Capela Notre Dame du Haut din Ronchamp, Frana, informal cunoscut sub numele de

Ronchamp, este o capel de cult catolic care a fost construit ntre 1950 i 1955, creaia
arhitectului Le Corbusier-, i unul dintre cele mai importante i de succes a arhitecturii secolului
XX religios.
Capela de la Ronchamp este singular stilului lui Le Corbusier, la aceast cldire renunta la
principiile sale de standardizare i mainariei estetice, rezultnd ntr-un rspuns site-specific. Le
Corbusier a admis singur ca, a fost site-ul care a furnizat locurile geometrice necesare pentru
rezolvare, orizontul vizibil pe toate cele patru laturi ale dealului i motenirea sa istoric ca un
loc de cult. Le Corbusier a simit, de asemenea, o relaie sacr a colineicu mprejurimile sale,
munii Jura in fundal si colina in sine n sine, care domin peisajul.
Natura site-ului a dus la un ansamblu care are multe similitudini cu Acropole, de la creterea n partea
de jos a dealului pana la privelistele arhitectonice i a peisajului de-a lungul drumului, nu se poate vedea
cldirea pn cnd nu se vede aproape n ntregime vrful dealului.
Se compune n principal din pereti curbati, mai ales peretele de sud, coaj elastica din beton a
acoperiului, cldirea prezint o forma masiv, sculptural.Ferestre mici, viu colorate i aparent
neregulate, sunt perforate in aceste ziduri groase si dau o lumina vaga, dar interesant n
interiorul cldirii, consolidat prin lumina indirect provenita din cadrul celor trei turnuri.
Aceste forme organice pot fi legate de contextul arhitectural al anilor 1950. Dup anii dintre cele
dou rzboaie mondiale, cnd legea prevala proiecte mai moderne, anii 1950-1960 au vzut
dezvoltarea de curbe, curbe si contraste. Muzeul Guggenheim din New York a lui Frank Lloyd
Wright a deschis drumului in a continua spre acest sens, Eero Saarinen i Jorn Utzon. Le
Corbusier, deja utilizase formele organice vilele sale din anii 1920.

n ciuda aparenelor contrare, cldirea este ncadrat de beton, care s permit acoperiului curbat-
inspirat, din spusele lui Le Corbusier, de cochiliea unui crab-a pluti asupra vaietele care permit o
crptur de lumin s lumineze ntre tavan perete.

Conceput 1923-1925 ca reedin pentru elveian bancher Raoul La Roche, Villa Roche este
chintesena de abordare modern lui Le Corbusier in programul locuinte.Vila a acionat ca un
spaiu de expoziie pentru colectia lucrrilor de art de avangard ale lui Roche , i este o pur
asamblare de volume spaiale care uneste programele duale de domiciliu si galerie.
Promenada prin Villa Roche joac un rol important n corelarea acestor dou programe ntr-un
singur; ierarhia sa este o tem inspirat de vizita lui Le Corbusier la Acropole.Vila a fost
imaginat ca o "experien spaial" i const dintr-un traseu specific deliberat care ghideaz
locuitorul i dezvluie opera de arta ca un itinerariu prin istorie.
ncepnd cu arta cubista si terminand cu Purismul, promenada conduce pe langa pianul nobil sus ntr-o
succesiune de spatii excelent luminoase, care au fost concepute pentru a fi perceptibil experienial i
vizualizat dintr-un singur punct, fix. Deschideri plasate cu precizie de perete, scri, rampe, i balcoane
mpart spaiul n trei straturi , care sunt permeabile la iluminarea uimitoare, subtil i discret in armonie
cu echilibrul vilei.
Prin seria de coridoarelor ce se ingusteaza i se extinderea n Villa Roche, locuitorul ii este
permisa o experien personalizat a spaiului.Volumul proeminent spaial servete ca un punct
focal n cazul n care promenada poate fi experimentata dintr-o dat, cu toate acestea, drumul
individului de-a lungul vila este ceea ce va determina perceptia lui de aceast reedin.
n conformitate cu "culoarea-spaiulCorbusian", interior Vilei Roche face uz de o schem de culori
policrom, variind de la gri inchis, albastru lucid, la palid Sienna. n contrast cu fatada in intregime alb,
culori vii interne ale paletei armonizeaza aranjament de altfel asimetric al vilei.