Sunteți pe pagina 1din 12

Le Corbusier

VILA SAVOYE

In lucrarea Urbanisme edifica o teorie


rationala riguroasa pentru a formula principii
fundamentale de urbanism.
Analizeaza criza orasului si stabileste
urmatoarele principii pentru rezolvarea ei:
-decongestionarea centrului orasului
-cresterea densitatii prin dispunerea pe
inaltime
-multiplicarea mijloacelor de circulatie
-cresterea suprafetei plantate
-separarea circulatiei auto de cea pietonala
-construirea de orase gradina blocuri inalte
de locuinte dispuse in spatii plantate

Reintroduce notiunea orasului gradina.


Orasul este format din unitati dispuse
alternative cu zone verzi, spatii de recreere
,circulatii (separate pietoni/vehicule) ,dotari
culturale/sanitare etc.
Unitatea de locuit incearca astfel sa
raspunda situatiei existente in orasele
traditionale care:
-sunt concentrate
-detin calcane urate
-majoritatea oraselor din acea perioada
prezentau o image haotica si neregulata
-ele nu isi indeplineau scopul lor final: sa
satisfaca nevoile fizice si spirituale ale
locuitorilor lor

-zonificarea stricta a orasului


El contrapune solutia sa:
-zone rezidentiale
-orasul geometric oradonat
-zone de birouri
-plin de lumina
-zone industrial
-spatii verzi
-zone de agreement
-izolarea cartierelor de locuinte de zone
rezidentiale

-toate au la baza unitatea de marime


conforma

VILA SAVOYE
Proiectata de celebrul arhitect Le Corbusier si construita in anul 1929, Vila Savoye
este o constructie moderna, o reactie venita in urma schimbarile perioadei respective, din
domeniul social si economic. Casa a ramas o icoana a operei arhitectului, avand o
contributie extraordinara in definirea principiilor Stilului Modernist. Proiectul casei
reprezinta una dintre cele mai importante contributii la arhitectura moderna a secolului XX,
devenind si un proiect de referinta din istoria arhitecturii.
Situat n satul Poissy, astzi devenit una dintre suburbiile Parisului, a fost construit
pe un teren viran, fr constrngeri urbanistice. O zona in care gasim astazi preponderent
locuinte inzolate si locuinte collective. Situl pe care este amplasata cladirea este de
dimnesiuni mari si bordat pe toate laturile de vegetatie, astfel cladriea a fost conceputa
pentru a fi amplasata in mijlocul acestuia beneficiind de iliminare si perspectiva in toate
cele patru directii. De la accesul din strada o alee ne duce la vila.
n anul 1926, Le Corbusier formula cele cinci concepte ale sale, aplicate mpreun
pentru prima dat toate n cazul vilei familiei Savoye, care are valoarea unui manifest al
modernitii arhitecturale dintre cele dou rzboaie mondiale.
1.
2.
3.
4.
5.

Ridicarea constructiei pe piloni


Plan liber pe fiecare nivel
Fatada libera
Ferestre orizontale
Acoperis verde

Se pune problema daca aceasta configuratie in ceea ce priveste amplasarea pe


teren, relationarea cu acesta si principiile arhitecturale folosite in proiectarea casei
sunt valabile si in alt context. Dupa parerea mea reteta poate fi adaptata la un sit
de dimensiuni mai mici, si ar putea functiona si in cazul unei locuinte inzolate cu
proportii mai reduse. Terenul de dimnesiuni mari cu multa vegetatie imprejur are
avantajul intimitatii insa prin crearea teraselor circulabile pe cladire partial inchise de
ziduri cu goluri impuscate se poate obtine un spatiu privat generos si intim. Nu s-ar
preta la fel de bine intr-un tesut urban aglomerat cu locuinte cuplate care
delimiteaza parcela, aceasta tipologie insa este exact pe cea care Corbusier vroia sa
o schimbe. Pentru astfel de zone el propunea locuinta in serie sau blocul care
respecta acelasi principii insa se dezvolta pe inaltime pentru o desitate mai mare.
In concluzie vila Savoye este un exemplu ce ilustreaza foarte bine ideologia lui Corbusier.
Ideile sale s-au ridicat la gradul de principiu si sunt folosite si astazi.
Desigur, o parte din ele sunt considerate utopice; spre exemplu, aceea conform careia
orasele ar trebui sa aiba doar cladiri suspendate pe piloni, pentru ca pietonii sa poata
circula liber.
Le Corbusier a revoluionat arhitectura i implicit conceptul de locuire, bazndu-se pe
noua estetic a betonului, oelului i a sticlei, care este i astzi controversat.
Proiectele sale reprezentau un model de asumare a unor liberti ce ignorau total
normele tradiionale ale locuirii. Acesta a reformulat complet limbajul arhitectural
rednd obiectelor simplitatea i autenticiatea.

1. RIDICAREA CLADIRII PE PILONI


Folosind o structura
din stalpi si grinzi
parterul cladirii
ramane liber
circulatiei masinilor
,pietonale si asigura
continuitatea
spatiului verde.

2. PLAN LIBER AL
NIVELURILOR
Amprenta in plan a etajelor nu ar
trebui sa fie conditionata de sistemul
structural. Astfel compartimentarea
fiecarui nivel se face in functie de
cerintele functionale.

3. SEPARAREA
STRUCTURII
(STALPILOR)
DE FATADA
CLADIRII
Toate acestea duc la o flexibilitate
mare atat in ce priveste
compartimentarea spatiului interior
cat si a fatadei, peretii exteriori
avand doar rol de inchidere nu si
structural.

4. FERESTRE ORIZONTALE PE
TOATA LUNGIMEA FATADEI

Fatada cladirii poate fi


sectionata pe toata lungimea
obtinandu-se o buna iluminare si
ventilare a tuturor incaperilor. O
inovaie realizabil prin utilizarea
betonului armat, posibil i
datorit lipsei zidurilor de
susinere.

5. ACOPERIS VERDE
Spatiul ocupat de amprenta cladirii la
sol se regaseste pe acoperis, terasa
circulabila de unde se poate
contempla peisajul n cele patru
orizonturi compenseaz spaiul
verde nlocuit de cldire.

Analizand propunerea lui Corbusier, iese in evidenta un mod de gandire in opozitie cu ceea
ce se stia in momentul respectiv despre asemenea case. Daca in mod obisnuit o casa unifamiliala ar
trebui sa aiba zona de zi la parter cu living, bucatarie, sufragerie etc. si la etaj zona de noapte,
Corbusier ridica cladirea pe piloni pentru a obtine continuitatea spatiului verde, accesul auto si
circulatia libera. La parter ramanand spatii precum holul de acces, casa scarii, garajul, restul spatiilor
de locuit fiind toate la etaj. Aceasta rezolvare diferita, motivata functional, respecta modelul
transformational al lui Anton Damboianu. Prin negarea caracteristicilor locuintelor de pana atunci, a
modului de dispunere a functiunilor, arhitectul da spatiului unicitate si individualitate.

Modelul transformational pune in evidenta modul in care gandirea, ideile arhitectului (cele 5
principii ale lui Corbusier), se inscriu in proiectul de arhitectura. Imaginile, spatiile create de artist
contin in ele ideile directoare prin insasi modul lor de formare.
Analizand prima idee a lui Corbusier, ridicarea cladirii pe piloni, ne punem intrebarea de ce?
. Ca o astfel de rezolvare sa fie valabila, trebuie sa se sprijine pe o alta idee garantat in numele
careia functioneaza; care este aceasta? Arhitectul doreste sa lase libere traseele pietonale si auto
spre accesul in cladire. Ideea este, deci, libera miscare functionala, dar ea in sine traieste? Nu,
intrucat exista o a treia idee in numele careia aceasta se justifica si care ar putea fi forma se naste
din functiune. Este o idee relativ veche si are caracter de principiu cu un grad mare de generalitate.
Transformarea (rezolvarea arhitecturala) nu se naste direct din principiu, ci este mediata de o idee
numita argument. Principiul poate fi comun unei clase intregi de arhitecti intrucat el nu contine
trasaturi individualizante. Prin el se naste argumentul si operantul. Putem spune acum ca a crea
arhitectura inseamna a dispune de o conceptie proprie, de o baterie de idei cu caracter de principiu.
In istoria arhitecturii au existat doar cativa arhitecti generatori de principii, dar in cadrul acestor
principii se pot crea argumente si operanti noi. Principiul are un grad inalt de abstractizare. In
procesul proiectarii de arhitectura este insa nevoie de ceva mai putin eteric. Operantul contine
elemente concrete puternice, in timp ce in argument acestea sunt rarefiate. Principiul este incarcat
cu materialitate prin argument si operant. Actul de creatie este deci incercarea de a integra idei in
materia pe care o prelucreaza arhitectura.
Judecata inversa este o judecata de valoare. Intr-un edificiu se pot descifra principiile care au
generat realizarea lui intrucat, prin proiectare, acestea se scurg in obiectul realizat.

PRINCIPIU

FORMA SE NASTE DIN FUNCTIUNE

|
ARGUMENT

LIBERA MISCARE FUNCTIONALA

|
OPERANT

RIDICAREA CLADIRII PE PILONI

ARGUMENT

OPERANT

LINIA ORIGINALITATII

AXIOMA

VARIANTE DE PROIECTE

Acelasi proces de gandire il putem aplica si celorlalte idei enuntate de Corbusier:

PRINCIPIU

FORMA SE NASTE DIN FUNCTIUNE

|
ARGUMENT

BUNA ILUMINARE A CAMERELOR

|
OPERANT

FERESTRE ORIZONTALE LUNGI

In creatia de arhitectura trebuie facuta distinctia clara intre doua categorii de forte. Prima ,
determinantii , care sunt forte care conditioneaza proiectul. Ei vin din afara noastra: forma
amplasamentului, orientarea si rezistenta terenului, vantul dominant etc. Acestea influenteaza fortat
arhitectura care tinde sa le resolve depasindu-le. Practic dincolo de aceste forte incepe problema
creatiei. A doua categorie sunt transformantii. Ei sunt forte interne ,cu caracter emergent, prin care
arhitectul isi impune vointa creatoare. Prin transformanti casele capata personalitate. Corbusier
reuseste sa implementeze aceste 5 principii si datorita folosirii si perfectionarii structurii pe cadre din
beton armat. Ridicarea cladirii pe stalpi, ferestrele pe toata lungimea fatadei sunt idei care nu le-ar
fi putut introduce in proiect in cazul unei contructii din zidarie portanta.

O alta transformare prin idea negarii a ceea ce se stia pana in momentul acela o putem
identifica in principiile enuntate de Corbusier in domeniul urbanismului. Unitatea de locuit
incearca sa raspunda situatiei existente fata de orasele traditionale care in conceptia lui Corbusier
sunt concentrate, detin calcane urate, prezentau o imagine haotica si neregulata. Ele nu isi
indeplineau scopul final sa satisfaca nevoile fizice si spirituale ale locuitorilor lor. Se refera aici la
modul de amplasare a cladirii pe sit: locuinte cuplate care creeaza un front la strada si delimiteaza in
spate o curte private. El contrapune solutia sa, imaginand un oras format din unitati dispuse
alternative cu zone verzi, spatii de recreere, circulatii (separate pietoni/vehicule). In aceasta

conceptie exista o retea rectangulara de strazi ce delimiteaza parcelele, iar cladirea este dispusa in
centrul parcelei, obtinand astfel un oras geometric ordonat, plin de lumina, cu multe spatii verzi.
In capitolul imaginarul: Teoria axelor se bizuie pe relatia dintre starea dispozitionala si cea
situationala. La o fereastra, dispunerea preferentiala pe orizontala a golurilor da impresia de
deschidere, in timp ce deschiderea lor pe vertical are effect de inchidere a spatiului. Prin urmare,
teoria axelor trebuie inceputa de la relatia corporalitatii umane cu mediul: prin rotirea capului cu
ajutorul axelor vizuale, omul controleaza spatial care capata in acest fel o structura. In cazul Vilei
Savoye, observam alegerea geamurilor lungi orizontale in idea lui Corbusier de deschidere spre
natura din jur. Cum este configurat spatial inconjurator, in aceasta situatie? In regimul expectativ
enuntat de Damboianu, acesta ilustreaza in acest caz spatial ca realitate tranzitiva intre interior si
exterior specific prispei, umbrei. Este un spatiu care te invita la repaus si reconsiderare.

Arhitectul francez Le Corbusier a studiat proporiile umane, fiind un promotor al arhitecturii


adaptate la dimensiunile corpului uman. A publicat n 1950 tratatul "Modulorul", n care trateaz
seciunea de aur a siluetei umane, aplicat la proporiile funcionale n arhitectur. Pornind de la
ideea c seciunea de aur se regsete n proporiile siluetei umane a raportat ntre ele prile
succesive ale corpului, de aici rezultnd dimensiuni standard pentru anumite corpuri de mobilier.
Spre exemplificare, nlimea genunchiului indic nlimea de 43 cm pentru ezutul unui scaun nalt.
Le Corbusier i-a dat seama de importana dimensiunilor umane pentru crearea unui mobilier
confortabil i sntos, principiile ergonomice fiind tot mai folosit n prezent pentru ameliorarea
condiiilor i ambiantei la locul de munc ori n propriul cmin.
Le Corbusier a incercat sa scoata arhitectura de sub autoritatea metrului, cu ajutorul
modulorului. Gestul lui este o incercare de a readuce in arhitectura un criteriu de comensurabilitate
antropologica. Numai ca, internationalizarea acestui sistem specific Europei care sa anuleze castigul
initial. Nu este exclus, este de dorit sa apara sisteme de masura diferite in spatii culturale diferite.

Bibliografie
Le Corbusier - Urbanisme
Le Corbusier - Towards a New Architecture
Le Corbusier - Modulorul
Anton Damboianu (3) MODELUL TRANSFORMATIONAL
Anton Damboianu (4) MODELUL TRANSFORMATIONAL
Anton Damboianu (12) IMAGINARUL Regimul expectativ Teoria axelor
Anton Damboianu (13) IMAGINARUL Regimul itinerar