Spania

ISTORIA ARHITECTURII MODERNE CURS 4: continuare Art Nouveau (1900 1+2)

In aceste centre art nouveau s-a imbinat cu diverse alte programme si nevoi.
Dezvoltarea art nouveau in spania in continuitate cu cea din belgia si franta.

In cazul spaniol, a fost un current de idei care a adus in prim plan o cultura
particulara locala. In acest context cultural mai amplu, a facut ca arh
modernismului sa reprezinte defapt un mediu identitar. In cazul Catalan si
Valencian , cautarea nu este doar intr-o traditie culta locala, dar exista acesta
dimensiune politica ca prin intermediul arh sa afirmi o identitate distincta de cea
de la centru.

In cazul Valencian, programele de arh sunt programele tipice ale sec 20-lea +
programul garii.

Se introduce forme radical noi, care acopera fatadele principale a cladirii, +

materiale si tehnologii noi.

In ceea ce priveste gara la nivel de detaliu de inspiratie ar nouveau si ritmarea

caare trimite inapoi la mostenirea medievala.

Piata centrala din Valencia → o cladire care adduce decoratii din ceramica
combinate cu decoratii din fier, iar in cee ace priveste hala, structura e simpla, bazilicala, care se repeta
prin reproducerea navei in drp si stanga si intersectata cu acest transept ( alta axa) si toata aceasta
minune este rotita fata de unele din strazile principale astfel incat toata fatada indiferent catre ce strada
, se traduce drept o limita conventionala care se piutea extinde la infinit.

Catalonia :

Una dintre personalitatile care era déjà cuprins in aceasta

miscare a culturii locale este Lluis Domenech Montaner.

Autorul cladirii Palau de Musica Catalana:

- Sala de concerte, care nu se numeste nici sala de

concentre, nici auditoriu, ci palatul muzicii catalane.
- Architectura sa se traduce mai mult in traducerea in
tratarea decorativa a fatadelor

In legatura cu scena din catalania, aveau loc miscari sociale

si policitce ale caror efecte s-au manifestat mai tarziu in
arhitectura.

Este o perioada acre ajunge cu intarziere fata de franta,

socialismul utopic ia forma unor invvestitii care nu vizeaza
exclusiv ar/ta, cauta sa ridice un anume grup social.
Cesar Martinell

- Arhitect care a lucrat

in atelierul lui Gaudi
- Participa la intarirea
acestor directii care
imrepuna cu alti
arhitecti cauta
innoirea prin forme
arhietcturale proprii
cataloniei.

Joseph puig i Cadafalch

Casa Vincens → tratarea maura, tratarea paramentului si

expresiei arh exterioare care combina zidaria cu piatra bruta
cu ceramica pictata si fier forjat care intr-o maniera
compozitional si coloristic nu incalca traditia arhitecturala in
ordinul de arhitectura.
Sagrada Familia : Antonio Gaudi

- Toate aceste detalii ajugns sa fie livrate in santier sau in detalii foarte
detaliate 1 :1, sau participa pe un imput creator din partea mesterul
care le lucreaza.
- Cautarea operei monumentale cu o expresie cu totul noua
- Gaudi se dovedeste forta inovatoare in domeniul structural, foarte
multe din exresiile arh realizate de el sunt bine definite
structural.
- Formele propuse sunt forme care au o ratiunea unui anume
tip de structura, incarcare care refuza sa se conformeze
formelor traditiei, se deformeaza dupa efortul minim
- Privit de la distanta sagrada familia este o opera a carui
silueta si structura este esentialmente noi, privit in detaliu
propgramul fata de care inovatia nu e atat de usor de
realizat. → interpretari mai minore in ce priveste domeniul
structural

Alte lucrari ale lui Gaudi :

Palau Guell :

- Programul de palat public face ca gaudi sa

trebuiasca sa conceapa acest parcurs
asccenedent → din spatiul accesului din strada
pana in spatele la nivelul urmator.
- Palatul are un spatiu gigantic central care se intinde
pe toata inaltimea nobila si in jurul acestui miez
graviteaza toate spatiile de primire la primul etaj si
dormitoarele de deasupra
- Spatiul rpincipal nu priveste strada , si defapt nu
priveste deloc exteriorul.

Parcul Guell :

- Exista ideea unui nou inceput a orasului, ca o

promisiune a unei asezari cu puternica autonomie
fata de Barcelona propriu-zisa, dicolo de activitatea
intensa a orasului, exista aceastasezzamant reatras
in puternica legatura cu natura.
- Origine acestui parc a fost o operatiune imobiliara
de impartirea in parcele care se vindeau si
presupunea un rai arhitectural cu un control estetic
si un intreg peisaj de vile.
 - Nu functioneaza econnomic
- Miezul asezarii cuprinde susu o terasa publica
deschisa cter oras i indepartare mediterana si aceasta
piata hipostila numita Agora
- Incep sa se gazduiasca o sarbatoare catalana de
poezie catalana – modul in care se conecteaza cu
natura

Casa Batiio

- Cladirea in zona barcelonei care sa arate una langa alta mai

multe abordari moderniste ale aceleasi perioade

Casa Mila

- structura acestei case este una metalica → vointa unei anume

expresii arh ajunge sa depaseasca aceasta logica constructive

- Imobil de raport cu 2 scari si doua

paratmente pe scara

Aparatmentele au o forma bizara, se intind

din mijlocul insulei

Dorinta de particularizara fiecarui detaliu si

de gasire a solutiilor noi => suma a
arhitecturii care nu ar putea fii mai dificil de mobilar

Aici sfarsitul prezentarii 1900 1

Ringul Vienez /Ringstrasse 1857-1913

Operatia de insirare in jurul acesteui inel aceste proiecte

publice caracteristice sec 19, care dpdv tipului de
urbanisme a scoate in evidenta asezari foarte tipice in
relatie cu sp publice principale

Ex : Situatia primariei, tetrului, universitatii si

parlamentul→ totul este foarte riguros, ortogonal,
compus simetric ce scoate in evidenta
monumentalitatea diverselor cladiri

Cladiri de asa natura care nu intra intr-un sistem état de

complex.

Daca ne uitam la planul de urbanism ce tine de cladirile

secundare observam un grid , o retea ortogonala care contin niste insule care se umpla rand pe rand de
imobile identice.

Aceasta operatie, laudata de unii ca a dat o alta coroana monumentala vienei, a avut mai multe randuri
de critici in epoca, (Camilo Sitte) care au avut efecte importante in rel orasului cu spatiul public,
publicate in arta construiriii oraselor.

El critica état la nivel de detaliu tot ce inseamna interventiile urbanistice din sec 19. Perspectiva din care
o critica este faptul ca rezultatul e anost, orasul e maim ult o vitrina decat sa fie cu adevarat trait, relatia
cladirilor monumentale in relatie cu spatiul public vienez, nu ocupa nicioadata centrul unui saptiul, ea e
o cladire care se sudeaza cu tesutul urbanist dens, arata numai o fatada spre strada lasa spatiul orasului
aferent publicului liber.

Subliniaza varietatea rezultata a tipurilor de ap este ned superioara comparative cu operatiile sec 19,
cladirea este pusa in diverse spatii necontruite ale orasului in relatii similare.

Aceasta ocupare ale criticului se bazeaza dpdv estetic pe o considerare a accidentului urban si al
existentului, ceea ce argumenteaza ca este o valoare in rel cu orasul este acesst accident aceasta
varietate a orasului, ce se traduce printr-o val estetica distincta . → pune in valoare pitorescul pe care
diversitatea orasului exista.

To-Morrow : A paceful path to real reform Ebenezer Howard

- Idea din carte este orasul gradina

- Constructia pe care Howard o face este una pur teoretica → orasul este ceva , ce
cunoastem si are tot soiul de caracteristici, daca e posibil de conceput o entitate
care sa corespunda o alternativa a unei locuiri nici la tara , nici la oras, care sa
preia numai lucururile buna, fara dezavantajele lor, si sa la puna impreuna.
 - o prezinta la paceht cu un set de diagrame teoretice, ajungand sas
fie pusa in oratica ca proiect cu principiile estetice din cartea lui
Camilo Sitte (cartea anterioara) → orasul gradinii a privilegiat
varietatea tipurilor de spatii

In aceeasi perioada, se manifesta un tip de miscare a miscarii libere a

arhitecturii (English Free Architecture Movement )→ eliberarea este fata
de corsetul/inchisoarea a stilurilor istorice catalogate

Se cauta iesirea din orice reper istoric stylistic, dar fara sa faca parte din
refuzul categoric al trecutului.

Charles Voysey:

- Casa comoda, care face loc modernizarii care

inevital exista si se traduce in programul de
locuinta, o casa care nu mai e état de supusa
regulilor compozitionale mari ale arh regulilor
clasice, este vorba numai de expresia
aexterioara lipsita de decoratii, este vorba de
intregul compozitional al casei care cauta sa se
deschida catre natura.

Mathildenhohe

- Apare in lumea anglo-saxona tot felul de experimente care

pleaca de la niste idei culturale si scoiale ale unor indivizi ,
cum e calonia artistica , care consolideaza ideilede pana acum
→ orasul gradina+ modernizarea loc cotidiene si ideile arh
care renunta la etalonul traditiei clasice => asezarea
construita succesiv in care diversi artisti sunt invitati sa
participe in noult tip de curte, construite cu mijloacele noi
- Felul in care constuiesc tradeaza si simpatiile fiecaruia, in
intregul coloniiei artistice abordarile fiecarui architect este
dierita care sprijina diversitatea promovata care sprijina
existenta fiecarui pavilion care devine expozitie.
- Stilurile acestei perioade nu sunt ca stilurile istorice, nu sunt
concept istoriografice, ele se creeaza pe masur ace aceasta arh se naste prin aceasta dorinta de
a face diferit arhitectura.

Henry van der Velde

 - este cel ce face
amenajarea
interioara a galeriei
art nouveau de la
paris
- Participa cu
pavilioane
expozitionale tot la
Paris
- Devinde cofondator
al miscarii Deutscher
Werkbund →
ascociatie ce ia
nastere in 1907.
- Autor de obiecte de
amenajari interioare
si obiecte de mobilier dar si arhitect. → inpirat de opera de arta toatakla, incercari de a insuma
manifestarile artistice impreuna ca si cum ar milita pt acelasi ideal

Hermann Muthesius → este cel ce castiga si cel care ajunge din cauza acestor valori, ajunge sa impuna in
aceasta miscare normele ale industriei germane

- Este un fel de spion al marii britanii

- Tema lui era sa adune inf despre modernizarea vietii de zi cu zi in MB.
→ cartea Casa engleza
- Ideea orasului gradina circula si in germanie datorita lui

Dintre cei 2, amandoi considerati un fel de conducatori intelectuali ai misacrii

reprezentate de ei, intre ei exista o diferenta semnificativa prin screirile lor si prin pozitiile ocupate, ce ii
aduce impreuna este modul in care militeaza de o forma care este justificata functional si de dorinta de
renuntare la ornament.