Reg Loc Urb 95

S.C. IPH Deva S.A. PROIECT NR.
7145
PLAN URBANISTIC GENERAL

AL ORAŞULUI URICANI
Judeţul Hunedoara
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

2
PROIECT NR. 7145

ORAŞ URICANI – 1998
REGULAMENT LOCAL DE
URBANISM
FAZA: P.U.G.
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ORAŞ URICANI ŞI
LOCALITĂŢILE COMPONENTE
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
(I.1) Regulamentul local de urbanism este o documentaţie de urbanism cu caracter de

reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare şi
utilizare a construcţiilor pe întreg teritoriul localităţilor URICANI, CÂMPU LUI NEAG ŞI
VALEA DE BRAZI.
(I.2) Regulamentul local de urbanism însoţeşte Planul Urbanistic General, explicitează şi

delimitează prevederile cu caracter de reglementare P.U.G.
(I.3) Regulament local de urbanism constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi
se aprobă de către Consiliul Local, pe baza avizelor obţinute, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 50/1991 republicată în M.O. nr. 3 din 13.01.1997.
(I.4) Dacă din prevederile unei documentaţii (Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice
de Detaliu) pentru părţi componente ale unei localităţi se schimbă concepţia generală care a stat la
baza Planului Urbanistic General aprobat pentru acea localitate, este necesară modificarea Planului
Urbanistic General, conform legii.
(I.5) Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se va face numai în spiritul

prevederilor Regulamentului general de urbanism; aprobarea unor modificări ale Planului
Urbanistic General şi implicit ale Regulamentului local de urbanism se poate face cu respectarea
filierei de avizare – aprobare pe care a urmat-o şi documentaţia iniţială.
2. BAZA LEGALĂ
(2.1) La baza elaborării Regulamentului local de urbanism stau în principal: Legea nr. 50/1991
republicată în M.O. nr. 3 din 13.01.1997, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele
măsuri privind realizarea locuinţelor, HGR 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism, Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 la Legea 50/1991, privind formularele, procedura de
autorizare şi conţunutul documentaţiilor, Ordinul nr. 80/N/96 al M.P.L.A.T., precum şi celelalte
acte legislative specifice sau complementare domeniului.
Regulamentul Local de Urbanism detaliază prevederile Regulamentului General de
Urbanism în condiţiile specifice fiecărei localităţi.
3
(2.2) În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile de urbanism
aprobate conform legii: Planul urbanistic general, etapa I, 1990, Planuri urbanistice zonale sau de
detaliu privind modificarea unor intravilane, amenajarea şi amplasarea unor spaţii comerciale, de
producţie, turistice, de tratament, administraţie, birouri, construcţii de cult.
3. DOMENIUL DE APLICARE
(3.1) Planul urbanistic general împreună cu Regulamentul local de urbanism aferent, cuprinde
norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în
intravilanul cât şi în extravilanul acestora, în limitele teritoriului administrativ al oraşului Uricani.
Teritoriul administrativ al oraşului Uricani cuprinde următoarele localităţi cu intravilanele
aferente:
- oraşul Uricani - reşedinţă adminstrativă nr. trupuri 10
- Câmpu lui Neag - localitate componentă nr. trupuri 15
- Valea de Brazi - localitate componentă nr. trupuri 6
(3.2) Intravilanul aprobat conform legii şi figurat în planşa de REGLEMENTĂRI a Planurilor

Urbanistice Generale, va fi marcat pe teren prin borne, potrivit Legii cadastrului şi publicităţii
imobiliare nr. 7/1996.
(3.3) Zonificarea funcţională a unei localităţi se stabileşte în funcţie de categoriile de activităţi pe

care el cuprinde localitatea şi de ponderea acestora în teritoriu în conformitate cu art. 14 din
Regulamentu General de Urbanism şi este evidenţiată în planşa de Reglementări a Planului
Urbanistic General; pe baza acestei zonificări se stabilesc condiţiile de amplasare şi conformare a
construcţiilor care se vor respecta în cadrul fiecărei zone funcţionale.
(3.4) Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă se face conform planşei cuprinzând
delimitarea UTR-urilor care face parte integrantă din Regulament; UTR-ul este o reprezentare
convenţională cuprinzând o zonă a teritoriului urban sau rural cu o funcţiune predominantă,
omogenitate funcţională, caracteristici morfologice unitare, sau pentru care sunt necesare planuri
urbanistice zonale în detaliu.
UTR-ul se delimitează prin limite fizice existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape,
etc.) şi poate cuprinde o întreagă zonă funcţională, mai multe subzone din cadrul aceleiaşi zone
funcţionale sau din zone funcţionale diferite şi este suportul grafic pentru exprimarea prescripţiilor
corelate cu propunerile pieselor desenate.
S-au stabilit astfel pentru oraşul Uricani un număr de 15 U.T.R.-uri
LOCALITATEA Nr. U.T.R.-uri
- oraş Uricani 4
- localitatea componentă Câmpu lui Neag 7
- localitatea componentă Valea de Brazi 4
TOTAL = 15
4
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE
A TERENURILOR LA NIVELUL ORAŞULUI URICANI
4. REGULI DE BAZĂ LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI

PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
(4.1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se

supune prevederilor art. 3 din Regulamentul general de urbanism; terenurile agricole din extravilan
sunt evidenţiate în planşa de ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV a Planului
Urbanistic General.
Totalul terenurilor agricole este de 9015 ha din care:
- arabil................................ 120 ha
- păşuni.............................. 4858 ha
- fâneţe............................... 3992 ha
- vii şi livezi....................... 45 ha
Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan se poate face numai cu respectarea
prevederilor Legii 50/1991 republicată în M.O. nr. 3 din 13.01.1997 şi a Legii 18/1991 la care se
adaugă Legea 82/1997.
Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I şi II de calitate, pe cele
amenajate cu îmbunătăţiri funciare, precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisă.
La autorizarea oricărui fel de construcţie în extravilan se vor avea în vedere prevederile
Ordinului nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al M.L.P.A.T., M.Ap.N., S.R.I. pentru aprobarea
precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, cât şi de
normele şi distanţele din Anexa 5, la prezentul R.G.U.
Posibilităţile date de Legea 69/1991 Modificată şi a Legii 82/1997 pentru schimburi de teren
între Consiliul Local Orăşenesc Uricani şi persoane fizice sau juridice în vederea executării unor
construcţii în extravilanul sau intravilanul localităţii se va face numai în interesul şi câştigul
Consiliului Local.
(4.2) Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole din intravilan în vederea autorizării construcţiilor
se realizează în condiţiile art. 4 din Regulamentul General de Urbanism; destinaţia acestor terenuri
se reprezintă în planşa de reglementări a fiecărei localităţi a Planului Urbanistic General.
(4.3) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinaţie forestieră din

extravilanul sau intravilanul localităţilor se supune art. 5 din Regulamentul general de urbanism;
Suprafeţele împădurite sunt puse în evidenţă în planşele de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
ADMINISTRATIV sau /şi de REGLEMENTĂRI ale Planului Urbanistic General.
Suprafeţele împădurite sunt puse în evidenţă în planşele sus amintite ele ocupând 15.197 ha.
Având în vedere extinderea intravilanului spre limitele suprafeţelor împădurite, cât şi
existenţa în imediata vecinătate a trupurilor existente a suprafeţelor împădurite, pentru orce
construcţie care prin funcţionare poate aduce prejudicii pădurii, amplasată la distanţă mai mică de 1
km de liziera pădurii şi pentru care se solicită autorizaţie de construire, se obţine avizul Regiei
Naţionale a Pădurilor.
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă cu
excepţia utilizărilor permise de Codul silvic (art. 54 – construcţii cu destinaţie specială).
(4.4) Autorizarea executării construcţiilor definitive pe terenurile cu resurse ale subsolului,

delimitate potrivit legii, se supune prevederilor art. 6 din Regulamentul General de Urbanism,
terenurile cu resurse ale subsolului în planşele de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
ADMINISTRATIV sau/şi de REGLEMENTĂRI ale Planului Urbanistic General.
5
Menţionăm că, oraşul Uricani are ca resurse minerale ale subsolului importante cantităţi de
cărbune, calcar, cuarţ precum şi importante captări de apă potabilă care alimentează întreaga Valea
Jiului.
Resursele de apă sunt puse în evidenţă în cadrul planşelor de Reglementări şi INCADRARE
ÎN TERITORIU ADMINISTRATIV al oraşului Uricani şi localităţile componente din P.U.G.
Delimitarea zonelor de protecţie pentru albiile minore ale cursurilor de apă se realizează de Regia
Autonomă „Apele Române” împreună cu Oficiul Judeţean de Cadastru şi cu deţinătorii terenurilor
riverane.
La aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului Uricani se va ţine cont de Normele de igienă
aprobate de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/97 cap. II, III.
Resursele de cărbune precum şi pilierii de siguranţă la care se adaugă zonele de interdicţie
definitivă de construcţie sunt puse în evidenţă în planşele ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
ADMINISTRATIV şi REGLEMENTĂRI ale oraşului Uricani şi a localităţilor componente din
P.U.G. Delimitarea zăcămintelor şi pilierii de siguranţă ai localităţilor se realizează de „Regia
Autonomă a Huilei” Petroşani împreună cu Oficiul Judeţean de Cadastru şi cu deţinătorii
terenurilor aflate la suprafaţă.
(4.5) Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi ale
cuvetelor lacurilor, precum şi în zona de protecţie ale platformelor meteriologice se realizează în
condiţiile respectării art. 7 din Regulamentu General de Urbanism şi sunt puse în evidenţă în
planşele de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU ADMINISTRATIV sau/şi REGLEMENTĂRI ale
Planului Urbanistic General.
(4.6) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor în zonele cu valoare peisagistică se

realizează în condiţiile respectării prevederile art. 8 din Regulamentul General de Urbanism.
(4.7) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
constituit se face cu respectarea prevederilor art.9 din Regulamentul General de Urbanism; zonele
construite protejate se reprezintă în cadrul planşei de REGLEMENTĂRI a Planului Urbanistic
General.
Zonele construite protejate se înscriul la următoarele categorii: monumente de arhitectură,
monumente şi situri arheologice. Stabilirea zonelor de protecţie ale monumentelor se va face prin
studii de specialitate întocmite prin grija Direcţiei Monumentelor Istorice în colaborare cu alte
organisme centrale şi locale de specialitate.
Până la elaborarea studiilor de specialitate, zonele de protecţie se stabilesc pe baza
Ordonanţei Guvernului nr. 27/26 august 1991 în care se specifică: zonele de protecţie ale
monumentelor din localităţile urbane sunt cuprinse în interiorul razei de 100 m, în localităţile rurale
200 m, iar în extravilan – 500 m.
Autorizarea construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu se face conform art. 9
din Regulamentul General de Urbanism şi va ţine seama de prevederile Legii nr. 41/1995.
În Teritoriul Administrativ al oraşului Uricani precum şi în cadrul intravilanului localităţilor
care compun oraşul Uricani nu au fost până în prezent găsite şi marcate monumente de arhitectură.
5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR

6
ŞI LA APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC
(5.1) Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale se
realizează în condiţiile prevederilor art. 10 din Regulamentul Genaral de Urbanism; zonele expuse
la riscuri naturale sunt puse în evidenţă în cadrul planşei de REGLEMENTĂRI a P.U.G.
Delimitarea zonelor cu alunecări de teren se va face prin Hotărârea Consiliului Judeţean cu
avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice locale dacă va fi cazul.
Delimitarea zonelor exploatate de cărbune, cu prăbuşiri şi efecte până la suprafaţă se va face
de Regia Autonomă a Huilei şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean cu avizul organelor de
specialitate ale administraţiei publice locale.
Construcţiile se pot autoriza în aceste zone expuse la riscuri au drept scop limitarea
riscurilor naturale; în cazul zonelor cu terenuri dincolo de pilierul de siguranţă se pot autoriza
construcţii cu condiţia avizului Regiei Autonome a Huilei Petroşani şi a Exploatării Miniere din
zona vizată; În cazul când nu se poate obţine avizul pozitiv al R.A.H. Petroşani. Zonele de dincolo
de pilierul de siguranţă către limita intravilanului rămân cu interdicţie definită de construire.
(5.2) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice precum şi în

zonele de servitute şi protecţie a sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de
transport şi distribuţie gaze naturale, ape, canalizare, căi de comunicaţie şi a altor lucrări de
infrastructură se realizează în condiţiile respectării prevederilor art. 11 din Regulamentul General
de Urbanism.
Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama de condiţiile de protecţie a reţelelor
tehnico-edilitare şi se servitute impuse de către acestea vecinătăţilor prezentate în Anexa de la pct.
V.
Zonele de servitute şi de protecţie ale căilor de comunicaţie rutiere vor ţine seama de
prevederile legii drumurilor nr. 13/1974 şi H.G.R. nr. 36/1996, precum şi de condiţiile de
amplasare faţă de drumurile publice prevăzute în art. 18 din Regulamentul General de Urbanism.
Zonele de protecţie ale drumurilor, înafara localităţilor sunt:
- 22 m până la ax în cazul drumurilor naţionale (D.N. 66A) în extravilan;
- 20 m până la ax în cazul drumurilor judeţene în extravilan (D.J.) 6672 C;
- 18 m până la ax în cazul drumurilor comunale în extravilan.
În cazul intravilanului construcţiile amplasate în lungula acerstor drumuri care formează
străzi la localitate se va ţine cont de construcţiile existente aliniamentul stabilit fiind la construcţia
cea mai retrasă şi care cu dă inconveniente urbanistice; se va ţine cont de asemenea de
documetaţiile de urbanism P.U.Z. aprobate în zonă.
Avizul pentru autorizarea construcţiilor în zona drumurilor naţionale, judeţene se emite în
temeiul Ordinului nr. 158/1996 de Ministerul Transporturilor – Agenţia NAŢIONALĂ A
DRUMURILOR.
Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a acestora,
solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice specializate (locale
sau centrale în funcţie de categoria drumului).
Zonele de protecţie ale infrastructurii feroviare vor respecta prevederile art.20 din
Regulamentul General de Urbanism. Delimitarea cadastrală a infrastructurii feroviare este în
sarcina Ministerului Transportului. De asemenea, aceasta împreună cu S.N.- CRF trebuie să
stabilească condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor în zona de protecţie.
La autorizarea construcţiilor în fâşia de protecţie a infrastructurii feroviare se va ţine seama
de Ordinul nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor.
Obiectivele şi activităţile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului pentru eliberarea acordului de mediu sunt cuprinse in Anexa nr. II la Legea nr. 137/1995,
iar procedura de reglementare a acestuia este cuprinsă în Ordinul M.L.P.A.T. nr. 125/1996.
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii va ţine seama de Normele
de igienă aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, art.17.
7
Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, listate în conformitate cu prevederile
alin.(2) al art.12 din R.G.U. se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile
impuse prin acordul de mediu.
(5.3) Autorizarea executării construcţiilor în vederea asigurării echipării tehnico-edilitare va

respecta prevederile art. 13 din Regulamentul general de urbanism.
Orice construcţie care, prin dimensiuni, destinaţie sau amplasare faţă de zonele cu echipare
tehnico-edilitare asigurată poate fi realizată doar cu stabilirea prin contact prealabil, a obligaţiei
efectuării lucrărilor de echipare edilitară aferente, parţial sau total, de către investitor.
Dacă cheltuielile pentru echipare tehnico-edilitară depăşesc posibilităţile factorilor
interesaţi, autorizarea construcţiei respective poate fi refuzată de către Consiliul Local Orăşenesc
Uricani.
Proprietatea asupra reţelelor tehnico-edilitare respectă prevederile art. 29 din R.G.U.
Constrângerile legate de disfuncţionalităţi ale echipării tehnico-edilitare sau lipsa acesteia şi
asigurarea echipării edilitare se reprezintă în planşele de echipare tehnico-edilitară ale P.U.G.
Pe terenurile asupra cărora s-a instituit servitute de utilitate publică construirea se face în
condiţiile respectării prevederilor art. 16 din R.G.U.
(5.4) Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe
terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică se face în condiţiile respectării
prevederilor art.16 din Regulamentul General de Urbanism.
Lucrările de utilitate publică s-au prevăzut în planşele nr. .............................
Obiectivele de utilitate publică din P.U.G., în care sunt indicate zonele în care urmează să se
amplaseze obiectivele propuse. Parcelele ce vor fi ocupate cu aceste obiective şi asupra cărora se
instituie servitute de utilitate publică precum şi suprafeţele necesare sau disponibile se vor stabili
prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu sau studii de specialitate.
În vederea asigurării tehnico-edilitare, autorizarea executării construcţiilor se face în
conformitate cu prevederile art.13 din Regulamentul General de Urbanism.
III. ZONIFICAREA TERITORIULUI
6. ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE
(6.1) Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor în cadrul propunerilor privind dezvoltarea oraşului

Uricani şi a localităţilor componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi s-a realizat cu respectarea
art.14 din Regulamentul General de Urbanism şi a prevederilor privind amplasarea construcţiilor în
cadrul zonelor funcţionale stabilite ale localităţilor cuprinse în Anexa 1 a Regulamentului General
de Urbanism.
(6.2) În vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării construcţiilor

trebuie să ţină seama şi de Normele de igienă aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.
536/1997 – art. 3 – 5 , art. 7 – 11 şi art. 13 – 16.
Ţinând seama de art. 11, distanţe minime de protecţie sanitară între o serie de unităţi care
produc disconfort şi alte activităţi din teritoriul oraşului Uricani sunt:
- rampa de gunoi 1000 m

- cimitire 50 m
- staţie de epurare a apelor uzate 300 m
- industrii producătoare de noxe şi vibraţii 500 m
(A se consulta articolul din ordinul amintit)
Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.
8
(6.3) Zonele funcţionale stabilite conform pct. 3.3 şi 3.4 din prezentul Regulament Local de
Urbanism, sunt puse în evidenţă în planşa de REGLEMENTĂRI a Planului Urbanistic General şi în
planşele de la capitolul V, cuprinzând unităţile teritoriale de referinţă.
(6.4) Subzonele funcţionale sunt diviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate.
(6.5) Fiecare zonă funcţională este reprezentată printr-o culoare, atât în planşa de
REGLEMENTĂRI, cât şi în planurile UTR-urilor de la punctul VI.
În cadrul oraşului Uricani şi al localităţilor componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi,
apar următoarele zone şi subzone funcţionale:
ZC – ZONA CENTRALĂ – zona multifuncţională, formată din subzone

funcţionale diferenţiate, în special făcând parte din categoria
instituţiilor publice şi serviciilor (ZIS)
ZM – ZONA MIXTĂ CU FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
ZLM – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2
ZLI – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI CU MAI MULT DE 3

NIVELE
ZIS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SER VICII DE

INETERES GENERAL
ZI – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE, DEPOZITE
ZA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE
ZP – ZONA DE PARCURI, COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE,

TURISM ŞI PERDELE DE PROTECŢIE
ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARE
ZCr(f) – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE

(rutiere, feroviare)
ZS – ZONE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE
ZTN – ZONA TERENURI NECONSTRUIBILE
ZNP – ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ ŞI ZONE CONSTRUITE

PROTEJATE
ZTR – ZONE TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE

(inundaţii, alunecări de teren, prăbuşiri la suprafaţă)
Localitatea care face obiectul Regulamentului Local de Urbanism are de regulă următoarele
zone şi subzone funcţionale:
9
ZC – ZONA CENTRALĂ
ZLM – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2

Subzone:
ZLM 1u – subzona exclusiv rezidenţială cu clădiri de tip urban
ZLM 1r – subzona exclusiv rezidenţială cu clădiri de tip rural
ZLM 2u – subzona predominant rezidenţială cu clădiri de tip urban
ZLM 2r – subzonă predominant rezidenţială cu clădiri de tip rural
- alte categorii (T.A.G).
ZLI – ZONĂ REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI CU MAI MULT DE TREI NIVELE
Subzone:
ZLI 1 – exclusiv rezidenţială
ZLI 2 – predominant rezidenţială
- alte categorii
ZIS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII DE INTERES GENERAL

Subzone:
ZIS.a (fb) – construcţii administrative şi financiar bancare
ZIS.c – construcţii comerciale – alimentar, nealimentar, alimentaţie publică,
prestări servicii (de solicitare crescută, periodică,
rară, activităţi artizanale nepoluate şi care nu
necesită volum mare de transport)
ZIS.ct – construcţii de cult
ZIS.cl – construcţii de cultură
ZIS.î – construcţii de sănătate
- alte categorii de instituţii publice sau servicii
ZI – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE
ZA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE
ZP – ZONA DE PARCURI, COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE, TURISM ŞI

PERDELE DE PROTECŢIE
Subzone:
ZP.p – parcuri
ZP.cs – complexe sportive
ZP.t – turism
ZP.pp – perdele protecţie
- alte categorii spaţii verzi amenajate
ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ
ZCr(f) – ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢIILE AFERENTE

Subzone:
ZC.r – căi de comunicaţie rutiere
ZC.f – căi de comunicaţie feroviară
ZS – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

10
ZTR – ZONA TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE
Subzone:
ZTR.i – inundaţii
ZTR.a – alunecări de teren
ZTR.p – prăbuşiri (dincolo de pilierul de siguranţă)
ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE
ZNP – ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ ŞI ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
IV. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM LA NIVEL DE ZONE

ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE
7. CONŢINUTUL REGULAMENTULUI
7.1. Pentru fiecare zonă funcţională prevederile Regulamentului cuprind reglementări

specifice pe articole grupate în trei capitole inventariate mai jos:
7.2. Capitolul I – Generalităţi:

Art.1 – Tipurile de subzone funcţionale
Art.2 – Funcţiunea dominantă a zonei
Art.3 – Funcţiunile complementare admise ale zonei
7.3. Capitolul II – Utilizarea funcţională:

Art.4 – Utilizări permise
Art.5 – Utilizări permise cu condiţii
(Acestea se stabilesc pentru zonele în care este necesară obţinerea unor avize sau acorduri,
zone naturale protejate de interes local sau naţional, zone construite protejate de interes local sau
naţional, zona de protecţie a platformelor meteorologice, zona de protecţia a infrastructurii
feroviare, zona de protecţie a drumurilor publice, zona de protecţie în jurul cursurilor de apă, lacuri
de acumulare, diguri, zonă intravilan protejată de pilierul de siguranţă pentru zonele miniere în
cărbune, alte zone protejate).
Art.6 – Interdicţii temporare
(Până la elaborarea unor documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de
construire aplicabile pentru zona respectivă şi necesitatea realizării în zona a unor lucrări de utilitate
publică, cercetare arheologică, conservare, protejare, restaurare sau punere în valoare a unor
monumente istorice).
Art.7 – Interdicţii permanente
(Stabilite pentru următoarele motive: riscuri naturale previzibile, riscuri tehnologice grave,
grad ridicat de poluare a aerului, apei sau solului, atunci când regulamentul unei zone protejate
stabileşte acest lucru –ex. zonele aflate în afara pilierului de siguranţă stabilit de R.A.II. Petroşani
pentru fiecare localitate din Valea Jiului).
Interdicţia permanentă de construire poate fi ridicată odată cu încetarea cauzei care a
determinat instituirea ei.
7.4. Capitolul III – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – se specifică

acele zone şi subzone în care prevederile Regulamentului Local de Urbanism detaliază şi
completează prevederile Regulamentului General de Urbanism.
3.1. reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

Art.16 – Accese carosabile
Art.17 – Accese pietonale
11
3.3. reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

Art.18 – Racordarea la reţele tehnico-edilitare existente
Art.19 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare
Art.20 – Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare
3.4. reguli cu privire la forma şi dimensiunea terenului şi construcţiilor

Art.21 – Parcelare
Art.22 – Înălţimea construcţiilor
Art.23 – Aspectul exterior al construcţiilor
Art.24 – Procentul de ocupare al terenului
3.5. reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

Art.25 – Parcaje
Art.26 – Spaţii verzi
Art.27 – Împrejmuiri
a) La stabilirea reglementărilor în cadrul fiecărei zone funcţionale, se fac referiri doar la subzonele
aparţinând diferitelor UTR-uri în care construcţiile nu se supun integral regulilor de ocupare a
terenurilor şi de amplasare a construcţiilor şi amenajărilor stabilite de Regulamentul General de
Urbanism.
b) Explicitarea simbolurilor subzonelor funcţionale:
ZLM.v – ZONA CASE DE VACANŢĂ P, P+1;
ZLM.ue – ZONA LOCUINŢE URBANE existente;
ZLM.up – ZONA LOCUINŢE URBANE propuse;
ZLI.e – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI ÎNALTE CU MAI MULT DE 3

NIVELE-exist.
ZL.e – ZONA REZIDENŢIALĂ existente;
ZLI – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI ÎNALTE CU MAI MULT DE 3 NIVELE;
ZIS.a – ZONA CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE;
ZIS.ct – ZONA CONSTRUCŢII DE CULT;
ZIS.c(p) – ZONA CONSTRUCŢII COMERCIALE existente şi propuse;
ZIS.cl – CONSTRUCŢII CULTURALE existente;
ZIS.î – CONSTRUCŢII ÎNVĂŢĂMÂNT existente;
ZIS.s(p) – CONSTRUCŢII PENTRU SĂNĂTATE existente şi propuse;
ZIS.sp(p) – CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI SPORTIVE existente şi propuse;

12
ZIS.sv(p) – CONSTRUCŢII SERVICII existente sau propuse;
ZP(p) – ZONA PARCURI existente şi propuse;
ZC.r(p) – CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ existente sau propuse;
ZC.f – CĂI DE COMUNICAŢIE FEROVIARE existente;
ZGC.ct – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ – CIMITIRE;
ZGC.t – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALP – CENTRALĂ TERMICĂ;
ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ;
ZS – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ.
IV.1 ZC – ZONA CENTRALĂ
CAPITOLUL 1 – Generalităţi
Art.1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei centrale a oraşului Uricani
aparţin următoarelor zone funcţionale:
ZLI – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI ÎNALTE (CU MAI MULT DE 3 NIVELE);
ZIS – ZONA PENTRU SERVICII PUBLICE: ZIS.s+ZIS.a+ZIS.cl+ZIS.r+ZIS.ie+ZIS.îp+

+ZIS.M
ZP – ZONA PARCURI – ZIS.sp;
ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ;
ZCr – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE COMUNALĂ;
ZGC – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ;
ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE.
Art.2 – Funcţiunea dominantă a zonei este dată de instituţii publice, ea având un caracter
predominant administrativ, comercial şi de blocuri de locuinţe (locuinţe colective)
ZONA CENTRALĂ este compusă din:
- locuinţe existente în clădiri cu mai mult de 3 nivele în cadrul subzonei ZLI 1;
- instituţii publice şi servicii existente în cadrul subzonelor ZIS 1;
- parcuri publice existente în cadrul subzonelor ZC 1;
- reţele tehnico-edilitare în cadrul subzonei ZTE 1.
Art.3 – Funcţiunile complementare admise ale zonei conform R.G.U. art.14.

exemple: reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente, centrală termică, teren de sport,
locuri de joacă pentru copii.
CAPITOLUL II – Utilizarea funcţională

13
Servicii publice ce prezintă omogenitate funcţională cu unităţi de aceiaşi categorie conf.
art.14 din R.G.U.
Sunt de asemenea permise următoarele activităţi reprezentative şi cu atractivitate
considerate caracteristice pentru zona centrală, cu excepţia subzonelor specifice la art. 5, 6 pct. IV 1
(capitolul – zona centrală):
- administraţie publică
- unităţi financiar-bancare
- comerţ şi alimentaţie publică
- învăţământ, cultură şi sănătate
- spaţii publice plantate
- locuire şi funcţiuni complementare
- staţionarea şi gararea autovehicolelor în constrcţii şi spaţii special amenajate
- reţele tehnico-edilitare

Pentru zona centrală a oraşului Uricani este necesară elaborarea unor planuri urbanistice de
detaliu pentru locuinţe urbane P 1, P 2 propuse şi pentru construcţii şi amenajări sportive şi de
învăţământ. De asemenea se consideră necesară elaborarea unor P.U.D.-uri pentru garaje
supraterane colective în zona cartierului Bucura precum şi pentru spaţiile şi amenajării locurilor de
joacă pentru copii.
Art.6 – Interdicţii temporare de construire:

S-au stabilit zone haşurate cu diferite funcţiuni în planul U.T.R.1 – având interdicţii
temporare de construire până la elaborarea unor documentaţii de urbanism faza P.U.D. – cu
scopurile stabilite la art.5 şi aprobarea lor. Interdicţia temporară de construire va fi ridicată o dată
cu încetarea cauzei care a determinat instituirea ei.
Art.7 – Interdicţii permanente:

Sunt interzise următoarele tipuri de activităţi:
- activităţile industriale sau alte activităţi care generează noxe şi care nu sunt legate direct de
activităţile permise în zonă;
- activităţi de depozite en-gros;
- activităţi de comerţ sau prestări de servicii desfăşurate în construcţii provizorii amplasate
pe domeniul public sau privat aflate în administrarea Consiliului Local.
CAPITOLUL III – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor
III.1. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor din zona centrală respectă prevederile
R.G.U. şi sunt specifice zonelor funcţionale din care fac parte construcţiile cu precizările de mai
jos. În completarea articolelor 17-24 cuprinse în R.G.U. se fac referiri la:
Art.8 – Orientarea faţă de punctele cardinale

Se va ţine seama de prevederile art.17 din R.G.U. (Anexa 3).
- Construcţii administrative, financiar bancare:
14
se recomandă orientarea astfel încât să se asigure însosirea spaţiilor pentru public şi a
birourilor.
- Construcţii comerciale:
se recomandă orientarea spre nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi spaţiilor
de preparare acolo unde este posibil.
- Construcţii de cultură:
spaţiile de lectură şi sălile de expunere vor fi orientate nord, nord-est, nord-vest.
- Construcţii de învăţământ:
pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ orientarea sălilor de clasă va fi sud,
sud-est şi sud-vest.
bibliotecile, sălile de atelier, laboratoarele se vor orienta de regulă spre nord;
terenurile de sport vor avea latura lungă orientată nord-sud;
- Construcţii de locuinţe:
se recomandă evitarea orientării spre nord a dormitoarelor.
Art.9 – Amplasarea faţă de drumurile publice – conform art.18 din R.G.U.
Art.10 – Amplasarea faţă de aliniament

Se vor respecta prevederile art.23 din R.G.U. în cadrul P.U.D.-urilor ce vor fi elaborate.
- Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta cu condiţia ca
înălţimea clădirii să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de
cel mai apropiat punct a aliniamentului opus.
- Autorizarea executării construcţiilor retrase faţă de aliniament este permisă numai dacă se
respectă coerenţa şi caracterul fronturilor stradale.
- În cazul zonelor construite compact construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la linia de
retragere a clădirilor existente.
- În sensul prezentului Regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat
şi domeniul public constituit din stradă, trotuar şi spaţiu verde de folosinţă şi utilitate publică.
Clădirile vor fi dispuse pe aliniament sau retrase faţă de acesta conform Codului Civil cu
următoarele excepţii:
a) retrageri minime obligatorii de la aliniament atunci când în planul unităţilor teritoriale de
referinţă este obligatorie retragerea de 3 sau 5 m faţă de aliniament ori retrageri la intersecţii pentru
asigurarea vizibilităţii.
Se recomandă ca la fiecare situaţie în parte să se asigure coerenţa fronturilor stradale prin
luarea în considerare a situaţiei vecinilor imediaţi şi a caracterului general al străzii.
Art.11 – Amplasarea în interiorul parcelei

În zona centrală se va respecta percelarul existent conform studiilor şi documentaţiilor
urbanistice anterioare aprobate.
Se vor respecta prevederile art.8, pct.IV, cu referire la art.24 din R.G.U.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respectă distanţele minime
obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei conform legii, normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor şi normelor de însorire.
În cazul în care amplasarea construcţiei ridică probleme se vor aplica prevederile Codului
Civil.
Pentru toate clădirile se impune o distanţă minimă obligatorie faţă de limitele parcelei egală
cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii dar nu mai puţin de 3,0 m cu următoarele excepţii:
a) clădirea se lipeşte de două calcane învecinate formând un front continuu;
b) dacă clădirea se lipeşte de un calcan al clădirii de pe parcela învecinată (clădiri cuplate)
caz în care se menţine distanţa H/2 dar nu sub 3,0 m faţă de cealaltă limită laterală.
15
Se recomandă să nu se mai admită situaţiile de apariţie a unor calcane atât din considerente
de ridicare a calităţii imaginii urbane, cât şi din considerente de economisire a energiei prin
diminuarea pierderilor de căldură în cazul cuplării clădirilor.
În cazul construirii mai multor corpuri de clădiri pe aceaşi parcelă, distanţele minime dintre
acestea vor fi egale cu jumătatea din înălţimea la cornişă (H/2) dar nu mai puţin de 3,0 m.
III.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii în completarea articolelor 25 şi

26 din R.G.U.

Se va respecta art.8 de la pct. IV.1 cu referire la art.25 din R.G.U.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de
construire, eliberate de administratorul acestora.
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de
stingere a incendiilor (compensarea furtunelor).

Se vor respecta art.8 de la pct. IV. 1 cu referire la art.26 din R.G.U.
Prin accese pietonale se înţeleg căile de acces pentru pietoni dintr-un drum public care pot fi
trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces pentru public pe terenuri
proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevată de servitutea de trecere
publică potrivit legii sau obiceiului (art.643 Cod Civil).
Asigurarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se
asigură accese pietonale potrivit importanţei şi destinaţiei acestora.
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se
Autorizarea construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă există
posibilităţi de acces la drumurile publice sau prin servitute conform destinaţiei construcţiei.
Clădirile pentru sedii ale autorităţilor publice şi regiilor autonome şi societăţilor comerciale
care prestează servicii publice se autorizează numai dacă satisfac exigenţele referitoare la:
a. accese auto şi pietonale, inclusiv accese pentru persoanele handicapate;
b. căi de evacuare rapidă în caz de pericol;
c. dotări şi instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
III.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
Art.14 – Racordarea la reţelele publice de echipare existente în completarea art.27, 28 şi 29 din

R.G.U.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării
de noi consumatori la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică.
De la dispoziţiile aliniatului precedent se poate divaga, cu avizul organelor administraţiei de
stat competente numai în următoarele condiţii:
a. pentru locuinţe individuale:
- realizarea de noi soluţii de echipare în sistem individual care să respecte
normele sanitare şi de protecţie a mediului;
- beneficiarul se obligă a se racorda la reţeaua centralizată publică atunci
când aceasta se va realiza potrivit regulilor impuse de consiliul local (în
conformitate cu condiţiile contractuale stabilite prealabil autorizării şi
executării construirii).
b. pentru celelalte categorii de construcţii precum şi pentru parcelări:
- obligaţia prelungirii reţelelor publice existente atunci când acestea au
capacitate suficientă pentru preluarea de noi consumatori;
16
- mărirea capacităţii reţelelor publice existente şi realizarea de noi reţele.
Prevederile din aliniatul 5.2 se aplică în mod corespunzător în zonele unde nu există reţea
publică de apă şi canal.
Art.15 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare. – se vor respecta prevederile art.28 din R.G.U.
Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de
către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz în condiţiile contractelor încheiate
cu cosiliile locale.
Lucrările de racordare şi branşare la reţeaua edilitară publică se suportă în întregime de
investitor sau beneficiar.
Art.16 – Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare.
Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte utilităţi aflate în serviciul public
sunt proprietatea publică a oraşului sau judeţului, dacă legea nu dispune altfel.
Reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze naturale şi telecomunicaţii sunt proprietatea
publică a statului, dacă legea nu dispune altfel.
Lucrările prevăzute la aliniatele precedente, indiferent de modul de finanţare intră în
proprietatea publică.
III.4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunea terenului şi construcţiilor în completarea art.30,

31, 32 şi 15 din R.G.U.
Art.17 – Parcelarea
Se vor respecta prevederile art.30 din R.G.U.
În zona centrală se va respecta parcelarul existent, iar în caz de comasare a unor terenuri se
va menţine fizic prin amenajări şi plantaţii perene amprenta parcelarului existent.
Art.18 – Înălţimea construcţiilor.

În viitoarele P.U.D.-uri pentru zona centrală se recomandă maxim de înălţime la P+4 cu
condiţia fixării regulii de decalare maximă a cornişelor pe verticală caselor adiacente deduse din
situaţia actuală şi cu respectarea înălţimilor de pe amplasamentele învecinate.
Se recomandă ca în cazul realizării de noi construcţii în zona centrală, înălţimea acestora va
respecta înălţimea dominantă a clădirilor învecinate.
Clădirile cu mai mult de P4 nivele vor fi folosite ca accente, dominante, capete de
perspectivă la axele principale ale zonei centrale.
Art.19 – Aspectul exterior al construcţiilor

- se vor respecta prevederile art.32 din R.G.U.
- se va ţine cont de următoarele recomandări:
noile construcţii sau modificarea celor existente trebuie să se subordoneze caracterului
reprezentativ al zonei şi să se armonizeze cu construcţiile înconjurătoare;
în cadrul P.U.D.-urilor vor fi prevăzute reguli minime obligatorii.
Aspectul exterior al construcţiilor, cu toate elementele sale definitorii aparţine spaţiului
public.
În vederea indentificării în care aceasta urmează să se înscrie în specificul zonei, vor trebuie
respectate principiile de bază privind estetica arhitecturală precum şi tradiţiile locale.
Conform volumetriei, proporţiile şi relieful faţadei se vor referi la:
- conformarea volumului (panta acoperişului), rezolvare cornişă, joc de înălţime faţă de
vecinătăţile imediate;
- proporţii şi tratare arhitecturală (raport plin-gol, proporţii goluri, linii de forţă verticale şi
orizontale, tratarea parterelor comerciale);
- materiale (textura, culoare).
17
În cazul intervenţiilor la clădirile existente se va impune realizarea unori relevee, desfăşurări
şi desfăşurări sugestive, iar în cazul schimbării volumetriei şi a unor secţiuni perpendiculare pe
stradă: desfăşurările vor cuprinde întregul tronson al străzii în care se înscrie clădirea modificată.
La construcţia unor clădiri noi se va urmări respectarea şi păstrarea caracterului arhitectural
al zonei; se va recomanda utilizarea la faţade a materialelor folosite la clădirile existente.
Pentru faţadele comerciale se va permite folosirea materialelor specifice arhitecturii
moderne (tâmplărie metalică, sticlă) însă cu culori care se vor armoniza cu restul clădirii. Se vor
interzice firmele care depăşesc nivelul parterului modificând proporţiile etajelor.
- aspectul şi detaliile pentru firme şi mobilier stradal se vor stabili printr-un proiect care să
privească zona centrală în ansamblul ei.
Se recomandă în toate cazurile ca la o transformare eventuală a locuinţelor de la parter în
spaţii cu caracter comercial şi de servire, să nu se intervină prin transformarea ferestrelor într-o
vitrină unică de acces din stradă ci să se menţină golurile ferestrelor ca vitrină iar accesul să se
asigure prin lateral sau gang sau curte cu păstrarea părţii de intrare şi dispunerea unui grilaj sau a
unei a doua porţi spre curtea privată.
Se recomandă ca la clădirile din zona centrală dispuse pe aliniament şi care îşi menţin
locuinţele la parter să nu se admită „modernizarea” faţadelor prin înlocuirea ferestrelor existente cu
ferestre mai mari, din considerente arhitecturale şi pentru a nu micşora gradul de intimitate a
locuinţei.
Aspectul şi detaliile pentru firme şi mobilierul stradal se va stabili printr-un proiect care să
privească zona în ansamblul ei.
Art.20 – Procentul de ocupare al terenului

Pentru zona centrală procentul de ocupare a terenului va putea să fie de cca 80% cu
excepţia ZIS 1 unde vor fi respectate valorile prevăzute pentru zonele centrale de art.15 şi anexa 2
din R.G.U. pe parcelele aflate în cadrul U.T.R. în care se vor realiza construcţii aparţinând altor
zone funcţionale, se va respecta P.O.T.-ul specific zonei din R.G.U.
III.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri în completarea

articolului 33, 34 şi 35 din R.G.U.
Art.21 – Parcaje
Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie necesită spaţii de parcare se face
numai dacă există posibilitatea realizării parcajelor aferente în afara domeniului public.
Suprafaţa parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei.
Art.22 – Spaţii verzi şi plantate

Se vor respecta prevederile art.34 şi Anexa 6 din R.G.U.
- Pentru construcţiile administrative, financiar-bancare spaţiile verzi prevăzute cu rol
decorativ şi de protecţie vor ocupa minimum 10% din suprafaţa terenului.
- Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi
de agrement în exteriorul clădirii sau în curţi interioare 2-5% din suprafaţa totală a terenului.
- Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate,
spaţii de joacă şi de odihnă în funcţie de capacitatea construcţiei 10-20% din suprafaţa totală a
terenului.
- Pentru construcţiile de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate în funcţie
de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin 25% din suprafaţa terenului.
- Pentru construcţii de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de
locuire, dar nu mai puţin de 2 mp/locuitor.
Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi
aprobate prin planuri urbanistice.
18
Art.23 – Împrejmuiri
În condiţiile prezentului Regulament este permisă autorizarea următoarelor categorii de
împrejmuiri:
a) Împrejmuiri opace necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor sevicii
funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale.
b) Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu necesare delimitării parcelelor aferente
şi/sau integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau ansamblurilor urbanistice.
În zonele în care clădirile sunt retrase faţă de aliniament se recomandă garduri având partea
inferioară opacă pe o înălţime de 0,40 m, iar partea superioară transparentă până la înălţimea totală
maximă de 1,20 m (fiind eventual dublate în interior de un gard viu).
Gardurile dintre proprietăţi se recomandă să fie de 1,80 m – 2,00 m înălţime.
NOTĂ:
Se va avea în vedere ca suprapunerea activităţilor şi densitatea acestora din cadrul UTR 1,
face dificilă delimitarea exactă a subzonelor funcţionale într-un plan la sc. 1:5000. La stabilirea
prevederilor R.L.U. la nivelul zonelor funcţionale nu se va mai face referire la zonele aparţinând
U.T.R. 1 din zona haşurată (zona pentru care se vor elabora P.U.D.-uri).
IV.2 ZM – ZONA MIXTĂ CU FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE – conţinând zone cu

construcţii având destinaţii variate unde nu este posibilă precizarea unei funcţiuni dominante la
nivelul etapei de perspectivă.
Zone mixte sunt în U.T.R.-urile la şi 1b – oraş Uricani şi U.T.R.1 localitatea componentă

Câmpu lui Neag.
Art.1 – tipurile de subzone funcţionale:

În zona mixtă se admite amplasarea de:
- comerţ (cu amănuntul şi cu ridicata de produse alimentare şi nealimentare);
- hotel;
- restaurant, bar, bufet, cofetărie, cafenele, ceainării;
- recreere, săli de jocuri, cluburi;
- servicii de toate categoriile: profesionale (birouri, oficii), sociale (asociaţii diverse),
personale (frizerie, coafură, reparaţii de îmbrăcăminte şi obiecte de uz casnic, spălătorii, vopsitorii,
etc.);
- parcaje, garaje, reparaţii şi întreţinere auto-moto;
- locuinţe individuale urbane;
- locuinţe colective;
- echipamente publice;
- locaşe de cult;
ZIS – INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII DE INTERES GENERAL

Subzone:
ZIS.ct – construcţii de cult;
ZIS.c – construcţii comerciale: - alimentar
- nealimentar
- alimentaţie publică
ZIS.cl – construcţii de cultură
ZIS.s – construcţii de sănătate
ZIS.î – construcţii de învăţământ
19
ZLM.ue(p) – ZONA PREDOMINANT REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2

Art.2 – funcţiunea dominantă a zonei
ZONA MIXTĂ
Zona se compune din:
- locuinţe de tip urban existente cu regim de înălţime P|4 în cadrul zonei ZLI;
- locuinţe de tip urban sau rural existente/propuse cu regim de înălţime P, P|1, P|2 în cadrul
zonelor ZLMre/ZLMrp şi ZLMue/ZLMup.
- construcţii comerciale
- construcţii de cult
- construcţii de cultură
- construcţii de învăţământ
- construcţii de sănătate
Art.3 – Funcţiuni complementare admise zonei conform art.14 din R.G.U.

Construcţii comerciale
- comerţ nealimentar – amplasament – zona de interes comercial
- magazin general – amplasament/zonă rezidenţială
- piaţa agroalimentară – amplasament – zona de interes comercial sau minim 40 m faţă de
clădiri având alte funcţii decât cea comercială
- comerţ alimentar – amplasament – în zona de interes comercial
- alimentaţie publică – amplasament – în zonele rezidenţiale sau de interes comercial, în
zonele turistice sau de agrement
- se admite amplasarea la parterul locuinţelor numai în condiţiile asigurării izolării totale a
aburului, mirosului şi zgomotului
- servicii amplasament – comercială/rezidenţială sau de agrement
- se va evita amplasarea în vecinătatea industriilor nocive.
Construcţii de cult
- biserici – amplasament – alăturarea de lăcaşe de cult noi în incinta sau vecinătatea
monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale.
Construcţii de cultură: cluburi, săli de reuniune, cinematografie, săli polivalente,
amplasament – în zona destinată dotărilor pentru cultură, educaţie sau zonă verde
- este posibilă amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement
- se va evita amplasarea în vecinătatea unităţilor poluante
Construcţii de învăţământ
- grădiniţe – amplasament – în zone rezidenţiale – distanţa maximă de parcurs 500 m
- şcoli primare – gimnaziale – distanţa maximă de parcurs 1000 m.
Construcţii de sănătate
- spital general (orăşenesc, spital de specialitate) – amplasament în zonele şi cartierele de
locuit – distanţa maximă de parcurs 1000 m.
- asistenţa de specialitate – amplasament – în zone extraorăşeneşti, în zone în care formele
de relief şi vegetaţia permit creerea de zone verzi
- dispensar policlinic, dispensar urban, dispensar rural şi alte unităţi, amplasament în cadrul
unor construcţii pentru sănătate/locuinţe sau independente
- creşe, amplasament – în cadrul unor construcţii publice/locuinţe
- se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare sau a treficului greu.
Construcţii şi amenajări sportive
- săli de antrenament, săli de competiţii, patinoare, poligoane pentru tir, popicării,
amplasament – în zonele nepoluate, bogat plantate şi pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau
oglinzi de apă.
Construcţii de agrement
20
- locuri de joacă pentru copii, parcuri, scuaruri – amplasament – se vor evita
amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de zgomote puternice şi vibraţii.
Construcţii de locuinţe
- amplasament – se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de noxe,
zgomote puternice şi vibraţii (zone industriale, artere de trafic greu).
CAPITOLUL II – Utilizare funcţională

Servicii publice ce reprezintă omogenitate funcţională cu unităţi de aceiaşi categorie
conform art.14 din R.G.U.

Atelierele de întreţinere auto – moto, parcajele, garajele şi spălătoriile chimice să nu fie
dispuse la o distanţă mai mică de 15 m faţă de faţadele locuinţelor sau clădirilor publice, să nu aibă
capacităţi care să genereze un trafic intens, să nu polueze chimic şi fonic, să nu producă sau să
comercializeze mărfuri de dimensiuni mari şi să nu utilizeze pentru producţie sau depozitare terenul
vizibil din circulaţia rutieră.
Unităţile de mai sus se recomandă să aibă programul de lucru limitat pentru a nu incomoda
locuirea din jur în timpul nopţii.
Art.6 – Interdicţii temporare

- până la avizarea şi aprobarea unor P.U.D-uri sau P.U.Z.-uri în zonele haşurate în planşele
propuneri-reglementări (interdicţia vizează numai zonele haşurate).
Art.7 – Interdicţii permanente

- Nu este cazul -

În completarea articolelor 17-24 cuprinse în R.G.U. cu referire la:
Art.8 – Orientarea faţă de punctele cardinale.

- se recomandă orientarea spre nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi
birourilor;
- se recomandă orientarea spre nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi
spaţiilor de preparare.
Construcţii de cultură
Spaţiile de lectură şi sălile de expunere vor fi orientate nord, nord-est, nord-vest.
21
Pentru toate categoriile de contrucţii de învăţământ orientarea sălilor de clasă va fi sud, sud-
est şi sud-vest.
Bibliotecile, sălile de atelier şi laboratoarele se vor orienta spre nord.
Terenurile de sport vor avea latura lungă orientată nord-sud.
- spital general – amplasament – zona destinată dotărilor de sănătate, în funcţie de profilul
spitalului
- dispensar policlinic, dispensar urban şi alte unităţi – amplasament – în cadrul unor
construcţii pentru sănătate/locuinţe sau independente
- creşe – amplasament – în cadrul unor construcţii publice/locuinţe
- se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare şi a traficului greu.
Construcţii şi amenajări sportive
- săli de antrenament, săli de competiţii, patinoare, poligoane pentru tir, popicării –
amplasament – în zonele nepoluate, bogat plantate pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau
oglinzi de apă.
Construcţii de agrement
- locuri de joacă pentru copii, parcuri, scuaruri – se vor evita amplasamentele în vecinătatea
surselor producătoare de zgomote şi vibraţii puternice.
Construcţii de locuinţe
Se recomandă evitarea orientării spre nord a dormitoarelor
Art.9 – Amplasarea faţă de drumurile publice

- conform R.G.U.
Art.10 – Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea S.N.C.F.R.

- conform R.G.U.
Art.11 – Amplasarea faţă de aliniament

În cazul relotizării va fi un regim continuu, cuplat sau independent clădirile vor fi amplasate
la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta cu condiţia ca înălţimea clădirii să nu depăşească
distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al
aliniamentului opus.
Autorizarea executării construcţiilor retrase faţă de aliniament este permisă numai dacă se
În cazul zonelor construite compact construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la linia de
În sensul prezentului Regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat,
domeniul public constituit din stradă, trotuar şi spaţiul de folosinţă şi utilitate publică.
Clădirile vor fi dispuse pe aliniament sau retrase faţă de acestea conform Codului Civil cu
următoarele exepţii:
a) retrageri minime obligatorii de la aliniament atunci când planul unităţilor teritoriale de
referinţă este indicată o linie întreruptă privind retragerea minimă obligatorie de 3 sau 5 m faţă de
aliniament ori retrageri la intersecţie pentru asigurarea vizibilităţii;
luarea în considerare a situaţiei vecinilor imediaţi şi a caracterului general al străzii.
Art.12 – Amplasarea în interiorul parcelei

Autorizarea executării parcelărilor este permisă cu respectarea următoarelor condiţii
cumulativ pentru fiecare parcelă în parte:
a. front la stradă de minim 8 m;
b. suprafaţă minimă de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi de minim 200 mp pentru clădiri
amplasate izolat sau cuplate;
22
c. adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.
Numai parcelele care se încadrează în prevederile aliniatului precedent sunt considerate
parcele construibile, iar autorizarea construcţiilor este permisă numai pe parcele construibile.
În sensul prezentului Regulament, construibilitatea unui teren reprezintă proprietatea unui
teren stabilită prin documentaţii de urbanism cât şi totalitatea condiţiilor ce trebuie îndeplinite
pentru ca acel teren să poată fi construit; aceste condiţii sunt stabilite după criteriile fiecărui tip de
zonă.
În sensul prezentului Regulament parcelarea este operaţia de divizare a unei suprafeţe de
teren în minimum 2 parcele alăturate, construibile în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
Pentru un număr mai mic de 12 parcele se poate autoriza realizarea parcelării cu condiţia
executării unor soluţii de echipare de bază colective care să respecte normele legate de igienă şi
protecţie a mediului.
Se recomandă ca pe parcelele existente să se prevadă pentru parcele 8-9 m lăţime regim
continuu (locuinţe înşiruite) pentru cele 10-14 m lăţime regim cuplat, iar pentru cele de 15 m lăţime
şi peste regim izolat sau cuplat.
Înscrierea construcţiilor în zonele în care este precizat şi aliniamentul de fundal este
obligatoriu să se facă în interiorul spaţiului delimitat de cele două aliniamente.
În noile lotizări suprafeţele laturilor concesionate vor fi de 500 mp.
În cazurile în care amplasarea construcţiei ridică probleme se vor aplica prevederile Codului
Civil.
cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii dar nu mai puţin de 3,0 m cu următoarele exepţii:
a) clădirea se lipeşte de două calcane învecinate formând front continuu;
b) dacă clădirea se lipeşte de un calcan al clădirii de pe parcela învecinată (clădiri cuplate) caz în
care se menţine II/2 dar nu sub 3,0 m faţă de cealaltă limită laterală.
Se recomandă să nu se mai admită situaţiile de apariţie a unor calcane atât de considerente
de ridicare a calităţii imaginii urbane cât şi din considerente de economisire a energiei prin
diminuarea pierderilor de căldură în cazul, cuplării clădirilor.
În cazul construirii mai multor corpuri de clădire pe aceeaşi parcelă distanţele minime dintre
acestea vor fi egale cu jumătate din înălţimea la cornişă (H/2) dar nu mai puţin de 3,0 m.
III.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii – în completarea articolelor 25 şi

26 din R.G.U.

construire, eliberate de administratorul acestora (autorizaţia specială va prevedea expres că nu
înlocuieşte autorizaţia de construire eliberată de Primăria Oraşului Uricani conform Legii 50/1991
republicată în M.O. nr.3 din 13.01.1997)

Prin accese pietonale se înţeleg căile de acces pentru pietoni dintr-un drum public care pot
fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri
proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevată de servitutea de trecere
publică, potrivit legii sau obiceiului.
23
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajări de orice fel este permisă numai dacă se
Autorizarea construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile
publice sau prin servitute conform destinaţiei construcţiei.
Clădirile pentru sedii ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale care prestează servicii
publice se autorizează numai dacă satisfac exigenţele referitoare la:
a) accese auto şi pietonale, inclusiv accese pentru persoane handicapate;
b) căi de evacuare rapidă în caz de pericol;
c) dotări şi instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
III.3 Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

În completarea articolelor 27, 28 şi 29 din R.G.U.
Art.15 – Racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente.

de noi consumatori la reţelele existente de apă, canalizare, gaz metan şi energie electrică.
De la dispoziţiile aliniatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraţiei de
stat competente, numai în următoarele condiţii:
a) pentru locuinţe individuale:
- realizarea de noi soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare
şi de protecţie a mediului;
- beneficiarul se obligă a se racorda la reţeaua centralizată publică atunci când acesta se va
realiza potrivit regulilor impuse de Consiliul Local (în conformitate cu condiţiile contractuale
stabilite prealabil autorizării executării construirii).
b) pentru celelalte categorii de construcţii, precum şi pentru parcelări:
- obligaţia prelungirii reţelelor publice există atunci când acestea au capacitatea suficientă
pentru preluarea de noi consumatori;
Prevederile se aplică în mod corespunzător în zonele unde nu există reţea publică de apă şi
canal.
Art.16 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Extinderile de reţele sau măririle de capacitate ale reţelelor edilitare publice se realizează de
către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate
cu Consiliul Local.
Lucrările de racordare şi branşare la reţeaua edilitară se suportă în întregime de investitor
sau beneficiar.
Art.17 – Proprietatea publică asupra reţelelor-edilitare

Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte unităţi aflate în serviciul public
sunt proprietate publică a oraşului, dacă legea nu dispune altfel.
Reţelele de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţii sunt proprietate publică a
statului, dacă legea nu dispune altfel.
proprietate publică.
III.4 Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

24
- în completarea articolelor 30, 31, 32 şi 15 din R.G.U.
Art.18 – Parcelare
În zona mixtă se va respecta pe cât posibil, parcelarul existent. La clădirile de locuit,
parcelarea sau acolo unde este cazul reparcelarea vor ţine seama de specific în zona respectivă.
Art.19 – Înălţimea construcţiilor.

Pentru zona mixtă se recomandă stabilirea regimului maxim de înălţime la P+2 cu mansardă
cu condiţia fixării regulii de decalare maximă a cornişelor pe verticală, la clădirile adiacente deduse
din situaţia actuală.
Art.20 – Aspectul exterior al construcţiilor.

public. În vederea identificării în care aceasta urmează să se înscrie în specificul zonei vor trebui
Conformarea volumetriei, proporţiile şi relieful faţadei se vor referi la:
- proporţii şi tratare arhitecturală (raport plin-gol, proporţii goluri, linii de forţă verticale şi
orizontale, tratarea parterelor comerciale);
materiale (textură, culoare).
În cazul intervenţiilor la o clădire existentă (sau la clădirile existente), se va impune
realizarea unor relevee, desfăşurări şi desfăşurări sugestive, iar în cazul schimbării volumetriei şi a
unor sercţiuni perpendiculare pe stradă, desfăşurările vor cuprinde întregul tronson al străzii în care
se înscrie clădirea modificată.
La construcţia unor clădiri noi se va urmării respectarea şi păstrarea caracterului arhetictural
al zonei; se recomandă utilizarea la faţade a materialelor folosite la clădirile existente.
Prin specific arhetictural al zonei înţelegem casa „momârlănească” tradiţională
redimensionată şi funcţionalizată creator pentru viitoarele constrcţii şi construcţiile noi executate în
perioada 1952 – 1989 având un caracter specific anilor când au fost proiectate.
Pentru faţadele comerciale se va permite folosirea materialelor de specifice arhitecturii
moderne (tâmplărie metalică, aluminiu şi sticlă ) însă în culori care vor armoniza cu restul clădirii.
Se vor interzice firmele care depăşesc nivelul parterului modificând proporţiile etajelor.
Aspectul şi detaliile pentru firme şi mobilier stradal se vor stabili printr-un proiect care să
privească zona centrală în ansamblul ei.
Se recomandă în toate cazurile ca la o eventuală transformare a lopcuinţelor de la parter în
spaţii având un caracter comercial şi de servire, să nu se intervină prin transformarea ferestrelor
într-o vitrină unică cu acces din stradă ci să se menţină golurile ferestrelor ca vitrină iar accesul să
se asigure prin gang lateral sau cute cu păstrarea părţii de intrare şi dispunerea unui grilaj sau a unei
a doua porţi spre curtea privată.
Precizăm că o locuinţă momârlănească specifică zonei este de fapt o incintă de construcţii
care are locuinţa la stradă pe o latură, intrându-se în incintă printr-o poartă zidită cu arcade, poartă
de lemn înaltă care opturează vederea spre interiorul proprietăţii.
Se recomandă ca la clădirile din zona mixtă dispuse pe aliniament şi care îşi menţin
ferestre mai mari din considerente arhitecturale şi pentru a micşora gradul de intimitate al locuinţei.
Menţionăm că singurul oraş din judeţul Hunedoara aflat în zona a treia termică cu
temperaturi foarte joase pe timp de iarnă este oraşul Uricani şi localităţile componente unde
suprafaţa ferestrelor se impune a fi minimă ca gol necesar iluminării spaţiului, comformarea
tâmplăriei fiind dublă, fereastra exterioară (cerceveaua) fiind de tipul bistrat cuplat.
Art. 21 – Procentul de ocupare al terenului

25
Pentru zona mixtă procentul de ocupare a terenului va putea să fie de cca 60-70 %.
III.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

- în completarea articolelor 33, 34 şi 35 din R.G.U.
Art. 22 – Parcaje.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie necesită spaţii de parcare se va face
numai dacă există posibilitatea realizării parcajelor aferente, în afara domeniului public.
Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei.
- un loc de parcare la 200 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de până la 400 mp
- un loc de parcare la 100 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de până la 600 mp;
- pentru restaurante câte un loc de parcare la 5 până la 10 locuri la mesele din sală.
Construcţii de cult
- minimum 5 locuri de parcare.
Construcţii culturale
- pentru cluburi, biblioteci, săli de reuniuni un loc la 10-20 locuri în sală.
- 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice;
- pentru sedii ale taberelor şcolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare conform
capacităţii de cazare.
- pentru spital orăşenesc, spital de specialitate, asistenţă de specialitate (boli cronice, profesionale,
handicapaţi, recuperări funcţionale, centre psihiatrice, dispensar policlinic, dispensar urban,
dispensar rural) câte un loc de parcare la 4 persoane angajate cu un spor de 10 % la total;
- pentru alte unităţi (medicină preventivă, spaţii de salvare, creşe, leagăne de copii, case de copii)
câte un loc de parcare la 10 persoane angajate.
Construcţii sportive
- pentru stadioane, săli de antrenament, poligoane de tir, popicării – un loc de parcare la 5-20 locuri
public.
Construcţii şi amenajări de agrement
- pentru cluburi va fi prevăzut câte un loc de parcare la 3-10 membrii ai clubului.
Construcţii de turism
- pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevăzute cu locuri de parcare în funcţie de
tipul de clădire şi confort 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
Construcţii de locuinţe colective
- un loc de parcare pentru fiecare apartament maxim – minim un loc parcare la 3 apartamente.
Construcţii de locuinţe unifamiliale
- un loc de parcare la fiecare locuinţă unifamilială maxim – minim un loc parcare la 5 locuinţe.
Din totalul locurilor de parcare pentru locuinţele individuale vor fi prevăzute garaje în
procent de 60-100 %.
Construcţii industriale
- activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 10-100 mp – un loc de parcare la 25 mp;
- activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 100-1000 mp – un loc de parcare la 150 mp;
- activităţile desfăşurate pe o suprafaţă mai mare de 1000 mp – un loc de parcare la o suprafaţă de
100 mp.
Construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii
- vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de locuri de parcare.
Art. 23 – Spaţii verzi şi plantate

- Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi
de agrement în exteriorul clădirii sau în curţi interioare 2-5 % din suprafaţa totală a terenului.
26
- Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate,
spaţii de joc şi de odihnă în funcţie de capacitatea construcţiei 10-20 % din suprafaţa totală a
terenului.
- Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate în funcţie
de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25 % din suprafaţa totală a terenului.
- Pentru construcţii de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de
locuire, dar nu mai puţin de 2 mp/locuitor.
Conformarea şi dimenionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi
aprobate prin planuri urbanistice.
Pentru zona UTR. 1b – parc propus – se va întocmi o documentaţie urbanistică faza P.U.Z.
şi se vor face exproprieri de utilitate publică sau schimburi de terenuri cu zona viitorului parc,
avantajoase pentru Primăria Oraşului Uricani.
Art. 24 – Împrejmuiri
împrejmuiri:
a. Împrejmuiri opace necesare pentru protecţia intruziunilor, separarea unor servicii
funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale.
b. Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu necesare delimitării parcelelor aferente
şi/sau integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau ansamblurilor urbanistice.
inferioară o parte pe o înălţime de 0,40 m, iar partea superioară transparentă până la înălţimea totală
maximă de 1,20 m (fiind eventual dublată spre interior de un gard viu).
Gardurile din proprietăţi se recomandă să fie de 1,80 – 2,00 m înălţime.
IV.3. Z.L.M. – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2
Funcţiunea dominantă de locuire şi completările acesteia vor reglementa modalităţile de

construire la nivelul fiecărei subzone funcţionale şi vor stabili măsurile de eliminare a
disfuncţionalităţilor (diminuare sau eliminarea factorilor de risc, de poluare, protecţia zonelor şi
clădirilor valoroase).
Integrarea în zonă a construcţiilor noi se va face cu respectarea şi corelarea atât a regulilor
de bază privind ocuparea terenurilor cât şi a celor privind amplasarea şi conformarea construcţiilor.
În cazul zonelor rezidenţiale cu tipuri de locuire diferite ţesutul urban prezintă configuraţii
diferite în cadrul aceleiaşi categorii funcţionale.
Din această categorie fac parte următoarele U.T.R.- uri:
Oraş Uricani................................................................ U.T.R.: 2,2a,2b,2c;
U.T.R.: 3,3a,3b,3c.
Localitatea componentă Câmpu lui Neag................... U.T.R.: 2,2a,2b,2c;
U.T.R.: 5,5a,5b,5c,5d,5e;
U.T.R.: 6,6a,6b,6c,6d.
Localitatea componentă Valea de Brazi..................... U.T.R.: 3,3a,3b;
U.T.R.: 2,2a,2b,2c,2d,2e,2f.
Toate aceste U.T.R.-uri au caracteristici comune din ele făcând parte şi U.T.R.-uri cu
interdicţie definitivă de construire, datorită faptul că zonele în care se află sunt situate dincolo de
pilierul de siguranţă stabilit de Regia Autonomă a Huilei Petroşani în anul 1988 şi care până în
prezent cu toată scăderea producţiei de cărbune nu a mai fost modificat.
În cazul în care se va reconsidera pilierul de siguranţă, zonele rezidenţiale care prin
prezentul regulament primesc interdicţie definitivă de construire pot fi reconsiderate pe baza
avizului dat de către R.A.H. Petroşani care să certifice stabilitatea terenului la suprafaţă şi faptul că
în subteran nu sunt lucrări miniere în conservare sau active care să producă prăbuşiri la suprafaţă a
27
terenurilor şi care să ducă la instabilitatea construcţiilor existente sau a celor care se vor propune.
Interdicţia de construire se va putea ridica pe baza unor avize obţinute atât de la R.A.H. Petroşani
cât şi de la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei cu asumarea răspunderii pentru eventualele
disfuncţionalităţi care vor interveni în exploatarea construcţiilor.
Art. 1 – Tipuri de zone funcţionale

Zonele rezidenţiale sunt împărţite în următoarele subzone:
ZLMue - exclusiv zona rezidenţială cu clădiri de tip urban existente P, P+1,
P+2
ZLMup - zonă rezidenţială cu clădiri de tip urban propuse P, P+1, P+2
ZLMre - exclusiv zona rezidenţială cu clădiri de tip rural existente P, P+1,
P+2
ZLMrp - zona rezidenţială cu clădiri de tip rural propuse P, P+1, P+2
ZISct - zonă construcţii de cult
ZISc(p) - construcţii comerciale existente sau propuse
ZIScl - construcţii cultură existente
ZISî - construcţii de învăţământ existente
ZISs(p) - construcţii de sănătate existente sau propuse
ZISsp(p) - construcţii şi amenajări sportive existente sau propuse
ZISsv(p) - construcţii prestări servicii existente sau propuse
ZP(p) - zonă parcuri existente sau propuse – complexe sportive, turism
ZCr(p) - căi de comunicaţie rutiere existente sau propuse
ZCf - căi de comunicaţie feroviare existente
ZGCct - gospodărie comunală – cimitire
ZGCt - gospodărie comunală – centrală termică
ZGC - zonă gospodărie comunală
ZTA - zonă terenuri aflate permanent sub apă
ZS - zonă specială
Subzona exclusiv rezidenţială ZLMue cu clădiri de tip urban P, P+1, P+2 şi subzona
exclusiv rezidenţială ZLMre cu clădiri de tip rural P, P+1 sunt compuse numai din clădiri de locuit
cu dotări dispersate.
Zonele rezidenţiale de tip urban sau rural reprezintă principalele ansambluri tipologice cu
funcţiuni de locuire.
Dotările dispersate din subzona rezidenţială pot fi:
- comerţ (cu amănuntul şi cu ridicata de produse alimentare şi nealimentare);
- restaurant, bar, bufet, cofetărie, cafenele, ceainării;
- recreere: săli de jocuri, cluburi;
- servicii de toate categoriile: profesionale (birouri, oficii), sociale (asociaţii diverse),
personale (frizerie, coafură, reparaţii îmbrăcăminte şi obiecte uz casnic, spălătorii, vopsitorii, etc.);
- parcaje , garaje, reparaţii şi întreţinere auto-moto;
- locuinţe colective P, P+1, P+2;
- locuinţe individuale;
- echipamente – reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente;
- lăcaşe de cult;
- parcuri, zone de recreere, turistice;
- case de vacanţă, considerate locuinţe având caracter de locuire sezonieră sau temporară.
Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei

Zona este compusă din:
- locuinţe de tip urban existente cu regim de înălţime P, P+1, P+2 în cadrul zonelor ZLMue
şi ZLMup;
28
- locuinţe de tip rural existente cu regim de înălţime P, P+1 în cadrul zonelor ZLMre şi
ZLMrp.
Art. 3 – Funcţiuni complementare adimise zonei conform art. 14 din R.G.U.

- clădiri de locuit (se vor evita amplasamentelor în vecinătatea surselor producătoare de
noxe, zgomote puternice, vibraţii (zone industriale, artere de trafic greu));
- comerţ nealimentar – oriunde în zonă;
- comerţ alimentar – oriunde în zonă;
- alimetaţie publică – oriunde în zonă.
Se admite amplasarea la parterul locuinţelor numai în condiţiile izolării totale a aburului,
mirosului şi zgomotelor.
- prestări de servicii – oriunde în zonă
- se va evita amplasarea în vecinătatea industriilor nocive.
- biserică – amplasament – alăturarea de lăcaşe de cult noi în vecinătatea sau incinta
monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale.
- cluburi – săli de reuniune;
- este posibilă amplasarea în zona comercială, religioasă sau de agrement;
- grădiniţe – amplasament în zona rezidenţială – distanţa maximă de parcurs – 500 m;
- şcoli primare – distanţa maximă de parcurs 1000 m;
- dispensar urban, dispensar rural şi alte unităţi – amplasament – în cadrul unor construcţii
pentru sănătate/locuinţe sau independente.
- creşe –amplasament – în cadrul unor construcţii publice/locuinţe;
- se interzice amplasarea acestora în vecinătatea surselor de poluare sau a traficului
greu;
- locuri de joacă pentru copii – se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor
producătoare de zgomote puternice şi de vibraţii.
Art. 4 – Utilizări permise

Locuinţele şi serviciile publice ce prezintă omogenitate funcţională cu unităţile de aceeaşi
categorie conform articolului 14 din R.G.U.
Locuinţele individuale cu caracter urban sau rural predominante în zonele ZLMue şi ZLMre
în cadrul oraşului Uricani şi a localităţilor componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi.
- se pot executa modernizări şi reparaţii precum şi extinderi la clădirile existente;
- construcţii şi amenajări necesare bunei funcţionări a zonei cu excepţia subzonelor
specificate la art. 6 şi 7.
Art. 5 – Utilizări permise cu condiţii

Atelierele de întreţinere auto-moto, parcajele, garajele şi spălătoriile chimice să nu fie
dispuse la o distanţă mai mică de 15 m faţă de faţadele locuinţelor sau clădirilor publice să nu aibă
capacităţi care să genereze un trafic intens, să nu polueze chimic şi fonic, să nu producă sau să
comercializeze mărfuri de dimesiuni mari şi să nu utilizeze pentru producţie sau depozitare terenul
vizibil din circulaţia publică.
Utilităţile de mai sus se recomandă să aibă programul de lucru limitat pentru a nu incomoda
locuirea din jur în timpul nopţii.
Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară obţinerea unor
avize sau acorduri specificate de R.G.U. şi legislaţia în vigoare pentru zona de protecţie a
monumentelor şi siturilor de arhitectură, zona de protecţie a infrastructurii feroviare, zona de
protecţie a drumurilor publice.
ZLMue, ZLMup – protecţie feroviară - U.T.R. 3 şi 3a oraş Uricani
29
- U.T.R. 3b Valea de Brazi
ZLMue, ZLMup – protecţie drum public D.N. 66A

- U.T.R. 3a, 3b, şi 3c Uricani
- U.T.R. 3a, 3b şi 3 Valea de Brazi
- U.T.R. 6, 6d, 2f, 2e, 2d Cîmpu lui
Neag 5, 5a şi 5c Cîmpu lui
Neag
ZLMue, ZLMup – protecţie monumente istorice – nu este cazul
ZLMue, ZLMup – protecţie cursuri de apă sau cuve lacuri acumulare ZTA-
conform R.G.U.
- U.T.R. 3a Uricani
- U.T.R. 3a şi 3b Valea de Brazi
- U.T.R. 5, 5c, 5d şi 6 Cîmpu lui Neag
Art. 6 – Interdicţiile temporare de construire

Interdicţii temporare de construire – s-au stabilit în zonele haşurate ale următoarelor
U.T.R.-uri – până la elaborarea unor P.U.Z.-uri sau P.U.D.-uri: Uricani U.T.R.3; Cîmpu lui Neag
U.T.R.6, 6a, 6b, 6c, 6d, 5 şi 5a; Valea de Brazi U.T.R. 3a.
Terenurile agricole utilizate ca grădină a locuinţelor aferente atât în zonele rezidenţiale de
tip urban cât şi de tip rural sunt cu interdicţie temporară de construire pe o perioadă de minimum 5
ani până la aprobarea de către Consiliul Local al oraşului Uricani a unor planuri de lotizare (la
suprafeţele de teren care pot fi parcelate şi eventual dezmembrate).
Art. 7 – Interdicţii permanente

Atât în intravilanul propus al oraşului Uricani cât şi în intravilanul localităţilor componente
Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi funcţionează sistemul pilierului de siguranţă sau de protecţie
specific tuturor localităţilor şi trupurilor acestora din zonele miniere având ca specific mineritul
subteran sau de suprafaţă pentru exploatarea cărbunelui.
Cum oraşul Uricani şi localităţile componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi ce îi
aparţin administrativ fac parte din Valea Jiului zonă specific minieră cu baza de extracţie în cărbune
(mai ales subteran), toate localităţile aflate în zona Văii Jiului de Est sau de Vest.
Pilierul de siguranţă pentru fiecare localitate din Valea Jiului, inclusiv pentru localităţile
care compun oraşul Uricani a fost stabilit în anul 1988, atunci când pentru întreaga Vale a Jiului şi
pentru cele 17 Exploatări Miniere de atunci se stabilise un plan anual de 30 milioane tone
cărbune/an.
De atunci şi până în prezent treseele stabilite pentru pilierele de siguranţă nu au mai fost
schimbate de către Regia Autonomă a Huilei Petroşani cu toate că producţia de cărbune este de cca
5-6 milioane tone/an pentru toate minele din Valea Jiului.
Persoanele care au terenuri dincolo de pilierul de siguranţă stabilit în anul 1998 şi doresc să-
şi construiască o locuinţă sau o construcţie cu o altă funcţiune solicită un aviz de la R.A.H.
Petroşani care le dă voie să construiască pe răspundere proprie. Toate terenurile aflate dincolo de
pilierul de siguranţă (în afara acestuia) sunt considerate inapte pentru construcţii noi, iar cele
existente pot suferi avarii ale structurii de rezidenţă cu toate că ele nu au fost expropriate în interes
de utilitate publică de R.A.H. Petroşani.
Precizăm că în perioada 1990-1998 au fost autorizate construcţii în zonele de intravilan din
afara pilierului de siguranţă supuse interdicţiilor de construire definitive şi că la toate insistenţele
consiliilor locale din Valea Jiului, R.A.H. Petroşani nu a dat nici un alt răspuns care să fie favorabil
prin schimbarea pilierelor de siguranţă.
30
Întrucât aceste zone sunt considerate inapte de a primi noi construcţii proiectantul prin
prezentul regulament dă următoarele zone cu interdicţie definitivă de construire:
- oraş Uricani: U.T.R.2, 2a, 2b, şi 2c.
- localitatea componentă Valea de Brazi: U.T.R. 2, 2a, 2b, 2c, 2d, 2e, 2f.
Interdicţia definitivă de construire se va menţine până când pilierii de siguranţă vor fi
modificaţi de către Regia Autonomă a Huilei Petroşani prin reconsiderarea rezervelor de cărbune
sau prin restructurarea activităţii miniere şi închiderea unor exploatări considerate ca nerentabile.
NOTĂ: Amplasarea construcţiilor noi se va face cu respectarea configuraţiei arhitecturale
existente. În zonele libere de construcţii sau parţial construite stabilirea configuraţiei urbane şi
implicit a regimului de aliniere se va face de regulă pe baza documentaţiilor de urbanism aprobate
conform legii (P.U.Z. şi P.U.D.).
Retragerea construcţiilor faţă de aliniament se poate face din raţiuni funcţionale estetice sau
ecologice (protecţie contra zgomotelor şi nocivităţilor).
III.1 Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

- în completarea articolelor 17 – 24 cuprinse în R.G.U. cu referire la:
Art. 8 – Orientarea faţă de punctele cardinale – art. 17 din R.G.U.

Se recomandă evitarea orientării spre nord a dormitoarelor.
Art. 9 – Amplasarea faţă de drumurile publice – cu respectarea art. 18 din R.G.U.

Orice construcţie sau amenajare adiacentă drumurilor publice se face pe baza planului de
amenajare a teritoriului (P.A.T.).
Toate construcţiilr şi amenajările în zonele de protecţie ale drumurilor publice trebuie să
respecte prescripţiile tehnice, reglementările urbanistice privind funcţionalitatea, sistemul
constructiv, conformarea volumetrică şi estetică, asigurarea acceselor carosabile, pietonale şi
rezolvarea parcajelor aferente, precum şi evitarea riscurilor tehnologice de construcţie şi exploatare.
Art. 10 – Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea S.N.C.F.R. conform R.G.U. art.20.
În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzice amplasarea
oricăror construcţii, care prin natura lor ar afecta bunul mers al traficului.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament – conform R.G.U. art. 23.

În cazul relotizării va fi un regim continuu, cuplat sau independent.
Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta cu condiţia ca
cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
Autorizarea executării construcţiilor retrase faţă de aliniament este permisă numai dacă se
În cazul zonelor construite compact construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la linia de
În sensul prezentului Regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat
şi domeniul public constituit din stradă, trotuar, spaţiu verde de folosinţă şi utilitate publică.
Clădirile vor fi dispuse pe aliniament sau retrase faţă de aceasta conform Codului Civil cu
a) retrageri minime obligatorii de la aliniament atunci când în planul unităţilor teritoriale de
referinţă este indicată retragerea minimă obligatorie de 3 sau 5 m faţă de aliniament ori retrageri la
intersecţie pentru asigurarea vizibilităţii;
b) se consideră ca necesară şi se recomandă ca la fiecare situaţie în parte să se asigure
coerenţa fronturilor stradale prin luarea în considerare a situaţiei vecinilor imediaţi şi caracterul
general al străzii.
31
Art. 12 – Amplasarea în interiorul parcelei – conform R.G.U. art. 24.
Autorizarea executării parcelărilor este permisă cu respectarea următoarelor condiţii
a. front la stradă de minim 8 m;
b. suprafaţă minimă de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi de minim 200 mp pentru
clădiri amplasate izolate sau cuplate;
c. adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.
Numai parcelele care se încadrează în prevederile aliniatului precedent sunt considerate
parcele construibile iar autorizarea construcţiilor este permisă numai pe parcele construibile.
pentru ca acel teren să poată fi construit; aceste condiţii sunt stabilite după criteriile fiecărui tip de
zonă.
În sensul prezentului Regulament parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de
teren în minimum 2 parcele alăturate, construibile în condiţiile prevăzute de prezentul articol pentru
un număr mai mic de 12 parcele se poate autoriza realizarea parcelării cu condiţia executării unor
soluţii de echipare de bază colective care să respecte normele legale de igienă şi protecţie a
mediului.
Se recomandă ca pe parcelele existente să se prevadă pentru parcelele de 8-9 m lăţime regim
continuu, pentru cele 10-14 m lăţime regim cuplat iar pentru cele de 15 m şi peste regim izolat sau
cuplat.
Înscrierea construcţiilor în zonele în care este precizat şi aliniamentul de fund este
În noile lotizări suprafeţele laturilor concesionate vor fi de 500 mp.
Civil.
a) clădirea se lipeşte de două calcane înveciate formând un front continuu;
b) dacă clădirea se lipeşte de un calcan al clădirii de pe parcela învecinată (clădiri cuplate)
caz în care se menţine distanţa II/2 dar nu sub 3,0 m faţă de cealaltă limită laterală.
Se recomandă să nu se mai admită situaţiile de apariţie a unor calcane atât din considerente
În cazul construirii mai multor corpuri de clădiri pe aceeaşi parcelă distanţele minime dintre
acestea vor fi egale cu jumătate din înalţimea la cornişă (H/2) dar nu mai puţin de 3,0 m.
III.2 Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii – în completarea articolelor 25 şi 26 din

R.G.U.
Art. 13 – Accese carosabile – conform R.G.U. art. 25.

construire, eliberate de administratorul acestora, cu specificarea că autorizaţia eliberată de Secţia de
Drumuri şi Poduri Naţionale Hunedoara Deva – Regionala de Drumuri şi Poduri Naţionale
Timişoara nu se substituie autorizaţiei de construire eliberată de autoritatea publică locală conform
Legii 50/1991 republicată.
Art. 14 – Accese pietonale – conform R.G.U. art. 26.

32
fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale precum şi orice altă cale de acces public pe terenuri
proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată a altei persoane cu teren fără alt
acces, potrivit legii sau obiceiului.
asigură accesele pietonale potrivit importanţei şi destinaţiei acestora.
III.3 Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară – în completarea articolelor 27, 28 şi 29 din

R.G.U.
Art. 15 – Racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente – conform R.G.U. art. 27.

de noi consumatori la reţelele existente de apă, canalizare şi energie electrică.
De la dispoziţiile aliniatului precedent se pot deroga, cu avizul organelor administraţiei de
a) pentru locuinţe individuale:
- realizarea de noi soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare
şi de protecţie a mediului;
- beneficiarul se obligă a se racorda la reţeaua centralizată publică atunci când acesta se va
realiza potrivit regulilor impuse de Consiliul Local (în conformitate cu condiţiile contractuale
stabilite prealabil autorizării executării construirii).
b) pentru celelalte categorii de construcţii, precum şi pentru parcelări:
- obligaţia prelungirii reţelelor publice există atunci când acestea au capacitatea suficientă
pentru preluarea de noi consumatori;
canal.
Art. 16 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare – conform R.G.U. art. 28.

cu Consiliul Local.
Lucrările de racordare şi branşare la reţeaua edilitară publică se suportă în întregime de
Art. 17 – Proprietatea publică asupra reţelelor – edilitare

sunt proprietate publică a municipiului sau judeţului, dacă legea nu dispune altfel.
Reţelele de alimentare cu energie electrică gaze naturale şi de telecomunicaţii sunt
proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel.

- în completarea articolelor 30, 31, 32 şi 15 din R.G.U.
Art. 18 – Parcelare – conform R.G.U., art. 30.

La clădirile de locuit, parcelarea sau reparcelarea vot ţine seama de specific în zona
respectivă.
33
În zona rezidenţială se va respecta, pe cât posibil, parcelarul existent sau se va realiza o
documentaţie urbanistică (P.U.Z. sau P.U.D.) pentru o zonă mai mare.
Art. 19 – Înălţimea construcţiilor – conform R.G.U., art. 3.

Pentru zona rezidenţială se recomandă, pe cât posibil regimul maxim de înălţime la P, P | 1,
P | 2 (eventual mansardă) cu condiţia fixării regulii de decalare maximă a cornişelor pe verticală,
caselor adiacente deduse din situaţia actuală.
Art. 20 – Aspectul exterior al construcţiilor – conform R.G.U. art. 32.

Conformarea volumetriei, proporţiile şi relieful faţadei se vor referi la:
- conformarea volumului (panta acoperişului), rezolvare cornişă, joc de înălţime
faţă de vecinităţile imediate;
- proporţii şi tratare arhitecturală (raport plin-gol, proporţii goluri, linii de forţă
verticale, orizontale, tratarea parterelor comerciale);
- materiale (textură, culoare).
În cazul intervenţiilor la clădirile existente se va impune realizarea unor relevee, desfăşurări
stradă.
La construcţia unor clădiri se va urmări păstrarea şi respectarea caracterului arhitectural al
zonei; se va recomanda utilizarea la faţade a materialelor folosite la clădirile existente.
Pentru faţadele comerciale se va permite folosirea materialelor specifice arhitecturii
moderne (tâmplărie metalică, aliminiu şi sticlă) însă în culori care vor armoniza cu restul clădirii.
Se vor interzice firmele care depăşesc nivelul parterului modificând proporţiile etajelor.
Se recomandă în toate cazurile ca la o eventuală transformare a locuinţelor de la parter în
spaţii cu caracter comercial şi de servire, să nu se intervină prin transformarea ferestrelor într-o
vitrină unică cu acces din stradă ci să se menţină golurile ferestrelor ca vitrină iar accesul să se
asigure prin lateral din gang sau curte cu păstrarea părţii de intrare şi dispunerea unui grilaj sau a
unei a doua porţi spre curtea privată.
Se recomandă ca la clădirile din zona rezidenţială dispuse pe aliniament şi care îşi menţin
ferestre mai mari, din considerente arhitecturale şi pentru a nu se micşora gradul de intimitate al
locuinţei.
Art. 21 – Procentul de ocupare al terenului – conform R.G.U. art. 15.

Pentru zona excesiv rezidenţială cu locuinţe P, P | 1, P | 2 de tip urban procentul de ocupare
a terenului va putea să fie de cca 35%; precum locuinţele de tip rural şi casele de vacanţă
autorizarea se va face în limitele unui P.O.T. maxim de 30% pentru a se obţine spaţii verzi
amenajate.
Pentru zona predominant rezidenţială (locuinţe cu dotări aferente) procentul de ocupare a
terenului va fi de 40%.
III.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi imprejmuiri

- în completarea articolelor 33, 34 şi 35 din R.G.U.
Art. 22 – Parcaje – conform R.G.U. art.32 şi anexa 5 R.G.U.

Autorizarea executării construcţiilor care, prin detinaţie necesită spaţii de parcare se va face
Parcajele se vor amenaja după cum urmează:
- 1 loc de parcare la 1-5 locuinţe unifamiliale;
34
Din totalul locurilor de parcare pentru locuinţe individuale vor fi prevăzute garaje în procent
de 60-100%.
Art. 23 – Spaţii verzi şi plantate – conform R.G.U. art. 34 şi anexa 6 din R.G.U.
Vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2
mp/locuitor.
Art. 24 – Împrejmuiri – conform R.G.U. art. 35

împrejmuiri:
a. Împrejmuiri opace necesare pentru protecţia intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale,
asigurarea protecţiei vizuale.
b. Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu necesare delimitării parcelelor aferente şi/sau
integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau ansamblurilor urbanistice.
Gardurile dintre proprietăţi se recomandă să fie de 1,80-2,00 m înălţime.
IV.4 ZLI – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI CU MAI MULT DE 3 NIVELE
Funcţiunea dominantă de locuire şi complementarele acesteia vor reglementa modalităţile

de construire la nivelul fiecărei subzone funcţionale şi se vor stabili măsurile de eliminare a
disfuncţionalităţilor (diminuarea sau eliminarea factorilor de risc, de poluare, protecţia zonelor şi
clădirilor valoroase).
În cazul zonelor rezidenţiale cu tipuri de locuire diferite ţesutul urban prezintă configuraţii
diferite în cadrul aceleiaşi categorii funcţionale.
Se menţine situaţia existentă.
Nu se mai prevăd extinderi ale locuinţelor care fac parte din această zonificare.
Se recomandă ca la acele blocuri care nu au fost vândute apartamentele să fie reţinute de
administraţia locală ca fond propriu de locuinţe sociale şi să fie gestionate în conformitate cu acest
scop având în vedere resursele bugetare limitate pentru construirea acestor categorii de locuinţe.
Se interzice construirea abuzivă de garaje individuale şi se vor elabora proiecte pentru
rezolvarea corectă şi unitară a acestei probleme.
Se admit amenajări la parter pentru îmbunătăţirea dotării cu spaţii comerciale, birouri, şcoli,
firme, prestări servicii etc.
IV.5 ZIS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII
CAPITOLUL I – Generalităţi
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei pentru instituţii publice şi
servicii publice în oraşul Uricani şi localităţile componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi sunt:
- construcţii comerciale existente şi propuse ZISc(p);
- construcţii de cult existente ZISC, ZISct;
35
- construcţii de cultură existente ZIScl;
- construcţii de învăţământ existente şi propuse ZISî(p);
- construcţii pentru turism existente şi propuse ZISt(p);
- construcţii de sănătate existente şi propuse ZISs(p);
- construcţii şi amenajări sportive existente şi propuse ZISsp(p).
Art. 2 – Funcţionarea dominantă a zonei este: instituţii publice şi servicii

Zona este compusă din:
- terenuri pentru construcţii de sănătate în cadrul subzonei ZISs(p);
- terenuri pentru construcţii comerciale existente/propuse ZISc(p);
- terenuri pentru construcţii turistice existente/propuse ZISt(p);
- terenuri pentru construcţii de cult existente în cadrul subzonei ZISC, ZISct;
- terenuri pentru construcţii de cultură existente în cadrul subzonei ZIScl;
- terenuri pentru construcţii de învăţământ existente şi propuse în cadrul subzonei
ZISî(p);
- terenuri pentru construcţii şi amenajări sportive existente/propuse în cadrul
subzonei ZISsp(p).
Art. 3 – Funcţiuni complementare admise ale zonei:

- locuirea
- spaţii verzi amenajate
- accese pietonale şi carosabile
- reţele tehnico-edilitare
CAPITOLUL II – Utilizarea funcţională
Art. 4 – Utilizările permise în ZIS sunt instituţii publice, servicii şi funcţiuni complementare
acestora.
Art. 5 – Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară obţinerea unor
avize sau acorduri în condiţiile specificate de către R.G.U. şi legislaţia în vigoare pentru: zonele
construite protejate, zona de protecţie a infrastructurii feroviare, zona de protecţie a drumurilor
publice;
- instituţii publice sau servicii în zona intersecţiilor ce trebuiesc modernizate ZIS conform
suprafeţei haşurate din planul unităţilor de referinţă.
Art. 6 – Interdicţii temporare s-au stabilit în cazul când apare necesitatea elaborării unor
documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire aplicabile pentru zona
respectivă sau în zona respectivă se vor realiza lucrări de utilitate publică.
În toate subzonele ZIS din U.T.R.1 (zonă centrală) 1a, 1b Uricani, U.T.R.1 Cîmpu lui Neag
U.T.R.3 şi 3a Valea de Brazi realizarea construcţiilor sau modernizarea celor existente se va face
numai pe baza prevederilor P.U.Z.-urilor sau P.U.D-urilor ce vor fi elaborate.
Art. 7 – Interdicţii permanente – pentru toate U.T.R.-urile aflate în afara pilierului de siguranţă din
oraşul Uricani şi localităţile componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi.
CAPITOLUL III – privind condiţiile de amplasare şi conformare de care se va ţine seama

la autorizarea construcţiilor din subzonele în care nu s-au stabilit interdicţii temporare.

36
Art. 8 – Orientarea faţă de drumurile publice şi căi ferate din administrarea S.N.C.F.R. conform art.
5 din R.L.U. cu condiţiile respectării prevederilor art. 18 şi 20 din R.G.U.
Art. 10 – Amplasarea în interiorul parcelei – conform R.G.U., art. 24.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament – conform R.L.U. art. 6 cap.IV.3 – zona pentru instituţii
publice şi servicii, în condiţiile respectării art. 23 din R.G.U. cu excepţia subzonelor cu clădiri
existente, limitrofe drumurilor şi unde regimul de aliniere va fi determinat pe baza studiilor de
specialitate şi a documentaţiilor de urbanism.
III.2 Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
Art. 15 – Realizarea la reţelele tehnico-edilitare – conform R.G.U. art. 28.
Art. 16 – Parcelare – conform R.G.U. art. 30.
Art. 17 – Înălţimea construcţiilor – conform R.G.U. art. 31.
Art. 18 – Aspectul exterior al construcţiilor – conform R.G.U. art. 32.
Art. 19 – Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) – conform R.G.U., art. 15.
III.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
Art. 20 – Parcaje – conform R.G.U. art. 33.
Art. 21 – Spaţii verzi – conform R.G.U. art. 34.
Art. 22 – Împrejmuiri – conform R.G.U. art. 35.
IV.6 ZI – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE , DEPOZITE
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei industriale a oraşului
Uricani şi a localităţilor componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi:
Subzone – unităţi industriale existente/propuse ZI/(p).
În zonele de activităţi productive se admite amplasarea următoarelor clădiri:
- intreprinderi industriale
- agro-industriale (acolo unde este posibil)
- firme de construcţii
37
- servicii pentru colectare deşeuri (metal, sticlă, hârtie, textile, etc.)
- servicii pentru colectare, depozitare şi distribuţie marfă
- servicii teritoriale şi diverse (birouri, sedii intreprinderi care servesc sectorul productiv)
- comerţ cu ridicata
- comerţ cu amănuntul numai pentru mărfuri cu volum mare (materiale de construcţie,
materiale pentru grădinărit, pomicultură, creşterea vitelor)
- comerţ şi restaurante pentru persoanele angajate şi vizitatori
- alte activităţi compatibile.
Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei

Zonă industrială, depozite, activităţi compatibile.
Art. 3 – Funcţiuni complementare admise zonei conform art. 14 din R.G.U.

- unităţi agricole (creştere animale)
- servicii
- comerţ alimentar
- alimentaţie publică
- accese pietonale şi carosabile
- policlinică de platformă
- zone verzi
- reţele tehnico-edilitare.
Art. 4 – Utilizările permise în zona ZI: sunt permise unităţi industriale şi funcţiunile complementare
acestora, precum şi servicii publice ce prezintă omogenitate funcţională cu unităţi din aceiaşi
categorie.
Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară obţinerea unor
avize sau acorduri în condiţiile specificate de către Regulamentul General de Urbanism şi legislaţia
în vigoare pentru: zona de protecţie a infrastructurii feroviare, zona de protecţie a drumurilor
publice.
Construcţiile şi amenajările care îndeplinesc condiţiile de realizare şi funcţionare conform
cerinţelor acordului de mediu sunt compatibile cu funcţiunea stabilită.
Art. 6 – Interdicţii temporare

Interdicţiile temporare s-au stabilit în cazul când apare necesitatea elaborării unor
documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire aplicabile pentru zona
respectivă sau în zona respectivă se vor realiza lucrări de utilitate publică.
Se pot realiza unităţi industriale, cu condiţia existenţei unui P.U.D. sau P.U.Z. aprobat.

Construcţiile şi amenajările incompatibile cu funcţiunea dominantă – industrie, depozite.
Se interzice amplasarea unităţilor care prezintă pericol tehnologic sau a căror poluare
depăşeşte limitele parcelei (incintei).
Se interzice amplasarea de drumuri principale D.M.D.J. ale activităţilor care prin natura lor
au un aspect dezagreabil (depozite de deşeuri metalice, depozite de carburanţi solizi, etc.). Astfel de
unităţi vor fi retrase de la circulaţiile principale şi de la linia ferată şi vor fi mascate cu perdele de
vegetaţie înaltă şi medie.
Se interzice amplasarea industriilor dincolo de pilierul de siguranţă, în exteriorul acestuia.
38

În completarea articolelor 17-24 cuprinse în R.G.U. cu referire la:
Art. 8 – Orientarea faţă de punctele cardinale – conform R.G.U. art. 17.

Se recomandă orientarea spre nord a depozitelor, atelierelor de lucru.
Art. 9 – Amplasarea faţă de drumurile publice – conform R.G.U. art. 18.
Art. 10 – Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea S.N.-C.F.R. – conform R.G.U., art. 20.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament – conform R.G.U., art. 23.

Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta cu condiţia ca
cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
În sensul prezentului Regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat
şi domeniul public constituit din stradă, trotuar şi spaţiu verde de folosinţă şi utilitate publică.
Clădirile vor fi dispuse în aliniament sau retrase faţă de acesta conform Codului Civil cu
a) retrageri minime obligatorii de la aliniament atunci când în planul unităţilor de referinţă
este indicată retragerea minimă obligatorie de 3 sau 5 m faţă de aliniament ori retrageri la
intersecţie pentru asigurarea vizibilităţii;
luarea în considerare a situaţiei vecinilor imediaţi şi al caracterului general al străzii.
Art. 12 – Amplasarea în interiorul parcelei

Autorizarea executării parcelelor este permisă cu respectarea următoarelor condiţii
a) front la stradă de minim 20 m;
b) suprafaţă maximă de 2000 mp sau în funcţie de necesităţi.
pentru teren să poată fi construit; aceste condiţii sunt stabilite după criteriile fiecărui tip de zonă.
Înscrierea construcţiilor în zonele în care este precizat şi aliniamentul de fund este
Civil.
Pentru toate clădirile se impune o distanţăminimă obligatorie faţă de limitele parcelei egală
a) clădirea se lipeşte de două calcane învecinate formând un front continuu;
b) dacă clădirea se lipeşte de un calcan al clădiri de pe parcela învecinată (clădiri
cuplate)caz în care se menţine distanţa H/2 dar nu sub 3,0 m faţă de cealaltă limită laterală.
Se recomandă să nu se admită situaţiile de apariţie a unor calcane atât din considerente de
ridicare a calităţii imaginii urbane, cât şi din considerente de economisire a energiei prin
În cazul construirii mai multor corpuri de clădiri pe aceiaşi parcelă distanţele minime dintre
acestea vor fi egale cu jumătate din înălţimea la (H/2) dar nu mai puţin de 3,0 m.
39

R.G.U.

construire, eliberate de administratorul acestora, Secţia de Drumuri şi Poduri Hunedoara Deva –
drumuri naţionale sau judeţene.
fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale (preuzinale), precum şi orice cale de acces public pe
terenuri proprietate privată grevată de servitutea de tratare publică, potrivit legii sau obiceiului.
asigură accesele pietonale potrivit importanţei şi destinaţiei acestora.
III.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară – în completarea articolelor 27, 28 şi 29 din

R.G.U.
Art. 15 – Racordarea la reţele tehnico-edilitarea existente – conform R.G.U. art. 27

de noi consumatori la reţelele existente de apă, canalizare şi energie electrică.
De la dispoziţiile aliniatului precedent se pot deroga, cu avizul organelor administraţiei de
a). - realizarea de noi soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele
sanitare şi de protecţie a mediului;
- beneficiarul se obligă a se racorda la reţeaua centralizată publică atunci când acesta
se va realiza potrivit regulilor impuse de consiliul local (în conformitate cu condiţiile contractuale
stabilite prealabil autorizării executării construcţiei).
b). Pentru celelalte categorii de construcţii, precum şi pentru parcelări:
- obligaţia prelungirii reţelelor publice există atunci când acestea au capacitatea
suficientă pentru preluare de noi consumatori;
canal.
Art. 16 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare – conform R.G.U. art. 28

de consiliile locale.
Lucrările de racordare şi branşare la reţeaua edilitareă publică se suportă în întregime de
Art. 17 – Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare – conform R.G.U. art. 29

40
sunt proprietate publică a oraşului Uricani (administraţiei publice locale) sau al judeţului, dacă
legea nu dispune altfel.
Reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze naturale şi de telecomunicaţii sunt
proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel.
III.4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

-3 în completarea articolelor 30, 31,32 şi 15 din R.G.U.
Art. 18 – Parcelare – conform R.G.U., art. 30

În zona industrială se indică ca suprafaţa maximă a parcelei să fie de aproximativ 2000 mp
cu front la stradă de 20 m sau în funcţie de fluxul tenologic.
Art. 19 – Înălţimea construcţiilor – conform R.G.U., art. 31

Pentru zona industrială se recomandă ca regimul maxim de înălţime să fie de 15 m sau în
funcţie de natura instalaţiilor tehnologice.
Art. 20 – Aspectul exterior al construcţiilor – conform R.G.U., art. 32

Aspectul exterior al construcţiilor, cu toate elementele sale definitorii aparţin spaţiului
public.
În vederea identificării modalităţii în care acasta urmează să se înscrie în specificul zonal
sau al zonei industriale, vor trebui respectate principiile de bază privind estetica arhitecturală
industrială precum şi eventual tradiţiile locale.
Construcţiile vor avea volume simple şi un aspect compatibil cu caracterul zonei:
- materiale (textură, culoare).
În cazul intervenţiilor la clădirile existente se va inpune realizarea unor relevee, desfăşurări
stradă, desfăşurările vor cuprinde întregul traseu al străzii în care se înscrie clădirea modificată.
La construcţia unor clădiri noi se va urmării păstrarea şi respectarea caracterului arhitectural
al zonei; se va recomanda utilizarea la faţade a materialelor folosite la clădirile existente.
Art. 21 – Procentul de ocupare al terenului – conform R.G.U., art. 15

Pentru zona industrială, existentă, nu este prevăzut un procent maxim de ocupare al
terenului şi nici pentru carierele şi haldele existente la toate exploatările miniere.
Pentru zona industrială nou propusă procentul maxim de ocupare al terenului se stabileşte
prin studiu de fezabilitate.
III.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

- în completarea articolelor 33, 34, 35 din R.G.U.
Art. 22 – Parcaje – conform R.G.U. art. 33

Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie necesită spaţii de parcare se va face
Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei:
- activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 10-100 mp – 1 loc de parcare la 25 mp;
- activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 100-1000 mp – 1 loc de parcare la 150 mp;
- activităţi desfăşurate pe o suprafaţă mai mare de 1000 mp - 1 loc de parcare la o suprafaţă
de 100 mp.
41
Construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii:
- vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de locuri de parcare.
Art. 23 – Spaţii verzi şi plantate – conform R.G.U. art. 34

Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi
aprobate prin planuri urbanistice fazele P.U.Z. sau P.U.D.
Pentru construcţiile industriale şi agricole (în cazul în care acestea se vor executa) vor fi
prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie în funcţie de categoria acestora dar nu mai
puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului.
Amenajarea spaţiilor plantate se va face pe principii ecologice prin recurgerea la vegetaţia
perenă spontană pentru asigurarea în viitor a unor costuri de întreţinere reduse şi pentru a favoriza
ecosistemele locale.
Art. 24. – Împrejmuiri - conform R.G.U. art. 35

În condiţiile prezentului regulament este permisă autorizarea următoarelor categorii de
împrejmuiri:
a. Împrejmuiri opace necesare pentru protecţia intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale,
asigurarea protecţiei vizuale;
b. Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu necesare delimitării parcelelor aferente şi/sau
integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau ansamblurilor urbanistice.
c. Împrejmuiri cu caracter termporar se aprobă în cazul şantierelor pe parcursul executării unor
lucrări.
Gardurile dintre diferitele unităţi industriale sau dintre proprietăţi se recomandă să fie de
1,80-2,00 m înălţime.
U.T.R.-urile la care se referă actualul capitol sunt:
U.T.R. 4, 4a, 4b, 4c, 4e – oraş Uricani;
U.T.R. 1, 4, 4a – Valea de Brazi;
U.T.R. 3, 3a, 3b, 3c, 3d, 3e, 3f, 3g, 3h, 3i, 3j – Câmpu lui Neag precum şi 4 şi 4a.
IV.7. ZA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE
În cadrul inravilanului oraşului Uricani şi al localităţilor componente Câmpu lui Neag şi

Valea de Brazi nu sunt în prezent unităţi agricole importante.
Locuitorii unităţii administrativ teritoriale Uricani, băştinaşii cu denumirea locală de
„momârlani” sunt cunoscuţi crescători de animale bovine şi ovine dar în sistem individual,
neexistând în prezent ferme mari pentru creşterea animalelor, cu toate că zona este propice acestei
activităţi.
În cazul când vor apărea unităţi de tip agro-industrial privatizate Regulamentul Local de
Urbanism pentru această zonă va respecta întocmai prevederile Regulamentului General de
Urbanism cu menţiunea că nu se vor face construcţii având caracter permanent de tip agro-
industrial în zonele de interdicţie definitivă de construire aflate în afara pilierului de siguranţă al
localităţilor.
Întotdeauna când se vor autoriza în extravilanul oraşului Uricani astfel de construcţii se va
solicita în mod expres avizul Regiei Autonome a Huilei Petroşani.
IV.8. ZP – ZONA DE PARCURI, COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE, TURISM ŞI

PERDELE DE PROTECŢIE
42
U.T.R.-uri în care se găsesc elementele de mai sus ca funcţiuni:

U.T.R. 1 şi 1b, 2a, 2b – oraş Uricani;
U.T.R. 3, 3a, 3b – localitatea Valea de Brazi;
U.T.R. 6, 6a, 6b, 6c, 6d, 7, 7a, 7b, - localitatea Câmpu lui Neag.
Tipuri de subzone care se întâlnesc în cadrul zonei de spaţii verzi al oraşului Uricani şi
localităţile componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi sunt:
- teren de sport existent ZP.sp
- teren de sport propus ZP.sp(p)
- zonă parc agrement existent ZP
- zonă parc propus ZP(p)
- zonă perdea de protecţie existentă ZP.p – acolo unde este prevăzut
- zonă perdea de protecţie propusă ZP.p(p)
- zonă de turism existentă ZP.t
- zonă de turism propusă ZP.t(p)
Remarcăm faptul că în oraşul Uricani se propune un nou parc de agrement în partea de vest
a oraşului în cotul râului Jiul de Vest, se propune amenajarea unei foste cariere în parc în zona de
sud „BALOMIR”, zona stadion orăşenesc, zona Sterminos; În localitatea Valea de Brazi
amenajarea unei zone de parc şi agrement în U.T.R. 3a pe malul stâng al Jiului de Vest, amenajarea
unui teren de sport în U.T.R. 3 şi a unei zone verzi cu rol de protecţie între malul drept al Jiului de
Vest şi calea ferată care merge în incinta E.M. Valea de Brazi; în localitatea Câmpu lui Neag zonele
turistice Valea de Peşti, cabana E.M. Câmpu lui Neag, zona Cheile Buţii, zona Cabana Buta, zona
Rostoveanu, zona Câmpurel, zona Câmpu Mielului precum şi case de vacanţă în U.T.R.-urile 6, 6a,
6b, 6c, 6d.
Precizăm că atât intravilanul cât şi extravilanul oraşului Uricani şi localităţilor componente
Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi precum şi teritoriul administrativ al oraşului Uricani cuprinde un
nr. foarte mare de zone propice amenajărilor sportive, de parcuri, zone turistice de agrement,
propice construirii caselor de vacanţă.
Regulamentul Local de Urbanism pentru aceste zone respectă întocmai prevederile din
Regulamentul General de Urbanism precum şi dispoziţiile Codului Civil.
Dimensiunile spaţiilor destinate agrementului diferă în funcţie de categoria de confort.
Toate construcţiile ce se vor autoriza în zonele sus amintite trebuie să aibă la bază ridicări
topograficer şi cadastrale, planuri urbanistice zonale întocmite de proiectanţi cu experienţă în
domeniu, avizate de forurile competente şi aprobate de Consiliul Local Urican – fapt marcat în
documentaţie.
Ponderea minimă a spaţiilor verzi şi a celor pentru agrement variază în funcţia de categoria
de confort între 25% şi 50%.
IV.9. ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Zona de gospodărie comunală cuprinde:

Construcţii şi instalaţii necesare bunei gospodăriri a localităţii şi echipării tehnico-edilitare.
Remarcăm faptul că pe teritoriul oraşului Uricani precum şi pe teritoriul localităţii componente
Câmpu lui Neag sunt captări de apă potabilă, staţii de filtre şi conducte magistrale de apă potabilă
care alimentează nu numai oraşul Uricani dar şi alte oraşe din Valea Jiului aflate în aval pe malurile
râului Jiul de Vest: Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroşani.
Construcţii şi instalaţii necesare bunei gospodării a localităţilor ce compun oraşul Uricani şi
localităţilor componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi:
*Cimitire (care nu sunt confesionale)
Amplasament: - la marginea localităţii
- necesar racord apă industrială sau potabilă pentru stropit
- vor fi împrejmuite şi vor avea o perdea de arbori.
43
Desfinţarea sau schimbarea unui cimitir se va face numai după 30 de ani de la ultima
înhumare şi după strămutarea tuturor osemintelor. Desfinţarea cimitirelor înainte de acest termen se
face numai cu avizul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă al judeţului
Hunedoara.
Remarcăm că în interiorul oraşului Uricani există cimitire (confesionale) aflate înafara
pilierului de siguranţă care se pot scufunda tectonic în urma exploatării miniere din subteran.
* Rampe de gunoi
Rampele de depozitare centralizată a rezidurilor menajere şi stradale ca şi cele pentru
depozitarea rezidurilor industriale se amplasează pe terenuri avizate de organele teritoriale de
specialitate, în nici un caz pe malul apelor la distanţe de minim 1000 m de cartierele de locuit
conform normelor. Dimensionarea se face funcţie de dezvoltarea viitoare a localităţii, pentru minim
5-10 ani.
Rampele de depozite solide se supun dezinfecţiei, dezinsecţiei, şi deratizării.
* Punctele de colectare a gunoiului
Suprafaţa de depozitare a punctelor de gunoi se va dimensiona pe baza indicelui maxim de
producere a gunoiului şi pot fi cuplate cu spaţii de bătut covoarele care se vor amenaja la distanţa
de minim 10 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe (locuinţe colective).
Se supun dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării.
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei de gospodărie comunală a
oraşului Uricani şi localităţilor componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi:
- subzona de gospodărie comunală existentă ZGC
- subzona cimitir existent/propus ZGC.ct/p
- subzona rezervoare de apă existente ZGC.ra
- subzona captare apă ZGC.a
- subzona staţie epurare ZGC.e
- subzona staţie filtre şi de pompare ZGC.st f | p
- subzona centrală termică ZGC.ct
Art. 2. – Funcţiunea dominantă a zonei: gospodărie comunală.

Zona este compusă din dotări de gospodărie comunală existente şi propuse.
Art. 3. – Funcţiuni complementare admise zonei

- orice fel de construcţii şi amenjări care îndeplinesc acelaşi gen de activităţi şi sunt
compatibile cu funcţiunea stabilită din documentaţiile de urbanism;
- accese pietoanle şi carosabile;
- reţele tehnico edilitare.
Art. 4. – Utilizări permise

Utilizările permise în zona ZGC sunt construcţiile şi instalaţiile necesare bunei gospodăriri a
localităţilor – amenajări salubritate, amplasarea şi întreţinerea cimitirelor.
Servicii publice ce prezintă omogenitate funcţională cu unităţi de aceeaşi categorie.
Zona de protecţie sanitară cu suprafaţa realizată pe baza studiului de impact.
Art. 5. – Utilizări permise cu condiţii

Construcţiile şi amenajările care îndeplinesc condiţiile de realizare şi de funcţionare
conform acordului de mediu sunt compatibile cu funcţiunea stabilite.
44
Toate construcţiile şi instalaţiile necesare bunei gospodăriri a localităţii, cu condiţia
respectării documentelor cu caracter normativ şi directiv, precum şi a soluţiilor şi reglementărilor
propuse prin studiile de specialitate.
La colectarea şi îndepărtarea rezidurilor şi protecţia sanitară a solului se va ţine seama de
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 596 /1997 – art. 37-47.
Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară vor fi exploatate agricol, cu
excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer care prin fixarea sau
concentrarea de substanţe poluante (plumbul şi compuşi de plumb, fluorul şi compuşii săi, pesticide
greu degradabile, etc.) pot fi vătămătoare pentru om şi animale.
În zona de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor
destinate personalului de întreţinere şi intervenţii.
Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera şi pentru care nu
există mijloace tehnice eficiente de reţinere a poluanţilor şi de reducere a emisiilor, se amplasează
în zonele destinate industriilor poluante.
Unităţile care prin specificul activităţilor, necesită protecţia specială (spitale, centre de
sănătate, creşe, grădiniţe, etc) se vor amplasa în aşa fel încât să li se asigure o zonă de protecţie de
minim 50 m faţă de locuinţe, de artere de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate.
Adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 5
capete porcine şi 5 capete bovine) se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă
învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Autorizarea executării construcţiilor în subzonele aflate în imediata vecinătate a zonei ZGC
trebuie să ţină seama de distanţele minime de protecţie sanitară Art. 11:
- depozite controlate de reziduri solide 1000 m
- autobaza serviciilor de salubritate 200 m
- cimitire 50 m
Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact elaborate de institute de
specialitate.
Art. 6 – Interdicţii temporare – nu este cazul.

Construcţiile şi amenajările incompatibile cu funcţiunea dominantă – gospodărie comunală.
Zonele de protecţie instituite pentru fiecare gen de activitate din cadrul acestei funcţiuni
sunt considerate zone cu interdicţie permanentă de construire.

- conform prescripţiilor tehnice şi normelor specifice, ţinându-se seama de condiţiile impuse
în vederea protecţiei mediului.

În cazul în care prin studiul de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de
protecţie sanitară recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi
unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
- ferme cabaline 100 m
- ferme şi îngrăşătorii de taurine până la 500 capete 200 m
- ferme şi îngrăşătorii de tarine peste 500 capete 500 m
- ferme de păsări până la 5000 de capete 500 m
- ferme de păsări peste 5000 de capete şi compexe avicole 1000 m
- ferme ovine 100 m
- ferme de porci până la 2000 de capete 500 m
- ferme de porci între 2000 şi 10000 de capete 1000 m
- compexe de porci cu peste 10000 de capete 1500 m
- spitale veterinare 30 m
45
- grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m
- abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m
- depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de
origine animală 300 m
- platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd 500 m
- platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1000 m
- staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele
de porci < 10000 capete 1000 m
- cimitire de animale, crematorii 200 m
- staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m
- staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m
- paturi de uscare a nămolurilor 300 m
- câmpuri de înfiltrare a apelor uzate şi bazine deschise
pentru fermentarea nămolurilor 500 m
- depozite controlate cu reziduri solide 1000 m
- camere de tratare biotehnică a gunoaielor 100 m
- crematorii orăşeneşti de gunoi 1000 m
- autobazele serviciilor de salubritate 200 m
- bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport 50 m
- cimitire 50 m
Toate aceste obiective vor fi retrase de la căile de comunicaţie rutiere sau feroviare şi vor fi
mascate de perdele de protecţie.
Art. 8 – Orientarea faţă de punctele cardinale – conform art. 17 R.G.U.
Art. 9 – Amplasarea faţă de drumurile publice – conform art. 18 R.G.U.

La amplasarea şi organizarea sistemului de salubritate se va ţine seama de:
- gospodăriile individuale şi locuinţele colective vor avea amejări pentru colectarea
deşeurilor menajere (colectare în pubele şi saci de plastic);
- se vor asigura platforme gospodăreşti şi recipiente de sortare a materialelor recuperabile
adecvate valorificării (metal, hârtie, sticlă, lemn, textile, plastic);
- organizarea sistemului de salubritate se va face în funcţie de destinaţia clădirilor aflate în
zonă, precum şi a obiectivelor de utilitate publică propuse.
Art. 10 – Amplasarea faţă de căile ferate din administraţia S.N.-C.F.R.

- conform art. 20, R.G.U.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament – conform art. 23, R.G.U.

- amplasarea punctelor de colectare a gunoiului să ţină seama ca aspectul şi compoziţia
arhitectural urbanistică a zonei să nu fie afectate;
- a se avea în vedere organizarea corespunzătoare a colectării şi depozitării gunoiului stradal
Art. 12 – Amplasarea în interiorul parcelei – conform art. 24, R.G.U.

- a se avea în vedere distanţele minime necesare în caz de incendiu în cazul punctelor de
colectare şi depozitare a gunoiului.
- organizarea şi desfăşurarea procesului de salubrizare – va ţine cont în organizarea parcelei
de zonele producătoare de deşeuri menajere şi industriale, unele periculoase (zone de producţie
poluate, spitale, cantine, pieţe agroalimentare);
- interzicerea depozitării întâmplătoare a gunoaielor în zonele verzi, zone protejate de-a
lungul apelor curgătoare, pe malurile acumulărilor de apă, etc.
46
- interzicerea creşterii animalelor sau a sacrificărilor în zonele care nu au destinaţie
specializată.

R.G.U.

Pentru cimitire este necesar acces auto şi trebuie asigurate facilităţi de transport în comun.
Pentru celelalte obiective sunt necesare accese carosabile necesare rezolvării intervenţiilor
P.S.I. şi întreţinerii.

Pentru cimitire este necesar un spaţiu de grupare ceremonială şi acces pietonal.
Pentru celelalte obiective conform necesităţilor.

R.G.U.

Se admite construirea platformelor de gunoi astfel încât să respecte normele sanitare şi de
protecţie a mediului (asigurarea unei distanţe minime de 30 m între fântâni şi fose septice etc.)
precum şi prevederile Codului Civil (art. 610).
Art. 16 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare – conform R.G.U., art. 28.

Pentru cimitire este necesar racord de apă industrială pentru stropit.
Art. 17 – Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare conform art. 29 din R.G.U.
sunt proprietatea publică a oraşului Uricani dacă legea nu dispune altfel.
III.4 Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor – în completarea

articolelor 30, 31, 32 şi 15 din R.G.U.
Art. 18 – Parcelare – conform R.G.U., art 30.

În zona de gospodărie comunală suprafaţa parcelei va fi stabilită în funcţie de necesităţi şi
norme tehnice.
Art. 20 – Aspectul exterior al construcţiilor – conform R.G.U., art. 32.

Art. 21 – Procentul de ocupare al terenului – conform R.G.U., art. 15.

Pentru zona de gospodărie comunală nu este prevăzut un procent maxim de ocupare a
terenului.
47
Pentru zona de gospodărie comunală nou propusă procentul maxim de ocupare a terenului
se stabileşte prin studiu de fezabilitate.
III.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri – în completarea

articolelor 33, 34 şi 35 din R.G.U.
Art. 22 – Parcaje – conform R.G.U., art. 33 şi anexei nr.5 pct.5.12 şi 5.13.

- nu este cazul – cu excepţia cimitirelor unde se vor prevedea în exterior un minim de 10
locuri de parcare.
Art. 23 – Spaţii verzi şi plantate – conform R.G.U. art. 34 şi anexa nr. 6.

Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor de protecţie, a mobilierului
urban pentru cimitire vor fi aprobate prin planuri urbanistice de detaliu (P.U.D.). Cimitirele vor
avea o perdea de protecţie faţă de zonele limitrofe faţă de care se instituie zona de protecţie.
Pentru construcţiile din gospodăria comunală vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu
rol de protecţie, excepţie făcând cimitirele care vor avea plantaţii de tip ornamental. Tot pentru
cimitire, spaţiile verzi vor fi amenajate în cadru delimitat de împrejmuire.
ecosistemele comerciale.
Pentru orice fel de construcţie se va solicita în mod obligatoriu indicarea pe planul care
însoţeşte cererea de autorizaţie de construire a modului de tratare a spaţiilor rămase libere, în mod
special a celor vizibile de pe circulaţiile publice.
Art. 24 – Împrejmuiri – conform R.G.U. art. 35, coroborat cu OMS 536/1997 – art. 43, lit.e.
împrejmuiri:
- împrejmuiri necesare pentru separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei
vizuale;
- împrejmuiri pentru zonele de protecţie – gard metalic sau din elemente prefabricate din
b.a.
Gardurile dintre spaţiul înconjurător, alte proprietăţi şi incintele protejate ale zonei de
gospodărie comunală se recomandă să fie de 1,80 m – 2,00 înălţime.
IV. 10 ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ
Echiparea edilitară este ansamblul format din construcţii, instalaţii şi amenajări care asigură
în teritoriul localităţilor funcţionarea permanentă a tuturor construcţiilor şi amenajărilor indiferent
de poziţia acestora faţă de sursele de apă, energie, tresee majore de transport rutier, feroviar cu
respectarea mediului ambiant.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure corelarea dezvoltării
localităţii şi programul de dezvoltare a echipării tehnico-edilitare.
Asigurarea echipării edilitare se face conform articolului 13 din Regulamentul General de
Urbanism.
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei pentru echipare tehnico-
edilitară a oraşului Uricani sunt:
48
ZTE – subzona reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente existente;

ZTE.p – subzona reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente propuse.
- Toate instalaţiile şi amenajările care asigură în teritoriu funcţionarea permanentă a tuturor
construcţiilor (staţie de captare, staţie de filtre, staţie de tratare, pompare şi distribuţie a apei,
captări, reţele şi puncte de transformare a energiei electrice, puncte şi centrale termice).
- Întreaga reţea de alimentare cu apă, canalizare reţea de termoficare, reţea electrică.
Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei: construcţii şi amenajări aferente lucrărilor tehnico-edilitare

echiparea teritoriului intravilan-extravilan.
Art. 3 – Funcţiuni complemetare admise zonei: accese pietonale şi carosabile, plantaţii de protecţie,
orice fel de construcţii şi amenajări care îndeplinesc acelaşi gen de activităţi şi sunt compatibile cu
funcţiunea stabilită prin documentaţiile de urbanism.
Art. 4 – Utilizările permise în zona ZTE sunt:

- reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente;
- instituţii care coordonează activitatea în domeniu.
Orice construcţii şi amenajări care se pot racorda la infrastructura edilitară existentă cu
capacitate corespunzătoare sau pentru a cărei extindere sau realizare există surse de finanţare
asigurate de administraţia publică sau investitori.
Art. 5 – Utilizări permise cu condiţii:

Respectarea condiţiilor privind monumentele şi rezervaţiile de arhitectură (nu este cazul).
Nu se admite cuplarea directă cu clădirile de locuit.
- se va ţine seama de prevederile R.G.U. art. 11;
- autorizarea construcţiilor în zonele aflate în imediata vecinătate a zonei ZTE trebuie să
ţină seama de distanţele minime de protecţie sanitară faţă de staţiile de epurare, distanţă minimă –
300 m (dacă studiile de impact nu o modifică). Autorizarea executării construcţiilor în cadrul
culoarelor de protecţie şi în imediata vecinătate a zonei ZTE trebuie să ţină cont de:
- condiţii de protecţie sanitară între staţia de epurare şi unele activităţi din teritoriu.
Art. 6 – Interdicţiile temporare – nu este cazul.
Art. 7 – Interdicţii permanente – nu este cazul.

NOTĂ: Codiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţiile impuse de către acestea
vecinătăţilor sunt prezentate în Anexa de la pct. V al prezentului R.L.U.
CAPITOLUL III – Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor
III.1 Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii – conform R.G.U.

Incintele unităţilor de echipare teritorială vor respecta măsurile şi normele de asigurare
împotriva riscurilor de incendiu şi explozie. Amenajările, construcţiile, instalaţiile de profil se vor
realiza numai pe baza unor proiecte de specialitate.
Art. 8 – Orientarea faţă de punctele cardinale – conform R.G.U., art. 17.
Art. 9 – Amplasarea faţă de drumurile publice – conform art. 18 din R.G.U.

49
Art. 10 – Amplasarea faţă de căi ferate din administraţia S.N.-C.F.R. – conform R.G.U., art. 20.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament pentru construcţiile aferente – conform art. 23 din R.G.U.
Art. 12 – Amplasarea în interiorul parcelei, pentru construcţiile aferente conform R.G.U., art. 24 –
conform necesităţilor de funcţionare.

R.G.U.
Art. 13 – Accese carosabile – conform R.G.U., art. 25.

Pentru toate obiectivele sunt necesare accese pentru intervenţia în caz de incendiu şi pentru
întreţinere.
Art. 14 – Accese pietonale – conform R.G.U., art. 26.

R.G.U.
Se recomandă ca sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apă potabilă
precum şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim
sever şi zonele de restricţie conform reglementărilor în vigoare şi se interzic racorduri, comunicaţii
şi legături ale reţelei de apă potabilă şi reţelei de apă destinate altor scopuri.
În situaţia existenţei de reţele de apă nepotabilă (industriale) acestea vor fi marcate vizibil
conform standardului pentru a avertiza populaţia în vederea evitării consumării acestei ape ca apă
potabilă.
Buna funcţionare a instalaţiilor locale de alimentare cu apă se asigură de către deţinători
prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitară şi amenajare igienică după cum urmează:
- amplasarea în amonte de orice sursă poluantă;
- împrejmuire pe o rază de 3 m;
- taluzarea terenului din jur în pantă (4-5 cm la metru) spre exterior şi impermeabilizare
(betonare);
- impermeabilizarea pereţilor pentru împiedicarea infiltraţiilor locale.
Deţinătorii de instalaţii publice de alimentare cu apă au obligaţia să asigure prin mijloace
proprii monotorizarea calităţii apei şi să o distribuie dacă ea îndeplineşte condiţiile de calitate
stabilită.
Toate etapele procesului de tratare a apei vor fi respectate conform condiţiilor de autorizare
sanitară interzicându-se orice modificare sau omisiune.
Îndepărtarea apelor uzate menajere se face numai prin reţea de canalizare a apelor uzate.
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale
trebuie întreţinute permanent în stare de funcţionare.

Art. 16 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare – conform R.G.U., art. 28.

Se va face numai în cazul în care din corelarea cu celelalte reguli de bază rezultă că există
condiţii de echipare edilitară necesară.
Art. 17 – Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare – conform R.G.U. art. 29.
Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte unităţi aflate în serviciul public
sunt proprietatea publică a oraşului Uricani, dacă legea nu dispune altfel.
50
III.4 Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor – în completarea

articolelor 30, 31, 32 şi 15 din R.G.U.
Art. 18 – Parcelare – conform R.G.U. art. 30.

În zona de echipare tehnico-edilitară suprafaţa parcelei va fi stabilită în funcţie de necesităţi
şi norme tehnice.
Art. 19 – Înălţimea construcţiilor – conform R.G.U. art. 31.

Pentru zona de echipare tehnico-edilitară înălţimea construcţiilor va fi conform necesităţilor
tehnice.
Art. 20 – Aspectul exterior al construcţiilor – conform art. 32 din R.G.U.

public.
Se recomandă ca noile clădiri să nu afecteze prin amplasare sau aspect caracterul zonei în
care se înscriu.
Se recomandă ca organizarea incintelor să ţină seama de imaginea prezentată către căile de
circulaţie rutieră sau feroviară.
Art. 21 – Procentul de ocupare al terenului – conform R.G.U., art. 15.

Pentru zona de echipare tehnico-edilitară nu este prevăzut un procent maxim de ocupare a
terenului.
Pentru zona de echipare tehnico-edilitară nou propusă procentul maxim de ocupare a
terenului se stabileşte prin studiu de fezabilitate, conform necesităţilor tehnice specifice.
III.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri – în completarea
articolelor 33, 34 şi 35 din R.G.U.
Art. 22 – Parcaje – conform R.G.U., art. 33 şi anexei nr. 5, pct. 5.12 şi 5.13.
- nu este cazul -
art. 23 – Spaţii verzi şi plantate – conform R.G.U., art. 34. şi anexei nr. 6.
Pentru construcţiile din zona de echipare tehnico-edilitară vor fi prevăzute spaţii verzi şi
aliniamente cu rol de protecţie.
Art. 24 – Împrejmuiri – conform R.G.U., art. 35.

împrejmuiri:
- Împrejmuiri necesare pentru separarea unor servicii funcţionale, asigurarea zonelor de
protecţie, asigurarea protecţiei vizuale.
51
- Gardurile dintre proprietăţi se recomandă să fie garduri vii cu o înălţime de 1,20 m şi
garduri din metal sau elemente din b.a. prefabricat pe perimetrul zonelor de protecţie cu o înălţime
de 1,80-2,00.
IV.11 ZCr(f) – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE
* În sensul prezentului Regulament prin zona drumului public se înţelege ampriza, fâşiile de
siguranţă şi fâşiile de protecţie.
* Conform Legii 129/1996 privind transportul pe căile ferate, prin transport public feroviar se
înţelege transportul de călători, bagaje, mărfuri şi alte bunuri efectuat pe căile ferate. Transportul
public feroviar constituie, prin natura sa un sector strategic de interes naţional, reprezintă un
serviciu esenţial pentru societate, contribuie la satisfacerea dreptului la libera circulaţie, la
rezolvarea unor interese majore ale economiei, asigură transportul persoanelor, mărfurilor şi altor
bunuri în interiorul ţării şi în trafic internaţional cu grad înalt de siguranţă în condiţii ecologice
eficiente şi îndeplineşte sarcini specifice pentru nevoile de apărare a ţării, potrivit legii.
* Infrastructura căilor ferate române constituie proprietatea publică a statului, fiind formate
din ansamblul elementelor necesare circulţiei materialului rulant în scopul efectuării serviciului
public de transport feroviar în condiţii de siguranţă potrivit tehnologiilor şi reglementărilor
specifice transportului feroviar.
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale care se întâlnesc în cadrul zonei pentru căi de comunicaţie
a oraşului Uricani sunt următoarele:
- căi de comunicaţie rutiere:
ZC.r – subzona căi de comunicaţie rutiere existente;
ZC.r(p) – subzona căi de comunicaţie rutiere propuse.
- căi de comunicaţie feroviare:
ZC.f – subzona căi de comunicaţie feroviare existente (transport marfă,
industrial).
- Unităţi ale intreprinderilor de transporturi rutiere teritoriale;
- Garaje publice;
- Înteaga reţea de străzi intravilan şi extravilan aparţinând domeniului public (ampriza,
fâşiile de siguranţă, fâşiile de protecţie);
- Parcaje publice.
Art. 2 – Funcţiuneadominantă a zonei: căi de comunicaţie şi construcţii aferente.
Art. 3 – Funcţiuni complementare admise ale zonei sunt conform art. 18 şi 19, R.G.U.:
- servicii compatibile funcţiei de bază a zonei;
- Reţele tehnico-edilitare.
Art. 4 – Utilizările permise în zona ZC sunt:

- unităţi ale inteprinderilor de transporturi rutiere teritoriale;
- spaţii pentru staţionare;
- garaje publice;
- parcaje publice;
- spaţii de staţionare;
- platforme/alveole carosabile pentru transportul în comun;
- trotuare, alei pentru ciclişti;
- refugii şi treceri pentru pietoni;
52
- zone verzi mediane, laterale şi fâşii verzi intermediare;
- întreaga reţea de străzi din intravilan aparţinând domeniului public – clasele I-IV
proiectate conform STAS 10.144/1-80 revizuit în 1989 – „Caracteristici ale arterelor de circulaţie
din localităţile urbane şi rurale;
- staţii de alimentare cu carburanţi şi surse de energie (inclusiv funcţiunile lor
complementare – magazine, restaurante, etc.);
- liniile ferate deschise circulaţiei publice (marfă) şi terenul aferent situat de o parte şi de
alta a axei căii ferate;
- lucrări de artă (poduri);
- instalaţii, construcţii şi depozite necesare conducerii şi funcţionării serviciilor feroviare;
- instalaţii de telecomunicaţii care asigură transmitere informaţie;
- dotările care sunt utilizate pentru întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii
căilor ferate;
- lucrări geotehnice de protecţie şi consolidare;
- lucrări şi/sau zone de protecţie împotriva poluării vizuale, fonice, olfactive şi a altor noxe
(praf, fum, funingine, CO2 şi SO2, etc.).
Orice construcţii sau amenajări adiacente care se fac în baza Planurilor Urbanistice şi de
amenajare teritorială cu avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice.
Incintele unităţilor de transporturi şi garaje publice vor respecta măsurile şi normele
admisibile de poluare şi de asigurare împotriva riscurilor de incendii şi explozii.
Art. 5. – Utilizări permise cu condiţii – conf. art. 18 şi 20 din R.G.U.

Toate construcţiile şi amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor sau căilor
ferate care respectă prescripţiile tehnice şi reglementările urbanistice privind funcţionalitatea,
sistemul constructiv, conformarea volumetrică şi estetică.
Prin amplasare şi funcţionare construcţiile nu vor afecta buna desfăşurare a circulaţiei pe
căile rutiere şi feroviare în condiţii optime de capacitate, fluenţă şi siguranţă.
Se recomandă amplasarea unităţilor de transporturi în zona unităţilor de producţie.
Utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin autorizarea de
construire de către delegaţia permanentă a Consiliului Judeţean sau de către primar, conform legii.
Art. 6. – Interdicţiile temporare – s-au stabilit în cazul când apare necesitatea elaborării unor
documentaţii de urbanism sau a unor studii de specialitate pentru:
- lărgirea unor străzi sau realizarea unor noi artere de circulaţie marcate în planul UTR cu
linie punctată (transformare DJ 762C în DN 66A şi modernizarea acestora din localităţile Câmpu
lui Neag până la limita de judeţ spre vest);
- modernizarea intersecţiilor marcate cu cerc pe planul UTR, până la precizarea soluţiilor
definitive şi ridicarea interdicţiei temporare de construire;
- realizarea de poduri, pasarele;
- consolidarea DN 66A din sectorul carierei E.M. Câmpu lui Neag.
Art. 7. – Interdicţii permanente

Se interzice a se realiza orice construcţie care prin amplasare, configuraţie sau exploatare,
impietează asupra bunei desfăşurării şi organizării şi dirijării a traficului de pe drumurile publice
sau căile de circulaţie feroviară şi ar prezenta riscuri de accidente. Acestea vor fi interzise în zona
de siguranţă şi protecţie.
Se interzice de asemenea, amplsarea în zona drumurilor a panourilor independente de
reclame publicitare.
În zona de protecţie a infrastructurilor feroviare este interzisă amplasarea de construcţii sau
plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare.
CAPITOLUL III – Privind condiţiile de amplsare şi conformare a construcţiilor aferente.

53
Condiţiile de amplsare a construcţiilor faţă de drumuri şi căi ferate se stabilesc prin

prevederile regulamentului general de urbanism şi de amenajare al teritoriului.
Se vor avea în vedere necesităţile tehnice şi normele sepecifice, propunerile proiectelor de
specialitate, în conformitate cu prevderile art. 18 şi 20 din RGU.
Delimitarea zonelor de siguranţă, protecţie şi funcţionalitate se va respecta după caz, în
zonele de servitute.
Art. 8. – Orientarea faţă de punctele cardinale – nu este cazul.
Art. 9. – Amplasarea faţă de drumurile – conf. R.G.U. art. 18 şi 20

Se recomandă ca organizarea incintelor să ţină seama de imaginea prezentată către
drumurile publice.
Art. 10. – Amplasarea faţă de căi ferate din administraţia SNCFR – conform R.G.U.
Art. 11. – Amplasarea faţă de aliniament
Zonele de protecţie a drumurilor sunt următoarele (în extravilan):
- înafara intravilanului localităţilor fâşii de teren între marginile exterioare fâşiei de
siguranţă şi până la:
- 22 m pentru drumurile naţionale (DN 66A);
- 20 m pentru drumurile judeţene (DJ 672C);
- 18 m pentru drumurile comunale.
Zonele de servitute şi de protecţie ale căilor de comunicaţie rutieră vor ţine seama de
prevederile legii drumurilor numărul 13/1974, legea nr. 43/1975 şi H.G.R. nr. 36/1996 precum şi
de condiţiile de amplasare faţă de drumurile publice prevăzute în articolul 18 din R.G.U. şi
ordonanţa prinind regimul juridic al drumurilor nr, 43/1997 anexa 1 , cât şi ordinele Ministerului
Transportului nr 44, 45, 46,47, 48, 49, 50/27.01.1998 .
Zonele de siguranţă sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei
drumului destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţie rutieră sau pentru alte scopuri
legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru siguranţa circulaţiei.
Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului
până la:
- 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumuri situate la nivelul terenului;
- 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumuri în rambleu;
- 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de
până la 5,0 m inclusiv;
- 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime
mai mare de 5,0 m.
Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă
necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului.
În intravilan în funcţie de categoria străzilor, zonele de protecţie sunt următoarele:
- 9,50-11,25 m până în axul arterei cu 4 benzi de circulaţie;
- 5,00-6,00 m până în axul străzilor de categoria a II-a cu 2 benzi de circulaţie.
Pentru autorizarea construcţiilor în zona drumurilor publice se emite Ordinul nr. 158/1996
al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de
protecţie a acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice
specializate (locale sau centrale, în funcţie de categoria drumului).
Petru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor
rurale, distanţa între gardurile sau construcţiile situate de o parte sau de alta a drumurilor va fi de
minim:
54
- 26 m pentru drumurile naţionale;
- 24 m pentru durmurile judeţene;
- 20 m pentru drumurile comunale.
Zona de protecţie a infrastructurii feroviare va respecta art. 20 din R.G.U. Delimitarea
cadastrală a infrastructurii feroviare este în sarcina Ministerului Transporturilor. De asemenea,
acestea, împreună cu SNCFR trebuie să stabilească condiţiile de amplasare şi conformare a
construcţiilor în zona de protecţie. La autorizarea executării construcţiilor în fâşia de protecţie a
infrastructurii feroviare (100 m de la zona limitei cadastrale CFR situate de o parte şi de alta a
traseului căii ferate) se va ţine seama de ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor
privind emiterea acordurilor (vezi anexa nr. 1)
În momentul elaborării P.U.G. calea ferată a fost marcată de fâşia de protecţie.
Amplasamentul faţă de aliniament

Aliniament – linia de demarcaţie între terenurile ce aparţin domeniului public şi ce parţin
domeniului privat (ex. limita casei, linia lotului, linia gardului).
Regimul de aliniere urmăreşte linia care uneşte fronturile construite ale clădirilor
Amplasarea clădirilor şi construcţiilor faţă de aliniament se poate face după cum urmează:
- pe aliniament;
- retras de la aliniament în cazurile:
- înscrierea în regimul de aliniament existent;
- necesitatea lărgirii drumului;
- necesitatea obţinerii unor spaţii verzi de protecţie 4,0-6,0 m;
- creerea unor pieţe, degajamente, alveole în zona unor construcţii cu
circulaţie intersă pietonală;
- obţinerea lăţimii minime a frontului la stradă în cazul parcelelor cu formă
geometrică neregulată
- asigurarea vizibilităţii la intersecţii – retragere minimă obligatorie 3,0-3,5
m.
Clădirile cu funcţiune productivă din zona industrială păstrează regimul de aliniere, dar nu
mai puţin de 10,0 m faţă de aliniament.
Amplasarea faţă de aliniament pentru construcţiile aferente se va face cu respectarea
prevederior art. 23 din R.G.U. ; distanţele ce se vor respecta la diferite tipuri de parcaje şi clădiri
vor ţine seama de „NORMATIVUL PENTRU PROIECTAREA PARCAJELOR DE
AUTOTURISME ÎN LOCALITĂŢILE URBANE” – Indicativ P 132 – 93 şi vor fi următoarele:
*parcaje pe carosabil sau pe trotuar – faţă de front cu comerţ, intreprinderi productive,

servicii – 5 m
*parcaje – garaje pentru mai puţin de 50 autovehicule – front de locuinţe, birouri – 15 m
*parcaje cu mai puţin de 50 autovehicule faţă de grădiniţe, şcoli, aziluri, spitale – 25 m;
*parcaje cu peste 50 autovehicule faţă de grădiniţe, şcoli, aziluri, spitale – 75 m;
*parcaje situate paralel cu calcanul clădirilor – 5 m
Art. 12 – Amplasarea în interiorul parcelei – conform R.G.U., art. 24
III. 2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii – în completarea articolelor 25 şi 26 din

R.G.U.
Art. 13. – Accese carosabile – conf. R.G.U., art. 25 şi anexei nr.4

Art. 14. – Accese pietonale – conf. R.G.U., art. 26
III. 3. Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitară – conf. art. 3-16 şi 27-29 din R.G.U.
55
Art. 15. – Racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente – conf R.G.U. , art. 27 pentru
construcţiile aferente
de noi consumatori la reţele de apă, canalizare şi energie electrică.
Când reţelele publice existente nu au capacităţi şi grad de acoperire a teritoriului localităţii
suficiente pentru racordarea de noi consumatori, dar programele edilitare ale consiliului local cât şi
prevederile P.U.G. în zonă prevăd dezvoltarea acestora în etapa de perspectivă, se admite
construirea platformelor astfel încât să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului
(asigurarea unei distanţe minime de 30 m între fântâni şi fose septice, etc), precum şi prevederile
codului civil (artl. 610);
- în momentul realizării reţelei centralizate publice în zonă, beneficiarul se obligă să
racordeze construcţia, potrivit acestui regulament local de urbanism.
Art. 16 – Realizarea de reţele tehnico – edilitare – conf. R.G.U. art 28

Se va face numai în cazul în care din corelarea cu celelalte reguli de bază rezultă că există
condiţii de echipare edilitară necesară.
Conform legislaţiei în vigoare reţelele tenico-edilitare aparţin domeniului public.
Cheltuielile pentru branşarea şi racordarea la reţele tehnico-edilitare care se realizează pe
terenurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, sunt suportate în întregime de
investitor sau beneficiarul interesat.
Lucrările de extindere sau de mărire al capacităţii reţelelor tehnico-edilitare publice se pot
finanţa şi de către un investitor sau un beneficiar interesat, parţial sau în întregime, după caz în
condiţiile încheiate cu consiliul local, lucrările edilitare astfel realizate aparţin domeniului public şi
se administrează conform legii. Fac excepţie reţelele edilitare şi drumurile situate pe parcele
proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice, aflate în serviciul exclusiv al acestora
asigurând legătura de la punctul de racordare cu reţelele şi drumurile publice şi până la
branşamentele şi racordurile la clădirile situate pe parcelele respective. Ele pot constitui proprietate
privată dacă sunt finanţate în totalitate de investitori interesaţi, iar autoritatea administraţiei publice
locale stabileşte că nu se justifică utilizarea publică menţionată.
Realizarea extinderilor sau a măririlor de capacitate ale reţelelor tehnico-edilitare publice se
autorizează după obţinerea de către investitor sau beneficiarul interesat a avizelor autorităţilor
administraţiei publice centrale de specialitate şi a serviciilor descentralizate din judeţul Hunedoara
şi de către regiile sau societăţile comerciale subordonate consiliului local (în funcţie de importanţa
lucrărilor şi de condiţiile de realizare sub aspect juridic şi financiar).
Art. 17. – Proprietatea fizică asupra reţelelor edilitare – conf. R.G.U. art. 29
Drumurile publice, căile ferate şi alte utilităţi aflate în serviciu public sunt în proprietatea
publică a oraşului Uricani, dacă legea nu dispune altfel.
III.4 Reguli cu privire la şi dimensiunile terenului şi construcţiilor – în completarea articolelor

30,31,32,15 din R.G.U.
Art. 18. – Parcelare – conf. R.G.U., art. 30 , pentru construcţiile aferente căilor de comunicaţii.
Art. 19. – Înălţimea construcţiilor – conf. R.G.U. art. 31, pentru construcţiilor aferente căilor de
comunicaţie.
Pentru căile de comunicaţie rutieră înălţimea construcţiilor aferente va fi de max 10 m iar
pentru zonele activităţii până la 15 m.
Pentru căile de comunicaţii feroviare, înălţimea maximă a construcţiilor aferente va fi de
max. 10 m (P+2) sau conform normelor tehnice.
56
Art. 20. – Aspectul exterior al clădirilor aferente căilor de comunicaţie – conform articolului 32 din
R.G.U.
Se recomandă să se realizeze o amenajare minimă peisagistică pe întreg traseul zonei
feroviare care are contact cu intravilanul oraşului.
Se recomandă ca noile construcţii să nu afecteze prin amplasare sau aspect caracterul zonei
în care se înscriu.
Organizarea incintelor să ţină cont de imaginea prezentată către drumurile publice, de căile
de circulaţie rutiere şi feroviare.
Art. 21. – Procentul de ocupare al terenului – conf. R.G.U. art. 15 şi anexa nr. 2
Pentru zona căilor de comunicaţie rutieră procentul maxim va fi stabilit conform
necesităţilor tehnice specifice.
Pentru zonele noi propuse, procentul max. de ocupare al terenului se stabileşte prin studii de
fezabilitate, conform necesităţilor tehnice specifice.
III.5. Reguli cu privire la amplasarea de partaje, spaţii verzi şi împrejmuiri în completarea

articolelor 33, 34, 35 din R.G.U.
Art. 22. – Parcaje, conf. R.G.U. art. 33

Lucrările care prin destinaţie necesită spaţii de parcare se pot realiza numai dacă există
posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public.
Pentru amplasarea parcajelor de mari dimensiuni sunt necesare studii de impact atât asupra
circulaţiei din zonă cât şi asupra mediului înconjurător.
Art. 23. – Spaţii verzi şi plantate – conform R.G.U. art. 34 şi 22 , cap. III.5. – zona pentru CĂI DE
COMUNICAŢII ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE.
Pentru construcţiile din zona căilor de comunicaţii vor fi prevăzute spaţii verzi şi
aliniamente cu rol ornamental şi de protecţie
special al celor vizibile de pe circulaţiile publice.
Art. 24. – Împrejmuiri – conf. R.G.U. art. 35

- în parcajele limitrofe să fie plantate sau/şi înconjurate de garduri vii de 1,20 înălţime;
- împrejmuirile realizate pe aliniament vor fi de preferinţă transparente.
I V.12 ZS – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
Conform Ordinului privind zonele speciale aflate în intravilanul şi în extravilanul

localităţilor nu intră în competenţa elaboratorului lucrării de a impune condiţionări în ceea ce
priveşte funcţionarea acestora, în temeiul legilor nr. 40/90, 41/90 şi 14/92.
Orice documentaţie tehnică pentru autorizarea acestor lucrări ce urmează a fi executate în
zona situată la mai puţin de 2400 m faţă de limita obiectivelor speciale trebuie să respecte legile
mai sus amintite şi să aibă acordul de principiu al acestora.
IV. 13 ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE – conform

R.G.U. art. 7.
57
Autorizarea executării construcţiilor în albia minoră a râurilor şi pârâurilor va trebui să ţină
seama de prevederile art. 7 din R.G.U. şi de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, Anexa 2 şi de
datele din cadastrul apelor ţinut la zi de Regia Autonomă „Apele Române”.
Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element
indispensabil vieţii şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie
şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protecţia, punerea în valoare şi
dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
Dreptul de folosinţă cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea
resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu Legea 107/8 oct. 1996 cu excepţia apelor
geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le
administrează, sunt supuse dispoziţiilor Legii 107 precum şi prevederilor din Convenţiile
Internaţionale din care România face parte.
Sunt de asemenea supuse legii şi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu
ele şi prin care direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii
apelor ori regimului de curgere a acestora.
Apele de suprafaţă aparţin domeniului public cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5
km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp, malurile şi cuvetele lacurilor,
precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării cu bogăţiile lor naturale şi
potenţialul energetic valorificabil.
Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km ori cu bazine hidrografice ce nu depăşesc
suprafaţa de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, aparţin deţinătorilor cu orice titlu ai
terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în
concordanţă cu condiţiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.
Inselele care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei aparţin
proprietarului albiei apei.
Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului numai în măsura în care este
utilizată pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta
nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mică până la 0,2 1/sec. destinate
exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodăreşti proprii.
Delimitarea albiilor minore se realizează de Regia Autonomă „Apele Române” împreună cu
autoritatea de cadastru şi cu deţinătorii terenurilor riverane.
Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei care face parte integrantă din lege
după cum urmează:
În lungul cursurilor de apă:
- lăţimea cursurilor de apă între 10-15 m; 51-500 m; peste 500 m.
- lăţimea zonei de protecţie 15 m 30 m 50 m
- înălţimea medie a digului (m) 0,5-2,5 m 2,6 -5 m peste 5 m
- lăţimea medie a digului (m):
- spre cursul de apă 5 10 15
- spre interiorul incintei 3 4 4
Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite:
Adâncimea medie a canalului (m)
0,5-2,0 2,1-5,0 peste 5,0
- canal cu debitul instalat până la 10 mc/sec
1 2 3
- canal cu debitul instalat de la 10 mc/sec – 50 mc/sec
2 3 4
- canal cu debitul instalat peste 50 mc/sec
3 4 5
58
NOTĂ:
Zonele de protecţie se măsoară astfel:
a) la cursurile de apă începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie;
d) la alte lucrări hidrotehnice de la limita zonei de construcţie.
Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea
centrală în domeniul sănătăţii publice.
CAPITOLUL I –Generalităţi
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale:

ZTA – subzone existente cu terenuri aflate permanent sub ape.
Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei: zona este compusă din terenuri aflate permanent sub ape,
albiile minore şi majore ale cursurilor de ape, canale şi lacuri.
- Ecologică
- Ameliorarea microclimatului
- Combaterea poluării aerului
- Agremetar - recreativă
- Sport, agrement
- Odihnă în aer liber
-Turism.
Art. 3 – Funcţiuni complemetare admise ale zonei sunt:

- parcuri, grădini publice
- complexe sportive
- spaţii verzi
- instituţii publice sau servicii nepoluante
- accese pietonale, carosabile
Art 4 – Utilizările permise – în zona ZTA sunt permise:

- construcţii pentru platforme meteorologice, captări de apă, lucrări pentru prevenirea şi
combaterea acţiunilor distructive ale apelor;
- lucrări pentru amenajarea, plantarea zonelor de protecţie necesare a fi prevăzute de-a
lungul digurilor, conform Legii apelor 107/1996.

- lucrări de poduri, lucrări necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a cursurilor de
apă, cu condiţia asigurării măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a
deteriorării calităţii apelor şi cu respectarea zonelor de protecţie a lucrărilor de gospodărie a apelor
şi a platformelor meteorologice, în conformitate cu reglementările stabilite de primăria şi al
autorităţilor competente în gospodăria apelor, a instituţiilor tehnice de resort, diferenţiat pe
categorii de utilizatori, debit şi calitatea surselor de apă, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii
nr. 536/1997.
Autorizarea executării lucrărilor în zona ZTA se va face conform art. 7 din R.G.U.
59
Delimitarea zonelor de protecţie pentru albiile minore sau majore ale cursurilor de apă se
realizează de Regia Autonomă „Apele Române” împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu
deţinătorii terenurilor riverane.
Art. 6 – Interdicţiile temporare – orice fel de construcţie până la delimitarea zonelor de protecţie a
surselor de apă, a suprafeţelor ocupate de albiile minore şi majore, conţinute în cadastrul întocmit
de autoritatea competentă.
Art. 7 – Interdicţii permanente:

- Orice fel de construcţii în zonele de protecţie severă a platformelor meteorologice şi ale
captărilor de apă.
- În zonele lipsite de lucrări de consolidare şi amenajare a malurilor se recomandă
autorizarea construcţiilor în afara albiei majore ale apelor cu excepţia celor prevăzute de lege.
În jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecţie severă a căror lăţime este
de 30 m. În aceste zone este interzisă executarea oricăror construcţii şi instalaţii supraterane.
Amplasarea la o distanţă de până la 500 m în jurul şi în afara zonei de metrii de construcţie
mai înalte decât o şesime din distanţa dintre construcţiile şi limita zonei de protecţie, reţele de înaltă
tensiune sau de telecomunicaţie, de obiective poluante, de sisteme de irigaţie prin arpersiune ca şi
plantarea de perdele forestiere se face numai cu acordul de mediu al autorităţii competente.
Pentru asigurarea accesului la cursurile de apă şi la hidrotehnice în scopul menţinerii
integrităţii albiilor minore şi pentru efectuarea intervenţiilor operative în situaţii excepţionale se
instituie zone de protecţie conform legii apelor 107/1996, Anexa 2 – mai sus amintită.
CAPITOLUL III – Privind condiţiile de amplasare şi conformare.

Se vor avea în vedere necesităţile tehnice şi normele specifice, propunerile proiectelor de
specialitate, în conformitate cu prevederile Art. 18 şi 20 din R.G.U.
Art. 8 – Orientarea faţă de punctele cardinale – nu este cazul.
Art. 9 – Amplasarea faţă de drumurile publice şi faţă de căi ferate din administrarea S.N.-C.F.R. a
construcţiilor aferente va ţine seama de prevederile art. 18 şi 20 din R.G.U. şi Legea apelor nr.
107/1996 Anexa 2 (în scopul menţinerii integrităţii albiilor minore şi pentru intervenţii operative în
situaţii excepţionale).
Art. 10 – Amplasarea în interiorul parcelei – pentru construcţiile aferente, conform art. 24, R.G.U.
Art. 11 – Amplasarea faţă de aliniament – pentru construcţiile aferente se va face cu respectarea

prevederilor art. 23 din R.G.U.
Art. 14 – Racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente – pentru construcţiile aferente – conform

R.G.U., art. 27.
Art. 15 – Realizarea de reţele tehnico-edilitare – pentru construcţiile aferente – conform R.G.U.,

art. 28.
Art. 16 – Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare – conform R.G.U., art. 29.
III.4 Reguli cu privire al forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

60
Art. 17 – Parcelare – conform R.G.U., art. 30, pentru construcţiile aferente.
Art. 18 – Înălţimea construcţiilor – conform R.G.U., art. 31, pentru construcţiile aferente.
Art. 19 – Aspectul exterior al construcţiilor aferente – conform art. 32 din R.G.U.

- să se realizeze o amenajare minimă peisagistică;
- aspectul exterior al construcţiilor nu trebuie să efecteze prin volumetrie,
dimensiuni şi aspect, peisajul natural sau amenajat în care se amplasează.
Art. 20 – Procentul de ocupare al terenului – pentru construcţiile aferente – conform R.G.U. art. 15
şi anexa nr. 2.
III.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
Art. 21 – Parcaje – pentru construcţiile aferente – conform R.G.U. art. 33 şi anexa nr. 5, pct.5.13.
Art. 22 – Spaţii verzi – pentru construcţiile aferente – conform R.G.U., art. 34 şi anexei nr. 6.
Art. 23 – Împrejmuiri – pentru construcţiile aferente – conform R.G.U. art. 35.

-3 incintele construcţiilor aferente – să fie plantate şi înconjurate de garduri vii de 1,20 m
înălţime.
IV. 14 ZTN – ZONA TERENURI NECONSTRUIBILE
CARACTERUL ŞI FUNCŢIUNEA ZONEI

- halde de steril
- cariere abandonate, stânci etc.
- în funcţie de efectuarea unor lucrări de stabilizare, înierbare sau plantare, ele pot deveni
zone verzi cu efect pozitiv asupra mediului înconjurător, implicit asupra microclimatului.
IV. 15 ZNP – ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ ŞI ZONE CONSTRUITE

PROTEJATE – (nu au fost marcate până în prezent dar se va ţine cont) – conform
articolelor 8 şi 9 din R.G.U.
Zone construite protejate

Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu natural
construit, de interes naţional (vezi apropierea de Parcul Naţional „Retezat”) se face cu avizul
conform al Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit de interes local, declarate şi delimitate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara, se
face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ subordonate ministerelor prevăzute la
liniatul precedent.
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii care au ca obiectiv cercetarea, conservarea,
restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice se face cu avizul conform al
Ministerului Culturii în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului culturii.
61
Patrimoniu cultural naţional construit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri,
imobile care prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios,
urbanistic sau tehnico-ştiinţific, considerate monumente istorice.
Rezervaţie de arhitectură şi urbanism reprezintă un teritoriu aparţinând unei aşezări urbane
sau rurale, a cărei protecţie prezintă interes public datorită valorii istorice, arhitecturale, urbanistice,
simbolice şi asupra căreia se instituie un regim de intervenţie controlată.
Zone de protecţie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studiilor de specialitate
întocmite prin grija D.M.I. în colaborare cu organele specializate ale M.L.P.A.T. şi M.A.P.P.N.
Utilizări permise
Lucrările de utilitate publică de interes naţional pe baza documentaţiilor specifice aprobate
de organele competente.
Utilizări permise cu condiţii
Toate tipurile de construcţii compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu
condiţia respectării prescripţiilor conţinute în avizele conforme ale organelor administraţiei publice
centrale specializate, în cadrul zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural, construit de
interes naţional declarate ca atare (inclusiv clădiri şi situri cu statut de muzeu).
Utilizări interzise
Orice fel de construcţii şi amenajări care prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau
amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban sau rural
existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.
V. REGULI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN

EXTRAVILAN
V.1 ZTA – TERENURI AGRICOLE
Terenurile agricole din extravilan – ZTA, s-au delimitat conform Planşei nr. 1 de
ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV al oraşului Uricani incluzând şi localităţile
componente Cîmpu lui Neag şi Valea de Brazi şi se supun prevederilor art. 3 din R.G.U.
V.2 ZTE – TERENURI FORESTIERE
Suprafeţele împădurite din extravilanul oraşului Uricani s-au delimitat conform Planşei nr. 1
de ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV al unităţii administrative sus amintite şi se
supun prevederilor art. 5 din R.G.U.
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră se
supune prevederilor art. 5 din R.G.U.
Pentru orice construcţie amplasată la distanţă mai mică de 1000 m (1 km) de liziera pădurii
care poate aduce prejudicii pădurii (construcţii pentru producţie/servicii poluante, etc.) şi pentru
care se solicită autorizaţia de construire, se va obţine avizul Regiei Naţionale a Pădurilor.
Delimitarea pe judeţ a terenurilor cu destinaţie forestieră stabilită, conform legii de către
organelor de specialitate ale administraţiei publice se comunică Consiliul Judeţean Hunedoara prin
Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
V.3 ZTA – TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE (extravilan )

62
Autorizarea executării construcţiilor în albia minoră şi majoră a râurilor, pârâurilor şi

lacurilor va trebui să ţină seama de prevederile art. 7 din R.G.U. şi de prevederile Legii apelor nr.
107/1996. Anexa 2 şi de datele din cadastrul apelor ţinut la zi de Regia Autonomă „Apele
Române”.
Delimitarea zonelor de protecţie pentru albiile minore ale cursurilor de apă, se realizează de
Regia Autonomă „Apele Române” împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii
terenurilor riverane.
În zonele lipsite de lucrări de consolidare şi amenajare a malurilor se recomandă autorizarea
construcţiilor în afara albiei majore.
Aspectul exterior al construcţiilor nu trebuie să afecteze prin volumetrie, dimensiuni şi
aspect, peisajul natural sau amenajat în care se amplasează.
V. 4 TSE – TERENURI PENTRU EXPLOATAREA RESURSELOR SUBSOLULUI
Autorizarea executării construcţiilor definitive, pe terenurile care conţin resurse identificate

ale subsolului se va face cu respectarea prevederilor art. 6 din R.G.U.
Zonele care conţin resurse identificate ale subsolului, delimitate conform legii, se comunică
Consiliul Judeţean Hunedoara prin Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse
Minerale.
În intravilanul şi extravilanul oraşului Uricani şi a localităţilor componente Cîmpu lui Neag
şi Valea de Brazi, în subsol există bogate zăcăminte de cărbune marcate ca zone cu zăcăminte
cunoscute în Planşa nr. 1 de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU ADMINISTRATIV – al oraşului
Uricani; de asemenea în zona localităţii Cîmpu lui Neag se găsesc zăcăminte minerale de
importanţă deosebită – exploatarea de curţ (puritate 99%) şi exploatare de calcar – ambele în
cariere de suprafaţă.
V. 5. ZTR – ZONE TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE
Conform articolului 10 din Regulamentul General de Urbanism pericolele naturale sunt

acele elemente ale mediului înconjurător dăunătoare omului cauzate în general de forţe exterioare
lui, de obicei naturale.
În cazul prezentului articol riscurile naturale sunt de factură hidrologică, hidrogeologică,
geologică şi geofizică.
Condiţia esenţială de eliminare a vulnerabilităţii construcţiilor şi amenajărilor faţă de
factorii naturali de risc este prevenirea acestora prin construirea de diguri şi prevederea unor măsuri
adecvate de limitare a efectelor acestora (căderi de pietre de pe versanţi prin protecţia debleelor prin
amplasarea de plase metalice amplasate pe versanţi, betonale).
Condiţia esenţială de eliminare a vulnerabilităţii construcţiilor şi amenajărilor faţă de
factorii naturali de risc este prevederea acestora prin construirea de diguri şi prevederea măsurilor
adecvate de limitare a efectelor acestora.
Autorizarea executării construcţiilor definitive sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri
naturale, cu excepţia acelora care au drept scop limitare a efectelor acestora, este interzisă conform
art. 10 din R.G.U.
Delimitarea zonelor cu riscuri naturale se face prin Hotărâre a Consiliului Judeţean
Hunedoara, cu avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice.
În aceste condiţii pot fi luate următoarele decizii la emiterea autorizaţiei de construire:
Utilizări permise:
63
- Construcţii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor naturale (lucrări
hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea vânturilor, staţii hidrometeorologice, sistem de irigaţii,
desecări, lucrări de combatere a eroziunii de adâncime, consolidarea versanţilor).
Utilizări permise cu condiţii
- Construcţii şi amenajări în zonele expuse la riscuri naturale precum şi în alte zone care nu
sunt posibile sau nu sunt admise de către autorităţile competente în protecţia mediului, lucrările de
eliminare a factorilor de risc pentru construcţii.
- Zonele de risc sunt necesare a fi delimitate pe baza studiilor de specialitate şi avizate de
organele administraţiei publice. Acestea se preiau în documentaţii de urbanism şi amenajarea
teritoriului.
- Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia
populaţiei contra alunecărilor de teren şi a inundaţiilor.
- Terenuri cu riscuri de inundaţii cu interdicţie temporară de construire până la efectuarea
unui dig de apărare, consolidare mal, etc. şi precizarea în funcţie de aceasta a limitelor şi
precauţiilor de construire în termen de minim 10 ani.
ANEXA 1
64
LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE CARE REGLEMENTEAZĂ DIRECT SAU INDIRECT

PROIECTAREA ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
LEGI
1. L 37/1975 Sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie din

localităţile urbane şi rurale.
2. L 18/1991 Legea fondului funciar.
3. L 50/1991 Autorizarea în construcţii.
4. L 69/1991 Legea administraţiei publice locale.
5. L 33/1994 Exproprierea pt. o cauză de utilitate publică – 1, 5, 6, 7, 8, 10, 24, (4),
35.
6. L 58/1994 Ratificarea Convenţiei de la Rio de Janeiro 1992
7. L 98/1994 Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi
sănătate publică – art. 8 (c)
8. L 10/1995 Calitatea în construcţii.
9. L 41/1995 Legea Patrimoniului Cultural construit.
10. L 126/1995 Regimul materialelor explosibile – art. 1, 12, 17, 19, 33, 35, 36, 37.
11. L 134/1995 Legea petrolului – art. 8, 35, 36.
12. L 137/1995 Protecţia mediului
13. L 7/1996 Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare.
14. L 26/1996 Codul silvic – art. 1, 2, 3, 20, 54, 55, 6, 62, 74.
15. L 71/1996 Aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Sect. 1 – Căi de comunicaţie (anexa III-IV)
16. L 72/1996 Finanţele publice – art. 5, 10, 22, 23, 31 (2), 51, 53, 54 (6).
17. L 84/1996 Îmbunătăţiri funciare – art. 1-13, 16, 21, 27, 31.
18. L 106/1996 Privind apărarea civilă
19. L 323/1996 Programul special Munţii Apuseni (anexa 2).
20. L 24/1996 Modificarea legii 69/1991, republicată în MO 79/1996
ORDINE ŞI HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE
21. o.Mcom&T 61/91 Norme de parcaje pt. hoteluri

22. o.MLPAT 91/91 Conţinutul documentaţiei la legea 50/91
23. HG 196/91 Înfiinţarea şi funcţionarea Regiei Apelor Române
24. HG 225/91 Înfiinţarea şi funcţionarea Institutului de
Montanologie
25. HG 235/91 modificată prin HG 570/91 – SNCFR, HG 734/92
26. HG 51/92 modificată prin HG616/93; HG71/96 Prev.
incendiilor, HG 35/96
27. HG 486/93 Creşterea siguranţei în exploatare a construcţiei şi
instalaţiilor ce reprezintă surse de mare risc
28. HG 127/94 Sancţionarea contravenţiilor la normele pt. protecţia
mediului – art. 1
29. HG 138/94 Sancţionare în domeniul apelor
30. HG 273/94 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie
şi instalaţiile aferente acestora – art. 10
31. HG 452/94 Modificată prin HG 865/94 – organizarea şi
funcţionarea Ministerului Transportului
65
32. O. Guv. 68/94 Protecţia patrimoniului cultural naţional art. 1, 2, 7,
10, 13, 18, 19, 20 (1), 23, 29
33. O. Guv. 47/94 Apărarea împotriva dezastrelor – art. 2(a), 7,
14(b,j), 15(a,e), 16(a,d), 19(e), 22(a), 24(a,b),
26(a), 30(a), 37(a)
34. O. Guv. 26/94 Protejarea patrimoniului cultural naţional
completată în 1997 prin O. Guv. nr. 24
35. OMI&MLP 381/1291/NC/94 Norme generale de prevenire şi stingere a
AT incendiilor
36. OG 10/95 Creşterea competenţei autorităţilor locale pt.
(prin L62/95) aprobarea documentaţiei tehnico-economice ale
investiţiilor de interes judeţean sau local
37. OG 69/95 Organizarea regiilor autonome de interes local
38. HG 114/95 Clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de
primire turistice
39. HG 221/95 Înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Resurselor
Minerale
40. HG 635/95 Apărarea împotriva dezastrelor
41. O.MLPAT, 34/n/M30/3422/
MI, MapN, 4221/95
SRI
42. O.MLPAT, 3376/MC/ pt. aprobarea condiţiilor de amplasament a
MI, MapN, M3556/2102/ construcţiilor cu caracter militar
Mjust, SRI, 667/C1/4093/
SIE, SPP 2012/14083/D
891/96
43. O.Mtransp. 158/96 Emiterea acordului M. Trasnp. la documentaţiile
tehnico-economice ale investiţiilor sau la
documentaţiile tehnice sisteme pt. terţi
44. HG 36/96 Sancţionarea contravenţiilor în exploatarea şi
menţinerea în bună stare a drumurilor publice
MO 28/6.02.96 Anexa împreună cu L 13/74 – art. 26
45. HG 31/96 Metodologia de avizare a documentaţiei de
MO 22/30.01.96 urbanism în staţiuni turistice – art. 3.3.2.-3.3.3.
46. HG 77/96 Norme privind atestarea staţiunilor turistice
47. O.MS 536/97 Norme privind mediul de viaţă al populaţiei
48. O.MAPPM 125/96 Impact de mediu
49. D 65/79 Condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică a
zonelor de siguranţă şi a servituţilor aeronautice
50. D 1059/67 Instrucţiuni pentru aplicarea D 1059/67 privind
protecţia sanitară a surselor de apă
51. HG 62/96 Lista obiectivelor de investiţie şi de dezvoltare
MO 32/96
52.
STASURI, NORMATIVE
66
1 PD 3 Instrucţiuni tehnice privind proiectarea digurilor de apărare

împotriva inundaţiilor.
2 P 100 Normativ proiectare antiseismică.
3 P7 Terenuri sensibile la umezire.
4 CD Normativ pentru amplasarea şi construcţia depozitelor de explozibil
de suprafaţă.
5 P 116 Proiectarea din punct de vedere acustic.
6 ND 3915 Proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport a
gazelor naturale.
7 C 107 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
termice la clădiri.
8 C 242 Normativ pentru elaborarea studiilor de circulaţie din localitate şi
teritoriul de influenţă.
9 C 173 Normativ pentru amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor publice
din afara localităţilor.
10 P 118 Reglementări tehnice de siguranţă la foc.
11 STAS 6448/1 Calculul aportului de căldură din exteriorul încăperilor.
12 STAS 6221 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al
încăperii.
13 STAS 9156 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale.
14 STAS 9268 Lucrări de reglementare a albiilor râurilor. Prescripţii generale de
proiectare.
15 STAS 10823 Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale şi combaterea
avalanşelor.
16 STAS 8879 Microzonare seismică.
17 SR 11100 Macrozonarea seismică a teritoriului României.
18 STAS 6161/3 Acustica în construcţii. Nivelul de zgomot în localităţile urbane.
19 STAS 10009 Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelelor de zgomot.
20 STAS 10183 Acustica în transport (avioane şi aeropoarte).
21 STAS 8591/1 Amplasarea în localitate a reţelelor edilitare subterane executate în
săpături.
22 SR 1343-1 Determinarea cantităţii de apă potabilă pt. localităţi.
23 STAS 1481 Canalizări. Reţele externe. Criterii generale şi studii de proiectare.
24 STAS 10859 Canalizare. Staţiile de epurare a apelor uzate.
25 STAS 7468 Calculul gradului de ocupare a terenului la amplasarea lucrărilor de
investiţii.
26 SR ISO 4226 Calitatea aerului. Aspecte generale. Unităţi de măsură.
27 STAS 498 Arii şi volume convenţionale.
28 STAS 4032/2 Tehnica graficului rutier. Terminologie.
29 STAS 1244/2 Siguranţa circulaţiei. Treceri la nivel cu Căile Ferate.
30 STAS 10849 Lucrări de cale ferată. Infrastructura şi suprastructura căii ferate.
Terminologie.
31 STAS 4392 Căi ferate normale. Gabarite.
32 STAS 3197/1 Lucrări de cale ferată. Prisma căii.
33 STAS 7582 Lucrări de cale ferată. Terasamente.
34 STAS 10144/1 Străzi, prof. transport. Prescripţii de proiectare.
35 STAS 10144/2 Străzi, trotuare, alei de pietoni şi piste de ciclişti. Prescripţii de
proiectare.
36 STAS 9750/1 Marcarea şi repararea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi.
67
37 STAS 8281 Conducte de gaze naturale. Reţele de transport, sisteme de distribuţie
şi instalaţii de utilizare a gazelor naturale.
38 CPH 193 Normativ pt. adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele
persoanelor handicapate.
39 PE 132 Normativ de proiectare a reţelelor de distribuţie a energiei electrice.
40 P 132 Normativ pt. proiectarea parcajelor de autoturism în localităţile
urbane.
Lista nu este restrictivă şi este perfectibilă prin completarea ei cu actele legislative şi normative ce
vor apare pe durata de valabilitate a PUG-ului oraşului Petrila.
ANEXA II
68
CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVITUTELE
IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR
REŢELE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
- STAS 8591/1-91 – „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în

săpătură” stabileşte distanţele minime între reţele, de la reţele la fundaţiile construcţiilor şi
drumurilor, în funcţie de asigurarea execuţiei lucrărilor, exploatării lor eficiente, precum şi pentru
asigurarea protecţiei sanitare.
Din prescripţiile acestui STAS menţionăm:
- Conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;
- Conductele de apă se vor amplasa la o distanţă de min. 3 m de fundaţiile construcţiilor, iar
în punctele de intersecţii la min. 40 cm şi totdeauna deasupra canalizării.
- Decretul nr. 1059/1967 emis de Ministerul Sănătăţii impune asigurarea zonei de protecţie
sanitară (10 m) pentru sursă de apă şi puţuri de medie adâncime.
- Din prescripţiile „Normelor de igienă” privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate prin
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 981/1994 menţionăm că:
- Staţiile de epurare ale apelor uzate menajere se vor amplasa la o distanţă minimă de 300 m
de zona de locuit.
* REŢELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
De-a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta un culoar de protecţie de:
- 20 m – pentru LEA 20 kv
- 30 m – pentru LEA > 20 kv
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau
executarea oricăror lucrări în apropierea obiectivelor energetice existente (staţii şi posturi de
transformare, linii şi cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate RENEL-FRE
HUNEDOARA.
Reţelele electrice existente şi propuse în localităţile studiate respectă normele RENEL
precum şi cele din domeniul conexe.
În principal se face referinţă la:
- PE 101/85 + PE 101a/85 – Normativ pentru construirea instalaţiilor
electrice de conexiuni şi transformare, cu tensiuni peste 1 kv.
- PE 104/93 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie
electrică, cu tensiuni peste un kv.
- PE 106/95 – Normativ pentru construirea liniilor de joasă tensiune.
- PE 107/89 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.
- PE 125/89 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice cu
liniile telecomunicaţii.
- I Li – Ip5 – ICEMENERG 89 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi
apropierilor LEA m.t. şi LEA j.t. faţă de alte linii, instalaţii şi obiective.
- STAS 8591/1-91 – Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate
în săpătură.
- ID 17-86 – Ministerul Chimiei şi Petrochimiei – Normativ pentru proiectarea,
execuţia verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie.
- PE 122-82 – Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice
aeriene cu tensiuni peste 1 kv cu sistemele de îmbunătăţiri funciare.
- PE 123-78 – Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea
liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole.
* REŢELE DE GAZE NATURALE

69
În conformitate cu „Normativul Departamental nr. 3915-94 privind proiectarea şi

construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale” intrat în vigoare la 01.01.1996,
distanţele dinstre axul conductei de gaze naturale şi diversele obiective sunt următoarele:
depozite carburanţi şi staţii PECO 30 m Tabel 3.1.2.3.

instalaţii electrice de tip exterior 25 m
cu tensiunea nominală de 110 KV sau
mai mare, inclusiv staţiile
instalaţii electrice de tip interior
şi de tip exterior, cu tensiunea
nominală mai mică de 110 kv,
posturi de transformare
Grupuri sociale, industriale şi administrative:
* pentru conducte cu presiunea maximă
de regim mai mare de 40 bar 35 m
* pentru conducte cu presiunea maximă de
regim între 40 bar şi 6 bar 20 m
* pentru conducte cu presiunea maximă de
regim sub 6 bar 3m
paralelism cu linii CF,

a) pentru conductele cu presiunea maximă de regim
peste 6 bar
* ecartament normal 50 m
* înguste 30 m
paralelism cu drumuri:
* autostrăzi 30 m
* naţionale 22 m
* judeţe 20 m
* comunale 18 m
balastiere în râuri 500
depozite de gunoaie 50 m
NOTĂ:
1. Distenţele din tabel se înţeleg astfel: pentru localităţi de la limita construibilă (intravilan);
pentru construcţii izolate de la punctul cel mai apropiat al construcţiei;
pentru întreprinderi industriale, depozite, staţii de compresoare, etc. de la
punctul cel mai apropiat al împrejmuirii, pentru drumuri din axul drumului,
de la piciorul taluzului la căile ferate în rambleu şi de la muchia taluzului
pentru cele în dubleu.
2. Distanţele minime de poduri C.F. sau de drumuri sa iau ca şi pentru linia c.f.
categoria de drum respectivă, de la marginea podului.
3. Distenţele minime faţă de orice construcţie necuprinsă în tabel se vor stabili
prin proiect, întocmit de proiectantul de specialitate şi avizat de ROMGAZ
R.A. MEDIAŞ sau PETROM R.A. BUCUREŞTI
În situaţiile excepţionale în care condiţiile concrete din teren nu permit respectarea
distanţelor din tabelul 3.1.2.3. prin proiect se vor lua cel puţin următoarele măsuri
suplimentare:
1. zonă de protecţie pentru conductă de minim 5 m stânga/dreapta faţă de vecinătăţi
2. coeficient de siguranţă mărit pentru condiţii speciale de traseu S=3
3. ţeavă controlată inegal cu radiaţii penetrante (corpul ţevii şi sudura longitudinală)
4. sudurile circulare pentru formarea firului conductei controlate integral prin gamagrafiere
70
5. probă de rezistenţă a porţiunii respective de traseu la valoarea de p = 1,5 pr max
6. izolaţie exterioară a ţevii de tip foarte întărit
7. protecţie catodică inclusiv protecţia suplimentară prin anozi de sacrificiu
În ceea ce priveşte distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi

presiune redusă şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt nornate de
normativul 16-86 şi STAS 8591/91, din care se anexează un extras.
Distanţele de siguranţă de la staţiile de reglare-măsurare (cu debit până la 6000 mc/h şi
presiunea la intrare peste 6 bar):
- la clădirile civile cu grad I-II
de rezistenţă la foc - 12 m
- la clădirile civile cu grad III-IV
de rezistenţă la foc - 15 m
- faţă de marginea drumurilor
carosabile - 8m
În cazul amplasării unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la
ROMGAZ – Secţia de exploatare conducte magistrale gaze naturale.
Distanţele minime între conductele de gaze şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole
subterane – normativ 16-86 şi STAS 8591/1-91
Instalaţia, construcţia sau obstacolul subteran Distanţa minimă/m

presiune redusă presiune medie
Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse 3,0 3,0
pentru construcţii
Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0
Canale pentru reţele termice, canale pentru 1,5 2,0
instalaţii telefonice
Conducte de canalizare 1,0 1,5
Conducta de apă, cabluri de forţă, telefonice 0,6 0,6
şi căminele acestor instalaţii
Cămine pentru reţele termice, canalizare, 1,0 1,0
telefonice
Copaci 1,5 1,5
Stânci 0,5 0,5
Linii de cale ferată: - rambleu 5,5 5,5
- debleu
71

Reg Loc Urb 95

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reg Loc Urb 95

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. IPH Deva S.A. PROIECT NR.

PLAN URBANISTIC GENERAL

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PROIECT NR. 7145

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

(I.1) Regulamentul local de urbanism este o documentaţie de urbanism cu caracter de

(I.2) Regulamentul local de urbanism însoţeşte Planul Urbanistic General, explicitează şi

(I.5) Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se va face numai în spiritul

(3.2) Intravilanul aprobat conform legii şi figurat în planşa de REGLEMENTĂRI a Planurilor

(3.3) Zonificarea funcţională a unei localităţi se stabileşte în funcţie de categoriile de activităţi pe

4. REGULI DE BAZĂ LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI

(4.1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se

(4.3) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinaţie forestieră din

(4.4) Autorizarea executării construcţiilor definitive pe terenurile cu resurse ale subsolului,

(4.6) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor în zonele cu valoare peisagistică se

5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR

(5.2) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice precum şi în

(5.3) Autorizarea executării construcţiilor în vederea asigurării echipării tehnico-edilitare va

III. ZONIFICAREA TERITORIULUI

6. ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE

(6.1) Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor în cadrul propunerilor privind dezvoltarea oraşului

(6.2) În vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării construcţiilor

- rampa de gunoi 1000 m

ZC – ZONA CENTRALĂ – zona multifuncţională, formată din subzone

ZM – ZONA MIXTĂ CU FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

ZLM – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2

ZLI – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI CU MAI MULT DE 3

ZIS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SER VICII DE

ZI – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE, DEPOZITE

ZA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE

ZP – ZONA DE PARCURI, COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE,

ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARE

ZCr(f) – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE

ZS – ZONE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE

ZTN – ZONA TERENURI NECONSTRUIBILE

ZNP – ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ ŞI ZONE CONSTRUITE

ZTR – ZONE TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE

ZLM – ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2

ZIS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII DE INTERES GENERAL

ZI – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE

ZA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE

ZP – ZONA DE PARCURI, COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE, TURISM ŞI

ZGC – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

ZTE – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ

ZCr(f) – ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢIILE AFERENTE

ZS – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

ZTA – ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE

ZNP – ZONE CU VALOARE PEISAGISTICĂ ŞI ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

IV. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM LA NIVEL DE ZONE

7.1. Pentru fiecare zonă funcţională prevederile Regulamentului cuprind reglementări

7.2. Capitolul I – Generalităţi:

7.3. Capitolul II – Utilizarea funcţională:

7.4. Capitolul III – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – se specifică

3.1. reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

3.3. reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

3.4. reguli cu privire la forma şi dimensiunea terenului şi construcţiilor

3.5. reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

b) Explicitarea simbolurilor subzonelor funcţionale:

ZLM.v – ZONA CASE DE VACANŢĂ P, P+1;

ZLM.ue – ZONA LOCUINŢE URBANE existente;