl`diri particulare.
- deschiderea Gr`dinii Filaret |n acest sens se cere un anteproiect, \nso]it
- Pia]a Episcopiei de un plan de situa]ie cu locurile de expro-
- Pie]ele Stavropoleos [i cea din fa]`, \n priat, precum [i o evaluare sumar`.
locul r`mas gol prin d`råmarea zidurilor Tocmai \n sensul acestui aviz se prezint` la
din fa]a bisericii Zl`tari 23 ianuarie 1865 Proiectul de Lege de
Se cere s` se dreseze un anteproiect pentru declarare ca lucrare de utilitate public` rec-
deschiderea bulevardului de la S`rindar [i tificarea cursului Dåmbovi]ei, combinåndu-
s` se prezinte o estima]ie pentru cl`dirile ce se aceast` interven]ie cu deschiderea unei
se expropriar`. str`zi pe locul din vale al S`rindarului, pån`
La 4 ianuarie 1865, se prezint` Directorului \n dreptul pompelor de alimentare.
general al Agriculturii [i Lucr`rilor Publice Pentru \nfiin]area de cheiuri pe Dåmbovi]a
proiectul pentru bulevardul propus [i pe partea de ora[, mai sus de Podul Mihai
realizarea unei gr`dini a S`rindarului legat` Vod`, urmeaz` s` apar` un proiect de lege

97
ANDREI P~NOIU

Bucure[ti, Capitala României, scara 1.300 pa[i, de


D.Pappasoglu, lucr`toru Ambrosiu Petru, 1871, detaliu cu
Academia, Palatul [u]u, Col]ea

Planul tras`rii Bulevardului Elisabeta; cl`dirile existente,


parcelarea imprimat`, pozi]ia bisericii S`rindar, 1873, Al.
Fraivold, inginer [i arhitect topograf - Ilfov 232

Proiect pentru deschiderea unui boulevard pe locurile


dintre str. Rondellu [i Calea Mogo[oaiei, 1875

98
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

separat. Gorgani, Pia]a Sf. Vineri, Strada Belvedere,


Legat de trasarea acestui bulevard se pune cele dou` stradele ale Pie]ii Sf. Gheorghe
problema proiect`rii unui Palat Nou, vånzarea vechii cazarme de la Beilic
Administrativ pe una din lateralele sale \n etc.
care s` se concentreze toate ministerele, \n 1862 Consiliul Municipal pune \n vånzare
lucrare care se \ncredin]eaz` arhitectului o stradel` dintre proprietatea Dnei Sultana
Tabai. Malacu [i N. Gherasim. Se vånd prin
Arhitectul Burelli este [i el invitat s` sisteze licita]ie [i 9 locuri din Pia]a Sf. Gheorghe, ca
\ndat` toate lucr`rile aflate \n sarcina sa [i un loc public pe stradela Dorob`n]ia. Se
pentru restaurarea S`rindarului. pune \n vånzare [i stradela ce \ncepe din
Tot arhitectului Tabai i se cere s` prezinte strada Zborului [i r`spunde lång` biserica
cåt mai urgent [i proiectul pentru un palat Vergului, precum [i stradela dintre propri-
al Prefecturii Capitalei32. et`]ile Dlui Ghica [i C. Movil` din strada
Cuadranul.
Pentru prelungirea Bulevardului Elisabeta \n 1873 se vinde Societ`]ii Equestre locul din
Doamna. apropierea Po[tii Vechi pentru a se construi
|n 1878, Prim`ria dore[te prelungirea acolo un circ. Societatea nu pl`te[te locul [i
Bulevardului Elisabeta Doamna pån` \n nici nu vrea s` termine lucrarea \n timpul
Gorgani; se cere a se ceda pentru aceasta cel mai scurt, construc]ie ridicat` numai
terenul aflat \n cale, din pepiniera gr`dinii pån` la fa]a solului.
Ci[migiu, avånd \n vedere pe lång` \nfru- |n 1881 au loc vånz`ri la licita]ie de locuri
muse]area ora[ului [i deschiderea unei dep`rtare de centru, nefolositoare comunei,
artere de comunica]ie cu centrul. cu baltacuri etc. Se vånd astfel de locuri pe
Se cere s` se dreseze \n acest scop un plan strada Elisei nr. 15, col]ul dintre str`zile
de situa]ie al terenului necesar bulevardu- Traian [i Vulturul33.
lui, cu locul ce urmeaz` a se lua din partea Pentru crearea unei case a lucr`rilor
Lucr`rilor Publice, \n suprafa]` de 985 mp. ora[ului Bucure[ti. \ntre anii 1865-1870, se
Prin Jurnalul Consiliului de Mini[tri din 6 fac demersuri pentru a se institui "Casa
noiembrie 1878 se \ncuviin]eaz` Proiectul Lucr`rilor Ora[ului Bucure[ti", care s` asig-
de lege prezentat, pentru realizarea unei ure din timp mijloace care s` fac` fa]` chel-
lucr`ri de utilitate public`. tuielilor pentru \ntocmirea unui plan gener-
al al ora[ului [i pentru efectuarea expro-
Vånz`ri de locuri ale Prim`riei pentru plata prierilor necesare aplic`rii lui…
datoriei. I se cere Prim`riei ca \n termen de 5 ani s`
La un bilan] al anului 1850 se constat` c` prezinte guvernului un plan general al
cheltuielile dep`[esc veniturile ora[ului; se ora[ului, s` fixeze alinierile [i nivelmentul
hot`r`[te atunci s` se pun` \n vånzare dup` care se va cl`di, s` indice deschiderile
unele locuri. Terenurile trebuie s` se noi de str`zi, pie]e etc., plan care odat` ce se
\mpart` dup` plan [i s` se marcheze cu va aproba de guvern, de Consiliul de
]`ru[i pozi]ia locului [i numerota]iei lor. Mini[tri [i prin Decret, nu se va mai putea
Unele locuri sunt cump`r`tur` a Sfatului schimba decåt prin Lege.
pentru diferite trebuin]e - crearea de pie]e |n temeiul acestui cadru se va putea trece la
sau str`pungeri de str`zi - [i se pune prob- facerea de alinieri, suprim`ri de str`zi sau
lema dac` trebuie våndute. por]iuni nefolositoare etc.
Din aceast` perioad` dateaz` lotiz`ri pen- Se cere astfel crearea unui fond pentru
tru locuri din uli]ele {erban Vod` [i finan]area lucr`rilor urgente, depus la Casa

99
ANDREI P~NOIU

Planul str`pungerii bulervardul Independen]ei [i prelun- de Economii, cu folosirea dobånzilor-cont, numit` a "Telegrafului", ce merge pe sub
girea intr`rii principale \n gr`dina Ci[migiu, sc. 1/500 -
fond care s` se lichideze \n decurs de 10 ani. dealul Mitropoliei pån` la aceea numit`
interne [i administrative 156/1881, f. 115 - ing. Tauriceanu
Bibescu, pentru care se arat` - \n anul 1861 -
|mbun`t`]irea str`zilor nepavate [i facerea c` trebuie \mbun`t`]it` \ntrucåt pe ea se
de [osele. Alinieri [i construc]ii de str`zi. afl` multe nepotrivirii: se r`stoarn`
La jum`tatea secolului trecut Bucure[tii tr`surile, trebuie ref`cut pavajul etc35).
sunt pe cale s`-[i definitiveze o structur` Proprietarii str`zii Vaselor cer s` li se
stradal` unitar`, \nscris` perimetrului l`rgeasc` [i s` li se paveze uli]a, cu \ncepere
trasat de bulevardul de centur`. Acea din a Mo[ilor [i merge \n Obor printr-o
ac]iune de corectare [i de l`rgire a str`zilor, porti]`; precum [i deschiderea unei bariere,
de \nchideri de uli]e nefolositoare sau de cu local de barier`; dar pentru aceast`
deschidere a altora noi, continu`. lucrare trebuie s` se str`mute chiar Tårgul
Se cere ca toate aceste str`zi s`-[i dobån- Oborului pe Cåmpul Mo[ilor36).
deasc` fronturi continui, f`r` locuri virane, |n ultimul p`trar al secolului problema alin-
cu canalizare; se ajunge la concluzia c` ierii str`zilor, a definitiv`rii traseului [i
\mprejmuirile este bine s` nu se fac` din moderniz`rii lor se pune \n mod [i mai
zid`rie, pentru a se putea opera mai cu hot`råt datorit` faptului c` la aceast` dat`
u[urin]` eventualele \nlinieri. |n anul 1863 se constituise deja un punct de vedere de
se studiaz` introducerea unui nou sistem ansamblu privind sistematizarea Capitalei.
pentru pavarea Capitalei, dup` propunerea |n 1875, Primarul Comunei Bucure[ti
lui Falachini Zefirino din Viena, cu firma sa prezint` Ministerului de Interne cu adresa
specializat` \n lucr`ri de str`zi [i [osele, c`i nr 3665 un Regulament pentru construc]iile
ferate etc… [i alinierile din Capital`, regulament votat
Luis Schondorf prezint` [i el o ofert` ([i un [i aprobat de Consiliul Comunal, ceråndu-se
proiect) pentru \mbun`t`]irea pavelelor [i [i asentimentul acestui for.
trotuarelor din Capital`. Tocmai pe acest |n sensul acestei preocup`ri se \nscrie [i
temei, cu numai un an mai tårziu, \n 1864, acea hot`råre a Consiliului Comunal de la
se va \ncepe pavarea Podului Mogo[oaiei cu 20 septembrie 1878, de a se schimba
gresie [i granit adus tocmai din Sco]ia, din nomenclatura str`zilor din Bucure[ti, dup`
Italia [i Austria. cum urmeaz`: Strada Mogo[oaia se va
La \nceputul celui de-al [aptelea deceniu se numi Calea Victoriei; Strada Her`str`u -
arat` ca nepavate o serie de str`zi impor- Doroban]ilor; Calea Vergului - C`l`ra[ilor;
tante ca: Popa Soare, Orghidan, Oboru Strada Tårgovi[tei - Grivi]ei; Strada
Vechi, Zece Mese, Olari, Mecet, Vardianu, Sf. Belvedere - Plevna; Calea Craiovei - Calea
[tefan, Her`[escu, Vergu, Popi[teanu, Rahovei; Strada German` - Smårdan
Bobescu, Dude[ti, Zugravu, Fauru, {coala, Strada Spirei - 13 Septembrie; Strada Filaret
Sinagoga, B`dulescu, Lucaci, Ciutaru, dac` - 11 Iunie; Bulevardul Brezoianu, Cotroceni -
ne rezum`m numai la citarea situa]iei din Bd. Independen]ei37).
sectorul culoarei negru34. |n 1881, Consiliul Comunal aprob` proiectele
Lucr`rile de pavare cerute de locuitori sunt pentru alinierea urm`toarelor str`zi:
o povar` mare pe umerii municipalit`]ii Lustrului, Palestina, Vaselor, Luminii,
angajat` \ntr-un program atent urm`rit de Pitagora, Minervei, Biserica Alexe, Agiula,
realizarea de drumuri [i [osele sistematice, Modestiei, Lucaci, Col]ea, Bati[te, Sf.
unele cu caracter local, altele artere de Apostoli.
leg`tur`, sau care se \nscriu Bulevardului de Tot \n 1881 se \ncuviin]eaz` [i alinierile
Centur` etc. Sunt multe str`zi ca aceea prev`zute \n proiectele pentru str`zile:

100
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Sf. Ion Nicu, cu l`rgime de 10 m, \ncepånd c`tre Prim`rie, \n contul proprietarilor.


din strada patria pån` \n Negru Vod`; Semnificative anvergurii acestei ac]iuni de
Strada Libert`]ii, de 10 m, \ncepånd din stra- sistematizare a Bucure[tilor din perioada de
da 11 iunie pån` la Calea Rahovei; Strada sfår[it de veac sunt [i alinierile proiectate
V`mei, de 10 m, din strada Clemen]ei pån` \n perioada 1878-1888, pentru str`zile:
la strada Col]ei; Calea V`c`re[ti, 12 m, din Caimata, de 10 m l`rgime; Sfin]i, de 10 m;
Sf. Vineri pån` \n strada Radu Vod`; Strada Popa Nann (dou` p`r]i), de 10 m; Popa
Potcovari [i L`utari, de 8 m. Cosma, cu \ncepere din Calea Victoriei,
|n cadrul aceleia[i m`suri, se proiecteaz` [i pån` la Roman`, de 10 m, pån` \n dreptul
alinierea str`zilor:Manea Brutaru, de 12 m casei Cre]ulescu, iar de aici \ncolo de 14 m;
l`rgime; Pantelimon, de 12 m; M`rcu]a, de Strada Israelit`, de 8 m; Strada Ioan, de 12
12 m; Smårdan, de 12 m; Salvatorul, de 12 m; m; Dobroteasa, de 10 m, din V`c`re[ti, pån`
Leon Vod`, de 10 m; Fund`tura F`urarului; \n Strada R`dulescu; Gra]ioasa, de 10 m;
Strada Mosci; Strada San]ului, de 8 [i 12 m. Strada Municipal` [i Mitropolia, formånd o
|n acela[i timp se supun retragerii, cu toat` singur` strad`; Strada Uzinei de Gaz,
\mpotrivirea manifestat`, [i casele de la \ncepånd din sus de Filaret, pån` \n strada
O]elul Lega]iunii Ruse de pe Calea Victoriei; Olimpului; Strada Horei, de 12 m; Strada
se cere oprirea imediat` a repara]iilor aces- Olari, \ncepånd din Calea Mo[i [i contin-
tei case, \ncepute f`r` aprobarea conform` uånd pån` \n Bulevardul Oborului de Cai,
Regulamentului pentru Construc]ii din de 12 m; din Mo[i pån` la Lucaci de 14 m;
Bucure[ti [i pedepsirea me[terilor contrac- din Lunei pån` \n strada Traian, de 12 m.
tan]i, care lucreaz` aici f`r` permisiune. Corect`rile urm`rite continu` apoi, pån` \n
Medicul [ef al Capitalei [i locuitorii cer pragul secolului al XX-lea, conform preved-
\nchiderea \n interesul salubrit`]ii ora[ului, erilor din schi]ele definitivate pe parcurs
a locului stradelei dintre strada Sfin]i [i din planul de sistematizare al ora[ului. Din
Polon` etc. lips` de fonduri pentru exproprieri, adesea
Dispozi]iile Prim`riei nu \ng`duie excep]ii rectific`rile se fac etapizat, odat` pentru
la regimul repara]iilor sau supraetaj`rilor latura numerelor cu so] [i apoi acelor f`r`
pentru toate imobilele hot`råte retragerii so], ca circula]ia s` fie cåt mai pu]in stån-
sau desfiin]`rii lor \n viitor. jenit`. Sunt [i str`zi care reclam` o l`rgire
Alinierea str. Victoria, \n jurul Hotelului de mult sporit` fa]` de deschiderile obi[nuite,
Fran]a, impune [i pentru aceast` propri- legat tocmai de realizarea unei comunica]ii
etate o corectur` cuprins` \ntre str. Victoria, normale \n anumite puncte. Modificarea
Plevna [i Ulicioar`, astfel \ncåt s` se str`zii Clopotari, pe partea cuprins` \ntre
urm`reasc` linia ro[ie trasat` pe plan. Calea Victoriei [i Pu]u de Piatr`, l`rgit` de la
Pentru realizarea prelungirii Bulevardului 12 m la 18,50m, conform Decretului Regal
se aprob` \nchiderea intr`rii vechi a 2819/1888, este tocmai un exemplu de acest
Ci[migiului despre strada Silfidelor, cu fel. Semnificativ` r`måne din acest punct
unele exproprieri [i vånz`ri de terenuri. Se de vedere [i l`rgirea str`zii Bazaca la 14 m
hot`re[te totodat` \nfiin]area unei alte \n loc de 10 m cåt se stabilise ini]ial \ntrucåt
intr`ri \n direc]iunea Bulevardului Mare, este o leg`tur` de mare importan]` dintre
conform schi]ei. str. Halelor cu r`spåntia str`zilor Carol [i
Se propune un Proiect de Lege prin care se Calea Mo[ilor, toate artere de activ` circu-
cere tuturor proprietarilor de locuri virane la]ie38).
din Capital` s` le \ngr`deasc`; locurile
ne\ngrijite urmau s` se \mprejmuiasc` de

101
ANDREI P~NOIU

PENTRU CUR~}ENIA CAPITALEI

Chibzuirea m`surilor de cur`]enie a lumån`riei din mahalaua Visarion, unde se


Capitalei figura \n cadrul unor preocup`ri afl` [i o povarn` cu borhot de cereale etc.
legate stråns de ap`rarea s`n`t`]ii publice. Partea a II-a a acestui raport trateaz` despre
Doctorii de la "culori" \mpreun` cu arhitec- uli]e, pie]e, despre gunoi, ele[tee, umbl`tori,
tul ora[ului alc`tuiau o comisie care sta- morminte.
bilea totdeauna planul de m`suri imediate. Starea uli]elor este considerat` nevrednic`
|n anul 1856 aceast` comisie a doctorilor de de un ora[ civilizat; toate uli]ele se umplu
la "culori" se \nlocuie[te cu un comitet sani- cu noroi, se prefac \n locuri de emana]ii
tar, care se \ngrije[te de protec]ia s`n`t`]ii miasmatice, f`r` a aminti de acele
pe \ntreg Principatul ]`rii Romåne[ti. devers`ri ale grajdurilor.
Raportul \naintat c`tre M`ria Sa propunea Raportul cheam` guvernul de "denadinsul"
ca din acest comitet s` fac` parte: s` stårneasc` toate batacele, prin
- m`dularele sfatului ora[ului a[ternerea de piatr` [i facerea de
- [eful poli]iei canalizare; uli]ele [i tårgurile s` se cure]e
- vornicul ora[ului des, noroiul \ngr`m`dit s` se ridice pe toat`
- protomedicul ziua, iar praful s` se m`ture [i s` se ridice
- un alt doctor hot`råt de M`ria Sa imediat.
Se cerea ca acest comitet s`-[i aib` regulat Ele[teele: s` se stårpeasc` b`l]ile din
[edin]ele sale \n sediul Sfatului Or`[enesc Capital` [i din jurul ora[ului. Balta
cel pu]in de dou` ori pe lun`, chibzuind Her`str`u (cu mirosurile sale aduse de vånt
asupra mijloacelor [i m`surilor de pus \n \n ora[) ar trebui s` se \mbun`t`]easc`, a[a
lucrare, \n acord cu starea Capitalei. cum s-a f`cut cu Ci[migiul, asiguråndu-se
|nc` din \nceputurile sale, Comitetul Sanitar scurgerea convenabil` a apelor [i plantarea
\ntocme[te o analiz` a situa]iei de arbori de protec]ie de[i [i stufo[i.
Bucure[tilor, cu referiri la nocivit`]ile din Umbl`torile: sistemul curgerii umbl`torilor
fabricile de t`b`c`rii [i arg`seal`, lumån`ri este defectuos; umbl`torile de pe malul går-
de seu etc. Raportul citeaz` gradul de nociv- lei s` se desfiin]eze, iar cele aflate departe
itate al stabilimentelor dup` clasarea de gårl` s` fie f`cut` dup` reguli igienice.
f`cut` de "Raportul Institutului Fran]ei de Dåmbovi]a: Malurile råului se vor
la 13 septembrie 1810", \mp`r]indu-le \n trei \mbun`t`]i \ntr-un chip sistematic, ca s` nu
clase: mai serveasc` ca depozit de gunoi; apa
I. Stabilimente ce trebuie s` se \ndep`rteze acestui råu a devenit v`t`m`toare [i impro-
din zonele locuite (arg`s`torii, s`pun`riile, prie de b`ut.
lumån`rile, pesc`riile, fabricile de scrobeal`, Morminte: \n Capital` mor]ii se \ngroap` \n
povernele de cereale, t`ierea vitelor). biserici [i \n cur]ile lor, un exemplu remar-
II. Stabilimente a c`ror \ndep`rtare nu este cabil al neputin]ei despre no]iunile cele mai
neap`rat impus` pån` nu se constat` c` [i elementare ale igienei. Se cere a se \nfiin]a
ele sunt nocive (cojoc`riile, curel`ruiile, fila- cimitire afar` din ora[, unde nici o locuin]`
turile de m`tase, ber`riile, distil`riile, uleeri- s` nu fie mai cu apropiere de una sut`
ile). metri.
III. Stabilimente care pot func]iona f`r` a Comisia cere prin acest raport \ntocmit la 8
produce nici un fel de nocivitate, dar sub mai 1856 s` se alc`tuiasc` un Comitet per-
supravegherea poli]iei (boiangeriile, vopsi- manent de igien` [i salubritate, alc`tuit din
toriile de piei, lån`riile, m`cel`riile). oameni competen]i, care s` se ocupe \n
Se citeaz` \n cazul Bucure[tilor putoarea detaliu de problemele amintite.
proverbial` din mahalaua tabacilor, situa]ia Prima [edin]` a Comitetului are loc la 12

102
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

iunie 1856, discutåndu-se Regulamentul Podul Mogo[oaiei, de la Ci[meaua Ro[ie


asupra s`n`t`]ii, \nfrumuse]`rii [i a bunei pån` la Sf. Ioan asanåndu-se astfel [i
orånduieli \n Capital`, hot`råndu-se: Ci[migiul, care a devenit un loc v`t`m`tor,
- t`ierea afar` din Capital` a vitelor noroios. Scap` astfel de b`lti]e [i strada
- mutarea pesc`riilor Her`str`ului [i aceia numit` "Morminte
- \nfiin]area cimitirelor. Evree[ti".
Se discut` problema de unde s-ar putea Se cere lui Amino[eanu s` prezinte un
procura fonduri pentru cump`rarea anteproiect cu profilul longitudinal folosin-
terenurilor ce trebuiesc pentru \nc` alte du-se [i planul din arhiva Ministerului; se
cimitire. vor a[eza acum pavaje [i trotuare noi.
A doua [edin]` ia \n dezbatere regulamen- O groap` pentru adunarea apelor se afl` [i
tul \nfrumuse]`rii, chibzuind s` se acorde pe uli]a Sf. Voievozi, \n curtea [colii
fabrican]ilor de s`pun [i lumån`ri un ter- Militare, care fiind \nfundat` face uli]a [i
men pån` la 23 aprilie 1858 ca s`-[i maidanul [i mai b`ltoase…
g`seasc` locuri \n jocul morilor de la Foi[or, Se face un proiect [i pentru scurgerea
unde s`-[i cl`deasc` instala]iile lor. apelor din strada Sl`tineanu, Filipescu [i
Pentru arg`s`torii [i fabrici de scrobeal`, ca Popa Cosma, prin strada Sf. Voievozi,
[i pentru povernele de cereale, se acord` un ducånd pån` \n Calea Tårgovi[tei40).
termen pån` la sfår[itul lunii mai a anului |n anul 1876, \n zona central` a ora[ului
1857, spre a se str`muta afar` din ora[ [i existau canale subterane pe str`zile Podul
\ndep`rtat de drumurile mari. Mogo[oaiei, Strada German`, Strada Col]ei,
|n [edin]a a treia se discut` situa]ia stabili- Strada Pensionatului, Strada Mo[i, Strada
mentelor care nu este nevoie s` fie scoase Episcopiei, Strada Clemen]ei.
afar` din ora[, dar trebuie atent supraveg-
heate. Transportul prafului [i al noroiului de pe
Se elaboreaz` totodat` o lucrare tratånd strada Capitalei.
despre m`surile de salubritate recoman- Starea "vadurilor sacagiilor" intra \n aten]ia
date de igiena public`39). direct` a Municipalit`]ii, \ntrucåt apa råului
Dåmbovi]a se \ntrebuin]a atåt pentru udat-
Construirea unui canal pe sub strada ul str`zilor, cåt [i pentru consumul casnic.
Mogo[oaia de la barier` pån` \n råul Arhitectul ora[ului trebuia s` se \ngrijeasc`
Dåmbovi]a, lång` Pia]a Sf. Ion. ca totdeauna vadurile de luat ap` s` fie
Pe uli]a {tirbei Vod`, vis a vis de Dimitrie amenajate cu sc`ri de coboråre la nivelul
Baiarolu se afl` un canal ce trece prin pro- apei, prev`zute cu pavimente de caldarå-
prietatea D. Schlatler [i intr` \n lacul muri, parapete corespunz`toare [i felinare.
Ci[migiu, slujind cåndva de scurgerea Malurile råului se amenajau [i ele cu
apelor de ploaie de pe uli]ele: Fåntåna t`lpoaie, taraci [i umplutur` de p`månt.
Boului, Uli]a Luteran`, Bossehi, Villacrosse \n zona central` a ora[ului ne sunt cunos-
[i {tirbei Vod`. De la \nceput acesta a fost cute urm`toarele vaduri importante de
un canal mic, \ncåt abia putea primi apele sacagii:
de pe uli]e. - Vadul de la Curtea Veche
|n 1854 pavajul de la Episcopie s-a l`sat mai - Vadul de la Sf. Ioan Vechi
jos [i apele uli]ei Her`str`u au inundat - Vadul de la Jicni]`, de a c`rui \ntre]inere
locurile din \mprejurimi [i Gr`dina se \ngrijea proprietarul de b`i ovreie[ti
Ci[migiului, intrånd \n unele case. - Vadul de la Podul Beilicului
|n 1861 se propune s` treac` acest canal pe |n anul 1850 cerin]ele de ap` ale ora[ului [i

103
ANDREI P~NOIU

nevoia udatului str`zilor \mpotriva prafului spre marginea ora[ului42).


sunt atåt de stringente \ncåt se pune prob-
lema ca aceast` opera]iune s` se fac` "dup` Aducerea unei ma[ini de cur`]it privatele.
o sistem` nou`", ca \n celelalte capitale Odat` cu \nceputul celui de al [aptelea
europene. Inginerul Gilbert supune atunci deceniu, chestiunea de[ert`rii privatelor
un proiect de stropitul uli]ei Mogo[oaiei [i intr` \ndeaproape \n aten]ia Consiliului
[oseaua Kiseleff cu sacale prev`zute cu Municipal, \ntrucåt de[ert`torii sunt
tulumbe cu ]evi de pånz` [i ud`toare ali- ocupa]i [i cu plug`ritul.
mentate de la ni[te puncte fixe41). Tot a[a Se cere a se introduce la Bucure[ti acel sis-
se prevede [i udatul str`zii {tirbei Vod`, la tem de cur`]irea privatelor inventat de
intr`rile principale de la Gr`dina Ci[migiu; inginerul civil Denis Marrassich, sistem
nu este prev`zut` [i [oseaua Cotroceni, aplicat cu succes [i la Buda. Un serviciu spe-
\ntrucåt Domnitorul nu st` permanent cializat, cu o instala]ie anume se ocup` de
acolo. de[ertarea latrinelor [i desinfectarea lor,
Se pune [i problema evacu`rii gunoiului. Se con]inutul transportåndu-se \n afara
[tie c` \nc` din anul 1842 se introduseser` ora[ului f`r` nici un inconvenient, folosin-
\n Capital` c`ru]ele (car`le) cu dou` rate [i du-se "ma[ina atmosferic`".
cu cutie pe deasupra, pentru c`ratul Inginerul Marrassich se angajeaz` s` aduc`
gunoiului. Pe aceast` cale se instituie un \n Bucure[ti 12 asemenea ma[ini cu
serviciu permanent al Municipalit`]ii care tr`surile lor [i accesoriile necesare, totul
se \ngrije[te de ridicarea gunoiului [i a pra- månuit de personalul [i caii serviciului s`u.
fului de pe uli]i, m`turatul pe cele mai Cere s` i se dea pe durata de 15 ani, timpul
\ntinse zone r`månånd de fapt \n seama afectat concesiunii sale, dou` terenuri de
proprietarilor. |n vreme de iarn` se cere [i cåte dou` hectare fiecare, unul pentru a
\nl`turarea z`pezii [i a ghe]ei. cl`di stabilimente impuse (grajduri pentru
|n anul 860, Consiliul Municipal d` prin lici- cai, [oproane [i remize, o magazie), pentru
ta]ie cur`]irea str`zilor din Bucure[ti lui prepararea substan]elor, iar cel`lalt pentru
Simion St`nescu. Contractul se face pentru a se cl`di o construc]ie unde din materialul
40 care folosite pentru noroi [i praf. depus se vor prepara pudretele ce se vor
Ofertantul se oblig` s` aibe care solide [i ambala [i se vor expedia la concesionar \n
u[oare pe care s` se a[eze tronurile ce i se folosul s`u. Se precizeaz` c` toate
vor da de Municipalitate, ]inute \n bun` institu]iile sunt obligate acum s` foloseasc`
stare, lucrånd astfel \ncåt s` nu se \ntrerup` pentru aceast` opera]ie ma[ina Marrassich,
circula]ia. cu pre]ul stabilit.
Chiar \n cursul acelui an, pentru z`pada |ntreprinderea respectiv` se [tie c` \[i
c`zut` se evalueaz` \ns` c` vor trebui 1000 \ncepe activitatea sub controlul Serviciului
care pentru evacuarea ei timp de 15 zile. Tot sanitar al Capitalei \n anul 1862 43).
a[a se lucreaz` pentru evacuarea a 4000
stånjeni p`tra]i de ghea]` pe zi. T`iatul Cimitirile ca program arhitectural
ghe]ei se opereaz` d` c`tre aresta]i, folosin- Regulamentul pentru \nmormånt`ri [i Legea
du-se [i concursul batalionului de geniu. pentru cimitire.
|n cadrul m`surilor de salubritate a ora[ului La \nceputul perioadei regulamentare, \n
din anul 1862 se ia hot`rårea ca birjarii Bucure[ti sunt cunoscute urm`toarele cimi-
c`tu]a[i s` se str`mute cu sta]ionarea tire:
c`ru]elor lor de pe locul lui Niculescu din - Cimitirul din streaja (bariera) Podului
suburbia R`zvan, de pe strada Mo[ilor, mai Mogo[oaiei, \n afar`:

104
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- La Tårgul-de-afar`; itirul [erban Vod`, se vor construi alte trei


- La Podul de P`månt; cimitire.
- \n deal la Filaret; Cimitirele r`mase \n afara acestui regula-
- Pentru papi[ta[i, \n afar` de straja Podului ment urmeaz` a se \nchide, pån` la expi-
Mogo[oaiei; rarea a [apte ani de la ultima \ngropare.
- Pentru protestan]i, tot la locul acesta; Toate str`mut`rile de morminte se vor
- Pentru armeni, \n afar` de streaja efectua numai dup` trecerea a celor [apte
Tårgului-de-Afar`, pe drumul Foc[anilor; ani de la ultima \ngropare etc.
- Pentru evrei, tot la locul acesta. La cimitirul {erban Vod`, aflat \n lucru,
|n 1851 a ap`rut Legiuirea pentru \nmor- urmeaz` a se planta copaci pe marginile
månt`ri \n afar` din ora[ (articolele 25-50); aleilor ce au a se face aici dup` planurile
Regulamentul de \nfrumuse]are reu[e[te s` arhitectului Gaetan Burelli; se cere a se
impun` m`sura c`tre jum`tatea secolului \ns`rcina gr`dinarul public s` stabileasc`
ca terenurile l`sate libere \n jurul bisericilor esen]ele arborilor decorativi44). Din alte
s` fie folsite pentru corectarea traseelor note [tim c` de gr`dina cimitirului Bellu
stradale [i \nfrumuse]area ora[ului cu noi este \ns`rcinat s` se preocupe \ndeaproape
parcuri [i gr`dini. peisagistul Ulbricht Hoffmann, directorul
Cimitirul Bellu \nfiin]at \n anii 1850-1851 se gr`dinilor publice.
\ntemeiaz` prin grija Mitropoliei, care |n anul 1864 apare Legea pentru cimitire [i
r`scump`r` tot domeniul Bellu, casele, \nmormånt`ri. |n termeni mai categorici, se
gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din reiau prevederile regulamentul pentru
jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei \nmormånt`ri, cu alte preciz`ri de detaliu
\n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban \n plus.
Vod`. Cimitirele actuale (din interiorul ora[ului)
Amenajarea ansamblului acestui domeniu se vor men]ine 15 ani (afar` de hot`rårea de
ca un parc unitar menit s` devin` un cimi- evacuare a lor), termen dup` care vor primi
tir al Capitalei este \ns` o oper` de durat`, o alt` destina]ie. Locurile lor se vor preface
construindu-se aici [i o biseric`, care a \n pie]e sau gr`dini publice, \ns` dup`
func]ionat pån` la ridicarea capelei actuale, str`mutarea mormintelor.
purtånd \n \nceputuri chiar numele de Reglement`rile statornicite prin aceast`
"M`n`stirea Bellu". lege fac de\ndat` s` se desfiin]eze cimitirele
Urmare a demersurilor Comitetului Sanitar, din jurul bisericilor [i terenul l`sat liber s`
al Jurnalului [edin]ei din 12 iunie 1856 cu \ng`duie corectarea traseelor stradale,
privire la \nfiin]area a \nc` trei cimitire pen- realizarea de fronturi unitare etc45).
tru ora[ul Bucure[ti, \n anul 1859 apare acel Am g`sit cu cale s` ne oprim asupra acestei
Regulament de \nmormånt`ri. legisla]ii, \ntrucåt prin ea se define[te, toto-
|n afara datelor generale privind sepultura dat`, apari]ia unui program arhitectural cu
[i locurile ce-i sunt consacrate se fac pre- implica]ii de ordin major \n fizionomia
ciz`ri cu privire la transportul deceda]ilor, nou` a Bucure[tilor, un program care va
clasificarea terenurilor de \nmormånt`ri, cultiva, \n afara amenaj`rilor urbanistice,
personalul cimitirelor, regimul declar`rii dezvoltarea artei funerare cu tr`s`turile
deceselor, efectuarea autopsiilor sau modul sale atåt de personale pe care le \nf`]i[eaz`
de \mb`ls`mare. Se interzic \ngrop`rile \n stilurile arhitecturii [i sculpturii clasicizate
biserici, temple, sinagogi, spitaluri sau sau neogotice de la sfår[itul secolului tre-
capele publice. Toate cultele sunt obligate cut.
s` aibe cimitirele lor, pe confesiuni.
Pentru cimitire se recomand` alegerea
locurilor \nalte, expuse la nord, \nchise cu
[an] [i \mprejmuire \nalt`, bogat plantate.
|n Bucure[ti, unde se va termina acum cim-

105
ANDREI P~NOIU

PROGRAME DE ARHITECTUR~ SPECIALIZATE

|nc` prin tabela magistratului ora[ului tru regulile de urmat, \nscrise pe formulare
Bucure[ti din 31 iulie 1833, \nscris \ntre tip pentru fiecare sector \n parte [i difuzate
\mbun`t`]irile ce au a se face figureaz` odat` cu autoriza]iile de construc]ie,
al`turi de repararea podurilor [i a \nscrise ca m`suri obligatorii, Dar tocmai
podi[urilor [i facerea a cinci foi[oare de foc, aceste formulare-autoriza]ie sunt luate ca
facerea ci[melelor, a unui teatru, a unei model [i de celelalte ora[e46). Interesant
gr`dini publice etc. este faptul c` de respectarea acestor reguli
Problema podurilor ne r`måne \n general de construc]ie sunt chema]i s` r`spund` [i
necunoscut` \n afara locurilor unde au fost me[terii lucr`tori \mpreun` cu maimarba[a
situate [i a deselor refaceri la care mereu lor.
sunt supuse.
Tot a[a, ne r`mån necunoscute [i toate Povernele.
acele turnuri [i foi[oare de foc sau de paz`, Una dintre acele ramuri industriale care
prezente atåt \n centru, cåt [i \n restul cunoa[te o larg` r`spåndite \n decursul sec-
ora[ului. olului al XVIII-lea [i \nceputul veacului
|n ce prive[te fåntånile, situa]ia \[i g`se[te urm`tor o constituie fabricarea spiritului.
o rezolvare prin aducerea \n ]ar` a Distileriile modeste de pretutindeni, conce-
inginerului idrotec Marsillon, c`ruia i se pute mai \ntåi sub forma unor cazane sim-
\ncredin]eaz` elaborarea unor proiecte de ple, sunt concurate treptat de instala]ii dez-
alimentare cu ap`. voltate, de capacitate mare, montate \n
Facerea unui teatru la Bucure[ti este o \nc`peri anume, articulate spa]iilor de fer-
problem` aparte, urm`rit` cu toat` aten]ia mentare, cunoscute de obicei sub numele
ani de-a råndul. de poverne. \n scurt timp ne afl`m \n fa]a
Referitor la situa]ia gr`dinilor publice, prob- unui program arhitectural dintre cele mai
lema acestui program cå[tig` atåta impor- frecvente \n perimetrul ora[ului.
tan]` \ncåt consider`m c` trebuie tratat` Despre povernele care lucreaz` \n Bucure[ti,
\ntr-un capitol separat. {tim c` \ncepånd cu Dvornicia Mare arat` \n anul 1831 c` sunt cu
deceniul al IV-lea al acestui secol s-au elab- totul "necuviincioase", reprezentånd o
orat o serie de proiecte tip pentru sta]ii de primejdie de foc [i v`t`m`toare s`n`t`]ii.
po[t`, pentru magazii de rezerv`, [coli, case Se cere ca aceste poverne s` fie scoase \n
de sfat, localuri de subprefecturi sau pentru afara barierelor ora[ului.
biserici. Al`turi de povernele de rachiu [i cele de
Dup` incendiul din 1847, care mistuie zona cear` [i seu, urmeaz` a se scoate din ora[
central` a ora[ului Bucure[ti a ap`rut o povernele de ulei, povernele de ber`rie [i
legiuire de reglementare a regimului de povernele de s`pun. Covacii, careta[ii, pot-
construc]ie din Capital`; cu prevederi covarii, fierarii [i c`ld`rarii sunt obliga]i cu
anume pentru cl`dirile f`cute din nou [i acest prilej s`-[i fac` co[uri zdravene de
cele ce urmeaz` a se repara. Unele dintre zid`rie [i s` fie \nl`turate pr`v`liile de
aceste prevederi repet` m`surile surprinse lemn.
\n Regulamentul pentru alinierea uli]elor, Preocup`rile fa]` de situa]ia povernelor
ca [i prescrip]iile privind regimul de con- intr` \n actualitate [i \n anul 1842, cånd o
struc]ie al povernelor sau al cuptoarelor de statistic` anume \ntocmit` arat` c`
simigerie [i al cov`liilor, care trebuiau ridi- num`rul acestora \n Poli]ia Bucure[tilor se
cate dup` planuri anume \ntocmite. ridic` la 116. |n aceast` statistic` se arat`
{tim c` pentru aceasta, municipalitatea cum sunt cl`dite fiecare dintre aceste
ora[ului Bucure[ti editeaz` prescrip]ii pen- poverne, de cå]i ani dateaz`, cu ce sunt

106
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Zona: Abator - Foi[or în planurile lui D.Papazoglu de la


1871 cu locurile de gr`dini [i ale Livezii de duzi

107
ANDREI P~NOIU

\nvelite, cum sunt situate [i cåte cazane are Dåmbovi]ei devine tot mai insuficient,
fiecare. \ntocmai ca [i cel al Colentinei [i pentru a
Aceast` eviden]` a servit ca temei stabilirii se face fa]` cerin]elor mereu crescånde se ia
normelor de construc]ie a povernelor din m`sura construirii de mori cu atelaje [i de
anul 1843. Se orånduie[te ca orice povarn` vånt. Intra \n ac]iune \n acela[i timp [i un
s-ar ridica de acum \ncolo s` fie supus` sistem de gospod`rirea apei Dåmbovi]ei, ca
Sec]iei inginere[ti, interzicåndu-se cu s` se asigure func]ionarea cåt mai fireasc`
des`vår[ire construc]ia lor \n sectorul a morilor de ap`. Dar men]inerea acestor
culorii ro[u. |n celelalte sectoare se admite mori cu z`gazuri tot mai mari bareaz` cur-
construc]ia acestor obiective cu respectarea sul apei, se produc inunda]ii mari pe zone
anumitor condi]ii, legate de p`strarea unei \ntinse. M`cini[ul acestor mori este totu[i
zone libere \n jur, cl`direa s` fie f`cut` din insuficient [i Sfatul trebuie s` caute vari-
zid`rie, cu \nc`peri boltite, \nvelite cu olane, ante grabnice.
cotlonul [i co[urile de fum a[ezate \n |n acest context se \nmul]e[te num`rul
mijloc, nivelul pardoselii s` fie totdeauna morilor cu cai [i se pune r`spicat problema
mai jos decåt nivelul terenului cu o introducerii morilor cu vapor, care pot
jum`tate de stånjen, iar obloanele s` se amåna chiar cåte 12 pietre, adic` echivalen-
c`ptu[easc` cu tabl` de fier etc. tul unei mori de ap` dintre cele mai mari.
{tim c` \n anul 1853 fiin]au \n Bucur[ti 48
de asemenea poverne [i 32 cazane de Zalhanalele.
rachiu, cele mai multe ne\ndeplinind \ns` Zalhanaua, numit` adesea zahana, zaana
condi]iile de func]ionare stabilite. sau bati[te, iar mai apoi abator, constituie
}inåndu-se seama de incendiile petrecute, un program arhitectural de mai larg` \ntre-
\n anul 1955 se propune desfiin]area din buin]are, impus \n cele din urm` chiar [i
Capital` a povernelor, "chirestegiilor [i a a[ez`rilor s`te[ti.
cov`ceriilor", asemenea "fabrica]ii" cl`dite Pe timp ce trece, num`rul acestor zalhanale
dup` legi stabilite din anul 1844 s` fie este \n continu` cre[tere. Prin diferite
scoase afar` din ora[; sunt opri]i de a porunci [i ordine circulare se prescriu
s`l`[ui \n ora[ c`ld`rarii [i fabrican]ii de condi]iile de func]ionare a acestor zal-
s`pun [i lumån`ri47). hanale, sub supravegherea Serviciului sani-
tar al ]`rii. |n anul 1868 apare Decretul nr.
Morile. 794 pentru func]ionarea zalhanalelor, \n
|ncepånd cu al patrulea deceniu al secolului care se precizeaz` regulile de construc]ie [i
al XIX-lea, m`cini[ul devine o problem` tot prescrip]iile ce trebuie s` \ndeplineasc`
mai grea pentru ora[ul Bucure[ti. Odat` cu acest tip de instala]ii. Planurile Bucure[tilor
cre[terea num`rului morilor, cursul \nsemneaz` "Zalhanaua" [i "Abatorul"

108
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

aflåndu-se undeva pe Dåmbovi]a, la ie[irea acelor b`i "am-am" de tip oriental.


din ora[. Alte asemenea abatoare, mai mult Despre deschiderea unei b`i \n Bucure[ti
sau mai pu]in importante sunt cele ale avea cuno[tin]` [i \n anul 1825, aprilie 8,
Plumbuitei, cu vaduri vechi pe apa cånd Lagard cere \ncuviin]area s` deschid`
Colentinei date cu embatic. o baie, un s`la[ de 10 od`i.
Planul Bucure[tilor \ntocmit de maiorul |n anul 1840 Waremberg cere [i el autor-
Papazoglu arat` c` abatorul ora[ului se iza]ie s` ridice ni[te b`i din scåndur` pen-
desf`[oar` pe o arie foarte \ntins`, cu pia]` tru care arhitectul Faisser propune aviz
[i oboare de primire a animalelor, cu favorabil, ad`ugånd c` nic`ieri \n Europa
gr`tare de sacrificare chiar deasupra firului nu se popresc asemenea lucr`ri49). Sunt
apei, prev`zute chiar cu mori[ti [i jgheaburi pomenite \ns` [i alte cereri asem`n`toare
de sp`lare, cu vaste spa]ii bogat plantate, pentru locuri aflate chiar pe vatra ora[ului
cu crearea unei zone de separare de vechi.
\nc`perile destinate p`str`rii [i desfacerii La mijlocul secolului ia fiin]` \n Bucure[ti [i
c`rnii, totul rezolvat sub forma unui o "[coal` de nata]ie", prev`zut` cu bazinul
ansamblu unitar, cu accese independente. ei, situat` undeva \n apropiere de cursul
Dåmbovi]ei, [coal` care s-ar putea deduce
B`ile publice. c` func]iona mai mult ca [trand.
B`ile publice atåt de numeroase alt`dat` \n
Bucure[ti constituie un program arhitectur- Instala]ii, fabrici, industrii diverse…
al despre care [tim prea pu]in lucruri, de[i A[a cum s-a ar`tat, programul de sistemati-
ne este binecunoscut faptul c` b`i publice zare a ora[ului apare sub forma acelui
\[i aveau la un un moment dat mai toate Regulament de \nfrumuse]are, cuprinzånd
ora[ele [i tårgurile mari; mai mult, m`suri de \mbun`t`]ire, cu lucr`ri de con-
instala]ii specializate de acest fel existau struc]ii [i de repara]iuni pentru obiective cu
chiar [i pe lång` unele case [i conace caracter economic [i social cultural. Aceste
boiere[ti de ]ar`. prevederi repet` adesea m`surile cuprinse
O "baie veche" \n Bucure[ti este atestat` \n Regulamentul pentru alinierea uli]elor,
chiar din secolul al XVI-lea. Ne sunt intrate ca [i prescrip]iile privind regimul de con-
\n renume \ns` acele "b`i turce[ti", care se struc]ie al povernelor, al cuptoarelor de
aflau undeva \n apropierea Dåmbovi]ei, simigerie, al cov`ceriilor al zalhanalelor sau
spre cap`tul c`ii {erban Vod`. A[a cum al altor instala]ii, care trebuiau ridicate
sunt ele ar`tate \ntr-un desen de Papazoglu, dup` un anume plan.
\n]elegem c` este vorba de o construc]ie cu Comitetul Sanitar cere \n 1858 neap`rata
caracter public terminat` \n partea supe- desfiin]are a acelor fabrici v`t`m`toare
rioar` prin cupole largi, amintind de silueta s`n`t`]ii publice. Se num`r` printre acestea

109
ANDREI P~NOIU

povernele de rachiu, fabricile de lumån`ri - o locomotiv` de 8 cai putere cu


de seu [i fabricile de t`b`c`rie din treer`torile ei
Mahalaua Sårbilor, f`cute dup` sistemul - o moar` de f`in` cu 2 piese fran]uze[ti
european. - ma[in` de fr`måntat coca, cu 2 pietre [i
Davilla este [i el \mpotriva distilieriilor de maneju[ (malaxorul de fr`måntat coca)
scrobeal` [i zah`r, de cereale sau de fructe - 2 prese de fidea, macaroane, lazena,
[i cere s` fie scoase \n afara ora[ului, cere ca stelu]e
la barier` s` fie oprit` intrarea \n ora[ a - o pomp` de ap`
rachiului [i a spirtului pån` nu se va aduce - un cur`]itor (trior) de gråu
o prob` la Administra]ia Sanitar`, spre cerc- Numai datorit` apari]iei [i moderniz`rii
etare. Propune ca antreprenorii fabrican]i continue a instala]iilor de m`cinat cu
de b`uturi spirtoase s` dea un examen de ma[ini cu aburi se va putea trece \n anul
specialitate, spre ap`rarea s`n`t`]ii pub- 1864 la desfiin]area total` a morilor de ap`
lice50). [i a z`gazurilor lor de pe Dåmbovi]a.
\n anul 1872 "morile de foc" din Bucure[ti
Mori, instala]ii de panifica]ie, fabrici de bere. sunt \n num`r de 6.
Asigurarea cu produse de panifica]ie a
Capitalei se leag` direct de industria C`r`mid`rii, v`r`rii, gropi de nisip…
mor`ritului, industrie care pån` la mijlocul |nc` de la apari]ia sa, Regulamentul de
secolului al XIX-lea este dependent` \nfrumuse]are a ora[ului pusese problema
aproape \n exclusivitate de cursul reglement`rii situa]iei gropilor de nisip [i a
Dåmbovi]ei cu suita lui de mori de ap`. c`r`mid`riilor, ceråndu-se facerea unui
La 1852 sunt \n fin]` 10 mori de ap` cu un reces`månt al acestor "industrii" [i interz-
total de 34 roate, m`cinånd zilnic 265 saci, icerea func]ion`rii lor pe raza ora[ului.
cantitate care \mpreun` cu cea a morilor de Numai pentru desfacerea acestor materiale
pe Colentina \ndestuleaz` cerin]ele de construc]ie se stabilesc locuri [i pr`v`lii
Capitalei. \n anume pie]e ale ora[ului.
Tocmai cerin]ele asigur`rii cu påine a Dup` jum`tatea secolului, datorit`
ora[ului, fac ca Municipalitatea nici s` nu cerin]elor tot mai mari de asemenea mate-
se gåndeasc` la desfiin]area morilor de ap` riale, se pune problema practic`rii de gropi
de pe Dåmbovi]a a[a cum se ceruse prin sistematice, \n afara bulevardului de cen-
legiuirea din 1835. tur`; se introduc totodat` prescrip]ii
Abia \n 1853 se \nfiin]eaz` prima moar` privind modul de ardere al c`r`mizilor [i
mare \nzestrat` cu ma[in` de aburi, cu fabricarea lor dup` formate [i dimensiuni
val]uri, apar]inånd lui Assan. impuse.
Dup` \ndelungate tratative Prosperu Legat de regimul de reglementare al acestor
Durand \nfiin]eaz` [i el un stabiliment de industrii, se propune \nfiin]area de
moar` cu abur [i o brut`rie mecanic` \n c`r`mid`rii cu "ma[ini", a[a ca cea a ser-
Bucure[ti, cu condi]ie ca aceast` moar` s` tarului Filipescu, \n 1857 sau ca cea a
aib` cel pu]in 12 perechi de pietre, "fabricii sistematice de c`r`mid`", propri-
m`cinånd astfel, zilnic 20000-25000 ocale etatea lui Max Tomolia. |n 1877 \[i \ncepe
de f`in`. Ofertantul este autorizat \ns` a func]ionarea c`r`mid`ria lui Gherghely, iar
m`ri aceast` moar`, trecånd peste 24 \n 1887 se deschide o fabric` de bazalt artifi-
perechi de pietre de m`cinat51). cial.
\n anul 1863 stabilimentul George Solacolu
cuprindea urm`torul inventar: |n privin]a felului [i formei c`r`mizilor.

110
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Se luase hot`rårea ca facerea c`r`mizilor s` Arhitectul Frits Seler refuz` [i el c`r`mida


urmeze prescrip]iilor date privind formatul f`cut` la C`r`mid`ria de la Cotroceni, \n
(dimensiunile) [i arderea, ceråndu-se s` se 1860, pentur c` nu este de dimensiunile
pun` de \ndat` \n lucrare noile tipare. cerute. Fabrican]ii de c`r`mizi se plång
Ob[tea c`r`midarilor prezint` \ns` o mereu c` sunt opri]i la barier`, se plång [i
\mpotrivire, invocånd motivul c` nu cunosc antreprenorii, \n 1861, c` nu au c`r`mid`
prezisa m`sur`, de[i tiparele respective le pentru lucr`rile lor.
fuseser` date chiar reclaman]ilor. Dar, pen- Berindei intervine pe lång` Consiliul
tru a se pune o ordine \n aceast` problem`, Municipal ca s` se aprobe de c`tre Minister
se opre[te intrarea \n Capital` a orice fel de [i fabricarea de c`r`mizi de dimensiuni mai
c`r`mid` neconformat` cu m`sura sta- mici, pentru bol]i. Se consider` c` "prop-
bilit`. Municipalitatea observ` c` din an \n unerea nu-[i are bazele ei [i nu se aprob`
an c`r`mida se face tot mai mic` [i mai alte dimensiuni" 52).
neagr`, iar la ploaie se preface \n p`månt
negru. Inconvenientul const` \n faptul c` Fabrici metalurgice.
niciodat` nu se pot face devize exacte [i Dintre fabricile [i atelierele metalurgice
\ntr-o construc]ie nu pot fi folosite mai importante se cade s` amintim \ntåi de
multe tipuri de c`r`mizi. Pe viitor se cere s` toate pe cele ale armatei. \n 1861 \ncepe s`
se fac` numai dou` tipuri de c`r`mizi, pen- func]ioneze Arsenalul, \ntemeiat pe nucleul
tru zidiri [i pentru sobe, toate trebuind s` unei [coli de arte. |n 1862 Fonderia [i
fie bine ars`; contrar, s` nu se admit` Capsuleria Na]ional` aveau urm`torul
intrarea ei \n ora[. inventar:
Municipalitatea Bucure[tilor propune \n - un laminor
anul 1855 urm`toarele dimensiuni de - o ma[in` de g`urit ]evile
c`r`mizi; - alte dou` ma[ini de g`urit
- lungime 0,145 = o palm`, patru degete [i 5 - un strung
linii - diferite alte ma[ini ce lucrau capse goale
- l`]ime 0,070 = [apte degete [i 5 linii |n 1864, francezul Luis Lemaitre ob]ine con-
- grosime 0,030 = trei degete [i 5 linii cesiunea \nfiin]`rii unei fabrici de cåntare,
Serdarul Ioan Filipescu propune s` se intro- de m`suri [i greut`]i pe malul stång al
duc` fabrica]ia de c`r`mizi cu ma[ina, la o Dåmbovi]ei, deschizånd \n anul urm`tor [i
\ntreprindere ce voie[te a o face pe propri- o turn`torie. Erhard Wolf, elve]ian de orig-
etatea sa din mahalaua Elefterie. Rela]ia ine, deschide [i el o \ntreprindere metalur-
dat` de arhitectul Capitalei arat` c` este gic` pe Dealul Filaretului, iar \n 1867 \[i face
vorba de un loc de 25 pogoane [i p`måntul apari]ia turn`toria Freund.
respectiv \ntrune[te toate calit`]ile cerute. Treptat num`rul diferitelor ateliere
A[a cum se arat` \n anul 1857, tot pe acest turn`torii sau fabrici specializate \ncepe s`
teren se vor a[eza [i cuptoarele. creasc`. S` amintim numai de atelierele
Se ivesc [i ofertan]i care cer s` lucreze mecanice ale C`ilor Ferate, ale liniile de
c`r`mida \n dijm`. tramvaie sau ale Direc]iei Po[telor.
Fabrican]ii din Crånga[i nu respect` pre-
scrip]iile impuse [i se refuz` intrarea \n
Capital` a c`r`mizilor lor, fiind de format
mai mic. Aceast` c`r`mid` o vrea \ns`, \n
1859, Hagi Constantin pentru biserica Sf.
Nicolae Sårbi.

111
ANDREI P~NOIU

ILUMINAREA CAPITALEI

La sfår[itul anului 1862 se fac preg`tiri ca urmeaz` o nou` licita]ie, la care sunt invi-
\ncepånd cu 1 ianuarie 1863 s` se angajeze ta]i [i al]i trei concuren]i. Se iau \n discu]ie
un contract de iluminarea ora[ului pe o ofertele lui Mehedin]eanu, Grant, Lempart
perioad` de 3 ani. [i H. Gaster. Municipalitatea, \n ce o
Lampele din Gr`dina Ci[migiu trebuie s` se prive[te, cere sporirea num`rului de
bucure de aten]ia cuvenit` [i nu pot fi lampe…
uitate. Contractul se adjudec` asupra per- Consiliul de Mini[tri intervine [i cere o
soanelor Marcus Laz`r [i Solomon Lavi]u, cu nou` licita]ie, publicat` la Ia[i, Bucure[ti,
164 lei pe an pentru fiecare lamp`, Viena, Berlin, Paris [i Londra. Se public`
oferindu-se astfel un sc`z`månt de 31 lei acum [i pre]urile eclerajului din mai multe
pentru fiecare lamp`, fa]` de anul trecut. ora[e ale Europei; se face [i o vizit` la mar-
Dar se ivesc [i alte oferete mai sc`zute [i se ile instala]ii de iluminat de acest fel.
cere o nou` licita]ie. Antreprenorul Marcu Laz`r decedeaz`
Cum l`mpile Ci[migiului nu se mai aprind acum, \n anul 1864, dar contractul s`u
[i "eclerajul" nu mai prive[te acum statul, expir` \n 1865. |ntre timp se redacteaz` un
aceast` gr`din` ajunge s` fie "azilul tuturor "caiet de \ns`rcin`ri pentru coversiunea
f`c`torilor de rele [i necuviin]e". lumin`rii cu gazu fluidu a Capitalei
Municipalitatea este dispus` s` primeasc` Bucure[ti".
aceast` sarcin`, dar nu are fonduri [i cere s` Agen]ia noastr` de la Paris comunic` c` s-
fie sus]inut` ca [i \n trecut, din fondurile au publicat acolo condi]iunile pentru ilumi-
statului, care a profitat [i profit` de veni- natul Capitalei [i Alecsandri cere s` i se
turile gr`dinii. Camera legislativ` caut` s` transmit` la timp cererile [i declara]iile
dea satisfac]ie Municipalit`]ii, spre a fi industria[ilor str`ini care se vor prezenta la
\ncurajat` \n lucr`rile de \nfrumuse]are [i agen]ie…53).
buna administrare a monumentelor comu-
nale or`[ene[ti. Luminarea Capitalei cu gaz aeriform.
|n ce prive[te iluminatul ora[ului, se Consiliul Municipal purta de mai mult`
delibereaz` asupra proiectului lui Ef. Grant, vreme o coresponde]` activ` referitoare la
care prezint` o ofert` de iluminare cu gaz iluminarea Capitalei cu gae aeriform. |n
fluid pe timp de 50 ani. Mehedin]eanu, care Bucure[ti se experimenteaz` deja iluminat-
prezentase [i el un proiect pe aceast` tem`, ul cu gaz aeriform [i se aminte[te [i de ilu-
protesteaz` \mpotriva respingerii ofertei minatul electric, cu caracter decorativ chiar
sale, dar i se arat` cauzele. din acel an 1864.
Cum Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i Vine la Bucure[ti cu o ofert` [i Luigi Vittek,
Lucr`rilor Publice nu cedeaz` acel venit directorul Oficiunii cu gaz de la Ancona,
intrat \n litigiu, contractul \n discu]ie nu se pentru a se \n]elege cu autorit`]ile romåne
poate perfecta decåt incluzåndu-se \n calcul [i s` cear` ce avea de cerut.
numai iluminatul str`zilor. Pe de alt` parte, Condi]iile \nscrise privesc locul unde se
Municipalitatea arat` c` Ministerul prepar` [i se conserv` gazul, afar` din bari-
ascunde avantajul proiectului prezentat de er`, scutirea de chirie [i de vam`, durata
Mehedin]eanu [i recomand` [i proiectul lui concesiunii, regimul cu modul de efectuare
Diez din anul 1860, cu pre]ul cel mai sc`zut. a lucr`rilor, traseul conductelor, folosirea
Bonet, inspectorul de lucr`ri publice ela- aparatelor de iluminat, tipurile [i costul lor.
boreaz` un caiet de \ns`rcin`ri pe aceast` Se precizeaz` c` este vorba de gaz de
tem`. c`rbuni de p`månt, f`r` miros,
La 26 septembrie din acela[i an 1863, nev`t`m`tor…

112
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

La expirarea contractului, Municipalitatea a dat satisfac]ie Prim`riei, f`cånd s` i se


devine proprietar` a \ntreprinderii. Dac` recunoasc` acesteia dreptul la iluminat
\ntre timp apare un alt mod de iluminare, electric.
ofertan]ii se oblig` s`-l introduc` imediat. Prim`ria vrea iluminat electric nu numai
Caietul de sarcini se semneaz` la 20 martie pentru un singur bulevard, ci pretinde
1864 de inginerii Costinescu, Vairach [i dreptul iluminatului electric al \ntregului
Anino[eanu54). ora[, cu societatea german` Helios56).
O ofert` pentru iluminarea cu gaz aeriform
a Capitalei depune [i Teodor Mehedin]eanu
ca [i M.M. Goldenstein din Paris. La acea
dat` sunt \n Bucure[ti mai mul]i \ntre-
prinz`tori de iluminarea cu lampe a
ora[ului, pentru "focul cu artificie" [i
"Soarele electric" ce este a se pune pe turnul
Poli]iei Capitalei. Naibauer este angajat
pentru iluminarea Ci[migiului cu prilejul
ceremoniilor, iar Laz`r Leno este antre-
prenorul iluminatului Ora[ului, ]inånd 97
lampe pentru 164 lei pe lun`. Ace[ti antre-
prenori vor fiin]a \n continuare pån` la
instalarea fabricii de gaz amintit`.

Iluminarea ora[ului Bucure[ti cu gaz


petroliu.
|n 1878 Bucure[tii se lumineaz` atåt prin
becuri cu gaz aeriform, cåt [i prin 1632
lampe cu petrol a[ezate pe str`zile mai dos-
nice [i dep`rtate de centru, iluminare care
se d` prin \ntreprindere pe an, prin
licita]ie55).

Litigiul \ntre compania de gaz [i Prim`ria


Bucure[ti, 1898-1902.
La 26 martie 1868 Municipalitatea Bucure[ti
trateaz` cu o firm` francez` concesion`rii
iluminatului cu gaz al Capitalei pentru o
perioad` de 40 de ani cu clauz` c` "dac` va
apare un alt sistem de iluminat \n Europa,
concesionarul se oblig` s`-l pun` \n apli-
care \n Bucure[ti, \n 3 ani".
La un moment dat Prim`ria s-a considerat
\ndrept`]it` s`-[i instaleze o uzin` electric`
[i suprim` un num`r de bonturi de ilumi-
nat cu gaz [i a electrificat un raion (un bule-
vard). Compania protesteaz` [i se deschide
un proces la 30 aprilie 1888. Curtea de Apel

113
ANDREI P~NOIU

REGULARIZAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI

Chiar de la sfår[itul secolului al XVIII-lea se Se arat` c` acest baraj se compune dintr-o


face sim]it` nevoia unor m`suri de regu- "nav`" paralelipipedic` din lemn, lung` de
larizare a cursului Dåmbovi]ei, urm`rindu- 20 metri, lat` de 3 metri [i \nalt` de 3,5,
se evitarea pericolului de inundare [i asigu- a[ezat` transversal pe firul apei \ntre dou`
rarea unui debit constant de ap` care s` culee de zid`rie, putånd s` pivoteze \n jurul
str`bat` ora[ul. unui stålp aflat pe unul din col]urile sale
Se pune astfel problema s` se creeze canale angajat \ntr-un uluc uneia din culee. Nava
de leg`tur` \ntre Dåmbovi]a [i firele altor de tipul acesta este \mp`r]it` \n patru com-
ape \nvecinate, urm`rindu-se amenajarea partimente, \n ale c`r`r pere]i situa]i \n
acestui råu ca o cale navigabil` [i asigu- amonte [i aval s-au practicat cåte dou`
rarea func]ion`rii continue a morilor de vane p`trate de 0,40m latura.
m`cinat [i a altor instala]ii månate de ap`. Culeele sunt construite din pilo]i puternici,
peste care se a[az` un radier din beton, pro-
T`ierea canalului dintre Ilfov [i Ciorogårla. tejate \n amont [i \n aval de pilo]i [i
Problema inunda]iilor Capitalei se pune palplan[e, taluzuri cu pleteri de fascine pe
r`spicat abia prin Jurnalul din 18 aprilie ]`ru[i etc.
1844, luåndu-se \n discu]ie raportul A[ezat` la locul ei, aceast` nav` månuit` cu
inginerului idrotec J. Marsillon cu privire la ajutorul vanelor poate fi scufundat` de tot,
regularizarea cursului Dåmbovi]ei; se prop- realizåndu-se un prag de c`dere a apei de 1 -
une legarea \ntre ele a råurilor Ciorogårla, 1,5 metri \n`l]ime. Dac` trebuie s` treac` o
Ilfovul [i Dåmbovi]a. nav` oarecare pe canal, tot cu ajutrul
T`ierea canalului \ncepe la 17 august anul vanelor respective ea poate golit`, ridicat`
1845, avåndu-l comisar pe pitarul Costache la suprafa]` [i rab`tut` c`tre mal, pe fusul
Antonescu, iar coordonator al lucr`rilor pe amintit, folosindu-se un troliu.
inginerul Petrache Popescu care operase Se sus]ine c` acest tip de baraj poate fi
ridic`rile topografice57). månuit foarte u[or, dar se cere ca statul s`
La 1 noiembrie 1845, inginerul Marsillon intervin` ca toate culeele s` fie executate
raporteaz` terminarea canalului Ilfovului, din zid`rie, conform planului, iar nu din
apele acestui råu curgånd de acum \n lemn. Acest tip de baraje este aplicat pe mai
Colentina. Lucrarea nu se poate \ncheia \ns` multe råuri ale Fran]ei, func]ioneaz` per-
aici, råului Dåmbovi]a trebuind s` i se asig- fect de bine [i este aplicabil [i pe
ure o regularizare corect`, cu navigabilitate. Dåmbovi]a.
Proiectul acestui baraj cu ecluz` mai
Un proiect pentru un baraj mobil pe råul cuprinde lucr`ri de s`p`turi, dragaje,
Dåmbovi]a. funda]ii pe pilo]i, taluz`ri, umpluturi de
Recunoscåndu-se c` morile cu z`gazurile lor p`månt, consolid`ri de maluri, lucr`ri de
constituie tot r`ul cu inunda]iile pe care le [arpanterie pentru facerea ecluzei,
produce rev`rsarea Dåmbovi]ei, i se cere \n opera]iuni de calaf`tuire etc. |ntreaga
anul 1845 inginerul Gilbert s` alc`tuiasc` lucrare se evalueaz` la suma de 35.000
un proiect pentru un baraj mobil pe pia[tri.
Dåmbovi]a, care s` contribuie la regu- Gilbert \ntocme[te proiectul pentru acest
larizarea råului58). Este vorba de un baraj baraj, dar nu se poate pronun]a asupra tip-
mobil, care s` \nchid` [i s` deschid` calea ului de moar` ce se va adopta, putånd fi
vaselor navigabile, ridicånd [i coborånd folosite atåt cele cu o singur` roat`, cåt [i
nivelul apelor dup` cum cere [i trebuin]a cele de tipul acelora din Valahia care uti-
func]ion`rii morilor. lizeaz` drept canal \ntreaga deschidere a

114
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

115
ANDREI P~NOIU

"Inunda]iile din 1862.. "; imaginea imortalizeaz` vizita råului. Dar mai \ntåi trebuie ridicat un plan Foi[or [i Manolache, atåt sub etiaj, cåt [i
Domnitorului Al.Cuza înso]it de doctorul C. Davila viz-
al Dåmbovi]ei pe toat` \ntinderea sa, cu peste etiaj, cu potrivirea taluzelor canalului
itånd mahalaua Tabaci
nivelmentul corect al råului, cunoscåndu-se [i digurilor; p`måntul s`pat se prevede a se
c` patul actual al albiei nu este cel natural. depozita de o parte [i de alta a canalului
Prevederi ale poli]iei Bucure[tilor pentru vre- pentru formarea unui dig-[osea \n l`]ime
mea inunda]iilor. de 8,00 m; \n`l]imea canalului trebuie s`
Cum regularizarea cursului Dåmbovi]ei ating` 2,90 m., cu o l`]ime la fund de 12,00
este mereu amånat` [i canalele Ilfovului [i m.
Colentinei nu pot prelua viiturile mari, Proiectul respectiv pentru realizarea sec-
Capitala continu` s` fie amenin]at` de torului dintre moara Foi[orului [i moara
inunda]ii. Poli]ia Capitalei se vede nevoit` Manolache semnat de inginerul Perez se
s`-[i procure din timp luntrele trebuitoare. \ncredin]eaz` spre execu]ie contracciului
Dar de la un an la altul se cer b`rci tot mai Grigore Eliad. Lucr`rile merg anevoie din
multe [i se caut` s` se procure de oriunde s- cauza lipsei de mån` de lucru; se cer 600
ar ivi o ofert` oarecare. salahori, un conductor [i doi picheri.
|n anul 1856 se ajunge la \n]elegere ca Arestan]ii nu pot fi folosi]i din cauz` c` nu
asemenea luntre s` se construiasc` \n sunt solda]i de paz` a lor.
lungime de patru stånjeni [i jum`tate. Peste canal este proiectat un pod tip pentru
Poli]ia vrea \ns` luntre trainice, f`cute drumul ce duce la Vitan pe din dos de
dintr-un singur trunchi, din stejar. V`c`re[ti \n drumul de Olteni]a, [i un altul
Investiga]iile insistente \n jude]ele Prahova, la punctul "Manolache" pentru racordarea
Muscel, Arge[, Teleorman [i Vålcea r`mån [oselei ce duce de la C`]elu tot \n drumul
\ns` f`r` rezultat, neg`sindu-se stejari atåt po[tal al Olteni]ei59).
de gro[i.
|n anul 1858 vedem c` func]ioneaz` \n Proiect pentru navigabilitatea Dåmbovi]ei.
Capital` pendinte de Gilbert ma[inistul Problema inunda]iilor Dåmbovi]ei r`måne
Serviciului Batelului Dragueur, \nzestrat cu deschis`, Capitala fiind amenin]at` contin-
9 luntre, revenindu-i \n sarcin` cur`]irea uu. |n urma rev`rs`rilor din anul 1862,
lacului Ci[migiu [i a Dåmbovi]ei. Pentru Theofil Ignat, prin dou` memorii adresate
anul 1859 trebuie \ns` s` se construiasc` Domnitorului, pune deschis aceast` prob-
\nc` 9 luntre dup` modelele [tiute, proble- lem`, denun]ånd complicitatea marilor pro-
ma inunda]iilor devenind tot mai prietari \n men]inerea acestei situa]ii; el
amenin]`toare... cere regularizarea cursului Dåmbovi]ei
pån` la Olteni]a [i amenajarea ei naviga-
Canalizarea Dåmbovi]ei \ntre Foi[or [i bil`, cu vase plutitoare anume construite.
Manolache. Cercet`rile efectuate \i \ng`duie inginerului
|n anul 1857, dup` multe dezbateri \ncep Theofil Ignat s` \ntocmeasc` o hart` pe care
lucr`rile de formare a unui canal \ntre indic` cele 20 mori desfiin]ate pån` la acea

116
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

"Marea v`rsare a Dåmbovi]ei de la 1/13 la 8/20 martie" cu


zona inundabil` a Bucure[tilor; imagine de ansamblu,
foaie comemorativ` editat` de D. Papazoglu [i G.
Venrich, cu precizarea cotelor critice atinse în anii 1862,
1864, 1856

117
ANDREI P~NOIU

dat`, precum [i restul celor 30 r`mase \n dore[te aceast` lucrare.


St`vilarele de la Baiu pentru regularizarea Dåmbovi]ei,
fiin]`, ar`tåndu-se pentru fiecare distan]a Se convine s` se fac` \n acest punct un chei
proiectate înainte de jum`tatea secolului al XIX-lea;
proiect (desen) dintre ele, cota fa]` de praguri, num`rul de zid`rie pe ambele laturi, ceråndu-se,
ro]ilor antrenate [i m`cini[ul. |n concluzie, \ns`, mai \ntåi, nivelarea general` a
cere desfiin]area acestor z`gazuri [i sus]ine Dåmbovi]ei60).
c` guvernul trebuie s` fac` din Dåmbovi]a
un råu navigabil cu vase dup` o propor]ie a Podurile de peste Dåmbovi]a.
lui, atåt cu scopul \nfrumuse]`rii Capitalei, Dintr-o list` de la jum`tatea secolului tre-
cåt [i pentru \nflorirea comer]ului. Dup` cut ne sunt cunoscute \n Bucure[ti, \n afara
calculele lui, navigabilitatea acestui råu, de altor pun]i mai mici, de folosin]` restråns`,
la Olteni]a la Bucure[ti, este rezervat` urm`toarele poduri peste apa Dåmbovi]ei:
numai 40 ore pe s`pt`mån`, interval \n - podul de la moara Sf. Ioan, la bariera Podu
care morile nu func]ioneaz`. de P`månt
Theofil Ignat sus]ine c` are cuno[tin]e - podul de la Cåmpineanu
tehnice care \ng`duie ca apa s`-[i sape sin- - podul de la morile Paliciu
gur` canalul [i morile nu trebuie demon- - podul de la Url`]eanu, din Podul de
tate deocamdat`; pretinde c` se poate P`månt, la Pharmazoru
angaja s` devieze chiar apele Oltului... - podul de la Bemfis
Consiliul Tehnic "nu-[i poate da o opinie - podul de la morile Vl`dichii
\ntr-o chestiune atåt de complicat`" [i - podul de la Gr`dina cu Cai
rev`rs`rile continu` tot mai amenin]`tor. - podul de la Mihai Vod`, spre Sf. Ilie
- podul de la Agie
Construc]ia unui chei \n dreptul - podul de la Machina Fåntånilor
Bastimentului Fåntånilor din Capital`. - puntea de la Gr`dina Florescu, spre uli]a
La 29 iunie 1859, arhitectul Capitalei ia Fran]uzeasc`
\n]elegere \mpreun` cu Gilbert, mecanicul - podul de la Spiridon Vechi
fåntånilor, \n privin]a proiectului unui chei - podul de la cap`tul uli]ei Cali]ii, la Curtea
al Bastimentului Fåntånilor; Gilbert nu Veche
numai c` nu se opune, dar arat` c` [i - podul din Pia]a Mare

118
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- podul din cap`tul uli]ei Podul Beilic, la 61).


Podul peste Dåmbovi]a de la Mihai Vod`, dup` un desen
Cazarma Veche Tot atunci se hot`re[te [i refacere podurilor de Luigi Mayer din anul 1794
- podul de la Iacovachi din suburbia Tabaci [i din strada N`sturar-
- podul de la Matachi din mahalaua ilor.
Dobrotesei La aceast` dat` are loc [i licita]ia pentru
- podul de la Sachelari, din mahalaua podul din strada Warenberg din suburbia
Apostol Izvorul, dup` proiectul arhitectului
- cele dou` poduri de la Sima Capitalei; documenta]ia respectiv`, consid-
- un alt pod cu vadul s`u vechi, f`r` nume erat` pentru un "pod de tip american", se
- podurile de la morile Foi[oru respinge [i ea, \ntrucåt "forma nu core-
- podul din drumul Pope[tilor de la Vitan spunde solidit`]ii sistemului american".
Dintre podurile cele mai mari, trebuie s` Despre facerea unei podi[ti \n dosul
amintim "Podul {erban Vod`", din cap`tul Gr`dinii Warenber (Gr`dina cu Cai) se fac
C`ii {erban Vod`, denumit [i "Podul cel demersuri \nc` din anul 1851, dar fa]` de
Mare", cunoscut [i cu numele de "Podul interven]iile lui Orescu lucrarea \ntårzie.
Velichi" sau "Podul cel Vechi". Din anul 1852 ni se p`streaz` proiectul pen-
Cunoa[tem din men]iunile documentare tru un pod de lemn peste Dåmbovi]a, \ntre
modul de constituire al podurilor Gr`dina cu Cai [i Gr`dina Mimi, \n locul
tradi]ionale, urmate de "podurile unei pun]i de 20 m lungime [i lat de 4, situ-
\mp`r`te[ti" [i "podurile sistematice" sau at la 0,70 m deasupra nivelului apei. Este
"podurile americane", lucr`ri inginere[ti de vorba de acel "projet d'un pont en
deschidere mare, din fier, f`r` reazemuri charpante a construire sur la Dåmbovi]a"
intermediare. f`cut de Direc]ia Central` a Lucr`rilor
|n anul 1862 se hot`re[te refacerea podului Publice, pentru a c`rui realizare se \ncheie
de la Cotroceni [i arhitectul ora[ului un contract cu D. Racoviceanu \n august
\nntocme[te proiectul pentru un pod de 1853, sub supravegherea inginerului Louvel
lemn. Proiectul acesta se respinge [i se [i Lalann, inginerul superior. Inginerul
\ns`rcineaz` inginerul Zanen s` fac` un Lespezeanu prime[te s` supravegheze
pod pe stålpi de c`r`mid`, cu c`p`tåiele [i direct lucrarea.
temelia de piatr`, iar tablierul din lemn... Orescu prezint` un Raport personal,

119
ANDREI P~NOIU

ar`tånd c`, geniu militar, ca [i la \ntrebuin]area ma[inii


vorbind despre soliditate, proiectul respec- de scos taraci. Lucr`rile \ncepute acum nu
tiv este o lucrare gre[it conceput`. Raportul se pot \ns` opri aici
acesta este luat \n serios, dar abia \n anul
1855 [eful Direc]iei Tehnice de atunci cere
lui Orescu s` prezinte el proiectul unui nou *
pod, \n forma dorit`62). * *

Pentru cur`]irea [i canalizarea Dåmbovi]ei. Cu adresa nr. 1904 din 10 martie 1862,
|n anul 1860 tabacii se \ngrijesc de Gårli]a Municipalitatea arat` Ministerului din
lor, c`utånd s` primeasc` cåt mai mult` N`untru starea de ne\ngrijire a Dåmbovi]ei
ap` din Dåmbovi]a. Ei se \mpotrivesc [i demersurile referitoare la facerea unui
lucr`rilor de batere de taraci de \nt`rirea pod de piatr` [i a unei por]iuni de chei pe
malurilor; mai mult, ei scot taracii existen]i. malul Dåmbovi]i la Bastimentul Fåntånilor,
Se aduce astfel pagub` morilor ocolite, iar ar`tånd c` Bucure[tii ar trebui s` se bucure
apa furat` pentru cur`]irea pieilor se de avantajul acestei ape, f`cåndu-se din ea
revars` peste malurile Gårli]ei, potopind un råu plutitor, cu stabilirea unei l`rgimi
toate casele [i gr`dinile pe unde trece, normale, formarea de cheiuri de cåte trei
inundåndu-se astfel mahalalele Radu Vod`, stånjeni [i jum`tate, desfiin]area piedicilor
Dobroteasa, Bro[enii, Slobozia, Apostolu [i din calea apei. Tot r`ul se arat` c` provine
C`r`midaru. din cre[terea albiei råului [i din lips` de
|n aceste condi]ii, \n anul 1861, se pune maluri. Vor trebui, deci, f`cute maluri mai
problema ridic`rii nivela]iei Dåmbovi]ei pe \nalte decåt nivelul apelor crescute.
tot parcursul ei de la gura Arge[ului pån` la Dac` formarea de cheiuri spre a face
legenda legenda legenda legenda legenda legenda leg-
"[an]uri", cu profile transversal [i longitudi- Dåmbovi]a råu plutitor se prive[te ca o
enda legenda legenda legenda
nal. Revizorul Lucr`rilor Publice, Marin lucrare de perspectiv` \ndep`rtat`, lucrurile
Popescu, este \ns`rcinat s` fac` lucrarea de nu pot r`måne totu[i \n "starea de
nivela]ie, cu toate instrumentele. Inginerul s`lb`ticie" cum se afl` acum. Podul [i for-
Bonet se \ns`rcineaz` s` alc`tuiasc` un marea de maluri de ap`rarea ora[ului s-ar
studiu pentru situa]ia apelor care afecteaz` putea \ncepe de la Cotroceni, unde trebuie
Capitala. s` se ridice [oselele ce se leag` cu malurile
Prin concluziile acestei Comisii se cere desfi- la \n`l]imea de cinci palme; malurile nu
in]area z`gazurilor sau a st`vilarelor de este neap`rat nevoie s` fie de piatr`; ele se
mori, ca [i a altor construc]ii care \mpiedic` pot face [i de p`månt, sprijinite cu taraci
liberul curs al apei. Este nevoie de bra]e de b`tu]i, c`ptu[i]i cu t`lpi groase de stejar [i
munc` pentru d`råmarea acestor instala]ii, lega]i \n cle[ti. Lumina Dåmbovi]ei se va
iar proprietarii se [tie c` se opun. putea l`sa de [ase stånjeni, ca l`rgime nor-
Arhitectul [ef al Capitalei prezint` o evalu- mal`.
are [i un plan de m`suri pentru desfacerea Calculul form`rii de maluri [i cheiuri de
z`gazului de la Vitan, cu n`molitorul, des- p`månt pe o lungime de 4000 stånjeni,
facerea podului [i a z`gazului de la Foi[or, pån` la morile de la Vitan, t`indu-se [i trei
desfiin]area din]arilor, a taracilor [i a sinuozit`]i, se urc` pån` la 80000 galbeni.
leg`turilor r`mase de la morile lui Gusi etc. De[i s-ar p`rea la \nceput ca aceste maluri
|n temeiul acestor demersuri \ncepe s` se s` fie nepotrivite, ele vor ap`ra totu[i defin-
despotmoleasc` Gårla, recurgåndu-se la itiv ora[ul.
concursul pompierilor [i a Corpului de Prin Jurnalul din 19 mai 1862, Consiliul

120
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Lucr`rilor Publice ia \n studiu ameliora]iile [i toate amenaj`rile de sprijinire a malurilor


cerute [i avånd \n vedere lucr`rile \ntre- f`cute alt`dat` prin baterea de tabaci64).
prinse de t`ierea malurilor [i cur`]irea de
taraci a albiei, precum [i studiile coman- Sistematizarea Dåmbovi]ei.
date cere s` se alc`tuiasc` un proiect care |ntre municipalitatea Bucure[tilor [i
s` cuprind`: ameliorarea malurilor prin dig- Ministerul Lucr`rilor Publice se iviser` \nc`
uri [i pe alocuri cu cheiuri, precum [i de mai mult` vreme unele disensiuni \n
t`ierea coturilor pe unde ele sunt prea pro- cåteva probleme importante privind
nun]ate; tot a[a, s` se fac` un proiect de administrarea ora[ului. Ministerul
cur`]irea general` pe raza cåt ]ine Capitala Lucr`rilor Publice pretindea c` se \ncalc`
a albiei råului, \nf`]i[åndu-se pentru fiecare unele hot`råri importante, prin acordarea
lucrare, de deosebit` natur`, proiecte com- cu prea mare u[urin]` a unor autoriza]ii de
plete, spre a se lua m`surile cuvenite de construc]ie nerespectåndu-se regulile sta-
punere \n executare. bilite, neprivegherea regulilor de urmat,
O analiz` atent` a situa]iei Dåmbovi]ei, \ntårzierea aplic`rii unor m`suri consider-
arat` c` cele mai multe propriet`]i riverane ate de imediat` necesitate etc.
au grajduri [i private care se scurg \n albia Divergen]ele rezult` mai cu seam` din fap-
råului, iar b`legarul se strånge [i se arunc` tul c` opiniile Serviciului tehnic al munici-
pe maluri sau direct pe matc`, molipsind palit`]ii se opun de multe ori celor ale
apa [i prejudiciind s`n`tatea locuitorilor. Direc]iei Lucr`rilor Publice.
Prin Jurnalul Ministerelor, aprobat de M`ria Problema Dåmbovi]ei, de pild`, Ministerul
Sa pentru cazul de \nec`ciune [i Lucr`rilor Publice ]ine s` o preia asupra sa,
calamit`]ile ce sufer` Capitala, urmeaz` s` un fapt asupra c`ruia municipalitatea ]ine
se des`vår[easc` opera]iunea de despot- cu tot dinadinsul s` se opun`. Unele
molire a råului nu numai de toate lemnele hot`råri ale ministerului vin \n contradic]ie
[i necur`]eniile ce \mpiedic` cursul, dar a se cu interesele municipalit`]ii [i faptul c`
cur`]i [i ambele maluri atåt de depozitele urgen]a cu care se reclam` aplicarea lor
de gunoaie [i b`r`ci, cåt [i de toate acele este dependent` de al]i factori sau nu se
cl`diri serioase, pån` la o dep`rtare de cåte dispune de cadrul material cerut treze[te
trei stånjeni [i jum`tate de fiecare mal, con- reac]ii imediate din partea Municipalit`]ii.
form art. 8 din Regulamentul Organic. De mai mult` vreme se hot`råse ca matca
|ndeplinirea acestor dispozi]ii s-a Dåmbovi]ei [i aliniamentul de-a lungul
\ncredin]at municipalit`]ii, dåndu-i-se spre malurilor sale s` intre sub atårnarea
ajutor osta[ii din Corpul de Geniu Militar. Direc]iei Lucr`rilor Publice, care singur` s`
Penitenciarul se ofer` s` pun` [i el la dis- dea \nvoiri de construc]ii atåt pe matc`, cåt
pozi]ie cåte 200 arestan]i pe fiecare zi pen- [i pe maluri. Se cerea, deci, Municipalit`]ii
tru unele lucr`ri din Capital`, dar munici- ca la acordarea autorit`]ilor de construc]ii
palitatea refuz` acest sprijin, ar`tånd c` s` se respecte aceast` regul` a celor opt
dore[te s`-[i dezvolte un corp al s`u propriu stånjeni [i jum`tate paralel malurilor sau a
de lucr`tori. celor 17 stånjeni, cel pu]in, lua]i de la
Planurile tehnice p`strate ne arat` c` mijlocul apei, a[a cum se preciza prin
\ncepånd cu al optulea deceniu aceast` Ordonan]a Domneasc` de la 7 septembrie
m`sur` de degajare a cursului Dåmbovi]ei, 1862.
cu deschiderile stabilite se realizase com- Ministerul Lucr`rilor Publice repro[eaz`
plet pe tot parcursul de str`batere a Municipalit`]ii c` datorit` serviciului
Capitalei, desf`cåndu-se toate construc]iile tehnic pe care \l are nici aliniamentele de

121
ANDREI P~NOIU

122
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

123
ANDREI P~NOIU

str`zi, nici pavajele, nici salubritatea nu Dåmbovi]a [i de \nfiin]are de splaiuri;


sunt aplicate conform legilor... - s` se taie coturile, s` se \nal]e pe alocurea
Consiliul Municipal, \ntre ai c`rui membri malurile, s` se dea alt` direc]ie apelor ce se
figura [i Al. Orescu, cere Ministerul revars` mai sus de [an]uri;
Lucr`rilor Publice s`-i lase "neatinse" drep- - s` se cure]e canalul de deriva]ie al
turile privitoare la \nfrumuse]area [i Ilfovului ce d` \n Colentina;
salubritatea ora[ului. - s` se \nceap` lucr`rile de prelungire a
Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i canalului Dåmbovi]a - Ilfov - Colentina65).
Lucr`rilor Publice cere Ministerului de
Interne ca Municipalitatea s`-[i schimbe Proiect de lege pentru \nfiin]area de cheiuri
tonul [i s` nu se mai amestece \n aceast` pe ambele maluri ale Dåmbovi]ei pe toat`
problem` a Dåmbovi]ei, care nu se este de partea din n`untrul Capitalei (adoptat cu 66
competen]a ei, \ntrucåt, altfel, va fi silit a voturi ontra 32 [i 11 ob]ineri la 24 februarie
curma orice coresponden]` cu ea. Dar 1864 [i definitivat la 5 martie 1865) pre-
Consiliul Municipal consider` c` totul este cizeaz`:
\n contra legii, c` se cuvine numai "Se declar` Lege rectificarea cursului
Municipalit`]ii drept de facere a lucr`rilor Dåmbovi]ei, cu l`rgimea cheiurilor de 20
publice din Capital` [i a canaliz`rii metri; se afecteaz` 45000 pentru
Dåmbovi]ei. Ministerul de Interne este r`scump`r`ri de locuiri, 150000 pentru
nevoit s` intervin`, totu[i, [i s` invite canalizarea [i 600000 pentru deschiderea
Municipalitatea s` renun]e a mai reclama unui bulevard [i construirea de edificii pub-
independen]` total` \n problemele acestea lice."
atåt de importante. |n 1869 - 1870 se reia Proiectul pentru
|n aceste condi]ii, Al. Zanee este numit [eful exproprierile necesare rectific`rii [i facerii
serviciului tehnic al Municipalit`]ii, dar cheiurilor Dåmbovi]ei \n Capital` pe o
inginerii mai vechi de aici, ca Al. Poenaru [i l`rgime de max. 100 metri.
Hinna, s-ar p`rea c` nu-i prea dau ajutorul Studiile \ncepute \n anul 1865 s-au \ndeplin-
cuvenit. it [i urmeaz` a se aplica \n 1870, conform
|n 1864 apare Legea pentru desfiin]area prevederilor din 183166).
morilor de pe råul Dåmbovi]a care |n august 1879 Prim`ria ora[ului Bucure[ti
cuprinde: hot`r`[te punerea \n executare a canaliz`rii
"Se desfiin]eaz` toate z`gazele, st`vilarele, [i regulariz`rii cursului Dåmbovi]ei, lucrare
lesele, \ngr`diturile, zidirile [i orice (con- pentru care se anun]` licita]ie public` pen-
struc]ie) aflat` pe matca Dåmbovi]ei, afar`, tru data de 10 septembrie a aceluia[i an.
\n sus [i \n jos, f`cute \mpotriva legiuirii din Proiectele sunt f`cute de Corpul tehnic al
1835..." Morile, pivele [i fer`straele de la ora[ului [i modificate [i puse de acord cu
munte nu sunt cuprinse \n aceste preved- recomand`rile Consiliului Tehnic din
eri. Ministerul Lucr`rilor Publice. Se prev`d
|n prevederile acestei legi se mai cuprind: lucr`ri de adåncire a albiei Dåmbovi]ei, de
- s` dea \n Bucure[ti l`rgime apei de 20 m [i rectificare a cursului acestei ape, lucr`ri de
s` se lase pe margini, de-o parte [i de alta, zid`rie pentru cheiuri, precum [i ridicarea a
cåte 3 stånjeni [i jum`tate, conform art. 9 patru poduri, totul \n valoare de 4 milioane.
din Regulamentul Organic; Se apreciaz` c` lucr`rile de expropriere vor
- s` se desfiin]eze toate podurile cu costa mai mult decåt se anticipase.
picioare; Acum se cere autoriza]iunea \nceperii
- s` se fac` studii de canalizare a råului lucr`rilor [i trebuie s` se ]in` seama de

124
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

efectuarea licita]iei la termenul stabilit, prenor francez, pentru suma de 3351000 lei.
a[teptåndu-se antreprenori ofertan]i din Lucr`rile \ncep la 2 noiembrie 1880 [i
toate unghiurile Europei. Totul trebuie dureaz` pån` la 1886. Albia råului se
gr`bit, \ntrucåt lucr`rile de canalizare [i de adånce[te cu 6 metri, amenajåndu-se [i
distribu]ie a apei sunt stråns legate de dou` c`deri de ap`, la Groz`ve[ti [i Vitan.
adåncirea Dåmbovi]ei. Pe fundul apei s-a fixat o podin` din ele-
Se precizeaz` c` proiectul a[a cum se mente de stejar a[ezate pe grinzi [i pilo]i,
prezint` el spre aprobarea prevede transfor- alia råului avånd posibilitatea, dup` calcule,
marea Dåmbovi]ei \ntr-un adev`rat canal ca \n urma rectific`rilor s` transporte un
de naviga]ie intern`, analog canalelor din debit de ap` de 8 mc/s la nivelul minor, iar
alte ]`ri, a[a cum este, de pild`, canalul de la cel major, pån` la nivelul splaiurilor, 22
naviga]ie de L'Ouriq din Fran]a, f`cut \n anii mc/s.
din urm` aproape \n acela[i condi]ii. Primarul Cariagdi se måndre[te c` a g`sit
Acest canal este susceptibil s` se pre- \n sarcina Prim`riei trei proiecte mari -
lungeasc` pån` la Dun`re, urmånd valea Canalizarea Dåmbovi]ei, Alimentarea cu
Dåmbovi]ei [i cea a Arge[ului; Corpul ap` a ora[ului [i Reconstruc]ia treptat` [i
tehnic al Prim`riei a [i f`cut oarecare studii sistematic` a pavajelor - proiecte pe care le-
preliminare \n acest sens \nsemnate pe a adus cu succes la bun sfår[it, cu garan]ia
"Planul general al cursului Dåmbovi]ei" [i \n unui \mprumut de 15150000 lei aprobat la
materialul al`turat. Acest canal nu va cons- bun sfår[it prin Decretul 1752 din 10 iulie
ta mai mult de 2000000. Prim`ria are 187867).
inten]ia s` studieze chiar definitiv facerea Pentru savanta [i con[tiincioasa lucrare ce
acestui canal. au prezentat inginerii Culmann, decanul
Prelungirea canalului prive[te Ministerului Politehnicii din Zurich [i Burkly-Ziegler,
Lucr`rilor Publice [i Ministerul de Interne [i inginerul [ef al ora[ului Zurich, ca exper]i
suntem siguri - scrie primarul c`tre min- chema]i de Prim`rie pentru proiectele rec-
istrul afacerilor interne - c` ve]i binevoi a tific`rii Dåmbovi]ei, canaliz`rii ora[ului [i
lua m`surile ce ve]i crede de cuviin]` ca aducerea apei, drept recuno[tin]` pentru
aceast` mare idee s` se duc` la \ndeplinire... st`ruin]a lor se propune s` li se confere
Prin Jurnalul nr. 314 din 4 august 1879 al Crucea de Ofi]eri ai Stelei Romåniei.
Consiliului Lucr`rilor Publice se arat` c` Domnul Alburquaque dore[te [i el a partici-
planurile de aliniere [i regulare a pa la licita]ia ce se va ]ine pentru lucr`rile
Dåmbovi]ei modificate de Prim`rie au fost de \nfrumuse]are a ora[ului Bucure[ti. Este
aprobate absolut f`r` nici o modificare de vorba de canalizarea ora[ului licitat` la 28
c`tre eminen]ii ingineri str`ini Lalann, august [i 4 septembrie 1881, pentru lucr`rile
Culmann [i Burkly Ziegler [i care s` se de canale noi, executate \n beton.
aprobe de \ndat` pentru a se putea trece la Depune ofert` [i "Compaigne Marseillaise
expropieri. de Ciments du Midi", care [i cå[tig` cu ofer-
Pentru trasarea noii albii de la Groz`ve[ti la ta sa avantajoas`, acceptånd o reducere cu
Vitan se demoleaz` pe partea dreapt` a 15% a devizului. Se primesc \ns` ca con-
Dåmbovi]ei 192 propriet`]i [i pe stånga 182. curen]i [i domnii Phipp Holtzmann, Ioan
O corectur` considerat` ca fiind binevenit` Suss, Gaiser, Cammer et Comp., Freind,
se opereaz` \n zona Spitalului Societatea Romån` de Construc]iuni [i de
Bråncovenesc, la cererea Eforiei Spitalelor. Lucr`ri Publice, cu \ndatorirea de a prezenta
Prin licita]ie, execu]ia lucr`rilor revine un inginer care s` fi lucrat \n astfel de
inginerului Alexandr Boisquerin, antre- materie, Union Bern [i M. Papadopolu68).

125
ANDREI P~NOIU

ALIMENTAREA CU AP~

Alimentarea cu ap` a constituit totdeauna c`r`midarii de pe Podul de P`månt, care \l


una dintre cele mai grele probleme ale ajut` s` preg`teasc` puzzolana artificial`
Bucure[tilor. Unele izvoare se aflau totu[i pentru temelia "pompelor de foc", folosind
de-o parte [i de alta a Dåmbovi]ei, c`rora se huma adus` din satul Ro[u, varul de Sirna,
ad`ugau apoi numeroase pu]uri de pe preparånd astfel betoanele care vor fi
toat` aria ora[ului. folosite pentru funda]iile Teatrului na]ional
Un hrisov referitor la ci[melele ora[ului [i basinele din gr`dina public` Kiseleff [i
dateaz` chiar din anul 1799. |n 1814 Caragea canalul Ci[migiului.
d` [i el un pitac asem`n`tor, urmat de un Concomitent s-au folosit \ns` [i alte surse
altul din 1828. Reiese c` la 1814 se aflau \n de ap` care trebuiau s` alimenteze
Bucure[ti 18 ci[mele. Datele de detaliu de la numeroasele ci[mele care se ridic` \n vatra
acea dat` arat` c` apa era adus` de la ora[ului \n perioada anilor 1850-1860. De
Cioc`ne[ti [i Crevedia. Venea \ntr-o hasna modul cum ar`ta o asemenea ci[mea, ca
la ci[meaua lui Mavrogheni [i curgea la alte plastic` arhitectural`, ne demonstreaz`
dou` ci[mele ce erau sub cas`; tot sub cas` fåntåna de piatr` de la biserica Amzei, pån`
era [i un havuz mare cu [apte vase, din care mai de curånd aflat` \n func]iune.
apa trecea apoi \n ora[, la locul lui Manea |n anul 1837 se propune Prim`riei
Brutaru \n Her`[e[ti. \nfiin]area unui nou rezervor din metal,
La s`parea temeliilor casei lui Cocorescu de astfel \ncåt distribu]ia apei s` func]ioneze
pe Podul Mogo[oaiei s-a g`sit \n anul 1840 [i noaptea. Tot atunci intr` \n vigoare [i
o bolt` de zid f`cut` din vechime pentru primul regulament privitor la taxa pentru
ci[mea. Cercet`rile municipalit`]ii \mpre- distribu]ia apei cu tarife diferen]iate: pen-
un` cu arhitectul Faiser nu pot stabili tru buc`t`rii, sp`l`torii, grajduri, [oproane,
vechimea acestei bol]i, re]in \ns` c` acest b`i publice [i fabrici.
canal poate fi repus \n func]iune69). Cum problema apei r`måne \nc` nerezol-
|nc` din anii 1832-1834 se pusese problema vat`, pentru Bucure[ti \n anul 1862 se
s` se aduc` din Europa un me[ter pentru prevede \nfiin]area a mai multe fåntåni \n
ci[mele70). Tocmai \n acest sens se \nscrie suburbii [i se aloc` un fond de 150000 lei
aducerea \n ]ar`, \n 1840, a inginerului pentru a se studia alimentarea Capitalei cu
Marsillon Jean Baptiste [i a lui Gilbert ap` de izvoare. De fapt se reia un studiu din
mecanicul. Marsillon este autorul proiectul anii 1837 cerut de Domnitorul Gheorghe
pentru acea cas` a "stabilismentul fån- Bibescu pentru aducerea apelor de la
tånilor" care trebuie s` se ridice pe malul Crevedia \n 40 fåntåni ale Capitalei70).
drept al Dåmbovi]ei dup` anul 1845, \n Se instituie o Comisie din care fac parte
spatele Agiei. Proiectele respective, care ni arhitectul Cusnovschi, conduc`torul
s-au p`strat redau \n detaliu instala]iile Maxen]ian, inginerul Piersiceanu [i
respective [i toate datele legate de C`p`]åneanu, directorul [colilor de art`.
realizarea lucr`rii. |n raportul acestei comisii se arat` c` la
{tim c` lucrarea s-a pus \n func]iune cu Cre]ule[ti, pe malul drept al Colentinei s-a
succes la 21 sept. 1847 a[a cum se prev`zuse dat peste olanele de p`månt prin care se
[i a func]ionat pån` c`tre deceniul al VIII- aducea apa \n Capital`, probåndu-se c`
lea al secolului XIX-lea. Realizarea ei se face aceast` alimentare cu ap`, la care se con-
cu sprijinul lucr`torilor de la Teatrul stat` c` se racordau [i izvoarele de la
na]ional [i de la Gr`dinile publice, Crevedia, func]iona prin c`derea natural` a
colaborånd cu inginerul Zanna, inginerul apei. Printre izvoarele cercetate figurau [i
Petre Tabai, picherul Rusulescu [i cele de la p`durea Merii De[i, Cioc`ne[ti,

126
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Giule[ti, Rudeni, Podul B`rbierului, Fåntåna de nivelare a fundului, a marginilor, cotele


Ursului, Fåntåna Fetei. Se estimeaz` c` din fundurilor sub poduri [i fundurile canalelor
aceste izvoare se poate dispune de ce se vars` \n gårl`.
10000000 oca ap` de izvor pentru Capital` Un profil \n lung de recunoa[tere a talvegu-
\n decurs de 24 ore72). lui se va face \n sus de Bucure[ti, pe
|n paralel se fac demersuri pentru lungimea necesar` asigur`rii deriva]iunii
recreearea mai multor pu]uri arteziene, care se va studia pentru alimentarea
unele dintre ele proiectate \n zona ora[ului, reperånd exact deversiunea apelor
Cotrocenilor. sale care se arunc` \n Brezoaia \n canalul de
Pentru satisfacerea cerin]elor de ap` pota- desc`rcare.
bil` a Capitalei studiaz` \ntre anii 1862 - Planul ora[ului Bucure[ti, redus la axele
1869 un proiect [i inginerul francez, str`zilor sale, va ar`ta \ns` exact
Fraycinet. proiec]iunea fa]adelor, monumentelor mai
Fraycinet \ncearc` s` transforme \n 1871 un principale, indicate prin numirile lor [i
proiect de \mbun`t`]irea apei ora[ului a schi]a formei lor, la scara 1:4000.
inginerului Charlier, dar f`r` succes. Prim`ria va pune la dispozi]ia d-lui Denize
Primarul capitalei, Cre]ulescu, st`ruie \n planul actual ce posed` mai cu seam` plan-
1872 s` fie consultat pentru aceast` lucrare ul Borroczin [i planul Barklay.
inginerul german Lindley din Frankfurt, Studiul aduc]iunii apelor de alimenta]ie \n
care propune un program la care se \nscriu ora[ [i distribuirea lor va cuprinde:
mul]i ofertan]i str`ini, \ntre care [i: - Studiul comparativ la fa]a locului al cuan-
inginerul Mounier, pentru asigurarea a tumului izvoarelor [i gårlelor care pot ali-
20000 mc de ap` extra[i din Dåmbovi]a menta ora[ul
cerånd \n schimb concesia lucr`rii pe 30 - Studiul comparativ al mijloacelor de a ridi-
ani; inginerii "Rose Green [i Slade"; Noris ca apa Dåmbovi]ei \n rezervoare pe Dealul
Vantherin. Cotroceni, fie prin ma[ini fixe, fie prin
Din lipsa unui proiect tehnic care s` asigure ma[ini hidraulice, fie prin apeducte
apa pe perioada respectiv` [i urm`toare, - Un studiu al rezervoarelor, amplasamen-
nici unul dintre ei nu este acceptat. tului [i construc]iei lor
Pentru realizarea acestei lucr`ri, Prim`ria - Sta]ia de filtrare
Bucure[tilor intr` \n dialog cu Guilloux, - Modul de distribu]ie la particulari
directorul Societ`]ii C`ilor Ferate Romåne, - Studiul traseului [i diametrul conductelor
care s` angajeaz` s` prezinte urm`toarele - Devize [i extrasuri
piese: - Redactarea proiectelor
- Planul general de nivelare al ora[ului; - Studiul complet al canaliz`rii
- Studiul distribuirii apelor de alimenta]ie a - Proiecte definitive
ora[ului; - Rezumat
- Studiul canaliz`rii sau construc]iei |n iulie 1876 se prezint` Consiliului Tehnic
canalelor ora[ului. un studiu de canalizare a Dåmbovi]ei, iar \n
Se estimeaz` \n Conven]ia \ncheiat` c` luna august se procedeaz` la cur`]irea
inginerul [ef al Capitalei este singurul canalelor Bucure[tilor de pe re]eaua subter-
\mputernicit s` trateze aceste probleme cu an`, dup` cum urmeaz`:
Direc]ia General` a C.F.R. - Podul Mogo[oaiei
Planul general de nivelare al Capitalei se va - Strada German`
face \n 10 luni, cu ridicarea exact` a råului - Strada Col]ei
Dåmbovi]a pe parcursul ora[ului, cu cotele - Strada Pensionatul

127
ANDREI P~NOIU

- Strada Mo[i realizarea unor bazine de decantare


- Strada Episcopiei descoperite, cu pere]i din lemn [i filtre de
- Strada Clemen]ei nisip situate \n localitatea B\cu. Apa
Proiectele prezentate se aprob` de munici- Dåmbovi]ei, decantat` [i filtrat` era adus`
palitate cu oarecare condi]ii, iar prin prin apeduct \n rezervorul de la Cotroceni,
Jurnalul din 3 iulie se \nsu[esc [i de de unde era \mpins` apoi \n re]ea prin
Consiliul de Mini[tri cu rezolu]ia: pompe ac]ionate cu turbine hidraulice,
"Se aprob` luarea de ap` din Dåmbovi]a, folosind c`derea de ap` de 7,00 m creat` la
prin deriva]iune natural`, la punctul Ciurel odat` cu completarea lucr`rilor de
Lungule]u; fa]` de rezultatul sondajelor, se canalizare a Dåmbovi]ei.
va merge mai sus de moara Cosoba". Alte expertize ulterioare, ca aceea din anul
Pentru \ncadrarea \n sumele precizate, se 1885 f`cut` de inginerul hidrolog Wilhelm
cuprinde: Lindley din Frankfurt, atrag aten]ia asupra
- 3,5 milioane pentru aducerea apelor m`surilor de \mbun`t`]ire a acestei insta-
- 3 milioane pentru distribuirea \n ora[ la]ii, ceråndu-se refacerea pere]ilor din
- 4 milioane pentru construirea canalelor. materiale durabile, reducerea lungimii
Dup` un an de cercet`ri atente se prcizeaz` exagerate a filtrelor etc. S-a recomandat
c` apa necesar` ora[ului trebuie luat` chiar [i aducerea apei de munte. A fost
dintr-un loc situat mai sus de Lungule]u, de nevoie ca instala]ia existent` s` se com-
la 27,5 km [i trecerea ei printr-o linie filtrat` pleteze cu o sta]ie de pompare la
paralel` cu råul, lung` de 500 metri [i lat` Groz`ve[ti, o re]ea de distribu]ie [i un rez-
de 9 metri. Conducta, cu un diametru de ervor de compensa]ie, toate date \n
0,90 m, realizat` din beton pe primii 7000 func]iune \n anul 1888.
m [i din font` \n rest, urma s` aduc` apele Lucrarea de la Arcuda a fost preluat` de
pån` la rezervorul de zid`rie de o capacitate antreprenorul Boisquerin, cel care lucrase [i
de 8000 mc. situat \n Dealul Spirei. Un al la canalizarea Dåmbovi]ei. Uzina modern`
doilea rezervor trebuia s` se construiasc` la a fost executat` de firma Echer-Wiss din
[osea, de 6000 mc. capacitate. Zurich \ntre anii 1885 [i 1888, re]eaua de o
Se ivesc evenimentele anilor 1877-1878 [i companie belgian` din Liege, iar Foi[orul de
lucr`rile intr` \ntr-un impas. Se instituie o Foc de c`tre \ntreprinderea Thene. \n rezer-
Comisie de ingineri str`ini chema]i ca vorul de la Foi[orul de Foc apa nu s-a ridicat
exper]i din care face parte [i inginerul niciodat` pån` la cotele a[teptate, nedis-
Lalanne, inspector general de poduri [i punåndu-se niciodat` de presiunea cerut`,
[osele din Fran]a, profesorul Culmann de la pån` \n anul 1924.
[coala politehnic` din Zurich [i Burkli- |ntre anii 1890 [i 1891, s-a \ncercat [i
Zigler, inginerul [ef al acestui ora[. folosirea filtrelor acoperite, dar din gre[eala
|n ce prive[te capta]iunea, aducerea [i dis- firmei "Glotlyouetea", s-au pr`bu[it \nveli-
tribu]ia apelor, lucr`rile s-au examinat de torile chiar \n timpul execu]iei.
P.I. Manovici, Iorceanu [i Capu]ineanu, sta- Inginerul Elie Radu sus]ine \ntre anii 1898 [i
bilindu-se c` de fapt este vorba de rezultat- 1899 construirea a 20 pu]uri care s` capteze
ul unui viciu de contract [i se dispune efec- apele subterane de la Bragadiru, lucr`rile
tuarea pl`]ilor cuvenite73). pentru care se execut` numeroase studii,
Studiile lui Ziegler [i Culmann \ncepute \n dac` apele acestea sunt potabile. Realizarea
anul 1879 se \ncheie \n octombrie 1882, cu lucr`rilor cade \n sarcina antreprenorilor
aducerea apelor pån` la marginea Dutour [i Simon. Cu acest aport calitatea
Bucure[tilor. La aceast` dat` Culmann apei destinat` consumului ora[ului
decedeaz` [i lucr`rile urmeaz` s` fie con- Bucur[ti se \mbun`t`]e[te sim]itor.
tinuate de Burki-Ziegler, cu supravegherea
inginerilor romåni Matac, Simion [i
Giupescu.
Ansamblul lucr`rilor cuprindea \n principal

128
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

GR~DINILE PUBLICE

Materialele de arhiv` ne furnizeaz` date alte lucr`ri, printre care [i facerea bulevar-
extrem de importante despre tradi]ia par- dului ce urc` la Mitropolie, Aleiul B`nesii
curilor [i a gr`dinilor bucure[tene la r`måne oarecum \n uitare. |n cele din urm`,
sfår[itul secolului al XVIII-lea. Harta lui de acesta trebuie s` se ocupe \ndeaproape
Purcel, de pild`, ne \nf`]i[eaz` numeroase \nsu[i Mihai Ghica, [eful Departamentului
case [i palate pe vatra ora[ului [i din \mpre- din L`untru [i magistratul ora[ului
jurimi prev`zute cu gr`dini mari anume Bucure[ti74).
amenajate, unele concepute \n compozi]ii Printr-o not`, Sfatul or`[enesc al Capitalei,
geometrice, organizate cu vegeta]ie liber` arat` c` potrivit articolului 34, aliniatul 2
sau cu trasee care \mbin` armonios specifi- din Regulamentul Organic, ating`tor de
cul gr`dinilor arhitecturale cu cadrul \nfrumuse]area Capitalei, se prevede a se
peisajului natural, din care nici fåntånile, \ntocmi o "plimbare public`" la cap`tul
nici oglinzile de ap` nu lipsesc. Aceste com- podului Mogo[oaiei, unde a fost chio[cul lui
pozi]ii se [tie c` totdeauna erau \ntregite cu Mavrogheni.
tot felul de foi[oare [i chio[curi preten]ios Prezedentul Sfatului, C. Roset, cu raportul
lucrate \n specificul arhitecturii acelui baroc nr. 1830 din 22 martie anul 1842 arat` c` a
local din perioada de sfår[it al secolului al rostit aceast` lucrare acum iar preasfin]ia
XVIII-lea [i \nceputul veacului urm`tor. sa P`rintele mitropolit a [i binevoit a citi
Gr`dina lui Mavrogheni cu ci[meaua [i sfe[tania cuvenit` \n fa]a deputa]ilor
chio[cul s`u conceput \n forma unui mahalalei, a Sfatului Or`[enesc, a
adev`rat palat, este tocmai un exemplu de staro[tilor de corpora]ii [i a altor particulari
acest fel. Poate tocmai dup` concep]ia par- [i negu]`tori dintre ci mai \nsemna]i,
curilor vremii, sub influen]a modei pre- blagoslovind plugurile [i uneltele
romantismului s-a integrat acestei gr`dini lucr`torilor care au \nceput a sparge
[i moara de vånt despre care se [tie c` a fig- \n]elenitele brazde ale acelui p`månt pen-
urat \n acest punct pån` la evolu]ia de la tru facerea acestei gr`dini; 12 salahori s-au
1821. ostenit o zi pentru a \ndrepta terenul [i a
cur`]a ruin`rile cl`dirii celei vechi de pe
|nfiin]area Aleiului B`nesii [i a Gr`dinii acest loc75).
Publice de la cap`tul Podului Mogo[oaiei. Se fac demersuri [i pentru redobåndirea
Drumul din cap`tul Podului Mogo[oaia terenurilor \nstr`inate de egumenii bis-
spre B`neasa, un drum vechi domnesc, ericii; se cere s` se preia [i hanul ci[melei,
intr` \n aten]ia lui Kiseleff, care dicteaz` deoarece se inten]ioneaz` organizarea unei
facerea lui pentru c`l`toria cu tr`sura, cu pie]e \n cap`tul uli]ei Podul Mogo[oaiei.
planta]ii de arbori pe ambele p`r]i etc. Dintr-un raport din martie 1845, reiese c`
|n luna mai anul 1832, Sfatul or`[enesc planul [oselei Kiseleff \ntocmit \n timpul
organizeaz` licita]ia pentru facerea acestui "vremelnice[tei obl`duiri", cu hotarele de o
aleiu, \ncepånd de dincolo de locul gr`dinii parte [i de alta de cåte 40 stånjeni trebuie
lui Mavrogheni, pån` la B`neasa. Se anga- s` se \nfrumuse]eze cu cheltuiala statului,
jeaz` de \ndat` un peisagist francez, \n per- dar nimic nu s-a f`cut \n acest sens.
soana lui Constant ("Constantin") Realizarea acestei lucr`ri este \ncredin]at`
gr`dinarul, care se ocup` atåt de terasa- peisagistului Meyer, hot`råndu-se \n final
mente, cåt [i de plantarea arborilor decora- c` atåt Gr`dina Public`, cåt [i Aleiul
tivi, consolidarea umpluturilor f`cåndu-se B`nesei s` fie tratate ca o oper` unitar`.
cu o ma[in` de b`tut p`måntul. Se pune astfel \n lucrare facerea unei
Gr`dinarul Constant fiind \ns`rcinat [i cu gr`dini publice pe amåndoua laturile [ose-

129
ANDREI P~NOIU

130
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Tip de gr`din` amenajat` arhitectural pentru o con-


struc]ie important din vegeta]ie liber`, lotiz`ri, terenuri
de cultur`, moar`, canal de deriva]ie, podi[c` etc.), 1789

Ansamblu important al unei gr`dini amenajate arhitec-


tural bine delimitat fa]` de locurile de cultur`, gr`dinile
potagere [i vii sau alte planta]ii de pomi care acoper` în
întregime [i toate cuartalele învecinate înscrise re]elei
de poteci locale, 1789

131
ANDREI P~NOIU

132
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

lei, \ntr-o \ntindere de 360 stånjeni [i lat` final. Poate fi vorba \n cazul de fa]` de ame-
de 40 stånjeni; se cere totodat` s` se najarea aleiului Mitropoliei, sau de gr`dina
divizeze \n parcele de cåte 45 stånjeni de pe terasa din spate, specificat` ca o ame-
fiecare lateral` a acestei [osele care s` se najare de acest fel \n planul ora[ului din
vånd` celor interesa]i spre a-[i cl`di case de anul 1852. O gr`din` a Mitropoliei putea fi
petrecere [i gr`dini dup` modelul din plan- considerat` [i bulevardul amenajat \n anul
ul ce se al`tur`. Cine nu construie[te \ns` 1832 de Constant. Dar, poate este vorba
pe acest teren \n termen de doi ani preved- chiar de gr`dina din jurul Palatului unde
erile planului respectiv, pierde dreptul de locuia Bibescu, amenajarea ei putånd fi
proprietate [i locul urmeaz` s` fie reparti- cerut` direct de Domnitor [i Mitropolit.
zat altei persoane.
Se n`d`jduie[te ca pe aceast` cale s` se Gr`dina Cimitirul Bellu.
realizeze \nfrumuse]area dorit`, f`r` ca Se \ntemeiaz` prin grija Mitropoliei care
statul s` fac` nici un fel de cheltuial`76). r`scump`r` tot domeniul Bellu, cu casele,
Cunoa[tem ideea acestui tip de parcelare gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din
chiar din planurile lui Meyer, dar nu [tim jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei
care au fost \n final rezultatele dobåndite, \n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban
alte planuri mai tårzii, ar`tånd totu[i cele Vod`. Planul topografic al acestui domeniu,
mai multe din aceste locuri a fi neocupate. \ntocmit \n cererea mitropolitului, consem-
La o revedere a situa]iei mai sus ar`tat`, \n neaz` \n detaliu ansamblul gr`dinii acestui
anul 1853, se ia hot`rårea ca s` se sisteze a palat existent la acea dat`.
se mai da locuri c`tre particulari la [osea, Amenajarea ansamblului acestui domeniu
sub nici un fel de condi]ie, abrogåndu-se ca un parc unitar menit s` devin` un cimi-
astfel acel Ofis Domnesc nr. 282 din anul tir al Capitalei este \ns` o oper` de durat` [i
1846. face obiectul altor ridic`ri topografice [i
Lucrarea se realizeaz` potrivit planului con- opera]iuni de lotalizare.
ceput de Meyer, la des`vår[irea ei aducån- |n anul 1858, Ulrich Hofmann, \ndeplinitor
du-[i contribu]ia [i arhitec]ii Al. Orescu [i de Director al Gr`dinilor Publice, arat` \ntr-
Iacob Melic, cu facerea drumurilor, a o not` c` el a realizat [i Gr`dina cimitirului
chio[curilor, a fåntånilor [i pavilioanelor Bellu77). Nu [tim \ns` cum ar`ta aceast`
cerute chiar de c`tre Domnitor. nou` gr`din` destinat` s` devin` cimitir [i
Se [tie c` \n anul 1847, sultanul a cerut [i el dac` \n cuprinsul ei a fost integrat` [i
proiectul acestei alei pentru a se face una vechea gr`din` a palatului Bellu, care fiin]a
asem`n`toare la Constantinopol. \nainte de anul 1840.
Arhitectul Petre Burelli, ca arhitect al
Gr`dina Mitropoliei. Ministerului Cultelor \[i aduce [i el aportul
Meyer \n[tiin]eaz` departamentul din la realizarea acestui lucru.
L`untru c` a primit ridicrea topografic` a
terenului Mitropoliei pentru proiectarea Gr`dina Spitalului Filantropia. Odat` cu
unui plan de Gr`din` Public`. Dar construc]ia Spitalului Filantropia se ia
Departamentului nu-i este \ns` cunoscut` hot`rårea ca s` se amenajeze [i o gr`din`.
aceast` lucrare a Sf. Mitropolii [i-l invit` a |n anul 1849 se apreciaz` c` ar mai trebui a
se adresa pentru cererea sa chiar acolo de se s`di \n curtea acestui spital [i al]i copaci
unde a primit planul. de p`dure, adu[i din p`durea M`n`stirea
Nu putem [ti despre care gr`din` este V`c`re[ti de la T\nganu.
totu[i vorba [i ce anume s-a realizat \n

133
ANDREI P~NOIU

Gr`dina public` de Sfåntul Gheorghe Nou. adånc de un stånjen. |n cale urmeaz` a se


Dup` incediul din 23 martie 1847 se sta- scurge [i toate apele de ploaie [i din
bile[te planul de recl`dire al ora[ului cu o izvoare, pe distan]a dintre Podul
nou` aliniere a uli]elor, rezervåndu-se locul Mogo[oaiei [i Podul de P`månt. Este nevoie
unei gr`dini la Sf. Gheorghe78). s` se fac` [i unele s`p`turi [i umpluturi de
Lucr`rile respetive \ntårzie \ns` foarte mult, p`månt pentru nivela]ia ariei ora[ului.
din pricini diferite. Problema gr`dinii [i a Inginerul Vairah este orånduit ca ajutor al
pie]ei respective este reluat` abia prin anii maiorului Borroczin, s` poarte \ns`rcinarea
1855 - 1857, odat` cu restructur`rile propuse stårpirii b`l]ii. Se ajunge la concluzia c` pro-
[i pentru pia]a paraclisului Episcopiei prietarii trebuie s` fac` ei \mprejmuirea
Råmnicului. Ulrich Hofmann, peisagistul, locului cu un [an] adånc [i pari.
\ns`rcinat cu proiectarea gr`dinii pe spa]iul La 18 iulie 1850, Meyer, directorul Gr`dinilor
respectiv, elaboreaz` planul de planta]ii, de Publice, anun]` c` proiectul pentru constru-
trasarea aleilor [i dispunerea altor elemente irea gr`dinii publice Ci[migiu este \ncheiat,
decorative. dup` preg`tirile f`cute timp de 7 ani; se
Pe acest plan se \nsemneaz` locul bisericii, arat` c` acest proiect cuprinde diferitele
basenul, aleiul de plopi piramidali, aleiul de devize [i planul amenaj`rilor, \nso]it de
gledecii sau de salcåmi, ori de plute negre, patru liste. |n dou` capitole mari se
boschete de diferi]i copaci [i tufe exotice, \nf`]i[eaz` distribu]ia planului [i lucr`rile
grupe de diferite flori, locuri rezervate pen- de executat, astfel \ncåt s` se ofere
tru a[ezarea capacelor de repausare etc. priveli[ti de vizitare inedite \n fiecare sezon
Lucrarea respectiv` [tim c` s-a realizat con- [i la orice or`, totul amenajat ca un veritabil
form prevederilor acestui proiect, de ornament al ora[ului. Toate aleile vor fi
aceast` form` amintind [i restitu]iile \n pavate cu piatr` [i nisip, practicabile pe
perspectiv` axonometric` ale lui orice vreme.
Pappazoglu din anul 1867. |n 1862 Luis |n afar` de cele trei intr`ri monumentale,
Lavra, agricultorul, se ofer` s` \ntre]in` mai sunt prev`zute [i alte accese pentru
gr`dina de la biserica Sf. Gheorghe Nou pietoni. O parte a gr`dinii lui Pencovici care
pentru suma de 7000 lei, ofert` care se con- este inclus` bine \n aceast` compozi]ie, tre-
sider` de c`tre Consiliul Comunal a fi foarte buie achizi]ionat` pentru \ntregirea
avantajoas`79). gr`dinii publice. |n aceea[i situa]ie se afl` [i
un alt teren particular de pe latura de vest a
|nfiin]area Gr`dinii Publice Ci[migiu. gr`dinii, care este ocupat de trei proprietari.
|n anul 1845, martie 19, inginerul idrotec Meyer precizeaz` c` execu]ia acestui plan
Marsillon przint` planul [i devizul pentru cu lucr`rile preg`titoare va dura doi ani.
secarea b`l]ii Ci[migiului. Planta]iile se vor face \n general cu arbori
Proiectul respectiv este analizat de c`tre indigeni. Cåteva alei principale [i cåteva
Comisia format` de inginerul Balzano, idei vor fi marcate cu ornamente de arbu[ti
inginerul idrotec Marsillon, inginerul Sec]iei [i flori de gr`din`. Se prevede realizarea
Tehnice, maiorul Borroczin, cu participarea unei "pe[teri" cu piatr` rustic`. Se
Arhitec]ilor Villacrosse, Schlatter [i a lui urm`re[te a se ob]ine un ansamblu peisag-
Meyer, directorul Gr`dinilor Publice. istic din planta]ii [i gazon. Se mai cer 200
Printre altele se prevedea trasarea unui b`nci bine lucrate [i vopsite. Vor trebui
[an] lung de 623 stånjeni [i lat de 18 palme, cinci poduri, din care dou` pentru trecerea

134
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

135
ANDREI P~NOIU

136
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

137
ANDREI P~NOIU

138
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

canalului, separånd cele dou` lacuri, perimetrului, pietruirea aleilor etc. R`måne
bine\n]eles prin forma lor boltit` permi]ånd \ns` \n aten]ie deosebit` regimul de con-
trecerea b`rcilor. struc]ie al cl`dirilor din jur.
Pe insul` urmeaz` s` se realizeze o statuie Potrivit prevederilor f`cute de Maer se
de vegeta]ie, poate cea a lui Apollon [i s` se propune cump`rarea locului lui Iancu
a[eze dou` vase largi pentru ornarea a Dimancea al`turat, dar se prefer` l`rgirea
dou` locuri alese. ariei gr`dinii prin d`råmarea cl`dirilor
Nu sunt uitate nici chio[curile pentru aflate pe locuri ce pot fi dobåndite cu
muzic` [i umbrare. Alte lucr`ri privesc terenuri date \n schimb; se fac por]ile
pavilioanele pentru ad`postirea de ploaie, antreurilor acestor gr`dini, se monteaz`
ecluze pentru purificarea apelor la margin- b`nci, fanare de iluminat, se reface vasul
ea råului etc. plutitor de pe lacul Ci[migiu cu numele de
Se sus]ine ca lucr`rile s` se continue dup` "vapor", precum [i b`rcile de preumblare, se
proiectul prezentat, a c`rui \ncepere se con- dau \n explorare bufeturile [i pavilioanele
sider` c` s-a f`cut \nc` din anul 1845, prin de muzic` etc.
cur`]irea lacurilor [i desecarea terenurilor, |n 1864 se cere facerea acelor cinci poduri,
concomitent cu abordarea multor prevederi dou` poduri mari [i trei mici, care trebuie
din proiectul actual de gr`din` public`, a a[ezate peste aleul gr`dinii, conform
c`rei pozi]ie central` \n ora[ o \nscrie print- proiectului \ntocmitde inginerul Serviciului
re rarit`]ile Europei80). Tehnic al Capitalei
|n anul 1855 gr`dina Ci[migiu se constituise
deja \n formele sale generale; continu` pre- |nfii]area Gr`dinii de la Cotroceni.
ocup`rile de permanent` \nfrumuse]are, de La sfår[itul anului 1851, Carol Meyer, direc-
amenajarea intr`rilor, corectarea torul gr`dinilor publice arat` printr-un

139
ANDREI P~NOIU

140
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

141
ANDREI P~NOIU

142
ANDREI P~NOIU

referat c` prin "verbaliceasc` porunc`" a urm`toarelor specii: 200 juga[tri, 500 corai,
primit \ns`rcinarea M`riei Sale s` 800 ulmi, 600 lemn cåinesc, 300 tufani,
alc`tuiasc` proiectul pentru planta]iile ce 600 carpeni, 100 p`ducel, 100 plop negru.
sunt a se face la Cotroceni, \n partea de Din P`durea Pantelimon a Spitalului Col]ei
r`s`rit [i miaz`-zi, [tiindu-se c` \nc`perile se cer: 800 ar]ari, 500 carpeni, 100 c`tin`,
de aici s-au destinat pentru "Palat de var`" 1000 sångeri, 500 s`lcii.
al Domnului St`pånitor. Din P`durea M`rgineni a M`n`stirii Dealul:
Anexat referatului se prezint` un plan [i 100 nuci, 300 brazi, 200 m`ce[i, 100 c`tin`,
dou` liste, cu un deviz \n valoare de 53394 150 pa]achin`, 200 dårmoe[ie, 200 clocopi-
lei. ci.
Departamentul din L`untru g`se[te De la C`scioarele: 400 plopi argintii, 500
"covår[itoare" cheltuiala prev`zut` de[i se anini, 400 m`ce[i, 150 porumbari, 300 cas-
argumenteaz` c` s-a ]inut seama de tani de la Tismana, 250 scumpie.
dorin]ele \n`l]imii sale [i proiectul s-a Lucr`rile sunt \ns` \ntrerupte \n anul
\nchipuit precåt au stat cu putin]` p`zind urm`tor, prin nea[teptata \ncetare din
toat` economia recomandat` de M`ria Sa. via]` a lui Meyer. Domnitorul dispune
Proiectul respectiv rezult` c` s-a pus \n atunci ca s` se sisteze deocamdat` orice
lucrare de \ndat`, pe anul 1852 prev`zåndu- lucrare care trebuie f`cut` din nou; r`måne
se 2625 zile de lucru, 6 sacagii, un gr`dinar de acum \ncolo a se face numai \ntre]inerea
[i doi privighetori. ei81).
Printr-o not` se face precizarea c` speciile |n cele din urm`, Domnitorul g`se[te de
pentru planta]ii se vor lua de la pepiniera cuviin]` c` de aceast` gr`din` \ntre]inut`
Gr`dinii Kiseleff [i dintre cele ce se vor de guvern beneficiaz` \ntåi de toate locali-
aduce pentru Gr`dina Ci[migiu. tatea [i ca atare ea trebuie trecut` pe
O alt` list` de planta]ii de la sfår[itul anului seama a[ez`måntului de la Cotroceni.
1852 prevede aducerea pentru Gr`dina de la |n anul 1872 [tim c` se prezint` un proiect,
Cotroceni, din p`durea Cociocu, a ref`cut, pentru \nfiin]area unei pompe, cu

144
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

bazinele necesare pentru alimentarea cu Cotrocenilor [i \nlocuirea plutelor uscate de


ap` a gr`dinii de la Cotroceni. Se prevede pe aleea cea mare din Ci[migiu82).
montarea unei pompe cu manej \n pu]ul
existent din curtea Palatului [i a[ezarea de Facerea unei gr`dini la Catedrala Curtea
]evi de conducere a apei c`tre bazinuri. Se Veche.
cuprinde [i facerea a dou` bazinuri pentru |n anul 1863 s-a alc`tuit de arhitectul
alimentarea cu ap` a palatului [i udatul Capitalei, Cusnovschi un nou plan pentru
gr`dinii. formarea unei gr`dini \n curtea Catedralei
Pe unul din aceste bazine se va a[eza o Curtea Veche, \ntr-un "chip sistematic", care
figur` de bronz de la Fabrica Kahle & Sohn cost` pån` la suma de 10612 lei - "o gr`din`
din Postdam, iar pe cel`lalt o figur` luat` sistematic`" potrivit cu pozi]ia care o are
din Ci[migiu. expus` catedrala.
Inginerul Boiarolu a \ntocmit proiectul pen- Consiliul Tehnic v`zånd proiectul de plan-
tru aceast` instala]ie, dar se cer [i unele ta]ie a cur]ii numitei catedrale Curtea
m`suri pentru scurgerea apelor ce stag- Veche, v`zånd [i observa]ia cuviosului arhi-
neaz` \n Valea de la Cotroceni, a[a cum cere mandrit Visarion, care pretinde c` partea
Decretul semnat de Carol I din aprilie 1872. cur]ii din dreapta u[ii bisericii ar trebui s`
Prim`ria este chemat` s` desfunde canalele fie liber` pentru circula]ia poporului [i a
care s` conduc` apele acestea la Elefterie. tr`surilor, iar planta]ia din afar` de curte,
Boiarolu cere [i cur`]irea acelui canal de de pe trotuare ar fi impropie, [i \mpiedic`
scurgere a apelor ce vin din Gr`dina circula]ia, aprob` cererea de a se m`rgini
Botanic` ca [i cultivarea luncii respective. planta]ia numai pe partea cur]ii de la linia
Prim`ria face o \ntåmpinare, ar`tånd c` tras` cu ro[u, care este delimitat` acum cu
aceste lucr`ri privesc statul; pe seama sa se un grilaj spre altar83).
afl` atåtea canale de desfundat \n Bucure[ti
pe care nu le pridide[te. |nfiin]area unei gr`dini \mprejurul [i \n inte-
Gr`dinarul Knechtel duce [i el un deviz riorul Sf. Mitropolii. La 27 septembrie 1875,
pentru plantarea cu platani a V`ii |.P.S. Mitropolitul Ungrovlahiei [i Primat al

145
ANDREI P~NOIU

Romåniei, arat` c` dore[te a oferi margine, spre partea din spre Filaret.
Mitropoliei din Bucure[ti flor`ria |.P.S. din Se va \nfiin]a de asemenea o gr`din` de
Ia[i [i s-au dat ordine a se aduce \n pomi roditori, \n partea de miaz`-zi a aleiu-
Bucure[ti f`r` plat`. lui, terenul fiind mai \ntåi nivelat [i cur`]it.
Mitropolitul cere o persoan` competent` s` Arborii roditori se vor cump`ra de la o
fac` planul, dup` \n]elegerea ce se va lua cu pepinier` care nu este \n loc b`ltos84).
el, pentru \nfiin]area unei gr`dini atåt
\mprejurul, cåt [i \n interiorul Sf. Mitropolii. |mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaretu.
Din partea Administra]iei se scrie Lucrarea drumului [i a caldaråmului cu
gr`dinarului constructor Knechtel s` se destuparea canalului pån` la Dåmbovi]a.
prezinte de urgen]` pentru a se \n]elege cu Face obiectul unor planuri cerute de
Eminen]a Sa asupra vorbitei gr`dini. Departamentul din L`untru \n iulie 1851.
La 31 martie 1876, inginerul statului din Inginerul drumurilor din Capital`, Al.
Serviciul de Poduri [i {osele arat` c` proiec- Orescu, d` planurile cerute de preg`tirea
tul prezentat de gr`dinarul constructor nu licita]iilor [i \ncredin]area cu condi]iile de
este altceva decåt copia proiectului alc`tuit execu]ie. Se prevede facerea din nou a cal-
de arhitectul Beni[ al Domeniilor Statului, daråmului de la poarta din dos a Sf.
trimis \n 2 exemplare, cuprinzånd: plan, Mitropolii pån` la caldaråmul din vale, pe o
profilele sc`rilor, memoriu, deviz. l`rgime de 4 stånjeni.
Se cere facerea unui zid de sprijin, consol- Cum livada respectiv` este proprietatea
id`ri cu batere de taraci \mpleti]i cu nuiele, Mitropoliei, toate lucr`rile ei se vor suporta
umplutur` [i planta]ii, consolidarea aleiului de Mitropolie, \ntocmai ca [i localnicii de pe
\nceput de la sc`rile obeliscului pån` la ron- uli]a ce merge din a Cali]ii pån` la Podi[c`.
dul ceasornicului de soare. La cap`tul aleiu- |ntr-un raport din anul 1857 se arat` c` pen-
lui, pe lång` obelisc, se va \nfiin]a o scar` tru \mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaret,
de piatr`; dosarul \n discu]ie este depus hot`råt` \n anul 1851, nu se mai face nimic
\nc` din anul 1871. acolo din anul 1854.
La amåndou` p`r]ile drumului se va con- Pentru aceast` lucrare \n anul 1855 arhitec-
strui un canal deschis din piatr` de råu. tul ora[ului, Burelli prezint` un raport cu
Drumul pe alei se va face cu moloz peste observa]iile sale. Dar tot pentru aceast`
care s` se a[tearn` nisip pietros. lucrare trebuie s` revin` \n mod
Aleiurile se vor planta cu arbori alterna]i de asem`n`tor [i \n anii 1856 [i 1857, deter-
tei [i salcåmi; salcåmii se vor scoate cånd minåndu-l astfel pe Alessandru D. Ghica,
teii vor da umbra necesar`. caimacanul ]`rii Romåne[ti s` supuie
Se va face [i o alee boltit`, cu [an]uri pe situa]ia \nf`]i[at` Ministerului din

146
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

L`untru85). pies` care arat` m`rimea [i costul aproxi-


mativ al tuturor cl`dirilor ce cad pe noua
Pentru \nfiin]area Gr`dini Publice Filaret. strad` propus`, precum [i costul locurilor
La 26 aprilie 1862, Ministerul Lucr`rilor pe care s-ar putea \nfiin]a zidiri, locuri care
Publice se sesizeaz` de faptul c` terenul s` fie våndute, pentru realizarea unui fond
destinat de Gr`din` Public` la Filaret con- cu care s` se \nfiin]eze gr`dina86).
tinu` s` fie ocupat de cl`diri particulare.
Se cere s` se comunice dup` ce autoriza]ii [i |nfiin]area unei gr`dini botanice \n cåmpia
cu ce motive se \ng`duie deturnarea aces- din josul m`n`stirii Cotroceni.
tor locuri de la destina]ia [tiut`. Dar munic- |n august 1860, directorul [colii Na]ionale
ipalitatea se desculpa ar`tånd c` n-a tolerat de Medicin` [i Farmacie \nainteaz` planul
asemenea construc]ii; dimpotriv`, v`zånd gr`dinii botanice ce este a \nfiin]a \n
c` s-ar fi \nsu[it o parte din acel teren a cåmpia din josul m`n`stirii Cotroceni [i
cerut Ministerului Cultelor o situa]ie a cere a se lua dispozi]iuni pentru preg`tire,
tuturor locurilor de la Filaret pentru a se dup` deviz.
cunoa[te atåt \ntinderea, cåt [i temeiul Se prevede, deocamdat`, o \ngr`dire cu
\nstr`in`rii. S-au f`cut [i interven]ii pentru scånduri, nivelarea terenului, acoperirea cu
oprirea lucr`rilor [i s-a cerut P`rintelui nisip a drumurilor, construirea a trei pun]i
Mitropolit de a nu se mai \nchiria sau naturale peste canalele de ap`, pentru
\nstr`ina locuri din livad`; s-a cerut s` nu leg`tur` cu gr`dina palatului Cotroceni etc.
se legalizeze nici un act de acest fel iar Planta]iile cuprind s`direa a 5000 arbori [i
poli]ia s` popreasc` planta]iile de pomi. arbu[ti de diferite feluri, c`rora se adaug`
|n anul 1864, dintr-o dispozi]ie dat` arhitec- \nc` 800 buc`]i esen]e exotice de arbori [i
tului [ef al Capitalei vedem c` problema arbu[ti din pepinierele gr`dinilor statului.
amenaj`rii unei gr`dini care s` dea un Devizul respectiv se cifreaz` la suma de
aspect agreabil terenului de la Filaret, prin 56425, a[a cum arat` inspectorul general
\nfiin]area unei gr`dini corespunz`toare cu Davila.
pozi]ia \n care se afl` constituie o preocu- Al. Zanne, inginerul, [eful serviciului tehnic
pare a municipalit`]ii; se cere arhitectului al municipalit`]ii aprob` devizul [i face
Cusnovschi s` prezinte planurile [i devizul cunoscut c` executarea lui se poate dirija
aproximativ cu costul \nfiin]`rii gr`dinii [i prin persoana d-lui Hofmann, mai cu
str`zii precum [i lista locurilor ce vor fi vån- seam` c` dånsul este [i autorul acestui
dute, numele persoanelr ce urmeaz` a fi proiect.
expropriate pentru \nfiin]area acelei str`zi Pentru realizarea lucr`rii, Davilla se
etc. adreseaz` Direc]iei Tehnice s`-i fie f`cute
Documenta]ia trebuie completat` cu o cunoscut to]i arborii [i plantele gr`dinilor

147
ANDREI P~NOIU

148
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

publice, iar gr`dinarii respectivi s` \i [i Locul respectiv, \n suprafa]` de 18 pogoane


poat` ar`ta, ca s` \ntocmeasc` lista de toate [i 10 pr`jini, aflat \n seama Lucr`rilor
lucr`rile necesare gr`dinii87). Publice se trece acum \n proprietatea
Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii
Str`mutarea Gr`dinii Botanice [i Zoologice a Publice, cu destina]ia ca aici s` se str`mute
Universit`]ii la Cotroceni. Gr`dina Public` de la Universitate.
|nc` din anul 1872 s-a cedat un loc care Brånz`, Grecescu, inginerul Cerchez [i
apar]inea mo[iei Cotrocenilor, pentru Knechtel [eful gr`dinilor statului exam-
\nfiin]area unei gr`dini botanice a inånd acest teren propun ca ariei respective
Universit`]ii din Bucure[ti. Acest loc era s` i se mai adauge \nc` unele por]iuni din
\ns` acoperit cu ape stagnate, \nf`]i[ånd o propriet`]ile \nvecinate. Ei cer, de aseme-
situa]ie de netolerat cadrului de vecin`tate nea, mutarea cantonului apropiat, iar
a re[edin]ei domne[ti. terenul \n discu]ie s` se \mprejmuiasc` de
Pentru asanarea acestui loc se opereaz` o \ndat` pentru Gr`dina Botanic` [i Zoologic`
serie de rigole descoperite [i planta]ii. a Universit`]ii.
Tocmai pentru acest loc, [eful Gr`dinilor
Publice K. Knechtel era de p`rere c` se
potrive[te pentru \nfiin]area unei gr`dini
[tiin]ifice, un fel de "jardin des plantes". Dar
se ajunge la concluzia c` pentru aceast`
gr`din` este mai potrivit terenul din Valea
de la Cotroceni situat de cealalt` parte a
[oselei, unde trebuie s` se fac` lucr`ri de
asanare asem`n`toare.
La 28.05.1883, P.I. Aurelian ia \n]elegere cu
D. Brånz`, directorul Gr`dinii Botanice
ar`tånd c` \ntr-o discu]ie cu regele au c`zut
de acord c` cel mai bun loc pentru Gr`dina
Botanic` este cel din Valea de la Cotroceni;
vizavi de cel unde a mai fost aceast`
gr`din`.

149
ANDREI P~NOIU

SITUA}IA ORA{ULUI BUCURE{TI LA |NCEPUTUL


SECOLULUI XX

H`r]ile Institutului Geografic al Armatei din Dåmbovi]ei, consolidarea malurilor cu dig-


anii 1902-1904 ne \nf`]i[eaz` foarte exact uri pentru a se face fa]` viiturilor.
structura reliefului Bucure[tilor [i a zonelor Acesta este cadrul anului 1906, cånd se
\nconjur`toare, punåndu-se \n eviden]` deschide \n Parcul Carol Expozi]ia General`
re]eaua stradal` a ora[ului cu arterele de Romån`, dup` modelul marilor expozi]ii
penetra]ie, linia de cale ferat` [i [oseaua ce europene. Expozi]ia aceasta se instituie ca
reune[te cele 24 forturi. un grandios ansamblu desf`[urat pe
Din aceste h`r]i re]inem regimul de admin- Cåmpurile Filaretului. Palatul Regal cu
istrare a \ntregi zone cuprinse \ntre limita Geniul Militar, vederea din interior spre
marcat` a ora[ului [i linia forturilor, \n care Poarta de Intrare cu Palatul Artelor, Arenele
comunele Progresul, Pope[tii Conduratu, Romane, Pavilionul Domeniul Coroanei,
Dude[tii, Pantelimonul, Her`str`ul, Palatul Justi]iei, Palatul Agriculturii sau
B`neasa, Bucure[tii, Chiajna [i Militarii ne Palatul Minelor [i Carierelor sunt pavilioane
apar ca a[ez`ri ordonate, realizate dup` pla- care se arat` concepute sub forma unor
nuri inginere[ti. Aceea[i situa]ie o adev`rate ansambluri arhitecturale, toate
\nf`]i[eaz` [i alte a[ez`ri \nvecinate, situate tratate \ntr-o plastic` major`, care anun]`
\n afara perimetrului liniei forturilor ca: \nc` de pe acum crearea unui stil romånesc
Afuma]i, {tef`ne[ti, Tunari, Otopeni, monumental.
Mogo[oaia, Buftea, Dragomire[ti, Reconstituirea Castelului lui }epe[ Vod`, a
Ciorogårla etc., toate a[ez`ri pentru a c`ror Arenelor Romane, a golfului luptelor navale
organizare [tim c` s-au elaborat planuri sis- sau a redutelor cucerite ale Plevnei se
tematice \nc` din perioada regulamentar` \nscriu \n firescul romantism tårziu propriu
[i postregulamentar`. Cu alte cuvinte, ne na]iunii noastre, angajat` acum s`-[i
afl`m \n fa]a unui rezultat al activit`]ii de cl`deasc` o Capital` modern`.
sistematizare [i de organizare a teritoriului {i dac` pån` la R`zboiul pentru
\nscris \ntr-un r`stimp de peste o jum`tate Independen]` Bucure[tii se voiau acel
de secol. "Helioplis" (ora[ al Soarelui), de acum \ncolo
Pornindu-se tocmai de la aceast` situa]ie de ei trebuie s` devin` un ora[ al statuilor, un
ansamblu consemnat` de ridic`rile ora[ gr`din` \n adev`ratul sens al cuvåntu-
topografice efectuate odat` cu \nceputul lui.
secolului, vom putea urm`ri, comparativ, \nceputul secolului g`se[te Bucure[tii anga-
evolu]ia \nscris` de lucr`rile din etapele ja]i \ntr-o serie de lucr`ri foarte importante,
imediat urm`toare. a c`ror realizare reclam` fonduri tot mai
Pentru \nceputul secolului Bucure[tii mari. Complet`rile de la noul edificiu al
p`streaz` o not` a lor proprie \n care totul Casei de Depuneri [i de la Palatul Po[telor,
pare preocupat de concertele [i serb`rile construc]iile din Gr`dina Botanic`, cl`direa
din gr`dinile publice, cu o Administra]ie Palatului de Justi]ie ,numeroasele expro-
care se \ngrije[te atent de plantarea bule- prieri pentru crearea de noi amplasamente,
vardelor [i care din elaborarea de planuri de alinierea [i corectarea traseului str`zilor [i a
\ndreptarea [i alinierea str`zilor \[i face o pie]elor, proiectele pentru prelungirea liniei
datorie de cap`t. Gr`dina Botanic` se vrea ferate Mogo[oaia - Obor [i a unei noi c`i
\mpodobit` cu noi construc]ii ce cer sub- ferate Filaret - Abator ca [i organizarea
scrip]ii pentru ridicarea de noi monumente Expozi]iei Generale Romåne sunt doar cåte-
publice; alte proiecte vizeaz` iluminatul, va din lucr`rile de acest fel ale primului
dezvoltarea re]elei de alimentare cu ap` [i deceniu.
de canalizare, cur`]irea [i adåncirea |n contextul acestui cadru, Municipalitatea

150
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

\ncurajat` de programul Expozi]iei punctelor de nivel, reproducerea de planuri,


Generale a Romånilor din anul 1906, ia lipiri [i carton`ri sau lucr`ri aflate \n
hot`rårea lans`rii unui concurs public pen- atribu]iile Serviciului planului, controlului
tru sistematizarea ora[ului Bucure[ti, \n construc]iilor [i cl`dirilor.
tema anun]at` \nscriindu-se de fapt \ntrea- Tot din aceste venituri trebuie acoperit [i
ga problematic` a dezvolt`rii Capitalei. fondul de rulment folosit pentru \mprej-
Tocmai datele problemei, programul [i muirea locurilor virane, ca [i pentru
ideile desprinse din studiile prezentate la fotografierea [i d`råmarea caselor insalu-
concurs vor constitui de acum \ncolo acele bre sau care amenin]` s` cad`.
jaloane de care trebuie s` ]in` seama plan- Prin Decrete, pe baza art. 94 din Legea pen-
ul de sistematizare al ora[ului aflat \n curs tru organizarea comunelor urbane se
de elaborare. Se [tie c` prin Legea din anul aprob`:
1894 comuna Bucure[ti fusese obligat` s` - Planurile pentru racordarea str`zii
legifereze un plan de sistematizare al Cercului cu strada Popa Petre, precum [i
ora[ului pån` la 1900, dar de abia dup` prelungirea Bd. Ferdinand pån` la Gara
acest concurs sunt angaja]i desenatori iar Obor;
arhitectul Berendei se \ns`rcineaz` s` - Planul pentru alinierea str`zii Costache
studieze "regularea planului ora[ului". Marinescu, a[a cum s-a votat de Consiliul
|ntre Stat [i Prim`ria Comunei Bucure[ti Comunal;
intervin o serie de schimburi de terenuri [i - L`rgirea [oselei Ciorogårla, Cotroceni,
imobile, care las` mån` liber` munici- Bolintin, de la 19 la 30 m;
palit`]ii s` ia multe ini]iative. - Alinierea [i amenajarea por]iunii din fa]`
Pentru a se \ncuraja construc]ia de cl`diri a Universit`]ii, \n dosul Statuii Mihai
pe Calea Victoriei, se acord` \n 1910 reduc- Viteazu, unde se deschide o strad` de 8 m,
erea de impozite pentru toate imobilele ce \ntre strada Academiei [i b-dul Col]ei;
se vor construi pe fronturile aliniate ale - Sistematizarea cartierului Cotroceni [i a
acestei str`zi. str`zilor [i pie]elor adiacente cuprinse \ntre
Bisericile din Bucure[ti sunt autorizate s` linia ferat`, Gara de Nord - Filaret, partea
vånd` din terenurile lor pentru a se cl`di pe exterioar` a C`ii 13 Septembrie, a str`zii
ele. Ca s`-[i creeze veniturile cerute, Izvor, a str`zii B.P. Hasdeu, Plevnei, [oseaua
Prim`ria trebuie [i ea s` \nstr`ineze unele Basarab pån` la Uzina hidraulic`
terenuri [i imobile din proprietatea Groz`ve[ti, cu excep]ia pentru strada Carol
Comunei. Davila \ntre Cotroceni [i promenad`, a c`rei
Tot pentru crearea de venituri pentru l`rgime va fi de 14 m;
Prim`rie, se \nfiin]eaz` un impozit de 4% - Alinierea C`ii Mo[ilor \ntre C\mpul
pentru cl`diri [i locuri virane, de 5% pentru Mo[ilor [i Pia]a Sf. Gheorghe cu pie]ele [i
chirii [i hoteluri etc. Impozite se pun [i str`zile adiacente;
asupra cererilor de a se construi, pentru - Planurile de l`rgire a str`zilor cuprinse
repara]iuni [i \mprejmuiri de gr`dini pub- \ntre Popa Petre [i B-dul Col]ei, trecånd prin
lice etc. str`zile Maria Rosetti [i C.A. Rosetti
Din aceste fonduri trebuie s` finan]eze str`b`tånd blocul \ntre strada Cantacuzino
diferite ac]iuni de \nfrumuse]area ora[ului, [i strada Rotarilor;
ca [i costul materialelor [i manoperei pen- - Planul pentru deschiderea mai multor
tru pichetarea axelor de alinieri, tabelele cu str`zi pe locul situat \n [oseaua Jianului nr.
nomenclatura str`zilor [i numerotarea pro- 16-20 [i parcelarea acestui loc;
priet`]ilor, precum [i pentru marcarea - Prelungirea str`zii Domni]a, \ntre Calea

151
ANDREI P~NOIU

C`l`ra[i [i strada Mircea Vod`-Lucaci, a[a aparte.


cum s-a votat de Consiliul Comunal; Din 1914 pån` la izbucnirea R`zboiului s-a
- Votul Comunei Bucure[ti din 1911, prin \ntocmit de c`tre Serviciul Tehnic al
care s-a decis a se reveni asupra decretului Comunei primul plan de ansamblu, cu alin-
de aliniere a C`ii Doroban]ilor din anul ierea tuturor str`zilor, planul care s-a reluat
1909, pe o l`rgime de 24 m, r`månånd ca \n \ntocmai [i dup` r`zboi.
viitor aceast` strad` pe por]iunea dintre De[i acest plan reprezint` un pas \nainte
strada Roman` [i [oseaua {tefan cel Mare fa]` de starea haotic` dinaintea lui, cånd
s` aib` o l`rgime de 20 m, adic` cum s-a str`zile aveau cåte dou` [i chiar trei alinieri
decretat \n anul 1891; \n acela[i timp, se constat` c` [i acest plan
- Planul pentru modificarea alinierii strada este repede dep`[it [i nu mai corespunde
Paris, \ntre Calea Victoriei [i strada avåntului de dezvoltare al Capitalei;
Caragheorghievici; nevoilor de dup` R`zboi nu mai corespunde
- Planul pentru sistematizarea por]iunii din nici acel principiu din trecut, de a c`uta s`
Ocolul III [i IV cuprins` \ntre Calea Mo[ilor, se rectifice [i s` se \ndrepte toate str`zile
[oseaua Colentina, Popa Nan, ]epe[ Vod` [i existente, pentru fiecare locuin]` \n parte
raza ora[ului, precum [i planul pentru ame- ceråndu-se exproprieri sau cedare de teren.
najarea pie]ei din strada Bl`nari, mic[orån- A[a-zisul Plan de Alinieri \n aceste condi]ii
du-se pia]a cu 5 m dinspre strada Lipscani [i este departe de a putea fi considerat un
suprimåndu-se [i scuarul din mijloc. Plan de sistematizare. Este clar c` pe
- Prin decrete regale, \n anul 1912 se aprob` aceast` cale nu se poate realiza o deosebire
alinierea [i nivelmentul "Inelului I" (Strada net` \ntre str`zile cu cl`diri simple de locuit
C.A. Rosetti \ntre strada Golescu, strada [i arterele de circula]ie intens`, f`r` per-
Cantacuzino [i strada Rotarilor [i Icoanei) [i spectiva realiz`rii de mari bulevarde, de
"Inelului II" (\ntre Mo[ilor [i Dude[ti, prin str`zi largi, plantate, de traiecte bine difer-
strada Traian). en]iate.
Tot a[a, \n anul 1913, se aprob` planurile Totu[i, pentru c`utarea unor rezolv`ri ime-
pentru alinierea [i nivelmentul diate aceast` practic` continu`. |n anul
Bulevardului Col]ei (din fa]a noului ospel 1924, de pild`, se aprob` planul de modifi-
comunal [i Pia]a Br\tianu) sau \n 1914, se care a alinierii Pie]ei Victoriei [i Senatului,
hot`r`[te corectarea alinierii ansamblului prilej cu care se aduce o corectare a fron-
Pie]ii Regale Carol I). turilor stradale, rotunjiri de col]uri, te[ituri
Exemplele de astfel de legifer`ri de alinieri etc. pentru crearea unei deosebiri ordonate
devin tot mai numeroase [i o reglementare \n fa]a marii construc]ii a Senatului. |n anul
unitar` a regimului lor nu se vede decåt 1925 suprafa]a Bucure[tilor \nsumeaz`
prin elaborarea unui plan sistematizat al 6000 ha, din care proprietatea Comunei,
ora[ului, a[a cum se ceruse \nc` de la f`r` str`zi [i pie]e, era doar de 193 ha, c`rora
sfår[itul secolului trecut. se adaug` cele 580 ha ale Parcului Na]ional
Datorit` complet`rilor topografice f`cute de la periferie. Ora[ul continu` s` se dez-
pe parcurs, \ndeosebi \n anii 1907 - 1909, se volte \ntr-o form` cu totul necontrolat`.
\ntocme[te \n anul 1911 de c`tre Institutul Pentru a se pune ordine, se ia hot`rårea, \n
Geografic al Armatei planul Bucure[tilor la anul 19927, s` se \ntocmeasc` planul
scara 1:10000 cu situa]ia exact` a ora[ului, fotografic al \ntregii regiuni a Bucure[tilor,
cu toate re]elele zonelor nou parcelate. pån` la linia forturilor, plan care trebuie s`
La aceast` dat`, Bucur[tii Noi erau deja con- serveasc` ca punct de plecare pentru toate
stitui]i [i aveau [i ei ridicat un plan al lor studiile ulterioare.

152
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

153
ANDREI P~NOIU

154
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Tot acum se ridic` [i un plan al tuturor Prin programele de realizare de locuin]e ief-
lacurilor din partea de nord a ora[ului [i a tine pentru cei s`raci [i foarte s`raci, prin
råului Colentina, påna la Dobra, pe r\ul abordarea cu competen]` [i ingeniozitate a
Ialomi]a. Se \ntocme[te, \n mod unor probleme atåt de specifice
asem`n`tor, primul proiect pentru o cen- Bucure[tilor, \ndeosebi alinierea [i \nfru-
tur` de planta]ie \n jurul ora[ului [i se fix- muse]area ora[ului, modul de organizare a
eaz` servitutea de retragere [i l`rgirea salubrit`]ii sau asanarea lacurilor din zona
arterelor de penetra]ie \n Capital`. de nord, fac ca urbanismul romånesc s` se
Toat` aceast` activitate atåt de intens` pe bucure de un binemeritat prestigiu \ntre
toate planurile, c`reia i se adaug` [i cele dou` R`zboaie Mondiale; speciali[tii
punerea \n aplicare a proiectelor de asanare romåni, prin opera lor teoretic` [i realiz`rile
[i sistematizare a lacurilor, se \ncoroneaz` practice \nscrise sunt coopta]i adesea \n
cu hot`rårea de \nfiin]are pe lång` Prim`ria organismele interna]ionale ale domeniului
Municipiului Bucure[ti a unei Comisii de [i nu odat` chema]i s` dezbat` [i s` se pro-
sistematizare a Capitalei. nun]e \n problem dintre cele mai dificile
La saloanele oficiale de arhitectur` [i art` privind dezvoltarea ora[elor.
decorativ` dinanii 1930, 1931, organizate \n Indiscutabil, inginerul Cincinat Sfin]escu -
palatul [colii Superioare de Arhitectur` se fostul bursier al Academiei Romåne pentru
prezint` planuri pentru locuin]e, planul studiul cu aplicare \n edilitarea public \n
general pentru un ora[ petrolier, proiecte ora[ele Europei, ajuns [ef al Cadastrului,
pentru institute, hale, castele vån`tore[ti, director al Casei lucr`rilor ora[ului, inspec-
b`nci, teatre, muzee, [coli, relevee, proiecte tor general, profesor de urbanism la
de diplom` etc. Academia de Arhitectur` din Bucure[ti,
Acum abia se reglementeaz` de fapt vicepre[edinte al Federa]iei interna]ionale
exercitarea profesiei de arhitect [i se pune de la Londra pentru locuin]e [i amenajarea
problema elabor`rii unui nou plan de sis- ora[elor etc. -, prin colabor`rile sale atåt de
tematizare a Capitalei, oper` la care par- active la revistele de specialitate [i autor a
ticip` o suit` \ntreag` de speciali[ti, plan numeroase lucr`ri devenite fundamentale
care se aprob` prin decret regal \n anul 1935 domeniului (Urbanistica general`,
sub denumirea de PLANUL DIRECTOR DE Urbanistica special`, studiul "Pentru
SISTEMATIZARE A MUNICIPIULUI Bucure[ti" etc.), joac` rolul de seam` \n dez-
BUCURE{TI. voltarea urbanismului romånesc [i multe
Precipitarea evenimentelor politice care dintre ideile sale stau la baza dezvolt`rii
anticipeaz` izbucnirea celui de-al II-lea ora[ului Bucure[ti \n forma sa de ast`zi.
R`zboi Mondial fac \ns` ca prevederile Chiar dac` \n notele [i trimiterile noastre
majore ale acestui plan s` r`mån` \n bibliografice nu va fi citat, putem spune c`
a[teptare. practic nu exist` problem` \nscris` domeni-
ului sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti care
s` nu fi fost supus` discu]iei [i tratat`
Trebuie s` re]inem c` \n ce prive[te sistem- des`vår[it la vremea respectiv` de
atizarea Bucure[tilor ne g`sim \n fa]a unui inginerul Cincinat Sfin]escu.
fenomen a c`rui \ntreag` problematic` a \n cele din urm` ne propunem s` ne oprim,
fost urm`rit` de Municipalitate cu toat` sumar, asupra unor aspect mai deosebite
perseveren]a, realizånd lucr`ri care au står- privind evolu]ia sistematiz`rii ora[ului
nit interesul [i admira]ia speciali[tilor de Bucure[ti, a[a cum rezult` ele din studiul
pretutindeni. materialelor documentare.

155
ANDREI P~NOIU

CONCURSUL DE SISTEMATIZAREA ORA{ULUI


BUCURE{TI DIN ANUL 1906

Problema organiz`rii de licita]ii [i concur- scara 1:10000 cu indicatorul str`zilor.


suri publice pentru realizarea unor obiec- La cerere se pot pune la dispozi]ia celor
tive cu caracter economic sau edilitar fus- interesa]i "planurile decretate" de aliniere
ese folosit` cu succes de Municipalitatea precum [i planul la scara 1:2000; piese dup`
ora[ului Bucure[ti \nc` de mai mult` care se permite scoaterea de copii de c`tre
vreme. Aducerea de speciali[ti str`ini pen- consultan]i.
tru organizarea activit`]ii unor servicii Concuren]ii trebuie s` depun` planul la
tehnice, ca [i acordarea de burse de studii \n scara 1:5000, trasånd pe el tot ce va crede
str`in`tate pentru formarea de cadre de de trebuin]` astfel ca proiectul lor s` fie viz-
speciali[ti se \nscrie [i ea de fapt aceluia[i ibil reprezentat.
sens. Proiectele premiate se anun]` c` devin pro-
O serie de regulamente cu prevederi de prietatea comunei. Prim`ria \[i rezerv`
detaliu privind organizarea concursurilor, dreptul de a introduce modific`rile ce va
]inerea licita]iilor [i adjudecarea lucr`rilor crede de cuviin]` \n proiectele premiate,
veneau s` reglementeze cu mino]iozitate folosindu-le cum va dori, f`r` a avea neboie
aceast` activitate \n toate detaliile sale. s` intre \n tratative speciale cu autorul sau
Tocmai \n acest sens, \n anul 1906, se con- a-i pl`ti vreo indemniza]ie.
sider` c` este nevoie s` se organizeze un \n "Programul concursului pentru proiectul
concurs public pe tema sistematiz`rii de sistematizare ora[ului Bucure[ti", se
ora[ului Bucure[ti. arat` c` ora[ul a luat o extensie prea mare
Programul concursului se public` \n fa]` de suprafa]a ce posed`, prezint` o
Monitorul Oficial din 29 martie 1906, insuficien]` tehnic` \n sistemul de trasare a
anun]ånd datele pentru un "Proiect general str`zilor, pe alocurea cu incoveniente de
de sistematizare a ora[ului Bucure[ti", ordin igienic, cartiere insalubre, pu]ine
l`såndu-se un termen de 9 luni pentru monumente publice sau dezavantajos
preg`tirea studiilor solicitate. a[ezate din lips` de pie]e.
Odat` cu depunerea proiectele, concuren]ii Se cere a se ar`ta prin proiectul de concur-
trebuie s` prezinte [i un memoriu detaliat sul toate modific`rile de introdus \n planul
asupra propunerilor f`cute; planurile existent pentru \ndreptarea incovenien-
urmeaz` a fi expuse dou` s`pt`måni, pen- telor, modific`ri care vor permite totodat`
tru a fi v`zute de public, juriul compunån- [i o dezvoltare ra]ional` \n viitor.
du-se din: Primarul ora[ului, ca pre[edinte, Se cere s` se ]in` seama de necesitate
cei doi ajutori de primar, directorul imperioas` nu numai de a \mpiedica pen-
lucr`rilor tehnice, directorul serviciului san- tru un timp mai \ndelungat \ntinderea
itar superior, delega]i de consiliul comunal, ora[ului spre periferie, dar \nc` de a
directorul [colii de Bele-arte [i arhitectur`, restrånge pe cåt posibil actuala parte popu-
directorul [colii de poduri [i [osele, un dele- lat` a ora[ului.
gat al Ministerului de interne [i [eful servi- Modific`rile ce se vor aduce planului vor
ciului planului al Prim`riei. consta \n:
Premiile anun]ate sunt: unul de 25000 lei, - Sistematizarea str`zilor;
unul de 10000 lei [i unul de 5000 lei pl`tite - Reparti]ia str`zilor;
\n trei zile de la proclamarea premian]ilor. - Alinierea cl`dirilor \n raport cu aceea a
Prim`ria pune la dispozi]ia concuren]ilor, str`zilor.
contra cost, planuri la scara 1:5000 cu curbe Se cere a se avea \n vedere \ndrumarea
de nivel, unul pentru studii, altul pentru arterelor principale spre \nlesnirea
proiectul definitiv, precum [i un plan la circula]iei, prin deschideri de bulevarde

156
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

largi, crearea de paralele pentru c`ile prea hot`re[te achizi]ionarea lor ca material doc-
solicitate [i \n special \nlesnirea circula]iei umentar.
pe direc]ia nord-sud. Unii dintre concuren]i refuz` s` accepte
Orientarea str`zilor va ]ine seama de a nu aceast` achizi]ionare [i \[i retrag proiectele,
se amenja str`zi drepte pe direc]ia våntului al]ii reclam` o sum` mai mare.
nord-est [i de a se evita direc]ia est-vest, Dup` o \nsemnare oarecare din materialele
care las` frontul de nord \n umbr` tot tim- referitoare la acest concurs, re]inem
pul zilei [i pe cel de sud continuu la soare urm`toarea ordine89).
pantele str`zilor rectificate nu vor fi mai - III Proiectul cu motto "Hora]iu" (Eugeniu
mari de 4%. {tef`nescu)
Rectific`rile se vor realiza prin: - IV Proiectul cu motto "X Y Z" (S.
- Stabilirea de noi alinieri pentru cl`diri, pe Terrusianu, S. Cu]arida, Gr. Muneeanu)
care acestea se vor retrage treptat, odat` cu - V Proiectul cu motto "Mens Divina" (J.
reconstituirea lor; Redont)
- Crearea de str`zi paralele, care s` descarce - VI Proiectul cu motto "Res severa verum
circula]ia; gaudium" (J. Puscariu)
- Prevederea de gr`dini de fa]ad` pe str`zile - VII Proiectul cu motto "G.O." (G. Olivier)
secundare. Din alte \nsemn`ri avem cuno[tin]` c` pe
Alte date privesc condi]iile de dimensionare locul I s-a clasat inginerul M.I. Stroescu, iar
a str`zilor, a locurilor \nchise \ntre str`zi, pe locul II inginerul Nicolae G. Constinescu.
reparti]iunea pie]elor ([i clasarea lor dup` \n cele ce urmeaz` s` ne oprim asupra
func]iuni [i modul de trasare), precizarea datelor re]inute din pu]inul material referi-
locului pentru o gr`din` zoologic` [i un tor la acest concurs, extras \ndeosebi din
parc de jocuri [i concursuri sportive, efectu- memoriile explicative.
area de planta]ii, alinierea cl`dirilor \n 1. Proiectul participantului G. Olivier din
raport cu cea a str`zilor etc. Bucure[ti, Bulevardul Academiei 14, intitu-
Se insist` ca, urm`rindu-se \ndeaproape lat: Proiect de concurs pentru sistemati-
aspectele de tehnic`, de igien` [i de art`, s` zarea ora[ului Bucure[ti, avånd ca motto
predomine grija pentru a se ob]ine o "G.O.", din care se p`streaz` un memoriu
lucrare realizabil` \n mod practic, cu scris de mån`... 90).
mijloacele de care dispune ora[ul. El a[az` Gara Central` \n apropierea C`ii
Deschiderile de bulevarde, de str`zi, de Victoriei, \n Gr`dina Ci[migiu, lång` Teatrul
pie]e noi, precum [i l`rgirea, rectificarea [i Liric, cu acces pe c`i largi. \ntre aceste c`i,
prelungirea de str`zi existente va ]ine mai \nsemnat` va fi aceea ce une[te Pia]a
seama de valoarea cl`dirilor care vor trebui Velter M`r`cineanu cu Calea Victoriei; Gara
expropiate. |ntre concuren]i figureaz` Central` va comunica cu Gara de Nord
ingineri [i arhitec]i din Fran]a [i Ungaria. printr-un tunel. Gara de Nord va r`måne ca
Cunoa[tem c` la sfår[itul concursului, o sta]iune intermediar` [i cu gar` de triaj [i
Comisiunea \mputernicit` cu studiul [i de m`rfuri.
clasarea proiectelor pentru "Planul de regu- O pia]` mai principal` se creeaz` pe Calea
lare [i sistematizare a Capitalei" g`se[te c` Victoriei, \n dreptul Academiei [i biserica Sf.
nici unul dintre proiectele prezentate nu Voievozi.
este satisf`c`tor [i nu se poate acorda decåt Se proiecteaz` acoperirea Dåmbovi]ei [i
premiul III [i cåteva men]iuni. transformarea ei \ntr-un tunel care ar putea
Unele proiecte au prezentat elemente val- servi fie unui metropolitan, fie unui canal
oroase \n sensul temei, fapt pentru care se colector principal. Propune ca Dåmbovi]a s`

157
ANDREI P~NOIU

se acopere cu totul [i s` se transforme la prescrip]iuni relativ la felul de construc]ie


suprafa]` \ntr-o alee m`rea]`, bine plan- (\nchise sau deschise), \n`l]imea, num`rul
tat`. de etaje, maximul de suprafa]` cl`dit`, felul
Proiectul acesta a fost g`sit de Comisiune materialului de construc]ie etc.
"prea insuficient". c. Crearea de obstacole naturale pentru
realizarea m`rginirii ora[ului prin: råuri,
2. Proiecul inginerului Eugeniu [tef`nescu, lacuri, parcuri, linii ferate;
cu motto "Hora]iu" ([i nume fictiv de partic- - Linii de tramvaie, metropolitanul, liniile
ipare, "E. Ple[oianu", Calea Victoriei 166; ferate [i g`rile;
Rotarilor 18) retribuit cu suma de 25000 lei - Pie]ele;
[i pune \n discu]ie urm`toarele elemente: - Crearea de cartiere industriale, de
- M`rimea ora[ului, densitatea, extensiuni lucr`tori, comerciale [i de locuit;
viitoare - Cl`dirile publice, monumentele;
- Structura, categoriile de zone - Executarea planului proiectat.
- Extensiunea prin alipire a aglomera]iilor Propune:
limitrofe - \ntocmirea unui Regulament de
- Fixarea suprafe]ei unit`]ii centrale construc]ii [i alinieri, conform prescrip]iilor
- Diviziunile principale ale ora[ului, re]eaua indicate;
general` de str`zi, artere, lungimea [i - Prevederea unui fond anual de circa
l`rgimea lor 500000 lei pentru expropieri la periferie [i
- Conforma]ia [i dimensionarea blocurilor amenaj`ri de parcuri;
de cl`diri - Construirea de c`tre stat a liniei ferate
- Pie]ele publice, tårgurile metropolitane de pe cheiul Dåmbovi]ei;
- Parcurile exterioare, p`durile, sistemele de - Suprimarea impozitului asupra materi-
parcuri alelor de construc]ie pentru cl`dirile f`cute
- Mijloace [i m`suri de executare din nou [i pentru \mprejmuiri;
- M`suri administrative91). - Cump`rarea de terenuri de c`tre comun`
la extremitatea ora[ului [i pe marile artere
3. Proiectul inginerului I. Puscariu din deschide [i construirea de case moderne,
Ungaria, avånd ca motto "Res severa, igienice, pentru \nchiriat;
verum gudium", retribuit cu 1500 lei, - Aplicarea unei taxe propor]ionale cu
cuprinde suprafe]ele de expropiat, calculele lungimea fa]adei [i costul mediu al
cu l`rgimile de str`zi, formarea gr`dinilor, lucr`rilor din suprafa]a str`zii;
pie]ele, scuarurile, devizul [i totalul expro- G`rile r`mån a[a cum se g`sesc, dar va tre-
prierilor etc. 92). bui creat` o gar` principal` \n dreptul C`ii
Victoriei93).
4. Proiectul inginerului Stroescu, clasat pe Proiectul inginerului N.G. Costinescu de la
locul I, cu motto: "Lucidus ordo" trateaz` Serviciul Apelor al Prim`riei, clasat al II-lea
urm`toarele teme: intitulat: Sistematizarea Planului Ora[ului,
- M`rginirea Bucure[tilor, fa]` de densi- cu motto-ul "Lucreaz` f`r` preget", retribuit
tatea popula]iei [i timpul dubl`rii ei, cu 3000 lei porne[te de la studiul: reliefului
cerånd: cu particularit`]ile sale [i pozi]ia satelor din
a. Oprirea oric`ror construc]ii pe str`zile jur c`tre care tinde s` se dezvolte ora[ul;
nepavate, ne\nliniate, necanalizate [i f`r` a[ez`rile aflate dincolo de Bulevardul de
ap`; centur` trebuie s` se sistematizeze94);
b. Crearea de zone sau districte cu p`r]ile m`rgina[e ale Bucure[tilor trebuie

158
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

159
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

161
ANDREI P~NOIU

alipite satelor din jur, pentru a se forma 61, rue Louis Blanc; Reims: 26, Bd. Roederer,
centre separate se propune modelarea motto "Mens Divina" 95), cuprinde
structurii stradale a ora[ului dup` sistemul urm`toarele piese:
circular unit cu cel radial. - Memoriul descriptiv [i justificarea proiec-
Potrivit programului se formeaz` propuner- tului general de sistematizare al ora[ului
ile g`site de cuviin]` pentru pie]e, parcuri [i Bucure[ti;
gr`dini, pentru g`ri [i bulevarde de centur` - Planul sistematiz`rii ora[ului pe care este
etc.; regret` construc]ia palatului Casei de figurat traseul general al proiectului;
Depuneri atåt de apropiat \n fa]a Po[tei, - 52 planuri dresate pe scara 0,002m/m pe
unde ar fi trebuit realizat` o pia]`. \ntre metru;
altele, cere modificarea Pie]ei Universit`]ii, - 36 vederi perspectiv` ale pie]elor, monu-
exproprierea \ntregii propriet`]ii [u]u, mentelor [i principalelor edificii proiectate;
\nlocuirea statuii lui Mihai Viteazul cu un - Un plan cotat al profilelor diferitelor dru-
monument grandios sau cu o column` muri [i c`i principale;
imitånd Columna lui Traian; statuile lui - Un plan de profil longitudinal, cotat, al
Heliade R`dulescu [i Gheorghe Laz`r se vor bulevardului circular;
depune \n curtea Academiei Romåne. - Memorial descriptive [i justificativ tip`rit.
Pentru reconstituirea Palatului Regal se va Clasat fiind pe locul V, el refuz` s`
expropria zona din jur, iar \n pia]a din fa]a primeasc` suma oferit` de Prim`rie (nu
sa se va a[eza statuia ecvestr` a regelui [tim cåt) [i cere s`-[i ridice proiectul,
Carol I. Alte propuneri vizeaz` schimbarea reclamånd respectarea dreptului de autor.
vegeta]iei din Gr`dina Ateneului, stabiliri Partea scris` a proiectului este cuprins`
de amplasamente pentru palatele Camerei \ntr-un volum tip`rit \n limba francez`,
[i Senatului, Academiei Romåne, coperta purtånd titlul:
Ministerului de Finan]e, Ministerului de Ora[ul Bucure[ti/Patria [i dreptul meu/
Externe, retragerea \napoi a Teatrului Planul de Sistematisa]iunea/ Memoire
Na]ional cu 10 m, deschiderea unei alei \n Descriptif / du Project.
Ci[migiu care s`-i dea perspectiva cuvenit` Pe coperta interioar` se \nscrie titlul:
Palatului Ministerului de Construc]ii etc. Royaume de Roumanie/ Ville de Bucarest/
Propuneri asem`n`toare se fac [i \n ce Project de Systematisation/ Memoire
prive[te g`rile, Bulevardul de Centur` sau descriptif.
amenajarea slaiurilor Dåmbovi]ei. Textul memoriului cuprinde o introducere,
Proiectul arhitectului J. Redont, arhitect un "avant-propos" [i expunerea proietului.
peisagist (G.P.) al Ministerului instruc]iunii - Capitolul I prezint` rezumatul
publice [i artelor frumoase din Fran]a, Paris: Programului

162
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

163
ANDREI P~NOIU

- Capitolul II trateaz` proiectul bulevardului Proiectul inginerilor S. Terrusianu, N.


circular Cu]arida [i G. Munteanu pentru sistemati-
- Capitolul III despre g`ri (gara Central`, zarea planului ora[ului cu motto "X Y Z",
gara Filaret, gara de Est) semnat L.Lisdorffer, strada Jules Michelet
- Capitolul IV deschideri de mari artere; nr. 14 remunerat cu 2000 lei, clasat al IV-
str`zi noi [i l`rgiri de str`zi vechi lea, propune o interven]ie destul de incisiv`
- Capitolul V niveluri [i pante ale c`ilor \n fizionomia ora[ului, cerånd demolarea
proiectate sau rectificate, instala]ii, ves- unui num`r important de cl`diri [i
pasiene, tramvaie deschiderea a 310 str`zi noi, rectificarea [i
- Capitolul VI crearea de pie]e noi; pie]e de l`rgimea a alte 30 str`zi [i fund`turi,
circula]ie, pie]e comerciale [i tårguri, pie]e crearea a 73 gr`dini (scuaruri, gr`dini pe
monumentale [i arhitecturale, pia]a g`rii lång` biserici, gr`dini particulare, cea de
centrale etc. lång` Palatul Po[telor, Gr`dina Botanic`);
Ideea principal` care a stat la baza tot a[a se propune crearea a 16 pie]e comer-
elabor`rii proiectului a fost crearea \n ciale, 82 pie]e de circula]ie, 17 pie]e gr`dini
apropierea centrului Capitalei a unui cartier [i 6 pie]e monumentale.
nou unde se vor putea amplasa diferite Autorii proiectului consider` c` Bucure[tiu-
institu]ii administrative, dotat cu leg`turi lui este un ora[ prea mare [i \n prevederile
de comunica]ie u[oare cu restul ora[ului. lor, suprafa]a Capitalei urmeaz` a fi redus`
Pentru Pia]a G`rii s-a prev`zut o form` cir- de la 5600 hectare la numai 2400 hectare,
cular` cu raza de 100 metri, \n care converg iar perimetrul scurtat de la 30 km la 15517
12 str`zi, cu suficiente spa]ii \ntre ele pentru metri.
amplasarea [colii de Arte Frumoase, Prin structura stradal` propus` (de mari
Ministerului de R`zboi, Ministerului de artere exterioare [i interioare, articulate
Justi]ie, Conservatorului, Tribunalului de \ntre ele cu alte artere de desc`rcare etc.) se
Comer] [i Cercul Militar, un hotel etc. Gara urm`re[te fixarea unei limite de centur` [i
Central` este prev`zut` ca un cap`t de per- crearea a dou` bulevarde inelare, concen-
spectiv` pentru una din arterele pie]ii trice, cu rectific`ri [i l`rgiri de str`zi vechi,
desf`[urat` pe un front de 180 metri deschideri de str`zi noi, acolo unde terenul
lungime avånd ca motiv principal forma permite, pe locuri virane [i construc]ii de
unui imens "pignon" vitrat al hall-ului, flan- locuin]e \n cartierele \ntemeiate pe terenuri
cat de dou` turnuri sau de doi piloni cu de lång` fabrica de chibrituri, pe cele de sub
bogate ornamente. coasta [i pe dealul de la Azilul Elena
\n vederile sale, Camera Deputa]ilor trebuie Doamna, toate fostele vii de pe locurile din-
s` dispar`. tre Calea Dude[ti, Gura-Lupului [i bulevar-
\n afara pie]elor Rosetti, Palatului Tegal, dul de centur` stabilit etc.
S`rindarului, Mihai Vod`, Pia]a Bursei, \n propunerile lor Gr`dina Kiseleff ar urma
scuarul de la Sf. Gheorghe, Berzei, Plevnei s` r`mån` totu[i \n limitele ora[ului. \ntre
etc. se aminte[te de pie]ele plantate, deco- altele, se propune crearea unei artere noi
rative [i de circula]ie ca [i de pie]ele din fa]a Palatului de Justi]ie pån` \n strada
gr`din`. Se insist` chiar asupra creerii unor Stavropoleos; s-ar crea astfel o pia]` \n
sisteme de parcuri [i gr`dini, f`cåndu-se spatele Palatului Po[telor, care s-ar putea
citarea lor cu suprafe]ele respective. Parcul transforma \ntr-o gr`din`...
Carol, fostul parc Filaret este gåndit s` Tot a[a se propune acoperirea Dåmbovi]ei,
devin` o gr`din` zoologic` [i parc de jocuri \ntre podurile Justi]iei [i Carol, creindu-se \n
pentru concursuri publice. fa]a Palatului de Justi]ie o frumoas` pia]`-

164
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

gr`din`. Alte prevederi cer prelungirea Fa]` de aceast` conferin]` foarte intere-
bulevardului Col]ei, prelungirea bulevardu- sant` se desprinde interven]ia inginerului
lui Dinicu Golecu ([i l`rgirea lui uniform` Cucu Starotescu, care constat` c` ce s-a pro-
de 24 m), crearea a opt pie]e importante sit- pus pentru sistematizarea ora[ului, consti-
uate pe bulevardele de centur`, de tuie "un pericol pentru viitorul lui", \ntrucåt
preferin]` la punctele de intrare \n ora[ [i Programul de la care s-a pornit a alertat cu
altele. totul "\nsemnarea cuvåntului sistemati-
Este pus` \n discu]ie [i situa]ia pie]elor de zare". Acest cuvånt arat` c` a fost propus
circula]ie, a pie]elor gr`dini sau a pie]elor chiar de Domnia sa pe cånd era la Serviciul
monumentale, ca [i a parcurilor [i a Tehnic al Prim`riei [i nu a \n]eles prin el
gr`dinilor, gara central`, gr`dina zoologic` "regulare".
etc. Prin "sistematizare", cu exemplific`rile date,
Ne este cunoscut [i proiectul care material- arat` la vremea respectiv` s-a \n]eles un fel
izeaz` propunerile de mai sus cu corect`rile de partid` cu credit [i debit care s` fac`
operate pe "Planul ora[ului Bucure[ti" de la Bucure[tii s` aib` un venit determinat cu
1895 - 1899, la scara 1:5000. Re]inem din care s` se poat` face \ndrept`rile [i ame-
acest plan traseul fixat bulevardului de cen- naj`rile de care are nevoie, adic` am putea
tur` [i zonelor plantate, arterele ce se ad`uga noi, o dezvoltare echilibrat`, pros-
deschid [i pie]ele propuse. per` [i armonioas` a a[ez`rii.
118 ]ine s` precizeze c` a[a a \n]eles el cuvåntul
Cum dosarele materialelor de arhiv` sunt de sistematizare, iar nu cum se inter-
cu totul incompletee, nu [tim cum s-a f`cut preteaz` acum.
jurizarea proiectelor respective.
Unii participan]i au \nvinuit Prim`ria c` a
hot`råt ca concursul s` nu aib` loc, al]ii au
cerut s` cunoasc` componen]a Comisiei [i
procesele verbale de jurizare etc.
Oricum, de[i proiectele s-au depus \n ter-
men, jurizarea lor \ntårzie foarte mult,
Consiliul Tehnic Superior motivat de specif-
ic`rile regulamentului de concurs refuz` s`
delege membru care s` fac` parte din juriul
examinator al proiectelor (ce nu i-au fost
supuse spre studiu) 97).
Cu privire la acest concurs, Buletinul
Societ`]ii Politehnice nr. 8 pe anul 1907
publica o prezentare a proiectului ingineru-
lui N.G. Costinescu \mpreun` cu tema pro-
gram, material din care afl`m o serie de
date care arunc` o lumin` cuprinz`toare
asupra acestui eveniment.
Tot a[a, \n anul 1908, Societatea Politehnic`
organizeaz` \n seara zilei de 5/18 aprilie o
\ntålnire cu inginerii I. Pu[cariu, M.I.
Stroescu [i N.G. Costinescu care s`-[i
motiveze solu]iile tehnice adoptate.

165
ANDREI P~NOIU

PLANURILE DE SISTEMATIZARE A CAPITALEI DIN


ANII 1914 1916 {I 1919 - 1921

|n sensul articolului 94 al Legii pentru orga- Detaliu la scara 1:1000, ]inånd seama de
nizarea comunelor urbane din 1894, avizele Comisiei Tehnice a Prim`riei din 12
Capitala era obligat` ca pån` \n anul 1898 [i 18 iunie 1916.
s` aib` planurile de alinieri ale tuturor Se cere s` se aprobe \n mod separat toate
str`zilor \n regul`. Obliga]ia de a decreta un p`r]ile proiectului de detaliu pe cartiere ast-
"plan de sistematizare" cel mai tårziu pån` fel ca toate str`zile Capitalei s` aib` de
\n anul 1900 se prelunge[te pån` la 1 ian- acum un plan de aliniere legiferat cu unul
uarie 1915, spre a putea fi supus spre apro- [i acela[i Decret.
bare Consiliului de Mini[tri dup` aceea Expunerea tehnic` asupra Planului de
nimic nemaiputåndu-se schimba decåt prin Sistematizare pornea de la ideea c` \n
lege. ansamblul s`u proiectul acesta trebuia s`
Se ajunge \ns` ca \n anul 1914 din acest plan fie realizabil \n 50 - 60 ani [i factorul de
s` nu fie realizat nici 25% [i pentru baz` de care trebuie s` se ]in` seama \l con-
finalizarea lucr`rii trebuie adus la Prim`rie, stituie cre[terea popula]iei, pentru care
\ns`rcinat cu conducerea Planului, inginerul unele statistici mai apropiate ar`tau
Cincinat Sfin]escu, care beneficiaz` de o urm`toarea situa]ie:
burs` de doi ani pentru studiul urbanisticii - Anul 1860 120000 locuitori
ora[elor din Europa. - Anul 1872 177645 locuitori
La 1 mai 1914 situa]ia planurilor de aliniere - Anul 1903 289184 locuitori
era urm`toarea: - Anul 1910 325000 locuitori
- Str`zi cunoscute din Capital`, dup` - Anul 1912 342000 locuitori
Anuarul Statistic: 1293 Se aprecia c` la finele acestei perioade de 50
- Str`zi cu planuri de aliniere decretate, \n - 60 ani \n Bucure[ti se vor afla circa
regul`: 630 1000000 locuitori, repartiza]i pe o
- Str`zi cu planuri aprobate numai de suprafa]` de circa 6000 hectare, adic` \ntr-
Consiliul Comunal, dar nedecretate: 42 o densitate de 167 locuitori la hectar,
- Str`zi care au numai proiecte, f`r` oferindu-se astfel condi]ii bune de via]`
garan]ie, f`r` semn`turi, cu mai multe popula]iei pån` \n anul 1980 [i chiar pån`
proiecte pentru aceia[i strad` \n 2000.
- Str`zi [i \nfund`turi care nu au nici un fel Se [tie c` prin extensiunea de la 1894,
de proiect construite dup` bunul plac al Bucure[tii au trecut peste ocolul IV,
proprietarilor: 587 \nglobånd \n aria lor aglomera]iuni de circa
Rezult` deci, dup` planul 1:5000, c` la 1 mai 2000 hectare, f`r` ca s` se fixeze un plan de
1914 numai 48% din str`zile ora[ului aveau sistematizare al acestor a[ez`ri, acele
planuri de alinieri, conform Legii de organi- aglomera]iuni au continuat s` se dezvolte
zare a comunelor urbane. 25 de ani aproape la voia \ntåmpl`rii, ora[ul
De la aceast` dat` s-a \nceput s` se studieze mo[tenind acum o situa]ie grea.
din nou planurile existente de sistemati- Pentru preg`tirea extinderii Capitalei s-a
zarea Capitalei, p`stråndu-se partea lor cea \ntocmit \n anul 1910 numai un proiect de
mai bun`, pref`cåndu-se p`r]ile neconven- Regulament pentru Construc]ii [i Alinieri
abile [i s` se completeze ce era de comple- aplicabil comunelor suburbane cuprinse
tat. \ntre linia de centur` a fortifica]iilor.
Lucr`rile continu` [i \n final se prezint`: Comisiunea Tehnic` de la 20 aprilie 1914 a
Proiectul General de Alinieri la scara 1:5000, stabilit \n tr`s`turi generale punctele ce tre-
Proiectul General Program de Sistematizare, buie avute \n vedere cu privire la dez-
la scara 1:10000 [i o parte din Proiectul de voltarea ora[ului [i anume:

166
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- Formarea a trei inele concentrice (ringuri) \ntr-o delimitare ra]ional` comunei {erban
ocupånd \n cea mai mare parte str`zile Vod`.
existente, l`rgindu-se acolo unde este Delimitarea aceasta a Capitalei s-a trasat [i
nevoie [i va \ng`dui posibilitatea, \n limita pe planul 1:20000 cu \mprejurimile
sumelor de care dispune Comuna; ora[ului, pe care se observ` o propunere de
- Aceste inele vor fi legate \nte ele prin extindere spre nord a zonei ora[ului.
str`zi radiale, c`rora li s-ar da o l`rgime de Dup` Legea de m`rginire a ora[ului
la 12 metri \n centru, sau mai mare dac` Bucure[ti din 1885, suprafa]a ocupat` ar fi
este posibil, m`rindu-se treptat de la un de cca. 5583 hectare. Dup` noua delimitare,
inel la altul [i formånd dup` ultimul inel f`r` \nglob`rile de la nord [i Cåmpul
"[osele de penetra]ie" cu o l`rgime medie Cotroceni, suprafa]a afectat` Capitalei ar fi
de 30 metri, a[a cum este ultimul inel, al III- aproximativ 5381 hectare.
lea. Ar trebui expropria]i 6770000 mp la un
Unele excep]ii vor fi f`cute pentru marile cost de 15 milioane lei.
bulevarde, ca [oseaua Jianu, Bd. Col]ei, Bd. S-a prev`zut prin Regulamentul proiectat \n
Ferdinand, bulevardul care s` duc` spre 1910, ca pe baza Legii Comunelor Rurale s`
Valea Plångerii etc., care vor putea avea [i nu se permit` construirea de locuin]e [i
l`]imi mai mari de 30 m. parcel`ri de construc]ii decåt \n interiorul
|n aceea[i situa]ie se afl` limita ora[ului [i vetrei satului, care se va delimita vizibil.
determinarea ei fie prin centur` de Dup` delimitarea ora[ului, se urm`re[te
verdea]` (parc, izlazuri, centur` agricol`), specializarea cartierelor, opera]iune greu de
fie prin bulevarde largi de aproximativ 30 realizat din cauza lipsei unei legi anume.
metri. Specializarea cartierelor prive[te modul de
Aceast` nou` delimitare va necesita modi- construire reciproc al cl`dirilor (construc]ii
ficarea legii de m`rginire a ora[ului \nchise, grupate sau deschise, cu sau f`r`
Bucure[ti din anul 1895. retragere de la alinierea str`zii, ori con-
S-a c`utat a se limita ora[ul prin bulevarde struc]ii de vile), ca [i regimul de \n`l]ime [i
de centur` (al IV-lea inel) de l`rgimi de la utilizare.
30 la 50 metri, astfel \ncåt s` se \ncorporeze Specializarea aceasta va \ng`dui, ca
\n ora[ regiunile construite [i cu stråns` excep]ie, ridicarea de cl`diri proprii unui
leg`tur` cu zona ora[ului. caracter specific unei trepte higienic` supe-
Delimitarea cea mai grea o prezint` sudul rioare, \ns` nu se va permite o construc]ie
ora[ului, \n dreptul aglomera]iei Piept`nari care intr` \n caracterul unui cartier higien-
[i comuna suburban` {erban Vod`, aici ice[te inferior. Specializarea de care se
solu]ia fiind greu de ales, pentru un vorbe[te nu este urm`rit` numai din punct
moment, din cauza lipsei cu des`vår[ire a de vedere higienic, ci [i economic [i tehnic.
unei artere inelare [i a \ntinderii exagerate |n ansamblul s`u, specializarea pe cartiere,
spre sud a regiunii acoperite cu case. S-a ca prevederi cuprinde: cartiere de locuin]e,
creat o situa]ie c` nu se poate renun]a la cartiere industriale, de locuin]e ieftine, de
trasarea unei artere inelare [i nici nu se vile, precum [i regiunea militar`.
poate hot`r\ s` coboråm prea mult spre Se dau [i date privind centrele de
sud, spre a se evita exproprieri de aprovizionare [i cantit`]ile consumate,
construc]ii pe o zon` \ntins`. Se conchide c` \ntemeiat pe cifre statistice de detaliu.
este prudent a se trasa un inel cu o pozi]ie Se precizeaz` [i prevederile pentru liniile
intermediar`. Partea r`mas` \n afar` din ferate, cu tendin]a de dezvoltare a g`rii
aglomera]iunea Piept`nari se va \ngloba Obor [i completarea liniei de centur` prin

167
ANDREI P~NOIU

linia Obor, Abator [i Obor-Filaret; s-a cartiere; alinierea str`zilor ce se vor


amplasat [i Gara Central`, proiectat` de deschide de nou nefiind realist`, Comuna
Direc]ia C`ilor Ferate. Se argumenteaz` c` nu este obligat` a le aplica decåt dac` pro-
centralizarea traficului exterior de c`l`tori prietarii riverani interesa]i vor ceda gratuit
prin o gar` situat` cåt mai \n interiorul cap- terenul pentru strad` [i vor suporta cheltu-
italei este o solu]ie adoptat` \n ultimul ielile edilitare necesare.
timp [i de unele ora[e mari din Germania: Planul acesta de sistematizare se aprob` pe
Lipsca, Frankfurt pe Main, Munchen etc. Se cartiere, pentru fiecare punct \n parte
consider` c` solu]ia de amplas`ri de g`ri pe f`cåndu-se constat`rile cuvenite. Intrarea
cartiere, specific` Londrei sau Berlinului Romåniei \ns` \n R`zboi \nghea]` totul \n
este dezavantajoas`. aceast` situa]ie98).
Sintetic, memoriul \nf`]i[eaz` [i situa]ia Trebuie s` ad`ug`m c` din studiile \ntre-
traficului de m`rfuri, pe linia Abator - prinse \n cursul anilor 1914-1916 de Comisia
Halele Centrale. Linia ce deserve[te aba- Tehnic` de pe lång` Consiliul Comunal al
torul este posibil s` fie condus` ca linie Capitalei se desprinde ideea realiz`rii pro-
metropolitan`, pån` la Halele Centrale, fie gramului de dezvoltare a ora[ului prin par-
\n subsolul lor, fie \n råndul lor, dup` cum ticiparea la aceast` oper` a diferite asocia]ii
va indica studiul care abordeaz` problema cet`]ene[ti care s` sprijine Administra]ia
deservirii halelor. Se poate ca deservirea Comunal` pentru \nf`ptuirea unei capitale
galelor s` se fac` numai \n timpul nop]ii, cu cu adev`rat "ora[-gr`din`". Se consider` c`
vagoanele Societ`]ii de Tramvaie Bucure[ti. aceste asocia]ii ar putea s` conclude? dup`
Linia ferat` se prevede s` fie garat` termi- modelul acelor Association de Cites-
nus la cheiul Dåmbovi]ei, lång` Sf. Elefterie, Jardines de France", dup` modelul dat de
de unde s` treac` apoi Dåmbovi]a, eventual "Cartenstadte Gesellschaft" din Berlin sau
acoperit`, fie de-a lungul råului. Alt` de "Garden City Association" din Londra,
solu]ie, cu linia ferat` trasat` diametral, urmånd astfel s` fac` din Bucure[ti "Ora[ul
vizeaz` p`strarea G`rii de Nord ca o gar` de Bucuriilor" 99).
resfrångere, de unde trenurile apuc` spre Am v`zut c` pentru programul de sistem-
podul Groz`ve[ti [i apoi spre Elefterie, de atizare a Capitalei din anii 1912-1916 se
aici \ncolo urmåndu-se linia Dåmbovi]ei. \ntocme[te un plan al Bucure[tilor la scara
Referiri, cu explica]ii uneori de detaliu, se 1:10000 [i un altul la scara 1:5000, cu
fac [i \n ce prive[te rezolvarea pasajelor de prevederi de detaliu; cum \n timpul
nivel, pasaje subterane pentru pietoni, R`zboiului planul la scara 1:5000 s-a pier-
realizarea canalelor de naviga]ie, spa]iile dut, \n anul 1919 s-a luat hot`rårea ca
libere, pie]ele etc. Gr`dinile [i parcurile \ntreaga opera]iune de sistematizare a
\ntregite urmeaz` s` \nsumeze 320 hectare. Capitalei s` se opereze dup` planul de la
Chestiunea str`zilor necunoscute, adic` a scara 1:10000, cu unele actualiz`ri [i anume
acelor str`zi creiate ilegal, prin lotiz`ri prevederi f`cute \n acest sens. Astfel, la 22
f`cute de proprietari sustras controlului august 1919, se prezint` Consiliului Tehnic
Municipalit`]ii, se opineaz` c` trebuie s` se Superior documenta]ia relativ` la sistem-
recunoasc` anumite str`zi sau fund`turi atizarea cartierelor Capitalei, \nso]it` de 27
creiate dup` anul 1895, cånd apare Legea de piese scrise [i alte plan[e, cerånd s` fie
m`rginire a ora[elor. Se arat` c` unele diin- analizat`.
tre aceste str`zi sunt deja recunoscute, \ns` Din materialele de arhiv` rezult` c`
\n mod nelegal. Memoriul Planului de Sistematizare \n
Se procedeaz` la motivarea alinierilor, pe discu]ie s-a tip`rit [i el \mpreun` cu planul

168
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

general de sistematizare [i \ntreg materi- [osea se arat` c` va merge pe lång`, sau


alul a fost studiat \n prealabil, dup` care s- printr-o centur` de planta]ii de o l`]ime
au executat planurile pe cartiere. Cu privire variabil`, de cca. 300 m, dup` cum se va
la aceast` ac]iune, [tim c` prin Jurnalul s`u stabili \n fiecare punct prin ridicpri de pla-
nr. 13 din 12 mai 1919, Consiliul Tehnic nuri de detaliu.
Superior ceruse ca odat` cu Planul general \n interven]ia sa c`tre pre[edintele
de sistematizare s` se \ntocmeasc` [i Consiliului Superior, Primarul arat` c` \n
Proiectele pentru legile [i regulamentele toate timpurile delimitarea Capitalei a con-
privind sistematizarea Capitalei. stituit una din preocup`rile de seam` ale
Trebuiau incluse \n legile [i regulamentele administra]iei, [tiindu-se c` \ntinderea prea
respective preciz`rile: mare a ora[ului este de fapt o piedic` \n
- Obligativitatea ]inerii planului ora[ului la calea bunei \ngrijiri a a[ez`rii [i a unei
curent \ntr-un mod cu adev`rat cadastral; ra]ionale dezvolt`ri a ei. Pentru a se opri
- Crearea unor mai u[oare condi]ii pentru tocmai aceast` \ntindere s-au creat [osele
ob]inerea autoriza]iilor de repara]ii; \nconjur`toare: [oseaua Basarab, [oseaua
- Chestiunea aprob`rii planurilor de aliniere [tefan cel Mare, [oseaua Mihai Bravu,
pe cartiere s`-[i g`seasc` o rezolvare uni- [oseaua Pandurilor. Aceste [osele nu au dat
tar`, prin prevederile cuprinse \n aceea[i de fapt rezultatul a[teptat, fiindc`
lege, astfel \ncåt s` nu mai fie nevoie de noi fenomenul \ntinderii nes`n`toase a acestui
legi sau decrete pentru autorizarea acestor ora[ este un proces cu multe cauze.
interven]ii de detaliu. \nc` dinainte de R`zboi, prindea din ce \n ce
|n proiectul de sistematizare nu s-au trecut mai mult ideea cre`rii \n lungul actualei
solu]ii pentru toate problemele cuprinse \n zone de delimitare a unei centuri de
memoriul tip`rit; se fac preciz`ri c` pe pla- verdea]` [i planta]ii, prev`zut` cu o arter`
nuri anume nu au fost \nscrise acele inelar` de lungime suficient`, care s` asig-
rezolv`ri care dac` ar fi fost f`cute cunos- ure o zon` protectoare contra extinderii
cute s-ar fi adus Comunei mai mult pabuge ora[ului din`untru spre \n afar`, care s`
decåt avantaje, a[a cum este, de pild`, lim- opreasc` [i uniea aglomera]iilor ce s-ar
itarea ariei ora[ului printr-o zon` de par- forma \n afara ariei ora[ului [i \n tendin]a
curi. de a se uni cu Capitala. Se asigura astfel [i
Se prezint` planul la scara 1:10000, dar pe un spa]iu liber, estetic [i higienic ce va juca
acesta nu s-a trecut \n detaliu situa]ia cu un rol pentru circula[ie [i via]a civic` a
prevederile pe cartiere, fiindc`, a[a cum s-a ora[ului; la \nceput acest spa]iu va putea fi
votat, mai r`mån a se face o serie de ridic`ri \ntrebuin]at pentru agricultur` sau alte
topografice [i a se perfecta studiul pentru \ntreprinderi (afar` de cele de construc]ii),
precizarea limitelor acelor planta]ii ale dar r`mas liber de orice cl`dirre. Costul ridi-
ora[ului, [tiindu-se c` pentru aceast` cat a \mpiedicat definitivarea unui aseme-
lucrare se cer fonduri \nsemnate [i mult nea proiect, dar s-a pus problema relu`rii
timp pentru realizarea lor, opera]iune care lui \n 1918.
nu este absolut necesar` acum. Chiar Comisiunea Tehnic` \n [edin]a din 17 iunie
]inerea planului cadastral la curent este [i 1919, avånd \n vedere extinderea pe care o
ea dependent` de situa]ia bugetar` a va lua \n curånd Capitala considera c` este
comunei. momentul s` se achizi]ioneze cu pre]uri
La 25 iunie 1919, Consiliul Comunal a apro- avantajoase terenurile necesare unui plan
bat delimitarea ora[ului printr-o [osea a[a de vast [i atåt de util. S-a convenit s` se
\nconjur`toare, potrivit planului. Acea prezinte Consiliului Comunal un proiect de

169
ANDREI P~NOIU

exproprierea zonei necesare cre`rii acelei nurile aflate \n dosarul respectiv [i de


centuri variabile care s` se amenajeze cu l`muririle date de [eful Serviciului
planta]ii, terenuri de jocuri etc., \ntr-un Cadastrului, Consiliul aprob`:
cuvånt, cu spa]ii care s` r`mån` libere [i s` - Delimitarea ora[ului printr-o [osea \ncon-
delimiteze Capitala \n mod eficace. juur`toare, portrivit Planului de
Spa]iile libere vor fi dup` caz, cånd Sistematizare, care s` mearg` pe lång` o
\n`untrul, cånd \n afara liniei de centur` [i centur` de planta]ii de o l`]ime de cca. 300
se va c`uta s` se restrång`, \n acela[i timp, m cre se va stabili prin ridic`ri de planuri de
zona construibil` a Capitalei, care este detaliu, f`cåndu-se totodat` demersuri de
fixat` dup` Legea din 1895. expropriere pentru utilitate public` a
S-a trasat un plan la scara 1:10000, cu perimetrelor afectate de aceast` centur`,
suprafa]` de expropriat de circa 585,5 care va r`måne liber` de orice
hectare, din care 155 hectare de]in pe ele construc]iuni.
cosntruc]ii care vor trebuie expropriate [i - Facerea unui proiect de lege pentru asigu-
ele la un cost mai ridicat, lucru ce nu se rarea sumei necesar` efectu`rii exproprier-
poate evita. ilor
Costul total al acestor exproprieri se cif- - Se aprob` s` se \nceap` ridicarea pla-
reaz` la 18504000 [i de[i se pare c` suma nurilor de detaliu, \ntr-un termen cåt mai
este mare, ea poate s` fie [i mai mare; nu scurt posbili, pentru a se face programul de
trebuie uitat \ns` c` marea oper` care se execu]ie al acestei centuri.
face acum asigurånd Capitalei ]`rii noastre Datele documentare arat` c` Planul de
un loc de seam` printre ora[ele cele mai Sistematizare [i memoriile lui au fost cerc-
civilizate este un prilej care nu trebuie etate de Comisia Tehnic` a Comunei \n anii
sc`pat. 1914 - 1918 [i sunt reluate acum \n 1919 \ntr-
M`sur`torile [i exproprierile se consider` c` o form` destul de apropiat`. Consiliul
trebuie \ncepute urgent asiguråndu-se Tehnic observ` c` a[a zisul plan de perspec-
Capitalei o suprafa]` total` de cca. 5880 tiv` al Capitalei \nf`]i[eaz` de fapt situa]ia
hectare, inclusiv Parcul Na]ional, f`r`r actual` a ora[ului [i c` m`surile de sistem-
extinderea lui pe mo[ia Her`str`u, din care atizare constau doar \n rectificarea traseu-
905,5 hectare parcuri existente [i cele lui unor str`zi, fie prin l`rgirea, fie prin
cerute pentru centura proiectat` (revenind \ndreptarea lor [i deschiderea cåtorva str`zi
astfel cam 9 mp. de parc pe cap de locuitor, noi, \n general \n prelungirea celor vechi,
afar` de parcurile care s-ar crea pe teritoriul precum [i crearea cåtorva pie]e.
Capitalei [i afar` de extindere Parcului Inginerul Sfin]escu este nevoit s` declare c`
Na]ional, care ar mai ridica cu 975 hectare a fost \mpiedicat s` dea ora[ului Bucure[ti
suprafa]a parcurilor); ar urma astfel s` o adev`rat` sistematizare, fie din lips` de
revin` \n final 18,75 mp. de parc pe cap de fonduri, fie din cauza unei nehot`råri a
locuitor (fa]` de 3,2 mp. pe cap de locuitor Comunei \n ce prive[te specificul prob-
reveni]i dup` Legea din 1895, cånd nu era lemelor de sistematizare [i de
\nglobat acesteia Parcul Na]ional), fa]` de o \nfrumuse]are a ora[ului.
popula]ie de circa 1 milion de locuitori ce ar Consiliul Tehnic Superior atrage aten]ia c`
atinge Capitala \n jurul anului 1980, adic` o trebuie s` se \ntocmeasc` un plan de sis-
densitate de aproximativ 187 locuitori la tematizare \n conformitate cu principiile de
hectar, o densitate egal` cu cea a Londrei. urbanism adoptate [i pentru ora[ele din
\n [edin]a Consiliului de la 25 iunie 1919, cu Occident. Sistematizarea trebuie studiat`
Deciziunea nr. 147, ]inånd seama de pla- paralel cu Regulamentul de Construc]iuni,

170
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

care va trebui s` pun` restric]ii pentru supra \n`l]ate cu densitate 800 locuitori la
fiecare cartier sau strad`, ca [i pentru hectar
fiecare construc]ie, spre a se putea u[or - O zon` de cl`diri de raport, adic` cu multe
creea ansambluri de acela[i stil, cartiere de etaje, de 1000 hectare, cu cca. 500 locuitori
[coli superioare, cartiere ouvriere, cartiere la hectar
militare, cartiere gr`dini-scuaruri - O zon` medie, adic` de cl`diri mai mici, de
propor]ionate [i studiate, pie]e formånd cca. 2000 hectare, cu o densitate de 200
ansambluri arhitectonice, cu monumente [i locuitori la hectar
statui, \n stråns` leg`tur` cu arhitectonica - O zon` periferic`, joas`, acel garden city
[i estetica ora[ului. numit \n literatura de specialitate, de cca
Pe aceast` cale ar putea cå[tiga \n fru- 2000 hectare, cu o densitate de 100
muse]e atåt arhitectura na]ional`, cåt [i locuitori la hectar.
ora[ul, impunånd stilul na]ional romånesc Deci la 1 milion locuitori, \n loc de 1,5 mil-
\n mase de acela[i stil, totul acompaniat de ioane se pot admite construc]ii \nc` [i mai
culoare, de portice sau galerii \n stråns` joase \n zona central`, diminuånd astfel
leg`tur` cu anumite pie]e [i ele de acela[i densitatea centrului Capitalei [i r`spun-
stil. zånd de fapt unei cerin]e atåt de ordin eco-
Se conchide c` este bine s` se ]in` seama \n nomic, cåt [i social.
dezvoltarea ora[ului Bucure[ti [i de scum- La aceast` dat` se considera c` suprafa]a de
pirea traiului, fapt care reclam` m`suri cca. 5800 hectare a Bucure[tilor era sufi-
pentru o canalizare a unei p`r]i din popu- cient` pentru o cre[tere de popula]ie \ntr-o
la]ia ora[ului c`tre anumite centre din perioad` de 50 ani, spa]iile libere existente
afar`, mai bine situate ca pozi]ie [i ori- putånd acoperi necesarul pentru
entare sau prezentånd diferite avantaje construc]iile cerute de acest viitor. \n
locale. acela[i timp se cerea a fi studiate planurile
Fa]` de definitiv`rile cerute de Consiliul de amenajare a comunelor suburbane \nve-
Tehnic Superior, cu modific`rile [i com- cinate, care [i ele la råndul lor cunosc o
plet`rile operate ce s-au cerut \n [edin]a din cre[tere asem`n`toare.
7 noiembrie 1919, \ndeosebi pentru a se face De asemeni, pentru Bucure[ti se impunea
circula]iei, proiectul de sistematizare a alc`tuirea imediat a unui studiu asupra
Bucure[tilor din anul 1914 - 1916, reluat [i unei urbaniz`ri regionale, cuprinzånd
completat \n anii 1919 - 1920, s-a sanc]ionat \ntreaga arie pån` la centura de fortifica]ii.
[i decretat \n anul 1921, punåndu-se astfel la O centur` de planta]ii [i zone agricole
dispozi]ia Capitalei un plan unitar, active trebuiau s` formeze o zon` real` de
cuprinzånd ansamblul tuturor str`zilor, cu desp`r]ire \ntre Capital` [i comunele subur-
un program concret privind dezvoltarea bane intrate \n discu]ie. Obiectul acestui
ora[ului. studiu trebuiau s`-l fac` [i rela]iile dintre
A[a cum se va vedea \n continuare, [i aces- comunele suburbane \nse[i, trasåndu-se de
tui plan \i lipsesc \nc` multe elemente, pen- la bun \nceput delimit`rile g`site de cuvi-
tru a putea fi considerat un plan de sistem- in]`.
atizare \n adev`ratul \n]eles al cuvåntului.
Prin studiul din 1922 se ar`ta c` \n limitele
ora[ului de la acea dat` se putea cuprinde o
popula]ie de peste 1,5 milioane, repartizat`
pe urm`toarele zone:
- O zon` central` de 500 hectare cu cl`diri

171
ANDREI P~NOIU

LOCUIN}E IEFTINE |N CAPITAL~


UN PROIECT PENTRU UN ORA{ GR~DIN~ LA MARGINEA
BUCURE{TILOR

Dup` r`zboi, se pune \n discu]ie reconstru- ti]ia cl`dirilor existente s` fie privit` ca un
irea locuin]elor urbane, a satelor [i a fer- regim excep]ional pentru tot timpul cåt va
melor distruse, terminarea construc]iilor dura epoca de subproduc]iune normal`,
sistate, construirea de noi locuin]e \n cen- adic` produc]ia normal` de locuin]e a anu-
trele populate, \mbun`t`]irea locuin]elor lui 1912, cånd s-au realizat 4000 locuin]e la
insalubre, crearea de noi colonii [i sate, ca o popula]ide de 340000 locuitori. Se cere
urmare a aplic`rii Reformei agrare. acum ca la 700000 locuitori actuali \n
|n \ntåmpinarea acestui deziderat, vine s` Bucure[ti s` se construiasc` cel pu]in 8000
apar` Legea pentru \ncurajarea locuitori pe an.
construc]iilor de cl`diri din 23 iulie 1921 [i Acuzarea acestei crize se datoreaz` lipsei de
Legea de \mpropriet`rire \n ora[e a terenuri ieftine, lipsei de \ncurajare a con-
func]ionarilor, a invalizilor de r`zboi, struc]iei de cl`diri, a speculei create \n jurul
v`duvelor cu orfani [i demobiliza]ilor, din acapar`rii terenurilor de construit, a insufi-
octombrie 1921. Tot a[a, \[i fac apari]ia [i cien]ei Legii chiriilor etc.
alte legi cu privire la chirii [i oficiile de La periferie se construie[te haotic, iar
\nchiriere, menite s` \ncurajeze ridicarea de Prim`ria \ncomuneaz` ora[ului suprafe]e
construc]ii mari. vaste pe care se a[eaz` o imens` mas` pau-
|nc` din faza de proiect a acestei legi, s-a per` de locuitori, \n timp ce \n centrul
cerut desprinderea cåtorva principii care ora[ului exproprierile devin tot mai costisi-
trebuie avute \n vedere \n politica de \ncu- toare.
rajare a construc]iei de noi cl`diri prin: Ce s-a f`cut pån` acum este considerat prea
- Aplicarea unei politici clare de comasare [i pu]in. Acapararea de terenuri de c`tre spec-
reparcelare a terenurilor (mai \ntåi cele ulan]i las` \n urma sa cartiere cu totul
libere de construc]ii); insalubre, a[a cum este cartierul Ple[oianu,
- |ncurajarea construc]iilor pe locurile \n nordul [i \n sud-estul ora[ului, sau
virane de pe str`zile deja deschise [i unde cartierul Tei, r`mas ca o trist` mo[tenire
exist` f`cute lucr`rile edilitare; din lotiz`rile Ghicule[tilor.
- S` se \ncurajeze cåt mai mult capitalul Pe baza legii din 16 mai 1910, relativ la
care se investe[te \n construc]ii sau \n locuin]e ieftine [i s`n`toase, se creeaz` \n
materialele de construc]ie. Bucure[ti Societatea pentru locuin]e ieftine,
Se aprecia la acea dat` c` numai \n una dintre primele de acest fel din Europa,
Bucure[ti este nevoie ca \n timp de 20 - 30 care pån` \n anul 1928 a construit \n total
ani s` se construiasc` peste 200000 aparta- 1900 locuin]e (din care 700 dup` 1919). La
mente, pentru ca \n adev`r s` se rezolve acea dat` societatea poseda \n Bucure[ti
criza de locuin]e din acest ora[. cca. 100 hectare terenuri destinate a primi
Dar pentru aceasta trebuie \ncurajat` \n locuin]e.
mod corespunz`tor produc]ia [i ieftinirea Pentru construc]ia de locuin]e pentru cei
materialelor de construc]ie [i \nlesnirea foarte s`raci se emite ideea lans`rii chiar a
transporturilor, ca [i asigurarea måinii de unui concurs interna]ional, \ntreaga
lucru necesare acestei activit`]i. aceast` activitate urmånd s` fie sus]inut`
|n paralel m`surilor se relev` [i principiile cu un credit interna]ional cu dobånzi foarte
ce trebuie s` c`l`uzeasc` prevederile legale sc`zute, cu bani lua]i de acolo de unde se
\n problema reparti]iilor cl`dirilor existente g`sesc...
[i \n problema produc]iei de cl`diri noi, cu Se schi]eaz` pentru aceasta [i datele unei
preocuparea de a se spori capacitatea loca- teme; aceste locuin]e pot s` aib` [i numai 2
tiv` a cl`dirilor existente. Se cerea ca repar- camere, una pentru p`rin]i [i alta pentru

172
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

173
ANDREI P~NOIU

copii, consideråndu-se totu[i un mare pro- prin grup`rile respective urm`rindu-se


gres dac` s-ar putea folosi buc`t`ria drept ob]inerea unor efecte estetice
sal` de måncare. Se recomand` crearea de satisf`c`toare.
tipuri de locuin]e familiale care corespund Lucr`rile \ncep \n august 1926 [i \n termen
tradi]iei variabile cu regiunile ]`rii, unele cu de un an se realizeaz` \n linii mari traseele
2 camere, altele cu 3. unora dintre str`zi, cu excep]ia conductelor
|n etapa imediat urm`toare ar urma s` se de alimentare cu ap` [i canal.
treac` la construirea cartierelor numeroase, |mpropriet`riri asem`n`tare se fac [i \n
transperiferice ale ora[ului Bucure[ti, din al parcel`rile Erb`riei, Schitul Maicilor,
c`ror fond de locuin]e nu este nimic de Delavrancea, str. General Angelescu.
p`strat. Popula]ia de aici va trebui trans- Societatea Comunal`, prin concursurile
plantat` \n locuin]e standard. pentru planuri tip de locuin]e, parter [i etaj,
Legea de \mpropriet`rire urban` publicat` prin noile cartiere ce a deschis [i a cl`dit \n
\n M.O. din 18 octombrie 1821 \[i g`se[te mod estetic [i igienic, reprezint` de fapt
aplicare [i \n Bucure[ti. Unele caren]e ale urbanismul practic al epocii. Locuin]ele cu
acestei legi s-au ameliorat sim]itor prin etaj construite \n cartierul Clucerul (de la
Regulamentul ei de aplicare luat \n studiu [osea), pentru func]ionarii publici, casele
\n anul 1924, cu unele prelungiri de termene din Filantropia, {erban Vod`, Roiulu
de \nscriere pentru aceste \mpropriet`riri (Dude[ti), Lån`riei, Lupeasca (Cotroceni),
pån` \n anul 1927. Rahovei (Bragadiru), Cazarmei, Doroban]i
Comisia de \mpropriet`rire a reu[it s` satis- (Prelungirea) reflect` foarte bine
fac` cererile a 2266 solicitan]i, inclusiv preocup`rile urbanistice ale vremii.
\mpropriet`ririle de la D`m`roaia; de Fabrica Belvedere, Fabrica de Chibrituri
asemenea s-au mai pus la dispozi]ia acestei Filaret, Ministerul de Finan]e, Ministerul de
comisii \nc` 243 locuri pe str`zi existente. \n R`zboi, C`ile Ferate etc. [i-au construit [i ele
anul 1926 s-a parcelat terenul numit prin Societatea Comunal` pe terenuri \nve-
D`m`roaia, situat pe malul sudic al cinate lor locuin]e pentru func]ionarii lor,
Colentinei, la nordul Capitalei, lång` hipo- ocupate cu chirie cåt timp slujesc acolo.
dromul B`neasa, \n satul Bucure[tii Noi, \n Casa Autonom` a Construc]iilor ia fiin]`
suprafa]` de 125 hectare. prin Legea din 30 mai 1930, autorizat` fiind
Planul de parcelare s-a alc`tuit dup` prin- s` acorde \mprumuturi pe termen lung
cipii moderne de urbanism, ob]inåndu-se pentru construc]ia de locuin]e, s` cumpere
1550 loturi, afar` de terenurile pentru insti- terenuri pentru a le vinde, s` \nchirieze [i s`
tu]iile publice, parcuri, locuri de sport etc. vånd` case, c` construiasc` edificii publice.
Pentru loturile respective din ora[ s-au per- Se fac totodat` preciz`ri cu privire la
ceput [i costuri pentru lucr`rile edilitare. regimul tipurilor autorizate de a se construi
Prin contract s-a stabilit [i tipul de con- [i a modului lor de atribuire popula]iei.
struc]ie cu modul de a[ezare al ei pe teren, Casa Autonom` a Construc]iilor procedeaz`

174
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

175
ANDREI P~NOIU

la un \mprumut de 5 milioane dolari de la luat o dezvoltare foarte mare prin constru-


Societatea Italian` "Impresse all Estero"; din irea de adev`rate "ora[e-gr`din`",
acest fond s-au realizat un grup de circa 70 "caz`rmile de \nchiriat" r`månånd proprii
de locuin]e individuale \n cartierul zonelor deja construite, unde terenul este
Cotroceni. scump. Se sus]inea [i teza c` locuin]a
|n 1934 se realizeaz` \n mod asem`n`tor 11 ieftin` va face [i traiul mai ieftin unei
cl`diri (22 apartamente) \n Vatra familii, ar`tåndu-se c` totdeauna o gr`din`
Luminoas`. se poate munci cu folos. Tot a[a se argu-
Tot a[a, mai construiesc \n Bucure[ti, C. A. menta c` din punct de vedere moral
M., Casa Muncii, C. F. R. locuin]a de o familie e superioar` aparta-
Studiile arat` c` toate aceste construc]ii ief- mentului din "cazarma de \nchiriat", care
tine nu sunt deloc ieftine, din lipsa com- este \n acela[i timp [i mai scump`; costul
plet` a capitalului ieftin cu care s` se poat` instala]iilor publice \n sistemul "ora[elor-
realiza aceste locuin]e; capitalurile [i cred- gr`din`" este un lucru care se remediaz`
itele destinate acestui scop sunt mici, u[or [i putem vorbi \n adev`r de "un par-
aproape inexistente, ajutorul colectivit`]ilor adis al locuin]elor de o familie"...
foarte mic, popula]ia s`rac` [i muncitore- Inginerul Cincinat Sfin]escu ia ca model \n
asc` cå[tig` foarte pu]in, lipse[te o lege ideea acestui tip de a[ez`ri pe Ebenzer
care s` canalizeze toate fondurile de con- Howard, care a reu[it s` creeze adev`rate
struc]ie \n måna unei singure institu]ii, or`[ele din locuin]e cu o singur` familie cu
lipse[te ini]iativa care s` coordoneze efor- gr`dini separate, \n care loturile de constru-
turile statului. it s` nu fie supuse speculei [i unde s` se
*** g`seasc` totul absolut trebuitor unui trai
De la 1910 \ncoace sistemul locuin]elor ief- fecund locuitorilor lor: industrie, comer],
tine de o familie avånd curte separat`, a organiza]ii culturale [i de sport etc.

176
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

|n Anglia s-au construit ora[e-gr`dini la (proiec]ie orizontal` [i vedere perspectiv`),


Letchworth, Port-Sunlight, Bournville etc.; planuri fa]ade, sec]iuni [i vederi perspec-
ca [i \n Fran]a, Belgia, Germania, Italia, tive de locuin]e, unele dintre ele "vile tip
englezii [i francezii, ca s` intensifice pro- popular" (parter), altele "vile al`turate", tip
duc]ia, caut` s` \ncurajeze a[a-zisa "indus- economic.
trie la domiciliu", dotånd familiile respec- |n acest album mai figureaz` planul cu "sis-
tive s` lucreze mult [i ieftin acas`, f`r` a tematizarea [i parcelarea unui teren \n
mai pierde timpul cu drumul pån` la uzin`. regiunea Cocioc, cu vederea perspectiv` a
S-a spus mereu c` oricine munce[te \ntr-un unei str`zi principale".
ora[-gr`din` foarte confortabil cu ce cå[tig` |ntr-o alt` plan[` se prezint` tot "sistemati-
din munca lui mai poate face [i economii. zarea unui teren la Cocioc", \nf`]i[ånd zona
Pentru locuitorii Bucure[tilor un astfel de principal`, pentru case cu trei etaje, cu dis-
ora[ ar fi cu adev`rat paradis, dar pentru tribu]ia planimetric` a apartamentelor.
]ara noastr` se cere s` propag`m "ora[ul Nu cunoa[tem paternitatea acestui proiect,
gr`din` romån". |n centrul Capitalei se pot dar f`r` nici un fel de \ndoial` putem
g`si ocazii destule pentru aplicarea "sis- atribui aceast` lucrare inginerului Cincinat
temului american", iar periferiei s`-i l`s`m Sfin]escu, care a fost de fapt cam singurul
lini[tea ora[elor gr`dini... sus]in`tor al acestui tip de ora[ gåndit s`
La Biblioteca Academiei Romåne se afl` un vin` \n \ntåmpinarea crizei de locuin]e tot
album cu titlul "Un ora[ gr`din` la margin- mai acut` din Capital`; ora[e de tipul aces-
ea Bucure[tilor", purtånd pe copert` ta nu s-au realizat \n ]ara noastr` [i albu-
men]iunea: "Bucure[ti - Proiect de sistem- mul \n discu[ie ne r`måne ca o m`rturie
atizare a \mprejurimilor". unicat asupra modului de abordare a aces-
|n acest album figureaz` 32 imagini tei teme.
fotografice format 34 x 24 ca reprezentånd Trebuie s` ar`t`m c` \n ce prive[te
planul de ansamblu al unui ora[ gr`din` sus]inerile inginerului Sfin]escu \n

177
ANDREI P~NOIU

chestiunea locuin]elor ieftine publicate \n Se motiveaz` c` astfel se leag` Capitala


diferite reviste de specialitate, acesta ]`rii cu un mic or`[el \n forma]ie, munci-
prime[te replica direct` a inginerului torii avånd la \ndemån` un mijloc de loco-
Cristea Niculescu din New York, \n anul mo]ie repede [i ieftin.
1920, care cere st`vilirea cheltuielilor f`cute De acum \ncolo, o rezolvare a problemei
f`r` chibzuial`, ar`tånd c` politica satisfac- comunelor suburbane se va pune sub
erii nevoilor trebuie evaluat` acum forma elabor`rii de studii [i proiecte de
"p`r`lice[te"; s` nu se conteze pe \mprumu- ordonare [i sistematizare.
turi externe pentru construc]ia de locuin]e
ieftine \ntrucåt nimeni nu este dispus s`
acorde credite [i s`-[i risipeasc` capitalurile
pentru a[a-ceva f`r` profituri sigure; tre-
buie ]inut seama c` nu este vorba la noi
numai de a cl`di locuin]e ieftine, dar [i de a
organiza via]a astfel ca munca s` fie
folosit` la maximum, pentru a se putea
beneficia de o distribu]ie comun` de abur,
de energie, lumin`, aparate [i scule de gos-
pod`rie comune, organizare pentru
aprovizionare \n comun etc., pentru stan-
dardizare, pentru lucruri tip, \n care pro-
duc]ia s` fie foarte economic`.
Exemplificat, el r`spunde prin descrierea
modului de organizare al unei gospod`rii
americane (2 planuri, parter plus etaj [i dis-
pozi]ia pieselor).
Se sus]ine c` ora[ele gr`din` de la noi se
proiecteaz` pentru 20 - 30 mii de locuitori,
maximum 60 mii, \n jurul lor asiguråndu-
se o centur` agricol`.
Dar dezvoltarea vertiginoas` a a[ez`rilor
suburbane [i din \mprejurimile Bucure[tilor
scoate destul de repede din discu]ie ideea
unor asemenea ora[e. Comunele suburbane
constituite acum \[i reclam` o leg`tur` a lor
proprie direct` cu ora[ul.
Bucure[tii Noi, de pild`, ajung la un record
la \nceputul secolului trecut cu Societatea
Autonom` de Tramvaie, ca pe baza Legii
pentru construc]ia C`ilor Ferate de interes
local s` li se asigure exploatarea unei re]ele
de tramavaie care s` lege localit`]ile
Bucure[tii Noi de comuna B`neasa. Leg`turi
asem`n`toare ce cer [i cu alte sate \nveci-
nate ca Rociu, Militari, Chiajna, B`neasa [i
Bucoveiu.

178
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

179
ANDREI P~NOIU

PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE A


MUNICIPIULUI BUCURE{TI {I STUDIILE PRE-
MERG~TOARE LUI

Planul de sistematizare aprobat \n anul Documentarea, delimitarea, Zonificarea, cir-


1921, cu toate prevederile sale de detaliu, cula]ia;
las` totu[i loc liber multor ac]iuni de ame- - Sistematizarea [i delimitarea ora[ului
najere [i remodelare a formei ora[ului, prin Bucure[ti; studii sub preziden]ia D-lui pri-
trasarea de noi bulevarde, crearea de noi mar Dem.I. Dobrescu, 1930-1931.
parcuri [i gr`dini sau c`utarea de amplasa- De fapt este vorba de o singur` lucrare, un
mente potrivite noilor ansambluri arhitec- volum reprezentånd copiile pe hårtie ozalid
turale, sens \n care se fac diferite propuneri. ale originalului, iar cel`lalt un album
\nsu[i Nicolae Iorga este autorul unei prop- (desen) cuprinzånd piese referitoare la
uneri care ar face locul unei gr`dini pe urm`toarele teme: construc]iile [i relieful
Dealul Spirei, unde s-ar afla o mare cate- solului Bucure[tilor, clima [i climatologia,
dral`, cu o gr`din` degajat` spre str`zile Sf. suprafe]ele construite, densitatea cl`dirilor
Apostoli, Mihai Vod` [i Izvor, totul amena- (dup` recens`måntul din 1930), densitatea
jat cu ansambluri arhitecturale, bulevarde, popula]iei, mortalitatea prin tuberculoz`,
scuaruri, sc`ri monumentale [i completat reparti]ia \ntreprinderilor industriale [i
cu o leg`tur` proiectat` spre Gara de Nord. comerciale, distribu]ia industriei, traficul pe
Se sugera de asemenea completarea p`r]ii calea ferat` [i str`zi, zonele de influen]` ale
din spate a Palatului Ministerului Lucr`rilor parcurilor, centura de verdea]`..., situa]ia
Publice, ad`ugåndu-se \ntregii cl`diri un concentr`rii comer]ului, zonificarea, c`i fer-
etaj, ca [i \nlocuirea Imprimeriei ate, [osele de penetra]ie [i leg`tura \ntre
Monitorului Oficial de o avenue deschis` suburbane, centrele de atrac]ie [i clasifi-
spre Ci[migiu, iar Dåmbovi]a s` se acopere carea circula]iei, zonele de influen]` ale lini-
cu un pod \ntins de la Liceul "Gheorghe ilor de tramvai electric, studiul inelului cen-
Laz`r" pån` la Mihai Vod`...100). tral de circula]ie, studiul amenaj`rii pie]elor
Ideea aceasta are \ns` mai multe pater- Victoriei [i Br`tianu etc.
nit`]i, \n acest sens existånd [i studiul Mai toate pie]ele acestui studiu putem
\ntocmit cåndva de inginerul Sfin]escu [i spune c` sunt realizate de Direc]ia Tehnic`
arhitectul Burcu[, pentru folosirea adecvat` a Prim`riei sau de Casa Lucr`rilor
a colinelor \nalte ale Bucure[tilor. Pe toat` Municipiului, cele mai multe semnate chiar
perioada deceniului LIPSE{TE UN RÅND de Sfin]escu.
de studii metodice de c`tre Direc]ia Tehnic` Ne-am referit la acest studiu pentru c` el
a Prim`riei privind structurarea ariei reune[te o documenta]ie pe care se va \nte-
ora[ului [i organizarea vie]ii sociale a meia de fapt elaborarea Planului Director
\ntregii a[ez`ri. de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti.
Date importante de direc]ionare a acestor Se [tie c` \n anul 1928 se \nfiin]eaz` la
ac]iuni vine s` ofere [i recens`måntul din Prim`ria Municipiului Bucure[ti
anul 1930, \ng`duindu-se astfel posibili- "Comisiunea de Sistematizare", cu
tatea alc`tuirii unui studiu pe cåt de \ns`rcinarea de a da directive pentru
exhaustiv pe atåt de metodic [i unitar. \ntocmirea planului general de sistemati-
O serie din datele acestui studiu au fost zare a Capitalei care a func]ionat pån` \n
u, Din marile probleme
nitorul Ora[elor din publicate periodic \n diferite lucr`ri de spe- anul 1943, cu un num`r de circa 20-30
cialitate de inginerul Sfin]escu. membri. Din sånul acestei comisii s-a for-
Fundamentale \n aceast` privin]` sunt vol- mat un comitet restråns \ns`rcinat cu
umele aflate la Biblioteca Academiei R.S. \ntocmirea Planului director de sistemati-
Romånia, intitulate: zare, prin care s` se prevad`, \n linii mari,
- Studiul sistematiz`rii Capitalei, 1931, amenajarea viitoare a \ntregului teritoriu al

180
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

181
ANDREI P~NOIU

Capitalei, pån` la linia ferat` a forturilor. comunica]ii cu restul ]`rii.


Acest "comitet de lucru", format din Planul de sistematizare trebuie s` regle-
arhitec]ii Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, menteze construc]ia de locuin]e s`n`toase,
R. Bolomay, I. Davidescu [i inginerul T. s` prevad` locuri de recrea]ie \n aer liber,
R`dulescu au prezentat la sfår[itul anului parcuri, gr`dini, terenuri de sport, terenuri
1934 un proiect alc`tuit din 51 plan[e [i un de joac` pentru copii mari [i mici, la
amplu memoriu justificativ, l`muritor pen- \ndemåna popula]iei.
tru problemele cele mai importante privind Se propune a se schimba din ora[ numai
dezvoltarea Capitalei pe o perioad` de 40- acele locuri care este de absolut` nevoie s`
50 de ani. fie schimbate, aten]ia \ndreptåndu-se spre
Principiul de baz` urm`rit prin dresarea partea nou` a ora[ului, care ia na[ere acum.
planului director viza a se proiecta o re]ea Se constat` c` s-a gre[it pån` acum prin
de artere de circula]ie, l`sånd restul \ng`duirea extraordinarei cre[teri pe care a
str`zilor a[a cum sunt. luat-o aglomera]ia \n ultimele decenii,
Pe aceast` re]ea urma a se trasa planurile deoarece s-a f`cut la voia \ntåmpl`rii, con-
de detaliu cu alinierea construc]iilor sepa- struindu-se peste o mie de hectare de teren
rat` de alinierea str`zilor. nou dincolo de marginea ora[ului f`r` nici
La periferie [i \n comunele suburbane se un plan, f`r` nici o autoriza]ie, dup` bunul
\ng`duie acum str`zi mai \nguste decåt plac al parcel`rilor.
prevede Regulamentul existent. |n loc de 12 Tot a[a, prin planul de alinieri care a fost \n
sau de 10 m l`rgime minim`, \n cartierele vigoare pån` acum, s-a voit s` se \ndrepte
de locuin]e ieftine [i uvriere se vor permite toate str`zile existente, ceea ce a constituit
[i 8 sau chiar 6 metri, \ns` cl`dirile vor fi o eroare foarte grav`, f`r` vreun folos
retrase, pentru a se avea cel pu]in 12 m urbanistic apreciabil.
spa]iu liber \ntre fa]ad`. Se sus]ine c` trebuie p`r`sit acest sistem de
Fund`turile nu mai sunt interzise, ci consid- alinieri [i se propune anularea acelui plan
erate un mijloc practic de a ob]ine col]uri \n p`r]ile \n care nu a fost realizat consid-
lini[tite. eråndu-se c` trebuie concentrate toate efor-
Toate lucr`rile edilitare efectuate din nou turile pentru \nfiin]area unei bune re]ele de
pe str`zile secundare [i de acces la locuin]e, artere de circula]ie [i nu sistem de spa]ii
precum [i exproprierile pentru \ndrept`ri libere, expropriind ce va fi necesar pentru
locale se vor suporta de proprietarii realizarea acestora [i stabilind numai pe ce
riverani. aliniere s` se a[eze construc]iile viitoare.
Se afirm` c` acum ora[ul \[i face osatura \n Planul Director de Sistematizare prevede:
formarea definitiv`, pe care nu i-o va mai - Solu]ii pentru delimitare, oprindu-se \ntin-
putea schimba nimeni. derea nem`surat` a aglomera]iei. Printr-un
Planul de sistematizare (care nu trebuie plan de "utilizarea terenului" (sau de zonifi-
confundat cu planl de alinieri [i care nu care) s-a precizat modul de \ntrebuin]are a
este decåt numai una din p`r]ile compo- terenului pån` la forturi, stabilindu-se
nente ale planului general) \[i propune s` zonele rezervate construc]iilor [i cele non
prevad` amenaj`rile necesare ridic`rii eco- aedificandi;
nomice, locuri special amenajate pentru - Propuneri pentru solu]ionarea problemei
industrie [i comer], c`i bune de comunica]ii locuin]elor, \n special pentru popula]ia
\n interiorul ora[ului, c`i bune de comuni- foarte s`rac`;
ca]ii cu regiunile \nconjur`toare de unde se - |mp`r]irea \n zone de clase de construc]ii
face aprovizionarea, c`i bune de (zone de locuin]e, zone comerciale, zone

182
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

183
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

185
ANDREI P~NOIU

industriale etc.) dup` num`rul etajelor [i de aplicare a planului, comasarea, con-


dup` procentul \ntre suprafa]a construit` [i tribu]ia riveranilor, contribu]ia statului etc.
suprafa]a rezervat` cur]ilor) conform Dup` Legea din 1929, \n limitele lor,
noului regulament de construc]ii [i alinieri; Bucure[tii cuprindeau 7200 hectare
- Un sistem de parcuri [i gr`dini (spa]ii suprafa]a ora[ului [i cca. 36000 hectare
verzi), terenuri de sport [i jocuri, ]inånd pån` la linia forturilor, revenind astfel o
seama [i de asanarea lacurilor din nordul densitate de circa 75 locuitori la hectar (de
ora[ului, p`strarea p`durilor existente [i cinci ori mai mic` decåt a Parisului).
\nfiin]area altora noi, cu amenajarea \mpre- Comunele suburbane se arat` \n cea mai
jurimilor; mare parte a fi prelungiri ale ora[ului, f`r`
- Un sistem de c`i ferate [i g`ri de persoane niciun spa]iu desp`r]itor \ntre ele. Sate dis-
[i m`rfuri; tincte sunt numai cåteva: Pantelimon,
- Terenuri de avia]ie; problema canalului Dude[ti, Pope[ti Leordeni, Ro[u, cu o popu-
navigabil pe [osele [i str`zi cu scheletul la]ie de agricultori [i l`ptari a c`rei cre[tere
noului plan de alinieri; este relativ redus`.
- Monumentele [i cl`dirile publice de Suburbanele cele mai importante sunt ace-
\nfiin]at; lea care fac corp comun cu ora[ul, unele cu
- |ntocmiri sanitare cu a[ez`mintele spital- o popula]ie de peste 10.000 locuitori, aflate
ic[ti necesare; propuneri relative la viitoare \n plin` cre[tere [i compuse aproape exclu-
cimitire mari, \n afara aglomera]iei; siv prin parcel`ri neautorizate [i case ridi-
- Aprovizionarea Capitalei cu alimente, cate prin contraven]ie.
furaje, lemne de foc, cereale, vite etc.; Cre[terea suprafe]ei construite \nf`]i[eaz`
- Alimentarea cu ap`, evacuarea gunoaielor urm`toarea situa]ie:
[i a apelor uzate etc.; - De la 1894 la 1911, fa]` de o suprafa]` de
- Estetica ora[ului cu personalitatea lui, 2.710 hectare, un spor de circa 87 hectare;
aspectul pie]elor publice, bulevardele, - De la 1911 pån` la 1927, suprafa]a constru-
punerea \n valoare a elementelor naturale; it` cre[te cu \nc` 940 hectare, folosindu-se
- Studii de detaliu pentru diferite pie]e, terenurile virane din oral, \nscriind astfel
bulevarde, parcuri; un total de 3.860 hectare construite la acea
- Punerea \n valoare a monumentelor dat`.
istorice; De re]inut, cre[terea cea mai mare nu are
- M`suri cu principiile de prev`zut \n Legea loc \n interiorul ora[ului, ci \n comunele

186
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

suburbane, lipite de ora[, care au luat fiin]` poate fi oprit` prin simple mijloace repre-
cu pu]in timp \naintea r`zboiului [i s-au sive [i propun:
dezvoltat dup` aceea, ajungånd ca \mpre- - Respectarea delimit`rii zonelor destinate
un` cu vechile sate s` acopere o suprafa]` construc]iilor prev`zute \n proiect
construit` de circa 2.200 hectare, cu o popu- - S` se g`seasc` mijloace de a se construi \n
la]ie de peste 70.000 locuitori. mas` locuin]e pentru popula]ia s`rac`...
Concluzia desprins` scoate \n eviden]` fap- - |n cartierele muncitore[ti din ora[ [i din
tul c` pentru a se pune stavil` extinderii suburbane s` se reduc` costul lucr`rilor
aglomera]iei, trebuie m`rginite \n mod real edilitare, ca s` poat` fi \nzestrate cu strictul
comunele suburbane. necesar \n condi]iile cele mai ieftine posi-
Ne sunt bine cunoscute m`surile luate pen- bile [i s` se aduc` u[ur`ri regulamentului
tru m`rginirea ariei ora[ului de la sfår[itul de construc]ii muncitore[ti pentru locuin]e
secolului al XVIII-lea, din timpul muncitore[ti, prin reduceri de impozite [i
Regulamentului Organic, de la mijlocul sec- chiar subven]ii
olului trecut sau cele stabilite prin Legea - Arterele de penetra]ie \n ora[ pån` la linia
din 1895, cånd s-a urm`rit \mpiedicarea par- ferat` s` fie protejate de o få[ie de teren
cel`rilor din zonele periferice. Problema s-a lat` de 100 - 150 metri, spre a se \mpiedica
pus \n mod asem`n`tor [i prin propunerile extinderea aglomera]iei de-a lungul [ose-
concursului pentru planul de sistematizare lelor mari
a ora[ului din anul 1906. Prin proiectul din - Achizi]ionarea de c`tre comun` a cåt mai
anii 1914-1915, s-a propus crearea unei cen- multe terenuri \n jurul ora[ului, pån` la
turi de planta]ii late de 200-300 metri, linia forturilor, inclusiv terenuri care s` nu
propunere care n-a putut fi luat` \n studiu fie risipite \n \mpropriet`riri.
din cauza costului ridicat (20 - 30 milioane Se pune \n eviden]` faptul c` de cele mai
lei aur) [i a declan[`rii r`zboiului. multe ori cl`dirile celor s`raci sunt constru-
Se apreciaz` \ns` c` solu]ia cre`rii unei cen- ite dup` tipul "vagon" sau cel al caselor de
turi de planta]ii propus` \n anii 1928 - 1933, ]ar` izolate. Tipul vagon, cu fa]ada \ndrep-
sus]inut` [i \n proiectul de fa]` va da rezul- tat` spre calcanul vecinului este cel mai
tatele scontate. neigienic posibil, lipsind \nc`perile de
Autorii proiectului consider` c` pretutin- lumin`, f`r` posibilitate de ventila]ie trans-
deni cre[terea aglomera]iei este un versal` [i primenirea aerului [i \n acela[i
fenomen cu adånci cauze sociale, care nu timp [i scumpe. Regulamentele de con-

187
ANDREI P~NOIU

struc]ii [i alinieri \n vigoare, cu unele pre- diferen]iere a teritoriului ora[ului \n zone,


scrip]ii nera]ionale nu asigur` o bun` \n care nu se admite decåt un anumit fel de
igien`, iar altele prea drastice [i inutile activitate.
determin` popula]ia s`rac` s` fug` \n afara Prin proiectul de sistematizare prezentat se
razei ora[ului [i s`-[i fac` locuin]e \n plin fixeaz` urm`toarele zone:
cåmp. Statisticile arat` c` popula]ia s`rac` - Zona rural` (non aedificandi), \n care \n
este \nghesuit` \n construc]ii principiu nu sunt admise construc]ii decåt
ne\nc`p`toare, unde unui locuitor nu-i cu unele excep]ii bine motivate;
revine nici m`car jum`tate din minimul de - Zona reziden]ial`, \n care sunt permise
suprafa]` necesar`. locuin]e [i excep]ional unele pr`v`lii sau
Din statistici reiese c` pentru a se decon- ateliere;
gestiona actualele locuin]e, ar mai trebui - Zona protejat`, \n care pe lång` locuin]e
\nc` 12.500 locuin]e uvriere, iar pentru a sunt \ng`duite [i unele industrii [i
putea primi afluxul anual al cre[terii popu- comer]uri care nu aduc turbur`ri locuirii
la]iei, ar mai trebui create circa 1.200 lini[tite [i s`n`toase prin activitatea lor;
locuin]e anual. Dar pentru aceast` - Zona mixt`, \n care este admis acela[i
rezolvare, comuna trebuie s` preia pe amestec de locuin]e, comer] [i industrie,
seama sa construirea de locuin]e igienice [i f`r` s` pericliteze s`n`tatea locuitorilor;
cu adv`rat economice, care s` poat` fi puse - Zona de afaceri, care corespunde unui
la dispozi]ia popula]iei s`race, cu o anuitate såmbure al ora[ului unde nu s-ar permite
suportabil`. locuirea decåt \n mod excep]ional, de la eta-
Tot a[a, se cere o subven]ie din partea stat- jul al II-lea \n sus, zon` \n care s-ar \ng`dui
ului [i o degrevare de impozite pentru aces- \n`l]imi mai mari decåt cele obi[nuite;
te locuin]e de existen]` minim`. - Zona industrial`, destinat` exclusiv indus-
Se cere crearea unui tip economic de triei, cu interdic]ia de a fi locuit`;
locuin]` [i executarea lui \n cartiere noi, - Zone speciale, care cuprind diverse insti-
distribuite [i construite \n mod ra]ional. tu]ii care scap` unei reglement`ri generale
Autorii proiectului ajung la concluzia c` [i trebuie delimitate de la caz la caz (zone
tipul de locuin]` cel mai favorabil pentru militare, ale c`ilor ferate, cartiere de
popula]ia s`rac` este cel al locuin]ei indi- \nv`]`månt, spitale, cimitirele, pie]ele de
viduale cu parter [i etaj, locuin]e lipite, cal- alimente etc.);
can la calcan, retrase de la alinierea str`zii - Zona spa]iilor libere;
cu 6 metri, l`sånd loc unei gr`dini]e de flori, Planul Director de Sistematizare este \nso]it
iar \n spate cu o gr`din` de cultur` mai de un regulament de construc]ii care
important`. Str`zile ar fi largi numai de 6-8 prevede \mp`r]irea teritoriului municipiu-
metri, dar distan]a \ntre fronturile caselor lui \n clase de construc]ii, care privesc
ar fi de 14 pån` la 20 metri. Solu]ionarea regimul de \n`l]ime, procentul de suprafa]`
locuin]elor \n case - bloc poate fi [i ea destul construibil [i densitatea de construc]ie.
de interesant` [i trebuie \ncercat`. Se pune accentul pe crearea unui \ntreg sis-
Locuin]ele pentru celelalte categorii sociale tem de spa]ii verzi, prev`zåndu-se scuaruri,
ale popula]iei ora[ului, f`r` a fi ideale, nu gr`dini pentru copii de toate vårstele,
prezint` asemenea defecte ca cele ale terenuri de joc, gr`dini [i parcuri urbane,
micilor muncitori [i cu unele corective de p`duri \n raza municipiului, terenuri de
introdus \n regulamentul de construc]ii [i sport pentru mari reuniuni sportice etc.
alinieri, pot fi pe viitor satisf`c`toare. S-a renun]at la ideea unei centuri de plan-
Se manifest` tot mai mult tendin]a de ta]ie de mare \n`l]ime la periferia ora[ului,

188
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

189
ANDREI P~NOIU

uniforme, preferåndu-se completarea acteristica lor de ora[-gr`din` [i personali-


Parcului na]ional cu pålcuri de verdea]` pe tatea lor, \n afara structurii stradale radial
diferite terenuri virane, care s` \nainteze concentric`, r`måne s` o defineasc`, ca ele-
spre centrul ora[ului [i s` l`rgeasc` aria ment de \nfrumuse]are, pie]ele publice,
Parcului na]ional. S-a prev`zut crearea de salba de lacuri din zona de nord [i colinele
parcuri noi \n zonele: \ntre [oseaua din jurul Dåmbovi]ei.
Cotroceni [i valea Dåmbovi]ei, \n cåmpul Lipse[te text
Caraca[ lång` egie, \n groapa Cu]arida, pe S` dea o deosebit` aten]ie fa]adelor, apli-
locul hipodromului Floreasca [i velodromu- carea de servitu]i de estetic` printr-un reg-
lui T. C. R., Gr`dina Tei m`rit`, la gara Obor - ulament de construc]ii [i alinieri, precum [i
Tårgul Mo[ilor, la sud de [oseaua Iancului crearea unei "Comisii pentru aplicarea plan-
(Vatra Luminoas`), Gropile Ganovici, de la ului de sistematizare".
Turturele spre Dude[ti, Valea Plångerii cu Un aport esen]ial \n aceast` oper` de \nfru-
Dealul Piscului, pån` la V`c`re[ti, Dealul muse]are revine planta]iilor, parcurilor [i
Arsenalului, gr`dina Mare[alului Filipescu, gr`dinilor publice, bulevardelor plantate,
la Pia]a Elefterie, terenul Societ`]ii de dare peluzelor de iarb` [i de flori, ca [i iluminat-
de semn, al fabricii Gib, pån` la Azilul Elena ului public, \nf`]i[`rii firmelor, reclamelor,
Doamna etc. chio[curilor de tot felul sau sta]iilor de
S-a prev`zut de asemenea a fi amenajate ca tramvaie, elemente care trebuie studiate
parc malurile Colentinei, cele ale atent \n toate detaliile lor.
Dåmbovi]ei, precum [i a p`durii B`neasa, Planul Director, cuprinde studii de detaliu [i
pån` la linia forturilor; s-a recomandat [i asupra monumentelor [i cl`dirilor publice,
amenajarea ca parcuri comunale a privite ca puncte importante ale ora[ului,
p`durilor [i lacurilor de la Cernica, prev`zåndu-se urm`toarele:
Ciorogårla, Pustnicul [i Pantelimon etc. - Palatul Regal cu \mprejurimile sale;
Pentru o popula]ie viitoare de 1.300.000 \nglobåndu-se [i terenurile \nvecinate, va fi
locuitori revine o suprafa]` total` de 6.516 \nconjurat ast`zi, cu crearea unei fa]ade
hectare, adic` 38 m.p. pe cap de locuitor, spre Ci[migiu [i o str`pungere pån` la
incluzånd [i suburbanele. aceast` gr`din`;
Studiul pune \n evidn]` situa]ia insufi- - Parlamentul, actuala Camer` a
cient` a c`ilor ferate, lipsind g`rile special- deputa]ilor, se consider` c` este r`u a[ezat`
izate pentru m`rfuri, industrie, cofet`rie \n Dealul Mitropoliei, ca [i cl`direa
etc.; exist` circa 60 de \ncruci[`ri ale liniilor Senatului; se prevede reunirea celor dou`
ferate cu str`zile [i toate sunt pasaje de Camere \ntr-o singur` cl`dire a[ezat` pe
nivel. Dealul Arsenalului;
Se fac propuneri pentru rezolvarea traficu- - Ministerele se consider` c` ar fi fost
lui \ndep`rtat de c`l`tori, modific`ri [i com- nimerit s` fie grupate \n jurul unei mari
plet`ri de linii ferate, propuneri pentru esplanade, dar nu se dispune de un aseme-
rezolvarea traficului apropiat, precizarea nea spa]iu \n centrul ora[ului;
regimului pe care trebuie s`-l aib` calea - Catedrala este prev`zut a fi a[ezat` la
ferat` a forturilor [i linia metropolitanului. poalele Dealului Mitropoliei.
Avia]ia [i naviga]ia, circula]ia rutier` Aceea[i grij` se poart` pentru realizarea
\nscriu [i ele preocup`ri pentru rezolvarea unui palat al Prim`riei Municipiului,
\n toate detaliile sale a func]iunilor Academia Romån`, Opera Romån` [i
ora[ului. Opereta, crearea unei S`li de festivit`]i [i
Autorii arat` c` Bucure[tii [i-au pierdut car- adun`ri publice, pentru Cetatea

190
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Universitar` [i pentru crearea altui centru Alte critici arat` c` s-au fixat liniile direc-
de [coli superioare, la V`c`re[ti, sau toare ale viitoarei sistematiz`ri avånd
D`m`roaia [i B`neasa. ata[at proiectului [i un "tablou de zonifi-
Comitetul de lucru a fost \ns`rcinat cu efec- care", tablou care trebuia s` fie completat
tuarea de studii de detaliu pentru alinierea cu detalii [i \nso]it de un "regulament pen-
C`ii Victoriei, \ncepånd de la Calea Grivi]ei tru construc]ii".
[i pån` la Dåmbovi]a. La fel s-a studiat [i Dar planul s-a pus \n aplicare cu regula-
Pia]a Universit`]ii (Pia]a Prim`riei) [i Pia]a mentul de construc]ii din anul 1928. Planul
Victoriei (pentru care s-au \ntocmit [i mai trebuia \nso]it apoi [i de o lege de
machete). Pia]a Academiei Romåne, Pia]a comasare, care s` rezolve situa]ia
G`rii de Nord [i Parcul Na]ional, \mpreun` terenurilor r`mase din exproprieri, iar o alt`
cu parcul pentru jocuri de copii de la lege s` prevad` finan]area [i modalit`]ile
[oseaua Kiseleff. S-au mai efectuat studii [i practice de plat` pentru realizarea acestui
pentru alte detalii, scuaruri, r`spåntii, proiect. Circula]ia las` [i ea de dorit; trebui-
pasajul de la Mogo[oaia etc. esc create noile artere de circula]ie, trebui-
Aplicarea noului plan de sistematizare se esc scoase tramvaiele din centrul ora[ului
consider` c` trebuie s` fie un instrument etc...
de conciliere \ntre interesul individual (par- Se consider` c`, bun-r`u, acest proiect tre-
ticular) [i interesul general, conferindu-se buie completat cu toate legile [i regula-
Comunei drepturi ([i \mputerniciri) din mentele necesare [i numai \n decursul tim-
punct de vedfere al igienei, siguran]ei, pului se vor putea cunoa[te defectele lui [i
ap`r`rii na]ionale [i esteticii, dreptul de a se vor putea cere modific`ri.
expropria pentru cauz` de utilitate public`, Caren]ele Planului Director \ncep s` ias`
de a face comas`ri urbane, de a interzice repede la iveal`. Se cer mereu interven]ii
construc]ii pe anumite terenuri etc. ale Direc]iei Tehnice a Prim`riei pentru
Studiul se \ncheie cu declara]ia autorilor c` definitivarea unor detalii. Pentru rezolvarea
de fapt orice plan este numai o "bucat` de intersec]iei Bulevardului cu Calea Victoriei,
hårtie", executarea r`månånd "totul"; de pild`, care nu convenea a[a cum s-a pre-
realizarea planului depinde de planul de cizat \n planul decretat, se elaboreaz` nici
cultur` [i civiliza]ie a popula]iei [i de pro- mai mult, nici mai pu]in decå 17 variante,
gresul general al locuitorilor \n toate din care numai dou` se arat` acceptabile.
domeniile [i \n toate direc]iile. Precipitarea evenimentelor politice care
Criticile fa]` de acest plan \ntårzie s` apar`. anticipeaz` izbucnirea celui de-al doilea
|nc` din faza de elaborare, Societatea R`zboi Mondial fac, \ns` ca prevederile
Arhitec]ilor Romåni a f`cut unele remarci majore ale acestui plan s` r`mån` pentru
\ntr-un memoriu adresat Prim`riei, [i prin mult timp \n a[teptare.
interven]ia arhitectului Alex. Zamphiropol
publicat \n revista Arhitectura din luna
august 1935.
|ntre altele, sistemul arterelor de circula]ie
se consider` confuz [i defectuos iar
renun]area la centura de verdea]` care ar fi
\nconjurat metropola, este o mare
gre[eal`...
Unele obiective se arat` c` sunt r`u
amplasate sau insuficient studiate etc.

191
ANDREI P~NOIU

CONCURSURI PUBLICE

Problema reconstruc]iei [i \nfrumuse]`rii Mitropolitul" a programului pentru


Capitalei fiind pus` cu foarte mult` acui- cl`direa unui nou local pe terenul de lång`
tate, pentru unele lucr`ri importante se hipodromul B`neasa.
lanseaz` concursuri de proiecte, pentru Societatea Arhitec]ilor Romåni, \n cadrul
altele continu` [tiutele rectific`ri de alin- c`reia func]ionau \nc` din anul 1910 o
ieri. Comisie pentru concursurile publice [i o
Practica folosirii concursurilor publice a fost Comisie pentru \nfrumuse]area Capitalei,
larg r`spåndit` \nc` din a doua jum`tate a este nevoit` s` intervin` [i s` cear` unele
secolului trecut. Unul dintre concursurile modific`ri ale programului, impunånd o
importante de acest fel din pragul secolului anumit` ordine \n instituirea concursilor
nostru poate fi considerat [i cel organizat publice.
pentru Palatul Senatului, ai c`rui Interesant se arat` [i concursul pentru
cå[tig`tori, arhitec]ii Doneaud [i proiectul cimitirului "Bellu Nou", la care se
Maimarolu, distin[i cu premiul I, "exquo", cere prezentarea a "dou` probe" predate la
au fost \ns`rcina]i cu realizarea lucr`rii, termene diferite.
dup` un "proiect contopit". Ideea organiz`rii concursului din anul 1919
Din perioada de \nceput a secolului, l`muri- pentru amenajarea pie]elor Romei
tor \n privin]a acestei practici ni se pare (Roman`) [i Victoriei este motivat` de fap-
modul de organizare al concursului din tul c` "experien]a demonstreaz` c` numai
anul 1906 pentru sistematizarea ora[ului pe aceast` cale se pot ob]ine rezultatele
Bucure[ti, asupra c`ruia ne-am referit \n scontate, mobilizånd totodat` marele pub-
detaliu. lic pentru realizarea lucr`rilor destinate
Mult mai obi[nuite \ns` r`mån lucr`rile posterit`]ii".
abordate de Direc]ia Tehnic` a Prim`riei. La acest concurs pot participa to]i arhitec]ii,
Cazul realiz`rii Expozi]iei Generale a eventual \n colaborare cu inginerii [i sculp-
Romånilor din Parcul Carol, proiectat` de torii etc. Se cere prezentarea planurilor de
arhitec]ii St. Burcu[ [i V. Burcu[ [i V. situa]ie, fa]ade, sec]iuni, detalii, vederi, per-
{tef`nescu este un exemplu dintre cele mai spective, devize.
l`muritoare \n aceast` privin]`. Programul arat` c` Pia]a Romei trebuie
Lucr`rile de ordonare [i de a se da o "form` tratat` ca o pia]` de circula]ie, dar [i ca o
mai regulat`" la Tårgul Mo[i, abordate con- pia]` cu caracter arhitectural; se specific` [i
comitent cu organizarea Expozi]iei din condi]iile de jurizare, acordarea premiilor
Parcul Carol, prilej cu care se cerea [i reved- etc.
erea ... Pentru Pia]a Victoriei se cere ca aceasta s`
LIPSESTE TEXT fie tratat` ca o pia]` de circula]ie intens`,
Lucr`rile de alinierea str`zilor m`rgina[e se marcåndu-se punctele neutre; totul trebuie
\nscriu \ns` procedeelor obi[nuite. De fapt, realizat ca o pia]` \nchis`, \n armonie cu
\n cazul de fa]` trebuia rezolvat` [i mediul \nconjur`tor, \mpodobit` eventual
amplasarea "pavilionului central de cu arcuri de triumf, coloane, por]i etc.
recep]iune", unde aveau loc manifest`ri Dar [i pentru desf`[urarea acestor concur-
expozi]ionale \n paralel celor ]inute \n suri se cere de c`tre Societatea Arhitec]ilor
Parcul Carol. Romåni introducerea unor modific`ri de
Un moment important \n ce prive[te program. Inginerului Sfin]escu, autorul pro-
]inerea concursurilor de acest fel \l ofer` gramului acestui concurs s-ar p`rea c` nu-i
publicarea la 2 ianuarie 1916 de c`tre convine aceast` interven]ie [i se renun]` la
Epitropia A[ez`mintelor "Nifon ]inerea concursului, Casei Lucr`rilor

192
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Ora[ului \ncredin]åndu-i studierea celor Socolescu [i D. Petrescu-Gopes. C.


dou` piese. Pomponiu, C.B. Cretzoiu, N. Georgescu [i L:
Legat de aceasta, trebuie s` ar`t`m c` \n Teodosiu, I. }`ru[anu, A. Ghiaciu[, Gh.
anul 1921 apare LIPSESTE TEXT regle- Pl`cintaru-Linteanu [i Gh. Gr`tescu, Fl.
mentare general`. Regulamentul concur- St`nculescu, St. Becu, D. Wallter [i Harry
surilor publice de arhitectur` \ntocmit de Schoenberg cu pictorul Georges de
Societatea Arhitec]ilor Romåni, prin care se Loewendel.
stabile[te modul de alc`tuire a pro- La concursul pentru localul Asocia]iei
gramelor, valoarea premiilor, compunerea Inginerilor [i Tehnicienilor din Industria
juriilor, judecata, rezultatul [i expunerea Minier` particip` 11 invita]i: arhitec]ii
lucr`rilor, alc`tuirea Comisiunii concur- C`n`n`u, Sm`r`ndescu, Burcu[ [i Iliescu [i
surilor publice etc. al]ii.
Ca rectific`ri de alinieri de tipul cel mai Este \ns`rcinat cu realizarea lucr`rii arhitec-
obi[nuit putem s` amintim de modificarea tul Paul Sm`r`ndescu.
alinierii Pie]ii Victoriei [i Senatului, \n anul La concursul pentru localul Academiei
1924. Cu acest prilej se face o corectare a Romåne, arhitectul Gh. Pl`cintaru-Liteanu
fronturilor stradale pentru a crea o ob]ine premiul II (nu [tim dac` s-a acordat
deschidere ordonat` \n fa]a noii construc]ii [i premiul I); iar arhitectul Balo[iu se
a Senatului, pentru care fiin]au deja la acea claseaz` al III-lea. Un antreproiect prezint`
dat` a[ternute funda]iile; se opereaz` [i J. Negoescu.
rotunjiri de col]uri, te[ituri etc. |nscriem \n suita acestor concursuri [i pe
Obi[nui]i cu practica concursuriloe publice cel instituit de Societatea Arhitec]ilor pen-
([i poate [i cu \nv`]`mintele trase de pe tru elaborarea unui tratat de Istoria
urma concursului de sistematizare a Arhitecturii Romåne[ti, din anul 1933.
Bucure[tilor din anul 1906), arhitec]ii R. Planul Director pentru Sistematizarea
Bolomey [i I. Davidescu particip` la concur- Capitalei decretat \n anul 1935 pune [i el \n
sul interna]ional pentru sistematizarea fa]a Prim`riei o serie de probleme pe care
ora[ului Belgrad din anul 1922, ob]inånd trebuie s` le rezolve Municipalitatea cu
premiul IV (de 35000 dinari), premiul I [i II for]ele sale, sau s` fie definitivate prin
nu s-a acordat, situa]i imediat dup` con- Concursuri publice.
curen]ii francecezi. Amintim doar de concursul ini]iat de
Anul 1925 era caracterizat de cineva c` se Prim`ria Capitalei din anul 1937 pentru
distinge printr-o "avalan[` de concursuri Palatul Municipal, al c`rui premiat a fost
publice". |n literatura de specialitate r`mån Petre Antonescu [i de proiectele pentru
mai bine cunoscute concursurile pentru Pia]a Victoriei, Pia]a Palatului Regal [i pen-
Prim`ria Ora[ului Bucure[ti, Palatul tru "Pia]a 8 Iunie".
Ministerului de Domenii, Academia Situa]ia concursului pentru amenajarea
Romån`, Asocia]ia Inginerilor de Mine etc. "Pie]ii 8 Iunie" ne este mai bine cunoscut`,
Pentru Palatul Prim`riei Bucure[ti se mai datorit` unui album fotografic aflat la
]inuser` [i alte concursuri, dar din lipsa Biblioteca Academiei R.S.R. cu titlul:
unui serviciu de eviden]` nu se mai poate "Concursul pentru amenajarea pie]ei 8
face referire la vechile studii, \ntrucåt s-au Iunie".
pierdut [i se hot`r`[te, astfel, publicarea Plan[ele numerotate de la 1 la 15, \nf`]i[eaz`
unui nou concurs pe aceast` tem`, la care propunerile de sistematizare a cunoscutei
particip`: arhitec]ii Burcu[ [i Ro[u, Cristofi pie]e din fa]a aleii Mitropoliei, a Halelor [i a
Cerckez, I. Enescu, I. Dinescu, E. Grosu, T.T. Spitalului Bråncovenesc.

193
ANDREI P~NOIU

194
ANDREI P~NOIU

Nu cunoa[tem datele programului \n cauz`, Despre acest concurs pentru Pia]a "8 Iunie"
\ns` din plan[ele prezentate putem re]ine [tim doar c` arhitec]ii Alexandru
totu[i ideile principale cu privire la cererea Zamphiropol [i Alexandru Hempel au
de ordonare [i de organizare a \ntregului ob]inut premiul II.
ansamblu, \ncadrat cu fronturi unitare,
\mpodobit cu scuaruri, fåntåni [i oglinzi de
ap`, grupuri statuare, colonade, explanade,
planta]ii decorative etc., Dåmbovi]a \n final
urmånd s` fie acoperit` de un plan[eu gen-
eral.
Scopul concursului l-a constiuit realizarea
unei pie]e urbane reprezentative a
Capitalei, cu func]ii politice [i culturale,
\nzestrat` cu cl`diri monumentale,
rezolvåndu-se totodat` problema circula]iei
\n acest punct al ora[ului.
Lucr`rile prezentate se arat` a fi inspirate
de principiile compozi]ionale ale clasicis-
mului tårziu din vestul Europei, [i stilurile
mai noi ale arhitecturii de avangard` reflec-
tate \n urbanistic`, \ntemeiat pe studiul
simetriei [i al ordonan]elor clasice.

196
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

ASANAREA LACURILOR CAPITALEI

|nc` din prima jum`tate a secolului al XIX- lacurilor cuprinse \ntre B`neasa [i Cernica,
lea se formase ideea c` trebuie asanate precum [i leg`tura cu Dåmbovi]a.
lacurile Colentinei [i ferit ora[ul de nociv- Toate studiile s-au \ntemeiat pe date docu-
it`]ile pe care le reprezint` zonele de b`l]i [i mentare [i cercet`ri de detaliu, care pornesc
de smårcuri cu mirosurile lor uråte care se de la considera]ii de ordin biologic [i studii
abat asupra Capitalei. Realizarea acestor hidrologice minu]ioase, cu m`sur`tori
asan`ri se pune \n discu]ie abia \n anul metodice [i sondaje caracteristice, care au
1912, cu prilejul \nscrierii lacurilor \n terenul \ng`duit alc`tuirea de diagrame [i grafice
afectat cre`rii Parcului Na]ional. exacte ale vaia]iilor nivelelor [i debitelor
Asanarea lacurilor, abordat` de Uzinele apelor, cu mediile lunare ale anilor seceto[i
Comunale Bucure[ti, se \nscrie \ns` unui [i mijlocii etc.
program mai complex, care urm`re[te [i Pentru \ntreg sistemul hidrostatic studiat se
asanarea cartierelor m`rgina[e ale stabile[te \n anul 1929 de c`tre Dir. C.L.M.
Capitalei, ai c`ror locuitori trebuie s` diviziunea zero, la cota + 77, 651 m, fixat` pe
tr`iasc` [i ei \n condi]ii mai omene[ti. mira instalat` sub podul de cale ferat` de la
Realizarea acestor lucr`ri atåt de mari [i cu lacul B`neasa.
totul neobi[nuite se constituie ca o prob- Studiile sunt completate de diferite ipoteze
lem` edilitar` de igien`, de crearea unui de sporirea debitului Colentinei [i o serie
cadru de pitoresc inedit cu amenaj`ri de \ntreag` de planuri pe care se \nscriu
agrement [i de circula]ie urban` a c`rei pozi]iile rezervoarelor proiectate, profilul \n
rezolvare Casa Lucr`rilor Ora[ului a lungul v`ii Colentinei, evaluarea pierderilor,
sus]inut-o cu hot`råre. Inginerii C. sondaje, amenajarea prizei de ap` [i pro-
Sfin]escu, Dr. I. Costinescu, Ricardo Canella filele canalului de aduc]iuni, sec]iunile
[i al]ii s-au constituit \ntr-o Comisie prezi- barajului deversor etc.
dat` de inginerul Elie Radu, studiind mai Problema "Bucure[tilor port la Dun`re" cu
multe variante asupra modului de tratare a lacul ce trebuia s` fie s`pat lång` abator, a
acestei teme, [i anume: constituit obiectul unor studii efectuate de
- S` se formeze din toate lacurile din jurul Prim`rie, realizarea acestei lucr`ri urmånd
Capitalei un singur lac, care s` influen]eze s` revin` aten]iei Pre[edin]iei Consiliului de
favorabil condi]iile de microclimat din tim- Mini[tri.
pul verii, creåndu-se totodat` [i posibili- Studiile \ncepute \nc` din anii 1926 - 1927,
tatea folosirii rezervei de ap` pentru iri- au continuat pån` \n 1930, cånd speciali[tii
garea terenurilor de gr`din`rie [i realizarea chema]i [i-au spus cuvåntul, prezentånd
unei hidrocentrale concluziile solicitate. Casa Lucr`rilor
- Realizarea leg`turii lacului C`ld`ru[ani cu Ora[ului a \ntreprins ridic`ri preliminare pe
Snagovul, cu posibilitatea de plutire pån` teren [i a f`cut m`sur`tori de debite pe
aproape de Bucure[ti Ialomi]a [i Colentina. |ntåiul anteproiect s-a
- Reuniunea lacurilor din jurul Capitalei, \n f`cut de Uzinele Comunale Bucure[ti cu
scopul amenaj`rii lor navigabile. concursul inginerilor R. Canella, Corbu [i
Lucr`rile amintite se \mpart de fapt \n trei Bleju.
grupe distincte, [i anume: Macheta [i planurile prezentate de aceast`
- Lucr`ri de deversarea apelor Ialomi]ei \n comisie au primit aprobarea Palatului:
Colentina Execu]ia lucr`rilor s-a calculat astfel:
- Lucr`ri de realizarea compens`rii debitelor - Etapa I: realizarea rezervorului artificial
[i aducerea apelor \n lacuri Buftea (18 luni, terminare sep[tembrie 1934)
- Lucr`ri de asanare [i sitematizarea - Etapa II: amenajarea lacurilor B`neasa [i

197
ANDREI P~NOIU

Her`str`u (5 luni, terminare iunie 1935) de aproape 1300 hectare apt` s`


- Etapa III: realizarea barajului pe Ialomi]a [i \mbun`t`]easc` climatul local, cu sc`derea
a canalului de derivare (18 luni, terminare vårfurilor de temperatur` tropical` \n tim-
\n noiembrie 1936) pul verii [i absorb]ia unei cantit`]i \nsem-
Amenajarea Lacului Floreasca (terminare \n nate din praful cu care este \nc`rcat aerul
septembrie 1936) Capitalei;
- Etapa IV: amenajarea lacului Tei, cu baraj - Posibilitatea de dezvoltare a sporturilor
(16 luni, terminare \n noiembrie 1937) nautice [i naviga]iei de agrement.
- Etapa V: amenajarea Lacului Fundeni, \n Asanarea lacurilor Colentinei se \nscrie pro-
1938-1939. gramului general de sistematizare a
Lucrarea a avut de \ntåmpinat opozi]ia Capitalei ca o vast` [i extrem de complicat`
dårz` a anumitor cercuri [i primarul lucrare inginereasc`, realizat` de Uzinele
Capitalei, D. I. Dobrescu a fost \nl`turat din Comunale, \n parte \n regie, \n parte \n
func]ie. Oprit` pentru scurt timp, execu]ia antrepriz`. Barajul de la Buftea cu
lucr`rii a fost reiterat` [i continuat` cu suc- st`vilarele [i lucr`rile anexe, ridicarea bis-
ces de inginerii Nicolae C. Caranfil, D. R. ericii de la Rebege[ti, barajul de pe apa
Corbu, Dorin Pavel, Th. R`dulescu etc. Ialomi]ei de la Bilciure[ti, barajul [i
|n ce prive[te canalul spre Dun`re, se apre- st`vilarele lacului Her`str`u sunt doar
cia c` acesta este o oper` indispensbil` pen- c\teva dintre lucr`rile de art` pentru a c`ror
tru ridicarea Bucure[tilor, \ntrucåt nu se realizare s-au imaginat solu]ii ingenioase.
poate face din capitala noastr` o mare |n programele de viitor figurau printre
metropol`, f`r` ca ea s` devin` un centru altele, [i amenajarea lacurilor Pantelimon [i
de trafic comercial. Cernica, \mpreun` cu portul industrial al
Proiectul a \nceput la 13 noiembrie 1933 cu Capitalei [i leg`tura cu naviga]ie cu
facerea de c`tre U.C.B. a unui baraj la Dåmbovi]a [i Arge[ul.
Buftea, executat \n anii 1934-1935, creåndu-
se un lac de 300 hectare suprafa]` [i
aproape 10 milioane metru cubi capacitate.
|n septembrie 1935, cu o parte din aceste
ape s-a umplut albia amenajat` a lacului
Her`str`u, urmånd ca rezervorul de la
Buftea s` se refac` cu apele mari al
Ialomi]ei.
Asanarea lacurilor de[i s-a abordat ca o
lucrare independent`, ea se \ncadreaz`
ansamblului de perspectiv` schi]at de pro-
gramul de sistematizare al Capitalei,
urm`rindu-se urm`toarele obiective:
- Derivarea unui curs de ap` mai mare \n
Colentina;
- Transformarea mla[tinilor din partea de
nord-est a Capitalei \n locuri pitore[ti [i
salubre;
- Favorizarea condi]iilor de creare a marelui
Parc Na]ional al Capitalei;
- Crearea unei suprafe]e de lacuri asanate

198
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

199
ANDREI P~NOIU

NOTE

1. Analele Parlamentare, I, partea I-a, 28/1850, \ntreg dosarul.


p. 442. 25. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
2. Arhivele Statului, 38/1850, f. 90; REAZ, 85/1852.
Vornicia din L`untru, 4199/1834, f. 11/36. 26. Arh. Stat., Reaz., 78/1852,
3. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
1/1830, f. 17. 27. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
4. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38/1850, \ntreg dosarul.
1/1830, f. 4; 33/1841, \ntreg dosarul. 28. Arh. Stat., Reaz., 74/1851,
5. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
6/1835, \ntreg dosarul. 29. Arh. Stat., Planuri Ilfov., nr
6. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 160.
1/1830, f. 14. 30. Arh. Stat., Comunale,
7. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 9/1850.
1/1837, f. 2. 31. Arh. Stat., Reaz., 336/1864,
8. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
5/1839, \ntreg dosarul. 32. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
9. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 4/1864, \ntreg dosarul.
33/1841, \ntreg dosarul 33. Arh. Stat., Comunal`,
10. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, dosarele 54/1850, 323/1863, 49/1881.
1/1835, f. 75. 34. Arh. Stat., Filiala
11. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, Municipiului Bucure[ti, ford PMB,
48/1847, f. 2-7. 3352/1860, f. 14 [i urm`toarele.
12. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 35. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
25/1847, \ntreg dosarul. 41/1861.
13. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 36. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
147/1851, \ntreg dosarul. 65/1858, \ntreg dosarul.
14. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 37. Arh. Stat., Comunale,
29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. 264/1878.
15. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38. Arh. Stat., Comunal`,
6/1835, \ntreg dosarul. 156/1881, tot dosarul.
16. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 39. Arh. Stat., Rural Comunale,
29/1840, I, f. 2,3,4 [i urm`toarele; 6/1835, f. 37/1856, tot dosarul.
139 etc. 40. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
17. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 3/1837, tot dosarul.
113/1851, \ntreg dosarul. 41. Arh. Stat., Comunale,
18. Arh. Stat., Comunale, 20/1850.
54/1850, f. 1-4. 42. Arh. Stat., Comunal`,
19. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 205/1862, 68-1862, Monitorul Oficial din 13
29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. iulie 1862.
20. Arh. Stat., Comunale, 43. Arh. Stat., Comunal`,
245/1862, f. 88, 139, 142, 144. 368/1862.
21. Arh. Stat., Reaz., 375/1864. 44. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
22. Arh. Stat., Comunale, 93/1859.
49/1850. 45. Arh. Stat. , Administrative,
23. Arh. Stat., P.M.P., 145/1852. 41/1861, f. 26 [i urm`toarele.
24. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 46. Arh. Stat., Rural Comunal`,

200
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

36/1853, f. 263-264. 69. Lipseste


47. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 70. Arh. Stat., Vornicia,
68/1853, f. 39. 4199/1834, f. 36, verso.
48. Arh. Stat., Rural Comunale, 71. Arh. Stat., Studiul este sem-
30/1848, f. 5-7. nat de ing. Blaremberg [i Hartel [i Schlatter.
49. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 72. Arh. Stat., Comunal`,
23/1840, f. 1-2. 346/1862, \ntreg dosarul.
50. Arh. Stat., Rural Comunale, 73. Arh. Stat., Comunal`,
18/1859, spicuiri. 119/1878, \ntreg dosarul.
51. Arh. Stat. , Administrative, 74. Arh. Stat., Filiala
81/1856, f. 1-2. Municipiului Bucure[ti, fond P.M.. -
52. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, Administrative, 51/1832, \ntreg dosarul.
142/1851, \ntreg dosarul. 75. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
53. Arh. Stat., Comunal`, 52/1845, \ntreg dosarul.
147/1862., \ntreg dosarul 76. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
54. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 52/1845, f. 20.
44/1864, \ntreg dosarul. 77. Arh. Stat., Comunal`,
55. Arh. Stat., Comunal`, 4/1850, f. 113.
271/1878. 78. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
56. Arh. Stat., Microfilme, 38/1850, f. 90
Fran]a, rola nr 108, cadrul 352 [i 79. Arh. Stat., Comunal`,
urm`toarele. 245/186, f. 5.
57. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 80. Arh. Stat., Lucr`ri Publice,
75/1844, \ntreg dosarul. 75/1846, 51/1845, Ministerul Agriculturii…
58. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 33/1850, \ntregul material \ndosariat.
68/1845, f. 2 [i urm`toarele. 81. Arh. Stat., Reaz., 44/1851,
59. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
18/1868, \ntreg dosarul. 82. Arh. Stat., Reaz., 541/1872,
60. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, \ntreg dosarul.
199/1859. 83. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
61. Arh. Stat., Comunal`, 95/1863.
245/1862, f. 14. 84. Arh. Stat., Reaz., 605/1876.
62. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 85. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,
5/1851, \ntreg dosarul. 204/1851.
63. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 86. Arh. Stat., Reaz., 244/1862;
108/1861, \ntreg dosarul [i dosarul 57-1861. Lucr`ri publice 4/1864 \ntreg materialul
64. Arh. Stat., Comunal`, \ntocmit.
57/1862, \ntreg dosarul. 87. Arh. Stat., Reaz., 198/1860,
65. Arh. Stat., Senatul, 27/1864- \ntreg dosarul.
65, \ntreg dosarul. 88. Arh. Stat., Reaz., 788/1884,
66. Arh. Stat., Ibidem, 1/1864-65, \ntreg dosarul.
304/1869-1870. 89. Arh. Stat., Filiala
67. Arh. Stat., Comunal`, Municipiului Bucure[ti, fond PMB, d. 134, f.
119/1879, \ntreg dosarul. 18, 137.
68. Arh. Stat., Comunal`, 90. Arh. Stat., Ibidem, d. 132.
158/1881. 91. Arh. Stat., Ibidem, d. 136.

201
ANDREI P~NOIU

92. Arh. Stat., Ibidem, d. 134.


93. Arh. Stat., Ibidem, d. 132.
94. Arh. Stat., Ibidem, d. 137.
95. Arh. Stat., Ibidem, d. 133.
96. Arh. Stat., Ibidem.
97. Arh. Stat., Consiliul Tehnic
Superior, 22/1907, f. 10.
98. Arh. Stat., Consiliul Tehnic
Superior, 40, 41, 42/1919, \ntregul material.
99. Arh. Stat., Cincinat
Sfin]escu, Bucure[ti \n viitor. Studiu de
Sistematizare urmat de un "Anteproiect de
lege".
100. Arh. Stat., Iulia Pascu, Din
marile probleme edilitare ale Bucure[tilor,
\n Monitorul Ora[elor din Romånia, an IV
(1927), n. 5-6.

202
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

DATE {I EVENIMENTE CARE MARCHEAZ~ DEZ-


VOLTAREA BUCURE{TILOR
CUTREMURE, INCENDII, LEGI, REGULAMENTE ETC.

1704 - Marele foc al Bucure[tilor pårjole[te 1825 - Arde Palatul Domnesc de pe Podul
tot centrul ora[ului [i \ndeosebi Tårgul de Mogo[oaiei (domnitorul Grigore Ghica
Sus locuie[te \n casele lui Dinu Kre]ulescu, iar
1718 - Arde Tårgul, Curtea Domneasc`, apoi se mut` la Mihai Vod`)
multe biserici [i m`n`stiri, case boiere[ti. 1826 - se d` porunc` de \mbun`t`]irea dru-
Curtea Domneasc` se repar` \n, dar nu se murilor, alinierea caselor, l`rgirea str`zilor,
mai reface casa f`cut` de Bråncoveanu, pre- \ntre]inerea podurilor, desecarea bat-
cum nici il Palazzino f`cut de [erban acurilor, m`rginirea ariei ora[ului cu
Cantacuzino [i nici Gr`dina Italian` [an]uri [i l`sarea unei zone slobode \n jur,
1738 - Cutremur mare miercuri 11 iunie orele hot`råndu-se ca noile cl`diri s` se fac`
3 dup` amiaz`; crap` adånc zidurile Cur]ii numai cu "bileturi" (autoriza]ie)
Domne[ti, cade turla de la Stavropoleos, se 1835 - Arde din nou Tårgul Cucului, de la
d`råm` biserica Domni]a B`la[a etc. Col]ea pån` la B`r`]ie, \mpreun` cu hanul
1755 - Izbucne[te un incendiu mar]i seara 27 Sf. Gheorghe
februarie de la biserica Sf. Sava; ard biserici, 1838 - arde pån` la p`månt Hanul Ro[u
pr`v`lii [i case 1838 - Cutremur mare \n 11 ianuarie care
1766 - Arde tot Tårgul Cucului \n incendiul afecteaz` grav o arie mare a ]`rii; pretutin-
din 2 noiembrie deni cad co[urile [i sobele, se zdrobesc bis-
1798 - Un cutremur mare de p`månt din ericile, sufer` mult turnurile clopotni]` [i
noaptea de 26 martie \nsp`imånt` \ntregul tåmplele de zid`rie; ici-colo se despic` peste
ora[ mijloc [i cåte o pivni]`, grinzile sar de pe
1802 - Cutremur mare \n 14 octombrie ora 7 furci, se mai sparge [i cåte o bute de rachiu
seara, dureaz` 10 minute; sunt afectate o pe podvalele ei, pe prundul v`ilor se vede
parte \nsemmnat` din construc]iile p`måntul zdrobit [i prin cr`p`turi iese ap`
ora[ului; cade turnul Col]ii, s-a pr`bu[it \n amestecat` cu nisip… Pentru cercetarea
\ntregime m`n`stirea Cotroceni \mpreun` urm`rilor acestui cutremur \n Bucure[ti se
cu clopotni]a, paraclisul [i casele din jur. Se \ntocme[te o comisie alc`tuit` din maiorul
ruineaz` aproape \n \ntregime Hanul Col]ei; Arcudinschi, ajutorul inginerului statului,
este lovit, \ntre altele [i Hanul Ro[u, Hanul arhitec]ii ora[ului Faiser [i Xavier Villacroz.
[erban Vod` [i Hanul Zamfir, cu stric`ciuni Se fac expertise [i catagrafii de pagube cu
mari la S`rindar, Mihai Vod`, Zl`tari, Sf. planuri de m`suri [i liste concrete de prop-
Apostoli etc. uneri pentru stat [i poli]ie vizånd d`råm`ri,
1804 - Incendiul din 28 august, izbucnit de meremetiseli, retrageri.
la Sf. Gheorghe, distruge o bun` parte din Se face un canal pe uli]a Tårgului de Afar`.
centrul commercial al ora[ului; arde Hanul 1839, 1842, 1844 - continu` opera]iunile de
Sf. Gheorghe, [erban Vod`, Col]ea, Hanul lui d`råmare [i p`suiri de cl`diri avariate,
Zamfir, Hanul Mihai Vod` [i altele; ard evacu`ri de locatari
2000 pr`v`lii, case mari [i mici, producån- 1839 - Otno[enia 1352/839 dispune
du-se o pagub` de 30.000 galbeni. ordonarea uli]elor, prin tragerea \napoi cu 4
1804 - se produce un cutremur care love[te palme; magistratul r`måne r`spunz`tor de
[i Hanul Papazoglu respectarea frontului stradal, totul se con-
1812 - Are loc un incendiu de propor]ii mai struie[te numai cu bilet (autoriza]ie).
restrånse la 22 decembrie Arhitectul capitalei este obligat s` cerceteze
1823 - se produce un incendiu \n afara cen- situa]ia la fa]a locului a fiec`rui caz \n
trului ora[ului din care se aprinde [i Hanul parte, stabile[te m`surile de urmat [i
Sf. Ecaterina \ntocme[te schi]a de plan l`muritoare.

203
ANDREI P~NOIU

1841 - Se alc`tuie[te lista celor atesta]i ca 1850 - Inaugurarea s`lii de concerte Bossel,
\ngineri, \n baza unei lucr`ri practice, con- pentru spectacole teatrale [i musicale,
traccii locali, conduc`torii empirici cu ace- aflat` \n fa]a teatrului
lea[i preocup`ri, ca [i "calfele inginere[ti" 1850 - 1852 - se \nfiin]eaz` sub conducerea
1841 - bilan] realiz`ri fa]` de Regulamentul lui Or`scu o [coal` de agen]i de poduri [i
de \nfrumuse]are: liste cl`diri noi, uli]e [osele, care la propunerea lui Lalann se
paveluite, prefaceri, \mbun`t`]iri particu- transfrm` \n [coal` de conductori-ingineri
lare [i de stat de poduri [i [osele
1844 - august, se interzice construc]ia de 1853 - cu circulara nr 771, domnitorul Barbu
mori [i z`gazuri pe Dåmbovia, se hot`re[te Dimitrie [tirbei dispune s` fie supuse spre
deversarea Ilfovului \n Colentina, urmånd aprobare [i \nt`rire orice plan, proiect [i
s` se trag` un canal [i \ntre Dåmbovi]a [i deviz pentru [osele, poduri, cl`diri [i orice
Colentina lucrare tehnic` ce cere o aloca]ie de fonduri
1846 - nov. 25, apare \n Buletin Gazet` publice, fie c` este vorba numai de o
Oficial` publicarea regulilor pentru \nfru- repara]ie
muse]area Capitalei [i ap`rarea ei de 1855 - se legifereaz` stånjenul de 2 metri,
primejdiile focului. denumit "Stånjenul lui [tirbei", din care se
1847 - se creeaz` Direc]ia lucr`rilor publice, fabric` 50 modele, pentru magistra]i, a[a
pendinte de Ministerul de Interne, cum se propusese [i \n anul 1835
cuprinzånd patru desp`r]iri; pentru 1855 - se adopt` regula pentru fabricarea
rezolvarea problemelor podurilor [i dru- c`r`mizii de dimensiuni standard: 0,145p. x
murilor, a arhitecturii [i a lucr`rilor 0,70 x 0,030 stånjeni, palme, degete…
hidraulice 1856 - apare Regulamentul pentru
1847 - apare Regulamentul pentru deschidere din nou de uli]e \n Capital`,
\mp`r]irea Capitalei \n 3 ocoale [i hot`råndu-se regimul lor, cu dimensiuni, \n
Regulamentul pentru alinieri [i cl`diri, cu func]ie de articula]ii, servitu]i etc., precum
m`suri care privesc la datoria Corpora]iei [i regimul ce trebuie s`-l aib` cl`dirile, cu
lucr`torilor zidari, dulgheri, de sub fa]ade uniforme, potrivite corni[elor etc.; se
m`im`rie, publicat \n bro[ur` precizeaz` [i ce se \n]elege prin "pasagiu" [i
1847 - \n 23 martie \ncepe incendiul cel obligativitatea \nchiderii lui cu por]i de fier
mare al Bucure[tilor de la casa Drug`nescu; \n grilaj.
arde tot centul commercial, ard 12 biserici [i 1860 - Vine la Direc]ia Lucr`rilor Publice Al.
13 mahalale; Hanul Sf. Gheorghe nu se mai Or`scu
poate reface [i Domnitorul cere s` se fac` 1860 - Formarea unei comisii din Or`scu,
pe locul lui o Gr`din` Public` dup` pla- Melic [i Berindei pentru studierea unui pro-
nurile lui Borroczyn gram edilitar de perspectiv`, privind dese-
1848 - se cere s` se construiasc` dup` un carea lacurilor, alimentarea cu ap`, pavarea,
plan la scar`, pentru toate nivelurile, inclu- canalizarea, alinierea definitiv` a str`zilor,
siv fa]adele; se dau instruc]iuni normative deschiderea de noi str`zi [i delimitarea
pentru dimensiuni, reguli de construc]ii, \ntinderii ora[ului
materiale, modul de realizare pentru bal- 1861 - Deschiderea bulevardului; prelun-
coane, bol]i, grosimi de ziduri, dimensiuni girea lui cere o lege de exproprieri pentru
de grinzi, [arpante, \nvelitori, tåmpl`rie, cauz` de utilitate public`
corni[`raie, cu reguli precise pentru fiecare 1863 - apar "Instruc]ii [i regule pentru
sector \n parte, interdic]iile de respectat, dresarea ramului de arhitectur`", adoptån-
regula aviz`rii etc. du-se ca unitate de m`sur` pentru aceste

204
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

lucr`ri "metrul, de[i sitemul zecimal de Or`scu pentru dulgherii [i zidarii din
m`suri [i greut`]i se va aplica numai Bucure[ti elemente de greometrie descrip-
\ncepånd cu anul 1864 (amintim c` unii tiv` [i arhitectur`, care s` suplimenteze
ingineri au folosit metrul [i "stånjenul zeci- lipsa altor mijloace de calificarea lor.
mal" chiar din anii 1840-1845) 1876 - \nfiintarea Societ`]ii inginerilor [i
1864, 31 martie - apare Legea pentru arhitec]ilor, sub connducerea lui Al. Or`scu,
comunele urbane [i rurale, prin care se stat- \ntrunind un num`r de 135 membri.
ueaz` modeul de "formarea comunei", lege 1877 - apare revista societ`]ii de ingineri [i
care va afecta [i a[ez`rile din zona subur- arhitec]i
ban` a Bucure[tilor 1881 - Prim`ria ora[ului Bucure[ti este
1864, 14 august - Lege pentru regularea pro- autorizat` a da \n \ntreprindere
priet`]ii rurale, care stabile[te c` s`tenii urm`toarele trei lucr`ri, conform planului [i
cl`ca[i sunt [i r`mån deplin proprietari pe caietelor de sarcini aprobate de Consiliul
locurile supuse posesiunii (st`pånirii) lor, \n Comunal [i Guvern:
\ntinderea ce se stabile[te prin lege.
1864, 20 oct. - Lege de expropria]iune pen-
tru cauz` de utilitate public` (se permite Canalizarea Dåmbovi]ei
astfel municipalit`]ii s` poat` dispune - ad\ncirea [i rectificarea ei lei
asupra realiz`rii unitare a unei ac]iuni de 1.000.000
corectare a traseului stradal, realizarea de - exproprieri
ponturi stradale [i pie]e unitare, crearea de 1.000.000
parcuri [i gr`dini etc.) 2.500.000
1867 - se deschide [coala de Poduri [i [osele Ape
(cu 15 cursan]i), sub direc]ia lui Dimitrie - aducerea apei lei
Petrescu 2.950.000
1868, 28 februarie - Regulament pentru fac- - distribuirea apei
erea [i executarea hot`rniciilor (precizeaz` 3.200.000
opera]iunile inginerilor hotarnici; se re]in - canalizarea
implica]iile directe asupra activit`]ii de sis- 4.500.000
tematizare a zonei suburbane [i marginile Piatra cubic` (din carierele Romåniei sau
ora[ului) din str`in`tate) pentru reconstruc]ia trep-
1868, 18 aprilie - Regulament pentru zal- tat` [i sistematic` a pavajelor
hanale, ceråndu-se s` se precizeze locul lei 2.000.000
pentru aceast` instala]ie, \ntinderea con-
struc]iei, dep`rtarea de ap` curg`toare, 1882. Se \nfiin]eaz` Asocia]ia inginerilor
specificåndu-se totodat` unele reguli de romåni, organiza]ie profesional`.
construc]ie [i alte prescrip]ii 1882. Este instalat` la Bucure[ti prima cen-
1869 - duminic` 19/13 octombrie 1869 ora 9 tral` electric`, la scurt timp dup` crearea
are loc inaugurarea la Filaret a liniei ferate primelor centrale electrice din lume.
Bucure[ti-Giurgiu 1891. Se \nfiin]eaz` Societatea arhitec]ilor
1869 - se inaugureaz` cl`direa Universit`]ii romåni, de c`tre Ion Mincu, Al. S`vulescu,
din Bucure[ti N. Gabrielescu, G. Sterian [i al]ii, sub
1871 - \n cadrul Societ`]ii pentru \nv`]`tura pre[edin]ia lui Al. Or`scu
poporului romån se organizeaz` cursuri 1891. Comisia Juriului Interna]ional, din
publice pentru muncitori cu o frecven]` de care f`cea parte [i Al. Or`scu cu Gr. Cerchez,
trei ori pe s`pt`mån` la care pred` [i Al. al`turi de arh. Joly din Paris [i Wallot, din

205
ANDREI P~NOIU

Berlin acord` premiul I arhitectului romån 1906 - Deschiderea Expozi]iei Generale din
Maimarolu pentru Palatul Camerei Parcul Carol
Deputa]ilor. 1906 - Elaborarea studiului [i proiectului
1892. Se voteaz` creditul pentru construirea pentru linia ferat` Filaret - Abator, dez-
\n pia]a Constantin Vod` a Palatului voltat \n patru variante
Telegrafo-Postal; se \ns`rcineaz` un arhitect 1906 - Concurs pentru planul de sistemati-
[i o persoan` cunosc`toare s` viziteze \n zare al Capitalei
str`in`tate asemenea cl`diri [i se 1908, 1 iulie - Legea de organizare a
alc`tuiasc` Programul [i proiectul. Pia]a comunelor rurale, al c`rei regim vizeaz` [i
aaceasta fusese destinat` \nainte pentru a[ez`rile suburbane
Palatul Senatului, care se va construi acum 1908 - Pichetarea axelor de aliniere, mar-
\mpreun` cu cel al Adun`rii Deputa]ilor carea nomenclaturii str`zilor, numerotarea
1892, 9 aprilie - Lege pentru organizarea propriet`]ilor, marcarea punctelor de nivel;
Serviciului Administra]iei Centrale a la Prim`rie se \nfiin]eaz` Serviciul Central
Ministerului de Interne; se cuprinde aici un al Planului, Controlul Construc]iilor [i
Serviciu Arhitectonic cu atribu]ii privind Cl`dirilor [i Serviciul Central al Apelor. Se ia
facerea planurilor, a devizelor [i caietelor de m`sura ca de acum \ncolo s` fie fotografi-
sarcini, controlul [i privigherea lucr`rilor, ate toate casele insalubre sau care
elaborarea de planuri pentru unele amenin]` s` cad`.
institu]ii, stabilimente pendinte de resortul 1910, 16 mai - Lege relativ` la \nfiin]area
s`u. unei societ`]i comunale pentru construirea
1892, 28 iunie - Regulament pentru conser- de locuin]e ieftine \n Bucure[ti avånd ca
varea [i restaurarea monumentelor publice scop \mbun`t`]irea mijloacelor de trai prin
(defini]ie, clasific`ri, regimul de adminis- \nlesnirea procup`rii de locuin]e ieftine [i
trare; despre Comisiunea Monumentelor s`n`toase popula]iunii nevoia[e din
Publice; despre Inventariul general al mon- Capital`
umentelor) - Societatea este autorizat` s`
1892, 1 decembrie - Decret pentru \ntre- cumpere terenuri \n scop de parcelare
prinderi de lucr`ri publice, reglementarea - S` construiasc` pe aceste terenuri,
licita]iilor, adjudec`ri, caiete de sarcini, fie \n regie, fie \n antrepriz`, locuin]e ieftine
urm`rirea - execu]iei, reglementatea [i igienice individuale, de o valoare maxim`
pl`]ilor. de 8000 lei
1893, 28 ianuarie - Regulament pentru - S` construiasc` astfel de locuin]e
monumentele [i obiectele descoperite pe terenuri particulare de o suprafa]` cel
\ntåmpl`tor, regimul de cercetare mult 200mp
1894, 26 iunie - Regulament pentru alin- - S` \nlesneasc` transformarea
ierea satelor [i pentru construirea locuin]elor insalubre
locuin]elor ]`r`ne[ti - S` vånd` locuin]e individuale de o
1902 - Academia Romån` anun]` acordarea valoare cel mult 8000 lei, inclusive terenul
bursei Adamachi unui inginer cu aplicarea la locuitori romåni ai capitalei,
la edilitatea public`, s` studieze urbanistica cump`r`torii achitånd \n prelabil cel pu]in
ora[elor din Europa [i practic` \ntr-un birou 10% din valoarea licit]iei
de proiectare din Germania - S` ajute cooperativele ce s-ar
1903 - Societatea arhitec]ilor romåni, fon- \nfiin]a de muncitori, meseria[i sau
dat` \n anul 1891, este recunoscut` acum, la func]ionari, a \nlesni dobåndirea de
7 martie ca persoan` juridic` locuin]e a membrilor etc.

206
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

1910, decembrie 21 - Raportul relativ la 1925 Are loc al treilea Congres Interna]ional
proiectul de Lege pentru schimb de immo- al ora[elor de la Paris; particip` [i U.O.R. cu
bile [i stingerea de drepturi de propriet`]i delega]ie numeroas`.
\ntre stat [i prim`ria comunei Bucure[ti 1925 Are loc Expozi]ia de Arte Decorative de
1910 - 1911 - ini]ierea unui Proiect de Lege la Paris, unde \ntr-un pavilion se prezint`
pentru reducerea impozitelor la "Planul Voision" al lui Le Corbusier pentru
construc]iile ce se vor ridica \nainte de 1 transformarea Centrului Parisului.
ianuarie 1912 pe noua aliniere a C`ii 1925 La 13-14 septembrie are loc Congresul
Victoriei Uniunii Ora[elor din Romånia, a III-a
1911 -Unele biserici sunt autorizate s` Adunare general` ordinar`, ]inut la
vånd` terenuri din proprietatea lor. Bucure[ti.
1912 - Se instituie un concurs pentru con- 1925 Are loc Expozi]ia Ora[elor din
struirea Palatului Comunal din Craiova; nu Romånia, la Bucure[ti, \n Parcul Carol
se acord` premiul I [i ies la iveal` o serie de 1925 La 28 septembrie - 2 octombrie, are loc
vicii de form`. Congresul Interna]ional de Urbanism de la
1915 - Se elaboreaz` "Anteproiectul de Lege" Paris, la care particip` [i o delega]ie de spe-
asupra stabilirii, construirii, dezvolt`rii [i ciali[ti romåni.
sistematiz`rii comunelor; acest anteproiect 1925 13-14 septembrie Congresul Uniunii
este de fapt "manifestul" pentru un Ora[elor din Romånia, ]inut la Chi[in`u.
Program de sistematizare a ora[ului 1926 La 17-18 ianuarie are loc \n Capital` o
Bucure[ti, realizabil \ntr-o perioad` de 50 de reunire cu delega]ii ora[elor membre ale
ani. Uniunii, cånd se deschide [i Expozi]ia
1916 - 1918 Primul R`zboi Mondial; ora[elor din Romånia.
Bucure[tii cad sub ocupa]ie inamic`; dis- 1926 septembrie, are loc Congresul
pare Planul de sistematizare al Ora[ului la Interna]ional de locuin]e [i amenajarea
scara 1:5.000. Ora[elor, organizat la Viena prin \ngrijirea
1920 - Se instituie un Concurs public de "Federa]iei interna]ionale pentru
proiecte pentru amenajarea Pie]elor Romei Amenanjarea Ora[elor, Regiunilor [i
(Romane) [i Victoriei Ora[elor Gr`dini" cu sediul la Londra.
1921 Apare Regulamentul Concursurilor 1927 - Congresul Uniunii Ora[elor din
Publice de Arhitectur`, \ntocmit de Romånia, ]inut la 9-10 octombrie la
Societatea Arhitec]ilor Romåni. Constan]a
1922 Are loc la 11 iunie Consf`tuirea la Cluj a 1927, 27 mai - Legea de \ncurajare a con-
Uniunii Ora[elor din Romånia. struc]iilor; se prevede obligativitatea de a
1922 Are loc la 18 octombrie al II-lea Congres construi \ntr-un termen dat (pån` la 1 ian-
al Ora[elor din Romånia uarie 1930), dar numai pe terenurile mai
1924 Are loc Congresul de Urbanism de la mari ca 1000 mp.
Strassburg, la care particip` [i delega]i ai 1927 - se ridic` Planul topografic al \ntregii
Uniunii Ora[elor din Romånia. regiuni Bucure[ti, pån` la Linia Forturilor,
1924 Congresul de Urbanistic` de la realizat de Compagnie Aeienne Francaise
Amsterdam 1927 - Se ridic` Planul tuturor localit`]ilor
1925 Are loc Congresul interna]ional de la din nordul ora[ului, pån` la Dobra, pe råul
New York pentru amenanjarea ora[elor, Ialomi]a, pentru a se putea face asanarea
sub auspiciile "Asocia]iei Interna]ionale lacurilor cu aducerea apei din acest råu.
pentru amenanjarea ora[elor [i pentru 1927 - se \nfiin]eaz` Societatea Urbani[tilor
ora[ele gr`dini" din Romånia cu caracter tehnic, [tiin]ific [i

207
ANDREI P~NOIU

de propagand`, iar nu politic. ficii [i monumente publice, deschideri de


1927 - Se \ntocme[te primul proiect de cen- noi artere de comunica]ie [i alte nevoi.
tur` de planta]ie, cu servitu]i de retragere [i 1929, septembrie 11 - Legea pentru organi-
l`rgiri la arterele de penetra]ie, \n leg`tur` zarea administr`rii Municipiului Bucure[ti;
cu re]eaua de parcuri [i spa]ii libere nece- se stabilesc principiile organizatorice ale
sare aglomera]iei (votat [i pus \n aplicare urbanisticii regionale, cuprinzånd o regiune
dup` un regim special) urban` [i o regiune rural` de ac]iune
1928 iunie, \n Expozi]ia - Tårg al Mo[ilor din urbanistic`; se prevede sistemul zonific`rii,
Bucure[ti se organizeaz` un paviilion edili- dispunånd crearea de diferite regiuni de
tar. construc]ii [i folosin]` a propriet`]ii, \n
1928 - Are loc la Paris \ntre 2-8 iulie raport cu specialitatea cartierului. '
Congresul Interna]ional de locuin]e [i ame- 1930 ianuarie - se discut` un Proiect de Lege
najarea ora[elor, unde particip` [i o dele- pentru \nfiin]area pe lång` Ministerul
ga]ie romån`; Se discut` problema Lucr`rilor Publice a unei Direc]ii Generale a
locuin]ei celor foarte s`raci, a locuin]elor Edilit`]ii Publice [i de Urbanism
ieftine, a remedierii crizei de locuin]e, a 1935, mai 9 - Se legifereaz` Planul Director
locuin]ei rurale. de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti
1928 - Are loc Congresul al III-lea al 1936, martie 27 - Legea administrativ`
Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni, cu ordinea aduce unele modific`ri dispozi]iilor exis-
de zi: Problema sistematiz`rii ora[elor (\n tente, stabilindu-se m`suri pentru exe-
ultimul congres al acestei uniuni, din anul cutarea planurilor de situa]ie [i de sistem-
1934, s-a dezb`tut tot "chestiunea sistem- atizare
atiz`rii"). 1937, februarie 7 - se recunoa[te prin lege
1928 - apare "Regulament pentru dreptul de a se face expropieri \n folosul
construc]ii [i alinieri al Municipiului industriilor [i \ntreprinderilor particulare, \n
Bucure[ti" publicat \n "Monitorul Comunal" leg`tur` cu \narmarea [i ap`rarea ]`rii
nr. 4 din 22 iunie 1928; (\mp`r]irea ora[ului 1938, februarie 27 - prin Constitu]ie se
\n patru zone, alinierea [i l`rgimea str`zilor, \ncearc` s` se defineasc` no]iunea de "utili-
terenuri construibile, a[ezarea cl`dirilor cu tate public`"
regimul lor de aliniere, pie]ele, edificiile 1938, martie 27 - Legea administrativ`;
publice, monumente, \n`l]imi, suprafe]e acord` o aten]ie special` condi]iilor de
libere, cur]i, te[ituri, pu]uri, planta]ii, con- organizare [i de dezvoltare a comunelor,
truc]ii, autoriza]ii) stabilind dispozi]ii noi pentru \ndrumarea
1929 - Instruc]iuni [i norme pentru activit`]ii urbanistice. Planurile edilitare
\ntocmirea planurilor de sistematizare - sunt definite, ca un ansamblu de m`suri
defini]ie, elemente componente, opera]iuni tehnice, financiare, administrative [i
preg`titoare, documentare, programul, juridice, referitoare la condi]iile de organi-
proiectul de sistematizare [i extensiunea \n zare [i dezvoltare a centrelor populate;
viitor, probleme urbanistice esen]iale, piese reprezint` programe administrative pre-
constructive, tabele de \ncadr`ri etc. cizånd modul cum se solu]ioneaz` toate
1929, august 13 - Legea pentru organizarea problemele care condi]ioneaz` sistemati-
administra]iei locale; se d` o precizare mai zarea, dezvoltarea [i \nfrumuse]area aces-
mare caracterului [i elementelor planului tor centre.
de sistematizare, hot`rånd ca la \ntocmirea 1938, octombrie 14 - s-a creat un nou caz de
lui s` se ]in` seama de cerin]ele viitorului [i utilitate public`, pentru Lucr`rile de interes
pentru pie]e, gr`dini, planta]ii, parcuri, edi- economico-financiar al statului, privind

208
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

a[ezarea [i extinderea \ntreprinderilor par-


ticulare sau publice.
1939, martie 4 - Legea Municipiului
Bucure[ti, organizeaz` un sistem mai sim-
plu de recuperare \n \ntregime a plus-val-
utei \n cazul execut`rii de lucr`ri edilitare
determinate de lege: deschideri de str`zi,
treceri, pie]e, parcuri, transform`ri de str`zi,
\n bulevarde, m`riri de pie]e etc., municipi-
ul avånd dreptul de a expropria toate imo-
bilele de orice form` [i dimensiuni situate
pån` la o adåncime de 30 metri; con]ine
dispozi]ii interesante privitoare la condi]iile
de sistematizare a ora[ului; impune sis-
temul zonific`rii cu determinarea modului
de utilizare a terenului [i stabilirea claselor
de construc]ie

209
ANDREI P~NOIU

BIBLIOGRAFIE SUMAR~

- "Arhitectura, revist` romån` de art`". Organizarea administrativ`, tehnic` [i


Bucure[ti", 1906 financiar`", Bucure[ti, 1921
- "Arhitectura". Revista Societ`]ii - Sfin]escu C., "Transformarea constructiv`
Arhitec]ilor Romåni, Bucure[ti 1916-1934 a Capitalei", Bucure[ti 1921
- "Arhitectura". Trimestrial de arhitectur` [i - Sfin]escu C., "Superurbanismul", \n
urbanistic` al Societ`]ii Arhitec]ilor "Buletinul Societ`]ii Politehnice", iunie 1929
Romåni. Bucure[ti 1935-1944 - Sfin]escu C., "Urbanistica Special`; (Partea
- "Buletinul Societ`]ii Politecnice din II) Tehnologia, Urbanohistologia,
Romånia", Bucure[ti, pe anii 1901-1940 Urbanotherapia"
- "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Diploma]i - Sfin]escu C., "Pentru Bucure[ti; noi studii
din Romånia", Bucure[ti, 1927 -1928 urbanistice; Delimit`ri, Zonificare,
- "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni", Circula]ie, Estetic`", Bucure[ti, 1932
Bucure[ti, 1912, 1919, 1927 -1928, 1945-1946 - Sfin]escu C., Edilitate. "Aliment`ri cu ap`,
- Giurescu, C. Constantin, "Istoria canaliz`ri. \nl`turarea gunoaiului. Pavaje."
Bucure[tilor", edi]ia a II-a, editura Sport ,Bucure[ti, 1932
Turism, Bucure[ti, 1979 - Sfin]escu C., "Urbanistica General`, 1.
- Ionescu-Sion, Gheorghe, "Istoria Evolu]ia, Igiena, Economia-Circula]ia,
Bucure[tilor", Bucure[ti, 1899 Estetica, Legisla]ia", Bucure[ti, 1933
- Iorga, N., "Istoria Bucure[tilor", Bucure[ti, - Uzinele Comunale Bucure[ti. "Asanarea
1939 lacurilor Colentinei", Bucure[ti,1936
- "Monitorul Uniunii Ora[elor din Romånia", - Uzinele Comunale Bucure[ti. "Cum este
Bucure[ti, 1923-1932 organizat` [i cum func]ioneaz` Societatea
- Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al General` de gaz [i de Electricitate din
Ora[ului Bucure[ti, "Bucure[ti, scurt istoric", Bucure[ti", Bucure[ti,1938
1959 - U.C. B., "Cum sunt organizate [i cum
- Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al func]ioneaz` Uzinele Comunale Bucure[ti",
Ora[ului Bucure[ti, "Istoria ora[ului Bucure[ti, 1945
Bucure[ti", 1965 - "Urbanismul", Bucure[ti 1932
- W.H.Lindley, "Memoriu general asupra ali- - Vårtosu, Emil, Vårtosu, Ion [i Oprescu,
mentarei cu ap` a ora[ului Bucure[ti [i Horia, "\nceputuri edilitare 1830-1832, docu-
propuneri pentru \mbun`t`]irea [i sporirea mente pentru istoria Bucure[tilor", vol. I,
ei", Bucure[ti, 1906 Bucure[ti, 1936
- Potra, George, "Din Bucure[tii de alt`dat`",
Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`,
Bucure[ti, 1981 M.I. Pural
Potra, George, "Istoricul Hanurilor - Senatul
Bucure[tilor", Editura [tiin]ific` [i enciclo- - Visteria comunal`
pedic`, Bucure[ti, 1985 - Fonduri de arhive cercetate \n Arhivele
- Prim`ria Municipiului Bucure[ti, "Planul na]ionale, la Biblioteca Academiei Romåne,
Director de Sistematizare, decretat la 9 mai \n alte biblioteci
1935", Memoriu justificativ [i planuri " Planuri [i hot`rnicii
- Sfin]escu C. - "Bucure[tii \n viitor", studiu " Reforma agrar`, 1864-1910
de sistematizare urmat de un anteproect de " Documente [i catagrafii
lege, Bucure[ti, iunie 1919 " Vorncia din L`untru
- Sfin]escu C., "Edilitatea ora[elor [i satelor " Prim`ria Municipiului Bucure[ti
din Romånia Mare. I. Starea actual`. I " Ministerul de Interne -

210
Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Administrative vechi etc.


" Cabinetul de materiale cartografice
al B.A.R.
" Cabinetul de stampe
" Consiliul Tehnic Superior

211