Imaginea pe care oamenii o au despre mediul urban este

rezultatul unui proces permanent de percepie

/semnificare,exersat n condiiile particulare ale mediului
social din care provin. Cu toate c exist din ce n ce mai
multe preri, mai mult sau mai putin avizate i, n acelai
timp, fataliste c viitorul nu att de ndepartat ne va gsi
pe toi n faa unuia sau a mai multor monitoare de
computer, navignd la viteze ameitoare pe
cyberautostrzile Internet-ului , fr a avea nevoia
contactului direct, nemijlocit cu ceilali semeni, acest
lucru nu impieteaz asupra importanei pe care spaiile
publice o au n contextul vietii urbane actuale, ct vreme
acestea au nca potenialul de a strnge pe oameni n
mijlocul lor cu ocazia unor evenimente urbane foarte
diversificate-concerte, festiviti, parade militare,
demonstraii procesiuni, etc.
Spaiul nu este nimic altceva dect incripia timpului n
lume, spaiile sunt realizrile, incripiile n simultaneitatea lumii
exterioare a unei serii de timpuri, ritmurile oraului, ritmurile
populaiei urbane [...] oraul va fi regndit i reconstruit pe
ruinele actuale numai cnd va fi neles ca el este o desfurare a
timpului [...] i c acest timp este al locuitorilor si, i pentru ei
trebuie s-l organizm, n sfrit, ntr-un mod uman.
Pornind de la aceast idee, spaiul urban capt o larga
semnificaie nc din antichitate, urmat de celelalte epoci n care
oraele erau create n jurul unor centre urbanistice de mare
importan. Drept exemplu ne poate servi Roma care n epoca
Renaterii i este trasat planul dupa cele 7 repere urbanistice
primordiale crend renumitul traseu al pelerinilor.
Cu toate acestea, spaiile urbane reale sunt n pericolul de a
se vida, de a rmne fr via. Pn s ajung totui s aparin
spaiului virtual, omul modern se confrunt cu mutaii n planul
social, dar i n cel profund personal. Identitatea individului se
definete n strans relaie cu mediul su. Aezrile
contemporane se afl n discordan cu valorile tradiionale,
precum, de pild, golirea de semnificaie a Centrului
Bucuretiului, care, drept urmare a mainismului, a cptat o
zonare n funcie de industrie, comer, arii speciale dedicate
educaiei, distraciei, sportului i altele. Urbanismul modern este
o consecin a revoluiei industriale, care a promovat
abandonarea concepiilor tradiionale asupra oraului n favoarea

unui discurs lipsit de semnificaii simbolice dar ncrcat de raiuni

economice. Urbanismul se preocup mai mult n ultimul timp de
efectele vieii urbane asupra indivizilor, att cele negative (stres
psihic, psihosocial, organizaional i chiar cultural), ct si cele
pozitive, precum diversitatea cultural asigurat de vasta reea
social a vieii urbane. Ca i psihologia environmental,
urbanismul privete spaiul locuit ca pe un organism, entitate
organizat ierarhic i alctuit din pari difereniate, a cror
funcionare complex formeaz un tot unitar ntre fiina i mediu,
nu o simpl colecie a unor pari componente. Nevoile reale ale
locuitorilor trebuie luate mereu n calcul. Spaiul urban, n
general, este dificil de definit. O definiie larg a spaiului urban
este aceea care se refer, la suma tuturor tipurilor de spatii
dintre cldirile unui oras, sau din alte asezari umane. Ambientul
construit ca parte a mediului fizic, social si cultural joaca un rol
determinant in totalitatea experientei si gandirii umane. Cultura
spatiului uman are specificitati care isi gasesc expresia in
diviziunea si marcarea teritoriului, in conceperea arhitecturii, a
peisajului, a obiectelor cotidiene, a design-ului industrial, a locuirii
si a proiectului urban.
Daca in secolele trecute se incerca limitarea extinderii
teritoriale a orasului prin legislatie, astazi extinderea oraselor
este iminenta. Orasele in continua crestere ameninta cu
transformarea lor in megalopolisuri, adica in unirea spatiala a mai
multor orase de dimensiuni foarte mari ca New York,Paris,Londra.
Unii prevad chiar aparitia Ecumenopolisului, adica a orasului
mondial, care sa cuprinda Terra.
Metropola este un spatiu controversat, la granita dintre
omogenizare si defragmentare. Aparitia si continua sa dezvoltare
sunt consecinte ale fenomenului de globalizare si o caracteristica
a societatii de consum. Fenomenul globalizarii afecteaza mai ales
spatiul urban si nu produce o omogenizare, asa cum ar parea
firesc, ci dimpotriva, o fragmentare . Orasele incep sa se sparga
in comunitati rudimentare; ele sunt mozaicuri in care fiecare ciob
are propria sa personalitate, dar toate impreuna nu se pot
armoniza.
Dependenta persoanei de spatiul concret devine din ce in ce
mai slaba in zilele noastre. Se impune astfel spatiul virtual, ce
serveste indeosebi scopurilor comerciale si care ofera modelele
din film sau publicitate. Consumatorii sunt atrasi acolo unde
spatiul devine pura proiectie. Cel mai important spatiu care a
redefinit cultura noastra timp de decenii si in care ne putem
proiecta cele mai diverse iluzii, este televiziunea, un spatiu in
spatiu.

Un alt teritoriu este Internetul. Reteaua globala de internet

este noul taram al fagaduintei, el dorado-ul modernitatii catre
care exista o puternica tendinta de migrare. De la grupurile online pana la orasele virtuale, oamenii populeaza din ce in ce mai
mult spatiul cibernetic. In unele cazuri cetatenii oraselor devin
cetateni ai reteli virtuale : tehnologiile digitale faciliteaza
dezvoltarea grupurilor distincte organizate in jurul afinitatii si
interesului.
Paradoxul lumii moderne consta dintr-o izolare excesiva fata
de celalalt si o vizualizare la fel de excesiva, ce produce doar
spatii ale aparentelor.
Popa Adriana Maria
21 B