MUNICIPIUL BUCURE$TIll

SECTORUL I GALBEN

TREI ANI
DE

ACTIVITATE GOSPODAREASCA

15 MARTIE 1934
15 MARTIE 1937

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPIUL BUCURE$T1

SECTORUL I GALBEN

TREI ANI
DE

ACTIVITATE GOSPODAREASCA

15 MARTIE 1934
15 MARTIE 1937

www.dacoromanica.ro
 Aceastci dare de seams s'a tiparit cu prilejul im-
plinirei a trei ani de gospodeirie comunalci, dupes ce a fost
citita de domnul Primar loan S a b a r e a nu in fedinta
plenara a Consiliului Comunal din 15 Martie 1937, data
aniversard a instaldrii acestui consiliu.

I.

. .

www.dacoromanica.ro
 3

.r

_ j

Inginer IOAN SABAREANU

Primarul Sectorului I Galben

www.dacoromanica.ro
Avocat GHEORGHE ALEXANDRESCU
Ajutor de Primar

www.dacoromanica.ro
 MEMBRII CONSILIULUI COMUNAL

771

L Yom,

Avocat AUREL POPESCU NEC5ESTI NICULAE BATZ ARIA

Ajutor de Primar general la _Municipiul Bucure§ti

4,
tr,

/
" 7 __c :,
COSTICA TANASESCU Avocat EUGEN COSTESCU

www.dacoromanica.ro
 MEMBPII CONSILIULUI COMUNAL

ft

Avocat ALEXANDRU TARARASCU Avocat MIHAI MIHAIESCU

1.
t

Avocat STEFAN ROMANESCU Dr. CONSTANTIN RADULESCU

www.dacoromanica.ro
4
 MEMBRII CONSILIULUI COMUNAL

STERE PARVULESCU Col. EMIL BOTEZ

VASILE POPESCU BARCANE*TI (t) TATIANA IORGULESCU

www.dacoromanica.ro
 MEMBRII CONSILIULUI COMUNAL

. CONSTANTIN STEFANESCU VASILE CONSTANTINESCU

J.

a,.

e"!

Pr. LUPASCU ANDREESCU TANASE NICOLAU

www.dacoromanica.ro
 r-

ri

r.

.
br. .

`;5" .

PLATL
m "J PI LV hriVP[r 4

1[1J r'nu I

50RA1:5000
3\1\E\ - ..r
A
"
:,:.AV 2.k(*.';('
IMODA a-wet cowtita

www.dacoromanica.ro
 '

1r

a-,rfr-..e71,02144.-7.d.
6'

,; o

"
3..

Palatul comunal al Sec`orului I Galben

Fatada dinspre Str. Bis. Amzei: intrarea publicti

www.dacoromanica.ro
'3
 la, IP 111 RI
_ _
Palatul comunal
Fa(ada dinspre Strada Vasiliu Bolnavu, intrarea teatrului (proect)
Azi se implinesc trei ani de cand mi-a fost
incredintata gospodaria acestui sector.
Inainte de a pasi in al patrulea an de acti-
vitate, imi indeplinesc o obligatie morals fats
de top contribuabilii nostri, ficandu-le a,
ceasta dare de seams a activitate mele, atat
ca presedinte al comisiei interimare cat si ca
primar.
Din cuprinsul ei, fiecare va putea sa vada
imbunatatirile aduse in toate domeniile si
fiecare va putea sa aprecieze, in mod obiec-
tiv, munca depusa si modul de intrebuintare
al banului public, strans cu atata trudi si
cheltuit cu o cat mai atenta chibzuiala si in-
grijire.
Dela razboiul cel mare de intregirea nea-
mului, taxa noastra a trecut prin prefaceri ca-
pitale, pe can le-a realizat cu ajutorul si con-
tributia cetateanului nostru, iubitor de tars si
constient de datoria lui.
In sfera mea de activitate, cu experienta
din trecut, calauzit de dragostea ce-o port
I cetatenilor Capita lei si recunoscator pentru
I increderea ce mi-au acordat intotdeauna, din-
tr'un inceput atentiunea mea s'a indreptat
catre cele doua mari necesitati imperioase
ale Capita lei si anume:
1) Infrumusetar. ea orasului, pentru a-1 ase-
za intre marile metropole din strainatate,
www.dacoromanica.ro
nell.--==m_..,,..trr.v.seseng= resalsomm,
. 1,37-11-7t,tc: pi!
':421 iaaatii,V7,-,
unde trebue sa-§i aiba locul, atat prin impor-
tanta lui ca resedinta regala, fund capitala
unui stat cu o populatie de circa 20 milioane
locuitori, el singur adapostind peste 600.000
de suflete, cat §i ca oras de mare importanta
comerciala. .
2) Satisfacerea cerintelor higienice si
edilitare la care cetatenii nostri ravnesc de
atata vreme si la care au drept.
Din nefericire, orasul legendarului Bucur,
devenit inteo zi istorica capitala Romaniei
intregite, deli oral harazit de destin sa con-
centreze miscarea economics a tarii si sa gaz-
duiasca creerul administratiei romanesti, nu
a primit la timp tcata grija, stima si dragos-
tea ce i se datorau.
Numai cu venirea in capul administratiei
comunale a d-lui Dr. I. Costinescu, azi mi-
nistrul sanatatii, grija a luat locul vitregiei.
Colaborator de atunci al d-lui Dr. Costinescu,
pot spune cu mandrie ca prima etapa de in-
zestrarea, sistematizarea si infrumusetarea Bu-
curestiului se datoreste in totul administra
tiunii comunale din timpul d-lui Dr. Costi-
nescu. .
In adevar, pentru a nu fi banuit de partia,
litate, nu strica o mica reamintire a celor ce
au fost inainte.
Starea orasului era de nedescris, apa curgea
16
o ors pe zi, pe diferite cartiere, lumina elec-
trica functiona pe sectoare si acolo unde
functiona era de o intensitate inferioara
unei lampi obisnuite, iluminatul strazilor cu
gaz aerian era aproape inexistent, de pavaje
nu era vorba si e mai prudent sa nu le des-
criem, spre a nu ramane document,
pentru cinstea orasului; salubritatea era mai
mult pe hartie si, in aceasta privinta, fran-
cezii din taxa faceau o gluma putin ustura-
toare, inlocuind cuv5.ntul Bucarest" cu
boue qui reste".
Intr'un cuvant, aceasta era starea ora-
sului la 1923 cand, instalandu-se comisia in-
terminara a d-lui Dr. I. Costinescu, s'a simtit
necesitatea de a se intocmi un program edi-
litar care, spre deosebire de alte programe,
nu a limas numai pe hartie ci a fost infiptuit.
Pe scurt, prin masurile luate s'a schimbat
in totul acea stare nenorocita de lucruri. Dupa
o activitate de doi ani, apa a fost adusa in a-
bundenta, astfel ca sa curga in tot timpul ce-
lor 24 de ore, zi la zi, iar la sfarsitul celui de
al patrulea an de munca lumina era impar-
tita cu darnicie si scalda in lumina imobilele
si strazile centrale, desfiintandu-se toate res-
trictiunile impuse prin forta imprejurarilor.
Dar marea grija a fost indreptata mai cu
osebire asupra canalizarii orasului.
Lucrarile subterane executate au rascolit
strazile orasului ca si cum s'ar fi construit un
oras nou. Conducte principale de apa, canale
colectoare, cabluri electrice, conducte de gaz
aerian, etc., au fost asezate pe strazile unde
nu erau, altele au fost inlocuite si, cu aceste
opere de insemnatate covarsitoare, s'a impli-
nit lipsa principala care statea in calea des-
voltarii ulterioare a orasului.
Aceste lucrari subterane, cari formeaza de
fapt temelia, nu sunt atat de apreciate de pu-
blic, pentruca nu se vad, ele constituesc to-
tusi prima cerinta a unui oral modern si dau
omului posibilitatea ca in caminul lui sa aiba
un confort, sa traiasca o viata higienic5. si
plina de multumire.
www.dacoromanica.ro
TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA
Pentru a ilustra progresul facut prin aceste
opere, de lucrari subterane, ar fi suficient
cred, ca numai intr'o singura zi, cateva ore,
sa inchidem apa si lumina si atunci ne-am da
inteadevar seama ce inseamna aceste reali-
zari.
De cum s'au terminat lucrarile care scor-
moneau orasul dela un cap la altul, s'a ince-
put campania de pavarea strazilor, spre mul-
tumirea si satisfactia populatiunii, care inota
in noroi pe strazile cele mai principale.
Tot atunci s'a reorganizat §i inzestrat par-
cul de masini si animale necesar serviciului
de salubritate si cailor de comunicatie.
S'a mai facut in timpul acela un lucru,
pentru care populatia Capita lei trebue sa
multumeasca d-lui Dr. Costinescu.
S'a utilat, cu masinile cele mai moderne,
posturile de pompieri, dandu-se astfel posibi-
litatea ca serviciul for sa fie rapid si eficace.
Astazi se poate spune ca nu mai sunt incendii
in Capitals, intrucat toate sunt localizate la
timp. Alta data lipsa mijloacelor de transport,
a apei si mai ales a pavajelor, facea ca focul
isbucnit la o cladire sa ameninte un cartier
intreg. .
0 alts mare reforma in administratia co-
munala a fost infaptuirea la 1927, cand, din-
tr'o necesitate a timpurilor si pentru o mai
buns ingrijire a Capita lei, s'a hotarat impar-
tirea pe sectoare a intregului Bucuresti, luand
astfel nastere sectorul I Galben, sectorul II
Negru, sectorul III Albastru si sectorul IV
Verde.. Prin acest sistem s'a urmarit ca edilii,
avand un camp de activitate mai restrans, sa
se ocupe in de-aproape de sectorul lor, incer-
candu-se chiar o intrecere intre ei.
Cred ca s'a realizat un progres simtitor si,
tendinta de azi, prin care se incearca restran-
gerea initiativei primariilor de sectoare si in-
stituirea unei tutele exagerate, va fi sigur in
detrimentul sectoarelor si o pieclica serioasa
in desvoltarea rapid5. a Bucurestiului.
Ca acesta este adevarUl, ne-o dovedeste
faptul ca sectorul I Galben, care dela 1927
SECTORUL I GALBEN
pang la 1930 a ramas alipit la municipiu, a
fost oprit in desvoltarea lui fats de celelalte
sectoare. Administrat de organele municipiu-
lui, a trebuit sa se rezume la ceeace era la
1927 si in afara de deschiderea Bd. I. C. Bra-
tianu intre str. C. A. Rosetti si Bd. Carol,
lucrare facuta tot sub primariatul d-lui Dr.
I. Costinescu, nici-o alta mare lucrare de es-
tetica nu s'a realizat pang cand sla capatat
independenta, ca si celelalte trei sectoare.
Din punct de vedere al administratiei co-
munale insasi, in interiorul ei, sectorul avea
o stare deplorabila, prin felul cum era dispus
si impartit, prezentand pentru cetateni un a-
devarat calvar. Din lipsa unui local propriu,
in decursul anilor 1930.1936, serviciile erau
raspandite in diferite cladiri inchiriate, in
diferite strazi, ingreunandu-se controlul si
administrarea serviciilor, iar cetatenii fiind o-
bligati a umbla din local in local pentru in-
teresele lor.
Lampadar din Piateta dela intersectia strazilor
Vasile Lascar §i Robert de Flers
www.dacoromanica.ro
17
-"":"'
Deschiderea Bulevardului VintilS Bratianu
inspre B-dul Regele Alexandru I
Din ziva venirii mele in capul administra-
tiei comunale a sectorului I, in primavara a-
nului 1934, primul gand a fost intocmirea
unui program de lucru si am fost persecutat
de ideia infaptuirii cat mai neintarziat a era-
dirii palatului comunal, pentruca nu intra in
mintea mea de gospodar posibilitatea unei
bune administratii comunale, cu serviciul
administrativ pe str. Romana, caile de comu-
nicatii pe str. Polona, arhitectura si cadastrul
pe str. Viitor, asistenta pe str. Batistei 26,
birourile salubritatii pe sos. Jianu, grajdurile,
o parte pe str. Berzei, la grajdurile municipiu-
lui si o parte in dosul Institutului medico-
legal, financiarul si personalul pe str. Batiste
29, perceptia III-a pe str. Caragiale, percep-
pa II-a pe str. Maria Rosetti, Intr'un cuvant
aproape pe fiecare strada a sectorului cate un
serviciu al primariei.
Cand voi vorbi de cladirea palatului comu-
nal, voi arata din punct de vedere financiar
cari sunt economiile ce am realizat prin re-
zolvarea acestei chestiuni.
Daca nu as fi fost retinut de multiplele ne-
cesitati urgente, cari cereau o grabnica solutio-
nare, palatul comunal ar fi fost lucru impli-
nit inca din primul an al administratiunii
mele. N'am putut insa ignora faptul ca foarte
multe strazi principale din sector erau inteo
18 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

stare deplorabila §i mai ales ca unele artere
mari de circulatie ca: sos. Stefan cel Mare,
Ca lea Dorobantilor, o parte din §os. Flo-
reasca, erau aproape impracticabile.
Cunoscand in amanuntime toate nevoile
sectorului §i apreciind urgenta in ordinea pe
care am socotit-o eu necesara, avand perfecta
cuno§tinta §i de posibilitatile financiare de
care puteam dispune in limitele bugetului, in
repetate sedince intime ale consiliului comunal
am trasat in linii generale, an de an, progra-
mul de lucru, dela care nu m'am abatut o cli-
pa 1i pe care cu toate greutatile posibile l'am
realizat.
Pentru o mai bung analiza a programului
executat in cei trei ani de activitate, am im-
partit lucrarile acute in trei capitole bine
distincte si anume:
1) Organizarea serviciilor primariei: finan-
ciar, salubritate, cal de comunicatie, architec-
tura, asistenta.
2) Infrumusetari: asanarea lacurilor din
sector, squaruri, deschideri de strazi, etc.
3) Constructii : palatul primariei, hala din
Parcul Domeniilor, §coli, grajdurile §i remi-
zele salubritatii.

xf

NMI

7'7S:sr,
- -

0 demonstratie de aparare pasiva contra atacurilor

aeriene organizata de Primaria Sect. I Galben in
toamna anului 1935

www.dacoromanica.ro
 SECTORUL I GALBEN
CAP. I.
41.0
Serviciul financiar
Chestiunea reorganizarii serviciului finan-
ciar in ceeace priveste constatarea, percepe-
rea si incasarea impozitelor, miea aparut ca o
necesitate imperioasa si am cautat prin noul
sistem introdus sa simplific pe de o parte cat
mai mult posibil formele contabilicesti si pe
de alts parte sa prestez cetatenilor serviciul
la domiciliu, prin incasarea lunara a debite-
lor.
In linii generale, bugetul sectorului la ve-
nituri se compune din doua posturi princi-
pale:
1) Incasari de cote aditionale prevazute de
legea contributiunilor directe, percepute prin
oficiul statului, si
2) Incasari acute direct de sector, rezul-
tand din impozite comunale si taxe, stabilite
de legea administrative si regulamentul ei.
Nu intentionez sa descriu aci in mod am5.-
nuntit masurile ce ar trebui luate pentru ma-
rirea bugetelor municipiilor si comunelor
urbane, pentru simplul motiv ca probleme de
acest fel constituesc o materie arid5., tin insa
sa precizez ca, dace comunele ar fi lasate sa-si
incaseze singure drepturile for rezultand din
susnumitele legi, bugetele ar fi simtitor ma-
rite.
In congresele ce s'au tinut de uniunea ora-
lor din Romania mi-am permis a arata pe larg
punctul meu de vedere si sper ca, cu timpul,
solutiunea mea sa fie gasita buns si sa-si ca-
pete aplicare.
Dace in ceeace priveste veniturile incasate
de Stat trebue sa ne multumim cu ceeace ni
se (la si can nu constitue de fapt intreaga cote
la care am avea dreptul, grija mea s'a indrer
tat catre realizarea celorlalte venituri si a ca-
ror incasare se face direct de organele secto-
rului.
Dintr'o amanuntita analiza a situatiunii
debitelor, am constatat ca ramasitele repor-
tate dela an la an, in fiecare buget, reprezinta
www.dacoromanica.ro
19
cifre impunatoare si am ealtat sa aflu cauzele
pentru care nu se platesc ca apoi sa propun
remediile.
Cauzele sunt multiple si le voi enumara pe
rand:
a) Neglijenta contribuabililor cari incetand
comertul, profesiunea, etc., sau mutandu-se
din sector, nu au anuntat la timp pentru a li
se inchide rolul, deci sume neincasabile.
b) Lipsa de interes a organelor de consta-
tare, cari nu s'au sesizat din of iciu facand cu-
venitele rapoarte de scadere, lasand astfel sa
dainuiasca o situatiune nereala.
c) Taxe pentru lucrari edilitare debitate
prin perceptii direct in contul cetatenilor,
nerecunoscute de ei si pe cari refuza sa le
a chite.
d) 0 rea vointa a unora dintre agenti si
c parte dintre contribuabili, de a nu fi Inca-
sap la timp, facand astfel in detrimentul for
ca debitele pe cari odata tot vor avea sa be
plateasca, sa creasca .
In ceeace priveste chestiunile dela punc-
tele a si b am luat dispozitiuni ca in ca.-
drul strict al legii si cu un control destul de
riguros, sa fie date la sc5.dere toate cererile
indreptatite.
Taxele edilitare constitue o problems mult
mai greu de rezolvat, intrucat cu deschiderile
de strazi, pavaje, introducere de ape si ca-
nal, comuna a cheltuit in mod efectiv. Dar
aceste taxe decurgand din executarea lucra.-
rilor edilitare, greveaza cartierele marginase,
acolo unde sunt oameni atat de nevoiasi, in-
cat pentru recuperarea sumelor ce datoreaza
ar trebue sa be fie vandut intregul for avut.
Unii dintre ei au platit parcelatorilor costul
acestor lucrari, altii, necunoscand starea de
fapt si-au cumparat locuri cari erau grevate
de aceste sarcini, iar o alts parte au construit
pe locuri cari nu erau parcelate.
In fata unor astfel de situatiuni, am fost
20 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

contribuabililor. Se lase mai intai un aviz de

plata si apoi, dupe cateva tile, agentii trec sa
incaseze sumele, eliberand chitanta definitive
de plata.
Pentru contribuabili inlesnirea e mare.
Mai intai nu sunt fort,* a scoate dintr'o-
data o suma prea mare si ceeace e mai prin-
,T _.., lj cipal, stiu in tot momentul suma exacta ce
au de platit. La toate acestea se mai adoga
faptul ca sunt scutiti de drumurile ce le fa-
t ceau la casieria perceptiilor, pentru a face
1
t
j1f I
n4
z
u
,I 1:
,..k plata.
-
.... -, vf t '` ..I'L,k,
1
E drept ca si anul acesta sunt destule debi-
'/ 44N te neachitate, dar aceasta se datoreste, fare
indoiala, mai mult imposibilitatii de plata din
tc partea contribuabililor, decat unui refuz voit.
":1%t
1
Pe exercitiul 1937.1938 contribuabilii sec-
torului vor fi impartiti in doua mari grupe:
-*1-- ALL a) cei ce au platit regulat si carora li se va
emite chitantele lunare ca inainte;
b) cei ce nu au platit, din orice cauza si
pentru cari nu se vor mai emite niciun fel de
chitante, dehitele for trecand direct la per-
Lampadar ceptia de urmarre unde, in conformitate cu
(Squarul Dumbrava Rosie)
dispozitiunile legii urmeaza sa li se face for-
nevoit sa trec o parte din sumele datorate mele de incasare fortata.
de ei ca fiind in sarcina comunei, curmand Recunosc ca masura nu are darul sa mul-
astfel o situatiune care nu mai putea dainui, tumeasca pe contribuabili, dar ii rog sa crea-
caci nu e posibil a trece mereu in buget o su- d5 ca primul nemultumit sunt eu, de aceasta
ms pe a carei realizare nu pot conta niciodata.
Ocupandu-ma personal si in mod amanun-
tit cu reorganizarea serviciului de incasarea
debitelor, am gasit nemerit sa aplic un sistem
care, spre. multumirea mea, a dat rezultate
frumoase.
Astfel, am dispus ca la finele anului finan-
ciar, adica la 31 Martie, sa se reporteze la
fiecare debit in parte mai intai ramasita, care
se compune din sumele neachitate din anii
precedenti, iar la aceasta suma sa se adaoge
debitul anului in curs, iar totalul sumei rezul-
tate sa se imparts in 10 (zece) rate, pentru
care sa se emits zece chitante, ce urmeaza a
fi incasate lunar, cu incepere din luna Apri-
Alinierea Cali Victoriei Intro strada Regale
lie. Incasarea se face de agenti, la domiciliul §i strada Sf. Ionics

www.dacoromanica.ro
SECTORUL I GALBEN 21

situatiune creiata nu prin vointa mea, ci din cale un apel calduros la intelepciunea contri-
imperativul legii, careia sunt obligat a ma su- buabililor, pentru a-§i respecta obligatiunile
pune. fats de comuna, dela care pretind atatea lu-
Pentruca sunt la capitolul care arata crari.
ce se poate face in sector in functie de reali- Prevederile budgetare si incasarile pe ulti-
zarea bugetului, imi iau ingaduinta ca in lu- mii trei ani au fost:
mina cifrelor ce voi insira, sa fac §i pe aceasta
1934/1935 1935/1936

Prevederi . . 128.976.000 160.358.000

Incasari . . 112.842.072 130.865.987

Facand balanta dintre ele, vedem ca fie-
care an s'a soldat cu diferente in minus la in-
casari, cari au variat intre 16.133.928 lei pe
1934-935, 29.492.987 lei pe anul financiar
1935.1936
Toate aceste diferente ar fi putut fi foarte
bine deficite bugetare, daca nu aveam preve-
derea de a nu angaja lucrari, cleat in limita
disponibiliului pe care in mod efectiv con-
tam.
E dela sine inteles, ca daca pe cheltuelile
obligatorii ale primariei, ca: plata personalu-
lui, cheltueli de intretinere, salubritate, asis-
tenta, etc. nu se poate opera niciun fel de
reducere, orice nerealizare bugetara parali-
zeaza numai capitolul referitor la lucrari si
imbunitatiri.

sir ti
- cat

Amenajarea Parcului Floreasca-Bordei

www.dacoromanica.ro
 2 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

tr

,...

'i,f!'i

.
.7-
%.1.0-
,.
1
; iJ
.1....
. .t..
4

t I.
Tr r 1.+i

,...,"..........-
-e-
%
---
'IL-
".*
Ii 4
.0
-:

.1s .Z:. '. 1 V ,. "....

r: "7".

V4
-
.! ./ 4 ty i
I V.
1-

Parcul de carucioare tip Viena" cu tuba deniontabila.

S ALUBR I TATE
Reorganizarea serviciului salubritatii a fost Increzatori in puterea de munca si concep-
o chestiune mult mai grea, datorita unor con- tie, am abandonat complet ideea concesiunii
ceptiuni gresite ale administratiei comunale si am procedat la refacerea serviciului, prin
predecesoare. Fostii edili ajunsesera la ideea noi insine".
de a concesiona serviciul salubritatii unei so- S'a reparat tot materialul de care dispunea
cietati straine, care sa ridice gunoaele cu mij- sectorul si care, prin desinteresarea celor ce
loace proprii, urmand ca numai maturatul voiau sa predea serviciul in maini straine, a-
strazilor sa ramana in seama sectorului. junsese o mina.
Tratativele duse cu diferiti doritori de a S'au cumparat tractoare si automobile noi
pune mana pe concesiune, erau destul de a- si s'au confectionat remorci pentru ridicarea
vansate. gunoiului. Peste 100 cotigi au fost puse in
Desorganizarea si mai ales starea rea functiune, iar intregul parc de animale a fast
in care ani de-arandul a fost lasat acest ser- reimprospatat cu noi cumparaturi.
viciu, lipsit complectamente de instrumen- Datorita acestor masuri suntem azi in po-
tele necesare, impingea fatal spre concesiu- sesiunea unui frumos inventar de masini, in-
ne, in care se vedea singura scapare. strumente si animale, cu care facem cu usu-
Odata cu schimbarea regimului politic in rinta fata tuturor nevoilor.
tara, administratia comunala a trecut asupra Vorbind de inventarul ce-1 avem astazi,
noastra . socotesc ca e bine a va ar5.ta inteun tablou

www.dacoromanica.ro
SECTORUL I GALBEN 23

. crr"
I!, qr.,
,

CArucior tip Viena" cu toba demontabila Remorci basculante hermetic Inchise pentru
transportarea gunoaielor menajere

comparativ ce unelte am gasit la 1934 si de ciul salubritatii 37 vehicule cu tractiune me-

ce unelte dispune astazi acest sector. canica, din cari numai 15 erau intro oare-
La venirea mea ca presedinte al comisiei care masura in stare de a fi intrebuintate,
interimare in anul 1934, datorita cauzelor restul de 22 erau trecute la reforma.
pe cari le-am expus mai sus, se aflau la servi- Am pus perfect la punt:
.1. -:-..." ---; ' '1.' 1 ''''
..-----

. , .
4../
'I: iiir""17.74:r r----i .4111
..2 .
.
kx° .. c 1 bill ',.."; i 1
.
1.
.% t; '.
iI 6.m' ".-4-""
ill. 'lin h Avila rd- °.... : ,:- :.;
d1

/1 .
.
44. ,

E. 1I ' 0 111.111111111111,

_ .

"7"-- .. °.
I ' 1 I I

.1 1111111 11
11 1 1

grS 1

. . . 1,1

Matura cu tractiune automobild

www.dacoromanica.ro
24 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

ff
...11..
..1

it 1
#

iq

mow . rr

" r. i.-- , ., .
1.t.-..a. 4:::'.

-4.- :an ndn

Remorca basculanta pentru tractiune automobile (detaliu)

7 (sapte) camioane 14 auto-stropitoare

6 (case) auto-stroptori 5 auto-camioane
1 (un) tractor 7 tractoare
1 (un) dric-automobil.
S'au reparat complet alte 12 unitati, iar
10 cari erau degradate le-am trecut definitiv
la reforma.
In ceeace priveste situatiunea tractiunii ani-
male la 1934, nu difera prea mult de trac-
tiunea mecanica, intrucat pentru serviciul de
ridicarea gunoaelor si curatitul strazilor se
intrebuintau numai :
72 cotigi
3 perii mecanice
2 sacale
3 furgoane
2 sacale barometrice
2 pluguri cu cai.
Astazi sunt in perfecta stare de functiune
si presteaza serviciu, acoperind nevoile intre- Remorcile basculante care au inlocuit vechtle
gului sector, urmatoarele unitati : cotigi cu tractiune animals

www.dacoromanica.ro
SECTORUL I GALBEN 25

-Ya

E1
PI
Pluguri de zapada _

FAMPEwli
.0
-

11 remorci mai putin circulate. Ar fi de dorit ca ma-

9 stropitori cu tractiune animals sura sa fie uniforma, insa in limita a posibi-
109 cotigi litatilor financiare acest deziderat va fi inde-
308 tomberouri plinit.
11 furgoane Maturatul strazilor, care se face Inca destul
30 carucioare tip nou de primitiv, a fost mult ameliorat prin intre-
19 perii mecanice buintarea unui carucior model nou, de ridi-
12 pluguri pentru zapada cat gunoaele si mai ales hartiile §i reclamele
8 sacale barometrice aruncate cu atata nepasare de public.
113 cai. Sistemul a fost extraordinar imbunatatit
In ceeace prive§te prestarea serviciului §i speram ca in curand procedeul ce-1 aplicarn
pentru ridicarea gunoaelor, se face in partea astazi pe toata portiunea dintre Ca lea Victo-
de centru a sectorului prin vechicule de trac- riei §i Bd. Lascar Catargiu, Tache Ionescu,
tiune mecanica, in fiecare zi, raminand trac- Bratianu, inclusiv, sa fie extins in tot cuprin-
tiunea animala pentru partea mai lini§tita §i sul sectorului.

,,a>,1 I

tri
re,
Parcul de cotigi cu tractiune animals

9
k"
: °

*4
, i
',fa
4.7

www.dacoromanica.ro
26
CAI DE COMUNICATII
De fapt curatenia unui oral e in functie
de doua elemente: pavare si intretinerea in
general a strazilor si curatitul for prin servi-
ciul de salubritate. Cum chestiunea pavajelor
este de resortul cailor de comunicatii, imi
permit a vi arata pe scurt cum se prezenta
acest serviciu in anul 1934.
Ca si serviciul salubritatii, serviciul technic
al drumurilor era complect desorganizat din
cauza lipsei de utilaj ca: scule, unelte, cazane,
malaxoare de asfalt, betoniere, etc.
Am procedat de indata la reorganizarea si
inzestrarea lui cu tot utilajul necesar, astfel
ca sa fie in masura de a face fats celor mai
dificile lucrari.
Situatia pavajelor la inceputul anului 1934
era urmatoarea:
a) Periferia. Aproape jumatate din supra-
fata strazilor periferice era de pamant, adica
nepavate, restul pavat cu bolovani de rau,
piatra bruta si prea putina piatra abnorma.
Din cauza modului cum au fost lucrate,
mare parte a acestor pavaje erau degradate,
necesitand reparatii si chiar refaceri totale.
b) Zona din jurul centrului. Pavata in
general cu pavaje de bolovani, piatra cioplita
si asfalt, aproape complet degradate, trebuiau
pavate din nou, in cea mai mare parte.
c) Zona centrals. Centrul Capita lei se ga-
sea la inceputul anului 1934, din punct de
vedere al pavajelor, intro stare de complecta
parasire, pastrand pavajele ce le avea inainte
de razboi.
Invelisurile, in majoritate bordura de gre-
sie, dale de bazalt artificiale la trotuare si
bolovani sau piatra cioplita norman la caro-
sabil, erau complet impracticabile.
In fata situatiunii de mai sus, am cautat
sa aplic pentru zonele periferica si intermedi-
ary un mod de pavare cat mai rational, con-
stand in primul rand in complectarea lucra-
rilor edilitare subterane si in al doilea rand
in utilizarea sistemelor de pavare cele mai
www.dacoromanica.ro
TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA
indicate din punct de vedere technic si eco-
nomic.
Aceste sisteme au fost urmatoarele: la
trotuare, asfalt turnat pe fundatie de beton,
la carosabil piatra cioplita, normala, abnorma
si calupuri, asfalt turnat simplu sau dur, a-
proape toate pe fundatii solide de macadam
sau beton.
In zona centrals, in care majoritatea pava-
jelor existente trebuiau inlocuite cu altele
noui, m'am condus de urmatoarele prin-
cipii:
Am cautat sa asigur completarea si pune-
rea la punct a tuturor lucrarilor edilitare sub-
terane.
Am studiat toate conditiunile pe cari tre-
bue sa le indeplineasca pavajul pentru fie-
care strada in parte.
Am utilizat, aproape intotdeauna, fundatii
cat mai solide, pentru a ,asigura pavajelor o
durata cat mai lungs.
Am impus conditiuni drastice furnizorilor
si antreprenorilor si am introdus termene de
garantie de intretinere mult mai lungi decat
cele obisnuite pang atunci, si anume 2-3 ani.
4
Pasajul inferior de nivel dela BAneasa, executat
In anii 1935-1936
 SECTORUL I GALBEN 27

3) In campania anului 1936:

4.
.S.4.

.64 .)..-PZ:'K';'`
_at

;?`"
a) Borduri
b) Trotuare
c) Carosabil .
.

. .
..
.
4.089 m. 1.
14.911 m. p.
29.408 m. p.
In rezumat, in cei trei ani de activitate
s'au executat:
r2, .
a) Borduri . 58.559 m. 1.
)4 b) Trotuare . 140.272 m. p.
6.
2 .
c) Carosabil . . . . . 282.404 m. p.

I Strazile din cuprinsul intregului sector pe

. x cari s'au executat lucrarile de pavaje:
1) Sos. Jianu
2) Str. Lahovary .

Detaliu al pavajului de lemn de salcam executat 3) Str. Benito Mussolini

In regie pe Strada Elena Pherechyde 4) Str. Nicolae Filipescu
(sistem Intrebuintat pen' ru prima oars In Bucuresti)

Suprafata strazilor din cuprinsul sectoru-

lui I Galben este:
1) Trotuare 650.000 m. p.
2) Carosabil . . 965.000 m. p. .

Pavajele executate in anii 1934, 1935,

1936, au fost urmatoarele:
1) In campania anului 1934:
a) Borduri 41.530 m. 1.
b) Trotuare 89.407 m. p. .

c) Carosabil . . . . . 202.395 m. p.
2) In campania anului 1935:
a) Borduri 12.940 m. 1.
b) Trotuare 35 954 m. p. Rostuirea pavajului de lemn din Strada Elena
c) Carosabil 50.601 m. p. Pherechyde

5) Bd. Dacia (V. Bratianu)

6) Str. Polona
7) Str. Vasile Lascar
° 8) Bd. Bratianu (Lydo)
Ain 9) Str. Nisipari
10) Str. St. Cihoski
11) Str. R. Poincare
12) Str. J. Michelet
13) Str. Armeneasca
14) Str. Const. Nacu
15) Piata Amza
16) Str. Atena
Pavaj beton asfaltic mozaicat" sistem Inginer 17) Str. Sagetei
Bogdan Alexandre ,cu executat pe Strada Sf.
Nicolae-Tei 18) Str. Edgar Quinet

www.dacoromanica.ro
 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA
28

19) Str. Episcopiei

20) Str. Nic. Golescu
21) Str. Nic. Balcescu
22) Str. Franklin
23) Str. Maria Rosetti
24) Str. Dionisie
25) Str. Louis Blank
26) Aleea Blank A.
27) Str. Arh. Mincu
28) Str. Robert de Fleurs
29) Str. Victor Emanuel
30) Aleea Zoe Marina pentru executarea betonului asfaltic, In
func(ine pe santierul Sf. Nicolae-Tei
31) Str. Sofia
32) Str. Gl. Cantacuzino
65) Parcul Muller
33) Str. Salcami
34) Str. Ing. Yorceanu 66) Str. C. A. Rosetti
67) Str. Nastase Pamfil
35) Str. Par. Lucaci
68) Str. Ita liana (P-ta Noua)
36) Str. Vesparilor
69) Parcul Greceanu
37) Str. Momuleanu
38) Str. Radu dela Afumati 70) Str. Teiul Doamnei
71) Str. Voevozi Tei
39) Str. Badea Caron
40) Str. Bratului
41) Sos. Stefan cel aMre
42) Str. Viitor
43) Str. Romans
44) Str. Hatmanul Arbore
45) Ca lea Dorobantlor
46) Parcul D-na Oltea C.
47) Parcul D-na Oltea D.
48) Parcul D-na Oltea E.
49) Parcul D-na Oltea F.
50) Parcul D-na Oltea G.
51) Piata Volanta St. cel Mare
52) Str. Argentina
53) Plata Volanta Dorobanti
54) Str. Ardeleni
55) Str. Dogari
56) Str. Raspantiilor
57) Str. Campului
58) Ha la Domeniilor
59) Str. Aurel Vlaicu
60) Str. Prof. I. Ursu
61) Str. Eliza Filipescu
62) Parcelarea Saral A.
63) Str. Fierari Lampadar sistem Arh. Nicu Georgescu
64) Str. Elena Pherekyde (piateta Maria Rosetti-Armeneasca)

www.dacoromanica.ro
 SECTORUL I GALBEN 29

72) Str. Pasculescu Tei 100) Str. Sf. Niculae

73) Str. Sf. Nicolae Tei 101) Scoala Floreasca
74) Str. I. Dumitrescu 102) Str. Sf. Niculae
75) Str. Dionisie Fotino 103) Pipera Hangare
76) Sos. Floreasca-Pipera 104) Str. Rosetti Balanescu
77) Str. Cormescu 105) Str. Alecu Dinu
78) Prelungirea Dorobanti
79) Str. Galvani
80) Str. Eifel PeG/E AMTREPRiZA
81) Str. Paharnicul
82) Str. Inocentu
83) Vila Minovici
84) Sos. Heristrau
85) Biserica Floreasca
86) Varful cu Dor
BoRDuRi MOR/ARE O4Ros48/ BORDURi TROTUARt eARosAs/2
1539 3038 m.p. 7905m./? esss /. 11,873 m.p. 21503,p

Re Gie APITREPRiZA Diagrama lucrarilor executate in cuprinsul sectorului

I Galben. Anul 1935.

106) Str. Fratii Dinu

107) Str. Calafat

rt-
108) Scoala Sf. Treime
109) Str. Stefan Negulescu
110) Scoala Visarion 18
111) Str. Precupetii Noi
5.7R0z/Pi TRO1-1441lf CAROSASIL BORM/R/ 7R071/,4RE CAPOSABiLl
112) Str. Sf. Joan Mosi
R.,288 /rd. /4.35<i mp 37.496 mi! 27742 m./. 75,054 ',IR. /69949 113) Str. Moceanu
114) Rondul Bisericii
Diagrama lucrarilor executate in cuprinsul sectorului REVE AtITR4P=Aji"m"mir
I Galben. Anul 1934.

87) Str. Radu Boiangiu

88) Str. Alba Iulia
89) Str. Dobrescu
90) Str. Minunii
91) Str. Sf. Nicolae Floreasca
92) Str. Ecat. Georgescu
93) Str. Georgescu
94) Str. Sf. Const. §i Elena
95) Str. Zamfira
BonDuai TROTUAP CAPOS AS. 80P0uPi TROT//AR (AROJAB/Z
96) Str. Vi§an I
2247m/ yaa6,7p. /027m.p /0693
97) Str. Visan II . _
3/948 mp .38. 574m.

98) Str. Barbu Vacarescu

Diagrama lucrgrilor executate in cuprinsul sectorului
99) Ctr. Comorii -_ I Galben. Anul 1936. .

www.dacoromanica.ro
 30 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

1
cu autocamioane, inlaturandu-se carutele cu
cai, anacronice si neeconomice.
Am impus antreprizelor ca la lucrarile
mari sa se prepare betonul cu betoniere me-
canice iar prepararea asfaltului sa se faca ex-
clusiv cu cazane rotative, in vederea obtinerii
unui asfalt mai omogen si mai bine malaxat. -r
Serviciul technic a stabilit o serie de nor-
Ey
me pentru alegerea pavajului indicat pentru
fiecare strada ce urmeaza a se pava. .A

L In acest scop strazile sectorului au fost

:
.4+%
clasificate in mai multe categorii si anume:
a) Dupa destinatie :
''
-, ,',4p. '"'".. ,....*.-. -..6..".... '-' 4.,.., 1) Strazi de penetratie
,%;.ii------7-..,:'-----,...,..
m4...,... Z.,,,,_ ..r.,.
'....--
.....,__------
-'-

2) Strazi de legatura
'.;,.-.7.1.4 -,
-elr.1,....b.''.:N.
-ftie.-"*"..17w ......s.,?2,,.-+,, .`'.....

3) Strazi cu locuinte
4) Strazi comerciale
5) Strazi industriale
Demonstratie de apdrare pasiva inpotriva atacu-
rilor aeriene organizata de Primaria 6) Strazi de agrement
Sectorului I Galben In Plata Romand b) Dupa felul circulatiei
1) Strazi cu circulatie mixta vechicule cu
115) Parcul II Domenii tractune animals si cu tractiune automobila).
116) Str. A 2) Strazi cu circulatie automobile.
117) Str. B 3) Strazi cu circulatie mixta sl cu sine.
118) Str. C c) Dupa intensitatea circulatiei
119) Str. E 1) Strazi cu circulatie redusa (sub 1500
120) Str. K tone pe zi).
121) Fundatura Plata Amza 2) Strazi cu circulatie medie (intre 1500-
3000 tone pe zi).
Am cerut serviciului technic al drumuri- 3) Strazi cu circulatie intense (peste 3000
lor al acestui sector sa faca o serie de studii, tone pe zi)..
cercetari si experience, avand de scop ratio- Pentru fiecare categorie de strazi am fixat
nalizarea si modernizarea metodelor de lucru, anumite tipuri de pavagii, tinand seama de
stabilirea normelor de alegere a sistemelor de pozitia strazii respective fata de centrul ora-
pavare, ameliorarea procedeelor de pavare sului si de stadiul in care se afla celelalte lu-
existente si aplicarea unor procedee de pavare crari edilitare (ape, canal, lumina, telefon,
noui cat mai economice si mai durabile. etc).
Consecintele practice ale studiilor de mai In ceeace priveste pavajele in sine, am
sus n'au intarziat sa-si dea roadele, fapt care cerut sa se tine seama de solul care formeaza
mi-a permis sa pavez o suprafata enorma de patul fiecarei strazi, consolidandu-se toate
strazi, inteun mod economic. portiunile slabe sau nesigure.
Astfel, am impus, atat la lucrarile in regie, Am recurs in general si in limita fonduri-
cat si la cele in antrepriza, ca ridicarea mate- lor disponibile, la fundatii cat mai solide,
rialelor rezultate din depavare, transportul din macadam, blocaje de piatra din beton, mai
pamantului din sapaturi §i aprovizionarea ales la strazile cu patul slab sL sari aveau sa
materialelor noui, sa se faci, pe cat posibil, suporte o circulatie intense si grPa.

www.dacoromanica.ro
SECTORUL I GALBEN
Serviciul technic al drumurilor, sub imbol-
dul meu, a studiat procedee pentru amelio-
rarea pavajelor periferice existente si a ex-
perimentat sisteme not de pavare, eftine dar
solide, cari sa inlocuiasca actualele pavaje
periferice de macadam, bolovani de rau si
piatra bruta.
Astfel, trotuarele periferice din alicarie au
fost ameliorate perfect, prin acoperirea for
cu un strat de 4-5 cm. de beton asfaltic des-
chis, confectionat din petris brut de cariera,
cu putin filler si circa 6% bitum, peste care
s'a aplicat un tratament superficial, acoperin-
du-se suprafata betonului asfaltic cu o peli-
cula de bitum ferbinte, peste care s'a presa-
rat fie nisip cuartos de cariera, fie savura ma-
runta de bazalt, granit sau andezit.
Am obtinut in modul acesta trotuare de
asfalt la periferie, netede, solide, fara crapa-
turi si la precuri pe jumatate acelora ale
trotuarelor de asfalt turnat pe beton.
Procedeul de mai sus dand rezultate foarte
bune, a fost aplicat pe un mare numar de tro-
tuare, insumand o suprafata de aproape 15
mu m. p. (pe str. Ing. Yorceanu, Varful cu
Dor, Cornescu, Viespari, Teiul Doamnei,
etc.)
4 1
.F., ---...-. ...r
- -,...a. , -. .?..-,-,.....r,
lar .01' '. .., .,
-,:
Cazanele rotative In functie pe un sander
din sector
www.dacoromanica.ro
31
Pe cateva strazi acoperite cu macadam,
care putea servi ca o buns fundatie, s'a ex-
perimentat pavajul sistem Beton asfaltic mo-
zaicat", care foloseste piatra bruta asezata
in mozaic, intr'un strat de beton asfaltic, as-
ternut inteun strat de circa 6 cm. grosime
peste fundatia de macadam. Mozaicul de pia-
tra este apoi rostuit cu chit bituminos si di
un pavaj solid, de aspectul si categoria pava-
jului de calupuri, insa mult mai eftin decat
acesta, (pe str. Radu Boiangiu, Sf. Nicolae
Tei si intrari pe str. Teiul Doamnei).
Pe cateva trotuare s'a experimentat pava-
rea cu dale de asfalt sistem Sintas", avand
o compozitie speciala de asfalt, care are o u-
zura egala cu a granitului, o rezistenta la
sdrobire de trei on mai mare ca a asfalturi-
lor obisnuite si o absorbitie de apa aproape
nula, care au dat rezultate excelente.
Afara de sistemele de pavare de mai sus,
s'au mai experimentat si altele pe str. Ro-
mans, pe care am transformat-o in strada-
laborator, iar in str. Elena Pherekyde s'a con-
struit o portiune de pavaj de lemn, care pare
sa dea rezultate bune.
2t..."Ccor
.-----4,-viirr
--,U-le
-,-,
6..
_,. Z. 4,;..
_
.4, AL..0.61k:::.--.
A, - 4:,_ ........... 7-1_
32 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

CONDUCTE DE APA
Cum tot de salubritate Si caile de comuni, prin introducerea apei §i canalurilor, redau
catii ale sectorului in imbunatatirile acute aci pe strazi §i pe ani ceeace s'a facut:
I LUCRARI DE INTRODUCEREA APEI
a) Campania 1934 19) Str. Armoniei . . . . PP
166.915,28
1) Parc. Ca lea Dorobantilor, 1 lei 45.038,99 20) Str. A, parcel. Domenii 266.612,40
2) Parc. Sos. Stefan cel Mare, 21) Str. H, PP PP 1.744,38
Nr. 134 lei 37.876,28 22) Str. C, JP 220.253,69
3) Parc. Sos. Stefan cel Mare 23) Str. E, 77 P/ 73.745,31
Nr. 218 f 37.670,12 24) Aeroportul Baneasa . 11 521.094,21
4) Parc. Str. SlAtineanu, 9 ff 21.150,23 25) Parcel. Mornand ff . . . 127.608,68
5) Parc. Str. Roma Nr 17-19 33.884,08 26) Sos. Kiseleff (intre Dr.
6) Parc. Morand Str. D. . ,, 37.632,62 Minovici si Baneasa) ,, 158.000,12 .

7) Parc. Mornand Str. H. . 29.661,34

11 27) Bd. Tache lonescu 997.826,12 . . 11

8) Str. Sandu Aldea . . . 11 28.840,10 Total anul 1935 . . . Lei 3.572.716,27

24.298,66 c) Campania 1936
9) Str. Av. Protopopescu . .,. 23.710,66 1) Sos. Kiseleff (Luna Bu-
10) Prel. Dorobanti - Sos. P curestilor) . lei 1.730.829,22
S. Aurelian . . . . , 6.868.386,88 2)Calea Dorobantilor Nr.
11) Sos. Stefan cel Mare . . 3.026.005,38 69-73 )1 47.934,37
12) Str. Stanislau Cihoski . . ft 19.175,38 3) Sos. Bonaparte, 43-45 11 127.254,05
13) Parc. Mornand Str. I. . . 10.585,87 4) Str. Anul 1848. . . PP
28.394,90
14) Parc. Polona Nr. 23 . . 17 28.877,46 5) Str. D, Parcel. Mornand ,, 12.846,87
15) Sos. Jianu (Gheorghe Buz- 6) Str. Aurel Vlaicu (Most
dugan. 277.864,41 Greceanu) ,, 117.549,41
Total anul 1934 . .Lei 10.550.658,53
. 7) Str. D, parcel. Domenii . 170.969,51
b) Campania 1935 8) Str. H, parcel. Domenii 97 103.973,06
1) Str. Benito Musolini Nr. 9) Parcel. Jianu (Blank) 392.853,47
16-18 lei 26.795,98 10) Str. Gen. Alex. Cris-
2) Cal. Floreasca, 106-110 30.335,02 tian Tell 77 31.170,79
3) Str. Stanislas Cihoski . 11.113,20 11) Str. Aviator Stalpeanu 11 15.045,22
4) Str. Gr. Cantacuzino 73 27.009,51 12) Str. Paris pang in Gh.
5) Str. Porumbaru Nr. 33 24.160,11 Buzdugan. . . . . PP 65.022,62
6) Sos. Bonaparte Nr. 37 78.786,99 13) Str. Braziliei Prelung. . 56.279,31
6) Sos. Bonaparte Nr. 39 44.730,05 14) Str. Aviator Marasoiu
8) Str. Aviator Stalpeanu 16.492,21 Prelung. 17 46.657,31
9) Str. PolonA Nr. 63-65 25.115,99 15) Str. $erbanescu . . . . PP 61.984,34
10) Str. Sandu Aldea 49-51 4.696,99 16) Str. Vladescu . . . 28.647,06
11) Pasajul Pele§ 50.585,48 17) Str. Cotofeni . . 19.400,40
. .

12) Str. Gen. Eremia Grigo-

rescu No. 12 . . . .
.
. 11

46.060,09
._ Total anual 1936 .
.

.
.

Lei 3.056.811,91

13) Str. L, parcel. Jianu . f 25.854,12 . i _ RECAPITULATIE

14) Str. Sandu Aldea . . 11 173.546,33 1) Campania anului 1934 Lei 10.550.658,53
16) Str. Noted (sos. Kiselef) 110.970,95 2) Campania anului 1935 Lei 3.572.716,27
17) Str. D, parcel. Domenii 66.125,11 3) Campania anului 1936 Lei 3.056.811,91
18) Str. B, parcel. Domenii 213.083,50 TOTAL . . . LEI 17-180.186,71

www.dacoromanica.ro
 SECTORUL I GALBEN 33

Lucrgri de canalizare
a) Campania 1934 7) Str. Sf. Nicolae Tei . . 358.000
1) Str. Campului . .. . lei 350.000 8) Str. Sf. Vasile Tei . . ) 186.000
2) Str. Radulescu Tei. 11 160.000 9) Str. Dascalu . . . 114.000
3) Str. Rondul Biserici . . ff 83.000 10) Str. Stefanescu Tei 71 166.000
4) Str. Stefanescu Assan . ,, 72.000 11) Str. Putul lui Zamfir ff 169.000
5) Str. Popescu Asan . . . ,, 65.000 12) Str. Tudor Stefan . . , 150.000
sr 6) Str. R5dulescu Assan . . . ,P 63.000 13) Str. Varful cu Dor . 43.000

LUCRARI DE CANALIZARE EXECUTRTE

IN SECTORUL I GALBEN IN CRIIPANIILE AMR

1934, 1935 si 1936
GI

LEGE104
1934
'935
1936

maw.. Lm,,9, 3erforvlui l60/64n

"

////,/
÷.,..

'114,

/%1
, 1-1., =3, --.t.trt.",:Atc=:,ii:=7*`

www.dacoromanica.ro
 34 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

0;i44/ TA

-,
-...7.-,..,
Is-r. 4-
,- ,...,". -
1

---.......iscv :,;'..- .....,.

4:-.---;. -N-. ,
I 14.01;
1"5-' ,P .

I ._y
-...../ 1'4 4',. . .:.:e.e.
- e.I.0.!...'N.--:!.
-i4-1,'''" /
,,,.' :- ---i-r- ..;:...,...--
'4.....-
...... ._
1.111-7.-- i., -,:,:Y-4
*r_ :' 4
,
,e7;414'i
, ; i ,-- %...: ,..,...
04.-..,.. 4 '' :**-,4- `LI : d' r47".;40. , .'

Gana le colectoare executate in sector, in anii 1934-1935-1936

14) Str. L. T. Beller (Bd. PlAcin- 18) Bd. Dacia (V. Bratianu) )I 70.000 1

tei) f /, 426.000 19) Stradela Po lona 153 . . . 11 56.000

15) Str. Vladescu . . . . . ,, 185.000 20) Ca lea Floreasca 198 . . . P)
15.000
,. 16)) Str. Constantinescu . . . 11 183.000 21) Aleea Alexandru, sos. Jianu ,, 15.000
..- 17) Bd. Dada Lahovary . . If 23.000 22) Parcel. SlAtineanu 9-11 . . 11 35.000

www.dacoromanica.ro
 SECTORUL I GALBEN 35

Luna ianuarir Februarie Martin A prdie Mal loose lulle August Septernbne octombrie Noe mime Dec em brie

Anil 193319341915 ' 1953 9341935 936 1933 1934 935 Si5 33 34 35 36 53 34 35 36 33 34 35 36 53 34 35 36 53 34 35 36 33 54 35 36 35 54 35 56 .35 34 35 56 33 54 35 56

tt Iaulnb plu2pg
' (81 000'861
.
tjuuqoloa nosadod 11S (g
000i'8
000' ZZ nweadms loppw als (LI 0000£ II nuunri pd
'' Esuauvg Inliodolay (91 00017C nueam 13,4 (c
000'0W,
000irl £ EaExuy uOcupow EaaIV (c 000"Zi7 I " (!mnioldn3) uom.qcIs z
000.CZ
ti
99-C9 ,V110Iod u@a1V (v 0006gZ !@1 Pluowco-ung lapIIxaIV '11S ( 1
000OZ ituoi alo2p9 puolop (c 9C61 quEdtuuj (q IN INN
000'17E9 !Oa-mons sci
11§aold (zi 000802C !al i7C6I inuu juloi 1
000' Lg
CC
!Imossnw ol!uag-vnoN (ti 000'Ci7 11 NMI 17C I 'IN
'' iolliuuqwtha ualup o arew jao 11 IR so§ polud (L
LL 000' CZ L.'
000'02I vlao!N 'IS '11S ( 6 000'99 I IN OuNolou poird (9z
1

1
u
JoH1E2Ivd 11S (8 ti plrewow '133.1Ud
000.092 0009C II II H (
'' minznuos (L 11 II .1 punuow polud (jig
000'001 00017C
'' upsuaiolA dod *PA (9 ft 11
61-Li ELLEON .11S (£Z
000'98 000*Zt7II 111111 IMO
Pcr LE6T EE61 Hum aqui lopos a 01.1311190X0 palmate alluituni ap 111111111111
ff..", 0 -PP 0.2
IIIMI111111111111." II
11111111111111111111111.1111111111111111111111111 UM =11111 I
NMI
ill IIII MI
mi.
imlimilimillmimilmiipPrinui limn
11111111111011111111M111111111111 II I II

.......................... MEM= 1111111111MUMN

MUMMENNEMEMIIMIUMMEMMMEME MMEMEMMENUMMUMEMMMINE
MN
IIMMEMMEMMENOMMIIIMMENNEMENNE MMENEWINEHLIHMINSIMMI
111011111111111111111111M11111=1111111111111111111111111111111111 Il 11911111WILIMMIIIMINIIM
IIIMMENNEMMEMEMEMMENNEMMEMMEMEMEMEHHUHRIMMIMINEMEN
III 0 11111111111111
milmimmommum imam mommilmmummemmommomm
V)

mu mummimmummImmummum mullsIMimmummorm
1111.1111111MMEUMMUMEN MMOMMMENWHI1116111 MEM= 1111111
limmummommummommommmnimumm um mommilimmil 3,

nimmirommummorit II ii IL1111111111111111111111111111111111=1111111111110 S.,

MEM 1111111M11111111101111111M1111 11,16161111111111111111111111M11111111111111111101111111111111
MUM IMMEIMMEEMMIIIIHUNIUMMIIMMEMENIIIIMMINIMMEMMENN
11.1111111.111.111.111 =MUM II II II 1.111111111111011111111111MINI1111111111111111111111111111 Of

1111110,111111111111111111 HMI HMI NI II IMINIMINIMMIMMEINNIMMENIMMINI

milummommumniumummummismommemmilmmummum
immuummitmom 11 11 11 mommumniminuanmummumumm .

MENNINIMINIIMOIMIIIPIPIIII II . .IMIIIIIIIMINEMINIIME11111111110111111=11111111111111
11111111111111111111.1111 II II11 1111111IIMINIONEIBIONIMIE1111111111111111111111111111111
INIIIIMINIIIIIIIIIIIMI II II II IIIIMINIIINIIMIIIIIIMEMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMMIII111.111111
IIIIIIIIIIIIIIIHNIIII lidll II lidIMMINI11111111111111111M111111111111111111M111111111111111111111.11
MMEMEMEHMMUMMUMMENNOMMMIUMMEME Mussolini 7, 11

MMIIIPMMEMEHMEHMEMEMEIMEMENNEMMEE 1111mmMEMEMEMMEMENE
mummummonrumummommilimmommpummummommis . IP

MENUMMENNEMENNIUMENIMMEMEMENNEM
Alex. cel
ffi IIIMEMIIMULNUMMEN 1111111111MMENIUMMUMMENUMEMMENIMMEMME
m UMMIINESIMEMEMMENUMENNUMMEMENUMMIMMUMENNIIMEMEMN
if

11 WILI11111111111111111111111111111111111111111
MUM MUMMEMINE EM MIME MEMMEMEMENE MIIIIIIMINEMMEM
. t, . . . .

gc fc cc 94 cc tg CC 94 gg kg Cc 94 gg kg Cc 94 gg b4 45 Sg gg i4 gg 94 gg i4 44 94 gg, kg gg 94 gf tg gg 9161446 146l4461946Ig 614461 446I14614£61

DUCILL139,1 0149410}00 auquiq.clag isognv a !in a,unI !eW aphid y J!4"1/4 aNenuel Bun'

SE INIETIVO I IMIO.LOgS

www.dacoromanica.ro
36 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

19) Parcel. Str. Benito Musso-

lini 16 . .

20) Parcel. Sos. Bonaparte 37,

.. ... ,, 30.000
28) Str. Gen. Grigorescu 12 .
29) Parc. Dorobanti 67-69 Gold
30) Ha la Domen. Aleea A siB
52.000
76.000
90.000
str. A si B. . . . . . 114.000 Total anul 1935 . . . . Lei 9.350.000
21) Parcel. Sos. Bonaparte, 39 74.000 c) Campania 1936
22) Parcel. Sos. Bonaparte, 43 ,,. 175.000 1)Str. Laptari lei 232.000
23) Str. Boteanu PI 59.000 2) Str. Romeo Popescu . . . II 212.000
24) Str. B., Parc Delavrancea . ,, 80.000 3) Str. Tanasescu Tei . . . I 111.000
25) Bd. MarA§e0, Spit. Elias . $, 448.000 4) Str. Pasculescu. . : PP 233.000
26) Parcel. Mornand str. A, E, 5) Str. Ispravnicului . . . PI 241.000
F. G. H. 222.000 6) Str. Plata Floreasca . 35.000
27) Parcel. Ca lea Floreasca 106 42.000 7) Str. Cotofeni 513.000

!PLANOGRAMA LUMINILOR I GALBEN EXECUTATE 511B PRIIARIAT1701111KERTARRAN11 I

In CUR5111. AnilLOR. 193 5
L --- -m-----.4...._
)!;
'11 i .

0124E:".
.
iiii:21:
nprn ........
....-
,---
.....-
.--
--------'-';'-'----''':5;----

114*N
..-:`-'1"J'Ir't:' tifftliiir4 val
1. !
......^ZU,.ft:
If61#04: ' '1." 10 r .."'"' sm i
O kid 1935
1934

1935 -\
At 'iv* IP1 ibi 4. 41
"el IIIFP ti ififr4 o %p
, 1936 zo of," de kee Noe076e4; 0ec'em,4.,
W d. ericokne. -
d 71,
s ii% \
NIG,...".. 30 461 4W
FAR0A
-4
O RP4,04/ 47/c roA,1 e - . 4G 0.0.,4-!,,r-
0. ) cV 11 ----' i
o
''-`--,--
' r, ,(1
Exec. i.rhk . ay.r,y a tee, ;

Planograma luminilor eleotrice din sector (1933-1936)

www.dacoromanica.ro
SECTORUL I GALBEN 37

8) Fund. Pietei ,, 60.000 23) Str. Sf. Treime . . . . . 374.000

9) Str. Brasoveni P) 345.000 24) Parce. Str. Aurel Vlaicu 162
10) Str. Judetului ,, 100.000 Greceanu 107.000
11) Ca lea Floreasca . . . 1.200.000 25) Parce. Mornand Str. D. . . 28.000
12) Str. Sf. Voevozi , 130.000 26) Str. Comoarei . . . . 11 121.000
13) Str. Sf. Gheorghe . . . . ), 177.000 27) Str. Radulescu . . . . 100.000
14) Str. Sf. Vasile )1 167.000 28) Str. Lacul Teiului . . . 4.100.000
15) Str. Sf. Pamfil )7 30.000 29) Str. Teiul Doamnei . . . 500.000
16) Str. Noua (Clucer-Kiseleff) If 98.000 Total anual 1936 Lei 9.837.000
17) Canal Luna Bucurestilor . ,, 152.000
18) Str. Fuica Vasile II Domenii ,, 52.000 Recapitulatie :
19) Str. N. lonescu Parcel. Dela-
vrancea f1 88.000 1) Campania anului 1934 . . lei 3.208.000
20) Str. Madrid 1) 20.000 2) Campania anului 1935 . 77 9.350.000
21) Piata Amza . . If 70.000 3) Campania anului 1936 . . ,, 9.837.000
:
22) Str. Aviator Oculeanu f, 241.000 Total Lei 22 395.000

www.dacoromanica.ro
38
ASIST
0 deosebita atentiune am dat asistentei in
cartierele Tei, campul Plesoianu, Floreasca,
Groapa Floreasca, Herastrau, cari constitu-
esc periferiile sarace ale sectorului.
In top anii, persoanele lipsite de mijloace
au primit periodic si sub diferite forme, a-
sistenta dela sector, fie direct in bani, fie in-
direct, prin alimente, imbracaminte, medica-
mente, lemne, colonii scolare si cantine pentru
alimentarea copiilor saraci.
Ajutoarele in bani s'au dat in majoritatea
cazurilor in urma unor anchete constatatoare.
In vederea Sf. Sarbatori de Paste si Cra-
ciun, s'au dat ajutoare cetatenilor trecuti in
listele intocmite de d-nii consilieri, impreuna
cu delegatii din mahalale si prin anchetele ser'
viciului de asistenta.
S'au eliberat bonuri de alimente cu canti-
tap specificate pe bon si cari se livrau de anu-
mite bacanii si macelarii, toate situate in apro-
pierea domiciliului celor ce urmau sa fie aju-
tap, cu cari Primaria facuse angajamente pre-
alabile.
Prin acest procedeu s'a evitat spectacolul
de a se face imparteala intr'un singur punct
si la aceias ora, unde, din cauza aglomeratiei,
multi nu ajungeau sa capete nimic.
Jocurile copiilor trime§i de Primarie
In colonia de vara dela Breaza
www.dacoromanica.ro
TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA
EN TA
Esential a fost faptul ca aceste ajutoare s'au
dat fara surle s tobe si s'a facut cu adevarat
opera de ajutorare insa fara reclama.
Lemnele s'au impartit tot pe baza de liste
si au fost duse de camioanele primariei la do-
miciliul fiecaruia, astfel ca un dublu control
a facut ca ele sa mearga acolo unde erau des-
tinate.
Ajutorarea copiilor, dupa cum am spus
mai sus, s'a facut fie in cursul anului scolar,
prin imbracaminte si alimentarea celor sub-
alimentati, iar in timpul vacantei trimicand
cu coloniile scolare, la munte si la mare, pe
cei debili, dupa indicatiunile doctorilor.
In scolile primare, celor slabi ii s'a dat si
li se di zilnic cate 200 gr. lapte si 1/8 paine
la ora 10 dimineata, untura de peste in timpul
ernii, circa 400 copii mananca in fiecare zi
la cantinele scolilor 36 I. G. Duca, 48 Mo-
ceanu si scoala Mincu No. 30, iar cu ocazia
pomplui de Craciun, la absolut toate scolile
din cartierele periferice s'a dat copiilor im-
bracaminte si incaltaminte.
De coloniile scolare au profitat un mare
numar de copii, cari au fost repartizati unii
la mare, aclapostici in preventoriul dela Agi-
gea, proprietatea comunei, unde cu o organi-
SECTORUL I GALBEN 30

Grup de copii In ziva plecarei

spre colonia de vara dela Agigea

zatie proprie faceau o lung intreaga bai de anului, la serviciul de asistenta al sectorului,
soare si de mare, iar altii la munte, in locali- fie imbracamintea si lingeria de care nu mai
tatea Breaza. E poate inutil sa adaog ca a- au nevoe, fie orice alta danie, oricat de mica,
proape toti copii se intorceau cu 3.4 kgr. care va fi bine primita si pentru care va avea
castigate intr'o lung de curs. in schimb numai recunostinta celor ce sunt
S'a organizat si un bazar anual unde se ajutati si multumirile mele.
vinde lucrul de mans executat de femeile sa-
race din sector. Materialul necesar le este dat
de Primarie iar beneficiul realizat li se imparte.
Inchei punctul referitor la reorganizarea
serviciului de asistenta si propriu zis asistenta
facuta in sector, recunoscand dintr'un ince-
put, ca deli am facut atat cat mi-a fost posi-
bil si cat mi-au permis fondurile disponibile
in buget, aceasta este problema care ma in-
tereseaza, de care vorbesc cu durere si pentru
rezolvarea careia fac un apel calduros la toate
persoanele cu stare din cuprinsul sectorului 'I
sa-si dea obolul lor, pentru ajutorarea seme-
nilor in suferinta, trimitand in orice timp al 14%

Inaugurarea Fantanei si a squarului

din Strada Dionisie f
.

www.dacoromanica.ro
 40 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

CAP. 11.
In fr umuselgr i
Cred ca acest capitol nu poate fi redat
just in cadrul unei dari de seama. S'au facut
multe lucruri bune si frumoase in ultimii ani
in Bucuresti, cari dela an la an isi schimba in
bine aspectul. Tin sa mentionez ca promisiu- -- .47111. a4i

Lacul Herastrau Inainte de asanare

I re

vor fi terminate lacurile Baneasa si Floreasca,

ramanand numai lacul Tei, ale carui lucrari
de asanare vor incepe intr'un viitor cat mai
apropiat, poate chiar anul acesta.
Prin deschiderile de strazi cu importanta
insemnata ,trebue sa mentionez, Bd. Dacia, azi
lig
B-dul Vintila Bratianu, intre strazile Orient
si Piateta Dumbrava Rosie, cum si intre Str.
Polona si Bd. Alexandru I. Prin aceasta lu-

to 1.
°
..1111110W.,

Monumentul Infanteriei
(sculptor :Jalea)

nea cu asanarea lacurilor, despre care am avut

cinstea sa vorbesc la radio anul trecut, mi-am
indeplinit-o cu prisosinta, cu toata neincre-
derea publicului. Anul trecut s'a terminat la-
cul Herastrau si anul acesta, in scurt timp Lacul HerAstrau dept asanare

www.dacoromanica.ro
 SECTORUL I GALBEN 41

zabile, facandu-se constructii cari infrumuse-

teaza sectorul.
Din plansele de la finele volumului se
poate vedea, cats prefacere, cats contributie
aduce in desvoltarea sectorului, capitalul si
initiativa particulars.

Lucrari pentru asanarea lacului Floreasca

crare s'a deschis o noua artera in sector, me-

nita sa lege direct Ca lea Mosilor cu Piata Las-
car Catargi. Tot pentru prelungirea ei s'au
expropriat si executat lucrarile intre strazile
kF

Luminii si Victor Emanuel, iar cu exprorprie-

rile ce sunt in curs pentru rectificarea str.
Benito Mussolini intre Piata Lascar Catargi
si str. Luminii, va fi posibil ca in curand a-
cest Bulevard sa fie deschis pang in Ca lea
Victoriei.
In afara de aceasta lucrare, s'au deschis
multe alte strazi noui in diverse parcelari, cu
,-.noombrop~miz;owara...
care ocazie s'au pus in valoare locuri inutili-
. arrf Elo

A rcul de Triumf (dupe restaurare)

... 01.--..
ri
Porniti pe acest drum sper sa avem desfa-
LAI ry .7 .
. ..4..
.
. I
-, It . .r,
tarea ca generatia noastra, asa zisa generatia
... 'T.........,-
de sacrificiu, care a cladit Romania Mare, in

'I
Lucrarile pentru sistematizarea lacurilor
":....r"0"":::!"..,

eijar- 4 elanul si in dragostea ei pentru tars, sa inalte

si o capitals mare*, demna de toate sacri-
ficiile facute.

www.dacoromanica.ro
II I
42 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

la intersectia str. Dionisie cu Jules Michelet,

careia i s'a amenajat si o gradinita.
Statui noui si de proportii impunatoare au
impodobit sectorul. Incepand cu monumentul
Arcului de Triumf, care parea ca nu se va
mai termina niciodata, ochiul este impresionat
de expresivitatea si maretia statuei aviatiei
ridicata in B-dul Jianu.
0 alta opera de arty care asteapta sa fie
- 4 - .R4

.,.. .,

-;.°., , -
.
, ... ,--
1: r .
-.-
-----E_._
....=:" -XS-".. -;"0" ...041.1.--...a.4.-7;1°- ''
--t."3"li--7-7:--_,---- -: j- t
e.4t....itgir7-: ''.7---' , _ - - ,z.a
3' .a.=....-:- ,_ -_ ......____..:
-I. f7---
7t*.4.1
. 71...Z.5-P
--:' Ir_-,Z
-vue..; 77'-',?.1s---,. .--.t - .,.
..-.:.-
_
,-
_
--r_ 7, --Z.... 40_ 'i-
----....-
.....

4r'' f:.;
iii-0*---i..-:----- t..."-k---:.:.- .:- : L.------- , .'-'- - ."-..-.....-:. :'1-

Lacul Floreasca dupg asanare

Monumental lui Tudor Viad mirescu
din stradalRomana
Legend utilul cu frumosul, trebue sa men-
tionam ca s'a mai facut in sector fantana
Miorita, la sosea, in dreptul vilei Minovici,
o fantana cu jocuri frumoase de ape in drep-
tul bufetului dela sosea si o fantana statue
inaugurate in curand este statuia reprezentand
infanteria.
In momentul de fata, pe Bd. Vintila Bra-
tianu, in dreptul str. Victor Emanuel se va
aseza pe un squar ce se execute acum, ca
semn de recunostinta, statuia marelui roman
si barbat de stat, Ion I. C. Bratianu.

'
134[1

i r
.., . ;
-.);;-, ..r.'
'-... 4*--....-7 --,"---7.1
- - ._ -- ...,11. ' ._.-
..`t ,..4 ',-,-; A, .t,

Digul al descarcgtorul Herastrau FAntana din Soseaua Kiseleff (Bufet)

www.dacoromanica.ro
 Grup edilitar Herastrau (proect)
Const ructii
CAP. III,
Cand am vorbit de reorganizarea serviciu-
lui financiar am aratat in cifre pe ani preve-
derile bugetare si cari au fost realizarile la
sfarsitul fiecarui an. Cu toata situatiunea fi-
nanciara precara, din cauza acestor bugete de
mizerie, la capitolul constructii si cumpa-
rani de imobile" am infaptuit in adevar un
program indrasnet. Pentru a putea vorbi de
fiecare in parte, am impartit materia astfel:
1) Cumparari de imobile pentru marirea
patrimoniului sectorului;
2) Constructiile necesare serviciului salu-
britatii pentru adapostirea cailor si vechicule-
lor;
3) Hale noui;
4) Palatul primariei.
Cateva cuvinte asupra acestor puncte vor
edifica contribuabilul de necesitatea for si
modul cum s'au putut realiza. In cartierul
Floreasca de sus aveam absoluta nevoe de un
nou local de scoala, intrucat scoala de fete
si baeti No. 31 devenise neincapatoare.
Este drept ca pentru construirea acestei
scoli s'a avut prevederea ca din parcelarea
Bordei sa se rezerve un teren. Dat fund faptul
ca parcelarea nu e populata, ar fi fost un lu-
cru nechibzuit a construi in plin camp un
local de scoala, fortand copiii a parcurge dru-
www.dacoromanica.ro
muri lungi si foarte anevoioase, mai ales in
timp de iarna.
Profitand de imprejurarea ca in str. Mo-
ceanu nr. 3-5 se afla un imobil mai mare, a-
vand 849 m. p. teren si circa 298 m. p. con-
structiuni, proprietatea Bancii Franco-Roma-
na, ram cumparat pe pretul de lei 1.600.000,
care a fost achitat in intregime si am amena-
jat in el Scoala de Baeti Nr. 48 si Scoala de
Fete No. 48.
Acest imobil va prezenta oricand valoarea
cumpararii si atunci cand se va hotari de sec-
tor a se face noua constructie pe locul de
care vorbeam mai sus, se va revinde si se va
putea reintra astfel in toate sumele cheltuite
de sector cu ocazia cumpararii lui.
In str. Sf. Joan Mosi se afla Scoala de fete
Nr. 20 Dimitrie Ghica". 0 scoala foarte po-
pulata si cu o activitate extra-scolara destul
de mare.
Prin diverse rapoarte comitetul scolar si
directiunea scoalei imi solicitau ridicarea unui
etaj peste cladirea veche, care adapostea, in
cele patru sali de class, scoala primary ele-
mentary cu zece posturi, precum si o scoala
industriala de ucenice, ciclul supra-primar,
sau cumpararea imobilului vecin cu scoala,
proprietatea Paduraru si Mihaescu.
 :,t4ioy.
ro;
r y
fr
IY 11111111 111111114
Grupul cultural Herastrau din care aripa dreapta reprezentand §coala s'a executat
Intre cele doua solutiuni, adica de a supra-
pune un etaj, sau a cumpara imobilul vecin,
am preferat pe cea de a doua, deoarece su-
prapunerea unui etaj m'ar fi antrenat la chel-
tueli neprevazute, mult mai mari decat posi-
bilitatea bugetului nostru si am fi riscat sa
ramanem cu imobilul neterminat, pe cand,
pentru a doua solutie, pleda si faptul ca imo-
bilul cumparat trebuia expropriat in parte,
intrucat iesea din aliniere, iar proprietarii
cerusera autorizatie de constructie, care nu
li se putea da, decat indeplinind aceasta for-
malitate.
Prin aceasta cumparare s'a marit patrimo-
niul scoalei cu 410 m. p. teren si 211 m. p.
constructie, s'a largit fatada cu Inca 9 metri,
s'a implinit complet careul scoalei, izolandu-1
de restul proprietatilor vecine §i s'a adaogat
destul spatiu in plus pentru nevoile momen-
tane ale extinderii scolii.
COALA HERASTRAU
Precul care a fost achizitionat acest imobil
a fost de lei 1.100.000 platibil in rate.
Dat fiindca, in suburbia Herastrau, sunt o
seams de copii, cari nu puteau urma cursu-
rile scolii primare, intrucat vechea scoala,
care data din anul 1885 nu avea decat o sin-
gura sala in care functionau doua posturi
pentru doua clase ale cursului primar, iar in-
tr'un local separat inchiriat se predau cursu-
www.dacoromanica.ro
Zaaal
!.ft-
!.._
5:11
Nn
I.., 1.1.
ON
a2L-7.76-7(-51.. %IV MI
rile a Inca doua clase, m'am vazut nevoit a
Inchiria in cursul anilor 1934.1935, Inca trei
sali de class si un imobil pentru gradinitele de
copii.
Cum situatiunea nu mai putea dainui, in
vara anului 1935, conform planurilor Servi-
ciului Arhitecturei, am Inceput construirea
acestei scoli, care este prevazuta cu patru
sali mari de class, doua vestibule incapatoare,
servind ca sali de recreatie, o sala mare ate-
lier, o arhiva §i doui cancelarii pentru direc-
tor si profesori.
La etaj se afla opt camere cari vor fi des-
tinate pentru directorul scoalei si pentru ate'
lierul de tamplarie.
Q
Scoala primara de fete No. 20 Dimitrie Ghica"
din str. Sf. loan Mo§i.
SECTORUL I GALBEN
In toamna anului 1936 cursurile acestei
§coli s'au deschis in noul local, care a fost
inzestrat cu mobilier nou §1 e de remarcat
faptul ca de unde in cursul anilor 1933.1934
nu frecventau scoala decat 160 copii, dintr'un
total de 260, astazi urmeaza regulat cursurile
310 din 334 inscri§i la inceputul anului.
Scoala fiind mult periferica, pentru a pre-
intampina bolile, am inzestrat-o §i cu o far-
macie, asortata cu tot felul de medicamente,
iar asistenta, imbracamintea §i alimentarea ce
se da copiilor, este aceia§i ca §i la celelalte
§coli din sector.
Serviciul salubritatii sectorului este ras-
pandit in mai multe strazi, adapostit in cla-
diri cari nu sunt proprietatea sectorului, in-
suficiente si improprii.
I .
1'
. I
01,111MIOMM18.
Intrarea Parcului Sportiv (fostul Velodrom) Soma. Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
45
Pentru a curma acest neajuns, §i a centra-
liza totul inteun singur loc, s'a cumparat in
Sos. Stefan cel Mare Nr. 103, dela mosteni-
torii Matache Dobrescu, un teren in supra-
fata de 12.000 m. p., platindu-1 in total cu
suma de lei 6.843.767. S'a procedat imediat
la fixarea programului de constructie, pe acest
teren urmand a se c15.di: cazarma §oferilor,
vizitiilor si maturatorilor, birourile serviciu-
lui, magazia necesara, remiza de vehicule cu
tractiune mecanica, garajul pentru cai, atelie-
rele anexe de reparatiuni urgente.
Intrucat in programul nostru era hotarat ca
hala Pietii Amza sa fie modernizata, am dis-
pus ca scheletul metalic din care era facuta
sa fie demontat sistematic, astfel ca l'am re-
montat apoi pe terenul din sos. Stefan cel
4- r4t,
46 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

In spatele acestei remise s'a ridicat con-

structia grajdului pentru cai care s'a acoperit
cu tigla si a limas si fie terminate imediat
iA -31.+5410,!''' ce vom incepe campania de lucru. Este cel
k.
4.1.
,
'
40.....1 %
mai modern grajd si va costa foarte putin.
3 ,1
0 S'a avut in vedere ca sa poata fi transfor-
,L. -----7- If mat treptat intr'o vasta remiza pe masura ce
sectorul va putea realiza programul de inlo-
---,-- cuirea tractiunii animale prin tractiune meca-
nica.
Simtindu-se nevoia infiintarii unei hale in
Parcul Domeniilor Si nedispunand de fon-
duri pentru a fi cladita de sector, s'au dus
tratative de concesionare cu d. Niculescu,
Detaliu din incinta Parcului Sportiv
,
ri 7
Mare, construind din el, cu midi modificari
si amenajari, remiza pentru vehiculele cu
tractiune mecanica.
llatasisgx
Aceasta montare a costat lei 442.331 in a-
fara de fundatiile de beton necesare §i inlocu-
irea tuturor buloanelor, cari din cauza vechi-
"a
mei se sudase complet pe schelet, nemai pu-
tand fi intrebuintate. Azi lucrarea este com-
plet terminate si pentru a nu sta goals pang la
1 Mai, cand va incepe mutarea serviciului, am
inchiriat-o Soc. Ford-Romana, cu o chink
de lei 20.000 lunar. Ha la din Parcul Domeniilor inaugurate_
In anul 1935

midi .0.4.

Vechea hald Amza transformata In remiza a serviciului Salubritatei

pentru vehicule cu tractiune mecanica (Soseaua Stefan cel Mare)

www.dacoromanica.ro
SECTORLIL I GALBEN
care, pe spezele sale si pe terenul pus la dis-
pozitie de primarie, se obliga sa construiasca
cele mai moderne hale din Capita la, dupa
planurile executate de serviciul nostru de ar-
hitectura.
Astfel, s'a incheiat o conventie prin care
d-sa sa inalte intreaga cladire iar primaria
sa-i lase exploatarea pe timp de 10 ani, ur-
mand ca la expirarea acestui termen sa revina
primariei sectorului I Galben, in plina pro-
prietate.
Pentru desavar§irea acestei constructii §i-a
asociat Soc. Edilitatea" care mai tarziu s'a
substituit cu totul in toate drepturile sale.
Ha la s'a execuat in foarte bune conditiuni
iar situatiunea ei din punct de vedere al a§e-
Monumentul Aviatiei din §oseaua Jianu
(Inaugurate la 20 lithe 1936)
www.dacoromanica.ro
47
'
Fantana Miorita dela Baneasa
(Scluptor: D-na Malta Patravu)
zarii ne indreptatea sa credem intr'o bung va-
lorificare §i desvoltare.
E asezata la limita sectorului nostru si in
imediata vecinatate a sectorului de verde,
astfel ca deserveste in egala masura toate car-
tierele ce o inconjoara, din ambele sectoare.
Pentru creiarea vadului comercial nu s'a a-
vut deloc concursul sectorului de Verde, care
lass sa functioneze in apropierea ei piece vo-
lante si nu voeste, dintr'un interes marunt, a
desfiinta piata deschisa din sos. Ghica. Din
aceasta cauza concesionarii neglijeaza intreti-
nerea si administrarea halei, fapt care ne va
determina sa negociem rascumpararea, pentru
a ne ocupa noi insine" de ea si a prelua ad-
ministratia. .
Cladirea palatului comunal constitue cel
mai frumos aport in gospodaria noastra. In-
tentionat am voit sa vorbesc de el la sfarsitul
expunerii mele, pentruca socotesc ca e cel
mai bun lucru pe care 1-am facut.
Am pus pentru infaptuirea lui tot sufletul.
Am fost pe rand, arhitect, constructor, zidar
si data nu am reu§it perfectiunea, am realizat
tows utilul.
Atat cat am facut ,o spun ca sa se stie, a
fost legat de mari sacrificii §i e stradania mea
cinstita puss in slujba cetatenilor, pentru bi-
48 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

:411

5.

.1

Palatul comunal al Sectorului: Intrarea functionarilor (dupa un proect)

nele for §i pentru infrumusetarea acestei parti 10) Soc. Edilitatea".
din capita15., peste care am gospodarit. 11) Ing. M. Gheorghiu.
In programul nostru edilitar figura model-- 12) Ing. Neicu.
nizarea halei Amza constructia noilor localuri 13) Ing. Cristea.
pentru cele doua judecatorii din sector si se- 14) Ing. Crapatureanu.
parat cladirea palatului comunal. Pentru mo- 15) Ing. Bogdan.
dernizarea halei Amza am hotarit, asa cum am 16) Ing. Ignat.
afatat mai sus, demontarea si remontarea ei 17) Ing. Ciuley.
in sos. Stefan cel Mare, urmand ca pe locul 18) Ing. B. Munteanu.
ramas liber sa construim un local care sa ada- Lucrarea s'a adjudecat asupra d-lui ing. C.
.

posteasca cele doua judecatorii, II si III cu a- M. Vasilescu, la pretul de lei 22.360.000.

partamentele pentru judecatorii presedinti, o
biblioteca populara, un cinematograf comu-
nal, birouri de inchiriat la etaj si pravalii mo-
derne de jur imprejur, cari sa fie ocupate de
negustorii ce erau in hala veche. Dupa indi-
catiunile mele si pentru tot ceeace voiam a
face d. Arhitect Georgescu a intocmit planu-
rile cari, impreuna cu caetul de sarcini a fa-
cut obiectul licitatiunii dela 11 Iunie 1935,
la care au fost solicitati sa participe 18 mari
antreprize din Bucuresti si anume :
1) Soc. Tiberiu Eremia.
2) Inginer Ivanovici.
3) Inginer Emil Prager.
4) Soc. Constructia Moderns ".
5) Fratii Schindl. . - '
6) Arh. Simion Vasilescu. .
7) Ing. C. M. Vasilescu.
8) Ing. Chivovici. -. -_- .
Ing. C. M. Vasilescu
9) Ing. komas,cu. antreprenorul PalatuluiComunal

www.dacoromanica.ro
1
 Dz

Arhitect N. GEORGESCU
Autorul proectului Palatului Comunal

e. Fi

7414 7'101141t-
=

Palatul comunal : fatada

dinspre Strada Vasiliu
Bolnavu si intrarea
teatrului comunal

Palatul comunal : una

dintre scarile ce due
la Judecatoria ocol HI

www.dacoromanica.ro
50 TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA

} f ki I .1 f-
--.-....,,,.... la
...

cik
,is
- .-.-

Palatul comunal:
unul dintre pasa-
giile interioare ce
leaga Plata Tea-
trului cu viitorul
squar dinspre Stra-
da Biserica Amzei

Lucrarile au inceput in cursul lunei Sep- Urma sa cumparam §i restul terenurilor,

tembrie 1935 §i aripile erau gata la 1 Decem- pentru ca scopul sa fie atins. Dificultati marl
brie 1935. De fapt se putea ca dela acea data linanciare s'au ivit intrucat sumele ce trebuia
negustorii cari fusesera adapostiti provizoriu sa primim dela municipiu dintr'un eventual
in baracile din fundul pietei sa se mute in imprumut, nu s'a putut realiza.
nouile pravalii. Dat fiind ca era timp de iar- Pus in aceasta situatiune am fost nevoit a
na §i ca in primavara se incepea din nou lu, renunta la proect si ca o prima masura am dis-
crul ceeace i -ar fi incurcat §i pe ei §i antre- pus vanzarea prin licitatie publica a terenu-
priza, am amanat ocuparea pravaliilor pang lui cumparat dela d. Wappner. Terenul a fost
la terminarea definitive a cladirii. vandut Soc. Distributia", pe pretul de lei 16
antierul a fost inchis pe ziva de 10 De-
cembrie 1935.
Am spus mai sus ca in programul nostru
de lucru era §i construirea palatului comunal.
Pentru acest scop am socotit ca terenurile
dIn Bd. Tache Ionescu 42.48, care fiind si-
tuate la intretaierea Bd. Tache Ionescu cu
str. Romans, avand in fate Plata Lascar Ca,
targiu, indeplineau prin pozitiunea for toate
conditiunile. Ca atare, ca un prim inceput de
realizare, am achizitionat imobilul proprieta,
tea Wappner, din Bd. Tache Ionescu 42-44,
in suprafata de 2000 m. p., pe pretul global
de lei 12 milioane, teren Si constructie. Palatul comunal: cabinetu medical

www.dacoromanica.ro
 7

firF
.
11.1" 11111
I
,

7.% alma.

Ks,.o . '

Biurourile functionarilor

Cabinetul Doninului Primar

C..

www.dacoromanica.ro
 52
Palatul comunal :
sala pasilor pie--
duli
milioane, realizand astfel pentru sector un
beneficiu de 4 milioane lei net.
Gurile rele ce in-au barfit pe aceasta ches-
dune sa is aminte §i sa recunoasca ca opera-
tiunea nu a fost deloc proasta pentru sector.
In urma consfatuirilor intime avute cu
d-nii consilieri ai sectorului, todeauna pusi in
curent cu ceeace am facut ,carora le-am ex-
pus pe de o parte greutatile financiare, iar pe
de alts parte imposibilitatea de a mai !inane
cu serviciile impartite in asa fel incat numai
administratie nu se putea face, am hotarit ca
sa modificam planurile in asa fel incat in loc
de judecatorii sa construim palatul primariei,
prin suprapunerea a Inca unui etaj. S'au facut
calculele necesare pentru intarirea fundatiilor
executate si recalcularea mijlocului construc-
tier, astfel ca sa se poata continua construc-
tia dupa nouile planuri §i cu amenajarile fa-
cute. Mai mult chiar, s'a calculat totul in asa
fel incat sa se mai poata adaoga Inca un etaj
in viitor.
Modificari mari s'au facut in interior. Sala
destinata pentru biblioteca va servi ca sala
www.dacoromanica.ro
TREI ANI DE ACTWITATE GOSPODAREASCA
2,
de consiliu §i sari de receptie, pastrand totus
caracterul de biblioteca populara. Cinemato-
graful, prin amenajarile aduse, a devenit o
foarte frumoasa sala de teatru. Birourile au
fost transformate dupa nevoile diferitelor ser-
vicii, in sill mari, cu despartituri de geamuri,
asa cum se vad astazi.
In primavara anului 1936 am reinceput lu-
crarile, conform nouilor planuri.
Chestiunea care ma nemultumea era loca-
lurile judecatoriilor, cari nu mai puteau ra-
mane in aceia§ situatiune.
Din informatiunile culese am constatat ca
judecatoria ocolului II are o activitate foarte
redusa, cu procese foarte putine, si cu lu
crari cari nu reprezinta nici a treia parte din
activitatea ocolului III. Avand in vedere a-
ceasta consideratiune si mai ales faptul ca ju-
decatoria ocolului III e adapostita intr'un lo-
cal complectamente insalubru §i supus dara-
marei pentru crearea unui squar, am hotarit
sa facer si un local de judecatorie in acest
imobil, deoarece planurile noui, dupa cum se
SECTORUL I GALBEN
executa constructia, se pretau foarte bine la
aceasta.
S'au intocmit planurile suplimentare §i cu
aceste modificari s'a realizat constructiunea
pe care o vedeti astazi, care face cinste si pri-
mariei §i sectorului.
Totalul lucrarilor se ridica la circa 34 mi-
lioane.
Daca prin aceasta infaptuire s'a putut a-
junge la adapostirea intr'o singura cladire a
tuturor serviciilor primariei, afara de serviciul
salubritatii, careii va avea si el un local pro-
priu, in sos. Stefan cel Mare, despre care am
vorbit, din punct de vedere financiar opera
realizata merita a fi relevata.
Chiriile din vechea hala se ridicau la circa
500 mii lei anual, azi, cu 28 pravalii inchi-
riate din 45 pravalii, se incaseaza suma de
1.700.000 lei. Dela teatru, socotind modest,
in comparatie cu alte teatre, se poate realiza
800-900.000 lei.
Ceeace ne indreptate§te la aceasta preve-
dere este faptul ca scena este una din cele mai
marl §i ca sala si foaerele sunt foarte elegante.
Vedere
asupra salei
de consiliu-
bibliotecA
www.dacoromanica.ro
53
. Daca totalul sumelor ce vor rezulta din in-
chirierea teatrelor si a tuturor prav51iilor,
care in minim vor reprezenta circa 3.500.000
lei, se mai adaoga suma de circa 1 milion lei,
cat sectorul platea drept chirie pentru diver-
sele imobile ce adaposteau serviciile, rezulta
la incasari §i economii suma de lei 4.500.000
.Scazand din aceasta suma incasarile de lei
500.000, venitul vechei hale, avem un bene,
ficiu net de lei 4 milioane, plus faptul imbu-
curator ca Primaria are un local propriu, ca
toate serviciile sunt centralizate inteun singur
loc §i ca Judecatoria Ocolului III va avea un
loc demn de menirea sa, iar dupa ce se va
muta, lucru se va intampla chiar in cursul a-
cestei luni, vom putea dispune de vechiul
mobil din str. C. A. Rosetti, daramandu-1 si
creind un nou squar, care va imfrumuseta
cartierul.
In concluziune : suma de 34 milioane ce
sectorul a investit in aceasta lucrare, va pu-
tea fi amortizata prin veniturile ei, in opt ani
si jumatate, ceeace inseamna dupa mine o o-
peratie excelenta.
'
54
Prin realizarea Palatului Comunal mi-am
indeplinit in egala masura o obligatie atat
fats de cetateni, cat si fata de functionarii
sectorului, carora le-am dat astfel posibilita-
tea de a functiona Intr'un local complet higi-
enic, spatios, curat si utilat cu instalatiunile
cele mai moderne.
De,si urarea mea e sa fie cu totii sanatosi,
ca masura de prevedere am dispus instalarea
in interiorul palatului a unui cabinet medical
unde in fiecare zi medicul delegat le sta la
dispozitie.
Am cautat sa-i mai ajut prin infiintarea
Asociatiei functionarilor Primariei Sect. I
Galben", care le va prilejui o mai stransa
prietenie si le va inlesni practicarea sporturi-
lor si a vilegiaturilor sanatoase la munte si la
mare.
Cum de azi inainte va fi casa lor, le-o dau
in grija sa o pastreze si sa o cinsteasca asa cum
se cuvine unor functionari constiinciosi.
Intrarea principals
a Palatului Comu-
nal. (detaliu In tim-
pul 1ucr6rilor)
www.dacoromanica.ro
TREI ANI DE ACTIVITATE GOSPODAREASCA
Nu pot incheia acest raport lira a multumi
tuturor functionarilor cari m-au inteles si cari,
prin dragostea lor pentru institutie, mi-au dat
colaborarea atat mie cat si consilierilor mei,
in decursul acestor trei ani.
Cred ca, din aceasta sincera dare de seams
cu lucrari ce pot fi controlate oricand, vom
putea fi judecati de contribuabilii nostri asa
cum meritam.
Noi ramanem cu constiinta impacata ca am
facut tot ceeace s'a putut face pentru a ad-
minigtra cu cinste, cu prevedere si cu toata
forta noastra de a creia, dovedind Inca odata
ca acolo unde este Incredere in sine si dorinta
de a lucra pentru binele cetatenilor, se reali-
zeaza mult, foarte mult prin noi insine".
Doresc ca cei ce vor fi chemati sa admini-
streze in viitor acest sector, stump noui, sa
aiba aceias constiinta in lucrarile lor, pe care
am avut-o noi §i sa nu astepte niciodata jude-
cata cetatenilor prin alegeri ci inainte sa se
judece pe sine in fiecare moment.
 Deschideri
de

strazi, alinieri si parcelari

www.dacoromanica.ro
 57

sv

ZT8LN.gA
WM212 POr/LIP7e deiaiJci
wiz g. ey,P0A/Ya ci 1

A/ ere deo-ea/a STR ADA RO M Aib A

5c.. limo
Exprop. pentru deschiderea unei strazi intre B-dul VintilM Bratianu si str. Romans

www.dacoromanica.ro
/
58

b-1
ai

2g
:-1
I "nil
I

pnoe""
r.

1 0d e
ce IL

/-1
C. a 6,7
e

Deschiderea a della alei Intre str. Aurel,Vlaicu Si Tunari (Parcelarea Grecianu)

www.dacoromanica.ro
 5r,44.040,41:M1E17/EASCA

J71). Mi.540P4 CNirL .1/7/

I of./3477W2 04

yON/79

:oRnM M

Exprop. pentru crearea unui squar In str. Maria Rosetti tntiintarea unui lampadar

www.dacoromanica.ro
60

.73

cf.

sla sf. /?'

/41/7
A

A it v4
1111
0.1
/4

Exprop. pentru largirea str. M. A. Rosetti si C. A. Rosetti

www.dacoromanica.ro
 61

II

9.
NC I

i ' 67R- 71) 0 MA/v/9-

Exprop. pentru deschiderea strazei Stanishis Cihosky

www.dacoromanica.ro
 maw
MUM

A4

...j
.

,lid
\
0
c
" ei / 6411,7
fi Ppn
,r/s/16i
11/11/1/

)(212/8,
inf000pi
lifficol,01

o.
/A Tel/ sod
Athe 67A14:44.

0
Cq

Destundurea str, V. Emanuel @t proluogires Bd. V. Bratianu

www.dacoromanica.ro
 63

T gli NilthrOlilitillig* ',

i

Exprop. pentru largirea Bulevardelor Bratianu i Take lonescu

#.:
www.dacoromanica.ro
64 0

k-
0

STR. VASILE PSCA

Fel
1
Q.:

dyd

oard Lado
A91
k.,

'r? /.' .w .l1V100

"MeV0Q MO/

.0110111
V.) Li. l'v".1
1%,
sc:1111-Ma Sri!
an.,,,Ur
-4 U

O
ta
ST GHIUCJ
Pr

Exprop. pentru desehiderea unei strnzi nitre str. Ghlocei. # Str. \rustle Lascar
www.dacoromanica.ro
 65
F

/ ;'-
d.- \
/ \
,4
S
/.: eto

Exprop. pentru largirea, alinierea si sistem. str. Clucerului

www.dacoromanica.ro
5 c a 1- cz vvo
Z 6.1"/Y
zassrimner. Por awe,
1122E221Eill ¢A/
S'Aiaie.-e, d

.p/p/foleve4c2, Esimma
.'s:T.2"g/, de/yr/Joe, raraffsern

VeA/.797 7
oop."

www.dacoromanica.ro
 67

.sand
Z
mmHg P0/-4.1.117 e o/P6CkCS 5c 7. A/W
FMENO ..,9,/diacDvEl
eXpopriak-
assnmal /9./21-ere aid=c-reyea/ce

credituL

, /;/,/,
isyerarol g

a/o

'00

Do ROB ArJE11.°01R
ALEA

Exprop. pentru desfundarea B-dului V. Bratianu (fost Dacia)

www.dacoromanica.ro
68

ZZ-6Z7Y84
C=1 c_517 acv
ammo /1a.2. dee-re/4.7/Z
V .4 Pork/.2e ex/D.-0/0/7,;,747'
de.5*C/5c7.
E2M3

cr
Ts

r,cz .poyOR/YE/

<

*.
<1/47-

Sze
cam
GAG
Exproprieri pentru crearea squarului din str. Povernei

www.dacoromanica.ro
 Deschderea

tmei 16

alai

in
str.
11

Erentia
6
8
10

Grigorescu

www.dacoromanica.ro
(Parcelarea

WIZA

P.5cara:
Calimachi)

dliniere strada

heyenda-:
1:000.

deschisJ
decreialci

69
Deschiderea unei alei In str. Benito Mussolini (Parcelarea Beatrice Manu)

www.dacoromanica.ro
 71

.2d?`?"1" "Po

Exprop. pentru largirea §i alinierea strdzei I. G. Duca

www.dacoromanica.ro
 Z eg d;
® sir...id?" deschisd
E=3 S9uar
mama 4/inier.e.
Scary 1 5000
5 0 S E /7% u JI AMU
V
.6

/1
STRaDA T DADA

1
.
/ jf,e 0'
/ x-
.

,;-7/6w

0
I

tt-

5 oo E454 FL 0/7E4 6 CA
C.

Strazi deschise In Calea Dorobantilor (Parcel. Mornand) Deschiderea unei alei In Sos. Floreasca (Parc. Edilitatea)

www.dacoromanica.ro
 73

T R. EiRiazi LI El
E6Z/Y,4 t5c. /. iago
loam 42//Y/E .

dMT P247a/NE ,t'SCh'45:1

Exprop. pentru deschiderea strazei Washington

www.dacoromanica.ro
 74

® Lf0f/YDA
STRADA DfSCHISA
ALIN DECRETATA
SC. I:500

I
(:Q. .5-R/vxj

ERt /E
. ..\ \ /2
7 /NA
DIV /N/5 7NG/AR

A1 ,i//err z LQ

/2.
rz

SOS BONAPARTE
Deschiderea unor alei In oseaua Bonaparte pentru improprietarirea decoratilor cu
Mihai Viteazu si cladirea unei Perceptii si a unei Adm. Financiare
(Parcelarea Comunala si Parc. Moara Buc.)

www.dacoromanica.ro
 75

2.44-6E/YVZI'

rems 62./070107- deo. ch/L5 ck;

1 4L/ y/ERE 0,6CRE7

oc.4,421 f:'1000

0 L.

,5 0,5E,47,47 0/74.°,93477.E.

Deschiderea unor alei oseaua Bonaparte (Parcelarea Draghiceanu)

www.dacoromanica.ro
 LZG1/011
VEMZU Si'-- O'CA.ra.

on 1: Avo

de .fe /6

bc. PrPriar
0
rig 3

www.dacoromanica.ro
 ZEODYDA
r==1 Str. de,reicse
4Viniere
8c: 1.Ave

PARCELAREA BORDfi

,,,,AUcearelOzzieff ze

Strgzi deschise In Soseaua Jianu (Parcelarea Bordei)

www.dacoromanica.ro
 e,.
Ce
Zeyend.i.-

www.dacoromanica.ro
b.-st 11.9L? 010 Pj,r
mai sfroo'.?- deschisi Donyenaof
d/m/ere decreildIV
3 4a' Co/one/ Mihail G'12/. ca
44 9

CD
CI)

rzt-
N
co t#1,4110.4gpr "'ft -4".4.0,,yikx4,0,0r,var*0.0.0
its4::e40.0:1X4164Z/efA044 001 d 0 d runi.vamn) 1/41/ 421.'

. / 7 2/.A/ aSs

Exprop. pentru desfundarea si alinierea str. Pop

www.dacoromanica.ro
 L1627011
crmraza e
ex,oro,or47/./
O Sizzar
Oa. ckc/-e /c /c4'

www.dacoromanica.ro
S4R
FARVA.,

www.dacoromanica.ro zLe, foj