-- r

r t r
t- \ -- [, \.

INSTITUTUL DE ARHITECTURA "ION MINCU" BUCURESTI

'

LEGISLATIE ~I DEZVOLTARE URBANA

BUCURE~TI 1831 - 1952

Teza de doctorat

Conducator ~tiintific: Prof dr. arh. Alexandru Sandu

Doctorand: lector arh. Nicolae Lascu

Bucure~ti, 1997
r TABLA DE MA1'ERll

'f
~
j.,

;i Introducere I 1
Dreptul urbanistic I 1
Metoda de cercetare I 19
\
ISTORICUL DREPTULUI URBANISTIC

1. Mo~tenirea fanariota 125

Proiectul de cod urban I 25

r Abrevieri
Primele reglemenclri urbanistice I 28
2.lnceputurile legislatiei modeme I 39
Regulamentul Organic I 39
Perioada regulamentara I 46
Integrarea In sistemullegislativ general I 57
"MCPB" - "Monitorul Com una! a! Primariei Bucure~ti"
3. Legislafia urbanistica In Vechiul Regat (1881-1918) I 63
AN - Arhivele Nafionale
i: AN-DMB - Arhivele Nafionale-Direqia Municipiului Bucur~ti
,Con textul general I 63
Legislafia dezvolrarii Bucure~tiului I 65
AP - Arhiva Primariei Municipiului Bucur~ti
(dosare cu file nenumerotate) Primul plan de sistematizare I 69
Proiecrul regulamentului pentru parcelari I 73
4. Regulamentelc sfar~itului de sccol (1878-1897) I 79
Primul regulamenr de construqii ~i alinieri I 79
Regulamcnrul salubricilfii I 91
Regulamcnwl din 1890 I 93
Reglementarea consrruqiilor pe bulcvarde ~i chciuri I 100
5. Contcxtullcgislativ a! pcrioadci intcrbclicc I 109
Urbanism ~i legislafie administrarivii I II 0
Lcgislafia privind locuin\a I 117
6. Criza dczvoltarii ~i rcgulamcntul de constructii din 1928 I 123
Rolul arhirecrului I 125
Confinurul I 127
lmporranfa rcgulamcntului I 144
7. Modcrnismul moJcrat al anilo:· '30 / ! ·!9
Planul Director de Sistcm~ti?.Ht.: I l·~9
©Copyright Nicolae Lascu Rcgulamcn[l)l de consrruqii ~i alinicri I 154
Eve·'·· ria In rimpul razboiului I 181
' •>istic I 187

.. ~
 r
j
j
CONDITIONARI LEGISLATIVE iN EVOLUTIA -':
TESUTULUI URBAN ·~

1
1. Detenninante ale aplicarii dreptului urbanistic I 195 1'
Ruptura ~i continuitate I 196
Suprafafa teritoriului I 199
Durata de aplicare I 203
l Pn11li In 'i11cep111111 ani/or 50, stmc111m 11rbnnli n Bnmt7,<tillllli 11-n .<11ftrit
Inrensitatea acrivitilfii de construqie I 204
Limitele de aqiune ~i modul de aplicare I 207
2. Terenul/ 211
1 tmn.ifonllliri mdienle (tllloe11i!7n sa inttgmlli sn11 pnr(inlli), inr e.Willdl't7fl orn,<11f11i '"' s-n
bnznt niciodntli pe proieelt de 1//0IY nmplonrY. Prim11/ pln11 de sistemntiznrY- doef/tll/!111 mf?
Parcela I 212
Parcelarea I 214 n p11.<, a! dinltli, problewn dezvoltlirii eoordonnte, globnle, n orgn11isrml/11i urban - n dromit
Exemplificari I 220 opero(ionnl obin In ami/ 1921. C11 tonte eli 011 /ipsit lm!!sfonlllin'fe de nnvergura,
3. Tipologiile constructive I 237
Domeniul de cercetare I 237 plmlificnte, omj111 n IIYCt/1, pli11a 'in 1921, en ji d11pli neeen, pri11 impo11n111e modifieari

IIi
Cllidiri in regim inchis I 240 s11ccesive nk eon/i?Jiro(iei sale; ncesten opt7r(i!! lnsli C(ll!!pone!ltdor res11111l11i 11rbnn.
l Cllidiria~ezate izolat pe parcelli I 247
Cladiri in r~gim grupat I ZSO 0 o!lo!izli, fte en. ,<i cSti/IJOrli,- a_ rool11(iei om,<11l11i _{co.re c/JOatt fi flict/ ta .pri11 eompnrnf?a
Tipuri de cllidiri ~i teritorii urbane I 252 plnn11rilor topogmfice din 1846, 1911 {i 1970), roidttl{inzli c 11/odificnre !rota n netst11in,
Exemplificliri I 256
4. Spa~iul public ~i estetica urbana I 279 dtstori grt11 sesiznbi/li, dar eonstimta ,<i eo11tin11a.
Traseul strazii ~i aliniereacladirilor I 280 Absm(n, !11 seeo/11/trrc111, n proieete!or de nmtllfljare gmemlli n om,<nlni, 1111
~
ProsPectul strlizii ~i i'nlilfltnea construqiilor I 289
! Frontul stradal I 298 exc/11de, pri11 11rtllflrY; ideeo de 111odtmiznre flrVOI/n. Proets C/117 npnr(iflt ndnptlirii fit71<ti a
i Arhitectura fapdci I 303
orgn11isnml11i 11rbn11 1111or !lt'etsitli(i tlft!YII 110i, modemiznrYn B11e11re,<tirl/t1i n i11tmt, 'i111r-o
Unitatea stilisticil I 313
Estctica fragmentului urban I 317 mamra di11 el' /11 ce mni mare, 7uel'pliud c11 prima parte n seco/ului n/ XIX-!en, priutrr
5. Tipologia tcritoriului urban I 329
prroCI!pnrik 1/fJf/ 'iujiifl{ntei primlirii. Tm!ls/Onl!nrm profrmdrl n vl'chin!ui om,< ml'diroa/ a
Central ita tea I 329
Consccin~elc difcrcn~icrii constrJJctivc I 333 fost rrzultal11/ i11/f/Veu(il!i ndmiuistrn(iei pri11 dour/ iiiSimmmte ale 1/!0tkmizlinl. Pr de o
Tipuri de tcritorii I 345
parte, pri111nrin a i11i(iat opern(ii nrbn11e pnbliu de o nmplorlrl' rdativli, mrr 011 modijimt
6. 0 pcriodizarc a construe~ici urbane /351
Modcrnizarea ascunsa ("Ora~JJIIibcral") I 35!, pnr(ial ,'i /om/ coflfi?Jlm(in stmctl!rii nrbn11l' (n~a Cl/111 n fost rl'fl!izart'a bu!rvarddor). l'e
Modcrnizarca activa ("Ora~JJI post-liberal") I 3.)7
de flit?! pa11r, g;-stiouart'fl ,<i COII!rollll i11i(intivei roustmr:tivr fHI!Jimlf!re Sf/11, /11 111!111 lllf!i
"Ora~ulmodcrn" I 362
muli 11/flillrrl, r1 slflt!lllli, s-a fomt pri11 ill11'!7!!edilll kgislr1{iei !11br111e, mrr r1 rtv!ll r/rru
ilr:t!lalitflll'fl istoriri I 367
gmemlr, coutilllll' p' difnze fl.wpm formri fizirr a oro,<11f11i. Cde do11li illslm!llrl!lr all

rrprezmtal Jr!(rlr romplrmmtarr air po/Jiirii 11rba11r fl admi11istm(iri. Rrg!rl!lmlarm

Bibliogralic I 3 71
mor/11!11i dr t'OII.<Imirl' fl aprlmt, m prrtlllilldrlli, or !llltltrl urr!llr ''lflilllo"." /Jk11111ikr dr
Sursa ilustnt\iilor I 381
si<lf'l!lflliz111r. df!r illstilll(iOIIfl!izarrfl arrstom 1111 fl d115 lr1 disp(//i(ifl r!I!St!l!lbllll!li dr flrk
Ancxe
.... ,;; ~."."~'"'ivli, g poflll' a/ir!llfl r·rl .<I'll.'·" I gr11rml f!l rkz·coltrlni 1/rVf!llr
 L _.__

Faptul este cat se poate de firesc in contextul e\·oh•fiei fenomenului

urban european al secolului al XlX-Iea. Necesitatea de a gestiona situafii complet

Jreptul urbanistic

'
I
4
Introducere

Hotararea CC al PMR ~i a Consiliului de Mini~tri al RPR cu privire Ia

planul general de reconstructie socialistli a ora~ului Bucure~ti. din 13

3

noi, sub presiunea cre~terii demografice rapide, a prezenfei din ce in ce mai masi,·e noiembrie 1952. Primul document marcheaza inceputul dirijiirii efective. prin
a industriei. cu toate consecinfele nefaste pentru confortul urban (aflat ~i el intr-un mijloace administrati,·e. a dezvoltiirii ora~ului. Cel de-al doilea a pus capac perioadei
moment al definirii mai precise), a impus, de Ia sine, solufia construqiei urbane In care Bucure~tiul a beneficiat de un cadru legislativ articulat ~~ ierarhizat.
"nlisle. in timp ce modelele formale, estetizante, ale barocului t:1rziu sau ale debucind o altii perioadil, in care legislafia a uvut un rol secundar in dczvoltarea
neoclasicismului, s-au dovedit a fi inoperante, in majoritatea cazurilor. urbana. permi~nd astfel impunerea, din ce in ce mai accentuatii. a voinfei politicii
fn acest context s-a cristalizat ansamblul instmmentelor tehnice de to tali tare.
control ~i 1t:alizare a construqiei urbane, ca clemente de legiiturii cu structura Cele doua doc~m1ente sunt reflexul urbanistic local ~1 unci intregi epoci
politico-administrativii dar ~i de exprimare fizicii a acesteia 3• Ele sunt, totodatii, care, pe plan politic ~i economic, defin9ce dezvoltarea modernii, ca;_,italisca a
reflexul voinfei de transfom1are structuralii a or~ului. a unci anumitc perioade Romaniei. Declan~atii prin aplicarea prevederilo~- Regulamencului Organic,
is to rice. Concretizarea instrumentelor tehnice de controllntr-un sistem cocrent de reformarea societiifii rom:ine~ti s-a fiicut ere peat; des tram area scructurilor feud ale sea
norme aparfine o~ului burghez al secolului al XIX-lea. Acest sistem elementar, dar intins, In anumite domenii, p:1na ditre sfar~itul secolului al XIX-lea. Idealurile ·
eficienc, dupa cum afirmii Giorgio Grassi 4 , a fost cuprins In documentc cu valoare burgheziei In asccnsiune s-au materializat prin crearea unor noi institufii, prin ..
juridica, cum au fost regula mentcle de construqii, standardele de cot felul etc. Dc~i sporirea gradului de democratizare a viepi sociale ~i. implicit, prin existenp unor
r scopul principal este acela de a asignra un echilibru intre principiile de rcntabilitatc largi libcrtiifi individuale etc. Consolidarea statului nafional a contribuit. In mare
maxima a tcrenului urban ~i condifiilc minimc igienicc de utilizarc a acestuia. miisuril, Ia stabilitatea politicil care a definit aproape lntreaga perioada propusil
normclc au avm totdcauna ~i o finalitate esteticii, cxprimatii In termcnii scei ai unor swdiului. Este adevilrat cil dezvoltarca mai accelcratil a industrici nafionalc
norme aparent exclusiv tchniec. a lncepm abia spre sfar~itul sccolului (stimul:uil de promulgarca lcgii pcntru

incurajarea industriei nafionalc, in 1887), dar. Ia lnecputul celui de-al doilca rilzboi
Pcrioada de sludiu n10ndial. ponderca produqiei ind<Jstrialc dcvenise deja imponantil In ansamblul
I

Cercctarc:~ cste euprinsil In pe rio:Hia delimiatil de douil imponantc actc cconomici.

normati,·c: Hcgulamcntul pcntru sllm;n sanatii[ii ~i pazu hunci onlnduicli In Sc poatc constata cil dclimit:~rca pcrioadci swdiatc 1111 l~i g:lsqtc. Ia ccle

politia Bueurc~tilnr • inclus ea ancxil In Rcgulamcntul Org:~nic ( 1831 ). ~i

5
douil extreme, rcla1ii de acda~i fcl en sfcra politicului. Primul act normati\· modern

privind dczvoltarca Btocurc~tiului cstc inclm In lk;!ulamcnttol Organic. fapt care

3
Giorgio Gr;IS."ii. J. 'J1rr.hilf.r.lllti.: t.·a"""t.' lltr.11f:r, LiCgc, 19SS. p. 12). dcmonstrc:tY.il dorinf:l modcrniziirii gcncraic '' 111 b:<o111i11i. sub watc aspcctclc s:olc.
~ ldt·i: •. C . Gr:1ssi ohscn·::i c~. tlc .~ i i-;1 fost d<.:IIIOIIS:tr;n;i, de 11111h;i \'H;III<.:. criza ?i
iu:ul<.:c,·;m..·; l. 1111 a foq pn.liibil s~ lie iulocuit Cll ni111ic 1<4 fd d e.: si1nplu ::; i d:1r iu raport 1.:11 ~copn l Cca de-a dou:i limita propusJ a :1p:inn Ia c:lfi\';1 ani d11pil inst:li:Jr<.:J rcgin1111ioi
j)CIItrll Clfl.: ~I JQs t J>IIS t1 J>IIIICl. r<.:SJ>l'Cti\' Or;I.~IIJ IIH>(kfll C~lpit~disl.
5J>cutru :1 nH i., ......, ........ -- ·· - ........ r.. ,;:: .. ;; " "''"'''"'" "II :• et)Jl'\ri(ui( un~• dinuc
 ~-~·t

4
Drcpnd urbanistic ! ntrnducere 5
---------------
Catcgorii de actc nonnative.
urbune 7a avut-o administrariu localu. Prin U\'izele intcrmediure necesare pentru a
Domcniu in aparenfii rcstrans. drcptul urbanistic bucurc~tcan i~i relel'ii. de,·eni operurionale. toate aceste acte normati,•e (mai pufin deciziile ~i ordonanrele
Ia o prima analiza istoricl. marca su complcxitatc:
primiiriei) implicau. de fapt. purticipareu unui numiir suficient de mare de
- in primul r:lnd. lcgislaria urbanistidi pc cure s-u bazut dczvolturca organisme: Direcria Administrativii a !vlinisterului de Interne. Consiliul Tehnic
ora~ului nus-a afirmat. de Ia inccput, ca un corp de actc normative strict dclimitut Superior de pe lilnga Ministerul Lucrurilor Publice ~i. in preujma celui de-al doilea
domcniului. Prevcdcri privind aspcctc urbanisticc (sau cu implicafii urbanisticc
razboi mondial, Comisia Superioarii a Plan uri lor de Sistematizare.
evidence) au fost inclusc nu numai in acre juridice spcciale. dar pot fi dcsprinse ~i fn acest context. trebuie subliniat locul cu totul privilegiat pe care 1-u
din lcgi cu orientari fundamental difcrite. "Coagularca" in jurul problcmaticii
ocupat Bueure~tiul in istoria urbanismului romanese. Rolul sau major, de capitula. a
llrbanului s-a f:icut trcptat, odatii cu crc~terca ora~ului (ca suprafa{ii ~i populafic) ~i fost invocat mcreu G:! :agument al modcrniziirii structurii urbane. Semnificativa
cu sporir.:::a complcxitiifii realitiifii urbane, ajungandu-sc I~ · structurarea ~i este. in acest sens, includerea. in Regulamentul Organic, a unui capitol special
concentrarca prevedcrilor urbanistice (~i . arhitccturalc) .in . a.c te _normative mai
dedicat amclionirii ora~ului; acel~i lucru s ·a petrecut in cazul I~ului . pe atunci
purine, dar mai complete, mai complexe ~i mai coerente.
capitala a Moldovei. in 1860, nou infiinf;Jtu Comisic de salubritutc ~i infrumuserare
- in al doilea r.i.nd, ansamblul lcgislativ privind urbanul a dcvcnit. a o~ului aprecia cl "nt .capitn/11 11ons1ra tonle s11111 de mol din nof1."4, pentru ca in
trcptut, parte intcgrantii a sistcmului legislativ al prii. De aici rczulta caructcrul siiu Mcmoriul Planului Director de Sistcmatizarc din ·1935 sa sc · afirme cu toatii
ambivalent, situat intrc o relativa autonomic (in privinra rcglcmentiirilor particularc. ~
~t:
convingerea cl "Brtcttl7!~1i111 consti111e o problema tln(ionnlii"9. lmportanf;J sa. politicii ~i
specifice) ~i dcpcoJdcnra neccsarii fafii de anumite legi de interes general.
t
administrativa. rolul din ce in cc mai important pe care 1-a avut in economia prii.
Apurtenen~a sa Ia dreptul administrativ ii confer:! o marc nJObilitate (prin adaptureu
ere~terea rapidii a populariei. au f:icut ca. i'nd de Ia mijlocul seeolului trecut.
permuncntii Ia noile cerin1e ale societilfi;), care intrii permanent in contlict cu
complexitatea deosebitu a problemclor dczvoltiirii sale (ea eel mai mare ~i important
stubilitateu deosebitii a dreptului privac6.
ora~ al ~arii). sii impunii clahorurea unui olll mar considcrabil de aete normati\·e
- in al treilca rand. in cadrul restriins ul lcgislafiei asupru ciircia ne vom pri,·ind eonstruqia sa urbana. !vlultc dintre :Jecstea au fost prcluate ea model. in
concentra utcnria. prescripfiilc urbanisticc provin dio1 douii cutegorii de ucte
perioada imccliat urmatoare. de alte aclmini s tra~ii locale. sau au constituit nuclcul
juridice: eele cu uplicare gcnerulii (pentru tou'te loca litii~ilc ~iirii) ~i ccle elaborate
unor rcglcmentari valabilc pentru to:H:i ~ar:a. r3ucurestiul a dcvcnit. :astfcl. un
cxclusi\· pcntru capitalii. In consecin~ii. construqiu urbanii a lost supusii unui permanent teren de expcrimentare a cclor mai ino\·:atoarc ~i moderne actc
ansamblu de aete juridice. din care uncle au lost \'Otatc de purlamcnt ~ i a11 pnrtat
lcg is lati\·c.
scmniitura domnitorului fiirii (lcgi ~ i dccrctc). ;ar altclc au lost cmisc de Consiliul

ConHiol:l~ (rcgtdamcoltc. dccizii. ordonun~c etc) . CoJoscciol~:i a democr:uidoii

- - . ~-- ·-- --------
7 Accastii n.:;dit:nc dcosd)c~u..: l'llnd;nn c ttt<ll pcrioadot r 'ropn~:1 studinlni adt de..: cca
trcptate a ,·iqii soci:alc. pooHicrca tot nw inscmn:uii in stabilirc:a politieii sale
;nttc..:r io;tr:-1 c~it ~~ de c c;t c:tn; i·;t nnu:tl , iu ca re ;utlt)rit;ltc:t cc nual~ (;t dontuiwrnlni . rc'\p.:._-.:-. i\· ;t

rq~iutnlni lOtalit;tr) ;t auihilat apro;tpc c• mtpkt p c cca lt)t;tl;-._

6 S·nulctiullllltUIIi cip•d Bncurcsci ... I!. rsr,o. IlL 18 diu q inli(.;. p.71.
J>;nll Nctinksen. lintnl tktlrr.jJ! ntlmi11i.'ilrntio OJIIItil,, B11c11n:~ai. 19 25. Ltl . 01 111-;a. \'01.1. ql'lrwul f)i,rrtor de Sixttmnti::./llr. (1/ .ll111til:ipi111111· IJ!Ir.lln:pi. :1/r.ml)riJI jlfJI~!icntio. Ed.
· .; Uucurcsti. /I (J .)~/. n . <J.
 6
-------------- _____D~~pcul u:banistjc In tror. ucer<"
·-------------- - - 7

Dintre toate aceste acre normati\·e. regulammtde dr CO!Istmqi~ ,<i ali!lien·

adnd caracter general (modernizarea generala a cadrului juridic, noile structuri
prezincii eel mai mare inreres penrru lnfelegerea dez\·olclrii urbane. Un astfel de
administrative ale ora~ului ~i statutul terenurilor urbane) uu fast hotiiriitori pentru
document a fast alciituit pe baza pre,·ederilor generale ale legilor contemporane lui.
dezvoltarea sa ulterioarli:
~i din toate reglemenciirile necesare construqiei urbane locale: el particularizeaza
a. modemizarea generala a dreptului. Vechiul drept medieval. cu
liniile sistemului legislativ al 1arii, dar exprima pe deplin politica urbana a
toate modificlrile aduse In a doua faza a domniilor fanariote, nu mai corespundea
administrafiei bucure~tene. Un regulament de construqii confine prevederi cu
noilor condifii, rezultate din descompunerea feudalismului ~i ascensiunea
caracter urbanistic, arhiteccural. constructiv, edilitar ~i administrativ. Ponderea
capitalismului 12 . in eonsecinfii, s-au adoptat noi coduri. care au contribuit Ia
uneia sau alteia dintre aceste categorii de prescripfii a fast variabilii, ap cum se va
accentuarea rolului legii scrise (In care au fast introduse ~i reguli ale obiceiului
vedea In continuare. Regulamentele de construqie (ca ~i lntrcga legislafie. de
tradifional), a lnceput con~ aerarca principiului legaiiC:!fii (obligativitatea respecclrii
altfel), au evoluat odata cu localitatea . lmperfeqiunile lor pot fi descifrate In
legii de roate persoanele, indiferent de pozi{ia In societate), ~is-a conturat lnceputul
imperfeqiunik ivite In dezvoltarea localiclfii, dupa cum un regulament- sau par1i

n:! ;i ;
ale acescuia - judicios lntocmit, a avut efecte favorabile. asupra evolufici
organismului urban.
unui sistemdedrept burghez,caracterizat prin separarea tot mai netii lntre dreptul

public ~i cel .privat 13. Regulamencul Organic, ca act legislativ cu. valoare de.Jege.<
.. . . :·;:,
fundamentalii, a asigurat introducerea In Tara Romiineasc-d (respectiv In Moldova) a ' ··
Din ansamblul prevcdcrilor confinute lntr~un regulamcnc de construqii
·J':
, -r.
pot fi desprinse motivafiile explicitc sau implicitc ale autoriclfilor can; le-au
primelor principii de drept constitufional din istoria legisla1iei noastre 14. .... ..
~

Sistemul de drept burghez s-a constituit, In linii mari, prin adoptarea

f . elaborat. Pentru fiecare pcrioada constructiva rezultii tendini:J impunerii unci
unor importance cod uri, In timpul domniei lui Alexandru loan Cuza: Codul Civil,

1 giindiri unificatoare a spafiului urban 10 In efonul de a materiali7..a o anumita idrr

asupra ora~ului. Cu toate cii regula mentcle de eonstruqii ~ i alinieri care au existat In
Codul Penal, Codul de procedurii ci vila ~i Codul de proccdur:i penalii. Opera

legislativii a lui Cu7.;J a plusat Romania In randul ~iirilor cu cea mai n10dernii
T Bucurqti au cuprins o gama larga de pre\·cderi. de o divcrsitate rclativ mare. In
legislafie a vremii 15. t\ltc cilte\·a legi importance, elaborate tot de Cuw . precum
1 csen1a lor sum legate. totL1~ i. de eonfigura~ia urbana. fn fond . un regulament de
Legca comunalii sau Legca de espropriafiunc pentru causa de utilitate publica. au
construqie este creator de forma lizica urbana: el anicuka 7..ii domeniul morfologiei
-r a,·ut implic~fii directc In domeniul urbanistic. t\cest fapt cxplicii de ce abia dupa
urban e cu eel al tipologiei arhitectllralcll _
1864 lcgislafia urbanistid lncepe sii-~ i stabileasd relafiile tire~ti de depe ndcnfii

fafii de sistcmul general lc gislativ. Dispare astfel caraeterul eonjunctur:ll al nnora

Conlcxlul apari[ici drcplului urhanislic
di n primcle aete normati\'e, ap cum a fos t chiar apari1ia Regulamentu lui O rganic
Aparifia ~~ e ,·ohlfia dre ptului nrhanistie au los t fundam ental (datorat unui context politic prea hin c enn oscut). sau a ltcg ulamcnlului pcnlru
condifionate de rcformele introd11~e prin Regulamentul O rganic. C:lfi,·a t;leto.-i

1 l l Emil Cc mc:1, E 111il !\ loiCII\.ISIIJrin stotu/Jti ,(i tln f'' ''!J,j ' '"'lill.'lYt:. Bn c nrt·~li, i 09.l , pp.
° FrHil\Oi .s IJ;•i sna y, Nt.gk t1 n.~'f/t'I!Jt.'/1/. ! Jt 'fltr)"fitiiJ du n:gkuu:ut do11s li.i.Jt/llltiiJJJ tk
l'toflaiiJ~'""' ;mri.<im. / /)(1<1-19<1!. \ liooi ., li:rc dd'l-:qooipcoo lcoot. du l.o gc olo c ou . de 1':\mcooa gclloc oot doo
171- 172.
13 ldcn1.
r ·r c rritoirc c t de s ·rm.lsports, Potri s. I<JS6. iutrodun :rc .
II ldCIII.
14 ldc 111. p. 172.
 8 __ - - - - Dre;::ul u.-l•ani~.ic I l•>troducerc:: 9

lmpii.rfirea capitalei Bucuresci In 3 ocoale. din 1847, care a fosr urmarea directii
~i "direqia arhitectonidi" 18. La extrema cealaltii a perioadei swdiate. prin Legea
a de,·asrarorului incendiu din acela~i an.
pentru organizarea Municipiului Bucure~ti din !939. acti,·iratea de construqii era
b. noile structuri administrative ale orfl{'ului. Regulamentul Organic
coordonatii de doua imporrante ~i mari direqii de special irate: Direqia planului ~i
a prevazur reformarea adminisrrariei tururor ora~elor din Tara Romaneascii. Prin
sisrematizarii ~i Direqia arhitecwrii, fiecare dintre ele fiind compusii din mai multe
Regulamentul pentru sfaturile orii.~ne~ti de prin ora~le Printipatului
servicii. Srrucruri suplimentare au fost instituite prin regulamentele de construqii
Valahii (1832), organizarea adminisrrariva a epocii fanariote, greoaie ~i complicarii. ~i alinieri din 1928 ~i. respectiv. 1939, care aveau drept scop urmiirirea apliciirii celor
dependenra de domnitorul rarii, a fost lnlarurara ~i inlocuira cu organisme noi. doua acre normative. Perfeqionarea activirarii Serviciului rehnic s-a orientat nu
eligibill! care, pilna In preajma celui de-al doilea mzboi mondial, au devenir expresia numai asupra elaborarii normelor propriu zise priviroare Ia consrruqia urbana ~i a
dreprurilor cerarene~ri conferire prin Consriruriile din 1866 ~i 1923 16• Desprinderc::a controlului aplicarii lor, ci ~i asupra mecanismului de aurorizare a construcriilor ~i a
de purerea centrala nu a fosr i'nsa niCiodara complera, chiar ilrunci cilnd-- se pa~celarilor. Yn acest context, rrebuie menrionate ~i eforrurile primariei de a face
i

m-;. preconizase descentralizarea adminisrrariilor comunale; Dreprurile

conferite Consiliilor comunale (urbane~~ rurale) s-au i'nscris insii pe liniageneralii

~i''atributiile c:unoscure-cetiilenilor condipile in care -puteau fi a probate ~i . realizate -.noile

consrruqii: rextul iotegraJ,al regulamentelor de construqie, sau fragmente ale. ·

a democratiziirii continue a societiirii.
acesruia, au figurat, pe parcursul i'ntregului secol al XIX-lea, pe formularul

J Organizarea adminisrrariei
efectele legilor comunale ale secolului trecur
bucur~tene s-a perfeqionat permanent, sub
~i. dupii primul riizbOi mondial.
auroriziirii construcriei respective. pentru ca, d upa 1900, acesre clocumente sii fie

publicate fn bro~urii.

T conform prevc::derilor cuprinse In legile speciale de:: organizarea a capitalei (1926.

1929 ~i 1939)_ Imbunarii\irea progresivii a gesrionarii dezvoltarii ora~ului s-a f:icm

c. statutul terenului urban. Dreptul burghez

individuala esre sacru ~~ absolut. garantat prin consrirurie. Tipul ·de proprietatc
de proprietatc

i
prin cre~terea numiirului de direqii ~i servicii specializ:ne. prin sporirea burghcz asupra terenurilor urbane demonstreazii, poatc eel nwi binc, noilc rcla1ii
corespunziiroare a profcsionaliziirii personalului ~i prin precizarea rot mai detaliarii a ccouomice care guvcrncazii dczvoltarea ora~clor. iar drcpml urbanistic ~i. In special.
atribu\iilor acestora.
Imponan1a acesrora i'u nwdenizarea ora~ului a fosr rcgulamentcle de construqie nu au f:icur altccva dedt sii asigurc comrolulutiliziirii.
fundantentalii; nu i'nt:1mpliitor se considerii cii. !n general. isroria adminisrra1ici prin construire. a proprictii\ilor particularc. fucadrat In cconomia de piatii. tcrcn•d
locale esre. de fapt. • istoria creerii scrviciilor profcsionali7..atc" 17
dc,·inc. trcptat.lnccpaucl cu pcrioada rcgulantcutarii. o nwrEL Rcn[;lbilizarc:~ nlorii
r\ctivitatea Serviciului Tcltuic. luflin1at pc laugii sfatul ori~cncsc. s-:1 potcu1ialc sau rcalc a tcrcnurilor s-a Eicut lu rapon c11 pozi\ia lu ora~ ~i cu ,-alo:tre;t
e:-aius ~i di\·ersificat courinu": r\stfcl. scun:l \'TCntc dupii accca. fn 1834. :t htat fliu1ii constr11qiei rcalizate. Dar fuuqiouarca dcpliuii a priucipiilor piqii 1111 a p11t11t iusii

cxista clcdt prin clisparili" celor clouii sistentc intponaute fcudalc. care au fost
l6 "Orli.yl'JIJ'/or, OIJ/Jt/ -vli /~•ft.' )m,,u/iu(nlti 1k ihWJJ iunlult' ouinuuirrnJJJ/t:rt.:IJJrifqrorJtJ.•I'%' .~r/r. emb;Hicnl ~i drep[IJI de preent1inne.
/IIIII np/TJtljJC!... Oni~oti/J,r, "~f!ri;ll ju'"uiulaJ.\cii on jJJiorghctJ de tJt:JJm iunin!t.' a.w;un ta.:lmill(dor ootJ.I!n:/
Ar(ittJ(i-oii eli ~·ti(i Jnl(lli, tl11pli 11 .\fJ un:tluidc, flees! JJcmiirgiuitfrJ/o.\! / 1/itnmtlr.-oii-(i tk m/irima1 dn.:pturilrJr
cr: Oil( J!rm, 11 ~c SJliiiJC;J ill proclolluoq i01 dn1
nilgr." punur:n jJn:WHJJu_' ora/nice J/r.· ciustc ,1i df.' onliu(fl o/J,1tii!"

r IS.>: oJdrcs:n:1
Oprcscu,
gcncmlul Kissclcr "Liicuitorilor de pri11 ora~c·: Emil Virtosu. Jon Vinosu. I-lona
de
ill(:cjJtJ!tJJ·ialilitnrc. 1830-N·U!. BuciJrc~(i, 1936, pp. 1.2(,-Jzs.
IJP \1 LL-.J,,...nh ... ~-~ I U -n- .. ~ J:S Florionl Georgescu, Nr.gimNI liJJf.\/17Jt:(iilor iu IJNr:un~11i ,-" J!o-, uii!t.: IV- V rim sn:rdu! n!
 10
--- - ~-- ...- ....... . _...._ . Dreptulurbaniscic Intr0cl >1ce.re II

19
Embaticul a fosc un pmernic vestigiu care a reprezentuc un obstucol
f:lrii nici o cond i{ionare. a cerenurilor nerevendicace. din raialele. reincegrace filrii!5_
esen1ial i'n calea procesului de consolidare a proprieta{ii privace a cerenului urban.
Pencru prima oarii se nfirma acunci drepcul stucului modern Ia propriecace urbana. ca
Semne ale modificiirii a par spre sf::lrsitul secolulu i al XVIII-lea ~i i'ncepuwl celui
~i drepcul aces.tuia de a vinde ceren_ aflac i'n propriecacea sa. Drepcul de preemfiune
urm:hor. Dar disparifia embacicului. afirmacii explicic de an. 492 din Codul Civil din
a fosc desfiinpc in perioada regulamencarii. princr-o lege din 1840: "Clideren dr
1864. a fost una dimre formele juridice de eliberare a oraselor de scrucwrile
prolimisis In vlinzlin "de b tcntn"tmuifcalonrr fi (ignni se desfiin(tnzli de nc11111 tllniu!e" 26. Se
feudaJe2°. Embaticul nu a dispiirm i'nsii complec nici Ia sfa~iwl secolului trecm.
scacua i'nsii ~i drepwl de preem{iune al proprietarilor de cerenuri embucicare. i'n
Considerandu-se a fi necesar, sistemul i'nchirierii perpetue a fosc intiiric prin legi
mai noiZ1_ cazul vanziirii acescora.

D~i i'n mod formal protimisis-ul fusese desfiinpt, u exiscat, i'n

Accesul liber. nei'ngradit, Ia proprictace;; asupra cerenului urban a fosc
conunuare. o prioritace i'n achizifionarea de terenuri urbane. fie i'n favoare:;
grevac mulu'i vreme de drepcul de preemtiune (protimisis)Z2. .Acest privilegiu. ca
propriecii fii privace de cip burghez, fie In favoarea stacului. Prinu-o lege din 1843Z7
fom1ii "de prc-.cumpiirare sau de riiscumparare preferenfialii"~J, i"n favoarea .rude lor ~i
~r vecinilor, este reflectat In actele de v:inzare a terenurilor, caselor sau priiviiliilor;
se lim ita dreptul miiniistirilor de a conscitui embaticuri In ora~ele ~i rargurile libere.

$i i'n acest caz, sfatu rile o~en~ti "c4ttd oor.glisi c11 cafe en 11i~1e ast:tlletJeo locuri ce .<e
aces ceil se . faceau · numai prin exercitarea drcpcului de preempfiunel4. fn

r
da11, su111 lrrbmitcioose, sau sprr 1tt/ntt1111St{nrro lor, sm1 pt:tllnt nile folosrtri ob~le~li, vor
Regulamentul Organic a par prevederi (an. 431) refericoare Ia preluarea de clue stac.
aven prrciiderr de n It propri cu ncdttifi locmdi" . · Esce interesanr de · rcmarcat cum ·

el~dirilor
19 stawl, aflac i'n plinii perioada de transformare. s-a folosic de vechea tehnicii a
Prin em batic sc acorda drep cu( d e utilizare a terenului sau a existeme pe
l .- -
el. lilrJ insil a trece utilizawrului ~i
drep tul stilp:lnirii depl ine. Embatic ul sc putea extinde asupra ~i preem1iunii pencru a concracara. i'n pane. efeccelc unor scructuri feudule care nu
1 un o r co lec tivitil{i intregi: este. de e xem p lu. cazul celor II mahalale bucure~tene care. Ia sflir~iiiii
se colului al XVII I-lea. erau a~ezatc c u e m ba ti c pe mo~ia milnilstirii l'antc limon. sa u a alwr trei pc pmeau fi i'nliiwracc direcc ~i radicaJZ3 . Totodacii. uebuie rdcvac fapwl cii. prin
mo~ia Colcntina a lui D. Ghica. l'c mru aceas!il problema. vczi Valentin AI. Ge orgescu. Lt: n'gi""" rk
In p ropriltl dn11s Its oillts routltnit~es
et leur orgnni.<ntion ndmini.'!mtioc <tux XVIIe- XVI/Ie sicc/c.' - Vnlnclrie aceuscii lege. scawl i'nccpc sii fie preocupac de conscicuirea propriccii!ilor de ccrenuri
et Alold110ie. "Studia Dalcanic-d". III. 1970. pp .63-8i; idem. ObsCttJn{ii n>"ttpm stm eturii juridiee n
urbane ale ao ministra{ii lor locale. acliiugace mai vechilor cerenuri oh~cqci (uli!e.
proprietif(ii onl,<enqti i11 7itm Roma nen.<cli ,<i in tlloldiJOn (1711-1831). "Stn d ii". 1om 26. 19 73. nr. 2.
pp. 223 -2Sl.
ccc.) sau foscclor cercnuri allace i'n propriecacea dircccii a domnicorilor. L cgca di n
20 Valentin AI. Geo rgcsc u. Ob,·erontii.... op .c it.
Zl Ide m.
1843 poacc ti considc racii un "prcambul" al "Legii de espropria!iunc pcncru ca usa de
U Pc n1ru accaSiil pro blcn o;l. vczi Va le min t\ t. G eorgesc u. l'n<m{iunen in istotin drt:jttului
romif11ese. lluc urcsti . 1963; idc m . l..ft pn'cmptio, etlc ret mit dnu_,·fc droit fi'ndnl de Vnlndtieet de ,1/o/dnoie ucilicace p11blicii" d in I 864.
· nspcets dt- stm eturcet de rieeptio11. "Nou,·c llc e tu des <l "loi s10irc". 1965. p p.lS i-203; i1lcm. IJi-:-n"{"l ,,;
it:.\"titu{iilc romti11cpi pl'i11if Itt mijlocfl{ sccoftt{,; nl X V!ff.fctt, B uc iirC~J i. 1980, p p. IIJfJ.206.
Un al cre ilca fcnomcn care mard1 ead de sc poace de !impede
~J Valentin r\I.G corgcsc u. /Ji:r"'{ul. ... o p . c it.. p.l99.
4 descriimarea fc11 dali smului ~i apari!ia rcla{iilor mod e rn e. capicalisce. in cl o meniul
l • ..si nm otindut e11 {litr 1111uror ueeinilor <·; dm jo.•· ,,; den sus {i nm intrcbnt prr to{i ,<i 11-nu
0171/ Sif lj CU!IIj)cn:.• .". SC SpUUC ill!r·llll ll i dill Ccic n1;1j \"Celli liOCIIIIICIII C CIIII OSCIII C lie ;ICCSI C fcl. (din

164 7). Ulili7.<indu-sc o fonnnl il c;~rc " lic n : n;l ''lx>i COII>:Icr:H 'I; F IN ian Gco rgcsc ,l. !';111!
Cc ru o,·odcauu. loan;~ CriSI;~chc !':~ na i l . Ooet~mm,<· ;niu11.r.' i..-totin ""'i"lllui IJ,eutr~ti ( I634-1Sclt J.
or;~ 0 clor. Cllli>:llic;~rii )i-;~n 15 V.Gc0rgcsc n. Pn'CIIt(itttlcn ... , op. ci1. .p . 35R.
1
ll 11c nrq1 i. 19G2.p. 29. doc.3. in zo ucl c COI<l c rc i;<l c elc nn or priil"iilii p111111
iii'I >IIIIC nl> icciul lie pr01i111i s is :llnuc i d nli. cx pir:indn-k COIIIn! CII<i . acccl >l an >:T pl:ilc;~s<:;T :1ccca 1 !<·tJic uL l in pri111 pro icc1 de lege fu sc sc im ocm il i 11 IS3 1

r cl ciric e n cc:~ o fcri1ii lie c in c1·a 1iiu ""'"1. ScI"" "" ;,sig 11r:1 :Lsll"cl o Sl;~bilil;ll c fnnqion:~la. ncgns1o rnl
0
p <ll :inrl sa hc ncfic ic ].C lie ionbllnii~;T\irik pc C:l rC lc :IIIIICC;( COil Sirllqic i: \'. Gcor;;c<ell. l 'tr.rtll{iiiiiUt ....
op . c i1.. p. lf,0-11, 1.
17 Pt!l/171 11rltmfttinlu a nrc n sr. ftri:.i /11 tktn:tt /ttr.tnilur 0 1 ,_.,ftn!lt.· ;, oii/ltr tk d7t tt:
mtillih·tirilc inchi,ntc ~-; lldudtiuntc,Jtnr:um .~·ide dltt r. scltiturilc cdc ,,·{1)/JI)tk, "Bulc1iuul oli ciar. I S-l.;, ur. -1 0
din Z 111:1i . p . 190; \'.Georgescu, Pn'l.'tll(iutlctt .... op .ciL . p . 30.5 .
.
. •.
 14 Drep,.JI urt.~nisr;;: !nu0duc~ ~e 15

Dinrre conOicrele de inrerese ale sociecl~ii. eel mai important. care l~i
giise~re reOexulln actele normative, esre acela dinrre \'Oinfa unei persoane (sau a
unui grup de persoane) de a legifera In numele inreresului colecriv (al comunit:Ifii
urbane) ~i inreresele particulare. respecti\' dinrre drepwl absolm Ia proprierare ~i
libertatea de aqiune a fiecarui membru al colectiviclfii. Faprul esre firesc. de vreme
ce orice act normaU\', inclusiv regulamenwl de consrruqie. are un caracrer
resrricriv. Prin urmare, el consrimie permanent un obsracol porenfial (dar ~i real) In
calea liberei inifiative particulare. La fel de adeviiracl a fosr lnsa ~i sitllafia opusii.
Specrrullarg al exercifiului drepwlui de proprierare, din a doua jumarare a secolului
trecur, bazadi pe prevederile legilor de or.R:anizare a comunelor, a limirar
~.:
posibilit:Ifile de aplicare a regulamentelor de consrrucfie. Acesra a fosr morivul -
sus fine Cincinar Sfinfescu 3!- penrru care adminisrmria l~i purea impune puncrul de
~L
;·! vedere doar In privinp igienei cladirilor, a siguranfei consrrucfiei ~i a alinierii
lnrregului ansamblu de documenre ale dreprului urbanisric3 3• Prezenfa regulii de
drepr (~i In special a regulamenwlui de consrruqii. ca expresie a necesit:'ifilor
locale) a fosr posibilii numai In perioada fn care un anumir ni\·el al democrariziirii
viefii sociale a permis exprimarea liberii a echilibrului de forfe ~i inrerese
a comunidifii.
Un caz particular al acesrui conflict esre eel al rensiunii dinrre acwl
resrricriv (ordonaror) allegislariei ~i dorinfa "legirima• de creafie Iibera. nelngradicl,
a arhitecmlui. Sunr elocvente, fn acest sens, argumenclrile, evident concesive . .ale
lui Duiliu l\·larcu, awnci dind ~i jusrifica partiurile unor rc..ai:zari din Bucure~ri -14:
spirirul cr<:a tor, sugereaza marele arhirecr, a fosr de fiecare datil lncorserar de
obligativitiiple impuse de reglementiirile municipale, iar arhirecrul a rrebuit -sii
giiseasdi, de fiecare datii, compromisul salvaror. . ;_.·
Dar normele arhirecwrale, cuprinse fn acrele normative, nu reprezinra -

if
;~
srriizilor, dar nu purea· inrerveni in privinp lniilfimii cliidirii,' a a~eziirii acesrcia pe
reren, In domeniul esrericii ere. Abia In Consritufia din 1923 au fosr inrrodusc
alrce\'a decar o renrariva de a degaja arhirecrura de legilc arbirrariuluiJ5, confcrindu--

i un srawr clar -de 11rbtwitnte. Esre dincolo de oricc lndoiala ci "arhirccrura urbana•
anumire resrriqii asupra exerciclrii drepwlui de proprierarc, In conformirarc cu din epoca modernii de exisrcnfii a Bucure~riului nu poarc fi lnfclcasii pe d e plin f::irii
noile concepfii europene ale domcniului. cunoa~terea reglcmcntiirilor spccifice.
Exrremcle aceswi joe de inrercsc (dintre eel colccriv ~i eel individual)
sum eel mai liberal sistem cu purin~ii. care echivaleazii. pracric. cu absenp oriciirei Modcrnizarc ~i inllucn~c slrainc
reglcmenriiri ~i. respecti\•. aurorirarea absolur:I a purcrii polirice (sau \·oin\ei fnecpiind cu pcrioada regui:JnlCIHarii. dn:pwl urb:lllistic s-a incadrat in
personale a condudrorului). Bucure~tiul a avur parte de accsre sirua~ii. Prima esre cursu! modernizaror parcurs de inrrcaga socicrarc romiincasd. care a inscmnar
I
earacrerisricii perioadci de incepur :1 cxisrcn~ci reglcmcntiirilor moderne. piinii Ia dcschidcrea totalii spre culmra ~i ei\'iliza\ia occidcnt:llii. Coexisrenp indclun ga rii
1878. Cea dc-:1 dona extrema dciinqtc :111ii de dupii incheierea cdui de-al doilca a un or srrucruri fanariote . aliimri de ccle caracrcristiee socictii\ii industrialc in curs
riizboi mondi:li. ~i in special dupii instaurarea regimului totalirar. Ia 30 decembrie de forman.:. :1 eoncli~ionat inevitahil ~~ reglcme ntiirilc care au pri\·ir consrruqi:l
1947. Se poare constara cii pcnrru Bucurqri (ca ~i penrru lnrreaga Romiinie. de

L
altfcl). amoritatca absolurii :1 I>IHc rii poliricc a fost ineomparibiEi ell cxistcn\a
HJ)ict; ltllra rcgal;i ~i ;1poi cc•1 ;t lni .-\nton<.: sc n. 1>-:tll ;IV ttl nici t• i.t!lncn\~i scnnlili c; l(i\·ii .
:\dc\';iratclc rc slri qii otic cpoci i s-:111 datoral conditiilor impnsc de dzhoi, ;l:;i:t c11111 sc \"<1 \'Cdc: t !:1
sUir~itul pri1n<.:i pM~i ;1 Slndioltti.
J.l D11ilio :\.·l:lrCJ I, Arr,:hittr:ttrn:. JYJI'-JY411, Bn<..:a rcst . l')~f>: n:zi, de cxcttlplu . pp. ':17. <>.l,
J.? Cincin:tt Sftrtk "-r " J>/,. .. ,••• :t~ .J_ .: .•
 16 Drt>ptu 1 •Jrb.;;;istic
- - ····- - - - --
urbana. Dar. i'n timp ce influenfele occidenmle. i'n special cele franceze. au marcat
suficient de puternic societatea romilneascii i'nca din secolul al :i\'VIII-lea (fapt
remarcat de ciftre Pompiliu Eliade de mult:'i vreme). dreptul urbanistic a a1·ut
nevoie de anumite condifii speciale, (dar mai ales de existcnfa unor s-tructuri
administrati1·e adecvate). pentru a se racorda urbanismului european .
Dreptul urbanistic bucure~tean a const::lt (i'ntr-o viziune
simplificatoare), din i'mpletirea unor clemente menfinute din tradifia urbana
fanariot:'i, cu altele, rezulmte din logica interna a dezvolt:'irii domeniului , ~i cu
l':lemente preluate direct sau adapmte din legislafii urbane straine. Ponderea ~i
importllnfll exactii a acestora din urma nu poate fi stabilit:'i decilt i'n urma unui studiu
special. Se poate i'nsii afirma d asimilarea influenfelor striiine a fost hot:'iriltoare ·
pentru fiinfarea sa ~i. apoi, pentru i'nscrierea dreptului urbanistic bucure~tean i'n
problematica generalii a legislafiei marilor or~e europene. Saltul (impresionant. de
altfel) de Ia absenp, practic. a oriclrei reglementiiri urbanistice eficicnte (Ia ·
inceputul deceniului 4), Ia existenp unci problematicic similarc din reglcmcntiirile
r ..
a! tor o~e mari. s-a prod us pilna Ia sfilqitul secolului trecut.
Cercct::lrea de fafa nu ~i-a propus studie rea exhaustivii
r
I
corcspondenfclor dintrc lcgislafia romancascii ~i cca strainii. ci s-a limitat ca. in
continuare . s:I semnalc7.c. acolo uncle a fost posibil. influcnfclc ccrtc, similitudinilc
sau. dimpotri1·ii. difcrenfclc constatatc. comparativ cu lcgisla1ia specificii a altor
r
I
c:lton•a fiiri. lnclc cxemplc sunt cunoscutc. Codice!e civil. promulgat de AI. I. C uza
in 186-1. a rcztdtat din prcluarca ~ i adaptarca u~ marc numiir de artieo lc din C ochd
r
' lui Napoleon din 1807 . prectllll ~ i din prc vcdcri cuprinsc in Codul belg ian ~ i In eel
italian (allat awnc i in prcgati'rc) .lf•_ Una dintrc lcgilc escnfiale ale dom c niului. Lrgm
de e.<j Jroprio(iffffr fJtrltf /7/ crmsfi rk m i/i1mr jl/!blicfi . promulgat:I ~ i ~a tot In 186-1. a
prcluat i'n man: pa rte cu!l fin:<t<J! lcgii francczc similarc ciin 11)..11, tiup;l proc<.:dc•d
<1tili7.at de lkl gia ~ id e G<.:nc va. ln pri1•infa r<.:gulamentd or de cons truqic . sc po:<tc
ln •~oducere
j/
doar observa d. pe durata celei de-a doua jumatiifi a secohilui trecut. "modelul"
francez a fost eel mai des avut i'n vedere de ciitre municipalimte 37 • i'n timp ce. dupil
!900, apar numeroase ~i import::lnte influen1e germane 38 .
Patrunderea influenfelor legislafiei striiine nu a fost. i'nsii. totdeauna.
rezultatul unor necesitiifi imediate. Se poate regiisi. i'n acest context. una din
1·oit caractertiticile esenfiale ale societ:'ifii romane~ti a celei de-a doua jumiidfi a
secolului al XL'{-Jea. Ca ~i i'n al.te pri aflate i'n curs de dezvolmre. in Romania
evolufia politicului a precedat ~i a determinat fenomenul economic39, iar cadrul
juridic (inclusiv eel referitor Ia urban) a fost, totodeauna, purt:'itorul voinfei de
i'nnoire dupil modelul occidenml. Eforturile primiiriei de modcrnizare a or~ului,
prin intermediul unci legislafii mult mai avansate, a intrat in conflict, nu o dad; cu
puternica rezistenfii a tradifiei locale. Discufiile din Consiliul Comunal, din 1883,
de exemplu, pe marginea unei decizii de a modifica o anumitii hotiirare anterioarii, a
provocat intervenfia, i'n calimte de consilier, a lui Grigore Cerchez. care ex prima ·
oscilafia mental itiifilor perioadci, i'ntre modernizarea organismului urban ~i cvolufia
a
pe parametrii de pana atunci 40 .
Jl :\li11ic rca clild irilor (sc rviru tea de ali11icrc) ~i a po i fJXa rea illill \iiiJilor po l fi iJJ ca llralc
in aceasl<'i c ncgoric de iulluc nte. anl;iudou ;"i fiinll cupriu sc fn Nt.glr.mcnt.rdei. oiJiJics.
J 8 Dinlrc accstca , poa lc r. m Cilli on atil "clasa d e COJI Slruq ic" ( llauklassc), incxislC Jila. in
rcglculCIH:l rile rrau cczc , dar prc ZC IIl il ill ccl c gcnii:III C ~ i :IUSlriccc, eel PU\ill de Ia luccpulul
sccolului uosLru.
J •) \ "hid Gt:orgcsc u, l.mnit1 JJ)mflui!IJr tk Ia fJ I ~r;ini jn7ml tu =.ildc JJIJn.i.!n:, cd. ;I Ill ·~•.
fliiCIIfq ti, i992, p. 198.
-I O "' /) _ Ct:n:/.·c:;, lutilfd t:JJUtiJJ!nl, :::.ia.: di tu:i J.)·tr.: '' J:oliJJJ:r: graoii. uind S1: _inc n:gn/nmr:ntc,
cou.\ilic/c COJIIJJ JJtdt !J?:bnc Jti IJ b.ft:JVC en d r. sri jic !line j?it ll fJ:, binc s!nditJ!r., a,\tJ ca .\ti 1.' /J /JJ fXflSdi fri al nici IJ
u rbniJt(ii iutcrt.:\J:k a.,li{r.nil11r. DiJjltJZi{iJJ nilc a:gu/nnu:utdqr ca re imjmu m tdrm11ttt ,\tto ~iicii cctii{cui/IJr 11:1 st.·
P"' npli'cn dccrit dacti .\IIIII b aJIJ/c pc r otiontJ wcut, d tJcti de ocJJ /csr. iutt:n-su/ gcnaa/ in j iJta dinu·a cd
p a nicu/ar trrb uic .:.·fl r.ctk : .(. Accasta d-sa uctlc cti 1111 .\·IJ n/;:.:;cJtJtJt /11 nn~tl~{il·an:a JJ J:,,r tu tiCJdc d i 11 f1Jstr.k
ngu /amcl!lc, ct1n' JJJI)d.{icl::• .:11 u1 ' ' Stli ::.i i u o igr,n rr:: ns~/d j JC 11n JJJIJJ"I: JJJJ J/Jt;r J/r .<lmt/J n/r Cr./Jitn !.~·i .\1: imp :111
jJI11 1it:ulariiiJJ· r,•ll rli(i11Jr'(J njJn·.,)i 11 JJII d ri d i tk r.tit t:/1.\r. 1:n r.d j JJJ(iJJ t /Juni J:IJ/JJ J7·. / )m.ii !JJJt:m r sr.ii llfrUJJ: c:n:r:
f r.nCirr:, care f.a JCiipa t de .:pidauii CJJJJJjditc ~~ for.r: c/1 JJJJJJ 1tJ/ittJ/l'IJ JJJJ n "fr. Jl/ai w a:"t;, tlct/1.\IIJ '' da!JJJ q tc
r.a sdiJr CtJri JJJJ SJJJ:t iJJnltr.. WJJt J(1 Jr. .~ i iJJt:IJJfjJJJ hfl: tk g r titliJJi . (.'J:t:tJ u: to:/JJJir: s1i rti w iim r._;tf 11 i mpirtlia1
liiCJu11i11 pn,pnl:tari/J, r, co ri fJJCJJJtJi jlf~ .\/J'I Itkk jJrinCJjJtJ/t: ctJIJ/ti a ;o: r idir:11 0 1 d ti rli n"J,: cflt mai .• 11s pr.ntnJ a
p mfita crit ·· ; ,,udt de tr.n:n, tiJJZfind sii ad1u:ii ~-; JIJ7Jd dr. JJIJaSf J1: tin sttJJ 'I.'/1 a,.d ,u · .rtJhdt· diu siJtiiJIJittJ/1.",
-;;I) f' ~ · ·· l- -
 iS Drepculurba.umc luuoducer.:: J9

fn general, fenomenul imerferen{elor culcurale prezim:'i un interes sporit wtodatii. din &g11/ammtul pmtnr dtschidt"a diu 11011 dt u!i(t 7u capitola. din 1836.

pentru perioada de pani! Ia primul riizboi mondial. perioadii decisivii pentru apare. deja integra£ in limbajul curem. cudnwl pit/on ~i deri,·atele sale.
cristalizarea intregii culwri urbane moderne romiine~ti. Primele clemente striiine

incluse in reglementiirile bucure~tene au marcat profund deceniile de formare a METODA DE CERCETARE

noilor strucwri legislative. Dupii 1920, circula{ia ideilor din domeniul urbanismului Legislatia In studiile de istorie urbana.
a dipiirot o dimensiune (eel pufin) europeani!. inciit transferul de Ia filrile Importanfa acwlui juridic pentru evolufia ora~elor este subliniati:i nu
occidentale spre Romania s-a fi!cu(, in linii mari, pe suuccura deja existenti! a actelor numai de rolul si:iu in pracdca curend, ci ~i prin luare sa in considerare ca document
··:; · normative. .Era, a~adar, un lucru firesc ca, pentru elaborarea accului normativ din indispensabil, fie in swdiile generale de iswria urbanismului. fie in lucriiri
1928, primarul de atunci al Bucure~tiului sii afirme cii s-au consulrot "toate monografice referitoare Ia is tori a urbana a unui anume ora~. T ratate clasice de
')•,
l: regulotll/!11/t!lt! diu ollt!(iiri"41. "Sau, in 1934, pe parcursul elaboriirii Planului Direcwr de istoria urbanismului, precum eel al lui Pierre Lavedan, recurg frec,:ent Ia texte ale
,:J~; :
:··;· Sistematizare, sa se ft tilizar, ·ca doeumenrore. planurile' 'd e·sistemaiizare ale rnulwr diferitelor categorii de legi sau regulamente de construcfii, a ciiror interpretare
·n···
II!!: ora~e din toati! lumea, imocmite cu pufina vreme inainte 42• poate conduce Ia explicarea sau infelegerea formilrii ora~ului industrial. Din cea
f.' ··
" 0 influenfi! imporronti! poate fi g:'isiti! in domeniul limbajului de de-a doua categoric de lucri!ri, fac parte studii concentrate asupm unci anumite legi
l:k specialirote, culwra francezi! comribuind din plin Ia definirea tcrminologici sau asupm evolufiei reglementiirilor constructive, ~i a consecinfclor acestora :isupra
I~!
I~
!::·: urbanistice ~i arhitecwrale romiine~ti. Varianro originali:i - in francczi! - a dezvolti!rii om~ului respectiv.
if
. ;.
., . Regulamcnwlui Organic, p1isua£1i in manuscris Ia Biblioteca Academiei Rom:Jnc, In ccrcctiirile romilnqd de iswrie modcrna a ora~dor drcpwl urbanistic
cstc scrisa lmr-un limbaj care estc modern ~i astazi. in timp ce tcxtul In limba nu a ocupar. cu foane pufinc cxccp{ii. o pozific imponantii. Rcglementarilc
rom:Jna avca, cum era ~i firesc. caractcrul arhaic propriu pcrioadci. In rcglcmcntarilc urbanisticc ~i constructive nu au fost totdcauna ignoratc . dar nici n11 li s-a acorclat o
ultcrioarc apar termcni noi care. uncori . ~i-au gasit ccllivalcntul consacrat In romilnii. ;1tcn1ic particularii. care sa fi folosit Ia in1clcgerea nnor as pcctc ale c\'Oiuliei urbane .
Astld. este posibil ca Regu/ameul/1/ portm ali11ieri , -i cllir/iri. din 1848. sii fie o adapwn.: grcu sau imposibil de gasit In altc categorii cic d ocumcntc. ln astrt:l de lncriiri .

a nnui sau mai nwltor rcglcmcntiiri fmncczc. fn aecst fcl s-ur pntca cxplica drcpUII mhanistic estc considcrat mai C11rilnd ca facilnd pane din fundalnl pc care

nnmcro:,sclc pcrccbi de tcrmcni de spccialitatc (roman ~i franccz) care pot fi s-a11 dcsta~urat c\·olu\iilc gcncralc s:111 sccwriale ale ora~clor. dcdt f:~ctor

lnt:ilni1c: zidirc (IJiitimcnt. edifice); iu:il\arc (Cic\·ation): lllatcrii Sllflll SC focnlni dc(<.: nninam "I unci :Jilnmitc dc z, ·oltiiri . Pn1inc lncrJri an hwt in con sidcr:1rc

(incomhnstihlcs): spiirwri (ouvcnnrcs): podnl casci (comhlc) etc. Trchnic scmnalat. implica\iilc lcgisla1ici in cvolu1ia urh:111i s ticii a nnci loc:dita\i s:~n In clcl.\·oltarc;l unni

;lllnmi( tip de cladiri~J

Bncnrqti11l arc tOLII~i o pozi1ie pri,·il,:gi:~(~ In ;;t.csi scn s. i'\ nrnJrnl

IJhl~·uuiui a IIJal!· '' .•i ugun i j iumlit infl ·.,, c.'I/Jri ~·j a .(illglll'li fa mi/i(.· ra l'l.: IJri an·
I ill fil,,.'fnJ: l uuu.:a Ia IIIJi c.:•tr.
t rdJJJi ntri rk on w r:11:cii en! ca/nrl' ; '"~·ICJ>B'" , VI II. I }if)_) , ur. II din 20 nwrtic. p. CJ<J. in comparahilmai m:~rc de suulii istoricc exi stent<.: a f:~cilit:lt :dwnbrc :~ . m:~i nmlt sau

~L
4 ,\N-D~-IIl.
1
Plvlll-Sccrela 6:<1, """ " ll/l'l27. f. ZI S.
ro,ltl
4
2 Pin nul Din:r.tiJr dr. SiJtol/ati::.ru r.. 0p. ciL., p. 12. Or~I ~Ch.:: IIICII\iOil~llC ;Ill rosl : ,\f;lrsikl.
I ~Y Dil, Bordc;IIIX. J>r;I(J:I v~ ...·~~--··;., <"~~~·- · · .'
 I
,i

modtmt a Bumrt,,Jiului (/netplind m mijlorol secolului a/ XIX-Itn) a fosl nrdn nllrtcen"i,

INTRODUCERE
progrt.<ive ,<i ptnunnmlt, dt In roolufin sponlanli In planificnrtn g/obn/0.
Cnpila/n se lnscrie, nslftl, In cnltgvrin 1/utueronstlororn~e mropmt peulm cnrt
dtzvol!nrtn urbnnli a (lf)U/Ioc, ponli In apnri(io plmmlui de sisJmmlt"zort,forli a Ji ghidnlli
(decdlmargiunl) de o p!anificnrt cotrtnlli1. Dezvo!laren induslrinlli nculernlli a produs o
C17fltrt mpidli a 111//llor om,<t, care, i11dijeren1 de 1ipul ei lmn.ifonunrrn om,<elor exislmlt
sou txli11dtrtn lor- a (lf)U//oc In o scorn nemailn!OI11illi plinli a/unci, mb conlrolul pnr(inl,
seclonol, destori lordiv, fi, pri11 unuort, ctl o tjicit11{o redusli, a/ ndminislrn(iilo~. Docli
ptocwd modemiziirii urbane a unnal, Ofadnr, o cole simi/oro pre!ulindeni,
porticulorilli(ile dezvo/Jlirii Bucurtfliului au fosl depe11dm1e 1111 numoi de faclorii poli1ici,
socioli fi, poole, in prinml rdnd, de eti economici (ctl decolajele etiTIOSetJit, tum(imllt foorte

mu!lii vmiu, ltr roport cu a mnrilor Oraft occidmJole), ci ii de coracltrislicile sptcijice ale
DREPTUL URBANISTIC
confignro(iti slmclurii salt jizice.
Drepcul urbanistic este constituit din ansamblul actelor normative c~r<:
Siudiul de fa(ii l,<i propunt o 0 /eclurii" a dezvol!iirii urbane focrJ!t pni1 prisma
au detem1inat ~i au asigurat controlul asupra modifidirii cadrului fizic - spatial.
roolu(iti drepllllui 11rbn11is1ic. Nu tslt vorba, 111 11ici uu caz, de islorin globalli a devminl
volumetric ~i formal al teritoriului urban. Parte constitutivii a dreptului urban.
urba11e modtnlt·a Bucurrpi11/ui (o islorie cart 11u a fos/ scrisii i11cii), fi, a1 alfllmai 11111!1, de
legisla1ia urbanistica articuleaza intcrescle individului (drepwl privat) cu cdc ale
o islon( a acldor Jlommlive diu puuclul de vedere a/ roolu(iti drtp!u/ui romauuc. Scopnl
colecti\•itiilii. cxprimate prin drcpcul administrativ .
.<ludiulni 11 rtprr.ziulii lucen:arta dt a drsr4m modul 1u cart le~:<la(ia. consideraca ca
Importan\a legisla\ici urbanisticc cste pe deplin rccunoscutii In
document al istorici urbane. a coudi(ioual, lncl'jJnlf(/ ell Ji"rioada rtgulammlarii.
numcroasc lucrari de istoric urbana. dar ~i de iscoria arhiteeturii . lntr-un studiu
/musformart!a morfologicii a om~nlui. Flirli a Ji uuim dr!rrmiuaulli a r/I'Zf)o/J?irii modeme
de\·cnit clasic. publicae acum m:ci binc de crci cleccnii. Leonardo 13cnevolo
a om,·ullli, evolu(ia /rgis!a(iti st coujimdii. lolu,<i, 111 mrJrf' mn.<urli. c11 acea.<la. Di11
I
considera. de exemplu. d unul dintre primelc inscrumencelc tehnicc csen\ialc :de
penjm'liva jirop11s?i, sl11di111 rle fatrl porJ/c ji rousirlf'mlulla rliulrr i.•Mriilf' par{ialr (pamlele
urbanismului modern a fo st apari\ia. Ia mijlocul seeolului trecuc. reglcmcncarilor
,•i wmp/mJNJiart 10/orlalrl). ale ompt!ui, t:rl!"t' sr illltr(nNJz?i pemJflllnll m alelnllr j_,lon·i
modcrne pri\·ind locuin\a din Anglia ~i f-ranp 1• iar lncr-o lucrare mai recent:i. dar nu
prutialr. mai Pll\in importanca. Fran<;ois Loyer demonstrcazii rolul codr~itor pe care 1-au

a nit regk.me~tLari!:.: conscnrctive :rsupr:r sp:l\lllui urb;rn pariz:,mln secohd rrcur;2

1 1'. ~I. 1-iohc llbc rg. L. 1-i o lkro Lees. Ur. .1/nl-iug • •.... , 1.' '" "•ht.'. /f1(1/1-f95(1. I bn ·:l rd •..., 1.~: 11rigini ddl"udJtlllislittJ JJIIJti1."'71n. l~d. l..~al<.::r'/.:1. lbri, c di~i : 1 a lll~a .
Lllli'•crsilY f>rc.:ss . J<)R:;.· ,..,.h.~-· :... ,:.
 •{I
\I<:'J>da d·. CCI"l'll•: r fl!tf<)(!!:\'t•Jt'
'I

11 '"' pu~in cxtin:-..1

·' donwllillllli. Sc poate constata insa d nwrca maioritatc· a
Ia ct:lc cqn-;idcr~ne al>solut neccsare pcnJrll intcgJan.:;~ lcgisL1~ici In corH<..:\.Ud
~~·rcririlor I;J lcgi:-.Lq~.~ url>ani.stic:l estc concclltrat£1 asupra pcrio~1dci rcgui~JI11C"llt<Jrc. perio~J<k·i n.:\IH. 'cti\·e. Corclarca J>rc\·c:<lcrilor !>Jincipalci~H ·,J<..:Jc nornJati\c care <Ill
11
';I· i11 special. '" 1 '"' l{cglallll"!lUdlli Organic. ,\stld de lllcn\ion;lri (yi. 11neori. de
J\'llt incid~·111) ell CJ>II';truc~i:..t urban~! s-~J f~c111 prin grup~11ca In dou:i catcgorii. cue
,,JI.dize) Sll!ll L'llf,,lllse In iswriill' de rcfcrin\J ale Capitalci. datoratc l11i
n1archcaz;l yi o d11l>l:i (posibil:i) pcriodizarc:
1 :,l!ISl;IIHin C. (;ill,, ·n1. Dan llerindci yi 1\luzclllui de lstoric a Ora'111lui. dar ~i l11
1>rin1:1 categoric o fC!>rcziut:'i lcgilc a\·;lud car:Jctc.r gcuc:ral ~~ ceiL~ c11
'""liilc spccialc ,f, ·lwarc pcrioadci rcg111amcntarc ;de lui Florian Georgescu. l\l11lt
importan1:1 as1111ra c1·ol11\iei 11rllanisrice <H~l~11!11i: Constit11~iilc ~arii. lcgile
11
Ill·" fl \ine sunt a,J.d1zclc sau rcfcririle Ia actcle normati1·e ale perioaclelor istoricc
com11n;~k. lcgilc sanitarc. lcgilc privind cxtindcrea supr;~fqci ora~11lui. ccle care
'""dtoarc.
LegioLu,LI urbanistid a sf:lr~it11lui sceolului lfCCIIt cstc I uatJ lu pnvesc construqia de locuin\c. protcqia mon11mentelor etc .. prceum ~i clil'critc
,,,usidcrur<: (p.lr\LiiJ, de cxemplu. In· istoria ora~ului. reclactat;l de colcetiv11l
rcgulan1cntc Jl11111icipalc a cJror obicct arc tangcn\J c11 stlldi11!: rcg11lamente s~~~~iunc
,\lu£elllui de ]sto!J,· "Ora~ului sauln tcza de doctorat" Cezarei'[\·fllcenic. Cel m;~i yi cle salullritate p111llic;l, e.clc privind constr11qiile ind11strialc. sa11 aite progranw de
l"qin analizatc
51
"" actclc normative de Ia lnceputul sccolului nostru ~i. In mod
arl1iteeturii etc. Tot in aceasta categoric sum inclusc scunc analizc ale cclor doua
1''"'1cloxal, celc ale l>c:rioadci intcrbelicc.
planuri de sistematizarc ale capitalci, care au fost sanqionatc prin dccrete regale.
Un eaz 'f>J:cialll rcprczinta pcrsonalitatea lui Cincinat Sfin\CSCII. Pentru
Din aecst ansambl11 de acte normative au fost puse In cvidcn1J acclc capitolc sau
,·llcgisla\ia a fost, iu acclasi timJ>. document istorie si instrument de lucr11. Director.
' ' aoticolc care pr11·csc constr11qia urbana. t\naliza lor s-a f:ic11t conl'orm unc1
1.,·utr11 Clfca dou:1 11ccenii, a Oirec1iei Sistcmatiziirii
din cadr11l l)rimiirici pcrioclizari care se raportcaz;J Ia cntc\'a cvcnin1cntc politicc (pronwlgarea
:·11:urqtcnc. C. Sfllq,·,;cu a utiliz:n drepud 11rbanisric ea 11n111 dimrc instr11mcntclc
Rcgulamcntului Organic. domnia l11i t\1. I C11za. proclamarca f{egaudui Romanici.
·;···J:I\iOnalc C.:SCI1l,L1L
:de acti1·ir:i\ii sale c11rcnte. Comentariile ~i analizelc sale lnccpuud pcrioadci illtcrl>elicc). care a11 rcprczc!ll:Jl l!IOniCIJtc· inq>ortantc fJCIItru
:\ Jlld lcgisla\i~ 1 ~' 11 \ l.!~o:Jic a pcrio~ulci n.::.<ipccti\·c s11nt. din accast5 cauz~l. cxtrcrn
c1·ol11\i" drc1H!llu1 llrl>:lllistic.
11
'!lportanJc, l'll · .11 uui 11111!t cu t<lt disc!l~iilc con1parati\·c c11 lcgi:·>la\ia altor ~~lri - CCI de-J d011J Cltcgonc C\tC COII\IJIIIJI;I din rcgliL!JllCIIICic de
JutJ!uiLJ I-ICC\. 111
I'!!IOd:Jt:J. l11 lllll1lCI'O~ISC .<iCf!Cfl, cl :1 t:'~JLIL CIJ IJIIJ!t~J atcnpc
con:-.tf!H:~I! ~i ~di!licJL luq><HUn~~~ lor p:IIIJCIILIJj pcntr11 c\·olup;! constrllc~ici 11ri>:IIJC
''"llcgisla\lci. ""'',!;1.!1 ill c1·olup:~ gcncraiJ a ln!JalliSnlllllli l>llcllrqtcan.
~~ imp11s a11:diza mul1 n1ai dctali:Jt~l a l"ntregul11i :Jet II<>JIILlli\· rcsptTti\·, din p11nctc de

\ uk:~· !_)•'·1/iL·IIIC:J;;Jit"
l:t:~pck '.l,,<fil>llli
:L "j\(t)IJ~'III'' licc.'i1111 ~~-.!~IILII>I~-IJI tk t'O:!Slrllc~jc_ rC'i!>CUI\
1
'l ' cuu 1' · !'11\.l \llllliui:Ji llJC\IIPilllc do11;l cL!pc :JcCc\,JrC de CCJCCLI!t' :q >:II il,iJ L />11!1 \",Jri:llllCI!' ll!i~i:d 1 • \:Ill I!~ICJIIICdi:ll~· Ch··d·> IIIJ<k JCCSIC:J ;IJJ !!)\!
•-.,Jilllll t.';J l\1111,,
IIIIi ic.~:I\I;J~ici IIJI>:IIJisticc 'jl C\;JIIJ:IIC:I COIJSCCilll,c!<lr ~L\II!>Lt i• lc'lllili<':l:,·). l!Jt)dill;,·;'ildc \llkJilc Ill (IJIJ!IIII div I!L,II!I ':>1 :J!>It.d.t.'iriJ lo1. ~-·,I '; I
'I'>J:J:JiJ:J "'
oL 11:1 <' i.. I/)C \i;l!: IJ~;IICII.:iJ.~;Jtc in nit._: d!)·l.l;~ p:'ir~J ;j/,· Jl; .i i, ~J; I:~· .it!:;' .,, lo!J;·.:rc,~ l1~ ··,~;o:llc
II
l1_ Jclc\-;11~·;1 ~-,-~>llll.icl \l!lli'llllll 1111~ IJJ!' .1 ~:.,~-~~lllt.'Jilllllll. ~--"'~·
11
I. lq~> • 1d k~isLqi~·! ( :qnccJ!lr:u~·:J >UJ~Iilllui :1c,IJ!>LJ 111111i dJI!IIci!IIJ 111111 :-.pod! ~:d! tliliilill.i .1 ~·t)IJJ!>I•-.'.ILil:ll \ ,JI! /tlllH lit • '. l ! :dtt!LIIC.I JIJ ( t'JILi .I
I~.\ IJ.JIJ \ :1 ~ 1 1'

!1~<. L, !Ctlllcc:~·.l Ji..·krill~cloJ J\I!>Jic~· .~~·ucJ:Jic .1lc J>LJ\III!IJ ~IJ,,II

 __ ~de cercetare
intro<iuc..:.1e 23

capitolelor ~i arcicolelor. In conformitate cu atiwdinea epocii In pri,·infa construqiei

urbane: 2. Consecintele asupra tesutului urban. Consecinfele legislafiei
urbanistice asupra dezvolrarii organismului urban al Bucure~tiului, foarte complexe
c. analiza cuprinsului. Reglemenc:Irile au fost h1ace In discufie
~i variate, pot fi identificate Ia niveluri diferite. Unele dinrre legi au stabilit cadrul
dup:I caracterul lor predominant. A.srfel. s-au considerat 4 grupe de reglementiiri:

urbanistice. cu rol de normare a modului de construqie. de salubritate ~i igien:l a juridic general in care s-a lnscris planificarea urbana, altele au flXat norme precise

consrrucfiilor ~i cele avand caracter adminisrraciv. Trebuie remarcat c:I nu tordeauna

penrru un anumit domeniu, resrrans, al intervenriei urbane, iar alta categoric de

' .,. acte normative a condifionat, in mod direct, evolufiile nwrfologice. Cele trei paliere
I, ~ -- aceastii grupare coincide cu lmpiirfirea articolelor pe cupitole intr-unul sau altul
J!~ dinrre regulamenre. Accenrul principal a! analizei a fost pus pe reglemenr:Irile
sunt, pentru fiecare perioada iscorici bine definica, complemetare ~i

interdependence.
urbaniscice, In care au fosr inc! use toate prevederile care au puwc avea efecte asupra
.
~ t'1 ~i
'
Cereetarea consecinfelor acesrui ansamblul de acte normative poate fi
·li
'-
. e
fesurului urban a configurafiei Spafiilor publice, inclusiv prin indica1ii
fiicuca , in principiu, \'n douii direqii cu finalitiifi d!ferice. Prima i~i poate propune
arhitectum!e.Jn al doilea r5nd, au fost analizace prevederile de ordin administrariv,
. { urmarirea efectelor directe, foarte concrete, asupra unui teritoriu, mai resttins sau
!r iM respectiv. formalitiifile necesare autoriziirii . . Dintre celelalre douii grupe de
u 1~ mai extins, dar precis delimitat, al ora~ului . Aceasca direc~ie are avantajullnfelegerii
. ~~- prevederi, care au fost, de fiecare datil, doar menfionate, rrebuie subliniar intcresul
<t cu rorul aparre ul celei refcritoare Ia normarea modului de conscrucfic. prin care pot
exacte, In cele mai mici detalii, a devenirii istorice a contexrului urban respectiv, in
-~ unicitatea sa evidenra .
.li_ fi elucidate multe aspecte ale e volufiei domeniului. Revenirea asupra unei norm e

,
.Ji
Cea de-a doua dircqie - adoptata in studiul de fafii - este aceea de a
analizare anterior s-a racm doar atunci clnd au intervenit nwdificiiri al e paramecrilor
L ·;I
rcspce tJvJ. surprinde condi~ionarile impuse de legislafia urbanistici (in primul rind de
~

I ! -~ ~
,' :' f

r·.__
d. discmarea scnm ificafiilor fieciirui paran1c rru s-a tacuc. pede
o pane . prin rcl c varca importanfci In ansamblul aetului normativ rcspccti,· ~i. pc d e.:
aha. prin com pararca cu prc.:vedc rile similarc ancc rioare. fn acc.:s r kl . poe li pusc in
regulamentele de construqie ~i alinieri) transformarilor succesive ale fesutului

urban. Ia nivelul intregului organism urban . Pierz5 nd din vedere, inevitabil,

parrie ularitii!il e dezvoltiirii puncrual e,locale. se poate pune in e videnfil, in schim b,

evidc n!:l. pe nrru fi ecarc ace normariv. dar ~i pcnrru fiecarc categoric de pre vederi. meca nismul moderni 71i rii 1esutulu i urban prin inrer ve n~ia progrcsiva a
·.._
C\'Oiu!ia fa[ii de celc anrcrioare ~i.
in ge ne ral. in ~rarea unor mcrc u noi principii
ad ministrari ei. Nive lurile succesive ale lecwrii propuse sunr de pendence, in mod

mbani sricc in ac rc.:k adminisrrari,·e. direct, de d irecriile de aqiun e ale le gislafici .

- un prim nivcl mm :l rc~ r e compone nrclc clc mcnr;Hc :tic !csurului urba n
.Succc.:s iun c;J rc.:g ulamc nrcl or de.: consrruqic lace pos ibil:l o a doua
- re rc nul ~i cladirea.
pc riodi za rc. cu un g rad de rclariv:l indcpc.:ndcnf:l fa rii de prima. !\v5nd drcp r crircriu

nwmc nrul apari!i c.: i rc.:g lllamc.:nrcl or de.: cons rmqie ( I !U I. 1878. I 928. 193')) . durara - al doilca ni vel inregrea:t..ii p:l r!il e co ns riruti vc ale s pa1iului public urba n.

- aceste doua nive lmi i~ i gas es<.:, in conrin11:Jrc. corcsponden v lc

de ri mp propt.s;I P'-' IHru srudiu po:Hc fi lmp:Tr(H:1 In dtc\·a pc.:rioad c.:. ficc.:arc.: ;J\':Jnd
ca racrcrisrici di fc rirc.:. tc rirorialc. prin consecin!elc pe care lc-a11 :t vm dc vc ni rii mh,mc ale un or zone 01a1

intinse ale ora~ului.

 !":

24 Metoda de cercetare

- in timp ce primele niveluri ale lecturii sum considerate prin

succesiunea unor momence istorice diferite (rezultand imaginea dinamicl a fieclrui
nivel luat In discu~ie}, ultimul nivel pune In eviden\i trei perioade bine definite,
marcate prin existen~ unor acre normative semnificative pentru evolu~ia ora~ului.

Aceste perioade (avand, fiecare, caracteristici particulare), care reprezintii pa~ii

istorici ai moderniziirii organismului urban, se inscriu In dezvoltarea generala a

Bucurqtiului.

-,-.;!_'
I ~ -~-;:;
1: ~(-;
·t:~

ISTORICUL DREPTULUI URBANISTIC

·~ .

f·
 L MO~TENIREA FANARIOTA
Legislatia piina Ia inceputul secolului al XIX-lca

,-H
/.if1
1

Nu sum cunoscutc actc normative care. puna Ia mijlocul secolului al

XVIII-lca, sii poatii fi considerate rcpcrc cluborate ale unor normc de drcpt
i : 7~
I!H urbanistic. Abia dupii tratatul de pace de Ia Kuciuk-Kainargi (1774), ora~cle Tiirii
F';:
Rom5nqti, ~i In special capitala, devin obiecwl unor prcocupiiri mai sus~inutc din

panca puterii politicc. putandu-se chiar vorbi, lntr-o oarccarc masura, de o politid

orJ~ encascii proprin zisii 1• Tn :JCcastii a doua perioadii a domniilor fanariote

( 177'-l- 182 1) a par acte domnc~ti care au a\'llt . printre :lite scopuri. ~i reglcmentarea

domeniulni urhan.ln timp ce mas mile concrete devin ~i ele mai s ns~inme .

I' IWI ECTUL DE COD lJIWJ\N

Pc lillldnl ahscn1ei. practic. :1 oricJrcr reglcmcntJri mhani stice san

:rrhitec tmalc. dnp:l 1760 :111 apamt nn elc lncerdri de coditicarc a prohlcmaticii

mb:me. :\ce,tea snnt darorate repnt:rtnlni jnrist grec 1\lih:ril Fotino!. care alntocmit

proiectnl progr:ll1lllini lcgislati,· al lni ~tcfa,, H:rcc,.,· i!:l (: 7

(rl - 1 76.~ ) ~ ~ " nrma ~ ilor

.;,, .\I r:~·oro•cscll, Emlll~lllllcl ~l Popc~CII, i..l}!,i.do(ia lllilfllltl fl Tiirii f,'rulld111:!1i

 26 Pruiccnr i de cod urban Mo~te:,:rca famu iotii ?.7

acestuia. Scarlat Gr. Ghica ( 1765-1766) ~i Ale:-.:andru Sc. Ghica ( 1766-1768) 3. Cele principiu de.: drept bizantin ~i unul rezuzltat din obiceiul local. lmportan!a
-~ui interesante prc,·ederi ale proiectului de cod din 1765 privesc rela1ia cliidirilor cu proicctului de cod al lui Fotino consti!. apdar. nu numai in lncercarea de a coditica
,. . .
spa1iul public: acestea "mt ln:b"ir sli scoalli Itt afarli balcoa{{e .<a{( jgltmburi". nu pot un ansamblu de norme adnd caracter urban. ci ~i In introducerea dreptului
depii~i limita drumului public, e;-;ist:1nd ~i obliga{ia ca, In urma oricarei inren·en1ii. cutumiar roman esc fn dreptul seris , ~a cum este. de exemplu. Cartea a IV-a 7.
cliidirea "so po.<!rtze vecltm 7ttfo(i,<o!7", In sensu! menfincrii aceleia~i lniilfimi. din Dintre pre,·ederile con1inute In acest proieet de cod uncle au fost

moti\·e de servitute. Hrisonrl lui Ale:-.:andru Sc. Ghic-.1 din 1768 con1ine important:! preluate ad lilltram din documentele bizantine amintite. ingorandu-se totala
prevedere care stipula cii nici o construc1ie nouii nu putea fiinceputii f:irii aprobarea inadecvare Ia I~; altele. In schimb, uu fost actualizate, prezencind un real interes
4
prealabil:i a domnului ; In caz contrar, cladircu urma a fi daramatii. Esw enunpt aici pentru studiul de fap . Printre acestea se numarii cele referitoare Ia sen·itulile de
principiul bizantin care a constituit unul dintre fundamentele dreptului domncsc In distanf:'i fa~ii de proprietatea vecinului (10 picioare) ~i :1 distan1ci dintre doua cladiri
domeniul dezvoltiifii urbane 5. Alaturi de acest principiu, sum prc:t:~ nte norme particulare (12 picioare) , atat per.tru a permite vcderca ~i pentru protee1ia contru
privind proteqia contra incendiilor, distanfelc cladirilor fap de vccini ~i ccle Ia care incendiilor9, precum ~i respectarea spa{iilor publice, In special a striizilzor, atunci-·
pot fi construitc brutiiriile. placintiiriile, vopsitoriile etc. clnd se rcalizcazii noi cliidiri'O.

Ccl mai scmnificativ proicct de cod urban a fost c.:laborat lntrc Alcxandru Ipsilunti a soft primul dinm; domnitorii cu preocupiiri m:u

1775-1777, tot de Mihail Fotino, In timpul primei domnii a lui Alc.:xandn1 lpsilanri: sus1inutc In domeniul urbanului ~i. probabil. figura cc.:a mai intercsanta In acest

destinat In primul rand Bucure~tiului6, codul urban ar fi urmat sa tic.: intcgrat unui sens. Domnitorului ·i sc ~i solicita, de altfcl, lntr-un paragraf din proicctul de Cod

cod general. Trcbuic subliniat intcresul apartc pc care-! arc proicctul de.: cod urban. urban , sa sc prcocupc de lnfrumusc~arca ora~clor 11 (s.n.). ln afara de lnccrciirilc

ciki marcheazii. In mai marc masura dedt documcntelc.: antc.:rioarc.: aminitt.:. de lcgifcrarc a d omcniului. prin opera lcgislativu a lui Fotino . lui lpsi lanti i sc
: ! ,. :1
prel11arca unor pre\'cclcri din vecl1i tcxtc bizantine, cunoscutc.: Ia vrcmc.:a rcspc.:cti\·~ tlatorcazii 1111:1 dintre tcntati\·clc de limitarc a lntintlcrii ora~1d11i. precum ~i Codul

In Tara Roman cascii: Hasiliculclc (o celc.:hra culcgcrc de kgi) . l·lcxabiblul ~i din 1780 (l'ravilniceasca condid). t\ccasta incl11cle:r. printre :dtcle. o sc11rtJ

Tratatullui Julian din Ascalon (In f:~Jlt. un rc.:gubment urbanistic din secol11l al

VI-lea). Valentin r\ L Gcorgc.:sc.:11 ~i Emman11c.:la Popc.:scu. cc.:rc.:c.:tiitori ai proic.:ct11l11i de

cod oorhan ;ol l11i l'vlilr:~il F'otino. "" s11hliniat importan~a ;o simil:irii inll11 c n!ci
i ftlc111, pp. 46~7. :\ CC I..' :t~i :lnlOfi COII Sidcr:i C l 0 COIIS:I CI' ; ~ . ;,· tkj ,i; ; ,,: :1 rc.~ kiii L' IILifll or
hizantine In rondlll comlln :d irmitu~iilor s ud -es t C.:C.:IIropene. inclll.\i\· 011 cclc din mU:11 1c pt: lini:• II' :Hii~it:i b it.:llll iltc,lu·i sln·•d :1nt i111 i 1. di11 17f,!), :d lui .• \ lc x;IJHinl Sc (;hi c t.
8 \ 'czi , de t.:X IIIplll, ~1cclc pren;dc ri care. i11tp1nl rcspt..TI:Irc:l, in c:l l'.nlnoilor cnn slr l•qii . ;1
'['~rile Homane: este rc.:lc\·;ot~ . tor odatii. concordan\a. exi stelll :i descori . dintre 11n \'Cdt.:rij \'CCi llil or sprc lll ;lrC $;111 Sj)fL IIIIII HL, S:lll eel<: C:lfL fL'~klliL'IIICI Z ;·I di~l :ni~Cic dilllfL cl;1dirik
p:lflicularc -5i ccl c pllhlicc.
' 1 ".\'nvito(ih: 1:ioik .0/111/.' 110."1.'11 tlr.t1 fnn: mai iut~!ttl / '' d:l dirc/ .•tl.'l ,J,; 11 1.' 11 ,, .tfl,·~· nwi il!ll!t,i .
.lldu. 1. pp. I ~-20.
tit: 11 it1tlapll'l cpn· oo:i11 lf/H' ,/,: Jtf,,t,it: u tn: t.mk tk J~': ampt:ri.: .'t''' tk a 1111" it~dnJdtt. "~ · ,., .'/'1 ~;;,; htin:d,· in
..J "Ciim/ t:i lln:.Jtl on:a.•~~_liml 11 l.'nlf.Otruqit: IIIJllti d lllt.:·.,,d/1, t n:/m h· 11111i il.'ftii .o/1 1:rtu;i ~·1"/: dr Ia ::,,:till/ ~o:iullllli, ,-,~: 11 /fn:r.11 l tTJI.•ti .;·i 11/td t: IJ.o'l.'lllt.'llt.'/1 .~) tk 11 1111 imj1i£'11it.'/1 \JI_th:n:tl ": I i ll11l II . :1fl . I 6.
" '"11':'/: ·:·i tlr. ln uo,·1-11i ": idc111, , ,. l.l I. 'l 'c x l ck 111111n )f ;tecslor 1,roicc 1c tic L<>tlllfi 11rl ):lite Sl lill jH1I ,lir :•l c fl71 il.::·fl: f": n .otrt1d!t il~'?,lt.•tti ran: a n: '' !ti(it~tr mai m11 o ·
HI "/)acfi cillfXJtl r.t;II.O J!, · J!,,;,.-,,n,":/ ,., .
in lucr: lfC~ I til:ll:i. pt.:lllfll llri SIH'td din 12 IIIOii 17(,::) :II I IIi 1\lcx:lll( r·• ·... , ..,..,; .,; C cur~c Po lf:l. ··ln/:..ii. jN."I/1171 rn.•1/uu .otrilmlt/1 7'':./.' hlfllll/j, ,/Jfi~_-; ~~~ ,,,Ji in.'li .'/ 1/IJI~I ,,·
f),,O,IIJOI!r. priuitnmt: In i.cttJJ'/t, "lt7[JJ! ni !J t~r:llf't.~·ti ( IS'J.J.ft.\'! I ), Bue ll ,.,,.,·I.,.,, ; , ,-:-,i.•'(J0 ' /1 f'(l.i l'i , .t;;,;i ,.;; ,, fllfli
5 \ ':dccnlill :\1. (;L'I)f~LSLII. F11• It, ...
6' •
 --------·
28 Pri•nek :cglemer.~~,; tiib;;.,:i:iicc !vlo~tcr,irea f~nurior.:; 29

reglemcntare pri1·ind construqiile ridicate de embaticari pe terenurilc urbane

6 septembrie !636. traseul acesteia. "prr !totara batriilte ,<i .<mme ct 011 fo.<l puse de
aparfinand domnitorului. boierilor sau m:lnastirilor 1 ?.
rapO.<fllttf ;lfitrM-VOroofl'l6.

P:lna In a doua perioad:l a domniilor fanariote nu s-au mai pastrat

PRIMELE REGLEMENTARI URBANISTICE
documente care sa ateste interesul pentru aceasta problema. Alexandru lpsilanti.
Preocup-:irile perioadci fanariote legate de dezvoltarea ora~ului pot fi
domnitor cu preocupari constante pentru dezvoltarea edilitarii a Bucure~tiului.
grupate, lmr-o trecere sumarii In revistii, In trei C"Jtegorii de probleme: perimctrul
emite, Ia 28 manie 1776. un Pitac catre dumnealor numi!ii boieri ca sa puie
ora~ului, strada ~i cl:ldirea.
hotar lmprejurul Bucurestilor". Obser\':lnd cii "ora1< BrtCttrr~ti 11MVd11d hotar pe
Perimetrul ora~ului
morgina 1<tirtl, pe rmde sa .<a facti case". fapt care avea drept consecinfe nu numai
Cele d~ntili tentative cunoscme de control asupra dezvolt:lrii
lntinderea necontrolatii a zonelor construite, dar ~i condifii igienice precare,
Bucure~tiului au fost, de fapt, cele referitoare Ia limitarea teritoriului urban, legate.
facilicind stnbilirea In ora~ a taranilor fugifi din satc'a, Ipsilar,Li solicitn boicrilor
fapt firesc pemru secolul al XVl-lea, de apararea o~ului. La lncepucul primei sale
numifi de el ca, 1mpteunii cu epiuopii podurilor, sa stnbilcascii. Ia Iibera lor
domnii (1545), Mircea Ciobanul a i'nconjurat lmregul teritoriu de a cunei allocalit:lfii
apreciere, lim ita perimetrului construibil al Bucure~tiului 1 9. : <

cu o palisad:l care, pe lang:l rolul (mai mule simbolic) de apiirarc, urmiirea oprirca
Constacind d perimetrul din timpullui Al.lpsilanti a·fost depiisit cu noi
lmindcrii Bucure~tiuluiJJ. 0 a doua fonificarc a ora~ului. mule mai complcx:l ~i cu
construqii, succesoml acestuia, Mihai $u1u, cmite, Ia 19 iulie 1784, un nou pitac,
rol exclusiv militar, a fost ridicat:l, se pare, de Sinan-pa~a. dupa lupra de Ia
prin care decide C"J, in decurs de 40 de zilc, sa se stabilcasc-J un ale ~hotar", cu un alt
4
C:llug:lrcni' , Au fost, de altfcl, singurelc fonilic-Jfii bucurqtcnc, care nu au
rand de cruci de piatra, fap de ccle ale lui lpsilanti. t\c'Ccpt:lnd realitatea cxtinderii
lmpiedicat, de fapt, In nici un fcl. dezvoltarca Iibera a ora~ului.
orasului. aces tea trcbuiuu puse "mai pe di11ajarli, o.<ebit diTttr-act.<!ta p11se mai di11aillle".
Tot lui Mircca Ciobanul i sc datorca:t..ii prima delimitarc. conscmnatii
Mihai Su1u a prcviizm, in acclasi pitac, ca sanqiunc, In caz.11l dcpa~irii pcrimctrului.
lntr-JJn act domncsc
15
• a hotarului (mo~iei) ora~11lui. tcritoriu care inclu<lca. pc langa

or:~~ul propriu zis, ~i tcrenurilc milizate de ora~cni ca vii ~i lil'czi, JlCIHru cultiv:trca

lcgumclor ~i zar:t.a\·a[IJrilor etc. Conform obicciului, lwt:~rul a fost mareat pe tcrcn.):,

16 Flori:1n Georgescu, P;nll Ccrnovodc;~nn, lo.an;l Criswchc P;1n:1il, /)f)CIIIIICIIIC prioiud
an11111ite intervale. cu home de piatra. 1-lota;nici:~ lui lvlircea Ciob:JJllll s-:~ d01·edit" istrn7il ort1~·111ui IJucurq"li, Bucurc~li, I'JGO, doc. I, pp.?.S-?7.

ti sJJticienJ de rezistcnt;i iu timp ciici /vlatei lbs:~rab ,." rcst:d>ili, printr-1111 "ct din 17 Tt:Xllll docllllll'lllnlni cslc puhlicll iu \';dcnlill :\L Gcorgcst:ll, l~nnn:IDIH.:LI
PrJpcscu, op.cic, p. 230.
IS ..Cilrc t/iJ:tr~(fccn.l/tl ;n·iciuti, jiicdudu-.lt: 1.''1mnir gnk Iii mtugiui, 1111 /I'll a:i 01 tn.lJIIiu{ti tlt1
12' ldcn1, p. 15. rcglcnlclll~lre;l pri\'c;~ lipnl de prii\';ilic pc c;1rc Cnlb~nic.lrnl >1\'C:I \'Oic il.'/11'1/ .~·i '·~'it, n tn:rc C/1 k::;uirt... A.~·i 111knn jJriimiti {riraui 01 l,ir:uiu{tl JK In margim·n /Jur:ul"l.'{tilor, .<ti
s-o cl~idc;~;o;c;i. din1cnsinnilc ci, ohlig;ni\·ir;Hc::l de ;1 lllilir-<1 do;~r :n111111ilc lll:llcri:dc de consLr11qic pririlliuc~"/c SjJt1rgor. Jntc!or dupe nfnrti, CIIUI {i br1t1/c Hi j10tl/c rllt/impltl, diu t/1/lt:l/a:titurn omucuilor C/1 ji.luri
.(pi;llr;l, c:1r;"ilnid;~ s;111 k11n1111, iM pc111r11 ;1copcri~ ~igh1 (o!;nu.:) \>i ~indril;~, prcc11111 .:;;i drquul ;~ccslni:l 1k tfq/;if"lilet, .~·i Ilia" .lti .~·tir: h111:111%pr."illlll i {ti:"tulll"
dt: ~~ rccons1r11i cl:idirc:1 dislrns;i de incc:udiu. 1'' ~·i inl.•i lilldllilll jft:· d'llllm'tf':.''liiS/ni imJr17.11111i '-'" tlnlllllrllhr rpi1f1Jjlli fi'1tl111ilur Sri Uti
A ....

13
U:n1 lkrindci, Ornpd 11111:11rc{ti, rcrr:tlin{ti
Bncurc~11. I')IJ3. p.33; Cons~:nnin C.Giurcscn./.1"/fuia/J"':un.~lif,
I-t ( ;.l.lon<:scn-Ginn. l.f!orin IJ111:un:scilor, B11<:11r
;dlnu:i. b p.:)-t, c;j lbdn .)crhonl ;lr li rcl?iclll r........ ;,-
15 n ..
r.n'. .~·i ,,, r1 "l~irii NfJmt/w.~~'li f I.JSt.I~IStJ:!;. nt!uutl{i ,-,1/iiu 01/fJ{ii ltll/11 lr,; r:tl Jti Jrumyi Iii Ulk, _,,i /111.'/Y/{i tl/1111/lf."(fi)tfll.lllfi r:u 0fJ171ir:ii ~·i r."/1 f)flll/t:llii o: '(}(I
~..: -· ....,mim:..lti .\f)t:'rli{i jH: uutlr: .lr/ oroiur: 11 .11i /ilo: i.-rl/i/r .~·i Jrc uutlc Uti _ti cu cn/r. :>ti /llii.''-Ii
· ''•i r.'il j1ti111i Ia t/f:d l1r1ffll· 1111/Utli hi~.~· ;i·lf.fi l."il.l'r:. ru·i Slrtiiu. rui
... -~ '•ra,· lmtilr, iilr {1irt111ii tlufl':
 30
Primele reglemencari urballistice Mo~tentrea ranuriotii 31

diir.lmarea construqiilor realizate dincolo de noua limita?o.
In pragul secolului al XIX-lea. in 1798. sub Constantin Hangherliu. are
loco noua tentativa de a opri extinderea Bucure~tiuluilt. Constantin lpsilanri?! ,.a
emite. Ia r:indul sau. in 1805, un pitac prin care a urmiirit acela~ i lucru. Reluilnd. in
1815. argumentele invocate de Ipsilanti ~i apoi de Su1u in favoarea unei
reglementiiri "definitive" a problemei limitei orasului. un grup de mari boieri
adreseazli domnitorului Ion Caragea. Ia 15 martie. o anafurii?J, prin c-.tre ii solicira ca
- vornicii sa fixeze limitele ora~ului Ia capetele podurilorH. Terenurilor care ar fi iesit
din aceste noi limite, ar fi urmat sa li se desfacii gardurile, iar prop rietarii ar fi fost
considera1i locuitori ai judetului Ilfov. Urmare ~nafurei, Caragca ordona. abia Ia
5
II decembrie 18162 • ca, pe locul piettelor de hotar ale lui Constantin Ipsilanti, sa se
facii 'fiJWilin care sa fixeze aceastii limitii.
r Ultima incercare cunoscuii de
~·
stare de fapt. Nu poate li insii negat faptul c-l aceste incerci!ri au contribuit. rout ~ i .
in rimp. alaturi de alii factori. Ia o anumita cre~terc a gradului de ocupare a
reri toriului "oficial"2 7.
Srabilirea limitelor orasului pare sa fi fosr. Ia prima vedere. un deziderat
perpetuu druia ii erau consacrate, periodic. acre oticiale care reluau formulari si
argumentari identice. fnrr-adeviir. multe dintre expr imiirile textelor respective au
riimas neschimbate: acestea se refera Ia anumite interese constante ale societatii
feudale, cum ar fi acela de a impiedica afluxul popula1ici ruralc spre Bucure~ti . Dar
argumentele aduse in favoarea stabilirii acestor limite aratii, trcptat. o modificarc ~i
o nuan13re a nreocuparilor generale asupra dezvoltiirii urbane. Apar. astfcl. incii din
pitacul lui AL Ipsilanci, preocuparile pencru imbuniitii~irea condipilor precar<.: de .
igiena ale or~ului, generatoare de boli etc., argumenrc care vor ti apoi reluate in :' .
acest .fel. inainrc de a pari1ia
actele urmiitoare. Constantin lpsilanti, aduce, in pitacul din 1805. pc lilnga morivul.

•J!
Rcgulamenrului O rganic, s-a f:icut in 1819, de Alcxandru Su1u. prinrr-un pitac din invocat de tatiil siiu. incii rrci: extindcrea rc{clei stradak (podu rilc) in .condi1ii

i:r- 25 dccembrieZ6. E l cere stabilirca limitclor administrative ale ora~ului . "en so-i "confortabilc" de circula{ic presupune o marc cantitate de lcmn: in consccin~ii . prin ·
Cl
~ 111cttcu votamotonrta lnti11tle!1' ,~i nml{i111ea ltitlesi111ei lliCIIitori/or /{1/llrilor'. tot i cci afla1i dispari1ia treptatii a piidurilor din jurul Bucurqtiului. pop11la~ia cstc nevoita sa sc
!
i
in interiorul noilor limite urmilnd a sc supune Vornicului Politie i. aprovizionc7.c cu lemn de foe de Ia distan~e mai mari ~ i . in fine. crqtcrca popula~ici
Pentru nici una din aces te incerdri de a opri- sau m:icar d<.: a eomrob- crccazii prohleme in privin~:t aprovi7.ioniirii cu hranii. Ion Caragca dc\'inc ~i mai clar
c x tinderea suprafa!ei orasrd11i nu s-a pJstrat o descri<.:re a co nturului construibil. Ca in acml sii11 din 1816: " ...acM.<Itl ;,,,;/1(/r:re rNr pm!m ; 1(/gnbtl v islil'nri DomJ!r{li ~·i >"flrt'

~ i in pcrioadele ulterioarc. nic i 11n11l dintre acest<.: perimetr<.: 1111 au fos t r<.:sp<.:c tatc. Sl!irlicillllftl j){)/iliei". l ~ ste e vident. a~adar. cii intinderca ora ~ rdui cste. din ce in ce mai

orasul tkz voltandu-se in afar:~ lui: acest fa pt ne face sa consid<.:rii m d s tabilirea muh. pane imegrantii a problcmclo r no i. rot m;ri complexe . care reve nca11
limitclor admini s tra tive ale ora~ 11l"i s-a fk 11t cons frn!ind . d<.: fi <.:c:rr<.: d a tii. o :rn11mitJ ;rdminis tra!i e i urban<.: .

l; n nlt im as pec t inrpo rt;rnt dcc11rgc din ac wl c n11s In IHI'J de :\1. S 11p 1.
! O Coii SL<IIILill C. Ginn.:sc u. o p. c i L, p . 207. Diu ;l cc l;r~ i
;dl;iru d i , d11pJ
d oC IIIIICII l
cxc rnplullui lpsihuni, ~ -I. S n\11 ~1 r li illlcx: nriL o c;H;Igr:rllc ;I c:~sclor C;lrc d c p;i ~c;ln no n! pcrimc LnL fn acesta s1111t ind11se d o 11ii imperati\·e care rclkctJ . c11m 1111 sc poatc m;ri hine.
2l ldcnr.

.u Pilacul din 10 iuuic I S05: \'CZ i Lcxllll doctiiiiCIIlllllli 111 V.:\. Urccl ri;l, o p . c it, \'oLVIII
pJmrndere;r. in prohlcm;rtic;r urbana. ;r spiriud11i l nn oiw r :d cpocii. l'c de o pane .
pp.6 7S.(J76.
f>oicrii trcf>11i:111 SU· f a il>~ drcpt "consificr d e sp<.:c i;dirHc" I JC in;•illcrtd 1-'r;.j \·;dd
!3 Gcc,rgc POLr~l. op. t : ;. ., do<.: . .)f,t), pp. fl>fJ ~fN7.
l..l" .. sri mr:otgri de iNr lmf"~iNntl lJIIt:lln.~-,;;,,r _,·fi p t11>: 01
t:tt ftiufl i nf,··m:dt: om:i stl .~lit: l'l(i t:ti ,_:,·It: ;,,,,nnt! II"cutt.pi/t, t" .
!5 V.:\ .l frcchi:r . op. ciL. 1'01.:\. p 7?5.
!.f•Vc'l i , •.•.... r
 32 - - - - - - - __ ____ _ , , _. Prim d e reglementiiri ·•rbanistice \lo~ ten i ::o:·' f~ r.ari :: 0 33

(Freiwald ). prezen{ii activa in Bucure~tiul incepuwlui de secoF8 . Pede ulca parte. ~i Acest imobilism accenma[. legiferat de pra1·ilele "lmparJte~ti". s-a
poate fapwl eel mai important. limitele or~ului urmau a li scabilite abia dupa perpetuat piin:i spre sfilrsitul domniilor fanariote . Dar anacronismul acestora este
rcalizarea unui plan lopografic. fiicut "d11po tlltste{llgril iflgilltn(,~2 9 . Ramasii Ia stadiul do1·edit de diferite documence de Ia incepuml sc::colului al XIX-Iea. c.are
de deziderat. aceasca este. cont~i. prima men{iune a incen{iei domne~ti de a a1·ea Ia demonstreaz:l cii realitatea urbana a impus. totusi. o modilicare sensi!Jila de
dispozi{ie un plan copogralic. instrument modern. indispensabil oridirei inccrl'en{ii atitudine in acest sens. Esce foarce posibil ca sporire a circula{iei In interiorul
urbane. orasului sa fi determinat o pozi{ie mai acciva in raport cu trama stradala datorata
Strada. unei indelungate evolu{ii istorice ~i. nu odatii. caprieiilor unor proprietari de
Problemele legate de circula{ia in oras. si prin urmare. ccle care privesc terenuri urbane. fn documencele cunoscute p:ina acum. emise de autoritatea
scriizile/uli1ele sum prezencc in numeroase acte ~i documente. care ne permit sane domne-.!Sdi sau adresate acesteia du pa 1800. se cer lnchidcri de strazi nefolositoare.
facem o imagine des cui de clara asupra rolului ~i statucului arterei de circubc:.:: pan:! "poluance• pentru vecini 31 • prin cedareu terenului ciitrc unul sau .alwl dincre riverani
Ia incepucul deceniului 4 al secolului trecu[. AceastiUmagine poote .ti revelatoare. sau soliciP~n{il?.,jar !ner-o anafurii din 1813. a probata de Ion Caragea ..sunc indicate
totodati!; pencru modul de dczvoltare ~i administmre a om~ului in increaga perioadii chiar cauzele genemle.. pencru C<.are o stradii poatc fi inchisa: Iipsa ei de militate...
fanariotii: ingustimca ~i lungimea necorespunziitoare. poluarca eccl 3 . Anafura divanului Tiirii
a. Din .punct de vederc eronologie. primul clement pre-Lent in Romancsti care propunca domnului. in 1820, un Proiccl de rcgulamcnl pcnlru
documence este eel al pozi{ici fa{a de rc{eaua stradalii existenr:'i ~i fa{:! de posibilele siguran~a ora~ului 13ucurc~ti ~i a cclorlaltc oraeyc :;;i sale incheie aceasr:'i r.apidii
modifidiri ale accstcia. Prezen1a simultanii a striizilor apar{inand donwn iului public c volu1i~ asupr.a modului de raportarc a administra{ici Ia rc{caua stradal:! cxist~ntii :

si propric tarilor individuali a fost. lara indoialii. o picdid In oricc te ncatil"ii de pe ntru prima oara s um mcn1ionatc. intr-un d ocument cun oscut. sanqiuni impotri1·a

ilf
!IJ
ordonarc a rqel c i scradalc. Dar eel mai important ohstacol a fost. pe ntru multii cclor care n>r dcschidc strazi inchise :tntcrior sau care vor sa facii ·'tfo iZ!IO(lf.JO tiltr
\'fe me . chiar lipsa de inccres a autoritii!ilor. ln disputdc ap:lflltc uncori. ultinwl r/nfltmti llullfi"!H . fapt care dc nota inccn1ia de a co ntrola mode mai rigmos c l'oho\ia

Clll':int II aveau obicciullocului ~ i p11terca "legal:!" a l'eciailor pra1·ik hizancineJO

r !SFre iwa ld ru sc:sc ;ul g;tj;tt l ;l Voruici;l bh~tirilor k• d :lt :l de 4 OCtf)lllhric 18 16;
rc1clci stradalc.

;o p;~rili c i
Un ultim aspect care treb11ic r~lc,·ac In aceas t:l pri1·in1a estc accla al

ncccsitiilii 11110r artc r~ noi. de dat:l ;o ct::ls ta de import:lll\:1 l'it:al } pc ntr11 oras.
k'···· \-..-\ .U rcclti;•. op. ciL, ,·o LX, p.746. L;• ;tee;• dat~. cl sc al la in BII C llrL' ~ ti de llt;ti 11111lt~t ,-r<.: nH.:. \ 'c1.i ~i
\'i oric;l :\bl ;•copol. /Ja11: il: h.gtil/117i t:/lttaioiiiJ!t:tlllriliJcc(i/t"· Frcir..,.nltl. "SCI:\ ". I ()(,.4 , 11r.?. p ..).l I .
f •)·•.\ti i .'"l' nidio: 111ni i11tii ;da uul iulun 1ti t/1//J"'C. Ot tntitnn: df.' tort!c fJ/u/JII ·i lc cck 1/ltll·i. tk /l!fl/t
Nli(dr.'!tirgNIIli, tk !~tilt: mnhnftt/,.k, de ftJtt!C Nli{ck lllllhlllnkhlrcnn: rti.'ifl/lud in tlnlllllll"ilc r:tilllfllti!Ji. t k /IJfl/c fJCnl nt ;,,.,_·hit!r..n"fl lllitii. uimo1i sii II/I _,·t i C/1/f.":./, 11 Inn /r!f.' tliu ~tli(ti . r.i _,.,j f tk:.J.'/Mai Nli{r:/•.· i11 _,·fr71"•JI i!l rnrr: ''"
CJ!Ii!JJ1ik nfJCi /Jiim/IQO;(d ~-; t!t: l'tifl: o ltc jiiu(t J."JJJI/ i11 tru;"'l pl)/itid. tll!flti CJ:tl de nann fiin(tt -~·i /JJtt!t." ttr.O"!f.'tt _Jit:•f: idem. pp. 4 74--47 S. doc . .iS-4. P c 11tn1 co m cm~rc:1 ~ ces tui p roccs ~ ~ ;1p;1ri~i :1 hriso,·ului . n .: zi
Jti jit.·t,;t.l!itr.jc{c .yi 11/tll!t:n:, thtpti mr.~·~r:~·,,gul i11gi11aid. Cit !tilmtir:irc t/l)·!J,::·. ...•.; •·•· 1/ "tlltir i11 11Jt:IJi1tt f m ru: V; d~_· ,nin :\I. G c.:orgcst: u. l•:n1. Popescu, op.cit.. pp ..J(J~.l<J.
n htn rd -~-; t.'/1 ,'i.CIJ/'11 Jtri l! ~~n r;,: Jti ,.( /lt•t!lti uu:sNrn 1uia Jln/1;: dr.: /rg": \-'. :\ . l 3l
1
:. P otr~ . ''~''· t.: it., p. iJ.1I. d.x . S{.t) ;l;n 1000.
J USC IIIIIift C;ttiv . i11 J CC.:;ISt;i pri \'in~ :l. L'St C 1111 prOCCS di :1 - ·· r·i t. , \'0 1. X. p artt: ~ 1 \ . p . JH .l ~ ~ ::H.; , j q d oc..:IIIII L'I ILC ak !11 i loll C; 1r;1 ,~ t:;1
1). (il!i c:l, c-:1rc.: a a\'nt c:: l 11n11 ;1r1..: ap:1ri~ia hri.'iO\'IIIIIi din :u.:cl:lsi :111 ~~~ . , .;1 7\ doc. din I:-) I I.
lll:li ~ li S . l)oriu~ c i ro:-.: wlni lll :ll"t: lt:lll Cn.' \llk: ~C II de ;1 - ~i j .. .,. , . .. ; ' .·.. ,-,_-,; /11 lliiJJO.'I . 11/: /.',:,.;· •."II p i•:iro :tf
·!n.lmiJ:t:irtn.,-fi tk f/li.~lr:" ~i de ;1 o inc..:hidc ,,, .. ..
de pc.: Po dul \lq,, ...~
 34
Primele r~glem~~~istice Mo~tenirc·• fanar<9cii ,\5
~ ;·

~-·w· ~ loan Caragea lmarea, in 1813, anafura boierilor- aceea~i In care se cerea scabilirea
·~···· din centru este ftxacii In general Ia 3.5 stilnjeni~ ! . penm• cilte\·a stabilindu-se chiar o
_,;
~-'··' perimemrlui orasului - prin care se propunea realizarea unor strapungeri. In senstrl
dimensiune ftxa. fn 1819 Di,·anul boierilor. sub Alexandru Sup•. decide revenirea Ia
modern a! cuvamului. de 20 de stanjeni lafime, "jlirn o socoti .<n se njMI7 mqi, grildini
....
: r-
liifimea tradi1ionala de 4 stanjeniH. Boierii au propus. cotodatii. "sn ,·r toie oricr
,. <i nile copn'11s11ri, cnci ncelro ce end /11 li11io dnt~~ml11i 011 o u tnio ... •Js. Imen1ia.
1
tombfl. scnrn, lflcalca"d lumittn.<tmdei, on o mi or.fi mm ori prnvn/io"-'4. Este evidenta
nerealizatii nici atunci, nici In 1816, dnd boierii reiat• ideea imr-o noua anafura 36 •
aici depii~irea limbajului secolului anterior ~i a prescripfiilor cuprinse In pra\'ile!e
este prima men1iune cunoscucii de acest felln istoria Bucurestiului37•
I L~~· b. Necesitatea de adaptare a su.:izilor Ia cerinfele sporite ale uaficului Ia
bizamine. Construqia, pana acunci Iibera de orice constrangeri In raporc cu

ansamblul urban. incepe sa fie condifionata de anumite reguli care fa\'orizeazii, fiirii
i

t--,;~ sfiirsiwl secolului a! .A'VIII-lea si fncepund celui urmiitor este prezentii in diferite

documente si prin atenfia acordatii ln(imii acestora. In 1784 se prevad mas uri pemru
indoialii, o disciplinii a urbanului.

La fel de importantii este ~i modalicatea propusa de boieri. tot In 1819,

!;
·, pastrarea · liirgimii podurilor pana Ia ie~irea din oras ca ~i a celorlalce strlzi.l8. Un
' pentru atinger~a liifimii de 4 scinjeni a strazilor. Liirgirea urma a s-:: face pe acea
Jrr document din 1793, prin care se cere inliiturarea cliidirilor ce str:imcoreazii uli{a

,
pane pe care nu existau cli(9iri de zid.a rie, ci doar construqii din materiale proaste
al -·-··
([
DomncaScl, menfioneazii standardul"di11 vechim£', de 4 st:lnjeni a! liilimii pod uri lor, sau griidini; pe striizi flirJ cliidiri din zidiirie, liirgirea sc va face pc ambele !at uri. f n
L rezultat din dimensiunea truchiurilor din care sum "tniote <i odttse poddde"39.
1 cazul noilor construqii, acestca crebuiau .astfcl amplusate !neat sii aiba cei 4 st<lnjeni
· Dupa incendiul ' din · 1804, Constantin lpsilami ia c:lteva masuri panii Ia c-.Jsa de vis-a-\'is, propriecarul care construia cedand suprafa1a necesara de
i

L. importance• pemn• construqia urbana, cele mai multc fiind legate de protcc1ia tcren 4S. Se atla aici, In cmbrion, at:1t sistcnnd de obfinere a unci anumite la1imi a

I cliidirilor. asa cum se va vedea PU\in mai depane. Dar primre aceste masuri StiiH
dte\'a care privcsc str;Jda considcratii, de data aceasca. ca spa\itt urban complex.
Domnicorul \'a impunc regularizarea trase11lui scrazilor afcccatc de incendiu 40 . fn
1819. vornicul ora~11111i cstc lndcmnat In acda.5i scns. ca. "pr cr7t m fJt!tifl(n'', sa
urm:Oreascii rcctiticarca traseului str:i1.ilor ("rlmmnri .:i porlnn")~ 1 • La1imc" str:izilor
strazii (prin cedarc de tcrcn de ciitre propricuri), c-.1re va ti lcgifcrat In
Regulamencul Organic ~i folosit nwlte decenii In politica urbana bt•cnresteana. dr
~i modul de stabilirc a alinicrii tmei strazi. In fnnqic de calitatca fondului constr11it
existcm. care poatc 1i rcgiisit pana s prc staqiwl sccol"l"i al XIX-Ica.
c. Ultimul clement scmnir•cativ lcgar de ciiilc de circula\ic 11rhanii cstc

st;thilirca unci rcla\ii lntre stradii ~i constr11qiilc c;Hc.: o dci"mcsc spa\ial. t\hscn\"

11nor astfcl de men\i11ni In docn mcntdc sccolnl11i "' XVIII-Ica nc face s;i

35 ldtlll, 1'<>1. "· """"" :\, p. 796.

.}(. Idem, p. IOS9. imr-o :au;,rurii diu IS 111:1i I B I<J, srriizi en la~im~a de pc.src ZO de
" l)all Jk rindc i, op. ci1.. p. l51 (C;If<:· l cilt;lz:i pc \'. :\ . L:rcchia. op. ci1., ,·ol. '\1 .
sr;injerri sulll sc unr;rlarc in ;rraru oror$nlni; ide m, vol. V, pp.30 1-30.). I'· ~07)
37 ~.lJdc lll.p . l:'il.
F~r;l iudo i:llii coi dc sdridcrca C;iii !\·J ogo~o;1ici. itt 16cJ2. :nrihuir;i lui C ousrar11i11
Briiucon;:ruu, poarc li corrsidcr:llii ror o srr:ipllll;.(c rc, dm ca II · a lfl'> l 111 -~ ; .,;; ''llprirrsc ~J \"' . :\. llrcchi:r . op. cir., \'ol. V, p .. ;o I.
irur-1111 dOCIIIIIl'lll n.,rcca;\.:. ~5 - ~·i '!rflnl11ri -~-; srn o-,,1,;/,-li pf11h' !Ji11t1 ,-k :.id h 'll/l."iuiui .
;,II" Jl1: Ui11'_/i r.tJ.\'1." pmns/1: Still J.-/111.1:
1
.l:l \'.:\.L rcdlia. op. til., vol.l, pp. 49.'>-4'!6; , .. si D . lkrilldci - ··rii ; •1/ua -~·i gt~nllln·, Sjln' t: ..-t: /,~'-'!) {1/i{a ;uin1i /tl 4 ..-ttil~/~-'lli. !JJt:ll l Ina/ ;n ·
.}') Jtk111, \ "O I. \ ", 11. .} t) ( )_ "•ilot r. S1i-l pllih:tlil."l~ !.~inti/In 1k -:.id rk f>,Yh' ,t,'J,,JJ_ f>'-" l.'fil s1·
4 ~ .. .,,,_,/1' :\till iug liirli/1', m:JJf,, .\17 Jr
0 ..... dl} 1111111/ n fJ II.c ft,J:nk Cfl sri,,·£· ~irkasr.1i Jnn,·1·l
.. "": J . . : I
noH.:azii Diouisic Fo rino. ci rar de I)_ n ~ ... :.. '
J( , .. ·' •.
 )7
36 ~rimel.: r.:glemenclri urbanisuce tvlo~teniaea lanariotii

din intc:riorul orasului au fost cele impuse de servituli (de trccere. a piciiturii Ia
presupunem indiferen{a domnitorilor si a administra{iei fa{a de aceasta problema.
strea~inil). care {in. de fapt. de amplasarea cliidirii pe teren. Alaturi de procedurile
l\·lai mutt claiar. servitu{ile din legislafia bizantinii. ad:1nc lnddacinate In obiceiul
cuprinse In regimul de embatic. servitu{ile constituiau o puternid tradilie. lndritii
Tiirii Rom:1nesti - In special cea referitoare Ia cliidirea refacutii care trebuia sii
permanent de legisla1ia bizantina. Astfel. lntr-unul dintre primele documente
pastreze vechea "lnlafisare" (In sensu( volumetriei. a lnal{imii etc.). nu au !acut
cunoscute In care se face referire Ia o servitute - un act de vi'nzare din I 0 decembrie
decat sa perpetueze caracterul spontan al construcfiei urbane, cu diferenfele
1649- se stabileste limita terenului "plinli 'itt pica/lim casei cart t'.<le 'itt m{iloCIII Cllrtiei",
specifice evului mediu tiniu romanesc dintre tipul afilnat al constnlcfiei din zonele w:·· . .. ..
149
noul proprietar fiind "volnic .<ii intn: at cam/ pn' 'itt curle . Men1iuni similare se
de locuit ~i eel compact, cu front relativ continuu. din zonele comerciale.

in anafura marilor boieri din septembrie 180446, elaboratii dupii incendiu giisesc si In perioada urmatoareso·
1
~i lntiiritii In acelasi an prin pitacul domnitorului. sunt impuse, pe langii rectificarea Rareori este prezentii utenfia acordat:i prc:lnt:1mpiniirii incendiilor5 ,

traseului sinuos al unor striizi. alte citeva idei Ia fcl de lnnoitoare, cum sunt chiar dad nua1iirul caselor din materiale combustibile sporea continuu. lnvelitoarea

alinierea47 ~i u.niformizarea i'nalfimilor ;pentru cladirile reconstruite: "To(i Of:41ia, era, de cele mai multe ori, ~indrila. iar incendiile devastutoare s-au succedat

~"d va fi so 'i111:enpli facen:n binall'i, sa fie daton",sa cltinme mai 'itttlli pe Meintar Bnsa, en periodic. Abia dupa distrugerile provocate de inccndiul din 1804 s-a lncercat

sii-i-arale cllt este .<a se facli lttlil(imen aceleibi11ale, spn: a 1111 ji vre-11110 mni 'ittaltli dl'c/lt punerea In discufie a protecfic:i ctadirilor prin reglemcntiiri mai concrete ~~

detaliate. Prin anafura marilor boicri din 1804. lntiirita prin pitacul lui Constantin
celea de allit11ri sa11 mai iesito spn: pod, ci etl ncelmijloc.so se plizenscli 1110rgi11ea 11li(elor,
2
AI. lpsilanti. sc decide ca noile construqii sa fie rcalizate numai din zidiiricS : "nfarli
pn:et/111 S111tlllliis11ratt si 711U11111nlt de tlllmllenllli vtli(ii Vomici, ar/icii ric Ia /hamal/ Sabn11
de 11,<i ,<i ftreslt7 ...can tt.<mtmea 011 a fide lem11, tontii ccnldtii jii11(li a bi11alti _,;;fie de s:.irl".
Vodli Ia Sf G!teorg!tc - 3 I /2 .<tri11jmi, a Cojocarilor ~i ceo clilrr. Blirn(ic - 3 slfl11jmi".
Ekmcntek structurale din lcmn (grinzile planscului si capriorii) trcbuic sa fie
Pcntru aceeasi strada de Ia hanul Scrban Vodii Ia Sf. Gheorghe cstc impus nivclul

de lniil~imc a cl:idirilor (I cat). iar. fapt cum llll sc poatc nwi scmnificatil' pcntru
ingropatc In zid. atunci cind acopcrirca s pa~iilor intcrioarc nu sc !acca c11 bolta de

:t.itl~ric5 3 . In cazurik rcali;.~rii unor d:idiri cu doua ni,·ck . proprict:~rii "sli.fir rlntori a
sdaimharca importantii de atitudinc. pentru altc dtcva str~:zi ln:il~imca dadirilor
5
faa bolie Ia mill/ crl tlr jr,s) _<Qbt ,.;; 1111 rtibli. pirli 11111/tni Ia mi11/ rlr _,·11/' ~. De Ia sf:1r~itul
cstc liisat:i Ia alcgcrca proprict:~rilor. singur;a condi~ie fiind a st:~hilirii unci l11lil(illli

tllliflnllt pc toata strada 4S.

~·• George l'oar:o . o p. c iL . p. 104. doc. 24.
Cladirc~a. Sll ldclll , pp. 175 ~ 177. doc. Q.) din 27 IJO\'. 1(>77; in aCL:S I dDCIIIl\~111 CSIC lll~lll,ion :II:J ~i
scn·i1111 <.:;1 d<.: 1rccc rc pcnlrn apru,·i zlon;~r~;l Cll ;q>;i ~ ·ca ·"'~ io opri rkn :J,1i1/Ji" illll' -1111 duCIIIHCIII de 1~1
Foartc paa~inc su.nt docaamcntck care fac rcfcriri Ia modul de rcalizarc :~I sf.ir::;i1nl sccolului nnn:iwr tidCIIl, p. )79, doc.-:1 71 diu I~ iuli<.: 179-1 ). pro pri<.: lai C; I ln\·L·cinal;i cs1c
pro1cja1 :i <.: 11 jgh<.:;llJ l111p1uri\';l sc nr;..:crii :1pclor- ·n/JIC/1 rk 1i11inir.o lo .~/l'tl.=· h'll r.o.•il' . \'l: zi ~i G. Po lr:l,
construqiilor. l'cntru muld ncmc. singnrclc rcglcmcntari :~k coo1struqiei dadirilor /)t}r:JIIIIr.H/1: jJJ~oiJIJoo: Ia i.\/IJ I111tJI'fl.yllllli /JIICIII'l:.fli.{ /t/.>'4-ft..\'£'11), pp. l 06~ 107. doc . (,4 din lf>'>-1 . t·: xc u1plc
<IS<.::nl~n~ln;lrc st.: ~·iscsc ~~ Ia Fl. Gcor~cscll cl c. , /JIJt:JIIIIOI/r.... op . c il., pp. ll.l- 11-1. doc. (>f) din 17(,.:.1: pp.
-l(, Pclllflii<.: XU II tlonnn··n111111i, n :zi V. ;\. lfr<.:clli:l,.
-l7 "VIJdii i n 11111ttt _ft,rului j iiU11111:)o Jti j iuii t:tt:i.r.lr. rln.
· '' ''I' 40f>.-40S.
L 1.> 2- 1.\.\. d c..: . :lO duo I ISI : pp. l!iS· IS7.doc. IUdiu 10()-l .
' ' ;_ .,H . pp. 2.S5-2!-l&. doc. 11J.l din 1719; COII~Inlindn -~<.: 1111 gr,lj' ~ - pmpri<.:l;ulll sc
•knsnpn1 grfljdllhll ,li·i ,,.\"1-, 11.•1 _,,-, Jt:ll: l":ll.'nJ J·riollj dit ,!J: njJiiJ.•rkn:
-~·i t:nstk Jlllfl JJJni rlruii ~-j a/Jnmai in/riull/111, J.'III!Jrti ''ninlc .
r;-- .o'JJ U/ii/J.',

lll'tJSII/Irlry.JIIIIil.'llllli{l: rlo.jJ/1.·-~ l)ion isiC" l·:ck si;1rh1d cilill 1k 1'\ .. ..

/1 -'~ •JJi11rddr. a: 1111 ,~. ···· ·
1111 '/'17/ J ,. ,.,.
 38 Primc:le reglemenriiri urbanisrice
----------------

deceniului urmiiror se cunosc ~i dreva conrracre lncheiare cu mqreri penrru

realizarea unor cladiri noi>S. Esre foarre posibil ca acesre masuri srabilirc de C. 2. lNCEPUTURILE LECISLATIEI MODERNE
lpsilanri sii ti conrribuir Ia cresrcrea numarului de cliidiri din zidiirie. eel pu1in in
zona cenrralii. cca maidens consrruirii si deci cea mai expusii difuziirii inccndiilor.

lntrcaga legisla{ic cuprinsii In (~i cunoscutii sub dcnumirca de)

Rcgulamentul Organic a rcprczcnrar. In ansamblul s1iu, cadrul juridic care a

asigurar ~i a impulsionar organizarca modernii a srarului roman. Adnd. panii Ia

Convcn1ia de Ia Paris. din 1856. rohd primci consriru~ii a Principarclor Romanc.
Rcgulamcntlll Organic (claborar lnrrc 4 iulic 1820 ~i 30 marric 1830. ~i ,·orar panii Ia
Z<J aprilic 1831 de Ob~rcasca t\dunarc) a lnloc11it vccltca sm1cturil lcgisbrid.
tr
iii gn;o<lic ~i complicar:i. a pcrioadci fanariorc.

REGULAMENTUL ORGANIC
I L<~ 5 marric I!'->0 gcncr:~llll Kisclcf n11mqrc o coOl ISle ins}rcin<~tl c11

f I cl:~horarca 111111i act lcgisbti\· spcci,d dcsrinal prohlcmclor spccillcc B11cmqti1d11i.

Din accasrii comisic <Ill Eicllt parte logofiirul ,\Icx<~ndrrl Filipcsc11 (prqcdinrc). ag;r

l,_.
I Cost<~chc C:rntaCIIZino (vornic1rl capitalci). ll.1rht1 0tirhci ~~ loc<Hcllt-colonclld filS.

,J
~~ y:, G. P-oua, IJor:mJJr:Jift:.. (!S94-/.'l'!l). op. cic, pp. ?IS<
L ingincr11l B:~llmcr. !\cc>WI<I li s-a11 al:itlir<ll. prin dcc·izi:1 Oh~rqtii -\d1111:iri. doctorii

r;.;, ) ) - ) >7 dill ISI9, pclllfll C011.\lflllrclbiscricii sr.

1 1
dociiii!CIIlclc )
fl

r-
 ~' :. 40
R.:gubmena:: OrgJni.: fncept•::.rile !·:gislat:ei mQdeme __ .fl

Constantin Esciow ~i Grllnau cu ~i arhiceqii Hartl ~i Moritz \'on On36. Pana Ia

bucurqceni. Sunt stabilite. cotodatii. cele I 0 a<.:cese (bariere) In ora~ - care In I 836
sf:lr~iwl aceleia~i luni, comisia a redaccac Regulamentul pentru starea siiniWitii
\·or de,·eni II - pe craseul strazilor prineipale. in cimp ce reswl scriizilor de legiiwrii
~i paza bunei orinduieli i'n politia Bucure~tilor. aprobac Ia 14 aprilie 1831 de cu cericoriul peri urban urmau a ti inchise. Esce inceresanc de remarcac )nsii cii mulce
Ob~ceasca Adunare de re,·izuire a Regulamencului Organic. ~i incegrac. far:! din dotiirile pre\'azute in seqiunile urmiicoare - locul de promenadii de Ia capul
moditiciiri. <.:a ultima anexii. In Regulamencul Organic5 7. In preambul esw enun(ac podului 1'v1ogo~oaiei (\•iitoarea ~osea ~i griidinii 1\:iselet). locurile scabilice pencru
scopul acescui regulamenc, acela de "7tifmmll.<r(at7a ,<i 7ttdt7plarea po!itii", prin comecializarea unor produse (lemne, fan, carbuni etc.) , gropile pencru depozicarea
mijloace care "prive.<c Ia mrli(mia Ora{tdtti ,<i Ia ad11cerea ;,, btltlli .<tare a 111111/or ell~ s-ar gunoaielor - erau, de fapt, fn afara acestui pcrimetru. Se incerca, a~adar ,
socoli pmlm foloslll !tti ,<i a ttorodttltti ce llictti~,<le ttJir-tmt!', stabilind, totodaca, sursele incerzicerea construqiilor dincolo de anumite limite, In timp ce spafii cu
financiare.
funqionalicate evident mbanii lc dep~eau 'in mod dclibcra:, fapt care, praccic.
Prc\'ederile cuprinse In acesc regulamenc sunt grupatc In doua capicole insemna e.ninderea perimetrului. Unelc din accstc dotilri au devenic, destul de
cu cinci, respecciv douii sectiuni, · precum ~i o i'nchcicre, intitulata "Biigare de repede, nuclec; de )lrbanizare a teritoriului peri urban.
seama". 0 trccere In rcvistil a continucului 'ne poate indica dcfinirca sferei de - seqiunea II cuprindc dccizii privind diilc c.lc CQII\Unica~c; privite sub
cuprindcrc a ficcirui domeniu (concrctizat In cite o seqiunc), ca ~i miisurilc dublul aspect al edilitii{ii ~i al funqionalitii{ii lor urbane. Astfcl, scriizile poditc
practice imcdiacc:
urmcazii a fi pa\'atc cu piatrii, striizilc inutile.:, "de pri.<o.< ,<i nl'lrrilllittdoa.w~· vor fi
- scqiunc.a [ stabilc~tc miisurilc ncccsar<.: pcncru limitarea i'ntinc.lcrii in<.:hise, rcdudlndu-sc chdtuidilc pcncru pavarc (art. 6); sc fixc.azii Ia I 0 stanjcni
ora~u lui: "de l'tmm tllflfitte oa ji popri! jiecare de a face ori ctJ zidin satt dlirlirr afarli di11 (cca. 20 m) la1imca albici Dambm·i{ci , se prevcdc climinarca tuwror morilor ~i a
wpn·tt.•'lll ad de tlrtl/11 a! om,,·ttflli... ". Pcntru prima oarii p<.:rimccrul 13ncurc~cinlui cscc altor oprdi~ci a cursu lui ci. iar coace conscruqiik crcbuic rccrase de Ia noua limicii a
dctinic <.:oncrcc. prin dcscricrca amiinun\ita a accscuia (arc. I); cl nu a mai lose lasac Ia albici cu 3.5 scJnjcni (arc. 8). Cdc nui imporcamc prc\'edcri su1H scabilirca la1imii
bunul pia<.: al l>oi<.:rilor sau al domnului (a~a <.: um s-a proc<.:dac ant<.:rior) , cia fosc lkcis minimc a scrazilor Ia 6 scanj<.:ni (e<.:;l. 12 m) ~i oblig;oti,·icac<.::l alini<.:rii dldirilor (arc.
d<.: sp<.:ci:di~ci. liHr-adcv:ir. in Hcgulamcnc a fosc incrod11S cras<.:ul prop11s d<.: f'vloricz i ).
von On Ia sfar~ind lunii marcic 5 ~. dupa <.:um alec numcroasc dc\·izc ~i docum<.:nt<.: - seqiunilc Ill ~i IV. cu23 de arcicolc din cocalnl de 5-l. con\in miisuri de
an<.: x:i, indusc in Hcgul:lm<.:nwl Organic. fuscs<.:r:i inwcmicc tot de t<.: hnicienii 1g1cnil puhlidi. c11 implica1ii as• •pra moc.lului d<.: utilizare a t<.:ritoriului urban.

Pr i m:~ seqi1111C preveclc :~s:~n:nca zonelor ml:l ~ cino;Jsc. prin r<.:aliz:~re:~ :1 .'i canalc
51
' E . \ "inosu. L Vinosu. H . Oprc.sc u, op. cil.. pp. ~().30. l.ognl?l rul ,\1 . F ilipcscn ~~ cokc10are. i :~ r <.:<.:a d<.:-a cloua s 1ahik ~ ce nwdalit:ltc:o 11<.: incrqincre ;I l'llfii\eniei in
vorui c ul IJ. ~tirhc i ( ill c:llit:llc de sccrc1~1f) :111 f:icul p :1rlc ~i diu C0111isi;1 de cbl.><') r;lrc "
Rcgul;nii C..: IIIIIIui Org;ulic; R.t."ff.'t/fl!lll'/llt.'lc Ot,!!/llliet• nk Vn/nhiri .::·i :1/ttlt!IJod. nIICII!'C ~I i. 10-l-1. \" 0 1.1 ' p .\. or:~ ~ . lixarca 11110r loe11ri ck dcpozi£ar<.: a g11no:~ielor. " 1111or :~mplas;~ment<.: pc1Hfll
.\c..:st ;ICl nonn:lli\', pc cnrc-1 \'0111 au idi !.;l in cour"
)i -.. f,r l tt i,ll :lhl. in
lnnl~~~ fran cLLi . :1 Rq.: utuucutulni O rg;111ic ( 1\.t.Xkmot/ 0 Iga1Ji 'Jt. piqc <.:xt<.:rioarc (p<.:lltrll :1 opri incr:~re ;J in or:.:,: " c:<rclo r •:11 prod11 sc· "lim<.:nU ;c:).
wan11 sc ri ~t:. lll ~. fr. lf.t0 ) ~ i iu c di~ i ;1 d iu IS:..J 7 :1 Rc gul:llliCUIIIIIIi O r
"'·dc "de c:~rti<.:r" . :\nicolclc llfnliiW;~re L1c refcriri Ia
diu I(J~~. l"ilill b u1rt:1 •nn,·rio;n~; c slc p11l>lic;U, iu schlnll>. de 1·:
ci1., l>l> ..l(>-t H.
..;, .,. ooe1Hfll i'OJ>IIb(i<.: (t:ii:~tlli
l S 1r:

~~ ··
 42 Reg~cu_~. Q~Jranic Incepucurile legislatiei moderne 43

marginea sauln afara ora~ului, pencru abacor, lnchisoare ~i pencru cimicire. Din acesc
cerenurile virane 59 • In aces c fel se urmiire~ce asigurarea liifimii minime a scriizilor,
moment se produce o rupcurii definiciva cu obiceiul scriivechi de a U\'ea cimicirele In
fiirii lnsa a sc face referiri ~i Ia reccificarea craseului aces cora (arc. 7). Fixarea Ia 12m a
jurul bisericilor.
liifimii scriizilor a fosc unul dincre paramecrii cei mai reziscen1i lu coace prefucerile
- seqiunea V - cu masuri pencru "infrumusetarea ora~ului", vizeazii
modene ale ora~ului , chiar dad. In realicace. a fosc lnciilcac frecvenc ~i. uneori. a fosc
iluminacul public noccurn, lnfiinprea a crei "pil'{e ob,<te,•ti pmtm p/imbnrea publiCtllui"
concescac chiar de Consiliul comun:.d. Trcbuie lnsii remarc-Jc d obligacivimcea
- promenade plancace (arc. 34) ~i conscruirea unui ceacru (arc. 35). Se legifereazii,
ob~/1' ,
11
liirgirii scriizilor se referii numai Ia ",<lrnzill' de respecci\' Ia cele publice.
cocodaca, funcfia de arhitect al or~ului, indic-Jndu-se ~i sarcinile ce-i revin;
admipndu-se implicit. exiscenfa, In concinuare, a scriizilor particulare. Pe de alcii
acescea privesc aspecce conscruccive ~i arhiceccural-urbaniscice (macerializarea
puree, principiul cediirii gracuice ciicre primiirie a f:'i~iei de ceren, In favoarea ciiilor de
perimecrului ora~ului, liirgirea scriizilor, verifiearea alinicrii pe care urmeazii a sc
eirculafi:i, a devenic o praccicii ucilizacii ~i ea, panii Ia sfar~icul p-=rioudei incerbeliee.
construi , eliberarea unui permis fieciirui solicicanc - ':<n-i dl'n In 111a11li 1111 l11sc.ris"-
Un ale element urbaniscic . important esce eel refericor Ia inchiderea
decizia de a diir:Ima cl:idirile in scare proascii), c-Jc ~.i edilicare ~ide salubricace. publici
unor. striizi. Ideea esce prezenca In _doua concexce diferice: pc de o puree esce legacii
(pavarea scr:izilor, largirea ~i cur:'ifirea Dambovifei, canalele de scurgerc ecc.), Prin
de concrolul accesului i'n or-.1~ ~i, . pe de !llta, de necesic:uea reduccrii •supr.afefelor .,·.; ·
responsabilitilfile sale, arhiccccul ora~ului devine una dincrc ccle mai importance
ciiilor de eireulafie care urmeazii a fi pavace. In acesc din urmii caz. mociva1ia esce.
persoane din administrafic.
una c-Jrc fine ~ i de funcfionalicacea sa urbana , prin raporcarca uciliciifii scriizii '.Ia
Capicolul ll cuprinde douii seqiuni, refcricoare Ia organizarea polifiei
popula{ia dcservicaw. In nici una din siwa1ii insii (arc. 4, rcspecciv art G) .. nu csce
orii~ene~ci ~i Ia organizarea scrviciului sanicar vecerinar.·
cran~acii clar aparccnen1a cercnurilor ascfd re:r.ulcace: acescca puceau fi prcluace fie
Privic in lncrcgul siiu, RegulamcntuL. escc oricncac sprc accle masuri.
de administra{ia ora~ului . lie de propriccarii rivcrani 1•1, ceca cc dovcdqcc d
a !lace sub incidenf:l aclministra{ici nou lnfiin1acc, care vi:~.cazii spafiul public prccum
inccresul pcncru erqccrea pruprieciifilor limciare municipalc nu era i'ncii foarcc
~i funcfionalicacca ~i cchiparea ccricoriului urban. Cclc dccva rcfcriri Ia propricca cca
pucernici. Dincolo i'ns:"1 de nwcivafiik imediace, eu earaeccr praecic evident. inccn1ia
,i indi,·iduala sum f:icucc doar In r:lflOrt cu ncccsicilfilc funqionalc ale ora~u lui. rcduccrii num;irului de scr;izi rcl1eecii durin{:~ de a climina coc ee e inucil. de a
;j/ considcrac ca In ere g.
t Sum lcgifcracc do11a din clcmcncclc c~cn{ialc :lie urhani~ n111lui seeolului
I!
al XIX-Ica: aliniaea cl.idirilor ~i scahilirea lii!imii obligato rii a striizil01·. Fiincl
5'l ".. .11•: m.'l.'t:tt, vcric itl£' tk rtC/1111 i11ail/lc Ott Otti a -;.it!/. Hi jir r!flll/1 ' 11 /.i.•rt nli{ii pttl!7t jtolnn:
\·urba de 1111 eoncexc urb:~n cxi..<;ccnc. ecle duuii upcra1ii sum scricc dependeme: r!omlll.'::'li tli1t hu:ol iii.'!, itl/1 11111i n!ldl, d!JfJti Jnlmin{ti; iJI.lri /111/k 011 fi ji,J·I -::idin: on.l:·r, oo.:i/1.: Jm1J7J /JIIII/1'- . .o·i

i liirgirca scrii~ilur urma a se reali za prin cetbrea, de ficcare propriewr, :1 unci f:l~ii de
.o: .iiiC•tii.'!IJcti tfin !tl/tl'ti!/1:11 -:.itfirii .ittfr.t.·t:i oa:hi 11111/tlli .i ftn.· /ncn/ Hill , -~·i tt.:rtti ll'l .it: Ufl un11n Jttillli r.tilltf ttfi{r.ft:.
otrit r.dr. 11/flri d11 ::·i a:!t: ric Jttittma!ttda lr., oor ,;,,fttillrli lrirgilltt.' tk -:·r,_o;;,· .arin;i:t:i, a 11'C ao:a.llfl on ji !til hmr.i
m:ilt"ri!IJIIIII! f!r!llt.,, fllllkflllllfl, aS!If!l'tl lrity,imii c1: 11"1.:1111/t: a rrora '''"II.' nli[dr r/1: ,,t,_~·J,:, m Hi j 1ttatti t:lt orom: rr
cercn, de 4 p:1lme domnqci (< T :L 1.25 m). pe lncrcg:~ t:lfad:i a cer<; nului eare-i .-r_Jirn: fJt.'llltiiJ!.illi 11•!/lltl: t: p~·/11171 fJ/1!111."!1! a: lll!lhf,j f n' }'!.i. "

:q>aqine. m~~ nr:i \·:~bhilii pen tru ,-.lllHrnqiilc noi. pcncrn ccle exi~ ceme. e:1 ~i pe ncru t.u ~ ... Hi ,;1: l11it.' 111111111i n r.dr 1d1{i t:/11'1: .il: l.mr gti>i til: !ll'llj h}u!l,i .'o/1/,.:.:(,i 11 ,;]mtillat j H.'/11171

llll!llli171/ U!i!'fl, ·· .,. (F!r_/ i dtilfil!: /J"." lftill.'l.'k, tilt;/ j11: II jlt/111." r.til -~·i j!l." 11/J/1" I ;ll l.ftl .

.. - . .,. 11'<: dill ; ll'l. -l St: S!lllll t: : • -~-~ !Vth'•il.''/ .il/:,'!1/ /li1i!lf!l{li If,: tl•.z-j,
.... ,.,.. ,./,";!f; lt/111/l.:ilii {!l: litil.'.'l/', j;lf ill :lfl, 6: "....ii
 +I
Rt'.gul::mc::o.ml Orgunic· Jncepua•• :le kgi,!a;iei mder:1-:: I"
-.::1

simplifica (~i ordona) rreprat, o rram:'i srradalii ap:'irurii ~i dez,·olrar:'i Eir:'i eonrrolul
• Stint r.<tr t11t11ror eli priu mnhn/n/r ct1.<tle SJI/Jt prtn mri, dar ,<i 11111/tr /omri
neunei aurorir:'iti administro~ri,·e.
pirrd11tr, /ngrlidiri mnri dr mC(i..<nil grlirli11ijiirli uici 1111 fo/os. ,<i 11111/tr lomri .<lobodrflirli
In mod semniticari,·. problemele Iegare de regularizarca Dambm·itei
11ici o trtbllill(li, 1111dt fircart nnmcii grmonielt; s-nr p11trn dnr, n"dic!illdii-Sf p/mml om,<lll11i,
sunr incluse in aceea~i seqiune cu srriizilc. 1\-fai mule chiar. sunr indicare aeela~i rip
.<li .<1' drsc/,iz.fl pn·ll mnlwlnlr dmm11n· /nrgi ~i p11st pe li11ie, fiirli n .<r nbntr, dm?t 111/JIIfli
de reglemenriiri: asigurarea unci liifimi consranre. rerragerea cl:'idirilor pe anumire
J/1/dt on fi veto zidire dmsebitli; inr eli! pmtm cliscionnle ale mid ,<i lmprrjmniri en crlr cr
alinieri. c-Jrora le sunr ad:'iugare ~i c-.ireva masuri specitice. cum ar ti inl:'irurarea
s-n11sis mni m.<, c11 lr.<llif7 .<li.<ocotr,<tr elis-or pnten lndnplten proprirtnri n /p oi11de C/111/1
rururor piedicilor (mori, praguri). c-.~re ar purea·provoca inundurii. Dambovira incepe
prr( iifiin, pt .<tnmn om,<nlni, ,<i ntnnci, snrplind11-st netic cli.<ciont7 ,<i Jmprej11111iri, 1111 vn
asrfel sii-~i piard:i din arriburele funqionale rraditionale, in fuvoarca unora no1.
mni nvtn nimmi voe n zidi, 11ici n fnct Cllr(i, dec/it d11pa linin ce on fi hotlir/itli. Cn nCP.'I
prinrre care poare ti inclus ~i eel al aspecrului. Ea ar rrcbui sa dcvin:'i o en/"
mijloc, pli11li n .<t lndmmn pnrtico/nri en sli fncli zidiri pe nceste 11/i(r, s-nr p11ten .<lidi /11
reprezenruriva penrru ora~. in aceea~i miisur:'i In care srr-:izile urmau u li nu numai
tontli hmgimm lor, pe nmli11do11li plir(if!, copoci, col? sli tllchipuinsct'i nlei11ri; nuste uli(r
dcmenre funcfionale dererminanre penrru .v.iaf:I . or-o~~ului, ci ~i spatii publice in
ntllllci-arlilliJid'tJ privea/li fmmonsli ,<i inid(Jimitonn, vn lndmmn pt 11nll(i n-,<i fnct
accepriunea modernu .a cuvanrului.
/limi11(n nco/o, etlllllllt mni bi11t dec/it pe 11/i(dt celt strr?mtt ~; .<trlimbe;cnre nc11m st minusc
Aceusr:i din urm:'i observatie rezulr:'i ~i din m:'isurilc pre\"azure penrru
11/i{t mnri. Si n,rn, dnpli o cnrgere de vrn11e, om~nl sli on fi mutnt /11 nult mnhnlnlr, ~i
intiinrarea unor spafii publice, cu un c-o~r-o~e[(;r funqional difercnriar (spafii de
sonrtn B11mre,,tilor .<fl on .<emlinn m .<onrtn t/f/11/or orn,re/or Enropn, nnrle c.etntm a sli zici:·
promcnad:'i ~i picte comercialc), precum ~i. inrr-un mod mui evident chiar. din
otche, rstr em mni nratli vl'dtl7, /11 017/IU ce cetntm an noun nrntli o fmnm.<r(e dmsrbitn, 1i11
"13agat·ca de scamii", rexrul tina! al Hcgulamcntului ... Aiei sunr enunrare
nrr folo.<itor, mnl(lllllire <i .<li11litnte t:l!lor ce llimeisc /11tr-/u.<n ".
inrcntiile unor opcratii urbanisricc de anvcrgurii - deschiderea unor arrere noi.

eoneepure dup:i principiilc epocii- imposihil a ti rcali.,..are In momennrl respecri,·.

Ap cnm se poare consrara. nwlrc din JHC\"<.:dcrilc lkguhuncntului .. .
dar care ar JliiCCa "ln/miJIII.<e(a orn.~·11/ ll11mn\<tilor ,<in .<tc n.<rmrlnn m r.rldn!tf' tJt"f0f' nlr
pot fi incJJnire in nnmcroaselc inccrlri antcrioare de lcgifcrare: dclimicarca
E11t 7J/Jf'l'' . Texud dcmonsrrcazl conving:iror ca. in ,•izinnea incoemirorilor.
perin1crmlni ora~nlni. alinicrc:t cEidirilor. Jlrgirca scrlzilor. indcpJrcarea din ora~ a
modernizarea ora~ului era de neconcep11t in atara modelclor europcne. Dar aeescca
nnor facrori de "polnarc" ere .. c:1 ~i nllllrc prcvcdcri c)(clusi\· cdilit:Jrc . Faprul cscc
nu cr;u1 cclc spcciliec ora~ului indusrrial al ~eeolului al XIX-Jc;~. ci m:1i \·eehilor
f1rcsc dad 1incm cone de pcrio:~d:~ c)(trenl de scnrcJ in c:1re J<J\l claborac d:1r ~i. in
~i
:1
fHOLocipuri haroce nco-cbsice. i)in ac<.: sl fHincc de vcdcrc. purcm considcr:l c:i
prinwl rJnd. de rcalicacca nrlunJ care era accca~i . Din accsl p11ncc de \·cdcrc .
W:Jtc prc\·cdcrilc indusc in" lkgulamcntul. .. rcprczincii doar miisurilc imcdi:~cc.
lt<:guhuncntul penlru slw-ca si'ln,-lla!ii ~i pazu hunei orinduicli in politia
concrete. posihil de re:rlizac. in cimp cc inchcierc::~ documcnrului cuprindc idcilc
Bueu•·c~tilor :~rc ascm:iniiri semnirlcati\·e en Rcgllbmencnl Org:111ic. in care l(> st
;~ or:l~lflni. hai':lt
:Ill
unci nwdcrnidri r.111lc n101i radicalc
sccolului :rl XVJII-Ic:l: 1..; mai \·cchi. cuprinsc In eclc pcscc I 00 de proiccl <.: de rcli>rm:i

•Hc\·cdcri. J>rc· ;.c nlc :lpro:q>c· ohsc·si\· in

 48 Perioada reg~ I~~ tara
~

confin pre1·ederi asupra modului de conscruqie. urmiirind - fiecare dincre ele prin

mijloace diferice- sii imbunatafeasd condifiile de realizare a cliidirilor. e1·icandu-se

noi incendii. Se poace consideru. apdar. d Ia originea lcgislafiei pencru conscruqii

se afla miisurile de proceqie contra incendiilor.

Primul din regulamence. Regulament pentru impiiJ1irea eapitalei

Bucuresei In 3 oeoale. cinde spre acesc scop princr-o miisurii urbaniscid dincre

cele mai importance: ora~ul esce imparfit. din punccul de vedere al conscruqi ilor. in

crei ocoale (zone) discincce. eoncentrice. Ocoalele I ~i II sunc cuprinse in limicele

"viip.<dii de ro~u·. denumi.re~ zcnei admir;iscrative cencrale68. Se poace conscaca

disc;epanp dincre suprafafa ocupacii de cele doua ocoale. in raporc cu eel de-al

creilea. care are o incindere mule mai mare. Fapcul esce ciic se poace de firesc, cinand

cone de densitacea foarce mid a conscruqiilor (rcspecciv a locuicorilor) din ace:~scl .

zona periferidi a ora~ului. Incen~ia regulamencului nu escc: a~adar. aceea de a

sci mula urbanizarea incinsclor suprafqe slab locuicc sau avand func~iunc agricolii. ci

de a asigura durabilitace conscruc1i ilor din zonclc cu d c nsitacc ridicacl. Escc ascfel

oficializacii idcca dezvolcarii de rip concentric a ora~ului care continua. de fapc.

e1·olu1ia spontanii de panii a cunei .

lvlodul de con s ma~ie esce stabilic in mod difcrc n~iac. pc ocoak. pornind
din ccncru (ocolul 1). pcncru care. de acum:i inaincc. -~-a ;acordac o atcn~ic mule

sporica caliciifilor conscruccin: ~ i arhicccwralc ale cladirilo r. fn ocolul I sunc pcrmisc.

ascfcl. 111101ai conscnaqii din material<.: nccomlmscil>ik ( zid~ria . iawclicoa rca.

(,S Pcmrn tr;JS:m .::J, p<.: pl;m ~;J I. 01 contnr nln i ocoln ln i I s-:1 nnn :ll dcscr i c rc~ l~c nt;i in
Hcg nl: un c n t, in can.: 1111 S lllll indicate incoi l OOI U.: stroi% ik dnp;i dc.:n11111 i n ..:: J lor:" Di11 11fi(t1 :1/llf!. ''f"nir.i h1
dnjJ/111 l'ola!ulni '/'muu/ui lt1 u'rr.ofi/11, pc uli{ll cr. mlllllll'li in otJ/r pr 11i1: tl11~·u! /Ji.•r.rir.ii CopJ!r...-r.ului.
·"''':'tliiiiiii-JC nmtimllfldllatlllik dn:op/a:"i .•!lil~~a. dopt ;, J11ttll111 ( ilftl:nullli .\'imwn :1/tlll:IJUil:i. f tC dinaiutm
r lflrtfl71ir.u/ni l'r.nr.ouir:i -:· i l'alran tiot/ui ~~ ~~;,, Jtti ftii Ia ' '''" " ' tit: Jn:•tc /)tilffhtJVi{lf rk !tingti ba.otintCU! ttl PLAN~A 1
Jiiuttiud() r , -:-i apfti in j()sttl Diim/u,ui(ri Jt~imi In fJttt l n!tlt: Jte"ll' an.YI rti u tk !tiugti t:tf.i/1 /Jrtim:rtot:flt'll.•t:ti. Zonele de constructie din 184 7
iu11intr., Jtliflli itt dtr.Jtltt! gtf,f,:,;; t7.jJfJS. 1'.1/.·,,,.,;r. (;on.•tam/ln /Jitbr..-r.n ,,,.;, ,,/i(lf r.T !It: f'tll'liml.•r t~/1.7 t!~;,.-d;i.'l~
it: tin:jJtu iJ~If ll lllui (j,Jfc•r.''· :di!fl Ctlll(ft-(~·i dt" !fit·i /Jt.' u/i(a a llff.'J_ !!,I." /11 ;,a /at.•J/ 1k /J,r.ui ii{Ji. inaiJ:/1: J!l.' Ia - zona (ocolul) I
.~"(iiulll l~r.a!J:n"nll. iu tJ/i(lf t:r/11111111: /n .•·ttill.'!/1 ,,,;,"; /11 r.a.,·a/ui II11((1J11, .:·i llfJIJi i n J!n'IJ/J/11 ;u: !It /Jr.ilicu , CnjJ.• - zona (ocolul) II
/Jtl'!f/71 , (i~m.'l"ll/u/ .lltNI7J, Ia pi!t{ll -:illtll l lli din J!tr.ptttl .O:fit.'IJ:i Vi nni ..
, ..... . .... ... . ;
- - - prelungirile ocolului II
dn:fJ/u / f)I'Ji Uti /iJ:i l ui :If i.:·,,, JU"I/JI-itta/UJ l ui ()a~..fl/i {i tk 11id fu: u/i{1i fit
.\"ii l'li l-ifl (1/,·dn. ( ,iTI'U/l.o'/11"1/1111, (;ld(l:/1, 1/ngi J/() .•'t:ll, ( : /m:rm/ y...,. ,. ;t .. .I

- IJ'.'!/~/litu /u i /llli .lla ntt .yi imri..-i /. . . "· 1

 •
incepatarile kg::!a{i.::; r.1orlerne ~9

lmprcjmuirca): elcmcntclc de struccur-l pot fi realizate, In cominuare. din lemn .

Sum lnterzise anumitc categorii de atc:liere me~te~ugiire~ti, poten1ial generacoare

de incendii (coviicerii. cazangerii. fieriirii) ~i sum limitate. din acela~i moti,·. uncle

acti,•ita{i comerciale (vanzarea prafului de pu~c-l, a spircoaselor etc.). Rescriqiile

constructive sum mule diminuate In ocolul II; sunt acccptatc, In continuarc. cliidiri

din paianca ("l11sa dupa o col/slmc{i' solido, C/J Joala ltl!maria iugrop01o i11 Eitf). iar
repara{iile conscruqiilor existence pot fi f:icute Ia invelicorile din ~indrila ~i

imprejmuirile din lemn. in timp ce conscruqiile noi crebuie sii se conforn1eze

condi{iilor din ocolul I. In ocolul III rescric{iile sum aproapc inexistence. putandu-

se, pr-Jctic, construi ca p:lna atunci.

Unul dincre aspectelc puc accentueazii schimbarca pctrecucii In

domcniul construqiilor este extinderca domeniului de utilizarc a mccalului. In

companJ{ic cu mai vechile prcscrip{ii din 1804. Accsta poatc fi folosit Ia invelitoare

(aliituri de ccr-Jmicii}, Ia parupctul cursivclor ~i a balcoanclor ~i Ia lmprcjumuirea

propricta{ilor ("grilajnri de fd').

·Ccl de-al doika act normativ. Rcgulamcnt pcntru alinicri ~i cladiri.

iF'·
rcdactat d e A. Vii lara. C. Gh. Filipcscu i C. Hcrcscu69 , 1111 arc. comrar titlului, nici o

rcfcrirc Ia problemcle cu caractcr urbanistic legate d e alinicrca construqiilor.

lmportanp sa dco~cbit:i c~tc cu totul alta. Continuand linia pre~cripfiilor

co nstructi ve con~inllte de rcgulamenwl din I847 ~c aj ungc Ia o dctaliere cxtrem de

minufioasii a modului de reali zare a tllturor piirfilor unci cliidiri. Din acest punc t de

n;dcre. documcnt11l po:ltc ti considcmt. dincolo de val oa rca sa de act normati,·.

printre primclc indruman.: de construcfic ale 13ucurc ~ tiului. I~ I sc :1drcscad. in mod

direct. cxccutantului cl:idirilor. dup:i c um rc zult} din sul>tidul s}u: "!ltJi!JII(ii

rrgulnl!lt'l!lmr. rr 'i.HJr sl11ii lr1 rlrzoQ/tnl1'rl rrgu/muru!u/11i flli11irn·; .~/ fl diirlirilt'Jr rli11

CafJitala /lmm~..-ri, .<i mrr f"ivr.,, Iff rlntt'Jrifl (.'rJijHJia{iri /unY"itrJIY!r!l· zirlrni. rl11lghl'l; rlr
 so
-- ---··- --- - - - - - - - - - - - -Peri0ada
- - " 're6ular.Jentar:i
------ fncepururile legislafi~: modcrne 51

.r11b 111miuone". ln acela~i timp lnsii, In regulamenr sunr i.ncluse pre\·ederi care
arhitecrurii fafadelor (art. 1. 9. 10). 0 prima caregorie de prescripfi \·izeaz:i
deschid noi domenii ale legiferiirii acrului consrrucriv.
ordonarea ~i srrucrurarea generalii a fa1adei. Astfel. golurile rrebuie sil fie dispuse pe
Cele 49 de articole por fi grupate In dteva caregorii de probleme. rarii ca \·erticalii. unul sub altul (inclusi\· "rosl!j/otorilt" pimifei) ~i.ln general. sii aibii aecea~i
ele sa corespundii ~i strucrurii acrului normativ:
liifime. din moti\·e e\·idente de rezisrenfiF 1. Golurile de dimensiuni mai mari de Ia
- reglemenriiri ale modului de construqie (art. 2-44). care privesc In
parter. impuse de anumite funqiuni. "!rebut so sr mpt/f Ia o coll.<lmC{it moi dtostbito ,~i
principal: grosimile de ziduri, bolrirea pivnifelor (In ocolul I sunr admise doar
priu unuore moi costisitoore, potrioitmijloocdordt co!lslmc(it ctl p111iu(o o sr illlrebui!lfo".
subsoluri bolrite, spre deosebire de cele din celelalte ocoale. numite beciuri.
Proteqia contra incendiilor condifioneazii aspectul esteric al fa13dei: "Toolt ochiurilt
acoperite cu grinzi de lemn. dacii au eel muir 8 mp.); co~urile de fum; plan~eele
dt ftrtstre sou de 11~0 oorfi dt ob,<tt orcuitt fmmos" (art. 10). inrerzidndu-se. Ia fa fad a
(indidndn-se anumite dimensiur.i de grinzi ~i sistemul consolidiirii structurii prin
spre Strada. lntrebuinfarea lemnului pcntru ''peroozuri, couoturi ,<i cddolte, obicei
tiran1i metalici); prpanta; scurgerea apei · de pe acoperi~ (cu problcmele
CllnOSCIII dt oi(ios ~i ltupotrioo a vtri-ce rtg11lr de b1111o clodire ~ide sigr1m11(0 publico".
corespunziitoare de serviture) etc. Printre ac~$tea sunr incluse ~i citeva prevederi
Aceasrii solufie cvitii utilizarea boiandrugului de lemn. lnainte de introdueerca In
care privesc confortul interior, cum ar fi. ridicarea parterului fap de nivelul striizii
practiea consrrucrivii a profilelor metal ice. "0 orc11ire fmtuoo.<li" putea· fi obfinurii
sau lnalfimea minima indicata pcnrru parter (11 picioare).
foarte simplu,din cariimida, prin mijloaecle constructive tradifionale.
reglcmenrarea rclafiilor proprietarului ~i a construcrorului cu
A doua categoric de prcvcderi se rderii Ia modclarea fafadei. In sensu!
administrafia municipalii. Sunr. asrfel. stabilitc pieselc desenate ale proiectului care
limiriirii rcliefului aneadramentclor golurilor ~i a corni~ei (care mma a fi realizarii din
trcbuie prezenrare pcnrru obfinerea autorizafiei de construqie sau de reparafie
~Ji
f~,'- ~I (art.!): planurile parterului ~i erajnlui (eu indicarea clementclor eonsrrnctive).
piatra sau ciiramida. excluz:1ndn-sc lcmnul); se fixeazii ~i condifiilc In care por fi
l
' realizate balcoanc (lniilfimea de Ia nivclul striizii. consola maxima ~i dcpiirtarea
planul de siruatie. seqiunea ~i fafada spre srradii, ciireia li este acordarii o arenfie
70 minima de Ia cladirea alarurarii). lntcnfia mai muir dec:1r e\·idcnrii. de a asignr-.1
specialii • Pe de alr:i parre. esre srabilirii obligafia eorporafiei mqterilor (a
planeirarea fafadclor. eorespnnde mijloacclor rchniee ale momenrnlni. asigurilnd.
execuranrului) de a lncl1eia un contract penrrn execntia fieciirci cliidiri (art. 47). In
rorodarii. o anumir:i signranfii circula1iei pc srradii ~i respecrarca scn·itnfilc de
rimp ee adminisrrafia municipal:i va \'erifica respecrarea prevederilor
T I \'ceinarare 71 . 0 alrii prevcderc inrcrcsanra privc~rc lniilfimea parrcrulni unci cladiri:
' regulamenrare. Se poarc obsen·a cii referirilc se fad In eonrinnare Ia sisremnl feudal
en toatc cJ "l!lfi!(i!ltrrt rrtlllrilor 1111 prHtlr ,\·,f .\·r 1)/rlrrt.\·,/i nt o rrpplrl f!/'llrrrtlri, jii!lrlrrl r
de organizare a mcseriilor.

- sral>ilirea unor condifii pe care orice consrruqie rrel>nie s:i lc

lndeplincasca In raporr cu srrada. C:lrcva dinrrc accsrca (arr.45-46) privcsc

(I "'Sri fru:ri nir:i '' rlolri "::·i 01 t:rJfl."ti ( i') (fJ'JJ1r:.\· rl faux) .•-!r:\ glr~i-~·ijo.f Jr;:·r.·f,rdtitri, r:i Yri a::·r--;.~_
JJJJ

inrcrdiqia de :1 :;~oatc In afara planului fa[adci clemente · ··-- --1,. I acccsclc Ia

SjJtiJ1JJJik ( rJJJ(;o1JJJ'!,:.;) r:otnlni d'riulriin /11 dnJIIUI r:r.hJJ· rk ,fr1 r:o!nl rk jrr.•. fJ.~!id ln cit glr~iJJJi!r.: sri _fir: nndr.
d o.onjJrrJ rd!rJJfJ, -~·,: ..-/J a.:/ui intrr: rlriu.qJc JX/ j1JJ(iJJ ai!r: 1111 g/i~/ rk ! jJi'r:)~H:n_· -~-, -'1 ·J.:::,r·t,:; fr:r· rfo,.-,~ di.\J!'J':.iri//•
pin1i[c. rreptck marchi~clc c1c.). ,\Ire condifii au in· -: ..//rf/JJ·i J/Jfli .dobr· dr: rtil (Jf.'r..(J.\"/Ji JJJiiS.'rrti, rl/rl'lf"j ;rdJJJi•_· _,,j kJ~Jr·ri rlr· jJifllrri. /rJ!-rft·.
' " (art.l).
- ~. ,-;,. r/n: jJJo/r,( Sfl!r rlt _1rr, -~-, ill rJoro rJif_

r priurpr: /fJI/~< 1 --
iO .. ,ln:·,:fOJ!JflniJ!Jit· ,.;; t - .. ;,-; '' do!ri JJJrJJ
 53
-? Incepucurile legisla1iei moderne
:>- Perioada regulamentarii

:~~~;~~ --~r-:.
~3'
.<up11.<a di.<pozitiilor fircami lor", "pentm acvdnt de triiinicie (s.n.), ra111l tl~ jo.< 1111 poalr .<a ·. · SEIUIA APiltEITll~ ·~ ·
.ra:U~.a~~-~""y'T.'; 'l~Jp..J~r.
fir mai mic dr II picioarr, socolil fora tiii{IIH!ra". ..,..!..::-;~~-==.::': ~.;--~-; 1--. ..
. . ..... . . ;;--'•' ·· - .e.r
~$;~:_~;~;~~:~~;::=---:: . ~ ....."" ~~S-•-.:---:r- ~ 7-
Toace aceste reglememiiri 1in, prin esenfa lor, de rJtionulicaceu acrului
~ .. _.. .. .,....... .... .--.--~~-~~,...._~.,- . _...,_,... ~ .,~·­
....,_
...,.-."- ~'"---"'~'
~~~ --~
_,__ ,...--k--7-: '
~ . .·='".. -:=.':.';:.!r:::::::..~ ->Y. ~ .· ~~·-.-.
consmtcth· ~ide imperri\'ele proceqiei conua incendiilor. Nu este vorba. in nici un -----h.-··-......-
..
:.~':7.' .:-::..:-~:
: :'.:::.
.
.:..:.
~ -!"'"-~:.: .:.r~.!..-:.:.--
.::r::· ~- ~
. -·. . .....
~~ -~· .--y·
--y- ~yr
~-'flt-'f•-1;;{,-t:l~ ..... ~~~
.....
'
.
. """"'/""
~-:--r--....._?:/' ·-·/r""/;;
"'"
.__,_ ....
--;_-:---r--'-
~-"'-
~ -:;r.~ ~ _...,.._!L....I...rr--·-<~
caz. de sugerurea suu incurajarea apliciirii vreunei anume plastici arhicecturale. Cu ...-.:·--·---Of4-~·.,..( ....e.'.;.·. ~.-..L ·~7J."'
~ ':£?.~ :::=:;;:i::tu. --:--~,~~ ~y. /- ·' ;_r. b-;r.· ,._ . . ~~. ry··d.._:>_,_'77'-;.. ,~.. .,:_

anumice rezerve. uceste pre\'ederi poe fi. eventual, asociace arhicecmrii clasicisce.
=-~~----~ . - ......
~ _:!~~-~
....... _..,... ~ _, I.U, .-,too~,·$.,._. ~ ..,.-- /..p_~
""J·~r .& '7::"/."'.~ ~ 'A/i:u-·-
r"-~~~·
,.-: ·-:'....._~I
::.-:.=.-:;:;.:.::.::~~.!:. ..r', .'/,_,_..--r......~. .
"'r:r;r-':;__,t. ~ ..c... .,..c::;.-: ~,.; . ) . _ :. ~ : .
::.:;E~;;T2~..::&-_i"_~ ~ /-~~ . t;::_~f:); -.
- .... _ - - - " ' _ _ ,.. IOf ..

----...---·~-··· ·~
..... ....,__.-"'""'-.......... ·---~~.'""~.t;
caracterizate printr-un relief fourre red us al fapdelor. .. -...,loo .. _ ... _ _ /-! • /_ _ ...
.~ ... ~-~
. ::..:.;;-_·::;::;~=---' ·· -~-'-'4;--;..~._-.... :-· ;z;:..-.-~-; ,.:;r· ;,:>.y-S_
-:-;-,.::::::.;::;, ... ~ ... ~... ·-;-~·~...:.?' ,; (...:;;:/-;::?: :...._._.,~}-· J- 'r"' ~
::-:-~.....::::::::.:•.-:·
z:·-~~;e.·_.;..~-,.,
Regulile pentru construcfiunea cladirilor ~i altora din cuprinsul ___ .__,.. . --~~J..~~ :-"•'r --.e.-<~ '
\: ..... +: . ;.rY--s. ~tE3.:..!. . ......--,r--:.-
. _/.; .·'. . . . . . . . ..,_.,-
c:•·~~ -= .
~··' ---,-----
=-~~~~~~-~-=··~
~:::'!!!!~~~--~r"· ~ S-~-;;.:
.....~
~-.--1'..
. ..;.-..---7"'· ~/J-,~-- ~~- I
1

ocolului I, cu ~i cele pentru ocoalele II ~i III, aparuce, proi>abil, pe Ia mijlocul

................ --~·--~ ~~~·--­
!:'=-~-:.~-::=...-:-- . :--,:.~ ~~:t~-
r'!,~-·"Y ·~~
~--·-
· _ .;j
. . ,.._/p· 'I
anilor 150, ~i modific-Jte nesemnificativ in 1860, rciuu mulre din prcvedcrile .,..,.....~:::::;:-...
- ~...;:;:.~::.ii:-:::;
--.......
~ ....-:--:~"'
. ~~ -
!' . '·
anccrioare ~i incroduc nuan~iiri unora dinuc acescca. Celc mui scmnificacivc ::.;:.!:..:':.:.~....:~~ ..,-y-~. .~ .........
~~..=.:t:...~·:-b,.. ,z.,.....,.._r. . ,..,~·-·
. . _:7~
;o._;,

::-.:::~-........ . ';7-', /-·~~--?-,-.__ ,_

urmiircsc sa asigun: rcspectarea normelor incluse in Regulumenmlui Orgunic ... ....,.. _ _ _......,-.a; ..k.y---...-:""'· "'--'--.
_..,c..._...s.,o ..... ~ .. ..,.~;.,.c-£-{.~~~ . :;i
privind liirgirca str:izilor ~i alinierca cliidirilor. Asrfcl, fil:curc proprictar ucbnic sii
. ..
--:~-:::- ~ .:.~.~~~L.-9'- .?: .
=~~:::-~-.....::-~:(-" --~~-~.J~
rcalizczc "Jro/11artle peatrli de l'ieltva.w" pc f:l~ia de ccrcn pc c-Jrc o ceda ora~ului. iur

auwriza1ia pcmru rcpara~iilc unci diidiri cxisccncc urma :1 sc acorda numai dad I. Fornuti<H pcntru ;lutori7.arc;l coustrnc~iilor diu juii'50.
rcspectiva conscruqic se alb pc alinicrc; in cat.urilt: contrarc, auwriza\ia sc clibcra

doar cu condi1ia ca propricwrul sii n.:trJgii cliidirca pc alinierca swbilitii. Pcnuu Li n documeiH m11lt 111:11 101port:11H din p11nct de \·edere urb:~nistic. cu

zonelc afccwtc de im:cndiul din 1847. trebuiau rcs peetatc :tlinicrilc proicct:ttc. implic:l\ii sc rioase asupr:1 eonlig11riirii ultcrioarc a ~es11wlui urb:~n. cste eel din 13
Accste Rc~uli. de mid imindcrc (a\·::ind I G. rcspcctiv 17 :micolc). cran imprimatc septembrie ISSG: H.cgulamcnl pcntru dcschidcrc~t din nou de uli~c in c<Lpitulli .

pc formularul con\in::ind "''toriZ"\i" de consuuqi,c. liind astld 1111 mijloc cficiem de Jlrin acest :1ct norm:~ti\· sc permit. cu aece pwl m11o1icip:dit:i\ii. desdoidcrca de sn1 zi.

r
lr
a face CllllOSCIItc pop11la1iei prin eip:tlelc rclcmcmiiri In vigoarc. de dnc dii'cri\i proprieLHi . pe tcrenul :occswr:o . <Lid st r:od:l rcspecti,·J cs tc

consider:lt;i "trrlmiudM.<~i" . l'roprict:lrlll :1\'c:l ol>lig:l\i" de a rcspceta Ei\imca inopus~

prin lkg11lament11l Organic (ell

·'r~njcni/20() m. care putc:u l

c xeep~ia
:1\'C:I l:l\ime:1 de ')
sn::izilor c11 o l11n~ime 111:1xim:i de I 00

s t~njcni/10 n>l. o o.: a bee. »c

1

.,.,·n1cn de I :111). de a re:oli;.a trmu:orc ~ ide a :1Sig11 r:1

.. - .~~ lor condi~ii

.-:· !'
.
.~ '

H
'

I ;;
 :.4
Perioada regula~~!~ fnce_Puturi!e legislafiei mo~~r~--- 55

domeniulni public. Este pre\"iizutii In mod expres obligativitatea ca toate cliidirile

acmaliziirile succesive uu constat in condi{iile impuse propriewrului in ceca ce
de pc noua stradii sii aibii fa~ade uniiormc: pentru "di.rtribu(ii rgale". vor trebui s:i
pri\·e~te gradul de echipare a striizii (refele edilitare. pa\·area. iluminatul etc.).
aibii ~i lniilfimile uniforme. In timp ce pentru situafii diferite. arhitectul ora~ului
Aceastii miisurii a sporit controlul e\·olufiei tramei stradule. Eirii lnsii a lnsemna ~i
urma sil stabileascii sohlfia corespunziitoare. Este pentru prima ~i. pentru multii
rafionalizarea ei. Dez\·oltareu. coordonatii de administrata{ie. a refclei stradale nu
weme. unic-J oarii dnd se pune problema realiziirii unci unitilfi urbanistice ~i
ptnea fi corelatii strict cu evolu1ia generalii a ora~ului. din cuuz:1 absenfei unui plan
arhitecturale.
general se sistematizare. Cu toate acestea. lu mijlocul deceniului 6 administrafia
Ultima parte a acestui act normativ (art. 10-12) introduce reglementiirile
avea Ia dispozifie. de peste 10 ani - spre deosebire de momentul aprobiirii
necesare realiziirii pasajelor acoperite. unul dintre programele arhitecturale
Regulamentului Organic - un instrument esen~ial. care-i putea ofcri eel pu{in
specifice secolului al XlX-lca. care piitrunde. ~i Ia Bucurqti. sprc mijlocul veacului:
imaginea globala. corectii. a ora~ului . care er:l.- primul plan topografic al
"Pm·ogiu Sf' l11(drge 0 lllt(a mai sldimta a carei IOrgime Sf' poalt toltm ,ri pn11a Ia doi
Bucurqtiului. lntocmit de maiorul a us triac. baronul Rudolf von Boroczyn.
StOIIjtlli, dt.</11/ 111111/tli ca acta lreure sa jie 111111/aiprotm pitloni {i sa fie acoptnia". Pasajul
Aparut in faza de inceput a dezmembriirii mai accelerate a proprietiifilor
trebuie s:i aiba Ia capcte porfi metalicc. care sa fie lnchisc In timpul nopfii. Sub
urbane, mai mult sau mai pu{in lntinsc. ca ~i a convcrtirii tcrcnurilor agric~!c (a nate
!; incidenfa acestor rcglcmemiiri (rcluatc ~i In reglementiirilc ultcrioarc) s-au rcalizat
In intcriorul perimetrului stabilit prin Regulamentul Organic) In tcrcnuri cu un

II
' l
cclc dteva pasajc acoperitc ale
fost inaugurat In I 85973.
Bucur~tiului; primul dintrc clc- Pasajul Roman- a
caructcr cxclusiv urban, prcvcdcrile accsmi rcgulamcnr sunt direct legate de

parcclarca terenurilor 74 • Ciici In celc mai multc dintrc c-o~zuri. dcschidcrca unc i striizi
La prima vcdcrc. accst act normativ (mai pufin rcfcririlc Ia pasajc) vine
I In contradiqic cu prcvcdcrilc din Rcgulamcntul Organic privind lnchidcrilc de
pc o anumitii proprictatc prcsupunca ap:lfifia. de-a lungul accstcia. a parcc lclor mai

mult sau mai pufin regulate ~i dcscori cgale. Sc crccazii. In accst fcl. prcmisclc
striizi . fnsii cclc douii rcglcmentiiri. apiirutc Ia un interval de 25 de ani. mard1ea:t.ii
f,.,- apari!ici fragmcntclor ordonatc ale lcsmliltli 11rban: strii:t.i drcptc ~i divi :t.iiri ale
:·.·.·.;1 douii ctapc difcritc In cvolufi:l problcmaticii urbane. dctcrminat:l de lnsii~i
:·tl tcrcnului pcrpcndicularc pc axul strii:t.ii.
dczvoltarca ora~11l11 i .~i. n11 In 11ltim111 dnd . d e sporirca amoritii !ii ~i compctc n!dor

r adminisrra!i c i orii~cnc~ti . Unci prime c tapc dnd. prin dcsliin!arca 11n11i an11mit
numiir de suiizi. sc :1sig11r:1 o oarccarc simplillc:1rc ~i o f11nqi onarc 111:1i ra!ionaH a

rqclci llri >anc. li 11rmcaz:i o a do11a (dnd Primiiria a a\'llt. In co 1Hi1111arc. drqwd sii
~~
fnccrdnd sii rc%11miim activitatc:l lcg isl:itivii din pcrio:~d:1 rcgnlamcnt:lrii.

prclungirca ci pJnii Ia Unirca Princip:ncl or. sc po:Hc constat:l d :111 fos t cnli sc.

Sllcccsiv. actc norm:~ti\·c pcntru dtc \·a din cclc mai impon:11Hc d on1c nii
r dcsf1i n!t:Zc suJzilc inmilc) In c:1r~ SIIIH pcrnlisc dcschidc ri de noi .~tr:i1.i. dar s11h
nrl>anisticc: pcrimcmd ora~11l11i. dirijarca :~nnmiwr fnnqinni In tcriwrin . conuolnl
r·! s uicta s11pravcg hcrc a scn·ic iHIIIi tchnic :d PrimJrici ~~ pc c hclu1ial:i intcgraEi a
:ISIIJH:I cvol11!ici tramci stradalc (lnchidcrc:l ~i dcschidcrca de s tr~zi) ~i alini c rca
\ ~--
proprictarilor. lkglcmcnt:lrc:l dcscl1idcrii de no i strJzi v.1 II rc;<:is it:lln lO.rtc acu: lc

norm:lti\·c nlllnicip:dc ultcri oarc . p1nJ In pr:1g1d ccl11i de-al d oilca r:izl>oi rll o ndial :
~~ Print rc p rimd c opcra~ri i nrpon~tlll C de.: :tccs t fcl : t fost <.:L·;t n.::tl izat ;i d e !Jofn <:/ y n in
· ...~ .i\' :t atti rtr a i i11 a int <.:~ 1..· :r 1111 p tt t <..: a i rrtr:r :-. ttlt iu cidc ttl_:t a <.:C 'o(ttt :u: l
• 1·· , • • l j,-).,;m.: ;r rrr rci r rrr i L:L' l' n> p ri ct :l ~ i:
H .)tt.:f~n r Jorrc sc rr. r:.' rl/1 fl rlt."Gv:11i1 fi i"O.y11/ /Jm:~rn·, 'fi f.i'Jt, it,.l .-; prrrr c rc r itt
1'171.1'1' ·3(1'1 ·3 1 ~ .
., .. ..
 57
56 Periooda regulan1enta~ lncepu~-~1rile legislatiei moder~ -· _ --'-------·--·-··- - -

(~ezarea cladirilor In rapon cu strada). Acestoru li s-uu udiiugat consistence miisuri

INTEGRAREA IN SISTEMUL DE DREPT MODERN
(1864-1881)
constructi\·e. care au U\'Ut ~i repercursiuni usupru formei arhiteccurule. Bucure~tiul s-a dezYoltat sub incidenp acestui unsumblu de

0 prima observu1ie prive~te curacterul prevedcrilor elaborate. Acesteu. reglementiiri panii spre sf:l.r~itul deceniului opt al seeolului ciind au fost elaborate
chiar dacii au o cuprindere reluti\' mare a construqiei urbane, nu au nici o corelure noi reglemenciri. Cre~terea continua a popula~iei. a numiirului eonstruqiilor.
semnificativii: ele apar ca elemente izolate, disparate. Cele mai multe dintre ele. ~i dez\·olturea industriei. precum ~i u institu{iilor specificc unui stat modern au fost

mai complex tratate. se refera Ia stradii, cu element funqional esen{ial al or~ului, impulsionate de importance e\'enimente politice: Unirca principatdor sub

fie cl este vorba de prevederi pronunpt urbanistiee, fie d reglementeazii aspecte Alexandru loan Cuza ~i. in urma abdidrii accstuia, Ia II februaric 1866, venirea pe
strict edilitare. Indica1iile privind modul de construqie. foane detaliate in sine, nu tronult:irii a principelui Carol.
au raportiirile relevance Ia urban , in. ap fel inc:it lasa impresia unei "realitiili" Din punccul de vedere al studiului de fu\a. euructeristicu principala a

paralele eu cea a dilor de circulafie. Singurul element de legaturii este acestei perioade a fost apari1ia succesivii a unui numar in1portant de legi de interes

obligativitatea alinierii cliidirilor, intr-o exprimare suficient de ambigu:i, care, de general. care incep sa structureze, din punct de vcdcre lcgislativ, funqionarea

fapt, incerzicea doar dep~irea alinierii stabilite pentru strad:i; este lnsii foarte diferitclor sectoare ale vic{ii 's6cie'cilii.' Multe din elc \'Or avca 0 influen\ii

adevlirat ci aceascl prevedere u avut un rol hociriltor In dispari{in, treptatii, u considerabila asupru reglemcnt:irilor urbanisticc bucurc~tene. ln ·a ccste condilii.

obicei.ului de amplasare a cladirii lntr-o rela{ie indiferentii cu stradu. actelc normative respective lncep s:i-~i piardii autonomia. In privinp momenwlui

A doua obsen•a1ie conscl in aceea c:i, dupii 1831, nici unul din aceste acte de apari1ie ~i a con1inuwlui. Treptat, accstca lnecp sii cle\'ina dependence de
nom1ative nu a fost determinat de evenimentele politice cures-au succedat pana Ia sistemul de drept modern . ~i. pc de alcl parte. sa eapetc consistcn~ii In eutegoria
Unirea Principatelor ~i In continuure. pana Ia mijlocul deceniului 8. Ele au rezultut kgilor udministru\iei comunak. In aecla~i timp, de l~i piistrca·/.a inclepemkn\u

In urn1a unor dezastre ~i In urma consolidarii administra{iei comunale, care prcia sub eomplctii In ceca ce privqtc spceificit:nea domeniului. In miisura In care nu

controlul sau. din ce in ce mui nndt. o reulitute urbana a drei dirijare integrula li contr:l\·in unor pre,·eclcri cu car:letcr gcn c r:ll .
revenea. de t<qn. ~i care incepeu sii dispunii de un corp tehnic de specialitute tot mai Dintrc legilc care au influen1at ~~ au direqionut reglcmcntarilc

numeros. prccum ~ide mijloacde legale clc control u realiziirilor. urhanistice. pot fi men1ionatc:
Toate reglcmentarilc se lnseriu insii. t?irii indoialii . in spiritul rclorm:1tor - Lege<~ eomunal:i prom11lg:nii Ia I /13 :1prilie 186-1. Ll ini\i:ni,·:l lui

instaurat de lkgulamenllllui Organic. i\ceustii perio:J<Iii. care din punct cle vedere !vlih;lil Kogiilniccanll. Prin :~ecastj lege sc prodama :11nonomi:1 :ldministr:nid "
-..I
t.'' l eronologic. rcprczintii 1111 pus d_eci s iv in desprinderca de struclllrilc reudulc. i~i comunelor (rm:llc ~i mhane) de pe tot cuprinsul 1iirii . se stabilqte modul de
F'· llin~~ Ll 7 au;.:ust I S(>-1). competen\clc
regiisqte toate caracteristicile In reglcmentiirilc nwnicipalc l>11cure~tenc . l·: lc SIIIH o
I org;lllizarc a primiiriilor (cea din Bucurqti i:1

prim:Jrllllli .)i a consiliul11i comunalln prol>lcmclc c;~re pri,·csc loc;dit:uc:l rcspectid .

'
anieularc imre epoca medic,·alii ~i cc:1 modernii. Continuit:llc:J cca mui rrap:uHii e'te

.,..
intercsul. justillc:lt. de :dtld. pcntru moclcrnilolrea

"'pectdc care au e\·olnal eel

priorit:"~ ;I

m:~i r:tpid Slllll cck c:1re prin

rqelci stradalc. 1ar
l t .• , lr -• ....,;,tic. consiliul c:omu11 :il po:~tc ;llll<Hiz:~ proiccte d e constriiC\i• noi .
· ' ....... , ; oncllidere:l de strii;.i ~~ tHC\e

~ ~i rqx:rcursiunilc asupra l'ormei arhitecturalc

 58
- - - - - - - -...~O.~_?.~area ~~ sistemul de drept modern
fn .-:'p~itude !egisl:niei rwckrne ·----'--:.59
publice. ~i proiectele de
aliniere a strazilor. Tot consiliul comunal lntocme~te
rcgulamentele neccsare Acestor imperati\·e le \'a r:ispunde Regulamentul asupra salubritatii
"administrariei interioare• ~i numc~te arhiteqii ~i
'in1piega1ii" comunali. construc~iilor ~i locuintelor din Bucure~tiul unului 1878. Sunt specificate.

-Lege pentru adoptarea sistemului metric de miisuri ~i grcuta~i In totodatii. competen1ele primariilor ~i a nou lnliin~atclor Consilii de igienii ~i

sulubritate publid jude1ene ~i urbane.

Homdnia, din septembrie 1864. prin cares-au unificat sistemelc de miisurii cu ccle

~i urbanism,
Un an mai t:lrziu (187.5). a fost elabor:H Regulamentul pentru
din majoritatea fiirilor europene. In proiectele de arhitecturii metrul a

ltttlt astfcl locul st:'lnjenului domnesc ~i a variantei sale mctrice 7S. Aplicarca legii a
industriele insalubre care dezvoltii prevederile art. 107-112 din lege.

t'ost fnsii tergiversatii pana Ia sf:iqitul anului 1884. Regulamentul prezinta un interes aparte, deoarece trateazii lntreaga problcmaticii a

cliidirilor de produqie - atelierele me~tqugare~ti, manufacturilc ~i construqiile

- Legea de espropriafiune penlJ·u causa de utilitatc publica, din
t>Ctombrie a aceluia~i an. A~a cum s-a ariitat industriale propriu zise. Este stabilicii o clusificare tn 3 clase, In funqie de grudul de
mai sus, legea a prcluat, de fapr, cu
f(J:~rte mici modificiiri, prevederile legii siniilare franceze din 1841. Este o lege
poluare, amplasarea In raport .:u ora~ul sau cu anumitc zone ale sale. modul de

construqie, conditiilc minime obligatorii de igiena muncii etc. Estc dcmn de

csen1ialii penrru orice activitatc urbanisticii de amploarc mai marc; ea oferii
11 remarcat cii accst rcgulament a fost elabor:Jt inainte de dczvoltare accentuatii a
; srrumentul prin e-.1re se pot expropria supmfcrc de tcrcn urban sau cxtraurban,

stJbilind ~i condifiile financiarc de expropricrc. Singurclc motive acccptatc de lege

industriei rom:lnc~ti, produsii abia dupii 1880. Accasta va putca funqiona pe ba7..a ·

l"-'utru a ti declamtc utilitatc publica Sllnt "comm,icatimn'ft~

(strii7.ilc, respcctiv
unui act normativ complex ~i articular. Regulumcntul a fost rcdaborat In 1894, c:lnd

111 i s-au adus numcroasc adaptari: In aceascii forma a fost In vigoarc p:lna Ia sf:lr~itul
,h 11Urile de importan!ii nafionalii), snlllbri!altln jJ11b/icli ,<i lllcrlinJ" de np;;rartca (flrii".
celui de-ul doilca rii.7.boi mondial. c11 toatc cii actualizarca lui sc impunca lncii dupa
- Codul civil din dcccmbrie 1864. l11 pri\•infa urhanismul11i. Sllllt de
1920.
r:: iulll prcvcdcrik privind scrvitufilc (art. 576-620), In spcci:d cca rdcritoarc Ia

.' .:.HI~:I 1;1!ii ck limitclc latcr:dc ale pan:t:l<.:i. atllnt:i <.::l11d i11 diidirt: Sllllt prat:ticatt:
i11 gc11cr:tl lns:i. o c:~ractc ristid a actclor norm:11iw t:misc lu lo anii '60-
- Ji.:r<.:str..:. 11~i - ( 1.90 m.), scn·itutt::~ Ia piciitura apt:i .~i scn·itutca dt: trcccrt:
..
, . : :·rictarul cart: arc o loc11i11!ii l11 fundulu11ci altc proprit:tii\i). 70. eel pu1i11 a cclor privitoarc Ia arhitccwr:i ~i Ia dcZ\'oltarca ltrhau:i . cs1c acct:a a

spccializarii dcstul de acccii!Uatt: :t accs10ra. ca rdlc~ tirt:sc a crqtt:rii

f11 dcct:uilll urn1:itor cstc votat:i o al't:i lt:gt: c11 in1plica1ii llliJIOrt:Jutc
:Ktivitatc:l bucurt:~lt::lll:i. Lcgt:a pt: n!ru organi;-;arca
11rh:111isticii
C<llliJlk~it:'i\ii "ic\ii socictii\ii rondtlqti . l'rin llflll:lft:, rcglcnlcJHiirik d cs tinatt:

,. . , :,·inlui sani!a1· (18 7-t) a rc~kn~t.:nt:~t u11i1ar to:Ht: :~spcctck do111t:uiului. de Ia

prc poudcrcn1 s:~ u t:~dnsi, · domcui11l11i t:dilitl r ~i a s:ll11hrili(ii p11hlicc luccp s:i sc

dcsprindJ de celt: Cll cH;Jctcr prcdooJiU:IIII 11rhaoistic. C 11 to;nc :Jct:stt::J. 1111 t:~1s1a .
.._, ,k m;:anizart: asistcn!t:i lllt:dic:dc. p:l11:i Ia edt: d e igic11:i puhlicii ~i pri\·:1tii.
:1

d11pii Clllll 1111 \'a t:xis1:1 11ici n~;ti t:irzin. o scp:~rarc 101:dii.
··• pn"·cdc lutoc mirc:~ de rcglli:JOICII!c locak care "
.... ,f~-1(' i ;'7i 'llli 't'
,-\Jcx,ttn iru lo,lll C: uza J q11is . sprc c .x cn1pln. luu-o si11gur:i l11uj - Oi'IHk
_i_.:tfi.\/JOJ.,·r,bilr jH'I!InJ rt!Yrk f'IHt.fl ntilr di11 '"-'" .o· t'I.JJ!tiJ

,lrcpt scop illi\it:rt::l rc;_:11l:ni!.iirii I):Judlm·itt:i. Prin1:1

ij Priuml proi<..·t.·l rk: f, .• ,•. ..--., , n:llnhuvi\a - Jlft:\"t:dt::l
'I \_'j, ..,,l. , •
 61
60 lnteg<·are ~\ ;ll si~temul de c!re;.: t modcrr:. lnceputurile l<:~s!aliei mode~n.:_ _ _

dcstiin{area tuturor obswcolelor de pe cursu! apei. lnwcmirca. In decurs de doi ani.
a unui proiect pentru "C'.Jnalizarea" r:lului
poqiunea In care Ua\·erseaza ora~ul. Cea de-a doua lege - Lege pentru lnliintarea
de cheiuri pe ambele parti ale raului Oambovita, pe toata partea diniiuntrul
Capitalei- declara rectiticarca uaseului D:lmbo,•ilei opera{iune de utili tate publica
~i stabilea Ia 20 de metri lii{imea splaiurilor (de Ia parapewl albie p:lna Ia limita
proprietalilor). pe tieC'.Jre pane a r:iului. Trebuie sa remarcam
prevederile similare din Regulamentul Organic, penuu C'.J.re scopul largirii ulbiei
reuagerea cladirilor era proteqia contra inunda{iilor
lntr-un curs deap-l pecare sa se poate n::tviga,"de data uceasta finalitatea urbana este
cu tow! difericl. Rectiticare traseului va trebui, bineln{elcs, sa asigure evitarca
de construc{ie.
Reglemencarile speciale pentru abawar<: (zalhanalc) din 1868. penuu
~i lntiin{area de splaiuri (clieiuri). pe
"Hale ~i Mar~euri" ca ~i eel pentru lnmormantiiri. ambele din 1877. con1in. In afara
de prevederile specitice. ~i indica{ii adnd caractcr •urbanistic" (amplasarea In
cadrul ora~ului. distan1e de proteqic etc.) ~i consuucti,·e.
Aceea~i evolu1ie a legisla1iei incepc sa sc manifcstc ~i in domcniul. mai
bine delimitat, al arliitecwrii. In 1876 era elaborat un Proicet de lege pcntru
ca. spre deosebire de
eonstruirea loealurilor de ~oli primare ~i urbane. pc linia mai vechilor
~i
prcvederi. extrcm de detaliate. cuprinse In Rcgulurncnwl Organic. iar 7n prima
~i transformarea D:lmbovi{ei
jumiitate u deceniului al opwlea l~i fac apari{ia In domcniullcgislativ ~~ preocuparilc
din direcfia identifiClirii ~i protcjarii monumcntclor iswricc, prin Regulamcntul

inunda{iilor. dar, l'n acela~i cimp, se.rcaliza o imponanta calc 'de eircula1ie rutiera asupra Comisiunii Monumcntclor Publicc.

urbana. ldeea lntiin{:lrii chciurilor apar1inc. de fapt, comisci numicl In 1860. de

minisuul de interne, pcntru stabilirea unor miisuri de in teres · public In Bucurc~ti,

cliciurilc fiind incluse In categoria lucrarilor urbane cu tinalitatc cstctid:

"f11jmm11s~(ot70 111111i om~· H foce priu 'lujiiufnt't'o de b11/ronrtlr ploutnt" m orbori, prin

incadrarm m cheittri a riiului re-I striibate (s.n.), ;ui11 .I'CIIfl/7', pir(r, u!ifir:ii ,<i 1110111111/rlllr
;mblir:r, ;m'u(n11M11i ,<i pri11tr- fJ il~tmi11nrr l~trk<tllllitoore n s/r({(/r/t, r /11 ti111p11! ""P(ii'%.

In 1867. Consiliul comual aproba l~cgulamcntul pcntru industriclc

insaluhrc. dcci cu 8 ani{!) inaintca rcgtd:1mcnwlui amintit m:1i sus. Fapwl rellecta

cum 1111 sc poate mai binc dcZ\'oltarca economic:! m:1i rapid~ :1 capitalci. in

c on1p:n: 1~ic <.:11 rcsCid ~:irii. <.::Jrc a in1p11s : q>ari~i:l ;.t<.: C11I11i norn1 ~Hi\' nc c cs~IT :1 sig 11r:l rii

condi\iilor lirq ti de runqion:~rc a "stal>ilimcntelor" indll\[li:de. Heg ul:lllleiHIII "'e

:rccca~ i \ trunurarc c1 ~ i eel din 187 .~ (put~nd li dcci o posibil~ ' " " a de in, pir:r\ic

pcrHru acc,ta). \tabilind insa. nlldt m:1i conc rct. rcl:l\ia dintr<: difcritclc c:Hcgorii de

''illdl!sJrii nrst~lnbrr"~i ~ i am pbs;nca In or:1~ . rcspct:[i \" IncH Ir;nc:J intr-o ;lllllnl i (:i zon:i

il, ~llnlclinnl.\lnnicip: d". II. JS<AI,nr. 1:-; din 'J in

i i " S till/ fJJ ici/1." ( fl tl~·,_--:-lil//ill/1: 1/U II/!If/11: /IIIII •· , / .. , · · .

j1litt tl!flll'l i olrk Jl,.jl!l.o"t: "' -; ~ -· ···'

 3. LEGISLATIA URBANISTICA lN YECHIUL REGAT
(1881-1918)

CONTEXTULGENERAL
Perioada analizatii In aceasca scqiunc s-a caraccerizac prin scabilic:uea

policicii mule sporitii, urmare direcd a cuccririi indcpcndcn~ci prii, In tsis: ~i a

proclamarii regatului in 1881. t\ccastii siwa1ic favorabila a pcrmis ~i dczvoltarca

economid generala, in care ponderca scccondui indu s trial. incurajac prin legile

spccialc din 1887 ~i 1912. a lose incomprubil mai marc dcdc in pcrioada ancerioara .

Mulcc dincrc noilc incrcprindcri induscrial c :111 fosc conccncracc in 13ucurqci. a

mulcora din ere noilc a condus. crcpcac. Ia n1odific:~re a s cn1ccurii pop1ila1ici capic:dci .

prin aparifia caccgoriilor dirccc lcgace de pr<x.:c s 1d producciv. Jlc de aid parcc, d11pa

1880 s-au c rcac. in hun:J miisur:l. in s ciw1iile s cacului hnrgh o _ iar cdc deja cxisccncc

:111 foq modcrni z:~c c ( h:inci. socicc:i!i de crc dic ~i :1sig urarc ccc.). Conccncrarea lo r in

Hucnrq ci (ca ~ i a nndcor:1 dincrc incrcprind c rile ind11 scri:dc). :1 condns Ia m o difi c:1rc a

imporcanc:i a s cruccurii pop11ia!ici or:1~nlni . prin apari1i :1 11nor c:1ccgorii socialc leg:ICC

cxclusiv de mcdi1d 11rhan. 1\ccscc cransformJri snc i:dc imporc:11Hc :111 :t\'IIC e fcc cc

dircccc as upra C\'Oill!ici f11nqionalc ~i fizi cc :1 or:l ) llilli. d:1C<>r:1ce noilor impc raci,·c

L air· lo<·· ·' ·• i d e mund ( indifcrcnc de tip11i sJ11 ) ~ i :d e nc ,·oilor gcncr:1lc difcrc nfi:~c c.

l.,, ..,, ..,,;,.;lc cdiliurc. uri>aui scicc ~ ~ :lrhic c cmr:~lc

 64 Cont..:xtul gem:ral Legisla{ia In n:chiul regat 65
---- -----~----

a societiifii bucure~tene. Lucriiri de anvergurii - cum a fost rectiticarea albiei pre1·ederilor care privesc planiticarea urbana este mult sporita. Competenfele

Dambol'ifei. extinderea considerabila a aprovizioniirii cu apii ~i a c-.1nalizarii ora~ului. Consiliului comunal ~i ale primarului se referii. prin tre al tel e. Ia:

introducerea iluminatului electric. a telefonului. a transportului In comun electric - elaborarea tuturor regulamentelor pri1•ind igiena ~i salubritatea publica

etc.. - au contribuit fundamental Ia sporirea confortului urban. Structura lnse~i a ~i a locuinfelor. soliditatea cladirilor. stabilirea condifiilor pentru construirea ~i

ora~ului a suferit transformiiri importante, prin proiectarea unci refele principale a utilizarea construqiilor particulare;

arterelor de comuniC'.!fie (bulevarde ~i splaiuri) ~i realizarea parfialii a acesteia, prin - deschiderea ~i lnchiderea unor urtere de cireulafic. In anumite condifii

aparifia unor noi cartiere, ca ~i prin extinderea, din 1895, a perimetrului impuse;

administrativ. Toate aceastii activitate febrila (care, probabil, n-a fost egalata in - elaborarea tuturor planurilor de aliniere a strazilor ~i piefelor. urm:'lnd

perioada interbelicii), s-a sprijinit pe numeroase ~i substanfiale moditiciiri ale ca acestea sa obfina ~i aprobarile organelor competente superioare. De altfel. una

cadrului legislativ. dintre prevederile fundamentale ale acestei legi este legatii de problema alinierilor.

Dintre noile acte normative, trebuie mcnfionate, lm primul rand, douii Pentru prima oara In legislafia romaneasca se stabile~te un termen (4 ani) In care

legi cu caracter general. Prima dintrc acestea, Legea pcntru lnfiintarea de edificii toate comunele urbane sunt obligate sa elaboreze.'iacenn plmmrilor de nli11ien nle

~i constructii publicc. din 1882, a deelan~at o campanii de lungii duratii pentru omjt/or". Pasul de Ia lntocmirea proiectului de alinierc a l,tnei singure striizi, izolatii.

realizarea unor sedii reprezentative ale noilor institufii de stat: armata, ~eoala. desprinsii. eel pufin teoretic. de veciniitiifi, Ia eel al tuturor stdizilor unci localiclfi.

diferite ministere etc. In BucureFi s-au realizat cateva din ccle mai importante este unul esenfial pcntru apropierea de concepfia planului de sistematizare a unui

cladiri publicc ale ora~ului: Tribunalul. C.E.C.-ul, Banca Nafionalii, Ministerul lntreg ora~. "Pianul de aliniere al ora~ului" presupune ordonarea intcgralii. corclatii. a

Agriculturii, Po~ta. Camera Depma~ilor. Acestora li s-au adiiugat Ateneul Roman. spafiilor publice. ca ~i ierarhizarea acestora. In acela~i articol al lcgii (art. 94) erau

extinderea Palatului Regal. iar dupa 1900 s-au lncheiat lucrarile de construqie Ia impusc. de asemenea. revi?.uirea ~i complctarea alinicrilor deja cxistcnte. In a~a fel

funda1iile Culwralc Regale ~i s-au realizat alte setlii ale administra~iei cemralc. lnciit odatii aprobate prin decrct regal. sa cxiste o baza "dctiniti,·a" construqiei

dintre care men1ionam lvlinisterul Lucriirilor l'ul>lice. 13ucure~tiul a fost echipat. urbane cocrente ~i unitarc.

astfcl. cu mare parte din structura de cladiri publicc monumcntalc. ncccsare unci
I

capitalc. multc dintrc clc adapostind institu\iilc putcrii centrale. LEGISLATIA DEZVOLTAIUI BUCURE~TIULUI

!);rr actlll norm;uj,· cnc ;t ;tl"tH. prohahil. eel mai marc impact pcnrru \lult mai numcroase au fost. Ia cumpana I'Cacurilor. lcgilc ctrc ;ut pri,·it

lntrcgul domcniul al administr;qici ora~clor ;t rost I ,q(ca pcntru organizarca In mod direct dcz,·oltarca urban is tid a 13ucurqtiului. fn accasta pcrio;tda au aparut

comunelor urbane din IS'J.f. l·:lahorata de guvcrnul conservator condus de Lascar dtcva documentc clcoschit de semniticativc. care reOccta c1·olu1ia rcmarcahila a

C:at;trgiu. lcgea era prima oricnt:tiii c:-:cksi1· 'l·rc nrohlcmclc localitiililor mhanc. gJndirii urhanisticc. Toatc "ccstc ac~c normatiiT au fnst lntocmitc in cotHc~rul in

scp;rrJndu-lc de cclc ;tic comunclor lllr;dc. l·:a ;t c< ""'~rile locale inccpuscra sa-~i dcnwnstrczc din plin cticicn\a ca

~i o autoritatc mult sporitc. In comp;rr;nic ,.,. r. ... "{ ·· "'"'''"truccici urbane:.

'
 66 Legisblfiu dt:zYolciirii P " cure~t:·d!li Legisla~a In ' :echiul regat ·- - 67

unei Case a lucrarilor ora~ului Bucure~ti din 1893. ini~iatid a primarului de bucure~teana a preluat idei confinute In legilc generalc, emise In aceasta perioada.

atunci. Nicolae Filipescu. Ea este prima lege aviind carJcter exclusiY urbanistic 78 . este domeniul construqiilor ieftine de locuit.

Organismul creat prin acest act normativ. printre pufinele exemple simi !are. chiar ~i ~gea pentru construirea de locuinte ieftine din 1910. prima lege

In f3rile occidentale. este considerat de C. Sfinfescu ca fiind inspirat de eel parizian. romaneasci! de acest fel. a stabilit cadrul juridic ~i financiar (ale caror principii s-au

prin care s-a asigurat realizarea marilor opera1ii haussmanniene 79: regulamentul de piistrat. In linii mari. pana Ia al doilea riizboi mondial) al construqiei de locuinfe

aplicare a legii a fost lntocmit. ceva mai t:irziu, sub primariatul ~i directa icftine (sociale). Prin lege s-a fixat modalitatea de constituire a unor societiifi

supraveghere a lui Vintilii Briitianu 80 • Cea mai importancii prevedere a legii- care. In specializate. cu participarea statului sau administraliilor locale. )ncurajarea

mod surprinzator. nu figureaza In Legea pentru organizarea comunelor urbane din construirii de locuinte iefcine se facea prin scutirea de anumite taxe ~i impozitc;

a nul urmator- este aceea confom1 careia Casa Lucrarilor avea drept scop asigurarea erau indicate, totodatii. in mod cxpres obligativitatea realizarii locuintelor dupa

sumelor necesare e!~borarii ~i aplicarii "mmi plan gnural a/ ora,~rtlui". care trebuia sii plnnllri-liP etc. Este enunfacil ~i ideea locuintelor colective care, In conditile legii.

fie supus guvernului spre aprobare In termen de S·ani. Prin planul de sistematizare puteau fi realizate numai de wpartimlnri, pmtm proprii mlaria(i".

tirmau sa se 'ftxr.u a/inienle ,<i uivelmentul dupa ca" se ua cliidi 111 general, sii iudice fn acel~i an este. votatii, pentru Bucure~ti, · Legea ~lativa Ia
desclriderile uoi de .<trade ,<i pie(e ce se uor glisi uecesa" pt711nr lusaniito~i"a ora,<tt!ui, peutm lnfiintarea unei societii~ comunalc pcntru construitca de locuintc icftine.
CO!Iloda cirmla(iuue mlr-fnslll fi pmtm aprovizionlirile lui". Ulterior. In 191 o. 0 singura adaptare pentru vreo localitate din prii. Societatca, care a luat fiinF! Ia I
completare a legii adiiuga, printre obiectivele planului. pc acela al indicarii ianuarie 1911 ~i a funqionat panii Ia sffir~itul deccniului 5, avca ca scop
"pam1rilor, grlidiuilor, a squamri/or ,<i Cli11iti"lor". Trebuie observat di In lnfclegerea "lmbrmlilli(iren mijloncelor dr trai priu lule.,·lliren promrlirii de /ocllill(t' iejti11t ,<i sli11liloast
de atunci a planului de sistematizare sunt incluse domenii care f:icusera. timp de populnfiti tll"iJJio~e n mpitn/ri". Socictatea era autorizata sa cumpcn: terenuri. sa le
decenii, obiecnd unor reglementari In ge neral necorelate ale actclor normative - parccleze. sa construiasca locuinfe ieftine individnalc. pc care putea. apoi. sa le
rqeaua de circula1ie ~ i rcla{ia dintre cliidire ~i s trada - carora lc sum adiingate v:lnda rrnor catcgorii de salaria{i e rr \·cnituri modeste. Reali 7.iirile rcs pccti\·ei
anumite spa1ii de interes public. cu caracter d e agrement san strict ntilitar. Pcnuu Socie ta(i comunalc au contribuit In mod considcrabil Ia matc riali zarea muta\iilor
toat e acestea cste acum enun[at imperatind core larii lor Ia ni\•clul lntregului .~r interve nitc in gandirca rrrbanistici:i a vrcmii - parcclari o rd onatc. rclativ difcritc.
ierarlri zarea pe care o prcsupun e or ice vi ziune glohal:l a dezvoltiirii ora .~ ului . a~a cum locuin!e igicnice In consmrqii-tip c tcsr.
cs tc planul de sistcmatizare. in 1895 cstc promulgat:l l ,egea pcnlru rniiq~ rnu·eu Bucurc ~lilo r.
Un alt exemplu semnifieativ al rapiditii\ii prin care municipaliutea rezrrltat;l din prevederilc lcgii din I 894. l'rin lege sc stabilcsc noilc limite

/:s Cin ci nal Slln~cscn. /JIIr.,,o:.~·tii i11 ln111 ina .~·t iin{t:i !ldlllllistio:, "l.ir b :LII i'i•: &lll ", \ "II ~I :\C~;I SlC d O Ll ~ lc;; i. <ll':"i r nlC :Ljlf'): tpc !-o iLLLIIIL :IL Ll.' , ~~ pri111 :i iu l~fC ~L L I .\"////11/11/, r~SI K.. C\ i \· al
f X \ ' J. l fJ.) S, nr. 5 .(,, pp. I 6,J- 186. in accs l a r1 icol, Slln~ c s c & ... ~. .. . 1: i hlC sCII "11 oh{inlll 'J f,gr· lllllllir.itJ" '; , ,;,;;, IX: &llfll CO&l Sirllire :l de loc&&iu~c &c flin c ~i Cll 1111 grad nccc pl~&liil Lie c oul'orl i&ncrior,
1."11 t_/'/1 '/ff:/I.T {tiill{~/fr.· lllfllllli.'"t/r...JI ft:gl.' ( 1/I'C illljJI/1/1.'11 jJfiii::JI tli ., .. ·· ,... \ 'Cr&illl r i mai &H odc!-. l C. ' l 'rc h11ic III C II~I OII : il in ~:l t::l ill i ~i a li ,· c :-. i&Hila rc
lh.":Uf'J !tnn·r, fJrtf,um!tl 11 tx·,~Ji:rir.i , 01111 ~-; pcntl11 Jlntllltmw• •··· .;i ~ - ;II& lll;llcri :lliz;ll in<:;i d e b s l'oir~iLLd sn :ol1iiLL i Lrcc nl. i11
1\>r·: ..
...
_.:.
.. .. ,., 1<..:;1. c l:" idiri -Lip PCIIlfll
 68 ·- ·;\ ·.""· ~. L-:gisla1ia dez\·oltiirii Bucl!re~tiului Legisla1ia in vechiul regat 69

Dar, ca ~i In cazul prevederilor similare anterioare. con1inute in

Regulamentul Organic, prin legea din 1895 se prefigureazii depii~irea viitoare a

perimetrului udministnuiv al capitalei. Dincolo de limitele enunfate sum interzise

orice tip de clad ire, cu excepfia industriilor cele mai nocive ( "iudustn"ile i11sa/ubf1' dt:

c/asa IV"), care puteau fi realizate In conformitate cu reglementarile sanitare.

Aceastii lege va primi, in 1901, completarea necesarii. printr-un scurt act

normati v - Lege relativa Ia pamanturile rurale din Bucure~ti - prin care

proprieci1ile rurale lnglobate In noul perimetru al ora~ului ies de sub incidenp

prevederilor cuprinse In legea rurala din 1864, dipatand valoare de !erer. urb::n; ele

pot deveni obiec! al tranzaqiilor funciare .urbane fire~ti.

LJitima lege seminficativa a perioad~i a fost cea privitoare Ia asanarea ·

lacului Herastrim (1912). Prin aceasci .· le~e ;e declarn de militate publica ~i se

expropria:cl, trecand In administrarea Primariei, o mare suprafap de teren din

nordul or~ului, care aparfinusc starului, : Ministerului Don1eniilor sau unor

proprietari particulari. Noul teritoriu al or~ului, denumit Parcul Nalional, a fost

destinat "c11 deosebire pmlm co11alf'S11ri hipice,jocuri 110(io11ale, n:m:ifii sportive, expozifii

agmre ,<i allele asemmea". Ia na~terc, astfcl. viitoare a zona de agrement din nordul

eapitalci.

2. Suprnfa \Jl llucurq 1iului Ia sfar~iwl sccolului al XIX-Ic"

- perime<rul din 1895 •••••• pcrimc <rul din 183 1
admini scrati,·c le ora~ului ; cstc prima c xtinderc oficiala a s uprafqci IJucnrqtilllui .
dup:i cca cuprinsa In Rc gulamcntul Ora g nic.
PRIMU L PLAN DE SISTEMATIZAI<E
C ca mai imponanta prevedere a lcg ii din 1893 - claborarc;l 11nui plan d e
sistcmatizare a o ra ~ ul11i- 11u '' fos ! dus:i Ia b11n sLir'i il In te rm c n11l de S ani . t\ hia In
190(, a fo st organi zat 11n co ncurs intc rna!ional pc ;rccast:i le ma . in programul

Estc evident d pote n~ialul acestui !ruin s tcri10riu . no 11 indus In concrrrs rrlui a11 fi g ural multe din prcocuparil c de pJn:i a!llnci ale m11nic ipali1ii!ii .

administra1ia ora~ului . nu era inca ll(ilizat deciit In mica mas urii . ciici taxele imp11se uncle dintrc c lc incl11 sc. sub forma de norm c , In rcgulamentcle slar~i11rlui d e
pcn!nt tcrcnurile necons truite (",·iranc") ca 'ii pentru ind11 striile cxistentc crau nmlt secole!. Calita!t;'' co nsiderat3 ncs;rtisr:icaw;rrt; ;r p roit;ctdor pred;rte " lacu! sa nu sc

recluse In compara1ic c u zonclc mai centrale. In accla ~ i timp. Primaria era obligata.

,_ prin lege. sa cltnlpc rc anual tc rcnuri In acest oco

funciara com11nala.
..; COtli CII L:Jrco l s n ccinl ~ ;J 11110r proicctc.
· ·-- · -
sc gj sc sc
",\ ,. hl•r ~· ·
in otni cn lul
,, ...,.. 1() 11t l
 -::·~ . < •

70 Primul plan de sisremariz:uc: Legislafia in ve;~liul reg~r · - - . ___?_!_

acorde primele doua premii. Superior (al Minisrerului Lucriirilor Publice). Compleriirile ~i modificarile centre de

Concursul nu a ramas insa f:ira consecinte. In perioada in care a fosr C:.:rs. nu au mai fosr inrroduse in proieer, asrfel inc:ir acesra :1 fosr promulgar prin

primar (dupa 1907), Vincila Brarianu a impulsionar realizarea unui document decrer regal in 1921, in forma incocmirii pana in 1917. Prinrre recomandiirile C.T.S.

urbanisric care, pe lungii mai vechea pracrid a alinierii srrilzilor (pre\·azura ~i in era ~i aceea de a inrocmi, odaril cu planul de sisremarizare, ~i proiecrul unei

legea din 1893). sa includa, ca o prima renrarivii de zonificare a ora~ului. ~i regulamenr de consrruqie; acesra a fosr insa elaborar abia Ia sfllr~irul deceniului 3.

dez\'olrarea •pe corti~rt n capitalfi"SJ_ Semnificafia aceswi prim plan de sisremarizare depa~e~re, poare.

importanf3 sa localii penrru dezvoltarea Bucur~dului. Bazar pe o prima evaluare

globalii a siruafiei exisrente in acel moment ~i o analizii sumarii a cauzelor- inclusiv

a carentelor legislafiei urbanisrice ~i. in general, a dreprului admnisrrariv de panii

arunci, proiecrul reprezinra o cerci evolufie fa~ de condifiile impuse planificiirii

urbane prin Legea pentru crearea unei Case a lucriirilor din 1893 ~i prin Legea

pentru . organizarea .comunelor urbane din 1894 . .Ierarhizarea problemelor ~i

numeroasele p~incipii ' noi care sunr luare in considerare .in elaborarea planului

demonsrreazil pe deplin parrunderea In Romania a gandirii urbanisrice europcne a

lncepuwlui de secol. in aceascii srrucwrii sunt inregra.re mulre dinrre ideilc ~i

3. S£udiu prdi111in;1r pculrll
mijloacele de acfiune urilizare ~i pan aarunci, alilruri de alrele com pier noi 8 S.
z.ouillcarca orn~nlui,
CC;I. 191(, Din prima pane a srudiului - care cuprinde masurile considerate

nccesare penrru amenajarea rcriroriului urban al 13ucure~riului- ~i din parrc:t a doua

fn 1912 rc:rmc:nul predwr prin lege::~ din 189.)," fosr prellt•lgir p1na Lt -care esrc un Antcproicct de lege asupra stabilirci, conslruirca, dcsvollarci ~i

ianuaric 1915. Lt mijloc.:ul anului 1914 serviciul rehnic al Primaric.:i :1 rcln:tr srudiul sistcmalizarci comundor - sc: dcsprind c:1rcva principii de o nouwrc ahsolma

primului phm de sislcmali:;r,m·e al Buaure~liului. snh coordonarca lni Cincin;~r pcnrru gandirca urhanisric:i hucurc.~rcanii. Dinrre acesrca, cclc mai rclc\·anrc sunrM•:

Slin\c:sc11; drcva dinrrc: princ:ipiilc nrh;~,lisrice an fosr :~van s :trc. In primih·ar;t - fundamcnrarc:l pl:111tdni de sisrcmariy..arc pc o progno7.a a dczvolrarii

accllli:t~i ;~n. de: VinriEi1lriiri;~nu. :l(llllCi prq cdinrc :tl C:omisici rc:hnicc :1 c:ttlit:Jki". localiratii din puncr de: vc:dcrc: dcmografic, economic. social. culwral. al c:chip5rii

lnrrarct Rom:lnici In r:izboi a inrrcrupr c:lahor;•rca proiccrnl11i. care \'a ti reln:tt :thia edilir;~rc ~i c.:u dorari pul>licc ere .. ceca cc lace ca pc rioad :t de n:ali z;~rc sa tic: g:lndid

In I'JI9: In accl:1~i :111 proiecr11l a I< >S t in;tinrar sprc: ;~proh;~rc: Consili"l"i Tc:ltnic
85 in cck cc llriiH..:az:i 1111 :,:c va Ltcc ;ut;diz:t dcl~tliat;i il COilliliUIII!IIi planllllli dill r<J 2 1 ~i
llici :1 illq)()rt~lll\Ci sal ~ : glob:dc ~I S IIf>l"i l dczvoiLirii Bnctm: ~ lilllui, c i vor r. SCIIIIIOI!atc lllllll ili iiCdc .
prcvcdcri "~ IH.:ral c care sc vor rc gJ~ i dc wli:ll c, n•:•i t:ir1.i11, In rcgnl ~unc ulnl de couslrttqii diu f C)ZI'i.
SJ Ciu cin;ll Slin\CSCII, "/J/'''"1" .:-i "jltJad. · •.. .,. ~ ·l'tSI"/fJr, J>;IIIC:I ;I \ "-: 1
. . ~. .. ~· · ·· :-o i •'11 caz ul Plauului Director d e Sislt:lu:lliz:•rc diu I'J.)).
"!Juluiu11f Snci(.;1:1\ii Polilc<.:uicc". XX\11. JfJ f(>, 11r. j.) ,J>
.. ............n J>Jmudlli Ccnr.rtd de SiJfl"lllflli':.III"C ' " r:o;u"lldt.·i 111111(]/
Cousiliului r~"' .........l •
.. /., ,. 11 .. -- .. - ..... ; •..•
 'it.
Primul plan de sistematizare Legisla1ia in vechiul regat 73

pe o perioadii indelungatJ de timp (50-60 de ani). De aici rezulta necesitatea

corelarii perimetrului administrati1• ~i consuuibil al ora~ului cu planificarea
regionala a teritoriului inconjuriitor.
- zonificarea teritoriului urban ("sprcinliwrrn cnrtirrr/or") , in[elcasii in
primul rand in raport cu modul de utilizare a cladirilor8 7• f11ncrionalitatca fiind mai
curand implicitJ. Bucure~tiul era impiirfit. conform planului de sistcm;~tizare. in
"cartierul central', carriere de vile, carriere de locuin1e ieftine, zone industriale ~i
"regiunea_militara';
- stabilirea. de asemenea unitad pentru intregul orJ~. a raportiirii
cliidirilor Ia strada (alinierea). a regimului de construqie (inchis/front continuu.
grupat ~i izolat) ~i a inal1imii cliidirilor. in func1ie de zona fnnqionalii respcctid:
- definirea parcelelor consuuibilc ~i. penuu o utilizare ra1ionalii
teritoriului urban, inuoducerea principiului comasarii. rcspectiv reimpaqirca
parcelelor neregulate, existence anterior, in snprafqc de tcren regnlatc din pnnct
de vedere geometric (piitrat sau dreptunghi);
-limitarea densitalii constn1c1iilor Ia hectar, din considerentc igieniee:

- determinarea "dr:mCfltdor de 'i11smmlitnte istoricn sntt/ntiiiiiSr(i llfllllmlr" ~i

.PLRNliL t'RPITALEI stabilirea miisurilor urbanistice de protcjarc a aeestora;

- enunpuea rela1iei fire.~ti dintre planul de sistematizare (c-.1 document

. ·:
fundamental al planificiirii urbane) ~i detalierea principiilor acestu.(a prin difcritc

rcgulamentc comunale, inclusiv eel de construqii. Cu toate cii C. Sfin1cscu

considcra absolut ncecsarii elaborarca nrgenta a unui regulament care sa

partieularizczc toatc prcvcdcrilc planulni de sistemati;.are din 1921. an mai uccut

,,
dli,•a ani_. pana in 1928, dnd a intrat in vigoarc noul reg11lamcnt de c·onstruqii al

Hucurqti11l11i; in cl Sllnt introdnse nwlte dintrc idcile ~i prineipiilc no\·atoarc ak

pla111d11i . Tot pana in I 'J28 a fost valabil ~ i rcglllamcntlll de construqii din 1890. fn

lntrcag;l pc rio;lda ;I inccp11tnl11i de sccol an c x i~tat. dcci . s11prapuneri ale dife ritclor

doc11mcnte url>anistice. allate intr-1111 c1·idc n! dccaklj ;II principiilor. bpt care a

cond11 s. uncori. l;i ~ddcrea caractcnd11i "oper;l\ional" al acestora. prcc11111 ~~ b

ncnnm:ir:~tc posiililitii\i de intcrpret;~rc" pre\·c<lcrilor.

t .:.t . 1'!:111111 tk.·

r~:nqic de roiiJI
shl~..:llt;lli r.:m.: diu I«J21. %ouif1<.:~•rc~1 fttllqiou~tl:i (-.o.;pcc.:i:lliz:trc:t

- st11dicrc" 11nit"rii a rqclci s tr:~dalc. cl:~sific:~rc:~ ~ i icrarliiz;lrc;l s trl;.ilor In

"''II[ In cirud"\i" gcncr;il~ :1 ora~llllli:
c;trlicrdor")

jllm ;IL;~tc
l'ltoii·:GI11L IU<:C;lJLt\MENTUI.lll I'ENilU I

Sin11111;111 c11 cl;lhorarc;l l'lunului gcn<-,·al uc

;11ud11i I'JI-1 ;I J(lst lnLOcmitii ~i pri;;u

1'/\I~CELJ\IU

sislcmaliz;~rc. In a do11;1

'"';,,u:; :1 proicc!ld11i 1111111

· " -" ... · si deschidcrilor tic s!r:i;.i. p;lsagii ~i alci" . l)npii

;:,] ·sjm.:r,fi:·.nn:rl t:tJJ1if.:n::lr, r \·r , •.• ·.

t:fJJ/.\ll7r(fii ..-.: \., •.,_,_r~ '

 74 Proi<'ctul regulamenwlui pencru parc~l:iri Legisla\ia In vechiul regat 75

lncrerupcrea datoratii primului riizboi mondial. proiecwl a fost reluat In variante dtscbidrrtn dt .<lrlizi (singurele reglementate. de fapt. p ana awnci) ~i pnrcdnrt'n
succesi,·e In 1922. 1924 ~~ 1926, clnd a obfinut ~~ aprobarea . cu modificiiri . a ltrmul11i pe care se craseaza noua. res pecti,· noile strazi.
Consiliului T ehnic Superior. Prin adoptarea. In ere timp, a Legii pentru unificarea Regulamcntul ... este suucwrat In opt capitole ~i 59 de articole. Dintre

administrativii. proieccul regulamenwlui a uebuit reluat ~i pus In acord cu principalele prevederi noi sau modificlirile substanfiale ale celor mai vechi

prc ,·ederile acestei legi 89 (asupra ciireia vom reveni mai jos). Regulamentul nu a (confinute In reglementiirile anterioare) menfionam 9 !:

obfinut niciodacl mate aprobarile necesare, de~i a fost In acenfia serviciilor de - cererile penuu deschiderea unor noi sulizi "penlm pnrcdliri .<all nll.<eop"

spec ialitate ale primariei pana Ia lncepmul anului 1934, dnd lncepuse elaborarea pot fi acordate numai dacii sum In concordanfii cu prevederile locale ale planului de

Planului Director90 • Cu mate cii nu a avm stacucul unui act legal, principii confinutc sistematizare ~i dacli acestea au legacurii directa cu su:'izi existente, recunoscme de

In proiectul regulamentului au fost aplicate tacit. Din aceastii cauza, analiza primarie, aflate In zonele consuuite. Se lncearcii astfel oprirea deschicierii de suiizi

principalelor prevederi ne permite sii urmarim evolufia gandirii urbaniscice a In zone deobicei periferice lncli neurbanizate ~i. In general, cxtinderca necontrolatii

perioadei, aplicatii situa{iei concrete a capitalei. a ora~ului. Traseul noilor mazi este presupus a fi recciliniu: doar In zonele cu

Concepm en un document care sa lnlocuiascii "Cnpilolrr/ 3 diu circulafie mai redusa, striizile pmeau avea "nli11ieri. c11rbt, Cit mu cJJ 111ni mnri de

Regulomen/rd de corJ.<Imc(ii 1<i nlri1ieri din 1906"91 - capitol rcferitor Ia "Dtscltide"n de t:111i111rli, dr1po principri'/e 1/ronlli.,·Jicii tllodenu". In acest caz. "principiile urbanisticii
slrlizi sm1 pnsnje" din varianta republicatii. a Regulamentului de construc~iuni \'i moderne" avute In vedere, pot fi identificate cu celc ale ora~ului-gradina , des

alin ieri din 1890 - acest act nom1aciv estc primul care are ca subiect cxclusiv invocat de Cincinat Sfin1escu.

reglementarea modului de parcelare, at:lt din punct de vedcre strict urbaniscic, de. - pentru prima oarii In legislafia bucurqteana de p:lna awnci se accepd

mai ales, din eel al scabiliririi obliga~iilor ~i raspunderilor parcclatorului fafii de lnfiinprea de fundaturi. care sum clcnumitc "nlei ". Ele sum permisc In siwa1i ilc In

prim a ric. El a pare en foanc marc lntar1.i c rc In raport cu realitatca urbana. cunoscmc care se doveclesc a fi mai rafionak dec:lt strazilc. fiincl consi d erate. prin urm:~rc. "o

tiind ne numiiratclc parccliiri fkute In Bucurq ti In special spn.: sfnqiwl secolului tolrrnll(li de ordiu ecol/u/1/ic". Es te intcrcsant d e re marcat cum . d upa cc prin toate

trec ut. t\/1 ulte d intre clc s-an reali:~.at fii rii autori zare a necesarii. tiind astfcl ilcgalc. iar rcg lementarile antcrioarc sc inter:~. ice a deschiclerea fund ii turil or. dqi cle au cxist:lt

altel c nu au re spectat In lncregime condi1iilc impuse prin reglcmentarilc antcrioare cu mule lnaintca pcrioaclei rcgulamenta re ~i au apiirut In continuarc. prin parccliiri

privind p:1Vare:1 noilor strii zi. c mali za rea lo;. pre \·e d ere a ilumi n:irii sua zilor e tc . Prin de mici dimcnsiuni . de data aceast:~ e ste acc epH~ . d e !':I pt. uu nnm:1i lnfiinpre a lor

:~ce s t regulam e nt se recun oa~ [c explicit. probabil penuu prima oar:i lntr-un act :II lcgal ii. ci recun oa~ [t.:rea mili[ii\ii lor In re nubili r.are:1 unui feS II[ urbau de tipul cclui

prim:i ri e i (In afarii de P~mul de sistemati zare din 1921). rcla\i :l ne mijl ocitii dintre hu curqte an . CLI in sl!le roarte adJu ci. E ste posihil ca rund:iUiri k sa li fos [ accepta[e

1i prin folosirc a lor frecv c ntii In pl:!nmilc ora~ e lor- g riiclin :l . !l lcilc SUIH ddiui[e c:1

S[ra zi de imJ' ort:lll \ii loc:ll i en c:1r:1 U el public s :~u pa rticular'U , "in.ci/ mrr .<r tnmiurl lfl
WJ ldCIII, ;nlrc :-;;1 d i u I IIIII; C I'JZS :1 lui C: i nci ll:ll S fl ni, CS<.: II l' ~lrc priu~;u, 2 r.lc
II C I)l ii UC rOI ;II C .

'XJ ldc111 , dosar 87/l 'l.\7. VMianl:l diu acc\L de . :; \ "1) 111 111i !iz.<l l·;•ri:1111 a din uci•Hnbn c I 1 J~ :1: ;• <:CS( I C\ 1, c1 ~ ; . ,

csl c idc nJic;i cclc i di11 192H. , ... -..Hl "'' '-: ,. ;I ·H :IIIICrll ) f ,

<J I Jd C III , d OS;If .J(0 ' ' ' ' -.~·

 76 Proiectul regul.1mencu!t:i pea:ru p:!~cel>i Legisla1ia In ,·echiul rc:_~ _ ·-- - - ~-- - - - - - - - - i7

mud diu capete jiF /ntr-o pia(n ori pia(rtli, fie lntr-nn spa(iu /ilxr utiliwt co pare ori co - plnnurile lntocmite de parcelator trebuie sa aiba trasata forma

termuri penlm .<portrrri ~i aile m·mrerrea"; sunt scal>ilite. de asemenea. lungimea aproximativii a clildirilor care urmeazii a fi realizate. Este pentru prima oarii ciind se

maxima ale aleii (!50 m). regimul de conscruc~ie etc. impune o reprezencare grafica a rela{iei dintre teren ~i clad ire. Ap cum se ,.a ,·edea

- prin proiecwl oriciirei parcelari (de dimensiuni mai mari) se ,·or In partea a doua a swdiului, aceasta cerin1a a devenit. Ia lncepuwl anilor ' 20.

prevedea terenuri destinate unor funqiuni sau dotiiri pul>lice: pie{e. scuaruri. "mici obligawrie pentru aprobarea oriciirei parceliiri.

cmlrr comerciale", zone verzi ~i terenuri de sport. locuri de joaca pentru copii . scoala. - o pondere foarce mare este acordaca echiparii edilitare a no ilor strazi.

alee "instiltt(ii cotmmale de interrs IJI!neral ~i . dt nsisten(li" etc. Toate aceste terenuri pasaje, alei sau parcelari: pa,•area striizii. amenajarea trotuarelor. realizarea re{elelor

urmau a intra In proprierocea municipalitii!ii, tara nici o despagubire. dadi nu de canalizare, apii ~i electricirote. De ob1inerea avizelor preliminare este

depii~eau un anumit procent din suprafap: wcala parcelatii. Aceste prevederi au fost condi!ionatii aprobarea definitivii pentru deschiderea caii de comunica1ie sau pencru

prei~ate din legea pentru lnfiinprea s6cietii1ii pentru construirea de locuin{e realizarea parcelarii. Totodatii. In noile parceliiri nu se puteau clil>era autoriza~ii de

iefcine, apiirutii In 1910. construqie. dacii proprietarul nu f:icea do,•ada executiirii cuwror re1clelor pre\'azute.

- SUnt fiXate condi!iile _pe care trebuie sa Je )ndeplineasdi 0 parcelu

... ~.. . . . . .
urbana, rezulcatii din parcel are, destinata construirii de locuin{e: forma regulatii ("de Cele . doua documence analizate mai sus sunc, In buna masura. rodul

preftrin(li" cu lacura perpendiculara pe scrada). suprafa{:l minima (240 mp}. primilor ani de accivitate i'n cadrul Primariei a lui Cincinat Sfin~escu. Al>solvcnc al

$colii l>ucure~tene de Poduri ~i $osele. a fosc primul roman care a beneficial de

dimensiunile minime ale liturilor parcelei: 12m. (pentru "fa{:ldii"}, respectiv 10m.

fiind interzise loturile adiinci. prin limitarea raporwlui din ere lawri Ia 1/3. precum ~i bursa de doi ani acordatii de Academia Romani! pentru specializarea. In Germanin.

In domcniul "edilitli(ii fJtlblia". Familiari7..arca sa cu problcm:llica urbanisticii

procentul maxim de ocupare al tcrcnului - 25%. Acqti paramctri sugcrcazii
contcmporane lui ~i. In general. cu cea a administrarii marilor ora~e emopenc s-a
orientarca proiecwlui cle regulament spre un tip particular de parcelare. apropiat de
fac111 atat Ia Charlotcnburg. cca mai importallt:i ~coala de anmci pcntru formarca
eel al locuintclor ieftinc (prin suprafata minima a parcclci ~i proccnwl maxim de
spcc iali~tilor Ill urbanism. dt ~i prin COill:tCilll direc t en rc ;~li ;d ri intc rcsantc ~i cu
ocuparc). Suprafata parcelei. astfel definita. estc indivizil>ila: prin urmarc. c:1 nu

po;Hc fi s11blmpiirtita In suprafetc mai . mici . nici prin dn7..arc. nici prin mo ~ tcnirc . persollalidti de fruntc a domeniului . To10clata. rccursul rrcc\·cnt Ia lcgislatia

Din accst ansamblu de masmi ro.ultJ intcntia Primarici ct. pcntru lnucag:1 c\·ollltic urhani sticii d in difcritc tiiri - Frall\a. Gc rmallia. Eh·qia. lklgi" etc. - at;1t til Plan11l

de sistcmati zuc ~i In lkg ulamcntul parccL1rilor. s ugcr:ue t prclu~rii posihilc Ill

. .
,·ii toarc " orasului. s1 lie ddinitc car:rtcristicilc llfb;tnisticc ale "modnlnlni" minint
actclc normati\·c lmcurqtcnc a unor prc\·cdcri vcrilicatc dcj ;~ In ;tCC5!c tJri. punc in
constiwtiv al accstui;t. Pctllrn c;micrclc de ,·ilc (indicttc prin zo nilic trct o r;~~nlui

din Planul de sistcmatizare ~i apoi din Rcgubmcnwl de construqii din 1928). snnt cvidcnt:i tcndinta de pcrmancnta sincronizarc a lcgislatici bucurqtcnc en cca

c uropctll~. ctre a pullll li oi>scn·at:i ~i kt 5 I:Ir~ illll scco lului trcc111.

stabilitc conditii m11l1 m;~i dctali;Hc'i'.

•u S unt pcnni sc do~•r <.: l~diri i zCJLIIc ( ill 1110

rc ; lliz~llc llls5 iu acclt~~i s•il ., .... : .

..r~' -'"
 4. REGULAMENTELE SFAR$1TULUI DE SECOL
( 1878- 1897)

Sueeesiunea difericelor aece normacive care au euprins, crepcac, o sfer-:i

din ce in ce mai largii a planifidlrii urbane, ajungand panii Ia eel dincai plan de

siscemacizare, nu ~i-a gasic corespondencul !ner-o evolufie Ia fcl de rapida a

reglemenciirilor care privesc in mod dirccc conscruqia urbana. !\ceasca cacegorie de

acre adminisrracive a fosc claboracii, integral, Ia lnccpucul pcrioadei analizacc In

capirolul precedent. Incre 1878 ~i 1897 au apamt trci regulamencc de conscruc1ic

care. cu foarre pu1inc modifidri. au fosr operative pana In 1928.

PRIMUL REGULAMENT DE CONSTRUGj'II $1

ALINIEIU
In 1878 '"' inrrat In \'igoarc dorr:l rcgrrl:rmcntc importance pcntru

dcz,·oltarca mbana a 13ucmc~tiului: Hegularncnl pcnlru conslruqiuni ~i alinic1·i

~i lkgulamcnl asupra saluiH-iliilii conslruc!iil<w ~i locuin!clor.

Elahorarca primci variance a Rcgulamcnlului pcnlru consL1·uqiuni :;;i

.. . •·
alinicri a fost lnccpllla. de sen·iciul rchnic al Primarici. In a dorra jrrmatatc a anrdrri

" .... :r;.,J comrrnal a nrrmiL o conr:s;c de ;rn:dizii a proicctllltri de

( ;riuorc (;antacrrzino ~i Joan

rl~·"
 80 Primul r<::g ulamem rle consuuq ii Regt!la•nelltele sfa~i~ului de secol - --6------- 81

95
$oimescu . Textul a fast discut:Jt de Consiliul Comunal In zilele de 14 fcbrua rie. Regulament pentru deschiderea din nou de ulite in c a pitalii (1856). Tcxtul
14 ~i 18 martie 1875. Trimis spre aprobare tvlinisterului de Interne in accea~ i
documenwlui grupeazii pre1•ederile in trei mari domenii: zonificarea cons tructil·a a
primiivarii. acesta 1-a a1·i za t. cu o marc int:'irziere (datoratii riizboiului). abia in vara
ora~ului. arterele de circulafie ~i reglementarea modului de construc1ie. Cel de-al
anului 1878. iar Consiliul comunal 1-a aprobat. in forma definiti1·ii. Ia 25 august
patrulea domeniu important cuprins in regulamenc eel pri1·ind formalitiifile
1878%.
necesare pentru obfinerea drepcului de a construi (respecti v de a desc hide o stradii
Aparifia lui s-a datorat, dupii cum afirma primarul G. Manu. In ~edin[a sau pasaj) , este lmpiirfit in cele doua seqiuni corespunziitoare de norme. modalitate
Consiliului comunal din 14/26 feb ruarie 1878, nevoii de a pune de acord c-.1drul
care va fi preluata p:inii in perioada interbelidi. In texwl regulamencului se
legislativ cu dezvolcarea urbana: "dupii lnti11dr.rea ,<i !fllbtmntii(irile ce n dobnndit om,<11l
int:ilnesc dteva prevederi mai vechi , preluate ca atare , altelc modificate. in
s-n sim(itneasitntea dt n face"" regulame~~l de ronstmc{itmi fi alim"eri (s .n.). care sn .w vr concordan fii cu evolufiile or~ului dar ~i numeroase prevederi cu toml noi.
de nonun COIIIIITJei ,<i In peruperrn noilor tm."l! cotmwale"97 • Regula!":lCntul nu cste, deci , Analiza acescui document poate fi f:icutii prin compararea texwlui final
rezulcacul vreunei prevederi confinute intr-a lege genemlii (de~i at:'it legea cu prima varianta, care a avea clteva intenfii mult mai radicale dedit cea aprobat:l de
comunalii din 1864 c:'iqi modificiirile aduse in 1874, prevedeau obligafia comunelor Consilul comunal. Respecclnd ordinea succesiunii -din- tex"tul regulamentlilui ; cele .
d e a intocmi regulamentele locale), ci expresia directii a necesitiifii de control a mai semnificative prevederi sunt:
eonstruqici urbane. Acest act normativ mareheazii o cvolufie spcccaculoasii fa~ de Zonelc de conslruc~ie
documentc le anterioarc, fiind primul regulamcnl de conslruc!ic, in adeviiratul Or~ul estc lmpi1rfit in 3 ocoale, c-.1 ~i in regulamcntul din 1847. dar
scns al cuv:'incului, care codificii marc parte din problcmatica constrncri c i urbane a dclimitarea zonelor se face in mod ex plicit de-a lungul unor striizi. care sunt ineluse
cpocii.
cu ambcle fronturi In accla~i ocol, cu incen1ia de cons truire unita r~ a spa1iului
Rcgulamentul cs te lmp:lrfit in 6 capitolc (dintre care unnl. c:~p. IV. cstc accstora. Poate fi rcmarcata erqte rc a suprafqclor inclusc In ocoalcle9s I ~i II. In
s nl>di vizat in 5 scqiuni ) cu M dc arcico le. avand urmiitoare a s ueecs iun e: imparrirea intcn1ia de :1 c xtinde cxige nrclc asupra calitii[ii construqiilor. 1ina nd s eam:~ cii In
o ra~ 1dui ; alinicrca ~i lii rg irca str~ z il or: desc l1id e rea de strii:r.i .~i pa~:~jc: dc~ pr..: ambclc ocoale sunt p e rmi ~ e nnmai cladiri 1cali zate din caramid:l (e ll cxcepria
cons truqiuni (aJJtoriza[iilc. mod11l d e constn• c rie. in:"il[imi. profilatJJr:l E•f:Hi c lo r. compartimentarilor inte rioare): in ocolul Ill se acceptii in continuare cliidiril e
'
re p:Jr:l fii). di spoz i[iuni tr:Jn zitorii ~ i di s pozifiuni di1·c rse . t\ ce:~ s t] suuc tmi pe reali z:1tc integ ral din p:•i:llltii. l'e te ritorinl increg nlni or:• ~ S llllt interzisc co nstruqiilc
c u cgorii de probkn1c. C!-il<..:. in prin1ul r:lnd. con .o.;ccin~a inccg rarii. in (r · IJll llnic act din lcmn (in oco lullll fi ind . to[u~i. "M ir rrllr" m:~ ga z iile). De fapc nu e x i ~ t:l diferenrc
norm:Hi l·. a principiilo r'(c:l ~ i :1 un or:1 dintre presc rip[iilc prclu:~tc c:J :Jt:J re) cuprin se con ~ tru c ti 1·e lntre ocolul I ~i II : cl c fin doa r de un pin ~ de atc nri e carc tre hni c
a nte ri or in aetc normati ve sc par:Jtc - l~ egul:~m e Jll penlru lmpii1·~irc a e01pitalci :JCo rdat trat:irii calcanel or ~ i a nwdnlui de reali z:lfe a imprcjmui rilor. Sunt menrinute
B11 cu rcsci in 3 o coal c (l l>n) . lkgu l ~•mciH pc··· ..., alin ic ri ~i ehl d iri ( lo-i S) ~i fHe l·ederilc gen e r:de :l c protcq ie " c l~dir i l o r co ntr:J in cc ndiil or lll in mi j l o <~c..:

-•;c, .. ·,r· · ohli g:ui,·itatc: l de ~~ ind rid c ell arcc din Glratn id:i golnril c
'•i :\\ -1).\ll l . foud 1'\ 111-TciJoJi ,-. """ " ~/ I S
\ ·; n iaut;i a n:gul~n•J t.:JJliiiiJi \'<.: t.i d• ls; •r .1/IS7-l 1: 1. . • ·-
')(, _,,: ......
--
 sz Primul regulamenr de consrructii ·
4

(feresrrc ~i u~i) . datorit:l posibilitiitii de urilizare a profilelor metal icc laminate.

Accea~i diferen{iere clara lnrre ocoalele I ~i II. pede o parte. ~i ocolullll.

pede alta. se rc:glse~te ~i In privinp uuroriziirii consrruqiilor. Penrru primclc doua l

esre ne,·oie de uprobare scrisii ( "biltt de voe"). pe baza prezenriirii lnrrcgului proiect.

inclusi,· a planului de situa{ie. pe care se rraseaza alinierea "decrerurii"'l9. In rimp ce

\!
I
penrru ocolul III esre nevoie dour de o descriere amiinuntitii a noii cliidiri 100• '
\
Se accenrueazii rendinta. prezenrii Intr-a forma inc1p1entii In \
l
regulamenwl din 1847. -de a exrinde normele constructive ale ocoalclor I ~iII. pe . 1
portiuni ale srriizilor importance care dep~esc limitde ocolului respecriv 101 . Se

evidentiaza. asrfel, imponanp unor artere principalc ale

consider..tte ca porentiale axe direcfionale, prin rratarea lor prcferentialii In rapon cu

rcsrul suprafc1ei zonei constructive din care fac parte. Acesr fapt nu constituic In

nici un caz o ruprura cu modul "normal" de consrruetie al zonci, ci eon!Crii doar

ora~ului. care sunr

l '"i oH•o,••'
..
I:&,.

+
;
'J

cladirilor de pc srriizile respective un plus de soliditarc. .

Alinicrca

t\ctul normariv rcia prevedcrca continutii In Regulamcnrul Organic prin

care lii1imcu srriit:ilor trchuie sa tic de minimum 12 m. dar. fapt scmnificariv. snnr

cxccptatc cazurilc ' spn:ialf', 1111tlf' cfJnslmc(inni!t e.riste111e 11-ar ptimi alinill'l'fl pr rtrra.<lli l '
~
/rirgi11tt' dtrr/1 m t'.\j!roptirtijrHII1e t:rJ!Isirlembile" (art. 2) . Vcchiul principi11 es tc pus In
\
discufic. In prin111l rand . din cauza cforwrilo r finan c iarc ,de Jlrimilrici (care trchuic

sJ achitc sume importantc pcntru s nprafc,\clc expropriate). dcscori impos ii>il de -\

~

') ' l in prinw \'11ria11 1;i <I n.:gu l;nth..:l!lldlli (an.21) tll;ti npnrc 'i cott di li...: in .~ oli1:i: -It:
t:in:um.\t:r.:J,(iik /oco~tkk/ / .:·i IT '"'Jti"l if}oti t ~·it~:tt Srijltiltrl)f,,,- f!OI/ 1'11 ,, rio: dtidit "r: t:/1 jlit.n!i{ti , f!Htfttit:/o nd
1.)'/t.' tffltl!r fl /1!(1,:1:/fl (,'mill!!.'• ·/ If f:tif"!ii: ...O:jttf.~.t:/1/fil!tfll /tiior: V01ir.tdti II jltil!lfii!J/,//Ii {l."l!lljlf. g/1!/ll.'!,ilf/11')
·~
jlfll"fdd,i 01 tlfi,:,-i n:a j"/rmki .~·i nailfiud tlivt.:rsd~.· S/111/!11"1 dt.: lt'!"t'JI Cll tk!ltlll!irik /l;r, iltditl/l{ill/lik /111· i11
roj,lll1 1.11 /;!, J'/;:.to!!olu .~·; mMt:r/1/Ji/r fll."f'lin:l .~/_ltii~/11:/J(/u/11 Ia o~11(1r{1:'i t:.q~r.~~t(('i!1' (' ( tl/y1( f l t/JI\1'/fl/' " dn/•1 PLAN~A 2
n.J!t.Tc It! jl/l/11./!1/ ,t:; !l.'"ud ,, ,1./ltulri ani/11/ i u /;ift.11!1 d r: V!n:"' , ' ' Zonele de construc\ie din 1878
IIIII . \CI...' a S I:~I lll:'i'il lni <I ros l :lllllbl:i dl: Coll si li!ll Cf ··· ol ~ I X..' III fl l COIISIC!Iqiik ca n.: :Ill •.•
s upr:d"al) lll:li lll :lfC de .)0 <11p. ~ :lbia Ia f) l!larl ic I SCXJ. rli - zona I cu prelungiri
:l lll ori;;.:u.ici <k l' lll l '\lfn ~· l.ic 1)(.: h:IZ:I iu1n..::gnil1i prnin.:1: :\:--: .... " " 0 11 ,... .. nrelutl4iri
111 H' X'. r. (,<)\ ·
11111 ..
 Reguil: mentele sfilr~iwlui de secol 83

asumat. in acest context. Consiliul comunal apreciazii chiar ca o "don'11(li' pre,·edera

fiid echivoc din Regulumentul Organicl 02. in realitate. lu1imea (dis tanp dintre

fronturi) de 12 m a unci struzi nu a fost respectatii dedt de pu1ine ori utunci cand

era vorba de striizile mai vechi; de multe ori, la1imea struzii era dictatii de

amplasarea cliidirilor exis tente• 03 . U i1imea minima impusu prin Regulumentul

Organic u fost insii aplicatii, totdeau na , In cazul striizilo r noi.

Este consacratu practica obi~nuitii in privin1a alinierii striizilor. Proiectele

sunt intocmite, pentru fiecare stradii in parte, de corpul tehnic al Primiiriei. sunt

aprobate de Consiliul comunal ~i sanqionate prin decree domnesc. Alinierca ~i

rectificarea traseului striizilor devin operapi mult mai complexe decnt p:1nii atunci;

ele . vor fi insopte deseori de "11ivt:lana" (sistematizarea verticalii) striizii ~i de

proiectarea canaliziirii. L ii rgirea striizii ~i fixarea traseului rectificat urma a se face,

. ..
din acea perioadii, in funqic de calit.atea cludirilor existence pe celc douu frontur i,

sacrific:1ndu-se, in timp, celc in stare proastii; se rcnunp. astfcl, Ia retragerea

"cchitabilii", de pe ambelc piir{i ale striizii 104. Noua construqie trebuic sa fie a~czatii

pc alinierca striizii, sau paralcl eu accasta; doar in cazul re tragcrii cu mai mule de 6

m. de Ia at:cst aliniamcnt. cludirea poate ti a ~ ezatu in orit:e pozi~i e fu\ii de ulinien.:.

Trcbuic insii observat d, pcntru pro p rietu{ilc situate pc striizi care 1111 a\·cuu

intocmitc proiecte de alinierc. cerereu de t:onstruirc im punca claborareu. de dtre

IO..' C o11.sililll co n s i tk r~ c;"i · rli.fpm·i(illlll."fJ n:gu lmtll.'/lllllni t:!ln:Ji.w.'(l::"i Ia ti .iltit.'ji:ui liirg/mtn

srrtulc r..ilt: '""'tai '' rinrin{ti rk a sr: ojungc Ia tJO.'tJ.rl ii /iirgiJIIc, iar 1111 '' •J!J/i_'!l'(i.•JJ:r in .iCII.• r.ii 111· fJ j1ri a .11:
/J ilr.i

npmbn .~·i s/rmlr de'' IJiry,inu: 11111i more .itJJJ moi Jllit:il , dupii imjJrtjilliiJi ... ~: :\:'< · 1)\JB . f011d P\IB·
Sccr~ l : .r i:ll, dos:lf l/1 R? S. f. (, I ,._

IU.\ in ISWJ, de <.::-:t:111 pl u, l :i~ im ~;l sl rJzii Co\';lt:i ;I ros l (IX:H ;i !;! 0.70 Ill. ill tk ciz i;l
Cousil iulu i comu ua l m c nl.iou;iu d u·sc n w l ivdc: • Nu .\"·// ftll/11/ anplit.'ll '' /,i"J)m•: umi man: ltt:l.'.'lt:i ·''/trulr.
diu cnn.1n aJJJ.I"IIVt:{iuui/r}l · .fi111l1C itl.lt:llllln ft.· r.r. .1'1111/ ftc iutrr.ngn .rtrndri, f1n:mtlt ,•i ,/J: fi"{illn ndtil/f:il/1•: n
/l.'l'l.'(lllll;f,lr. ~~~·11 rii d adi ,,··lll)i -""/"'-" Ia 11 rr.rrngot. r.hi a r dr. d11i JJII.'fl 'i . ..-.ar/i m/u.• 11 tnart: jnp,Jtin I!I.'JIIIIi
f111/iilll/ll·.ll. jlll:l:l.'llll.\/1'111:(in lli uti/,:•; idc111, fond Jli\ JIJ .' J'dllliC, dos;ir J'.;.HJIJ :)"tJ,;, f. 100\'
10 1
· •tu lrll.'.f,J.'11.'11111illiuii . .1:11 sc moiji1a: t:11 i1111iJJh' um1i: .~"t :tiitl /1111.'•: •.·asdr t/•: F' '' fltllt~· ~'; ;/.:
.. -,:,.
.:; ... dr 11 1111 mrlnptii{i f11: JJi/llrlli i11 .J ~""·'"' ~- :J!!Ji J!.· f;' :'IJ: J!r11111 . .\>
·•·· .,I,. l'lrtuki /Juind11 ·.••: ,,, i11r:Ji ,/.· a/iuin• ·. r:a..-,·lt: !tiiat·· !1•:
. ·'"l'fi i:J! fa 11.'//'11~11. '1'_' .'(111
 8:>
Reg:>lame!ltde sf5J1itului de sccol -------
84
·--.. - - -· - - - - __ _Primul regulament de construqii
striizile cu liitime de puna Ia 8 m .. cliidirile ar fi putut avca eel mule 11.70 m
primiirie, a proiectului respectiv.
1~.60 m: pentru striizile peste 10m- l7.:>S
lniiltime: pcntru str:izile lntrc 8-10 m.-

m. iar pentru scrazile ~i piefele de 20m ~i peste - ma~imum 20m .. dar nu mai mule
Striizile pot fi lnchise, se afirmii In regulament. In momentul In c-Jre

"s-or gosi illlltilr"; inucilitatea este apreciatii arunci dind striizile sunt sub forma de
deS ni,·ele peste parter (art. 36 din proiect). lniiltimi mari erau prc\'iizutc ~i pcntru
"l11jimdoturo " sau dnd sum "pfl'n opropiote". Terenul ascfel eliberat ,·a fi dnclut
cliidirile din curti sau spafii intcrioare - 17.55 m. iar cu aprobiiri spcciale. aceastii
proprietarilor riverani In beneficiul Primiiriei (art. 6). Este afirmatii. In fond .
lnaltime putea fi depa~itii (art. 37 din proiect). Prin articolelc urmiitoarc din
continuitatea eforturilor lncepute prin Regubmentul Organic. Ia autoritatca druia
proiectul rcgulamenrului (art. 38-39) sc ciiuw stabilirca unci ierarltizari a raportului
se ~i face apel. Fundarurile care nu pot fi lnchise, vor avca o aliniere unid. de H - L, In functie de zona constructiva In c-Jre se afla strada rcspcctiva. ierarhizarc
mtntmum 3 m, ele devenind treceri pietonale. Este lncurajatii pe mai departc
care cste ignorJtii In rcgulame:1tul aprobat. De excmplu, pcntru strazilc ~i piefck
deschiderea de citre particulari, pe terenurile accstora, de noi striizi, dar se imerzicc
cu liitime de eel putin 20 m , cliidirile a~czate pc alinicn: ar fi trcbuit sa aiba eel
crearea de fundiituri lntre douii proprietii~i. Proprietarii noilor parcele. rezulwtc In
putin3 nivele, inclusiv. parccrul; lniilfimeu rczulwta a cladirii ar fi fost lnsii mai micii
urma descltiderii striizilor, erau obliga\i sii construiasd pe terenullor In decurs de 5
decltcea prescrisa ceva mai lnaintc.
ant. Ia accastii scala de lnai~imi a fost. sc pure.
Dccisiva .pcntru rcnuntarea
lnrutiipc.~.piM !rilo~ [;I obscrva'o<. cii accstc lniiltimi
:i · .;>,\~. ..,;. pozi~iu noului inginer ~cf al ora~ului. G. A. Oriiscu.
Una dimre problemcle noi ~i cclc mai importance ale accstui liind vorba de
au fost preluatc "dupll TegldameJJtttl in vigoare iu /'(IriS" (s.n.) -
regulamcnt, care a stiirnit celc mai aprinse discu1ii In timpul aprobiirii. cstc accca a Dccrctul din 27 iulic 1859 . .clal>orat de !-laussmann - undc crau "onrrr.o/7. iutrrr.,t
lniiltimilor pc care lc pot avca cliidirile nou construitc (art. 32). Esce pcncru prima pmtimlnrt JltmiiOSCtllt !11 om,·u/ uostm ". Considcr:ind cii lnaltimilc respective crau
oarii dind apar indica1ii precise privind lniilfimilc cladirilor In tot ora~nl.
cxa~cratc din punctul de vcdcrc al i;,:icnci publicc
107
• Or:ise11 cnun~ii regul~ care \'a
difcrcnficrea accstora fiintlln dircctii rclafie cu l~fimca striizii. dar Eirii nici un raport ft aplicatii de atunci incolo. pan:i I;~ ;~parifi" rcgul;tmcntullli din 1')28: "lufil(imro
c 11 zona constructivii in care sc atlii. Prin liitimca striizii sc infclcgca. ca .~i mai maxima fl /ll(tlffr!on:n.<dor pe nliuierr r·_,tr tlrtrrmiuotfi pri11 ffir:;imrn rlr{iuitivfi t1 .<tmrlr/r, r.
inaintc, distanp dintrc limitclc proprictiifilor. dup:i ccdarca dtrc primiiric a D~ici 1 5
Aarwii luiif(imr... l/11 vo putro trrrr pr_m lr'i!),rilllrn rlrjluitivrl o stmtlri" 0 •

de tcrcn prcd'l.utii in Rcgulamcntnl Organic: lniilfimca unci cliidiri sc miisura Ia In co nscei n1:i. inCII\imilc ;~doptatc ,·;~riazC. intrc (> 111 (corc.s punt.iind unct
mijlocnl fa\a<ki. piinii clcasupr;t corni~ci. l~c parcnrsul ;~proharii rcgnlamcntnlui.
cl5diri en 1111 nil"<:l) pc str:it.ile c11 ICI\imc de p;'111~ b 8 m. ~i 17 m (respectil o cl:idire
~· 1:1\im c;~
;~dmisC. in tot or·.t~ lll · pent~"" strJzik de 20 111 :
raportul dintrc iniiltimea d:idirii str:izii (II - L) ;t C\·oluat foartc
cu.\ ni,·cluri)- 1n:il1imca maxin1''
spcetaculos. de Ia ttn rapof{ s upratonitar (in:ilfimca cliidirilor m;~i m;trc dcdt l:i1imca

s tr:i zi i). spre eel final. aproh;tt. c 11 l'aioare Sllbnnitarii.

fntr -adc,·:ir. prima l';triant:i a rcg11bn 1.. : 11tl nrn ,)tttH.::~t n1:i~ttti
f
L- ...... , ·'•:c . I S7). ;tdn.:s;•lii priut~rul ni : idt.:lll. L )(.
- ~ .. "n1111 ,,iJ.,n "..'ll(illi/111 · IJ/_.,i .\lui; . .~i { JJi"li 11-1:.;,:,.
rc,·oln\ionare pentru perioada de ;ttnnci a dctxoltiiri ·1.". ,/u ·io iwi l { il/ll.'fllfll

tn t
 86 . Priiriul 'reguiament de constr'uqii Regulamentek sf:1r~itului de .~ef'ol ---87
retrugereu de Ia alinierea scrazii: In uceastu situalie ruportarca se ,.a face Ia noua
Ul{imea str~zii fn~l{imca maxim~
inmetrl fn nr. niveluri distan\a dintre fronturi. Ambele indicu1ii ,·or fi rduate. In di,·erse ,·ariante . In route
_p>lnillu 8 m 6m I
imre 8 . II m !Om 2 reglementiirile ulterioare. Sc men1ioneaza wwdatii ca In numiirul de ni,·de admis
intre II. 20m 14m 3 nu intra beciurile ~i mansardele: se lasii. astfel. posibilitatca utilizarii mansardei ca
peste 20m 17m 4
spa1iu locuibil. Iniil1imeu minima interioaru este fixatii Ia 2.70 m.

Se poate constata ca dimensiunea stn11dard a strazii . a~a cum fusese in proiectul regulumentului (art. 39), neinclus In varianta finalu, apar

stabilitli prin Regulamentul Organic, nu figureazza printre palierele definite de propuneri de reglementare a formei cladirii uflate Ia interseqia unor scrazi. pcntru u

regulament. conferi o unitate urbanisticii tratiirii interseqiei respective. Pcntru accstea se

,. prevedeuu fie "rotmljiri", fie te~ituri de dimensiuoli difcritc, care sa pcrmitii

fnal1imea cliidirilor, par::metru /<

/
practicarc unei u~i (2,50 m) sau a fcrescrdor (2 m). Sc fnccn-a,
.. de fapt, lcgifcrarea

Te~itura
,/
nou in trod us In reglementarile unci situalii des 'intiUnite panii atunci. cladirilor Ia intascqii va tl
. /'
bucure~tene, este expresia cea mai limpede ,//" 17m
otlcializata abia In 1890. Ea em pructicatii lnsa cu mule lnuintc de 1874. rezulcind

a voinfei udminisU'.!fiei de modificare a

r'/'
'14m probabil din ncccsitatea de a rcspccta simultan a~ezarcu dadirii pe ulinicre (Ia limitu
/
configura1iei cadrului construit, caci, In crotuarului) ~i racordarea u douii striizi prin curbura carosubilului ~i a crotuuruloi.
-~ pcntro ca unghiul drcpt sa nu fie prca agrcsiv. t\stfd de rczolvari crall aprobate, Ia
momenwl elaboriirii regulamentului,
/r;LI I I ,
presiunca rentubilizarii tercnurilor, prin ' lnccputul anilor '60. ~i pcntru reulizarcu noilor fmprejmuiri d e proprictiili.
, '
construqii multictajate. era do;tr una
~ ~
,\nicularca cliidirii Ia dircqiilc a doua striizi printr-un volum cilindrie (prin

"rotuujitr'1 cstc dctinitoric, In general. pcntrll pcrio:td:t de dupii 1880. odutii cu

potcn1ialii. lntr-;tclcvar. rcccnsiim;1ntUI din o_tm_ _ _

1878 scmnala d 91.71% dintrc cl:idiri 20m difo zare:t largii a cclcctisnwlni. atum:i dnd ucopcri ~ orilc se terminau ell o ctopola.
:tvc:tll numai parter, c xis t:1nd numai S S. R c prc zc u< :lrc:l gr:tfk·i'i :1 r:1port t1rii Prolllutunt rU\uddor
i11i'il\i111ilor
cliicliri cu 3 ctajc ~i una singud cu 4 Ia 1:1\illlC:I s<ril zii .
Uo1 sp;t\ill considcr:thil cste acordu_t rC7.olvarilor de dctalioo :tic faladelor ~i
ctaj c •oqo prol~latoorii :ocestor:t (scqiotnca IV. :trt. :>3-cl(>). c tre rcllcet'i 1111 ll!llllai intercs ool

l)o,:l intlic:tlii spcc i:olc (c11prins c toe In :ort. 32). s tahilcsc rczol,·:iri pemroo c:olit:occ:o arloitccttoralii " owilor clldiri ci ~· pcn<rot conl~~llf:O\i:t SJU\ioollli

11rhanisticc loc:olc. fn·prim11l r:lnd. ln:il1imc:o lntrcgii c ladiri aflotc Ia intcrscc\i:o oonor 11rhan. Sprc deoscl>irc ln sa de prevcdcrilc <.:Otl\intote in regotl:tonentool din I S-I S. oonde

s tr:l zi cl c liir;;imc incgall poatc r. eca pcrmis:i pcntrll Strada lll:ti 11l:lfe. Este okrit:i considercntck cr:Ht :tproapc c xcl11siv con structive . de d:tta :teeas u not sc :tsop,oorii

,. . astld pos ihilit:H •:.t de :1 rea k .:i o ;·n:i lpnoc oo:oi on ,., " ''.rnli s l ;i~in ·~ c. • s <r~ ~~ ii . d,. .. , <:1\'" 'i!iilc 1111e i eoonod e cireool:t\11 pi c ton:tlc (cxclood c re :o iJ,jncilor. ;o !l c pcclor
1..;)_ in t:ondi~iilc unci coH..:clc IT.:t.oh·~ ri c on stnu.: ti\·c . ci
fn :ol doilc:o rJnd . ln:il\inH::o oonci e l:idiri po:oce crt
" : . ~ nrcsc <kril c rc spcc <i\·c..· sc
 88
Primul regulament de cons t~ll~{ii Regulamentele sf:ir~itului de secol s:;

stabilesc limitele i'n care pot fi aplicate pe farada din spre stradii a cliidirilor.
In documentul din Bucure~ti au fost extrase doar ecle considerate strict necesarc
decora{iile arllitecturale de faclllrii clasicizantii.
pentru a fixa rela{iile plastice ale clildirii cu spafiul public.
~ Sunt fixate ~im~nsiunile maxi~e. cu care ~ot ie~i din pla.md fa{adei: Cladirile existente
'i. balcoanele (0.90 m). <llfer11ele profilatun ~~ decorap1 ale p·.memlu1 (0.08 m):
" Una din caraeteristicile esen1iale ale aceswi prim regulament de
;;ancadramentele
1'4· · "/ll(:atlrammtde" - u~ilor ~i ferestrclor spre stradii (0.12, rcspecti,· construqii este prezenp aparent redusa a problemelor fondului construit existent.
~0.16 m), eorni~ele, coloanele ~i pila~trii (0,16 m): dad sum de dimcnsiuni mai mari. Acesta este men1ionat doar i'n doua situa{ii . Prim:~ este rezultatul indirect al
i'rrcbuie retras planul fafadei din aliniere 110. Pentru clildirile realizate pe striizik cu o
reglementiirii lniil{in1ii diidirilor. De atunci lnainte, calcanele construqiilor din
liirgime de eel pu{in 20 m, lntregul relief al fa{adei(m:~i Pll{in consola balcoanelor) o:olul I trebuiau decomte (art.3l), ciici, prin fix area unor i'niil{imi sensibil mai mari
putea fi cu 10 em m:~i mare. Toatii aeeastii profilawrii a f:J{ad~i poate fi refuzatii, prin
decat cele existente pana atunci, se crea posibilitatea existentei unor diferen1e mari
Jlli(Orizafia de eonstruqie, daca se considerii cii ar i'mpiedica circula{ia pietonilor pe
de i'niilfime lntre cladiri i'nvecinate. fn cealaltii situa1ie, cladirile existente sunt
striizile lnguste, Alte indica1ii privesc tratarea calcancl6r, ·care vor fi decomte In
,--, . ,
prezente cand se fac preciziiri privind eondifiile de autorizare a reparafiilor (art. 47-
maniem fafadei principalc (art. 31) 111 ~i. i'n fine, culoarea <.:arc sc va da cliidirilor.
55). Reparatiile radicale- riguros definite 114 - emu aeceptate doar pentru cladirile
"tinitdnd tliftnlr. mlon· de piatrli tie cotJstmc(illfle" (art. 52), i'n rr-o i'neercare evidcntii de
all:~te pe alinierea stabilitii sau retrase de Ia aceasta. Pentru toate celelalte cliidiri .
unifieare a tratiirii arhitecwrale ~i de a codilic:~ cat se poate m:~i bine modclcle
care depii~eau alinierea, nu erau permise repara1ii dec:'lt eu condi{ia retragerii pe
arhitec111rii occidemale ale epocii.
aliniere, fapt care echi\'ala cu o noua construqie (In cawl cliidirilor din paiantii), s:~u

Pre vederilc pri\•ind relieful fafadclor dovedesc influen{a direetii :1

erau aceeptate mici repam1ii (In cazul cliidirilor considerate solide).
lcgislafiei fr:1nce7.e. To:Jte dimensiunilc indicate i'n regui:Jment (mai p111in cca a
Prin aceste dteva preseripfii este enuntatii atituclinea muncipalit:ifii.
balcoanclor) sunt prciJJate din prescipfiilc obligatorii pentn1 ora~cle france7.e.
fireascii. de altfcl , fafii de fondul eonstruit existent. :11l:11 In stare proastii. To:Jte
COllfinute i'n Onlol!n/1{(1 rrga/(/ din 24 ckcembric I 8231 l l Ordon:Jn~a rr:ll1Ce7.ii a fos(
cHdiril c c:• re nu indeplinese eonditiilc urbanistice ~ i ~ta ndardul n1inim d e igienii ~i

IJdoc11itii cu o alt:J :1bia In 1882: a cxistat. dcci . pcJJirJJ dfiVa ani. ~ imJJirancit:Jtea soliditatc a epoc ii sunt liisate sa ajungii in siwa1ia de :1 li dcmolatc. iar proprictarul
apliciirii ci CJI prc,·cdcrilc inuod11se In r:gul:~mcn!IIIIHJeJJre~tea n 1 U Dintr-o "li~t:l" obligat sii eonstruiascii o cl:idirc nouii, conformii e u reglcmcntiirilc impusc de
mult m:1i n1arc. c:Jrc rcglcnJeJl!:J 1111 sis ten1 mlllt JJJ:Ji con1plcx :d modcEirii bfadclor.
p nm:Ori c. Cu toHe :Jceste:l, sumarclc prc vederi rel'cri to:1re 1:! repar:J~iilc

coJJstruqiilor a11 av111 un rol mult m:1i inq>ort:Jul. l'riu ' rcp:1r:11ii radicalc" sc
11
fJ "C•J/wo:<k i~.'Jifl!r·.
FJ/Mwk ro:~ojoh.
pilo,_.trii... llll jl'l/ •:yi di11 li11io ,fi: oliJ.·im.· w 111oi 1111</! ln!clcgc:J nu numai modilicarca Sllhstan!iaEl a comp:JrtilflCIJLarii cliidirii cxistciHC. ci
1h: tl.l 0 111. Cri11d jJi/op,;i, cr,/'lflllr./c (wn· '"'"' '' /IIY!Jll:tllni "'''i lllf/JZ·, !•tolm a: tm:c jlr."li' 1l.ffJ "'· oo mil11i
op.".:.ti!Ji i11 '"'""'"" o/i1:im.i ;m,;uir·t,i(ii. o.'t(d m lr1{o "id"/"i .•Jr.fi> mm.< di11 ,,fi"i' ' ' '" oit J(w.· ll•'d ~i cxtindcrea e i prin s11praetajare s:111 :1diiug:ne:1 unui corp complct no u,
t.:\'l:ti"k"/'.(an. 3S)

Ill " ... f'''',:·:·itlt117tlt.:•tt.· tit~!'"" II /J: '"'IIJJIIJoJitJ flhrJ, lr;IJJSJ<>rm:irilc importantc ad usc arllitcctmii J'apdei c(c.
1"-'•ht·. tli:•Iu1J!i,:,/ •."11/:n -i/J: t"k.. iJJ
nrdn~(j .•lif.!ZJ:JJrJtJ/ ra /'~'ll/17t.fit{mlt!ftr!IJI:tjtll/ti". .t. :. J, .,.;

II !:\ . De ~ ( :i ll \.· Ids, il l""~'/,/~_· lo h/.!i.,·.'' '''''" J:IJit:

1~ 77. pp..;r,7-Y,s. . ' :: .. •.;no n ·lt/11"/J/Jt: II!IU ; It!Nii .•.11/1 I.:Wt.T/Itl!rti 11/t:llif,j II
I u J)jh,. ... . : - •. .· t . -- - ··
 90
·-- __ Pri~l_::~ulament de construqii B_egula~entele sf:ir~it!J(ui de secol ------~

In aceastii atitudine a lntregului act normativ, cu purine referinre Ia ulterioare. Este semnificativii promtitudinea prin care aceste lucriiri de anvergurii i~i
construqiile anterioare, poate fi identificatii pozi~ia care va fi lnt;Jlnitii. In
giisesc reglementari care sii asigure o mai mare coeren~a urbanisticii lntregii
continuare. Ia fiecare nou regulament municipal. Acesta este lntocmit. In primul intervenrii. Cu accea~i ocazie se reglcmenteazii condiriile de construqie a cladirilor
rand, pentru construqiile noi, cele existente fiind tolerate numai In miisura in care retrase de Ia aliniere, respectiv din interiorul currilor.' 17
se pot conforma acestor prevederi. fn situaria specialii a regulamentului din 1878.
faptul este explicabil ~i prin noutatea multor ~i importante prevederi.
REGULAMENTUL SALUBRITATII
Ap(jcarea regulamentului a impus unele corective ~i modificiiri. Cele mai Regulamentul asupra salubritatii constructiilor ~i locuintelor,
importances-au ad us In ~edin{U din 3/15 ianuarie 1881 a Consiliului comunaJIIS ~i au
rezultat, ap cum s-a ariitat mai sus, din prevederilc Legii pentru organizarea
privit lnal~mile construcfiilor. Pentru un numar decca. 53 str:izi se decide regimul
serviciuiui sanitar din 1874. a fost elaborat Ia sf3r~itul anului 1875 • inceputul
obligatoriu de lniilfirJJe: Hloale casele ;,, genere ce se vor cotJs/roi Ia fa fa ·strazii vor oven
:•' ' "'' .. .,
anului 1876118 de citre dr. Felix, medicul ~ef al ora~ului ~i vicepre~edintclc
•do11n elajeminimr1m, etl lrJol[imea minri11a de 10 ml ?i maxima de 11 ml (rez de chaussl se
Consiliului de Igiena ~i Salubritate Publicii"9. Rcgulamentul a fost aprobat In
;ocotepe .ca.etaJ)rf (il. 7). Este prima derogare de Ia regula stabilitii anterior, ciici
:~:•
lntrcgime, de Consiliul comunal, Ia II manic 18781ZO, dind inginer-~ef a! ora~ului
lniilrimile sunt fixate independent de liifimea striizii. Masura, care urmiirea
era Grigore Ccrchez. Acest act normativ. avand 64 anicolc. grupate In 11 capitolc.
conferirea unitiifii volumetrice ~i spafiale ale striizilor principale din ocolul I al cuprinde, In cea mai mare parte, prcvedcri de o noutatc absoluta pentru legislaria
or~ului, a trebuit sii fio modificatii doi ani mai t;lrziu (In 1883), dnd s-a apreciat cii bucure~teana. Prin el sunt introduse, In condiriilc concrete ale construqici urbane
ot.)J.igativitatea de a construi numai cliidiri eu Z niveluri. extinsii pentru un numiir
bucurc~tene, normcle igienice ale epocii , general acceptate In toate ~iirilc europene:
· exugeracde•striizi';''.• d,e o mnre dijic11/lnle 1rr rlnrcn pemusirmilor rle cllidiri'~ 16, din caur.a
t\cestca sc refcra atut lu igiena ~i confonul interior al locuin~clor, cat ~i Ia condi~iilc
investi~iei prea mari pentru mulri dintre proprietari. fn consecin~ii. numiirul
de igicnu care privesc spa~iul ~i dotiirilc publicc. Ccle mai importantc reglcmentiiri,
respectiv al striizilor a fost reclus semnificativ. a~a cum aparc in regulamentul din
din punctul de vedere al studiului, sutH:
1890.
- ohligati vitatea, pcntm to!i proprict:trii, de a-~i lmprcjmui proprictatca.
ln aceea~i ~edin~ii din 1881 a Consiliului comunal sunt stabilitc, pcntru fie ca construitii sau nu (art. I). Este cca mai clarii formubrc de pan a atunci a unci
prima oarii. rcglcmentiiri spccialc pcntru 'construqiilc de pc primul tronson :II
ncccsit~!i reale a ora~ului: evitarca tr:m sfo rmiirii :tccstor:t In tcren11ri de dcpm:it:tre :t
lllllevardului est-vest, anat in CXCCU!ie, lntrc Univcrsitatc ~i chciul O:lmbOI·i!ci
;;tuw:ticlor ~i. pc de ahu parte, scpararc:1 pr<tprictu!ilor p:trticul:Jrc de domcni11l
(diidiri cu minimum J n~velc ~i minimum 14 m. in:il~imc), ca ~i pentru chcioorik

Dambovirci, a ciiror rcalizare inccpuse In 1880. Trebuie scmnalat d aparc deja o

117 Non;l fonn;i ~~ d<>Ctnncutulni din IS7S. cuto:nc contplct:i rilc ~i 1110dilic:irilc ;tdn sc . ;1

difcrcil!icre :1 lniil1imii construqiilor pc scgmcntc ak trasc1d11i chci11rilor (zona fost n.:puhli c;~t:i sub dcn11111irca de Nrg~t!tiii!OI!ul th:I.''JII.I?nu.yiuui ·!·i rdiuioi diu IS~"' I: \'czi, II ~; ~:-.:c nq>lll.
Con s t ~tntin Z:l trcantt, Non/ Cotiit:t: Comuunl diu 18:-\S. ,\ ccl;t~i lucrn sc ,.a int ;iuq>b in I ()0(, <.::it~d a fo:-.1
cc JHral:r ~i cdc pcrifcricc). unul dintrc principiilc c:1re a st:tt l:t b:tz" rcglcmcntiirilor n.:p11hlic:tl:i fonua ;tctu•dizatii :1 n.:gul:tiiiCIIllllni dill lh'tJO.
1
• fchr wt ric.: f })]{) proit·•.: tHI de n.:;!ttbtttcttt c.:r<t iuaiut:u prittt:tntlui : <\N- 1)\IB.

115 ",\•JCI'IJ", VI, ISSI.11r. 5 di11 7 fci>ru;Jric. "'' •1

116Jdc"'· \'Ill I~Q:
 93
Regulat i•Cntel:: sf:i~\ tului de secol
92 Keglilain<!n,ul salubritiili•

1
grupuri sanitare. Sum stabilite, cu aceastii ocazie. primele norme ale domeniului 21.
privat.- stabilirea, pentru lntregul teritoriu al ora~ului. a unui procent unic de
condiliile tehnice de realizare ~i modul de racordare Ia re1eaua de c-.~nalizare a
ocupare din suprafa~ totalii a parcelei (art. 2): acesta nu poate depa~i 2/3 (66%).
ora~ului (art. 9-32). ln urma acestei pre\·ederi regulamentare. Ia cladirile existente
restul de 1/3 (33%) urmilnd a riim:lne spa1iu liber. respectiv curte. Raportul este dat
au fost construite, treptat, spre spatele propriera~ilor. adaugiri ale volumelor
lnsa fiid nici o rela1ionare cu lnal1imea cladirii sau cu ocolul (zona) de construqie.
anterioare. In cares-au amplasat grupurile sanitare impuse.
Norma - prima dintHJ evolu1ie nelntrerupcl ~i de o complexitatc mereu sporicl.
- lntregul capitol privind lniil1imile cladirilor este identic cu eel din
pana Ia al doilea r:izboi mondial- a apiirut pentru a asigura un minim de iluminare ~i
Regulamentul de constructiuni ~i alinieri. confirmandu-se astfel colaborarea
ventilare a spa1iilor interioare ale fiecirei cliidiri. Ea se refed, In primul rand, Ia
inginerului ~ef al ora~ului, G ..A. Orascu, Ia elaborarea acestui act normativiZ3.
proprietii~le din zona centralii comercialii, singura dens construitii In ace! moment.

De altfel, tocmai pentru aplicarea accstei norm<: In zona centrala au existat unicele
·REGULAMENTUL DIN 1890
obieCiii In timpul aprobarii regulamentului; prin c!iteva interven1ii, consilierii au
De numele primarului Em. Protopopescu- Pache sunt legate lndeob~te
considerat ci acolo terenuhrebuie utilizat Ia maximum, prin consrruire, din cauza
progresele lnsemnate In realizarea noilor bulevarde ale capitalei. Dar .tot de
pre{ului mare al lui 1Z1• fn viziunea legislatorului. curtea (spa{iul liber al parcelci).
personalitatea sa trebuie asociata ~i iniliativa rcvizuirii regulamentului din 1878.
urma sii capete un caracter eminamentc urban: "...cttrlen voji trivdotli .p· o!ilmrula ett
Comisia nun1ita In acest sens Ia 8 martic 1890 124, alciituira din consilicrii Vintila
pavagitr dt: piatra, piettif, asp/1011 sou l111mr sisftltllalic.. .". Este exclus, In consecinlii.
Rosetti ~i AI. Gr. Ionescu, a cxaminat problema lmprcuna cu urltitcctul George
rolul agricol, anterior, al terenurilor urbane.
Mandrca, ~eful serviciului "de cllidiri". iar Ia 27 murtic 1890, noua varianta a
- asigurarca unor condilii de confort interior a locuin1dor, prin tipul de
rcgulamcntului a fost discutata ~i aprobatii de Consiliul comunaJI25. Estc curios din
pardosealii admisa, modalitiitilc obligatorii de iluminarc ~i vcntilarc naturalii a
prczcntarea t:icuta consiliului, primarul. dc~i afirma ca In urma modificarilor ~i
camcrclor. masurilc constructive care trcbuic luatc pcntru prci'ntampinarca igrasici
atlangirilor aduse, a rc zultat un "111!11 regulmmm!", 1111 cnumcra dccat catc\'a
(art. 6 -7). Accstc prcvcdcri pot fi considerate ca vcnind In complctarca cclor mai 1
lmbunatiitiri care pot li considerate, In general , c;l ncscmnilicati\'cl2 •. fn rcalitalc.
vcclti, de ordin cxclusi v constructiv. Sunt indicate, In acda~i timp, conditiilc pc care
importanp accstui regulamcnt- Rcgulamcntul pcntru con struc\iuni ~i alinicri -

co ta pardos c lii ~i :1
.
trcbuic sa lc lndcplinc:tsci un subsol pcntru fi dcclarat locuibil. In ceca cc

plafonului accstuia In raport cu ni,•dul trotuarului (art. 5). Sc

privc~ tc
cstc mult mai marc: cl unifid cclc dou:i actc normati\'C anlcrioarc. analizatc mai

sus. fn c \'olutia Jcgislatici urbanisticc bucurc~ tcnc. cstc . a~adar, a doua co ncctHrarc
urmiirq tc astfd climinarca locuintclor ins:tlubrc din subsoluri ( "brriu;i"). Totod:tta.
:t actclor normative (dup:i cca din 1878) In noi doculllctHC. mai complclc. mai
cstc intcrzisJ rc alizarca de locuintc in hord c ic ~i case de paiantii ( "wsr tk gm¥1, lipilr

m plimaJI!''), cclc cx istcntc putandu -sc rcpara. totu~i.ln urmatorii I 0 ani .

Il l •t,-iccnrc ental cm:dl) r tJII nur.n n:l pu(in 11 lnttimi ( 1" 1va/li). in cnsrk rk u111i mullr jiuuifii.
- o bliga~ia c:t ficcarc locuin~:l. rcspccti\· imobil cu apartamcntc... prccutu jlrauorprutnmmt de j rllflilic Off rrv m a !ntrinli. in lt/Jtdnri tl!lllltlnt! lffl!im:lur w /i tk cd ftll!i" """ !"""''
15 (llllfl'rl-'. 1\o?t/ftltutld c. bir111rilr:, ain:iuf/lik, ctlji.:uddf .yi u~fi:ttirii-r:t~fi.·nck ,;.mr rrva1 Ia! rim· .yi uriuiJtlft:"
~~ uncle dotari publicc (~coli. cafcnclc. ltotcluri. tcatrc etc.) s a- ~ 1 construiasc:i l! .l :\ N- l ) i\lll. f<llld l'i\lll ·Tdtllic, dnso~ r 3/l n7~. C )7 .
. .~ ·· ·rt.:t a ri;.ll, do~;1r 1/IR?O , r. (l)\'.
 .~: --·

94
Regulamentul din 1890 ·Regulamentele sfii~icului de secol 9.)

unitare. prin care se e\·icii repec:Irile. suprupunerile sau

concradiCfiile ~i care permis, de altfel, acest lueru. S-au adus doar njustiirile ~i modific-.:irile impuse de
dovedesc recunoa~terea complexit:lfii constnlcfiei urbane.
e\'olu{ia realit:Irii urbane timp de 12 ani. Dincre cele mai importance. menrionam:
Regula men cui nu esce lnsa simpla lnsumare a celor tfouii acre amerioare:
a. diferenrierea procentului de ocupare al parcelei (unic In regulamentul
esce un text mule mai amplu, avand 159 anicole, grupate In 13 capicole. Primele 3
anterior), in funqie de ocolul (zona) de construqie: in ocolul I curtea (spa1iulliber)
capitole se referii Ia probleme predominant urbanistice - lmplirtirrn om,<11/11i;
crebuie sa fie 1/5 din suprafara parcelei (cliidirea put:ind ocupa deci 80%), in ocolul
Alime17a ~i llirgirm .<lrozilor; Descliiderto de sJrozi .<au pasaje; urmiicorul. eel mai lung
II - 1/4 (75% suprafa{a construitii), In cimp ce pentru ocolul III se pastra vechea
(100 de articole lmpiirrice in 10 seqiuni) cuprinde, sub citlul De.sprt constmqtimi.
prevedere- 1/3 (art. 131). Este, cu siguranp. cea mai important:l prevcdere nouii a
prevederi usupra modului de obrinere a drepcului de a cl:Idi, prevcderi constructive.
acesrui regulamenr, luatii, probabil, sub presiuneu cresclnda Ia care a fost supus
contm incendiilor. reglement:Iri privind ·e xecufiu, ln:IIrimea cliidirilor. prescriprii .. legislarorul din parte; proprieturilor dornici de a ob1inc rentabilizarea maximii a
privind modelarea faradelor, finisajele, prevederi .Saniturc, condifiilc care trebuie
noilor construcrii. Trebuie insii men{ionat ci aceastii prcscripric nu a fost corelatii, Ia
.. .:-.:::..~.: . ·-... - ',. .

lndeplinite pencru ucilizarea .cliidirilor noi. Celelalte capicole sc referii Ia locuinrele

fel ca ., In ieg~lamencul 'din 1878, . cu fniilfimea cl:idirilor. Curtca trcl)uie . sii fie
din subsolurile cliidirilor, Ia imprejmuirea proprietiifiior, Ia problema locuinfclor
nivelap ~i p~~tii; este,
, ...... ' · . '
as~fel,
.
exclusii oris~ altii utilizare a acesreia In afara celei de
'
insalubrc, Ia pufurilc de apii, Ia reparafii etc.
srriet:I descrvir~ a uriei funqiuni .urbarie.;Sc aveau in vedere, cu sigurunrii. dour
::-" .. ·.
·· Schelctul pareelele de mici dimensiuni din zonele comcrciale, fiicindu-se abstruqie ' de
,;;;;;;~;;-;;;~ AUTD.RIZATIUN£A w•~) . accstui ace
...-· .....· tu~tM.,.~
. ,·. . .... ·~~·.. ~ ... ,
·'":
u--.ur.ru._
:::... ... '
normaciv estc eel al Rcgulamcntului proprict:Itilc lnrinse, existence In route ocoalcle ora~ului.
........ ·~:-t;:.~t..~'-11'-.;_· ·.I
· ~~-::;;;~--:-:::'"'h:::;.:..r;;- 1
b. In catcgoria striizilor dc eel pu{in 20 m lil{ime, pcntru cure erau
~.h.~:_~~-;_~~-~~~~~~ pcnlru conslrucliuni si alinicti din

~~if!~@
:~~..... ::~:.
··~.-::::- 1878. In c:nc sunt intcrcai:Hc pcrmisc.:, Inca din 1878, cliidiri c.:u lnalrimca de.: 17 nl. (4 nivclc). sum inclusc
~ - ~~...-:.:> . ~~·::
.,A""""~ -:;t'I:.:~ -'''::::;;g""':-- .
prcvcdcrilc Hcgulamcnlului bulc vardcle ~i chciurilc Dambovifci (art. 42). fn accla~i arcicol sunt cnumcr:1tc un
----. --- .. .... . . .~
---:-------- - ..... ·-· asupra saluh,·iLil!ii eonsLJ·ue~iilo1· numar de 37 de strhi pcntm cure, conform prcvcdcrilor ordonan1ci din 1881. sunt
·--~ .. - .. ·- ~n.~;. :--:-::-..::.===::: .
j==-1·1 ~.... ""•" ., . ~i locuin~clor. Con1inuml articolclor. pcrmisc numai cliidiri cu douii nivcluri (eorcsp11n zilnd unci lniiltimi m:~ximc de I 0-

:~:~:~r ~:~~tf:-· )'=:s~~Z~.-,:.:;1·;:

!·!-~ ~· : . : ::: : '"~··-:·----:--:-:·~·-:-··: :..::'·:---. ;_
succcs iunc:~ lo r ca ~i org:111izarca pc II m), larii a {inc cone. aparcnt. de raportarca lu l:i~imc:1 striizii (il. 7).

c. aparc prima rcla!ion:1rc explicit:! :1 d:ldiril o r cu str:1d:1 (;~rt. 8). fn to:ltc

~1 _ ~i~%;ri5:="-~-- ,(
capitolc .~UIH. In cc:1 n1:1i llLifc parte.
idcnticc <.:U rcglcmcntarilc antcnoarc, prin alinicrc:1 cl:idirilo1 sc mbin!dcgc :J :I~CY.arc;~
:lie rcgulamcntclor
construqici pc limita dcfinitii prin proicct :1 la{imii sp;~liului public cuprins lntrc
~-:~:::::~:::=:=::·: :;~. :::. ::-::-~:: . ·~--- -~; amcrio:1rc. N-:1 c xist:Jt. dcci. inccn1ia
de "fa [addc" sprc str:Hiii a proprictiifilo r; nu sc spunc:1 nimi c dcs prc posil>iliw.tca ~i
:Hhlec schimh:'iri cscn!ialc
I 1+--;::f;' .. :
mod11l de a rctragc clad ire;~ de 1:1 ;~lini c r c. l'rin doclltllCilllll diu I f><JO. sllnt srahilicc
' il() /''J-7}!-·-- (' i rcglcnlt.: nLirilor In ,·igo;Hc p;in~l

r,, Ft)flll!llar P<.:lltfll :llttr)rit.;tr<.:a O)ll'iii"IIC\iilr>r :llllnci: timp11! sc urt pc c:1rc l-:1 a\'Ut 1:1 prc\'C<Icri muh m;~i llllallf:llC: pc strii~.ilc import:lntc. pcntfll c<rc condi\iilc de
;. : • p:lr~iu ;iud pc rio:Hki ck: ;tl)l ;r·:, .. ,. ·•
·· " Xtind dincolo de limitclc :<ccstui a. cl:idirilc trcbui:ul
 • 96 Reguiamentul din 1890 Regulamentcle ~fiiJlitului de secol 97

celelalte strlzi ale ora~ului, cludirea putea fi u~ezatu fie pe alinierea "drcmatn". fie

,,paralel cu aceusta, atunci dlnd era retrasii eel mult 6 m, sau putea a\·ea orice pozi{ie

"'fatil de stwdu, In cazul retrugerii mai mari de 6 m. Vom observa Ins:! cii alinierea nu
este dedit par~al elementul ordonator al strazii. In masuru In care a~ezarea cladirilor

pe ea, sau paralela cu ea, nu este pretutindeni obligatorie. Practic. legiuitorul nu

tinde spre definirea clara a spa{ialitii{ii unci strazi -care ur rezulta din continuitatca

aliniamentelor cludirilor - dedit pc un numar limitat de artcre. Ia care puteau fi

adaugate strazile cu puternici tradi{ie comerciala, pentru c;~re construqia Ia lim ita

;~dmisa era subln{eleasa. Pentru toate celelalte strazi proprictarul (suu arhitectul)

urma sa stabileasci rcla{ia spa{iala cu strada (cu lim ita trotuarului), prin pozi{ia pe

care se amplasa cliidirea. in martie ·1891-Consiliul comunal 11 modific-.1t art. 8,

stabilind obligativitatea ~eziirii cladirii pe alinicre pentru toutc striizile din ocolul I

~i pc principalele artere ale Ora§ului, lntre c-.tre au fost inclusc. de data aceasta, ~i

bulevardele. Doar In celelalte ocoalc propri<:tarii avcau .. libertarca de a rctrage sau

nu cladirca noua. fn accst fel. ccntrul ora~ului capatii o rcglcmcntarc unitaru, cu

efcctc ordonatoarc cvidentc ale spa{iului urban.

d. sunt inclusc pr<:vcckri privind rczolvari urbanisticc de dctaliu:

posibililalm (nu obligativitatca) tc~iturii cladirilor aflatc lu intcrscqia a doua str:lzi.

cu minimum 3m (ilrt. 43) ~i obligativitatca caIn ocolul I ~i pc strazilc importantc

(btdc\'anlc. d1cimi etc.) imprcjnlllirca sprc strada sa fie facuta cxclusiv din ficr sau

l'ontii, pc soc Iu de zidaric sau pi;ttra (art. 27 ~i 129).

c. cstc introdusJ o rcglcmcntarc noua (art. 65). en rcpcrcu.!:sinni asup"t

aldtnirii t:impliirici: toatc fcrcstrclc ~i LL~ilc de lu partcrul cli1dirilor construitc pc

alinicrc trciluic sJ sc dcscltid:l sprc interior.

f. sutlt dctaliatc conditiilc in care sc pot face rcpura[iilc curcntc ~i cclc

7. SLr;lzi en rcgi11L ohligaLoriu de l11;il\i111C 10-11 111, rcspccLiv d011:i 11ivdc11ri.
radicalc. :\ccstc jlrcvcdcri. lmprcllnJ eLL cclc pri\'ind cl:ldirilc insalulnc. mmJrcsc
Cu liuic fHIIICLOILoi ~111H i11dic;~Lc !->(r;izilc en :•ccb~i rc~i111 prc\';'l.zulc s!lpli•uc..:••L:•r prin ordou;•n~;• diu
.._ ISSI.b1 c•rc\-01 n.:nn•q:H in ISS.l. mcnpncrca acclor constmqii care. rcspcct;ind alinicrilc dccrctatc ~i l:ir~irc;L

.. , interior. in accst td. condi[ion:lrilc mhanisticc

· · 98 Regulamenwl cl;~; !SCJO

devin, alaturi de cele igienice, determinante pentru "seleqia" construqiilor

bucure~tene.

Regulamenlul pentru construcliuni ~i alinieri din 1890 nu u avnt.

pentru epoca In care a apiirut, acela~i caracter novator ca cele douii anterioare, din

care a ~i rezultat. Reali:cindu-se insii primul regulament care prive~te problemutica

construqiei urbane In lntregul siiu, prin integrarea prescriptiilor urbanisitce aliituri

de cele igienice, constructive, arhitecturale ~i administrative, acest act norrnativ

define~te cu mai multii precizie domeniul construqiei urbane, marc:Jnd, astfel, un

..i :. •. ···
mare pas inainte in directia perfeqioniirii in~trumentului legislativ urbanistic. .. · , ·

Reluarea integralii, identicl, a celor mai multe articole din documentele din 1878,

dupa-12 ani de aplicare a acestora In pra~tica urbana, reflectii, din partea Primiiriei, o
.. · ··;- .-Iii

ccrtii dorinfii de continuitate in privinp dezvoltiirii ora~ _ului; regulamen~ul a fost, de

altfel, aprobat foarte repedc de Consiliul comunal, f:lrii a fi forrnulatii nici o obiectic
Ji
fundamentalii.

In deccniul urmiitor, regulamentului i s-au adus c:ltcva moditic-Jri mai

. ,. . 18
importantc. Prima dintrc acestca a avut Joe In fcbruaric 1891. Printr-o orclonanfii a
, I. , . .• . . .
primarului Protopopescu Pacilc, sc stabilcsc noilc peri metre ale ocoalclor (zonclor)

de construqic, scnsibil miiritc fa1ii de cclc din 1890 (care cra11 idcmicc c11 cclc din ... - . . . . .· . 19

1878). Accasta ndsurii, care a ln se mnat crc ~ terea suprafqci urbane in care sc
)
imhunatii\cau cond i\iilc de consrruqic ale no il or cliidiri. a fost luatii odata c u
PLAN~A 3 '2 11
stahilirea corcliirilor intrc impJqirca admini strativ:l. cca linanci cJr:i . de poli\ic ~ ~ " Zonele de constructie Ia sfiinjitul secolului
circumscrip\iilor clcctoralcl2i.
- z o n a I cu prelungiri
(ordonanta din 1891)
fn 1895. prin apari1ia Lcgii pcntw cxtindcrca primctrului :ldministrcJti,· 21
- - • zona II cu prelungiri
alora~1il11i. estc inliinpt ~ i ocolul IV, care cuprindea . de bpt. fnrrcgul tcritorin no11 (ordonanta din 1891)
~ .... zona III (legea din 1895)
intcgr:lt in llucurc~ti . Conco mit e nt, cstc inliin\at a p:ltra /.onJ de cons truqie (ocolul
... ., - perimetrul administrativ
22
IV), care Cllprindc, c11 foartc llll ci difcren\e. tc .. . .. ... , f .tl :i ;nr • l• n· -~ -:- .. -- ~ ,_.
I (confonn legii din 1895)
 ~~~ula~eme~e sf:'ir~iwlui d~ secol _ __ 99

Penuu ucest nou ocol sum stabilite reglememiiri In concordun1a cu toate principiile

urbanistice aplicate In cele mai recente acte normuti1·e: la1imea minima u suiizilor

(16m.), mult mai mare dedit cea din restul teritoriului urban (12m.), condifiile in

care se uproba dcschiderea de noi striizi etc. Penuu ocolul IV este imrodusa

obligati1•itatea realiziirii tuwror construqiilor din zidarie; odutii cu aceastii lege, sum

excluse, deci, pc cuprinsul lmregului ora~, cladirilc din matcriak coml>ustil>ile.

Caracterul semi-urban conferit zonei rezultii cu multa claritatc din prevedcrea

conform ciireia toate cliidirilc noi uebuie rctrase de Ia alinierea suiizii eu 10 m.

Aceastii prevedere va fi lnsii repede modificatii, deoarece parecliirile reulizate in unii

urmiitori au avut un regim de construcfie mule npi apropiat de eel existent In restul

ora~ului.

In 1901 regulamenwl este. comple_tat cu art. 17 bis, care cof!fine

prcvederi spcciule referitoare Ia veciniitutca imediatii a l>iscricilor. Sunt introdusc

restriefii Ju~cfiunilor din cliidirile apropiatc ~i cstc intcrlis:'i practic:trea de _goluri

·· .. ,;
spre br:~ricii In eazul unumitor funqiuni. Di~ pun<.:t de vedcrc url>unisti~. sc
prcvcdc intcrdiqi:i de a consuui pc o razii minima de 10m ~i. dad terenul ap:Hfinc

l>iserieii, statul11i sau comunci. aeesta va fi "rrurotllt?.dllsiv pmlm pit~(ii, .<lrrulii mil

griitli11ii". Sc disp1mc ~i dcmol:lrca d:idirilor insalubre invccinat<.:.

J
Degaj:~r<.:a l>iscricilor de <.:onsuuqiilc p:~razitar<.: arc o import:ln\ii apart<.:.

ln primul n1nd. est<.: vorb:J de imcn1ia de a lc dil>cra de dldirilc - dcs<.:ori c11

f••nc1iunc comcrcialii- aparmc in timp. cu scopul de :1 p1111e l>isericilc in 1·aloare din

punctul de vcdcr<.: :1! semnific:l\iilor rcligio:Js<.:. d:~r ~ ~ :Jrhitenm:dc ~· nrl>ani sticc:

I hiscricilc pot dc n :ni . astfd. potcn\i:dc r<.:p<.:re mh:~nc. l'e de :dt:i p:lrt c. :J<.:.:st intc r<.: s

p:1rticular acordat l>i scricilor. poatc fi pus in lcg:iwr:i dirc cJ:I cu in<:cputurilc

r activitiilii "Comisici monJJmcntclor publicc" ~i <.:11 :~pari\i:l,

r
in lo<JZ.

cons<.:rvarca ~j rcslaur:lr<.:a ll}onumcnlclor puhlicc. prim:1 i'.:gc rom :ln c :~~·: :l din
:1

d o mcniul prot~:qici · p:~trinwniului . Cu :iltc <:JII' intc. in~:cp<: s} !1 sc rc<.: :!,io:Jsc:i

Lcgii pcnlru

i- i :~r rcglcm~:nurc;J po:~tc II consJ<kut:i c1 11n:J dintr<:

.,o,AUI
 l(i{) Bukv1rde!e ;;i cheiur;!c R:::gui:Jmentcle sfil~itulni cie- se~ol
---------------------101
REGLEMENTAREA CONSTRUCTIILOR PE w11e '~ 31 . fmr-adevar, reglementarile aprobate Ia sfar~icul anului 1892 (iar prin decree
BULEYARDE Sl CHEIURI
regal In martie 1893). s-au bazat pe acest principiu . Caracterul fiedrui segment nl
La foart<: scurtii vreme dupii imrarea in vigoare a regulamentului din
artcrelor respective urma a fi rezult;nul combinarii unor ,·ariante ale celor trei
1890, Primiiria a apreciat d regimul consrruqiilor pc noile bulevarde ~i cheiuri nu
parametri. Consiliul Tehnic Superior al ~linistcrului Lucriirilor Publice a an1t
corespunde importanfei ~i semnificafiei care le era conferid. Prevederile nu se
obieqii serioase asupra primei variance a Condi!iunilor.... considcrand cil
deosebeau de a celorlaltc artere ale ora~ului : in privinta inaltimii cladirilor erau
prevederea, pe aproximativ jumatate din lungimea bulevardelor. a retragerii de Ia
inscrise in categoria corespunziitoare liifimii striizii. iar in privinfa calitiitii
aliniere cu 4 m. ~i amenajarea unor griidini de fafadii, nu incurajcazii ucilizarca
construqiei erau incluse printre excepfiile pcntru care erau valabile prescrip{iile
_eficiemii a terenurilor: ".. .!11 {r11e, 11/fli lo(i propriuarii a dot?_SC a co11stmipe actste plir{i
ocol!dui I.
a !I desigurca scop constmqri' 17!11/abt!e, iar rm /omi11(t de /11:r Clll!l pt?s11p1111e i&m retmgrrii
La sfilr~icul anului 1890, primarul Em. Protopopescu Pacj1e solicicl
de pe alim'e!7!'U 2.
Coniisiei de alinieri a Primiiriei stabilirea iniilfimii minime a cliidirilor pe acestc
In 1896 ~i 1897, sub primariatullui C.F.Robescu. s-au reluat discu~iilc. In
artcre de circulafie128; in fcbruarie 1891 Consiliul comunal aprobii propunerile
Consiliul Comunal. asupra Condi!iunilor pentru constructiunilc de pc
!acuteiZ9. Cu aceastii ocazie se discutii ideea impiirfirii unora dintre aceste artere pe
'bulevarde ~i splaiuri. In aceastii ultima ccapa a claborlrii documcntului.Direqiu
scgmemc. conform sicuiirii lor in raport cu centrul ora~ului. In acela~i context, este
Lucriirilor Tehnicc a ora~ului supunc acc n1ici Consili1~lui un mcmoriu in cinci
fixatii, pentru intregul ora~, ~i lniil1imea admisii pcntru cladirile cu un nivel (p;rcer)
puncte. Prin ele se cautii a sc pune de a cord modul de construqic, cu pozifia In ora~
in funqie de ocolul in care se aflii: 6 m. in ocolul I. 5 m . in ocolul II ~i 4,50 m in
a scgmenwlui respectiv, eu starca de igienii a accstora. cu "tmtle obicei11ri ale
ocolul III. imr-o evidentii tendinfii de "monumentalizare" a cliidirilor din centrul
pop11lt1fi1111ii" ~i cu valoarea tt:renurilor. iar, pc de alt:1, cu rolul pt: care trcbuic sa-l
ora~ului.
ail>ii in ora~ . ciici "de j)l)/ illjlllm{rt crmrfi(illm'!e & cortslmr.(irmi". iar cl:i.dirik
fn ~ n mai cirY.iu <:st<: numit:i o <:omis it: pt:ntrn a stndi~ modir1car<:a
"monum<:ntalc". rcalizatt: de-a lnn g nl bnlt:vardclor ~i splainrilor. "jJI}/nvm i11jl11m(ii
rt:glt:m<:ntiiril or "lrt privirt(rl/ncerei rle r:lrlrli n· pc chcillrile Drl111bovi(ri .~i b!llr:ormlr" uo
(!SIIjlrn r!rzvoltr'in'i ,<i i1!jt711!1!tJr(rl n'i jl(l t filfJr ttjiiVjJi(!/I.'"LB_ Est<: dcci clcmn de rcn1arc 1t
Comisia- aldtnicl din Dimitri<: Orbt:s<:n (primarnl dt: atnnt:i). P. C. S t:r~fim .~i I. G.
cii noik artcrt: l>ucure~tcnc 1111 <:ran vJzntc ca o rnpmrii radical~ en \CSIItnl mban
Lcns-SI:ltint:anu (ambii consilit:ri). in~ . D. C t:pt:scn ~i arllitt:t:tlll Gt: orgt: l'vlandrt:a-
adiaccnt. ci c :~ o sur s ~ pot<:nliaiJ dt: mo<kfllizart: a accx tnia. ad~ptatii ins~ orgaui<:
stabilqrt: rcglcmt:m:irik conform nnui pnnt:qHn nrbani s tic t:nnn{al au1nt:i pcntru

pnma o~rJ in lq~i s lati~ bncnrcF<::nd: "7mp iir(irrrt f'" Zl}llf rt l/ll lrvrtrr/d~;r u t 1.\1 ld c n>~ r. :S2 . (.;!Jpic dnp;i JHfll i! lld Il L ,;OO/-l iunic 1}; 1)2 :d Cousilillllli Tcllni c..:
Superior al i'vlilli SL;Irllllli l...11cr~ril or Pnl>li <.:c.
jnr.rr.ri;n.(itmi sprri{!/c jJf!l/171 Jirm re Zflllli til rf jnive,<lr. fntinda·ca diidi1ilo r , u.yczmw lor (Jc
l.l:! 1<1<.: 111 .
alinhn .yi fniil(imea diidililnr (s.n .) _(iii/{/ /11 mjJI}t1 m t!lit'!lt!lr!lrtlm .ril!lrt(it i rtrrl~;r Ll.l "I./I .art!JilituJ ,..,,!lrlif,:_,,,;;,,r /'':ul/ 11 t:tllrlln,t.·t i nl!i 1~: lmll'r:.!ftnlt: .~-; du:i111 i , ran. sa ul /'"(i':
f'o f tuln/L' i t! Cllll/jlll/'ft{il.' 01 tlfl i l!dt.'/ 1.'/t o: rt/t, ttl"lll•:a:.t; ~ • .fr l'r:..Jf'ft iu tlrtli.-,.· 1117milot/l;-:k cil/f:i f'l fl! ·.t c I . S t.ttj tlll
1."11/l' :>·II twu l i11 ortkrc It! 1:1 7.'111 7:11 l,:, fi:\'.HIIYk/111' ~·i .•Jt"!i-ll!l'.llfr iulnu.·! il r!t: fJit/ i1~/luol{ll 011/di{ i ul! i lt: 1/J

~--...- o ... ;,;,11/'.'fl lllt/i J/1/1/l Sill/ 1/llli j l/l(il/ 1.'1"1!/lid/i tfi11 jtll/11./ d1: lll"!fl'/'1.' lllflllilliSII 'flliO .~·i 1,'1//IU'IJ'ill/ 11
..; si ltil_~il/11'11 1/11)'/f/IU; J l'u/rull'l'll J•r 11111111 f~ti/IYI/ 11 l t.'li 'l .'!l l'i/l,r
. ": t._-,,,,lr tlr lm/n:.llll!k .yi ,.;p/ai/lri .~· i 11111 /t
 Regulamentele sta~itului de secol 103
102 Bulevardde ~i ~heiurile

prin care este exprimatii tendin{u de reglementare unitara a unui unumit spufiu
e:uacterului fiedrei zone traversate.Conditiunile ... au devenit opcrufionale spre
urban. Piina In acel moment, pcntru a realiza o cons,uuc{ie conforma cu
star~itul anului 1897. Ele definesc mai multe tipuri de combinari a celor trei ~ "'~-- ... ~---_......,""' _ _ _ _"..,....."""'-""-''•'.•"'""''"'"'·'"'"""->r'"'"'-"""""'...........··•·.·•.····•·• ·.••...,,.,,,,,.,""-_•., ..,.,..

reglementiirile In vigoare. trebui~Lir~~pectate alinierea, lniii~imea (rapo~tat:l Ia

parametri, dintre care elementul variabil, eel mai tlexibil, este lnalfimea cladirilor.
la{imea strazii), un anumit procent de ocuparc a parcelei, precum ~i roate 0
·~
Elaborarea acestor noi principii urbanistice este rezultatul unei gilndiri \-.' ,,,._.,,.'<,o '' '0•'''''''"-'•'•"' " -< •,,",...,' .,,,,•W ::•d o<»•"• ' ... ' " ,._ > "'' ' ' ... ,,

prevederile privind modul de construqie. Fiecare proprietar uvea lnsii posibilitatea

considerabil modificacl fafa de perioada anterioadi. Diferifii parametri nu mai sunt
(~i liberratea) de a realiza dadirea cu indiferent ce desf:i~urarc spre stradii a fa{adei:
- - · · - · · " ' - " ' ' " ' ' . " " ' ' '"''""''"'•""''··r.:,~.,.-...-.. •· ···"·" •'0-'~-"'- • ,..,..'-'-N'''-f'!:··-'··"'' .,_.•-~-_.·,--v,·,r.•~. ,,_.,.,_,,F,,-·.~-~--:·.c.·,_,l::·•l >c..·<r""·· ··-> .• • ,·:·1•:. ·,· r...... ·;·~··~~·_.~
lua{i In considerare separat, ci sunt atirmate explicit primelc corelari ale acestora.

A~rea fniil!imea
,,
Rulevardul/ cladirii fa1a A~ezarea cl~dirii minima/ Observa1ii
splaiul de strada fa1a de vecini maxima
retrasii front inehis sau - grl1di nil de fa1ada
l . , - Bd. Col lea uniforr ,·eu desla~urare de 8.m/12m - grilaj de lier; soclu
(inclusiv Pi;~!aRomana) 4m min .. I() rna. de zidiirie,h
fa{adei total=2m
- Pia{a Vietorici pealiniere fnchis !Om "fmpejmuire .idem
(latura de sud)
"Pia{a Victoriei retras min. minim8m idem
(h1tura de nord)
I_btl. Elisabeta,
Univcrsitii!ii ~i Carol
!Om

pcaliniere inch is ISm/17m

I
se poate construi ~i
In ctapc, de lic:care
2 I (inclusiv pic1ele datil en fn1ada de
Kogiih;iccanu ~i Rosetti) min. )Om
· i>d. Elis;1bcw (pi"!" f:11ade min. linlil:llCrCIIIIIUi,
Kogalnicc~nu . po<lul 8 m s.m inch is IICOCIIJ>HLU pri11
l'lcfterie) pc alinicrc 1 pemrn propr,cn 10111/13111 COII!:ilruirc. CSLC
i>d. Carol (J>\" Roselli . l:llllr.tlll:timidl prcv:iznLU en gril:lj
3 I scu;Jrul Pache) de de tier
· bd. Schiln f.Htgnrc;mn 8111
· bd. Ferdin:111d
4 1.
bd. Pachc pc alinicrc idclll (, 111 /10 Ill idcn1.din knm
P rotopopcsen
· hd. Nc;Jdrn:Jrii
. hd. Co1roccni (p;in;i !:1 rc1r~1:) b S 111 idem idcn1 gr:idin;l de El\:11 Ei
5 gr~di11:1 Co1 roccni)
(, · hd. Domni1,ci - JlC:Jiinicn.: idem 10111 /13 111
7 · i>d. iVI:Jri:J idem E1~Hic en rnin. S 10 1n/U 1n
111

l .···~,·
'.· ;,; spi:Ji illtrc podlll sr. I lie
idem I idclll I 1<1 111 /IS 111 gril:1j de ficr pc

~.
:-;(x.:ln de zid
'!:)c:rl"n1 Vod:i
) pc:Jiinicrc
---- K Bnlcv;Jrddc ~i spbinrUc pc-111 r11 c~1n.: ;111 l~>~t intoctllitc
.
[ '
· cdd:1he spl:1i11ri S:111 rcH~ISC I ide f~onditi1111ik,,. di11 I WJ7
 101 lhln:udck" dwi•111lc Rcglllamentek sf:1r~iud11i de secol 10)
~ ~--- --~·----- ... · -- ---~---""~- ---

sc dcsiJ.~IIrJ1i pc11tr11 '"'itatc:~ '""''"isricJ ~·

..
(<koc!IIHLitJ
.', ...
. .·....'\' .':.:. ..::·!. . ·-·. .--:..·;·;:·.·:-'"-·.·- II
.\Clllll il!trod!lcl· ohlig;lti,·icHC;I lllll"l llllllillll" 1111111:11
__.,.._.,,.,......._'A.·.><{',~· ...... ~·-· •," .,
:llhitcctllraiJ a spa1iilor '"l"111c .
\ ~ •. •• 1. :

rcgkllll'll(:lrC p1l'.S11p1111l' rc:diz:IIT:I, pc :lllllllli(l" poqi1111i. a rrol!(llfiJol l'OI!(IIllll'. nou proicctatc, lu intcgralit~ltC~I ' \ ' \ · ;:;:;;; ~- .1
---- ·-··-~···-··-· -·-········· -···-- . ····- . ·· ···"····--········-
cl:idirilm lor. TotodatJ, reglcn!CIItJrilc , ..
~. '

I .':..... ..... ·."j.·· .,..

. I
:\~:ul"'· ciJdi1c:a 11t1 '""i cstc privirJ izol:~r. ci cstc C<IIISidcrat:lc:~ f?id11d p:~nc· d!i!ll- elaborate pentru lnde\·arde :111 :__-• ...-.·., • .l ;ev~..
~.~~·-~·;,;·~·
• .... • .•. • •
. -·~·
. •::
a\·ut constcin\c imponante ..r-:_: -.. ·-• .\.~·····:f.,'
·-:.......,.. • '
•<~.
I "'"''"'•'.

~
1111 :liiS:I11!0I11 llrh;l!l. ccc:1 cc COII<hwc, i11 n1ud lircsc. Ia u ordo11:1rc de tip 11u11 "
...... __ "~.-:.~

\ "' ' II'

asupra conf•gura1ici ......... ~

sp:~\i11l11i p11blic.
~-.._.:,.,, _ _,._.J,.Y__\ ,'> ... . ....~
,~
.. ~
:\ccst :11.sarlli>lll de rcglcnlcl!t:iri t111itarc- a~czarc:~ c!Jdi1ilor pc :~li11icrc COIIStnlctiilor
, in aencral
b Sl
, .:..··.
':' ..
...
(s:111 rctr:~sc llnil'oml. Ia o dist:lll\;1 i111p11sJ), il"ll\iiiiC:! cl:ldirilill (s1111t i11diColtc a311pra organizarii plalliiiiCtricc a --. ~~-.

illal\in,ilc n1i11in•c ~i maximc. c11 dikrcn1c c:~rc n1crg 1111Cori .p:I11J I:~ 7 111 1). locuin1ei in particular. U11

dcsG~urarca nli11in•J obligatoric a Col!struqici sprc str:~dJ - " Cost cnnq>lct:~t c11 in1obil de locuit <::11 o lungin1c a
0. l'roiecllil de aliniere llCIItru l'in1a V1cwrici, 19!0

prn-cclcri privi11d 1110chil de rcalizarc a i11qJrcj11111irii (a gard!1l11i) spr<.: str:uiJ ~i J;qJ fapclci mai n1arc de I 0 n1 ~i cu o

de vcci11i ~i lltili;_arca tcrCIIIIIIIi di11 l'a\" ciJdirii (cil111l acc:~st:~ trci>11i:~ sJ lie rcrras:l). inal\ime de 15-!7 111 (P+3 - P+4) rcprczcnta, dacJ nt1 o noutatc in constriK\ia

1•:1 " fost aplicat intrcgul11i ax cst-\-cst - bd. Cotroccui. Elisal>ct:l. lJ11ivcrsitii\ii. bucurqtcanJ, un lucru foarte rar. Se sti11wlcazii astfel, utiliz:11ca unci 110i tipologii

Protopopcscll l':~chc, Fcrdi!!:ll1d, pri1111d11i tr<>IIS<ln al ax11l11i 11ord-s11d - i>d. Col1ci eo11structivc, aceca a in1obil ul11 i de ra port.

(act11:d11l !>d. Lascar C:~t:~rgi11), cclori:lltc :~rtcrc c11 rol ~i ii11Jil>rt:lll\•l ide1Hic:i- bd. Ultin1elc dtc\':1 articole ak accstor Co1Hli\it111i._. prin:sc ansandlllll

\Oc:~r:lfl!:ilii. \i:lria. l)ollllli\ci ~· Scl1itll i\l:igmc"""· prcc11n1 ~~ Sl>l:~i111ilm illliCgllllli ora~. Oi11trc :~cestc rrcl>11ic rc'.II!OifC:I!J dil'crcl!\inc:~ f?ic11t:i i11trc c!Jdirilc

!Xlnd)o\·i~ci, rcg1d:lriz~Hc 1'11 prir11ii :111i ~1i dctT11ild11i <J. de locui( ~i "rirldirilr, IJI071111!1t'lllrlr pu/;ho' _,/Ill (t;!IS/111{'(/ilr jJf'lll/11 ar!r, ~,-/;1-11(1' ,,-; iJir/JI.'IFif'''

Sc po;1tc COIISLILI cj p;lr.IIIICtlil ;lcCdlli ;111\,llllhlll <lc lc~kl1ll'IIL111 .11 1 LIIL po1 II c:xccpta(L de:L.t l<:.~~lcriWIHilrik- ol>i~l!llitl:. JKIIII'II ck st~ll>iliudii-\C

.1\'11( \";111;1~11 ICLiti\· IIUrl pl~ll(lll SC~',IIil~II(C ,lk ;1Cl~J11i;1;i bldC\;Ir<l \:Ill \\d,!l. C:l '_,1 dio;11m.itii spccie~lc, pc11tr11 lic"c:llc c1; i11 p:~nc· (.Ill I Ill.

pclltfll bllk\';lr<lc: <lik·ritc, SllgcLIIHil·t!ldlgllr;ltii \';lri:uc:: <lc L1 III!;I_~IIIC;I lllll'l ;llt<'rl·

I.Tilll':lk "III!UII1.'
01
, l'll I'IOIIIilli COII'•IIIIi(C C{l!l(illllll, :dilli:IIC Ll lill!il.l (1011!.11111111. ,I: llltlodllsc: pc11tr11 1101lc l·llln:11dc si s1>L1i111i. """"11l:l11l <k I""'II!IC!CI :1

ill.'ii{IIIILI 111:1\IIILI :1<11111\:'i Ill 01.1\ l ' IIIII .I 1'1 )'' 1_',1/ Ill .I\(' i l'\ ( ',(:\I lilt I .1--'111.111
l1>\l c:-.tiiiS, l11 ;IIIII llrll!:-itf_lll. ~~ IWi!ll!l ;ill<' :llll'IC .1lc o1;1~11!11i_ !).II, L11H 'o<'lllllil-lc;lll\

1
lll_{'l(' l'-.ll_~')llli:_-,:.11111 :i Pti\VIiiL 1.1 II :li·.·l:i ~-·; l',l_l.l,'({ ' l ~~·;itlelll,i.ill!llll 11._11111; II
.ICl'S( ')iSICIII de l'<H!II_giiiJIC ;1 ',ll.i: !,_~~_ J l-1)',1 ~l~:l>i:!',:ll_ t_ll' I.! \11.1/llc 11 1)1 \I)IC ll'1.l!

( :, >lly i .lei"" I11 I J>, I I. C:.ILI rc:i 11 I. 1>.111.' !.1 1111 1"':· "''('C 1111111 111.!1 1·\l--.._jJ>jl \·cchi. ;i illlJH)I(~IIIIC cJi COIIICIC.I,ilc

;HIIII:I dilltrl: ,II'C\(LI .~ !J)',I Ill lf)(l/, :l)f 1111 !JIIk\ ~ltl llfJII',i!l'llil 1 11 l~l
II ( ll.l <,_'(_' llll\',-~1~ 1-IIHJILIIT.I ( !.ii!II';L)I \ll.

')•JU :~tlliUIId '_,j \II ( : \ J\1)\l_'lll_ \I'''·! .1111,1 1;.11 I Iilii:

\(Tii l.IICiill IK'II kll('l .II'.' ',l)l:lilll il:)l)

,1, il<li,IOIJ ·, ; \ cl.'i-\i:

 106
Bule\·ardele ~i cheiurile Regulamenteie sf:1~iwlui de secor 107

17 m. cu o medie de 14 m 1J.I. fn 1912. pe lntreagu porriune a bulcvardului dintre problematicii urbane. prin condi1ioniirile impuse de diferitde rcglementari. dar ~i
---~"'~"~""'"'"-'»'~·,.,..;.w~>.>. ·,...;..,.:~,~.....,,\.:'l';........,.,,,l ~~··,,;,-<-.!"'-<-">.· .,·.""1_..,..... ..,, ~- •.··.......... . :.•·'
Piap Romani! j i str. Lipscani (realizat doar parrial). a fost impusii lniil{imea prin nuan1ele sau particularitiilile curentelor stilistice cares-au suecedat de-a lungul
~..:·~·~r-·.o~~;';"$'.' ..':~·~:;·":.:o~;:.- ..t,., .• >'···.. ·.· .,,.:··-~ ·-.,~.><·;•""~:•"'"x·"-.· ""·v·, ,·..,,..,......-.,·- · ~~,,..,.., ...,.,.. ~:·. "'~··Y:·:"":«o''"'"""-..·""""· "'i."·~ •"""""·-\·.-· ·.·,.,_........,. • ,..,.,.
uniformil de 17 mJJ5;
~ ..,.,(.;,...:f-·...._,-._,,-;f:<';. ,. 1 ,,,;.'-' '~~ -·.·. (.<.""· · :·0·\:;~.._,.,·~\'' perioadei: prezenp foarte persistentii a eclec ti smului (in special a celui francez) .
- in 1909 o decizie a Consiliului comunal stabil~te noul regim de ciiutiirile formal e ale arhitecturii neo-rom:1ne~ti sau primde exemple ale arhitccturii
construcfie pe Calea Vic toriei 136:.Pe porriunea cuprinsii intre splaiul Dambovifei ~i moderne. Toate au fost insii moddate (intr-o miisurii mai mare sau mai mid) de
- -- ........ ___......,..._,.... __._., .• ._,,_.,, ~0~ · ""''• •~ ,__,.,_-.,.,,y ,.,•~v>->"·•'<·· •••• , • • _.-

Calea Grivifei a fost impus from inchis, pe alinierea strilzii . cu iniilfimi unifomle de actele norma tive din ultimde douii decenii ale secolului al XIX-Iea.
~6;;i;r'i~-~~~ti~::;~~-~5r;i'j~'~p·i~;·Vi·;;::;:~·i:~;-~ :;;~:-(:;~;~· i·;:~~:e sau
_ _ _ _ _ _ ___ ,. ,.,.-.-""' ' · .,··.•.,. '•''"' ., •' ·"""''•"' •· ~·- ·"- "'''' ,,._., ,., . :~ .·ax.-"""'''r-"· '•' .,. ,...., ,., ,...,,.,,_._. ,_., .... •• • ··~_,. , _. ,,.,..,.,.....,,.., " . ....... ~.,. ~ -•"'• ·' k - ~>' Bu c ur~tiul nu a fost insii unicul ora~ al ~:irii - dqi a fost eel ma1
grupate), retrase ~-niform c u 5 m ~i c~ ~n~~i-~ile cliid~ilor va riind intre 7-16 m; important - pentru care au fost intocmite, ciitre sf:1qitul sccolului, regulamente de ·
-in 1911. proiectul de aliniere ~i liirgire a Ciiii Mo~ilor (de Ia Cilmpul construqic. Dupii 1880 numeroase localitiifi urba ne ~i -au intocmit astfel de ac tc
Mo~ilor Ia Piap Sf. .Gheorghe) a fost i'nsofit de reguli similarc de cons~rucfie:,f~<:!,!l~ normative: Buzau (1882). Baciiu (1887). Barlad (1893). Focpni (1893). Gala{i (1893).
·o.::_~'ii>:..~ ~"'-~)<'. ,s...:·.~.-.;<~;-_-;c.,• ..... ,,Y.,•};'~... ,..~-.-,.~~· ,. ..... :.:·;.¥:-r'.~~ "'·:·~·Y~·.:::-:•.r.·.:<.l,"i,\ '~~"' ·;, .~.·"':'.,.

inch is, pe aliniere. cu lniil{imi ale cliidirilor lntre 13~?~.,m,.~J 7 •

~ ~"~4:j·~··-~< ·'~"' .·~~..~·.,;.if<'f!'o/.·.....:·.:{:f;•!•'Jo'(:', ,, ,,,J... :!.;.;.;;, , Constanp (1898) etc.. ceea ce ne face sli credem (in absenp unor studii speciale).

cii. p:1na ciitre 1900. in Romania de atunci se c ristalizase o structurii a dreptului

Ansamblul de acte normative analizatc mai sus - regulamentele de urbanistic. care tind ca sii sc gc neralizezc, ca exprcsie fa rii cehivoc a interven1ic i
conslrucrie din 1878 ~i 1890, ca ~i condifiile stabilite pentru lwlevarde ~i pentru administra~iei loc-.tlc in dirijarca dczvoltiirii or~clor. Similitudini evidence, In
c heiurilc Damovifei - au avut o importanfii dintrc cclc mai mari pc ntru evolufia pri vinp structuriirii actelor normative. pot fi constatatc insii ~i cu cdc din Cluj. ora~

Bucure.~tiului. Acest cadru legislativ a fost In vigoarc p:1n ii In ianuaric 1928. cilnd un aflat in sfc ra d e influcn{ii a unui alt tip de culturii uru:wi:i 138 .
nou rcgulament de construcfic a dcvenit opera~ional. Estc foartc adeviirat cii dupii Pc un plan mai larg. o foartc sumarii compara~ic :1 Rcgulamcntului de
1900. dar mai ales dupii primul riizboi moncli:d. au apiirut sc himuiiri considcrauilc In
construqiuni ~ i a linicri din IS90 CJJ rcgkmcnti:iril c co ntcmporanc din mai multc
principiilc urhanis ticc care au co ntrilmit Ia cvolu~i:1 Buc urq tiului. Dar. eel p11~in mari o r:1 ~c c uropc nc · Be rl in. Bru xcllcs. r:rankfun . Li s:JI JO n:J. Londra. Homa. .S t.
din punct de vccl c rc oficial. :111 riimas In vigo:1rc rcg lcm c ntiirilc de l;1 sf:1r~itul Pc tcrsumg. Yie na ~i Paris . nc aratii ca pro l> lc m:Jti c l urbana. eoditicata In
sccolului trccm. 1\ccas tii pc rioadii de cca. 50 de ani a fos t una clintrc cd c mai fe rtile
rcgui:Jm c ntul huc urq tean. cstc :J cc c a~ i ca in toatc o r: 1 ~ d c amintitc . Difc rc nfdc
din dczvoltarc:J ca pitalci. pc ri oadii In care or:J~ Jd ~ i -:1 dclinit marc parte din
,-,Jioricc ale unuia sau ahuia dintrc puamc tri s unt date de tr: Hii~ia loeaiJ a
car:JCtc risticil c c i ml>anist it:c csc nfi:tlc. /\rllit t:c LJJr:t :1 dcvc nit p:1rtc cscn~ialii :1
t:o nstrJJq ici ml>:1nc. de climJ s:JJJ de o l>i cu ivdc difc ritc :li e fict:J rci

muni cip:ditJ ;iU''. ,\l:c:Js tJ o l>scrva~ic ne pe rm itc sJ :1prccie m cJ evolu~i:J soc i c tii~ii :1

IJ.l Condi~i a rc•Jii z~i rii cl arliril or en in:11tilll<.: 111 detcrmin:Jt. prc tut ind c ni. atillldini apropiatc In pri,·in!:J pl:lllifidrii urh:Jn e. iar
pfnicc t;J<c. zid:iria .s;l Sllj)QrJ C ~uhi ngar<.:;l 111111i cJaj. pcuJrn :1 ~
. ..• :lt.C(.;;I Gl, jH"i11

!) M ll. fo11d l'il:lll -&crcc;~ri;ll, d o.o;;or 1/ 1'J07. r. 40,·. 44-4k C

.;., ;\~~1cl1i , S/IISf.' t/J; J:JJJII I.'JIIII O.' j11io im/ r•t.Jidu[iu /JI"fl.~·u!ui { .'luj i 1.'
priiiJ Ch)( don~i ;lrJicok: ~J k: dOCJ li)ICJIJIII ••; , I: ..
'·

in;il ti ulil nr
· • · ·~~ ~ l ' ii C n•i ~yd c d ~.:
!08 Bulevardele ~i cheiLJrile

regulamemele de construc~ie, ca insuumeme tehnice ale administra1iei. reflecta pe

deplin configurarea unci culwri urbane noi, Ia scara europeana. 5. CONTEXTUL LEGISLATIV AL PERIOADEI
INTERBELICE
Din acest punct de \'edere Bucurqtiul a fiicm, lmr-o jumatate de secol.

un salt imens, de Ia absen1a, praetic. a unci legislalii speeifice, p:1na Ia exiscen1a un

ansamblu de reglememari, aniculare ~i suficient de complexc. similare cu ale

marilor or~e europene ~i care a aparut simultan cu ale acestora.

fncheierea primului riizboi mondial ~~ Marea · Unire au determinat

schimbarea multor coordonate esen1iale ale viqii sociale ~i economice ale prii.

CreFerea substan1iala a suprafe)ei 1arii (de Ia 137.000 kmp Ia cca. 295.094 kmp) ~i

dublarea popula1iei (de Ia cca. 7.500.000 Jocuitori Ia cca. 17.QOO.OOO) au reprezentat

consecin1ele imediate ale lnglobarii teritoriilor Transilvaniei, Banatului. Basarabiei

~i Bucovinci. Dezvoltarca cconomica generala a 1arii ~ pondcrea tot mai imponama

a indusuici a fast constama pilna Ia dcclanprca celui de-al doilca razboi mondial.

except:1nd anii crizei mondialc oin !928-1932.

Noilc condi1ii au impus, In mod firesc. rcfacerc;1 lnuegului cdifici11

legislati\t. Acest proces a fast de lunga durata, prclungindu-sc. In 11nelc domcnii.

piina In preajma cclui cle-al cloilea riizboi mondial' 40 • No11:1 Constit111ic. promulgata

In 1923. a promovat. prinuc altc inova\ii, o noua concep\ic rcfcriw:~rc Ia g;lr;l!lt;tre:~

proprietii)ii pri\'atc. mai pu\in rigida dedt pilna atunci. Ea cladea cxprcsic clocuinci

neolibcrale. eu privire Ia intervcn\ia scatului In via1a cconomid 141 . Conform acestci

~""~nrictatca panic11larii trcbuia subordonara intcrcsllllli na\ion;rl l'rin

·hlid, pcnuu care sc p11tC:III cxpropri;r tcrcnmi.

110 Urbanism ~i legislafie administrativii Contextullegislativ al perioadei interbelice Ill

erau, i'n consecinp, mai numeroase dedit pana atunci: apararea narionalii. lucriirile orr/in edilitar, ca a/inierea strazilor, deschideri ,<i i11jiin(ari de strazi ,<i pit(e, alimmtarea CJ/

de inceres militar, sanitar, culcural, realizarea de piqe ~i lucriiri publice. apa, ca11al, ilumitJal, pavarea, l11jiin(area de grodini, parcuri, pla11ta(i1111i, miiloacele

Dezvoltarea economicii a avut urmarile cele mai semnificative asupra pmtm tm11sportarea popula[ilmii i11 cOtJ/1111, locuin(e ieftine etc". Dupii cum se poate

evolufiei, deseori spectaculoase, a fenomenului urban. Modernizarea rapidii a constata, finalitii\i cu un caracter urbanistic sunt enun{ate Ia un loe cu cele

multor ora~e. dar mai ales a Bucure~tiului , a fost gestionatii de o legislafie mult mai preponderent edilitare sau de administra\ie !ocala generala. In compara{ie cu legea

complexii ~i mai articulata dedt i'n perioada anterioarii. Doua categorii de acte din 1894, con1inutul planului nu difera prea mult; apare lnsa oficializarea denumirii

normative au o legiiturii directii cu studiul de fa1ii: de plan de sistematizare, ca document fundamental pentru stabilirea strategici de

- noile legi admnistrative, i'n care problemele de planificare urbana au dezvoltare a localitlifii. Completiiri importance apar In indicafiile privind alciituirea

ocupat un rol din ce i'n ce mai important; regulamentelor comunale de construqii; aceste trebuie sa stabileascii spa1ii pentru

- reglemencarile specifice ale diferitelor categorii de programe de amplasarea unor dotiiri publice: casa comunahi (sediul Primariei), ~coli de toate

arhitecrurii, cares-au extins considerabil. Ele au consacrat concep{iile noi In privin1a gradele, biblioteci, biserici etc. Este liirgitii considerabil sfera de aqiune a

proiectiirii locuinrelor (In special a celor sociale), a siililor de spectacole, a garajelor exproprierii pentru militate publica; "exerci(iu/ rfrept11/ui de proprietate" poate fi

de automobile, a spafiilor comerciale etc. restril.ns nu numai pencru lmbunatiifirea salubritilfii pub lice (a~a cum era prevazut In

Legile de expropriere din secolul trecut), ci ~i pentru lnfrumuseprca localitafilor ~i

URBANISM ~I LEGISLATIE ADMINISTRATIVA siguranp cetiirenilor. in anumite situalii, Consiliul comunal poatc decide ~i miisuri

Legea pentru unificarea administrativa din 1925 a pus capat stiirii de de expropriere pe zone. In acest fel, sporesc mult posibilitii\ile de intervcnrie

provizorat i'n care se afla conducerea !ocala dupii unire. Prin aceasta lege, s-a stabilit urbanisticii prin plan uri de amploarc mult mai marc cledt In trecut.

un sistem unitar de organizarc teritoriala a statului nafional. Fafii de legea similara Pe baza acestei legi va fi promulgatii, In anul urmator ( 1926). Lcgca

din 1894 a "Vechiului Regat" , evolufia ideilor privind urbanismul ~i consuuc1ia pcntru organizarea administra~iunii Comunale a ora~ului llucure~ti, prima

urbana este remarcabila. Sunc stipulate drepturilc tuturor consiliilor comunale - lege speciala administrativa destinata exclusiv Capitale i. Prin lege s-a stabilit ca. pc

organe eligibilc - de a avea ini{iativa ~i decizia In problcmelc de interes local. vii tor, clelimitarea ora~ului sa nu se mai fad pe calc aclministrativa. ci sii fie clcfinita ! j
;I
.l:
Princre acestea s-au numarat asigurarea ec hipiirii edilitare (apii, canalizare, curcnt prin planul de sistematizare; cu toate accstca. lcgca dcfinca nona extinderc a

electric) , a eondi\iilor de circula\ic, lntocmirea regulamentclor locale relative Ia ora~ului. prima oficialii clupii legea din 1895. Noutatea principala a legii. In privinp

igi e na, salubritate, edilitatc, poli1ic comunala, "masuri pe111m protrc(ia pn~<ajelor, aspcctclor urbanisticc. cstc lnsa accca a cxtindcrii teritoriulni administrativ al

apomrea momtmmte!or ,,; a obiectelor rle arM" etc. capitalci pana Ia "linia forturilor". 8ttcurc?tiul era astfcllmpiirfit In dona zone. Prima

Dar cea mai importancii prevederc, din punetul de vcdere al studiului de dintrc clc. cca centra iii (ora~ul propriu zis). era snbclivizata in 4 sectoare. pentru care

fa\ii . era obliga1ia tuturor comunelor ca, In decurs de patru ani de Ia promulgarca s-au pasuat vechilc denumiri: sectorul I Galben. II Negru. Ill .'\lbastnt ?i IV Verde.
J
legii, sa lntocmeasd "un pla11 gmeml de sistematiz11re"; docum<clltul trebuia sii ia In Cea de-a doua zona. (pcrifcrica). cuprindca rcsml tcritoriului. iar prin gruparea lor.

considerarc. In perspectiva dezvolarii viitoarc a localitil.lii. ".wti.<{acerea trebuin(elor de

 ·· ~

112 Urbanism ~ i legislafie administrativa Contextullegislati v al pe rioadei interbelice 113

localitiifile existence deve neau comune suburbane14 2 (art.!). Aceastii organi zare a suburbane In administrarea municipiului 145 ~i s-a re striln s autonomia de decizie a

o ra~ului pem1itea o mai fireasci planificare a lntregului teritoriu care era, de fapt. sectoarelor 146 . Capitolul V, privind "Sistematizarea orap tlui Bucure,<ti" este mult

zona metropolitana a Capitalei . Trebuie menfionat d definirea unei localitiifi drept amplificat, prin detalierea tuturor aspec telor care trebuiau avtne In vedere. Modul

com una suburbana da teaza de Ia sfaqitul secolului trec ut; In aceastii categoric erau In care es te tratatii problematica urbanisticii, precum ~i utilizarea limbajului de

inclose toate comunele situate Ia o distanfii de m ax. 3 km de capitala judeftduii 43. specialitate In mai mare masurii ded t panii a tunci, ne face sa considerii m cii

Abia acum lnsii este s tabilitii o corelare administra tivii clarii In teritoriu lntre ele ~i importan\a realii a amenajiirii lntregului teritoriu admini s trati v al Bu c ure~tiului a

Bucure~ ti . Consiliul co mun al al Bucur e ~tiului, a aprobat, de exemplu, fost apreciatii Ia justa \'aloare. M are parte din ideile avan sate de planul de

Regulamentul de construc~iuni ~i alinieri al comunelor suburbane din siste matizare aprobat In 192 1 se regasesc ac um , integrate lntr-un document care

Municipiul Bucure~ti , aproape simultan cu aprobarea regulamentului similar pri ve~te administrarea generalii a Bucurq tiului.

destina t or~ ului proprio zis (1928). Pede aim parte, prin lege s-a enunpt dreptul Astfel, planul de siste matizare care urma a fi lntoc mit conform

Primariei de a impune suprafqe de te ren 11011 a:dificn11di, respectiv te renuri cu prevederilor acestei legi , treb ui a sii c uprindii zona delimitatii de mai vechile (~ i

interdiqie totalii de co nstruqie . In acela~i timp, lmpii rfirea teritoriului urban In nicioda tii fol osite le) forturi . Pe toatii s uprafafa tre buiau stabilite zo ne le funqi o nale

sec toare , care reflec tii dorinp d e descentrali zare parfialii a admini s trafiei 144 , a ~ i de construqi e 147 , refele le de circ ulafie (carosabile, feroviare, aeri e ne ~ i pe apa ),

co nferit primarilor ~i consiliilor co mun a lc de sec toare dre ptul d e a- ~ i lntoc mi servitufile, amplasamentele celor mai importance edificii publice, regimul de

propriile planuri d e sis tematiza re (d ecurgand , rarii lnd oial ii, din planul ora~ ului ) ~ i fniilfime al cliidirilor, procentul de ocupare al solului. Sunt schi [a te, astfel , direqiile

de a e libera autoriza fii de constrUCfii ~i reparafii pentru te ritoriul avut In principale carora le va riispunde, Ia mijlocul c!cceniului urmator, Pla nul Director

admini strare . Siste matiziirii ora~ ului li es te rezerva t un capitol se parat (cap.VI) , dar de Sistematizare al Municipiului Bucure~ti. Legea stabilq te clar dc pcnde nfa

pro blemele sunt enunfate aproa pe cu ac e la~ i grad de generalitate ca In legea din oriciirei intervenfii locale (cum ar fi deschiderile de s triizi !acute cu scopul de a

192 5. parcela un tere n) de prevederile ge neralc al e planului se sis tematizare. Sc cnunfii,

Acest act normativ estc lnl ocuit In 1929 c u un altul, L egea pentru to todatii, situafiile In care se poatc aplica exproprierea pcntru cau zii de militate

organi z area administratiunii municipiului Bucure~ti , prin care s-a pastrat publica - "coi/e de cotmmicofie, salubritatm p11blico ,<i ittteresul m l111rol '. Prin ace ea~i

acce a~i structurii teritorialii a capitalei; au fost adiiugatc ciltc va noi comune lege s-a predzut, pe ntru prim a oari!, posibilita tea caprin pla nul de sis tcm a tizarc sii

fi e comasatc proprictiifile ~i s-a r e lu~t. din lcgea pcntru unificarca administra tivii.

145
Comnnc lor staililitc an te rior li s-a n adil ugil t l'opq ti-Lc ordc ni ~i Lupca sca .
142 t\ccstca cra u: Uit ncasa, Colc lll in;J-F undc ni (H'i r~ s•J tul P ipcm), P:mt c limon, Comunclc suburbil nc ~i compon cn~ a accslOrn olll IOsl 11 10dili cHlC prin Lcgcol pc1Hr11 orgc111i za rca
l'rill cipc lc Ni colac, D udq ti -Ci oplca ( ltlril s~ wl C D1cl u), Sc rbn11 Vodil, t\ ·lili tnri , l'rillci pclc Cnrol, ~·ltmi cip iului 13 ncurq ti din 1939.

Griv i ~: L Ficc;~ rc com una cstc dc fini di, di n p unct d e vcdcrc :Jdllln istnniv, imprcu n•l cu s:n clc c i. 1461'. D aichc, op. c it.
14 .\ Corv in J>ctrc sc n, lstfJricu/ nrlmin/stra(it.:i din RIJw/)nin. /810-£911, B IIC U rc~t i , t 9 Il , 1
47
'' Pirwu/ de sistCJIIfllizaJ-c ua pnv1x/cn i111plhyin:o iul n:gii suprr~;i:{c, jJtiiJii In linin ftJ11 uriltJr,
;,, zr111dc de CO!IJiroC(it de rlifcrilc fcluri: comcrcio/c, iuduslriolc, de /ocuin(c 11/ll llci!fJ I"C~Ii,rlc !ocuill{c ic.Jiiuc,
·;
p.1 7.
1 ~ Pcn c Dnichc, Problcmc ale nrlmini.arn(ici f)tJr:uJq·ti/or inl 1r cr.k doufl rli::J/IJnic mr;ndinlc, Cl}/ccliu~. dcoi/ctlc. ,fi Tu ZIJJJC de /Cff.llllnj?irt7 CIJJJsl nJc{ii en: tercnun· ogn'ciJ /c. pnrcuri, tcn:JJuJi de jiJc .::·i SjJIJI1,
"\ ·lmc ri;tl c de lstoric ~i i'vlu 7.cogrnfic", IV, 1966, pp. 189·202. plajli, plirlun" (a rt. 39 ).
 114 Urbanism ~i legisla~ie administrativa Contextullegislativ al perioadei interbelice 115

prevederea exproprierii pe zone, doua instrumente foarte eficace Ia di s p ozi~ia Pustnicul. De fapr. fiecare din aceste locuri urma sii fie amenajat drept zonii de

Primariei pentru realizarea unor interven~ii urbanistice de amploare ~i, In general. agrement a ora~ului 151 . tvle n~ionam ca. prin legile respective. se permitea Primariei
pentru ordonarea ~es utului urban . Formularea neclara a acestor doua principii a sii vanda particularilor din terenurile defripte pentru ca ace~tia sa-~i construiascii

Rieur ca ele sa fie inoperante din punct de \'edere juridic 148 . vile de vacan)ii; din sumele incasate trebuia sa se fman)eze anomite aqiuni In zona

Prin legil e administrative ulterioare (din 1936 ~i 1938) s-a accentuat piidurii Snagov. printre care ~i "restaurarea completa a localu/ui bisericii din irmila

d e pe ndenp oriciirei interven)ii locale. publice sau private, de con~inutul planului lamlui St~agov... "

de sistematizare 149.

Legea pentru organizarea Municipiului Bucure~ti din 4 manic 1939 Problema planificarii d e zvoltiirii urbane a ocupat, apdar, un loc din ce In

(care o lnlocui~te pe cea elaborata un deceniu mai devreme), particularizeaza ce mai important In preocuparile administrative fapt reflectat In ponderea

direqiile generale de organizare ale legii admini s trative din 1938. Partea privitoare considerabila a domeniului In actele corespunzatoarc ale pcrioadci interbelice. Ea

Ia sis tematizarea Bucure~tiului este interesa nta prin combinarea unor principii ~i lncepe sa fie consideratii, spre sfa r~itul deceniului 4, o activitatc fundamentala a

indica~ii preluate din Planului Director din 1935 ~i din lnstructiunile ~i nonnelc oricarei administra~ii locale, din care decurg, In mare parte, celorlalte aspecte

pcntru 'intoc mirea planurilor de sistematizare (aparute cu o luna mai lnaintc), privind buna funqionare a localitiifii. Aceastii rea litate are o dubla scmnifJca)ic: pc

cu clemente de detaliu. diferite de celc ale planului Director, care au fast inc! usc 'in de o parte, principiilc urbanismului sunt consacrate ~i aceeptatc de soc ietate, prin

noul regulament de construqii aprobat Ia lnceputul lunii mai. integrarea lor In acte juridice importantc, iar pc de alta. rolul profesioni~tilor

(arhitcqi ~i urbani sti) devine determinant In claborarea politieii urbane.

In direqia "expansiunii" teritoriul c a Bucure~tiului , con s fin~itii prin lcgcu Toa tc legile administrative au fast lnsa detaliatc , In aeeastii direqie. de

de lnfiin~arc a Parcului Na~ional din 1912, ~i prin legile administrative din 1926 ~i diferitc instruqiuni pri\•ind 'intocmirea planurilor de sistcmatizarc, elaborate clc

1929. se lnscriu altc doua documcntc ale perioadei intcrbclicc. Prin Legca pcntru Consiliul Tchnic S uperior; primcle au fast aprobatc In 1927 151 , avansiinclu-se, de

lnfrumusc~arca 'imprcjurimilor Capitalci din 1931 (consccin~a a un c ia dintrc mai multc ori. ideea unci lcgi spcciale privind sistcmatizarca ora~clor. In pragul .
!
primcle inifiativc In calitate de primar a lui Dcm. Dobresc uiS 0), sunt ccdate declan~iirii celui de-al doilea razboi mondial. In 1938. In sc itutul urbanistic al ; 11

Romiinici a 'intocmit un nou proicct de norn1c spcc ifi cc. aprobat Ia lnccp utul anului
i
Primarici lacul ~i marc parte din piidurea ~i lacul Snagov, prccum ~ i o parte a padurii 'I

1939 153, care sintctizea7.ii toatii expcricnp acumulatii 'in lntreaga perioada interbelicii
i
Bancasa. iar prin Lcgea p c ntru amcncjarca padurilor statului din vccinihatca

Capitalci din 1933 intra In administrarca Primarici o parte ln scmnatii a piidurii

151 "Primliria municipiuhri Buotrqti ua {1/1/CI/flj(l plid111ilc Su(lgtJU ~; /JriJJt(lJ(l C(l stn(iJJJJi

148 C. Sfi n~c sc ll, lluc!lrc\r;tii in lumina ,r;tiin{ci urbanisticc, op. cit. clim(lftricc, dc(}rlihuli, dc(lgrcmcnt ,.,isp(}rt ..." sc spnnc iHicgc;l din 19.31 (mt.3), i;1r i11 cca dc-;1 doua sc
149 :\rci colul 149 allcgii din 1936 subliniazil, de cxcm pl u, d: "Pimwrilt odotii intocmitc nJcn~ioncaz~ di "Piidun·(l cc sc ccdcnzii """'icipiu/ui p(}(l/t: ji utiliwtri jic C(l pmr/lri ,,-; tcn:mni tk sp(}11,.fic
,r;i aprobate scrocsc de ba::.ii aliuicri/or iudioidua/c; crcca:;li scrvitulca de 1/CCOI!.aruc(it pc111ro !CJl'lllJii/c ic~·itc pcutnr COI!.flf11t(ii de h(}tc/111i, rcs/(lJJ/(lJJ/l' J(lJJ (1//c cliidili dt uz p/lblic" (;1n. 4 ).
diu alinicrca dccrctatli;...i!llfJicdicii n:para(iuuilc radir.alc ~-; rctiJIIS!J11t(ia cllidililfJr iq·itc diu aliuiCJi; .WjJJtJ/t' IS ? fJJti17JC(illlli -~~ /W/1/IC po1117! iJJ/(}C/11/n:a pftl!//lli/(}1" tfc si.Ut:!/lllli~..f/1"(.' ~·j l:\'/t:I!Sill/11: (1 IJIII{t:f(}r

pmpn'ctalttt dcliditii sou ncdlidit?i /(1 toatc scruitll(ilc tare rcglcmcutcazti 1/J(}dulgc COJ/Sirvc(ic ).,; fo/(}sin{ii. .yi !IIIIJJidj;ii/r)l~ pcnlrU o snnmrU lrcccrc in rcvisUi a :1 ccslor uclc, vczi ]11rnahll11r. IOZ/2.:.J scpc. !9-J2 ;II
astji:l cum JIIJJI pnvlizutc iu n:gulaJJJCJJ!clc de ttJJJJinJC(ii ,,; nliJJicn· ". C. T. S., ,\0!, fond i\lillistcrul Lucriirilor Pnblicc ji CoJnunic>~\iilor. d os;~r I?Sj / 194 2. f. 1-5.
153 ldC III.
i50"i\·1Ci\·lll", 1929, 11r. 28 din 14 i11lic, p. 2.

·-·:
 116 Urbanism ~ i legislafie administrativii Comextullegislativ a! perioadei interbelice 117

In privinp amenajarii localit:ifilor: lnstructiuni ~i nonne pentru lntocmirea In eel mai mic detaliu a planului.

planurilor de sistematizarel 54 • Instructiunile ~i nonnele pentru lntocmirea planurilor de

ln acest document, planul de sistematizare este definit ca fiind "lucmrta sistematizare este ultimul document care prive~te problemele generale ale

admim:<tmtiva ji tehnica cupn·rJzdrJd O?Jsamblul actelor mmite sa detennine 11altlm amenajarii urbanistice ~ i rolul administrafiil or In planificarea dezvoltarii unei

masurilor de ordin urban istic, aplicabile pentm bmw dezvoltart a cotmmtlor''. Sum localitiifi aparut lnaime de declanprea celui de-al doi lea razboi mond ial. Prin el se

enumerate fazele obligawrii In elaborarea oridirui plan de sis tematizare, co ndifiile lncheie, de fapt, procesul inceput cu un secol mai de\'feme , prin Regulamentul

de aprobare a aceswra, lnwcmirea prog ramului urbanisti c, modul de lucru , Organic. Primr-un doc ument ulterior, Regula ment pe ntru organizarea ~i

persoanele ~i serviciile ca re au drepwl sa le realizeze, ono rariile aceswra, se mnele functionarea planurilor de sistematizare ale comunelor, din 1940. ela bo rat de

convenrionale care trebuiau utilizate etc. Ministerul de Interne, sum confirmate compete nrele a doua organisme specializate
Deosebit de lnsemnatii este enumerarea pieselor constitutive- desenate - "Comisiunea Superioa ra a planurilor de sistematizare, lnfrumusqare ~i dezvoltare

~i scrise - ale unui plan de sistematizare: a ora~elor", respec ti v "Comisiunile Tin male ... " -lnfiinfate prin Legea administrativa

piesele desenate trebuiau sa ilustreze succesiunea etapelor din 1938.

"im1i.'fJmsabile" de elaborare a planului: schita (p rin cipii le), planul de

sistematizare director (so luriile) ~i planurile de sistema tizare de alinieri LEGISLATJA PRIVIND LOCUINTA
(detaliile de aliniere ale suiizilor ~i ale cliidirilor) 0 ca tegoric importanta a legislariei In general , ~i bu cure~ tene, In specia l,
- piesele scrise, care cuprind eau unul sau mai multc regulamente de a fost, In perioada ime rbe lica, aceea oriemata sp re prob lema locuinfei . Prin

administra~ie !ocala (care, pe baza prevederilor generale ale sis tematizarii, dimensunile date aces tei probleme In textclc de legi aparute dupa 1920, ca ~i prin

stabileau modalitii[ile de construire, sc rvitu[ile igicnice, arhe ologicc, es teticc, uncle rezultate ale aplidrii lcgilor, locuinra devin e, ~ i pentru Bucurc~ti. una dintre

aeriene etc) ~i un program administrativ de executare a planului de problemele urbanis tice csenrialc ale ora~ului modern. "Socictatea comunala pcmru
.•·; ,,~ :
sistematizare (In rapon cu mijl oaccle financiare ale localitii[ii). construirea de locuin[e eftine", lnfiin[ata prin legca di n 19 11 , a avut rczu ltate

Prin ins truqiuni , sum puse, de fapt , lnu-o relarie de imerdcpendenra. nota bi le In aceasta dircqic 155. Scopul Soeictarii e ra lnsa limitat: accla de a sigura

lmr-un [0[ unitar, de 0 mare coere nra. ins trum c nte lec tchniee, urba nistice, ~i eele loc uinre (rclativ) icfti nc pcntru o parte sufi cie nt Jc bin c Jefinica a pop ulafi c i. Dar

administrative care concura Ia elaborarca p lanului de sistc mati za re ~i Ia punc rea lui dupa riizbo i problemclc sc p un eau Ia o scarii cu w wl difc ri£1 . i\fluxul sprc B ucure~ ti

In aplica re. E ste definit, In acest cadru, rapo rtul firesc dimre etapcle s uccesi ve ale a crcscut Ia cote ncmailmalnitc pana atunci lntr-un timp foa n c sc urt. Era firesc caIn

planului de sistematizare ~i. wwdatii, loe ul ~i rolul regulamcntului de co nstruqii ~i aceste condi[ii c riza de loc uin\e sa devina actl[a Ia lnccpuw l anilor '20.

alinieri - lnwcmit pe baza prevede rilor planului - ca act administrati\' de co ntrol. Legca pcntru lmproprieUirirca fune~i o n aril o r, dcmobiliza~ilor,

ob ligaw riu dcci penm1 W[i locuiw rii comu nei respective, cse nri al pemru ap licarea
155
Ion D. Tn1iancscu, Locuin(n ccol!omict'i itr cnpitnlfl, ''t\ rhitcctura", Ill , 1924, pp .23~27;
154 Ca tcva dimrc principiilc lnsuuqiunilo r au fos t prcluatc di n con\i ll u ttJI Lcgii C. Sfi n~cscu, SIJcictntcn comuuolii de locuiii(C cftinc ~; lrflliz/in·lc ci, "U rbanism ul", ll (X), 1933, nr. 5~6,
administrati ve din 1938 (titlul VII , ;Jrt. 139-141 . pp.26'l-288.
118 Legisla~ia privind locuinp Contexcullegislativ al perioadei interbelice 119

aceastii misiune ci, prin lege sunt stimula~i In direqia realiziirii de locuin~e ieftine
invalizilor de razboi etc. din 1921, permicea comunelor urbane sa viinda locuri de

casii. In parceliiri special fnrocmice. pe care acesre cacegorii sociale sa-~i conscruiascii, atiit parcicularii (increprinderi, institu~ii etc.) ciit ~i societii~ile cooperatiste:.. .~~~

In decurs de 8 ani, locuin~e dupa propriile posibilitii~i. Legea nu a previizur, a~adar. prevazutii, cocodatii. lnfiin1area unei subdireqii specializate In cadrul Direqiei
~--··· .. ..... .....- •... """ · "
._ . .. .. ' .
asisten~ei sociale din Miniscerui !'vluncii.a. .ciirei atribufji erau de "o face pion uri ~i .
mijloacele financiare de sprijinire a conscruirii locuin~elor .

.<tudii de uroonism, 0 orgonizo conferinfe, 0 do /Omun'ri, infomJofii pen'odice, brv~uri,

incepand cu Legea pentru i:ncurajarea constructiilor de cliidiri din

1921 (cunoscutii ~i ca Legea Trancu-Ia~i, dupa numele ini~iatorului), In lntreaga fonnu/ore, statute-tip ,,i oltele In fovooreo corJs/mc(iilor ieftine ,,i solubre". N u mai era
vorba, a~adar, doar de realizarea propriu zisa a locuin~clor, ci de organizarea unui
perioada se vor succeda, Ia intervale de d~iva ani, legi care au lncercac sa srimuleze
lntreg sistem de proieccare, informare ~ide lncurajare a oriciirei ini1iacive In aceastii
~i sa reglemeceze conscruqia de locuin~e, In special prin semnificacive lnlesniri

fisca(eil6. In acest conteXt, se poace remarca incroducerea crepcaci a cerminologiei direqie. De altfel, fondul preconizatei "Case a construqiilor" urma sii fie destinat, In

propor~ie de 40%, "mmpiirlirii de tererJIIri pentnl parr:elore, corJstmirii de lomin(e

moderne a habicacului.

Dincre prevederile legii Trancu-Ia~i s-au aplicac doar cele refericoare Ia individt1ole -1i co/ective penlm o fi !nchiriale so11 v/ind11te tmmciton'lor, /rmC(jonorilor sor1

facilici~ilc fiscale: scutirea de impozite directe, pc timp de I 0 ani, a imobilelor pmsioTJari/ol'. Cele mai multe din prevederile legii au riimas, In buni:i miisurii,

conscruite In tre 1921-1925 ~i Iibera lor cxploacare, respccci v scoacerea acestora din neaplicace 15 7.

regimul legii chiriilor. Legea mai cuprindca, de ascmenea, unelc rcglementiiri care Termcnelc de aplicare a principalelor lnlesniri fiscalc au fost prclungitc

nu s-au aplicat; cea mai importanta era crearea unui organism - "Casa pencru prin prevederile Legii pentru incurajarea construirii de locuin~c din 1927,

i'ncurajarea conscruqiilor"- care sii coordonczc rcalizarca inten~iilor legii. ini~iacii tot de Gr. Trancu-Ia~i, ca miniscru al muncii, coopera~iei ~i asiguri:irilor

Din aceastii lege, ca ~i din Regulamcntul de aplicarc a ci (apiirut Ia sociale. Praccic, legea lncurajeazii sau obligii toate categoriile de proprietari de

sfaqicul anului 1921), pot fi dcsprinsc douii direqii principalc avuce In vcderc tcrenuri sii construiascii locuin1c. Locuin1ele iefcine trebuiau sii fie executate dupa.
- - - - - "'"''"'"·•• ·.v·•- ..'h••···-·>••"• < "'"'• •' ••• •• • •"" ., • ••• •••"

pentru sporirea fondului locati1•: "mmmile regule ,<i r1onne" care priveau materialelc de conscruqie ca ~i utilizarca

- cre~terca dcnsira1ii locuibilc pc ccrenurilc existence. respecciv ocuparea proicctelor-tip 15s. Proprietarii care posedau mai mule de douii cerenuri viranc 159 c u o

intensivii a propricci1ilor (prin conscruqii noi, pc suprafa1a Iibera a tercnului) ~i suprafa\ii totalii mai marc de 1000 mp (In ora~ele mari) , crau obliga1i fie sii lnccapii

miirirea gradului de utilizarc a cliidirilor existe nce (prin supractajiiri, locuirca construirea tcrenurilor, fie sii lc parcclcze. De asemc11ca, crau obliga1i sa rcalizczc

subsolurilor "de.ifrmdole" etc.). locuin1e pencru angaja1ii lor adt patronii increprinderilor induscrialc dt ~i

- intcrcsul cu cocul dcoscbit acordat problematicii locuin1ei icftinc, socicd1ilc anonimc cu un capital social mai marc de 50 milioanc lei. lmplica\ii

considcratii a fi una din ciiilc principalc de asigurarc a spa1iului locativ necesar

I 57 C. Sflll\escu, ll{tziirilc iu Ro,Juia, 'Urb:tllismul', VII (XV), 1938, nr. I 0-1 Z. pp.
popula~ici cu venicuri mici. Trcbuic rcmarcat d -s tatui 1111 l~i asumii In lntrcgimc
.>49-362.
1SS "Casclt slf _1/c ti) IIS/171!,/t in gn1jJC sau SCJii, dupli tij)lll i stabilitt prt:alabil de Cas a

156 0 lege stimubtivii d in p uncl de \'COc rc flsc;1l ruscsc promulgat;l ~ j in 1914 pcntru Cous/ruc{iilor• (:~ rt. 10).
I.5 9 Eslc intcrcs<IIH de obscn·a t di pri11 "ltrcnu ri viroue" sc in~clcgc~1 . in ~1far:.1 tcrcnurilor
cliidrilc existence cBrc urmau a sc rctr;1gc pc noua alinicrc stabilit1i pc Calca Vi2torici ~i pcntrll noilc
ncconstruilc, ~~ acclca care crau con slruitc inlr-1111 proccnt considcr:.ll prc:.1 mic: pcnlru zon:.~
coustruqii care ar fi rc:spcctM de h1 inccput no U<I <-~linicrc; \'CZi LcgC<I pcrHr11 rcduccrca impozitclor
comcrcialil, u11 procc11t care n11 dcp:i ~q tc 1/3 di11 s11pr:~r:~p1lotalii, i:~r pcn uu cclcl:~hc zone, 1/4.
Ia cl"dirilc C'M C sc vor construi inaintc de I ian. 1917 pc uoua ;tlinicrc a Giii Victorici d in l3ucurqti.
 120 Legisla~ia privind locuin~

urbanistice semnificative avea ~i prevederea conform dreia propriecarii de im o bile

puteau vinde sau cons crui pe suprafap libedi a terenului. dacii acea sca era mai mare
6. CRIZA DEZVOLTARII ~I REGULAMENTUL
dedit suprafap cladica pana atunci. chiar dacii cerenul respecci v era inchiriac. lasa nd DE CONSTRUCTII DIN 1928

acescuia doar por[iunea de teren necesarii accesului in casa. Un capitol de o noutate

absoluca (cap.VII) cuprinde prevederi privind legiferarea proprieclfii pe ecaje sau

apartameme 160 , care a stimulat, in anii urmawri, realizarea de imobile cu

apartameme In proprietate colectiva. Multe din prevederile importance ale acescei

legi au fosc reluate in 1931 in Legea pentru incurajarea ~i activarea

eonstructiilor.

fn 1930 a fosc emis un nou act normativ, Legea pentru infiintarea unei

Case Autonome a Constructiilor. revizuit fn 1939 sub denumirea de Lege

Din punct de vedere cronologic, Regulamentul pentTu construc~iuni
pentru organizarea Casei Constructiilor; ambele au urmarit sa perfecfioneze
~i alinieri al Municipiului llucure~ti din 1928 inlocui q te an samblul .de
cadrul legisl aciv al locuinfelor iefcine. Cele doua legi , avand in buna masudi
reglementiiri din 1878- 1897.
prevederi id e ncice, stabileau modul de funqionare a Casei Autonome a
Dupa 1920 incen[ia de a pun e de acord reg lemencarilc municipalc cu
Construqiilor (respectiv Casa Conscruqiilor) , infiin~ca pe langa Miniscerul Muncii.
noua sicua1ie de dupa razboi a scat constant In aten1ia Primari e i. Un proiccc d e
modaliciifile de lucru, ca ~i inlesnirile financiare care puteau fi acordate, pencru
regulament a fost intocmit in 1922 (imediat. deci, dupa aprobarea, prin dccrc t regal.
conscruirea unei locuin[e, muncitorilor (de Ia intreprinderi de stat sa u parciculare),
a planului de sisce matizare). d e o comisie alciituica din prof. Ermil Pa ngrati
. .
funccionarilor publici s i parciculari, invalizilor de razboi , pens ionarilor etc. In acesce - (prqedintc, in calicatea sa d e director til $colii de Arhitccwra). ing. t\ lcxa ndru
legi apars_pencru prima
- -- oaril in legislafia romaneascil, diferen1ierea !acuca incre o
....., .,_.,_...
-·~,.,.~--- -~---··-- -
Dal'idesc u. arh. Paul Smarandescu. arh. Dumitru Harj c u ~i. In ca litate de direc tor al
locuinta "de lip popular" si una "de lip ecouomic" , fie ele individual e sa11 coleccive.
·----~·- ..._ ·-·•··-··"" '"~··- ·''" '' ••• ..'. . , ,~---· . •. '"" •" . , .. ~ ··· • ... --~------ ·~·· .->·•····-·· ·· • • ··•~ . ..-• • •, ....,_.v. -·-···~... ~·-'>""-····~:- -~·-"' ,,..,_•.•.., casci lucrarilor ora~ ului , ing. Cincinat Sfin1escu 161 . In accst docum e nt sunt pretence
t\stfel. locuin[a de tip pqp ular cuprindea "eel 1111111 !rei tf/caperi de /omi1, o bucolarie, ~
_____ ______ ........ ........ .. .. ...... ........ . _.................. .... ... ..........'".. " "'"'" •· .. -- ·•'""" "'"'""• """" ' dte\'a principii urbanistic e noi. uncle dincrc clc prcluate din planul de
col!!flra, baie, p~~':'/0.· /!O.d. _,~as;azie _r!~ coiii!JIIHi/;ij ,<( _[11S!<f!O.(iile •'tlttjlq.(f. ..{.iJt~.J!!!J..!.i'LP "·
sistcmacizare din 1921 (lmpaqirea ora~ului in 'l.One. mod ul de fixarc a inal[imii
avand o suprafa1a construita de max. So n1p (I 00 mp In l~l;S.~ din 1939). Locuinp de
_,,. ... ,,., •"" """" '"• • ' V•·•• • •· •'•"•''' ' "•• ·'"-'·•'·-•' ' " ' " ' '" .~ •' ,. -.._ '" ~'''''''~ ~ • -''•'-'·"v~> ~ ••.•. ·· •· · ·-~ ·· "• ' ' ' ' • • •,,,
cladirilor, regimul d e construqic. problema cur1ilor e tc .. ) cl1iar dad nu coat e sum
.tip economic tre bui~ ~a y~I. P_~ind~ <'ql.ut.~t/l5camerede /oCitit:~ .~i .. co.;m;sJe!?~.DSILn..\.<ek..
~· -- - ~-~-- . ..-····-· -~-· -··"''''''""'
consid e rate in spiriwl planului 16 Z Dqi nu a fost acccptat de Consiliul Tc hnic
avand o suprafatii conscruitii maxima d e.~ ..,.·v
-··-- ~ ••._,.. ,,.,...,_l •. ._._,,._,-, ·· ~ ······· · •·'·'·"-~ ,,. .,_ ., ,,., , · ~·
140 mp___(r.e~p~y.. 2illLmJ,l..l o..lcg.c_,L9i!!.-.
.. ~.,._,,,;,>•
• •'A •

1939).
l(d Pemru LO;I(c..: acestc date, vczi rc x tul lnaintm de primar, prof. r\nibal T codorcscu
consilicrilor mn nici pa li ; r\1', fond I'Hil-Tcilnic, closar 69/19.>4 . t\ccsi rrcaillbnl a inso\it prima
\·:trimn;i <1 rcgllhnn c mullli, d isC III <II~ ult eri o r in Cons illul comnmli .
160
162
"/ mobi/clc cupriuz.!iud nwi multc ctajc Hlll Oftartamcutc pot Jitcc obicctul dn:ptu/Jti dt.· N un c csrc Cl l!l oscttttc~wl ini~i:li :d accs w i proiccr de rcgnl;~mcnt. ci do;tr 1111 J\dao.f
pmpn"cla!c iudioidtJa!li, dioizntli pc ctajc sou pe apat10!IIf.'III C, 11VIi11d / rtalc alribu!c/c rccul!rHcl!lc de lcgi
~·i modlicriri Ia rcgu/amo llul de mllslntc(ii, cl:1bor:u de comisi;l ;unitniu1, nwi pll\ill C. S!ln~ csc u; :\P,
OCC.</Iti drr:p!." (art. 56).
fond 1';>.-JIJ -Tcilnic, dosa r 46/1932.
124 Rolul arhirecrului Criza deZ\'olcarii 125

Superior. unele prevederi noi au fosr luare In considerare In auwnzarea In proiecwl de Regulamenr al parcelarilor. Regulamenrul a lncepur sa fie discurar In

consrruc~ii lor 16 J. Consiliul comunal Ia sfar~irul anului 1926 ~i a fosr aprobar imegral Ia mijlocul lunii
In 192S, din inifiarint dr. I. aprilie 1927, In roara aceasrii perioada fiind primar prof. Anibal Teodorescu.
; ;~
) ...................... ~. ;;:·· Cosrinescu. awnci prqedinrele Comisiei Aprobarile finale. lndelungare, de Ia Consiliul Tehnic Superior ~i de Ia tvlinisrerul
l )l\..~~·~cx-un
AUT~V.~!IJll-. ~
h ........ ~ · ' . .. uc ...

UC'n.l _ _ .... ... inrerimare a Bucurqriului (primar ad· de lnrerne au Gcur ca regulamenrul sa devina opera1ional abia lncepiind en luna
. , . -...........w~... -~oo,.fJOJ : _...,
•-orc.. w_.,_,.,_ .... .,,,( ... ._
-;:::.;:.'7tt!i.-::;::Y~ :-:A.I!4..: interim), s-a elaborar proiecwl unui nou ianuarie 1928.
/ .~:..",._._._.,lb_.-.c<.t;o,..(..,.

·;.:t~:}<.f.('.U.•~~~'"3
.(..f.L·,J,..:...-
......
c~·
~t ·. ~~ regulamenr, de drre o comisie muir mai
• ,.J.>-(,...G.. . .c."__,.,--~· ,__.;-· .c.-
_ .,.,.;~ ""~.{l;.,.:lor....¥-J.Io:~.-.t..au.-cJ!-'"rv--4".•
'><JY. '--'- ~ :"1-'-'".C....A '""'"-~ Aliiwri de consilieri ROLUL ARHITECTULUI
'-~~-rr- -.J'""~-w,JE-P,;
-~~,~~h~';' ,, ., numeroasii.

).~~~~..;...~=~=
~--,"---t.IJ=1l&ii
• " 0. ~~I; ( 17 I ( & • I .I. To l
'
I~ <I~
municipali, ingineri (Aiexandru Aceasrii rapidii rrecere In revisra a evolu1iei proiecrelor succesivc ale

I ! ~'fil'?. • ~ ,...._ .. f,_,;J£...;J-.C-of"iJ Davidescu, Tiberiu Eremia, G. Siipunaru, regulamemului din 1928 pune In eviden)a un prim fapr novaror In raporr cu acrelc
I ~.
I
'f
.fr<.·-··'..:~.:;Bi,C.4/
: .1~:.:::.:
f ~ -:~~f ~ i:7:~~.-g~:
. . . . ......... ,t,_. Cincinar Sfin1escu), avocafi, medici ~i normative ale secolului trecut: Ia elaborarea acestora au parricipat, lmr-o propor)ie

. .l ~~7!··-:~~:· -·~ -
-f.
profesori (Ermil Pangrari
Teodorescu. viirorul primar). din comisic
~i Anibal lnsemnarii, alaruri de primar, consilierii municipali
ale Primarici, ~i numero~i speciali~ri
~i membri ai serviciilor rehnice
rcputa)i din domcniilc inreresare (arltireqi ~i
--=~ryJ:::-1::~~~:~:::.=.-:-=-=
au lacur pane numero~i arltircqi: Ion ingineri), din afara srrucrurilor primariei, a ciiror opinic lncepe sa fie dcrerminanra.

Berinclei, Pc rrc Anwncscu. Srcfan Burcu~. fn acela~i rimp, anum ire mas uri penrru prevenirea incencliilor, rranspuse In rczolviiri
4··~~....... . ·ll Erncsr Doncaucl, Paul Smaranclcscu, V. V. cOiisrrucrive ~i solu)ii arhirecrurale, sun[ impuse de corpul de pompieri a

10. l~o rn!llhlr pcmru auiOriZ<lrca conscmqii1 o r $rclancscui64 In mai !92S proiccwl de capiralei 166 . Dar faprul eel mai imporram esre cii asocia1iile profesionalc ale
din pe rio<tda de l':ilabilitatc a regul:llnelllll1ui
regulamcnr csrc discurar ~i aprobar in arhirec)ilor ~i inginerilor au, pcnrru prima oara, un rol acriv In apararea drcpwrilor
din19ZS.
Consiliul comunal. lmprcuna cu Rcgulamcnrul similar clcsrinar comunclor membrilor acesrora. In accsr sens, Societatc Arhitcc~ilor Romani a avur - pc

suburbanc ~i cu Regulamcnwl penrru parcelari ~i clescltidcri de noi srriizi s:tu langa Asocia~ia Gcncrala a lngincrilor din Romania (AGIR) 167 ~i Socictatca
pasajci 65 , analizar lnrr-un capiro! anrcrior al swdiului de fa1a. t\ccasra a fosr o prima Architec~ilor Diploma~i din Romania 168 - o conrribu1ic mai lnscmnara. La
lnccrcarc de a rcgkmcrira un ansan1blu coerc nr de normc pcnrru lnrrcgul rcriroriu insisrcn)elc accsrcia. In seqiunca consacrara aurorizarii consrruqiilor (cap. XVI) csrc
adminisrrariv al 13ucurqriului. l)c parcursul aprob:1rilor Ia Consiliul Tclll1ic Superior inclusa o prcvcdcrc cxrrem de imporranra pcnrru crc~rcrca porcn)iala a calira1ii
~i Consiliul Superior i\dminisrrariv. rexrul proiccrului de rcgulamcnr a fosr adapr:n
prc,·cclcrilor Lcgii aclminisrrarivc din 1926. In cl sc rcgascsc principiilc mb:ll1isricc
!66 AN-Di\·11l. fond Pi\·lll-Sccrct<~riat, dosar 11/1927. f.2 3.
cuprinsc In l)lanul de sisccm:trizarc aprobar In 1921 prccum ~i uncle din cdc indusc !6/ Vczi adrcsa di11 15 nwnic 1927" i\GIR adrcs;It" prill1;1Cilllli Capit;dci; :\1', fond
l'i\lll-Tcl!nic, dos:IC 46/1932. Eslc fo:~rtc posibil c;l, 1:1 sf:irjillil sccolidui lrCCill, Socicl:llC:I
PoliLccllic~ sti fi avm un raJ ill clabowrc<.l rcgulamcnLd or de coiiSLruqic ;de cpocii, cbr 1111 ;111 fast
gJsiu.:, p;in~ acUIII, doclllllt.:IIlC i11 ;Jccst scJJS. Grigorc Ccrchc 1. soliciltl ;Jccst lncrn, in tSS3.
163 :\I', rond l'i'dll-Tcllllic. d osa r (,9/19.i4. considcr;ind Socicla[ca PoliLccnic~ (din co1rc nicctt poHlC), col s nprc111 gar;IJI[ al spirillllni ~riin~ific ,J)

!6~ ldcnl. l' rcmii: ·\ICI'Il", VIII, 1883, 11r. 12 din 27nwnic, pp. 109-110.
lf,s ldclll, dos;Jr4f>/JCJ.l2 . I6S 1\1', fond l'i\-lll -Tchnic, dos.1r 46/1932, adrc sil ncd:n:~t:i .
 126 Rolul arhitectului Criza dezvoltiirii 127

arhitecturale a viitoarelor construqii bucurqtene: Ia realizarea oriciirei cladiri, In timpul discutarii proiectului regulamentului In Consiliul comunal.
proprietarul este obligat sa apeleze !a serviciile unui arhitect - pentru elaborarea solicitarea SA.R. de a obliga proprietarul "a avea JJ!J arhi!ecl autorizat care sa faca

proiectului - ~i a unui constructor (antreprenor) - pentru execu~ia lucriirilor planurile" a fast acceptata ~i introdusa In textul final al regulamentuluil7-l,
respective, ambii trebuind sa fie recunoscu~i de primarie (art.183) 169 Este, probabiL apreciind u-se cii "...inconlestabil, jj; iutereml ar71/oTJiei arhitectonice care trebnie sa
pentru prima oarii cilnd se stipuleazii acest fapt lntr-un act normativ din legislafia domneasca J!J Capita/a rarii, trebuie ca celo(eanul sa prezinte J/11 proiecl J1/IOC11Jil de IJ/1

bucure~teana. Este adevarat cii, In Anteproiectul de lege publicat de C. Sfinfescu arhited' 175. Nu a foat lnsa acceptata dorinp S.A.R. ca tot arhiteqii sa fie, lmpreuna
odatii cu planul de sistematizare din 1921, era enun~ta obligativitatea lntocmirii cu inginerii, cei care sa conducii lucrarile de execu~iel 7 6.

planurilor de sistematizare, a celor pentru parceliiri ~i pentru construqii, numai de In acest fel se pune capat, eel pu~in din punct de vedere teoretic, lipsei
"speciali{ti mcm;oscu(i de stal" 170 , fiira lnsa a fi privit lntregul ciclu constructiv ~i fiirii ca de interes a Primariei pentru pregatirea profesionala a celui care lntocmea
acei "speciali~ti" sa fie nominaliza~i. proiectele lnaintate spre autorizare. Este surprinzator de observat cii abia Ia un secol
Aceastii prevedere a fast rezultatul direct al eforturilor depuse de distan~a de Ia Regulamentul Organic- prin care se oficializase funqia de "arhitect-
Societatea Arhiteqilor Romani, lncii de Ia lnfiin~rea sa, pentru a se recunoa~te ~ef" ~i de dnd In cadrul serviciului tehnic cxista eel pu~in un arhitect cu
drepturile profesionale a membrilor sai. Un prim proiect de lege In acest sens fusese responsabilitii~i In direqia aprobiirii proiectelor ~i a supravegherii respectarii

lntocmit Inca din 1906, In care era stipulatii doar obligativitatea elaboriirii de ciitre reglementarilor urbanistice municipale - Primaria recunoa~te, In mod explicit, prin
arhiteqi a proiectelor pentru "cladiri pub/ice sau de utilitate publica" 171 , iar Ia primul introducerea acestei prevederi ln regulament, importanp calitii~ii arhitecturale a
congres al arhiteqilor, din februarie 1916, a fast adoptata o mo~iune prin care se construqiilor din Bucure~ti.

cerca caIn regulamentele comunale de construqii sa fie introdusii prevederea ca

"Toa/e p/ammle sa poarle smmatura mmwi a an:hitec(i!or lreC11fi pe tabe/u/ lutocmi! de
Cousilinl Superior de Arhileclura"172. Intre timp, Ia lnceputul anului 1915, Ia prima ric
exista deja registrul cu arhiteqii "cu drtpluri de a lutocmi proiecle'~73, ca o miisurii de
"tranzifie" pana Ia apari~ia unci lcgi speciale - Lege pentru
organizarca Corpului arhitcc~ilor- care a apiirut abia In 1932.
169 "On'cc proprietor care voic{lt s?i Jodi CO//Struc(iuni noi, n:ptlrO(iuni radicn/c sou
CONTINUTUL
Cele 225 arricole sunt organizate In 19 capitole, care au importanfii ~i
dimensiuni diferite In economia generalii a documentului. In comparafie cu
lnliin~arca ~~ rcgubmentul din 1890, eel din 1928 aducc un plus de claritate In ierarhizarca
confinutului, prin gruparea mult mai compacta a capitolelor care tratcazii aceca~i
problcmaticii. Se piistrcazii lnsa, In linii mari. succcsiunca accstora: normc

trnnsjonnflri cstt obligat fl avctl U/1 nrhitcct care sfl~i illlocmcnscli plamllilc pnt:ll/11 ~i ll/1 constructor care sfl~i
C:J..'tcutt /ucrnrcn .... lirhitcc{ii {i iuginerii uu vor putcn i/1/ocmi plnnuri, inr coustructorii 1111 vor puten o:ccutn 174
Pcntru imrc::1ga discu~ic din Consiliul COlllllllal, COJJscmn::llri in proccsclc \"crb:.llc
/ucrrlri dccflt dncfl su/11 iuscri~i in tnblourilc de nrhittc(i, /Jigincn' {i CO/IS!ructori cxisttii!C In p1i111?iric". ale ~cdin~clor, cxtrcm de intcrcs.anti1 pcncru s:urprindcrC<.I <llitudi11ii fu~a de arhitccturii ~~ arhitcqi,
170 C. Srin{cscu, Srudiu ... , op. cit., partca a dou;~, p. 16. vczi t\N-Di'v18, fond PiviB-Sccrewriat, dos;~r 11/1927, f. SOv-74.
17 1 Proiccl de lege. Dispozi(iulli n:lorioc lo rirlul de on:hirccr ;;i /o rirlul de co11ducror 175 Idem, f. 53.
rlcscmllofor, ":\rhitcctura", I, 1906, IH.I, pp.IS-16. li
6
Idcl!l. La al II~lc:.1 Co11grcs gcncr<.ll al :\rl1itcqilor di11 Ro1nflni:.1, din martic 1924.
!72 "Arhitcctura/f, I, 1916, nr. 2, p.74. intr~o alta motiunc a Congrcsului sc ccrca ca una dintrc mo{iunilc adoptalc ccrca i11 Iliad cxprcs ca "opera dt• eous1111e{ie a (flrii s?i fie inercdin(otli
"/ucrflrilc jJirblicc sO I Ill fie iucrcdin(fl!C orchitcc(ilor iu oforfl din {orii''; idc1 n, pp. 75~ 76. sptcioli\ftilor ~ orhitce(ii titro{i ~ stobilindu~sc dn:ptul co lllllllni ci sli pootfl intoe111i plonnri fi ob/igo(iunto de
173 Idc111, p.SO. o conduce /ucriirilc de c:o:ccu(ic"; "t\rli itcctura", IV, 1925, p ..l9.
 Con)inutul
128 --

preponderent urbanistice (cap. I -IX. XIV), norme asupra modului de construqie

(cap. X -XIII. 'A.'V ~i XIX), ob1inerea dreptului de a construi (cap. A.'VI). utilizarea

fondului construit existent (cap. A.'VII - XVIII). Cu toate cii locul acestei par)i a
regulamentului pare Inca lnramplaroare. trebuie remarcaca desprinderea

prevederilor privind ob1inerea autoriza~iei de construire (In care sunt incluse ~i

prevederile privind autorizarea proiectarii ~i execurarii cEidirilor) din seqiunea

"Despre construqiuni" (a~a cum era In regulamentul anterior), lntr-un capitol de

sine scatator.
Prevederile urbanistice ale noului regulament. mult mai complexe, In

compara1ie cu actul normativ din 1890, sunt analizate in continuare respecrand

succesiunea lor din regulament.

Zonele de construc~ie
fmpa£1irea ora~ului in zone de construqie nu sc mai face in ocoale

concentrice ci dupa cele definite de planul din 1921: zona I (centralii), zone

distincte de locuin1e - vile ~i locuin1e ieftine - zone industriale ~i zona verde

("parcuri"); acestora li sc adauga zona militara din partea de vest a ora~ului

177
• Se
poate observa cii. zona I corespunde. In general. teritoriului urban stabilit prin

Regulamentul Organic. Zonele de locuinje ocupa suprafeje de _teren perimetrale.

care lnainte fie au !acut parte din ocolul IV. fie sunt terenuri urbanizate mai recent.
Unica zona verde a ora~ului era situata in nordul capitalei. pc terenul special

destinat Inca din 191 2 (Parcul N ajional).

!77 Esrc inrercsanr de rcmarcar ca. in prima variatua a uccsrui rcgulnmcnr, tcriroriul
or~~ului estc imp~rlit in cinei zone: comereiaHI, case de raport, \'ile, locuin1e icrtine, indusHi:dc,
zone plamarc (!ldoos ~i modijiciiri.... op. ciL) ..'\ccasrii diviz;~rc ntt corcspltnd inHl!Wllll ell CC;t
enun1a1~ anterior. prin planul de sistematizare din 1921. Singma zon~ocare po:ne fi idemificatft
precis din accsr rexr, prin dcscricrca cotHunt!ui, cs1c cca comcrciotl:i. compltsa dintr-o Stt.praf<J~a
centra Ia ~i tronsoane ale principalclor artere ale ora~nhli .
 128 -- Con1inutul

preponderenc urbaniscice (cap. I- IX. XIV), norme asupra modului de conscruqie

(cap. X- XIII. A."V ~i XIX), ob1inerea dreptului de a conscrui (cap. A."Vl), ucilizarea

fondului conscruic existent (cap. A."VII - XVIII). Cu coace ca locul acescei par1i a

regulamentului pare Inca lncilmplacoare, crebuie remarcaca desprinden:a

prevederilor privind obfinerea aucoriza1iei de conscruire (In care sunc incluse ~i

prevederile privind aucorizarea proieccarii ~i execuciirii cladirilor) din sec1iunea

"Despre conscruqiuni" (a~a cum era In regulamentul anterior), lncr-un capitol de

sine scacacor.

Prevederile urbaniscice ale noului regulamenc, mule mai complexe, In

compara1ie cu actul normaciv din 1890, sunc analizace In concinuare respeccand

succesiunea lor din regulamenc.

Zoncle de construe~ic

impar1irea ora~ului In zone de conscruqie nu se mai face In ocoalc

concencrice ci dupii ccle definite de pl anul din 192 1: zona I (centra Ia), zone

discincce de locuin1e - vile ~i locuin1e iefcine - zone induscrialc ~i zona verde

("parcuri"); acescora li se adauga zona milicara din parcea de vest a ora~ului177 . Sc

poace obscrva ca zona I corespundc, In general , cericoriului urban scabilic prin

Regulamencul Organic. Zonele de locuin1e ocupa suprafqe de ceren perimecralc,

care lnaince fie au !acuc p:irce din ocolul IV, fie sunc cerc nuri urbanizacc mai recent.

Unica zona verde a ora~ului e ra sicuaca In nordul capicalei, pe cerenul special

destinac Inca d in 1912 (Parcul N a1ional ).

r·'·
i'

Estc intcrc sant de rc m;HC;H c;1, in prima ,·;ui ~IJH;i a acc stui rcgubmcnt, tcritorlul
1i7

o ra ~ ului cstc im pfi qit in cin ci zone: co mcr c i ~ll~. case de rapon , ,· il c, locuin\ C icftinc , in dustri :1! c,
zo11 c plant ~llc (Arlnos {i modij/cilri .. . , op. cit. ). J\ cc~l s t ~ di vi7.:1fC Ill! corcspund illlnno wl en cc;l
c nun\ a t~ anterior, prin planul de sist cJn:nizarc din !92 1. Singllr:) zo n ~ c;1rc po:ll c fi id c mili c·at ~
precis din accst text, prin dcscricrca coJHurulni, cstc cc;J comcrc i:d~. c ampus~ dintr-o snpmr;l\ 5
centra l~ ~ i tron so;JJlC ale principalclor arlcrc nlc or;1~1!111i.
 Criza dezvoltiirii 127 Criza dezvolcarii 129

fn timpul discudrii proiecwlui regulamenwlui in Consi liul comunal. Parcela construibila

solicitarea S.A.R. de a obliga proprietarul "a avea fill arhitrct allton'zal cart .<a faca Este detlnita parcel a urbana consuu ibilii, prin suprafa1a ~ i dimensiunile

p!anllrile" a fost acceptad ~i introdu sa In texwl final al regulamenwluil 74, minime ale lawrilor (an. 14):

apreciindu-se d " ... incolltestabi!, In interts11! armoniei ar!titectonice cart trtb11ie sa

domllea.<ca Jl/ Capita/a (lirii, lrtbllit ca celliftallltl sa prtzillle Ill/ proiec/ lliiOCmil de /Ill Suprafa1a Fa1ada
Teren de Teren cu o · Ad:in - Regiuuea
arhitec/'~ . Nu a foat lnsa acceptata dorinp S.A.R. ca tot arhiteqii sa fie, lmpreunii
75
Felul cl~dirii coil sau singur~ c imea pe Regiunea I II
fa1ad~ spre fapd~ larura cea cemrala exterioaril
cu inginerii. cei care sa conduca lucrarile de execu1iel 76.
2 Str~zi maimidi (periferica
fn acest fel se pune capiit, ee l pu1in din punct de vedere teoretic, lipsei Comerciale 80mp 100mp >6 ml .Sml. ·6ml.
Case de raport 100mp 150mp . S ml 10 m! .6 ml
de imeres a Primariei penuu pregatirea profesionala a celui care lntocmea (in orice carrier)
Vile grupate 150mp 200 mp 10m! 10 uil 10 ml
proiecte le lnaintate spre auwrizare. Este s urprinzawr d e observat cii abia Ia un secol
Vile izolate 200 mp 250 mp 15ml 15 ml 15m!
distan\a de Ia Regulamenml Organic- prin care se oficializase funqia de "arhitect- IOOmp
p1. cl~diri
~ef' ~ i de dnd In cadrul serviciului tehn ic exista eel pttlin un arhitcct cu Locuin1e ieftine pcaliuieri; 150mp Sm l Sm l 6ml
120 mp pt.
respon sab ilidli In direqia aprobiirii proiectelor ~i a supravegherii res pccdrii cl~diri
recrase;
reglememarilor urbanistice municipale- Primiiria recunoa~te, In mod explicit, prin
lndustrie mid .300mp 400mp 10 ml Zoml 20 ml
imroducerea acestei prevederi In regula ment, imponan1a calidlii arltitecwrale a In d ustrie mare 2000 mp 2000 mp 40 ml .30 ml 30 ml

consuuqiilor din Bucure~ti .

Aces t capiwl po~t e fi considerat comp lememar proicctului de

regulamem al pareeliirilor. in primul crau normate dimcnsiunile ~i suprafqele

CONTINUTUL
mini me ale unui lot nou, rezultat clinu-o parcelare ce urma a fi proieewtii ~i rcali zatii
Cele 225 anicole sum organizate In 19 capiwle. care au imponan1a ~i
de awnci lnainte. ln Reg11lamenwl din 1928 s um relu :He ~ i c:hcva din preveclerile
dimen siun i difcrite In economia generalii a documemului. fn compara1ie cu i;'
impuse unci p~rcelari noi, dar, In primul rand, sum stabilite conclifiile pe ca re
regubmenwl din 1890, ee l din 1928 aducc un plus de claritate In ierarhi zarea
uebuic sii le indcplineasd, pentru a putea ob\ine auwriza1ia de construirc. o
confinu[Uiui, prin gruparca mult mai compact:! a c;tpiwlelor care tratea zl accea~i
p rop rietate componc mii a \esuw lui urban exis tent. Dupil cum sc poatc constat~.
problematic:!. Se piisueazii lnsa, in linii nuri, succcsi un ea accstora : normc
ca racte ris tieile gcomctrice ~lc parcclclor considcr:tte construibilc sum stabilitc

diferenfiat, In rapon eu funqionalitatea cliiclirii respective ~i cu cele douii zone mari

174
Pcurru iwrcaga discu~ic diu Cousiliul cottttlltal, couscutu~ua in proccsclc \·crb~tlc
(rcgiuni) ale ora~ul11i - rcgiun c;1 eemralii (wna l de eonstruqi e) ~i rcgiun ca
ale ~cdit t \ciOr, ext rem de i!llcrcsa\ll~i pc111r11 surpri!ldcrca ;.uittHiiuii f~t~J de ~trllitccturJ ~i :trhitcqi.
vczi :\N·D~HJ. fo11d P~-lll-Sccrcl;lri;11, dosar 11/1927. f. 50 ,•-74. cxte rioara (ca re includ e cclclaltc zone clc const ruqie) . J>rin aec:1stii mas11r:i sc
175
Idem , f. 5.3.
1
La a l I I-lea Cougrcs general al t\rhitcqi lor din RcJIIdui:t, Uiu uwnic 1924,
iG lUetH . ·' r:: t nrmiirqtc, in fond, ra\i o nali ;o:arc:t eonsuuqici urbane: se intcrziec reali za rea orieiirci
IIlla <filllfC niO~illllifc in 1110d CXJ1fCS Ca "OjJCI(l r/t.' CfJII.r:rl'liC(iC (1 (firii Sli fie lucrcdin(ntli
adoptUIC CC:fC;I
clacliri pc tcren uri cu dimcnsiuni mai mici clcdt cele normate. pc terenuri eu forme
spcciali{tilor- nrhitcc(ii titrn(i • .anbili11du-sc drt:ptul Ctllllllllfli ci sri j;ontii ,;;rocmi p/(ll;llli ~·i oblign(iJJJicn de
a conduce !JJcrritilc de cxctJJ{iC'; "1\rflitcctura", 1\', 1925, p.39.
 130 Con{inutul Criza dezvoltiirii 13 1

nere gulate, cu unghiuri ascu{ite etc. ~i, In ce ntru. pe rerenuri cu o "fapda" mai mid regulament sunt enumerate situa{iile In care por fi acceptare anumite toleran\e de

de8m. Ia dimensiunile stabilite (art. 15 ~i 16) ~ i, In primul rand, nucleul central a] ora~ului.

Rezult:l cii, luandu-se In considerare dimensiunile efecrive ale In care "se men(in vechi/e preveden"; de fapt, perimetrul definit In regtllament 182 este

proprietiililor urban e bucure~tene In ace] moment, o des!a~urare spre strada a unei exceptat de Ia aceastii prevedere, caci nici o reglemenrare anterioarii nu se referea Ia

propriet:11i de 8 m In regiunea centrala ~i 6 mIn regiun ea periferid (~i implicit, In aceast:l problema.

anumite cazuri, a unei cliidiri) era apreciat:l ca dimensiune minima satis!aciitoare, In normele stabilite prin celor douii documenre (regulamentul

din punct de vedere igienic, a] salubritii{ii ~ i al esteticii, penrru definirea spa1iului parcelarilor ~i eel din 1928) sunr cuprinse, In viziunea legislatorului, toate situa~iile

urban respecriv 178 . Dr. I. Costinescu, care a conrribuit Ia elaborarea proiectului de concrete ale rerenului construibil din Bucure ~ ti. Aceste reglementari vin, de fapt,

regul ame nt, afirma In Consiliul comunal nu numai caracterul realist al foarte tarziu pentru e volu{ia ora~ului - Ia un secol distan\ii de Regulamentul

dimensiunilor propuse, dar ~i dorin{a ca prin aceastii miisura sa se lmpiedice Organic. Este evident di, In 1928, aceastii masurii a fost impusii de dezvolrarea lnsa~i

divizarca ulterioarii a parcelelor In scop de consrruire 179 Absen1a oricarei coreHiri a a construqiei urbane, lncerdnd sii se adapteze evolu{iei parcelare mai muir sau mai

dimensiunii minime a laturii spre strada a parcelei- care putea fi ocupata integral c u pu1in spontane de pana atunci ~i sa puna de acord structur:uea 1esurului urban cu

fapda unei cliidiri - cu lnal{imea consrruqiilor, a provocat ob ieqii In timpul noile imperative urbanistice, igienice ~i arhitecturale ale ora~ului ani lor '20.

aprobiirii regulamentului , caci se avea In vedere. aproape obsesiv, dour zona veche, Diferen1ele dintre cele douii reglementiiri 1in de desrina1ia lor diferitii.

comercialii, a ora~ului: "... a/111/Ci vom aver; constmc(ii 1nalte 1<i c11 o fa(arlii de palm Astfel, suprafe1ele ~i "fapde le" minime ale rerenurilor re:wlrate din noi parc c lari

metri." 18°, aducandu-se, ca exemple negative, cliidiri realizatc nu cu mule timp s unr mai mari dedt cele din conrcxtul urban deja constituir. Pentru primele su nr

i'nainre: "Ca.< a magazinnlai < Voaleta> de pe str. Lip.<cani este o eroare ,,; o oroare t/1 ace/a{i indicate ~i adilncimilc, respectiv raponul celor doua l:.tturi ale parcclei. care lipsesc

ti111p. Cred co 1111 ar fi bine so admitem aceasta", spunea ing. Silvio Marino, consilier In al doilea caz. Cele dinrai sunt destinate, de fapt, In mod cxclusiv ansamblurilor

municipaJISI_ de vile sau Jocuin1e ieftine (vezi procentul foarre mic de ocuparc al so lului) , In rimp

~~nu~~~ ..:arenu lndeplineau aceste condi{ii erau supuse inrerdiqie!. ce prevederile corespunzaroare din regulamentul d e construqic por vcni In

de consrruire; ele devenau asrfel terenuri virane. uneori clliar In plin centrul lntilmpinarea oridirui mod de urilizare a proprietiilii. t\stfcl. sunr enun1atc, pcntnl

Capitalci . Din aceastil cauza. prin regu bmenrul din 1939 s-a rcn unrat Ia prevcderea prima oara, funqiunil c difcrite ale unei parcelc urbane - vile. loc uin1c icftin e.
• ' ! ,,,,, .,.. ...,•v >'>'"•'-"

respeeti vJ. Dificulrarea aplidrii preveclcrii era i'nsa !impede ~i pentru legiuiror: If! im ob ilc de raport de mari dimcnsiuni, construqii industri a lc etc. -In concordan1J
~ ~.,... ..... , .. ,... . . -·· ,. ''

cu zon ificarca f:icuta prin planul de sisrematizarc din 192 1.

178
t\eecaji dimcnsiunc minima de 8 m. fusesc stn bilit", fn 1897, pentru eonstruqiilc
noi de pc anumite uon so;mc periferiee ale bulcvarde lor ji splaiurilor.
I7'J "Domnilnr, /Onlt accstc dimcnsinni nu .los/ mull JJJ tJi mmi, dar n11 fost rcdnst·. Nni filii
pnv/i:;uJ nici /n(fldn de 8 111, fn(ndn ccfl mni micll. Alnrco ll!njon"tii!C a tcn:uurilor din Bucurq'li, de In
mnhn!n, 111r nu 8111. dcfn(ndJ. Totj;nrrdflndu-st /ocllrilr., s-a njnns lo ascmcm:n j;nrrdctll/a(ndO midi. Dndi
lr/slim lucnJri/c sli mcragil r1.yn, vor nj11ngc fi /oculilc i11 /Jucu rc~·ti cr1 11ndc 1111Nii ~ 11 curt a"'; i\N~l)~-1 B, fond
l'i'vlll-Sceret;Jri;n, dosar 11/1927, f. 14. 18" !3d. i"vl;Jri a. Cnlea C;llilr;J l ilor, bd . Domni\ei, l'in 1a l~osetti , str. Daniel, str.

ISO id Clll. Cantae11zino, str. C ..-\.Rosetti , btl. l.C.IJriitianu , st r. Franklin , >tr. Stirbci Vod~ . bd . Schitu
lSI Idem. Milg ure;mu, str. lz,·o r, Splniul ~·lihai Vodil , Splaiu!Justi\ici, S!J iaiu!DonHli \'' 13iila ~il (a rt. 14J.
 132 Con~inutul Criza dezvoltiirii
133

[~ ~~-:::ii:Iirit~;;;~;:-~*1~. - pentru bulevardele ~i splaiurile realizate In secolul trecut. s-au

v:~;.:::~:;:;;~~
Un capitol lntreg (cap.IV, art. 19-31), este dedicat acestei probleme,
prezendi pentru prima oarii In regulamentele municipale. fn acest fel se
generalizeazii acordarea unei atenfii speciale ordoniirii fronturilor stradale lnceputii.
a~a cum am vazut, Ia sfaqitul secolului trecut, cu bulevardele ~i splaiurile ~i inclusii
apoi, Ia nivelullntregului ora~, In planul de sistematizare din 1921.
Prin regulament se stabilesc douii tipuri de a~ezare a cladirilor: pe
~,.,,.,,.,..,"'«"""~·""-'"""""""'~'"'-""' ,,,,_,__,,,."', ,.,,,.,,.,,,-..,,,._,,, .. .,"..'•'
men~inut, In general. prevederile din 1897. cu o evidentii dorinp de a asigura
continuitatea modului de construcfie ~i de a accentua caracterul urban a! spafiului
public. Pentru unele cazuri (bd. L. Catargiu, bd. Independen~ei, bulevardul
est-vest, lntre piap Kogiilniceanu ~i piap Rosetti, porfiunea centralii a splaiului)
condi~iile sunt identice cu cele anterioare. ~~..0.~~:_~-~.t,I!~:V~r?e_(~u~~--:~.~­
bd, Schitu Miigureanu ~i bd. Domnifei) sau porfiuni ale celor men~ionate mai sus.
"''"" '''•"'' ··- ,...._,,_,,.,,.y

aliniere ~i. retras de Ia alinierel 83; In caz~ll primului, cladirile potfi dis?~~:~.~-~ont s-a modificat prevederea
- - - - - - · ''-"><,>-n •''<>~~ ,<no c
referit;a~~'ia lungi~e~,desta~urarii spre ~trad'a a ~i&dfriCf~
continuu (lnchis) sau grupat, iar In eel de-al doilea caz, noile construqii pot fi sensu! cre~terii acesteia de Ia I O~~;'T;·[~";;;(~;~(i~~~-sau de 1; 8 Ia I 0 m. Pentru toate
:::>·""'·"··-·'''•'' '"'•'·"'""'~"'='···"'-'' .,...\,.""' •"•~ ,,,,_.., . . ,,, . . . , , , _ , , , » , •• - " - ' •' ,. ,- ~" '"•"-'•''"'"·~·~--.-·.... ,,,,,,..,,_,..,._,._~,.~~, , . ,.,, '" . . .,.."-~"'""·:~

a~ezate ~i izolat (art. 19). Aplicarea prevederilor se face diferenfiat, In funqie de bulevardele pozi~ia cliidirii fn raport cu alinierea a riimas neschimbatii. Pentru
---.;.._~--. ~-- -"~ . ... --.----.. -~······--·-----~--~---............ .. ... ......... .. .... .... . ...........,.....
..
situafia concretii ~i de funqionalitatea zonei respective. Acestea pot fi grupate bulevardele trasate dupa 1900 186 ~i pentru ~oselele existente sau deschise lnainte de
8
astfel: 19001 7 sum stabilite regimuri de a~ezare a cliidirilor In funqie de importanp arterei
- pentru majoritatea striizilor, a~ezarea cliidirilor depinde de cele respective, de pozi~ia sa In raport cu centrul ora~ului ~i. nu In ultimul rand, In
existente lnvecinate; acestea au prioritate In stabilirea localii a regimului de funqie de caracterul care urma a-i fi conferi L
--·..._...,.-_._..,.L,...,.,,_,...,_,,.uu.<"'"'-''""'•'"-"!C<<o-'<'"''"''<'/"."""'''""-"~""'-"~'<f"""'"'"""~j_$.~~-...~'11<

construqie, caucindu-se evitarea calcanelor vizibiJel 84. Nu este deci, impus, prin - pentru cartierele de vile sau 1 'locuin~e ieftine 11 sunt prevazute variantc
----~---.-----··-----~- ..~~-~
regulament, un anume mod obligatoriu de amplasare a construqiilor, ciici acesta va numeroase de a~ezare a cliidirilor. Dar acestea urmau a se face In mod unitar, pentru
rezulta, pentru fiecare stradii fn parte, fn raport cu situa~ia existentii. lntregul cartier sau ansamblu, In conformitate cu reglcmentiirilc speciale ale ficciirei
- pe cele 30 de striizi 185 , pentru care a fost stabilit caracterul comercial, parcelari.
este impus regimullnchis pe aliniere. Toate striizile sum In centrul ora~ului ~i cele - ca ~i In reglemcntiirik din 1897, cliidirile publice de o imponan1a
mai multe sum vechi artere comerciale ale Bucure~tiului medieval. Prin urmare. deosebitii- "colls/mc(itmile 1!I011!1111ettla/e' 1
- pot fi cxceptatc, prin aprobiiri specialc, de
acestor striizi lise accentueazii caracterul urbanistic anterior. Ia normele de a~ezare pe strada respectiva.

Sc poatc aprecia di. In privinp a1eziirii cladirilor In raport cu stracla.

C!adirea aflata pe alinicre sau retrasa pani\ Ia 15 111 trebuia sa fie paralela eu
ISJ
alinicrea; dineolo de aeeasta distan1a, pozi1ia eonstruqiei putea fi indifcrcnta fa1a de stradiL Se regulumentul urmiirc~tc, pc de o parte. continuitutca rcgimului de construqic
considcra ca, fn accst din unn3 caz, cxista sp~1~iu suficicnt pcntru rcalizarca unci noi cHidiri sprc
strad;i. anterior - spontu11 sau lcgiferat (pcntru bulcvardc. splaiuri. striizi comcrcialc ~i
184
"Dacii actstta su11t i'11 bu110 stare, cstttice fide o tuOI(imt co11jon11ii cu ceri11(de prr..L!IIu/ui
parcelari)- ~i. pc de altii parte, modificarca, rcspcctiv ordonarca treptatii. "organicii 1'
rcgulaJI/tlll, li se oor do pn"oritalt ptl!lru stabilirca rcgimu!ui c!iidirilor pc111ru care .~t cere autoriM(ia,
pri11cipiul de bazii jii11d ;, o~cdlwka..(!.{.Q/Jf'i£'!!;:;~'tf.~.cxi_!!t::'~JLt!~.!!.i~'t_'l!!lt;f~ t~u!.'!(l/ acolo ut~t(;
JpJilio.I:!!:.P91Ji f!f'2llfr/tede !/t_cirrf:.l.!lr.tc.l/Jl-
185 Aeademiei, A. Briand (Rcg:lla), 13acani, 13:\ra\iei, llursci, Carol, Caldi\rari,
fn rcgul~nncnt sunt indic~nc: Bas~1rab, Cu%~1,
CUmpi11canu, Cavafii vcchi, Col~ci, Dcceb~1!, Doamnci, Gabbovcni, Sf. lonicj, Lipscani, 186
bd. Dinicu Golcscn, r\1. I. Rcgici,
P...·bwoghc11i, Calca ivlo~ilor, Otetclc~~lllu, Patrici, Pllnzari, Po~tci, E. Qui net, C. t\. Rosetti, S3rind~lr, prelungirea In!. Fcrdin~mcl.
Sfin~ilor, Sm3rdan, Stavropolcos, ~clari, Calca Victorici, Vicnci; vcz.i 1"abclul nr. 2 ~1ncx~1t l87 $oscsclc $tcf~m eel ~-brc, ~likli Br~I\'U, Cotroccni, Bolintin, ~'IJgurclc, Vii!or,
Rcgubmcmului. Vcrgul11i, Yitan, Iancului, P~mtclimon, c~dc~1 ~crb~1n Vodii ~i calca Dudc~ti.
134 Co n~inurul Criza dezvoltiirii 135

a acesruia, prin lntegrarea consuuctiilor noi lnu-o sirua~ie existenra. foarce pu1in

unicarii, tinzandu-se, In timp, s pre scab ilirea unei anumite coerente urbane.

lnaltirnea cladirilor
Aceea~i tendin1a, prea putin unitarii, poate fi observad ~ i In privin1a

i'niiltimilor (cap. VI. art. 39-53). Nu este lnsii mai pu1in adeviirat cii, ~i ln acest caz, ca

~i In eel al regimului de a~ezare al cliidirilor, ·acml normativ a uebuit sa "preia" o

realitate urbana foarce diversii, rezultatii a reglem e ntiiril or anterioare (d in 1890). In

care problema lniil1imilor fu ses e pusii inc om plet. Noua viziune asupra ora~ului, In

care considerentele economice (milizarea mai eficienra a terenului urban) au

prevalat In fa1a eel or de ordin estetic. dar ca re nu este striiinii de posib il itiitile oferice

de noile s trucruri de beton armat, a determinat apari1ia, In Regulamentul din 1928,

a 3 elemen te noi, ca re au stat Ia baza un or modificiiri importance In prescrierea

lniil1imilor:

- cre~terea i'nal1imii maxime admise pe teritoriulurba n de Ia 17m. Ia 18

m. Prin derogiiri accepace de primarie, aceasca lnal1ime pucea fi lnsa depii~ira .

- depii~ irea, In anumite cazuri, a raportului s tabilit Inca din 1878, lnue

la1imea s criizii ~i lni'iltimea cl ad irii (H <L); prin urmare, lnal1imea consuuqiei poate
11. S1ri1zi lc comc rc ia lc c u rcgim spcc;a J in pri vin1a a linic rii ~i iniil!imii c lodi ril or
fi mai mare dedt Ei1imea arterei de c irc ula1i e

- pos ibilitatea cons uuirii peste cornip principalil a cliidirii, In "gaba rit",
decorative ale acoperi~ului urmeaza a fi lnscrise lntr-un arc de ce re Cll razil av~nd cu
care putea fi ucili zat ca pod sau ca "etaje aparer~te" (art. 51). Aceastii prevederc , care
I m mai mule dcdt ce le me n1ionacc mai sus.
formulcazii explicit o indica1i e vaga a regulamemului din . I890. a modificat radical

gcometria clildirii ~i. implicit, co nfigura1ia spa1 iului urban. Gabariwl clildirii este
fn conformita tc cu regkmcnt5rilor c up rin sc i'n accst cap itol. l n511imil c
stabilit In interi orul unui arc de cere cu rna de 6 m (pentru cliidirile cu ln 51\imi
clilclirilor noi pot fi grupate. In dte va catcgori i difcrite de siwa1ii:
lnue 15-1 8 m) sa u 10m (pencru cladirile c ulnill1imi lntre 8-15 m), cencrul cerc ului
a. pencru marca majoritate a s cr::izilor, i'niil1inH.::J clildirilor nu pot clepii~i.
aflandu-sc pc orizontala co rni ~c i prin c ip:dc. t\ceastii regula, care permitc spo rirea
ca dim c nsiun c. lil1im ca "dccre tatil" a strazii. dar i'n ni c i 1111 ca7; nu poatc fi ma i mi d
gcneralil a num ii rului to tal d e nivc luri. as ig uril c re~ terca pot en1 ialii (~ i rcaEi) mai
de 8 m. respectiv parte ~ i e caj. Se ge ne rali zeaY.a astfcl ni,·cilll minim de ln:lllimc
acccnwatil a lnill1imii tota lc a c15dirilor de 8-ISm . Treb uic obscrvat. totodatil , c5 1111
pcncru i'ntregul ora ~ . mai marc cu 1111 ccaj d cd t p~n il awnci . ln .~c him b. limita
cs cc limica t num il rul de ni veluri locu ihil c din ime riorul ga bariwlui. E le mc ntcl c
136 Con1inutul Criza dezvoltiirii 137

continuianea modului de consuuqie. sunt bd. Colfei (Lascar Catargiu) ~i porfiunea

centrala a axei est-vest (lntre podul Elefterie ~i pia1a Pache), penuu care s-a perm is

/,/--· wtu~i aplicarea lniilfimii maxime admise In o ra~, rcspecti\' cre~terea nivelului
...' /
/// H H•t-:., . maxim cu 1 m . Sunt, de altfel, unicele cazuri In care se asigurii continuitatea cu
....,,,1
.... / / /
_/_.///'
___
...·· .._ lSI~

pre\'ederile anterioare. Pentru toate celelalte, crqterile de lniil1ime variaza lntre 2 ~i

/ .....--
. ~<s· .{~~: •.: ~'i"
5 m, dacii ne referim Ia aceea~i categoric (minima. respectiv maxima); In realitate
l l

1-1 ~ l • !-ISno 1-1 ~l· lh~l'!l lnsa intervalul permis putea fi mult mai mare, mergand panii Ia 12 m, date fiind

12. Determi11area grafica a fn~l1imii ~i a gabarit ului cl~dirilor limitele lntre care putea fi s tabilitii lnal1imea unei cladiri noi.

Pe bulevardele apiirute dupa 1900 l nii l\imile puteau varia, In ge neral.

superioarii a lnalfimii construqiilor de pe fiecare suaclii depinde de Eifimea aces teia.
lnue limita minima ~i cea maxima prevazute penuu lntregul o ra~. Din acest mo ti v
rezultflnd de aici o mare \'ariafie posibilii a diferen1elor de lniilfimi. Diferenfele pot
nu poate fi vorba de reglementiiri speciale. Sin gurul bulevard ca re arc prevederi
tl accentuate prin libertatea cle a rcaliza ~i cladi ri mai lnaltc de 18 m. care lnsii
si milare cu cele ale bule va rdelor m ai vcchi este bd . Dinicu Golescu :
ucbuic retrase In mod corcspunzawr de Ia alinicrea s uiiz ii.

b. cliidirilc situate pc suilzilc comcrcialc pot avca o lniilfime cgalii cu

Eifimea striizii plus 4 m, dar nu mai pufin de parter ~i clouii ctajc. 1·1 n1in. H nw~. J
bd. Basarab, ~os. $tefan eel Mare, Ilonapanc, Mil1ai l3ravu, P+l 18111.
c. In privin1a cliidirilor de pc bulcvardc ~i splaiuri , lniil!imilc au fost
[Ereluugirea bd. Ferdinand (intrc 1¥1. Ilravu_ji ~os. Pamcl inloll)
stabilitc unitar pentru uonsoanclc definite prin rcgimul clc a~czarc a cJ:idirilor care. bd. Din icu Golescu IS n1 18m
bd. AI. I Cuza P+l 15 Ill
ap cum s-a ar:lt:Lt mai sus. au fost In general cxtinsc In r~port cu ccle din 1897: bd. Rcgici, ~os. Iaucului, •os. P:llltc li mou I'+ I
~os. Cotroceni, Dolintill, 1vlllgurelc, Viilor, Vitan, Vergului, cale:l 1'+1 15m
$crbau Vod~ (intre str. Cuza Voda ~i ~os. Vii lor), calca D udqti
18?7 1928
1-llllill H ma ~ H111i11 H ma ~
Bulcvardele ocup:J, a1aclar. In viziunca lcgislatorului. un Joe privilcgiat In
bd. Col\ci (L:Cat;lrgiu) 8111 1.2 Ill Sm 12111
bd. Elisabcta, Acadcm iei, Carol I 15 Ill 17 Ill 15 Ill IS 111 ceca ce prive~te poten1ialul crqtcrii, spcctaculoasc. a lniil1imiilor. Cu toatc acestca.
Scl!itu i\liigurcn11 11 10111 )3 Ill 15 Ill I Sill
i>d. Fcrdill<llld, l':lcl!c, 1-.-!Jrii~qti 6111 10 Ill I c 111 15 Ill permisiunea acorclatii.ln foartc multc dintrc cnuri. de a con s tn1i cliicliri culniil!imi
i>d. lndcpcncn\Ci 6 111 10 Ill lllill .7
cuprinse lnuc lim ite exucm clc mari . crc<.:uii co ndi\iilc unci accell!uatc !ipse de
lld. \ l:lri:l (GIL Co~ llllc) 101 11 13111 12 Ill 15 Ill
l>d. Do11111i\ci (1 ·1. llotcl') 10111 )3 Ill 1.0111 18111 unicutc spa1ialii ~i volumctric:J. Din acest punc t de vedcrc. b ul cva rdelc nu se
splaiul imrc podul lzmr li pod11l $crb:lll Vodii 10 Ill 15 Ill 15111 IS 111
cclclal tcsph1inri 6111 13111 I'+ I 18111 dcosebesc cu nimic de majoritatca suiizilor ora ~u lui.

d. pcnuu zoncle de vile cstc impusJ o lniil!imc n1111imii de 7 m: In

Dupii cum se poate constata. singnrele bnlevarde pe1Hfll care s-a11 canierclc de locuin\c icftinc se acccptii ~i cliidiri parter. exist:lnd condi\ia C:l

pJsuat xclca~i ln:i l1imi ca In 1897. dcci s-:1 asigurat ea drul legal pcntru suuctura lor de rczistcn1a sii perm ita In vii tor supraetajarca.
 Confinurul Criza dezvoldrii 139
138

Toate lniilfimile Ia corni~a a cliidirilor din perimeuul urban pureau fi Suprafete libere ~i curti

depa~ite, cu eel mult 3,5o m, fie prin diferite "e!Nne11te decorative" (lucarne, lnueaga problematici'i a suprafe~elor libere/curli are o dezvoltare mult

balustrade. arice etc.) caracteristice consuuqiilor cu acoperi~. fie prin aprobari mai mare ~i mai deraliatii decat pilnii amnci (cap .. VII, art. 54-63). In compara~ie cu

reglementi'irile de Ia sfar~itul secolul·ui trecut, aceste prevederi diferen1iaza

speciale (art. 52).

Capiwlul privitor Ia lniilfimea consuuqiilor poate fi considerat printre sensurile acordate termenilor de "suprafa~a Iibera" ~i "curte". In formularile

cele mai elocvente penuu lnfelegerea spirimlui lnuegului regulamem. Cre~terea anterioare erau enun~te procentele de ocupare al terenuloi (respectiv al parcelei),

generalii a lniilfimilor reflectii, In m odul eel mai pregnant, presiunea mult mai mare tara a fi lnsa foarte clar tipul de spa~iu Ia care se face referin~a- spa1iul libe r dinue

asupra terenului urban decilt pil.nii amnci; este semnificativ, de altfel, cii acest cladire ~i limitele proprietii~ii sau spafiul liber al cur1ii interioare, delimitat prin

capitol nu a provocat- cu o singurii excepfie 188 - obieqii In timpul discutiirii sale In cliidirea lnsii~i. De data aceasta, prin con~inund capiwlului, sunt luate In considerare

Consiliul comunal. Dad finem seama cii lnalfirnii admise i se pmea adiiuga un ambele situafii. ln fond, este legiferata, penuu prima oara, practica existenta de

numar de diteva nivele reuase In gabarit, rezultii cii, In realirare, lniil{imile noilor cilteva decenii - aceea de a reali za, In limitele admise de ocupare a parcelei. de

consuuqii pureau fi muir mai mari. Penuu numeroase suiizi, In special din cemrul cliidiri avand cur1i (deschise ~i lnchise), ca ~i cur~i de lumina, de mici dimensiuni .

ora~ului, s-a rupt, astfel , In mod deci siv, raporrul dinue !nillfirne ~i liifimea striizii Suprafa~a Iibera a parcelei este este definitii In raport cu zona funqionala

care fusese fixat prin reglementiirile anterioare. Cea mai importantii consecin~a a iar In cazul zonei centrale, ~i In raport cu tipul de strada (art. 54). Astfel, penuu

fost, fiirii !ndoialii, aceea prin care se legalizeazii posibiliratca de a fi aliimrate, pe zona cenualii, suprafa~a minima admisa, penuu cladirile simate pe suiizi obi~nuite,

aceea~i strada, cl iidiri cu diferenfii de lna.l~ime mergil.nd puna Ia 10m. fn compara~ie estc cle 1/4. iar penuu bulevarde ~i suazi comcrciale, procentul minim cste de 1/6.

cu prevederile anterioare, lnal1imea exprimatii i'n metri nu mai este lnsofita de Pentru toate celelalte zone funqionale suprafap Iibera minima este de l/3. Pot fi

numarul maxim de nivele. Acest fapt, coroborat cu miqorarea treptatii a !niilfimii remarcate sporurile considerabile de ocupare a parcclci fa~a de prevederile din 1897

interioare a nivelelor, a putut conduce Ia sporirea numarului de etaje In cuprinsul - o medie care depa~e~te 75%), In timp ce pc strazilc cu caracter special, procenml

aceleia~i lniilfimi to talc a cliidirii ~i. pri n urmare, Ia pierderea "regisuelor" orizontale maxim admis este foarre ridicat, chiar ~i In valoare absolma (5/6 = 83%). ln contrast

ale fronrurilor stradale, suficiem de unitare puna amncil89 evident, pentru lntreaga zona periferic:i, procennd este eel care. In 1878, fusesc

stabilit pcntru !ntregul ora~ (66%). lndifercnt de situa~ie, suprafa\a minima a cur~ii

nu poatc sa fie mai mid de 30 mp. ca trcbu ind sa sc !nscric lntr-un cere cu
188 Excep1ia se referi\ Ia un anieol (e;~rc ~ ~i disp;1rnr din rexrul aprobar), privind cliamcuul d eS m. Sunt indicate, totoclarii. ~i cazurilc In care suprafa\a libcd poate ti
obligarivirarea de a realiza clild iri cu o inill1ime de 20 m in "carticrdc de pmctro(ic". Esre rclevanr"
obieqi~ une ia dinrre eonsi lieri, M. Velcseu, inrcrven1ie c~re srabilqre legarura cu realirarea sociali\ a red usa en I /3' 90 .
zonclor pcri fc ricc: "Cc ilJ(dcgc(i priu <canicrc de jJCJ/ctrn(ie>? i11 {OScaua PnutclimoJJ, uudc suut onmcui
si'iraci ,r:i uudc s!rndn t:r:Jc lnrgii dt 16 m. inscuJJJtn::.fl sti nocw ~-; ncoi/J cltidiri fun/It de 20 111 ? Nu~i pu!t.'J/1
oblign /nnccnstn. Nu pot pn:supuuc eli de a cum in 15 n11i. vor puren sli n·istc case iunltc de 20111 pc {OScnun
Pnutdilii0/1. DuJI/Cil'()0111r!i J/!J uci J/lni ingfldn jlopuln(ici slirnce J"ll /ocuio.~cn {OS. Pauttlimou r; AN-Didl3,
190 ' a. ctiud dtti ut"CiJJi lltJ cut1t" t111tttJIIii dcschisii cd jtu(iiJ }11: 11 IIJ!IItii; ft. patlnttctcmtrik tk
1

rond Pi'd13 - Sccrc r;~ri;H, dos;lr ll/l '>27, r. 16.

r:ol( a clnvr unghi cccltllult de 90• {i aoliud o sujtrafa(li ma.rittti7 de 6(?0 mp; c. pcutrutcrt//JIIilccu adducimc
139 Un calcul simplu nc ;lr;na c;1, lllili z;i nd in iU~i mea minl111a interioara a unui ni\'cl
tlltlximi7 de 12m; d. pc111ru tcrcnuri/c 11 criror adrinciJIIc 1/taxitlt?i cstc de 24 111. ~-j Ctl duuri jrl(arlc Ia strri::i
loc uibil (2,70 m}, o clildire de 18m inill\illlc putea ~ve;1 4 eraje peste parter, cuunulm~i muir decal
difcn'tc ~-j care strl7=.i 11!1 sc iutli/ucsc" (;l rl. 6 1).
prc,·c<.k rilc ;llltc rio>~ rc .
 140 Confinutul Criza dez,·oltiirii 141

In regulament apar pentru prima oarii norme privind dimensionare a Un scurt capitol (cap. VIII) indica obligativitatea. pentru cladirile aOate

cur1ilor de lumina· minimum 4 mp ~i minimum 2 m diametrul cercului lnscris 191 - Ia col\urile striizilor, sa aiba \'Oiumul tqit sau racordat printr-un arc de cere (awnci

precum ~i raponarea aces tor dimensiuni Ia spafiile care pot fi luminate 192 . cand unghiul stril.zi lor este mai mare de 100°), respect:lndu- se. totOdatii.. rezoh·arile

Tot pentru prima oara apare ideea limitiirii di stan\ei dintre clii.direa nOll speciale. fixate prin planul de sistematizare.

construitii ~i fundul parcelei (art.62), lnsa numai atunci dl.nd adancimea terenului

depii~qte 30m. In aces te situafii, lntreaga s uprafafii Iibera trebuie sa fie spre fundul Profilatura fatadelor

parcelei 19l. Condifionarea va ciipata precizie In exprimare ~ i justificare urbanisticii, fn cap. IX - E~itnn·- sum men1inme principiile formulate Ia sf:lr~iwl

pentru In tregul ora~. abia In actul no rmati v urmato r. secolului trecut asupra moddirii fa1adci. Sum reluate id e ntic, sau cu moditicari

A~a cum se poate constata, zona d e construqie nu mai este unicul nesemnificative, dimensiunile admise ale ancadramcntelor, coloanelor, pila~trilor

criteriu de diferen1iere a] procemului de ocupare al solului , chiar dadi a riimas etc. Acest fapt demonstreazil. totU~i ca nu sc refera Ia un anumit tip de arhitecwra.

d e terminantii pe ntru o buna pane a teritoriului bucurqtean. Ea nu reprezinta, In a~a cum pot fi considerate reglemcntiirile incluse In clocumentele din 1878 ~i 1890.

viziunea legislatorului, un teritoriu uniform ci, ca ~i In cazul reglementiirii ci permit, In limitele valorice date, expresiile plastice diferite, caractcristice

lniil\imilor, este privit mult mai aniculat. Caracterul ~i imponan1a urbana a s f:lr~i wlui deceniului 3, de Ia manifestiirile tii rzii ale eclectismului piinii. Ia

anumitor striizi (pentru zona centrala) ~i lniilfimea construqiilor (acit pentru zona arhitcc tura moclernii.. Dimensiu n ile stabilite sunt rc:r.ultatul unci ri g uroasc protcqii

centrala cat ~i pentru zoncle zonele d e locuin\e ieftine ~i cele industria]et94 , a circula\iei piewnalc urbane (wate profil:uurile admisc Ia panc rul ~i. uneori, Ia

exterioare zonei centrale) au devenit criterii suplimentare In acea sta direqie. fn e tajul cladirilor, sunt raportate Ia lu1im ea tro warului) ~ i a condi1ionii.rilor

inte riorul zo nci centrale strada es te elementul urbanistic determinant In privin1a consuucti,·c ale epocii (pentru clc m cme lc In cons oEi este inclic:H bctOtl lli arm at,

di ve rsificii.rii ocupiirii terenului; iar din totalitatea striizilor sum pcrmisc cele mai alaturi de piatrii, cii.ramidii. sau

metal) .

. . . . . , T. /-«
mari procente pc cele comerciale (care, fiind grupatc, pot fi considerate ca d c finind

o micro zo na) ~ i axele direqionale majore ale o ra~ului, care sunt bulevardele ~i. E lem en wl

lntroclus In moclelarca fapclei

nou b }: +,. -----------l--------f,?9.
max
---~'~
f
,
LIJ t
1

par1ial, splaiurile. I ;

cste bo\'indoul (prc:r.cnt l nsii de

191 Di mc11siun ca r;1zci ;I fos c mi c~ora\ a de l;1 3 h1 2 111 in cimpnl ;1probilrii mult~ ,·rcmc In rcgis trul for mal min
· lm 0. 90m
rcgulamcncului in Con siliul comun;tl; AN-Dtvll3, fond Plv113-Sccrccarint, dosar 11/1927 cic.,f. 20. ;li arhitccwrii bucurqtcne) . care
_ _l _l3_ _.,

I9Z "Dad! accstccur[i 111ici uorouco eel jJU(ill 15 111p sujJnifo(li cu prospect deed pu{i11 3111, vor
putt't1 dn luminii ~";In sufrngGrii, buclitiirii, spiilflrofii; dnc?i insii au suprn/n{n snu "" pmspccr mni mic, cit 1111 pcrmitc accenwarc putc rnica a
VQ T puren dn lumiuii dcclir eel muir In ciJridonrc, warrcrc/osscrrc, dcpozirc ,Iii crimfln.,. ( ;trt. 58).
193 "Cflud lcn:nul cs/c mni ndflnc en 30 111. 1., pr. polfiu ucn t.:e tlcpri;'\q"IC na.·nstii lim ilti, c/iidircn rcli cfului ;tccs tci ;l. J3o,·indoul nu m;n
] Jm
1111 vn rrccc de 5f' In .wrfl din occs/ surplu.c:. in aces/ ca::. suprnfn(a libcrii .r::c on nun:;a iN.fundNI rcrcnului"
putca clcp :l~ i 1/3 din lun gimca L -
(;ICC. 62).
19 "' in ccnt r;tl~ cl~dirilc cttrc, il\';ind aprobii ri spccialc, 11nllilll ;1 ;1\'.;;1 peste 18 Ill
7.0\Hl fa1ad c i.
1.>. Dilllc nsiona rca clement .;lor car..: dcp~ ~esc g;1 b;lri t ul
i11ii l\imc, trcbuiau si! lilltitczc suprafa1a consc ruit;i Ia 4/5 (rcspcc civ, 1/5 st1prnfa\il libcr~J. iar "ill "'""'/c bo\·inouri, ;Hie..:, ''...:k::m cl \lC ilrhit cc wn ic(..; "
Ill, IV {i V St uo lii.<o libcrii eel pu(i11 1/3 dill supmfo(o ltrmului, /JOIIJJI illiil(illlilc 111ini111cfixotc pcll/171
jlccnrc grup. Dadi i11iif(imi/c Still/ ncdcn,'ii en/a zonal, sc vn nplicn rcgulmnc/1/11/ ncc.,·rci ::.om"; nn. 54.
142 Continutul Criza dezvo lclrii 143

Fondul constroit existent cazul unor exeepfii privind dimensiunile admise pentru parcela construibila
0 problema prezentii permanent In atentia legislatorului, de-a lungul (art. 15) 195, ~i red ucerea suprafefei libere a parcelei.

lntregului act normativ, este aceea privind raportul dintre construcfiile noi. carora le Unul dintre exemplele revelatoare este eel privitoar Ia acceptarea,
este dedicara cea mai mare parte a continutului, ~i fondul construit existent, fie cii pentru Inca 20 de ani (fap de propunerea initialil de SO de ani), a dimensiunilor

este vorba de cladiri izolate, fie d este vorba de strilzi, ansambluri sau chiar "fapdelor" mai mici de 8 m. pe strada Lipscani, intre str. Smardan ~i piap Romei;

zo ne/carriere lntregi. Faptul este firesc, tinand cant de faptul ca fCSutul urban era aceascl prevedere a proiectului de regulament a provocat, in timpul aprobilrii,

constituit, In mare parte, iar numarul construqiilor exis tence In Bucurqti in acea numeroase discutii in Consiliul comunal. Dorinp unor consilieri ca s tr. Lipsca ni sa

perioada era incomparabil mai mare decat in 1890, anul intrarii in vigoare a nu fie exceptacl de Ia regula generala, argumencandu-se cil "avem lot interesul ca itt

regulamentului anterior. Din acest punct de vedere, pot fi deosebite cateva aspecte: cerrlm so se fac?i corrslrucfirmi cal mai mari'' sau cil "aceastli stmdo /Lipscani/ va fi

- utilizarea/reutilizarea cladirilor existente. Conditiile in care puteau ridicol2i'1 96 , a fosc contracarata prin motivafii pragmatice 197 ~i prin argumence,

fi efectuate reparatii cladirilor vechi, respectiv imbuniicitirea conforcului interior,
prin diferite mijloace, a construqiilor insalubre, sum tratate separat (cap. :X'VII -
XVIII), ca ~i in regulamentele anterioare. Ambele capitole sunt insil amplificate cu
numeroase precizuri ~i detalieri, dqi multe din articole s unt preluate din
regulamentul din 1890 fUrii nici o modificare sau, eventual, cu adaugiri Ia textul
initial. Ca ~i in perioda anterioarii, s um permise reparatii radicale sa u transformilri
doar Ia claclirile atlate pe alinierea aprobata a strazii sau retrase de Ia aceasta,
celorlalte fiindu-le permise dour mici reparatii de intrqinerc, pana ce, in timp, vor
ajunge in situatia fizidi de a fi demolate. In acela~i capitol sum introduse cateva
prevecleri noi, rcferioare Ia transformiiri interioare ~i exterioare, inclusiv cele
funqionale, ale clildirilor existence, ca mijloc utili:zat destul de frecve nt de
proprietari pentru modernizarea permanenta a mai veeililor eonstruqii. Dar ucestc
pre\'ederi trebuie luate in eonsiderare ~i prin prisma legil or sueeesive de incurajare a
cons truqiei de locuinte, cure au prcsupus, a~a cum s-a ariitat mai s us, ~i cre~terea
densitatii de ocupare a proprietiifilor, care presupuneau, in mod
tran sformarea/modernizarea fondului existent.
- Ia nivel urban. contextul existent - ~i in special in zo na centralii - a
avut. de multe ori, un rol determinant in particularizarea j;)Uran1etrilor continuti de
regulamcnt. In afara de cazul inillfimii noilor cladiri. amintit mai s us. se poate relc1·a
decisive pana Ia urma, care privesc unitatea formalil a spa tiului urban respecciv198_
Acesc caz particular al scrazii Lipscani- pencru care regulamentul stabilea (art.ZZ), in
baza unci decizii din 1926, ca pe ambele pilrfi ale scrazii circulatia pietonalil sa se
desla~oare pe crocuare de 3 m. Iii time, realizace s ub porcice (ceca ce praccic ar fi du s
Ia interventii radicale in scructura de reziscenfii a unor cliidiri vechi ~i chiar Ia
demolarea lor incergalil)- pune, de fapt, in discu1ie acicudinea legislatorului fatil de
zona veche a ora~ului. Este !impede cil pentru o parte a Consiliului comunal, cu ~i
pentru speciuli~ci, aceasta nu prezenta nici un interes istoric sau arhiteccural, cliiar
dad, pencru mentinerea ei, era invocacil exiscen~a unor zone similare in
195
Excep)iile sc refera Ia situa1iile in care fa1ada spre strada a parcelei era mai mid
decit dimensiunca norm atil iar pe terc nurilc vecinc existau construc}ii: noilc cl3diri trcbuiau ric sil
se rctmg:l de Ia s trad ~ panil sc ajungea Ia dime nsi un ea s rabilit~. fie sc purca consrrui fron t comi nuu
(cand cladirile vcci nc aveau calcane), fie se impunca noii cl~diri "sli nibli In strndli u11 ponnl
JIJOJJJJJJJcJJinl de ::.idfln·c, fonuriud un Jllolio de nrhitcclurO'' (a tunci c;1nd una diJHrc clildirilc invccinatc
~vca c~lcan).
196 AN·Dl\·IB, fond Pi'vlll-Sccrccariac, dosar I 1/1927, r. 14-15.
n~li(i eli i'11 str. Lipscnni cclc mni JIJJJ/Ic imobi!c nu o fafadli
197
firesc. sub opt JIJC/n·. Dnc?i ""
tucuuiin(lfJIJ conslruirrn, ntuuci lrtbuie s?J !e expropn"cm ,'ii nu le putcm plflti", spunca prinwrul Anibal
Teodorescu; idem.
198
''Estc o stare dcfnpl. In slr1fi11fllntc sun/ fonrte mu/lc locuri cculrnlt nscnJcucn sir. Lipscn11i.
Eu pn·u rcgulnJJJCJJ/ lc pol impu11c s:li/u/ snu fonua pccnrt lrtbuic S·O nibO. Nunc intcrtscnz?f dec/it c.'i/c/icn \'ii
cs/clicn csle pfl::.ilfl, di11 JJJfJ JJJC/1/ cc pc /fJnlli slrndn cs/c nccln:ji stil. In ca::;u/ nccsln imi {.".\./(.' iudzf~rlll (s.n.)
/n(ndn ficclirci coll.<ifliC(iuni in pmtc", a firma dr. I. Costinescu; idem. imr-adcvar, aliniatul al doilca al
anicolului 17, Slabilqtc drcpwl prim~rici de a "impullt gmpmm /n(nddor mni mici de 8111 pclllnl n
fonun uu n/Jsnmblu nrltitcclurnl''.
 14-1 Importanfa regulamentului Criza dezvolclrii 143

strainatate199 • Pentru ei, "oporen{o occidentolo" pe care rrebuia s-o capete cenrrul pe care le implica aceasra).
200
ora~ului se referea, deci. exclusiv Ia aspectele contemporane lor. Regulamenrul din 1928 este lnsa acrul normativ care, penrru prima oarii.
Un capitol special (cap. V) este consacrat proreqiei bisericilor din punct rinde spre cuprinderea g!obalii a realitatii urbane bucure~tene. Prevederile din
de vedere urbanisric. Ca ~i In reglemenclrile anrerioare (din care sunr preluare regulamenrele secolului a! XIX-lea - delimitarea ora~ului In zone (ocoale) de
principiile ~i. In buna masura, formularile), biserica este considerata prin prisma construqie, alinierea ~i lnal~imea cladirilor, procenrul de ocupare a! parcelei - au
importanfei semnificafiei sale ~i a rolului urbanisric local pe care-! poate lndeplini In fost muir amplificare ~i nuanpte. Lor le-au fost adaugate, a~a cum s-a vazut,
ora~, prin realizarea de piefe sau spafii verzi In jurul ei ~i prin atenfia acordata definirea parcelei construibile ~i regimul de ~ezare a cladirilor In raport cu strada ~i
cladirilor aflate Ia distanta fixacl. vecin:aclfile. Toate au fost subordonate, In masura diferi til, zonificiirii funqionale a
Se poate considera, a~adar, cii atenfia acordata construqiilor existente a teritoriului urban. Complexirarea muir sporita a problematicii urbane, cat ~i luarea
conrribuit, In mare masura, Ia diminuarea inrenfiilor modernizatoare ale In considerare a existenrului, In lnrregul sau, a fiicut deseori ca principiile
regulamentului, ln favoarea unui anumit grad de conrinuitate realism a modului de urbanistice sa-~i piarda din claritate, In favoarea unci apliciiri realiste.
construqie urbana. Din acest moriv a avur de suferit ~i gradul de coerentiJ a regulamentului,
In lntregul sau. Se poate constata cii, de~i fiecare parametru urbanisric In parte este

IMPORTANTA REGULAMENTULUI rela~ionat cu mod logic de reperul eel mai firesc, In ansamblul lor lnsa, diversitatea

Regulamentul pentru constructiuni ~i alinicri din 1928 ocupa o reperelor face dificila corelarea coerenra a tuturor paramerrilor. Srrucrurarea

pozi~ie a parte In evolu~ia legisla~iei urbanisrice bucure~tene. El aniculeaza "tradifia" prevederilor urbanisrice poate fi ln~eleasa ca o suprapunere de paramerri avand

regulamenrelor secolului trecut - prin men~inerea unor idei, principii ~i chiar prin criterii de referintii diferite, care nu pot fi cuantifica~i pe aceea~i scala valorica, dc~i

preluarea unor anicole lnrregi ale acesrora - cu asimilarea unor idei ale "fixeaza" o diferen~iere, o articulare mai nuanfatii a teritoriului urban. In acest

urbanismului anilor. '20. Imperativele planificarii urbane dupa concepfiile noi, ale context, zonificarea funqionala ~i construcriva a ora~ului l~i dovedqtc caren~ele.

momentului, au intrat astfel In conrradiqic cu existentul, In ansamblul sau. Din Complexitatea deosebita a noii zone centrale, de cxemplu,- suprafafa considerabila

aceasta cauza, regulamenrul este exprcsia conflicrului, deseori acut, a! perioadci, a zonei, diversitatea foarrc marc a ~esurului urban, varictatca dcnsita~ii de ocuparc a

dinrre rezultatul fizic a! dczvolrarii urbane de pana atunci ~i tcndin~clor de crc~tcrc terenului, funqionalitatea difcrita a teritoriului ~i, nu In ulrimul rand, prqul difcrit

accclerata a ora~ului dupa primul razboi mondial (cu toatc consccin~ele urbanisricc a! terenului, respccriv valoarea diferita a propriccl~ii urbane - a imp us, de facio. o

sublmpar~irc a acestcia In subzone avilnd caracterisrici panicularc: suprafap

199 Vezi nota antcrioadL AcenstH pozi~ic poatc fl intiilniUi, de altfel, foartc des in "obi~nuira" (tesurul urban difuz), srrazilc comcrcialc (care, prin conccnrrarca lor In
intrcagn perioadil interbelidL Un alt cxemplu din aceia~i ani, prive~tc 1111 posibil amplasamcnL al
Cmcdralei ncamului in perimctrul cuprins intre stdlzilc Lipscaui, Col~ci, Slintilor ~~ C:r\'afli \'Celli. tcritoriu, dcfincsc, de fapt. o zona comcrciala) ~i arterclc mai imporrantc In
Cu ocazia discuti:irii accstci propuncri, dr. I. Costinescu dcclara urmUtoarelc: "Domnilor, Polriorhio
em· co oiitoorm cotcdro!J so jie Oft:Zo!li ;, grodi11o Sf Gheorghe, jm'/u,gi!li pii11li Ia Spi!o/ul Col(co. Ni st circula~ia ora~ului. Pcnrru ficcarc din accsrea, ansamblul de prevcdcri urbanisricc
cor ca pcntru viilor sO oucm in ocdcrc C.\j1ropricrco c/?idirilor of/ole j1c rJcctJJiii f''"(iunc de lcrcn ... Noi nu
adoptatc au fost difcritc, lara a cxista un lianr care sa unificc lntrcgul tcritoriu.
jlllll'lll dcciil sii oploudfllll idcco, bucuro{i eli 00111 sciipo o.rtfcl de C0!1iclf)/ ocdo de 111ici f!OOilioo!lc {i
II/Onlll{i{uri'';A"'·Fivll3, fond l'(v!B-Sccrctariat, dosar 1/1926, f. 213.
100 Idem, dosar 11/1927, f. IS.
146 Importanpi regulamentului Criza dezvoltiirii 147

Anticipilnd pufin analiza care urmeazii, a ultimului moment important a! sea firma intr-a comisie a Primariei in 19332° 1• dar unele defecte fuseserii sesizate ~i

legislafiei urbanistice bucure~tene antebelice, se poate pune In eviden1a diferen1a mai lnainte 202 . Pede altii parte. !ipsa de concordan1a dintre planul de sistematizare

frapanta, dintre cele doua momente, In ceea ce privqte rigoarea organizarii ~i logica (pe cares-au bazat prevederile regulamentului din 1928) ~i realitatea urbana aflata

structurarii prevederilor, aflate in favoarea ultimelelor documente. Dar acestea in rapida schimbare, a determinat comisia de elaborare a documentului ca, prin

rezultii ~i dintr-o altii atitudine in raport cu existentul, In sensu! simplificiirii articolele 2-4. sa impuna instituirea unei "comi.<itmi speciale", a ciirui rol era de a aviza

problemelor iar, in anumite situafii (zona comerciala din jurul str. Lipscani, de modificiiri locale ale prevederilor planului. in ceea ce prive~te ciiile de circula1ie.

exemplu), chiar ignorarea lor. Totodatii, nu rrebuie neglijat faptul cii Planul Aceastii comisie a devenit, scurtii vreme dupii intrarea In vigoare a regulamentului

Director din 1935 ~i Regulamentul de construqii din 1939 au beneficiat de aceastii (ianuarie 1928), "Comisi11nea speciala pentm aplicarea regulammtu/11i de cotJ,</mc(iuni ,,i

prima confruntare cu ora~ul secolului trecut pe care a ciiutat s-o asimileze a!inieri". Comisia a fiinpt din 1928 pilna in 1934, In paralel cu elaborarea ~i
regulamentul din 1928. definitivarea Planului Director de Sistematizare, decretat in 19352°J. Rolul ei s-a

Peste aceastii lncercare de a aplica expresia gandirii urbanistice a anilor extins, apdar, considerabil: ea l~i diidea acordul pcntru autorizarea parceliirilor ~i
'20 unei realitiifi urbane constituitii dupa reguli mult mai simple, cu multe omisiuni, construqiilor aflate in sirua1ii neprevilzute In regulament (sau a ciirui prcvederi

a unei alte societii\i. . s-a suprapus cu mare for1a presiunea constructivii lasau Joe Ia numeroase interpretiiri), dar a luat in discu1ie ~i anumite problemc
a perioadei care a urmat primului riizboi mondial. Posibilitatea crqterii excesive a generale care priveau construqia urbana in ansamblul ci, absente atilt in planul din

inal1imii cladirilor- prin conformarea gabaritului - ~i sporirea gradului de ocupare a 1921 cat ~i in regulament. Prin dteva din aceste principii (care. probabil, au ~i fast
solului sunt cele mai relevantc exemple in acest sens, care, in numele unui avant aplicate in anumite cazuri), sunt formulate uncle dintre iclcilc inclusc a poi in planul
economic rapid, cludeaza principii clementare ale igicnci publice. Dirijarca din 1935 ~i in regulamentul de construqii din 1939:

cre~terii, aproapc organice, a ora~ului "mo~tenit" de Ia secolul al XIX-lea estc - preluarea ideii de clasa de construqic ~i adaptarea tabloului grafic al
prezenta alaturi de prevederi care permit ruptura brutalii cu accsta. regulamentului din 1925 al Berlinului pentru stabilirca mai u~oara a posibilitii1ilor

de construqie in diferite zone ale ora~ului2°~. Este o dovada elocventii a influen1ci

Accst rcgulament de construqii a intrat in vigoare Ia inceputul crizei pe care a ciipatat-o in epocii lcgisla1ia german a.

economicc de supraproduqie clc Ia sfilqitul deccniului 3 ~i inceputul cclui urmiitor,

20I .-\P, f011d P:O.IIJ-Tcltnie, dosar 46/19.32, ~cdill['l din 6 llO\'. 1033 a "Comisiullei
pcrioada care, pentru Bucurc~ti, a inscmnat (aparent paradoxa!), exccp1ionala spcci:dc pcntru aplicarca rcgulantctttu!ui de cottstruqiutti ~~ alinicri"_
20Z Idem; vezi, de cxetliplu, criticilc lui Paul Slltiir.llldcscll (10 iu11ic 19.31) sau ale l11i
activitatc constructivii care a modificat substan1ial imaginca sa, dar in special a Roger lloiOillCY (5 martic 1932).
Idem. fn accst dosar sc gi'lscsc c:.1tcva proccsc vcrb:dc ~de lucri'lrilor Contisici, dintrc
203
ccntrului. Elaborat. ap cum s-a viizut mai sus, timp de mai mul1i ani. de ciitrc
12 scptcmbric 1928 ~i 18 ianuaric 1934, dar, cu sigurall\<1, ~cdiii\Cic ill cares-au disclllat problclltclc
pcrsoanc a\·izatc care crau. probabil. printrc cci mai buni profcsioni~ti ai ltnbtltli1ti1tirii tcxtului rcgtdamcntului a11 fost 11Hdt nwi llllmcroasc. Di11 Co111isic a11 Wc11t parte,
printrc al~ii, ingincrii t\lcxandru D:.1vidcscu ~~ Cincinat Sfi11tcscu C<l ~i arl1itcqii !>ctrc :\111011CSCU ~i
momentului, regulamcntul de construqii s-a dovedit a nu rcprczcnta cadrul juridic Victor .$tcf]ncscu (in sept. 1928), rcspcctiv Petre Alltoncscll, Eraclc L<lz:ircscll, Static Ciorta11 ~~
Roger 13o!Olllcy. ft1tr·o COlllpOllCll~i'l pu~i11 difcriti1, Co111isia a fllllC\iOllat, i11 llfllW 1111ci dccizii
~i urbanistic apt sa asigure cvol11\ia doritii a ora~ului. "... 'it~ nlti111ii ani 011 ll!al avr?nt
pri111arialc di11 29 scpt.l931, ~~ sub lltll11cle de Conn:l'in jJCII/171 modificnrt.:(l n:glllomc/1/ll!lli J/t:
collslruc(;'"'i ~'; n!iiJicri.
dlidiri/e 'ina/te, iarpn:scrijJ(ii!e reg11lal!lenl!l!ni aetna/ 1111 a11 j;re-ulizlll ast(el de constmt.'(ii... "
20~ Idem, ~cdill\clc dill 6 ~i 1.3 fc!Jr. 19.31.
!48 Importanp regulamemului

necesitatea introducerii prescripfiilor privind vederile directe

(prospecte)2°\ cu implicafii imediate asupra lniilfimii cladirilor spre fundul parcelei 7. MODERNISMUL MODERAT AL ANILOR '30
~i spre vecinii laterali206; Planul Director de Sistematizare ~i regulamentul de constructii

evidenfierea diferen1ei dintre alinierea srrazii ~i alinierea

construqii lor2o7:

- inrroducerea In regulament a unui capitol special privind parceliirile20S:

- aparifia ideii de zona mixta, avand condifii parriculare de construqie, In

urma menfinerii unor categorii de indusrrie In zonele locuite, In contexrul In care,

prin noul plan de sistematizare erau gandite noi xone indusrriale, spre periferia

ora~ului209;

- limitarea adancimii consrruqiei spre fundul parcelei2lD.

La mijlocul anilor '30 a fast concretizata, pe deplin, penrru prima oara

(~i, din piicate, pemru ultima oara, pana In prczent) rela1ia fireasca, coerentii., dintrc

planul de sistematizare (document urbanistic fundamental) ~i rcgulamentul cle

construqie (document juridic, subordonat primului). Prin planul cle sistemtizarc

sunt enunfate liniile generale cle clezvoltare a ora~ului, iar regulamentul cle

consrruqii con1ine toate deralierile necesare aplicarii corecte a preveclerilor planului

cle sistcmatizare.

PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE

Stucliile pentru claborarea unui nou plan de sistemati7.are a Capitalci au

fast dcdan~atc de prevcclcrilc lcgii pentru unitic:rre administratid din !925.In mai

!928. primarul de atunci all3ueurqtiului. dr. l. Costincserr. numqte. In acest sens.

o comisie din care !aceau parte. alaturi cle primarul lnsu~i ~i consilieri munieipali

(inginerii Elie Raclu. I. Sabiireanu. Vasilesert Karpen). Cineinat Stin1escu (clirccrorul

205 Idem, ~edin\a din 6 febr. !931.
206 Idem, ~edin p1 din 6 nov. !933. Casei Lucrarilor Ora~ului) ~i arhiteqii Roger 13olomey (directorul Serviciului de
207 Idem, propunerile lui Roger Bolomcy ~i T!Jcodor IUdulcscu din martic 1931.
zos Idem, ~cdin1a din 20 iulie 193!.
209 Idem, ~edinl" din 1 fcbr. 1932.
2IO Idem, ~cdinp1 din6nov. !933.
150 Planul Director de Sistematizare Modernismul moderat al anilor '30 151

Arhitecturii al Municipiului) ~i Ion Davidescu211_ construqii care. tredind prin mai mu]te faze de redactare, a fost aprobat abia Ia 4

In Legea pentru organizarca municipiului Bucure~ti (1929) se stipula ca aprilie 1939.

planul de sistematizare 'va fi 'intocmit de DireC(ia Cadastmlui, dupo directivele unei

comisiuni numito de primar fi comp11sli din specialtjti" (art. 38). Primarul Dem. Principiile Planului Director au fost enunpte In Jl1emon'u/ ;itsti{tcativ

Dobrcscu a numit, In 1930, o alta comisie, mult Eirgita fafa de cea din 1928 (28 (text redactat, In mare parte, de G.M.Cantacuzino 216 ) ~is-au bazat. In mare masura.

membri), din care !aceau parte un numiir sporit de arhiteqi: Petre Antonescu, pe documentafia existenta atunci Ia serviciile tehnice ale primiiriei. pe numeroasele

Duiliu Marcu, Eracle Liiziirescu, Statie Ciortan, F. Rehbuhn, Roger Bolomey, Ion studii preliminare elaborate In anii anteriori (multe sub conducerea lui C.

Davidescu, Constantin Iotzu, Paul Smiirandescu ~i Octav Doicescu. Acestora lis-au Sfin1escu), ca ~i pe discufiile premergatoare din comisia largitii. Cele mai

adiiugat, pana Ia sfilr~itul anului 1934, G. M. Cantacuzino ~i Ernest Doneaud importante idei ale planului se referii ]a217:

(numifi de primar)2 12, Nicu Georgescu, Eugen Fonescu, Vasile Ionescu ~i Marin - adoptarea unor masuri care sa ghideze ~i sa organizeze dezvoltarea

Popescu (din partea celor pauu sectoare ale capitalei) precum ~i reprezentantul teritoriala a ora~ului. Prevederile planului cuprind lntreaga suprafa1a administrativa

Comisiunii Monumentelor Istorice, George Bal~ sau, In !ipsa acestuia, N. Ghica a capitalei, nelimitiindu-se, deci, Ia suprafa1a urbana propriu zisa. Extinderea

Bude~ti 213 . teritoriului studiat este consecinp legilor din 1926 ~i 1929. Luarea In considerare,

Un grup restn1ns de profesioni~ti, constituifi In Comiletu/ de lucm a/ lntr-o viziune unitarii, a ora~ului, a comunelor suburbane ~i a suprafefelor agricole

Plmmlui de Sisttmatizare- trei salariafi ai Primiiriei (Roger Bolomey, Ion Davidescu intermediare. conduce Ia organizarea unui teritoriu de o mare diversitate. care

~i inginerul Theodor Radulescu) ~i doua personalitiifi recunoscute (arhiteqii Duiliu permite stabilirea unui adevarat sistem de localitiifi subordonate Bucurqtiului. fn

Marcu ~i G. M. Cantacuzino)2 14- a sintetizat activiratea comisiei liirgite, lntocmind. aceasta privinfa, "saltul" conceptul fafii de planul din 1921 estc remarcabil: chiar

lntre 21 febr. - 1 nov. 1934215 , documentul cunoscut sub denumirea de Planul dacii atunci se menfiona importanfa planificiirii rcgionale a teritoriului "marelui

Bucure~ti", acest fapt nu a fost materializat In confinutul planului de sistcmatizarc

Director de Sistematizare al Municipiului Bucure~ti. Acesta a fost aprobat de
de atunci ~i, prin urmare. nici In prevederilc regulamenrului respecciv.
Consiliul general a] municipiului Ia 7 mai 1935 ~i promulgat prin decret regalia 9
- este afirmat rolul decisiv pe care-] are lomiiJ(a In constituirca ~~
mai 1935. Ceva mai tiirziu s-a lnceput elaborarea unui proiect al regulamentului de
dezvolrarea viitoare a ora~ului: este, fiirii lndoialii. o manifcstare dintre celc mai
! .~
prcgnante a gandirii modcrnc :t anilor '30. Sunt cnun1atc caractcristicilc principalc
211 AI'. rand Pi¥113-Tehnic, dosar401/1928. (tipul de apartament. n10dul specific de gruparc, densitiifi etc.) a cclor trci catcgorii
WI. Cantacuzino, de exmplu, :.1 rost numiL in comisie prin decizia primarului
ZIZ G.
Dcm. Dobrescu, in aprilie !932, "pcntru portco esrcticii"; AI', rond Plvl B-Tehnic, dosar401/1928.
21 3 Idem. Vezi ~i dosar 81/1933, ln care se gilscsc listcle de prczc1J\i\ a mcmbrilor
21 6 Inronnatic prillliL" de l:1 pro!'. ;~riL Pompili11 1\•l:~co\'Ci. Si111ilitudi11ilc p:lrti:ilc dintrc
Comisiei Planului de Sistcmatizarc imrc4 sept. 1933 ~i l?n~:1i 1935.
214 Conforlll decizici di11 fcbru:uic 1934 a primarului gencr:ll gcrant, Em. Da11, i11 llltrod!lccrc:l "i\-lcmoriului justific:1tiv" (idem, pp. 7-10) ~i nrticolul 0 copitolii ("1\cvisL:I l'und:11iilor
Comitellil de lucru a rost numit ~i Cincinat Sfintcscu. Directorul ge11cral al Cadastrului ~i Rcgnlc", I. 1934, IlL 12, I decCIIlbric, pp. 580-591. rcpublic:1t In G. i\1. Cant:1cuzino. hoMI'C ,,;
SisLCIIl<~tizarii (C. Sfintescu, U11 pmccsvcrbo/ isto1ic, "Urbnnisllllll", IX (XV!l), 1940, IlL 3-4, pp.83-88).
pojJOillri, cdi\ic lngrijita de r\. r\nghclcscu, Ed. Emincscu, BucllfqLi, 1977, pp. 330-339), su11L, i11
consccin~ii. rcznltntul rcd;lctitrii silllult<lnc :1 cclor douil ccxtc.
La 23 rcbruaric c. Sfiii\CSCU i~i da demisi a din ComiLctul de Lucru (Idem, CJ problcmii de COIIJ'Iiill(ii.
"Urb<~llismul", 1940,11L 11-12, pp.239-265), apreciind c;~ ilcg:ili1 exisLell\a Co111iLetuli1i.
2l 7 in prCZClll<trC:l SIICCilllii <.1 ~lCCSLOr principii, SC \':1 llnn<L SIICCCSillllC<t lor in "i\IClllOrilll
215 f'!ollul Din:ctor, op. ciL., p. 6. jiiSLificativ"; idCIII, pp.l3-72.
 152 Planul Director de Sistematizare Modernismul moderat a! ani! or '30 153

de locuinfe considerate necesare: ''lominfele modeste, pentm claso mrmcitoon!". gerrnana ~i engJeza22o. Se fnlatura astfel confuzia care a existat permanent In
"lomiT!(ele mij/ocii, pentm claso micii burghezii" ~i "locuin(ele man·, ptntm perooande reglemencirile bucure~tene, lncepiind cu Regulamentul Organic.
r11st?irite''!.'s. · pentru prima oara, problemele de estetica urbana ocupa un Joe relativ

- zonificarea constructiva a teritoriului urban care, spre deosebire de important: in planul director sunr cuprinse indicarii desrul de detaliate privind

planul din 1921, este adaptara mai articular realicitilor urbane bucure~tene. Sunt realizarea unor echipamente publice cu caracter monumental (palatul regal,

definite, astfel, zonele: rurala (not/ adifica1!dr), reziden1iala, protejara, mixta,

comerciala, industriala, speciala, spafii verzi. Zonele sunt subfmparfite In close de

cof/stmc(ii, (unele din ele fiind, Ia riindullor, subdivizate); pentru fiecare din aceasta
sunt stabilite anumite caracteristici obligatorii de ocupare a terenului, care

determina densira1i diferite. Clasele de construqii sunt o noutate in urbanistica

bucure~teana; ele au fost adoptate din practica ora~elor germane, unde existau !neil

din secolul trecut. Ele sunt prezente ~i in legea urbanistica vieneza din 193021 9, iar

in Bucure~ti erau avute in vedere de speciali~ti In anii premergatori elaborarii

planului.

- stabilirea unui sistem coerent de spa1ii verzi, pe categorii de funqiuni,

echilibrat distribuit pe tot teritoriul urban.

- ierarhizarea tuturor strazilor din ora~ fntr-un sistem coerent de

circula1ie. Strazile sunt fmpar1ire in patru categorii (artere, principale, secundare ~i

de acces), dimensionate in concordan1a cu fun1ionaliriilile lor distincte. In acest

context este in trod usa diferen1ierea fntrc ali11ien!a slrozii, utilizatii pilna arunci (de

influen1a franccza), ~i oli11ierea collstmc(iilor, preluata din practica urbanistid

--
"-!-
".
~!-

liS Printrc a.ncxclc Planului Director sunt inc! usc un Jllcmoriu rdalio Ia uuli{l de locuiu{c
IIIUIIcilon<li propus pc111m Bucunf!i, insotit de un dcviz de plan uri ~i dcvizc (pp.SS-91 ), prccum ~i .:...:
studiul lui GIL Virtosu, Locuiii(C pc111ro (lopula(ia 1/cvoiafii ,<i problema r.omasiirilor(pp.92-l22). Printrc
obscrva~iilc Comisiei de sisccma.ti7.<Jrc a municipiulni, care a annlizat ~i, in final, ~i-a d:.n ncordul
asupra. proiccwlui Planului Director, sc nna una de 0 modcrnitate care 1111 sc rcgi'isc~tc in COll\inUllll 14. Planul Director de Sistematizare: zonificarea teritoriuiui
plnmllui: "Sli sc sludicz.c 1ipul dt /ocuiu(c co!cclioe Pl'/1/ro locuilori, de colls/ruil Ia po~'(crii!c ora~wlui, prccum
..,ri lrJCuill(c-b/ocuri de iulil{imi fom1c 11/f/ri, iiiColljura/c dt lcn:uuri /ibtrc, pc iuliudcn: marc, pculru n supliui
li[1Sa de spa(ii ocr::,i, i11 special i11 sec/. II Negro''; AI', rand l'i\IJJ-Tchnic, dosaf96/19:;S.
219
C. Slin1cscu, Urba11is1ica gc11cmlii, cap. VIII- Lcgisb11ia, "Urbnnismul", II (X), 1'):;_;,
1 ~. r,sr,. ??0 Plo11ul Direclor... , op. cit., p. 4:;.
!54 Regulamenrul de construqii ~i alinieri Modernismul moderat a! ani lor '30 !55

par!amentul. sedii ale unor ministere etc.). sugestii pentru amenajarea unor pie\e cu prevederile Legii pentru Organizarea !Vfunicipiului Bucurqti din 4 martie 1939.

publice, punerea In valoare a calitil\ilor naturale ale sitului etc. Alawri de acestea. Din aceasta comisie au racut parte, printre al\ii, In afara de cei men\iona\i mai sus.

sunt incluse masuri pentru proteqia unor monumente istorice drora le este arhiteqii E. Fonescu, LI.Berindei, I. Ro~u. N. Chernbach, V. Urban, M. Popescu ~i

apreciata valoarea deosebitil, precum ~i relevarea calita\ilor urbanistice ale unui R. Bolomey223. Se poate constata deci d, pe parcursullntocmirii regulamentului de
segment a! Caii Victoriei. construqii, au fost solicita\i ~i arhiteqi care nu raceau parte din Comisia Planului de

necesitatea existen\ei unui suport legislativ special pentru Sistematizare. Regulamentul a fost aprobat de primarul capitalei In martie 1939!2+.

reglementarea tuturor aspectelor legate de dezvoltarea capitalei, respectiv o lege fiind promulgat prin decret regalia lnceputullunii aprilie a aceluia~i an.

avand caracter exclusiv urban is tic. Structura de organizare a regulamentului

- echiparea ora~ului cu dotari sanitare, probleme privitoare Ia Din punctul de vedere a! structurarii cuprinsului, regulamennd prezinta
aprovizionarea sa etc. diferen\e semnificative fa\a de eel din 1928. Acestea decurg din faptul d

Faza urmatoare a Planului Director- lnceputa, dar rilmasa neterminata,
pana Ia sfar~itul riizboiului - ar fi fost aceea a definitivarii prevederilor. prin
lntocmirea planurilor de detaliu, Ia sc. I :1000. Documentul a devenit opera\ional
imediat dupa decretarea sa. Pentru a suplini absenp temporara a regulamentu!ui de
construqii, printre plan~e!e anexa ale Planului a fost introdus un Tabel de
regulamentul se bazeaza pe toate conceptele urbanistice ale Planului Director, In
mare masura diferite de planul de sistematizare din 1921. Prin modul de organizare
interna, documentul capata, pe de o parte, o logid rezultatii diner-o anume
succesiune a problemelor dezvoltate ~i. pe de alta, II face mai acccsibil persoanelor
interesate. 0 ierarhizare mai complexa fa\a de toatc regulamentele anterioare

zon iii care, care a fost aprobat Ia 18 oct. 1936. pilr\i. tiduri, capitole ~i articole - permite gruparea mai clara a problematicii pc

domenii distincte, accentuandu-se rela\iile de subordonare dintre diferitele

REGULAMENTUL DE CONSTRUCTII $I ALINIERI precederi ~i. nuln ultimul rand, conferind lntregului document o mare rigoare. Ce!e

Rezultat din prevederile Planului Director, acest document a fost 266 articole sunt ordonate In doua par\i ~i 12 titluri. ticcarc tidu avand lntre I ~i 17

redactat, lntr-o prima variantii, probabil Ia sfil.r~iwl anului 1937. de o comisie capitol c.

instituitil pe langa Direqia Planului yi Sistematizarii din primaric. aldtuita din Prima parte, care cuprindc un singm tidu - Zo11ele ompt!ui ,,; clasele rle

consilierul luliu Pascu. ing. Teodor Radulescu. arhiteqii Ion Davidescu. Gheorghe collslmcfie- arc rolul unui "preambul", prin dcf111irea celor doua importance nofiuni

Negoescu ~i Alexandru ZamtiropoJ2 21 • Accasta prima varianta a sufcrit. In ale P!anului Director ~i ale rcgulamentului. Zona cste dctinica prin ''je/111 defolosire a

continuarc, pu\ine modifidri. pana Ia forma finala: textul unor articole a fost. pruprietofii ,,; a rlrept11/ui de a dadi". Trcbuic rcmarcat d. ~~ acum. ca ~i In cazul

uncori. rcformulat. altc articolc au fost cxtinsc sau. dimpotriva. rcstr:lnsc. Gra lnsa a planului din 1921. zoniticarea ora~ului nu estc considerata cxclusiv prin prisma

aducc schimbari radicalc acwlui normati1·ln lntrcgul sau. t\ doua varianta (datata I funqionalita\ii propriu zisc a tcritoriului. ci stabile~tc clare coresponden\e cu modul

martie 1938) 222 • a fost discutata lntr-o comisie de analiza ~i a poi a fost pusa de acord de eonstrue\ie.

2 11 :\P, fond P\IB-Tchnic, Josm 200/1939. :U:J Idem.

221 AI'. fond P\113-Tchnic, dosm 98/1938. 11 -1 c\1\-Didll, fond l'~lll-SccrcL:lri<lt, dos;H 1/1939, r. 23.).
 156 Regulamentul de construqii ~i alinieri ivfodernismul moderat a! anilor '30 157

C!asele de construqie sunt definite In raport cu: suprafa1a minima. atl/on"tli(i pub/ice sau a,<r.Wmirlle ,<i inlrepn"T!deri partimlarr de orice fel" (art. 1-l).
dimensiunile minime de fapda ~ide adancime ale parcelei: procentul de ocupare a! Primul titlu confine lnsa prevederi asupra dreptului de a cliidi. Trebuie subliniat cii.
parcelei; gruparea cliidirilor (a~ezarea cladirilor fa fa de Strada. fafli de fundul parcelei pentru prima oara, In istoria de un secol a regulamentelor de construqie. ansamblul
~i fa1a de \·ecinii laterali); gabaritul (lniil1imea maximii ~i minima a cladirilor spre procedurilor, extrem de detaliate, privitoare Ia autorizarea construqiilor noi ~i a
strada ~i spre curte); prospecte (vederi directe)?? 5 . Optand pentru aceastii impar1ire repara\iilor celor existente (carora le este adaugat un capitol referitor Ia controlul
opera1ionalii a ora~ului sunt eliminate tatonarile care au fost puse In eviden\ii In construqiilor) este desprins de alte categorii de prevederi ~i este plasat lnaintea
cazul regulamentului din 1928. Prin alcatuirea sa, aceasta parte este complet nouii. oriciirei reglementiiri propriu zise. In acest fel. fiecare solicitant putea afla. de Ia
chiar dad ideea zoneler de construqie era prezenta ~i In regulamentul anterior. lnceput, ce formaliti'ifi sunt necesare pentru orice categorie de interven1ie
Caracterul de generalitate, aproape

~R1M.l.R1A
.:-i
MUNICO~IUI..UI BUCUPII!~1"1
teoretic, al acestei prime par\i. stabilqte
-i:;XI"'!'r.·.(·o(f~',~.l
~ Q:Ol.:t;~;.·~ <!.:Ali~<
1 I '
.,:.;;,;,:...,,~. ~~.;,:; . · ·
, . '.'•1C<Io,r·"'.. "u.HU<UI S·<.51SI1N"l11. h11 f}jO'cq,A
MUNICJI>IUt.. llUCUile5TI
~~~~.~a~~:!.!:.~~~~HAflt.i.llll
"'"tkro/oro'•~IU~t•tJ

f!i~·IOU21S ·.'-l.l!li9<&o · -·-... •·~~"::".'_'.".

Q,\i-~-
Dlr:IE:CTIUNEA.. PLANULUI ~I S•.ST!='~ATIZAR•l clar dependen1a regulamentului de
·~"'YICIU~Aa:r ... uaUI•
(''f<!'<''rJ~c' c.r-~FRfli ·: ·AUTOR.I:z:ATIA ·t'lci: ffiim" ·
.~~: '•. _, ,_ .... ':}0/:);~t~;:~~;;::"F;; :!'>; '/
i· ·I •.. 1f. '~:!f.J
I O.lo{{f._l~.
prevederilc fundamentalc ale Planului

Director. Pentru utilizator, prima parte

" ,
$pro ~ •.,.,a u.ull W~:•!-' ll.~~tl'!~ s.O;t.+,I-f.;l"-
Aol<>d tr. ndao o1 ,·~ lod<pjW!'_~'~.· «~• ~ •. ~~u, ~~~all<! }I
..
PROCES-VERBAL
I f1~d<<OOIIIN<!I~H ...~ ~~ll.« obf1~4o !'<, ~··"'f'<~!->/·~~ Jl
"~ ... Hct.~o.(powi~~lo"-~~••Ml~...la4>t~la~
DC! f'I'/~0,\De',\ ,\li~IC!n•l

'~~§t§:~~~~~#i
ceHIIIcai de AJinJere t?i.Reglm
are mai mult un scop informativ: se ia t\ .. a.; L,,,a_ a .. ~~--

. ·~-:-:--. ...·. ·;J...u "-~~ s~t. ...... a,:: --·--- ---- ··--
f'uJ"'IOI>IOaO·l0'\1_~-~~..L!""'· •
s... ~ •. -;?..~~ _ _ N,.~~j;;_;7~ .J;... p.o•lu f',i ... J•ioi -'~~,;.:fh~l~i u.......... ~ o:•. l'la..,..l~; ,; S.<~onuliut:i,

S<: Ht'lllid po-lo pout<>~ \i ,..;.. !'li...U a!>(:dl U, "' P'l>a~l ok Sd•~·
cuno~tin\a de cadrul urbanistic In care s,.,,;.,;.,l C.Ja ... ~~~:. s.~ .... ~~---·-·- ,;_ -·-- -·-~--
-~luu ~ lkpot.,...,.J .te C<>oouuotil. li• pr<:•U. po:>~lfo ~~~"• <I• au9arH ao -..<u1a1 ... 1MaMJa\<1 ,1 .... a\1!4a~<a do • '"'"'"'1 pla<'~ala - - · - rtOf>" .. IO'~I ~-b:l~l~j J:, 11/,,_, - - - -

""'' !]':_:'~~~~~• z-. 4..-.:4~-0..~ ·-

'" '"·:::~:::: ::~ ::,:1::~;;;;,;:- ~·~·· ·:·;~~.: <:' ;. ~:
f"<.- --,a"' roouJu r-imul{::) Ia i>'<Joto iu al Ja:lu lo 1~., .. ;,
CJI• "' .. '1 1,; 'i trebuie sii se lnscrie orice solicitarc de •·•J•
.~:Jd~$:~~~
,,,;.,;.. a 1at~o:lo• Ja al;,;.,, J~r1 •~·a u J:, "t.i,a •l.ll~tal1.
: ' 1, Uo~l <'<t<<11001a-ii alia:o,ji r•<J>Ia, aL\1 rtof>":Oiot~l 011 1: a<'ll>•
~I - ~'';f.~b~,i,~;~~ d,;p~~/·~~~~·~~~~~
i>eloa~1 aa ~~ oSra 1" c<opUa 4JHa:a da h'l<>:l..rii
. construqic. h'ou• a~~•a.ta auo~i1a 1,'·i,c•• la~) utl.Ch·:,,, .. ~;~:. ,~'"'"~1 •~"' l"'..;'~li ,1, ,,,,,;~~:Ia r<••u"'' .Ia L,, .. AJ,;,;,,,.,;,, ,;

m·.~ .~~---=-ti"''~"
~~-t- ...J"j~- ···-"P- -·-··- PST:wt,IL .:U.Itt, ~~i
ula '"'''"~" ;., rt.,~t.., ... ,~l Jo C.,..,,,~.,;; al
(olha"'"' Ia ~,..,, •«aalotoa.\t;; '" '""''"~I l•1al J~l'·' ,,..,,,;~,.'I"' ul,
,\1~,.;.:,.:~1~i ll~o~t<Oii

• \ - ,\l,ni~lio!O l>i•d•~ Wtll 1u1:.l!• Ia •~1-..,. C.. I''"'' J'C pla,.~l

••l,:,.;,.,a,;.l ,; at.lh<''-U i~Ju,\lotU•< <; ''''C'"' Jo p< la\,lo~ "' J
a1.l••i-1~al{~~
r~~j?Jj#~&_~~
1 ) . , • . ' . I'. a,~ •·••• ,·, ioolu:~, ,,., .. ,,~1 ,.,._.. ... ",1... 11, !(.1~•"1 .... .,rt.., ••
,J,,..,, Uto ~·~I i1 '~•• Jo I"OI't;•lat ••~~~1>., o;o•;1l1 da.Jt~loo"'""'l;,;,
Partea a doua (Non11dr ·.. ::::;,,,,~;"·~·-

::s~~,~t~~~i%~lt1
rlJ- Ali<'iwlo do 1.·-"<i a <11d~ll4< po:..cip.>~- ~~ ~ ali<'iiiiiO do<·
..kc-W<'I ilal'll< ~ ~<'>.>l a,..a.>t, C\1 t .. >t lallot..,..1 !ft ·~·
'''"J'H'd41,
<J -
IOatot;IO~~-
•"o<l<..ll<ic.•"o••tllib<J.t.
•~P'~'~" !..It~ ~lw>i01i!c do~ ,;,.,•,, ,; d,
drrjJI!I!!Ii de a c!/idi) cuprindc
.. ,,,.o..l",uiOiapla...,la!J•••·•'· ,l,, ;)tl"'"· ;;;;;;;:;::;
1J -l'tc~;.,.,J , .. 111\Kii•lo< 1.11 ~~~~l>IOiali Ul~ "'"'''"'~1:
-- J.~~:...:::"lr-~~--':</,...,.z:.,. rcglcmcntiiri concrete, detaliatc,

{~~~-~0:!42~=:
""-"/JN'. •.
ncccsarc rcalizarii oridrui tip de

construqic cu earacter permanent.

IS. ForJJJUlarul Certiflcatului de i\Ii,Jicrc ~i ''r!rldiri de zid, briO II, /if'!', lr11111, sl idrl Sail 16. fonnularc utiliz-atc dupii iJJtnJrcoJ l11 vigouc il rcgulalilClitUlui di11 !9J9
Rcgim
oria a/1 malen.al: looli!l(f, /oml11ri pmlm
constructivii. Pcntru construqiile no1 s-:1 pre!JJat, In mod pro\·iwri11, din

regulamentul anterior, obligativit:ltca ob\incrii. ''Cn1ijlw1n!"i de Alininr ,·i Nrgi111''

ns lJitr-tlll articol scris CJI r.ccc i\lJi 111ai dc\·rcmc, T. H.:hlldcscll (f>la1111l tit si:>IDIIflli::-11n:
11 Ct1j1ilflki, "~lOlJiwnd UlJillllii 0m?c1or di11 H.Olll~l11i;1", VI, 1929, 11r. 1-2, pp. 1-1-40) aprccia care concli\ioneaz:i clibcrarca autoriz:t\ici propriu zise de construqie. "CertificatJJI. .. "
11cccsiuncn i'lllpiirtirii onqu1Jli l11 ch1sc de C011Stn1qic, H\'ii11d drcpt c~i1erii 111\JIIIIi "rap1n1u! di111n;
suprtlfa(a C011Sin1ibilii ~i suprafa{tl lo!ului, 1111111flnd adl!lisibil ric r.1ojc ::·i _ii;/u/ de gnljHII'l' o COIISinu:(ii!or: urma a ti men1inut pana In momentul In c:nc \'Or f-1 fost lntocmitc proiectele de
Tud!i.\', gnljlfll, i=::IJ!flln.
158 Regulamenrul de consuucfii ~i alinieri
aliniere penrru toate strazile ora~ului. ln realirate. "Cerrificarul de Aliniere ~i
Regim" a exisrat, ca prima formalirate necesara autorizarii consuuqiilor, pana Ia
lncepurul anilor '50. Reglementiirile urbanistice, ca ~i cele privind tehnica realiziirii
construqiilor, l~i pastreazii pozijia In succesiunea generala a domeniilor, dar
gruparea conjinurului In "tiduri" este diferita, marindu-se coerenp fiecaruia dintre
acestea. Astfel, In tidul II (Despre pan:dare 1<i condi(ittnile de clodire pe terer111rile
pan:elate) ~i III (Condi(iuni genera/e pmtm cladire) sunr incluse prevederile asupra
parcelarii ~i modului de ocupare a] terenului, In timp ce tidul IV (!n2il(imi.
Gabarituri. Je~ituri din gabaritf) se refera Ia dezvoltarea pe venicala a cladirilor. 0
nourate penrru regulamentele bucure~tene este tidul V (Estetica) care cuprinde
indicajii avand caracter estetic, aflat lnainrea reglementiirilor din tidul VI
(Condi(itmi te!mice de cladire), privind tehnica de consuuqie, conforrul interior ~i
masurile de pazii contra incendiilor (tidul VI). Ultimele tid uri cuprind un ansamblu
de prevederi referitoare Ia organele de aplicare a planului ~i a regulamenrului, Ia
apararea pasiva 226 , abilirarea persoanelor implicate In proiecrare ~i execujie,
sanqiuni precum ~i probleme diverse (tidurile VII-XI). Pe parcursul elaborarii
regulamenrului, Corpul Arhitcqilor a propus adaugarea unui tidu privitor Ia
revizuirea periodicii a prevederilor regulamenrului 227 . Acest tidu, neinrrodus In
forma finala a documenrului, ar fi avur rolul de a evita practica modificarilor
permanence, a~a cum s-a tacut In cazul regulamenrului din 1928. Se poate constata
disparijia completa a capitolului, nclipsit puna awnci, privind alinierea slrazilor.
aceastii problema nu mai intra In sfera de atenjie a unui regulamenr de construqie,
ramanand exclusiv de competenp planului de sistematizare.
Aceastii sumara descriere gencrala a ultimului rcgulament de consrruqic
din Bucure~ti ne permite o observajie avand un caracter mai larg. fn suucwra
226 In primelc: doua variante ale regulamentului, aeest domeniu (titlul VIII) estc: mult
mai cxtins dccih fn forma !inaJa; pcntru toatc dctaliilc sc faccau trilllitcri Ia "Nonuclc pcutru
dispozi(iilc diu plauurilc de sistcmati'Zflrc pcutro aplirarca pm:ivli autiacriau/f 0 , fntocmitc fn 1936 de
Ofieiul Na(ional pc:ntru Apararea Popula(iei din eadrul !vlinsiterului de Interne.
227 AP, fond P!viB • Tehnie, dosar 98/!938.
l'vfodernismul moderat a] ani lor '30 159
ordonatoare a fieciirui act normativ similar anterior a purut fi observat o anumita
relajie dinrre condijioniirile administrative, pe de o pane, ~i o logica a succesiunii
normelor propriu zise. Ea a fast "penurbatii" mereu prin inrercalarea unei (sau unor)
grupari de norme, In funcjie de lnsemniitatea mai mare sau mai mica conferita In
epoca domeniului respectiv. Ezitarile ~i tatoniirile de puna arunci dispar cu
desavaqire In acest regulamenr. In masura In care fiecare din aceste documenre
reflectii gradul de cuprindere al domeniului urban ~i nivelul gandirii urbanistice.
structurarea regulamenrului din 1939 exprima maruriratea deplina a atirudinii faja
de urban ca ~i corelarea ei aniculata cu imperativele proprii acrului administrativ.
Ca ~i In cazul actelor normative anrerioare, analiza regulamenrului din
1939 va fi lndreptatii In special asupra prevederilor avand caracter preponderenr
urbanistic.
Zonele de construc~ie
Faja de Planul Director, In regulamenr apar diferenje In privinja
definirii zonelor ~i clasclor de construqie. Astfel, au fast unificate, sub denumirea
de zona mixta, zonele protejata ~i mixtii existence In planul director, rezulrand astfel
cinci zone principale - zona I (rurala), zona II (locuinje), zona III mixta (locuinje,
comer) ~i industrii salubre), zona IV (comerciala) ~i zona V (industrialii). Penrru
fiecare dinrre zone sunr enumerate tipurile de funqiuni, respectiv cliidiri admise a
fi consrruite (art. 38). Acestora le sunr adiiugate un numar de I0 zone ~i suprafqe de
teren cu caracter special (fajii de unica "zona speciala" din planul Director) cu
func~ionalitaji bine definite, existeme In momentul respectiv sau necesare
dezvoltarii 1·iitoarc a ora~ului (an. 9)228
0 complerare apare. fajii de Planul Director, ~i In pri1·inja clasclor de
consrruqie. respectiv a sublmpiirjirii acesrora. Prevcderilc regulamemului sunr
8
22 1\cestc zone sunt: zona de c;Ji fcratc, militar8:, ZOIW lacurilor ~i plnnta~iilor (fmpiir~itJ
fn d0113 catcgorii: cdc care vor dcvcni publicc, ~i. respectiv, c:1rc vor rJm;1nc particularc), tcrcn11ri
rczcr\'atc pcntru scrviciilc p11blicc, tcrcJ~llri destinate t<lrg11rilor ~~ piqclor, l.OIIC pcntr11 noi spa~ii
vcrzi, tcrcnuri pentru noi c:1i de circu];J~ic, tcrcnuri pc11tru ansambluri uni\·crsit:Jrc, ~colnrc~ :Jrtisticc
~i rcligioasc, tercnuri rczc:rvatc pc11tr11 cimitirc, spitalc ~~ a~cz:illlintc socialc, S11pr:1fqc de tcrcn
rczcr\'atc pe11tru C<lll~llc navig<Jbile, porturi, ac:roporturi etc.
 160 Regulamenrul de consrructii ~i alinieri

raporrare Ia urmaroarele clase de consrruqie: I A (corespunzaroare zonei rurale),

I B (subclasa noua, In zonele verzi ~i In comunele suburbane)2 29, II A ( "lominfe

mari". de rip villi), II B ( ''caniere tmmcilore{ti''), II C ( "/oc11in(e bttrgheze''), III, IV

(ambele corespunzand zonei mixre), V (corespunzand zonei comerciale) ~i VI (zona

indusrriala). Clasa IV prezinra, In comparafie cu celelalre, anumire parriculariri'ifi ~i

anume o parre a ei esre desfii~urari'i de-a lungul unor arrere mai imporranre ale

ora~ului, In spirirul rradifional deja al marciirii accenruare a arrerelor imporranre ale

ora~ului, iar cealalra parre ocupa un reriroriu compact.

Parcelarea eyi parcela

Problemele privind divizarea rerenului ~i dimensionarea parcelelor nm

sunr cuprinse In rirlul II ~i cap. I al rirlului III. Sunr reluare careva idei ~i principii

enuntare anterior In Regulamenrul penrru parcelari din 1915-1928 (privind

parcelarile noi) ~i In regulamenrul din 1928 (privind rerenurile consrruibile

cxisrenre), care sunr lnsa muir amplificare ~i deraliare, complerarc cu numeroase

prevederi cu row! noi ~i expuse unirar, din puncr de vedere urbanisric ~i

aclminisrrariv. Principalele aspecre privincl dreprul de a parcela ~i de a uriliza

rcrcnurilc asrfel rezulrare sunr:

- definirea, pcnrru prima oara lnrr-un regulamenr de consrruqie

bucure~rean, a parcelarii 230 ~i a parcelei?JI, flidndu-se, rorodara, diferenficrca

nccesarii clinrre parccla exisrenra ~i cea nou creara (arr. 44)2 32 . De alrfcl, mulrc din

cxcepfiilc de Ia diferirc reglcmenrari sum pcrmisc doar In cazul unor parcclc

cxisrenre ca ararc, Ia clara inrrarii In vigoarc a accswi regulamenr. t\crulnormariv nu

229 Aceasta subclasii de construqic a fost creara pcntru a 1111 dcclara ca nccol!struibilc

tcrcnurile -din zonele mentionatc In text· situate pc striizi lipsitc de rqclcic edilitarc. Tercnurilc
din cia sa I 13 trcbuiau sa aibii suprafap minimii de 2500 111r.
230 "Parcclarca cstc fmpiir(irca 1111ei 111/indcri de lcn·JJ, constituind o singurii propndatc, fn
dou?i sa11 JJwi mul!c jJJr[i, n-zu/!!ind nsifd parcclt noi, cu dc:flilla(ia de a fi StiJJ 1111 fustr!iina!c pn'n vlin:::-.~iri,
cetliiJi \,; utilizate pcntru construc(ii pcnuisc de lcgilc ,~i rcgu/tJIJICJI!c/c ;,, vigonrc'' (art. 44 ).
!JI "Sc fll(clcgc p1iJ1 "pnrcclii"' ... oricc fiJ!illdt:n: de ICJtll, COIISiilllilld o si11gurli pmpricla!c,
publicii sou porticularli, iudivi::J1 .p· care poole fi utiliza!li fu co»fonllilnlc cu lcgi!c fi rcgulamcutdc fu
oigonrc" (idem).
2JZ t\ccast;i difercu~icrc estc introdusii In varianta a dona a rcgnlmucnwlni.
 .,

PLAN~A 5 ~
~
Planul Director de
Sistematizare, 1935: ~
Clasele de construc~ie f
- spatii verzi
clasa I
clasa II A
UJ clasa II B k

--
'''""'"
-=-" clasa II C I
IIrm! clasa III
clasa IV
clasa V
clasa.VI A

I
Wii. clasa VI B
;:: . sub urbane

-perimetrul (
administrativ din 1939 =:
--Iimitele sectoarelor I
~'·
 Modernismul moderat al ani! or '30 161

cautii sa impunii, apdar, o schimbare rapidii, imediatii, a parcelarului ora~ului, ci

doar sa asigure adaptarea modului de consuuqie a aceswia Ia noile condi~ii stabilite

prin Planul Director ~i regulamenr. N umarul de arricole (sau piir~i ale lor) care

privesc existenwl este considerabil mai mare decilt in actele normative anrerioare,

fapt firesc tinand cont de complexitatea morfologicii mult sporitii. Prevederile

privind parcelarea se referii, pe de o parte, Ia noile diviziiri ale terenului ~i, pe de

alta, Ia parcelele existente, ciirora li se aplicii in continuare, in bunii miisurii,

prescrip~iile din regulamentul din 1928.

- dreptul de parcelare este condi~ionat de ob~inerea prealabilii a

Cerrificatului de aliniere ~i regim ~i a autoriza~iei provizorii. Autoriza~ia definitiva se

elibereazii numai dupii executarea ~i recep~ionarea lucrarilor edilitare obligatorii

penuu toate suiizile nou deschise. Se evita astfel realizarea de parcelari tara rqelele

edilitare; autoriza~ia se poate acorda ~i pentru o por~iunea din proiectul ini~ial

pentru care se asigurii rqclele. Parceliirilc terenurilor situate pe suazi tara rqcle

edilitare sunt interzise, cu excep~ia situa~iilor in care proprietarul achita costul

inuoducerii rqelelor, ~i a celor in care terenul depa~qte 2500 mp; in acest din urma

caz, proprietatea se incadreaza in clasa I B, unde sunt admise lucriiri izolate: pu~uri

absorbante, haznale etc. Parcelarilc inccpute in conformitate cu normele din

regulamcntul din 1928 pot tl terminate in acclca~i condi~ii.

a. climensiunilc minimc ale parcclci care poatc fi autorizatii - suprafap,

fapda ~i adilncimea- sunt stabilite in funqie de clasa de consuuqic:

~q Clasa de conmuqic Suprara~a minim~ Latura minimJ sprc I Adilncimca minim;l

scradi\
I r\ 2-4 ha 50 m 50111
Ill 2.500 lllp 30111 50111
II:\ 600 lllp 20111 20111
llll 200 mp 10 Ill 20111

L IIC
Ill, IV •i V
300 Ill!'
400 mp
IS n1
15 111
20111
20111
\'I 500 Ill!' 20111 20111
162 Regulamentul de construqii ~i alinieri Modernismul moderat al anilor '30 163

In compara~ie cu prevederile similare ale regulamentului din 1928 pentru dotiirile de stricti! necesitate In noile carriere realizate de particulari2 33 .

precum ~i cu cele ale Planului Director, se constatii - In clteva situafii - cre~terea c. una dintre prevederile noi este aceea de a impune unitatea

celor trei dimensiuni. Cea mai midi suprafafii admisa este de ZOO mp, pentru clasa arhitecturala a construqiilor realizate pe terenurile parcelate, "astfel Inca/ toate

cladiri/e sa arafe ca un lntreg armonios" (art. 64). Ini~iativa putea apar~ine, In mod
II B. Dispar, a~adar, parcelele de 80, 100 ~i 150 mp, prezente In regulamentul

anterior. Singura excepfie este pem1isii In cazul locuinfelor ieftine ln~iruite. In facultativ, proprietarului care odatii cu cererea de parcelarea avea libertatea de a

numiir de eel pu~in 10, realizate dupii proiecte-tip, dnd suprafa~ admisii este de propune fie proiectul fa~delor unitare, fie un numiir de norme urbanistice pentru

100 mp. Acee~i tendin~ de cre~tere poate fi remarcatii ~i In privin~ dimensiunilor lntregul ansamblu (un "regulament" local). In caz contrar, Primiiria putea stabili

principale ale parcelei- fa~da ~i adilncimea. Fa~da minima este acum de 10m doar normele generale, dupa propriile interese. Este interesant de remarcat di o astfel de

pentru clasa II B (locuin~e muncitore~ti), In timp ce parcelelor destinate unor cladiri prevedere, muir mai simplii ~i referitoare doar Ia fapdele unitare ale cladirilor, a fast

cu caracter predominant comercialle este permisa o faf!dii minima de 15 m, In Joe inclusii, !ara a mai fi reluata, In regulamentul deschiderilor de striizi din 1856.

de 8 m (cea mai mica dimensiune a regulamenrului din 1928). Se poate constata, d. se acorda dreptul de a cladi ~i pe terenurile care fuseserii declarate

totodatii, tendin~a de uniformizare a suprafe~eleor ~i dimensiunilor parcelelor din "neconstruibile" prin regulamentul din 1928, datorita suprafe~ei sau dimensiunilor

acestora, chiar dacii, In mod evident, nu pot respecta noile prescrip~ii. Prin aceastii
clasele III-V, care ocupii integral suprafap centrului ora~ului. Trebuie men~ionat, In

acela~i timp, cii este obligatoric respectarea tuturor acestor parametri minimi, miisura se urmiire~te construirea oriciirui teren existent, care, In anii de aplicare a

nefiind, deci, suficient, lndeplinirea uneia sau a douii dintre condi~ii. regulamentului anterior, au devenit terenuri virane.

Aceste modificiiri reflectii schimbarea criteriului principal de referin~: el

nu ma1 este lncercarea de a se apropria de lmpiirfirea parcelarii existentii In Conditiunile generale pentru clad ire

Bucure~ti, In loturi de foarte mici dimensiuni, ci se orienteazii spre asigurarea unei Titlul III al documentului reprezintii o dezvoltare spectaculoasii, din

suprafqe de teren ~i a unor domensiuni ale acestuia, pe care, In principiu, se poate punctul de vedere al complexita~ii, al modului de ordonare a cuprinsului ~i al

construi mai ra~ional, In condi~ii igienice (lnsorire, ventilare ere.) ~i care permit lntinderii, a prevederilor similarc din regulamentul din 1928. Problcmatica celor

realizarea unor cliidiri cu fa~adii mai mare spre stradii. Noua reglementare are douii capitole, disparate, din documentul anterior (A.;ezarea c/adirilor ~i Suprafe(e

influen~ii directii asupra fapdci spre stradii a cliidirii (un salt spectaculos de Ia 81a IS libere, mr{i), este muir amplificatii (de Ia 25 Ia 47 de articolc) ~i intcgrara lntr-o

m, In cazul clasei V comercialii), cu cfecte semnificativc asupra configura~ici succesiunc fireascii a tuturor aspectclor care privesc rcla~ia parcclf"l - construc~ic.

fronturilor stradale ca ~i asupra partiurilor arhitecturalc. Numeroasele elemente nou apiirute, alilruri de cclc mai vcchi, reformulate ~i ele.

b. este preluarJ o prevedcrc a Legii din 1939 pcntru Organizarea importan~a lor, rigoarea gilndirii urbanisticc ~i coerenp din punctul de vedere al

l'vlunicipiului Bucure~ti, conform ciireia Ia parceliirilc 11nor tcrcnuri mai mari de actului administrativ, ne fac sii considcrilm cil aceastJ categoric de prevcderi

I 0.000 mp, proprictarul trcbuie sa JlTCVada. prin proiect, spa~ii "pm!m SCOjJIIri pub/ice rctlectil, poatc eel mai binc, consolidarca unor atitudini fundamental ancoratc In

(,<coala, biserial, /eromri de .'};or/ elc)" (art. 63), care vor fi c~datc gratllit Primiirici.
233 0 astfcl de prevcdere era e11prinsii fnci\ din 1913, fn modifieilrilc aduse Legii din
Este gcncralizatii astfcl un mai vechi ckzidcrat al Primarici de a sc rczcn·a tercnuri 1910 pentru fnfiin1arca societalii eomunalc pentru eonstruirea de loeuin1e ieftinc.
 Modernismul moderat al ani lor '30 165
164 Regulamentul de construqii ~i alinieri

epocii- aceea a rafionaliziirii utiliziirii terenului urban, In limitele acceptate atunci a Se poate constata, ln primul rand, crqterea procentelor, fafii de

asiguriirii condifiilor igienice. Acest ansamblu de prevederi este, de fapt. o prevederile Planului Director, In clase]e IV ~i V, respectiv In zonele centrale ale

ora~ului ~ide-a lungul unor artere. Aceastii sporire s-a f:icut Ia solicitarea "irtsistmtJ"
completare logicii a importanfei conferite (In Planul Director ~i. implicit, In

regulamentul de construcfie) zonelor ~i claselor de construqie. Titlul III este. a Corpului Arhitecfilor235 • In a] doilea riind, se remarca sciiderea considerabilii a

poate, eel mai substanfial ~i mai important allntregului regulament. procentelor admise, In raport cu regulamentul din 1928, pentru toate clasele de

a. Procentul de ocupare a! solului face obiectul unui capitol distinct. construcfie; pentru clasa III diferenfa este chiar de 25%. Pentru zonele industriale a

cap. 4 - Suprafafa care se poate cladi l11tr-o parcela - separat de problema diferitii, fost stabilit un raport lntre suprafafa de teren ~i volumul construit. consideriindu-se

cii procesele tehnologice extrem de variate nu pot fi lncorsetate lntr-un coeficient

totu~i, a curfilor, ciipatilnd astfel conotafii urbanistice lipsite de orice echivoc.
precis.
Criteriile care au stat Ia baza determinarii procentului de ocupare al solului sunt:
- pentru terenurile de coif s-a adoptat principiul normelor geometrice
- includerea In calculul procentelor maxime admise nu numai a
pentru determinarea conturului suprafqei construite, dupii regulamentul de
construqiilor principale, ci ~i a dependinfelor ~i cladirilor anexa aflate pe
construcfii din Berlin 236. Se asigura, In acest fel, minimum de curte, In condifiile In
proprietatea respectiva, dacii acestea depa~esc anumite suprafefe. Procentul rezultat
care lnciiperile cliidirii pot fi iluminatc corespunziitor, avilnd fafada suticient de
astfel este mult mai relevant decilt In documentele anterioare, cilnd nu se lua In
lunga.
calcul decilt construqia principala. fn acela~i timp, curfile de aerisire cu suprafafii
- aplicarea prevederilor vechiului regulament cste acceptata In cazul
pana Ia 2 mp intra In calculul suprafefei construite.- coeficientul stabilit este
terenurilor riimase neconstruite dupa o parcelarc antcrioara ~i In cazul unei cliidiri
descresciitor dinspre centru spre periferie, In raport cu clase]e de construqie
izolatc, aflate lntre doua construqii realizare dupa accla~i rcgulamcnt din 1928.
(art.85)234 :

Procenrul de ocuparc nl solului (%)

zona clasa de rcgulamcnrul Planul Director regulamcnrul b. A~ezarea cladirilor fata de alinicre (cap. 7), dcfinita In rapon cu
consrruqie din I928~ din I939 .. strada/strazile pe care se afla ca ~i cu proprietiifile vccinc ~i claclirilc atlatc pe clc
I rurala !A - 5 5
I !3 - - IS I
(art. 89), este bazata pe cletinirea alinicrii ~i a cladirii, itlCXistentc In regulamcnwl
IIA 25 25
II rcziden\iala Ill3 66 40 40 anterior. Amandoua aduc clariticiiri escn1ialc pcnrru srabilirca raporturilor dintrc eel
IIC 40 40
Ill mixra Ill 75 50 50
care construiqte ~i teritoriul 11rban. A treia "variabila" a accstci categorii de
IV 75 60 65 problemc - gruparca cladirilor fafii de ,·ccinii laterali - consacra ccle patrLI tipuri
IV comcrciali! v 83 70 75
V indusrriala VI 66 5 me cladirc Ia I 5 me cia dire Ia I cxistcntc ~i In rcgulamcntul din !928: izolarc, grupatc (doua sau mai multc), rcgim
mp tcren mp rcrcn
lnehis ~i regim mixt.
•Prevcderilc regulamcntului din 1928 au rosr rrnnspusc, aproximariv, fn suucrura
documcnrului din I939 (zone ~i clase ck consrruqic).
235 "E.<jJU!ICn: de tlloliuc" Ia J{cglll:llllCilllli din 1939, cd. lnstitutului Urbanistic a!
Rom:inici, p. II. iVIodificarca proccnrului de ocuparc a parcclci, fa1:i de prcl'cdcrilc l'lanului
ZJ-l. Estc itncresanr de rclcvar c~ fn acest tiocumctn sc ufllizcaza, pcntru prima o<uif,
Director, a pare fn varianra a doua a rcguh1mcntului.
cxprimarca in proccnrc a cocficicnrullli (in Joe de pilrli- I/,;, I/6 ere.) ~i. in a! doilca nind, cstc pusa 236 Idem.
fn cvidcn~il parrca consrrulra a parcclci ~i nu cca Iibera.
 166 Regulamen[Ul de cons[ruqii ~i aiinieri Modernismui modem al aniior '30 167

Alinierea ("liTJia pe carr sr a,<eazJ d?idirra'? es[e iuad In considerare iucru. Alinierea dosnicii es[e apiicabila, prin Planul Direc[or ~i reguiamem, insuielor
(an. 89) prin lmreaga gamii posibilii de \·ariame2 3 7: (~i parceieior) exis[ente, cu adancimi mari, pemru miliza[ea mai eficiema a
....
- a!i!lierra de fatad?i (spre s[radii), care poa[e fi pe aliTiil'rl'a slr?izii (linia [erenului particular, In si[Ua\iile In care nu po[ fi crea[e S[razi in[ermediare.

despiir1iware a spa1iului public de eel priva[) sau re[rasii- paralelii sau oblid falii de Prin definirea ceior pa[ru ca[egorii de alinieri es[e con[Urata, de fa pt. nu

ea. AliTJierra de fa(ad?i rrlm.c?i pll[ea fi. prin reguiamem, /imilaliv?i (c·:lnd linia spre numa1 [eore[ic, por1iunea/por~iunile de [eren ale unei parceie pe care se poa[e

S[radii nu pu[ea ti depii~i[iL dar ciadirea puw ti lndepiinad de ea) ~i obligaloni: (dnd realiza o cons[ruqie.

linia nu pll[ea fi depii~i[a In nici o direqie).

- a/imi:rea dr fimd S[abiiq[e adil.ncimea fa1a de aiinierea fa1adei panii Ia Cladirile sunt, In accep1iunea reguiamen[Uiui (arL96), de pa[ru
care se poa[e cons[rui spre fundul [erenului. ca[egorii238:

- ali!lierea latem/?i (spre vecini)- care de[erminii regimui ciiidirilor- es[e - principa/e, a~eza[e pe alinierea de fa1ada

de [rei [ipuri: Ia co/co" (In cazul regimuiui lnchis de cons[ruqie), mms?i (ciiidiri - dosnice, care po[ fi amplasate lmre aiinieriie dosnice, previizu[e In

izoia[e) ~i mixlr/ (combina1ia primeior douii). ciaseie III, IV ~i V. Aces[e cons[ruqii po[ avea cu un ewj sau cu minimum 3 m mai

pu1in dedi[ lnai1imea maxima admisa pemru cladirea principaiii.

--+-------------+--~------------ - depet1di11(e- cliidiri cu lniiilime de eel mui[ 5 m ~i pama acoperi~uiui de

f...... -- ······-"·+--~~::. .. - maximum 30°.

- mm:e- cons[ruqii cu lnai1imea de eel mui[ 2.50 m ~i acoperi~- [erasii .

.,

Aplicarea normelor propriu zise es[e tacu[a diferen1ia[, 1inilndu-se con[

~--- ~------T-
de ciasa de cons[ruqie, care devine, oda[a In plus, reperui fundamental In
1·--·-------------l··•"''"-"--""··
conferirea unui anumi[ carac[er pemru fiecarc fragmen[ al [eri[oriului urban.
[~
Analiza prevederilor dewlia[e din rcgulamcm (an. 100 - 109). ne permi[e d[el'a

observa1ii general e. In special cu privire Ia a~ezarea cliidirilor In rapon cu alinierile:

- aiinierea de fa1ada, pe care sum a~cza[e ciadiriic, es[c de[crmina[a prin

planuriic de alinieri. Ea poa[e coincide cu aiinierea S[razii sau es[e re[rasa. t\ceas[a
! 7, RcprcZCJJtmc:J grn!lc:t :1 :1lincri!or st:Jbi!iLc pcnlrJJ ci:Jsc!c Ill-\':
prcvedere, valabila ~i pen[ru ciascic III, IV ~i V, siwa[c In cen[rul ora~ului. a fos[
- St;ing:J- o p:1rccl:i apo1qinoind unci potrccli'iri JJoi, nlinicrc:J de fJIIH.! !.1 20111. S-:1 considcn-1t o p:1rccl:i
:1\':ind dimcns:iunilc minimc: suprnfn1;t 400 mp, l':n,ad:J de !S 1tt ~~ :Hi.incintt.::J de ccn. 27 nt. adopw[a pemru a integra lmr-o conformarc. cil.[ sc poa[c de unitarii a fromurilor. a
- drcap1<1- o p:1rccl.1 cxisLcm:1 cu ad~lnciltlc nwrc. Surn indic:nc: :1!inicrcn de fund (!];..::noi l:1 25 Jtl),
oJ!iJJicrc:J !:ncro1hi (pcmru c:J7.llrilc cxccpt;llC), :dinicri!e dosJticc ~~ :J!inicrc;J dcpcndin~clr)r. cons[ruqiilor mai vechi. re[rase de Ia 'dinicrea S[ri!zii. Pentru ciaselc I [3 ~i II :\

- afillirrifr r/{J,I'Jii(F S11Il[ des[in,I[e 11n11i ,d doiiect rand de ciadiri. Ctre iJO[ fi re[ragerea admisa es[e de 5 m. iar paralelismul fa1adei cu alinierea nu em:

238 Clasificarca cliidi ri lor Jlll :tpnrc ill i\-lcmori ul jusLific:ttiv :II Planului Di rcct or, ci
!.J7 Vczi ~i Plrnml JJirtc/!Jr.... llr.mfJriu jus!~jir.rlliu, op. cit., p. 28. numai in tabloul de zonificarc al accswin, CJJ unii par:mtctri dfcri~i de cci ni rcgu!mncntulut.
 Modernismul moderat a! anilor '30 169
168 Regulamentul de construqii ~i alinieri

condi\iilor gienice. impun o distanpre fap de limita din spate a propriedi\ii. fn

obligatorie decil.t In cazurile stabilite prin planurile de alinieri. Singurele excep~ii de
clasele IV ~i V sunt acceptate ~i cladiri dez\'oltate In adil.ncimea terenului. cu aripi
Ia aceasdi regula sunt clasele I A (ruraEi) ~i II B (locuinfe muncitore~ti). penuu care
izolate mergand panii Ia 40 m din alinierea de fapdii. pentru a acoperi calcanele
sunt indicate retragerile minimc: 20. respecti\· 5 m.
existente.
- alinierea laterala este. In toate clasele. superioarii distan\ei impuse de
- In privinp regimului de construqie (gruparea cladirilor) se poate
Codul ci,·il (1.90 m). ea fiind. In cazul regimului izolat sau grupat. lntre 2.5 m (clasa
constata continuarea opormtli a atitudinii men~ionate in regulamentul din 1928. in
II B) ~i 10 m (clasa I A). Pentru clasele II B -VI este indicat calculul prin care se
sensullnccrciirii de a conferi. prin noile cladiri. o coerenfii mai mare fronturilor
poate stabili distanp fap de limita proprietiifii. In funqie de lnal\imca de referinp.

18. Determinarea graficil a a~ezilrii cl~dirii fa[il de 19. Determinarea graficil a a~ezarii
limitele laterale ale propriera1ii, pentru clasele cladirii fa1a de limita de fund a
II B -VI: "...disto11(o (D) o forodci /oltrolto fiecoroi proprietil\ii, pentru clasele II B -
cor, de Ia limilo propricto(ii spn: occiui. tn:buic so VI.
fic ....cd pu(iu 1/3 diu iuol(imco dcosupro solului, o "..jo(odo ficcoroi cal lrebuic so fie
plouu/ui superior of cotului cousiderol'. Raportul dcportolli (D) In cccl pu(i11 1/2 diu
este valabil pentru pareelari noi; pentru iuol{imeo dcosupro solu/ui, o
terenurile existente, distan1a D trebuie sa fie eel plouu/ui superior of cotului
pu1in 1/4. cousidcro!'. Raportul este valabil
Gruparea cladirilor este eonsideratil o exeep1ic in pentru pareel~ri noi; pentru
clasele III-IV, iar in clasa V, ehiar cand se admite, terenurile existente, distan1a D
exeep1ional, gruparea cladirilor, primele dou~ trebuie s~ fie eel pu1in 1/3.
nh·eluri trebuie sa fie in front inehis.
llmllo lolerolo
a proprietOTii limilo de f
a ptopnetoln
'
,.k ohnierc-o de lund

- alinierea de fund. este o norma nou introdusa In rcglementiirile

:
bucure~tene2l 9 • urmarind constituirea unor spafii libere unicc In mijlocul insulelor

(In cazul regimului lnchis ~i grupat ~i mixt) sau accentuarea rcgimului izolat, prin
stradale. Dacii. In general. gruparca cladirilor este fixatii prin Planul Director. Ia
continuitatca spa\iului liber care lnconjoara pe toate laturilc cliidirilc supuse acestui
aurorizarea construqiilor urma a sc }inc scama ~i de "volooreo igjmico, eslelico ,,; dr
tip de a~ezare. Limitela admisc, pentru parcelari noi. variaza lntrc 4 m pentru clasa
lroiflicio" cladirilor existcntc lnvccinatc. fn realitatc lnsii. prcvcdcrile
II A (vile) ~i 20 m pentru clasele II C, III. IV ~i V fap de alinierea de fa\-'lda.
rcgulamentului sunt mult mai radical e. lntr-adedr, posibilitatea de a realiza cliicliri
Diferenp dintre cele douii extreme provine ~i din dimensiunile diferite ale
in front lnchis exista ~i In clasclc II B ~i II C. dar devine unicul mod de a~czarc a
parcelelor. din lnalfimile mari ale cladirilor din centru care. din punctul de \'edere a!
noilor construqii in clasele III-V. Inten\ia era, apdar. accea de a impunc. in timp.

realizarea fronturilor lnchise tuturor strazilor din lntreaga zona centralii a ora~ului.
39
2 Ea fusese formulata, totu~i, intr-o cxprimare neclaril ~i mult mai pcrmisi,·a, ~i in
rcgulomentul din !928.
 Modernismul moderat a! ani lor '30 171
170 Regulamenwl de construqii ~i alinieri

'"::"'
Acest imperativ reprezinta o schimbare fundamentala de atitudine In rapon c11

evolufia de panii awnci a construqiei urbane. Chiar dacii. prin excepriile descrise In

document,

se pot edifica. uneori. cliidiri grupate, aceste situafii sum permise (In clasele IV ~i V)

numai de Ia etajul II In sus, urmiirind11-se. astfel. continuitatea fronwrilor construite

eel pufin Ia nivelul de lniilfime impus !neil din 1881.

fn virwtea principiului, amimit mai sus. conform ciiruia toate

propriedi\ile urbane pot ~i trebuie construite, excepfiile de Ia aceste reguli (reguli

panicularizate) sunt previizme, In special. pemru terenurile existeme panii In

momenwl apliciirii regulamenwlui din 1939. Tinandu-se com de dimensiunile mai

mici ale parcelelor noi, acceptate prin regulamentul din 1928, precum ~ide formele

neregulate ~ide supraferele foane diferite ale parcelelor existeme dinaime de 1928, 20. Aplicarea alinicrilor de fund in zona centra Ia a ora~ului, a\·;ind c>~ scop degajarea de cladiri
a mijlocului insulci.
au fost reduse distanfele cliidirilor faril de limitele laterale ale proprietarilor, (fiirii

lnsii a fi depii~itii alinierea lateralil). Pentru acelea~i categoii de terenuri au fost

Vederi directc (prospcctc) este un alt capitol nou inuod11s in
miirite, In schimb, alinierile de fund, de Ia 20 Ia 25 m pentru clasele II C- V, deci
regulament (cap. 8) complementar condi1ionarilor antcrioare privind a~ezarea
s-au liirgit posibilitii[ile de a ocupa mai mult adancimea terenului. Trebuie subliniat
cladirilor. impune anumitc prevederi ale distanrelor nccesarc pentm a asigura
fapwl cii cxcep[iile nu sunt reguli diferite, ci doar o panicularizare a principiilor
vederea ~i iluminarea corespunzi:itoare a lnciiperilor un11i apanamcm' 40 . Sunt luate
generale. pe baza ci1rora se urmiire~te un mod unitar de constmqie, adaptat, doar
In considerare siwariile cele mai nefavorabile- deschideri orientate spre vecini. sprc
acolo uncle este caw I. unor anumite condifii specialc de tcrenului.
cur1ile laterale sau de fund etc. In urma soliciti1rilor Corpului t\rhiteqilorW.
Normele care privesc a~e:wrea cli:idirii pe teren sunt. In proporric
prospecwl impus pemru camcrele de locuit a fost red11s Ia jumi1tatc pemm
covar~itoare, de o noutate absolutii. Prin spiritul In care au fost concepute, elc
buciitiirii, spiiliitorii ~i ciilciitorii.
clt:terminiiln mod fundamental conformarea \'olumctrici1 a cliidirilor. Pemru prima

oari1 este opritii ocuparca lntregii parccle Cll o constmqie. indifcrciH de tipul
Cur~i ~i gradini (cap.9) cstc complctarea dirccti1 a capitolclor rcfcritorc
accsteia. detaprea ei de conwml. dcscori neregulat al parcclci, tin:t.ilndll-sc sprc
Ia procentul ocupiirii tcrenului ~i Ia a~czarca cladirilor pc parccliL Prin accst capitol
desprinderea cladirii de tercn ~i. In consecin[ii. spre o volumetric mult mai
cstc rcglcmcmat mod11l de organizarc :de SIIP"'fqclor ncconsuuitc. rcspccti\· ale
simplii. Este una climrc influcnrclc cclc mai prcgnantc ale noilor principii ale

mi~drii modernc.
140 Vcdcrca dircclrl (prospccud) cslc "1/irginu:tJ /11odJti o: /Jdi1Jit: sii tlt:,\jJfll1ii '' ;i:ntJ.\!rli still
~~~·ii c.rlcrinarii a 11/Jt.:i cl?idiri de cliidililc vcdnc \\·i tit o!'la: tll'jlllfl'tt i!ltjlia!t:t..tJ 0cdcrC!J" (an. 11 I).
141 Exp11ncrcdc "'''live. op. ciL, p.l3.
 173
172 Regulamentul de construqii ~i alinieri Modernismul moderat al ani lor '30

spafiilor libere ale parcelei. Prevederile care privesc cele trei categorii de cur1i - - lnal1imea maxima admisa In ora~ este de 24 m: are loc un salt

curfi de fafada (griidini de fafada), curfi deschise 242 ~i cur1i lnchise 243 - sunt grupate spectaculos. de 6 m. In rapon cu regulamenwl anterior. Inill1imile sunt srabilite. In

pe clase de construcfii ~i tipuri de rezoldri: primul rand. In rapon cu zona ~i clasa In care se aflil suada. ~i abia apoi In raport cu

-In clasele I a. I B ~i II A cunea trebuie sa fie egala cu suprafap riimasil spa1iul urban respectiv. Este una dinue cele mai semnificatiYe diferen1e fafil de

Iibera dupa realizarea cladirilor ad mise (clildirea principala, anexe ~i dependin1e); regulamentul din 1928. In care. ap cum s-a constatat mai sus. existil o evidenta

-In clasele II B ~II C, cunea trebuie sa aiba minumum 30 mp; fap de ezirare In ceea ce prive~te reperul fa1a de care se ftxeazillnill\imea cladirii: Ia1imea

tabloul de zonificare al Planului Director, suprafa\a a fost redusa cu 10 mp. In striizii (In marea majoritate a cazurilor) sau, In mai micii masurii. zona funqionalil.

clasele respective sunt interzise curfile lnchise; sunt lnsa permise cur1i deschise Introducerea claselor de construqie. ca element fundamental al plamdui ~i

lnue aripile cladirii, atunci dnd cunea are o adilncime egala cu eel mult o datil ~i regulamenwlui din 1939, prezintil, In acest caz. avanrajul eliminilrii nenumaratelelor

jumatate lnalfimea admisa a cladirii, deschiderea fiind egala cu 2/3 din accea~i panicularizari existente In regulamentul anterior.

lnal1ime. - volumul oridrei cladiri este lnscris In gabarit. definit ca '~<upmfara

-In clasele III, IV ~i V sunt ad mise curfi lnchise cu suprafap de eel pu1in teoretico lnvoluitoare" a construqiei (art. 120), care constil dinu-o pane venicalil

60 mp, avilnd legiituril cu suada prinu-un gang, dar, totodatil, cunea (deschisil) (lnal1imea verticalii maxima) continuatil In partca supcrioara cu un racord oblic.

riimasil dupii consuuire uebuie sa aibil minimum 30 mp. Pentru clasele IV ~i V sunt variabil dupil prevederile paniculare ale ftecilrei elase de consuuqic.

prevazute condifiile de utilizare a suprafqei (acoperite) de Ia parter a cur1ilor ca silli Singurele depa~iri permise ale gabarirului sunt profdawrile fa\adei ~i, In anun11te

de specracole, holuri etc. condi1ii. frontoanele. Gabariwl este obligatoriu nu numai penuu f<1\ada sprc strad:-t

- In clasa a VI-a (indusuialil), sunt, de asemenca. obliga.torii curfi de a clildirii principalc (care fusesc unieul clement al clilclirii atlat In aten1ia

minimum 30 mp. legislatorului pilnil awnci). ci ~i penuu fapclcle posterioarc. cele lateral e. spre cur1i

(dcschise sau lnchise). penuu clilclirilc dosnice. clcpenclinle ~i clilcliri :1ncxa.

fnal~imca cladirilor Gabaritelc se uaseaza pe alinicrilc definite In conformitatc cu regulilc a~ezarii

Toate reglementiirile care privesc dezvoltarea pe venicala a cladirilor clilcl irii pe parcclil.

sunt cuprinsc In titlul IV- fnal~imi, gabarituri, ie~ituri din gabarit. Normarea - sunt srabilitc.ln mod diferen1iat. lniillinlik tlltllror claclirilor care pot f1

acestor clemente ale consuuqiilor sunt bazate pe ciltev:~ principii generalc. In care consuuite pc o parcela: cladiri principalc. dosniec. clcpcnclinlc ~i anexe. Varia\i:l

sunt prcluate unele caracteristiei ale regulamentului din 1928. integrate lnsa unci Ina! \im ilor spre suadil cstc Iim iur:t foanc m ul t. In com para1ic e11 to:Hc

conccp1ii noi. mult mai cocrentc: rcgulcmcntclc anterioarc: lnill\imca poatc fi n1iqor:1d eel mult eu un ctaj (sail 3 n1)

fa\:t de nivclul fixat. Sunt admise. en :lJ>robi'"tri speci:de. elildiri ell ln:i.llimi mai n1ari.

dar acest fapt conduce Ia climinuarca proccnwlui de ocup:lfe a tcretlldui. In ap fel

.2-t1. Cur~ilc dcscllisc sunt considcr~nc cc/c c~Jrc cOII1JJllicJ lihcr ell slr~Jtb, CJJ ~J/t tip de lndt suprafa1a dcsta~uratil eonstmitil sa fie echi\·alentil. Cladirilc dosnice pot a\·c:t
'f"'\iU public sau cn :lnsamb/u/ cUr(ilor din spatclc unci insulc.
243 Cuqile inchisc SJJJ1l definite ca spa\ii m~hgimitc pc toa~c pJr~ilc de c/adiri existent<: eu un ctaj (sau .) m) mai pu\in clcdt maximnl admis pemm claclirilc principalc.
s~Jll posibil de construit in vii tor (rczldtilnti cuqi COllll.JJlc :1 douJ proprictJ~i invcciJlatc etc.).
 174 Regulamentul de conscruqii ~i alinieri !'vfodernismul mode rat a! ani lor '30 175

Trebuie f1icma observa[ia cil lnal\imile sum exprimace. In general. ca ~i In pencru cladirile dosnice)2 45 . In comparafie cu prevederile similare ale
regulamenwl din 1928. In mecri, ceea ce permice. In praccicii. o varia[ie relacid a regulamenwlui din 1928. noua norma conduce Ia deparcarea nive!urilor In gabaric
numilru!ui de nive!e din limicele permise. Trebuie remarcacii. cocodacil. absenp de planul vertical a! fa[adei (mai ales In cazul cladirilor cu o lnal[ime de pana Ia 15
"comi,<ei pri!lcipale" ca reper definitoriu, In toate reglemencilrile anterioare. a m)246, dar se favorizeaza o mid apropiere de linia fa[adei, In raport cu preveclerilor
lnill[imilor unei clildiri. Faptul sugereaza dispari[ia corni~ei ca limica bine exprimaca din Planul Director. a\·ancajilnd ascfel ~i propriecarii, prin marirea re!acid a
a pilrfii venicale a cladirii, specificii limbajului arhicecural c!asic. In acesc caz, limica suprafe[ei conscruice. Acesta a fosc, probabil, unul dintre mocivele pemru care
venicalil a lniil[imii putea fi parapelul unei logii, o articulare formula speciala etc., Corpul Arhiceqilor a cerm 11m i?tsis!m(a"!47 lnlocuirea normelor din Tabloul de
sau, pur ~i simp! u, o limica virtual a. Aceastii abstraccizare a volumului (riguros Zonificare a! Pbnului Director (linia verticala cominuaca cu o dreapca Ia 45°).
geometric) In imeriorul ciiruia se poace conscrui, reprezincii expresia modernii a -una dimre cele mai importance coreqii ad use reglementarilor din 1928
11
s pafiul ui-anvelopa"244. se referii Ia numilrul de nive!uri admise In retragere. Acescea nu mai sunc lasace Ia
- lnscriereu In gabaric a nivelelor care poe fi construice peste lnalfimea verticalii Iibera a!cgere a proprietarului ~i/sau arhicectu!ui, ci sunc limitate Ia numai doua
maxima admis1i. Conturul geometric esce fixac In mod diferic, In funqie de c!asa de ecaje (un singur nivelln c!asa II A), fiirii ca sa depa~eascii cu mai mule cle 7 m

.LS'

~·
'•

"'"
l.20tn lH ]ma• llml

22. G~Jb<.Jr.t[U/ rcgulm1tCll[U/ui di11 19.19, itt COillpar~t~ic cu ccl•d

rcgul<llllCIIlUiui di11 1928 ( l ~i 2) ~i cu prcvcdcrilc t<~bloului de
ZOIIii'tc<~rc :11 I'LIItUiui Director (3}.

lnal1imca admisa In clasa rcspecti1·ii: prinml clincrc ec:~je trdJitie recr:ts ell 1.20 m clin
21. Dctcnnitt>lrca itd1!~itttii ci<1diri/or.
De l:t suing'' I<~ drcnpra: cl<~sclc l1\ )i JJ, II:\; cl"sclc II JJ- IV; cl"'" V planul fa\aclei (arc. 127. pcc.7). Rnulcii cCI lniil1imea maxim} coc:tiJ admisii In ra;.,,

eonscruqie ~i cipul cladirii: o clreapc~ lnclinaca Ia .30° (dependin[e): o clrcapca

lnclinac~ 1:~ 60o (clasclc I(\, 13 ~i !!1\) sau 1111 :~rc de cc:rc c11 rn:~ de 4 111 ~i cangem:~ 1:~ !90.2; F'r. /.....;tiSllCy, R1.gft.:t:l n.:g/1.'111/.'JI/, Op. cit., p. 44.
l·G lt.tcordarc;.l ittri!\ilttii \'crtica/c /;t Lircapl:.t inclitt<ttri, pri11 itncntH..:dittl <.trctdtJi dt.: ct.:rc,
accsc :~rc. lnclinata Ia 4So fa[ii de oriwllt:tlii (petHrll co:~ce celcl:tlce cl:~se. prec11111 1i ;.qtarc do<.tr 111 \'ari:tttln fittal:l, aprobat<i, a rtgtd:ttltCltlldtti.
l~r, F<.tpud cstc c11 au.ittllili prcgtt<ltll, ell c.it, ill pr~tcdc:t. arctd de cere Ct'<l cotttitlll~ll. de
2'-1.-!. .-\ccs[ lttod de dcfitlirc :.1 g;.Jb;tritu!tti <l fos[ .:tplic:t[ !a Paris. pri11 rcgtd~JIIICllWI ditt cc!c mai lltttltc ori. ctJlangctll<.l !n4S "'.
1~7 E.\jJIIIIOt.:tk 111()/iu~:, op, cit., JL !3.
 Modernismul moderar a] anilor '30
177
176 Regulamenrul de construqii ~i alinieri

In acela~i rimp. apar modificari fa1a de Planul Director: pentru clasele

Bucure~riului. In afara de derogarile aprobare. esre de 31 m. Aceasra restriqie asupra
II A ~i II C lnillfimea maxima admisii a crescur de Ia 8 Ia 12 m. Clasa III a fosr
numarului de nivele "In gabarir" semnificii posibilirarea exerciriirii unui control muir
sublmparfita In douii: reriroriul interior inelului ~os. Bonaparte. l'vlihai Brand. care
mai se\·er asupra lnal1imii rorale a cladirii. oprirea crqrerii ei exagerare. ~i. pe plan
alciiwiqre cea mai mare parte veche a ora~ului. pentru care lniil1imea maxima esre
,·olumerric, un raport bine definir lntre verticala cladirii ~i partea ei rerrasa. Pe de
de 18 m ~i suprafefele exrerioare inelului. uncle lnal1imea maxima esre f1xatii 'Ia
altii parte, inrerdiqia de a construi mai muir de doua niveluri deasupra lnal1imii
15m.
\'erticale, rezulra ~i din posibilidifile efecrive de rezolvare a unui partiu (In special
Prin modul In care sum srabilire suprafe1ele apar1inilnd unei clase de
de locuinfil) pe o la1ime a cladirii din ce In ce mai mica. 1inund com ~i de
construqie, esre facilirara articularea reriroriului urban (~i) din puncwl de vedere al
obligarivirarea de a retrage primul nivel suplimenrar cu L20 m ~i de conwrul
lnal1imilor, In suprafe\e compacre ~i benzi de reren de-a lungul unor artere
identical gabarirului pe ambcle par1i ale cliidirii (spre strada ~i spre curte). Se poare
importance de circula1ie, care cuprind numai propriera1ile aflare de o parte ~ide alta
considera cii, prin aceasra prevedere, se arenueaza lnrr-o oarecare masura crqrerea
a srrazii. Prin aceasra lmpar1ire se poare asigura un nivel constant. unirar, allnal\imii
limirei superioare a lnalfimii ad mise.
ma-xime penrru suprafe1e lnrinse ale reriroriului - clasele I t\ ~i B, ~i II A -
Aplicarea acesror principii, concepure unirar (aproape srandardizar. In
independent de largimea srrazii. Pe de alta parte, srrada/s)Ja\iul public (respecriY
ceca ce prive~re anum ire par1i componenre) s-a fiicur prin difercnfierea, In prin111l
alinierea de fa1adii) rilmilne In conrinuare un element de refcrin1il pentru srabilirea
rand. a lniil1imii verticale maxime, In funqie de clasa de construqic. fniil1imea esre
lnal1imii cladirilor, penrru roare celelalre clase, f1e c5 este \'orba de suprafqe Ia fel
cresciiroare, gradar, dinspre zonele periferice (8 m pentru clasa I t\ rurala). spre
de compacre- dasele II B ~i C, III, parte din clasa IV. clasele V ~i VI - fie d esrc
ccntrul ora~ului (24 m penrru zone V comerciala). 0 prima compararc cu
vorba de partea importanril a clasei IV, desfii~uratil de-a lungul arterelor. Pentrll
rcglemenrarilc anterioare nc perm ire sii consrariim o rcnclinlii gencralil de crqrcre a
aceastii lnrreaga a doua categoric, esre men1inutii vcchca rcla1ie clintre lil1imea
lnal1imilor:
strazii ~i lnal1ime H<L; singura exccp1ie esre clasa V comcrciaE:i, In care lnill1imca

poare fi cu 4 m mai mare dedt 15\imea strilzii (reglcmcnrare prcluaril din

iliJI\illlc;l nJ<IXilllii \'Crlic;lfa (Ill)
cfas<1 de RcgulaiiiCIItuf dill Plauul Dircclor RcgulalncnLultiiu clocumenwl din 1928). Dar prin includerea tlltutor arterclor In anumirc clase de
Zoua COIIStrllqic 1928· 19.35 19.)9
construqic. adncl caracrcrisrici rei! nice unirarc. s-au climin-H n umcroasclc cawri
I (rllr:IIJJ I r\ 8 8
Ill 8 particularc. prczcnrc In rcg11lamcnwl din !928. mcn\inilnd11-sc. wrodatil. caracrcrul
II:\ 7 g 12
II (locuill\cJ liB lllill. I Ctaj 8 8 special al accstora.
IIC 8 (?) s 12
Sc poatc aprccia cil, prin normiirilc adusc lnal1imilor din ora~.
Ill 1111ixtJJ Ill 18 15 18 ( ISJ
IV 18 21 21 rcglllamentlll din !9.39 a 11rmarit o 11nificarc a ni,·clllllli de lniil\illlc pc s11prafqc
V (colllcrci;IIJJ \' 18 24 2-i
\'I iudustri;lli1J \'I 18 mari ale rcrirorillllli. clliar clad csrc mcn\illllti1. In lH1n·~t m1s11rii. dcpcndcll\a de
Prc\'cdcrifc rcglll;lliiClllllflli dill 1928 <Ill rosL lr<lll~pllsc, aproXilll:lli\', ill SlfiiClllr;l
I:''trgimca srriizii. Trcllllic obscn·ar. rowdarii. cii lcgiltllra rig11ro:~s:i dinrre diferirelc
thK'llliiCIIlllllli dill 1()39 (ZOIIC ~j chiSC de Cf)IISlrllqic).
clemente gcomcrricc :de gabaritului excl11dc orice rcfcrin\a 1,1 vcel!illl fond
 178 Regulamentul de construqii ~i alinieri tviodernismul moderat a! ani! or '30 179

construit. Rezulta. de aici. poate cu cea mai mare claritate. inten(ia de a impune.!n arhitectura clasica (chiar dacii este ,-orba doar de diferenre care sunt de ordinul

timp. ni,·eluri uniforme de lniilfime unor suprafqe lntinse ale ora~ului. indiferent dron·a em). ci mai curund tolerarea acestora (~i deci posibilitatea de a fi utilizate).

de configuraafia existentului. De altfel, pe parcursul celor 28 de articole ale lntr-un moment In care arhitectura modernii. dominanta In practica bucure~teana.

capitolului nu se face nici o referire !a racordul noilor lniil[imi cu cele. deobicei mai

red use, ale cliidirilor existence. Este vorba, fiirii lndoialii, de o simplificare evidentii a
/

/
problemei, care conferii lntregului demers o coerenfii m ult mai mare dedt cea a /
/
'' /
regulamentului din 1928. L/J /
/
-,-- --1
Cealalta categoric de clase de construqie - cea dezvoltatii de-a lungul '
'
,'
'
-------rl-3.0.~----------+----------,-
/;/ 1,50m

unor artere- este tratatii, din punctul de vedere al!niilfimii cliidirilor. In acela~i mod

unitar. Ele sunt lnsii incluse cu ttJtmg11l lrosm In acela~i cadru normativ, spre

deosebire de reglementiirile anterioare, dnd doar segmente ale acestora erau

0,90 m
supuse unor prevederi unitare, ~i elc gradate, din centru spre periferii. Noile 23. Dimcnsionarca
clcmcJHclor care
lniil[imi ale documentului din 1939, stabilcsc. lntr-adevur. o limitii maxima uniformii
dcp·a~csc gab:Hilul.:
pe tot traseul arterei respective - bulevard, splai, stradii - dar cu sacrificiul unor }.sam bovindouri, :nice,
"clcmcJHC
L
rupturi semnificative In raport cu eforturile anterioare de a n1enrine o anumitii ariJi [Ccwn icc".

continuitate a modului de construqie. Singurele bulevarde pentru care este

specificatii (In Tabloul de Zonificare al Planului Director, n11 In reg1Ilament) In mod se exprimii In volume clare ~i forme simple, epllfate cle detalii.
expres respectarea In continuare, a prevederilor regulamcntului din 1928, sunt - schimbiiri inlportante sunt :~dusc ~i modului de tratare a bovindourilor.
bulevardele Lascar Catargiu ~i Dacia. Desta~urarea acestea nu mai este limitat:i !a o treime din lungimca fapdei, ci 1:1

o !rrime d/!1 s!lprafofo ei. Se creeazii astfel posibilitatea realizarii unor suprafqe mai
Profilatura fa~adclor mari de construqie iqite In consol:i, d~r ~i compozi[ii nHilt m:~i variate ale fapdei.
fn art. 130-137 sunt grupate toatc posi!Jilit~[ilc, ofcritc de regulamcnt. Eirii c:1 aces tea sa se rezumc cxclus'Iv la accentuarca ,·erticalitii[ii compozi[ici.
de a depii~i (pe ,·erticalii ~i pe orizontalii) ,·oliimul abstract :1! cliidirii ddinit prin

gabarit. Trei aspecte sunt relevance: Estctiea

- sunt elaborate norme pentn1 toatc fa[adele cliidirii. inclusiv cele Un titlu speci:1l (titlul V) introduce In reglen1CntJrilc municipalc un
latcralc ~i cca posterioarJ. domcniu CII finalitate complct noua cc:1 pri,·ind Esteticn 1 ~ 8 ln cl SIInt gn1parc
-In pri,·in[a faradei sprc spariul public, sunt rclii:Itc principale categorii

de profile decorative de fapd:l. stabilirc In 1928. dar dimcnsi1I11ilc :~ccstor:1 SIInt

Z.-IS i11 priu1;1 \'~lri;lll[a :1 tiOCUIIIClllUIUi, :ICCS[ C~lj)iWJ ;1\·c;J llll titlll ro;IHC tlircrit: flis;:rid
irlm!ice. N11 se mai sugereazii. prin I1rn1arc. icrarhia cons:~cratJ a dccorariei din lltl(irJIIfllc ,r:i mo!IUIIIC!llt i.voria, iar eel tiin[~i ~Hticol ~11 c;lJ1itOiului rcli1~1 in ]lHrcgiJllc prc\·cdcrilc
con~i11mc i11 rcguhuncnwl diu 1928.rel'criw~lrc Ia pro[cj:1rc;1 biscricilor.
 180 Regulamentul de construqii ~i alinieri Modernismul moderat a] ani! or '30 181

cilteva prevederi (art. 139-149), rezultate din problematica dezvoltatii In Memoriul regiisite ezitiirile, tatonarile ~i chiar contradiqiile interne, u~or de identificat, ~a

justificativ a] Planului DirectorZ49 ; sunt codificate, In ni~te limite suficient de largi. cum s-a puttlt constata, In regulamentul din 1928. "Soliditatea" acestei concepfii

pentru a nu deveni excesiv de restrictive, anumite aspecte ale configurafiei este datii de marea coerenfii a legiiturilor dintre diferitele categorii de prescripfii.

spafiului public, a spafiilor libere ~i ale monumentelor istorice: precum ~i de modul aproape "mecanic" de aplicare a lor, gratie sistemului de

- prescripfiile privind rmitatea de caracter arhitectotJic (cap. 1) urmaresc lmpaqire a ora~ului ln zone ~i clase de construqie. Intregul regulament este

conferirea unei anumite coerenfe formale fronturilor stradale, prin arhitectura noilor subordonat unei voinfe implacabile de modernizare urbana integralii, care nu este

construqii. Acest deziderat, care poate fi impus, In anumite cazuri, de primarie, striiinii, In esenfa sa, de influenfa puternicii a ideilor urbanistice a primelor trei

privqte tratarea unitara a cladirilor grupate, obligativitatea unitiifii arhitecturale In decenii ale secolului, dar ~i de cele ale mi~ciirii moderne, aplicate, In cazul

noile parcelari ~i prin "decorarea" calcanelor. Prima ~i ultima din aceste condifii au Bucure~tiului, cu o moderatie caracteristidi 1ntregii arhitecturi moderne romil.nqti a

figurat, izolat, ~i In actele normative anterioare. Totodatii, sunt indicate mijloacele epocii.

prin care plantafiile sau amenejarea spafiilor libere ale proprietiifilor pot contribui Ia Dar, a~a cum s-a mentionat mai sus, coerenp lntregului regulament este

imaginea strazii. datoratii, In parte, ~i atitudinii simplificatoare fafii de realitatea urbana existenta.

- consistentii, prin implicafiile sale, este partea care se refera Ia problema Pornind de Ia ea, In definirea problemelor care privesc ordonarea urbana, se ajunge,

monumentelor istorice. Pe de o parte, este indicatii restaurarea monumentelor de fapt, Ia considerarea acesteia (inclusiv a vechii zone comerciale centrale) ca

istorice "In vechiul lor sti!' ~i crearea unui cadru urban (spafial ~i formal) element supus unei transformari rapide ~i definitive. In acest fel, putem considera

corespunzator acestora ~i, pe de alta, este sugeratii lnfiinprea unci comisii - regulamentul din 1939 ca expresia elocventa a societiitii romanqti din pragul celui

Comisirmea islorico-artistica - directii colaborare cu Comisiunea Monumentelor de-al doilea riizboi mondial, aflatii In anii dezvoltiirii economice cele mai importante

Istorice, care ar fi avut ca scop identificarea ~i "clasarea" monumentelor istorice din din istorie ~i care l~i ciiuta reprezentarea lntr-un ora~ care sa-i exprime forp

Bucure~ti. economicii ~i dorinfa de modernizare.

"Punct final" In evolufia de un secol a actelor normative municipale din EVOLUTIA iN TIMPUL RAZBOIULUI
domeniul urbanistic, Regulamentul de construc~ii ~i alinieri al Municipiului lncepil.nd cu lunile imediat urmatoare intriirii sale In vigoarc.

Bucure~ti din 1939 a fast, In mod firesc, documentul eel mai complet ~i mai regulamentul din 1939 a fast supus, Intr-a masura mult mai marc clecil.t eel din 1928.

complex. Coerenfa structuriirii actului normativ l~i arc corespondentul In coerenfa unor modificari succesive. Una singura dintre acestea a fast impusa clc administratia

intenfiilor ordonatoare ale organismului urban. Intr-adeviir, mai mult decilt In ccntrala, In 1943, cilnd Ministerul cle Interne a stabilit "Nor7/lele privind m11orizorm

oricare alt document anterior, din regulamcnwl sfilqitului dcceniului 4 sc exmtlan'i lucrliri/or de coustmc(ii, de lmn.ifon!lari .'fl/1 de repom(ii, preCJ/111 ,,i o l!lcrari!or

desprinde o viziune clara asupra intenfiilor de dez\'oltare a ora~ului. Nu mai sunt de l!llrtfinere". Prin clecizia primarului, generalnl cle Corp de t\rmata Ion Ra~canu.

snnt aclusc uncle modificiiri ale procednrii de autorizare a tnturor lucriirilor

4
2 9 P!mJUI Dircc/or..JI!emoriu juslijicoliu, op. cit., cap. XII · Estctica IJucurqtilor (pp.
60-65) ~i cap. XIV· iVlonumcntclc iscoricc (pp. 69-70).
 182 Evolufia fn timpul riizboiului Modernismul moderat a] anilor '30 183

respecrive 250 , flira a se produce i'nsa schimbari de esenfii ale principiilor aceasra nu purea dep~i lniilfimea normatii pentru srrada cea mai largii care

regulamenrului . debu~eazii In interseqie (piap). Sunt asrfel cxcluse accenrele vcrricale locale ie~ ite

Modificiiri muir mai semnificarive au fosr aduse. pana fn decembrie din scara spa~iului respeeriv.

1944, de cele 68 "ovize de principiu ''!. 51 , dare In acest sens de Comisia speciala de - condifiilc In care pot fi miqorate curfile deschise. dinrre aripile

aplicarea ~i interpretareu planului de sisremarizareZ 52. Se poate remarca chiar cladirilor, In clasele III, IV ~i V (mai 1944).

schimbarea numelui comisiei, fafii de rirulatura previizurii In tirlul VII a] b. modificiiri aduse prevederilor confinure In regulamcnt, In urma

regulamenrului (Comisia speciula pentru aplicarea planului de sisremarizare). Din verificiirii acesrora prin aplicare. Cele mai semnificarive modificii ri sunt

comisie au fiicur parte cilfiva arhireqi implica1i ~i panii arunci, lntr-un fel sau alrul, Ia urmaroarele:

elaborarea Planului Director ~i a regulamenrului: Alexandru Zamphiropol, Ion I. - primele modificari aduse lni'ilfimilor cliidirilor. Astfel. Ia II iulie 1939,

Berindei, Roger Bolomey, Eugen Fonescu, M. Pompei , Petre Antonescu, Ion prin "avizul de principiu" nr . 4, se considerii di regulamenrul a prevazur lniil~imi

Davidescu ~i Gheorghe Simotta. 0 parte din avize privesc rezolviiri strict locale. minime prea mari "In raport c11 mijloacele ji11anciarc ale proprietarilor''254. In

Problemarica ce lorlalre, care se refra Ia lnrregul reriroriu urban, poare fi grupatii In consecinfii. sunr men~inure lnalfimile srabilire prin regulamenr doar In inreriorul

4 caregorii: inelului central ~i pe principa]ele arrere exrerioare acesruia. Pcntru clasa II 13 sunt

a. completiiri ~i preciziiri ad use texrului regulamenrului , In c:1reva puncte permisc cliidiri cu lniilfimeu minima de 4 m (corespunzand un c i cliidiri parter, fa1ii

neelucidare s uficient prin prevederile ini1iulc. Aces rea se referii Ia: de prevcderile regulamcnrului, care impunea P+l, Ia care sc putea adiiuga douii

- dimensionareu ie~iturilor de fufadii, de fund ~i dosnicc ale cliidirilor din nivelc rctrase In gabarit), iar pc celelalre s rriizi sunt permise cliidiri cu lniilfime

route clasele de consrruqic ( 14 iulie 1939); minima de 7 m. Condifia aprobarii acestor noi lniilfimi era prcvedcrea ftJnclafiilor

- reglementarea a~eziirii pe reren a cladirilor din clusc lc II B ~i C, IV ~i V. care sii fad posibiEi realizarea, In final , a lniilfimii regulamentare. In luna dcccmbric

In cazurile In care acestc terenuri au eel muir 12m adancime (situafic ncprevazurii a aceluiu~i an, sc acccprii cape srriizile "mlirgiua,<e" sii se poarii constwi cliidiri parter.

In regulamenrul din 1939 253), d.nd se aplicii acelea~i prevederi ca ~i pcntru clasa III "avand lu vedere eli 'illllatorirca de a ridica eta} esle mai grea azi dec/it In trectil'.

(art 102- 105 din regulament). acord:1ndu-se un termen de doi ani pcntru a fi rcalizar ctajul regulam e ntur. rc liniu

- reglcmcnrarea lniil1imii cliidirilorln piqe ~i inrerseqii (9 august 1940): accleia~i rc nun1ari Ia rigorilc impusc de regulamcnrul din 1939 . In septcmbric 1941

(uvizul de principiu nr. 38) sc ucceptii cladiri parter ~i In clusa II C . en lniil~ime

2 50 AP, foud Pi\Hl-Tcllllic, dosar 96/193 8.

minima de 5 m.
251 Tobcl de ooi:.cle de pri11cipiu ole Comisiunci Speciale, AI', foud l'c.-113-Tchuic, dosar - aliniereu cliidirilor a consciruir. lnrr-o o rdin e strict cronologicJ. al doileu
96/1938; copii dupa avizc se g•1scsc fu accla ~i dosar, ca ~i iu dosarul .340/19.>9. ":\vi7.111 de principiu"
ur. I d:Jtc;IZ<1 di11 30 iuuie 1939 (''rc:lntiv In fmprcjwuirc:1 tercuurilor e~ite di11 rilinicrc" ), ic1r ultillliJI, clement care a detcrminut schimbiiri scnsibile In prevcd c ril c rcgulamentnllli din
diu 21 dec. !944 ("'uiil1imca coustruqiilor diu clas<~ II Il").
2 52 Nu estc cunoscu ra ndtsura f11 care toatc accstc "avizc de priJJcipiu'' :1u pri1nit 1939. Neexccll[arcu planurilor de dcraliu. prcvazure In Planul Director. suu
<1 prob:1rilc ncccs;Jrc pcntru :1 C<1p<ita Llll c:m1c t cr lega l; cl c su11t fnsl'f SCIIIIIific;lti\·c pcntru cvolll\i<l
rcglcJnCIItarilor, i111pus:i de rcalit:ltC<I ani lor '40.
2SJ Pcntru c/asc/e re spect ive ern u prc\'azlllc dear sit11a{iilc nnor p:1rccle de pe st e 20 111
;ld;1ncilllc. 254 t\P, fouJ PMil·Tchuic, dosnr 340/1939.
 184 Evolutia In timpul riizboiului Modernismul moderat a! ani lor '30 185

elaborarea acestora iaril a avea aprobarea finala (decree regal), a impus luarea unor 1943258 sunt acceptate ca reglementare ~i parcelele aflate pe strazi necanalizate din

decizii temporare, In octombrie 1939 ~i in iulie 1941. "Avizul de principiu" din 1939 zona I A, precum ~i cele provenite din toate parceliirile neaprobate (parceliiri

se refera Ia regimul construqiilor din clasele II B ~i II C faP, de vecinii laterali. ilegale). realizate pana Ia acea datii. In fine, In 1945, printr-un Decree-Lege se

Acesta putea fi lnchis, grupat sau izolat, urmarindu-se dteva reguli generate, dintre acordii posibilitatea de a aproba ~i parceliirile executate lnainte de realizarea

care cele mai importance sunt: obliga~ia de a acoperi totdeauna, cu noile cladiri lucriirilor edilitare, dad acestea apar~in "inslilu(irmilor pub/ice, Casei Conslmc(iilor,

calcanele existence; de a lua ca reper construqiile existence cu un etaj, care nu ies Socielli(iforcooperalive sou Sociela(ii de Loc11it1{e l eftine", cu singura condi~ie ca aces tea

din aliniere, care determinii amplasamentul noilor clildiri; impunerea regimului sa se oblige a le realiza lntr-un anumit termen . Prin acest decree sunt favorizate In
lnchis Ia terenurile cu fa~ada sub 10m etczss. Cel de-al doilea "aviz de principiu", mod decisiv proprietiifile aparfin:lnd unor institu\ii sau organizafii specializate fa1ii
din 22 iulie 1941 , stabile~te aplicarea alinierilor pentru terenurile lnglobate In de terenurile aflate In proprietate particularii. Decretul-Lege este semnat de
municipiu prin Legea administrativil din 1926 (foste comune suburbane), In mod Teohari Georgescu, ministrul de Interne al guvernului Groza, instalat Ia putere Ia 8

diferentiat, "pentm fiecan: slrada ttl parte sar1 pen/m carliere sludiate ttl ansamblu"256. martie 1945.

Lectura aces tor documente ne permite douii observa~ii. In primul rand, c. modificari aduse reglementiirilor anterioare ca urmare a cutremurului

rezulta ca lntocmirea planurilor de detaliu, decurgand din Planul Director, s-a racut din 10 noiembrie 1940. lvlasurile generate au fost cuprinse In lnstruc~iunile

dinspre centru spre periferie, ciici at:it clasele II B ~i C, dt ~i suprafe~ele fostelor provizorii pentru prevenirea deteriodirii construc!iilor prin cutremure ~i
comune suburbane se aflau, In mod firesc, spre marginile ora~ului. fn al doilea rand, refacerea celor degradate, publicate In ianuarie 1942. Dar In martie 1941.
In absen~ tuturor elementclor urbanistice legale care sii permita aplicare unor "Comisia de aplicare ~i interpretare a planului de sistematizare ~i alinieri" a emis
masuri coerentc ~i unitare, s-a recurs Ia acelea~i repere locale (cliidirile vccine douii avize de principiu In aceea~i clireqie. Prin primul se acceptii repara~iile

existence, prezenp calcanelor, calitatea construqiilor lnvecinate etc.) care s-au radicale a cliidirilor afectate de cutremur chiar dad sunt ie~ite din alinierea striizii
aplicat ~i prin regulamentul din !928, atunci cand se lncerca, pentru prima oarii. o (fapc care esce o excepfie, juscificaca de gravicatea sicua1iei, de Ia o regula care fusese
unificare a regimului de construc~ii din lntregul ora~. scabilitii prin RegulamenttJI Organic, cu mai bine de o ~ucii de ani mai devreme). iar
a treia categoric de modificiiri privesc dimensiunile parcelelor prin eel de-al doilea se considerii necesarii reducerea lniil~imii maxime vercicale de
construibile. Deoarece, prin dimensiunile stabilite In 1939, parcelele realizate Ia 241:1 21 mZ5 9
conform regulamcntulu.i din 1928 ar fi, devcnit ncconstruibilc, prin "avi:wl de d. rescriqii In ucilizarca. pe clurata riizboiului, a mccalului In construqii.
principiu" din 17 iunic 1941 257 , suntconsiderate reglementare ~i acestca, chiar dacii. Prin Decre cul- Lege 105, publicae Ia lnccputlll anului 1943, sunt enun1ace normele
prin suprafa~ii ~i dimensiuni , sunt inferioare celor definite prin Planul Director ~i care reglemcnceaza folosire a metalului: sunt interzise construqiilc particuhlre care
regulamentul din 1939; este lntiirit, astfcl, cnun~ul art. 74 al regulamcntnlui. fn

~ss ":\vizul de principiu" nr. 58 din 23 cw g JJS( 1943; idem.

25 5 "t\vizul de prineipiu" 11r. 14 din 27 oewmbrie 1939; :\P, fond P~·IB-Tel111ie, dosor ?59 Pc accst "nviz de principiu" (nr. 25 din 18 m;Jnic), prim<Hnl gcncr;JI nl C npiwlci,
349/19.>9. genera lui V. Dombrovski, a pu s urmih o:HC:J rc zolu~ic: "Nn SIII/I r!t· aco l'{/. Peste"" n11, crind hnm:n on
' 56 ":\viwl de prineipiu" nr. 32 din 22 iulie 1941; idem, dos:~r 96/l93S. mai uila de cu!rcmur, va rcve11i fi ua gtisi cti 30 111 iNlil(illlc c.r;fc pu[in. Stf sc lucrc:.c connv ln! -~·; COflt!iiucios {i
Z5i Idem, dosar 340/1939. 2 JJJ i11 plus snu mifful· 1111 an:unlonn· dtciil cstclicif'; t\ P, fond Pi'\'IB-Tc llnic, dosm 340/1939.
186 Evolufia in timpul rizboiului

utilizeazii metal In betonul armat, In structuri metalice, In ornamente sau ca tabla de

lnvelitoare, precum ~i condifiile In care pot fi terminate construqiile lncepute 8. DEZAGREGAREA DREPTULUI URBANISTIC
avand caracter public sau industrial. Dar deja In iulie 1940, avizul de principiu nr. 19

oferea posibilitatea realiziirii din lemn a plan~eelor, datoricl dificulclfilor "ITJ

proC11rarca metalului". Prin aceste masuri era blocatii, practic (dar numai pentru o

perioada decca. 2 ani), executarea construqiilor pe lniilfime iar, pede a] til parte, se

legaliza, din nou, utilizarea lemnului ca element de structura.

Modificarile aduse regulamentului din 1939 s-au datorat, a~adar, unor

condifii cu totul excepfionale ale perioadei In care a funqionat (riizboi, efectele

cutremurului), unor imperfecfiuni inifiale de exprimare ca ~i neconcordanfelor cu

realitatea urbana. Acestea din urmii sunt cele mai relevance ~i pot pune In discufie

lnsa~i coerenfa remarcabilii, subliniacl mai sus, a regulamentului. S-a viizut cii

reduce rea lniilfimilor cladirilor, alinierile conscruqiilor fafi'i de vecini sau fap de Adaptiirile succesive ale regulamentului de construqii d in 1939. schipte

strada, ca ~i derogiirile aduse condi~iilor de parcelare, au diminuat rolul claselor de mai sus, nu au pus In dis cu~ie , nici o clipa, ex istenp sa. Dezvoltarca urbani s ti d a

construqie In dirijarea construqiei urbane, ajungandu-se a se discuta din nou, ca ~i Bucure~tiului era reglementad, In continuare, prin i'ntreg ansamblul de legi,

In cazul regulamentului din 1928, despre strada ~i cladirea existence, ca clemente regulameme ~i documeme urban istice specifice, analizate anterior: Planul Directo r

determinante, panii Ia urma, a definirii s pa~iului urban respec tiv. de Sistematizarc ~i regul amen tele municipale care, din punct de vecle re juridic. se

bazau pe planul de siscematizare, iar eli n punct d e ved ere urba n is tic. li detaliau

prevecl erile. Toata accasta structurii coerenta. articulata ~ i bine icrarhizad. In care

clocumemelc urbaniscicc s-au lmplctit cu cclc juriclice. a funqionat In cimupl

razboiului ~i In primii dupa ani clupa ccrminarea lui.

SCHIMBARILE ADMINISTB.ATIVE $1 ALE

PROPH.lETATII
Dczagrcgarca a lnccp ut sa sc proclud. trcptat. In speci al dupa I ianuaric

1948 ~ is-a clatorat. caIn toatc domcniilc soci c tilfii romanc~ti a vrcmii. pilm1nclcrii

trcptatc. dar foartc rapidc ~i agrcsivc , a noului rcgim politiclGU J.':ira a dcz,·olta

subieccul lnl oc uirii radicalc a 11n11i m od a! planiflcarii 11rbanc c11 1111 alt1d (s ubi cc t

16
°C~tdrnl politic ~i ccotlOtnic ;tl pcrioadci cstc prczcnl;tt in liniilc sa le gcncr~dc de \.btd
Georgescu, op. cit., PI'· 244-274.
 188 Schimbarile administrative Dezagregarea drepcului urbanistic 189

care trebuie sa facii obiectul unor studi i speciale, aprofundate), ne \'Om rezuma (pe Urbanisticii-Edilitarii . Din componenp pe 1949 a Comisiunii Speciale de Aplicarea

baza un o r sumare cercetari de arhivii ~i a ciicorva publicafii de epocii), Ia schifarea ~i Interpretarea Planului de Sistematizare, rewlta cii au fa st lnlocuifi din funqii

disparifiei struccurii care reglementa puna atunci evolufia urbana a Bucure~tiului . aproape tofi arhiteqii care au ocupat, pfinii acunci. posturi importante 265 . S-a

Rolul determinant al noului regim politic ~i-a pus amprenta asupra celor trei factori lnfiinpt, cotodata, un compartiment nou. eel al spafiului locati v. In paralel. a

care, lncepii nd cu perioada regulamencariL au generat dreptul urbanistic: cadrul lnceput lndepartarea (ep urarea) perso nalului incomo d 266

legislativ general, organizarea administra\iei ~i proprietatea asupru terenului urban. 2. Principiile noii orfinduiri erau contrare drepcului Ia proprietatea

Consecinfe directe au avut lnsa ultimii doi factori, ca reflex a no ului sistem legslati\' indi vidualii, inclusiv cea funciarii ~ i imobiliara. Acest fapt a avut consecinfe

ca re lncepea sa prinda contur. Acescora li se adauga planul de sistematizare, ca covfir~itoare asupra construqiei urbane. Terenul urban lncetcaza de a mai fi o

document urban is tic consacrat. marla, Iibera sa circula1ie lntre proprietari este drastic diminuatii, iar potenfiala sa

I. La lnceputul anului 1948 primarul general al capitalei era generalul valoare, data de rentabilizarea prin construire, i~i picrdc oricc sens. Statui dc,•ine.

Victor Dombrovski , eel care, cu o lntrerupere pe durata riizboiului , lndeplinise treptat, posesorul principal al terenului urban sau poate dispune de cl In

aceasta funqie din 1939, ciind fuse se numit de Armand Ciilinescu. I n condifiilc conformitate cu proicctele de urbanism. Legea de exproprierc nu mai are, in mod

excepfionle ale conflagra1iei mondialc ~i. probabil, a dictaturii antoncscicne, nu a firesc pentru accste condi\ii, rolul de a regia transferul terennrilor particularc sp rc

cxista t Consiliul comunal. La 22 ianuaric 1948, es tc instalat un Comitet provizoriu, domeniul public numai in situa\ii binc dclinitc, iar valoarca riiscumpariirii

care n-a rezultat din alcgeri, ci a fast numit de guvcrn, din "reprezeu1a11(i ai tercnurilor devine tot mai nclnscmnata. De altfcl. In anumitc cawri. cxpropricrca

celo{milor capi!olei"2 61 ; 15 dintre acqtia au fast lnlocui\i. In luna octombric a se fiicca. prin rcchizifionarc,!arii plata teremdui26 1 .

Accla~i drum 1-a parcurs ~ i fondul const ruit. Nafionalizarca unui numar
aceluia~i an , printr-o dccizie a Ministerului de I ntcrn c2 62. Rcstructurarca
aclministra1iei a avut lnsa mom entul eel mai important In august, dnd Prezidiul insemnat de loc uinfC (treccrca In patrimoniului statului), tacutii din motive binc

i'vlarii t\dunari c unoscutc astiizi. a reprczcntat o alta ~t irbirc a drcptului Ia proprictatc. Dar. in
N a1i o nalc (!) a numit In funqia de primar al municipiului pe

gcncralul N icolac Parvulescu , "lu locul dl11i gmeml Do111bmvshi Viclor, rlnuJ~'iOIIfll pe privinp construqici urban e propriu zisc. na1ionalizarea mijloacclor de produqic

(nu numai intreprindcri industrialc. ci ~i magazi ne, farmacii. cabinctc mc clicalc

aceM,'i rla!o"?. 63 t\jutor de primar ~i apoi primar a fast "tov. N. Voiculcscu". sub
etc.), dispari1ia profcsiunilor libcralc (inclusiv arilitcqii). prcc nm ~~ sta bili ziirilc
aclministrarca ciiruia s-a produ s ascrvirca complctii a primarici. De altfc l. Ia sfar~itul
monctarc. au av ut drcpt consccinfii diminnarca co nsidc rabila a dis ponibilitii\ilor
anului. Comisia intc rimara adopta o mofiunc "priu cr1re mulf!l!llr:[lf l'arlirhtlui
matcrial c 1i. prin mmarc. imposibilitatca invcstirii In constmqii. Comanda
J1u11r.iloreg RoJIJr7u pm!nJ aiuloml rial pri11 jJifblicarM rezolufiei priviloflrr Ia erori!e

./?imle rle.fo..-la COIJrlllcerr a l'riiJJiiriei Capi!alei "!6 •. Vcchca organizarc a primarici a fost
~i ca modificatii, problcmclc nrbanimulni ~i arhitccwrii tiind prclnatc de Scqia ! 65 Idem , nr. 7 din 13 rchrtl<tri c 1949, p. .2 .
.?66 intr-o ~mnliz~. rhn 19 nm·. 19.f9, a Scr\'iciulni Locol(i \', sc afirnw C<l "Eslt r.oidt11f cfl
?.1· 1 ,,~. 1)\-11!, i'o nd 1'1-.·lll·Sccrctaria t, dos;~r l/1 9~8. r. .>9. ,j, nr.cnstfl scc(ic... /l crstc dcJIIcutc /reb nit: srtJf/Sr. ima/iot'', im prinuc prop1111cril<:
du.~·"'mml s-n i,{!iiJJtJ/.w:JiiJJ

?.62 "\I .C.I-.I.Il"., nr. ~ 1 din 14 noic 1111Jric 1948, p.3.

<ldopt<nc, sc indlcol "schim/;(ln:n tllfll!'rJ r ntlmiJJis/r(l/ori/JJrmr.tJJCSjJIJJJ:;.,itiJri 01 clf.'!ll(.'lltc "'""ciJt;n..~·ri"; :\ :\' -
D~·lll, rend P~·lll · Sccrctnriat, dosa r 1/1949, r. 137.
26J Ide m , 11r. 30 Lii11 29 aug11st 1948, p. 2.
! 6• ldc111 ,nr. 41 din 14 llOicntllric !948, p. 2.
261 Idc m, r. 27 , (,3.
 190 Reconscruqia socialistii Dezagregarea dreptul ui urban is tic 191

panicularii s-a redus substanfial , devenind treptat nesemnificaciva268 , In cimp ce unor institufii centrale de scat. La sfaqicul aceluia~ i an . Serviciul siscemaciziirii din

stand a !nceput sii domine amoritar !ntregul d o meniu al construqiilor, fngrildirea Seqiunea Urbanistico-Edilitara a Primilriei a elaborat, din propri e inifiacivil (?) un

dreptului Ia proprietate parcicularii a modificat radical datele conscruqiei urbane, "l'rfe-ltlon"u de idei clilliuzitoatT peutm intocmino noului plou de sisltlllofizarr''2 73 •

permifil.nd desla~urarea unor interven~ii Ia scarii foarce mare , incroducil.nd , implicit. Incrarea deplinii a siscematiziirii capicalei sub imperacivele politicului ~i a

noi tipo logii co nstructive ~i schimbil.nd, In consecinfii, configurafia spafiilor urbane. intereselor de clasii s-a flicut prin Hotliroreo. din 13 noiembrie 1952. a CC of P1l1R ,<i

o Cou,,iliului de J!fini,<tri ol RPR C/1 privirT lo plouul gmeml de recoustmc(ie socio/islli o

orajtrlui Bum rcfti. Cricica adusii dezvoltiirii de pil.nii atunci a ora~ului, se confundii.
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA
pilnilla idencificare, cu critica, de pe pozifii ideologice lafi ~ e , a societiifii ro mil.ne~ci
Planul de siscemacizare devine un important instrument political noului
din ultima sutii de ani ( "regimul burghezo -mop.eresc'~. iar amilndouii capiit1i In acest
regim. Inlocuirea Planului Director din 1935, "cllidit pe iutert'selt burghziei". crcbuia
document incensicatea ~i virulenfa care vor d e veni, ulterior, regula 2H. Oacele de
racutii Cll un alcul, "potrivit iuteresdor popomlui 111/lt!Cilor" ~i a Planului de stac269
cemii, care privese planificarea Bucure~ciului "dupli me/ode ~liinfifice". au un grad
Problema unui plan general al ora~ului s-a pus prima oarilln vara anului 1949. cil.nd
accencuat de decaliere, ap cum s-a pecrecuc, mereu. In deceniile urmiitoarc.
prqedintele Co mitctului provizoriu (Comisia intcrimarii), "lov. N. Voiculesw, mmu fli
A lncepuc ascfel, dirijarea c on~tiencil a accivita\ii profc sioni~tilor. res crilngand drastic
/Consiliul/ eli o pn"mil sugeslio de lo lov. Cit. G!teorghiu D~i sli se ocupe de p/mm/ dt
sfera lo r de co ntribufic crcacoare.
_,·i.clemolizore ol cop i/(l/ti "!. 70. Pentru elabo rarea noului document urbanistic sunc
Fiirii a intra In analiza acestei hotilrfiri. imporcantil pentru is coria reccntil a
formate crei colcccivc. Primul , clc o rgani zarc ~ i contro l, avca princrc obligafii sil
urbanismului bucurq cean, pot fi semnalace dcc va clemente noi. care au marcac
asigurc "juslo orimlore polilicli ,,; le!tuicrl a sludiul11i" ~i "juslo orimlorr polilicli-
evolu1ia ulterioara a ora~ului , r e ncru perioacle mai lungi sau mai seurte: pro icctarea
pro(fsiou(!/(i o coleclivdor"2 H Colccti v ul de claborarc era campus din II speciali~ci.
complcxa a carticrelor de locuit (care vor clcvcni mai cilrzi11 llnitiifilc clc vccinacace),
pc ncru care lnsJ trcbuiau obfinutc acordurilc uno r foruri supcrioarc. lncr-o rrimil
incroducerea cvarcalclor (cu s11prafqe lncre 5-10 ha), realizarea de noi mnc
componenfil. din acest colectiv filccau parte arhiccqi c11 nmltil cx1>erien1il
industriale pe riferiee , prevederea unci lniilfimi medii a con s tr11qiilor de 6 nivelmi.
profesionalil. alilturi de rrofes ioni~ti cincri: D11ili11 /vlarc11 . Tit" E,·olceanu. Cincinat
precum ~i crearea unui "sol11(ii or!tileclf!mle dt mrsm11U!1 o copiiolti". c11 1111 accent
S tin1esc11 . 1>. H. loncscu. !·Ioria JVIaicu. l>ompiliu tvl acovci . N icolac Hilrlcscu. Radu
parti cular asupra arterelor magi s cralc de circJdafie2 H In aeela~i document apare
La11rian. Gustav Gusti. Gheorghe 1>ccrcsc11. Din11 VcnleSCII ~ i Traian Popes CII:u

,\ 1 trcilca colccciv. c11 rol de consult:tre. era aldtuic din repreY.eiHanfii P\·IR ~i ai 173 :\ 1'. ro11d Pi\lll-Tclilli c, dos:Jr 136/1949.
2 7 ~ in prc:111Jbulul hotiTrJrii sc splllJC. printrc :J!tclc: ''i n .\pccial ill poilltJda dintrc cdc J/1! /1/i
riizboaic moudialc. i 11 Capita/if l··au coust ruiJ, fn l·cojJ rk spau/(i, blocmi can· 1111 n~pet1fl!f iuril(imih- -~-;
.?US :\ cest proccs S·<l dc s l'?l~JJr; JL, toLJJ ~ i . gr;Hbt: p.:in;1 !:1 inccpntnl ~Jnil o r ' (JO, I ocnin~ch..: alinit:rilc slrrl::.;ilor. cu o arhilcclu rfi c11bistti -~-; jiJI71ffl lisJt!, s!rtiiiJtl rk fll1tl jJIIj forolui Jlff.\"1171, J/ffl llifcslan· a
C0 11 Slrllil cde.: roplliil~ic Cll ro r~c:: prop rii <111 rosl 111<1i lllllll Cro:JSC d<.:c;il cdc rc;J!] z; JI<.: di11 ro11d11 rik cosmopoliJismul ui burghc::.;ici ofuduJc inlt;Tf.)·,:I/Jr imj,tn"ali.\·,,,;,;_ i n tfJ.'I:Ia.yi JimjJ au/"-"' lluaJt: i n jltlragiffti
Sl<llllllli; Dircq i;l i\·lllnic ip:ll:1 de Slt~Li stic ii Brl<..:lln.:~ Li, n,,.
,,.,_-~.,; 1977. /)(1{1: Slfft i.ftia:. Bll C IIrc~li , f. :1. , cliidili sa u JI/Offfffffcl/lc de arhitcct, rfl vah i, dooc.. i va/omasc ak Jmlt:Jii ric crr.:a{ic an istictl p opu larlt.
p . S I. lnfonn<.~~ic ofc ril~ de ,Scrban Popescu Crin.:o.11111. Dlimboui(a, rflul iubiJ.~·j chula I de p opond nos1n1, afos/Jraff.lo nllal inn··IIJI canal de sr.nrgcn: amnrd!lriilor
zw :\0' -D:\lll. rond 1' :\·lll-Scc rc tari:n . do sar 1/1 9'-l<J, r. .>5. ora~·,Jui .~i iffgfTfjlaJ .wh "" plan~·o, dl.' bi.'JOff annal , in pmtr.o r.r.ff/ralri a '"'~'~·nlu i , lij,siud ff-'~/d ''''fl.y!d rk
270 ldcrll. umd diu pri11cipaklt: sakdcmcntt: dcjiVIJJ /fS({t: IJ/II!fralri ".
:n P roc cslll I"C ril;il dill 15 dec. 19'-19; idclll, I". 164. 2 75 "St: oor n 'flli::;o rkalllngnl magi.\·JrakJ,, ,- ~-; in j1iL'{dt: Of 'f1~-III1Ji tlJIStlllllllfffi .yi cllidiri
!. U ldt: lll, 1". 16-.J. mouumt.'n//1 /c, ct1rr sii c.\jn'imt: . pr: ba-::a j,-i,r:ip ii/o,· rr:alisnmlfli .i.f)cia/ist · hogfl/fl/ coff{iffut de itlt.:i a/ 1.-p,,r,;;
 192 Rcconsrruqia socialiscii Dezagregarea dreptului urbanistic 193

ideea "schi(n p roiectului gmcml de .o:<ltmatiznre", ca re va deveni ulterior instrumenwl de\·enit cad uc, prin abse np cadrului de funqionare, atata neme cat Planul DirectOr

eel mai importanc al planificiirii urbane. El nu a mai fost inso~it, nic iodacii , de wate se dovedea a fi depa~it de imperativele politice ~i sociale. Diminuarea drasticii a

celelalte acte urbanistice ~i juridice care sa asigure coeren~a demersului urbanistic. dreptului Ia proprieta te. dar mai ales imposi bilitatea exe rcitarii acestuia. din ca uze

pana in cele mai mic i deta lii. Caracterul schifei de s istematizare a permis ulterior financiare, au avut ca efect pierderea s piritului actului din 1939. acela de a impune

m odificiiri ~i interpretiiri succesive ale prevederilor inifiale, Ia diferite niveluri de legalitatea actului constructi v. Prevederile regulamentului din 1939 se aplicau

aprobare, fiidnd loc ~i impunerii voin1ei perso nale , mai mult sau mai pu~in aviza te. selectiv, mai ales atunci dnd texwlui permitea interpretarea in termenii "l11p1ei de

Trebuie remarcat cii acest d ocument, care a contribuit esenfial Ia dnsli ". Este cazul uno r exemple, care cu siguranfii au fost nenumiirate, in care

schimbarea concepfiei asupra dezvo lciirii ora~ului, nu a fost rezultatul unui act parceliirile sau construqiile ilegale, apar1inand "on111milor tmmcii". erau tratate dupa

legislati v. Importan{a nafionala a dezvolciirii planificate a capitalei rezult?i , in epodi, alte c riterii dedit cele prescrise de regulament 27 6.

din directa coordonare ~ i supra veghere, a tuturor studiilor, de cii rre PMR, ciici Cu toate acestea, anumite clemente tehnicc ale Planului Directo r ~ i ale

comisia penuu conduce rea genera la a fntoc mirii planului era co ndusii de Gh. regulamentului din 1939 au fos t aplicate. in buna miisura, in deceniul 6 277 . Printre

Ghcorghiu Dej; din ea mai fiiceau parte, ca reprezentan~i ai partidului, I. ele se numara c:iteva int c rven~ii u rbanistice importance, c um a fos t prclungirea axe i

Chi~inevschi, Miron Constancinescu, Chivu Swica etc. nord-sud , intre Piafa Unirii ~i Liccul $incai, dar ~i modul de conccp1ie a un c i par1i a

Orienciirile date dezvo ltarii viiware ale Bu c ure~ tiului nu au fost un fa pt cliidirilor realizatc In cencrul ora~ului pe parcursul anilor anilor 'SO ~ i Ia lnceputul

izolat. Ele au apiirut simultan (Ia aceca~i plenarii) cu ccl e p rin care s-a instituit, de anilor '60. Elc rcprezintii o continuarc a cu lturii urban e a pe ri oa dci interbclicc,

fapt, contro lul asupra lntregului domeniu al urbanismului ~i a rhitec turii. Prin ciireia li ~i aparrin.

f!otariren CC nl PJI1R 1i n Cousili11l11i de Mi11i,<tri nl R PR c11 privire In coustmc{in ,,; In Hotlirirrrl ... ctt J!n.vire In plmml geneml de rno!l,<lmt'(ic _,·odrtlt:wl n

reco!ISimC(ia om{elor ,,; orgaJ!iznren nctivilli(ii di11 domeui11l arhiteclllrii s-au lnfiin~at om~1tl11i B~tmre,<ti nu sc face nici o refcrire Ia neccsitatca lntocmirii neunui act

d teva institulii: CSCAS, ISPROR. Institutul de Arhitectura (prin desprindere a juridic lnso \itor al planului d e sistcmatiz.arc. In ce a de -a doua ho tiir:1re amintita.

Fac ultiifii de Arhitecturii de Institutul de Construqii), Uniunca Arhiteqilor (care printre atribu[iilc CSCt\S-ului este ~i cea prin care noul organi sm ''orgrtttizMul

lnlocuiqte Societatea Arhiteqilor). s-au reorgan izat servi c iilt: tchnice ale primiiriilor elnbomrffl de 11orme ,<i co!trli(itmi teh11ice pmtm sistemntiwn· de om.~·e, pett/nt nr!titertttr?i ~-i

~i reg iunilor, apiirilnd Seqiilc de arhitccturii ~ i sis temati za re (Dircqia de arhitectura WltS/ntt'{ii, /e npmbli .,<i W!tlrolmzrl nplimrm lor". I nu-un document ap:i rm d~i va ani

~i sistcmati zarc In cazul l3ucurqtiului) ~i :1 aparut o nou ii funqic In administra1ia mai turziu, Decretul 144/1958. pri1·ind mocl ul de clil>e rare :1 autoriza[iilor. unica

localii . accea de arhitect ~cf al ora~ului. rcferire Ia anumitc condi~ii speci a le de construire se face d oar In caw l ln d lc:irii

Disparifia condi1iilor care au stat Ia baza existen1ei drcptului urbanistic, "plrtttttltti rle sislmwtiznre smt n regulilor gmemle de sistemntiutre ,'i rolt.</ntc(ii Itt om,<e ,,·i

sa u moditicarilc radi ca lc ale cclor c:tre au s upraviepJit, au condus in ev itabil Ia nlte locnlita(i''. Ccle d oua :tete normati \·e exclud neces it:ltc a ex istenre i un e i

dezagregarea aces tuia. Regulamentul de construqii din 1939, Grii sii fie anulat. a regl e mentari locale. adaptat:i con di[iil or particulare de dezl'<>lt:tre mi>:t n:i ~ ~ fac

276 ,\1' , [o nd 1' \ lll -Tchnic, doS<If 1/ 19.\9, r. Zl , 40.

111111.\lrt d~ flmrirr 11 stuinlismu/pi, Jnfonuc de i11nl!ii vn/tJIIrc nnislicti, folosiJidu -sr. cdc mni I!Jt!IC cxcmj,/r. 11/c
nrhitcclurii dnsicc, .wuicticc ~~; llfl{ionn!c ... ". Zli Inform a\ ic dat:l de prof. ;1 rh . Pompilin !VI<ICo\·ci.
194 Recons rruqia socialisrii

referiri la norme de consrruqie urbana avilnd caracrer generaL Coordonarea

cenrralizarii. a acrivitiifii de sisremarizare lasii prea pu1in loc inifiari\"ei locale, In

condi1iile In care lnrreagul proces se desfii~oara, lnrr-o propor1ie covilr~iroare, lnrre

diferire organisme ale srawlui (comandirar, adminisrrafie, execmanr. beneficiar),

consrruqia parricularii. avilnd o pond ere neglijabilii.ln mediul urban. Un asrfel de acr

normariv (regulamenwl de consrruqie) ar fi fosr. fiirii. lndoialii., un document

suplimenrar ~i in uri!.

Regulamenwl de consrruqii ~i alinieri ~i-a pierdur sensu! exisrenfei ~i

prin generalizarea In pracricii. a principiilor urbanismului liber, "funqionalisr",

aplicare pe suprafe1e mari de reren. Unii dinrre paramerri ~i-au pierdur acwalitarea

din cauza schimbii.tii radicale a modului de proiecmre a ora~elor (alinierea clii.dirilor,

lnii.lfimea lor In raporr cu lii.fimea srrii.zii, procenrul de ocupare al parcelei ere.), iar

al1ii au fosr rransfcra1i In normative specifice privind modul de consrruqie, de

CONDITIONARI LEGISLATIVE
1N EVOLUTIA TESUTULUI URBAN
CXCCU\ie ere.
 1. DETERMINANTE ALE APLICARII DREPTULUI
URBANISTIC

Analiza istorica a legisla{iei ur ba nistice a Bucurqtiului, racudi In parcea

precede ntii a lucrii rii , a pus In evidenp interdependen~ c resdndii a diferitel or

categorii de acte normative, sporirea permanenca a c uprinderii domeniului precum

~i rolul fiecii rui act normativ In dezvolcarea o ra~ului. Din punctul de vedere al

studiului de fafii, a rezu ltat interesul cu totul special pe carc-1 p rezintii

regulamentele de conscruqie pentru e volufia {esucului urban.

Regulamentele de construqic a u di utat sa cuprinda mereu o rcalicate

urbana In permanenca schimbare, de o complexitace din ce In cc mai marc.

Adaptarea con{inutului Ia aceascii realitate- deseo ri cu lntarzie re, ap cum s-a putut

constata, In fa{a sc himbiiril or profundc ~i foarcc rapide, alteori provodnd lnnoiri

semnificative - s-a racut odaca cu perfcqionarea legiiturilor dincrc dife ricele

cacegorii de prescripfii ~i a lncregii suuc curi de o rgani za rc intcrnii. N ccesita{ile

ora~ului juscificii In epocii, pentru fiecare din acccle normative analizace. o anumicii

logicii a structuriirii sa le. bogii{ia sau, dimpotriva, pu1inacacca prcvcdcrilor

rcfericoare Ia una sa u alta dintre problcme.

Ceea ce trebuie lnsa sub liniat estc evolufia conscantii spre stabilirea un or

corcsponden{e lncrc difericele categorii de prevcderi . Sporirca cantitaciva a

prevederilor avand caracter urbanistic a fos t lnsofita de miirirea spcccaculoasa a

196 Ruprura ~i concinuirace Determinancele aplicarii 197

coreliirilor dintre reglementiiri . In ansamblul de acce normative de Ia sf5:qitul diferice ale anumicor paramecri (a~ezarea pe ceren, lniil1imea, modul de trasare a

secolului crecut sunc prezente deja cea mai mare parte a normelor care pot fi gabaritului etc.). Au rezultat. In mulce situatii, solufii de compromis. In care norma

regasite In 1939; faptul confirma, ~i din acesc puncc de vedere, imporranfa acelor mai veche a regulamencului de conscructie era adapcaca noilor direqii ale planului.

acte normative. Dar In regulamencul din 1939 doar pufine ~i nesemnificati\·e - incroducerea In practica autoriziirii cladirilor a unor pre1·ederi noi.

prevederi 4i menfin autonomia relativa. Majoriratea sunt integrate lncr-un adeviirac confinute In documentul aflac In curs de elaborare. Poate fi im·ocatil. In acest sens.

siscem al incerdependenfelor, care caracterizeaza nu numai coerenfa acescui permisiunea de a construi niveluri recrase In gabarit lnaince a de fi aprobat

regulament dar ~i lntreaga concepfie urbaniscica a perioadei. regulamentul din 1928.

- modificiirile, uneori importance, aduse regulamencului de construqie

RUPTURA ~I CONTINUITATE fa\ii de principiile generale ale planului de sistemacizare din care au derivac. Cateva

Regulamentele de conscruqii au avut o semnificafie foarce precisa In din aceste schimbiiri de opticii ale regulamencului din 1939, In compara1ie cu Planul

momencul aparitiei, care crebuie raporratii Ia atitudinea fa~ de urban a Director din 1935, au fast amintite mai sus.

administrafiei municipale respective, Ia sradiul de dezvolrare a ora~ului ~i Ia gradul Cu toate acestea, regulamencele de construqic din 1928 ~i 1939 ~i-au

general de cunoFinfe a perioadei. 1n el se regasesc toate prevederile impuse de pascrac, In concinuare, calitacea de reper al evolu1iei construcfici urbane incerbelice;

celelalte acte legislative ale perioadei, fiind, totodatii singurul document cu efecte ele au reprezenrat cadrul stabil ~i coerenc (fiecare In fclul sau) al d ezvo ltiirii

asupra lncregului domeniu al conscruqiei urbane locale, care pucea fi invocac In ora~ului.

insranfele judeciitore~ti. Din acest punct de vedere, regulamencul de construqie ~i

Lectura rcgulamcncclor de conscruqie relevii sicuarca lor. In ficcarc

alinieri pot ti considerac ca reper fundamenral In evolutia ora~ului. Pencru perioada mom e nt istoric al dirijiirii conscruqiei urbane , In ere concinuit:1te ~i rupturii.

a. extindcrea pe man e nta a concrolului asupra dezvolcarii o ra~ului a dus b

de timp In care a fosc operaciv, el a asigurac srabiliracea unui anumit mod de
sporirca numarului de norme ~i. prin urmare, Ia cre~terca complexitiifii accului
construqie. Apari)ia unui nou regulament de construqie, care a lnlocuit un altul. a

marchat, prin urmare, o noua crapii a dezvoltiirii urbane. normaciv ca acare. A~a cum s-a pucut constata, normek nou introd usc n-au fast. In

coatc cazurilc. noutiili absolute pentru praccica urban~: un cle dincrc de. ap~rutc
Aceasca pozi1ie privilegiacii a regulamentului de construqie a fast

menfinutii ~i In situatia specialii care a urmat primului riizboi mondial. atunci cand dcscori In mod spontan. crau acccpcatc tacit sau chiar lncurajacc de :Jdminiscra)ic cu

cele doua acte normative au d e caliat ~i concretizat principiile generale ale planurilor multa nemc lnaintc de a fi lcgifc rate. Sc consfin1ca. ascfcl. In acclc si tuafii . o st:1rc

de sistematizarc. Apari1ia, cu lncarziere, a regulamencului, In raport cu planul de de fapt cxiscentii deja. Pcrfcqionarc a continua a cacl rului lcgislati1· s-a fJ.cut. apdar.

sistematizare. a conferit incervalelor de 7 (1 921-1928) , respecciv 4 ani (1935-1939). prin mcnlincrea, !ner-o masura ~i pond c rc diferitc. a unor prcvcdcri antcrioarc.

pre! nate ca atarc san modificatc- ca ~i prin aparifia crcptata a unora noi. Din punctul
un caracter "eclectic", din eel putin crei puncce de vedere:

- aplicarea vechilor regulamence, Inca valabile (din 1890, respectil' 1928). de vcdcrc al transfcrnlni nnor normc ~i grupari de normc. de Ia un ;Jet normaci1· Ia

a fast corectatii prin miisurile generale cuprinse In plan uri!«, de sistematizare de datil altnl. ~i prin adifionarca gradat:l. dar pcrmancnta. a cclor noi. sc po;llc considcra d ;I

mai recencii: situarea cliidirii !ner-o anumicii zona sau clasa de conscruqie. valorile cxistat o rc lativli continuitatc In c\·olu1ia rcglcmcntarilor mnnicipalc. Fapcul cs tc
198 Ruptura ~i continuitate Determinantele apliciirii 199

firesc, ~inand cont cii, in dezvoltarea Bucure~tiului. din intreaga perioada swdiatii, fn aceastil ultima parte a s tudiului. nu ne propunem o ccrcetare

n-au existat schimbiiri radicale in privin1a formei de proprietate asupra terenului sau exhaustiva a modului in care regulamentele de construqie (~i. in general. legislafia

asupra sistemului administrativ ~i politic, ap cum s-a int5.mplat dupii al doilea urbanistica) au contribuit Ia dezvoltarea urbana moderna a Bucure~tiului. 0 astfel

riizboi mondial. Prin urmare, aparifia unui nou regulament de construqie nu a de tentativa, care ar trebui sa ia In considerare complexitatea din ce In ce mai mare a

lnsemnat. In mod necesar, codificarea unui mod complet diferit al construqiei realitiifii urbane, diversitatea extrema a situa~iilor concrete, depa~e~te cu mult

urbane Eafii de eel dinainte. cadrul propu s al cercecarii. Scopul studiului este doar schiprea liniilor principale pe

b. rupturile succesive, petrecute in interiorul sistemului, au fost efectul care s-au tacut s im~ite condi~ionarile rezultate din aplicarea regulamentelor de

conjugat a celor douii direqii de evolu~ie al e actelor normative. Pe de o parte, construqie, considerate ca clemente esenfiale in generarea unei anumi te morfologii

modificarea, de Ia un regulament Ia altul, a aceluia~i parametru (lnal~imea cladirii. urbane 1· Aceasta rezulta, pentru fiecare perioada de aplicare a unui regulament de

construqie, din scop urile ~i caracterul fiecaruia dintre ele.

procentul de ocupare a terenului , dimensiunile parcelei etc.), a produs. de fie ca re

data, o ruptura in comparafie cu situa1ia anterioara. Dar, ap cum s-a putut constata, Orice incercare de evaluare a efectelor pe care regulamentele de

construcfie municipale le-au avut usupra ~esutului urban, trebuie sa fina cont de
aceste modificiiri nu s-au aplicat simultan tuturor parametrilor constitutivi ai unui
dl~iva factori care au inOuenpt modul de aplicare: s uprafap teritoriului asupru
regulament de construqie. Singura excepfie, in 'lntreaga istorie a legisla~i c i

urbanistice bucure~tene, este regulamentul de construqie din 1939, cilnd aproapc caruia a aqionat, durata de funqionare a fiecarui rcgulament, intcnsitatca activitJfii

constructive in perioada respectiva ~i. nu In ultimul r:1nd, limitel c de aqiune ale

tofi parametrii au primit altc valori.
uctelor normative precum ~i respec turca aplid.rii sp iritului regulamentului
Dar acest "continuum" al schimbarilor succesive de \'alori ale

paramctrilor capata sensu I re al , alunor rupturi mult mai profunde. numai dad se ia respectiv.

in considerare regulamentul de construqie, prin ansamblul normelor sale. fntr- SUPRAFATA TERITORIULUI

adevilr. In flecare dintre regulamente sunt stabilite relafii tot mai com plexe dintre Reglementiirile constructive au fost aplicate unor suprufqc de tcrcn

diferitele categorii de pre veder i, iar sensu I general al actului normativ devin e diferit mereu mai mari:

de eel anterior. tvlodificarea valorilor anterioare. introducerea unor noi prevederi sau Rcgulamcntul I !\nul Suprafap1 I Sur sa
1770 CCi\. 735 lui
grupari diferite ale acestora s-a racut dupa o logic:! m e reu diferitii. Ea a ~inut scama 1878 I 1831 CC<I .•>000 1!:1 C. Gi11rcscu, Of.'. ciL , p. 208
1895 5614 ha Lcgc<t pt. IJJJrgi uirca o m~ului
de nceesitiifile realitilfii urbane din momentul rcspectiv. ca ~i de perspectiva 1895 I 192 1 5580 ha C. Sfiu~csc u, Sr11diu IJ.\"11/H'(t

jJ!nuului...IJjl. cit., fl. 13.

administrafici respective asupra dczvoltiirii ora~ului. f.ieeare nou rcgnlament de
5900 "" C. SC\1\\CSCJI, jj,,t;_ in oii!JJr, p.l 6
co nstruqic a insemnat, binci'nfcles. modificarca gradului de dirijare a construqiei 1928
7472 "" Supr. lnat:l i11 cousidcmrc pri11
Pl;unJI Director de Sistc \1\:llizarc
urbane. prin diminuarea trep tata a spontaneitalii aces teia. In favoarca dezvoltiirii 1939 I i <J.>7 7800 lw C . Ginrcsc n. o p. cit.. p. 208
1957 12700 ha
sale planificatc. Dar. in primul r:1nd. ele au fost rcOcxul nnor atitudini diverse

asupm nrhanulni s:111. altfel spm. a unor idei m c ren difc ri~e as npre~ ora~nlni.
1 Vitto rio G rcgo tti, Ln IIIOJ 7Jho!ogir., It: 1/Wtlt:rllc t:l !c JJifl/J:riau, i11 .l/t)J7Jhnlugir: ud}(Jinr. t:l
flnll:dlnin:, l' UV, Saim -D c nis.i988,pp. 107- 115.
200 Suprafap teritoriului Determinantele aplicirii 201

Din tabelul de mai sus se poate constata cii cea mai importantii cre~tere a identic anumite por~iuni ale celui anterior. dar In alte piir~i se restrange. Extinderea

suprafe~ei ora~ului a avtn Joe In 1895. prin extinderea teritoriului urban cu cca. 2600 de mari dimensiuni a Bucure~tiului se face In parrea de nord. lngloband. pe langii

ha. deci aproape dublarea suprafe)ei anterioare. Cre~terea teritorialii. tixatii prin teritoriile urbanizate. ~i marea suprafa~ii a Parcului Na~ional. Trebuie semnalat.

legea adminisuatil'a din 1929 a fost mai pu~in spectaculoasii. ca miirime . lnsii ea totodatii. cii perimeuele definite prin legile din 1939 ~i 1943 urmeazii. cu modificiiri

tinde spre defmirea mai pragmaticii a conrurului. Fa~ii de uasarea geometricii a nesemnificative. conwrul din 1929. Este demn de remarcat. In acela~i timp. cii . prin

perimerrului din 1895. mai curand arbitrarii In raporr cu realitatea dezvoltiirii Planul Director din 1935, a fost luatii In considerare, din motive urbanistice. nu

ora~ului Ia sfilqirul secolului. perimeuul adminisuativ din 1929 urmeazii aproape suprafap administrativii a ora~ului, ci aceea locuitii efectil'.

24 . PcrilllCtrch.:: ;l d JII;IIi stnlti\·c:

ZS. 1; vo l11\ia suprafqclor locuitc ( 1894-19.>4)

18.)1 I ~NS I (J~ <J
202 Suprafap teritoriului Determinantele aplicirii 203

Suprafe~ele de teren intrate sub inciden~a regulamentelor de construqie materializat prin diferen1ierea importanta a preYederilor constructive intre zonele

au a\'Ut caracteristici funqionale ~i morfologice variate. Aceste terenuri pot fi centrale ~i cele periferice. Prin urmare. "~ocul" convertirii proprietafilor agricole In

lmpiir~ite In doua categorii: terenuri urbane s-a resimfit gradat, iar ni\'elul de urbanizare a fost diferit - mai

- teritoriul declarat, prin Regulamentul Organic. suprafa~a a ora~ului. accentuat In centru ~i mai reclus spre periferie. Abia odata cu aplicarea celor doua

singurul care a fost supus tuturor reglementarilor. Dupa cum se poate lnsa constata planuri de sistematizare s-a uniformizat aqiunea asupra terenurilor.

din planul Boroczyn, mare parte din acest teritoriu nu a prezentat ini~ial nici o Din acest punct de vedere. reise importan~a actului normativ din 1890 ~i

diferen~a funqionala ~i morfologicaln compara~ie cu suprafe~ele lnglobate ulterior. a celor urmatoare, care au avut efecte asupra unor suprafe~e mult mai lntinse dedit

- teritorii incluse treptat In perimetrul administrativ al capitalei, care cea a regulamentului din 1831.

anterior au avut funqiuni diferite de cea urbana (agricola, etc.) sau au reprezentat

suprafe~e (intravilane) ale unor comune suburbane. Acestea din urma au avut, din DURATA DE APLICARE
primul deceniu al secolului nostru, prevederi constructive mult diferite de cele din Din analiza istorica a legisla1iei urbanistice s-a putut obscrva cii

interiorul ora~ului. Ele au fost supuse reglementiirilor de tip urban doar din regulamentele de construqic au aparut Ia intervale diferite (cu frecvcn~a cliferita)

momentul In care au fost administrate direct de primaria Bucure~tiului. A existat. care s-au datorat, In buna masura, dcpenden~ci acestora de legilc de organizare a

astfel. un decalaj, in evolu~ia lor morfologica, In compara~ie cu teritoriile aflate In administraliei bucure~tene. de legilc cu caracter general ~i, In ultima perioada. de

interiorul ora~ului inca din 1831. apari~ia planurilor de sistematizare. Aviind in vedere momentul intrarii In vigoarc a

Aceasta clasificarc ne pcrmitc sa obscrvam ca aetele normative au avut regulementelor de construqie, pot fi delimitate patn.J etape efective de aplicare a

cfecte suprapuse, in stratmi succesi\'C, fie asupra zonclor ocupate anterior de u nor prevederi u n i tare:

funqiuni urbane tipic medievalc, fie asupra unor terenuri care, sub aqiunea 1831 - 1878: este perioacla cle aparific ~i funqionare a primelor

reglementarilor, ~i-au schimbat, pentru prima oara. In mod esen~ial, caracteristicile reglementari urbanistice. izolate, sumare ~i doar In parte complementare.

morfologicc ~i funqionale de pana atunei (dimcnsiunca proprictafilor. trascclc 1878- 1928 arc ca limite apari~ia primului rcgulament de construqic

clrumurilor. separarea terenurilor, utilizarca lor etc.) . (In adcvatara acccp~iune a cuvfrntului) ~i. Ia extrema cealalta, regulamentul rezultat.

Rezultii de aici conflictul dintre tcndinp evident uniformizatoare a cu marc lntfrrzierc, din planul de sistcmacizare din 1921.

tcritorinlui urban. prin ansamblnl clc normc, binc definite. ale regulamcntclor clc 1928 - 1939. o perioadii mult mai scmtii. marcata de celc don~

eonstruqie ~i divcrsitatca foartc marc a tcrcnului supus accstor rcglementari. fn rcgulamence de construqie. rezulcace. din planurilc de siscematiF.are din 1921.

rcalitatc lnsa. contlictul a fost atenuat prin politica urbana dusa inca din pcrioada respectiv din 1935.

rcgulamentara - aceca de a dezvolta en prioritate centrnl ora~ului. pentru ca sprc 1939 - cca. 1952. a dona perioadii scmca. lnc!Jeiaca prin schind larile

pcrifcrie sa scacla nin~lul amcnajarilor. precum ~i. bincln~clcs. densitatea politice care au urmat razboiulni.

eonstruqiilor ~i implicit a loeuitorilor. i\ceasta cliree~ie aocvolu~iei ora~nlni. urmarit~ Sc poace conscata d duraca de aplicare a ansamblulni de reglcmeuc:iri

CJJ consecvcn1a pana Ia intarca In vigoarc a plannlni clc sistematizare clin 1921. s-a cste aproximati\· eg;Jla atilt pentru primele doua perioade (47, respecti\· SO de ani)
 204 lmensi[lltea acciviciifii conscruccivei Decerrnina ncele apliclrii 205

cil:c ~i pemru urmiicoarele (cca. 12 ani pencru fiecare dincre ele). Aceascii diferen{a coru~i. in considerare- acunci dnd exisca - ciici reg ulamentele de conscruqie s-au

speccaculoasa de incindere in cimp a celor doua perechi de perioade exprima aplicat ~i acelora dincre ele care au fos c supuse unor cra nsfo rmilri mai imponame

raporcul dincre stabilicatea de pana Ia mijl oc ul deceniului 3 (care a avm mociva1ii (prin repara{ii radicale). Tocodata, statis ticile nu sum realizace In funqie de pozifia

diferice pemru fiecare dincre ele) ~i schimbiirile rapide incerve nice In conscruqia cladirilor in rapo n cu zonele co nscru c ci ve (ci. doar, uneori . in funqie de seccor ul

urbana din ulcimele douii. decenii scudiace. admini strativ), fapt ce i'mpiedidi o analiza mai apropiatii de contextul ceritorial a!

Din aces c puncc de vedere, se poa ce aprecia ca regulamencele care au reg ulamencelor de co nscruqi e .

avm o duracii mai mare de aqiune au avuc consecin~e mai consisceme asupra Dacele scatiscice av ute Ia dispozi{ie (anexa 4), preluate din surse

1esurului urban, chi a r ~i prin simplu fapc al sca bilicii{ii legislacive. diverse2 , permit, coru~i, dteva observa{ii :

- cre~cerea progresivil a numarului de cladiri din o ra ~, In peri oade de

INTENSITATEA ACTIVITATII CONSTRUCTIVE timp din ce in ce mai scurte: dacii In pe rioada 1831-1878 (47 de ani) numiirul

Efectele apliciirii unui regulament de con s rruqi.e pot fi constatate prin acesrora s-a dublat, In urmiitorii 18 ani (1878-1896) numiirul a sporit cu inca 50%,

numarul de conscruqii realizace sub incidenp acelui act norm ativ. lncen sitacea pencru ca recensiima ntul din 1912 sa conse mneze un total de aproapc 49.000 clildiri .

construcciva a unci perioade nu depindc, binelnfcles, de prevcderilc unui fa{i:i de 31.067 in 1896. 0 crc~tere Ia fel de rapidil s-a lnregiscrat lntrc 1930 ~ i 1948.

regulam e nc de conscruqie (ea poace fi pusa In lega wrii. eel mule, de cxiscen1a unor care trcbuie pusa, aproape exclusiv, pc sea ma activita\ii constructive din dcccniul4.

lcgi cu ca racter stimulativ), ci fine de faccori de alta natu ra, din ere care eel fin anc iar Filril a avea datele anualc nccesa rc, se poate presupunc cil In timpul celui de-al

(posibilitiifile materiale ale proprietarilor de terenuri) sa u al policicii generale cle doil ca rilzboi mondial (ca ~ i pc clurata primului rilzbo i, de altfc l). ritmul

clezvolcare a ora~ului stont primordiale. conscruqiilor a sciizu c clrasc ic. Chiar clad. clupil 1946. accivicatca cons cru cti\'a s-a

Statisticile referitoare Ia claclirile din Bucure~ ti (care ar fi pntut oferi o inviorat. crqterca foanc marc a numiirului clilclirilor dincrc 1941 ~ i 1948, (cca. 15.500

baza so lid a de anali za) poe fi luatc In considerarc numai oricnrativ, lips ind baza clildiri). datil clc ccle d ouil rccc nsii mintc. nu poatc fo pusil dcc:1 t pc sca ma

tlnitaril de refcrinfii . S ingurcle date ccrtc sunt ccle ale recensilmintelor din 1878. tcrm cnu lui de refe rinfil clifcrit. respccti v suprafa1a lu atii In considcrarc.

1930, 1941 ~i 1948, fiecare re ferinclu- sc Ia miirimea terito ri11lui urban al - diferen1e mari se po t co nscata In ceca cc prive ~ cc numiirul an11:tl de

mom cm ului : cclclalcc c ifre crebui e privice, In ge neral. cu anumice rezervc. cons cruqii rcali zace. cx isca ncl o fir eascii cenclinfil ge nc ralii de c rc~ c crc. Panii in 1878

Numilrul de clildiri conscruitc lnrr-un an calcndaristic nu cstc pc dcplin a fost 11n ritm lent (cu o med ic pufin mai marc de 300 cliidiri/an).l_ dar c11 11n spor

cd ifocator pcntru scopurilc srud iului cl c fa\a. dci in s ratistici au los t incl11sc ~i

cclificii de foane mici dimcnsiuni (cxtindcri sa u corpuri de cliidirc allate in funclul

2 In absc n~a altar cirrc, pcntru am1milc pcrionctc :1 rost mc u~iou~H ~i nn1nJn11
propri ctiif il o r. clilcliri a ncxil etc.). cons tnoqii ca re nto su nt rcvclacoarc. de cclc mai lllllOri Z:I\iilor de eollSlrllq ie elilJer<lte. eiJ i;or d;od ele 1111 llll i'os t ~ j o·c;oli z.ote ci'ecti1·. S:lll ll\1 fost
so li ch~nc pcmru lucnl ri mlci de conslr uq ii , ncsclnniflctHh·c pcnlrll su1diul de ra~~~ -
mulcc o ri . pcntru moclul de aplicarc a rc g ulam c ntclor. Accc a ~ i rcma rd. cscc valabilii 3 Conrorlll eifrelor llnlllS<Ote de Fr. D<om c (/3umn~r ,." /9(16. l ll o c ~~rqti, !'lOG. p. l.i2).
fonre IS.i0 - 1878 <Ill rost eollstruite 1111 lllllllJr d e 16.4S') eliidio-i, e;ll·e rcpr.;zinul lll:li lllldt dedt
~i pcntru sta tisiticilc C;trc inclicil numiirul de co nsmoqii cx istcntc Ia data intriirii in
erqterca tO l<lliin eliidiri lor (de Ia 10.0 76. fn 1831. l;o 20. 323 ill 1878). l)nd to; ote d;otclc stoll t cx;lclc.

vigoarc a unui nou rcgulamcnt clc con s trooqii. Dar accstca din oormil crcbui c luatc. fllseemll~ d diferell\ll de ee;o. 6.ooo ciJdiri o rcprezintil eonst noq iil c d eono llltc ill eci 47 de <llli.
Neeoneor<hlll\e de llccst ld pot lilllllilllite ~i ill stntisticile pcri oa dclor llroniitoa rc.
206 Inrensimtea acrivica1ii construcrivei
sensibil penuu anii 1875-1878. Dupa 1878 ~ i p:in ii Ia primul ra zboi m o ndial a exisrat
o 1·aria1ie considerabilii a numiirului anual de consuuqii. cuprinse inue 283 (1901) ~ i
cca. 4000 (1914) 4 , cu o cifrii care, in medie, depii~e~te insii 1000 cliidiri/an. lncepand
cu 1922, numarul cliidirilor realizate anual ajunge sa depa~ eas d. fn general, cifra de
2000, cu un varfln 1928. de 3205 cladiri co nstruite.
-din datele existente. mult mai detaliate, penuu perioada 1878-1909,
re zultii procentul co v:i r~i tor al cons uuqiilo r cu un singur ni ve l (parter) 5; aceastii
realitate poa te fi extinsii , cu siguran1a, ~ i penuu perioada anterioarii. T otodatii,
uncle d a te aratii cii, sp re sfar~ itul secolului uecur, consuuqia tradi1i onalii (cladire
re uasii de Ia suadii), avea Inca o pondere fnsemnatii. In peri oada I sept. 1879- I
sept. 1880. de exemplu, s-au consuuit 719 "case Ia strodli" ~ i 590 ''case ITJ mrre'16 • iar in
1880 s-au realiza t 321 "case Ia slrodli" ~i 763 "case ITJ curte''7.
Raportiind varia1ia inrensitii\ii activitiilii constructive Ia pcrioadele fn
care au fost operative re gulem e ntele de construqie. rezultii ca eel mai marc numiir
d e cladiri s-au re alizat sub inciden1a an sa mblului de rcg lcm c nrari din anii 1878-
189 7 ~i sub incidcn1a rcgulamcnwlui d e consuuqic din 1928. Din accastii cauzii.
documentclc respective au avut cfcc tcl c poren1ialc cdc mai scmnificative ~i . prin
urmarc, pot fi considerate celc mai impor ta nte din istor ia mocl c rna a Bucurc~tiului:
unul, prin clurata mare d e aplicarc (~i deci, a stabilita\ii cad mlui legisl a tiv). ~i
<~·
4 Va rful constructiv din 1914 estc rczultat dintr-o st ~ ti sti c<l ~s upra nllm <i rului de
autoriza1ii de con struqii: in aeel an s-a u clibcrat 4250 autoriza1ii; C. Sli n\cscu, Z oHijican:a uroa11i.<ricii
11 :1/uuicipiu!ui Bucurq·ri, pp . 27 ~2 8 ~i pl. IS, di n vol. Pcurru l)ucurt{li. Noi studii urbrmistict, l311curc~ti,
f. a. Sfi n1csc u in su~i cxprimil rczcrvc as upr;l val;lbi lit<1\ii <ICCslOr ci fr c, cilci nu watc auwriza1 iil c s-;111
~ i cxcc!ltcH, uncl e dintrc accstcot crau clibcratc pcutru cxtindcr i de cli'i diri cx istcntc, pcntrll
rcali r.;~rca de i111prejmuiri etc., dar, in schiu1b, s-•~' consuuit ~ i l'ilr;l a tlvca auwriza1i•1 clibenlt;i de
Prilll;1ric.
5 Couform datclor prezent<ltc de Fr. l);unc (op. cit.). fntrc !885-1905, cxccpt.1ud auul
I <JOZ, pcu uu c;!re nu all exiswt date, au fast rc~lizatc un num;i r de 14.970 el;ld iri eu un ni1·e l (1\4,5%
diu tot;ll) , ill timp cc cliidirilc cu douil 11i1·duri rcprczelll<lll 13%; iul'orlll<l\ic ol'critil de ~crb<lil
Popescu Crivca nu .
6 Dnrc de sen mil fl_,·t!pm AtlministFfl{it:i CIJJIIJJJJil!t: a {)rn~·JJfJJi IJJJf.JJrcsd pc timpnl dr. In /sr.jJI.
1879 pri11ii lfl 1 scpr. 18&1, ">-·ICI'l3'', V, lSSO,ur. 52 diu 29 dec., pp.68'1-6'JO.
7Dare dt· scamii pc rimpul de Ia I scpr. 1880 pnuii./a I iauumi,· 1881, ">- IC I'll", V II. 1882 .
ur. 25 din 3 iulie, pp.3 18-320.
Determinantele apliciirii 207
celiilalt. prin numii rul mare d e co nstruqii realizate fntr-o perioadii rel a ti1· scurrii. Se
pot observa. de ase menea. efectele mai reduse ale regl e mentiiril o r din perioadele
extreme: p5.nii in 1878. in condi\iile existenfei un o r prevederi construcri1·e m inime.
~i dupii 1939, din ca uza reduce rii severe a acrivira1ii consrructi1·e datorate riizboiului.
N u poate fi stabilitii, c u precizie, In absenp datelor statistice.
repartizarea cliidirilor in raport cu zonele de construqie. Acest raport a fost
totdeauna dependent, in primul rand. de va loarea realii (~i poren1iala) a uneia sau
alteia dintre zonele ora~ ului , care a determinat. In fapt. dis tribu\ia efecriva a
construqiilor no u realiza te.
LIMITELE DE ACTIUNE ~I MODUL DE APLICARE
Din analiza fiicutii In prima parte astudiului se pot clesp rind c doua
caracteristici im po rtantc ale rcgulamentelor de constmqic, care dcfinesc, totocl ata.
limitelc In ca re pot fi fn1elese consecin\elc asupra fes undui urban :
a. In primul rand, regulamcnwl cle construqie cs te un instrument ce hnic
d e control. cuprinziind un ansamblu cle no rn1e cons truc tive, clc parametri, ca re a
pe rmis primarici ora~ului s•l-~i matc rializeze intc n1 iil e dirijiirii co ns truqi c i urbane .
D ezvoltarca prop riu zisa a 13ucurqtiului, tc ndin\clc de urbanizarc prcfercn1ialii In
anumitc clircqii. clensificarea inegala a tcritoriului urban . funq io nalitatca lnsa~i a
tc ritoriului o ra~c n csc e tc .. se datorcna un ci multitucl ini de fact ori (social. economic.
.
is to ric. conccp\iilc urban isti cc etc.), care nu apar1in In nici un fc l cl c accstc acre
no rmatir c. Toatc accs tea s-au rcn cc tat. lnsa. In alciiwirca ~~ con\inuwl fiecii rui
rcgu lam cn t de construqic.
b. In al doilea ran d. aprccierca mod ului In care au rus t aplicatc
preveclcrile unui a sail alwia clintre rcgulam c nte d c1·ine rc levanta In situa\iilc In care
proicctul lnaintat sp rc autorizan.: ~ e apropi c. prin e<lrac te ri ~ ticilc te hni cc . de
paramctrii limit:i: suprafc1e m in i me. lna l1im i maxi me etc. Doar at11nci poa te intra In
co11tl ict Cl! rcstriqiile imp11~c prin <~ C tlll nornwtir. 1\e ali za rea un c i rile. de excmplu.
pc 1111 te re n de 1.000 mp rid icii Pll\imc problcmc. din pllnctlll d e 1·c d e rc al 11n11i
 208 Limitele d e aqiune
regul ament de consrruqie. In timp ce aceea~i cliidire, amplasatii pe o s uprafa1ii u
parcelei de numai 300 mp, trebuie sii res pe c te intoc mai roate pre 1·ed c rile
regul amcntul ui.
Prin urnure, apli carc a prcvederilo r unui regulament u fos r, dese ori. d oar
par1ialii. Actul normativ a inrrat, astfe l, efectiv in "funqiune" numai prin acei
parame rri ca re erau In conflic t cu val o rile proiecrului; In conse c in1ii, efecte le
respec tivei interven 1ii constru ctive au condi1i onat par1ial , fra gmentar, morfol ogi u
urbana.
Efectcle reale. Ia ni velul lntregului organis m urban, ale aplicii rii unu1
anum e act n ormati v, sunt lnsii rczultatul fnsum ii rii interven 1iilo r si ngulare, integrale
sau par1iale. Aprobarea unci cere ri de co ns truire (lncadrarea, d eci, in ansam blul d e
parametri ai regulamentului ) su u res pingcrea unci as tfel de ccreri, s-a fiicu r,
totdcauna, In raport c u spiritul acrului norm ati v respecti v, c u intc n1 iile sale
generale.
Aceas tii ulti ma observa1ie d e vine nccesarii pen tru a ln1e lege mai uproape
de realitatc modul In ca re au fos t rcs pc ctatc pre ved c rile ac telo r normati ve, pc tot
pareurs ul firesc a! evolu1iei un c i eonsrruqii (sau parceliiri) - de Ia d epunerea cererii
de aurori zare panii Ia rcali zarea efccti l'ii. fn ace st succe siune a c ta pe lo r, sunr
implica1i to\i factorii interesa1i: proprietarul. autorul p ro iectului, Prim ii ria (prin
sc rvi c iilc te hni ce, C o nsiliul co munal ~ i, In fin a l, prin primar care se mna o rice
aurori za1ie). iar. In final. construc tond .
Apro barca un c i ce re ri d e co ns rruire re prez intii, cu sig uran1ii. eel mai
scmnifi cativ mome nt d e l'crifi ca rc cfectil'ii a m od ului In care un ac t normativ Jliitca
riis p unde un c i varietii li infinite a s itua1iilor con cre te; e ste mom entul In ca re 11orma
rle rlrep! (ca an samblu de p revc d e ri rc lati v ri g id ~i stabil ) es tc confruntata C II cvolu1ia
pcrma nc ntii a organismului urban .
Din aceasta pc rspccti vii. de rogiiril e de Ia lite ra ~i,s piritul
!acute de scrviciilc tchnicc al e P rimiiri c i sa11 de C onsiliul comunal sunt n111lt mai
reglcme ntiiril or.
Dcterminanrele aplicilrii 209
revela toa re. poate, dedit aprobiirile unor cereri ln sc rise In tO\i parametrii imp u~ i sau
chiar ded t res pingcrea un o r cereri de autoriza re. In cii lciirile regulame nrului . !acute
tocmai de cei care rrebuia u sii 1·egheze as upra re spe ctiirii lui. s-au datorat , i'n cele
mai multe dintre cazuri , defectel o r legislati ve - absc np unor preciziiri. pe ntru
anumite sirua1ii frecvente. o mare liberrate de inte rpretare a altora. In urm a unei
>-(
fo rnwliiri sufic ient de necl are sa u. pur ~ i simplu , impos ibilitatea re spectiirii !·:
.r .
"
prevederilor. T ocmai penrru a decide re zolvarca unor s irua1ii "atipice ". prin
re gulamentele de construq ii din 1928 ~ i 1939 s-a u lnfiin 1at comisiile s pccia le. :·I:
amintite In capitolul anteri or. De altfel , lmbuniitii\irile succesive ale regulamentelor
de co nstruqie au fos t provocate, d eseori, de as tfel d e s itu a1ii care s-au doved it a fi
mai importante d edt s-a estimat ini1ial. N u e ste mai pu 1in ad evii rat cii multe
derogiiri au fost acceptate In urma presiu nilor ~i influen1el or indi vid uale sau de
grup.
I
,ll
In aceastii permanentii oscila1i e dntre respeetarca norm ci ~~ motil'a\ia '
.,·
~
("oficialii ") giisitii pc ntrulncii lcare a e i. se ufl ii manifes tatii m c ntalitat ea e pocii fa1ii d e
ora~ ~i d c ve nirea sa, se aflii raporturile, nici odatii sta bile, dinrre interes ul comunitar
~ i eel indi v idual. Nc numiiratcle exe mplc de apro bare a uno r cle rogiiri . lnralnite In
dosarclc de au tori zare a co nstru q iilor sau In proceselc ve rbale ale ~edin1elor
Consiliului comuna l. pri vcsc, d e cd c mai multc o ri :
- dcpii ~ irea proce ntului de ocupare al so lului ~ i a lniil1imii admi sc: In
anumitc cazuri. lnciilciirile res pec ti ve s unr acce ptatc. aclu d.ndu-s e ca argum e nt.
aproapc invariabil. imporra n1a noii cliid iri pcntru "i'nfnimiis c prea'' ora ~ ului 8 :
modificii ri al e rcgin111111i d e co nsrruqi c sa11 chiar a zo ne lor fun q ionalc.:
~i a clas c lor de co nstruqi c'';
$ :\~a s-a iu<;i tHp lac, itt 188 1. e n proicc ull "o tdJJ iui tit F I'(IJ/(a''. iu cazn l ci ruia tilt
consilic r a trccm c u \'C{fc rca ;u ;i c itt rt l\itttc a ttta i tttarc c;i c ~ i supra ra\a prca ttt icil ;t c ur ~ ii "r.rind uok cil ';
sc.facc o CI)IIS!nJc(ill/1(.' cti!''C oa Jinj;orlobi CtJjJita!tl", iar :l111ll nc..Hi 11ga: ''i" eft j)! W,:~ct int'l!(imr.tJ, "" jJII !Cm /J ill!f..'
picdici, Ct!ci 1il/r-o z i, crl,\"dc dr: vi.\··h-ois dllniuindu -sc, oo r lua Ml 11r.t:a /fJnnri dt.· lntl!(inlt.'"; "\IC PB"', \ ·1.
ill
188 1, 11r. .>4 u i11 S sept.. p. 3 17.
q i11 acc::t ~iln catego ric sc i11 5cric ;lp ro l);l rca , dat;1 pri11 lleen.: t regal, i11 I <J.)CJ, de a SCQ<llC
II
II
di 11 zo na ,·crdc i i a trccc i11 cl :tS<l de COll Slrtlq ie II B a tc rclll llui pc c:1rc s-:1 rcal iZ<ll (de r ri tn.: C;lS<l
1
II
I,
\
 210 Limitele de aqiune

- uneori. Primiiria este pusii In fa1a siwa1iei de a recuno~te. pilnii Ia

urmii. consuuqii ~i parceliiri realizare ilegal' 0 , unele dintre acestea rezultilnd lnsii
2. TERENUL
din parcelarea unor terenuri lnainte ca ele sa facii parte din perimerrul ora~ului 11 .

N u trebuie lnsii, In nici LLn caz. absolurizate acesre siwa1ii care ies din

litera actelor normative. Cele mai mulre dinrre cliidirile realizate sub inciden1a untLi

regulament de consrruqie reflectii spirirul spre care era orienratii construqia

urbana. fn acest context, trebuie remarcatii acrivitatea arenta, riguroasii, a angajafilor

serviciilor tehnice ale primariei, care au supus unei verificiiri foarte arenre, panii In

cele mai mici detalii. proiectele penrru care era solicitatii auroriza1ia de construqie,

reparafie sau parcelare. Treptat, dar probabil cu o rapid irate mai mare decilt sunrem
·'
dispu~i sii acceptiim astiizi, raporrarea Ia imperarivele unui document juridic :i
municipal (cum au fast regulamentcle de consrruqii), a inrrat In firescul
r ·· ·-
comporramenrului urban modern. Sugesriv poate fi, In acest sens, cum un
Scopul reglementiirilor care privesc rerenul a fosr aecla de a impune ·
proprierar de reren , siruat Ia marginca ora~ului (dar In interiorul pc rimetrului
ra1ionalizarea uriliziirii accsruia, atat Ia ni velul parccki (prin dimensionarca e1. ca ~;·

·;~
acesruia) solicita, In 1873, aurorizarea pentru murarca cramci dinrr-un Joe In altul pc
forma ~ i suprafafii) , dt ~i Ia nive lul ansamblului (prin parcdarc).

I
propria vic 12!
Reglementarea diviziirii rercnurilor urbane a inrrar riirziu s ub incidcn1a

unor acre normative municipal<:. A~a cum s -a viiztlt In prima parte a srudiului. In

19 15 a fast inifiar proiecrul unui rcgulam e nt special. care lnsii n-a devcnit niciodatii
lj
act oticial; e l cuprindca, de fapt, cloar prcvcclcri de stinate un11i anumc tip de .Il·
U!
parceEiri. Abia In regulam e ntld din 1928 apar prcvedcri muir mai cuprinziitoare.

Constrttq.iil or) cxtinrlcrca carticrului VcHr<t Lunlin oas5; t\N , rond lvli11istcrnl de Interne, dosnr
care au fosr lmbuniitiifitc subsran1ial In ulrimul reg1damcnr buc11rqrcan. Apclar.

pe nrru mai bine de clo11ii rreimi din pcrioada studiarii. Primiiria 1111 a cmi s nici o

norma relati vii Ia config11rarca parcclci ~i a ansambl11!11i ace s rora. c11 toare d. In
I
r
!
i'
"
i6.30/19.>s. r. 2.
10
"ConlrnocJJ(iuuilc In n:gulaJJJCJJ!ul dt· CfJJJS!nlf:{iuui St.' inliJ!d din cc lu a· JJJni JJJJJ/1, fl{'fl dl JiJ Ycchiul Rcgar. e ra de muir ae11n111latii o cxperienfil considcrabil~ In accastii
·.- --·· ocolu/ If I,~; ptli1C din oco/ni/V sc un njungc .. sc spunca Itt 1809 - en JJ/tli 1/Jn/c coJJslrvc(iuJJilc .r:li sc fndi direc1icU.
dJJjJli cnpricinl pmpliCI/1!71/JJi inr 1111 dupli n:gulaJJJCJJiu/ de CfJJJJ-Ir7ic(inJJi ,r;f 1i1 unJJn nJJMrisn{iliJJilorcc .o: uor
dn"; r\N-0:\-IIl, fond l'ivlll-Tcl"'ic, dosar 670/1899, r. 7.>.
S-a produs. asrtd. 1111 decalaj impo rtant. In rimp. lntrc conrrol,d rcalizarii
II Prinlfiria CS[C co nrruntat<1 Cll probiCIIIi.l parcc l:lril or rc:tlizntc 11n1 llici 0 aprol>:trc fn
special dup~ 1895, c:1nd. prin Lege:~ de 1nitrginirc a B11curc~tiului, an l"os£ inglobatc i11 ont~
iiiSCIIII!iltC sup ntiC~c d e tcrcn, rarccl;ttc :.n ncrior. Vczi, cic cxcntpln, parccl:irilc l·lagi Tndontcltc:
(r\N-D~·IB, fottcii'~-10-Tcittlic, closar 652/1899, r. I), llasilcsctt etc. " 13
intr-HdC\'~f, fnccp;inrl Cll pc:rioarla rcglli<IIIICI!tan1, ill! rnst flltOC!IlitC pl:tllllfi parcdarc
11
ale unor noi
· etc. ).
l ocil lit;!~i rlc-il lungnl Dun~rii (TIInnt ~Higurclc, Tnrnu Sc\·criu, Zi ullli<..:ca, Oltctti\a
:\;\1.1)~·11), i"ottd 1'~-IB-Tcilttic, dos:1r 12/187.) . f. 27.
'1 ). 212 Parcela Terenul 213

cons uuqiilor ~i ordonarea parcelarului. Din aceastii perspecti\·a. normele cu caracter neunei reglementari speciale; procesul line de adaptarea spontanii a terenului

urbanistic stabilite penuu cladire au fast elaborate. In toatii aceastii lung perioadii. urban Ia funqiunile specific orii~enqti. Exemple din perioade diferite confirmii

mai curilnd cu scopul de a adapta construqia Ia situa1ia parcelarului existent. Din aceastii tendin\ii: In parcelarea unei por1iuni a proprietiilii lui Biiliiceanu (1858). o

punctul de vedere al reglementiirilor specifice. se poate constata cii cele douii parcelii a\'ea cca.800 mp, In parcelarea Gramont (1893), suprafa1a c ea mai des

aspecte complementare, ale fesutului urban (parcela ~i cliidirea), au lnceput, treptat, lntalnita este decca. 450 mp etc. Suprafe1ele parcelelor din "parcurile" realizate Ia

sii fie corelate abia de Ia mijlocul deceniului 2 al secolului nosuu. In aceastii lnceputul secolului variazii lntre limite de swl de mari, datorate, In parte, condiliilor

direqie, lnsii, primul act legal al municipalitillii este, totu~i. regulamentul din 1928. locale ale terenului: lntre 1340 ~i 525 mp Ia parcelarea Filipescu (1912), lntre 1424 ~i

698 mp Ia parcelarea Boerescu (1911) etc. Dar In aeeea~i perioadii, Societatea

PARCELA Comunalii pentru Construirea de Locuin1e Ieftine a realizat mai multe parceliiri.

Componentii elementara a 1esutului urban, parcela a intrat sub incidenp suprafefele parcelelor \'ariind lntre 180 mp (Clucerului, 1911) ~i 250 mp

regulamentelor de construqie In trei direqii : (Zablowsky, 1914) 16. Oiferen1ele mari de suprafe1c demonstreazii cii, pJ.nii In

a. regularitatea formei ~i raportarea Ia uaseul suiizii, respectiv existen1a preajma primului riizboi mondial, se cristalizase, In ahsen1a oriciirei reglementiiri

perpendiculariclfii laturilor- lntre ele ~i fa1a de stradii. A fast, de fapt, mai curi!nd speciale, ideea unui anumit raport dintre dimcnsiunile pun:elci ~i funqiunea

un imperativ subln1eles, fiind prezent ca obliga1ie expresii doar In proiectul reziden1ialii: locuin1e In Cartier de vik, respcctiv loc uin\c pentru familiile cu

regulamentului pentru parceliiri (1915, varianta 1928). Dar proiectele de desc hideri venituri modeste.

de striizi, lnaintate spre aprobare In secolul trecut, care aveau marcate ~i parcelele, Prescripliilc con1inutc In proicctul reg ulamentului pc ntru parcc liiri , In

au rcspectat, de multe ori, perpendicularitatca latUrilor. Estc de prcsupus cii eel din 1928 ~i eel din 1939 enunfii cloua itl c i cxtrcm de importanw:

serviciul technical Primariei a sugerat parcelatorilor acest tip de rezolvarc' 4 . Paptul - prima cstc accca a parcclci incli vizibil e . no fillnc care contra\·inc

cstc firesc, de altfel, caci, spre sfUr~itul secolului trecut, linia dreaptii ( ~ i. implicit, modului tradifional de transmitcre a tcrcnuril or ciitrc m o~ tenitori (prin lmpar1iri

succcsi ve), ca ~i tenclin1ci de a redu ce mcrcu o s uprafa\ii d e tcrcn, prin cli,·izarc.

unglliul drept) era considerat un semn al unci noi estetici, care apar1ine

modermdui' 5 pe ntru a ob\ine profitul maxim din vilnzarca lor. Prin acea stii prcvcdcre sc stopcaz:i.

b. supra£..1\a pa rcelci; aceastii caractcristicii geometricii exprim;l, In fond, de fapt, dircqia ex trc m de riispanditii de panii at11nci. de mi qo rarc a parcelci. panii

f11nqiunca ciireia li este destinatii. Reduce rea constantii a suprafqei un c i parcelc, S·

Ia limitclc inferioarc ale construibilitii\ii.

a fiicut (lntre anumite limite), panii Ia sfilqit11l sccollllui trcc11t, fiirii intcrven\ia - cca de-a do11a imp11n ca s11prafqc minim c ale parcclc i.ln r;1port Cll tip11l

de funqiune . t\ceasta prc vcdc rc estc corclatii direc t c 11 dimen siunca cliidirii care

poate ti reali zatii pc parccla respce tid. Sunt s t;lbilitc. In ,·irtlltca accs t11i principi11 .
l.:.l Es1c, ww ~ i . dcmn de obscrve~J en, in opcm~i lluilc..: IJri.J;lnc de auvcrgun/ de Ia sr:i r~ i111l Sllprafqelc minime obligatorii pentrll difcritclc tipmi de locllillfe ( ieftine. ,·ile. cle
sccolului lrccu l (dcschidcrea noilor bulc,·nrdc), dupa proicclclc clnbon11c cxcl11siv de Scn·iciilc
tcllllicc ode Prim;irici, accasJ li rcguh1 simp l;'i 1111 ;I f'o:a nnn<iritti LOu lctlllll:l .
15 f111r -o adrcsit din 1882 <1 Scn·ic.:iului JCilllic nl Priq}<lrici dhrc l\"linistcrul de lnlcnJc
16 Cinci n<l l Sfiu~CSCII, ...\'rJCicfntcn t:rtJIIJJJ!flltl d e lrJCiriJJ(c ir.jiiur: .~·j rt:fl!i::Jrrilr: ci, "Urb:l! 1ismul\
sc jnstifica lrolsctd rcc1iliniu a! un c i s1razi 11011 nlini<liC, co JJsid c n1JHIJJ-sc c~ c "o .r::trnd?i mni drcfljJtli ,"i
U (X), I'J.>.>, 11r. S-6, pp.269-788.
prillllnJI(ln'lllflifrom onsfi"; 1\N -D ~W . rond l' i'vlll-Tcilllic, dos;~r 27/1882, r. ~0 .
 214
raporr), comerf, indusrrii erc 17. care se regasesc prin zonificarea consrrucriva.
Esre confericl. astfel, o anumira scarii parcelei (suprafap rerenului raporrara Ia
suprafap consrruqiei), o portaTJfli corJstmctivli a acesreia, ram 'insa a
simplisr: de exemplu, In regulamentul din 1939, un de reren (400 mp) a fosr
indicara penrru clase de consrruqii (Ill-V) cu paramerri suficienr de
c. dimensiunile larurilor parcelei sunt reglemenrare, succesiv, prin
acelea~i acre normative. Ele au impus fie un anumit raport dinrre fapda
adil.ncimea parcelei (fiidnd sa dis para parcelele cu adancime foarre mare), precum
valori mini me penrru cele doua dimensiuni. S-a prod us, asrfel, ruprura cu parcelarea
tradirionala, disparilnd pracric, In toare realiziirile legale (aurorizare de primarie), de
dupa 1900-1910, tipul de parcela caracteristica penrru o mare parte a ~esurului
neregular a! Bucurqriului: cea cu latura foarte 'ingusrii spre srrada
foarte mare In raporr aceasra.
Toare cele trei direqii In care au aqionar reglemenrarile municipale au
avur o influen~a dirccrii asupra ra~ionalizarii acrului consrrucriv ~i, implicit, asupra
ripurilor de cladiri, inclusiv a partiurilor arhirecruralc. Pede alta parte, prevedcrik:
respective au avur efecre dinrre cele mai semnificarive asupra asupra caracrerului
diferirelor zone ale ora~elor, ca ~i, nu In ulrimul rilnd, asupra imaginii spa~iului
public, fie el strada sau pia~a.
PARCELAREA
Tinilnd cant clc fluctJia\ia foarte marc a prcveclerilor care privesc
parcelarea, In acesr caz aprecierea efecrelor rrebuie fiieura. In mod cu row! special.
prin raponarea Ia evolu1ia generala a reglcmenriirilor. Din acesr puncr de vedere.
pot ti stabilire trei erape disrincte, care au avur 'insa ~i zone cle aplicare diferite.
17
Supmfc~clc Ill<IXilliC au fost 1:1s:nc hi aprccicrca proprictarilor sau a parcd:norilor,
priu1-:iria fJiud iillcrcsat-:1, fu prill1ul ro1ud, de asigurarca uuor coudi~ii igicuicc Illiuiuic couJ'critc de
suprafa\a tereuului. l'e de alt:1 parte, deoareee dup:1 !900 prqui"tcreuului atiugea deja Vi!lori dcstul
de IIWri, fuiJr.1r~irca uuui tcrcu fu parcclc lilai 111<Iri dcc:dt cclc ucccsarc cr<I cviwt:1 de proprictari, c:1ci
ar r1 fllSCllllJ;il 0 UtiJizarc llCCficicut;J a lCfClllliiJi.
Parcelarea Terenul
215
a. Penrru prima erapa. care dureaza pilna Ia 'incepurul secolului a] XX-Iea
(mijlocul deceniului 2). consecin1ele asupra e\·oiu~iei urbanisrice sunr dare. In
fi consideracl
primul rand, de absenta oridrei reglemenrari. Se poare considera cii aceasra prima
erapa esre dominarii de ambiguirarea rela~iei dinrre deschiderea de srriizi ~i
diferi~i.
parcelarea pe care o presupune. Inrr-adevar. dacii In primele reglemenrari
(cele cuprinse In Regulamenrul Organic ~i regulamenrele din 1847-48) acesr
~i
domeniu esre campier absent, regulamenrul din 1856 se referii doar Ia deschiderea
~i
de noi srriizi, In special de ciirre proprierarii partieulari de rerenuri, eludand celalalr
aspect, inevirabil, al inten·en~iei (parcelarea). Aprobarea srrazii nou deschise se
fiicea In urma verificiirii condi~iilor rehnice ~i ale echiparii eclilirare impuse.
proprierarii nefiind obliga~i sa explicireze, prin proiecr, modul viiror de urilizare al
~i cu adancime
rerenului parcelat, adiacenr srriizii. In arhiva Primiiriei pot fi 'inrillnire exemple cle
acesr fel, alaruri de alrele, care ilusrreazii inreresul penrru folosirea ra1ionalii a
rerenului parcelar, prin 'impiir1irea regulad a aceswia. Sciipau 'insa campier de sub
conrrolul serviciilor rehnice parcelarile care nu necesirau creearea cle strazi
(divizarea unor terenuri a flare de-a lungul unor srrazi exisrenre)l8.
Proprietarii clc rerenuri aveau asrfel, pracric. libenarea cleplina In
srabilirea formci ~i dimensiunilor pareelci, ca ~i a moclului cle grupare a lor.
Deoarece esre firesc ca interesul proprietarilor s~ se 'indreaprc mai muir spre
renrabilizarea noilor terenmi (apre cle a fi vilndure cilr mai protlrabil ~i apoi
consrruire). clecilt spre a asigura un anumir confort al milizarii (dar mai ales al
locuirii). parcelarea terenurilor a urmat, de cclc mai multe ori. legile cflcicn1ei
funciare. r\u rezulrar asrfel. dintr-o nnicii parcclare, lotJJri de dimcnsinni ~i forme
foane diferire. neregulare. dcseori c11 o larnrii fuane mid spre strad~ (fatatla
parcelci). Realizarea noilor eonsrruqii se !acea de fiecare cumpiir~tor al pareelci.
'inrr-o rela1ie de indifcren1ii fa1a de clatlirilc imetliat 'im·ecinare. De acee~. cl1iar
Accasu1 categoric de parccl:1ri a anit, ~i uiai u1rziu, Ilii rcgiu1 special, fu scusul di
18
aprob;1rilc crau date cu mai Iuarc II.'jllriu~J. Siugura coudi~ic fcnu;1 pcutru amorizarc era cxistCII~a
rc~clclor cdiliiarc pc stradn rcspccti\';1.
216 Parcel area Terenul 217

proiecrele lnainrare Primiiriei spre aprobare, care cuprindeau ~i lmpar~irea rerenului constmqiu11e" erau anexare "Condi(itmilor de vaTJzare" a parcelelor: In momenrul

In parcele, aveau premisele de a de,·eni ozona neunir:ara prin modul de consrruqie. achizi1ioniirii unci parcele. orice nou proprierar lua cuno~rin1a de condi~iile

Lipsa inreresului din parrea Primi'iriei, de-a lungul a mulre decenii. obligarorii In care purea consrrui. Parceliirile aminrire erau desrinare unor pii.ruri

penrru acesr domeniu al consrruqiei urbane, a f:lcur posibila conrinuarea, in buna lnsriirire sau medii: dar, prin ansamblurile realizare. dupii 1911. de Socierarea

mi'isura, a evolu~iei sponrane a parcelarului ~i a re1elei srradale. Acesr fenomen s-a Comunali'i penrru Locuin1e Iefrine, acesre caregorii de pre,·ederi (drora li s-a

prelungit, inrr-o oarecare miisura, pilna Ia al doilea r1izboi mondial, prin adiiugar lnsii ~i dimensionarea parcelelor) au fosr precizare ~i penrru parcelarile

nenumararele parceliiri ilegale (neaprobare de primarie), cu roare cii inrre rimp au realizare In condi!ii de conforr minim .

api'irur prevederi din ce in ce mai precise ~i mai severe. Acesre adevarare condifii speciale, care suplineau, In mare miisurii,

2. A doua er:apii esre definirii de prevederile speciale sr:abilire penrru absen1a unor prevederi din regulamenrele de consrruqie, au conrribuir decisiv Ia
~··i-~:·

parceliirile noi, realizare, in mare pane, In zoncle nou inglobare In ora~. Esre vorba, configurarea llnirara a parceEirilor aminrire mai sus, Ia conferirea caracrerului lor

a~adar, de reglementiiri locale, care n-au fosr inc! use In acrele normarive ale epocii. urbanisric. "Regulamenml parceliirii" a de\'enir, dad nu obligaroriu, eel pu1in foarr e

0 modificarc sensibilii de arimdine arc loc Inca de Ia sfilqiml secolului frecvenr In perioada urmi'iware, mai ales penrru ansamblurile de mari dimcnsiuni,

rrecuc lmpusii de con1inund ~i sensu! unor legi- Lcgea penrru crearea unci case a suprapunandu-sc sau deraliind prevederile regulamenrului de consrruqie.

lucrarilor ora~ului (1893) ~i Legea penrru miirginirea Bucurqrilor (1895) - dar La lncepurul anilor '20 s-a inrrodus o nouii condi!ie pcnrru aprobarca

srimulara, cu, siguranfi'i, de aplicarca regulilor de consrruqie pcnrru bulcvarde ~i parcelarii (prcvedere care Gcea parre din proiecrul regulamenrului de parceliiri):

splaiuri ca ~i de expericn1a concursului din 1906 pcnrru sisremarizarea capiralei, orice proiecr rrehuia sa aibii rrasarii, pe fiecare parceEi, suprafap de rcren care urma

aceasrii schimbare a fosr marerializar:t Ia lncepurul secolului al XX-Iea, ciind a fi consrruira c:romw aproxima!ivli a cllft!in"/or'). Prin aceasra mcroda grafid se

parcelarea esre luatii In considerarii ca un "fragmcnr" urban unirar ~i coerenr, a ciirui pre!lgurau alinierile cladirii (Ia srrada, fara de vecini ~i fa!ii de fund11l parcelci) care

realizare presupune ~i reglcmenriiri parrictdarc 19 . au aparur abia In rcgulamcnrul din 1939.

Unul dinrrc acesre cxcmplc esre parcelarca (parcul) f.ilipcscu. aprobarii 3. :\ rreia erapa imporranra (care lnccpe In 1928) sc caracrcrizcaza prin

In 1912, rcalizarii de Alexandru f.ilipescu pe propricrarea sa. La all[orizarca includerea In acrele normarivc a unor reglcmenrari cleraliare (c11 diferen1ele

exccm:irii ei, s-au srabilir anumire conc.Ji1ii special<.: privind modul de realizare a norabilc dinrrc ccle do11a rcgulamenre, men1ionarc anrerior). valabilc IH.:nrru ro r

cl:tdirilor: ripul de grupare, rerragcrea de Ia alinicrea srriizii ~i lniil1imca Ia corni~ii. ora~ul. Ele ~e rcferii, In primnl rand , Ia dimensionarca parcelei COI1S[fllihile. ~i. In

Alre douii parceliiri conremporane. realizare de clara aceasra de primiirie, pe rerenuri al doilea rand, prin regulamcnrul din 1939. Ia proiccran.:a parceEirii propri11 zise. fn

achizirionare anrerior, "gradina" loanid (1909-1910) .~ i "parcul" Hocrescu (191!. _ceca cc prin~~re parcelarilc. snnr srabilire norme care s:i le asigme nnirarea

cle\'cnir mai riirziu parrc a parccl:irii Dcbnancca) , au avur prcscrisc :~cclca~i urbani s rid .~i arhirecn1rala. prin alinieri ~i lnal1imi 11niformc. sri! :nhirccrm:d 11nirar.

caregorii de pre\'cdcri. Penrr11 gr:idina lnanid, de exempl11. "Coudi(imulr de t~ararc iclcnrid a garclurilor ~i a evenr11alclor griidini de fa1adii ere.

r\ceas ra nona rrarare a problemaricii parcelei ~i a p:ncel:irii a an1r

19 Trcbuic rcmorcat d, ill acclo~i timp, vcchio formul~ o "dc,chidcrii de m~t.i" cstc de a se purea aplica principii unice pc lnrreg1d rcriroriu mb:~n .
utili7.m~. in ::1ctclc prim lhici, <.~lthuri de nou l ccnncn de "parcclarc".
 218 Parcelarea Terenul 219

diferen1ierile fiind concrerizare conform zonelor ~i claselor de construcfie ale mai mari (In general peste 20 de parcele). au determinat nu numai o regularizare I

ora~ului. Sunr integrate masuri relative Ia parceliiri noi. dar. pentru prima oarii. ~i uniformizare mai accenwara a lmparfirii rerenului (dupii 1900). prin diviziiri

masuri care privesc modul de construqie In parcelarul existent. a drui evolufie a regulate de parcele. dar ~i o importanfii localii muir mai pregnantii a tramei srradale

fosr. pana arunci. aproape exclusiv sponranii. Esre inclusa. asrfel. In reglemenrari. ordonate. rezultata din parcelarea rerenului.

zona centralii, veche. a ora~ului, cu ditlculciifi incomparabil mai mari In pri\·inp unei - resrul teriroriului urban . lnglobat In ora~ prin legea din 1895 (Ia care

consrruqii ra1ionale dedt zonele periferice, lnglobate mai recent In perimerrul trebuie adiiugat cartierul Corroceni), care este, In foarte mare masura, parcelat dupa

administrariv al Bucure~riului. prevederile regulamenrelor locale ~i, mai rarziu. dupa cele municipale. Sunr

parceliiri pe suprafe1e mari de reren, avilnd compozi1ii urbanisrice mai muir sau mai

Reglementarile privind parcela ~i parcelarea au avur. ap cum s-a purut pufin elaborate. Suprafe1e lnrinse de reren, delimitate de arrere importance de

remarca din sumara reluare a evolufiei acesrora, consecinfe ordonaroare circulafie de nivel orii~enesc, sunr rezultatul adi1ionarii, In rimp, a unor parcelil.ri

incontestabilc asupra 1esurului urban. Acesre reglemenrari au inrervenir lnsa. In care au caracrerisrici urbanisrice mai muir sau mai pu1in unirare. Trama srradala

forma cea mai completii, suficient de tarziu In dezvolrarea ora~ului, pentru ca sa fi regulatii, ca ~i cea parcelarii, srabilesc, In aeeasra zona, In mod dccisiv, caracrerul

putut avea un aport decisiv, global, In configurarea 1esurului urban. Din aceasta 1esuwlui urban.

cauza, efecrcle sunr muir mai pregnante spre periferie dedt In cenrru. Efccrul

ordonaror al acesrei caregorii de reglemenriiri poate fi schcmarizat. Ia nivclul lsroria de data reccnra (dupa 1900) a rcglcmcnrarilor care privesc

lnrrcgului ora~ (din limitclc fixate prin Legea de organizare adminisrrarivii din parcelarea terenului urban relcva dteva tcndin1c gcncralc de dirijarc a evolu1ici

1939). pri n trci zone concen trice: parcelarului urban. Chiar daca acest proces a fost oprit Ia sfilr~itul anilor '-\0. cl

- un nuclcu central. avand ca lim ira posibila conrurul exterior al ocolului demonsrreazii rolul decisiv pe care 1-a avut pana arunci pcnrru construqia urbana:

II allmpar1irii din 1848. In care n:glementiirile au avur un rol mai pufin important. - rransformarea lentiL progresivii. a parcelarului anterior. ncrcgulat ~~

din cauza apari1iei rccenre a accsrora ~i. pede alta parte, din cauza posibilitalilor mai foarte divers al ora~ului. prin ap:1ri1ia unor fragmentc regJdarc. a dror dimensiuni

reduse de rlivizare a 11nor proprieta\i care. Ia lnccplltlll secolld11i. avcau. In cea mai variaza In raport cu situarca fa1a de zona cenrrala. Efecwl ordonaror inconrcstabil. ca

marc parte. dimcnsiuni care nu mai permitcau sulllmpiir1irca lor. Ordonarca difu~a simbol al modernidrii morfologice. a conrribuit Ia disparari1ia difcrcn\clor parcclarc

din accasra zon~ este concrctizara prin parcclari de mici dimcnsiJ1ni. de eel muir anrcrioarc (dupa o logicil care a 1inur clc exisrcnp prcmodcrna a ora~ului):

10-15 parcclc. dczvoltatc tic prin dcsclJidcrca unor striizi (care lnsa nu au 11n rol - imporranp considcrabila aVJJtii In optimizarc:J urili~.iirii tcritoriJdJJi. prin

scmnificariv In rqcaua sradala). f1c prin rcntabilizarca In adJncime a insulelor. prin divi7.arca sa ra1ionalii. In parcclc c11 suprafqc regulate din punct de vcdcrc

fJ IJHlatJJri. geometric. rcla\ionatc direct CJI dcsrina1ia fJJnqion:li:l. In accst fcl. sc asigura

- un inc! care lnconjoara accst nuclcu. a drui limitii exterioara poate tl crc~terea gradului Jc construibilitatc :11 tercnului , ~i sc acccntucaza dcpcndcnp

consideratii pcrimerrul din 1831 al ora~JdJJi. Tcritori1d s-:1 llfbaniz:Jt m:1i lent. f:ldnd dintrc parccla (ra1ional dcfinitii) :;;i r:J\ionalitate:J proicctJrii cl1dirilor.

posibilc inrervcn1ii mai masive ~i de amploare mai marc. l'arcclarilc. de suprafqc - tcndin\a de crqtcrc :1 laturii sprc strada :1 parcclci . CJJ deer direct
 220 Exemplificiri Terenul
221

asupra sporirii desf:l.~urarii fapdelor cliidirilor. Consecinp acestei tendinfe. urmiirite

- -~~ ·;
· cu multii consecvenfii de primiirie, a fost lnlocuirea unor tipologii constructive ,. ·

vechi. adaptate unui parcelar rezultat din evolufia spontanii a ora~ului) cu tipologii

<;c·.~ ~~
no1 , In care prezenp cliidirii In configurafia spafiului urban sa devinii

preponderen tii.

EXEMPLIFICARI
Absenta reglementarilor: deschideri de striizi fara parcelari
l ... c.

·~ 'r..J.--\
-"'·--~-~
..(..... ~., :·! ..--~
- .
,_,,;,:f..
... , ... ....... >--J,t- ... ..

'·''
..
~ -·' .. :
,:..... ,
~~-/· :.:
,. ~

__t' '::''~~~~..
~-r-~:;.-:;;f~f~i:~~~~~~J~~~·
F:-:' '·- ... ~;7,r->~·"'-' --.-,~,.:!~.::;:_
'J
1 . (3 ..~
. . I .:
I~-~---· ~-;r::~.=: \\~ ~
' ';1,__ -·- ----------~~' I ,r,-.. _
-f~ > ~
~

I i !
;~.
I! •.
' l
j
28. Deschi deri de str~zi:

' I ;. / :'· - - -- -; - · ·· -·; - ..• -n:-:0 I propr. Ef. Cartianu, Calea Rahovei ,

·~·ll''''
1910,
I , i '
i l ,. / . / ~ I~ t.-...J a rhirecr Dumirru P. Anronescu
ml';~rTr'Crrvfr;=;~fru,_mf?'-~_:~H-~""".--
.,. .. \
. ----- .J
· ---~~-1-
11
••• doresc a parcda ltrtmd cc-wi
.
. ·-- - -r··-------~
·-1"'··~(/.A• ,(.,/" ........
' .·. - !
" apaqiut iu /oturi mici, pculru fl lc
26. St rada Riureanu, 1856 viude CIIIJ{IJrin(li de platli."

~'~
1:
--- -n- ~,,;~t1l c·- i:
II' ·'·:.:,:. . :i:'.... .. \t . . -.
;~:, ·. I Absenta reglementarilor: deschideri de striizi cu parcela ri proiectatc
Ii I
' . ·. .,
·; (
' \ '"'·
• ') • ·... ., -
. !
I

~~:--~-. ../~.~-I..'-" 'l_,:-:, !.J/ --.~~-·'t~ L._:-~_-:·-:·:.\.L . i~_ '.

,~r '®!'-- -U' ·:.-.1

.
I, _[."""';'-' - .... .. __ _ .--.-- [-': . .. -f-----·-- o··
J .r. . ._. _. '"'""
1, ...

~
I!ff~~- - -- . i' -~:--]_ ~~ ~., (.
. .1 - ?-' ,
- / -- ·- • l, Ji·'~·;/.- . '

. ,~1~i~L~. ._ ·: - -~~-~ --
c-

/? . .
:;; .
--1 .' ' -:--·&? j

,'· 1
\ ...
1 /W~'·l\ . ,.·
I· ,__
.~· ..I · ·.

· I,
. , •; - .. ··::.. .. -- ... l ::
. .. ··'~· t-!0:·
y -.,,,· [· ·

·tj;~:e~<+,·
,""-<,.
\illll!: · >'

~\~~\ _. ,: • r. '>.!\, . ·
)~j~U=-'·:;-: >:. h~·{_-. ·--~-· ·~J}- ; of···,.. I 1.
29. Pror ri ctatca !Jal:lccanu, 1862
"... dori11d a oi11dc grlidiua cnsci 111dt diu
Jilaholaua Sf Ecalcrinci, C{IJr {IJr.fa(ada pc uli(a
Tipogm.fici, ,<i ca sii pot dobtiiJdi '"' pn'( mai
,.~
• :::.
:,'( J' 1, L ,( ... ,, -1 I /' . ·- .... . .. . ;:· \'
... •11,:- --
1 (1•,
. --~- ,,.,,---:---/I II-/{ .I ' ·" : ...._J 'iI'I1 I
,,
• nvaJJJajos, m11 hotlirOI a !rage o uli(tl jJriJJ
-~~---··-
,-I If
.-:• /•/iii
-.] ' /i•· ' Ii ' I' '.; ,., : llli)locJJ I ci, pnn1111 sc vcdc jigJJratO iu a!ti!IIJV!u/
pial/."
27. Deschidcri de st riizi Ia baricrn Dt1dq ri , 1856 (i)
 Exemplificlri Terenul -??'
-J
222

•. ·-...'\. /

" "'
.
I ,./ //
/;.::~,,"--..· -... /
/ '\
.
(
~j
i \,,'--,/~:~- / / '• .. ,_.~--··. ..._//
.- ) </
/~-' J ":' ·-•••, ·•.....
// ·,., ·,'·.
'-... '·.
·.,<
'-...
I
/
/
\
\
\
\ I
\ I .·
\ I /
v / ....

D (]
/
_./ ./

,/
(

31. Fundiltura lzvoranu, 1896 . ·····~ '+~d[-[]['lfl~. . .

r:_~- ~.~~m~J'
.';,ftl''ltr-~1~. ~-itm:,'i;·1l ~ .. -~~~
Realizanl prin mo dificarca locaiJ a
parccblrii Gramont, fund~tura a
fost proi ectatil, pro babil, de
arhiceccu l i\·lcycr 1 care a fnc ocmic ?i
proiectclc-tip al e locuinlelor. Cclc
1
,
1
11
1
I
' ~=I _J-;-·-"1·-·: -[· --.:-·
_ 1~ :·__ -~ ...
..L.
I ..
: , __ . ..
.J ..J ,,/
11
r.--
·-,.•. •"
11
,I
I

!'!·~~-!~:'~ir:;
.II . t I I ,_ I I
patru parcelc din mijlocul
fund~turii au suprafa1a de 147 mp,
respectiv 10,5 m x 14 111. Proccntul
de ocuparc a l parcclci se fnscric in
limitel e impuse ocolului IlL II I .. II I JUI
·'
"
I.
' 0

i ~i"

ji_ ' . 1..~- . ... .·. . !L

":j
_;Q_ Parcclarca Gramo11t, 189.;
Sc num~rii printre primcle parccl~ri pro iectate, Lie m:~ri LiimcnsiQini (274 p:Hcc le). Cu li11i e p un ctatii :Ill
L~-~ . .)\Jrmll.Ji
-:j l. .-.·~ "0

su1H uas;Hc pc plan, prob<~bil de prim~ric, trascclc stri'lzi lor cxiscc ntc ~i proiec tacc in zoni\ (inclusi\' .
·'-
-~
.I'IJ' !
:
bd. i\-laria)i acc stea all COI H.I IJS Ia mouillc:Hea proicctului illi\ial.
 --~-- -- -- -- ... - --- - -- - --

224 Exemplificari Terenul

225

Parceliiri cu reglementari speciale

_ _ __ 33. Parcul ''m odel" .Boerescu , 1911 _ --- - -·- --

"Coudifiwzi relative Ia ronsiruire
.. 3. Cumporotorii pamlelor vor c"' in pnlabil adminirtra(iri Comunalt, pe bau de schi(e fi perspective
colorate, inaintt de a face planurilt definitive, aprobarca pentro fact:rm ace/or planuri definitive. I 4.
Planun'le fa(addor vile/or vor fi astfd focute, ·co sii se adapteu Ia /clul piqdor, alrelor fi plama(iilor ce se
pn:vad pn'11 planu/ dccmat a/ parce/Orii. "
32. Pa rc ul loa 11i d, 1909- 19 10

"Coudi(iuni de Omslruc{iuue iu JJ/ocul de vile diu strruMe G. C Ctmtncrciuo -~ '{iirmri

(Grtidiun lomrid).
Art. /. Caulc cc sc vor constroi in riCtsl bloc vor fi driditc in .<til vile 1<i de p1~(crin(i'i ill stil romline.<c. Sc
pcnnite illtrcbuiii(Orca fide lt:11111i'irit apare11tli dccomtivli. E/c vor fi rttmsc pc stmdcle G.C. Cantacu~illo , .<tr.
A 1<i str. B cu 4 111 din ali11icrt, iar sprt grlidinli cu eel pu(in ? 111, in afarli de dcpmdin(c 'i gmjduri cc sc jlot
d i'idi pt lin1ita propn'cti'i(ii. Pc sir. [i'imni nu ,., prcscrit retmgcrc. Tot m·(fd ,<i 11c iutmn·a in pare dimp1e §
accristO slradO. Pc intrnrra str. B ~i pc iutr(lrl'fT diu sir. A in parr JC prc:::CJit o rrtragcn: de miJJiJJJJJJIJ 2 111. ?t·
intra rca principalli diu pia(a Cflulacuziuo Tu jJtJrC sc pn::.Jcn'c o rctragr.rc de 2 JJJ. DistnJJ(tJ dt' limit a '{)l'CiJJu!ui
oafi deed purin 2,50 111. iulil(imilccous/J11C(iuuilorspn:Jtrodii vr1rji dc r.d jJJJ(iu 7 '" .,(i eel mu/t /4111 JtJcotit
de Ia suprafa{lllcrruului piiu?t ln/annici7J! CfJnJi~-ci. I 1! 11. 2. CiJJJJ/J 1JC(iJJnik jJOI j7 ,\·j gnJjJtJ/r. r/f}u(i cfllc do uti,
ins(i in ascJJJt:JJca cazuri planurilc lor de coJJSIJ71C{ic sc vor iuMcmi iJJIJ-...tJ JJ stil coJJcordot. indat/i cc fJ casii c
coJJJI171il?i, ucduul JJtJ poole coJJslroi dedit lipit ,r:i ostfd ca accJI calcm1 ,\·ii fie aci"JpcJil iJJtrcg v·i flirfl a /!i.\·a
co/call vizibil... ./Art. 4. imprcjmuirilc dill sprc stmdi'i ,<i diu sp1e grlidiuli vr1r fide fer pc soc/11 de zidlilic , i
vor nvca o iJJfll(imc de /,80 JJJ. llsaucJJea grilajii de fer .r:e va jrJCe ,r:i iJJirr Ol'CiJJi jJe dislllJJ(a de 4~5 JJJ dt· ltJ \3 \ I \
~-fJ(ldfi iar pc rtstul luugimci sc va face imp,~jmuirc de ::.id de 2 JrJ iufll(iuu:, CJJ obliga(ia dr.: a St: pJJJu: jJiantc \ \ \I \
I
u~ri'itomr. I Art. 5. Cuqilcvor fi plantntc pc o .<Ujlm/a(li de r.cl pu{ill 50% di11 .<uprntfi(n lltdi'iditli. i11 .<l!cr.in/
CJJJ1ca diJJ _fa{il va fi /J(l/a!il ca grlidiJJ(i dc.flori cJJ arbn~·ti JJJici iar iJJ_/iJJJd cJJ j,oJJJi spn: grtidiJJil. I 1111. fi. I
Fieearr propriclnrjJfJnle dcsehidc jJOI1i(i1 ditrc grlidiJJtJ pub/ieli,fiiJ'ti insfl m /Jt:t:n.\·tn sil CtJJJJtituic "" dn111 rk
.34. Parcel area Clucerului a Societil(i i Com u11alc pen tr u Con stru irea de Locuin(e lcftine, 19 !!
parcele 10, .34 x 18,00 m; locuin1e-tip, retrase 4 m de Ia stradil ~i 3,50 de Ia l'ecini
It
scJvitulc, Pr-iJJJlJrin tW!iJJd dn:ptul or-i c!iJJd a lc i11chidc clirJd JJJolioc tiJ: tJrdfJJJ: jJJJ/J/iclJ or CJ:n:. I 1111. 7. in refera tul Direqiei Teh nice se alirma: "... Divi::.nrta pfllrdc/~rc bu11ii {i cu111 cliidirilcvor fi mmscdin
Pmjcctclc de cr/1/slrvC(iulli vorfi i11tnr.mitc de nrthitcc(i rliplnmn(i". a/inicre iau aspect de oile iucoujurnte de griidinfl, care StJJJ/ mull aprccintc iJJ cdilitatcn modcn1il". II
r
'
226 Exemplifidiri Terenul
227
PARCUL .R A 0 ~ R I W
PAflcc;("'~

37. Parcelarea Bateriilor,

1922 (?)
Pe fiecare parcel~ este
indicata suprafata care
poate fi . ocupata . de
""'';:-...,..(£_ cl~dire
~Iff}.'{.. ~~-

35. Parcul Radorin, Calea Dude~ti 178,1926-27

Parcelare de mari dimensiuni, periferid centrului: 188 parcele, suprafa1a frecvent~ Parceh'iri din centrul ora~ului, realizate conform reglementarilor '·
_. ,
a parcelei 200-250 mp, cu laturi de 12,00 x 17-20 m.
rtr··
~ ·: \. '• . ( !:.:.:.;<,;
-----=-
'--n IIBIIIIII! '-_..-
!I
·,
,."'""'"
... ;) ·
~
)
·..
-~ ~-· · /, ,v\ ~ \. !"
'li
, ·~-.. J,·:i~1
~ . ; · \ .... ~~%-
-~ . •.:.·· ·-· --.~ I

..' . .~,.-. '.·,..\~~. .~-.~-

"!
.• '·, ' . _./:'
~:.··-·..
:,.- I ' .··,.. ·,'
. . ....... .
l
~.
4.J ... . ; ., : \. •
\, __ ... · 2 '\ ·· ·

- -~1 .-. ··....--.,_,_ ·;:::.~ --,---::- ~ w l

.
t·'0.:\:-.-.4-
.\.··· 0 > . . u••

r ..: .. .. i~ ·-
·--: - \_
. •· ;-.. . : :.· ! .. \.
J
f<

·\..\_·· .. ·--- -~--- .. ·-. r· ... .;·t· - ~ ··5'· ·. ·. -

,,!l
~\. ·:.·· ~--.,'¢
38. Parcelarea Henri

~ :.. lr: . .:..·..L. ·..,-.·.-.;;:.~~··::'~~

. •
ron s o c •t ; i ~ t 1 e1 ll P
Catargi, bd. D~cia, 1932
P.

_;·-...·L ~-1-· ,.,.

i
arhitecr Tomcscu (!) 1

~~:- -~ - •.:,.~. :.-L::~' - : .:.;

II'
~·
Pemru a asigura unira tea

l
ansamblului, inilltimea
36. Parcul Principesa Elena , Cotroccni , propr. llanc:Comcrciala Rom:"inil, cl~dirilor de pc bu. Dacia a
fosr impus;1 ~i cclor 5 noi
prim:> jum;1 tatc a ani lor '20
. ~-c i:.a.r

!i
fl
228 Exemplifidiri Terenul ---
229

o_5cx:~A:.C·A~I~"~':...>-\ ?o~o."\'Ari!~ ~~~ ~

@rA;.;;, .. r:J:~c
j""":"- ''i -J\ ••
"-'
<'i~_,;· :;:R;:rl·u· ui ;.,
I o -

(j::yP.-r;.l _IJoGii':<Jic:.JCill. &.~

{ ~ i\ .-'

40. Parcelarea Soc. 'Edificio', 1933

~· Calea Mo~ilor 124- 126, arhitect T. Popescu
~- . - suprafe1ele parcelelor- intre 200-317.mp
~· . · .
- cl~diri grupate ~ i in front inch is
~. · -®·

~
\.· .;~.:;
~ ~Li--;~··
- ,,, ·!
,~-·~·
'/f;;. ~

·~~,~· \- ·~;::~:
~r<k, 4L Parcelarea Noiea , bd. Ca rol, 1934, arhitect Octav Doicescu
~~@ .w - parcelare tara desch idere de strazi
~\,.' .... · ~ - in~l1imile cladiril~r sunt cele previlzute pentru cele trei strnzi
- regim inch is; "cvqile de ju11dvor riimaJit fi /11 viitor tmificote,
. .
~F \ ., -<··'·'·· protro o cin:ula(it mai abu11dt1Jta a aero/ui,fiecon lot avaud totufi
)~i~\~ - b;'"0 minim dt suprafa(ii ng/ro,rotara•.
~~·

\ v----·
,,t.t..l.'
>·

· : ;_~·?'-;~. .~.
"I
)~·<:"(, l. o

.<5""""': Q:.,...~;yrL
lotl!~kl ~!Jil~i:Qj"'"'
tf ~>-'~------ .A4.1t:...ff:r=:_j
( ~· ..l.-;T'.t:.
. .: :,.c,.,.••
~- '5"
-:.r.Q·_..-. g!) .••
"'··9vlJ.·•• \I ·.
:::-A- .
\.
'· _;,__ ____
\
I I \
1.
I I
·~---J ..
/ " /\...v/~. . ,
..1 ·.,/: '\.·
39. Parcclarea "Ciildirca Romancascil", Piata Kogillniccanu, 1933
arhitect Constantin Ciogole~ ,, / ~;g.~~\:>.;· .('/ r-----t r·--
~ ~.:
... 1
- celc mai mici dimensiuni ale parcelclor: suprafa1a- 257 mp, 12,85 m fa1ada ~i 20,00111 adancimc; ''--l L - --1-
- prin conturul construibil al fic cilrei parcele sc urmarqtc acopcrirc:1 calcunclor cladirilor fnvccinutc;

,,( ~-~-~·::~-~::~-~-;' ·.-.. ·.;;!: : -

.Lo;'.~•""' """"'-:-.
- fnal1imilc fix;~tc prin aprobarea pa rccla rii: sprc pia1a Kogalniccanu, c la diril c vor avc;o fnal1imca •/ -~- .J..oo . • ~-,. . lOT.~
to;-__,

~- .,..,...,, '<o::l:1)1. ,-p_ v, -,!. .... - ..

admisa pentru bulevard, iar spre pia tct:l, parter ~i Z ctajc, "cu maximum 12m, CJJ co11di(ium:n co grupclc __/ ,........

lI
de cladiri sli aibii iiJlil(imi cgole fi sa aibli aspect de cllid,·n: JJJii!arii". """'"< ....: 'D. t-IO!CA
"';•::.~-.\:-.:.~~::_:_· :.·. ~ -- : /'-:... ::s-:. .•
.~'-'··' · ' . :::...'.l:.~ <-:: ·;-.':;,::.::;., ~7=-. . ~:--.·~· :-.·. - ...... - ·.:~:
Mu~;:E.~>
.tl;:ft/t?
--- ·---- :<~?::;~~~-•A ~
!
230 Exemplificari Terenul
231

Asamblari de parcelari In afara inelului principal de circulatie 43. Parcelarea Socie~[ii "Moara". (F). 1935
PL4/'l.lflci PMC[L~l
AlltJ!trU.lJPOCR.50(.~·W::~~H
~· ~-H.JT.
- 20 parcele. suprafara frecvem~ 270-290 mp; ~ :
· fa1ada parcelei ·IS n1, adallcin1ea · !8,50 m
- chidiri cuplate, in afari! de fro11tul spre ~os.
I; L _J~"--·,
Bonaparte, unde a fost in1pus regin1 inchis,
clildirile urmiiud a .-·ea 22m inill[in1e.

44. l'a rcc larca Blanc (,-\), cxistcnt;i

pc plalllll topografic din 1895-99;

· cca. 110 parcclc de 200 "'I'·

10 x 20 u1:
- cstc singnra p;lrL· cl;lrc liir~ n.:guli
.:J:. Pla1111l de sillla~ic al parcd;irilor spcciollc de conslr11qic

;I;
~ .1
I.I
 r
rr. J.-l
., 1
y -~
·- ·: _: , 232 Exemplificiiri Terenul 233

-~ .·:.;:_;/: ~-~~I~:;~?. /..-·- , •• •1 ;'~ . •• - -J S.Ijf.

.....:- SOCI (H.TH IHGlH.ERilOR .lSOCU.n

PARCUL BOMAPARTE
. ..-.;~~·- . ... ~,---: ~-::--:-;7:~~~~~ nA~ D£ PARC£LAR£
.l't......

P"'OPRI( TATCA AL[XA..NORU I 'JUP(SClJ

~OHAVA J/ANU &IJ~UII.t.)TI .Jul'"f~tflGI"t:.!.tlJr

PLAN DE Pfli\_Cf:LRf\E -,.,-,.,-,.,

-·-· -·-..,.,-,-,-,.,-,-,
·- ------·-
-·-·-·-·-~-----~-
-·-·-·-·--·-·----- .. ,-,-
-·-·-·-·-·-·-----·
=1:1~-:1=1=1=1:1=~1::1:1=1:1=1:1=
,,... 1, .. n,.,A.
._._. ___ ..:=~
==-:=:=:~:=
- ~ __ __
=:= _
=====: = :~: === == ==
-· -·-·-----------

4S . I';~rcul ,\lcxanuru FilipcsCII t il), 19 12

arhitcct 0 . Van RYssclbcrgllc ~6.1'arculllonupartc (C), !91j
· aprob01rca a fost c libc rat ;1 pcntru ,lossc Allard ~ i lla cluc: parccl;~rc;> a fost prclu;lto de Socictatc;,
- snpr;ll'qclc pmcclclor Cllpr in sc inlrc 13.3<) ~ i S2S mr~ dimcnsillnilc cdc mai rrCC\'CJllc: lngincrilor ,•\socia~i. sub dcntunirc;l 1lc P;Jrcnl Bonapnw::;
ra\:l!/;1- 20 Ill, ;Jd;iucirnc;J- .)_;)ill · 188 parcclc: suprafqclc varin;i llllrc ?82 ~i Ul6 n>p: supr;lf;ll;l rrcccut;'< - 6S0-700 '"1':
11
• •• l"fJJI.f/1711:(iilr. r:r. -"'-' OfJI" ditdi P'-' na:sl tr:n:11 sri jir. ill .''Iii rk oilri i-:.f)/rtlri rk /t!(!/t: prir[ilc nt nungnr: r/t: In dilllcnsinnilc cclc Ill Hi frcc\rcwc: f:I~;Jd<~- 20 Ill, ;HhincinH.:;I- 30-..)5 m;
:\lrtlllri rk a:/ jlll(ill 4 Ill fi iiJril(iJII(fl oildiJr on ji ClljUiJJs?i iurrc 7 ri I" Ill f!t7uri In CIJnlh'ri, illr ill jlfll1t:fl dill - "CfJI!;<troc(iilc cc sc OIJT fnr:c OtJrfi i11 ,,'til dr. oi/ri, C!l mi11imul ric iuiil(imc de 1 111 ti mrt.\'i""'"' dt 14 "'·
_Jintr/11/frgllflli s-nrjJI!IUl f!l:rmift.· ln (rd(uri {i t;tJ/f.\'lrttr.(ii ,J,: ;~rrivrilii ~-; ji1!7flrtt.:ii un:uarc /tP:IIi!ltli/tJr rli11 rtt.%:,·1 t:.\'r.t:{J!r7nri!I-Sr.turk!t: r:mr, OIJI'jJII!I..'n i~tln:r:r. m.·t.:\/t.: i11ril(imi; n:trngo;,·o rk lfl aliiJit.n· on.fi t/~,· miuitiii!IJ 4 1/J, iflr
cm1itr 11 ; de In vr.r:iJti dtr:d P''(iu 2,5()"' 1'.
2.34 Exemplificari Terenul 23.)

.. . '.
s ·oc.,E !AT=. I! C.o'10.::,r.~:< !J:I<.lH;:Tf: ~fTJ W:
. - ~··, . :
PLfHHll D~ P fo.R cE.L~RE. "~

!H~I ·i
fREU.: HGtntr.. oo~oLl~n!•~on ~:tt~W•:: u,nl
. ,•...~:.": ~.~~ .•. ".,. """:.:·.::.... ' ' .' ' ,,~;jj:
: , Ul , tt•Aq

····j·-"'--m·J·"---~-
I -: . -· ,___.----o-~.,.-.
! I I :: ! :
, -. .
-~-~} -
,·' L __..!...
!· ; I i. ,i ' . I -L_/.
. :, __ _;__ ' : ... _;I__""' / /'.:
:.·.r:· .·... i. ~.~-.1·-- r--·--~ ~t-~-=:11·.-T-:--~. \. \ \;
v"\:.
jf
.I

-~!II
\l-~h l \~ -_---~· _y··· "tl
1
·it---
··:,...,
: ·.·.---,-·~' 1,--~
-L· ; \u ~--~it· - - ~--:_
.- . - : · \
C ____.;; ____.),
!i
lc--1 ;ILL
j_

1- . l·-' )'·· '

. ""l ' : , : :·.· I . ; - ' ;

-:~~
I . •· · I '

1 49. Parcel area par1iala a proprieril1ii G. Mornand ~i comandor Teodorescu, (G), 1922 ::i

+1]_L-i ~ t;:?rJJ.ES\ ·~-

j' ' \: ; ' .· ..···. ·•. 83 parcel e., cu.dimei)i[uii .diferen\iare in funqie de.imporran\a srrazii: 750 mp (25 x .30m) pe srrazile
· ---~ t3 r-z-G ~ ----, j l·; . · .. · exrerioare ~i 600 mp (20 x 30m) de-a lungul scrazii mediane; regimul de conscruqie- cl~diri izolare
(!i

r
---~--!, _ ( _ ..-, . _. __ n iTI~ --c 50. Parcul tvlornand, proprierarea G . Mornand ~i A. Huberr, (H), 1928
:i

~>,: .. ~'--;'~ ... L,;;o; - T --i. ': -•-.1 _.\.-~\-;~.-/· ·. . .274 parcele, suprafa1a frecl'e nra cca. 280 mp , dimensiuni 12 x 2.3 m;

•
.,. .~.,.,. r
I \ r~•·,~!•·•."..,":i_'·:::.:::..----::·-·
fl :.:: ; a :- •.n•!: o..
. \ - · )
I
•'
'--""~ «:-•·,"·'"
'• ~a~:
regul"menrul parcelilrii prel'ede case cuplare, rerrase cu 4 111 de Ia s rrada
0 I Rl N U
,,

47. Parccl arca Socictillii Comunale pcnrru consrrnirca de locuin1c iefrinc (D), 1916, arh. D. Mohor

48. Parcclarca Soc. Ediliratca (E), 1922, arh. Crisrincll'omponiu; plan dacar I ocr. 1920 ·:i

!:i

I!
J
~
1
::r
kj
!ii
;],
i:l,j

-e.._L.,_ onOE~ -
!'i
;: ,
- P I-%)P R •!:.TD.l ' Cl:\ 0 ~ G.I"!'I0Rn.CH"10 - .0. HUQ.!,RI-
1

,,
,·
-~...!:.!.!!.':..~::--
.~~- 0·;_. : ;:;
...."'"-....."-'
~- j
I~
:J
 / -- _ ........ . . ._.,_____......-_...-

236 Exe mpln ,_ _ri

.;t1ff~J~;~~~ ~;::~'):~ ::!:.~:;·:·:.

.-~·.·c.r:·: =·: . . ··.~··r~-:::·~-<:'1 !; ..•:

-t:,,; b:: .,;:::: .,
~; - ~~···. :.:. !:! .
,;::.i
.;-. '· i
3_ TIPOLOGIILE CONSTRUCTIVE

.. .] rt. ~j~1{~:~:,g:·:,JF~r~r~ .J~t.f~~~,

;.J .</ •. '•·- -·.·-_,:.'/ !·. fi ,. .:,! ,, '8''
· ·• ' li '" .:,, ,
~ :(:, .--:· ·. :..l::~·~ ~.: \~'8J:i.. f~+l ·..>'··ltr~~c-~i·IL-::_-: . ~1· · .t ·~-·~:~
I I

. :U? . Jli h~ 'l i t Jjl II .. jl ,I ·' ,,., !.,

s . :· j~ · :t,~~~
.. ~
·
. 1:-.~\~. ±f~':rf: :r~ ~;:~{.;f~ .:~;"~[) ,;·
-- · 1
(;I:,: :· ., }'I ' ., '·' I' J " . : I .; " I I "
: ·::· ' I
. 1 l'i't1 .\ I

~~ :_l1iifli!llf ~ ';: .~:~;:;Iii~~

1
DOMENIUL DE CERCETARE
Efectele regulamentelor de co nstruq ie as upra cEidi rilor au fost
'-.-..
numeroase ~i extrem de variate. Pentru a su rprinde cilteva dincre acestca,

sem nifica tive din pespectiva pc care ~i-a propus-o studiul de fafii, es tc necesara ::;
51. Parcelarea 'Tesatoria mecanica' (!), 19S5, arhi tcct f. C. Ho~u
clas ificarea cliidirilor dupii cr iterii care sa co resp un dii dircqiilor de aqiunc ale
'il
-26 parcele; suprafa{a frecventa- no mp; fa\ada- 19111, ad;incimea - 12-17 Ill .

reglemenciiril or. Rel eva nce su nc douii critc rii: '!

~
52. Pnrcclarca 'Tcs;1toria mcconid" {)) , 1940, arllitcct!. C. Ho~u
.,J
sc incadrcaza in clas·a !l C in pri,·in{a supra fqci ~i dimcnsiunilor pllrcclci; parcclarca ncrcalizata funq iun ea. S-a puu1t co nstata ca. In timp, au intrat stib in c iclenfa
'"1~--~~ -~:':'"~'7~.-:::',_ ·~·:r··i· ::'• ·:· · ·. ; ~--~~~~-~'~{~~
reglementiirilor cliidi ri!c destinate tuturor func1iunilor urbane, de Ia locuin1c p:lna Ia
i
~&!l:}£§~~~:£~;;7ff~¥_/f4:;j
\,
. .......··
'I:
co nstru q ii speciale, avilnd caractcr industrial sau dcstina1ic public:i (spafii 1:
t,
come rciale, siili de spcc tacolc. adminis rraf ic etc.). ln cont inuare lnsii vor ti luatc In
,.v ~'

cliscurie numai cliid irilc de loeuit. ca re au fost prczcntc. prin rcglc ment:lri spcc ificc,
'-...........
C.-;.'-=-~1 l-
Inca din prim cle acte normative, clc constituind. totoclatii, cca mai im por tantii
-·--· 'L , " . ,
r i-·_...
'-_]~~ categori c de cliidiri, prin pondcrca lnscmnata pe ca re o arc In o ra~zo
I , : ,:IT·rt ..,,.1: __. -1:--
. .;·· : t '-:-.:--;p - --1- _ 1 ·

'l]i/iJ}]d~];i,! .1·• . I> I•' I•• .. i"f~· ,;,; ;"l;~ t.i I •.. 2
° Cinci nat Sfi n~csc11 nfinll:t de :Jltfcl atcn~ia paniculma acordat~ constn1~ici tic
1 1

locuin\e de dltre regulnmentclc cfc constn 1c~ici \'czi Pl111111ri/c de sislcmntiZ/IIl' :Fi rrgulnmclltdc de
CIJ JJSIJ11C(ir. in rnpiJrt cu dr.:,uiJ!tnrt'n IJ rtl~t.'lor, op. cit.
---·--·--···.
-~.........___ ,._. <.,;j ,_,
 238 Domeniul de cercerare Tipol ogiile constructive 239

- raponurile cliidirii cu veciniitiifile. Prin acest criteriu sunt definite trei d. suprafa\a. dimensiunile ~i forma parcelei. In regulamenrele de

ripuri de consrruqii: cladiri izolare. grupare ~i In regim lnchis. E s re foane adeviirar consrruqie ace~ri paramerri sunt lua1i In considerare prin \'aiorile minime ale

d prezenfa lor explicirii poare fi lntillnita doar In regulamentele secolului nostru su prafefei ~i larurilor parcelei, iar forma prin raporrul dintre latttri. Aces re norme au

(proiecml regulamentului pentru parceliiri ~i regulamenrele din 1928 ~i 1939). dar. aparur pentru prima oarii In proiecwl Regulamentului pentru parcelari din

In m od indirect. sau sugerare s uficient de pregnant, ele au dererminar polirica 1915-1928. Ele dererminii In mod horiirilror (dar nu exclusiv) form a In plan a cliidirii.

devenirii urbane exprimatii prin reglementiirile seco lului trecut. e . zonele de consrruqie. Relafionarea lor cu zonele funqionale au

Cilteva din normele cuprinse In regulamentele de construqie au condus Ia dezvolrarea cu preponderen1a a unui rip de consrruqie (cladire cu parter

condifionar direct ripologiile constructive ~i evolufia lor. fn ordinea c ronologicii a comercial, vilii, imobil de raporr ere.) pe anumire rerirorii urbane.

aparifiei lor, aces rea s unt:

a. a~ezarea cliidirii pe parcelii, prin alinierile fafii de strada, fafa de vecini Din cele de mai sus rezulra dreva observa1ii importance penrn1

~i fafii de fundul parcelei. Acesre prevederi au apiirur e~alonar In reglementiirile ln~elegerea rolului reglemenriirilor asupra ripologiei constructive:

analizare: prima a apiirur obligarivirarea alinierii Ia s rrada, In 1831; alinierea larerala a - In primul rGnd, ripologia cliidirilor de locuir a fosr codificara tre prar.

fos r enunprii, ca principiu (deparrarea fa1a de limirelee proprietii1ii) In Codul Civil lncepilnd cu primul act normariv spec ific, din 1831, ~i lncheindu-se odara cu

din 1864, dar, ca ~i aliniera fa1ii de fundul parcelei, au fo sr incluse In acrele regulamenrul de consrruqie din 1939. In mod aparent s11rprinwror, cladirca a fosr

normati ve, abia In 1939. A~ezarea cladirii define ~ re regimul de consrruqie In raporr dcrerminara integral , prinrr-un ansamblu campier de normc, abia In 1939, Ia mai

cu strada: lnchis, grupar sau izolar. bine de un deceniu de momenrul apari1iei normelor pcntnl parcelc. Esre. a~adar.

b. procenwl de ocupare al parcclci, prin care es rc s rabilir, In mod domeniulln care rcglcmcnrarilc au cl e venir din ce In ce mai complc xe. In corclarc

diferen1iar, raporrul dintre suprafa\a cons rruit::l a parcclci ~i suprafa1a Iibera, fie ea direcrii cu transformarile impusc d e schim barc•t srandarclului locuirii ~i a crqtcrii

absolute a numarului de cladiri de locuir In ora~. Cu roarc acesrca, rcglcm c nraril c

curre exreri oarii cliid irii, curre lnchisa sau curre deschisa pc una sa u cloua laruri.

S uprafa1a consrruira cs rc luara In consiclcrare prin proccnre maxime, iar suprafap s-au si ruar, de ccle mai mulrc ori, In urma dinami sm ului camercrisric construiwlu.i

Iibera prin proccnte minime. Accas rii categoric de prevederi au aparur In (al claclirilor), eel mai deschis rran sfo rmarilor lnnoiroarc. ca scmn scnsibil al

lkgulamenrul din 1878, dar difcren1icrca e fccri va In cad rul om~ului claread din schimbarii modu lui de via1a . Din accasra ca117.il. rimp de mulre d ccc nii .

1890; ca cl c re rmina posibilitalilc de d ezvo lrarc a cladirii pc suprafap rcrcn ului . rcglcmcnriirilc d estinate cladirii au asigurar. In prin111l rGnd. adaprarea configun11iei

c. lnal1imca cladirii, fixara ini1ial (lncepand cu regulamenrul din 1878) accsreia un11i parcclar existent. dcscori ori cxtre m de ncreg1dar.

exclusiv In raporr c11 la1imea striizii, pcntru ca ulterior. dupa prinwl ra?.boi mondial - In al doilca ra nd. cu JHI\ine cxcep1ii . reglcmenriirilc analizarc n11 au

crea r. diner-o data. ripmi c11 rotul noi de clacliri. difcrire de ccle anrerioarc. Elc a11 ·~ :.
(In rcgulamcnrclc din 1928 ~ i 1939). sa inrervina. ca clcmcnrc de rcfcrin1iL ~i zona.

rcspccri,· clasa clc consrruqic. 1-\ccsr paramcrru difcren1iaza In mod dccisiv ripurilc IIHcn·cn ir. rrcprar. asupra ripmilor ex istence. athrc lnrr-o fa 7.ii oarccare a c\·o h11ici j. :

d e cladiri de loc uir. numarul d e aparramcnre pc c:~rc lc c11prind c. conforrul interi o r. lor ~ ~ a11 an1t 11n rol co nsid er:~hil In mod c rni z;lfC<I accswra. i\nsamhlul de r:~
gradul de izo larc ere. rcglcmenrari ca re a an1r consccin1e as11pr;t rip olog ie i consrmcri,·c. a fosr asrfcl lf

••''w ~--:
 Cladiri In regim lnchis Tipologiile cons tructive 2-11
240

definit. In fi eca re act no rmativ. lnd.t sa stimul eze dezvoltarea anumitor tipuri ~i sii analizate, tip ul de cladire cu e Yolu jia cea mai dinamicii, atilt In ceea ce pri,·e~te

descurajeze a ltele. Din aceastii din urmii ca tego ric face parte cladirea cu ocupa re dez,·oltarea interna. planimetricii, a tipologiei , cii t ~i a difuzarii pe teri to riul o ra~ul ui .

Es te cil t se poate de semnificativ cii. tocmai pentru aces t tip au ~ i aparut primele
imegral a a tere nulu i, care a d ispiirut dupii 1878, d.nd s-a fixat un procent maxim
regleme ntiiri (In 1878), ca re au impu s restriqii In evolujia spo ntanii, de pilna a tunci.
admisibil de ocu pa re a te renului 21• Un alt tip de cladire, desfiinpt prin prevederile

regulam e ntelor de co ns truc~i e, dupa ce au aparut dimensiunile mini me ale parcelei. a cladirilor din perimetrul restriins a l centrului . intr-adevar, dacii lniil1imea maxima

a fost loc uin p vagon . Ea a dispiirut (di n vederile legi sla torului) In momentulln care admisa l~ i gasqte , teore tic, retlexul In real iza rea oriciirui tip de construqie.

fa pd a parcelei a deven it suficient de m a re pentru a permite dezvo ltareu un ei limitarea proce ntului de ocupare a parce lei se referii aproape In exclusivitate Ia

des fii~urari mai impo rtante a cl iid irii sp re strada. S-a perpetuat lnsii, ca t ip de cliidire, c lad iril e In regim Inch is ~ i , In miisurii aproape ne glijabil ii, Ia cliidirile cuplate.

piinii Ia sfil qitul celui de-al d o ilea razboi mon dial (dar ~ i dupa aceea), alimen tatii de Parametrii care au condi\ionat evo lujia tipului sunt prczenji In toate

terenurile existente, de forma foarte alungitii, de parcelarile rea lizate il egu l, In regu lam e nte le de construqie ulterioare, dqi nu se gasesc to td ea un a formula\i fn

m od explicit. Ei pot fi i'nsii dedu~i din normele ca re li m iteazii anumite c lem en te ale
scop ul ob~inerii un o r profituri m ax ime, dar ~ide puterea trad i~iei .

- In al treilea riin d , este evident cii nu poate fi discutatii influenp cl ad irii, valabi le pentru fntreg ul ora~ (lnii.llimeu maxima adm is ii. inclusiv pri n

re trage rile In gabarit . procentul maxim de ocupa re a parcelei), sau cele care se rcferii
regulamentel o r asu p ra ti po logi ei cons truc tive dedit din m om entulln ca re a pare un
Ia reg imul , fnchis, de construqie al uno r striizi izola te ~i, mai tilrziu , a l uno r zo ne
numar suficie nt de prevederi ca re sa determine In m od sem nifi ca ti v ca racteri stici lc
lntregi (raportul dintre liiji mea striizii ~ i lna l1ime, inclu siv depii~ irilc aces tui raport.
unui anumit tip. in aceastii privin\a, regle menta rile de Ia sfiiqitul seco lului trccut
regimul de ali niere a l striizii etc):
sunt primele ca re a u putut co ndu ce Ia o diferen1iere a tipuril or de cliidiri. C e le
: \1
d intili dintre e le su nt cu prin se In regulamentul din 187 8, In care, al iituri de til
t\ c LUI!! Or111<11 i\' di11: ~! ~
pre vede rilc (m ai vec hi) , privind alinierea cladirii fajii d e strud a, apar prevederile
1878 1890 1897 1928 1939
,'II.
rcfe ritoa re Ia lnii lji mea cladirii ~i Ia procentul de oc upa re a Jla rcele i. Cel de-al doilea aJini crca ral, i\ de SlradiJ pc nlinicrc pc nliJJicrc: pc <llinicrc san .I
sau retm s salt re l ra s rc1 ra s
document cste eel ca re a regle me ntat cons truirea pc b ukvarclc ~ i sp laiuri din !897,
'",a
-;1!!
proccntul maxi111 de ocuparc a! 2/3 4/S -Z/3 3/6 -2/3 50-75%
l'arcclei ,:1
j~
ca re se bazea7.:i pe un anumit mod de a rtic ulare a trei norme ese n1iale In aceastii
IS 111 2-l lll
17111 17111 17111 ~j
11ri vin\ii: alinierea Ia s trad ii. lnal1imea ~ i gruparea claclirilor.
iniil~iiiiC<I lii<IXiJitU ~~ ctajc i11 2 CJ<J jC in
gabari1 gall<Jri t i
Sltp ra!'tJl <I JIJinintil a parcc lci ~~ I 00 '"I' ?i S/ZO
dimcnsiunilc mini111c !50 111 Jl. (cl.ll C)
CLADIRl YN REG lM YNCHIS. (lil\adil/ad:iJJCiJJJC) 10 111/S 111 400 111J'; JS/20 "'
(cl. II I-V)
Es tc tipul constructiv urban Jl rin cxcc lc n\a, cliidirea oC UJlil nd Integral
tllinic rca ral il de fnlllllll 1/Zil (ci.JI C)
lawra dinspre su ad a a parcclei . El poatc ti co nsiclerat, de-a lun g ullnucgii pe rioacle parcdci
b11Jc- Ct..: \1\ft!IJ
I 20 111 (ci. V)

7.onclc I ch1sc de COJJ.SI mqic \'artie~~ ?i Joe. lll l,II C. III ,

splainri it. .: !'Jinc I 1\', v
ll E x ccp~ i c <Ill fi1c 111 do;,Jr cli'idirilc ::;iUJ<IIC Iii inJcrse qia tl doufi sl r1'izi, care tJ\ \;;JIJ
posil,i lil a\i de l111ni11ttrC ~~ \'Clll ih1rc <I spa\iilor in1crionrc , pcnni\<illd11-SC, in COII(i1111arc~ oc llpilfC<I
in1 cgral ~ a parcclci .

·t
242 C ladiri In regim lnc his Tipologiil e eonsuuerive 243

Analiza ra be lului· de mai s us pun e In evid e n1ii d oua crape In evo lufia El corespundea. de mulre o ri. fun q iunii predominant comercialii a zo nei In care

aceswi de rip de cliidire: erau reali z:He. dar e ra. lnaime de ware. urmarea mas uril o r luare de municipa licare.

I. panii Ia inuarea In vi goa re a regulamenwlui din 1928. c ladirile In incepand c u peri oada regulamemara, de ord o nare a fromuril o r prin a~ezarea noilor

regi m lnehis nu au avm no rme spec ial e . inclu se In v reun acr adminisuariv. cliidiri pe aliniamenwl s u iizii. Aces r princ ipiu a fosr afirmat explicit dupa 188 1.

Pro iec carea ~ i realizare a lor s-a !acur pe baza ce lor va labile penrru lnueg ul ora~ ~i pe nuu anumire suiiz i din ce nrrul o ra~ ului. a fosr preluar In reg ulamenrul din 1891.
·'I
penuu ware ripuril e de consuuqii: a~e za rea In rapon c u suada. limi carea In "Condifiunile .. ." din 1897 ~ i exrins. mai riirziu . pemru alre anere . Dar
:-I
;Id.
ii
I
proce nwlui de ocupa re a] parcelei ~i lniillimea (rapona rii Ia d imen siunea suazii). documemul din 1897 oferea posibilirarea de a reali za cliidiri in regim lnciJis ~ i prin :(!
Esre erapa In care, din puncwl de vede re al normarivelor muni c ipale, nu se !acea reuagerea de Ia alinierea suiizii. so lu1ie relua tii ~ i In reg ulamenwl din 1928. Aceas rii il
i4
ni c i o diferenfiere exp liciLii lnue ripurile de c liidiri ~ i eu aL:h mai muir nu se diree1ie esre dez,•o lraLii In regulam e ntul din 1939, co nform d ruia c liid iri In from
:i
impuneau res uiqii In reali za rca lor pe reriwrii dinue cele mai diferire ale ora~ului. lnchis pmeau fi rea lizare, In funqie d e planurile d e dccaliu ale s rrazi lor. ~i p rin I
I
lr
In afara cani e relor de vi Ic . reuagerea fronrurilor. Aceas ra siwa1ie are drepr conse<.:infii modificar..:a ca ra crc rului i
I
Excep\iile s-au referir Ia c:heva anerc imponame ale ora~ ului . In funqional al cliidirii. com e r1u l dispiidn d de Ia pancr.

"Co ndifiunile penuu co nsuu q iuni pc bulevarde ~ i spla iuri ", din 1897. apare. pe mr11 b. proce nwl de oc uparc a parce le i. A fo sr puramcuul care. lnccpand din

prim a oara. ob ligarivicarea reali zii rii unui regim Inch is ~i. prin urmarc. neces icarea de 1878, a rrasa r evo lu1ia ripului de c lild ire In fronr ln c l1is. i>roce nrul clc ocupa rc al

mili za re a unui anum c rip d e e liid iri . La lnccpuwl seco lului , reg le mcmil ri spec ial e. parcelci a aqionar wrdeauna as upra claclirilor atlare pe rerc nuri clc climensiuni mic i

clare prin lJOLii dri ale C onsiliului com unal (nu prin rcgulamcnre de co nsuuqii). sa u asupra acclora Ia care s u p rafa1a c onsuuirii se a p ro pic de urilizarea maximii a

imp11n fronwllnc hi s pe por1iuni al e Ca ii Vicw riei, pe Ca lea tv'l o~i l o r ere. pro priera1 ii prin co ns uuq ie. t\pa ri1i a parameuului a d11 s. d e a lrfd , a~a c um s-a

2. 011pii 192 8 reg lememaril e nou apii rme au com11rar mai clar acesr Lip men1ionar mai su s. Ia disparifia cliidirilor cu oc upare inregral a a parc e le i. :\plica rea

de c liidire. in rapon c u ccle lalre doua. adr prin normcle a nre rioa rc (procemul d e lui s-a ex rin s oda rii c u sporirea n11miirnl11i d e prop ri era1 i co ns rrnibile de clim cns iuni
:r,
ocupa re a parce lei ~i lniil\imca). dr ~ i p rin noii parameui (dim ens iunil c ~ i suprafap recl use (prin divi za rile succes ive ak rercnJJrilor ini1iale), c11 c rqrerea firea sd a ,..~ ~
j:
pa rce lei. a~ezarea fa\ ii cle spare lc pa rcelei). iar. prin inuo duce rea zone lo r ~i claselor gracl ul11i de mili za re :1 rerenului ~i c u ex rinu e rea sem niflcari d a fronr11lui s rradal •'

de co nsuuqi e. s-a swbilir o anJJmiLii di s uillll\i e difercn1iacii In reriwri1durban. lnc his pc s uprafqe ro r mai lnrinsc a le ora~ ul11i . C o nscc in\c lc direcrc :d e ap:~ri \ i c i r:
::l
accsrei prc ,·cd c ri a11 imp11s rczo lv:J ri pi:Jnim c rri cc rc lariv cli ,·c rsc al e locJJin\c lor ~ i.

Ca rac reri sr ic ilc urh a ni ~ ri cc ~ i :JriJitc.:ct JJrale a le rip1llui cte cl iid irc a11 fosr im p li cit. dcz vo lriiri va riate ale c liidirii pc rcrcnu l a\'JJt Ia di~pozi1ic.

definite. apdar, p rog rcs iv. pc masurii cc paramc uii reg Jllamcmc lor d e consm1 q ie Osc ila1ia va loril o r maxim c admisc de oc11par<.: :1 parcclei - crc~rcrca

a11 fosr mai num ero~ i : consranrii din 1878 panii in 1928 ~ i :q lO i rcdJJ Cc r<.: :t lo r In 19.l'J - rctlccrii sc him b:Jrc:J

a. a~c zar ca fa fii d e sua dii. r\soc icrca accsrci c:nc gorii de cladiri CIJ suiL-:il c ra po nului clinrrc sp o rirca \·:Jioriticiirii rcrcn11lui (In d cEJ\"oarca conforudJJi inrcri o r :!1

:1dnd fronwri lnchi ~c. :dlarc aproapc wrdca11n:1 pc alinicrc:l s u iiz ii (Ia limira loc JJinfcl or) ~ i prin..:ipiilc igi..: ni c<.: ale urbani s m11l11i primci j11m:hii1i a sccolllllli

dom cn iul11i pub lic). a fosr 11 11 principi11 cara c rc risric inucgllllli sccol al XIX -Ica. nosrru. l)H pii 1939. c>< larii c11 mic~orarca proccn tJdui d e oc JJparc maxim admis. rolJJI
244 Cliidiri In regim lnchis Tipologiile constructive 2-+5

i
curfilor de lumina ~i ventilafie s-a diminuat. utilizate pentru locuinfe de raport. Farii ca aceasta ca tegorie sa disparii neodata. a i
'·
c. lniilfimea cliidirilor. Reglementarea lniilfimilor, din 1878_ dar mai ales fost totu~i "umbrita" de noutatea celorlalte doua categorii- cea a locuinfelor sociale.

modificiirile aduse In 1881 (stabilirea unei lniilfimi relativ uniforme pe strazile destinate exclusiv locuirii ~i. respectiv. a marilor imobile nlll!tietajate. In care f
1:

ponderea codqitoare o avea suprafap spafiilor locuibile.

f
centrale, de 10-11 m) au definit, In bunii milsura. cliidirea In front lnchis Ia sfiiqitul '!;
l
secolului. Aceasta a fost construqia cu parter ~i unu sau douii niveluri. De-a lungul d . suprafap ~i dimensiunile parcelei au avut un cfect limitat asupr:1
·I
unor porfiuni ale bulevardelor. lnalfimea a sporit cu un nivel. A fost categoria de cliidirilor In front lnchis. din cauza lntilrzierii aparifiei In reg ulamentele de ~:!..,
cladiri foarte frecvent lntiilnitii In Bucure~ti pana In preajma primului razboi construqie. Valorile stabilite In 1928 nu intervin, de fapt, dedt In mica masurii. In ,,,.
I'

mondial, dar prezenta ~i dupii aceea, In zone semi-centrale sau chiar periferice. cre~terea suprafefei de teren utilizatii pentru astfel de cliidiri (fafil de situafie de s . ll
!~
;i
Regulamentele perioadei interbelice au permis, prin valorile lnillfimilor. lntillnitil pilnii atunci In practica urbana): este sporita. In sehimb. des!a~urarea 1i~

dezvoltarea acestui tip de cladire In doua direqii opuse: impusii fafadei proprietiifii respective. Abia regulamcntul din 1939 aduce

- construqii ln~iruite In ansambluri de locuin1e de mid lniilfime. diferenfieri importance celor douii catcgorii de cladiri enunpte mai sus (cliidirile

Regulamentul din 1928 include astfel de cliidiri In "cartierele" de locuinfe ieftine. ln~iruite, de midllnillfime ~i, respectiv. imobilelc multictajate).

iar eel din 193911 prescrie a tat pentru clasa II B (locuinfe muncitorqti) dt ~i In clasa e. alinicrea fa1a de fundul parcelei, introdusii In reglamenwl din 1939,

II C (locuinfe burgheze). Acest tip de cladire- locuinp l11~iruitil- este, de fapt . 110 punc In disci I fie, de fapt, problema modului de utiliz~1re In adancime a parcelei.

tip nou pentru modul de viaf:i bucure~tean ~ i a facut parte. uneori , din ansamb!J1rilc Absenfa, panilln ace! moment, a oriciirei restriqii In privinfa lntinderii c ladirii sprc

realizatc. pe baza unor proiectc-tip. de institufii specialiate In locuinfa social:!. fundul parcelei. a permis dezvoltarea planimetrid pc toata suprafa1a parcclei. Din

Societatea Comunalil pentru Construirea de Locuinfe Eftine a utilizat mai rar accst punctul de vedere a! tipologici planul11i. rezolvarilc curente au condus spre cladiri

tip de locuinf:i (ansamblul de pe str. Uizureanu, demolat). iar prevedcrilc compacte (pe parcele foarte lnguste ~i lungi), In forma de L (doar In cazurile unor

regulamentului din 1939 au fost aplicatc In cartierul Vatra Luminoasa. de dtre Casa parccle rclativ lnguste). In forma de U ~i cladiri avand curte complct lnchisa.

Construqi i lor. Trebuie subliniat faptul cii. sub inciden1a acestor prcvederi . au int ra t llll numai

- imobilc multietajatc cu locuinfC de raport. clezvoltate In special In consuuqiile integral noi. ci ~i ccle rczultatc din transformarea ~i extinderea 1mora

zonele de consuuqic care pcrmiteau atingerea ln:ilfimilor maxime admise pentr11 anterioare.lncadrate In categoria "rcparafiilor radicale". fn aceste cazmi a avut Joe 1111

tot ora~ul. Prcvcderilc complementare refcritoarc Ia realizarca unor ni vcl uri numai c re~terea procentului de ocupare al parcelei ci ~ i o tr:lll s l"ormarc tipologid a

suplimcntare. rc trase In gabarit. au contribuit Ia contigurarea unui tip de cladiri (In cladirii 22 . Un a! patmlea tip. mult mai rar utilizat. a fost eel Ia care spa\i ul liber

front Inch is) c:xuem de caractcristic ccntrului ora~1d11i. obligatoriu al parcclci este desehi s sp re strac.Ja. drept curte de onoare. bcndiciind.

Sc poate, apdar. constata e;'i \'ari~fia lniilfimilor :1 condus Ia cre~terea astfcl. de o mai marc dcsfa~m:nc a fa1adci.

diversitilfii funqionalc a clac.lirilor. Prima categoric de cladiri In front Inch is. dcfinita

prin reglementarilc sfar~itului se seco l. a J"ost accca In care ~.uprafqelc comercialc l~J...;l sr:ir~iJuJ St.:CO]uJui lfCClll j)Ul fi illLtihliLc n.:hlLi\' fn.;cn:nL CXt:lllpk dt: iJCCSL rcJ~ prill
cu re cons Jruqii grup:11c ~ <l~czuLc pc uli11i crc;J sL rJzii~ crtlll cxLill SC dc\·cnind c!Jdiri in rronL in ellis. De
ale parterului avca11 o pondcrc lnscmnata In r:1port c11 niveluri superioare. dc scori 111UlLc ori~ <lCCSLC<J sc dt:Z\'OlL<lU consiLlcmbil ~i i11 :nhincin1c~l p~1rccki.
 Cladiri In regim inchis Tipologiile constructive 247
246

Dupa 1928. libercntea de a consuui pe watii ad:1ncimea parcelei, dupii Pede o pane. cladirile ln~iruite. de micii ln5lfime. sum permise numai In zonele de

forma. deseori neregulatli a terenului , a condus Ia apari1ia unor imobile de mari locuin1e ieftine (1928) sau In clasele II B ~i II C (1939). situate ln afara inelului

dimensiuni, Cll lniillimi considerabil sporite. av3nd rezol\'iiri planimetrice care au central. Pe de aid parte. obligati\·itatea de a construi cliidiri cu lniil\imi m;ni "de

impus o succesiune de cur1i, de multe ori complet lnchise. regula " In front lnchis In zona cenualii (1928). respectiv In clasele III. IV ~i V (1939).

Prevederile regulamenwlui din 1939 con1ineau germenii unei modificari au largit foarte mult suprafa1a de aplicare. lntr-un teritoriu adnd caracteristici

importante a tipologiei cladirilor In regim Inch is. Reducerea procentului de ocupare morfologice extrem de diverse ~i In situafii foane variate. Cristalizarea tipului de

a terenului, cre~terea suprafe1ei minime a parcelei ~i a fronwlui minim al acesteia, imobil de rapon multierajat s-a racut lnsa pe acelc suprafe1e ale ora~ului (clasa V ~i.

In clasele In care regimul de consuuqie stabilit era eel lncltis, au determinat In mai mica masura, in clasa IV de consuuc1ii a regulamenwlui din 1939), unde

lmbunatlifirea condi\iilor igienice, dar ~ i prezen1a diferitii a cladirii spre strada. presiunea asupra terenului a racm necesara aplicarea lmregului complex de

Esen1iale sum lnsii acelc prcvederi care impun o anumitu dezvolrare maxima a reglementiiri.

cludirii In adancime (20 m penuu parcelcle noi ~i 25 m penuu cele existente) ~i Reglememarile cl5dirilor In regim lnchis au con1inut ~i norm e privind

realizarea unor construc1ii 'dosnice 11 , awnci c:1nd ad:1ncimca pcrcclci o pcrmite. Se legawra dinue suadii ~i spafiul rezidu al al Cllr\ii (prin accesc carosabile, prin

modifid astcl complet raporwl cladirii cu p:nccla (las:1 ndu-sc libcr spatclc accstcia) ganguri. prin intermediul acceselor de serviciu), pozi1ionarea accesului principal etc.

~i, In final, configura1ia planimeuica a tipului de cladire. Jn accst fcl sunt puse In
criza tipurile tradi\ionale de cladiri , apar1innnd , tipologic, secolLdni al XJX-lea. CLADIRI A$EZATE IZOLAT PE PARCELA

udmise lnsa ~ide regulamcnwl din 1928. c\cestea au inuat sub inciden\" actelor normative dupii 1910, prin

Trebuie subliniat caractewl nova tor al pn:vcdcrii din 1939. prin care. reglamcntarile speciale ale prime lor parcdari . ln regulamcnte lc nlterioarc. definirea

pentm prima aura. alinierea de fund nu estc accea~i cu limita din spa te a parcelei. ci. ca tip consuuctiv. s-a Elcut prin urmiiwrii paran1cui:

Derivata din Planul Director de Sistematizare din 1935. ea cstc nrmurea nnci noi Rcgni:.JJIICllllli
191 5- 1928" IIJ28 19.\9
atiwdini fufa de modul de raportarc a cladirii Ia parcel~, respcctiv clibcrarca de supmfa~alllinilllil a parcclci 240111p 230ulp 600 Ill I'
diJllCIISiunilc JlliJiiiiiC ale hJCuril or 12/10 Ill I:i/1 S 111 20/ZO 111
clacliri a mijlocului insulei . t\p cum s-a men1ionat in prima parte a lt1criirii . ca cstc
JXIrcc/c i (f;~\adii/;lttillcinlc)
11n refl ex al g.Jnclirii mbani stice moclcrnc a clcccnillllli IV. Efcctclc sllnt mai retr;Js;i en 111in . rctras;i cu 2,4 sa u pe alinicre s~111
<l~CZ<Jrc~l c/Jdirii f~1~{i de stnH/;i 6111 (f11 Cclrtiercle 5 Ill n.::tr~Jsit
imponantc In Z011a vcchc a ora~11111i (clasclc 111-V de consWIC\ic). acolo 11nde de ''ilci
proccnwlnw:-.:inl de ocnpa re a parcc/e i 2So/o 33o/o 25o/o
p;!rcelclc ;lll. de foane multe ori. o marc adJncimc: prin 11rmarc. In :~ccstc sit11a\ii. uw:--.:.12 111 plus

spa1iullibcr din mijlowl ins11lci poatc dcveni o rcalitate consistcnta. fnnl~iJne<J c/Jdirii Ill ill. 7 Ill I 1111 IJi\'l:l fll
g~JlJ;Jrit

zonclc de consu11qic an dirijat dczwltarca unor tipuri de cl:icliri In zouu (c/asa) de ca nierc de ,·ik:
COJ1Slr11 q ie c~rticrc de Joe. J c/"'" II :\ (l'i /c)
froll[ lncltis pc "num itc tcriwrii ale ora~1dui. Eic su nt lns:i rclc\·antc doar dup:i lcftinc
"' "Regnlam<.:JHIII parcc/Jril or ... ". \'Jri :Jnl;J din f'J~K
primul riizboi mondi,!l. l'rin cclc clonii rcgui;Imcntc de construcfii ;lie pcrioadci
0

intcrbclicc arc loc scg rcg;nca a consuuqiilor SIIJlliSC prc\·cdcrilor :m:diz,nc mai sn s.
248 Cladiri ~ezate izolat
Parametrii de mai sus pot fi lmpiirfifi In douii categorii:
-In prima categorie intra retragerea cliidirii fa\ii de stradii ~i fa¢ de vecini
(remarcilnd totu~i cii In 1939 o astfel de construqie putea fi a~ezatii, prin proiectul
de aliniere, ~i pe aliniamentul striizii), ~i procentul de ocupare a parcelei care, cu o
micii crqtere In 1928, reprezintii eel mult un sfert din suprafa\a parcelei. Ace~tia
definesc caracteristicile fundamentale ale cliidirii izolate, dar care nu au influenpt
In nici un fel evolufia tipului.
- cea de-a doua categorie include dimensiunea parcelei, lnalfimea cliidirii
~i distribu)ia teritorialii. Acqti parametri au determinat, In mod semnificativ
evolufia funqionalii ~i volumetricii a tipului de clad ire.
In accep{iunea curenta, cliidirea izolatii este asimilatii cu vila, respectiv
cu locuin1a individuala, dezvoltatii, de ccle mai multe ori, pe parter ~i etaj. Dar
parametrii limitativi impu~i pun In evidenfii cii, de fapt. In lnfclesul proiectului din
1915-1928 ~i a regulamentului din 1928, cladirca nulnseamna neapiirat o rqedinfa
ampla, cu suprafqe construite foarte mari. acccsibila do:u unci paturi sociale cu
posibilitafi matcrialc iqite din comun. Suprafqelc minimc admisc ale parcclclor,
sen·itufile de retragere de Ia strada ~i vecini, ca ~i proccntul de ocuparc al terenului.
conduc l:t clacliri cu suprafa{a construita relativ mid (sau medic), u~or accesibilc
clasci mijlocii. Abia valoarea minima a suprafqci stabilita prin rcgulamentul din
1939 (600 mp) indica trecerca Ia o categoric de confort mult superioara. care sc
adreseaza piit11rii "ll!sl?frile 11
, dupa formulare:t din mcmori11l Planului Director din
193S. Crqtcrca continua. In cclc trci rcgulamcnte a fafadci parccki - 12. IS.
rcspcctiv 20 m - sc lnscrie In tcnclinfa gcncralii de climimarc a pmprictiifilor cu
dimensi11ni recluse ale lat11rilor sprc strada.
Evolufia spcctaculoasii a tip11l11i a fost pDsibilii datoritii sporirii lniilfimii
admisc. lntr-adcviir. In timp cc prin rcgulamcntlll din 1928 sc prc\·cdca o lnalfimc
minima de 7 m. care corcsp11ndc llnci cl:1tliri pane ~~ ctaj. Jlrin rcg11lamcntul din
19391nallimca putea aj11ngc Ia ISm (incluzand ~i nivcl11l rctras In gabarit). ceca cc
Tipologiile constructiYe
249
conduce Ia o cladire cu P+4 ni1·eluri. Astfel. funcfiunea tipului de cliidire izoiata se
diversificii foane mult, extinzilndu-se de Ia 1·ila unifamiliala panii Ia imobilul
multietajat cu mai multe locuinfe. fn anumite situafii, prin proiectarea unei singure
construqii pe douii parcele aliiturate (apar)inand aceluia~i proprietar). cliidirea
izolata devine un imobil cu 2-3 apartamente Ia scarii ~i 4-S niveluri. Schimbarea
caracterului locuirii este accentuatii prin lniilfimea minima In 1939, care putea f1
doar cu unul mai pufin deciit eel maxim, respectiv 9 m, deci o crqtere de un nivel
fafii de lniilfimea minima admisii In 1928.
Corelarea celor doi parametri- dimensiunile parcelei ~i lnalfimea cliidirii
- demonstreazii cii sporirea suprafefei parcelei nu a lnsemnat, contrar aparenfelor.
revenirea Ia 'marea re~edinfii' In tradifia locuinfelor boierqti sau a palatelor
urbane2J. Dimpotrivii, aceasta categoric de cliicliri marcheazii tendinfa de a
introduce lm construcfia urbana bucurqteanii un nou tip de imobil, care rcia. cu
modcrafie, ideea imobilului de locuin)e colective multietajate (de lniilfime mcdie),
desprinsii complet de contextul parcelar.
Fiind un tip de cliiclire care. prin caractcristicilc sale. a fast clcfinit Intr-a
pcrioadii reccntii din evolufia Bucurqtiul11i. a intrat aproape sin111ltan sub incitlcnfa
zonificiirii constructive. Din acest motiv, cliiclirile i:wl:ttc au fast rcalizatc cu
prcclilcclic In anumitc zone pcrifcricc. recluse ca lntindcrc. acolo uncle sc prcl'iizusc
rcgimul clc construqic corcspunzator. Accst tip de cliiclirc. cu un ni1·cl mcdiu de
lniilfimc de P+i. a an1t o ponclcrc dcstul de lnscmnatii In parcclarik rcaliz:ttc sub
inciclcnfa rcgulamcntului din 1928. In afar.t inclul11i principal al ora~ul11i. at:lt In
carticrclc de \'ilc. cilt ~i In carticrclc de locllill\C icf'tinc 24 . !llult mai rcstricti\· In
lJ :\slfclLlc COJlSirJJqii (lll:lri p;lbllc poJrticJJhm. .:) s<..: Jll<Ji rcaliz;Ju fnc;1, fn JHIJJ1<1r suficicnt
de lll<Jrc, fn uhinw p:1rcc <I sc-colllllJi !recut \ii fn primdc llOJJ:i dcccnii ;llc sccollllni nos1r11. ll;Jr, fn
pcrio:JdoJ illlcrbclic:1, clc rcprczint:1 1111 procclll ncscJJlllilic.:ni\' lliJJ IOl<lltJl COJlSirJJqiilor. fn :JnJhclc
pcrio:Jtlc :Jccsl 1ip de cl.1tlirc <I fost rc;Jliz;n pc lcrc1111ri de nwri tlimcnsiuni. cxis!Cillc <llllcrior,
ncllind rczlJit:H\Jl unor po1rccl~ri. I•:Jc n11 intr~. In nici un l'cl, s11b incidcn~<l nonnclor WCIIIllli
rcg1ll:11ncnt de conslrnqic.
:\ns:nnbl11ri Jlc ''ilc sc :Ill~ .:;i In i11tcriDrnl zonci ccntmlc :1 or;1~11111i (P;1rc111 loolllill. Jlc
24
cxcmpltl), d:1r clc: an fost rc:1liz:Jic l1wintc de <1plic:1rco1 principiilor ZD11clor Jlc C011stn1qic :1lc
pl:nnll11i din 1921 ~~ :1 rcguhllllCillllllli din 1928.
 250 Cladiri In regim grupat Tipologiile constructive
JA
251 .. i·~-

!
r
aceastii privinja, regulamenwl din 1939 a limitat posibiliwtea de realizare a fa)adelor cladirilor. Regulamentul din 1928 a stinwlat lnsii In mod desosebit I
l•

cEidirilor izolate doar In clasa II A. realizarea acestui tip de cl:idire. prin care se urm:irea. In primul rand. o finalitate
Regimul de construqie impus zonei centrale, prin ambele regulamente estetic:i (mascarea calcanelor unor cl:idiri realizate anterior)26. Regulamentul din

ale perioadei interbelice (a~ezarea grupata sau in front i'nchis a cladirilor), a 1939 i-a acordat o importanra mai mica, dar este men)ionat mereu ca o solu[ie local a.

i'mpiedicat dezvoltarea tipului de cladire izolata, de mare i'niiljime. Ea este i'nsa

i:
exceptdnd regula generalii, mai ales pentru clasele de construqie In care fusese ·I
prezentii, cu towl excep(ional, ~i In zona cenualii (sau semi-cenuala), fie ca rezulrat impusii a~ezarea cladirii In front Inch is (clasele III- V). :j
al unor rezolvari locale In parcelarea unor fundawri , fie prin eludarea prevederilor Este interesant de remarcat varietatea mare de sitLwjii penuu care s-a
i!~
;1
zonei respective prin anumite artificii , cum ar fi racordarea pe 1-2 niveluri Ia f:lcut apel Ia acest tip de cl:idire: o anumitii lungime a desf:l~uriirii fajadelor. ,H
:./
'; ~
cliidirile lnvecinatc. dar prin i'nilljimea mult diferitii a corpului principal, ele sa acoperirea calcanelor, rezolvarea unor solu1ii locale, orientarea favorabila In raport

devina. de fapt, cliidiri izolute 2 S_ in acesw cazuri, lniiljimilc respectii prevederilc cu punctele cardinale etc. Acestora, care privesc In special densificarea unui context

zonei de construqit: in care sunt realizate, putund ajunge, In consecinj:i, puna Ia 24 anterior, lise adaugii utilizarea In noile parceliiri, fie cii este vorba de ansambluri de

m. midi lniil[ime, realizate In zone mai lndepilrtate de centru, fie cii este vorba cle

fundiiturile parcelate In ccnuul ora~ului, acolo undc lniiljimca c::stc cca a cladirilor In

CLADIRI lN REGIM GRUPAT front Inch is (lnalrimea ma xima admisii).

Siwatc cu o lawrii pe lim ita latera Ia a parcclei, este un tip intermediar de Rccomandarea sau impuncrca, prin actclc normative, a accstci catcgorii

cliidiri, intrc cclc analizatc mai lnaintc. El este lntulnit, In general, in douii situajii: de cladiri In toate zoncle de construqie, In combina(ic sau nu cu cclclaltc doua

In gruparea a douii cliicliri, avand sau nu acclca~i caracteristici geomcuicc ~i tipuri, a tacut sa llll cxistc paramcui caracteristici. Cladirea gnqJatii a lost modclatii.

arhitecturalc, ~i. In al doilca rand. lncheincl o i'n~iruirc de cliidiri In front continuu In funqic de situa)ie. de rcglcmcntiirilc spccificc cclorlaltc douii tipuri de ;!I

(regim mixt de construqic). !\ccs t tip clc cliidirc arc o pondcrc exucm de marc In consuuc1ii. Unii paramctri au fost aplica[i identic (a~czarca fa[a de strada. I'i!~. ~'
:[:
foncl11i consu11it al13ucurc~tiului ; cste, probabil. eel mai raspandit tip de construqic. lnaljimca). In timp cc alrii au prcr.cntat mici adaptari (suprafara parcclci ~i
"'I
pro,·enit dinu-o putcrnid tradi(ic a locuirii. pcrpetnata In timp. indifcrcnt de dimcnsiunca minima a accs tcia). Particularizari scmniticativc pot li lntalnitc numai
~i ~I
,i j
·:'!
nivclul general de urbanizarc al or:l~tdni. In ceca cc privqtc a~czarca cladirii pc parccla:

EHJIU(ia spontana :1 intrat Sllb incidcn\a rcglcmcntaril o r abia In 1928. - distanra Lt[ii de ,·ccinul lateral. Pana Ia intrarca In ,-igoarc a

dupa apari(ia normclor care a11 privit cladirilc In front lnchis ~i cclc ir.olatc. Dar rcg11lamcntul11i din 19.39. acc:lsta distan[ii era clictati:i 1111mai de prc,·cdcrca gcncrala

cladirca c11plata cstc sugcrata. pcnuu prima oara. In rcglcmcntarilc spccialc pcntru conrin11ta In Codul C i,·il (1.90 m). care putca ti aplicata indil'crcnt de lniil[imca

lndc,·ardc ~i splaiuri din 1897. i\t11nci era indicata, indirect. utilizarca sa pcntr11 claclirii. in ultin111l :let normati\· amcbclic (~i In Plan1d Director cure 1-a gcncrat pc

an11mitc tronsoanc ale noilor artcn; pc care era imp11sii o dcsta~marc minima t11t11ror accsta). tlistan\a rara de \"Ccinlli lateral a fost pllsa In alfi tcrmcni. l)cpilrtarca fa)a de

~i T . :\ . lt1dulcsc u, ~·j tJ/"fJ~·r:• .. l irb:ulisuud '·. II { ~). I<>.Ll .

25 :\ccasl ?l prc n :dcrc. cu prins;i iu rcgt lbmcnt u l diu 19J9, cr;t \·;dahlli IIIII H <~i pcmrn 16
Vc zi 'f i:a:nul lfJt:llill(tJ In
cl;1d irilc <~~c ?.;nc grupon, acccpr al c. cot o c xc<.: p\ iC in cl:t sclc Ill- V de con slr uq ic. 5-r,, pp. 2rJ.l-zr,s.

·j
I
252 Tipuri de cladiri ~i teriwrii urbane Tipologiile constructive ?-'
_;).)

limita lateralii a proprietii~ii a fost stabilitii, In funqie de clasa de consuuc~ie, prin
valori minime impuse. variabile. corelate cu depiirtiirile rezultate din calcularea
prospecwlui. Noile distan~e. mai mari dedt cele din Codul Civil, au condus Ia
retragerea succesivii a nivelurilor fa\adei latera !e.
- distan\a fa~a de fundul parcelei care, ca ~i In cazul cladirilor In regim
lnchis (dupii 1939), a limitat dezvoltarea consuuqiei In adancimea proprieta~ii. In
cazul tipului analizat de cladire, consecinf:J cea mai imponama a fost conformarea
planimeuicii mult mai simpla, liniara, cu lawra scuna Ia strada, nemaiexist:lnd
posibilitatea de a urmiiri conmrul posterior al parcelei.
Zonificarea consuuctiva a regulamenwlui din 1928 a facilitat difuzarea
aceswi tip de clad ire pe watii suprafa\a ora~ului: cu excep~ia unor suiizi, pemru care
impuse de regulamemele de construqie (suprafa~ii minima a parcelei. lnal\imea
nHL'i:imii a cliidirii. procemul maxim de ocupare a parcelei etc.). Aceste condi1ionari
au general cate\'a tipuri COflSlrLJC[ive:
a. imobilul de rapon In from lnchis. cu lnal~ime cuprinsa lnue 10-11 m.
apiirm ca urmare a prevederilor din 1881. Persistenp aceswi parameuu (pana In
1928) a conuibuit Ia definirea unui tip de cliidire caracteristic lnuegii perioade, pilna
spre mijlocul deceniului 3.
b. vila. locuinp izolata, dezvoltata pe doua niveluri (P+l), cu suprafa\a
construita de miirime medic. Estc singurul tip care s-a configurat mpid. In urma
reglememarilor speciale, invidualizate, ale parcelarilor ~i. apoi, prin proiccuil
regulamemului din 1915-28.

s-a previizm In mod expres o grupare diferita (cliidiri izolate, sau, mult mai frecvent, c. imobilul de rapon In from lnchis, de lnal\imc mare (18-24 m), cu un
front lnchis), acest tip de cladire este prezema mereu ca o posibilitate curema de numar variabil de niveluri reuase In gabarit, codificat prin regulamcmul din 1928.
construqie. Modificiirile adusc prin rcgulamcmul din 1939 nu au !acut dccilt sa-l r:illnczc, fiind
Regulamemul din 1939 este mai mult resuictiv. Astfel, penuu clascle de foane des ll[ilizat In deccniile 4 ~i 5.

consuuqie cenuale (clasele III-V), recurgerea Ia cliidirea In regim grupat este. ap d. cladirea cuplata (In rcgim grupat), cu lnal\imc medic (3-4 nivcluri
,.
cum s-a vazut mai sus, doar o solu1ie impusii de anumite condi1ii locale. ca o peste parter), a ciirei difuzarc a fost permisa In zona ccmrala de rcgulamcmul din :i
cxcep~ie Ia a~ezarea In front continuu. Aceea~i resuiingere a domeniului de aplicarc 1928 ~i doar ca cxccp~ie de eel din 1939. !:1'1
! ~
I
este evidema ~i In privin\a claselor de consuuqie adnd caractcr exclusiv e. cladire:J ln~iruita. cu lnal\ime mid (P+l).
~

rcziden~ial: In clasa II II. (vile) estc complet exclusa. acest tip de cladire putilnd fi 2. Cristalizarca tipurilor de cl~diri a dC\'enit tot mai cvidcnti! pc masura :i
1,1
milizat, In cominuarc. doar In clasclc II B ~i C. cc s-a clarificat imen1ia de ordonarc a frommilor suadale. Dimre tipurilc enJIIl\atc <t
:I
mai sus. numui primul (eel al cladirilor In front lnclJis de Ia sfaqitul sccolJJIJJi) a
TIPURI DE CLADIRI t?I TERITORII URBANE dcriv:H din cvolil\ia spomana amerioara. ciireia i-a fost impJJs Jill singJJr parametrJJ

r\naliza tipurilor constructive. tacuta prin prisma rcglcmcmarilor. rclcd obligawriJJ - ln~l\imea. To:ne celelalte au fost sJJbordonate \·oin\ci de a confcri

ciltcva obscn·a\ii gcneralc: spa1iului public o anumita configurare. rezult:Ha din com·ergen\a cfcctclor mai

1. c\plicarca constanta. lmr-o perioada m:1i lndclungat~ de timp. a multor parametri. Ccl mai semnitlcativ estc sensJJI rcgJJlamemJJIJJi din I 939, care

acclora~i paramctri urbanistici, a influcn\at. lnu-o manicrii difcrita. cvolu~ia tipmilor SJJgcreaza imcn1ia ca. In pcrspcctid. tipllrile domin:JJHe sJ tic eel :il cladirii izolate

constructivc. Efcctclc cclc mai pronun\atc (~i mai imporpmc) pot II const:n:nc In ~i eel al cladirii In from lnclJis.

sitJJ:l\iilc In care cladirca s-a raponat !:1 watc (sau !:1 cclc mai multc) \':ilori limitati\·c

'I
I
,'j
254 Tipuri de cladiri ~i teritorii urbane
3. Variafia distribu)iei teritoriale a celor trei tipuri de cliidiri considerate
~i a ponderii cantitative fn perioadele de aplicare a fieciirui act normativ. S-a putut
constata cii. fn aceastii direqie. rolul determinant 1-au avut zonificiirile constructi\'e
ale ora~ului. Din analiza de mai sus rewltii cii tendin)ele de dirijare a utiliz·:irii celor
trei tipuri spre anumite suprafe)e ale ora~ului au de\'enit cu adeviirat opera)ionale
prin regulamentul din 1928 ~i mai ales prin eel urmiitor. P os ibilitatea de utilizare a
unuia din cele trei cipuri de cladiri relevii poate eel mai bine transformarea treptatii
a caracterului ora~ului, fn striln sii legiiturii cu caracterul spa)iului urban, impus de
prevederile zone! or de construqic:
- cliidirile izolace. excluse din zona centrala In 1928, au fost lnsa
acceptate, practic, In toate zonele marginale ale ora~ului; numai prin regulamentul
din 1939 sunt fixate zone extrem de red use In care pot fi ucilizate (clasa II A).
- cliidirile cuplatc au reprezc ntat, cu pu)inc cxcep)ii (anumitc artcre
importance sau striizile dcnumite comerciale), categoria cea mai favorizatii de
regulamentul din 1928, admisii pc toate celelalte striizi sa u zone de co ns truqic .
Sc confirmii, ~i In acest fel. p ute rnicelc riidiicini ale regulamentului In urbanismul
secolului al XIX-Iea. Ucili za rca cliidirilor cuplate a fost restran sii seve r dupil intrarca
fn vigoare a regulamcntului din 1939, dour In clasele II 8 ~ iII C ~i. n11mai ca situa1ie
excep tatii, In clasele III-V (zona centralii).
- cliidiril c In fro nt lncl1is, au a\'Ut, prin prcvederilc rcg ulamcntelor de
co nstruqie, dezvoltarea cca mai dinamicii, prin impun e rca ei In teritorii to t mai
lntinse: de Ia anumit c por1iuni ale bulcvardclor ~ i sp laiurilor In 1897. Ia un numiir
mule s porit de artere, In 1928. a d c \'enit, In 1939, tipul de cliidire impu s In fntreaga
zona centra hi ca ~i In clascle ll 8 .~ i II C.
4. Tipologia construqiilor n11 poate fi l11atii In disc u)iC fn afara tipologiei
spa1iilor libere ale CIH)ilor. Cc le trci tipmi de clildiri :1n:dizace swbilcsc raportmi
diferitc c11 spa)iul acliacen t construqiei. care pot Jl ln sil dasificatc In d011il categorii:
pede o parte. c urt ea d ese lii sii sp re stradil. In cnul c !J diril o r izo la te sa n g rup;lte, iar
pe de alta , s pa)inl rezidual al Cllr\ilor din s patele cEidirilor In front ln chi s. Prima
Tipologiile co ns tructive ?--:)
_:)
categoric, ca re prin tradifie a avut o pondere ln semnatii In conferirea unui caraccer
specific striizii, prin legiitura spa)ialii cu aceasca, ~i-a diminuat treptat prezenp. fn
zonele centrale. a cat prin sporirea fapdei spre Strada a cliidirii, de ~i prin fa\·orizarea.
prin regulamentele de construqie, a cEidirilor In fro nt lnchis. In caw! cucuror
tipurilor de cladiri. spafi ul liber a avut cendin1a constantJ de diminuare. In paralel
cu miq orarea va lorii sale ca spa)iu verde, plantae. Aces ta este prezent. uneori . ca
micii gradinii de fa1adii. Dar. de cele mai mulce ori. spa1 iul liber es te amenajac doar
ca o prelungire a st riizii. prin dalaje, pavimence, ca peluzii de iarbii etc.
5. efectele diferitelor reglemencri as upra tipologici constnicti\·e au
condus, In mod direct, Ia cristalizarea unor p arciuri arllitecturale diferen1iace.
Intr-adeviir, parametrii urbanistici au avut urmiiri din ere eele mai importance as upra
rezolviirilor p lanimetrice ale cliidirii ca ~i asupra orga ni zii rii funqionale ~i spa1iale
interioare. N u trebuie neglijacii fmprejurarea cii, pc cot pareursul definirii unor
tipuri de cliidiri bine con curate, au a vue Joe scliimbiiri fundamental e In concep1ia d e ·
proiectare ale loc uinlelor propriu zise. 0 loc uinfii din 1880. indifercnt din care tip ,
arc prea flU)ine legii turi cu una din 1939, mai pu)in, poate, 11neori, anumite grupiiri
funqionale de spa1i i. foartc rezistente Ia trece rea timp1d11i. Dar ecl1iparea c 11
instala)ii sanitare. cu fnciilzire centralii, introdu ee rea ascensorul11i, :~pari1ia gawjel or
Ia subsolurilc cliiclirilor etc., au contribuit, aliltmi de schimbarea mentalitillil or ~ i :1
modului de considerare a loc uin)ei, Ia muta)ii extrcm de importance In pri\·inp
aparcamencului. Inco rsc tiirile dezvo !Liirii cliidirii pe pa rcclii impu se ck
regulamcntcle d e construqii :~ u condi)ionat e \'o h11 ia plauimetricii interioar;l lntr-o
miisurii d iferitii, In raport c11 tipul eliidirii: de Ia o lib e rt:lte apro:~pe towl ;l In caw !
\'ilelor (prin dcsp rind e rca complctii de contexwl mo rfo log ic), Ia 11nelc condi1i o niiri
severe In buna funqionarc a apartan1entlil11i, Ia cliiclirilc multietaj:~te CIIJ>Iatc. panii
hi e\·oill\ia. cea mai spcctacldoasii, a imobilclor d e r:~po rt. re:di~.;Itc In front lncl1i s (de
Ia OCiiparca q 11asi-integralii. In adfincime. a p:~rcelc i. de tr:~cli1i e l1a11ssmannianii. sp re
·. clJdire;l tip b;1rJ) .
256 Exemplificiiri Tipologiile constructi\·e ?57

Pe de alci parte. evolufia locuinfei ~i a tipologiei acesteia a fost foarte

puternic influentatii de anumite reglemenciri care privesc interiorul
54. Proprietatea ;'vJarinescu
apartamentului. Acestea nu au fost luate In considerare decat tangential In studiul Bragadiru, str. Carol, 1889;
plan paner, plan etaj,
de fat3. dar nu pot fi ignorate atunci dnd cercetiiri viitoare \'Or pune In evidenfii fa1adil spre str. Hale lor

dezvoltarea modernii a locuin~ei urbane. Este vorba. In special. de prevederile - transformarea cHldirii din str.
Carol. priu "n:pnrn(ii radit:ak" ~i
avand caracter sanitar. care privesc lniil~imea interioarii a lnciiperilor. iluminarea
realizareit uneia noi spre Slr.

naturalii. vizibilitatea. dispunerea diferitelor func1iuni interioare In raport cu Hale lor.

.;, · organizare riguros sime(riC;1 a
limitele parcelei etc. Multe indica~ii semnificative de acest fel pot fi giisite. cu planului. cu maganize Ia paner ji
douil apartamente Ia etaj.
u~urinfii. In capitolele referitoare Ia miisurile constructive obligatorii. :

EXEMPLIFICARI Pf\D?"'!ETi\'\_ 0" MA.f\!N!:.SCU ±J"'i'CrAl!lf\..

.. ..
Pf'!JP"'!::O!.'I=\_0'-' M.A;<.JNE.SCI,J B,S,,'I[i.".D ;"-
'.

A. CW.diri In regim inchis PLANU:.. E.T.:...t:;I ULU \ 1. · PJ...AN.UL p,-,f\.-re~t..ut

~: -~- . Y. I 1•"• ••·•••
-~
a. Tipul gencrat de iniil~imea fLxatii in 1881

-< "-·
0;'-,

53. llnobilul Vasile Tarpu. m . C;~rol 6 · str. fili"i. 1895

plan pancr (data t 25 monic 1895, scm nat de \Vill1clm !last)
~ transformare:t radical:i :1 pa n cru lui, par~ial cxistctH, ~i sllpruetajarca c u
2 ui\'c lnri:
~ iucadrarca i11 norma de s p:1~iu libcr :1 parcclci S· :l :ICCCJ)UH l11:i ud i11
considcrarc ciubla oricnL<HC :1 cli'irlirii ~ i cxistcn~a cursi,·ci dcschisc de Ia ct:1jc,
<...'\- /
C;trc m :ire~tc supr:tfa~a in pl:ttt :1 cur~ii iutcrioarc. S.:•y,:,,, C,•. '\o L t -:~ Sr;o.,::. o.,o. c,\C\O L rJ ' // /
258 Exemplificari Tipologiile constructive
259

b. Cladiri realizate conform nonnelor pentru bulevarde

55. lmobilul Em. Protopopescu-Pache,

str. 1vlatei l'>lillo I; 1915, arhitect A. G.
Da1·idescu
plan, fa1ada

cladirea (P+4+mansarda) ocupa fntreaga

ad8ncime a terenului;
. suprafa1a Iibera normata (1/5) a fast ob1inuta
dupa refacerea plan uri lor ini1iale, prin marirea
eur1ilor de lumina;
· fnal1imea de 16 m a fast aprobata prin
derogare de Ia valoarea stabiliti! pentru strada
(13m).

.!I
'I
!l

56. Casa Jon Cerchez, bd. Col1ea (L. Catllfgiu), 1897, arhitect
Grigorc Cerchez
plan parter, fa1ndil principalil

St11lt respcctatc prcvcdcrilc de cons<.ruqic :de accstlli

bulevard: retragcrc" cu 4 m de I" stnnla, front fnchis, fn;1llimc"
cladirii fntre 8-12 m, gril"j de ficr en socln de zid<lric.
 Exemplifid.ri Tipologiile constructive 261
260

. ~.~.:;_~

..;_··
.... .

57. !mobilul Capitan Pandele, bd. Carol44, 1897

plan parter, plan ctaj, fa1ada, seqiune
58. lmobilul Arta Cerchez, bd. Elisabeta 61, 1922; arhi teet Arta Cerchez; plan etaj curent, fa1ada;
- cladirea se fnscrie fn normele impuse bulevardului, dupa spcrirea fnal1imii admise (18 m Ia
- proiectul supus autorizilrii a respectat par1ial normele
corni~il); ceJe dou~ tronsoane identice sunt dezvoltate pe toatil adancimea terenului (cca. 24m).
stabilite pentru acest segmental bulevardului: alinierea ~i
regimul fnchis; proprietarul a fast obligat fnsa sa creasca
fnal1imea Ia 12m.
- construqia a suferit modi Iicari fa1il de proiectul ini1ial

f~
il'I
262 Exemplifidri Tipologiile constructi,•e
263

c. lmobile de raport sub actiunea regulamentului din 1928

r------: · :_ , ~ · ·- .........
= -=J·.,. · i~··I ·-
·::: ;:~:;,.;:~-:-;f ~~--. --~
59. Imobilul Barbu Dimitrescu,
- ~~ll'·~ c:;
Laho1·ari 5 :\, 1933,
arltitect Horia Creanga
plan etaj curent, fa\ada

· imobil cu parter comercial 1i 7 niveluri

de locuit, din care 2 retrase. Este aplicat Jl
corect gabaritul din regulament (raza de
60. lmobilul Raoul Schmidt , bd, Carol31, 1935;
arhitec\i: L.A. Hirsch ~i D. Galin il
10m, flfra tangenta Ia 45•), c.re limiteaz~ plan etaj curent , fa\ada .-_ i!i
numlrul . de etaje construite
conti ~ei.
,il
- imobil cu subsol, parter, 5 etaje 1i un etaj retras
prin dezvoltarea cladirii in gabarit (R= 10m). I~
lungimea proprieta\ii a fost impusl - dezvoltarea in adancime a cli!dirii este 'i
scllimbarea tipului de front a! pie\ii (de Ia condi\ionatil de regulile impuse parcelarii
regim grupat Ia regim inch is) Noica, din care ocupa parcela 3 (il. 41).
· prin forma liniara a cladirii, proiectul nu
profita de posibilitatea oferitil de
rcgt!lantent de <1 ocupa integral
proprie tatca, riimiin;iud Iibera o suprafa\~ [i
intportanta (cca. 500 mp din 860 mr:j.
l!

.j

.
· .:.: ;:
~ ~-f•/1 .,---'--..... "'·' ':.~ -· ':"'~.:.-: · :

~
_:: of.'. .... -::'...v...... -z..-

~~v.c::(
:: 1•
i
.I
! II
~~:t. ·/

// tu
.
• :-t ,; .
,, ~~- ~ ' .· ..:,.
..!.. -~~- ··r-~=-...!~fl ... . ~·~:·· 'i:: · ::!
~
':

------=·•i.~ ---:-, --- ~ ·

-..,
t ~~ .:·il jj

':~~i·"~'1 iib~~:, !:~ _ -~·_i_·/_~

•: .
•, : o'"'-f".:.; . •, . ~

t~.:...

F1! .i
i~;.}r.ts~-~;~p~~"'
~., ·f . ~ ;s • 6>
,.
- ~1
:,=· &; :j·-1:·
.::.:;:-
'
rL .: .... ;. : , f'! -,t
~- : 1"·· i
•.,;,:_ ~ !.: .:,.·~ .~--
--- .. .... IIII
i>
:_
i:
___; ·
-- ~-

.i~-~::· .:: :__ ~-~

26:1 Exemplificari Tipologiile constructive
265

~=r~g~,-~-~·~. -:
._................
~ -~- ... :
~~-J;.:~~L~ r
/-,. fi.<'-Vf;....-r-
1-:-~_,;~,1····

It:!Ir::::=r::;r=~~~ i
~
~ I
·C::-e-:,......,1=~-~:.
l-~ :c:::c::l'c:::~r-:; :r:~

~~~~! ~===~{ . . . I j_
.l?~:!';:-~~ ..,~..,
I:r;;;:;;:s:.3:1£..:; ~: ~J,,
I =~-jL.:. ~~--~I
hTrr41~'1tK\7cuiL :
I

61. lmobilul C. i\·!ibkscu ~i A. Culin:t, bd. Tache loncscu 10, (horelul Amb:tsador), !9:>7, -"fL
,~Jf~~f=~~~~l
·,lfhitcct Argl1ir Culina
plana crnj curcnr :ii
,Ji
I

~prima auroriz;uc a fosr ctibcmra In 1935, penrru un imobit de tocuitt~c,ctt plan silllilar;
· cladircn arc subsol, parter, 6 crajc p:in~ Ia corni~n ~i fndl 6 ret rase In g:tl>:trit:
,, -;.,... r-
(_,.r:·r· . ,. ,.:.:, -. . .
· cladirca exploate;:zi1 Ia maximum toatc prc,-cdcrilc rcgulamcntttlui (fnilllimca, rctr·,,guilc In .,.;
gabarir, ocuparc;l imagrat.1, fn iltiilncitllc, a rcrcnttlui, uritiznrcn cur~itor de lutnin;\, proccmut de 1:? --~-
ocuparc, rclicful f:t\:tdci ere.); ccle mai mttltc di1Hrc norttlc stttH dcp;1~itc. . t!
e~:,~~: r . !·-";, .:-7 .
;. ·~ hlilii~- d
f~~Lf'i:7~~~·
62. lmobilul L. Elias, Calc;: \'ictorici
'·r.\
_"\/ 11r. !OJ, J038;arhitcct.lcatl Vnleantt

' L--
--·~_·"·~" I L • . .. r·..,-:r.:._._ '
i
platt ctaj cttrctlL,
:-;cqittttc, fa~ad;t
f~s'l~{{)lj,\ ';_l ----=.~ . . ' ·;· r·--::1
··'~.
.

~{~{~~ ~ I!
,. . . - ' 1........ . i1no!Jil1tl arc subsol, parter, I 0 crajc,
r _,,._ r- _____
. L1 dimrc care 4 sunr rctntsc In gabarit i
(razii de 10 ttt ~~ rangc:Jtt;l L1 45 °);
- ;HI;1nc1Jtlca Jttllrc ·,t tcrcnttltti 11 pcnttis
;ttttphtsarca ttnci d~diri "dostticc", P+9
~i tll;ttl:-i;trdii, ntra rcrragcri i'tl gabarit:

~tl
1{':'~-l
\ v.-:Jf11L:.x: j -._ '· . --;- ... ,:.:·. IJ- ._-:....:..:..,, - Ct)tlSlrttqia it 1'ost C:\CCttliltii ditt

't_;_·~_l' ~~~.·
tnanic p;1n;\ Ia fnccptttttl lunii

' __·r:.l';;:
·= .•·.• ·.1......I,f:l···... ·..!.
:·f:L··
' .. 1
· .'
ttoicttthric 19.)8;
- pritna \·ariattt:i, ttcaprobm;t, ditt 19.37,

····~.:.::c·l:~--·-·.
' . il\'ca corp ttl ditt spare prc\'i1Zttt ctt I)+ 12

~l1',~
clitjc, iar cttrtc:t, ctt spa~ii coJttcrcialc,

t ,•;~cj-Lc• )
era integral acopcritii.

~ .•_.·. .
-<· - proiccutl il ro:-;t ;tprobat pc hitl.it
rcgttLttttctttttltti ditt 1928.
266 Exem plificari Tipologiile constructi1·e
267

::;·:2 i
d. Cladiri joase sub actiunea regulamentului din 1939 e. Imobile de raport sub actiuneaTegulamentului din I 939

. ;~:::'~~::~:::·<-~:.;~·-"'"L'
., - :: - . ..•~r:' - -:·: ' ..:-~'":£. ·-.'-~:.;;._;.~~~~=!.~~1

,. ,. ,. • -,--,-_··e-,--, cc·c·-·•· ..
-~
rJ
·®: ·::-
I·!
~; ~ : ·L,-,-,.,.._=-::~ ..
-.~.-- :'~
-=~~=· I · ~ ;
1~·
;'· ::-:
I . ·>,·• -v~· .I
J.[c;_:·s;"•::-·c-~.;~:s·':'.:. ·,
J:iLi : .,. I . .
·. !

··r . :, ;,;:;~f~~~~6t
__. ·I · ·r ~~ ;.:J~~!J~m~:;?7-(rij r,~- -: -
J;,_ .L -- _.. ,.. b: ·-i:;.- ,_.;;:. .. ~··::
L .

~ ;,;;'![(~
I
f
.
:: .• . : J r. 'l 1 , . . . l
i"' ·- ,~ ... r- '"' l~ ,- ~ r-,...
~· "' 1._

~
- ~.,.;:"
~-~·,'>I "-~;;::;tftffi;t~
I p
'•..tfj " '•• • -... I ._j ' ., -'\~( .: '- _. i~' ~ i
. '!r~'~ I I y'v'' ':' :"' ~,;,-~: ,-..,~""'· ·:- fl:t , t!.::T. . _:,_ it - ,- l ,J ' . ' ' " ' '

l ' rr;iij~
.;L-t.e.r~·) ·:; rrrrrrrrTrr It'
-- _,JI .,_..J.
I . IL: ' IJ ==i
lr ..
·~-:..:~·- :-£:.~ .,
·:. : ..:.·.:..::.·· --,-=-:-;•- -=-- , ~~ ~-~_f;"fEb'
;. ~
- t'· J:- ·l~
I
~, 1.:1· !
..... - --

" 4. :' .
I
f
-
*'~
~
\' ,,.,:,.. 'f"J;,

·. _ !
~.f"-1t,-
. !
I
I
/

·r .rr-r:u-rrr:rrrr
'

~' ~r1- r1- rrrn-r- 1' 1

• - . •-- -

il
'

I •I '•I •
. ..... ~- ~···=:.... ~·.. v ..."
. . .: ._
. ·= -".,,_ l_ --.·_''I 1
'ri
:l =·

:
~~};gJ; _~,~- . r:rrl~-
. .. ·.-------- -~" 1- • J) -- .
l_ _ -- ~T::·~~-:. - ------------ . -· '" -
"'"''?!-
.....:J ---....
,.
,, :-
. - · ::"t::::·· . -: -~::~ l' "F;1· 'i ; ;
.,... / 1 .... 6.;. Locuin1c muncirore~ri rip 1/1%9, ~ . .~.......1.. ~--:_:'! .\· . ~J~
in Cucierul Vatrcl Luminoasa) propr.
Casci Consrruqiilor, 19.;9; arhi rccr 64. Imobi lul Alexan drina Miclescu ~i SARIJLOC, bd. Tache Ionescn 29. 194:'>, arhircct .lean i'vlonda
Ion 1-lnnci u plan de sirua{ic, plan ernj curen r, scqiune, fa{adil
ph111 de sirua1ie, pl•lll, fa1adi\
· imobil situn c in clasa V cotnercitda; are 2 subsoluri (p rimul fiind ocupm de sah1 cincnunogr~fului
loc 11in1e duplex, av<ind supraralii "Srudio"), p;lrrcr, mezanin ~i 7 c caje; ulrimele dollii sum rcrrasc in gabaric (r;tz~ de 4 111 ~ i t;tn gcnrn
consrruir:1 de 40.50 mp. Ia o surraralil Ia 45"). in,111imca vcrricnlil e sre de 24m.
a parcelci de 11 7, 20 n1p; · aripa din sc;inga imobilului se dcz\'olt!i in ad;incimc poi nft Ia ;dinicrea de hmd (2:) m ); c ca_jclc
- retragcrea de h1 sLrnd;l CSLC de 5 m, supcrioarc sc rc Lrag de Ia ncea sc;:t li miLa conform prc\·c dcrilor rcg nlamen lul ui.
iar dt<tl?i ~ urarca 1111ci locuin\c sprc
l't}.l1(~t. C,t,;,., ... ..:: srradi\ cstc de 6 m (cia sa II U).
:; ·:·~.:~ :·.7. ~::-.}~~~: ~~- ~:- ..
~-. ,;,....J~: f..-1 d' -
.;,. ~....: ;;·:

(~----=:~- > • ·- ·. : ; • • ,~.~~ · ---- ~ -~,=~~·:_:H ..H. ./ -·.-:1.•.';:.,

- - -., -~-.,_ rrta··-J:T.. 1_-._,:_ ~~-1 -

1 ....
.) I\

.
·•;,

.r-.Tr=-FT.;:r;;:'].;,.! •. 1, 'if
~~fi·rtnrrrTi~t~ ~ :;:r i:·_3:·;rS't'_:·:~,:~:I:~?~T.t~~~
_· _,. _-5j,-Jfi
.· . -=r:
_··· } P.:=J:::IJ.·
_;_.-
8 \
.
. I ' .: I • • ~ • I • ' . I I. . -. I .I I I I. . ; . . I I . ' . I ..
268 Exemplifidri Tipologiile constructi\·e
269

B. Cliidiri izolate !',., .. ,

a. Vile

r-t:rj·~· ,,;;,, I•L!i<O ~· = "',r;;;;;;; .

J •1",>

~·~i~~~~;rr~~~~t.:~·~".'"
. ·~r-
'if.~cm.c;~ ~· tt~.~~,:~t
-···-··:"~ \··'II. . : .· ,_: rre ..r.r:rrr;r:, :r. v :i...:....i..l.J :_:
-=.b--~-~- ·r·_,iti-~:~~~--.r-1:;.;~·· . ·-~:~:>;·.~ . •. :,;~ 1=.;~~~~~~~-~~~-
::':F- •

Vila Col.Biidulescu, str. Dumbrava Ro~ie,

65. lmobilul Ernestina ~i loser Ledcanu. parcul loanid, parcela 7 (il. 32); 1912;
str. Spentn\ei 28, 1940, arh. Acsclentd Leon arhitect Paul Smarandescu
plan etuj 1-11' scqiuni, ra\llda pl:m parter, fll\ad;l;
~-r proiect datat: 25 noiembrie 1921
j. - imobil situ·,tt in chtsn ;t IV-a:
I -_-i:.:
- iniil1imca de I0 111 >t rost impus:l prin - cladire izolata pe parcela noui!: suprara\a tcrcnului -

~ n~------;....o.l:.:.f-1'' ·:'.:··:·,:· ~ certific;aul de nrb<tll ism; i1till~imcn corpttltti 685 mp, suprara\a construita- 327 mp.
rctnts (IS Ill) " rcznlt;ll din tlistan\a dintre
I ,,, rromurilc stnlzii~
: - nivclnrile supcrionrc rctrnsc rcspcctil ronn;l
I
...- gub~trit11lui dinsprc stnttEI (r~tz~ de 4 m ~i
,. ' t:tngenta Lt 4S) ~i dcpi\rtarcn de In nlinicrca de
rnnd n cliitlirii.

:e : ··-· ·- - ---"'.? . . ..
_ _ _ .. _____ , ·. ... .
l;
~-

/·'' ~-·-----.-- . '

A -
L~~~bdJ:f···
1 ······· ... ,
L
L~
I I> \y

1, r-&-:-i
I
· ·,- ;,,~"'"'·
PR!MA:::·,s;C'.'t~o\L~g.l
_c;•; " ' ' - ( • !
~

. ·L· .'r ' ""';: ;":~:.;;ifaN;-' I 'I

,.. -.. .. :

i "' llJ;..;.,,,,.,,
~ .:·
~- '
~ ll'.:(i:;-J._,.J;,.;.-•;:Jo;Hl-..ilI ~- '.f-- ·
··- "_,_., .. _,;:.; •-d'
\ .\J. ':------ ..!fiN...',o-<:bW 7 --,= =-~-l
270 Exemplificiiri Tipologiile constructil'e
271

68. Vila Bu?ili!, str. Washington 7, 1937, arhitect Octav Doicescu

plan parter, plan ec<~j I, f<~l<~dif Jacera lii

. clildire cu trci ni ve luri ; Ia primelc doua se dezvo lti! <lp;lrtamcn tul pricipa l, l:l Ct<lj ul II fiind un al
do ilea apartament; accesc!c de serviciu su nt conHme
· clildirea este re trasil cu 4 m de I<~ <~ iiniercn stril zii ; S conscruita - ?27 mp, S tcrcn - 543 mp.

~ ~~:-~ -~'~ : ~-~~ -~ n

J - -.::. " ,--
- . b~ '--·:; .. -,!::- ~0:.~ ~,, .,__._, ~ "' . I .. . ~-~
' ~--~ - ~ Ti

.l
;

It ,..... ·, .. 1 .. r- - 1.. ·j

U.-·.
:.L)C,..,.::-; •
:*
,·
~~~_g
;--~
.J.-:·:· : =-:~!':""-. ~~~-:~..~-='-""o ·'-"ci :I
n !~ ~ -~
1
~ i~
,' .- • ,,
,...__ :'1' '
-.·.,-;--'
'1.__,--- ·· -:.; - -.
__ _J ·- - -;:-
L-. _ ,..~ __ ...,_"·- ' ,...,

J~~-
··~
~ 2~£~
J~

..:..._____
b
rI Li
. .:...:. .·. ~ 5!

j--
~ _. . , .,, _
; ·· · .' ,; ,...
.,_;. I '.
' ..
r~~ ~ld"·-T
·~~\
__Ji
_--L_ -:1
-.;<'.:-~·-.: ..
---,
""" I !
. -~::_~. -~~r"";I /~~- ~ ~----~ :·.--- --~-:.J

~ef· · ; ~; It' ~-;:J¥t=)~_i_, 7 l~ ~

l~l-k,.
~---:-;~;~lb
,:t_· - ~ ., . ~~ -- :J._
; . jf ~- . -~ i:
~ .
.,.,...1.....,___,
.....--.--.. -r:- I . - ........t!.......:. . .
.-r=.;t__~_::;_~ ~~J'l ..'I
, ,_· "'r ~r .~
·· 'l L f, ~~
67. Vii:~ ,\·Liri:l Golcscu. i'arcnlllon;<p:lrtc, pa rcela 12'J. 1922, f' l"\l,l" 2: 1l...

J
arhitcct E. SciHnidth .~ ~- ~ - A A 1 ·: ~'::1~ /

. ~~--~,~ ~~;.·~.;~· ;-:.~~---.~:s~~~-~~!.·s.~ :.;.~~~/-~ : :· --'~:··~ : - --· .-- i .· · -· · ··.·· :"· ·

272 Exemplificiiri Tipologiile constructive
273

b. Cladiri izolate cu locuinte colective

!-------- ---- --1~'"".:-, ;~,.;-:' ;-;< t
~=--·
"""""'"-·'"·"
:uN il AU'"<I:.I~

/
/ . - ~
~r:~('l(.

-"1
_,r-···
1.,··
• I t--...'
_ _,_ __ _"\
, '

i;t.1'.:~·7'
--~~

~L~:-
L
~_
---'-=--:-~

! :,

/~~
kJe.-f·,
' '
'
k.:-)~l·< .
~I·--~:
~1r.r;!.Lr;;il.L~~u~ ·:, _[__ _

!,,_ (nm~u(tl\
.ll

70. Imol>i lul Sc:nlat Negrea, parcelarea Jianu, L>locul

9 bis, parcela 4, 1945, arhitect Edwin Reininger
plan etaj curent, fa(ad:l, plan sirua[ie

- cransformarca cliidirii izolate din vihl in imobil de

raport, sub efccnJl regui:Jmcntului din 1939; h.::~~::· :~7\'.
~ f1 tit . ~I :\! ~.
- cli'idirca (sul>sol, parter, 3 etaje ~ i JllansardJ), sc
69. ln 10l>ilul dr. G. i\·larinescu, str. Danielopolum. 2, mijlocul :u1ilor '30 (?), ;trhitcct jc:u1 i\ lonth1; inscric, prin parametrii s;li, in clas:l II 1\ (\'ile);
pl•n ctaj curcnt - faccura nco-rom<incasca n vollllll<.:trici ~~ a fap1dci a
- cladirca (suiJsol, parter ~i 7 CL<Jjc, din C<lrc ultillllll rctnJs in g;Jimrit) este kg<Ha de J;.nnrilc p:.~rcclci
fast i1npusol, i1Hrcgii ZOllC :.1 P<lrccl;1rii, printr-o '··· '· ~/}:;f;?
doar printr-un corp sccnndar, rctras de Ia !:itnlciU. decizic din 1943. I ·. : ~ '>~ ~
f, , : I I"~ ''
.J'~~~-~ -
~...... , .• ~, . ~~. ~:.i.:.~~ -{i/Jv f-~~ ..1 ,

-~ ·- -~---1~. .-~ [.~:~··~"

1· :!

··)_z· ~
- ~~:· " : .
J 1 ~-"=
-· - -- ''tc:' . , .~ ']1

:KfJA~j\;~f~F~.....--L----.-~;
. -· ' ··- ,,•; ;, I\" _/ . ,
r=J:c,
~~ ~
U
(uM
. . · "
. ...- :· ,,,
: ~~ ~ '',,,
"\ ·- J:iWlk:J?
•.
o :UTl), ·,,. "" '
I r·

.·. .I
·u-J.
,)

f
~ ~[lr ~ ~1 J-r-~·.-·-· ~
" '
" . "!IHL ',;·, "
. ~t l'~\10

CJ~~td'ill:tltl
um ·., +
-~I
'!' ··- -
\ . , , -r-.. ,.. .. : II

1~1,'':" J'~ : "':'.'"' .-.~=-{~"'' '"-~;

I ltl'"
-··r;-.-:-r I . -· ,, ... ' I

... ,. . ..
·- · ;m
\ .~..c.::~
-:\
.. - i!~.". ' "'
---
"~ I 1 '
J_ - -"
__,_. )/ -'
~
 Exemplific-lri Tipologiile constructi\ce 27S
274

C. CHidiri in regim grupat

a. Locuinte unifamiliale in cladiri de mica inaltime
.PHOPRIETE.A D-l.vi liU!lt:l:cchLE:!tW.:,f'd.
PMo~ARoA r~ f. I ""'" a;~
SE APHOB.!..
" 'Tn<>: "~~ttlt

71. Proiecte · tip de

loc uin1e
~· ~~
indi\'idualc. :tpar~imind
CLi p hHe,

-· -
~m· =----:-:~;::-...:::
:I I
ffi
Societi\lii Comun;\le pen<ru
CollStruirea de Loc un1e Eftine, : \. -:: ' .·_ . ·. (IE' I ; l
1911-1 9 13. : :...L -~-- ..L ~~-~=·~
==----
I ;-· ··- - · ; - - -

-m: -
• - -..:._ ··. n 41 41 n __
--=---:"
:--:_:.~ :~
l

f_:;,·
73. lmobilul General H. Cihoski. bd. Dacia, !932 ~"'''"~_,;j',~::i;~~.;l=:>-.~=
··--"'st:Jn;z. r-\ . .
•, I
. '
arhitect Dem. Savulesc u pentru Soc. "Edilitatea"
;-; -fifr J.l ~ l --~·· ~
I' ' . I 't/;j~ :j· . ': . ~-
plan parter, fa \a dl. plan de situa1ic

cHi direa re spec t~ regimul spcci;tl al lld. Dac ia. ca ! • ."· ·-~~.;·_, ,,;w'• . I: ' .
. [J~4 (Of't;TOIJCT;;Of2
: W=::&f;fu' 'q o n>c.~-
· 1
·~

· ·--'-"-·' -·
..
" .
·r·~(i~, /!,
extindere a parcului l oa nid: izolat spre bulcvard ~i grupat
spre pi:1~ecn l)jmbrava Ro~ie , recragere de l:1 aliniere.
>~ ~~- ·~,.+~- L
;;J:::);_' . i:.:;~;=,~2-~~~
fnll limea (10,60 m )
- cJi:td irc:1 rezulca din ali pi rea :1 doua aparl:Jmencc sepo1rnce.
~ I . TI
'et~ti~~cr-
I
1
I --· · ~-- ~n~-n/
~ !
J l r. iiiT'
. ··r '
~-~
' ·; : ;-,_ ! I

. I

,--· .n_n
='{·'-·-·· ,.
~- me -
-;---r
72. Lnc uin\c lllllll C ilor~ ~ ll li p

-1~~-~ ,,· - ~: ----~~:.= 11/19.i9 , iu C;lrLicrnl Vour:J

propr. C;isci

..~;:~:rf>~-~~-~r-~:~
L1111li1H);I S:1 ,

C ollSlrllC\ iilor, I 9.i'J; ;~rhilccl lo11

~]-~;::.~-~;:
,::.blt '· '·
r" _·J fti!
]] ;111Cill

_f_, '
. \[
pLn1. LI\;Htl

·.ilr:'·~f~:-_-··· f ~~[~"·_)~:);~h- - locnill \\.!' cllpi:,l ...:. :1\';iud sup r:1rn~ol

, ,..,m·-='-·~'1'·
; . '.· - ·rl
~1 _.j. _.,._.-'
- -,_lc. '[ ·
.-'('" I· COIISl rllil;i de -Hl ..~O 111. 1:1 0 S 11J1f;!I.;J~J il i
L; '!'.; I

..- rl'" ·~~­

parccki de 117. 20 1111';

't~:"-~C,:.~
' I ' E :j ".,... . ,. , .

I
- rclr;JgCrCil de I;J Slr>Hlil CSlC dt: -~
?- ~
Ill.
: :! : .&=·> ..<::;··\ ioH <..k;J!ii !jn r:Jrc:J nnd lncnin~c sprc
.,_J ,__ ::.J[_ '" .j ; ... ' ;
"t;c-S ··cc' :1'~ ,·'=··'1
I
Slr•H\J cstc de(, 111 (cl a S<l II 13 ). i:i,;i
.:i ' o__

. PART E.RUL. ,.., ,.,, rt.c: r :

... ..... :0.:::.· · ~ • ., -".1::·:-J.:;:-~:-
 Exemplifidiri Tipologiile constructive 277
276

b. CHidiri multietajate .t;'.·~;l ft~;L;~~-+?~;i~%;/;;, .. --- ?~~

Jbn· : ~.J>_,_; -- ~
~~~~ ~,.,
~,-.s<:; ~.,.., -
C::#)-o- ~··
'/

- •1-
:1

lj ,li
Wf¥(6:.~· l£ 1 rJAK.1bG#tY~~-~---,.~ ~ .1.
~ . . \
. ':C.
~;,:,!/.•
il(~: ."'.'~...,.;, ;
;}~!_,._, ~if!r_:L C)~ : 75. [mobilul Elena Ottulescu , str. Lt. Le nmca , 1934-1935, ari<itect Haria Cre;111gil;
·:7 . L! ~I!
I'.J;2l$1Ef plan etaj 1-2, fa~ad;1
- cladire a~ezati\ pc alinierca strilzii, de sprinso1, pe dou;llaturi, de conturul terenului,.
- imobi l cu cinei nivcluri, din care ulrimclc doui\ rctrusc in ga barir (razi\ de 6 m ~i cmgcma Ia 45' )
:··,·
74. [mollilul Elisnbe tn Ge orge scu, l';<reelarca
"Cl~dire~ Ron<;ineasd", parcela 6, (i l. 39).
193.1 , arhiLccL V. Sccilrc;Ulll
. -. .•..::'1~
·~··- I!...._ ,. -

1,1
~.±: !-~ls·,;:Jf:':
_I'"
:--··· plan cwj II, l';<\adil

.. )._;:; ~:::~;!@',)·;" .~ . clildirc cu subsol, parter ~ i dou;i cra jc; ronna

alungiul •1 pl;mului cscc dcccnninal~ de
. . " -:j E. .,;~) ·•;c:l· .. .
. u -·- .:· ~r -· t£· co nll g ur:t~ia parcclci; ~~·

- proiccwl a rcspcc(llt rc gulile gcncralc ;tlc

parcc15rii { ;t~(:z.ar c a
cl l tlirii pc te rcn,
inilll imc a).
!
'I· .
I
\
I·
. ):2\ .,.,,,~: I
I'
- ~. ?~' ~j~C:
L "·J ,-G21 •
F'.~-~~-z~·
,, . .: ': JLI.
.!4:C.f::'~~~~' I~
::=f¥~~~i..£ J~ 1 l ·- I::-
~ ~~~~~
:::C
.
J _'
·---~-----~,.:._...:.., .~::'_:_
I
278 Exemplificiiri

4. SPATIUL PUBLIC ~I ESTETICA URBANA

76. lmobilul E. ~i Gh. Arvacescu, i\•1. ~i Gl1. Pecm~eu, ~os. Oonaparce 43, 1946,
arhiceec Gheorghe Pecra~eu Spafiul public esce elemenwl eel mai vizibil al urbanului, luac deseori
plan de sicua1ie, plan ecaj eurenc, fal;~dil, seqiune exclusiv In consiclerare In aprecierea unui ora~. neglijanclu-se fapwl ca escc, In foane
- imobilul a fosc realizac pe doua pareele, unilieace, din pareelarea 'Tcsilcoria meeanid' (il. 51) mare masuril, determinat de componentele analizatc anterior. Totodatii, cstc ee l
- imobil de raporc avand susbol, parccr (spa1ii eomereialc), ~i 8 niveluri, din care ulcimele doua
recrase in gabaric (razil de 4 m ~i can gene~ In 45 •) mai complex dintre toatc aces tea: In conligurarea spa1iului urban intervin nu numai
- proieecul a fosc elaborac in eonformicace eu prevederilc regulamencului din 1939, eorespunzi!coare
elasei IV de eonscruqie (~as. Oonaparte): inal1imea vercienlil (21 m) ~i eea cocala, proeencul de
anumite condifioniiri tehnice ci ~i aspecte care fin de plascica singulara ~i de
ocuparc al pareclci, din1en sionarea bovindourilor. I'rin aucoriza1ia de eonscruqie s-a ob1inuc ansamblu a claclirilor, conccp1ile escerice generale ale unui moment istoric dar etc.
derogarc de I;, recragerile fa1~ de lim ita din space a p~reelei.
:1

r~
'e~c:;~,);;';''"""i )~~~- ~~>-:~ ::.~~\::,:~-~r.;~~:t-.:rr~::::;::.~
fi®'•<; :':·.-,:~
r;---- .f'Rn
... _.. __ .] ... ···-······· ....... fill =.·~:.. ~ ·~ ~,~ :. ·;.~~-:;;;
·,, "'- ;o.••/·-!•1
77. D:imbovi\a inaince de

~fT'--"=~·J"- :n:~ -v. I· '----~

lnecpuud aqi11nilor · de
rcguL1ri z;1rt: :1 :dhici
foto J)llschck
~
~i.

( f/
!J
!'
+1-;:...U...,
f:
·.I
,, ;
!I
( 0 lcccura a spafiului public, fkuta prin prisn1a reg1damcntclor de
}' tf
constr11qie. implica aprccicrca consccinfclor - foanc difcritc - pc care lc-a11 U\' llt
/J,&. .. Jt -~F II
r;_,.;; .... a~ezarca
=
:~~.
:-
mai m11l1i paramecri: traseul strazilor. ciJdirii f:r1il de stmd:'i. parccla (in
fl
!{

ti/
280 Traseul striizii ~i alinierea c!iidirilor
special prin dimensiunea !aturii spre stradii). modul de grupare a construqiilor ~i
tipologia constructiva, lnal~imea c!adirilor, profilatura fafade!or ~i srilul arhitecturaL
Primele cinci componente au avut consecinfe asupra conformarii fronturi!or stradale
~i, In general asupra spa\ialita\ii striizii, In timp ce ultimele doua au ann efecte
asupra plastieii arhitectttrale a spafittlui public.
78. Strada di11
Jluc11rqri Ia mijlocul
secolllilli :d XlX-Jca.
gravnr;J de
Cl1. Do11ss:lldt
.A.p cum a rezultat din prima parte a studiului. paramctrii de mai sus au
aparut trcptat In actele normative. Controlul administra\ici asupra contlgura[ici
spa[iului urban s-a fileut, a~adar. progresiv, prin intrarea In documentc a unor mereu
noi reglementiiri. Efectelc acestora pot II puse Ill eviden[a. cu cea mai marc
claritate, prin luarea lor In considerarc In ordinea cronologicii a apari[iei Ill actelc
normative. Aceasta succesiulle reflecta, In linii mari, ctapele parcurse In dctlnirea
spa[iului urban: geomctria trascului ~i raportarca cladirii Ia acesta. constituirca
spa[ialitafii (prinlnal\imilc cladirilor ~i tipurilc de fronturi) ~i plnstica ar!titectllralii.
TRASEUL STH.AZII :)1 ALINIEREA CLADIRILOH.
Servitutea de aliniere a c!iidirii fa[a de strada. :rna t!intre pre\·ederilc
con\in:rte de H.cgulamcnlul pcnlru slarca Slinlill'r~i~ !;>i paza bunci on1nduicli ...
din !831. a fost prima reglcmentare a raportu!:ri dintre constr:rqie ~i strada din
Spa\iUI public ~i estetica urbana
281
legislafia moderna bucurqteana. Ea a fast, totodatii. prima pre\·edere a unui
document administrativ dependentii. aproape de Ia lnceput. de actul proiectiirii.
Intr-adevar. proiectele de aliniere ale striizilor au intrat. prin legea
comunala din 18&!. In ob!iga\iile serviciului tehnic a! primiiriei 27 • dar e!e erau
elaborate de Ia mijlocul anilor '30. Proiectul de aliniere a lnsemnat. mai ales In
secolul trecut, nu numai fixarea liifimii striizii ~i a~ezarea cladirii In raport cu
aliniamentul strazii, ci ~i rectificarea traseului. deseori neregulat. a! ciiii de
comunicafie sau, cu alte cuvinte, conferirea unci noi geometrii ciiii de circula[ie.
Foarte timpuriu. apdar. alinierea striizii a devenit o practicii obi~nuitii a proiectarii.
Din aceasta cauza, In toate actcle normative de dupii 1878, prevederile privind
a~ezarea c!adirii fac referire Ia confinutul proiectului, detaliind, eventual, indicafiilc
acestuia . .A.~ezarea c!adirii fa\a de strada nu este, prin urmare. o norma care apar1inc.
exclusiv, regulanrentelor de construqie, ci este una dcpendentii de proiectul
respectiv.
Dqi este aparent o opera[iune "liniarii", care nu ar fi suferit modificiiri
importantc, se poate constata cii, In intervalul luat In studiu, a cxistat o evolu[ie
semnificativii. tinzilnd spre dcfinirca unor relafii tot mai precise i'lltre strada ~i
c!iidire. In parale!, a avut Joe o claritlcare a termenului lnsu~i de alinicre. Din aceasrii
perspectivii, pot fi delimitate trci crape:
I. 0 prima etapii estc cuprinsii lntre apari[ia primului act nornwti\· ~i
sfilr~itul secolului a! XIX-ka. Practica alinierii a fast aplicatii unci par[i a strazilor
existcnte Ia lnccputul perioadei regulamcntare precum ~i celor aparute ulterior.
ln regulamcntul din 1831 termcnul de "alinierc" nu se refcrea lns:l. in
mod explicit. Ia pozi[i:t cliidirii Lt[a de la[imea "carosabil:r!ui''. Prin else urmiirca. de
fapt, asigurarea unci anumite distan[e lntrc fronturilc strazii ( 12 m). Singurrrl lucr:r
cxprimat cu toat:; claritatca er:r cii orice cliidirc noua trellllia sa respecte ''alinierea''
'27 :\liJJirc~J str~zii, rcctillc;m:;J tr;JscJJ!lli .'ji ;L)c:Z~Irc;J cl;1dirilor s-till Wcm d11pJ principii
C<Jre, f11 sccol1d trccut, :.n1 C\'OIIlilt pcnJJ;IJJCJit p:111ii' :1 :.JjtllJgc Ia stnhilirc;J rigJJfO~JsJ :1 tmscllilli ~i <I
";J!illicrii", pri11 r<JpOrt<Jre !<J tlXlllioJJgitlldilltd td strJzii.
 ·r
!
Spa~iul public ~i estetica urbana 283 I
Traseul s trazii ~i alinierea cladirilor
282 I
Acest i'n~eles al termenului de "aliniere a cladirii" (termen suficienr de
!
(adidi sa nu o depa~easdi). Cladirile existenre trebuiau rerrase ~i ele pe alinierea
·i
ambiguu penrru cititorul modern), a fos t preluat In roate regulamentele de
stabilirii. In momentul In care se intervenea asupra lor prin repara~ii radicale. Era I
construqie ~i alinieri ale secolului al XIX-Iea, figuriind. cu acela~i sens, ~i in eel t
lnsa posibila realizarea oricarei consrruqii noi, retrasa fa~a de aceastii aliniere, fiirii. a
din 1928. Abia prin aparifia regulamenrului din 1939 este inlaturarii. orice necbrirate '
intra, deci, In conflict cu imperativul largirii srrazilor. Aceea~i consratarc este i
va labila ~i penrru cladirile existente: ele se lncadrau In prevederile regulamenrului asupra termenului, fiidl.ndu-s e o distinqie foarre !impede lnrre "alinierea stra zii" ~i I
·:[
cea a cladirii ("alinierea de fapda"). Prevederile acesrui act normativ lnliirura orice
(se permiteau, de exemplu, repara~ii radicale) arata vreme dl.t erau pe alinierea !\
posibilitate de interpretare a acesrui din urma termen . t
srrazii sa u erau rerrase Ia o distan~ oarecare.
2. Urmatoarea etapl este cuprinsa lntre 1890 (inrrarea in vigoare
- - -- ··--
a regulementului de construqii) ~i 1921 (anul aproblrii planului de sistematizare) . 1:·
'I
Noutatea constii in fixare a unor aliniamente bine precizate penrru cladirile dispuse ;f•I.
pe doua categorii de strazi: 1:
:\
- striizile existence. Prin documentul din 1890 este impu sa a~ezarea pe ;!
~ ;·.

aliniere a tururor cladirilor siruate pe ditcva a rrcre imporrante de circulafie, ;~

exterioare oco lului L iar prin modi!lciirile adusc in 1891 accluia~i rcgubment de

construqii, principiul e ste extins ~i penrru roatc stra zile apar~inand oculului I.
+ ' ' ' ' ' '"'~,; r _ __ _ ~· - srrazile noi . Penrru roate strazile nou deschise (de Ia bulcvardc Ia alei

: ;_ ,;·.:.
- i:>T" din inreriorul unor parce l:iri ) sunr stabilite, odara cu traseul , l:i \imea srrazii

79. Recti fica rea traseului unei strazi, in 1853 .1uii ndu ·se ca reper cladirile construite dup~ respective ~i modul precis de a ~eza re a cEidirilor (pc alinierea srrazii sau rctrase cu o
incendiul din 1847.
disran~a bine precizatl). N u mai e ra vorba, a~adar, clc stabilirea, a posteriori, a unci

anumite pozi1ii a construqiei noi. In funqie de cclc existente. ci de a defini, prin

h'
~;_; < .: ... 'i:' 1· ·.!: ~tJ\'1 'H '{~.iil proiect ~i act adminisrrativ, cadrul s pafiului urban. A pare astfel o prima dife renfi e rc
.J~ "''r
!·'·';
I
\ ! {
!...:.--
. ,.
./ . , .>;H& esCn[iaEi dintrc majoritatea artcrclor vec hi ale ora~ului ~i cele noi.
' : 'il
,_ - :" li 3. t\ rrc ia c tapa co respundc decc niilor in care au lost aplicatc cele cl o ua
I·
f
F
"'
·\ iy::----1 : :, pbnuri de sistcmatizare ~i reglamc.;nteledc cons tr11qii co resp1111 'l.iitoarc.;. I)Jn:l Ia I

\I
i: I. lnccpurul sccolului nosrru claborarea planurilor de alinicre ale srrazilor e ra o
tl
I'
'I
I, / .' .1. . _
: I
opcra\iunc c•trc sc Eicca In mod i?.olat. necoordonat. Gil a strhilor lnvc.;cinate .]i. II
' c': .~:\ . ·,· [I
. ·::-:.
I
~ .. ·1
80. RccLific:lrca Lr"scului unci
clcscori . sub impcr:~tin1l aco rdiirii 11110r auroriza1ii de.; co ns trllqic.;. respec ti v a alinierii q
~· :..:__ ·- slr~'l.i, ill 1862, ~i lixarea \I
. I ....._ ?'..'~: /.:.·
?. im p<Cj11111irii un c proprictil \i. ell [I·
t
1: racordarca laLmilor pri11 LqiLIIra !
t ~--
Ia 45 •.
/~.~7~ ,.,. ,..";:·:" '

l·
 284 Traseul strazii ~i alinierea cladirilor Spa1iul public ~i estetica urbana 285

Ia suada a cladirii 28 • Abia dupa ce planurile de sistemacizare (din 1921 ~i din 1935) raportare a consuuqiei fa1a de suada: a~ezarea cladirii se putea face fie pe aliniere.

au devenit opera~ionale, alinierile striizilor au fost integrate problematicii generale fie retrasa. Principala grija a primilriei a fost de a nu se depii~i aliniamenwl scabilit

care privea amenajarea lntregului ora~. stabilindu-se. In mod coerent, o anumicl prin proiect. In aceste condifii. suada. chiar ~i prin uaseul ei rectificat- predzutii cu

corelare a pozi1iei cHidirilor In mport cu caracterul s triizii. ~i. In consecinf:l, o uoware, apoi cu wate rqelele edil itare cerme de confonul modern - nu a puwt

lncercare de uniformizare Ia ni1'e lul zonelor de consuuqie. avea o delimitare foane clara a spa1ialita1ii sale. Cu wate acestea. din compararea

planurilor din 1846 ~i 1911 se poate constata cii planurile de alinicri ale suazilor au .~

Din cele de mai sus se poace constaca d efectele alinierii striizii ~i a avut drept consecin~il cre~terea considerabila a numilrului de cladiri a~ezate pc

a~ezarii cladirii asupra configura1iei spa1iului public au fost dependence de aliniamenwl fixat prin proiect. Regulamenwl din 1928 30 ~i. In mod excepfional. eel
". '~ -- ..

vechimea s triizilor. fncr-adevar, din cele uei elemente constiwtive ale 1esuwlui din 1939, au preluat aceastil mo~tenire a secolului al X IX-Iea, ca baza a ordonarii ;·

urban (suada, parcela ~i cladirea). aflate sub incidenp regulamentelor de fronwrilor suadale, pornind de Ia construqiile existence.

consuuqie, suada este elemencul eel mai sca bil; ea este supusa, awnci cilnd este
81. Scrvicucea de a liuierc in cnzu l "repara1iilor :•;
cazul. wwror modificiirilor aduse de acestea29_ Prin urmare, criteriul vechimii este capitale" · cl~dirc pe scr. Caro l, 1891. arh. ].
Frideris (?). Autorizare:J incen•e11\iilor
edificawr In privinp modului de stratificare a reglementilrilor succesive. Pot fi
cons trllctivc (surraecajare:J ~i cxcinderca c!ildirii
stabilite, astfel. douil mari categorii de s uazi , asupra carom au aqionat moduri in ad.incin1ca pro prict:1~ii, odat!i cu prevederc<l
unci curfi de lumin~). a rose condifionntil de
diferite de aplicare a alinierii: cele existente In 1831 (In interiorul perimeuului de recragerea pe alin icre:1 llx:no1 de pri111<1rie
(demolarca unui rrugmenc a vcchii cladiri ) ~i
awnci al ora~ului) ~i s rrazile nou apilnne (In intcriorul perimerrului amintit sau In

exteriorul aceswia). prcviizute de Ia lnceput cu norme precise In pri1·inp alinierii

clildirilor.
!i
''!
jf,
a. Strazile siwate In vechiul perimetm din 1831 reprczi nta categoria de
·f
~r
suilzi cu cea mai mare complexitate a configura~iei lor. 1\ceasta s-a dawrat

succesiunii unor modalitil~i di1·erse de aplicare a alinicrii cladirilor:

- practica alinierii a lasa t. In principii!, proprietamlui un cadru larg de i•IIl

i

Z.S ~C IIIIIlliirmc docllliiCIItc diu ulli111Ck trci dcccuii ;de sccolnlni trccu t, piiswnc in
!if .
tlr!Ji\-'<1 primiirici, aratil ci{, de muJtc ori, illLOCillirC;I pfttiiii!Ui de aJinicrc :lillllCi strnzi Cf<l prO\'QC;H;1 de
o ccrcrc de :Jutorizare a unci construqii, dircin trcbuia s~-i lie fiX<Ili1 ~i <I~C'l.<Hc :J fa~:i de str;Jdi'i; \'CZi
1\
- alinicrea suazii s-a lacut, de foanc multe ori. pc segmcmt: ak accstei:t.
prc\·cdcrca rcspcctidi a rcgul:.uncnwlui din 1878. L<l iJICCf)]](I]J sccolnlui cxist:Jil IJJC<1 fo;Jrtc mnhc !:
str.1zi pcntru c<~rc nu fuscscr:1 inwcmitc proicctclc de ;Jiinicri: in 10 14, di11 1203 sLd'izi rceunosente neexist:lnd. prin urmare. o constan~l a profilllllli tran s1·e rs~l pe lnueag~ h>n gim e. H
de prim;1rie, IIUlllai 630 avetlll <lprol>a te plannri de u lini e re~ C. Sfi n~c se u, St11diu n.'"II/Jrn plnuu/11i r!t: 1·!
sistt'lltntiwrc nl Cnpitnki, or. cit., p. 8.
!.'
19 0 eercecme eomp;lrativii, fie ~i SllllJ;Ir;1, <I pl:lllllflli llorocz~·11 ( 1852) c11 eel <IClll<lf ne Fi
<lnll<1 c5. i11 <I C<.: !:i l inten·;JI de tirnp, au dispi'irll lllllllUIII <1 r IO:Jrlc 111iC de Slr~zi {LXCIIIZ:Ilal zona <lf'L<.::l<lt;l JO l'cntn1 <llllllllitc str;lzi di11 7.0 11<1 ccntr<II<T . eel ~i flClllfll cdc din Z0 11clc de locniu~c !'!
dL intcn·eu~iilc recente din CCIHrlll civic). DifcrCII\:1 fun rhuncula lii a cdor douii tr;uuc Str<H.hliC cstc icfliuc. cl~diril c plltC<lll fi :I~C7.<HC pc aliuicrc S<ll l rc tras de Ia <~ccasla~ \'C7.i <lrt.l 9, alin . C ~i E diu n:
rcgul:uncut. i;j
cbta de rc ctifi ca rc<l trascului ~ide rcgui ;JriZ<IrC<I Hi~i1nii . d
li
H

I~
 286 Traseul strazii ~i alinierea cladirilor Spa\iul public ~i estetica urbana
287

Fixarea unor aliniamente diferite. de-a lungul aceleia~i striizi. a m·ut efect numa1
In consecinfii, s-a produs ~i schimbarea a~ezarii spre stradii a cliidirilor.
asupra acelor cliidiri care erau a~ezate pe aliniere: cele retrase n-au fast afectate In Variafia aliniamentului pe care puteau fi amplasate construqiile a f.lcut ca, pentru
n1c1 un fel. cliidiri aliiturate, sa existe decalaje succesi\·e In raport cu strada. care pot \'aria de Ia
-In numeroase cazuri au fast modificate. In timp. In repetate rilnduri. ciite\-a zeci de centimetri pilnii Ia 2 - 2.5 m. Pe de alta parte. din translatarea
proiectele de trasare ~i alinire, pe lntreaga lungime a striizii sau numai pe un anumit aliniamentelor au rezultat mereu cliidiri mai vecl1i care ie~eau din noua aliniere a
segment. Cel mai frecvent motiv a! acestei operafii a fast liirgirea piirlii carosabiJeJI. strazii ~i, prin urmare, intrau In conflict cu prevederile regulamentului. Numiirul
de~i. uneori, au fast generate de interese locale ale proprietarilor. Dupa apari1ia
mare a! acestora a ~i f.lcut ca. de multe ori. eel mai recent proiect de aliniere a! unci
planurilor de sistematizare noi alinieri au fast stabilite pentru numeroase striizi, In striizi sa nu poatii fi aplicat
32
, fapt care a determinat. uneori. renun1area Ia ideea
concordanfii cu principiile generale urmiirite de aceste documente urbanistice. liirgirii striizii.

- un aspect particular, care prive~te cliidirile retrase de Ia alinierea str:izii.

82. Cladiri a~ezace pe
alinierc. Varia1ia pozi1iei II reprezinta paralelismul construqiilor cu traseul striizii. Absen\a oriciirei
fa\i'i de stmdi'i i11 raport cu
proicc:Lclc SJJcccsi\'c de reglementari, panii In 1878, a permis amplasarea indiferentii a acesteia In
raport cu
ali11icrc.
strada. Prin actul normativ din ace! an, s-a stabilit un principiu care. lntr-o forma sau

alta. a fast aplicat pana Ia a! doilea riizboi mondial: o con.struqie retrasii peste un

anumit numiir de metri, nu mai cste obligatii sii respecte paralelisnml cu stracla.

Accastii limitii a fast variabilii In timp: ea a fast aplicabilii suprafqci lntrcgului or:1~
In 1878 ~i 1890 (pentfll o retragere de peste 6 m) ~i In 1928 (peste 15 m)J 3• iar In

19.39 s-a aplicat unor teritorii mult mai rcstdnse, rcspectiv clasclor I B ~iII!\ (peste
Scl1imbiiri mult mai radicale a adus regulamentul din 19.39. Conform pre\·ederilor 5 m). S-a urmarit, a~adar, o dimin11are considerabilii, pc suprafqe rclativ limitate.

acestuia. lntreaga suprafa\a aflatii In discufie a fast inclusii In claselc Ill. IV ~i V de perifericc, a acestci practici care sc lnscria. de fapt, pc linia modului tracli\ional de
dispunere a cliiclirii.
construqic: In aceste clase era impus un 11nic regim de a~e:t.are a cl:idirilor - eel pe

alinicre- suprapus unei situa\ii prc-cxistcntc In care. p:ln:i atllnci. libcrtatca de :1 sc 0 categoric apartc o rcprczinta striizilc cu putcrnicii tradi\ic comcrci:dii.
raporta Ia alinicrea strazii era suficicnt de marc. In special ccle din \'CciliJJ! ccntru, pc care cliidirilc au fast a~ezate spontan. prin

"tradi\ic'', cxciiiSi\' pc alinicrc. ,\ccastii sitlla\ic a fost prc!JJata. lnccpand c11 anul
31
mc11JOri11 ndrcs;n, i11 1895, priuwrul11i, 11!1 propricwr de pc Slr. Polou;\
iulr-JIJJ
1881 (dar mult mai clar din 1890) In toatc actcle normative, c11 tcndinp constantii
pnHcslcazJ iulpOlriva JliOdirJc:1rii :lliuicrii, g-Jsiud o rela~ic sugcsliv;J i11Lrc Lipul cl:idirii ~~ nli11ierca
sLrJzii: '}" lor:11/ C(!Sdordrinimarc filii drldir t:(!Sfl r.c Sf.' r~;!rl /(I !II". /9. .. 11m r:rillffl! j!l:r:rir s-r1 jJII!Jif r1 dridi t:l.'()fl
32
J)l7/rioir C!l (Oill{dc arhircc!l11ii modoJIC ~·i Cit !o/1!1 rlt'''-'"'-'/Jir, jllill ''171!fll7:, r/t: srnlocoii/c r:a.\t.' di11 !1!(1/1(1/r/Jifl "Sri 11c i!lchljmlm ... SJHI!Jl'il priuwrul Capilalci i11 1928 . . cri am ap!it.·a ngl!/amo:!l!/ rk
mt:a. 11m aks cr1 .ail eel 11111i ''imcrir CJJ rcroml pr: con: .if.' af/ri drit!i!'t:o, ._(i frir/1 11 mri j!lt.YJC!lpa f.'fi!11~·i rlt: Jm{i,, COII.~"fi'Zlt(lli!d i11 modu! eel moi .i/IJi:r Ia ltJa!c /m{)/J/!dc dt· aa:i/ fc! a· Sli!l! iq·ir~.· rli!l o/II!!J./7:. i"
flt:C.>! crJ::.,
r/t: ali11icrt... Casclt mdc, de 11111k l'!'f!IJ il!mlljJI!nfl· rlt: grridi11i, sc glr.ir,~ir.· ir~iift.·pc srrodfi /(JI:mai di11 jlaJ1t:a l!llflt llllt:lln:_i!/"1 ar d'-Vc!li o adror/rarri r11/J1ri, ale/ aj!I7JfljJt: 417 % di11 imtd,;k SI!IJ! /q·!rt.· di" alil!il:rc":
t.·.ri.ih'l!{fl lf!lf.'i gri!rl/!1/ C,i/C IJ{:apiirar;i ... N!I v?id a: jJtJIJ!t.' ai.~-rlgp i!l i!lji7AIII!Sf.'(tl!t.'fl '""·~·11/!li, ;wi!I!I'-IJ y,:blmbrl!'f.' "~·ICP\113", 1928, 11r.2S diu 17 iluJic, p. 2.
a~CZ;ll;i pc
33
dl.' (1//1!/crc, a crirri cfa:r !mt·d/ar c.i!t: it:Jin:a Ia ,ifradii a II Jill!' t:IJSt.' 11 ~.·rir11i sri/ cot.· .iri fit.· illmlljllnJ!t: rk
Se cousidcra cii pc cci 13 til sc pm<.:a cmJslrui, ullcrior, o cLidirc cart: s;i fie
gnidi11ii ... "; ,\N-0,\JIJ, roud 1\\lll-T~Ililic, dosar 11.;6/1804, r. 1'!5. ali11icrca fixalii priu piau.
 288 Traseul striizii ~i alinierea cladirilor Spafiul public ~i estetica urbana
289

de extindere pe zone din ce In ce mai mari . Este un proces care a rat~. cilt se poate
de o realitate foane puternic ancorata In tradi1ie. Aqiunea lor nu " putut sii anuleze.
de elocvent, existenp unei politici a primiiriei de a conferi zonei centrale caracterul
decat In mid miisurii. o configura1ie anterioarii care ~i-a pus amprent:1 asup ra
eminamente urban. prin a~ezarea cliidirii Ia limita domeniului public.
teritoriului central. Regulamentul din 1928 nici nu ~i-a pus. de f:1pt. aceastii
b. A doua catego ric este reprezentata de s trazile noi. pentru care este
problema; el a avut mai curfind tendin\a de a regulariza absen)a ordoniirii. pe care
fixata , odat~ cu trasa rea lor. ~i ordonarea cadrului spa1 ial. E s te foarte posibil ca
nu voia s-o tran sforme radical. D oar regulamentul din 1939 a a\'ut ace:1stii clarii
aceastii practicii sa fi fast introdu sil, par1ial, odata cu Regulamentul pentru
inten)ie. Timpul scurt de aplicare a acestuia, dar mai :1les volumul redus de
desch ideri de strilzi din 18563-1. Dar ea este clar formula til abia In 1897, In Condiliile
construqii realizat In conformitate cu prevederile lui , a fiicut ca efectele
speciale de construire pentru bulevarde ~i splaiuri. lvlasura stabilirii unei anumite unificatoare sa fie dintre cele mai red use.
rela1ii dintre cladire ~i Strada (pe aliniere sau retrasa), s-a generalizat ~i a de\'enit

regul a Ia lnceputul anilor 1910. De atunci. toate strazile nou deschise, fie ele artere
PROSPECTUL STRAZII ~I 1NALTIMEA
d e importan)ii ora~eneasd (bd. Dacia , bd. Briitianu etc.), fie di de comunica1ie CONSTRUCTIILOR
Inal1imea cladirilor este, In ordin~ cronologicii. a! doilca parametru al
!ocala (din parce!Uri de toate dimensiunile, inclusiv din fundiituri), au avut, ap cum
regulamentelor de construqie care a i ntervcnit, lncepand c u :1ntd 1878. In
s-a vazut, o pozi)ie obligatorie ~i fixa a cliidirii In raport cu s trada. Aceastii categoric
configurarea spa)ial-volumetricii a strazilor. Ap cum s-:1 sublini:1t In repe tate
de strazi a suferit pu1ine modiflcilri ale proiectelor ini1iale de aliniere, In ap fellnc:lt
rilnduri. :1ceasta a fast elementul eel mai dinamic In evolu1ia )esutului urban. flind
sunt (alaturi de ccle comerciale) strazilc cu cca mai coerentii evolu1ie spa1ialii.
legat de crqterea constanta a valorilor, odata cu lnnoirea permanentii a fondului

consuuit ~ i c u milizarea noilor matcrial e ~i tc lmci de construqic.

Tenclinp de ordonare a fronturilor stradale, prin reglemen tarea
Consecin)ele e1·olu)iei aeestui param e tru pot fi p11sc i'n cviden)ii. ped e o
clispunerii cliidirilor. a avut, a~adar. un drum sinuos, plin de ezitari. fn zona ccntrala
parte. din reglc mentiirilc flcciirui act normativ ?i. pe de alta. <iin su cces i11nca
a ora~ului, ea nu s-a d espri ns niciodata pe deplin d e tradi\ia puternic lnradkinata a
prevederilor difcrite, destinate accluia~i spa1iu urban .
rcla\iilor multiple dinue s uad~ ~i cliidire. Nici regu lam c ntclc din 1928 ~i 1939 nu
Pilnii Ia apari1ia rcg ulamentuilli din 1939. stabilirea i'niil)imilor a fost
s-au bazat numai pe principiilc- mai mult sau mai pu1in novatoarc- ale pbnurilor
orientatii, In ficcare act no rmativ, In douii direqii complcmcntarc: fornllllar<.: 'l ~i
de sistc matizare. Este !impede ca. In timp ce pcntru noile artcrc de circula)ie
aplicarea un11i principiu general. valabil p e ntru lntr<.:gul o ra ~. ~ i co nferirea 111111i
(bulc va rde sau strazi locale) , situate In perimeuul din 1831 al ora~ului sa11 exte rior
regim special anumitor artere.
aceswia. a fast posibil:i o reglcmentare suietii a rc la1i ei c ladirii c11 strada . pemru
I. Principiul care a s tat Ia haza d e t<.:rminiirii lniil1imii 11nei cliidiri a fost
vcchea trama strada!J a wnei centrale mo~tenirea secolului al XIX-Ica a fast
raportar<.:a acesteia Ia l~)imea striizii. respecti1· hi distan)a dintre front11rik acestcia:
dcci sid. Prevedcrile actelor normatil'e din 1928 ~i 1939 n11 :111 putut sJ 1111 1inii cant
1-kL. l~nllll\Jta In timpul elaborii rii reg11lamcnudui din I 878, aceastii reg11lii

general~ a fas t prcluatii de toate reg lement~ril e ulterioare. chiar ~ i atunci dnd. prin
.)~ 0 prc\'cd~rc de <IC(.:SI gc11 <.~p<.~rc ~i in rcgnl;ullCJlllH
din 1878, f11 GlpiiOilll rcl"cri10r h1 regulamcntul din 1939. fixar ca ln:ll)imilor a fost stabilitii pe zone ~i clas e de
dcscllidcrc ric noi sldi zi {a rt.lO): "Propriclt1171! sii acccp!c o/inicrctl .yi /iirgi111co de s!rrtdti iii!Jlnsii de
UJI/IIIIIri".
 290 Prospectul srriizii ~i lniilfimea consrruqiilor Spafiul public ~i esrerica urbana
291

cons uuqie 35 . DependenfU lniilfimii unei cladiri de liifimea srriizii a fosr roru ~ i fast cii. In mod pracric. era considerarii ca reglememarii orice consrruqie care a\·ea
relarid. lnrre niFe limite suficienr de largi. Au exisrar dte\·a cauze care au !acur ca.
eel pufin P+1 ~i eel muir lniilfimea maxima (H=L). Mai ln aime de a fi. deci. efecml
de fiecare datiL aces r rapon sii nu fi fo s r luar In considerare cu exacrirare:
suprapunerii unor reglememiiri succesi,·e. diferire. aliimriiril e de cliidiri cu lnii11imi
- ,-arierarea foane mare a liifimii suiizilor. fapr care a condus In mod foane variate provin din permisivirarea unuia ~i aceluia~i act normari,·. Aces r fapr
direct Ia o varierare Ia fel de mare a lniillimilor maxime admise. Lii[imea "standard" e sre sesizabil. lmr-o miisurii mai mare au mai micii. pe roare srriizile. Abia prin
de 12 m. previizurii In Regulamentul Organic. ~i reluarii obsesiv In reglementiirile regulamemul din 1939 lniilfimile cliidirilor fieciirei srriizi (care fiicea pane dimr-o
care au urmat. n-a devenir o realitare efecrivii. Largirea srriizilor mai ,·echi a fosr. anumirii clasii de consrruqie) sum definite prin valoarea max ima ~i cca minima
deseori. lmpiedicarii de exisren[a unor cliidiri care corespundeau cerin[elor de admisa. diferenp dintre ele fiind de numai 3 m, respecriv un nivel.
solidirare ~i igiena. iar suazile nou deschise au avur. de mulre ori. fie dimensiuni
- depii~irile locale ale principiului general. lniil1imea cliidirilor purea
mai mari (anerele principale de circulafie). fie mai redu se (alei cu rol de circula[ie depii~i lim ira maxima. In rapon cu lafimea s uazii. fn doua siruafii: prin rer ragerca.
!ocala. In interiorul unor terenuri parce lare). cladirii de pe alinierea srriizii (dnd lnal[imea se raporrcazii Ia noua disran[ii dinue
- aprecierea relarivii a raporwlui respecri v. S-a viizur cii. In rcgulamentele fromuri) . ~i prin rczol viiril c volumerrice de Ia imcrscqia suiizilor. dnd lniillim c a
din 1878 ~i 1890. lniil1imea a fast dererminarii pcnrru anumire grupuri de srriizi c.:orespunziiroare srrazii mai largi purca fi conrinuara. pc.: o anumc clistan[ii. ~i pc
(pilnii Ia 8 m lii[imc. lnue 8-11 m. 11-20 ~i peste 20 m). valoarea fiind - In afarii de srrada secundara. Celc clouii sinia[ii au avm. de fapr. In cadrul aceluia~i act normariv

' "[;
primul (6 m) ~i ulrimul grup de s uii zi (17 m) - o medic relarivii a dimensiunii
srriiz il or. respecriv 10 m penuu srriizile c u liifimea lnrrc 8-11 m ~i 14 m pentru
urmiiroarclc. Raporrul a oscilar. a ~adar. lntre valori s ubunirare ~i supraunirarc. ln
ulrimelc douii reg ulamcnre acesr principiu a fa s t modificar In ca zul suiizilor
com e rciale. pemru care lniilfimea c lii d irilor purea fi mai mare cu 4 m d cdr lii1imea
suii zii. Din pnncr de vcderc vizualln sii. raporrul srabilir In 1878 esrc d c pii~ir ~i prin
ponderca marc pe care o au nivclurilc reuase In gabarir.
- ;dJsCn\a lndclungarii a limirci minimc . Tnu-;Idcdr. p:lnii h1 apari[ia
rc g ulam c ntului din 1928. nu au fa s t fixate lniil1imilc minime admisc pe o srradii. ci
num•Ii ccl c ma ximc·16. Dar ~ i In accl rcgulamenr. minimnl indicat co rc spundca. de
fapt . culniil[imca minima srabilirii pcnrru lnucgul ora~ (fl+l. rcspccriv 8 m); Illl era.
prin urm:Irc. o parri c ularizarc pcnuu un anumir rip de su:1dii. Conscc in1a dircctii a
(fie eel din 1878. din 1890 sau din 1928), efecre c.:onrrare asupra c.:onfigiiriirii
spa[iului urban: In rimp cc prima fac ilita crqrerea lniil[imilor ( iqind din
uniformirarc.:a posibilii a s rriiz ii respccti\'e). cc.:a clc-a cloua permirca prclun girca
caclruiiii volumetric (pres upus unirar) pe s uiizile larerale. care dcb1I~ea;-:ii In cc:1
principalii. t\mbelc exccp[ii fi gureazii In regulam c nrul din 1878 ~ ian fo s r prc lu arc.:.
fiirii modificiiri. pilnii In eel din 1928 3 i. $i In ac.: csr caz. abia rcg nlamentlil din I<JJ <J
aduce prccizari imponanrc. prin care sirua[iile de mai sus sc lnscri11 In cadnil
general volumetric definir prin clasa de cons rruqic.
Din cclc de mai s us , rczulrii cii dc.:pcnclcn[a prog ramaricii a lniil[inlii
cladirilor de lii[imca striiz ii n11 a condu s sprc unif(Jrmitatca rigiiro:Is;l a cadniiiii
volumetric al srrazii. t\ccsra a de pins. pan;! Ia urm;'i, In limirclc fi cciin1i act norm•1ti1·.
de posibilitii[ilc marcrialc :IIe proprictarilo r. Tnrr-adcdr. :1tingerc.:a ( ~i. c\·c ntii •Ii.

-~ 5 Pcntru licco1rc cl;ts~ tk: CO JJ StrJJ q ii in:il~imc:t =ma ximo! mi111is~ :1 clndirii Jill p11tc;1
Ji i11 OICCSL di11 11 !"1 11;1 rcglli;IJIICIJI, siJJgllr;J prcc iz;m..: COllSL;i i11 Jilllil;Jn..:;J ill;iltilllii J.Jlllrii
dcp;1 ~ i. c;J \';lio:trc, di s t;lJl\:1 dintrc :J!inicril c f:J\ adclor, cu cxccp~i;J
c.:i;J sci V de cOJJstruqii. rlc pc inllJra s tr;izii m:1i ingusLt= h1 o d;n;i jJIJ11:1L<llC ~i l;i~imca ;Jccstci:J, f;lc;indn- sc "Q nu:1Jn/r11t: t.:ltrtidi
JO E:\ccp~ii <Ill rostl';icJllC ill C:JZUI Slr:1zilor cu rcgim SJ>t:ci:J!. t:u ill?i!(imt.·a r:o.o:i ooJ11c rltjx· slt{lr/ft mai iHg11slri" (;J n. 4 8).
·l
 292 Prospectul stdizii ~i lnal1imea consuuqiilor Spafiul public ~i esre.rica urbana
293

depii~irea) lniilfimii maxime admise a exprimat In mod eloc\·em dorinp

(~i posibilitatea) de rentabilizare maxime a terenului3 8 Aceasd presiune a utilizarii

dt mai eficiente a proprieti'i1ii (depa~ind. uneori. limitele locuirii igienice) a ~i

condus. de altfel. Ia cre~terea progresivii a lniilfimilor maxime. Nu trebuie lnsa

ignorate nici si!Uafiile contrare (lnt:1lnite fn cazul consuuqiilor noi de pe strazi cu

·.>
regim special al fniilfimilor) . dnd valorile stabilite au fosl. uneori. greu sau chiar ~:~

imposibil de atins 39. 0 astfel de presiune a proprietarilor a determinat. de altfel. In

83. Cadru spa\ia l defini[ de
1883. reducerea numarului de srriizi pe care era obligatorie, din 1881. lniil1imea inal\imi colls[all[e pe
[raseul si11uos al S[rJzilor
relati\· uniformii- de 10-11 m. din ce11tru.
2. A doua direqie spre care s-a orienta! reglementarca fnal{imilor a fost

acceu referiroare Ia striizile cu regim speciaL Miisura semnificii pozifia spccialil In

cadrul re1elei stradale , o panicularizare conferidi u nui anumit tip de Strada, iar

fniilfimea devine, astfel. s imbo lul re gimului prcfercnfial acordat straz ii. Spre

deosebirc de cazul general. fniil1im ea a fost stabilita (aparcnt) independent de :1

lii{imea strazii , iar, In cdc mai multc cazuri. varia1ia fniilfimilor este pe rmi sa lntre
:,1 .
anumire valori maxime ~i minim c (cu difer<.:nfc desc:ori suficient de mari fntrc de). : .,

\jJ:'
fapt cc a confcrit aeesrei eategorii de strazi o unirate spa1ialii considcrabilii In raport :·,.!
t:~;
CII celelalte. In aceastii categoric de s uiizi sunr incluse eelc comcrciale preeum ~i 84. l11iil\i111i Ullifom, c pc i:i,, t
IJ(/. L. C<nargiu, confonn i:l
noile ciii de circula1ie: rcgulilor stabili[c i11 1897. ''i
!i
- strazilor tradi{ional comereialc lis-a impus. prin modi ticiirilc aduse In ~"1.
!W
188 1 reg ulamenwlui de construqii. o lniil1imc obligatoric: cnprinsa lnue 10 ~i I I m. It,:·
~-i
prc\·edere rcluatii. pentru multe dimre de. In regulamenwl din 1890. Prin nrmare.
;,
;·
din punewl de vederc al reglemcntiiril or, lniil{imea eliidirilor de pc aceste srriizi"

fost constantii panii Ia inrrarea In \·igoare a regidamenutllli din 1928.

33 :\ccst aspect trci)Jli'-= llwl in con sidcr:]f(.: nwi nics fn c;JZlli COJJStrnqiilor ell iiJ:il\illJC
111<1i lll:Jrc, rcspccti\· :1 iJnobilclor Jllllilicl;.Jjilte de Jocuin~c. f11 e<Ji'Jli cl5dirilnr en J>ll\ilJC ni\'C.:Illri
(pnrtcr s;.JU po1rtcr en ct;Jj), in5l~illlC:J lll:D.:i111 ;i ;JdlJJis:J cro1 :JtiJJso1, dcscori, prin rczoh·Jri de p/;.Jstic~ :1
J';J\IIdei (C L\111 ar II. de cxclllpill, i11:i l\arca co mi ~c i lllllll peste cot:l pl:lll~clllni nhilllllllli nin,:l, prin S). ExLindcrca inJI~i111ilor
apMi\i~l dt:n1i solnlni clc.}. o
llllifonuc pc snpral ;l~ <l IIIICi
39 fn arlii\·clc Pri111~rici po t Ji gJsiL<.: cc rc ri de ;nHori za rc pcntrn COII SlrliC\ ii ell inJI~i111i
P;HccHiri iuLrt::.!i .
mai 111ici dcc;h cdc ad111isc pc st r;id;i rcspectivJ.
 29-l Prospecwl scriizii ~i lniil~imea cons£ruqiilor Spa~iul public ~i escecica urbana
295

- bulevardele ~i cheiurile Dambo\'i!ei pencru care. In 1897. au fosc
elaborate, pencru tronsoane bine definite. reglememiiri speciale. care se referii Ia
fnliljime, lungimea fapdei spre s!rada ~i relajia cu alinierea scrlizii.
- a Heia categoric de s£razi (In ordinea cronologicli a apari1iei unor
reglememiiri Speciale) au fosc suazile apar1inand unor parceliiri realizace, dupii 1910.
conform unor prevederi unitare. Aceascii categoric are o imporwn~a apane. Piina Ia
aparijia primelor parceliiri cu reglemendri speciale, lniil1imea cliidirii a fosc !egad
exclusiv de scradii; din ace! moment are Joe un Hansfer a! reglememiirii spre ceriwrii
urbane de dimensiuni relaciv restriinse. Acesc nou principiu a fosc excins. ca regula
esce considerabilii; ea esce mai accemuacii In perimecrul, rel:ni1· rescrans. al zonei V
(comerciale) a regulamencului din 1939 ~i se mic~oreaza, trepcac, spre periferiile
ora~ului. Cliidiri cu fniiljimi mereu mai mari au pucm fi ascfel realizace, fn aproape
orice zona a ora~ului . aEicuri de alcele. mai vechi, cu lniil1ime mai mica. care au
respeccac o alcii reglemencare. Alcernanp fniil!imilor pe aceea~i scradii de1·ine ascfel
o caracceriscicli a spa1iului urban bucure~cean. ca o consecin1a a sporirii permanence
a numiirului de niveluri ad mise de regulamencele de conscruqie.
Dupii 1928, cadrul spa1ial a) scriizilor a fosc toe mai influen1ac de
- · · - k. - -- -- · · -- - -

recragerile fn gabaric, care, chiar dacii s-au siwac fncr-un plan secund. au a1•uc o
• - --· - · · ··· -

generalii, prin regulamemul din 1928 ~i mai ales de eel din 1939. prezemii din ce In ce mai pregnama In imagina scriizii.
Se poace conscata eli coace acesce reglememari speciale au fosc elaborate

pana Ia declanprea primului riizboi mondial, fmr-o perioadii fn care inceresul pcncru 19J9

rcalizarea unicarii a unor spa1ii urbane scmnificacive pcn!ru ora~ (fie ele vcchi vaduri 19J9

comercialc, fie ciii de circu!a1ie din£re cclc mai modcrnc pcmru cpocii), a fosc 1928
1928

remarcabilii. Dad luam In considcrarc complexicacca sporic:i a proiccciirii acescor

1897

spa1ii (alinicre obligacorie, uneon ~~ 1mpunerea unui annmic sci! arhitc!llral etc.).

rczulcii diferenp pregnama a modului clc !ratarc a accscor spa1ii urbane. In

1881
compara1ie cu majoriwcea s£riizilor ora~nlui. 21m 24m
18m
17m
18m

11m
Efcccele aqiunilor succesivc ale rcgnlamcncclor clc conscruqic. In

lnueaga pcrioadii swdiacii, poe fi pusc In e1·idcn!ii prin dona clemente: crqccrca -------'--?
;i!i
~ .:
conscanc:i a lniil1imii ~i cendinp clc difcrcn1icrc !rcpcaca. prin lnal1imca cladirilor. a

S6. Crc~rcrc;l inill~itllifor ;! d!Hi sc pc bulcv<!rdck CCHLrulc (!):L;,ing:t) ~j

11nor caccgorii 1·ariacc cle s£rii zi. pt.: SLr:izilc cu rcgi111 spcci:J/ -Ill
JSSili iu /928. illciiJSc i11 c/:~sa V i11 /9,;9 (drc;lpl;l)
a. Cre~ccrca lnal1imii maximc. admisc In lncrcglll or:l~. a rose lacucii prin

ficcarc rcgulamcnc: 17 m ( J 878 ~i J S'JO). ISm (1928) ~i. a poi. 24m ( !93'J). Simnltan:
b. moclitidrile cominnc adusc prin clifcrcn\icrc:t scrii?.ilor ora~ului. La
arc Joe o sporirc. mai p111in spcccaculoas:i. a lniil1imii minimc ad mise: de Ia 6 Ia 8 m
cclc doll:! cx!rcmc ale pcrio;1dci In care fn:ll\imca cl:idirilor cscc inclus:J In actcle
(In 1878 ~i 1890. rcspccci1·1n 1928). pcntm ca apoi. prin rcglllamcn[lll din 1939. sa
normaci1-c. s-au <~tlac dona :tticndini difcricc fn p,·il"in\:t staililirii nil·cilllui de
riimiinii Ia accascii valoarc. dar ell posiililicacca de a ti n~iqoracii c11 :1 m. In 1·aloarc fn:il!imc:
ailsoluca dcci (difcrcn1a dinuc lnal1imca maxima ~i cca minima). crc~tcrca ln:il!imii

- --
 Spa~iul public ~ i estetica urbana 297
Prospectul stdizii ~i lni'il~imea construqiilor
296
grupe de striizi (1878) , res pectiv clase de construqie (1939) . Transfend de la una la

87. Cre~terea inill\imilor: dou~ c!Miri alta ~i-a giisit In regulamentul din 1928 un moment intermediar. acela al raportarii
al~turate din pia\& Rosetti.
lnal~imii la zona de construqie, de lntindere mare. S-a \'iizut cii fiecare a urmilrit.

prin alte mijloace, asigurarea t1nei anumite uniformitilti a lnill1imilor pe teritorii

urbane mai mult sau mai putin bine definite.

Dar. dupa cum s-a putut constata, trece rea de Ia o atitudine Ia alta nu s-a

produs direct. fapt care ar fi avut drept consecin1ii indiscutabila o regularitate mnlt

sporitii a cadrului volumetric al s patiului public. Regula generalii a fost pulverizatii

(~i contrazisii, uneori), In categorii din ce In ce mai numeroase de strilzi e xceptate ~i

In reglementiiri speciale conferite unor zone restrilnse. Incep:ind.ln 1881, cu strazile

din cenmd ora~ului, continuiind cu noile artere de important:! majora, ct, nivclul

preferen1ial de lnal1ime impus unor vechi ~i tradifionale strilzi (Calea Victorici,

Calea Mo~ilor etc.), cu noilc zone de parcelari (cu lnal1imc relativ uniformu, stabilita

prin rcglementari particulare), acest proccs a culminat cu ncnumaratelc strazi

exceptate din regulamentuf din 1928. Multe dintrc ac.:e stca an avut de la l ncepnt.
imobil11l i\'laria Predcscu, 1907, a~a cnm rczulta din ccrcctarca actclor normati ve, un nivcl binc stabilit d e lnal1imc a
arhitcct antrcprenor C. S:~r1·a~. ~
Proicctul inaint.,t primihici avca construqiilor. care a fost mentinut o pcrioacla mai h1ngil a11 mai scmta: altora lnsu li ~

inal\i"lc:~ de II m, f:~\i\ de 15-17 111 li

'\
impu*i pe bulevardc. in autoriz:l\i c s-:1
spccificat obligativitatca e>l "=idultk In
s-a aplicat o lnul1imc impus\1, suprap11sil peste rcglemcntarile comunc antcri oarc .
\;:
I:
{a(i'i .<a fie ridicntln 15m iui'il(iu1c. dupi'i cc
:ct· on reduce con1i~·a pn:oi1r.uttl de fiSIIjlra
A.ccasta \'ari c tatc cxccsivii a climcnsillnilor \'Crticalc ale c!J.dirilor.

pcrmisii san chiar stimulatil de regnlamcntelc de constmqic. urm:1 a ti integrata.

!~
ctajului Iff fi nm·utua liuia holizoutali'i de !:
Ia 15 m iui'il(i111c". Cl:ldirca :1 fost treptat. In sistenml coerent al rcgnlamentldui din 1939. Ea s-a f:icut pc pc fondnl 'I
:!:
cxccutHt:l conform proicctnlui. dqi
lucrarilc au fost opritc in ocL. l'l07, crqtcrii continnc a lnilltimii maximc admi sc pc aproapc lntrcaga s nprafata a
o·~~~J~=p::::~ ---- -- pCIIIfll l)t;fCSpCCl<lfC.:<l ~IIIIOfiZ:I\ici. 'i'
or:~~ului. Pnfinc strilzi ~i ansamblnri rcali7.atc p:in:i Ia mijloc111 dcccninlui 4 ~i-au
rr · ,,~1§.] - imobilul I. Tihn:ul. !935. :1rhi1cC\i lou mc n\in11t. din accast:i c.:a1na. unitatca de lnaltimc confcritJ In moment!! I proicctJ.rii.
rn--•= JI!5I.·!!"'·'.d'ii?r'
-'-'--"'~-· ' -l ··-:>::=.J D:11·idcscu ~i I. Rosci\Lh:~L iu:ll\illlC:i
~lprob;ll~ ~~ rosJ. Uc: Z4 Ill, hi C~lft.! sc

I ~1lb11g~ trci cwjc rctrasc in ~~~b~1ril,

rcZI!lt:iutl "ill:lllilt!C lot:~ I:! <ic .)4,:i0 111.
!'li1111i I'CfliCld di!IS(>fC COI \111 Cll Slf.
Lnarca In considcrarc a cclor doi p:tramctri :~n :d i z: 1\i pana ac.:nm -

alinicrca ~i lnaltimca- condncc Ia cons t:1tarc:1 d rcglcmcntarca lor a cvo l11at In mod
Di~11);1 sc inscric f1l dinlcnsinnilc

J pcnni sc pcnlfll bo\·i utlonri { 1/.3 din

1~1. in IC~I r;l\adci ). N Ll ;I rost ;llltOriz;~t;\
Sllpraill~~~~~rc~l cOI\11!11i Cllllll .. 111r11" C~1rc
~1r fi ~~tins 11l~l~i1nca de 4~ 1n.
difcrit. In timp cc :1~czarc:~ cludirilor f:I1J de str:~d J :~rc tcndin~" de

anumitc aliniamcntc. lncorsctata de rcglcmcntari tot m:ti strictc ~i de proicctc.

:1 sc stabili7.:1. pc
 Tipologia teritoriului urban
331

cu limita anrerioara a ocolului II. Acela~i lucru poate fi observat ~i In pri,·inp

traseului limitei ocolului I din 1891. care reia, In parte, traseul ocolului II din 1878.

· modificilri sensibile sunt aduse ocoalelor dupil 1890. In regulamentul

din ace! an. limitele zonelor erau identice cu cele din 1878. In 1891 sunt mult

lilrgite limitele ocoalelor I ~i II. iar In 189.5, prin Jegea pentru milrginirea ora~ului.

este milrit nu numai perimetrul Bucure~tiului, ci este extinsa ~i limita ocolului III.

apiirilnd un al patrulea ocol. Trebuie remarcara, totodatiL extinderea suprafqei

ocolului II, proporfional cu suprafafa perimerrului urban (fa1ii de suprafafa aceluia~i

ocol din reglamentul anterior). Cea mai interesantii modificare este lnsi! cea a limitei

exterioare a ocolului III. La nord ~i est, aceasra urmare~te aproape jumiltate din

vechiul perimetru al ora~ului de Ia interseqia cilii Plevnei cu bd. Regiei, p:lna Ia

actuala piafil Hurmuzachi. In celelalte doui.l dircqii lnsil (sud ~i vest), lim ira ocolului

este mult restr:lnsil, In comparafie cu perimetrul din 1831. In consecinfil, suprafqc

mari de tcrcn, mai pufin urbanizatc, sum transferate ocolului IV. Limitcle oc;alelor

II ~i III nu mai au alura gcncralil a celor dinainte (alungita ~i cxtinz:lndu-se mercu

spre nordul ora~ului), ci caputa o forma mal apropiatil de una circularil, fapt care

poate li pus In legilwril cu un alt mod de ocuparc a acestor tcritorii.

zona centralil a reg1damcntului din 1928 are un connn exterior aproapc

identic cu eel al ocolului IlL fixat prin lcgca din 1895. Rcswl tcritoriului urban

(definit prin legea administratid din 1929), csw lmpilrfit In cclclaltc zone de

construqie (.~i funqionale) prcdzutc In planul de sistcmatizarc din 1921: ,·ilc.

locuinfc icftinc. indusrric.

clemente similarc pot ti gilsitc In cnul clasclor de construqic ale

rcgulamcnwlui din 1939: o marc srabilitatc a limirci clinsprc nord a zonci ccntr;dc

(care estc sublmpilr1it In clasclc Iff. IV .)i V de construqic). In timp cc In partca de

sud cxistil ,·ariafii mai imporrantc de tcritoriu.ln raport cu limitclc din 180.) .)i 1928.

Sc poatc constata. de ascmcnca. d suprafqclc od.~cnc.;ti cxtcrioarc \·cchiului

pcrimctru din Rcgulamcntul Organic. fixate pnn Lcgca de organizarc

administratid a llucurqtiului din 1939. sunt inclusc. In cca mai J11;1rc pane. In
--, __
332 Centralitatea

clasele II A. B ~i C (locuin~e de diferite categorii) ~i clasa VI (industrie). lara a exista

modificari importame fap! de prevederile regulamentului din 1928.

99. Tcritoriul urban distrus de inccndiul din 1847 in raport cu trascul oco:ilclor l)i II.

Din ccle de mai sus rezulta imponan~a primei lmpar~iri In zone ck

consu11qie, lacutii In 18-17. Din compararea conwrului ocoalclor centrale (I ~iII) cu

suprafa~a distrusJ prin inccndiul din 1847. rezultii d ;.ona calamitatJ inclusii In

ocolul I rcprczintii tloar aproximativ un sfcn din lminderca aceswi:1. De altfel.

singurul canicr care a fost modificat radical a fost eel din jurul bisericii Sf. Gheorghe

Nou. Este a~aclar evident d incemliul a constitnit do:tr prctcxtul dcclan~:irii unor

mJsuri mai coerente de reglcmentare a construqici 11rbane. AceastJ prima di,·izarc

a ora~11lui a constiwit un nucle11 stabil. Ia care s-a11 raponat In pcrmanen1J

pcrimcuclc. mcrcu mai mari. ale reglllamcmclor ultcrioarc. Ficcarc sc dcz,·oltii

:1ccst p11nct de n :dcrc. sc poate :dir111:1 cu certiwdinc d

.
natural. din ccle antcrioarc. pn.:luand. dcseori. por1i11ni lntrcgi ale accswr:1. Din

a cxist:~t o e,·idcntJ
 PLAN~A 7
Suprapunerea zonelor de
construqie

sffu-~itulsecolului
zona I
zona II
· - zona III
1928
zona centrala
...... vile
locuinte ieftine
industrie
1939
clasa II A
- - - clasa II B
· - - clasa II C
clasa III
. - . clasa IV
- clasa V

- perimetrul
administrativ din 1939
 PLAN~A 7
Suprapunerea zonelor de
construq::ie

sfar~itulsecolului
zonal
zona II
· - zonalll
1928
zona centrala
...... vile
locuinre ieftine
industrie
1939
clasa II A
clasa II B
· - - clasa II C
clasa III
_.. clasaiV
- clasaV

- perimetrul
administrativ din 1939
Tipologia teritoriului urban 333

conrinuitare. um1arira cu multa consecv·en\a de primarie. Esre eloc,·enra

suprapunerea. In propor1ie s urprinzator de mare. a limitelor clasei V a

regulamentului din 1939 peste ocolul I din 1847.

2. Cea de-a doua condi)ionare a zonelor de construqie a fost extinderea.

In etape. a suprafe1ei ora~ului. Prima ~i cea mai importantii. a fost cea care a fiicut

obiecwllegii din 1895. Cu aceea~i ocazie s-au re definit. ap cum s-a vazut. zonele de

construqie anterioare: ocolul IV. nou aparut, a rezulrat din suprafefele lnglobate

awnci In perimetrul Bucure~tiului ~i dintr-o parte a mai vechiului ocol III. I-au

urmat apoi, crqterile, cu suprafqe considerabil mai mici , previizute prin legilc

administrative din 1929 ~i 1939. De fiecare data au fost incluse In ora~ terenuri

marginale, pentru care au lnceput sa fie aplicate, de Ia lnceput, principii urbanisri ce

noi care apar)in, In exclusiviratc. gandirii ~i pr:H:ticii urbane a secolului al XX-lea.

CONSECINTE ALE DIFEH.EN')'fEIUI CONSTRUCTIVE

Din punctul de vedere al swdiului de fafil, succesiunca limitelor zonclor

de construqi c sum re levance numai prin corclarca lor cu paramctrii tclmici

semniticativi, care le-au detinit In ti eca re regulan,etH de consrruqic:

Regu hun en lui Panunetrii care Ucfincsc ~i difcrcntiaz.£1 z.onelc constructj\·c

184 7 COJJS{ru c ~ie (cliidiri , imprcjmuiri)
-m:ucrialul de
-IIWtCrillfUf de COIIS(fUC\iC (c fJdiri, flllprt.::jlllllifi)
1878 -decorarca ca lcanc lor \'fzibi lc
-cxis(C!l~ll/incxis(cll~a proiccudui Ia autorizarc
-ll!aterictlul de COI!Strnqic (cliidiri, fmprejmuiri)
-dccorarc a c<IIcanclor vizibilc
1890 -proccn Iul uc ocuparc a rarcdci
-aiiiCJI<-ljarca cur\iiOr
-CI~C7..c\ rc~l cliidirilor fu rapon c11 alinicn.:a SLrJ z ii (tt1111111iu: Slrii z i)
-dccorarc" c;dcauclor vizibilc
-Uiulcn!'iunilc parcclei COIISiruibilc
192S -proccnlul de ocuparc a parcdci
-a~czarca ch\.dirilor pc parccl tt
-ln:-tl[intca d-tuirilor (rartial)
-dinH.:11siu11 ilc parcclci
-proccn!td de ocuparc a parcclci
193'1 -a~czm·ca cl<\.dirii pc parcel<\
-dimcn.siunilc curtilor
-ln{tll.in,ea cl:iuirilor
334 Consecin1e ale diferen1erii
Din tabeiui de mai sus, ca ~i din analiza !acurii anterior regulamenrelor
de consrruqie, rezulcl cii anomi1i paramerri importan{i n-au conrribuir Ia
diferen{ierea zone! or de consrruqie chiar de Ia apari{iei lor In acreie norma rive. Din
aceascl categoric fac pane prevederik care sunr \'aiabiie, cu aceea~i valoare, penrru
lnrregui ora~ (cum esre procenrul de ocupare al parcelei In 1878) sao paramerri care
au avur ini1ial air rermen de referin1ii (i'nai\imea cladirilor, de exemplu, a fosr
srabiiira, panii In 1928, doar In fonqie de ia1imea srriizii; dimens iunile parceiei
consrruibile au fosr fixare, In 1928, in funqie de zona, dar ~i de ripui funqional al
ciadirii). Abia In reguiamenrul din 1939 ro1i paramerrii sunr fixa1i exclusiv in rapon
co zonele constructive.
In aceia~i rimp, se poare consrara cii nu ro1i acqri paramerri au avur
imponanfii egaia In configurarea 1esuruiui urban. Prinrre cei care par fi considerafi
mai pu1in semnificarivi sunr marerialui de consrruqic a ciadirilor58 ~i
lmprejmuirilor, ca ~i prevederilc referiroarc Ia decorarca caicanclor.
Imponantii esre lnsa, lnainre de roare, dcplasarea paramerrilor de Ia
dererminanre care \in de marcrialul de cons rruqie (din considerenre de prorec1ic
cancra incendiilor, In cazul cliidirilor, sau a aspecwlui, In cazul lmprejmuirilor spre
s rracl5 ~i lnrrc \'ecini) ~i de minima esrericii srradaia (decorarca caicanclor), sprc
dererminanre cu pronun1ar specific urbanisric (lnal\imca, proccnrul de ocuparc al
parcelei, a~czarca pe parce la ere.).
Zonclc de consuuqic lnccp sa aiba un roi cfecri,· In difercn1icre"
consrrucriva a ora~ului abia In mom c nruiln care crircriilc urbani sricc sunr ccic cmc
srabilesc configura1ii spa1iak difcrire. f n eazul 13ucurqriului . acesr moment esre eel
al regulamenrului de eonsrruqii din 1890. dl.nd apare primul parumerru de aecsr fci
- procenwl difcrir de ocupare ai pareciei. t\cesr regulamcnr rrebuie asociar. In
58 Nu pomc II fnsn ncgtni1 illlportanp prc\·cdcrii cnrc, tnccpihtd cu doctJ!llCJHUI din
1847, st:lbilca oblig:nivir;ttca consrnlirii tuturor cJ;Idirilor cxcl usi \' dill c:lr;illlidii S<lU pi:nrii pc zon..:
din cc in cc mai inrinsc nlc Bucurc~tillllli. Dar cl llU tire nici 1111 erect Cll ;tdC\'i!r;H llrl>anisti c. Cu
toatc ;tccstccl, supr;tf<l\<1 oco lul11i I, dc linidt prin rcgnlamcntul din 18'47 , prczinU{ 111\ imcrcs ;tpotr<.<..:
pcnrru cc rccrarcn cUtdirilor l.>t!CllrC~tcnc, c5ci ponte II un rcpcr cscn~l:Jl pcntrtl ldcntilictlrc;:l
cliidiril or (~i a pi\'ni1clor l>oltitc), din ciir<11llidii . rc:llizaLc Ia !llijlocnl sccoliilni trccnt.
Tipoiogia reriroriului urban
335
analiza urmiiroare. cu limireie zoneior de consrruqie srabilire In 1891 ~i 1895. care
au riimas nemodificare pana In 1928.
Caracrerisricile diferire ale reriroriului bucure~ rean sunr conferire. prin
urmare, de e\·oiulia suprafe1eior zoneior de consrruqie srabiiire lncepand cu 1891.
car ~ i prin evolu1ia \'aiorilor fieciirui paramerru In pane. Influen1a paramerrilor esre
lnsii ,·ariabiia, ei purand fi grupa\i In doua caregorii:
a. paramerri cu influenfii direcrii, prinrre care se numiirii (In ordinea
apari1iei lor In acrele normative) procenrul de ocupare al parceiei, dimensiuniie ~i
forma parcelei consrruibiie, a~ezarea ciiidirii fafii de alinieri. lnal\imea ciadiriior.
b. paramerri cu aqiune indirecrii, c um sum reparrizarea rcrirorialii a
ripologiilor consrrucrive (dependeme de regiemenrarea a~ezarii ciadirii pe parceiii)
~i ordonarea 1esurului urban prin parceiare (dependenra de aqiunea de divizare a
a rercnuriior).
Penrru C\'aiuarea consecinlcior pe care lc-au avur. asupra ora~ului.
s rrarificiiriie rezulrare din evoiu1ia zonclor de consrruqic cu caracrcrisrici
semniticarive din puncr de ved erc urbanisric. csrc neeesara srabiiirea unni repcr
care sa puna In eviclen\a difercn1a dimrc parrca cenrraia ~i cele marginalc ale
ora~ului. t\cesr reper. rezuirar firesc din evoin1ia zo nclor d e consrruqic. csrc
conrurui exterior al ocoiului IlL srabiiir In 1895. Ei dciimirea;d snprafap pcmrn
care apare cea dinrili rcgiemenrare urbanisricii cu efccr asnpra difc ren1ierii p.:snrni11i
urban. respecriv procen[IJI cle ocupare a paredci 59 . Rczuira asrfci o primillmpiir\irc.
globaiii. a rerirorinlui bncme)tCan, In dona mari snprafqe: ce" inre rioarii .)i cca
exrerioarii comuruiui propus mai sns.
59
Dup~ Clllll S~;J \'iiZUl, pcntrll ocolnl J\' ru scscr;i Cllllll\<l lC, prin iiCCC;J~i lege din IS0S ,
<llllllllitc rcgJCillCilG1ri J'OtJr( C gcnCr;JJc; ob J)g;J ~itl de il St.: COllSlrlli lliiJllai dill zid;iric, de a rCtJ';Jgc orit:c
cl;ldirc Cll 10 Ill de Ia tl lini cn..'"tl Str;izii, de a ~c pltiJlla, conrorm lllllli plt!n ;J] prim;lrit.:i. lOtll~ str;i zj Jc
nou dcschisc. :\ccstc rcguli till in s~ coJJtcsunc 1:1 sCIJrt;] \'fCl ll C ~i au lOst, de ElJH. ahut<.lon;Hc IOa n c
rcpcdc.
336 Consecin~e ale diferenferii Tipologia teritoriului urban
337

1. Suprafa~a interioara
Aceasta include teritoriul cu eel mai complex ~esut urban bucure~tean .
El a lndeplinit totdeauna funqiuni dintre cele mai variate: comer~, zone restrilnse
av:ind caracter reprezentativ. mici industrii. locuinfe de cele mai variate feluri etc.
Diferen~ierea funqionala a acestui teritoriu provine din distribu~ia, respectiv
concentrarea anumitor destina~ii precise pe zone mai mult sau mai pu~in lntinse.
Prin vechimea sa, ca suprafa~ii a ora~ului, a fast supus:aqiunii tuturor
reglementarilor, lncepand cu anul 1831 , peste care s-au suprapus normele
acestea este dat. in intregime. de eel al clasei V comerciale al Planului Director din
1935. Se mai poate constata cii. micro-zonele 1-7 fac parte din marea zona I centralii a
regulamenwlui din 1928; doar micro-zona 8 este exterioarii acestui concur.
Diferen~ierea efectivii a micro-zonelor rezultii insii din parametrii
specifici freciirei zone de construqie. Cei patru parametri - a~ezarea clii d irii fafii de
alinieri. dimensiunile ~i suprafap minima a parcelei, procentul maxim de ocu pare a
parcelei ~ i iniilfimea cliidirii- au avut efecte diferite: primii doi au lipsit in 1890. iur
dupii aceea au a\' Ut valori identice pe toatii suprafa~a analiza ca.

documentelor din 1890, 1928 ~i 1939. Dar, In aprecierea consecin~elor acestor trei Dimensiunile ~i suprafata minima a parcelei a fost prezencii in
regulamente, trebuie ~inut cant de durata lor de aplicare ~i de intensitatea regulumennd din 1928 pentru a defini terenul construibil, cleci se referea, in primul
constructiva a acelei perioade. Din acest punct de vedere , primele douii rilnd , Ia terenurile existence. Pencru terenurile mari, care urm au a II parcelate. s-au
regulamente (din 1890 ~i 1928) au marcat profund confrgurafia teritoriului central al aplicat fie principiile proiectului de regulamenc al parccliirilor, fie s-au elaborat.
ora~ului: eel dintili prin durata mare a apliciirii ~i prin numiirul de construqii pentru fiecare lotizarc in parte, reguli spcciale. Ccle douii situa~ ii au gcncrac, din
realizate, eel de-al doilea prin aetivitatca eonstructivii extrem de intensii. aceastii cauzii, diferenfe mari In aplicare. In cimp ce prima (cca din 1928) sc rcfcrea
Din suprapunerea :wnelor de construqie corespunziitoare Ia toate autor izii rilc de construqic, limidnd posibilitatea de a construi pe orice
regulamentclor de mai s us, rezultii 8 micro-zone: teren. cea de-a doua categoric a avm un efccc ordonator real asupra fesucului urban.

Dar cl s-a tacut sim~it inegal (indcrcnclent de lmpiirfirilc In zone). fiind direct lcgat
i\·liero-zona Zone de eonscruqie Zone de eonscr uqie Chtse de eonscr11qi e de terenurile ex istence. de mari dimen siuui, care putcau fi divizate. t\ p cum s-a
1890 1928 1939
1 oeolull eeiHrala ei:ISU V ariitat mai lnainte. acest proccs a d e venit din ce in ce mai prczcnt. pc miist1rii ce
2 oeolull eemralil elasa IV
3 oeolull eencra la el:l s:t Ill
crqte dcpiirtarea fafii cle nucleul central. Aprobiirile noilor parccliiri aratii lnsii ci!. de
4 oeolulll eemr<1la ehts•l 1\' cele mai multe ori. suprafqele parce lclor rczultatc au fast mai mari decile minimul
5 oeolulll eencra lil chts:l Ill
6 oeo lullll eemra lil elas:1 I\' impus pcntru construirca unci pan:cle existence. Vulorile introd1 1Sc pnn
7 oeolullll eencrala ehts:l Ill
rcgulumentul din 1939. de ascmenea id cnt ice pentru toatc cclc 8 micro-7,onc. sunt
8 ocolullll locuin \c icfcine eh1su Ill
mai aproapc d e suprafa\a minima neccsurii construirii 11n or cliidiri multietajacc.
Di n transruncrca impiirfirii tacutc mai sus. rc planed acwal al ora.~ului. A~cz.area cliidi1·ii fa(a d e alinicri rctlcctii c1·o lu~ia nwdului de
se poatc constata cii micro-7,onele sunt de lntindcrc difcritii: douii dintrc clc. cclc r:qJOrtarc a construqici fa\ii de 1·cc iniitii~i. In ceca ce pri1·qcc a~czarc :~ cliidirii l:1
numcrotatc cu -1 ~i 6. <lit dimcnsiuni prc:1 mici (doar ciltcl'a in s ulc ) pcntru a a1·ca stradii. toatc trc i rcgulamc ntclc au c nunpt depc nd enp fa1ii de prcn:d crilc
rcl cl·a nfii. Ccic mai intinsc sunt micro-zon c lc conccntrjcc S ~ i 7. i:1r cclc mai planurilor de ,1linicrc. lo. ·lodul de gruparc a cl~dirilor (a~cu re:t f:t\J d e 1·ccinii
compactc sunt micro-zonclc I ~ i 2. athtc in ccntr ul ora ~ ului : contmul primci:1 dintrc latc rali). prczent In regnl:tmcntnl din 1928. cstc accl:1 ~i pe to:ltii sJipraf:tfa 'ln :ilizat:l
 Consecin~e ale diferen~erii Tipologia teritoriului urban 339
338

(grupat sau front lnchis), In timp ce in regulamentul d in 1939. regimul construqiilor

este eel lnchis (ce anumite excep1ii). Evolu~ia este. apdar. aceea~i. pe toatii
~
,;:
c-1- 1:::00 I"'~ 100s
1~
-
~
N N - C'·l
~
IV)
00
1s ~
lu-. I ~
"'
~
D
-'"
.::
suprafap. U ltima rela~ie reglementata a cliidirii cu limitele parcelci a fost cea fa1ii de -
~ ~1001~ Icc~ 100~ 100~ 100~ Icc~ 100~ I J,
~
~

"
funclul acesteia. Spre deosebire de regulamentele anterioare, prin eel din 1939 sum ~~~~
~ - g_
stabilite limitele panii Ia care orice clad ire se poate dezvolta In adancimeu parcelei ~i "
u u ~
~

se entm~a. totodatii, modalitii)ile de realizare a cliidirilor secundare. "Grila" ~ lgl~

,..
•..=-
1~ 1~ 1>2 1~ 1~ 1 ~ I ~
c.o ['.. r..... (-..... r--. r-.... r--- r--. ........
"if.
0
00
~~

regulamentului din 1939 tinde, apdar, spre un nou raport dintre spa~iul liber ~i eel "2
g;
clad it, ~ i , prin urmare, spre un nou tip de 1esut urban. ~ .g
I~ I~ I~ I~ I~ I~,_
c- , .~

I
~

~ <0 .:::; ..5

c:
"'- ·=" s
Se poate constata tendin~a general a, puncta til de regulamentele din 1928 Oi
<- <- <=
.;!
<) ~

"0 ·;:;
~i 1939, de modificare ~ide codificare progresivii, pe intreaga suprafa~ii analizata, a ~
1u 1tl:tu ~~1u [j1u
Pl~l I ~ I ~ I ~
raportului cladirii cu toate veciniitii~ ile sale. Dirijarea dispunerii construqiilor pe
~~1ru 1ti1- :::~_ 1 a.IE 1
u u u 6.· 6
-'""
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ 0 ~

·= ·- ·= ·=
I I
C ~ .- ~ C ~ - ~ C ~ C ~ .- ~ N C ~
·- r:c t:c I';.C · - 0.0 · - OJ: o.c .~ ·- t!.C
"'
striizi aviind caracter special (bulevarde, che iuri, striizi comerciale) a devansat ~
~
aplicarea tlllOr reguli pe zone lntinse. Prin aplicarea lor, cu suficientii constan1ii, de ~
0 ~
~ "'
00
~
c..
<
Ia sf:1r~itul secolului trecut, aceste masuri au conferit unui numiir apreciabi l de ~

striizi, situate, In marc parte, In micro-zoncle 1 ~ i 2, o regularitatc a a~eziirii cliidirilor

"'
·~
~ ·~
8 1~ •n
V)
V) •n
V)
•n
•n •n
•n
•n
•r. 6
~ *
0 v
~
co~
care ntl poatc ti rcgiisitii In ceklaltc micro-zone. t\~czarca cliidirilor a avut "" "" "" "
·- u
!J

~ ~ (.)

consccinte directc as11pra tipologiei construqiil or. u '"0

In timp ce ace~ti cloi parametri au av11t drept consccin1ii modificarca

00 ~ ~
C"- 1

s~
r-.. I I Ie3 I I2 I
r-;-
·n
~
r-;-
·r.
~
~
·n '"'";"
·n
~
r-;-
·n r-;-
·n
~
~
~
u
c.
;:; ::u
:~ ~
..g
generalii, unitara, a \estnului urban, ccilal~i doi paramctri l11a\i In consiclerare - -1 ] ~ g·
..:;:"
proccntul de uc11parc al parcelci ~ i lniil~imea max tmii a cliiclirilor - a11 concl11s Ia g I
0 I:c::0 I 0 Ir-..•r. I •r......... I~ I ,:)'-" V::• >. .::::-
;::; r--
·:;::. =7:.C
~
ccoo CIJ ~
~ 2 =~
•;;:r
difc ren1ierea pronun1atii a micro-zonclur. ~ 2: .~ ~ ·=
Proccnlul de ocupare a l parcclci a av11t, In ge neral. u c\·oht\ic

oscilantii. Valo rilc, ~i a~a sufici cnt de ridicatc. ale rcglllamcntlllui din 1890. au fost

sporitc. pcntrll nnumitc catcgori i d e striizi ~ i cEid iri . In 1928. pcntru ca abia In 1939
2
0
1"' 1-
~~~~~~
;~
-;
:J
::
.::.
r l") .0 -,·;; ~-
.,.g
•r.
00
.,. .,.3
0 -.,.
0 g..,. -.,.
0
0
iHH
E S ~ ;
[~~~
sii ftc rccl11sc Ia ttnni,·cl mai cobur:it chiar dcdt eel din !890. Difcrcn1a proccntclor
: '"' ool- ('.1
~ ~
0 -
~ ~~
0 ~
0
•r.
J.)

0 3 ~
0 ~ '2
0 u ·o
::: .~
'.) I':": ;,r..

~ ~- '§
•n '" •r.
::: .::1 cr.;
'" "' s ::
maximc admisc (dinsprc ccntru spre m<~rginilc supr<t fqci st11diatc) . cstc mai -'" '[~ "~ -E
l 1~
5 - - ~~
acccntllat:i In 1939: 20 de proccntc (lntre clasclc V-III). In co m paralic c 11 cclc I~ ale "- =
~ g~ 'J
~ ·S.
;.::; -;:::;
rcg lllam cntullli din 1890 (ocualclc 1-111). cresdnd ~ i difcren\cle"maximc ~ i cdc
:;

- ~Q.E ·j ..=
6
.~ ·~
..,. ~
~~
"
J.)
;:;::
2
 Consecin1e ale diferen1erii Tipologia teritoriului urban 34

minime: 5 procente In micro-zona l. fap de II In micro-zona 760_ regulamentelc, de a construi deasupra corni~ei principale; ultimele doua acte

Coreland aceste cifre culntinderea micro-zonelor, se constatii cii poute fi normati\'e au avut prevederi foarte detaliate In acest sens. Practic. lnaltimea cliidirii

stabiliti'i o ierarhie care nuan1eazii considerabil zona analizatii: putea ere~te considerabil, cu efecte mai mult sau mai pu1in importante asupru

- un procent foarte ridicat In micro-zonele 1 ~i 2 (In special In micro- imaginii striizii.

zona 1, cu o medic de cca. 80%). pe o suprafap midi ~i foarte compacta. care Din aplicarea pe suprafap analizata a lniil\imilor prescrise rezulra trei

delimiteaza, lmpreuna, perimetrul nucleului central; catcgorii de mieo-zone:

- o micro-zona (3) In care procentul de ocupare variaza lntre 83% -55%. - micro-zona 1 (clasa comcrciul5 a regulamentului din 1939). singurul

deci cu o diferen\a foarte mare lntre extreme; teritoriu In care are Joe un salt foarte mare a lniiltimilor admise: de Ia 17 m Ia 24m.

- cea mui marc suprafa1a este ocupata de micro-zonele 5 ~i 7, care rn aceastii zona, foarte micii In raport Cll perimetrul studiat. regulamentele de

lnconjoarii spre exteriorul teritoriului primele trei micro-zone. Ambele sunt construqie au perm is concentrarea celor mui lnalte cEidiri u oru~ului.

dezvoltate foarte multln partea de est ~i sud a zonei centrale. Procentul de ocupare - micro-zona 2. de dimensiuni ceva mai mari dedt a micro-zonei 1.

a parcelei este eonsiderabil mai sciizut, fiirii a exista diferen1e excesive lntre lnaltimile maxime au putut \'aria, In timp, lntre 17-21 m.

prevedcrile din 1890 ~i cele din 1939 (numai cca. 10%) . - restul teritoriului atlat In studiu (micro-zonele 3. 5 ~i 7), pcntru cure s-

Spre deosebirc de cvolu1ia oscilantii a proccntului de ocupure u parcclei, a men1inut, practic. aceea~i ln51\ime maxima admisii, respcctiv 18m. Diferen1u fu\ii

ln ii.l~imea cladirilor u fost mereu cresdtoarc, udt In ceca ce privc ~ tc muximul de cei 17 m pre\'aZu\i In regulamentul din 1890 estc o dimcnsiune, dcseori. greu

admis, dit ~i In ceca ce prive~te minimul. fn accastii privin\ii trcbuie fiicuta. In pcrceptibilii; cu a de\'enit. In mulre cazuri, inscsizabilii . din cauza dez,·oltilrii

primul rand. observu1iu d 1 prin rcgulamentele din 1890 ~i 1928, nu se stubilcu nici o nivclurilor In gabarit. dupa primul razboi mondiul. Trebuie lnsii subliniutii

corelare lntre lniil\imile maxime ~i minime , ap fel lndt se admiteu, de exemplu. l,nindereu dcoscbitii u ucestei eategorii de teren. pcntru care "plufonul"

aliiturureu unor cliidiri de 17 m ~i cu ultele de 6 m (un nivel), In 1890, suu o cliidire construqiilor a riimas constant.

de 18m pnteu ti realizutii aliituri de una cu douii niveluri, av:lnd 8 m lniil\imc, In

1928. Aceustii posibilitate de u construi a dispiirut In rcgulamentul din 1939. dnd sc Efectelc suprupuse ale wnelor de construqic trebuie completate ct•

admiteu dour redL•cereu lnal1imii cu un nivel fa\a de nivelul maxim. Variu\iile prcvcderile speciulc. conferite, In timp. anumitor cutcgorii de s trazi. In general.

permise de rcgubmentc nu sc faccuu lnsa In scnsul dcpii~irii lnal\imilc \'c rticale lnsii. strudu a fost uceeu cure u unit rolul determinant In conligL•rureu evolu1iei

muximc, afurii de cuwrilc speciulc. cure ob\i,Jea•i uprobiiri separutc. In ul doilea construqiei urbane. mui lnuintc cu zona de constr11qic sa tic definitii prin purumctri

r:'lnd. este cunoscutii posibilitatea (dar ni• obligutivituteu), previiz•Ha In toate trei semnificutivi din p11nct de vedcre urbunistic. Our ~i d11pii aceeu. strudu. ca spu\ii•

public. a fo st un repcr important ul rcglcmcntilrilor ll1111licipulc. :\ccst fupt e>tc

60 0 n1cdic ,, cclor trci rcgulanH.:ntc condncc, in Jnicro·zon:1 I, c.1trc tnt proccnt u1cdi11 incompurubil mui pro.cnt In zona ccntrulii u ore~~•illli dccat In zonclc perifcricc.
apropiat de 80o/o, in tintp CC j>Cillf\1 JlliCrO·ZOIIll 7 lttCdia CSlC de CCI. 67°/o. t\Ct.:SlC cirrc Sl llll. de rap!,
Iinde mbanizarea ccva mai rcccntii ,i fost reglcmcnte~d de b lnccp•it lntr-lln mod
cclc pn: scr isc iu rcgni~IIJCllllll din ISCJO; c11 ;lite cm·intc, proccntclc 111 ;0 scnz utc nlc regnhniiCJJtlllni
tli11 1939 till [;Jc dcc;h sii j>OJJdcrczc pc cclc ale rcgnlaJtJCIItnlni di11 PJ.2H. fn rcalit:nc. cl"cctck mai unitar. Reglcmenti:irilc speci,de ale Ui111mitor s trii;.i. amintite In repetute r:lnd•iri
rcgnblnCI!tllltti din 1039 ill\ fosl rcdnsc , din C<IIIZ<lnlnn:1rnllli 111ic de: constrnqii rcaliZ;!lC .
'f\
Consecin~e ale diferen~ierii Tipologia teritoriului urban 343
342

r pana acum, au fost aplicate, succesiv, In 1881 ~i 1890 pentru strazi din centrul

ora~ului , In 1897, pentru bulevarde ~i cheiuri, In 1928, pentru strazile comerciale,

Micro-zona
A
A,.
Zone de construgie 1928
vile
vile
Clase de conslruqie 1939
clasa II A
clas.a II D
A, vile clasa II C
bulevarde, cheiuri (inclusiv prin modificarea celor anterioare) ~i alte strlizi A, vile clasa III
D locuin~e iefline clasa II C
importante din centru ~i. In fine, In 1939, pentru strlizile comerciale ~i artere radiale
D, locuinle ieftine clasa II A

·r1 ~ i inelare din perimetrul clasei III de construqie. Reglementarile speciale au

constat, dupa cum s-a vazut, din aliniere impusa, uneori dintr-un anumit regim de
c
c,
D
locuinte iefline
-
locuin1e ieftine
clasa II D
clasa II D
clasa III
E zon~ indu strial~ clasa II D
construqie (front stradal), dar lntotdeauna s-au referit Ia o lniilfime diferitli de zona
F zon~ industriali! clasa III
·r
din care !aceau parte. Doar prevederile din 1939 au implicat ~i un procent de G locuin1e ieftine spal'u verde
j
ocu pare al parcelei diferit.
Se poate constata ca micro-zonele pot fi clasificate In doua categorii:

I 2. Suprafata exterioadi
- micro-zone pentru care este men1inut caracterul funqional (A - C),

avil.nd loc o mai clara specializare a suprafe1elor mari, denumite anterior locuin1e
Acest teritoriu cuprinde, In cca mai mare parte, terenurile incluse In raza
"ieftine": acestea sunt lmparfite In clasa II B (locuin~e muncitore~ti) ~i clasa II C
l administrativa a ora~ului prin extinderile de dupa 1895. Asupra sa au aqionat numai
(locuin~e burgheze). Pc de alta parte, are loc un transfer din categoria vilel or In
prevcderile regulamentului din 1928 ~i . avil.nd consecin1e mult mai red use, cele ale
clasele II B, II C ~i III (micro-zonele A1 , A2 ~i A3 ).
T regulamentului din 1939. Pana In 1928 l nsa. urbani 7..arca par~ialii a acestor noi
- micro-zonele D- G, In care are loco modificare a funqiunii dominantc ,
1: teritorii orli~eneFi s-a racut prin parceliiri care, dupa 1910, au avut propriile
I
ca urmare a prevederilor Planului Director d e Sistematizare. Astfel. cele doua mari
1 reglemcnt:iri specialc. Integrarea tuturor acestor reguli locale In prcvederile
zone industriale anterioare se restrang considerabil, suprafe1ele acestora fiind
generale din documentului din 1928 s-a Eicut cu u~urin~a. ~inand cont de caractcrul
II prevazute a deveni zona reziden1iala clasa II B (micro-zona E) sau este inclusa In
funqional predominant rcziden~ial al tcritoriului. Conform dispuncrii zonelor
clasa Ill mixta (micro-zona[.'). Prin extinderea clasci III, aceasta se suprapunc peste
funqi o nale ~i de co nstruc1ie a regulamcntului din 1928 rc7.1llta cii cca mai mare
1' suprafe1e utilizate anterior pentru locuin1el e ieftine (micro-zona D), iar miir irea
!
parte a suprafa1ci care lnconjoarli zona I centralil estc o succcsiunc de C<Htiere de
spa1iilor verzi, prin planul din 1935, s-a fiicut. In parte, prin suprafe 1c care avcau
loc uit (vile ~i locuin1c ieftinc),lntrerupta de ccle trci zone industrialc.
fna inte funqiunea de locuin1c ieftinc (micro-zona G) 6 l 0 modificarc a funq iunii
Din suprapuncrca claselor d e cons truccfic ale regu lamcntului din I 939
arc loc ~i pc suprafqclc dcnumitc C 1• prin dcpa~irca, In l)lanul Director. a limi te lor
peste zoncl~ anterioarc, ale regulamenwlui din !928. rcznlta 12 micro-zone:
administrative ale ora~ului, dar teritoriul rcspectiv se afla deja lntr-o fazii incipienta
·' de urbanizare.

61 Suprafqele G din parlea de nord ~i de esc a ora~ului, dcscinacc spa1iilor ve rzi de

in teres publ ic, au rC\ 1Cn i t ulterior Ia runqiunca ini~iala, prin parcel area tcrcnurilor.
344 Consecinfe ale diferenfierii

tvlenfinerea sau modificarea funqionalid'ifii diferitelor teritorii sunt puse

In evidenfii prin valorile parametrilor specifici:

A~ezarea cladirii fa1a

de alinierile laterale
Dimensiunile
minime ale parcelei
Procentul maxim de
oc upare a parcelei
inal1imea
maxim~/minim~
I
l'vl icro- I
zona /fapda min. (%) a cl~dirii
(mp./m) (m) I
1928 1939 1928 1939 1928 1939 1928 1939
izolat 200-250/ min.
A grupat izolat 10-15 600/20 66 25 7m 12/9
izolat fnch is 200-250/ min. !

A, grupat grupa t 10-15 200/10 66 40 7m 8 I

izolat fnchis 200-250/ min.
A, grupat grupat 10-15 300/15 66 40 7m 12/9
min.
A,
izolat
grupat fnchis
200-250/
10-15 400/15 66 50 7m IS (15) I
izolat fnchis
13 grupa[ grupat 150/6 300/15 66 40 1'+1/1' 12/9
fnchis
izolat
'
131 grupat izolat 150/6 600/20 66 25 P+l/1' 12/9
Inch is
izolat fnchis
c grupat griiJXH 150/6 200110 66 40 P+l/1' 8
Inch is
fnchis
c, grupat 200/10 40 8
' · ":
izolaL
I) grup;IL fncllis 150/6 400/15 66 50 I'+ 1/P 18(1S)
fncilis
E In ellis 200110 40 8
grupat
r- fncl1is 400/15 50 15/12
izolat
G grup<!t 150/6 (,(, 1'+1/1'
iucl1is
- ----~~

Din compara rea valor il or de mai sus. se pot face diteva obsc.:rva1ii:

- rolul parametrilor din I<J3<J In diferen1ierea aec.:cntuata a c.:clor trci

micro-zone pcntrtl care s-a men1inut funqiunea de locnirc (i\-C). Pc de o parte.

micro-zona t\. dcstinata loc11in\clor tip vita In ambck rcg11lamcntc.l~i dc!inqtc c.:u

multa prcgnan1a ca ractc.:nd. prin valorilc maximc ~· minimc imp11 sc In !939:

dimcnsi11nilor parcc.:ki. rcspcctiv proccnud11i de oc11p:trc a! accstcia - n111lt difcritc

de cclc din !928. Dar crc~tcrea lnal1imii admisc a pcrmi~ . conform rcgnlamcntlllui
 /

PLAN~A 8

--
Micro- zone

1
2
3

--
4
5
6
7
8
e-.,-21 A
~ AI
[llll] Az
~ A3
~ B
~ B1
c

-
VDJ cl
D
E
rzLj F
CIL~ G

-limita zonei III

din 1895
- perimetrul
administrativ din 1939
Tipologia teriwriului urban 345

din 1939, modificarea radicaHi a tipului consacrat de vita (locuinf?i individualii

dezvoltatii), In cladiri cu mai multe apartamente. Se poate remarca extinderea

acesrui tip de micro-zona, In compara~ie cu zonificarea din 1928, cu Inca rrei mici

suprafefe de teren, care fusesera anterior lncadrate In zonele de locuin~e ieftine. Pe

de altii pane, In zonele de locuinfe ieftine (ale regulamentului din 1928) apar

diferenfieri dawrate dimensiunilor parcelelor ~i lnal~imii cladirilor, dar procenrul de

ocupare al parcelei ramane acela~i.

- rransferul unor suprafe~e de teren din categoria locuinfelor ieftine In

cea a clasei III de consrruqii a condus Ia modificarea importantii de doi paramerri:

suprafa~ minima a parcelei ~i lnal~imea admisa a cladirilor. Cel de-al treilea

parametru, procenrul de ocupare al parcelei, dqi imponanr, nu reprezinra, wru~i, o

sirua~ie speciala, ci se lnscrie In linia generala de reducere a acesruia, pe wt

teriwriul urban.

- trecerea unor suprafe~e de teren din zonele afectate indusrriei In ceie

destinate locuin~elor a determinat apari1ia, penuu prima oara, a unor parametri

complet diferi~i de cei existen~i pana arunci, specifici zonelor indusrriale; aceea~i

observafie este valabila ~i penrru terenurile din sudul ora~ului, integrate In 1939

zonelor func~ionale urbane. Acesta este, de fapt, pentru cea mai mare pane a

suprafe~elor respective, eel dintai ansamblu de reglemenriiri coerent, aparur ubia

In 1939.

TIPURI DE TERITORII
Considera~iile anrerioare, care au avur In vedere reliefarea efectelor

reglemenrarilor asupra unor suprafqe de teren cu acelea~i caracteristici, ne conduc

spre punerea In eviden1a a diferen1e lor majore, din punccul de vedere al constru1iei

urbane, a teritoriului bucurqtan, In pcrimerrul accsruia din prcujma celui de-al

doilea riizboi mondial. Nu au fost luate In discu1ie marile suprafc~e verzi ale

ora~ului, prccum ~i zonclc indusrriale prevazutc In Planul Direewr din 1935.

Doua criterii sunr, ~i In aces caz, esen~iale pemru clasificarea teritoriului:

346 Tip uri de teritorii Tipologia teritoriului urban 347

- succeswnea apari1iei parametrilor urbanistici, pe fiecare zona de caz, procentul de ocupare a! parceiei ~i inalfimea ciadirilor:
construqie ~i pe ansamblul ora~ului. Din acest punct de vedere. se poate constata o a. o suprafa?J de teren corespunzand micro-zonei 1 din analiza anterioara
prima mare imparfire a teritoriului: pe de o parte, zona centrala a ora~ului. unde ~i clasei V comerciale a regulamentului din 1939. In toate regulamentele a existat o
diferifii parametri au fost aplica1i progresiv. pe masura ce au aparut In valoare ridicata ~i constantii a procentului de ocupare a parcelei (intre 75-83%), iar
regulamentele de construqie; pe de alta parte, zonele periferice, unde toli inal1imea construqiilor a avut, in 1939, eel mai important salt din tot ora~ul (de Ia
parametrii au fost aplicafi simultan, din chiar momentul primelor aqiuni 17-18 m Ia 24m). Pe acest teritoriu a~ezarea ciadirilor fa pi de strada este, aproape in
urbanistice. exclusivitate, pe aliniamentul strazii, iar, din punctul de vedere a! gruparii cladirilor,

- variafia, in timp, a valorilor fiecarui parametru, pe aceea~i suprafa1a de frontul inchis este eel predominant. Efectele dimensionarii parceielor este redus,
teren. Mai sus au fost subliniate efectele particulare, asupra ficcarui element al din cauza absenfei, incii de Ia sfilqitul secolului trecut, a unor terenuri mari,
morfologici urbane, cat ~i asupra unor suprafe1e de teren de mai mici dimcnsiuni. succeptibile de a fi divizate.

Acceptarea unor simplificiiri, in sensullargirii limitclor de vari<~lie a unui parametru, b. categoria de teren care face parte din micro-zonele 2 ~i 4. Fa1a de
permitc sublinierea caracterului urbanistic pregnant a unor suprafqc nwri de teren. prima categoric de teren, aceasta prezintii o diminuare mai accentuatii a procentului

'finfrnd cont de celc enunptc mai sus, suprafap Bucurc~tiului, ap cum de ocupare a! parcelei (de Ia 83-8o% Ia 65%), precum ~i o cre~tere mai micii, In I 939,

era dclimitata prin lcgca <~dministrativa din I939, poatc fi clasiticata In trci mari a inal1imii ciadirilor.

categorii de tcrcnmi: c. micro-zonele 3 ~i 5 alciituiesc a treia categoric. Este o suprafa\a mult

ma1 mare dedit ceie anterioarc, pe care le inconjoara. Caracteristica gencrala a

I. Zona ccntrala. cstc suprafa\a, constituitii din micro-zoncle I-7. care a acestei categorii este men1inerca constanta a inal1imii maxime (17-I8 m), precum ~i

fost sup usa, prin prcveclcrilc cclor trci actc normative, rcglcmentiirilor care rcspectii reducerea aproape egala, pe toata suprafa1a, a proccntului de ocuparc al parcelei (de

principiul centralitalii: clescrqtcrca, cle Ia ccntru sprc margini, a valorilor unor Ia 80% Ia 55%). Pe acest teritoriu, valorilc de ocuparc a parcclci, stabilite prin

paramctri (proccntul de ocuparc al parcelci, lniil\imca cliidirilor). san moditicarca rcgulamentul din I928 sunt, pcntru majoritatea strazilor, ccle minime, respectiv

raporturilor claclirii fa\ii clc alinicri, In special fa\ii clc cclc latcralc (clc Ia front Inch is 75%; mult prea pu1ine strazi intra In categoria celor comcrciale sau a bulcvardclor

sprc eel grupat). Ccl clc-al patrulca parametru urbanistic- climcnsinnilc ~i snprafa\a importante, pentru care urmau a fi aplicatc procentc sporite. Prin urmarc, valorilc

parcclci -a a1·ut, ap cum s-a mai men1ionat, un cfcct, de ascmcnca clifcrit clisprc maxi me sunt cele aparfinand rcgulamcntului din I 890 (80, respectiv 75%).

eentru sprc perifcric; cl Ill! a 1innt de o annmc lmpar1ire In zone de constmqic. ci d. o foartc micii suprafa1a (micro-zona 6), sitnatii In preajma Garii cle

de cxistcn\a tcrcnurilor clc climcnsiuni mari. posibil a ti parcclate. 1\ccst paramctm a Nord, cu lnal1ime maxima mai marc fa\a de catcgoria antcrioarii. ~i cu un proccnt de

fost aplieat. prin nrmarc. In nllllt mai marc miismii sprc marginca zonci dedt In ocupare al parcelei de ascmenca sporit.

ccntml ci. c. suprafa\a de tcrcn corcspunzfrnd micro-zonci 7. care dclimitcaza,

:\ecast} zon} po•ltc ti lmp·:lr\it·:l. Ia rJndnl ci. l,n S snb-catcgorii. In fnnqic aproapc In lntrcgimc, zone ccntrala a ora~ulni de ;conclc pcrifcrice. De dimensiuni

de valorilc a1'11tc In timp de paramctrii mb.mistici dctcrmin;Jn(i care snnt. In accst cchi1•alcnte cu tcritoriilc de Ia puncwl c, arc, in toatc ccle trci rcgulamcntc de
li 348 Tipuri de cericorii Tipologia cericoriului urban 349

·~
construqie, valorile cele mai mici ~i aproape consunce acic pencru inii.l~imea vorba, cain cazul zonei centrale, de a subili reguli prin care cliidirea se adapceaza. In
cladirilor de ~i pencru procencul de ocupare al parcelei. 1n schimb, este suprafa1a fond , formei neregulace a parcelei ~i craseului deseori Ia fel de neregulac al scrazii

~·
cencrului in care au fosc aplicace cu cea mai mare frecven~ reglementiirile privind sau de a impune reguli de conscruqie diferice de cele ancerioare. Ra1ionalicacea
dimensiunea, suprafa~U ~i forma parcelei. accului conscrucciv, ~i prin urmare eficien~a lui, au pocen1ial maxim, prin
regularicacea oferica de suporcul cerenului .
II' 2. Cartierele rezidentiale periferice, conscicuice din micro-zonele A-C.

Amplasarea lor in raport cu cencrul or~ului cradeazii momencul istoric al apari~iei: 3 . Zonele intennediare, reprezenuce de micro-zonele 8 ~i D-F. Ele se
. ,1
cele dincii sunc adiacence limicei de nord a cencrului (sau in imediau apropiere a atlii in nordul , escul ~i sudul ora~ului, de-a lungul unui arc de cere care unqce escul
1:
acesceia), in cimp ce ansamblurile ceva mai recence, din sudul ora~ului, sunc cu vescui
6
Z. Aceste suprafe1e de ceren ~i-au schimbac funqionaliucea predominanca

~
separate de cencru de ozona incermediara, urbanizaca inaincea lor.
fn aceea~i categoric au fast incluse ~i suprafe1ele G din nord ~i esc, a
i diror prevederi din Planul Director (spa1iu verde) au fosc anulace In anii urmacori ,
I
ele pucand fi incluse in marele cericoriu exclusiv reziden1ial al or~ului.
Esce cericoriul utban in care efeccele reglemenciirilor sunc, poace, cele
mai pregnance. fn ansamblul lor, carcierele reziden1iale prezinca o coeren1a care nu
poace fi incalnica in zona cencrala. Fiind vorba de suprafe~e de ceren care au fast
(zona induscriala- locuin~e iefcine) sau au fast crecuce diner-o zona de conscruc~ie in
alta (locuin1e iefcine - clasa III). De aici decurg modifidirile radicale ale
prevederilor constructive sau, in cea de-a doua sicua1ie, diferen1ele mari ale valorii
unora dincre paramecri. Pe acesce suprafqe de ceren nu poace fi vorba, a~adar, de
concinuicacea construqiei urbane, caracceriscicii, in moduri diferice, celorlalce douii
cacegorii de terenuri, ci de disconcinuica\i considerabile.

urbanizace, cele mai mulce, dupii 1900, dezvo lcarea lor s-a !acuc pe terenuri ucilizace 0 astfel de clasificare a cericoriului urban. in limicele sa le fizice de Ia
anterior cu alee funqiuni decile cele urbane. Apari~ia ~i dezvoltarea lor a fast sfar~icul celui de-al doilea riizboi mondial, pune in eviden~ii importan1a paramecrilor
consecin~a aplidirii, simulcan ~i corelac, a intregului ansamblu de prescriplii regulamencelor de conscruqie, consiclera~i in ansamblul lor. Prin ele s-a conferic un
con1inuce in regulamencele de conscruqie: proieccarea parceliirilor (inclusiv a cramei caracter urbaniscic particular fiecaruia din cele crei cacegorii de cericorii. Valorile
stradale ordonace), a~ezarea cladirilor pe parcela, procencul de ocupare a acesteia, diferice ale unor parametri izola1i (descre¥terea gradacii a iniil\ imii cliidirilor,
iniil~imea conscruqiilor ~i, uneori, obligacivicacea unica~ii sciliscice. sciiderea procencului de ocupare a parcelei, s porirea suprafqei unui cere n
Exiscii diferen~e , uneori sensibile, incre micro-zone: carcierele de vile conscruibil etc.), l~i demonscreazii adeviiraceie valen\e numai prin inccr-rcla~i onarea
ofcrii, prin jocul paramecrilor, un nivel de confort mule diferic de cele ale locuin~elor lor. Bucure~ciul nu crebuie considcrac un COJJiinumn conscruic amorf, ci cl cstc
pencru muncitori. Diferen~ele nu sunc insii fundamentale din punccul de vedere al struccurac suficienc de puternic, prin paramecrii analiza~i mai sus, in cericorii avilncl
principiilor urbaniscice adopcace, cele ale ora~ului-gradina . caracceriscici foarce diferice. fn acesc fcl, regulamencele de construqie genereaza,
Acesce grupiiri de parcelari, de dimensiuni relaciv mari, care, prin
62
adi~ionarea lor, genereaza tericorii importance ale q,ra~ului, pun eel mai bine in :\ccasril categoric a tcriLOriului, prczcn ti1 in sudul ora ~ului, coincide cu pcrimcrru ! pc
a CXistat 0 ancriJ care sa !f COilSlitlliL 0 dclimitarc fizidi clnr5, rcspcctiv inclul priiiCipal <II
Cilr C TliJ
'f
eviden~a imporcan1a ansamblului coerenc ~i unicar al paramecrilor. Nu mai este ora~ului. A fast, probabil, motivul care a de terminal trcccrilc succcsivc ale zonci dintr·o ca tegoric
.,1 funqion alil in alta.

I;
350 Tipuri de teritorii

lntr-adevar, dupa cum observa Vittorio Gregotti, varietatea tipurilor morfologice ale

ora~ului.

Pe de altii parte, persistenfa, pentru o perioada mai lndelungatii., a

acelora~i valori ale parametrilor sau a unor valori apropiate, a condus !a un anumit

grad de omogenitate a resutului urban respectiv. Diferen1ele mari, de exemplu,

lntre zona centrala ~i cartierele rezidenfiale periferice, reflectii., dincolo de orice

apreciere calitativa, istorii urbane diferite.

Rezultatele acestei secriuni a studiului demonstreaza importanfa pe care

o are men1inerea, pe o perioada mai lndelungata, a unor norme apropiate sau

identice, pe acela~i teritoriu urban, pentru a-i conferi o anumitii personalitate

urbanisticii.. Complexitatea mult diferitii a celor trei tip uri de teritorii delimitate mai

sus este datoratii., In foarte mare masura acestui fapt. Sedimentarea perioadelor
istorice a lasat, In mod firesc, urme mai puternice In zona centralii., acolo unde
configura1ia morfologicii. medievala a rii.mas prezentii, Intr-a masurii mai mare sau

mai mica, de-a lungul intervalului studiat, ~i a condifionat considerabil evolufia

dirijatii. ulterioarii..

Radicalitatea prevederilor regulamentului din 1939, s-a dovedit a fi

benefica pentru clarificarea structurii.rii ora~ului. El nu a !acut, de fapt, altceva dedit

sa accentueze caracterul difuz, abia prefigurat (In anumite situa1ii), a unor zone ~i

teritorii distincte ale ora~ului. Valoarea deosebita a acestui act normativ consta

tocmai In descifrarea poten1ialului existent a! fiedrci zone ~i teritoriu ~i dirijarca

dezvoltarii lui, baziindu-sc pe sensu! evoluriei istorice.

 PLAN~A 9
Tipuri de teritorii

--
- zona centrala

- cartiere
rezidenj:iale periferice

-zone
intermediare

- perimetrul
admini~trMiv clin 19~9
 6. 0 PERIODIZARE A CONSTRUCTIEI URBANE

lmegrarea ansamblurilor de norme ~i prescrip\ii (con1inure 1n

regulamentele de consuuqie ca ~i In alre doeumcmc care a11 a1·ur cfcctc asupra

dezvolriirii urbane) In evolu1ia gcncrali:i a Bucurqrinlui, conduce Ia srabilirca. din

puncwl de vederc a! consuuqiei urbane, a uei mari pcrioade: de Ia intrarea in

vigoare a Reg1damenndui Organic pilnii In 1878; de Ia apliearea aceswi rcg1damcnt

pilnii Ia aprobarca regulamentului de conStriiC)ii din 1928; din ace! moment pilnii Ia

lnceputul deccniului 6. Periodi7_arca eorespuncle. fn marc. cu ctapclc. fn general

acccprarc. ale dez1·o!tiirii Bucurqtiului. ca ~i a cvolu\ici arhirccwrii sale. Rcperclc

pe care lc-a11 rcprczcntat regulamcnrclc de consuuqii 1n dcz1·o!rarea ow~ul11i ne

permit p11ncrca fn c1·iden1a a caracrerisricilor fiecarcia din crapclc dc1·cnirii sale

modcrnc. 1n arc1d de timp clc mai binc de un sccol. care a luc11t obiccud su1di1d11i

de fa(ii.

MODimNIZAREA ASCUNSA ("01{A$tlL LIBEH.AL")

!'rima pcrioada corcsp11nrlc inrcn·a!ul11i cuprins fntrc prom1dgarc;1

Rcgldc1111Cnud11i Organic ~i inrrarc;l fn 1·igo;1rc a rcg1damcnud11i de constn1qic din

1878. S11cccsiiiOCa crcnimcnrclor politicc majorc au !Uctlt din lliiCIIrqti. 1n mai

 352 "Ora~ul liberal' 0 periodizare a consrruqiei urbane .3.3.3

pufin de jumatate de secol. capitala unui stat (Inca sub sttzeranitatea oromanil). aflat Pragmatismul acesror documente a fost impus ~i de limitele de aqiune ale

In plin eforr de modernizare (occidenralizare). Senna domnie a lui Alexandru Ioan administra)iei. aflate In plin proces de organiz:ue. Din acest moti1·. dez1·oJrarea
''I•
Cuza a fost decisi1·a penrru formarea cadrului legislati1· burghez. facilitiind apari)ia aproape sponranil a constwqiei urbane apare lnrr-o conrinuitate dt se poate de

~i consolidarea strtlcwrilor nwderne ale stawlui, care au lnlocuit greoaia ~i fireascii fa)u de aceea a epocii funariote. Ap cum s-a puwt constara. aceste

complicara adminisrrarie fanariota. reglemenrari au conrat prea pufin In diferen)ierea teritoriului urban. Ele au ani[

Transformarea \'echilor srrucwri urbane medie1·aJe a urmat. In practid. lnsil o imporranfil apurre, constiwind nucleul 1·iiroarelor dez,·oltilri In rrei direqii

o cale mai lenrii. Urbanizarea imenselor suprafere libere (curfi, vii, suprafere de fundamentale: perimetwl ora~ului, strada ~i clildirea.

culrura agricola etc.) din interiowl perimerrului administrativ stabilit In 1831. s-a I. Fixarea. prin Regulamenwl Organic, a perimerrului adminisrrati1· al

Eicut lncet; pane dinrre ele se mai gilseau, In aceea~i siruurie, ~i cilrre sfaqiwl ora~ului. Nu este lipsit de imporranra de a observa cil, de-a Jungul celor 47 de ani ai

:-I secolului. Chiar ~i procesul divizilrii marilor proprietafi avind caracter agricol, care a perioadei, acest conrur al ora~ului a rilmas nemodificar. Prin urmare. toate

fost, row~i, conrim1u. nu a avm rotdeauna ca scop crearea terenurilor de folosin)il inrerven)iile urbanistice ~i constwctive (publice sau private) s-au concenrrat asupra

exclusiv urbana. aceleia~i suprafqe de teren. 1ncepund dezvoltilrii moclerne a Bucurqtiului s-a

Sensu! rcglementilrilor urbanistice reflectil pe deplin dualitatea realitil)ii filcur, apdar, exc!usiv, prin transfonnarca progrcsiv{t a veclliului sau teritoriu63

acelci pcrioade. Osciliind lnrre dorinra modernizarii rapide a capitalei Romiiniei De aici clecurg nu numai parricularitil)ile clctinitorii ale ora~ului. prczenre In bnnil

(dupa modelul marilor ora~e europene) ~i necesitateu de a rilspunclc nnor ncvoi nlilsuril ~i astilzi, ci ~i caractewl rcglemcntilrilor: cle au urmilrit totclcauna aclaptarc;l

stringente ale momenrului, actele normative rrildeaza o giindire urbanistid reciprocil a fesuwlui urban veclli ~i a clilclirilor, prin mocliticari succcsivc. unor

incipienta. Insrrumenwl administrativ ~i urbanistic nou. clut de documentc prcluate mereu no1 imperative constructi1·e ;;i igienicc. A existat. astfcl. un permanent

din legisla)ia occidentalil (Legea de expropriere, Codul Civil sau reglementilrile contlict lntre rarionalitatea acwlui construcriv ~i "suporrul" ncregulat a! aces [Ilia.

consrruqiilor pcntru "indusrrii"). cste completat de cocliticarca. mai muir sau nwi De~i ritmul actil·itil)ii consrructi1·e a fost. dnpil cun1 s-a d:wr. eel mai

purin tacitil. a "obiceiului pilmiinrului" ~i de prcluarea tentati1·eJor de dirij:ue a lent din lntreaga istorie moclernil a I3ucnrc.~tiului, clcnsiticarca tcritorinlui a sporit

constrnqici urbane din perioada fanariota. Ruptura cu cpoca anterioaril nu ,1 fost continuu. Conccnrrarea noilor construqii s-;1 prodns prcpondcrcnt In 7.ona ccntralil

bwsd 1i totalii de Ia lncepur: ea s-a produs gradat. pc milsnril cc ncccsitil)ilc a ora;;ului. respcctiv In ocoalele l ~i II. prcc11n1 ~ide-a Jnngnl dton·a in1porrantc

socict:i)ii In scllimbarc au impus-o. ancrc de pcncrraric.

Toatc accstc clemente - noi ~i ,·cclli . inclnsc In rcgleniCiltarile ln1pilr)irca ora~nlui. In !847. In zone de construqic (oco:llc). a consacrc~t.

urbanisticc municipalc lnccp sii tic integrate In sistcmul legislativ modern al )ifrii. In tcrmcni n1odcrni. clczl·oltarca conccntrid. antcrioarii. a 13ucmc~tinlni. cilrcia is-a

Totodat0, lnccpc sil tic clctinit. prin dte1·a reglementilri esenriale. domcninl asignrat continniwtca. I'Jnil Ia rilzboinl de indcpcndcn)il. ln1parrirca ora~nlni a

mbanistic. care se separil rrcprat. de-a lll!lgnl perioadci. de clomeniul srrict cdilitar.
r,J :\cc;tslJ cottt.llttt.ttatc dircrctq.t;tzJ Bttcurc:.~tlttl de ;tile: cctttrc ttrb:tttc Sttd·c~l
Rcglemcntilrile an lost reLI[iv pufine. eu o sfcrii resrr1nsil de ,1qinne.
cttropcttc, care au dc\'Cttit. pc pmcmsttl St.'CO/ttltti lrccttl, ctpi!;_t/c/c ttttor slalc tta~lottak. :\st!L·J. ;tt:il
api!rcnt disparate. dar en o logid a snccesiunii care )inc de rculitil)ile pcrioadci. :\tctt~t c~it ~~ Solia ~~~;.ttl ~tsigurat deZ\'0/t~trca urb~tttfi tttodcntil pritt ittlocttirc<t \·edtli Slrttclltri ttrlt:tttc
cu plaumi ric l~tcutr~ cotuplct ttOtt~t.
354 "Ora~ulliberal"
reliefat cu mai multii pregnanra diferenra dimre ocuparea mai densii. de tip urban,
~i calitatea noilor construqii In ocolul I In rapon cu suprafe1ele libere periferice.
Notele fugare sau descrierile mai ateme fiicnte de vizitawrii straini remarci:i tocmai
aceastii modificarea rapidil a ora~ului sub aspecwl arhitecwrii. ca ~i discrepan1ele
dimre cemru ~i periferii. Comraswl. mult mai evident dedt Ia lncepuwl secolului
al XIX-Iea, a fost accenwat ~i prin arhitecwra occidentalil. utilizatil In realizarea
noilor cliidiri sau In transformarea celor mai \·echi.
2. Strada. Cea mai mare pane a reglememarilor apiirute In 1831. 1847-48
~i 1856, privesc modernizarea ciiilor de comunicarie. Strada este, pemru lmreagn
perioada, un prim simbol al modernizarii. Prin imcrven1ii usupra celor existeme
(liirgirea lor ~i rectificarea treptatii a traseului acestora. precum ~i, In anumite cazuri.
lnchiderea unor striizi). sau prin reglememarea dcschidcrii alwra noi, primilria a
urmarit, cu o consecvenra inexistema puna awnci, usigurarea unei re1ele stradale
necesare unei circula1ii In continua crqtere ~i In condilii mai bune. Planul de
aliniere ul striizii. oficializat prin Legeu comunalil din 1864, este unul dintrc
pu[inelc instrumente urbanistice ale perioaclci. Administra1ia nu ~i-a asumat lnsil,
clcdt In mica masura. rolul trasarii unor noi strazi; acesteu au ramus. In mujoritatea
cazurilor. Ia ini1iativa panicularilor. Primaria urmarea dour satisfacerea wwror
condi1iilor telmice. fiira a lua In cliscu\ie. dccat pe un plan secundar, imegrarea
noilor ciii de comunica1ie In rqeaua deja existeiHii. Singura opera1iunc publica
notabilii estc segmenwl de bulcvard diiHrc Universitatc ~i Ci~migiu.
Corectarea ~i rcctiflcarca traseelor strazilor a fost una climrc celc ma1
imponame aqiuni ale pcrioaclei. lnsoritii de pavarea strilzilor, apoi .~i de canalizarca
accswra. rectiflcarca traseul11i strJzilor a fost o masurii care a dcclan~at. de fapt.
moclitlcarca configurarici ora~ului meclic\·al.
3. In rculizarca cliidirilor a11 f<>st introd11SC cclc dintai condi1inniiri
imponamc. Prima cliiHrc cle estc accea care pri\·cFe modul de construqic. prin
oblig:Hi\·it:~tca 11tilizarii materialelor solidc ~i. mai ale>,. incomb11stibile. Cca clc-a
0 periodizare a construqiei urbane
355
doua. derivatii In bunil miisurii din prima. este aceea a impunerii unor mm1me
condi[ii estetice In rapon cu spa1iul public.
Extrem de rele\·ama. pemru aceasta perioada. este urmarirea. de ci:itre
primarie. cu o consec\·enra pe care astilzi nu o putem aprecia lndeajuns. de a se
realiza construqii durabile In zona cemralil. Efectele acestei masuri au dus Ia
creFerea continua a ponderii cladirilor solide. In defavoarea celor realizate prin
mijlo:Lcele tradi1ionalc 6-l.
lvfilsurile constructive nu au m·ut nici o influenra asupra rela1iei cladirilor
cu spa1iul urban. Singura excep[ie a fost serviwtea de aliniere. prin care se impunea
a~ezarea noilor cliidiri sau a celor transformate pe aliniamenwl strazii. Dqi ne
lipsesc informarii concludeme, care sa confirme miisura In care a fost respectatii 6>, a
fost, tow~i, unica rela1ie construqie • spa[iu urban care a avut o intluen1ii. probabil
considerabila, asupra transformarii strucwrilor spa[ialc anterioarc.
Activitatca dcoscbit de vie din domeniul sistcmatizilrii din perioada
regulamemara n-a fost coiHinuata In accea~i manierii. Evolu[ia lentil care a urmat a
avut clrept consccin1il dirccta n11mand mic al actclor avand caracter urban is tic cmise
de primaric, ca ~i absenra proicctelor de anvcrgura sporita. Elemcntc morfologicc
imponamc, cum sum modul de parcclarc a tcrenurilor sau tipologi:1 consm1qiilor.
au c\·oiuat Iiller. lara nici o constrangerc din panca aclministra1ici.
Ceca cc se poate lnsa desprincle c11 ccnillldine din ccrcctarca perioadci
cste cre~terca cxtraordinara a auwrita[ii prim:'irici In rapon c11 cctii\cnii ora~ul11i.
G-J. Consl<llllill C. Ginrcscn (op. cil., p. 128), SCJIIII<Ilc:Jt.:1 c;1, l;J rcccqsiiJIIJIILJll di11 l ()(JO,
Slllll inrcgistr~llc 16.236 clJdiri de zid. f:1~J de 2.184 cl<1diri llc lcJIIII ~~ 4.902 de pJ11JJ11t.
SClllllillc;niv;] CSLC propor\i<l; ill CCC;] cc pri\'C~lc lllllll<1flll crccli\' de cl;1Jliri, lOl;lllll cclor de lll:li SIJS
dcp:J~C)lc llllllliifld rcceliZ<ll i11 JS7S, rc:::;pccli\' 21.03-L IIICII~iOJI<lllOl de i:::;toric !:1 p. 1.)7.
65
Proicclclc p:1slr<llc in ;Jrhi\'c lli11 <ICC<ISl;l pcrio;nl:1 (ill :::iJH:ci;ll piilJ<1 h1 incepllltll <lllilor
'70) iliHilll:llC prilll<lr)cj jlCJilfll Ob~iliCfC:I <llltOfiZ;I~ici Jlc COIISlfllqie, 1111 Slllll J'D:lrlc lllllllero;JSC ~~
dcscori, Slllll :::illlll<lf dcsCll<llC. J>e de ;llt;l P<lrlC, phi IIIli Horoczyq <I rosl ridic;JL ;Jbi;J Ill 10-f(J, dec] hi Is
ani de l;J ll:>.:<IJ'C<l nblig<Jlici, dcslld de necl;Jr cxprilJI<ll<1 (<IJ<l CIIJJI .s-;1 JIICJJtiDJI<ll ~~ In c;JpitnlJd
:nncrior). de <I <I~CZ<l clJdirc1 pc ;Jl]qicrc;J str;1zii. \:11 po;nc fi aprcci:nn. <I~<Hl;lr, CIJ o prccizic prc;J
lll<lrc. 1111111<1rnl de cl<1diri CDJJSLrHilc C<lrc <Ill rcspcct;lt :lcc;Jsl;1 prc\·cJ!crc rcglll:IJ11CIIl:Jr<1.
 ~-

356 "Ora~ulliberal" 0 periodizare a construqiei urbane 35i

:\ctele administrative de auwrizare a oridrui tip de construqii. de exemplu. au MODERNIZAREA ACTIVA ("ORA~UL POST-LIBERAL")
inuat In firescul cotidian. imegrundu-se In noua ci,·iliza\ie urbana In curs de Perioada debmeazii In 1878. odata cu imrarea In ,-igoare a

formare. regulamentului de construqii ~i a regulamentului pemru salubritatea construqiilor.

~i se lncheie In 1928. Ia imrarea In ,-igoare a no ului regulamem de construqii.

Pri,·ita In ansamblul ei. lnueaga perioada a fosE dominaEa de imponan1a Echilibrul stabilit !nne imeresele private ~i cele generale. publice. prin cadrul

actelor normative, In raport cu im·estiiiile publice ~i cu activimtea pri,·aEii. ambele legislativ urban. ca ~i prin efectele intluen1ei moclelului dominam al marilor opera1ii

foane rednse. fn aceste decenii s-au conturaE primele idei ~i atiwdini noi asupra haussmanniene. lac posibilii includerea sa In categoria ora~ului "post-liberal" din

ora~ului, care, prin acele pu1ine documente, au trasaE direc1iile fundamentale ale clasificarea lui L Bene,·oJo6J

dezvohilrii uherioare a ora~ului. A lnceput astfel, sa se prefigureze constiwirea Celor douii documente din 1878 le-au urmaE. Ia imervale scune. o suitii

editiciului dreptului urbanistic, lnchegat pe deplin In dc.:ceniile urmaEOare. de documente imponame pentru evolu\ia ora~ului: fixarea iniiiiimilor pe striizile

/vlodernizarea a fost, apdar, In primul rand, a gandirii urbanisticc (exprimatii In centrale (1881). regulamentul de construqii (1890), Legea p e ntru lnfiin1area Casei

con1inuwl actelor normati ve.:), ~i lmr-o masurii mulE mai mid a cfc.:<.:tdor vizibile. Ora~ului (1893), Legea pentru miirginirea ora~ului (1895), Condi\iilc de consuuire

:\ccasd panicularitate confera perioadc.:i un c.:aractc.:r ascuns, disimulat. pe bulevarde ~i splaiuri (1897), concursul interna\ional de sistematizare (1906).

Pe un plan nwi larg, perioada cuprinsii lntre linlitclc prop11se eorespunde proiecwl rcgulamenwlui pemru parceliiri (lnce p:1ncl cu 1915). aprobarca planului

cxisten\ei "ora ~ ului liberal" din aceep1iunea lui Leonardo lknevolo. or:~~ eonfmntaE cle sistematizare (1921). Lor lis-au adiiugat un mare num:lr de reglcmendri spcciale

cu necesitatea ab:111doniirii eonsu5ngerilor depii~ite ale regimurilor anterioare. destinate anumiwr anere de circula\ie, unor parccliiri sau caniere lnnegi .

pennu a permite aqiunea exelusid a legilor piqii. fiir:l eomrol1d auwriEii\ii i\ceasEa succcsiune de clocumcmc 11rbanistice ~i acte legislati\·e. apiirute

publice 66 Similiwdinea dintre sinw1ia general-europeanii ~i cazul panicular al lntr--IIIl rim1 ~i lntr-o cJi,·ersiwte incomparabile eu cc.:l a perio:Idei preecdentc . a fosE.

Bucurqtiului em~. dcsigur. par1iala. lntr-adC\'ar, dispari1ia. in primul r:lnd din In prinml rand. urmarea stabiliEiilii politice ~i avJnwh1i economic general al \hii (~i

puncnd de \-cdcre al legisla\iei. a tipurilor veehi de proprieE:He asupra terenului a Bucme~tiului. 1n special). de clupa proclamarea inclependen\ci de stat ~i apoi a

(embaticul ~i protimisis-ul), a EransformaE terenul urban lntr-o valo:1re negoeiabil:1. regand11i. t\ lluxul continuu :II popula1iei dtrc capitalii :1 conuib11iE. de ascmenea. I:I

ea opri<.:e alta ,-aloare materi:IIiL Dar absen1a unui <.:OIHrol dicienE. din pan<.::I accelerarea riunului con s truc\iilor. cle o manierJ clc :Lsemcnc:L ncc11nosc uta pJna

admnistra\iei asupra eo ns nuqiei urbane. real ~i el. a fosE moEi\':tE 1111 :~dE de awnci. Statisticilc (iacunare) anne Ia dispoF-i\ic arata d. intre 187S ~i 1928. s-au

presi11nile ideo logiei liberale c:h de f:Iz:I incipient:!. de organiz:Ire. a :1dministra\iei ~i re:dizat. anual. un n11mar clc d:idiri noi de 2-8 ori m:Ii multe dec:iE in perioad:I

de absen\:1 insnumeiHelor de control. res pectiv :1 documentelor normaEi,·e . anterioariL Dcnsitatea construqiilor. ~i implicit :t pop1da\iei. a cresc11E spcctaculos in

zona ce1Hr:dJ. dar S11pr:tfqele 11ri>:Lnizate s-a11 extins (s :lll a11 J'os E olicializ:lle) ~i

gra1ie tix:lrii. In 189.~. a 11nni nou perinlCErll admnisu:niv :d ora~1Ii11i. pnm:t oara

d11pa IS.)!.

6''1 ,con;lrdo BcnC\'Oio. ! .tJ d!lti (.' l'tur;/;j/t:/1/J, n~,ri. I 08--l. p..)8. r,;ldc111 , pp. -11- SO.
298 Fronrul suadal
Spa)iul public ~i es tetica urbana
299

lniil)imea cre~te constant. Prospectul suiizii l~i schimbii astfel. uepmt. configura)ia.
fn al doilea rand, se constatii cii reglementiirile care pri\·esc ordonarea
Cele doua direqii, relati\· contradictorii. sunt mult mai e\·idenre dupii 1900, ~i. In
fronturilor din zona cenrralii, constituite anterior, au apiirut Ia distan)ii de un secol
special dupa aplicarea regulamentului din 1928. Striizile pentru care au fost fixate
de Ia intrarea In vigoare a Regulamentului Organic. .1\ceastil perioadi extrem de
lniil)imi relati\' stabile nu corespund, totdeauna, cu striizile care aveau o aliniere
lungii, decisivii pentru definirea multor caracteris tici ale spatiului urban
obligatorie. Cu alte cuvinte. nu este \'Orba doar de acele strazi sau teritorii restranse.
bucurqtean, a fost a~adar lipsitii de orice reglementare specificii. A existat, prin
rezultate din proiectare, ci de multe din striizile vechi ale ora~ului, acolo unde era
urmare. o mare libertate In privin)a modului de a~ezare a cliidirilor. Acest fapt a
permisa retragerea din aliniere pentru s porirea lniil)imii.
perm is perpetuarea modului tradi)ional de a~ezare a cliidirii (In special a locuin)ei).

atilt In zonele preponderent reziden)iale. dt ~i In zona centralii comercialii, fiecare

FRONTULSTRADAL dintre ele avilnd propriile panicularitii)i.
Caracteristicile frontului stradal sunt date de reglemenrarile privind
Tentativele de ordonare a construqiilor In raport cu strada ~i cu
a~ezarea cliidirii fa~ de alinierile laterale. fn ordine cronologicii, acest parametru a
veciniitii)ile laterale, concretizate prin regulamentele din 1928 ~i 19.39, au avut. In
apiirut al treilea In actele normative urbanistice, iar referirea Ia anumite spatii
acest context, efecte relativ reduse. S-au relevat mai sus atitudinilc (~i consecintcle)
urbane a avut urmiitoarea succcsiunc:
diferite, tolll~i. ale celor douii acre normative. Regulamcntul din 1928 a urmarit. In
-In 1897, Condi~iunilc specialc ... au stabilit anumite reguli cie a~ezare
mod dt se poate de pragmatic. regularizarea difitzo a a~czilrii cliidirilor, respecti\·
a cliidirii pentru noile buiC\'arde ~i cllciuri ale Dambovit..:i. Elc s-au refcrit. dupii
ordonarea (relativa) a unci realitiiti extrem de complexe ~i inten)ia de a o modifica
cum s-a e\•id<.:ntiat In prima parte a studiului, Ia tronsoanc ale arterelor. tratat<.:.
treptat. Aparenta inconsecven)ii In raport cu rcgimul cladirilor pe diferite striizi-
fi<.:car<.:. unirar din punctul de vedere al rela)i<.:i cu cl~clirik lnvccinatc, indiferent de
grupat, izolat sau. uneori, front Inch is- tine cont. de fapt. de n1o~tenirca clezvoltarii
tipul acesteia: regim !nellis sau grupat.
aproape spontane a raporturilor cu veciniitiitilc later:de. Conditiilc impusc noilor
- dupii 1910. In reglementiirile speciale ale parccEirilor noi cstc indica!
construqii de a acopcri calcanclc cxistcntc. de a sc alinia Ctt accstca, acccptarca
modul ol>ligatoriu de grupare al cEidirilor- izolat sau gmpat.
alternantci cliidirilor izolate cu grupiiri de douii san tr<.:i .elildiri. pc .aliniamentc
- rcgulamentclc din 1928 ~i 19.39 au stabilit. In forme ~i grade difcritc.
difcrite. apartiniind construqiilor mai \·cclli. etc .. mat..:riali zca zii tranzitia spr<.:
rclatiile de \'cciniitate ale cladirilor. In cadml fronturilor stradak. :~tilt pcntrn zondc
rcgkmentarea "int<.:gralil" a domeniulni. lnt..:n·entia mai acccntuatii a
construitc anterior. dt ~i pcntru noile carticrc sau art<.:rc d..: circula)ic.
rcgulan1entului s-a fkut In caztd artcrelor importante ale ora~ ultti ~i In eel al zonei
Din ac<.:astii sumarii trcccrc In rc\·istii rczultil douii obscn·a)ii. ln primul
comcrcialc centrale. ln aceste dona silllatii. 'IJ>Iictrca ttnui regint unitar dc
rand. ccle dintai miisuri care att tins s prc configurarca cocrcntii a frontttrilor stradale
construqic (de cela mai multc ori eel al fronwrilor lncltisc) s-a suprapus rcgin111lui
s-aulndrcptat sprc spatiilc urbanc noi . tic clc artcrc import:~nt<.:. tl<.: strilzi locale ale
anterior. fie prin acccntuarea accswia. tic prin introdncerca 111111ia nou. In r:~port ctt
nnor parccliiri. Odatii In plus. poat<.: ti r<.:marcat int<.:r<.:snl administratici. prin regimul gmpat ~i uneori. izolat al cliiclirilor cxistcntc.
proicc111l de urbanism ~i prin prc\·..:dcri complemctHaJc (proi<.:ct ~ i act juridic).
c\tiwdinea dcsprinsii din regnlamcnwl din I 'J28 :1 :1\.ttt. l>inclntclcs.
p<.:ntrn opcratiile nrl>anistice de o amploarc mai mar<.:.
drept consccin)ii. continuitatca. lntr-nn :tnnmit grad. a modului d..: construqic
~
I.

l
300 Frontul stradal Spa1iul public ~i estetica urbana
301

existent pana atunci. Cu alte cuvinte, s-a men1inut nereguluritatea raporturilor cu

alinierea lateralii, In condiliile unei sporiri evidente a densitiilii construqiilor.
Prevederile con1inute In regulamentul din 1939 au avut In vedere, In
schimb, impunerea unei schimbiiri mult mai radicale a modului de constru1ie de
pilnii atunci. Pe lntreaga suprafalii a ora~ului din 1831 (clasele de construqie IlL IV
~i V), a fost stabilit regimullnchis, pe alinierea striizii sau retras de Ia aceasta. Acest
tip de front a intrat, de cele mai multe ori, In conflict cu regimul de construqie
anterior, estimandu-se lnsa d, prin lnlocuirea treptata a fondului constrnit, lntregul
teritoriu urban l~i va modifica configura1ia.
deobicei. secolului al XIX-lea) ~i giise~te legiferarea deplinii abia prin regulamentul
din 1939. atunci dnd cele mai moderne idei urbanistice ale epocii tindeau spre
disolu1ia acestui tip de spa1iu urban.
Dacii aceste douii tipuri de fronturi stradale rezultii a fi cele prefigmate
mai ales de regnlamentul din 1939, tipul mixt/intermediar (alternan\ii de cliidiri In
front lnchis cu cele izolate san grupate), care constituie tipul principal de front
stradal al ora~ului, a fost frecvent lncurajat prin prevederile regulamentului din
1928.
Inten1iile ordonatoare, de unificare a alciituirii fronturilor stradalc, sunt

In directii legatura cu impunerea unui anumit mod de utilizare a tipologiei

Evolu1ia aces tor purametri relevii tendin1a regulumentelor de construqie
construqiilor ~i a tipologiei spa\iilor libere (a CLir\ilor). Ap cum s-a pntut constata
de a impune douii tipuri de grupare a cliidirilor:
din capitolul consacrat acestei probleme, a avut loc, In timp, o segregare teritorialii a
- regim deschis, alciituit din construqii izolate ~i cuplate, definitorii tipologiei constructive, cu efecte dircctc asupra cvolu1iei fieciirui tip In parte.
pentru cartiercle de vile ~i de locuin1e ieftine. Amplasate, In marea lor majoritate,

pe teritorii restrilnse ~i periferice ale ora~ului, ele dovedesc puternica afinitate

pentru idealul formal ~i spa1ial al ora~ului-griidinii. Numit ca atare ~i sugerat ca

model In primele douii decenii ale secolului, el riimilne sohi\ia accepatii chiar ~i In

1939. fn aceastii din urmii perioada, modclul ora~ului-griidinii este asimilat, pc

deplin, prin ceea ce era consiclerat optim ca mod de locuire pcntru popula1ia sitiiatii.

din punct de vedere financiar, Ia extreme: cea cu venitmile ccle mai mari, respecti\·

cea cu venituri modeste. Se poatc ollscn·a, apdar, cii difcren1ierca soci;llii nu a

88. Excmplc <IIc lcgiTwrii din ere strad;1 1i spa\iullibcr <II cur\ilor.
rcprczentat un impediment ideologic pentru a face apel ul ucelu~i model urbanistic.

- regim Inch is. Este scmnificatid extinclerca constuntii a utiliziirii acestui Tipologia spa1iilor liberc ale CIIr\ilor au dctcrminat, In mod deciSI\

tip de front straclal: de Ia spontunul (acccptat tacit) rcgim al striizilor CII caractcr contlgiira\ia spa\iUIIIi piiillic. Spa1iul Iiller. ncconstriiit, ;II parcclci (inciiis de C.

comcrcial, lu tronsoane ale noilor artcre de circula1ic (Ia sfiiqitiii sccolului trccut). Stln\eScii printre clemcntelc dctlnitorii ale spccitlciiiiii cstctic al Bucllfqtiuiiii4°). a

sprc teritorii din ce In ce mai lntinsc ale ora~IIIIIi, pcntni ca. prin rcgulamcntul din aviit o IJondcrc extrcm clc importantii In contlgllf;Irc;I strazii. Tipurilc de cl;ldiri

1939, accsta sa fie impus lntrcgii suprafc\C centrale. i\rc loc, astfel, un transferal multa ncmc eel mai frcc\·cnt IItilir:atc. eel al cEidirii iwbtc ~i al ciJdirii gnip;Itc, UII

scmnitlca1ici sale: de Ia o rcprczentarc ;I car;Ictcniiiii ~omcrcial al strilzii. sprc

4
cxprimarca urbanuiiii. Trebuic rcmucat cii strada coridor (ca spa1iu urll;In asociat. °C. Sfin{cSCII, Nt.voi.ljJt.r:~J/a,:~·is;Jt.:t.:ia/r:(}ra.yu/Ni /Jm:Nn:yli, "Urb;JJiiSJIIul", I{!\:), 10.)2.nr.
11-12, pp. 384-385.
 Frontul stradal Spa1iul public ~i estetica urbana 303
302

fa,•or izat legatura intima dintre spa~iul strazii (spa)iu public) ~i eel al parcelei.
Aceastii transformare. rezultata din prevederile actelor normati ,·e este.

siguran~a, esen~ialii or a~ ului .

respectiv al cur1ii. In adilncimea ei (spa\iul privat) . Alternanp cladirilor cu spa~iul cu una pentru imaginea generala a La ea au co ntribuit

liberal cur~ii, lntr-un ritm mereu diferit. face ca strada sa nu fie perfect definit5.. din
toate prevederile analizate pilna acum; ele au intervenit In sa gradat. deseori aproape

evolu~ia ora~ului.
punct de vedere spa\ial, prin fronturi compacte, ci capatii permanent alveole ~i "natural". In spontanii a Aparute mult timp dupa reglementarea

alinierii fa1a de strada (183 1) ~i a lniil1imii (1878), prevederile pri,·ind ordonarca

prelungiri spre interiorul insulei . fapt care-i confera o puternicii tluiditate spa~iala.
fronturilor stradale au reprezentat ultimul element important care a urmarit
Prin prevederile regulamentelor de construqie ale secolului nostru (extinderea

strazilor cu regim lnchis . po nderea c liidirii In raport cu spa~iul libe r al parcelei.

co nferirea unui anumit caracter spa)iului public. Teate aces te condi1ionari au dus.

co nfi g ura~iei
reducerea Ia minimum a spa \iului lateral c liidirii etc.) , legatura striizii cu spa~iul In mod in ev itabil, Ia modificarea sensibila a acestuia, iar decalajul

apreciabil, In timp, lntre parametri di ve r~ i, a avut ca efect, ap cum s-a vazut.

cttr\ilor tinde spre dispari~ie In zonele centrale, restrilngilndu-se Ia anumite zone
stabilirea unor rela~ ii foarte diferite lntre parametri ~i co nsec in\ele lor.
(cartierele de vile, locuin1e ieftine etc.) situate, In cea mai mare pa rte. spre

marginile ora~ului. Pede alta parte, sporirea co ns tantii, In zona cen trala, a nivelului
ARHITECTURA FATADEI
lnal1imii admise ~i a procentului de ocupare al parcelei, au dus Ia d iminuarea rolului
Prcocupii rile pcntru plastica arhitecturala a cadrului construit sunt
spa~iului liber cu valoare efectiva de spa\iu verde , plan tat.
preze nte, l ntr-o miisura mai mare sau mai mid , in aproapc toate actele normati ve.

Un ultim parametru ca re a intlu c npt co nformarea fronturilo r stradalc a Ccle dintai apar1in regu lam cntu lui din 1848, fiind consecinlcle condi1ioniirilor

fost dimensiunea sp rc strada a parcclci ~i m oclul siiu d e utilizarc. Api:iruta tarziu

co nst ructive impuse atunci. Trcbu ic re marcat ca ambclc domcnii care privcsc In

spa ~iului ~i
printre reglem c ntiirilc bucurqtcnc (In proicctul regulamentului pc ntru parccl::iri ~i mod direct. plastica arhitecturalii a urban (cladirca ansamblul) au fost In

atcn1ia primariei cu mult i'naintea a! tor aspectc ale construqici urbane, cum au fos t
apo i In ccle doua acte normative intcrbclicc), aceas ta categoric de reglemcntiiri a
parcclare a, lni1l1imea cliidirilor ~i chiar a~eza r ea
avut drept consecin\a imediata ln c urajarea cre~terii gcneralc a desfii~urarii fa1ad ci
cladirilor in ra po rt cu strada.

din sp re stradi:i a parcelelor co nstruibile ~i . implicit, a claclirilor. i\ceste prevcdcri au

N u trebui e ncglijata. insi:i lmprcjurarea d . prin insa~i pozi)ia lor ..,
particularii in lan)ul indcplinirii formalita)ilor neccsa re construirii (intrc scara 1/500
intcrve nit, astfel, in rcgle mentarca rcl a1ie i dintre construit ~i ncconstruit In
a planului de situa\ic ~i sca ra 1/1 00 a proicctu lui supus autoridrii). rcgulam c ntclc
fron turilc stradale. un don1eniu complct ign orat de normclc municipalc pana Ia
de construqie au avut mc rc u in ,·ede rc forma fi zica a ora ~ ului ~" . din care nu putea fi
lnccputul scco lului 4 1. Obliga1ia de a asigura o anumitii lungimc a faptlci cli:idirii. ca
c vitata arhitectura cladirilo r. l\;lai mult t: hiar. sc poate ,tfirma d norme!c ~i m ocl ul ti c
~i distall\Cic minimc a spa\iilor libcrc (in caw! cl:idirilor tlispllSC iwlat ~i gwpat). all
asamblare a accstora au fost astfel intocmitc. i'ndt sa materiali zcY.c o anum ita ide e.
condus, In fond. l:t modifica rca raportului amintit. In favoarca construitului.
prccisii. asupra arhiteeturii fron turilor straclalc.
rc spccti v Ia acccntuar ca caractcrului urban al spa\iil or pub! icc.

4! De <iltfcl. accca~i c;lm ctcristic~ au ;1\'IIL ·O ~i cdc dour! pla11nri de s istcmati Z:Irc . Ek
·11 Sin gu ru\ cxcmplu in nccst sc ns (chtr celt sc pocttc de scmnlfic;tti\') din sccolli\Lrcclll.
a u fost dcpa rt c de ni \'cl11 l de al>'Slractizare ~i coll c...:p lllali zarc :1 probkm;nicii 11rban c c:1rc dcfinc~te .
a fost cupri us ill rcglcuJ CIIliiri\c spc ci alc dcsti11atc i>lllcl'ardclor ~i o:hci11ri lor. i11
care cra11 stahilitc
prct mindcni, J.>Crioada de dupii al doi lca ri'tzboi mOIH..Iial e;lnd proi>lcm;l !Orlllci fi zicc nrb;tne '' fosl.
dim c nsi uni minimc ohllgawrii ale ra ~;t dclor cl:lrlirilor pclltrtl ;!lllllllitc scgmcntc :tk acc stor;t:
dcscori, c01nplct ignomtJ.
10, rcspccti\' 8 IlL
 304 Arhitectura fapdei Spa~iul public ~i estetica urbana
305

Configura1ia fapdei cliidirii a fost determinata. din perspecti\·a Legalizarea retragerilor In gabarit a determinat o schimbare profunda a
regulamentelor de construqie, de modelarea geometriei sa (dependenta de geometrici construc~iei. Ea a dus Ia disparifia oriciirei aluzii a compozifiei fapdei
lniilfime ~i de raporturile cu veciniitii\ile laterale) ~i. In al doilea ril.nd. de plastica bazatii pc ordonanp clasica, pe rapoartele ~i proporfiile pe care aceasta le
arhitecwralii propriu zisii. sublnfelege ~i. In final, Ia ruperea unei anume clarita~i a compozi1iei. Intre verricala
Geometria cladirii. cliidirii ~i retragerile succesive (nelimitate In 1928 ~i bine definite i'n 1939), nu au
Parametrul eel mai important a fost lnill1imea clildirilor. In mai existat clemente arhitecturale separatoare. Corni~a. care a avut, pil.nii atunci, un
regulamentele din 1878 ~i 1890, lnal1imea a fost luatii In considerare numai prin rol determinant, a dispiirut din repertoriul curent al plasticii arhitecturale.
dimensiunea verticalii a fa1adei spre stradil. Pasul urmiitor a fost marcat In 1928, prin Momentul este cu a rat mai important cu cat, aproape simultan cu intra rea In vigoare
reglementarea retragerilor admise, deasupra limitei verticale a lniilfimii fapdei a regulamentului din 1928, arhitectura modernii a devenit curenrul dominant In
dinspre strada 43, pentru caIn regulamenwl din 1939 sa aparii norme care priveau practica bucure~teana. Registrul plastic al acesteia, care a exclus. In principiu, orice
lntrcgul volum construit, prin dcfinirca cxactii a gabaritului permis fiecarei referire Ia regulile compozi~ionale clasicizante, a contribuit Ia conferirea unei
construqii. Ap cum s-a vazut. acesta a determinat nu numai conformarea fapdei dinamici accentuate a volumetriei cliidirii. Trecerea directii, !arii nici o articulare
principale a unei cliidiri, ci ~i pc cca posterioara, ca ~i fapdclc laterale, a caror plasticii, i'ntre verticala cliidirii ~i partea cuprinsii In gabarit, a generat, deseori, o
retrageri au fost impuse de prospectelc obligatorii. fn accla~i timp. regulamcntul suprapunerc suficient de confuzii, dificil de perceput, a nivelurilor retrase fa~ii de
din 1939 a generalizat practica construirii In gabarit, prin normc foartc precise, Ia planul situat pe alinierea fa1adei. Astfel, lncepil.nd cu jumiitatca anilor '30 se
aproape toatc tipurile de clildiri , respectiv clasc de construqic. define~te un nou tip de spa\ialitate a striizii bucure~tcne, indisolubil legata de
Pilnii i'n 1928 normarca lnal\imilor a privit, a~adar. cxclusiv verticala arhitect1na modernii.

cladirii. pilna Ia cornip principala. Abscnp oridrci rcgk:mentari a cladirii dcasupra Cele douii regulamente de construqie ale secolului nostru au stabilit ~i
acestui clement a pcrmis cvolu1ia Iibera a parfii s11perioarc a accstcia (panta ~i limitcle In care anumite elcmcnte arhitecturale ale construqiei puteau depa~i. local.

lnal1imca acopcri~ului . frontoancle ~i altc componcntc ale ordonan1ci construqici. pe anumite lungimi ale fa\adei (1/3, In ambcle regulamcnte),. i'n:llfimca verticalii

cxistcn\a ~i numiirul de nivcluri mansard;nc etc.). Toatc accstca a11 avut cfcctc admisii. Acest fapt a permis cre~terea lniil~imii cliidirii. pe porfiunea respectivii. cu

vizibilc. dintrc celc mai prcgnantc. :1s11pra "coronamcnt11l11i" striizii . Normclc pilnii Ia 3,50 m. In ambele cazuri, elementele decorative mcnfionate fac parte, In

introuusc i'n 1928 nu au facut. de fapt , clcdt sa consfln\casd tenclinp. manifcstata general. din registrul compozi1ional clasic: lucarnc, atice, balustrade, frontoane etc.

lncii din prcajma prim11lui razboi mondial. clc :~ spori Ia maxim11m partca Prevedcrile au fost lnsii aplicatc i'ntr-o perioadii i'n care o astfcl de arhitccturii a

ncrcglcmcntata (pil.na atunci) a lnal1imii constn1qici ~i sii-i dircqionczc cvol11\ia. reprezentat doar exccpfia unei practici orientate sprc experimcntarca posibilitiifilor

oferite de limbajul arhitcct11rii modern. Prin accste prevcdcri s-a cleschis calea sprc

4J Rcgulamclllclc din 1878 ~i IS90 an tb:ll posii>ilil:llc<J con slrnirii in Jll:llls:Hd~. individuali zarea fieciirci fapde (chiar dacii lnalfimca Ia corni~ii tindc a fi unificatii).
dc :J~upra co rni~ci principal c. 0 :lprccicrc glob;ll;i ;\ J\111\\;\rllllli cli'idirilor rc ~llizalc in con(ormit:llL'
<ICC:JSiii prC\'Cdcrc JlC poatc Uucc In COllc!llzia C;1 il CC:! St;"i posihililat8 1111 il ro st rolosil:i dcdt in micil

m;isllr:i. :\bi~1 dup;i prilllul r:1 7. boi llJOJHiia! :JIJ ap:irtll ci;Jdiri cJJ JlJ;Ji mttllc ni\·cl11ri rh::a sHpra corni~ci
priJH.:ip;Jic .
 Arhitecmra fa{adei Spafiul public ~i estetica urbana 307
306

prin posibilici\ile oferite penuu supralnalprea fapdei principale (cu sau f.ira rol

funqional) , pe o anumitii des!a~urarea a ei. ~i prin accenwareu pe venicula a

compozi1iei acesteia , cu evideme aluzii plastice an-deco4-1.

.,/ ·
Un elemem, panicular, al geomeuiei cliidirilor, care n-u fost niciodatii

~?f~ reglemenwt imegral. a fost modaliwtea de aniculare, prin volumele de col\.

a i'niilfimilor corespunziiware unor striizi de liifimi diferite sau, pur ~i simplu,

a racordarii aripilor cliidirii Ia direqiile suiizilor. Este adevarat cii actele normative
au indicae, uneori exuem de riguros, posibilicl\ile de cominuare, pe suazile

secundare, a i'niil\imilor aferente suiizilor principale, dar nu a fost prevazutii ~i

rezolvarea volumeuicii de detaliu. Aceste siwa1ii speciale au fost liisate Ia apreciereu

Comisiei tehnice a primariei sau a Comisiilor de aplicare a regulementelor de

consuuqii. Rezolvarile caructeristice sccolului ul XIX-leu - col\ul tqit sau rotunjit,

uccenwate prin suprai'nalprea locaEi a acoperi~ului (cupol<.: etc.), au fost i'nlocuite,

dupii primul razbo[ mondial, prin crqterea i'n i'niil\ime a volumului ck col\, deseori

•. ,, eu vulori considerubile. Astfel, i'ntersee1iile de suiizi au dut nu~tere unor rczoldri.

·' exuem de spectaculouse, cure ics din rcgub gcnerala a ckterminarii lnal\imilor

obi~nuite. Aceste solu1ii apar1in , aproapc i'n cxclusivitatc, arhitecturii n10dcrnc 45

Prin dcctde imponantc ale uecswr noi rcglcmcmiiri , geomctrici eliidirii

a suferit modificiiri funclamentalc, i'n rapon eu accca, gnvernata (mnlt mai sumar),

de prc\·cclerile actelor normative ale sfilqitului de secol. Consccin\clc sunt celc mai

e\·icleme i'n zona cenualii a oru~ului, ucolo unde s-a prod us ~i crqtcrcu eonsiderubilii

a i'nal1imii ad misc. Dincolo de limbajul formal eomplct diferit. arltitccwru modcrna

dctcrmina, astfcl. o nouii cxprcsic a spa\iului nrban.

44 Lillllllltc cb'idiri (iu10bilc CIJ 2'-3 ni,·clud s:llllll:lri i1nobile de mport), ;1ccst ;Jcccut ill
ra~ndci CStC (Crlllillal Cll illllCJI;l de n.H.iio, Cil SilllbOJ C\' idClll aJ Jloii tdmici de COllllllliC;J~jc a ;JniJO(
iJJtt:rbclici .
45 un~l diutrc prillJC!c s olu~ioni'iri fCIIJ;]fCilbilc il rost Iii iJnobilul :\1{0, rcaliZill dHp;]
89. Evolutia rezolvi!.rilor voltlllletrice de Ia col\urile cl~dirilor (in absen1a r<:glemclltaril or)
proicctul lui Haria, Ion ~i Lucia Crc;111gil ( J9Z9- I 9.> I ).
 Spa1iul public ~i estetica urbana 309
Arhitectura fa~dei
308
Diferen1ele dintre primele miisuri de acest fel, cele cuprinse In regulamentul din
Plastica arhitecturaHi. 1878. ~i cele stabilite prin regulamenwl din 1939, sunt nesemnificati,·e. de doar
Situat Ia interferenp reglementarilor administrati,·e. circula\ia larga a
cil\i,-a centimetri. Diferen1e mai mari exista In cazul consolei balcoanelor. dar
curentelor arhitecturale, nivelul cultural al proprietarilor ~i personalicatea creatoare
aces tea sunt datorate. In mare parte, e\"Oluliei tehnicilor construqive.
a arhitecrului. acest domeniu este eel mai pu\in apt, ~i. deseori. imposibil de
Aceasta eonstanlii confirmii ca inten1ia ini\iala, de lncurajare a unor
cuantiftcat In exprimarea -sead a limbajului unui act cu valoare juridica. Din acest
fa1ade cu relief relati\· plat (sau desfii~urarea lui In interiorul cl·ldirii). \"eriticatii pe
moti\", problemele propriu zis stilisrice au ocupat un spa\iu relariv restrans In roate
parcursul a trei sferturi de veac, a fast considerata valabilii puna In preajma celui de -

actele normative. al doilea razboi mondial. Rezultii, a~adar, aplicarea aceluia~i mod de reglementare
Nici un act normativ nu a avut, cle altfel. inten1ia de a impune, pentru
a reliefului fa1adei, indiferent de curentul sau stilul predominant al unei epoci. fie
perioada In care a fast opera1ional, o anumira plastid arhitecturala, fte pentru
cii esre \'orba de sobrieratea unui neoclasicism, prezent mulra vreme In Bucure~ri,
clad ire, fie pentrulntregul ora~. Regulamentele de construqie au facilirat doar, prin de dinamisul mult mai accenruat a! eclectismului sfar~itului de secol. dar ~i de
indica1ii mai curiind generale, aplicarea orientarilor stilistice care s-au succedat In
exuberan1a decorativa a neo-rom5.nescului prime lor decenii ale secolului nostru sau,
~-ucure~ti. Constr5.ngeri mult mai concrete, de aplicare a unei anumite unita\i
In fine. de arltitectura modern a a ani lor 'JO- '40 ~i de revenirea In actualitatea
stilistice, se giisesc In diferite reglementari sau clecizii destinate unor zone cle mici
aceleia~i perioade a arhiteeturii clasice (clasieism ul modern).
dimensiuni, precum ~i In condi\iilc speciale impuse Ia aprobarea unor construqii. Se poare spune ca, prin reluarea acclora~i preserip\ii, profilatura fa\ad c lor
Principalcle prescrip\ii privind plastica arhitecturala sunt cuprinse In
a fosr domeniul eel mai conservator al tuturor rcgulamentclor de construqie, care
capitolele care privesc profdaturile fapclelor. f~Ja cun1 s-a ariitat~. acest capitol .
a permis.lnsa, expresii arhitecturale dintre cele mai diverse. El a constituit. In 1878.
)\'
..:;:
cuprincle, In roate regulamentek. un nucleu de miisuri care urmarqte sa lmpieclice y
o noutatc In lcgisla1ia urbani stica. conformii cu stilul dominant al pcri oaclci , druia .. ~ ~
depii~irea limitei tronmrului (de catre orice tip de cladire), a domeniului public, prin
-. ,. __ . .
i-a asigurat, astfcl, proliferarca. Dar acelea~i prcvcclcri au pcrmi s, In clccc niilc
piir\i ale construq.iei (soclu, aecese In suhsol. h:inci etc.), clemente decorative sau
urmiitoare. utilizarea unor arltitccruri foarre variate ca exprcsie plastid. Accstc
cli~·erite aclausuri (firme. umbrelc etc.). Gradul de pern1isivitate a fast cliferir: In
preveckri specificc nu s-a11 adaptat. prin mmare. unor c mcnre arhitccturalc
tin1pce primacategorie a fast intcrzisa cu dcsadr~ire Inca din 1848, pcntru cclebltc
succcsi,·c. lndicarca cxprcsa. In toatc cclclalte rcgulamentc de constniC\.ie. a
s-au stabilit anun1ite limite admisibilc. care au evoluat de Ia un rcgulament Ia altul.
cl~mcntclor de arhitetura clasicii (coloanc. pilaFri. corni~~ . etc.) subln\clcgc
In privin1a protllaturilor fa\adci sprc stracla a claclirii. se poate constaw
u0_1izarca lor pcrmancntii In produqia constructiva bttcmc~tcana. l'lastic.:a n1odcrna
care elc mcntclc decorative pot
o surprinzaroare consccvcn\a a dimcn siunilor prin a anilor 'J0-40 s-a purut lnscric, fara grc11tatc. In norn1clc deftnite pcntm o
iqi din planul vertical al fa\adci46; s-a mcn1inut. rorodata . raporrarca accstor
arhitcctma cu relief rcdus. ,\ccasta condi\ionarc a dispiirut lnsa arunc.:i dnd era
dim e nsiuni Ia la1imca strazii (a troru:nllllli). Ohscn·a1ia cstc valahil:i pcntru
\'Orba de fapdclc latcralc ~i cclc sprc fundul parcclci. pcntn1 care s-a J;lsat
ancadramcntcle u~ilor ~i fcrcstrclor. pcntru coloanc . pila~tri. iJTotlle d eco rati ve etc.
posibilitatca tratiirii mult n1ai cXtlhcrantc.

t\ccst nuclcu ini1ial al rclicftdtti fa1adci a fost cxtins. In rcgtdamcntclc

46
Rclieful mai ;ICCC11tllill ~•I ra~otdci , care dcp:i~c·t liHtitclc pcnnisc de rcgul:uncntc,

putc;,l II rc;llizcH prin rctre~gcn.:a ;J ccstlli:t din pl :llllli alinicrii.

 310 Arhitecwra fapdei Spa1iul public ~ i esretica urbana
311

secolului nostru. cu prevederi speciale destinate bovindourilor. Prezenp acestora

In arhitecwra sfilqitului de secol nu poate fi con testata: dar bo\·indoul nu constituia.

row~i. un element de fafada foarte frecvent utilizat. ci reprezenta, mai curiind. un

rar accent volumetric. Folosirea lui este muir mai pregnantii dupii 1900. arhitecmra

neo-romaneasca ~i. mai tarziu , arhitecwra art-deco. nefiind s rriiine de proliferarea

lui. Pe de altii parte, nu poate fi neglijatii nici inlluenp arhitecturii franceze

a epocii 4 7. Rolul bovindourilor In structura compozi1ionalii a fa1adei. de relief

volumetric puternic ~i . prin um1are, cu rol de ritmare a frontului Strada!. es te dublat

de efectele rentabilitiifii cons truqiei, prin cii~tigarea unei suprafe1e utile situate In

consolii, deasupra striizii.

Limirele permise de acesre reglementari (prin climensionarea consolei ~i

a por1iunii din desfa~urarea fa fadei) au fosr exploararc Ia maximum de arhirecrura

modernii a ani lor '30. Bovindoul devine un element masiv de zidiirie ~i beron armar.

scos In consolii, uneori chiar lips it de fe restre . Utilizarea bO\' indourilor s-a laeut fie

separat, fie fmpreunii cu cea a balcoanelor, lntr-o eompozi1ie coerenta, care

accenweaz:l vcrricalirarea fapdci sau care conduce, de foart c mulrc ori. Ia aparifia

unui al doilca plan al fafadei, suprapus cclui de rcfcrinfii. deplasar peste

aliniamenrul striizii. Prin aces t procedcu compozi1ional sc realizeaza cliferen1ierca

pl.asrid ~i. deseori ~i funqionalii. lntrc parter (riimas pe alini c rc) ~ i clcsla~urarea

principal:! a volumului cladirii .

Din cele de mai SII S. se poatc consrara ca arhitectnra fafadclor spra stradii
a cla d irilor a sufcrir o transformarc fundamental :! Ia sfar~iwl deccniulni 3. l~ a a fosr

d c rerminarii. 1'11 acela~i rimp. de apari1ia rcg1damcnudui din 1928 ~ ide parn1nderca

rapiclii a arhirccrurii moclcrne In pracrica consrruqici urbane. t\ceasrii simulrancirare

a a\'llt 1111 d11bl11 efect:

-l i in Paris, de cxc 1nplu, bO\· indOIIrilc :111 dcn.!ni t posihilc i11 nrn1 o1 111111i dc.:cn.:t di11 !RSZ.
l ) ar. <.: a In Br11 xcllcs s;m L ondra , c k c r;IU acc ptau.: d o~Jr ca o constrfiq ic 11 ~<J: 1r;j , rcolli zalii cu st nl ct nr;i
m ct <Jii c;i !ji inchisoi en sticliL Abi:1 prin rcgul<lllJ Cllllll p;Hi zi;HI din 19(12 au fost con sncr;n c
COJI.'il fll (\ iilc in consol;i , nw si\·c. din zid;i ri c, pi;J c llc en pi~11ril. V czi Fr. I J;1i sn;1y. op. cit.. pp ..l.l. 5 1-52. 90. flo vindonlla sf.i q itul sccolului a l X JX. Jca.
C3s.1 Socolcscu . lxl. Cnrol. 1896; arhi1cc1 Jo n N. Socolcscu
 Arhirecrura fapdei Spa~iul public ~i esrerica urbana 313
312

[~

C«

~:I .....•. :. C• •

91. Evo lu1ia bovindou lui dup~ 1900. 92. E volu1ia bovindo ului: itnobilul i'vllihlm~n. str. :\tc n:1 (T:tchc loncscu). 1935, ~rh. Leo n G arc ia .
Prima V~triatHil a ra~adei a\'ea doua bo\·indouri /;tlcr:tlc, silll c lricc, :tC CCt!Wi1nd \'erti c:l/i[<HCa cl~dirii;
ea rosL respinsil din ca uza dep:1~irii propor1 ic i :tdtllisc ( 1/3 din fil\itllc:J rapdci ). Varian1:1 :1 do iL1 , \';
aprobatilji cxecmal!l.llnilic1 cclc do11ii bovindonri prin p:tr"pqii b:tlco:lllelor.
limbajul arhirecwral modern a fest modelar lnrr-o manier~ .\:

semnificarivii prin prevederilc acrclor normative din 1928 ~ i 1939. Pede o parte. UNITATEA STILISTICA
no rmele. suficienr de largi. au perm is cxp rimarea deplina a poren\ialului arhirecrurii
Prcocuparilc pcntru confcrirca unita\ii arhircctllralc a unui <1t1sambl11
moderne ~i a pers o na litii~ii arhirecrului. Pc de altii parte. configurarea parric1darii
urban apar1in sccolului nosrru. Ek sunr legate. In mod tircsc. de pracric:1rc;~

a cliidirilor care au exploarar pe dcplin prcvcderile dczvolrarii In gabarir (~i In

simulr:tnii a unor arl1itccruri di\·crsc. Singura cxccp\ic. aminritii de mai multc ori.
special a imobilclclo r mulrierajarc). csre darorara. In lnrrcgime ansambl1dui
poare fi considcratii prc\·cderc:l din rcgnlamcnrnl dcschidc ri lo r de srriiz.i din 18S6:
rcspccriv de normc. awnci sc tacca rcfcrirc Ia ''faf[f(k 1111i/im111.". In special In pri\·in~l in~l\imilor .
• o anumitii esrcrid a spa\i1dui urban. dependent~ de arhircctura
Unirarca srilisrid dcs }dr~irii nu p11tc:1 fi . In accsr context. clcd r rcl.tiltatnl
fa\aclclor bazara pc ordonan\a clasicii. a fosr lnlocuira cu accc:1 a plasricii arhirccwrii
lntcn·cn\ici unui singur au tor a! an s:1mb!tdui . cxcmpl11 m1dt n1ai ra r lnr:ilnir p:ina In
modcrnc. Trcbuie rcmarcar ca. In rimp cc prima l~ i cpni7.asc pc dcplin porc n\ialid
jnnd an1d11i !900.
prin "ora~ul" sfGr~ iwlui de sccol. cc:~ de-a doua s-a at1at (pana Ia lnchcicrc:1 pcrio:1dci
Esrc si;sur d o rc;slcmcnurc spcci:tl:l ln ;~cc:t s t:l dircqic :tr ti fosr 1111 non
:1n:dizatc In stud in). In moment<.: sncccs i\·c de clariticarc :1 i,\Ht:n\iilor cstcticc.
scns. at:lra ncmc car. In lntrcaga j11mararc a do11a a sccolllilli tr<.:CIIt. :trhircct11r:1 care
 314 Unicatea stilisticii
Spafiul public ~i estetica urbana
315

a stat In propor1ie coviiqitoare In atenfia arhiteqilor - romiini ~i suiiini - a fost

clasicismul ~i eclectismul de provenien1a occidentala (mai ales francezii)
europeana. Unitatea stilisticii (san, mai bine spus, unitatea de caracter) era conferitii.
In fond, de expresii arhitecturale diferite, care a\•eau lnsa Ia bazii acelea~i
ale limbajului clasic (coloane, pilaFri, ancadrameme, corni~e etc.) ~i,
ordonanp1.
Unitatea arhitecturalii a multor spafii urbane care apar1in In lmregime
sfaqitului de secol este datil, lnsii, nu numai de limbajul formal comun ci ~i de
respectarea unci aceleia~i alinieri In raport cu strada, unci lniilfimi In bunii miisurii
idemicii, ca ~i unci remarcabile uniformitiifi a registrelor fapdelor, care corespund
unci suprapuneri de niveluri cu lnalfimi imerioare aproape identice. Exemple de
acest fel sum cele In care reglememarile municipalc sum complecate cu stilistica
"naturalii" a epocii. Relevante sum, In acest sens, nu numai bulevardele, penuu care
s-au elaborat des citatele condifii de consuuire din 1897, dar ~i toate striizile penuu
care fuseserii fixate lniilfimi obligatorii lncii din 1881.
Preocupiirile penuu conferirea unci anumitc unitiifi stilistice sum
incluse, ap cum s-a viizut, In reglamentele de construqic din 1928
eel din 1939; In ultimul document este imrodus chiar un titlu distinct referitor Ia
"Esteticii". Aceste prevedcri rcflectii, tara lndoialii, dorinfa primarici de a confcri
coerenfii formalii unor ansamblwi existeme sau noi, dar estc, totodatii. rcfkxul
preocupiirilor de esteticii urbana prc'l.ente In gilndirea urbanisticii a cpocii.
lndicafiile cuprinse In cele douii regulamente privesc ciiteva categorii de siWafii:
- acoperirea calcanelor existence cu noi constmqii (1928)
raportarea construqiilor noi din veciniitatea monumemelor istorice Ia
~i central
"stilul" ~i dimensiunea acestora (1939).
Se poate constata cii toate aceste indica1ii sum suficient de sumare
clemente
penuu a nu condifiona decisiv opfiunea arhitecturala. Ele nu impun, In mod expres.
In primul riind.
deciit rareori. un anume "stil", ci, de multe ori, se tinde spre asigurarea caracterului
arhitecturii. ''Stilul" urma a fi stabilit pemru fiecare situa1ie In parte, prin norme ~i
decizii speciale. Dar chiar ~i In cazurile In care se avea In vedere conferirea unci
anumite unitiifi arhitecturale a unui ansamblu, rapelul Ia arhiteetura cliidirilor de
referinfii se fiicea In ni~te limite foarte largi4,'l.
Cea mai semnificativa direqie, In care primaria a ciiutat a fi consecvcmii
cu principiile enunpte mai sus, a fost aceea a parceliirilor. Acestea au premers lnsii
prevederile din regulameme. Unul dimre primele exemple. de Ia lnceputul
deceniului 2. este parcul Ioanid, In care construqiile urmau a fi "de prf{/i!rin{a (s.n.) /11
Acela~i
4
sti/ romii!le.rc'' 9. stil, unitar, a fost impus, prin aprobarea [!l[uror cliidirilor. In
parcul Boerescu, eel pe care C. Sfin1cscu il diidca ca model pcnuu carticrclc de
50
vilc . Dupii 1911, toate ansamblurile realizatc de Ion D. Traianescu pcntm
~i, In special, In
Societatca Comunalii pemru Construirea de Locuin1e leftine au avut. de ascmenca.
aceea~i temii formalii. /\rhitcctura In forme nafionalc a fost obligatoric, ~i In
deccniile urmiitoarc, pemru parceliiri sau porfiimi ale acestora.
Este ·demnii de o atcn1ie sporit:1 accastii cxtindcrc Ia ni\·cinl nnor
teritorii urbane a unci arhitecturi care. prin cliscipolii lui Ion !\·linen. prinscsc
riidiicini adilnci in mcdiul bucurc~tcan. t\rhitecwra nco-romilncascii era considcratii.
~i "lmlorm

4
orh!lrclrmidi" a calcanelor vi?.ibilc (1939): 8 Lin cxcmplu de accSl l"cl cslc C\'Oilltia <tlll0rizo1rii de conslruqic pcmnt imobihd
llarbu Dumilrescu, din pial" LaiiO\';Iri, rcalizal dup;i proicclullni !·Ioria Crto:lllg:i. 0 prim;i ra\ad;i de
· obligativitatca de a cxista o unitatc de caractcr arhitcctural In cnnl facturi] modcm:1 fuscsc rcspins;i: "fu prioill(f! Sliftr/ui, llU!i!ld f11 Ut:dcrc Si!llfl(i(! ll!f)I!III!!CI!III/11i Jl/c.r.
Lal:oumi ~·i Piltrl c/rldirilor il!ljJf)t1t71!1t cxis!r.:u/c Ia iucq)//fll/ r:rlii /Jomltrllt(i, s~_· oa s/trr/i(! o arhifa·funi r,:t
cliidirilor grupate (1928. 1939) ~i In noilc parccliiri (1939):
liuii dosicc". Dcsprc :.1 doua \'ttriama de rapn!ti prop us;[ sprc aprobarc (cca rcti!izaui), care Ill[ difcrc;~
~repwl prim:!riei de a impune 1111 anumit caracter arhitectural sau prca mtdl de prima, s-a considcrtll, lOUt~i. eti ".)·c portlt: iucrrr/r(! iu11·~o arlilt:c!lllli c/asicri fr/ni .irl
diS/011<-::-t:"; c\1', rolld SeClor 1-Galben, dosar 3!6/19.l,l.
4
chiar 1111 stil unitar 11110r piqe, striizi san chiar por1inni de striizi. bazat pe Stllllii ~i " "Condi\iuni de COI!Slrllqillllt fn blocul de vile din Slradcle G. Calll:ICIIZillo >i Tiirani
(Gr;idina loanidJ". :\N-D,\113, l'ond 1'\lll-Tchnic, dosar ~8/1910, 3.l. r.
proiecte spccialc (1928 ~i 1939): 50
Noi ~oudii 11rbauis1ia:.
\'ezi. de exmplu, Cincinal Sliii\CSCII, E.<lclim !JIICI/t~Fi/o;;
p.-l-1, in /'m;m f!IIOII%{1i,
 Spa1iul public ~i estetica urbana 317
Unitatea stilistid
316
ESTETICA FRAGMENTULUI URBAN
prin a nii 1910-1920, simbolul spiritualita~ii romanqti, mai ales In zonele de vile sau
Diferenfele. pe toate planurile. intre Bucurqtiul anului 1831 ~i eel de Ia
iocuinfe ieftine, asemiiniitoare, In viziunea e poc ii. c u "idealul lomi11{ei noa.<rrr
sfar~itul deceniului 5 al secolului no stru sunt atilt de mari . ind.t nici nu mai este
rradi(ionale" - locuin~a unifamiliala amplasatii ln vegetafie abundenta. Pe de alta
nevo ie a in s ista asupra acestui fapt. Salturile succesi\'e Elcute in modernizarea
parte, ntt trebuie neglijata nici influenfa pe care au avut-o. prin prezenfa
ora~ului au !acut imposibila ( ~id e neimaginat, in condifiile istorice pe care le-a antt
permanentii. In toate comisiile de avizare ale primarie i sau in comisiile de aplicare
Bucurqtiul) continuitatea unei politici urbane, care sa a iba in vedere configurarea
a regulamentelor de construc~ie, a unor nume sonore de arhiteqi care au promm·at
coerenta a spa~iului public. De altfel, exemple de acest fel sunt extrem de rare i n
arhitec tura In forme na~ionale, ~i c are ar fi putut influenfa decizia comisiei: Statie
istoria urbanismului european; ele reprezinta mai curilnd excep1ii ale fenomenului
Ciortan, Paul Smarandescu etc. etc, in timp ce Petre Antonescu a fost, pentru
dezvoltiiri urbane in epoca moderna.
o perioada lungii de timp, membru In Consiliul T e hnic Superior.
Spafittl public reflec tii ciit se poa te de bine - eel mai bine, probabil -
Dar In contextul general al ani lor '30, d.nd arhitectura m odernii fusese
aceastii evolu1ie spectacuioasii a ora~ului, fiicuta, prin intermediul dreptului
asimilata cu rapiditate de medii sociale dintre cele mai diverse, dispura,
urbanistic, intr-o perioada de aproximati v 120 de ani. lntrarea gradatil. in
caracteristid intregii noastre culturi, dintre "modernism ~i tradifionalis m", piitrunde documentele analizate, a unor mereu noi paramctri ca re au asigurat co ntigurarea
~i i n discufiil e profesioni~tilor. dar ~i In e e l al administrafiei. in timp ce, de e xemplu. spafiului urban, definqte patru etape distinctc:
1-Ioria Creangii cerea realizare a unui cartier "model" lntr-o arehitecturii de factttra
a. i n prima ctapa. care dureazii d e Ia Regulamentul O rgani c panii Ia
exclusiv moderna 5 ' , exponen~i ai curentului neo-romilnesc solieitau "nafio nalizarea
intrarca in vigoare a regulamcntului din 1878. singurul parametru existent a fosc
ora~elor". Cu toate aces tea. atunci ciind, In 1938. s-a pus problema obligativit:lfii
acela al a~eziirii cladirilor in raport cu strada. froiectcle de alinierc ale striizilor au
"stilului romane sc" Ia toate construq.tile no i. Comitetul de lucru al Planului de
f?st. de ccle mai multe ori. lnsofite de rec ti fica rea vcehiului trase u·
Sistematizare a privit cu reticenfii aceastii dorin~ii a prqedintelui comisiei
b. a doua etap·:i inccpe prin aplicarea regulamenwlui din 1878. dnd s unt
interimare a Bucurqtiului (Constantin Briiicscu). co nside rand eltiar ca nu sc poate
introd use douii noi pre\'cdcri: cea care pri\'c~te inalfimca construqiilor ~i aceea
2
vorbi de un stil roman esc. ci doar de ca racter na\ionai5 • Cu atilt mai mult nu ptttea
a protilaturii fapdclor.
f1 vo rba. pcntru membrii Comitetului. de a impun c. In m od obligatoriu stilul
c. in a trc ia ctapa ( 189 7-1 928) a pare regl c mcntarc a a~ eziir ii c Eidirilor fa[a
nafi o naL ca stil oficiaL aplieabil i ntregului o ra~s3. de ve cinata\ilc latcral e ~ i. ca o norma cu tout! spcciala. marim c a fronmlui cons tnt it

s pre strada. Spre sf:lr~ itttl c tap c i intra sttb incid c nfa ac tcl o r nor maci\·c ~i

rcg lem e ntarca parcclarilor.

St ",\rta ~i Ontul", !!1, 1935, nr. 19·22, pp. 333-337, raspullslil lu't Hod" Crc;~tlgft l" o
d. a patra etapa (1928-cct.i950) In care. pe l~ng:i rcfo rm11larea t11turor
il!tcltcta ;t rc\·istc i.
52:\viwl•tr. 243 dill 26 ioll ll;tric 1938; t\l', fo,td 1'1\·l \l .Tcllltic, dos:tr 96/l 9.\S.
p aramctrilor cxis tenfi anterior. apar int.lica fii care fin de principiilc csteticii 11rbanc
53 •... nrhircetum eoutempornuii TTJJIIflJICn.<eii su(erii de o udinifl<' :;i de c1111/fliW unci .for711ule
enn· sii eon:<prnrdii rm:cni n:;n dr. /mrsce de In nrhiro;tum pnoinrhnlii /r1 nam orfi,·r.ucn.<eii morkmii pt can· n· ale mom c nttdni .
n giisit·O inr.ii. Pmgrnmdr. de co n.<tmr.{ii modeme ccr Jimm: rmi .~i simjrli!idni r.nrr: Ji ll sc pot Cl)llr.ilin en
nd,ira·rum /Ji.<crit·ilor :;i mlinristiri/or.... !teut (d "" .<1: J!MIC njuug1: pliu"impum.nn """;sri/ ofidnl cnn In
m/Jd pmetie uici uu sc ponte de!ini"; idcllt. CDtcl';l dill proputtcrilc Cottti s'tci sc rcg\15CSC ill COII\illllttd

rcgll\iiiiiCIIlllilli dill }9.)9.

318 Estetica fragmentului urban Spa1iul public ~i estetica urbana 319

Trebuie remarcat ca In primele trei erape se recurge exclusiv Ia fost semnalate ~i numeroase modificari aduse unor parametri lnue momentele

poten\ialul diferitelor prevederi ale actelor normati,·e. cu wate ca acestea au avut. In respective.

primul rand, scopuri diferite de cele estetice (circula1ia. igiena. rentabilitatea Finalitatea estetica a spariului public a fost prezentil. numai par1ial. prin

economicii etc.). Doar In erapa a patra apar indicarii speciale, ca [in de anumite intermediul caracteristicilor geometrice cuprinse In diferitele reglementiiri: a~ezarea

considerente culwrale mule mai generale. cliidirilor fa[ii de suada, lniil[imea construqiilor. raporwrile cu veciniitii[ile laterale

Se poate constata cii, In ansamblul siiu. reglemenrarea configurariei etc. Lipseau, dupii cum s-a vilzut, orice indicarie asupra plasticii arhitecwrale ~i

spa\iului urban a avut o evolurie exuem de lndelungatii: primul element (alinierea exprimarea clara a inten1iilor estetice. Este important de remarcat cii imeresul

cliidirilor), dateazii din 1831, iar ultimul (legat de aspectele estetice). dateazii din "declarat" penuu estetica urbana este prezent numai In regulamemele de

1939. Parametrii care au condi1ionat spa1iul public au conuibuit, lnu-o prima consuuqii ale perioadei interbelice, ca reflex al formiirii ~i dezvoltiirii gandirii

perioada, doar Ia definirea cadrului sparial-volumeuic al striizii. lntr-adeviir, a~ezarea urbanistice romane~ti, reprezentate prin scrierile lui Cincinat Sfin1escu. Duiliu

cladirilor fap de suada ~i uaseul suiizii, lniillimea cliidirilor, raponurile cladirilor cu lvfarcu, George Matei Canracuzino, Alexandru Zamphiropol etc. Sumare ~i deswl

veciniita\ile laterale (raponul "pi in I gol")- pentru ale enumera In ordinea prezen[ei de confuze In memoriul planului de sistematizare din 1921, prevederile privind

lor In regulamentele de consuuqie - au stabilit mai lntili anumite reialii generalc estetica sum mule mai dezvolrate In memoriul Planului Director din 1935: ponderea

dintre spa[iul de circula1ie ~i cadrul construit calc-1 delimiteazii, penuu ca mai tilrziu diferitii esce reflecrad ~i In celc douil regulamentc de construqii. Dar, fapt s11bliniat

s·:i fie luatil In considerare ~i conformarca plastid a ansamblului urban, prin mai lnainte, nici unul din regulamcnte nu a impus, prin prevecleri specifice,

arhitectura cliidirilor. 0 reglcmcnrare complcta, din toate punctelc de vedere. practicarca unci anumitc oriemari stilistice. Numiirul redus al prcveclcrilor, ca ~~

a spa[iului urban s-a realizat abia spre sfaqiwl perioadei swdiate, prin regulamenwl graclul lor mare de generalitatc, nici nu au urmiirit acest scop.

din 1939. Evoluria de mai sus a avut accente panicularc aduse anumitor zone ciirora Eft:ctclc succesiunii In timp a actclor normati,·e. ca vi a cvoltt[iei paralclc

lis-a conferit un caracter preferenrial. ln accste siwarii , succesiunea vaiabilii pcnuu a curcmclor arhitecwralc au fost. In accst context, dependence de intensitatca

lmregul ora~ a suferit anumite inversiiri a orclinei de aparirie, care accenwcazil, de acti,·itii[ii constructive. Durata de valabilitate a unui anumit .rcgulament de

fapt , imponanra lor pcntru cadrulurban general (bulcvardclc noi, parcciJrile etc.). consuuqic a asigurat o continuitatc a prevcdcrilor accswia; dar cl a avut consecin[e

concrete doar In masura In care a ~i fost aplicat prin construqii cfcctivc. Realizarca

Acestei aparcmc linearitil[i a crqtcrii gradate a conuolului asupra fronturilor unci anerc de circula[ie sau cladirilc dinu-o parcelare s-au fiicut In

contiguriirii spa1iului publici s-au suprapus moditicarilc permanence ale unci p~rri funqie de puterea linanciara a proprietarulni. lie cl panicttbr. stat satt

imponantc a paramcuilor care dcfincsc cadrul strazii. Este foartc simplu de municipalitatc. Consuuqia unui astld de spa[iu , sub amoritatea ttlllti singur act

ohscrvat cii prea pu1inc din ,·alorilc unui par;tmcun a11 rilmas. panii In 193'). idcntice normati,·. a asigurat. In mod tiresc. coerenra lni remarcahila. In caznrilc In care. prin

cu cclc din momenwl apari[ici lui. t\ccastil dinamid a fost depcndenra. In lnlocuirca unui regulament c11 alwl. au apiintt moditicari Ia eel ptt[in unttl dinue

principiu. de lnlocuirea unui regnlamem en un alwl: d;1r pe parcursnl swdinlni an parametrii csenriali penun comtigmarea spariulni respectiv. noile cl:ldiri. atlate

chiar lntr-un ansamhlu rcglcmentat unitar. att respectat noii paramccri. clescori ctt
 320 Estetica fragmentului urban Spa1iul public ~i estetica urbana
32 1

\'alori sens ibil diferite de ce le anterioare 5 ~. Aceea~i e\'Oiu(ie i'n timp poate fi i'n 1940 regulamentului intrat In vigoare un an mai devreme se revine Ia pre\·ederile
reniarcat1i ~i i'n privinp stilisticii. Coeren1a plastid a unor spa1ii apar1inund arterelor din 1897.

importante ale ora~ului sau unor parceluri este direct dependentii de momentul i'n
Aparen(a unei configuriiri complet i'ntamplutoare a spafiului urban . se
care au fost realizate cludirile fronturil o r. Apari1ia unui no u curent arhitectural.
dovede~te a fi. In realitate rezultatul suprapunerii, In timp, a efectelor unor acre
concretizat i'n cludiri apar(inund acestor fronturi , a produs, ine\·irabil. discrepan(e
normative diferite. Este e\•ident cii. i'n toatii aceastii perioada. concretizarea
stilistice. tara i'nsa ca acest fapt sa gen e reze. i'n mod necesa r, disonan(e i'n unitatea
intereselor legate de renrabilizarea Ia max imum a terenului urban, au prevalat. i'n
spa1iului respectiv ..
cele mai multe cazuri, In fap oriciirei alte finalitiili. Este lnsa Ia fel de adeviirat cii
Trebuie men1ionat totodatii cii, prin con1inutul regulamentelo r de
atitudinile generalc asupra ora~ului, retlectate i'n actelc normative, au fost foarte
construqie, spa1iul urban se rezumii aproape exclusi\' Ia ee l al striizii. Sinw1iile diferite ~i s-a u concentrat cu predileqie i'n centrul ora~ului. Elementele cele mai
urbane speciale, cu impo rtan(1i sau semnifica1ie marc pentru ora~. urmau sa capete active au fost i'niillimea cludirilor ~i regimul de grupare a acestora. Imperativul
rezolvari particulare, pe baza unor proiecte ~i studii speciale: prin acestea s-au uniformiziirii relative a i'niil(imii construqiilor, situate pe alinieri obligatorii,
stabilit ~i anumite principii compozi1ionale obligatorii pentru arhitectura tuturor stabilite dupa 1880, a fost urmat de o cre~terc spectaculoasa (~i aproape
cWdirilor. 1ntre accstc cazuri speciale sc i'nscriu ~i pic(elc. rcgulamentcl c de necontrolatii) a i'n1il(imii cliiclirilor, dupii 1928, pentru ca, prin reg ubmcntul din 1939
consuuqie neadnd prevederi destinate unor astfel de an sambluri. Pie1clc ~i-au sii fie impus ii o nouii stabilizarc a lniil(imilor, Ia altc valori. Ia cludiri atlatc cleseori pe
deli nit, prin urmare, caracteristicilc pc baza acelora~i norm c ca ~i ale striizilor, chiar alinieri cliferite ~i In alte raport uri de veciniitate clec:1t plnii atunci. Plastic:!
dacii spa(ialitatea lor este mult diferitii. Singura excep1ic poate fi i'ntalnitii i'n arhitectural:'i diferitii a contribuit s ubstanrial Ia accentuarea varictii{ii spa fiilor.
concli\iilc de construqie pe bulevarde ~i ciieiuri, din 1897. i'n care piqele. rea lizatc
Pede alta parte. teritoriile pcrifcrice. ocupate cu parceliiri. ~i-au clefinit.
simultan cu bulevarcl elc, aveau previi zu tc , i'n mod explicit. norme icl cn ticc cu cu o remarcabilu constanra. caracterul spa(ial ~ i volumetric. fn aceste cazuri.
por(iunilc lnvecinate ale noilor arterc. Dupii 1900 ln sii d istan1elc mai mari clintrc persistenp normelor s-a clovedit mai im portantii cledt unitatca stilisticii: varictatca
fronturile spa( iului a co nstituit un argument. dcseori im•ocat. pentru aprobarca unor arhitccturilor are o intlucnra scc undarii i'n coerenp s uprafqcl o r urban e respect ive.
construqii culniil(imi mai mari dcdt cclc antcrio~re55. Abia prin modificiirilc :tdiisc Zonc le intermecliare prezintii caractcrul eel mai complex. Tendin(clc

politicii urbane. desfii~urate pc n111lte dccenii - de clezvoltc~rc c11 prioritatc

54 0 astfe:l de m odific:~rc poatc li sclllnalat~ in caw l i>d. flrJti;lllll, prin singnrnl ce ntrului ora~ului ~i. mai t:1rliu, ale zo nclor parcclatc pcrikricc- i~i giiscsc rdkx nl
par;IIIICLfll C;HC <I pri111it , ill lilllp fo;ITLC SC IIfl , \'<I )Or i difcriLC - iniiJ~iiiiC;l cl~diriJor. :'\s tfd , in;ihiiiiCil
ini~i;JiiJ !ix;ll;1 <1 fost 17 Ill. in l9,i4, iiJ;iJ~iii1C<I <1 r<)sl CTCSCIIL<i l:J 22 111 (~cdin~<l di11 17 <lpr. JfJ.i-t <I i'n configura\ia accsto r tcritorii . l'vlai mult dcdt i'n o rica altii parte a ora~ldlli . aic i
C01nisici intcrin~<lrC a IIIU11ici pi ulni; ;\0'-D~·Ill, l'ond P~·lll-Sccrcl:lri:l t, dos;~r l/1934, r. 76). pcntru c:~
poate fi pusii i'n eviclen1ii esle!im fmgmerrlrrf!li rrrbarr. particubritatc csen(ialu a
d11p;i inLrarca in \'igoarc <I rcgJJhnncnuiiUi din 1930, ;JccasL;I s;'i dc\'i11~ 2-lnL in <ICCC:I ~ i pcrioadJ :1
cvoJIJ;IL ~j posibiJiL<ILC<I COIISlrUirii de lli\·cluri rCLI'<ISC ill go1lJ;1riL, Cll diJCrcn~clc roarLC IIWri SCIIIII:I I~ILC ansamblulni urban bucurqrc:tn. El cstc aldtuit. astfcl. din j11xt:tp11nerca un or
iuuc cck donJ rcgubu1 C1Hc il!lcrl>clicc.
55 PrinLrc pn~inclc c xcmplc in care primiirio1 il llflll:i rit en COI ISCC\'Ciq£1 nniunc;l fragm c ntc a\':lncl un caractcr mai mult sa u mai JHI(in nnitar din punct de \·cdcrc
rroulllr ilor, ;1 fost pi:1~a C:1ro l, des pre care ~c :dinll il, i11 19 12: "Pit(J.h: ryla11: a::.i iiiiJ!"f'~· nu t''''stnlc(ii
""

t:tl/1: sliftu.F1 sri n·insri pitl{tl in t.vitlcn{ti .yi 01 '"' tlll.\.,1m!J!u ntnig1itor, as~/i.:fuuu trdJIIit.·td jJII(ill tlt.%'/IS/1'"1 pin{ti
cstc tic. rcwltat (sa u nu) dintr-o prcoc11parc Sllccialii. c11 fragmcntc pcnrr11 C:Irc 1111 :1

situntti in fa( a Palntn!ui Regal Jli _lie'' jJin(!i ""'tid jJCJI/171 viitor"; :\N ~ D~·l 13, l011d P"·l B ~ SccrcL;lri;ll. cxistat. In timp, nici o prcoc11pare partic11larii.
du s:~r 1/1 '12 1. f. llch·.
 Estecica fragmentului urban Spa~iul public ~i estetica urbana
.322 .323

:·, _:.-.f., . . •• --~ ~~~-:~-._: _-:_:·~~ ':,{'- ' . ..

:flu~~e;i,: '.Buln-ardu itisdietd_ - . Culea Victoiiei

..!'
{:
r' \.
71 .
."-:·:.':\
-11~·,: · _.... ....,~ . '.· -

Pasagiul Roman.

04. Idc<...'<l de Ol'il ~ l;1 sliir~ iwl sc<..:o lulni ;11 XL\-Ic&L
93. ldcca de ora ~ Ia sr;lr~ iwl sccol llllli al Xl:\-lc<J
324 Es[e[ica fragmemului urban Spa~iul public ~i es[e[ica urbana "r
-'-=>

-------

,~ -··

~~~~~
::.·~ .. -.. _.· .. r
95. Trolll srorm arca couligur;1~ici sp•1~i11111i urb;1n prin intcnncdiul nli~1icrii 1 tipului de rront, iniil~imii I)(), T 'r;ms!OnllilrCil conl"lgnr;l~ici Spil~inlni llrb;lll prill illlCrlllCdinl ;diJJicrii, tipllhli dl: rront, fJJITI~illlii

~i ph1sticii ;lrhitct ur;llc. ~i ph1sticii arhitcuuak .

 5. TIPOLOGIA TERITORIULUI URBAN

Impar~irea In zone de construqie (indiferem de denumirea pe care au

avut-o In timp- ocol, zona, clasJ de construqie), a fost una climre primelc masllfi

luate In direqia reglememiirii dezvoltiirii 11rbanistice a ora~u lui. Ea a apan1t In

Regulamenwl din 1847 ~i a fost prezenta In toatc actelc normative ulterioarc.

inclusiv In eel din 1939. In zonelc de con s truqie se rcgJsesc. gr~~pate , eelc mai

nndte din prevederile ana lizatc amcrior. llemr 11 ti ccarc regulament de construqie

In parte. ele confcrJ o an11mitJ particularitatc 11rbanistid. un anumit caractcr

tcritori11lui respccti\'. E'·olu1ia limitelor zonelor de constr 11qi e ~ i s11prap nn erca lor.

In ump, pe teriwri11l ora~uli1i . prec11m ~i C\'Oiilfia p:~r;~mctrilor spccitici tiecJrci

zo ne. au cleterminat difcrenficrea tcritoriuli1i urban prcc11nl ~i caractcnil omogcn

sa11 mai p11fi11 omogcn al ora~1d11i.

CENTRAIJITATEA
Caractcristica lmpilr firilor sllcccsi\·c In zone de constr11qic a fost (f<~p t

snbliniat In partca a dona a st11diulni) trasarca conccnuid. lnu-adcdr. accasta

tcndinf~ prcgn:~nta a cxistat In pcrnlancnf>l. tic <ltllllci dnd :1 fost direct rchlfionata

de lmpilrfirca administrati\'5 (puna Ia sfJr~itlll ,·cac1il11i trcc11t cxistand o ''c11loarc de

330 Cenualitatea

ro~u", cenuala), fie ciind a fast dependentii de prevedere planurilor de sistematizare

din secolul nosuu . Acest fapt este exprimat explicit In regulamentele secolului al

XL\:-lea, dar este u~or de descifrat ~i In cele douii regulamente ale primei jumatii1i a

secolului nostru: In 1928 a exis tat o "zona ce ntrala" (de mari dimensiuni). iar In 1939

clasa V de consuuqii definea, lmpreuna cu o parte a clasei IV, de fapt, tot o zona

cenualii, mult mai resuansiL

Trasarea concenuica a zonelor de construqie nu a fast. apdar,

lntilmpliitoare; ea a corespuns ideii de centralitate - afirmatii deseori de

adminisua1ie ~i de profesioni~tii implica1i In planificarea dezvoltilrii ora~ului - ca

principiu al evolu1iei lntregului organism urban. Centrul ora~ului a fast totdeauna

zona care a concenrrar preocuparile principale ale municipalirii1ii. In 1861, de

exemplu, "Comisia de lnfrumuseprea ~i salubritatea capitalei" propunea realizarea

unui bule1•ard interior "pentm delimitarea 11rbei de cotre Joburguri'"' 6, iar In 190 1. se

considera eli ocoalele I-III "trebuie considerate co adevoralul Bucurt!,<tr"5 7 •

0 necesara cercetare aprofundatil a evolu1iei perim e rrelor zonelor de

consuuqie poate s tabili moti va1ia iswrid prccisa, In fi eca re moment dat , a acelui

conwr, In co ntex tul mai larg al dezvo ltiirii Bucure~ tiului . Dar pe nuu scopul propus

In accastil parte a swdiului compararea limirclor zon e lor de construqic din diferite

regulamentc de co nsrruqie, !acura prin suprapunerca accstora. prezintil interes prin

dteva observa1ii:

- continuiratea organica a crqterii ocoalclor lntre 1847-1891, In perioada

In care peri metrul o ra~ului, fixat prin Regulamenwl Organic, a riimas, nem odiflcat.

Astfel, marc pane din rraseele ocoalclor clintr-lln rcgulament sunr prcluatc In eel

urmiltor: limitelc ocoalelor I ~i ll stabilitc In 1878. clc~ i sum cxtinsc considcrabil

spre nord , urmeaza. In celelalte direqii, cu mici modifidri, por1iuni ale ocoalclor

din 1847. Limira clinsprc nord a ocolului I din 1878 coi nciclc aproapc In lntrcgimc

56 "lllllctill rnullicip,d", Ill, 1861, nr. 3 di11 1(1 i;lllll<lric,"p.3.

57 "Ropo1111l Dlui D(l'i.Jidtscu, Dinctorul /. 11criirilttr 1chuia, m·11pra razci Oro~JJI/1/',
"\·!ClvllJ ", 1901, nr.34 din 25 noicrllbric,pp.452-4.,3.
L

PLAN~A 6
Suprapunerea zonelor de
const:ructie

1847
-zonal
zona II

1878
zona I
zona II

sfar~itulsecolului
zona I
zona II
...... zona III

-perimet:rul din 1831

r - perimet:rul din 1895

 358 "Or~ul post-liberal" 0 periodizare a construqiei urbane 359

Primiiria ~i lntregul sau serviciu tehnic au fost mult mai active. ca efect. considerabil. aliituri de recursul exclusiv ~i apoi preponderem Ia arhitectura

primre allele. a existenfei unei ,-oinre de modernizare actid a capitalei. eclecticii, Ia o certa uniformizare a cadnilui construit. Trebuie lnsii subliniat rolul
,;,._ __ ,
Personalitilfi politice ~i profesioni~ti ~i-au legat numele de importance operarii fundamental pe care 1-au avut reglementiirile perioadei: efectele acestora :Ill

urbanisrice sau de elaborarea unor legi ~i reglementari cares-au doYedit a fi decisive contribuit In mod esenfial Ia cristalizarea configurariei urbanistice a cadrului
pemru viitoarea dezvoltare urbana. Primari ca Em. Pache-Protopopescu. Nicolae construiL Utilizarea consecvemii a arhitecturii eclectice nu a tacut. apdar. deciit sii
Filipescu, Vintilii Bratianu, dr. I. Costinescu, arhiteqi ~i ingineri ca George formalizeze "suportul" urban coerem asigurat prin normele actelor normative.

Mandrea, G. Oriiscu etc., ~i, In preajma primului riizboi mondial. Cincinat Sfinfescu. Reglememarile urbanistice au fost, In toata aceastii jumiitate de secol. un
se numiirii printre figurile cele mai relevante care au contribuit Ia transformarea instrument mult mai eficiem de control al moderniziirii ora~ului. Imreaga perioadii a
accemuatii a ora~ului. Uncle dimre cele mai mari aqiuni urbanistice pe care le-a fost guvernatii de primul regulamem de construqie bucure~tean. eel din 1878

suferit vreodatii Bucure~tiul dateazii din aceasta perioadii: regularizarea cursului (ciiruia i-au fost ad use unele lmbuniitiifiri In I 890), un act normativ ciit se poate de

Diimbovifei, proiecrarea lmregului sistem de noi bulevarde ~i realizarea efectivii a caracteristic epocii In care planificare urbanistica a lmregului organism urban era

unei mari piir[i a acestuia, ca ~i lncepuwl amenajiirii zonei lacurilor. mai curiind un deziderat, In pof1da temntivelor repetate de a sc ajunge Ia el. Prin

Dar In timp ce aceste douii instrumeme ale moderniziirii (actul normati\' durata mare de aplicare a acelora~i norme. ansamblul de reglememiiri de Ia sfiir~itul

~i intervenria urbanisticii publicii) au existat ~i In perioada anterioarii, dupii 1878 au secolului trecut a reprezemat a doua perioadii cle mare srabilitatc '' construqici
apan1t alte douii clemente imponante: urbane. Spre deosebire lnsii de pcrioada amcrio:~rii, de data aceasta pcrsistcnra

- oriemarea efonului constructi\', lntr-o miisurii impresionama, ~i sprc actid a principiilor, conferitii de complcxitatca mult sporitii a paramctrilor, ca ~i cle

edif1carea unor importance ~i monumcntale cliidiri publice. Acestea sunt efccwl ritmul accenwat al realiziirii constmqiilor. a mamH profuncl cvoluria oray-ului.

direct al apari[iei administra[iei centrale a noului stat (palawl regal integral lnnoit. Totodata, prin cxistcnra primelor rcglcmcntiiri municipalc complcsc, ca ~i

ministcre. banca na[iOnala etc.). a instiW[iilor CUIWralc. de lnVa[iimant. Ca ~i scdiilc adaptarca lor pcrmanentii Ia cvoluria ora~ului (prin moditlciiri sau prin apariria unora

unor instiW[ii caracreristice statului burgliez (societii[i de asigurare, bursa etc.). noi). sc rccupercazii marc pane din clccalajul cxistcm anterior In compararic cu

Toatc acestea se numiira ~i astiizi printrc cele mai imponantc ~i reprczcntativc marile ora~e curopene.

construqii publicc ale capitalci. Pcrioacla arc clrcpt principalii caracteristic:l intrarca In domcniul

- un aspect scmnificativ al pcrioadci cstc amprcnta inconfundabilii a construqici urbane a prcocupiirilor igicnicc ~i sanitan.:, care pri,·csc atilt aspcctclc

cclectismului france%. care a marcat amoritar sfiiqitul sccolului. l~iirii a clispiirca urbanisticc ciit ~i cclc ale rcaliziirii cliidirilor. l•:stc a trcia categoric importantii a

complct piinii Ia al doilea riizboi mondial, cl s-a diwh·at trcptat In curcntele dctcrminamclor constmqici urbane. aE:ituri de cclc douii prczcntc din pcrioada

lnccpuwlui sccolului al XX-Ica. din care arliitccwra In forme narionalc. produs anterio,lrii - circula[ia :;i soliditate'' eonstmqiilor. l'rin noii paramecri introdu~i In

amoliton caractcristic mcmalitii[ilor culwralc ak ncmii, a dc,·cnit. In :~numitc 1878 In rcgulamcnwl de constmqii - lniil[imea cliidirilor. procenwl de ocuparc al

sitll:i[ii. :~rhitccwra oficialii a unor cladiri publicc imp 0rtantc. :--.lcn[incrc'' aproapc
0
parcclci ~i rclicful !a['ldclor- s-a Eirgit considerabil sfcra de cuprindcrc a re,ditii[ii

constantii, timp de o jumiitatc de sccol. a par:~mctrilor mbanistici a COIHrillllit urbane. s-,111 stabilit raponuri mult m'1i complcxc. lmrc spa1iulurban ~i cliidirc.
 360 "Ora~ul post-liberal'' 0 periodizare a consuucriei urbane 361

fn cadrul politicii urbane dusii de o primiirie mereu mai imeresatii de co mparare. fie ea ~ i sumarii. a planului Boroczyn cu planul topografic din 19!1 aratii

dezvoltarea susrinuta a ora~ului, pot fi definite douii mari etape. care corespund ci eel purin penuu nucleul zonei cenuale, parcelarul a suferit acum modificiirile

tipului de teritoriu ciiruia i-au fost destinate cele mai imponante reglememari: fundamentale (o anumitii regularizare geomeuica generala. reducerea suprafqelor

a. pil:nii Ia sfil:r~ind secolului. preocupiirile auwritarii publice s-au terenurilor spre cele necesare lt[iJizarii lor In scopuri urbane etc.). Diferenrele fa(ii

concemrat, in prelungirea perioadei amerioare exclusi,• spre continuarea de planul wpografic acwal s um minime ~ i nesemnifica ti ve.

uansformarilor modernizatoare, prin mijloace adminisuative, In interiorul b. Jegiferarea expansiunii teritorial e a Bu c ur qt iului In 1895 a condus. e

perimeuului urban fixat prin Regulamennd Organic. Inuoducerea noilor parameui, adeviirat, abia dupa cca. !5 ani. Ia o modificare imporwntii a politicii adminisuariei.

stabilirea unor niveluri (relHiv) fixe de iniil[ime penuu anumite suiizi. incepund Aceasta a devcnit !impede In momenwl In care au aparut primele parceliiri de

diferenrierii modului de ocupare a teriwriului, elaborarea an sa mblului de prescriprii terenuri. proiectate uniwr. dawrate reglementiirilor speciale care lc-au lnsoric Cele

unitare pentru bulevarde ~i cheiuri, sum pa~ii succesivi parcur~i In direqia spo ririi dintili parcelari, de dimensiuni mai mici . au fost urmate de altele. mult mai mari.

considerabile a conuolului asupra evoluriei vechiului teritoriu urban. In douiizeci de avand, liecare, propriile reguli urbanistice. Prin reg ulamenwl de co nsuuqii din

ani se fa ce, prin urmare, deplasarea semnificativii de Ia codificarea eladirii (a !928, acestc parcelari izolate au fo st lnglobate In zone de consuuqic distinctc. fie

obiecllllui arhitecwral) spre eel al spa~iului public, prefiguril:ndu-se cu multil cle de vile, fie de ap numitele Jocuin1e ieftinc. Odata cu accstc rcglemcntilri,

claritate tendinra de a se ajungc Ia planificarca imegrala a organismului urban. con uolul adminisuarici de extinde de Ia spa~iul public spre ansamhlul urban de

Legea penuu lnfiinrarea Casci Ora~ului (1893). sa u concursul din !906 sutH dovczi mici dimen si uni.

ale accstei direqii necesarc pc care a luat-o politica urban~ a prim~rici. concrctizatii Este demn de rclcvat d regulilc speciak de co nsuuqic ale parcclarii

prin planul de sistematizare aprobat In 1921 . (procedcu care. ap cum s-a vazut, s-a gencrali?.at pana Ia apariria prcvc dcrilor

Extinderca, scmnificativii ~ i rapida, a conuolului asupra dczvoltarii corespunziiwarc parcelarilor din regulamenwl din I 939). n11 a11 apamt kt parceliirilc

urbanc, punc In cvidenr~ o aid tcndinra. Ia fcl clc imponand ca prima. Prin de foanc mari dimcnsiuni din pcrimeuul central al o ra ~u lui. rcaliz;ltc Ia sfa r;;iwl

stabilitatea relati v mare a paramcuilor aplicari 11110r tipttri d e sua zi salt 1tnor tcritorii sccolului (pareelarea Gramom, de ex<.: mplu), ci au dpatat consistenra. In primnl

mai lminsc, se c ristali zeaz:i itHcnria d e a lc conferi un ·J numit caraclct· urhanislic. rand . In tcriwriile inclu se In ora~ prin lcgca din 189 .~. i\ pariria ;tccsw r zone

Totodatii, cxistcnp unui num:ir suficicm de rcglcmc ntiiri a pcrmis intcrvcnria perifericc. care lnc on joar:i aproape contintltt zona ccnuala. estc de da[:i mai rcccntii

asupra cvol11\ici tipologiilor consuuctivc. Nu lmampliiwr, primclc tip11ri posibil de dcdt rcgulamcntclc din 1878 ~i !890. l' re\·cd crilc accswra nu :111 fost gJnditc

pcnuu astfcl de Sllprafqc 11rbanc. l'roiccllll rcg~tlamcnwlni pentm parcc liiri a

reJc,·a t StitH dcpcndcmc de caractcml s u:izilor cu 11n rcgim s pecial de co nsuucric.

l ~lc sunt cladirilc In front lncltis- tic cclc c11 Ina! rime uniform:! de 10m (pc suiizilc
lncerc1t sa snplin easca aiJscnra t1n or normc sp<.:cilice aceswr teriwrii_ Dar c l a

comcrcialc din cc nuul o ra ~u lui). fit: cclc ct~ln:tlrimc mai marc. a !late pc uonsoa nclc dpatat form e prcliminarc mai concrete abia dnp:i lnchcicrca prin111lni r:i zho i

mondial ~i. d11pJ cum s-a ,-,lnlt, nici nn a oiJrinttt ,·rco<Ja[:i Watc aprohJrilc legale
ccnualc ale noilc hulcvardc.

1\lodcrnizarc;t lentil. ucptatii. a rcst tttillli ot r!J;tn a contint~<tt. In accst pcntr11 a dc\·cni opc rarionaL

pcrimcUII al ora ~ ului. panii Ia inuarca In , -igoarc a rcg~tlamcnwllli din 1928. 0 Tip11l de planilicarc llrllani s ticii difcr:i fntHlamcntal de eel ,tJ

l
362 "Ora~ul modern" 0 periodizare a construqiei urbane 363

modernizarii zonei cenrrale. Aces te no i caniere. ~i. prin extindere. noile zone Capitalei din 1929 ~i 1939. "lnstruqiunile ~i no rmele pentru lntocmirea planurilor

periferice. au a nit. de Ia lnceptlt. caracteristici mtlit diferite de zonele m odernizate de sistemati zare" din 1939. lnfiin1area Comisiei Superioare a Planurilor de

ale centrului. Existii aici o rafionalitate consrructid srriins legati:i de regularit:Hea Sistematizare. ca ~i "confirmarea" unui numar de profesi o ni~ti (ariliteqi ~ i ingineri).

divizi:irii ~i ocupi:irii terenului. r:ueori lntiilniti:i In zona centrali:i. Este definit un cu drept de elaborare a planurilor, reflecta modificarea impo rtanti:i a mentalita~ii

sta ndard al locuirii. greu de asigurat In zonele con s truite anterior. iar. din punct de administra)iil o r ~i forurilor legislative In d o meniul planificiirii urbane. De altfel. de

vedere social. canierele no i (~i, lntr-o oarecare masura, zone lnrregi). au un caracter Ia mijl oc ul deceniului 3 se deZ\'Oiti:i cu rapiditate s tudiile urbanistice asupra

omoge n. Tipurile co nstructi ve (vile ~i loc uin\e ie ft ine) carac teri stice zonelor cap italei, fie im p ulsi o nate de obligativitatea l ntocmirii unu i nou plan de

periferice exprima aceste noi con difii ale loc uirii. sistematizare (care a de ve nit Pia nul Director din 1935), fie ca proiecte locale. pentru

spa\ii rep rezentati ve ale ora~ului (Piap palatului Rega l. Piap Acaderi1iei . Pia\a

"ORA$UL MODERN" Unirii), fie penrru zone lntinse cu profil funqional bine definit (diferite parcelari de

lnterva lul In care au fost aplicate cele douii regulamente ale perioadei mari dimensiuni, a men ajarea lacurilor din no rdul ora~ului, pro iectul . par \ial rea li zat.

in te rbelice, are, cu toate diferenfele, un eo ri now bile ale finaliti:i)ii lor, o importantii al C eta\ ii Universitare).

caracteristid definitorie pentru anii interbelici. t\mbele re g lam e ntc de co nst ruqie lmpunerea. Eiri:i preced ent. a urbani s mulu i In aten1ia aclministralici

sunt d e ri vate din prevederile un or plan ur i de sistematizare (din 1921 , respcct iv din municipale a fost determinat:l nu numai de cristalizarc~ sa c:1 ~ti inf i:i a ora~ ului

1935). Tcndin):l de control integral a dezvoltarii urban e al e celor do11i1 rcg ulam e ntc mode rn, c i ~i de nevoile reale ale Bu e ure ~ tiului . C onso lid:m:a structllrilor swtului

cstc tlrcasci1. data tlind de pc nd e np lor de d oc um c ntclc urbani sticc ale planitldrii burg hez, dupiiunirea din 19 18. ca ~i co ntinua cre~tcrc c eo nomid. In ri tm uri lnaltc.

urban e. Dar caractcrul lor mult mai complex. In com parafic c u regulamcntclc (baza ti:iln primul rand pe industrializarea aecenwata). p:1niila lnccputid ccl11i de-a l

antcri oa rc, rczulti:i ~i din evolufia proprie a ac tclor normative. Accasti:i dubla doilca ri:izboi mondial. au sporit rolul 13ucure~tiului e:1 eel mai marc ccntn1 al

condifi Onare este e\·identii, pc de o IXIrtC. prin Cllj)rindcrca gl o bala a rca liti:i)ilor Rom:lnici ~i importantii mctropolii a lntrcgii :zone s ud-es t europcnc. i>rin :dluxul

urbane (darorati:i viziunii no rmalc 111111i plan de sis tcmatizarc) , iar pe de alta. prin masiv al populafici. 13ucurqtiul a lnrcgistrat cca mai marc ~ i mai rapida c rqtcre din

pcrpctuarea 11no r prc vcd c ri sa u chiar g rupJri lntrcgi al e :~c es tor:l din actcle istoria sa: de l:1 3 89.0781n 1919. l:1 509.782 In J92<J. pentrll c:1 In J93<J s:l :~ibi:i cca.

no rmati ve de Ia sfii qitul sc co llilui. 870.000 loc11ito ri, i:~r Ia recen sii miintul din 1948 po p1d a )ia c :~pitalci sa d cpii~e:tsd c11

Dc pcmlcn)a rcgulamentlll11i de co nstruqi c din I '.!28 de plan11l de pn~in 1111 milion d e locuitori. fn consccin1i1. o ra~ul s-a ex tins In s11pra fa 1ii. dar cca mai

s i stc m:~tizar c marcl1cazi1 sf:l r~ itid u1111i scco l d e con tro l cxcl11si\· al c\·ol ll)ici o ra~1i111i sc mnitlcatid 11rmarc a c rc~ tc rii pop11la1ici :1 fost ritnllll ac ti\·it:l\ii con stnl c ti\·c. intre

pr1n intcrmcdi11l un o r actc normati\·c administrative. Sccol 11l "adminis trato ril o r" I<J28-19.) J. nllm~rul anu:d al cliidirilor a fost d e a prox im:~tiY de d o uii o ri mai marc

cstc l nl oc11it c 11 epoca urb ani~ti lor proksioni~ti. Co n s :~ c r:~rc:1 planul11i de d cdt In pcrioa<b im ed iat antcrio:~ri:i: doar In I 'J22. I ')2.) ~ i I 'J27 s-an mai a tins :~ccstc

s istc mati za rc ca d oc umcm ob li gaw ri11 ~i f11ndam c n t:d pcntnl d c:znl ltarca un c i c ifrc. Cri za eco no mid din I <JZ<J- 1').)2 a a VII! intl11Cn\ c minim e :~snpra crqtcrii

loc:diti:i\i s-;1 t-:ic 11 t. d e aldd . prin lcgilc gcnc ralc adminiS!r:Hi\·c din I'J2:'i ~i I'J36. i:~r numJnilui de consu uqii: c u :~ccst prilcj. s-:1 conflrm:~t lmprcjllrarea d in \·csr itia

In caz ul particular al l) uc urqtiu lui . prin lcgilc de organit.arc :~dminisu;~tid :1 imollili:~ri:i cste 11n pl:~s:~nH.:nt sigur In pcrio;i<lc cconomicc dillci lc. l)atclc sutist icc
 364 ''Ora~ul modern" 0 periodizare a construcfiei mb~ne 365

arata lnsii cii aprccierea acti\·itilfii constructive din primii ani ai deceniului 4 nu publice centrale. pentru a conferi ora~ului caracterul de reprezentati Yitate necesa r
trebuie exage ratii. Nu a existat un boom constructiv gener~l. ci doar acela al cliidirilor unei capitale.

multietajate, care au contribuit SllbStafialla modificarea imaginii centrului. Cele doua regulamente de construqii au fos t. fie care In parte. stabile. iar
Dinamic~ accentuata a acti vitafii constructive a f~cilit~t piitrundere~ modificiirile lor au fost mini me, exceptilnd cele de pe durata riizboiului . Prin ele se

m~sid a arhitecturii moderne In toate zo nele ora~ului. Aceste~. fie ele ansambluri lncheie, de fapt, proces ul lndelungat (lncep ut In 1878) de concentrare. In acte

reali za te dupa primul riizboi mondial (parceliiri, bulevarde sau strazi de mai mid normati ve complexe, a lntregii problematici care pri Ye~ te construqia mbana.

importanfii) , fie teritorii urbanizate :Jnterior (prin aparifia unor construqii izolate). Se desiidr~qte, totodatii, lntr-o forma unid , controlul autoritafii publice asupra

au suferit, astfel, transfo rmiiri une o ri radicale , datorate noilor expresi i arhitecturale. dezvoltari i ora~ ulu i, p rin codificarea tutu ror aspectelor urban istiee, arhi tec tu rale ~i .

Particularitii[ile arl1itecturii moderne bucurc~tene (In s pecial cele pri,•ito~re Ia bineln[eles, juridice. Tipurile constructi,·e ale peri oadei anterioare au suferit

geo metria ge neral a a clii dirii), au fos t dependente de prevederile corespunzatwre uan sformiiri importante: eel al loeuinfelor individuale (vile sau grupari de loeuin1e

ale reg ulamentului din 1928. Limitele ex trem d e largi ale acestuia au permis, ieftine), s-a cristalizat, punilnd totoda ta In e\'idcn\a o anumitii segrcgarc sociala

to tod ~ tii , experimentarea pos ibilitafilo r expresivc ale arhitecturii modernc, prin a zonelor rezid e n1iale. Cladirea In front lncliis. de lnal1ime mica (10-11 m) ~ i- a

lucriirile de referinfii al e celor mai import~n\i arl1iteqi romilni . In aceasta privinfa. pierdut din impo rtan\a ~i pond e rc. Sub impulsul presiunii rentabili zarii te ren11rilor

efectele ~ctului normativ din 1939 au fo st extrem de restrilnsc. Cladirile cxccut~tc centrale (cl1iar dincolo de valori igienice acecptabile), crqterea lnalfimii admi sc a

In dece ni1d 5 (~i, In num ii r ~i mai mi c, In deceni1d 6), clcvin, astfel, exe mple aproape generat ti pul imobilului de raport multietajat, c11 ni\·eluri retrase In gabarit.

sin gulare , care nc pot suge ra doar importanfa lui In m o dcl ~1rea formclor Scliimbarea rapicla a co nf1gura1iei Yo l11mctricc din zona ccntr,dii ca ~ i

arli itee til ralc . dctinirca ca ractc ri sticilor zo nclor rc'l.id c nfialc pcrifericc s-a 11 t:lc11t. In cca mai marc

Dq i dez voltarea ora~1dui. a fo st, poate. In ans;~mblul c i, eomparabila prin masura, prin efcctcle rcgulamcnwlui din 1928. opcrafional pc d11rata ccl11i nwi marc

importan[a. cu cea de Ia sfilqiud seeolului trccut, nu a mai existat aeca SIICCcsiunc efort constr11cti\' din istoria b11 C 11rc~tcanii. Parfial trilllltar mo~tcnirii sccol11l11i al

de actc normati\'c care sa reglc mcntczc situa1ii noi, inexistcntc pilna at11nei. s0111 sa X IX-lea, lncerdnd sa preia ~ i sa cbrificc 0 StfiiClllrii In plin proccs de tran sfo rmarc.

act11ali zezc pc cd c mai \'cc hi . ld cilc urbani sticc cscnfialc a11 riimas cclc c nun1at c accst rcg11lamcnt co n1inca . lntr- o forma n11 lnd c,1j11n s de pracis~ . gcr mc nii idcii

pilna Ia prin111l ra zbo i mondial. lied cstc \"o rl>a de re fca11a principala de eireulafic. ora~ul11i mode rn . Concc pfi<~ m11lt mai coc rcntii ~ i mai lnn oito•lrc a rcg11larncntlll11i

fi e de distrib11\ia In te ritori11 a f11nqi11nil o r. 0 ccrectarc mai atcnta a cclor do11a din [939. aplieat prca Jl llfin timp. a fost In rcalitatc m;~i e11rilnd o desd1iderc sp rc

pbn11ri de sistc mati7.arc poatc p11n c c11 11 ~ 11rin\a In cvidenfa cii accstca a11 pre l11at. In \"iitor.

fo~Htc marc mas11rii. aecstc id c i. pc care lc-a11 dc1.vo ltat ~i lc-a11 ralinat. Plan1d t\ecs t potcn1ial trans fo rmator cstc m11lt mai pregnant In zona ccntraiJ.

Director din [935 ~ i rcg11bmcnt111 sa11 de co nstr11qi i a11 aspirat lnsa. prin co r c l~r ilc prin trc i dirccfii fundam c ntalc: gcncraliz~rca rcgim11l11i lncilis ~1 c l~diril or ( ;~ d nd

difcrifilor paramctri . sp rc nniformi 1.a rca a cc cntllat~ a mocl 11l11i de co nstr11qic din drcpt eonscc infa dclinirc;l m11lt n101i precis~ a sp~ fialit ~ fii s tr~ 1. il o r ~ i pcrspccti\·clc

ti cce~rc clasa dar ~i. poatc In prin111l rJnd. sp rc o an11mic~ nto nllm c nt,di za rc a sp;~fiil o r c\·olll\ici spc cta c 11lo~ sc ~ tipul11i de c l~dirc co rcsp 11n1.J toarc). rcd 11ccrc'1 dra stid

a ,-~ri~fici ;~dmi sc ~ lnalfimilor (tinzJnd11- sc sprc obfincrc~ 11nci com1~c rclati\·

366 'Oru~ul modern'

uniforme a strazii) ~i eliberarea de construqii a mijlocului insuieior (stabilindu-se ACTUAL!TATEA !STORIE!

un raport com·enabil lntre rentabilizarea terenului ~i conforrul urban). Pe de alta

parte, a fost exprimatii cu tOata claritatea inten1ia omogeniziirii interioare B11mre,,fiJ1I se of/a 'in prezml !nrr-o fazli a evoln(iei sale care, 7n Ill/lite pnvi11(e, poole fi
a diferitelor clase de construqie ~i. deci. accentuarea diferenjierii caracterului asimilarli ideii de "oraf liberal", caracrerisrica perioadei dinlre 183!-1878. lntr-adevar,
acestora. Are loc, astfel. transferul de Ia controlul dez\·oltarii unor ansarnbluri rep11nerea 'i11 disw{ie, dnpa o 'infrempere de apro:•:imaliv 50 tie a11i, a orr!jldJii In lermmii 711
urbane de mici dirnensiuni (parcelari. strazi sau grupari de srrazi), fapt urmarit de mre a Ji fosl constmil p!inli Ia a/ do ilea rlizboi monrlial, este 'i!l,<o(ilr'i rle negarm, mai 1111111
actele normative ale sffir~irului secolului al XIX-lea, spre teritorii urbane rnult dec/it firesca, a ITJIJ/ror principii/or,,; reguli/or Jlllimelor rlecenii dar,,; tie refnznl rle a se
mai intinse. SJ/pnne oricarei 110i resrric(ii a dreptului de a constmi. Regnlile elei/Jmlare ale 1111/li nivrl
Prin liniile principaie ale celor doua acre normative ale perioadei minim al11rba71ila(ii sm!l !nclilcate c11 sa /I fora voin(a arl111inisfra(iei. Aam·ta si!Jia(ie esre
interbelice (dar cu preciidere a celui din 1939) ~i prin puternica prezenra a perpe!Jitl/li, de mai bine de 7 ani, ,,i tlaron"ta rJ/cefillelii prin tare primr'in·a 'f,,·i Sftlbile,w o
arhitecturii moderne, este prdigurata o transformare profunda a ora~ului anterior, slrategie a tlezvollan"i ora,,/1/ni. E:o.·islli riswl real co parlimlan·lr'i(ile esm(iale ale ora,·nllli
acestuia substituindu-se un ora~ nou , de facrurii muir diferitiL Trebuie lnsa remarcat Sa tk,-parli rapid, Sllb imperatiVIIf, prosl!n(efr.s, a/ "motfemizt'irii" pn'n re(ele ar/iitn:lllrale ~i
ca, ap cum s-a subliniat In prima parte a lucriirii, aceastii nouii atitudine a implicat, Jlrbanisticr, deseori rlepa,,ite, prel/lale fora spin"t tie tlisccnN'illllinl, tlar ~·i pn"n /ipsa
incvitabil. o anumita simplificare a unor aspectc ale rcalitii\ii urbane, sau ignorarca (rlorin(ei) tie lJI(elegere a om,,IIIJii. Es1e evirlm!<'i, co rlmlll 1/ltli bine tie o SJI/rl tie r111i, !mr/i!J(fl
altora, dar cil ea s-a produs In interiond sistcmului de valori cristalizat spre sffir~itul
de nve11tliwre absol111a a tlrepl!ll11i tie r1 di.'/!11111' de pmprieltJim 11rbrmr'i ,,; tie r1 e.YtiCfrbtl
sccolului trccllt. 1rll/abilizarea acesleia, 'iu rlefrruoarer~ inlere.wl11i t:oleclivilrl(ii ,<i tl corrm(ei sjm(i11lui llrb{ll!.
In acest fcl , conligurarca general~ a ora~ului Ia lnccpuwl dcccniului 6 (~i
Smp11l illlrlillllli rk /a(r'i "" r1 fos/ r11do rlr tl ofni jwsibile .,·olll(ii imnliale,
cum se prezintii, In mare parte ~i astiiz i, In zo nele respectiv<.:), a fost rczultatul
t:t;l!rrele, pm!m a fi prell!ale l11 pmc!iUI riU/NIIt'i, ci a.fosl, L.:u;/usiv, {lfr./a tie tl lll(dege,Jir .yi
stratiliciirilor succesive. In timp, a unor atitudini, deseori difcrite lntrc cle, dar care
1!(/r(ir!/ (j1ri11 711Sil,<i rlolllf!lilll cnTelt'irii), tvolll(itl 11rbr1!!r'i morlerll(/ r1 IJm:l!n~·lillllli. C11 /l)t!lf
au preluat constant, de tiecare dad, anumite particuiarita\i ale "or:~~ului" anterior. Se
tlctslm, 1111 j101 ji ig11ora1e mllt!i(ioll(/n"f~ legislt11ive r!SIIjlrtl am/i.!,FIIrtl(iei !lrbt!lll' tlc/1/(//e.
poatc considcra, prin urmare, d. trcprat, s-a format ~i s-a consolidat o tradi\ie a
S111rlilll tifin/li'i, jJoa/e C/1 J11(icim1e ti!J,FIIIIlf'!I/P, ["(f ocrs/e Wlldi(iO!I(Jii 1111 r111 fosl miuon• ,,i cr'i,
ora~ului modern , In care prezcn1cle morfologice medie\·ak (mai putin
j1r j/(/rmrs11l cdor {ljlroximoliv I 30 dr o11i, de tl!l motldr!/ /11 morl Sflllllijlm;iv (!"Sill Ill
caracteristicile tramei stradale) rind spre disparitie.
1!rba11. l'ersiJtC!iva iJ!I)ncr'i IJnijl!lst'i t!r tiers/ st11tlill jJerlllill' sr'i .fie t!esj,n"llsf clilro.JtT tlSIII'I"It'
Departc de a ti re:wltawlunei dczvoltari lntampliito:m.:. cum deseori s-a
mre jlol jl, m sigllmll(t'i, l!lillf 7!1 mmirlemrc /11 r/(lbt;rtl!"l'(l S/T"tiii'.!,FI.ri th·zvol!f'i,ii viilomr.
atirmat, 13ucurc~tiul clc Ia sfilqitul ra zboiului sc all:! lntr-11n moment. foartc
!. l'olitiw Jtrbanii. Exislrll{tl Ill/or (1{"/P IIOI'llltl!ivr- n:'.}:llltlllll'lllt' tie ro!lslmr(ii,
important, al c\·oiu\ici sal<.:. <.:arc a fo st. d<.: Ltpt. oprit pcntru multc d<.:ccnii.
sltiiJtl(//de 11/llllliii}(J/F rlr., elc. · tl!l _Jf;s; loltkrnnJtl dtlll'!ldm!J' rlr poli11i·t1 nrbt!llt'i tl

IIIY/1/rJJiri, 11/tiiNirllizil/r'i Still 1111 l"illlf"-1111 l'lr"' rle sisll'l!ltllizorr. Firrt/1'1' /loll l"l:rf:llltn!lm/ t!r

J."t;!lsln!l."(ii a fr;s; 1111 im/171/llm/ (II mot!Nuizrlrii t;Jtl.~"llllli, r/f!r 1-/ r1 r.\j!lillltll, fll(/il!lr rlr /orT!r,
 368
rt 369

o 01111111ita idee asupra dezvo/tiirii acesluia. S-a put/It cons/ala de a/tfe/ ca, pe masura ce

admiuistra{ia (primari, consi/ieri, serviciile tehnice etc.) a avnt o atitudiue mai clara a.mpra
I Ea este sincrm1a m tmdin(e/e actua/e, pe plan mropeau, de accmnmre, pri11 mijloace

urbanistice ,<i arhitectura/e, identitatea propn'e fieclirei /ocalita(i. !ston·a /omlli, partim/arli

mod!ll!li In care voia sa modemizeze ora,<ul, ares! fapt s-a ref/eclat imediat, in t!Cie joaca, in cazu/ Bumre,<Jiullli, ro/!11 t!etenniuaut in afinnarea 1111icita(ii m/e.

uomm1ive din ce in ce mai precis on.mtale ,<i mai mpn'uz!itoare. Primipa/a problema tl fost, 3. Fonnalizarea OJVfZtltti. Re/11area p/anijiclirii om,<n/11i /11 ten11mii i11 care a
lotdemma, aceea de a tla e.\presie, priu regu/i bine definite, tmei imagini a ora,<n/ni - de Ia fosl coustmit pliuli Ia a/ doilea rt'izboi 111011dia/ (coustmirm 1111ei socie!tl(i 1iemorratire,

zonificarea fimctioualli ,'i conslmCJiva plinli Ia arhiteclllm care coufera forma ora,wlni. ext~<lmfa micii propriela(i urbane, re!miva autonomic /ocala, rdtl(ia fireasra di111re

Doar in aces/ coutexl pome fi l11at in considerare rolul, foarte imporlal!l, a/ aclelor doctltlle!J!e/e 11rbanistice fimdammtale- pl01mrile 11rbauistice, ,<i actele uommlive care demrg

710171talive ,<i, In prim11/ rliud, a/ regu/ametttelor de c071Simc{ie. Ele vor devmi iustmmnt!ele diu acestea e/c.) p1111e in dism(ie posibi/italea de prel!lare, iulegm/0, a 11110r regulammle de

eficim!e tie 1'07tlrol ale t!ezvol!lirii 11rbane 111111111i t!upa ce va exista o idee globala asupra C071slmc(ie 0111en'oare, care ,<i-au t!ovet!it, 17tainte tie rt'izboi, coerett(a roucep(iei de

orapl11i vii1or, diu care t!emrg ,,i careia ii Sll!ll s!lbortfo7tale. tr011sformare a orap/ui. Realitalea de azi a B11mre1<Jiu/ui, profimd schimbala 111 raporl m

2. Dimmsiunea ~7tlturalii a modemiziirii. Din evol11{ia drep111l11i nrbam~<lic iucepu!n/ a11ilor '50, face ca aces/e leJI/alive stl fie i/11zorii; po; Ji l11ale iu tk<m(ie 1111111ai

rez!lila mmnl!a darita/e exislm(a mwr lem/in(e succesive tie t!irijare tl tk:zvo/f{/ni 11rbtme. mlllllli{i jtaramelri san 011sambl11ri ale aces/ora.

D11m1a cousidembi!tl a .fii71(tln·i aces/om exc!~~t!e m desavli~ire it!eea, ties t;firmma, a Di11 slndinl de faro reies dona elmm11e impo;1m11e ale CO!IIimllltl(ii rol!slmrtiei

t!ezvo/!t'irii 7uldmplt'iloare, !tao/ice, !luijorme, a B11mre,<linlui 711 fjiOrtt mot!emt'i. Logica nrbaue diu 11/!imn/ setal, carr pol fi i111egra1e m ll;'ltn.l!(t'i prot1'-'11111i /iresc tie 1110demizmr tl

tlreslei dezvol!t'iri a fosl a/la t!etd! rea aoua!t'i, dar ~·islm{a ei 1111 poale .fi uegtllt!. orgtmisllmilli nrbtm:

Rtglemmlonle till fo;·; pnse lu ap/ic:are mai 11111!1 stm mai jJII(ill col!setvml, t:tl eziltlri, m a. jln.m!ll t!i111re aas/ttt tsle l11area 711 co11sit!eran: a rezll!lalllilli .Urttl1/ia'i1ii, 711

l'f'tll!ll{tlri Ia tllllllllile j!lim:ij;ii, t:tl mo1iijimrm aaslom san, t!impo!rivt'i, till josl imjmse, m li!lljJ, a reglemmlonlor mot!l·m~, supmjmst'i 1110;1·/mirii om.,m!ni mtt!irval. Ct·lr !rei llftllli tit

mnl!t'i jlersroft't'11ft'i, j!e jJen'oatle 7nt!elungale tie ;imp. C!tiar dart! r.\'1~1-/t'i t!ifi'rmte - 1111Mri lerilorii (zona cmlm!tl, mrlirrelr re.zidm(ia!e j1ni(eria ;1·i zo!lfle iulermNiimr}, rvidm(iale
1:
t!es!lll tie man· i111re rrr,mlile slabi!ile ;1·i I!IOti!ll lor tie ajllictl/7', tm·slm till gmeml j1e jHtrt.mxnl lnrrtln'i, jtlrzinlt'i, mm/ /11 rttj10r1 m a/lui, l.'flrtn:lnisliri mr;tfu/l;gire t'.\'11'111 de

1'011/ignm(ia mo;f/Jiogictl arlnalt'i, arlim!tllt'i, tlijerm(/tllt'i, m;-e rtmfer1t mrm.'!fm! jlflllirnlar, diverse. E/e tl/eslt/ rre{len·a i.<ll;ric1t a r;m,<ll!ni ;'i it!eile .<nrrrsive tit p!tmi(irmr a lui.
n e.\'/;7'111 dr van'a! ,ci pilo;rst· mwr lerilo;ii nrbane diver:;e ,<i om,~·u/ni ttl 711/regu/ still. lisle, 7u Jlcrs!ortt le !;rbnie at'itlgtl/e, forti 7nt/l;ia!t/, loilo;ii!t mnslntilt: t!npt'i a/ til;i/ta rr'iz.bl;i

tlllsamb/n/ still, o mo;<lmire IIIVtmtl~{t;tlrlr bogtlll'i, de ra/iltllf dtSMii ;Tman·t;bi/t'i 1/iu pnnrl IIIIJ11t!ial (avtilltl mmrlere nrbtmislice mllljllel 1/ijnilt tit: l'l'ielal!e}, m ,~~i ce/e I!Ym-'f!Jntltl/1'

r tie vrt!err nr/Nwi,lic. Va/l;arm 1111ur muamb!tt~i urVtl/11' (;mrre!t'i;i dr tlifnill' mlrg!Jrii,

buft.vmde ,~~i sln'izi /nlregi Still fn1g111mle air m-rs/ora e!c.}, vor wresila, rtl signmn(tl, mt'i.<mi
mt!im! /11 n!limii Sil tie t111i. Slrtlllgii t!ifrrill' t!r inkiVI'II(ir, at!tlj>la!r rxisll'l!(ri /l;r mhta!r,

dar f'(ll'f' sri linda s;1rr 11t1ijimrm ia!ITioarr'i a Zl;nei re.1j1erlivr, 1111 vur/ar·e al!rrva tltrtil ~<t'i

r s;m:ia/e tie ronsnvare a mmrlemlni lor nrbtmis;ir, /11 rtmlj>ll'ltln'a zr;nei i.,lolin· rt'l!lmlr, m-cmlm·ze mmrltml _(irro;ria t!inlrr d1·. DinT! lrga11t dr ttn'tlslt'i ;n;sibi/1t (<i mn·.wnl)
II
a/!tlle tl1jt1 sub pm!n'{ia !tgii. Jl j1relna ttn't!Sit'i lmtfi(ir tl Hdmlmlni, a 11 /111111' 7n n!ti!ibm m nTva/nan·, jlf baze isiiJ!ire, tl l;rgtllll:<nwlni nr!Jan, esle j!tllll'l7'a snb sn/1111!1 iniiTVt'ilii tt

m(ilmalizarm 111ilizr'irii Jermnlni (dar _(nintl-r; tie exresrle jlrezmlt t!e;rt 7n /l;alr :::ow!t- valabili!rl(ii Zl;ni(iu'in'i lnill;linlni /II' nilnii r.\dasiv./tmrtioualr, .yi, 7n mnsrrin(t'i, lrrllt111'a

l l;m.ynlni) .yi m til;rinra tie a ( re) f!Jmwliza s;w(inl 111btlt1 "nmslilail' 1; f>mbimu/ m!lnmlt'i. 7n II!IJII l!tdi/i'l7'11(ial 11 1111/Jr slljlm/i'(l' 11/Vtllll' .fi;tlrlr mtlli. !lrnls!t'i ali!ntlim· rtJ!Ititlu',

~·
370
inevitabil, Ia pierderea proprii/or caracteristici ale 1mor gmpari de mai mici dimensiuJJi,
OJIIJ este cartiem/tradi(ional sou para/area de data mai recmta.
b. Defiuirea - t/1 contextiJiteritorial amintit mai sus - unei configura[ii coere/Jif
a spa(iu/ui urban, prin to(i parametrii care-/ deten/Jina (inc/usiv pn·n lnal(imea cladirilorj,
chiar daca aces! fapt ar avea, intr-o perspectivli mai lndepartata, co11seciiJ(C aSIIpra
pitorescului atilt de caracteristic astazi. lu istoria modema a Bumre~tiului au existat trri
momel!le c!lnd 011 avut foe astfel de tentative: dupa 1881, pe711m strazile importa/Jte di11
centml orapdui, dupa 1910, pentm noile parcelari ji, incep!lnd en 1939, pentm i11tregul
teritoriu a/ oraFiui. Fiecare din aceste mari epoci a marco!, i!llr-o masura co/Jsiderabi/a,
imaginea gmerala o spo[iu/ui urban. E/e on apor(i!JIJI unor perioorle in core o e:xistot o
COIIfliiii(O putemica a urbonita(ii, co mod rle reprezentore o uuei societa(i {i uuei copitole,
aflote, de fiecore data, in mo1/Je11te fii11dammtole de afirmore a propriei idmtita(i In cadml
largeuropea11.
B"mrf'{tiul se of/a lutr-1111 1110IIIf111 si111ilor pri" importtiiJ(a so, dar amm
tmta(itl distmgerii 1111ti wltiJii urbo/Je suficimt de bine sedimeutate i11 timp este di" ce /11 rt
11/(/i pn:zmtli. Reformalizarea spo(iului /J!Vall, care (i!IF, /11 pri11111l rli11d, de voi11(tl
odmiuistm(iei, l{i potlle tlvea ro puua de pomire potell(ialiJI i111n1s of omp!l11i 1!10.~/ellit,
mre l~i tlfleaptli doarvalorifimrm.
BIBLIOGRAFIE
L LUCRARIGENERALE
Volume
...... Anuoml statistic of ora,<1ilui Bucure,,·ti, 1912-1936
..... Anuoml statistic of Rom!l71iei 1939-1940, Bucurqci , 1940
...... Dommwte privind iston·a om{nlui Bucure{li, sub redaqia lui Florian Georgescu,
......
Paul Cernovodeanu ~i Ioana Criscachc Panaic, Bucuresci, 1960
Formes urbaines et tiglemmts, acres preparacoires pour Ia jour nee d'ecude de
8 juin 1990, Ecole d'Archiceccure de Paris Belleville
..... Is to ria Ortlf1ilni Bucurefli, voi.I, Bucurqci, 1965
..... irforphologie urbaine el porcelloire, Sai n c- Den is, 1988
.............. Plorml Director de Sistematizore a/ Municipi11lui Bumre{ti, Bucure~ci, f. a .
Populo(io Ji cladin"fe tmmicipi11lui Bucurefti in 1948, Bucurqci, 1948
Recensamalllul gmerol of Romll11iei di11 6 aorilie 1941. Date provizorii .
Bucure~ci,
..... 1944
Stotistico cladirilor ,,; o /omin[elor di!i Rom/inia, intocmita pe bozo recmsamt111tnlui
general of populo(iunii din 19 dec. !912 I I ian. 1913, Buc11re~ci, 1920
AYMONINO, Carlo, Lo studio deijeTJommi urboui, Officina Edizioni, Roma, 1977
13ENEVOLO, Leonardo, Le origi71i dell'nrbonistico modem a, Ed. Laterza. Bari, 1972
La cilia e l'architel/o, ed. Laccrza, Roma- Bari, 1984
BE RIN DEI, Dan, Ora~ul Bumre,<ti, rewliN{a ,,i capitola a 7'lilii Romd71e,<ti 1459- 1862,
Bucure~ci, 1963
Societateo romaneascti In vremea lui CalVI! ( 1866- 1876), i311eur e ~ci, 1992
BONNIER, Louis, Les Rlglemeuts de voi1ie. Cu71Jirmces foites dans l'himiC)'Cie de !'Emk
Notionale des Beaux Arts /es 22 et 29 ocrobre 1902. Paris, 1903
BRt\N CI-1, Melville C., Comprehesive city Plouuiug, Planners Press, Washington,
Chicago, 1985
Cr\NTACUZINO, G. M .. lzvoore ,:ipoprmni, edi1ie lngrijica de i\tlrian t\nghclcscll,
Hucmqci, 1977
CERNEA, Emil; MOLCUT. Emil, !storio s/(1/!lll!i .:i dnjJtului romrlllfsr.
i311Cllfqti, 1993
CILE U LS. A. de. Traiti de Ia 1ig7~'/otio u et de /'aduliuistmtio/1 rlf' lo voirif' urboiue,
Paris. 1877
CULL!NGWORTII . .].B .. Tow!// a!It! cou ntry p!rJuui11g in lln"taiu. London . I 988
DAI'viE, Frederic, Bucaresl m / 906. Bllcllre~ci . I 906
D;\ VI D ESCU, Ion. No(ill!li de 11rbr1!1i.'"'· l311c11rqci. 19.l7
DjU V.ARA , Neag11. lutre Orimt ,<i Ocridmt. To rile Romrlnr lo /ucrputul rporii 1/lor/rmf'
(1800-1848).1lllcllrqci, 19'J.'i
 ANEXAI
CRONOLOGIA LEGISLATIEI URBANISTICE
B u c u R E !;> T I
LEG! GENERALE REGLEMENTARI ALE LEGISLATIA PRIVIND OBSERVATII
LEG! I DEC RETE CONSTRUCTIEI DIVERSE ARHITECTURA
URBANE
Regulament pentru starea
1831 Regulamentul Organic s~n~tiitii ~i paza bunei
orfnduieli in politia
Bucure~tilor
Regulament pentru
1847 im~rtjrea capitalei
Bucuresci rn 3 ocoale
1848 Regulament pentru alinieri
I sicUdiri
Regule pentru
construqiunea cl~dirilor ~i
185... altora din cuprinsul
ocolului I
Idem, ocolulll
Idem, ocolullll
Regulament pentru
1856 deschiderea din nou de
l
ulite rn capital~
Decret pentru punerea sub
fngrijirea Min, Agriculwrii,
1863 Comerciului ~i Lucrilrilor
Publice a celor patru strade
I principale ale capitalei
Legea comunal~ modificlri rn 1874, 1882,
Lege pentru expropria~iune 1887
pentru causA de utili tate modific:lri rn 1900, 1913,
1864 £Ublicl 1923, 1927, 1933, 1937,
Codicele civil 1943
Lege pentru adoptarea
sistemului metric de mhuri
I si greutiti rn Romania
 LEGI GENERALE REGLEMENTARI LEGISLATIA
LEGI I DEC RETE ALE CONSTRUCTIEI DIVERSE PRIVIND OBSERVATII
URBANE ARfiiTECTURA
Lege pentru de•liint•rea de
mori de pe rful oambovila
Lege pentru infiintarea de
1865 cheiuri pe ambele paqi ale
rfului O:lmbovillJ, pe toatil

Regulament pentru
1866 Constiwtiunea mentinerea cur8teniei rn
stradele i ie ele ca italei

1867 Regulamem pentru

industriele insalubre

1868 Regulament pentru

zalhanale (abatorii)

1874 Lege pentru organizarea Regulamemul Comisiunii

serviciului sanit.ar monumentelor na ionale
1875 Regulament pentru
industriile insalubre
Proiect de lege pentru
1876 construirea localurilor de

Regulament pentru Hale ~i

1877 Mar~euri
Regulamem pentru
inmorm3ntAri
Regulament pemm •modificilri fn 1881
Lege pemru caualisarea construc~iuni ii alinieri•
1878 Dlirnbovitei Regulamem asupra
salubrit~tii construqiilor ~i
locuiu elor
Regulament pentru drumul
1880 de fer cu cal (tramway•)
 B u c u R E I? T 1
LEG! GENERALE REGLEMENTAR! ALE LEG!SLATIA PR!V!ND OBSERVAT!l
LEG!/ DECRETE CONSTRUCT!El DIVERSE ARH!TECTURA
URBANE
1881 Lege pentru restaurare
mlln3stirilor ~i bisericilor
1882 Lege pentru fnfiin{area de
edificii ~i constructii
I publice
Decret penuu declararea de • modificlri fn 1893, !896,
1885 Legea sanitanl• utili tate publicl a 1898
constructiilor fortificatiilor
1886 Regulament pentru
serviciul sanitar de ora~e
1890 Regulamenl pentru modificlri fn 1891, 1895,
constructiuni ~i alinieri 1901
Lege pentru conservarea ~i
restaurarea monumemelor
1892 ~ublice
Lege pentru descoperirea
monumentelor ~i obiectelor
antice

1893
Lege pentru crearea unci
Casse a Lucrllrilor ora~ului
Bucure~ti
. modificlri in 1909, 1910,
1912

Lege pentru organizarea modificare in !908

1894 comunelor urbane
Regulament pentru
industriile insalubre
1895 Lege pentru marginirea
Bucurcscilor
1896 Lege pentru facerea
cladirilor ~colare
Condi{ii pentru
1897 construqiunile de pe
bulevarde ~i splaiuri
Lege relotiva lo pitman til -
1901 rile rurale din Duc urc~ti
--- 2_ ··

LEG! GENERALE
LEG! I DECRETE
B u c u R E_§_ T
REGLEMENTARI ALE
CONSTRUCTIEI
I

DIVERSE
LEGISLATIA PRIVIND
ARHITECTURA
OBSERVATII

URBANE
Regulament pentru
1904 executarea construqiilor de
biserici
Lege pentru clildirea unui
1906 ospiciu de alien ali Ungil
Bucure,ti
Lege penuu conservarea ii
1907 restaurarea monumentelor
I publice
Lege relativilla fnfiinp~rea • modificare fnl913
1910 unei Societilli pentru Lege pentru construirea de
co nstruirea de locuinte locuinte efcine
efti ne in Bucure~ti •
1912 Lege pentru asanarea
lacului Herilstrau
Regulament pentru legarea

1913
propriel!!ilor cu canalul
public ~i execu tarea
Lege pentru conservarea
restaurarea monumentelor
'i
instalatiilor de scurgere a istorice
apelor menajere din
interiorul propriet!\ilor
Lege pentru reducerea
itnpozitelor Ia cliidirile ca re
1914 se vor construi £nainte de I
ian. 1917 pe noua aliniere a
Oii Victoriei din Bucure~ti
1917 Regulamentul garajului de
automobil
Lege pentru conservarea 'i
1919 restaurarea monumentelor
istorice
1921 Decret pentru aprobarea Lege pentru [ncurajarea
Planului de Sistematizare construqiilor de locuit
1923 Constitulia Lege pentru infiin~area
Casei grildinil or publice
 B u c u R E $ T I
LEG! GENERALE REGLEMENTARI ALE LEGISLATIA PRIVIND OBSERVATII
LEG! I DECRETE CONSTRUCfiEI DIVERSE ARHITECTURA
URBANE
1925 Lege pen tru unHicarea Regulament pentru garaje
administrativa de automobile
Lege pentru organizarea Proiectul regulamentului • variantll modificat3
1926 adtninistratiunii comunale a pentru parcelilri• in 1928
ora1ului Bucure,ti
Lege pentru fncurajaree
construirii de locuinte
1927 Regulament pentru
construirea
cinematografelor
Decret pentru construirea ~i
Regulament de salubritate exploatarea centralelor de
al Municipiului Bucure~ti energie electricl
Regulament pentru Regulamentul de Regulament privitor Ia • Modificilri in 1933
1928 constructiuni ~i alinieri• construqiuni §i alinieri al construc{:ie, instalerea §i
comunelor suburbene din funqionarea garajelor de
Municipiul Bucure1ti automobile comerciale,
industriale §i a garajelor
I particulere
Lege pentru orgauizarea
1929 adtninistratiunii
Municipiului Bucure~ti
Lege pentru infiintarea
1930 Casei Autonome a
Constructiilor
Lege pentru fnfrumuset-area Lege pentru fncurajarea ~i
1931 imprejurimilor Capitalei activarea constructiilor de
locuin(e
Regulament pentru
utilizarea cililor publice Ia
1932 instalarea difcritelor
conducte sau linii ~i
coordonarea lucr3rilor pe
aceste cli
 B u c u R E (> T I
LEG! GENERALE REGLEMENTARI ALE LEGISLATIA PRIVIND OBSERVATII
LEG! I DECRETE CONSTRUCTIEI DIVERSE ARHITECTURA
URBANE
Lege pentru organizarea Lege pentru amenajarea
1933 cadastrului ~i a cllrlii p3durilor statu lui din
funciare vecin3tatea Capitalei
Decret pentru aprobarea
1935 Planului Director de
Sistematizare
1936 Legea general~
administrativa
Regulament pentru
1938 Legea administrativ3 reglementarea
monumentelor publice
Lege pentru organizarea Lege pentru organizarea
municipiului Bucure~ti Regulament de constructii Casei Construqiilor
1939 Lege pentru asigurarea ~i
alinieri Instruqiuni ~ norme pentru
dezvoltarii sta{iunii fntocmirea planurilor de
climaterice Snagov sistematizare
1940 Regulament pentru
organizarea ~i funqionarea
planurilor de sistematizare
ale comunelor
Instruc{iuni provizorii
pentru prevenirea
1942 deteriori1rii construqiilor
prin cutremur ~i refacerea
celor degradate
Hot~rfrea CC al PMR ~i a Ho~rirea CC al PMR ~i a
Consiliului de Mini~tri al Consiliului de Mini~tri al
1952 RPR cu privire Ia onstruqia RPR cu privire Ia planul
~i reconstruqia ora~lor ~i general de reconstruqie
organizarea activitAtii din socialistS a ora~ului
domeniul arhitecturii Bucure~1i,
 L_

ANEXA2
PRINCIPALII PARAMETRI AI REGULAMENTELOR DE CONSTRUC11E

ZONA
ACflJL DE PROCENTUL MAXIM OJ• fNALTIME A MAXIMA DIMENSIUNILE MINIME ALE A$EZAREA CLADIRII PE PARCELA OBS.
NORMATIV CONSTR OCUPARE AL PARCELEI ACLADIRII PARCELEI
GLASA METRI SUPR. FAT ADA AD AN C. STRADA LATERAL SPATE
1847 constr. din
Regulament I z.idlrie
pt.imp~rtirea in constr. din
trei ocoale II paiant;};

Ill
1878 conforrn construqii din
Regulamentul I H<L planurilor d zid~rie

~~~{tt;~~4rI
de construqii 213 H max."" 17m aliniere
Regulamenttll II
i}'!tX%~ '· '•:
j 1
salubrit~!ii L<8m---> H<6m constr. paiantil
[II
1890 2 8<L<11m---> H<!Om pe aliniere sau pentru anumite
Regulamentul I /5 3 L > 11 m ---> H < 14m retras str3zi regirn

I II
•'

de construqii 4 L>20m---> H<17m fnclais

1895

~~4 Ii~\i~~>2J:~~-1 I
Legea pentru [[
/,/
m;};rginirea

~~~-
Bucure~tiaalui ""

/31 i&YI';~~},.( ~;I

I
Ill
l··fK\~1!:;:.·;'.

IV
\

-----------------~------~~~-

ANEXA212
ZONA
ACTUL DE I'ROCENTUL l'vii\XIM Dl fNALTIMEA MAXIMA DIMENS!UNILE MINIME ALE A/IEZAREACLADIRII PE PARCELA OilS.
NORMATIV CONSTR OCU!'ARE AL PARCELEI ACLAD!Rll PARCELEI
GLASA METRI SUPR. FATADA AD AN C. STRADA LATERAL SPATE
1928
RegulaTTTentul l 6
de COTTSUlTC\ii ~j centralS ~ts -
~~ I1,;:~:~'i$J:J;!.:: I f-1 max.: 18m 80 mpcl.
omerciale
Bm 6m :onform planului
le sistcmatizarc reghn fnchis
egim special pt
bulevarde ~i

[~
':"·"~:''f'!'<t .• I
f
alinieri 5au grupat ciTeiuri
1/4 I
100 mp case 10m 8m 1e alinicre (alinicre ~i
ie raport rentm !Jtrifzilc fniiiJime)
:.mnerciale

!SUmp retras de Ia
II H: min. 7 m vile grupate 10m 10m alinierc rcgim izolat saT
vile 2~ 4 TIT gmpat
2 200 mp
vile izolate

Ill
JocUiTT\C
lzt3
I~(~;~~/•!-·~"_:./ I sc admit~ locnin~c
numai cu parter ISO mp Bm Bm
pe aliniere ---t
retrase ---t
regim:
fnchis, grupat
izol at, gmpa t
ieftine

300mp
IV ind. mica 20 TIT 10m
industrial· 2000mp
ind. mare 30m 4Um

1939 GLASA
Regulamcntul
de constrUC\ii ~i !A 1% [I <8m 2 ha. 50 TIT SOm rctragcre 20 m rcgim izolat re~ragerc 10m
[]
alinieri
I I retragere I 0 m

LJ~ -
f------>-----+

. I GJ
lD IS% 2 2S<Khnp 30m 5(1 TIT pe alinicrc san rcp;im izolat retragcre 5 m
I rctragcre en 5 m rc~ragcre 5m
 I
L
r

ANEXA2/3
ZONA
ACTUL DE PROCENTUL MAXIM DE lNALTIMEA MAXIMA DIMENSIUNILE MINI ME ALE ~EZAREACLADIRII PE PARCELA OBS.
NORMATIV CONSTR OCUPARE AL PARCELEI ACLADIRII PARCELEI
CLASA METR! SUPR. PATADA AD AN C. STRADA LATERAL SPATE
1939

s%/~J
Regulamen11d
de cons1 ructii ~i IIA H< 12m 600mp 20m 20m pe aliniere sau reglm izolat re1ragere 4m
alinieri ·~ I re[ragere cu 5 m 4m
rei ragere

JIB ll<Bm 200 mp !Om 20m pe aliniere sau regim fncllis min. 3m
rc1 ragcre cu 5 m sau gmpa[

0%1t~~~ll
(min. 2,50 m

I fata de limita
lateralil)
Pemm clasele
I! B- V,
IIC
H<>'mLI:!
. ,;c<f
;-;
300mp 15m 20m dep~narea de
limitele lateral
~ide fund ale
parcelei se
regim fnchis re[ragere calculeaza
ca excep(ie se minimi diferentiat, fn

~O% ll~~~t~~,)
~
Ill H <18m achni[e regim de 3m; func{ie de [erer

I gntpat (min.
2,50 m fata de
alinierea de
fund es[e
limit a lateralil) fixatli Ia 20m
(parcelare noua
sau exiotenta) ~i
de nivelulluat
(parcel3ri noi) fn considerare
pe aliniere sau regim inchis ~i 25m
IV 1 <21m 400mp ISm 20m obligatoriu Ia
I
re[ras, conform (1erennri
5%.

[I-
planmilorde primele doni exis1eme)
aliniere nivelmi;
ca excep(ie,

~s%BJ
regimgmpa[
v li <24m (min. 2,50111
fata de limira
laterala)
regim inch is
VI V(lllc)/S(mp) <5 II< 18m 500 IIIP 20m 20m san gmpa1
.j· ~~~·

ANEXA 3
ACTIVITATEA CONSTRUCTIVA

ANUL NUMAR CLADIRI

Exisrenre Consrruire Aurorizare
1830-!840 !0.074 1 (1831) 2.49z2
1840-1850 3.064
1850-1860 13.321 (1860) 3.673
1860-1870 3.730
'
! 1870-1875 1.883
1875-!878 1.611
3
!878 20.323 1296
!879 1.3094 12965
!880
1881 1.084
!882
!883
!884 9!0'
!885 678 921 5
!886 5!8 780 (I ian - I oct.)'
!887 6!1
!888 646
!889 1.082
!890 1.301
!891 1.303
!892 1.002
5
!893 1.088 1306
1894 887 13235
!895 985
1896 1.438
!897 1.301
!898 1.150
1899 1.171
1900 52!
1
1901 31.076 283
1902 ?
1903 50!
1904 - 639
1905 621
5 5
1906 34.653 744
1907
1908 1.700
6
l
1909 1.241
1910
1911
1912 49.003 7 2.129
8
1913 3.200
1914 4.200
19!5 2.400
19!6

.-'
 ANUL NUMAR CLADIRI
Existence Construite Autorizate
1917
1918
1919 340 I

1920 777 745 '

1921 1.398 L470
1922 2.526 2.077
1923 2.135 L779
1924 L208 LZSO
1925 L235 L400
1926 LZ32 L600
1927 2.544 3.800
1928 3.205 3.400
1929 2.455 2850
1930 72.039 2.154 2250
1931 2.522 2150
1932 2050
1933 2.750
1934 2.736
9
1935 3.032
1936 2.609
1937 2.575
1938 L629
1939
'·· 1940
1941 7L53910 (?)
1942
1943
1944
1945
1946
1947
1948 87.027' 1
\
..,.___ __

11
AtfiJOrul statistic a/ onz;ului BuCJtrqti 1912-1913, p. 365.
Pentru datele referiteare Ia anii 1830-1878 ~i 1885-1905, Fr, Dame, Bucan:st m 1906,
2

Bucure~ti, 1907, pp.!32-!33.

Aurel D. Petrescu, Smrniftca;ia ~=liman!lllui din 1878 din BIICllt"efti, "Bucure~ti',
3

IX, 1972, pp. 267-273.

4
' MCPB', V, 1880, nr. 52, pp.689-690.
5
Informa{ie de Ia $erban Popescu Criveanu.
6
Anuarul statistic 1912-1913, p. 364.
Statistica dadirikr fi loCJtin;elordin Romania, Bucure~ti, 1920, p 25-26.
7

Pentru num~rul autoriza{iilor emise lntre 1913-1934, vezi $t. Mihiiescu, Problema
8

loCJtin(tlor, "Buletinul AGIR', 1936, nr. 8.

9
Pentru numarul autoriza{iilor emise lntre 1935-1938, vezi Anuarul statistical Romdniei,
1939-1940, Bucure~ti, 1940, p. 499.
&cmslimJntul gron-al a/ RomJnUi din 1941, 6 aprilu. Date prooi:t.orii, Bucure~ti, 1944.
10

Populafia fi clcdirile municipiului BIICUrqti fn 1948, Bucure~ti, 1948, pp.34-35.

11