1.

Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist Marcel Iancu ramane pentru istoria arhitecturii romanesti primul arhitect ce a conceput incepand cu mijlocul anilor '20 locuinte cu vadit caracter novator, ca marturie a intensului efort teoretic, militant, de raspandire si dezvoltare a ideilor Miscarii Moderne in arta si arhitectura. Exemple: Locuinte pe strada Trinitatii (Maximilian Popper) nr. 55, 1926; Vila Fuchs de pe strada Negustori nr.33, 1927; Imobilul Chapier, 1928, toate in Bucuresti. Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea 1926 vila pt tatal lui, a fost pictata vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri) strand Kiseleff vestiare simple cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul nivel, umbra vila Chihaiescu, simetrica vila Iluta raumplan, bar sub scara vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe vila sotiei, bovindouri si balcoane sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vile Pionierii arhitecturii moderne romanesti, Marcel Iancu si Horia Creanga, proiecteaza unele din primele locuinte individuale ce se vor inscrie ca infuzie de noutate in acest domeniu. Adevarata perioada de preluare pe scara larga a impulsului modernist incepe cu primii ani ai deceniului patru. Se constata existenta unor solutii ce variaza de la o inovatie de factura moderna oprita la nivel formal, suprapusa pe o distributie functionala mai veche, preluata de la arhitectura secolului trecut, sau locuinte a caror partiu restructureaza in esenta spatiul interior si compozita volumetrica. Acestea din urma modeleaza interiorul ca pe un spatiu viu, flexibil, iar prezenta lor modifica dimensiunile spatiului exterior, compozitiei la nivel urban, creand in sistemul orasului alte repele formale si stilistice. Se remarca Vila "Ing Miclescu", 1930, Vila A. Bunescu, Vila Dr.Constantinescu, 1932, Vila A. Thomas, 1932, Vila Dulfu, 1933, Vila Elisabeta Cantacuzino, 1934, toate in Bucuresti arh. Horia Creanga In libertatea totala de exprimare pentru care se opteaza, se constata prezenta unor elemente cu caracter constant:

Geometria pura, suprafetele mari vitrate, subtila compozitie intre elementele orizontale si verticale ce genereaza o arhitectura dinamica. Partiul prezinta unele elemente comune legate de modul de grupare a functiunilor, de distribuire si zonare a lor, de experimentare intensa a formulei de duplex, sau de flexibilitate a spatiului interior. Organizarea locuintei are in vedere comunicarea spatiului interior cu exteriorul, aducand

continuitate si fluiditate spatiala.

Este cautata orientarea optima in raport cu punctele cardinale si fata de peisajul inconjurator, munte sau mare, beneficiind astfel de o distributie judicioasa a functiunilor. Sistemul constructiv utilizeaza tehnologii noi si materiale de constructie de ultima ora. Trasatura unitara, prezenta aproape permanent, ramane insa detaliul de arhitectura conceput cu materiale de foarte buna calitate, cu eleganta si rafinament, gandit ca o componenta a unui intreg.

MARCEL IANCU-se naste la 24 mai 1895,la Buc.,intr-o fam burgheza instarita.A urmat gimnaziul Ghe.Sincai si Lic.Ghe.Lazar.Studiaza arhitec.la Zurich.Astfel anii 1914-1919 sunt anii de formare profesionala la Zurich. 1917 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara.Acesta este momentul culminant al vietii de artist.mom in care intra in istoria artei moderne.Deseneaza afise pt axpozitiile si manifestele dadaiste . 1922 -23 infiiteaza revista Contimporanul Impreuna cu Ion Vinea Articole despre Le Corbusier, Theo von Doesburg Il finanteaza singur Primele manifestari ale miscarii moderne in arhitectura se vor datora lui M.iancu si vor fii real.in 26-27.Astfel efortuirile sale deschid drumul consacrarii modernismului ce va avea loc la inceputul anilor 30. Primele cladiri moderniste din Bucuresti 26-27 -2 imobile de locuinte si un pavilion pt fabrica de ciocolate Suchard.Cele 2 cladiri de locuinte sunt proi.cu un carac.modernsit destul de pronuntat.evident in simplitatea fatadelor si renuntarea la simetrie si ornamente tradit.acoperisul in panta si ferestre mici. -Urmatoarea cnst.de loc. proi in 27 reprez pasul definitiv de adaptare a modern.---Vila Fuchs din str.Negustori---reprezinta un nou tip de arh rezidentiala si adopta elemente formale caract.arhit.mederne. -Sanatoriul BUCEGI Predeal-1934---este de o mare simplitate,impusa de functionalitate,--este o lama compacta pe orizontala cu regostre repetitive de plin si gol. -Imobilul Bazaltin 1937-primul proi de apar real de Iancu. Locuinta moderna-adap.la noul mod de viata-dotate cu incal,centr,cele mai mod echip pt bai si bucatarii.Distributia interioara a caselor unifamiliale se face pe 4 niveluri:subsolul=sp de serviciu,parter =sp de zii,et este este rezervat dormitoarelor si bailor si ultimul nivel este partial const si partial terasa. Ex.Imobilul Bazaltin 1935,Vila Juster 1931-Buc. Ambele 1.Vila Fuchs din str.Negustori nr 33---MARCEL IANCU 2.Casa Sidonie Grun-str.Aleea Cornelia nr 30-32. 3.Vila Maria Lambru-str.Popa Savu nr5. 4.Casa Poldi Chapier-str.Intrarea General Ipatescu nr.4 5.Vila Florica Chihaescu-str.Sos Kiseleff nr.49 Casa moderna numai are deci fatada-totul fiind subordonat functiunii.Ea este numai aspectul

unei noi organiozari de viata inter. In