Istoria Arhitecturii Moderne Cursul 10: Le Corbusier

Apar modificari in sfera politica ( Germanisa VS URSS ) si cea profesionala prin incercari teoretice si
practice ce s-au adunat pe un filon unitar si istoriografic.

Lucrarile avangardeu din anii 1920 nu isi mai gasesc locul in arhitecturii modernista.

Cuprins :

- Nasterea locuintei moderne

- Cunoasterea detaliata a tezelor si contextual in care apar 2 idei : cele 5 puncte ale unei
arhitecturi noi + promenade arhitecturala
- Preocuparile si maniera lui Le Corbusier a depasit stilul international

Ville Radieuse 1930-1935

- Dezvoltarea de-a lungul unei axe verticale → sina spinarii verticale

- Separare definitivă a automobilului de pieton. Sport la poalele caselor.
- Constituirea de noi unități de locuit, pe baza a 2700 de locuitori pe unitate. Pentru
fiecare unitate, un serviciu complet (circulație verticală mecanică). Instituirea de servicii
comune: aprovizionare, creșe, grădinițe, școli primare, servicii medicale de urgență etc
- In zonele de locuit strada nu mai exista
- Orașul a devenit un oraș verde. Edificile pentru copii sunt în parcuri. Adolescenții și
adulții practică sportul cotidian chiar la poala locuinței lor. Automobilele trec prin altă parte,
acolo unde ele sunt utile la altceva.

Maison-atelier du peintre Amédée Ozenfant, Paris 1922

- Realizata pe un teren de dimensiuni reduse

- Cornisa dispare, și numai în abstract, este prezentat la parter care
indică hit-uri. În plus față de încoronarea liniei rupte în întâlnirea sa cu
capacul, înlocuiește capota clasică, accentuând în același timp silueta
fabricii și aspectul estetic industrial al casei.
-
- Promoveaza ideea unei progresii ce inverseaza spatiile interesante
ale unei case pe verticala
- Parteul nu mai un nivel principal si mai mult un subsol
- Primul etaj este zona de zi a casei, al doilea etaj este zona de noapte si ultimul etaj este
atelierul propriu-zis al pictorului
- Fiind asociat cu un ‘’cub straveziu’’, perceptibil état de afara cat si din interior , realizeazaz
un joc unitar si de simetrie
- 2 usi pe colt => refuzul frontalitatii, coltul fiind elementul principal al dinamismului rezultat.
- Spatiul particular al bibliotecii unde interiorul si exteriorul se imbina, unde te simti état afara
cat si inauntru.
 Villa Besnus, ‘’ Ker-Ka-Re’’, Vaucresson 1922

- modele formale circula, e interesanta cum se compune arhtiectura cu

elemente-martori ai modernitatii

Maison La Roche-Jeanneret :

- casa dubla formata doua case lipite: una dintre jumatati (cea roz)este
proiectata de Le Corbusier pt fratele sau muzician si sotia lui→
dimensiunile reduse fata de cea gri care e casa unui bancher.
- Jeanneret( casa pentru o familie cu copil) → casa care reinventeaza
pozitiile dormitoarelor si spatiilor de zi a.i. sa fie nevoie sa urci la un
alt nivel pt lumina si aer. Interiorul e pe de o parte simplu la nivel de
mobilare, decoratie, dar mai are o caracteristica dimensionala-
dormitorul e mic, in comparatie cu dezvolarea casei pe verticala
(raportul pe care spatiile propriu-zise il au fata de casa spectacol)
- La Roche ( casa unei singure persoane) → proprietar al unei coletii de
picturia moderna so pasionat de lucrari de arta doreste ca aceasta
casa sa fie defapt un circuit ce ofera un spectacol arhitectural , o
varietate de spatii
- Apare ideea promenadei arhitecturale → palierul te scoate din
spatiul holului, unde perceptia cinematica, perspective, fumuri de
lumina, deschideri care creeaza diferite atmosfere, camuflaj
arhitectural
- Descrierea spatiului → ajungi sub pasarela (spatiu apasator
intunecat), apoi esti condus catre un saptiu foarte deschis dezvoltat
pe doua etaje ( multa lumina, efect contrastant cu spatiul de unde
incepi), apoi urci scarile si ajungi intr-un balcon de unde iti vezi traseul
de pana acum. Dupa intri in salonul principal unde te asteapta o
galerie de tablouri
 - arhitectura cu risipa de spatii, unele joase care alterneaza cu sp inalte => echilibru de varietate
- jocul abuzului de lumina => penumbre , diverse deschideri catre
exterior , unde regasesti unitatea arhitecturala
- In interior regasim primele teste ale policromiei, bazate pe reactii ale
culorilor si a luminii, ce permit un camuflaj arhitectural, adica
scoaterea in evidenta a unor volume sau ascunderea acestora.
Policromia este bine regulata : albastrul va fii intunericul, cei in
lumina va fi rosu

Quartiers Modernes Fruges, Pessac 1924 :

- 130 de case pe cadre de beton armat construite pentru industriasul Henri

Fruges
- prima incercare de a realiza cartiere ieftine
- testarea diverselor moduri de a concepe modul de grupare pentru
scoaterea in evidenta a diversitatii ansamblului sau a repetitivitatii
- Stilul pessac parea foarte inghesuit, casele cenusii din beton provocau o
ingramadire comprimata insuportabila. → culoarea adduce spatiul, unele
fatade vopsite in sienna arsa, liniile celorlalte case sunt facute sa se
retraga in departari prin aplicarea albastrului ultramarin clar. In unele
locuri prin fatadele verde pal se face camuflajul casei cu frunzisul
gradinilor.

Villa Stein-de Monzie, "Les Terrasses", Garches (Vaucresson), France, 1926

- trama structurala casei scoate in evidenta planul liber

- Corbusier publica poze ale caselor lui, imagini de ansamblu in care sa
se citeasca volumele, estetica industriala, ferestrele tip, fatadele ,
imagini din zona de serviciu prin care transmite ideea modernitatii
echiparii casei, instalatiei moderne
- construirea unui discurs si o viziune a unor valori eterne-reiterarea
aceleeasi povesti, dar cu accentul pe adevaruri universal valabile,
bucuri esentiale accesibile tuturor
 - discursul legat de functionalitatea planului liber, zidaria portanta fiind coinciderea fluiditatii
structurale

Maisons Weissenhof-Siedlung, Stuttgart, Germany, 1927

- Casa dubla → Corbusier contribuie cu doua proiecte-reiterari ale unor

prototipur
- 2 aranjamente; acelasi spatiu poate fi folosit in 2 moduri: si de zi si de
noapte→ataseaza casa de viata moderna, apare la limita unui discurs
comercial.
- casele prilejuiesc enunturile celor 5 puncte ale unei arhitecturi noi:
1. stalpi-piloni
2. terasa → acoperisul gradina
3. planul liber
4. fatada libera
5. fereastra panglica
- El isi construieste argumente tehnice, vorbeste despre o casa care se desprinde
de sol(desi toate casele se aseaza, ele par sa se ridice=> un discurs functional despre planul
liber, in sensul in care ce zice e ca tipul de structura al zidariei portante ale nivelurilor sa
coincida;
- acoperisul plat-argument tehnic legat de turnarea betonului
- fereastra in lungime-posibilitatea de a o deschide in diverse feluri+distribuirea uniforma a
luminii
- fatada libera- posibilitatea de a deschide fatada in diverse feluri in leg cu int. Cuv LIBER nu
indica atat de mult un ton estetic pe care casele trb sa il adopte, ci mai degraba ii da structurii
un potential de a fi altfel folosit, impartit=>libertatea absoluta e ocupata de acoperis.

Villa Savoye, Poissy, France, 1928

- criticata ca “noua haina a modernitatii”, nu in toate

pozele se poate observa imperfectiunea zidului alb; teza
promenadei arhitecturale: pe masura ce inaintezi se
deschid noi perspective; miscarea ascendenta
culmineaza la acoperisul terasa care pare ca o
reminiscenta de design a unei etape anterioare a casei
unde dormitorul matrimonial s-ar fi gasit la etajul 2.
- perioada vilelor albe, propune un scenariu popular si
economic al vietii actuale
- imobilele sunt mult mai mari, unde fiecare beneficiaza
de acces la aer => un oras contemporan unde casele se
retrag de la sosea, soseaua fiind numai o sursa
zgomotoasa si poluanta, strada nu mai e in fapt un loc unde iti afisez statutul si opulenta
- Pavilion L’espirit Nouveau e o propunere economica a scenariului optim, popular pt o viata
moderna; fiecare apartament dispune de acces la baie, la gradina
- un mod de a concepe orasul in care se identifica problemele orasului si se si rezolva; Intregul
e mai degraba o ajustare a acestor solutii, ele nu sunt problematizate impreuna->segregarea
functionala